+ghidul Studentului Privind Cercetarea, Analiza Si Scrierea Juridica

x
GHIDUL STUDENTULUI PRIVIND

CERCETAREA, ANALIZA ȘI SCRIEREA
JURIDICĂ
Cuprins
Introducere...............................................................................................................................4
Partea 1 - Cercetarea juridică.................................................................................................5
Secțiunea 1. Izvoare de drept: izvoare formale de drept și izvoare interpretative de
drept..........................................................................................................................................5
A. Izvoare formale de drept............................................................................................................5
1.1. Legislația..............................................................................................................................5
1.2. Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului...........................................................7
1.3. Hotărârile Curții Constituționale.......................................................................................7
B. Izvoare interpretative de drept..................................................................................................8
1.4. Practica judiciară a instanțelor judecătorești naționale.....................................................8
Secțiunea 2. Metode și practici de cercetare juridică.................................................................11
2.1. Metodologia de cercetare juridică.........................................................................................11
2.2. Cele mai bune practici de cercetare juridică la bibliotecă...................................................11
2.3. Instrumente de cercetare juridică online..............................................................................13
3.1. Baze de date ale legislației și practicii judiciare din Republica Moldova...........................14
3.2. Baze de date a jurisprudenței instanțelor judecătorești internaționale..............................15
Partea 2 - Analiza juridică....................................................................................................17
Secțiunea 4. Interpretarea și aplicarea normelor de drept........................................................17
4.1. Principiile generale și speciale de drept și aplicarea lor......................................................17
4.2. Regulile generale de interpretare a normelor de drept........................................................18
4.3. Metodele de interpretare a normelor de drept.....................................................................19
Secțiunea 5. Metodologia de analiză juridică..............................................................................22
5.1. Analiza juridică obiectivă: problema, norma, analiza, concluzia (metoda IRAC)...........22
5.2. Argument juridic convingător...............................................................................................24
Partea 3 - Scrierea juridică...................................................................................................25
Secțiunea 6. Documente juridice..................................................................................................25
6.1. Opinia juridică (avizul juridic)..............................................................................................25
6.2. Expunerea de poziție în scris (pledoaria scrisă)...................................................................25
6.3 Hotărârea judecătoreacă.........................................................................................................25
6.4. Rezumatul unei hotărâri judecătorești.................................................................................26
Secțiunea 7. Scrierea juridică academică (această secțiune urmează a fi introdusă după
coordonarea cu profesorii)............................................................................................................26
7.1. Eseul........................................................................................................................................26
7.2. Teza de masterat.....................................................................................................................26
Secțiunea 8. Citarea surselor din domeniul dreptului................................................................26
2
8.1. Sistemul național de citare a surselor din domeniul dreptului............................................26
8.2. Sisteme internaționale de citare a surselor din domeniul dreptului...................................30
8.3. Sistemul și regulile de bază ale citării juridice.....................................................................30
Anexa 1. Reguli și exemple de citare a surselor din domeniul dreptului...................................32
Anexa 2.1. Opinia juridică (avizul juridic)..................................................................................43
Anexa 2.2. Expunerea poziției în scris (pledoaria scrisă)...........................................................44
Anexa 2.3. Hotărârea judecătorească..........................................................................................47
Anexa 2.4. Rezumatul unei hotărâri judecătorești......................................................................48
Anexa 3. Reviste de drept publicate în Republica Moldova......................................................49
Anexa 4. Lista comentariilor Constituției Republicii Moldova și codurilor publicate în
Republica Moldova........................................................................................................................52
3
Introducere
Acest ghid este destinat studenților de la facultățile de drept din Republica Moldova. Ghidul este conceput și ca
material didactic pentru profesorii care predau cursul privind cercetarea, scrierea și argumentarea juridică.
Scopurile acestui ghid sunt: (1) familiarizarea studenților cu metode și practici de cercetare juridică; (2) oferirea
unor metodologii practice de identificare și cercetare a izvoarelor formale de drept și a izvoarelor interpretative
de drept; și (3) oferirea unor reguli de bază privind citarea izvoarelor formale și interpretative de drept în
documentele juridice (hotărâri judecătorești, opinii juridice, expuneri de poziții în scris (sau pledoarii scrise))
sau în scrierea academică în domeniul dreptului.
Ghidul este alcătuit din trei părți și șase secțiuni:
Prima parte oferă îndrumare cu privire la modul de efectuare a cercetării juridice și cuprinde următoarele
secțiuni:
● Secțiunea 1, Izvoare de drept: izvoare formale de drept și izvoare interpretative de drept, oferă o
prezentare generală a izvoarelor de drept care trebuie consultate în cadrul cercetării juridice, îndeosebi
legislația Republicii Moldova, hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și hotărârile
Curții Constituționale a Republicii Moldova.
● Secțiunea 2, Metode și practici de cercetare juridică, descrie modul în care se face cercetare juridică
în biblioteci și on-line, oferind îndrumări practice privind procesul de cercetare.
● Secțiunea 3, Baze de date legislative și de jurisprudență, conține informații utile privind baze de date
naționale și internaționale legislative și de jurisprudență disponibile studenților de la facultățile de
drept.
Partea a doua oferă o prezentare generală a analizei juridice, care este o abilitate bazată pe deprinderi de
cercetare juridică.
● Secțiunea 4, Interpretarea și aplicarea normelor de drept, descrie principiile și metodele de
interpretare a dreptului.
● Secțiunea 5, Metodologia analizei juridice, descrie metodologia analizei problemelor juridice și oferă
o descriere a argumentării juridice persuasive.
Partea a treia este dedicată scrierii juridice bazate pe cunoștințele de cercetare și analiză juridică oferite în
părțile 1 și 2 ale ghidului. Dezvoltarea abilităților de scriere juridică clară și eficientă este esențială pentru
activitatea judecătorilor, procurorilor, avocaților și a altor profesioniști din domeniul dreptului.
● Secțiunea 6, Documente juridice, descrie patru tipuri de documente juridice (opinia juridică (avizul
juridic), expunerea de poziție în scris (pledoarii scrise), hotărârea judecătorească și rezumatul unei
hotărâri judecătorești), precum și metode de analiză și scriere juridică.
● Secțiunea 7, Scrierea academică, oferă îndrumări generale utile privind scrierea eseelor și tezelor.
● Secțiunea 8, Reguli de citare a surselor juridice, conține o prezentare generală a sistemului din
Republica Moldova de citare a surselor juridice și a sistemelor internaționale de citare a surselor
juridice din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și alte țări. Această secțiune include reguli de
bază de citare a surselor și conține exemple care o să-i ghideze pe studenți să citeze în mod
corespunzător sursele folosite în documentele juridice.
Acest ghid oferă resurse care vor ajuta studenții să efectueze cercetări juridice, să înțeleagă și să aplice
metodologii de bază de analiză, scriere și argumentare juridică. Cu ajutorul acestor resurse, studenții își vor
dezvolta și consolida deprinderile de a scrie în mod clar, logic și convingător documente juridice.
4
Partea 1 - Cercetarea juridică
Secțiunea 1. Izvoare de drept: izvoare formale de drept și izvoare interpretative de drept
A. Izvoare formale de drept
Izvoarele formale de drept sunt regulile de conduită exteriorizate și prescrise de o autoritate publică competentă
și care exprimă normele juridice. În special, prin izvoare formale de drept înțelegem actele normative și
instrumentele internaționale care au devenit parte integrantă a sistemului de drept național. Astfel, izvoarele
formale de drept sunt actele juridice adoptate, aprobate sau emise de o autoritate publică. 1 Acestea au caracter
public, obligatoriu, general și impersonal, iar prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor
subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului. 2
1.1. Legislația
1.1.1. Descrierea generală a legislației Republicii Moldova
Legislația Republicii Moldova este formată din următoarele categorii de acte normative: 3 (1) Constituția
Republicii Moldova; (2) legile și hotărârile Parlamentului; (3) decretele Președintelui Republicii Moldova; (4)
hotărârile și ordonanțele Guvernului; (5) actele normative ale autorităților administrației publice centrale de
specialitate; (6) actele normative ale autorităților publice autonome; (7) actele normative ale autorităților
unităților teritoriale autonome cu statut juridic special; (8) actele normative ale autorităților administrației
publice locale.
Această consecutivitate exprimă ierarhia actelor normative în funcție de forța lor juridică. Astfel, de exemplu,
legile adoptate de Parlament au o forță juridică superioară față de hotărârile Guvernului, iar ordonanțele
Guvernului sunt superioare actelor normative emise de autoritățile administrației publice locale. În acest context,
actul normativ cu forță juridică superioară poate modifica sau abroga un act juridic cu forță juridică inferioară al
aceluiași emitent. Totodată, în cazul unei modificări exprese a actului inferior, modificarea are aceeași forță
juridică ca și actul modificat.4
O altă clasificare a actelor normative se efectuează în funcție de caracterul lor, și anume:
● norme juridice generale, care sunt aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau subiecților de
drept, fie unor categorii de raporturi sau de subiecți, fără a-și pierde caracterul de generalitate;
● norme juridice speciale, care sunt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi
sociale sau subiecți strict determinați;
● norme juridice derogatorii, care sunt diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie și
sunt aplicabile unei situații determinate.
Această clasificare este în mod special relevantă atunci când suntem în prezența unui conflict de norme cu
aceeași forță juridică, dar cu caracter diferit (de ex., dacă există un conflict dintre două legi, una dintre care este
specială, iar alta este generală, sau dacă una este specială iar alta este derogatorie). Dacă între două acte
normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică dispozițiile ultimului act juridic
adoptat, aprobat sau emis,5 cu excepția următoarelor situații:
1
Art. 2 Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative, In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
2018, nr. 7-17, art. 34.
2
Art. 4 Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative.
3
Art. 6 Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative.
4
Art. 7 alin. (2) Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative.
5
5
● în cazul unui conflict între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte
normative de același nivel, se aplică norma specială; sau
● în cazul unui conflict între o normă generală sau specială și o normă derogatorie, care se
conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma derogatorie. 6
1.1.2. Tratatele și principiile internaționale unanim recunoscute
Constituția Republicii Moldova prevede că dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile omului se
interpretează și se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte
tratate la care Republica Moldova este parte.
a. Tratatele internaționale
Constituția Republicii Moldova prevede că în cazul în care există neconcordanțe între pactele și tratatele privind
drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte și legile sale interne, au prioritate
reglementările internaționale.7 Această prevedere atrage consecințe juridice, implicând, în primul rând, faptul că
instituțiile de drept, inclusiv Curtea Constituțională și instanțele judecătorești, în limitele competențelor ce le
revin, sunt în drept să aplice în procesul examinării unor cauze concrete direct normele de drept internațional. 8
Această normă stabilește supremația incontestabilă a tratatelor din domeniul drepturilor fundamentale ale
omului asupra normelor constituționale.
Sintagma „celelalte tratate la care Republica Moldova este parte” se referă la tratatele internaționale ratificate de
către Republica Moldova, inclusiv tratatele internaționale la care Republica Moldova a aderat, care sunt
executorii pentru Republica Moldova.9 Tratatele internaționale se execută cu bună-credință, în conformitate cu
principiul pacta sunt servanda (principiul de drept internațional potrivit căruia statele sunt obligate să-și onoreze
angajamentele cu bună-credință), iar Republica Moldova nu poate invoca prevederile legislației naționale ca
justificare a neexecutării unui tratat la care este parte. 10
Dispozițiile tratatelor internaţionale care, după modul formulării, se aplică în raporturile de drept fără adoptarea
de acte normative speciale, au caracter executoriu și se aplică direct de către instanțele judecătorești și de către
autoritățile Republicii Moldova. Pentru implementarea celorlalte dispoziții ale tratatelor, se adoptă acte
normative corespunzătoare.11
b. Principiile internaționale unanim recunoscute
Prin principii și norme unanim recunoscute ale dreptului internațional se înțeleg principiile și normele de drept
internațional cu caracter general și universal. 12 Interpretarea tratatelor internaționale se face în conformitate cu
6
Art. 5 alin. (3) și (4) Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative.
7
Art. 4 alin. (1) și (2) Constituția Republicii Moldova, nr. 1 din 29.07.1994, In: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova 2016, nr. 78, art. 140.
8
Hotărârea Curții Constituționale cu privire la interpretarea unor prevederi ale articolului 4 din Constituția
Republicii Moldova, nr. 55 din 14.10.99, In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova 1999, nr. 118-119/64.
9
Republicii Moldova, nr. 55 din 14.10.99.
10
Art. 19 Legea nr. 595 din 24.09.1999 privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova, versiunea în
vigoare din 06.05.2016 în baza modificărilor operate prin LP48 din 31.03.2016, In: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova 2016, nr. 123-127, art. 242).
11
Art. 20 Legea nr. 595 din 24.09.1999 privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova.
12
Republicii Moldova.
6
normele și principiile dreptului internațional, astfel încât să se evite eventualele contradicții dintre prevederile
legislației Republicii Moldova și dispozițiile tratatului.13
Principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional, tratatele internaționale ratificate și cele la
care Republica Moldova a aderat sunt parte componentă a cadrului legal al Republicii Moldova și devin norme
ale dreptului ei intern.14
Deoarece Republica Moldova s-a obligat să respecte principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului
internațional, se obține astfel o supremație a acestora față de dreptul intern, adică față de legi și acte normative
subordonate legilor.15 Unele legi prevăd în mod expres această regulă, de ex., Codul de Procedură Penală, Codul
de Procedură Civilă, Codul Civil stabilesc că dacă în tratatul internațional la care Republica Moldova este parte
sunt stabilite alte reglementări decât cele prevăzute de legislația internă, instanța, la judecarea cauzei, aplică
reglementările tratatului internațional.16
1.2. Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a fost înființată de Consiliul Europei în 1959 și are sediul la
Strasbourg, Franța. Rolul său este de a aplica Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și de a
asigura respectarea de către statele membre ale Consiliului Europei a drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului garantate de CEDO. În acest scop, CtEDO examinează cererile depuse de persoane fizice sau, uneori, de
state privind încălcarea drepturilor și libertăților prevăzute de CEDO. Dacă ajunge la concluzia că un stat
membru a încălcat unul sau mai multe drepturi și libertăți, CtEDO pronunță o hotărâre prin care constată
încălcarea și acordă compensații. Hotărârile CtEDO sunt obligatorii. CEDO stabilește că părțile contractante se
angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale CtEDO în litigiile în care ele sunt părți. 17 Instanțele
judecătorești naționale vor aplica jurisprudența CtEDO în cazul în care circumstanțele cauzei ce se examinează
sunt similare circumstanțelor care au fost examinate de către CtEDO și asupra cărora aceasta s-a pronunțat. 18
Unele legi prevăd în mod expres aplicarea directă a jurisprudenței CtEDO, de ex., Codul de Procedură Civilă
stabilește că instanța judecătorească soluționează cauzele civile în temeiul [...] hotărârilor și deciziilor CtEDO
[...].19 Codul de Procedură Penală prevede că hotărârile definitive ale CtEDO sunt obligatorii pentru organele de
urmărire penală, procurori și instanțele de judecată, 20 iar dacă părțile invocă o încălcare a CEDO, instanțele de
judecată au obligația să se pronunțe motivat, în hotărârile emise, dacă a avut loc sau nu încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului prin prisma jurisprudenței CtEDO.21
Judecătorii CtEDO sunt aleși de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei dintr-o listă de 3 candidați
propuși de statul membru pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi reînnoit. Cercetarea jurisprudenței CtEDO
13
Art. 20 Legea nr. 595 din 24.09.1999 privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova.
14
Republicii Moldova.
15
NEGRU B., OSMOCHESCU N., SMOCHINĂ A., Constituția Republicii Moldova: comentariu, Chișinău:
Arc, 2012.
16
Art. 7 alin. (2) Codul de Procedură Penală, In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2003, nr. 104-110,
art. 447. Art. 12 alin. (4) Codul de Procedură Civilă, In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2003, nr. 111-
115, art. 451. Art. 8 Codul Civil, In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2002, nr. 82-86, art. 661.
17
Art. 46 Convenția Europeană a Drepturilor Omului, disponibilă la:
https://www.refworld.org/docid/3ae6b3b04.html [accesată la 8 iunie 2022].
18
Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 9 iunie 2014 privind aplicarea în practica judiciară de
către instanțele judecătorești a unor dispoziții din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, disponibilă la: http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=181 [accesată la 6 iunie 2022].
19
Art. 12 alin. (1) Codul de Procedură Civilă.
20
Art. 7 alin. (8) Codul de Procedură Penală.
21
7
poate fi făcută cu ajutorul bazei de date HUDOC care conține toată jurisprudența CtEDO. Descrierea acestei
baze de date și a modului de accesare a jurisprudenței CtEDO o găsiți în Secțiunea 3.2.1.
1.3. Hotărârile Curții Constituționale
Curtea Constituțională este singura autoritate cu jurisdicție constituțională din Republica Moldova. 22 Ea are
atribuția de a (1) exercita la sesizare controlul constituționalității legilor, regulamentelor și hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și dispozițiilor Guvernului, precum
și a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte și (2) interpreta Constituția. Actele emise de
Curtea Constituțională pentru înfăptuirea acestor atribuții reprezintă acte oficiale și executorii, pe întreg
teritoriul țării, pentru toate autoritățile publice și pentru toate persoanele juridice și fizice. 23
i. Controlul constituționalității
În conformitate cu art. 140 din Constituție, legile și alte acte normative sau părți ale acestora devin nule din
momentul adoptării de către Curtea Constituțională a hotărârii prn care acestea sunt declarate neconstituționale.
Actele declarate neconstituționale pot fi modificate sau abrogate în totalitate sau parțial. 24
ii. Interpretarea Constituției
Curtea Constituțională este abilitată să interpreteze Constituția. 25 clarificând sensul prevederilor Constituției și
oferind soluții juridice de aplicare a normei de drept în sensul exact al acesteia. 26 Interpretarea dată dispozițiilor
constituționale comportă caracter oficial și obligatoriu pentru toți subiecții raporturilor juridice.
B. Izvoare interpretative de drept
Prin izvoare interpretative de drept avem în vedere sursele care interpretează normele de drept. În această
categorie se încadrează practica judiciară a instanțelor naționale, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii
Europene și a Curții Internaționale de Justiție.
1.4. Practica judiciară a instanțelor judecătorești naționale
În Republica Moldova justiția se înfăptuiește prin Curtea Supremă de Justiție, prin curțile de apel și prin
judecătorii.27 Potrivit Codului Civil interpretarea și aplicarea legislației civile va ține cont de nevoia de a
promova aplicarea uniformă a dispozițiilor legale, buna-credință, precum și certitudinea juridică. 28 O practică
judiciară uniformă se încadrează în dreptul la un proces echitabil prevăzut de CEDO. În jurisprudența sa,
CtEDO a evidențiat că rolul unei curți supreme de justiție este de a rezolva situațiile în care pe cauze similare
există hotărâri diferite. Dacă se formează o practică judiciară contradictorie în interiorul aceleiași autorități
judiciare supreme dintr-o țară, acea instanță devine ea însăși sursa incertitudinii juridice, subminând astfel
principiul certitudinii juridice și știrbind din încrederea publică în sistemul judiciar. 29
Rolul unei instanțe supreme este de a asigura interpretarea și aplicarea uniformă a legii de către judecători.
22
Art. 1 Legea nr. 317 din 13.12.1994 privind Curtea Constituțională, In: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova 1995, nr. 8, art. 86 (modificată: LP95 din 14.04.22, In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2022,
nr. 151-157, art. 269).
23
Art. 28 alin. (1) Legea nr. 317 din 13.12.1994 privind Curtea Constituțională.
24
Art. 281 alin. (1) și (2) Legea nr. 317 din 13.12.1994 privind Curtea Constituțională.
25
Art. 135 alin. (1) (b) Constituția Republicii Moldova.
26
Art. 71 alin. (1) și (2) Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative.
27
Art. 115 Constituția Republicii Moldova.
28
Art. 4 alin. (4) Constituția Republicii Moldova.
29
Aliyeva și alții v. Azerbaidjan, cererile nr. 6477/08 și 10414/08, hotărârea din 21 septembrie 2021, para. 133.
8
Una dintre competențele Plenului Curții Supreme de Justiție este de a examina rezultatele generalizării practicii
judiciare și adopta hotărâri cu caracter explicativ.30
Codul de Procedură Penală prevede că hotărârile explicative ale Plenului Curții Supreme de Justiție privind
aplicarea prevederilor legale în practica judiciară au caracter de recomandare pentru organele de urmărire
penală și instanțele judecătorești.31 Codul de Procedură Civilă stabilește că, pentru aplicarea corectă și uniformă
a legislației, Curtea Supremă de Justiție adoptă și publică hotărâri explicative privind aplicarea corectă a
normelor de drept și soluționarea justă a cauzelor, care au caracter de îndrumare și nu sunt obligatorii pentru
instanțele judecătorești.32
Opiniile consultative sunt acte emise de Colegiile Curții Supreme de Justiție din oficiu sau la propunerea
organelor profesionale, create prin lege, ale profesiilor conexe justiției, în privința aplicării corecte a normelor
de drept și soluționării juste a cauzelor, dar care nu sunt obligatorii pentru instanțele judecătorești. 33 Acestea au
același caracter de recomandare ca și hotărârile explicative, elementul distinctiv al opiniilor consultative fiind
faptul că sunt emise de colegiile Curții Supreme de Justiție, ci nu de plenul acesteia. Opiniile consultative sunt
prevăzute doar în Codul de Procedură Civilă și, prin urmare, sunt emise numai în privința chestiunilor din
domeniul legislației civile.
Pentru asigurarea uniformizării practicii judiciare, Curtea Supremă de Justiție emite, la solicitarea instanțelor
judecătorești, avize consultative în cazul apariției problemelor legate de aplicarea legii. 34 Codul de Procedură
Civilă prevede că, în cazul în care în procesul judecării cauzei se atestă dificultăți la aplicarea corectă a normelor
de drept material sau procedural, instanța de judecată solicită Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau
la cererea participanților la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii.
1.4.1. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost înființată în 1952 și are sediul la Luxemburg. Aceasta
reprezintă organul juridic suprem al Uniunii Europene (UE), iar rolul său este de a supraveghea aplicarea și
interpretarea uniformă a legislației UE în cooperare cu sistemele judiciare naționale ale statelor membre. CJUE
este responsabilă de soluționarea litigiilor dintre guvernele naționale și instituțiile UE. Ea reprezintă o instanță
sui generis, ceea ce înseamnă că are o interpretare unică asupra cauzelor pe care le soluționează.
CJUE reunește două instanțe, Curtea de Justiție propriu-zisă și Tribunalul și are ca responsabilitate jurisdicța
UE. Ea este compusă din 27 de judecători (câte un judecător pentru fiecare stat membru) și este asistată de 11
avocați generali, iar Tribunalul e compus din doi judecători din fiecare stat membru al UE. Cercetarea
jurisprudenței CJUE poate fi făcută cu ajutorul bazei de date a acestei curți care conține toată jurisprudența sa.
Descrierea acestei baze de date și a modului de accesare a jurisprudenței CJUE o găsiți în Secțiunea 3.2.2.
În Republica Moldova, potrivit Legii cu privire la actele normative, un act normativ trebuie să corespundă
Constituției Republicii Moldova, tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, principiilor și
normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional, precum și legislației UE. 35Armonizarea legislației
Republicii Moldova cu legislația UE este un proces continuu, care are drept scop integrarea în ordinea juridică
internă a legislației UE potrivit angajamentelor asumate de Republica Moldova. 36 Astfel, în temeiul art. 249 din
30
Art. 16 lit. (c) Legea nr. 789 din 26.03.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, In: Monitorul Oficial
1996, nr. 32-33, art. 1.
31
32
Art. 17 Codul de Procedură Civilă.
33
Art. 17 Codul de Procedură Civilă.
34
Art. 16 lit. (d) Legea nr. 789 din 26.03.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiție.
35
36
P.2 Hotărârea Guvernului nr. 1171 din 28.11.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la armonizarea
legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene, In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
9
Acordul de Asociere UE-Moldova,37 Republica Moldova s-a angajat să apropie treptat legislația existentă și
viitoare de standardele internaționale de bune practici și de acquis-ul UE. Legislația UE, cu care se realizează
armonizarea, include și jurisprudența CJUE.38 La fel, o cerință de realizare a procesului de armonizare este
luarea în considerare a jurisprudenței CJUE la elaborarea proiectelor de acte normative. 39 Prin urmare,
jurisprudența CJEU este pentru Republica Moldova un instrument important de interpretare a actelor normative
de armonizare a legislației naționale cu legislația UE.
1.4.2. Jurisprudența Curții Internaționale de Justiție
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) este principalul organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite (ONU). A
fost înființată în 1945 prin Carta ONU și a devenit operațională în aprilie 1946. Aceasta are sediul la Haga,
Olanda. CIJ este responsabilă de soluționarea, în conformitate cu dreptul internațional, a litigiilor dintre state și
de emiterea de avize consultative cu privire la problemele juridice care îi sunt adresate de către organele și
agențiile specializate autorizate ale ONU.
CIJ este compusă din 15 judecători, care sunt aleși pentru un mandat de nouă ani de către Adunarea Generală a
ONU și Consiliul de Securitate. Ea este asistată de o Grefă, organul său administrativ. Cercetarea jurisprudenței
CIJ poate fi făcută cu ajutorul bazei de date a acestei curți care conține toată jurisprudența sa. Descrierea acestei
baze de date și a modului de accesare a jurisprudenței CIJ o găsiți în Secțiunea 3.2.3.
Republica Moldova a devenit membră a ONU la 2 martie 1992, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală
a ONU a Rezoluției A/RES/46/223.40 Carta ONU (care este tratatul de instituire a ONU) stabilește că toți
membrii ONU sunt ipso facto părți la Statutul CIJ.41 Prin urmare, în virtutea faptului că Republica Moldova este
membră a ONU, aceasta este și parte la Statutul CIJ.
Republica Moldova nu a recunoscut jurisdicția CIJ ca fiind obligatorie. Pentru a recunoaște jurisdicția CIJ ca
fiind obligatori și fără o convenție specială, statele trebuie să facă a declarație în acest sens în conformitate cu
art. 36 din Statutul CIJ. Republica Moldova poate, însă, fi parte la cauzele supuse CIJ în baza tratatelor sau
convențiilor speciale.42 Deciziile CIJ nu au forță obligatorie decât între părțile în litigiu și numai pentru cauza pe
care o soluționează.43Astfel, o decizie a CIJ ar fi obligatorie pentru Republica Moldova atunci când aceasta ar fi
parte a unui litigiu examinat de CIJ. În același timp, CIJ, în procesul de soluționare a diferendelor care îi sunt
supuse, aplică atât hotărârile judecătorești cât și doctrina celor mai calificați specialiști în dreptul public ai
diferitelor națiuni, ca mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept. 44 Prin interpretarea dreptului
internațional public și aplicarea acestuia în cazuri concrete, CIJ contribuie la dezvoltarea acestuia.
1.5. Cărți, reviste de drept și comentarii juridice
Cercetarea juridică implică utilizarea unei game variate de resurse. Alături de izvoarele formale de drept,
procesul de cercetare antrenează, implicit, și studierea izvoarelor interpretative de drept. 45 Acest ansamblu de
resurse sunt importante și utile pentru înțelegerea și interpretarea corectă, echidistantă a unui subiect din
2018, nr. 499-503, art. 1314.
37
Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele
membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, In: OJ L 260, 30.8.2014, p. 4-738.
38
P. 8 Hotărârea Guvernului nr. 1171 din 28.11.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene.
39
P. 12.3 Hotărârea Guvernului nr. 1171 din 28.11.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene.
40
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Organizația Națiunilor Unite, disponibil la:
https://mfa.gov.md/ro/content/republica-moldova-si-onu [accesat la 8 iunie 2022].
41
Art. 93 Carta ONU.
42
Art. 36 Statutul CIJ, 18.04.1946, disponibil la: https://www.refworld.org/docid/3deb4b9c0.html [accesat la 8
iunie 2022].
43
Art. 59 Statutul CIJ.
44
Art. 38 alin.1 lit. (d) Statutul CIJ.
10
domeniul juridic. Totodată, acestea, reprezintă izvoarele derivate din prelucrarea documentelor primare, nefiind
obligatorii pentru instanțe (adică sunt doar o autoritate persuasivă), dar adesea oferă un raționament convingător
pe care se poate baza o instanță și oferă o explicație mai profundă a unei anumite norme juridice. Există o
diversitate de resurse juridice, printre acestea: tratate, monografii, manuale, note de curs, enciclopedii și
dicționare de specialitate, ziare și reviste juridice, articole, referate/rezumate (publicate la seminare,
simpozioane, conferințe etc.), bibliografii, precum și înregistrări audio sau video aplicate pe benzi, discuri,
stocate cu acces deschis pe Internet sau disponibile în baze de date electronice. Suplimentar, resurselor
menționate, legile și codurile comentate grupate pe mai multe ramuri de drept reprezintă o sursă secundară
valoroasă pentru cercetare. Lista comentariilor respective poate fi găsită în Anexa 4 a acestui ghid. În
continuare, o sursă utilă de informații pentru studenți sunt revistele de drept, care sunt axate pe analiza noutăților
legislative și a modalităților practice de implementare a legislației, dar și a abordărilor teoretice ale
jurisprudenței. Sunt concepute pentru a constitui o sursă importantă de informații juridice, corelate cu legislația
și jurisprudența. În Anexa 3 a acestui ghid sunt incluse într-un tabel revistele de drept, dar și cele
tangențiale domeniului juridic publicate în Republica Moldova.
Toate aceste resurse pot fi considerate ca fiind izvoare interpretative ale dreptului. În mod similar, acestea
reprezintă o sursă importantă de informații pentru studenți, atât pentru consolidarea cunoștințelor lor de drept,
cât și pentru dezvoltarea abilităților de cercetare juridică. Sursele juridice sunt accesibile atât în format tipărit
(de ex., pot fi găsite spre achiziție în librării, disponibile spre împrumut în biblioteci), cât și în format electronic
(de ex., accesibile în baze de date, repozitorii instituționale, arhive electronice). În procesul de cercetare este
important să fie asigurată autenticitatea, veridicitatea şi competenţa sursei.
Secțiunea 2. Metode și practici de cercetare juridică
2.1. Metodologia de cercetare juridică
Metodologia de cercetare juridică46 devine indispensabilă atât în formularea regulilor de drept de către legislator,
în interpretarea lor sau redactarea hotărârilor de către judecător, cât și în formarea eficientă a specialistului în
drept. Totodată, o abordare corectă a cercetării poate asigura și scrierea unor diverse proiecte de cercetare
științifică (de ex., articol, eseu, teză sau studiu etc.) conexă domeniului juridic. Din perspectiva abordărilor
incluse în acest ghid, cercetarea juridică se realizează prin intermediul următoarelor etape:
1. De familiarizare cu sursele - implică lectura surselor primare, prin accesarea cataloagelor tradiționale ale
bibliotecilor (de ex., catalogul alfabetic şi sistematic pe domenii), și/sau a catalogului electronic, ambele
existând în toate bibliotecile (naționale, publice, universitare etc.), inclusiv accesarea bazelor de date cu acces la
legislație, practică judiciară etc.
2. De culegere a informației, datelor - presupune elaborarea listelor bibliografice/referințelor, sau fişarea

bibliografică, ce poate fi pe suport de hârtie sau electronic. Atât lista, cât și fişa pot cuprinde: numele şi
prenumele autorului, denumirea lucrării/documentului, locul publicării/sursa elaborării, denumirea editurii, anul
apariției şi numărul total de pagini. Pentru detalii vezi Secțiunea 8. Citarea surselor din domeniul dreptului.
3. Analiza surselor - se realizează prin lectura fiecărei surse, ceea ce presupune explorarea cuprinsului, prefeței
și concluziilor, analiza bibliografiei, a activității autorului, a editurii ce o publică/instituției care o elaborează și
lectura profundă a conținutului sursei. Se recomandă aranjarea, sintetizarea surselor, notelor de lectură, scrierea
adnotărilor etc.
4. Etapa utilizării surselor - se efectuează prin confruntarea, compararea ideilor, supunerea criticii
argumentate și pregătirea pentru procesul de scriere juridică.
45
COHEN, Morris L., OLSON, Kent C., Legal Research in a Nutshell., ed. 7th Ed.; West Group, 2000. p. 440.
46
ARAMĂ, E., Metodologia dreptului: (Sinteze pentru seminar) / Elena Aramă, Rodica Ciobanu; Univ. de Stat
din Moldova, Fac. de Drept, Catedra Teoria şi Istoria Dreptului. – Chişinău: CEP USM, 2011. – p. 166.
11
2.2. Cele mai bune practici de cercetare juridică la bibliotecă
În debutul inițierii cercetării juridice se recomandă vizitarea bibliotecilor care dispun de cataloage electronice
prin intermediul cărora pot fi identificate diverse resurse. Printre cele mai relevante aspecte ce necesită a fi
reținute: disponibilitatea catalogului bibliotecii, aranjarea la raft a cărților etc.
De ex., Online Public Access Catalog (OPAC) - https://opac.hasdeu.md - reprezintă un catalog de bibliotecă (o
bază de date, care include fondurile tuturor filialelor Bibliotecii Municipale, cu informații despre locație) în
format electronic, care oferă acces la resursele bibliotecii nu numai la nivel local, ci și de la distanță. Catalogul
electronic permite căutarea după orice element al bazei de date: autor, titlu, editură, tipografie, loc de publicare,
an, ISSN, ISBN, titluri de subiect, precum și selectarea documentelor după suport, imprimarea rezultatelor
căutării.
Tehnica organizării și aranjării sistematico-alfabetice a colecțiilor este cea mai răspândită și practicată în
bibliotecile publice, unde utilizatorii au acces liber la raft. Acest procedeu presupune gruparea și ordonarea
publicațiilor după criterii generale de conținut conform Clasificării Zecimale Universale (CZU).
Clasificarea zecimală universală (CZU) concepe totalitatea cunoștințelor umane în zece clase, de la 0 la 9. Clasa
3 include științele sociale, ale căror diviziuni sunt subdivizate conform principiului numerelor zecimale, la care
se adaugă noțiuni mai detaliate, exprimate prin simboluri numerice.
Domeniul dreptului corespunde indicelui 34, care nu este compus în funcție de sistemele de drept. Din aceste
motive, clasificarea are o ordine fixă pentru noțiunile abstracte legate de drept. Ca o excepție, anumitor domenii
ale dreptului, fiind legate de alte științe, li se atribuie alți indici predefiniți (de ex., 32 Politică; 339.5 Drept
comercial internațional).
12
În cadrul grupelor sau diviziunilor tematice selectate, aranjarea în ordine alfabetică (A/Z) a principalelor intrări
(autori sau titluri), folosind tehnica elaborată de Ch. Cutter pe baza tabelelor de autori. Semnul de autor
reprezintă un simbol literal şi numeric ce codifică numele autorului sau primul cuvânt din titlu, în cazul
lucrărilor anonime sau colective.
2.3. Instrumente de cercetare juridică online
Actualmente sunt disponibile și pot fi consultate următoarele cataloage online de bibliotecă:

- Catalogul Bibliotecii Naționale - http://catalog.bnrm.md/opac;
- Catalogul Bibliotecii Municipale „B.P. Hașdeu” - https://opac.hasdeu.md/;
- Catalogul Naţional Colectiv Partajat - http://cc.sibimol.bnrm.md/opac;
- Catalogul Partajat al Bibliotecilor Universitare - http://primo.libuniv.md/.
La fel, instituțiile de cercetare, universitățile și bibliotecile din Republica Moldova oferă acces la o varietate de
resurse necesare pentru cercetarea juridică, fie prin abonare, fiind disponibile pentru o perioada determinată sau
prin crearea acestora, fiind accesibile în permanență:
- Instrumentul Bibliometric Național (https://ibn.idsi.md/ro) – este o bibliotecă electronică cu acces

deschis la articolele publicate în reviste, culegeri etc. în perioada începând cu anul 1993 și până în
prezent.
- Sintact (www.sintact.ro) – este o platformă online de documentare juridică ce include legislație,
jurisprudență, comentarii și doctrină juridică din România.
- EBSCOhost (https://search.ebscohost.com/) – reprezintă un serviciu de referinţe online accesibil prin
intermediul internetului, ce oferă acces la o colecţie de baze de date din domeniul social, inclusiv și
juridic.
- Heinonline (https://home.heinonline.org/) – este o bază de date care oferă acces la peste 1200 de
reviste publicate de universitățile americane și europene, ea cuprinde peste 550 de texte clasice,
monografii și antologii din domeniul jurisprudenței.
- Resurse online ale Consiliului Europei (https://www.coe.int/) - includ rapoarte şi recomandări ale
Consiliului Europei, inclusiv privind Republica Moldova, rapoarte și opinii ale experţilor Consiliului
Europei, precum și resurse și materiale de informare ale Consiliului Europei.
- EUR-Lex ( https://eur-lex.europa.eu/homepage.html ) - este un website al Uniunii Europene care oferă
acces la Jurnalul Oficial al UE, la documente publice ale UE, la dreptul UE, precum și la alte informații
privind activitatea UE.
- N-Lex (https://n-lex.europa.eu/n-lex/) – oferă un singur punct de intrare în baza de date legislativă a
fiecărei țări membre a UE. N-Lex în sine nu conține documente, ci o interfață ușor de utilizat, care
permite căutarea bazelor de date naționale.
- Portalul e-justice (https://e-justice.europa.eu/home?plang=ro&action=home ) - oferă informații despre
sistemele judiciare ale statelor membre ale UE.
- Baza de date a tuturor acordurilor și convențiilor UE poate fi accesată la urm. link:
https://www.consilium.europa.eu/en/documents-publications/treaties-agreements/
13
- Bazele de date și resursele electronice ale Bibliotecii de Drept a Congresului SUA
(https://www.loc.gov/research-centers/law-library-of-congress/researcher-resources/databases/) - oferă
acces la servicii de cercetare, referințe și instruire juridică, precum și acces la o colecție de drept
american, străin, comparat și internațional, cuprinzând peste 2,9 milioane de cărți.
Secțiunea 3. Baze de date legislative și de jurisprudență
3.1. Baze de date ale legislației și practicii judiciare din Republica Moldova
3.1.1. Baze de date ale legislației
În Republica Moldova sunt disponibile următoarele baze de date legislative: Legis.md, MoldLex și WebLex.
● Legis.md - https://www.legis.md
Baza de date Legis.md reprezintă Registrul de stat al actelor juridice al Republicii Moldova. Platforma asigură
accesul liber şi gratuit prin internet la toate actele legislative şi normative publicate după 23 iunie 1990,
precum şi la actualizările acestora în măsura modificării şi completării lor. Registrul asigură și evidența
legislației printr-un sistem informațional automatizat.
● MoldLex - http://www.lex.md
Baza de date MoldLex este un portal care poate fi accesat doar contra plată. Ea conţine acte juridice cu
caracter normativ-public în limba română şi rusă, începând cu anul 1989, inclusiv toate codurile, actele
internaţionale la care Moldova este parte şi alte acte în vigoare adoptate până la 1989. Această bază de date e
disponibilă studenților la Biblioteca Publică de Drept (Chișinău, str. Armenească 42).
● WebLex - https://weblex.md/account/login
Baza de date WebLex este un portal care poate fi accesat doar contra plată. Aceasta permite consultarea
actelor normative, publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi în alte surse oficiale, începând cu
anul 1989, în limbile română şi rusă.
Actele incluse în aceste baze de date sunt sistematizate şi clasificate conform Clasificatorului General al
Legislaţiei adoptat prin legea 1235 din 25.09.1997. Aceste trei baze de date includ următoarele compartimente
informaţionale:
● Legile Republicii Moldova

● Hotărârile Parlamentului Republicii Moldova
● Decretele Preşedintelui Republicii Moldova
● Hotărârile, dispoziţiile şi ordonanţele Guvernului
● Hotărârile Curţii Constituţionale
● Hotărârile Curţii de Conturi
● Hotărârile Băncii Naţionale a Moldovei
● Acte ministeriale
● Acte ale autorităţilor administrative centrale
● Acte internaţionale.
Fiecare act conţine:
● denumirea organului emitent

● denumirea actului
● numărul şi data adoptării actului
● denumirea, data şi numărul publicaţiei
● textul actului la zi (cu toate modificările operate)
14
● textul actului în original
● lista codurilor conform clasificatorului
● lista actelor cu modificările ce i se aduc
● lista actelor modificate de el
● lista actelor care se referă la el
● lista actelor la care se referă
● fişa actului (data adoptării, data promulgării, data intrării în vigoare, data abrogării, unde şi când a fost
publicat/republicat etc.).
Căutarea actelor poate fi efectuată:
● în unul sau câteva compartimente

● după clasificator (selectând tema)
● după tipul actului
● după număr sau număr şi data adoptării
● după dată sau perioadă
● după numărul şi data publicaţiei
● după cuvinte sau o expresie cu sens formată din cuvinte (căutarea se efectuează în denumire sau în
textul actului).
Totodată, aceste trei baze de date oferă accesul la jurisprudența CtEDO în privința Republicii Moldova, la
practica judiciară a Curții Supreme de Justiție și la hotărârile explicative ale Curții Supreme de Justiție.
3.1.2. Baze de date a practicii judiciare
Studenților le sunt disponibile următoarele baze de date în care pot accesa și cerceta practica judiciară națională.
 Baza de date a jurisprudenței Curții Constituționale - https://constcourt.md/ccdocs.php?l=ro?l=ro -
oferă acces la hotărârile, deciziile, sesizările, avizele și adresele Curții Consituționale a Republicii
Moldova începând cu anul 1995.
 Baza de date a practicii judiciare a Curții Supreme de Justiție - http://jurisprudenta.csj.md - oferă
acces la hotărârile:
o Plenului Curții Supreme de Justiție;
o Completului format pentru examinarea contestațiilor asupra hotărârilor Consiliului Superior al
Magistraturii;
o Plenului Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție;
o Colegiului Penal;
o Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ; și
o Arhivei Curții Supreme de Justiție.
Baza de date a hotărârilor Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de
Justiție include un Ghid privind accesarea acesteia disponibil la următorul link: -
http://despre.csj.md/index.php/despre-curtea-suprema-de-justitie/mass-media-si-relatiile-cu-publicul/93-ghid-
pentru-accesarea-jurisprudentei-colegiului-civil-comercial-si-de-contencios-administrativ-al-curtii-supreme-de-
justitie
La fel, baza de date a hotărârilor din arhiva Curții Supreme de Justiție are un Ghid de utilizare a sistemului de
căutare în arhiva digitală, care este disponibil la acest link: -
http://jurisprudenta.csj.md/archive_courts/ghid/index.html
● Baza de date a practicii judiciare a Curților de Apel și judecătoriilor (Portalul Național al

Instanțelor de Judecată) - https://instante.justice.md/ro - oferă acces la practica judiciară a tuturor
acestor instanţe de judecată și la informații despre activitatea acestora.
3.2. Baze de date a jurisprudenței instanțelor judecătorești internaționale
15
3.2.1. Baza de date a jurisprudenței CtEDO - HUDOC
Portalul CtEDO este un sistem de informații online care cuprinde o gamă largă de jurisprudență rezultată în
urma aplicării CEDO și a Protocoalelor sale. Grefa curții a publicat mai multe resurse pentru a ajuta la
înțelegerea și analiza jurisprudenței și a textelor oficiale ale CtEDO cum ar fi: baza de date HUDOC, colecția de
presă a CtEDO, publicații privind prezentarea generală a jurisprudenței CtEDO, precum și publicațiile comune
ale CtEDO și ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA). Aceste resurse pot fi găsite
la rubrica Jurisprudență pe pagina web a curții - www.echr.coe.int.
Ca bază de date a jurisprudenței CtEDO, HUDOC (Human Rights Documentation) este un instrument util care
poate fi utilizat pentru a cerceta hotărârile și deciziile pronunțate după 1960. Aceasta oferă acces la hotărârile și
deciziile CtEDO, ale Comisiei Europene a Drepturilor Omului și ale Comitetului de Miniștri al Consiliului
Europei, precum și la avize consultative, analize de jurisprudență și alte publicații ale CtEDO și ale Consiliului
Europei.
Pentru a accesa baza de date HUDOC de pe pagina de pornire a CtEDO, accesați fila Jurisprudență → Hotărâri
și decizii → Baza de date HUDOC → linkul web al bazei de date HUDOC sau www.hudoc.echr.coe.int.
Puteți utiliza câmpul bară de căutare pentru a căuta prin introducerea unui singur cuvânt, a unei fraze, a titlului
de caz, a numărului cererii, sau a numelui statului. Pentru a vă ajuta să formulați căutări mai complexe, în
Manualul de utilizare HUDOC este disponibil un tabel care prezintă gama largă de sintaxe de căutare pe care
portalul o înțelege și oferă exemple practice de utilizare a acesteia. Manualul utilizatorului oferă, de asemenea, o
prezentare generală a interfeței HUDOC și explică modul în care se realizează funcțiile cheie de căutare,
utilizând căutarea avansată și filtrele de căutare. Registrul a publicat, de asemenea, o listă de cuvinte-cheie,
articol cu articol, pentru a vă permite să găsiți un grup de documente cu un conținut juridic similar. Manualul de
utilizare, lista de cuvinte-cheie, întrebările frecvente și videoclipurile tutoriale care prezintă funcționalitățile de
căutare simplă/avansată ale bazei de date pot fi accesate la fila Jurisprudență → Hotărâri și decizii → pagina
Bazei de date HUDOC.
3.2.2. Baza de date a jurisprudenței CJUE (InfoCuria)
CJUE are sarcina de a se asigura că dreptul UE este interpretat și aplicat uniform în toate sistemele judiciare
naționale ale statelor membre ale UE. Jurisprudența acestei instanțe și informațiile privind cauzele aflate pe rolul
său pot fi găsite în baza de date Curia prin intermediul site-ului său web - www.curia.europa.eu.
Pentru a accesa baza de date InfoCuria de pe pagina de pornire a CJUE, accesați fila Jurisprudență →
Formularul de căutare.
InfoCuria oferă acces la textul integral al hotărârilor CJUE și concluziile avocaților generali. În plus, baza de
date conține rezumate ale hotărârilor, informații privind hotărârile care nu au fost publicate în rapoartele curții și
comunicări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Puteți căuta în baza de date în funcție de numărul cauzei, perioada sau data, numele părților, cuvintele de
referință din text, subiectul etc. Alte criterii suplimentare, cum ar fi prevederile legale naționale/internaționale la
care se face trimitere, trimiterile la practica judiciară sau la legislație, tipul de document, statutul cauzei,
componența completului de judecată, pot fi utilizate pentru a limita căutarea. Un ghid de ajutor InfoCuria Online
poate fi accesat cu ajutorul link-lui Help din bara laterală din stânga.
3.2.3. Baza de date a jurisprudenței CIJ
Pentru a accesa hotărârile și opiniile consultative ale CIJ de pe pagina sa web, accesați fila Cases sau www.icj-
cij.org/en/cases.
Mai jos de Lista tuturor cazurilor, acestea sunt organizate pe țări și în funcție de statut: de ex. în curs de
examinare. Cauzele soluționate și opiniile consultative pot fi găsite în fila Cauze → Hotărâri, opinii consultative
și ordine. Atunci când faceți clic pe un caz, veți primi o prezentare generală a cazului, cu acces la procedurile
scrise și orale, ordonanțe, hotărâri, comunicate de presă și alte documente relevante cazului.
16
Pagina de internet a CIJ include, de asemenea, documente cheie care reglementeză activitatea sa, inclusiv Carta
ONU, Statutul CIJ, Regulamentul CIJ, diverse instrucțiuni de ordin practic și alte documente, care pot fi găsite
în secțiunea Documente de bază (Basic Documents).
Dacă doriți să efectuați o căutare specifică, instrumentul de căutare a documentelor din colțul din dreapta sus al
site-ului web al CIJ oferă o opțiune de căutare mai detaliată pentru documentele și cazurile specifice.
17
Partea 2 - Analiza juridică
Secțiunea 4. Interpretarea și aplicarea normelor de drept
În orice aspect din cotidianul justițiabililor vor fi identificate realizarea și interpretarea normelor de drept, care
reprezintă operațiuni strâns legate și inerente dreptului ca atare. Astfel, prin realizarea dreptului vom înțelege, în
sens larg, transpunerea în practică a prevederilor normelor juridice. Această transpunere include atât acțiunile
active în realizarea dreptului (cum ar fi exercitarea dreptului la acțiune prin depunerea unei cereri de chemare în
judecată sau intervenția organelor tutelare în cazurile copiilor rămași fără ocrotire părintească), cât și adoptarea
unei conduite pasive, în vederea abținerii de la anumite acte ilicite (de ex. reducerea zgomotului după ora 22:00,
pentru a se conforma cerințelor art. 357 Cod Contravențional „Tulburarea liniştii”). Pentru un plus de
flexibilitate, dar fără a neglija diferențele terminologice, vom folosi în continuare interschimbabil noțiunile de
„realizare” și „aplicare” a dreptului.
În ceea ce ține de interpretarea dreptului, ea poate fi definită ca operațiunea logică care se face după anumite
metode şi reguli specifice dreptului având ca scop stabilirea adevăratului sau deplinului sens al normei juridice
în aplicarea sa concretă. În ultimă instanță, interpretarea corectă a normelor de drept va duce la o aplicare
corectă a acestora. Astfel, scopul interpretării este multiplu: de a determina dacă o normă generic formulată se
aplică la un caz concret; de a integra o normă individuală în întreg sistemul normativ (în special pentru cazurile
când conținutul normelor se contrazice); de a efectua o îndrumare pentru o ulterioară aplicare uniformă a unor
norme juridice (cum este cazul hotărârilor explicative ale Curții Supreme de Justiție). Prin urmare, descrierea
metodelor și principiilor de interpretare a dreptului și înțelegerea acestora sunt valoroase, dată fiind importanța
acestui proces.
Din start, vom identifica utilitatea practică a studierii principiilor de aplicare a normelor legale: a) – principiile
dreptului trasează liniile directoare pentru sistemul juridic. Fără ele dreptul n-ar putea fi conceput. Principiile de
drept ajută la construirea dreptului, orientează activitatea legiuitorului, reprezintă surse de creare și aplicare a
dreptului,47 b) – principiile dreptului au un rol şi în administrarea justiţiei. Cei însărcinaţi cu aplicarea dreptului,
trebuie să cunoască nu numai „litera” legii, ci şi „spiritul” ei, iar principiile de drept alcătuiesc chiar „spiritul
legii”; c) – principiile de drept, în unele cazuri, ţin loc de norme de reglementare, atunci când, într-o cauză civilă
sau comercială, legea tace, judecătorul putând soluţiona cauza în temeiul principiilor generale de drept, prin
analogia legii sau analogia dreptului.
4.1. Principiile generale și speciale de drept și aplicarea lor
În rândul principiilor generale sau fundamentale sunt cuprinse principiul supremației legii; al răspunderii
juridice; principiul garantării libertății, vieții şi integrității persoanei, al proprietății, principiul bunei credințe în
exercitarea drepturilor şi obligațiilor etc. Un mijloc director pentru deducerea principiilor generale este
interpretarea prevederilor constituționale. De ex. principiul general al egalității în fața legii este consfințit în art.
16 al Constituției Republicii Moldova, care stabilește că „Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa
legii şi a autorităţilor publice”.48 Adică norma juridică stabileşte drepturile şi obligaţiile subiectelor raporturilor
juridice, în mod uniform, la un număr nedefinit de cazuri, tratându-i pe toți în mod egal.
În continuare, un principiu general de aplicare a dreptului ține de prevalența dreptului internațional asupra
reglementărilor naționale. Astfel, alin. (1) art. 4 din Constituţie ne permite să concluzionăm că în toate cazurile
de discordanţă între legislaţia internă a Republicii Moldova ce derivă din dispoziţiile constituţionale, inclusiv
din cauza unei interpretări sau aplicări incorecte, se vor aplica actele internaţionale, care se bucură de
prioritate.49
47
NEGRU, B. Teoria generală a dreptului și statului, Chișinău, 2006, ed. Bons Offices, pag. 237.
48
Art. 16 din Constituția Republicii Moldova.
49
NEGRU, B., ș.a. Comentariul la Constituția Republicii Moldova, Chișinău, 2012, ed. Arc, p. 36.
18
Un principiu de aplicare a dreptului, consacrat în art. 22 al Constituției este cel al neretroactivității legii. Astfel,
legea acţionează din momentul intrării în vigoare și până este abrogată. Legea nu are efect retroactiv, deci nu se
aplică faptelor săvârșite înainte de intrarea ei în vigoare. În principiu, legea dispune numai pentru prezent și
viitor, nu și pentru trecut – astfel încât este firesc să acţioneze numai după intrarea în vigoare; legea nu
ultraactivează, adică, ea nu își extinde acţiunea dincolo de ieșirea din vigoare (limita superioară a duratei ei).
Principiul neretroactivităţii legii răspunde preocupării de securitate juridică, fiind o garanţie pentru situaţiile
juridice legal create și consolidate sub imperiul legii vechi. Neretroactivitatea reprezintă deci un factor de ordine
și de securitate juridică, protejând drepturile subiective împotriva intervenţiei legiuitorului și împiedicând
repunerea în discuţie a drepturilor dobândite și a actelor vechi încheiate sub imperiul legii vechi. 50
În rândul principiilor specifice ale dreptului, putem identifica reguli comune pentru mai multe ramuri de drept și
reguli ramurale. Sunt comune pentru mai multe ramuri ale dreptului (ca de ex., pentru ramurile dreptului
procesual civil şi al dreptului procesual penal) următoarele principii: al prezumției de nevinovăție; al dreptului la
apărare; al egalității părților în fața instanței; al autorității lucrului judecat; principiul conform căruia legea
specială derogă de la cea generală ş.a.
De regulă, principiile specifice unei ramuri de drept sunt identificate în actele normative sub rubrici separate,
intitulate „Principii generale” sau „Dispoziţii generale”. Aceste norme-principii guvernează toată materia, adică
toate celelalte norme trebuie aplicate şi interpretate în lumina acestora.
De ex., procedura contencioasă pentru soluţionarea litigiilor de către organele jurisdicţionale este guvernată de
principiile dreptului procesual. Astfel, în activitatea de aplicare a dreptului de către instanțele judecătoreşti în
pricinile civile se impune respectarea principiilor fundamentale ale dreptului procesual civil: legalitatea; aflarea
adevărului; egalitatea părţilor; dreptul la apărare; contradictorialitatea; rolul diriguitor al instanței;
disponibilitatea; publicitatea; oralitatea; nemijlocirea; continuitatea; dreptul părţilor de a folosi limba maternă. 51
Încălcarea acestor principii atrage ilegalitatea hotărârilor judecătoreşti sau a altor acte de procedură, prin
intermediul căilor de atac reglementate de lege. În ceea ce priveşte procedura administrativă, aceasta este
ghidată de un şir de principii care trebuie să domine conştiinţa agenţilor autorităţiilor publice, după cum
urmează: a) eficiența, adică realizarea procedurii într-un mod simplu, adecvat, rapid, eficient şi corespunzător
scopului; b) proporționalitatea; c) respectarea securității raporturilor juridice; d) comprehensibilitatea și
transparența acțiunilor autorităților publice; e) obligativitatea autorităţii administrative de a informa persoanele
interesate despre procedura administrativă şi dreptul lor de a fi ascultate şi auzite. 52
Principiul respectării ierarhiei actelor normative și principiul echilibrului între reglementările concurente, se
regăsesc în art. 3 alin. (1) al Legii cu privire la actele normative nr. 100 din 22.12.2017. Obiectul de
reglementare al Legii nr. 100 înglobează categoriile şi ierarhia actelor normative, principiile și etapele
legiferării, etapele şi regulile elaborării proiectelor actelor normative, cerinţele de bază faţă de structura şi
conţinutul actului normativ, reguli privind intrarea în vigoare și abrogarea actului normativ, privind evidenţa şi
sistematizarea actelor normative, precum și reguli privind interpretarea actului normativ. Totodată, conform
principiului corelării în materia interpretării juridice, aplicarea simultană a legilor nu este realizabilă sub
aspectul logic şi practic. Se alege o lege din două, legea posterioară este preferabilă, fiind prezumată mai bună.
4.2. Regulile generale de interpretare a normelor de drept
Necesitatea interpretării normelor de drept este descrisă de următorul paragraf: „Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a reținut în jurisprudența sa că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre
tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste
exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, ale căror
interpretare şi aplicare depinde de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de
drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de
50
NEGRU, B., ș.a. Comentariul la Constituția Republicii Moldova, Chișinău, 2012, ed. Arc, p. 109.
51
Titlul I, Capitolul II „Principiile fundamentale ale dreptului procedural civil”, Codul de Procedură Civilă.
52
Capitolul III „Principii”, Codul administrativ al Republicii Moldova, nr. 116 din 19.07.2018, In: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova 2018, nr. 309-320, art. 466.
19
elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi
certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă. Legea
trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie (hotărârea CtEDO în cauza Rohlena v. Cehia,
cererea nr. 59552/08, § 50, ECHR 2015-I). Persoana care interpretează legea trebuie să recurgă la ansamblul
regulilor de interpretare, în rândul cărora intră:
● textele clare nu trebuie interpretate;

● regula „unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă”. Curtea Constituțională a
Republicii Moldova a explicat această regulă în decizia sa nr. 34 din 19 aprilie 2018 privind excepţia
de neconstituţionalitate a art. 79 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Procuratură (controlul judiciar al
hotărârilor emise de către Consiliul Superior al Procurorilor) astfel: „Cu alte cuvinte, caracterul general
al formulării unui text legal conduce la caracterul general al aplicării lui, fără să fie necesare distincţii
pe care textul respectiv nu le conţine şi nu le urmăreşte”; 53
● regula care cere respectarea unității dintre litera şi spiritul legii, fără abateri de la o extremă la alta;
● excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicare;
● între regulă şi excepţie trebuie să existe următorul raport: „norma generală nu derogă de la norma
specială şi, respectiv, norma specială derogă de la norma generală”;
● în interpretarea legilor trebuie să fie urmărită voința legiuitorului, judecătorul având sarcina de a o
aplica. Legea cea mai bună este cea care lasă cât mai puțin la aprecierea judecătorului și cel mai bun
judecător este acela care, în hotărârea pe care o dă se bazează în așa fel pe lege încât aprecierea sa să
fie cât mai redusă;54
● asigurarea continuității procesului de interpretare a actelor normative, iar atunci când s-a format o
practică anumită în deslușirea sensului unei norme, ea nu trebuie schimbată cu ușurință. Acest principiu
trebuie înțeles ca - odată stabilit sensul dat unei norme, el nu ar trebui ușor modificat, previzibilitatea
jurisprudenței constante fiind un deziderat al statului de drept. De altfel, art. 4 alin. (4) din Codul civil
statuează că „La interpretarea și aplicarea legislației civile se ține cont de nevoia de a promova
aplicarea uniformă a dispozițiilor legale, buna-credință, precum și certitudinea juridică.”
4.3. Metodele de interpretare a normelor de drept
În pct. 2 al Hotărârii nr. 18 din 27.10.2009 privind interpretarea dispoziţiilor art. 90 alin. (1), art. 91 alin. (2) și
art. 135 alin. (1) lit. f) din Constituţia Republicii Moldova, Curtea Constituțională a statuat că la interpretarea
normelor de drept se vor folosi „toate metodele de interpretare legală: gramaticală, logică, istorică, teleologică şi
sistematică în ansamblu”.
4.3.1. Interpretarea textuală
Are scopul de a stabili sensul exact al normei juridice cu ajutorul procedeelor de analiză morfologică şi
sintactică a textului acesteia. Această metodă constă în explicarea înțelesului normelor juridice, apelând la
analiza gramaticală a textului din punct de vedere morfologic și sintactic. Ea presupune clarificarea
terminologiei juridice, a înțelesului unor termeni; uneori, legiuitorul definește el însuși termeni sau expresii
folosite în text, cum ar fi spre ex., definirea conceptelor de teritoriu, bunuri, funcționari, rudenie, proporții etc. în
partea generală a Codului Penal. 55 Interpretând din punct de vedere gramatical un text, se începe de la poziția și
acordul cuvintelor în frază, de la legăturile ce există între cuvinte, modul de îmbinare a acestora în propoziție, se
urmărește apoi sensul unor conjuncții etc. Spre ex., utilizarea conjuncției „și” are efecte juridice diferite față de
utilizarea conjuncției „sau”: în primul caz, exprimând un cumul al condițiilor impuse de text, în cel de-al doilea,
53
Disponibilă la https://www.constcourt.md/ccdocview.php?l=ro&tip=decizii&docid=445
54
NEGRU, A., Teoria Generală A Dreptului Şi Statului În Definiţii, Interpretări, Scheme. Note de curs.
Chişinău, 2018, CEP USM, p. 187.
55
Partea Generală, Capitolul XII „Înţelesul unor termeni sau expresii în prezentul cod”, Codul Penal al
Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002, In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72-74,
art. 195.
20
alternanța lor, fiind suficientă îndeplinirea doar unei condiții. De ex., art. 22 al Legii privind controlul tutunului
nr. 278 din 14.12.2007 stabilește noțiunea cuprinzătoare de industrie a tutunului: „industrie a tutunului –
totalitatea agenților economici care produc, importă, exportă, depozitează și/sau comercializează tutun și/sau
produse din tutun.”
Metoda gramaticală poate oferi indicii valoroase la determinarea semnificației acelorași termeni în diferite acte
normative. De ex., art. 3 alin. (1) al Codului Civil stabilește că „Are calitatea de consumator orice persoană
fizică care, în cadrul unui raport juridic civil, acţionează predominant în scopuri ce nu țin de activitatea de
întreprinzător sau profesională.” În schimb, Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare
nr. 303 din 13.12.2013 definește consumatorul ca acea „persoană fizică sau juridică care beneficiază, direct ori
indirect, individual sau colectiv, de serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare, în condiţiile legii”.
4.3.2. Interpretarea logică
Înseamnă analiza textului normei de drept prin aplicarea principiilor logicii formale. Această metodă trebuie
utilizată în context cu celelalte metode tehnice întrucât orice lămurire a sensului actului normativ se sprijină pe
raționamente și judecăți logice. În vederea interpretării normelor juridice sunt folosite formele logicii
fundamentale și ale logicii formale. Ea este cea mai utilizată metodă, scopul ei fiind de a găsi rațiunea legii. Cele
mai importante reguli de interpretare logică sunt:
a) legea trebuie interpretată în sensul aplicării ei, iar nu în sensul neaplicării ei;
b) cu privire la aplicarea în spațiu a normelor juridice: regula logică de interpretare este că legea se aplică
actelor și faptelor de pe teritoriul statului unde ea este adoptată (principiul teritorialității); o altă regulă
este aceea că, legea străină nu se aplică în virtutea autorității ei proprii, ci în baza recunoașterii
efectelor ei prin normele conflictuale ale statului în care se găsește instanța (lex fori), în timp ce privitor
la forma actelor individuale încheiate se aplică legea țării unde acestea sunt întocmite (locus regit
actum);
c) prin faptul că ceva a fost indicat, înseamnă că altceva a fost negat. Un exemplu al acestui instrument
interpretativ este conținutul art. 4 din Legea nr. 284 din 22.07.2004 privind comerţul electronic, care
stabilește că: „Nu constituie servicii ale societăţii informaţionale, în sensul prezentei legi, următoarele
activităţi: [..] d) serviciile care nu sunt furnizate prin intermediul sistemelor de prelucrare şi stocare
electronică a datelor, cum ar fi: – serviciile de telefonie vocală, serviciile de fax/telex; – serviciile
prestate prin telefonie vocală sau fax; – comercializarea directă prin telefon/fax.” Prin interpretarea
logică deducem că Legea privind comerţul electronic se aplică serviciilor furnizate prin intermediul
sistemelor de prelucrare şi stocare electronic. Norma citată, identifică cu titlu exemplificativ, dar
neexhaustiv, situațiile care ies din sfera sa de aplicare. Această ultimă concluzie poate fi atinsă
utilizând metoda de interpretare textuală, descrisă în subsecțiunea 4.3.1.
Totodată, interpretarea se poate baza pe instrumente ale logicii formale, pe care le vom exemplifica:
 raționamentul “per a contrario” permite deducerea din opoziția unei ipoteze a opoziției unor consecințe:
dacă o regulă este subordonată întrunirii unor condiții, regula inversă trebuie să se aplice dacă aceste
condiții nu sunt reunite. De ex., art. 1333 alin. (1) al Codului Civil statuează că „În cazul în care
lucrarea sau serviciul a fost contractat la un preţ forfetar, beneficiarul este obligat să plătească retribuţia
convenită şi nu poate pretinde o reducere a retribuţiei pe motiv că lucrarea sau serviciul a solicitat mai
puţin lucru sau mai puţine cheltuieli decât se preconizau.” Deducem prin argumentul per a contrario că
în lipsa unei clauze privind prețul forfetar, antreprenorul poate modifica devizul estimativ al
cheltuielilor;
 raționamentul “a fortiori” are la bază postulatul că cine poate mai mult poate și mai puțin. De ex., art.
1478 alin. (1) al Codului Civil prevede că „împuternicirile mandatarului nu se limitează la prevederile
exprese ale mandatului, ci se extind asupra a tot ce poate fi dedus din cuprinsul şi esenţa acestuia”. În
așa fel, dacă mandatarul are dreptul de a vinde oricui bunul imobil al mandantului (ceea ce reprezintă
un act de dispoziție cu efecte serioase asupra patrimoniului celui din urmă), deducem că mandatarul are
și dreptul de a face oferte cu privire la vânzare (ex. să publice anunțuri, să negocieze cu potențiali
cumpărători);
 raționamentul “ad absurdum” pornește de la demonstrarea imposibilității logice a unei situații,
consecința fiind că numai o altă soluție este posibilă. În continuarea exemplului de mai sus, putem
înainta următoarea ipoteză: dacă mandatarul are dreptul să vândă bunul imobil al mandantului, ar fi
21
absurd ca cineva să invoce lipsa unei împuterniciri exprese în contract privind transmiterea cheilor
către cumpărător, deoarece un drept îl înglobează pe altul, finalitatea mandatului fiind vânzarea bunului
cu predarea acestuia.
22
4.3.3. Interpretarea sistematică
Această metodă constă în lămurirea sensului unor norme juridice, a unui text, prin coroborarea cu alte dispoziții
normative, aparținând aceleiași instituții juridice sau ramuri de drept. În cazul interpretării sistemice se
urmărește a se stabili locul normei în sistemul izvoarelor de drept, felul normei (generală, specială sau de
excepție), felul actului normativ din care face parte norma de drept analizată, în sensul de a se constata dacă este
vorba despre o lege generală sau specială. Necesitatea aplicării acestei metode rezidă în legătura sistemică dintre
elementele componente ale sistemului de drept. Nicio normă juridică nu poate fi înțeleasă dacă este ruptă de
celelalte, dacă nu este analizată în context, în legătură cu norme din aceeași ramură sau din altele. Utilitatea
acestei metode este elocventă în cazul normelor de trimitere și a celor în alb cu care trebuie corelate normele
incomplete. De ex., art. 321 alin. (1) al Codului Civil, care impune forma scrisă a actelor juridice dintre
persoanele juridice este deseori înțeleasă de justițiabili ca afectând însăși valabilitatea actului încheiat în formă
verbală. Însă, norma indicată trebuie interpretată sistemic cu următorul articol, care stabilește că „(1)
Nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părţile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba
cu martori pentru dovedirea actului juridic. (2) Nerespectarea formei scrise a actului juridic atrage nulitatea lui
numai în cazul în care acest efect este expres prevăzut de lege sau prin acordul părţilor.”
4.3.4. Interpretarea teleologică
Metoda teleologică („teleos” - scop) constă în lămurirea normei juridice prin determinarea scopului urmărit de
legiuitor atunci când a adoptat norma respectivă. Desigur că prin această metodă de interpretare se dă numai o
orientare, pentru că ea trebuie să se coreleze cu celelalte metode. Art. 71 alin. (4) al Legii cu privire la actele
normative nr. 100 din 22.12.2017 stabilește că „La interpretarea actului normativ se ţine cont de nota
informativă care a însoţit proiectul actului normativ respectiv şi de alte documente care permit identificarea
voinţei autorităţii publice care a adoptat, a aprobat sau a emis actul normativ.”
De ex., din nota informativă a Legii nr. 133 din 15.11.2018 privind Modernizarea Codului Civil rezultă că sursa
de inspirație a legiuitorului pentru Capitolul XX: „Fidejusiunea și alte garanții personale” din Codul Civil, a fost
Cartea IV, Partea G (Garanțiile personale) din Draft Common Frame of Reference (DCFR). Astfel, pentru
interpretarea normelor din Codul Civil, vom putea folosi comentariul oficial al DCFR, în secțiunea respectivă,
care va oferi indicații valoroase privind rațiunile legislative, care i-au ghidat pe autorii DCFR. Din acesta va
putea fi dedusă voința legiuitorului. Comentariul se încadrează în categoria de „alte documente care permit
identificarea voinţei autorităţii publice care a adoptat, a aprobat sau a emis actul normativ”, așa cum o enumeră
art. 71 alin. (4) din Legea cu privire la actele normative și poate fi întrebuințat la interpretarea teleologică a
normelor.
4.3.5. Interpretarea istorică
Semnifică stabilirea sensului exact al normei juridice prin analiza împrejurărilor istorice în care a fost elaborată.
Cu ajutorul acestei metode, persoana care interpretează norma de drept stabilește sensul acesteia în funcție de
geneza sa. Cu alte cuvine, are în vedere totalitatea împrejurărilor istorice care au stat la baza elaborării normei
interpretate, determinând astfel scopurile legislatorului și rațiunea legii. Ceea ce se urmărește prin această
metodă este stabilirea (și înțelegerea) voinței legiuitorului, iar pentru aceasta trebuie să studiate lucrările
preparatorii ale elaborării actului normativ, expunerile de motive, amendamentele propuse, intervențiile
parlamentarilor, avizele comisiilor specializate etc.
De ex., dacă în redacția anterioară a art. 14 al Codului Civil, „Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani încheie
acte juridice cu încuviinţarea părinţilor, adoptatorilor sau a curatorului, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu
încuviinţarea autorităţii tutelare”, atunci ca urmare a modernizării codului prin Legea nr. 133 din 15.11.2018,
echivalentul normei respective are alt conținut: „Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani încheie acte juridice cu
încuviinţarea părintelui, adoptatorului sau a curatorului, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu încuviinţarea
autorităţii tutelare”. Este lesne de observat că legiuitorul a schimbat accentul de pe acordul „părinților” pe cel al
unui „părinte”, situație impusă inclusiv de frecventele cazuri de aplicare eronată a normei. Interpretând această
23
modificare prin prisma metodei istorice, nu mai poate rămâne vreo îndoială că pentru a fi aprobată încheierea
actului juridic, este suficient consimțământul unui singur părinte.
Secțiunea 5. Metodologia de analiză juridică
5.1. Analiza juridică obiectivă: problema, norma, analiza, concluzia (metoda IRAC)
Profesioniștii din domeniul juridic utilizează metodologia de analiză juridică pentru a defini problemele juridice
și pentru a aplica faptele și legea în sprijinul unei concluzii juridice argumentate. O metodologie utilă, folosită în
analiza juridică, implică identificarea problemei (chestiunii) juridice, identificarea normei juridice aplicabile,
aplicarea normei juridice la circumstanțele de fapt/la faptele cazului pentru a rezolva problema juridică, precum
și formularea unei concluzii care reprezintă răspunsul la problema juridică. Această metodologie de tip
problemă, normă (regulă), analiză și concluzie (cunoscută sub numele metoda IRAC) reprezintă o metodă de
analiză și prezentare obiectivă a argumentelor juridice. Metoda IRAC reproduce modul în care juriștii
abordează soluționarea unei probleme juridice. Ea poate fi utilizată pentru scrierea predictivă (de ex., pentru a
prezice unui alt jurist sau unui client modul în care instanța s-ar putea pronunța asupra unei probleme juridice)
sau pentru scrierea persuasivă (de ex., pentru a convinge instanța să se pronunțe în favoarea clientului, pentru a
convinge un alt avocat (jurist) din cadrul biroului de avocați să accepte sau nu cazul unui client). Metoda IRAC
este alcătuită din:
● Problema: întrebarea (problema juridică) centrală la care răspundeți;

● Norma (normele) de drept: prevederile legale (normele de drept) relevante care, împreună cu
faptele cazului, răspund la întrebarea (problema juridică) centrală;
● Analiza: aplicarea prevederilor legale (normelor de drept) la faptele cazului pentru a răspunde la
întrebarea (problema juridică) centrală.
● Concluzia: răspunsul la întrebarea (problema juridică) centrală.
Metoda IRAC este un proces structurat, care ghidează scrierea documentelor juridice. Ea împarte scrierea
juridică în patru etape, care pot constitui ele însele unul sau mai multe paragrafe, în special etapa de analiză.
În primul rând, începeți prin identificarea și formularea problemei juridice care trebuie soluționată. Această
etapă presupune formularea succintă a problemei juridice identificate. Cu cât problema este mai specifică cu atât
este mai ușor s-o formulăm în mod exact.
Cuvântul „dacă” poate fi utilizat pentru formularea problemei (de ex. „Problema este dacă...” sau „Dacă ...”).
Problema juridică poate fi, de asemenea, formulată sub forma unei întrebări. De ex., „Problema este dacă
acuzatul poate fi condamnat pentru infracțiunea de omor în stare de afect.” sau „Dacă acuzatul a comis o
infracțiune de omor în stare de afect.”
Dacă problema este identificată și formulată corect, cresc șansele ca și celelalte secțiuni ale structurii IRAC să
fie corecte și, împreună, să genereze o concluzie bine argumentată care să soluționeze problema. În cazul în care
identificarea și formularea problemei este parțial sau complet incorectă, atunci sunt șanse mari ca structura
IRAC în ansamblu și părțile sale componente să fie, de asemenea, parțial sau complet incorectă.
În al doilea rând, identificați și precizați norma (normele) de drept aplicabilă. Această secțiune trebuie să
citeze toate normele juridice aplicabile. De ex., pentru ca acuzatul să fie condamnat pentru omor în stare de
afect, trebuie întrunite cerințele prevăzute de legislația Republicii Moldova (art. 146 al Codului Penal): “Omorul
săvârşit în stare de afect survenită în mod subit, provocată de acte de violenţă sau de insulte grave ori de alte
acte ilegale sau imorale ale victimei, se pedepseşte cu închisoare de până la 5 ani.”
În al treilea rând, analizați și aplicați norma (normele) de drept faptelor cazului. Această secțiune (analiza)
răspunde la întrebarea: „Cum se aplică norma (normele de drept) la faptele cazului?” Aplicarea normei
(normelor) de drept la faptele cazului reprezintă procesul de analiză și argumentare juridică. Fiecare
circumstanță de fapt relevantă trebuie asociată cu o prevedere legală și reprezintă o componentă a analizei
juridice. Dacă un fapt nu este relevant pentru avansarea unei anumite părți a analizei, acesta nu trebuie inclus.
Analiza efectuată demonstrează dacă elementele normei (normelor) de drept sunt întrunite (sau nu) de faptele
24
cazului. În acest scop, poate fi util să faceți trimiteri și la hotărâri explicative, opinii sau avize consultative ale
Curții Supreme de Justiție sau la hotărâri judecătorești privind fapte similare, citând motivarea dată de instanță.
Aceasta este cea mai voluminoasă secțiune a documentului juridic. Este important să nu vă limitați la rezumarea
faptelor din această secțiune de parcă acestea ar vorbi de la sine - analizați-le, aplicând norma (normele) de drept
la fapte.
În ceea ce privește folosirea cuvintelor, pot fi folosite expresii precum: „În acest caz...”, sau „Aici...”. Acestea
semnalează că această parte a documentului juridic este cu siguranță secțiunea Analiza. Puteți folosi și cuvântul
„deoarece”, care va servi drept un semnal clar pentru cititori despre formarea unei legături directe între două
elemente (faptele și normele de drept). De ex., „În acest caz, acuzatul a venit acasă și și-a găsit soția în pat cu un
alt bărbat. El a acționat în stare de afect pentru că i-a găsit pe cei doi împreună. A atacat imediat victima.
Acțiunile sale au survenit în mod subit, deoarece au trecut doar câteva secunde între momentul în care a deschis
ușa și cel în care a strangulat victima”.
În al patrulea rând, formulați concluzia. Această secțiune consolidează predicția finală asupra problemei
juridice. Aceasta este în general formulată astfel: „Instanța [X] va constata că...”. Concluzia ar trebui să decurgă
din aplicarea normei (normelor de drept) la faptele cazului. Concluzia poate fi foarte scurtă, cum ar fi în cazul
unei singure probleme și al unei singure prevederi legale aplicabile, sau aceasta ar trebui să reunească normele
care se confruntă între ele și explicația cum au fost ele aplicate. În linii mari, concluzia îi va comunica cititorului
gradul de certitudine pe care îl are autorul documentului juridic privind posibilele constatări ale instanței în baza
legii și a circumstanțelor de fapt ale cauzei. Această secțiune reprezintă răspunsul la problema juridică și, în
general, nu depășește câteva propoziții (uneori chiar și o singură propoziție). De ex., „Instanța îl va găsi pe
acuzat vinovat de omor în stare de afect, deoarece a strangulat victima în mod subit, fiind provocat.”
Sfaturi privind scrierea și analiza juridică
● Nu folosiți nume personale în problema care o expuneți. În general, ar trebui să vă referiți la părțile
implicate în caz, folosind categorii juridice (reclamant, pârât) sau categorii profesionale relevante
(angajat, angajator). Problema juridică trebuie formulată ca o întrebare ipotetică, care ar trebui să fie
valabilă nu doar în cazul pe care-l analizați, ci și în cazuri similare.
● Formularea problemei juridice ar trebui să menționeze motivul acțiunii judiciare și să ofere detalii
specifice ale cazului. Dacă este posibil, formularea problemei trebuie să fie concisă (într-o singură
propoziție).
● Pentru fiecare problemă juridică pe care o identificați, aplicați metodologia de analiză juridică:
problema, norma, analiza și concluzia.
● Nu uitați că metoda IRAC este utilă atât pentru scrierea predictivă cât și pentru scrierea persuasivă.
Analiza problemelor juridice multiple
În unele cazuri, veți identifica mai multe aspecte care sunt esențiale pentru a răspunde la întrebarea (problema)
juridică centrală. De ex., s-ar putea să aveți o problemă la care trebuie să răspundeți atât persuasiv, cât și
predictiv. Întrebarea (problema) juridică ar putea implica analiza unui caz de hărțuire. Prima întrebare ar fi:
„Cum s-ar pronunța probabil o instanță în cazul de hărțuire al reclamantului”. A doua întrebare ar fi: „Ar trebui
biroul nostru de avocatură să accepte să reprezinte acest reclamant?” Ar trebui să abordați aceste probleme ca
două IRAC-uri separate, dar care se referă la același set de fapte. Pentru prima întrebare, ați putea scrie norma
astfel: „Legea prevede că hărțuirea verbală este definită ca fiind orice declarație care ar face ca o persoană să se
simtă amenințată.” Apoi, analiza dvs. ar putea fi scrisă în felul următor: „În acest caz, instanța ar decide probabil
împotriva reclamantului deoarece... În concluzie, încheiați prin: „Instanța probabil s-ar pronunța împotriva
reclamantului”.
După ce ați finisat primul IRAC, treceți la următorul. Norma ar putea fi formulată astfel: „În această jurisdicție,
este extrem de dificil de asigurat o apărare corespunzătoare pentru acuzațiile de hărțuire, în conformitate cu
legea care prevede...” Analiza dvs. ar urma în următorul mod: „Nu ar trebui să acceptăm să reprezentăm
reclamantul deoarece…” și ați concluziona astfel: „Probabil că nu ar trebui să acceptăm acest caz.”
25
5.2. Argument juridic convingător
Scrierea persuasivă este esențială pentru persoanele care practică profesia juridică. Ea le permite juriștilor să
decidă cum să-și prezinte argumentele în mod convingător. Scrierea persuasivă se deosebește de scrierea
predictivă/obiectivă - prin care juriștii prezintă informațiile în mod neutru cu scopul de a informa și de a
prezice o anumită soluție. Scrierea predictivă/obiectivă constă în analiza punctelor forte și punctelor slabe ale
unui argument și prezice un anumit rezultat. Ea poate lua forma informării unui alt jurist cu privire la o lege sau
unei scrisori către un client sau o instituție pentru a oferi o analiză a unui caz. În schimb, scrierea persuasivă are
scopul de a convinge, adică de a prezenta informațiile în modul cel mai favorabil pentru clientul dumneavoastră.
În scrierea persuasivă descrieți atât punctele forte cât și pe cele slabe ale argumentelor, dar încercați să diminuați
importanța contraargumentelor și să faceți ca argumentul dumneavoastră să sune cât mai puternic posibil. De
ex., elaborați o expunere de poziție în scris (sau o pledoarie scrisă) pentru a convinge instanța să se pronunțe în
favoarea clientului dumneavoastră.
Tehnici de scriere persuasivă
● Elaborați o teorie a cazului. Argumentele dumneavoastră trebuie să se bazeze pe o teorie a cazului simplă
și ușor de înțeles. Întrebarea pe care trebuie să o aveți în minte este: „De ce ar trebui să câștige clientul
meu?”. Răspunsul dumneavoastră: „Ar trebui să vă pronunțați în favoarea clientului meu deoarece…”.
Asigurați-vă că teoria cazului este prezentă pe tot parcursul documentului, astfel încât cititorul să fie de
partea dvs. Țineți cont de audiența (cititorul) dvs. și formulați-vă argumentele astfel încât să îl faceți pe
cititor să se intereseze de ele. Trebuie să luați în considerare și teoria cazului formulată de partea adversă,
încercați să contraziceți ceea ce credeți că ar spune partea adversă.
● Puneți accent pe cele mai puternice puncte din argumentul dumneavoastră. Începeți cu problema de bază și
apoi treceți în mod logic la următoarele probleme. Scoateți în evidență cele mai puternice argumente și
focusați mai multă atenție asupra celor în care sunteți mai încrezător. Asigurați-vă că începeți paragrafele cu
o afirmație pentru ca argumentul dumneavoastră să sune mai pozitiv (de ex., „Reclamantul a anunțat în mod
corespunzător sosirea sa în acea zi.”).
● Încadrați norma (normele) de drept. Sarcina unei persoane care scrie un document juridic este de a
formula problema juridică și norma de drept aplicabilă într-un mod cât mai favorabil clientului său. Începeți
cu rezultatul juridic dorit, apoi încadrați problema juridică și norma de drept prin aplicarea normelor de
drept la faptele cazului. Evidențiați și faptul că partea adversă are de îndeplinit o anumită sarcină de
probațiune.
● Structurați-vă argumentele. În general, argumentele juridice scrise trebuie să fie structurate în mod clar și
secvențial. De ex., argumentul dumneavoastră ar putea include o scurtă introducere despre caracteristicile
cazului, identificarea problemelor juridice și a normelor de drept aplicabile, precum și un rezumat succint al
istoricului procedural al cazului, urmat de o analiză a fiecărei probleme în ordinea de prioritate cea mai
favorabilă clientului dumneavoastră. Pentru fiecare problemă, ar trebui să prezentați punctele forte, apoi
cele slabe. E necesar să anticipați și să respingeți argumentele părții adverse.
● Amintiți-vă cele patru reguli de scriere juridică de calitate. Dacă doriți ca cititorul să adopte punctul
dumneavoastră de vedere, scrisul dumneavoastră trebuie să fie scurt, simplu, clar și sincer.
o Scurt. Eliminați cuvintele și propozițiile inutile. Scrieți cât mai concis, așa încât argumentul
dumneavoastră să fie ușor de înțeles.
o Simplu. Nu utilizați un limbaj juridic complicat (cu excepția cazului în care este necesar).
Exprimați-vă ideile simplu, astfel încât cititorii să fie capabili să înțeleagă argumentele
dumneavoastră.
o Clar. Cititorul trebuie să înțeleagă care sunt argumentele dumneavoastră și cum ele stau la baza
concluziei. Asigurați-vă că ideile dumneavoastră sunt legate între ele în mod logic.
o Sincer. Trebui să prezentați faptele și normele de drept aplicabile care sunt favorabile clientului
dumneavoastră. În același timp, nu mințiți, nu denaturați faptele sau legea și nu induceți în eroare
instanța, un alt jurist sau un client. Nu faceți niciodată o declarație care știți că este falsă și nu
faceți niciodată o declarație despre care nu sunteți sigur că este corectă.
26
27
Partea 3 - Scrierea juridică
Secțiunea 6. Documente juridice
Scrierea și argumentarea juridică clară și concisă sunt fundamentale pentru administrarea eficientă a justiției.
Din acest motiv, instanțele judecătorești pot decide impunerea limitelor privind numărul paginilor opiniilor
juridice sau a expunerilor de poziție în scris (sau pledoariilor scrise) prezentate instanței. Limitele impuse
determină juriștii să identifice și să prezinte cu precizie argumentele lor. Scrierea concisă împiedică ca
judecătorii sau personalul instanței să devină frustrați din cauza limbajului de prisos. În cazul în care judecătorul
sau personalul instanței este confuz de organizarea unui document juridic sau de argumentarea pe care acesta o
conține, acest lucru poate avea consecințe negative asupra rezultatului cazului. Scrierea juridică clară asigură
faptul că cititorul (fie că este vorba de instanță, de un client sau de un alt jurist) va înțelege firul logic al analizei
și argumentării juridice. Elaborarea documentelor juridice consumă adesea mai mult timp decât alte forme de
scriere pe care le-ați realizat până acum. Nu doar acțiunea propriu-zis de scriere necesită mult timp; întregul
proces de gândire este mult mai complex decât pare la prima vedere și necesită mai mult timp pentru majoritatea
studenților. Scrierea juridică presupune mai mult decât descriere, rezumare sau clasificare; aceasta presupune,
de asemenea, sinteză, analiză și, uneori, persuasiune (convingere). În timp veți deveni mai rapizi, dar la început,
acest proces va fi surprinzător de lent. La facultatea de drept, scrierea va dura mai mult decât vă așteptați. Mai
jos sunt prezentate succint cele mai frecvent scrise documente juridice atât de studenții care învață dreptul cât și
de profesioniștii din domeniul justiției.
6.1. Opinia juridică (avizul juridic)
Opinia juridică (avizul juridic) este un document scris care răspunde la o întrebare (problemă) de ordin juridic în
mod obiectiv. Destinatarul unei opinii juridice este, de obicei, un alt jurist sau un client al avocatului. Analiza
făcută într-o opinie juridică poate fi folosită într-o serie de situații, inclusiv: o notă între membrii biroului de
avocați (în care se prezintă problema juridică a unui client), o scrisoare către un client în care este explicată
legislația relevantă, aplicabilă în problema sa (cazul său) sau orice altă evaluare a unei situații în raport cu
legislația în vigoare. Structura de bază a unei opinii juridice (problema, norma, analiza, concluzia) poate fi
aplicată la aproape orice document juridic scris pe care îl întocmește un jurist. Modelul structurii opiniei
juridice este inclus în Anexa 2.1. a acestui ghid.
6.2. Expunerea de poziție în scris (pledoaria scrisă)
Expunerea poziției în scris (pledoaria scrisă) este un document persuasiv prezentat instanței de judecată sau altei
instituții pentru a susține un caz în numele unui client. Instanțele pot avea standarde specifice pentru formatul,
conținutul și volumul expunerilor de poziție în scris (pledoariilor scrise), astfel încât este extrem de important să
se înțeleagă cerințele instanței care le recepționează. Cerințele variază în funcție de o serie de factori, de ex.
cerințele privind depunerea documentelor juridice impuse de o instanță sau standardele din cadrul unui birou de
avocatură. Modelul structurii expunerii poziției în scris (pledoariei scrise) prezentat în Anexa 2.2. a acestui
ghid a fost parțial conceput după rigorile expunerilor de poziție (pledoariilor scrise) depuse la Concursul de
procese simulate în domeniul dreptului internațional Philip C. Jessup. Modelul Jessup a fost ales deoarece
studenții moldoveni participă la Concursul Jessup și acesta este recunoscut în toate sistemele de drept ca fiind o
modalitate utilă pentru studenții de la drept de a învăța cum să prezinte o problemă juridică oral și în scris. Acest
model este un standard recunoscut la nivel internațional, care este familiar studenților de la drept din întreaga
lume, inclusiv din Republica Moldova.
6.3 Hotărârea judecătoreacă
Modelul structurii unei hotărâri judecătorești prezentat în Anexa 2.3. a acestui ghid este conceput pentru a
oferi o imagine generală a conținutului unei hotărâri judecătorești. Deși hotărârile judecătorești pot varia în ceea
ce privește structura și conținutul, structura prezentată întrunește cerințele din art. 241 al Codului de Procedură
Civilă (Conținutul hotărârii) și ia ca exemplu structura hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.
28
6.4. Rezumatul unei hotărâri judecătorești
Este un rezumat scris al celor mai importante componente ale unei hotărâri judecătorești, care este de obicei
întocmit de student ca parte a pregătirii sale pentru prelegeri și seminare (poate fi întocmit și ca sarcină care va
fi evaluată și notată de profesor sau poate fi realizat ca activitate de grup în timpul prelegerii sau seminarului).
Componentele exacte variază în funcție de profesor și de universitate, dar un rezumat al unei hotărâri
judecătorești conține în general: (1) titlul; (2) faptele cauzei; (3) istoricul procedurilor; (4) problema
(problemele) pusă (puse) în fața instanței; (5) concluzia (soluția) instanței; (6) motivarea (argumentele) instanței;
(7) dispozitivul hotărârii (decizia instanței), și (8) scopul hotărârii (încadrarea hotărârii instanței în practica
judiciară). Modelul structurii rezumatului unei hotărâri judecătorești este prezentat în Anexa 2.4. a acestui
ghid.
Secțiunea 7. Scrierea juridică academică (această secțiune urmează a fi introdusă după coordonarea cu
profesorii)
7.1. Eseul
7.2. Teza de masterat
Secțiunea 8. Citarea surselor din domeniul dreptului
Această secțiune descrie sistemul național de citare a surselor din domeniul dreptului și sistemele internaționale
de citare a surselor juridice utilizate în sistemul de drept comun, cum ar fi Statele Unite ale Americii și Marea
Britanie. Anexa 1 la acest ghid prezintă reguli și exemple de citare a surselor din domeniul dreptului pentru
îndrumarea studenților în procesul de scriere a textelor juridice.
8.1. Sistemul național de citare a surselor din domeniul dreptului
Atât elaborarea unei lucrări științifice în domeniul dreptului, precum și scrierea documentelor juridice trebuie
însoțite de includerea citărilor surselor folosite și de prezentarea referințelor bibliografice utilizate. În Republica
Moldova pentru citarea surselor folosite și pentru alcătuirea referințelor bibliografice se utilizează Standardul
SM ISO 690:2010 Informare şi documentare. Reguli pentru prezentarea referinţelor bibliografice şi
citarea resurselor de informare.
8.1.1. Prezentarea referințelor bibliografice
Referința bibliografică reprezintă ansamblul de date, care descriu o resursă (sursă) de informare folosită sau o
parte componentă a acesteia, și sunt precise şi detaliate suficient pentru a permite localizarea acesteia, adică
ajută o persoană să o identifice cu ușurință. Principala sursă de informație pentru întocmirea referinței
bibliografice este documentul propriu-zis şi, în primul rând, pagina de titlu a documentului sau echivalentul ei:
pagina de start, eticheta de pe CD etc.
Elementele de referinţă bibliografică sunt diferite, în funcţie de tipul documentului descris. Elementele
principale care se includ în referinţa bibliografică sunt: responsabilitatea principală (autorul); titlul; subtitlul;
desemnarea materialului; ediţia; datele despre publicare (loc, editor); data publicării; titlul colecției (seriei);
caracterizarea cantitativă; identificatorul standard; disponibilitatea de acces (pentru documente electronice);
note.
Referințele bibliografice, elaborate după cerințele de mai sus, reprezintă lista publicațiilor utilizate pentru
scrierea unui studiu, eseu (articol, teze de licență, masterat, doctorat etc.) întitulată „Referințe bibliografice” şi
amplasată, de regulă, la sfârșitul textului studiului. Criteriul recomandat de aranjare a referințelor bibliografice
este ordinea alfabetică a primului cuvânt din referință (nume autor sau primul cuvânt din titlul resursei folosite).
29
Toate referințele sunt numerotate prin cifre arabe (1, 2, 3 …). Elementele de referinţă bibliografică sunt diferite,
în funcţie de tipul documentului descris. Elementele principale care se includ în referința bibliografică sunt:
a. Responsabilitatea principală şi responsabilitatea secundară

- Constituite din nume de persoane sau colective, care au participat la elaborarea documentului.
- Responsabilitatea principală aparţine persoanei, grupului de persoane sau colectivului responsabil
de conţinutul intelectual sau artistic al publicaţiei: autorului propriu-zis al documentului;
programatorului (pentru soft).
- În referinţa bibliografică autorii sunt indicaţi în aceeaşi ordine ca şi în document. Numele se
despart de prenume prin virgulă, iar numele unui autor de numele celuilalt – prin punct şi virgulă şi
spaţiu. Se recomandă scrierea cu MAJUSCULE a numelor autorilor cu responsabilitate principală.
- În referinţa bibliografică se menţionează un autor, doi sau trei autori ai unei publicaţii. În cazul
unei lucrări cu mai mult de 3 autori, se vor menţiona numele şi prenumele primului autor, ale
primilor doi sau primilor trei autori, urmate de ş. a. (şi alţii).
b. Titlul
- Pentru anumite tipuri de documente (enciclopedii, dicţionare, rapoarte, anuare statistice etc.),
pentru documente (filme, materiale ale conferinţelor, publicaţii seriale etc.) elaborate de mai multe
persoane, dintre care niciuna cu rol dominant, precum şi în cazul în care autorii nu sunt indicaţi,
referinţa bibliografică începe cu titlul lucrării. Titlul este prezentat în referinţa bibliografică aşa
cum apare în sursa de informare.
- Se recomandă scrierea titlului cărţii cu litere italice.
- Titlul şi subtitlul se scriu unul după altul, despărţite prin două puncte şi un spaţiu.
- Un titlu lung poate fi scurtat, înlocuindu-se prin puncte de suspensie cuvintele omise.
c. Ediţia
- Conţine: cuvântul „ediţie”(prescurtat – „ed.”) transcris întotdeauna cu cifre arabe. Prima ediţie a
sursei, de regulă, nu se menţionează. Dacă nu apare în sursa de informare, menţiunea de ediţie se
include între paranteze drepte.
d. Date referitoare la publicare
- Include: locul publicării, editorul (editura), data publicării se înregistrează în referinţa bibliografică
aşa cum apar în document.
- Schema prezentării datelor referitoare la publicare este: Loc, Editor, An.
- Data publicării se înregistrează cu cifre arabe. Data publicării este un element obligatoriu al
referinţei bibliografice.
- Dacă data publicării este necunoscută, ea trebuie să fie stabilită din alte surse şi adăugată între
paranteze drepte, dacă nu e conform sursei utilizate.
- Dacă nu se poate afla locul publicării, se foloseşte abrevierea „s.l.” (sine loco – fără specificarea
locului). Dacă nu se identifică niciun editor (editură), se utilizează abrevierea „s.n.”(sine nomine –
fără nume).
- Dacă urmează să se indice câteva locuri de publicare, ele se separă prin punct şi virgulă, urmat de
spaţiu.
e. Caracterizarea cantitativă
- Caracterizarea cantitativă conţine informaţii referitoare la caracteristicile fizice ale resursei:
numerotare, paginaţie, volum, format, numărul unităţilor materiale, tipul şi extinderea resursei
(pentru resurse electronice) etc. Pentru paginaţie se utilizează abrevierea „p.” – pagini.
- Datele numerice se transcriu în forma şi în ordinea în care apar în document. Desemnarea
volumelor, părţilor, numerelor se prezintă într-o formă standard prescurtată.
f. Colecţie (serie)
- În referinţa bibliografică, denumirea colecţiei (seriei) se indică după caracterizarea cantitativă a
documentului, între paranteze rotunde, urmată de punct şi virgulă şi de numărul volumului
colecţiei.
g. Notele
- Nota constă din informaţii suplimentare şi se poate referi la orice aspect al resursei.
- Exemplu de note: Însoţit de un CD-audio.
h. Numărul standard
- Numărul standard (ISBN – International Standard Book Number, ISSN – International Standard
Serial Number, ISMN – International Standard Music Number) este un element obligatoriu pentru
monografii şi publicaţii seriale. Numărul standard este un element facultativ pentru contribuţii din
monografii şi articole din publicaţii seriale. Numărul standard se reproduce sub forma indicată pe
document. Mai multe numere standard se despart prin punct şi virgulă.
30
i. Partea componentă a documentului
- Contribuţiile din monografii sau ediţii seriale, publicate ca documente independente, sunt
reflectate în referinţa bibliografică după următoarea schemă:
o Date de identificare a părţii componente. In: Date despre documentul gazdă (documentul de
identificare). Localizarea părţii componente în document.
o Termenul „In:” (ru: „B:”) este elementul de legătură al părţii componente cu documentul
gazdă, urmată şi precedată de un spaţiu.
- Se recomandă transcrierea titlului contribuţiei, articolului cu litere drepte, iar a titlului
documentului gazdă – cu italice.
j. Referințele bibliografice la documente electronice - sunt asemănătoare cu cele ale documentelor
tipărite. Există totuşi unele caracteristici specifice.
- În referinţa bibliografică la documentul electronic se adaugă următoarele elemente obligatorii:
tipul de suport; data actualizării/revizuirii; data citării (pentru documentele online); disponibilitatea
şi accesul (pentru documentele online).
- Elementele respective sunt obligatorii numai dacă sunt aplicabile documentului citat şi informaţia
este disponibilă imediat din documentul propriu-zis sau din materialul însoţitor.
- Tipul de suport se indică între paranteze drepte, după titlu. Poate fi adăugată şi informaţia despre
tipul de publicaţie. (Exemplu: [online], [CD-ROM], [software], [baza de date online].
- Data citării arată data accesului utilizatorului la documentul electronic online. În referinţa
bibliografică data citării este precedată de cuvântul „citat” şi se indică între paranteze drepte după
data publicării şi data de actualizare (dacă există): [citat 11 noiembrie 2021].
- Disponibilitatea și accesul documentelor online cuprinde informaţii despre URL (Uniform
Resource Locator – adresa uniformă pentru localizarea resurselor) precedat de expresia
„Disponibil în/pe/prin” sau „Mod de acces:” şi se înregistrează după data citării. Exemplu:
Disponibil pe pagina web: http://www.usm.md/.
8.1.2. Citarea surselor de informare
Citarea reprezintă forma scurtă a referinţei bibliografice, fiind fie (a) înserată în text între paranteze rotunde sau
(b) adăugată textului ca notă de subsol, (c) înserată la sfârşitul capitolului sau (d) al întregului text. Citarea
permite identificarea publicaţiei din care s-a extras citatul sau ideea analizată și comentată, precum şi indicarea
localizării acestora în cadrul publicaţiei sursă.
Citările sunt indispensabile în mai multe contexte:
 la preluarea fragmentelor de text, a unor formule, tabele, ilustraţii etc.;
 la împrumutarea principiilor, formulelor, tabelelor, ilustraţiilor etc.;
 la analiza conţinutului altor publicaţii;
 pentru trimiterea cititorului la alte publicaţii, în care subiectul analizat ar fi prezentat mai pe larg;
 citarea constituie modalitatea cercetătorului de a recunoaște că ideile pe care le-a preluat aparțin
unui alt autor. Prin urmare, un cercetător trebuie să citeze sursa de informare atunci când el/ea
preia literalmente cuvintele (ideile) unui autor, precum și atunci când el/ea folosește parafraze
pentru explicarea sau analiza ideilor preluate.
Utilizarea citării în cadrul unei cercetări presupune respectarea următoarelor cerinţe:
 același format standard de citare unic se folosește pe parcursul întregii lucrări;

 citatul trebuie să fie complet, fără prescurtări spontane ale textului citat şi fără denaturarea ideii
autorului;
 citarea nu trebuie să fie excesivă sau insuficientă;
 cuvintele evidenţiate de către autor în citat se marchează în mod special între paranteze rotunde;
 semnul citării trebuie să se afle lângă cuvântul la care se referă remarca, iar dacă se citează un
enunţ sau un grup de enunţuri, atunci semnul citării este pus la sfârşit;
 fiecare citat trebuie însoţit de referinţa la sursă.
31
Citările în text se folosesc pentru simplificarea lucrului cu textul şi asigurarea coerenţei şi continuităţii textului
în timpul lecturii, fiind înserate direct în interiorul textului, între paranteze rotunde imediat după cuvântul,
afirmaţia, parafraza, conceptul sau citatul utilizat.
Cercetătorul poate utiliza una din cele trei metode de citare descrise mai jos:
- A primului element şi a datei - citarea se face în textul lucrării după primul element
(numele autorului sau titlul documentului citat, dacă autorul nu este indicat), urmat
de anul publicării.
De ex.: În studiul său V. Nemeș menționează că „Franșiza îndeplinește un rol important în procesul de stabilire
a primei de asigurare, fiind un criteriu esențial în această operațiune. Lipsa franșizei scumpește asigurarea, iar
existența ei determină scăderea primei de asigurare”. (Dreptul asigurărilor, Ediția a 5-a, 2021, p. 24).
- Citări numerice – se indică prin cifre arabe, plasate între paranteze pătrate sau
rotunde, într-un rând cu textul documentului, iar numerele trimit la publicații
(documente) indicate în ordinea referințelor bibliografice în care acestea sunt
menționate în lista referințelor bibliografice.
De ex.: În Statele Unite ale Americii, „negocierea” proprietății intelectuale surclasează conceptul de protecție a
proprietății intelectuale. [4, p. 24] sau (4, p. 24).
- Citări în note – se utilizează când trimiterile contribuie la înţelegerea mesajului unui

studiu sau la înțelegerea termenilor folosiți de autor, dar intercalarea lor în text ar
complica lectura sau identificarea datelor necesare pentru recunoaşterea publicaţiei.
Pot fi redactate ca note la finele capitolului sau a lucrării sau ca note de subsol trecute
în josul paginii respective, după rândurile textului principal.
De ex.: Notă de subsol trecută în josul paginii după rândurile textului principal.
² În prezenta lucrare autorul operează cu concepția confuziunii dintre dreptul și obiectul său: când spunem „am
dobândit imobilul”, avem în vedere „am dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului”; când spunem „am
dobândit creanța”, avem în vedere „dreptul de creanță” etc. Este o elipsă uzuală, dar care uneori creează
confuzii.
(Acest exemplu a fost preluat din monografia Drept Civil. Moștenirea. Autor: Octavian Cazac. p. 8.).
Pentru a nu repeta unele elemente ale referinței bibliografice, în citare se utilizează termeni de origine latină,
după cum urmează:
De ex.:
Prima citare: NEMEȘ, V. Dreptul asigurărilor, Ediția a 5-a, București, 2021. 443p.
Citarea repetată: Ibidem, p. 218.
Termenii latini care sunt folosiți în citările surselor de informare și semnificația acestora 56:
Ápud = „citat după” (ru: „Цит. по:” = цитируется по). Indică un citat preluat nu din sursa originală, ci dintr-o
altă lucrare care o citează. La începutul citării se va menţiona termenul „Apud”, cu indicarea sursei de
împrumut.
56
Detalii suplimentare privind folosirea termenilor latini în notele de subsol, însoțite de exemple, pot fi găsite în
Îndrumarul Metodic la disciplina Drept Internațional Public. Autor: SERBENCO, E., Chișinău: s.n., 2016 (Î.S.
„Tipografia Centrală”), p. 76-78.
32
Ibid. (Ibidem) = „În aceeaşi lucrare” sau „Tot acolo” (ru: „Там же”). În succesiunea imediată a citărilor, textul
citării repetate se omite, fiind înlocuit prin termenul latin Ibidem, prescurtat Ibid. sau Ib., scris cu caractere
italice (cursive). Aceasta permite a se evita repetarea uneia şi aceleiaşi surse. În citarea repetată a unei alte
pagini din aceeaşi sursă, la cuvântul „Ibidem” se adaugă numărul paginii; în citarea repetată a volumului, la
„Ibidem” se adaugă numărul volumului.
Id. (Idem) = „Acelaşi” (despre autor) (ru: „его же / ее же” (об авторе)). În succesiunea imediată a citărilor la
diferite lucrări ale unuia şi aceluiaşi autor se utilizează termenul Idem sau Id. scris cu litere cursive.
Op. cit. (Opus citatum / Opere citato) = „În lucrarea citată” (ru: „Цит. соч.” - цитируемое сочинение, „Указ.
соч.” - указанное сочинение). Când este citat acelaşi studiu al unui autor de mai multe ori pe parcursul lucrării,
însă nu succesiv, ci la distanţă, prima dată trimiterea se face în întregime, după care apare termenul latin opus
citatum, prescurtat op. cit., subliniat cursiv. Ca referentul lui „op. cit.” să fie regăsit, se vor revedea notele
precedente sau secţiunea generală a referinţelor, căutându-se prima citare a autorului. La citarea repetată a altei
pagini, la „op. cit.” se adaugă numărul paginii; la citarea repetată a altui volum (parte, ediţie), la „op. cit.” se
adaugă numărul volumului.
Loc. cit. (Loco citato) = „în locul citat” (ru: „там, где цитируется”). Se foloseşte pentru trimiterea la un pasaj,
paragraf deja citat în lucrare.
Sup. (Supra) = „mai sus, mai înainte” apare pentru referinţele care indică o idee/citat ce se regăseşte în acelaşi
text, dar anterior.
Inf. (Infra) = „mai jos, mai departe” – pentru referinţe care semnalează o idee, citat care se regăseşte ulterior în
text.
Comp. = „compară cu” (ru: „Ср. – сравнить”). Se foloseşte pentru trimiterea care se face la o lucrare unde a
fost formulat un punct de vedere diferit sau numai parţial asemănător cu cel al autorului.
Cf. (confer) = „compară”. Se utilizează pentru a face o comparaţie între puncte de vedere diferite sau
asemănătoare.
v. (vide) = „vezi” (ru: „см.”) Indică locul unde trebuie căutată o definiţie, o explicaţie.
pro – „pentru”. În sensul ideii citate.
contra = „contra”. Se face trimitere la lucrări în care apar idei, teze contrare celor susţinute de autor în lucrarea
sa.
8.2. Sisteme internaționale de citare a surselor din domeniul dreptului
8.2.1. The Bluebook (Statele Unite ale Americii)
În Statele Unite ale Americii profesioniștii din domeniul dreptului (studenții de la drept, cercetătorii, judecătorii,
procurorii, avocații etc.) se bazează pe The Bluebook, un ghid de citare a surselor din domeniul dreptului din
SUA. The Bluebook oferă un sistem comprehensiv de citare a legilor, jurisprudenței, cărților, revistelor și
surselor internaționale. The Bluebook include reguli privind folosirea limbajului juridic, citarea surselor de
informare, ce surse de informare trebuie citate, abrevierile corecte, etc. 57
8.2.2. Standardul Universității Oxford pentru citarea surselor din domeniul dreptului (Regatul Unit)
Oxford University Standard for Citation of Legal Authorities (OSCOLA) 58 oferă reguli și exemple pentru citarea
surselor juridice primare și secundare din Regatul Unit. Liniile directoare din OSCOLA se bazează pe practica
obișnuită de citare a surselor din domeniul dreptului din Regatul Unit, folosind o citare minimă. Principiile
generale din OSCOLA pot servi drept îndrumare pentru menținerea clarității și consecvenței în citarea surselor
din domeniul dreptului.
57
THE BLUEBOOK: A UNIFORM SYSTEM OF CITATION (Columbia Law Review Ass'n et al. eds., ed. 20, 2015).
58
OXFORD UNIVERSITY STANDARD FOR THE CITATION OF LEGAL AUTHORITIES (Facultatea de Drept a Universității Oxford,
ed. a 4-a).
33
8.3. Sistemul și regulile de bază ale citării juridice
Pentru a-i ajuta pe studenți să citeze legislația, jurisprudența și alte surse de informare din domeniul dreptului,
Anexa 1 conține un sistem de bază de citare a astfel de surse, care constă din 13 reguli de citare (și referințe
bibliografice) atât a surselor de informare din Republica Moldova cât și a celor internaționale, de care un student
se poate ghida atât în scrierea academică cât și în scrierea documentelor juridice.
Fiecare regulă conține o explicație și, după caz, un exemplu. Regulile respective au doar scopul de a ghida
(ajuta) studenții de la drept să citeze mai clar (și mai corect) sursele din domeniul dreptului, precum și să
întocmească în mod corespunzător referințele bibliografice.
34
Anexa 1. Reguli și exemple de citare a surselor din domeniul dreptului
În Republica Moldova nu există un standard național pentru citarea legislației. Totuși, legile și actele normative
subordonate legii care au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau în bazele de date
legislative pot fi citate folosind recomandările din Standardul SM ISO 690:2010 Informare şi documentare.
Reguli pentru prezentarea referinţelor bibliografice şi citarea resurselor de informare, după cum urmează:
Regula 1 - Sursa: Constituția Republicii Moldova
a) Constituția Republicii Moldova – sursa: Monitorul Oficial publicat
Constituția Republicii Moldova, 29 iulie 1994. Republicată: In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016,
nr. 78, pp. 2-16.
b) Constituția Republicii Moldova – sursa: baza de date MoldLex
Constituția Republicii Moldova, 29 iulie 1994. Republicată: In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016,
nr. 78, [online] [accesat 28.06.2022]. Disponibil prin Moldlex.
c) Constituția Republicii Moldova, comentată – sursa: carte publicată
Constituția Republicii Moldova: comentată articol cu articol: Vol. 1: Titlul I Principii generale. Resp. de ed.
CREANGĂ, Ion, GURIN, Corneliu. Chişinău: CIVITAS, 2000. p. 176. ISBN 9975-936-61-X.
Regula 2 - Sursa: Legislația Republicii Moldova
a) Lege – sursa: Monitorul Oficial al Republicii Moldova publicat
Legea cu privire la mediere: nr. 134-XVI din 14.06.2007. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.
188-191, pp. 8-12.
Legea privind efectuarea auditului public extern în domeniul gazelor naturale: nr. 244 din 24.12.2021. In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr. 1-5, p. 6.
b) Hotărâre a Parlamentului – sursa: Monitorul Oficial al Republicii Moldova publicat
Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova privind desemnarea unor membri ai Consiliului Audiovizualului:
nr. 196 din 03.12.2021. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr. 302-306.
c) Hotărâre a Parlamentului – sursa: baza de date MoldLex
Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova pentru aprobarea Codului deontologic al angajatului Centrului
Național Anticorupție: nr. 185 din 07.07.2022. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr. 257-263
[online] [accesat 29.07.2022]. Disponibil prin Moldlex.
d) Hotărâre a Guvernului – sursa: baza de date MoldLex sau Legis.md
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de executare a
pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii: nr. 1643 din 31.12.2003. In:
35
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 16-18 [online] [accesat 23.06.2022]. Disponibil prin
Moldlex.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de executare a
pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii: nr. 1643 din 31.12.2003. In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 16-18 [online], [accesat 23.06.2022]. Disponibil:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=104947&lang=ro
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea
Arbitrajului specializat în domeniul proprietăţii intelectuale şi procedura arbitrală: nr. 987 din 21.11.2017. In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 411-420 [online] [accesat 23.06.2022]. Disponibil prin
Moldlex.
e) Hotărâri ale Curții Constituționale – sursa: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
Deoarece hotărârile Curții Constituționale sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, putem
folosi un sistem de citare similar celui pentru citarea legislației. De ex.:
Hotărârea Curții Constituționale nr. 55 din 14.10.1999 privind interpretarea unor prevederi ale art. 4 din
Constituția Republicii Moldova. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 118-119.
Hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 02.10.2007 pentru controlul constituționalității unor prevederi din
Statutul Curții Penale Internaționale. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 161-164.
Regula 3 - Sursa: Hotărâri judecătorești
a) Hotărârile Plenului Curții Supreme de Justiție sunt publicate în Buletinul Curții Supreme de Justiție
și pe pagina sa web (în baza de date a hotărârilor Plenului Curții Supreme de Justiție). În funcție de
sursa folosită pentru a găsi o hotărâre a Plenului CSJ, recomandăm următorul sistem de citare:
i. Sursa: Baza de date a hotărârilor Plenului Curții Supreme de Justiție
Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la aprobarea Regulamentului privind efectuarea
generalizării practicii judiciare, nr. 3 din 28.02.2019 [online], [accesat 01.08.2022]. Disponibil:
http://jurisprudenta.csj.md/search_plen_csj.php?id=269
ii. Sursa: Buletinul Curții Supreme de Justiție
Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la practica aplicării de către instanțele judecătorești a
unor prevederi ale legislației privind libertatea de întrunire și libertatea de asociere prin prisma articolului 11 al
Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, nr. 1 din 26.12.2022,
Buletinul Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, 2012, nr. 2, p. 4 (Modificată de: Hotărârea Plenului
Curții Supreme de Justiție nr. 30 din 04.12.2017).
b) Hotărâri ale Curții Supreme de Justiție
Hotărârile Curții Supreme de Justiție sunt publicate pe pagina sa web – www.csj.md – la jurisprudența CSJ.
Fiecare hotărâre a CSJ este pronunțată într-un dosar care este identificat printr-un număr unic. Astfel, pentru
identificarea hotărârii specifice folosită ca sursă pentru cercetarea pe care o face studentul, o putem cita în felul
următor:
Decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție din 20
decembrie 2017 în dosarul nr. 3ra-977/17 [online], [accesat 03.08.2022]. Disponibil:
http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=41247
36
Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 22 iunie 2022 în dosarul nr. 1ra-765/2022 [online],
[accesat 07.08.2022]. Disponibil: http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=21519
c) Hotărâri ale Curții de Apel

Hotărârile curților de apel sunt publicate pe Portalul Național al Instanțelor Judecătorești –
www.instante.justice.md. La fel ca hotărârile CSJ, acestea pot fi identificate după numărul dosarului examinat
de instanță. Prin urmare, hotărârile curților de apel pot fi citate astfel:
Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 5 iulie 2022 în dosarul nr. 4r-779/22 [online], [accesat
02.08.2022]. Disponibil: https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/fc6c0102-ed38-4c6f-9183-
5be4f465b681
d) Hotărâri ale judecătoriilor
Similar hotărârilor curților de apel, hotărârile judecătoriilor sunt publicate pe Portalul Național al Instanțelor
Judecătorești – www.instante.justice.md. La fel, ca și hotărârile celorlalte instanțe, hotărârile judecătoriilor se
pronunță în dosare identificate printr-o numerotare unică. Putem, astfel, cita hotărârile judecătoriilor după cum
urmează:
Decizia Judecătoriei Chișinău din 10 mai 2022 în dosarul nr. 2-161/22, [online], [accesat 02.06.2022].
Disponibil: https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/e5dca746-e6e2-42dd-a87d-d4c6e6411d91
Regula 4 - Sursa: Cărțile și rapoartele publicate în Republica Moldova
Descrierea bibliografică. Schema generală
AUTOR(I). Titlu. Loc apariţie: Editura, an apariţie. Paginaţia. Număr standardizat (ISBN).
Cărți cu 1 AUTOR:
CARA-RUSNAC, A. Regimul juridic al bunurilor imobile: Curs universitar. Chișinău: CEP USM, Universitatea
de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, Departament Drept Privat. 2021. 280 p. ISBN 978-9975-158-45-9.
Cărți cu 2 AUTORI:
BRÎNZA, S., STATI, V. Drept penal. Partea specială: Compendiu. Universitatea de Stat din Moldova,
Facultatea de Drept, Departamentul Drept Penal. Chișinău: CEP USM, 2021. 370 p. ISBN 978-9975-158-47-3.
Cărți cu 3 AUTORI:
BURUIAN, A., BALAN, O., SERBENCO, E. Drept internațional public / Univ. de Studii Europene din
Moldova; Asoc. de Drept Int. din Rep. Moldova. Ed. a 2-a. Ch.: CEP USM, 2005. 608p. ISBN 9975-70-592-8.
Cărți cu mai mult de 3 AUTORI:
CHIBAC, Gh., ROBU, O., BRUMĂ, S., CHIBAC, N. Drept civil. Contracte şi succesiuni: Curs universitar.
Chișinău: [s.n.], 2019. 471 p. ISBN: 978-9975-146-39-5.
Cărți fără AUTOR:
Patrimoniul constituțional și valorile democratice / Curtea Constituțională a României, Curtea Constituțională a

Republicii Moldova. București: Editura Hamangiu. 2021. 271p. ISBN 978-606-27-1916-6.
37
Autoreferate / teze
CALENDARI, D. Participarea procurorului la examinarea cauzelor penale în instanțele de apel. USM,

Facultatea de Drept. Școala Doctorală de științe juridice. Rezumatul tezei de doctorat în drept. Chișinău, 2022.
33p.
Rapoarte
Raport privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2019. Avocatul
Poporului „Ombudsman”. Chișinău: [s.n.], 2020 (Î.S. FEP „Tipografia Centrală”). 196 p. ISBN 978-9975-151-
38-2.
Regula 5 - Sursa: Articole din revistele de drept din Republica Moldova
Articole din reviste. Schema generală
AUTOR(i). Titlul articolului. Titlul publicaţiei seriale. Anul, volumul, numărul serialului, paginile unde este
amplasată lucrarea. Numărul standardizat (ISSN).
BEJAN, O. O privire asupra înființării statului medieval Moldova. In: Legea și Viața. 2022, nr. 01-02 (361-362),
pp. 32-42. ISSN 1810-309X.
EMESE, F. Consideraţii asupra datei încetării regimului matrimonial - în raporturile dintre soţi - prin efectul
desfacerii căsătoriei. In: Revista Română de Drept Privat [online] 2014, nr. 1. ISSN 1843-2646 [accesat 24 iunie
2022]. Disponibil prin www.sintact.ro
Regula 6 - Sursa: Jurisprudența internațională (sistemul de drept comun)
Statele care fac parte din sistemul de drept comun au protocoale unice de citare a jurisprudenței. Citarea
jurisprudenței permite unui cercetător să localizeze hotărârea judecătorească citată în sprijinul (sau în opoziția)
unui argument sau a unei afirmații juridice. Au fost selectate ca exemple citări de jurisprudență din Statele Unite
ale Americii și din Regatul Unit.
6.1. Statele Unite ale Americii
6.1.1. Citarea de bază a unei hotărâri judecătorești
Citarea de bază a unei hotărâri judecătorești este formată din trei componente: (1) denumirea hotărârii
(subliniată sau scrisă cu litere cursive); (2) sursa publicată în care poate fi găsită hotărârea; și (3) instanța și anul
pronunțării hotărârii.
Protocolul de citare a hotărârii judecătorești

Denumirea hotărârii (subliniată) | sursa publicată | instanța și/sau anul hotărârii
De ex., hotărârea Curții Supreme de Justiție a SUA, cea mai înaltă instanță federală din SUA, pronunțată pe 12
decembrie 2000 și publicată în raportul oficial (official report) al Curții Supreme de Justiție a SUA, intitulată:
George W. Bush și alții, petiționari

v.
Albert Gore, Jr. și alții, pârâți
se citează: Bush v. Gore, 531 US 98 (2000).
38
Denumirea hotărârii este prescurtată și conține [numele de familie al părții reclamante (sau petiționarul)] și
[numele de familie al părții pârâte (sau pârâtul)] (Bush v. Gore). Aceasta este urmată de sursa publicată unde
poate fi găsită hotărârea (United States Supreme Court Reporter), indicându-se numărul volumului (531) și
pagina unde începe textul hotărârii (98), urmate de anul pronunțării hotărârii (2000). Deoarece în United States
Supreme Court Reporter se publică doar hotărârile acestei instanțe, e inutil să se menționeze numele instanței
între paranteze înainte de anul hotărârii.
6.1.2. Citarea unei părți specifice a hotărârii judecătorești
Citarea unei părți specifice a hotărârii judecătorești conține patru elemente de bază: (1) denumirea hotărârii, (2)
sursa publicată în care poate fi găsită hotărârea, (3) pagina din textul hotărârii unde se află fragmentul (partea)
din hotărâre dat ca exemplu în sprijinul (sau în opoziția) unei afirmații sau a unui aspect de drept analizat, și (4)
instanța și anul hotărârii.
Protocolul de citare a unei părți specifice a hotărârii judecătorești

Denumirea hotărârii (subliniat) | sursa publicată | citarea părții din hotărâre (pagina) | instanța
și anul hotărârii
Ex: Hotărârea pronunțată de United States District Court for Southern District of New York publicată în
volumul 216 din Federal Supplement case law reporter la 14 mai 2002, intitulată -
Darryl Holland, petiționar

v.
Edward R. Donnelly, superintendent, Instituția corecțională Wende, și Onorabilul Eliot Spitzer, procuror
general al statului New York, pârâți
este citată ca: Holland v. Donnelly, 216 F. Supp. 2d 277, 243 (S.D.N.Y. 2002).
Denumirea hotărârii este subliniată și prescurtată, conținând: numele de familie al părții reclamante (sau
petiționarul) și numele de familie al părții pârâte (sau pârâtul) (Holland v. Donnelly), urmată de sursa publicată
unde poate fi localizată hotărârea (F. Supp. 2d), indicând numărul volumului (216) și pagina la care începe
textul hotărârii (277), urmată de pagina (243) la care se află partea specifică a hotărârii judecătorești. Aceasta
este urmată de denumirea prescurtată a instanței (S.D.N.Y.) și de anul hotărârii (2002).
6.2. Regatul Unit
6.2.1. Law Reports
Dacă o hotărâre este publicată în Law Reports atunci această sursă trebuie citată cu prioritate față de orice altă
sursă. Law Reports include hotărârile Curții Supreme de Justiție, ale Privy Council, Queen’s Bench, precum și
ale altor instanțe. Dacă hotărârea nu este publicată în Law Reports, atunci trebuie citate fie Weekly Law Reports
(WLR) sau All England Law Reports (AELR).
6.2.2. Denumirea hotărârii judecătorești
În cazul în care există mai multe părți, numiți doar primul reclamant și primul pârât. În cazul în care părțile sunt
persoane fizice, se omit prenumele și inițialele. Abreviați cuvintele și expresiile folosite frecvent: de ex., Co
pentru Company sau Ltd pentru Limited.
6.2.3. Citarea unei hotărâri judecătorești
Protocolul de citare a unei hotărâri judecătorești

Denumirea hotărârii (litere italice) | [anul] | instanța | numărul | [anul] | volumul | abrevierea denumirii sursei
| prima pagină a hotărârii | (instanța) | citarea părții specifice din hotărâre
39
Ex. citarea unei hotărâri a Camerei Lorzilor din Regatul Unit (UKHL):
● Corr v IBC Vehicles Ltd [2008] UKHL 13 [2008] 1 AC 884 [12] – hotărârea în denumirea căreia sunt
introduse numele părților adverse (Corr v IBC Vehicles Ltd) a fost cea de-a treisprezecea hotărâre
pronunțată de Camera Lorzilor în 2008, iar sursa în care a fost publicată hotărârea este volumul unu din
2008 al seriei de publicații Law Reports intitulată Appeal Cases. Textul hotărârii începe la pagina 884,
cu trimitere la paragraful 12 al hotărârii.
Regula 7 - Sursa: Jurisprudența internațională (sisteme europene de justiție)
7.1. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO)
7.1.1. Baza de date
Profesioniștii din domeniul dreptului pot găsi jurisprudența CtEDO pe pagina web a acestei instanței cu ajutorul
bazei de date HUDOC, care oferă accesul la hotărârile, deciziile și opiniile consultative ale CtEDO, precum și la
ghidul privind protocolul de citare a jurisprudenței sale.
7.1.2 Citarea jurisprudenței CtEDO
Forma de citare a hotărârilor și deciziilor publicate din noiembrie 1998 până la sfârșitul anului 2007 este
alcătuită din cinci componente: (1) denumirea hotărârii (scrise cu caractere italice), (2) numărul cererii, (3)
numărul paragrafului, (4) abrevierea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), și (5) anul și numărul
volumului sursei în care este publicată hotărârea.
De la începutul anului 2008 până la sfârșitul anului 2015, nu se mai indică numărul volumului sursei în care este
publicată hotărârea (de ex., ECHR 2008, ECHR 2009 etc.).
În absența unei indicații contrare, textul citat este o hotărâre privind fondul cauzei pronunțată de una dintre
camerele CtEDO. Orice schimbare este adăugată între paranteze după denumirea hotărârii: „(dec.)”- pentru o
decizie privind admisibilitatea, „(excepții preliminare)”- pentru o hotărâre privind numai excepțiile preliminare,
„(satisfacția echitabilă)”- pentru o hotărâre privind numai satisfacția echitabilă, „(revizuire)”- pentru o hotărâre
privind revizuirea, „(interpretare)”- pentru o hotărâre privind interpretarea, „(radiere)”- pentru o hotărâre de
radiere a cauzei de pe rolul curții sau „(reglementare amiabilă)”- pentru o hotărâre privind reglementarea
amiabilă a cauzei. „[GC]” se adaugă în cazul în care hotărârea sau decizia a fost pronunțată de Marea Cameră a
Curții, în timp ce „[Comitetul]” se adaugă în cazul în care acestea au fost adoptate de un comitet format din trei
judecători.
Protocolul de citare a hotărârii

Denumirea hotărârii (scrisă cu litere italice) | numărul cererii | numărul paragrafului din
hotărârea citată | CtEDO | anul și numărul volumului sursei în care este publicată hotărârea
Ex.: Hotărârea privind fondul cauzei pronunțată de Marea Cameră în privința Irlandei cu privire la cererea nr.
45678/98, intitulată -
Campbell v. Irlanda
(Cererea nr. 45678/98)
Marea Cameră
hotărâre din 1999
Este citată: Campbell v. Irlanda [GC], nr. 45678/98, § 24, ECHR 1999-II.
7.1.3. Alte exemple
Decizie privind admisibilitatea cererii pronunțată de o cameră:

Campbell v. Irlanda (dec.), nr. 45678/98, ECHR 1999-II.
40
Decizie privind admisibilitatea cererii pronunțată de Marea Cameră:
Campbell v. Irlanda (dec.) [GC], nr. 45678/98, ECHR 1999-II.
Hotărâre privind obiecțiile preliminare pronunțată de o cameră:

Campbell v. Irlanda (obiecții preliminare), nr. 45678/98, § 15, ECHR 1999-II.
7.2. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)
Pentru jurisprudența europeană a fost elaborat European Case Law Identifier (ECLI). Scopul acestui
identificator este de a face referire fără ambiguitate atât la jurisprudența națională, cât și la cea europeană și de a
defini un set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență. ECLI include patru elemente obligatorii:
● codul corespunzător statului membru din care face parte instanța în cauză sau al Uniunii Europene, în
cazul instanțelor acesteia;
● abrevierea corespunzătoare instanței care a pronunțat hotărârea;
● anul în care a fost pronunțată hotărârea;
● un număr de serie de până la 25 de caractere alfanumerice, într-un format stabilit de fiecare stat
membru sau de instanța supranațională în cauză. Numărul de serie nu poate conține niciun semn de
punctuație în afară de un punct (.) și de două puncte (:), acestea separând părțile ECLI.
7.2.2. Citarea jurisprudenței
Regulile de citare a jurisprudenței CJUE presupun combinarea elementelor identificatorului ECLI cu denumirea
hotărârii și cu numărul de înregistrare al cauzei. Forma de citare include 6 componente: (1) tipul hotărârii, (2)
data hotărârii, (3) denumirea hotărârii, (4) numărul de înregistrare al cauzei, (5) codul ECLI, (6) paragraful
hotărârii.

Tipul hotărârii | data | denumirea hotărârii | numărul de înregistrare al cauzei | codul ECLI |
paragraful hotărârii
De ex.: hotărârea pronunțată de Marea Cameră la 12 iulie 2005 în cauza Egon Schempp v. Finanzamt München
V, numărul 403/03 paragraful 19, intitulată -
Schempp
HOTĂRÂREA INSTANȚEI
12 iulie 2005
Este citată: Hotărârea din 12 iulie 2005, Schempp, C-403/03, EU:C:2005:446, paragraful 19.
7.2.3. Alte exemple
Dacă hotărârea nu este publicată integral în rapoartele privind jurisprudența (Reports), va fi inclusă mențiunea
„nepublicată” între (4) numărul de înregistrare al cauzei și (5) codul ECLI.

Tipul hotărârii | data | denumirea hotărârii | numărul de înregistrare al cauzei | nepublicată |
codul ECLI | paragraful hotărârii
De ex.: Hotărârea din 6 iunie 2007, Walderdorff v. Comisia, T-442/04, nepublicată, EU:T:2007:161.
Regula 8 - Sursa: Legislația internațională (Uniunea Europeană)
Uniunea Europeană are două tratate constitutive, Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Aceste tratate sunt menționate în documentele juridice și în hotărârile
judecătorești.
8.1. Tratatul privind Uniunea Europeană
41
TUE definește obiectivele UE, principiile care guvernează activitatea și organizarea instituțiilor europene,
procedurile de luare a deciziilor sau de modificare a tratatelor, precum și relațiile dintre UE și statele membre.
Acesta cuprinde un preambul, șase titluri (dispoziții generale, principii democratice, instituții, cooperare
consolidată, acțiune externă/CFSP, dispoziții finale), precum și protocoale, anexe și declarații.
TUE a fost creat prin Tratatul de la Maastricht (1992) și a fost modificat succesiv la Amsterdam (1997), Nisa
(2001) și Lisabona (2009). Versiunea sa finală se numește „versiune consolidată”.
8.2. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
TFUE definește competențele UE, principalele sale politici (piața internă, agricultura, libera circulație,
economia, acțiunea externă ...), legăturile sale cu teritoriile de peste mări, precum și regulile de funcționare a
instituțiilor europene. Acesta include un preambul, șapte părți (principii, nediscriminare și cetățenie, politici și
acțiuni interne, asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări, acțiunea externă, dispoziții instituționale și
financiare, dispoziții generale și finale), precum și protocoale, anexe și declarații.
TFUE a fost instituit prin Comunitatea Economică Europeană (1957) și a fost modificat de mai multe ori până la
Tratatul de la Lisabona din 2009. Versiunea sa finală se numește „versiune consolidată”.
8.3. Citarea acestor tratate
Metoda de citare a tratatelor și protocoalelor UE este următoarea: se indică denumirea tratatului (inclusiv
modificările), anul publicării, seria și numărul Jurnalului Oficial, și numărul paginilor.
Citarea tratatelor și protocoalelor

Denumirea tratatului| [anul] | seria și numărul Jurnalului Oficial | prima pagină
De ex.: Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană [2008] JO C115/13.
Regula 9 - Sursa: Constituțiile altor state (Uniunea Europeană)
Uniunea Europeană este formată din 27 de state membre, toate având propriile constituții, legi și sisteme
judecătorești. Constituțiile sunt frecvent citate în hotărârile judecătorești. Mai jos sunt prezentate, cu titlu de
exemple, regulile de citare a constituțiilor a trei state membre ale UE.
9.1. Franța
Constituția celei de-a Cincea Republici a fost adoptată la 4 octombrie 1958, iar textul acesteia se referă la
separarea bisericii de stat, democrația, bunăstarea socială, inalienabilitatea teritoriului ca principii fundamentale
ale statului francez. Aceasta include un preambul care face referire la Declarația drepturilor omului și ale
cetățeanului din 1789, Preambulul Constituției celei de-a Patra Republici din 1946 și Carta de mediu din 2004,
precum și 89 de articole împărțite în 16 titluri.
Constituția Franței este citată prin abrevierea „Const.”, urmată de „Art.” și de numărul articolului.
Protocolul de citare a Constituției

Abrevierea „Const.” | Art. | numărul articolului.
De ex.: articolul 18 din La Constitution du 4 octobre 1958 este citat astfel: Const., art. 18.
9.2. Germania
Legea fundamentală a Republicii Federale Germania, cunoscută și sub numele de Grundgesetz (GG) este
Constituția Germaniei. Legea fundamentală a fost adoptată inițial ca un cadru provizoriu pentru organizarea de
bază a statului până la reunificarea Germaniei, la 23 mai 1949. Cu toate acestea, prin Tratatul de Unificare din
31 august 1990, guvernele Republicii Federale Germania și al Republicii Democrate Germane au convenit să
42
restabilească unitatea germană prin intermediul Legii fundamentale. Principiile democrației, republicanismului,
responsabilității sociale, federalismului și statului de drept sunt componente-cheie ale Legii fundamentale.
Articolele 1 și 20 sunt protejate de „clauza de eternitate” („Ewigkeitsklausel”), care interzice orice fel de
modificare sau eliminare a principiilor. Constituția Germaniei este compusă dintr-un preambul, 141 de articole
împărțite în 11 titluri, precum și extrase din Constituția de la Weimar din 1919.
Constituția Germaniei este citată prin articol („§”, „Artikel” sau „Art.”), paragraf („Absatz” sau „Abs.”) și
clauză („Satz” sau „S.”). Simbolurile „Abs.” și „S.” sunt opționale (de ex., „Art. 1 Abs. 1 S. 1” = ”Art. 1 I 1”),
urmate de titlul prescurtat „GG”.

Art. | Abs. | GG.
De ex.: articolul 1 din Grundgesetz der Bundesrepublik Deutschland este citat astfel: Art. 1 Abs 3 GG.
9.3. România
Constituția României a fost adoptată în 1991, fiind cea de-a șaptea constituție permanentă a României. Textul
stabilește structura Guvernului României, drepturile și obligațiile cetățenilor, precum și modul de adoptare a
legilor. Ea cuprinde 156 de articole care sunt împărțite în 8 titluri.
Constituția României este citată prin articolul la care se face referire și titlul prescurtat „Const. Ro.”

Art. | numărul articolului | abrevierea „Const. Ro.”
De ex.: articolul 23 din Constituția României este citat astfel: Art. 23, Const. Ro.
Regula 10 - Sursa: Tratate Internaționale
Din momentul ratificării unui tratat sau a unei convenții de către un stat, tratatul și/sau convenția respective
devin obligatorii pentru statul semnatar.
10.1. Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO) și protocoalele
acesteia
CEDO cuprinde 59 de articole și 7 protocoale. Unul dintre cele mai importante protocoale este Protocolul nr. 11,
care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1998 și care a stabilit o schimbare fundamentală în mecanismul CEDO,
prin extinderea jurisdicției Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și prin autorizarea persoanelor fizice
de a se adresa direct Curții.
Această convenție este adesea citată prin abrevierea acesteia: CEDO, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului
este citată prin abrevierea: CtEDO.
10.2. Convențiile de la Geneva
Convențiile de la Geneva au stabilit standarde internaționale privind tratamentul umanitar în caz de război.
Acestea includ patru tratate și trei protocoale adiționale. Primele convenții au fost adoptate în 1929 și 1949.
Acestea definesc drepturile de bază ale prizonierilor de război (civili și militari), conferă protecție pentru răniți
și bolnavi, oferă protecție pentru civilii din zona de război și din jurul acesteia. În plus, Convențiile de la Geneva
definesc drepturile și protecția acordate necombatanților.
Convențiile de la Geneva sunt intitulate după cum urmează:

- Prima Convenție de la Geneva „Pentru Ameliorarea Stării Răniților și Bolnavilor din Forțele Armate
în Campanie” (adoptată pentru prima dată în 1864, ultima revizuire în 1949);
- A doua Convenție de la Geneva „Pentru Ameliorarea Stării Răniților, Bolnavilor și Naufragiaților din
Cadrul Forțelor Armate pe Mare” (adoptată pentru prima dată în 1949);
43
- A treia Convenție de la Geneva „Privind Tratamentul Prizonierilor de Război” (adoptată pentru prima
dată în 1929, ultima revizuire în 1949);
- A patra Convenție de la Geneva „Privind Protecția Persoanelor Civile în Timp de Război” (adoptată
pentru prima dată în 1949).
Aceste convenții sunt citate: Convențiile de la Geneva
10.3. Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției (UNCAC)
Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva Corupției, adoptată în 2003, este singurul tratat internațional
multilateral în domeniul anticorupției cu caracter obligatoriu. Tratatul recunoaște importanța atât a măsurilor
preventive, cât și a celor punitive, abordează natura transfrontalieră a corupției prin dispoziții privind cooperarea
internațională și returnarea veniturilor provenite din corupție. Acesta include 71 de articole și a fost semnat de
140 de state. Este deseori menționat prin abrevierea: UNCAC.
Protocolul de citare a UNCAC

Organizația Națiunilor Unite | 2003 | UNCAC | art. | numărul articolului | paragraful
De ex.: Organizația Națiunilor Unite, 2003, Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției, art. 18 (a-b).
Regula 11 - Sursa: Cărți, reviste, rapoarte
Cărțile, revistele și rapoartele sunt surse secundare de informare. Adesea acestea citează sau utilizează sursele
primare și sunt importante pentru cercetarea și înțelegerea legilor.
11.1. Cărți și rapoarte
Protocolul de citare a cărților/rapoartelor

Numele autorului | Titlul | Editura | Ediția | Anul | Numărul paginii
De ex.: pagina 3 din cartea „Basic Legal Research: Tools and Strategies” de Amy E. Sloan, intitulată -
Basic Legal Research: Tools and Strategies (7th edition), 2018, Aspen Coursebook
Este citată ca: Amy E. Sloan, Basic Legal Research: Tools and Strategies, Aspen Coursebook, 7th ed., 2009, p3.
11.2. Reviste
Protocolul de citare a revistelor

Numele autorului | Titlul | Numărul volumului revistei | Denumirea revistei | Anul | Numărul
paginii
De ex.: pagina 733 din articolul "The New Property" de Charles A. Reich, publicat în 1963 în volumul 73 al
Yale Law Journal, intitulat -
The Yale Law Journal

Volume 73 April 1964 Number 5
The New Property
Charles A. Reich
Este citat ca: Charles A. Reich, The New Property, Vol. 73, Yale L.J., 1964, p733.
44
Regula 12 - Sursa: Articole din publicații periodice
De ex.: articolul "Los Angeles Police de

Protocolul Chief Removed
citare for 60 din
a articolelor Days in Inquiryperiodice
publicații on Beating", publicat în New York
Times pe 5 aprilie 1991, intitulat -
Numele autorului | „Titlul” | Denumirea publicației | Data
Los Angeles Police Chief Removed for 60 Days in Inquiry on Beating

scris de Seth Mydans
Este citat ca: Seth Mydans, "Los Angeles Police Chief Removed for 60 Days in Inquiry on Beating", N.Y.
Times, 5 aprilie 1991.
Regula 13 - Sursa: Internetul și media electronică
Internetul și media electronică conțin o mulțime de surse de informare sigure și sunt adesea folosite pentru a
face cercetări juridice. Cu toate acestea, trebuie respectată o formă strictă de citare pentru a asigura că sursele
sunt de încredere.
Protocolul de citare a surselor din internet și din media electronică

Numele autorului | Titlul | URL | Data
De ex.: articolul „More on Section 7 of the Torture Convention” de Eric Posner publicat pe site-ul Volokh
Conspiracy în 2009, intitulat -
More on Section 7 of the Torture Convention

publicat de Eric Posner la 29 ianuarie 2009, ora 10:04
Este citat ca: Eric Posner, More on Section 7 of the Torture Convention, https://volokh.com/2009/01/29/more-
on-section-7-of-the-torture-convention/, 29 ianuarie 2009.
45
Anexa 2.1. Opinia juridică (avizul juridic)
Modelul de mai jos este un exemplu de structură a unei opinii juridice pe care o veți aplica la analiza unei
probleme juridice. Profesia din care veți face parte poate avea (impune) propria structură și propriul conținut al
unei opinii juridice, însă orice opinie juridică de calitate ar trebui să conțină fiecare dintre următoarele șase
secțiuni, care utilizează componentele metodei IRAC (Problema, Norma, Analiza, Concluzia).
1. Informații de bază
Această secțiune a opiniei juridice este amplasată în partea de sus a documentului și conține numele
destinatarului, numele autorului și data. În plus, ar trebui să existe un titlu scurt sau un alt indiciu privind scopul
opiniei juridice.
2. Problema (problemele)
Această secțiune prezintă problema juridică care este adesea formulată sub forma unei întrebări. De ex., într-o
cauză penală, problema juridică poate fi dacă percheziția la domiciliul acuzatului a fost sau nu ilegală. Într-o
cauză civilă, problema juridică ar putea fi dacă proprietarul unui magazin este pasibil de răspunderea civilă.
Notă: Această secțiune corespunde secțiunii Problema din metoda IRAC.
3. Răspunsul succint
Această secțiune oferă răspunsul succint la întrebarea (problema) juridică. Răspunsul succint permite unui cititor
care nu dispune de timp să afle răspunsul la întrebarea pe care ați analizat-o, fără a fi nevoit să citească întreaga
analiză. Secțiunea conține o relatare scurtă a concluziei, principala prevedere legală care se aplică problemei și
un scurt rezumat al modului în care norma de drept (prevederea legală) se aplică faptelor cazului. Răspunsul
succint conține informații similare cu cele din concluzie, dar acesta pregătește terenul pentru analiza
argumentelor, în timp ce concluzia evidențiază principalele aspecte ale analizei făcute.
4. Faptele
Această secțiune conține o expunere a faptelor relevante pentru problema juridică. Faptele trebuie să fie
complete și prezentate în mod obiectiv.
5. Norma (normele) de drept
Această secțiune prezintă în detaliu prevederile legale care se aplică problemei juridice. Prevederile legale
aplicabile vor fi menționate în măsura în care se aplică la faptele cazului. Toate normele de drept care vor fi
analizate în secțiunea analiza (a se vedea secțiunea de mai jos) trebuie prezentate în această secțiune.
Notă: Această secțiune corespunde secțiunii Norma de drept din metoda IRAC.
6. Analiza
Această secțiune este, de obicei, cea mai lungă din opinia juridică. Aici, autorul face o analiză care constă în
aplicarea prevederilor legale relevante la faptele cazului. În această secțiune, autorul poate împărți analiza
juridică în probleme sau sub-probleme separate, în funcție de cum a enumerat problemele prezentate în
secțiunea 2 de mai sus. În plus, secțiunea analiza poate include trimiteri la un izvor de drept convingător, care
oferă îndrumări cu privire la interpretarea legislației sau care conține o analiză juridică a unor fapte similare cu
cele din acest caz.
Notă: Această secțiune corespunde secțiunii Analiza din metoda IRAC.
7. Concluzia
Autorul trebuie să încheie opinia juridică cu un răspuns scurt la problema juridică, prezentând rezultatul bazat pe
analiza juridică. Dacă este necesar, rezumați pe scurt analiza juridică care susține concluzia.
46
Notă: Această secțiune corespunde secțiunii Concluzia din metoda IRAC.
Anexa 2.2. Expunerea de poziție în scris (pledoaria scrisă)
Expunerea de poziție în scris (pledoaria scrisă) este un document persuasiv prezentat instanței de judecată sau
altei instituții pentru a susține un caz în numele unui client. Instanțele pot avea standarde specifice pentru
formatul, conținutul și volumul expunerilor de poziție în scris (pledoariilor scrise), astfel încât este extrem de
important să se înțeleagă cerințele instanței care le recepționează. Cerințele variază în funcție de o serie de
factori, de ex. cerințele privind depunerea documentelor juridice impuse de o instanță sau standardele din cadrul
unui birou de avocatură. Modelul structurii expunerii poziției în scris (pledoariei scrise) a fost parțial conceput
după rigorile expunerilor de poziție (pledoariilor scrise) depuse la Concursul de procese simulate în domeniul
dreptului internațional Philip C. Jessup.59
1. Pagina de titlu
Scopul acestei secțiuni este de a indica, pe prima pagină a documentului, obiectul expunerii poziției în scris
(pledoariei scrise), părțile și instanța. În această secțiune este important să se menționeze denumirea instanței,
părțile, numărul cauzei și titlul documentului.
2. Cuprinsul
Scopul acestei secțiuni este de a ajuta cititorul să găsească secțiunile - cheie din expunerea de poziție în scris
(pledoaria scrisă) și, de asemenea, de a oferi cititorilor o imagine de ansamblu a argumentelor prezentate înainte
de a citi întreaga analiză. În cadrul acestei secțiuni este important să fie inclusă o listă cu titlurile rubricilor
conținute în expunerea de poziție (pledoaria scrisă) - de ex., prezentarea cauzei, expunerea faptelor,
argumentele, precum și titlurile capitolelor din cadrul secțiunii „Argumentarea”.
3. Bibliografia
Scopul acestei secțiuni este de a indica unde sunt citate anumite surse în cadrul expunerii de poziție (pledoariei
scrise) și de a furniza o listă de surse de drept care pot fi examinate rapid pentru a oferi cititorilor o idee despre
tipurile de surse utilizate în expunerea de poziție (pledoaria scrisă). În cadrul acestei secțiuni este important să
fie incluse clasificările surselor de drept utilizate, iar sursele să fie enumerate în ordine alfabetică. Exemple de
astfel de clasificări ar fi: „izvoare (surse) formale de drept” sau „izvoare (surse) interpretative de drept”. Prima
categorie poate include subgrupe, cum ar fi legislație sau Hotărâri ale Curții Constituționale. Cea de-a doua
categorie poate include decizii ale Curții Supreme de Justiție sau articole din reviste de drept, etc.
4. Prezentarea cazului
Scopul acestei secțiuni este de a prezenta problema de fond a cauzei, precum și de a oferi o scurtă prezentare
generală a faptelor și a legislației relevante care se aplică problemei respective. Această secțiune se va încheia,
de asemenea, cu o prezentare a rezultatului juridic anticipat și cu o scurtă explicație a modului în care ați ajuns
la această concluzie. În cadrul acestei secțiuni este important să includeți: (1) problema prezentată; (2)
rezumatul faptelor și al legislației relevante; (3) concluzia (precizați rezultatul juridic); (4) explicația (o scurtă
explicație de 1-2 fraze cu privire la motivul pentru care legislația relevantă și faptele cauzei susțin rezultatul
juridic).
5. Expunerea faptelor
Scopul acestei secțiuni este de a oferi o imagine de ansamblu a faptelor relevante din punct de vedere juridic
care vor fi folosite pentru formarea argumentului. Dacă un fapt se regăsește în secțiunea Argumentarea, atunci
59
Modelul Jessup a fost ales deoarece studenții moldoveni participă la Concursul Jessup și acesta este
recunoscut în toate sistemele de drept ca fiind o modalitate utilă pentru studenții de la drept de a învăța cum să
prezinte o problemă juridică oral și în scris. Acest model este un standard recunoscut la nivel internațional, care
este familiar studenților de la drept din întreaga lume, inclusiv din Republica Moldova.
47
acesta trebuie inclus în secțiunea Expunerea faptelor. Este, de asemenea, o oportunitate de a încadra faptele în
mod convingător, într-un mod care să fie cel mai favorabil părții. În cadrul acestei secțiuni, este important să
includeți:
● Faptele care nu sunt favorabile clientului dumneavoastră. Nu trebuie să omiteți sau să distorsionați faptele
nefavorabile (deoarece partea adversă va menționa cu siguranță astfel de fapte). Cu toate acestea, puteți încadra
faptele nefavorabile într-o lumină favorabilă clientului.
● Citate/referințe care identifică sursa faptelor.
● O relatare exactă și onestă a circumstanțelor de fapt - expunerea nu ar trebui să includă fapte nefondate,
denaturări ale faptelor, afirmații contradictorii sau concluzii juridice.
6. Rezumatul prevederilor legale relevante
Scopul acestei secțiuni este de a prezenta sursele de drept care sunt relevante pentru secțiunea Argumentarea.
Această secțiune a expunerii de poziție în scris (pledoariei scrise) poate fi împărțită în două categorii: sursele
formale de drept și sursele interpretative de drept.
 Sursele (izvoarele) formale de drept: sunt prevederile legale adoptate de autoritățile legislative la
nivel național sau local, tratatele internaționale, hotărârile Curții Constituționale, hotărârile Curții
Europene a Drepturilor Omului;
 Sursele (izvoarele) interpretative de drept: includ deciziile Curții Supreme de Justiție și ale
instanțelor inferioare, articole din reviste de drept, precum și alte surse de interpretare a legislației.
7. Argumentarea
Scopul acestei secțiuni este de a prezenta o analiză juridică a fiecărui aspect al cazului de o manieră
convingătoare, utilizând legislația relevantă pentru a susține rezultatul juridic și poziția clientului. În cadrul
acestei secțiuni este important să includeți:
● Paragraful introductiv: Secțiunea Argumentarea ar trebui să înceapă cu un paragraf introductiv care să

sublinieze:
 Concluzia juridică generală;
 Un rezumat al normelor juridice relevante și al faptelor care determină rezultatul juridic; și
 O cerere privind măsurile reparatorii (și ceea ce doriți ca instanța să dispună).
Paragraful introductiv ar trebui să fie scris într-un mod convingător, prezentând faptele într-un mod favorabil
clientului și efectuând o analiză juridică (aplicarea prevederilor legale la faptele cazului) care să susțină în mod
convingător poziția clientului. Nu includeți citate în paragraful introductiv.
● Capitolele și sub-capitolele: veți împărți argumentele principale în capitole principale și sub-capitole.

Capitolele sunt propozițiile care prezintă un temei independent și complet pentru pronunțarea unei hotărâri
în favoarea clientului. Sub-capitolele trebuie să separe capitolul în chestiuni individuale care susțin capitolul
principal. Vă rog să vedeți exemplul de mai jos:
Exemplu de Argument (Capitolul cu bold, și sub-capitolul cu italic)
1. Instanța ar trebui să admită solicitarea pârâtului de restituire a cererii de chemare în judecată a

reclamantului pentru că instanța nu este competentă să judece cauza, deoarece accidentul rutier a avut
loc peste hotarele țării, în România, unde pârâtul locuiește (Argumentul 1, Capitolul 1)
1.1. Accidentul rutier care constituie obiectul cauzei a avut loc peste hotarul dintre Republica Moldova
și România, iar ambele părți au primit îngrijiri medicale și tratament în România după accident. (sub-
argumentul 1, sub-capitolul 1).
1.2. Pârâtul nu locuiește și nu a vizitat Republica Moldova în mod regulat și, prin urmare, nu are relații
continue suficiente cu această țară pentru a fi supus jurisdicției generale a unei instanțe din Republica
Moldova. (sub-argumentul 2, sub-capitolul 2).
48
1.3. Faptul că automobilul pârâtului a fost cumpărat anterior de către pârât de la un terț care a utilizat
automobilul în Republica Moldova nu este suficient pentru ca instanța din Republica Moldova să își
exercite competența în acest caz. (sub-argumentul 3, sub-capitolul 3).
2. Argumentul 2 (dacă este cazul)
2.1 sub-argumentul 1, sub-capitolul 1

8. Concluzia
Scopul acestei secțiuni este de a încheia expunerea de poziție în scris (pledoaria scrisă) cu un paragraf care să
abordeze sau să răspundă succint la fiecare problemă prezentată și să solicite un remediu juridic specific (sau un
rezultat) pentru o acțiune depusă în instanță. În cadrul acestei secțiuni, este important de a solicita instanței să
decidă asupra unui remediu juridic sau a unui rezultat juridic specific. Evitați introducerea de idei sau argumente
noi în concluzie.
9. Declarația pe propria răspundere
Scopul acestei secțiuni este ca reprezentantul legal al părții care prezintă expunerea de poziție în scris (pledoaria
scrisă) să declare că numărul de pagini și formatul documentului respectă cerințele de conținut și formatare ale
instanței care recepționează documentul.
Exemplu:
„Declar că această expunere de poziție are 25 de pagini, iar Anexa are 4 pagini. Documentul este scris folosind
Times New Roman; fontul 11; cu spațiu dublu; în format de pagină A4.”
49
Anexa 2.3. Hotărârea judecătorească
Acest model de structură a unei hotărâri judecătorești este conceput pentru a oferi o imagine generală a
conținutului unei hotărâri judecătorești. Deși hotărârile judecătorești variază în ceea ce privește structura și
conținutul, componentele descrise mai jos sunt fundamentale. Structura de mai jos corespunde cerințelor din art.
241 al Codului de Procedură Civilă (Conținutul hotărârii) și structurii hotărârilor Curții Europene a Drepturilor
Omului.
1. Introducerea (Partea introductivă)
În partea introductivă se indică locul și data adoptării hotărârii, denumirea instanței care o pronunță, numele
membrilor completului de judecată, al grefierului, al părților și al celorlalți participanți la proces, al
reprezentanților, obiectul litigiului și cererea înaintată instanței, mențiunea dacă ședința este publică sau închisă.
2. Descrierea (Partea descriptivă)
Secțiunea Descrierea prezintă pe scurt pretențiile reclamantului, obiecțiile pârâtului și explicațiile celorlalți
participanți la proces. Această secțiune include, de asemenea, istoricul procedural al cazului. În funcție de
instanță, această secțiune va conține informații despre momentul și locul în care a fost depusă acțiunea și
temeiul acesteia. Această secțiune va conține și detalii cu privire la deciziile anterioare.
3. Motivarea
Secțiunea Motivarea conține circumstanțele cazului stabilite de instanță, probele pe care instanța și-a bazat
concluziile cu privire la aceste circumstanțe, argumentele prezentate de instanță în respingerea anumitor probe și
legile de care s-a ghidat instanța.
Motivarea include descrierea circumstanțelor cazului, identifică legislația relevantă care este aplicabilă în cazul
respectiv și include, de obicei, textul integral al fiecărei norme aplicabile.
În cele din urmă, secțiunea Motivarea conține aplicarea normelor de drept la faptele cazului. Este cea mai lungă
și, fără îndoială, cea mai importantă parte a hotărârii.
Argumentele din partea ambelor părți ale cazului sunt prezentate obiectiv. Apoi, în general, va urma o scurtă
concluzie înainte de o analiză detaliată a legilor și a faptelor în cauză pentru a demonstra cum și de ce instanța a
luat decizia.
OBSERVAȚIE: Motivarea unei hotărâri judecătorești care „îmbină” faptele, normele de drept
aplicabile și analiza juridică, poate deruta cititorul și poate contribui la o lipsă de claritate în
explicarea faptelor, a nomelor de drept aplicabile și a argumentării/motivării în calitate de componente
distincte ale hotărârii judecătorești. În cadrul cursului de cercetare, scriere și argumentare juridică,
studenții de la drept vor studia cum să structureze și să scrie faptele, normele de drept și analiza
(aplicarea normelor de drept la faptele cazului) ca secțiuni distincte ale unei hotărâri judecătorești.
Hotărârile judecătorești moldovenești sunt criticate nu doar pentru motivarea insuficientă sau
necorespunzătoare, ci și pentru că nu sunt bine structurate și, prin urmare, greu de înțeles.
5. Dispozitivul
Dispozitivul conține concluzia instanței cu privire la admiterea sau respingerea integrală sau parțială a acțiunii,
repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al hotărârii.
50
Anexa 2.4. Rezumatul unei hotărâri judecătorești
Modelul structurii rezumatului unei hotărâri judecătorești sintetizează informațiile relevante dintr-o hotărâre
judecătorească. Rezumatul conține toate informațiile relevante necesare pentru a analiza și a discuta
argumentele și concluziile instanței. Un rezumat cuprinzător trebuie să includă următoarele opt secțiuni.
1. Titlul
Această secțiune conține informațiile de identificare a cauzei, care includ: denumirea instanței, data hotărârii,
denumirea cauzei și numărul hotărârii.
Exemplu: CSJ, 4 decembrie 2019, cauza Oleg Balan c. Renato Usatîi (nr. 2ra-1735/19)
2. Faptele
Această secțiune conține un rezumat al faptelor importante ale cauzei. Faptele trebuie descrise în termeni
juridici, iar partea relevantă asociată fiecărui fapt trebuie identificată. Vocabularul utilizat trebuie să fie precis și
riguros.
De ex., în loc să numiți partea după numele acesteia, numiți-o prin termenul juridic „reclamant” (dacă persoana
a depus acțiunea în instanță) sau „pârât” (dacă persoana nu a inițiat procesul și a fost atrasă în proces de cealaltă
parte).
3. Istoricul procedurilor
Această secțiune conține o descriere a hotărârilor și a acțiunilor instanțelor inferioare privind cauza respectivă.
Părțile (reclamant/ pârât) ar trebui să fie identificate cu exactitate în fiecare etapă a procedurii.
4. Problemele prezentate
Această secțiune prezintă problema de drept pe care instanța a luat-o în considerare atunci când a pronunțat
hotărârea.
5. Concluziile instanței
Scopul acestei secțiuni este de a prezenta concluziile instanței în privința fiecărei chestiuni reflectate în cauză.
6. Motivarea instanței
Această secțiune este cea mai extinsă componentă a rezumatului hotărârii judecătorești și conține o descriere a
argumentelor instanței. Motivarea ar trebui să explice cum și de ce a ajuns instanța la hotărârea respectivă în
privința fiecărei probleme prezentate.
7. Dispozitivul hotărârii
Această secțiune prezintă hotărârea definitivă pronunțată de instanță și precizează dacă hotărârea instanței
inferioare a fost menținută sau casată.
8. Scopul hotărârii (dacă este cazul)
Această secțiune plasează hotărârea în contextul practicii judiciare generale: hotărârea urmează practica
judiciară deja stabilită sau creează o nouă practică?
51
Anexa 3. Reviste de drept publicate în Republica Moldova
Tabelul de mai jos include revistele de drept naționale publicate în Republica Moldova, care sunt disponibile
studenților de la facultățile de drept și pot fi utilizate în cercetările lor juridice (aranjate în ordine alfabetică).
Denumirea Domeniul de Note: periodicitate, limbă, format

aplicare
Analele științifice ale probleme bianual în format tipărit și electronic disponibil din 2015 la
Academiei „Ştefan cel juridice din următoarea adresă electronică:
Mare” a Ministerului domeniile https://www.academy.police.md/reviste/procedura-de-
Afacerilor Interne al dreptului prezentare-si-recenzare-a-articolelor/publicatii
Republicii Moldova public și privat
Analele științifice ale domeniul anual; versiunea electronică este disponibilă pe adresa
Universității de Stat juridic este repozitoriului instituțional al Universității de Stat din Moldova:
din Moldova, inclus în http://dspace.usm.md:8080/xmlui/handle/123456789/4458
Universitatea de Stat din secțiunea de
Moldova drept a revistei
Analele Ştiinţifice ale domeniul anual; versiunea electronică este disponibilă la următoarea
Universităţii de Studii științelor socio- adresă: https://usem.md/md/analele-stiintifice-pot-fi-citite-la-
Europene din Moldova economice, biblioteca-universitatii
juridice și
umanistice
„Avocatul poporului”, aspecte versiunea electronică este disponibilă la următoarea adresă:

redenumit „Avocatul”, practice a http://uam.md/index.php?pag=news&id=849&l=ro
publicat de Uniunea prevederilor
Avocaților din Republica legale actuale;
Moldova orientată către
practica
avocatului și
problemele
acesteia
Buletinul Curții comentarii și publicație lunară în limbile română și rusă

Supreme de Justiție explicații ale
deciziilor
Curții Supreme
de Justiție
Buletinul Curții hotărârile versiunea electronică este disponibilă la următoarea adresă:

Constituționale Curții https://www.constcourt.md/ccdocs.php?l=ro
Constituționale
Buletinul informativ al Informații și bilunar, în format tipărit și electronic disponibil la următoarea
52
Procuraturii Generale date privind adresă: http://procuratura.md/md/bi
activitatea
procuraturii
Dreptul muncii dreptul muncii lunar în limbile română și rusă

și aplicarea
acestuia
Intellectus, Agenția de științe juridice; trimestrial, versiunea electronică este disponibilă la următoarea
Stat pentru Proprietatea inginerești și adresă: http://www.agepi.md/ro/publication/49
Intelectuală tehnologii;
biologice;
chimice;
economice
Justiția analize în lunar; supliment al revistei Legea și viața

Constituțională, domeniul
publicată de Curtea dreptului
Constituțională a constituțional
Republicii Moldova
Jurnalul Juridic drept penal și bilunar; majoritatea articolelor sunt prezentate în engleză,
Național:Teorie și criminologia ucraineană sau rusă. Versiunea electronică este disponibilă la
practică, Institutul de următoarea adresă:
Studii Penale și
Criminologie Aplicată http://jurnaluljuridic.in.ua/index.php/zhurnaly
Monitorul Fiscal, legislația acces online prin abonare https://monitorul.fisc.md/

Fisc.md, Ministerul fiscală a RM
Finanțelor RM
Revista Institutului publicație trimestrial; versiunea electronică este disponibilă la următoarea

Național al Justiției practică și adresă: https://ibn.idsi.md/en/revista-inj
științifică
Legea și Viața diverse această revistă este distribuită în Republica Moldova, Ucraina,
domenii ale România, Federația Rusă, țările baltice, Belarus, Azerbaidjan,
dreptului Kazahstan, Uzbekistan, precum și alte țări
versiunea electronică este disponibilă la următoarea adresă:

https://www.academy.police.md/editii-lv
Revista moldovenească drept versiunea electronică este disponibilă la următoarea adresă:

de drept internațional internațional https://usem.md/md/revista-moldoveneasca-de-drept-
și relații internaționale public și relații international-si-relatii-internationale/Moldova
(RMDIRI) internaționale
Revista Națională de studii juridice lunar; disponibilă în limbile română și rusă

Drept din diferite
domenii ale
53
dreptului
Revista Supremația diverse bianual; versiunea electronică este disponibilă la următoarea

Dreptului domenii ale adresă: https://uspee.md/12123-2/
dreptului
Revista Studii Juridice reflectă trimestrial; versiunea electronică este disponibilă la următoarea
Universitare (ULIM) rezultatele adresă: https://ulim.md/sju/arhiva/
cercetărilor din
domeniul
dreptului
internaţional,
dreptului
public,
dreptului privat
şi știinţelor
penale
Studia Universitatis. diverse anual

Seria Științe sociale, domenii ale
Universitatea de Stat din dreptului
Moldova
Revista Legea și diverse ediție periodică-științifică a următorilor parteneri academici:

Politologia (Law and domenii ale Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al
Politology) dreptului Academiei de Științe din Moldova, Academia de Științe din
Georgia, Institutul Național de Științe pentru Drepturile Omului
din Azerbaidjan
Anexa 4. Lista comentariilor Constituției Republicii Moldova și codurilor publicate în Republica

Moldova
54
1. Constituția Republicii Moldova: comentată articol cu articol, Vol. 1: Titlul I Principii
generale. Resp. de ed. Ion Creangă, Corneliu Gurin.Chişinău: CIVITAS, 2000. 176 p. ISBN
9975-936-61-X
2. Constituția Republicii Moldova: comentariu, coord. de proiect : Klaus Sollfrank; red.: Nina
Pârțac, Lucia Țurcanu - Ch.: Arc, 2012 (Tipogr. Europress). - 576 p. ISBN 978-9975-61-700-
0
3. Codul Penal: Comentat și adnotat, Alexei Barbăneagră, Viorel Berliba, Constantin Gurschi,
…; cop.: Vitalie Coroban. - Chişinău: Cartier, 2005 (F.E.-P. Tipografia Centrală). – 656 p.-
(Col. Cartier juridic/coord.col.: Viorel Frunză). ISBN 9975-79-338-X
4. Codul penal al Republicii Moldova: Comentariu. Chișinău:. Editura Sarmis, 2009
(Tipografia Reclama), coordonator și responsabili de ediție - Maria Hadârcă, redactor - Ion
Ciocanu - 860 p. ISBN 978-9975-105-20-0
5. Codul de procedură penală: Comentariu, Raisa Botezatu, Igor Dolea, Dumitru Roman, … -
Chișinău: Cartier, 2005 ((F.E.-P. Tipografia Centrală). -768 p. (Col. Cartier juridic/coord.col.:
Viorel Frunză). ISBN: 9975-79-342-8
6. Codul de procedură penală. Comentariu aplicativ, Igor Dolea. - Chişinău: Cartea Juridică,
2016. -1172 p. ISBN 978-9975-3111-3-7
7. Codul de procedură penală. Comentariu aplicativ, Igor Dolea. - Ed. a 2-a. - Chişinău:
Cartea Juridică, 2020 (Tipogr. Bons Offices). 1408 p. ISBN 978-9975-3418-0-6
8. Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu. Art. 1 – 511, aut. Aurel Băieșu, …,;
coord.: Mihai Buruiană, - Chișinău: Î.S.F.E.-P. Tipografia Centrală, 2006. – 816 p. - ISBN
978-9975 -78-466-8
9. Comentariul Codului Civil al Republicii Moldova. Vol. 1, coord. Mihail Buruiană, Oleg
Efrim, Nicolae Eșanu.. Chișinău, Editura ARC, 2005. 816 p. ISBN 9975-61-407-8 (vol. 1)
10. Comentariul Codului civil al Republicii Moldova. Vol. II, coord. Mihail Buruiană, Oleg
Efrim, Nicolae Eșanu, Chişinău. Editura ARC, 2006. 1356 p. ISBN 9975-61-408-6 (vol. 2)
11. Comentariul Codului de procedură civilă, Prisac, Alexandru. Chișinău, Cartea Juridică,
2019. - 1315 p. ISBN 9789975139793
12. Comentariu științifico-practic la Codul Muncii al Republicii Moldova. Vol. I (art. 1 - art.
127), Ed. îngr. de Tudor Capșa. Chişinău. (2010). - 111 p.
13. Comentariu științifico-practic la Codul Muncii al Republicii Moldova. Vol. II (art. 128 -
art. 234), Ed. îngr. de Tudor Capșa. Chişinău. (2010). - 103 p.
14. Comentariu științifico-practic la Codul Muncii al Republicii Moldova. Vol. III (art. 235 -
art. 347), Ed. îngr. de Tudor Capșa. Chişinău: (2010). - 200 p.
15. Comentariul Codului de Executare al Republicii Moldova. Cartea I. Executarea
hotărârilor cu caracter civil, Elena Belei, Nelea Budăi, Victor Pruteanu, Gheorghe Stratulat.
Iunie 2021. - 371 p.60
60
Disponibil și în format electronic la adresa:
https://rm.coe.int/comentariu-codul-de-executare-final/1680a2cf49 (accesat la 08.06.2022).
55

+ghidul Studentului Privind Cercetarea, Analiza Si Scrierea Juridica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

+ghidul Studentului Privind Cercetarea, Analiza Si Scrierea Juridica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

x

GHIDUL STUDENTULUI PRIVIND

Ghidul este alcătuit din trei părți și șase secțiuni:

Secțiunea 1. Izvoare de drept: izvoare formale de drept și izvoare interpretative de drept

A. Izvoare formale de drept

1.1.1. Descrierea generală a legislației Republicii Moldova

O altă clasificare a actelor normative se efectuează în funcție de caracterul lor, și anume:

1.1.2. Tratatele și principiile internaționale unanim recunoscute

b. Principiile internaționale unanim recunoscute

1.2. Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului

1.3. Hotărârile Curții Constituționale

ii. Interpretarea Constituției

B. Izvoare interpretative de drept

1.4. Practica judiciară a instanțelor judecătorești naționale

1.4.1. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene

1.4.2. Jurisprudența Curții Internaționale de Justiție

1.5. Cărți, reviste de drept și comentarii juridice

Secțiunea 2. Metode și practici de cercetare juridică

2.1. Metodologia de cercetare juridică

2. De culegere a informației, datelor - presupune elaborarea listelor bibliografice/referințelor, sau fişarea

2.3. Instrumente de cercetare juridică online

Actualmente sunt disponibile și pot fi consultate următoarele cataloage online de bibliotecă:

- Instrumentul Bibliometric Național (https://ibn.idsi.md/ro) – este o bibliotecă electronică cu acces

Secțiunea 3. Baze de date legislative și de jurisprudență

3.1.1. Baze de date ale legislației

● Legile Republicii Moldova

Fiecare act conţine:

● denumirea organului emitent

Căutarea actelor poate fi efectuată:

● în unul sau câteva compartimente

3.1.2. Baze de date a practicii judiciare

● Baza de date a practicii judiciare a Curților de Apel și judecătoriilor (Portalul Național al

3.2. Baze de date a jurisprudenței instanțelor judecătorești internaționale

3.2.2. Baza de date a jurisprudenței CJUE (InfoCuria)

3.2.3. Baza de date a jurisprudenței CIJ

Secțiunea 4. Interpretarea și aplicarea normelor de drept

4.1. Principiile generale și speciale de drept și aplicarea lor

4.2. Regulile generale de interpretare a normelor de drept

● textele clare nu trebuie interpretate;

4.3. Metodele de interpretare a normelor de drept

4.3.1. Interpretarea textuală

4.3.2. Interpretarea logică

4.3.4. Interpretarea teleologică

4.3.5. Interpretarea istorică

Secțiunea 5. Metodologia de analiză juridică

● Problema: întrebarea (problema juridică) centrală la care răspundeți;

Sfaturi privind scrierea și analiza juridică

Analiza problemelor juridice multiple

Tehnici de scriere persuasivă

Secțiunea 6. Documente juridice

6.1. Opinia juridică (avizul juridic)

6.2. Expunerea de poziție în scris (pledoaria scrisă)

6.3 Hotărârea judecătoreacă

7.2. Teza de masterat

Secțiunea 8. Citarea surselor din domeniul dreptului

8.1. Sistemul național de citare a surselor din domeniul dreptului

8.1.1. Prezentarea referințelor bibliografice

a. Responsabilitatea principală şi responsabilitatea secundară

8.1.2. Citarea surselor de informare

 la preluarea fragmentelor de text, a unor formule, tabele, ilustraţii etc.;

 la împrumutarea principiilor, formulelor, tabelelor, ilustraţiilor etc.;

 la analiza conţinutului altor publicaţii;

 același format standard de citare unic se folosește pe parcursul întregii lucrări;