ION PALADE

CODUL CARAGEA
REPRODUS DUPA

MANLISCRISUL ORIGINAL ROMANESC

Adnotat cu jurisprudenta Ina Ref Curti de Casatle ql

Justitie de la 1862-1905; Imbogtit:- Cu un apen-
dice compus din XVI anexe: leg!, regulamente,
decrete si circul8r1;- Un tablou de termenii
vechl jurichci i uzuall, cu accept1unea
lor In Ilmba modern5;Un Index al-
fabetic ; Un studlu istorIc (Intro-
ducere) asupra legluiril

CU 0 PREPATA
de

D-I D. ALEXANDRESCO

BUCURESTI
Editura LibrAriel LEON ALCALAY
37, Calea VictorIel, 37.
1907.

www.digibuc.ro
 ION PALA DE

CODUL CARAGEA
REPRODUS DUPA

MANUSCRISUL ORIGINAL ROMANESC

Adnotat cu Jurtsprudenta Ina het Curti de Casette ql

Just Itie de la 1862-1905 ;Imbogtit:Cu un apen-
dice compus din XVI anexe: legt, regulamente,
decrete ql cIrcullirt;Un tablou de termentt
vecht jurldIcl q1 uzuall, cu acceptlunea
lor In limba modernithUn Index al-
fabetic ;Un studlu IstorIc (Intro-
ducere) asupra legit:WI.

CU 0 PREPATA
de

D-I D. ALEXANDRESCO

BUCURE$TI
Editura Librir lei LEON ALCALAY
37, Ca lea VIctoriel, 37.
1907.

www.digibuc.ro
 77._%... ,...,..,

/::
77

/ f al_ 2".........--7 ir

CODUL CARAGE

www.digibuc.ro
 PREPATA
In curnd codurile Calirnah i Carage, cari
au crmuit tara noastr, cel intiu dela 1817,
iar cel de al doilea dela 1818 (1) pn la 1 Decem-
vrie 1865 (2), vor fi de domeniul istoriei; cei ca-
zurile In care judectorii mai sunt Ina, chemati
a apnea aceste legiuiri au devenit cu totul rare,
cu timpul vor dispare cu desvrire.
Aceasta nu ne autorizA, Insk a nu cunoate ve-
chile noastre legiuiri, mai Inti pentru c5, ele lac
(1) Data exacta a punerii in lucrare a codului Ca-
ragea este, dupa cum. ne-o arata si d-1 Palade, 1 Sep-
temvrie 1818. A se vedea Cartea domneasca din 9
August 1818 publican, in Dreptul din 1898, No. 47, in
care se zice: liotdrit-am cd dela intdi a viitorului Sep-
tenzbrie, sd se puie in lucrare, si sd inceapd toate iv-
decei(ile Prii a judecd pricinile dupd aceastei pravild
(2) Dupa art 1913 din Codul civil, acest cod trebuia
sa fie pus in lucrare la 1 Julie 1865. Un decret a lui
Cuza-Voda din 30 lunie 1865 a amnat, insa, aplica-
rea lui pain, la 1 Decernvrie acelas an. Acest decret
a fost atacat ca ilegal si considerat chiar ca atare de
Curtea din Bucuresti (Dreptul din 1891, No. 2) ; insa
Curtea de casalie, restabilind adevaratele principii, a
recunoscut perfecta legalitate a decretului rnentionat.
Vezi Bulet. Cas., 1891, p. 1112; Dreptul din 1891, No.
28 si 76; Cr. judiciar din 1892, No. 18, si din 1895, No.
66; Dreptul din 1897, No. 46 si Bulet. Cas. 1897, p.
339. Vezi t. I a Coment. noastre de drept civil, p. 21,
nota 1 (ed. a 2-a).
www.digibuc.ro
VI PREFATA

parte din istoria trii, si apoi, pentru c ele no

arat si ne pun In pozitie de a judeca si apreci
progresul ce 1-am putut realiz, cu timpul. Iat cum
se exprim in aceast privint C. Briloiu, In pre-
cuvntarea codului Ipsilant, anterior numai cu
ctiva ani codului Carageh :
Nimic nu poate ajutor la cuno,tinta celor in fiinth
legiuiri ale unei tri ca invAtatura pravililor i me-
zarnintelor vechi ce au stilphnit mai dinainte i care
la multe orndueli au slujit de temeiu celor de acum...
Precum un tnr are trebuin0 de experienta poll-
tuitoare a unui biltrn, ak socotesc c i un neam in-
treg, la o epoc hotrit, mai vdrtos cum este a ma-
strei, unde ne intrecem unii cu al(ii in propuneri de
legiuiri noi, are trebuint sg, afle cele urmate mai
dinainte, s-i cunoasc starea lui social veche, w-
zmnturile, obiceiurile, ornduielile ce 1-au ocrotit,
s5, m4soare distanta ce-1 osebete de acele vremi, sA
vazA prefacerea ce s'a %cut in viata lui social, i sA
poata cumpni cu intelepciune InclreptArile ce voWe
s.5, introduc prin mijlocul unei noi legislatiuni.
In scopul laudabil de a vulgariz, codul Ca-
ragea si de a-1 pune la Indemna fiecAruia, un
tnr muncitor si de un viitor incontestabil, d-1
_Ton Palade, s'a hotrlt s soma la lumin le-
giuirile noastre anterioare, si prima lucrare co
ne ofer astzi acest tnr, este o editie corn-
plea 0 fidel a codului Caragea, asa cum a fost,
alcAtuit si aplicat de printii nostri.
Tiparul acestei crti este bine Ingrijit. La fie-
care text al codului se arat cu precizie juri-
sprudenta Curtii de casatie, autorul gsind de
prisos de a mai cit jurisprudenta tribunalelor
si a Curtilor de apel, cu toate oil si aceast ju-
www.digibuc.ro
 PREFATA VII

risprudent ar fi fost folositoare, fiindc5, nu toate

chestiile merg pn In Casatie.
Am controlat cAteva din citatiile fcute In note
i le-am gsit exacte. Cu aceast ocazie vom ob-
serv c5, autorul citeazA numrul i data hot-
ririlor la care se refera. Ar fi fost poate o in-
lesnire mai mare pentru cetitori dac s'ar fi citat
pagina Buletinului In care se gsesc publicate
deciziile mentionate. Credem, de asemenea, c
s'ar fi putut cit aceste decizii i In revistele
judiciare ce avern: Dreptul .i Curierul, In care
ele sunt mai toate publicate; cci toat lumea
nu posed Buletinul Curtii de casatie. Aceste mici
chestii de detalii nu ridicil Ins intru nimic va-
loarea lucrrii d-lui Palade.
Textul codului dat la lumin este reprodus
dup manuscrisul original romnesc, afltor In
Biblioteca Academiei; aa ca, de ast dat, sun-
tern siguri c avem inaintea noastr adevratul
cod Carage, iar nu un text inexact.
Lucrarea de care vorbim este urmat de un
apendice, care reproduce toate legile, circulrile
i Regulamentul organic, ce completeaz5, sau mo-
dific coclul Carage, iar volumul se sfrete
printr'un index alfabetic, Intocmit cu mull& ingri-
jire i menit a Inlesnl manipularea acestui cod.
Dar ceeace este i mai important este studiul
care precedeaz aceast lucrare, i care este
scris Intr'un stil clar i In genere corect. La pag.
XXVI am gsit Ins cuvIntul expozeu (l'expos),
In lope de expunerea.
In acest studin istoric, foarte condensat i ia-

www.digibuc.ro
VIII PREFATA

teresant, autorul ne arata origina codului Cara-

ga, care este and Manualul lui Armenopol (Ma-
nuale legunz sive Ilexabiblos, IIMETov N,uctn,),
cnd obiceiul pamntuldf, and parafraza Institu-
telor lui Justinian a lui Teofil (1), care In anii 533
si urmatorii dela Hristos, a lost un distins profe-
sor de drept la Constantinopol.
Aceasta opera a avut in totdeauna o mare au-
toritate, Rind de multe ori pfefOrata chiar Insasi
textului Institutelor (2). Cancelarul d'Aguesseau,
recomandnd-o fiului sau, zica despre ea, ca tre-
bue s-o ceteasca si s-o receteasca 'Ana o va sti
pe din afara.
D-1 Pa lade vorbesle in acest scurf, istoric si de
codul Calimah, care este cu mult superior co-
dului Caraga, si care a fost apreciat la justa
sa valoare chiar in strainatate (3), zicnd (p. XXX
(1) Despre aceasta din urma opera, d-1Palade nu vor-
beste.
(2) Vezi Merlin, R6pert., v Institutes.
(3) Iata, in adevar, cum se exprima, in aceasta pri-
vinta, Zacharira von Liegentbal in lstoria sa asupra
dreptului greco-rornan (Berlin, 1877): Cor lul Calimah
este foarte bine conceput si se recomanda prin aceasta
crt nu este o opera de teorie abstracta. El se apropie
de dreptul bizantin si reprezinta in acelasi timp co-
dificarea dreptului obicinuelnic. Este de regretat crt
acest cod n'a lost cunoscut in Grecia in momentul decla-
rarii independergei; cci ar fi fost mult mai nemerit
de a-1 imita, cleat de a recunoaste o valoare legal&
unor legi bizantine, precum sunt acele care figureaza
in Manualul lui Armenopol.Daca acest cod n'ar fi
fbst scris in limba elina, strainii nu l'ar fi putut con-
sulta si aprecia. Va srt zicrt: A quelque chose malheur
est bon !
www.digibuc.ro
 PREFATA IX

0 XXXI) c acest cod reproduce In mare parte

pe acel austriac, gratie lui Flechtenmacher, unut
din autorii lui, care era german. Aici cerem VQe
de a restabill putin faptele. Flechtenmacher na
este, aa cum s'a crezut une-ori (1), unul din au-
torii codului Calimah ; cci acest jurisconsult
fost numai Insrclnat la 1831, sub guvernul pro-
vizor a generalului Kisselef, a-1 traduce In ro-
mne0e, i'mpreun cu Bojinca i Asaki.
A utorul acestui cod este un alt jurisconsult,
grec de origin, foarte erudit i anume: Anania
Cuzanos, care a avut in vedere Codul austriac,
anterior numai cu ctiva ani (1811), dupa cum
ne-o spune insu0 Vod-Calimah in hrisovul de
promulgare a Codului sau (2).
find c vorbim de codul Calimah, vorn
mentiona In treacht c el coprinde mai multe
erori de traducere, cari uneori II fac aproape
neinteligibil. Vom cit un singur exemplu.
Astfel, art. 742 si 743 din acest cod, cores-
punztori cu art. 580 i 581 din Codul austriac,
prevd lndeplinirea a dou rnduri de formali-
tti pentru testatorii fetret Ofintet de carte, In
ct nu putem preciz, ce forme trebue s Intre-
buirOze aceste persoane. Dificultatea pros ine de-
acolo c formele prevzute de art. 742 privesc
pe testatorii cari nu Oiu a scri, iar acele din
art. 743, pe acei cari nu tiu a cetl. Art. 580
(1) Vezi t. I a Coment. noastre (Introducerea), p. XXI,
nota 1 (ed. 1-a).
(2) Vezi acest hrisov, publicat in intregirnea lui in
Uricariul, t. IV, p. 300 urm. i reprodus in parte in
I a Cornent. noastre, p. 19 si 20 (ed. a 2-a.).
t.

www.digibuc.ro
X PREFATA

din Codul, austriac zice, In adevAr; Ein Erb las-

ser welcher nicht schreiben kann, . . . etc.;
iar art. 581: Wenn der Erblasser dnicht lesen
kann . . etc., si codul Calimah a tradus arnbele
expresii prin cuvintele: dac testatorul nu va
sti carte .(1) Am pute, Irnmulti exemplele.
. .

Dar s ne intoarcem la codul Caragek dela

care ne-am depArtat putin, spre a ne ocup de
codul Calimah.
D-1 Palade reproduce frurnoasa porunc dom-
neasc de punere In lucrare a acestui cod, care
arat trista situatie in care se gseau acei ce
aveau nenorocirea de-a ave un prores:
... a caror dreptti cilzAnd neincetat in amestedituri
invluieli de multe cuvantiiri improtivitoare, apuru-
rea erau in primejdie, ca cum ar innot in noianuri de
ape turbure, ce se talzuiesc de multe vanturi impro-
tivitoare; si in cele de pe urm nici se indreptau, ci
se abteau dup vointa celor mai tari sau celor mai
mestesugareti in viclesuguri, cari tot la o pricina pu-
neau inainte cnd obiceiul, cnd condica rii, cnd
praiiilile imprritesti, dupa plcerea lor . . . etc.
(,) Pentru a da dovada ultimA acestei pIrti din studiul d-lui
prof. D. Alexandresco, reproducem textul grecesc :
1 742. 'Eav 6 8tatrOilievo; ;is/ 4F;e6rg vit yptfyi, ..... x.
1 743. 'Erky "e3t.caMilLevog S iv 4-1E6Fri vec . .
(KQAIS IJOAlTIKOS TO5 BPIPKIIBATOT 310AAABIA.Y, iv
'1A1'..1S). 1816. Mipog B. Kr:pec)oztov 9. 85). Exemplarul din Bibl.
Arad. Rom. Sectia Mss No. S. 5766).
(1at5. traducerea exact5.: 4 742. Cnd testatorul nu t,ie
scrie ..... s. C. I.
c. 743. Cand testatorul nu stie s ceteascii, s. 0.1.) (CODEX
POLITIC al PRINCIPATIILIII MOLDOVEL IAI 1816. Partea 11. Ca-
pitolul 9. pag. 85).
Constattim i noi, cl traduclitorul codului Calimah, neintele-
gnd textul, a greait. Meritul acestei descoperiri revine ortoncti.
prof. A lexandresco. Domnia-sa cel d'intdi cu perspicacitatea-i
caracteristic5, a relevat aceasta. Nota de Ion ralade.
www.digibuc.ro
 PREFATA XI

Am tradus aceast frumoas, dar trist pagin

a istoriei tarii noastre, In Tratatul nostru in lirnbd,
franceza; aceast traducere, pe care o comu-
nicasem de mult, ilustrului profesor i decan al
faculttii de drept din Paris, Ernest Glasson,
despre a crui pierdere dureroas suntem in0i-
intat chiar In momente-le cnd sciim acegte }An-
duri, figureaza 0 In Tratatul su cunoscut: Le
mariage civil et le di vorce dans l'antiquit et
clans les principales lgislations modernes de
l'Europe, p. 36, 37 (ed. a 2-a, 1880).
Cele spuse de Vod-Carageh In porunca lui
domneasc ne reamintese tabloul despre starea
justitiei ,i a justitiabililor, pe care C. Negruzi
11 zugrveste, in precuvntarea codului Andro-
naki Donici, cu culori cam negre, Ins din ne-
fericire prea adevrate :
and carmuirea tarii, zice el, caza in mtma Dorn-
nilor greci, legile, dupa zicerea lui Anachars, ajun-
sera a fi ca mreja paingului in care mustele mici se
prindeau, iar acele mari o spargeau. Atuncit_Logo44
cel Mare hutar cum voi si cum er digpus ; si daca
jaluitorul apela la Divan, Divanul Sub prezidenta Dom-
nului, ce nu intelegeh, nici limba, nici obiceiul tarii,
hotara ca si logofatul, si jaluitorul nu castiga alta
decat un adaos de cheltuieli si de pierdere de vrerne.
El se inturna acasa cu lacrimile in ochi si cu taria-
loagile in sn, ramaindu-i speranta (acest dar dika
cutia Pandorei , ca la Domnul viitor isi va capata
dreptate ; cci este de luat seama ca pricinile sem-
nau cu p6nza Penelopei ; ele nu se mai curmau, ci
se incurcau, mergeau si se innoiau'din Domn in Domn,
0 pre Domni ii schimb des mazilia sau streangub).
Ei bine, de0 aceast trist stare de lucruri nu
www.digibuc.ro
XII FREFATA

Inceteazrt In tara noastra deca mult mai tArzin,

totti0 trebue s recur1oa0ent c Voda-Carage,
prin elaborarea i promulgarea Codului sAu, face
un pas Inainte ; i d-l. Palade care ne d o noti
editie a acestui cod, nu poate s fie primit decAt
cu bratele deschise.
Aceast lucrare nu este dect un Inceput. Au-
torul ne va da, de bun seamh, i alte studii
mai complete asupra trecutului nostru, care este
att de interesant i a,a, de putin cunoscut de
generatia actual.
0 nau, editie a eodului Calimah, cu trimiteri
la codul austriac i la comentatorii lui cei mai
In renume, precum : Winiwarter, Schuster, Un-
ger, Stubenranch, etc. este necesar, i suntem
In tot dreptul de a o a0epth dela d-l. Palade.
El este tnr i muncitor, cunoa0e mai multe
limbi, aro destulA cultur pentru aceasta, ne
va Inlocul cu prisosint pe noi acei mai btrni,
cari suntem la sfAr0tul carierei noastre, i cari
nu putem decitt s ne bucurm cAnd vedem
se ridich tineri de valoare.
DeocamdatA salutrn cu bucurie aparitia acestei
editii a codului Carageit care, prin modul cum
este alcAtuitA, are menirea de a fi in mnile
tuturor acelora cari se ocuprt cu vasta i spinoasa
0iint a Dreptului. 0 carte de valoare se reco-
mandA prin ea Ins0, i ori ce am puteA spune
In aceast privintrt ar fi de prisos.
lag, 1 lanuarle 1907
D. ALEXANDRESCO

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

T. Valesacestei legiuiri in general.Fixarea locului ced ocupil in

evolutia noasta juridica i istorica.Clasele sociale in Tara Romfmeas-
ea. Regulamentarea situatiunii taranilonclacasi i obligatiunile im.
puse lor.Robii.Situatiunea targovetilor si a nobililor.Concluziuni.
II. Valoarea juridica a acestei legiuiri.Drepturile barbatilor si stabi-
Urea prodigi i ucei fara minte..Teoria proprie-
rtii; robin i vecinatati. Contractele In legiuirea Carageb,; embatic
claa. Indiviziunea; contractul de Casitorie.Epitropie-;infiintarea
Obstestii epitropii. Donatiuni, succesiuni- si legaturi;
penale. Prescriptiuni.Procedura civila i penal5.Dreptul
de apel.
III. Existents, unui drept cuturniar, care pnrunde intreaga economie
acestei sau devalmasiile: proprietatea incuivizg.
Dreptul de protimisis i surparea lui.Coucluziuni generale.
IV. Reforme judecatoresti, anterioare acestei legiuiri.Statut real si
statut personal.Ordonanta domneasca asupra instructiei afacerilor pe-
nale. Institutiunea Vorniciei obstirilor.Organizareajudecatoreasca.
Epitropia nobililor minori.Principiul separatiunii puterilor in Stat.
Taxe de justitie. Interzicerea stilinilor de a cumpara imobile.Lege
contra caMatarilor.
V. Alatuirea legiuirii de o comisiune numitA de Donm.Data promu-
grii Codului. Dreptul bizantin si pravila lui Carageh.
VI. Editiunile anterioare celei pe care o publiam noi. Textul le-
giuirii de fat-a; indexul alfabetic.Tablou de termenii juridici vechi ro.
manesti.Jurisprudenta Inaltei Curti de casatie dela 1SG2 1005. Modi-
fican ulterioare.

Nu a trecut nici o suta de ani dela punerea in aplicare

a acestei leiuiri i totusi, in multe privinte, ne apare
destul de straina. Caci modificarile repezi suferite in
aceasta vreme de toata gandirea si limba romneasca,
dau acestei legiuiri o infatisare de ceva vechiu, inde-
partat, neutilizabil. totus folosul ce ni-1 aduce stu-
diul vechii pravili e mare ; la care se adaoga inte-
resul juridic actual si cel istoric.
Ati prin locul ce-1 ocuph, legiuirea Carage, in evo-
lutia noastrtt juridicti, eta si in cea istorica, merith
atentiun ea cercettorilor trecutului.
www.digibuc.ro
XIV INTRODIJCERE

In evolutia juridich, aliajul ce-1 face pravila intre

dreptul cutumiar si cel bizantin, covArsitor pe atunci,
de oarece eram la sfarsitul epocei fanariote (sfarsit, cel
putin ca dominatiune politick cAci rsunetul influentelor
multiple nu s'a stins cleat tOrziu de tot), acest aliaj, zic,
ne prezinta aspectul interesant, cand pentru cea din urma
datk se admit in dreptul nostru scris, norme de drept
cuturniar; iar in evolutiunea noastr istorick nici un
document nu ne litmureste mai bine, in ce priveste
starea claselor sociale, deal legiuirea Caragea, in pre-
ciziunea ei: impartim obrazele: dupa noroc: in slo-
bozi, robi i sloboziti; cati se vor naste din parinti
robi, sunt robi; robi sunt chti sunt doband altuia.
(iSloboziti sunt, cati din robi se slobozesc ; i, ca
Pornirea mai miloasa a tineretii sa nu fie liberk
n'are voie, sLt dea slobozenie inaintea varstei sale
de douOzeci de ani.
Caci legea nu se multurneste numai a stabili drep-
turile private, ale as. ziilor cetilteni ; ea stabileste
privilegii,ce lege!--face din Aran, locuitor campean,
un paria
Claca este un chip de cldire obisnuit tn Tara Ro-
maneascrt si se intocrneste cand stilpanul mosiei pri-
meste pe clca s seaz5, pe mosia sa. Taranul e dator
s lucreze stttpnul In 12 zile pe an; orice tocmeala pe mai
putin e nula; de n'are stapnul la ce intrebuinta pe
&Was, acesta e dator dea un leu pe zi;
n'are drept sIt deschid pravOlie ara, autorizarea stil-
pAnului; de asemenea nici sIt zideasc nooark nici sO,
prinda peste in elesteul mosiei; fugind clacasul, bo-
ierul confisa in profitul sau avutul taranului; murind
knit mostenitori, boierul mosteneste, etc.
Din lege rezulth starea steanului care e rea de
tot: n'are proprietate, e doband altuia i adscriptus
glebae. in ash, fel toga viata economica e nu se poate
mai redusil. i cand toate actele steanului sunt iz-
bite de nulitaterobia e inscris in pravila 11-
rese sIt ne intrebOrn: pentru cine a lost scristt aceastit
legiuire, a prea inaltatului Domn?
www.digibuc.ro
 INTRODUCERE XV

Din intreaga istoriografie romneasca, din toate- docu-

nentele, o constatare reiese uniform: nu exista la Ro-
mani, in trecutul istoric mai apropiat, decal: nobili vi
argoveti; numai acevtia se puteau folosi cu adevarat de
lispozitiunile legii de fata. Iar multimea locuitorilor dela
samp e ca un fond pe care se profileaza figurile claselor
le sus; caci staretii vi manastirile posesoare de movii
ntra, in categoria stapanilor din pravila trii.
lar concluziunea ce ni se impune e urmatoarea: va-
oarea sociala a acestei legiuiri, e nula, 6,6 toate dis-
?ozitiunile civile erau inaplicabile majoritatii poporu-
ui, din faptul existentei in legiuire a dispozitiunilor
$rivitoare la sclavie vi claca. Ramne sa vedem valoa-
lea ei juridicii, vi sa, studiem economia acestei pravili..
II.
Un alt aspect din care se poate studia aceasta le-
;iuire, e acela al valorii ei juridice. Influentata de Pres-
1urtarea de lecri a lui Armenopol, ea apartine dreptu-
ui bizantin, fara Romneasca fiind, cultural vi poli-
ic, oficial, dependenta de Orient, dupa cum azi e o.
lependenta culturala a Frantei.
De o cam data, ne propunem a ex pune, dupa chiar
mpartirea legiuirii, coprinsul juridic al ei, din cele vase
iarti, ava cum a fost dispus de insavi alcatuitorii co-
lului.
Dupa cum am spus, legiuirea Caragea coprinde vase
arti. Prima trateaza despre persoane; in stabilirea fin-
tiunii admitand proba testimoniala; emanciparea se
ace vi prin innobilare. Tot aici sunt puse vi persoa-
iele dobanda altuia, cari pe de alta parte sunt asi-
nilate lucrurilor. Se mai disting vi categoriile interzi-
ilor: risipitori vi cei fara minte. Toate actele lor sunt
zbite de nulitate absoluta; sunt incapabili a se leza.
,egea insa distinge: prodigii sunt pasibili de penalitati,
n caz de comit vre-un delict sau crima; iar cei Para
mintep, nu.
' Proprietatea despre care se trateaza in partea a doua
oprinde stapanirea mobilelor vi irnobilelor. Proprieta-
www.digibuc.ro
XVI INTRODUCERE

tea pmnturilor e deferia numai -nobililor (mnsti-

rilor de asemenea), i ultimelor rmsite ale rAzesilor,
cari dispar In urmA aproape cu totul. Ea e supus ro-
birilor i vecingthtilor.
Robirile sunt identice cu servitutile din codul ac-
tual si sunt bine redactate. lar vecinatatile, hothrni-
cirea moiilor, prezint o mare importantii pentru
acele vremuri, cnd neexistnd ingineri-hotarnici, cu-
noscrttori de meserie, contestatiunile erau nesfarsite.
Tot aici amintim cutuma deparetrii. Din nevoia de a
aye& martori la procese de hotlirnicii, se luau copii
mid de 8-12 ani si se deparau adica li se trgea o
prtruial sdravng, pe locul unde se punea semnul de
hotare intre mosii, ca ajungAnd britrani i ivindu-se
contestatiuni la hottirnicie, s ie minte hotarul din
vechi. Tot pentru acelas gC01) se crtlugreau copii de
10-12 ani.
Materia contractelor care face obiectul piirtii a treia,
luat, din dreptul bizantin, e clar redactat; se stabi-
lesc vnzrile lucrurilor in genere, se confirmit ca ge-
nera non pereunt, precunr si momentul cnd vnza-
rea devine perfect6, etc. Total, materia contine aceleasi
principii i dispozitiuni, ca i codul nostru actual, dar
toate supuse dreptului de protimisis, care e un drept
real de preferintrt, al rudelor i megiesilor unui vnzator
de imobile. Embaticul, fermage perpetuitn si claca,
servage, formeazrt doll& capitole importante: primul
crici regeste i acum lucrurile embaticate i e corn-
pletat cu numeroase jurisprudente ale Inaltei Curti de
Casatie: al doilea crtci ne prezinta, legiferat, regimul
eruia a fost supus poporul veacuri intregi.
Obstirile sau devillmasiile,proprietatea cornunrt
zadruga, allmendenfac parte din dreptul cutumiar
romnesc. Ele sunt puse,la materia contractelor i pri-
vite ca isvorite din tocmeal. Aceasta institutiune a fost
imprumutata dela Slavi si a dinuit multa vreme la
noi. Ea reprezinta o faza din evolutia propriettitii, care
infatiseaza acum, ca ultima forma, proprietatea indivi-
duala. Obstirea a disprtrut prin mersul firesc al evolu-
liunii.
www.digibuc.ro
 INTRODUCERE XVII

Contractul de asatorie, de continut aproape iden-

tic cu contractul de casatorie din scodul actual, co-
prinde dispozitiunea originala a obligatiunii fratelui
de a inzestra pe sora lui, din lips de avere dela pa-
rinti, cu din chiar avutul sau, dupa cinstea ei. Vom
vedea la succesiuni, ca-obligatiunea fratelui de a inzes-
tra pe sora lui, rezult, din excluderea ei de la moste-
nire.Regimul legal, care reguleaza zestrea femeii e cel
al separatiunii de bunuri; in lege e inscris si regimul
dotal. Dota poate fi constituita valabil, verbal. E vala-
bila instraintarea lucrului dotal, in principiu inalienabil,
insa cu autorizatiunea justitiei, si in cazuri anume pre-
vazute de lege, limitativ.
Separatiunea de patrimonii se poate obtine prin ju-
decata.
Bunurile extradotate, exoprica, Bunt privite de lege
astfel: femeia le administreaza si le poate instrain; aci
sunt proprietatea ei. Prezumtiunea muciana domina
aceasta materie.
Divortul se pronunta de Biserica. In special, and sotii
se despartiau din cauza de htentat la vieata, legea pre-
veda urmatoarele: sotia find atentatoare, pierde ju-
matate din averea ei, pe care o ia satul; iar and sotul
a svarsit atentatul, e obligat a restitui sotiei sale dota,
plus jumatate din valoarea ei.
Tot in partea a treia, dupa contracte, e asezata ma-
teria vechileturilor,mandate. Ea coprinde mandatul,
mandatul pentru Teprezentarea in justitie, care ar co-
respunde institutiunii actuale a advocatilort si tutela,
considerata ca provenit dintr'un mandat legal dupa
pravila sau edupa diata.
Partea a patra coprinde materia donatiunilor, suc-
cesiunilor si legatelor. Un ultim capitol din aceasta
parte trateaza despre adoptiune.
Donatiunile propriu zise, contin dispozitiuni incom-
plete, relativ. Se prevede a donatiunile dinte soti nu
sunt nule, ci se socotesc ca un contract de imprumut.
Se prevad de asemenea cauze de revocabilitate ale do-
natiunilor: 1. and nu se indeplineste conditiunea, la
Ion Pa lade. www.digibuc.ro H
XVIII INTRODUCERE

donatiunile conditionale; 2. Pentru cauze de ingrati-

tudine.
De si nu e prevazuta in lege reductiunea donati-
unilor, credem c6, ea trebuie sa fi existat, de oarece
era admisa legitima.
Intr'un capitol a parte se legiferau donatiunile pentru
cauza de casatorie. Remarcarn c, minorul, cAsAtorin-
du-se putea s faca viitoarei sale sotii, donatiuni va-
labile.
Importanta materie a succesiunilorclironomii,--e
intiadevr clar redactat. Vom expune in rezumat, sis-
temul succesoral al codului Caragea.
La deschiderea unei succesiuni, eredele are bene-
ficiu de chibzuire, vreme de 6 luni, termen in care poate
sii accepte mostenirea sau s5, o repudieze; nu are ins5.
beneficiu de inventar. Grade le de rudenie admise la
mostenire sunt pana la 8; nu importa dac sunt ascen-
denti, descendenti sau colaterali. MU ordinea succesi-
bailor: 1. descendenti; 2. ascendenti; 3. colaterali.
Cand defunctul a lsat numai fete, acestea vin, egal,
la mostenire, daa sunt toate asatorite sau nu: cand
unele sunt asatorite (inzestrate) si altele nu, cele c-
satorite (inzestrate), sunt excluse de la mostenire, de
fetele necrtstorite.
E admis principiul reprezentrii la mostenire, dar
numai in linie bArbteasca.
Murinci ins unul din printi si unul din copii ra-
m*, moare dupa trei ani de la decesul acelui printe,
si anume de e eopilul parte biirbateasc, inainte de 14
ani si de e parte femeiasca inainte de 12 ani, atunci
succesiunea copilului mort se imparte astfel: printele
supravietuitor vine la succesiune si ia o treime din
averea copilului decedat, treimea sufletului, in bani
gata; dar dac copilul a decedat inainte de a se fi im-
plinit trei ani de la moartea unuia din parinti, atunci
printelui supravietuitor i se rsstituie numai cheltue-
lile necesare inmormntrtrii si pomenirilor, de a chel-
tuit cevA, de ctre mostenitorii copilului decedat.
Dac copilul a incetat din viat dup termenul pre-
www.digibuc.ro
 INTRODITCERE XIX

vhzut de lege, mai sus, In acest caz mostenirea e de-

ferith phrintilor copilului mort.
Neflind decht un singur copil la phrinti, i acel co-
pil moare inainte de vArsta legiuit, indiferent dad, a
decedat inainte sau duph unul din phrintii si, succe-
siunea lui se divide astfel: o treime (In bani gata) re-
vine phrintelui supravietuitor; a doua treime e defe-
rith ascendentilor sotului decedat; iar ceea ce ritmne,
a treia parte, revine sufletului copilului mod ; in
realitate aceasth parte o iau ascedentii sau colateralii
celui decedat, cu obligatiunea de a intampinh chel-
tuielile ingrophrii si pomenirilor.
In caz, chnd sotul decedat, n'are nici ascendenti, nici
colaterali (frati) atunci succesiunea e deferith sotului
supravietuitor. Colateralii ceilalti, Oa, la al patrulea
grad, au pronomion sh rescumpere aminul neamutui,
de este.
Succesiunea e deferith colateralilor in lipsh de des-
cendenti ascendenti. lath regulele dup5, care cola-
teralii sunt chemati la mostenire: 1. Fratii i surorile;
2. Fratii consangvini (cu excluderea fratilor vitregi) ;
3. Descendentii, suceesibililor din categoriile 2 si 3
vin in concurenta cu aceia, reprezentnd pe printele
lor mort ; 4. Descendentii fratilor i surorilor consan-
gvini exclud de la mostenire pe afinii vitregi, de ace-
las grad ; 5. Descedentii fratilor i surorilor vitregi
vin la succesiune, in lipsh de descendenti din frati
surori consangvini ; 6. Descendentii succesibililor din
categoria 5, vin in concurenth cu aceia, reprezentnd
pe printele lor mort; 7. Ceilalti colaterali, vin la suc-
cesiune, protimisindu-se cei mai de aproape de cei mai
de departe.
La mostenirea chminurilor ori-care ar fi linia in care
se succede, la grad egal, brbatii au preferinth inain-
tea femeilor, chrora li se &I partea lor in bani.
Copilul natural e exclus de la mostenirea tathlui ;
la succesiunea mamei vine Irish regulat, mostenind si
pe ascendentii lui firesti.
Adoptatii mostenesc pe adoptatori i invers, afar
www.digibuc.ro
XX INTRODUCERE

numai cnd parintii firesti ai adoptatului traind, vin

in concurenta la mostenire cu adoptatorii. Adoptatul
nu mosteneste cleat pe adoptatorii lui, nu si pe as-
cendeatii adoptatorului, si Myers.
Sotul supravietuitor, dupa 10 ani de casnicie, si in
lipsa de copii, cel decedat neavand copii' din all& ca-
storie, mosteneste 1/6 din averea sotului mort. In lipsa
de rude de orice grad si linie, sotul supravietuitor
mosteneste in plina proprietate pe sotul decedat.
In ceea ce priveste succesiunile vacante, ele sunt
deferite institutiunii Cutiei Initelor.
Succesiunile testarnentare sunt ingradite mult in
codul Caragea. Cci legea prefera ca mostenirile sa,
fie regulate dupa pravila. Testamentul poate fi autentic,
olograf si miStic, ca si in legea actuala. Ca sa poata
cineva face testament trebue sa aib 20 ani irnpliniti
si M. fie cu mintea intreaga; interzisii nu post testa.
Testatorul avand descendenti nu poate institui erezi,
ascendenti. Mama avand copil natural nu poate testa
in favoarea altuia.
Testatorul avand ascendenti in viata nu poate in-
stitui mostenitori, colaterali de ai lui. In lipsa de as-
cendenti si descendenti, e valabil testamentul facut
in favoarea unui colateral, unui strain, sau a sotului.
Sora inzestrat de frate si maritata, neavand copii,
nu poate dispune prin testament cleat de jurnatate
din averea ei; cealalta I/2 e deferita fratelui inzestrator.
In lege se fixeaza legitima si cotitatea clisponibila:
testatorul avnd o ruda, descedent sau ascendent, nu
poate dispune cleat de V, din averea sa; daca are dourt,
numai de 2 8; daca are trei, de 3/4; daca are patru,
4/5, etc.
Se prevad, limitativ, cazurile de desmostenire. E ad-
mis codicilul.
La sfarsitul materiei succesiunilor sunt regulamen-
tate cazurile de nulitate si anulabilitate ale testamen-
telor
Intr'un capitol aparte e asezata-materia legaturilor..
Continutul identic, in liniamente generale. eu codul
actual.
www.digibuc.ro
 INTRODUCERE XXI

Intru cat eredele se intamplA a fi uneori adoptat

sau adoptator, legiuitorul a crezut de cuviinta sa tra-
teze despre iotezie adopfiune toomai la partea a
patra. Materia, in totalitatea ei, prezinta mare analogie
cu adop-tiunea din codul civil modern. Remaream ur-
matoarele, in legiuirea Caragea: 1. E nula adoptiunea
unui rob; 2. E valabila adoptiunea testamentara.
Partea a cincea contine un cod penal, mai bine zis
dispozitiuni penale. Pedeapsa cu moarte era aplicata
asasinilor: cine va face omor cugetat singur sau dim-
preuna cu altul, sa se omoare; talharilor: cati talhari
se prind, sa se omoare, i falsificatorilor: Cali -se vor
vadi taietori de bani, sa se osandeasca la moarte.
Se face& deosebire intre asasinatul cu precugetare i
necugetat. Plastografilor de carti domnesti li se taia
man& Pedepsele corporale erau aplicate. Exist& de a-
semenea i primitiva pedeapsa: cel vinovat era pur -
tat prin ora i batut. Era admisa, rascumpararea o-
morului de catre asasin, prin despagubirea acordata
rudelor celui omorit.
Adaogam, pentru completarea celor spuse, cit, o or-
donanta a Domnului Caragea a dispus ea instructiunea
afacerilor penale, tacrir, sa nu dureze mai mult de
3 zile.
DespXgubirile civile erau prevAzute intr'un capitol
aparte, la sfarsitul dispozitiunilor penale. De remarcat
ea, legiuirea Carage, dei alcatuita sub influenta drep-
tului roman, nu a admis abandonul noxal cu toate cit
ar fi fost natural sa-1 fi admis. caci ar fi concordat
cu dispozitia neomenoasa, a tranzactiunilor cu rudele,
la omor.
Materia importanta a prescriptiunilor, care, impreunrt
cu materia procedurii, fac obiectul partii a sasea, e re-
dactata, clar ; se prevede prescriptiunea pentru fiecare
speta; se distinge relativ la proprietti, cAlcare de pa-
mant si de hotare, Eosesiunea de buna, credinta, de
cea de rea credinta; aceasta din urma e imprescrip-
tibila. Nu exista paragrafie, relativ la tiganii fugari afara
din parnantul Tarii Romaneti.
www.digibuc.ro
XXII INTRODUCERE

Prescriptiunea nu curge contra minorilor; majorita-

tea e dela 25 ani.
Delictele si crimele, (afaril de calomnie si adulter),
nu se prescriu decat prin moartea faptuitorului.
Tot in ultima parte a legiuirii Caragea, e asezata
procedura civil& si penala.
Actiunea civil& se intenteaza la domiciliul actioua-
tului; actiunea penala, interesand ordinea publica, se in-
tenteaza ori-unde e gasit faptuitorul. La actiunile ci-
vile sunt prevazute cazurile de forta majora. Termene
se acorda, dar scurte.
La intentarea unei actiuni penale, era obligatoare
prestarea juramantului, sub pedeapsa de nulitate; iar,
ulterior, c'odul penal a desfiintat aceasta conditiune.
Caci actiunea publica, in ce priveste cererea pedep-
sei, nu depinde, ca sub codul Carageh, de actiunea
privata, ci rolul de minister public e indeplinit de un
magistrat anume. S'ar putea zice ca : rolul ministerului
public era indeplinit de ori-cine la actiunile penale.
In ce priveste probele, cari sunt legiuite tot in par-
tea a sasea, aici ne gsim in plin drept cutumiar. Mar-
torii si prezumtiunile, dovezi cu mestesug, sunt
intrebuintate la dovedirea oricarui fapt ; numai rar
intervin actele autentice si inscrisurile private; asta
tine& de faptul ca lipsa de cultura era generalitatea,
iar cei ce stiau cell si scrie exceptiunea. Proba re-
ligioas: juramntul si cartea de blestem, erau in
practica zilnica. -Ca o consecventa logic& a dispozitiu-
nilor barbare din condica penala, tortura era intrebuin-
ca mijloc de proba: vinovatii cari se caznesc, s nu
se creaza deodat, macar de vor si spune el sunt vi-
novati. Caci de multe ori, de frica si de durere, zic si
eeea ce nu este.
Justitia era mizerabil distribuit. Aproape nu exista
control. Constatarea facuta de insusi Domnul in pream-
bulul legiuirii sale: ca dreptatea se abatea dupa vointa
celor mai tari si mai mestesugareti si pe care stare ne
spune ca vrea sia o indrepteze, perzista de fapt. Sama-
volnicia si nerusinarea erau lucru obicinuit, desi legea
www.digibuc.ro
 INTRODUCERE XXIII

prevedea incompatibilit4i la judecarea cauzelor si ad-

mite& recuzatiunea legala: cazul de rudenie. Dusmnia
sau prietenia uneia din prti cu judecatorul pricinii, erau
de asemenea, cazuri de suspiciune legal.
Hotrirea se d&dea cu majoritate de voturi, de corn-
pletul judecAtoriei. Se putea reveni in ctirsul aceleeas
sedinte asupra sentintei date. Se aplica si sechestrul
juaiciar.
Partile nemulturnite cu hotrirea primelor instante,
aveau drept de apel la Domn, care hotAra in ultim&
instantii. Deciziunile domnesti erau casabile si supuse
recursului la inc doi Domni ulteriori, continui. Al
treilea Domn &idea hotrirea definitiv, asupra carei
nu se mai putea reveni.
III.
In expunerea sumar de pan& acum am vzut cri
-dreptul bizantin, din pricina rapotturilor de depen-
dent& ale Trii Romnesti, era caluza principal& a ju-
ristilor de pe atunci, in cercetarea pricinilor. Nu e mai
putin adevarat ca, ptura pstratoare a datinilor nea-
mului, clasa trneasc, se tine& deoparte, de tot a-
cest drept introdus, care nu avek nici o legatur cu
ea si de care nu se folosea mai deloc. Prea erau strine
de ea Bazilicalele, cu articolele lor pline de controverse
si Controversabile la infinit. De alminteri, neamul roma-
nese nici n'a avut nici-odata multa preddectie pentru
rationamentul subtil si controversa juridic.
lar constatrile ce face insusi Domnul Caragea, in de-
cretul de promulgare, di legile imprtesti (ce se a-
plicau la noi) erau pricinuitoare de dolt& talcuri si
c& obiceiurile se prefaceau in multe chipuri, sunt im-
portante, nu ata ca ne pun in evident& faptul, c& me-
stesugului advocAtese, atunci ca si acum, ii placea mai
cu seam& talcurile impotrivitoare, pe cat ca. obiceiu-
rile, altfel zis dreptul cutumiar, exista; cii, concornitent
cu el exist& si un drept scris, si di, infine, varietatea
de controverse, unit& cu variabilitatea dreptului cutu-
miar, faceau s& se stramute dreptatea.
www.digibuc.ro
XXIV INTRODUCERE

Totui acest drept cutumiar, a carui esenta e ins4i

nefixitatea, e utilizabil. Unit cu ce are dreptul scris mai
superior, i condus de principiile ordonatoare ale unei
inteligente intr'adevar juridice, el creeaza, monumente
surprinzatoare de drept national. Caci importanta
unui drept national nu rezida att in imprumuturile
pe care le face unei legiuiri straine, perfectionate pri-
tr'o lunga aplicatiune i o completa evolutie, ci in
ceea ce se impune din dreptul cutumiar, cel legat de
pamantul i sufletul oamenilor, traitori in vremile i
locurile acelea.
Din studiul comparat al legiuirilor imparateti cu
obiceiul parnntului precum i dintr'o atenta exa-
minare a codului Caragek putem constata di intreaga
economie a acestui cod e patruns de norme de drept
cutumiar.
De unde vine acest drept cutumiar ? In valvrtejul
imprejurarilor istorice, gasim indepartata origin& a ace-
stui drept in traiul i prietenia Romnilor cu Slavii.
Convietuirea Romnilor cu Slavii, n'a fost numai
materiala; o legatura sufleteasca intim, a avut ca ur-
mari alterarea i transformarea sufletului romnesc.
Caci rassa slava, tenace i incapatinata sub aspectul
si molAu i vag, a alungat din amintirea descendentilor
din Latini, multe lucruri, gandiri, i tipare de gAndiri.
Din stadiul de evolutie sociala necompleta a Sla-
vilor, a, cum i-a gasit Romnii, pe vremuri, stadiu
caracterizat prin devalm4ia proprietatii, i prin dreptul
de intaietate, protimisis, la instrainarea proprietatii,
Romnii vi-au facut i ei norme, obiceiuri (cuvntui
acesta chiar, e slay), pe care le-au urmat vreme inde-
lunga; i de cari Domnii, fie ei greci sau de ori ce alt
neam, i legiuirile nationale, in rstimpuri, ori cate
imprumuturi s'au facut legilor straine, au tinut searna.
Aici vom vorbi numai despre dreptul de protimisis,
rezervkidu-ne pe alt data, expunerea intreaga a drep-
tului cutumiar romnesc.
Dar mai inainte de-a vorbi despre acest drept de
protimisis, e necesar sa, tim: ce e obtirea? E proprie-
www.digibuc.ro
 INTRODUCERE XXV-

tatea caracterizata prin aceea ch: e stapanith de mai

multi ini; ch fiecare stpanitor, are drepturi asupra.
intregii proprietati i in sfarit, eh stapanirea e in comun,
fhrh ins a se imparti vre-odata. E starea de comunitate-
a proprietatii.
Clasa razboinicilor razei, in trecutul nostru istoric,
a fost caracterizata prin devlmaie ; pe langh care
s'a adaogat mai tarziu mica proprietate. Obtiri aveau
i targurile. Proprietatile deavalma s'au perpetuat
tarziu, i chiar azi mai perzista inc, ca survivances,.
interesand i pe istoric i pe sociolog. Obtirile dispar,
caci se pare ca e de esenta proprietatii sh fie indivi-
duala i nu deavalma.
Proprietatea indiviza admisa de legiuirea Caragear
e tratata in cap. XIII din partea a treia:1
Din principiul indiviziunii proprietatu a reeit, fi-
resc, dreptul de protimisis, care intrunete in sine atat
.Nachbarrecht din dreptul cuturniar german, cat i le
retrait lignager din cutumele franceze.
Fiind un stadiu din evolutia proprietatii, obtirea.
cu zonsimtimantul devalmailor, se Impartia uneori
cand, mai tarziu, acaasta forma a proprietatii colec-
tive, a inceput sa, fie inlocuita, vestigiile ei au aprut
sub aspectul dreptului de protimis. Nu era conside
rata proprietatea ca individuala, la inceput, ci ob0ea-
sca; rtai pe urma bunul era considerat familial. Nu
avea voie i nici drept fatal, s vanza parnntul fara
voia i consimtimntul familiei. Caci proprietatea era,
a insai familiei, iar nu a unei generatiuni.
Iar in legiuirea Caragea posterioara fazelor de care
vorbiram, la orice instrinare de proprietaten, rudele-
au dreptul de protimis. Ele trebuesc sa fie intiintate-
la termene fixate de lege, dupa cum se aflh in Ora.
sau in strainatate. n. caz cancl rudele nu au renuntat
la dreptul lor de intaietate, nefiind intiintate, vanza-
torul, e dator a plati celui fraudat astfel, a zecea parte
din pretul lucrului vandut pe ascuns.
Rudele au acest drept, duph grade: I. Rudele de sus-
i de jos; 2. Rudele de alaturea, Omit la a patra
www.digibuc.ro
XXVI INTRODUCERE

.cand sunt i devalmasi; 3. Rude le de alaturea, pan&

la a patra spiO, cnd sunt i vecini. 4. Cei ce sunt
numai rude de alaturea, pan& la a patra spita; 5. Cei
sunt numai devalmasi.
Cei ce se invecinesc cu pamantul au si ei exercitiul
.acestui drept. Legea distinge i aici grade, dup& cum
vecinesc in lung, in lat si la vre-un colt. La van-
zarile prin licitatie, nu se da protimis.
lar din cele expuse, reese definitiunea: dreptul de
protimisis e dreptul real de preferinta al rudelor
megiesilor unui vanzator de imobile.
Dominand intreaga materie a vanzarilor, avand nu-
meroase aplicatiuni, toata partea Despre Lucruri, din
legiuirea Caragea, e subordonat acestui drept de pro-
tirnis. Cci modalitatile vanzarii, perfectibilitatea ei
atatea alte principii de drept, luate din dreptul roman,
n'au alt scop, deal a desvarsi protimisul i a-i da si-
guranta publicitatii i validitkii legale.
Cu disparitia dreptului de protimis proprietatea ca-
pat& o alta forma ; ea devine complet individual&
CAUL vreme dreptul de protimis a fost in vigoare,
fost litimurit i comentat in diferite decrete expli-
cative, pe vremea domniei lui Carage& i de Domnii
posteriori lui.
Biv Vel Clucerul Nestor, un bun legist de pe acele
vremuri, a redactat un proiect de lege al protimisului,
cu special& regulamentare a dreptului rudelor, care
project a fost aprobat de Carage.

Concluziuni generale. Expozeul nostru de pang, a-

-cum, face sa reias, pentru cetitorul atent, incheierea,
ce firesc trebuie sa urmeze. Noi, in acest sub titlu vom
enurner incheierile la cari am ajuns, Amax-land ca,
dezvoltarea ideilor. expuse aici, s& faca obiectul unui
studiu mai circumstantiat.
/. 0 lege isi indeplineste real menirea ei intr'o orga-
niz4-iune sociald, cand imbreifiseazd, sub acelas aspect
aceleas norme, totalitatea- indivizilor din aced so-
www.digibuc.ro
 INTRODUCERE XXVII

cietate. Or, nu acesta a lost cazul cu legiuirea Cara-

gea, care sanctioneaz deosebirile de clash.
2. Economia lduntricd a unei legiuiri constd in u-
witatea organicd a pdr(ilor din care se compune.
Din acest punct de vedere, codul de Etta prezinth
un larg camp criticii:Chci principiul duph care s-au
condus alchtuitorii lui, din punct de vedere al aran-
jamentului juridic al materiei, a fost analogia super-
licialh a diferitelor phrti, iar nu leghtura intima a in-
srisi intelesului juridic ce reesia. Nu vreau ca proba,
decat locul unde e push adoptiunea, duph materia suc-
cesiunilor si legaturilor. Fiind-ch, adoptatul, vine la
mostenirea adoptatorului, legiuitorul a gsit eh e mai
bine sh trateze adoptiunea dupii succesiuni, etc.
3. 0 legiuire, ca set fle hate adedir vie in conliiin(a
ju tidied a epocii penlru care e felcutel, lrebue sel co-
prindci in ea, ceea ce e ndscut in special, din socie-
tatea aceea: dreptul cutumiar. Privith sub acest aspect,
legiuirea Caragea, era mult mai actual in constiinta
oamenilor din epoca aceea, decal actualul cod civil
in constiinta noastr. *i cum schimbrile sociale pro-
funde, pun vreme indelungh panh sh, ptrund, s'ar
putea sustine eh, chiar azi legiuirea Caragea, poate fi
mai apropiath de mentalitatea romaneasch in multe
phrti si privinte, cleat toate legiuirile existente.
La cele ce spunem noi aici,--o consemnare a c'-
tor-va date mai insemnate, numai, s'ar putea adhoga
o bogath critich de detalii. Vom face-o la locul si tim-
pul nimerit.
IV.
Dach imoralitatea lui Caragea nu mai e push la in-
doial, ca si pofta lui nemAsurath de avere, in schimb
opera lui legislativ, are o importanth ce nu se poate
thgAdui. Cu atat mai mult cu cat in vremea domniei
lui, au trait Hristopol, abil cunoschtor al dreptului bi-
zantin, si Nestor, ilustrul legist al timpului)). Acesti
doi, mai cu seamh, 1-au ajutat la confectionarea co-
dului ce poarth numele lui. lar pan la deshvarsirea
acestei lucrri, care a fcut cunoscuth domnia lui, o
www.digibuc.ro
XXVIII INTRODUC ERE

serie de reforme judecatoresti si administrative, au

lost aplicate. Domnia lui Caragea (1812 1818), incepe
cu cartea deschisa adresata: zapciilor de plasa, par-
calabilor si vatasilor de plaiuri. In ea li se indica mo -
dul de administrare, bunAtatea si corectitudinea ta
cu supusii si impricinatii. In acelas an, al suirii lui pe
tron, decreteazA infiintarea Departamentului strAine-
lor pricini. De competenta acestui departament erau
procesele intre *tin*, raiele, si supusi straini, suditi,
si intro suditi si suditi. Vedem deci ca. statutul real
era subordonat statutului personal, care urma persoana
juridica, pe ori ce teritoriu s'ar fi gAsit.
Justitia era inceata; iar prevenitii erau uitati in tern-
nitele domnesti cu anii, fara ca O. se inceapA instructia.
0 ordonanta a Domnului Caragea ordona ca instructia
afacerilor penale sA se accelereze, si ca cercetarea
pricinii, tacrir, sa nu dureze mai mult ca trei zile.
In 1813 Caragea da un decret prin care magistratii
Vorniciei obstirdor sun t declarati inamovibili.
Iar in timpul domniei lui, ierharhia organizatiunii
judecAtoresti era:
1. Divanul domnesc, ca ultimA instanta;
2. Departamentul de opt ;
3. Departamentul de seapte ;
4. Departamentul de criminalion ;
Departamentul de criminalion era competent in ju-
decarea crimelor si delictelor. Presedintele divanului
domnesc era insusi Domnul. Aceste doua impreuna.
cu Departamentele de opt si de seapte, aveau resedinta
in Bucuresti.
5. Oltenia avea un Divan al ei, a cArui presiden-
-tie o avea Caimacamul, cu resedinta in Craiova.
6. Departamentul de patru si
7. Departamentul de criminalion. Ambele aceste de-
partamente, unul civil, altul penal, aveau resedinta tot
in Craiova.
8. Sptaria si .

0. Agia. Judetele erau inzestrate cu judecatori special i,

cu resedinta in capitala judetului.
www.digibuc.ro
 INTRODUCERE XXIX

Exist& si Departamentul strainelor pricini, un prae-

tor peregrinus romnesca carui competentrt am schi-
tat-o mai sus.
Atunci, ca i acum, numarul feciorilor de boieri ce
cheltuiau avutul in tot felul de placeri, tinerii la moda.
evghenitii clubman si sportsman, era mare.
Averile familiilor nobile se topeau vaznd. cu ochii,
iar apoi, din lipsa unei averi, prestigiul familiilor scadea.
Ca sa se impiedice aceasta, exista Epitropia obs-
teasca a evghenitilor.
Ceeace face ca masina statelor moderne s umble
cu mai multa sau mai putina, scartietura, e prin-
cipiul diviziunii muncii; altfel zis separatiunea pute-
rilor in Stat. Dar in vremurile de care vorbim noi, nu
era bine specificat 'Ma acest principiu. Inteadevar
inteun decret domnesc din 1813, care coprinde instruc-
tiuni relative la procedura proceselor, gasim urma-
toarele Judecatorul sa caute judecatile i sa faca ho-
C"..rirea inscris; iar indeplinirea dap& hotrire A. se faca
(!e ispravnicii judetului, la care implinire s nu se a-
mestece judecatorul, sau cu alte cuvinte, o sentinta
data de puterea judecatoreasca, s se aduca la inde-
linire de puterea executiva; si mai departe: judeca-
turul s fie nelipsit dela judet, langa scaunul isprv-
iiicesc, ca s caute pricinile judecatilor necontenit, dim-
] retina cu ispravnicii, ceeace insemneaza ca prefec-
tul facea parte dintre magistratii judetului, functiune
incompatibila In zilele noastre cu puterea judecato-
rcasc.
Existau taxe de timbru i inregistrare, taxe de jus-
ti tie: zeciuiala se percepea, numai odata; la hotarnicii
se percepea o taxa de 6 parale de stanjen; la imobilele
cc se vindeau cu rizapazar, se percepea o taxa de o
para la leu, in folosul Vorniciei obtirilor.
Suditii, strinii neImpmnteniti, nu puteau cumpara
imobile in tot coprinsul Tarii Romnesti.
Fiindca Epitropia evghenitiler nu daduse destule
runde i raina familiilor nobile nu contenise, se incepe
o campanie contra camatarilor, care campanie s'a stk.-
www.digibuc.ro
XXX INTRODUCERE

sit cu publicarca atorva porunci aspre, decrete

domnesti, care aveau putere ca si legea; deci putem
sit' le considerm ca alatuind toate impreunA o Lege
contra cmiltarilor.
V.
Dupa seria de reforme judecAtoresti, de care am vor-
bit, Carage (1812-1818), Domnul Tarii Romnesti,
simtind lipsa unei legiuiri complete, care sit reguleze
raporturile dintre raiele, cum se ziceh, pe atunci,
insrcinA pe Atanasie Hristopol si pe biv Vel Cluce-
rul Nestor, ilustrul legist, sA alciltuiascA o condicA, in-
sarcinare data prin decretul din 1816 Octombrie 2.
Comisiunea completata cu Stolnicul Constantin si Stol-
nicul Ionit& Balaceanul isi termina intr'un an lucr-
rile, si, dupa primirea raportului, Carage convoca la
15 Februarie 1817 pe toti boierii hale, mazili si e-
piscopi, pentru a-si da anaforaua. Raportul Adunrii
n'a fost prezentat decht la 9 lunie 1818 si a fost im-
primat la sfArsitul codului, in editiunea oficiala El:A-
rita in acelas an. Asupra datei exacte, cnd a fost pus
in vigoarecodul Carageit, multa vreme chestiunea a fost
controversat. Din pitacul domnesc tip&rit in frun-
tea legiuirii ar urmit ca a fost promulgat in 1817 ; din
cele expuse mai sus lush, se vede c& Adunarea desi con-
vocata, nu si-a prezentat raportul cleat la 9 Iunie 1818;
iar din documente rezult ca la 28 Iunie acelas ar,
Marele Logofat Constantin Brdaceanul, ministrul jus-
titiei, da manuscrisul protocolit de el si cu pecetea
Mariei Sale pus& la fiecare foaie, la tipArit. Impri-
marea condicii se termina in August, iar la 9 August
1818 Carage& promulga codul pentru ziva de 1 Sep
tembrie 1818 printr'un pitac domnesc.
Admitnd imprtirea curenta, condica lui Carage,
intr& in perioada 1V-a a desvoltArii Dreptului romnese.
Contemporana cu condica lui Calimah, Domnul Mol-
dovii, condica lui Caragek ii este superioar numai
prin claritatea limbii si prin stilul ei romnesc. Am-
bele pornesc din surse diferite: prima, din dreptul aus-
www.digibuc.ro
 INTRODUCERE XXXL

triac, gratie faptului cA, A. Flechtenmacher unul din

redactorii ei, era german; secunda, din dreptul bizantin,
lucru ce se explia prin influenta greadi, care dainui.
Ambele ins4, ca un omaj adus influentei grecesti,.
au fost redactate in limba greceasc. Condica lui Ca-
rageS, a fost imediat tradus in romAneste de VAca-
rscu, iar a lui Calimah deabia la 1833.
Condica lui Carage e o prescurtare a Rezumatului
lui Constantin Armenopolu, redactat la 1345. Arme-
nopolu la rndul lui, ii alatuise condica lui, rezumAnd.
compilatiunea de legi a impratului Leon Filozoful.-
Aceast compilatiune de legi, farimitur din monumen-
talul Drept roman, s'a pstrat in imperiul din Rsrit,,
dup6, imprtirea imperiului Roman in dou. Popoarele-
din orient dup aceasta imprtire, s'au condus in re-
gularea raporturilor lor civile dupti. Bazilicale sau Legi
impratesti.
Prescurtarea de legi, sub acest titlu Ii publicase-
Armenopolu condica lui, a servit si la noi, i pentru
clarificarea doctrinei juridice, i cu putere de lege, chiar
dup promulgarea coclului Caragea in 1818.
VI.
Lucrarea de fat, Codul Caragee adnotat, umple
credem noi, o lacurA in literatura noastr juridic. In-
tiadevr, editiunile existente ale legiuirii Oaragea, an-
terioare celei pe care o publicam noi, prezint nea-
junsuri i dificultti la consultarea lor. Editiunea ofici-
al din 1818, tipitrit cu litere chirilice, cea mai veche-
dintre toate, si a cArei editare a fost cesionat tipogra-
filor asociati Dr. Caracas; Stolnicului Rducanu Clin-
ceanu i Clucerului Dumitrache Topliceanu, e extrem
de raa. Ea nu contine deal textul impreun cu de-
cretul de promulgare si raportul Aduntirii. Editiunea din
1854 a Clucerului K. N. Britiloiu, judecator la Curtea.
apelativ criminalh din Bucuresti, tiprit cu alfabetul
do tranzitie, e completat cu o sum& de legi, dispo-
zitiuni ale Regulamentului organic si ofise domnesti,.
www.digibuc.ro
JCXXII INTRODUCE RE

cari serveau, curent, catA, vreme legiuirea a fost in vi-

-goare, la clarificarea i completarea textului pravilii.
A devenit i ea extrem ' rail,. De aceastA, editie s-a
folosit i I. Bujoreanu in editiunea din 1862, tiparit, cu
caractere moderne in Colectiunea lui de legi, care co-
lectiune find de proportie voluminoas, e incomod.
Partea suplimentar a editiunii Clucerului BrAiloiu, a
lost larg utilizat de Bujoreanu. De atunci, nu mai tiu
s6, se fi reeditat legiuirea Caragea pAn5. in 1905, cnd
a aprut editia d-lui D. Stoenescu, advocat din Craiova.
Aceast editiune, nu ne pare c prezinta insuirile unei
legiuiri adnotate.
Textul ce-1 prezentm noi, e reprodus dupri, ma-
nuscrisul original domnesc, in romnete, 1) in compa-
ratiune cu editiunea oficial din 1818, din care un exem-
plar, donat de d-1 Sturdza-Scheianu se gsete in bo-
gata bibliotea a acelea Institutiuni. Primul nostru
gand a fost s, facem o reproducere fide15, a textului
original. Iar pe urm am hotrit altfel; cci intentiunea
noasta, n'a fost s5, facem o lucrare de filologie, ci rs-
pun.zind interesului actual ce prezenth lucrarea noa-
stra s facilitAm intelegerea textului nealterndu-1, ci
modernizand numai ortografia.
Pentru uurinta cercenxilor juridice am alcAtuit un
index alfabetic, cu trimitere la articolul, capitolul partea
i pagina unde se gasete. Greutatea alctuirii unui,index,
mai cu seaml pentru o legiuire de felul celei a lut
-Caragea, e mai mare de cum se crede; cci codul Ca-
rage n'are numerotatia infinita, cum o are de ex. co-
dul civil modern, ci aceea pe capitole.
Pentru intelegerea textului legiuirii, pentru acei cari
iu sunt deprini cu limba veche romneasck am alcAtuit
un tablou de termenii vechi juridici romneti, cu accep-
-tiunea lor moderna. In acest tablou am aezat i cu-
vintele vechi romneti din limba uzual, cu insem-
rnarea lor in limba modern5..
Prin ceeace credem noi ins, c lucrarea noastra va
Acest manuscris se an In Biblioteca Academiet Romane, In sec-
tia No.2322; exista Iji Biblioteca Academiei Romane si manuscrisul
.original grecesc.
www.digibuc.ro
 INTRODUCE RE XXXIIP

II util, e prin adnotrtrile ei, cari reproduc jurisprudent&

Inaltei Curti de Casatie s; 1 stitie, vreme de 43 ani,.
dela 1862-1905.
CAci interesul editiunii unei legiuiri nu const numai
in tiprirea textului legii, ci si in inregistrarea modi-
ficrtrilor ce a suferit in necontenita lui evolutiune de
interpretare. Legea Mud, ceeace in stiintele biologice e
germenul, care contine, virtual, toat desvoltarea ulte-
rioar a vietii, determinatil ins, in multiplele ei di-
rectiuni, posibile in viitor, de multimea imprejurrilor
din mediul ambiant. *i. pentruca suntem in plin epoa
de stiinte biologice, vom zice c, e inssi notiunea de
transformare care isi are aplicatiunea aici.
Pe lng adnotare am adogat, pentru completarea
lucrrii noastre si un apendica compus din legi, de-
crete, circulari si regulamente, cari au servit, pe vre-
muri, la deslusirea codului Carage. In aceast part&
a lucrrii ne-am servit de unele indicatii din editiile-
vechi bune, pe care le-am controlat ins, cu sursa de-
unde fuseser luate. In special, am pus anexe conti-
nnd lucruri, cari priveau de aproape viata social, din)
Tara Romneasca, de pe acele vremuri.
*

Introducerea de fat& e o sumarrt expunere a rezul-

tatului cercetrilor noastre si a unora din prerile noa-
stre asupra legiuirii Caragea. Am adunat pentru stu-
diul vechei legiuiri un material mai bogat; am pus-
aici numai ce ni s'a prut indestultor pentru lucrarea de-
fat; mai cu searn c ni se impuneau, de insrtsi cadrul
lucrarii, margini peste care nu puteam trece. Am scris-o.
intr'o form simplg, omitnd aparatul de eruditie si
limba quasi-juridia ce se obicinueste, lucruri, cari
intio lucrare neftarnicti, n'au rost. Aceast introducere
va putea servi, cred, la formarea unei judeati cir-
cumstantiate asupra pravilii, ce cetitorul, cumpnitor
al luerurilor omenesti, va voi s si-o fox&
Bueurefti, 7 Noenivrie 1907
.7ory Palade
Ion Petuade. www.digibuc.ro 115
 TABLOU
de cuvintele vechl romanesti din limb a juridic i uzual
cu acceptiunea lor In limba modern.

A siderat la noi, in trecutul

istoric, ca un grad de noblet,
Adaos=(latestament), codicil. (clas a parte), cum sunt azi
.Anafor=cerere, raport, pe- in Rusia,
titiune. Clironomie=motenire, suc-
Analogie = proportie (mate- cesiune.
maticA).
Apelape=apel, cerere de re-
judecare a unui proces la
o instant superioar. danie.
Deavalma=in comun, in in-
diviziune.
De obzte=sinonim deavalma.
Bez=si, pe deasupra, In plus. Depoziton=depozit, lucrudat
Biv=fost, ex. In pstrare.
Blagoslovenie =autorizatiu- Devilmsie=indiviziune, co-
ne, binecuvntare. munitat de bunuri; sinonini
obstire.
Diastima=soroc, termen.
Videre=drept (jus). Diat=testament; vezi: adaos.
Canon=lege bisericeasc. Dreptd,V=drepturi.
Capete=capital, sum de bani.
Catastih=registru.
Cazni=tortur. Eretoerizie=arbitraj.
Vizni=a tortur. Eretocritio=arbitru.
ChezAlie=garantie, fidejusi- Ezoprie=parafernh, bunuri
une, cautiune. extradotale.
.Chezaz=garant, fidejusor.
,Chezsuit= cauVonat.
Chezqui=a garanth, a da ca-
utiune. Felurime=gen, spet.
Chivernisi=a guvern, a ad-
ministra.
Cin=slujb, functiune; con- Glsuire=acord, invoial.
1) Am asezat In acest Tablou numai termenii rari; n-am pus si cu-
-vintele care se mai intrebuinteaza i azi, de si rar: a purcede, etc.
www.digibuc.ro
 TABLOU XXXV

Obqtesc--=cornun, indiviz: bu-

nuri indivize.
cit A. Obqtire= indiviziune, emu-
Narasladism = licitatiune, nitate; sinonim
HrAzire=cesiune. Obsti=a publich, a face cu-
Hrizis=uzufruct n'oscut in general.
Ostei=a inceta, a conteni.
langit, dela
lotezie=adoptiune, in fife). e.
Iprooi=i celelalte, etc.
Ispravnic=prefect de judet. Paragrafie=prescriptiune.
Ispriivnioat ----= prefecturA de Periusie=sum, totalitate.
judet.
IzbrAmi=--a se scAp, a achit Pliroforisi=a se informh.
(o datorie). Politiceso=civil (proces).
lzbanire --= achitarea (unei Posadnio=intretinut, me-
datorii). tres, tiitoare.
Izybdi=a Inregistr, a gsi. Ponoslui=a calomni
Potopi=a inund, a inneca.
Pravili=lege, codice,
Legaton= legat, (la succesi- Prepuitor=acuzator
drept, npstuitor.
pe ne-
uni). Prigoni=a se judech on ci-
List=paging. nev.
X Pronomion=preferiMalegalii,
(la succesiuni de imobile).
Itldular=organ (administra- Protimisis = drept de prefe-
tiv, judecatoresc, etc.) rinta. (la vanzgri de imobile).
Xezat = licitatiune, vanzare Protimisi=a fi preferat, a a-
publica. ve intaietatea.
311off=unchiu. Provalisi = a propune ceva
Moal,=mtusil. (in judecat),
Inofluz=falit, deconfit. Provlima=propunere ce face
Xolluzi=a da fahment, a fi obiectul unui proces.
In deconfltur.
RSui=a achith (o datorie).
Nstavnic=star4 Rizmirit,==revolutiune,insu-
Nestriduitor=nediligent. rectie,
Robire=servitute.
0
Obliduire= guvernare, cr- Sah=paraf (la registre).
muire. Sfori=a msur, a delimita.
OblAduitor=guvernator, car- Finet,=--obligatiune.
muitor. Sloviri=silabe.
Obraz=persoan5.. Staroste=prerdinte de cor-
Obqte=vezi: de obste. poratie sau breasla.
www.digibuc.ro
XXXvi PRESCITRTARI

dat pentru reprezentare r

instant5.
Tacrir = interogator, c6rce- Vel =mare: \Tel Logof5t.
tare. Velea.t=an
Tidetori de bani= falsiflca- Vinui=a inculp.
tori. Vistierie=tezaur, fisc.
Tlo=traducere, interpretare, Volnic=permis, Ingduit.
explicare, trite les, senz.
V
Zlog=gaj, amanet.
Vechil=mandatar. Zilogaq=amanetar.
V echilet=mandat. Zlogi=a amanet, a dagaj
Vechil de judecati= man- Zalogire=amane tare.
datar pentru reprezentare In Zapis=inscris.
instant5, (advocat). Zticnire = Impieclecare, in-
V echilet dejudecat,=man- tarziere.

PRESCURTARI

Leg.=legiuire.
Art.=articol. Leg. Car.=legiuirea Caragea..
Cas.=Inalta Curte de casatiune Pag.=pagina.
justitie. Reg. org.=Regulamentul or-
Cod. Car.=codicele Carage5. ganic.
Cod. civ.=Codicele civil. Seet-un.=Inalta Curte de ca-
Cod. com.=Codicele comercial. satiune ijustiie, In sectiuni
Cod. pen.=Codicele penal. unite.
lar : Cas. I. 253/91, se ea ceti, astfel : Deciziunea Inaltei Curti;
de casatiune si justitie, Sectiun ea intaia, sentinta No. 253, pu-
blicat in Buletinul deeiziunilor Curtii de casatie, din anul 1891-
Numarul sentintei e num5ru1 sub care ea s'a publicat in Bu-
letin, iar nu acela al deciziunii Curtii de Casatie.

www.digibuc.ro
 INDEX ALFA I3ETIC
CODUL CARAGE'A

A
Art. Cap. Park Pag.

Abandon, bunuri far stapan 1 I II 10

Abandonare, cesiunea bunurilor ...... . 12 VIII III 39
Ab-intestat, succesiuni 14 III IV BO
Abstentiune, renuntare la succesiune 13 III IV 80
Acceptarea averii debitorului 19 VIII III 40
Acceptarea mostenirilor, prescriptiuni de 30 ani 7 I VI 99
Acceptarea politii 2 IX III 42
Acceptatiune, prefacere 9 XIII III 48
Acceptarea sentintei la apel 6 IV VI 122
Acceptarea succesiunilor 5 III IV 79
Acceptarea succesiunilor 10 III IV 79
Acceptatiune, societati 10 XIV III 50
Accesiune, asupra celor produse de lucru i I it 10
Aecesiune,asupra celor unite sau incorporate de lucru 4 I II 11
Accesiunc, la legate 13 IV IV 91
Accesinne, prescriptie la lucruri mobile 2 I II 11
Accesiune prin aluviune 5 I II 11
Accesiune prin avulziune 5 I II 11
Accesiune, relativ la IuCruri imobile 3 I II 11
Accesiune, relativ la lucruri mobile 2 I II 11
Accesinne, vnzAri 16 II III 24
Act autentic, carti 6 II VI 110
Act autentic, prob& 6 II VI 110
Acte autentice, declarea lor in fals 17 II VI 112
Aete private 32 II VI 115
Acte publice, 32 II VI 115
A ctiuni civile, cazuri care ap-ar3, de inf4i8are ime-
diat5; 14 I VI 105
Actinni civile, intentarea lor la domiciliu 11 I VI 105
1.ctiuni eivile, conditiuni 4 I VI 99
ctinne contra falitilor 15 VIII III 40
ctiunea in anulatie .14 VIII III 40
1) A se vedeb. Tabla de ntaterli dupii cupitble, la sf&ritul volumului.
Ion Palade. www.digibuc.ro Iv
XXX VIII INDEX ALFABETIC
Ad. fap. Pads Pag.
Atillunea paullanii . . . . 14 VIII III 40
Actiuni penale, compararea probelor 23 I VI 107
Aetinni penale, condittuni 5 I VI 99
Actinni penale, intentarea lor la locul unde s'a
comis faptul 12 I VI 105
Aepuni penale, juramant 5 I VI 99
A eti nni penal e, se pre scriu Iamoarteafiituiorulii I VI 102
Ai:1Juni penale, vezi .1%cti1lne pulic
Act" publiee, vezi mandate
Actinne, renuntarea la . . r- 18 'V IlI HI 40
Aetinnea rezolutorie, vnzari 30 II III 26
Aeuzat, prit 1 I VI 95
Acuzatori pe nedrept 1 VII V OG
Acueutori p nedrept, pedeapsa Im V 06
Adevarati. vezi Hi adevaratie
Administrati .. ea parafernel ......
. . . ......
. .
2

47
VII

XVI III 82
Administratiune, societtt 14 XIV III 50'
Administratiunea tutorilor 18 XXI Ili 71
Administratinnea obltirei 8 XIV HI- 00
Administrator, societate . 14 XIV 50
Admiterea conditional& a martorilor 39 II VI 11G
Adoptati, obligatiuni 11 V IV 93
Adoptatori, categorii 2 V IV 92
Adoptatori, obligatiuni r. . 11 V 1V 93
Adopt- , autorizare S V IV 93'
Adoptinne, ce persoane putem adoptS 5 V IV 92
Adoptinne, desmostenire 85 HI IV 88
Adoptiune, epitropie 4 V IV 92
Adoptiune4 formalitilti 7 V 1V 93
Adoptiune, iotezie 1 V IV 92
Adoptiune, nulitSti 3 V IV 92
Adoptinne, iaiiIitSi 10 V IV 93
Adoptiune, robi V IV 92
Adoptiune testrunentarit 9' V IV 93
Adoptiune, varstl V IV 93
Adoptivi, di de sutlet 1 V IV 92'
AdoptIi, vezi
Ad-soleinnitatem, testament 37 III IV 80
Adulter 1 X V 97
Adulter, cauzele divortului G XVI III 52"
Adulter, impacare 2 X V 97
Adultery penalitilti pentru brirbat si femeie I X V 97
Adulter, pedeapsa tertei persoane X V 97
Adulter, prescriptiuni de 1 hula ir 8 I VI 99
Adulter, proxenetism 3 X V 97
Adulterin, drepturile succesorale ale cc:minor adul,
trrini III IV SS
www.digibuc.ro
 Mitt At#Anttit xxxnc
Art. Cap. Par le Pal.
Atlnitate, succesidni colaterale 19 IH TV St
accesitme 1 T 7I
Aliniente, datorite copitlor It in 53
Alm !June, ACcesiune 5 I II if
Atmtnet, dottantl 8 XI ITC 44
Amanet, dol he )(I III 45
Amanet, drepturilb creditorilor 5 XI III 44
Amanet, indlvizibil la doi creditori . . . . . . 7 XI ni 45'
Amatnet, indivizihllitatea lui S XI 45
Amanet, neegal iMpartit (3 XI ff1 45
Anutnet, obllgaiiinile amanetarului 18 XI HI 45
Amanet, obligatiUnile imprufnutatorului 13 XI HT 45'
Amanet, paragrafti de 30 de ani delaimplinirek go-
rbctilui Pentru r I VT 99'
nutnet, 0.1.0 nehotiirita B XI ITT 45
Amanet, pkbfacere 10 XI III 45
Amanet, pfivilegiu 18 XI nr 46
Amanet, prbtimisis /I VIII HI 4c1
Antanet, protimisis 4 XI Ill 44
Anumet, sdhimbuf debitorului 1S XI ITT 46
Anannet, vAnzare 17 XT fIT 46
Anumet, zhig 1. XI nT 44
AIM-mare, cerere de 18 I VT 10
Amendit, calomniatori 4 TX V 97
Antentlii, vanzare cu protimisis 11 II IH
Antic, judecator 1 III 119
Anaforit efitre Domnie, adoptiune 7 V IV 93
Anairghirie, prescriptii de 2 ant. la 7 I VI 99
Anattoeism, dobancla la &bandit, i X III 43
Animal, daune pentru omorire de 4 Adaog 98
Anitital, plat& de despgubire G AdaOs 98
Animal shlbatee, accesiune 1 I II 10
Ani iiiii 1 vittmtor, daune 5 Aclaog 98
Antihrez, 14 XI III 46
Antihrizis, 14 XI III 46
Antiprieon, schimbul imobilului dotal :33 XVI III 58
Antreprize, vezi .ihtreprinderi.
Annlabilittuti, schimb 5 III HI 29
Aparentfi, servitute S IL IP 12
Apel, 1 IV VI 122
Apel, forta inajora in caz de 3 IV VI 119
Apel, In ma:eerie de eretocrizie 20 XVIII III 65
Apel, InscriS de mbltumire G IV VI 122
Ape!, la al dbilea Doran 8 IV VI 123
Apel, la al trhilea Domn 9 IV VI 128
Apel, la priMal Donin 7 IV' VI 122
APel, termeh de 60 ' de zile la ....... 2 IV VI 122

www.digibuc.ro
XL INDEX ALFABETIC
Art. Lae. Parte Pal.
Apelatie 1 IV VI 122
Apelatie, acceptarea hotfiririi 6 IV VI 122
Apelatie, arbitraj ffiri 20 XVIII III 65
Apelatie, eretocrizie ffirfi. 20 XVIII III 65
Ape lath), la al doilea Donan 8 IV VI 123
Apelatie, la al treilea Domn 9 IV VI 123
Apelatie, la primul Domn 7 IV VI 122
Apelatie, soroc de 60 de zile la 2 IV VI 122
Apelatie, zfiticnire nebiruit 3 IV VI 122
ArbitraJ, apel in materie de 20 XVIII III 65
Arbitraj, ce se poate tranN prin 2 XVIII III 64
Arbitraj, delicte 3 XVIII III G4
Arbitraj, desfiintarea lui 12 XVIII III 65
Arbitraj, eretocrizie 1 XVIII III 63
Arbitraj, nuliti 3 XVIII III 64
Arbitraj, obligatiunile prtilor 9 XVIII III 64
Arbitraj, prescriptiuni de un an la 7 I VI 99
Arbttrol, procedura lui 9 XVIII III 64
Arbitraj, vinovatie 3 XVIII III 64
Arbitri, oxceptiuni 41 XVIII III 64
Arbitri, judecatori-ale0 1 XVIII 111 63
Arbitru, conditiuni 4 XVIII III 64
Arbitru, eretocrit 4 XVIII III 64
Arborl, daune pentru tfierea lor 7 Adaos 98
Aren dare, contract do 1 IV III 30
Arendare, drepturile egumenilor la 2 IV III 30
Arendare, legat io IV IV 31
Arendare, moltenitor 6 IV III 31
Areudare, responsabilitate In caz de fort major 13 IV III 80
Arendare, rfispunderea de incendiu 14 IV III 50
Arendare, prescriptiuni de 6 luni la 7 I VI 99
Arendare, protimisis la 3 IV III 31
Arendare, termen 6 IV III 31
Arhiereu, Imprumut 3 VIII III 38
Arhiereu, vezi destament autentic.
Arvunn, perderea sau dublarea ei 31 II III 26
Arvunii, vnzare 31 II III 26
Asasinat 1 I V 93
Asnsinat, cu precugotare 2 I V 93
Asasinat neeugetat, pedeapsa lui 4 I V 93
Asasinat preeuxetat, pedeaps 3 I V 93
A!twzrunant, de timp i We la vanzfiri 22 II III 25
Aleziunfint, vanzare cu 28 II III 25
Aseendeota, copiilor legitimi 3 II I 7
Aseendenti, desmostenire 36 III IV 83
Ascendentt, succesiuni 15 III IV 813
Aseendenti, testament . 31 III IV 87

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XLI

Ad. Cap. Par le N.

Aseendenti, tutela 4 XXI Ill 69
Asoeiatinni, vezi .societgi .
Asoeiatiuni, vezi .tovrsie.
Atentat la vta, cauzi de divert, 42 XVI III 61
Antentle.. vezi .act..
Antentie, vezi .testament.
Antorizare, la adoptiune 8 V TV 93
Antorizatinni, la cstorie 1 XVI HI 52
Antorizatinnea birbataini, Imprutnut 9 VIII III 38
Antorizattune judeciltoreaseil, Imprumut . 2 VIII III 38
A vere dotal& . 9 XVI III 53
Averea dotalii, in timpul casatoriei 9 XVI III 53
Avere extradotalit, exopria 44 XVI III 61
Avere parafernalit, extradotala 44 XVI III GI
Avulsinne, accesiune 5 1 Il 11

Rani, vezi .falsificatori

drepturile lor politice. 1 I I G
Ilitrbatl, drepturile lor religioase 9 I I 6
Bastarzi, vezi .copiii naturali..
Rataie, calomniatori 4 IX V 97
Ueneiiciu, coproprietate 3 XIII III 49
Renetieitt, deavalmasi 3 XIII III 49
Benetiein, obstiri . 3 XIII III 49
Benelietu, prescriptii de 3 ani pentru indivizi . . . . 7 I VI 99
Renelicin de inventar, succesiuni G III IV 79
protimisis. 9 II III 23
Restnan, veal tembatie.
lllagosloven le, autorizatiune 4 XVI III 52
Ruente, vezi
Rural eredintit, vezi prescriptiuni.
Bunuri, partea disponibil, vezi .testamente..
linnuri, cesiunea lor 12 V II I III 39
Bunuri dotale 9 XVI III 53
tttt ri extradotale 44 XVI III 61.
Ilunuri fra stiipem, lucru public 1 I II 10
It i pare fernale 44 XVI III 61
Runny( sneeesorale 9 III IV 77

Cadtteitatea legaturilor, vezi .legat.

Cadtteitatea testamentelor, vezi destament. .
Cleari lle p- (Cut, imprescriptibilitMi la . . . . 7 I VI 99
Calomniatori. 1 IX V 96
Calomniatori, amenda. 4 IX V 97
Calotnniatori, btaie. 4 IX V 97

www.digibuc.ro
IILII ,INDX ALFA 8ETIC
Art. Cap. Parte Pap.

Calamniatori, Hal . 4 14. V 97

Calomniatori, gradarea vinii lor 2 IX, V 96
Cal iatorl, impacare . IX V 97
Calomnintori, inchisoare
Calomniatorl, pedeapsa lor .
......... 4 A

3
IX
3X
V Wi
V 97
Calomnie, prescriptiuni de 1 lima la S I VI 102
penalitftti la divort . 48 XVI III el
Vitt ri, mostenire . 20 IIt Pi 83
protimisis . . . . . . 20 al Di 85
Cantitatea c 43 1.11 IV 89
Capacitatea de a dIspune, testament. :V 411 IV 88
CiipItan de eorabie, vezi corabier.
Capittutinne, cl5.cas. 5 VI III $5
Citrus, locatiunea lucrarilor. , 9 VII 411 87
Melt, 'act autentic. C Il VI 410
cdpii. 28 II VI 114
Crtrti, clovezi. 5 II VI 109
fraudg" . . 14 II VI 112
inscrierea In fals 17 11 VI no
Cfirti, jurlemant supletorin 20 II VI ri2
obiceiul locului. , , . 9 II VI 117
pecetluirea lor S Il VI ,110
testament autentic 7 11 VI im
Carte de blestent. 54 II Vi 1113
Carte de blestent, dovezi . 1 Il VI 109
Carte de politfi, cambie .. J IX III 42
Cfirti donmesti, pedepse pentru plaatografi de. , V V vs
Cfirtl partieulare 32 11 VI tt5
Cfirtl publiee 39 II VI 115
CfisAtorle, autorizatiuni la 1 XVI III 52
Cfisfitorie, conditiuni XVI III
Csiltorie, consientamantul sotilor..
desfacerea ei
...... e6
.........
.
8
XVI
XVI 141
52
52
52
clonatiuni pentru 2- XVI HI 58
Crtstorle, epitropi 'VI III 59
Ciisfitorie, hotfirire domneasc5. e 4 XVI III 52
Citsfitorbe, nulitati . 5 XVI III 58
Citsittorie, proibitauni . 2 XVI NI 52
CfWig, vest beneficiu.
Catagralie. vezi .inventar.
Categorii le adoptatorilor 2 V IV 77
Categorille interzisilor. 1 IV I 7
Categoriile liberatilor 1 VIII I 9
Categorille robilor. . . I VII I 9
Categorii de plastograli 2 V V 98
Caupulle, pentru dot5. . . . 82 XVI III 58
Cautimae, prescriptii de 30 ani pentru eliberarea de 7 I VI as
www.digibuc.ro
 INDEX ALEATIFITIC X1.111

Ad. Cap. Park Pag.

Caapetne, vazi whezdsie
Cain/tune dotalfi . 32 XVI HI '38
Vaintra 00 II Vt 118
Cazufi, doveei 1 II VI ton
Caznit, proM II VI TOD
C11171 fortuit, depozit it XXII frl Il
Caz fortult, legat 18 IV IV 92
Caz fortnit, locatiunea lucr5rilor 8 VII HI 89
Caz fortuit, societati 15 XIV 811 49
Cerere de ainfinare 18 I VI 106
Cesinnea bunurilor 42 VIII III 39
Cheltueli de aduezre, martori 44 II VT IA
Cheltueli de servituti, zid coroun 25 III TI 18
Chezittlie, garantie i XII III 44
Choziusle, mutatiune 7 XII III 41
Chezittde, obligatiunea de plat"' 4 XII III 46
Chezittde, obligatiunea de sum5. fixil 3 XII III 46
rnutarea garantului 5 XII 141 41
Cheziltde, pluralitate . 6 XII III 44
Chezfitde, prescriptii de 30 ani pentru liberarea de 7 I VI 91
r5spundere de XII 11I 41
Chezfitde Iii succniune 8 XII III 91
Chezinde, la tutela 8 XXI III 88
tOcmell de slujbe 9 VII III 11
Chivernisitea epitropilor 13 XXI TIT 11
Cin politieese, dota 34 XVI ITT 11
Civil, proces , 2 I VI DO
judecata 2 1 Vf
Invoial de 1 YI TII :15
capitariune 5 VI TIT 35
datorli 17 YI III MI
datoriile lui I VI III 33
deapagubire 7 VI 111 33
diSpozitiuni legale 4 VI III 35
Cliteott4, judecat 10 VI /II 22
Clacati, ruo8tenire 15 VI III 38
Clitemed, nulitati 11 VI Iii 32
nulitti 1-1 VI III 38
nulitti 12 VI III 36
Clfien.4, nulitatea actelor lui 1.1. VT III 36
obligatiuni 16 VI 111 36
pagliba 9 VI Ill 2
Chieteti, stabilitatda lui 6 VI III 33
paragrafil de 1 an la tocmelile de 7 I Vi 99
peeScriptiuni de 3 ani la cladiri de casn . 7 I VI 119
yell embatic
vantare 80 II 1113 26

www.digibuc.ro
XLIV INDEX ALFABETIC

Art. Cap. Parie Peg.

China& penalfi, societati 7 XIV III 49
Clironoinie 1 III IV 78
Clironomie, dreptati 2 III. IV 79
Colaterali, succesiuni 15 IIJ IV 80
Comerciant, vezi .mofluzi.
Comisie rogatorie, martori 43 II VI 110
Comodat, contract de 8 XXII III 71
Comodat, natura sa 8 XXII III 74
Comodat, obligatiunile comodatarului 7 XXII III 74
Comnnitate, obstire 1 XIII III 47
Compararea probelor, la actiuni penale . 23 I VI 107
faliti fraudulosi 3 IV V 95
paleapsa lor 5 lE V 90
plastografi 5 V V 90
Complicit furilor 4 II V 95
Complici la plastogratie, pecleapsa lor 5 V V 90
Complicitate, faliment 3 IV V 95
Complicitate, furi 4 III V 95
Complicitate, talhari 4 II V 91
Concubinnj, vezi .flliatiune.
Conditionalfi, vanzare 8 II III 22
Conditioni, la darea hotaririlor judecatoresti . 5 III VI 119
Conditioni, la intentarea proceselor 4 I VI 99
Condijioni, vanzare t II III 22
Conditiuni, vanzari cu 19 II III 24
Conditinni, vanzare de imboile, perfecti 13 II III 23
Conditiunile actionii civile 4 I VI 99
Condit"le actinnii penale ...... . . 5 I VI 99
Conditii de loc, vanzari 21 II III 26
Conditiuni dotale 10 XVI III 53
Conditiuni la crisfitorie 3 XVI III 52
Conditiuni rezolutorii . 3 I IV 70
Condition( suspensive 3 I IV 70
Consemnationea s ... ei 10 VIII III 44
Consilin de familie, tutela 6 XXI III 69
Consillu de familie, compunerea lui 7 XXI III 69
Consillut de familie, Vornicia obstirilor 6 XXI III 69
Consilin ingrijitor, tutela 9 XXI III 70
Constituirea dotei 9 XVI III 53
Contestat i u ni de graduri vezi .servItute
Contestatiuni 13 XIII II 15
Contestntiuni, terminarea lor 11 III II 15
Contract de arendare 1 IV III 30
Contract de cfisfitorie 1 XVI III 52
Contract de comodat 8 XXII III 74
Contract (le (loth 9 XVI III 53
Contract de inchiriere 1 IV III 30

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XLY

Art. Cap. Pule Pag.

Contract de schimb 1 III III 29
Contract de societate 1 XIV III 49
Contract de vfinzare 1 II III 2f)
Contracte, categoriile lor 2 1 III 18
Contracte, conditiunile validitatii lor 3 I III l&
Contracte, definitiuni 1 I III 19
Contracte, dol I III 18.
Contracte, formalitati 7 I III 19
Contracte, nescrise, validitatea lor 8 I III 19
Contracte, nulitatea lor 1 I III 18.
Contracte, prin procuratori 6 I III la
Contracte licite, prescriptiuni de 1 an la 7 I VI 99.
Contracte unIe, prescriptiuni de I an la 7 1 VI 99
Conventiuni, categoriile lor 2 I III 18.
Conventiuni, conditiunile validitii lor . 3 I III 18.
Conventiuni, definitiuni 1 I III 18.
Conventinni, dol I III la
Conventiumi, formalitati 7 I III 19
Conventiuni, nescrise, validitatea lor s I III 19
Conventinni, nulitatea lor 4 1 III 18.
Conventinni, prin procuratori 6 I III 18
Copaci, daune pentru taierea lor 7 Adaos 95
depozit 15 XXII IH 75
Copfirtasi, protimisis 3 IV III 30.
Copli, divortul parintilor 7 XVI 111 53
inscrisuri 28 II VI 114
Copii adoptivi 3' III IV 88
Copii stdoptivi, succesiune 22 III IV 85
Copii legitimi, desmo*tenire 34 III IV 88.
Copii legitimi, ascendenta lor 7 II I 7
Copli legitimi, filiatiunea lor 1 II I 7
Copii naturali, filiatiunea lor 2 II I 7
Copit naturali, succesiuni 21 III IV 85
Colin vitregl, de mama sau tata 4 II I 7
Copil natural, testament sframat de 30 III IV 87
Copilul din curvie, motenire 21 Ill IV 85
Coproprietari, acceptatiune. 9 XIII III 48
Cop roprietari, deavalmmi 2 XIII III 47
Coproprietari, imparteala. 10 XIII III 45
Coproprietari, obligatiuni 4 XIII III 47
Coproprletarl, beneficiu 3 XIII III 47
Coproprietari, drepturi 9 XIII III 47
Coproprietari, pagul3a, 6 XIII III 48
Coproprietari, prefacere 7 XIII III 48
Coproprietari, servituti 11 XIII Ill 48
Cori:bier, tocmel de slujbe 9 VII III 37
Cotitatea disponibil 31 111 IV 85

www.digibuc.ro
 XLVI INDEX ALFABETIC
Art. tap. Parte Pag.

Cottrtori, numirea lor a XXI 444 00

Creante. mostenirea lor ,. , 26 VIII 414 42
-Crettitori,dotfi .. .28 VIII 444 94
Creditori. drepturile lor asupra 2filogului 6 XI 4.14 4,4
41reditori hirogrnfari, dreptul tor 21 VIII 441 40
Creltini, casfitorie 2 XVI 141 92
Criknit I i V 92
Cri iii it , cu precugetare 9 I Ar 93
Crituri, omor 4 I VI 99
Crintri necugetaitti. pedeapsa ei 4 I V 93
Critnii preengetutil, pedeapsa ei I `V 93
Criminaltl, conclitiuni la prikonire trinrinalli 5 T VI 911

Criminalri, jurfunant la prigOntre 5 I YI 99

Critninrilift, prignire ,a 1 VI 99
Culpri, calomniatori 9 IX V 91;
Culpri, mandat , XIX III llu
'Culprit, vechilet 5 XIX III (Ts
Cuntrarare, prescriptiunea instantanee la proti-
misis 7 I VI 99
Cumpiirare, rezolutiunea ei 94 TT TIT n
C pfirritor, accesiunea lucrului cumpfirat . . . . IC, IT III 2.4
Cumpfirritor, obligatiunea lui 13 IT III Y:s
Curvie, praragrafii de 1 lurfa la I VI 19'2
Curvie, vezi ,fii din curvie
Cutin ntileler. mostenire deferit6la ...... 24 III IV Sil

Deruri, donatiuni t T IV 76
Httruri, intre soti 5 I IV 76
Detruri, paragrafii de 1 an la intoarce de daruri . 7 1 VI 119
Darurl, revocarea lor R I IV 17
Ditruri dinftlytten nuntii . 1 II 1V -7T
Haruri dinaintea nunii, modalitiiti .. 2 II IV 77
Durevri dinninten nunii, paragrafii de Mani la . 7 I VI 99
Therui ditutintets nnni, revocarea lor . . 9 II IV IA
Hateuri mrinustle, logodnfi 4 XV III 62
Datorli, clacas ............ . . . . . . 17 VI III 31
Butorii. mostenirea lor 2" VIII III 42
Tuttorii, prescriptii de 30 ani dela implinirea terme-
nului 7 I V4 99
Datorii, ptigonire pentru 2 I VT 99
socletate 17 XIV III 49
Datorniei, motluzi i 16 VIII 1H tO
Dittetrrie, Mutarea garantului 6 XII 414 49
Dattirnie, obligatiunea lui J . . 4 VIII III it
Dettotii civile, Clob5nda lor . 2 X 41-I 41

www.digibuc.ro
 INDEX AUFABEVIC XLVII

Art Cap. Pade Pag.

Thatotii eddmereiale, dobanda lor 2 X III 119

Dwane 1 A d a trs.
Ditone, anitnal vtitamtitor 5 Adabs
Dianne, sit/title 2 Adabs 177
Daune, societtiti 13 XIV III 49
Daune, ttilere de copaci 7 Adaos 9'8
Demme, specificare la paguba produsti de anin1ale 11 A orl a a s
bonne la omorirea until animal 4- Adaos 99
Donne pentru rnire 3 Adaos SPI
DeaValma, comunitate I XIII 1II lt
Deavalma, depozit 14 XXII III '75
Deity:slum, Imptirtealti lo XIII 111 48
Deavalma, servittiti It XIII III 18
Deavalina, vezi .indiviziune
Deavillmasi, beneficiu 3 XIII T IT 47
Deavaininsi, copropietari 9 XIII TIT 47
Deavatlmimai, drepttiti 9 XIII
obligatiuni 4 XIII 111 tri
DeaVianiasi, pagubti 6 XIII 111 49
prefacere 7 XHI Ill 413
Deavfilmasi, protimisis -3 IV III so
Deavfilmasi, vezi
Deaviilmatd, vtinztiri 7 Il Ill 21
despagubiri 13 XIII Ill 49
Debitor, egumen 8 VIII III 88
Debitor, mtintisttre 3 VIII III 88
Debitor, mutarea chezasului 5 XII III 49
Debitor, tY1lgaiUni 4 VIII III 89
Defiltor, procedura judectitii 11 VIII III 89
Debitor bogot, termenul maxim 11 VIII III mn
Debitor same, termenul maxim 11 VIII III SO
Deeonliturfi, creditori 13 VIII TII 39
Deferiren Jurimnintului, martori 33 II VI Ile.
Deferirea jurfinifintillui la cilium petiole 34 11 VI 115
Deliete, aYtitraj 3 XVIII III RI
Dellete, vinovatie I XVIII TH 64
Dementil, interdictiune 9 IV I 96
Deosebite ordine, succesiuni 14 III IV mn
Deposit, cele puse in ptistrare 1 XXII III im
Depozit, deavalma 14 XXII III 15
Deposit, fortti majorti 6 XXII HI II
Deposit, indatoririle deponentului 11 XXII HI 14
Depozit, Indatoririle depozitarului 5 XXII 'EH 11
Depozit, natura Ini 9 XXII TR 11
Depozit, prescriptiuni de 3 ant la 7 I Vi 99
Deposit, AuCcesiuni 21 XXII HI III
Depolziton, depozit I XXII 114 73

www.digibuc.ro
XLVIII INDEX ALFABETIC
Art. Cap. Parte Pag.
Depozit Inehts 17 XXII III 7r,
Depozit In genere 2 XXII III 74
Depozit judiciar 7 III VI 120
Depozitul propriu zis 3 XXII III 74
Destivfirsirea vanziirit 13 II III 23
Deseendenti, succesiuni 15 III IV 80
Deseendenti, testament 29 III IV 87
Desfacerea eitsfitoriel 6 XVI III 52
Desfacerea logodnei XV III 52
Desliintarea nrbitrajului 12 XVIII III 65
Desliintaren embaticului 5 V III 34
Deshintarea eretocriziei 12 XVIII III 65
Desliintarea Inehirierti 15 IV III 33
Desiliingaren testamentului 40 III IV 89
Desliintaren toemelilor de slujbe 11 VII III38
Desmostenirea aseendentilor, 36 III IV 88
Desmostenirea copillor adoptivt III
Desmostenirea copillor legitimi .
Despitgubire, c18ca8
. ..... 35
:34
7
III
VI
IV 88
IV 88
III 35
Despfigubire, pSrta. 3 XIII III 48
Despfigubire, servitor 10 VII III 37
Despiigubire, vfinzare cu protimisis 11 II III 23
Despilgubire, vanzari de lucru in litigiu 33 II III 28
Despitgubiren, masei creditorilor. 17 VIII III 40
Despfigmbiri, animale vataniatoare I Adaos 98
DespOgubiri, mandat s XIX III 67
Despitgubiri, obltire indivizibM 13 XIII III 49
Despfigubirt, servituti . 11 XIII III 48
Despiignbiri, servituti oprite . 12 III II 13
Despiigubiri, la vnzare . 24 II III 25
Despitgubiri, vechilet 9 XIX III 67
Desphrtenie, pentru sclavi
Despiirgenie, divort ......
Despiirtenie, efectele ei .
. ..... 7
6
7
VII
XVI
XVI
III
III
I
52
53
9

Despftrtenle,posadnica. 6 XVI III 52

Destituire, tutelA. 10 XXI III70
Dinstima . 9 I VI 99
Diastima, paragrafii 6 I VI 99
Diastimrt, prescriptiuni. 6 i VI 99
Mast ehibzuirit, beneficiu de inventar . . . . 7 III IV 79
Matra, adoptiune 9 V TV 93
atacarea ei . 42 TIT IV 90
Matti, capacitatea de a dispune 3 III IV 88
colaterali 3i straini 32 III IV 87
copil natural 30 TIT IV 87
Dina, cotitatea disponibil. 33 III IV 88
HAMA, desfiintarea ei . 40 III IV 89

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XLIX

Art. Cap. Parte Pag.

Dina, desmostenirea ascendentilor 36 HI IV 88

Dlatil, desmostenirea copiilor adoptivi 35 III I V 88
Diat, desmostenirea copiilor legitimi. 34 III IV 88
formalitati . 26 III IV 86
Diatri, formalitate ad-solemitatem 37 III IV 89
incapabili 28 III VI 87
ninth, martori 40 H IV 1111
Diat, mostenire fari 14 III IV 80
nulitati 27 HI IV 87
Diati, nuliti 39 II1 IV 89
Dina, protimisis la rudele de jos 29 III IV 87
protimisis la rudele de sus . . .. . 31 III IV 87
Matti, testament 3 III IV 79
valabilitate partiala 41 III IV 89
vezi .testament autentic
Dlata snrorli Inzestrate 32 III IV 87
vezi .diat. . . .
Dispozit" legale, clacas . 4 VI III 35
DIstanta luerarilor, vezi servituti
D vIdende, societate 16 XIII III 51
Divizlune, deavlmasi . ....... . 10 XIII III 48
Dlvort, adulter 6 XVI III 52
Divort, atentat la viati. 6 XVI III 52
Dtvort, calugarire. 43 XVI III 61
Divort, cauzele 6 XVI III 52
Divort, consimtimint mutual 6 XVI III 52
Divort, despirtenie G XVI III 52
Divort. efectele lui 7 XVI III 53
Diovort, exil 43 XVI III 61
Divort, pensiune alimentara . 7 XVI III 53
Divort, preacurvie. 43 XVI III 61
Divort, surglliun. 43 XVI III 61
Divort rougies, dot5, 38 XVI III 60
Dobfinda, datoriilor comerciale 2 X III 43
Dobfindi, datorii cu termen 6 X III 43
Dobnd, doti 9 X III 44
Doltfindii, don; 20 XVI III 56
Dolbrindfi, Imprumut cu dobanda. 1 X III 43
Dobrindii. Incetarea ei 4 X III 43
Dobrindit, moartea creditorului 5 X III 43
Doloprindfi, societti 12 XIV III 50
Dobrindi, termen de judecata 7 X HI 43
Dobrind, vanzare. 29 II HI 26
DobAnd, zalog . 2 XI HI 44
Dobrindu datorillor eivile. 2 X III 43
Dobrindi la dolofindfi, anatocism. 3 X III 43
Dobanda luerului, vanzri. 23 II III 25

www.digibuc.ro
 ALFABETIG

Art. Cap. Parte Pay.

leolafinedue ijiandaffihlul 9 XP lU 41
reelabalbeeda veclailetultd. . 9 XIX IV (i7
Doi, arnanet 12 XI III 44
Inge, cleavalrnai 5 XIII Irr 4T
1,01, eacopria,.. . , 48 XVI TU 52
11101, rrr
mancla,t . 5 )T Iii 6:)
1901, aboire . & 5 XIII lU 44
proprietar. 3 VI III 0
1991, societ4ti.. , It XIV irr , 59,
Deal, vechilet. 5 XIX III G5
Do, vezi tocmeli su contracte sau .conventiuni. S V III 21.,
l)ol, zestre . 29 XVI III, 5$
11Poenn vezi
Dome', vezi (apelatie
1110immeesc, drept d,e protimisis . . . 20 VIII III 4q
nomneW, plastograll de carti V Oti
Doemectuti, tigani, vezi .robi. si sclavi.. . . . . e VII r
Dbmicilia, intentarea proceselor civile la .
Donapuni, c5st9rie . . . .
Donalluni, contract de as5torie . . . .
..... . .

.
. . 25
.
11

1
I
XVI
II
VI 105
III 5S
IV 77
Donatinni, daruri IV 76
Donatluni, daft . .
nonatiuni, forma 2i efectele .
. ...... .
. - . . . 11;
2
1
XVI
I
I
III roj.
IV 76
Donatiuni, frauda; 14 VIII LI 40
Donatiuni, intro soti .
Donatinni, logodng
nonalf", 111041alitati
.
.
........
. . . . 4
2
XV
I

II
IV 76
III 52
IV 77
Donatiuni, obligatiuni 8 II IV 7S
Donattinui, prescriptiuni de 1 an la revocare de 7 I VI 99
Dereeteatuni, revocarea lor e I IV 77
Donarititsui yentrie efisiiturie, prescriptiuni de 10
ani la 7 I VI 99
Donatin rai irevocailaile 2 II IV 77
Dota, cautiune pentru asigurarea ei 32 XVI III sa
noth. cin politicesc 14 XVI III 59
Dotii, conditiunea ei In timpul cas5.toriei 10 XVI III 53
constituirea ei 9 XVI III 53
Dotii, contract de crisasorie 9 XVI rrr 53
Botha, creditori ipotecari 23 VIII HI 11
Dota, divort religios 38 XVI lit 60
Hoek, clobanda 9 X tEl 44
Death, dobandti 20 XVI tu 56
Dota, dol 99 XVI III 58.
Loth, donatiuni . le XVI 56
Dotie, garantia brirbatului 19 XVI iiI 5G
instrainarea averii dotale 33 XVI III 59

www.digibuc.ro
 INDEX AEFABETIO. LI

Art. (ap. Parte Pag.

Huth, ipoteca legala 26 XVI in 58

Dotal, paragratii de 10 ani pentru cerere de ..... I VI 99
DOth, penalltti 49 XVI HI 61
prescriptiuni de 10 ani la 7 r Vt 95
Loth, protimisis 17 XVI III 58
Dotk restituirea et 14 VIII IH 40.
Doth, schimb dotal 33 XVI IH 59
Dotal, sepamtiune de patrimonii 37 XVI III 80
Doth, tigani 30 XVI Ili 68
Dotit, testre 9 XVI 11E Mt
Dotal, regimul dotal 10 XVI III 53
Math alienabilil 84 XVI HI 69
Dovezi 1 II W 107
Dovezi, act autentic 6 fI VI 110,
noyeaci, carte de blestem II VI 109.
Dovezi, carti, 5 II VI 109-
Dovezi, impArtirea lor 5 II VI 109
Dovezi, juramA.nt 5 JI VI 109
oyez!, juramant supletoriu 20 II VI 112.
Dovezi, oblcetul locului U II VI 111
Dovezi, prezumtirtni 5 II VI 109
Dovezi, prezunitiuni legate II VI 109
Dovezi, prezumtiuni nelegale 5 II VI 109
Doveza, prioritatea posesorulut 3 II VI 108
DovezI, probarea faptului . . . . . . VI 108
Dovezi, testament autentic 7 H. VI 110
Dovezi, tortura 5 II VI 109
Dovezi, viclesug 14 11 VI 112
Dovezi en anetnetaug, prezumtiuni . II VI 109
Dovez1 tiara ane,telug S II VI 109
Dreptiati, obstiri 2 XIII III 47
Drepturi, coproprietari
Drepturi politiee, b5rbati . . .
Drepturi religioase, barbati
..... . . .
2
1
1
XIII
I
III
I
I
47

6
Dreptnl de foloslutil, al vaduvei in avereabr- .
batnlui 40 XVI III GO

Drepturile soeletaarilor 4 XIV 52

Dusunia, judecator 1 III VI 1W

Efeetele valuzirli 17 II III 63

I.:gunmen, arendare 9 IV ILI 30
Egumen, debitor i V Eli III 38
Eg ... eta, dreptul le liberare 4 VIII I 10
Eg .. en, drepturi de schimb 5 III HI 29
Elv.;:tee, razask deavalm 18 HI II 13

www.digibuc.ro
LII INDEX ALFABETIC
Art. Cap. Part Pag
Eletitee, vezi .servitutd. i vecinatatea
Emanciparea minorilor 1 III I 7
Emanciparea prin innobilare 5 III I 7
Embatie, desflintarea lui . 5 V III 34
Embatic, executarea lui a V III 34
Embatic, formalitatile lui 2 V III 33
Embatic, paragrafli de G luni pentru sadire de bu-
cate 7 I VI 99
Embatie, paragrafli de trei ani la cladire de case 7 I VI 99
E aaaa atie, protimisis la 9 II III 23
Embatic, revendicare 4 V III 34
Embatie, sadire sau eladire, bezman, emfitedza . 1 V III 33
Emfiteoza, protimisis la 9 II III 23
Emliteozii vezi .embatic.
Epitropi, administratiunea lor 18 XXI III 65
Epitropi, casatorie 3 XVI III 52
Epitropi, nulitati la casatorie 5 XVI III 52
Epitropi, responsabilitatea lor 21 XXI III 71
Epitropie, adoptiune 4 V IV 92
Epttropie, a tatalui sau a mamei 14 XXI III 70
Epitropie, cauzele care apara de. 38 XXI III 73
Epitropie, consiliu de familie 6 XXI III 69
Epitropie, consiliu ingrijitor 9 XXI III 70
Epitropie, contenirea ei 30 XXI III 72
Epitropie, destituirea din epitropie 10 XXI III 70
Epitropie, excluziune din tutela 8 XXI III 69
Epitropie. femei 12 XXI III 70
Epitrople, garantia epitropului 8 XXI III 99
Epitropie, incapacitate It XXI III 70
Epitropie, inventar 15 XXI III 70
Epitropie, minor 12 XXI III 70
Epitropie, numita de tata sau de mama 2 XXI III 69
Epitropie, obligatiunea rnamei 15 XXI III 70
Epitropie, prescriptiuni de 4 ani la 7 I VI 99
Epitropie, protimisis 8 XXI III 69
Epitropie, rude si ascendenti 4 XX/ III 69
Epitropie, socotelile ei 22 XXI III 71
Epitropie, tutela 1 XXI frt 69
Epitropie, vanzare 24 XXI III 71
Epitropie, Vornicia Obstirilor 6 XXI III 69
Epitropie Jealu, oranduirea ei 2 XXI III 69
Erode, mostenitor 4 III IV 79
Ereditate, depozit 21 XXII III 76
Eretocrizie, apel in materia de 20 XVIII III 65
Eretocrizle, arbitraj 1 XVIII III 63
Eretocrizie, ce se poate transa prin 2 XVIII III 64
Eretocrizie, delict 3 XVIII III 64

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LIII
Art. Crp. Pule Pag.

Eretocrizie, desfiintarea ei 12 XVIII III 65

Eretocrizio, nulitAti 3 XVIII III 64
EretocrizIe. obligatiunile piirtilor 9 XVIII III Gs
Eretocrizie, prescriptiuni de 1 an la 7 t VI 99
Eretocrizie, procedura ei 9 XVIII III 64
Eretocrizie, supraarbitru 13 XVIII III 65
EretocrIzie, arbitru 4 XVIII III 64
Eretocrit, condtiuni 4 XVIII 11E 64
Eretocrit, exceptiuni It XVIII III 64
Ertare de varstit I 7
Etdre din indixiz e, obstiri Itt XIII III 48
Except lo non n lllll eratae pecaniae, vezi anar-
ghirie
Exceptional, arbitri It XVIII III 64
Execntarea embaticalui '1 V III 34
Exil, calomniatori 4 IX V 97
Exil, penalitfiti de divort 43 XVI III 61
Exopricii, administratiunea ei 48 XVI III 62
Exoprica, dol 48 XVI III 62
Exoprica, obligatiunea barbatului 48 XVI III 62
Exopriat, paraferna 44 XVI Iii 61
Exopricit, prescriptiuni de 10 ant la 7 I VI 99
Exopr1ca netainta 46 XVI III 62
Exoprica Ittatti . 46 XVI lIt 62
Extradotale, bunuri 44 XVI III 61

Encore de lid de sallet, adoptiune 1 V IV 92

Fa liti, debitori 15 VIII III 40
Falliti frautlalosi ., 1 IV V 95
Fa lit fraudnlos, actiunea contra lui 1" VIII III 4 1
Falit1 frataduloll., complici 3 IV v 93
Faliti fratudalosi, jurilmant . 46 II VI 117
Fallti frandulo,t, pedeapsa lor 9 IV V 95
Fats, Inscriere In fats la testament 42 III IV 90
Falsilicatori de bunt 1 VIII \ 96
Falsilicatori de bani, jurftmant 43 II VI 117
Falsiticatori de bani, pedeapsa lor 9 V III V 96
Fapt juridie, provlima 9 II V I Ws
Ft-tri m. de lege, distitorie 9 XV I III 52
Ffiria salute, categoriile lor 1 IV I g
Filrii miate, impunitatea lor 3 IV I S
Frii ntinte, nulitatea actelor lor 4 IV I 8
Femei, far5, clrepturi politice si civile 3 I I 7
Femei, miirturie la testament 40 II -VI 116
Fentei, tutelA 12 XXT III 70
Ion Palude.
www.digibuc.ro
L1V INDEX ALEABETIC
/11. Cap. Par le Peg.

Femeia mfiritatii, autorizatiunea barbatului . . . 2 VIII III 38

Femeia mritatit, autorizatiunea justitiei . . . 2 VIII III 98
Fidejusi tttt e, prescriptii pe 30 ani pentru liberarea de 7 I VI 99
Fidejusinne, vezi .cautiune.
judecator 1 III VI 119
Fit adevfirati, filiatiunea lor i 11 I 7
Fii bunt, ascendenta br 1 TI I 7
Fii de signet, flu acloptivi i v Iv 92
FIL de eurvie, filiatiunea lor 9 If I 7
Fl vitregi, de mama sau tata 4 lE I 12
judecator 1 III VI 119
Fiiiatiunea copillor legitimi 1 IL I 7
Filiatinnea eopiilor naturali 2 lE I 7
riiiati ttt ea eopiilor vitregi 4 LE I 7
Fillatinnea Iiiilor ndevfirati 1 TE I 7
Filiatiumea tiilor din eurvie 2 II I 7
Filiatinnea maternii a robilor 3 V li I 8
Filati tttt ea oamenilor liberi 1 VI I s
Filiatiunea robilor 2 VII I 8
k'irea vechiletului 2 XIX III 66
Fin, judecator 1 III VI 119
Forma tectamentelor 26 IlE IV 86
Formalitfiti, vezi tocmeli. sau contracte. sau .con-
ventiuni. 7 I III 19
Fo litiitile embatieulni 9 V III 33
Fortfi majorfi, apel In caz 3 IV VI 122
Fort& majorfi, clepozit e XXII III 74
Fortfi majorii, inehiriere. 11 IV In 32
k'ortit majorfi, legat 18 IV W 92
Fortii majorfi, martori 43 II VI 116
Fortfi majorit, tocmeli de slujbe 7 VII III 37
Fortfi majorfi, vezi tactiuni civile.
Fort& majorfi, vezi caz fortuit.
Fort& majorit, vanzare 25 II III 25
Frate,judeefitor 1 III VI 119
Frati, obligatiunea inzestrarii 13 XVI III 56
Frandit, ca/ti 14 II VI 112
Fraudfi, donatiuni 14 VIII III 40
Fraudfi, faliti (mofluzi 15 VIII III 40
Frandit, probe 14 II VI 112
Frauduloli, vezi .faliti 1 IV V 95
Fugasri, vezi .tigani
Furl 1 III V 94
Furi, complicitate 4 III V 95
Furl, gazda de 4 III V 95
Furl, lucrururi domnesti 6 III V 95
Furl, lucruri furate 3 III v

www.digibuc.ro
 INDEX ALFA BETIC LV

Art. Cap. Part Pag.

Furl, juramnt. 46 II VI 117

Furl, lucruri sfinte 5 II V 94
Furl, pecleaps'a in cas de recidiv5, 2 III V 94
rani, pedeapsa lor 2 III V 94
Fartilag, prigonire pentru 2 I -VI 99

Gaj, protimisis 21 VIII III 40

Gaj, vezi .amanet. 1 XI III 42
Garantie, chezkie 1 XTI III 46
Garanne, deavalmasi 5 XIII III 47
Garantie, dota 19 XVI III 56
Garantie, inchirietorul, rdspunderea lui 12 IV HI 32
Garantie, imutabilitate 2 XII HI 46
Gitimetie, mutarea garantului 5 XII III 46
Garantie, obligatiunea de plat5, 4 XII III 46
Garantie, obligatiunea de surn, fix9 4 XII III 46
Garantie, ob0tire, dol 5 XIII III 47
Garantie, obstiri 5 XIII III 47
Garan tie, plural itate 6 XII III 46
Garantie, prescriptii de 30 ani pentru liberarea de 7 I VI 99
Garantie, proprietar inchirietor 4 IV III 31
Garantie, raspundere 9 XII III 47
Garantie, succesiune 8 XII III 47
Garanne, tocmeli de slujbe 4 VII III 37
Garanne, tutela 8 XXI III 69
Garantie, viii, vanzare 18 II III 24
Gazdii, de furi, pecleapsa ei 4 irr V 95
Gazde de teillotri 5 II V 94
Ginere, judeciitor 1 III VI 119
Grajduni, constructiuni de, vezi .servitutio
Grfinituirea proprietittii, servituti 1 III II 12
purtare de, vezi .garantie. 5 XIII III 47

Herede, vezi .erede. 4 III IV 79

irografari, creditori, dreptul lor 21 VIII III 40
Hirografari, protimisis 24 VIII III 41
Hotare, imprescriptibilitati la incicdri de . . . . 7 I VI 99
Hotiirire In seris, judeCator 4 III VI 119
martori 41 II VI 116
vezi .usufruct.
Hypoteat, vezi .ipoteesab

Ilegitimi, vezi .copii naturali.

modaliti;ti de vnzare 6 II III 21

www.digibuc.ro
LVI INDE X ALF ABETIC

Art. Cap. Pads Pap.

linobile, prescriptiuni de 7 I VI 99
Imobile,prescriptiuni de 5 ani la vinzare schimb de 7 I VI 99
prescriptiunl de 3 ani la cele stpnite cu
bun& credint5 7 I VI 99
Imobile, vanzare cu amend 1 II III 20
Imobile, vnzare cu zapis 36 II III 26
lmobile, vnzri In Ducuresti 8 II III 22
Imutabilitnte, garantie 2 XII III 43
Impticare, adulter 2 X V 97
Impficare, calomniatori 5 IX V 97
bnpfirtealii, prtasi 10 XIII III 48
Impfirtirea coproprietfilii 12 XIII III 48
Imprirtirea luerulni deavalma 12 XIII III 48
Impiirtirea obrazelor 1 I 6
Impfirtiren obstirei 12 XIII III 48
Impfirtirea persoanelor i I
Impricinati, prigonitoare prti . 1 I VI 98
cglari de pmnt si hotare 7 I VI 99
tigani fugiti . 7 I VI 99
Imprutnut, imprumutare i VIII III 38
Imprumut, nulitate 2 VIII III 38
Im pram ut, plat5 5 VIII /II :38
Imprumut, termen 9 VIII III 39
Xinprnmut fat% termen 8 VIII III 39
mprumntare, egumen 3 VIII III 38
Imprnmutare, imprumut 1 VIII III 38
Imprumutare, pecetea Mnstirii 3 VIII III 38
lnetilcfiri de prtinfint, vezi .clari de pmnt.
capabili, testament 28 III IV 87
Incapacitate, epitropie 11 XXI III 70
In capacitatea minorilor 2 III I 7
Incapacitateu nevarstnicilor 2 III I 7
Incendin, Inchiriere 14 IV III 33
Incetarea, dobnzii 4 X III 43
Inchiriere, contract de 1 IV III 30
Inchiriere, desfiintarea ei 15 IV III 33
Inchiriere, desfiintarea ei 9 IV III 31
Inchiriere, desfiintarea ei 5 IV III 31
Inchiri ere, fort majora 13 IV III 32
Inchiriere, garantia inchirietorului 12 IV III 32
Inchiriere, garantia proprietarului 4 IV III 31
Inchiriere, incendia 14 IV III 33
Inchiriere, legat 7 IV III 31
Inchiriere, legat 10 IV IV 90
Inchiriere, prescriptiuni de 6 luni la 7 I VI 99
Inchiriere, protimisis la I IV III 30
Inchiriere, vnzare 5 IV III 31

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LVII
Art. Cap. Park Pag.
Inehisoare, calomniatori, 4 IX V 97
lndatoriri, logodna, 4 XV III 52
Indatoriri, vezi .obligatiuni. 4 XIII HI 47
Indatorirlle mandatarulni 4 XIX III 99
Indatoririle vechilulni 4 XIX III 66
Indivizi, vezi .indiviziune.
amanet 9 XI III 45.
vezi .servituti
Indiviziune, comunitate 1 XIII III 47
Indiviziune, esire din 40 XIII III 48
Indiviziune, esire din, la servituti 13 III II 15
proprietate 9 XIII III 47
vrinzEiri 7 It III 21
Indivizinne, vezi .prescriptii.
I ndiviziunt, vezi .servituti.
termen de 15 I VI 105
Infiltb.iare In netinni eivile 13 I VI 105
Inlieti, obligatiuni 11 V IV 93
Ingritiren exopricei 47 XVI III 92
Injurii grave, cauzele divortului 41 XVI III 61
Innobilare, emanciparea prin Elf I 7
Inserieren in fals, acte autentice 17 II VI 112
Inseriere in fals, testament 42 Ifr IV 90
Inserisuri, COB 28 If VI 114
Inserisnri. pecetluirea lor. 8 if VI 110
Inserisuri, proba . II VI 109
Instritinaren zestrei. 34 XVI II 59
Intfunplare neapfiratfi, depoziton . 6 XXII III 74
Interdietinne, coproprietari 8 XIII III 48
Intentaren prigonirilor, capacitate. 3 I VI 99
Intentarea proceselor, capacitate . 3 I VI 91)
Interdietinne, dementS, 9 IV 1 8
Interdieti nn e, prirtas 9 XIII III 48
Interzisi, categoriile lor 1 IV I 8
Interzi4i, impunitatea lor I IV I 8
Interzbg, nulitatea actelor bor. 2 IV I
Intreprinderi, vezi locatiunea lucrarilor.
Intreruperen, prescriptinnilor 10 t VI 103
Inventar, succesiuni . 9 III TV 79
Inventur, tutelfi. n XXI HI 70
claci 1 VI III 25
Invoinlii, la dol 9 XVII III 63
InvoialS, modalitti 9 XVII III 63
Invoieli. mostenitori . 7 XVII lIE 63
luvoiejj omucidere 8 XVII III 63
Invoieli, obligatiuni 4 XVII III 63
Invoiell, tranzactiune 1 XVII III 62

www.digibuc.ro
 ALFABETIC

Att. fap. Par le Pag.

Invoialfi, fitr tfinie, vezi nule . .

Iiiwoinl Impotriva prescriptiuni de

1 an la 7 T VI 99
Invoieli politieeY;41 ii I VI 106
lotezie, adoptiune 1 V IV 92
Iotezie, autorizare 8 V TV 93
lotezie, ce persoane putem adoptit 1 IV 92
lotezie, desmostenire w 88
lotezie, formalit5ti 7 V TV 93
lotezie, nulitti 3 V IV 92
lotezie, nUlitti to V IV 9.1
lotezie, sclavi V IV 92
lotezie, succesiune 99 III TV 85
Sotezie, tutel5 4 V IV 92
Iotezie, varstii 6 A IV 93
lotezie prin chin. 9 V IV 93
Jpoteat dot5. 23 VIII III 41
Jpoteei dotil . 26 XVI III 56
Ipotecit, preferinta ei. 99 VIII lEI 41
protimisis 92 VIII ff 11
lzbrfinirea, creditorilor 16 VIII III 40
lzbriintre, paragratii . 6 I VI 99
prescriptiuni 6 1 vr 99
proportionald 17 VIII III 10

Jelnire, prtas 9 XIII III Is

Jelnitor, 0115 1 I VI 98
Judeentii, clca 10 NI III 36
indeentit, conditiuni la intentarea ei i I VI 99
intentarea ei 1 I VE 99
Judeeiiti, prigoniri 1 T I IN
Judeentit 9 I VI 99
Judeentii peilal. 9 I VI 09
Judeeatii penola, conditiuni I VI 99
JuJecittort, conclitiuni la darea hotruirilor 1 III VI 119
Judeattorfiu; Irate; fiica: tata, mama ; ginere: norft ;
rudfi; pricteni; vr5jmasi; revocarea lor . . . . 1 III VI 119
Judeattor, hotArire in scris . 4 IEI VI int
Judecittor, lege incompleta I III VI 119
Judeeittor, o parte lipsa 9 III VI 119
Judeciilor, revocarea sentintelor 6 III VI 119
Judeefitor, vezi testament autentic
Judeeitto . 1 XVIII III 63
Judieinr, depozit . 7 III VI 120
Judieinr, secliestru 7 III VI 120
Jurfuntint, actiune penal- 5 I VI 99
www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LIX

Art. fao. Parte Paq.

Jurtimfint, minori; nebuni; robi; prodigi; talhari,

furi, martori mincino6i, tiletori de banl, faliti
frauclulos 46 If Vi 117
Jurmilut, nechemarea.la 46 II VI 117
Jurfimfint. obligatiuni la 52 ii VI 118
Jurtimnt, proba . . 5 II VI 109
Juriinifint, proba obligatiunilor -15 I 116
Jurmnt dat dlii ollein 47 II VI 117
Jurmnt deeizoriu 47 ir VI 117
Jurilmnt supietoriu, carti 20 11 \ I 112

Legat I IV IV 90
Legat, capacitate 3 IV IV 90
Legat, forta majora Is IV IV 92
Legat, In genere 1G IV IV 91
Legat, Inchiriere 7 IV III 31
Legat, lucru inchiriat 10 IV IV 91
Legat, lucru strain 8 I\ IV 91
Legat, lucru zalogit 9 IV IV 91
Legat, nulitate 11 IV IV 91
Legat, preferinta G IV IV 90
Legat, prescriptiuni de 30 ani la 7 I \ r 99
Legat,reductiunea lui 7 IV I\ 91
Legat, conditional IV IV 90
Legat, uzufruct 1 IV IV 90
Legaturi, vezi succesiuni testamentare
Legaturi partiale, fractiuni din mostenire . . 2 IV IV 90
Legitimi, vezi .cOpii.
Liberare, formalitati de i VIII I 10
Liberare, varsta de 3 VIII I 10
Liberafi, categoria lor 1 \ iii I 9
Liberi, oarneni, casatorie 9 XVI III 52
Liberi, filiatiunea materna a oamenilor. i \I 1 8
Liberi, oameni filitiunea materna I I 8
Liberi, oameni parinti liberi. 2 \I I 8
formele ei . to II III 29
Lieitat Mae, protimisis 4' II III 29
Lieitatiune, termenul ei 17 II III 29
Lteitatie, vanzare Ii II ill 29
Lipsii, condamnare in 16 I 1 I 106
Lips, osancla in 16 I V I 106
Litigios, vanzare de lucru 31 II III 26
Loemiinne, contract de 1 IV lEt 30
Locatiune, tocmeala 1 VII III 36
Loeatiunea luerfirilor obligatiuni reciproce . . 3 VII III 37

www.digibuc.ro
LX INDEX ALFABETIC
Art. Cap. Parte Pag.

Locallunea lneritrilor, obligatiuni 2 V II III 37

Local' a luerrilor, prescriptiuni de 5 ani . . 7 I VI 99
Loemtinnea Inerfirilor, oomed de slujba. . . .
Locului, vezi aobiceiu.
Logodnii, daruri 4 XV III 52'
Logod ll , desfacerea ei 3 XV III 5?.
Logodnft, obligatirmi 1 XV DI 52'
Logodnii, vezi preScriptiuni de 1 an.
Lueru, cumprtrat 11 II III 25.
Lueru, predarea lui 11 II III 23
Lueru, cu schimbul . s III III 29
Laterite in genere, vanztiri 37 II III 27
Luern predat, vfinzdri . 12 II III 23
Luern bunuri fiir stapan 1 t 11 19
Luern strist, legat 9 IV IV 91
Lueru, strMn de vnzare 32 II III EG
Luerurl, clasificarea Tor II 19
Itteruri domnesti, furi de 6 lIt V 95.
Lneruri ffirft felurime, vnzare de 37 II III 27
Luerurt furate, fnri *) 11f V 95,
Lueruri furate, talhari 3 lE V 90
Lateral litigios, vanzare de ........ . 3:1 If III 25.
Lneruri slinte, furi de 5 ii V 91

Majori, drepturi asupra averii 2 III I 7

Majori, femei i barbati, vrsta la care pot fi decla-
rati 1 III I 7
Ma . judecator 1 III VI 119
Mn .. ft, tutela 11 XXI III 79
Mfinfistire, debitor 3 VIII III 38
imprurnut 3 VIII III 38
Mfinfistire, epitrop i V III III 38
Mandat, culpfi; dol ) XIX lit GG
Mandat, despagubire ) XIX III 67
:wand:et, doband5. 9 XIX III 67
Mandat, Indatoririle mandatarului 4 XIX III 65.
Mandat, interzicerea lui la actiuni penale 92 I VI 106
Mandat, modurile Incetrii lui Is XIX III GS
Mandatt, natura lui 2 XIX III 66
Mandat, obligatiunile mandantului 9 XIX IT/ 67
Mandat, prescriptiunile, de un an la 7 I VI 99
Man dnt, societate 14 XIV III 49
Mandiet, solidaritate 19 XIX III 67
Mandat, substitutiune 19 XIX JET GS
Mandatt vechilet 1 XIX III GG
Man dint, expres 2 XIX III 66

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXI
Mt. Cap. Parte Peg.

Mandat gratuit 3 XIX III 66-

Mandat special 1 XIX III. 66.
Mandat tacit 3 XIX III 66
Mandatar, vechil . 1 XIX III 66
Martori, aclmiterea conditional& a lor 89 II VI 116
Martori, cheltueli de aducere 44 II VI 116
Martori, comisiune rogatorie. 41 II VI 116-
Martorl, deferirea jurSmantului . 33 II VI 115
Martori, hot&rnicie . 41 II VI 116-
Martori, nulitti 33 II VI 116
Marton', nulitti 36 II VI 116-
Marturi, pricin& criminal& :34 II VI 111
Martori, pricini politicesti 33 II VI 115-
Iterrertori, prob.& 36 II VI 115
Martori, respingerea lor 3G II VI 116
Marton', Vagacli 42 II VI 116.
Martori, testament . 40 If VI 116.
Martori, vezi atesta 'lent autentic.
Martori, ztiticnire. .11 II VI 116.
Martori, mincinosi, juramant 46 II VI 117
Martori, mincinosi, pedepsele la 1 VI V %-
Massa creditorilor, paritate 13 VIII III 39
Mester, tocmeli de slujbe 4 VII III 37
MeZat, formele lui. 4G II III 29
Mezat, protimisis 48 II III 29
Mezat, vanzare 43 II III 29
Mezat, termenul lui . 47 II III 29
Mijlocitor, aclulter . 1 X V 97
Minori, anuabilitatea tuturor contractelor; incapa-
bili de a se lesh . 3 III I 7
Minori, autorizatdune la cIsItorie . I XVI III 52-
Minori, emanciparea lor . 3 III I 7
Minori, emanciparea prin innobilare 6 III I 8
Minori, ertarea varst& 4 III I 7
Minori, incapacitatea l or 2 III I 7
Minori, jur5drant 46 II VI 117
Minori, limita varstei I III I
Minor. tutel& 12 XXI III 70-
Minoritate, mostenire 9 III IV 79
Misefitoare, paragrahi de 30 zile la v&nzare i schimb
.de I VI 99.
Miscititoare, prescriptduni de 3 ani la cele st&p&nite
'cu build credint 7 I VI 99-
tutel& 24 XXI III 71
Mobile, modalit54i de vanzare 6 TI lIt 21
prescriptiuni de 30 zile la vAdizare si schimb
de 7 I VI 99,
Mobile, prescriptiuni de 3 ani la cele stpanite cu
bunI credint& 7 I , VI 99-
www.digibuc.ro
LXII INDEX ALFABETIC
hi. Cal. Par le Pag
Mobile, vanzare cu zapis de 11 II III 21;
Mobile, vanzare la tutela 24 XXI HI 71
Mobile, vanzare fara zapis, de 34 TI III 26
Modulitirtile tranzartinnii. 2 XXII III 63
Modurile ineetfirii mandatului 18 XIX ITT OS
Modurile ineettirii verhiletnlui, 14 XIX. III es
Molluzi, datornici 1" VIII HE 40
Ilolluzi mincinosi. 1 IV V 95
Mofluzi mineinmg juramant 46 II VI 117
Illoiluzi mineinos,:i, pedeapsa complicilor 3 Ty A 95
Mo nazi mineinw,d, pedeapsa lor. 9 IV V 15
Mori, servituti il III
Morieni cete de li I rr Tr 15
Moltenire, 1 III IV 79
Moltenire, acceptarea ei 5 TIE TV 79
Ilostenire, acceptarea ei 10 III TV 79
Mo;tenire, ascendenti, dupa pravili 18 TIE TV 81
Illo:itenire, beneficiu de inventar G TEE IV 79
Mo4enirea eriminurilor 20 III TV 85
Ino.itenire, clacas 15 AI III 36
Motitenire, colaterali dupa pravila 19 III IV 84
Iilotiteuire, copii adoptivi 99 III IV 65
ilostenire, copiii naturali la averea mamei . . . 21 III IV S5
Mostenire,creante 25 A III III 42
Mo;teniri, date la rudele de alaturea 11 III IV 80
Moiteniri, date la rudele de jos 1" III IV 80
Mosteniri, date la rudele de sus 15 III IV SO
Mofiteniri. deosebitele ordine de 14 III TV 80
Mot'itenire. depozit 21 XXII III 76
Me4tenire, descendenti dupa lege 17 [11 IV 81
Mostenire, dreptati 9 III IV 79
Mostenire, minoritate 9 III IV 79
Mo4enire, prothnisis 16 III IV 81
Moltenire, refuzarea ei 8 III TV 79
Moltenire, sotul supravietuitor 23 III IV S5
Mosteniri. tranzactiuni 7 X\ II III 63
Mo4enirea Cniiei Milelor 21 III I\ 86
Mo;tenire en diatii 25 III TV 86
Mo;tenire fara diatii, succesiuni 11 III TV SO
.Mo;itenitor, arendare 6 TV III 31
Mo;tenitor, inchiriere 6 IV III 31
ilotenitor, succesor 4 TIE TV 79
Mneinnii, prezumptiune 41 X4 I III 61
Mutuipune, cllezdsie 7 XII III 47

Namestii, vezi .chrtdiri.

Namestii, vezi .stabilimente. .

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXIII
Art. Cap. Parte Pag.
Npstuitori 1 VII V 96
Nalpiistuitori, pedeapsa lor 2 'V IT V 96
Natnrali, vezi .copii naturali..
Natnra comodatului 2 XXII HI 74
Natal-a mandatulni 2 XIX III 66
Natura depozitnlui 2 XXII ITI 74
Neacceptarea averii debitorulni.. 19 VIII III 40
Neapiiratii pricin, vezi .fort majord.
Nebun, testamentul unui 28 III IV 37
Nebuni, interdictiunea lor 2 IV I 8
Nebnni, jurdmant 46 II VI 116
Necinste, prescriptduni de 1 luna la . . . . . . 8 I VI 102
Necinstitori, i IX V 97
Necinstitori, amend (dare de bani) 4 IX V 97
Necinsitori, Maio 4 IX V 97
Necinstitori, exil 4 IX V 97
Necinstitori, Impacare 5 IX V 97
Necinstitori, Inchisoare 4 IX V 97
Necinstitori, gradarea vinii lor 9 IX V 96
Necinstitori, pedeapsa lor 4 IX V 97
Nemilciitoare, paragrafii de 5 ani la vanzare ri
schimb de 7 I VI 99
Nemisciitoare, prescriptiune de 3 ani la cele sta-
pinite cu bung, credint 7 j VI 99
Nemilcfitor, vanzare cu amend 11 II III 23
Neplata, protest de 4 IX III 42
Neplata datoriei, vezi .anarghirie.
Nevdrstni ci, anulabilitatea tuturor contractelor lor
incapacitatea de a se lez 3 III I 7
Neviirstnici, autorizatiune la cstorie 3 XV I III 52
Nerfirtsnici, emanciparea lor 5 HI I 7
NevArstnici, emancipare prin innobilare 6 III I 3
Nevfirstnici, ertare de varstti 4 III I 7
Nevfirstnici, incapacitatea lor 2 II I I 7
Neviirstnici , jurdmant 46 II VI 116
Nevfirstnici, limita varstei 1 III I 7
Nerfirstnici, succesiune 9 III IV 79
Nevfirstnici, tuteld, 12 XXI III 70
Nor'& judector t III VI 119
Noraitinne 6 VIII III 33
Nnlitfiti, adoptiune I V IV 92
adoptiune 10 V IV 93
clcas 13 TV ITT 36
clacae,t 14 IV ITT 36
dlcal 11 IV III 36
cacas 12 IV III 36
eterocrizie 3 XVIII III 64

www.digibuc.ro
LXIV INDEX ALFABETIC
Art. Cap. Parte Pag.

Nu Haiti, imprumnt 2 VIII III 38

Nulitti, interzisi 2 IV I 8
Nu litfiti, legat 15 IV IV 91
Nulitti, martori 36 II VI 115
Nu Haiti, minori 3 III I 7
Nu litti, prescriptiunea lor 7 I VI 99
Nu litti, scbimb 5 III III 29
Nu litilti, servituti 12 III II 15
Nut itti, societati 5 XIV III 49
Nu Hap, testament 27 III IV 87
Nulitati, testamente 39 III IV 89
Nu litriti, tranzactiuni. 6 XVII III 63
Nu litti, vezi .obligatiunD 10 I III 19
Nu Map, vezi tocmeli sau contracte sau conventiuni 4 I III 18
Nuliatti, vanzare 4 II III 20
Nulitfiti, vanzari 14 VIII III 40
Nu MAO, la vanzare efectuata de stareti , II III 21
NuLtati la arbitraj, prescriptiunea lor. 7 I VI 99
Nunt, conditiuni 1 XVI III 52
Nunt, contract de 1 XVI III 52
Nuntit, proibitiuni la 2 XVI III 52
Nuntil, tocrneala de 1 XVI III 52
o
Oameni liberi, categoria lor 1 VI I 8.
Oatmeal liberi; filiatiunea materna. 3 -VI I &
Oameni liberi, parinti liberi 2 VI I 8
Obiceiul locului, carti. 9 II VI 108.
Oblfoluire, societate 14 XIV III 56
Oblfidnitor, tovarsie 14 XIV III 58.
Obligatiuni, amanet 12 XI III 45
Obligatiuni, cauze de impiedecare 11 I III 19.
clacas 16 VI III 36
Obligatiuni, coproprietari 4 XIII III 47
cu clauza,penala 11 I III 18.
cumparator. . 14 II III 24
datornic 4 VIII III 38
Obligattuui, de a da 2 I III 18
Obligatiuni, de a face sau de a nu face 2 I III 18
Obligat.uni, deavalmasi 4 XIII III 58.
donatiuni 8 II IV 78
Obligatiuni, exoprica 48 XVI III sa
Obligatiunl, juramnt 45 II VI 116.
Obligatiuni, juramant 52 II VI 118.
Ohligatinnla tranzactiuni 4 XVII III 68.
Obligatiuni, la vnzare, ale cumparatorului . 26 II III 25
locatiunea luciarilor 2 VII III 31

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXV

Art. In. Parte Par.

Obligat i, logodnrt 1 XV III 52
Obligatiuni, nulitt i 1.0 I HI 19
Obligatiuni, obstiri 4 XIII III 47
Obligatiunt, plata chezasului 4 XII III 46
Obligntiuni, pluralitatea garantilor 6 XII III 46
Obligatiunt polite 6 IX III 42
Obligatiuni, polite 7 IX III 42
Obligatiuni, sechestru 2 XXIII III 76
Obligatinni, societti 3 XIV III 49
Obligatiuni, sutra fixri, la chezasie I XII III 4G
Obligatiunl, termen 7 VIII III :19
OblIgatiuni, varrnator 26 II III 25
Obligatinni, stingerea lor 12 I III 20
Obligatiuni, tocmeli de slujba 9 VII III 37
Obligatbani, vezi .servituti.
Obligatiuni impusibile 4 I III 18
ObligMinni incite, prescriptiuni de 1 an la . . . 7 I VI 99
Obligatiuni nule, prescriptiuni de 1 an la . 7 I VI 99
Obigatinni reciproce, locatiunea lucrrilor . . . 3 VII III 37
Obligniiunile adoptatilor 11 V IV 93
Obligarttunile adoptatorilor 11 V IV 93
Obligatinnilc clficarlui 9 VI III 39
ObligMiunilv, conandatorulni 7 XXII III 74
Obligatinnea ereditorilor plittitt 18 VIII III 40
Obligatinnea fratclui, testament 32 III IV 87
Obligatiunea inzestrfirli, Irati 13 XVI III 56
Obligatiunen inzestrrii, pi-a-intl. 13 XVI III 56
Obligatiunde mainel, tute15. 16 XXI III 70
Obligatiunde mandantellui 9 XIX III 67
Obligatinnile Pfirtilor, arbitraj 9 XVIII III 64
Obligatiuntle stfipanulut 9 XIX III GT
Obligntiunile tovarfr;dlor G XIV III 49
Obraze, impartirea lor 1 I G
Obstiri, admisibilitatea lor 8 XIV III 50
ObStirt, beneliciu 3 XIII III 47
Obstiri, dreptti 9 XIII III 47
Obttirl, Imp5.rteal5, 10 XIII III 44
Obstiri, indiviziune 1 XIII III 47
Obstiri, obligatiuni 4 XIII III 47
Obstiri, paguba 6 XIII III 48
Obstiri, prefacere 7 XIII III 48
Ob;tiri, servituti It XIII III 44
Obstiri indivizibile, despagubiri 13 XIII III 49
Ofense, cauzele divortului 42 XVI III 61
Omor, crima
Omar, precugetat
'
9
I V 93
I V 93
Omar necugetat, pedeapsa lui 4 I V 93

www.digibuc.ro
LXVI INDEX ALFABETIC

Ad. Cap. Parte Pap.

Onaor precugetia,penalitate la I V 93
0 mmm cidere i I V 93
Omucidere, cu precugetare 2 I V 93
0 mmmm cidere, tranzactiuni 8 XVII HI 63
0 nnn eidere en vointre, pedeapsa ei I V 93
0 nnnn cidere necngetntfi, pedeapsa ei 4 I V 93
Oprire, vezi interdictiune 8 XIII III 48
Orb, zid, vezi .servituti.
Ordine, succesiuni 14 III IV sa
Otnre, vezi .hotare

Pact de rfis pitrare, vAnzari 8 II HI sa

Pragnbil, elaca 9 VI III 33
rdspundere 6 XIII III 42
Parnfern, adrninigtratiunea ei . 47 XVI III 62
Parafernii, exopricA 44 XVI HI 61
Parafernk obligatiunea bArbatului 48 XVI HI 62
retrafernfi, prescriptiuni de 10 ani la . 7 I VI 99
Parnfern, stiutA gi ne1tiut5, 46 XV I III 62
Purafernnee, bunuri . 44 XVI III 61
Parngratii, de :io zile la vanzare si schimb de mis-
ciltoare 7 I VI 99
Parngralii, de 1 lun pentru necinste i adulter. . 8 I VI 102
Pairagralii, de 6 luni la embatic 7 I VI 99
Paragralii, de 6 luni la Inchiriere i arendare 7 I VI 99
Parngrafii, de 1 an la cldcasi 7 I VI 99
Paragratii, de 1 pentru darurile de logodna . . . . 7 I VI 99
Pnrugrialii, de 1 an la arbitraj impotriva pravililor. 7 I VI 99
Paragrald, de 1 an la contracte ilicite 7 I VI 99
ratragralii, de 1 an la intoarcerea darului . . . . 7 I VI 99
Pnragrnlii, de 1 an la vechilet 7 I VI 99
Paragralii. de 2 ani la anarghirie 7 I VI 99
Parrmralii, de 3 ani la embatic 7 I V/ 99
Paratgralii, de 3 ani la stapanirea cu buna credint5,
a lucrurilor mobile 7 I VI 99
Paragrallii, de 3 ani pentru clfidire de namestii 7 I VI 99
Paragralii, de 3 ani la depoziton si sechestru . . . 7 I VI 99
Paragratii, de 3 ani pentru veniturile deavalma ni-
tre devillmasi 7 I VI 99
Paragrald, de 4 ani dela darea socotelilor tutelii 7 I VI 99
Paragrattii, de 5 ani dela desfacerea societatii . . 7 I VI 99
Paragratii, de 5 ani la antreprize 7 j VI 99
Parngraltii, de 5 ani la locatiunea lucrarilor . . 7 I VI 99
Parsigratil, de 5 ani la vAnzare i schimb de ne-
miscateare 7 I VI 99

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXVIE

Art Cap. Parte Pag.

raragratii de 10 ani dela Incetarea societatii, cand

societarii lipsesc din tara 7 I VI 99'
Yaragralii, de 10 ani pentru restituirea de zestre
exoprica in caz de divort sau moarte 7 I VI 99*
Paragralii, de 10 ani pentru cerere de zestre fti-
gaduitti 7 I VI 99
Paragratii, de 10 ani pentru donatiuni la casatorie . 7 I VI 99*
raragratii, de 30 ani pentru cheza6ie de datorie. . 7 I VI 99-
Paragratii, de 30 ani pentru datorii dela implinirea
termenului 7 I VI 99
loaragratii, de 30 ani la mi6catoare 6i nemiscatoare . 7 I VI 99.
Paragrafii, de 30 ani la mosteniri 7 I VI 99
Paragratii, de 30 ani, la stapanirea curea credinta 7 I VI 99.
Paragratii, de 30 ani pentru zalog dela implini-
rea termenului . 7 I VI 99-
Paragratii, de 30 ani la legaton 7 I VI 99
Paragrafii, de 30 ani la mobile 6i imobile 7 I VI 99
criminale. 8 1 vI 109.
Paragratii, curgerea lor contra minorilor dela 25 ani
ai varstei lor. . 9 I VI 109.
Paragrafii, diastima 6 I VI 99.
Paragratii, Intreruperea lor . 10 I VI 103
Paragratii, izbfanire 6 I VI 99
Paragratii, prescriptiune. 6 I VI 99'
Paragratii, robiri 7 I VI 99
Paragratii, servituti 7 I VI 99.
Paragratii, termen I vI 99
Paragratii, tigani. 7 I VI 93
Paris jeluitor 1 1 VI, 98
Parit, reclamat 1 I VI 98-
Paritori, pedeapsa lor 2 VII V 98
Yarinti, zestre 13 XVI III 56-
rartate, la massa creclitorilor 13 VIII III 39'
Partas, despagub ire. 9 XIII III 49
Pfirtas, imparteara 10 XIII III 48
Piirtas, interdictiune 8 XIII III 48-
Partas, prefacere 9 XIII III 48-
Partasi, protimisis la vanzare 7 II III 21
Partasi, vezi .coproprietari. 1 XIII III 47
Partial, testament valabil 41 III IV ss.
Particulare, vezi .acte, . --
Pastrare, depozit . 1 XXII III 73-
Pauliansi, actiune contra debitorilor 14 VIII III 49
Peceti, punerea lor 49 II III 29.
Peceti, imprumut cu 3 VIII III 38,
Pecuutae, exceptia non numeratae pecuniae vezi
.anarghirie.

www.digibuc.ro
LXVIII INDEX ALFABETIC
Arl. tap. Parte Pag.

Pedenpsa acuzatortlor pc nedrept 9 V II \ 96

Pecelluirea ciartilor 8 II V 110
Pedeapsa eallomnintorilor 4 IX V 97
Pedeapsa eocapliellor If V 04
Pedeapsa conaplicilor plastografilor. 4 V V :0;
Pedeapsa falltilor fraudulosi 9 IV V 95
Pedeapsa falsilicatortlor de banal 2 VIII y 9G
Pedeapsa oworului necugetat 4 1 V 93
Pedeapsn omorulul precugetat I I V 93
Pedeapsn pentru plastograli *I V V 95
Pedenpsn tertei personale, adulter X V 97
Pedeapsa tfallaarilor 2 II V 94
Penal, conditiuni la intentarea unui proces 2 I VI 99
Pennlii conditiuni la intentarea actiunii _
I VI 99
Pennlii, judecata 2 I VI 99
Penalii, juramant la actiune penala 5 I VI 119

Penalititti, calomniatori . 4 IX V 97
Penalitfiti, dota. 41 X\ I III el
Pen:Matt la zapise plastogratiate 4 V V 96
Penalitaten inolluzilor mincinosi . 2 IV V 95
Penalitfiti, societati 7 XIV III 49
PenaIitit(i. taietori de bani 2 V III V 9G
Penalitti la adulter 4 X V 97
Pensiune alinacutarii, divort 7 XVI III 63
Perderen dreptulul de lapel, 10 IV VI 123
Peronne, Impartirea lor . 1 I G
Persoann, la adulter) a treia 5 X V 97
Piciitura stainilor, vezi .servituti.
Plastograli, complici . 4 V V 9G
Plastograti, carti domnesti V V 9( ;
Piastogratie, categorii . 9 V V 96
Plastograli, zapise particulare 4 V V 96
Platfi, vezi .)ocatiunea lucrarilor
PIMA, Imprumut. 5 VIII III 38
Plata, animale care au viltamat . 6 Adaus 98
Plata pretulnl, vanzare 12 II II E 23
Platnie, obligatiunea lui . l; lx III 42
Ponta, cambia 1 X\ I III 42
rolitice, vezi drepturi
Politieesti, vezi pricini
Politieenseii, prigonire 9 1 VI 99
Ponegritori. 1 IX V 9;
PoprIrl, tocmeli . , 9 X\ I Ili 50
rosadnicit, despartenie 6 NI HI 59
Posesiune en bun& credintii, prescriptiuni de :1
ani la mobile In 7 1 VI 99
Posesinne eu rea credinta, prescriptiuni de :30
ani la 7 I VI 99

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXIX

Art. Cap. Peril Peg.

Posesiune de ren eredintii 7 I \I 99
Posesor, prioritate la probe egale 3 II VI 10S
Prefteurvie, cauzele divortului 43 VI III ed
Prenearvie, Impficare 2 X V 97
Preneurvie, pedeapsa tertei persoane 5 X V 97
Preneurvie, penalitfitile pentru barbat i femeie 4 X V 97
Preeugetat, .vezi omor.
Preduren lucriilui, vanzare 12 1I III 46
Prefneere, acceptatiune 9 XIII III 48
rrefiteere, devlmasi 7 XIII III 48
Prefacere, partas. 9 XIII III 48
Preferint, drept de 99 VIII III 41
Preferint, termen la vanzare. 8 II III 33
Preferintii, vecini 7 II III 21
Vreferinli, vanzftri. 7 11 III 21
Erepuirori, pedeapsa lor 9 VII V an
rreseriptinni, de 1 luna pentru calomnie adulter 8 I IV 102
rreserip(iuni, de 30 zile la vnz5ri ei schimb de
mobile 7 I VI 99
111," reneriptinni, de 6 luni la embatic sadiri) . . . 7 1 VI 99
PreseriptiunI, de 6 luni la inchiriere ei arendare . 7 I VI 99
Preser.ptiuni, de 1 an la claca, 7 I VI 99
Preseriptiuni, de 1 an pentru darurile de logodna . 7 I VI 99
Preseriptinni, de 1 an la deciziuni de arbitraj im-
potriva pravililor 7 I VI 99
Preseriptiuni, de 1 an la invoialfi contra pravililor 7 I VI 99
Prescriptiuni, de 1 an la mandat 7 I VI 99
Preseriptiuni, de 1 an la revocarea donatiunilor 7 I VI 99
Prescript' i de 2 ani la exceptio lion monpratne
pecuniae 7 I VI 99
Preserlptiuni, de 3 ani pentru beneliciile intre in-
divlzi 7 I 1I 99
Preseriptiuni, de 3 ani pentruclfidire de namestii 7 I VI 99
Preseriptiuni, do 3 ani la depozit i sechestru . . 7 I VI 99
Preseriptiuni, de 3 ani la embatic (cladire) . . . . 7 I VI 99
Preseriptiuni, de 3 ani la stapanirea cu burin: ere-
dinta a lucrurilor mobile 7 1 VI 99
Preseriptl lll , de 4 ani dela darea socotelilor opi-
tropiei 7 I VI 99
Preseriptiuni, de 5 ani dela incetarea tovrsiei 7 I VI 99
Preseriptiuni, de 5 ani la locatiunea lucrfirilor. . 7 I I 99
Preseriptiunt, de 5 ani la vfinzare schimb de
imobile 7 I VI 99
Prescriptiunl, de 10 ani pentru cerere de zestre
fg'aduita 7 I VI 93
Preserip(inni, de 10 ani pentru donatiuni la casa-
torie 7 I VI 99
Ion Palade. VI
www.digibuc.ro
LXX INDEX ALFA BETIC
Att. Cap. We P.
Prescript Wail, de lo ani dela 1ncetarea tovarasiei
cAnd tovara$ii lipsesc din Ora, 7 I VI 99
Prescript Mai, de 10 ani pentru restituire de zestre
$i exoprica in caz de divort sau moarte 7 I VT 99
Preseriptiunl, de 30 ani la acceptarea mottenirilor 7 I VI 99
Preseriptiunl, de 30 ani pentru datorii dela impli-
nirea sorocului 7 I VI 99
Preserlptluni, de 30 an i pentru garantie de datorie 7 I VI 99
Prescript luni, de :10 ani la legat 7 I VI 99
Preseriptiuni, de 30 ani la mi$catoare $i nemi$ca-
toare 7 I VI 99
Preset* lptinni, de :30 ani la mobile $i imobile . . . 7 I V I 99
Preseriptluni, de 30 ani pentru zalog, dela impli-
nirea termenului 7 I VI 99
Preseriptiuni, ia accesiune de lucruri mobile . 2 I IE 11
Preseriplinni, curgerea lor contra minorilor dela
25 ani ai varstei 9 T VT 102
Preserlptinni, diastima 6 I VI 99
Preseriptiuni,izbranire 6 I VI 99
Preseriptiuni, servituti 7 I VI 99
Preserlptiunl,servituti incomplete 13 III II 17
Preseriptiunl, paragraftie 6 I VI 99
Preseriptiuni, termen de 6 I VI 99
Preseriptiuni, la stapanirea cu rea credinta timp
de :30 ani 7 I VI 99
Preseriptluni, intreruperea lor 10 I VI 102
Preseriptiuni, tigani 7 I VI 99
Prescript' i penale 8 I VI 101
Pretul, dovada lui prin zapis i IL III 23
Pretul, plata lui 12 II III 23
Pretul plittlt, vanzare 12 II III 26
Preserlptiunea iaua 45 XVI III GG
Pre tiuni stabilite de lege 5 II VI 109
Prezumtiunl stabilite de lege 45 XVI III GE
Prleini eriminale, local intentarii lor 12 I V I 105
Priem(' criinisiahai, martori. 34 II VI 115
Prieini eriminale, vezi .vechilet.
Prieini politicesti, cazuri care apara de inati-
$are imediata. 14 I VI 105
Prieini i,oliticeti, martori. 33 II VI 115
Prieten, judecator 1 Ill VI 119
Prigonire, conditiuni la intentarea ei 4 I VI 111
Prlymire, datorii 2 I VI 93
Prigoniri far(' soroe, vezi imprescriptibilitati
Prigonitori, Impricinati 1 XVII III 62.
Prigonire, intentarea lor 1 I VI 99
Prigonlre, juilecati. 1 I VI 98
www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXXI

Art rap. Par le Pag.

Prig(' attire, lucru de prigonire, vanzare de III 26
Prigonirl, tutela 11 XXI III 70
Prigonire criminal& 2 I VI 09
Prigonire criminal& conditiuni I VI 95
Prigonire eriminalfi, juramant 5 I VI 99
Prigoniri pentru furtiting 2 1 VI 99
Prigonire de botare, vezi hotarnicie 41 II VI 116
Prigonire politiceasch. 9 I VI 99
Prigonirl politiceti, locul intentarii lor 11 I VI 106
Prigoniri prntru tfilhfirli . 9 1 VI 99
Prigonitri, impricinati 1 I VI 98
Private, vezi
Privitegii, amanet 18 XI I 63
Proba, dovedirea faptului 3 II VI 108
Probit, act autentic G II VI 110
Probit, carte de blestem VI 109
Probil, cazna i II VI 109
Probe, compararea lor la actiuni penale 23 I VI 107
Proba, frauda . 14 II VI 112
Probii, impartirea lor. II VI 109
Probk, Inscrisuri 5 II VI 109
jurarnfmt a II VI 109
Probit, juramant supletoriu. 20 II VI 112
Probit, cu martori. 31 II VI 115
Probk, marturisirea unei parti. 24 II VI 113
Probil, obiceiul locului . 9 II VI 111
Proba, obligatiuni 45 II VI 116
Proba, prezumtiuni 5 II VI 109
Proba, prezumtiuni legale 5 II VI 109
Probk prezumtiuni nelegale . 5 II V I 109
prioritatea posesorului 3 II VI 108
Probe, servituti, prioritate la probe 10 III Il 15
Probe, testament autentic . 7 II VI 110
Probe, tortura 5 lE VI 109
Probe, vecinatatea lucrurilor 2 III II 12
Probarea drepturilor 1 II VI 107
Procedura arbitrajului 9 XVIII III 64
Procedura eterocriziel . 9 XVIII III 64
Proces civil. 2 I VI 99
Procese eivile, locul intentarii lor 11 I VI 105
Proces, conditiuni la intentarea lui 4 I VI 99
Proces penal, conditiuni 5 I VI 97
Proeese penale, locul intentarii lor. 12 I VI 1 1
Procurator./ vezi .contracte, conventiuni sau toc-
meli.
Prodigi, incapacitatea lor de a contracta I V I 8
Prodigi, juramant 46 I VI 117

www.digibuc.ro
LXXII INDEX ALFABETIC
Art. tap. Parte Pag.

Prodigi, pasibili de penalitati. 4 V I 8

Prodigl, tutela judiciara . 2 V I 8
Protbitiuni, vezi .casatorie. 2 VI HI 52
Proibitiuni, la vanzari dintre soti 4 II III 25
vanzari efectuate de staret3 . 1 TE III 20
vanzari, efectuate de stareti 3 II TEl 21
Proprietate, obst i re , deaval ma 1 XIII IlE 47
Protestare, termen . 4 IX III 42
Prothnisis, amanetul neegal impartit. 6 XI 11E 41
Protimis, arendare si inchiriere cu . 1IV III 30
Protimisis, caminuri 20 III IV 85
Protimisis, copartasi. 3 IV III 30
Protimisis, creditor cu zalog 21 VIII III 40
Protimisis, dota 17 XVI III 56
ProtimIsis, dota 23 VIII III 41
Protimisis, drept de despagubire 11 II 111 2.1
Protimisis, dreptul domnesc. 20 VIII III 40
Prot:mists, la embatic 8 II III 22
Protimisis, la emfiteaza . II III 23
Protimisis, creditori chirografari 24 VIII III 41
Protimisis, ipoteca 22 VIII IlE 41
Protimisis, besman III 23
Protimisis, licitat tune 48 II III 29
Protimisis, lipsa lui 10 II III 23
Protimisis, mezat 48 II III 29
Protimists, rude de jos 16 III IV 81
Protimisis, rude cl sus 16 III IV SI
Protimisis, schimb 4 III III 29
Protimisis, termen la 8 II III 22
Protinalsis, testament sfaramat de dreptul de . . 29 III IV 87
Protintisis, testament sfaramat de rudele de sus .31 III IV Si
Protimisls, tutela 8 XXI III 69
Prot i "sis, vanzare cu 7 II III 21
Protimisis, vanzare cu termen 8 II III 22
Protimisis, vanzare de tigani cu 10 II III 23
Protimisis, zalog 4 XI III 44
Proyalisirea cuyintelor 1 It VI 107
Proylima, chestiune 9 II VI 108
Proxenitisna, adulter 3 X V 97
Publice, vezi acte.
Punerea pecetilor 49 III III 29
Purtittor de grijii, vezi .garantie. 5 XIII II 47

Itiifuirett datoriel 5 VI II III 31

daune 3 Adaos 97

www.digibuc.ro
 INDEX ALFAI3ETIC LXXIII
Ad. Cap. Paul Pag.

striedeiune 1 Adaos 97
apel 1 IV NI 122
vezi .mosneni
flecldiw, furi 2 III V 95
Reelamat, parlt 1 T VI 98
Reelaimmt, parI8 1 I VI 98
Redibitorli, vitii, vanzari 15 II III 24
Iteduetinnea legaturilor 7 TV IV 91
Regi I dotal 10 XVI III 53
Religioase, vezi .drepturl.
Itenuntare, la actiune 18 VHI III 40
Resennapilrare, termen de S II III 22
Reseunapiirare, soroc de 38 II III 22
Respingerea martorilor If VI 115
Responsabilitate, deavitilmaai 6 XIII III 48
Responsabilitate, garant 9 XII III 47
Responsabilitate, garantie 0 XII III 46
Responsabilitatea tutorilor 21 XXI III 71
Responsabilitate, vanzari 15 II III 24
Respundere, de vitii, vanzare is Ir III 27
Restituire, rezi claruri de logodna.
Restituire, de cloth 14 VIII HI 40
Revendleare, embatic 4 V III 34
ReTottarett donatInnilor 6 I IV 77
Revocarea judeefitorilor 1 HE VI 119
Revolutle, zorbalic . 9 1 VI 99
Reziliere, vfinzare IS II HI 27
Rezolutinne, vanzl.re 10 lE III 2G
Rezolutiune, v5 nzn re 44 28
Risipitorl 1 V I 8
Risipitori, incapacifatea lor de a contracta 1 V I 8
Risipitort, juramant 46 II VI 117
pasibili de penalitati 4 V I 8
tutela judicial% 9 V I 8
Riseurl, vanzari 17 II III 24
Itiveranl, drepturile lor 6 I H 11
Robi, adoptiune S V IN 92
Robl, casatorie 9 XVI III 52
Rohl, categoriile lor 1 VII I 8
Robi, despagubire pentru 7 V II I 9
Robl doinne!Iti, cei fara stapani . . . .. o N II I 9
Robi, filiatiune materna 3 V II I 8
filiatiunea lor 2 V II I 8
Rohl, juramant 40 II VI 116
Itobire, categorifle ei 2 12
Robire, incompl et a 17 III 17
Roblrl 1 II II 11

www.digibuc.ro
LXXIV INDEX ALFABETIC
Sri. Cap. Parte Pag.

Robiri, coproprietari 11 XIII Ill 49

Robiri, indivizibilitatea lor 3 II II 12
Robiri, modul de stingere si stabilire i 11 11 12
Itobiri, prescriptiunea lor 4 II If 12
Robiri, prescriptiuni de 10 ani 7 Il VI 99
Robiri, stingerea lor II 12
Rude, judector 1 III VI 119
nude, protimisis 7 11 III 21
Rude de &Waimea, succesiuni 15 III IV 80
Rude de alfitureat, vanzare 7 II III 21
Rude de jos, protimisis 16 HI IV St
Rude de jos, succesiuni 11 III IV 80
Rude de sits, desmostenire 36 III IV SS
Rude de sus, protimisis 16 Ill IV 81
Rude de sus, succesiuni 15 III 1\ 80
Runde, vezi .servituti.
Rupere de piminnt, vezi .accesiune.

Sfidire, vezi embatic, besman san emllteoz.ti

prescriptiuni de 6 luni la 7 I \r 99
Sfidiri, vrtn7are 32 Ii III 26
Schintb, anulabilitatea lui 5 III III 29
Sehimb, contract de 1 III III 29
Sehimb dotal 31 XVI 111 59
Sehimb. Cirepturile egumenilor i III Ill 29
Sel llll b, lipsa protirnisului 4 III llf 2J
Schimb, lucruri ce se pot da In 1 III Ill 29
Schinab, nulitatea lui 5 Ill III 29
Sel b, prescriptiuni de 30 de zile 7 I 1r 19
Schimb, prescriptiuni de 5 ani 7 I \I 29
Sehintb, vanzare 2 TIE III 29
Sel bare, vezi .deavalmak-i. 7 XIII Ill is
adoptiune V IV 92
S elavi, distitorie 9 XVI Ill 32
Selitvi, categoriile lor 1 \ II 1
Selav', despagubire pentru 7 VII I 9
Selavl tlo ll etttl. cei fIni. stapftn S \ II I 9
Sclavi, juriimant 16 II VI 114
Selavl, bliatiunea lor 2 VII 1 9
tiliatiune maternii 1 II I 8
Secheetrit conventional 1 XXIII Ill 71;
Sechestru judicinr 7 III VI 120
Sechestru, obligatiuni la 9 XXIII III 76
Seehestru, prescriptiuni de 3 ani la ..... . 7 I VI 99
Sentinle judeciltorori, revocarca lor . 6 Ill \1 119

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC. ',XXV

M. lap. Park Pag.

Separutiune de patri II, dota 37 X\I 11E 60
Servitor, despagubire 10 VII III 37
Servituti, 1 lE II 11
Servituti categoriile lor 9 11 II 12
Servituti, claclire de mori 45 111 11 16
Servituti, constructiunea grajdurilor . 24 Ill II 13
Servituti, distanta intre constructiuni 28 III II 18
Servituti, garantie si termen 20 III II 17
Servituti, incompleta.. 17 III II 17
Servituti. Impiedicarea lor 19 III II 17
Servituti, Impiedicari si despagubiri 21 111 II 17
Servituti, indivizibilitatea lor . 3 JI II 12
Servituti, Intocmirea lor . 3 111 II 13
Servituti, modul de stingere si stabilire 5 11 II 12
Servituti, nulitati 12 III II 15
Servituti, obligatiuni 26 III II 18
Servituti, obstiri 11 XIII III 44
Servituti, pentru mori 44 III II 16
Servituti, picatura strasinilor 28 lii II 14
Servituti, prescriptiune 16 III JE 17
Servituti,prescriptiunea lor 4 If lE 12
Servituti, prescriptiuni de 10 ani 7 I VI 99
Servituti, primejdioase, interzicerea lor 18 III II 17
Sechestru . . 1 XXIII III 76
Servituti, rurale 2 III I1 29
Servituti, stingerea lor 5 Ji II 12
Servitnti, de vedere 22 irr n 17
Servituti, urbane 18 iii II 17
Servituti, zid comun 24 III II 17
Servituti, zid de Impiedecare 23 irr II 17
Servituti, zid orb 2:1 III If 18
Silnicie, daune 9 Adaos 97
Silnicie, stricaciune 9 A cl a o s 97
Slobozi,eftstorie 9 XV I III 52
Slobozi, categoria lor i I 1 8
Slobozi, filiatiunea materna a VI I 8
Slobozi, parinti liberi 9 VI I 8
Sloboziti, categoria lor 1 VIII I 9
Slobozire, formalitati de VIII I 10
Siobozire, vrsta de 3 VI II J 10
Sloboziti, conditiunea lor 9 VIII 1 9
despagubire pentru daunele ei 13 VII Ill 37
Noeletari, drepturi 4 XIV III 49
Societari, obligatiuni G XI\ lIE 49
Societe/to, Imparteala 16 XIV III 50
Societate, mandat 14 XIV III 50
Societate, prescriptiuni de 5 ani 7 I VI 99

www.digibuc.ro
LX XVI INDEX ALFABETIC
Art. Cap. Fait Fag.
Societute, prescriptiuni de 10 ani 7 I VI 99
Societilotl de nellizitiune 99 XIV III 51
acceptatiunea schimbdrilor 10 xrv III 50
administratiunea 14 XIV II 50
Societfiti, caz fortuit 15 XIV III 50
Societfiti, contract de 1 XIV III 47
Societate, datorii . 17 XIV III 50
daune 11 XIV III 50
Soeietfiti, diverse, feIuri de 2 XIV III 47
Soeletfiti, dobAndd 12 XIV III 50
Societfiti, dol 11 XIV III 50
moduri de incetare 99 XIV III 51
nulitdti 5 XIV III 49
Societitti, obligatiuni I XIV III 47
Socleti particulare 22 XIV III 51
penalirati 7 XIV III 47
popriri 9 XIV III 50
Soeietfiti, tovrsii 1 XIV III 45
Societfiti universale 92 XIV II( 51
Solidaritate, vechilet 10 XIX III 07
Soroc, apel 9 IV VI 122
Soroc chibzuire, succesiuni O III IV 79
Soroc, vezi
Soroc, imprumut . VIII III 39
Soroc, paragrafii 6 I VI 99
Soroc, vanzare de tigani 10 II III 23
Sot, adulter 4 X V 97
Sot, succesiune, supravietnitor 24 XVI III 57
Sotal supravIetultor, succesiune 91 IiI IV 85.
Soti, vanzare nuld 4 II III 20
Stabilimente, vezi clcliri
Stabilimente, cldcas 6 VI III 85.
StripAtt, drepturile asupra robului 4 VII I 9
Saipan, dreptul de vindere VII I 8
Stfipilnire cu bunil credin, prescriptiuni de 3 ani
la mobile in 7 I VI 99
Stilpfmire cu ren credintfi 7 I VI 99
Stpfinire cu real credlutii, prescriptiuni de 30
ani la 7 f VI 90
Stat, succesiuni 24 III IV 86
Stntul, creditor 20 VIII III 40
Stingeren datoriei 5 VIII III 38
Stingeren obligntlundlor 12 I III 20
Stingerea robirilor 5 Il II 12
Sting.exea servitutilor 5 II II 12
StIpulatiuni, vfinzare 13 II III 25.
Striciie 1 Adaos 97

www.digibuc.ro
 INDEX ALEABETIC LXXVII

Art. tap. Par le Pag.

Strierteiune, omorul unui animal 4 A cl a o s 98
St-J.:machine, specificare la paguba produsa de ani-
mate 6 Adaos 98
Substitutinne, mandat 19 XIX HI 6G
Substituthone, vechilet 19 XIX IlE 63
Sueeesiunea cutiiiiiivilor 20 III IV 85
Sueeeslunea Cutiel Milelor 24 III IV 86-
Succesiuflea dotei 24 XVI III 57
Succesiunea soitului supravietnitor 24 XVI III 57
Suecesluni, depozit 21 XXII III 77
Sueceniune, garantie 8 XII III 46
Sueeesiune, mostenire ab-intestat 14 III IV SO
Sueeesiune, mostenire fArA, diatd. 14 11E IV SO
Sneesiuni, 1 ni IV 73-
Succesituni, acceptarea lor 5 II I VI 79
Suceesiunl, acceptarea lor 10 III IV 79
Sueeesfuni beneficiu de inventar 6 III IV 79
Sueeesiuni, copit adoptivi 92 III IV 85
Sueeesiuni, sopit naturali la averea mamei . . . 21 III VI 3:i
Sueeesiuni, creantele lor 25 VIII III 42
Succestuni, deferite ascendent,iler 15 III IV 80
Sueeesiuni, deferite colateralilor 15 III IV 80,
Sueeesiuni, deferite descendentilor 15 11E IV 80
Suecesluni, deosehitele oudine 14 III IV SO
Sueeesiuni, dreptti 9 HE IV 79
Sucees I, minoritati 9 HI IV 79
Sueeesi uuu u peotimicis 10 III IV 81
Suecesluni, refuzarea ei 3 HI IV 7R
Sueeesinni, rude de alturi, hupA pravila 19 III VI 84
Succesinni, rude de 5os dupA lege 17 III IV 82
Succesinni, rude de jos dupd pravilA Vi III IV 33
!imam. sotul supravietuitor 23 III IV 85
Sneeesinni testamentare 25 III IV 86
Sueeesor, mostenitor 4 HI 1V 79
Supletoriu, vezi juramint
Suprnarbitru, eterocrizie 15 XVIII Iir 05
Surghiunie, penalitati de divort 43 XVI EH 61
Surghinnie, calomniatori 4 IX V 97

Tfigada, marturi 42 IT VI 116.

talhArie 4 H V 94
Tidetori de bani 1 VIII V s

Tiiietori de band, jurAmAnt 46 II VI 116

Thietori de haul, pedeapsa lor 2 VIII V 93
Tata, judecator . 1 III VI 119.
tutela . 14 XXI III 70

www.digibuc.ro
lxxviii INDEX ALFABETIC
Art. Cap. Parte Pag.

-Termen, apel . . . . . . . . . IV VI 122

Termen, arenclare 6 IV III 31
Termen, creditori dam 11 VIII lii 39
Termen, Imprumut Tara . VIII III 39
'rermen, inchiriere 6 IV III 31
Termen de infittilare 15 I VI 105
-Termen, licitatiune II III
Termen, lipsa lui, vanzare
Termen maxi .. debitor bogat
. . . . ...... 47
20
11
II
VIII
III
ILI
27
24
39
Termen, mezat 47 II III 29
Termen, obligatiuni 7 VIII III 39
Termen, paragrafii 6 I VI 99
Termen, plata politii 3 IX III 42
Termen, de preferinta, vanzari 8 IE III 22
Trmen, prescriptiuni 6 I VI 99
'rermen, de protimisis 8 II III 22
Termen, de rascumparare 8 II III 22
Termen, tocmeli de slujbe cu G VIE ITI 37
Termen, vezi .amanet,,
Termen, vesi .clatorili
Termen, vanzare 8 It III 22
Termen, vanzare cu loc si 27 II III 23
Termen, vanzare de tigani 10 IT III 23
Termen maxim, clebitor sarac 11 VIII III 39
Terta persoe .. a, adulter I X V 97
'Testament, adoptiune 9 V IV 93
Testament, atacarea lui 42 III IV 90
Testament, capacitatea de a clispune . . . . 33 III IV 88
Testament, copil natural 30 Itt IV 87
Testament, cotitatea disponibila 33 III IV 88
Testament, desfiintarea lui 40 III IV 89
Testainent, clesmostenirea ascendentilor 36 III IV 88
Testament, clesmostenirea copiilor adoptivi 3' III IV 88
Testament, desmostenirea copiilor legitimi . . 34 III IV 89
Testament, diata 3 III IV 79
Testament, formalitati 26 III IV 86
-Testament, formalitate acl-solemnitatea 37 III IV 89
Testament, incapabili 28 III IV 89
Testament, marturi 40 II VI 116
Testament mistie 26 III IV 86
Testament, nulitati 27 III IV 87
Testament, nulitati 39 III IV 89
Testament, protimisis la rudele din jos 21 III IV 87
-Testament, protimisis la rudele din sus 31 111 IV 87
-Testament, rude de alaturea si streMi 32 III IV 87
Testament, valabilitatea partial% 41 III IV 89
'Testament autentic 2G III IV SG

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXXIX

Art. Cap. Parte

Testament autentic, carti 7 ii VI 110

Testament autentic, dovezi 7 II VI 110
Testamental snrorli Inzestrate 32 III IV 87
Testament autentie, modificdri :18 III IV 89
Tigani, cdsdtoria lor 8 VII 1 9
Tigani, categoriile lor 1 VII I 8
dispozitii relative la c5satorie 10 V II I 9
Tigani domestici, drepturile asupra lor 9 VII I
Tigani, dotd '0 XVI III 58
Tigani, prescriptiuni 7 I VI 99
Tigani fugari, imprescriptibilitati la 7 I VI 99
Tigani, vanzare cu protimisis, de 10 II III 23
Tiganl, vtinzare de 10 11 III 23
complicitate 4 It V 94
TAlharl, gazde de II V 94
TAlltari, juramant 9G II VI 117
TAlhari, lucruri furate 1 II V 94
Talent% pedepse 2 II V 9i
TAlharl, tdinuire 4 II V 94
TAlharl, prigonire pentru 2 I VI 99
Tocmealii, locat tune 1 VI I III 38
ocmealil, obligatiunea reciproca II III 37
Tocmealti, piirtaei 10 XIII III 48
TocinealA tle comodat 8 XXII III 74
Toemenlii de logodnii 1 XV III 51
Toomeal de zestre 9 XVI III 53
Toenteli, categoriile lor 9 I III IS
cauze de Impiedecare 11 1 III 19
Tocmeli, conditiunile validitatii lor 3 I III 13
Tocmeli, cu clauza penal& lt I 111 19
Tocnteli, daune 11 XIV III 50
Toemeli, detinitiuni 1 I 111 18
Tocmeli, dol 1 III 18
Toemeli, formalit0ti 7 1 111 19
Toczneli, nescrise, validitatea lor S 1 III 19
Toelmieli, nulitatea lor 4 1 111 19
Tocmeli, obligatiuni 1 XIV III 49
Tocmeli, propriri 9 XIV Ill 50
Tocmell, prin procurtori 6 I Ill 18
ocmcli, sechestru 3 XXIII Ill 7G
Toemeli de slujbe, destlintarea lor 11 VII III 38
Tocmeli de slajbe, forta majord 7 VII III 37
Toemell de slajbe, garantia melterului 4 VII 111 37
Tocm^li de slajb, locatiunea bucritritor
Toemeli de slajbil, obligatiunl . . . . 2 VII III 37
Toemeli de slaJbe, soroc 6 VII III 35
Toemealit de Duna 1 XVI III 52

www.digibuc.ro
LXXX INDEX ALFABETIC
Art. Cap. Park Pag.

Toemeal vidabilft de logodnit 2 XV III 52

Toemeli de toriliribde, vezi tsocietati. 1 XIV III 49
Tortura 56 II VI 118
Torture, dovezi 7 II VI 109
Tortura, proba 5 II VI 109
Tovarfi,j, drepturi 4 XI V III 49
Tavitritie, administrator 14 XIV III 50
Tovalrfide, dividende 16 XIV III 50
Tovitribge, prescriptii de 5 ani 7 I VI 99
prescriptiuni de 10 ani 7 I VI 99
Tovitritsie, societate 1 XIV III 49
Tovitrit.;ie, tocmeli de 1 XIV III 49
acceptatiunea schimbarilor 10 XIV III 50
Tovitrit;ii, diverse feluri de 9 XIV III
Toviriegi, dobanda 12 XIV III 50
dol 11 XIV III 50
maluri de Incetare . . . .. 22 XIV III 51
TovfirittiH, nulitati
Tovitrirdi, obligatiuni . . .
penalitati
........ 5

7
XIV
XIV
XIV
III 49
III 49
III 49
Tranznetinne, invoiala 1 XVII III 62
Tranzaellune, modalitati 2 XVII III 63
Trunzac j. civile 19 I VI 106
Tranzactinni, dol 9 XVII III 63.
Tranzacitiuni, intarite de judecatori 20 I VI 106.
Tranzaetiuni, mostenitorl 7 XVII III 63
'Franz etinni, nulitati 6 XVII III 63.
Tranzaetiuni, obligatiuni 4 XVII III 63
Tranzatetinnl, ucigas 8 XVII III 63
Tutelit, adoptiune 4 V IV 92'
Tutelit, a tatalui sau a mamei 14 XXI III 70
Tntel, cauzele care apara de 38 XXI III 73
consiliu de familie 6 XXI III 69
Tutelit, consiliu Ingrijitor 9 XXI III 70
Tutelit, destituirea din tutel- 10 XXI III 79
epitropie 1 XXI III 69
Tutel, excluziune din tutela 9 XX I III 69
Tutelfi, femei 12 XXI III 70
Tutelft, garantia tutortilui 8 XXI III 69
Tutelik, incapacitate 11 XXI III 70
Tutelfi, incetarea ei 39 XXI III 73
Tutelfi, inventar 15 XXI III 70
Tutela 1enl, oranduirea ei 2 XXI III 69
Tutela, numita de tata sau de mama 2 XXI III 69
obligatiunea mamei 16 XXI III 70
Tutela, prescriptiuni de 4 ani la 7 I VI 99
Tutela, protimisis h 8 XXI III 69

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXXXI

Art Cap. Palle Pee

Tntehi, rude si aspendenti 4 XXI III 69

Tutel, darea socotelilor tutelei 99 XXI III 71
Tutelfi, vornicia obstirilor C XXI III 69
Tfitori, administratiunea lor 18 XXI III 71
Tutori, resposabilitatea lor 21 XXI III 71

ti
tranzactiuni 9 XVII III 63
Urbane, vezi .servituti.
Uzufrnet, legat 4 IV IV 90
V
Valabilitate partiala. testament . . 41 III IV 39
Vriijma14, judecator 1 III VI 116
Vecinistatea 1iicrntiloa, constructiunea grajcluri-
lor 28 III IT 14
Vecinratatea lucrurilor, dispozitiunile legei . . . 9 III II 15
Vecinfitatest luerttrilor, distanta Intre construe-
tiuni 28 III II I
Vecinbtatea lnerurilor, garantie i termen . . . 20 III II 17
Voris:Mat:ma luernrilor, hottirTri judectitoresti . . 27 III
Vecinatatea liacriailbor, obligatiuni 26 III II 19
Vecinistaten luertiribor, picatura strasinelor . . . 28 III II ls
Vecinataten Incruritor, prioritatea probelor . . . 10 III II l
Vecinataten lucrttrilor, impiedicarea lor . . . 12 11E II 17
Vecinfitatea incrurnor, I mpiedicEri i despEgubiri 21 III II 17
Veeinfitatea lucrurilor, procedarea in lipsE de
probe 7 III II 14
VecinAtatea luernrilor, procedura probelor . 6 III 11 11
Vecinfitatea Hacrurilor, semn de botar I III II 12
Vecluniataten locrurilor, terminarea contestatiilor 11 III II 15.
Vechafitatea lucrurilor, zid comun 24 III II 17
Veehefitatea lnerurilor, zid de impiedecare . . 23 III II 17
Vecinfitatea luerurilor, zid orb 28 III II 18
Vecini, rude de altiturea cu protimisis 7 II III 21
mandatar 1 XIX III 66
Vechilet, despilgubire 9 XIX III 67
Vechilet, dobandE 9 XIX III 67
Vechtlet, modurile incetErii lui 18 XIX III 68
Vechilet, Indatoririle mandatarului 4 XIX III 6;
Vechilet, interzicerea lui la pricini criminale . . . . 22 I VI 106
Vechilet, mandat . 1 XIX III 66
Vechilet, natura lui 9 XIX III 66
Vechilet, obligatiunile mandatului 9 XIX III 67
Vechilet, prescriptiuni de 1 an la 7 I VI 99
Vechilet, solidaritate 10 XIX III 67
Veehilet, substitutiune 19 XIX III GS

www.digibuc.ro
LXXXII INDEX ALFA BETIC
Arf. Cap. Parle Pag.

Vechilet expres 9 XIX TEL 66

Vcchilet gratu it 3 XIX III 66
Vechilet nescris 3 XIX III 66
Vechilet scris 3 XIX III 66
Vechiet special . 3 XIX II/ G6
Vechilet tacit 3 XIX III 66
Vedere, servitute de vedere 22 IH II 17
Viclenie, vezi dol
dovezi cu 14 II VI 112
Vi . . necinstitori 2 IX V 96
delicte 3 XVIII III 64
Vitinzare, accesiune 16 II III 24
Viinzare, actiune rezolutorie 30 II III 26
Viinzare, amanet 17 XI III 4G
Viinzare, arvung 31 II III 2G
Watazare, clOcliri 32 II III 26
Vfinzare, conditioner& 8 II III 22
Vanzare, contract de 1 II III 20
cu aeezdme.nt de limp si loc 92 II III 25
Vfinzare, cu protimisis 7 lE III 21
VAnzare, de mobile, modalitilti 6 II III 21
Vfluzare, despgubiri le 24 IL III 25
Valizare, &bend& 29 H III 26
Vanzare, efectele ei 17 II III 24
Viiiizare, far& termen 29 II III 24
Vanzare, fort& major& 25 II III 25
Viingfiri, mobile 8 II III 22
Vanzare, interzis& 2 II III 20
Winzare, liCitatie 45 II III 29
Vnitare, locul termenul 27 II III 25
Viinzare, lucrul altuia
VAnzare, lucruri ce nu se pot vinde . .
Vfinzare, lucruri far& felurime
..... 32

37
II
II
II
III
III
III
26
21
27
Viluzare, lucruri in genere 37 II III 27
Viinzarc, lueru in litigiu 33 II III 26
Winziare, modalitriti la imobile G II III 21
Viinzare, nulitate 44 II III 23
Vittizare, obligatiunile cumprtorului . . . . . 26 II III 25
Valuzare, obligatiunile vanzatorului 26 II III 25
Vfinzare, pact de rscumprare 8 II III 22
Vanzare, paragralli de 30 zile 7 I VI 99
Vfinzare, paragratii de 5 ani 7 I VI 99
Vanzare, perfectiunea ei 11 II III 23
Vanzare, predarea lucrului 12 II III 23
Vfilizare, prescriptiunea instantanee, vezi proti-
misi 7 I VI 99
Vnzare, prescriptiuni de 30 zile 7 I VI 99

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXXXIII
Art Cap. Park Pag.

Vrtuzare, prescriptluni de 5 ani 7 1 VI 99

VAnzare, plata pretului 12 If III 23-
proibitiunea lntre 800 4 II III 21
Vfinzare, proibitiunea staretilor 6 II HI 21
Vanziure, protimisis cu despilguluire la mobile . . 11 ll III 23-
rdspundere de vitii 18 Ir III 24
VAnzare. rdspundere de vitii 39 IT III 27
VAnzare, rdspunderea vhnzdtorului . 42 IC III 27
Viinzare, responsabilitatea vdnzfitorului 15 II III 21
VAnzare, rezilierea ei 44 IL III 28
VAnzare, rezilierea ei 38 IL III 27
VAnzare, rude de aldturea 7 11 III 21
VAnzare, sell imb 32 lE III 26
VAnzare, servituti *Mute
VanzaVe, silitd . . . .
VAnzare, stipulatiuni
.......... . . . 43
4
9 III
II
III 29
III
27
27
VAnzare, tigani protimisis . 10 II III 28
VAnzare, tuteld 24 XXI III 71
VAnzare, zdlog 17 XI III 45
VAnzare, zapis de 9 TI III 23.
VAnzare, zminteald . . . 39 If III 27
VAnzare en terinen, protimisis . 8 II IlI 22'
VAnzare, en zapis, la coi cumparatori 34 II III 26
VAnzare, en zapis, la doi cumpdrdtori de mobile . 35 II III 26.
VAnzare de tamobile, conditiune de perfecti e . 13 II III 23
Anzare ritrA zapls, la doi cumprtori 34 II irr 26
VAnzere atria zapis, la doi cnmpArdtori de mobile 35 II III 26
VAnzarl, conditionale 19 II III 24
VAnzAri, conditiile de loc 21 II III 24
VAnzfiri, preferinta la 7 II III 21
VArstii, adoptiune G V IV 98-
VArstA, dispensd domneased 6 Ilt I 3
VArstniei, drepturi asupra averii 2 III I 7
VArstniel, temei i bdrbati, varsta la care pot fi de-
slarati 1 III I 7
garantia vanzdtorului 18 II ILl 24
VIOL redibitori, vanzare 15 II III 24
vnzare . 39 II III 27
Vitlile Incrului vAndut 13 II III 24
Vitregi, vezi .copii vitregi.
Vorniela obstirilor, consiliu de famine 6 XXI III 69
Vornieia ob;tirilor, tuteld . 6 XXI III 69

ZAlog% amanet 1 Xi III 44

ZAlog, dobandd 2 XI III 44

www.digibuc.ro
 LXXXIV INDEX ALFABETIC
Art. Cal. Parte Pal.
Zia log, .oe putem zalogl 3 XI III 44
Zidog, indivizibil la doi creditori 7 XI III 45
Ziilog, indivizibilitatea lui 9 XI iti 45
legat 8 IV IV 91
ZA log, parte nehotarlta 8 XI III 45
Zit log, prescriptii de So ani dela implinirea terme-
nnlui pentru 7 1 VI 99
Za log, protimisis 21 VIII Ill 40
Zia leg, protimisis pentru neegalitate la G XI III 45
Zfa log, schimbare 11 XI III 45
vanzare 17 XI lii 45
Znpis, de vanzare 9 II III 23
clovad de vanzare re II III 23
vanzare fara :14 II III 20
vanzare cu . 34 II III 20
Zopise partieulare, plastografi 4 V V 90
Zaiticnire, martori
Ziabenire, vechilet 6 XIX III 00
Zfitienire, vanzare ......... . . . . 25 II III 25
nebiruita, apelatie 1 IV VI 122
Zestre, cautiune pentru asigurarea ei . 32 XVI III 59
Zestre, constituirea ei 9 XVI III 53
Zestre, contract de casatorie . 9 XVI III 53
Zestre, divort religios 38 XVI III 0o
Zestre, dol . 20 XVI III 58
Zostre, instrainarea averii zestrele 33 XVI III 59
Zestre, instrainarea ei 34 XVI III 59
Zestre, prescriptiuni de 10 pentru cererea de . 7 1 VI 99
Zestre, restituirea ei 14 VIII III 40
-Zestre, schimb dotal 31 XVI III 50
Zestre, separatiune de patrimonii 37 XVI Ill 00
Zestre, veri .dota 10 XVI III 5:1
%id comon, cheltuelile pentru facere de 25 III II PS
Zia de impiedeeare, vezi .servituti.
Zia comun vezi .vecin. lucr. i servituti .
Zidire de mori, nulitati 13 VI III 31;
Zid orb, vezi .servituti.
Zminteadit, la vanzare 39 II III 27
.Zorbalie, revolutie, caz de forta majora 2 I VII 90

www.digibuc.ro
CODUL CARAGEA
ADNOTAT

www.digibuc.ro
 LE GIUIRE
a Prea Inaltatului i Prea Pravoolavnioului
Doran,* Obrdnitor a toad Ungrovlahia

IO IOAN GHEORGHE
CARAGEsA v.v.

ou toata cheltuiala Dumnialor,

CONSTANTIN CAIIAOAS, Doctor,

vi

Dumnialiil RIDUCANUL CLINCEABUL,

Biv Vol Eitolnio, ei

Dumnialui DUMITRAOHR TOPLIGEANUL,

Biv Vol

tipfirita in privilegiata tipografie a Dumnialor ot

demeans raposattilui intru ferioire

Domn MATIOGHENI
diu Buoureeti
1818

www.digibuc.ro
 lo loan Gheorghe Caragea, Voevod
Gospodar Zemle-Vlahiscoe.
Domneasca i pdrinteasca Noastrci dragoste i voire-
de-bine judecdnd ca o lege sfantod obstescul folos al su-
pusilor Bostri, si pururea ingrijind mai inainte de
bund petrecerea lor a fl statornicei i neclintitd, Am bine-
voit in cele dupd urmd a potort deasupra dreptqii rds-
boiul cel mutt turburettor.
Tara Romaneascd avand din vechime canoane pen-
tru cele in parte dreptd(i ale locuitorilor 80, ale sale
nescrise si nedeslusite obiceiuri,1) $ i ale condicii sale
pu(ine, si nu desdvdrsit pravili in scris, care i ne
find destoinice nu puted cumpeira, nici drept a in-
drepta dreptatea fielteceiruia. De aceia si erd silitei a
mind la pravili impeircitesti ale Romanilor, si a se
sluji cu toate aceste pravili, fard deosebire ; aset dat
tduindu-,se in trei intocmiri de pravili, adicet a obi-
ceiurilor, a condicii si a Romanilor, urma a nu aveet
nici o pravild ; cci obiceturile preflicandu-se in multe
chipuri, adesea se impotrivea pravililor romaicesti si
acestea iareisi unele find pricinuitoare de doud tdlcuri,
si allele cu totul impotrivitoare 'Mire ele, surpa una
pre alta, in cat dreptd(ile tuturor meidularelor politi-
cestii obleicluiri &band neincetat in amesteclituri si in-
vetluieli de multe cuvlintetri impotrivitoare, apururea
era in printejdie, ca cunt ar innota in noianuri de ape
turbure ce se teiletzuiesc de multe vnturi impotrivi-
toare, si in cele dupd urntei nici sci indrepta, ci sli
abetted dupet voin(a celor mai tari sau celor mai mes-
tesugareff In viclesuguri, cari tot la o pricind puneet
Dupd obicelul pmntulul, cdruia atdt codul Caraged in preambulul
sau, cat i codul Caliivah in art. 13 1.,,enamo.ie pule, e de lege, niai ales
imuntra Rcg. urg. .i oupa snodui precum deg', s'a recunoscut i s'a apii-
cat obiceiul pdnuIntului in 1875 asupra alegerilor la Divanul ad-hoc, ceeace
secede in ofisul cu No. 97 din 14 lunie 1857 al Principelui Caimacam Alex.
D. Ghica si in oftsul No. 93 din 13 August 1857 al Caimacamului Nic. Co-
naehi Vogoride; si in fine dupd posesiunea de slat politic, streinii crestini
asezafi in ford i castorifi ca romduce nobile, incd inainte de Reg. org.
precum ii acei nascufi in ford care s'au bucurat de drepturi politice (Ar-
menii), au in favoarea lor prezunifiune de pdnutntens. Caa. I 322 66.

www.digibuc.ro
6

inainte cand obiceiul, clad condica (drii cind pravi-

lile irnprtesti dupet nhicerea lor; aceste dar fares
ordnduiald streimutetri ale drepteitii voind Domnia
Mea a le osteiet, mai intdi cu adne chibzuire Am ..so-
cotit, ce fel de intocmire de pravili se cuvine,si cdte sunt
pre deplin indestul la cea de acuin politiceascci oblddu-
ire a Trii Romeinesti : si aset primind apoi uncle din
cele vechi, iard altele indrepteincl, si cele mai multe add-
ogerad, Am intocmit aceste pravili ale Domniei Mete
cat s'au putut cu bun oretnduial si foarte deslusite,
incdt si cei neinvetfati foarte lesne set' le in(eleagei. Deci
legiuind Domnia Mea acestp pravili cu sfat de obste al
Prea Sfin(iei Sale Pdrintelui Mitropolitul, si al iubito-
rilor de Dumnezeu Petrirtfii Episcopi i tuturor Dum-
nealor Cinstgilor si Credinciosi Boierii Veli(i ai Di-
vanului Domniei lliele si cu dreapta Domniei Mele fd-
cndu-le cunoscute cdtre obste prea iubifilor Nostri
supusi, Am si dat aceast Domneascet a Noastr in-
tocmire de pravili inteirit cu Domneasca Noastrei is-
cdlituret si pecete in leat 1817 dela nasterea Domnului
si al saselea al Domniei Noastre.
3. 3. . Caragea V.V.
Vel Sogofat.

INT.A.IA PARTE stnici,risipitorisi artiminte.

PENTRET OBRAZE 4.Dupa noroc, in slobozi,
robi si sloboziO.
qS.
OAP. I.
Impartim obrazele : Pentru brba(i fi fentei.
1. Dupa fire, in barbati si
femei. .
2. Dup5, nastere, in Ili a- 1. Numai brbatii se fac
devra0, din curvie, vitregi, boieri si judecatori si oar-
si
, buni. muitori obstesti.
3. Dupti, vArsta si dupa 2. Numai btirba%ii se fa c
minte, in vArstnici, nevAr- arhierei, preoti si diaconi.
www.digibuc.ro
 FILIATITINE (ART. 1-4); MINORITATE (ART. 1-5). 7

3. Femeile sunt depar- femeile, dela douttzeci i

tate de toate cinurile politi- cinci de ani a varstei lor, i
ceti, stapariiri i slujbe pu- nevarstnici prta la douti-
blice. 1) zeci i cinci de ani.
CAP. II. 2. Cei in varsta sunt sta..
Pentru fiii adevdrati, din pani stei chiverniseasca a-
curvie, buni vitregi. verea lor cum vor vrea, i
s faca orice vor vrea dupa
. pravila.
1. Fli adevarati sunt cari Iar cei nevarstnici nu
se nasc din cununie dupa pot, ci i chivernisirea ave-
leze. 2) rii lor i partea lor spanzura
2. Din curvie sunt cari de puterea parintilor lor,
din impreunare fail de lege sau a epitropului lor. 4)
se nasc. 3. Cei nevrstnici verice
3. Cati tot dintru acela tocmeala i dar vor face
tata, i aceea mama se Rua adeverirea printelui
!lase sunt buni. lor, sau a epitropului, este
4. Cati sau dintr'un ta far tarie, de le este spre
t, i deosebite mame se stricaciune; iar de le e spre
nasc, sunt vitregi, (cari se folos, este cu tarie. 5
i zic buni de tata) sau din 4. Cei nevarstnici, dela
aceea mama i deosebiti douttzeci pang la douttzeci
barbati (cari se i zic buni i cinci de ani ai varstei lor,
de mama). 3) au voie a cere dela Domnie
CAP. III. iertarea varstei, ca stiT so-
Pentru vdrstnici si ne- coteasca intre varstnici.
vdrsinici. 5. Cati nevarstnici vor
primi iertarea varstei, sunt
- stapni pe cate sunt i cei in
1. Varstnici sa se soco- varsta (2), ins& Rua a fi vol-
teasca, atat barbatii, cat i nici sa'i instraineze vre-un
Vezi anexa L 3) Vezi anexa IL
2) Proba flhiaiunii dupX legea Ca- 4 Sub legiuirea Car. fern eia mi-
raga se poate face ei prin martori. nor& se emancipeaza prin casato-
Biletul de botez iscWit de preot rie ei dobSndeete toate drepturile
conform cu registrul bisericii are unui minor emancipat; astfel ditnsa
Naloarea probant in constatarea poate instrlint lucrurile sale mi--
Semnfitura partilor in- catoare. Cas. I. 210 81.
teresate pe langit a preotului, In bi- 5) Dupl legea Carage, min orli
let, nu este prescrisS sub pedeapsi pot accept.% donatiuni chiar ffira au-
41e nulitate. Cas. 1. 84 77. torizatiunea parintilor 1 tutorilor

www.digibuc.ro
S MAJORITATE (ART. 6); INTERZIW (ART. 1-3; 1-4
lucru nemiscAtor pAna la de cAtr judecatA, verice
doutizeci si cinci de ani ai tocmeal sau dar vor face
vArstei bor. de sinesi filr adeverirea
6. ati nevArstnici se vor epitropilor lor, drept nimic
cinsti de Domnie cu cinste se socoteste, si se stricit
de Veliti, se socotesc intre_ 4.Risipitorii, verice stri-
vArstnici. I) caciune vor face, sau villa,
CAP. IV. se vinuiesc. 2)
Pentru cei gird minte. CAP. VI.
g
b-
Pentru slobozi.
1. nil minte numim pe .
cei ce sunt intr'adevAr ne- 1. Slobozi sunt aceia cari
buni, sau lipsiti de minte, si nu sunt dobAnd altuia.
smintiti. 2. Cati se vor naste din
2. Cei MIA de minte veri pilrinti slobozi, slobozi sunt..
ce tocmeald, sau dar, vor 3. Slobozi sunt si cAti se
face, se socoteste drept ni- nasc din mam slobod.
mic si se strica.
3. Cei fail minte, verice CAP. VII.
gresal vor face, nu se in- Pentru robi si (igani..
vinovatesc.
CAP. V. -

Pentru risipitori. 1. Robi sunt cati sunt do-

bAnda altuia.
gb. Acest fel sunt tiganii in
1. Risipitori sunt cati isi Tara Romneascii.
prpdesc fail, cuvnt ave- 2. Cti se vor naste din
rea bor. pArinti robi Bunt robi.
2. Risipitorii sil se tragg, 3. Si cti numai din ma-
la judecat de rudele lor, na roab5, se vor naste, sunt.
sau de prieteni, si 0, se in- robi.
frneze prin epitropi orAn- 4. StApAnul tiganului nu
duiti de judecatrt. are putere asupra vietii ti-
3. Risipitorii, dup5. 'in- ganului.
frAnarea ce li se va face 5. Stkipanul tiganului e
Intru cat acele donatiuni le sunt 21 Veri anexa III.
spre folos. Cas. I. 42 77. 2) Veri anexa IV.

www.digibuc.ro
 LIBERI, SCLAVI (ART. 6-10); LIBERATI (ART. 1 2). 9'

slobod sa vAnza, i sa da- Tiganii ce se cununPi,

ruiasca pe tigan. prin netiinta stapnului,
6. CAti tigani in Tara Ro- de se va intAmpl sa aiba
maneasca, nu vor aye& sta- copii, atunci cei din partea
pAn cu dovada, sunt dom- barbilteasca, sunt ai stri,p6p-
nWi. nului barbatului, iara par-
7. Cine cu tiinta va tea femeiasca este a stap-
ne intru a sa stapAnire ti- nului femeii, care i acetia
gan strain, sau tiganc, sal sa se schimbe.
dea inapoi stapnului lor 9. CAti tigani streini se
(platindu-i pentru tiganul vor socoti intre cei dom-
meter tl. 40 pe an, jai% ne0i, acetia intAmplndu--
pentru cel l'ara meteug se a se casatori dupa lege,
tl. douazeci, i pentru ti- de se vor cere prin jude-
ganca metera tl. treizeci cata de stapAnii lor, sa se-
i pentru cea fara me0eug schimbe, mergAnd nevasta
tl. cincisprezece) iara cine dupa barbat cum s'au zis.
va tine& prin netiint, nu- mai sus.
mai intoarca, inapoi. 10. Care tigan se va cu-
8. Cine'i va cununA tiga- nun& cu sloboda, sau care-
nul cu tiganca straina tiind slobod se va cununa cu ti-
sau in potriva, MI% voia sta- ganca, fara tirea stapnu-
pAnului lor, sa piarza pe lui lor, sa se desparta.
tigan sau pe tiganca lui cu Dar de se va dovedl
copiii lor. ii sal stapAneasca stapnul lor au dat voie ti-
stapanul lor. ind, atunci sa nu se mai
Iara cnd netiind il va desparta, ci sa ramle amn-
cununa, atunci sa se faca doi sloboziti, i sal pagu-
schim bul, mergnd totdea- beasca stapAnul lor. 1)
una tiganca dupa barbat. CAP. VIII.
Cnd obrazul cel strain
va aye& meteug, sa se Pentru cei slokozj(i.
schimbe iarai cu meter g
iara de nu va fi asemenea
sa se pretuiasca talentul 1. Slob oziti sunt, cati dina
meteuguiuisu,i cu bani robi se slobozesc.
sa se implineasca. 2. Toti cei sloboziti ti--
Vezi anexa V. gani, sunt tot de o cinste-

www.digibuc.ro
10 PROPRIETATE (ART. 1).

.cu cei slobozi supu0 adica cern, precum: parrint, co-

cu birnicii dornneti. paci, zidirile, i celelalte.
3. Sa nu poata nirneni CAP. I.
s. slobozeasca, -Oganul salt,
inaintea vrstei sale de Pentru steipanirea lu-
douazeci de ani. crurilor.
4. Nici unul din egu-
meni stt nu poata slobozi
tigan manastiresc. 1. Orice lucru nu este
5. Slobozenia sa se faca al nimanui, acela se face al
totdeauna inscris. 1) celui ce va apuch, sal ia
inainte. 2) Deci :
PARTEA A DOUA Cate pietre scumpe,
PENTRII LIICRIIRI sau altele, gasim prin locuri
slobode, se fac. lucruri ale
noastre, bez comorile cele
Lucrurile sunt ori miv- ingropate, cari sunt dom-
95

.catoare, sau nemicatoare.. neti.

Miratoare zicern ace- Cate stilbatece vanam in
lea citte au suflet, sau i ne locuri slobode spre vana-
.avnd suflet se mica, i toare, se fac ale noastre.
se stramuta, cum: dobito- Cate slbatece vnn-
55

cul, hainele i celelalte. du-le altii, i lovindu-le, i

Iara nemicatoare zi- pierzandu-le din ochii lor,
Vezi legiuirea din 13 Feuruarie . zecea parte din castig dupa ce sei
1847 la anexa V. vor scoate cheltuelile lucrarei;
2) a) Reg. ore. art. 178. .Cftnd se vor . pe langa aceasta despagubindu-1
.descoperl niscareva. mine In pa- . dupa cuviinti pentru stricaciunea
mlintul vre unui partilar, act:1sta ce vor fi pricfnuit mosiei sale, sa-
. slobod va fi sa le lucreze singur patul i lucrarea minelor. Pacura,
.ori sa le Inchirieze altuia dupa. si alte producturi, care
vointa lui, dand stapanirii a zecea .se intrebuint.aza de obste in Prin-
.parte In natura sau platind vis- .cipat, nu vor platl nici o zeciuiala..
dieriei a zecea parte din cbstig sco- b) Vechea condic penala din 1852
tnd mai intai la amandoub, in art. 334 la alin. 2 dispuneb cele
toate cheltuelile lucrarii.. urmatoare: Vor fl aparati de ori
Reg. org. art. 179. .lar de se va .ce pedeapsa, aflatorii de comoara
.dovedl ca staplinulmosiei unde s'au .cari tainuiesc catre stapanii locu-
.gasit aceste mine dupa sorocul de lui asemenea descoperiri, i vor fl
.optsprezece Ioni ce'i va da Dom- supusi numai la despagubire
nul, nu va avea, mijlocul de a le .catre Cu aceasta dispo-
. lucra singur, nici va vl a le in- zitie de despagubire acordata sta.-
altuia; atunci Domnul dim- panului locului se desflintl dispo-
.preun cu obisnuita obsteasca A- zitia legiuirei Caragek dupa care se
dunare vor chibzul, de vor 031 cu priveau domnesti comorile cele In
.cale, mijloace spre a lucrk acele gropate. V. si art. 333 i alM. 1 dela
Amine, dnd stapanului mosiei a art. 334 din vechea Condica penalb.

www.digibuc.ro
 SERVITUTI (ART. I). 11

vor cridea in mainele noa- stru adaosul este al nostru.

stre, se fac ale noastre. cand va rupe o
Cate salbatece incui- parte de parnant, si o va lipi
band aiurea, i apoi lasnc1 langa al nostru, aceea este
acele locuri, vor veni la noi a cui au fost parnantul dela
spre incuibare, sunt ale noa- care s'au rupt.
stre, incat vor staincuiband. 6. Cand garla se afl in-
Cat peste vom vana in tre doi, sau mai multi sta-
locuri slobode de a vana, pani, atunci fiecare dintre
este aI nostru. stapaneste partea
2. Cate lucruri misca garlii cat tine dela mal pan
-Ware pierdute vom gasi, de in mijlocul ei.
nu se va grtsi stripanul lor CAP II.
pana in trei ani, ale noastre
se fac. Pentru robirea lu-
3. Verice se cladeste pe crurilor.
primntul nostru Para sti- .
rea i voia noastra, se face 1. Robire de lucru nu-
.al nostru. mim, dreptul care robeste
4. Orice se srtdeste far& la oarece un lucru spre
voia i stirea noastra in pa- folosul altuia, precum o
rnantul nostru al nostru se casa cand. supune pe alta
face. ca dea loc de drum,
5. Cand garla prvalin- adica sa treaca prin curtea
du-se, cate putintel va adri- sa, sau fereastra sa vaza.
.oga pamant la parnantul no- allele.
RAurileeunt de comun, dar a- acestor grte mori, zagazuri ql po-
,cest drept II au numai riveranii. duri aducatoarc clelegutite venituri,
Cas. I. 105 N. care trebuesc a se dried spre
b) Reg. org. Art. 165. Pentru ma- se putea afeztt plutirea, se vor ehib-
rile fotosuri ce indent dolutudi diu eta mijloctee pentru euviincioasa des-
pluttrea pe arete cinci mari garte pdgubire a acelor stdpdni cu. chiput
.,,eare tree de-a curmeziful Vataltiq eel mai inlesnitor ei economic.
in tdrgintea ei, adied Jiul, 0114 a) 0 leginire din anul 1833, Mould
Argeful, Dambovi(ot in con formitate cu dispozitia art.163
,,Domnut intreund cu obeteasca A- din Reg. org. legiuelte prin art. 1,
,,dunare, va ingriji a trimite ingineri c ninteni nu va fi volute de atunci
meitteri, ea set gdseascd mijloacele inainte a clddi pe aceste cinci gat*,
,,spre a curt* matca tor fi dupd pla- ri sau pive din nou, nici in mated.,
nut ce se va hotri, lucrarea tor va niai pe iaz, yid sd, lege vre un zagaz
,,urma neincetat dupd mijloacele ce pe malurile tor ; yrin art. 2 se ho-
roar fi In putinfa Statului, pawl tdrtilte principiul- despdgubirii pen-
,,cdnd aceste gdrle, vor vent in stare tru proprietarii de mori ql pies pa
a fiprimitoare de plutire. Dar fiind- aceste ape.
,cd mulfi stdpdni de mogie au asupra

www.digibuc.ro
12 ROTARNICII (ART. 1-2).

2. De multe feluri sunt zece, iarhsi rilmne acel

robirile, &itch pentru tre- lucru slobod de robire.
cere, lumin, vedere, spri- CAP. III.
jinire, varshturh, piatur
de aph i altele. Pentru vecincitatea lu-
3. Verice lucru este robit erurilor.
la altul, pentru vre un gar-
negresit acest lucru este
supus i la mijlocul ce pri- 1. Care yecin fk stirea
veste spre acel sfrsit, de Stpnirii va strmuta sern-
este adich o arin Indato- nul de hotar, sh plhteasa
rata, a da aph alteia, este drept pedeapsh phgubasu-
datoare a'i da i trecere la lui vecin, atftt at se pro-
aph i altele. -tuieste locul care au nsu-
4. Cel ce fhr tocmealft sit cu strmutarea sem-
dobAndeste robire de zece nului.
ani, Par mpotrivirea sth- 2. Ale ator vecini ho-
pAnului lucrului, acela are tare se vor amestea, sh se
sh o dobandeasch, totdea- aleagh si sh se descopere cu
una, duph implinirea de chrtile lor de hotrnicii, cu
zece ani. 2) msuratoarea mosiilor de-
5. De se va slobozi lu- ci stnjeni sunt, cu sem-
cru robit, i stApAnul robirii nele ce sunt puse drept .
nu va prennoi robirea ani hotare, 1 cu ate mrturii
2) Singurul fapt al deschiclerii u- prin nehnpotrivirea proprietarilor
nor ferestre, denotA intentiunea de riverani cu acel pftru, fn timp de
a cAstigh, un drept de vedere, si 10 ani. Cas. I. 399 95.
intru cat nu se ridica zid contra a- b 1. Tribunalul este competent s
celor ferestre in termenul prescris judece in apel o chestiune posesorie ;
de lege se dobandeste servitutea a di scut& ca exista i prescriptiun ea
de vedere. Cas. I. 155 76. liberatorie sau de 30 ani, aceastit
2) a) Sub imperiul vechii legiuiri chestiune nu poate fl desbAtut cle-
Caragek, o servitute se puteA do- at pe cale petitorie.
bandl, In urma efectuArii unor lu- 2. Intr'o actiune posesorie, trib.
crArl, prin neimpotrivirea stpft- are indatorirea de a stabili daca.
nului lucrulub.setwient? Astfel, in exercitiul posesiunii era sau nu
urma lucirllor ce ministerul turburat astfel a admite actiu-
rilar publice, Intemeiat pe dispozi- nea In total sau fn parte eau a o
tiunile legii din 1835 si pe art. 16S respinge, nu insa a judeca ee aequo.
din Reg. org. a intreprins pe rAul et bone. Cas. I. 296 83.
Dambovita, in scup tie a aparb, ora- ct) Legea Carage.1 avnd preva,ut
sul Lucuresti de inundatiuni, acest Intro rabh i si pe aceia a drepttilui:
oras a dobAndit un drept de servi- de sprijinire, Curtea a fdeut o justA.
tide asupra unui parau de domeniu aplicatiune a acestei legi. Cas.
privat, In care s'a revArsat surplu- 97 83.
ul provenind din Dambovita,

www.digibuc.ro
 HOTXRNICII (ART. 3). 13

dovedesc ceilalti rzesi 3. Cnd se intocmesc ho-

locuitorii celor- tarele vecinilor ce au pri-
lalte sate de prin prejur. 1) goniri, sunt datori sa fie
i) a) Alegerea hotarelor ai a ho- 3. Omisiunea atunci este esenti-
tArniciilor se face prin ingineri ho- alk and judecatorul nu se pro-
tarnici atunci cAnd hotarele vecini- nunt& asupra unui punct de ask In-
lor vor fl amestecate. Cas. 1_363 67, sematate et stabilirea lui ar pu tek
b) Alegerea hotarelor fie din na- modific& in tot eau In parte hot&
untru fie din afark se poate dovedl rirea data. Cas. I. 188 69
cu marturille satelor din pre- i) Aceste art, nu se aplict deat
jur. Cas. I. 483 67. la vecinii azesi nu si la copArtasii
o Dovada prin hotarnicie se pre- cari ies din indiviziune. Cas. 1.
fer& dovezii prin martori. Cas. I. 116 70.
23 68. j t. In materie de hotarnicie,
d) In materie de hot&rnicie jude- dupa legea Caraga. alegerea pro-
c&torul nu e dator st Intrebuinteze prieatit se face dup& zapisele si
toate milloacele de dovedire con- documentele ce se prezinta, intru
tinute in acest art. Destul st uzeze at ele nu sunt combatute de ve-
de unul din mijloacele enuntate de cini prin probe contrarii.
legislator. Cas. I. 153 68. 2. Nu se violeazA principiul in-
e) CAnd prescriptiunea n'a fost divizibilititi recunoasterii, and
opus& la instantele de fond celui ce Curtea ia numai ca argumente, in
a intentat proces pentru alcare, aprecierile sale de fapt, continutul
acest mijloc nu poate II primit In doeumentelor, iar partea advent
casatiune. Cas. I. 10 63. nu le combate prin alto probe eau
f) 0 curte de fond nu violeaz& documente. Cas. I. 165 76.
art. 4 dela dovezi c&nd In cazul k) 1. Acest art. prescriind a se
art. de mai sus ea judect procesul descoperl hotarele amestecate din-
pe temeiul dovezilor prezentate de tre vecini, et ate marturii dove-
partite in litigiu, cerAnd calitatea desc ceilalti ritzesi i ateni i lo-
dubi& de reclamanti l defensori. cuitorii celorlalte sate de prin pre-
Cas. I. 61 69. jur ; desl in adevAr spiritul lui este
g) and in aceias cauz& s'au ft- de a exclude numai pe locuitorii
cut don& cercet&ri locale si la cea de pe mosiile ale aror hotare se
din urm& cercetare s'au ascultat prigonesc, dar nu se Intinde a ex-
martorii ambelor p&rti, o parte nu clude si pe locuitorii altor
mai poate invock, ea lips& de for- ale aror hotare se prigonesc numai
malitate, neascultarea martorilor in vre unul dinteinsii In alte la-
ai la prima cercetare. Cas. 1. 16 63. turi ale aceleias mosii.
h) 1. Desl In materie de actiuni 2. Nu se poate zice at comite o-
pentru hotare principiul ce trebue misiuna esential& care ar pate&
s& se aplice, pentru dovedirea ho- trage casarea hotAririt instantei de
tarelor, este et judec&torul fondu- fond, care nu se pronunt& asu-
lui nu poate respinge cererea re- pra propunerilor f&cute de parti In
clamantului fir& a discut& pe langa treaat, propuneri ce nu stint de
actele prezentate de clansul t pe vre-o Insematate de a pute& addict
acelea ale detensorului; Ins& acest regul& sau schimb& soarta proce-
principiu formeaz& o exceptiune la sului.
regula general& In materte de do- 3. Aplicatia acestui art, nu are
vedire si trebue restans la limi- nici o inclinare cu dreptul de opo-
tele In care 1-a circumscris legiui- zitiune ce nu are loc la cerceari
torul prin textele speciale asupra In fata locului. Cas. I 72 65.
materiei. 1) Judeatorul care InlAtua f&r&
2. In materie de prescriptiune a infirm& un document produs de
chiar elm& judeatorul ar ft pro- o parte spre apararea hotarelor mo-
nuntat vre-o deciziune anterioark siei sale, violeaz& printr'o aseme-
daa oblectul ce examineaa in ur- nea omisiune acest art. Cas. II.
mt este altal cleat acela pe care 284 63.
1-a transat prin acea deciziune, nu tn) Judeatorului, care nu recu-
i se poate imput& a a revenit asu- noaste reclamantului Inalator
pra unei hotartri pronuntate. nici un drept pe lucrul pretins de

www.digibuc.ro
14 IIOTARNICII (ART. 4-8).

fata cu cartile, si vecinii ce 6. C'.nd mosia ce se

nu au prigonire. 1) mascara avand sineturi cu
4. Cnd se mascara o stanjeni, nu va avea si sem-
mosie, sa, se faca masura- ne netagaduite, atunci sit
toarea cu stnjenul ce a- se inceapttsforirea din sem-
nume se coprinde in sine- nele razesilor cele netaga-
turile sale. duite, sau dintr'ale alatura-
Adica de se coprinde silor cu aceia, i celorlalti. 2)
stanjenul lui Constantin 7. IDA calla se sforse
Vodtt Brncoveanul, cu a- la doi, ori ale mai multor
cola sa se msoare, iara de razesi moii, si nu au nici
se coprinde al lui *erban scrisori de stnjeni coprin-
cu al lui *erban Voda zatoare, nici semne nett',
sa se masoare. gaduite, atunci slorirea
5. lar cand In scrisori se fact", din semnele vechii
nu se coprinde anume ce stapaniri. 3)
stnjen, atunci sa, se facri 8. Pentru mai multi'', a
masuratoarea, cu stanjenul hotarelor deslusire, de a-
lui *erban Voda. cum inainte sa se masoare
&Mat, nu i se poate imputa viola- iei dintr'un punct tgaduit do o
rea acestui art. pentru a nu i-a ad- parte dar constatat pentru dhnsul,
juclecat chlcarea ce dupa documen- ci cand invoieste o asemenea tra-
tele produse, s'ar dovedi a se face gere dintr'un punct, care si pentru
acelui imobil de atre vecini. Cas. el lnsusi e taghduit. Cas. II. 251 63.
II. 289 63. b) Nu s'a violat intru nimic dis-
n) O hothrnicie facuth Intre ve- pozitiunile legii Car. privitoare la
cini nu se poate opune altora care vecinatati and aprolb mhsuatoa-
n'auluat partela ansa. Cas.I. 79 80. rea din semne netligh,duite. Cas. I.
o Vezi la anexa VI i VII cir- 158 79.
cularele Departamentului Dreptatii el Nu se violeaa. Intru nimic dis-
penlru regularea lucrarilor de ho- pozitiunile legei Car. dela vecinh-
tarnicie. tti, and hotarnicia veche avnd
/3) in materii de hothrnicil se pot suma de stAnjeni, semne nethg-
priml martori and prtile litigante duite despre latura de sud, Curtea
nu posed documente. Cas. I. 387 65. admite mhsurhtoarea mosiei din
q Articolul de lege citat lsi are semnele netbgaduite. Cas. I. 98 80.
aplicatiunea lui numai and este d) In materie de hothrnicie, and
vorba de o evidenth amestecare de semnede desprtitoare se contesta,
hotare. iar nu si de o simplA pro- ambele prti devin reclamante ; a st-
punere de alcare, ce. negresit. ur- fel ch nu mai este nevoie de o ac-
rneaa a se cloyedi prin verice mi- thine reconventionalh In regula.
jloc. Cas. I. 287 64. Cas. L 79 8 I.
in materie de hotarnicie pr- 3) a) Violare de lege nu este and
lle se puteau servl, duph legea judeatorul hothrste In contra fap-
Car., spre constatarea semnelor ho- tului sustinut deoparte, ci and re-
tare desphrtitoare cu ctele si do- cunosand faptul de constant, il de-
vezile vecinilor rhzesi i alaturasi. cide Intr'un mod contrar legii. Cas.
Cas. I. 31 80. II. 240 63.
3) a) Judeatorul violeazb art, de b) In materie de hogrnicie, and
fatii, nu cAnd Invoieste tragerea mo- instanta de fond constath, In fapt

www.digibuc.ro
 HOTARNICII (ART. 9 13). 15

si lungul moii1or, ii sA se deplin cel ce are sumrt de-

treach in cartea de hotr. stnjeni, i apoi celelalte. 1)
nicie. 11. Atunci sit puie hotarni-
9. De acum inainte in cii pietre i celelalte semne-
crtile de hotarnicii, si in de hotare, cnd vecinii se
zapisele de vAnzarea vor multami, sau se va da-
sa, se scrie stnjenul hotrre domneascA. 2)
lui *erban VodA. 12. srt nu aiba rAzesii
10. Chnd se trage mosie voie, sA fac lucruri din pri-
de vecini, si unul cina chrora potopesc sau
va arAth carte de hotrnicie imputineaz garlile i ele-
cu sumil de stnjeni, atunci steiele; iara de vor face A-
cel ce arata cartea de ho- raspunzA toatti paguba ce
thrnicie, sa'si ia mai intAi vor pricinui cu inmultirea-
stnjeni deplin. Apoi cel ce sau cu scaderea apelor.
are zapizul sit ia prisosul. 13. C64i rAzesiavand lo-
Tara cand unul are za- curi in care se pot face ele-
pis cu stnjeni, iar celalalt steie cu z5gazuri vor vrea-
ori n'are zapis, sau are, ins& s5, facti elesteu, s se aseze
farAsurn de stnjeni,atunci intre dnsii, pentru cheltu-
mai inttliu sa'si ia stanjenii iala ce vor face deavalma,
cii In linia despartitoare a doua d Nu'5i are locul aplicatiunea
mosii au existat doua pietre vechi principiului prevazut de cod. Car.
cari se pastreazi. si astazi, recunos- cand nu este vorba de facerea vre-
cute de pArti ca semne de hotar des- unei hotrnicii, ci de o simpla ac-
partitoare, si c documentele lor nu tiune de revendicare Cas. I. 207 31.
prescriu c Intre aceste doll& pie- 1) a) In iips5. de hotarnicie, dupl-
tre sa fle o abatere, a putut decide legea Car. actele vechi au mai multa
ea acele doua puncte sa tie unite putere probanta, decat actele par-
printr'o linie dreapta, thand In a- ticulare. Cas. I. 158 79.
cest sens directia hotarelor fara b) JudecAtorul fondului numai
ea prin aceasta sa violeze art, de tunci violeaza art, de fate, and
fate 6i decjziunea sa In aceasta pri- pe deoparte recunoaste de valabila
vintji e o deciviune de fapt, care actele procluse de prigonitori in spri-
scapa controlului Carta de casatie jinirea drepturilor lor, iar pe de
Cas. I. 338 90. alta nu reguleaza proprietatea In
c 1. Cand se contesta o hotarni- litigiu chip& dnsele. Cas. II. 182 63.
eie, intemeiata pe sineturi cu suina c) Cel ce are act cu suma de stn-
de stnjeni, judecata nu este tinuta jeni 5i semne firesti netagaduite so
55. faca sforirea mosiei. Ea poate protimise5te celui cu act fAra sumar
sa revoace disporitiunea luata pen- de stnjeni. Cas. I. 31 80.
tru cercetare In fate locului, spre d) Hotarniciile cu semne despar-
descoperirea semnelor far& sa vio- titoare de hotare, au precadere Ina-
leze legea. intea oriearor acto de vanzare de
2. Mild cu ocaziunea unei hotarni- si in ele s'ar arata suma de stan-
cii se ive5te o contestatie de calcare, jeni. Cas. I. 471 83.
trib. trebue sa rezolve oilier contes- 2) Vezi la apendice, anexa VII
tatia; nu este destul sa pronunte nu- eireulara ministrului justifiei din
mai asupra hotrniciei. Cas. I. 97 68. Main 1819, No. 5.092.

www.digibuc.ro
 G HOTARNICII (ART. 14 15).

pentru sthpnirea cea tru locurile in cari poate sa,

Zeavalma a lucrurilor ce se %ct elesteu, tot acestea
vor face. legiuim, i pentru mori.
Cnd unul din rAzesi nu 15. cati vor sit fach m oar&
-va vrea, este dator sA dea pe garla ce trece prin
.celuilalt inscris ca se lea- lor, sit aduca mester
prtd de aceasth tovrsie, cumpAnitor de ap, si de
celalalt asi lucreze slo- fait cu to0 rzesii, i cutoti
bod elesteul si al strtpA.- cei ce au mori din susul lor,
measa, singur. s5, se chibzuiasc6 moara ce
31
De va da inscris rzesul este s5, se fad, cu inttlorea
..c 5. se leapd, si in urm se apei, mosiile vecinilor sau
va ct, i va vrea ori el, sau morile cele mai din sus,
mostenitorii lui s se facl si de nu vor innech, A, fie
tovarsi la elesteu, rspun-slobozi sit facA, jai% inne-
zAnd cheltuiala pe jum- cnd sa nu fie. 2)
tate, s nu li se dea ascul- De nu va face nici o in-
tare. 1) necAtur acea moar, si ve-
Cnd rAzesul nu va cinii sau stApAnii mosiilor
vrea, nici s primeasch nici celor din sus se vor impo-
se lepede inscris, atunci trivi, sa se traga la judecat
sa se trag5, la judecat, s6, se sileascA.
sa se sileasa s fac ori bra cnd RIM chibzui-
'unaori alta. rea cumpnitorului de apil,
14. Cate am legiuit pen- si Mil a fi rAzesi fata, sau
Acest art, nu se ocupa cleat cercetiri straine de judecatii. Cas.
-de forme cu care s'ar putek c&pata I. 6 67.
invoirea unui razes pentru facerea b) Obligatiunile prescrise de art.
In comun de eleeteie i mori ; prin de fat& privesc nu numai pe din nou
urmare, nu admite din partea ace- claditorii de mori ci i pe repara-
luia dela care se cere Invoirea. fa- torl. Cas. II. 81 62.
cultatea de a o refuz& sub cuvilnt c) 1. Turburarea la folosinta apei
.ca locul unde se cere a se face ase- dintr'un rau de domeniul vat,for-
menea constructiuni nu va fl pro- meaza obiectul unei actiuni pose-
priu pentru dansele; i astfel jude- sorii, de competinta judelui de ocol
-atorul care respinge o asemenea ei a trib. In apel de a o judeck.
.aparare i obliga pe Impotrivitorul 2. In posesoriu trib. are Indato-
raze* a se pronunt& categoric ei rirea de a o constata dac& exist&
simplu de primeete ori nu facerea turburare In exercitiul posesiunii
In comun a eleeteului sau a morii, ei In caz afirmativ sa urdone des-
departe de a viol& meutionatul art. ilintarea lucranlor, can au ocaziO-
din contra, se conform& cu nat turburarea, a lu& Ins& misuri
-Cas. II. 188 63. de natura a atinge drepturile pro-
2 a) Pronunt o hotarlre In ne- prietarnlui, este a nu mai judec&
.cunoetint& de eau* Curtea apela- In posesoriu el de aceea hotarirea.
-tivii, care se Intemeiazil pe niete devine casabila. Cas. I. 269 83.

www.digibuc.ro
 HOTARNICH (ART. 16-24). 17

stApanii mosiilor celor din 19. De i se va da de stire

sus, se va face moara,atunci de aceasta vecinului, si el
ori de ce fel sau de cant nu va incetA din lucru, srt
paguba va fi pricinuitoare se tragA la judecata.
moara ce se va face, s o 20. Parisul vecin in 3
plateasc5 indoit stapanul ei. luni sa'si savarseasch pri-
16. Vecinul din sus de va gonirea, iar de va pre-
face moara nourt pe lungi mai mult judecata,
sivecinul dela vale va taceit sa de pAritului incredin-
ani zece, avnd vad vechiu, tare; i atunci: 2)
nu'l va suparit, atunci sa 21. De se va dovedi ca
nu poata sa facrt moat% pe fara dreptate zideste OA-
vadul su, de va innecit tul, este dator cu cheltu-
moara vecinului din sus, cu eala sa, sa'si strice zidirea,
facerea morii sale. iarA impotrivi dovedindu-
17. Cu btaia de par, dupa se eh cu drept cutrnt zi-
cum 'Ana acum se obici- deste, atunci pAritul sal
nuiA, sa nu dobandeasca plateasca ctrt pagub is'a
cinevasi robire de a face pricinuit, din zaticnire
moara. din judecatrt.
22. Slobod e vecinul srt
. vaza in curtea vecinului.
18. hl ora,e mari sau mici23. Volnic e vecinul sa
si in sate, cnd vecinul zi- inalte zid pe locul sau ca
deste, este volnic celalalt sa nu vazrt vecinul in cur-
vecin, de socoteste ca se tea sa, afara numai cnd
vatama, sa dea de stire in- va aveArobire sa nu inalte.3)
susi, sau printr'altul veci- 24. Cel dintre vecini zid,
nului, sau purtatorului de cnd se va intemei pe lo-
grija, sau mesterilor, ca srt cul si al unuia i al altuia
nu lucreze. 1) vecin, e deavalma.
I Nu poate Curtea de casatiune 3 Vecinul ce a deschis ferestre a-
/3a. intre a critic& hotarirea atacata, supra proprietatii vecinului sau,sub
.cu recurs, in privirea chestiunilor imperiul cod. Car, nu poate fl obli-
de fapt care sunt de competenta ju- gat de a inchide el Insuffl acele fe-
decatorului de fond a le judeca i restre de oarece partii vatamate nu
a hotari asupra lor. Cas. I. 70 62. i se recunoaste alt clrept dup.& cod.
Efeetele unei servituti constitu- Car. de cat a inalta ea inski zid
ese drepturi caatigate pentru parti in dreptul ferestrelor; ar fl retroac-
141 prin urmare nu se pot restrange tivitate de lege a se aplica la acest
prin legile din nou Introduse. Cas. car noul Cod civil. Cas. I. 116 77.
1. '3 86.
/on Palade. 2
www.digibuc.ro
 18 CONTRACTE SAX CONVENTIUNI (ART. 1-6).

25. Zidul deavalma sill litoarea, iar de nu are ro-

zideasc vecinii, si al pre- hire sii, taie si streasina
innoiasc cu cheltueala pe ckt trece afar, si s5, zi-
din dou. deascA.
26. Cand seva porni zi-
(lul tau spre zidul vecinu- PARTEA A TREIA
lui, si sta a cadea, esti si-
lit, ori a'l propti, ori a'l CAP. I.
preinnoi, sau a'l dttrmk
27. De va fi aproape a De obqte pentru tocmeli.
se dArma perete ori casA -
putredrt a vecinului till, si
tu zicndu-i sLt o dreaga, 1. Tocmeala este o fit-
el nu va 'urea, sal tragi gilduial deopotrivA, de doi
la judecat4, iar judecata sau de mai mul# insi. 1)
srel sileasca ori sil o dreag, 2. Tocmelile se fac de
sau de nu va aveA mijloc, noi in trei feluri:
sit o drtrAme. 5, Ori lucrare pentru lu-
28. Cine va zidi impo- crare;
triva ferestrelor vecinului 0 Ori dare pentru dare;
sa fie departe douspreze- 0 Sau lucrare pentru dare.
ce palme domnesti de fe- 3. Numai pentru cte
restre, si sa zideasc veri- strtpAnim, putem si a ne
ce si cum va vrek tocmi. 2)
A/ Insii, zidind iesitoare, sau 4. Tocmeala impotriva
grajd, sr], deschiza usA, cA- pravililor si a nAravurilor
tre dnsul, iar nu catre ve- color bune, nu se intoc-
cinul. meste.
0 IarA de va zidi impo- 5.Tocmelile cele viclene
triva unui zid orb, atunci si silite n'au thrie.
de va avea robire, sil se 6. Putem s5, ne tocmim
departeze pentru piciitura si insine noi, si prin altul,
cat iese afar din zid 'hive- &lie& cu scrisoare prin mij-
2) Un act de conventiune simplA 2) a) Nu putem transmite drep-
care nu contine elementele unei turi ce nu posedm. Cas. 1. 52 63.
tranzactiuni sau invoieli propriu zi- b) Moasa sau mama Rind epitroa-
a nu poate a fie judecat decat chip& pe, nu pot, fb.r autorizarea jude-
regulele propriu zise, ci urmeaa a cbtoreasa a inzestreze pe cea de
Re supus regulelor generale privi- sub epitropia lor din avutul Orin-
toare la conventiuni in genere.Cas. tesc, and mortul are si altd copii_
I. 231 67. Cas. H. 42 63.

www.digibuc.ro
 CONTRACTE EAU CONVENTIUNI (ART. 7-11). 19

locitori, sau ori cu ce alt ce se va toe* ori inscris

mijloc. sau nescris, de nu va fi
7. Putem sa ne facem impotriva pravililor,prinde
tocmelile i inscris, i MI% loc de pravila. 4)
scrisoare. 11. in verice aezamnt,
8. Tocmeala cea ne-scrisa cine nu va pazi toat toc-
cnd se va incredint cu meala, sau vre-o parte, ori
intreaga dovada, are tot o va zabovi s o pue in lu-
tarie ca i cea scris. 2) crare, este dator paguba
9. Tocmeala cea scris, cefuilalt, dup. firea toc-
atunci are tarie, cnd se melii, lucrarea, ziThava, i
va iscali de cei ce fac toc- intAmplarea.
meala i se va da de ca- B e z numai cnd nu se
5.9

tre danii. 3) va tine, de aezmnt din

10. in awzamnturi, veri vre-o impiedecare intam-
Nimeni far& Imputernicire nu Lterpretarea tocmelilor consti-
poate contract& cu altul. Cas. II. tuie o chestiune de fapt, pe cat timp
211 63. nu schimb& natura contractului.
2 Dupa codul Caragea proba tes- Cas. I. 7 62.
timonial& era admisibil& in toate c) ()And partile stipuleaz& in ce
contestatiunile Cas. I. 18 900- chip are a se dovedl executarea toc-
3 a La contractarea inscrisurilor melii, judecAtorul nu poate sa aler-
de datorie, dupa legea Caragea, se ge la dovezile deduse din aprecie-
care& martori, numai rand datorul rea faptelor facute de dAnsul. Cas.
nu OM carte 6i nu era subscris In IL 154 6s.
act. Cas. L 94 86. d) Chestiunile de interpretarea
b) Contractele bilaterale, nu este contra ctelor aunt de excluziva com-
necesitate s& se fac& in atatea exem- petent& a judeatorilor fondului, pe
plare cate stint si partile care se cat timp prin interpretare nu se pre-
obligii, cand una din ele si-a exe- schimb& Insasi natura contractului.
cutat obligatiunea sa in timpul cand Tot do a lor exclusiva competent&
actul s'a redactat. Cas. I. 123 83. este si aprecierear diferitelor ches-
c) CAnd Curtea omite sa fac& dis- tiuni de fapt. Cas. I. 125 63.
tinctiunea,consideranci foaia dotal& e) Tribunalul nu este In drept a
ca act de constituire a zestrei, si nu tine sama de tocmeala ficut&
omite de a procede la dovedirea intre p&rti, c&ci tocmeala tine loc
faptului inzestritrii dup.& dreptul de lege pentru partile contractante,
comun, a pronuntat o hottirIre ca- and ea nu este contra pravililor.
sabila. Cas. I. 295 66. Cas. II. 102 63.
4) a) Tocmeala intervenitA Intre f) Un contract face lege Intro prti
stapanul unui proces i procurato- prin urmare dansele prin o gre-
rul sau ca cel dintai a& nu se I:mat& vita interpretare nu pot fi liberate
invol cu adversarul Eau far& *Urea de obligatiunile ce Insile au stipu-
celui de al doilea, nu poate Inva- lat. Cas. L 4 7 0:
lid& Invoiala ce stApanul procesu- g) n materie de Imprumutare,
lui ar face cu adversarul eau far& uncle ipoteca s'a constituit cu. pre-
stirea procuratorului. Da Insa aces- c&derea drepturilor dotale ale fe-
tuia drept de a'Si cere despagubire meii, trib. nu poate far& o mani-
del% cel ce s'a abtut din tocmeala festa violare a acestui art, s& s&var-
Cas. IL 60/62. seasca adjudecatiunea, a distribul
b) Dupa legile noastre,ImpiVala pretul esit la vnzarea ipotecii,
este tranzlativa, iar nu numal de- f&r& a se Indestul& mai IntM fe-
clarativa de proprietate. meia cu drepturile dotale asigurate

www.digibuc.ro
20 CONTRACTUL DE VANZARE (Aarr. 1 4).

pltoaresi neaparata. Adic CAP. II.

foe, potop, innecaciune, rts- Pentru vanzeiri.
hoiu, talhari, boalt, slujb
domneasca i altele ase- .
menea. 1) 1. Cnd tocmindu-ne dm
12. Se strict tocmelile; lucru pe bard numai, sau
Child cei ce se tocmesc pe lucru numai, dar pre-
vor primi; tuit in bani, sau i pe bani
pe lucru mai putin la
Ctud de silt se vor tocnai;
Cnd cu viclesug se pret (hat banii, sau deo-
vor tocmi; potriv, atunci aceast toc-
Cnci cei ce se toc- mealt se numeste vn-
mesc, i pentru ale se toc- zare.
mesc nu au putere a se 2. Gte lucruri opreste
tocmi; pravila nu putern s le vm-
Cnd nu se vor pune dern. 3)
in lucrare cele tocmite dupt 3. Orice lucruri stry-
aseztmnt; nim cu tocmealt de a nu'l
and sorocuI tocmelii vinde, nu putem vin-
se va implini si nu se va dem, 4)
preinnoi. 2) 4. Brbatul nu e volnic
prin actul de ipoteca. Cas. I. 312 66. In procesele relative la fondul zes-
h) O clauzula, aleatorie stipulata trei, este indispensabil ca femeia
Inteun contract de arenda in folosul sa flgureze in judecata, flindca este
proprietarului, tine loc de lege Intre proprietarli. la din contra, se vio-
partile tocmitoare. (Jas. II. 252 63. leaza art, de fat& Cas. II. 107 63.
1) Nu se poate zice ca s'a violat o Ca sa se desflinteze conven-
tocmeala cand neexecutarea toc- tiunea este de ajuns sa se probeze
melii s'a urmat din Imprejarari in- c la contractarea ei a mijlocit
dependente de vointa OAS. Cas. fraud& Cas. I. 114 70.
1. 431 67- d) (And un contract de arendare
3 a) Stipularea unei penalitati a fost perfect, Sind luat prin hei-
in caz de abatere a debitorului din tatie de arendas, gi claca el n'a fost
contract nu exclude dreptul de a pus In posesiunea mosiei arendate,
cere rezolvarea lui pentru acea aba- aceasta constituie arendagului drep-
tere, and dansa de mai multe ori tul de a cere prin judecata dela
se repetegte. proprietar indeplinirea contractu-
Card la stipularea unei asemenea lui, iar curtea anuland contractul
penalitti, creditorul nu zice In- violeaza, legea. Cas. I. 7 71.
tr'un mod expres cRrennn3da drep- 3) Deciziunea care constata cun
tul de a cere rezolvarea contrac- act de vinclere unegte conditiunile
tului in caz de abatere din partea cerute de lege, nu violeaza acest ar
debitorului, judecbtorul care con- ticol (care care sa, se cerceteze dac
sider& acea penalitate ca o renun- vanzatorul are datoril dotale O ast-
tare la acest drept, denatureaza con- fel de deciziune riu face cleat o a-
tractul. Cas. II. 104 62. preciere de fapt. Cas. I. 640 67.
b) Nechemarea sotiei In judecatfi 3) Substitutiunile fideicomisarii
procesele relative la venitul zes- dupa legea Car. au fost Invoite paniti
trei care este a barbatului, nu este la promulgarea noului Cod civil.
o violare de procedura. Cas. I. 138 79.

www.digibuc.ro
 CONTRACTUL DE VANZARE (ART. 5-7). 21

a vinde muierii, nici muie- catoare stt se factt si in-

rea bitrbatului. scris i fr scrisoare, iarit
5. Niistavnicii nu sunt acelor nemischtoare si a
volnici s vAnza lucruri ne- tiganilor, numai inscris.
miscAtoare, si tigani mt- 7. Cei ce vAnd lucru
nstireti, Par 5. nuptial pen- nemiscAtor, atunci numai
tru platit de datorie ce nu poate s vnzA la altii, cAnd
se poate economisi, si a- mai inainte va da de stire,
tunci iarasi cu stirea sivoia celora ce au cadere sau
Sttmnirii. 1) protirnisis, sau epitropilor
6. Winzarea celor mis- lor, aceia nevrAnd st
-Staretul manastirii Cernica sin- turile judecatorilor contine si sem-
gur sau impreuna cu soborul nu a nturile prtilor, are o oarecare va-
avut niciodata dreptul e& vftnza loare; data um, transcrierea din
mobil e apartinand prin registru nu contine si semnaturile
urmare dar Statul eu drept cuvant partilor, atunci instantele judeato-
revendickpe cele instr&inate cu mo- resti, in lipsa originalului act, tre-
dul acesta. Cas. I. 92 81. buie s5. considere vanzarea unui
2 a) 1. Sub legiuirea Carage5 con- mobil, in asemenea conditiuni, ca
tractul de vnzare nu era un con- un simplu proiect cdruia p5stile n'au
tract solemn,astfel ca vinzarea exis- voit a'i da nici o urmare.
t& si era perfect& prin consimti. 4. Desl codul Caragea admitek In
m2 ntul partilor traditiunea obiec- general proba cu martari, Ins& in
tului. materie de vanzare imobiliark pre-
Dac5, aceasta legiuire prin art, de scriind oarecari forme, si anume
fata, prescria ca vnzarea imobi- un act scris i legalizat, proba te-
lelor sa se fac& numai Inscris, a- stimonial& nu er& admis& spre a se
ceasta nu Inseamna altcev& dect ca dovedl o vanzare imobiliark
pentru siguranta dreptului de pro- Deasemenea ov&nzareimobiliar&
prietate imobiliark viinzarea s& nu nu se putea. dovedl nici prin pre-
se poata constatk mai cu seam& zumtiuni. Cas. I. 17 94.
fata cu cei de al treilea, cleat prin b Dupa legea Carage& si Regula-
inscris. Intre prti frisk vnzarea mentul organic, donatiunile de mo-
unui mobil se pute& dovedl, nu nu- bile, ca verice trasmitere de pro-
mai prin inscris, ci ii prin m&rtu- prietate imobiliark trebuiau Haute
risirea si jur&m&ntul partii. Cu alte prin acte autentice legalizate de
cuvinte, nici contractul de vnzare trib. astfel ea dovedirea unei do-
al unui imobil nu era un contract natiuni prin juramant nu poate a-
solemn, dar modul de dovedire al vek nici o valoare. Cas. I. 94 78-
unui asemenea contract er& mar- c Dispozitiunea acestui art. cum
ginit. v&nzarea celor nemiscritoare sa
2. Mid, sub codnl Carage& vn- se fan& numai prin act Inscris, nu
zarca unui imobil se face& prin act are intelesul c&Ins&.zi existenta unei
legal izat de tribunal si transcris in- asemenea vanzri, chiar intre parti,
tr'un registru al tribunalului, vn- sa atrne dela confectionarea unui
zarea se consider& definitiv& prin act scris: ea poate fi stabilita, in
remiterea, in mama cumpr&torului lipsa unni asemenea act, prin con-
a actului legalizat de tribunal si fesiun ea partilor sau prin jur&mant.
dup.& care se efectuase transcrierea. Cas. I. 13 98.
3. In caz c&nd originalul act de d) Dupa legea Car., Reg. org., cir-
vinzare, legalizat de tribunal, nu cul&ri i uz, donatiunile de imobile
mai exista, cu alte cuvinte, cnd ca si vnzarile, nu se puteau face
partea ce revendic& un imobll, in decal prin inscris legalizat de trib.
baza unui asemenea act, nu'l poate competent. Cas. I. 97 80.
produce, transcrierea din registrul e) ATfinzarea unui nemiscator este
tribunalului, claca pe langa semn5.- valabil& dupa codul Carage, dac&

www.digibuc.ro
22 CONTRACTUL DE VANZARE (ART. 8).

cumpere, vor iscali zapi- c vinde cutruia, culare

sul vanzarii. nemiscator lucru, cu atAta
Se protimisesc la cum- pret, i sa arate pe cei ce
paratoarea celor nemisca- au cadere cine sunt, i unde
toare: sa afl, i atunci Logofatul
1. Rude le de sus si de jos. cel mare sa, fie dator:
2. Rudele de alaturea pa- 1. Pe cei ce au protimi-
pa la a patra spi, cand sis, s afl In Tara Ro-
sunt i partasi sau deval- maneasca sileasca sa'si
masi. ia searna, i sa hotarasch,
3. Rudele de alaturea pa- in soroc de 40 de zile de
na la a patra spi, cnd cumpara sau s leapada.
sunt i vecini. 2. Iar cei ce au protimi-
4. Cei ce sunt numai sis i lipsesc din Tara Ro-
rude de alaturea, Ora la mneasca asemenea sa fach
a patra spita. in soroc de un an si juma-
5. Cei ce sunt numai par- tate in care soroc slobod
t* sau devalmasi. este cumparatorul de va
6. Cei ce sunt numai ve voi sa cumpere dela van-
cini (nW) ce se vecinesc zator lucrul cel nemiscator,
in lung, (al doilea) cei ce far% de a sadi ceva
se vecinesc in lat, (si al ci sal aib cu tocmeala
treilea) cei ce se vecinesc ca de va voi rascum-
la vreun colt. pore pana la soroc, cel ce
Iara cand doi ini, sau are protimisis, sa se traga,
mai multi, se vor intampla jar& de nu va voi, sta-
sa aibh deopotriva cadere, paneasca desvarsit.
vor vrea toti sa cumpere, 9) Iar child cei cu proti-
deopotrivh impartesc i lu- misis in numitele soroace,
crul ce se vin de. nici vor cumpara, nici se
8. Cel ce vinde lucru vor lepadk Logoftul cel
nemiscator, de va fi in Bu- mare, atunci, sa adevereze
curesti sezator s instiin- zapisul vanzarii, i vanza-
teze in scris Logofatului torul sa'si vnza acel lucru
celui mare de Tara-de-sus, nemiscator cumparatorului
este fcut prin act scris i isalit Poate chezasul pretinde libe-
de doi martori si de scriitorul ac- rarea lui din cheasie, atunci nu-
tului, care poate ft chiar notarul mai and reInnoindu-se alatuirea
satului, prtile nestiind carte. Cas. principal ft,nu s' a relnnoit si al atui-
I. 30 93. rea accesorie cheasiei,Cas.II.132 GE.

www.digibuc.ro
 CONTRACTUL DE VINZ ARE (ART. 9-13). 23

salt, i cei cu protimisis sh zile (de vor fi afar in ph-

nu mai fie ascultati. mntul Trii Romnesti;
Iara. de va fi vnztorul iar chti vor fi afar din
seator in vre un judet, s tar, sa nu aiba protimisis,
dea de stire ispravnicilor nici s se fac lor in stire. 2)
ispravnicii s urmeze a- 11. Oricineva vinde lucru
semenea. 1) nemiscittor, sau tigan,
9. Cnd se vinde lucru va tinui pe vre unul din
sild it, sau cldit pe loc strein, cei cu protimisis, i in urm
inchiriat, stripanul locu- s va art, sal plitteasc
lui se protimiseste mai mult aceluia drept osAndil a ze-
deal toate rudele i veci- celea parte din pretul lu-
nii, iar de se va lephdit crului ce s'au vandut. 3)
va iscli zapisul g
atunci sa se protimiseasch
rudele i vecinii vnztito- 12. Vanzarea celor mis-
tului. catoare, atunci e svArsitti
10. VAnzarea tiganilor s6, cnd eel ce vinde va da lu-
sefacrt dup chipul vnzrii crulin mna cumprtoru-
lucrurilor celor nemisc- lui, si curnpilrtorul lui va
toare, (8 i atunci vnzAto- da pretul, sau incredintare
rul lor, vanz5, la altii, pentru pret.
cnd rudele lui piln la a Desavrsitvnzare este,
patra spit al/And cnd vnztorul singur
nevrand s cumpere, incepe a da lucrul, sau cum-
vor iseli zapisul vanzrii prhtopul singur a dapreuI.
in soroc de 20 de zile (de 13. Vnzarea celor ne-
vor fi in Bucuresti) si de 40 misctoare, atunci e svar-
I) a ormalittile cerute de art. ginal pastrat de parte. ('as. I. 316 82.
fata pentru actele de vanzri 2)Tocmeala Intre doul parti nu poa-
imobiliare nu erau prescrise decat te vtm5 drepturile unei a trea.
In interesul celor de al treilea; asa Cftnd un creditor consimte a se pre-
dar lipsa lor nu poate fi invocatii lungi terrnenul vanzrii i vanza-
de Inssi partile contractante sau rea se urmeaz6, si pe searaa altora,
de urmasii lor. Cas. I. 621 90. aceasta urmare nu poate constitul
bl Legea Car. prescriind forma un mijloc de casare. Cas. I. 159 63.
actelor de donatiuni de a se pune 3 a) Vezi la apendice anexa VIII:
legalizarea trib. pe dAnsele cast pe pitacul Domnului Gr. Dim Ghica
actele de vanzri, pe acestea le-a din anul 1825 Martie 31, desluidtor
declarat acte originate, iar nu pe acestui art.; jurnalul Sfatutui admf-
aceleareproduse In registrele tribu- nistrativ extraordinar din 1.9 Anguht
nalului; astfel crt coma, trasil dupb, 1837, i ofisul domnesc din 11 .frlaiu
un asemenea act nu are nici o yaloa- 1837, No. 318.
re daenu este dup. Insusi actul ori- b Vezi anexa IX.

www.digibuc.ro
24 CONTRACTUL DE VANZARE (ART. 14-21).

sit, cind vinzitorul pri- acei intamplare catre curn-

mind pretul, sau incredin- prtor
Ore pentru pret, va da cum- 18.Iar& de va riminei lu-
paratorului zapisul crul dupa svirsirea yin-
rii. 1) zixii la vinzitor, si se va.
14. and vnzarea se va stric& din viclesugul lui
face desivrsit (12), (13), a- sau din ne luare aminte a
tunci cumpritorul se face lui, stricindu-se catre din-
stipin lucrului. sul priveste.
15. Inaintea vinzirii cei 19. De se va tocmi, si fie
desivirsit, verice bine sau slobod vinzitorul de cipu-
vitimare se va intimpla lu- irea lucrului, sau de se ya.
crului celui de vinzare, hotir cu asezmint cum
catre vinzitor priveste. si se cipuiasci, atunci s.
16. Dupa svirsirea se urmeze dupti aseztimint
zirii verice bine se va in- si legituri.
timpl lucrului celui de
vinzare, catre cumptiritor .
privete. 20. Dupa sivirsireavn-
17. Dupa ce va Iu sfar- zrii de nu se va soroci
sit vinzarea, de va 'Amine& cnd s se dea lucrul se in-
lucrul la vinzitor, ori ce se telege in toati vremea.
va intimpl& lui de primej- 21. Dupa sivirsirea van-
die de foc, potop, tlhari, si zarii, de nu se va aseza in
ori ce alta sili neapirat, ce loc si se dea lucrul, se
a) Perfectibilitatea mutatdunii desavitrsita, Indata ce s'apredat In-
proprietatii imobiliare, nu mai de- scrisul de vanzare i s'a prirnit
pinde dela predarea actului, Intru pretul.
cat priveste pe tertele persoane, de 2. Legalizarea dand actului o pu-
cand prin legea din 1840 ea se do- blicitate si o data certa, are de scop
v edeste prin transcriptiunea actu- a con stitul titluri legiuite pentru
lui in registrul trib. situatiunii imo- comparator si in contra uneiatreia
bilului. Cas. I. 123 83. pereoana.
b) Vanzarea dup,a cod. Car, este 8. Dup principille dreptului ge-
perfect& chiar dace nu s'a numarat neral, tocmelile tin locde legeintre
de cumparator pretul; s'a dat ins& partile tocmitoare and tocmeala
din parte-i catra vanzator inscris este necontestabila. In jurispru-
de datorie. denta (jurtii este neadmisibila teo-
Raspunderea evictiunei rezulta a- ria c vAnzarile lucrurilor nemis-
tAt din lege cAt sa din stipulatiunile catoare nu se pot socotl desavAr-
partilor. site cleat din momentul legalizarii,
Estimatiunea pagubelor rezultand caci atunci s'ar lovl expusul prin-
din evictiune, este sub cod. Car. bl- cipiu de drept. Cas. II. 36 64.
oat& in apreeierea suverana a ju- d) Aici se determina numai efec-
decatorului fondului. Cas. I. 66 69. tele generale ale vanzrii, cnd a-
c) 1. 0 vAnzare de imobile este dic este perfecta, ca sa

www.digibuc.ro
 CONTRACTUL DE VANZARE (ART. 22-28). 25.

intelege ori in ce loc se va se indatoreazt cumptra-

gasi. torul.
22. D upt svarsirea van- 26. De se va orandui
ztrii, de se va wza in ce vreme, cand adica cumprt-
loc i in ce vreme srt se dea ratorul st'si primeasca, lu-
lucrul, se urmeaza dupt a- crul, si la soroc nu'l va
statmant. primi, i dupt aceia se va
23. Cand vanzAtorul, intampla stricaciune lucru-
dui:a ce va vinde lucrul lui atunci vanzatorul nu e
nemiscttor, nu'l va da in dator nimic.
sorocul cel oranduit, este Dar cnd cumptrtorut
dator sit dea cumprtoru- va zabovi a lua lucrul, i
lui, rodurile de cand s'au vanztitorul va cheltui fart,
vandut lucrul, pant in ziva a fi tocmealt pentru cApu-
ce'l va da. irea acelui lucru, cumprt-
24. Cand vanzAtordl va rAtorul atunci e dator sal
vin de lu cru miscAtor, si nu'l plateasct cheltueala.
va da in vremea sau in lo-
cul ce s'au sorocit, atunci
de era st se negutiltoreascil 27. Dupt svarsirea van-
cumparatorul, Ii plAteste zrii, de nu se va tocmi
ca,stigul ce au pagubit, dui:A vremea i locul de platt,,
cum s'au vandut de ctre atunci se cuvine a se plati,
alii lucrul acela, in oran- ori in ce vreme, i ori in
duitul loc i vreme. ce loc se (IA lucrul.
25. De se va intmpla sit 28. Dupt stvarsirea van-
se zilticneasct rspunderea veri unde, i ori
lucrului de vre-o silt nea- ce vreme se va tocmi pre-
ptrat, cum de talhari rts- uI st se plAteasct se
boiu, i altele asemenea, nu urmeazt dupt asezitimant,
poata transmite cumprtitorilor bu- e Nu rezultii din termenii acestid
nurile j relele obiectului vfindut; art. ca declararea neprimirii pre-
gi cand vanzarea este imperfecta, tului vnzarii sau a incredint&rii
unde prefacerea lucrurilor privegte data pentru el, trebue sa fie men-
mimai pe vanzator. Iarpentru per- tionat& chiar in actul de vtinzare
fectiunea vnzrii unui imobil, a- sub pedeaps& de a se socotl van-
cest articol nu presrrie cleat pri- zarea economic& Cas. I. 57 64.
mirea pretului sau asigurarea lui f) Dug& legea Caragea vanzarea
predarea Inscrisului de vanzare far&atunci era perfect& and cumpzr&-
s& faca trebuinta a se efectuk i tra-
torul Innum Ara pretul v&nzfitorului
ditiunea obiectului vandut. Cas. I. acesta libera actul cumpar&to.
29 65. rului. Cas. I. 105 82.

www.digibuc.ro
-26 CONrRACTDL DE VANZARE (ART. 29 -36).

29. De va zAbovi cum- 33. De va vinde vnzA-

pArAtorul plata, este dator torul lucru de prigonire i
a da i dobAnda banilor. dintr'aceea se va intmpla
30. De va luA vAnzAtorul j u de c a tA cumpArAtorului,
o parte de pret, iarA pentru plAtete atunci vnzAtorul
cealaltA este in primejdie, toatA cheltueala judecAtii.
slobod este sA popreascA 34. Cnd un vnzAtor
lucrul, ranA i-se va plAti, va vinde fArA zapis la doi
sau sA i-se deb, incredintare cumpArAtori tot acela lu-
de cAtre cumpArAtor. cru nemirtor al sAu, i'l
31. De se va face vn- va da unui dintr'inii, atunci
zare cu arvunh, i se va cumparAtorul ce'l va primi,
cili vnzAtorul, dA inapoi sA se facA stApki; iarA ce-
avurna i mai plAtete incA Walt sA cearA dela vnzA-
atata; iarA de se va cai cum- torul ceeace i se cuvine,
pArAtorul, o pierde. iarA vnzAtorul sA piarzA
a treia parte din pretul lu-
. crului, i sA se dea la Cutia
32. Cnd va vinde yam- de milostenie.
zAtorul nemicAtor lucru 35. Cnd vAnzAtorul va
strAin, i cu judecatA se va vinde cu zapis tot acel mi-
cere, i se va lu de stA- ciltor lucru, la doi cumpA-
panul sau, atunci vnzAto- rAtori, atunci al ia care
rul sA fie dator a intoarce din cumpArAtori se va ve-
cumparatorului pretul i deA din zapisul cumpArA-
dobnda banilor, iarA cum- torii cA l-au cumpArat mai
pArAtorul s dea stApanu- intAi. IarA cellalt sa cearA
lui rodurile lucrului. dela vnzAtorul ce i se va
De va imbunAtAti cum- cuveni, i vanzAtorul sA
parAtorul lucrul acela cu sA- piarzA asemenea a treia
diri, atunci stApamul parte din pretul lucrului,
plAteascA cheltueala
i sA se dea la Cutia de mi-
SimbunAtAtirii. lostenie.
De va clAdi cumpArA- 36. Cand vnzAtorul va
torul ceva pe lucrul acela vinde, acela nemicAtor
i aceA clAdire aduce folos, lucru, la doi cumpArAtori,
sA o cumpere stApAnul, iarA al ia care cumpArAtor se
de nu aduce, sA o ridice va vedeA din zapisul cum-
-cumpArAtorul. pArArii cA l-au cumpArat
www.digibuc.ro
 CONTRACTDL DE VINZARE (ART. 37-43). 27

mai ntiu,i celalalt sa cea- ramne a fi netrebnic, sau

ra dela vanzator ceeace i cu anevoie a fi de trebuinta,
se cuvine. lar vanzatarul sa iar alminteri sa ramaie van-
piarza a zecea parte din zatorul nesuparat.
pret, i sa se dea la Cutia 4 0.Pentru smintelile ce-
de milostenie. 1) le invederate (cum ochiul
g
stricat al unui cal, si altele
asemenea) nu se invinovil-
37. Cnd vnzatorul va teste vanzatorul, pentruca
vinde lucru frrt a hotart cumprtratorul nu poate pri-
felurimea lui, atunci este cinui ca nu le-au vazut;
dator a da de cea de mij- 41. De obste orice smin-
loc felurime, iar de o va ho- teal& se va socoti c cumpa-
tart, e dator sa dea de cea ratorul putea s o vaza, s
hotarita. Adica, de va vinde o cunoasca, sau sa o ba-
grail fara a hotari ce fel de nuiascti, nu poate pentru
este dator a da grau aceasta sa pricinuiasca.
de mijloc iar de va zice 42. CAnd vanzatorul va
foarte bun, atunci e dator t sminteala lucrului ce
sa dea foarte bun. 2) vinde, i o va tacea, si din-
38. De va pune vanza-tr'aceasta se va intampla
torul alit', felurime, i va fi paguba cumparatorului, se
alta, atunci cumparatorn1 indatoreaza la paguba. Iar
este slobod, sau sa nu ia cand nu o va sti nu se in-
lucrul sau sa scaza din pret. datoreaza.
39. De nu va arath vn- Precum : de va vinde
zatorul sminteala lucrului nestine turma srnreduith,
ce vinde, si la urma se va si se vor smredui i alte oi,
vedea, este slobod cumpil- si allele asemenea.
ratorul sa nu ia lucrul, sau 43. Vanzatorul lucruri-
sa scaza din pret. lor nemiscatoare, dator este
. Aceasta ins atunci sa s arate i cate robiri au
se faca, chnd lucrul acela acele lucruri, iar de nu va
pentru sminteala ce are, urm, ash, slobod este cum-
Supunerea la amenda legluit lucrului vandut, lar o felurime
dste o consecvent necesard a apli- unei paduri vAndute nu sta in Ifftr-
datiunii acestui art. Cas. II. 132 64. sta ar borilor nici In numele ce li
Acest art, nu este aplicabil In Se di la diferite varste ale kr, ci
.chestiunea de vanari de paduri ; de in speciile kr. Cas. I. 353 66.
dare ce el trateaz5, despre felurimea

www.digibuc.ro
28 CONTRACTUL DE V:ANZARE (ART. 44).

paratorul sa strice vnza- and se va gasi ca are

rea sau sa scaza din pret sminteala lucrul cel cum-
1)

44. Se strica vnzarea parat, si nu o va spune van-

si curnparatoarea: 2) zatorul, i va vrea cumpa-
and se vortocmi vn- ratorul sa strice vnzarea;
zatorul i cumparatorul sa and se va gasi ca are
o strice; robire lucrul cel nemisca-
and vor vinde sau tor vandut, si nu ova spune
vor cumpar cei ce nu sunt vnzatorul, iar cumparato-
slobozi sa vanza, ori sa rul va vrea sa strice cum-
cumpere; paratoarea;
and se vor vincle lu-
59
Candlucrul ce se vin de
cruri oprite de pravila, a nu strain find, se va cere prin
se vinde; judecata si se va luh; 3)

and nu se va plati and se va face vinzare

pretul la soroc, sau la lo- spre stricaciune imprumu-
cul unde s'au tocmit, i va tatorilor, i imprumutatorii
vrea vnzatorul s strice vor da jalba;
vnzarea; Cndvanzatorul va vin-
and nu se va da de silit de altul, mai cu pu-
la soroc i la locul unde terea;
s'au sorocit, i va vrea cum- and prin nestiinta va
paratorul sa strice cumpti- vinde vanzatorul lucrul cu
ratoarea; pre% mai jos de jumatate
and nu se va pazi decat se obicinueste;
legatura ce se cuprinde in and vinzatorul i curn-
vnzare; paratorul se vor ului unul
11 Nu comite violare de lege ju- de adjudecatie, nu pot Impiedeca,
decatorul care apnea acest art.com- efectuarea vanzarii.
binat cu art. 44 alW. 8, hotarand 2. Oferta de a platl datoria, chip&
stricarea vanzarii unui imobil asu- efectuarea adudecatiunii nu poate
pra caruia era dobandita servitute invalida vanzarea, Cas. I. 202 63.
de care unul din vecinii acelui We b) Frauda comuna intre vanzator
in timpul contractarii acelei van- zi cumparator e un element nece-
zari fara Ca vnzatorul sa arate a- sar pentru anularea vanzarilor. Cas.
cea servitute cumparatorului. Cas. I. 172 69.
I. 29 64. c Art, de fata, e apnea numai la
b) Odata vanzarea unui imobil vanzarile de bun vote, i nu poate
anulata pentru vitiuri ascunse co fl aplicat, la cele silite unde vanza-
avek Inteinsul, aceea0 chestiune nu rea se face prin mezat. Cas. L 159 63.
mai poate fi pus& in dsbateri prin 3) Articolul acesta se poate invoca
expresa vnzare Ora a se viola au- numai and se va pune in discu-
toritatea lucrului judecat. Cas. I. tiune actul de cumparatoare, iar nu
51 78. cand instanta de fond statuiaza, a-
2) a) 1. Pretentiile unui al treilea supra altor imprejurari.Cas.l. 129 65.
interesat pe and lucrul e in curs I a) Pretul eit la o vanzare si-

www.digibuc.ro
 CONTRACTUI4 DE SCHIMB (ART. 1-5). 29
gandind ca vinde alta, iar cu mezat, O. se intilreasca
celalalt ca cumpara alta. cu hotarire domneasca i
cu pecete. 2)
CAP. III.
45. Cine va vrea sa vn-
z5, lucru nemicator la_me- Pentru schimb.
zat, sa ceara voie dela Sta-
pAnire, catre Starostea de 1. Cnd invoindu-ne darn
negutatori. lucru pentru lucru, sau lu-
46. Starostea lund voie cru i bani mai putini de
porunca dela Strtpanire, cat pretul lucrului ce se
datorie are sa strige lucrul drt, atunci aceasta schimb
prin Bucureti, i pe langa se nurnete.
aceasta srt intiinteze cu 2. Schimbul este ca
carti de publicatie, toate is- o vanzare i cumparare,
pravnicaturile, iar isprav- unul i altul din schimba-
nicii sa intiinteze obtea tori,se socotete insui van-
ca s poata fiecare, ori in- zator i cumparator impo-
sui, sau prin vechil sa se triva. Deci:
afle la mezat. 3. Cele legiuite pentru
47. De se va vinde lu- vAnzare i cumprare (3,
cru la mezat pentru dato- 4, 5, i 15, pan& la 29 *i
rie dupa hothrirea judeca- 35, 36, 40, i pang. la 46),
tii, atunci sa ia savarire se alcatuiesc deopotriva
vanzarea, in 60 de zile. 1) la schimburi.
48. In vnzarile ce se 4. La schimburi proti-
fac cu mezat, protimisis nu misis nu se da.
se da, ci cel ce adaoga mai 5. Nstavnicii mansti-
mult la pret, acela cum- rilor, sunt slobozi sa schirn-
prua. be mnstiresc ne-
49. Vanzarea ce se face micator cu nemicator, de
lita, fie oridit de minim nu se poate on care s'a cumprat speranta. Cas.
Numai vfizakrile de bund. II. 60 62.
voie, facute cu pret mai putin de ju- conventiunile Intre prirti fac
matate se stria. Cas. I. 147 63. lege. CAnd Intr'un act de ipotea
1)) 0 Invoial spre a stinge un pro se cuprinde c, la caz de neplatS
ces pendent, nu trebue a fl confun-la timp, s5, se vnza obiectul ipo-
data, cu vnzarea unui drept liti- tecat far mijlocire de judecatd, a-
gios: i prin urmare, In acest caz, ceasta e o vnzare suitS, iar nu de
nu se poate invoc.k cu succes vio- bunS voie, inct debitorul s'o poac
larea art. Cas. I. 14 71. suspendit cAnd nu s'ar multuna pe
e) lin contract aleatoriu nu se poa- pretul iesit. Cas. I. 202 03.
te atac.1 pentru vilitatea pretului 2) Vezi tine.= X.

www.digibuc.ro
 30 CONTRACTUL DE LOCATIIINE (ART. 1 3).
mncloit prat, cu stirea tuia, cu cutare pret, in cu-
iar altminteri nu. tare soroc ca sa le staph-
6. Se strica schimbul ca neasca. )
si vnzarea tocmal pentru 2. Egumenii nu pot da
asemenea arenda moiile manas-
OAP. IV. tiresti, dealt pe un an, faril
numai cand vor avea nea-
Pentru inehiriere sau a- parat trebuin, j atunci
rendd cu stirea Stapanirii. 2)
Sg 3. La inchirieri sau arenzi
1. Inchirierea sau arenda protimisis nu se dii, lara
este tocmeala, si se zice, numai partasilor, cari cand
cand zidirea noastra (sau se da in chirie sau In arenda
rodurile) j veniturile pa- lucrul lor cel deavalma, se
mntului nostru le dam al- protimisesc ia. 3)
a)Vezi anexa XI. 150 lei ; aa dar and instanta de
b; Obiectul contractului de aren- fond Intr'o actiune In revendicare
dare este de o parte folosul lucru- admite proba cu martori, spre a se
lui arendat si de alt& parte pretul dovedl et posesiunea ce se invoc&
convenit. Deci acolo uncle proprie- spre a duce la prescriptiune a lost
tarul a beneficiat nu numai de pre- o posesiune cu titlul de chirias,
tul convenit, adicl de arendi, dar violeaz& art, de fat& ei_pronunta o
si de procentele sumei la care a fost hotarire casabilL Cas. I. 334 90.
condamnat, pe and acele procente b) 1. In materie de contracte de
nu reprezint& deat folosul lucrului arend& legea dinaintea Codului nou
arendat, Curtea de apel, care avand far& osebire i in termeni generali,
In vedere aceast& pozitiune relativa a regulat ca cele contractate nu se
a celor dolt& par t. contractante, a- pot face cleat prin inscris. nand
p&r& pe proprietar 'de orice desp&- acestea, legiuitorul n'a avut 6i n'a
gubire catre arencla6, a violat acest putut aye& de scop cleat a le ga-
articol. Cas. 1. 221 67. rant& in contra a orice incertitudine
2) a) Actiunile tu materie de lo- prm dovedirea lor in scris in toato
catiuni chip& legea Carage& se pre- clauzele i Imprejurtrile lor, ei dar
scriu, daa in termen de sase luni orice interpretare a acestui art. ce
dela expirarea termenului de inchi- In tez& general& si nu ca exceptiune
rierb nu se intent& actiune la in- bazat& pe principiu de lege ar tincle
stantele judeatoresti singure com- a admit& dovedirea prin martori
petente a Intrerupe cursul prescrip- sau a ni6te moditicatiuni ulterioare
tiunii. Cas. I. 13 84. in conchtiunile contractului de a-
b) Sub imperiul codului Carage& rendare, sau a niste conditiuni peste
egumenii man&stiresti nu erau in sau contra conditiunilor exprese din
drept a conced& embaticuri fir& au- contract, nu numai et ar ti contrar
torizatia Stapnirii. spiritului legiuitorului dar ar ni-
Legea din 1868 nu confirm& em- micichiar dispozitiunea acestui art.
baticurile concedate de egurneni aci de se vor admite martori spre
contra legii i incuviinteasa r&s- a prob& o modificatiune ulterioar&
cumpararea numai a locurilor date In una din clauzele contractului, n'ar
de egumeni in urma legii din 1843 mai fl ratiune care ar pute& probb,
6i care ar ava 0:cute pe ditnsele admiterea lor spre a se prob& mo-
Imbunatatiri. Cas. I. 99 83. dificatiuni In toate clauzele ei in
3i a) 1nchirierile sub codul Cara- toate dispozitiunile acelui contract,
ge& nu se puteau dove& cleat prin ceia ce ar nimicl intentiunile le-
1nscrisuri daa valoarea tor trece& de giuitorului.

www.digibuc.ro
 CONTRACTUL DE LOCATIIINE (ART. 4-10). 31

tea slArsitului inchirierii,

4. De va clc tocmeala atunci chiriasul s fie ne-
staphnul lucrului, i va clintit, iar legatarului s i
gubi pe chirias raspunde se faca indestulare, dup
paguba. cum am legiuit la legaturi
5. De va vinde strtpAnul (Vezi pentru legaturi).
lucrul ce au inchiriat, sau 8. Chiriasul poate i et
au dat in arend5., si cum- inchiri lucrul altuia, afartt
prtorul nu va vrea s lase numai cnd se va tocmi
pe chirias pan la soroc, imp otriva.
atunci strtpnul se indato- 9. Chiriasul s aibil a
reazh la paguba ptizi dup5, zapis tocmeala,
6. De va inchiria sau va cci nepkind-o, oHce pa-
da in arena, stapAnul lu- gub5, se va pricinu dintrr
crul, cu soroc, i inaintea aceasta o plteste. 2)
acelui soroc va muri, atunci 10. Chiriasul s nu poattl,
mostenitorul e dator s se a se sluji cu lucrul cel in-
tie de tocmeal panA la so- chiriat, deal numai in tre-
roc. 1) buinta i cu mijlocul ce s'au
7. Cand stitpAnul va ls tocmit, iar urmnd in po-
legaton, un lucru ce este triv, slobod este stpanul,
inchiriat, i va muri inain- sa strice tocmeala,si de cum
2. Art. 3, cap. IV, part. III 31 art 6, 8, 3i este recunoscut, are datoria
cap. I,part. III coprinz&nd regula ge- recunoasa, si s&'1 declare indatori-
nerala, privind la toate tocmelile tor in imprejur&rile prevazute de
In genere, nu se poate aplia la a- acest art. fEir& a viol& prin aceasta
rendirile cele ce se all& sub toate atus de putin dispozitiunea lui,
privirile si in regul& general& sub ci conformandu-se cu spiritul i in-
regimul dispozitiunilor speciale ale tentiunea legiuitorului.
art. mai sus citate. Cas. I. 400 66. 2. indata ce un contract de inchi-
I 1 Formalltatea cerut& de art, de riere incheiat de proprietar cu a
fata in privinta actelor dela inchi- treia persoani, dovedit a are toat&
rieri, nu este de natura formelor a sa val iditat si putere, 8i chiar este
ale c&ror lipsuri atrag dupa sine nu- recunoscut de catre persoana atre-
litatea contractului, precum sunt care a trecut acea proprietate, prin
formalittile cerute pentru validi- orice mijloc, acel contract in sen-
tatea testamentului ad solemnita- sul si in litera art. de sus, este in-
han, ci .numai cu scop de a asigara datoTitor gentru noul proprietar, in
dovedirea contractului si a Inlatur& privire c&tre acea a treia persoa a&
orice banuial& de frauda, ad pro- contractant, tinand Ice de lege In-
bationmn, i dar de ate ori judea- tre dn8ii. Cas. I. 28 65.
torul din alte legiuite mijloace de 2 Pentru drepturile ce prtile con-
dovedire 13i va putek form& depli- tractante pot ave& dupa natura con-
na convictie ca contractul formulat tractului ce Incheie, se apnea legea.
printr'un act ne investit cu forma- in vigoare, sub imperiul areia s'a
litatea enuntata In dispozitiunile incheiat contractul, astfel, pentru
legii, nu ascunde frauda, a avut arendarea unei moii dotale d e
are existents. legal& i data cert.& atre bArbat, and contractul de a:

www.digibuc.ro
:32 CONTRACTUL DE LOCATIUNE (ART. 11-13).

va din schimbarea mijlocu- si'l raspunza, sau cum se va

lui se va stria. lucrul, supus tocmi, iar de nu plateste
este chiriasul la paguba. paguba. 2)
11. Ghiriau1 sau aren da- 13. Venice stricaciune va
verice va zidi sau va cera, lucrul cel inchiriat,
preinnoi la lucrul ce l'au in- tot, sau parte dinteinsul
.chiriat, fat% stirea staphnu- de Sttipanire, de rzmiritA,
lui, cheltueala este a sa, bez innea,ciune, cutremur, ve-
numai and se va tocmi al- nire de ape, si dintr'alte
mintrelea. asemenea intmplatoare
12. Chiriau1 in verice sta- neaprata pricint, chiriasul
re va primi lucrul inchiriat, nu se indatoreaz, dar
dator tot in aceias stare s impotriv orice pagub 5,. va
atorie dateaz sub legea Carage& lui gi de a nu oprl exercitiul acelui
se aplic& art, de fat5., dupa care a- drept, ceeace nu este identic cu
rendarea se puta face pe zece ani, a'l pune in stare de a se folosl cu
dar acest termen Inceta la moar- lucrul arendat cct expresiunea
tea b&rbatului, afar& numai daca fe- aceasta din urm& presupune o ac-
meia prima In urma validitatPa tiune a proprietarului, de ate-ori
contractului pentru toata durata 11- lucrul, prin orice intAmplare,nu va
xata de el. Cas. I. 220 93. fi In stare de a procur folosul ce'l
i) a) Mud chiriagulamftne dator are chip& destinatiunea lui, i aceas-
cu chiria unui an, un temei indestul ta Intr'un chip absolut ffir& pri-
de tare spre a convinge pe judeator vire c&tre legAtura sau contractul
c& chiriagul a fost calc&tor contrac- existent titre proprietar i arendag,
tului, pune in vnzare obiectul in- and expresiunea Intrebuintat& de
chiriat pe socoteala chiriagului,care legiuitor nu presupune in totdeauna
nu poate fl aparat de plata defici- o actiune, ci mai adesea o abtinere
tului fara violarea tocmelii dintre a proprietarului si nu este indepen-
pArti gi a acestui art. Cas. I. 165 66. dent& de legatura existent& intro
b Nu se violeaz& legea and Cur- proprietar si arendas sau de con-
tea de fond, judecand procesul in tractul arenddrii care privind !ride
vederea leOslatiunii sub imperiul obgte la arendarea unui fond si la
careia s'a facut contractul de aren- foloasele generale ale acelui fond,
dare:constata in fapt c& recurentul IncAt se atinge pentru acareturile
clevenise alator contractului prin cu folos, este subordonat conditiu-
neplata arenzii. Cas. I. 278 76. nilor, i chip& care prin urmare, a-
a) Curtea care recunoaste pe deo rendagul are drept a aye& folosinta
parte a Statul a ingreunat pozitia acaretului de folos cu modul i chip&
noului arendas prin supunerea sa conditiunile care s'au stipulat.
la o garantie ipotecara, iar pe de 2. De ate-ori proprietarul va a-
alta Condamn& pe fostul arendag rend& fondul cu conditie ca aren-
garantul au la plata deficitului re- dagul s& primeasc& acareturile de
zultat la rearendarea mogiei fr folos in cutare anume stare rostit&
s motiveze aceasta, pronun tii. o ho- prin contract cu indatorire de a le
t&rire nemotivat5, Cas. I. 131 76. inapoi& tot in aceiasi stare, si aceas-
2 a) Acest art. neziand a pro- to. s'a primit sau a fost in putint&
prietarul se indatoreaz& a pune pe a se priml, In acea stare de atre
arendag In stare de a, se folosl de arendag, acesta n'are drept a cere
lucrul arendat, ci ziand a se In- altceva dela proprietar sub pretext
datoreaz& a'i da folosul lucrului, In- a, nu aunt In stare de a produce
semneaz& a pune in dispozitdunea folosul ce ar fl putut produce de ar
lui lucrul spre a exercit& dreptul fl lost In mai bun& conditiune.
Jui de folosint& dup.& destinatiunea 3. Art. 12 dela Inchirieri nu pri-

www.digibuc.ro
 EMBATIC (A RT. 1-2). 33

incerca chiriasul, nu se in- dnsul inpotriva mijlocului

datoreaza stilpAnul. ce s'au tocmit.
14. De se va inchiri o C A P. V.
casa i va arde, atunci de
se va fi aprins pe di nituntru, Pentru &Mire sau
se indatoreazA chiriasul, iar .
de va fi venit focul daiurea 1. Sadirea este un chip
s'au aprins, stripAnul p- de Inchiriere, si se zice
gubeste. cand inchiriem pAmntul
15. Se stric nchirierea: nostru la altul, ca
cnd cu o glasuire va vrea deascA, sau s zideasc pe
stAphnul i chiriasul; dnsul, platindu-ne un ce
and stilpanul ori chi- cel ce cu arAtatul mijloc
riasul nu se fne de too- ia pamntul nostru, se chia
mealrf ; m saditor sau lucrator. ')
and chiriasul stricA 2. Tocmeala cladirii
lucrul, sau se va sluji cu a sildirii s se faca inscris.2)
veste la starea lucrului In timpul de embatic, imobilele apartinand
Inchirierii candpartile contractante
sunt In pozitiune de a vedek si a- 2. Dreptul de embatic se putett
precia starea lucrului, ci la cazul dobndl dup.& legiuirea Caragett, ca
cand dup.& alcatuire si In cursul exe- si dreptul de proprietate,prin pres-
cutarii contractului se iveste dar5,- criptiunea de 10 si 30 ani, dupa cum
panare in parte sau In total a lu- s'a exercitat posesiunea cu bun&
crului, cand atunci prevede desfi- sau rea credinta. Cas. I. 861 91.
intarea contractului la cazul dintfti 2 a 1. In materie de prescriptiune
desflintarea acestuia sau despil- decenal a, pentru ca titlul pe temeiul
gubirea, dupa alegerea chiriasului caruia s'a exercitat posesiunea sa fie
cazul al doilea. Cas. II. 190 64. just, trebuie ca legea sa autorizeze
b Un arendas nu poate cere des- concedarea dreptului ce se acorda,
pagubire pentru pagube ivite la mo- prin si sa fie revestit de formele
4ie In timpul arendasiei sale ci nu- cerute de ea pentru validitatea lui,
1nai desflintarea contractului sau ash ca el nu Inceteaza de a fi, ca atare,
scadere din pretul arenzii in cazu- daca persoana dela care email& nu
rile de acest art. Cas. II. era proprietara, sau nu avea cape-
252 83. citatea de a conceda un asemenea
Dupa codul Caragek era o cons- drept, cad prescriptia are de scop,
-tituire de emfiteoza embatic , nu tocmai d'a acoperl viiu1 rezultand
o simpla inchiriere. conventiunea din lipsa de capacitate a persoanei
Trill care se Inchiria cuiva un ce atransmis dreptul. Asa dar, odata
mant pentru cladire sub obligatiu- ce legiuirea Caragea autoriza con-
-nea, pentru chirias, de a plati o stituirea dreptului de embatic si se
redeventil anualft i cu drept, pen- constata ca titlul prin care s'a facut
tru dAnsul, de a deveni proprieta- o asemenea concedare este revestit
rul ecaretulul ce va construl. Fixa- cu formele ce seek lege core& pen-
rea unui termen nu schimba intru tru validitatea lui, urmeaza ca el
mimic natura si caracterul conven, constituia un just titlu in virtutea
tiunii- Cas. I. 359 99. caruia embaticarul putea ad pres-
b) 1. Epitropia unei biserici putek crie printr'o posesiune cu bun& cre-
conceda sub legiuirea Caragea, ina- dinta in timp de 10 ani.
intea legii din 15 Maiu 1843, cu titlu 2. Art. 1416 din actualul Cod civ.
Ion Palada.
www.digibuc.ro
34 EMBATIC (ART. 3-5).

3. Sadirea s se urmeze in starea ce se va gasi, i

intocmai dupa tocmeala. rscumpere stapanul
4. Cnd stapanul cla- locului, iar claditorul sa se
dirii, sau al sadirii nu va izgoneasca. 1)
da in trei ani, ceeace s'au 5. Cnd sadirea va fi zi-
tocmit a da, sa se traga la dire, i va arde sau se va
judecata, i dupa, ce'i va darama cu totul, atunci de
da judecata soroc de ease nu va fi fost mai inainte
luni, i iar4i nu va plati, tocmit, cum sa se urmeze,
atunci sa se pretuiasca lu- s ramaie locul slobod in
crul cel sadit sau cladit, stapanirea stapanului 0.11.1
proibi pe viitor Inflintarea emba- cestor acte ; prin urmare existenta
ticurilor, dar pastress pe cele ce embaticului se poate prob, i prin
au luatnasteraln treeut,dispunnd chitantele de plata acestui drept.
aceste embaticuri s se reguleze Cas. I. 9 93.
dup. legile sub care s'au nascut, d) Sub legiuirea Caragea trebnifi
n'a statuat numai asupra embati- un act eerie pentru constituirea em-
curilor ce erau dobandite in mod baticului. Cas. I. 640 97.
deflnitiv la promulgarea Codului ci- e) Art. de fat, prescrie cfitocmeala
vil, ci a Inteles ca embaticurile cari sdinii sa se facii In Buis; aceastii
au luat nastere In virtutea unui ti- prescriptiune, Ina, nu este prev-
tlu anterior acestei promulgani sfl zut sub pedeapa de nulitate, ne
se urmeze cu dnsele ca cum legea find cerut ad solemnitatem, ci mai
sub care s'au nscut ar ft Ina In mult ad probationem. Cas. I. 2 94.
vigoare,aa c, fie pentru a se ju- Embaticarul nu poate ft expro-
dea rezultatul ce ar aye& lipsa de piat numai pentru cfi n'a path em-
capacitate a persoanei dela care e- baticul In curs de trei ani, ci tre-
manti titlul, Ile pentru a se 9ti &tat buie s fte tras la judecaa,
dreptul concedat prin acel titlu pu- expirat i sorocul de vase luni ce
te sau nu sa fie concedat, legea trebuie sft'i clea judecata, fflr ca el
sub care s'a dat titlul trebue sa se a fi rspuns embaticul. Cas. I. 3/62_
aibrt In vedere. Astfel Sind, oclatti 2) a) Dup, legea Carage locurile
ce legiuirea Caragea autoriz, con- date cu embatic rmn in stapani-
cedarea de embatic si sub imperiul rea proprietarilor lor numai In caa
ei un embatic e concedat chiar fi and cldirile dupa dnsele ar arde
non domino, putefi a fie astigat sau s'ar drm. ('as. I. 88 78.
printr'o posesie de bun& credinta b) Judeciltorii fondului sunt sin-
In timp de 10 ani, este invederat guri competenti a interpet, clau-
cfl acela care se aft, In aceste con- zele unui contract, a apreci, inten-
ditiuni are dobndit In virtutea a- tia comun, a partilor contractante
celei legi dreptul de embaticar.Cas. si a determin, adbvtatul Inteles
E 652 91. al unei toemell. Prin urmare, and .
b) Inscrisul e neaprat trebuin- instanta de fond constat c prin-
cios In materie de adire sau cl- tr'un act de embatic al unei vii,
dire, numai a se prob existenta unde partile au stiriulat clauza cfi
embaticului. atunci and via va amne nelu-
CAnd existenta embaticului ene- crata pe timp de trei ani se va
contestatEt,se poate proba prin toate urm, dup, art, de fats, relativ la
mijloacele conditiunile in care a sidiri, si deduce din aceasa clauzii.
existat. Cas. I. 9 73. c, in intentia partilor a fost a in
c) Art, de fat& care prescrie doe- asemenea caz, embaticul se stinge
melile cl,dirii. si ale .sdirii., a- de drept, iar locul rmne la dis-
dia embaticul, sa se facit .In aerie. pozitia proprletarului, Ma% preala-
are Intelesul c, aceste drepturi se bila chemare In judecata, astfel
pot dovedi numai prin acte scrise, cum prescrie textul legii, la care
far& Ina, a se determin forma a- partite s'au referit; o asemenea ho-

www.digibuc.ro
 CLACI (ART. 1-9). 35

CAP. VI. stpanului moviei, Inca o zi

Pentru clued. primavara, sau toamna, sa'i
. dea i un car de lemne la
1. Claca este un chip de Crciun, cArandu-le ori la
cladire obivnuit in Tara Ro- movia lui, sau aiurea unde
maneasca, vi se intocmevte are stpanul trebuinta de
and stapanul moviei pri- dansele On la un loc cu
mevte pe clcav, adica pe departare de vase ceasuri.
saditor s eaza pe movia 5.D e nu va aye& stpanul
lui. 1) nimica a lucra, atunci sal
2. Dator este clcavul s dea clcavul ate un leu de
lucreze stapanului moviei :
12 zile pe an, vi de se va 6:"Sa- nu fie volnic strt-
tocmi de acum inainte vre- panul s aduca pe clcav
unul din stpanii moviilor dela movia ce locuievte pe
cu clcavul pe mai putine alta s lucreze, fara numai
zile, tocmeala aceea s nu cand movia Ii va fi cu de-
aiba trie, iar ate tocmeli partare cel mult trei cea-
sunt %cute "Ana acum pe suri.
mai putine zile dect 12, 7. Clacavul sa nu poata
acelea O. se pazeasca. s fac5, curtur Para voia
3. Care din stapanii movi- In serfs a stapanului, coprin-
ilor cuviclevug se va tocmi zatoare unde i cat loc sa
cu clcavii altuia sal fad, cure, iar urmand imp otriva.
lui claca mai putine zile de- piarza osteneala, i sa
cat douasprezece, va iacuratura stpanul
trage pe movia sa, aceasta 8. Stapanul sa, nu poata
cnd se va vadi s piarza sa ia curatura clcavului ce
privilegiul clacii i s pia- o are dela Wit*, sau o
teasca, i stapanului moviei face cu voia stapanului.
claca clcavilor ce au tras. 9. Care din clacavi far
4. Clacavul, bez claca de voia stapanului va A& vie
douasprezece zile, O. are pe locul lui sa o piarza.
tarare nu poate cadea sub censura cast caz tnetiintarea stapanului lo-
Curtii de casaVe. Cas. I. 593 902. cului rezulta din indeplinirea for-
c) Sub imperial legii din 16 Mar- melor cerute pentru asemenea van-
tie 1840, numai in caz de vanzare sari. Cas. I. 737 93.
de bunavoie a unui lucru sadit sau d) Wei anexa XII.
cladit pe lac strain, trebuia Inca- Claca s'a desflinfat prin decre-
noetiintat ei stapanul loculul, nu ei tul din 14 August 1864, pe cdnd leg.
In caz de vanzare silit, cad In a- Carageet ere& tined in uz.

www.digibuc.ro
86 CONTRACTUL DE LOCATIUNE (ART. 1).

10. Mild clacasul va lasa 59 Din zece clai de gru,

via sa neluerata in trei ani, de orz, de meiu, una;
sa se traga la judecata, si Din tot pogonul de po-
atunci dndu-ijudecataincti rumb, patru bniti porumb
un an soroc, de nu va lucr& batut sau opt coeolosi cu
si intr'acel an, sa o piarza banita de oca douazeci si
si sa o ia stapanul. doua;
11. Clacasul sa nu poata Din toate celelalte ro-
sa vnza vin sau rachiu pe duri, dela zece una.
movie de nu se va tocmi cu Toate aceastea caran-
59
stapanul. du-le cu carul sau la casa
12. Clacasul sa nu poata stapanului ce are pe mosie.
sa desehicla bacanie pe mo- 17. Clacasul A. dea sta-
sie de nu se va tocrni cu panului pentru fiecare stup
stpanul. trei bani. ')
13. Chicasul s nu poata 18. Clacaul pentru fie-
sa, faca moar pe movie. care capra, sa dea stapa-
14. Clacaul sa nu poatanului bani doi, atat iarna,
sa vneze peste in elesteul cat si vara.
stapanului. 19. Stapanul sa iea de
59 Dar in baltile Dunarii fieseare turma de oi (ce
s vaneze peste, &And cate se afla pe mosia lui dela
un peste la zece. Blagovistenii si pana la Sfan-
Iar pe garlace trece prin tul Gheorghe si fata) cate
movie e slobod s vaneze un miel si un leu, si de
peste Para zeciuial. fiescare stank branza, sau
15. Clacasul fugind de pe bani, dupa toemeala.
mosie,sau murind fr mos- CAP. VII.
tenitori de nu e dator Visti-
eriei O. stapaneasca stapa- Pentru tooneli de slujbe.
nul casa lui, gradina lui, si .
curaturile lui. 1. Toemeala de slujba se
16. Clacasii sa dea sta- zice, cand ne tocmim cu
panului mosiei: cineva sa ne faca ceva
Din douazeci vedre din si sa-i platim, adica sa ne
vinul sau o vaara dom- zideasca, sa ne sape, sa ne
neasca ; coase, sa ne aduca cev& si
1 Vezi anexa XIII. sa ne lucreze, sa ne invete,

www.digibuc.ro
 CONTRACTUL DE LOCATTUNE (ART. 2-10). 87

sa ne talmaceasca, cu un caciune lucrul, din pricina

cuvnt orice alt lucru cu uneltelor sale, sau din ne
plata. maiestrie, mesterul raspun-
2. Tocmeala de slujba de, bez numai cand se va
A. se urmeze intocmai. tocmi altmintrelea.
3. Cel ce plateste i cel
ce iea plata, se indatoreaza .
unul altuia dupa tocmeala. 8. De vei tocml mester
4. De vei tocrni mester faca zidire, i lucrnd
cu plat& ca sit faca din ma- tot lucrul sau parte, se va
teria ta cevas, i nu'l va darma de cutremur, sau va
face lucrul acela intocmai arde, sau va cerca alta stri-
dupa cum te-ai tocmit cu cciune din intmplatoare
el, sau Il va gresi i nu'l neaparata pricina, pa-
va face cu mestesug, atunci guba este a ta, iar de se
de este materia din cele ce va intmpl s cerce stric-
se prefac fara stricaciune, ciune din pricina nemaies-
pierde osteneala sa, iar de triei lui, veri-ce pagub va
este din cele ce nu se pre- pricinui stricaciunea aceea
fac, o iea el, si plateste pre- priveste la mesterul, si este
ul dator a o raspunde.
5. De vei tocmi mester 9. De vei tocmi duca-
eu tocmeala, ca lucrul fa- tor de sarcini, sau chirigiu
cut de dnsul de va fi pe cu cai, sau cu carul, sau
placul cutrtruia, sa fie pri- corabier, sa mute dela un
ma, atunci de nu'i va fi pe loc la altul lucrul tau, iar
plac, pierde munca, i pla- lucrul va cerca stricaciune
teste i materia de nu va pe drum, atunci de se va in-
li a sa. thrnpla aceasta din viclesu-
6. De vei tocmi mester gul sau neluareaaminte, sau
cu plat& sa'ti lucreze cevas din betia lor, sunt datori ei
cu soroc, iar el pan& la so- paguba; iar de va fi din in-
roc nu'l va savArsi, esti do- tAmplare in potriva luiii
bod s strici tocmeala. aminte a lor, paguba pri-
7. De vei tocmi mester veste asupra ta, bez numai
sa'ti lucreze cevas din lu- and se va tocmi alminteri.
crul tau, si lucrand se va 10. De vei tocmi slug
mntmpl sa cerce vre-o stri- cu soroc si nu te va slug

www.digibuc.ro
38 CONTRACTUL DE IMPRUMUT (ART. 1-6).

bine, esti slobod ca si mai 2. Cine imprumut5, ne-

nainte de soroc sal go- vast cu bArbat far ade-
nesti, dndu-i ce i se cuvine verirea si a Mrbatului su
pe cAt te-a slujit, iar deli si a judecatii, sa'si piarz,
va face striaciune srl'i ceri imprumutarea. 2)
si paguba. 3. Cine imprumut egu-
11. Se stria tocmeala de men cu pecetea mnstirii
slujb, cnd nu se vor pazi si adeverirea epitropilor,
cele tocmite. sau a arhiereului din par-
('ta". Arm. tea locului (de nu va aye&
epitropi) are pe mrtnAstire
Pentru imprumutare qi datoare;iar cine imprumutrt
datorie. impotriva arrttatei forme,
. are dator pe egumen, iar
1. Imprurnutareaestetoc- nu pe mnstire.
mealt 4. Cine e dator, este In-
imprumutritor se zice datorat a'si plti datoria du-
cel ce imprumut. prt tocmealia. 9
Dator cine se impru-
51 5. Venice lucru rrtfuieste
muteaza. datoria sau o imputineazrt,
Datorie ceeace este nes- sauii face indestulare,drept
tine dator, din imprumu- platrt prinde loc. 4)
tare, sau din pagub. 1) 6. Care datornic se va
1) 1. Curtea de fond nu denatureaa femeia a recunoscut si s'a obligat
un Inserts de datone care nu are a executb, obligatiunea contractata
numele Imprumutbtorului, and 11 in timpul cisatoriei.
califla- de act la Infatisiitor. 2. Scrisoarea prin care o femeie
2. Cesiunile actelor de imprumut dup5, disolutiunea astoriei, de-
la Infatisbtor, sub regimul Carageb claa a recunoaste o creant, con-
nu erau supuse notificatiunii and tractatb de dnsa In timpul asIt-
ea nu avek loc. Cas I. 94 86. toriei, constitue un act de ratifleare
2 a)1.Articolul e general, el nu dis- al unei obligatiuni anulabile : Curtea
tinge : gi acolo unde legea nu dis- care da unei asemenea scrisori Ca-
tinge, nici noi nu putem distinge. liflcatiunea de mai sus, se conforma
2. Nu poate II plerunique fit dota- cu vointa pbrtilor departe de a o
litatea de oarece yrin art. 44 dela denaturb.. ('ris. I. 76 68.
exopria se zice ca parafernalitatea 3) Nici un text din legea Caragek
este dreptul comun, iar dotalitatea nu prevede a Inscrisurile de da-
exceptiunea. Cas. I. 95 67. torii sb coprinza numele Imprumu-
b) Un Imprumut bout brbatului tbtorului sub pedeapa de nulitate
prin intermediul femeii, dupi% prin- Cas. 1. 75 83.
cipiile chestiunil de afaceri, nu in- 4 a ) Cod.Car. a consacrat principhil
tra In previziunile acestui art. Cas. compensatiunii si cand Curtea con-
1. 516 67. statInd cb, ambele pirti contractante
0 1. Acest art. ili altele cari stab i- sunt datoare reciproc, eu slime pe
lesc incapacitatea femeii mritate, can le-au lichidat, face compensa--
nu mai sunt aplicabile in cazul In tiune nu face alt cleat aplica art.
care chip& disolutiunea asatoriel Cas. I. 132 69.

www.digibuc.ro
 CONTRACTUL DE IMPRUMUT (ART. 7-13). 39'

muta i se va da de im- tunci de va fi bogat in

prumutator sau platnic al cruri s i se dea soroc de3
altuia, este dator a plati patru luni, iar de va fi sa-
aceluia cat este dator laim- rac i fka a avea mijloc
prumuttorul sail. 1) de plata, A, se dea putin
7.0el cu soroc imprumu- soroc, i sa se precurmeze
judecata in graba.
tat, e dator a 05,6 la soroc.
8. Cel imprumutat far 12. Cand peste sorocul-
a pune soroc cand sa'i pla- de patru luni nu vaplti da-
teasca datoria, este dator a tornicul i imprumlitatorii
silesc, atunci sa se vanzl
o plati ori child i se va cere.2)
9. Cel cu soroc impru- de judecata, averea lui i
mutat, mai inainte de soroc s se plateasc.
nu se poate sill. 13. Cand un datornic du-
10. Cana un datos la so- p de patru luni,
roc, sau dupa soroc, du- mai cerand i alt soroc,
candu-i datoria la impru- i cei mai multi din impru-
mutator, i el nu va primi, mutatori Ii dau acel soroc,
atunci puindu-i pecete,sh o atunci biruiete voia celor
dea in pastrare la judecata mai multi; iar calla deopo-
triva sunt la numar i cei
ss i de atunci sa se socotea-
sea ca a platit. ce'i dau soroc i ceice nu'i
11. Cand se va trage la dau, atunci biruiete voia
judecata un datornic ce n'a partii ce are mai mult ca-
plAtit, i va cere soroc, a- pital sa ia; iar de vor fi
b) Mind una din p&rti cere Ina- sau 1i face indestulare; iar cererea
intea instantei de fond ca din suma unei Respkubiri prin judec tt& nu
ce datoreete s& se scaz& cu chiria e de natura a opoza nici r&fuirea
unor case de care partea advers a nici Imputinarea unei clatorii, ina-
profltat i Curtea respinge ace& ce- inte de a se hotarl de judecata; c&ci
rere sub cuvnt c& nu s'a probat fo- p&n& atunci actionatul In desp&gu-
losul ce se pretinde ca s'a tras din birenu-i dator nimic reclamantului
locuinta In cask nu se poate sus- spre a se puteN face compensatiune
tine c& s'a violat acest art, care sta- datoriei sale cu ceeace reclam& de
bileete principiul compensatiunii. la dnsul. Cas. IL 184 64.
Cas. L 539 67. Detinatorul unui imobil nu se
e)Cand o sentint& executoare dis- poate opune la restitutiunea lui pen-
pune c debitorul sA se saz cu su- tru motiv ca nu i se rspunde pre-
mele ce va fl raspuns creditorul sau, tul, and pretul a fost aspuns per-
In aceste sume nu se pot cuprinde soanei In drept a91 primi Cas. Sect.
cleat cele necontestate ei lichide, Un. 175/78.
neputandu-se face compensatie in- 2) Suma de bani dobandit& prin
tre suma Uchida tei nelichicl& ei In- hotarire de judecat& se consider&
tros centestate i necontestate. Cas. ca un capital, care are dob&nd& ca
IL 138 63. ei sumele de datorii din tocmeal24_
d)Acest art.nu compenseas decAt ei are dolAnd, ace& legiuit& in art-
teea co o rilfuieete, o ImputineazA de fatl. Cas. I. 93 62.

www.digibuc.ro
40 CONTRACTUL DE iMPRIIMUT (ART. 14-21).

prtile deopotriv i Cape- 17. Cnd imprumutto-

tele, atunci pentru iubirea rii vor primi spre izbr-
de oameni, biruieste voia nirea datoriei, averea unui
celor ce'i dau soroc. dator, de nu se izbritneso
14. Venice lucru va da- toti pe tocmai, izbr-
rui sau va da de zestre, sau neasc datoria dup5, ana-
va vinde datornicul spre logia capetelor.
paguba imprumutittorilor, 18. Cali imprumuttori
se dit inapoi. 1) vor primi pe seama lor, a-
15. Cnd un datornic va verea datornicului, spre iz-
mofluzi, A. se trag la ju- brnire, se socotesc de tot
decat si de va dovedi pa- pltiti, ori cum se vor iz-
gubele sale inflintate, sit brani.
afle dela creditorii lui mi- 19. Cti imprumutittori
lostivire; iar de nu, sti se nu vor primi teslimatul a-
invinovteasc ca un mo- verii aatornicului, rmrk
flu z prefcut. 2) buni imprumutiltori.
16. De va da datornicul 20.0 b stestile si domnes-
cnd mofluzeste averea sa tile datorii se protimises
imprumuttorilor, ca s se a se plati mai intitiu decat
izbrneasch, de datorie,sunt cele particulare. 3)
slobozi imprumutiltorii si 21. Cei cu zitlog impru-
o primeasc, sau nu. mutiltori se protimisesc la
1) a) Nu este oprit creditorul a e Acest art. care declara nule da-
cere Indestularea sa din toatave- rul, dotarea i vinderea Melia In
rea datornicului, indat ce dreptul paguba creditorilor, nu e limitativ:
lui nu este mrginit asupra unei a- el se apnea nu numai la cele trei
nume prti din ace& avere. Cas. I. contracte amintite intr'insul ci
126 62. mice alt act fcut Sn dauna credi-
b) 0 donatiune posterioar datei torilor, mai ales la Imprumut&rila
unei creante, nu poate ave& nici o ipotecare. Cas. I. 36 68.
validitate, fr& prealabila consta- 2) Dispozi lue din leg. Car. atinga-
tare c donatorul, pe and a facut toare de fal I(i, in materii comerciale,.
donatiunea erb, In stare a indestula an fost abrogate de vechittl cod, cont.
pe toti creditorii lui din alta avere. cand leg. Car. era Inca in vigoare
Cas. If. 69 64. in tnaterii civile.
o Prin acest articol nu se tute- 3 a) Chestiunea de preferint,este
lage c& Instrinarea ficut de un o chestiune cu total osebit& i nu.
debitor este anulabila numai c&nd are nici un raport cu actul de ad,
a cauzat prejuditiu creditoruhsi, ci judecare atacat in casatie I nici
cand aceasta instrinare este Meli- nu poate invalid& o vanzare svr-
a, cu intentiune de a prejudici. IOU dup cererea creclitorilor ipo-
Cas. I. 172 69. tecari. Cas. I. 60 66.
d) Constituirea dotei este un con- b) Articolul acesta constituind un
tract cu titlul gratuit In contra ca- privilegiu In favoarea fondurilor pa-
ruia creditorii au actiunea pauli- blice i domnesti ca o exceptiune
auk and este fcut In paguba bor. la regulile dreptului comun, ur-
Cas. I. 30 68. meaza sa fie interpretat In mod Mar-

www.digibuc.ro
 CONTRACTDL DE iMPRITMUT (ART. 22-24).4!
TAW, mai inthiu ded.t cei 23. Zestrea se protimi-
iri zAlog. seste celor cu z&log dupt
22. Cei cu zalog inainte nunt imprumutAtori. 2)
de nunt imprumuttitori, se 24. Zestrea se protimi-
protimisesc zestrei. 1)
ginit ei nu se poato Intintle asupra alienabila Intru OA nu a dobfindit-
drepturilor ce ar revulta din toc- o inscriptiune ipotecara conform.
meli ordinare ce stabilimentele pu- art. 1815 C. civ.
blice ca persoane private ar fl con- Creditorul barbatului avand un
tractat cu particularii pentru ata- privilegiu special asupra averii sal a-
ceri de drept privat, pe cat timp mobiliare, primeaza pe femeie,chiar
aceasta nu e anume rostit in lege. In caz and ea ar fl luat o inscrip-
Cas. I. 140 67. tiune ipotecara conform art. 1815,.
c) Statul nu aye& sub legiuirea C. civ. Cas. I. 41 79.
Car. dreptul de preferinta contra 2) a) Femela maritata sub legea
altar creditori cleat pentru dato- Caragett cu act dotal Inscris In con-
rifle ce cetatenii au catre Stat in dica tailor de dot% are drept de a-
aceasta calitate. Cas. I. 106 74. se despagubl de creantele sale do-
d) Statul nu poate pretinde a i tale din intreaga avere a barbatu-
se recunoaete dreptul de privilegiu lui, cu preferinta asupra creditori-
asupra creantelor celor de-al trei- lor ipotecari posteriori crusatoriei.
lea and se constata ci creanta sa Dispozitiunile legii noi, privitoare
a luat naetere posterior creantei la regimul dotal, nu pot intru ni-
lor care avett dobandit mai dina- mic sa schimbe drepturile cfistigate,
inte un asemenea drept. Cas.1.101 78. cad se violeapS, principiul neretro-
Creanta dotal& a femeii, dupa activitatii legii. Cas. I. 76 89.
legea Caragek are preferinta in a- b Femeia maritata sub legea Ca-
verea barbatului fata cu creanta ragek cu act dotal legalizat de trib.
Statului constituita In urma lega- are drept a se despagubl de crean-
lizard actului dotal ei pentru tele sale dotale din Intreaga avere
indeplinirea unui contract de aren- a barbatului mobil iarit
dare. Cas. I. 180/76. cu preferinta asupra creditorilor
f) Privilegiul ce se acordit Sta. ipotecari posteriori ai casatoriei
tuluiprin legea Carageb,nu se poate dispozitiunile legii noi, privitoare
aplica asupra unor fapte cari au la regimul dotal, neputfind intru ni-
luat naetere sub legea noua dupa mic sa schimbe drepturile cletigate,
abrogarea celei vechi. Cas. 1.71 77. Ora aS, violeze principiul neretroac-
Creanta dotal& a temeii ma- tivitatui legii. Cas. I. 489 87.
ritate sub legea Car. si investita cu c) Cand partea adversa recunoaete
formalitatea ceruta de Reg. org., preferinta dotei i and se constata,
are preferinta in toata averea ca acea parte adversa este creditor
ei imobila a barbatului inain- al sotului temeii pretendenta la
tea oricarui alt creditor ipotecar drepturile dotale, instanta de fond
posterior constituirii ei. Cas. Sect. comite o eroare de fapt, neprivind .
Un. 8/79. pe adversar de creditor,dand'un dis-
b Dota femeii maritata sub le- pozitiv greeit In privinta faptului,
gea Car. constituita in regula, se violand acest art. ei neciand pre-
bucura de aceiae protectiune p e care ferinta pretentiilor dotale. Cas.
o acorda legea cea noua, daca In 31.3 65.
termen de un an dela promulgarea d) 1. Numai acele foi de zestre,.
acestei legi temeia a cerut inscrip- Bunt lovite cu nulitate de Reg. org.
tiunea intrun imobil al barbatului. art. 835 care nu Bunt investite cu
In caz contrar, femeia ramane in formalitatile de dansul anume pres-
drepturile acordate ei de legea Ca- crise, Mr& a hotati Ins& ei vre-un
ragea, care nu prevede i dreptul termen fatal pentru Indeplinirea a-
de urmasire contra tertiilor achizi- cestei formalitati.
tori, ca legea cea noua, Cas. I. 81 75. 2. Deel dupa art. 23 si 24 zestrea
c) Femeia dotata Inaintea Cod. are preferinta In averea unui sot,.
civ. nu poate fi preterit!'" credito- Inaintea creditorilor acestuia, fie
rilor bilrbatului pentru zestrea sa ipotecari, fie chirografari, In urine,.

www.digibuc.ro
42 CAMBII SALT POLITE (ART. 1-6).

sete deat toata, fr zalog iSalete In cartea de polite,

-datorie. 1) i atunci se socotete c s'a
25. Datoriile mortilor primit polita,
-trec la motenitori. 2. Care din platnici va
CAP. XI. primi polita, este dator ne-
greOtso plteasala soroc.
Pentru polife. 2) 3. Iar de nu o va plti la
. soro6, s i se mai dea trei
1. Polita este un fel de zile and nu este orn de pri-
imprumutare pe bani, sau mej die.
de pret de bani imprumu- . Iar i and dup so-
tati aici, ca luarn aiurea. rocul de trei zile nu o va
Imprumutatorul bani-
.93
s se orAnduiasa a o
lor politei, se zice strtpAnul plti cu dobAnda indoit.
politei, iar eel Imprumutat 5. and trgtorul va
talgator de polite; i plk- trage polita, i platnicul nu
tete acela, pe care orAndu- o va prim, atunci sl o in-
iete trtigatorul s o pl- Patieze intr'acek zi la jude-
-teasa. cat, i s o ntoara inapoi.
Cartea de polite nu- Polia infAti ,ta la jude-
inim carte de Imprumutare. cat va s zia,a nu s'a pri-
Oricare din platnici va mit de ctre platnic.
primI sa plateasa polita se G. and o polit inPati-
nuntii, find Insa, ca art. 335 din Reg. tigate dupalegea Car. Cas. 1.125 79.
org. posterior Cod. civ. a Ingreuiat f)Restituirea unei dote constituita
-eonditiunile constatarii zestrei prin sub. cod. Car. t}i netranscrisa nu se
Indeplinirea formalitatilor cerute poate cere cu preferinta inaintea
-de dansul, apoi urmeaza ca zestrea creditorilor ipotecari ai barbatului.
sa dobandeasca o asemenea, prefe- Cas. I. 55 79.
rinta din momentul legaliz8rii foii a) Creanta dotala a femeil ma-
ce a constituit-o. ritate este asigurata In averea bar-
8. Violeazalegea instanta de fond, batului, fie anteriara fie posteri-
care nimiceste In privinta credito- oara. Cas. I. 4 67.
rilor barbatului o foaie de zestre for- b) 0 creanta. dobandit dupg, ca-
mializata diva art. 335 din Reg. org. sStorle. inainte de a se dovedi foaia
4. Creditoril ipotecari 6i chirogra- de zestre, n'are precadere Inaintea
Sari In urma legalizarli foii de zes- zestr6i. Cas. II. 88 63.
tre, nu pot fl preferati zestrei. Cas. c) Dota nu este opozabile persoa-
L 248/64. nelor de a treia cleat din momen-
e) Dupa legea Car. zestrea femeii tul inscriptiunii sale, far& ca s fie
_alma precadere In Intreaga avere a permisa, In fata lor, dovada prin
barbatului inaintea tuturor credi- martori pentru constituirea ei la o
torilor posteriori constituirii el. epee& anterioara. Cas. I. 19 68.
Yrin neluare de inscriptiune, con- 2) Materia cambiitor a fost regulatd
form noii 1ei, femeia pierde nu- in firmfi de vechiul Cod. comercial ;
mai beneficille prescrise de Manta condica Carageet rdmdmind in viva-
lara a i se putetiatinge drepturile ca- re in ce pricea materia

www.digibuc.ro
 DOBANZI (ART. 1-7). 43
satA, la judecatA se va in- Iar dacA, datornicul mul-
toarce inapoi, atunci este tumindu-se va face dobAn-
indatorat trAgAtorul a o da capete i va fAgAdui pen-
plAti stApAnului ei in doua- tru toatA suma dobAndA,
zeci i patru de ceasuri cu atunci sA'i plAteasc, cAci
dobAnda aceasta numai este dobAndA,
CAP. X. la dobAndA, ci dobAndA la
Pentru dobcind. cap ete.
. 4. DupA ce dobnzile se
1. DobAndA se zice un vor face tot deopotrivA cu
atAt ce dup, tocmeal dA, capetele, dobAndA sA nu se
datornicul imprumutatoru- mai plAteascA. 2)
lui sAu pentru datoria sa. 5. Datornicul cel mort,
2. SA nu plAteascA ni- din ziva mortii sale, pAn
meni pentru alte datorii do- in ziva ce se va numi mo-
Much, mai multA dectunul tenitorul sAu, sA nu dea do-
intr'un an. 1) bAndA.
Iar pentru datoriile 6. Cel ce e dator bani
ce nu se plAtesc la Mx% dobAndA, insA cu so
Isoroc s plAteascA dobAndA roc, acela dupA soroc e da-
LindoitA. tor i dobfindA. 3)
3.Nimeni sAnu plAteascA 7. Cel ce e dator fArA so-
dobAnd la dobAndA. roc, i fr dobAndA, acela
Prin legea Car, nu erau proibite pozitia art. 8, pentru sumele Incuvi-
conditiunile care prevedeau procen- intate de judecata, dobanda incepe
te mai marl de 1000. Cas. I. 161 79. a curge din ziva hotaririi. Cas. I.
2) a) Dupa ce dobanzile se faceau 256 67.
deopotriva cu capetele, conform le- b) Creanta dotala, dupa legea Car.
gii Car., nu se maLplatea dobanda Indata dupa moartea sotiei, devine
exigibila contra sotului i ca atare
decat la data actiunii. Cas. I. 129 78.
b) Dupil ce dobanzile se fac de-o din acel moment produce dobanda.
potriva cu capetele, debanda nu se Cas. I. 76.
mai plateste. f_,as. I. 268 87. c) Stipulatiunea dintr'un contract
c) Dispozitiunea legii Car. ca de vanzare, de a se considera vin-
ce dobanzile se vor face tot dut si prisosul de stanjeni de mo-
deopotriva cu capetele, dobanda sie, de se va gsi un prisos prin
nu se mai plteasca, aunt aplica- hotarnicia ce vaface cumparatorul,
bile atat la dobanzile conventionale nu constitue o datorie cu termen
cat si la cele moratorii. Aceasta dis- pentru acest cumparator, ci o da-
pozitiune nu'i mai are locul dupl. torie conditionala, caci nu so stie
c e s'a pronuntat o hotarlre condam- de va fl sau nu un prisos, 1, prin
natoare. Cas. L 21 83. urmare, In asemenea caz netlind
3) a) Dobanda asupra banilor da- aplicabil art. de FAA, dobanzile nn
toriti cu termen, este asigurabila se pot core decat dela lichidarea
din ziva expirarii termenului pla- datoriei ce va li rezultat prin des-
tii, chip& regula dreptului dies in- coperirea ca exista un prisos. Cas-
terpellat pro herniae. Iar dupa dis- I. 122/99.

www.digibuc.ro
44 CONTRACTELE DE AMANET ANTIHREZ (ART. 1-6).

plhtete dobAnd, din ziva 3. Chte stAphnim acelea

ce se va dovedi ch i s'a ce- numai le i zhlogim.
rut datoria i nu a plh'tit-o.1) Drept aceia de se va.
8. Cate datorii hothrhte zitiog lucrul strain, sh se
judecata, phnh se vor dea stAphnului shu.
curge dobhnda. 2) 4. De se va zhlogi ace-
9. Care inzestrtor Ilt- la zhlog in douh cursuri
gaduiete bani in zestre, de vremi la doi imprumu-
chnd la soroc nu va tittori, i unuia din ei se
duph soroc e dator dobanda, vor da cele adevrate si-
CAP. XI. neturi ale acelui lucru, iar
Pentru zedogire
celuilalt nu, atunci sh se
protimiseasch cel ce va a-
g ye& sineturile; iar de nu
1. Zhlogire so zice cea se vor da sineturile, atunci
duph tocmealh dare a zh- sh se protimiseasch cel din-
logului. -01u duprt cursul vremii zh-
Zhlog se zice lucrul ce loga.
chit datornicul imprumuth- 5. Chnd se va zhlogi tot
torului spre incredintarea acela zillog tot intr'un curs
datoriei. de vreme, dela doi impru-
2. Mogul nu se soco- mutatori, filr a se hothri:
tete numai pentru dato- chth parte unul i cht altul
rie, ci i pentru dobandh, se zlogete, atunci acel_
i pentru cheltuelile ce se zhlog se socotete intregr
vor face la el. zillogit la fitecare in parte.
Pentru datoria farS soroc i far& cat& se capitalizeaziL Cas. I. 33 73.
dob&ndli, curge clobAnda din ziva o Curtea violeaz& art, de fat& and.
ce se va dovedl CS s'a faut cere- b cord& dobAnd& la daune interese
reat iar nu do la darea hotaririi. ce se reclam& inaintea sa si pe cara
Cas. I. 113 68. le fixeaa in o sum& determinatii.
2) a) Dobanzile curg, dup& legea nu din momentul and ea determin8 .
Car., dela data scadentai termenu- evantumul acelor daune, ci din ziva
lui de plat& numai In privinta da- cererii In judecatii. Cas. I. 57 71.
toriilor lichidatesi fixate termenele d) Dobanda la o datorle constatati-
prin conventiunea partilor, iar pen- prin hoarire judeatoreasa, dupl
tru acelea lichidate de instantele legea Car., curge pan& la plata in-
judeatoreti, dolanda eurge dela tegral& a datoriei, macar a a de-
data hotaririi. Cas. I. 342 85. venit mai mare decAt capitalul.Cas.
b) In cod. Car. anatocismul este I. 237 85.
interzis numai In cazul in care cre- e) Cel osandit de judecat la plata
ditorli au pistrattficerea pang a tre- unei sume de bani drept despagu-
cut termenul de 10 ani. bire, urmeaz& a plat i dob&nzi pa
Indat& Ins& ce creditorul reclaina, acea sum& dela darea hotArlrii. Cas.
el are dreptul a cere si doblnd& la I. 4 62.
dobAnda, care prin cererea in jude-

www.digibuc.ro
 CONTRACTELE DE AMANET I ANTIHREZA (ART. 6 13) 4'
si de nu va fi destul la se va intAmpla la acesta,
.amndoi sit se p15,teascA, si acel adaos se numarit
atunci s aib a se plti drept Wog.
fitesctiruia dupit analogia Adia de voi zalogi
A,
capetelor lor. nemisator lucru, si dupil,
Adiaunul l'a imprumu- aceia voi face o clitdire pe
tat zece mii si celalalt cinci, dnsul, si cladirea aceea
A, ia acel cu zece mii doua se socoteste zAlog.
parti, si celalalt una, cci 10. De se va strich prin
fiind si cele zece mii si cele intamplare lucrul zAlogit
cinci, tot imprumutate pe si se va preface, si prefit-
tot ziilogul, se cuvine tot candu-se tot Wog rmne.
cleopotriv pagub 5, s. cerce; 99 A did), de voi zalogi
pentrua, de vor lua pe ju- casa si va arde si o voi
rnatate cele zece mii cearcg, preface.
mai mult pagubg, si cele 11. Verice pre facere va fa-
cinci mii mai putinA. ce datornicul lucrului tot-
6. Cncl tot inteo vreme deauna rmne Wog nes-
se va zillogi unuia lucrul trmutat.
intreg, iar altuia parte din 9, Adia. (land zalog un
lucru, atunci inaprumutil- amp de II va face la urm
torul cu lucrul intreg se vie si altele.
protimiseste la plat& 12. Cnd un zillog va in-
7. Cnd tot acelas Wog cera, sminteal find in
se va zlogi la doi impru- mAna imprumutittorului, a-
mutrttori, hotrit la fie care tunci de va fi sminteala
ate at, adica parte atAt pricinuith din intmplare
unuia si atat altuia, atunci neaparat., paguba este a
fiecruia din partea lui se datornicului, iar de se va
pl Ate ste. pricinui din viclenie, sau
8. Chnd din lucrul ce e lenevire a imprumuttoru-
deavalma, un partas va z- lui, paguba este a Impru-
logi nehotrit partea sa, a- mutrttorului.
tunci ImprumutAtorul are 13. Cu zAlogul misator
Wog partea cea nehotii- nu poate imprurnuth'torul
fit& s5, se slujeasc la trebuin-
9. Cnd se va da zillo- .0le sale, de nu se va tocmi
gul, verice adaos de avere cu datornicul, cci alminte-

www.digibuc.ro
 46 FIDEJUSIIINE (ART. 1-6).

rea orice stricaciune va cer- CAP. XII.

ca, platete. Pentru cheeetqie.
14. Mogul nemicator, .
and se va da cu antihri- 1. Chezaia estetocrneala
zis 2) atunci poate impru- 0 fapta a chezaului.
muttorul sal aiba in tre- If Cheza se zice cine catre
buintele sale i sal inchi- altul, pentru datoria sau o-
rieze altora. brazul altuia ragaduiete
15.6 prumutAtorul poate incredintare.
sa zalogeasca 0 el zalogul Chezauit se zice acela
datornicului sau, la al sau pentru care chezaul da che-
Imprumutator, in cata da- zaie.
torie l'a luat 0 el, i precum 2. Cel ce va primi odata
il are. Mara, numai cnd se cheza, nu iioate sa mai
va tocrni impotriva. ceara pe altul in locul ace-
16. Candun datornic se va luia.
muta dela un imprumut- 3. Chezaul cand nu va
tor la altul, se muta 0 zalo- zice curat, pe cat se pune
gul cu toate dreptatile sale. cheza, se socotete ca,'0 da
17. Mogul micator s chezaia pe oricat e dator
se vanza cu tireajudecatii, chezauitul,iar and va zice
iar cel nemicator cu tirea curat pe cat se chezapiete,
Domniei. atunci numai pe atata este
18. Cand imprumutto- cheza.
rului nu i se platete deplin 4. Cine se chezauiete
datoria din zalogul ce are, pentru datorie, de nu va
i alti imprumuttori fara plati datornicul dup. soro-
zalog nu mai sunt, atunci cul ce se va pune de catre
lipsas i se implineasca din judecata, insui el sa o pla-
cealalt avere a datornicu- teasca, i apoi A o ceara
lui; iar de vor fi 0 alti im- dela acela.
prumuttori, sa intre 0 el 5. Cand datornicul se va
cu acea lips dimpreuna cu muta dela un imprumutator
aceia, i sa i se plateasca la altul, se muta 0 chezau1
ca unui de rand inkprumu- cu dansul.
talon 2) 6. De se vor chezaui
1) Antihrizis se vice cdnd se ca da trebuinfeve fi sd'i ia oenitul.
zdlogul la imprumutdtor ea min in- 2) Vezi anexa XIV.

www.digibuc.ro
 INDIVIZILINE (ART. 1-5). 47
multi pentru aceias datorie CAP. XIII.
este datorfiescare Pentru obstire sau dea-
pe too.% datoria si impru- valma.
muttitorul sileste pe care va .
vrea. 1. Zicem obstire sau de-
7. De se va tocrni chez- avalma,tocmealaaceiadup6,-
suitul datornic cu impru- care doi sau mai multi st-
mut6,torul s schimbe da- pAni (ce se chiamhimpreun
toria cea dintAi,adaogand-o prtasi sau devlmasi) st5.--
sau sczAnd-o, sau schim . pAnese un lucru de obste.
bAndu-i numele, atunci che- 2. Cati prtasi stpnese
zasul lui, de nu se va che- lucrul deavalma, au deo-
a,sui si la schimbare, este potriv deavalma i drep-
slobod de chezsie. 1) thtile lor.
8. Chezaia ce se face pen- 3. Venice castig va veni
tru datorie trece si la mos- din lucru deavalma s im-
tenitori. prteste deavalma.
4. Orice cheltuial se va
. face la lucrul deavalma, se
9. Cine se va pune che- imparte deavalma.
zas pentru om i nu'l va in- 5. Care din prtasi este-
Nis& cnd se va cere, se purtator de grip, pe lucrul
osndeste a plti ea-0, dato- deavalma, dator este s ia.
rie este acel orn dator, afar aminte de dansul ca si de al
numai cand va cere un so- s5a- iar de nu, este dator de
roc de mijloc ca adua. oriAt pagub se va prici-
a) Msurile de asigurare 'Mate format la conditiunile care-i dede
de cAtre creditor, in averea debito- dreptul de-a pute cere o novatiune
ruluisi revocarea lor din renuntare- si In specie de a beneflciA de legea.
de ctre &maul, nu au de efect a sczmntului;
liber pe chezas de raspundere. 2. Violeazit art. citat cAnd apiirA
astfel de liberare, nerezultnd nici de plata arenzii si a deflcitului pro-
direct, nici indirect din textul citat dus din rearendarea mosiei pe ga-
chezasul poate fl liberat, numai In rantul arendasului, care prin ne-
cazul and s'a schimbat creanta pri- plate cAstiurilor mai Mainte exigi-
mitiv, adia, daca s'a facut o no- bile, a pierdut dreptul de a bene-
vaiune. Cas. I. 69 70. flea de legea saztimntulut. Cas. I.
b) Chezasul care garanteaz o da- 153/69.
torie certri a imei persoane, nu rils- d) Simple neplatil de termen a
punde si de datoriile societritii din unei creante constituie o neurmare
care face parte chezisuitul. Cas. I. din partea debitorului de a'si plAti
177 69. datoria, dar nici de cum novatiunea
o) 1. 0 Curte comite o eroare de prevdzutri de acest articol,dup care-
fapt clind afirma c exist& novati- chezasul rmne liber de nu va che
une intre arendator i arendas desl zrisul din nou. Cas. I. 304/67.
se constat cAarendasul nu s'a con-

www.digibuc.ro
--18 INDIVIZIIINE (ART. 6-12).

-nui din viclesug, din lene- 10. Toti prtasii sunt da-
-vire si din gresala lui, si de tori s impart lucrul cel
-obste. deavalma cnd unul vrea;
6. Fiestecare pArtas, cAt si de s'au hotgirit mai in-
-pagub se va pricinui la lu- nainte, s5, nu se impart
crul de obste, e dator s o nici o dat. 1)
plilteasc. 11. Cnd la impArOala
7. Nici unul din part* celui deavalma lucru este
nu poate s faca vre-o prefa- neaprat trebuintgt a fi su-
-cere, fitr invoirea tuturor,pus o parte la celelalte spre
iar de va face, e dator pagu- robire, (pentru drum sau
-ba ce se va pricinui dintr'a- pentru ap, sau pentru alt-
-cea preafcere. ceva asemenea), atunci ju-
8. Fiestecare partas slo- decatot:ii,sau impartitorii s
boci este s5, opreasca din supuie la robire orice parte
prefacere pe tovarsul vor gsi cu cale i pentru
9. Cand prtasii vor ve- robire s despgubeasca pe
-dehsau vor afla de acea pre- stpnul partii aceea cu ba-
lacere a tovarsului lor, ni, sau cu loc mai mult sau
nu'l vor opri, nu pot jelui cum intialt chip vor socoti.
-pentru dansul de se va in- 12. De nu se va puteh,
-tAmpl, pagubgt din pricina imprti lucrul cel deaval-
prefacerii, caci vazAnd pre- ma in parti deopotriva, im-
lacerea sau afland i ne o- partitorii p otriv easca p ar-
prind'o, se vede c6, au pri- tea ce nu se potriveste, cu
mit-o. bani, sau cu altcevas.
1 1. Imobilele stabilimentelor de rut-o, dar la un asemenea caz nu se
-pietate nu se pot Instrink nici trite poate zice c s'ar cere a se aplich
un mod decAt In cazuri foarte rare regulele dezvoltate mai sus qi In-
.aceasta potrivit cu regulele privi- cuviintarea obqtetii Adunri a t-
toare la asemenea materii, athc rii, totu6i administratiunea averei
dup prealabila gsire cu cale a Gu- stabilimentelor de pietate dupa nici
-vernului, Incuviintat de Camera o lege neflind In drept a Invol In-
legiuitoare prin o lege. strinare, nici MinisteruI Cultelor,
2. Exceptiune la aceast regul care este investit numai cu dreptul
d3e face In cazuri and Instrinarea de administratiune, neputncl Incu-
este impusii de lege precum de cAte viinta imprteala averilor devlm-
ori este vorba de imobil devlm- qe6ti ale stabilimentului de pietate,
qesc gi cand Imprteala cerandu-se nu se poate face decitt prin proces
catre unul, este Indatoritoare pen- regulat In instantele competente
tru toy ceilalti codevimmi. Totusi dupti actiunea coproprietarului care
-codeva1m4ia Rind Impreun drept voie6teimprteala. Cci Impiirteala
-de proprietate asupra tuturor par- implicAnd darea catre fiecare copro-
tilor unui fond devAam4esc, i Im- prietar a partii ce i se cuvine, este
parteala constituind o adevfirat de atribuit ramuluijudeatoresc sin-
Instrainare a partii ce s'ar cuven1 gurul Investit cu dreptul a da fiecui
a se da codevillmmului care a ce- al eau. Cas. II. 176 64.
www.digibuc.ro
 CONTRACTUL DE SOCIETATE (ART. 1-71. 49

13. and lucurul deaval- de obste, sau and aleg O.

ma nu se poate I'm prti (cum fie numai unul oarmuitor
un pod deavalma) sau and si pe acela il insrcineaza.
-pricinuieste pagubgt, de se 5. Cu voie de a lua din
va imprti, atunci sau s5, se astig sau MI% voie;
deaunuia cu pret hotArit pe Cum cnd se d voie to-
an ate ata, sau s se strige varrtsilor, and. sgi, aib, a lu
la mezat pe tot anul, si pre- fiecare pe an, din astigul
tul sA se impart. lucrului de tovrtrasie, pen-
CAP. XIV. tru ale lor trebuinte, si at
Pentru tovreilie. 1) nu sau and nici decum nu
. li se drt, si altele.
1. TovArgisia este un fel 3. Toti to varasii, sau mai
de obstire, si se zice and mari capete de vor pune,
doi insi sau mai multi toc- sau mai mici, sau numai os-
min du-se, vor pune toti ate teneala,tot acele dreptati an
atAt, cu care se negustoresc la tovarAsie, sau cum se vor
impreunrt avnd de obste si tocmi.
astigul si paguba. 4. Tovarsul unei tova,-
2. TovArrtsia se poate rAsii slobod e s se faa to-
t ocrni: vars si alteia, de nu se va
1.Cu soroc sau fruit soroc; tocmi anume impotrivA.
a Cu punere de capital 5. and un tovaras, bez
deopotriv sau nu deopo- tovaasii A' i,se va intovrtrAsi
triva; si cu altii, aceia nu se soco-
3. Cu punere unii de lu- tesctovarAsi cutovarasii sAi.
cruri si alti de fapte, and a- 6. Duprt ce se va tocmi
did), unii pun bani sau alt- tovArsia odatrt, sunt da-
ceva; tori toti tovarrtsii sa p-
5/ Iar altii ostenealgt, cre- zeasc tocmeala negresit,
dinta si altele. di de nu, se osAndesc a plti
4. Cu deopotriv5, putere paguba ce se va pricinui
a tovarsilor, sau nu deopo- din cgilcare.
triv; 7. La tovArrisii ate pe-
Precum and tovarAsii depse se ornduiesc de to-
-toti se insarcinA deopotri- varrtsi asupra alatorilor,
v sgi, ocarmuiasa lucrul cel viclenilor si nestraduitori-
I) Socieidfile comerciale s'au regu- contest legiuirea Caraged find incd
lai in urnat dupd vechiul cod de in vigoare in materii civile.
Ion Palade. 4

www.digibuc.ro
BO CONTRACTUL DE SOCIETATE (ART. 8-18).

lor tovarasi, sa se pazeasca. 3/ Pentru ca e dator si

8. Nici unul din tova- pagubl A, nu aduca si O.
rsi Para primire de obste foloseasca.
a tovrsiei, nu poate sa pre- 14. Tovarsul de va o-
faca ceva in tovarsie, iar randui pre un mai mic to-
prefacand e dator paguba. varas al sau, sau pre altul,
9. Fiestecare tovaras vol- obladuitor partii lui, sau a
nie este sa opreasca orice obstii, si oranduitorul va
prefacere atovarsului sau. pricinui paguba, insusi el
10. De va vedea tova- e dator paguba.
1'4111 prefacerea tovarasu- 15. Nici un tovaras nu
lui sau, sau stiind-o nu o este dator avnd sau ocar-
va opri, si dintr'aceasta pri- muind el lucru de tovara-
cina se va pricinui pagu- vie, de se va strica, sau se
IA, nu poate sa cear pa- va pierde acel lucru, din
guba de la dnsul, pentru intamplatuare si neaparata
ea se socoteste ca a primit pricina, cu toata a lui prin
prefacerea. putin-ta paza si luare a-
11. Cari din tovar4i va minte.
vatama cinstea, sau credin- v Adica de se va fur& lu-
.ka tovarsiei e dater pagu- crul, sau se va arde, sau
ba ce dintr'aceia se prici- se va inneck si altele.
nuieste. .
12. Care tovars va as 16. Cat cAstig aduce to-
cunde lucrul, sau bani ai varasia se imparte la WO
tovrsiei, sau furis se va tovarsii, dupa analogia ca-
sluji cu ei spre al sau cAs- petelor partii lor, sau cum
tig, se socoteste fur, si e da- se vor tocmi si WA. pagu-
tor cele ascunse, dobanda ba se va intalnpla se cere;
banilor si paguba ce din- iars tAi sunt datori a c,
tr'aceasta s'a pricinuit. raspunde cu analogie, sou
13. Venice pagubti, va cum se vor tocmi.
pricinui tovarasul, sau in- 17. Cata datorie va face
susi sau prin altul din gre- tovarasul, pentru tovarasie,
sala sa, se indatoreaza a o tovarasia este datoare.
plati; Inca nici rasplatire i 18.CAte cheltuieli trebu-
se socoteste de va aduce incioase si cuviincioase va
dintiaceasta parte vre-un face tovarsul pentru told-
folos nenadjduit. r asie,to vrsia este datoare.

www.digibuc.ro
 LOGODNI (ART. 1). 51

19. Fiestecare tovars es- rocui (de este cu soro0);

te slobod s ridice din c4- rand va lu sfrsit fe-
tigul obstii tovrsiei, atta lul neguttoriei, sau lucrul
cat face analogia capitalu- pentru cari s'au intovrAsit;
lui prtii sale, afar numai CAnd se vapierde marfa
de se vor tocrni impotriva. de negutatorie;
20. Nici un tovarAs nu CAnd de obste se va
poate sA'si tin& capitalul opri felul neguttoriei pen-
prtii sale din tovrsie,f5r5, tru care sau tocmit;
numai la desfacerea tov5,- and se va vdi vicle-
sug sau furtisag din par-
21. Tovrsiatovarsului tea tovarAsilor;
nu trece la mostenitori, a- .
CAnd vor face prefa-
dic nici tovarsii nu sunt ceri tovrsiei;
datori s primeasc5, de to- 1) CAnd nu se Tor pzi
vars pe mostenitor de va cele tocmite;
vrea, nici el e dator s5, fie CAnd unul din tovarsi
tovars de vor vrea ei; se va orandu n slujb po-
1. CAM pagub s'a In- liticeasa;
tAmplat la tovarasie pan 5/ CAnd, se va pedeps u-
la sfrsitul vieii mortului, nul din tovarsi cu ocna,
sau care, vietuind el a pri- cu puscAria, sau cu sur-
cinuit-o, este dator si mos- ghiunie i cu altele ase-
tenitorul, cum si toate cele- menea;
lalte cheltuieli i datorii ale CAnd va murI unul din
tovrsiei, cu analogie; tovarsi. 1)
2. Orice castig a adus Pentru toate aceste in-
tovrsia pAn5, la sfarsitul tAmplAri, volnici sunt tova-
vieii mortului, ia si el parte rsii, de vor vrea, s5, strice
cu analogie; tovrsia.
3. Ia i partea capetelor. CAP. XV.
. Pentru Logodnet.
22. Se stria. tovrAsia: .
CAnd vor primi tosi to- 1. Logodn5, se zice cea
varsii; mai inti cuvantare de toc-
CAnd se va Implini meal& a nuMii.
Moartea unui tovaid6 nu des- care tovarkii pot, de vor vol, sit
flinteaza ipso jure tovarilsia, ci este strice tov5ra6ia. Cas. II. 245 63.
numai unul din motivele pentru

www.digibuc.ro
52 CONTRACT TM DE CIS ATORIE (ART. 1-6).

2. Ci cu ate sunt slo- ce a dat; iar de se va stria

bozi a se astori, aceia cu pentru pricinile 5, 6, 7, 8,
acestea pot a se si logodi. atunci cine le-a luat de va
3. Se stria logodna: fi pricin, intoarce arvunele
1. and se va face Impo- pltiteste nc atAt prel
triva pravililor astoriei; in bani, iar cine le-a dat,
2. and voiesc a se ca- le pierde.
lugari, ori amndoi logod- CAP. XVI.
nicii sau numai unul din Pentru nunt, zestre
amndoi; exoprieet.
3. and se vor bolnavi .
de o boal, ce nu se poate 1. Nunt5, este tocmeala
tmdui; unirii brbatului cu femeia
4. and se va dovedi c spre facere de copii.
unul spre altul ponosluieste 2. SA nu se asatoreasa:
oare cum Il defaim; Slobozi cu robi.
5. and putand s5, se a- CreOinii cu cei de alta
storeasa pricinuiesc pri- ege.
cini fAr temei, i nu se 3.Nevarstniciifr vointa
astoresc; prirrtilor, sau a epitropilor
6. and se va hotri vre- s nu se cAstoreasa,
mea de a se astori si la prinii sau epitropii farrt
soroc pricinuiesc WA de cu- voia lor s nu'i asiltoreasa.
vnt; 4.VArstnicii avnd parinp,
7. and se va hotrt vre- cu blagoslovenia lor sh se
mea astoriei, i peste trei insoare, iar and prinii lor
ani nu se astoresc; nu se vor induplea i dupa
8. Sau and numai a treia a lor rugciune, a-
flir pricina, se vor tunci A, se arate neprimi-
4. and. se va stria lo- rea lor la StripAnire.
godna, atunci arvunele, a- 5. Epitropul s nu ia in-
dicA darurile dela logodn tru astorie pe cea sub
se dau inapoi cu osandil epitropia lui, and Ii va li

de pagub, sau fr osanda. sub epitropie.

i de se va stria, logo- 6. Se desparte astoria;
dna pentru pricinele: 1, 2, 1. and se va face im-
3, 4, (3), atunci se dau Inapoi potriva legii;
Ihr osAnd, luAnd fiterare 2. and brbatul din slg-

www.digibuc.ro
 CONTRACTI1L DE CASATORIE (ART. 7-10). 5'3

biciune nu'i vaimplini da- vedi, este slobodrt, nevasta

toria cAstoriei sale Tara al lase;
in trei ani; 10 and brbatul negu-
3. and femeia dintr'un Otorete cinstea nevestei
inceput are pricini impo- este slobodrt nevasta &Al
trivitoare spre impreunare despart;
ce nu se pot tniadui; 11. and nu voeite unul
4. and bArbatul sau ne- pe altul, i nu se vor in-
vasta vor vrea s5, se calu- vol pmrt in trei ani.
greasca, sunt slobozi a se 7. Cnd se va desparti
desprti; crtstoria, atunci din copiii
5. and barbatul va do- lor, partea femeiasca srt
vedi cum c nevasta lui a totdeauna la mam, iar
cugetat rau impotriva vie- partea barbilteascrt de sunt
sii, sau muierea cum ca, Mr- mici i au 1'116, trebuintrt
batul i-a cugetat rriu, atunci de creterea mamei,
de trebuint e a se desprti; mfte iarAi la mama., iar de
6. ana brbatul va do- sunt mari, srl'i ia tatl.
vedi c muierea lui n'a fost 8. Dup desprtirea crt-
fecioar, este slobod s se srttoriei srt fie dator tatra
despart; poarte de grije pentru hrana
7. and brbatal va do- copiilor; iar de va fi el Mr&
vedi pre muierealui de cur- stare, i mama lor in bunrt
v e slobod s6, o desparta; stare, s6, fie mama datoare.
8. Cand brobatul are po- Zestre.
sadnic in casa sa, sau c .
sine cu cheltueal de fat 9. Zestre se zice averea
aiurea, este slobodrt ne- femeii ce la astorie d br-
vas% despart; b atului ei, cutoemealrt ca ea
9. ana brbatul i va s fie stapAna zestrei totdea-
defima nevasta cum c una, iar el ai ia venitul tot-
n'a fost fecioar, sau ca e deauna. 1)
curv i nu o va pute.A. do- 10. Nici brbatul poate
1 1. Sub codul Caragea si Reg. org., Astfel inscrise actele, erau origi-
foile de zestre se puteau form& 9i nale ca i cele prezentate de parti
legaliz& chiar i dupa s&varsirea ca- spre legalizare si Inscriere. Cas. I.
s&toriei. 253 91.
2. Sub Reg. org. foile de zestre b) Imprumut&torul care la consti-
trebuiau a fl inscrise In registrele tuirea ipotecii se angajeaza a res-
respective dela Logofetia cea mare pect& dreptul de preferint& al dotei
sau dela trib. judetiene si iscalite consoartei Imprumutatului sail, nu
de piirti. mai poate In urm& invoc& lipsa de le-
www.digibuc.ro
54 CONTRACTUL DE CASXTORIE (ART. 1 1).

vre-odatil s insuseascA st- 11. Cnd venitul zestrei

phnirea zestrei muierii sale, este venit de peste an,atunci
nici femeia rodul zestrei ei numai este al brbatului,iar
dela hArbatul su, ci zestrea cnd nu va fi de peste
este dreptul ferneii, iar ro- este al femeii, adic5, adaosul
dul al Mrbatului. ins: zestrei.
galizarea actului dotal. Cas. I. 98/79. neurmare a nu se fine foaia in santd,
c) 1. MO art. 9 dela titlul zestrei si etc coprindere de tot lucru inis-
din codul Caragea ei art. 332 0. 335 Cdtor si nemieccitor, sau de suma
din Reg. org. singurele formalitati nilor ,iati de sestet", precum si de ase-
ce se cereau pentru validitatea ac- zamntul ce se ca fl Idea intre a-
telor dotale sub pedeapsa de nuli- mandoua pdrtile; foaia de zestre se va
tate, erau: ca actul dotal sa se tran- intari de Marele Logo fed, dup ce se
scrie In condica speciala de foi de va trece in condica".
zestre ca, in trei zile tribunalul Pentru eeletalte dispozitii cerate
s trimita o copie adeverita la Lo- la formarea actelor de zstre, vezi
gofetia dreptatii spre a o trece in anexa XIV.
condica cancelariei. Astfel, pentru e) Dreptul ce da acest art. fetei
validitatea unui asemenea act do- sarmane sau vaduvei de-a face orice
tal nu se cerea nici autenticitatea aeezare cu barbatul sau pentru ze-
nici prezenta inzestratei. stre, nu este limitat de art. 9 ei 10
2. Legiuitorul, prin art. 1815, Co- tot de acolo, caci asemenea art. n'au
dul civil, indatorand pe femeia in- aplicatia lor decat in lipsa unei ase-
zestrata, sub codul Caragek, de-a menea aeezari. Cas. II. 246 63.
Ink in termen de un an inscriptiune f) Sub legea Caragea schimbul lu-
In averea barbatului, n'a putut a- crului dotal pe un alt lucru nu se pu-
yea in vedere decat pe acele femei tea face decat cu consimtamantul fe-
maritate Inainte de 1864, care ar voi meii, stapana zestrei. Cas. I. 573/900.
a benefici de dispozitiunile noului g) Dupa legea Caragea ei Reg.
cod spre a'ei garanta zestrea prin org., actul dotal era valabil, daca
o ipoteca speciala prin care se a- se constituia inainte de celebrarea
corda femeii un drept de urmarire casatoriei ei se depunea in tribunal
chiar asupra im obil elor eeite din pa- macar Ca legalizarea se facea mai
trimonial barbatulai, iar nici de in urma. Cas. I. 413 83.
cum pe acele femei cari, multumin- h) 1. Acest art. necoprinzand In si-
du-se cu garantia de preferinta, pe ne alte dispozitiuni cleat nurnai o
cat timp se afia imobilul in patrimo- definitiune a zestrei, nu se poate zice
nial barbatului, garantia data prin ca Curtea apelativa l'a violat, ci-
codul Caragea, n'a voit a beneficia tandu-1 In considerentele unei ho-
de dreptul de arm-al:ire in contra tariri, prin care se admite ca an-
celor de al treilea, acordat prin dis- tipricon se poste pane pentru
pozitiunile noului cod. zestrea nemiecatoare.
Ca, prin urmare, luarea inscrip- 2. Deasemenea ipentru aceleaei
tiunii in termen de un an, fiind o ratiuni nu se poatepretinde ca Cur-
conditiune a dobandirii unui drept tea apelativa a violat art. 33 de mai
nou, neluarea unei asemenea in- jos, acelae cap ei parte, ca.ci un a-
scriptiuni, nu poate avea, fara a ne- semenea art, nu prevede restrictiu-
socoti respectul datorit dreptului nea de-a nu se putea pune antipri-
dobandit, efectul de a ridich femeii con pentru un lucru de zestre mie-
maritate, Inainte de 1864, dreptul de catoare. Cas. I. 359/66.
a se despagubi cu precaclere din a- i) Sub co clul Caragea fetele nu mo.s-
verea imob Mara. a barbatului, atlata teneau pe parintii lor, ci numai fe-
In patrimonial sau, inaintea tutu- ciorii, cu obligatie Insa de-a inze-
ror creditorilor posteriori ei. Cas. I. stra pe fete.
154/903. Astfel, o fata, fie casatorita chiar
d) Reg. org. art. 335. Orice foaie dupa moartea parintilor si fratilor
de zestre, se va trece. din meant in ei, nu poate revendica nimic dela ne-
cuvnt in condica cea randuit pen- potii ei din moetenirea ramasa du-
tru acest sfdrfit, sub osandd pentru pa urma parintilor sai, dach se con-
www.digibuc.ro
 CONTRACTUL DE CA.SATORIE (ART. 12). 55,

55
Cum adicri de se va da un cmp, cu fnete i cu
pridure cughindrt de zestre, o zidire drirmat netrebu-
ghinda ca un venit de peste incioasti, atunci fnul este-
an este a brbatului, iar de venit al brbatului ; iar de se
va ti brbatul pridurea va vindemateria zidirii cele
va vinde copacii cei tiati, netrebuincioase, atunci pre-
atunci pretul lor nefiind ve- tul ei este adaos la zestre. 1)
nit de peste an, este adaosul 12. Tatti,1 este dator
zestrei muierei; si iarsi: inzestreze pe fw-sh din a-
55
De se va da de zestre verea lui. 2)
stata ca a fost Inzestrata din ave. zestre nelegalizate, nu poate avea
rea parinteasca. Cas. I. 407/900. loc decal in privinta unei a treia
j)Daca in principiu, sub imperiul persoane, sau a unor persoane stra-
legiuirii Caragea ca azi, dota este ine de tocmeala zestrala, precum
insa prin nici un text ar fi creditorii unui sot; aci numai
legiuitorul nu impiedica In aceasta acestia, din cauza lipsei legalizarii
privinta libertatea conventiilor, si ce da publicitate foii zestrale, ne-
nu opreste pep-agile ce constituiesc putand cunoaste existenta unei ze-
zestrea de-a alege regimul ce con- stre i Imprumutand pe sot, pot a
vin e mai bine sotilor, sau de-a stipu- se despagubi in creantele lor prin
la modalitatile ce le cred de cuviinta preferinta ce se da zestrelor ; iar nu
ii prin urmare i dreptul de-a In- $i pentru chiar tocmitoarele parti,
straina dota. Cas. I. 184/901. adica, pentru insusi sotii intre (lati-
k) Transcrierea in registrele trib. sh si care nu pot a se pagubl intru
unei foi dotale, era, prescrisa nu- nimic din cauza nepublicatiei foii
mai in folosul celor de al treilea. de oarece nsui ei au facut'o.
Cas. I. 542 90. 2. Legalizarea unei foi nu poate
1) Legalizarea ceruta de art. 335, servi pentru insusi sotH decat nu-
Reg. org. era ceruta numai pentru mai ca sa nu mai poata fi supus
a nu se frustra dreptul celor de al contestatiunii, caz la care urmeaza.
treilea. Cas. I. 87,89. neaparat a se putek sustine foaia
ni) Creanta dotala constituita sub cu orice mod legal de dovedire. Cas.
imp eriul cod. Car. si constatat prin I. 259 64.
act sub semntura privata, poate fi 1) a) Vanzarea unei pduri se con-
opozabil unui creditor ipotecar de sidera ca alienare de fond atat dupa
si actul dotal nu intruneste forma- acest art. cat si dupa constantul obi-
e prescrise de lege sub pedeap- cei al pamantului; Moat instanta de
sa de nulitate, cand nsi credito- fond, care ar privi un asemenea con-
rul ipotecar i'a recunoscut dreptul tract ca un contract de arenda, vi-
de prioritate. Cas. I. 42 81. oleaza acest art. Cas. I. 398/66.
n) Sub imperial cod. Car. si Reg. b) Creantele femeii asupra sotului
org. legalizarea foilor dotale se cere ei pentru deteriorarile imobilelor
numai in ceeace prive8te raportu- dotale, vanzari de paduri i altele,
rile cu cei de al treilea; Intro par- fac parte integranta din zestre si se
tile contractante, tocmeala are pu- bucura de privilegiul acordat de cod.
tere chiar fiind constatata prin act Car. creantelor zestrale. Cas. 1.38/70.
sub semnatura, privata.Cas. I. 335 81. Pdurile dotale, chiar cele de
o) 1. Dupa legea Caragea, zestrea foc, sub imperiul legii Caragea, con-
se puteS constitul oricand si sub stituiesc adaosul zestrei si nu devin
orice forma. proprietatea barbatului, fiind din
2. Creditorii barbatului i ai fe- contra tinut a restitul valoarea lor.
meii din timpul casatoriei, nu au Cas. I. 47 88.
drept la despagubire din venitul do. 2) Conditiunea rezolutorie pusa
tal al femeii dupa disolutiunea ca- Inteun act dotal, nu este proibita
satoriei. Cas. I. 115/82. de legea Caragea intru cat printein-
p) 1. Dupa spiritul art. 335 din Reg. sa printele n'a avut de scop decat
org. nulitatea care izbeste foile de indeplinirea obligatiuniiInzestrarit.
www.digibuc.ro
 CONTRACTUL DE CASATORIE (ART. 13-20).

13. Murind tatal i rama- 17. Zestrea ce se fagaduie-

nand fata neinzestrata, ste se protimiseste a se plati
avut parintesc, dator este mai intaiu cleat cei ce au
fratele s o inzestreze din imprumutat pe fagaduitor
acel avut, and i dintr'al in urma fagaduelii zestrii.
salt and nu se va ajunge, 9. Adica, intaiu cea ce se
ca s o mrite dupa bar- inzestreaza, ia zestrea ce i
bat de potriva ei i dui:4 s'a ggaduit ei, i apoi se-
cinstea ei. 8) rafuiescmprumutatorii ce-
Inca si cand nu va ra- lui ce s'a fagaduit. 1)
manea nici un avut, dator 18. Cand tata sau mama,
este si atunci fratele sa o ruda, sau strain, fagaduieste
inzestreze cu dintr'ale sale. zestre i nu o da, atunci
14. Nu poate barbatul brbatul e slobod, sa o ceara.
sa inzestreze pe fie-sa din prin judecata.
zestrea muierii sale de nu 19. Cand barbatul nepri-
va vrea ea. mind toatit zestrea Ma se
15. Mama e sloboda s coprinde in foaia de zestre,
inzestreze fata cu zestrea sa. a pornit judecat i iar4
16. Care tata, ori mama, nu o a putut lua,atunci e
ori ruda, sau strain, va fa- dator a raspunde nevestei
gadui zestre, e dator a o MA a primit.
da negresit. 20. Cand barbatul lene-
flied sale si asigurarea moralittii gea Caragea, de a asitorl si a In-
casnicilor soti. Cas. I. 110 76. zestrb pe surorile lor; acest drept
3) a) Fata Inzestrat cu din ave- la Inzestrare al lor, flind personal,
reatata-sOu nu este obligati a rapor- nu trecea si la mostenitorii lor. Cas.
tA nimic la massa succesiunii ma- I. 281 87-
mei sale and fratele eau, singur b)Fratii dupa legea Caragek End'
mostenitor, dupa cod. Car, a renun- datori 81'0 Inzestreze surorile cu
tat In favoarea surorii sale la par- din chiar avutul lor propriu, cAnd
tea din succesiunii paterna care i nu este avere parinteasca, rezultb,
s'a dat zestre. Cas. I. 57 79. de aici ca ei nu pot pretinde sa fie
Dupa legea Car. fetele nelnzes- obligati la plata doteinumai In pro-
trate au drept la I parte din mo- portiunea pOrtii ce au mostenit
stenirea parintelui lor. Cas. I. 87 89. prin urmare sa o divid5 fata cu sorb
c) Dupil legea Carageb, fratele este de mritat si Intro ceilalti como-
dator sa Inzestreze pe sora sa chiar stenitori ai si. Cas. I. 465 87.
din avutul sau, ca sa o marite dupfi, c) Zestrea promis spre a prim&
birbat de potriva i dupli cinstea pe creditorii Inzestatorului poste-
ei. Cas. I. 303 85. riori promiterii, n'are nevoie de
d) Dupa legea Caragea, vanzarea formalitatea art. 835 din Reg. org.
unui imobil de catre mostenitorii daca are o data certa. In fata cre-
de sex barbatesc este perfecta, de ditorilor Inzestriitorului trebuie ark
oare ce fetele n'au vre-un drept real cOutam mai mult la eficacitatea toc-
asupra averii rilmasa, afarii de acela melii cleat la instrumentul prin
(le-a fl Inzestrate. Cas. I. 8 77. care se dovedeste. Cas. II. 234 63.
i) Fratii erau datori, dupa le-

www.digibuc.ro
 bONTRACTUL DE CASA:FORM (ART. 21-24). br
vindu-se, nu se va porni in batul neoprindu-se de vre-o-
cursul paragrafiei ca sa'si neaparata stanjineala, ci din
ceara prin judecata zestrea din lenevire nu se va pomi
cea fagaduita, i fagadui- prin judecata in cursul pa-
torul va scapata, barbatul ragrafiei, i paragrafia, se-
este dator; iar de se va porni va isprvi dupa vase luni.
nu este dator. ') dela ziva nuntii, barbatul
21. Cand barbatul va lasA, este dator. 3)
zestrea cea fagaduita la fa- 23. Dupit cum tata, sau
gaduitorul sit umble cu do- m am a,sau mosul in zestran d
banda, i va scapt. o fata, se vor aseza cu gi-
duitorul, barbatul este da- nerele pentru zestre, ace!)
tor. 2) asezamant ramne nestra-
22. Cand se va da lui mutat: adica ; 4)
zestre vre-un lucru ce in 24. De se vor aseza, ca
silnicie se tine de altul, murind muierea farli mos-
va fi primit, atunci daca bar- tenitor, sa mosteneasca bar-
1) 1. Barbatul nu este obligat De unde urmeaza c odaa ce bar-
toarce ceea ce n'a primit din zestre batul a facut un recurs In casatiune
deat numai cand din neglijenta sa contra unei deciziuni relativa la un
nu va fl pornit judecata In contra asemenea imobil acel recurs a
fagaduitorului In cursul prescripti- fost respins, hotarirea data asupra-i-
unii de 10 ani. este opozabilafemeii, ca constituind
2. Para a nu expiraprescriptiunea autoritatea lucrului jdecat fat& cu
nu poate nagte nici un drept ce ar un nou recurs ce i dAnsa a facut In
decurge dintrinsa gi tot astfel tre- urma Cas. I. 290 93.
bue aplicat acest principiu, In ca- b) Acest articol nu pune in ulti-
zul unde ferneia atuncea numai are mile doll& aliniate principiul c c.
un drept agtigat In contra barba- societate subzista chiar dupa moar-
tului, cand a expirat termenul util tea unuia din soti intre sotii supra-
pentru pornirea sa in judecata. vietuitor i sotul raposat; el vor-
3. Ideia legiuitorului exprimata begte de stipulatiunile dintre sotii
in acest art, este tot aceea din art. supravietuitori; erezii sotului de-
19, iar deosebirea lor conzista In a- funct raman afara din societate.
ceea ca cel dintai vorbegte de cazul Cas. I. 38 68.
and nu s'a primit zestrea Intreaga, ci Dupa principiile codului Cara-
tar col de al doilea de acela uncle gea, barbatul esto In drept s re-
s'aprinlit numai o parte dintr'insa. prezinte in justitie pe sotia sa i In
Cas. I. 73 65- toate actia.mile relative la imebilul
Sotul este dater sa restitue fe- dotal. Cas. I. 60 86.
meii sale pretul unui imobil dotal 4) a) Agezanantul dotal ce se face
al ei, cu ocaziunea admiterii sepa- la asatorie Intre parinte i ginere,.
ratiunii de patrimonii dintre dangii. dupa legiuirea Car. trebue sa ra-
Cas. L 125 80. maie nestamutat Cas. I. 121 75.
3) a) Din coprinsul acestui articol b)Dupa. codul Carageb. nu era tre-
gi din Intreaga economie a acestei buinta ca inzestrarea sa se faa prin
legluiri, rezula c barbatul este in act scris, i ca ambii viitorii so ti pre--
drept de a face verice actiune In cum gi Inzestatorul, sa fie de fat&
numele femeii sale gi de a o repre- la confectionarea lui.
zentA In justitie, In tot ce se atinge Prin urmare estevalabila zestrea
de imobilele dotale, fara distincti- constituita verbal, degl n'au fost
une data e reclamant sau parit. fata la agezarea zestrei cleat lnzes-

www.digibuc.ro
 CONTRACTUL DE CASITORIE (ART. 25-32).

batul toat5, zestrea muierii, Mrbatului, el este dator;

sau o parte, 0, urmeze In- iar ce stricciune va cercA
tocmai dupa aezArnAnt, din neapratil intAmplare
-celelalte. (cum foc, cu fun dare, razme-
25. ate fata Arm an5, sau rit5, i altele), paguba este
vAcluva srman vor asez, a nevestei.
eu Larbatul lor pentu ze- 30. Tiganii i dobitoa-
stre cnd se mrtria, rarnAn cele se primejduiesc pe sa-
nestrilmutate. ma brbatului f5x5, deose-
26. Lucrurile de zestre bire, cci 6,tiga prsila
-cele mirtoare neinsufle- lor, ce, ca o roach', a zestrei,
lite se pot da i pretuite este a lui.
Inepretuite. 1) 31. ate cheltueli va face
27. Numai -pganii, do- spre paza lucrurilor de zes-
bitoacele si toate cele ne- tre, sunt ale lui, iar cAt va
-misAtoare, nepretuite s6, cheltui la zidirea din te-
se dea. melie (cum namestii) sau
28. Zestrea cea pretuit spre venit nou al zestrei
.se primejduiete pe seama (cum eleteu, mori, i ce-
barbatului ftr deosebire. lelalte) acele cheltueli sunt
2)

29. Zestrea cea nepre- ale muierii.

Oita, orice stricaciune va 32. Nici brbatul nici
-cerch din vicleug, sau din muierea nu pot s5, vnz5,
neingrijire, sau grealh, a zestrea, s o zillogeasc, sau
Iratorul I viitorul barbst- Cas. I. rea casatoriel e dator femeii pre-
-720 90. tul estimatiunii. Cas. I. 203 67.
a) Curtea nu violeaza art, de fatil 3 a) Numai femeia sau reprezen-
and declara valabile convenpunile , tantul ei pot fi In drept a,invoca, be-
-dintre Inzestrator si ginere, fcute neliciul acestul art. si nu se poate
In virtutea citatului art. Cas. I. adinitec aceste dispozitiuni se pot
.60 71. invoa In contra femeii, caci atun-
1) a) Sub imperial cod. Car. numai cea s'ar Wm% In opozitiune cu spi-
imobilele dotale aunt inalienabile; ritul legiuitorului, schimbnd fa-
bunurile misatoare se pot aliea. voarea ce a voit a i se face, aci
4'as. 1. 210 81. prin cladirea unui stabiliment de
b) Obiectele mobile dotale nepre- mare valoare asupra unui loc do-
tuite, dupg, legea Caragea, numai tal de mica valoare, s'ar absoarbe
..atunci sunt In sarcina femeii cand zestrea femeii. Cas. I. 30/64.
.se constata ca s'au pierdut dintr'o b) Cu drept cuvnt Curtea de fond
forta major& dovedita. Cas. I. 99 76. face aplicatiunea legei lui Car, la
2) Prin expresiunea c stricaciu- o constructiune facuta sub imperiul
-nile lucrurilor mobile de zestrepe- ei i (lima care cheltuelile facute
-cetluite, privesc in sarcina sotului de barbat la o zidarie pe loc zestral
nu s'a inteles aici cleat c zestrea cad In sarcina femeii, iar mentiu-
mobiliarlestimati, devine prin es- nea numai In mod ipotetic a legii
timaiune proprietatea sotului noi, nu poate constitul un mijioo
..ca prin urrnare acesta la desface- de casare. Cas. I. 280 83.
www.digibuc.ro
 CONTRACTUL DE CASITORIE (ART. 33-36). 59

o drtruiascrt; afar& nu- mgrite vre-o copil6 a sa este

mai: 3) vanz lucru de
33. Cand bArbatul va pu- zestre al ei prin adeVeri-
ne cu tirea judeatii, alt- rea judeatii.
ceva in locul zestrei de a- 36. Muierea, and lucrul
ce la pret atunci lucrul de de zestre al ei se va in-
zestre poate s'l vnza, tAmpl a fi netrebnic, sau
zlogeasck sal faca orice cu anevoie a se sluji cu
va voi; i: 2) sul, sau mai mult de pa-
34. Muierea cnd va voi guba dect de folos, este
puie la cin politicesc volnie prin adeverirea ju-
pre barbatul su, sau and deatii stt'l dea schimb pe
va voi st dezrobeasck ori altceva, sau vnza,
sit scoatA dela inchisoare, s. cumpere lucru de tre-
ori s tmduiascil pre el buint i mai de folos. 3)
ori pre copilul ei, ori 36. Tiind casittorie nu e
I a NemiscAtorul dotal constituit imperiul noului Cod civil, lie sub
sub imperiul legiuirli Car. poate fi vechea legiuire, Cas. I. 134 95.
1nstr&inat de soti, and In contrac- 2) a) Imobilul ce se pune antipri-
tul dotal d&nsii au stipulat aceasta. con in locul unui lucru dotal devine
Cas. I. 428 92. inalienabil, chiar cand valoarea lu-
b) Se violeaza legea Car., and crului dotal este mai mica cleat va-
Curtea respinge mijlocul de aparare loarea imobilului pus antiprieon.
Intemeiat pe prescriptiunea de 30 Cas. I. 44 78.
de ani cu rea credintb, asupra pa- b Brbatul poate pune cu sti-
mntului ce se reclama pe motiv rea judeatii altceva In locul zes-
ea, contra femeilor casatorite nu trei, de acelasi pre i atunci poate
curge prescriptiunea. Cas. I. 167 81. vinde sau z&logi lucrul de zestre.
c 1. Pretul unui imobil dotal este Cas. I. 708 97.
dotal conform codului Carageh c) Nu se violeaz& acest art, and
imobilul cumparat cu acesti bani se Inouviinteavii de instantele de
devine dotal. fond ca obiectul de antipricon s se
2. Cauzele de instrainare ale unui posead& de partea adversa In locul
imobil zestral aunt regulate de le- celui dotal vndut. Cas. I. 1 67.
.gea sub- care s'a ilcut contractul, cl) Revendicarea unui imobil do-
iar formele de procedura cad sub tal nu se poate face pe cale inci-
imperiul legii noi. Cas. I. 542 90. dental& cu ocaziunea actiunii In re-
d 1. Chestiunea de a so stl dac& stituirea dotei. Cas. I. 125 80.
un imobil dotal constituit dot& sub e) Mid In loc de a se face dotal
imperiul vechii legiuiri Car. poate un imobil al barbatului in locul unui
fi urmarit de creditori pentru da- imobil al femeii ce se vinde, se a-
torii contractate de femeie In tim- sigur& numai pretul imobilului do-
pul casatoriei se rezolv& dup.& le- tal vandut Intr'un imobil al barba-
gea sub care s'a Incheiat actul de tului, nu se poate zice ca imobilul
zestre, adec& dupa legiuirea Car., b&rbatului este pus antipricon ii
iar nu dupa noul Codice civil sub im- prin urmare dotal. Cas. I. 28 75.
periul caruia s'au contractat Impru- 3 a) 1. Pentru a se putek cumparb.
muturile. cu bani de zestre prinsi de pe un
2. Un imobil dotal constituit ze- mobil dotal viindut, un alt imobil
stre sub imperiul vechii legiuiri produaitor de un mai bun folos In-
Caragea nu poate fl urmarit de cre- tro cat acel nou imobil, nu s'a fost
ditor" pentru datorii contractate de gasit in momentul desfacerli imo-
lemeie In timpul casatoriei, fle sub bilului netrebnic, este neaparatfi
www.digibuc.ro
60 CONTRACTUL DE CASATORIE (ART. 37-40).

sloboda, muierea sresi ia 38. and biserica va o-

zestrea dela Mrbat; afar& sebi pe muiere de barbat
numai pentru un curs de vreme
37. and Mrbatul se va cu Mdejde de impacat,
dovedi risipitor, i cheltui- atunci poate cear si-
tor, sau ingreuiat in dato- guranta zestrei. 2)
poate muierea cu mij- 39. and va muri Mr-
locul judecAtii ia zes- batul, muierea rmne de
trea, sau s cear siguranta sinesi stApan pe zestrea ei.
ei, 1) 40. Cnd murind br-
trebuint de un interval oarecare; i) Legiuitorul Car. and a acor-
cci almintrelea mentinand judea- dat femeii autorizarea de a'si asi-
torul absoluta proibitiune a neln- gurk zestrea prin ipotea asuprau-
strainrii imobilului dotal netreb- nui imobil, a avut in vedere dreptul
nic pn . and nu se va pre2entb, oca- de preferinta acordat zestrei fat cu
ziunea aflrii unui altul mai folo- creclitorii ipotecari ai sotului; prin
sitor s'ar da loc unui inconvenient urmare a considerat ipoteca ca mai
tot atfut de surptor pentru zestrea asigurAtoare pentru femei, deat
femeii, aci s'ar puta pierde oca- simplu privilegiu a preferintei n e-
ziuni ce ar face ca sa se poat, prinde Investita ca ipoteca. cu dreptul de
pe un imobil dotal o valoare mult urmrire. Cas. I. 257 67.
mai insemnatoare, cleat actuala lui b) 1. Nu poate judeatorul refuzk
valoa re intrinsea. Intrirea vanzfirii unui imobil ze-
2. In acelas inconvenient am ca- stral, facut cu consimtimantul fe-
da i cand s'ar pretinde a tine ba- meii, cnd aceasta arata ca vnza-
nii dotali in depozit, fr, a'i plastu rea o face pentru neaprate trebu-
in profitul proprietarului lor ; aci inte casnice de autare la boal.
s'ar puta, intmpla ca a nu se ga- 2. Nici a sotului avere imobil
seasa, de indata un fond convena- grevata cu pretentii zestrale, la ase-
bil pentru prefacerea zestrei din o menea cazuri, nu poate judeatorul,
valoare miscatoare In nemisatoare. daa s'ar vinde ca consimtimntul
3. Nu exist& lege care a opreasc femeii, s refuze intrirea
pe judeator de a da banii zestrali mai ales dac, femeia de mai Ina-
allati de clansul in cassa trib. cu pro- into Ina posed& hotdrirea de a se
cent. Cas. I. 86/65. despagubl de zestre ci din averea.
b) Dup cod. Car. femeia puta cu barbatului ei. Cas. Sect. Un. 144 62.
autorizarea trib., sa dea in schimb c) Nevasta este In drept a'si cere
un lucru de .zestre- and erk ne- dela barbat zestrea Impreuna cu ve-
trebnic sau anevoie de slujit cu nitul ei atat and el este risipitor,
sau s521 vnz si sa cumpere at si and este ingreuiat cu datorii.
lucru de trebuinta si mai de folos. Acest art, este cu exceptiunea art.
Pentru aceasta, Ins, legiuitorul nu acelas cap si parte.
artA ce formalitti tr,ebuik a In- Inapoierea zestrei previtzut de
deplineasca tribunalele ; nici nu ce- art, de fat trage cu sine si inapo-
rea ca din banii obtinuti din van- ierea venitului ei.
zarea unui imobil dotal a se cum- Judecatoria care decide Inapoie-
pere alt imobil care sit devie do- rea zestrei poate, conform cu alin. 4
tal, ci numai un alt lucru care a art. 261 Reg. org., lu msuri asigu-
fie mai de folos: nici nu prescri ca guratoare pentru venit. Cas. 11.83 62.
instrinarea imobilului dotal sa se 2) Sotia poate cere siguranta ze-
faa prin forma vanzdrilor publice; strei sale, nu numai la caz de des-
astfel c chiar daa srar face vn- facerea cununiei, dar i la caz de
zarea sub Codul nou, nu se poate re- despartire vremelnicit, daa, actul de
curge la formalitatile preazute de desprtire vremelnia este aprobat
acest cod, azi s'ar atinge de Prea Sfintia Sa Mitropolitul. Cas.
piul neretroactivittii legilor. Cas. II. 108 68.
I. 280 93.

www.digibuc.ro
 CONTRACTUL DE CASATORIE (ART. 41-45). 61

batul are muierea lipsa de chiza in manastire de di-

zestre, atunci averea lui lugri.
implineasca atata lipsa cata 43. Cnd se va desface
lipseste impotriva pravi- casatoria pentru preacurvia
lilor ce sunt pentru zestre. muierii, atunci sa se urmeze
41. Gaud se va desparti precum i pentru primej-
barbatul de muiere pentru duire de viata,(vezi 42) ftira
pricinele (1, 2, 3, 4, 6, 11) de a se inchide muierea in
dela 6, atunci ba'rbatul e mnstire de calugarite.
dater zestrea muierii dupa Iar and se va desface
cum la 40 se hotaraste. casatoria pentru caci bar-
42. Cand se va desface batul hraneh, tiitoare, sau
casatoria din pricina ca pentru caci ponosluindu-si
muierea a cugetat rau imp o- muierea ca pe o nefecioara
triva vietii baratului sail (6). sau preacurva, nu o va do-
Atunci barbatul sa sta.. vedi, sau pentru ca s ne-
Oneasca jumatate din zes- guttitorea cu cinstea ei. A-
tre, de n'au copii ; iar de tunci sa se urmeze precum
au, sa o -Oita pentru dansii cand va cuget impo-
sub epitropia sa, luandu-i triva vietii sale, (vezi 42)
rodurile incat va tral, fara de a se inchide in ma-
muierea s se inchiza in nstire de calugari.
manastirea de calugarite, Pentrit exopried.
nu mai putin deal data
nici mai mult decat .
doi ani. 44. Toata averea mis-
9, Iar child se va desface catoare sau nemiscatoare,
castoria din pricina ca bar- ate are muierea afar din
batul a cugetat ru, impo- zestrea ei, exoprica se zice.
triva vietii muierii, atunci 45. Toata exoprica tre-
sal raspunz zestrea in- bue sa fie stiuta barbatu-
treana dui:A cum la 41, si lui de unde o are muierea
pretul zestrei pe jumatate iar find nestiuta este a bar-
el asemenea O. se in- batului. 1)
1) a) Desl Intr'un interes de Inaltil exoprica fenjeil trebue s fle
ordine social, acela al demnittii barbatului, jar flind nestiut este a
femeii si al moralittii publice, pen- brbatului; Ina atunci and instan-
tru ca femeia a nu poatfi astigk ta de fond constatA eS femeia cAnd
avere din sorginte imorala, legiui- s'a cdatorit aye& avere, si Ca aca
toral Carages a regulat ca toatS avere a vAndut-o In timpul asto-

www.digibuc.ro
62 TRANZACTIUNI (ART. 1).

46. Ca% exopric tiut moOenitorilor ei, dator este

barbatului are muiereatoa- s5, intoara, i toatg, exo-
tA ca n4te lucruri ale sale o prica, afar& numai din cate
stapaneqte ea desvArit, au vandut ea ori a druit,
este volnica sit faca cu dnsa au s'au stricat nu din nein-
ce va vrea, adicit sit vAnz grijirea sau vicleugul lui,
sit o inchirieze, sit o Mlo- ci din pricina vremii, ori
geasca, sa o imprumute din alta intmpIare nea-
sit o clruiasa. 2) prat.
47. DacA muierea va da CAP. XVII.
exoprica ei in mainile bitr-
batului, trebue brbatul s Pentru invoiald.
ingrijeasca de ea ca de chiar .
lucrurile sale, iar de nu, ori 1. Invoiala se zice too-
ce i se va intAmpla din ne- meala aceia ce doi sau mai
purtarea lui de grije, sau multi prigonitori fac intre
din vicleug, este dator. danii adic se ajung la pri-
48. Can d barbatul va in- gonirile lor, s5, nu se mai
toarce muierii zestrea sau judece la judecat.
riei, cu care bani a cump&rat un de trebuinta a cunoaste Warbatul
alt imobil, acel imobil se consider& sorgintea de unde deny& bunurile
proprietatea femeii, si In acest caz parafernale ale femeii Prin urmare
prezumtnmea mucian& nu'si are lo- acest drept este cu totul personal
cul. Cas. I. 69 903. barbatului si nu se trasmite mos-
b Barbattil poate administr& exo- tenitorilor sai, ne mai find acelas
prica sotiei sale cu a ei Invoire ta- interes. Cas. I. 348 64.
cit& si fara a aye& un mandat spe- e) Dispozitiunea art, de fata, clupa
cial dela dansa. care se presupune ea apartinAnd
Nu se comite omisiuneaesentiall b&rbatului orice avere dobandit& de
cand instants, de fond tace asupra sotie, far& ca provenienta banilor
unor acte produse cari sunt straine sa fl fost eunoscuta barbatului, este
de obiectele procesului. Cas. 1,3 79. o dispozitiune generala,
c) 1. BArbatul nu'si poate sub orice regim matrimonial si pu-
proprietateaasupra unui imobil ex- tAndu-se invoca de creditorii per-
tradotal al femeii prin aplicarea s.:than ai sotului anterior sau pos-
facuta, de el Insusi a art. de fat& si terior achizitiunii, Cas. I. 5 90.
Curtea care admite un asemenea 2) a) Femeia naritat& sub regimul
principiu, violeaza, citatul articol. dotal nu e admisibila a atacti, In nu-
2. Dreptul dat barbatului de art. litate actele si tranzactiunile fficute
de Tatar hind un drept creat exclusiv de clansa, relative la lucrurile sale
In favoarea moralitatil 3i a conso- parafernale (exoprica . Gas, I. 14 71.
lid&rii familiei, nu poate fl exerci- b Dona hotariri date de una
tat decilt de clnsul fir& sa se poa- aceias instanta, din care una can-
ta transmite la copii. Cas. Sect. Un. tle& o avere de dar Intro vii iar cea-
305/76. latt& de mostenire, nu se socotesc
d) Dreptul acordat de acest art. contrazicatoare Intre ele !neat ea
barbatului de a ave& cunostint& de darapene cea veche pe cea nou& In
exoprica femeii, este bazat pe con- virtutea lucrului juaecat, (lac& nu
sideratiuni inalte de moralitate si vor ft date intre aceleasi persoane
cle bun& armonie In casAtorie, hind Cas. II. 61 62.

www.digibuc.ro
 ARBITRAJ (ART. 1).

2. Jnvoiala se face si in tul dovezile drepttilor ce

scris i prin grai i prin lorlalte improtivnice prtiT,
mijlocitori si fr mijloci- cu viclesug se va invoi
tori. cu aceia, si apoi se va vadi
3. Dac5, la invoieli se o- adevrul, nu se socoteste c
randuieste osAnda aceluia s'au invoit.
ce nu va pitzi tocmeala, o- 0 Cum and mostenitorul
s&nda se pune in lucrare unui imprumuttor mort se-
into cm ai. va invoi cu datorul, ca
4. Daca la una i aceias dea din datoria lui atata,
pricin6prigonindu-semulti, sWi ierte cealalt, si a-
unii dintiinsii se vor invoi poi dup invoial se va a-
iar altii nu, atAtia sunt le- 11t diata mortului, in care-
gati a p6..zi ace& invoiala, ert datorului su toat da
cAti se vor fi invoit. toria; sau cncl un moste-
6. Cine nu se invoieste nitor dimpreun cu altuly
cu chiar stApAnul prigoni- stiind toat averea mortu-
rfi sau cu vechilul lui, nu lui nu va arta-o deplin ce-
se socoteste a se invoieste. luilalt mostenitor, i acela-
G. De nu se va numi crezandu-1 se va invoi pe-
hotarit la ce prigonire se cat i-a aatat celrfialt. 1)
invoiesc, cei ce se invoiesc, 8. Ucigasul poate s se-
ci numai vor zice ca se in- invoiasc pentru ucidere cu
voiesc, sau c la prigonire rudele celui omorit. 2)
se invoiesc, atunci este ne- 9.Invoialacea silit, cnd
stiut de s'a facut invoia16, se va dovedi, este Met de-
sau nu, si pentru aceea de
nu Se va dovedi hotrit, la CAP. XVIII.
ce prigonire, este Para Varie. Pentru eretocrizie.
7. Dac vre-o parte prigo- .
nitoare, va ascunde sau va 1.Eretocrizie se zice toc
fur, ori insusi sauprin al- meala aceea ce doi saumai
I) 1. Spre a se abort o tocmealii. nintAri diferite; iar nici de cumnu
trebue a se probk mai intilu de este se poate socotl sila in sensul cita-
contrath legilor, sau de este farit tului articol Imprejurarile din par-
tarie, adica facutl: prin dol or prin te, i interes de orice naturk fie ori
sill. cAt de nenorocite, a inski persoa-
2. Sila prevkuttl este numai a- nei ce face lnvoiala. Cas. I 305 64.
ceia ce vine de la o altii persoana 2 Nu s'a mai permis insd sub re-
precum cand cinevA materialiceste gimul legistayunii penale ulterioare-
sileste pe altul a'l iscll o invoiaa ca acfiunea publicd de wriiittrire set
sau i chiar moralmente prin ame- poatd face obiectul unei tranzactiuni

www.digibuc.ro
.84 ARBITRAJ (ART. 2-11).

multi prigonitori, alegAnd 7. Cnd in tocmeala e-

pe unul sau pe doi insi, sau retocriziei se va orndui o-
mai multi, ii vor orandui sandA impotriva celui ce
judecatori pricinii lor. 1) nu va sta la hotarirea ju
Se zic si judecatorii a- decatorilor, osanda s, se
ceia, judecatori-alesi. inplineasc.
2.0rice prigonire de toe- 8. Cte si ce fel de pricini
meala si de daruri afar vor orndui partile prigo-
numai de despartenia ca- nitoare, in tocmeala ereto-
.,satoriei, de zestre, de epi- criziei, atAtea si acelea nu-
-tropie si de mostenire se mai sunt slobozi judeca-
poate judec, si prin ere- torii sa judece.
tocrizie. 9. Cei ce se judeca sunt
3. Pricini de vinovatie siliti sa stea, i sa dea as-
nu se judeca prin ereto- cultare pana la sarsitul ho-
-crizie. taririi.
4. Orice obraz poate sa 10. Pang a nu intra in
fie eretocritic adich jude- cercetarea pricinii, judeca-
-cator-ales. torii-alesi sunt slobozi A
Afara de muieri,nevrist- se lepede de a fi judecatori.
nici, nebuni si de oameni 11. Dupa ce va intra ju-
in vileag osAnditi de ne- decatorul-ales in cerceta-
-cinstiti. rea pricinii, nu se mai poate
5. Tocmeala eretocriziei lepd, afar numai cnd
totdeauna inscris s se faca. se va necinsti de catre cei
6. Pan& a nu da in mAna ce se judeca, sau de este
judechtorilor-alesi prigoni- sa purceaza undevA sau de
toarele parti carte de toc- se va orndui in slujbapo-
meala eretocriziei, sunt slo- liticeasca sau de i-se va
b ozi, daca nu vor voi, sa intAmpl, vre-o boala ce nu
strice tocmeala, iar dupa se poate tamadui, sau de
ce vor da-o nu mai sunt slo- va dove& ca i sau intAm-
bozi. plat trebi neaparate, din
1 1. Cand se contesta existenta un lucru ce este contestat.
tovrsiei, pe cat contestatiunea a- 2. Judecatoria care urmeaza In
ceasta trage dupfp, sine si contesta- sens contrar violeaza art, din urma
liunea statutelor ei,judecittorianu si face o rea aplicatiune a art. de
poate pe baza lor, sa trimeatft, pe fat& dand statutelor tovarasesti
parti a se judeca la arbitrii prey& puterea unei In flinta tocmeli de
-zuti inteansele fara, a viola art. 1 eretocrizie,cand acea tocmeala este
..cap. 2, part. 6 primind de dovedit tagaduita. Cas. II. 67 64.

www.digibuc.ro
 ARBITRAJ (ART. 12-21 .

pricina carora nu se inde- decatorii i cei ce se ju-

letniceaza. deca sa primeasca, negresit.
12. Cand un judecator- 17. Child cei mai multi
ales afara din zisele pricini judecatori se unesc la ho-
(11) nu va sa judece i sit triri i cei mai putini nu
hotarasca, atunci sa, se si- se unesc, atunci are putere
leasca prin Stapanire. prerea celor mai multi.
13. Child unul sau toi 18. Cand unul din ()ran-
judecatorii-alesi, se vor le- duitii judecatori-alesi lip-
path de judecata, pentru sind, nu va auzi si el toata
pricinele acelea (11), atunci curgerea prigonirii nici va
slobozi sunt cei ce se ju- da parerea sa, hotarirea
deca sit strice ectocrizia, sau celorlalti nu are nici o pu-
ilimpreunit cu aceia, sa o- tere,afaranumai, lipsind, va
randuiasca, pe altul, sau pe lash hotarirea sa la tova-
alti judectitori la pricina lor, 1.4111 situ.
de vor voi. 19. Dupa ce vor iscali
14. Judeciltorii-alesi, a- hotarirea judecatorii-alesi
fara din ceeace i vor oran- si o vor da celor ce se ju-
dui, nu pot pe altul nici deck nu mai sunt judeca-
sajudece nici s indatoreze. tori si nu pot sa mai ju-
15. Child. judecatorii-a- dece de iznoava pricina, nici
lesi nu se unesc la ho- de vor fi gresiti sa'si in-
tarire, i chti sunt coi ce drepteze hotarirea, afarik
nu se unesc, attia sunt numai de se va Ii intam-
cei ce se unesc, atunci in- plat greseala la numere, sau
susi ei cu totii sa aleaga un la numaratoare.
al treilea judecator 1) peste 20. Hotararea judecato-
dnsii,fara a se intrebh cei ce rilor-alesi, ori dreapta sau
se judeca de voiesc sau nu. nedreapta de va fi, apela-
16. Verice va hotari ju- tie nu are. 2)
deeatorul ce s'a ales peste 2L Eretocrizia n'are ta-
ceilalti, sunt datori i ju- rie: 2)
supraarbitru. 2. Desl un act de eretocrizie nu
3) Nu se poate cere casarea unei este dealt o conventiune, insa a-
botariri pentru cA, nu s'a lntemeiat semenea acte s'ar putek regula du-
un act anulat cu consimtimAntul pA legea comunil, and prin legea
sau si al adversarului. Cas. I. 75 62. special-6, mile& legea de eretocrizie
3) a) 1 Se mentine actul de ere- nu se prevad cazurile In care o a-
tocrizie pe cat timp partile nu s'au semenea conventinne este sau flOE
1nvoit spre a'l destiintA. supusA
Ion Pelade. 5

www.digibuc.ro
66 CONTRACTUL DE MANDAT (ART. 1-7).
Cnd pricina nu se ju- vechiletul, dupa felurimile
decg, prin eretocrizie (2, 3); pricinilor.
Cand se face judecAtor- AdicA sit tocmeasca, st
ales, cel ce se opreste de vnza, sA cumpere, sA inchi-
dare pravilA (4); rieze, sit dea, sit ia, sa prive-
and cei ce se judea ghieze,sa dAruiasa, OL se ju-
prai a nu se incepe jude- dece, sa se invoiasca, i ce-
cata, i dupit ce se va in- lelalte.
cepe, singuri se vor invoi; 4. Se poate da vechiletuI
and se va leptid sau de ciitre st6pA,n, de insusi
va muri vre-unul din ju- sau prin altul, inscris i ne-
decatori i cei ce se jude- scris, pentru un lucru
a nu vor orndui alful; pentru multe, cu deosebire
and va muri vre-unul f&ra deosebire, cu depli-
din cei ce se judecri. nit si ori cum alt.
CAP. XIX. 5. Vechilul e dator, sit
puie in lucrare treaba vechi-
Pentru vechilet. letului stiu, dupI tocineatti,
. dupri cugetul stApanului
1. Vechilet zicem fapta frir5, viclesug.
vechilului. 6. Care vechil va pune n
Iar vechil este cel ce lucrare treaba vechiletutui
sta in locul stpAnului la impotriva tocmelii i cuge-
vre-o treabh. tului sttipAnutui, sau va tu-
2. Vechiletul se intocme- cr cu viclenie, i va prici-
ste din tocmeala stiipAnului nui paguba, este dator pa-
si a vechilului, adecii : unul guba.
sit puie in lucrare treaba,iar 7. Daca vechilul va pune
celalalt s primeasca cele in lucrare treaba dupA, toc,
lucrate. dupa voia stripanu-
3. De multe feturi se face lui, i fara viclesug si se va
3. Nu se poate zice ca Curtea a- te pentru Indeplinirea tocmelli Jim
pelativ interpreteaza rau acest se poate zice ca; Curtea apelativa
art. cand gseste ca actul de ere- violeaa tocmeala. Cas. L 44 66.
tocrizie nu poate ft anulat pentru b) Dreptul de prioritate constatat
ca prtile nu s'au lnvoit la aceasta. prin sentinte juclecItoresti nu se
4. Cand Curtea apelativa hot& intinde decAt asupra obiectelor co,
fiste ca. compromisul 020 Mid e- au fost avute in vedere la pronun-
fectul s'au, cand actul de eretocri- tarea acelor hotariri. Cas. L 92 77.
zie a fost pus in lucrare prin face- Vechiletele se pot face si ne-
rea de citre parti a acelor cuveni- mdse. Cas. I. 499 67.

www.digibuc.ro
 CONTRACTUL DE MAND AT (ART. 8-13). 67

pricinui paguba din intam- 10. Dupa ce stapanul va

plare, nu este dator. davechilet vechilului ive-
1)

8. Daca vechilul dupa chilul va incepe a pune in

ce va primi vechiletul se lucrare treaba, indata este
va lenevi i Para nici o in- dator stapanul a primi orice
tamplare neaprata nu va va face vechilul dupa po-
pune nici de cum treaba in runca lui.
lucrare, atunci de nu se va 11. Poate stapanul dupit
intampla paguba, nu se in- ce va fi dat vechilului intaia
vinovatete numai pentru porunca, sa dea i al doilea
aceasta, a lui semplice lene- cutotul impotriva celei din-
vire ;iar de se va intampla, se tai, sau spre dresul celei ini
invinovatete caci se cuve- tai de tot sau in parte,i a tre-
rii s nu primeasca ve- ia i a patra i de rand totdea-
chiletul, sau dupa ce l'a pri- una, ins Ora a nu incepe
mit st puie treaba in lucrare. vechilul a lucra caci dupa ce
9. Cata cheltuiala va face vaincepe,se cade primea-
dela sine vechilul cu cuvi- sca stapanul cele lucrate.
inta in lucrarea vechiletului 12. Cand va orandui sta-
sail, este dator stapanul a- panul i al doilea vechil, tot
cea cheltuealasa o plateasca la ace& pricina, dupa ce a
cu dobanda, nahcar i de oranduit pe cel intai, atunci
nu'i va fi poruncit sa chel- de va fi apucat cel intai s
tuease. puie treaba in lucrare, este
cndi vafi oranduit dator stapanul sa prim ease&
cat sa cheltuiasca i vechi- toate cate va fi lucrat Ora
lul va cheltui mai mult cu atunci i cheltuelile cele cu-
cuviinta,iarai stapanul este viincioase.
dator la cele mai mult cu 13. De se vor orandui de
cuviinta cheltuieli. stapan doi, sau mai multi
Iar de va cheltui MIA vechili tot la aceia pricina,
cuviinta mai mult, el este toti sunt datori deopotriva
dator. 2) pentru aceea, i de nu vor
Etatul, dupa legiuirea Car, este pAgubl pe mandatarul eau pentru
xesponsabil de faptele functionari- serviciile f5cute, iar pe de alti parte,
lor publici, lucrand In calitate de nu statueaz5 si asupra garantului
functionari. Cas. I. 136 69. despagubirii cuvenite, Idsand acea-
9 Cand Curtea de fond recunoasto sta chestiune nedecisa, judecatorul
In principiu c& din combinarea ac- de fond nesocoteste competenta sa
telor produse de parti, result& pen- violeaz5 art. de fata, Cas. 1. 31 71.
tru mandant, obligatiunea de a des-

www.digibuc.ro
68 MANDAT DE JUDECATA (ART. 1-2)
apuca treaba cu totii deopo- se trage, nu e slobod sa se
triva impreuna, pentruc, traga; iar aminterea e da-
toti deopotriva au primit tor paguba, afar& numai,
vechiletul. calla din zaticnire fireasca
14. Cnd din doi sau mai sauintamplare nebiruita nu
multi vechili de o seama .o- va putea O. instiinteze.
randuiti la aceeas pricina, 18. Toate vechileturile
unul sau unii vor lucra Para dupa moartea stapanuIui
ceilatti, atunci stapanul vol- sau a vechilului, contenesc
nic este, de se pagubeste, si se strica.
sa'si ceara dela WO paguba. 19. Cand vechilul dupa
15. Are voie vechirul dupa moarteastapanului nestiind
ce va primi si se va face ve- adevarat de moartea sa, lu-
chil, sa se lepede, pana a nu creaza neincetat, este da-
incepe treaba, sau si in lu- tor mostenitorul sa primea-
crare find, din cuviincioasa sca ate dupa porunca pang
pricina si zaticnealit. atunci a lucrat, dimpreuna
Adica de se va bolnavi, si cheltuielile cele cuviin-
sau se va orandui in slujbti, cioase.
politiceasca, si n'are vreme. 20. Cand vechilul stiind
Sau din alt, a sa intam- moartea nu va conteni, a-
plare, ce intr'adevar il za- tunci orice paguba se va
ticneste,si altele asemenea. pricinui, din orice pricina,
16. Are voie vechilul si este dator a o raspunde, cci
Para pricina s, se lepede, (la- de contene, nu o cerca
c& lasa pricina intr'acust fel poate mostenitorul.
de stare in cat cu lepadarea CAP. XX.
sa A, nu pricinuiasca pagu-
ba, si s, poata si stapanul sa Pentru vechilul de judectiti.
oranduiasca altul sa dea sa- -
l/1.0re pricinii; ca intfalt 1. Vechil de judecati este
chip, de va fi adica pricina cel ce se oranduieste de al-
in primejdie, si se va lepada tul ca sa se judece in lo-
Para pricin, este dator pa- cul lui.
guba. 2. Vechilul de judecati
17. De oricare cuvnt s, se oranduiasca cu ade-
se va trage vechilul pana verinta inscris.
a nu instiint& pe stapan ca 1, Vechil WA adeverinta

www.digibuc.ro
 TUTELA (ART. 1--8). 69

inscris srt nu fie primit la 3. Se oranduieste sau u-

judecata. 1.) nul sau multi epitropi unui
3.De se va orndui vechi- nevArstnic, dupa mrimea
lul cu deplina putere, cnd averii lui, si ori se ortm-
se va osndi stt plateasca, duiesc a fi epitropt toti peste
este dator sa plriteasett, iar toatrt averea, sau fiestecare
de nu, strtpetnul este dator. pe parte. 1)
4. Mostenitorul vechilu- 4. and epitrop duptt
lui, nu este dater a prirni diatil nu este, atunci ceamai
vechiletul de nu va vre. de aproape ruda se face epi-
CAP. XXI. trop duprt pravila. 2)
Pentru Epitropi.
5. De se vor intampla.
rude multe tot de aceeas
1. Epitropie se zice ve- mai de aproape spitrt, toti
chiletul epitropului. 2) stt se ornduiascrt epitropi
Epitropul este vechi- sau cel mai bun, de nu este
lul tatrtlui celui nevrstnic de folos a se orndui toti_
chivernisitorul cresterii 6, and nu sunt rude, se
ui averii lui. face epitrop Vornicia obsti-
2, Se poate orndui epi- rilor.
trop sau de critre pravila 7. Epitropi stt se oran-
sau de ctre Domnie, sau duiascA oameni cinstiti
de dare judecrttori, i atunci de bunrt stare sau cu che-
se zice duprt pravil sau zttsie.
de catre prtrintii nevarstni- 8. Cnd intre epitropi
cului prin diatrt, i atunci unul cu stare bunrt iar
se zice dup. diata. altul d chezAsie, cel de al
Rabinul Comunitatii Izraeliti- Solidaritatea la plata, ca excep-
lor lesi din Bucuresti n'are calitate tiune nu poate fi aplicata prin ana-
de a ingrijl de interesele mateTiale logie si la persoane pentru care le-
ale Socletatii, de oarece exista o gea n'a prevazut aceasta indatorire.
Epitropie,avand aceasta insareinare Cas. I. 34/78.
si care prin urmare trebuie a fi ene- 2) 1. Regularea privitoare la nu-
mata de instantele judecatoresti in mirea de epitrop de catre trib. este
procesele privitoare la comunitate. de competenta, gratioasa ii consti-
Cas. I. 374/65. tuie o masura protectrice pentru or-
2) Dupa legiuirea Caragea, ruclele fani si nu se da prin hotarirea data
minorilor ramasi far tata in spe- cu drept do apel.
cial mama, nu pot fi tutori cleat 2. Nu se prejudecl nici se ataca
daca vor fi fost alesi de judecatori; un testament prin o masura, protec-
deciziunea care a anulat ca facut de trice de numire de epitrop de catre-
o persoaria, MIA calitate, actul IS- trib. avand dreptcei ce se socotese
cut de mama in calitate de tutoare indrituiti prin testament a pond_
legitim, a facut o just interpre- judecata in regula. Cas. I. 127/62.
tare a art. Cas. I. 32/69.

www.digibuc.ro
70 TUTELA (ART. 9-16 .

doilea se protirnise.ste, a- fi srtrman de mama, atunci

fara nurnai and vre-un cu- tatal sau sa fie epitropul
vnt va da pliroforie im- sau la averPa mamei sale.
potriva. 15. Dupa ce se va oran-
Adica de este orn de dui epitropul, Omit a nu se
banuialti, sau risipitor, sau apua de chivernisirea lu-
de vietuire urita, sau altfel crurilor, dator este sit faca
in at si cu cbezasie sa nu doua catastihe anume de
fie vrednic de epitropie. primirea averii si a dato-
9. Se intmpla de multe riei nevArstnicului, si pre
ori a se orAndui priveghie- unul dupa ce'l va iscali in-
tori epitropilor, rude, stra- susi sil vor adeveri rudele
ini, boieri, negutatori, nu- sau judeatorii, sa se dea
mai pentru cinste, ori sa in pastrare la Mitropolie,sau
ia arninte epitropilor, sau la episcopii, sau la Vorni-
ca sa ceara epitropii pova- cia obstirilor, iar celalalt
VI de la dnsii pentru lu- acela iscrtlit, i adeverit ai-
crurile cele mai mari, sau doma, sal popreasca
ori curn alminteri. 75 Ca sa fie de trebuintrt,
10. Epitropul cel dupa adica cel dintAiu sarmanu-
pravila, sau i cel duprt diatrt, lui and va da seama epitro-
and se va vridi ca urmeaza piei epitropul, iar celalalt
rrtu cu epitropia,sa se scoat. epitropului spre chiverni-
11. SA' nu se ornduias- sirea lucrurilor.
ca nici odatit epitrop om 16. Mamele sarmanilor,
ce este in prigonire, sau in ori moasele, si de nu se vor
oarescare vrajba cu pitrin- inttAmpla sa fie insusi ele
ii sau cu epitroape, sa fie ins purta-
el, macar ruda,mrtcar strain toare de grijrt cresterii sitr-
fie. manilor.
12. Srt nu se ornduias- Iar de se vor maritit de
ca nici odata epitrop unui al doilea mamele, atunci ori
nevArstnic, fern eie, (deat sa li se lase iaras ingriji-
mama sa sau moasa sa). rea cresterii, de vor ingriji
13. De se va mrit de de cresterea lor, sau sa bi
al doilea mama, Sti nu mai se ridice de nu vor ingriji.
fie epitroaprt. Numim buna crostere
14 . Ciind nevrAstnieul va invatatura sarmanului du-

www.digibuc.ro
 TUTELA RT. 17-26). 71

pa starea lui, imbracamin- 22. Venice va face epi-

tea si cautarea la boalti. tropul cu cuvnt, lund,
17. Cnd tatal prin diata (land, cheltuind, tocmind,
va orndui in alt chip, si se socoteste ca le face ne-
in alta parte cresterea sat.- varstnicul si se indatoreaza
manului, dupa ornduiala cu dnsele; iar ce va face
tata-sau sa se creasca, a- farti cuvnt, singur epitro-
fara numai cnd se va vadi, pul este dator.
c nu i se da buna cres- 23. SA nu aiba voie epi-
tere. tropul sa cheltueasca pen-
18. Epitropul este dator tru nevrstnic mai mult
a chivernisi pe sarmani decAt venitul lui, fat% nu-
casa lor ca un parinte. mai la o mare trebuinta,
19. Toate cte privesc caci intr'alt chip orice va
spre folosul nevarstnicului, cheltui mai mult pagubeste
este slobod epitropul a le insusi. 2)
face. 24. Epitropul, toate celo
20. De orice va face e- cu cuvnt de prisos mis-
pitropul, ori ou viclesug, catoare, i toate cele ce se
sau din gresala, spre pa- stric lesne (cum gram, orz,
guba nevrstnicului, este si alte asemenea lor) sa le
raspunzator. vanza i pretul faca ca-
21. Verice paguba se va pete.
intmpla, averii nevarstni- 25. Nici odata nu e slo-
eului din fireasca, sau in- bod epitropul, sa vanza ne-
tamplatoare neaparatit pri- miscator lucru al sarmanu-
cina, este a nevrstnicului lui, decht numai la o mare
frti, numai cnd se va do- trebuintk dar i atunci cu
vedi c epitropul putand stirea Stapanirii. 3)
sa o apere, s'a lenevit. 26. Nibi odata nu e slo-
1) a) Epitropul sub legea Caragea dupa Iegea Caragea, era minor, nu
nu putea st, fact o instreinare, o obligt pe acesta, intru cat zestrea
tranzlatiune de bunuri imobile sau n'a fostprin stirea iautorizaiunea
si mobile, care se puteau conserva, tribunalului. Cas. I. 166 76.
nici st procede sau st acceadt In Tutorul, dupt legea Carageh,
mod valabil la o Imparteala a unui nu putet cheltul mat mult decat
patrimoniu, la care cumptratorul venitul minorului, afart de cazul
este minorul epitropisit de clansul cand se constatt et trebuinta a fost
fart autorizatiunea formala a just- neap-drat& i cheltueala nu.este mare
tiei. Cas. I. 236/80. In raport cu cauzele pentru care
b) Faptul tutorului de a consti- s'a facut. Cas. I. 80/77.
till fetei zestre Intreaga avere ra- 3) a) 1. Este neintemeiatt cererea,
ma st pe and mostenitorul de drept de revendicare candvanzarea imobi-

www.digibuc.ro
 TUTELA (ART. 27-32).

bod epitropul sA schimbe lui imprurnutAndu-i Mitro-

lucru nemiscAtor al sArma- poliei,episcopiilor,mAnAsti-
nului, lar de'l va schimbA rilor, iar de'i va imprurnutit.
srt se indatoreze rAspun- aiurea sA'i imprumute cu.
de cu toata paguba. zAlog indoit la pret..
27. Este slobod epitro- 31. Toate pricinile de
pul a schimbA tiganii dar judecatA ce se intAmplA sau
tot cu cercetarea judecAtii. spre ajutorul, sau imp o triva.
28. Vase de argint, sau nevArsticului, sA le caute
de aur, pietre scumpe, epitropul cu stirea i po-
orice sculA de pret scump a vata rudelor, sau a prive-
nevrAstnicului s nu -vAnzA ghietorului: iar de le va Cli-
epitropul, fat% decAt la o t el singur, si se va.
trebuintA, i cu stirea StA- nApAstu nevArstnicul, este
pAnirii. dator paguba.
29.. Epitropul nu poate 32. Fiind doi, sau multi
cumpArA lucrul celor ce irnpreunA epitropi, de li s'a.
sunt sub epitropia lui in c- orAnduit in dialA, sau dela
t vreme este epitrop. judecatA preste ce, i la ce
30. SA dea epitropul cu sA lie epitropi, atunci tie-
dobAndA banii nevrAstnicu- care dintr'insii, este dator
lului ce se revendica s'a facut diva, trib. competent a se incredinta de
incuviintarea Stapanirii, i pentru rnotivele ce au obligat pe mama de
neaparate trebuinte de a se plan a face vanzarea unui mobil al co-
datorli. piilor sal, a recunoscut acele mo-
2. Cand printr'un caz de forta ma- tive de legale. Cas. I. 411/67.
ora se constata ca a disparut do- Acest art. se aplica la tutela.
sarul in care se putek gas1 jurna- dativa. Nu se apnea la mama, tu-
lul de incuviintarea vanzarii, jude- toare privata, care poate vinde imo-
catorii instantelor de fond au tre- bilele pupilelor ei, destul sa se faca.
buit s recurga la orice fel de mij- vanzarea prin stirea Stapanirii
loace permise de lege din care sa s se constate de trib. necesitatea.
decluca ca a existat asemenea act. Cas. I. 49/70.
3. Sub imperiul legii Caragek van- senzul legii cuvantul de Stapa-
zarea imobilelor de minori nu se rure insemneaza o autoritate, alta
cerea s fie,prin licitatie public& ; decat judecatoria si de aceea
erg destursa se ohfone o expertiza Practica, autorizarea pentru vn-
in fata locului i aceea era adeva- zarea averii nemiscatoare a mino-
rata lui valoare. Cas. I. 382/84. rilor se da de ministerul justitiei
b) Sentinta care aproba apretui- prin care se facea, legalizarea van-
rea trebuintii ce a servit de baza zrilor in genere de mobile, Ina
la instrainarea imobilului unui mi- clupa promulgarea legii desfiintarii.
nor, intru cat nu violeaza nici o protimisului in anul 1840, legaliza-
lege, nu poate fi casabila. Cas. rea In genere de nemiscatoare a tre-
233/63. cut la trib. locale civile sau comer-
c) Epitropul fara stirea judecatii ciale impreuna si cu dreptul de a
nu poate vinde lucru nemiscator al face cercetarile clespre marea trebu-
nevarstnicului. Cas. II. 74/63. inta, and urmeaza a se vinde de epi-
d) Nu se violeaza acest art. cand tropi un imobil pupilar Cas.I. 116,69.

www.digibuc.ro
 DEPOZIT (ART. 1). 73:

pentru partea ce i s'a dat nu fie dator sii dea socotealk,

lui in seam, iar de sunt toti nici in vremea epitropiei
fra oseb ire ornduitipreste lui, nici dup. sfrsitul epi-
toata averea,atunci toti pen- tropiei s nu se asculte, ci
tru toate, si fiecare in parte epitropul asi dea negresit-
pentru toata sunt datori. ') socoteala.
33. De vor fi doi sau mai 38. Epitropul este slo-
multi impreun epitropi si bod A. se lase de epitropier
se vor prigoni intro dnsii, din pricina de b oal, in delun-
vrand sa fie fiecare singur gata, de btrnete, sau pen-
epitrop, atunci sit se proti- tru cautare de trebi, chiar
miseasca cel mai vrednic ale sale, ce nu se poate sa se-
prin stirea Stapanirii. lase, de slujb politiceasa
34. Priveghietorii de se si de eliltorie, ins cu sti-
vor orndui si ei epitropi pe- rea StiipAnirii.
ste oarecare deosebit par- 39.Conteneste epitropia:
te din toat epitropia epitro- Cand nevarstnicul sau
pilor, se indatoreaz si ei nevrstnica vor implini 25-
impreuna cu epitropii la de ani ai varstei lor;
aceasta. Cnd nevarstnicul sau
35,Mama fiind epitroap nevarstnica se vor invred-
a sarmanilor ei copii, de se nici de la Domnie de er-
va mrita al doilea Ong, a nu tarea varstei;
'si da socoteala epitropiei, Cnd se va mrit ne-
si pn a nu se orandui alt vrstnica ;
epitrop, atunci orice va fi Cand va muri cel ce-
ptimit sau va patimi ave- e sub epitropie
rea nevdrstnicului, e datoa- Cand se va ;As& epitro-
re si ea si brbatul de aldo- pul, din pricina de boalit
ilea a o raspunde. sau altele, cum mai sus (38)-
36. Mostenitorii epitro- CAP. XXII.
pului sunt datori la orice e
dator epitropul catre nevr- Pentru cele puse in pds-
stnic. trare sau depoziton.
37. Cand tatl nevrstni- bg
cului va orndui anume in 1. (Ind unul va da al--
diata, c, epitropul su, s tuia lucrul sal pstreze, a-
i) Cand pentru administratiunea bili solidari de Intreaga gestiune.-
averii unui minor sunt numiti mai Cas. I. 479 89.
multi tutori, daneii sunt responsa-
www.digibuc.ro
74 DEPOZIT (ART. 2-12I.

-tunci se numeste pus in dica lucru dat spre rafui-

pstrare sau depoziton. rea datoriei.
2. Punerea in pastrare 8. De se vor da in pas-
.este o tocmeala, adica unul trare bani cu tocmeala, sa
sit puie in pastrare, si al- se slujeasca pastratorul cu
tul sa pastreze. dansii, atunci orice vor pati
3 . Venice tocmealti se si mai inainte si dupa ce
va face intre pastator si se va sluji cu dansii, pa-
intre cel ce pune in pas- guba este a pastratorului
trare, pentru lucrul ce se fat% deosebire.
.da in pastrare, intoc mai tre- Pentru ca aceasta nu
buie sa se pazeasca. se mai socoteste pastrare
4. Pastrittorul se cade sa ci imprumutare.
ia aminte pentru cele puse 9. Pastratorul find ne-
in pastrare ca de chiar lu- varstnic sau nebun daca va
.crurile sale. pap ceva lucrul cel pus in
5. Veri ce stricliciune se pastrare si se va sminti, a-
Ira intampla depozitului din tunci pagu ha priveste la cel
viclesug sau din dovedita ce a dat lucrul in pastrare
lenevire sau din gresala pentru ca a ales acest fel
pastrtorului, stricaciunea de pastrator.
la el priveste. 10. Cand se va da lu-
6. lar ori ce va patimi crul in pastrare cu voie de
.din intamplare neaparata, a se sluji cu el, atunci nu-
priveste la cel ce a pus in mai, volnic este pastrato-
pastrare. rul sa se slujeasca cu el,
7.De se va da in pas- iar alta data nu.
trare lucrul, cu tocmeala 11. Cand lucrul cel pus
sal vanza pstratorul in pastrare se va cere de
-se popreasca pretul in so- eel ce 1-a pus, dator este
-coteala datoriei, atunci si pastratorul a'l da precum
inaintea vanzarii si dupa 1-a primit.
vanzare, ori ce va patimi ,, *i de va fi lucrul ro-
lucrul, si din orice pricina, ditor este dator si rodul,
Para deosebire, pagubeste bez numai cand se va le-
pastratorul, caci acel fel de ga impotriva.
lucru nu se mai numeste 12. De se va numi si lo-
.depoziton ci izbranire, a- cul in care sa se dea lu-

www.digibuc.ro
 DE E'OZIT (A RT. 13-2C . 75

crul pus in pastrare, sa se din cate poate sa ceara cel

urmeze dupa tocmealti. ce 1-a pus in ptistrare, ca,
13.CAnd se va vadi calu- le-a avut acoperite i pe-
crul cel dat in pastrare este cetluite; dar de'i va arata
de furat sau strain si se va mai intaiu pastratorului ce-
core de stapanul sau, este le ce pune in pastrare ate
dator pastratorul sa'l dea una: una, i apoi le va pe-
judecittii, ea de nu'l va da cetlui, atunci pastratorul
se invinovteste. este dator si el a le da cate
14. Cnd multi vor pune una: una.
in pastrare un lucru vor 18. De se va cere lucrul
cere, atunci pastratorul este cel pus in pastrare si nu se
(lator sa'l dea, find toti im- va da in vreme ce putea
preuna, ca de nu, se invi- sa se dea, atunci orice va
no vateste. pati lucrul, din vericare
15. Cnd multi vor pune pricina far deosebire, este
in pastrare lucrul deaval- dater pastratorul, pentruca
ma, cu asezamant ca sa poa- nu I-a dat cand i s'a cerut;
t pastratorul fiecaruia gtr numai cand se va arath
ce'l va cere, sau tuturor, cu dovada, cit atunci nu se
atunci sit urmeze dupa toc- putea da din pricina nea-
meala. parata.
16. Cand la doi insi se 19. and va vrea pastra-
va pune lucrul in pastrare, torul sa dea i inaintea so-
este dator fiecare rocului celui oranduit, de se
dea cand se va cere, va intamnla, lucrul cel pus
va da until dintr'insii in pastrare, este dator cel
cu lipsa decAta fast, dator ce l'a pus sal primeasca,
este si acel ce 1-a dat, afara numai de se aft si
celalalt pastrator lipsa lu- el impotriva, in vre-o intm-
crului. plare ca sa nu poata sa pri-
17, and se va da in pa- measca, iar pastratorul poa-
strare lucru acoperit si pe- te sag pastreze mai multa
cetluit, atunci pitstratorul vreme.
este dator a da lucrul cel 20. and pastratorul va
acoperit i pecetluit cum cheltui cevas de trebuinta
s'a dat, and i se va cere, spre paza sau hrana lucru-
Ara a mai fi dator altceva lui celui dat in pastrare, cel

www.digibuc.ro
'76 SECHESTRII (ART. 1-5); DONATIuNI (ART. 1 5).

ce l-a dat in pastrare, e da- torul e dator sa dea lucrul

tor cheltueala.
21. Cnd va muri pastra-
torul, mostenitorii lui sunt
datori lucrul cel dat in pas-
trare, cu toate dreptkile
lui.
CAP XXIII.
Pentru secvestru.
i rodul, de va avea.
5.In scurt, cte am legiuit
pentru depoziton (3, 4, 5, 6,
9, 12, 13, 16, 17, 18, 19, 20.
21), toate le legiuim si
pentru secvestru.
PARTEA A PATRA
CAP. I.

1. Seceystru este un f el Pentru daruri. 2)

de depoziton, cnd doi insi
sau multi pun cu multa- 1. Darurile sunt ori lucru-
mita lar un lucru de pri- ri, ori folosuri de lueruri.
aonire la un al treil ea obraz 2. Se fac daruri i pe vre-
in pristrare, ce se zice, pas- mea de acum i pe vremea
trkor, ca al pazeasca yiitoare.
dea aceluia ce se va 3. Se fac daruri i cu le-
dovedi sttipan al lucrului. gatura 1 fara leg-aura.
2. Pana a nu se doved 4. Pana a nu da darul,,
eine e stpanul lucrului pas- poate sa se leo.e orice lega-
trtorul nu poate dea tura, iar dupa dare nu.
nici unuia din cei ce'l pun 5. Orice va darui barba-
in pastrare. tul in viata femeii sale du-
3. De se va tocmi si alt- pa nunta i femeia barbatu-
eevas intre cei ce pun in lui sau, se socoteste impru-
pastrare i intre pa'stratori, mutare iar nu dar.
sa urmeaza tocmeala. 55
Pentruca de se va lasit
4. Dupa ce se va dovedi sa daruiasca unul altuia
stapanul lucrului celui pus cu desvarsita stapnire se.
in pastrare, atunci pastra- poate din dragoste asi da-
1) Dupa legea Car. simpla trecere la tribunalul locului inzobilului, ur-
In registrul de popriri nu constitue nulndu-se aceleasi formalitti ca
o sarcin'a de natura ca s9 fte opo- /a rns-drils de bundeoie. (2 Itinuarie-
zabil unei a treia persoane Cas. 1848, No. 45).
I. 94/80. 3) Dispozitiunile art. 752 si 941. C.
2) 0 circutard a Departumentului civ. relative la raport si reductibi-
Dreptafii socotind ed donaria e un litatea donatiunilor nu sunt apli-
act de instrdinare pria care se sir& cabile la darurile petrecute sub im-
rnutd proprietatea, ordond ca actele periul cod. Car., care nu prevedek
de donqiune de imobile s se inscrie asemenea dispozitiuni.Cas. I. 335/81_

www.digibuc.ro
 DONATIUNI PENTRTJ CA.SATORIE (ART. 1-5). 77

ruiascrt Wan', averea unul CAP. II.

altuia $i la urmrt intampln- Pentru darurile dina-
du-se a se desparti saramaie intea nun(ii.
saraci, i iara$ se poate a- .
valid ori barbatul, ori fe- 1. Mara din darurile de
meia datornici sit daruiascrt la logodna. orice va darui
unul altuia totdeauna, barbatul femeii sale inain-
prurnutatorii sit ramaie pa- tea nut-4H, se chiarna dar
gubasi. dinaintea nunii. 2)
. 2.Vericurni verice se va
6. Dupil ce se va da darul,
nu se mai cereinapoi, afara aez inaintea nuntii pentru
numai: daruri dinaintea nuntii, a-
1. De va fi dat darul cu cea, toemealrt sa se prtzeasert
leg:aura, $i cel ce l'a luat nu intocmai.
va urmit legaturii. 3. De se va frtgiadui de
2. De va necinsti barbat dar dinaintea
darului pe drtruitor, $i nu se va numi ce, i cat,
sau de'l va prigubi sau de va este dator. 4)
cugeth in fapt ru asupra-i 4. Cnd inaintea nunOi
cu part nedreapta. 1) nu se va da, sau nu se va
7. Darul cel necinstit, nu frtgadui dar dinaintea nun-
se cere nici odata inapoi tii,dupa nunta sa nu se ceara.
necunoscrttor $i cunoscator 5. Orice dar dinnaintea
de se va artta obrazul cel nuntii va darui nevarstnic
necinstit. se primeste.
1) Cauza de revocare a unei do. 3) Sub imperiul legiuirii Car, da-
natiuni determinata de acest art. rurile facute intre soti, (in specie de
hind o chestiune de fapt, judectorul femeie catre barbat) Inaintea Casa-
fondului nu violeaza precitatul art. toriei erau permise. Cas. I. 388/95.
.cand defineste In ce consta ingrati- 4) a) Intru cat nu s'a uzat de toate
tudinea donatarului. Cas. 1. 104/69. miiloacele de dovedire, nu se poate
b) Este neintemeiat mijlocul de respinge o pretentiune pe baza ace-
.casare care se bazeaza pe Intreru- stui art. Cas. I. 138 65.
perea prescriptiunii din cauza de b) Sub imperiul cod. Car., pose-
minoritate, cand cel ce invoaca a- siunea era deosebit de proprietate.
.ceasta cauz nu probeaza ca ea a Desi anume nu erau prevazute, ac-
.existat Inaintea Implinirii celor ze- tiunile posesorii existau In ceea-
ce ani ai prescriptiunii de buna cre- ce priveste intentarea kr, nu erau
4.1inta. Cas. I. 35177. supuse la nici un termen.
Darul dinaintea nuntii nu are Probarea actiunilor posesorii de
drept de preferinta asupra crean- sub cod. Car, este lasata la suverana
telor ipotecare, cand in actul consti- apreciere magistratilor, fara sa se
tutiv al ipotecii nu s'a inserat o aplice regulele dela hotarnicii, care
clauza speciala pentru preferinta suntniste actiuni petitoriii. Cas. I.
acelui dal% Cas. 1. 60/70. 215/82.

www.digibuc.ro
78 SUCCESIIINI (ART. 1).

6. Cnd nu se va face nun- brbatului impotriva vietii

t, darurile dinaintea nuntii sotiei sale, sau pentruch are
se intorc inapoi. 1 Vitoare i celelalte (vezipen-
7, Dupa nunti darurile tru castorie list 43) atunci
dela logodna firWe urmea- darul dinaintea nuntii r-
za oranduielii darurilor di- mane al muierii i de n'au
naintea nuntii i cate legiu- copii 11 stpAnete ea deg,-
im pentru darurile dinain- vitrit, iar de au copii este al
tea nuntii, ace1ea0 intele- lor i ea numai cu rodul se
gem i pentru ale logodnei. folosete.
8. Darurile dinaintea 11. De se va nitwit& fe-
nuntii ca i zestrea nici se meia in anul jalii s piarzli.
instraineaza, nici se zaloge- darul dinaintea nuntii, i de,
te, afara numai la cAte in- va aye& copii srt fie al lor; iar
tamplari i cum se zaloge- de nu, srt fie al motenitori-
te zestrea i se instrainea- lor brbatului.
za, i cnd barbatul are da- 12.CAnd brbatul va mu-
torie dinaintea nuntii i nu ri i nu se vamAritmuierea,
i se ajunge celalalt avut al sau se va mrit dupa anul
lui ca sa se plateasca. jalii, atunci de va avea co-
9. Cnd se va desface pii, darurile dinaintea nun-
casatoria pentru cugetarea tii sa fie ale copiilor, avand.
muierii,impotriva vietii br- ea folosul acelor daruri, iar
batului, sau pentru prea de nu are i brbatul n'are
curvia ei (vezi pentru casa- datorie dinaintea nuntii, (8
torie listul 43) atunci darul sa le stApaneasca cu des-
cel dinaintea nuntii se in- vArit stapAnire.
toarce intreg brbatului i CAP. III.
de nu vor aveA co.pii il stapa- Pentru mostenire sau
nete desavArOt; iar de vor clironornie.
axe& este al copiilor, i el ia .
numai rodul. 1. Motenire este primi-
10. Cnd se va desface rea unui viu, a dreptktilor
chstoria pentru cugetarea unui mort, caruia ii sunt d-
4 Sub imperiul legiuirii Car., un flincltrecuteinteun registru special,
act dotal nu se cereh, a .11 transcris al Ministerului Justitiei, si semnate,
In registre cAnd erb, fcut Intre sa.- chiar de parti, copille dup9, danseler
teni, fata chiar de cei de al treilea. asimilindu-se cu originalul fac pro-
Cas. I. 668 90. w, in justitie. Cas. I. 126 81.
b) Actele dotale dupa, Regulament, c) Sub imperiul cod. Car., actele,

www.digibuc.ro
 SUCCESIONI (ART. 2-10). 79'

ruite dupa pravila, fara de voieste a se face mosteni-

diata sau cu diata. tor sau nu.
2. Dreptatile mortului ce 7. In diastima chibzui-
se mostenesc sunt : rii de sase luni sa se o-
1. Toata averea lui, afara randuiasca de judecata e-
din boierii, din privilegiile pitrop pe averea mortuluir
persoanei sale si afara din ca sa caute sa nu se risi-
pedeapsa pentru vinile per- peasca. 2)
soanei sale; 8. Are voie mostenitorul
2. Toate datoriile lui; s ceara dela judecata e-
3. Toate tocmelile lui du- pitrop pe averea mortului, .

pa care, ori el este altora cu catastih, care sa i se dea

cevas indatorat, ori alii lui; lui, ca sa'si ia seama.
4. Ori ce pricing, de ju- 9. Cnd mostenitorul es-
decata politiceasca. te nevarstnic, epitropul sau
3. Diata se zice cartea ruda cea mai de aproape,
prin care orndueiste mor- prin stirea judecatii, se cade
tul cine sari fie mostenitor. a face chitzuire de trebue-
4. Mostenitor este obra- sa primeasca sau nu ne-
zul la carele trec toate a- vrstnicul mostenirea.
cele drepturi (2) ale mor- 10/ Cel ce va primi o-
tului. data si se va numi mos-
5. Cel ce nu voieste, cu tenitor sau chibzuindu-se
sila mostenitor nu se face.1) in zisul soroc (6) sau nu,
6. SA aibe voie mosteni- acela nu poate sil se mai
torul, cerand dela judecata lepede de mostenire, ci 'A-
soroc de 6 luni, s'a cerce- malie bun mostenitor.
teze averea mortului si da- Inca i cel ce ne numin-
toriile, ca ia seama de du-se mostenitor, va urma
de clonatiuni nu erau supuse tran- mepului de sase luni, pentru pri--
scriptiunii precum cere legea noua; mirea mostenirii, nu poate fl re-
singura legalizare a actului de trib. fuzat de care trib. desl mosteni-
respectiv era suficienta pentru va- torul tot In intrul aceluias terrnen
liditatea lui. Cas. I. 420/83. declarase ca nu primeste. Dispu-
1) 1. Creditorul este in drept sa nand in altfel, trib. violeaza, art. de
exercite drepturile de mostenire fata. Cas. I. 323 66.
ale debitorului sau. Curtea motiveaza deciziunea sa
2. Cand debitorul nu a renuntat and constata ea advocatul uneia
la mostenirea deschisa In favoarea din parti a cerut ca clientul sau
sa, nu este cazul sa se constate sa nu fie obligat la plata ca erede
nici insolvabilitatea debitorului, ci ca administrator, respingand a-
nici existenta prejuditiului. Cas. I. ceasta cerere pentru neconforma--
431/87. Tea au art. de fav. Cas. I. 23 71.
2) Declaratiile facute in Intrul ter-

www.digibuc.ro
.80 SUCCESIUNI (ART. 1 1-151.

.ca un mostenitor,(pltind a- Se impart rudele:

.dic datoriile mortului, sau rude din sus, din jos, si de
vnznd din averea lui alturea.
celelalte), rmne i acela Rude din jos sunt co-
bun mostenitor, si nu se piii nepotii, strnepotii si
mai poate lepd. 2)
11. Nevarstnicul de se va Rucle din sus sunt
nurni mostenitor cu strmosii
judecAtii prin epitrop,
rmne mostenitor si nu se Rude de alturea sunt
mai poate lepd de mo-- fratii, unchii, nepotii, verii
tenire. ceilalti. 1)
12. Mostenitorul nu este 15. Toate rudele moste-
zslobod, o parte din averea nesc pn, la a 6-a spitil a
mortului st mosteneasc rudeniei.
alta nu, ci ori toat ori ni- Spitil a rudeniei zicern
mic. rndul obrazelor, la care
13. Copiii sunt slobozi st tree averile mortilor, du-
primeascit numai mosteni- prt figura 7.
rea mamei si a tatlui nu, 5) Fie 7 obrazul ce se mo--
de nu le e de folos, sau a teneste, fiul lui este intia
tatlui numai si a mamei spit, nepotul lui este a doua
,nu. spi si de rnd cei din jos.
MoVenire far& diatei ,,i iars tatAl lui 7, in-
- tia spit,mosul su a doua
diat mostenesc si drept de rnd cei din sus.
rudele. i iars fratele lui 7,
2) a) Aplicatiunea acestui art, se nulitatea de care dansul aavut cu.
rapoarta la chestiuni de fapt, adica, noctinta, 0, In asemenea caz, a-
cand o persoana face fapte de mo- precierea Imprejurarilor ce stabi-
tenire ci legiuitorul a lsat apre- lesc ca motenitorul a avut cunoc-
..cierea ci constatarea unor aseme- tint de vitiile testamentului
fapte judecatorului de fond, ca dansul voluntar a executatacel
.care este suveran a constatb, ca testament, este o chestiune de fapt
moctenitorul prin modal intrarii de atributul suveran al judecato-
sale In posesiunea averii mo0eni- rilor fondului. Cas. I. 591/97.
tului 0 a dispozitiunilor ce a ra. 1) Chiar daca s'ar admite ca hri-
-cut, a savar0t fapte de moOenitor. zisul femeii, recunoscut de legea
Cas. I. 94/65. Caragek, e un drept real 0 ca acest
b) _Mat In codul Caragea cat 0 In drept, decurgand de la lege, n'ar ti
legiuirea actualti, executarea vo- supus transcriptiunii ceruta de art.
luntara de catre mostenitor a unui 722, pr. civ. pentru conservarea lui,
testament nul pentrh vitii de for- totuci consecintarecunoacterii unui
moltenitorului dreptul asemenea drept nu ar putek fi alta
-de a mai invoch, dupa executare, cleat aceea de a face sa treaca

www.digibuc.ro
 6
al 4-lea strAmos (Vezi pag. &).-
strAmoasA

5
al 3-lea strAmos
strAmottsli

6 4 6

al 3-lea u chili al 2-/ea griffin)* a 3-a inlitusit

mare strilmoastt mare

r, 3 5
al 2-lea nuehlu strAmoi, strA- a 2-a mittusIt
mare mast( mare

6 4 2 4 6
An, Melt de al 2-lea nuthlu mare mos, moasA Infitusli mare fiu, Ma, de a 2-a
unehlu mare instuif. mare
5 3 1 a 5
fiu, flleA de unship nneldu despre tatlt, matnit rolling despre du, 11,1c1 de mk-
mare lath sau despre tatit stm despre toll/ mare
mama tnamS
6 4 2 2 4 0
nepot, Dept:0bl
de uuchtu mare
flu, fitcs de
unchlu
frate 7 sort( fiu ifliel de
rtu,
nepot, nepontA
de rnittulA mare

s s 1 3 5
nepot, nepoatA flu, Ate/ de fiu, Moil litt ilIell de stranepot, M.hl .
de uneldu frate nepoatA de
mAtusil
6 4 2 4 6
strAnepot, stet- nepot, nepoatti nepot, nepoatit Depot, nepoatA strAnepot, shil-
nepoatA de de frate de soil nepoatat de
unehtu matusa
5 s 5
strAnepot, strlt- strAnepot, stra- strAnepot, stet-
nepoatit de frate nepoatit nepoata de sortt
e 4
II
al 2-lea strtnepot, al 2-lea strAnepot, al 2-lea StrAnepot,_
strilnepoata strAnepoatit stritnepoatA
de frate de sord
5
al 8-lea strAnepot,
strAnepoata

6
al 4-lea stritnepot,
strAnepoatA

www.digibuc.ro
 SUCCESIUNI (ART. 16 17). 81

doua spith, pentru eh ta- zestrate, atunci mostenesc

(prin care el se ru- ele deopotriv una cu
neste cu fratele shu), este 6. anil afarrt din copiii
spita for cei vii au si nepoti de fiu,
Iars vrtrul lui 7 spita se chiam i acestia la mo-
a patra, pentru o tanl lui stenire i mostenesc dim-
este spita inthia, mosul preun cu unchii lor, par-
a doua, unchiul a treia, vh- tea ce se cadea s moste-
rul a patra si de Mild cei neasch tathl lor de tri.
de alitturea. 7. Cnd, ne avhnd feciori
16. Rudele cele din jos in viath, au nepoti din fe-
se protimisesc de cele din ciori si din fete, atunci ne-
sus la mostenire si cele din potii cei din feciori, deprJ
sus de cele de alaturea. teaza pe nepotii cei din fete
(precum se cadeh sh depr-
Budele de jos. teze i feciorii de trih, pe
17. 1. Child mortului nu'i fete de trilih), i mostenesc
trhieste muierea sau moar- pe obrazul phrintilor lor.
tei bhrbatul, si au numai un LuAnd adich fiecare fa-
copil, atuncea mosteneste milie partea ce se cuveni
copilul. srt ia tathl lor de trih.
2. Chnd au numai feciori, 8. Child au nepoti din
mostenese feciorii deopo- fete numai, aceia numaimo-
triv fiecare. stenesc de cash.
3. Chnd au feciori si fete, 9. De le tresc tata
numai feciorii mostenesc mama, si au si nepoti de
deopotrivh, i pe fete, de vor copii, nepotii aceia opresc
neinzestrate, datori sunt din mostenire pe tath si ma-
sh le inzestreze i sh le ch- mrt, duph cum trebuih sh-i
siltoreasca. opreasch i phrintii lor de
4. Child au fete neinzes- ar fi trit.
trate i inzestrate, numai Asemenea urmeazil
eele neinzestrate moste- chnd in loc de tath sau de
nesc deopotriv fiecare. mamh, are mortul ori moar-
5. Chnd au numai fete in- ta mosi, sau moash, i ce-
Ynobilui succesiunii In mkna ori ck- su5ite In intregul lor de fostul pro-
rui achizitor cu sarcina respectrii prietar, din cari n'a plktit couzu-
din parte-i a acestui drept numai fructuarului hrizistului partea cu-
pentru viitor, iar nu si pentru ve- venit lui. Cas. I. 674 91.
percepute In trecut si in-
Ion Palade. 6
www.digibuc.ro
$2 RUCCESIUNI (ART. 17).

rsde din suA ase- Iar de se va intarnpla.

menea. In urma mortii unuia din
10. Qopiii vitregi de WA, parinti peste trei ani, sit
mptenw pe mama, deo- traiasca copiii, i dupa acea
potriva, i pe tata fiecare vreme s moara, copilul,
deosebi pe al sat'. ins partea barbateascrtmai
11. Can d mortului itrtie- nainte de al patruspreze-
te muierea i are copii cu celea an al varstei sale, iar
dnsa, sau moartei ii traie- partea femeiasca mai 'Ma-
te barbatul ei are copii cu into de al doisprezecelea
dansul, atunci copiii, su- an al varstei sale, atunci pa-
fletul mortului sau al moar- rintele ce va fi viu s ia a
tei, i sotia cea vie, mo-- treia parte a sufletului in
tenesc deopotrivit averea bani gata; iar de vor mud.
dupa cum mai jos se a- copiii Inaintea mplinirii a
rata. trei an i, dupa moarteaunuia
Adica copiii tei iau par- din obrazele printilor, a-
lor, pe care sunt stapni tunci obrazul dintre parinti
desavarit, luand asupra lor ce este viu, de va facut chel-
i partea sufletului, pentru tuieli pentru ngropare i
cheltuielile ingroparii, i pomeniri s arate socuteala
a pomenirilor mortului sau catre clironomi (vezi par-
moartei, iar sotia cea vie tea 3, dela 18) i clironomii
are numai hrizis, adica folo- sal plateasca cat va fi chel-
sul 'Arta slie. tuit. 1)
a) Sub vechea legiuire Caragek, e atribuit surorii, ca un act nul
cnd tatal a lsat copii de ambele inexistent pentru lipsti, de cauza,
eexe, numai copiii de partea brba- Cas. 1. 703 901.
teascA aveau dreptul si mozteneas- c) Daca cererea de nulitate a.
ca averea, iar nu qi fetele. Cas. I. ImpArtelii pe motiv cA nu s'ar fl
474 94. deplinit formele prevazute pentru.
b) DUP codul Caragea, and de- minori nu s'a invocat inaintea in-
functul lasa feciori zi fete, numai stantei de fond, ea nu se poate pro-
feciorii moeteneau,Insa aceztia erau pune pentru prima oara In casa-
obligati, and aveau sor nelnzes- tiune. Cas. I. 703 901.
trata, sA o Inzestreze din avutul d) Duff.. legea Caragea, dreptul de
Prin urmare sora avand un moqtenire Rind numai al baietilor
drept in averea parinteasa, l daca acetia aveau Indatorirea nu numai
fratii in executarea obligatiunii lor de a mrita pe surorilelor, ci gi de-
convin a atribul surorii, la Impar- a le Inzestra i aceast Indatorire
teala ce s'ar face averii parintezti, se transmitea i asupra motenito-
o portiune in natal% In acea avere, rilor fratilor carimoteneau averea
participarea ei In acest caz la acett, lor. Cas. I. 83 77.
ImpfirtealA nu poate fi privitA ca, con- e) Legea Caragek, deprtand dela
trarie legii, nici actril de Imprteal moltenire pe fete, a pus Indatorire
prin care o parte din aceasta avere printilor, fratilor qi motenitorilor

www.digibuc.ro
 $1.TCCESIUNI (ART. 18). 83

Rude de sus. 3, Cnd va muri copilul

18. I,. Cnd, va muri co- parte barbtteasct mai ina-
pilul frii de mostenitor, in- inte de al patrusprezecelea
sapartea lArbtteasc dupit an al vArstei sale, iar parte
al, patrusprezecelea an al femeiasca mai inainte de
vArstei sale, iar partea fe- doiSprezece ani ai vArstei
meiasa d.up al doispreze- sale, ori inaintea morlii u-
celea an, atunci II mostene- nuia d.in parintii sill., sau du-
stetatal s imam a deop.otriv4. pruneartea acelui prtrinte, si
, (Ind multe din cele alt copil nu va mai ramneA,
de sus rude traiesc, dupA atunci periusia acelui Orin,
moartea vre-unuia din cei te, st se facttreiparti, din ca-
din jos e)en;ate mostenitor, re o parte sit o mosteneasca,
atunci Coliniai de aproape obrazul cel viu dintre pil-
la spit se protimisesc la rin0 cu desilvArsit stpa-
mostenire, din cei mai de- fire, inst in bani gata, alit
prtgi. parte sa o mosteneasct ru-
Cum am zice tatti,1 nu- dele cele de sus ale Orin-
7)
mai, sau mama numai, sau telui celui mort sau frati nu-
amndoi impreun5, de trt- mai (de vor lipsi rude de
iesc, se hotimisesc din mo- sus) iar cealaltrt a treia parte
si, simosul din strAmosi si s5, o rnosteneascil sulletul
celelalte. copilului celui mort, care
acestora ca sh, le mrite si di le In- renuntat la mogtenirea lui, iar nu
zestreze dupfi pozitia familiei. Cas. ch a acceptat succesiunea. Cas. I.
I. 84 77. 46 85.
j) DUO, legea Caragea numai fe- j) Fratii dupa legea Car. erau da-
ciorii aveau dreptul deopotriv la tort shchsfitoreasca gi sh Inzestreze
mostenirea averei phrintestii cu o- pe surorile lor neinzestrate. Obliga-
bligatiunea de a Inzestra pe surori tiunea aceasta nu trece si la moste-
la chstoris. Cas. I. 68 902. nitorii fratilor. Cas. I. 87 79.
g), Dui) a legea Caragek, fetele a- k Conform legii Car. fratii, dupii,
vnd numaidreptul de a ii Inzestrate moartea parintilor sunt datori sh
iar badetii de mostenitori al averii Inzestreze pe surorile lor neinze -
pirintilor decedati, numai acegtia strata chiar nahritate de ar fl, gi ca
puteau sii ridice contestatiuni la din pronrinl lor avut. Cas. I. 73 79.
executare, iar nu si fetele. Cas. I: I) Actiunea surorilor contra fra-
175 85. tildr, pentru a id dotate, este o ac-
h) Codul Carageh recunosteh nu- tiune general& de lege pocare fetele
mai bastilor dreptul la mogtenirea o pot exercita la timpul mritisului.
parintelui lor nu si fetelor,.chnd erau Cvantul acestor dote din avutul ph-
si 13aieti gi fetej si In acest caz daca rintesc este lsat In aprecierea fra-
fetele nu erau Inzestrate, fratii erau tilor si judechtorilor. Cas. I. 84 71.
datori 9, le Inzestr si mritit. Cas. in)D uph loges Caragea numai Wade-
I. 286 94. tii au drept la succesiunea parin-
i) Succesibilul apucat A platea- tilor cu obligatiunea asuprh-le de a
sal datorlile autorului sha. ca sh fie Inzestra.pe surori, deoarece acestea
scutit, trebuie sa dovedeasch, ch. a nu au asemenea drept. Cas. I. 23 83

www.digibuc.ro
84 SUCCESIIINI (ART. 19).

parte srt o ia tot acele rude moOenitori, au frati vitregi,

ale pilrintelui celui mort, nepoti de frati sau de su-
pentru cheltueala ingroprt- rori buni, atunci nepotii o-
rii i a pomenirilor. presc dela moOenire pe
Iar cAnd nu vor tri nici fratii vitregi, duprt cum tre-
21

rude de sus nici frati ai p- bui srei opreascrt i tatrd

rintelui celui mort, atunci sau mama lor de trrtia.
obrazul dintre pArinti care 6. Cnd vre-un frate sau
trrtiete, s moteneasc pe vre-o sorrt murind far% de
parintele cel mort al co pi- moOenitori, n'au nici frati,
lului, i rudele de algturea sau surori buni, nici nepoti
ale parintelui celui mort din frati sau din surori buni,
pturrt la a patra spit s6, aibrt atunci fratii i surorile coi
pronomion a rriscurnprtrit, vitregi, buni de tat'', sau de
de vor voi, numai cminul mama, moOenesc deopo-
neamului lor, de va fi.
g. 7. Dupa cum copiii frati-
Rudele de alcituri. lor buni,moOenesc dimpre-
19 .1.Mortul care n'are ru- unri cu unchii sau cu miltu-
de din jos i din sus,se mote- vele pe unchiul cel bun, sau
nete de rudele de alaturea. pe mrdup. (5) a0, i copiii
2. Fratii i surorile se pro- fratilor vitregi moOenesc
timisesc la moOenire dintre pe unchiul cel vitregsau pe
toti lAtura0i. matu$, dimpreun cu un-
3. Fratii cei buni se proti- chii vitregi sau mittu,ele.
misesc la motenire din cei 8. Pravila ce chiamrt co-
vitregi. piii fratilor celor morti ca
4. De va muri vreun frate, sit moOeneasca dim preunrt
sau vre-o sor frir de mo-- cu unchii, nu se intinde i la
tenitori, i au frati sau su- rudele de alrtturea cele mai
rori, i nepoti de frati, a- deprtte; ci dup5, fratii
tunci dimpreunrt cu nepotii de frati, toti ceilalti
moOenesc i nepotii partea 15turmi, motenese dupa
tatlui lor sau a mamei lor, spita rudeniei, protirnisin-
ce se aide& sa o ia de traia. du-se totdeauna cei mai de
5. CAnd vreun frate sau aproape din cei mdi de de-
vre-o sorrt murind frtra de parte. 1)
I) a) Mild mortului nu'i amine alaturea, nu se poate argu mentA din
rude de jos sau de sus ci numai de
art. 17 spre a regula mostenirea ;

www.digibuc.ro
 succusum (ART. 20 23).

. 22.1. Copiii de suflet, ori

20. La mostenirea carni- rude de vor l, ori straini,
nurilor totdeauna, ori din mostenesc pe parintii lor
sus rude de vor fi mosteni- cei sufletesti, dupa cum si
tori, ori din jos, ori de ala- copiii cei adevarati far de
turea se protisimeste par- diata, intocmai.
tea 1;tirbateasca platind cu 1. Copiii de suflet, nu mo-
bani la partea fern eiasca, stenesc dupacuvantul iote-
analogon ce li se face sa ia ziei, alte rude, dintiale su-
din mostenirea caminuri- fletestilor lor parinti, nici
lor. ') din sus, nici din jos, nici de
. alaturea.
21. Copilul din curvie, 3. Parintdi cei sufletesti,
fara diata nu mosteneste ori rude,ori straini de vor fi,
pe tatal i rudele sale din child dupit moartea copilu-
sus, nici fatal sau pe dansul lui de suflet traiesc parintii
pe rudele lui din jos, dici lui cei firesti, mostenesc
nici el nu e stiut for, nici dimpreunit cu dnsii deo-
ei, lui. potriva pe copilul de suflet,
" Cop ilul din curvie mos- dar cnd nu traiesc, 11 mos-
teneste fara diata, pe mama tenese
unchii despre mama 4. Printii sufletesti nu
sa i pe moasa despre ma- mostenesc cu cuvAm tul io-
rna sa, i unchii, moasa teziei, alte rude ale copiilor
marna pe el, pentruch impo- lor de suflet.
triva el este cunoscut de
ei de dnsul. 2) 23. Cnd harbatul cu m u-
In asemenea caz se aplicg numai Cconin se Eice, molie (WO care
art, de fat5, care nu face nici o dis- se nioneste neaniul.
tinctie intre colaterali de acelae 2 1. Vispozitiunile din Cod. civ, ,
grad de rudenie. Cas. 1. 9 74. actual privitoare la z9gularea drop-
b) VioleazA acest art. trib, care tului de succesiune a copilului na-
constattind Inrudirea pretendentu- tural i5i au origina in vechea le-
lui ei drepturile sale la moetenirea giuire Car.
averii unei rude svAreit din viatA, 2. Copilul natural are drept de
averea nu aceluia ce posedi tit- moetenire in averea fratelui 51 su-
lul incontestabil, ci unei alte per- rorii sale de mama, deel legea nu,
soane care vine cu un testament spune expres aceasta, caci atAt dis-
pus in chestiune ei factind un obiect pozitiunile din art, de fat, cat ei
de judecatA. Cas. L 88 65. clispozitiunile art. 667 din Cod. civ.,
Fratii primari cari vin In con- actual, care vorbesc de moetenirea
curs cu trei frati uterini, au clrep- copilului natural, nu aunt restric-
tul, chiar trgind ambil printi, la tive.
o a patra parte din averea de suc- 8. Principiul reciprocitatil, In ma-
cesiune plus 1 16 din totala avere. terie de succesiune, existit ei ln pri
Cas. I. 480 87. vinta ccriilor naturali. Cas. I. 44 3
www.digibuc.ro
86 SUCCESIUNI (ART. 24-26).

ierea trtfind 10 ani i nefa- Moqtenire cu diatcl.

and copii, va muri unul din .
obraze si nu va ava copii 25. Mostenese i rudele
din altrt asittorie mai dina- strinii, cu diat.
inte, atunci obrazul cel viu, 26. Diata s se facA, in-
mosteneste frtr de diatA, a scris, iscAlind-o cel ce o face
sasea parte din avutul lui, mrturisind-o cu isclitu-
jar ceala1tt avere rudele rasai arhiereul locului sau
1 ui. judeatorii, sautrei martori
Cnd brbatul cel mort cari s fi vzut, sau s fi au-
n'are rude. nici de sus, nici zit dela cel ce a fcut
de jos, nici de alrtturea, II a este a sa.
mosteneste frog, de diat so- Cnd cel ce face diatrt,
tia sa, i pe sotie, de nu va nu vrea ca s stie martorii
ava rude de sus si de jos cele scrise in diat, este slo-
de alrtturea, o mosteneite fit- bod strAngand-o, sau pecet-
rt de diatA sotul ei. luind-o, s o dea s o iscrt-
lease pe din afarkspuindu-
le numai a este diata sa.
24. Cand mortul dare lar de va fi scris diata
nici rude, nici nevast, sau de tot cu mAna celui ce a
moarta, nicl rude, nici bar- fitcut-o, atunci i far& de
bat, se mosteneste fr de martori s aib tarie intoc-
diat d rutia milelor. mai cu cea mrturisita.
1) a) 0 diatA cand nu este mArtu- nituri i adeverirea a trei martori
risitil de arhiereul loculut, sau de care BA fi vizut sau si fl auzit del.,
judeatorie, catA sA fle cel putin de cel care a fAeut diata, eft, este a sa.
trei martori eari si fi vzut sau sa Cas. I. 391 87.
fl auzit, dela cel ce a fieut-o ci este d) La un testament olograf, nu se
a ea. Cas. II. 121 61. ceremartori spre a constati coprin-
b) Prin conditiunea ce legea Car. derea lui. Cas. I. 40 63.
cere pentru validitatea testamen- Pentru ea testamentul unei per-
telor, nu se lntelege ci testamentul soane care nu stie carte sit fie va-
sfi contini mentiunea din partea labil dupi legea Car. trebue ea el
c. 5. au vizut sau auzit de BA fle pecetluit cu pecetea testato-
. testator ci testamentul este al
7(:artorilor rului si adeverit de trei martori
sau; este destul ea testatorul si de- stiutori de carte, care si fl vAzut
elare in testamentul sAn ei l'a fA- sau si fi auzit dela cel ce a faeut
eut In de fatAcu martoril care sem- testamentul CA este al eau. In ceea
neazi, ca cerintele legii sit fle In- ce priveste pecetea, ea se putei In-
deplinite si partea care ataci tes- locul in mod valabil prin punere de
deget, Intru cat condica Car, nu a
tamentul n'are decal sA ceariascul-
oprit aceasta.
tare& martorilor, confoim art. 19 de
la partea VI cap. Il din zisa lege.Cind instanta de fond constati
Cas. I. 557 91. ci testatorul a iseilit prin punere
de deget i ci testamentul a lost
o) Este nul testamentul sub legea
Car, care nu avei, pe l5ng sem- adeverit de trel martori stiutori de

www.digibuc.ro
 SUCCESIUNI (ART. 27-32). 87
27. Nimenea s5, nu fie CA se protimisete acesta
volnic stei fac diat5, mai dupa pravill, din rudele ei
inainte de douzeci de ani din sus.
ai vrstei sale. 1) 31. Cine nu are rude din
28. Cel ce face diath tre jos, i are pArin0 i rude
bue s aib mintea intreaga. din sus, nu este slobod s
De aceea : lase motenitori in
Nebunii i cei zmintiti rude de alturea, di rude-
la minte, nu pot fad, le din sus se protimisesc
diath. dupa pravilA din rudele de
29. Cel ce are copii i ru- alturea (16).
de din jos, nu este slobod 32. Cnd cinev, ne a-
s lase motenitori in diatrt -and rude de sus i de jos,
rude din sus. are de alturea, slobod este
Pentruca rudele din srt lase motenitor pe care
jos se protimisesc,dup pra- va voi sau din
vi 14' din cele din sus (16). cei strAini pe cel cinstit, sau
30. Mama care are co- pe muierea sa, i muierea
pil din curvie, nu este slo- pe barbatul
boda sA'i lase in diat, mo- lnsrt s se insemneze
tenitori pe rudele din sus. c vericare sor se va in-
carte, ea face o constatare de fapt,vorbette In a trela persoani; con-
care scapa controlului Curtii supra.ditiunile esentiale de observat la
me. Cas. I. 80 900. testamente s'au prescris anume a-
/) Sub imperiul legel Car. nu era,tat de legea Caragea cat si de le-
oprit ca un testator sIt'si trimit gea noua. Cas. I. 88 86.
testamentul sau la trib. pentru a j Sub imperiul legii Caragea era
11 legalizat, printr'un vechil cu pro- valabil testarnentul facut de un orn
curl legalizata, de comisie care avek care nu FAO, carte dacA subscrie-
sa declare ca testamentul este al rea sa prin punere de deget era a-
mandatarului sau. Cas. I. 245 80. deveritil de scrlitor 6i de trei mar-
9) Bub legiuirea Dar., testamen- tori. Cas. I. 178 83.
tele celor ce nu stiau carte erau va- k) Testamentul autentic, sub im-
labile &A, se pecetluiaucu pecetea periul codului Caragek, trebue maxi
testatorului si se adevereau de scri- turisit de visu et auditu de Insusi
itor td de martori, sau de judeca- testatoruL Un procurator cu puteri
tori, iar pentru cei ce hu obi6nuiau chiar speciale nu axe acest drept.
de a avea pecete, testamentele celor Cas. I. 124 82.
nestiutori de carte erau valabile I) Calugaxii i episcopii, obligati
nu se puteau stria In privinta for- a se supune Bisericii prin singura
mei, and subscrierea testamentu- calitate de calugaxi sau episcopi,
lui era Inlocuit prin punere de de- nu pot testa cleat :
get, adeverita de scriitorul testa- 1. De averile lor de mai Inaintea
mentului Ode martori.Cas. I. 774 901. Inchinarii metaniei lor.
h Dupa condica lui Caragek tes- 2. De averile castigate In tImpul
tamentul unei persoane far& Olin- calugariei prin mostenire sau dan
ta de carte se poate adeverl de mar- dela rudele lor; 9i
tori care stiu carte. Cas. I. 729 93. 8. De averile ce li s'a daruit de
i) Legea nu pronunta nulitatea ori ce alt strain, !ma eu privinta.
testamentului In care testatorul personala. Cas. I. 315 65.
www.digibuc.ro
88 SUCCESIIINI ART. (33 36).

zestra dupit moartea parin- de mostenire pe copii,

tilor ei, de catre fratele sau, pe celelalte rude din jos,
nu din mostenire ramasa pentruurmatoarele pricini:
de la tatal sau, sau de la 1. Cnd copiii rudele
mama sa, ci din avut cs- din jos II vor necinsti o-
tigat de fratele su, aceea carndu-i,sau batndu-i,sau
murind far de copii,sa lase pornind jalba asupra-le ca
pe acel frate al sau dupa pAri nedrepte;
datorie mostenitor pe ju- 2. and bolnavindu-se
matate din avutul sau. sau siircind, nu vor ingriji
33.Cand cel ce face diata, de dansii i nu-i vor Qauta
are numai un mostenitor dupa putere;
din jos sau din sus, atunci 3. Cnd vor cade robi,
dupa datorie se cade, ca ju- ei avnd putere, nn-i or
matate din averealuisa o la- rscumpar.
se mostenitorului; iar child 4. Cand vor umbl
are doi, atunci se cade sa, omoare;
le lase doua parti din trei, 35. Parintii cei sufletesti
cnd are trei, atunci trei pot sa departeze de mos-
prti din patru i celelalte; tenire pe copiii lor de su-
iar jumatate partea (and flet, pentru aceleasi cuvin-
are un mostean) sau a treia te, pentru care si cei ade-
parte (and are doi) sau a vrati parinti, i lipsesc co-
patra (dud are trei) i ce- piii de mostenire. 2
lelalte, este slobod s o 36. Copiii si rudele din
ruiasca cui va voi. jos pot sa departeze de mos-
34. Au putere parintii tenire pe parinti i rudele
care fac dieti, i celelalte din sus pentru pricinile 2,
rude din sus, &A departeze 3, 4 dela 34).
o a) Intru cat codul Caragek pen- descendentilor 6i filet a distinge
trd donatiuni, nu statuzaza acelea6i daca aceia sunt parte barbateasca
dispozitiuni ca i pentru testamen- sau femeiasca, de unde rezuka ca-
te Curtea apelativa, refuzand apli- atat bieii cat si fetele aunt recu
earea acestui art. ca neaplicabil in noscuti, In principiu, ca mosteni-
materie de donatiuni, nu se poate tori rezervatari ai parintilor bor in
zice ca interpreteaza rau acest art. succesiunile testamentare. Cas. I.
Cas. I. 135 66. 72 67.
b Testatorul nu poate dispune de 2 Dreptul la pensiune nu este su-
cat de jumatate din averea sa, cand pus regulelor ordinare de succesiu-
mai are un erede rezervatar. Cas. ne, ci legii speciale care reguleaza
I. 323 86. materia. Prin urmare pa cat timp
c) Se reguleaza partea disponibil traeste mama, copiii nu au nici un
In averea parinttlor testatori, nu- drept asupra pensiunii cuvenit5.
mai dupa numarul ascendentilor gi parintelui bor. Cas. I. 397 89.

www.digibuc.ro
 SUCCESIUNI ART. 37-41). 83,

37.Cand col ce face diata face diata, copil mai dina-

va deprta de mostenire pe intea mortii lui, se va naste-
rude din jos sau din sus, dupa moartea lui copil, de-
de nu va scrie curat in diata care in diata nu se face po-
pricina, sa nu se tie in menire;
sera, departarea de mos- 3. Cand se va face a dom.
tenire. diata dupa pravila, a treia
38. Cand cel ce face di- celelalte.
ata va sa adaoge sau sa 4. Cand se va dovedi min-
scoata sau sa dreaga cevit cinoasa;
din diata, poate sa o faca 5. 'Cand mostenitorul c
aceasta cu deosebita in- oranduit nu va sa se facl.
semnare in diatit peste cele mostenitor. 1)
scrise; insa, ace& insemnare 41.Se drege diata in par-
sit fie scrisa de insusi el, te si nu se strica de tot :-
sau si de altul, i iscalita 1. Cand dupa diata se va..
de dansul, marturisita de naste copil, cel ce a l-
trei martori, sau de jude- cut diata avand oranduitf
catori, sau de arhiereul lo- mostenitori alti copii ai
cului, iar intealt chip nu. 1) nu pomeneste pentru aceas-
39. Cel ce face diata, nu ta, ca atunci acest copil se-
e slobod cu insemnare, nici coprinde si el in mosteni-
mostenitor sa oranduiasca, re, si mosteneste dimpreu-
nici de mostenire sa lip- cu ceilalti frati deopo-
sea sca. trill, din averea parinteas-
. ca, iar celelalte oranduieli
40. Se strica diata de tot: alO dietii nu se strica;
1. Cnd se face impotri- 2. Cand cel ce face dia-
va pravililor (26, 27, 28, 29, ta, are copii si rude de jos,
30, 31); sau parinti si rude de sus,
2. Cand neavnd cel ce pe unele din obraze ce-
I) a CAnd un testament nu for- fricut testamentul. Cas. 1. 557 91.
meazA decAt un singur corp si du- b) Sub codul Caragea se pute5.-
pa co a fost definitiv terminat, s'a face codicil, si In afarA de diata,
datat i semnat de testator si mar- In forma olografA, i ele erau va-
tori, e invederat ca data, semnA- labile ca si cele facute prin diatA.
tura i azistenta martorilor pusa Cas. I. 839 96.
in josul lui se raporti la toate dis- 2) Nu existA omisiune esentialA
pozitiunile luate prin el; prin ur- cAnd testamentul care constitue
mare, intr'un asemenea caz nu poa- substitutiunea a fost singurul act.
te fi vorba de vre-o nulitate In In- constitutiv de proprietate ce a ser-
telesul art, de fat din legiuirea vit de bazA la formarea ipotecii..
(.aragett, sub imperiul careia s'a Cas. I. 138 79.

www.digibuc.ro
'90 LEGAT (AET. 1-6).

sunt tot de o spita le nu- cel ce a facut diata nu'si a-

meste de clironomi; iar pe yea, mintile intregi cand a
altele nu; facut'o, sau ca, este mindi-
0aci atunci cei nepo- noasa (pentru care pricini
meniti se coprind i mos.- Cutia milelor and nu este
tenesc impreuna deopotri- alt mostenitor dupa pravili,
g averea; iar celelalte o- are voie s faca Ora asn-
Tnduieli ale diatii se ur- pra-i.
xneaza; CAP. IV.
3. and cel ce face aiat Pentru legal.
nu va lsA mostenitdrilor .
din jos, sau din sus, deplin 1. Legat se zice darul
partea jumatate ce e dator cel cu diata, sau cu deoge-
sa, o lase (33), sau doua parti bita insemnare,daruit dupa
din trei, sau trei din pa- moarte.
-tru, i ceklalte, i va daru 2. Poate eel ce face diatrt
legaturi aiurea, mai mult sa druiasca legaturi, rude-
de jumatate (de va axe& un lor, strainilor, unuia din mo-
mostenitor) sau mai mult stenitori, sau mai multora,
de a treia parte (de va a- bez mostenirea lor.
yea doi) sau mai mult de 3. ati sunt slobozi
.a patra parte (de va aye& faca dieti, au voie si legaturi
-trei) i cel elalte. sa daruiasca.
Caci atunci ce e mai 4. Se daruiesc legaturi,
mult se scoate din legaturi lucruri, sau folosuri de lu-
i se da mostenitorilor; iar cruri, cu legaura i fag
oelelalte oranduieli din dia- legatura.
M. se Implinesc. 5. and un legat se va
42. Rudele din jos si din scrie cu legatura, pana a nu
sus, sunt slobode a porni se implini legatura nu e
Ora asupra dietii, pentru dator clironomul sa'l dea.
orice defaimare va 11 avnd; 6. Cine este mostenitor
iar rudele de alaturi,numai Si are legat, este slobod
and nu are adeverirea cea se lepede de mostenire, iar
.ornduita de pravila sau ca legatul sa tie. 2)
Daca numai erezii r'ezervatari 2)Nu este omisiune esen1ia1.1 cand
pot ataca un testament pentru dis- asupra unei cereri de raport, in-
pozitiuni1e dintr'Insul, or1 cine tl stanta de fond nu se pronunta a-
poate atacA pentru cauzil de fals. supra naturii 1ibera1it9.ii, dacil adi-
Cas. I. 214 69. cS constitiue o donatiune san

www.digibuc.ro
 LEG AT (ART. 7 16). 9I

7. De se va scrie acelas f Cum de seva scrie casrt,

legat la multi, MA, de a se se inteleg i usile, i cele-
orndui partile, l Imparte lalte ate sunt ncheiate.
deopotriva toti; iar dacit 12. Cand se va scrie le-
sunt ornduite partile i ia gat, nu se nteleg i partile
fiecare partea sa. cele nencheiate cu acel lu-
8. De se va serie legat cru, de nu se vor numi In
vre-un lucru zillogit,moste- diata; cum de se va scrie
nitorul este dator scoata cask A, nu se inteleaga
dea, sau de se va fi asternuturile de nu se vor
vandut,sal raspunza pretul. numi i ele.
9. Cand cel ce face diata 13. Child. se va scrie le-
va darui legat vre-un lucru gat vre-un loc, se nteleg
strain stiindu-1, i pe urma cate lucruri mai la urma
judecandu-se, stapanul si-1 s'au mpreunat cu locul, de
va luk atunci mostenitorii nu le va deosebi facititorul
se ndatoreaza sa rrtspunza die tii.
legatarului pretul acelui lu- De va scrie cum am zice
cru; iar chnd cel ce a &cut legat vre-un loc Para de na-
diata va fi daruit legat lu- mestie, si la urrna va face
pe dnsul namestii si nu le
crul strain nestiindu-1, i lu-
crul acela se va luh, de st-va deosebi, se nteleg din-
pan cu judecatk atunci mo- preunit cu locul si name-
stenitorul nu e dator nimic. stiile i celelalte.
10. De se va lash legat 14. De se va scrie legat
vre-un lucru inchiriat, a- vre-o namestie, sau vie, sau
tunci mostenitorul sit pla- padure sau verice alt lucru
teasca legatarului toatil chi- este pe vre-un loc, si se va
ria, din ziva ce se va face strich din vre-o intamplare
stapan pe lucrul acela, pasta dupa vreme, locul se da.
la mplinirea sorocului in- 15. De va scrie legat cel
chtrierii i dupa soroc sit ce face diata i mai la urma
fie al legatarului. va vinde, sau 11 va
11. Cnd se va scrie le- strich, mostenitorul nu este
gat, se hytelege dimpreuna dator dea.
cu acel lucru, i prtile lui 16. Cand din multe lu-
cele ncheiate. cruri de un fel (cum am
unlegat, cand este constant ci tre- nirea: combinare cuCod.civ.din 1864..
tinsul mostenitor n'a primit moste- Cas. I. 82 79.

www.digibuc.ro
92 ADOPTIUNE (ART. 1-5).

zice din cai si altele) un le- este dator a da ori pe rob,

gat scrie nehotarit, unul ne sau pretul lui; iar de vafugi
hotitrit e dator clironomul pana a nu mul cel ce a fa-
sit dea; iar de va scrie ho- cut diata, atunci mostenito-
Volt, pe cel hotarit este da- rul nu este dator, iar lega-
tor sa, dea. tarul este slobod sa-1 sta.-
17. De se va scrie lega- paneascii, unde'l va giisi.
turi lucruri prasitoare (cum CAP. V.
sunt dobitoacele si cele- Pentru iotezie, sau facere
lalte) trebue sit se dea lega-
tarului, dupa moartea celui de fii de suite&
R
ce a facut diata, cu prasila b-
MA se va face dupa moarte. 1. Facerea de fii de su-
18. Cate legaturi pana a flet, este dar spre mangitie-
nu se da se strica fireste, rea celor ce n'au copii. ')
sau din vre-o intamplare 2. Fac fii de sufletnumai
peste putintil a se opri, sau mirenii viirstnici si miren-
de druitor se cheltuiesc, cile cele varstnice:
paguba este a legatarului. 1. Cati sunt casatoriti si
19. Cate legaturi din vi- DU au copii;
clesug sau greseala a mo- 2. Cali vaduvi sau vadu,
stenitorului se strica, pa- ve nu au copii.
guba este a mostenitorului. 3. Cati sunt neinsurati si
20. Cate legaturi sunt vor voi.
scrise in dieti ce s'au stri- 3. Nebunii, risipitorii, si
cat cu totul, nu sunt datori necinstitii, nu fac fii de su-
clironomii sa le dea. flet.
21.Cand mostenitorii vor 4. Epitropul in diastima
da un legat numai, din die- epitropiei, nu face flu de
tile ce s'au stricat cu totul, suflet, pe cel de sub epi-
sunt datori clironomii sit le tropia sa.
dea pe urmil toate. 5. Facem fii de suflet
22. De se va scrie legat obraze barbatesti, femeie--
vre-un rob, si va fugi pana ti, rude sau straini, nscuti
a nu se da de catre moste- din OHO slobozi; iar nu
nitor, atunci mostenitorul rob i.
1 Dupa codul Caragel nu exist& mamei dealt prin adoptiune sau
alt mod de recunoasterea copiilor prin testament. Cas. I. 497 67.
naturali din partea tatalui sau a

www.digibuc.ro
 DISPOZITIUNI PENALE (ART. 1-4). 93

Facem fii de suflet si mpotriva pravililor (2, 3, 4,

drept adevrtra0, pe copiii 6, 7, 8 facereaplor de flu In-
nostri ce nu sunt din cunu- tru nimic se socoteste. 2)
nie, cand nu avem firesti 11. Orice Inclinare i da-
dupa lege. torie au fiii cei firesti dare
6.Se fac fli de sufletvarst- prtrinii lor, tot ace&
nici i nevArstnici, care s nare i datorie au si fiii cei
tie cel putin cu optspre- de suflet, cittre sufletestii
iece ani mai tineri dect for printi i acestia ctre
cei eel fac fii. aceia.
7. Cati fac flu de suflet PARTEA A CINCEA.
fac prin ana- PENTRU VINL 3)
for ctre Domnie, i prin CAP. I.
hoUtrire domneasat Inscris,
ca s cerceteze adic5, cuge- Pentru onzor.
tul celor ce'i fac fii.
8. C64i fac fii de suflet 1. Omorul este sau mai
nevArstnici sal facg, prin inainte cugetat sau necu-
stirea i adeverireajudeca- getat.
torilor locurilor, 2. Mai nainte cugetat
du-se insusi cu dansii i cu omor, se zice cand If face
rudele lor cele mai de a- ucigasul, cu &id de a o-
proape. 1) mori, i necugetat cel Impo-
9. CAi lac flu de suflet triv;1
dreptadevargi pe copiiilor 3. Cine va face omor cu-
ce nu sunt din cununie, slo- getat, singur, sau dim pre-
bozi sunt i cu diata lor, una 6u altul, sti, se ornoare.
sit'i &eh fii de suflet i ade- 4. Omorul cel necugetat
vrqi. dup intAmplri, micsorea-
10. Ni fac fii de suflet za sau milreste vina, adic:
Partea care atacri acloptiunea tiv si nu se poate InvocA decal
petrecutA sub legea veche, este da- numai de cutre dinsul. Cas. I. 18 89.
toare sii facA dovad co, adoptatul Cind iotezia nu este pusi In
era major si cii trebuiau observate contestatiune si validitatea orno-
formele privitoare la iotezie. Adop- log5sii testamentului este recuuos-
tatul face deplina prob despre va- Gun., mijloacele Intemeiate pe a-
liditatea adoptiunii prin marturi- ceste motive yfunin fir& interes.
sirea autorilor sii i prin actele pe- Cas. I. 156 76.
trecute Inaintea tribunalului.Cas. I. Toate dispozi(iile din lcgiuirea
87. Caragea privitoare la penalitti, au
2 a Nulitatea unei adopthini pen- fost abrogate prin punerea in apli-
tru vitiu de consimtimant din par- care a reeltiului cod. penal.
tea minorului adoptat, este rela-

www.digibuc.ro
94 DISPOZITIUNI PENALE (ART. 1-5; 1).

1. Cine va omori aparan- 2. Ckti talhari se prind

du- si viata de primejdie,ne- sa se omoare.
vinovat este; 3. Cate lucruri jefuite se
2, Cine fiind copil mic, gasese la talhari,sa se cerce-
sau nebun, sau zmintit la teze ale cui sunt,i sa se dea
minte, va omori, nevinovat stapanului acelor lucruri.
este; 4. Cate lucruri jefuindu-
3, Cine asvarlind cevas le talharii le vor vinde, de
cu nebagare de seama va se va clovecli ca cumpara-
omori, sa rascumpere cu torul, stiind ca vanzatorul
bani omorul, de la rudele era talhar, sau ca lucrurile
celui omorit; erau de hotie le-au cumprt-
4. Cine din belie va o- rat, sa le piarza i O. le ia
mori, de va fi sarac sa se stapanul lor; iar de se va
bata, i sa se osandeasca la dovedi cit nestiind cumpa-
surghiunie de trei ani, iar ratorul le-a cumparat, a-
de va fi bogat sit rascum- tunci stapanul lucrurilor sit
pere cu bani omorul dela iiplateasca pejumatate pre-
rudele omoritoruluisi iaras tul cumparatorii, i sa
sa se oranduiasch la sur- le ia; apoi amandoi sa se
ghiunie asemenea; despagubeasca, din averea
5. Care la manic) lovind talharului (de va ava, ceva)
va orn ori, de va fi lovit cu Nand adica stapanul lucru-
arma, si Mind, sau sage- rilor jumatatea preturilor
sau impugand, sau in- ce a dat i cumparatorul ju-
puseand va omori, sa se o- matatea ce a pierdut.
moare; iar de nu va lovi cu 5. Ca.ti se vadesc gazde
arma i va omori, sa se pe- de Wiwi, sa se cerceteze,
dppseasca ca ucigasul din cand siliti find de frica
betie. primeau pe tlhari, si-i tai-
CAP. II. nuia,sa se ierte ; iar de nu, sa
Pentru talhari. se osandeasca la ocna in so-
. roc de cinci ani.
1. Talharii sunt cati inar- CAP. III,
mati ths inaintea (SamenilOr Pentru furi
sau i pandeSc la 'drurnuri, .
sau navalesc la locasurile 1, Fur zicem celui ce Tu-
lor, si'ijefuesc si'i despoaie. ra, Ufa la pe ascum.

www.digibuc.ro
 DISPOZITIIINI PENALE (ART, 2-3; 1-3; 1). 95.

2. Cine va fur& dela orn plateascaimprumutatorilor

particular, sa se dea prin 3. Tovaraii mofluzilor
targ cu bataie, sa plateasca mincinoi, adica cati neirn-
ce iTiit, i sa se inchiza la prumutandu-i, se arata
pucarie un an. imprurnutatori, i se dove-
Cand tot acela va fura desc mincinoi, sau cati inn-
de al doilea, sa se dea prin prumutandu-i mai putin, se
targ cu bataie, i sa se osan- arata imprumutatori cu su-
deasca, la ocn cinci ani. me mai mari, sau cati tai-
3. Cato lucruri se vor vin- nuiese lucrurile lor prin
de de furi 1aa1ii, i le va cu- sau le-au cumpa-
noate stapanul, sa se urme- rat cu economie aceia sa
ze la acelea ca i. la. cele ja- se pedepseasca cu plata de
fuite de talhari. bani, adeca cat nu se ajunge
4. Gazda de furi, M. se din averea mofluzilor spre
pedepseasca ca furul. plata imprumutatorilor ce-
6. Furul de lucruri sfinte lor adevarati, acea lips& sa er
din biserici, sa se osandea- puie dela danqii i sa o im-
sea ca i cel ce fura dela plineasca.
particulari, dar mai Strapic, CAP. V.
gazdele lor asemenea; iar Pentru plastografi.
cele furate i vandute, undo .
se vor gasi, sa se ia %TA de 1. Plastografi zicem ce-
plata. lor ce fac scrisori minci-
6. Furii de lucruri dorn- noase, sau de tot sau in
neti i ob0e0i sa, se osan- parte.
desca ca i furii de lucruri De tot mincinoase scri-
sfinte. sori sunt, in cafe pecetile
CAP. IV. sau iscaliturile sunt minci-
Pentru molluzi mincinosi. noase.
In parte mincinoase sunt,
1. Ceice se fac mofluzi in ate cuvantul celor scri-
far& a fi, furi se socotesc, se, sau impreunarea slove-
sunt. Ion, sau slovle, sau nume-
Cati se vor dovedi mo- rele, sau veleatul, sauluna,
fluzi mincinoi, sa se osan- sau ziva, sunt drese, sau
deasca la pucarieun an, sa rase, i in locul lor, scrise
li se vanza averea i sa se altele.

www.digibuc.ro
96 DISPOZITIUNI PENALE (ART . 2-4; 1;..1-2; 1-2; 1-2).
2, C4ifac iscalitura dom- pus, cand s'ar fi gasit vi-
-neascrt, sau pecetea, SL li se novat.
taie mana;cati dreg cuvinte, CAP. VIII.
.ori sloviri, ori slove, ori nu- Pentru taletori de bard.
-mere, ori veleat, ori luna, g
ori zi, din scrisori domnesti 1 Taietori de bani, inte-
-sa se osandeascri la ocna in legem nu numai pe cei ce
soroc de cinci ani. taie monedti mincinoasa de
3. Cali fac zapise minci- tot, sau in parte, ci si pre
Inoase, de datorii particu- pei ce taie monedrt de ar-
fare, s plateasca indoit de gint bun, si adevrat, sau de
.ceiace era sa castige cu za- aur, into c mai cu care umbl.
pisul cel mincinos. 2. Cali se vor vadi We-
4. Iar cti vor arata cal* tori de bani, sit se osandea-
-mincinoase prinnestiinta,si sat la moarte.
se va dovedi ca nu le-au CAP. IX.
stiut de mincinoase, aceia Pentru necinstitori.
-sunt nevinovali. .
CAP. VI. 1. Necinstitorii necin-
rentru martori mincinosi. stesc sau cu cuvantul, sau
g cu fapta.
Cu cuvantul necinstesc
1. Cati se vor vadi mar- inscris, sau prin grai, oca-
tori mincinosi,sa se dea prin rind In multe chipuri.
targ batndu-se, i srt se
-treac '. in condicile judecrt- tnd,Cu fapta necinstesc
sau altceva spre ne-
Ioriilor. cinste facand.
CAP. VII.
Pentru t repuitori sau 2. Mrtrimea necinstei se
pdritori. socoteste:
1. Dupa felul ei:
- Precum cand bate cine-
1. Prepuitor se chiamrt va, mai mult necinsteste
ce porneste Ora, de in- cleat cand. ocaraste.
vinovatire asupra unui ne- 2. Din inclinarea caracte-
vinovat. rului ce are cel ce necinste-
2. Prepuitorif sit se o- ste, catre cel ce se necin-
sandeasca la pedeapsa ce steste.
.era srt patimeasca cel pre- Precum cand flul necin-

www.digibuc.ro
 DAIINE-INTERESE (ART. 1 3). 97

steste pe tatal sau,mai mult ca Ora de preacurvie a-

greseste, cleat dud ar ne- supra femeii, si numai fe-
cinsti pe altul, si cand slu- meia asupra barbatului.
ga sau robul va necinsti pe 2. Cand. dupa curvie se
stripanul sau, si cand un par- va impaca barbatul cu fe-
ticular va necinsti un boier, meia sa cea curva, nu mai
sau judecator si celelalte. poate aduce Ora asuprai
3. Dupa locul, unde se fa- pentru acea curvie.
ce necinstea. 3. De se va dovedi ca
Precum cand se va ne- harbatul ce aduce Ora de
cinsti boierul sau judecato- preacurvie asupra nevestei
rulin locul dregatoriei sale, sale, i-a fost mijlocitor, ne-
unde'si implineste datoria vasta sa fie aparata.
sa, sau judeca, ori pe preot 4. Cnd muierea se va
unde slujeste si celelalte. dove& preacurva, sau bar-
3. Necinstitorul sa se pe- batul ei preacurvar, sa se
depseasca (lupa marimea pedepseasca precum s'a zis.
necinstei (2). (Vezi pentru casatorie, cap.
4. Feluri de pedepse 16 parag. 43 .
pentrunecinstitori sunt; da- 5.Cine curveste cu muie-
re de banf, bataie, inchisoa- re maritata,sa se osindeasca
re, surghiunie, carele sa se la surghiunie, in soroc de
oranduiasca cum si unde, doi ani.
si dud va gasi cu cale ju- A daos.
decatorul. Pentru stricdciune.
5. Cel ne dupa co s'a ne- gb
cinstit, se va imprtca tu ne- 1. Care, din stiinta, sau
cinstitorul, sau se va invoi, nestiinta, sau cu gresal, va
nu e slobod sa mai jeluiasca aduce stricaciune altuia, es-
pentru acea necins te. te dator a raspunde stri-
CAP. X. caciunea.
Pentru preacurvie. 2. Care tine in silnicie
g
b. lucru strain, se indatorea-
1. Numai barb atul, iar nu za sal intoarca strtpanului.1)
altul,este volnic srt porneas- 3. Care va rani out sau
I a) Rezult5, CS numai acele per- 1, Acest art, se aplic5, numai In ca-
soane sunt supuse la despagubire, zul elnd este constatat5, vatkmarea
care prin faptul lor propriu ar tau- adus5, cuiva de fapta vre-unei per-
zh, pagub5, sau stricaciune altuia. soane. Cas. I. 114 65.
Cas. I. 366 67. o 1. Chestiunea dac'd striaciu-
Ion Pabade. 7

www.digibuc.ro
98 PROCEDURA CAUZELOR (ART. 1).

dobitoc, este dator s pl- 7. Cnd va ti cineva

teasc cheltueala copac roditor, sau nerodi-
tor Mil de stirea stilphnu-
4. Care va omor i. dobi- lui sttu, acela s plateasa
tocul altuia, este dator pre- stpnului pretul copacu-
tul acelui dobitoc. lui
5. Cnd dobitocul cuiva PARTEA A SASEA
va face vre-o stricciune,
stpAnul dobitocului este PENTRU ALE JUDECATILOR.
dator a o rspunde. 2)
CAP. I.

6. De va strich un do- _Pentru prigoniri.

bitoc bucatele cuivA, stti- .
pnul clobitocului stt pltt- 1. Prigonire se zice ju-
teasett paguba stttpnului decata: m prigonesc, m
bucatelor, and si vornice- judec.
lului gloabti: Prigonitoare pri, cei
1. Bani cincizeci, cnd se ce se judec.
va intnapla s fie dobitoc Peasc sau jeluiesc: dau
rmtitor; jalb si trag pe altul la ju-
2. Bani patruzeci cnd va decattt.
fi cal sau bivol; Pris sau jeluitor: eel
3. Bani dou'azeci cnd va ce d jalb si trage pe al-
fi bou sau vac; tul la judecattt.
4. Bani zece child va fi Para: cel ce se trage
oaie sau capea. de altul la judecat. 1)

nea a provenit din fapta unuia sau
altuia din persoanele litigante e o
chestiune de fapt pe care Curtea
de apel in competenta sa ea in-
stant de fond, o precurm, intr'un
mod hot-MI-tor.
2. Cnd Curtea apelativa din a-
precierea dovezilor se convinge ca
vinovatul urmeaz, a fi raspunztor
pentru stricciunea facutA, atre
partea advers si l'a indatorat la
plat, nu se poate zice 6, a inter-
pretat 'Au art, de lege mai sus ci-
tat.
3. Obiectiuni in contra unei an-
chete urmat la fata locului, nef-
cute de parti la inStantele inferi-
care, nu pot fi primite in casatie
ca neridicate i nedesbtute de in-
stantele fondului. Cas. I. 391/65.
d) Cnd un prejuditiu rezult din
principiul consacrat de acest art.,
instanta de fond este competent5,
a constat acel prejuditiu si a o-
la reparattunea lui. Cas. I.
100/69.
Acest art, nu are aplicare and.
e vorba de ispas (despagubire).
Cas. II. 1/63.
1-) a) Nici o lege nu autoriz, pe
judecat a substitu dela sine pa
altul in locul ritului in contra,
cruia s'a pornit reclamatie. Jude-
cdtorul care urmeaz in sensul con-
trar violeaz, art. de fata. Cas. II.
143/63.
b) Judecitorul care se pronuuta,
asupra unui lucru ce nu -s'a ceruh
de prti, sau care n'a format obiec-
tul judectii, violeaz, acest art-
Cas. II. 286/63.

www.digibuc.ro
 PRESCRIPTIUNI (ART. 2-7). 99

2.Prigonireaeste sau cri- /, Paragrafie numim soro-

minala sau politiceasc. cul prigonirii,de cnd si
Criminal este, cnd in- na Mild are voie a se pomi.
vinovhlirea este vin, cum: 7. Din prigonirile cele
zurbalic, omor, tlhrii, fur- pentru bani:
tisag i celelalte. Cea pentru stpanire
Politiceasel este, cnd cu rea credinVi a lucruri-
invinoviltirea nu este villa, lor celor miscAtoare i ne-
cum datoria i celelalte. misctoare, se porneste pa-
3. Slobod este fiecare ng, la treizeci de ani dela
sa'si porneascil judecata. inceputul stpanirii;
4. Nimeni nu e slobod 5) Cea pentru cu bunt.).
sa porneasa judecata al- credinl stapnire de va f
tuia, afarrt num ai de va a- pentru lucruri misctoare,
duce obrazul aceluia. 1) se porneste pAna la 3 ani;
5. Cine va voi s por- iar pentru nemiscatoare, si
neasc judecata criminalk pentru %igani dela incepu-
s nu poat altfel dect ju- tul stpAnirii pana la zece
rnd mai intiu c nu o ani, de vor fi parile cele
porneste din vre-o pizm, prigonitoare in Tara Ro-
ci intru adeviir. 2) mneasca, iar de vor lipsi,
6. Nici o prigonire s nu pana In douzeci de ani ;
se prelungeasca in veci, ci Prigonirea cea pentru
sA, se izbrAneasc in ("Has- calcare de pmnt, si de
t ima paragrafiei. hotare intre vecini, nu are
1) a) Cel interesat In pricin ca- tb, pe aceasta. Cas. II. 40/64.
re nefiinci judecat de prima instan- d) Ori cine figureaz intr'un pro-
fa- vine si declara la Curtea apela- ces ea parte activ, i interesat,
tiv, cb, iea asupr6si procesul 6i ho- urmeazA a fi neapirat ori pArit ori
tdrirea dat de prima instant, se paris. Cas. II. 246 63.
consider ca unul care a renuntat e) Judeatorului, care, nu recu-
la beneficiul de a fi judecat la pri- noaste, vAnatorului unui imobil,
ma instant, si nu mai poate In frd. rezerv dreptul de a action&
urm invocA nejudecarea lui la a- pe vecini pentru elcarea acelui
ceA instant, ca un mijloc de ca- mobil, nu i se poate imputa ca a
satiun Cas. I. 1 62. aplicat ru aeest art. Cas. 11. 289/63.
b) Emancipatul are clreptul de a'si 2) Jurmntul conditional impus
administrA averea sa in virtutea de legiuirea Carageb, la invinuiri
in cauze penale a lost desfiintat de
Regul. org. si trebue a se chemb, el
Codul penal care permite oricui
la judecat privitoare pe averea sa,
iar nu pe epitrop; la din contra se
a da in judecata trib. corectional
Mr& a depune jurmnt: cdci ac-
violeaz art, de fat. Cas. II. 115/63.
c) JudecAtorul face o nimerit a-
tiunea public& pentru cererea pe-
depsei nu mai depinde, ca in siste-
plicatiune de lege cnd declar str-
in de proces pe o persoan care,mul codului Caragek, de actiunea
nu e liber s pornease judecata privat, ci este in atributiunile pro-
alteia afar mmai de va reprezen- eurorilor.

www.digibuc.ro
100 PRESCRIPTIIINI (ART. 7).

soroc, precum i cea pen- Pentru anarghirie 1) de

tru tigani fugari afar& din datorie, pAn la doi ani din
prtmntul Tarii Romnevti; ziva imprumutitrii:
Pentru robire de lu- Pentru zloo. asemenea
cruri nemivcatoare, Ong, la ca i pentru dator' ie-
zece ani dela inceputul ro- Pentru chezavie de da-
51

birii; torie, asemenea ca vi pen-

Pentru vAnzare ischimb tru datorie;
de lucruri mivcAtoare, 'A- Pentru veniturile dea-
na la treizeci de zile dela valma intre devlmavi, ph-
darea lucrului; iar de cele n la trei ani, dela incepu-
nemivciltoare, 0,0, la cinci tul pagubei lor;
ani, afar:A de cumpriltoa- Pentru tovrtrvie, dela
rea cu protimisis, ce se pre- incetarea tovrviei panil
curmeaz, dui:a cum la van- la cinci ani, de vor fi to-
zare s'a legiuit; vravii in Tara Romnea-
Pentru inchiriere, panii sc, i zece, de vor lipsi;
la vase luni, dela shIrvitul Pentru darurile dela lo-
sorocului inchirierii; Ora intr'un an, de
Pentru cldire de na- la stricarea logo dnei;
mestii, pan la trei ani de Pentru cererea brba-
la sfArvitul sorocului inchi- tului de zestre
rierii ; 'Ana la zece ani din ziva
Pentru Adire de bu- nuntii;
cate ptin la vase luni; Pentru cererea muierii
Pentru cei ce lucreaza de a i se intoarce zestrea
cu plat pAn la cinci ani exoprica, Onii, la zece
dela ispritvirea lucrului; ani dela moartea brbatu-
Pentru clacit pan la lui, dac n'au fost despr-
un an, dela ddcarea legti- sau dela desprtire de
turilor dintre stApAn se vor fi desprtit;
cav ; Pentru nvoial impo-
33

Pentru datorie pn la triva pravililor vi fr de

treizeci de ani, dela impli- trie, png, intr'un an du-
nirea sorocului de plat, sau p invoial;
din ziva imprumutrii de Pentru eretocrizie im-
va fi fr soroc; potriva pravililor i fr de
Anarghirie se zice ca.nd cram toat suma ce se coprincle sau par-
zapis de datorie i nu primim ori te dintr'insa.

www.digibuc.ro
 PRESCRIPTIUNI (ART. 7). 101

thrie, pnt intr'un an du- ani dela depozirealucrului;

pt judecatorilor- Pentru intoarcerea da-
alesi ; rului dela nernultumitor,un
Pentru vechilet, papa an de cnd si-a artitat ne-
la un an din ziva multumffea:
st6panului cu vechilul, Pentru daruri dinain-
dupa isprvirea trebii ve- tea nunt,n, ca i pentru zes-
chiletului; tre:
Pentru epitropie, pana Pentru mostenire pana
la patru ani dela darea so- la treizeci de ani, dela moar-
c otelii ep i tropului ; tea celui ce se mosteneste;
Pentru depoziton si se- 5/ Pentru legat, ca st pen-
chestru, pana la treizeci de tru mostenire. 1)
Toate jurisprudenfele relative la ar fi fost, era, neadmisibila intru
paragralii (ternienul prescriptiuni- cat era vorba de executarea unei
tor) s'au asezat nu dupd abniatele hotriri din anul 1839, careia era
art. 7, ella sftirsital art. citat: datoare sa se supuie st partea re-
a) Dupa. legea' Car., arenzile sau curenta si intru cat Curtea si-a for-
chirine in sume determinate si certe mat convingerea ca executarea s'a
precum i stricaciunile lucrului In- facut conform actelor. Cas. I. 485 84.
chiriat,se prescriu dupa un interval _MPreseriptdunea de-saseluni pre-
de sease luni. Cas. I. 95/80. vazuta de legmirea Car., pentru a-
b) Acest art, rosteste cfi termennl rendare, se aplica la toate actiunile
Prescriptiunii pentru Inchirieri se ce resultti din contractul de loca-
socoate parfl la sease luni, dela star- tiune.
situl termenului inchirierii, pres- $i aceasta prescriptiune incepe a
eriptiunea de sease luni, nu poate curge din momentul in care se na-
curge dela ziva rearendarii ci dela ste actiunea supusa acestei prescrip-
expirarea celui de pe urm an din tiuni. Cas. I. 19 74.
contract. Cas. I. 312/64. h) Prescriptiunea nu curge con-
c) Dupa legea Car., cererea Ce a- tra minorilor, decat dela venirea
rena, se prescrie dupa trecerea de lor In_ etatea legall. Cas. I. 371/83.
sase luni. Cas. I. 23 80. i) Prescriptiunea cu buna credinta
d) Prescriptiunea ia nastere ()data nu poate 1i invocata en succes cand
cu actiunea. Cas. I. 411/83. actul de cumparatoare nefiind le-
e) Termenul prescriptiunii pentru galizat de trib. spre a se puteh o-
restituirea lucrurilor dotale, incepe pune celor de al treilea nu consti-
dela disolutiunea casatoriei prin tuie un just titlu, care este una din
moarte sau despartire. Prin urmare conclitiunile principale ce duce la
viol eaztilegea instanta de fond, care prescriptiunea de 10 ani cu buna
conteaza termenul prescris de 10 credinta. Cas. I. 167 81.
ani dela timpul cand s'a instrinat j) Calitatea de mostenitor consti-
un imobil dotal prin vanzare, iar tuieste un just titlu care unit cu bu-
nu dela disolutiunea casatoriei. Ca,s. na creclintkpoate funda prescriptiu-
I. 130/66. nea de 10 ani. Aceasta atat sub im-
f) 1. Nu se poate admite prescrip- periul codului actual cat si sub le-
thmea de zece ani cand este vorba gea C'arageh si legea explicativa din
de executarea unei hotriri din a- 1847. Cas, I. 335/81.
nul 1839, prin care se determina par- 101. Mat sub codul Carageh, cat si
tile ce trebuiesc sa aiba fiecare in sub actualul Cod, civil, minoritatea
trupul unei mosii si cand justul ti- nu are efect sa intrerupa prescrip-
tlu lipseste. tiunea, ci numai s o suspende.
2. Posesiunea secular:a nu numai 2. Prescriptiuniie Incepute la e
ca nu s'a invocat, dar chiar ash de poca promulgarii Codului civil se re

www.digibuc.ro
102 PRESCRIPTIUNI (ART. 8-9).

8. Iar din pricinile cri Iar celelalte ct trilie-

minale: ste cel cu vina.
5, Cea pentru necinste si 9. Paragrafiile de mai
curvie, se porneste pAn la sus zise (7 si 8) la cei ne-
o lun'a dela fapta: vArstnici sti, se socateascit,
euleaz dupa legile cele vechi, sub staroste impuneil i calitatea de epi-
care ace prescriptiune a inceput. trop, astfel Ca de indata ce se per-
Cas. I. 300 903. dek socotelile epitropiei catre noul
1) Prescriptiunea de un. an, climb', staroste, incepek a curge si pre-
legea Caragek, se rapoarta la actele scriptiunea de patru ani pentru res-
facute cu calcarea legilor si in con- ponzabilitatea epitropului. Cas. 1.
tra carora se invoach dol, iar nu In 129 76.
contra acteloi facute de persoane t) Nu se poate admit e ca prescrip-
fax& competenta, cnd este cazul sa tiunea anuala nu acopere vitiile
se aplice prescriptiunea de 30 de ani unei tranzactiuni ce ar rezultk din
Cas. I. 377 83. necapacitatea partilor, ci numai din
Impreserip tibilitatea pentru eta- vitiile de forma exterioard, pentru
ea rea de pennant si de hotare intre ea aceasta prescriptdune, fiind ge-
vecini s'a desfiintat prin legiuirea nerica coprinde in sine orice vitii,
din anul 1847 Ma'rtie 8, intarita ca ar contine invoiala si acolo unde le-
ofis domnesc sub Nv. 195. Vezi a- giuitorul nu face nici o distinctiune
nexa XVI. nu e permis partilor a invoc vre-
n) Legea din 8 Martie 1847, rela- una. Cas. I. 60 74.
tiva la marginirea prescriptiei im- 14) Cel ce cumpr dela aclevara-
presurrii pamnturilor, a desfiintat tul proprietar, n'are trebuint de
dispozitdile din codul Caragea in ce posesiune de zece ani ca sa se fan&
priveste imprescriptibilitatea In- stapan desavrsit pe lucrul cumpa -
calcarilor; ask ca in urma acestei rat, ci se face Indata in virtutea ju-
legi, chiar si actiunile pentru ho- stului eau titlu. Cas. II. 77 63.
tarnicii sunt stinse dank; sunt pa- e) Gondica lui Car. tratnd despre
rasite timp de treizeci ani. Cas. I. posesiunea de buna credinta si de
183 902. rea credinta, nu face nici o distinc-
o)N eprescriptibilitatea prevazuta, fume intre efectele ambelor pose-
relative; la calcarea de pamnt si de siuni in ce priveste dobandirea pro-
hotare intre vecini, nu mai poate prietatii prin acest mijloc; astfel CS
aye& loc dupa ce s'a facut alegerea urmeaza, neaparat eS in codul Car.
hotarelor; i din acel moment po- s'a dat si posesiunii cu rea credinta
sesorii partilor alese, pot opune u- acelas efect ca si posesiunii de buna
nul altuia, cnd casul se iveste, credinti, cnd timpul cerut de lege
prescriptia prevazuta de alin. 1 0. 2 Pentru fiecare din aceste don& pre-
al citatului art. 7. Cas. II. 113/63. scriptiuni ar fi fost incleplinit. Gas.
p) Cnd prescriptiunea este bine I. 690 98.
aplicata de instantele de fond cele- w) Canci cloua persoane din cari
lalte mijloace de casare invocate in unul este socrul i celalalt ginerelo
casatiuno ramn far interes. Cas. slu, pentru a lichida datoriile intro
I. 98/77. ele rezultand din diferite contain
g) Este Ora interes mijlocul de curente, se face un inscris pe care
casare intemeiat pe rea aplicatinne partile II numesc ozapis de Impru-
a art, din legea not* cand legea mutat, oi prin care socrul se real-
Car., sub care s'au petrecut faptele noa$te dator catre ginerele sail a
este klentica cu cea noua care s'a unei sume de bani, in care ar intrii
aplicat. Cas. I. 282 83. $i un rest din zestrea ce socrul ma i
r) Este fara interes pentru recu- datora ginerelui su, datoria din a-
rent mijlocul intemeiat pe motivul cest zapis nu este dotala, i, prin
ca Curtea nu s'a pronuntat asupra urmare, nu se prescrie prin 10 ani,
prescriptiunii invocata de intirnat prescriptiune ce calul Car. acord
de oarece aceasta a lost in favoa- pentru zestre, ci prin prescrintia
rea sa. Cas. I. 130.76. ordinara de 30 ani. Cae. 1. 68/97.
s) Dupa legea (Jar., calitatea de Dupa legea Car., raspunderea
www.digibuc.ro
 PRESCRIPTIUM (ART. 10). 103

dela doutizeci i cinci de dup ce se va pomi odat

ani ai vrstei lor inainte. la vre-o judecattt, are so-
10. Fiestece prigonire roc de alti treizeci de ani
arenzii se prescrie sase luni dupa stantei juclecatoresti, iar nu la ad-
expirarea termenului fixat prin con- ministratie. Cas. I. ,108 78.
tract, pentru raspunclerea ei nepu- P') Nu se poate invoc& aplicarea
tandu-se aplica dispozitiunile legii unei legi care n'avea nici o relatie
noui la o conventiune incheiata sub cu natura procesului. Astfel nu se
iegea veche lara a se viola princi- poate rational pretinde c s'a vio-
piul neretroactivitatii legei. Cas. I. lat legea pentru prescriptii, cand
171 76. inaintea juclecatorilor fondului nu
y) 1. Dupa definitiunea ce se cla de s'a ridicat nici o chestiune de pres-
legea din anul 1847 a marginirii pre- criptie. Cas. 1. 125 63.
scriptiunii la alcari, stapanire cu f') Contractul phn care se vinde
buna credinta este si cand cineva venitul unui pod, nu este un con-
poseda cu titlu de mostenire. tract nenumit ci un contract de in-
2. Mostenirea este un titlu ca ori chiriere, deci nu i se aplica pres-
ce alt titlu de proprietate. Cas. criptia de 30 ani. Cas. I 71.
179/64. D')Posesiunea de treizeci ani con-
z) 1. Buna credinta ceruta prin pre- stitue, dupa principiile cod. Car. aur
scriptiunea de 10 ani, este o ches- mijloc de achizitiune a proprietatii.
tiune de fapt lasata la suverana a- Prin urmare se interpreta rau art.
preciere a instantelor de fond, si ca- 7 dela paragrafii, cod. Car.. cand se
re nu este supusa controlului Curtii refuza partii ce nu e in posesiunea
de casatiune. lucrului revendicat, dreptul de a do-
2. Prescriptiunile incepute sub co- vedl proprietatea prin stapanirea
dul Car, se reguleaza dupa ace& le- ce a avut inainte, in timp de 30 ani.
giuire (art. 1.911 din Cod. civ.): ast- Cas. I. 593 90.
fel, plata embaticului se prescrie h') Persoana care se pune in fata
prin trei ani. Daca insa judecatorul dreditorului in pozitiune de garant
stabileste ca prescriptiunea a ince- simplu sau cautiune cu dreptul de
put sub legea noua, atunci trebue discutiune,nu poate, ca si debitorul
sa aplice clispozitiunile art. 1.907 din principal, opune creditorului alta
('od. civ. relativ la prestatiunile pe- prescriptiune &cat aceea de 30 de
hodice, iar nu sa respinga cererea ani. Cas. I. 304 67.
sub cuvant ca partile au invocat alt i') Prescriptiunea de 61uni, curge
-text de 1 ege. Cas. I. 9 93. dela data fixata pentru expirarea
a') 1. Posesiunea unui imobil in contractului de arenda, iar nu din
-virtute de just titlu si In timp de ziva and lucrul pus In licitatiune
10 ani, exercitata sub imperiul co- pe contul arendasului, si daca pre-
dului Car., conduceh la prescripti- scriptiunea pentru plata arenzii nu
une. Cas. I. 529/90, era, trecuta, a fortiori prescriptiu-
b'Rrescriptiunea prevazuta de le- nea actiunii pentru plata deflcitului
gea Car. s'a modificat prin legiu- rezultat din rearendare nu pute& fi
irea din anul 1847, dupa care se a- Cas. I. 325 89.
pnea, si in privinta vanzaxii pre- Preseriptiunea de sase luni,
scriptiunea prevazuta de Cod. civ. curge dela data fixata pentru expi-
azi In vigoare; prescriptiunea nu rarea contractului de arenda, iar nu
curge contra minurilor. (jas. 1.330/87. din ziva cand lucrul s'a pus in li-
a' Sub cod. Car. prescriptiunea de citatiune pe contul arendasului.Cas.
treizeci de zile pentru vintlerea de I. 324,89.
lucruri miscatoare nu incepe a curge k') Anarghiria (exceptio non nu-
decat dela predarea lucrului; daca nieratae pecuniae) prevazuta de co-
cumparatorul a luat lucrul fara voia dul Caragea, nu mai poate fi invo-
vanzatorului prescriptiunea nu cur- cata de debitor, chiar pe cale ex-
ge. Cas. I. 134 69. ceptiune daca au trecut doi ani Cas.
d') Dupa legea Car, plata arenzii I. 433/89.
se prescrit daca In termen de sase l') Nu se poate prescrie contra tit-
luni nu se reclam& ; aceasta prescrip- lului.Astf el dud autorul partii stipu-
tiune nu se putek consider& intre- leaza el deschiderea unor ferestre
rupta cleat claca partea reclamt in- nu constituie un drept de servitute,

www.digibuc.ro
104 PRESCRIPTIUNI (ART. 10).

dela Inceputul pornirii; dadi pnil a nu se Imptini,

dind se va inttunpl s, nu se va cere invoire de ditre
se izbrneasdi, nici 'Anil a- partea prigonitoare prin ru-
tunci,poate sA se innoiascrt, gilciune Care Stryilnire. 1)
ci numai o ingaduial, cu drept de I') Prescriptiunea ca ori ce mij-
a se inchide ferestrele la prima ce- lac de aparare in fond, se poate in-
rere, noul achizitor al imobilulului, voct de cel interesat in instanta,
avand cunostinta de o asemenea in- Curtii chiar in cazul cand nu s'a,
voiala, nu dobandeste nici un drept servit cu asemenea mijloc inaintea,
in privinta f ere strelor deschise chiar primei instante. Cas. I. 204/69.
dupa o stapanire indelungata. Cas. u') Actiunile pentru universali-
I. 487 88. tatea juridica de lucruri, precum
m') Aplicatiunea in principiu, a este petitiunea de ereditate, dupa,
acestui art. in sens ca prescriptiu- legea Car., se prescriu prin 30 de
nea nu poate curge In favoarea van- ani dela moartea celui ce se mo,s-
za,torului in privinta obligatiunii teneste. Cas. I. 114 83.
sale, de a face traditiunea lucrului v') 1. Mandatarul cand a primit
vandut numai din momentul cand banil spre indeplinirea unui man-
expira termenul hotarit pentru fa- dat, care nu l'a implinit, este da-
cerea acelei traditiuni, nu constitue tor a intoarcp banii ca retinuti sine
o interpretatinne erOnata a acestui causa.
art. facuta din partea Curtii ape- 2. Nu se apnea', in cazul reclama-
lative, Cas. I. 353 66. tiunii, intoarcerea banilor confiati
n') Cei ce stapaneste un lucru cu mandatarului, prescriptiunea de un
puterea unui act de adjudecatie, nu an, caci acea prescriptiune priveste
poate nici odata fi privit ca un sta- la darea de socoteal asupra unui
panitor cu rea credinta, fiindca un mandat Indeplinit, ci se aplica.
act de adjudecatie constituie nn prescriptiunea de 30 de ani. Cas. I.
just titlu. Cas. I. 6 62. 122 62.
o') Posesiunea cu rea credinta, ca Prescriptiunea inceputa asu-
9i aceia de buna credinta, cnd tim- pra unui imobil, nu se poate intre-
pul cerut de legea (Jar, este impli- rupe prin faptul ca el, in urma, a,
nit, da drept la actiune, Intru cat devenit dotal. Cas. I. 187 85.
prin lege nu se face nici o distinc- a') Se prescrie dreptul de chirie
tiune in aceast, privinta. Cas. I. dac proprietarul nu o reclama In
526/87. interval de sase luni, dupa legea
p') Prescriptiunea de reacredint Car., fie prigonirea intre persoane
de 30 ani, sub legea Car., consti- private, fie intre autoritati precum.
tuieste un titlu achizitiv de proprie- este comuna cu Statul, intrucat nu
tate, iar nu numai o exceptiune con- se constata intentiunea de a se
tra revendicArii adevaratului pro- intrerupe prescriptiunea StatuI
prietar. Cas. I. 44 86. sa fi refuzat -a da autorizatiunea.,
g') Prescriptiunea intemeiata, pe Cas. I. 61 63.
posesiune de rea credinta ca a- 0 a) Dupa ce s'a intrerupt vechea,
ceb, de bunt credinta, este mijloc, prescriptiune prin o actiune intro-
dupa legea Car., de achizitiune de dus in judecata, se incepe o nou.
proPrietate. Cas. I.. 141/86. . prescriptiane, prescriptiunea litis
r') Pe cat timp' nu se probeaza, pendentia, 30 de ani de la cel din.
inaintea instantelor de fond ca pres- urm act de proceclura care s'a in-
criptiunea de sase luni In materie deplinit in instanta inceput si de-
de arenda este intrerupta, acest art. lasata. Cas. 1. 63/83.
e bine aplicat. Cas. I. 113 69. b) 1. Prescriptiunea numai atun-
s') Prescriptiunea de 30 de ani ci poate fi aplicabila in privirea u-
sub codul Car., avand un caracter nui cumparator cand se va clovedl
achizitiv de proprietate, instanta ct noul posesor a avut direct sau.
de fond violeaza aceasta lege cand indirect cunostint despre existen-,
refuza de a asculta martori spre a ta unei judecati anterioare.
dovedl ct cel deposedat actualmen- 2. Dispozitia acestui art, nu se
te a stapanit 30 de ani mai inainte, poate aplica asupra unei a treia,
pamantul revendicat. Cas. I. 101/88. persoane, and este vorba pentru.

www.digibuc.ro
 PROCEDURA CAUZELOR (ART 11-15). 105'

11, La prigonirile politi- 1. Cnd se aflit la biseria

ceti, pA.f4ul srt mearg de se inchinA;
unde se afIgi paritul cu lo- 2. Chnd cu adevrtrat sunt
cuinta, sau unde petrece bolnavi;
mai mult, i acolo sal traga 3. Cnd se due in trebi
in judecat. domnesti, (alai% numai de
Adicrt pAriul bucure- se va da jalbrt crttre Dom-
tean, pe locuitorul craio- nie, i se va porunci intr'a-
vean, s nu'l trag in ju- dins sg. rmaie, i sA se ju-
(lecatrt la Bucureti, ci la dece);
Craiova, afar numai dacrt 4. CAnd petrec mort la
craioveanul petrece ade- groapa;
sea ori i in Bucure0i, i- 5. Cnd jrtlese pe un mort
proci. rudrt, in nourt zile ale jalii;
12. Iar la pricinile crimi- 6. Ciind sunt in treaba lu-
nale, ori unde va grtsi phri- crurilor prtmntului.
ul pe prt, srel trag in ju- Adicrt toata luna lui Apri-'
decatri. lievi a lui Julie, i dela cinci
13. Cand pritul se va che- sprezece ale lui Septem-
ma la judecata, pentru pri- vrie i OM la cincisprezece
gonir politiceti, sa mear- ale lui Octomvrie. )
ga indatrt. 15. Cand prtul pentru
14. Pentrupricinile poli- prigoniri politiceti se va
ticeti srt nu se cheme la cherna, i nefiind oprit de
judecatA pAritii nici una din zisele Intm-
InstrAinarea unui imobil prin van- ruia logea it recunomte puterea.
zarea fdcuta In conditiunile cerute exeeutorie. Gas. L 50 85.
de lege; caci cumparatorului nu se e) 0 hotarire neexeLutati In timp
poate opune alte sarcini decdt cele de 30 de ani lei pierde caracterul
specificate i cunoscute prin die- judecat; ea poate servl insd,ca aot.
pozitiunile unei legi pozitive. Cas. probator in justitie. Se vicaleaza
I. 800. dar leghe syfetidle cand Curtea de
e) Acest art, nu se ocupa de pe- apel, refuza a priml ea act proba-
remptiune ci de prescriptiune; art. tor, o asemenea botdrire pe motiv
257 proced. civ., se ocupa numai de eft prin neexecutare i a pierclut
peremptiune qi nici de cum de forta probatoare. Cas. I. fa 81.
prescriptiune, prin urmare Curtea Materia mezaturilor se gireaz1
sau trib. care va sustine ca prin de o lege speciala, care nu prevede
acest art., s'a consacrat art, din a se amana adjudecatdunile, pen-
cod. Car, face o eroare de drept si tru caz and debitorul este In ne-
violeazd art. din cod. Car. Cas. I. putintA de a azista la vnzare; prin
71 73. urmare In materia aceasta, nu so
d) Intreruperea prescriptiunii d- poate invoca acest art, care e re-
yne se apara printr'un act incepa- lativ la prigoniri In de ob8te. Cas.
tor de executare a unui titlu ca. I. 182 66.

www.digibuc.ro
'106 PROCEDURA CAUZELOR (ART. 16-22)

-plri (14), nu va veni la ju- infiltih la judecatil pentru

decath, judecatorii sh'i deh prigonirepoliticeasca, i au-
soroc de cinci zile, si chnd zind Ora cea pornith asu-
..nici atunci farh de nici o prh-i, va cere soroc ca sh, se
pricinh nu va veni, sh'l o- ghteasch de raspunsul
-sndeasch, lipsind, la cte potriv, atunci sit i se deh
jhluete priul. negreit.
16. Chndn prigonire po- 19. La prigonire politi-
liticeasch lipseste phrhtul, ceasch, and parItul va voi
judechtorii instiinIeze mai inainte de judecath sh
i sh'i porunceasch sh vie, se invoiasch cu potrivnicul
soroc analogon du- shu, slobod este.
ph deprtarea locului; iar 2 O. La prigonire politi-
41e nu va ven la soroc i nu ceasch, cnd phrtile prigo-
va da raspunsul din ce pri- nitoare, in judecath find, se
.cinh n'a venit, sh i se dea de vor nvo, sit li se inthreasch
al doilea acelasoroc, i de invoiala de chtre judechtori.
nu va veni nici atunci, siti 21. Pariul, duph ce va
.se osndeasch lipsind. incepe pri-cina a se cerceth
17. Cei ce se prsc pen- de judecatil, nu e slobod sit
tru pricini de vinovhtii, sh se lase de judecath, afarh
nu aiha hAritzirea numite- numai de se va invoi cu pro-
lor privilegfuri, (14) ci pre tivnicul srm. 1)
.cum se va intamplh sh se 22.La pricinile criminale,
tragh cu deasila la jude- sh nu se judece nici phritul
cath. nici pariul prin vechil, ci ei
18. Cnd phritul se va insui inftindu-se; iar la
I) Curtea interpreta rau art. judecatile dintre dansele, si nu este
.cand cere ca o dezistare de aseme-lege care sa Impiedice pe parti a
nea naturft sa fle omologata, caci cere clela autoritatile judecatore5ti
acest art, nu prescrie nulitatea con- ca sa deb, formula executorie In-
tra unei asemenea tranzactiuni voielii urmate ci din contra ofisul
-violeaza art. 2 dela Invoieli din cod. principelui Bibescu No. 1,172 din
Car. deoarece acest art, prevede ca 1840, obstit prin circular& ministe-
Invoielile se pot face Gi prin grai. rului justitiei, sanctioneaza acest
Cas. 1. 15 70. drept firese al Imprieinatilor l im.
b) Cand asupra unui proces fast pune instantelor judecatoreGti a da
pendent inaintea fostei 1nalte Curti formula executorie Invoielilor pre-
a intervenit o tranzactiune, Gi a fost curmatoare judecatilor, and ar cere
conlirmata de Curte, trecandu-se partile litigante. Cas. I. 155 64.
condica respectiva, ea nu se poate d) Hotaririle confIrmatoare unei
.ataca sub cuvant de violare a art. tranzactiuni pronuntate de instan-
de fata. Cas. I. GO 74. tele juclecatoreGti au puterea lucru-
c)Partile litigante sunt totdeauna lui judecat. Cas. I. 48 78.
libere de a precurmk prin Invoiaia

www.digibuc.ro
 PROBE (ART. 1). 107

prigonirile politicesti, au ge i pritul pe pttris, inthiu

voie i prin vechili. pricina prisului s se caute
23. La pricinile crimi- apoi a phritului.
Dale, dac imp otriv va pri CAP. IL
sipritul asupra
pentru vre-o vin mai ma- Pentru dovezi.
re, sti se cerceteze mntiu o
cea mai mare, si in urmil 1. Orice cuvnt se pro-
cea mai micA; iar de vor 11 valiseste la judecati de cii-
pArile deopotriv, atunci tre prtile prigonitoare, a-
sa se cercetcze a parisului cel cuvnt, ori s fie vred-
intiu i apoi a pAritului. nic de credint sau, neflind,
24. La pricinile politi- dovedesac cel ce'l pro-
cesti, cndimpotriv va tra- valiseste. i)
i) a)Candpartile In judecata nu in- partea partii reclamante, violeaza
-voaca nici la trib. nici la Curte, ca- principiul de drept al aparrii con-
zul de prescriptiune, nu poate pe sacrat prin expusele mai sus art.
urma partea yen]. in Casatie spre Cas. II. 98 64.
a face un motiv de casare, pentru Producerea de martori main-
c Curtea nu s'a pronuntat in punc- tea instantei judecatoresti, nu este
tul de prescriptiune; fiindca atunci o obligatiune absoluta pentru re-
nu este nici o omisiune din partea clamant, ceea ce se invedereaza din
Curtii. Cas. I. 171 69. dispozitiunile acestui art, unde se
1)) Nu se poate zice ca Curtea de legiueste c .orice cuvant se pro-
apel a violat acest art. and impune pune judecatii, pe Mat numai se
sarcina cloveclirii acelui care con- dovede5te, pe cat va fi vrednic de
testa o hotarnicie. Cas. I. 174 69. credinta.. Cas. I. 256 64.
e) Judecatorul care obliga pe con- g) I. Acest art. des1 in adevar pu-
testat a-i clovedi calitatile ce adver- ne sarcina dovedirii unei propuneri
sarul sau it contesta fara vreun te- lu instante asupra insi partii ce
rnei, violeaza art, de fatd. Cas. II. a facut acea propunere, insa cu a-
214/63. ceasta All se poate intelege, cd, par-
d) Judecatorul, care nu tine sea- tii. adverse este oprit a dovedi
m& de posesiunea de stat a unui ea contra dovezilor celeilalte.Daca
alegator sPl obliga pe el de a da spre exemplu Primus propune ca
(lovezi ca in-suseste calitatile de a- Secundus ii este dator o suma si
legator, in lac sa oblige pe conte- dovedeste aceasta prin vreun act,
statorul a dovedl ca nu le are, vio- sau prin martori, lui Secundus nu
leaza art, de fata, prin propunerea poate fi oprit a produce si el dovezi
sarcinii de a dovedl paritului in loc contra acelor acte sau martori, caci
sa o puie asupra parisului. Cas. II. si acesta, adica Secunclus, face la
250 63. randul lui o propunere contra ace-
e) 1. Partea parita este in drept lui act sau martori, pe care II pro-
a se apara proclucand insasi mar- pune Insusi, el trebue a o dovedi,
tori In contra martorilor adversa- iarai dupa litera acestui art.si Inca
rului eau, dupa principiul dreptu- daca partii actionate nu i-ar fi per-
lui de defensa ce evident rezulta mis a se apara cu clovezile ce ar
din dispozitiunile art.; iar martorii avea contra actelor, sau in contra
produsi, refuzandu-se d.e ludecatori martorului reclamantului, apoi ar
se violeza acedsta lege. ajunge de prisos judecata contra-
2. Instanta de fond limitand prin dict .rie; prin urmare a se da o alt-
o sentin (a prepacatoare, a se face fel de interpretatiune art. In dis-
dovezile la fata locului uncial did. eat precum whoa a dat Curtea.
www.digibuc.ro
108 PROBE (ART. 2-3).

2. PArisul nu poate s si- cere, cuvintele amndorora

leasca pe Ora s dovedea- prigonitoarele prti, au deo
sea provlirna pentru care potriv put ere, atunci cel
el jeluieste. ce tine lucrul, cuvinteazit
3. Cnd la un lucru ce se mai drept. 1)
de apel, ar fi nu numai a viola, a- tn) Acel ce se afia in posesiunea
cest art. dar 1-ar pune in contradic- unui imobil reclamat, nu poate fi
Liune cu art. 3 dela acelas cap obligat a proba titlul si caracterul
parte, caci nici odatt nu s'ar mai posesiunii sale, pe cat timp recla-
putet pune judecatorul in stare de mantul nu produce nici o dovada,
pretul cuvintele prigonitoarelor in contra prezumtiunii rezultata
prti de au sau nu deopotriva, pu- din acest fapt. Instanta de fond ca-
tere, precum dicteaza acest art. re sub regimul codului Car, pune
2. Art. 4 dela citatul cap, nu are asupra posesorului sarcina dove-
nici o aplicatiune in materie de mar- dirii interverteste rolul partilor ina-
tori, de oarece legiueste numai pen- intea judecttii. Cas. I. 55 67.
tru cazul cand dot prigonitori se ju- n) Interverteaza rolurile si face
deca pentru un lucru strain aflat In o violare de lege instanta de fond,
posesta unuia care intr'o prigonire dintre proprie-
3. Orice instanta judecatoreasca tar si arendasul sto. pentru plata,
este tinuta, a discuta si a se pro- restului de arenda reclamat, ho-
nunta asupra fiecarei propuneri e- taraste apararea arendasului de ba-
sentiale, adica, din a careia solu- nii reclamati, pe cuvant et pro-
tiune s'ar putet schimiD soarta pro- prietarul n'a probat modul raspun-
cesului. Cas. I. 104 65. derii arenzii. Caci o asemenea do-
h) Cercetarea savarsit prin carte vada dupa spiritul legii, trebue sti
de blestem la fata locului i nein- o ceara dela arendas care se apart
validat de Curte pe vreun motiv de plata, sub cuvant de plata. Cas.
legal, dobandeste calitate de proba, I. 113 65.
nefiinel oboritt prin o pro- 1) a) Acel ce cere un lucru sub un
b.& posterioari contrara ei, Curtea titlu oarecare, trebuie sa dovedea-
apelativa inlaturand-o violeaza a- sca cererea sa si, nedovedind-o, nu
cest art. Cas. I. 1 66. i se poate priml, desi partea Witt
i) Art. 1169 din codul Civil ne fa- n'ar fi dovedit propunerile ce ar fL
and cleat a repeti acest articol, facut spre apararea sa. Cas. I. 309 64.
ca cel ce propune trebue s dove- b) Tribunalul nu poate priml nu-
deasca, Curtea de apel, aplicandu-1 mai martorii uneia din partite liti-
nu violeaza, principiul neretroacti- gante, la cercAari la fata locului,
vitatii I,egii. as.. I. ,3Q3/67. reSpinge matorii propusi de re-
j) Excluderea din lista electorala curenta parte, daca ei intrunesc ca-
fall a (-1 motivata, sa ti fost dove- litatile cerute de lege pentru a pu-
dim de catre reclamant lipsa veni- tea, marturisl, caci prin un aseme-
tului funciar cerut de lege, consti- nea mod se violeazt principiul de
tue o violare a art, de fata. Cas. II. defensa; i aceasta violare este si
2 63. mai grava cand trib. a fost odata
k) Nu se poate cere casarea unei admis prin un jumal anterior ca sa
hotariri, pe cuvant st s'a calcat o se asculte martorii ambelor parti
lege, cand acea lege n'are nici o a- la fata locului. Cas. I. 116 63.
plicatiune la pricina dupa natura e) Cand Curtea pe langa actele
ci, si and judecatorul preocupat administrative ce a avut in vede-
numai de dovedirea preteutiei, con- re isi formeaza convingerea asupra
stata Ca aceasta nu este doveditt, dreptului de sapanire si din depo-
in conformitate cu rostirea legii. zitiunea martorilor, nu se poate sus-
Cas. I. 76162. tin e ca s'a violat administratia pro-
1) LegRe civile sunt de dreptul co- belor. Cas. I. 154 76.
mun; legile comerciale sunt legi cl) Cel ce tine lucrul cuvinteaat
exceptionale. Asa dar marturiile ce mai drept cand dovezile sunt de
nu sunt regulate de legile comer- egala putere la ambele parti; acea -
dale, sunt supuse dreptului comun, sta nu se aplica in cazul in care
adict legilor civile. Cas. L 40/62. reclamantul scos din posesiune fard,

www.digibuc.ro
 PREZUMTIUNI (ART. 4-5). 109

31
Cand adica lucrul ce se sunt de doua feluri. adic
cere este o vie, sicuvintele sau cu mestesug,sau "fara de
amndorora prigonitoarele mestesug.D ovezi cu meste-
prti au putere deopotriv, sug, zicem cAte le izvodesc
cel ce se afl in stpnirea judeditorii cu isteOmea lor,
vie', acela are dreptate. (pe care ca unele ce sunt a-
4. Cine cere atunci cas- nevoie de a se coprinde
tigrt, cnd va doved ca lu- de a se canonisi le lasam la
crul ce se cere este al lui: min tea judecatorilor).
iar nu cand va dovedi c Fara de mestesug dovezi,
nu este al protivnicului numim crtile, martorii, ju-
sau. 1) rmntul, cartea de blestem
5. Dovezile de judecati, cazna. 2)
drept, cere s i se restitue pose- din actul de dAnsa recunoscut, ca
siunea: spoliatus ante omnia resti- cel mai pertinent in chestiuni in a-si
luendus. Cas. I. 40 68. forma, convingerea cu independentA.
e) Cnd depunerile martorilor se Cas. I. 19 67.
contrazic si artrile martorilor u- i) Nu este valabila cererea de re-
tlei pArti sunt sprijinite pe docu- vendicare, cAnd actul pe care este
mente, nu se poate zice ca ele au intemeiatA, nu emanA dela o auto-
deopotriv tArie spre a se apnea, ritate publici, cu putere de a da a-
art, de fata. Cas. I. 16 63. semenea acte si cAnd insusi per-
f) Nu se poate sustine cu temei soana care-I posedA, nu dovedeste
cA, s'a violat acest art. cand Curtea clela cine-1 are.
de fond constatA, cA o parte are in 2. DupA, principiul pus de legiui-
favoarea sa o hotArnicie. Cas. 1. torul Car., in materie de posesiune
174 69. si in lipsa de acta, cel ce tine lu-
g) Gaud in contestatiunea drep- crul cuvinteazA, mai drept. Cas. r.
lului de proprietate asupra unui 207/81.
mobil, martorii propusi de ambele Pretentiuni neprobate, sunt ne-
parti se contrazic, judecata care nu admisibile. Cas. IL 24 64.
se intemeiazA pe mrturiile celui 2) a) Martorii, ca un element e-
ce nu poseclA, nu violeazA, acest art. sential de dovedire, privit de legea
Cos. I. 8 68. noastrA civil, propusi fiind de una
h)1.S e considerA ca dovaclA decisivA din pAnti, dupa dreptul sau datoria
faptul posesiunii, in caz cAnd cele- ce are dela lege, spre dovedirea u-
lalte dovezi ale partilor prigonitoare nui fapt sau a unei imprejurdri de
ar aveii o egal putere de convin- la care atArrul, solutiunea definitivA,
,,..ere, si astfel, zisul articol trateazA a procesului, nu pot fi respinsi
de puterea comparativa a dovezilor. de instantele fondului fArA violares,
2. Gaud Curtea de apel nu con- legii dovezilor. Cas. II. 119 64.
statA, in hotrirea sa c cuvintele b) Legiuitorul enumernd toate
amAndorora prigonitoarelor parti, mijloacele de dovalire, da preferin-
au avut pentru sine deopotrivA pu- VA, mai II-1ti cArtilor asupra tuturor
tere, Curtea de casatie, nu are celorlalte mijloace; prin urmare ju-
cAdere de a cumpAnl, sau a criticA decAtorul care preferA martorii Ina-
puterea de convingere ce dovezile intea artilor, violeazA acest art.
ar trebul s aibA in spiritul instan- Cas. II. 135 64.
telor de fond, inaintea carora se c) Interpretarea actelor este ales-
produc. tiune de fa pt.
3. Fiecare instantA de fond are de 0 instantA, de fond nu este legata
la lege facultatea de a interneiA, ho- asupra dArii hotAririt sale, prin or-
tAririle sale pe probele din care a donantele anterioare preparatoare.
rezultat pentru sine mai mult ade- Cas. I. 1 79.
v1r, in a lui datele trebuincioase d) Starea civilA se puteN dovedl

www.digibuc.ro
110 INSCRISURI (ART. 6-8).

vor fi scrise de tot de insuF,i

cei ce le fac) s se iscAleascrt.
6. Toate tocmelile cele de eel ce le fac, i sa se ade-
in scris s se iscAleasc de vereze cu trei martori sm-
chtre cei ce se tocmesc, guri vztori, sau singuri
sa se adevereze cel putin auziton, sau de arhiereul
de doi martori, cari cu ochii locuhri, sau de judector.
lor au vitzut,sau cu urechile 8. Crtile celor ce nu stiu
lor au auzit, ori de ctre ju- carte s se pecetluiasca ne-
dector. gresit cu pecetea lor,
7. Toate dietile (de nu se adevereze de scriitori
sub cod., Car., prin posesiunea de mijloc de dbvedire. Proba numai
stat unita cu proba testhnoniala, prin acte scHse era cerut pentru
intru cat aceasta legiuire, preveclea anume cazuri.
printre probele admise si asa zisele 2. Paternitatea, maternitatea si
dovezi de judeati cu .meste.sug. , filiatiunea se puteau totdeauna do-
adeca prezumtiile ce nu' sunt anu- vedi prin martori, intru Cat nici o
me hotarite de legi ci lasate la su- dispozitiune a legii nu proibea o
verana apreciere a judecatorilor. asemenea dovedire. Cas. I. 127/83.
Afar& de acestea, Reg. org. al Mun- 1) a) Dupa legea Carage& un testa-
teniei, legiferand asupra modului ment este indeplinit cu toate for-
dupa care avea sa se tina de auto- mele, cand este adeverit de trei
ritatea in drept registrele de stare martori si legalizat de consiliul sa-
civila, nu ridica partilor dreptul de tesc. Cas. I. 323/86.
a putek dovedi starea civila cu mar- b) 1. Dreptul ce se da arhiereilor,
tori, daca mai intai nu ar fi dove- este un drept exceptional, care ur-
dit neexistenta unor asemenea re- meaz a fi aplicat stricto sensu, i
gistre. Cas. L 755/96. dupa spiritul acestui art, cei trei
e) Instanta de fond care are in- martori, sau arhiereii locului, ca-
doiala ca titlul propus de una din rora li se da dreptul a adeveri die-
parti spre a proba un fapt este pri- tile, trebue sa fie singuri vazatori
vitor la un alt obiect de acel in che- sau auzitori, adica: sa fiva,zut dia-
stiune, nu are decat a se asigura de ta facut, sau sa fi auzit pe testator
adevar prin mijloacele de descope- declarand, ca aceasta este diata sa.
rire de care dispune dupa lege; ceia- 2. Instantele ce pronunta desffin-
ce nefacand a violat legea prin a- tarea unei dieti, pentru cart; se con-
ceia ca a pus pe una din parti in ne- stata ca testatorul n'a declarat di-
putinta de a dovedl pe deplin pro- rect, si insusi inaintea arhiereului,
puneril e sale. Cas. I. 125 66. ci inaintea unei alte persoane de-
f) Judecatorul are facultatea a des- legate de aceasta, spre a primi de-
coperl adevarul din dovezi produse claratiunea ceruta de lege ; i uncle
prin iscusinta sa. Cas. I. 192/65. se dovedeste ca adeverirea dietii
g) Proba cu martori este permis s'a facut de catre un arhiereu cu
dupa cod. Car., in toate cazurile, drept asupra unei parti din averea
prin urmare si chiar vanzarea de dispusa prin ea, nu fac o violare de
imobile contra art. 6 dela vanzari, lege, caci acest fel de adeveriri
cod. Car. Cas., 1. 130/70. sunt nevalabile prin insasi natura
h) Dovada cu martori este admi- lor, neputandnimenea marturisi si
sibila, far& deosebire, in tot felul adeveri un act spre folosul sau. Cas.
de contestatiuni, daca faptele invo- 32/64.
cate s'au petrecut sub imperiul cod. e) Veracitatea i sinceritatea da-
Car. Cas. I. 147 89. tei unui testament facut sub legea
1) 1. Sub legea Car., in regula ge- Car, este suficient dovedita prin
nerala, proba prin martori era ad- martorii instrumentali, intru cat
misibila pentru ori ce fel de contes- nu se probeaza contrariul prin mar-
tatiune i ori de cate ori partile pri- tori de aiurea. Cas. I. 9/82.
gonitoare nu'si procurasera un alt

www.digibuc.ro
 INSCRISURI (ART. 9-13).

alti doi martori sau de estemai de crezut, sau ceea

judectori. 1) ce se face mai de multe-
9. Tocmelile cele intu- ori.
necoase i cu indoialA s6, 12. De cate ori la toc-
se thlmAceasc dup cuge- meli o vorbtt are dou
tul celor ce se tocmesc telesuri, primim ceeace se-
dupb, fapta lor; iar de lip- potriveste, sau ceeace este-
seste fapta, dup obiceiul spre siguranta lucrului toc
logului sau si al lor. 2) mit.
10. La tocmelile cele cu 13. La tocmelile cele cu
cAufam mai mult dou sume, $i cu dou vre
la vointa celor ce se toc- mi, primim suma cea mai
mesc, deck la vorb, $i mai pupn i vremea cea mai
mult la ceeace se face de indelungat. 3)
cat la ceeace se zice, pen- Adica, dac se va tocmi
tru c mai de ales $i mai sa dea cineva$ zece ori cind
cu putere este intelegerea sprezece bani, atunci pri-
dect vorlebe. mim pe cei zece, si iar
11. La tocmelile cele In- de se va tocmi s deA dup
tunecoase, primim ceeace un an sau dup doi, dup.
1) a) Legiuitorul a voit ca actele echivalente. Cas. I. 13174.
de ultima voint s fie iscalite de e) Actul de dar dupa legea Car.
trei martori, cu excluziunea scrii- al celor cari nu stiau carte era va
torului, pe cnd pentru contracte labil numai prin punerea degetului,
s'a multumit cu doi. Aceasta se fa- mcar c nu er aplicat pe dansul
ce pe att mai invederat, pe cat sigiliul i celelalte. Cas. I. 105/84.
imprejurarea end insusl testato- f) Nu se pot opune celor de al trei-
rul a isclit testamentul, legiuito- lea actele dotale, constituite sub-
rul, pentru validitatea testamen- legea Car. daca nu au fost legali-
tului, a cerut s fie isclit de trei zate si transcrise In registrul trib.-
martori. Cas. I. 254 67. Cas. I..221 82.
b) Actele de vnzari prim punere 2) Preceptul juridic ca tocmehle-
de deget, pe timpul legii Car., se cele indoioase se interpret in fa-
puteau valabil face, daca se adeve- voarea debitorului, nu'oi are locul
reau de scriitor i alti doi martori. and se constata c asupra tocmelii
Cas. I. 330 87. n'ar exista nici o indoial. Cas. I.
e) Un act de cesiune fcut de o 94 86.
persoan care nu stie carte, nu es- 3) 1. Acest art, este aplicabil la a-
te valabil dupa legea Car. nici ca rendari In cazul cand in insasi toc-
act privat cnd nu are pe dnsul meala partilor s'ar fi prevazut doua
sigiliul..autoralui.si nu este adeve- sume diferite; dar nu si in ipoteza
rit de scriitor si de doi martori, cand suma arenzii stipulata in con-
nici ca act autentic cand este le- tract s'a adogat printr'un act po-
galizat numai de presedinte iar nu sterior facut cu consimtimntul tu--
ae trib. Cas. I. 164/75. turor contractantilor.
f) Formalittile enuntate la crti 2. Contractul de arendare verbal
nu sunt solemne; ele se cer numai nu e valabil fcut dect dac sunia
pentru probatiunea actului; ca arenzii nu trece peste 150 lei. Cas.I.-
tare ele pot fi inlocuite cu probe 41/70.

www.digibuc.ro
 112 INSCRISDRI (ART. 14-21).

doi ani primim sa sa deh, 17. Cine defaima cartea

pentruca apururea fiescare de mincinoasa, trebue sa o
va s fie dator mai putin, dovedeasca. 3)
aiba soroc mai mult. 18. Cine va zice a de
14. Cele scrise din vicle-la i cu nselaciune a dat
sug cu nedeslusire, cu in- carte, trebue s dovedeascrt,
doiala i gresite, le talma- sila si inselaciunea.
-cim impotriva celui ce le-a 19. Cnd se tagaduieste
facut, pentruca el trebue sa cartea, sa se intrebe mar-
Zesluseasca ceea ce torii.
1) 20. Cand se tagadueste
15. La tocmeli, greselile cartea, i martorii cei isca-
din scris sa se indrepteze, liti nu traiesc, sau lipsesc,
dupa intelegerea ce intru nu pot nici sa vie, nici prin
adevar, se vede ca au. scrisoare sa se intrebe, a-
16. Cate carti nu se pot tun ci al ergam la juramnt.6)
mntelege de loc,drept nimic 21. Cnd se tagaduieste
se socotesc. 2) cartea, ii n'are martori, de
Numai prin reaua interpretare 5) a) Legalizarea consiliului satesc
a conditiunilor indispensabile pen- nu dacaracter de autenticitate unui
tru existenta contractului (esentia- art. Cand actul se tagaduie8te, mem-
lia negotii) se schimba natura toc- brii consiliului se pot intreba 'ca
melii. Clauzole relative la cautiu- simpli martori 8i nu pot fl scutiti
ce unul din contractanti e da- de formalitatea juramantului, far&
tor sa dea, au un rol numai secun- a se viola art, de fata. Cas. II. 5/63.
.dar interpretarea lor facut de b) IMO. art, de fata in caz cand
instanta de fond nu e supusa cen- se tagacluie8te cArtea, martorii nu
.zurii Curtii supreme. Regulele de sunt admisibili decat &ea nu va
interpretare stabilite de lege sunt e8l dovada de aiurea. Cas. I. 4 95.
mai mult consilii ce se dau jude- c)Nu'8i. are locul prescriptiunea
catorilor, decat legi imperative 8i and se constata ca ea a lost invo-
dar violarea lor, nu d loc la casare. cata iu mod subsidiar 8i cand se in-
Cas. I. 16 O. temeiaza, pe o posesiune numai
2) 0 sentinta care inlatura un In- 23 ani. Cas. I. 368 82.
cris ca nelizibil 8i neinteligibil cl)Cand la judecata se tagac1uie8te
este casabila and Curtea de casa- cartea sau actul, se recurge la mar-
tie din vederea lui il gaseote lizi- torii semnati ca existenti in josul
bil i inteligibil. Cas. II. 43 63. earth sau actului. Cas. I. 256 900.
3) Dupa legea Car. cand nu se de- e) Dupa aceste art, nu era admis
faima actul de mincinos, ci numai proba cu martori cand se tagaluia,
tagaduie8te,sarcina probei incum- cartea, cleat daca nu e*ia (ovada
ba celui care voie8te a se servi de de aiurea. Astfel, cand instanta de
clausal. Proba de aiurea asemenea fond, verificand semnatura, a con-
nu se poate considera ca valabila statat ca ea emana dela partea care
cand ea se face prin scrisori care tagaduieW cartea, aceasta consti-
se tagadueisc oi nu se probeaza cu tue o dovada de aiurea 8i cudrept cu-
mimic cA ar if proprii ale autorului vant respinge proba cu martori,
Cas. I. 27180. Cas. I. 433/89.
Tocmelile nu se stria, decat nu- f) 0 chestiunenejudecat mai Ina-
mai in cazurile ammo determinate inte nu poate servi de baza autori-
de lege, 8i cand asemenea caz se in- tatii lucrului judecat. Cas. I. 17/66.
voaca 0i se probeaza de partea in- 6) a) Dupa legea Car., cand se ta-
teresata. Cas. I. 1 68. galuie8te cartea 8i martorii iscaliti
www.digibuc.ro
 INSCRISURI ART. 22-26). 113

nu va ei dovadtt de aiurea, cttlitura in vre-o carte de da-

nu se tine in seamh. torie,i zice di nu a luat din
22. Cine va thgadui vre-o suma datoriei, sau parte,
carte a sa de datorie, i se sau toat suma, trebue s-
va vAdi, se indatoreaztt s i dovedeasett zisa.
plAteascrt indoit.. 9) 25. Cine vaincepe stiplti-
23. Nimeni nu poate stt teascti parte din datorie sau
ceartt ceva cu crti scrise din dobAnd duptt vre-o car-
de insui, sau strAine, cnd te de datorie, nu poate pri-
tttgilduiete acela dela care cinui cii n'a luat soarna ce
cere. 3) se coprinde in carte. 4)
24. Cine ii cunoate is- 26. 0 carte de datorie,
-nu trgiesc, judecatorul fondului poa- pot intreba si alti martori, nu nu-
te da juramant spre completarea mai cei subscrisi in carte, atuncr
-convingerii sale. Cas. I. 98 76 mai ales cand cei subscrisi au in-
La tauaduirea unei carti ade- cetat din viata. Cas. I. 53 74.
verite de Martori, simpla figurare d) Instants. de fond putea st se
a iscaliturilor lor dintr'insa,nu face intemeieze si pe prezumtiuni pen-
dovada in contra tagaduirii ei, ci, tru convingerea sa, cand actul de
spre asemenea sfarsit se cere ca vanzare se tagaduieste si martorii
martorii s ile adusi Inaintea jude- iscaliti intr'insul nu mai traiesc.
-catorului ca sg o incredinteze, fara Cas. I. 330 87.
care ea nu constitue o dovada ci e) Comite o violare de lege Cur-
numai o incepere de dovada. Cas II. tea apelativ care bazdndu-se pe o
121 64. foaie dotala, contestata si a carei
c) Cartile neadeverite si tagaanite autenticitate nu s'a putut probt
nu li se poate (la putere do veditoa-
nici prin alte dovezi, nici prin mar-
re, daca, nu sunt investite cu for- tori condamna pe cine-va la plata
mole cerute de art, de fata. O liot-
pe temeiul unei asemenea foi. Cas.
rire intemeiata pe asemenea dovezi, I. :100 66.
violeaza articolele acestui cap. 2) Actele dotale facute in comu-
Nu se poate invoch prescriptiu- nele rurale, pe timpul legii lui Car.,
nea de buna credinta fara a se cer- nu erau supuse formalitatilor pres-
ceta i justum titulum si hotarirea crise de art. 33 din Reg. Cas. 1 70.
care admite o asemenea prescripti- 3 a) Chestiunea primirii sau nu
une, este o hotarire nemotivata. a averii dupa catagrafie, constitue
Cas. Il. G 63. o chestiune de fapt, pe care instan-
1) a) Mid se tagaclueste cartea, tele de fond, ca suverane in apre-
judecatorul fondului poate primi cierea faptelor sunt competente a
dovezi de aiurea pentru formarea rezolva intr'un mod categoric, in-
convictiunii sale. O asemenea pro- datorind pe primitorii averii orfa-
cedare fiind conforma legii nu se nilor a o restitul dupa catagrafie
poate zice Ct prin aceasta s'a daca au dispus de ea. Cas. I. 54 66.
cut o infractiune la art. 6 dela a- b) Simpla mentiune, in conside-
celas cap. si parte, IliCi la art. 7 din rentele hotaririi despre un act do-
vechiul cod de comert, pe cat timp tal contestat, nu poate invalida, ho-
hotarirea atacata, nu s'a bazat pe tdrirea cand ea nu se intemeiaza
catastihe. Cas. I. 166/63. pe dansul. Cas. I. 371 83.
b) Actul autentic nu se poate a- c) Nu se violeaz legea cand Cur-
taca decat in fals; actul sub sem- tea n'a luat de bast in cleciziune
natura privata se poate ataca sau numai raportul inginerului ci si
in fals sau nu se recunoaste. Cas. alte acte si fapte ce i-au fost puse
I. 300 67. in vedere. Cas. I. 202 81.
e) Sub regimul legii Car., pentru 4) Exceptiune de anarghirii (non
constatareaveracitatii unei carti se numeratae pecuniae) nu mai este ad-
Ion Palade.
www.digibuc.ro
114 INSCRISURI (ART. 27-30).

data de un tovartis ca din 28. Cine va arata copie

partea tovarasiei, sau isca- de carte, acea copie trebue-
lita cutare si tovrasia, in- sa fie adeverita de judeca-
datoreaza tovarasia si pe tori sau de obraze publice-
tovarasi. si dregatori, ca este intoc-
Cnd tovrasia in cartea mai cu cartea cea adeva
asezamntului lor Ii da voie rata, iar intr'alt chip sa nu
sa se imprumuteze; iar de se creaza.
nu'i d voie, nu indatoreaza 29. Cine va arata copie
tovarasia, ci nurnai pe tova- de carte, este dator, cnd i
rasul ce s'a imprumutat. se va cere, sa scoata i pe
27. 0 carte de datorie a cea adevarata, sau indath
ocrmuitorului tovaritsiei avnd-o la indemn, sau cu
ce este ornduit ocrmuitor soroc, de nu o va aveh la in
in scris de catre tovarasie, demn. 2)
indatoreaza, i pe ocrmui- 30. Cnd pentru aceeas
tor deosebi i tovarasia de provlima se pune inainte
obste. de catre unul i acelas, doua
misibila in apel, and se constat& de alti functionari publici, faceau.
CS debitorul a plAtit o parte din probl in justitie ca si originalele
datorie. Cas. 1. 94 86. cari trebuiau a fi infatisate numai
1) a) Atat dup.& vechea legiuire claca erau cerute si claca se posedau
Car, at si dupa noul Codice civil, de partea care prezent& copia. Cas.-
copia dup& copie, a unui titlu, nu I. 253 91.
poate ava nici o forts nrobant& in 2) a) Sarcina probei incumba ce-
justitie in lipsa originalului. Cas. I. lui ce cere. Cas. I. 149 77.
54 93. b) Acest art. prin care se da drept
b) Atat dup.& legiuirea Car., at si celui ce produce copie, de a cere
dupa Codul civil actual, copiile de termen pentru intatisare si a ori-
pe originale, adeverite de judec&to- ginalului, nu se aplic& dec&t atunci
rie sau de c&tre alti functionari pu- and copia produs& este conform&
blici, fac prob& in justitie ca si o- cu art. 28, adic& numai cand copia
riginalul, ins& originalele acte tre- se ail& acleverit& de judecatorie sau
buiescinftisate daa sunt cerute si de persoane publice FA dregatorii,
daa se posed de parteace prezint iar nu si and are aceast& forma
numai copia bor. In asemenea caz litate. Cas. II. 128 64.
cel ce cere aducerea originalului c) Cerinta legiuitorului Car. c& po-
trebue s& dovedeasa ca partea ca- sesorul unei copii este dator sa. pre-
re se serv cu copie posed& origi- zinte i actul original, nu se intinde
nalul. Cas. I. 595/97. cu exigenta sa chiar in cazul and
c) Legiuitorul sub imperiul cod. dintr'o fort& major5, actul original
Car, prevede a la prezentarea co- nu se poate prezent&; in asemenea
piilor adeverite dupa original, se caz copia tras& din registrele trib.
poate impune prezentatorului a in- este suficient&. Cas. 1. 371/83.
IWO originalul. A fortiori copia cl) Mijlocul intemeiat pe motivul
copiei far& prezentarea originalului ca copia de testament er& scoas&
nu poate face prob& in instant& Cas. dup& originalul din registrele trib.
1. 52/74. este neintemeiat and se constat&
cl) Dupa codul Car., copiHe de pe c& nu s'a propus la instants de fond.
adeverite de judeatorie sau Cas. I. 182/83.

www.digibuc.ro
 PROBA CU MARTORI (ART. 33 34). 115

sau mai multe cari impo- Martori.

trivitoare una alteia, n'are .
putere nici una. 1) 33. Cati mArturisesc la
31. Nimeni cu o carte ce pricini politiceti, mntiu s
se pomeneste in alt carte, jure inaintea judecAtorilor,
nu poate srt cear cevas, de sau de va face trebuint
nu va arilta-o pe aceia, sau in biserich, i apoi s mar-
de nu se va dovedi de aiu- turiseasat. 4)
rea ceea ce cere. 2) 34. Cti mrtrturisesc la
32. CAr(ile publice, au pricinA criminal inthi sju-
mai mult credint, decht re in biseridi i apoi s milr-
cele particulare. 3) turiseascit
I) Nu se poate cere revendicarea mobil parintesc pe temeiul unui act
unul imobil Instrinat prin act au- dotal nelegalizat, intru cat acel imo-
1 entic, eand cel ce face o asemenea bil a fost vandut de catre fratele
cerere este mostenitorul celui care situ, ca singur mostenitor, cu un act
vandut imobilul si procura ata- autentic si public ea tre o a treia
cat& in fals s'a recunoscut de bung persoana. Cas. I. 35 80.
de instantele competente. Cas. L f) Actele trebuiesc fa cute dupa ce-
103 76. rintel e legii care doming', in timpul
2) a) Cel ce 'Mfg tiseaz ludecatii confectionarii lor, dupg principiul
un inscris ce se raporteaza la altul de drept, recunoscut, al neretroacti-
igra sa infatiseze si pe cellait, nu vitatii legilor, Cas. I. 286 81.
poate sa argumenteze In contra 4) ct,) 0 hotarire nu se poate lute-
urnagrii sale, and 8i reclamantul meia pc: aratari de martori care n'au
si adversarul se multumirg pe col savarsit juramant fara a viola, art.
dntaiu si nu cerurg si producerea de fa,a. Cas. II. 3 63.
celui de al doilea. Cas. If. 46 63.
b Judecatorul care confunda re-
gistrul unei judecatorii, In privire
cu scrisorile trecute Intrinsul, cu
inscrisele cdrora acest art, nu le
it putere proba torie. violeaza, acest
art. Cas. lf. 82 62.
torilor.
b)Judecatorul care, insarcinat fi-
ind cu o localnica cercetare cu fa-
cultate de a intrebuintaasupra mar-
cartea de blestem, de va li
trebuinta, nu. violea7g art, de fatk
daca cercetarea lui intemeindu-se
pe aceea ce insusi a constat cu ochii
a) a) Prin acest art. legiuitorul n'a n'a supus la juramantul cerut
inteles a exclude donatiunile de for- de acest art. pe martorii cu care s'a
malitatea adeveririi, ci de a vorbit servit la constatarea sa.
numai de vanzare, a facut-o ca pen- Judecatorului caruia i se recunoa-
ru un lucru ce se face mai adesea ste facultatea de a nu Intrebuinta
Cleat donatiunile. Cas. IL 120 64. asUpra martorilor cartea de bles-
b ) (Ind concura la un act public tem, nu i se poate refuzg aceea de
cu unul privat, celui dintMu se dg a nu supine pe martori la juraman-
Precadere. Cas. II. 77/63. tul cerut de art, de fata. Cas. II.
Cand o persoana a cumparat 251 63.
prin act public pe numele so si Cand judecatorul acorda unei
un al treilea interesat dovedeste parti soroc ca sa, a duca pe marto-
facut-o in virtutea unui mandat rii sai si ea nu-i aduce, nu e dator
(e-i dedese, nu se poate zice ca s'a a-i da un al doilea soroc. Cas. 11.
violat art, de fata. Cas. 1. 52 63. 179 63.
d) Dovada prin hotarnicie face a- d) Curtea de apel poate Incleplini
ceeas dovacla ca un act public. ea insusi formalit tile privitoare la
Cas. I. 23/68. calitatile martorilor, daca acestea
e) A ctul autentic si public are pre- nu s'au indeplinit de tribunal, si
cadere asupra- actelor particulare este facultativ pentru judecator de
sub semnatura privata: asa, ca fata a da juramant in bis erica sau in pre-
nu poate cere revendicarea unui toriul sau martorilor. Cas. I. 97 62.
www.digibuc.ro
116 DEFERIREA JURAMANTULUI (ART. 45).

35. Un martor singur, ca 42. CO mrturisesc la

nici unul se socoteste. 1) vre-o trtgaduire, nu se tin
36. Unde nu e ornduit drept martori. Adec cnd
de pravila cetti martori srt un datornic va zice c nu i
fie,acolo doi martori sa fie. 2) s'a pltit datoria si vaadu-
37. Tatrt in partea fiului, ce martori pentru aceasta,
sau impotriva lui si frate in acei martori nu sunt de cre-
parteafratelui sau impotri- dintrt pentrucrt nici odatrt,
va lui nu rnrturisesc. nu pot sti cu incredin(are,
38. Nevarstnicii, nebu- de nu s'a Wait cu adevrtrat
nii,robii,risipitorii,necinsti- datoria. 5
Iii,prepuitorii,martorii min- 43. CO martori se ztic-
tlharii, furii, plasto - nese de boalti a veni la ju-
grafii, trtietorii de bani, mo- decatrt ca s mrturiseasch,
fluziimincinosi, nu sunt slo- srt se intrebe prin logoftul
bozi s mrturiseascrt. 3 judectoriei.
39. Muierile rnrturisesc 44. Cine va aduce mar-
unde nu incap brirbatii. tori dela Inc departat, arc
40. Muierile de diatil nu s'i plteascrt cheltueala.
rnrturisesc. Jun-12)1(1a
41. Martorii martorilor,
nu se socotesc de martori;
iar la prigonirile de strtp- 45. Cnd dovezile pri-
fire sau de hotare, primim gonitoarei Willi, nu dove-
marturia cea dupa au- desc provlima frrt euvn t
z ire. 4) de impotrivire, dau insrt ba-
I Nu este perm is nlmAnui a fl mar- tru completarea probei, se poate
tor in propria so cauza. Cas. I. 27 80. admite de instants de fond ascul-
2) 0 dovada prin martori nu poa- tarea de martori. Cas. I. 87 89.
te fl completa decAt prin incredin- In materiile de art ndare, nu s
tarea a doul persoane si aceasta admite proba cu n artori cAnd su-
numai atunci cAnd legea nu preve- ma discutata trece peste valoarea
de a fl mai multi martori. Marturia de 150 de lei. Cas. 1. 8 62.
unui singur martor nu are nici o 1. I lotAririle date sub legea Car.
valoare. Cas. I. 259 64. erau considerate originale, and e-
3) Depozitiunile martorilor ce au rau trecute in registrul ad-hoc si
jurat E? i cari sunt scutiti de inca- subscrise de judecAtor i grater.
pacittile prevAzute de acest art., 2. Delegatiunea unui judecator ca
nu pot fl respinse; iar judec510- sA ia declaratiunea unei persoane
nil care le admite, nu face o vio- care voiA, sa faca un testament au-
lare de lege. (as. II. 42 64. tentic, erA autorizat de legiuirea
4) Chitanta liberat de sot cE a veche pentru unele acte i anume
primit restul de zestre, face un in- cAnde vorba de a se luA, declaratiu-
ceput de dos ad5, scrisA pentru exis- nea unui martor. Cas. I. 429 87.
tenta zestrei, si in care caz, pen-
www.digibuc.ro
 DEFERIREA JIIRAMNTULIII (ART. 46-49). 117

nuiala cuviincioastt de flin- nosi i ci sunt stiuti ctt

ta ei, atunci judecatorii pro- au putin evlavie catre cele
valisesc jurAmntul la cea- dumnezeiesti, acestora nici
lalt parte. AdicA cand o li se provaliseste juriimnt,
parte din cele prigonitoa- nici li se (1it credinta dacil
re, Petru zice, e dator vor
cealalt5, parte, Pavel, si el 47. Cand se provaliseste
thgaduieste, iar Petru n'are jurAmAnt de cittrejudecator,
alt dovada cleat un mar- atunci este silit cui se pro-
tor singur (care desi nu do- valiseste jurmantul, ori
vedeste filr de indoia1t jure si sit se indrepteze, ori
dar bnuialit da), atunci se nejurnd sa se osindeascrt.2)
provaliseste jurmant lui 48. 0 parte din cele pri-
Pavel. 1) gonitoare spre dovada pro-
46. Nebunilor, nevArst- vlimii sale nu poate pro-
nicilor, robilor, risipitorilor, valisi celeilalte sa facg,
thlharilor, furilor, prepui-
torilor, martorilor minci- 49. Cndo parte din cele
1) a) Aplicarea juramantului se estesi o persoana chemata in ga-
face numai atunci and se da o b- `rantie, judeatorii nu pot da jura-
nuial; iar banuiala nu se Inflin- mant garantului, care este parte
teaza decat cand se face un Mee- alaturata pe langa reclamant si,
put de dovadL, precum este inflin- prin urmare interesat in actiunea
tarea unui singur martor. Cas. IL in revendicare intentata contra de-
126 64. tinatorului imobilului.Cas.I. 467 902.
b) Nu se specifla, modul sau for- 0 Jurarnantul nu se poate da re.
malitatea ce urmeaza a se indepli- clamantului ci aceluia care neag&
nl la primirea juramantului, rama- datoria. Cas. I. 375 65.
nand la chibzuirea judeatorului 2 a, Mid din depozitiunile mar.
ca sa incuviinteze aplicarea jura. torilor rezulta contradictiuni, trib.
mantului. Cas. I. 222 67. este in drept a deferl juramant su-
c Curtea nu violeazil acest art. pletor pentru forma convinge-
ci din contra se conform& lui, pre- rea sa. Cas. I. 279 76.
corn si art. 35 id. cap. id. parte, cand b) Acest art, nu deroaga dela art.
nu ordona jurfimant asupra unei 45 despre persoana aceluia din pri-
pretentiuni, in sustinerea careia, gonitori aruia diva acest din ur-
drept toata dovada se produce un ma art, se cuvine a se propune ju-
singur martor. Cas. I. 20 70. ramantul; ci se margineste numai
d) Marturia unui singur martor, a regula efectele unei asemenea
desl nu face proba deplina, cons- propuneri facut& din partea judo-
titue inso prezumtlune ce se poate catorului. Cas. II. 208 63.
completa, ca dovada, prinjuraman- 3 Nu este aplicabila, in spet.a teo-
tul partii. Cas. I. 421 98. ria trib. de a refuza jurarnantul
e) Dupa legiuirea Car., and do- decizor deferit de debitor credito-
vezile prigonitoarei parti nu dove- rului pe temei ca legea Car, sub
desc reclarnatia far& cuvant de im- care s'a constituit imprurnutul, nu
potrivire, dar dau banuiala cuviin- permitea aceaata; de oare ce jura-
eioasa, de ilinta ei, atunci jude- mantul nu era pentru dovedirea
atorii pot da juarnant la cea- creantei, ci pentru achitarea ei, ca-
Ian& parte, adia nu reclamantului re se pretinde a II fost sub legea
ci paritului sau intimatului. Asa, noua. Cas. I. 118 78.
mile& Intr'o actiune in revendicare
www.digibuc.ro
118 CARTE DE BLESTEM (ART. 54-55); TORTURA (ART. 56).

prigonitoare va face o pro- la judecatA i apoi s jure

vlima nedoveditA, i i se celalalt.
va provalisi de cAtre cea- 53. CAnd unul din prigo-
lalt parte, sh o dovedea- nitoarele parti cu hotArirea
scA prin jurAmAnt, acela a- judecAtii va jurh, si mai la
tunci de va jur se indrep- urmA va gAsi celAlalt vredn i-
teazA, iar de nu, se osA,n- cA dovadA impotrivh, cel ce
de ste. a jurat strAmb se InvinovA-
50. NimAnui nu se d teste a da Indoit; iar cAnd
ascultare, cAnd singur va prigonitoarea parte va jurit
cere sA-si incredinteze pro- duph cererea protivnicului,
vlima cu juramAnt, VIA, de sh rAmAie nesupttrat,si de se
a-i provalisi judecata, sau va gAsi pe urmA impotrivh
cealalth parte prigonitoare. dovadh.
51. Cui se va provalisi Carte de blestent.
de cAtre judecat ca sh jure,
g
primind, se va opri de
protivnicul sAu, acela se so- 54. Cartea de blestem se
coteste ca un jurat, si pro- dA unde, si cum, si cAnd, se
tivnicul se osAndeste. dA i jurAmAntul; drept a-
Asemenea i cAnd unul ceia: 2
din phrtile prigonitoare fa- 55, CAte am legiuit pen-
ce o provlimh i celalalt tru jurAmAnt, aceleasi inte-
provaliseste jurArnAnt (49) legem i pentru cartea de
apoi il va opri. blestem.
52. CAnd se va provalisi Cazna. 3)
jurAmAnt pentru sume de .
datorii, cel ce e dator, se si- 56. CAnd cel parit pen-
leste ntispuiejos suma tru vinh, se va dovedi vino-
I a Intr'un proces intentat In ditt; did admitAndu-se contrariul
timpul legii celei vechi, dar ale c&- s'ar viol& acest art, de lege i tear
rui acte de procedur& se savArsesc consacr& teoria ca paritul et fact
in timpul legli celei noi, cAnd o par- dovezi reclamantului. Cas. I. 393 67.
te cere jur&mant declzoriu, trib. nu Judeatorul care, prin carte de
poate s& resping& pretentiun ea, c&ci blestem constatt un semn contes-
acest jurAmAnt este admis de art. tat, se conform& art, de fata, Cas.
237 proced. pen. si mai cu seam& de II. 180 63.
art, de fast. Cas. I. 66 78. 3) Torture s'a desflinfat de Reg.
b Spre a se da jurtmAntul pre- org., care in alineatul 2, art. 298,
v&zut unea din p&rtile prigonitoa- eice : Pedeysele cu taierea mOnilor,
re de cltre cealan, trebue caacea precum came sau muncile, se
parte c&reia i se defer& jurAmAnt stricd i se desputerniceaz, fdra a
s&li Meat vre-o propuneronedovo- seittatputeiturma de talon kaainte".

www.digibuc.ro
 PROCEDURA CAUZELOR (ART. 1 6). 119

-vat, i va tagadui, ori toata o parte nurnai prigonitoare,

-vina, ori parte din villa, a- lipsind cealalta, nici s ju-
tunci s se cazneasca ca s dece nici sa hotarasca, a-
spuie adevrul. fara numai cand il vor che-
57. Vinovatii cari se caz- ma de 2 ori i nu veni dupa
nesc, s nu se creaza de o- cum s'a zis (16).
data, macar de vor i spune 3. Judecatorii sa judece,
sunt vinovati. totdeauna dupa aceste pra-
Caci de multe ori de fricil vili ce s'au aezat; unde nu
i de durere, zic i ceia ce e pravil, acolo sa se intre-
nu este. be Domnul.
CAP. III. 4. Judecatorii sa hota-
Pentru judeceitor, judecatei rasca, in scris, iar botari-
holdrire. rea nescrisa a judecatorilor
. sa, nu aiba nici o tarie. 2)
1.Judecatorul, pricina flu- 5. Hotarirea sa, se dea, du-
sau, a a tata-sau, a pa parerea ori a tuturor
zname-sii, a frate-sau, a gi- judcatorilor, sau a mai mul-
neri-sau, a nora-sii, a rudei tora.
sale, a prietenului sau, a 6. and judecatorii vor
vrasmaului su, nici odata cunoate ca cu greala au
singur s nu o judece;i par- botarit, volnici sunt inain-
tea prigonitoare, cand va teaapelatiei prigonitoarelor
un lucru ca acesta, s a- parti, sa'i iea inapoi botari-
rate la Stapanire. 1) rea, i sa o indrepteze, iar
2. Judecatorii, pricina, cu dupa apelatie nu. 3)
Este oprit judeatorului s ju- a le da afar& i, reinftisand pri-
clece pricina ginerelui sdu, de uncle cina sE dea o all& hotErire. Cas. I.
a fortiori rerultE ca nici glnerele nu 70 62.
-poate judeca pricina socrului su; b) CAnd o parte se multumeste
iar art. 229 din Reg., nu numai ca pe hotarnicia alteia, judecEtorul nu
-nu abroagE dispozitiunile acestui are a face alt, decat a confirmkvo-
art. ci intinclirazurile de recuzatie inta lor si a o face executorie. Cas.
si pentru acei ce se prezumE c ar II. 106 62.
avek numai vre-un interes. Cas. I. c Nu pot judecItorii sa retragb:
.370 67. iscliturile lor dela o hotkrire da-
2) Po timpul legii Car. si Res. ta, pe temeiul art, de fat, cEci zi-
org. nu se cerea concluziunile mi- sul art. este abrogat prin Regul. si
-nisterului public in nici un fel de prin legea Curtii de casatiune. Cas.
-proces nici constatare prin hotE- II. 133 62
Tire despre azistenta sa i citirei d Acest art, care di dreptul ju-
ej In audienti publica. Cas. 1.27 80. decatorului a-si lu hotErirea Ina-
3) a) Curtile i tribunalele de din- poi, cAnd va cunoaste cfi, a hotErit
coace de MI1Cov pot, duff'. art. de cu gresala, a putut aye& aplicatiu-
fatE sa revie asupra hotririlor nea lui numai pEn in momentul
clate dup.& o infatisare, inainte de inflintArii Curtli de casatiune ; ca-

www.digibuc.ro
120 PROCEDURA CA UZELOR (ART. 7-9).
7. Judeatorii inaintea Mud va birui priul, sA se
judecAtii i a hotririi s, nu Indatoreze pAritul, sa pit-
fad, sechestru lucruri de teasa, pAri'ului i cheltue-
ale celui dator pentru dato- file judeeMii elite va do-
rie, afar& numai cnd im- vedi el i le vor gasi jude-
prumuttorul va da cheza cititorii drepte.
sau va pune Wog cu lega- Iar de va birui pAritul
tura,c5, de se va dovedi dupgi srt se indatoreze pitriul a.
judecat5, sechestru cu drept plitti paritului cheltuelile
cuvnt, sit fie bine Pacut, iar judecittii.
de nu, sit rspunzA celui da- 9. Cine stiipnete lucrmi
tor cAt pagubit cu nedrep- strAin cu rea credintil (adia
tate i s'a pricinuit cu se- frA de a-1 aveh cu vre-o toc-
chestru. mealit sau de dar) acela,
cnd lucrul prin judecatil,
8. La pricingi se va luh, s5, se indatoreze
ci dup& legea Casatiei, hotaririle scris de un complet de trei membri
Curtilor de apel se considera desa- decat numai la intamplare candju-
varzite cu rezerva numai a recur- decatorii ce o dedese ar ti cunoscut,
sului In Casatiune. Cas. I. 43 65. ca cu grezala au hotarit, sau cel pu-
e) Un complet nou nu este com- tin unuldinteinzli cunoscand acea-
petent a clesfiinta o hotarire a u- sta si-ar fi retras semnatura din a-
nui complet vechiu, ci numai a o cel jurnal, si astfel hotarirea
complet& Intru cat privezte lipsu- nand sub semnaturile unui numar
rile ce s'ar gasl. Cas. I. 180 65. de judecatori neindestulator a da
f) Nu se poate zice c Curtea a- hotarire, sa se anuIeze de sine zi sa
pelativa a facut un exces de pu- provoace necesitatea reinfatIzarii
tere i necompetenta, revenind a- procesului.
supra unei hotariri data In luna 2. fa caz de schimbarea judecd-
Octiambrie anul 1860, care nu era torilor, hotaririle date de cei depar-
Inca apelata, Ins& a modificat-o tati, raman neatinse, iar In condica.
printr'o hotrlre posterioara din unde dansele se trec, se constata de
luna Februarie anul 1864 atacata presedinte judecatorii ce au dat-o..
In Casatiune, caci acest drept de Cas. II. 94 64.
modificare il aye& Curtea apelati- k Legea civila desl permite ju-
va prin acest art. Cas. I 359 66. decatorilor Indrepta hotarirea,
Judecatorul, sub imperiul le- and vor cunoalte c cu grezal& au,
gn Car., era, volnic retraga dat-o, este Ins& explicita i intelege
iscalitura pusa p e o hotarire, a- numai pe acei judecatgri cari au.
tunci rand cunoztea ca u grezala dat Inzizi hotarirea, iar nu permit&
a hotarit; aceasta Ins& Inainte de celor ce i-ar lnlocul sa modifice
a se fi pornit partile cu apelatie lucrarile predecesorilor lor; caci de
contra ei. Cas. I. 123 92. i s'ar recunoazte o asemenea fa-
h) 0 sentinta Incheiata, do un cultate, acezti din urma ar forma.
complet, nu se poate revoca de ca o instant& de apel In privinta.
aitul, si prin urmare cea dint&iu celor dinthi si s'ar perturb& twit&
hotarire famine in toata ei putere. ordinea judiciarkinmultindu-se nu-
Cas. II. 27 63. marul jurisdictiilor peste cel both-
i) Un jurnal Incheiat de un com- rit de lege. Cas. 1. 66/64.
plet nu se poate strica de altul. /) Dupa legea Car. judecatorii a-
Cas. II. 186 63. veau dreptul eh revoace l 8h In-
j) 1. Dupa acest art. Curtea de a- drepteze hotarlrea lor, inainte de a>
pel nu poate revenl asupra unei sen- se fi apelat, cand recunozteau ch au
tinte pronuntata prin un jurnal sub- hotarit cu grezala. Cas. I. 16 77.
www.digibuc.ro
 PROCEDURA CAUZELOR (ART. 10-15). 12e
sa plateasca stilpanului roa- scris, sau izbranire se va ju
dele lucrului (de va avea) deca pentru aceea pricina
i cheltuelile judecatii. pentru care s'a invoit, ori
Iar cine va stapani cu bu- s'a rafuit, i vapierde jude
na credinta lucru strain, cata, acela sa plateasa ce-
acela cand se va lua prin leilalte parti cheltuiala ju
judecata lucrul sa nu in- decatii, i cine se va judeca
toarc6 roadele, afara numai dupa invoiala sau rafuire-
pentru lucrul cel cumpa- nescrisa dar dovedita, i-i
rat (vezi pentru vanzare va pierde judecata, i acela
la 32). 1) s plateasca cheltuiala
10. Care dator se va ho- decatii.
tart sa plateasca datoria du- 13. Cine se va judeca cu
pa tocmeala in scris, acela altul pentru eretocrizie fa-
s se indatoreze sa platea- euta impotriva pravililor
sea datornicului i cheltue- Mt% de trie, i va pierde
lile judecatii (cate le va do- judecata, sa plateasca celei-
vedi el, i judecatorii le vor lalte parti ii cheltuiala
gasi drepte) i zeciuiala a decatii.
cata suma de datorie pla- 14. Cine va pierde la a
tete atunci. doua cercetare de o hota
Asemenea i care dator- tire domneasca a vre-unui
nic se va hotari s platea- Domn de mai inainte, acela-
sca datorie dupa tocmeala s protivnicului
nescris i dovedita, i a- sau i cheltuiala judecatii.
cela se indatoreaza intoc- 15. Dupa ce se va da ho-
mai cai cel dator cu carte. tarirea judecatorilor dinBu-
11. In scurt, care dintre cureti, s inffttieze Dum-
cei ce se judeca se va do- nealui Vel Hatman partile-
ve& ca tiind ca era dator, prigonitoare inaintea Dona-
i cat era dator protivnicu- nului, sa li se ceteasca ho-
lui salt nu i-a facut inde- tarirea, i sa se intrebe de se-
stulare, acela sa se in dato- multurnesc, sau nu; i de se
reze sa-i plateasca i chel- multumesc amandoua par-
tueala judecatii. tile, sa se iscaleasca aman-
12. Care dupa invoial in doua in hotarire ca s'au mul-
Numal stapAnitorul lucrului cu art. sa except& cazul prevazut de-
rea credinta se indatoreazii a res- art. 32, dela vanzri. Curtea de apel
titul roadele lucrului, iar nu si cel a %cut In specie o just& aplicatiune,
cu buna creclintS; ins& prin acest a legii. Cas. I. 94 69.
www.digibuc.ro
122 APEL (ART. 1-7).

sA le adevereze isca- 2. Apelatia s5, se fac de

1iturile Dumnealui Vel Hat- crttre cei ce se judeca prin
man si atunci stt se inta- jalbrt in scris ctitre Domnie
reasa hothrirea cu pecetea in diastirra de saizeci de zi-
domneasc i s se puie in le de cnd s'a scris hottt-
lucrare (dar de nu stiu carte Area.
iscrtleasc altii i ei sA'si 3. C'ati din cei ce se ju-
puie degetul i sa adevere- deca, nu vor porni apelatie
ze Durnnealui Vel Hatmanl; in diastima numitului so-
iar de nu se multumesc sa roc, aceia nu mai pot porni
se iscrtleasca precum c5, nu la urm, afar numai de vor
sunt multumiti, s adevere- dove& ca n'au putut din
ze Dumnealui Vel Hatman, vre-o etticnire nebiruiti.
atunci s dea apelatie. Din vre-o boaltt adecrt
Asemenea stt se urmeze grea, rzmirit i celelalte.
de Dumnealui Vel Sprttar, 4. Cati din cei ce au pri-
Dumnealui Vel Ag, i de cintt de judecatit, cheman-
Ispravnici cnd este du-se in dourt rtinduri de
vre-o hotilrire dela judec5,- ctitre judecAtori, nu vor ve-
tile Dumnealor. ni, si se vor osndi, aceia
Intr'acest chip si la Cra- nu pot porni apelatie.
iova sa, se urmeze sidactitre 5. ati din cei ce au ju-
pumnealui Caimacamul. decatA, vor da in scris la ju-
CAP. IV.
decatrt c5, se vor multumi
pe hotrtrirea acelei judectiti,
Pentru aceia nu pot porni apelatie.
. 6. Cti din cei ce au ju-
1. Ape latie se chiamrt jal- decat, se iscillesc la hol-
ba ce se d de cAtre cei ce rirea judeatii c s'au mul-
-se judec, cu cerere de-a se pima, aceia nu pot porni a-
cercet hotrirea unei jude- pelatie. 1)
-ati mai de jos, de alta ju- 7. HoUrirea unui Domn,
-decat mai de sus. are apelatie la alt Doran. 2)
1) Dupa acest art. instantele ale 213, 324, 325 id 331, rezervandu-i-se
caror sentinte erau apelabile, pu- nuniai dreptul de intdrire i prize-
teau s2, revie la sentinta data si s6, fildere; i acest drept s s'a luat prin
o modifice pana a nu se aplica, daa dispozitia art. 14 din ConvenOunea
ar fi crezut ca cu gresala a hotarIt. din 1858.
Cas. I. 321/64. 2) a) Dap& acest art. hotrlrea u-
1) a) Dreptul Domnului de-a judeca nui Domn are apelatie la alt Domn
..a'a abrogat de _Beg. org., .prin art. cu aceasta se Intelege la Dom-

www.digibuc.ro
 RAPORTUL COMISIUNIL 123

8. 11oUrirea unui Domn, intaritil de doi Domni s5, nu

stricat de alt Domn, are aib apelatie.
apelatie la al treilea Domn. 10. Judecata cercetatil de
9. Hotrirea domneasc 3 Domnis nu aibil apelatie.

Anafora obsteascd a Printilor Arhierei

si a Dumnealor Boierilor.
Prea inltate Doamne,
Dupa luminala porunca a Milriei Tale adunndu-nemn multe
randuri cu toffi la un loc, am cetit cu luare aminte Pravila
ce s'a alcittuit de cdtre Mdria Ta, i ne pliroforisirdm cd alcd-
tuirea acestei Pravili este o deslusire a Pravililor impArdtesti,
ce se obisnuiesc aici In pamdntul nostru, si a vechilor fi a ca-
nonisitelor obiceiuri ale pdmamtului, nefiind impotrivitoare ce-
bor vechi urmate pdnd acum. De aceea ne rugiim sic binevoiesti
Miiria Ta a porunci sit se si tipdreascd. 1818 lunie 9.
Ungrovlahias Nictarie. losif, Argesiu. Costandie, Buzau.Radu
Golescu, Vel Ban. Gheorghe Brincoveanul, bit; Vet Ban. Con-
standin Cretulescu, biv Vel Ban. Grigore chica, biv Vel Ban.
Barbul Vacarescul, biv Vel Vornic. Dumitravu Racovita, biv
Vel Vornic. Istrate Krefulescu, biv Vel Vornic. Constantin BA-
laceanu, Vel Logofdt. Plihalache Manu, biv Vel Logofdt. Gri-
gore Filipescu, biv VPl Vornic. Grigore Baleanu, bit; Vel Vor-
lordache Sltineanu, Vel Vornic. Constantin Caliarh,
Vel Vornic, Constantin Dudescu, Vel Vornic. Dumitrache Ra-
covita, bit; Vel Vornic. Gheorghe Filipescu, biv Vel Logofdt.
Mihalache Racovita, biv Vel Logofiit. loan .5tirbei, Vel Vor-
nic. Petrache Ritorides, biv I el Vornic. Constantin Filipescu,
bit; Vel Logofdt. lordache Golescu, bit; Vel Logofdt. Alexandru
Filipescu, bit; Vel Logofett. Alexandru Ghica, Vel Logofdt. Ata-
nase firistopol,biv Vel Logofdt. Nicolae vacarescu, Vel Lo-
gofdt. erigore Ralea, Vel Logofdt. Constantin Golescu, Vel
Hatman. erigore Romanit, biv Vel Vistier. Pang Costescu,biv
Vel Vornic. Plihalache Cornescu, Vel Vornic. Costache Rasti,
bit; Vel Agd.
nul ce ar fl venit nemijlocit dupa Aprilie 1846. No. 23, al Buletinului
acela ce a dat hotarlrea. Cum ea a- Domnului Bibescu, interpretator le-
cesta este intelesul art, citat, j asa, giuirei de mai tills prin care se zice:
s'ainteles pururea in practica, re- cS cu acea dispozitie de-a putea a-
zulta din dispozitiunea art. 8 din peRt cel osandit de catre un Domn
aceia6 parte fA cap, care zice ea ho- la altul, flreste ca nu a inteles de-
tarlrea unui Domn strieata de alt cal la Domnul cel intai ce ar venl,
Domn are apelatiune la al treilea dupii, care urmeaza i dispozitiunea
Domn Ofisul-doranosc-dela4 -art. 1 din-acel Ofis,-Cas. 11.-812 64.

www.digibuc.ro
124 PROTOCOL.

Din luminata poruncel a Mariei Sale Prea Indlfatului nostru.

Domn lo loan Gheorghe Carageh. V. V. fiin4 ortinduit, de
am protocolit toate aceste Pravili clupcl izvoarkk ce prin Slat
de obste s'au alceituit yeisindu-le intocmai asezate din cu-
vnt in cuvnt fri attusi de pufincl schimbare, le-am ade-
verit fi insumi an iscellituira in Mate foile, precum se veld in
dos puindu-se siluminata pecetea Mclriei Sale la fiestecare bowie.
1818 lunie 28. Constantin Bdleiceanu,
Vel logcfch.

www.digibuc.ro
 Scara acestei Pravili
Intdrirea Mdriei Sale Prea Indltatutai Domn, ce s'a dat la
aceastd Pravild.

fIkITIA PARTE.
Listul
Pentrn obraze . 6
Ventru barbati 5i femei 6
Pentru fli adevarati, din curvie, buni 5i vitregi 7
Pentru varstnici 5i. nevarstnici 7
Pentru cei far& de minte . 8
Pentru risipitori .. 8
Pentru slobozi 8
Pentru robi 51 tigani . 8
Pent= cei sloboziti. 9

PARTEA A DOIIA
Pentru lucrun . . . . . . . . . 10
Pentru stapanirea lucrunlor 10
Pentru robirea lucrurilor 11
Pentru vecinatatea lucrunlor 12

PARTEA A TREIA
De obste pentru tocmeli 18
Pentru vanzari
Pentru schimb . . . . . ............. . . . . .
20
29

................. .........
Pentru inchiriere sau arenda . . 30
Pentru sadire sau clfulire . . . . . . . : . . . . . 33
Pentru claca . . . . . . . . . . . . 35
Pentru tocmeli de slujbe 36
Ventru imprumutare 51 datone 38
Pentru polite 42
Pentru dobanzi . . 43
Pentru zalogire 44
Pentru chezasie . . . 4i;
Pentru ob5tire sau deavalma 47
Pentru tovara5ie 49
Pentru logodn
Pentru nunta, zestre 5i exoprica .
Pentru exopric .
.... 51
52
51
Pentru Invoiala 62
Pentru eretocrizie 63
Pentru vechilet . 66
Pentru vechilul de judecati 68
Pentru epitropi
Pentru cele puse In pastrare sau depoziton
Pentru sechestru
....... 69
73
79

www.digibuc.ro
 SCARA PRAVILII. 126

PARTEA A PATRA
Listul
Pentru daruri 76
Pentru darurile dinaintea nuntii 77
Pentru moetenire eau clironomie 78
Moetenire Mil, diatit 80
Moetenire cu dlatft. 86
Pentrn legat 90
Pentru iotezie sau facere de fli de suflet 92
PARTEA A CINCEA
Pentru vini . 94
Pentru omor
Pentru talhari
Pentru furl . . . . . .
Pentru mofluzi mncinoei
.................. . .
94
94
95
Pentru plastograd 95
Pentru martori mincinoei 96
Pentru prepuitori eau p8rltori 96
Pentru tilietori de bani 96
Pentru necinstitori 96
Pentru preacurvari 97
Pentru stricaciune 9T

PARTEA A SASEA
Pentru ale judeatilor 98.
Pentru prigoniri 98
Pentru dovezi 107
Cartile 110
Martorii . 115.
Jurmnt 116.
Carte de blestem 118.
Cazna 119
Pentru judecitor, judecat ei hotarlre. 119
Pentru apelatii . 122:

www.digibuc.ro
 APENDICE
LEGI, DECRETE, CIRCULARI I REGULAMENTE.

Ion Palade. 9
www.digibuc.ro
 ANEXA I. III
Anexa 1-a. cetare, se va face cunos-
Pentru naturalizarea cute de adevarate dovezile
strainilor fi pentru drepturile strainului, atunci acesta va
tor civile. putea intrebuinta al sail ca-
Din Regulamentul organic, pital in orice cumparatoare
art. 379. de acareturi va voi, si prin
Orice strain, de orice rit ale sale in parte lucrari se
crestinesc ta veni aici in va sill sa dea dovezi citpoa-
tara, si va vol sa doban- te sa se faca folositor Statu-
deasca drepturi politicesti lui, O. petrecand asa zece
de pamantean, sa, nu le poa- ani socotiti din ziva aratarii
ta dobandi fara un docu- sale catre Stapanire si a-
ment la mama, care i se va ratan du-se totdeauna prin
da de catre Domn, dupa o purtari cinstite, i se va da
mai intaiu chibzuire a o- document de naturalizatie
bisnuitei obstesti Adunari; dupa toate formele cerute
iar chibzuirile acesteiAdu- si atunci se va inscri prin-
nari si intarirea Domnului tre pamantenii Statului si
vor urma pe temeiurile ur- va dobanditoateacele drep -
matoare : turi politicesti cate au si
1. Strainul din nou venit, cei adevarati pamnteni, in-
dorind a se naturaliza In trebuintandu-se de Domn
tara, va fi dator sa se arate si in slujbe de ale Turii pen-
catre Stapanire cu jalba, do- tru care va fi destoinic.
vedind al sau capital si alte 4.Daca vre-un strain se
avuturi ce va mai aveaprin va insura cu pamantean-
alte locuri sau meseria ce ca nobila, si va da dove-
va cunoaste si prin care s'ar zile mai sus artate, atunci
fagadui a se face folositor sorocirea anilor de natura-
Statului. i) lizatie se va socoti pe un
2. Obicinuita obsteasca numar de sapte ani numai:
A dunare, din porunca Dom- iar neavand acest fel de do-
nului, va cerceta ale sale vezi, Insurarea cu Oman-
dovezi si va raporta Dom- teanca nu poate sa-i -dea,
nului. de acum Inainte, drept de
3. Dad., dupg, aceasta cer- naturalizatie.
1) Nici o Imparnfintenire nu va liul comunal unde postulantul va fl
puteti fi cerutil, (lac& nu va fl Inso-
petrecator (art.75 5 din Legea co-
tit de certificat liberat de consi- munala a anului 1864).
www.digibuc.ro
IV ANEXA II.

5.Iar strainii uneltind nu- tiunile legale relative la na-

mai negutatorii si industrii turalizatiune.
si dorind a dobandi nurnai Art. 2. Legea de fata nu
drepturi obicinuite de prt- va privi intru nimic coloni-
mantean, iar nu si politice- zarile ce sunt oprite.
sti, in ceasul ce se vor in- Art. 3. Toate dispozitiu-
scri intre corporatiile locu- nile contrare acestei legi
lui, si se vor supune la cele sunt i "%man abrogate.
de peste an dari pentru Anexa II-n.
dreptul de patenta si pen-
tru cheltuelile orasanesti, Pen(ru inscrisurile steirii
nurnai de cat se vor innu- civile. 2)
mitra intre pamantenii Sta- Art. 1. Inscrisurile strtrii
tului i vor avea aceleasi civile slujesc spre dovada
drepturi ce au si pamante- celor trei mai de frunte in-
nil negutritori i industria- tmplari ale vietei omului,
si. I adica a nasterii, insurarii,
Decret din 19 August 1864. mortii sale.
Curata stiintrt a acestor
Art. 1. Strainii de orice intamplari este neaprtrat de
rit crestinesc, domiciliati trebuintrt ca sa se cunoasca
in Romania, vor avea drep- starea civila a flecarui orn,
tul de a cumpara proprie- adecalocul si rangul ce tine
tati imobiliare sub condi- el intre ceilalti cetitteni
tiunea insit de a se supune, in familia sa, i prin urmare
in ceea ce se atinge de ase- sa se hotarasca dreptatile
menea proprietati, la legile indatoririle ce avea el pe
pamantului, si numai pe cat vremea cutareia sau cutrt-
Romanii se vor bucura reia intamplari, caci si de
de asemenea drept in Wile are omul dreptrtti i datorii
lor. cari se nasc si se sfarsesc
Nu se prejudeca prin a- dimpreuna cu dansul, dar
ceasta intru nimic dispozi- are si altele cari se dezvolta
I Printr'o legiuire din anul lSee supugi la toate ca i pmAntenii, ei
Main 1 s'a fAcut o exceptie la aceste durd, ce mai IntMu vor da inscris
dispozitiuni ale Reguramentului In ca se supun atdt personal , cat si
favoarea stainilor pentru oraeul intru aceea ce se atinge de proprie-
Br Ana, i li se clA dreptul de a cum- lor "intru toate lucrurile, pro-
pArA locmi In acel orae, Ins prin viUbor dupd toatd pu-
etirea StApAnirii,cu conditie ca pen- terea Zoe.
tru ate se ating de aceste propri- 2) Anexa No. 8 al cap. VIII, din
etAti si fie ei strrtinii cumpArAtori Reg. org.
www.digibuc.ro
 ANEXA II. V

dimpreuna cu vArsta sa, si te. Iar de nu vor sti acestia

pentru care se indatoreaza sa iscaleasca, se va coprin-
la cutare ori cutare minut de intr'insele aceasta intm-
al vietii sale. Acest fel sunt, plare, si vor fi indatorati sa
sa zicem, dreptatile si da- insemneze o cruce care va
toriile cari izvorasc din ve- tine locul ischliturii.
nirea lui in legitima varsta, *tersaturile si insemna-
din insurarea sa, de cnd se rile din josul coprinderii in-
face parinte, si alte aseme- scrisului, sau pe restav, se
nea intAmplAri, a carora lea- vor iscali si se vor adeveri
tul de multe ori nu se stie si totcu acel chip ca si coprin-
totdeauna este cu banuiala, derea inscrisului.
dacil nu se va adeveri prin Nimic nu se va scrie prin-
inscrisuri inadins legiuite tre rnduri, nici cu pres-
pentru acest sfrsit. curtare de cuvnt, nici lea-
Deci de acum inainte se tul se va insernna in ambac.
va tine in tot coprinsul Va- Nici un inscris al starii ci-
lachiei condici pentru sta- vile nu va puteb. sa se trea-
rea civila. ca pe coala de hrtie necu-
Art. 2. Ingrijirea acestei suta, nici intr'altil condica,
parti este a Miti:opolitului si alara din cele rnduite pen-
a episcopilor eparhioti, cari tru aceasta treaba.
vor priveghia strasnic ca Art. 3. Aceste condici se
protopopii si preotii sa osa- vor gati pentru fiecare ju-
vArseasca cu toata scumpa- det la cancelaria Mitropo-
tatea cea ceruta de pravila. liei, sau a episcopiilor dup5,
Fiecare preot va fi indato-izvodul ce li se va da dela
rat sa alcatuiasca inscrisu- Marea Logofetie. Vor fi pe-
rile nasterii, insurarii si a cetluite cu peceteaMitropo-
mortii celor din enoria sa. liei sau a episcopiei, si sa.
Aceste inscrisuri vor co- hul tras pe liece foaie.
prinde anul, luna si ziva In- Cu o luna mai inainte de
tru care se vor alcatui, nu- inceputul anului se vor tri-
mele, porecla, locasub vAr- mite prin protopopi la preo-
sta si meseria tuturor celor tul fiecrui sat, iar pentru
ce se vor numi intr'insele ; orasul Bucuresti si celelalte
in urma se vor iscali de orase, la preotul fiecarei e-
preot si de partile interesa- norii, trei condici deosebite

www.digibuc.ro
VI AN EXA II.

indoite la numrtr, intoc- si era va fi prin putintrt mai

mite fiind fiecare de zece aproape de cel din urm in-
sau dourizeci foi, duprt m- scris care s'atrecutinteacea
rimea sau micsorarea nu- condicA ca condicile cu-
mrului locuitorilor, i fie trui sat sau cutrei enorii,
ce preot va da protopopu- pentru cutare an s'au sfar-
lui rilvas de primire. Se vor sit si incheiat. Acea-
insemnA, intr'una din ace- sta mitrturie se vaiscrili de
ste condici, nasterile,in cea- presedinte, pecetluindu-se
lalta insurarile, si in cea de cu pecetea sa si se va ade-
a treia mortile, urmnd in yeti cu iscrilitura grefieru-
tocmai pentru fiecare din lui.
acele inscrisuri, dupa alert- Una din dourt condici se
tuirea ce se va da de atre va da protopopului care o
Marele Logofilt, si care se va va trimite indat la preotul
trimite dimpreun cu con- enoriei a dim ia er, ca sa le
dicile prin Mitropolitul si pastreze ca un depozit sMnt
episcopii fiecareia eparhii. la judecrttoria de irnpciui-
Art. 4. Prtile interesate unde i preotul se afla
vor ingriji, despre partea pravilnic mrldular. ')
lor, ca trecerea in condici Protopopul va da jude-
a acestor inscrisuri s se ciltoriei adeverintrt de pri-
facrt-ftirri intarziere i duprt -mire, cum si preotul pro-
formele cele cerute, cAci topopului.
intealt chip li se vor prici- Cnd va muri ori se va
nui prigoniri pentru drep- lepada vre-un preot de e-
ttile ce dobAndesc ei de noria sa, atunci cel ce va
cnd se stie curat si este intra in locul sau, va fi in-
dovedit pravilniceste sta- datorat s primeascit toate
rea lor cea condicile inscrisurilor sat-
Preotul enoriei, precum rii civile, care se vor dafatil
judecritoria judetului sau Bind trimisul protopopului
i va lu rrivas 4e primire. si se va alcatui tacrir pen-
Art. 6. Presedintele ju- tru starea in care se aflau
decatoriei, dupa ce va cer- child i s'au dat.
cet starea condicilor, va CAt pentru cealalta din
scrie la sfitrsitul fiecreia, doug, condici, se va pristrit
1 Vezi art. 92 din vechea legg co-

www.digibuc.ro
 ANEXA III. VII

la judecatorie si presedin- Logofat, care adresandu-se

tele va adurapentrutot ju- catre Mitropolitul sau epis-
detul inscrisurile nasterii, copul judetului aceluia, un-
insurrii si a mortii, in trei de protopopul nu si-a pa-
deosebite tomuri, dup a rn- zit datoria sa, sa ceara a
dul satelor si a plasilor; va se pedepsi dupa cuviinta.
pune numarul foilor dela Art. 8. Fiece preot va
inceput si pana la sfrsit, face preseurtarea pe fieca-
si fiecare dintr'aceste trei re doua luni de nasterile,
condici se va inchei de insurarile si mortile eno-
ansul dupa chipul ce s'a riei sale, si o va trimite pro-
aratat in paragraful de mai topopului care o va trimite
sus. Dupa aceasta va alca- indat Mitropolitului sau e-
till la sfrsitul fiecarui tom piscopului eparhiot. Acesta
o scara dupa buchi (alfabe- dupa ce va impreuna pres-
tica) coprinzatoare de nu- curtarile a tuturor enorii-
mele si porecla fiecarui orn lor din eparhia sa, le va tri-
si a parin#lor lui, cu in - mite pe fiece doll& luni la
semnarea numarului foaiei Marele Vornic, ministrul
uncle se afl trecut inscri- trebilor din intru care va
sul .ce priveste catre dn- face raportul sau catre
sul. Domn.
Cel oranduit cu trecerea Anexa 111-a.
in con dici a zalogirilor si Pentru iertare de vdrstd. ,)
a foilor de zestre, se va in-
sarcin asernenea si cu tre- Intomniri obqtefti.
cerea in con dici a inscri- Art. 1. Iertarea de var.-
surilor starii civile. sta este dreptul care se da
Art. 7. De se va dovedi nevArstnicului spre a se al.-
ca, din lonevire mare con- mill el insusi, si spre a-si
dicile nu se afla in starea chivernisi averea sa.
ce trebuih sa fie, sau ca al- Art. 2. Iertarea de var.-
catuirea inscrisurilor strii stia se dobAndeste de si-
civile este impotriva regu- nesi prin castitorie; iar la
lelor, atunci prezidentul es- ori-ce alta intmplare, nu
to indatorat sa instiinteze se poate dobandi cleat du-
pentru aceasta pe Marele pa formalita-tile de mai jos:
1 Legiulre din anul 1833 Februa- rie 29, Intkit cu Ofisul No. 30.

www.digibuc.ro
VIII A NEX A III.

SE CTIA I cele mai de aproape,

.Pentru cerutele formalitOispre du-le in cunostinta cererea
dobndirea iertdrii de vdrst6. nevrstnicului va cercetk
vrsta si purtarea lni, cu-
Art. 3. Tatl, sau de nu vintele pentru care se cere
va fi tatill, mama, pot slo- acea iertare,folosul ce poate
bozi pe fiul lor de sub e- dobndi dintr'insa, starea.
pitropie. de se va afla in intru care se alfl averea sa;
vrst de optsprezece ani, intrebuintnd si orice alte
numai dupa insusi a lor mijloace va socoti de cu-
voint, i Ara alta forma- viinta, spre a se incredint.
Mate, dect lcnd artare dac acea ertare de vrst.
in scris catre judecAtoria poate Ii folositoare nevrst-
locului, care va da nevrst- nicului, apoi i va da hot-
nicului copie adeverit lu- rirea sa in scris, primind.
p inscris. sau depArtnd ace cerere,
Art. 4. Daca nevrstni- dupa cum adec i se va p-
cul va rmne srman de re& asemanat sau nease-
printi, nu se va pute slo- manata cu interesele ne-
bozi de sub epitropie p- vrstnicului.
n nu va ajunge in vrst Acea hotrire a judechto-
de dourtzeci i unu de ani riei de intaia cercetare se
numai prin hotrire de va trimite la Divanul jude-
judecat intritil de Domn. atoresc, 1) spre a cercetk
Spre acest sfrsit se va dacil toatemai sus aratatele
da jalba catre judecAtoria formalitti s'au pzit de ca.-
locu. lui ori de catre epitrop tre ace& judectotie, i da-
sau de catre rudele cele ca alegerea ei este dupa cu-
mai de aproape ale nevrst- viinta i spre folosul nevr-
nicului, sau de care insusi stnicului, i incredintndu-
nevarstnicul, de va vedea se ca este dreapta
nesilintti intru aceasta din toate cerutele formalitti,
partea numitilor. va indrepta-o acel Divan cu
Art. 5. Judectoria la ca- rap ortctre Logofetia D rep-
re se va indrepta aceast tatii, spre a se supune mai
jalba va cherna pe epitrop intai la intarirea Domnului,
pe rudele nevai.stnicului si a se da in urm la mama
I Acura Curtea de apel. nevarstnicului spre a'si do-

www.digibuc.ro
 ANEXA III. DC

bndi drepturile ce nasc tilor sau arudeniilorme s'au.

din iertarea de x arst. zis, va 11 frtra cuvant, atunci
SECTIA II
se va urma dupa gasirea cu
cale a judecatoriei locului-
Dreptdfile ce &I iertarea de Art. 8. Nevaxstnicul ce
vrstii. vadobandi iertare de varsta,
Art. 6. Iertarea de varst nu se va putea imprumuth,
desfiinteaza epitropia, si da nici a instraina lucrurile ne-
dreptul nevarstnicului de-a mi scatoare, nici a rid ica ca-
se chivernisi pe sinesi si a- pitalurile ce va aveA, la do-
verea sa, de-a cere epitro- banda.
pului socoteala epitropiei Ins& la intamplari grab-
sale, precum si toate acelea nice, sau cand va fi vre-un
ate in urma acelei socoteli interes foarte mare, precum
va ramnea epitropul dator de-a plrtti nevarstnicul da-
a-i intoarce, de-a strange N e- torii facute mai inainte de-
niturile lui, de a'si da mo- a lui dezlegare de sub epi-
siile in arenda inteun soroc tropie, sau cand obrazul a-
nu mai mult decat de trei cela la care va fi capitaluI
ani, de-a intrebuinta lucru- lui, va fi in primejdie de
rile sale cele miscatoare scapataciune, si alte intam-
precum el va voi, si de-a fa- plari asemenea, neN arstni-
ce toate lucrurile cate vor fl cul si va face atunci cere-
de trebuinta pen tru tin erea rea sa prin jalba catre ju-
in buna stare a averii sale. decatoria locului.
Art. 7. Nevarstnicul ce Art. 9. Judecatoria la ca-
va fi dobandit iertare de vat-- re se va da asemenea jalbrt',
sta, nu se va putea castori va chema pe rudele cele
mai inainte de Orsta cea le- mai de aproape ale nevar-
giuita, fara de voia parinti- stnicului, si le va face cunos-
tor lui. sau neavand prtrinti, cutd cererea acestuia.si du-
fara de voiafratilor lui celor pa ce va ascult parerea lor
varstnici, sau, neavand nici si va lua si alte stiinte ce va
frati,fara de voia unchilor lui socoti de trebuinta, va pri-
despre tata sau despre ma- mi. sau va lepada cererea
ma; iar la intamplare, cand nevarstnicului, dupa cum i
asemenea impiedecare a se va parea mai de folos la
casatoriei din partea fra- interesele lui.

www.digibuc.ro
 ANEXA IV.

Art. 10. Dach cererea va i se va ridicit de chtre

fi prim art, se va rndui tot rnamti-sa, nu va fi tre-
de chtre aceeas judecath u- buinth de alth formalitate
nul sau mai mu'Iti din cele deal numai de-a se da in
mai de aproape rude ce vor c unostinta ju de ch tori ei,pre-
fi fath spre a priveghih, sub curn s'a zis la art. 3. Iar
alor rhspundere, ca sumele cnd i se va ridich de dike
ce se vor strAnge in urma celelalte rude, se va dajalb
bothririi acelei judechtorii, chtre judecittorie, i v.a ur-
sh se intrebuinte.ze spre fo- mh precum s'a zis la art. 5,
losul nevArstnicului i in- indeplinin du-se toate acele
tocmai duph duhul acelei formalithti.
hothriri. Art. 13. Nevhrstnicul eh-
Dach nevhrstnicul nu va rui se va rdich iertarea de
aveh rude,judeciltoria va fa- vrsth va ramneit sub epi-
ce arAtare Stapnirii care va tropie pan va veni in vr-
inshrcinh cu aceasth prive- sta legiuith.
ghere saupe Obsteasca epi-
tropie, sau pe vre.un alt o- Anexa
braz ce va ghsi cu cale. Asupra punerii risipi-
Art.11. Nevrstnicul cel torilor sub ingrijirea Obqteftii
slobod de sub epitropie, ca- epitropii. 2)
-rele se va neguthtori, va fi Art. 1. Risipitorii sunt
socotit drept vArstnic pen- vArstnici, parte brbteasch
tru orice tocmeli. 1) sau femeiasch, acei cari vor
Art. 12. Chnd nevArstni- fi vAndut a treia parte din
cut cel slobod de sub epi- orice avere a lor, sau se vor
tropie, va intrebuinth rrtu fi imprumutat atht cht face
aceasth slobozenie, precum aceh a treia parte, si vor fi
chnd va face cheltueli peste intrebui n tat banii necurm at
msur sialte asemenea re- in cheltueli netrebnice spre
le urrnhri, aceastil sloboze- intilmpinarea desathrilor,si
nie a lui i se va puteh luh a plcerilor lor.
inapoi tot cu acel chip cu Art. 2. Cel ce se va do-
care s'a fost dat, adech cAnd vedi prin bune i destoinice
Vezi vechiul Cod. Com., art. 2, lul VII din Reg. org. Intirita cu Ofi-
_3 8i 4. sul No. 07 din 8 Alartie 1834.
2 Legiuire indeplinitoare, capito-

www.digibuc.ro
 ANEXA Br. XI

dovezi de risipitor, se va lu pa cercetarea ce va face

sub ingrijirea Obstestii epi- insusi in parte, indestuln-
tropii. du-se ca Ora este adeva-
Art. 3. Nimeni altul nu rata, va cherna att pe ru-
va pute sa ceara prin jude- dele risipitorului a veni la
catorie punerea risipitoru- judecatorie, in zi hotarita,
lui sub epitropie dect ta- ca sa-si dea stiinta lor a-
-MI, sau, dupa moartea tan.- supra 'Aril ce se face, ct
lui, mama, sau rudele de si pe martori ca sa-si arate
sus desprepartea tatalui ori marturia bor.
a mamei, sfatul de trei obra- Art.7. Dupa scumpa cer-
ze care vor ave cu risi pito- cetare ce se va face, in pre-
rul rudenie de alaturea, nu- susdvia judecrttoriei, rude-
mai unchii si matusile si lor si martorilor, fiMd fata
fratii si surorile ; si In lipsa i pritul, de se va dove-
lor trei prieteni parintesti, di ca el este intru adevar
vor aveit aceasta cAdere. risipitor, se va alcatui a-
Art. 4. Sotia sau copiii nafor prin care se va ho-
risipitorului nu vor avea tart ca risipitorul sa intre
alta cadere decat facnd ca- sub ingrijirea Obstestii e-
tre mai sus pomenitele o- pitropii, ornduindu-se tot
braze aratarea darapanarii atunci, de va fi trebuinta,
averii risipitorului, sa cea- si un ingrijitor vremelnic
ra ca printiinsii sa se filch asupra averii lui, din ru-
pornire dare judecata spre dele sale, TAM cand se va
a se pune sub epitropie. WA acea avere prin intari-
Art. 5. Jalba se va da rea domneasca de catre Ob-
catre prezidentul judecato- steasca epitropie la care in-
riei de inthia cercetare a grijitorul va fi indatorat a
locului unde locueste risi- da socoteala curatA de car-
pitorul, In care jalba se vor muirea sa.
coprinde faptele lui, si pe Art. 8. Din ziva ce se
lnga dnsa se vorImpreu- va iscali acea hotarire, de
na inscrisurile si numele judecatkorice tocmealasau
martorilor ce sunt de tre- instrainare a averii sale va
buinta spre indeplinirea do- face risipitorul fara stirea
vezilor. Obstestii epitropii, intru ni-
Art. 6. Prezidentul, du- mic se socoteste.

www.digibuc.ro
XII ANEXA VI.

Art. 9. lnsii, spre a se vire de care Domnul Titi-

face tiut obtii acea ho- rii, Marele Logofilt al drep-
Virire, in cinci zile cel mult tiltii va scri Obtetii epi-
se vor scoate cpii de pe tropii a lua sub ingrijirea
ansa, i se vor trimite a- ei averea risipitorului.
tit pe la toate judeatoriile Art. 14. Risipitorul se a-
de intAia cerce'tare ct i pe seananti, cu neviirstnicul
la magistraturile oraelor pentru cArmuirea averii i
ca sri, se lipeascA, indat du- a obrazului stilt; de aceia
pa prirnirea lor, in odaia i cele ce s'au legiuit in
de presusdvie unde sil stea proiectul cel pentru nevirst-
lipite col putin patruzeci nici, se vor urmit i pen-
de zile. tru risipitori.
Art. 10. Dupa lipirea c- Art.15. Risipitorul vArst-
piilor hotririi veri-care ju- nic, find sub epitropie, slo-
dechtorie va Intiari vre-un bod va ft a se crtsrttori, insl
zapis de imprumutare sau prin cAsiltorie nu va incet.
vre-un document de instrai- a li sub ingrijirea epitro-
nare a averii risipitorului, piei.
insui va rarniineh rtispun- Art. 16. Risipitorul find
ziltor crttre cei cu preten- sub epitropie, slobod va ft
tii pentru pagubile bor. sti-si facil diatA, care, find.
Art. 11, Lipirea cbpiilor pravilnicrt, va ave tiiria.
se va face prin jurnal is- sa.
calit de prezidentul i de Art. 17. Risipitorul va.
ceilalti judectttori, spre a ei de sub epitropie tot cu
fi tiut ziva intru care s'a chipul ce a intrat, adictt
filcut. and jalba sa ciltre prezi-
Art. 12. Cel ce nu va dentul tribunalului judetu-
ramnea multumit pe ho- lui, i facAndu-se cercetare,
titrirea judecitoriei de in prin dovezi bunei sale pur-
taia cercetare, va porni a- Vri i economiei venitului
pela-Oe in .sorocul cel le- ce i se incredinteaza de di-
giuit. tre epitropie pentru chel-
Art. 13. Nepornindu-se tuiala lui, cum i hotibirea.
apelatie in legiuitul soroc, judecAtii i publicatia ei,
sau, dupti apelgie, infitrin- dupti cum s'a zis mai sus
du-se hotilrirea cu desAvir- la art. 5, 6, 7 i 9.

www.digibuc.ro
 ANEXA V. XHI
Anexa V-a. sub No. 1.580 la 22 Noem-
Peutru robi si tigani
vrie 1850 dispune :
Pentru darurile sau van-
Prin Legiuirea din anul zarile de tigani ce se ur-
1843 Martie 22, toti dajni- meazaintre particulari,po-
c ii de sub administratiaVor- runcim a se pazi urmii-
niciei temnitilor(tiganii Sta- toarele dispozitii:
tului) s'au trecut sub de-a (4. Nimeni nu este vol-
dreptul administratia car- nic a desparti o familie
muitorilor de judete, cu ca- de tigani, prin dar sau prin
re aceasta masura s'au dez- vanzare, si nici un act de
robit puindu-se in randul vanzare sau de danie pen-
birnicilor Romani. tru tigani nu se va ade-
Asemenea s'au dezrobit yeti de vre-o judecatorie,
si tiganii manastiresti prin a nici va fi tinut in seama,
Legiuirea din 13 februarie dada nu va coprinde in
1847 care in art. 1 cuprin- sine pe printi cu toti co-
de cele urmatoare : piii lor.
2. Orice vnzari de ti-
Dezrobirea Fganilor. gani se vor face dela o
familie pana la trei, se vor
Se slobod din robie top'. ti- raseumpara toate de Vis-
ganii Sfintei Mitropolii, ai e- terie, far de a mai putea
piseopiilor f i ai tuturor ma- trece de la un stpan la
neistirilor si nzetoacelor de obste,
cum si ori ccirui alt asezeinnt altul.
public fllrd, deosebire, mite se a- Legiuirea din anul 1856, Fe-
ficl in coprinsul prii Romd- bruarie 8, publicatit in Buie-
nesti. tinul Oficial din 13 Februarie
Aceftia, ca 0 tiganii Statu- 1856 No. 13.
lui, supusi la aceiasi rndu- Art. 1. Robia este des-
iald, vor fi slobozi $ i volnici a
se insoti cu romilni parte bar- fiintata. Oricare tigan se
bateasca $ i fenzeiascit. aft& asta-zi in aceast ca-
tegorie, se libereaza si se
Un ofis domnese adresat va inseri indata intre daj-
catre Sfatul administrativ nicii Statului.

www.digibuc.ro
XIV ANEXA VI.

Anora VI-a.
Pentru advocafi qi, hotarnici.
Ofisul fostului Domn Gheorghe Bibescu cu numil-
rul 11 anul 1847, Februarie 3 si publicat in Buletin
No. 11 Februarie 10, 1847.
Ctitre Departamentul Dreptigii.
Inlesnirea ce a avut fiecine de a-si da de sinesi
numire de advocat si hotarnic, fitr a ave de multe
ori nici mdcar cele mai elementare stiinte despre a-
ceste profesii, find un izvor necurmat de abuzuri, in-
curcAturi si de multimea judecatorilor;
Domnia Noastr, avnd in vedere art. 225 din Regu-
lamentul organic, si coprinderea raportului ce ni s'a
infatisat de cAtre . :5 eful Departamentului Drepttii sub
No. 726, poruncim cele urmtoare :
1. Nimeni pe viitor nu va fi primit a unelti profesia
de advocat sau de hotarnic, dack mai 'MUM nu va
dobAndi voe prin act isdilit de ministrul drepttii;
2. Acel act se va da in urma destoinicilor dovezi
ce se vor aduce spre cunostintele cerute pentru fiecare
dintr'aceste profesii adidi: c5, advocatul a invtat legile,
sau la scoala national, sau in scoalele straine sau ea
a slujit cel putin cinci ani in post de sef de masa la
cancelaria ministerului justitiei, ori de grefier la tri-
bunaluri, ori de ajutor pe lng, grefierii Divanurilor,
iar hotarnicul, a, pe lngti cerutele cunostinte mate-
matice si de pravil, a dobndit si practica cuvincioas&
prin conlucrare In vreme de trei ani pe langa vre-un
hotarnic din cei cunoscuti. Acele dovezi se vor su-
pune de catre Departamentul Drepttii la cunostinta
Noastr spye a se da porundi de urmare;
3. Nici un advocat, nici un hotarnic nu se va primi
din cei supusi la vre-o protectie strin;
4. Departamentul Dreptiltii va face lista de toti acei
care astzi uneltesc una din aceste doua profesii, si
va adunk in curgere de patru luni, deslusirile cele
mai lmurite asupra fiediruia adick de a uneltit vre-
www.digibuc.ro
 ANEXA VII. a( r
una din aceste meserii intr'un curs indelungat de vreme
i cu toga ceruta moralitate i destoinicie. Dupil &War-
irea acestei lucrri Ne va infatiO acea list cu cuveni-
tele bag5ri de seam impotriva fiecrui nume, i dupii,
ce se va inttiri de Noi, pe de-o parte se va publica nu-
mele acclor ce vor merit aceast sarcina prin glasul
Buletinului si al Gazetei, spre tiinta dregAtoriilor i a
princinailor; iar pe de altil, se va da fiecarui de cAtre
Departamentul Dreptrgii cate un act doveditor al slo-
bozeniei ce are de a unelti meseria de advocat sau
de hotarnic;
5. Cati nu vor avea asemenea act, nu vor putea sii,
unelteascil aceste profesii;
6. Advocatul sau hotarnicul, ce se va abate din da-
toriile sale, ori va preda pricina incredintat lui, ori
va aduce impedecari i. invlueli la a ei svarire, nu
numai se va supune la cuvenita despagubire, ci 'Mat i
so va lua dreptul de a mai unelti meseria sa, pentru
care aceasta Departamentul Dreptlii va avea cea mai
deosebit ingrijire i luare aminte.
Dumnealui, *eful Departamentului Dreptiltii va a-
duce la indeplinire coprinderea acestui Ofis. 1)
Anexa YU-a.
Pentru procedura hotdrviciilor.
1. Circulard a departamentulni dreptiitii din maul 1837,
Decenuvrie 7, No. 1481, adresatd cdtre judectitorii qi ob,Ftitd in
Buletinul Oficial No. 60 din acelas an.
Mria Sa Prea Inltatul nostru Domn prin adresa
cinstitului Secretariat al Statului, de la 4 Octomvrie
1836, ce s'a facut cunoscut acelor judeatorii, bine-
voind a da rezolutie asupra lucrrilor de hotrnicie,
a hotarit c: Pravila nefacnd nici o deosebire in-
tre felurimile pricinilor de cdere judectoreascA i
hotrniciile fcandu-se prin tirea i porunca Stp-
I) Mt alt Oils domnesc din anul 1850, Februarie 2, sub No. 50, dat la cr.
pricing de judecata ordong ca sa nu se poatIt lug, nici odat de citre
vre-una din prigonitoarele parti de hotarnici amploiatii judectoriei
sau ai Curtilor apelative uncle pricina va fl judecata..

www.digibuc.ro
XVI ANEXA vil.

nirii, nu pot fi lipsite de acea &Mere ; se Intelege

dar c i chemrile, fricAndu-se cu citatii regulate,
urmeazrt srt-si aibrt trebuincioasa putere spre svr-
osirea cerutrt. Pentru aceasta Departamentul Drepttii
poate lu deslusiri practice si din multe pilde, din
-0osanda celor ce nevrnd a se inftish la hotrnicii,
s'au supus In urm a vede puse i pietrele hota-
relor. Logofetia, spre intelegerea si aducerea intru in-
deplinire acestei luminate hotAfiri, a socotit de tre-
buint a Inchipui deslusirea urmtoare
1. Se va face de cAtre hotarnic totdeauna, prin ju-
.dociltoriile locale, chemare tuturor vecinilor rrtzesi,
puindu-li-se soroc cuviincios i cAt prin putinta mai
indeluno.at, spre putea fie-care pregriti documen-
turile descoperitoare de al &Au drept a se Inlesni
.din celelalte indeletniciri a merge la fata locului. Du-
prt aceasta, ne viind vecinii rzesi la soroc, li se va
pune al doilea soroc mrginit, la care, daca nici a-
tunci nu se va OA la fata locului, sau toti, sau unii
hotarnicul este Imputernicit a si face lucrrt-
rile sale fara zminteal.
2. Hotarnicul savrsind cartea de alegere, o va de-
pune In copie iscalit de sine la judecritoria local care
se indatoreazA a o lace indata cunoscuta tuturor ve-
zinilor rzesi interesati la acea hotrnicie si srt le pue
soroc Intru care, sau s trimeat Inscris de multumire,
sau sa se infAtiseze spre a se judec. La Intmplare de
nu va fi vre-unul din vecini urmator, i se va pune al
doilea soroc, si cnd i la acesta nu se va
tribunalul va urmit Intocmai legiuirilor art. 251 din
Reg org., ramnnd dreptul de apelatie partii osn-
dite de crttre ace judecAtorie, potrivit cu coprinderea
.art. 260 al Reg. org.
H. Circularcl a Departamentului Dreptdfci clin anul 1847
Septemorie, No. 6255, obqtitd in Buletinul cu No. 68 din a.
.celaf an.
Cinstita Logofetie Bisericeasca, prin adresa No. 3.090
-din 27 ale trecutului August, incunostiinteazA depar-

www.digibuc.ro
 ANEXA VII. xvir
lamentului, c la hotrniciile ce se fax pc la mosiile
mnilstiresti, de multe ori s'a vzut ct egumenii, abu-
znd de increderea ce li s'a fost lsat, de-a alege ho-
tarnici i ingineri, au dat aceaslA lucrare la oameni,
cari n'aveau nici o stiint special, nici teoreticil, nici
practick in asemenea indeletniciri; din care, in loc de
deslusire i indreptare prigonirilor, au rezultat multe
invlmsiri; i chibzuindu-se de neapttrat trebuintil a
se priveghi mai de aproape la alegerea hotarnicului,
inginer, a si pus indatorire egumenilor ca orichnd
A-or cunoaste train* de a se face hotrnicie la vre-o
mosie mnilstireasc, si instiinteze pe Departament ca
acesta sa aib a'i orndui hotarnic, i inginer dintre
persoanele ce vor Ii cunoscute despre al lor caracter
si capacitate intru asemenea indeletniciri; urmnd ea
de acum inainte egumenii s nu mai aibil a cere de-a
dreptul dela tribunaluri imputernicire pentru vre-un
hotarnic, ci aceasta st se facrt de care nsu,i Depar-
tamentul Bisericesc crttre tribunaluri, precum se ur-
meaza i pentru citatiile judeditoresti; cerere lchnd
a se incunostiint de aceasta tribunalelor ca, de acum
inainte sh nu mai de nici o imputernicire vre-unui
hotarnic pentru lucrare la vre-o mosie mnstireascrt,
cimd aceasta s'ar cere de-a dreptul de cittre vre-un
egumen al ori-chrei mnstiri inchinat sau neinchi-
nat, ci numai chnd asemenea cerere se va face de
insusi acel Departament.
Drept aceea se publidi spre obsteasca stiint aceast,
punere la cale a cinstitului Departament al Credintii.
lIT Cirenlaril a Departamenfulni Dreptlitii din, anni 1847
Septemvrie 26, No. 6.745, oh$titii in Buletinul No. 74 din a-
celaf an.
Fiindc Departamentul a ajuns a cunoaste, ea unii
din hotarnici ce se iau de dare unii din proprietari
pentru hotrnicia propriettilor, prin vestirile ce fac
vecinilor rzesi eu aceit proprietate, nu deslusesc in-
ir'insele temeiurile ce se cu ine a le cunoaste acei
Tilzesi: de aceia pe itor se or indator toti hotar-
lon Palade. 10
www.digibuc.ro
XVIII ANEXA VII.

nicii, fruit osebire ca, prin vestirile cc vor face rrtze-

silor vecini, sa desluseasca cele urmatoare:
1. Porunca Departamentului sau a judecatoriei, in-
sernmtindu-i anume luna i nurnarul, prin care i se dit
voe a intrft in lucrarea hotarniciei la care este chemat.
2. Numele proprietarului si al proprietrttii sale, ce
este a se hotarnici.
3. Numele proprietarului vecin si al proprietatii sale,
deslusindu-se, atat sorocul cand este a se incepe lu-
crarea hotarniciei, cat si de a-si aduce el atunci orice
documente va fi avand sprijinitoare drepturilor sale.
A ceste regule urmnd a fe pazi hotarnicii in viitor,
sa scrie judecatoriei ca sa le faca cunoscute lor, in-
data ce se vor aratit la (Musa cu httrtiaproprietarului
ce I a luat, sau cu porunca Departamentului incm iin-
tatoare cererii acelui proprietar.
IV. Oft Domnesc din anul 1847 Octonwrie 16, No. 436, ob-
qtit n Buletinul No.73 din acelaq an.
Noi, Gheorghe Dumitru Bibescu, etc.
Vaznd raportul acelui Departament cu No. 6849
atingrttor de urmarea ce se pazeste acum la judo-
eatorestile lucrari in pricini de hotArnicii, in cat, dupit
depunerea hotitirniciei, se deschid pricini osebite intro-
fiecare vecin cu proprietarul mosiei hotrtrnicite, izvor
nesavarsit de prigoniri i cheltueli; awl pnin deschi-
derea osebitelor pretentiuni de liecare vecin impotriva.
uneia i aceleas hotarnicii, nu numai judecatorilor le
este de lips5, la cercetarea pricinilor, lrunuririle ce
ar putert dobndi prin infrttisarea i cercetarea de o,
data a tuturor documentelor pe care fiecareisiintemeiaza
staptmirea, dar i impricinatilor li se aduce o impo-
varare sitntitoare prin raspunderea legiuitei taxe de
fiecare in parte
Noi poruncim urmatoarele
1. Cel care face hotarnicia, find acela care deschide
pricina, el urmeaza a se pune la plata taxei; jar pri-
cinile ce se vor iv dintr'aceea. i una hotarnicie, se
vor socoti ca una si tot aceeas pricinrt;
www.digibuc.ro
 ANEXA VII. XIX

2. Hotarnicul 8e indatoreazil ca, cu depunerea la tri-

bunal a crtrtii de hotrtrnicie, se depunrt totdeodata
insemnarea sub iscrtlitura-i de toti ecinii, cu arrttare
atistt de acei de critre care s'ar aflet moia cea hotrtr-
nicitil, ctilcata, citt i de acei dela care nu ar aveit
pretindrt nimic, precum i un numar de celpii de ace
hotrtrnicie, potrivit cu numrtrul vecinilor, insotite toate
acestea cu jalbrt din partea proprietarului crttre jude-
crttorie, de a chemzl pe toti acei vecini ca sri se arate
de se multumesc, sau, nemultumindu-se, srt se ur-
meze judecata. Taxa dar, se va plati prin inflitiarea
acestei jalbe, de crttre cel ce o va inhiiift;
3. Pre' zidentul tribunalului, primind acea jalbrt im-
preunrt cu hotarnicia cu celelalte inscrisuri ce s'au
zis mai sus, va face sorocirile cuviincioase fiecrui
ecin, insotind i cpii de hotitrnicie. Cea dintitiu che-
mare va Ii cu soroc cel putin de dourt luni, i cea
de a doua cu soroc de o lunrt, ca intr'aceastrt vreme
srt poatrt fiecare din vecini a-vi cercet a sa botrtrni-
cie cu sineturile cel a aveh, i a se pregriti cu cele mai
sigure i adevrtrate raspunsuri inaintea judecrtii;
4. La cel de al doilea soroc, potrivit cu art. 251
din Regul. org. se va infrttiVt pricina, i se va judecit
cu acei din vecini ce se vor alla fatrt, i i va luft
legiuitul ei curs prin dare de una i aceea hotruire des-
luitoare de dare toate invecinatele prtrti, ca prtstrarea
dreptului de opozitie in soroc de opt zile pentru cei
ositnditi in lips, i de apelatie in soroc de dourt luni,
pentru cei ce nu s'ar multumi pe hotrtrirea tribuna-
lului, avand asemenea a se urmit pfinrt la cea mai in-
naltrt judecatrt, toate dispozitiile intocmitelor legiuiri.
Dum. nealui Marele Logotrtt va aduce la indeplinire
aceastrt a Noastril poruncrt, ob.tind-o i prin Buletin,
spre tiinta tuturor de obste i urmare pe viitor.
V. Circulrit a Departanientului Drepteitii ob#ifil In Bule-
finul No. 27 din anul 1848 Mai 14.
inalta Strmilnire avnd ingrijire ca lucrarea ho-
trtrniciilor ia cursul ei dura cuviintrt, a chemat
www.digibuc.ro
XX ANEXA VII.

cu dinadinsul struirea hotarnicilor in indeplinirea

datoriilor lor, i ingTijirea judecatorilor asupra numi-
tilor, and indestule povatuitoare porunci de urmarea
ce trebuie a se face, dar in zadar. 616 si acum au
venit la cunostinta Departamentului oarecare neoritn-
dueli ce se urmeaza de unii hotarnici:
1. C. la chemarile ce fac, in loc de a inset-unit ziva
de ciuid are a incepe lucrarea hotarniciei, potrivit cu
art. 3 din instructia ce a clat Departamentul la 26 Sep-
temvrie anul 1846, sub No. 6.745, numitii indatoreaza
pe proprietari, ca din ziva chemarii, sa se line la mosia
ce este a se hothrnici, i ca sa strtruiasca pana la vremea
ce insemneaza:
2. crt punerea in lucrare a desilvarsitelor hotarnicii
ori dupa hotarire, ori dup. multumiri, cu impietrirea
semnelor hotare, o urmeaza dela sinele in neliinta ve-
cinilor mosiilor ce se deosebesc, prin punere de piatra-
botar la mosia botarnicita.
Si aceste necuviinte and prilej de neintelegeri in-
tre proprietari cu hotarnicii, si fcitndu-se cele mai
mari neorndueli la punerea pietrelor, Departamentul
si printr'aceasta desluseste, ca, in chemarile ce se fac
de dare hotarnici, sa se insemneze ziva in care ur-
meaza a se atla chematul la fata locului, cand negre-
sit ca se si incepe luerarea hotarniciei; si la punerea
in lucrare a desavarsitei hotrnicii, sa vesteasca mai
din vreme, prin mijlocirea tribunalului competent, pe
toti ecinii despre care ar fi a se pune pietrele, in
soroc rnrinit, ea sa se alle fatil la desavarsirea lu-
crarii, care lucrare atunci o poate incepe, citnd va aveit
cuvenitele doN ezi ea a fost cunoscuta acelor proprie-
tari ziva ill care urma a se allit la fata
Aceste dar, obstindu-se prin Buletin spre stiinta tu-
turor de obste, Departamentul chiama mai cu dina-
dinsul i ingrijirea tribunalului asupra hotarnicilor, ca
sresi urmeze lucrarile dupa instructiunile ce sunt date;
si la intmplare, cnd vre-unul din hotarnici, dupa
toate povatuirile date nu i-ar urmh lucrarile cu ce-

www.digibuc.ro
 ANEXA VII. XXI

Tula rnduialri, atunci ori duprt raportul tribunalului,

care este indatorat a avea priveghere cu dinadinsul
asupra urmarilor numiilor, ori din osehite
incredintndu-se Departamentul pentru asemenea aba-
teri, va lua cele mai strasnice mrtsuri pentru depar-
tarea unor asemenea hotarnici, a carer tinere in ase-
menea lucrriri da prieini de neoranduieli. '
11.dract din circulara Deparfamcntului Dreptatii din
an ul 1848 Decemor. 3, A n. ob.Ftitd, in Buletinul ca No. GS'
din acelaf an.
1. Indata ce se va primi adresa hotarnicului cu ci-
talii, spre a se da vecinilor razesi la mosia ce este a
se hotarnici, numai decitt sa se trimita, de va Ii in co-
prinsul acelui judet, in primirea lui iar de va Ii in
alt judet, sa se' trimit,a la prezidentul tribuhalului lo-
cal, ca acela cu asemenea grahnicie srt o indrep-
teze dupti adresa : i luandu-se dovezi, prezidentul
fret inthrziere, sa le trimita hotarnicului ca sit poata
Ii primite si de el mai inainte de implinirea sorocului.
2. Primindu-se la judecrtorie dela hotarnic cartea
de hotarnicie, insotitrt cu cpii de pe &Visa, Writ, it
cu deslusirea data prin instructia cu No. 447, anul
curgator, sorocindu-se vecini rrtzesi ai mosiei hotarni-
cite, cu cea dintai hartie srt se trimita si copia de ho-
tarnicie pe cat se atinge de-a lui proprietate.
VII. Rxtrart din circulara Drpariamentulai DreptrVii, din
anal 1849, No, 2,379, o4titei in. Bulethml en No. XI din, (we-
lt-if an
1. in vestirea ce face hotarnicul ecinilor rrtzesi, sii
desluseasca porunca cu care i se da voie a intra in
lucrarea hotrtrniciei, insemnand luna, ziva i numrtrul
ei, numele proprietarului si al propriettitii sale ce este
a se hotrtrnici, numele proprietarului vecin si al proprie-
tatii sale, deslusindu-se atilt sorocul child este hotarit
a se incepe lucrarea hotrtrniciei, cat si de a-si aduce
el mice documente an Ii at and sprijinitoare drep-
Vezi art. 130 din vechea Condica pena15.

www.digibuc.ro
XXII ANEXA VII.

tAilor sale, potrivit cu povata pravilii si a instructiei

ilat la anul 1847, sub No. 6.745 si obstit prin Bu-
letinul cu No. 74.
2. SA se facrt vecinilor rzesi douil estiri potrivit
cu instructia chill la anul 1837 sub No. 14.781, obs-
tit prin Buletinul cu No. 60, puindu-se in cea dinti
soro c. nu mai putin de dour', luni, iar in cea de-a doua
nu mai putin de o lun, cu deslusirea dat la art. 1
din circulara No. 3.135 din anul 1848, obstit in Bu-
letinul cu No. 27, indreptndu-le in primirea adresan-
tilor cu rnduiala aritttil in instructia cu No. 6.550,
obstit prin Buletinul cu No. 67 din anul 1848.
3. Dup cele dou vestiri cu soroace mrginite si
cunoscute vecinilor rzei ai mosiei hotrnicite, hotar-
nicul inceap lucrarea, neputnd-o intrzi, fth
mijloci vre-o prayilnicit imprejurare.
4. Hotarnicul, cu depunerea la judeciltorie a obs-
testii hotrnicii, Ricutrt mosiei pentru care a fost brat,
despre toate invecinatele pri, sa deft si insemnare
sub isailitura-i de toti 1 ecinii, cu arMare atitt de aceia
de catre care s'ar afla mosia cea hotrnicitit
ct si de aceia dela care n'ar ave sit pretind, nimic,
precum i cpii de ace hotrnicie, pentru partea aceea
numai ce se atinge de fiecare vecin, potrivit cu dom-
nescul Ofis din anul 1847 sub No. 436, obstit prin Bu-
cu No. 73.
5. La moiile ce se hotrnicesc, cand se vor inve-
cinit cu mosneni, atunci hotarnicul sit ingrkjeasat ca
art. 4 s-1 indeplineasat in chipul urmititor : in aceit
insemneze vecinatatea mosnenilor, sit deslu-
seascil totoclat cti mosi sunt, depunnd cpii potri-
1 it cu nurnrul mosilor.
6. La intmplare de va rilmnea vre-unii din ve-
cini inultitmiti pe lucrarea hotrniciei, dupa care ur-
meaz a se pune pietre, trebuie mai intai s se RI
inscris de multumire din partea acelui vecin, care-ade-
erindu-se si de hotarnici, dea la mana proprie-
tarului ce'si hotrniceste rnosia: i apoi in [hula acelui

www.digibuc.ro
 ANEXA VII. XXIII

proprietar si a vecinului mu4umit, sa se puie pietre,

potriN it cu inscrisa multumire, ca sa lipseascit tot fe-
lul de reclamatii ca nu s'ar fi pus pietrele chiar pe
acolo pe unde s'a dat multurnire.
VIIl. Extract din circulara Departainentalui Dreptittii din
nul 1849, Martio 28, No. 2.581, obfritti In Buletinul No. 33,
din acel an.
Se scrie judecatorilor ca in viitor, indata ce se Va
depune cartea de hotarnicie de care hotarnic in ju-
decatorii, sa se ia brigate de seamil, si de a fi cu
deslusirea aratata la art. 5 din circulara No. 2.579, atunci
la \ remea sorocirii sa se faca citatiile pe numele fie-
carui mos cu cetasii lor anume, potrivit cu numarul
lor, i sit li se trimita cu bagare de seama ca, dn-
du-se in primirea fie-citrui mos, sa se ia iscalitura de
a ei primire, de nu va fi cu putinta dela toti partasii
lui, macar dela cei mai multi, sub indatorire ca aceia
sit le arate si marturisindu-se de preotul
satului, sa se deit la judecatorie spre dovada,
ca duprt niste asemenea incredintari, sa poata i ju-
dechteria srisi urmeze lucrarile sale, fail a mai da
prilej de reclamatii ca s'a osandit mosneni intregi fara
sa fie toti chemati, ci numai dupil vestirea unuia sau
dintr'insii si fara stirea celorlalti; avand in vedere ju-
decatoria ca citaiile in asemenea pricini, cand sunt
mosneni, srt fie cu soroace mai indelungate, ca sit
se poatil lu inscris dela toti de a lor primire.
IX. Extract din circulara Departanientului DI.epttitei din 2
Mai 1849, No. 5.592. obolitd in Buletinul No. 48 din acela$ an.
Sorocirea pentru pricini de hotare la care, dupa ce-
prinderea hotaririlor, urmeaza a se AA, la fata locului
priEronitorii cu ai lor hotarnici, se va face de randui-
-tut intru aceasta madular al judecatoriei dare prigo-
nitori, vestindu-i ca la ziva s'orocita sa se afle in fata
locului insotiti de hotarnicii ce'si vor lu. Va avea must',
grijit randuitul madular de-a timpani ca, pe cata vreme
suprafata prtmantului va fi ivelitit cu zapada, sit nu

www.digibuc.ro
XXIV ANEXA VIII.

soroceasca, lucrarea de hotarnicie. Do se va coprindo

in hotruirea ce se va aduce la indeplinire, crt urmea75,
a se afla ffitri i alti vecini, se vor chema, totodatrt i
aceia do crare madularul randuit.
Hotarnicii cand se iau spre aducerea la indeplinire
a hotaririlor celor desavarite, nu vor avert dreptul de
a face sorociri, ci in puterea sorocirii jud.ecrtorului
dare prigonitori vor executa hotrtririle.
Ca sit se poata, cunoate in totdeauna desilvr*ita
aducere la indeplinire a hotaririlor, hotarnicii i ran-
duitul madular al judecritoriei ce se vor alla la fata
locului, vor subscri act care va coprinde numrtrul ho-
trtririi ce o aduce la indeplinire, i acela al poruncii
cu care se autorizeazil in a lor lucrare, principalele
impietrite puncturi, !i alte asemenea hotare cu movi-
lite pe liniile ce se vor face in urmarea coprinderii
hotrtririlor ce sunt chemati a executa : i acel act se
va indrepth de madular catre prezidentul judecrttoriei,
care va da fiecttrui din prigonitori cate o copie ado-
veritrt duprt randuiala, sub luare de adeverintrt: i apoi
va face cuviincioasa punere la cale pentru inchide-
rea delii.
Madularele ce se trimit la fata locului ca sit puie in
lucrare hotariri desavarite pentru statornicire de ho-
tare, sa, nu lea, parte in lucrarea hotarniceasca, decat
numai sit priveghieze a nu se abate hotarnicii din textul
hotruirilor, pentruca, dupil duhul legjuirilor, dreptul i
criderea judecittorului nu se intinde i in asemenea
lucrari,
Anexa TIII-a.
Pentru vanzari.
I. Pitacul Domunlui Grigore Ghica din anul 182.5 .3Iartie 31
pentru protimisis.
lo Grigore Durnitru Ghica, etc.
Cinstitilor i 'credincio0or dumneavoastrit velitilor
Boieri ai Divanului Domniei Mele, multi din cei ce
1 And nem*Atoare lucruri, cand se duce ori la logo-

www.digibuc.ro
 ANEXA VIII. XXV"

fetie sau la ispraN nicat, ca sa se adevereze zapisul van-

zarii dupa randuiala pravilii, unindu-se cu cumpara-
torii, mestesugind viclenii, nu arata pe toti acei cati
au 6:Were pravilnicrt de protimisis la cumprtratoarea
acelui lucru. Din aceastrt urmare se intampla judecati
zmcinri ntro cumparatori si intre acei ee au ca-
dere do protimisis, cernd adicri aceia ca s rscum-
pere lucrul cel vandut, In puterea celui cle al 8-lea
paragraf dela capul pentru anzri partea 3 din pra-
Vila phmantului, cu cuvant ca vanzatorii lucrului nu
i-au aratat si pe ei la logofetie sau la ispravnicat ca
sa-i ii minisit spre a holari, in sorocul cel numit in
pravil, de cumpra sau de se leal Ma, i apoi cand
pana la cel soroc nici ar li cumparat, nici s'ar fi le-
prtdat, atunci adeverindu-se zapisul de numitele dre-
gatorii, srt nu mai lie ascultati, iar cumprtorii vrand
a departa pe cei cu cadere do protimisis, cari i-au
tainuit vanzrttorii ca s nu poat rscumpara lucrul
cel vandut, cu cuvant crt la al 11-lea paragraf tot de
la mai sus numitul cap pentru vanzrtri, se coprinde
ca de va trtinui adic vanzatorul pe re-unul din cei
cu cadere de protimisis, si iii urm se va arat, sa-i
plteasca aceluia drept osanda a zecea parte din pre-
ul ce s'a vandut, iar nu zice de a i se da
protimisis la rscumpratoarea lucrului.
Pentru ca srt lipseascrt de acum inainte felul aces-
tei prigoniri din nNleslusita intelegere a acelui de al
11-lea paragraf dela mai sus numitul cap, cu Divan
Am chibzuit Domnia Mea precum a este stiut, Mum
dreptritii asupra acestei pricini; $i dupa tot cul.ntul
drept deslusind a acestei de al 11-lea paragraf into-
legere, in ce chip se cuvine de a li dupa (1uhul ce-
lui de al 8-lea paragraf, zicem crt de ar li fost pre-
cum zic acei cumparatori, urma sa zicrt curat intr'acel
de al 11-lea paragraf pe langa periodul al osandei an-
zatorului), ca protimisis sa nu i se dea; i iarrts de
se va socoti acest do al 11-lea paragraf, ca are acest
fel de intelegere, ca si de nu se N or minisi adica cei

www.digibuc.ro
_XXVI ANEXA VIII.

cu cAdere de protimisis, tot stt nu mai lie ascultati,

atunci acest paragraf urmeazA a anerisi pe cel de al
8-lea, care are coprindere cit cei cu protimisis sft nu
mai lie ascultati, cfind la TAnduitele soroace minisin-
du-se nici vor cumpftrit, nici se vor lepftdit; i ash srt
pravila anerisindu-se singurft pe sinesi.
De aceia poruncim dumneavoastrA eft la asemenea
pricini ce se vor intAmpl a se Cercetit, sA faceti ho-
tArirea, dupA mijlocul mai sus arfitat,adicA: celui cu
-cAdere de prolimisis, cnd nu va li minisit de lo-
gofetie sau de ispravnicat, dupA randuiala pravilii,
pe lngit osanda ce are a-i plAti vanzAtorul, sft i se
(lea sidreptate a rftscumpftra lucrul cel vndut.
<west pitac sit se pftstreze trechndu-se in condicil.
Jarnalul Sfatului Adininistrativ Exfraordinar din and
1837 atingeitor de acest pitac.
AstAzi, Joi la 19 August 1837, adunAndu-se mAdu-
larele, Sfatul Administrativ Extraordinar,dimpreunA cu
Domnii Presedintii Divanurilor, au citit luminatul Ofis
dela 19 lulie 1837, No. 288 precum i raportul De-
partamentului Dreptatii dera 28 lanuarie, No. 693 si
a chibzuit cele urmAtoare.
1. CA pitacul rAposatului intru fericire Grigore Vodft
Ghica dela 31 Martie 1825, este deslusitor art. 7, 8 si
11 ale capului pentru vanzdri din pravila
2. eft rtiposatul Domn, potrivit cu art. 3 dela capul
pentru judeceitori, judecatei si hoteirire, a fost in drept
a da acea hotftrire asupra intelegerii art. de mai sus
arfttate ale pravilii, spre depArtarea a veri-ctireia ne-
domiriri intru aceasta, si care urmeazA a se pAzi in
intregimea sa, pAntt cand se va desliintit, de se va gAsi
cu cale, prin alth legiuire sAvArsitil cu toate lormele
cerute de Regulamentul organic.
ill Os dam nese dat "in arma i asupra acestui jarnal, cil-
tre Departanientul Dreptiif
Noi, Alexandru Dumitru Ghica, etc.
Vitzfuld jurnalul incheiat de cAtre Sfatul Adminis-
trativ Extraordinar, in adunare i cu Dumnealor Pre-
www.digibuc.ro
 ANEXA VIII. XXVII

zidentii Divanurilor de aici din Bucureti, si care ni

s'a inltisat pe lama raportul acelui departament cu
No. 9.955 din 25 August ale anului trecut 1837, atin-
aAtor de deslusirea ce a facut raposatul intru lericire
Domnul Grigore Ghica, prin pitacul de la 31 Martie
1825, art. 7, 8 si 11 de la capul pentru vcinzeiri din
pravila prtmntului ;
Luitnd in brioure de seamrt chibzuirea arrttatri, prin
acel jurnal, 1-iu crt pitacul rrposatului Domn Grigore
Ghica de la 31 Martie 1825, este deslusitor art. 7 si
11 al capului pentru vnzAri din pravila pronntului;
2-lea cit rrtposatul domn, potrivit cu art. 3 de la ca-
pul pentru judeceitori, judecatei qi, holdrire, a lost in
drept de a da acea hotrtrire asupra intelegerii art. de
mai sus arritate ale pravilii, spre departarea
nedorniriri intru aceasta si care urmeaztt a se prizi
intru intregimea sa, Oat cnd se va desliinth, de se
va grtsi cu cale, prin altele leginiri savArsite cu toate
lormele cerute de Regularnentul organic ;
Primim de bunit aceea chibzuire si poruncim de a
se prtzi cu nestrrtmutare, de dare toate treptcle ju-
deciltoresti, coprinderea pomenitului mai sus pitac dom-
nesc, asupra pricinilor de judecrtti cu protimisis.
Dumnealui z;teful departamentului dreptrttii va aduce
la indeplinire aceasta a Noastr poruncrt, dnd-o in
cunostinta tuturor treptelor judecAtoresti.
/V. Circulara Departamentului .Drepteifii asupra
cc se ccre la alclituirea artelor de vnzare. data in an ul 184.S'
.111artie22 sub nr. 1886, gi obgit in Buletinul din acclai an
Din curgrttoarele luerrtri ce se urmeazrt pe la ju-
decrttorii, si se aduc dupit intmplare pe la cunostinta
departamentului, s'a brtgat de seam crt unii din pro-
prietari ce'si nd proprietrttile lor in toptan frtrrt nu-
mire de stimjeni, in urma tocmelii ce lac cu cumpri-
rrttorii pentru vnzare cu pret hotririt a tot trupului
de movie ce stapanesc in cutare hotar, sau a tot lo-
cul din oras, cuEretand viclenii de a se folosi peste
pretul cu care se invoiesc, in zapisele ce infiltiseazit

www.digibuc.ro
XXVIII ANEXA VIII.

la judedttorie spre adel erire, pc lngit obsteasca nu-

e ce are mosia sau locul ce-1 Wind, coprinde nu-
mirea numai a unor din trupurile din care se aldt-
tueste acea mosie sau loc, Minuind cate un trup ce
are osebitil numire, despre care in zapise nu se pome-
neste, nici ci1-1 vnd, nici cit ramane pe searna-le: iar
cumprtriltorii neavand stiinta ca Nanziltorii despre toate
numirile trupurilor de care se alcatueste mosia ce
cumpAril, i necunoscnd icleana precugetare a an-
primesc de bune zapisele in temeiul publi-
citrttii ce le da judechtoria prin adeverirea sa,si in urmA
Anziltorii deelarandu-se (le stitpni pe dtte un aseme-
nea petec de movie sau loc, ce face parte in mosia
vandutil, se deschid prigoniri. Ci !Hilda precum an-
zAtorii sunt datori a coprinde in zapisele de Anzare
toate numirile trupurilor de care se alditueste mosia
ce vand, si Ja intamplare de a-si pastra posesia pe
vre-un trup ce face parte in proprietatea Ianduti, srt
se desluseasdi cil rmne pe seamrt-le nevndut, ase-
menea indatorire este si a judedttoriei de a face in
adeverirea sa aceastA desluSire; si Liindct adeN eririle
ce se dau din partea judeditoriei s'au filcut mutt mai
intunecoase decat zapisele, dandu-se printr'insele
vanziltorilor de a se puteft folosi de rezultatul
cleniilor prin tragerea cumpriltorilorprin judectIti pen-
tru un lucru ce'l cumpruil cu bunil credinVt prin za-
nis formrduit;
De aceea se porunceste judeciltoriei ea la inlmplare
de a reclama vanzititorul ca proprietate a sa re-un
trup ce face parte in proprietatea vandutil de dnsul,
pentru dnsul nu-si va li pastrnd numilul posesia
prin zapisul ynzitrii, atunci acest trup se socote,7te
intrat in A nzarea ce s'a urmat totalului mosiei sau
loeului in care face parte, si o asemenea reclamatie,
neprimitoare de vre-o cercetare judeciltoreasca; iar in
viitor domirindu-se judeditoria de indatoririle sale, A a
aN ea ingrijire ca la intiirirea nzitrilor, sit se intrebe
vnzrttorul dadi in mosia ce N inde si mai ptistreagt.

www.digibuc.ro
 ANEXA IX. XXIX

vre-un drept sau nu, factuidu-se aceastrt deslusire chiar

in adeN erire.
Aceast randuiala se a prtzi si la vanzarile prin li-
citatie a lucrurilor nemiscatoare, de a se pune adiert in
vederea musteriilor ce lucru se vinde, i in care in
tindere sau mrtrginire ; adrtogAdu-se si in raportul de
adjudecatie ce va indrepta la Departament.
Anexa nici supus la vre-o preten-
Le.yinire din 1511lartie 1840. 9 tie de zestre.
Pentra marginirea color ca Art. 3. Cand se vinde
drept de protimisis la Tnzari. lucru sadit sau cladit pe loc
strain si inchiriat, stripanul
Art. 1. Caderea de pro- locului are cadere la ras-
timisis la vanzari de lucru- cumpararea acelui lucru.
ri nemiscatoare ti tigani se Vanzarea u nor asem eilea
destiinteaza de acum ina- lucruri dare obraze straine
inte. Dobandirea propri eta- nu se va face decal, pnill ca-
tii de mosii, vii si tigani, nu nalul judecrttoriei. Aceasta
se poate cuveni dead fete- va da-o in cunostinta sat-
lor de rit crestinesc. panului locului, i dacrt a-
Art. 2. Orice zapis de cesta in soroc de patruzeci
vanzare a lucrurilor nemis- de zile socotite din ziva pri-
catoare i iErani, se a ade- mirii ntiintitnii, nici banii
veri de catre judecatoria lo- pretului nu va raspunde,
cala. Aceasta va adeveri za- nici se va lepada de dreptul
pisul de nzare, duprt ce salt, atunci judecritoria va
mai intaiu va cercet cu cea adeveri zapisul, i vanzarea
mai mare brtoare de seama va fi desavaxsita.
documentele ce se vor in- Art. 4. Paragrafurile 6,
Nish de vanzatori si se va 7, 8, 9, 10 si 11 dela capul
incredinlit cu destoinica do- al 2-lea, partea 3, din pra-
adilcrt vnzatorul este bun vilaprtmantului, precum si
stapan pe lucrul ce voieste ori citte dispozitii se vor
a vinde, si cit acesta nu impotrivi la aceasta de a-
estezrdogit, nici sechestrat, cum legiuire, se desliintea-
I lntarita cu ofisul dornnesc No. ila prin legiuirea mentionata la a-
178. Protimkisul s'a fost desfiintat nexa I in nota,
Inca din anal 1836 pentru orasul Bra-

www.digibuc.ro
XXX ANEXA X.

zrt i rrtmem pentru totdea- rasladisma, atunci se a

una desputernicite. face in orasul Bucuresti,
Art. 5. Ori eke reclama- clacrt acel lucru va Ii in
cu dreptul de protimisis Valahia Mare, sau la Cra-
vor fi pornite pnit acum, iova, de va li in Valahia
si se vor porni 'Anil la ziva Micrt: duprt ce acel lucru
intrtririi i pubIicrii acestei se va striga si in judetul
legiuiri, se vor puteit judecit undo se va li aflAnd, ur-
dupa pravila cea veche a trt- umnd cerutele formalitriti
rii, iar dupit intririrea le- *i indatoriindu-se judecrt-
giuirii si publicrii ei, a ni- toria judetului a tia in cu-
mrinui jalbrt de protimisis nostinta doritorilor, la cea
nu va Mai li primitrt. din urmrt strigare, ziva in-
A nexa X-a. tru care este a se face ha-
Regulament pentric meztcturi rasladisma in Bucuresti
Art. 1. Toate vnzrtrile sau in Craiova, ca plat
prin mezat a nemiscrttoa- la acel soroc sri. se atle a-
0relor lucruri se vor face colo cel ce va oi a da
de judeciltoriile de intilia mai mult.
cerc etare a judetelor, um Art. 2. Ori-cine va voi
de prtrtile impricinate vor sit, vnz vre-un lucru ne-
locui, sau se vor li afland miscittor, se va atilt& sau
lucrurile cele spre vanza- insusi sau pPm echil, cu
re, strigilndu-se tot odatrt jalb 6. la judecrttoria judo-
si in orasul Bucuresti. tului, documen-
Insil child lucrul nemis- otele sau alte dol ezi ce va
crttor se va pune la me- aveit, de strtpanirea acelui
zat duprt bunrt-voia pro- lucru.
prietarului, harasladisma Art. 3. Citnd vnzrit orul
se va face la locul ce se va Ii cu locuinta din alt
va alege de critre chiar judet si nu din acela un-
vtInzraorul. lar citind acest de va li a se face vnzarea,
lucru se va vinde din po- si nu se va indeletnici a
runca Stpnirii, si cel 0- trimite documentele cele
sAndit nu va voi a arrtt originale, va puteit trimi-
uncle voieste a ge face ha- te CPI1 adel elite de ja-
knexa No. 5, cap. VII din Rer,.
dectitoria judetului uncle
Org. el se va

www.digibuc.ro
 ANEXA X. 'ma
Art. 4. Judecatoriile ju- Iar strivarile fiecrirui
detelor vor urmaintru mezat se vor face in pre-
ce se vor face prin- susdvia judecatoriei in pa-
tr'insele, dupa mai jos a- tru strigari care se vor ur-
ratatele randuieli: mil in patru Sambete deo-
1. Dupa ce se vor cer- sebite a lunii celei de pe
cetft cu cea mai mare bit- urma a sorocultti mezatu-
(ware de seama documen- lui, fara precurmare, si du-
tele ce se vor inlatisa de prt ce mai intaiu se vor face
dare vanzator si se va fa- cunoscute acele strigrtri
co destoinica dovada ca prin telali la locuri pu-
el este bun stapan pe lu- blice si in zilele de tam.
crul ce-1 da in vniare 3. De toate mezaturile
slobod de a-I vinde, jude- ce se vor intampla se va,
crttoria,pe deoparte, va da tine condicrt deosebitt, un-
de loc de stire Marelui de se vor iscrtli toti cei ce.
Logofrit, iar pe de alta par- vor da mai mult, aratan-
te va publica acel mezat du-se pretul ce se a da de
att prin telal,care va strigit fiecare; iar harasladisma
in piata la trei zile de thrg se va face la sorocul cel
flicand cunoscut acel me- hotrtrt, si se va trece de
zat, cat si Prin afle, adicri loc in condica cea oran-
hartie ce se va lipi de asu- duitrt pentru mezaturi.
pra uii judecritoriei, ant- 4.1)e temeiul art. 1, fiind
tnd numele vanzatorului a se face strigarea lucru-
numele i felurimea lu- rilor color nemiscritoare
crului impreuna cu tonte Mat in judetul unde se vor
imprejurarile sale, precum acele lucruri, cat si
si sorocul barasladismii. in orasul Bucuresti sau
2. Sorocul pentru stri- Craiova, iar harasladisma
garea lucrurilor nemiscrt- luand a lua stvarsire nu-
toare va Ii de dourt luni, mai la un loc, sorocul pen-
pentru lucrurile ce se vor tru cea din urma strigare-
da in mezat prin porunca a lucrurilor celor nemis-
Stapttnirii, si de sease luni, catoare vandute prin po-
de a fi de buna vointa; runca Stapanirii, la locuI
aceI soroc se va socoti unde nu a fi a se haras-
Inceput din zivaintru care ladisi, va ti numai dezila
se vor face publicatiile. patruzeci. Iar sorocul ha-
www.digibuc.ro
XXXII AXEXA X.

< rasladismii va Ii cel pra- cel lucru i unde se va

vilnic de zile sasezeci, ca- strigit dupa coprinderea
re harasladisma se 'va ( art. 1, va Ii datoare la cea
44rece de loc in con dica cea din urma strigare a mai
oranduita pentru meza- sus aratatului soroc de zi-
furl. Aceit strig.are sa se le 40 sa filch cunoscut, in-
faca atilt prin tuba cat si (lata logofetiei pretul ce
prin telali. va fi esit la cea din urma
Art. 5. Mare le Lovofat strigare, precum si logo-
de loc cum va primi dela fetia, cand va fi a se face
vre.o judecatorie instiin- harasladisma la judecato-
tare pentru punerea la me- ria locului, va face cunos-
zat de mice lucruri nemis- eut acelei judecatorii pre-
catoare, va publicit acel tul ce ya fi esit la cea
mezat prin gazeta si-1 va (lin urma strigare, iarrts
face cunoscut la judeca- de zile 40, in orasul Bu-
toriile tuturor ce'lorlalte ( curesti.
judete; insa de nu va gasi Art. 7. Fiecare judeca-
vre'o Im potrivire pravil- torie careia i se va face
-quica la savarsirea acelui cunoscut de catre Logofe-
mezat caci atunci va fi in- Oa cea Mare vre-o An
datorat a-1 popri. zare prin mezat, va fi da-
Art. 6. Fiecare judecti- toare sti publice prin
torie 1 a fi datoare. de Ice precum s'a zis la art. 4. . 1.
( dupa savarsirea harasla- Acest afis a st lipit in
( dismii sa (lea de tire lo- curgere de atta vreme,
(2:ofetiei, arMnd numele pe cat se a strigit acel
< cumparatorului, al vanza- lucru la mezat.
( torului. cum si numele si Art. 8. Se ia orimdui
pretul lucrulni, precum si pe langa fiecare judeca-
toate imprejurarile lui. torie de intaia cercetare
lar cand dupa alegerea citte un telal pentru stri-
1 anzatoruluh a fi a se ha- garea mezaturilor : iar la
4 rasladisi nemiscrttorul lu- judecatoria Ilfovului se vor
cm cel dat n mezat din orandui patru telali, i la
porunca Stapanirii, in ora- a Doljului doi.
< sul Bucuresti, judecatoria ( AA. 9. Toate vanzarile
( locului unde s.e va AA, a- min mezat vor fi supuse la

www.digibuc.ro
 AXEXA X. XXXIII

intilrirea Domnului duph cate lei unu i jumiltate

anaforaoa ce se va face de la suth pentru pretul la
chtre Logofetia cea Mare care se va fi suit acel lu-
asupra fiechrii vnziri, ca- cru in cea duph urm stri-
re anafora inthrindu-se gare, adilogand si chel-
se a da cumphrhtoru- tuiala gazetelor.
lui. 1) Art. 12. Toti banii cati
Art. 10. Mind de tre- se vor strange in toate ju-
buinth t se intocmi la Lo- detele din acei lei trei sau
cizofetia cea Mare o sectie unul i jumatate la suth,
deosebitil pentru cores- se vor trimite la Logofe-
pondenta ce va avea cu Oa cea Mare, unde se va
toate judetele in pricina tine de chtre seful sectiei
mezatu rilor, cheltuiala a- mezaturilor con dica cura-
cestei cancelarii, precum til sub pecetea
9-fiata telalilor, se va -Irmo tura Marelui Logofht de
din banii vanzarilor po- toate sumele ce se vor
prindu se cate lei trei la primi si de cele ce se vor
sutil din pretul lucrurilor plAti.
ce se vor vinde prin me-
zat, adilogandu-se i chel- Art. 13. Logofhtul cel
tuiala gazetelor. Mare va da socoteal la
Art. 11. Cand cel ce va Slatul Administrativ Ex-
fi dat vre-un lucru nemis- iraordinar la sfarsitul
chtor al shu la mezat, va chrui semestru, de toti ba-
voi pe urmil sh-1 ridice, nii ce vor intrit in came-
chci nu se va multumi pe laria sa din mezaturi si de
pretul ce va esi, sau pen- acei ce se vor cheltui din-
tru \ re-o alt pricini1, va
fi dator a plhti mai intai
ACeasta dispozitie este deqlfin-
( tr'insii.
. . . . ......
partorului, se va da o copie ade-
itath prin ordonanta clomneasca din verita persoanei expropriata, ca la.
21 Septernvrie 180, publicat in Mo- caz de nemultumire sfi'si poata face
nilorn1 Oficial Fir, 210 1802 in co- recursul In Casatiune, pe temelul
Prindere : art. 36, lit. a 0i In termenul pre-
Art. 1. Actele de vAnzAri silnice scris de art. 44 din legea organica a
a imobilelor, care se face de tribu- Curtli de casatiune.
wile ea acte judecatore5ti definitive Art. 3. Actul de vitnzare se va mine
nesupuse la apel, se vor eliberii In lucrare de Indata, iar partii ne-
de-a dreptul de catretribunalul care mul Omit a Si ra man e facultatea pre-
electueazIt licitatiuneq, ffirq nici o vazut prin art. Ti din legea orga-
alta pica a Curtii de casatiune.
Art. 2. Despre actul eliberat cum-
Ion Palade. 11
www.digibuc.ro
XXXIV ANEXA XI.

Art. 14. (Coprin (1e d ispozitii losul unui lucru, pe un so-

fin anciare). roc oarecare i cu un pret
Art.15. Cnd se vor da la care so indatoreaz5, cea-
in mezat prin hotruirea lalta parte.
unei judecatorii lucruri Art. 2. Numim inchirie-
miscittoare, acel mezat se re folosul unei eltdiri sau
va face tot in sala jude- a oricrtrui lucru miscrttor.
craoriei, in zilele cele ho- Numim arendare folosul u-
trulte i prin telalii oran- nei mosii sau rodurile u-
duiti, insh duprt ce se va noi gradini.
da de stire obstii prin te- Art. 3. Putem srt inchi-
lau i afise, dupa coprin- srt arendrtm sau prin
derea art. 4. Iar harasla- scris sau prin grai, is in-
disma acestor lucruri se chirierea sau arendarea cea
va face, dupa a patra stri- prin grai nu se va putea fa-
gare ce se va face la a ce dect 'Anil la suma de
patra siiptmana si se va lei una sutrt cincizeci.
intrtri chiar de dare acea Art. 4. Dacrt inchirierea
judeciltorie; insrt datoare sau arendarea fcutrt prin
va fi judecAtoria a face cu- grai nu s'a pus Inca in lu-
noscut Logofetiei siharas- crare i una din prtile toc-
ladisma lucrurilor miscrt- mitoare o trtgadueste, a-
toare, cu ara'tare de nu- tunci nu se poate primi do-
mele cumprtratorului sau vadrt nici prin martori, nici
a vinzatorului i pretul hi- prin jurmant.
crulul. Condici deosebite Art. 5. Cand se prigo-
se vor pastra in fie-care neste pretul inchirierii sau
judecrttorie pentru insem- al arenzii, a crtreia tocmealii.
narea acestor mezaturi. s'a facut prin grai si care
Anexa XI-a. s'a pus in iucrare,proprie-
tarul se poate crede de va
Pentru inchiriere sais aren drt savarsi jurrunnt; afara nu-
Art. 1. Inchirierea sau a- mai dacrt chiriasul sau a-
rendarea este o tocmeala rendasul se multumeste a
prin care o parte se inda- dovedi aceasta prin cerce-
toreaza a da celeilalte fo- tarea oamenilor cu tiin
i) Dispozitiile acestui capitol al- 1714 1751 8i Intfirita en ofis dom-
catuesc legiuirea cea noua din 1852, nesc In ace1a8 an, Mai 28, No. 762,
luatl dupa Codul civil francez, art. care a abro.rat dispozitiunile c. Car.

www.digibuc.ro
 ANEXA XI. XXXV

de asemenea preturi. In ast- regularea averilor si a ve-

lei de intarnplare, cheltuie- niturilor Mitropoliei si ale
lile sunt In povara episcopiilor. 1)
sau a arendasului, da- Inchirierile acareturilor
ct pretul ce s'a dovedit, co- se vor putert face si Oat
varseste pc cel adevrtrat la cinci ani; banii instt nu
Art. 6. Chiriasul sau a- se vor putertluit nainte de
rendasul poate si el inchi- cAt pe un an.
riit altuia lucrul, afarrt nu- Att. 9. Cnd prin con-
mai cand se va tocmi im- tractul de inchiriere sau de
potrivA. arendare se atinge intere-
Art. 7. La inchirieri sau sole unei a treia persoane,
arenzi se drt protimisis ce are un nettletduit drept
tasilor, cari, cand se drt cu asupra lucrului, cum este
chirie sau arenda lucrul lor nevarstnicul pc mostenirbb.
cel deavalma, se protimi- sa, creditorul pe lucrul
sesc srt-1 ia. potecat, contractul trebue
Art. 8. Mosiile mrtnrtsti- srt fie respectat munai pe
resti nu se pot arend de un some de trei ani, frirrt
cAt duptt dispozitiile legiui- a mai fi indatorat chiriasul
Ai din anul 1847 pentru sau arendasul a plitti nou-
Legiuirea mentlonata din 1847 revectiv al fle-cfirei eparhii si de
coprinde urmiltoarele randueli cane Logoffitul credintii.
kn. 2. Arendarea proprietfitllor 1rt. 3. Vfinzarea padurilor Mitro-
Mitropollei si ale episcopiilor se va poliei, ale episcopiilor si ale me-
face prin licitatie pe un termen de toacelor, rmne si de acorn Ina-
cinci ani; pentru ale Mitropoliei, inte popritfi, precurn se urmeaz
In tlinta Mitropolitului, iar pentru si cu pdunile tutul or mandstirilor,
ale episcopiilor, In flinta chinar- pftna and se va alcatul o pravila
hului flearei eparllii, afitindu-se pentru a lor Were treptata si re-
tat la toate aceste arenclfirc Logo. gulat spre vesnia pastrare. Iar
Ifitul credintii si Comisia financia- la intmplare de vre-o trebuintil
ra, aleas5, din anul obstestii Adu- publica de lemne din acele pfiduri,
ran, cand nu va fl obsteasca Adu- aceasta se va puta Intfimpinfu prin
nare deschisg. Intelegerea chiriarhului eparhiei
Conditlile arencl5rit se vor ala- cu Logoffitul credintii t prin dezle-
tul de atre Mitropolit Impreun gare domneasa..
cu Logoffitul creclintii si drip ce se Art. 4. Banii ce se vor strange din
vor aprob de Domn, se vor publi- arendilri, inchirieri. embaticuri si
ca prin glasul Buletinuluicu un an alte asemenea venituri anuale ale
mai inainte de a se 0,1131'0 terme- proprietritilor Mitropoliei, episco-
nul celui din urm contract; iar li- piilor, ii metoacelor se vor depune
citatia arenclfisii se va face cu sase intr'o Obsteasa Casa, care se va
luni mai Inaintea acestui termen. pfistr8. la Mitropolie.
Rezultatul licitatiei se va supune NolmCaasa- de care se vorbeste
la Intarirea Domnului, si apoi se va mai sus era cunoscutfi sub numele
slobozi la mans, arendasilor con- de Cassa central, si a fost desfiin-
tracte isalite de atre chiriarbul tata In unna Conventiei din 1858.

www.digibuc.ro
XXXVI ANEXA XI.

lui stapan aii bani in so- bat pentru lucrul de zes-

coteala acelei arenzi sau tre, nu va putea avea tri-
inchirieri, dacit odat a pla- rie, dealt numai pe cat va
celui dintaiu stapfm, tine casnicia i !Ana la des-
ou desluirea urmatoare: facerea ei prin bisericeasca
1. Inchirierea sau aren- hotrire.
darea contractatil de epi- 4. Daca lucrul inchiriat
trop, pentru lucrul celui de sau arendat se d de zestre,
sub a ba epitropie, pe un atunci zestraul este dator
soroc mai mult de trei ani, sa respecteze, pe soroc de
la intamplare de a-i veni trei ani, contractul incheiat
nevarstnicul in pravilnica de inzestrator, socotindu-
varst, nu poate avea pu- se acest soroc iarai dela in-
tere indatoritoare pentru cheierea contractului, afara
dansul sau pentru mote- numai dad), se vor tocmi
nitorii sai, decal numai pe impotriva.
acei trei ani, in cursul cri- 5. Dach contractul de in-
rora nevarstnicul i-a ve- chiriere sau de arendare a
nit in pravilnica varsta, so- fost facut pe o vrerne mai
cotindu-se acest soroc din indelungata decal pe trei
ziva in care s'a incheiat con- ani, atunci sorocul se va so-
tractul. coti dela cel din urma pe-
2. Epitropul nu va pu- riod de trei ani, numaran-
tea prelungi sorocul inchi- du-se fiecare period dela
rierii sau al arendarii lu- data contractului cafe trei
crului celui de sub epitro- ani.
pie, prin preinnoire de alt Art. 10. De va calch toc-
contract inaintea expirarii meala stapanul lucrului in-
termenului celui dinttliu, de chiriat sau arendat, i va pa-
cat numai cu un an inainte gubi pe chiria, raspunde
de a rrisutla contractul, in paguba: asemenea i chinin-
cursul crireia vremi, ne- ul sau arendaul cand. va
varstnicul i-a venit in pra- pagubi pe stapan din nepa-
vilnica rstil. La din I'm- za contractului.
potriva contractul poate a Art. 11. De va inchiria
nu se tine in searnit. sau de va da in arenda sta.-
3. Inchirierea sau aren- panul, lucrul lui cu soroc,i
darea contractatil de bar- inaintea acestui soroc va

www.digibuc.ro
 ANEXA XI. XXXVII

muri, atunci mostenitorul iile sunt de o a,stfel de fire

este dator srt se tinrt de toc- nct lucrul nu se mai poate
mealrt Oat la some. locui de dare acela ce I'a
Dad, lucrul inchiriat sau fost Inchiriat si familia sa,
arendat s'a litisat legaton, acesta poate srt cearrt des-
chiriasul i arendasul si a- fiintarea contractului.
tunci ritimn neclintit; iar le- Art.14. ()rice pagubrt se
gatarului i se face indestu- va Intitimplit chiriasului din
larea ce s'a legiuit la lega- pornirea unui al treilea o-
turi. braz cu vre-un drept asupra
Art.12. Dacrt in cursul in- lucrului ce s'a lost inchiriat,
chirierii sau al arendrtrii,lu- o plateste strtnnul. In ca-
crul s'a drtrapitinat cu totul zul acesta, dac chiriasul
dintr'o intmplarenebiruitrt sau arendasul se va chemit
si din neaprtratrt pricina, in- in judecatrt ca srt se deryi-m-
chirierea sau arendarea se teze din lucrul inchiriat sau
desfii nteazri, de sinesi. arendat, sau ca srt sufre
In cazul acesta nici chi- exercitjul vre-unei
riasul nu se indatoreazrt la acesta va [trait pe stitipitin,
ceva pagubi dare strtpn, judecata se va urmit cu strt-
nici acestacrttre chirias pen - pitnul.
tru cele ce va fi suferit el. Art. 15. Chiriasul sau a-
Dacrt s'a drtritiptinat nu- rendasul este indatorat : 1
mai parte dinteinsul,chiria- Srt intrebuinteze lucrul in-
sul sau arendasul, poate, du- chiriat sau arendat intoc-
p s ceara,sau mai ca un bun prtrinte de
scrizamnt in pret sau des- familie i duprt tocmealrt; 2)
f iintarea con tractului. Srt plrtteascrt pretul inchiri-
Art. 13. Dad', in cursul erii sau al arendririi la so-
contractului lucrul inch-- roacele hotrtrite.
riat sau arendat are trebu- Art. 16. Daca chiriasul
intrt de-o reparatie care tine sau arendasul se slujese cu
mai mult de patruzeci de lucrul inchiriat sau arendat
scrtzrunfmtul pietului la altil trebuintrt deaf, aceea
se va face cu analogic pe pentru care s'a tocmit, sau
vremea at au tinut repara- din care s'ar pricinui pagu-
pe folosul de care a biti stapAnului, acesta poate,
lost lipsit. Dacrt repara- duprt mprejmri, sti, tea-

www.digibuc.ro
XXXVIII ANEXA XI.

r desfiintarea contractului. Art. 21. Dack sunt mai

Art. 17. Dach intre inchi- multi chiriasi legati printr-
rietor si chirias s'a facut o un contract, toti sunt soli-
catagrafie pentruceeacepri- dariceste rkspunzkori pen-
veste lucrul inchiriat sau a- tru foe.
rendat, atunci chiriasul este Art. 22. Cbiriasul sau a-
indatorat a intoarce lucrul rendasul orice va zidi sau
duph cum l'a prima; afark, preinnoi lalocul ce l'ainchi-
numai din ceeace s'a riat, frtr tirea stkpknului,
sau s'a stricat din cheltuiala este a sa, alai%
vre-o imprejurare nebiruitti. numai Mild se va tocmi alt-
Art. 18. Dack nu s'a %cut mintrelea.
catagralie, se presupune citi Art. 23. Dacrt tocrneala
chiriasul sau arendasul le-a arendkrii, sau a inchirierii
primit in stare bunk de in- nu s'a fAcut in scris, striph-
trebuintat si este dator sh le nul nu poate goni pe chiria
intoarcil astfel; alark numai sau arendas deck la soroa-
cnd se a face doN adz), im- cele obicinuite locului, a-
potrivit dica la Sf. Gheorvhe si la Sf.
Art. 19. Chiriasul sau a- Dumitru. Dad' contrac-
rendasul este dator a rils- tul s'a facut in scris, inchi-
punde -perrtru orice strick- rierea sau arendarea ince-
ciune sau pierdere va cerca teazrt in data ce s'astarsit so
lucrul inchiriat sau arondat rocul contractului.
in cursul contractului: afaril Art. 24. Dack isprvin-
numai clack va dove& cti a- du-se termenul contractu-
ceasta s'a pricinuit etril vre- lui, chiriaul sau arendasul
o tuesalii a lui. rrunitne ingriduit de stkpiln
Art. 20. De se va inchirik peste soroc, se va socoti
vre-o clkdire i a arde, cla- c5, se intocmeste pe filcute
ck se va fi aprins din intru, un alt contract de a tine lu-
se indatoreazti chiriasul la crul si pe al doilea an, regu-
mice pagubh, dark numai lndu-se dupk art. inchirie-
cnd se va dovedi ck focul rilor fcute prin grai, afark
sa ivit dintr'o pricinti nea- numai cnd stapfmul i'a ve-
pAratk i nebiruitk, ori din stit mai dinainte in scris ca
gresala clAdirii. Dacrt fo- sk se deprteze.
cul a venit de niurea, stkpit- Art. 25. Contractul de in-
nul pkguheste. chiriere sau de nrendare se
www.digibuc.ro
 AXEXA XI. XXXIX

desflinteazil prin desfiinta- pe urmA period de trei ani.

rea lucrului inchiriat sau a-
rendat, si prin nepilzirea le-
0-Aturilor
-. sau de cAtre st-
pn, sau de chtre chirias ori
arendas, folosindu-se insrt
de acest din urmil drept par-
tea protivnic ce s'ar Watt-
met prin nepaza conditiilor
contractului.
Art. 26. La intmplare de
instretinare, sauprin schimb
sau prin dar, sau prin van-
zare de bunt], voie, ori prin
judedttoreascil indatorire,a
Art. 27. Dad', prin con-
tractul de inchiriere sau de
arendare se va li tocmit ca
la inteimplarea de a se in-
strilinet lucrul, s6 lie slobod
stilphnul cel nou de a de-
'Arta, pe chirias sau pe a-
rendas, cu filgduiala de a-1
despgubi, si nu se valifil-
cut vorbire si despre chi-
pul desprtgubirii chiriasu-
lui sau arenclasului,atunci,
pe lng intoarcerea cu do-
bnda lor a banilor ce va ri .

unui lucru nerniscraor, de primit inainte, va despilku-

ceitre cei in drept sau inda- hi pe chirias sau arendas si
torati a'l instrilina, dacil acelde-a patra parte din pretul
lucru se va OA inchiriat sau arenzii sau al inchirierii u-
arendat, stripetnul cel nou nu nui an. Precurn asemenea
va puteet indepeirtet pe chi- si pentru orice clrldiri sau
rias sau pe arendas child fabrici va fi filcut arendasul
acestia vor aveet contracte cu conditie de a se folosi el
de inchiriere sau arendare de dnsele "Anil la soroc,
lormale, deceit numai dupei desprtgubirea se va dovedi
implinirea de trei ani dela prin pretuire de oameni cu
data, contractului; afar nu- stiint, impreunei si cu do-
mai dacit inchirietorul se va banda lor legiuitei pe anii ce
fi tocmit dimpotrivil cu chi- vor rilmnea petnet la impli-
riasul. nirea sorocului contractu-
Dad', intr'aceasta impre- lui de arendrt
jurare contractul a fost frt- Art. 28. De 1 a voi strt-
cut pe mai multi ani, atunci peinul cel nou a se folosi de
sorecul in care noul stilpem clauza contractului de in-
-va fi dator a respectit con- chiriere, prin care se vol-
tractul cu chipul ariltat la niceste a deprt pe chirias
art. 9, va incepe dup5, cum sau arendas, va fi inert dator
s'a zis la acel art. dela cel de a da de stire chiriasului si

www.digibuc.ro
XL ANEXA XII.

arendasului. cu trei luni Drept aceia se indato-

inaintea celui adicrt reazil Logollitul bisericesc,
chiriaului, si CU un an ina- cand i se inftiseaz aseme-
inte celui de-al doilea, nea zapise de embaticuri, sa
arendasului. le facrt cunoscute sfaturilor
Cu toate acestea, nici chi- orsrinesti, care in soroc de
nici arendasul nu so 40 de zile srt hotrtrascrt,
pot departa mai inainte de sau s le oprescrt pe seama,
a se despgubl, dupti cum si singura trebuintrt a ora-
s'a zis mai sus, de &titre ve- selor, sau s le sloboadrt.
chiul strtpAn, sau in neave- Peste acest soroc, vor li slo-
rea acestuia, de care noul bozi contractantii muffin-
proprietar, asigurndu-1 la $el e.
intamplare chiar judecrtto- trt. 2. Egumenii manit-
ria din pretul vAnzarii. stirilor inchinate si nein-
chinate, precurn i ingriji-
Anexa XII-a. torii schiturilor sunt popriti
Legea din 15 Mai 1843. in viitor de a mai dalocurii
Pentra reinduiala ce are a cu embaticuri dela sinesi
se peizi, la darea locurilor ea farrt stirea
embatic n villor de catre md- Art. 3. Egumenii mama-
n stirile Inchinate fi nelchi na- stirilor sau ingrijitorii sch
te, precum 01 de &lire schitu- turilor, vor fi datori a face
rile cele slobode.
cunoscut la departament
Art. 1. Inchirierea locu- cererile pentru asemenea
rilor cu embaticuri, despre inchirieri i conditiile pro-
care se vorbeste la art. puse din partea doritorilor.
capul 5 partea 3-a apravilii A rt. 4. Sfanta Mitropolie-
prtmntului, nu va fi slobo- impreunrt cu Departamen-
dri decAt pe la orase sau tr- tul Credintii, incheind ur
gun slobode, iar sfaturile jurnal, vor supune a lor
orsrinesti de prin acestea, chibzuire la cunostinta si
cnd vor grisi cu cale c dezlegarea Inaltei
niste asemenea locuri ce se dupit care dndu-se
dau sunt trebuincioase sau voe a se face embaticarea,
spre infrumusetarea lor, sau se vor adeveri inscrisele
crttre Departamentul Cre-
pentru alte folosuri obstesti
dintii,prtzindu-se regula a-
vor ave precrtderea a le po-
pri cu aceleimi tocmeli. rtatil la art. 1.
www.digibuc.ro
 ANEXA XIII. XLI

Anexa XIII-a. nesti, socotindu-se masura

Legiuire din 23 Aprilie 1851. statornicti,stnjenul lui .er-
Pentru reciprocele drepturi ban-Voda.
fi, indatoriri ale proprietafru- Art. 140. 1. Dupa le-
lui fi lucreitorilor peimastului giuirile painful tului si anu-
(Art. 138, 139, 140, 141, 142, me dupa 1, cap 6, des-
143, 144, 145, fi. 146. Reg. org). partirea 3, din pravila (con-
Art. 138. Dupa ce prin dica lui Caragek), sateanul
intocmirile dinapoi s'a des- ce locueste pe mosia altuia
flintat telurimea abuzurilor nu se poate socoti decAt un
ce se introdusesera unul chirias pe ace& parte de loc
dupa altul In administratia ce primeste, si banii ce pit-
Valahiei, a carora sarcina teste sau munca ce face pa
ctideamai cu seam a asupra seama proprietarul ui, nu se
birnicilor plugari si impie- poate socoti iarrts deckt o
decttinaintarealor intru toa- chirie de parte-i pentru a-
te, mai ramane spre asigu- cest pamitnt.
rarea in tot chipul a unei Dar Oita ciind se vor pu-
petreceri linistite pentru tea introduce de obste in
dnsii, sa se puie niste ob- Valahia invoielile de bunt
stesti temeiuri si asupra re- voie pentru liecare in parte
latiilor ce urmeaz lireste la care invoieli priveste mai
a li intre ei si intre proprie- cu seama duhul acestei le-
tarii pe al crtrora pamitnt ei giuiri, si pe care ea se si-
locuesc, si se hranesc. leste a inlesni prin toate
Prin urmare, 12 luni du- mijloacele, s'a socotit de
pa obstirea acesteilegiuiri, trebuinta st se reguleze re-
adica dela Sfantul Gheor- latiile Intre proprietari si in-
ghe 1852 reciprocele drep- tre locuitorii prtmntului,
turi si indatoriri intre pro- si st se hottrascrt recipro-
prietari si lucratorii de pa- cele lor drepturi si indato-
mnt vor urrnft dupa chi- riri prin niste intocmiri, ca-
pul urmator: re vor putett tine locul in-
Art. 139. Obi cinuita ma- voielilor in lipsa acestora.
sura in tara este pogonul; Legiuirea se mrtrgineste
pogonul este de 24 prrtjini a regulit relatiile intre st-
In lung si de 6 in lat; pet- teni cari ne avitnd mai mult
jina este de 3 stAnjeni dom- cleciit cinci capete de vite

www.digibuc.ro
XLII ANEXA XIII.

mari pentru lucrarea prt- gon de fiecare cap de vit.

mitintului, n'au trebuintrt de 2. Trei poaoane de cosi-
Tuai multrt intindere de prt- turrt pentru hrana pe iarniti
mnt dealt ceea ce li se in- tot a celor cinci capete de
semneaziti mai la vale,i in- vith.
tre proprietari care,dnprt in- 3. Trei pogoane de art-
tinderea propriettilor lor, turrt, care le va lucr ori in-
sunt in stare srt indeplinea- sui stpitinul, sau prin mij-
sert trebuintele stenilor, i locirea altora, ins numai pe
sit se conformeze dispozi- seama sa, trtriti s le poath
tiilor urmiltoare. Toate ce- vreodatt inchirift cu bani.
lelalte ce tree peste aceste C. La cei cu dot boj fi o octal:
dispozitii, nu se vor puteit
rmulit decitit printr'o invo- 1. Trei pogoane de islaz,
ialiti de bunrt oie. socotindu-se iari un po-
2. .Panaintut ce va da pro- gon pentru fiecare cap de
prietarut fiectirai siitean aye- vit.
Eat pe sa, este: 2. I.J11 pogon i 19 prjini
A. La liecare stean frort de cositurrt pentru hrana de
osebire: un loc de 400 stall- iarnrt tot a acestor trei ca-
jeni patrati la cfunp i de pete (le vite.
SOO aw.menea la munte pen- 3. Trei pogoane de arittu-
tru casit pentrucurte, pen- rrt, cu oritinduiala de mai sus.
tru trebuincioasele imprej- 1). La cei care an numai o
muiri, i pentru o gradinii vacd pentru hrand:
de legume pentru trebuinta 1. Unpogon de islaz pen-
familiei sale. tru acea vac.
Orice va produce stea- 2. 15 prjini de cositur.
nul dintiaceastagrdinil nu 3. `Frei pogoane arrtturil
a li supus la dare de dijmit cu ortmduiala de mai sus.
Asemenea locuri vor ti 3. Proprietarul va in-
legate unul de altul, i la o semnit in osebite ptri locu-
parte care se va insemnft de rile de islaz, locurile de co-
crttre proprietari. siturt i locurile de arititurrt:
B. La cei en patru boi fi o aceste din urmrt iar4 la o
vacd parte cele pentru arrtturrt
1. Cinci pogoane too de de primrivarrt i la alta cele
islaz, socotindu-se un po- pentru aritituriti de toamnrt.

www.digibuc.ro
 ANEXA XIII XLIII

. 4, Pe acele mosii unde ca sa dea satenilor pe de-

vor fi paduri, proprietarul plin intinderea locurilor de
va da voie satenilor sa ia din islaz, de artitura si de fit-
uscaturi i sa taie din crn- nete, prevazute prin . 2 de
guri lemnele trebuincioase mai sus, si satenii vor voi
de foc. sa seaza pe dansa, la o a-
. 5. Daea yre-un glean semenea imprejurare ra-
I a avea trebuinta de intin- mane ca amandourt partile
dere de pamant mai mare srt se invoiasca curn vor
decitt cea insemnatil mai putett.
sus, unul ca acela se a . 9. Niste asemenea in-
invoi cu proprietarul prin voeli se vor face inscris:
bunti tocmealti, pentruca aceste inscrisuri vor co-
pamantul ce i se da peste prinde deoparte suma si fe-
acela pentru care se vor- lurimea pogoanelor ce un
beste la . 2 si care este satean vrea srt aibrt, iar pe
dindestul pentru toate tre- de alta a chiriei ce are sadea
buintele sale, acest prtmant proprietarului pe fiecare an
este pentru Ansul un mij- in bani, sau in lucruri, sau
toc de speculatie. in producturi.
. 6. Aceste tocrneli se . 10. Se vor face doutt
vor face totdeauna in curge- asernenea inscrisuri pentru
rea anului al patrulea al fie- tot satul, in care se vor
carui period catagraficesc; ratit numele satenilor si im-
proprietarul a insemntt lo- potriva pogoanele ce pri-
curile hotarite pentru fie- meste, fiecare, i chiria ce
care satean si le ya inscri are sti plateasca.
intr'un registru care va sluji Sateanul care -t a fi de fata
de matcit pentru tot cursul a voi sIt ia parte la a-
urmatorului period. ceasta invoiala, va pune de-
. 7. Daca amndourt pr- oetul inaintea numelui sau.
tile gtisi cu cale sIt bage 11. Aceste inscrisuri
inteasemenea invoiala si iscrtlite de proprietar sau
cele printr'aceastrt legiuire de imputernicitul sail, de
prevrtzute reciproce inda deputati si de logoftttul sa-
toriri, vor fi volnici sIt o facti. tului, acestia ca niste mar-
. 8. Dacti proprietarul. turi, se vor supune spre
nu va avett pitimnt ajuns adeverire la comisia eata-

www.digibuc.ro
XLIV ANEXA XIII.

graficeasca, dupa care un 15. Sateanul ce a ce-

inscris va sta in memile pro- re o asemenea preschimba-
prietarului; iar celalalt se re a contractului sau, ester
va depune la cancelaria sa- dator sa dovedeascit ca im-
tului, impreuna curegistrul putinarea numrului vite-
pentru care s'a vorbit la lor a izvorit intr'adevr de.
. 6 al acestui art. prezisele pricini; declaratia
19 SMeanul ce fi luat filet sa se furl prin hartie si
C

parte la aceasta invoiala, mijlocire a cancelariei sa-

are sa'si pazeasca conditiile tniui.
ce se ating de demsul pana Toate relauile intr'aceste
la indeplinirea sorocului. doua parti vor urma pe i-
13. Sateanul a carui iter prin m ijlocirea acestei
stare sta mai mult in vite, cancelarii.
de va cerca intr'aceasta .16. Sateanul care nu va
vreme din vre-o pricina ne- voi sa ia parte la aceste in-
prevazuta i neatarnata de voieli, nu se va bucuret de
vointa lui, precum morta- alte foloase decilt de cele
litate, inzestrare, plati de prevazute prin . 2 de mai
datorii cu zapise alte a- SUS.
semenea pricini, vre-o sea- 17. Sateanul care in ur-
dere a$ a de insemnata, in- ma invoielilor, ar avek tre-
cat sa nu mai poata lucre), buinta de ceva lucruri, poa-
toat sau o parte numai din te sa faca osebita invoiala
inchiriata intindere de pa- cu proprietarul pentru cata
mnt, va fi aparat de plata reme va aveh trebuinta.
indatoratil, pentru cat pa- 18. Sateanul care fara
mant el va fi silit sa lase. se invoi mai inainte cu pro-
14. Sateanul ce va ca- prietarul si fara voia lui, la
det:), intio asemenea impre- are), sau va cosi pe mosie lo-
jurare, este dator s cleh a- curi afaril de cele legiuite
ceasta in cunostinta propri- prin regulament, sau din
etarului, cel putin cu trei cele date lui cu tocmealk
luni inaintea lunei lui Mar- va pierde samnta, rodul,
tie; almintrelea, va fi dator cositura i munca.
plateasch rgulat Our.), 19. Proprietarul va da
and va.mp1in o asemenea satenilor, eel putin sase lu-
formahtate. ni inaintea ineeperii unei

www.digibuc.ro
 ANEXA XIII. XLV

noi inchirieri, eke un bilet Ceeace are sd deet proprieta,

tiparit dupa forma ce se va rulni drept chirie un sliteam
pentru pdmantid ce priinefte
da pentru aceasta. dela dnsul pentru hran a si lo-
Acest bilet va coprinde cufnfa sa:
suma i felurimea pogoane-
lor, partea mosiei in care se trt. 141. 1. Sateanul
atla dupa mai sus pomeni- care se va bucurit de foloa-
tul registru, i conditiile in- sele arritate mai sus, va
chirierii ; acest bilet va sluji lucra proprietarului, drept
pentru cursul de 5 ani. chinie dourtzeci i doua de
20.Tot sateanul vati da- zile pe an, cu patru sau cu
tor sa lucreze pogoanele ce dourt vite, duprt numarul ce
i se dau spre aratura, sau va avea, i pentru a caror
spre cositura, crici nelu- hrana va prirni trebuincioa-
crandu-le va fi silit s des- sa intindere de pamant.
prtgubeasca pe proprietari Dacrt srtteanul nu va avea
de dijma ce i se cuvine, lu- vite si se va bucur de in-
An du-se de temei rodirea lo- tinderea primantului aratat
curilor invecinate. prin regularnent,pentru pi-
21. Satenii cari se in de- ste asemenea srtteni, va lu-
letnicesc numai cu vre-o crit aceste dourt zile cu
meserie, iar nici de curn cu
lucrareapamantului, nu vor 2. Dad], nu se afla alte in-
Ii supusi indatoririlor pre. voieli intre amandoua par-
vazute prin paragrafurile tile dupa duhul . 7 si 8 al
de mai sus, ci se vor invoi art. 140, atui ei se va scadea
cu proprietarul pentru lo- sateanul cu o jumatate
cul de casa cu imprejmui- pentru fiecare pog on ce va
rea lui. primi mai putin din cele
Daca Ins niste aseme- prevazute la . 2 al mai sus
nea locuitori vor tine vite pornenitului art. pentru co-
prin urmare vor aveittrebu- situra i araturri, i cu o zi
inth de locuri de islaz, de pentru un pogon de islaz.
cositurrt, si de aratura, UiUi 3. Sateanul va lucra a-
caacestia intra in rndul ce- ceste dourtzeci i doua de
lorlalti sateni. zile in trei soroace, i anu-

www.digibuc.ro
XLVI ANEXA XIII.

me: 7 primrtvara, 81 ara si 7 tor srt inceapA dijmuitul in-

toamna. datA ce se va adunh fiecare
4. Proprietarul este da- lei de producte, si sA isprii-
tor srt ia srtenii la lucru pe veascri aceastrt lucrare eel
rand, si nici cum mai multi mult in soroc de 10 zile, ca
deodatA cleat pe jumAtate sit poatA si sAtenii stesi ri-
din tot numrtrul lor, spre a dice pe ale lor la vreme.
rArnAneit si lor vreme pen- 9. CAnd proprietarul,
tru ale lor plugAresti tre- fret vre-o pricinA binecu-
buinte. vAntatrt, va lAsA sit treacrt a-
5. Proprietarul va da acest soroc, atunci sritenii
de cu seara in eunostinta dimpreura cu preotii si de-
deputatilor satului lista sA- putatii satului sA ilijmuia-
tenilor ce'i trebuesc pentru scA insusi holdele lor, si sA
a doua zi ; deputatii apoi ducrt in curtea proprietaru-
vor da stire sAtenilor cari lui dijma ce i se cuvine.
sunt datori sA meargrt la o 10. Mara din dijmrt si
asemenea chemare ; iar la din zilele de munert, pentru
esirea din lucru, proprieta- care s'a vorbit mai sus, ori-
rul va dafiecAruia bilet pen- ce altA indatorire din par-
tru ziva lucratA. tea sAteanului, sub orice nu-
6. SAtenii cari frtrA vre-o mire va fi rrtmane desflin-
impiedecare pravilnicA nu tatA; prin urmare carul de
vor urma numai decAt unei lemne, zilele de plug si acei
asemenea chemAri, vor ri patru oameni la sutrt ce se
rrispunziltori pentru orice dau pe an spre slujba pro-
pagubri va izvori proprieta- prielAtii inceteazA cu totul.
rului dintr'aceasta. Art, 142. 1. Ziva de lu-
7. Pe DATA aceste 22 cru a locuitorului s'asocotit
zile sitteanul va da propri- pe mArimea pArnAntului ce
etarului dijma, adecA: a ze- poate lucrit pe searna sa.
cea parte din rodul pogoa- 1. Arritura de 8 prAjini
nelor de arAturA, si a cincea pogonesti aratrt in loc spart,
parte din rodul pogoanelor side 5 in telinA, se socoteste
de cositurA, transportAndu- drept lucru de o zi pentru o
le toate la curfea proprieta- pereche de boi.
rului. 2. GrApatul de 16 prAjini
8. Proprietarul este da- pogonesti se socetestedrept

www.digibuc.ro
 ANEXA XIII. XLVII

lucru o zi pentru o pereche patru ceasuri de odihn va-

de boi. rasi numai dou de toamn:
3. Un satean cu carul cu odihna de vara va fl in dou
patru boi nu se va putea tri- soroace.
mite decat la o departare de 8. Pentru toate semintele
cale de 12 ceasuri, socotin- ce se arunca numai cu ma,-
du-se calea de un ceas de na, precum graul, orzul, o-
2500 stnjeni, si i se vor ti- vrtzul, secara, meiul, citnepa
ne in seamit 5 zile, adecrt 4 si altele, se vor socoti cate
pentru ducere siintoarcere, trei pogoane de loc drept
socotindu-se ziva de 6 cea- lucru de o zi.
suri, si una pentru incrtrcat 9.Pentru toate semintele
si descArcat. puse in prtmant si acoperite
4. Un stean cu carul cu in urma cu piciorul,precum
doi boi nu se va putea tri- porumbul si altele, i se vo,-,
mite dect numai la o de- socoti 16 prajini pogonesti
partare de cale de 6 ceasuri drept lucru de o zi.
si i se va tine in seamrt trei 10. Pentru toate semin-
zilepentru ducere si intoar- tele puse cu sapa, i se va
cere, si una pentru incarcat socoti o jumtate de pogon
si descarcat. drept lucru de o zi.
5. Daca steanul se va in- 11. Pentru orice semnrt-
trebuinth la asemenea tran- turrt sau srldire, ce are tre-
sporturi in vreme de iarna, buinta de saprt, se va socoti
proprietarul ii va da ftlnul o a saptea parte de pogon
trebuincios pentru hrana sau trei prajini si jumrttate
vitelor sale de drum, soco- pogonesti drept lucru de
tindu-se cate 10 oca de fan o zi.
de fiecare vita pentru 24 12. Secerisul si cllditul
ceasuri. de doui si jumatate cIrti,
6. Un transport mai de- claia de 26 snopi, snopul de
prtat nu se va puteit ffice 4 palme in legAtura curme-
decat prin bunrt tocmeala. zisului, se va socoti drept
7. Lucrand steanul cu lucru de o zi; crtratul ace-
carul la mosia mule locu- stor clrti va ri pe seam a pro-
este, este dator s lucreze prietarului.
dela rasaritul soarelui pat 13. La culesul si curti-
la al sau apus, si i se vor da tul porumbului de foi,10 IA-

www.digibuc.ro
XLVIII ANEXA XIII.

bania de 40 ocit, se vor prietarul cu itele sale, sau

socoti drept lucru de o zi. pin tocmealti, de bunvoie.
14. Cositul fimului de 14 5. Proprietarul pate
prtVini pogonesti se va so- sti puie siltenii sil-i mun-
coti lucru de o zi. ceascti si pe altit movie de-
Cositul ffmului de 8 prti- alt aceea pe care ei locu-
jini pogonesti, numai unde esc, nici odattt insti mai
vor fi privaluri, sau vili, sau departe de sase ceasuri.
ochiuri de copaci si crng, 6. Proprietarul ce va
se va socoti drept lucru de intrebuint pe sititenii sili
o zi. pe altii mosie deal acetL pe
15. Pentru strimsul fitnu- care locuiesc le va socoti o
lui si clditul in copiti pe lo- zi pentru pentru mergerea
cul unde se coseste, un po- si intoarcerea lor, dacti de-
Lron se va socoti drept lucru prtarea acelei mosii de lo-
de o zi. cuinta lor este pima la douil
2. Silteanul ce si va fa- ceasuri si jumtitate si clou
ce ziva in lu.cru de vie sau zile, dacti trece peste dourt
in altil slujbti,afarti din cele ceasuri si
ce s'au zis mai sus anume, 7. Proprietarul
.jumtaate. nu va
va lucrit din rtisiiritul soa- putea niciodatti sti trimit
relui *art la al srui apus, pe stitenii sili la alit"), mosie
andu-i-se pe var trei cea- ca stt munceascil pe seama
suri de odihnii in dourt so- altuia si el srt primeascil
Toace, si dourt ceasuri in hani sau altil plat pentru
vreme de toamnti. aceasta.
3. Lucrul minelor, al 8. Proprietarul care nu
scoaterii pietrelor si al tran- va aye& trebuintit de lucru
porturilor de cherestele ma- pentru toate sau pentru o
ri din munti, nu se va pu- parte numai din a^ele 22
teit face decill numai prin zile, poate sti se desptigu-
inl oiri de bunti tocmealti. beascti primind pretul lor
4. Stitenii nul or fi su- in bani. Acest pret se va re-
pusi stt treere grilul si ce- gultt cu chipul prevzut
lelalte producte de aseme- prin Reg. org., cu osebire
ilea tire ale pl'oprietarului numai di, pe virtor se vor
.cu \ itele- lor, ci trebuinta hottiri douil preturi : unul
.aceasta o va indeplini pro- pentru locurile de ynunte,

www.digibuc.ro
 A/41A X11/. XpIX

si altul pentru locurile de Art. 143. 1. Fiecare sat

cArnp. va aveA un sfat al lui ; acest
O legiuire specialtt va ho- sfat va fi alcAtuit:
tart anume care sunt locuri a. De pArcitlab;
de cAmp si care locuri de b. De un orAnduit din par-
munte. *tiintele cele mai tea proprietarului ;
scumpe se vor adunA spre (3. De doi deputati dacA nu-
acest sfArsit de administra- mArul familiilor nu covAr-
tiile locale. Iar pretul zile- seste o suta, iar de patru
lor de munca se vor hotari dad)", trece mai mult.
pe un curs de cinci ani. 2. PArcalabul si depu-
9. Pentru locurile de tatii se vor alege de &are
cAmp va sluji drept pret sat pe soroc de un an.
pravilnic cel de mijloc din 3. Alegatorii la aceasta
cAte se urmeaza in toatil in- vor fi cei ce se afl trecull
tinderea acelor locuri, ase- In tabla platind capitatie ;
menea se va urmA si pen- iar alesi, toti satenii care au
tru locurile de munte. 4 boi, cai sau bivoli. Unde
10. Proprietarul poate nu vor fi destui acestia,vor
dupA trebuinta sa ceara ca fi alesi si din cei cu doua
satenii cu vite sA-i facA cu vite.
mAinile pAna la o jumatate 4. Acest sfat va aveA
din totalul zilelor ce sunt sub a sa desAvArsitA ingri-
datori sa-i facii cu vitele. jire :
La asemea intAmplare o a. Magaziile de rezervA,
zi si jumatate se va socoti dupA dispozitiile sectiei a
drept o zi cu doi boi si doua 3-a, din capul 5 al Regula-
zile, drept o zi cupatru boi. mentului;
Ziva se va socoti dupa ba- b. Cutia satului dup dis-
zurile statornicite mai sus pozitiile art. 104, 105, 106;
pentru intinderea muncii. c. StrAngerea capitatiei si
11. Orice satean carele raspunderea ei la vreme la
se va bucurA de partea de cancelaria subarmuirii;
pilmAntarAtatA la art.140 d. Darea recrutilor si a
2, desi s'ar OA locuind sub dorobantilor;
un acoperi cu parintii sai, e. Punerea in lucrare a
r va face proprietarului mun- poruncilor Stapanirii ce se
ca hotarit pentru aceasta. ating de acel sat;
Ion PaNde. 12
www.digibuc.ro
 ANEXA XIII.

f. Paza cu scumprttate deputatii vor fi apit-

acestei legiuiri si a tocmo- rati pe vremea slujbei lor
lilor facute de bunrt voie de cele 22 zile de rnunciti,
pentru locurile ce trebuie drept o meritatil ritisplittire
s aib fiecare sititean pre- pentru aceastrt osebititi in-
cum si pentru indatoririle sitrcinare. Tot aceiasi oa-
srttenilor cittre prdprietar. meni nu se vor putea alege
5. Toate pricinile intre doi ani de-a randul.
proprietari i intre srtteni Art. 144. Precum este
se vor cercetit la acest sfat. stiiptinul stilptin cu desitivar-
6. Pentru orice tre- sire pe sines pe averea
buintiti, subcArmuirea loca- sa, asemenea este si pro-
la se va indreptit prin hr- prietarul pe prtmntul situ.
tie formalit ctre acel sf at, Pe acest temeiu nici pro-
1111.5, a puteA la nici o intitm- prietarul nu poate aveit pe
plare sit, se inteleagrt de-a munda iaverea sriteanului
dreptul cu satul. nici sitteanul pe primntul
7. Venice cerere care proprietarului, alte drep-
nu va fi rezumat pe po- turi decilt acelea care iz -
runc formal in scris, nu vorrtsc din vre-o tocmealrt
de bunit voie intre dnii
va fi tinutrt in searniti.
8. La intmplare de sau din intocmirile ce acea-
vre-o pricinA criminalicea- strt legiuire a asezat de-o
sat, sau numai corectionalit, potrivit pentru arnAndourt
subcArmuitorul va pute prtile. Prin urmare :
merge insusi in sat srt i se 1. Slobod este srtteanul
dea dreptul a luit mAsurile sit se stri-imute si aseze
trebuincioase. locuinta i munca sa, cAnd
9. Parcitlabul va urrritt unde folosul &Au il va
a primi ca i pttnrt acum pla- povatui.
ta hotritit pentru ansul. 2. Slobod este proprie-
Fiindcrt insit, duprt aceastrt tarul srt intrebuinteze pro-
legiuire, reciprocele inda- prietatea sa dup cum i-ar
toriri intre proprietar cuveni mai bine, si sa lase
tre sateni, i aducerea lor pe (Musa sau sit depitirteze
la indeplinire 'cu scump- din steni pe C4ivasocot.
tate, intr.& in atribuOile a- 3. Fiindcns o aseme-
cestui sfat, atilt pilrcillabul nea slobozenie nu se poate

www.digibuc.ro
 ANEXA LI

firri a aduce impie- tagraficeasca comiSie

dicrtri Stapanirii si anume : gaseasca acolo, spre a pu-
asupra striingerii capitatiei, teh, indeplini inscrierea tu-
asupra recrutiltiei, asupra turor siltenilor cu scumpa-
obstestii politii in Ora, iar tatea cerut de legiuiri.
mai cu seamtt asupra pazei 7. Stiteanul care va do-
hotarelor, care sunt date a- bAndi insusi pro prietate, are
supra satelor mrtrginase, a- voie sit se strilmute i afarrt
ceast& slobozenie va fi su- de pomenita vreme; Insa :
pusii la regulele urmatoare: a. Dup ce mai intaiu va
4. Catagrafia se va face face cunoscut aceasta pro-
deacum inainte la fiecare 5 prietarului pe a crui mo-
ani. Stramutarea sittenilor sie se alla, cu un an mai
in orice nurnar, fie de buna- inainte;
voia tor, fie dup cererea b. Dupa ce Ii va rreui
proprietarului,nu se va pu- dare acesta toate ale sale
tea urma cleat la sfrsitul datorii, sau in urma obici-
periodului de 5 ani. nuitelor dispozitii ale Re-
5. Srtteanul care va voi gulamentului, sau in urma
sit se strmute i proprieta- osebitelor invoeli si con-
rul ce va voi s deprteze tracturi ce va fi avnd cu
din sitteni de pe mosia sa, dansul;
sunt datori de-o potrivrt s c. Dupri ce va asigur pe
dea despre aceasta, prin can- Visterie pentru plata capi-
celaria satului, cel putin cu tatei pe cAti ani vor mai rii-
un an inaintea sorocului p re- mneit Omit la noua cata-
vrtzut prin 4 de mai sus, grafie ;
de s tire unul altuia, precum cl. D upiti ce va plti la Cu-
chrmuirii judetului, si:a- tia satului acei cte trei lei
ceasta, din u'rrnrt iarrtsi De- pe an ai Cutiei, iarrtsi pAritt
partamentului din nrtuntru. la noua catagrafie.
6. Atilt proprietarul ct 8. Steanul care din in-
si sitteanul sunt datori, in drirititnicire sau din alttt pri-
curgerea acelui an, sit rii- cinri, nu va urmit acestor
fuiascrt orice socotealit vor conditii, nu va aveh voie sa
ave intre dnsii ; steanul sestriimute.
va merge apoi sit se aseze 9. Stenii pot s se stet-
la noua locuinta, mnclc mute, la sorocul ce s'a zis

www.digibuc.ro
LII ANEXA XIII.

mai sus in orice numar vor satului, insurAndu-se, este

voi; poate sa se stramute slobod sa-si aseze locuinta
si satul intreg; nici un pro- si s se inscrie uncle va vol;
prietar insa nu este volnic acolo va plati si dajdia ho-
sa primeasca pe a samosie tarita pentru dnsii prin art.
mai mult decat 12 familii 150 3 din Regulament.
deodata dela unul si acelas . 14. Tiganii cei slobo-
sat. ziti vor incepe a se bucu-
10. Proprietarul care r de acest drept de stra-
va urrna impotriva acestei mutare, dupa un soroc de
dispozitii, va fi dator s a- dourt catagraficesti perioa-
duca iarrtsi pe acei s5teni de.
numai decal, cu cheltuiala A rt. 145. Pentru toate vii-
sa la urma lor, unde scriin- le ce sunt sadite pe mo-
du-se la tabla satului de cii- sia altuia, stilpanii lor vor
tre catagraliceasca comisie plati ca si mai inainte o-
vor sta Ora la viitorul ca- tastina obisnuita sau chi-
tagraficesc period. rie dupa invoiala ce vor li
11. Cand stramutarea avnd cu proprietarii pa-
se face dupa voia si cere- mntul ui.
rea proprietarului, atunci Iar de acum inainte o a-
acei stramutati pot sa se semenea sadire nu se va
aseze toti la una si aceea puteh face decal dupa o
mosie. invoiala inscrisa, si intarita
12. Proprietarul care de dare tribunalul local.
va voi sit departeze de pe A rt. 146. Numai proprie-
mosia sa eel/ sateni incla- tarul are dreptul de a vin-
ratnici si care insufla neo- de po a sa mosie vin, ra-
rAnduiala si nesupunere in chiu si altele bauturi, si sa
sat, va fi dator, dupa ce va tina scaun de carne si pra-
indeplini dispozitiile . 5 valii, fiindca aceste drep -
si 6 acestui art. sa despa- turi sunt alaturate fireste
gubeasca pe acei steni de la proprietate, precurn si
sadirile ce vor fi avnd, pre- folosinta de la mori, eles-
cum pruni si altele. teie, pilduri, brilti si allele
13. Satanul cel nein- asemenea.
surat si netrecut in tabla

www.digibuc.ro
 ANEXA XIV LIU

A Helm XIV-a. mutrttorul si datornicul au

Pentra forma actelor de zido- legiuita viIrstrt si incredin-
gire. Ondu-se crt nu se afIrt nici
(Art. extrase din Reg. org.) o pravilnicti, impiedicare la
aceasta imprumutare,va po-
Art.332. Mare le Logoat runci judecrttoriei locului
va axe& in desprtrtirile can- unde s'e alb, zrtlogul, sa cer-
celariei sale o mast), pen- ceteze sub rspunderea sa
tru trecerea in con did, a daca acel lucru este intr'a-
zalogirilor si a foilor de zes- devrtr al datornicului si A,
tre. Trecerea so va face in- instiinteze de aceasta.
datrt,frtril a Irisit vre-un rnd Art. 334. Se vor trece in
nescris, in dou5, condici condicrt nurnele si porecla
insemnate pe foaia d'int'ai imprumuttorului si a da-
si din urrnrt cu sal pe fie- tornicului,sorocul platii Ea-
care foaie,pecetluite cu pe- nilor, suma cea imprumu-
cetea domneasca. tatrt si felul zrtlogului, pre-
Una dintr'aceste condici cum si zapisul ce au facut
va li randuitrt pentru tre- tocmitoarele parti intre din-
cerea tuturor datoriilor cu sele, care vor iscrtli in jo-
zlog de lucruri nemiscrt- sul foaiei unde va adeveri
toare si cealaltrt pentru tre- Marele Logoatt, care inta-
cerea foilor de zestre. 1 rind in urmil chiar zapisul
Art. 333. Orice impru- imprumutrtrii, il va da in
mutator cu Wog va li da- mitna imprurnutrttorului.
tor a se infrttis cu dator- Art. 336. Deci, dupri rin-
nicul srtu inaintea Marelui duielile art. de mai sus,lo-
Logofrtt,sub osAndrt, pentru cuitorii orasului Bucuresti
neurmrtrire a nu se tine se vor adresa la Logofraul
in seamri zapisul imprumu- cel Mare, iar cei de prin
trtrii, ca srt-i arate suma ba- judete se vor adresa la ju-
nilor cu care o srt-1 impru- decrttoria judetului intru
mute si zalogul ce se drt care isi au locasul Ion, sau
spre sigurantrt. Duprt acea - uncle se va aflit zrtlogul ne-
sta Marele Logoft va cer- miscrttor, ori dat de zestre.
cet mai intrfiu daca impru- La aceste intiimplri ju-
I Atributiile ministrulni de jus- telor de ipoteci si de zestre, s'au
titie, atingatoare de leplizarea ac- clat tribunaletor.

www.digibuc.ro
LIV ANEXA XV.

decittoriile judejelor sunt condicrt,ori la Logofelia cea

indatorate a la, cuviincioa- Mare sau la judechtoria ju-
sele tiinte i a se asemrt- delului ca sit lie faIrt cnd
ra pentru trecerea in con- se vor .t,erge din condicrt
dicrt i intrtrirea acestor fel i stt adevereze aceasta pe
de acturi, duprt cuprinde- marginea ei cu iscliturile
rea art. 332, 333, 334 i lor. Se va urmA intocmai
335. pentru aceasta dupa coprin-
Art.337.Judeciltoriile ju- derea art. de mai sus.
de%elor vor fi indatorate a Art. 339. La mutarea lu-
trimite in trei zile crttre Lo- crurilor de zestre sau a u-
gofetia cea Mare copie a- nui zrtlog, partile interesate
deveritrt de (nice boaie de se vor infrgih la dregto-
zestre ori contract de zri- ria ce privete, ca sA tear-
logirile ce se vor fi frtcut grt actul dintiu i sit trea-
in condicile cancelariei lor, a in condica pe cel nou,
ca sr', se tread, i in con- urmndu-se in tocmai du -
dicile Logofetiei celei Mari. pit coprinderea a dourt art.
Asemenea va urmA i Lo- de mai sus.
gofe-tia cea Mare care ju- Art.340.Trecereain con-
decittorii pentru toate a. c- dicrt a zlogirilor i a foi-
tele de zrtlogire ori de zes- lor de zestre se va face fa-
tre a nemicrttoarelor lu- et nici o cheltuialit sau pla-
cruri ce se atilt in judetele th de bani.
acelor judecrttorii. Art. 341. Locuitorii de
Art. 338. Cand se va slo- prin sate nu se supun la
bozi lucrul nem*ittor de aceste formalitMi ca sit nu
sub zrtlogire sau crind zes- se stramtoreze in tocmelile
trea se va intoarce inapoi, lor, pentru care acest fel de
pitrOle interesate se vor in- mitsuri sunt acum de pri-
fitliiila cancelaria aceea un- sos i poate srt lie sarcinri
de acturile s'au trecut in pentru dnii.
Anex a XV-a.
Circulara Departamentului Dreptiitii din a ul 1848 Ianuarie
2 Nr. 45.
Pentru lucrurile de antipricon, fiindcrt prin art. 339
din Reg. org. srt legiuWe crt la mutarea lucrurilor de #
zestre srt se infritieze la cuviinciosul loc ca sit teargrt
www.digibuc.ro
 ANMCA Xvi. LV

actul dintftiu i st tread, in condicit pe cel nou;

fiindc6 prin punerea de antipricon, zestrasul poate
nstrin zestrea nemiscatoare, tribunalul va aye& grije
ca la inscrierea pe viitor in condica foilor de zestre
dupri ce se va indeplini si se ya iscili adeverirea duprt
rnduialrt, sit se lase loc ca de vase degete; si la in-
tmplare de asemenea instrrtinare, prin punere de an-
tipricon, sit ingrijeascrt ca, pe lngit insernnarea ce
urmeazrt a face fri foia de zestre, srt desluseasc5, si in
condica unde se gilseste trecutA foaia de zestre crt :
cutare Meru s'a vdndut la anul, . . tuna puin-
du-se antipricon, prin indeplinirea tuturo2- form elor cutare
lucrn, pentru care s'a incunostiintat i departamentului prin
raport sub N . . . d n acel an, tuna i zi
i. indatrt potriyit cu deslusirea acut5, de art. 337 din
Reg. org. sit trirnitri si la Logofetie asemenea tiin
ca sa se treacit acea deslusire i in con dica de adeye-
riri a foilor de zestre.
Anexa XVI-a. se socoteste impresurarea
Pentru mitryinirea prescrip- aceea ce se urmeazil de crt-
fiei impresurdrii pdnutnturilor tre insrtsi persoana ce a fit-
pentru adectiratul inteles al cut-o si se supune la cel mai
sUpnrii cu bund credinfd la
asernenea fmpresurdri. lung termen al prescriptiei
Partea I. de 30 de ani. Dar cu buna
credintti i supusti la terme-
Art. 1. Aliniatul 3 al nul prescriptiei de 10 ani se
art. 7. capul 1, partea 6, din socoteste cAnd vre-o pro-
pravila rii pentru nernitr- prietate dimpreuna cu im-
ginirea prescriptiei calctiri- presurarea ce va fi frtcand la
lor de prunnt se desflintea- alta movie invecinatrt cu
zA cu totul. ansa, se ya stripAni de a
Art.2. Prescriptia pentru treia persoanti la care va fi
impresurarea de prtm ant, in- trecutprin mostenire, cum-
ta in categoria obsteascrt a pArrttoare, dar, zestre, sau
prescriptiei hot6ritA prin verice alt titlu.
pravila rii, pentru strtpttni-
rea cu bun sau rea credintil Partea
a lucrurilor nemiscrttoare. Art.1. Impresurittorul cu
Art. 3 , Cu rea credinta rea credint se indatoreazzl
www.digibuc.ro
LV't Art3tA

a intoarce adevaratului un an dela infiintarea si pu-

att lucrul ct i roduri- blicareaacesteilegiuiri,pen-
le lui, din vromea and ram tru toi acei la c4i va fi tre-
l'a luat in a sa stapanire. cut sorocul prescripOei du-
Art.2. Impresur5torul cu pa art. 3 de mai sus dela par-
buna credinta se indatorea- tea I, ca cunoscndu-se im-
za a intoarce adevaratuhfi presuraii, sa poata a-si porni
stpan atAt lucrul cat i ro- judecata intiacest soroc.
durile lui, d in vrem ea ce i s-a lar dupa acest soroc, toate
cerut prin judecata, ca unul pricinile pentru impresura-
ce n'a avut cunostin(a re de pitman t se vor judea
stapneste rau i stapAnul fara osebire dupa obstestile
1-a ingaduit a strtpni. temeiuri legiuite printr'a-
Art. 3. Se d un soroc do ceasta pravild.

www.digibuc.ro
 INDREPTAREA GREELILOR

Pr. CC Bd.
7 2 26 a so Gal: sd se socoteascd in loc de: sa-i socoteasa,
8 1 5 cin . cinste
9 1 '1 prin ftiin(d cu stiintit
10 1 3 negtine . nimeni
IS 2 10 sd se chibzuiascd, de s a se chibzuias.
nu Inneacd moara a. rnoara
16 2 19 , morilor mosiilor
17 1 1 a
30 1 4 . tot cam tocmai
33 2 14 . cldditor lucrtor
37 1 1 tdnulduiascd talmaceasa
40 2 16 . rmn totdeauna buni rmn buni
42 1 15 platnic plateste
42 2 13 osdndeascd oranduiasc
44 2 23 . OM parte unuia citt parte unul
fi cdtd altuia si cAt altul
45 2 9 . din prin
49 2 7 cdt set aibd . and s aib5,
50 2 29 . ad cerce . . se care
52 1 3 . acelea . acestea
52 1 15 . pe altul spre anal
52 2 33 . cdt ii va fl . cand ii va 11
55 2 7 preful ei it este . pretul ei este
56 1 14 . tat& . . brbatul
57 2 8 . bdrbatul este dator ; iar . , brbatul este
de se va isprcivi mai dator.
inainte de 6 luta, nu
este dator bdrbatul da-
cd nu se va fi pornit.
60 1 6 cu datorii in datorii
62 1 6 . sd o vdned sh vnzal.
68 1 14 ori pdnd . , pnti,
71 1 1 . starea lui, hrana lui, starea lui, Im-
imbrdcdmintea brdamintea
72 2 14 . el este . este
75 1 18 . sd-1 poatd . , a poat
76 1 12 depoziton, id se zice mind depoziton, and
77 1 19 asupra-i, sau de va da . . asupra-i,cu pitr.
jalbd asupra-i, cu yard
77 2 16 de mitre bdrbat . de birbat
77 2 18 nu este dator. este dator.
78 1 22 ougetarea rea a muierii . cugetarea mue-
rii
78 1 26 listul 42 stih 6 . listul 43
78 1 34 cugetarea rea a bdrbatu- . cugetarea bar-
lui batului
78 2 4 list 42 stih 6 list 43
79 2 10 a se cerceta averea fi da- epitrop pe ave-
toriile mortului rem mortului
80 2 14 a 8-a spi(d . a 6-a spit
88 2 24 copiii lor copiii
www.digibuc.ro
LV III INDREPTARI I ADAOGIRI

Pag. Col. Rind.

94 1 19 a se cetl: omoritului In loc de: omoritorului
-97 1 31. preacurvart preacurvie
104 2 2 tnnoire invoire
109 1 3 prigonitelor prigonitoarelor
111 2 6 sntelegert intelesuri
116 1 5 se cer sfle
116 1 19 /a diald de diat5,
117 2 1 . martordor snincinoii, Id- martorilor mm-
etorilor de bani, nboltip. cinoi i cati
cilor mincino0 i caii

ADAOGIRI

La art. .1 cap. .11 partea I. La art. 7 cap. I partea VI.

Este inutil vizarea extractelor Desl din art. 2, partea I, si art. 3,
de atre presedintele tribunalului partea II, din legiuirea dela 8 Mar-
and hotkrirea tribunalului se men- tie 1847, pentru marginirea prescrij -
tine pe constatarea filiatiuni, rezul- tiei in caz de impresurari de IA-
tnd din depunerile martorilor. Cas. mAnturi, rezulta c cererea de ho-
I. 147 904. tarnic, pentru a Intrerupe prescrlp-
La art. C cap. II partea tia, trebue s fie urmatA de o ce-
rere in judecat cu plata de taxa;
Prin art 2 din legiuirea ciela 15 cum insti. nici A lege anterioaa nu
Martie 1849, care legiuire a modi- cerea asemenea formalitAti, rezulta
float paragrafele 6, 7, 8, 10, si 11 de de aci ca o cerere de hotarnic fa-
la cap. II partea III, relative la yam- cutA inainte de legiuirea din 1847
sari, se dispune ca zapisele de vn- poate fl considerat ca un act in-
rari imobiliare trebuiau a fl adeve- troductiv de instanta i ca atare
zite de judeatoria localA.
Prin urmare instanta de fond fa- poate
echivalA cu o actiune in re-
vendicare, de oare ce efectul legal
ce o buna aplicare a acestui arti- al unui act trebueste sa fie judecat
Col, and inlatura un zapis, care dup legea in vigoare cand el a fost
n'a fost fRcut cu indeplinirea ace- fcut. Cas. I. 138 904.
stei formalitati. Cas. I. 385 905.

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATER1I
Pagina
Prefata de d-1. profesor D. Alezandresco
INTRODUCERE
I. Valoarea acestei legiuiri In generaL Fixarea locului ce-1 ocu-
p& in evolutia noastr& juridic& si istorica.Clasele sociale in
Tara Romaneascl.Regulamentarea situatiunii
obligatiunile impuse lor.Robii. Situatiunea targove-
tilor si a nobililor.Concluziuni XIII
II. Valoarea juridic& a acestei legiuiri. Drepturile barbatilor
si stabilirea flliatiunii. Interzisi: prodigi i .cei f&r& min-
te.. Teoria propriet&tii; robiri si vecin&t&ti. Contractele In
legiuirea Caragek; embatic si claca. 1ndiviziunea; contractul
de cas&torie.Epitropie; Inffintarea Obstestii epitropii.Do-
natiuni. succesiuni i legaturi; adoptiune.Dispozitiuni pe-
Prescriptiuni. Procedura civil& si penala. Dreptul
de apel. XV
III. Existenta unui drept cutumiar, care pltrunde Intreaga eco-
nomie a acestei legiuiri. Obstirile sau devlmsiile: proprie-
tatea indiviz. Dreptul de protilnisis i surparea
generale XXIII
IV. Reforme judeatoresti, anterioare acestei legiuiri. Statut
real si statut personal.Ordonant& domneasc&asupra instruc-
tiei afacerilor penale. Instructiunea Vorniciei obstirilor.
Organizarea judecatoreasa. Epitropia nobililor minori.
Principiul separatiunii puterior In Stat. Taxe de justitie.
Interzicerea strainilor de a cump&s& imobile. Lege contra
c&m&tarilor XXVII
V. Alc&tuirea legiuirii de o comisiund numitA de Domn. Data
promulgrii ( odului.Dreptul bizantin si pravila lui Caragea. XXX
VI. Editiunile anterioare celei pe care o publicAm noi. Textul
legiuirii de fata; indexul alfabetic. Tablou de termenii ju-
ridici vechi romfinesti.Jurisprudenta Inaltei Curti de casa-
tie dela 1869-1905.Modificari ulterioare XXXI
Tablou de cuvintele vechi romlnesti din limbs, juridic& si u-
Prescurt&ri .....
zualfn, eu acceptiunea lor in limbs. modern&
. . . -
index alfabetie, de cuvintele si expresiunile de drept atAt isto-
XXXIV
. XXXVI
rice citt i uzuale ,cu trimetere la articolul, capitolul, partea
pagina corespumz&toare din legiuirea Caragek. . . . . XXXVII
CODUL CARAGE
Adnotat
Decretul de promulgare al legiuirii, dat de Domnul Caragea . . 5
1) A se vedett. Tabla de nutterli altabetica, la fnceputul codului Caragelt

www.digibuc.ro
LX TABLA DE MATERII

PARTEA I
Despre persoane
Art. Pdg.
Despre impartirea persoanelor 1 4 6
Cap. I. Despre biirbati si femei
1. Drepturile bArbtilor 1- 2 6
2. Dpspre Xemei 3
Cap. IE-Despre paternitate si despre filiatiune . . .
1. Filiatiunea copiilor Vtgitimi 1 7
2. Filiatiunea copiilor naturali 2 7
3. Paternitate . . 3-4 7
Cap. IIE-Despre minoritate si despre majoritate .
actelor minorilor . . . . ..... . ..... .
1. Despre drepturile majorilor si despre nulitatea
.
2. Despre autorizarea parilitelui sau tutorului dati
1- 2 7

minorilor pentru a contractA valabil 3 7

3. Despre modalitAtile emancipArii si efectele ei . . 4- 6 7
Cap. IV. Despre interdictiune (nebuni)
1. Despre cei fart minte 1- 3 8
Cap. V. Despre interdictiune (prodigi) . .
1. Despre prodigi si curatelA 1 4 8
Cap. VI. - Despre oameni liberi
1. Despre filiatiunea oamenilor liberi 1- 3 8
Cap. VII.-Despre sclavi (rumni si tigani)
1. Filiatiunea sclavilor 1- 3 8
2. Drepturile stApAnilor de sclavi - . 4- 6 8
3. DespAgubirile acorclate stapAnului fraudat prin
stramutarea ill altA stpinire a robului si prin
cdstoria robului 7- 8 9
4. Despre cilsatoria robilor 9-10 9
Cap. VIIE-Despre eei liberati din seliivie .
1. Drepturile liberatilor 1- 2 9
2. Despre liberare si modalitatile ei 3- 5 lu

PARTEA II
Despre bunurl sl despre deosebItele modIflearl ale proprIet3t11.
I. Despre distinctiunea bunurilor
1. Despre mobile 10
2. Despre imobile
Cap. E - Despre proprietate .
1. Despre res nullius 1- 2 10
2. Despre dreptul de accesiune relativ la lucrurile
imobile . . . . . . . 3 6 11.
Cap. II. - Despre servitudini (robiril . . .
1. Despre servitudini ce nasc din situatda locurilor 1- 3 11
2. Despre modul stingerii servitudinilor 4- 5 12
Cap. Despre servitudini (vecinfitatea luerurilor)
1. Despre delimitarea mosibor si despre procedura
delimitrilor 1-11 13
2. Despre servitudini (vecinAtAti)ce nase-din situatia
locurilor 12-17 I1
3. Despre zidul comun 17-21 17
4. Despre vederea in proprietatea vecinului . . . . 22-28 ii
PARTEA III
Despre contracte
Cap. I. Despre contracte sau conventiuni
1. Dispozitiuni preliminare 1- 2 13

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATE RII LEI
le. Pal.
2. Despre conditiunile esentiale pentru validitatea
conventiunilor. ...... . . . . . . . . . ... 8 6 13
8. Despre diferitele formalitflti la incheierea con.
ventiunilor 6 10 18
4. Despre cauzele de anulare ale conventiunilor . 11 19
4. Despre conditiuni In genere 12 20
Cap. 11. Despre contractial de vnzare ..... . . .
I. Despre natura vanz8rii 1 20
2. Despre lucrurile care se pot vinde . 2- 8 20
3. Cine poate vinde 4 5 20
4. Despre formalitati la vAnzarea lucrurilor mobile
si imobile . 6 21
5. Despre vanzarea cuprotimisis t}i despre cei ce au
exercitiul dreptului de protimis ; procedure vn-
zrilor cu protimisis si despAgubiri acordate
celor cu drept de protimisis, clad au fost frau-
dati 7 11 21
6. Despre perfectiunea vAnzrii 12 14 23
7. Despre r5spundelea v3nzfltorului 15-19 24
8. Despre predarea lucrului 20-26 24
9. Despre plata lucrului vndut . 26 27 25
W. Despre raspunderea de evictiune 32 31 36
11. Despre obligatiunile vanziltorului 37 38 27
12. Rsounderea de vitiile lucrului 39-k3' 27
13, Despre rezolutlunea vAnzflrii 44 28
14 Despre licitatiune 45-49 29
t'sp.III-- Despre contractul de schimb 1 6 29
Cap. IV Despre contractul de locatttune . . .
1. Regule particulare la Inchiriere si arena, . 1 8 30
2. Obligatiunilor locatarului si locatorului 4-15 31
Cap. V.- Despre emliteozii (embattle san besman) . . 1 5 33
Cap. VI. Despre clue& .. . . . . 1 19 35
Cap. VII.-Despre locatiunea lucririlor . 1-11 36
Cnp. VIII. Despre contractul de imprumnt . . . . .
1. Despre natura Imprumutului . . - - . . - - . 1 38
2. Despre obligatiunea Imprumutfltorului - . . . 2 8 39
3. Despre obligatiunile Imprumutatului . 4 19 38
Cap. IX. Despre enviable . . . .
-
Cap. X.-Despre imprumutul eu dobandia .
....... .
4. Despre creantele privilegiate . . . . . .
- .
. .
.
.
20 25
1
40
6 42

1. Despre dobenda in eenere 81 despre dobandalegida 1 4 43

2. Despre datorirea dobanzilor . . . 5 9 44
Cap. XI.-Despre anutnet (Ipotecal) st anttlarezii . . . .
1. Dispozitiuiii generale . t . . . - - . . 1 3 44
2. Despre dIversele moduri de a da valabilitate ama-
netului si despre obligatiunile contractantilor. . 4- 6 46
3. Dispozitiuni speciale . . . 9 18 46
Cap. XII. -Despre fidcluslune (eauttune)
1. Despre nature fidejusiunii . . -N. 1- 3 46
2. Despre efectele fldejusiunii 3 8 47
3. Procedurfi 9 47
Cap. XIII.-Despre proprietatea indivizit
Cap.
1. Dispozitiuni generale
2. Despre Imprtealfl . . . - .......
XIV.- Despre societiiti. (comerciale) ..... . .
1- 9 47
. . . . 10 13 48

1. Despre natura si modul de constituire al socie-

Utilor 1- 8 49
2. Dispo7itiuni speciale 4 15 49
3. Impartirea beneflciilor si pierderilor 16 81 50
4. Modurile de Incetare ale societatilor .. . . . . 22 51
Cap. XV.-Despre logodnii -
I Dispozitiuni generale . ..... . . . . . . . 1 2 51
2. Despre desfacerea logodnei si efectele Di . . . . 2- 4 52

www.digibuc.ro
LXII TABLA DE MATERII

Arl. Pa
4'ap. XVI.-Despre contractul de erisfitorle . . .
1. Dispozitiuni generale 1 5 52
2. Despre despArtenie 6 8 52
3. Despre dota si administrarea ei In timpul cdsa-
toriel
4. Despre dot5, i restituirea ei
5. Despre averea parafernal
. ...... .
19 11 63
12-43 55
44- 48 81
Cap. XVII. -Despre tranzactinni
1. Dispozitiuni generale 1- 2 62
2. Dispozitiuni speciale 3 9 63
Cap. XVIII. Despre arbitral
1. Dispozitiuni generale 1 7 63
2. Despre deciziunile arbitrilor si efectele hotirtrilor 8-20 64
3. Despre cauzele care anuleaza hotarlrea arbitrilor. . 21 65
Cap. XIX.-Despre nuuldat
1. Despre natura mandatului 1- 4 66
2. Despre obligatiunile mandatarului . . . . 5- 9 66
3. Despre obligatiunile mandantului . . . . . 10 14 68

datul . . . .....
4. Despre diferitele moduri chip& care Inceteaz5. man-
. . .
Cap. XX. - Despre mandatul pentru reprezentarea In
. . . . 15-20 68
justitie ..........
1. Dispozitiuni generale . . .
.
. . . . . . . 1- 4 68
Cap. XXI. Despre tutelfa
1. Dispozitiuni generale 1-17 69
2. Inclatoririle tutorului 18-38 71

Cap. XXII. Despre depozit

.....
3. Despre cliferitele moduri dupft ca,re Inceteaza.
tutela . . . . . . . 73

1- Dispozitiuni generale 1 8 73
2. Despre Indatoririle depozitarului i deponentului 9 21 74
Cap. XXIII. Despre seehestru judiciar.. . .
1. Dispozitiuni generale 1- 5 76
PARTEA IV
Despre modurlle prin care se dobAndeste proprletatea.
Cap. I. Despre donaltIuni
1. Dispozitiuni generale 1- 4 76
2. Despre donatiunile Intre soti 6 77
3. Despre revocarea donatiunilor 6 7 76
Cap. II. - Despre donatinnl pentru eauzit de easfitorie
1. Dispozitiuni generate 1- 8 77
2. Despre revocarea donatiunilor 9-12 78
Cap. Ill. Despre sueeesiuni
1. Despre desehiderea succesiunilor si deferirea lor 1 13 78
2. Despre succesiunile ah-intestat 14-16 80
3. Despre succesnmea descendentilor 17 81
4. Despre succesiunea ascendentilor 18 83
5. Despre succesiunea colateralilor 19 84
6. Despre succesiunea cminurilor 20 85
7. Despre suceesiunea copiilor naturali si adoptivi 21 22 85
8. Despre suceesiunea sotului supravietultor. . . . . 23 85
9. Despre succesiunile vacante . 24 86

Succesiunile testamentare.
10. Regule gen.erale..despre forma testamentelor il
de erirea succesiunilor testamentare 25-32 86
Despre cotitatea disponibil 33 88
12. Despre clreptul de desmostenire, despre modifl-

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERII LXIII

Art. N.
carea testamentului I} i despre codicil 34 39 88
13. Despre nulitti si anulabilititi 40-42 89
Cap. IV.Despre legat
1. Dispozitiuni generale
2. Dispozitiuni speciale
1 6
7 22
90
01
Cap. V. Despre adopitune
1. Dispozitiuni generale 1 2 92
2. Despre adoptiunile nule gi permise 37 610
3. Regule de procedun
4. Despre adoptati si adoptatori
.. 11
92
93
93

PARTEA V
DIspozItlunl penale
Cap. I. Despre onateidere .. 1 4 93
Cap. Ir. Despre tdlhdrii 1 5 94
Cap. Ill. Despre furturi 1 6 94
Cap. IV. Despre faliti fraudulogi 1 3 95
Cap. V.Despre plahtografi 1-4 95
Cap. VI. Despre mdrturii min einoase 1 96
Cap. VILDespre aeuzafii nedrepte lit 96
C'ap. VIII. Despre falsifiedri de Said 1 2 94
Cap. JX.Despre ultra) . 1-5 96
Cap. X. Despre adulter 1 5 97

SuplIment
Cap.Despre danne-interese 1 7 79

PARTEA VI
Despre procedura clvIli sl penali; despre prescriptlunl; despre probe;
despre magIstrat1 I sentInte 41 despre dreptul de apel.
Cap. I. Despre judeciati.
1. Dispozitiuni generale 1 6 98
2. Despre prescriptiuni civile si penale . . . . . 7 10 99
1. Locul uncle se intenteazi actiunile si despre eau-
zele de fort& major% si despre procedura .. . . 11 24 105
Cap. IL Despre diferitele modurl de probare . . .
4. Despre probe, st prezumttunt ... ... . . 1 5 198
5. Despre Inscrisuri 6-32 110
6. Despre martori 33-44 115
7. Despre juramant si deferirea lul 45 53 118
8. Despre cartea de blestem 54 55 114
9. Despre proba prin tortur5. 36 68 118
Cap. III. Despre magistrati td despre modul den da
sentintele
1. Despre incompatibilitAti 1 119
2. Dispozitiuni generale la judecarea Impricinatilor
si la darea hotaririlor 1-15 119
Cap. IV. Despre dreptul de apel al partilor nemul-
Mmite
1. Dispozitiuni generale 1 3 122
2. Despre perimarea instantelor. . 4 122
3. Despre pierderea dreptului de apel . 5 6 122
4. Despre apelul la 3 domnl ulteriori, contmui .. . 7 10 123

www.digibuc.ro
 LXIV TABLA DE MATERII

APEND10E
Pafina
Anexa I. - Despre Impfimanten Wen strinilor si despre
drepturlle lor eivile. (Reg. org. art. 879 4i Decret.
din 19 August 1864 . . . . III
Anexa JI. - Despre aetele stArli ciwilo. (Anexa No. 3, capi-
Anexa
tolul VIII din Reg. org . ) .. .. .
. . - . . . .
Despre emancipare. (Lege din 1833 Februarle 23
IV
Intarit5) cu offs No. 30) ...... . . . . . . VII
Anexa IV. - Despre punerea interxhillor sub Ingrijirea
institutlunli Obstestli Spitropli. (Leg. indeplini-
toare, cap. VII din'Rek. org., intritir ou oils No. 67 din
Anexa V.
8 Martie 1834) . .. . ... . . . . . .
Despre robi sl tigaul. (Leg. din 1848 dartie 22; leg.
X
din 13 Febr. 1847; oils No. 1680 din 22 Noemb. 1850 gi leg.
din 1856 Febr. 8, publicat5 In Buletinut oficial din 13
Febr. 1856 No. 13) XIII
Anexa VI. -Despre advocatl i ingineri hotarnici. Oils al
Dornn. Bibescu No. 11 anul 1847 Febr. 3, publicat In Bu-
letin No. 11, Febr. 10, 1847) XIV
Anexa VII.-Despre procedura de urmat la botfirnlell.
(Circ. din 1837 Dec. 7, No. 1481, publ. in 13ulelin No. 60 din
1841; circ. din 1847 Sept. No. 6255, publ. in Butetin )go. 68
din 1847; dn. din 1847 Sept. 26, No. 6745, publ. In Bu-
letin No. 47 din 1847; oils domnesc din 1847 Oct 18 No.
436,publ. in Buletin No. 79 din 1847; circ. publ. in Buletin
No. 27 din 1848 Mai 14; extras din circ. din 1898 Dec. 3,
No. 6550, publ. in Buletin No. 68 din 1848 ; extras dill
circ. din 1849, NO. 2579, publ. in Buletin No. 33, din 1849;
extras din circ. din 1849 Mart. 28, No. 2581, publ. In Bu-
letin No. 33, din 1849; extras din circ. din 2 Main 1849,
No. 6592, publ. in Buletin No. 48 din 1849 . . . . . . XV
Anexa Will. - Despre vAnziiri pitacul lui Gr. Ghica dirt 1825
Mart. 31 pentru protimisis ; jurnal din 1837 ; oils dom-
nesc din 1838; circ. din 1848 Mart. 22, No. 1886, publ. in
Buletin din 1848)
Anexa IX.- Lege pentru restrAngerea dreptulul de pro- XXIV
timisis. (Lege din 15 Mart. 1840) XXIX
Anexa X.-Regulamentul lieltatiilorpublice (Anexa No. 5
cap. VII din Reg. org.) XXX
Anexa XI. - Despre locatiunea lucrurllor Lege din 18521 XXXIV
Anexa XII. - Despre locurIle embaticate. (Lege din 16
Maiu 1843) XL
Anexa XIII. -Tocutelile rgrleole. (Lege din 23 Aprilie 1851) XLI
Anexa X1V.-Formaliti4ileactelor delpoteci din Reg. org. LIII
Anexa XV. -Schimbul imobilulul dotal (circ. din 1848 Ian.
2. No. 45 LIV
Anexa XVI.-Abrogarea art. '7. alin. 3, cap. I, partea VI,
relativ la imprescriptibilltiiti. (Lego din 1847 Mar-
tie 8) . . . . . . . . . LV
Indrepttrui i addogiri IX II
Tabla de materii, dupa capitole LIX

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro