Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DREPT CIVIL
SUPORT DE CURS
AUTORI:
Sergiu BĂIEŞU,
doctor în drept, conferenţiar universitar;
Nicolae ROŞCA,
doctor în drept, conferenţiar universitar;
Ala CLIMOVA,
doctor în drept, conferenţiar universitar;
Anastasia PASCARI,
judecător la Curtea Supremă de Justiţie;
Elena MIHAILENCO,
procuror, Procuratura Generală
Secţia judiciar – civilă, şef secţie
CHIŞINĂU – 2008
SUMAR
2
Tema 1. PERSOANA FIZICĂ ŞI PERSOANA JURIDICĂ
I. Obiective de referinţă:
1. Persoana fizică
3
Noţiunea de persoană fizică
Persoană fizică
Apatrid (persoană
Cetăţean Cetăţean străin
fără cetăţenie)
I d e n t i f i c a r e a p e- r i ns od ai v n i d e ui af i l z i zi ca er e a s a î n r a p o
ju r id ic e c u a ju t o r u l u n o r a t r ib u t e ( e le m e n
o m u l c a s u b ie c t d e d r e p t .
N u m e D o m ic iliu S t a r e c iv ilă
D r e p t u r i p e r s o n a le n e p a t r im o n ia le
2. Persoana juridică
4
Capacitatea civilă a persoanei juridice
C a p a c i t a t e a c i v i l ă a p e r s o a n e i j u r i d i c
C a p a c i t a t e a- a d p e t i f t ou l d o i snC i ena a ţp ă a c i t a t e a- a d p e t i e t u x de ir n c e i ţ a i u
d e a f i t i t u la r d e d r e p d t e u r a i ( d d o e b eî n x de im ş p i l e u x e r c i t a d r e
d r e p t u r i d e p r o p r ie t a a t -e ş ia as su u p mr a a b o u b n l ui g r ai l oţ i ir c i v i l e p
c e in t r ă î n p a t r im o n i du e ş ai cd t r e e p j u t ur i ld d i c e e c iv il e d e c ă
a in t r a î n r e l a ţ ii c u t e c r oţ i ni ) d ş u i c o e b r l ei g . a ţ i i c iv il e .
I a n a ş t e r e l a d a t a î nD r i es gp ia s r t e r ă l ra i i d a t a r a d ie r i i d
p e r s o a n e i j u r id i c e . r e g is t r u l d e s t a t .
T i p u r i l e c a p a c i t ă ţ i i d e f o l o s i n ţ ă a p e r s o a n e
U n i v e r s a l ă S p e c i a l ă E x c e p ţ i o n a l ă
Î n t r e p r i n d e r i l e 1 c )u I n s t i t u ţ i i l e f i n Ra ne cg i i as rt er a ; t o r i i
p e r s o n a l i t a t e j u2 r ) i d F i oc nă :d u r i l e d e i n i nd v e e p s e t ni ţ i d i ; e n ţ i ;
- s o c i e t a t e a c u 3 r ) ă C s po um n p d a e n r ie i l e dB e u ra s s a i g d u e r a v r ae l ; o r i ;
l i m i t a t ă ; 4 ) P e r s o a n e l e j Bu ru i dr s i ca e d d e e m ă r f u r i .
- s o c i e t a t e a p e a cd ţ r i eu pn ti ; p u b l i c ;
- c o o p e r a t i v e l e 5 d) e S ip n r do i d c ua ct e ţ i l ee ;
( s o c i e t ă ţ i l e c o 6 m ) Pe r a c r i ta i dl e e ) l. e p o l i t i c e ;
7 ) O r g a n i z a ţ i i l e r e l i g i o a s e .
5
Procedura de constituire a persoanelor juridice cu scop lucrativ
P r o c e d u r a d e c o n s t i t u i r e a
o r g a n i z a ţ i i l o r c o m e r c i a l e
N e g o c i e r e a d i n t r e p o t e n ţ i a l i i
f o n d a t o r i
E l a b o r a r e a a c t e l o r c o n s t i t u t i v e
A p r o b a r e a a c t e l o r c o n s t i t u t i v e
F o r m a r e a c a p i t a l u l u i s o c i a l
P r e z e n t a r e a a c t e l o r n e c e s a r e
p e n t r u î n r e g i s t r a r e
V e r i f i c a r e a a c t e l o r d e c ă t r e
o r g a n u l d e î n r e g i s t r a r e
R e s p i n g eÎ n r er e a g i s t r a r e a o r g a n i z a ţ i e i
c e r e r i i d e c o m e r c i a l e , e l i b e r a r e a
î n r e g i s t r ac re e r t i f i c a t u l u i d e î n r e g i s t r a r e
ş i î n s c r i e r e a î n R e g i s t r u l d e
S t a t
6
Capitalul social
C a p i t a l u l p r o p r i u
C a p i t a l u- l e sx op cr Ce i a sa l ip a i t a l u l - d e r e B z ee nr ve ă f i c i i l e
b ă n e a s c ă a c t u e t l u p r uo rţ i n 1 5 % n e d r ie n p a r t i z a t e
a p o r t u r i l o r f o vn a d l ao ta o r r e i l a o r c , a p i t a l u l u i
a s o c i a ţ i l o r , a c ţ i o s no ac ri ai l ol . r .
F u n c ţ i i l e c a p i t a l u l u i s o c i a l
S e r v e ş t e S c ea r v e ş t e c S a e gr v a e r şa t n e ţ i ec a m e c a n i s m
b a z ă m a t e ra i a o l ăr g a n i z a d ţ ei e il e g ă t u r ă î n t r e
a o r g a n i z a ţ c i eo i m e r c i a o l re g . a n i z a ţ i a c o m e r c i a l ă
c o m e r c ia le . ş i f o n d a t o r i i s ă i .
M o d i f i c a r e a c a p i t a l u l u i
s o c i a l
M a j o r a r e R e d u c e r e
P r in a p o r t Pu r i n in c o rP p r o i n r a r r e e s a t i tF u ă i r r eă a r e s t i t u i r e , d a r c
n o i b e n e f i c iu lu u n i o ş r i a c t i v d e o r i n ţ a d e a r e d u c e
r e z e r v e lo rc ă î t n r e f o n dc aa tp o i rt ai l u l s o c i a l p î n ă
c a p it a l u l s o c ia l l a v a lo a r e a a c t i v e lo r
a p o r t u r i
s u p l im e n a r e
a le a s o c ia ţ il o r
s a u a c ţ i o n a r ilo r
a p o r t u r i a n o il o r
a c ţ io n a r i s a u
a s o c ia ţ i
7
Temeiurile reorganizării persoanei juridice
T e m e i u r i l e r e o r g a n i z ă r i i
T e m e i u r i v o l u n t a r eT e m e i u r i f o r ţ a t e
A d o p t a r e a h o t ă r î r i i A d de o o p r t g a a r en au l h o t ă r î r i i d e c
s u p r e m a l p e r s o a n ie n i s j ut a r ni d ţ ai c e d . e j u d e c a t ă .
Procedura reorganizării
P r o c e d u r a r e o r g a n i z ă r i i
A d o p t a r e a h o t ă r î r i i d e r e o r g a n i z a r e
I n f o r m a r e a c r e d i t o r i l o r c u p r i v i r e l a
r e o r g a n i z a r e
S a t i s f a c e r e a c e r in ţ e l o r s a u g a r a n t a r e a
d r e p t u r i l o r c r e d i t o r i l o r
P r e z e n t a r e a a c t e lo r n e c e s a r e la
o r g a n u l d e î n r e g i s t r a r e
Î n r e g is t r a r e a r e o r g a n i z ă r ii ş i e x c l u d e r e a
d i n r e g i s t r u a p e r s o a n e i ju r i d i c e c a r e - ş i
î n c e t e a z ă a c t iv it a t e a s a u î n r e g i s t r a r e a
a c e lo r c a r e s e c o n s t i t u i e î n u r m a
r e o r g a n i z ă r ii .
T e m e i u r i l e d e l i c h i d a r e a p e r s o a n e i j u r i
T e m e i u r i v o l u n t a r e T e m e i u r i f o r ţ a t e
- E x p i r a r e a t e r m e n u l - u Ni du el i t a t e a a c t e l o r c o n s t i t u
a c t i v i t a t e s t a b i l i t d e s a t a î nt u r et ; g i s t r ă r i i ;
- A t i n g e r e a s c o p u l u i - p F r oa pl i mu s e ; n t u l p e r s o a n e i j u r
- A d o p t a r e a h o t ă r î r i i i - d Î n e c c ă ă l c t ra e r e a p r e v e d e r i l o r l e
o r g a n u l s u p r e m a l p de er s s o f ăa ş n u e r i a r e a a c t i v i t ă ţ i i .
j u r i d i c e .
8
III. Sugestii metodice
A. Activităţi de predare-învăţare:
Sarcini didactice
9
- elabora modele de contracte de fuziune, de planuri de dezmembrare, de proiecte ale
actelor de transformare a unei persoane juridice în altă formă;
- elabora proiecte ale actelor de constituire a filialelor persoanelor juridice şi a uniunilor de
persoane juridice;
- consulta clienţii privind obţinerea autorizaţiei (licenţei) pentru desfăşurarea unor genuri
de activitate de întreprinzător;
- consulta clienţii privind modul de a reclama actele Camerei Înregistrării de Stat, Camerei
de Licenţiere şi ale altor autorităţi publice care încalcă drepturile întreprinzătorilor;
- consulta clienţii privind modul de a reclama hotărîrile organului suprem sau ale altui
organ al persoanei juridice care afectează drepturile asociaţilor;
- opera cu datele Registrului de Stat al întreprinderilor;
- întocmi cereri de chemare în judecată, precum şi acte judecătoreşti privind violarea
drepturilor persoanelor juridice şi ale asociaţilor acesteia.
∗
Modalităţi de realizare a sarcinilor didactice
Tehnici în grup:
- repartizarea responsabilităţilor;
- neamestecul în segmentul de lucru al altuia;
- îndeplinirea individuală a funcţiilor şi atribuţiilor;
- aportul fiecăruia la obţinerea rezultatului comun;
- corelarea rezultatelor prin prisma parte-întreg;
- schimbarea rolurilor;
- analiza rezultatului final de către membrii grupului;
- aprecierea activităţii audienţilor.
Dezbaterile:
- prezentarea problemei;
- crearea grupurilor oponente;
- pregătirea susţinerii opiniei;
- prezentarea opiniei;
- prezentarea opiniei oponenţilor;
Modalităţile specificate la Tema 1 sînt aceleaşi pentru toate temele cuprinse în prezentul Suport de curs.
10
- dezbateri;
- formularea opiniei comune;
- analiza punctelor-cheie ale fiecărei opinii;
- elucidarea deficienţelor în prezentarea poziţiilor;
- concluzii şi sugestii;
- aprecierea activităţii audienţilor.
Simulare de caz:
- prezentarea speţei;
- repartizarea rolurilor;
- pregătirea rolurilor;
- simularea speţei;
- analiza cazului;
- formularea soluţiilor;
- analiza punctelor-cheie ale opiniilor;
- sugestii şi concluzii;
- aprecierea activităţii audienţilor.
Referate/Rezumate - prezentarea
Constituirea ⋅ fondatorii. Actul de constituire; rezultatelor
societăţilor ⋅ formarea capitalului social al S.R.L. - participarea la mese
comerciale (S.A.); rotunde
⋅ înregistrarea de stat a S.R.L. (S.A.);
⋅ nulitatea societăţii comerciale
Studiu de caz
Studiu de caz
11
⋅ declararea nulităţii hotărîrii - participarea la mese
rotunde
Studiu de caz
C. Activităţi de evaluare
Speţe
Speţa 1
Academia de Ştiinţe a Moldovei împreună cu S.R.L. „Invesoldo” au decis să constituie
Societatea comercială Librăria „Cartea Academică” S.R.L.. În acest sens, Prezidiului Academiei
de Ştiinţe a Moldovei, prin hotărîrea nr.4 din 8 iulie 2003, a decis reorganizarea Întreprinderii de
Stat Librăria „Cartea Academica” în Societatea comercială Librăria „Cartea Academică” S.R.L.,
statutul întreprinderii reorganizate fiind semnat atît de Academia de Ştiinţe, cît şi de alt fondator
− S.R.L. „Invesoldo”.
La 4 noiembrie 2003 la Camera Înregistrării de Stat au fost depuse documentele necesare
pentru înregistrarea Întreprinderii Librăria „Cartea Academică” S.R.L., însă la 19 noiembrie
2003 Camera Înregistrării de Stat, prin scrisoarea nr.05/03.1630, a adus la cunoştinţă
fondatorilor refuzul de înregistrare a Librăriei „Cartea Academică” S.R.L. Ca principal motiv de
refuz invocat de Cameră a fost că Academia de Ştiinţe a Moldovei nu are dreptul de a constitui
societăţi comerciale.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 27.02.2004, Camera Înregistrării de Stat a fost
obligată să înregistreze Librăria „Cartea Academică” S.R.L.
Nefiind de acord cu decizia pronunţată, Camera Înregistrării de Stat a depus recurs la
Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova, prin care solicită casarea deciziei Curţii de
Apel Chişinău din 27.02.2004 şi pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.
Speţa 2
Toţi asociaţii S.R.L. „Vultureni” s-au prezentat la notar solicitîndu-i să întocmească o
procură prin care ei îl împuternicesc pe cetăţeanul Lăcrămioară să reprezinte interesele S.R.L.
„Vultureni” în raport cu organele administraţiei publice şi în raport cu terţii la încheierea şi
executarea unui contract de vînzare-cumpărare a unei clădiri.
Notarul a refuzat să autentifice o asemenea procură.
Asociaţii S.R.L. „Vultureni” au atacat în instanţă refuzul întocmirii actului notarial.
Speţa 3
Cetăţeanul Tihon, acţionar, a înaintat în judecată o acţiune civilă către S.A. „Valea
Norocului” prin care a cerut instanţei să purceadă la repartizarea forţată a profitului societăţii şi
să distribuie acţionarilor dividende pentru anul 2003. Cetăţeanul Tihon a prezentat actele
societăţii din care rezulta că S.A. „Valea Norocului”, potrivit rezultatelor financiare, a obţinut
profit net în proporţie de 40%, însă organul executiv nu a convocat adunarea generală şi nu a pus
problema repartiţiei profitului. Acţiunea reclamantului era întemeiată pe art.115 alin.(1) lit.c)
Cod civil.
12
Speţa 4
Cătălin Sudoreanu, asociatul majoritar şi administratorul unei S.R.L., a decedat în
rezultatul unui accident rutier. Partea socială a acestuia din capitalul social constituia 75%.
Moştenitorii lui Sudoreanu, soţia şi doi copii minori, au depus cereri de a primi moştenirea. În
legătură cu decesul managerului, activitatea societăţii a fost blocată. Unele din datoriile societăţii
comerciale ajunsese la scadenţă şi nu puteau fi achitate. Deşi bani pe cont erau, societatea nu
avea administrator şi nu putea transfera datoria. În consecinţă, societăţii i se calculau penalităţi.
Soţia decedatului a solicitat notarului să-i elibereze urgent certificatul de moştenitor ca
aceasta să poată înregistra partea socială moştenită la Camera Înregistrării de Stat, să convoace
adunarea generală a societăţii şi să aleagă un nou administrator pentru a debloca activitatea
societăţii. Notarul a refuzat eliberarea certificatului de moştenitor. El a spus că certificatul de
moştenitor poate fi eliberat numai în termenul stabilit de lege. Mai mult, notarul a menţionat că
ştie că sînt în viaţă şi părinţii decedatului, că acesta mai are şi un copil din prima căsătorie care ar
putea să pretindă la moştenire, de aceea pînă la expirarea termenului certificatul de moştenire nu
poate fi eliberat.
Speţa 5
Cetăţeanul Verega, asociat al S.R.L. „Buleandra”, a înaintat o acţiune în instanţa de
judecată către asociatul Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate motivînd că
nu a vărsat întregul aport la capitalul social la care s-a obligat. În acţiune s-a arătat că Luţcan
trebuia să verse pînă la 10 noiembrie integral aportul său, însă au trecut mai mult de 20 de zile de
la data cînd el trebuia să-şi îndeplinească obligaţia, dar aportul nu a fost vărsat. Acţiunea era
întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) Cod civil.
Speţa 6
Nicu Pereanu era fondator şi administrator a două societăţi comerciale. Soţia lui Pereanu a
depus o cerere de desfacere a căsătoriei şi de împărţire a averii comune dobîndite în timpul
căsătoriei. În special, soţia lui Pereanu a cerut recunoaşterea dreptului ei asupra uneia din
societăţile comerciale.
Speţa 7
Nicolae Prihodişteanu deţinea o parte socială de 25% din capitalul societăţii cu răspundere
limitată cu valoare nominală de 25 000 lei. Soţia acestuia a iniţiat un proces de desfacere a
căsătoriei şi de împărţire a averii comune. Printre alte cerinţe, soţia a cerut să fie divizată partea
socială şi să fie primită şi ea în calitate de asociat. Soţul a spus că este de acord ca în locul părţii
sociale să-i dea soţiei alte bunuri său chiar bani în sumă egală cu valoarea nominală a părţii
sociale, adică 25 000 lei. În absenţa unei înţelegeri la acest subiect, soţia a acţionat soţul în
judecată, cerînd divizarea forţată a părţii sociale din societatea cu răspundere limitată şi cota de
12,5% din capitalul social. În judecată, soţul a cerut ca în calitate de terţă persoană să fie atrasă şi
societatea a cărei parte socială urma să fie divizată.
În şedinţa judiciară reprezentantul societăţii a spus că, potrivit actului de constituire a
societăţii, partea socială nu poate fi înstrăinată prin acte între vii, precum şi pentru cauză de
moarte. În caz de urmărire a cotei-părţi a asociatului, sau în caz de moştenire a acesteia, cota-
13
parte se propune asociaţilor sau societăţii care este obligată să o cumpere la preţul egal cu
valoarea contabilă a acesteia.
Speţa 8
Adunarea generală a acţionarilor a hotărît reorganizarea S.A. „Autotransportatorul” prin
divizarea acesteia în două societăţi comerciale cu răspundere limitată. Camera Înregistrării de
Stat a respins înregistrarea reorganizării şi ca temei a invocat două argumente:
- societatea care se reorganizează nu a retras din circulaţie acţiunile emise şi
- societatea nu se poate reorganiza prin două forme concomitent, utilizînd
procedura de divizare şi cea de transformare. Ar fi corect ca societatea pe acţiuni să se
divizeze mai întîi în două societăţi pe acţiuni şi apoi fiecare din acestea să se transforme
în societăţi cu răspundere limitată.
Nefiind de acord cu refuzul, S.A. „Autotransportatorul” a atacat în instanţă decizia
Camerei Înregistrării de Stat.
Speţa 9
Două societăţi cu răspundere limitată au decis să fuzioneze prin absorbţie. Unul din
creditorii societăţii absorbante s-a opus procedurii de reorganizare, solicitînd rezilierea anticipată
a contractului de credit, restituirea creanţei şi încasarea prejudiciului. Ca temei al rezilierii
creditorul a invocat faptul că societatea absorbită este o societate insolvabilă, iar în cazul
reorganizării creditorii acesteia din urmă vor putea urmări toate bunurile noii societăţi, afectînd
prin aceasta şi drepturile de creanţă ale creditorilor societăţii absorbante.
Societatea absorbantă a respins cererea creditorului său, menţionînd că drepturile
creditorului nicidecum nu sînt afectate, iar banca solicită rezilierea unui contract de credit
încheiat pe un termen lung cu o dobîndă foarte convenabilă pentru debitor; deci, temeiul este
exclusiv unul economic. Mai mult, aceasta a menţionat că, la încheierea contractului de credit, în
favoarea băncii au fost instituite garanţii reale depuse de către fondatorii acestei societăţi care
asigură pe deplin dreptul de creanţă ale băncii.
În această situaţie, creditorul a informat Camera Înregistrării de Stat şi a solicitat să nu
înregistreze reorganizarea celor două societăţi. Camera Înregistrării de Stat a refuzat să
înregistreze absorbţia, deoarece creditorul uneia din societăţi nu a fost satisfăcut.
Societăţile care fuzionau au atacat în instanţă decizia Camerei.
Speţa 10
Inspectoratul fiscal al mun. Chişinău a înaintat o cerere privind dizolvarea activităţii S.R.L.
„Valea Norocului” şi începerea procedurii de lichidare. Ca motiv pentru intentarea acţiunii,
inspectoratul fiscal a invocat faptul că de trei ori s-a prezentat cu controlul la sediul societăţii
indicat în Registrul de Stat al întreprinderilor din sect. Ciocana, însă nu a găsit nici o persoană cu
funcţie de răspundere a acesteia.
Ulterior, cu ajutorul organelor de poliţie a stabilit că, de fapt, S.R.L. „Valea Norocului” îşi
are adresa în sectorul Buiucani al capitalei. Deoarece pîrîtul a încălcat prevederile legale, a fost
solicitată dizolvarea şi lichidarea acesteia.
În referinţa sa pîrîtul a indicat că Inspectoratul fiscal nu are dreptul să ceară dizolvarea
societăţii, totodată a cerut termen suplimentar pentru convocarea adunării generale şi adoptarea
hotărîrii cu privire la modificarea sediului şi introducerea modificărilor în Registrul de Stat.
14
Argumentaţi posibila hotărîre a instanţei.
Speţa 11
Casă Naţională a Asigurărilor Sociale a depus cerere în instanţa de judecată pentru
încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor obligatorii în sumă
de 40 000 lei pe care pîrîtul le datora. În locul referinţei, pe adresa instanţei a sosit o informaţie
de la sediul pîrîtului, potrivit căreia pîrîtul nu se mai află pe această adresă, fiind lichidat.
În legătura cu aceasta a fost făcută o interpelare la Camera Înregistrării de Stat care a
confirmat că, într-adevăr, CAP „Fazanul” a fost lichidată. Din acest considerent, instanţa,
conducîndu-se de prevederile art.131 CPC, a adoptat o încheiere prin care a refuzat primirea
cererii.
Casă Naţională a Asigurărilor Sociale a ordonat secţiei sale juridice să stabilească în ce
condiţii s-a lichidat debitorul său şi cum de s-a produs lichidarea fără acordul creditorului. În
procesul de lichidare s-a stabilit că avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat
în Monitorul Oficial. Suplimentar, Camera Înregistrării de Stat a comunicat că, potrivit bilanţului
de lichidare a cooperativei, membrii acesteia au împărţit între ei bunuri în valoare de 75000 lei.
Speţa 12
La data de 28.04.2003 a fost convocată adunarea generală a S.A. „Gospodina”. Acţionarii
au fost înştiinţaţi despre adunarea generală în scris, prin intermediul ziarului „GOROD”. La
şedinţă s-au prezentat 9 acţionari din 270; aceştia, însă, deţineau 43% din acţiunile cu drept de
vot. Directorul societăţii pe acţiuni a declarat că lui i-au telefonat alţi 6 acţionari, care au rugat să
se elibereze procuri din numele lor pe numele unor acţionari prezenţi la adunare. Deci, luînd în
consideraţie şi aceste procuri, adunarea poate fi declarată deliberativă, deoarece se întrunesc
51%.
La 1 septembrie 2003, trei din acţionarii care au participat la adunare au iniţiat o acţiune în
judecată prin care au solicitat anularea hotărîrilor adunării generale a acţionarilor din 28.04.2003,
deoarece: administraţia societăţii nu a informat acţionarii despre convocarea adunării generale în
modul stabilit de lege; adunarea generală a discutat chestiunea cu privire la modificarea
statutului, care nu a fost inclusă în informaţia făcută în ziar; adunarea generală nu a fost
deliberativă, deoarece procurile eliberate de directorul societăţii pe acţiuni nu sînt legale.
IV. Bibliografie:
Acte normative
15
5. Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor,
nr.1265/2000 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.31-34.
6. Legea cu privire la societăţile pe acţiuni, nr.1134-XIII din 02.04.1997 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.38-39.
7. Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată, nr.135/2007 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.127-130.
8. Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare, nr.199-XIV din 18.XI.1998 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.27-28.
9. Legea cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător din 18.03.2004 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.64-66/344.
10. Legea insolvabilităţii, nr.632/2001 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2001, nr.139-140.
11. Legea privind licenţierea unor genuri de activitate, nr.451-XV din 30.07.2001 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.108-109.
12. Legea cu privire la patenta de întreprinzător, nr.93-XIV din 05.07.1998 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.72-73.
13. Legea privind cooperativele de producţie, nr.1007/2002 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2002, nr.71-73.
14. Legea privind cooperativele de întreprinzător, nr.73/2001 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2001, nr.49-50.
15. Legea cu privire la întreprinderea de stat, nr.146-XIII din 16.06.1994 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.2.
16. Legea privind fondurile de investiţie, nr.1204-XIII din 05.06.1997 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 45.
17. Legea instituţiilor financiare, nr.550-XIII din 21.07.1995 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 1996, nr.1.
18. Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier), nr.1353/2000 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.14-15.
19. Legea privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, nr.206/2006 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.126-130.
Practica judecătorească
16
A. Hotărîrile Plenului Curţii Supreme de Justiţie
1. Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 31.05.2004, nr.17 Cu privire la practica
examinării de către instanţele judecătoreşti a cauzelor privind limitarea în capacitatea
de exerciţiu şi declararea incapacităţii persoanei fizice // Buletinul CSJ a RM, 2004,
7/4.
2. Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 22.11.2004, nr.38 Cu privire la aplicarea de
către instanţele economice a prevederilor legale ce ţin de dizolvarea agenţilor
economici // Buletinul CSJ a RM, 2005, 1/15.
3. Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 22.11.2004, nr.34 Cu privire la aplicarea Legii
insolvabilităţii de către instanţele judecătoreşti economice // Buletinul CSJ a RM 2004,
11/6.
4. Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 09.10.2006, nr.9 Cu privire la aplicarea de
către instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului moral
// Buletinul CSJ a RM, 2007, 2/19.
5. Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 09.10.2006, nr.8 Cu privire la aplicarea
legislaţiei despre apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale a persoanelor
fizice şi juridice // Buletinul CSJ a RM, 2007, 3/16.
17
societăţii pe acţiuni şi lichidarea acesteia din urmă, deoarece au fost încălcate cerinţele
legii în privinţa capitalului social al societăţii pe acţiuni.
11. Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 31.03.2003 nr.4-2ra/c-9/2003 Aporturile
nebăneşti se predau cu proces-verbal de către fondatorii organului executiv al societăţii
pe acţiuni.
12. Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 28.05.2001 nr.4-2r/a-38/2001 Hotărîrea
instanţei, prin care a fost admisă acţiunea despre recunoaşterea nulităţii hotărîrii
consiliului societăţii pe acţiuni, a fost menţinută, deoarece reclamantul nu a fost anunţat
în ordinea stabilită despre adunarea generală extraordinară şi convocarea şedinţelor
consiliului.
13. Practica cu privire la cauzele civile a CSJ. Decizia CCCA al CSJ a RM din
28.09.2005 nr.2ra-978/2005.
Obligatorie:
Recomandabilă:
1. Stanciu Cărpenaru. Drept comercial român. - Bucureşti: ALL BECK, 2001. – 646
p.
2. Andrei Chiriac. Aspecte istorico-teoretice ale persoanei juridice în legislaţia
Republicii Moldova. – Chişinău: Cartdidact, 2001. − 175 p.
3. Sergiu Mămăligă. Societatea pe acţiuni. Comentariu la Legea nr.1134-XIII/1997.
-Chişinău: Museum, 2001.
4. Stanciu Cărpenaru, C.Predoiu, S.David, Gh.Pipera. Societăţile comerciale.
Reglementare, doctrină, jurisprudenţă. Ed. a II-a. - Bucureşti: ALL Beck, 2002. – 611
p.
18
Tema 2. ACTUL JURIDIC CIVIL
I. Obiective de referinţă:
C o n s t ăm îa n n t ir f- eo s t a r e Î n t o a t e c a z u r il e m a n i f e s t a r e
d e v o, ic n a ţ ră e p r o v i n e df i e v o i n ţ ă t r e b u i e e x p r im a t ă
d e l a o p e r s o a n ă f i cz ui c ăi n , t fe i e n ţ i a d e a p r o d u c e
d e l a o p e r s o a n ă j u e r f i ed c i c t eă . j u r i d i c e .
E s t a e c oţ i u n , e ş l ii c i t ă E f e c t e l e j u r id i c e a l e a c t u l u i
a c e a s t a î l d e o s e b e j uş t r ei d di c e c i v i l p o t d a n a ş t e r e ,
d e li c t e . m o d i f i c a o r i s t i n g e d r 19
e p t u r i
ş i o b l i g a ţ ii c i v i le .
Clasificarea actelor juridice
C l a s i f i c a r e a a c t e l o r j u r i d i c e c i v i l e
D u p ă n u m ă r u l p ă D r ţ u i l po ă r s c o p u l u r m ă r i t l a î n c h e i
l o r
u n ila t e r a le a c t ju r id ic c iv il c u t it lu
o n e r o s
b ila t e r a le
a c t ju r id ic c iv il c u t it lu
m u lt ila t e r a le g r a t u it
D u p ă e f e c t e l e l o r D u p ă i m p o r t a n ţ a l o r
a c t e ju r id ic e c iv ile d e
c o n s t it u t iv e c o n s e r v a r e
t r a n s la t iv e a c t e ju r id ic e c iv ile d e
a d m in is t r a r e
d e c la r a t iv e
a c t e ju r id ic e c iv ile d e
d is p o z iţ ie
D u p ă c o n ţ i n u t u l l o Dr u p ă m o d u l d e î n c h e i e r e
p a t r im o n ia le c o n s e n s u a le
n e p a t r im o n ia le
s o l e ( mf o nr m e a le )
r e a le
D u p ă m o m e n t u l p D r ou dp uă c r eo r l iu i l v o i n ţ e i p ă r ţ i l o r î n
e f e c t e l o r l o r s t a b i l i r e a c o n ţ i n u t u l u i a c t u l u i
a c t e î n t r e v ii a c t e s u b ie c t iv e
a c t e p e n t r u c a u z ă a c t e - c o n d iţ ie
d e m o a r t e
20
C l a s i f i c a r e a a c t e l o r j u r i d i c e c i v i l e
D u p ă l e g ă t u r a c u m o d D a u l pi t ăă ţ ri la e p o r t u l d i n t r e e l e
( t e r m e n , c o n d i ţ i e , s a r c i n ă )
a c t e p u r e ş i s im p l e a c t e ju r i d ic e c i v il e p r i n c ip a le
a c t e a f e c t a t e d e a c t e j u r id i c e c iv il e a c c e s o r ii
m o d a lit ă ţ i
D u p ă l e g ă t u r a c u c a D u u z pa ă m o d a l i t a t e a d e î n c h e i e r e
a c t e c iv i le c a u z a le a c t e s t r ic t p e r s o n a le
a c t e c a r e p o t f i î n c h e ia t e
a c t e c i v il e a b s t r a c t e ş i p r in r e p r e z e n t a r e
D u p ă r e g l e m e n t a r e a ş i
D u p ă m o d u l l o r d e e x e c u t a r e
d e n u m i r e a l o r l e g a l ă
a c t e t ip ic e ( n u m it e ) a c t e c u e x e c u t a r e d in t r - o
d a u t ăn o )( i c t u
a c t e a t ip i c e ( n e n u m a i tc e t )e c u e x e c u t a r e s u c c e s iv ă
C o n d i ţ i i l e a c t u l u i j u r i d i c c i v i l
A c t u l j u r i d i c c i v Ci l at r p e ab c u i it e a t s e ă a d e a c o n t r
c o r e s p u n d ă p r e v e d e r i l o r l e g i i .
C o n s i m ţ ă m î n t u lO b i e c t d e t e r m i n a b i l
C a u z a l i c i t ă ş i c o r e s p u n z ă t o a r e
F o r m a
r e g u l i l o r d e c o n v i e ţ u i r e s o c i a l ă
21
Obiectul actului juridic civil – condiţie de valabilitate a actului juridic
O b i e c t u l a c t u - l u c i o j n u d r iu d i ti ca cp i ă v r i ţ l i l o r
( a c ţ i u n e o r i i n a c ţ i u n e ) s t a b i l i t ă î n a c
C o n d i ţ i i d e v a l a b i l i t a t e
O b i e c t u O l t b r ei e b c u t ui e l Ot r eb b i e u c i et u l Ot r e b b i e u c i e t u l t r e b u i e
s ă e x i s t se ă. f i e d e t s e ă r m f i ei n pa to . s s i bă i l f . i e l i c i t ş i m o r a
C a u z a a c t u l- u s i c j ou pr i ud l i c c o c n i v c i r l e t î n
v e d e r e a c ă r u i a s e î n c h e i e u n a c t j u r i d i c
E l e m e n t e l e c a u z C e oi n d i ţ i i d e v a l a b i l i t a t e
S c o p -i m î n e dc io a n t t r a c t e l e
b i l a t e r a l e e s t e p r e f i g u r a Sr e ă a f i e l i c i t ă
S ă e x i s t e S ă f i e r e a l ă
m i n t a l ă a c o n t r a p r e s t a ţ i şe i i ; m î n o r a l ă
a c t e l e c u ta i t nl u i m g u r as t u i t e s t e
d o n; aî n da i c t e l e r e a l e e s t e
p r e f i g u r a r e a r e m i t e r i i b u n u l u i .
S c o p m- c e o d n i as tt ă î n m o t i v u l
d e t e r m i n a t a l î n c h e i e r i i u n u i a c t
c i v i l ; a c e s t m o t i v s e r e f e r ă l a
î n s u ş i r i l e u n e i p r e s t a ţ i i , f i e l a
c a l i t ă ţ i l e u n e i p e r s o a n e .
A. Activităţi de predare-învăţare
Sarcini didactice
22
- clasifice actul juridic civil după criteriile cunoscute;
- compara eroarea cu dolul ca vicii de consimţămînt la încheierea actului juridic;
- determina corelaţia dintre condiţiile de valabilitate prevăzute în Codul civil şi cele
prevăzute în alte acte normative;
- compara cauza actului juridic cu motivul acestuia;
- distinge efectele nerespectării formei simple scrise de efectele nerespectării formei
notariale a actului juridic civil;
- distinge temeiurile ce duc la nulitatea absolută de temeiurile ce duc la nulitatea
relativă.
Studiu de caz
Referate/Rezumate
modalităţile – - prezentarea rezultatelor
23
termenul, condiţia; - elaborarea articolelor
Modalităţile şi efectele sarcina;
actului juridic civil efectele − principiul
forţei obligatorii a
actului juridic;
principiul
irevocabilităţii actului
juridic civil; principiul
relativităţii actului
juridic civil
Studiu de caz
Studiu de caz
C. Activităţi de evaluare
Speţe
Speţa 1
La 14 septembrie 1998 între Primăria mun. Chişinău şi A.V. a fost încheiat contractul
de arendă a imobilului amplasat pe str. Mitropolitul Varlaam, 69. Acest contract a fost încheiat în
baza deciziei Primăriei mun. Chişinău din 13 august 1998 şi a cererii A.V.
La 2 noiembrie 1999 L.M. s-a adresat cu plîngere în Tribunalul mun. Chişinău prin care a
cerut să fie anulată decizia Primăriei mun. Chişinău din 13.08.1998, să fie anulat contractul şi să
fie obligată Primăria mun. Chişinău să încheie cu A.V. şi L.M. un contract comun de arendă a
încăperilor amplasate pe str. Mitropolitul Varlaam, 69.
În şedinţa judiciară Primăria mun. Chişinău (arendator) şi A.V. (arendaş) au declarat că au
încheiat contractul de arendă cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, că nu doresc să
rezilieze contactul şi să încheie alt contract.
În şedinţa judiciară s-a stabilit că atît A.V., cît şi L.M. pînă la reorganizarea sistemului
notarial (mai 1998) au lucrat în calitate de notari în Biroul notarial de stat amplasat pe str.
Mitropolitul Varlaam, 69. A fost stabilit, de asemenea, că pînă la 13 august 1998 L.M. nu s-a
adresat Primăriei mun. Chişinău cu o cerere prin care să-şi manifeste voinţa de a încheia contract
de arendă. Astfel de cerinţe au fost înaintate în şedinţa judiciară.
La 27 noiembrie 1998, Tribunalul mun. Chişinău abrogă decizia Primăriei mun. Chişinău
din 13.08. 1998, declară nul contractul de arendă încheiat între Primăria mun. Chişinău şi A.V. la
14 septembrie 1998 şi obligă Primăria mun. Chişinău să dea în arendă a lui A.V. şi L.M
încăperile amplasate pe str. Mitropolitul Varlaam, 69.
Această hotărîre a Tribunalului mun. Chişinău a fost casată prin decizia Curţii de Apel a
Republicii Moldova din 29 aprilie 1999.
La 2 iunie 1999, Colegiul civil al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia sa a casat decizia
Curţii de Apel din 29 aprilie 1999 şi a menţinut hotărîrea Tribunalului mun. Chişinău.
Decizia Colegiului civil al Curţii Supreme de Justiţie şi hotărîrea Tribunalului mun.
Chişinău au fost menţinute în vigoare şi prin hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 6
septembrie 1999, care a examinat recursul în anulare al Procurorului General asupra hotărîrii
Tribunalului mun. Chişinău din 27 noiembrie 1998 şi a deciziei Colegiului civil al Curţii
24
Supreme de Justiţie din 2 iunie 1999.
1. Care sînt condiţiile de valabilitate a actului juridic civil? În baza căror acte
juridice sau fapte poate fi încheiat actul juridic civil? Poate fi impusă o parte să
încheie un act juridic civil contrar voinţei sale?
2. Sînt corecte hotărîrea şi deciziile instanţelor judecătoreşti?
Speţa 2
La 15 martie 2006 A. şi B. au încheiat un antecontract prin care A. se obliga să vîndă,
respectiv B. să cumpere un imobil la preţul de 300 mii Euro. Conform prevederilor
antecontractului, contractul de vînzare-cumpărare urma să fie încheiat nu mai tîrziu de 14 aprilie
2006. În asigurarea acestui antecontract cumpărătorul a transmis vînzătorului arvună în mărime
de 100 mii Euro. La data de 14 aprilie A. şi B. s-au prezentat la biroul notarial pentru încheierea
contractului de vînzare-cumpărare. A. (vînzător) a rugat ca contactul să fie perfectat a doua zi,
adică pe 15 aprilie 2006. La 15 aprilie 2006 vînzătorul a refuzat să încheie contractul de vînzare-
cumpărare, motivînd prin faptul că acesta urma să fie încheiat cel tîrziu pînă la 14 aprilie.
Totodată, vînzătorul consideră că suma arvunei în mărime de 100 mii Euro rămîne lui în baza
art.633 din Codul civil, fiindcă contractul nu a fost încheiat pînă pe 14 aprilie 2006. La fel,
vînzătorul consideră că acordul din 14 aprilie 2006 prin care părţile au căzut de acord să încheie
contractul de vînzare-cumpărare la 15 aprilie 2006 nu produce efecte juridice, fiindcă nu a fost
perfectat în formă scrisă.
B. s-a adresat unui avocat pentru a fi consultat privind litigiul apărut şi întocmirea unei
acţiuni în justiţie.
1. Care va fi consultaţia?
2. Ce acţiune (acţiuni) urmează a fi intentate pentru apărarea intereselor lui B.?
3. Pregătiţi proiectul acestor acţiuni.
Speţa 3
La 19 martie 1997, Procurorul General al Republicii Moldova a înaintat în Judecătoria
Economică a Republicii Moldova o cerere despre recunoaşterea contractului de vînzare-
cumpărare din 16.10.1996 a clădirii instituţiei medicale „Legkovik” încheiat între Ministerul
Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi Universitatea de Studii Umanistice ca fiind
nevalabil.
Procurorul General îşi argumenta cerinţele sale în cerere prin faptul că la încheierea
contractului de vînzare-cumpărare sus-numit nu au fost respectate prevederile Regulamentului
licitaţiilor cu „strigarea”.
În şedinţa judiciară s-a stabilit că atît vînzătorul, cît şi cumpărătorul la momentul intentării
acţiunii şi-au îndeplinit integral obligaţiunile asumate. Astfel, vînzătorul a transmis clădirea
cumpărătorului, iar acesta a achitat integral costul imobilului. Ambele părţi sînt de părere că au
încheiat contractul cu respectarea prevederilor legilor în vigoare şi consideră că acest contract
nu poate fi declarat nul.
La 28 mai 1997, prin hotărîrea Judecătoriei Economice a Republicii Moldova, adoptată în
prima instanţă, contractul de vînzare-cumpărare a clădirii profilactoriului „Legkovik” a fost
declarat nul, invocîndu-se prevederile art.50 din Codul civil (redacţia 1994).
Prin decizia Judecătoriei Economice a Republicii Moldova, adoptată în a doua instanţă la
28 iulie 1997, hotărîrea primei instanţe a fost lăsată în vigoare.
Nefiind de acord cu această decizie, Universitatea de Studii Umanistice a depus recurs la
Curtea Supremă de Justiţie în care a solicitat anularea hotărîrilor Judecătoriei Economice a
Republicii Moldova pe motivul că ele contravin legislaţiei în vigoare.
1. Care sînt diferenţele ce se referă la nulitatea actului juridic din Codul civil din
25
1964 şi Codul civil din 2002? Cine în afară de părţile contractante poate cere nulitatea
contractului?
2. Care va fi decizia Colegiului civil al Curţii Supreme de Justiţie pe cauza
nominalizată mai sus?
IV. Bibliografie:
26
Tema 3. TERMENELE ÎN DREPTUL CIVIL
I. Obiective de referinţă:
T e r m - e f an p u t l j u r i d i c d e c a r e l e g e a l e a
a p a r i ţ i a e f e c t e l o r j u r i d i c e
O a n u m i t ă p e r i o a d a d e t i m p
î n ă u n t r u l c ă r e id a u s p u ă n s t c u r g e r e a c ă r e i a
e x e r c i t a t e d r e p s t u u r r v i l i en c o n s e c i n ţ e j u r i d i c e
s u b i e c t i v e c e c o n s t a u î n
n a ş t e r e a r a p o r t u l u i
j u r i d i c c i v i l
m o d i f i c a r e a r a p o r t u l u i
j u r i d i c c i v i l
s t i n g e r e a r a p o r t u l u i
j u r i d i c c i v i l
27
Însemnătatea prescripţiei extinctive
P r e s c r i p ţ i a e x t i n c t i v ă
D ă p o s i b i l i t a t e a a s i g u r ă r i i u n e i s t a b i
f i i n d c ă d r e p t u r i l e n u p o t r ă m î n e l a i n
l i t i g i u .
Ţ i n e s e a m a ş i d e d i f i c u l t ă ţ i l e d e p r o b
a m b e l e p ă r ţ i d u p ă t r e c e r e a u n u i t i m
Î n d e p l i n e ş t e o f u n c ţ i e e d u c a t i v ă , m o
t i t u l a r i l o r d e d r e p t u r i s ă l e v a l o r i f i c e
C o n t r i b u i e l a r e a l i z a r e a ş i c o n s o l i d a
A. Activităţi de predare-învăţare
Sarcini didactice
28
Modalităţi de realizare a sarcinilor didactice (a se vedea Tema 1)
Studiu de caz
Referate/Rezumate
caracteristica generală a - prezentarea rezultatelor
termenelor de prescripţie - elaborarea articolelor
extinctivă; - participarea la mese
începerea cursului termenului rotunde
Termenele de prescripţie
de prescripţie extinctivă;
suspendarea şi întreruperea
termenelor de prescripţie
Studiu de caz
C. Activităţi de evaluare
Speţe
Speţa 1
Pe data de 31 decembrie, cetăţeanul L. a încheiat cu vecinul său M. un contract verbal prin
care i-a transmis în folosinţă temporară un televizor color marca „Panasonic”, pe un termen de
două luni. Părţile au stipulat în contract că riscul pieirii fortuite pe durata contactului îl va
suporta locatarul M. şi la expirarea termenului contractului locatorul L. va prelua bunul de la
domiciliul locatarului, care, la rîndul său, va preda televizorul în starea în care l-a primit. Pe data
de 1 martie, din cauza unor descărcări electrice, televizorul a ars. Locatorul s-a adresat
locatarului cu o cerere privind achitarea costului televizorului. Locatarul a refuzat să satisfacă
cererea, deoarece, după părerea lui, locatorul nu a preluat bunul la expirarea contractului şi riscul
pieirii fortuite trebuie să-l suporte el în calitate de proprietar, deoarece locatarul a suportat riscul
pieirii fortuite numai pe durata contractului. Locatorul, considerînd argumentele locatarului
neîntemeiate, s-a adresat cu cerere în instanţă.
29
Speţa 2
În anul 1986, A. s-a angajat la Facultatea de Fizică a Universităţii de Stat din Moldova în
calitate de lector. Concomitent, a fost admis la doctorat la aceeaşi facultate şi în calitate de
conducător ştiinţific a fost desemnat decanul facultăţii R. În procesul de lucru asupra tezei de
doctorat a fost făcută o invenţie care a fost brevetată în anul 1989. În cererea de brevetare au
solicitat ca brevetul să fie eliberat pe numele a doi coautori A. si R. În anul 1991 A. si R. au
încheiat un contract prin care s-a stipulat că nouăzeci de procente din veniturile realizate prin
folosirea invenţiei vor fi încasate de A. şi zece procente de R. Pe data de 3 august 1999, A. s-a
adresat cu cerere în instanţă prin care solicita să fie recunoscut ca unic autor al invenţiei,
deoarece R. nu a depus muncă creativă la elaborarea invenţiei, care este obligatorie pentru ca o
persoană să fie recunoscută coautor al invenţiei şi a fost forţat de R., de care depindea la acel
moment brevetarea invenţiei şi apărarea tezei de doctor, să-l accepte ca coautor. În şedinţa de
judecată, R. a respins acuzaţiile şi a declarat că nu recunoaşte acţiunea, dar este de acord să-i
cedeze lui A. toate veniturile care vor fi realizate prin folosirea invenţiei, fapt puţin probabil,
deoarece invenţia nu poate fi aplicată. Tribunalul Chişinău a respins acţiunea reclamantului,
deoarece acesta a omis termenul de prescripţie. Reclamantul a atacat hotărîrea la Curtea de
Apel.
Speţa 3
Cotidianul „Flux” a publicat pe data de 20 noiembrie 1996 un articol redacţional în care se
afirma că cetăţeanul M. în perioada în care a deţinut funcţii importante în cadrul Ministerului de
Finanţe a facilitat obţinerea înlesnirilor fiscale de către diferite firme private şi pentru acest fapt a
primit recompense substanţiale în bani şi obiecte. Pe data de 12 decembrie 1996, după ce M. a
trimis redacţiei o scrisoare în care infirma informaţia apărută în ziar şi ameninţa redacţia că se va
adresă în instanţă, dacă aceasta nu publică imediat o dezminţire, cotidianul într-un alt articol
redacţional îşi cere scuze de la M. pentru afirmaţiile precum că acesta ar fi primit recompense în
bani şi obiecte, dar a declarat că refuză să dezmintă afirmaţia precum că acesta a facilitat
obţinerea înlesnirilor fiscale şi publică lista firmelor, care, conform datelor oficiale ale
Ministerului de Finanţe, au beneficiat de înlesniri fiscale. Una din firmele care figurau în lista
dată publicitarii, S.A. „Invest”, s-a adresat pe data de 19 februarie 1997 cu o acţiune în instanţă,
prin care solicita să fie obligat cotidianul să publice o dezminţire a afirmaţiei că înlesnirile fiscale
au fost acordate în baza protecţiei lui M. După mai multe amînări, pe data de 23 iulie 1998
instanţa a respins acţiunea, deoarece în articolul respectiv nu se afirma că anume S.A. „Invest” a
obţinut facilitaţi datorită protecţiei. Hotărîrea nu a fost atacată de reclamant.
Pe data de 29 noiembrie 1999, M. a înaintat o acţiune în instanţă, prin care cerea să fie
obligată redacţia cotidianului „Flux” să publice o dezminţire a afirmaţiilor publicate în numărul
din 20 noiembrie 1996 şi să plătească despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de
50000 lei. Concomitent, el solicita restabilirea termenului de prescripţie pe care l-a omis,
deoarece iniţial a fost convins că nu va trebui să înainteze o acţiune, deoarece va fi satisfăcută
acţiunea S.A. „Invest”, iar din mai 1998 pînă pe data de 25 noiembrie 1999 s-a aflat într-o
deplasare peste hotare.
Soluţionaţi cazul.
Speţa 4
La 15 iulie 2003, A. (creditor) a încheiat cu B. (debitor) un contract de împrumut în
mărime de 100 mii lei. B. urma să restituie suma dată la 15 ianuarie 2004. La 17 iulie 2003 a fost
încheiat un contract de fidejusiune, prin care C. garanta executarea obligaţiilor lui B. La 16
ianuarie 2004 A. a cerut de la fidejusor achitarea sumei de 100 mii lei garantată în contractul de
30
fidejusiune din 17 iulie 2007. Suma dată a fost achitată de fidejusor doar la 16 ianuarie 2006. Pe
tot parcursul anului 2006 fidejusorul de nenumărate ori a cerut de la B. achitarea sumei de 100
mii lei, cerinţele lui nefiind satisfăcute.
La 25 mai 2007 fidejusorul a înaintat o cerere în judecată, prin care a cerut forţat
achitarea sumei de 100 mii lei pe care a achitat-o lui A. În şedinţa de judecată fidejusorul a
prezentat contractul de fidejusiune din 17 iulie 2004, precum şi toate documentele care dovedesc
faptul că la data de 16 ianuarie 2006 suma de 100 mii lei a fost achitată lui A. În şedinţa judiciară
B. a confirmat existenţa raporturilor dintre el, A. şi C., dar a rugat instanţa să respingă cererea pe
motivul că a expirat termenul de prescripţie, care a început să curgă la 16 ianuarie 2004 şi,
respectiv, termenul de prescripţie a expirat la 16 ianuarie 2007. La rîndul său, fidejusorul
consideră că atîta timp cît nu i-a fost încălcat dreptul său (16 ianuarie 2006 – ziua achitării lui A.
a sumei de 100 mii lei) nu putem vorbi despre începerea curgerii termenului de prescripţie, cu
atît mai mult că acest lucru este expres prevăzut în art.272 alin.(2) din Codul civil.
Soluţionaţi cazul.
Bibliografie:
31
Tema 4. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND DREPTUL DE PROPRIETATE.
DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE
I. Obiective de referinţă:
D r e p t u l d e p r -o pd r ei e p t ta u t el d p e r i pv ar o t ăp r ie t a t e a l p e r s o a
s t a t u l u i s a u u n i t ă ţ il o r a d m i n is t r a t i v - t e r i t o r ia l e a
e x e r c i t î n d a s u p r a l o r a t r ib u t e le d r e p t u lu i d e
d i s p o z i ţ i e ) î n m o d e x c lu s i v ş i p e r p e t u u p r i n p u
C a r a c t e r u l a l i Ce n a a r ab c i l t e r u l p r e Cs c a r r i pa ct i tb e i lr u l s e s iz a b i
p r e s u p u n e c ăp r t e o s a u t ep u b n u e n uc ră i l et ip t u r e l a s r u i i p d u r ne ep t cu ă l u bi u n u
c a r e a p a r ţ in p d r e o pp r r i o e p t ă r i ţ ei i t a t e p c r ei v af a t ăc oa bu i ed c r et u p l t u l
p r i v a t e s e a f l ă s ă î n- ş i a p e
c i r c u i t u lr e d r e p p r o p r i e t p ă r ţ oi i p p r r i ei v t a a t t e e p
t u l d e
c i v il ş i d e c i p r
p o t f a c e i n î n a o b i e c t u l f a c c ţ ie u no ib i i î e n c jt u a s l t iu ţ i r e m
i n t a r e a a ă r
o r i c ă r u i a c t j u î nr i d p i ce r c i o i v a i ld . a d e td i mi n p p sa t r r t i e c a t s c t r a e b d i il ti to ă r i l o
d e le g e .
32
Subiectele dreptului de proprietate privată
S u b i e c t e l e d r e p t u l u i d e p r o p r i e t a t e p
P e r s o a P n ee rl es o a n e l e U n i t ă ţ i l e a d m i n is t r a
S t a t u l
f i z i c e j u r i d i c e t e r i t o r i a le
D r e p t ul d e p r - o d p r r e i ep tt au t l e s pu ub bi e l ci c t iă v c e a p a r
s t a t u l u i s a u u n i t ă ţ i i a d m i n is t r a t i v - t e r i t o
b u n u r i c a r e f i e p r i n n a t u r a l o r , f i e p r i n
l e g i i s u n t d e u z s a u u t il i t a t e p u b l i c
C a r a c t e r u- l C i n a a r la i ec nt e a r bu i l l -i m C p a r r e a s c c t er i r p u- t l i b i ni l s e s i z a b
b u n u r i l e c e p f r a o c p ro i eb t i ae tc e t ua l pb u bn lu i c r iă l e n p u r o e p s r t ie e t a t e
p r o p r i e t ă ţ i i s p u u p b u l i s c ăe ns iu c ni t p p r u e bs cl i cr i ăp ţ ni e u i p o t f i u r m
s c o a s e d i n e c x i tr i c n u c i t t i u v le c ş i vi i nl d. i ec i c p ă r t e r se c c r ir p e ţ d i e i t i o r i .
a c h i z i t i v e .
O b i e c t e l e d r e p t u l u i d e p r o p r i e t a t e p u b l i c ă
B u n u r i c a r e p r i n n a t u r Ba u l o n r u s r i u l e n tc ad re e u a z u f o s t d e c l a
s a u d e i n t e r e s p u b l i c . c a a t a r e p r i n t r - o d i s p o z i ţ i e
s p e c i a l ă a l e g i i .
B u n u r i d e- u z B p u u n b u l ri ci d e i n - t be ur e n s u pr i u b l i c
b u n u r i c a r e p c r a i nr e n p a r t i un r an a t u r a l o r s u n t d e s t i n a t e
l o r s u n t d e f o p l oe sn i t n r uţ ă a f i f o lo s i t e s a u e x p l o a t a t e
g e n e r a l ă ( p i e î nţ e , c ap do dr u u l r ui , n u i s e r v i c i u p u b l i c ( c ă i l e
p a r c u r i p u b l i cf e e r a e t t e c , ) . c l ă d i r i l e i n s t i t u ţ i il o r p u b l i c e e t c ) .
Uzucapiunea
U z u c a - p m i u o n d e ad e d o b î n d i r e a d r e p t u l u i d e
p r o p r i e t a t e p r i n p o s e d a r e a p e o p e r i o a
e x p r e s d e t e r m i n a t ă î n l e g e , a u n u i b u
C o n d i ţ i i l e u z u c a p i u n i i
C o n t i n Nu ăe t u l b u r a P t ău b l i c ă S u b n u m e d e p r o p r i e t a
p e n t r u b u n u r i pl e e nm t ro u b ib l e u n- u5 r i a l e n ii m o b i l e - 1 5 a
33
Pierderea dreptului de proprietate
D r e p t u l d e p r o p r i e t a t e î n c e t e a z ă
Î n b a z a ţ e C i o p n r ot r p a r r i e v t o a i rn u ţ el u i iî p n r oa pl t er i e c
v o i n t aa zr u u l r u i i
p r e v ă z u t e d e
l e g e
a c t e ju r id ic e l u c r u l a
t r a n s la t i v e p i e r i
d et , e s t e d i s t r u s s a u
p r o p r i e t a t e p r e l u c r a t
r e n u n ţ a r e a l a m d or e a p r t t eu a l dp er o p r i e t a r u l u i
p r o p r i e t a t e
r e t r a g e r e a b u n u r i l o r d in
p r o p r i e t a t e ( c o n f is c a r e )
C o n d i ţ i i le e x p r o p r i e r ii ( a r t . 4 6 a l i n . 2 C o n s t i t u ţ i e )
U t il i t a t e a p u b li c ă s e d eD c r le a a r ăp t pa e ş n i t pr u r e l au l c a r b ă i r l ia d e s p ă g u b i r e
d e i n t e r e s n a ţ i o n a l s a u d e i n t e r e s l o c a l
( a r
t . 5 L e g e a e x p r o p r ie r ii p e n t r u c a u z ă
d e u t i l it a t e p u b l ic ă ) .
D e i n t e r e s l o c a l - lu c r ă r i le c a r e r ă s p
o b i e c t iv e l o r ş i i n t e r e s u l u i u n e i l o c a li
D e i n t e r e s n a ţ io n a l - lu c r ă r il e c a r e r ă s p u n d
a l e u n u i g r u p d e l o c a li t ă ţ i d in c a d r u
o b ie c t iv e l o r ş i i n t e r e s e l o r î n t r e g i i s o c i e t ă ţ i
u n i t ă ţ i a d m i n is t r a t i v - t e r it o r i a le .
s a u a l e m a j o r i t ă ţ ii e i .
U t il i t a t e a p u b l ic ă s e d e c la r ă
( a r t . 6 L e g e a e x p r o p r ie r i i p e n t r u c a u z ă d e u t i l it a t e
p e n t r u l u c p r e ă n r i t l re u d l ue c r ă r i l e p d e e n t i rn u t e l ur e c s r ă l or i cl e a ld a e l i n t e r e s c o m u n
i n t e r e s n a u ţ ni o i nt ă a ţ il i - a d m m a i m u l t o r j u d e ţ e ş i / s a u m u n i c ip
in i s t r a t i v - t e r i t o r i a l e -
d e c ă t r e P d ae r lc a ă m t r ee n c t o. n s i l d e c ă t r e c o n s i l i i l e l o r , i a r î n c a z d
i u l e i .
d i v e r g e n ţ e - d e c ă t r e G u v e r n .
A. Activităţi de predare-învăţare
Sarcini didactice
34
- cazurile reglementate de legislaţia civilă ce stabilesc obligaţia de folosire a bunului.
Obiectul dreptului de
proprietate Referate/Rezumate
35
regimul juridic al - prezentarea rezultatelor
bunurilor domeniului privat; - elaborarea articolelor
regimul juridic al
bunurilor domeniului public
Studiu de caz
Referate/Rezumate
accesiunea; - prezentarea rezultatelor
uzucapiunea; - elaborarea articolelor
regimul juridic al - participarea la mese
Dobîndirea şi bunurilor găsite şi al comoarei; rotunde
încetarea dreptului momentul dobîndirii
de proprietate dreptului de proprietate;
încetarea dreptului de
proprietate
Studiu de caz
C. Activităţi de evaluare
Speţe
Speţa 1
La 19 martie 1997, Procurorul General al Republicii Moldova a înaintat în Judecătoria
Economică a Republicii Moldova o cerere despre recunoaşterea contractului de vînzare-
cumpărare din 16.10.1996 a clădirii instituţiei medicale „Legkovik” încheiat între Ministerul
Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi Universitatea de Studii Umanistice ca fiind
nevalabil.
Procurorul General îşi argumenta cerinţele sale în cerere prin faptul că la încheierea
contractului de vînzare-cumpărare sus-numit nu au fost respectate prevederile Regulamentului
licitaţiilor cu „strigarea”.
În şedinţa judiciară s-a stabilit că atît vînzătorul, cît şi cumpărătorul la momentul intentării
acţiunii şi-au îndeplinit integral obligaţiunile asumate. Astfel, vînzătorul a transmis clădirea
cumpărătorului, iar acesta a achitat integral costul imobilului. Ambele părţi sînt de părere că au
încheiat contractul cu respectarea prevederilor legilor în vigoare şi consideră că acest contract
nu poate fi declarat nul.
La 28 mai 1997, prin hotărîrea Judecătoriei Economice a Republicii Moldova, adoptată în
prima instanţă, a fost declarat nul contractul de vînzare-cumpărare a clădirii profilactoriului
„Legkovik”, invocîndu-se prevederile art.50 din Codul civil (redacţia 1964).
Prin decizia Judecătoriei Economice a Republicii Moldova, adoptată în a doua instanţă la
28 iulie 1997, hotărîrea primei instanţe a fost lăsată în vigoare.
Nefiind de acord cu această decizie, Universitatea de Studii Umanistice a depus recurs la
Curtea Supremă de Justiţie în care a solicitat anularea hotărîrilor Judecătoriei Economice a
Republicii Moldova pe motivul că ele contravin legislaţiei în vigoare.
La 27 decembrie 2007 Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul Universităţii de Studii
Umanistice, adoptînd o decizie prin care a obligat părţile să achite preţul clădirii, iar
Universitatea de Studii Umanistice să transmită clădirea Statului.
Decizia dată nu a fost executată. În perioada anilor 1997-2007 Universitatea de Studii
Umanistice a posedat clădirea dată, achitînd impozitul pe bunul imobil, efectuînd investiţii
36
capitale. În aprilie 2007 Agenţia de Privatizare a înaintat o cerere la Oficiul Cadastral Teritorial
Chişinău prin care a cerut să fie înregistrat dreptul de proprietate asupra clădirii din str.
Grenoble, 147, după Statul Republica Moldova, anexînd ca dovadă hotărîrea Judecătoriei
Economice din 28 mai 1997. Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău a satisfăcut cererea Agenţiei
de Privatizare. În iunie 2007 Agenţia de Privatizare a cerut Universităţii de Studii Umanistice să
elibereze clădirea în cauză. Universitatea de Studii Umanistice a refuzat să elibereze clădirea,
susţinînd că, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, executarea hotărîrii
judecătoreşti din 1997 poate avea loc doar în baza unui titlu executoriu, titlu care pînă în anul
2007 nu a fost eliberat, fiindcă nici Statul Republica Moldova şi nici Universitatea de Studii
Umanistice nu au cerut executarea hotărîrii judecătoreşti din 28 mai 1997. Totuşi, Agenţia de
Privatizare, asistată de organul de poliţie, în dimineaţa zilei de 1 iulie 2007, aproximativ la ora 4,
a spart prin forţă uşa de la intrare şi a ocupat clădirea din str.Grenoble, 147. Ulterior toate
bunurile Universităţii de Studii Umanistice amplasate în clădirea din str.Grenoble, 147, au fost
evacuate cu forţa, fiind deplasate într-un depozit al Ministerului Apărării.
Speţa 2
Mergînd în fiecare zi timp de o săptămînă la pădure Petru a observat că de un cal, care
se afla în pădure, nu îngrijeşte nimeni şi, crezînd că a fost abandonat de stăpîn, l-a luat acasă
pentru a-l întreţine. Petru s-a folosit de acest cal mai mult de un an. La rugămintea vecinului său
Petru i-a transmis acestuia în folosinţă temporară calul ca să-şi aducă porumbul strîns de pe cota
de teren echivalent. După ce a terminat de cărat porumbul vecinul a refuzat să întoarcă calul.
Petru a înaintat o acţiune către vecinul său cerînd să i se întoarcă calul. În şedinţa de
judecată vecinul a cerut să fie demonstrat dreptul de proprietate al lui Petru asupra calului,
deoarece, din cîte ştie, acesta din urmă nu este proprietarul calului, iar dreptul de a înainta
asemenea cerinţe îl are, în opinia vecinului, numai proprietarul calului.
Speţa 3
Reclamanta D. a chemat în judecată pe pîrîtul M. şi solicită ca instanţa de judecată să
constate că imobilul din or. Chişinău, str. Bucureşti, 30, este proprietatea sa.
Reclamanta invocă următoarele argumente:
1) situaţia politică creată în anii' 49 în Moldova o impune să părăsească ţara şi pleacă la
Paris;
2) înainte de a pleca D. s-a înţeles cu M., care era cea mai bună prietenă a ei, ca aceasta să
treacă cu traiul împreună cu familia în casa sa, astfel ca imobilul să nu treacă în proprietatea
statului;
37
3) între D. şi M. nu s-a încheiat nici un contract, dar părţile s-au înţeles, tacit, că atunci cînd
D. se va întoarce M. va părăsi casa, iar dacă nu se va întoarce, va locui în ea pînă la moartea
lui M.;
4) în urma evenimentelor din anii ‘90 D. s-a întors în ţară şi la 16 februarie 1990 o
înştiinţează pe M. că aceasta trebuie să elibereze în termen de un an casa.
M. nu este de acord să plece, motivînd că dreptul de proprietate al lui D. s-a pierdut prin
neuz. Mai mult, reclamanta nu are dreptul să-i ceară să plece din imobil, pentru că nu s-a
comportat ca un bun proprietar.
De asemenea, M. invocă că reclamanta nu a exercitat de foarte mult timp atributele
dreptului de proprietate. De aceea, nici nu poate fi pusă problema ca M. să fie considerată
proprietar.
Instanţa de judecată a constatat că D. a depus cererea după peste 30 de ani, timp în
decursul căruia nu a exercitat nici un atribut al dreptului de proprietate. Nu este corect ca un
proprietar care a manifestat neglijenţă faţă de bunul său să beneficieze de protecţia dreptului său
în detrimentul unui neproprietar care s-a comportat însă faţă de bun ca un real proprietar.
În temeiul celor menţionate instanţa de judecată a respins acţiunea.
Speţa 4
A. a construit pe terenul său o casă de locuit, construcţia ocupînd însă şi o parte din terenul
vecin. Pe terenul său casa era în proporţie de 90 la sută, restul - pe terenul vecin. Casa a fost
construită în 5 ani de zile, timp în care vecinul nu a înaintat către A. careva pretenţii. După ce
casa a fost dată în exploatare, vecinul a înaintat cerinţe către A., şi anume: să demoleze partea
din casă care se află pe terenul său. Vecinul a susţinut că va fi de acord ca A. să nu demoleze
partea din casă doar cu condiţia că va obţine integral dreptul de proprietate asupra întregii case
de locuit. La rîndul său, el se obligă să achite lui A. costul materialelor plus costul muncii.
Vecinul şi-a întemeiat cerinţele pe dispoziţia art.329 alin.(5) Cod civil. A. nu a căzut de acord
cu o asemenea soluţie.
Asupra acestui caz urmează să se pronunţe instanţa judecătorească. În şedinţa
judecătorească A. a cerut să fie recunoscut dreptul de proprietate asupra întregii construcţii,
fiindcă el a construit casa în perimetrii specificaţi de organul public local şi nu a ştiut că
construieşte pe ternul vecin, însă recunoaşte că a zecea parte din casă se află pe terenul vecinului.
La fel, A. cere instanţei să se instituie un drept de superficie care i-ar permite să se folosească de
terenul vecin. În şedinţa de judecată vecinul a rămas la cerinţele invocate mai sus.
38
Speţa 5
În anul 1988 familiei Stoicescu i-a fost repartizat un apartament cu două odăi, care se
afla într-o casă cu un etaj, casa respectivă fiind proprietate de stat. În 1997 autoritatea publică
locală a permis, printr-o decizie, efectuarea unei reconstrucţii a acestui apartament din contul
chiriaşului. În 2003 imobilul reconstruit a fost dat în exploatare, iar familia Stoicescu s-a adresat
cu o cerere la OCT pentru a înregistra dreptul de proprietate asupra întregii construcţii,
prezentînd decizia autorităţii publice locale din 1997. Această cerere a fost satisfăcută şi OCT a
înregistrat după familia Stoicescu dreptul de proprietate asupra întregii construcţii.
Aflînd despre acest lucru, autoritatea publică locală a înaintat cerere în instanţa
judecătorească solicitînd să fie anulată înregistrarea dreptului de proprietate pe motivul că
decizia din 1997 prin care a fost permisă reconstrucţia nu serveşte drept temei de dobîndire a
dreptului de proprietate.
Din contra, familia Stoicescu consideră decizia autorităţii publice locale drept temei de
dobîndire a dreptului de proprietate, invocînd în acest sens prevederile art.320 alin.(3) Cod civil.
Această poziţie este susţinută şi de OCT.
IV. Bibliografie:
39
Tema 5. DREPTUL DE PROPRIETATE COMUNĂ
I. Obiective de referinţă:
M o d a l i t a t e a d r e p - t u s l i ut u i a d ţ ei e p c r î on pd r id e o t au t ă e s a u m a
s u b i e c t e d e d r e p t ( p e r s o a n e f i z i c e s a u j u r i d
a s u p r a u n u i a ş i a c e l u i a ş i b u n , d e r e g u l ă i n d
i n c e r t i t u d i n e v r e m e l n i c ă î n c a r e s e a f l ă d r
P r o p r i e t a t e aP ar o n p u r l i a e b t a i l tă e a Pr e r zo op l r u i e b t i a l ă t e a c o m u n ă
P r o p r i e t a t e- a d rc e o p m t u u l n d ă e p r o p r i e t a t e a s u p r
a p a r ţ i n e c o n c o m i t e n t m a i m u l t o r p r o
P r o p r i e t a t e a c o m u P n ră o pp r e i e c t ao tt ee a- p c ă o r ţm i u n ă î n d
40
Proprietatea comună pe cote-părţi
P r o p r i e t a t e a c - o d m r e u p n t ău l p d e e c p o r t o e p - p r i ă e r t ţa i t e
a s u p r a a c e l u i a ş i b u n e s t e f r a c ţ i o n a
i d e a l e ş i a b s t r a c t e .
P r o p r i e t a t e a c o m P u r on p ă r ip e e t a c t eo at e c- p o ăm r ţ u i n ă p e
o b i ş n u i t ă s a u t e mf r a p c o ţ i r o a n r ăa . t ă ş i p e r p e t u ă .
N i c i u n u l d i n t r e c o p r o p r i e t a r i n u e s t e t
f r a c ţ i u n i m a t e r i a l e d i n b u n . C e e a c e s
d r e p t u l d e p r o p r i e t a t e .
P r o p r i e t a t e a c o ms e u ni m ă p ş u i n p ee r c p o e p t ur o ă p r i e t a r ilo r
i n d i f e r e n t d e v o i n ţ a a c e s t o r a ş i a r e u n c a r a
V o i n ţ a t i t u l a r i lo r n u e s t e im p l i c a t ă d i r e c t î n
d r e p t ş i n u p o a t e p r o v o c a î n c e t a r e a s a
C a z u r i le d e c o p r o p r ie t a t e f o r ţ a t ă ş i p e r p
c o p r o p r i e t a t e a l o t u r i l o r c o m u n e n e c e s a r e s
f o l o s i r e a a d o u ă i m o b i l e c o m u n e ( d r u m u r i ,
c o p r o p r i e t a t e a d i s p ă r ţ i t u r i l o r d i n t r e d o u ă i m
ş a n ţ u l , g a r d u l ) .
c o p r o p r i e t a t e a a s u p r a p ă r ţ i l o r c o m u n e d i n
d o u ă s a u m a i m u l t e a p a r t a m e n t e a v î n d p
d if e r i ţ i ( s c ă r i , s u b s o l , a c o p e r iş ) .
c o p r o p r i e t a t e a a s u p r a u n o r b u n u r i c o n s i d e
( t a b l o u r i d e f a m i l i e , c a v o u r i ş . a . ) .
41
Comparaţiile între proprietatea comună pe cote-părţi şi proprietatea comună în
devălmăşie
P r o p r i e t a t e a c o m u n ă p e c o t e - p ă r ţ i -
p r o p r i e t a t e a c o m u n ă î n d e v ă l m ă ş i e
A s e m ă n ă r i D e o s e b i r i
Î n a m b e l e s i t u a Î ţn i i ce ax zi s u t ăl d r e p t u l u i d e p r o p r i e t a t e
c o n c o m i t e n t m ac oi mt e -u p l ţ ă i r ţ i , f i e c a r e c o p r o p r i e t a r a r e
t i t u l a r i ş i d r e p t u c l o d t eă - p a r t e i d e a l ă ş i a b s t r a c t ă d i n
p r o p r i e t a r e a s u pp r r oa p r i e t a t e a s u p r a b u n u r i l o r c o m
a c e l u i a ş i b u n s da ru e p t u l u i d e p r o p r ie t a t e c o m u n ă
a c e l e i a ş i m a s e ad u e d e t e r m i n a t ă o a s e m e n e a c o t ă
b u n u r i n e f r a c ţ i o î n ac ît te , a t î t a t i m p c î t e x i s t ă c o m u n i
î n m a t e r i a l i t a t e ae i l on r u . p o t c u n o a ş t e î n t i n d e r e a d r e
r e v i n .
C u e x c e p ţ i a p r o D p e r i er e t ă g ţ ui i l ă , p r o p r i e t a t e a c o m u n ă
c o m u n e p e c o t ce a- p s ă u r ţ b i i e c t e p e r s o a n e f iz i c e , i a r î n
f o r ţ a t e ş i p e r p e tp u r eo ,p r i e t a t e a c o m u n ă p e c o t e - p ă r
a m b e l e f o r m e a p l eo t f i a t î t p e r s o a n e f i z i c e , c î t ş i p e
p r o p r i e t ă ţ i i î n c e t e a z ă
p r i n p a r t a j .
D e r e g u l ă , t e m e i d e a p a r i ţ i e a p r o
î n d e v ă lm ă ş i e e s t e l e g e a . P r o p r i e
p e c o t e - p ă r ţ i s e p o a t e n a ş t e d i n c
iz v o a r e ( c o n t r a c t e , s u c c e s i u n e ) .
T i t u l a r i i c o t e i - p ă r ţ i d i n p r o p r i e t a t e
p ă r ţ i p o a t e d i s p u n e l ib e r d e e a .
P r o p r i e t a r i i d e v ă l m a ş i , n e a v î n d d
î n t i n d e r e a d r e p t u r il o r l o r , n u p o t d
p r o p r i u b u n u r i l e p r o p r i e t a t e c o m u
A. Activităţi de predare-învăţare
Sarcini didactice
42
- recomanda (selecta) probele care demonstrează existenţa său inexistenţa unui drept.
Referate/Rezumate
proprietatea comună pe - prezentarea rezultatelor
cote-părţi obişnuită; - participarea la mese rotunde
Proprietatea comună pe proprietatea comună pe
cote-părţi cote-părţi forţată şi
perpetuă
Studiu de caz
Studiu de caz
Referate/Rezumate
Împărţirea − mod de - prezentarea rezultatelor
încetare a dreptului - elaborarea articolelor
Încetarea dreptului de
de proprietate - participarea la mese
proprietate comună
comună rotunde
Studiu de caz
C. Activităţi de evaluare
Speţe
Speţa 1
Trei fraţi au procurat un teren cu o suprafaţă de 9000 m² de la un proprietar unic. Actul
de vînzare-cumpărare a fost încheiat în anul 1998 şi tot în acel an a fost înscris în registrul
bunurilor imobile. Pe parcursul a doi ani cei trei fraţi au ridicat pe acest teren trei case de locuit,
pentru fiecare cîte una, dar nici una nu aparţinea în exclusivitate unui singur frate, fiindcă fiecare
dintre ei au contribuit în mod egal la construcţia fiecărei case.
În ianuarie 2001 fratele cel mai mare şi cel mijlociu au plecat la lucru peste hotare, iar
cel mic a rămas să îngrijească de toate trei case. Pe parcursul anului 2001 fraţii plecaţi la lucru
transferau în fiecare lună fratelui rămas să întreţină casele cîte 100 dolari SUA.
La finele anului 2001 fratele cel mai mare s-a întors în ţară şi i-a reproşat mezinului că
acesta nu îngrijeşte corespunzător nici de case, dar nici de teren. În particular, în anul 2001 nu au
fost culese merele şi prunele. Fratele mai mic a promis că ulterior va întreţine corespunzător atît
terenul aferent caselor de locuit, cît şi casele înseşi.
43
Pe parcursul anului 2002 fratele rămas în ţară a închiriat două case, preţul de chirie
fiind stabilit de comun acord cu ceilalţi fraţi. Din banii primiţi a cumpărat un autoturism care a
fost înregistrat pe numele fratelui mai mic. De asemenea, cel rămas în ţară a vîndut din iniţiativă
proprie vecinilor o parte de teren pe care aceştia au construit două garaje. În primăvara aceluiaşi
an 2002 cel rămas în ţară a ridicat pe o parte din tern nişte acareturi unde pînă în toamnă a
crescut 20 de porci pe care ulterior i-a vîndut. Tot în 2002 fratele rămas în ţară a racordat casele
la reţeaua de gaz natural, instalalînd în fiecare casă şi posturi telefonice.
Reîntorşi în ţară, între fraţi au apărut divergenţe cu privire la sumele de bani pe care
fratele rămas acasă le datora celorlalţi.
Negăsind un numitor comun referitor la împărţirea bunurilor, aceştia au adresat
instanţei judecătoreşti o cerere de partajare a bunurilor cerînd clarificarea tuturor relaţiilor
patrimoniale litigioase dintre ei.
Speţa 2
La 19 iunie 2003 reclamantul A.M. a chemat în judecată pe A.L., fosta soţie, şi pe
C.N., fosta soacră, pentru constatarea faptului că în timpul căsătoriei soţii A.M. şi A.L. au
dobîndit împreună o serie de bunuri, cerînd partajarea acestor bunuri.
Reclamantul a cerut să fie împărţite următoarele bunuri: casa de locuit în care trăieşte
fosta soacră; lotul de teren aferent casei de locuit cu o suprafaţă de 20 ari; cota de teren
echivalent în mărime de 1,8 ha.
În timpul dezbaterilor judiciare au fost prezentate probe care confirmă că lotul de teren
aferent a fost repartizat soacrei pînă la încheierea căsătoriei de către A.M. şi A.L., însă casa a
fost construită cînd aceştia erau căsătoriţi. La momentul înaintării cererii casa de locuit nu era
înregistrată în registrul bunurilor imobile, însă pe parcurs casa a fost înregistrată în registrul
bunurilor imobile după C.N. (fosta soacră), care a prezentat OCT decizia autorităţii publice
locale de repartizare pe numele ei a unui lot de teren pentru construcţia casei de locuit, precum şi
actul de dare în exploatare. Totodată, în şedinţa judiciară C.N. a recunoscut că casa de locuit a
fost construită din banii comuni ai soţilor şi ea este disponibilă de a întoarce lui A.M. 50% din
costul materialelor şi a muncii exercitate de foştii soţi la construcţia casei de locuit.
Referitor la cota de teren echivalent cu o suprafaţă de 1,8 ha au fost audiaţi mai mulţi
martori care au confirmat că această cotă de teren a fost donată tinerilor la nuntă de către mama
miresei, adică de C.N. Totodată, şedinţei de judecată i-a fost prezentată un extras din registrul
bunurilor imobile din care reiese că proprietar al acestei cote de tern echivalent este C.N.
La rîndul său, C.N. a înaintat o cerere reconvenţională prin care a cerut de la A.M.,
fostul ginere, revendicarea automobilului marca VAZ 21063, la moment aflat în posesia şi
folosinţa lui A.M. În şedinţa de judecată s-a stabilit că, începînd cu anul 1995, adică din
momentul încheierii căsătoriei, acest automobil a fost folosit de către A.M., care considera că a
dobîndit dreptul de proprietate asupra automobilului prin uzucapiune (art.333 CC). În şedinţa
judiciară a fost prezentat paşaportul tehnic al acestui automobil, în care ca posesor era înscris
C.F., fostul soţ al pîrîtei C.N., decedat în 1994.
44
Speţa 3
În anul 1994 între două persoane juridice, A. şi B., a fost încheiat un contract de
activitate în comun, conform căruia A. se obliga să finanţeze finalizarea unei construcţii pe care
o construia B., iar acesta din urmă s-a obligat să efectueze lucrările de construcţie. Conform
condiţiilor contractului, după darea clădirii în exploatare A. va deţine 30%, iar B. 70% din
dreptul de proprietate din imobil.
În anul 1995 lui A., fiind o instituţie financiară, i-a fost retrasă licenţa printr-o decizie a
Băncii Naţionale a Republicii Moldova.
În acelaşi an A. a cerut să fie recunoscut dreptul de proprietate în proporţie de 30% din
clădirea existentă la acel moment.
În anul 1999 instanţa judecătorească a satisfăcut cerinţele lui A., recunoscînd dreptul de
proprietate în proporţie de 30% din imobilul litigios. În acest proces judiciar a fost atras şi C., în
calitate de pîrît. Acestuia din urmă, creditorul lui B. avînd titlu executoriu, în 1998 i-a fost
transmis în proprietate întregul imobil care a fost construit şi din sursele lui B. La momentul
transmiterii clădirii în proprietate lui B. acesta a fost informat că clădirea dată a fost construită şi
de A. şi că A. a înaintat către B. o cerere de recunoaştere a dreptului de proprietate.
Hotărîrea instanţei judecătoreşti din 1999 a rămas, prin decizia Colegiului civil al CSJ,
definitivă şi irevocabilă.
În 2001 Procurorul General al Republicii Moldova înaintează recurs în anulare asupra
hotărîrii judecătoreşti din 1999, motivînd că C. a dobîndit dreptul de proprietate printr-o
încheiere judecătorească, de aceea de la el bunul nu poate fi luat. Acest argument a fost acceptat
de CSJ, care a casat hotărîrea şi deciziile prin care lui A. i-a fost recunoscut dreptul de
proprietate în mărime de 30% din imobilul litigios.
IV. Bibliografie:
Practica judecătorească
Obligatorie:
1. Sergiu Baieş, Nicolae Roşca. Drept civil. Drepturile reale principale. Chişinău,
2005.
2. Sergiu Baieş, Aurel Băieşiu, Valentina Cebotari, Ion Creţu, Victor Volcinschi.
Drept civil. Drepturile reale. Teoria generală a obligaţiilor. Chişinău, 2005.
3. Comentariu la Codul civil al Republicii Moldova / Colectiv de autori. Vol.I.
Chişinău, 2006.
45
4. Manualul judecătorului la examinarea pricinilor civile / Colectiv de autori.
Chişinău, 2006.
5. Ugo Mattei, Sergiu Baieş, Nicolae Roşca. Principiile fundamentale ale dreptului
de proprietate. Chişinău: ARC, 2000.
6. Sergiu Baieş. „Posesiunea” // Ghidul judecătorului în materie civilă şi
comercială a Republicii Moldova. Chişinău, 2004, p.5-19.
7. Sergiu Baieş. „Uzucapiunea” // Ghidul judecătorului în materie civilă şi
comercială a Republicii Moldova. Chişinău, 2004, p.20-36.
Recomandabilă:
46
23. Баранина Е.А. Вещные права в системе субъективных прав // Актуальные
проблемы гражданского права: Сборник статей. Вып. 6 / Под ред. О.Ю. Шилохвоста.
Москва, 2003.
24. Генкин Д.М. Право собственности в СССР. Москва, 1961.
25. Гусев А.Н. Гражданское право: Учебник, в 3 т. Т. 1. Москва, 2004.
47
Tema 6. LIMITELE DE EXERCITARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE.
DREPTUL DE UZUFRUCT, UZ ŞI ABITAŢIE, DE SERVITUTE,
DE SUPERFICIE
I. Obiective de referinţă:
D r e p t u r i a s u p r a p r o p r i e t ă ţ i i a l t u i a
U z u f r u Uc t z A b i t a ţ i Se u p e r f i c Si u e r v i t u t e
Dreptul de uzufruct
D r e p t u l d e e s tu e z ud f r r e up c t tu l d e a e x e r c i t a a s u p r a b u
a t r i b u t e l e p o s e s i e i ş i f o lo s in ţ e i , c u o b l ig a ţ ia
c o n s e r v as a s l uv ab ) s şr te i a rd n u e ţ ma a ( l e r e s t it u i n u d u l u i p r o
la î n c e t a r e a u z u f r u c t u lu i.
R a p o r t u l j u r i d i c d e u z u f r u c t
N u d u l p r o p r ie t a r ( p r o p r i e t a r u l
f ă r ă p r o p r i e t a t e )
O b ie c t u l u z u f r u c t u lu i ( b u n u r i
m o b i le ş i im o b i l e )
U z u f r u c t u a r u l
48
49
Caracterele dreptului de uzufruct
C a r a c t e r e l e u z u f r u c t u l u i
D r e p tD r e p t m So be i lt i r a a rn s m Di t r n e u p mt t a e i m p o r a r , d u r e a
r e a l s a u im o bb ui l ni a ur r i c e l m u l t p î n ă la m o a r t e
n e c o n s u m pp e t i r b s i ol e a n e i f i z i c e o r i p î n
la li c h i d a r e a p e r s o a n e i
ju r id ic e .
D r e p t u r i l e ş i o b l i g a ţ i i l e u z u f r u c t u a r u l u i
- d e a c e r e n u d u l u- i d p e r oa p f ra i ec te a ri n s v ă e n t a r u l b u n u r ilo
p r e d e a b u n u l a s u î pn r ap o c s ă e r us i i ea şa i f f o o s l o t s i n ţ ă ;
in s t it u it u z u f r u c t -u ls ; ă d e a c a u ţ iu n e , d a c ă a c t u l
- d e a f o lo s i b u n u l, a i n f oc ls u t s i in v s d t i et u ai t u z u f r u c t u l p r e v
c u l e g e f r u c t e le ; - s ă f o lo s e a s c ă b u n u l î n t o c m a
- d e a - ş i a p ă r a p o s p e r s o i ap r î i ne t oa cr u m l ; a i c a
ş i p r o p r ie t a r u l ( a -c sţ i ău n a e d a u cî n a la c u n o ş t in ţ ă p r o p r
r e v e n d a c a r e ş i a c d ţ i eu s n p e r a e n o e r i g c ae t oî n r ic e ă ) .l c a r e a d r e
a c e s t u ia ;
- s ă r e s t it u ie b u n u l p r im it î n f o
î n s t a r e a î n c a r e s e a f la la m
n a ş t e r ii u z u f r u c t u lu i, lu î n d î n
c o n s id e r a ţ ie u z u r a n o r m a lă a
a c e s t u ia ;
- s ă a c h it e p la t a , d a c ă c o n t r a
in s t it u ir e a u z u f r u c t u lu i p r e v e
D r e p t u r i l e ş i o b l i g a ţ i i l e n u d u l u i p r o p r i e t a r
D r e p t u r i O b lig a ţ ii
- s ă î n s t r ă in e z e n u d a- s pă r so ep r a i e b t ţ a i n t eă ; d e la o r ic e a c t s a
- s ă g r e v e z e c u s a r c i pn ri i pn r co ap r r ei e at a r t es ta î ;n je n i e x e r c iţ iu l
- s ă - ş i a p e r e d r e p t u l ad l e u p z r u o f pr u r i c e t t u a l t u e i ;
p r in a c ţ iu n ile a c c e s - i sb ă i l -e l ; g a r a n t e z e p e u z u f r u c t u a r
- s ă c e a r ă p la t a p e n t re u v i uc zţ i uu nf r eu .c t , d a c ă
a c t u l p r in c a r e a f o s t in v e s t it p r e v e d e .
50
Stingerea uzufructului
S t i n g e r e a u z u f r u c t u l u i
M o a r t e E a x, p i r a r e Îa n t er u r mn i re e n aL u a îl un p i ai R e c ie er en e au a nş ţi a r e a l a
l i c h i d a rp e e a n t r u c pa re e r s a o af o n s ă tt o a t a c l ă ad l r ai te ă p ţ i t i u d l es ă u d e
u z u f r u ci n t us ta i t r u u i l t u . i p . r o p r i e t a l r u şc i r u a u l u cz i eu. l f u r u i c t u a r .
d e u z u f r u c t u a r .
Dreptul de uz
D r e p t u e l s d t e e u u nz d r e p t r e a l p r i n c a r e t i t u l a r u l
d e a f o l o s i lu c r u l ş i d e a c u l e g e f r u c t e l e ,
l u i ş i a l e f a m i l i e i s a l e .
D r e p t u l d e u z s e d o b î n d e ş t e ş
U z u l a r e c a r a c t e r p e r s o n a l .
d u p ă a c e l e a ş i r e g u l i c a ş i u z u
Dreptul de abitaţie
D r e p t u l de se t ea b u i tn a ţd i er e p t r e a l a l t i t u l a r u l u i d
d e a f o lo s i o c a s ă ( a p a r t a m e n t ) p e n t r u a
c u f a m i l i a s a , c u o b l i g a ţ i a d e a l e r e s t i t
î n c e t a r e a d r e p t u l u i .
D r e p t u l d e a b
i t a ţ i T e i t s u e l a c r uo ln d s rt ei t up it e u l şu i i d e a b i t a
s e s t in g e d ă u p
a cc ee ls e i oa nş ia r ed gr e u pl i t uc la s a u î n c h ir
ş i u z u f r u c t u l, c u ea xl t c e e i p p ţ e i a r s d o r a e np e t u. l u i
d e a b i t a ţ i e c r e a t p r i n e f e c t u l le g i i .
D r e p t u l ed se t es e u r nv i td u r t e e p t a l p r o p r i e t a r u l u i l
a s e f o l o s i d e t e r e n u l p r o p r i e t a r u l u i l o t
l i m i t e l e n e c e s a r e p e n t r u f o l o s i r e a p r
C a r a c t e r e l e d r e p t u l u i d e s e r v i t u t e
D r e p Dt r r ee ap P l t r e s u p u n E e s et e x i us D t n e r end pţ r a e t pa tc c e s o r i u a
i m o b i i n l i ad r i v d i z o i b ăi l i m
u o pb ei l er p c e e tf ou a nu p d. a u r lţ ui ni c ă r u i a î l
l a d o i p r o p r i e t a rp i r d o i ff iet ăr i. ţ i . 51
Clasificarea servituţilor
C l a s i f i c a r e a s e r v i t u ţ i l o r
C o n t i n u e
Î n b a z a l e g i i
D u p ă m o d u l d e
Î n b a z a a
c t u l u i e x e r c i t a r e
j u r i d i c ( c o D n ut r p a ăc t m, o d u l d e
N e c o n t i n u e
t e s t a m e n ct ) o . n s t i t u i r e
N e g a t i v e
P r i n d e s t i n a ţ i a D u p ă o b i e c t u l
p r o p r i e t ă ţ i i l o r
P o z i t i v e
A p a r e n t e
R u r a l e
D u p ă f e l u l c Du mu p ă n a t u r a
s e m a n i f e s t ăf o în n d u l u i
e x t e r i o r U r b a n e
N e a p a r e n t e
D r e p t u r i l e ş i o b l i g a ţ i i l e p ă r ţ i l o r r a p o r t u l u
j u r i d i c d e s e r v i t u t e
- d e a f o l o s i s e r v i t u t e a ( d e a
D r e p t u- r d i l ee a f a c e t o a t e l u c r ă r i l e n e
a s i g u r ă r i i e x i s t e n ţ e i ş i c o n s
P r o p r i e t a r u l f o n d u l us ei r v i t u ţ i i .
d o m i n a n t
-
d e a e x e r c i t a s e r v i t u t e a î n
s t a b i l i t e ;
O b l i g a - ţ i id l ee a n u f a c e n i m i c d e a a g
s e r v i t u t e a ;
- d e a p l ă t i d e s p a g u b i r i , d a c
p r e v ă z u t .
-
d e a î n s t r ă i n a f o n d u l , o r i d
D r e p t u r i gl e r e v a c u s e r v i t u ţ i ;
- d e a p r e t i n d e d e s p ă g u b i r i
P r o p r i e t a r u l f o n d u l u t ii t u l a r u l s e r v i t u ţ i i .
d o m i n a t ( a s e r v i t )
O b l i g a ţ - i i ld e e a n u î m p i e d i c a e x e r c i t a
d r e p t u l u i d e s e r v i t u t e .
Stingerea servituţilor
S t i n g e r e a s e r v i t u ţ i l o r
P r i n c o n s o l i d a r e a T d i t r u e l pa tr uu l l u d i r e p t u l u i d e s e r v i t u t e
d e p r o p r i e t a t e a s u s pe r fa o lf oo sn e d ş u t le u i d e s e r v i t u t e t i m p
d o m i n a n t ş i a s u p 1r a 0 f ao nn id . u l u i
a s e r v i t l a o s i n g u r ă p e r s o a n ă .
T i t u l a r u l d r e p t u l u i dA e f o s s e t r v d i et u c t l e a r a a t n u l a c t u l p r i n
r e n u n ţ a t e x p r e s l a c e a x r e e r ca i t f a o r s e t . i n s t i t u i t ă s e r v i t u t e
52
A e x p i r a t t e r m e n u l p e n t r u
c a r e a f o s t c o n s t i t u i t ă .
Noţiunea şi caracterele dreptului de superficie
S u p e r e f si c t ei a d r e p t u l d e a f o lo s i t e r e n u l a lt u ia î n v e d
u n e i c o n s t r u c ţ i i , d e a s u p r a o r i s u b a c e s t t e r e n , s
e x is t e n t e . A c e s t d r e p t e s t e a li e n a b il , e r e d it a r , i
u n u i c o n t r a c t d e î n c h ir i e r e .
C a r a c t e r e l e d r e p t u l u i d e s u p e r f i c i e
P r e s u p u n e e x i s t e n E ţ a s tc e o un cn o d m r Ee i t pes tn e t ă u n d r e p t
a d o u ă d r e p t u r i i m o b ilia r e c e a p a r ţ i n
r e a l i m o b i l i p a er . r p e t u u .
u n o r p e r s o a n e d if e r it e .
A t a r i ţ i a d r e p t u l u i d e s u p e r f i c i e
î n t e m e iu l le g ii Î n t e m e iu l u n u i a c t ju r id ic
D r e p t u r i l e ş i o b l i g a ţ i i l e p ă r ţ i l o r r a p o r t u l u i
j u r i d i c d e s u p e r f i c i e
- d e ţ in e t o a t e a t r ib u t e l e d r e p t u lu i d e
a s u p r a b u n u r i l o r a m p l a s a t e p e t e r
p r o p r ie t a r u l u i ;
D r e p t u -r ei x e r c it ă d r e p t u l d e p o s e s i e ş i f o l o
lo t u l u i d e p ă m î n t p e c a r e e s t e a m
c o n s t r u c ţ ia ;
S u p e r f i c ia r u l - a r e d r e p t u l d e a î n s t r ă i n a s a u i p o
c o n s t r u c ţ ia .
- s ă a c h i t e p r o p r i e t a r u lu i t e r e n u l u i c
O b li g a ţ- i si ă t r a n s m it ă c o n s t r u c ţ ia p r o p r ie t a
d e p a m î n t î n s t a r e a î n c a r e e x i s t a
p e r io a d e i d e s u p e r f ic i u .
- d e a c e r e p l a t a p e n t r u p o s e s i a ş i f
D r e p t u r il o t u l u i ;
- d e a p r e l u n g i t e r m e n u l d e s u p e r f ic
P r o p r i e t a r u l o n o u a p e r io a d ă .
t e r e n u l u i
- s ă n u î m p i e d i c e s u p e r f i c i a r u l u i e x
d r e p t u lu i ;
O b l i g a ţ i i- s ă p lă t e a s c ă s u p e r f ic i a r u l u i o d e s
p e n t r u c o n s t r u c ţ ie , d a c ă n u a p r e
t e r m e n u l s u p e r f ic i e i .
53
III. Sugestii metodice
A. Activităţi de predare-învăţare
Sarcini didactice
Dreptul vecinătăţii
Referate/Rezumate - prezentarea rezultatelor
⋅ obligaţia de respect - participarea la mese
reciproc; rotunde
⋅ influenţa vecină
admisibilă;
⋅ atentarea inadmisibilă
54
Studiu de caz
Studiu de caz
Studiu de caz
C. Activităţi de evaluare
Speţe
Speţa 1
Vasile este proprietarul a 8 ha de teren agricol. În anul 2000 Vasile a plecat la muncă peste
hotare, încheind cu o societate agricolă un contract de arendă pe un termen de 5 ani. Peste un an,
societatea agricolă şi-a încetat activitatea, fiind radiată din Registrul comercial de stat. Începînd
cu anul 2001 terenul agricol proprietate a lui Vasile nu mai este lucrat de nimeni. În anul 2003
organul public local a informat, printr-o notificare, soţia lui Vasile că dacă acesta nu va lucra
terenul, organul public local va cere trecerea acestuia în proprietatea sa. Soţia a adus la
cunoştinţă soţului această notificare, la care Vasile a transmis că nu poate reveni în ţară, fiindcă
nu şi-a legalizat şederea, însă de îndată ce va face acest lucru va reveni şi va administra terenul
agricol ce-i aparţine. Totodată, Vasile a transmis soţiei că este de acord ca pînă la revenirea lui în
ţară cele 8 ha de teren ce-i aparţin să fie folosite de către organul public local cu titlu gratuit.
Rugămintea lui Vasile a fost adusă la cunoştinţă organului public local.
În anul 2005, organul public local a înaintat o cerere în judecată prin care a cerut să-i fie
transmis în proprietate terenul agricol proprietate a lui Vasile. În şedinţa de judecată
reprezentantul organului public local a adus probe care au confirmat că, începînd cu anul 2001,
cele 8 ha de teren nu sînt lucrate de nimeni. Fiind audiată în şedinţa de judecată în calitate de
martor, soţia lui Vasile la fel a confirmat că începînd, cu anul 2001, cele 8 ha de teren ce-i
aparţin cu drept de proprietate soţului nu sînt lucrate; totodată, a informat instanţa despre
rugămintea soţului ca acest teren să fie folosit de către organul public local cu titlu gratuit pînă la
revenirea soţului în ţară.
Reprezentantul organului public local şi-a întemeiat acţiunea pe prevederile art.24 din
Codul funciar şi, totodată, a prezentat o expertiză efectuată de un expert independent, care
stabileşte preţul de piaţă a celor 8 ha de teren, preţ care organul public local este de acord să-l
achite.
Instanţa de judecată, pornind de la conţinutul art.315 din Codul civil, art.24 din Codul
funciar, a dispus transmiterea celor 8 ha de teren în proprietate organului public local, cu
obligarea ultimului de a transmite lui Vasile preţul de piaţă al terenului stabilit în actul de
expertiză.
55
Această hotărîre a fost atacată cu apel.
Speţa 2
Ion a procurat o vilă într-un sector verde, unde toţi vecinii aveau grădini cu flori, iar casele
erau cel mult cu două etaje. Peste doi ani de zile un vecin a vîndut casa, iar noul vecin, în locul
casei vechi, care era cu un etaj, intenţionează să construiască una cu patru etaje. Aflînd despre
intenţia acestuia, Ion i-a cerut vecinului să construiască şi el o casă cu două etaje, la care a primit
un răspuns negativ. La rîndul său, vecinul a spus că toate actele privind construcţia casei sînt în
regulă, avînd autorizaţia de construcţie, precum şi proiectul aprobat în modul stabilit de lege.
Mai mult, vecinul a indicat că casa va fi construită la cel puţin doi metri de la hotar şi că, din cîte
cunoaşte, legislaţia nu limitează înălţimea casei pe care doreşte să o construiască.
Ion, împreună cu ceilalţi vecini, a înaintat o cerere în judecată prin care au cerut să fie
interzisă construcţia unei case mai înalte de două etaje.
Speţa 3
Locuitorii cîtorva case din imediata apropiere de Aeroportul internaţional din Chişinău s-au
adresat administraţiei acestuia cu rugămintea de a organiza zborurile avioanelor doar în timpul
zilei, fiindcă aterizările şi decolările pe timp de noapte fac practic imposibilă odihna.
Administraţia aeroportului a spus că acest lucru este irealizabil şi că atunci cînd au procurat
apartamente în apropierea Aeroportului trebuiau să fie conştienţi de faptul că decolările şi
aterizările avioanelor le vor crea incomodităţi.
Locuitorii acestor case s-au adresat unui avocat pentru întocmirea unei cereri în judecată,
motivînd prin faptul că le este limitată nejustificat posibilitatea de exercitare a dreptului de
proprietate.
Speţa 4
În imediata apropiere (circa 30-40 metri) de un bloc locativ şi o grădiniţă de copii, o firmă
de construcţii a început construcţia unei staţii de alimentare cu combustibil. Aflînd despre acest
lucru, locatarii casei de locuit, precum şi administraţia grădiniţei de copii s-au adresat
constructorului pentru a stopa construcţia staţiei de alimentare, deoarece exploatarea acesteia va
afecta sănătatea locuitorilor casei de locuit şi a copiilor de la grădiniţă. Constructorul a neglijat
aceste cerinţe.
Locatarii şi administraţia grădiniţei s-au adresat cu cerere în judecată prin care au solicitat
stoparea acestei construcţii, invocînd ca temei legal şi prevederile art.37 din Constituţie care
asigură dreptul la un mediu înconjurător sănătos. În şedinţa de judecată, reprezentantul pîrîtului a
prezentat documente ce confirmă dreptul de proprietate pe care îl are acesta asupra terenului pe
care intenţionează să construiască staţia de alimentare, precum şi toate avizele pozitive ale
organelor competente care au permis construcţia acestui obiect.
56
Care va fi hotărîrea instanţei de judecată?
IV. Bibliografie:
Obligatorie:
1. Sergiu Baieş, Nicolae Roşca. Drept civil. Drepturile reale principale. - Chişinău, 2005.
2. Sergiu Baieş, Aurel Băieşiu, Valentina Cebotari, Ion Creţu, Victor Volcinschi. Drept
civil. Drepturile reale. Teoria generală a obligaţiilor. – Chişinău, 2005.
3. Comentariu la Codul civil al Republicii Moldova / Colectiv de autori. Vol.I. - Chişinău,
2006.
4. Manualul judecătorului la examinarea pricinilor civile / Colectiv de autori. - Chişinău,
2006.
5. Ugo Mattei, Sergiu Baieş, Nicolae Roşca. Principiile fundamentale ale dreptului de
proprietate. – Chişinău: ARC, 2000.
Recomandabilă:
1. Ioan Adam. Drept civil. Teoria generală a drepturilor reale. - Bucureşti: Europa Nova,
1998.
2. Eugen Chelaru. Curs de drept civil. Drepturile reale principale. - BucureştI: ALL Beck,
2000.
3. Ion P. Filipescu. Drept civil. Drepturile reale. - Bucureşti, 1992.
4. Ion P. Filipescu. Drept civil. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. - Bucureşti:
ACTAMI, 1994.
5. Ion P. Filipescu. Drept civil. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. Ediţie
revăzută. - Bucureşti: ACTAMI, 1996.
6. Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu. Drept civil. Dreptul de proprietate şi alte drepturi
reale. Ediţie revăzută şi completată. - Bucureşti: ACTAMI, 2000.
7. Liviu Pop. Drept civil. Drepturile reale principale. - Cluj-Napoca: S.C. „Cardial”
S.R.L., 1993.
8. Гражданское право / Под редакцией Е.А. Суханова. Том 1. – Москва: БЕК, 1998.
9. Гражданское право / Под редакцией Е.А. Суханова. Том 2. Полутом 1. – Москва:
Волтерс Клувер, 2004.
10. Гражданское право / Под редакцией Ю.К. Толстого, А.П. Сергеева. Часть 1. -
Санкт-Петербург: Теис, 1996.
11. Гражданское право. Том 1: Учебник / Под редакцией Ю.К. Толстого, А.П.
Сергеева. – Москва: Проспект, 2002.
12. Гусев А.Н. Гражданское право: Учебник, в 3 т. Т. 1. - Москва, 2004.
13. Богатых Е. Гражданское и торговое право. Часть 1. - Москва, 1996.
14. Баранина Е.А. Вещные права в системе субъективных прав // Актуальные
проблемы гражданского права: Сборник статей. Вып. 6 / Под ред. О.Ю. Шилохвоста. -
Москва. 2003.
57
Tema 7. TEORIA GENERALĂ A CONTRACTULUI CIVIL
I. Obiective de referinţă:
C o n t r a- ca t c u o l r d u l d e v o i n ţ ă d i n t r e d o u ă s a u m
p e n t r u a c o n s t i t u i s a u a s t i n g e î n t r e d î n ş i
C r i t e r i i d e c l a s i f i c a r e a c o n t r a c t e l o r
D u p ă f o r m a îD n u c p a ă r e m o d u l
a u f o s t î n c h e d i ae t ee x e c u t a r e
D u p ă c o n ţ i n uD t u u pl ă c u m s u n t s a u
c o n t r a c t e l o r n u n u m i t e î n l e g i s l a ţ i e
D u p ă s c o p u Dl u p ă c o r e l a ţ i a
u r m ă r i t d e p dă ir nţ i t r e e l e
D u p ă e f e c t e lDe u p ă m o d u l î n c a r e
p r o d u s e s e e x p r i m ă v o i n ţ a î n
c o n t r a c t e
58
Condiţiile de valabilitate a contractului
C o n d i ţ i i l e d e v a l a b i l i t a t e a c o n t r a c t u l u
C o n s i m ţ ă m îCn at p a c i t a t e O b i e c t C a u z a
V i c i i l e d eC a p a c i t a - s ă e x i s t-e s; ă e x i s t e ;
Ct e a a p a c i t a t e a
c o n s i m ţ ă d m e pî n l i t n ă - s ă f i e î n - s ă f i e r e a l ă ;
l i m i t a t ă
- c i r c u i t u -l cs i ă v i lf ;i e l i c i t ă .
- s ă f i e p o s i b i l ;
E r o a r e a
- s ă f i e d e t e r m i n a t ;
D o l u l C a p a c i t a Lt e i pa s a - s a u d e t e r m i n a b i l ;
( v i c l e n i sa p) e c i a l ă c a p a c - i t să ăţ i i f i e l i c i t ş i m o r a l .
V i o l e n t a
L e z i u n e a
C l a s i f i c a r e a c o n t r a c t e l o r d u p a c o n
C o n t r a c t e u n i l a t e r Ba l i el a t e r a l e ( s i n a l a g m a t
C o n t r a c t u l d e f o l o sV i în n ţ ăz a r e - c u m M p a ă nr a d r a e t u l
D e p o z i t u l g r a t u i t
g r a t u i t ă
C o m i s i o n u Al r e n d a
C l a s i f i c a r e a c o n t r a c t e l o r d u p ă s c o p u l u r m ă
C o n t r a c t e c u t it lu o n e r Co so n t r a c t e c u t it lu g r a t u it
C o n t r a c t e C o n t r a c t e C o n t r a c t e C o n t r a c t e
c u m u la t iv e a le a t o r ii d e z i n t e r e s a lt i eb e r a l i t ă ţ i
V î n z a r e - c u mA s p i ăg r u a r r a e r ; e a M ; a n d a t u l g r a t u it ;
S c h im b ; L o t e r ia ; D e p o z i t u l g r a Dt u o i tn ; a ţ i a
A n t r e p r iz ă eR t ec .n t a v i a g Î me r pă r u m u t u l f ă r ă
d o b î n d ă .
59
Clasificarea contractelor după efectele produse
C l a s i f i c a r e a c o n t r a c t e l o r d u p ă e f e c t e
C o n t r a c t e l e c o n s t i t u t i v C e o s n a t ur a c t e l e g e n e r a t o a
t r a n s l a t i v e d e p r o p r i e t ad t e e d r e p t u r i d e c r e a n ţ ă
V î n z a r e - c u m p ă r a r e ; A r e n d a ;
D o n a ţ i a ; C o n t r a c t u l d e s o c i e t a t
S c h i m b u l . Î m p r u m u t u l .
C l a s i f i c a r e a c o n t r a c t e l o r d u p ă m o d u l d e
C o n t r a c t e l e c u e x e C c ou n t at r r ae c i t me l ee d c i au t ăe x e c u t a r e s
V î n z a r e a - c u m p ă r a Cr e o a n ct rua c t u l d e a s i g u r a r e ;
a m ă n u n t u l ; C o n t r a c t u l d e l o c a ţ i u n e ;
D o n a ţ i a . C r e d i t u l b a n c a r .
C l a s i f i c a r e a c o n t r a c t e l o r
d u p ă c o r e l a ţ i a d i n t r e e l e
C o n t r a c t e le p r in c i pC a o l en t r a c t e l e a c c e s o r i i
C r e d i t u l b a n c a r ; G a ju l;
Î m p r u m u t u l. F id e ju s iu n e a ;
G a r a n ţ i a .
C l a s i f i c a r e a c o n t r a c t e l o r d u p ă
m o
d u l î n c a r e s e e x p r i m ă
v o i n ţ a î n c o n t r a c t e
C o n t r a c t e n C e o g n o t cr a i a c t t e e d e C a o d n e t zr a i u c nt e e o b l i g a t o r i i
V î n z a r e - c u Cm op n ă t r r aa r c e t ;u l dC e o nt r t a r an cs t p u o l r dt e a s i g u r a r e
S c h i m b u l ; a p a s a g e r i l or ă r ;s p u n d e r e c i v i l ă a p a s
A r e n d a . C o n t r a c t u l dd ee fa u u r nt o i zv ae rh e i c u l e .
a e n e r g i e i e l e c t r i c e s a u
t e r m i c e ;
C o n t r a c t u l d e f u r n i z a r e
d e g a z e .
60
Etapele de existenţă a contractului
E t a p e l e d e e x i s t e n ţ ă a c o n t r a c t u l u i
N e g o c i e r Î i n c h e i e r eE a x e c u t a r eÎ n a c e t a r e a
a n t i c o n t r ac oc tn u t ar a l ec t uc ol u n i t r a c t u c l uo i n t r a c t u l u i
A c c e p t a r- e r aă s o p f eu r n t es i î n c a r e s e m a n i f e s t ă
a c o r d u l c u o f e r t a p r im it ă
C o n d i ţ ii l e p e c a r e t r e b u i e s ă l e î n t r u n
a c c e p t a r e a
s ă f i e î n c o n c o r d a n ţ ă c su ă o f f i e e r t n a e . î Î n n d co ai e z l n i c ă
c o n t r a r , d a c ă a c c e p t a r e a d e p ă ş e ş t e ,
c o n d i ţ io n e a z ă o r i l i m d ai t ec ăa z o ă f e c r ut a p ar i n f os su t l a d r e s a t ă
o f e r t e i, s e c o n s i d e r ăn u c m ă a o i f e a r c t ae s a t ă f o p s e t r s o a n ă o p
r e s p in s ă , i a r a c c e p td a a r ec ăa ea sr e t e v va o l o r ba ra e da e o o f e r t ă
u n e i c o n t r a o f e r t e ( a p r tu . 1b 6l i c2 u Cl u o i , d a c c i cv ei l )p . t a r e a p o a
la o r i c i n e d o r e ş t e s ă î n c h e
a c c e p t a r e a t r e b u ie s ă in t e
c a o f e r t a s ă f i d e v e n i t c a d u
f o s t r e v o c a t ă .
O f e r t a
E x p e d i e r e a a c c e p t u l u i î n
P r i m i r e a ş i e x a m i n a r e a o f e r t e i
a u î n a l t ă f o r m ă ( p o ş t a e l e
t e l e g r a m ă , s c r i s o a r e )
A c c e p t a r e a o f e r t e i
A c ţ i u n i l e a c c e p t a n t u l u i î n
a c c e p t a r e a c o n d i ţ i i l o r c o n
P r i m i r e a a c c e p t ue xl u e i m d pe l uc ă: t d r ee p o l af e s r at a r en at a c c e
d o m i c i l i u l ( s e d i u l ) o f e r t a n t
61
Executarea contractului
E x e c u t a r e a c o n t r a c t u l u i
E x e c u t a r e a E x e c u t a r e a N e e x e c u t a r e a
c o r e s p u n z ă n t eo ca o r er e s p u n z ă t o c ao r n e t r a c t u l u i
Î n c e t a r e Îa n l ă t u r a Î r n e ca e t a r e Î na c e t a r E e xa e c u t a r e a
c o n t r a c t un le u a i j u n s c u o r n i l ot r r a c ct u o l nu t i r a cc to u n l ut r i a c t u l u i
A c o p e r Ai r ec ao p e r ir e a
p a g u b ep i a g u b e i
T e m e i u r i l e d e m o d i f i c a r e ş i r e z i l i e r e
a c o n t r a c t u l u i
T e m e i uT r e i m e i u r iH o t ă r î r e a i n s t a A n c ţ eo ir d d u e l
i n d i c a t i en d i c a t e dj u e d e c a t ă a d o p pt a ă t r ă ţ i l l o a r
d e l e g ec o n t r a c t c e r e r e a u n e i p ă r ţ i
D a c ă s u D n at c ă s - a u m Î on d a i f l i t c e a ct a z u r i
î n c ă lc a t ee s e n ţ i a l c i r c u i nm d s i c t aa nt e ţ e d l e e
p r e v e d e îr ni l e c a r e a f o s tl e î g n e c h s e a i ua t c o n t r a c t
c o n t r a c t cu o l u n i t r a c t u l
R e z o l u- ţ d i u e n s ef i ai n ţ a r e a R u e n z u i li - i ec d or ee n sa t f r i ai n c ţ t a r e a c o n t r a c
s in a l a g m a t ic c u e x e s ci n u a t al a r ge m d ai n t it cr - e o c d u a te ă x el a c u t a
c e r e r e a u n e i p ă r ţ i , pp ee nn t t rr uu mm oo t t i i vv uu l l cc ăă cu e n a a l a d l t i nă
p a r t e n u a e x e c u t a t e cx eu cl p u a t ăb i lo ob b l i gl i g a aţ i ţi li ei l e. la c a r e
s - a î n d a t o r it .
A. Activităţi de predare-învăţare
Sarcini didactice
62
- definiţia şi elementele definitorii ale ofertei;
- definiţia şi forma acceptării ofertei;
- clauzele contractului, inclusiv cele obligatorii şi cele standard;
- regulile de interpretare a contractului;
- categoriile de contracte ce pot include clauze contractuale standard.
Studiu de caz
Încheierea contractului
Referate/Rezumate prezentarea rezultatelor
⋅
oferta;
⋅
acceptarea ofertei; elaborarea articolelor
⋅
momentul şi locul
încheierii contractului
63
Studiu de caz
Referate/Rezumate
⋅ interpretarea
contractului;
⋅ efectele contractului prezentarea rezultatelor
între părţile elaborarea articolelor
contractante; participarea la mese rotunde
Efectele contractului ⋅ efectele contractului în
raporturile cu
persoanele care nu au
calitatea de părţi
contractante
Studiu de caz
C. Activităţi de evaluare
Speţe
Speţa 1
Cetăţeanul Marcoci a publicat pe data de 10 aprilie în „Makler” un anunţ, în care
informa că vinde un televizor marca „Panasonic” la un preţ de 3500 lei. Peste 3 zile a primit de
la Mîndru din Cahul o telegramă prin care acesta îl ruga să-i rezerveze lui televizorul,
informîndu-l că va veni după el pe data de 20 aprilie. Însă, la 12 aprilie lui Marcoci i s-a adresat
Popescu, care de asemenea vroia să cumpere televizorul. Popescu i-a comunicat lui Marcoci că
suma integrală pentru televizor îi va fi transmisă pe 15 aprilie, însă în ziua încheierii contractului
(adică, 12 aprilie) el îi poate remite numai 500 de lei – în contul preţului; Marcoci a căzut de
acord. În aceeaşi zi, seara, acasă la Marcoci a venit o rudă de-a lui, Roşca, care l-a convins să-i
vîndă lui televizorul şi, respectiv, a achitat integral costul televizorului.
Pe 20 aprilie după televizor a venit Mîndru din Cahul, care a închiriat în acest scop un
automobil. În aceeaşi zi după cumpărătură a sosit şi Popescu. Marcoci le-a comunicat ambilor că
televizorul este deja vîndut şi că-i va întoarce lui Popescu 500 de lei primiţi ca arvună.
A doua zi Mîndru a înaintat o acţiune faţă de Marcoci privind recuperarea cheltuielilor
legate de arenda automobilului, iar faţă de Roşca, ruda lui Marcoci – privind restituirea
televizorului. Peste cîteva zile faţă de Marcoci şi Roşca a fost înaintată o acţiune similară din
partea lui Popescu.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 2
Creţu a citit în „Stil-Info” un anunţ din care s-a informat că se vinde un set de mobilă
moale la preţul de 7500 lei. Contactîndu-l la telefon pe vînzător, a aflat că mobila o vinde un
oarecare Buzu, militar de profesie, şi că o vinde cu condiţia să i se găsească un alt loc de muncă
la care să fie angajat. Creţu s-a prezentat la Buzu acasă, a examinat mobila şi a căzut de acord s-o
procure la preţul indicat în anunţ. Însă, Buzu a indicat un nou preţ – 8500 lei, susţinînd că anume
la aşa preţ se vinde mobilă similară în magazinele de consignaţie.
Creţu a insistat totuşi asupra preţului iniţial, însă fără condiţia de a-l ajuta pe Buzu să
treacă la un alt loc de muncă, spunîndu-i că peste patru zile va aduce banii şi va lua mobila.
64
A doua zi Buzu şi-a găsit un alt loc de muncă şi tot atunci i-a expediat lui Creţu o
telegramă informîndu-l că este de acord să-i vîndă setul cu 7500 lei şi că aşteaptă de la el
răspunsul în 2 zile. Însă, telegrama a fost înmînată de către oficiul poştal lui Creţu abia peste 3
zile, adică cu expirarea termenului indicat în telegramă.
În aceeaşi zi, cu o oră înainte de înmînarea telegramei, Buzu a vîndut mobila lui
Mihailov, care s-a obligat să preia setul peste 2-3 zile. În ziua următoare după mobilă s-au
prezentat Creţu şi Mihailov. Fiecare cerea mobila, considerînd că anume cu el a fost încheiat
contractul.
A fost oare încheiat contract de vînzare-cumpărare între Creţu şi Buzu? Sînt întemeiate
cerinţele lui Mihailov?
Speţa 3
S.R.L. „Viteon” a încheiat cu S.A. „Viitorul” un contract de vînzare-cumpărare, în
conformitate cu care S.A. „Viitorul” se obliga să furnizeze la 20 iunie S.R.L. „Viteon” 10 maşini
de spălat producţie germană pentru deschiderea unei curăţătorii chimice. La termenul indicat în
contract S.A. nu şi-a executat obligaţia, fapt ce a impus S.R.L. să înainteze acţiune în judecată cu
privire la plata clauzei penale contractuale în mărime de 2% din costul mărfii nefurnizate. În
procesul examinării litigiului în instanţa de judecată s-a constatat că în contractul de vînzare-
cumpărare nu a fost indicată denumirea (marca) şi alţi parametri tehnici ce individualizează
maşinile de spălat care urmau a fi furnizate, de asemenea nu au fost stabilite cerinţele referitoare
la calitate şi modul de determinare a acesteia. Din lipsa clauzelor referitoare la obiectul
contractului şi calitatea mărfurilor, instanţa de judecată a declarat acest contract ca neîncheiat şi a
refuzat satisfacerea pretenţiilor reclamantului.
Speţa 4
Pînzaru timp îndelungat se afla în căutarea unui garaj pentru automobilul său, intenţionînd
să-l cumpere sau să-l închirieze. În sfîrşit, a aflat că vecinul său Mîrza pleacă peste hotare şi dă
în chirie garajul pe termen de 2 ani. Pînzaru imediat l-a contactat pe Mîrza, care i-a comunicat că
peste trei zile acesta poate să-şi parcheze automobilul în garaj. La întrebarea lui Pînzaru privind
mărimea plăţii de arendă Mîrza a menţionat că pentru el aceasta nu e prea important şi că ulterior
se vor înţelege. Pînzaru a căzut de acord. Peste trei zile Mîrza i-a telefonat lui Pînzaru şi i-a
comunicat că, deoarece au intervenit anumite circumstanţe, el nu-i poate da în folosinţă garajul
său. Nedumerit, Pînzaru s-a adresat în judecată cu o cerere privind refuzul neîntemeiat al lui
Mîrza de la executarea obligaţiilor asumate prin contract, cerînd să-l oblige pe pîrît să-i transmită
în arendă garajul pe termen de 2 ani.
Speţa 5
A., proprietarul unui automobil marca Mercedes, anul fabricării 2007, s-a adresat unei
companii de asigurări pentru încheierea contractului de asigurare benevolă a automobilului.
Reprezentantul companiei de asigurări i-a prezentat lui A. condiţiile de asigurare, acestea fiind
scrise pe 45 de pagini. Fără a citi condiţiile, A. l-a întrebat pe reprezentantul companiei de
asigurări dacă aceasta poartă răspundere şi pentru furtul automobilului. Primind răspuns
afirmativ, a încheiat contractul de asigurare.
65
Peste două luni automobilul a fost furat. A. s-a adresat companiei de asigurări cerînd
recuperarea costului automobilului. Compania de asigurări a refuzat achitarea, motivînd că,
conform condiţiilor de asigurare, compania de asigurări nu poartă răspundere dacă automobilul a
fost furat pe timp de noapte între orele 22 şi 6, iar automobilul lui A. a fost furat în jurul orelor
24.
1. Va fi satisfăcută cererea lui A. către compania de asigurări, dacă în şedinţa de
judecată se va demonstra că condiţiile de asigurare prevăd clauza conform căreia
aceasta nu poartă răspundere pentru furtul automobilului pe timp de noapte, iar A.,
ştiind despre acest lucru, a semnat contractul? Se va modifica ceva dacă A. ar fi ştiut
despre această clauză?
2. Întocmiţi un model de cerere în judecată din numele lui A.
66
IV. Bibliografie:
Obligatorie:
1. Sergiu Baieş, Aurel Băieşiu, Valentina Cebotari, Ion Creţu, Victor Volcinschi. Drept
civil. Drepturile reale. Teoria generală a obligaţiilor. – Chişinău, 2005.
2. Comentariu la Codul civil al Republicii Moldova. Colectiv de autori. Vol.II. - Chişinău,
2006.
3. Manualul judecătorului la examinarea pricinilor civile. Colectiv de autori. - Chişinău,
2006.
Recomandabilă:
67
Tema 8. GARANTAREA EXECUTĂRII OBLIGAŢIILOR
I. Obiective de referinţă:
A r v u - n oa s u m ă d e b a n i , p l ă t i t ă î n c o n t u l p l ă ţ i l o r
d e u n u l d i n c o n t r a c t a n ţ i c e l u i l a l t , p e n t r u a c o
ş i a - i g a r a n t a e x e c u t a r e a .
F u n c ţ i a a r v u n e i E f e c t e l e a r v u n e i
e s t e o p r o b ă a î n D c ha ce ăi e rp i ie n t r u n e e x e c u t a r e a
c o n t r a c t u l u i r ă s p u n d e p a r t e a c a r e a d a
a c e a s t a r ă m î n e c e l e i l a l t e p
a s i g u r ă e x e c u t a r e a
o b l i g a ţ i e i D a c ă p e n t r u n e e x e c u t a r e a
r ă s p u n d e p a r t e a c a r e a p r i
e a e s t e o b l i g a t ă s ă p l ă t e a s
e s t e o p l a t ă p r e ap l aă br ţ i i l ă d u b l u l a r v u n e i .
c a r e p a r ţ i a l s e i n c l u d e
î n e x e c u t a r e
68
Drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de gaj
D r e p t u r i l e ş i o b l i g a ţ i i l e p ă r ţ i l o r
î n c o n t r a c t u l d e g a j
C r e d it o r u l g a jis t D e b it o r u l g a jis t
P o s e d ă b u n u l ( a m a n e P t )o s e d ă b u n u l ip o t e c a t
N u a r e d r e p t u l d e f o l o s in ţ ă
A r e d r e p t u l d e f o lo s in ţ ă a s u p r a b u n u
ip o t e c a t e ş i a c e lo r r ă m a s e in p o s e s i
N u a r e d r e p t u l d e p r o p r ie t a t e
E s t e o b lig a t s ă a s i g u rP e ă bs ut r ne ua lz ă d r e p t u l d e p r o p r ie t a t e
a m a n e t a t d in c o n t u l
d e b it o r u lu i g a jis t
E s t e o b lig a t s ă a s ig u r e b u n u l ip o t e c
ş i a c e lo r r ă m a s e î n p o s e s ia lu i
E s t e o b lig a t s ă p ă s t r e z e
b u n u l a m a n e t a t
A r e d r e p t u l s ă v e r if i Ec es t me oo db ul i gl a t s ă p ă s t r e z e b u n u l ip o t e c
d e p ă s t r a r e a b u n u ra i ll ot e r gb au jn a ut e r i g a j a t e r ă m a s e î n p o s e s ia
r ă m a s e î n p o s e s ia d e b it o r u lu i
P o a t e in t e r z ic e g a j u A l r me ud l r t ei p p l ut u l s ă v e r if ic e m o d u l d e p ă s
a b u n u r ilo r a m a n e t a t e
P o a t e u r m ă r i b u n u r ile a s u p r a
c ă r o r a a r e d r e p t u l d A e r eg a d j r, e d p a t cu ăl s ă g a r a n t e z e c u u n s in g u
e le a u f o s t î n s t r ă i n a m t e a fi ă m r ău l t e o b lig a ţ ii, d a c ă p r im u l c r e d
a c o r d u l lo r g a jis t n u in t e r z ic e
P o a t e v a lo r if ic a d r e p P t u o l a d t ee r g e a v j e n d ic a b u n u l d e la t e r ţ e le
d in b u n u l d e p u s î n gp ae j r , s d o aa cn ă e , d a c ă e le s u n t d e ţ in u t e ile
d e b it o r u l n u a o n o r a t o b lig a ţ ia
p r in c ip a lă
P o a t e c e r e e lib e r a r e a b u n u lu i d in g
d a c ă a o n o r a t o b lig a ţ ia p r in c ip a lă
E s t e î n d r e p t s ă î n a in t e z e c e r in ţ e
d e a - i s a t is f a c e c r e a n ţ a c a r e n u
a f o s t a c o p e r it ă i n t e g r Ea ls dt e i n î n d r e p t s ă c e a r ă s u m e le r ă m
v a lo a r e a b u n u r i l o r g a j da ut e p ă s a t is f a c e r e a c r e a n ţ e lo r
F o r m a c o n t r a c t u l u i d e g a j
V e r b Sa l că r i s S ă c r i s ă ş i A î n u r t e e g n i t s i f t i r c a a t ăt ă n o t a r i a l ş
S t i n g e r e a d r e p t u l u i d e g a j
S t i n g e r e aE xo p b i l r i ag ra e ţ ia e P i t ei e r i mr i i e b n Cu u n o l u um i r i e l o r cr i a l i z ă r i i
p r i n c i p a l ec o n t r a c t u gl u a i j da te e g ba ju n u r i l o r g a j a t e
69
III. Sugestii metodice
A. Activităţi de predare-învăţare
Sarcini didactice
Studiu de caz
70
Referate/Rezumate
tipurile de gaj; - prezentarea rezultatelor
⋅ gajul înregistrat şi - elaborarea articolelor
amanetul;
Gajul ⋅ constituirea gajului;
efectele gajului;
stingerea gajului
Studiu de caz
Studiu de caz
C. Activităţi de evaluare
Speţe
Speţa 1
A. urma să-i restituie lui B. 120 mii de lei. B. a încheiat cu C., care avea domiciliul în
aceeaşi rază teritorială unde trebuia să se execute obligaţia, fără ştirea lui A., un contract, prin
care C. se obligă ca, în eventualitatea în care A. nu va putea să achite cei 120 mii de lei la
scadenţă, această obligaţie îi va reveni lui.
C. s-a obligat ca, în caz de insolvabilitate a lui A., să fie urmărit înaintea acestuia, dar,
după ce va plăti, B. să-i cedeze toate drepturile şi garanţiile pe care le avea împotriva lui A.
Speţa 2
Primus şi Secundus negociau încheierea unui contract de gaj, prin care Primus urma să
gajeze în favoarea lui Secundus partea socială de 50% deţinute de Primus în „Tertius” S.R.L.. În
timpul discuţiilor a apărut întrebarea formei contractului. Secundus a menţionat că, avînd în
vedere art.152 alin.(9) din Codul civil, care dispune că „actul juridic de înstrăinare a părţii
sociale se autentifică notarial”, viitorul contract de gaj de asemenea trebuie autentificat notarial.
Cu toate acestea, Primus şi-a exprimat opinia că gajarea nu este o înstrăinare şi respectiva
dispoziţie legală nu se aplică contractului de gaj pe care părţile urmează să-l încheie.
Soluţionaţi disputa.
71
Speţa 3
În baza unui contract de împrumut Primus i-a acordat un împrumut lui Secundus, care
urma a fi restituit în termen de un an. După 4 luni Primus află că o rudă mai înstărită de a lui
Secundus a decedat şi i-a lăsat o parte din avere drept moştenire, însă Secundus nu doreşte, din
motive personale, să accepte această moştenire. Primus a depus cerere la notarul competent
pentru acceptarea moştenirii din numele lui Secundus. Ceilalţi moştenitori ai lui de cujus
(defunctului) au contestat declaraţia de acceptare a moştenirii întocmită de către Primus în
numele lui Secundus.
Soluţionaţi litigiul.
Speţa 4
Primus a gajat automobilul său în favoarea băncii pentru garantarea unui credit. În
conformitate cu cerinţele contractului de gaj, Primus a asigurat automobilul în baza unui contract
de asigurare CASCO (acoperind aşa riscuri ca furt, pieire, deteriorare, răspundere civilă în caz de
accident rutier etc.) încheiat cu o societate de asigurări. În termen de 1 an de la încheierea
contractelor de credit şi de gaj, s-a constatat că automobilul gajat a fost distrus într-un accident şi
a fost scos de la evidenţă din Registrul de Stat al Transporturilor. Astfel, analizînd situaţia şi
constatînd că Primus nu poate oferi alte garanţii pentru credit, banca s-a adresat în instanţa de
judecată către Primus cu cererea de restituire anticipată imediată a creditului. În plus, banca s-a
adresat în instanţa de judecată către societatea de asigurări, cerînd suma despăgubirii de
asigurare pentru stingerea datoriilor lui Primus. În cadrul şedinţei judiciare Primus şi societatea
de asigurări s-au opus cererii băncii de a plăti despăgubirea de asigurare băncii, pe motiv că ea se
datorează lui Primus. În plus, s-a mai constatat că Primus mai avea şi alţi creditori, care de
asemenea intenţionează să îşi satisfacă creanţele din despăgubirea de asigurare.
Speţa 5
Primus a împrumutat de la lombard 5000 lei, cu condiţia plăţii unei dobînzi de 20% anual
şi a penalităţilor de întîrziere de 0,1% din suma datorată pentru fiecare zi de întîrziere. Drept
garanţie Primus şi-a lăsat ceasul de aur, evaluat la suma de 5500 lei.
La scadenţă Primus nu s-a prezentat la lombard pentru a efectua achitările necesare. După
o lună de aşteptare, lombardul, văzînd că Primus nu îşi stinge datoriile care se ridicau la 6000 lei,
a vîndut ceasul lui Primus pentru 5000 lei. Pentru partea rămasă de 1000 lei, lombardul l-a
acţionat pe Primus în judecată. Primus a respins acţiunea pe motiv că el nu răspunde pentru
datoria de 1000 lei.
IV. Bibliografie:
Obligatorie:
1. Sergiu Baieş, Aurel Băieşiu, Valentina Cebotari, Ion Creţu, Victor Volcinschi. Drept
civil. Drepturile reale. Teoria generală a obligaţiilor. – Chişinău, 2005.
2. Comentariu la Codul civil al Republicii Moldova. Colectiv de autori. Vol.II. -
Chişinău, 2006.
72
3. Manualul judecătorului la examinarea pricinilor civile. Colectiv de autori. -
Chişinău, 2006.
Recomandabilă:
73
Tema 9. EXECUTAREA OBLIGAŢIILOR
I. Obiective de referinţă:
O b l i g e as ţ t i ea l e g ă t u r a ( r a p o r t u l j u r i d i c ) d i n t r e d o u
c r e d i t o r u l , î n c a r e p r im u l ( d e b it o r u l ) e s t e d a t o r
t r a n s m i t ă u n b u n , s ă e x e c u t e o l u c r a r e , s ă p r e s
a c t e , ia r a l d o i l e a ( c r e d i t o r u l ) e s t e î n d r e p t ă ţ i t s ă
S u b i e c t e l e o b l i g a ţ i eC i o n ţ i n u t u l o b li g a ţ i e i
C r e d i t o r u l ( s u b ie c t u l Da cr e t i pv )t u l d e c r e a n ţ ă
D e b it o r u l ( s u b i e c t u Dl pa at o s r i i v a ) ( o b l i g a ţ i a î n s e n s r e
O b i e c t u l o b li g a ţ i e i a c ţ i u n e s a u a b s t e n ţ i u n e
î n d r e p t ă ţ it d e b it o r u l ş i e s t e î n d a t o r it s ă - l p r
s ă s e î n d e p l i n se ă a s s c e ă a c b e ţ iv n a ă d e l a c e v a
Clasificarea obligaţiilor
C r i t e r i i d e c l a s i f i c a r e a o b l i g a ţ i e i
D u p ă i z v o r u l o D b u l i pg ăa ţ is e u i b i e c t e l e o b li g a ţ i
D u p ă o b i e c t u l D o ub pl i gă a s ţ ia e n i c ţ i u n e a o b l i g a
D u p ă o p o z a b il i t a t e a o b l i g a ţ i e i
74
Clasificarea obligaţiilor după obiectul obligaţiei
C l a s i f i c a r e a o b l i g a ţ i e i d u p ă o b i e c t u l
D a c ă o b l iD g aa cţ i ăa o b i e D c a t uc ăl o b Di e a c c t u ă l o b i e c t u l
e s t e p o z i ot i bv ăl i g a ţ i e i o c b o l i n g s a t ţ ă i e oi be ls i gt e a ţ i e i s e
s a u n e g a î t n i v bă .a n i s a c u o m b u p n l e u t rxe i . x e c u t ă p r i n t r - o
s i n g u r ă p r e s t a ţ i e
O b l i g a ţ i i p o z i t i v e - s a u n u
O b l i g a ţ i i O b l i g a ţ i i
d e a î n d e p l i n i
p e c u n i a r ce o n j u n c t e O b l i g a ţ i i
c e v a
u n i c e
O b l i g a ţ i i n e g a t i v e - O b l i g a ţ i i
O b l i g a ţ i i a l t e r n a t i v e
d e a s e o b ţ i n e O b l i g a ţ i i
î n n a t u r ă
d e l a c e v a s u c e s i v e
O b l i g a ţ i i
f a c u l t a t i v e
O b l i g a ţ i i
c o n t i n u e
C l a s i f i c a r e a o b l i g a ţ i e i d u p ă s u b i e c
D a c ă o b D l i g a ac ţă i i l oe b D l i a g c a ă ţ i i ol e b Dl i g a a c ţ ăi i l e o b l i g a ţ i i l e
s u n t d i v is z u i b n i tl e s a us u n n u t p r i n s c u i p n a t l se a u n u
s a u n u s o l i d a r e s a u a c c e t rs a o n r is i m i s i b i l e
O b l i g a ţ i i O b l i g a ţ i Oi b l i g a ţ i iO b l i g a ţ i i
d i v i z i b i l e s o l i d a r e p r i n c i p a tl er a n s m i s i b i l e
O b l i g a ţ i iO b l i g a ţ i i O b l i g a ţ i Oi b l i g a ţ i i
i n d i v i z i b ni l e e s o l i d a a r ec c e s o r n i i e t r a n s m i s i b i l e
C l a s i f i c a r e a o b l i g a ţ i e i d u p ă s a n c ţ i u n e
O b l i g a ţ - i i e c x i e v ci l u e t a r e l o r O e b s l it ge a g ţ i a l -er a n n n u a t at b u t eă r na le e f i c i a z ă d e
p r i n e x i s t e n ţ a m i j l o a c i ne lt o e r g j r u i t r a i d t e i c a e s l aa n c c a ţ i r u e n i i j u r id i c e .
r e c u r g e c r e d i t o r u l .
75
III. Sugestii metodice
A. Activităţi de predare-învăţare
Sarcini didactice
Subiectul şi obiectul
executării obligaţiilor Referate/Rezumate
⋅ obligaţiile pe cote- prezentarea rezultatelor
părţi, solidare şi elaborarea articolelor
subsidiare;
⋅ obligaţiile facultative
şi alternative
76
Studiu de caz.
Studiu de caz
C. Activităţi de evaluare
Speţe
Speţa 1
Primus i-a împrumutat lui Secundus 200 mii lei pe un termen de 1 an cu o dobîndă de 15%
anual. În contractul de împrumut a fost inserată o clauză penală, în conformitate cu care debitorul
va achita o clauză penală în mărime de 0,2% pentru fiecare zi de întîrziere. La momentul cînd
obligaţia a ajuns la scadenţă, Secundus l-a informat pe Primus că nu are la moment suma
suficientă pentru a achita integral cele 200 mii de lei şi dobînda, dar a susţinut că va achita
datoria în rate lunare în decurs de un an de zile. Primus nu a căzut de acord cu o asemenea
propunere. Peste o lună Secundus a transmis lui Primus prima rată lunară din datorie, însă acesta
din urmă a refuzat să preia această parte. Acelaşi lucru Secundus l-a repetat pe tot parcursul
anului, suma integrală fiind ridicată de Primus doar la sfîrşitul anului.
Primus a înaintat o cerere prin care a cerut de la Secundus clauza penală pe tot parcursul
anului.
Soluţionaţi cazul.
Speţa 2
Primus i-a împrumutat lui Secundus 800 mii lei pe un termen de 1 an cu o dobîndă de 30%
anual. După trei luni de zile Secundus l-a informat pe Primus că doreşte să restituie integral suma
de 800 mii lei plus dobînda pentru trei luni. La rîndul său, Primus a refuzat să primească banii,
susţinînd că contractul de împrumut prevede o perioadă de un an de folosinţă a banilor şi va
accepta executarea înainte de termen doar dacă Secundus va achita dobînda pe întreaga perioadă.
La fel, Primus a obiectat şi prin faptul că la moment nu va mai putea găsi o persoană căreia să-i
împrumute această sumă cu 30% anual.
Secundus s-a adresat unui avocat pentru a primi consultanţă.
Speţă 3
La data de 05.03.2005 Primus a încheiat cu Secundus un contract de vînzare-
cumpărare, în baza căruia s-a obligat să-i transmită acestuia în proprietate tabloul unui pictor
renumit. La data cînd obligaţia a devenit exigibilă, Primus i-a propus lui Secundus ca în locul
tabloului respectiv să-i remită un alt tablou, de o valoare mai mare. Secundus a refuzat să
primească prestaţia propusă şi s-a adresat în instanţa de judecată, solicitînd transmiterea primului
tablou.
77
Soluţionaţi cazul.
Argumentaţi răspunsul.
IV. Bibliografie:
Obligatorie:
1. Sergiu Baieş, Aurel Băieşiu, Valentina Cebotari, Ion Creţu, Victor Volcinschi.
Drept civil. Drepturile reale. Teoria generală a obligaţiilor. – Chişinău, 2005.
2. Comentariu la Codul civil al Republicii Moldova. Colectiv de autori. Vol.II. −
Chişinău, 2006.
3. Manualul judecătorului la examinarea pricinilor civile. Colectiv de autori. −
Chişinău, 2006.
Recomandabilă:
78
Tema 10. CONTRACTE TRANSLATIVE DE PROPRIETATE
I. Obiective de referinţă:
Contractul de vînzare-cumpărare
Prin contract de vînzare-cumpărare, conform art.753 Cod civil, o parte (vînzător) se
obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părţi (cumpărător), iar aceasta se obligă să preia
bunul şi să plătească preţul convenit.
79
- părţile: vînzătorul şi cumpărătorul, persoane fizice şi juridice, care au capacitatea
de a dispune de bun
- obiectul: bunurile aflate în circuitul civil, licite, atît bunurile care există, cît şi
bunurile viitoare, determinate său determinabile
- preţul, exprimat în bani, determinat său determinabil (pentru comercianţi,
conform art.756 Cod civil, preţul nu este un element obligatoriu al contractului, în
cazul lipsei acestuia în contract se va considera că părţile s-au referit în mod tacit
la un preţ practicat la data predării bunului).
Obligaţiile părţilor
Obligaţiile de bază ale vînzătorului:
- obligaţia de a transmite bunul în termen (art.757 Cod civil);
- obligaţia de expediere a bunului (art.758 Cod civil);
- obligaţia de a transmite bunul fără vicii de natură juridică (art.764 Cod civil);
- obligaţia de a-l garanta pe cumpărător împotriva evicţiunii (art.766 Cod civil);
- obligaţia de a preda bunul fără vicii materiale (art.763 Cod civil).
Vînzarea-cumpărarea bunurilor imobile. Vînzarea bunurilor imobile poate avea loc după
înregistrarea acestora în registrul bunurilor imobile. Pentru contractele de vînzare-cumpărare a
terenurilor este prevăzută forma autentică (art.4, 5 ale Legii privind preţul normativ şi modul de
vînzare-cumpărare a pămîntului, nr.1308-XIII din 25.07.1997). Legea cu privire la investiţiile în
activitatea de întreprinzător, nr.81-XV din 18.03.2004, prevede prohibiţia investitorilor străini de a
dobîndi în propreitate terenuri agricole; Legea 91/1998 interzice întreprinderilor cu investiţii
străine de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă.
80
Vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente obiectivelor privatizate şi private se efectuează
la preţ normativ, plata poate avea loc eşalonat de pînă la 10 ani (art.4 al Legii 1308/1997).
Transmiterea dreptului de proprietate în temeiul contractului de vînzare-cumpărare a
bunurilor imobile se realizează la momentul înregistrării în registrul bunurilor imobile.
Vînzarea de probă său la vedere este un contract încheiat sub condiţie suspensivă pînă la
acceptarea bunului de către cumpărător. Riscul pieirii fortuite a bunului este pe seama
vînzătorului, deoarece vînzarea de probă sau la vedere nu este translativă de proprietate.
După acceptarea bunului, cumpărătorul devine proprietar al bunului în mod retroactiv,
adică din ziua predării bunului.
Prin vînzare cu pact de răscumpărare se înţelege acel contract prin care vînzătorul îşi
rezervă dreptul de a relua bunul vîndut, restituind cumpărătorului preţul şi cheltuielile vînzării
(condiţie rezolutorie) (art.786 Cod civil).
Dreptul vînzătorului la răscumpărare poate fi exercitat prin declaraţia acestuia adresată
cumpărătorului. Declaraţia de răscumpărare poate fi făcută de vînzător în termenul stabilit în
contract, care nu poate fi mai mare de 10 ani pentru terenuri şi de 5 ani pentru alte bunuri.
Răscumpărarea nu este o nouă vînzare, ci doar o rezoluţiune a vînzării intervenită, de
aceea nu este necesară o nouă transmitere a dreptului de proprietate. Vînzătorul rămîne
proprietar al bunului vîndut sub condiţie suspensivă, iar cumpărătorul dobîndeşte dreptul de
proprietate sub condiţie rezolutorie.
Prin vînzarea drepturilor litigioase se înţelege vînzarea unui drept contestat, incert, sau
contestabil de debitor sau în cazul în care a fost înaintată o acţiune sau se poate prezuma că
acţiunea va fi înaintată. Contractul are caracter aleatoriu, întrucît vînzătorul nu garantează
existenţa dreptului cedat.
Dacă s-a făcut o astfel de vînzare, debitorul care are de-a face cu cumpărătorul dreptului
litigios poate retracta (relua) dreptul de la acesta pentru sine, stingîndu-1 prin confuziune.
Această operaţiune se numeşte refract litigios, iar cel care îl exercită - retractat. Pentru
81
retractarea dreptului, retractatul trebuie să-i plătească cumpărătorului preţul vînzării, cheltuielile
de vînzare şi dobînda pentru preţ şi pentru cheltuielile de vînzare calculată de la data cînd
cheltuielile au fost plătite.
Contractul de schimb
Conform art.823 Cod civil, în baza contractului de schimb părţile se obligă să transmită
reciproc proprietatea asupra anumitor bunuri ce le aparţin cu drept de proprietate, fiecare din ei
fiind reciproc vînzător al bunului transmis şi cumpărător al bunului primit.
Contractul de schimb are aceleaşi caractere juridice ca şi contractul de vînzare-
cumpărare. Regulile vînzării-cumpărării sînt aplicabile corespunzător contractului de schimb.
Totodată, contractului de schimb nu-i poate fi aplicată regula suportării cheltuielilor de către
cumpărător, deoarece în contractul de schimb ambele părţi au calitatea de vînzător şi de
cumpărător. O regulă specifică contractului de schimb se conţine în art.826 Cod civil.
Contractul de donaţie
Conform art.827 Cod civil, în baza contractului de donaţie o parte, numită donator se
obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi,
numite donatar.
Deosebim următoarele categorii de donaţie:
- în funcţie de faptul dacă donatorul se obligă sau nu a dona, deosebim donaţia simplă
şi promisiunea de a dona;
- în funcţie de faptul dacă este său nu afectată de modalităţi donaţia, deosebim
donaţia necondiţionată şi donaţia filantropică (condiţionată);
- în funcţie de obiectul donaţiei, deosebim donaţia de bunuri şi donaţia de bani.
Conform art.836 Cod civil, contractul de donaţie poate fi rezolvat în cazul stării de
nevoie.
Obligaţiile donatarului:
- în cazul donaţiei cu sarcini: obligaţia de a executa sarcini impuse de donator;
- în cazul donaţiei pur gratuite: îndatorire morală de recunoştinţă faţă de donator
care este reflectată în conţinutul art.835 Cod civil.
Creanţa de întreţinere este strict personală şi nu poate fi transmisă unei alte persoane, în
schimb obligaţia de întreţinere nu încetează odată cu decesul dobînditorului, ci trece la succesorii
lui.
83
Elementele contractului de înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe viaţă
- părţile: beneficiarul întreţinerii şi dobînditorul;
- obiectul: bunul mobil său imobil care se transmite şi întreţinerea în natură;
- forma: scrisă. Dacă pentru înstrăinarea bunului este necesară forma autentică,
contractul de întreţinere se încheie în formă autentică.
Contractul de rentă
Conform art.847 Cod civil, contractul de rentă este un contract în baza căruia o parte,
numită debirentier, se obligă să plătească periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redevenţă
celeilalte părţi, numite credirentier.
84
Obligaţiile debirentierului:
- obligaţia de a achita renta în forma şi în termenul stabilit de contract;
- în caz de moarte a debirentierului, obligaţia de plată a rentei se transmite la
moştenitorii lui;
- obligaţia de a nu înstrăina, ipoteca sau greva bunurile transmise de către
credirentier fără acordul ultimului;
- obligaţia de a restitui bunul primit în caz de reziliere a contractului.
Activităţi de predare-învăţare:
Sarcini didactice
85
Subiecte Forme de realizare Modalităţi de evaluare
Contractul de donaţie cu
sarcină, contractul de Elaborarea proiectelor - prezentarea rezultatelor
înstrăinare cu condiţia de contract
întreţinerii pe viaţă,
contractul de rentă viageră
cu transmiterea bunului
imobil în proprietate
C. Activităţi de evaluare
Speţe
Speţa 1
Leonid a cumpărat de la S.R.L. „Dumbrava” – proprietarul unui magazin de mobilă, un
dulap. Preţul dulapului este de 9000 lei, pe care Leonid i-a plătit imediat. Însă, deoarece
producătorul a utilizat la confecţionarea acestuia un material adeziv de calitate proastă, după 4
ani dulapul s-a desfăcut. S.R.L. „Dumbrava” era la curent cu problema calităţii pînă a încheia
contractul cu Leonid.
Leonid cere un dulap nou. Societatea comercială refuză să i-l dea considerînd că termenul
de 4 ani care a expirat de la data procurării dulapului nu-i dă nici un drept lui Leonid să ceară un
dulap nou.
Speţa 2
Soţii M. şi cumpărătorul P. au încheiat la 20 martie 2002 un contract de vînzare-
cumpărare avînd ca obiect un apartament cu 3 odăi, în mun. Chişinău, la preţul de 20000 dolari
SUA, incluzînd şi dreptul de uzufruct al soţilor M. pentru o cameră pînă la 20 martie 2003, data
cînd cumpărătorul P. va achita restul preţului. La data autentificării contractului de vînzare-
cumpărare cumpărătorul a achitat 15000 dolari SUA.
La 20 octombrie 2003 soţii M. au înaintat o acţiune, solicitînd de a obliga pîrîtul −
cumpărătorul P. să achite restul preţului 5000 dolari SUA.
Pîrîtul P. a indicat în referinţă că va plăti restul preţului doar cînd reclamanţii vor elibera
întreg apartamentul.
86
1. Care este momentul transferului dreptului de proprietate asupra bunului vîndut?
2. Pot oare părţile amîna transferul dreptului de proprietate?
3. Dacă vînzătorul nu-şi îndeplineşte pe deplin obligaţiile, cum poate acţiona
cumpărătorul?
4. Care va fi soluţia instanţei?
Speţa 3
La 13 octombrie 2001 C.H. a donat fiului său C.N. şi soţiei acestuia C.M. un imobil
compus din casă şi teren aferent. Cu 6 luni mai tîrziu C.M. a comis acte de violenţă asupra
socrului său, care a acţionat-o în judecată.
Prin hotărîrea instanţei rămasă definitivă C.M. a fost sancţionată cu o amendă penală
pentru infracţiunea de vătămare intenţionată uşoară a integrităţii corporale (art.153 Cod penal).
C.N. – fiul, s-a comportat curent faţă de tatăl său, dar nu a cerut soţiei divorţ, considerînd că
relaţiile matrimoniale nu sînt afectate.
La 14 martie 2003 C.H. i-a chemat în judecată pe fiul şi nora sa, solicitînd revocarea
donaţiei pentru ingratitudine.
La proces s-a prezentat doar fiul C.N., care a arătat că motivul revocării donaţiei nu este
valabil faţă de el.
1. Cînd există mai mulţi donatori, este admisibilă revocarea donaţiei atît împotriva celor
care s-au făcut vinovaţi, cît şi a celor corecţi?
2. Ce va decide instanţa?
Speţa 4
N.I. a chemat în judecată pe C.E., solicitînd să se constate nulitatea contractului de
înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe viaţă şi a novaţiei intervenite ulterior, prin care părţile au
modificat întreţinerea pe viaţă printr-o rentă viageră de 300 lei lunar cu repunerea părţilor în
situaţia anterioară. În motivarea acţiunii N.I. a arătat că a înstrăinat imobilul de pe str. V.
Alecsandri, 24, pîrîtei, care s-a obligat prin contract autentificat notarial să-i ofere întreţinere.
Pîrîta însă nu şi-a îndeplinit obligaţiile de întreţinere asumate prin primul contract, iar în ceea ce
priveşte novaţia, reclamanta a explicat că a fost dusă în eroare de către pîrîtă şi că s-a prezentat
la notar fără a înţelege bine pentru ce. Ca rezultat, la contractul de întreţinere a fost perfectat un
acord adiţional prin care obligaţia de întreţinere a fost substituită cu plata unei rente viagere.
Speţa 5
M.C. s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere de chemare în judecată a OCT privind
recunoaşterea dreptului de proprietate personală asupra apartamentului 35 din blocul de pe str.
Miron Costin, 14, şi rectificarea înscrierii în registrul bunurilor imobile.
În cerere a indicat că apartamentul nr.63 din blocul de pe str. Valea Crucii, 29, i-a
aparţinut cu drept de proprietate personală pînă la căsătorie. Ulterior, cînd era căsătorit cu B.V., a
încheiat un contract de schimb al apartamentului de pe str.Valea Crucii pe apartamentul de pe str.
Miron Costin şi a înregistrat contractul în registrul bunurilor imobile. Solicitînd cu şase luni mai
tîrziu extrasul din registrul bunurilor imobile a constatat că în calitate de proprietar este indicată
87
şi soţia sa. Oficiul cadastral teritorial a explicat că, deoarece apartamentul este dobîndit în timpul
căsătoriei, aparţine cu drept de proprietate în devălmăşie ambilor soţi.
IV. Bibliografie:
Acte normative:
88
2. Radu I. Motica, Florin Moţiu. Contracte civile speciale. Teorie şi practică
judiciară. – Bucureşti: Lumina LEX, 2000.
3. A.Bloşenco. Drept civil. Partea Specială. Note de curs. – Chişinău, 2004.
4. I.Trofimov. Drept civil. Contractele civile. – Chişinău, 2004.
5. M.Mureşan. Contracte civile speciale. Vol. 1. – Cluj-Napoca, 1998.
6. A.Nicolae, N.Crăciun. Consideraţii asupra valabilităţii actuale a contractului de
vînzare-cumpărare cu pact de răscumpărare // Dreptul, 2001, nr.3.
7. C.Toader. Manual de contracte civile speciale. Vol. I. − Bucureşti: ALL Beck,
2000.
8. C.Toader. Evecţiunea în contractele civile. − Bucureşti: ALL, 1997.
9. Gh.Chibac, A.Chibac. Curs succint de prelegeri la drept civil. Partea I. – Chişinău,
1997.
10. М.И. Брагинский, В.В. Витрянский. Договорное право. Книга вторая.
Договоры о передачи имущества. – Москва, 2000.
11. Венская конвенция о договорах международной купли-продажи товаров.
Комментарий. – Москва, 1994.
12. Гражданское право России. Часть вторая: Обязательственное право / Отв.
pед. О.Н. Садиков. – Москва, 1997.
13. Гражданское право. Том II. Полутом 1. 2.-е издание / Отв. pед. Е.А. Суханов.
– Москва, 2000.
14. Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova din
10.07.1997 „Despre aplicarea legislaţiei privind protecţia consumatorilor la examinarea
dosarelor civile”.
89
Tema 11. LOCAŢIA DE BUNURI
I. Obiective de referinţă:
Locaţia de bunuri
Contractul de locaţiune
Contractul de arendă
Contractul de comodat
Contractul de leasing
Contractul de locaţiune
Conform art.875 Cod civil, în baza contractului de locaţiune, o parte, numită locator, se
obligă să dea celeilalte părţi, numită locatar, un bun determinat individual în folosinţă temporară
său în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.
90
- forma: contractul de locaţiune a unui bun imobil trebuie întocmit în scris.
Locaţiunea pe un termen mai mare de 3 ani trebuie înregistrată în registrul bunurilor
imobile pentru opozabilitate;
- termenul: contractul nu poate depăşi 99 ani.
Obligaţiile părţilor
Obligaţiile locatorului:
- să transmită bunul în conformitate cu condiţiile stabilite în contract;
- să efectueze reparaţiile capitale;
- obligaţia de garanţie: pentru evicţiune şi pentru vicii;
- să repare locatarului prejudiciul care rezultă din perturbarea de către un terţ a
folosirii bunului în cazurile stabilite de lege (în cazul în care terţul este un locatar
sau dacă locatorul i-a permis folosinţa bunului sau accesul la el).
Obligaţiile locatarului:
- să întrebuinţeze lucrul ca un bun proprietar şi potrivit destinaţiei;
- să plătească chiria;
- să restituie lucrul;
- să apere bunul contra uzurpărilor;
- să păstreze şi să îngrijească bunul;
- să efectueze reparaţia curentă a bunului.
Încetarea locaţiunii:
expirarea termenului;
rezilierea contractului;
pieirea lucrului;
alte cazuri prevăzute de lege.
Contractul de arendă
Arenda este contractul încheiat între o parte − proprietar, uzufructuar sau un alt posesor
legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) − şi altă parte (arendaş) cu privire la
exploatarea acestora pe o durată determinată la un preţ stabilit de părţi. Contractul de arendă este
reglementat de art.911-922 Cod civil şi de Legea cu privire la arenda în agricultură, nr.198-XV
din 15.05.2003.
Contractul de arendă este o varietate a contractului de locaţiune a bunurilor destinate
exploatării agricole. Din aceste considerente, dispoziţiile cu privire la locaţiune se aplică în
91
modul corespunzător contractului de arendă, în măsura în care normele care reglementează
arenda nu prevăd altfel.
Obligaţiile părţilor
Obligaţiile arendatorului:
- să predea bunurile arendate în termenul şi condiţiile stabilite;
- să garanteze arendaşul de evicţiune;
- să acţioneze într-o manieră care să nu împiedice exploatarea normală a bunurilor
date în arendă;
- să plătească arendaşului, în cazul rezilierii contractului de arendă înainte de
încheierea anului agricol, valoarea fructelor care, deşi încă neseparate, vor putea fi
separate înainte de sfîrşitul anului agricol în condiţiile unei gospodăriri normale. La
compensarea valorii fructelor se iau în calcul şi datoriile părţilor la momentul
rezilierii contractului;
- să execute alte condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare sau de contract.
Obligaţiile arendaşului:
- să folosească bunurile arendate ca un bun proprietar, potrivit destinaţiei specificate
în contract;
- să păstreze şi să întreţină aceste bunuri, să le restituie la încetarea contractului;
- să plătească arenda în natură şi/sau în bani în termenul şi în locul stabilit de părţi;
92
- să ceară reducerea proporţională a plăţii arendei dacă mai mult de jumătate din
fructele obţinute prin arendare pier fortuit;
- să execute alte condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare sau de contract.
Încetarea arendei:
- la expirarea termenului arendei;
- la declararea nulităţii contractului de arendă;
- în cazul pieirii bunurilor arendate;
- în cazul rezilierii contractului;
- în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare sau de contract.
Contractul de comodat
Conform art.859 Cod civil, prin contract de comodat o parte (comodant) dă cu titlu
gratuit un bun în folosinţă celeilalte părţi (comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la
expirarea termenului pentru care i-a fost dat.
Obligaţiile părţilor
Obligaţiile comodatarului:
- să păstreze şi să îngrijească bunul cu diligenţa unui bun proprietar;
- să folosească bunul numai în scopul stabilit în contract sau determinat prin natura
bunului;
- să suporte cheltuielile necesare folosinţei bunului, neavînd dreptul să ceară
restituirea lor. Comodatarul are dreptul să ceară numai compensarea cheltuielilor
extraordinare, necesare şi urgente, pe care a fost nevoit să le facă pentru
conservarea bunului.
Comodatarul răspunde pentru deteriorarea sau pieirea, în tot sau în parte, a bunului; în
caz de pluralitate de comodatari, aceştia răspund solidar faţă de comodant. Comodatarul nu
răspunde pentru modificarea sa înrăutăţirea stării bunului dacă aceasta survine în urma folosirii
lui în conformitate cu destinaţia stabilită în contract.
Obligaţiile comodantului:
- să restituie cheltuielilor de conservare;
- să plătească despăgubirile.
93
Contractul de leasing
Prin contractul de leasing creditorul finanţator (locatorul) se obligă să dobîndească în
proprietate sau să producă bunul mobil specificat în contract şi să-1 dea în posesiune şi folosinţă
locatarului, pentru o perioadă determinată în contract, iar locatarul se obligă la plata în rate a
unei sume de bani (art.923 Cod civil şi Legea cu privire la leasing, nr.59-XVI din 28.04.2005).
94
d) alte cheltuieli efectuate de locator şi prevăzute de contractul de
leasing;
- forma: contractul de leasing se încheie în scris.
Obligaţiile părţilor
Obligaţiile locatorului:
- să nu intervină în alegerea bunului şi/sau a vînzătorului
(furnizorului) făcută de locatar dacă contractul de leasing nu prevede altfel;
- să coordoneze cu locatarul cuprinsul contractului de vînzare-
cumpărare (furnizare) a bunului;
- să nu opereze modificări în contractul de vînzare-cumpărare
(furnizare) fără acordul locatarului;
- să dea locatarului contra plată bunul său în posesiune şi folosinţă
temporară;
- să încheie, din însărcinarea locatarului, contract de vînzare-
cumpărare (furnizare) cu vînzătorul (furnizorul), să plătească preţul bunului şi să
încredinţeze locatarului executarea obligaţiilor sale privind recepţionarea bunului,
formularea cerinţelor care izvorăsc din acest contract, dacă contractul de leasing nu
prevede altfel;
- să primească bunul la expirarea contractului de leasing dacă
locatarul nu-şi exercită dreptul de a achiziţiona bunul cu titlu de proprietate sau de a
prelungi contractul conform prevederilor Legii cu privire la leasing;
- să garanteze locatarului folosinţa liniştită a bunului;
- să respecte dreptul locatarului de a opta pentru achiziţionarea
bunului, prelungirea contractului ori restituirea bunului.
Obligaţiile locatarului:
- să prezinte locatorului informaţii referitoare la bun şi/sau la
vînzătorul (furnizorul) lui în vederea încheierii unui contract de vînzare-cumpărare
(furnizare), dacă contractul de leasing nu prevede altfel;
- să execute obligaţiile de recepţionare a bunului şi de formulare a
cerinţelor ce rezultă din contractul de vînzare-cumpărare (furnizare), dacă contractul de
leasing nu prevede altfel;
- să informeze locatorul despre corespunderea bunului clauzelor din
contractul de vînzare-cumpărare (furnizare);
- să asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului,
menţinerea în stare de funcţionare şi folosirea lui numai în conformitate cu clauzele
contractuale;
- să suporte toate cheltuielile de transport, recepţie, montare,
demontare, exploatare, întreţinere, păstrare, deservire tehnică, reparaţie, asigurare a
bunului, precum şi alte cheltuieli aferente, dacă contractul de leasing nu prevede altfel;
- să plătească ratele de leasing în modul şi în termenele stabilite în
contractul de leasing;
- să permită locatorului verificarea periodică a stării bunului şi a
modului de exploatare a bunului obiect al contractului de leasing;
- să îl informeze pe locator în timp util despre orice tulburare a
dreptului de proprietate venită din partea unui terţ;
- să restituie, la expirarea contractului de leasing, locatorului bunul în
starea stipulată de contract, luîndu-se în consideraţie uzura normală; în cazul în care nu-
şi va exercita dreptul prevăzut de Legea cu privire la leasing, de a achiziţiona bunul cu
titlu de proprietate sau de a prelungi contractul.
95
Stingerea leasingului:
- expirarea contractului;
- rezilierea contractului;
- în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.
A. Activităţi de predare-învăţare:
Sarcini didactice
96
Subiecte Forme de realizare Modalităţi de evaluare
- prezentarea rezultatelor
Particularităţile Referate/Rezumate - participarea la mese
contractului lease-back Studiu de caz rotunde
Contractul de locaţiune,
contractul de sublocaţiune, Elaborarea proiectelor de - prezentarea rezultatelor
contractul de leasing. contact
contractul de comodat,
contractul de arendă
C. Activităţi de evaluare
Speţe
Speţa 1
Mihai este proprietarul a două apartamente alăturate situate într-un bloc din str. Miron
Costin. Victoria este locatara unui apartament. Noul ei vecin, care a închiriat cel de-al doilea
apartament de la Mihai, este Nelu, un muzician care exersează noaptea la amplificatorul de
muzică. Victoria nu poate dormi noaptea din această cauză. După trei nopţi nedormite Victoria a
decis să-l informeze pe Mihai despre concertele care au loc noaptea. La rîndul său, Mihai a
afirmat că este la curent cu pasiunea lui Nelu şi nu poate să-i interzică să cînte cînd vrea. Victoria
a cerut atunci reducerea chiriei cu 20%, la ce Mihai a obiectat că ea trebuie să plătească conform
contractului şi nu poate fi vorba de nici o reducere.
Speţa 2
Alina este locatară a unui apartament, al cărui proprietar este Dumitru. Alina a decis să
dea apartamentul în sublocaţiune. Deoarece în contractul de locaţiune încheiat între ea şi
Dumitru nu era vreo clauză care s-ar referi la sublocaţiune, Alina scrie o scrisoare lui Dumitru,
îndicînd că ar vrea să dea apartamentul în sublocaţiune Ludmilei şi îi cere permisiunea pentru
încheierea contractului de sublocaţiune. Scrisoarea ajunge la Dumitru pe data de 9 septembrie.
La 16 septembrie Alina încheie contractul de sublocaţiune cu Ludmila şi Ludmila imediat trece
să locuiască în apartament. La 28 septembrie Dumitru telefonează Alinei şi declară că nu doreşte
nici un contract de sublocaţiune.
97
Speţa 3
Leonid vrea o maşină nouă. Deoarece nu are suficiente mijloace pentru a-şi cumpăra
automobil, decide să ia unul în leasing. În acest scop încheie un contract cu compania de leasing,
care urmează să cumpere automobilul de la distribuitorul local al companiei Opel pentru a-l da
în posesie şi folosinţă lui Leonid pe o perioadă de 48 de luni. Leonid se angajează să plătească
suma convenită în contract companiei de leasing.
După expirarea a 20 de luni de la utilizarea automobilului Leonid observă că centura de
siguranţă nu mai funcţionează. El se adresează distribuitorului local al companiei Opel cerîndu-i
să-i instaleze o nouă centură de siguranţă. Distribuitorul a refuzat cererea lui Leonid pe motiv că
nu are careva obligaţiuni faţă de acesta.
Speţa 4
S.R.L. „Poiana”, care arendează de 10 ani un teren agricol cu suprafaţa de 40 ha de la
Primăria s. Lalova, s-a adresat cu cerere de cumpărare a terenului dat, motivînd că, conform
pct.9 al contractului încheiat cu Primăria, arendaşul are drept de preemţiune la cumpărarea
terenului arendat. Autoritatea publică locală i-a explicat că nu poate să-i vîndă terenul agricol,
deoarece, în conformitate cu art.77 (5) al Legii privind autoritatea publică locală din 28.12.2006,
înstrăinarea bunurilor se efectuează la licitaţie. În ceea ce priveşte clauza respectivă din
contractul de arendă, Primăria a accentuat că contractul a fost perfectat conform contractului-
model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.72 din 30.01.2004.
Speţa 5
În concediu N.C. urma să plece la odihnă în Turcia. Vecinul D.N. l-a rugat să-i lese
automobilul pentru a se folosi pe perioada cît N.C. va lipsi. N.C. a căzut de acord şi a încheiat cu
D.N. un contract prin care s-a obligat să-i dea în folosinţă gratuită pentru perioada concediului
automobilul său. Cu cîteva zile înainte de concediu la N.C a sosit în vizită fratele acestuia, care l-
a rugat să-i dea automobilul pentru 10 zile ca să facă o vizită la nişte prieteni în Ucraina. N.C. i-a
dat automobilul şi l-a informat pe D.N. că nu mai poate să-i lase maşina.
D.N. o obiectat că are contract scris şi că N.C este obligat să-i lase maşina în folosinţă
pentru perioada asupra căreia s-au înţeles.
98
IV. Bibliografie:
Acte normative:
99
Tema 12. LOCAŢIA DE SERVICII
I. Obiective de referinţă:
1. Locaţia de servicii
2. Contractul de antrepriză şi de prestări servicii
3. Contractul de mandat
4. Contractul de transport
5. Contractul de depozit
6. Contractul de asigurare
Spre deosebire de locaţia de bunuri, locaţia de servicii are ca obiect prestarea serviciilor
din diferite domenii: transport, asigurare, servicii de reprezentare, servicii de depozitare etc.
Contractul de antrepriză
Conform art.946 Cod civil, în baza contractului de antrepriză o parte, numită
antreprenor, se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi, numită client,
iar clientul se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit.
100
- consensual
- de executare succesivă
- în principiu, încheiat intuitu personae.
Obligaţiile părţilor:
Obligaţiile antreprenorului:
- să efectueze pe riscul său o anumită lucrare a clientului;
- să suporte riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului
pînă la recepţionarea lui către client;
- să execute lucrarea cu materialele, mijloacele şi forţele sale;
- în cazul în care bunurile sînt furnizate de client, antreprenorul este obligat
să le folosească cu grijă şi să ţină evidenţa folosirii lor;
- după executarea lucrării, antreprenorul este obligat să prezinte clientului o
dare de seamă despre modul de folosire a bunurilor furnizate de acesta şi să-i
restituie partea rămasă;
- să efectueze lucrarea personal doar atunci cînd această obligaţie reiese din
contract, din împrejurări sau din natura prestaţiei;
- să informeze pe client despre necesitatea depăşirii considerabile a
devizului;
- să transmită clientului lucrarea liberă de orice viciu material sau juridic.
Obligaţiile clientului:
- să recepţioneze lucrarea în modul, locul şi termenul stabilit de legislaţie
sau de contract;
- după recepţionarea lucrării, clientul este obligat să plătească retribuţia
convenită de părţi, dacă legislaţia sau contractul nu prevăd plata în rate sau în
alt mod;
- să plătească integral retribuţia, chiar dacă antreprenorul a redus costul
lucrării în raport cu cel stipulat în contract, fără a reduce cantitatea şi calitatea
lucrării.
101
- în principiu, este un contract intuitu personae.
Obligaţiile părţilor
Obligaţiile prestatorului:
- să presteze servicii. Spre deosebire de antreprenor, prestatorul prestează servicii
nu pe riscul său;
- să furnizeze beneficiarului toate informaţiile referitoare la natura prestaţiei, la
bunurile şi termenul necesar prestaţiei;
- dacă bunurile sînt furnizate de beneficiar, prestatorul este obligat să le folosească
cu grijă şi să ţină evidenţa folosirii lor;
- să presteze servicii personal doar atunci cînd această obligaţie reiese din contract,
din împrejurări său din natura prestaţiei.
Obligaţiile beneficiarului:
- să plătească serviciile prestate;
- să preia serviciile prestate;
- în cazul în care este răspunzător, este obligat să amenajeze şi să întreţină spaţiile,
echipamentele şi aparatele pe care trebuie să le procure pentru prestarea
serviciilor şi să reglementeze astfel prestarea serviciilor care trebuie efectuate sub
conducerea şi în conformitate cu dispoziţiile sale, încît prestatorul să fie protejat
contra riscurilor pentru viaţă şi sănătate.
Încetarea contractului:
- la expirarea termenului;
- prin reziliere.
Contractul de mandat
În conformitate cu art.1030 Cod civil, prin contractul de mandat, o parte (mandant)
împuterniceşte cealaltă parte (mandatar) de a o reprezenta la încheierea de acte juridice, iar
aceasta, prin acceptarea mandatului, se obligă să acţioneze în numele şi pe contul mandantului.
Obligaţiile părţilor
102
Obligaţiile mandatarului:
- să execute mandatul. Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a acestei
obligaţii atrage răspunderea mandatarului. Dacă mandatul este cu titlu gratuit,
mandatarul răspunde numai pentru actele sale intenţionate sau pentru culpă gravă;
- să execute mandatul în limita împuternicirilor primite;
- să execute mandatul în conformitate cu indicaţiile primite, ţinînd cont de faptul că
mandatarul încheie acte în numele şi pe contul mandantului. Abaterea de la
indicaţiile mandantului constituie încălcare şi angajează răspunderea
mandatarului, cu excepţia cazurilor cînd admiterea abaterilor este în favoarea
mandantului;
- să evite apariţia conflictelor între interesele sale personale şi interesele
mandantului;
- nu are dreptul să încheie acte juridice în numele reprezentantului, cu sine însuşi,
cu excepţia cazului cînd este autorizat expres său cînd mandantul cunoaşte faptul
şi nu obiectează împotriva lui;
- să nu divulge informaţia care i-a devenit cunoscută în cadrul activităţii sale;
- să dea mandantului socoteală despre executarea mandatului;
- să remită mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea mandatului şi nu a
utilizat în acest scop, precum şi tot ce a dobîndit în legătură cu executarea
mandatului.
Obligaţiile mandantului:
- să compenseze cheltuielile pe care mandatarul le efectuează pentru executarea
mandatului şi pe care, în funcţie de împrejurări, acesta le consideră necesare, cu
excepţia cazului cînd cheltuielile urmează a fi compensate din remuneraţie;
- să plătească retribuţia convenită, în cazul în care contractul de mandat este cu titlu
oneros;
- să repare prejudiciul produs fără vina să, pe care mandatarul 1-a suferit în
executarea mandatului, dacă prejudiciul este rezultatul unui pericol legat de
obligaţia contractuală ori s-a produs în urma executării unei indicaţii a
mandantului, cu excepţia cazului în care acesta este acoperit prin remuneraţie.
Contractul de transport
În conformitate cu art.980 Cod civil, prin contractul de transport, o parte (cărăuş sau
transportator) se obligă faţă de cealaltă parte (pasager său client) să o transporte împreună cu
bagajele ei sau, respectiv, să transporte încărcătura la locul de destinaţie, iar cealaltă parte se
obligă să plătească remuneraţia convenită.
Deosebim următoarele categorii de contracte de transport:
• în funcţie de tipul mijlocului de transport cu care se face transportarea, deosebim:
- contract de transport auto
- contract de transport feroviar
- contract de transport aerian
- contract de transport fluvial
- contract de transport maritim
- contract de transport cosmic
103
- contract de transport cu tracţiune animală;
în funcţie de conţinutul transportat, deosebim:
contract de transport de pasageri
contract de transport de bunuri;
în funcţie de modul de transportare, deosebim:
contract de transport continuu
contract de transport succesiv
contract de transport combinat.
Obligaţiile clientului:
- să asigure ambalaj trainic şi corespunzător mărfii, unităţii de transport şi condiţiile
de transportare;
104
- să înştiinţeze cărăuşul despre natura încărcăturii, eventualul caracter periculos
al încărcăturii şi măsurile necesare de precauţie;
- să elibereze foaia de trăsură;
- să anexeze la foaia de trăsură documentele necesare trecerii prin vamă ori altor
operaţiuni similare anterioare momentului livrării la destinaţie;
- în cazul neexecutării obligaţiei clientului de a asigura ambalaj trainic şi
corespunzător mărfii, unităţii de transport şi condiţiile de transportare, cărăuşul
este exonerat de la răspunderea pentru înrăutăţirea calităţii mărfii, precum şi
pentru eventualele deteriorări ale mărfii. Totodată, clientul este obligat faţă de
cărăuş la despăgubirea daunelor cauzate de încărcătura necorespunzătoare;
- în cazul neexecutării obligaţiei clientului de a înştiinţa cărăuşul despre natura
încărcăturii, eventualul caracter periculos al încărcăturii şi măsurile necesare de
precauţie, clientul preia toate riscurile daunelor cauzate drept rezultat al lipsei de
informaţie;
- în cazul neexecutării obligaţiei clientului de a elibera foaia de trăsură şi întocmirii
incorecte a acesteia, clientul răspunde pentru toate daunele şi consecinţele
incorectitudinii întocmirii;
- în cazul neexecutării obligaţiei clientului de a anexa la foaia de trăsură
documentele necesare trecerii prin vamă ori altor operaţiuni similare anterioare
momentului livrării la destinaţie, acesta răspunde pentru toate daunele cauzate
cărăuşului.
Obligaţiile părţilor
Obligaţiile cărăuşului:
- să transporte călătorul şi bagajele la destinaţie în termenul stabilit şi în bune
condiţii;
- să asigure îmbarcarea pasagerului la punctul de plecare;
- să asigure debarcarea pasagerului la punctul de destinaţie;
- să respecte itinerarul rutei şi să staţioneze doar la staţiile special determinate
pentru oprire;
- să asigure integritatea bagajelor. În cazul neexecutării obligaţiei cărăuşului de a
asigura integritatea bagajelor, acesta poartă răspundere pentru daunele cauzate
drept rezultat al deteriorării sau pierderii bagajelor.
Obligaţiile călătorului:
- să achite taxa pentru transportare;
- să păstreze biletul pînă la punctul de destinaţie şi să-l prezinte la cererea organelor
de control;
105
- să respecte ordinea de urcare şi coborîre în şi din mijlocul de transport;
- să respecte regulile transportării călătorilor şi bagajelor, precum şi ordinea
publică.
Contractul de depozit
În conformitate cu art.1086 Cod civil, prin contractul de depozit, depozitarul se obligă
să păstreze bunul mobil, predat de deponent, o perioadă determinată sau nedeterminată şi să-1
restituie la cerere.
Obligaţiile deponentului:
- să înştiinţeze depozitarul despre natura şi caracteristicile, inclusiv cele cu caracter
periculos, ale bunurilor lăsate la păstrare. În cazul neexecutării obligaţiei
deponentului de a înştiinţa depozitarul despre natura şi caracteristicile, inclusiv
cele cu caracter periculos, ale bunurilor lăsate la păstrare, deponentul suportă
riscul tuturor cheltuielilor pe care le-a suportat depozitarul în legătură cu aceasta;
- să predea bunul la păstrare în termenul prevăzut în contract;
- să achite plata pentru depozit;
- să ridice bunul depozitat la încetarea contractului. În cazul neexecutării obligaţiei
deponentului de a ridica bunul depozitat, acesta este obligat să suporte toate
106
cheltuielile suportate de către depozitar în legătură cu păstrarea bunului peste
termen;
- să restituie cheltuielile suportate de depozitar pentru păstrarea bunului.
Contractul de asigurare
În conformitate cu art.1301 Cod civil, prin contractul de asigurare, o parte, numită
asigurat, se obligă să plătească celeilalte părţi, numită asigurator, prima de asigurare, iar
asiguratorul se obligă să plătească asiguratului sau beneficiarului de asigurare, la producerea
riscului asigurat, suma de asigurare ori despăgubirea de asigurare în limitele şi termenele
convenite.
Obligaţiile părţilor
Obligaţiile asiguratului:
107
- să informeze asiguratorul, la încheierea contractului, despre toate circumstanţele
esenţiale referitoare la mărimea riscului ce se asigură şi să indice toate
împrejurările importante pentru preluarea riscului asigurat;
- să informeze asiguratorul despre alte contracte de asigurare încheiate la obiectul
respectiv;
- să plătească la timp primele de asigurare;
- să înştiinţeze de îndată pe asigurator asupra împrejurărilor periculoase apărute sau
despre care a luat cunoştinţă după încheierea contractului;
- să întreprindă acţiuni dependente de el pentru a evita producerea cazului asigurat
sau pentru a limita pagubele cauzate de producerea lui;
- să-l anunţe de îndată pe asigurator despre producerea cazului asigurat.
Obligaţiile asiguratorului:
- la etapa încheierii contractului, asiguratorul este obligat să aducă la cunoştinţa
asiguratului, într-o formă adecvată, condiţiile asigurării;
- să efectueze plata, la apariţia dreptului asiguratului sau al beneficiarului asigurării
de a încasă suma asigurată sau despăgubirea de asigurare, în termenul stabilit în
condiţiile de asigurare;
- dacă asiguratorul întîrzie plata indemnizaţiei de asigurare, el va fi obligat să
plătească asiguratului sau beneficiarului asigurării dobîndă de întîrziere;
- să compenseze asiguratului cheltuielile aferente evitării producerii cazului
asigurat sau limitării oportune a prejudiciilor pasibile de despăgubire;
- să păstreze confidenţa informaţiei despre asigurat şi persoanele asigurate, de care
a luat cunoştinţă în procesul asigurării.
Activităţi de predare-învăţare:
Sarcini didactice
108
Auditorul trebuie să poată:
- elabora proiecte de contracte de antrepriză şi de prestări servicii, mandat, transport,
depozit;
- înainta reclamaţii în vederea executării corespunzătoare a contractelor;
- recomanda soluţii în rezolvarea litigiilor ce rezidă din contractele de locaţie de servicii;
- întocmi cereri şi acte judecătoreşti (hotărîri, încheieri) privind declararea nulităţii
contractelor, rezilierea contractelor, recuperarea prejudiciilor pentru neexecutarea
corespunzătoare a contractelor, obligarea executării contractelor.
Referate/Rezumate - prezentarea
Particularităţile contractului de
Studiu de caz rezultatelor
transport feroviar de încărcături
- participarea la mese
rotunde
Contractul de antrepriză,
contractul de prestări servicii, Elaborarea proiectelor - prezentarea
contractul de mandat, contractul de contract rezultatelor
de transport, contractul de depozit,
contractul de asigurare
Activităţi de evaluare
Speţe
Speţa 1
B. a venit la un atelier de reparaţie a hainelor şi a rugat meşterul să-i repare scurta, care a
fost ruptă în timp ce B. vizitase piaţa. B. a întrebat meşterul dacă nu este foarte ocupat şi dacă
poate să-i repare scurta chiar atunci. Meşterul a spus că nu are comenzi, aşa ca dacă aşteaptă 15
minute îi va repara scurta.
Cînd meşterul a adus scurta, B. a rămas nemulţumit de calitatea reparaţiei. În plus,
meşterul a pretins 120 lei pentru serviciul său, sumă ce l-a surprins pe B. Meşterul a explicat că o
astfel de reparaţie costă 60 lei, iar pentru urgenţă taxa se dublează, aşa fiind tarifele la
întreprinderea unde lucrează.
B. a menţionat că calitatea serviciului nu-l aranjează. În plus, meşterul nu l-a informat
despre preţul serviciului, iar tarifele nu sînt afişate, astfel că el doreşte să rezilieze contractul.
Meşterul a invitat managerul întreprinderii, care a explicat că contractul nu poate fi reziliat,
deoarece serviciul a fost deja prestat, iar dacă B. nu plăteşte serviciul, atunci întreprinderea îi
reţine scurta. B. a rugat reducerea preţului, prestatorul însă a refuzat. B. a fost nevoit să plătească
suma pretinsă, apoi s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere de reducere a preţului şi
109
reparare a daunelor morale, cauzate prin comportamentul prestatorului, care l-a ameninţat că-i va
reţine bunul pînă va plăti serviciul.
Soluţionaţi cazul.
Speţa 2
În temeiul unui contract de antrepriză, antreprenorul s-a obligat să ridice o construcţie, pe
care urma să o dea în primire unei comisii formate din reprezentanţi ai clientului, printre care era
şi un arhitect. Construcţia a fost finisată în termen şi recepţionată de comisie fără obiecţii.
Peste 3 ani de la primirea construcţiei s-a dovedit că aceasta se deformează şi că, de fapt,
nu prezintă garanţii de securitate, deoarece sudarea unor elemente de susţinere a construcţiei s-a
efectuat cu încălcarea tehnologiei.
Clientul a înaintat pretenţii faţă de antreprenor. Antreprenorul a obiectat că construcţia a
fost recepţionată fără obiecţii de comisia formată din reprezentanţi calificaţi, ceea ce-l eliberează
pe antreprenor de răspundere. La care a adăugat că, în general, a expirat termenul de prescripţie.
Clientul s-a adresat în instanţa de judecată pentru compensarea prejudiciului cauzat prin
viciul lucrului.
Soluţionaţi cazul.
Speţa 3
Cooperativa agricolă a încheiat la 20 aprilie 2004 un contract de asigurare pentru culturile
sale. După perfectarea contractului, datorită condiţiilor climaterice, în special ploilor din 10 şi 20
iulie, jumătate din culturile asigurate s-au compromis.
La 12 iunie cooperativa a emis o dispoziţie de plată pentru achitarea primei de asigurare,
care însă a fost virată după producerea daunelor, deoarece nu existau bani în bancă.
Cooperativa a chemat în judecată întreprinderea de asigurare pentru a fi obligată să
plătească contravaloarea daunelor provocate culturilor asigurate.
Speţa 4
Aflîndu-se într-o deplasare de serviciu de lungă durată în Ucraina L.M. l-a împuternicit
pe S.T., un bun cunoscut al său, să-i cumpere un apartament cu două camere la un preţ mediu în
mun. Chişinău, despre care fapt au întocmit un contract de mandat. Peste un timp oarecare S.T. îi
telefonează lui L.M şi-l informează că a găsit un apartament potrivit pe str. Ialoveni, într-un bloc
cu 10 etaje, apartamentul fiind la ultimul etaj, că a plătit un avans din banii încredinţaţi de L.M.
şi că mîine merge la notar pentru a perfecta contractul de vînzare-cumpărare. L.M la rugat să nu
se grăbească cu contractul, deoarece nu este sigur că l-ar aranja un apartament pe str. Ialoveni şi
încă la et. 10, informînd-l că îl va suna a doua zi pentru a-i comunica decizia sa. A doua zi L.M.
nu a sunat. Atunci S.T. a invitat vînzătorul la notar unde au perfectat contractul de vînzare-
cumpărare. Deoarece lui S.T. nu i-au ajuns bani pentru achitarea preţului apartamentului, în
contract a fost stipulată o clauză de achitare a preţului în rate. L.M l-a sunat pe S.T. în ziua
perfectării contractului şi a explicat că nu l-a telefonat mai înainte din cauza graficului de lucru
prea încărcat, totodată i-a cerut să nu cumpere apartamentul din str. Ialoveni. Aflînd că contractul
este deja încheiat şi banii plătiţi, L.M., supărat de tot, a cerut lui S.T. să-i întoarcă suma de bani
pe care i-a încredinţat-o, totodată refuzînd să achite vînzătorului restul sumei pentru apartament.
Soluţionaţi cazul.
Speţa 5
S.D. a hotărît să-şi viziteze în timpul concediului nişte prieteni care de mai mulţi ani
locuiau în Budapesta. Totodată, S.D. şi-a procurat o foaie de odihnă la un sanatoriu de pe malul
110
Mării Negre şi din timp a procurat bilet la autobuz. Conform planurilor sale, la Budapesta urma
să zboare cu avionul, să stea acolo 4 zile şi chiar în seara zilei de întoarcere de la Budapesta să
plece cu autobuzul la Ialta pentru 10 zile. În ziua în care s-a întors cu avionul companiei
moldoveneşti de la Budapesta, în Aeroportul din Chişinău a aflat că bagajele, din cauza
dimensiunilor avionului, nu au fost îmbarcate în acelaşi avion cu care a zburat S.D.
Administraţia a informat pasagerii că bagajele vor sosi a doua zi cu altă rută. S.D. a cerut
explicaţii suplimentare, obiectînd că în bagaje se află şi biletul său la autobuzul cu care trebuie să
plece la Ialta şi că, în general, are nevoie de lucrurile sale acum. Afară de aceasta, administraţia
Aeroportului din Budapesta nu l-a înştiinţat la momentul îmbarcării că vor zbura fără bagaje.
Reprezentatul aeroportului a explicat că pe panoul din Aeroportul de la Budapesta era înscrierea
respectivă şi S.D. urma să fie mai atent.
S.D. s-a adresat cu cerere în judecată împotriva Aeroportului pentru repararea
prejudiciului moral şi achitarea costului foii de odihnă la Ialta de care nu a mai beneficiat,
deoarece toate biletele la autobuz pentru următoarele 3 zile erau vîndute.
Soluţionaţi litigiul.
IV. Bibliografie:
Acte normative:
111
13. Regulamentul transporturilor auto de mărfuri perisabile, aprobat de Ministerul
Transporturilor şi Comunicaţiilor din 09.12.1999 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2000, nr.39-41.
I. Obiective de referinţă:
1. Contractele bancare
2. Contractul de cont curent bancar
3. Contractul de depozit bancar
4. Contractul de credit bancar
5. Garanţia bancară
112
Caracterele juridice ale contractului de cont curent bancar:
- este un contract consensual
- sinalagmatic
- oneros
- cu executare succesivă
- este un contract accesoriu
- complex.
Obligaţiile părţilor
Obligaţiile băncii:
- să asigure păstrarea mijloacelor băneşti ale clientului, iar în cazurile prevăzute de
contract să-i plătească dobîndă;
- să efectueze operaţiunile în contul clientului numai la ordinul lui, cu excepţia
cazurilor prevăzute de lege sau contract (încasarea incontestabilă a sumelor din
contul clientului fără acordul lui);
- să efectueze operaţiunile în contul clientului ţinînd cont de indicaţiile acestuia; în
caz contrar, banca va fi obligată să plătească despăgubiri;
- să ţină contabilitatea contului prin înregistrarea în creditul sau în debitul lui a
operaţiunilor efectuate;
- să transmită clientului extrase din cont asupra situaţiei lui şi să-1 informeze
despre orice operaţiune efectuată;
- să păstreze confidenţialitatea informaţiilor asupra operaţiunilor clientului şi a altor
fapte pe care le-a aflat ca urmare a legăturilor de afaceri cu clientul. Această
obligaţie subzistă şi după încetarea relaţiilor contractuale.
113
- este un contract sinalagmatic
- este un contract complex
- este un contract autonom
- real
- consensual
- oneros său cu titlu gratuit.
Obligaţia băncii:
- să restituie, la prima cerere a deponentului, integral sau parţial, suma depusă
respectînd un termen de preaviz conform acordului părţilor său uzanţelor bancare;
- să plătească dobînda;
- să garanteze secretul informaţiei privind relaţiile de afaceri ale deponentului.
Drepturile deponentului:
- dreptul de a depune suma depozitului personal sau de a primi pe contul său
mijloace băneşti de la terţe persoane, care cunosc date despre depozitul
deponentului;
- dreptul la plata dobînzii.
Obligaţiile părţilor
114
Obligaţiile băncii:
- să pună la dispoziţia clientului mijloacele băneşti. În cazul neexecutării acestei
obligaţii, clientul poate pretinde plata unor penalităţi de întîrziere în modul şi în
mărimea prevăzute de contract, precum şi despăgubirea prejudiciului cauzat.
Clientul nu poate cere executarea silită a acestei obligaţii.
Obligaţiile clientului:
- să plătească în termen dobîndă. În cazul creditului acordat prin punere la
dispoziţia clientului a unei sume de bani (linie de credit), acesta va plăti dobîndă
în funcţie de suma creditului utilizată efectiv într-o anumită perioadă;
- dacă contractul prevede acest fapt, clientul trebuie să ofere garanţii de rambursare
a creditului;
- în cazul în care creditul este acordat potrivit unei destinaţii, clientul este obligat să
acorde băncii posibilitatea de a verifica utilizarea mijloacelor potrivit destinaţiei;
- să ramburseze creditul la scadenţă;
- nu are dreptul să ramburseze creditul înainte de termen. Dacă, totuşi, rambursează
creditul înainte de scadenţă, el este obligat să repare prejudiciul cauzat băncii, cu
deducerea sumelor economisite, luîndu-se în consideraţie creditul ce s-ar fi putut
acorda din contul acestor mijloace.
Încetarea contractului de credit bancar:
- executarea obligaţiunilor;
- rezilierea contractului.
Garanţia bancară
În conformitate cu art.1246 Cod civil, garanţia bancară este un angajament scris, asumat
de o bancă său de o altă instituţie financiară (garant), la cererea unei alte persoane (ordonator),
de a plăti creditorului ordonatorului (beneficiarului) o sumă de bani în baza cererii scrise a
beneficiarului.
În calitate de garant poate apărea banca sau o altă instituţie financiară.
Garanţia bancară este un mijloc de garantare a executării obligaţiilor.
Garanţia bancară nu încetează odată cu stingerea datoriei principale. Dacă după stingerea
obligaţiei principale ordonatorul repetă dispoziţia de a plăti, garantul este obligat să plătească.
Garantul nu poate invoca beneficiarului excepţiile pe care le poate invoca ordonatorul.
Garanţia bancară se perfectează în formă scrisă (scrisoare de garanţie) în baza cererii
scrise a ordonatorului.
Garanţia bancară este irevocabilă şi netransmisibilă, dacă nu s-a dispus altfel.
Obligaţiile părţilor
Obligaţiile beneficiarului:
- dacă a survenit cazul garantat, beneficiarul trebuie să-şi reclame în scris
drepturile, să anexeze documentele cuvenite, indicînd în ce constă neîndeplinirea
obligaţiei de către ordonator. Drepturile pot fi exercitate numai în cadrul
termenului stabilit în garanţie.
Obligaţiile garantului:
- primind reclamaţia, garantul este obligat să verifice în timp util şi cu diligenţa
cuvenită dacă sînt întrunite condiţiile necesare pentru a plăti (în special
documentele);
- obligaţia garantului faţă de beneficiar se limitează la plata sumei garantate;
- în cazul în care garantul nu a executat sau a executat necorespunzător obligaţiile
sale faţă de beneficiar, el va răspunde pentru acţiunile sale în baza temeiurilor
115
generale (reparînd prejudiciul şi plătind dobîndă legală, deoarece obligaţia lui are
expresie bănească).
Obligaţiile ordonatorului:
- să plătească garantului remuneraţia convenită şi să-i restituie suma plătită în baza
garanţiei bancare.
A. Activităţi de predare-învăţare:
Sarcini didactice
116
Modalităţi de realizare a sarcinilor didactice (a se vedea Tema 1)
Contractul de donaţie cu
sarcină, contractul de
înstrăinare cu condiţia Elaborarea proiectelor de prezentarea rezultatelor
întreţinerii pe viaţă, contact
contractul de rentă
viageră cu transmiterea
bunului imobil în
proprietate
C. Activităţi de evaluare
Speţe
Speţa 1
N.B. a depus la Banca Socială suma de 20 mii lei. Banca i-a eliberat lui N.B un libret de
economii pe un termen de 2 ani. Fiind plecat din ţară N.B. s-a adresat la Bancă peste 6 ani,
solicitînd întoarcerea banilor şi a dobînzii cuvenite. Banca a refuzat restituirea banilor şi plata
dobînzii, invocînd că termenul de prescripţie a expirat, precum şi faptul că contractul încheiat nu
prevede plata dobînzii. N.B. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată, solicitînd ca Banca
să-i plătească dobînda cuvenită pentru perioada de depozitare a sumei de 20 mii lei în bancă,
calculată potrivit prevederilor art.619 Cod civil.
Soluţionaţi speţa.
Speţa 2
La 14.04.2004 S.R.L. „Mridan” a furnizat S.R.L. „Vierul” marfă în baza contractului. În
vederea garantării executării obligaţiei de plată, S.R.L. „Vierul” a prezentat la 14.04.2004
furnizorului garanţia bancară eliberată de Banca Comercială „VictoriaBank” pentru un an de
zile. La data de 16.05.2005 în urma neexecutării obligaţiei de plată de către S.R.L. „Vierul”,
S.R.L. „Mridan” s-a adresat către Bancă şi a solicitat achitarea sumei indicate în garanţia
bancară. La adresare, firma nu a anexat careva documente confirmative a neexecutării de către
S.R.L. „Vierul” a obligaţiunilor contractuale. Banca a transferat suma indicată în garanţia
bancară pe contul S.R.L. „Mridan”. Ulterior Banca s-a adresat cu cerere de regres către S.R.L.
„Vierul”. S.R.L. „Vierul” a refuzat plata către Bancă, argumentînd că marfa furnizată a fost
necalitativă, motiv pentru care a făcut o acţiune în justiţie împotriva furnizorului.
117
1. Care prevederi din legislaţie nu au fost luate în consideraţie de către Bancă?
2. Soluţionaţi cazul.
Speţa 3
S.A. „Carpet” a încheiat un contract de cont bancar cu S.A. FinComBank pe un termen
nedeterminat. Peste un an de zile, Banca a preavizat S.A. „Carpet” cu 15 zile înainte, solicitînd
rezilierea contractului în temeiul art.1233 Cod civil. Societatea a refuzat desfacerea contractului
pe motiv că aceasta va perturba activitatea firmei, dat fiind faptul că au deschis un singur cont.
Banca a informat Societatea că reziliază unilateral contractul.
Speţa 4
Întreprinderea „Flamingo” a încheiat cu S.A. FinComBank un contract de credit bancar
pe un termen de 2 ani, care prevedea o dobîndă flotantă. Peste un an Banca a modificat dobînda
şi a înştiinţat despre aceasta Întreprinderea. Peste 30 de zile de la momentul înştiinţării despre
faptul modificării Întreprinderea s-a adresat către Bancă solicitînd rezilierea contractului.
Soluţionaţi litigiul.
IV. Bibliografie:
Acte normative:
118
Tema 14. RĂSPUNDEREA CIVILĂ
I. Obiective de referinţă:
R ă s p u n d -e r ae pa o c r i t v di l eă o b l i g a ţ i e î n t e m e i u l c
p e r s o a n ă e s t e î n d a t o r a t ă s ă r e p a r e p r e j
p r i n f a p t a s a o r i , î n c a z u r i l e p r e v ă z u t e d
p e n t r u c a r e e s t e r ă s p u n z ă t o a r e .
P r i n c ip i i l e F u n c ţ i i l e
R e p a r ă r i i i n t e g r a le a Pp r r ee j v u ed n i ct i i v u l - u e i d- u c a t i v ă
î n l ă t u r a r e a t u t u r o r c o n s e c i n ţ e l o r
d ă u n ă t o a r e a l e f a p t e i il i c i t e , î n
R e p a r a t o r i e
s c o p u l r e p u n e r i i p ă g u b i t u l u i î n
s i t u a ţ i a a n t e r i o a r ă .
R e p a r a r e a î n n a t u r ă a p r e j u d i c i u l u i :
- r e s t i t u i r e a b u n u r i l o r î n s u ş i t e p e
n e d r e p t ;
- î n l o c u i r e a b u n u l u i d i s t r u s c u a l t u l
d e a c e l a ş i f e l ;
- d is t r u g e r e a s a u r i d i c a r e a l u c r ă r i l o r
f ă c u t e c u î n c ă l c a r e a u n u i d r e p t a l
a l t u i a .
119
Formele răspunderii civile
F o r m e l e r ă s p u n d e r i i c i v i l e
R ă s p u n d e r e a d e b it o r u lu i p e n t
C o n t r a c t u a ol ă b l i g a ţ ia c o n t r a c t u a lă c a r e a f o
e x e c u t a t ă n e c o r e s p u n z ă t o r s a
D u p ă s u r s a n u a f o s t e x e c u t a t ă .
a p a r iţ ie i
R ă s p u n d e r e a s u r v in e î n le g ă t u
e x e r c it a r e a u n o r a c ţ iu n i ile g a le
E x t r a c o n t r a cc tă u t ra e l ă o p e r s o a n ă ( d e b it o r ) d e
p e r s o a n ă c r e d it o r .
R ă s p u n d e r e , d a t o r it ă c ă r e ia c r
S o lid a r ă e s t e î n d r e p t s ă c e a r ă e x e c u t a
o b lig a ţ ie i d e la u n u l d in d e b it o r
D u p ă d iv iz a r e a la t o ţ i î n c o m u n f ie in t e g r a l, f ie
r ă s p u n d e r ii
î n t r e m a i m u lţ i R ă s p u n d e r e , p u s ă î n s a r c in a a
d e b it o r i P e c o t e - p ă d r oţ i u ă s a u m a i m u lt o r p e r s o a n e
f ie c a r e d in t r e c a r e r ă s p u n d e f a
d e c r e d it o r î n p r o p o r ţ ii c o n c r e t e
R ă s p u n
d e r e s u p lim e n t a r ă , c a r
S u b s id i a r ăs u r v i n e
î n c a z u l c î n d d e b it o r u l
p r in c ip a l n u ş i- a o n o r a t in t e g r a
o b lig a ţ ia .
C o n d i ţ i i l e r ă s p u n d e r i i c i v i l e
P r e j u d iF c a i u p i l Li c e i t g ă ă t u r a
t a c Va ui n z o a v l ăă ţ i a
d i n t r e p r e j u d i c i u
ş i f a p t a i l i c i t ă
m o r ma l a t e a r c i aţ i ul i n n a e c ţ i u n e i n t e n ţ i ac u l p a
C a u z e l e c a r e î n l ă t u r ă c a r a c t e r u l i l i c i t a l
L e g i Et i m x t ar e F m o a r ţ Ea x e r c Ci t ao rn e s a i m Î nţ ă d m e pî n l i t n u i lr e a u n e i a c t i v
a p ă r na er e c e ms i t a a j tou e r n a u i d v ri ce t p i m t e i i m p u s e s a u p e r m i s e d
l e g e o r i d in o r d i n u l
s u p e r i o r u l u i .
120
III. Sugestii metodice
A. Activităţi de predare-învăţare
Sarcini didactice
Referate/Rezumate
⋅ principiile răspunderii - prezentarea rezultatelor
Caracteristica generală a civile; - participarea la mese
răspunderii civile ⋅ funcţiile răspunderii rotunde
civile
Studiu de caz
Referate/Rezumate
Răspunderea contractuală ⋅ daunele-interese ca - prezentarea rezultatelor
121
expresie a răspunderii - elaborarea articolelor
civile
Studiu de caz
Studiu de caz
C. Activităţi de evaluare
Speţe
Speţa 1
Primus şi Secundus au încheiat un contract de arvună prin care garantau încheierea
contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului ce aparţinea lui Primus, suma arvunei
primite de acesta din urmă fiind de 200 Euro. Părţile au prevăzut în contractul de arvună
următoarea clauză: „În cazul în care părţile refuză să încheie contractul de vînzare-cumpărare a
apartamentului ce aparţine lui Primus vor fi aplicabile prevederile art.633 alin.(1) din Codul
civil”. La rîndul său, Secundus a încheiat un contract de arvună cu Tertius prin care garantau
încheierea contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului ce aparţinea lui Secundus, suma
arvunei primite de acesta din urmă fiind de 3000 Euro. La momentul cînd urma să fie încheiat
contractul de vînzare-cumpărare între Primus şi Secundus, Primus l-a informat pe Secundus că
apartamentul deja a fost vîndut şi el este de acord să-i restituie lui Secundus dublul arvunei.
Secundus l-a informat pe Primus că în acest caz, pe lîngă dublul arvunei, Primus trebuie să
acopere şi prejudiciul suportat de Secundus, fapt prevăzut în art.633 alin.(2) din Codul civil, iar
prejudiciul lui Secundus este de 3000 Euro, fiindcă, la rîndul său, el nu poate vinde apartamentul
lui Tertius urmînd să achite acestuia din urmă dublul arvunei. Primus a refuzat să achite cei 3000
de Euro.
Secundus a înaintat o cerere în judecată prin care a cerut să-i fie achitat prejudiciul în
mărime de 3000 Euro. În şedinţa de judecată Tertius a confirmat faptul că a primit de la
Secundus dublul arvunei, deoarece Secundus a refuzat să vîndă apartamentul ce-i aparţine lui
Tertius.
Speţa 2
Primus a încheiat cu Secundus un contract de transportare a 500 de covoare, la un preţ
de 250 mii dolari SUA, unei societăţi comerciale din Ungaria. Conform prevederilor
contractului, în caz de litigiu urmează a fi aplicată legislaţia Republicii Moldova.
În drum, oprindu-se peste noapte într-o localitate din România, cărăuşul a parcat
autocamionul într-un loc lipsit de pază. Peste noapte autocamionul a fost spart, marfa fiind
sustrasă integral. Pe acest caz poliţia din România a intentat un dosar penal, însă infractorii nu au
fost descoperiţi.
Primus a înaintat o cerere de reparare a prejudiciului cauzat care echivalează cu costul
celor 500 de covoare, adică 250 mii dolari SUA. În şedinţa de judecată Secundus susţine că el nu
122
poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat, fiindcă pierderea mărfii s-a datorat unor împrejurări
neimputabile cărăuşului.
Speţa 3
Primus, elev în clasă a XI-a, în vîrstă de 17 ani, a luat maşina tatălui său, fără ştirea
acestuia, cu scopul de a sărbători susţinerea unui examen.
Primus a luat trei prieteni în maşină, cu care a plecat la serata organizată de clasa lor
într-o discotecă din localitatea alăturată. Înainte de a urca la volan acesta a consumat băuturi
alcoolice, într-o cantitate redusă, dar suficientă pentru lipsa sa de experienţă în conducerea unui
autoturism.
La întoarcere de la locul de distracţie, datorită vitezei şi lipsei de vizibilitate, şoferul a
scăpat automobilul de sub control şi a lovit mortal un pieton pe pasajul pietonal, maşina oprindu-
se, după ce a rupt gardul, în zidul casei lui Secundus.
La faţa locului s-au deplasat organele poliţiei rutiere şi cele de cercetare penală, care au
constatat că Primus a condus automobilul sub influenţa alcoolului şi fără permis de conducere.
Pe parcursul urmăririi penale Secundus şi Tertius au demonstrat că au suferit un
prejudiciu şi s-au constituit părţi civile. Pentru a fi siguri de recuperarea prejudiciului, aceştia au
introdus o acţiune separată la instanţa civilă, avînd ca obiect repararea prejudiciului.
Între timp, părţile s-au înţeles cu privire la despăgubiri şi au prezentat instanţei o
tranzacţie prin care aceştia au căzut de acord cu privire la despăgubiri.
Instanţa a respins această înţelegere, întrucît părţile nu au voie să dispună în timpul
procesului penal sau civil cu privire la un prejudiciu care a rezultat dintr-o acţiune infracţională.
IV. Bibliografie:
Obligatorie:
1. Sergiu Baieş, Aurel Băieşiu, Valentina Cebotari, Ion Creţu, Victor Volcinschi.
Drept civil. Drepturile reale. Teoria generală a obligaţiilor. − Chişinău, 2005.
2. Comentariu la Codul civil al Republicii Moldova / Colectiv de autori. Vol.II. −
Chişinău, 2006.
3. Manualul judecătorului la examinarea pricinilor civile / Colectiv de autori. −
Chişinău, 2006.
Recomandabilă:
123
1. Constantin Stătescu, Corneliu Bârsan. Drept civil. Teoria generală a
obligaţiilor. − Bucureşti: ALL, 1992.
2. Ernest Lupan. Răspunderea civilă. − Cluj-Napoca: Accent, 2003.
3. Ioan Adam. Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor. − Bucureşti: ALL
Beck, 2004.
4. Ion P.Filipescu, Andrei I.Filipescu. Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor.
− Bucureşti: ACTAMI, 2000.
5. Liviu Pop. Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor. − Bucureşti: Lumina
LEX, 1998.
6. Гражданское право / Под редакцией Е.А. Суханова. Том 2. Полутом 1. −
Москва: Волтерс Клувер, 2004.
7. Гражданское право. Том 1. Учебник / Под редакцией Ю.К. Толстого,
А.П. Сергеева. − Москва: Проспект, 2002.
124