Despre infracționalitatea informatică, putem afirma, la modul general că este

un domeniu de contemporaneitate în materie penală, cu o paletă largă de cercetare pe

viitor, prin prisma evoluției tehnologiei și varietății, dar și a creșterii gradului de
iscusință al activităților ilicite într-o lume online, unde existența virtuală capătă
însușiri umane.

Complexitatea domeniului informatic și dezvoltarea rapidă a fenomenului

infracțional, au dus la o activitate letargică pentru prevenirea unor astfel de fapte,
autorii dispunând de tehnologie avansată care i-a ajutat să devanseze sistemele de
protecție și o eventuală descoperire și tragere la răspundere.

Această evoluție rapidă ridică probleme de natură socio-economică, juridice și

în domeniul activității criminale (calculatorul deschizand posibilitatea unor actiuni
ilegale cu caracter sofisticat)1

În ultimele două decenii, internetul și într-un sens mai larg, spațiul cibernetic
au avut un impact enorm asupra tuturor componentelor societății. Viața noastră de zi
cu zi, drepturile noastre fundamentale, interacțiunile sociale și economiile noastre
depind de funcționarea neîntreruptă a tehnologiei informației și comunicațiilor

Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) a devenit coloana vertebrală a

creșterii noastre economice și reprezintă o resursă de importanță majoră pe care se
bazează toate sectoarele economiei. TIC stă în prezent la baza sistemelor complexe
care asigură funcționarea economiilor noastre, în sectoare-cheie cum ar fi finanțele,
sănătatea, energia și transporturile, în timp ce multe modele comerciale sunt
construite pornind de la premiza disponibilității neîntrerupte a internetului și a bunei
funcționări a sistemelor informatice.

1
http://www.qreferat.com/referate/informatica/CRIMINALITATEA-INFORMATICA836.php, accesat la 20.11.2017, ora
11.41
 Economia UE este deja afectată de actele de criminalitate cibernetică
îndreptate împotriva sectorului privat și a persoanelor fizice. Infractorii cibernetici
utilizează metode din ce în ce mai sofisticate pentru a pătrunde în sistemele
informatice, furând date critice sau cerând răscumpărări întreprinderilor. Dezvoltarea,
în spațiul cibernetic, a spionajului economic și a activităților comanditate de stat
reprezintă o nouă categorie de amenințări la adresa administrațiilor naționale și a
întreprinderilor din UE.

În momentul de față, o lipsă de încredere în mediul online dăunează în mod

grav dezvoltării economiei online europene. Printre principalele motive pentru care
cetățenii nu efectează multe comenzi online se numără: preocupări legate de siguranța
plății, protejarea datelor cu caracter personal și chestiuni privind încrederea.
Consumatorii nu vor face cumpărături online dacă nu au certitudinea că drepturile lor
sunt clare și respectate. Deși directiva privind comerțul electronic impune cerințe de
transparență și stabilește cerințe minime de informare privind comunicațiile
comerciale, este nevoie de o monitorizare atentă pentru a garanta respectarea
cerințelor referitoare la informare

Principalele tipuri de infracţiuni economice raportate de companiile din

România sunt frauda comisă de consumatori (44%), infracţionalitatea cibernetică
(44%) şi conduita neprofesională (36%).

criminalitatea cibernetică ca fiind tipul de criminalitate economică cu impactul

negativ cel mai mare în viitor, însă tehnologii precum ”machine learning” şi
inteligenţa artificială ar putea fi critice în combaterea criminalităţii informatice în
creştere.

2
 Respondenţii din România au indicat infracţionalitatea cibernetică ca având
cel mai mare impact negativ asupra activităţilor economice în ultimii doi ani. Potrivit
studiului PwC, două din trei organizaţii din România au fost ţinta atacurilor
informatice în ultimele 24 de luni

În contextul economic actual, în care cele mai multe infracţiuni economice au

devenit, într-o oarecare măsură digitalizate, iar sofisticarea tehnologică a infractorilor
devine tot mai ridicată, investiţiile în tehnologii noi de combatere a fraudelor (de
exemplu: inteligenţa artificială sau instrumente avansate de analiză de date) au
devenit o necesitate

(https://romanialibera.ro/economie/criminalitatea-economica-o-practica-aproape-
banala-in-romania-725979)

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/CRIMINALITATEA-
INFORMATICA22.php

Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), în parteneriat cu

McAfee, prezintă Impactul Economic al Crimei Cibernetice - No Slowing Down, un
raport global care se concentrează asupra impactului semnificativ al criminalității
cibernetice asupra economiilor din întreaga lume. Raportul concluzionează că
aproape 600 de miliarde de dolari, aproape un procent din PIB-ul mondial, sunt
pierdute în fiecare an de criminalitatea cibernetică, ceea ce se datorează unui studiu
din 2014 care a pus pierderile globale la aproximativ 445 miliarde de dolari. Raportul
atribuie creșterii pe parcursul a trei ani criminalilor cibernetici care adoptă rapid
tehnologii noi și ușurința creșterii criminalității cibernetice pe măsură ce actorii
influențează piețele negre și monedele digitale

3
 În cel mai recent raport se estimează că aproximativ 600 de miliarde de dolari,
însemnând aproape un procent din produsul intern mondial, sunt pierdute in fiecare
an din cauza fenomenului de criminalitate informatică, în timp ce în 2014 cifra era de
aproximativ 445 miliarde de dolari care reprezenta 0.7% din veniturile globale.
Creșterea vertiginoasă este pusă pe seama adoptării extrem de rapide a noilor
tehnologii si a ușurinței de creștere a criminalității informatice deoarece actorii
implicați influențează piața neagră și monedele digitale. Pierderile provin, în mare
parte, din nefiscalizarea acestei noi economii. Dimensiunea noilor date raportate
indică o valoare care echivalează cu economia cumulată într-un an al câtorva țări.
Față de mai bine de 4 trilioane de dolari în 2016, cât reprezenta la nivel
mondial economia internetului, rezultă că pierderea anunțată în raport echivalează cu
o taxare suplimentară cu aproximativ 14% a economiei „vizibile”.
În momentul actual, în rândulinfracțiunilor economice, criminalitatea
informatică ocupă locul trei, situată în urmacorupției guvernamentale și a consumului
de droguri. Aproape doua treimi dintre persoanele care utilizează servicii online (mai
bine de două miliarde de persoane) au fost furate sau le-au fost compromise datele
personale. Probabilitatea de a arestare a celor care comit acte de criminalitate
informatică este extrem de redusă deoarecemulți dintre actorii cibernetici operează în
afara jurisdicțiilor agențiilor de aplicare a legii.
Ransomware, un malware care criptează datele personale, urmând, printr-o
răscumpărare trimisă atacatorilor, să fie posibilă decriptarea, a devenit în ultimul timp
instrumentul cu cea mai rapidă rată de creștere a criminalității cibernetice, cu mai
mult de 6000 de piețe online unde se comercializează producte care permit criptarea,
dar și servicii de tip criptare la comandă. Un raport FBI arata ca 209 milioane de
dolari au fost plătiți ca răscumpărare în 2016, comparativ cu 25 milioane de dolari în
2015.
Serviciile de criminalitate la cerere au devenit din ce în ce mai complexe,
oferind o largă gamă de produse, precum kit-uri de tip explot, malware personalizat,
închiriere de botnet pentru diverse activități.

4
 Amenințarea cu acțiuni de aplicare a legilor și noile reglementări, au
determinat ca cele mai multe dintre crimele cibernetice să se mute în Darkweb, unde
anonimizarea crypto-monezilor protejează actorii de posibilitatea de a fi identificați.
Malware-urile populare în DarkWeb includ kituri de exploit-uri, dar și oferte
de infrastructură-ca serviciu cum ar fi găzduire și închiriere de botnet.
Furtul proprietății intelectuale creează riscuri de securitate națională dacă este
implicată tehnologia militară.
Elementele de criminalitate cibernetică identificate de raportul McAfee includ:
- Pierderea IP-ul și informațiilor de business confidențiale;
- Frauda online și infracțiunile în domeniul financiar, uzual, ca rezultat al
furtului de informații de autentificare de la diverse victime;
- Manipularea financiară împotriva companiilor cotate la bursă;
- Costurile de oportunitate, de exemplu întreruperea producției sau serviciilor și
scăderea activității online;
- Pierderea reputației companiei afectate și marca, brand-ul, sau