Sunteți pe pagina 1din 2

Student: Aiordăchioae Cristian- Andrei

Principalele elemente ale criminalității


informaționale
Criminalitatea informatică reprezintă un ansamblu al infracțiunilor comise, prin intermediul
sistemelor informatice sau rețelelor de comunicații, într-un interval temporal și spatial
determinat.
În prezent, în România, fenomenul criminalităţii informatice se manifestă în următoarele
domenii: comerţul (achiziţionarea de bunuri sau de servicii prin Internet acestea fiind plătite cu
ajutorul unor mijloace de plată electronică folosite în mod fraudulos), precum şi oferirea spre
vânzare prin Internet, a unor bunuri (unicul scop fiind acela de a înşela eventualul cumpărător);
infracţiuni privitoare la sistemele informatice care sunt reprezentate de atacurile împotriva
sistemelor informatice, pornografia infantilă prin sisteme informatice, internetul şi în general
noua tehnologie asigură infractorilor o cale deosebit de uşoară şi rapidă pentru racolarea de
persoane, indiferent de vârstă, producerea şi răspândirea de imagini cu caracter pornografic, în
unele dintre ele fiind implicaţi minori, toate acestea desfășurându- se cu ajutorul calculatorelor si
telefoanelor.
Formele criminalității informaționale sunt:
Stocarea datelor sensibile sau strategice privind dezvoltarea de produse noi, de informatii
financiare sau despre clientela pune in joc viitorul unei intreprinderi sau al unei institutii.
Informatia stocata pe suportul magnetic al calculatorului devine un drept exclusiv in raport cu
tertii. Calculatorul central, terminalele, liniile de comunicatii sunt puncte in care se pot produce
cu usurinta acte rauvoitare, aceasta problema capata o dimensiune speciala cand fluxurile de date
trec intre calculatoarele conectate intr-o retea sau prezinta un caracter transfrotanier.
Principalele elemente ale criminalității informaționale
 Frauda-salam: presupune manipularea unui numar insemnat de mici sume de bani. In
programul care calculeaza si bonifica dobanzile se fac anumite modificari pentru a
„rotunji in jos” sumele bonificate ale clientilor si transferarea, in contului infractorului, a
sumei astfel obtinute.
 Frauda-Zap este numele unei comenzi (program) care realizeaza stergerea de date de pe
hard-discul unui calculator, desigur ca o activitate rauvoitoare.
 Necuratirea daca memoria interna a calculatorului nu este curatata dupa rularea fiecarui
program, in diverse locatii raman date reziduale, tehnic este posibil ca un utilizator cu
acces la calculatorul respectiv sa poata citi aceste date reziduale, care pot fi confidentiale,
dar foarte rar din aceste date se pot obtine date comprehensibile.
 Programe-aspirator sunt acele programe care inregistreaza neautorizat parolele folosite
de utilizatori.
 Substituirea Piggy apare cand o persoana neautorizata pretinde ca este un utilizator
autorizat, pentru a obtine acces la un calculator sau la o retea de calculatoare.
 Capcana reprezinta acele instructiuni care permit utilizarea frauduloasa a calculatoarelor
prin inlaturarea barierelor de securitate.
Criminalitatea informatica are si un caracter transfrontanier. Aceasta este ratiunea pentru care
tarile industrializate si organizatiile internationale au elaborat norme internationale in acest
domeniu. Din pacate, infractiunile savarsite cu ajutorul calculatorului au inceput sa fie luate
in serios doar de curand in Romania.
Victima infractiunilor savarsite prin calculator:
O categorie aparte in structura infractiunilor savarsite prin calculator o constituie victima,
subiectul pasiv al infractiunii. Subiectul pasiv detine de regula sistemul informatic ai carui
parametri au fost modificati de infractor (mai poate fi o alta persoana fizica sau juridica
careia i se aduce atingere prin manipularea datelor aflate in proprietate prin actiunea
infractorului). Infractiunile informatice au particularitatea de a atinge un numar mare de
persoane si implica sume considerabile. Pe baza unor studii statistice s-a stabilit ca
majoritatea victimelor provin din sectorul bancar si din cel al asigurarilor, precum si din
cadrul societatilor si organismelor guvernamentale. S-a observat ca victimele acestor
infractiuni sunt putin dispuse sa depuna plangere, deci se poate crede ca numarul
infractiunilor este mult mai mare decat cel declarant.

S-ar putea să vă placă și