1.

Criminalitatea informatică în Republica Moldova

Dezvoltarea tehnologiilor informaționale a dus la schimbări fundamentale în

societate și economie fără precedent și este probabil ca aceste schimbări profunde să
se producă în continuare. Astfel apare un nou tip de infracțiuni, infracțiunile
informatice sau tratarea infracțiunilor tradiționale într-o manieră mai nou,
informațională. În zilele de astăzi un terorist cu un ”keyboard” în mână poate crea mai
multe pagube decât unul cu o bombă... Adesea locul săvârșirii unei crime informatice
diferă de locul unde se găsește infractorul. Prin o simplă apăsare a unui buton acesta
poate aduce încălcare de lege atât față de persoanele fizice și juridice din toată lumea,
cât și față de state, producând prejudicii de miliarde de dolari, la mii de km depărtare.

În Republica Moldova s-au făcut o serie de studii și evaluări care au identificat unele
caracteristici ale acestui tip de criminalitate care se desfășoară pe teritoriul țării
noastre sau în care făptuitorii sunt cetățeni moldoveni.

1.1. Conceptul general de ”criminalitate informatică”

O primă noține dată faptelor penale de natură informatică de către grupul de

experți ai OECD în 1983 este: ”Orice comportament ilegal, neetic sau neautoriazat ce
privește un tratament automent automat al datelor și/sau o transmitere de date.”
Aceasta definiție, deși formulată în urmă cu două decenii, își dovedește utilitatea în
primul rănd prin faptul că permite integrarea dezvoltărilor ulterioare ale tehnicii în
domeniul informatic. În prezent funcționează alte două definiții formulate de
UNAFEI. Astfel, prin infracțiune informatică în sens larg se înțelege:”Orice
infracțiune în care un calculator sau o rețea de calculatoare este obiectul unei
infracțiuni, sau în care un calculator sau o rețea de calculatoare este instrumentul sau
mediul de înfăptuire a unei infracțiuni.”

Prin infracțiune informatică în sens restrâns se înțelege:”Orice infracțiune în

care făptuitorul interferează, fără autorizare, cu procesele de prelucrare automată a
datelor.”
 1.2. Caracteristici privind criminalitatea informatică produsă în Republica
Moldova

Din evaluările grupărilor infracționale care acționează îndomeniu s-au

desprins uemătoarele caracteristici privind criminalitatea informatică produsă în
Republică Moldova:

 caracter predominant financiar, se urmărește obținere a unui produs financiar

substanțial șisunt vizate sisteme de plată, produse de credit și plată oferite de
instituții financiare;
 organizarea grupărilor care acționează, structurarea și specializarea membrilor
acestora;
 folosirea unor tineri cu abilități în a utiliza computerele, care sunt organizați și
coordonați de către lideri ai grupărilor infracționale;
 trecerea de la fraudele informatice, în care încrederea era elementul primordial
în realizarea tranzicțiilor, la fraude în care predomina folosirea de programe
informatice în fraudare;
 caracterul transnațional al acestora fapte, în sensul că sunt vizate victime din
alte țări, anumite activități sunt derulate de pe teritoriul altor state sau sunt
folosite sisteme informatice din alte state;
 permanenta preocupare pentru identificarea de noi moduri de operare, de
identificarea de produse ce pot fi fraudate, precum și sisteme informatice ce pot
fi compromise;
 reorientarea grupărilor infracționale către fraudarea mijloacelor de plată
electronică oferite de instituțiile financiare din Republica Moldova;
 reorientarea grupărilor infracționale care comit fraude informatice, de la
fraudele mărunte (prejudicii mici) îndreptate ămpotriva persoanelor, către
fraudele mari (prejudicii mari a sute de mii/milioane de euro) împotriva
companiilor;
 zonarea infractorilor pe tipuri de infracțiuni și țări de destanație, datorate
specificului zonei (zone turistice, zone cu numai ridicat de grupări infracționale
bine organizate etc.)
 2. Crime informatice în Republica Moldova

Un studiu recent realizat de FBI zugrăvește gravitatea crimelor informatice

prin faptul că circa 69% din cei interogați sunt mult mai îngrijotați de atacurile
informatice decît de furturi sau fraude obișnuite. Cercetările criminologice asupra
infracțiunilor realizate prin sistemele informatice se află încă în la o etapă fragilă.

Este important de menționat faptul că doar o mică parte din faptele penale
legale de utilizare sistemelor informatice ajung la cunoștința organelor de cercetare
penală, fiindcă este foarte dificil de monitorizat infracțiunile informatice. Chiar și
dacă este posibil să se efectueze o descriere certă a tipurilor defapte penale în
domeniul sistemului informatic, este foarte dificilă prezentarea unei sinteze asupra
ăntinderii pierderilor cauzate de acestea, preum și a numărului real de infracțiunu
comise. Numărul cazurilor de infracțiuni informatice este în continuă crește. O
companie independentă de sondaje GO-Gulf arată că în anul 2013 s-au înregistrat
circa 2,402,722 de crime informatice în Rusia 907,102 în Taiwan, 780,425 în
Germania, 566,531 în Ucraina etc. Dar cum rămîne cu prejudiciile cauzate de crimele
informatice? Ultimul sondaj efectuat Internet Crime Complaint Center (IC3) și
Federal Bureau of Investigation (FBI) în 2013 indică pierderi de circa 781 de milioane
dolari SUA din cauza crimelor cibernetice, în 2001 fiind doar 17 milioane dolari
SUA. Conform Global Security Map Moldova se clasează pe locul 9 dintre alte 2019
state în dependență de indicele de gravitate a securității în domeniul informatic, pe o
scară de la 0 la 1000 Republica Moldova obține 225.5.

Potrivit studiului Business Software Alliance cu privire la pirateria software

pentru computere personale, Republica Moldova face parte din grupul de state cu cea
mai mare rată a pirateriei, ocupând locul 4 din lume (după Georgia, Bangladesh și
Zimbabwe). Se constată că, pondarea produselor program ilegale din totalul software-
ului utilizat este de 91%, ceea ce constituie, în opinia BSA, 28 milioane de dolari
SUA, și, totodată, cel puțin 70 milioane de lei vinit național (reieșind din achitarea
TVA și a tazelor de import).1

1
CRIMINALITATEA INFORMATICĂ. Valentin BEGU, Facultatea Drept, anul IV, IRIM
2 Ion PASCARI, Coordonat științific: Veronica ROȘCA, Universitatea Tehnică a Moldovei