Tema 9.

Identificarea problemei juridice și metodologia de analiză juridică (IRAC)

Prelegerea 9: Identificarea/restrângerea problemei
90 de minute

Secțiunea A. Obiectivele prelegerii și activitățile

Tema 9 Obiectivul general (prelegerea și seminarul)

Tema nr. 9 cuprinde structura și conținutul secțiunii Problema din cadrul metodologiei IRAC. Studenții vor
asimila cum să identifice și să restrângă problema juridică existentă, după caz, pentru a atrage atenția cititorului
asupra unei anumite nuanțe juridice. Studenții vor studia cum are loc redactarea eficientă a propriilor secțiuni
privind Problema.

Obiectivul de învățare 1: Studenții vor înțelege importanța identificării unei formulări clare și precise a
problemei, utilizând metodologia IRAC și tehnicile de redactare.

Obiectivul de învățare 2: Studenții vor învăța despre procesul de identificare și restrângere a problemelor
juridice.

Obiectivul de învățare 3: Studenții vor analiza speța „Incidentul de la aeroport” pentru a se asigura că sunt
pregătiți să redacteze propriile formulări de problemă.

Secțiunea B. Sarcini

Sarcina 1:
 Citește Un scurt ghid de formulare efectivă a problemei.

Sarcina 2:
 Citește extrase din Măiestria juristului. Capitolul 7: Prezentarea în scris a dovezilor legale.

Sarcina 3:
 Citește speța „Incidentul de la aeroport” (dar nu completa sarcina). Pregătește răspunsul tău la speță
după lectura și analiza acesteia pentru a fi discutat în cadrul Seminarului 9 (a se vedea Sarcina 1 de la
Seminarul 9).

Secțiunea C. Informații/materiale suplimentare

Nu sunt.

1
 Tema 9. Identificarea problemei juridice și metodologia de analiză juridică (IRAC)
Prelegerea 9: Identificarea/restrângerea problemei
90 de minute

Secțiunea A. Obiectivele prelegerii și activitățile

Tema 9 Obiectivul general (prelegerea și seminarul)

Tema nr. 9 cuprinde structura și conținutul secțiunii Problema din cadrul metodologiei IRAC. Studenții vor
asimila cum să identifice și să restrângă problema juridică existentă, după caz, pentru a atrage atenția cititorului
asupra unei anumite nuanțe juridice. Studenții vor studia cum are loc redactarea eficientă a propriilor secțiuni
privind Problema.

Obiectivul de învățare 1: Studenții vor înțelege importanța identificării unei formulări clare și precise a
problemei, utilizând metodologia IRAC și tehnicile de redactare.

 Importanța identificării și formulării clare a problemei în scrierea juridică.

 Caracteristicile și elementele identificării și formulării problemei.

Obiectivul de învățare 2: Studenții vor învăța despre procesul de identificare și restrângere a problemelor
juridice.

 Identificarea problemei se face prin trei etape:

1. Clarificați faptele și identificați pretenția.
2. Găsiți legea care stabilește elementele pretenției.
3. Utilizați elementele legii pentru a identifica problema.
 Formularea restrânsă a problemei.
 Identificarea problemelor disputate (contestate) și nedisputate (necontestate).
 Formularea clară și precisă a problemei.

Obiectivul de învățare 3: Studenții vor analiza speța „Incidentul de la aeroport” pentru a se asigura că sunt
pregătiți să redacteze propriile formulări de problemă.

 Profesorul va ghida discuția, iar studenții trebuie să se pregătească cu întrebări și concretizări.

Secțiunea B. Sarcini

Sarcina 1: Citește Un scurt ghid de formulare efectivă a problemei.1

Formularea problemei constă într-o singură propoziție, ce definește exact și corect întrebarea juridică ce trebuie
adresată. Aceasta trebuie să definească punctul asupra căruia trebuie să se ia o decizie în cauza respectivă. Iată
câteva reguli de bază pentru formularea unei probleme în formă de propoziție:

1. Nu folosiți nume personale în formularea problemei; în schimb, faceți referire la părțile din cauză printr-o
referință juridică (inculpat, reclamant) sau prin categorii profesionale relevante (angajator, angajat,
contractant, minor etc.). Formularea problemei, deși își are originea într-o situație de fapt specifică, este o
extrapolare ipotetică. Numele persoanelor implicate sunt irelevante.

2. Formularea problemei trebuie să menționeze cauza specifică a acțiunii legale (adică, motivele
procedurii penale). Referințele vagi la fapta ilicită a inculpatului, la răspunderea sau la
comportamentul penal al acestuia nu sunt suficiente.

3. Formularea problemei trebuie să ofere detalii specifice ale cazului, în special cele relevante pentru
elementele-cheie ale regulii. („Inculpatul a comis jaful?” nu este suficient).

1
Leonard Tourney, IRAC: How to Write About Legal Cases (IRAC: Cum să scrii despre spețele juridice) (2014).

2
4. Formularea problemei trebuie să fie corectă din punct de vedere gramatical. Aceasta înseamnă că
propoziția trebuie să fie completă din punct de vedere gramatical, verbele trebuie să fie acordate la
subiecte, iar clauzele relative trebuie să fie corect legate de cuvintele pe care le modifică. Aceasta
poate fi formulată ca o întrebare (de exemplu, una care începe cu „Este ...” sau „Are...”) sau poate fi
formulată ca o afirmație „Dacă...” („Dacă inculpatul, care [acțiuni specifice] comite (sau este
vinovat/responsabil pentru) [infracțiunea specifică imputată]).

5. Formularea efectivă a problemei trebuie să fie concisă: nu folosiți cuvinte inutile pentru a obține o
comunicare maximă.

6. Folosiți de o manieră corectă semnele de punctuație și ortografie la formularea problemei. Evitați

virgulele inutile.

7. Folosiți corect terminologia juridică.

8. Revizuiți cu atenție formularea problemei. O formulare bună a problemei reflectă calitatea gândirii Dvs.
despre caz și crește probabilitatea ca discuția care urmează să aibă aceeași calitate.

3
Sarcina 2: Citește extrase din Măiestria juristului. Capitolul 7: Prezentarea în scris a dovezilor legale.

Problema

1. Identificarea problemelor

Metodologia IRAC trebuie să se bazeze pe o problemă cu un cadru restrâns. O problemă este o întrebare juridică
cu privire la modul în care (sau dacă) se aplică legea la faptele din cazul clientului Dvs. Pentru a identifica și a
restrânge problemele, identificați mai întâi pretențiile și obiecțiile (sau într-un caz penal, infracțiunea și
apărarea) care pot fi aplicate în cazul clientului Dvs. Apoi aplicați legea la fapte, element cu element. Orice
element poate ridica o problemă.

Identificarea problemelor legale

Pasul 1: Colectați faptele și identificați pretenția clientului Dvs.

Clientul Dvs., Victor, este chimist la Institutul Fântâna Tinereții, o companie de biotehnologie. Acesta a fost
recent retrogradat într-o funcție în care are mai puține responsabilități. Victor susține că a fost retrogradat din
funcție pentru că a denunțat practicile ilegale ale angajatorului său la Centrul Național Anticorupție. Cercetările
Dvs. preliminare arată că Victor ar putea avea o plângere împotriva angajatorului în baza Legii privind
avertizorii de integritate.

Pasul 2: Găsiți legea care stabilește elementele pretenției

Legea privind avertizorii de integritate prevede că:

Angajatul poate omite procedurile de dezvăluire internă a practicii ilegale, făcând o dezvăluire externă sau
publică, atunci când:
a) consideră că angajatorul ar putea fi implicat în practicile ilegale dezvăluite;
b) consideră că există riscul nerespectării confidenţialităţii datelor sale;
c) consideră că există riscul pierderii, al dispariţiei sau al distrugerii probelor;
d) angajatorul nu i-a asigurat înregistrarea dezvăluirii practicilor ilegale în condiţiile prevăzute de lege.

Pasul 3: Folosiți elementele legii pentru a identifica problemele din cazul Dvs.

Problema 1: A avut Victor o convingere obiectiv rezonabilă că angajatorul său ar putea fi implicat în practica
ilegală dezvăluită?
Problema 2: A denunțat Victor presupusa practică ilegală a angajatorului său la o instituție competentă?
Problema 3: S-a răzbunat angajatorul împotriva lui Victor deoarece Victor a denunțat această practică?

Observați că, în acest exemplu, prima problemă ridică de fapt două sub-probleme mai restrânse. (Problemele
care derivă din același element se numesc uneori sub-probleme.) Cele două sub-probleme sunt:

Sub-problema 1: A fost convingerea lui Victor că angajatorul său a fost implicat într-o practică ilegală o
convingere obiectiv rezonabilă?
Sub-problema 2: A fost practica angajatorului o practică ilegală?

2. Trecerea de la întrebarea juridică generală la problemele juridice restrânse

Deseori juriștii sunt rugați să redacteze opinii juridice ca răspuns la întrebări generale, cum ar fi „Poate clientul
să depună cu succes apel împotriva condamnării sale?” sau „Poate Svetlana să-și revină după ce a fost martor la
decesul nepotului ei? ”. Aceste întrebări nu sunt probleme juridice în sine. Adesea trebuie să treceți de la
întrebarea generală printr-o serie de întrebări din ce în ce mai restrânse pentru a identifica problemele juridice
concrete.

De exemplu, gândiți-vă dacă Svetlana ar putea obține despăgubiri în temeiul legii pentru că a fost martor la
decesul nepotului ei. Pentru a trece de la această întrebare generală la o problemă restrânsă, trebuie să
identificați pretenția și apoi să o aplicați, element cu element, la cazul clientului Dvs.:

Întrebarea clientului: „Poate Svetlana să-și revină după ce a fost martor la decesul nepotului ei?”

4
Duce la 

Întrebarea juridică, în linii generale: „Poate Svetlana să inițieze o acțiune civilă în legătură cu această
procedură penală?”.

Duce la 

Problema legală principală și sub-problemele care se concentrează în mod independent asupra unui anumit
element al pretenției:

 Problema principală: „A suferit Svetlana un prejudiciu moral ca rezultat direct al acestei

acțiuni?”
 Sub-problemă: „A avut Svetlana o suferință fizică?”
 Sub-problemă: „A suferit ea o vătămare care face imposibilă desfășurarea unei
activități?”
 Sub-problemă: „A pierdut ea credința în viață?”
 Sub-problemă: „A avut ea o suferință mintală cauzată de moartea unei rude apropiate?”
 Sub-sub-problemă: „A fost nepotul o rudă apropiată pentru Svetlana?”

Formularea restrânsă a problemei este esențială într-o analiză bine focusată. Dacă enunțați problema sub forma
unei întrebări ample, regula corespunzătoare va fi imprecisă. De exemplu, următoarea „problemă” este de fapt o
întrebare juridică cuprinzătoare, iar regula rezultată oferă un punct de plecare nefavorabil pentru o analiză:

 Problema: Poate fi tras la răspundere clientul pentru escrocherie?

 Regula: O persoană poate fi trasă la răspundere pentru escrocherie dacă sustrage
bunurile altei persoane prin abuz de încredere, inducere sau menținere în eroare.

Dacă ați formulat această întrebare juridică cuprinzătoare ca problemă, atunci analiza problemei ar fi în mod
necesar o discuție foarte generală, nefocalizată a multor probleme. În schimb, atunci când problema este
încadrată îngust (adică bazată pe un element), regula care răspunde la aceasta are ca rezultat o analiză
concentrată:

Problemă: A fost Svetlana în relații strânse cu nepotul ei?

Regulă: Un adult este strâns legat de un copil cu care are o relație părintească. O relație părintească
există dacă adultul are contact frecvent cu copilul și își asumă o responsabilitate semnificativă pentru
bunăstarea sa.

3. Identificarea problemelor contestate și necontestate

Unele probleme sunt contestate (nu puteți afirma cu certitudine dacă faptele Dvs. satisfac (sau nu) un element al
pretenției sau al obiecției legale, astfel încât trebuie să presupuneți modul în care o instanță le-ar putea
soluționa). Alte probleme sunt necontestate, deoarece au răspunsuri clare. Adică, cercetările Dvs. arată că
elementul este (sau nu) satisfăcut. De exemplu, un element de discriminare pe motive de vârstă într-o cerere de
angajare necesită dovada că reclamantul are cel puțin 40 de ani. De obicei, acest element este satisfăcut fără
controverse și, prin urmare, este necontestat. Totuși, într-o astfel de pretenție, un alt element - dacă angajatorul a
discriminat în mod ilegal reclamantul din cauza vârstei sale - este, de obicei, contestat.

Pentru a avea o analiză logică și completă, trebuie să prezentați atât problemele contestate, cât și necontestate.
Deoarece cititorul Dvs. nu beneficiază de cercetarea și înțelegerea Dvs., trebuie să identificați fiecare element al
pretenției, obiecției, infracțiunii sau apărării și să explicați dacă faptele îl satisfac și de ce.

Elementele necontestate pot fi explicate într-un paragraf scurt sau chiar o singură propoziție va fi suficientă,
descriind faptele și indicând că faptele nu sunt în conflict cu privire la elementul specific al unei
pretenții/obiecții.

Pentru problemele disputate/contestate sau elementele unei pretenții/obiecții trebuie să prezentați problema și să
utilizați metodologia juridică IRAC, pentru a efectua o analiză structurată a faptelor și a legii (regulii) și pentru a
susține un rezultat/o concluzie juridică.

5
4. Exprimarea clară și precisă a problemei

Pentru a pregăti o analiză juridică corectă care să răspundă la o întrebare sau pentru a rezolva o problemă, este
esențial ca problema să fie prezentată într-o manieră concentrată și precisă. Utilizați elementul (elementele)
pretenției, obiecției, infracțiunii sau apărării. Iată câteva exemple de formulări ale problemelor:

 Prima problemă este dacă hotelul îi datora Elenei o obligație de diligență. (Elena a alunecat pe gheața
de pe podeaua de la intrarea în hotel, a căzut și și-a traumatizat spatele. Este posibil ca hotelul să fi avut
datoria de a menține podeaua uscată și fără gheață pentru oaspeții hotelului când aceștia intră în hotel).
 Problema este dacă Victor a avut o convingere obiectiv rezonabilă că angajatorul său ar putea fi
implicat în practica ilegală dezvăluită.

6
Sarcina 3: Citește speța „Incidentul de la aeroport” (dar nu completa sarcina). Pregătește răspunsul tău la speță
după lectura și analiza acesteia pentru a fi discutat în cadrul Seminarului 9 (a se vedea Sarcina 1 de la
Seminarul 9).

Incidentul de la aeroport2

Ana a ajuns la Aeroportul Chișinău după-amiaza târziu, după un zbor istovitor de la Londra. Era epuizată și
irascibilă. Nu mâncase, motiv pentru care părea și mai jalnică atunci când Ion a ajuns în cele din urmă la
aeroport. Starea ei de spirit nu s-a îmbunătățit când a constatat că Ion, logodnicul ei, nu o întâlnea, așa cum
promisese. Avionul a aterizat la 4. Ion a venit aproape de 7. Ion a sosit zâmbind, cu un buchet de trandafiri și o
cutie care semăna foarte mult cu bomboanele preferate ale Anei. El și-a deschis larg brațele pentru a o saluta și,
făcând acest lucru, l-a lovit pe Serghei, un bărbat de 70 de ani care aștepta să ia avionul spre Budapesta. Lovitura
i-a spart ochelarii și nasul lui Serghei.

„Idiotule, de ce nu te uiți ce faci?”, a strigat Ana în timp ce Ion se chinuia cu trandafirii, bomboanele și cu
Serghei, pe care încerca să-l ajute să se ridice de jos. Înfuriată, Ana l-a lovit cu piciorul pe Ion, dar a ratat,
lovindu-l pe Serghei în picior, fracturându-i tibia. Serghei striga din cauza durerii. Strigătele sale i-au atras
atenția lui Albert Fenstermocker, un turist german, care i-a sărit în ajutor. Fenstermocker, crezând că Ana și Ion
îl agresau pe bătrân, a început să-l bată pe Ion peste cap cu bastonul. Ana s-a aruncat la Fenstermocker,
trântindu-l la pământ.

Regulile relevante sunt:

1.Agresiune. Agresiunea este o atingere dăunătoare sau jignitoare a unei alte persoane care este
intenționată și fără consimțământ. [regula principală]

2.Transfer de intenție. În conformitate cu regula, dacă A, intenționând să-l lovească pe B, îl

ratează pe B și îl lovește în schimb pe C, intenția de a-l lovi pe B este transferată și furnizează
intenția necesară pentru fapta comisă împotriva lui C. [regula secundară]

3.Privilegiul de autoapărare. Dreptul de a se apăra pe sine sau pe altcineva de un atac ilicit.

Regula legitimei apărări justifică un act săvârșit cu convingerea rezonabilă a unui pericol
imediat, cu utilizarea unei forțe rezonabile în absența unor alternative mai pașnice. [regulă
secundară]

Dacă Serghei ar da-o în judecată pe Ana, ce probleme juridice ar fi relevante? Dar dacă Serghei îl dă în
judecată pe Ion?

Vă rugăm să enumerați (pe baza faptelor și a regulilor relevante) problemele diferite pe care le vedeți și să
indicați dacă credeți că problema respectivă este contestată sau necontestată.

Apoi vă rugăm să încercați să faceți o formulare deplină a problemei pentru fiecare problemă contestată.

Bonus: formulați o problemă generală la alegere.

2
Speța este fictivă și a fost preluată din conținutul speței Incidentul de la aeroport elaborată de Leonard Tourney și Gina
Genova. Scopul acesteia este de a ajuta studenții să înțeleagă modul de formulare a unei probleme juridice.

7
Secțiunea C. Informații/materiale suplimentare

Nu sunt.

8
 Tema 9. Formularea problemei juridice și metodologia de analiză juridică (IRAC)
Seminarul 9: Exerciții de formulare a problemelor și analiză juridică
90 de minute

Secțiunea A. Obiectivele și activitățile seminarului

Tema 9 Obiectivul general (Prelegerea și seminarul)

Tema 9 cuprinde structura și conținutul secțiunii Problema din cadrul metodologiei IRAC. Studenții vor înțelege
cum să identifice, să analizeze și să restrângă problema. Studenții vor exersa redactarea eficientă a propriilor
secțiuni privind Problema.

Obiectivul de învățare 1: Studenții vor analiza și vor discuta răspunsurile la speța „Incidentul de la
aeroport”.

Obiectivul de învățare 2: Studenții vor identifica și vor analiza punctele slabe din exemplele de răspuns la
speța „Incidentul de la aeroport”, din tabelul de la sfârșitul temei.

Obiectivul de învățare 3: Studenții vor efectua câteva sarcini descrise mai jos.

Secțiunea B. Sarcini

Sarcina 1:
 Elaborează răspunsul tău la speța „Incidentul de la aeroport” (vezi sarcina 3, prelegerea 9) și fii pregătit
pentru discuții la seminar.

Sarcina 2:
 Citește exercițiul A. Sursa exercițiului: Analiza juridică: 100 de exerciții pentru măiestrie de Cassandra L.
Hill și Katherine T. Vukadin. Completează exercițiul la seminar.

Secțiunea C. Informații/materiale suplimentare

 Nu sunt.

9
10
 Tema 9. Formularea problemei juridice și metodologia de analiză juridică (IRAC)
Seminarul 9: Exerciții de formulare a problemelor și analiză juridică
90 de minute

Secțiunea A. Obiectivele și activitățile seminarului

Tema 9 Obiectivul general (Prelegerea și seminarul)

Tema 9 cuprinde structura și conținutul secțiunii Problema din cadrul metodologiei IRAC. Studenții vor înțelege
cum să identifice, să analizeze și să restrângă problema. Studenții vor exersa redactarea eficientă a propriilor
secțiuni privind Problema.

Obiectivul de învățare 1: : Studenții vor analiza și vor discuta răspunsurile la speța „Incidentul de la
aeroport”.

 Studenții vor analiza speța „Incidentul de la aeroport” în baza structurii IRAC.

 Profesorul va analiza împreună cu studenții modul în care analiza se încadrează în structura IRAC.

Obiectivul de învățare 2: Studenții vor identifica și vor analiza punctele slabe din exemplele de răspuns la
speța „Incidentul de la aeroport”, din tabelul de la sfârșitul temei.

 Studenții vor revizui problemele juridice și vor discuta punctele forte și punctele slabe ale fiecărui exemplu.

Obiectivul de învățare 3: Studenții vor efectua câteva sarcini descrise mai jos.

 Studenții vor formula problema juridică în baza faptelor din exercițiul A.

 Fiecare grup va revizui răspunsul său cu profesorul și colegii.

Secțiunea B. Sarcini

Sarcina 1:
 Sarcină de scriere pentru studenți. Studenții vor elabora răspunsurile lor la speța „Incidentul de la
aeroport” (vezi sarcina 3, prelegerea 9)

Sarcina 2:
 Sarcina de lectură pentru studenți. Studenții vor citi exercițiul A. Sursa exercițiului: Analiza juridică:
100 de exerciții pentru măiestrie de Cassandra L. Hill și Katherine T. Vukadin.

Exercițiul A3:

Folosind faptele și regula (norma de drept) de mai jos, determinați (1) ce aspecte sunt relevante pentru
caz și (2) dacă problemele sunt contestate sau necontestate. Apoi, (3) vă rugăm să scrieți o formulare
completă pentru fiecare problemă contestată.

Regula (norma de drept):

Articolul 188 al Codului Penal. Tâlhăria

(1) Tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență
periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea
violențe, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 8 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 950 la 1350 unități
convenționale.
3
Din Analiza juridică: 100 de exerciții pentru măiestrie de Cassandra L. Hill și Katherine T. Vukadin.

11
Cu alte cuvinte, o persoană a comis o tâlhărie atunci când (1) își însușește o proprietate (2) de la altă persoană și
(3) face acest lucru aplicând violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei, sau amenință cu o astfel
de violență.

Faptele:

Victor nu prea avea noroc în ultimul timp. Lucra ca antreprenor, însă avea puține contracte și rar. El datora bani
unui tip dur care începuse să-l amenințe. Într-o zi el avea sarcina de a agăța tablouri în holul unei case mari.
Proprietara casei a început să facă unele lucrări în curte. „Fă-te confortabil pe acele scaune când vei termina de
agățat tablourile”, a spus proprietara casei, făcând semn spre niște scaune pe hol.

Victor și-a terminat lucrul când s-a aprins iluminarea stradală. El a decis să se uite prin casă și să vadă dacă ar
putea să ia unele obiecte pentru a le vinde rapid. A mers în hol și a văzut o ușă pe jumătate deschisă. „Te superi
dacă intru în birou ?”, a strigat el. La intrarea în odaie, a văzut două laptopuri pe o masă. A decis să fure
laptopurile și să le vândă. A luat repede laptopurile și le-a băgat într-o geantă.

Exact în momentul în care era pe punctul de a pleca, a văzut un sfeșnic care părea scump și s-a întins să-l ia.
Însă proprietara l-a văzut și a alergat spre el. Ea a apucat o frânghie și a aruncat-o cu iscusință spre Victor. L-a
prins pe Victor rapid.

Victor a văzut apoi că proprietara purta un pandantiv cu diamante de o valoare mult mai mare decât laptopurile.
Victor s-a eliberat din frânghie și i-a spus proprietarei că, dacă nu-i va da pandantivul cu diamante, el va folosi
frânghia pentru a o sugruma și va lua pandantivul singur. Proprietara i-a dat pandantivul, iar Victor a părăsit
casa însă a fost reținut de poliție în scurt timp.

12
 Seminarul 9. Materiale suplimentare
Exemplu de răspuns al studentului

Răspuns Comentariu
1. Comite o agresiune persoana care a lovit din greșeală 1. Formularea problemei într-o singură propoziție este realizată.
victima, în timp ce intenționa să lovească un terț care a
lovit accidental victima?
2. Potrivit legii, „agresiunea este atingerea dăunătoare sau 2. Regula principală este citată textual.
jignitoare a altei persoane, care este intenționată și fără
consimțământ”.
3. La aeroport, Ana l-a lovit pe Serghei, fracturându-i tibia. 3. La începutul analizei sunt rezumate doar faptele relevante necontestate
Acest lucru constituie o atingere dăunătoare și, cu siguranță, referitoare la regula principală: cele care se referă la atingerile
jignitoare, la care Serghei, un străin total, nu și-a dat „dăunătoare” sau „jignitoare”, care sunt „fără consimțământ”.
consimțământul. Ana țintea o terță parte, logodnicul ei, Ion,
care îl lovise accidental pe Serghei cu câteva momente
înainte, rupându-i nasul și ochelarii.
4. Cu toate acestea, în conformitate cu regula transferului 4. După ce a trecut de „alegerile ușoare”, studentul abordează problema
intenției, „dacă A, intenționând să-l lovească pe B, îl intenției, un element asupra căruia există unele semne de întrebare,
ratează pe B și îl lovește pe C, intenția de a-l lovi pe B deoarece Ana nu a avut intenția să-l lovească pe Serghei. Este citată
este transferată și furnizează intenția necesară pentru fapta regula secundară de transfer al intenției și apoi aplicată faptelor.
ilicită împotriva lui C.” Prin urmare, intenția Anei de a-l
lovi cu piciorul pe Ion se transferă asupra victimei reale,
Serghei.
5. După ce a aplicat regula secundară a transferului de intenție, studentul
5. Dar poate Ana să invoce privilegiul de autoapărare poate concluziona acum că elementul intenției din regula primară a fost
pentru a se proteja de răspundere? „Dreptul de a se proteja îndeplinit.
de un alt atac ilegal, regula legitimei apărări justifică un
act făcut în convingerea rezonabilă a unui pericol imediat,
cu utilizarea forței rezonabile în absența unor alternative
mai pașnice.”
6. Studentul începe discuția despre dacă Ana a acționat în legitimă
6. Ana ar putea susține că l-a lovit pe Ion pentru a-l apărare pentru a proteja victima de alte vătămări. Studentul se bazează
proteja pe Serghei de alte vătămări. Dar, din moment ce apoi pe fapte pentru a respinge această apărare.
declarația ei către Ion, prin care îi cerea să „aibă grijă ce
face”, sugerează că ea știa că lovirea lui Serghei de către 7. După ce a eliminat întrebarea dacă Ana a acționat pentru a-l împiedica
Ion a fost accidentală și, prin urmare, fără probabilitatea pe Serghei să fie rănit (și, prin urmare, a acționat pentru a-l „proteja pe
de a se repeta, deoarece el imediat a conștientizat ce altul”), studentul se întoarce la un alt element al dreptului de autoapărare:
făcuse, nu se poate spune că ea a acționat pentru a-l dacă forța folosită de Ana a fost „rezonabilă”. Sunt redate faptele pentru a
proteja pe Serghei de un pericol imediat, așa cum prevede susține argumentul că forța nu a fost rezonabilă, ci mai degrabă excesivă.
legea. Nici forța pe care a exercitat-o nu a fost rezonabilă.
După ce a abordat toate elementele regulilor principale și secundare,
7. Dacă ar fi crezut cu adevărat că Ion intenționa să dea o studentul ajunge la concluzia că Ana va fi probabil trasă la răspundere
nouă lovitură lui Serghei, ar fi putut să-l apuce de brațe pe pentru agresiune.
Ion sau să se arunce asupra lui, așa cum a făcut mai târziu,
când s-a aruncat asupra unui turist german care îl ataca pe
Ion. Lovitura de picior a fost o forță excesivă, imprudentă,
efectuată în apropierea trecătorilor și mai degrabă
motivată de furia împotriva lui Ion pentru că întârziase,
decât de dorința de a-l proteja pe Serghei.
Concluzia cu privire la răspunderea Anei pentru agresiune a fost prezentată
În baza dovezilor, pare probabil că Ana va fi trasă la la final, după finalizarea întregii analize.
răspundere pentru agresiunea față de Serghei.

Secțiunea C. Informații/materiale suplimentare

13
 Nu sunt.

14