CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................................................................................................1
1.ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND PROCESUL-VERBAL AL ȘEDINȚEI DE
JUDECATĂ…………………………..….........................................................................................................................4
1.1. Chestiuni generale privind procesul-verbal.Rolul procesului-verbal în cadrul procesului
civil……………………………………………………………………………………………………………………4
1.2. Conținutul procesului-
verbal………….........................................................................................................................7
1.3. Întocmirea procesului-verbal și al
declarațiilor.............................................................................................................7
1.4. Înregistrarea audio și alte opțiuni
tehnice......................................................................................................................8
2.ASPECTE COMPARATIVE ALE PROCESULUI-VERBAL CU ALTE STATE…….......................................10
2.1.Aspecte comparative ale procesului-verbal în Franța și Marea Britanie.....................................................................10
2.2. Aspecte comparative ale procesului-verbal în Anglia și SUA....................................................................................11
3.PRACTICA JUDICIARĂ CU PRIVIRE LA ÎNTOCMIREA PROCESULUI-VERBAL....................................15
3.1. Speță privind procesul-verbal al ședinței de judecată……………………………………………………………….15
3.2. Speță privind procesul-verbal al ședinței de judecată……………………………………………………………….23
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI……………………………….…..................................……….....26
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................................28
ANEXE.............................................................................................................................................................................29

1
 INTRODUCERE
Actualitatea și gradul de studiere a temei investigate. Actualitatea temei supuse cercetării este determinată de
necesitatea analizei proceselor-verbal din dreptul procesual civil în contextul legislației și doctrinei naționale. În acest
studiu ne-am axat asupra proceselor-verbale din cadrul dreptului procesual civil din Republica Moldova.
Cunoașterea și înțelegerea sensului noilor reglementări și curente în materia proceselor-verbale nu poate să aibă
ca punct de plecare, decât studiul proceselor-verbale, abordate prin prisma procedurii civile.Ținem să menționăm că,
problema proceselor-verbale și a aplicării lor în cadrul ședințelor, este strâns legată de modul în care acestea sunt scrise.
Noul concept al întocmirii procesului verbal este expus în art. 274 alin. 23 (1), potrivit căruia în procesul-verbal al
şedinţei de judecată sau al actului procedural îndeplinit în afara şedinţei de judecată se enumeră acțiunile procesuale
efectuate de către participanții la proces și de către instanța de judecată, cu mențiunea locului, a datei şi a orei începerii
și finalizării fiecărei acțiuni procesuale, respectându-se ordinea în care au fost exercitate. La fel, modificările aduse în
Codul de procedură civilă prin Legea nr.17 din 05.04.2018 au vizat şi modul de fixare a declaraţiilor martorilor audiaţi
în şedinţa instanţei de judecată. Astfel, potrivit noii redacţii a art. 220, audierea martorului se înregistrează audio sau
video, cu anexarea suportului digital al declaraţiilor la cauza civilă. Dat fiind faptul că simplificarea procesului verbal
urmează să faciliteze activitatea instanţei şi a participanţilor la proces şi nu invers, modificările la art. 213 alin. (2) şi
art. 274 alin. (3) prevăd dreptul instanţei de a decide fixarea scrisă a rezumatului explicaţiilor participanţilor la proces şi
a rezumatului declaraţiilor martorilor audiaţi. Instanţa poate face uz de acest drept doar în cazurile complexe.
Complexitatea cauzei nu este determinată de existenţa unor criterii prestabilite, ci se determină în fiecare caz concret de
către instanţa de judecată.
Scopul și obiectivele lucrării. Lucrarea își propune ca scop cercetarea complexă și multilaterală a conceptului
de proces-verbal - poate fi un înscris (cu caracter oficial) în care se consemnează un fapt de natură juridică sau poate fi
un act cu caracter oficial în care se redau pe scurt discuțiile și hotărârile unei adunări constituite.
Atingerea scopului propus implică realizarea următoarelor obiective:
-examinarea doctrinei juridice și identificarea opiniilor și teoriilor existente privind procesul-verbal;
- formularea trăsăturilor caracteristice ale procesului-verbal, definirea acestui fenomen;
- formularea unei definiții a procesului-verbal din perspectiva dreptului comparat, doctrinei și legislației;
- formularea concluziilor și recomandărilor, prin analiza lacunelor legislative și propunerilor de perspectivă legislativă,
contribuind la eliminarea erorilor juridice.
Noutatea și originalitatea științifică este determinată de scop și obiective, derivate din modalitatea de
abordare a problemei, din însăși natura obiectului de cercetare. Astfel, lucrarea constituie un prim studiu amplu al
doctrinei juridice şi a cadrului normativ privind constrângerea juridică, în contextul transformărilor intervenite, pe
tărâm legislativ, în vederea identificării faţetelor acestui concept şi reconfigurării noţiunii de proces-verbal – ca un
înscris prin care se consemnează natura juridică .
2
 Elementele de noutate sunt materializate în următoarele:
- analiza stării și gradului de elaborare în știința juridică a conceptului și importanței procesului-verbal– ca un înscris de
bază a ședinței de judecată;
- individualizarea bazei normative-juridice pentru realizarea unei imagini clare a situației actuale din domeniul
legislativ, ce vizează dreptul procedural;
- analizarea unui set de abordări teoretice privind examinarea dreptului procedural și al legii cu privire la procesul-
verbal;
- formularea concluziilor și recomandărilor privind procesul-verbal din cadrul dreptului de procedură civilă.
Problema științifică soluționată constă în identificarea conceptului de proces-verbal- ca un înscris de bază în
cadrul ședințelor de judecată.
Importanța teoretică a lucrării este determinată de noutatea sa științifică, actualitatea și concluziile generale
formulate. Astfel, importanța lucrării rezidă şi în modul de analiză a temei, precum şi, abordarea şi explicarea, dintr-o
perspectivă diferită, a conceptului de proces-verbal. Concluziile şi recomandările enunţate în lucrare, vor permite
dezvoltarea anumitor direcţii în ştiinţă, legislaţie şi practică. Aceasta, la rândul său, va determina revizuirea opiniei
tradiţionale cu privire la procesul-verbal.
Valoarea aplicativă a cercetării. În ceea ce priveşte valoarea aplicativă a lucrării, considerăm că prin alegerea
temei şi cercetarea acesteia, am venit cu informații mai profunde necesare teoreticienilor, cercetătorilor, dar şi celor
implicaţi direct în înfăptuirea actului de justiţie, prin aplicarea judicioasă a dispoziţiilor legale referitoare dreptul
funciar.
Sumarul compartimentelor lucrării. Lucrarea prezentată este structurată în trei capitole. Introducerea
reprezintă o caracteristică a temei cercetate, în care se subliniază, în special, actualitatea temei investigate, gradul de
cercetare a acesteia, scopul şi obiectivele tezei. De asemenea, este identificat suportul teoretico-ştiinţific, metodologic
şi baza normativ-legislativă a lucrării, este argumentată noutatea ştiinţifică, semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă
a acesteia etc.
Capitolul 1 ,,Aspecte introductive privind procesul-verbal al ședințelor” se face o analiză detaliată a procesului-
verbal reflectată în lucrările doctrinarilor autohtoni, ruși, români și din alte state. O atenție deosebită este acordată
analizei lucrărilor cercetătorilor din domeniu, care au contribuit în mare măsură, chiar și tangențial, la cercetarea
conceptelor de proces-verbal legate de tema tezei. Astfel, aspecte referitoare la procesul-verbal au fost analizate, atât în
literatura juridică străină, cât și în cea autohtonă, fie în cadrul unor lucrări complexe, cum sunt tratatele și cursurile
universitare, cât și în cadrul unor monografii și articole științifice de specialitate privind aspecte punctuale ale
constrângerii juridice.
Capitolul 2 „Aspecte comparative ale procesului-verbal cu alte state” am efectuat cercetarea, pornind de la
definirea conceptului de „proces-verbal”. Tot în acest capitol, am făcut o comparație a definițiilor de proces-verbal
sugerate de doctrină și din multitudinea lor, am formulat o definiție proprie ce considerăm că reflectă, în mod obiectiv.
Capitolul 3 „Practica judiciară cu privire la întocmirea procesului-verbal” am abordat problema supusă
cercetării prin analiza teoretico-practică a diferitor tipuri de procese-verbale.
3
 Lista bibliografică conține izvoare din cadrul doctrinei naționale și străine. Numărul impunător de surse
normative și de specialitate confirmă un studiu profund efectuate în materia dreptului funciar.

1.ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND PROCESUL-VERBAL

AL ȘEDINȚEI DE JUDECATĂ
1.1.Chestiuni generale privind procesul-verbal.Rolul procesului-verbal
în cadrul procesului civil
Conform Codurilor de procedură civil și cel penal, grefierul consemnează desfășurarea ședinței de judecată într-un
proces-verbal, în care descrie detaliat toate acțiunile procedurale din cadrul ședinței.Procesele-verbale se întocmesc
pentru fiecare ședință de judecată în prima instanță și în instanța de apel [CCP,503p.].În 2006, Legea privind
organizarea judecătorească, nr. 514 din 6 iulie 1995, a fost modificată prin introducerea prevederii potrivit căreia
ședințele de judecată pot fi înregistrate prin utilizarea mijloacelor tehnice video sau audio[6,74p.].Norma în cauză nu
stabilea obligația, ci doar oferea discreția pentru judecători sau părți de a înregistra audio și/sau video ședințele de
judecată. Aceasta putea avea loc doar cu acordul președintelui ședinței și doar în condițiile legii procesuale.
În anul 2009, au fost operate modificări la Codul de Procedură Civilă și Codul de procedură penală și în Legea
privind organizarea judecătorească, prin care s-a introdus regula înregistrării ședințelor de judecată prin intermediul
mijloacelor audio și/sau video, păstrând totuși posibilitatea de a nu înregistra ședința de judecată în cazul imposibilității
utilizării mijloacelor tehnice[ 6,12p.].În anul 2009, CSM a adoptat Regulamentul privind înregistrarea audio digitală a
ședințelor de judecată [8,23p.] care a fost modificat în 2013[9,53p.] și care a stabilit obligativitatea înregistrării audio a
ședințelor de judecată în toate cazurile când se întocmește procesul-verbal al ședinței.
În anul 2009, grație suportului financiar din partea Programului pentru Buna Guvernare finanțat de Fondul
„Provocările Mileniului” și administrat de către USAID, toate cele 153 de săli de judecată din instanțele de judecată din
Moldova au fost dotate cu seturi de înregistrare audio
a ședințelor[19p.]. În anii 2013-2015, judecătorii care nu sunt asigurați cu săli de judecată și țin ședințele de judecată în
propriile birouri, au fost asigurați cu reportofoane pentru înregistrarea audio. În anul 2014, aproximativ 50% dintre
ședințele de judecată au fost înregistrate audio cu reportofonul, iar circa 30% - prin intermediul programului „SRS
FEMIDA”. În iulie-august 2015, 53% din ședințele de judecată au fost înregistrate cu ajutorul reportofoanelor, iar 47%
- prin programul „SRS FEMIDA”[ 4,18p.] .Se pare că folosirea reportofoanelor reprezintă o măsură de tranziție până la
asigurarea tuturor judecătorilor cu posibilitatea petrecerii ședințelor de judecată în săli de ședință separate de birourile
lor. Instanțele de judecată pot să se abată de la regula înregistrării audio a ședințelor de judecată, printr-o încheiere
motivată, în cazul în care utilizarea mijloacelor tehnice pentru înregistrarea şedinţei de judecată nu este posibilă.
Potrivit unui raport de monitorizare, în august 2015, din cele 47 de judecătorii monitorizate,16 ședințele de judecată se
înregistrau audio în proporție de 100% în 40 de judecătorii. În 7 instanțe, rata ședințelor înregistrate audio a fost mai
mică de 100%.La momentul redactării documentului de politici, exista un proiect de lege elaborat de Ministerul
Justiției și înregistrat la Parlament, care prevede modificări la CPCv, CPP și CCr.

4
 Inițiativa legislativă propune eliminarea opțiunii de neînregistrare audio a ședinței de judecată,înregistrarea
audio a ședințelor devenind obligatorie. Proiectul mai propune instituirea în Codul de Procedură Civilă și Codul de
procedură penală a obligației judecătorului de a informa participanții la proces că ședința se înregistrează audio și/sau
video.În pofida regulii potrivit căreia ședințele de judecată urmează să fie înregistrate, aceasta nu se aplică anumitor
tipuri de ședințe. Astfel, potrivit p. 1.4 al Regulamentului CSM, înregistrarea audio a ședințelor de judecată este
obligatorie doar în cazurile când urmează a fi întocmit procesul-verbal al şedinţei de judecată. Astfel, în ședințele
instanțelor de recurs care au loc cu participarea părților, cum ar fi în cauzele contravenționale sau în recursurile penale
examinate de curțile de apel, nu se întocmește procesul verbal și, respectiv, nu este obligatorie înregistrarea audio.
Aspecte generale: modificările la Codul de procedură civilă au revăzut integral conceptul procesului-verbal al
şedinţelor de judecată în cauzele civile. Una din problemele de natură „tehnică” care de multe ori prelungește durata
şedinţelor de judecată şi adesea transformă explicaţiile date de părţi în şedinţă într-un gen de dictare, o reprezintă regula
plenitudinii procesului verbal prin fixarea în acesta a tuturor afirmaţiilor părţilor şi a actelor care se îndeplinesc în
şedinţa instanţei de judecată. Mai mult, una din problemele cu care se confruntau instanţele în practică consta în
imposibilitatea fizică şi obiectivă a grefierilor de a nota rapid şi integral cele ce se relatau în şedinţă. Dublarea
procesului verbal cu înregistrarea audio a şedinţelor de judecată nu se justifică, nici din punct de vedere practic şi nici
din punct de vedere al bunei administrări a justiţiei în cauzele civile.
Unul din scopurile modificărilor la Codul de procedură civilă a constat în fluidizarea ritmului de ținere a
şedinţelor de judecată în cauzele civile. Una dintre posibilităţile de atingere a scopului astfel propus a constat în
simplificarea la maxim a procesului verbal al şedinţelor de judecată. Această opţiune este susţinută şi de tendinţa de
valorificare a capacităţilor pe care le oferă tehnologiile informaţionale şi de excludere a lucrului manual în
administrarea justiţiei în cauzele civile. Simplificarea procesului verbal al şedinţei de judecată a vizat constrângerea la
maxim a faptelor care trebuie fixate în procesul verbal al şedinţei de judecată (expunerea art. 274 alin. (2) în redacţie
nouă). Însă, una din cele mai importante modificări constă în excluderea fixării în procesul verbal a declaraţiilor,
demersurile şi explicaţiile participanţilor la proces şi ale reprezentanţilor lor. Noul concept al întocmirii procesului
verbal este expus în art. 274 alin. (1), potrivit căruia în procesul-verbal al şedinţei de judecată sau al actului procedural
îndeplinit în afara şedinţei de judecată se enumeră acțiunile procesuale efectuate de către participanții la proces și de
către instanța de judecată, cu mențiunea locului, a datei şi a orei începerii și finalizării fiecărei acțiuni procesuale,
respectându-se ordinea în care au fost exercitate. La fel, modificările aduse în Codul de procedură civilă prin Legea
nr.17 din 05.04.2018 au vizat şi modul de fixare a declaraţiilor martorilor audiaţi în şedinţa instanţei de judecată.
Astfel, potrivit noii redacţii a art. 220, audierea martorului se înregistrează audio sau video, cu anexarea suportului
digital al declaraţiilor la cauza civilă. Dat fiind faptul că simplificarea procesului verbal urmează să faciliteze activitatea
instanţei şi a participanţilor la proces şi nu invers, modificările la art. 213 alin. (2) şi art. 274 alin. (3) prevăd dreptul
instanţei de a decide fixarea scrisă a rezumatului explicaţiilor participanţilor la proces şi a rezumatului declaraţiilor
martorilor audiaţi. Instanţa poate face uz de acest drept doar în cazurile complexe. Complexitatea cauzei nu este
determinată de existenţa unor criterii prestabilite, ci se determină în fiecare caz concret de către instanţa de judecată.
Provocarea care poate să apară în practică la aplicarea noii redacţii a art. 213 alin. (2) şi art. 274 alin. (3) rezidă în
5
capacitatea grefierului de a elabora un rezumat al declaraţiilor şi explicaţiilor, or este bine cunoscut că pentru a elabora
un rezumat este necesară cunoașterea îndeaproape a problemelor deduse speței și abilitatea de a extrage esenţialul dintr-
o declaraţie sau explicaţie. În acest caz este important rolul preşedintelui de şedinţă care va trebui, uneori, să indice
grefierului care anume pasaje din explicaţii sau declaraţii să fie fixate în rezumat. Prin modificările operate s-a exclus
procedura de examinare a observaţiilor la procesul verbal al şedinţei de judecată (art. 276). Logica este simplă,
declaraţiile şi explicaţiile se vor înregistra pe suport electronic, astfel încât nu se justifică rectificarea ulterioară a unor
aspecte ce deja s-au declarat sau s-au afirmat în şedinţa instanţei de judecată. În ceea ce privește aprecierea conţinutului
rezumatului declaraţiilor sau explicaţiilor, aceasta este lăsată la latitudinea celui ce le face rezumatul, iar acest fapt nu
poate fi pus în discuţia participanţilor la proces. În cazul în care participanții apreciază ca fiind relevante și alte aspecte
cuprinse în înregistrare însă nepreluate de rezumat, aceștia au oricând posibilitatea de a se referi la conținutul
înregistrărilor. Pentru modificările în cauză sunt relevante legislaţiile unor state, precum Kazahstanul (prevede
posibilitatea alternativă de încheiere a unui proces-verbal deplin, cu toate detaliile în el, dar şi a unui proces-verbal
sumar, atunci cînd există înregistrare audio), Georgia (procesul-verbal se întocmește în mod deplin cînd nu este
posibilitate de a fi înregistrată ședința), Estonia şi Letonia (procesul-verbal va conţine datele cele mai importante)[3,
23-24p.].
Rolul procesului-verbal în cadrul procedurii civile.Procesul-verbal este unul dintre cele mai valoroase scrieri
într-o ședință de judecată. Iată câteva motive:
Procesul verbal al ședinței oferă protecție juridică: Pentru a vă asigura că procesul-verbal. este în conformitate cu
legile de stat, este important să notați minutele întâlnirii cu sârguință.  Experții juridici percep că, dacă o acțiune nu este
inclusă în procesul-verbal, nu s-a întâmplat într-adevăr.
Minutele oferă structură:În ciuda faptului că nu există un format ideal pentru înregistrarea proceselor-verbale ale
întâlnirii, autoritățile juridice precum IRS și instanțele judecătorești recomandă ca societatea să depună eforturi
considerabile pentru a nota punctele de import ale reuniunilor. Prin urmare, cel care ia procesul-verbal trebuie să se
asigure că există o descriere detaliată a modului în care a avut loc ședința. Procesul-verbal trebuie să includă numele
persoanei fizice sau juridice, data și ora, apelantul și detaliile tuturor celor prezențiOrice conflict de interese, refuzul de
a veni la ședință sau alt motiv depus în timpul reuniunii trebuie să fie menționat în mod clar în procesul-verbal.  De
asemenea, se solicită numele persoanei care a luat procesul-verbal.
Minutele împing echipa în acțiune: Procesele-verbale ale ședințelor, în timp ce sunt luate în deplină eficiență, oferă o
forță motrice conducerii, echipei și angajaților. Claritatea deciziilor, cine a făcut, de ce au fost făcute, când și în ce
circumstanțe a fost luată decizia, elimină orice ambiguitate posibilă în echipă. În afară de toate acestea, procesul-verbal
al ședințelor oferă, de asemenea, o înțelegere a întâlnirii celor care nu au participat la întâlnire.
Minutele nu sunt mai puțin decât un buton de măsurare:Procesul-verbal al întâlnirii, când este scris autentic, face
un document de examinare de mare importanță. Acest document de examinare poate fi utilizat pentru măsurarea
progresului. Întrucât procesele-verbale au toate detaliile datoriilor și responsabilității, ele oferă de asemenea apeluri de
acțiune pentru a le îndeplini.

6
Minuta de stat de proprietate:În cazul în care, procesul-verbal conține o descriere clară a ședințelor. Are detalii
despre cine a fost prezent. Acest lucru, în cazul unei complicații juridice, oferă protecție societății deoarece are o
dovadă scrisă a majorității voturilor. Experții serviciilor de secretariat  revendică minutele minuțioase și detaliate cele
mai bune. Cu toate acestea, alegerea revine conducerii, indiferent dacă doresc minute lungi sau minute detaliate sau
minute scurte, punctuale ale întâlnirii. Indiferent de formatul pe care îl alegeți, aceste cinci puncte trebuie să fi clarificat
de ce este important să scrieți procesul-verbal al ședinței.
1.2.Conținutul procesului-verbal
Potrivit Regulamentului CSM din 2013, grefierul întocmește sumarul procesului-verbal al ședinței de judecată,
unde reflectă toate evenimentele procesului de judecată și participanții care fac declarații.20 În același timp, în urma
modificărilor legislative din 2006, art. 14 din Legea privind organizarea judecătorească, nr. 514 din 6 iulie 1995,
prevede că ședințele de judecată se consemnează prin stenografiere. Înregistrările și stenogramele trebuie să fie
transcrise de îndată de grefier sau specialistul în stenografie prin indicarea tuturor afirmațiilor, întrebărilor și
susținerilor participanților la proces și ale altor persoane care participă la judecarea cauzei, precum și ale judecătorilor.
CPCv prevede că în procesul-verbal al ședinței de judecată se indică momentele esențiale ale dezbaterii pricinii sau ale
efectuării actului procedural.În același timp, procesele-verbale trebuie să conțină, printre altele, dispozițiile
președintelui ședinței de judecată, declarațiile, demersurile și explicațiile participanților la proces și ale reprezentanților
lor, depozițiile martorilor, explicațiile orale ale experților asupra raportului de expertiză, explicațiile și consultațiile
specialiștilor, raporturile reprezentanților autorităților publice, precum și conținutul susținerilor orale.
CPP stabilește că procesele-verbale trebuie să cuprindă obligatoriu consemnarea tuturor acțiunilor instanței în
ordinea în care ele s-au desfășurat, documentele și alte probe care au fost cercetate în ședința de judecată, rezumatul
dezbaterilor judiciare, al replicii, rezumatul ultimului cuvânt al inculpatului, precum și alte circumstanțe.În procedura
contravențională, grefierul trebuie să includă în procesul-verbal al ședinței, printre altele, cererile, demersurile și
concluziile formulate de participanții la ședință, măsurile luate, precum și probele cercetate în ședință.Aparent, codurile
de procedură sugerează că judecătorul nu este în drept să-și bazeze concluziile din hotărâre pe probele care nu au fost
consemnate în procesul-verbal, iar lipsa procesului-verbal integral sau cu privire la efectuarea unui act procedural
constituie temei de casare a hotărârii judecătorești civile.Aceste prevederi sugerează că legislația actuală pune un accent
determinant pe conținutul procesului-verbal, indiferent de conținutul înregistrării audio a ședinței de judecată. Mai
mult, se pare că instanțele ierarhic superioare niciodată nu audiază înregistrarea ședințelor de judecată din instanțele
inferioare. Aceasta ar putea fi, în mare parte, determinat de faptul că majoritatea proceselor-verbale nu menționează
momentul la care a început un anumit act procedural, iar aceasta îngreunează audierea înregistrării audio.
1.3.Întocmirea procesului-verbal și al declarațiilor
Codul de Procedură Civilă prevede că procesul-verbal trebuie să fie întocmit în cel mult 5 zile de la data
încheierii ședinței și se semnează de președintele ședinței și de grefier. În termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării
fixată expres în procesul-verbal, instanța trebuie să informeze în scris participanții la proces și reprezentanții lor despre
întocmirea şi semnarea procesului-verbal şi să asigure acestora posibilitatea de a lua cunoștință de procesul-verbal al
ședinței de judecată şi de a primi copii de pe acesta.29 Participanții la proces şi reprezentanții lor au dreptul să prezinte
7
în scris observații asupra procesului-verbal al ședinței în decursul a 5 zile de la data semnării acestuia, indicând
inexactitățile şi motivele pentru care îl consideră incomplet. În termen de 5 zile de la prezentarea observațiilor,
judecătorul care a semnat procesul-verbal fie le acceptă sau pronunţă o încheiere motivată de respingere totală sau
parţială. În toate cazurile, observaţiile asupra procesului-verbal se anexează la dosar. În ședințele de judecată duse în
procedura civilă, depoziţiile martorului trebuie să fie semnate pe fiecare pagină și la sfârșitul lor de președintele
ședinței, de grefier și de martor, după ce acesta din urmă ia cunoştinţă de ele. Aceeași procedură trebuie să fie urmată și
în caz de orice completare sau modificare în depoziţie. De regulă, depoziţiile martorului în procedura civilă se
întocmesc separat de procesul-verbal, sunt anexate la procesul-verbal și sunt parte componentă a acestuia.În procedura
penală, procesele-verbale se redactează de grefier în termen de 48 de ore de la terminarea şedinţei şi se semnează de
preşedintele şedinţei şi de grefier.Similar cu procedura civilă, preşedintele şedinţei de judecată trebuie să informeze
participanţii la proces despre întocmirea şi semnarea procesului-verbal în termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării
acestuia şi asigură acestora posibilitatea de a lua cunoştinţă de procesul-verbal al şedinţei de judecată şi de a primi copii
de pe acesta.Participanții dispun de 3 zile pentru a formula obiecţii asupra procesului-verbal, indicând inexactităţile şi
motivele pentru care îl consideră incomplet.Președintele ședinței de judecată poate să accepte obiecțiile printr-o
rezoluţie pe textul obiecţiilor, iar în caz de respingere – prin încheiere motivată, care se anexează la procesul-verbal.
Declaraţiile părților (inculpatul, partea vătămată, partea civilă, partea civilmente responsabilă) şi ale martorilor în
şedinţa de judecată se consemnează în scris de grefier ca documente separate care se anexează la procesul-verbal.
Declarația trebuie să fie semnată de persoana care a depus declaraţia, de preşedintele şedinţei şi de grefier, precum şi de
interpret în cazul în care acesta a participat la declaraţie. Completările sau precizările în declarație se înscriu și se
semnează în aceleași condiții.
În procedura contravențională, părţile şi martorii citesc şi semnează depozițiile lor.Procesul-verbal se încheie în
decursul a 24 de ore de la închiderea şedinţei de judecare a cauzei contravenţionale şi se semnează de preşedintele
şedinţei şi de grefier.Regula generală, atât în procedura civilă, cât și în cea penală, este că procesul-verbal se scrie la
calculator. Aceasta este posibil atunci când ședința de judecată are loc în sala de ședințe asigurată cu echipament de
înregistrare audio, inclusiv calculator. În cazul în care ședința de judecată are loc în biroul judecătorului, în care nu
există calculator pentru grefier, procesul-verbal se scrie de mână. Codul de Procedură Civilă și Codul de Procedură
Penală prevăd că acesta trebuie să fie scris ulterior la calculator.Atât Regulamentul CSM, cât și Codul de Procedură
Civilă și Codul de Procedură Penală prevăd că, după încheierea ședinței, grefierii pot utiliza înregistrările audio ale
ședințelor de judecată pentru a verifica exactitatea procesului-verbal și a-l completa.Deși acest lucru nu rezultă din
legislație, în practică, deseori, instanțele judecătorești refuză părților eliberarea copiilor de pe procesele-verbale ale
ședințelor de judecată pe motiv că acestea reprezintă „documente de uz intern”. După cum va fi menționat mai jos,
astfel de practici nu există în democrațiile avansate. Mai mult, în Germania și sistemul federal din SUA, procesele-
verbale pot fi obținute și de terți, nu doar de părțile în proces.
1.4.Înregistrarea audio și alte opțiuni tehnice
Potrivit Regulamentului CSM, a Codului de Procedură Civilă și a Codului de Procedură Penală, înregistrarea
audio digitală a ședințelor de judecată se utilizează, printre altele, pentru verificarea corectitudinii și pentru asigurarea
8
plenitudinii proceselor-verbale ale ședințelor de judecată. După încheierea ședinței de judecată,grefierul folosește
înregistrările audio pentru a verifica exactitatea procesului-verbal.Înregistrarea audio a ședințelor de judecată se
efectuează fie prin intermediul seturilor de înregistrare audio conectate la programul „SRS FEMIDA”, atunci când
ședința are loc într-o sală de ședințe, sau prin intermediul reportofoanelor, atunci când ședința se desfășoară în biroul
judecătorului.
Programul „SRS FEMIDA” conține modele integrate de procese-verbale pentru ședințele de judecată organizate
în dosarele civile, penale și contravenționale. Aceste modele pot fi modificate la necesitate de către grefier. Programul
„SRS FEMIDA” permite grefierului indicarea în mod simplificat (prin accesare de opțiuni existente în modelul
procesului-verbal) a etapelor procesului de judecată din cadrul ședinței și a secvențelor de timp respective. În mod
automat, programul atribuie ora și minutul desfășurării fiecărei etape a procesului indicate de grefier. De asemenea,
programul permite salvarea în sistem a procesului-verbal de audiere a martorului, specialistului și a altor participanți la
proces. În practică, majoritatea grefierilor nu se folosesc de modelele de procese-verbale integrate în „SRS FEMIDA”.
Ei întocmesc procesul-verbal separat în calculator, în programul „Word”. De asemenea, în majoritatea cazurilor,
grefierii înregistrează doar ora începerii și terminării înregistrării audio, fără a indica secvențele de timp în care au loc
diferite acțiuni procesuale, pe motiv că nu ar avea timp să scrie concomitant procesul-verbal în „Word” și să indice și
secvențele de timp în înregistrarea audio.
Înregistrările audio ale ședințelor de judecată create cu ajutorul reportofonului nu permit opțiunea indicării
automate a etapelor procesului și secvențelor de timp și nici crearea procesului-verbal dintr-un model prestabilit.
Procesul-verbal este scris, de obicei, pe hârtie,apoi la calculator.Regulamentul CSM nu obligă grefierii să înregistreze
secvențele de timp ale ședinței de judecată atunci când înregistrează audio ședința prin intermediul programului „SRS
FEMIDA”.În schimb, CSM obligă grefierii să indice în procesul-verbal al şedinţei de judecată data, ora și minutul
începerii și opririi înregistrării pentru fiecare secvenţă înregistrată, precum şi durata în ore şi minute a secvenţei atunci
când se efectuează înregistrarea audio cu reportofonul. Nu dispunem de date pentru a confirma dacă această regulă se
respectă în practică.Versiunea electronică a procesului-verbal întocmit de grefier prin intermediul programului „SRS
FEMIDA” sau în „Word” este salvat în dosarul electronic în PIGD.
În cazul utilizării „SRS FEMIDA”, înregistrarea audio este salvată pe serverul instanței de judecată. În cazul
utilizării reportofonului, înregistrarea audio este transferată de către grefier
din reportofon pe calculator şi, ulterior, pe serverul instanţei.Toate înregistrările audio sunt salvate pe serverele locale
ale instanțelor judecătorești și pe CD/DVD, care sunt anexate la dosarul cauzei. Înregistrarea audio trebuie să se
păstreze pe serverul instanței judecătorești timp de un an de zile de la executarea reală a hotărârii pe dosarul
respectiv.Participanții la proces au dreptul de a primi copii de pe înregistrările audio ale ședinței de judecată. Acestea se
eliberează de către grefier la solicitarea scrisă sau verbală a participantului la proces sau a reprezentantului lui, contra
unei plăți stabilite de Guvern.Înregistrarea audio copiată pe CD/DVD sau orice alt dispozitiv conține fișierul audio și
secvențele de timp ale procesului, cu condiția că au fost indicate de grefier în timpul sau după înregistrarea audio.
Etapele procesului de judecată pot fi vizualizate în „SRS FEMIDA” și în orice alt calculator care are CD/DVD ROM.

9
 2.ASPECTE COMPARATIVE ALE PROCESULUI-VERBAL CU ALTE STATE
2.1.Aspecte comparative ale procesului-verbal în Franța și Germania
În contextul acestei cercetări au fost examinate modul de întocmire a proceselor verbale și a înregistrării
ședințelor de judecată în Franța, Germania, Anglia și în sistemul federal din Statele Unite ale Americii. Informația a
fost obținută de la o companie de avocatură cu reprezentanțe în acele state Au fost analizate modul de înregistrare
audio/video a ședințelor, conținutul procesului-verbal al ședințelor și accesul la procesele -verbale și înregistrări.În
Franța:
Curtea selectează grefierul dintre candidații propuși de membrii Curții, ales pentru o perioadă de șapte ani, el
este eligibil pentru realegere.Registratorul ,este responsabil pentru toate serviciile Registrului. Potrivit articolului 1 din
Instrucțiunile pentru registru, "autoritatea asupra personalului are autoritatea de a conduce activitatea registrului ". În
exercitarea atribuțiilor sale, grefierul raportează Curții. Activitatea sa are trei aspecte: juridice, diplomatice și
administrative.
Activitatea judiciară a grefierului Curții constă, în special, în îndeplinirea îndatoririlor ce îi revin în legătură cu
cauzele prezentate Curții. Funcționarul îndeplinește, printre altele, următoarele atribuții:
 are un rol general în toate chestiunile, completând dosarele relevante;
 gestionează procedurile în cauze;
 asistă personal sau în responsabilitatea grefierului adjunct să participe la ședințele Curții și la camere, să le
acorde asistența necesară și să pună la dispoziție, pe răspunderea sa, procesul-verbal sau procesul-verbal al
acestor ședințe;
 contrasemnează hotărârile, avizele consultative și ordinele Curții, precum și procesul-verbal;
 este responsabil de relațiile cu părțile la afaceri și este în mod expres responsabil pentru comunicarea diferitelor
documente, dintre care cele mai importante sunt propunerile și compromisurile, precum și memoriile scrise;
 traduce, tipărește și publică sub răspunderea sa hotărârile, avizele consultative și ordinele Curții, memoriile,
declarațiile scrise și procesele-verbale ale audierilor publice, precum și orice alt document care Curtea ordonă
publicarea;
 au sigiliile și ștampilele arhivelor Curții și alte arhive care îi sunt încredințate (inclusiv arhivele Curții
Permanente de Justiție Internațională și Tribunalul Militar Internațional de la Nürnberg).
În ceea ce privește activitatea diplomatică, grefierul:
a) asigură relațiile externe ale Curții și mediază în comunicările adresate Curții;
b) este responsabil cu corespondența cu lumea exterioară, inclusiv afaceri, și oferă toate consultările necesare;
c) să gestioneze relațiile diplomatice, în special cu organele Națiunilor Unite, cu statele sale membre, cu alte organizații
internaționale și cu guvernul țării în care se află sediul Curții;
d) menține relațiile cu autoritățile locale și mass-media;
10
e) răspunde de informarea cu privire la activitățile Curții și a publicațiilor acesteia și, printre altele, emite comunicate
de presă.
Activitatea administrativă a grefierului include:
a) administrarea internă propriu-zisă;
b) gestiunea financiară în conformitate cu metodologia financiară a Națiunilor Unite, inclusiv pregătirea și execuția
bugetului;
c) supravegherea tuturor sarcinilor administrative, precum și a lucrărilor de tipărire;
d) luarea măsurilor necesare pentru a efectua sau a verifica traducerile și interpretările pe care Curtea le-ar putea
solicita în cele două limbi oficiale ale Curții, și anume limbile franceză și engleză.
Posibilitatea înregistrării audio în prima instanță nu se efectuează.Președintele instanței poate permite înregistrarea
ședințelor penale pentru arhivele justiției. Ședințele Curții Constituționale sunt înregistrate video și sunt disponibile on-
line.
Obligativitatea întocmirii procesului-verbal al ședinței. Întocmirea este obligatorie în cauzele civile (puține la
număr) și în cauzele penale în prima instanță. La examinarea cauzelor penale în apel sau recurs, instanța are discreția de
a întocmi procesul-verbal.
Întocmirea procesului-verbal are loc de personalul instanței judecătorești.
Conținutul procesului-verbal al ședinței. Prezintă declarațiile participanților și procedura. Cu toate acestea, în
majoritatea cazurilor părțile prezintă argumentele sale în scris.
Forța probatoare a procesului-verbal.Procesul-verbal poate fi invocate pentru a confirma anumite fapte,însă
prevederile acestuia nu sunt determinante.
Acces la procesul-verbal al ședinței. Părțile pot obține oricând o copie a procesului-verbal,iar terții – după finalizarea
procesului.
În Germania:
Posibilitatea înregistrării audio în prima instanță. Înregistrarea se efectuează pe reportofon.Înregistrarea audio este
ștearsă după ce părțile convin asupra conținutului procesului-verbal sau după ce hotărârea devine irevocabilă.
Obligativitatea întocmirii procesului-verbal al ședinței. Obligatoriu pentru orice tip de ședință.
Întocmirea procesului-verbal. În cauze civile nu există grefier, iar procesul-verbal este întocmit de judecător. În cauze
penale acesta este întocmit de grefier.
Conținutul procesului-verbal al ședinței. Descrie cu precădere procedura și sumarul declarațiilor participanților, în
formula acceptată de părți. El este scurt. Părțile prezintă argumentele sale în scris.
Forța probatoare a procesului-verbal. Procesul-verbal are o importanță procesuală scăzută deoarece, în majoritatea
cazurilor, părțile prezintă poziția sa în scris.
Acces la procesul-verbal al ședinței. Părțile și alte persoane interesate au acces la procesul-verbal.
2.2. Aspecte comparative ale procesului-verbal în Anglia și SUA

11
 Întocmirea proceselor-verbale detaliate a fost deosebit de importantă pentru instanțele de judecată în trecut,
deoarece erau unicul mod de a consemna ce se întâmplă în ședință, mai ales că nu existau înregistrările audio pentru
confirmarea veridicității celor indicate în procesele-verbale.
Înregistrările audio ale ședințelor sporesc accesul participanților la informația privind evenimentele din ședința
de judecată, oferă o garanție a autenticității acelei informații și permit folosirea mai eficientă a resurselor administrative
ale instanței de judecată.La momentul actual, în Republica Moldova, procesele-verbale ale ședințelor de judecată
reprezintă o transcriere aproape fidelă a tuturor etapelor procesului de judecată. Deși Legea cu privire la organizarea
judecătorească, în art. 14, prevede ca înregistrările audio să fie stenografiate,instanțele de judecată nu întocmesc o
stenografie a celor vorbite în cadrul ședinței. Pe lângă trecerea în revistă a principalelor etape ale ședinței, în procesul-
verbal se mai redau pe larg argumentele prezentate verbal de părți, deși, de regulă, acestea sunt anexate în scris la dosar
și înregistrate audio. Atât Regulamentul CSM, cât și codurile de procedură obligă grefierii să folosească înregistrările
audio pentru a asigura exactitatea și plenitudinea proceselor-verbale. Din acest motiv, în Republica Moldova,
înregistrările audio s-au transformat doar într-un instrument pentru grefieri de a asigura plenitudinea procesului-verbal.
Mai mult ca atât, având în vedere principiul de asigurare a plenitudinii procesului-verbal stabilit în legislație, părțile au
tot dreptul să ceară respectarea acestui principiu atunci când iau cunoștință de procesul-verbal și pot prezenta obiecții
privind motivele pentru care îl consideră incomplet, iar grefierii sunt nevoiți să îl respecte.
Totuși, atunci când există mai multe posibilități de fixare a etapelor desfășurării ședinței de
judecată, procesul poate să fie optimizat, astfel încât să fie evitată irosirea în van a resurselor umane. Înregistrările
audio și procesul-verbal al ședinței în practică nu se completează, dar se suprapun – prin înregistrări audio complete și
un proces-verbal foarte detaliat. Deși înregistrările audio oferă o informație mai exactă privind desfășurarea ședințelor,
procesele-verbale tradițional au fost și continuă să fie utilizate ca și sursa principală de informare a judecătorilor
privind argumentele părților în proces.Întocmirea procesului-verbal detaliat presupune alocarea unor resurse
administrative extrem de mari din partea instanței. Capacitatea grefierilor de a întocmi procese-verbale poate fi
îngreunată de numărul de procese-verbale, rotația mare de cadre în sistem și de alte sarcini de muncă în instanța de
judecată. Grefierul întocmește detaliat foarte multe procese-verbale în cauze care nu se contestă în instanțele ierarhic
superioare. De exemplu, în anul 2014, 11%52 din cauzele civile au fost contestate în instanțele de judecată ierarhic
superioare și circa 28% din cauzele penale. În 89% din cauze civile și 72% din cauze penale munca enormă
a grefierilor de întocmire a proceselor-verbale detaliate nu folosește la nimic.În Anglia:
Posibilitatea înregistrării audio în prima instanță. De regulă, înregistrarea audio are loc în prima instanță (doar în
cauze civile) și în instanța de nivel doi, însă judecătorul poate decide să nu o facă. Ședințele Curții de Apel se
înregistrează audio.Ședințele CSJ sunt înregistrate video și
sunt plasate on-line.
Obligativitatea întocmirii procesului-verbal al ședinței. Nu există proces-verbal,ci transcrierea ședinței. Părțile sau
publicul, cu acceptul judecătorului, pot obține transcrierea unei parți a ședinței sau a întregii ședințe.
Întocmirea procesului-verbal.Transcrierea se efectuează de companii specializate, contra cost.
Forța probatoare a procesului-verbal. Transcrierea nu are vreo forță probatoare.
12
Acces la procesul-verbal al ședinței. Părțile pot obține o copie a transcrierii ședinței sau a unei părți a acesteia contra-
cost. Judecătorul poate oferi terților acces la transcrierea ședinței.
În SUA (sistem federal):
Posibilitatea înregistrării audio în prima instanță. Înregistrarea ședințelor ține de discreția fiecărei instanțe. În
practică, în majoritatea judecătoriilor de circuit are loc înregistrarea audio a ședințelor.Unele instanțe chiar au renunțat
la stenografieri. În toate curțile de apel și la CSJ ședințele sunt înregistrate audio.
Obligativitatea întocmirii procesului-verbal al ședinței. Nu există proces-verbal și documentarea ședinței poate avea
loc de mână, prin captarea sunetului, etc, potrivit regulilor stabilite în instanța dată. La solicitarea instanței sau a
părților, poate avea loc transcrierea înregistrării.
Întocmirea procesului-verbal. Documentarea ședinței e efectuată de personalul special al instanței (court recorder).
Transcrierea se efectuează de același personal. Partea care solicită
transcrierea plătește pentru aceasta.
Conținutul procesului-verbal al ședinței. Sunt înregistrate orice comunicări verbale, inclusiv examinarea juraților,
discuțiile judecătorului cu reprezentanții părților cu ușile închise, prezentarea probelor, susținerile verbale, etc.
Judecătorul poate cere transcrierea celor întâmplate în ședință.
Forța probatoare a procesului-verbal. Transcrierea este importantă, însă poate fi corectată în urma confruntării cu
înregistrarea audio.
Acces la procesul-verbal al ședinței. Majoritatea curților de apel și CSJ plasează înregistrarea audio a ședințelor
online.Terții au acces gratuit la transcrierile deja efectuate, însă judecătorul poate restricționa accesul pentru protejarea
„drepturilor fundamentale”. Până a oferi acces terților,informațiile cu caracter personal sunt înlăturate.
Procesul de întocmire a proceselor-verbale poate fi raționalizat, mai ales în condițiile în care prin lege va fi
instituită obligativitatea înregistrărilor audio. Ar putea fi preluată experiența altor state care au redus conținutul
proceselor-verbale, inclusiv al declarațiilor martorilor. Spre exemplu, în Germania, declarațiile martorilor se
consemnează ca și un rezumat propus de judecător, asupra cărora convin ambele părți. În SUA, procesele verbale
conțin o scurta descriere a etapelor procesului, fără o transcriere fidelă a tuturor dezbaterilor.Probabil, cea mai mare
dificultate în cazul redactării unui proces-verbal sumar ar fi resimțită de judecătorii instanțelor ierarhic superioare,
atunci când examinează respectarea procedurii, prezentarea probelor și a argumentelor invocate de părți. Dacă raportăm
numărul de cauze examinate de primele instanțe la eforturile administrative uriașe de a asigura procesele-verbale
detaliate pentru cauze care ulterior nu sunt contestate, rezultă că este mai rațional să fie optimizat procesul de întocmire
a proceselor-verbale pentru toate dosarele în prima instanță. În cauzele care ajung să fie examinate în apel și recurs
judecătorilor poate fi asigurată o asistență de transcriere a părților necesare din ședință, potrivit exemplului din SUA,
unde judecătorul instanței de apel poate cere transcrierea unei parți a ședinței.
Din punct de vedere tehnic, pentru a decide care sunt părțile din înregistrarea audio care necesită să fie
transcrise, este nevoie ca acele părți sau secvențe să fie indicate de către grefieri la etapa înregistrării audio a ședinței în
programul „SRS FEMIDA”. Din păcate, practica grefierilor în Republica Moldova este de a înregistra doar începutul și
sfârșitul înregistrării, din lipsă de timp pentru a întocmi concomitent procesul-verbal și a asigura înregistrarea audio
13
adecvată a ședinței. Din interviurile pe care le-am avut, am observat că grefierii nu folosesc modelul procesului-verbal
din programul „SRS FEMIDA”, dar îl întocmesc separat în format „Word”. Modelul procesului-verbal din „SRS
FEMIDA” este mult mai comod, pentru că conține deja toate etapele procesului-verbal, dar și multă altă informație care
poate fi inserată automat în procesul-verbal. Etapele procesului-verbal integrat în „SRS FEMIDA” pot fi modificate la
necesitate de către grefier. Comoditatea acestuia mai constă și în faptul că el se convertește în „Word” după încheiere și
este salvat în dosarul electronic. De asemenea, folosirea unui proces-verbal sumar ar impulsiona părțile și reprezentanții
acestora să prezinte informația în scris, într-un format accesibil pentru judecător. Aceasta va impulsiona toți judecătorii
să înregistreze audio ședințele. Nu în ultimul rând, renunțarea la un proces-verbal detaliat va duce la implementarea cu
succes a politicii statului de informatizare a proceselor și renunțarea graduală la utilizarea hârtiei.
Analiza practicii din cele patru sisteme de drept ne permit să tragem următoarele concluzii:
a) Practica întocmirii proceselor verbale variază de la stat la stat;
b) Având în vedere implementarea soluțiilor tehnice performante, în vedere eficientizării instanțelor judecătorești și în
scop de economie, a fost observată tendința de a reduce volumul sau chiar a renunța la procesul-verbal al ședinței în
favoarea înregistrării audio;
c) În sistemele în care ședințele sunt înregistrate audio, toate cauzele de un anumit timp (civile sau penale) sunt
înregistrate, iar legea nu instituie limitări de blanchetă în acest sens;
d) Înregistrarea audio a ședințelor este aplicată mai ales în instanțele ierarhic superioare, iar unele instanțe supreme
plasează pe web aceste înregistrări;
e) Atunci când este efectuată înregistrarea audio, procesul-verbal este întocmit în baza înregistrării audio și, în caz de
dispută, procesul-verbal este confruntat cu înregistrarea audio;
f) Transcrierea ședințelor, de regulă, este efectuată de personalul special al instanței.Acesta nu este atașat judecătorului,
ci sălii de ședință;
g) În caz că procesul-verbal al ședinței există, părțile au acces nelimitat la acesta.Terții au acces la procesul-verbal după
finalizarea procesului sau înainte de aceasta în baza deciziei judecătorului, însă pot fi impuși să plătească pentru
aceasta.

14
 3.PRACTICA JUDICIARĂ CU PRIVIRE LA ÎNTOCMIREA PROCESULUI-VERBAL
3.1. Speță privind procesul-verbal al ședinței de judecată
Reclamantul Societatea Comercială “Fructis”SRL la data de 13 martie 2015, s-a adresat cu cerere de chemare
în judecată, cu concretizările ulterioare împotriva Gospodăriei Țărănești “Luca Rodica”, prin care a solicitat
încasarea datoriei în mărime de 28.45555 euro, dobânzii de întârziere în mărime de 11.555,11 euro și cheltuielilor de
judecată în mărime de 39728.93 lei.În motivarea acțiunii reclamanta, a indicat că la data de 14 decembrie 2012, între
SC “Fructis”SRL,în calitate de cumpărător a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.6/2012, obiectul
contractului fiind materialul săditor din pepinieră (pomi de prun) cu valoarea totală în mărime de 67467.56 euro.SC
“Fructis”SRL și-a onorat obligațiile contractuale și a livrat către GȚ”Luca Rodica” marfa indicată în contractul de
vânzare-cumpărare.La 20 februarie , pârâta GȚ”Luca Rodica”, nu a răspuns la somație, nu a stins datoria acumulând
și dobânzi de întârziere.La 31 marti 2015, GȚ”Luca Rodica” a depus o cerere reconvențională prin care a solicitat
rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare.
-Cum credeți care este decizia instanței?
Procesul-verbal al ședinței de judecată:
Dosarul nr. 2ac-702/17
Sala nr. 7

PROCES-VERBAL
al şedinţei de judecată în cauza civilă

01 noiembrie 2017 mun.Chişinău

Colegiul civil al Curții de Apel Chişinău în componenţa:

Preşedinte completului, judecător: Anatolie Micu
Judecători: Viorica Strătilă și Raluca Hârbu

Grefier: Mariana Mihai

a examinat în şedinţa de judecată publică cererea de apel înaintată de către avocatul Silviu Robu în interesele
Societății Comerciale “Fructis”SRL împotriva hotărârii r. Hâncești ,sediu Central din data de 08.06.2017.

Şedinţa de judecată se anunță deschisă la ora 10.49.

Președintele ședinței anunță că desfășurarea ședinței de judecată va avea loc cu înregistrarea audio prin intermediul
sistemului de fixare tehnică ”SRS Femida”.

În ședință s-a prezentat:

R/Apelantulului :GȚ Luca Rodica-Sîrbu Anatolie, în baza mandatului anexat la dosar
R/Intimatului:SRL Fructis-Silviu Robu, în baza mandatului anexat la dosar

Conform art. 378 CPC preşedintele şedinţei anunţă completul de judecată și se explică dreptul de a face propuneri
de recuzare:
Preşedinte: Anatolie Micu
Judecători: Viorica Strătilă
15
 Raluca Hârbu
Grefier: Mariana Mihai

Colegiul civil explică drepturile şi obligaţiile:

R/Apelantulului :GȚ Chișcă Rodica Nicolae-Șișianu Anatolie-recuzări nu sunt
R/Intimatului:SRL Fructis-Silviu Robu-recuzări nu sunt

Conform art.380 CPC al RM, se soluţionează cereri şi demersuri.

R/Intimatului:SRL Fructis-Silviu Robu – Onorată instanță, avem o cerere de încetare a procesului și avem o
tranzacție de împăcare.Totul este confirmat prin semnătură.

R/Apelantulului :GȚ Luca Rodica-Sîrbu Anatolie –Onorată instanță, suma este micșorată și în tranzacția de împăcare
este stabilit termen.

La ? Colegiului civil:
R/Apelantulului :GȚ Luca Rodica-Sîrbu Anatolie-Consecințele încheierii și confirmării tranzacției de împăcare nu
sunt clare.
R/Intimatului:SRL Vitalitifruct-Expo-Silviu Robu – Consecințele încheierii și confirmării tranzacției de împăcare nu
sunt clare.

Colegiul explică conform art.212 CPC:

(4) Înainte de a admite renunţarea reclamantului la acţiune, recunoaşterea acţiunii de către pîrît, înainte de a
confirma tranzacţia părţilor, instanţa judecătorească explică reclamantului, pîrîtului sau părţilor efectele acestor acte
de procedură.
(5) În cazul admiterii renunţării reclamantului la acţiune sau confirmării tranzacţiei, instanţa judecătorească pronunţă
o încheiere prin care dispune încetarea procesului. Încheierea trebuie să conţină condiţiile tranzacţiei, confirmate de
instanţă. În cazul recunoaşterii acţiunii de către pîrît şi admiterii ei de către instanţă, se pronunţă o hotărîre de
admitere a pretenţiilor reclamantului.
R/Apelantulului :GȚ Luca Rodica-Sîrbu Anatolie –cunoaștem consecințele
R/Intimatului:SRL Fructis-Silviu Robu-cunoaștem consecințele

Conform art.269 CPC Colegiul civil se retrage în camera de deliberare.

Colegiul civil revine în sala de judecată.
Decizia (dispozitivul) este emisă şi pronunţată.
Se explică termenul şi modul de atac.
Ședința de judecată se declară închisă.

Preşedintele ședinței Anatolie Micu

Grefier Mariana Mihai

16
 DECIZIE
01 noiembrie 2017 mun. Chişinău

Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ al

Curţii de Apel Chişinău
Având în componenţa sa:
Preşedintele şedinţei, judecătorul Micu Anatolie
Judecătorii Strătilă Viorica şi Raluca Hârbu
Grefier Mihai Mariana

examinând, în şedinţă publică, cererea de apel declarată de către GŢ "Luca Rodica" împotriva
hotărârii Judecătoriei Hînceşti din 08 iulie 2016, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată
înaintată de către SRL "Fructis" împotriva GŢ "Luca Rodica" privind încasarea datoriei şi,
acţiunea reconvenţională înaintată de către GŢ "Luca Rodica" împotriva SRL "Fructis" privind
rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare, încasarea prejudiciului material, venitul ratat,
CONSTATĂ:
Reclamantul Societatea Comercială „Fructis” SRL (în continuare SC „ Fructis” SRL) la data de 13
martie 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, cu concretizările ulterioare împotriva Gospodăriei
Ţărăneşti „Luca Rodica” ( în continuare GŢ „ Luca Rodica ”), prin care a solicitat încasarea datoriei în
mărime de 28 445,55 euro, dobânzii de întârziere în mărime de 11 555,11 euro şi cheltuielilor de judecată în
mărime de 39 728,93 lei ( f.d. 3-4, voi. I).
în motivarea acţiunii reclamanta a indicat, că la data de 14 decembrie 2012 între SC „Fructis” SRL, în
calitate de vânzător şi GŢ „Luca Rodica” în calitate de cumpărător a fost încheiat contractul de vânzare-
cumpărare nr.6/2012, obiectul contractului fiind materialul săditor din pepinieră (pomi de prun), cu valoarea
totală în mărime de 67 467,56 euro. SC „Fructis” SRL şi-a onorat obligaţiile contractuale şi a livrat către GŢ
„Luca Rodica” marfa indicată în contractul de vânzare - cumpărare. Potrivit facturilor fiscale, semnate de
către ambele părţi, GŢ „Luca Rodica” a primit marfa în sumă de 1 209 776,80 lei. Prin actul de decontare în
perioada 01 ianuarie 2013 - 28 ianuarie 2015 se confirmă, că, datoria GŢ „Luca Rodica” faţă de SC
„Fructis” SRL constituie suma de 28 445,55 euro.
La data de 20 februarie 2015 SC „Fructis” SRL a expediat în adresa GŢ „Luca Rodica” somaţie, prin
care a solicitat executarea obligaţiilor contractuale, la care pîrîta nu a răspuns la somaţie, nu a stins datoria,
acumulând şi dobânzi de întârziere.
GŢ „Luca Rodica” la data de 31 martie 2015 a depus cerere reconvenţională faţă de SC „Fructis” SRL
cu concretizările ulterioare, prin care a solicitat rezoluţiunea contractului de vânzare - cumpărare nr. 6/2012
din 14 decembrie 2012, încasarea preţului materialului săditor din pepinieră achitat în mărime de 41 175
euro, prejudiciului material în mărime de 1 088 677,28 lei ( constituit din: cheltuieli de întreţinerea livezii -
201 726 lei; costul sistemului lucrărilor de deplantare şi dezinfectare- 621 990 lei; venitul ratat - 264 961,28
17
lei) şi 30 284 dolari - costul sistemului de irigare şi cheltuielilor de judecată în mărime de 12 340 lei ( f.d.
 În motivarea acţiunii reconvenţionale, reclamantul GŢ „Luca Rodica”, tot el şi pîrît în acţiunea de
bază, a indicat, că în baza contractului de vânzare - cumpărare nr. 6/2012 din 14 decembrie 2012 SC
„Fructis” SRL urma să livreze material săditor din pepinieră de soi ”Stanley”, ”Grossa di Felisio”, "Santa
Roşa”, ”Black Diamond”, ”Friar, Angeleno” şi ”Black Amber” prevăzuţi în pct. 1 şi 3.1 ale contractului, cu
documentele de însoţire, dar potrivit facturilor fiscale aceasta a livrat pomi de prun de soiul ”Stanley” şi
"Presidenf’, fără a preaviza cumpărătorul cu 90 de zile înainte de livrare despre faptul că nu dispune de
marfa indicată în contract. La momentul livrării mărfii nu a fost întocmit actul de predare - primire, astfel nu
a fost finalizată recepţia mărfii, nefiind posibilă verificarea mărfii livrate, ori aceasta nu dispunea de
documentele de însoţire indicate ca condiţie obligatorie a contractului de vânzare - cumpărare. Mai mul ca
atât, după plantarea pomilor GŢ „Luca Rodica” în luna iunie 2014 a reclamat suspiciuni de existenţă a
maladiilor la materialul săditor din pepinieră procurat de la SC „Vitalitifruct-Expo” SRL, însă aceasta din
urmă nu a reacţionat la pretenţiile înaintate asupra calităţii pomilor livraţi în baza contractului.
Astfel, GŢ „Luca Rodica” a insistat asupra prelevării probelor, mostre de la pomi, de către SC „Fructis
pentru a fi expertizate în scopul stabilirii prezenţei sau absenţei maladiilor.
În opinia GŢ „Luca Rodica”, vînzătorul a acţionat cu rea-credinţă şi a livrat marfa
necorespunzătoare, aducându-i prejudicii considerabile societăţii, ori la momentul livrării mărfii nu era
posibil de verificat vizual corespunderea materialului săditor din pepinieră, care putea fi verificat numai
în baza unei expertize specializate sau după perioada de creştere.
Prin hotărârea Judecătoriei Hânceşti din data de 08 iulie 2016, s-a admis cererea de chemare în
judecată depusă de către SC „Fructis” SRL, s-a încasat din contul GŢ „Luca Rodica” în beneficiul SC
„Fructis” SRL datoria în sumă de 28 445,55 euro, dobânda de întârziere în sumă de 11 555,11 euro,
taxa de stat în mărime de 24 688,08 lei şi cheltuielile suportate pentru asistenţă juridică în mărime de
14 000 lei, s-a respins cererea reconvenţională depusă de către GŢ „Chişcă Rodica Nicolae” ca fiind
neîntemeiată ( f.d. 180, 187-193, voi. II).
Prin Deciza Curţii de Apel Chişinău din 01 martie 2017, s-a admis apelul declarat de către GŢ
„Luca Rodica”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Hânceşti din data de 08 iulie 2016 şi s-a emis o hotărâre
nouă, prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către SC
„Fructis” SRL către GŢ "Luca Rodica” cu privire la încasarea datoriei, a fost admisă parţial cererea
reconvenţională depusă de către GŢ „Luca Rodica” şi a fost rezoluţionat contractul de vânzare -
cumpărare nr. 6/2012 din data de 14 decembrie 2012, încheiat între SC „Fructis” SRL şi GŢ „Luca
Rodica”, s-a încasat de la SC „Fructis” SRL în beneficiul GŢ „Luca Rodica” echivalentul sumei de 41
175 euro, calculat în monedă naţională la data executării hotărârii, cu titlu de restituire a preţului achitat
pentru materialul săditor defectuos, suma de 228 050 lei cu titlu de prejudiciu cauzat, în legătură cu
livrarea materialului săditor infectat, suma de 5 595 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică,
suma de 4 746,40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată şi taxa de stat în mărime de 12 344,40 lei, în rest
pretenţiile au fost respinse ( f.d. 44, 45-67, voi. III). 18
 Prin Decizia Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie din 30.08.2017, recursul declarat de SRL ”Fructis” SRL a fost admis, cu
casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa
de apel.
În şedinţa de judecată avocatul apelantului şi avocatul intimatului au înaintat o tranzacţie
de împăcare în formă scrisă.
Părţile în procesul dat au confirmat acordul de a înceta procesul în condiţiile expuse în
forma scrisă în tranzacţie.
Audiind reprezentantul apelantului şi intimatului, studiind materialele dosarului, instanţa
de judecată consideră necesar de a confirma tranzacţia dintre părţi şi de a înceta procesul din
următoarele considerente.
Conform art.265 lit.d) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea procesului în
cazul în care părţile au încheiat o tranzacţie de împăcare, confirmată de instanţă.
In şedinţa de judecată s-a constatat că reprezentantul apelantului şi reprezentantul
intimatului au prezentat instanţei tranzacţia din 12.09.2017, semnată de administratorul SRL
”Fructis” şi GŢ ”Luca Rodica”, confirmată şi prin semnăturile avocaţilor acestora, unde
părţile şi-au exprimat voinţa de a încheia tranzacţia, ceea ce se confirmă prin suportul
scriptic anexat la dosar.
Voinţa acestora a fost verificată în şedinţa de judecată.
Instanţa de judecată conform art.212 al.4) CPC, înainte de a admite renunţarea
reclamantului la acţiune, recunoaşterea acţiunii de către pîrît, înainte de a confirma tranzacţia
părţilor, instanţa judecătorească explică părţilor efectele acestor acte de procedură. Pronunţînd
încheierea de încetare a procesului, instanţa judecătorească menţionează că nu se admite o nouă
adresare în judecată a aceleiaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Astfel, reieşind din faptul că potrivit art.60 al.5) CPC, tranzacţia dată nu contravine legii şi
nu încalcă drepturile şi interesele legitime ale persoanei, interesele societăţii sau ale statului,
instanţa de judecată ajunge la concluzia de a înceta procesul civil, în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată înaintată de către SRL "Fructis" împotriva GŢ "Luca Rodica" privind
încasarea datoriei şi la acţiunea reconvenţională înaintată de către GŢ "Luca Rodica" împotriva
SRL "Fructis" privind rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare, încasarea prejudiciului
material, venitul ratat.
În conformitate cu art.art. 265 lit.d), 266, 375, 385 al. 1) lit.(e) CPC, Colegiul Civil şi de
Contencios Administrativ al Curţii de Apel Chişinău,
DECIDE:
19
1.Se admite apelul declarat de GŢ ”Chişcă Rodica”.
reconvenţională depusă de către GŢ „Luca Rodica” ca fiind neîntemeiată şi se confirmă
tranzacţia de împăcare încheiată între SRL ”Fructis” şi GŢ ”Luca Rodica”.
2.Se confirmă tranzacţia de împăcare din 12 septembrie 2017, încheiată între SRL
”Fructis” şi GŢ ”Luca Rodica”.
3.În temeiul prezentei tranzacţii, SRL ”Fructis” şi GŢ "Luca Rodica” convin asupra
soluţionării irevocabile a litigiului cu respectarea următoarelor condiţii:
4.GŢ "Luca Rodica” se obligă să achite în beneficiul SRL ”Fructis” suma de 23 000 euro
( douzeci şi trei mii euro), în trei tranşe, în schimbul renunţării de către SRL ”Fructis” la
toate pretenţiile formulate în cadrul litigiului. Achitarea se va efectua în următorii termeni:
- Suma de 10 000 ( zece mii) Euro la data de 15 septembrie 2017;
- Suma de 6500 ( şase mii cinci sute) Euro la data de 16 octombrie 2017;
- Suma de 6500 ( şase mii cinmci sute ) Euro la data de 16 noiembrie 2017;
GŢ "Luca Rodica” în temeiul prezentei tranzacţii renunţă total la pretenţiile sale formulate
împotriva SRL ”Fructis” în cadrul litigiului - obiect al tranzacţiei.
Prezenta tranzacţie intră în vigoare în momentul efectuării primii plăţi în contul SRL
”Fructis” şi se constituie executată în momentul achitării integrale a obligaţiei de plată asumată
în sumă totală de 23 000 euro, în interiorul termenului convenit.
în cazul în care GŢ "Luca Rodica” nu va respecta condiţiile tranzacţiei şi nu va respecta
termenul de plată convenit, prezenta tranzacţie va fi investită cu formulă executorie, SRL
”Fructis” fiind în drept să solicite eliberarea titlului executoriu şi iniţierea procedurii de
executare.
Prezenta tranzacţie constituie temei de ridicare a măsurilor de asigurare a acţiunii aplicate
în cadrul procesului civil - obiect la al prezentei tranzacţii. Fiecare parte îşi asumă cheltuielile
legate de procedura de executare, adică achită serviciile executorului judecătoresc, după cum
urmează, GŢ "Luca Rodica” va achita serviciile executorului judecătoresc I. Doroftei, iar SRL
"Fructis” - va achita serviciile executorului judecătoresc A.Focşa.
SRL ”Fructis” şi GŢ "Luca Rodica” sunt de acord de a iniţia în temeiul prezentei
tranzacţii, procedura de ridicare a măsurilor de asigurare a acţiunii, prin depunerea cererilor
corespunzătoare în vederea ridicării/ anulării măsurilor asigurătorii, sau de permitere a
transferului sumelor în contul executorului judecătoresc sau în contul părţilor.
Toate plăţile efectuate în scopul executării prezentei tranzacţii, vor fi făcute în contul bancar
al SRL ”Fructis”, cu sediul în mun. Chişinău, str.C.Brîncuşi 146 A, ap.52, cod fiscal
1005600044518 cu următoarele rechizite bancare: IBAN-MD52PR002251104265001498, cod
bancar PRCBMD22, BC ”PocreditBank”.
Procesul civil, intentat la cererea de chemare în judecată înaintată de către SRL "Fructis" 20
privind rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare, încasarea prejudiciului material, venitul ratat - se
încetează.
Se menţionează că nu se admite o nouă adresare în judecată a GŢ ”Luca Rodica” către SRL ”Fructis”,
precum şi SRL ”Fructis” către GŢ ”Luca Rodica” cu privire la acelaşi! obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Decizia este definitivă din momentul emiterii, fiind susceptibilă de recurs, la Curtea Supremă de
Justiţie, în termen de două luni de la comunicare.

21
 CURTEA
DE APEL CHIŞINĂU
2043, mun.Chișinău, str.Teilor 4
www.instante.justice.md; e-mail: cac@justice.md
Tel. (022) 76-84-88; Fax: (022) 66-05-89
АПЕЛЛЯЦИОННАЯ
ПАЛАТА КИШИНЭУ
2043, мун. Кишинэу, ул. Теилор 4,
www.instante.justice.md; e-mail: cac@justice.md
Тел. (022) 76-84-88; Факс: (022) 66-05-89

№ 2a-702/17 din 01.11.2017 La № ________ din ___________

Apelant: Fructis SRL

Mun.Chișinău, str.Igor Vieru 8,ap.48

Intimat: Luca Rodica

R-nul Ialoveni, s.Horești

Citație

Curtea de Apel Chişinău,  Vă comunică că, pentru data de 01 noiembrie 2017, la
orele 10:00,  în incinta Curţii de Apel Chişinău, str. Teilor 4, mun. Chişinău, sala 7, etajul 2, este
fixată şedinţa de examinare a cererii de apel declarate de către „Fructis” SRL împotriva Hotărârii
Judecătoriei Hâncești, sediul Hâncești din 08.07.2016, adoptată în cauza civilă la cererea de
chemare în judecată înaintată de către „Fructis” SRL împotriva Luca Rodica privind
rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, încasarea prejudiciului material
Anexe:Copia apelului motivat

Grefier: Mihai Mariana

Dosarul nr. 2a-3289/19

Sala nr. 7

22
 PROCES-VERBAL
al şedinţei de judecată în cauza civilă

25 octombrie 2019 mun.Chişinău

Colegiul civil al Curții de Apel Chişinău în componenţa:

Preşedinte completului, judecător: Anatolie Robu
Judecători: Laura Vatamanița și Valeriu Sîrbu

Grefier: Mariana Mihai

a examinat în şedinţa de judecată publică cererea de apel înaintată de Întovărășirea
Pomicolă “Valea Salcîmilor” împotriva hotărârii judecătoriei Chișinău, sediu Buiucani din
data de 18.05.201.

Şedinţa de judecată se anunță deschisă la ora 10.36.

Președintele ședinței anunță că desfășurarea ședinței de judecată va avea loc cu înregistrarea

audio prin intermediul sistemului de fixare tehnică ”SRS Femida”.

În ședință s-a prezentat:

R/Apelantului:ÎP Valea Salcâmilor-Vitu Sergiu, în baza mandatului anexat la dosar
R/Intimaților:Ursu Vladimir, Ursu Valentina -Chifiac Iurie, în baza mandatului anexat la dosar

În ședință nu s-a prezentat:

Apelant:ÎP Valea Salcâmilor, din motive necunoscute instanțe, procedura de citare fiind făcută
legal
Intimat:Ursu Vladimir, din motive necunoscute instanțe, procedura de citare fiind făcută legal
Intimat:Ursu Valentina, din motive necunoscute instanțe, procedura de citare fiind făcută legal
Intervenient accesoriu:SA Red Union Fenosa, din motive necunoscute instanțe, procedura de
citare fiind făcută legal

Conform art. 378 CPC preşedintele şedinţei anunţă completul de judecată și se explică dreptul
de a face propuneri de recuzare:
Preşedinte: Anatolie Robu
Judecători: Laura Vatamanița
Valeriu Sîrbu
Grefier: Mariana Mihai

Propuneri de recuzare din partea participanților la proces nu au parvenit

Colegiul civil explică drepturile şi obligaţiile:

Drepturile şi obligaţiile participanţilor le sunt clare.

Conform art. 379 CPC se rezolvă întrebarea despre posibilitatea examinării cauzei în lipsa
părților care nu s-au prezentat la proces.
R/Apelantului:ÎP Valea Salcâmilor-Vitu Sergiu -la discreția instanței
R/Intimaților:Ursu Vladimir, Ursu Valentina -Chifiac Iurie-la discreția instanței

Conform art.380 CPC al RM, se soluţionează cereri şi demersuri.

Judecătorul raportor comunică faptul că apelanții s-au conformat , au depus cerere de apel motivată și
la fel dovada achitării taxei de stat
Se pune pe rol cererea de apel declarată de către ÎP Valea Salcâmilor
23
 Se înmânează cererea de apel declarată de către ÎP Valea Salcâmilor -R/Intimaților:Ursu
Vladimir, Ursu Valentina-Chifiac Iurie

R/Intimaților:Ursu Vladimir, Ursu Valentina -Chifiac Iurie-Onorată instanță, nu am nevoie de

termen pentru a face cunoștință cu cererea de apel.

La ? Colegiului civil:
R/Apelantului:ÎP Valea Salcâmilor-Vitu Sergiu –sunt pregătit
R/Intimaților:Ursu Vladimir, Ursu Valentina -Chifiac Iurie-sunt pregătit

Colegiul civil, pe loc deliberând, dispune:

De examinat pricina în fond

Conform art.381 CPC al RM, judecătorul raportor prezintă raportul asupra pricinii.

R/Apelantului:ÎP Valea Salcâmilor-Vitu Sergiu-Onorată instanță, la emiterea hotărârii din

17.07.2017 au fost emise erori de drept și procedură, instanța a examinat în lipsa
reprezentantului reclamanatului și nu a verificat motivul neprezentării, a lipsit reclamantul data
depunerii cererii de restabilire a prescripției. Instanța a respins acțiunea ÎP Valea Salcâmilor
ca fiind tardivă, însă luând în considerație declarațiile reprezentantului ÎP Valea Salcâmilor, a
unei cereri reconvenționale , a cererii înainte în judecată la data 24.06.2013 de către Ursu
Vladimir și Ursu Valentina. Instanța a ignorat și prevederile art.287 CPC. La 16.03.2015 ÎP
Valea Salcâmilor, a depus în modul cuvenit o cerere finală privind încasarea prejudiciului
material. În conformitate cu art.287, alin.2 Cod Civil , după întreruperea cererii extinctive,
începe să decurgă un nou termen fapt ignorat totalmente de instanță. Este vorba de o datorie la
energia electrică de 18357,2 lei formată pe parcursul mai multor luni. Onorată instanță, a fost
întocmită o comisie de către ÎP Valea Salcâmilor a fost o neconcordanță cu contorul de bază și
datele care au venit de la Red Union Fenosa. S-a format o comisie, prin care s-a făcut o
verificare amplă. Comisia a constat din 8 persoane.Această neconcordanță, a fost depistată la
Ursu Valentin și la Ursu Valentina și anume la căsuțele lor. Contorul mergea la ei în sens
invers. Faptul dat a fost stabilit la 07.04.2015. Persoana a fost notificată. O cerere
reconvențională a fost la cesul administrativ. Cererea reconvențională a fost respinsă. Cererea
reconvențională nu s-a pus pe rol. Onorată instanță, din păcate nu am făcut cunoștință cu
materialele dosarului.Cererea reconvențională o prezint acum. Am încheierea instanței.

Conform art.382 CPC al RM Colegiul civil trece la ascultarea explicaţiilor participanţilor la

proces.

R/Intimaților:Ursu Vladimir, Ursu Valentina -Chifiac Iurie-Onorată instanță la 03.04.2013, la o

ședință improvizată a ÎP Valea Salcâmilor s-a dispus aplicarea unei amenzi de 15.000lei lui
Ursu Vladimir și Ursu Valentina, precum că aceștia sustrăgeau energia electrică. Acest fapt nu
a fost confirmat de către ÎP Valea Salcâmilor sau la ședința de judecată. La materialele
dosarului este anexat certificatul metrologic prin care este stabilit că corespunde standardurilor
și este funcțional și nu s-a depistat nici o dereglare sau o intevenție neautorizată întrânsul. Mai
mult ca atât , potrivit stadardului contorul respective se admite până la o rotație când este și
sarcina mare , la materialele cauzei a fost discutată întrebarea. Careva amendă nu a fost și nici
nu a fost de competența ÎP Valea Salcâmilor să aplice careva amenzi și nici să aplice anumite
regulamente interioare, etc. Considerăm că soluția primei instanței este justă, acțiunea este ca
tardivă. Intimații achită energia electrică și au achitat mereu. Ei niciodată nu au avut datorii la
energia electrică. Această cauză durează de mai mult, e vorba de niște relații ostile dintre ÎP
Valea Salcâmilor și familia Ursu.
24
 Întrebări nu sunt.

Conform art.383 CPC RM Colegiul civil trece la studierea materialelor dosarului.

Adăugiri la materialele dosarului nu au parvenit

Întrebări nu au parvenit.
Colegiul civil oferă participanților la proces posibilitatea de a face completări.
R/Apelantului:ÎP Valea Salcâmilor-Vitu Sergiu –completări nu am.
R/Intimaților:Ursu Vladimir, Ursu Valentina -Chifiac Iurie –completări nu am.

Conform art.384 CPC Colegiul civil trece la ascultarea susţinerilor verbale.

Părțile sunt pe aceleași poziții

Colegiul civil acordă dreptul la replică.

R/Apelantului:ÎP Valea Salcâmilor-Vitu Sergiu - replici nu am.
R/Intimaților:Ursu Vladimir, Ursu Valentina -Chifiac Iurie -replici nu am.

Conform art.389 CPC Colegiul civil se retrage în camera de deliberare.

Colegiul civil revine în sala de judecată.
Decizia (dispozitivul) este emisă şi pronunţată.
Se explică termenul şi modul de atac.
Ședința de judecată se declară închisă.

Preşedintele ședinței Anatolie Robu

Grefier Mariana Mihai

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

Scopul principal al investigației noastre a constituit cercetarea complexă și multilaterală a
conceptului de proces-verbal - ca un act cu caracter oficial în care se redau pe scurt discuțiile și

25
hotărârile unei adunări constituite, în vederea reliefării aspectului acesteia. În urma analizei și
generalizării materiei expuse în lucrare, formulăm următoarele concluzii:
1.Ședințele de judecată în Republica Moldova au fost mereu documentate prin întocmirea unui
proces-verbal scris, ce reproduce cu exactitate tot ce s-a întâmplat în ședința de judecată.
Începând cu anul 2009 are loc înregistrarea audio digitală a ședințelor de judecată. Cu toate
acestea, procesele-verbale ale ședințelor sunt întocmite detaliat, ce consumă o parte considerabilă
din timpul personalului instanțelor judecătorești.
2.Pentru optimizarea lucrului personalului instanțelor judecătorești, CRJM recomandă, printre
altele, renunțarea la procesul-verbal detaliat, acesta urmând să fie o consemnare a aspectelor
esențiale din cadrul procesului de judecată, care, în cazul apariției unor contradicții, să fie ajustat
conform înregistrării audio. Totodată, pentru a facilita audierea ulterioară a înregistrării audio a
ședinței, grefierii ar trebui să indice în fișierul audio și în procesul verbal secvențele de timp
pentru fiecare acțiune sau eveniment procedural. Autorii documentului mai recomandă eliberarea
copiilor de pe procesele-verbale, cu excluderea datelor cu caracter personal, în cazul în care
acestea se conțin în procesul-verbal. Recomandările se bazează pe practicile din Anglia,
Germania, Franța și sistemul federal din SUA.
3. În ianuarie 2014, 58% din ședințele de judecată erau înregistrate audio, dintre care 26% - prin
intermediul programului „SRS FEMIDA” și 32% - prin intermediul reportofoanelor. În august
2015, din cele 47 de judecătorii monitorizate2, ședințele de judecată erau înregistrate audio în
proporție de 100% în 40 de judecătorii. În 7 instanțe, rata ședințelor înregistrate audio a fost mai
mică de 100%. Potrivit CSM, în perioada iulie-august 2015, 53% din ședințele de judecată
înregistrate au fost înregistrate cu ajutorul reportofoanelor, iar 47% - prin programul „SRS
FEMIDA”.
4. În 2006, Legea privind organizarea judecătorească, nr. 514 din 6 iulie 1995, a fost modificată
prin introducerea prevederii potrivit căreia ședințele de judecată pot fi înregistrate prin utilizarea
mijloacelor tehnice video sau audio. Norma în cauză nu stabilea obligația, ci doar oferea
discreția pentru judecători sau părți de a înregistra audio și/sau video ședințele de judecată.
Aceasta putea avea loc doar cu acordul președintelui ședinței și doar în condițiile legii
procesuale. Peste 3 ani, în 2009, au fost operate modificări la CPCv și CPP și în Legea privind
organizarea judecătorească, prin care s-a introdus regula înregistrării ședințelor de judecată prin
intermediul mijloacelor audio și/sau video, păstrând totuși posibilitatea de a nu înregistra ședința
de judecată în cazul imposibilității utilizării mijloacelor tehnice.
În contextul celor investigate, enunțate și argumentate în teză, propunem următoarele
recomandări:

26
1. Renunțarea la procesele-verbale detaliate. În procesul-verbal al ședinței ar putea să se
consemneze doar aspectele esențiale ale ședinței, fără a reproduce conținutul exact al
dezbaterilor. În cazul declarațiilor participanților, inclusiv ale martorilor, acestea ar putea fi
rezumate de judecător imediat în ședință și asupra acestui rezumat ar trebui să convină toate
părțile, potrivit modelului aplicat în Germania;
2. În caz că se contată contradicții între procesul-verbal și înregistrarea audio, procesul-verbal
urmează a fi ajustat conform înregistrării audio. În orice caz, acesta nu trebuie să constituie temei
pentru casarea hotărârii judecătorești sau trimiterea cauzei la rejudecare;
3. Pentru a facilita audierea înregistrării audio a ședinței de către instanța ierarhic superioară sau
terți, grefierii ar trebui să indice în fișierul audio și în procesul verbal secvențele de timp pentru
fiecare acțiune sau eveniment procedural;
4. Înregistrarea audio și întocmirea procesului-verbal, după cum a fost recomandat mai sus,
urmează să aibă loc în toate cazurile în care are loc ședință cu participarea părților, inclusive în
instanța de recurs;
5. Renunțarea la practica de refuz de eliberare a copiilor de pe procesele-verbale. În cazul în care
acestea conțin date cu caracter personal, aceste date pot fi excluse sau anonimizate;
6. Este recomandată uniformizarea modului de ținere a proceselor verbale în toate tipurile de
proceduri existente. Pentru aceasta, se impune modificarea codurilor de procedură.

BIBLIOGRAFIE
A.Referințe bibliografice în limba română
27
1. Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova.Nr.122 din 07.06.2000.În Monitorul
Oficial al Republicii Moldova,12.06.2003,nr.104-110
2. Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova.Nr.255 din 30.05.2003.În Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 21.06.2013,nr.130-134
3. Comentarii la Legea cu privire la modificare si completarea unor acte legislative:Reform
assistance to Moldova,2018.23-24 p.
4. Consiliul Superior al Magistraturii, USAID.Raport privind rezultatele evaluării
implementării sistemului de înregistrare audio a ședințelor de judecată “SRS Femida”în
instanțele judecătorești din Republica Moldova, 2011.3 p.
5. Dr. Jur. Gerassimos Fourlanos. Evaluarea Sistemului de organizare a instanţelor
judecătoreşti şi propunerea de măsuri pentru modernizarea calităţii actului judiciar în
Moldova:Elan Poligraf, 2009.15p.
6. Legea Republicii Moldova privind organizarea judecătorească.Nr.514 din 06.05.1995.În
Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 19.10.1995, nr.58
7. Hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii privind aprobarea regulamentului privind
criteriile de evaluare, indicatorii și procedura de evaluare a performanțelor
judecătorilor.Nr.212/8 din 10.05.2013.În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din
10.05.2013, nr.104-108
8. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii privind aprobarea Regulamentului privind
înregistrarea audio digital a ședințelor de judecată. Nr. 338/13 din 12.04.2013.În
Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 11.04.2014, nr.87-91
9. Nota informtivă la proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative
(simplificarea Codului de procedură civilă)

ANEXE

28
 Prevederile legislaţiei naţionale cu privire la ţinerea proceselor-verbale și înregistrarea audio a
ședinţelor de judecată
Legea privind organizarea judecătorească
Articolul 14. Înregistrarea şedinţelor
(1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin utilizarea mijloacelor tehnice video sau audio ori
se consemnează prin stenografiere. Înregistrările şi stenogramele se transcriu de
îndată.Înregistrarea audio şi/sau video a şedinţelor de judecată se realizează în modul stabilit de
Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate afirmaţiile, întrebările şi
susţinerile participanţilor la proces şi ale altor persoane care participă la judecarea cauzei,
precum şi ale judecătorilor.
(3) Înregistrarea audio şi video, fotografierea, precum şi utilizarea altor mijloace tehnice, de către
participanţii la proces şi de către alte persoane se admit numai în condiţiile legii procesuale.
Codul de procedură civilă
Articolul 220. Consemnarea depoziţiilor martorului în proces-verbal
(1) Depoziţiile martorului se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată de către
grefier şi se semnează pe fiecare pagină şi la sfîrşitul lor de preşedintele şedinţei, de grefier şi de
martor, după ce acesta din urmă ia cunoştinţă de ele. Nedorinţa sau imposibilitatea martorului de
a semna se consemnează în procesul-verbal.
(2) Orice completare, schimbare şi ştersătură în depoziţie trebuie acceptată şi semnată de
Preşedintele şedinţei, de grefier şi de martor, sub sancţiunea nulităţii lor. Locurile nescrise din
depoziţie trebuie împlinite cu linii, astfel încît să nu se poată adăuga nimic.
Articolul 273. Obligativitatea întocmirii procesului-verbal
Pentru fiecare şedinţă de judecată în primă instanţă şi în instanţă de apel, precum şi pentru
fiecare act de procedură îndeplinit în afara şedinţei (audierea martorului la locul aflării lui,
cercetarea înscrisurilor şi altor probe materiale la locul de aflare sau păstrare etc.), se întocmeşte
proces-verbal.
Articolul 274. Cuprinsul procesului-verbal
(1) În procesul-verbal al şedinţei de judecată sau al actului de procedură îndeplinit în afara
şedinţei de judecată se indică momentele esenţiale ale dezbaterii pricinii sau ale efectuării actului
procedural.
(2) În procesul-verbal al şedinţei se indică:
a) locul, data şi ora deschiderii, data încheierii şedinţei de judecată;
b) instanţa care judecă pricina, numele membrilor completului de judecată şi al grefierului;
c) pricina;

29
d) prezenţa participanţilor la proces, a reprezentanţilor, a martorilor, experţilor,
specialiştilor şi a interpreţilor;
e) faptul că instanţa a explicat drepturile şi obligaţiile procedurale participanţilor la proces,
reprezentanţilor, experţilor, specialiştilor şi interpreţilor;
f) dispoziţiile preşedintelui şedinţei de judecată şi încheierile pronunţate de instanţă fără
retragere în camera de deliberare;
g) declaraţiile, demersurile şi explicaţiile participanţilor la proces şi ale reprezentanţilor lor;
h) depoziţiile martorilor, explicaţiile orale ale experţilor asupra raportului de expertiză,
explicaţiile şi consultaţiile specialiştilor;
i) faptul că s-a dat citire înscrisurilor, datele examinării la faţa locului a probelor materiale, că s-
au ascultat şi vizionat înregistrările audio-video;
j) raporturile reprezentanţilor autorităţilor publice;
k) conţinutul susţinerilor orale;
l) faptul că s-a dat citire hotărîrii şi încheierilor, că s-a explicat cuprinsul hotărîrii şi al
încheierilor pronunţate de instanţă, că s-au dat lămuriri asupra căilor şi termenului de atac al lor;
m) faptul că instanţa a explicat participanţilor la proces dreptul lor de a lua cunoştinţă de
procesul-verbal al şedinţei de judecată şi de a formula observaţii asupra acestuia;
n) data întocmirii definitive a procesului-verbal.
Articolul 275. Întocmirea procesului-verbal
(1) Procesul-verbal se întocmeşte de grefier în şedinţă de judecată sau la efectuarea actului de
procedură în afara şedinţei. Procesul-verbal se scrie la computer şi se păstrează în modul stabilit
de Consiliul Superior al Magistraturii. În cazul în care nu este posibilă utilizarea computerului,
procesul-verbal se scrie de mînă, fiind ulterior scris la computer.
(2) Pentru a asigura plenitudinea procesului-verbal, în cadrul şedinţelor de judecată se utilizează
mijloacele de înregistrare audio şi/sau video ori alte mijloace tehnice. Utilizarea mijloacelor
tehnice pentru înregistrarea şedinţei de judecată se consemnează în procesul-verbal. În cazul în
care utilizarea acestora nu este posibilă, judecătorul dispune, printr-o încheiere motivată,
desfăşurarea şedinţei de judecată în lipsa mijloacelor de înregistrare audio şi/sau video ori a altor
mijloace tehnice.
(3) Participanţii la proces şi reprezentanţii lor pot solicita instanţei să dea citire unor părţi din
procesul-verbal ori să consemneze în procesul-verbal unele circumstanţe examinate în cadrul
şedinţei de judecată sau al unui act de procedură efectuat în afara şedinţei de judecată, pe care le
consideră esenţiale în soluţionarea pricinii.
(4) Procesul-verbal al şedinţei de judecată trebuie să fie întocmit şi semnat în cel mult 5 zile de la
data încheierii şedinţei, iar procesul-verbal privind efectuarea actului de procedură – cel tîrziu a
30
doua zi de la efectuare. Cînd există înregistrări audio şi/sau video ale şedinţei de judecată,
grefierul le foloseşte după şedinţa de judecată pentru a verifica exactitatea procesului-verbal.
(5) Procesul-verbal se semnează de preşedintele şedinţei şi de grefier. Modificările, rectificările
şi completările procesului-verbal se menţionează în el şi se certifică de preşedinte şi grefier prin
semnătură.
(51) Preşedintele şedinţei de judecată, în decursul a 5 zile lucrătoare de la data semnării fixată
expres în procesul-verbal, înştiinţează în scris participanţii la proces şi reprezentanţii lor despre
întocmirea şi semnarea procesului-verbal şi asigură acestora posibilitatea de a lua cunoştinţă de
procesul-verbal al şedinţei de judecată şi de a primi copii de pe acesta. În cazul în care şedinţa a
fost înregistrată cu ajutorul mijloacelor audio şi/sau video, participanţii la proces şi reprezentanţii
lor sînt înştiinţaţi în scris şi despre posibilitatea de a primi copii de pe înregistrările audio şi/sau
video ale şedinţei de judecată.
(6) Participanţii la proces şi reprezentanţii lor au dreptul să ia cunoştinţă de procesulverbal
al şedinţei de judecată şi, în decursul a 5 zile de la data semnării acestuia, să prezinte în scris
observaţii asupra lui, indicînd inexactităţile şi motivele pentru care îl consideră incomplet.
Articolul 276. Examinarea observaţiilor asupra procesului-verbal
În decursul a 5 zile de la prezentare, observaţiile asupra procesului-verbal se examinează de către
judecătorul care l-a semnat şi care, dacă este de acord cu ele, le confirmă justeţea prin menţiunea
“De acord” şi prin semnătură. În caz contrar, judecătorul pronunţă o încheiere motivată de
respingere totală sau parţială. În toate cazurile, observaţiile asupra procesului-verbal se anexează
la dosar.
Articolul 2761. Eliberarea copiilor de pe procesul-verbal şi de pe înregistrările audio şi/sau
video
(1) Participanţii la proces şi reprezentanţii lor au dreptul la o copie de pe procesul-verbal şi de pe
înregistrarea audio şi/sau video a şedinţei de judecată. Copia de pe înregistrarea audio şi/sau
video a şedinţei de judecată se eliberează de către grefier la solicitarea scrisă sau verbal a
participantului la proces sau a reprezentantului lui contra unei plăţi stabilite de Guvern, care nu
va depăşi mărimea cheltuielilor suportate de instanţă pentru eliberarea copiei.
(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică în cazul examinării cauzei în şedinţă închisă. În acest caz,
participanţii la proces şi reprezentanţii lor au dreptul să ia cunoştinţă de procesul-verbal întocmit
în scris, să ia notiţe de pe acesta şi să audieze/vizioneze înregistrările audio şi/sau video ale
şedinţei de judecată respective.

Codul de procedură penală

Articolul 336. Procesul-verbal al şedinţei de judecată
31
(1) La judecarea cauzei în primă instanţă şi în instanţa de apel, desfăşurarea şedinţei de judecată
se consemnează în procesul-verbal întocmit de grefier. Procesul-verbal se scrie la computer şi se
păstrează în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii. În cazul în care nu este posibilă
utilizarea computerului, procesul-verbal se scrie de mînă, fiind ulterior scris la computer.
(2) Pentru a asigura plenitudinea procesului-verbal, în cadrul şedinţelor de judecată se utilizează
mijloace de înregistrare audio şi/sau video ori alte mijloace tehnice. Utilizarea mijloacelor
Tehnice pentru înregistrarea şedinţei de judecată se consemnează în procesul verbal. În cazul în
care utilizarea acestora nu este posibilă, judecătorul dispune, printr-o încheiere motivată,
desfăşurarea şedinţei de judecată în lipsa mijloacelor de înregistrare audio şi/sau video ori a altor
mijloace tehnice.
(3) Procesul-verbal al şedinţei de judecată trebuie să cuprindă:
1) ziua, luna, anul, denumirea instanţei şi ora începerii şedinţei;
2) numele şi prenumele judecătorilor, grefierului şi interpretului, dacă acesta participă;
3) numele şi prenumele părţilor şi ale celorlalte persoane care participă la proces şi sînt prezente
la şedinţa de judecată, precum şi ale celor care lipsesc, cu arătarea calităţii lor procesuale şi cu
menţiunea privitoare la îndeplinirea procedurii de citare;
4) menţiunea dacă şedinţa este publică sau închisă;
5) enunţarea infracţiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi legea în care a fost
încadrată fapta;
6) consemnarea tuturor acţiunilor instanţei în ordinea în care ele s-au desfăşurat;
7) cererile şi demersurile formulate de părţi şi de ceilalţi participanţi la proces şi încheierile date
de instanţă, fie consemnate în procesul-verbal, fie întocmite separat, cu menţiunea respectivă în
procesul-verbal;
8) documentele şi alte probe care au fost cercetate în şedinţa de judecată;
9) faptele de încălcare a ordinii în sala de şedinţă şi măsurile luate faţă de cei care le-au comis;
10) rezumatul dezbaterilor judiciare, al replicii, precum şi al rezumatului ultimului cuvînt al
inculpatului;
11) ora cînd s-a pronunţat hotărîrea judecătorească şi menţiunea că inculpatului i s-a explicat
procedura şi termenul de atac.
(31) Participanţii la proces pot solicita instanţei să dea citire unor părţi din procesul-verbal sau să
consemneze în procesul-verbal unele circumstanţe examinate în cadrul şedinţei de judecată pe
care le consideră esenţiale în soluţionarea cauzei.
(4) Procesul-verbal se redactează de grefier în termen de 48 de ore de la terminarea şedinţei şi se
semnează de preşedintele şedinţei şi de grefier. Dacă există înregistrări audio şi/sau video ale

32
şedinţei de judecată, grefierul le foloseşte după şedinţa de judecată pentru a verifica exactitatea
procesului-verbal.
(5) Preşedintele şedinţei de judecată, în decursul a 5 zile lucrătoare de la data semnării fixate
expres în procesul-verbal, înştiinţează în scris participanţii la proces despre întocmirea şi
semnarea procesului-verbal şi asigură acestora posibilitatea de a lua cunoştinţă de procesul-
verbal al şedinţei de judecată şi de a primi copii de pe acesta. În cazul în care şedinţa a fost
înregistrată cu ajutorul mijloacelor audio şi/sau video, participanţii la proces sînt înştiinţaţi în
scris şi despre posibilitatea de a primi copii de pe înregistrările audio şi/sau video ale şedinţei de
judecată.
(6) În termen de 3 zile lucrătoare de la data anunţării semnării procesului-verbal, participanţii la
proces au dreptul să formuleze obiecţii asupra lui, indicînd inexactităţile şi motivele pentru care
îl consideră incomplet.
(7) Obiecţiile la procesul-verbal se examinează de către preşedintele şedinţei de judecată care,
pentru anumite concretizări, poate chema persoana care le-a formulat. Rezultatul examinării
obiecţiilor, în caz de acceptare a lor, se formulează printr-o rezoluţie pe textul obiecţiilor, iar în
caz de respingere – prin încheiere motivată. Obiecţiile şi încheierea asupra lor se anexează la
procesul-verbal.
(8) Participanţii la proces au dreptul la o copie de pe procesul-verbal şi de pe înregistrarea audio
şi/sau video a şedinţei de judecată. Copia de pe înregistrarea audio şi/sau video a şedinţei de
judecată se eliberează de către grefier la solicitarea scrisă sau verbală a participantului la proces
contra unei plăţi stabilite de Guvern, care nu va depăşi mărimea cheltuielilor suportate de
instanţă pentru eliberarea copiei.
(9) Prevederile alin.(8) nu se aplică în cazul examinării cauzei în şedinţă închisă. În acest caz,
participanţii la proces au dreptul să ia cunoştinţă de procesul-verbal întocmit în scris, să ia notiţe
de pe acesta şi să audieze/vizioneze înregistrările audio şi/sau video ale şedinţei de judecată
respective.
Articolul 337. Consemnarea declaraţiilor părţilor şi ale martorilor în şedinţa de judecată
(1) Declaraţiile inculpatului, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile şi ale
martorilor în şedinţa de judecată se consemnează în scris de grefier ca documente separate care
se anexează la procesul verbal. Declaraţia scrisă se citeşte de către grefier, iar dacă persoana care
a depus-o cere, i se oferă posibilitatea să o citească. Dacă persoana care a depus declaraţia
confirmă conţinutul ei, o semnează pe fiecare pagină şi la sfîrşit. Dacă persoana care a depus
declaraţia nu poate semna sau refuză să o semneze, despre aceasta se face menţiune în declaraţia
consemnată, indicîndu-se motivele refuzului.

33
(2) Declaraţia scrisă se semnează de preşedintele şedinţei şi de grefier, precum şi de interpret în
cazul în care acesta a participat la declaraţie.
(3) Dacă persoana care a depus declaraţia revine asupra vreuneia din declaraţiile sale anterioare
sau face completări, rectificări sau precizări, acestea se consemnează şi se semnează în condiţiile
prezentului articol.
Codul contravenţional
Articolul 459. Procesul-verbal al şedinţei de judecare a cauzei contravenţionale
(1) Desfăşurarea şedinţei de judecare a cauzei contravenţionale se consemnează în proces-verbal.
(2) Procesul-verbal al şedinţei de judecare a cauzei contravenţionale va include:
a) denumirea instanţei judecătoreşti;
b) data (ziua, luna, anul), ora şi locul şedinţei de judecată;
c) numele şi prenumele judecătorului şi ale grefierului;
d) numele şi prenumele părţilor, calitatea lor procesuală;
e) menţiunea îndeplinirii procedurii de citare;
f) fapta contravenţională asupra căreia a fost încheiat procesul-verbal, încadrarea
juridică a faptei;
g) cererile, demersurile şi concluziile formulate de participanţii la şedinţă, măsurile
luate;
h) probele cercetate în şedinţă;
i) retragerea instanţei în camera de deliberare;
j) menţiunea privind pronunţarea hotărîrii.
(3) Depoziţiile părţilor şi ale martorilor se citesc şi se semnează de aceştia.
(4) Procesul-verbal se încheie în decursul a 24 de ore de la închiderea şedinţei de judecare a
cauzei contravenţionale şi se semnează de preşedintele şedinţei şi de grefier.
Regulamentul CSM privind înregistrarea audio digitală a şedinţelor de
judecată, adoptat prin hotărârea nr. 338/13 din 12 aprilie 2013
1.2. Înregistrarea audio digitală a şedinţelor de judecată se utilizează pentru verificarea
corectitudinii şi plenitudinii proceselor-verbale scrise a şedinţelor de judecată …
4.4.2. În timpul şedinţei de judecată, grefierul efectuează înregistrarea audio şi creează sumarul
procesului-verbal, unde reflectă toate evenimentele procesului de judecată şi participanţii care
fac declaraţii.
4.6.4. În cazul utilizării reportofonului, grefierul va indica în procesul verbal al şedinţei de
judecată faptul că şedinţa a fost înregistrată audio, şi va specifica următoarele:
- data şi ora începerii şi finalizării şedinţei de judecată; numărul şi denumirea dosarului,numele şi
prenumele judecătorului, numele şi prenumele grefierului;
34
- pentru fiecare secvenţă înregistrată se va indica data, ora şi minuta începerii şi opririi
înregistrării şi durata în ore şi minute a secvenţei.
4.7.1. Grefierul va folosi înregistrările audio digitale a şedinţelor de judecată pentru a verifica
exactitatea procesului-verbal.

35