IV - 1928

VOL. IX

GR. PERIETEANU

DIRECTOR

AVOCAT

REDACTORI - H. AZNAVORIAN

- V.

G.

V. MUGUR

P.

A.
DONGOROZ

M. MORA

T.

- AL. VELESCU - AVOCATI

SECRETAR DE REDACTIE
V. V. STANCIU

PROCESUL
CRIMA DE

DIN STR. ROMA No. 8

DE A. MURNU 51 V. IOANID

EDITURA SOCIETATII ANONIME CUR IERUL

ArEei, 5

::

Arfei, 5

www.dacoromanica.ro

ANUL IV - 1928

VOL. IX

ILOR
DIRECTOR

I. GR. PERIETEANU

REDACTORI

A.
H. AZNAVORIAN
V. DONGOROZ

G.

V. MUGUR

P.

M. MORA

T.

AL. VELESCU
V. V.

SECRETAR DE

AVOCAT

PROCESUL

DE A.

EDITURA SOCIETATII ANONIME

:: - ::

AN

DIN STR. ROMA No. 8

CRIMA DE

AVOCAT

V. IOANID

:: - ::

www.dacoromanica.ro

Artei, 5

www.dacoromanica.ro

.103

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

judiciare

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ISTORIC
astfel de infractirune, prin definitie
a victimei, persoana crimisensational. Situatia
in
gentleman,
im
toate
bizarul
corp
delict:
ciocanul,
care fapta s'a
de fapte
din strada Roma din
aeestea au seos
din ea o orim original care a strnit senzadiverse,
grad nemaipomenit.
tionalul

Gheorge I.
principal al dramei, desi
Paris,
licentiat
drept
nu avea o profesiune precis. Pensionar viager unei doanme vgduve, in casa
locuia,
o
club de salon limitndu-si existenfemei. Eleganta persoanei sale disde
manierelor, l-au fcut simpatizat, rsftat
in
lumea pe care o frequenta.
care
nevoe de bani pentru prime bazele unei
de vnzarea oumprarea automobilelor,
niste
legturi ou d-na Leonida.
tratative pentru vinbriliante ce apartineau fratilor
seara
de 25 Februarie 1928 pe la orele 7,
intra in
casa din strada Roma nr. 8.
d-na Leonida adusese
vederea afacerei
suma
749.000, din care 500.000
lei se
cassa de fer, iar restul de 249.000 lei se
sifonier.

www.dacoromanica.ro

cu icre negre, vin

de dragoste, care a
brusc lovituri de ciocan. Ce s'a petrecut
s'a
s'a
preciziune. Reconstituirea mior
nu se poate
indiscutaDovada
putut face deca prin
celor dou
iar
lipseste. Martori nu au
dramei nu sunt la fel. Contradictia este tocmai
personagii
de
de esenta
pe faptele principale care
In
i-au
voluntar
ce Getan
apoi a aplicat loviturile, in
unei
Leonida susse gsiau
la
tine c
ment dat desmierdOrile au
cioca
inlocuite de lovituri
nul, aplicate in frunte,
urechea stng,
in

de a o

de

Gaetan

ar fi pus

receptorul telefonului asezat pe o

o
deasupra
drepte. Aceasta a fost lovitura
mai grav care i-a
sfrmiturile osoase in cutia cranian', i-a spart
drept care s'a scurs, desfigurand-o
complet. Dupa
versiunea acuzArii,
care v;ctima
in
simtire,
a descuiat casseta,
eu cei
500.000 lei,
peste hainele sale. Apoi
revolverul pe
care se desteptase din
s'a
pretutindeni, acuzatul s'a
in odaia de bae
s'a splat de
apoi a
in
durmitor hind ambele pachete bani.
acuzatul se retrgea,
In
la
vitoarea. Aceasta a
rudele victimei care au
sportat-o la sanatoriul Dr. Antoniu.
Getan s'a
la
sa din strada
Dela locul
s'a schimbat de rufele hainele ptate
Dionisie
sanascuna pachetul
ge 349.000 lei
biblidivan,

birou.
oras, s'a dus la Capsa apoi s'a
Iesind
Era
gest necesar, caracteristic psihologiei cri
minalilor.
din
prin fata
de agenti automobile - si-a dat seama e urmrit.
A intrat la fratii Negreanu
a
niste crti
de lei 397.000
acestia tot de
oteca

www.dacoromanica.ro

jude-instructor. Aipoi, a

-eteni, -

noaptea fcnd vizite la pripe jos

automobilul

bun

teroare, Getan,
o noapte
trupeasc, (mai
s se
duce Baia central...
Ce pkat nu se poate
Maiorul Bursan, unde
La prnz fcu o
lo Voinescu,
aiesta avocatul
unei
uimAritul
ce
decide a se preda,
amicului
una
Politie, iar
In
de 27 Februarie 1928, d. Prim-Procurer al Trib.
contra lui Gheorghe I.
a deschis actiune
codul
pentru faptul prevzut
de art. 317, 319
regulamentarea portului
legea
art 32
trei
armelor art. 40 din codul penal, la 23 Mai 1928
instructiune, a
dupa o
a
Jude-Instructor
P.
(V. Actul nr. 1).
Camera de punere sub
deciziunea sa nr. 443
din
1928, a mentinut calf icarea
a faptului,
se aplice tlhriei lui Getan,
agravant prevgzut de articolul 318, al. din codul penal
Meata,

-care tinea la

ordonanta definitiv in acest sens, a trimis pe

jurati din
Ilfov. (V.

judecata
2).

dela Curiea cu jurafi

Curtea
jurati este
de jandarmi mare
nut. Culoarele dimprejur sunt
incinta
geme de
la preiniera unei piese consacrate. Numai
este
auditor de
cas
abonati ai specta-

dela jurati.
Este un public amestecat, ordinar select, semidoct
telectual, de ambe sexe,
putea zice de toate sexele...

-colelor

Fapta lui Gletan,

explozie

de

banalul cotidian, era

sguduie puternic
Nrabil nervii publicului nostru, totdeauna spectaculos.

www.dacoromanica.ro

este mereu coCrima lui GAetan, discutatA de

Verdiote le anticipate se ciocaiesc. Desi
grupe
se
este
acuzatului,

ce mai compacte de partizani ai achitrei. In general,

pe Ggetan, iar femeile pe d-na
poate
mai bine

brbatii

dreptate eu totii,

acestea

Grefierul. Sala se
aspect
Incepe

Clurtea,

dintr'o
robe
de cinematograf, devine
Presedintele
moment. Domnul
care-i mai
a rAmas

vie acuzatul.

aprodul. E

donmule. In societatea

civilizat, apro-

individ care a putut

seama
asupra verdicrtului,
atta vreme
nu e condanmat, acest
nu este nici bestie nici monstra
criminal. El este
domn.
se
boxa
intr
un
care
mers hipnotic. Erou, subie3t
senzatie
gazete, a
de pres
legendL
Aparitia
Getan produce o desamAgire general., mai
femeile care nu-i cunosteau
asounse. Un cap
blond
din comun, dar lipsit de o distincfe
a fi
agreabil
desigur alt
cel de azi. Nri care
ochi inteligenti: de
un negru
sub frmite
Aparitie
cu figr de o paloare
de intrebarea: A fi sau
a nu fi... condamnat"
Se trag la sorti juratii. Cei 12
ai
judece acest proces, care va dura mult, se cui

cererea de
informatoare
de o

Partea

comode. - Intr'adevr, Curtea,

a
pentru a veni
ca
a martorilor
se
de
Taberile stau
aprarea
iar procurora

gray, pe piedestalul ridicat ca un simbol

societatea este
individului. Nu-

www.dacoromanica.ro

defileaz

la, sau dela facultatea

lioeul

Club sau
au dat

Toti,
cele

crucii

Sunt fosti
Paris,
bor.

despre sufletul

Getan. Doi martori au mai afirmat un

fapt important.

de a purta un ciocan
avea
unul mai mare ca arm de aprare care
a fost porte-malheur. Pe
martori imprumutase
la nevoe,
la crti,
ajutase
termine
Toti aceau venit in fata
pentru ca, acum, la rspntia
cisiv a vietei aeuzatului,
nu-1 lase
pe drumul
Totul se
uneori
lume i spre
nele. Dar ceia ce este extraordinar acest proces, este
trecutul acestui acuzat care
cumplit cu fapta oribila
se
Antecedentele uneori
au importanta
-tru
trecutul pregteste prezentul.

In curgerea
lege

a vietii
fizic: legea inertiei. Se poate
o
virtutea
un
care la opt ani

colegilor la 18 ani bani de

acest copil
de 35 ani, va fi
de
Qui a bu boira".
Dar, George Getan, copilul
olaiul e
studentul generos dela
care-si

fur

trecei examenele, gentlemanul perfect al saloanelor

to-vi
de club corect, - omul totdeauna
t
subit
fioros - constitue un caz
obisnuit
normale. E un caz pe care psichiatria l'ar putea i
usor explica. Dar,
acest caz
ar fi putut fi
ar fi fost iresponsabil momentul in
damnat de
faptuit cr:ma. -Ar fi intrat prevederile art. 57 cod penal
cunoaste cazuri
ale uzului
durat.
eclipg
de o ora,
posibil
temperament nervos, eu. nervii sdruneinati
-emotiile
de
spinrei
de
bine remunerat... Nu este o
aprare tardiv.
Este o
hipotez care,
ar fi putut fi dovedita,
fi
poate solutia procesului atitudinea opiniei
fata de acuzat. - In a est
ar fi fost vreclnic nr
ompatimire.

www.dacoromanica.ro

atmosfera grea de patimi. Oeva.

moment in
care
Ibsen
un
s'ar fi
explozia.
acea atmosfera incendiar
de
fi ars -ca o atmosfer
rosteste un
Incepe d. Meitani - elocivent
masiv al
civile.
se
la niste
de
Jos, subsolul
un leit motiv
paratii. Se and mereu loviturile de
desbaterilor acestui proces.
Incep pledoariile
din atmosfera pieselor
ment se
brit, aveam impresia

de noapte consaorat rechizitorului d-lui

este mai impregeneral. In de
procesul
frumoase,
- iar
basmele
sionant. Noaptea,
criminalii mai fiorosi. Toat Capitala,
centrui
ultifaubourg,
se
Gaetan. (Celebritatea
rului a ajuns
de mare a
vocabularul romnescgaitanesc".)
Lumea
pe trotuarele din
Palatului
Justitie.
Se

fiecare juxat care trebueun monom lung de curiosi... Parlacu

jandarmii,
ceart,
lumea rupe cordoanele
in sala
cumplita.
scoase
brate, afar la aer. In locul celor ce ies orizontal, altele
vertical.
de serviciu cere
telefon
se
gent trupe de jandarmi,
ajutorul acelora care au
de curiozitatea
a publicului nostru.

intre -

se

masa.

Vorbeste procurorul general.

de
nicovala
d. Procuror Zamfirescu, simpatie, modest ponderat ,a disecat potolit fiecaxe
probabila a
le
pe
nu.
de ciocan, ci
la
in
unei logice de fer.
La un moment mai
sergentul vine

www.dacoromanica.ro

11

boocea pe care o desface.

iestrada. Curtii
reconstituind astfel,
de
perna, rufgria, toate
din tragedia
care s'a petrecut scena
2 fotografii ale
mei. Acest efeot
ace& al producerii

victimei -una

- dovedese

regia
a
superioar.
Aprtorii acuzatului au
la
eforturi de
D. Avocat Costchescu care a
oratoria noastr

sfortari uriage. Erau

o

pen-

seria pledoariilor apL

nu numai coleg dar bun

D. Hurmuz Asnavorian a
prieten al lui GAetan. De aceia nu este de mirare
inteligent talent,
proces a pus nu
impreA pledat
elan
tul lui de prieten
genecare
final migcgtor,
sionante -ca
ratiei
apartine
-punea gir al nevinovL
tiei acestuia, tot ce-i era mai
lui noua: viitorul.
mrturisim
au
un gir
Perieteanu, de
avocatul pricinilor
mari, a avut prilejul de a da
a talentului
de mare anvergur.
Impetuozitatea, ironia
la sarcasm,

sunt tot attea

care ne dau dreptul de a-i
insura viirtuozitatea de penalist
mai mari
bari
ai

Aparitia la jurati a d-lui

Dongoroz,
noastre
penale
a
fost
al
un urs alb la ecuator"-: o revelatie.
D.

-experientii

Teodoreanu aduce,
sale morale.

verbul su contributia

D. Aurelian
aprrii - a
nota
logiqa din pledoariile civile -a
-turile adversarilor ochiurile de
ale argumentrii sale,
pe care
strns,
o congtiineiozitate
dear
pasiunea sa
D.
Gruia aduce
dezinteresat al avocatului
din oficiu,
vigoare de temperament
claritate argumentare.

www.dacoromanica.ro

d. Presedinte al Curtei - Eaco

Desbaterile

rezumat. Se eunoaste a fost

viceanu-face
Funetiunea de proeuror, care a exeelat prin

sufleteascg, operand acea

prjfesioLal.
In timpul rezumatului
de o
Francezii
bine au
presedintelui,
o
a
convingere

au

va avea ultimul

strecoare cu
instructiei

tal

s'a suspendat. Juratii delibereaz

camera
E ora 4
suntem in
Se
ultimul act al dramei.
la
Valuri grele de enervare oboseal. Se fac pro
pariuri. Crezi
o distinsa
actrita, mai
la o
care ar fi jucat
rolul principal.
In timpul desbaterilor,
depozitiile martorilor att
favorable acuzatului,
de contact ou figura
a acestuia care nu are
de criminal,
ea oreacttiune contra attor rech'zitorii: al procurorului general,
civile, al presei
al fie
burghez care condamna

cafenea, in
sau
la el -in pacitea gazeta,
lui
o
contra acestei avalanse
rechizitorii, toate cumplit desevere, s'a format sala
curent de simpatie pensub cea mai
Este profund omenes
fenomen psihologie.
eel slab. Victima adevarata era departe. Acum
era
totul. In fata lumei
o
ma mediului, a
sau a sangelui
- dar victima
care de
pcioare nemiscat
o figura
cearg.
acelea dela panopticum
astepta
sau viata.
Mila ne
- Eram
momente
nenorocitul care
era tot orn.
nu sunt
pentru condamnare_
ve le
al vaselor

el pe strgzi,

www.dacoromanica.ro

13

- mila s'a urcat

sufletele

la

nivel.
doar
reiau fotoliile.

sfredelesc
spre a desciLumea
rsuflarea.
mai devreme,
Primul
jurat
d.
Thierrin
ciUn moment de
glas
Implacabil, ca destinul doamnei

Privirile
o

!..

!..

!..

Zgomot abia sthpnit.

consternare, satisfactii dar

mine

Era doar, o admiratoare a pledoariei

Perieteanu,

de care

Verdictul de condamnare nu m'a surprins. Condanmarea

de anumite
atmosferh, in opinia
ziare
bhnuesti interese,
ce te fhcea
o
socialh. In
autori ca
acelea
Lcrulot
ghsim capitole
consacrate
zurilor de sugestie a opiniei publice,
presa
impietat
justitiei.
Verdictul este
explicabil psihologiceste. Acest proces
aclunat
a
lumi diametral
De o parte, lumea al
esantion era Ghetan,
farnientilor, a acelor ce trhesc
expediente, cari tree prin
zmbitori cu frivolitatea care ar aluneca pe parchetul
unei shli de
mascat, de
parte, lumea chreia apar_
juratii, lume de muncitori
care viata este tragic
df serioash, oameni
mereu
pentru
au uitat
tradictorii a schphrat polii
Curtea Jurati nu a fost

de efortul

acestor
lumi con
Wimshurst. De
la
lui Ghetan, ci
care
produsese. Juratii au judecat o categorie
au con_
damnat un
Pedeapsa s'a dat nu pentru
ci
pentru a stigmatiza o meserie abjecth.

Acuzatul este introdus in sal pentru ultima oar5. Nu

rezultatul.
emotie. D. Grefier Baier
citire
Privesc pe acuzat.
Da, acuzatul Glworghe
Ggetan este vinovat
au
in sufletul lui
de

www.dacoromanica.ro

14

greu dect loviturile de

d-nei Leonida.
Mi-am pironit ochii asupra figurei acestei
care
pentru
care
o enigma,
verdictul juratilor nu a
deslegat-o. Nici o miscare. Nici run muschi de pe
nu se
contracta. Nici o
nu-i
de ieri,
pirivirea. E
de alaltaeri, de acum
Atitudinea lui
scrutarea
Ochiul nu poate percepe
e misterul virgin.
Verdictul nu asteptam; prevedeam. Pentru acest moment
am
o noapte.
ispitea brusca
a interiorului acestui orn, care
se va deschide
clipa
M'am
Era
imobilitate
la fixitate.

cap nedormit de crupier, la care

S'ar zice,

acest

dect doar
plnsul interior. fi fost
atitudine de snob care se pritraind
tragismul vietii, sau
tatea exterioara, caracteristica unor mari prabusiri
Aciuzat, mai ai ceva de spus
se
Intrebarea se repeta. Nu raspunde. Se
vede doar tremurarea buzelor, care
care exprima restul vietii
Nimio".
condamuarea :
glas sepuleral,
Presedintele,
fizic
care
opt ani recluziune",
moral.
Se
cu noaptea
lumea
ca
inainte, devine subit
de
la o
clasa I. Afara, pe
maturatorii
biti
noaptea procesul Getan din caleidocotidiene.

V. V. STANCIU

www.dacoromanica.ro

Ciocanul de care
servit criminalul, in

mgrime natural.

Pe el se
petele de
Cheia de la casa
de fier,

pe ea

www.dacoromanica.ro

de

www.dacoromanica.ro

foiografie a

de

www.dacoromanica.ro

victimei,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ACTUL No.

CABINETUL VII INSTR UCTIE DE PE

TRIB UNALUL ILFO V
ORDONANTA

No. 61 din 23 Mai 1928 Noi, Ion P. Stanescu, jude-instructor la Tribunalul Ilfov, Cabinetul
No. 7.

in vedere toate actele de procedura

No.
din care se
la
acestui Cabinet
zi cu data de 27
Procuror conform ordonantei noastre
Gaetan,
actiune
contra lui Gheorghe

dresate de noi
c d-1 Prim
1928 a

major,

Bucuresti, str. Dionisie No.

puterea manarestat
actualmente detinut la
penat de arr. 317,
prevtizut
datului nostru No. 1079/928 pentru
319 din codul penal, combinat cu art. 32 din legea pentru regulamentarea
art. 40 din ccdul penal.
armelor
128
instructia
terminata, conform
din ziva de 28 Aprilie 1928 s'a trimis dosarul
nala prin ordonanta
Parchetului local;
din 28 Aprilie
No.
rechizitoriul definitiv
care
semnat de catre d-1 Procuror
I
de 37 ani,
contra lui
caz de
Bucuresti. str Dionisie No. 43
ultimul domiciliu
de mosie, fost
No. 1079
actualmente arestat
art 32 din
pentru
din 1928 pentru art. 317, 319 cod. penal
40 din codul
armelor, combinat
mentarea

rendas de rnosie, fost

43

partea civil este constituita;

penale;
disp. art. 135 din codul de

www.dacoromanica.ro

In noaptea de 25--26 Februarie 1928,

a d-lui Prim
local,
in str. Roma No. 8 din Bucuresti,
Parcul Bonaparte, s'a petrecut
a
urmare lost grava
a d-nei
Leonida,
ne-am transportat
locuind la acea
la fata locului,
procednd la facerea primelor cercetri am constatat
cele ce urmeaz:
Leonida locuia
de la etajul
din str. Roma No. 8,
care se compune din circi
atenanse
anume: dou saloane mari
vedtrea spre strada,
cnd ambele prin
geamuri. cu
la bare conduce
de
la intrarea principala,
cu sufrageria care la rmdul ei comunici
prin usi
geamuri
culoar ce duce prin
toarei (la
dormitorul d-nei
Pin dormitor se trece
de toalet, care comunica
de care s'a vorbit mai sus
odala de baie.
In cele
saloane
nu am constatat
mi
deranjament al
sau covoarelor care s
de
pe

care se face intrarea de la scara

vestibul

anum pe lemnul de
de
de forma uniti
am gasit o
deget;
In dormitor
toate mobilele le-am gasit
Aspectul general al
era iirmatorul:
In
camerei, lipit de perete
tablia, se
un d'van mare
fcut pentru noapte.
fereastra,
de divan se gasea o msut
pe care
telefonul automat
ctin cercetrile ulterioare am consiatat ca se mai
o
pcior
o
masa
cart
iar
cealalt a divanului
reviste
ea, mai
un
aproape de
care conduce
Lipit de fereastra a doua a
camera de toaleta, am
un biurou
un scaun
b'urou
care se
o rochie de
neagra,
camera de toalet, in ungher
se
o caset de
care
rufe Imtrei
butoane
pe
care
se
,,Fischet"
paturite;
peretele dormitorului,
camera de toalcta, se gasea o
colier si o bratara oglinzi, avnd pe ea o cutie cu bijuterii,
mare
de
un
pe peretele
5i mot
Divanul era
un cearsaf care se gsea
aceiasi parte
fereastra
avea pe el
in partea
cu fete de
divanului. Perna
la cap
spre
de
La
pete de
oland, le-am
deasemenea,
la supraft
pe pordeasemenea
de
ceaful
Intre saltea
tablia divanului, port:itne
tiunea care se
de
urmele
lungi degete
care se
care era
ridicat
La picioarele divanuhd,
plapoma de merino;
urme de ghete
pete de
se

www.dacoromanica.ro

Vedere de ansamblu a camerei

care s'a

www.dacoromanica.ro

drama

www.dacoromanica.ro

Divanul

msuta de

Toafe

perefe

de snge. -

ce se observ pe divan,
Iuaf de

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Casa de fier a vicEimei, deschis,

a fosf

www.dacoromanica.ro

de

dup

www.dacoromanica.ro

17

galben se gsea deasemenea mototolit spre picioare si deasernenea

de snge;
fereastra din dreapta, se
camerei dinspre divan, perete
In
un
pe
jos,
ezordine,
inveltoarea
4gseau
negru, doud pahare, lampa de pe
de chambre de culoare verde
de snge.
alb mototolit, toate
divan, un covor de
de
o mare balt de snge neInchiegat,
neacoperit, se
parchet,
ntregime de
pe msuta scunda de lng divan telefonul

- ciocanul corp
Pe pat am gsit un ciocan mare de
de o capacitate de 250 gr., infsurat
precum si o sticl de
rupt
delict) de pe care sticl se
lirtie alb mototolit (sticla
si sticla
eticheta, pastrndu-se doar urmele ei. Dopul era bine
era ptat de snge carc,
plect umplut cu benzin. Foita care o
respectiv (a se vedea
sticla pe
a patat
strbtnd
grafia dela dosar).
complect de bani.
larg deschisa
Caseta de
era cu
butoane ca
cele
vrt
se

broasca, erau patate de snge proaspt (a se

tografia dela dosar).
gaseste
In camera de toaleta pe invelitoarea scrinuliti ce
un dinte
conduce spre culoar, am gasit pete de snge
gsit
nur de baie, pe moza'cul care o paidoseste
gerat. In
eta, un prosop o crpa
pe
pe
arancate,
pe ele mini
c L s'au
marcnd prin mototaleala
patate de
cu apa
snge
insngerate; chiuveta de asemenea porta urine
era deasemenea plin de
pe
sapunul care se
victimei care se
Din informatiunle pe care le-am putut
medicale rezultnd
Dr. Ant iniu pentru
transportata la
dns. fusese vizitata de acuzatul Gheorghe Gaetn
ca
acea
de suma de 800.000 lei, ne-am transportat
fusese lovita'si jefu'ta
prezenta
Dionisie No. 43, unde
de
la domiciliul numitului,
perchezitionnd
d-nei Margareta Pilat, la care acuzatul
de
despartitura
un
tul, am gsit
buzunar doua pliculoare cafeniu
avnd pe el pete de
complect de haine de
curi de chibrituri neincepute, un
de
pe pantalom
maron, p irtnd deasemenea
vestei, sub brat,
de matase
dungi
mai ales pe
aproape In intregime phn de snge, chilot%
rosii
la mneca
si el
- gulerul
de aceiasi
de
de
cravata deasemenea
in baia,
acuzat nu 1-am
acas, dar era asteptat

sub care se

telefonase d-nui

din

Pe baza inform,ti inilor culese de la d-na Pdat cu orivire

cutii acuzatului am perchizitionat In
peroase domicilii ale acestor pricteni
cesele-verbale dela dosar),
du-i h
noistr:

noptii

zi!ei urmatoare

eunoscuti ai si (a se
dntre ei zina la politie

www.dacoromanica.ro

si

18
In
situatiune, acuzatul, care
se va
mai jos, se
refugiase la prietenul su maiorul de rezerv
convins
de acesta c nu va mai putea scpa incercuirii ce-1 strngea tot mai mult, s'a

hotrt sa se lase predat de

prietenul
in
urmritorilor, dup ce in prealabil avusese grija ca

noastre,
compunu o

rare pe care printr'o scrisoare a adresat-o d-lui

al Politiei

pitalei.

A mrturisit dintr'un inceput faptul

Corp delict, dar a
jaful,
ceasta de buna voie
vederea unor

d-nei

banii i-au fost dati de

ce aveau sa ae

In buzunarul acuzatului, la
ce am
corp delict, revolver butoi cu cinci focuri, fara

am gasit revolverul
marca,
patru

el.

Pe temeiul actelor de instructiune

niarturisirile

parte ale azatuhii,

facute de noi, coroborate

Prim Procuror local a pornit

publ
contra acuzatului pentru
tlharie prevdzata
de art. 317
penal
cursal noptii de 27-28 Februarie
a. c., in urma legiuitului interogatoriu la care
inculpatul a
depus in Penitenciarul Vacaresti
de arestare No. 1079

din 1928.

terminarea instructiunei, dosarul

predat d-lui Prim Prolocal pentru a forma rechizitoriul definitiv in cauza, nc-a fost
m
rechizitoriul
No. 35.616
28 Aprilie 1928, prIn care ne
cere ca prin ordonanta noastra definitiva sa declaram ca exista caz de
marire in
arestat pentru faptul prevzut
penat de art. 317. 319
I cod. penal, 32
armelor
art. 40 cod. penal.

legea pentru

Avnd in vedere ca din complexul actelor de instructiune facute in

cauza se constat urmtoarele:
Actizatul Gheorghe
meserie precis,
din

Gaetan in vrsta de 37 de

nici

pe care
far
in vremea din urm de mai bine de patru ani sub acelas
acoperamnt cu d-na Margareta Pilat,
divort, care il
diferite sume de bani
toat intretinerea necesara.
Lipsit la
de
grij, gratie
din

mai
sn, acuzatul
nirnic de
prin
vremua prin cluburi
unde, cu toata cultura lui
de salon pe
perficiala,
perfecte atitudini de
din cauza
si-o adoptase, era bine
deosebit atentiune.
In aceste saloane
Leon'da,
a cunoscut pe d-na
averi pe care, curnd
posesoarea
timp, sub
aceia a
la dnsa, din timo
o viziteze
rite pretexte.
s'aa
Inca d n
1927, relatiunile dintre acuzat
pe strad
racit
acuzatul nu a mai vizitat-o; intr'una din zile
cum
acel
acuzatul se
de
bazele unei societati pentru cumprarea
s'a
mai
bani pe care din partea
Pilat

preocupndu-se

www.dacoromanica.ro

19

d-na Leonida
legaturile de prietenie
s'a invitat pentru zilele urmAtoare
a
in casa d-nei Leonida.
de mai
pusese in minte
In vederea ajungerit scopului ce
acuzatul, - sub pre
de a obtine
la
pret

este bine
scop a oprit-o

discretiuni necesare pretins acestela ca ori de

de
descuiat
nu fie vazut de servitoare
fie
va veni
dnsul,
jos dela intrarea principal, pentru ca
artamentul d-nei Leonida,
a fi observat de
in casa d-nei Leonida de
In aceste conditiuni, acuzatul a
e)irile, conformatia apartamentulni
multe ori, a cunoscut toate intrarile
d-na
toate amnuntele, dar tinta nu si-a putut-o ajunge din
Leonida nu
bani
cas
nici nu se
planul cu bijuteriile, el servind de
si-a fcut
dela
aduca
pretext pentru a face pe
in cash.
vreme pe
Tnasescu, proAcuzatul cunostea de mai
dt.
posesorii unor
prietari ai mosiei
din judetul
se
acestora
mare valoare
dela
mai bine
special lui Atanase
pe care
determinat pe aare dnsul un cumparator pentru zisele
cesta
dea un
pentru
duce
d-nei Leonida, fe
textul

a lasat

Atanase Tnsescu

clispozitiuni

dea briliantul la simpla cerere a lui

Vineri 17 Februarie
In
o saptmn
crima, acttzatul a
pe fratii
restaurantul Modern,
stia
masa
le-a
briliant
sub motivul de
cumparatorului, ferindu.se
de data

le spune

acelui cumprtor; conform inJicatium'or date de AtaFlorea Tnsescu s'a dus chiar
dup arniaza acelei
cu
acasa la el,
i-a
un solitar de briliante de circ-t
7-8 carate. Gaetan remitndu-i o
care recunostea incredinmontat
cercel
se
a-I
in
de ore.
Apoi Gaetan s'a despartd de Fk.rea Tansescn (a se vedea depozi.
lui
recunoasterile acuzatului la interogat
i-au fost luate). spunnd
duce la :in
pe care
noaste pentru a
briliantul, ferindu-se s
nvmele bijutieruft.
Nu s'a tinut
de
lui Tanr:sescu
48 ore
aranjase,
a mai cerut o prelungire,
care timp - Lunt
20 Februarie, in saptamna
s'a
briliantul la d-na Laopentru evaluare In
unei chitante.
zilele
sau Miereuri, d-na Leonida s'a dus
la
Resch din ealea Victoriei
52 uncle, gsind pe asociatul
Charles Leuthold, i-a dat briliantul
evaluare. Acesta,
de d-na Leonida
poate cumpara la
de 50.000 canatul, i-a
pe dephn,
asigurri, d-na Leonicla a ridicat dirt
depozitul
avea la Societatea Leonida suma de 500.000 lei pe
a

www.dacoromanica.ro

20

cassa de fier (a se vedea declaratia lui Charles Leuadresa eu No.

din 928 a sus zisei
la Cabinet sub No. 455 din 9 Apr. 1928.
In aceiasi
d-na Leonida
imprumutat dela Banca
300.000 lei - tot
vederea cumpararii
Din
suma de 300.000 lei,
niste pliti, a adus
suma de 249.009
lei
hrtii a una mie lei,
pe care legate
pachet
in
jurnal (ziarul Adevarul din 21 Februarie 1928),
intact in
dormitor. Astfel in total a adus
suma de 500.000 lei tot
a una mie lei, plus
lei
a una mie lei fac
a

Leonida

lei, -casa de fier

i-a

pachete, ambele
500.000 lei)

Joi 23 Februarie,
a adus banii

in

depozitate, unul
249.000 lei).
care
toate briliantele,

in garderob
s'a prezentat din nou la

schimb

poate tine banii in cas

zi i-a remis

briliantul pentru a
aduce pe Mate,
dnsa suma,
ca
25 Februarie,
sa
toate briliantele.
De remarcat este
din acea zi,
dupa
a
cunoscut la interogatoriile pe care
luat, a cunoscut ca d-na Leonida
adus acasa suma de circa 800.000 lei, totusi a
Vineri
o zi deci
inte de crima, Gaetan a dus din nou la
Mo-

va da

pe fratii Florea

Niculae

le-a

restituit briliantul
de remarcat este
s'a marzinit sa
pe
Florea Tanasescu
ct ar fi dispusi
vnd
ci
t
un raspuns, spunndu-i dimpotriva
p-na la venirea fratelai
Atanase
nu putea
nici un angajament releritor la
briliantelor.

ramne bine stabilit

nu se
referitor la
rea briliantelor
acast lucru a lost
cele
urrra
de
cuzat,
ocazia suplimentulai
pe caie i am
de 8 Martie a.
(a se vedea declaratille fratilor
recunoasterea acuzatului).
seari
pentru remiterea bijuterillor, acuzatul, gsindu-se la Club - unde plecase de
Pilat -in lipsa
la un
de carti - a telefonat pe la
7 fara 10 m'nute d-nei
Leonida,
este
dac poate primi; rasnun7ndu-i-se afirrnativ,
a plecat 1 7 seara dela Club (a se vedea
martorilor
Brbuceanu, garderobieri, avocat
Steriade, etc.
cunoasterea acuzatului), a cu-nparat
mazazinul de colonile
Ateneului" niste
negre
rea 100-150 gr.) dup care a mers pe cal
stabili din lipsa
Victoriei, cumparnd dela o farmacie, care
sa

rezistre speciale pentru benzina, o sticla cu benzina de o cahrtie alba, depe care sticla a rupt
dela un deb:t de
dou plicuri de chibrituri care
buzunarul
s au gas't
care era imbracat
De retinut este ca
seara,
lu-se la d-na
tan care
acest
p
in
de 250 grame,

www.dacoromanica.ro

a recunoscut, tot timpul, un ciocan de fier

un jurnal, dup cum
coada de lemn nou (ciocanul corp delict), neintrebuintat, ceeace denot
revolver
pantalonilor
timp
Ya cumprat cu
(revolverul corp delict) cu patru gloante in el
a luat un automobil co care a trecut
Dela Biserica
s'a dat
Boraparte, de
capul
strzii Cometa,
la casa d-nei Le
jos traversnd singur sos. Bonaparte

din str. Roma No. 8, pe

ferindu-se

de

fie

dela
d-na Leonida, a
a intrat
butonul dela broasca
nici mil.car de servitoare, a
fie vzut de cineva,
nerraiputnd ii
s'a
butonul broastei, astfel
la
de posesorul
luntru sau pe dinafar,
n'a
dela
scam
a
speciale; a
era desdin vestibul in primul salon, a
mai asteptat a
oprit
dormitorul d-nei Leonida,
acolo auzind zgomot
ca servitoarea a
s'a
ce vocile au incetat
teptnd
s
prin salonul al doilca in sufragerie de
plecat, a trecut
d-na Leonida; au intrat
drept
intre in dormitor, s'a
pn aproape
amndoi in dormitor; a
icre negre,
dat
pachetul
biurou, a scos din buzunarul
a
niste
spunndu-i
tremur tot
Leonida
este frig,
un pahar de vin, a determinat-o pe d-na Leoicre negre,
care timo
vin,
sufragerie pentru a aduce o sticl
sa treaca
divan, pe los, spre
dnsul s'a desbrkat de pa:ton
pe care
ca sa po,at scoate din buzunar la
oportun,
avea
jurnal;
dormitor,
a observat
pe scnduri.
i-a
facut remarca
de a
aruncat
preparatul gustrii, n'a mai dat atentie
desbraca, dar
ocupat
luate

Conform
principal

icrele negre

Acuzatul
Leonida neavnd

bea vin,

cas pentru sandwich, a voit

cheme pe
vitoare din camera ei dela mansard pentru a o tritnite sa compere,
neagra, dar
gasise
buctatria de jos deck o bucat de
este bun
aceja,
in camera
opus, spunnd
rei
ce da
culoar era incuiat. A boat
pe care a ados-o d-na
Leonida, a fcut 3-4 tartine, tot indemnnd pe d-na Leonida
dndu-i mereu
cnd este
a

sub pretextul
a schimbat

odat daz a adus

sa

se

a trecut la chestiunea

o
bann
a fcut-o
dela
de bani pe care chee o
garderob,
deschid caseta de
i-a
pachetul
bartie
500.000 lei, care erau
dupa care acuzatul a intrebat-o unde
ccilalti
i-a
sub rufe,
se
si ei in jurnal, de reliant
faptul
ocazie, d-na Leonida
a
bani dintre
deasupra. nemiiavnd
convingere

din

www.dacoromanica.ro

teres
a

.acuzatul
mai

acuzatul apoi a
stint deja
ce
de
circa 800.000 lei.

d-nel Leonida sa numere

de retinut deci un alt fapt,

avea d-na

ci

Acuzatul, convins definitiv de

ban;lor
cas,
non a
a
pe d-na Leonida
nu voeste
lui
de bani
i-ar
la mosie,
plimbndu-se
s'a oprit deodat,
si cum ar fi
de o curiozitate
a intrebat-o pe d-na
este grea caseta, s'a aplecat
o
nu o poate
clinti, ca
tot sub
curiolztti nedttoare de
a intrebat pe
Lconida,
are
caseta
secret;
afirmativ, a rugat-o
dea
o poate deschide, lucru pe care dna Leonida nebnuind
i-a dat voie
att
cu
auzise
dorinta s-si
el
pere
i-a dat chcia, acuzatul s'a
zat jos a
ce a
descoperind secretul descueirii, dar
fie bine edificat,
a reinceput;
a prins
s'a
cneia si a rus-o
toate acestea
trecndu-se
de
victiwa socotind din partea acuzatului o
curiozitate.
Acuzatul nu recunoasta
ale sale de a descuia caseta
de bani, dar faptul
de d-na Leonida,
cum s'a expus mai
din imprejurarea
la descinderea
de
s'a
cheia
butpanele casetei de fier
de
ce a ljvit-o
d-na Leonida, acuzatul plin de
pe
a umblat la
eta; ori pentru a o putea descuia, a trobuit ca prealabil
fi descoperit
secretul.

cunostinta sectetului casetei de fier, acuzatul a devenit la

moment afectuos, s'a apropiat
dna Leonida
tot
a determinat-o
rochia
pe
combinezGn
pe dnsa robe de
de
verde
ce s'a
de noi
pe scnduri. Astfel, sumar
victima s'a
divan,
ce acuzatul s'a
punndu-si hainele
apoi a
un pahar de vin
scaunul de
pe care i l-a dat
A
apoi convcrsatia despre briliante,
victimei
va aduce briliantele a doua zi, lucru ce era
briliantelor
sus chestiunea
Imposibil,
cum s'a
transat
fratii
victima i-a
a
zi nu poate
primeascg
la
de
seara se duce
banii,
teatru.
urcat
nou s'a apropiat de
tot
de
nu era
lampa
de pe
pe -livan;
lumina ei, a
acuzatul pretextand
a
divan
pe
a pus-o
pe
stnga divanului,
luat lampa
miscarea de
dupa
spre
fata
jos. a
de a luat din
cum
paltonului pe care l artmcase
s'a
mai sus ,jos pe
ciocanul pe care adusese
dreapta d'vanului,

www.dacoromanica.ro

23
muchea ciocanului
pe d-na Leonida
a
fracturandu-i osul frontal; victima nedumeritg de ce s'a
in
care se
creznd in momentele de
timpjos
deasupra
tabloul ce
lovitnri,
genunclii pe divan, i-a mai dat
ce acuzatul
asemenea pielea
regiunea occip1talg,
tot la frunte,

la os.
Victima

pe covor, acuzatul s'a

su
cu greutatea
care
din cauza
o
n'a putat
alunecat
pe piept,
curgza din
acuzatul a pasde
o
nu pcate
opera
divan,
tekfonului, a$ezat pe msuta scund de
pe
raceptorul
putea
la care din cauza micei ei
deasupra arcadei sprncenare drepte, provocnmai dat
i-a
cerc (forma receptorului).
forma de
du-i o
osoase in
i-a
fracturat
i-a spart ochiul drept care s'a scurs. Sdrobitg, victima a avut
creerului
ciocanul pe care acesta
timp
de get,
o
care a
in
tinuse
Desmeticindu-se a putut vedea pe
a
pentru
scotnd de
la sifonier, a
era deschis
acuzat
dela caseta de
unde
pe
o pusese
au
analizate
de
(urmele
care a pus
histitutul Medico-Legal, constatndu-se
este
pe cheie), a descuiat caseta de
a lu& de acolo
si
tul cu
500.000 lei pe care i-a aruncat peste haine,
de pe divan,
s'o

dnsa,

din

aeschis.

moment acuzatul a

Cum

pe
semne
buzunarul pantalonilor revolveruldac
a amenintat-o
vgzndu-se
de
pe

viata, s'a repezit la haine de a scos

corp delict
sau
pe

dupa ce si-a tras pantalonii

i-a

revolverul s-1 urmeze

victima a mai avut puterea s-1 urmeze
in camera de toalet de unde acuzatul a intrat
camera de
baie a
era
pe
timp ce
o
se
mnea cealalt cu care
revolverul
spre
care se-dea rezemata de canapea, o ameninta s nu
s nu strige
o
sub

camera de baie,

ce s'a splat pe
camera de
camera de toalet

pe
cu
s'a
a putut, numai ou o
acuzatul s'a
de acolo a trecut
dormitor
pe
sub
revolverului, pentru a nu
a luat pachetul ou
500.00C lei furati din caseta de
sifonierului a
si
trecere spre
deschiznd
al doilea pachet de bani pe care l'a
sub vestg. Victima rmsese
dintre dormitor camera de
acuzatul retrgandu-se
sub

de noi

www.dacoromanica.ro

24
spre
dinspre sufragerie
se miste sau
nu strige.

amenintnd-o continuu cu revolverul

nu

pus paltonul, a aruncat

buzunarul lui sticla

avea unde s
(pachetul ou 500.000
buzunar
mna cealugndn-si plria
s'a oprit
usi,
mereu revolverul
spre
a avut
moment de
s
sau nu,
urmtoaird
cum
a auzit.sgomot la culoarul de
s'a
a
pe
jos
revolverul
de pe
gete
care din vestibul duce la soara principalg
Victim vzndu-1 disprnd, s'a
cum a putut
sufragerie
a incuiat-o, a
jos, s'a ridicat
apoi
s'a
camera de
a descuiat
d
timp
dependinte,
servitoarea trecuse
camera de baie, pe culoar, s'a
Aluns

cu
pe divan,
lei), a bgat pachetul ou

timp servitoarea a intrat din nou prin

a btut
de
a
rezemata de scrinul din colt, care s'a ggsit de noi patat
avnd pe el dintele Insngerat.

de

peste
snge

ajutnd-o, a urcat pe victim sus in

ei
de snge
i-a pus
cap un prosop cu apa
rece, a inouiat-o apoi
ea a plecat de a vestit pe Inginerul
Bratescu, cumnatul victimei, care venit de a transportat-o
Sprijinind-o
mansard,
a

surorile ei pe
De

la Sanatoriul Dr.
servitoarei,

este

pe membrii familiei,

la Sanatoria s'a
pe

principal

intrarea

apartament a acastora

numai
de serviciu, nimeni
intrni
in
la sosirea autoritgtilor
mai ales faptul
crimei - nu s'a mai umblat la nimic
la

dormitorul victimei sosirea noastr deck de

servitoarea
unde a
rufe curate pentru primen'rea
la Sanatoria, apoi usile au fost
dea declaratia martorilor

la
de

la sosirea
(a se
N
Inginer N. Bigtescu,

Alexandrina

plecarea dela
str. Dionisie No. 43,

acuzatul, s'a dus acasa la dnsul

descuind

intrarea

la
a
Yale" pe care o purta t
Damm" dela
de
a trecut prin
fie vzut de
(d-na
trat,
acolo,
dela camera de baie
dormitor
camera vecing
chisa
baia sub supravegherea
pe fetita d-nei Pilat
de acestea s'a oprit le-a spas
sa fie
nu fie deranjat de nimeni, apoi a trecut in camera sa unde s'a schimbat
de rufarie
de haine punnd bainele patate de snge

cravata deasemenea
thilotii
gsite de
ridicate. S'a
249.000 lei sub niste oataloage

de snge,
5i a asouns apoi pachetul
unde au fost
biblicteca din

'de noi, jurnalul in cane au fost

delict)
tot
s fie
vedea

de snge (a se

de nimeni a esit in
ceilalti bani (500.000 lei) pe care i-a desfcut din
aruncat-o

www.dacoromanica.ro

ct

pe

plecarea lui
s'a
d-na Pilat, dela jocul de arti
n'a
la care fusese care s'a constatat din instructia urmat in
cunostint de fapta acuzatului; acuzatul a rtdt pe
s'a dus la Caieneaua Cam, de
a telefonat
Pilat
este
in oras
acas spre a lua baia
se va
ora 12 noaptea. Dup aceia s'a
la locul
nude
un automobil
poart a trecut mai departe
s'a
dreptul
casei din str. Dionisie No. 43 a vzut

este descoperit
uirmrit.
goasau moartea victimei, a

automobile
agenti
si-a
spernd
acel moment,

seama

na pentru a-si ascuinde banii

a se salva pe dnsul; s'a meat din
rtcind prin
apoi pe la jam.
noaptea s'a dus
automobilul la
Negreanu din
Rusu No.
cnd venea dela Club,
21, pe care avea
s treac
timp
tinndu-i de
observat de
rucl
dnsii
din bibliotec,
ce se tot
prin cas se
obsearv
ascuns
niste crti suma
397.000 lei care a fost
de
ridicat
ocazia perchezitiunei ce am
!a domiciliul fratilor
greanu
cursul serei urmtoare. Dela
Negreanu,
le-a
se duce acas s ia
rut, a plecat
din
Capia
a
un bilet prietenului su
Isvoranu pe care
stia la
Clubul Regal din calea Victoriei, prin care
ruga pe acesta s vin
diat
fata Palatului,
vorba de o afacere
care i se
un mare
de prieten
pe care semna
numele de Guta". Gogu Isvolipsit de
ocupatie,
imediat la locul fixat
l'a
pe Getan care l'a luat in automobil.
mers
P
V ctoriei
s'au dat
automobil
apoi au mers amndol
pe jos pe Bulevardul
Oetan
lui
cele
trecute. Arnndol s'au
strada
Biserica
dela orele 3 jum. dimineata
la 5 jum.,
temndu-se s nu se

fac lumin si s fie vzut, iar pe de alt parte temndu-se sa

din
neavnd asupra lui
un bilet de identitate, au
la prietenul
Radu Polizu Micsunesti
a
adpost, dar
Radu Polizu Micsunesti, dup
a auzit cele petrecute a refuzat adpostul
cerut,
s se predea, sau s-si suprime
(a se
lui Radu Polizu Micsunesti
Gogu Isvoranu).
Acuzatul n'a
nici una. nici alta, ci a
contra urmrirei care stia
va

s'a dus la Dan

gasit
despTtit,

a umblat apoi

ziva, iar Gogu Isvorarm

du-1

pe

alt pr'eten al
pe

s-$i capetInsotit tot

dar nu

ora

la Baia Centrali
a stat
la ora
la telefon pe maiorul Brsan si
la el acas. La ora
s'a dus dela

maiorul Bisan, unde s'a consftuit acesta avocatul Stelo

asupra
ce
de
vzndu-se Incercuit
pe
prietenii lui chemati la Politie, far pe
Isvoranu pus sub
ce in prealabil a
se dea pring,
una
Prefect al
Capitalei, iar alta
baie

www.dacoromanica.ro

26

(scrisorile dela dosar),

ambele

lui

la
autarittilor.
Acestea stint faptele.
vedere
ele se

suficient din camplexul

depozitiile martorilor
rilor
prooesele
de descinderi
victimei, recunoasterile
parte ale acuzatului, gAsirea
delicte
fcute cu ocazia reconstituirei crimei
a conacuzat, victim
martoril cauzei.
Avnd
vedere
acuzatul, fat de gsirea hainelor
de snge
ale banilor luati dela d-na Leonida, neputnd
ta recunoscut
c dnsul a
pe d-na Leonida
corp delict gsit
acesteia, precum
a
la plecare, dar a
s
intentia sa de a
d-na
dad! s'a dus
ciocanul n'a tcut-o
intentionat de a o
a o jefui, fiinda
avea
poarte ciocanul cu dnsul
umbla noptile pe
tunecoase
l'a luat
seara aceia la el,
are
se
cu o
mare de bani
era
de
precum
ban!!

de instructiune fcute in

nu i-ar fi luat dnsul

dat dnsa de
voie,
nu

din

cearta s'a iscat din

adus bijuteriile 1-ar fi

ci i-ar

fi

d-na Leonicla

fapt care l'a ener-

fap
a piecat totusi
ar constitui
o
nenorocit; deasemeni a tgdttit tot
de a
de
si
a
de a
edera pretinsa lui lips de
comite o
arat
n'a
cnd putea si
pe d-na
o
avnd revolverul la
nu i-a
care se
gseau intr'o
pe toaleta din dormitor. In
faptul
fi dat; ar
reesi s'
nu dnsul ar
luat
ci d-na'Leonida
banii din pachetul
000 lei
s'au gsit
de
-din
lucrurile din el nu au
de
astfel
gaite
nid
el ar fi luat
de acolo.
n'ar putea rmne stabilit
Tot acuzatul, ca un ultim argument
stab'lirea pretinsei sale neviar fi
ar fi comis o
novtii
vat si-1 fcut s'o loveasa, iar dac
tul s'ar
unei
a

predare a sa

nu s'ar fi predat,
sale
Avnd
vedere
punct
a

de a se face

s'a
rspunsuri
nu i-au
care si-a
banilor
faptului
necesare, este acela al
tut da
a
d-nei
si
ales al
dnsul
de important/
voie o
Lconida de a-i remite de
Prefect al
scrisoarea pe care a
vedere
de prinderea lui,
Duminia dup
Politiei Capita
Leonida
de
era de mult vreine
arati
dela fratil
multe
cumpere
el i-ar propus
obtinerea
afacere i-a propus-o d-na Leonida, constnd
o

www.dacoromanica.ro

27
unei
Maramures, proprietatea Statului, in
pduri
milkm lei);
un cornision de i.000.000
dnsul urmnd
scrisoarea
aceiasi
acuzatul
s'a
Gogu Isvoranu, deasemenea recunoscut de dnsul,
lui
seara crimei pentru incasa o parte
dus la d-na Leonida
in
sau, chit s-i restituie
nu va face
declaratuni pe care ne-a dat-o imediat
l'a declarat cu ocazia
declaratiunea de
scrisori
prinderea sa; dealtfel ambele aceste
invedereaz prin
care am vorbit mai sus au aproape
prealabil, in
pe de rost,
o
ceasta
au fost
prietenii si.
consultrii
pe
ocazia suplimentului
de noi,
in urma
ziva de 8 Martie
care i
luat
nu era
depozitiunile fratilor
cauz
a stabilirei
bijuterillor, lucru recanoscut de dnsul ca
ranjat cu priviire la
nu era
stabilit
exact, atunci cnd prin urmare
restituise briliantul fratilor
mai ales
privinta acestor briliante
doar, deci mimai putea fi vorba de o predare a
o zi
totusi pe d-na Leonida
ce a
in cursul sptmne aceleia
acas, acuzatul nu a putut da un
s-i
banii dela Banc
a trecu la cea de a doua prehns aiacere;
rspuns precis, s'a
in cursul sgptmnei aceleia de ce a indemnat-o
pe d-na Leonida s-si
mai mutt
scoat banii dela Banca nu att pentru afacerca briliantelor
pentru afacerea pe
insrcinase
o pdure din
ramures".
Clutnd apoi
vedem
aprare a acuzatului este
sau nu intemeiata, i-am luat un nou interogatoriu asupra
si
am dispus audierea unor anumite persoanc,
Damitrescu
Nicu
Paunescu,
al caror nume se
aceast
la interogatoriul
acuzatul ne-a deciarat
10-15
de crim, d-na Leonida i-a
o afacere pe care o putea
exploatarea unei paduri din
o
sumark lar pe
la 22-23 Februarie i-a dat proectul
al unei
vederea exploatarei,
s-i spun numele
care
intra

aceast societate; proectul de contract

ridicat din biuroul
ocazia perchezitiunei ce i-am
ziva de 18 Aprilie
a. c.
s'a
la dosarul cauzei;
ocazie acuzatul
mrturisit
n'a %cut nici un derners
aceast
Nicu
Barbu Dumitrescu asc.ultati de noi ne-au aratat ca
c nici
l'au cunoscut mcar:
avut nici un amestec
Getan
trebat din
n'a lcut
de noi, acuzatul, c
demers in chestiunea pdurii,
putea
atunci
Leonida
dea bani
pentru o afacen pe care nici mcar nu
s o trateze,
nou

pun

discutiune

chestiunea

din

declarnd
pdurea,

o parte din sum

el

a putut da o iustificare plauzibil faptului de a fi pretins

o intrebuinteze pentru
alta pentru acomptarea briliantelor:
se

banii d-nei Leonida.

www.dacoromanica.ro

nici

28
In urma confruntilrii ce
Barba
Dumitrescu
Nicu Punescu, pe deoparte la se vedea
verbale
confruntare
data de 19
intre acuzat si
pe
de
parte (a se vedea procesul
de confrantare
data de 2
Aprilie a
acuzatul a
prin a
turisi
nu avea de primit
nici
comision dela d-na Leonida
nici o afacere u de
altfel confirmat de
suphincntului de

.care i l'am

ziva de 8 Martie a. c.
care ocazie a mai
o
afacere de
o

precis
Leonida;

n'a mai

tre dnsul

d-na Leonida (a se
nu avea

a.

dat In

acuzatul

ocazia

d-ni
din-

verbal din 2 Aprilie

bann,
d-na Loonida i-ar
pentru bijuterii
uvident, nu putea pleca
nu se transa chestiunea si nici d-na Leonida nu-i putuse

definitiv in acel moment".

Deci mrturisirea este complect
invedereaz
pe nedrept de
acuzat a banilor
Leonida prin
telor
loviturilor la cari a supus-o.
Avnd In vedere
pe care a
s'o
cele din
cuzatul, ar fi sufkieuf s stabileasa in
definitiv

indulyitabil

din partea d-nei

nu a
ci o smulgere

o remitere voluntar a banilor

a
de atre acuzat

cansinitmntul
numai
urma schilodirii ei
tratamente
lovituri la care a
Considernd
sunt
alte dcvezi
ale cauwi
care stabilesc deplina
a acuzatului pentru faptul de jefuire pen-tru
se pune
Astfel s'au
de atre noi
de
butoanele dela cassa

de fier
discul care acoperi broasca precum si cheia, att pe inelul
pe care se pune mna, ct
ce se gsea
pe
broasc, ceeace
s'a umblat de atre acuzat
mna
chee
la caseta de fier,
ce
pe d-na
pe ininele lui;
pus
ce s'a produs revrsarea
acestei situatiuni,
ocazia
a recunoscut-o ca
fect exact
de noi cum
provenienta sngelui pe
o explicatie (a se vedea
pe chee, nu ne-a putut da
seta
ocazia
Martie a. c.,
verbal dresat la
interogatoriului ce i-am luat
acea
asupra acestui punct ne-a
nu-si poate explica
la intrebarea
ce i-am formulat-o
caut

Imprejurarea

o speculeze acuzatul

negsindu-se de atre
noi
de
sifonierul
rufele sub care era pachetul de al
banii i-au
249.000 lei) ar rezulta din aceasta
bani (pachetul
remisi cum sustine el, mai
a o lovi,
citre ci-na Leoesta
nida, nu este de natur! a face temeinia
aprare,
explicabil prin aceia
trecere spre us, la
plecare, a umblat In sifonier, cl se splase pe
si
ce
sustinerea tezei de

anume,

www.dacoromanica.ro

la deget din partea

putea produce imediat
sifonierului,
lare o scurgere att de mare
pteze
att mai putin rufele de sub care pachetul
ilusese scos de
i i'a artat acuzatului
de a fi
tre d-na Leonida
pe de alt parte, din depozitia servitoarei Emilia
de venirea
ea a
la
schimburi pentru victim
oautorittilor la fata
pentru a
o
cazia transportdrii ei la
reese de aci,
chiar
ele
s'au
de snge s'ar fi
de pe degetul acuzatului pe
puse pe victim
mai putut
de
noi, rufele
tate la Sanatoriu.
Considernd
faptul
pachetul cu bani
din
si
de ange c.menesc
Jurnalul care
s'a
poate
astzi pe
corp delict
s'a constatat la anas'a
clescu rezultnd

ce s'a
noastre, se explia
liza

de atre

Medico Legal

cererii

prin aceia
a
acuzatul, duph cum el
recunoscut, a pus acest pachet
sub vest,
se poate usor constata erau
de
faptul
de
pe hrtie se gsesc
se
perfect
aoeia
scotndu-1 de sub vest a pus
pe
si sngele inch
prin
corpului s'a
care l'an apucat;
Considernd deasemenea ch faptul
pachetul
500.000
lei,
din caseta de bani nu sau
de snge,
este de
a face temeinicd aprarea
banii i-au fost
de
d-na Leonida de bun voie,
ei
fi trebuit s
ptati de snge, dach el ar fi pus
ei
rnirec d-nei Leonida,
este deplin stabilit
bani
ei pusi
pachet si aciuzatul l'a desfcut,
lei din ei
biblioteca
fratilor Negreanu,
restul de 100.000 le,i linndu-i asupra sa,
a
fost gsit
oca2aa
ccrporale pe
i-am fcut-o la prinori
asemcnea
el trebuind
acuzatul a
hrtia care ei au
astfel arma sngelui s'a pierdut;
Consideand
fine
ch
n'a
bijuteriile care se ghseau in caseta de pe toalet, nu este de natura

face dovada lipsei sale de intentie de a jefui pe d-na Leonida,

de o
ocazia confrunthrii cc a avut
victima,
dnsul a recunoscut, caci stia
caset,
tara
false,
de alth
cazul cnd acuzatul
fi
sa le vndd sau
neteze,
dnsul chiar
n'ar fi
sunt false
n'ar fi avut nici un interes
le
dnsul si-a dat seama de.acest
elementar;
Ch dar, toate aceste aprri ale acuzatului
a
inlaturate;
vedere
s'a artat mai sus inculpatul a
tot in spriiinul sustinerii sale
n'a avut intentia s o
d-na
pretindii
a
sine
seara crimei
canul corp delict
revolveral
pate face vinovat
un
al
de mult vreme
purta la dnsul ciocan pentru a se a-

www.dacoromanica.ro

30

de hoti pe strzile intunecoase

scop a

de

Considerand c din

martorilor audiati
dintre dnsii
afirma
l'ar fi
vreun ciocan de
acecorp delict;
chiar
iniediata apropiere a acuzatului, d-na
lat
servitoarele ei, care scuturau zilnic paltonul, ne-au
categoric
n'au vzut
pe
umblnd la el
un atare ciocan
vzut mcar
ciocanul corp delict; c,
este
neverosimil
neserios a se sustine c acuzatul - tip
excelent, elegant bine
totdeauna, - fi putut umbla
cu un astfel
de ciocan care ar fi putut fi
cbseivat de oricine; nici garderobierii
Club,
se ducea zilrdc desbrcndu-se de palton,
ne-au putut
afirma acest
(a se vedea
tutui or acestora).
bine
acuzatul a
dnsul
aceia
revolverul numai
scopul
a atenta la
ao
ce. sub pretextul
care
era
o manoper
determinat-o
dela
afarcerea
era dect o manoper
scopul ao invedereaz1
nu fratii
pe acuzat
le vnd bijuteriile,
el singur s a
le
acest lucru, cum a
la
de interogator luat
de
Martie a.
a le spune
este
le vnd,
pentru a
arata acestora
curloaste
I
a face astfel ca
un

n'a reesit acest

vgaut pe acuzat umblnd la

nu he el
de
ce va
orima;
Considernd
este adevrat c
cercetrile facute
putut stabili
cnd
de unde a cumpiirat acuzatul ciocanul
care a
crima, totusi
este
important din moment
caz

ce stabilit pe deplin este

el s'a dus
obiceiului su

Leonida

acea searii la domiciliul

ciocanul
eu revolverul;
depozitia ce ne-a fcut-o

de 6
a.
ne-a declarat
o
de
acuzatul
adus acas un
sub o hrtie groas
acelea
care se
observndu-i hrtia
inpacheteaz la
gazinele
ce
trecand in vestibulul
cuzatul a vrt-o imediat
acuzatul probabil ascunsese acolo ciocanul adus, ori acest fapt
recunoasterea acuzatului

se ferea de d-na Pilat

nu umbla,
puternie ce se
din acest fapt
a cumprata ciocanul corp delict chiar eu o
Considernd e
sa, acuzatul a mai tgduit a fi
tinea

cu

in

meinic

dnsul

stabilirea
acest fapt
acuzatului este
pe
din punctul de vedere al faptei de tlhrie, dovada ei
deplin fcut
el nu face dect
invedereze
de perversitate cria acuzatului, care pregAtind crima In cele
mici
s'a dat la o parte de a face.
ei ea
urm
prin prin incendierea casei, pe care o preggise;
Considernd

www.dacoromanica.ro

desi nu s'a putut

de

sticla
este

toate numeroasele
tot

de
jurarea

din

aceasta

att d-na Leonida

Dsclescu au

sticla s'a gsit

n'aveau
de snige,
hrtie
cu eticheta de pe ea rupt, ori d-na
n'ar fi tinut sticla
In adevgr ar fi avut benzin
Leanida,
etinid
un interes
caz n'ar fi avut

de unde a

cheta pentru a nu se mai vedea farmacia sau

prat-o;

acestea toate
faptul
plicuii de chibrituri
acuzatului s'au gsit
pentru un nefumgtor ca el loouind
cas
de a da foc casei
once
a
Avnd in vedere
s'a mai aprat
de intentie
ao
pe d-na Leonida mat rezult
tea s'o
revolverul
totusi n'a fcut-o
a lovit-o, aceasta n'a fcut-o deck
dnsa
se gseau In
c loviturile i le-a dat cnd
spatele spre biurou victima
spatele la telefon;
Considernd In pnimul
sustinerea
Leonida
ambii
gseau In picioare. sustinere

paltonulul
f apt

electric
crimei .pentru

lipsa lui
din aceia
pu-

drept escroc
dnsul

fi kwit pe d-na
de

Leonida, este combgtut

de constatrile
la fata
din care
cearceaful si pernele s'au gsit
de
la capete,
d-na Leonida
a limit capul,
mintea divanului
de ghete
in ea,
se poate ob,serva
In fotografia ce am
oeeace
face
si
n totul
artrii victirnei, care ne-a declarat
a fost
In timp ce dnsa fusese trntit pe divan de
care se
dnsul sus,
celelalte
le-a primit
timp
ce
se ridicase in genunchi deci
ghetelor sprijinite pe
divan (lucru ce
urmelor constatate de
trate In fotografia
dealtfel
acuzattil a
ce a dat victimei
primele
rostogolit
jos (a se vedea procesul
de confruntare on
2
In adevr ar fi
a. c.), ori
In
s'ar fi putut
faptul
tot el
dea
tot el
petele de
dela
mai
de pe
perne
s'ar putea explica mai ales petele de
constatate pe
cearceaf pe portiunea
saltea
acuzatul

fie

supra
du-se

de

jos de ctre vicse cramponeze

saltelei.

sustinere a sa
pentru a da
artril
sale
a lovit pe
In timp ce
se
In
me, dnsul
spatele la biurou.
ne-a declarat
intrnd In cas,
prirnul lucru ce l'a fricut, a
ciocanul din buzunanil paltonului
l'a
In

www.dacoromanica.ro

32
pe

spunnd d-nei Leonida in

de acolo
fost la

de

l'a adus

sparg casa
o

timpul certei;
Considernd
neseriozitatea acestei susfineri pe care l'au
s'o
de dinaintea predrii, se
din
rarea
la confruntarea ce a avut
dnsul
in ziaa de
2
a.
la cabinetul
a
pain a mrturisi

,se poate ca d-na Leonida

in
de

moment

nu fi

ciocanul cnd l'a pus pe

dnsa a trecut in camera

icrele

ele", ori

asemenea condiliuni reese

acua declarat
a vobrit
d-na Leonida despre
reese cA
nu l'a
acuzatul
nu fie
momentul cnd
svarsit crima,
ce se asigurase de
se aflau
banii
secretul de deschidere al cases

zatul a mintit
ciocan
vilzut

de fier;
Considernd pe de
parte
nu este nimic neexplicabil
f
acuzatul n'a tras ou revolverul
,din
prejurgrile
care faptul s'a petrecut
pe care le-am relatat mai sus,
acuzatul a
s'o omoare pe d-na Leonida
ciocanul
a nu produce sgomot
arma de foc, sgomot pe care l'ar putut
si servitoarea vecinii
jos
ar putut duce la prinderea
a
acuzatului; cA,
n'a
aceasta se datoreste puteril supra
omenesti de care a dat dovaa victima dezarmndu-1
o
de
ajutnd-o in aceast
imprejurarea
din cauza
ce-i
acuzatului au alunecat;
in
mna pe revolver
continua pe
o
sil nd-o sub
amestrigg
in camera de
splat
dormitor
de undo a furat banii, a intentionat
traga
ea
momentul
camera,
in acel moment producnclu-se
interventia servitoarei care a
in
servi(a se vedea
tul

el s'a

si a

pe

mai

d-nei
de

Leonidal,
sa
fie

pentru el, nu
acuzatul chiar
ipoteza
traga,
el
ca d-na Leonkla
divulge
cazul
grave pe care le produSese sau

din cauza temerii de a

da
pe socoteala ei din
pe care acuzatul a agsit aproape
cA a
pentru
eventualitite
pentru a o
pe
extrem de delicatg;
ar
dn
sustinerea acuzatului
vedere
fine
se
ar reesi
a voit
el s'a
n'a esit din
s'ar
comite tlhria, nu este o
nu el a
sus, rezult

prin aceasta lipsa lui de intente de a

mai
deoarece din
predea ci numai faptul
a constatat
prieteni, l'a.
accesul la
i-a
area i-a
primeascg propunerea prietanului si gazdei sale de
determUat

www.dacoromanica.ro

J.

www.dacoromanica.ro

TNESCU

www.dacoromanica.ro

33

se predea, ori in asemenea conditiuni

se poate
o predare
una fortat.
de
de a
mai
a capta
autorittilor la care apela.
aceast
informatorul
arat
declaratiunea sa
acuzatul n'a fugit din Bucurcsti neavnd nici un bilet
de identitate la dnsul, lips de care
s'a temut
nu fie
prins imediat;
C, pe de alt
dach acuzatul ar fi voit in mod sincer s
predea
dac
adevr
i-ar
luot
dnsul nurnai
rocire cum pretinde, imediat
plecat
i-a dat
de fapta
s'ar fi denuntat autorittilor
le-ar
pus la
banii,
nu ar fi cautat sa-i
prin diferite locuri
s-si
an
de
pentru dnsul;
neprocednd astfel,
acuzatul a autat s se
sustrag pe
cale de urmrirea
contra lui,
cnd a
de ea,
atunci
a
este urmrit a
prietenilor si fapta
atunci tcnd din
nu
s'a predat
atunci
a
incercare de salvare este
maiorul
sustine

zadarnic;
tardiv
C,
toate aprrile ce acuzatul

le-a furit trebutsc a

faat realittii brutale a laptulur, care este dovedit
deplin
sarcina sae
anume, acela
intrebuintarea de violenta
tra persoanei
Leonida
amenintki
tratamente
rgrave
i le-a produs
corp delict i-a rpit suma de
cugetul de a
pe
acest fapt se Incadreaz in disp. art 317
I cod.
agravanta din art. 319
I cod.
svrsind'o prin
penal
intrebuintare de casne
rniri care au produs pierderea
drept al
spart s'a sours
a necesitat enuclearea
care
diminuarea acuittii vizaale
1/3
resturilor rmase
la ochiul
din normal (a se vedea rapoartele medico legale
No. 620 din 7 MarNo. 1063 din 23 Aprilie aflate la
tie 1928
749.000 le

Considernd

Avnd
vedere c pe de alt parte acuzatul
a purtat revolver la dnsul fr a avea
autorizatie:
faptul
Considernd
acest fapt este prevzut
pedepdt de art. 32 din
legea pentru regulamentarea vnzrii portului armelor;
chiar
ipoteza
care s'ar admite ca dovedit
Considernd
fi fcut o remitere
sustinut de acuzat
cum
victima

in aceast
de
luntar a banilor,
nu-i fuseser dati in mod definitiv
de a pleca
d-na Leonida, faptul
ei trebuia s-$i aranjeze chestiunea
s dea victimei chis aranjeze aceast chestiune
de a pleca,
la casne care i-au proa rnit-o gray
a
de primirea
face ca
a
urma
vocat pierderea ochiului drept,
I cod penal,
art. 317 al. I si 319
fptul s se Incadreze tot in
conditionat de darea unei
remiterea
s mai fie o remitere
de caTe ea a
Prealabil a
lantar
pe
rpire
cuget de a si-i
s'a transformat
tului

drept;
Proces

Getan.

www.dacoromanica.ro

34
pretentiunea acuzatului
banii i-a
dnsul nemai
seama de ce face, nu poate fi
cci pe de-o parte
tot
timpul
de a
ou banii a tinut-o pe
sub amenintarea
face vreo
sau
ceeace
piece
ei
caut s impiedice de a-1 opri
iar
alt parte, buna lui stiint constiint despre faptul comis, reese
din
si-a dat seama s
pachet de
sub
biblioteca casei lui,
parte din
pachet s-i
Negreanu pentru a nu
fi
s

ceeace

fi trebuit

oazul

fost

la

o nenorocire: predarea
imediat
autorittilor.
caz amenintarea
care a
pe d-na
Leonida in
i-a trebuit ca s poat
are a recunoscut-o
fata noastr, face
totul
reias
sa

a fugi ou

faptul

ultim

tot o

hrie constitue.
ceeace
mai bine pe acuzat
in spe
cial mentalitatea lui, este scrisoarea pe care a
d-lui prefect al
Capita prin
dup ce la
pe victima arata
o
scrie
de a
de a prins va face acest lucru",
o termin
se
dreptei
restabilirei faptelor, dup
cele mai valabile. precum
soris in
zi lui Gogu Isvoranu
cerea acestuia
roage pe d-1 Ion lat s nu-i
prietenia
s
marea sa
ca lucrurile s se judece
cum
Considernd c mediul care l'a produs pe
Getan si care
l'a cresout
din
l'a educat
sensul
de
pe
ci
prin
mijloace,
de ocazie, expediente,
de noroc
specularea anumitelor sensibilitati al cror avantaj se
pierde
inaintarea
se apropia
40 de
nu avea
o
dat de d-na lat din ce
ce mai parcimonios,
cheltuclilor ce le fcea
caz
adungea pentru
putea fi suficient pentru a
Societatea de reprezentantg a unor
de automobile, pe care societate acuzatul o visa (dovada
a sa rezult din numeroasele oferte pe care
primit la cererea sa dela casele de automobile din
ce le-am anexat
la dosarul cauzei, vol. 3
si din
mrturisirea
pasese la
unei asemenea societti
F. Dnmitreson si fratii Tnsescu);
atunci a pus
bani nu mai avea de
lua
nu-i
ddea
la cale
d-nei
care nu se gndea s-i plteasc
nimic

s-1

vedere

beneficii nemuncite;
aici
gsit

crimei

de

cuzat;
C,
asemenea conditiuni, crima apare cu totul
in mentalitatea acuzatului si pregatirea ei
ctre un
cele mai
amnunte
care
altceva
se gandeasc la toate
cinstite
mai ales necinstite de a-si procura bani, nu poate mira,
deasemenea nu poate mira din cauza temperamentului vicios al

www.dacoromanica.ro

35
zatului
neobisnuit

momentul de ordin fiziologic pe care

mod

l'a ales pentm

aprarea pe care eventual va incerca-o
consideratiuni
fata judecktei,
s explice gestul
victimei,
de isbucniri erotice, se
in fata constatrei medicale oficiale
e acuzatul n'a
asupra acuzatului, imediat dup crima, din care
de violent de nici o
prezentat pe corp organele sale nici un
mai ales in
realittei brutale a rpirei
nu o ceart
isbucnire de senzualisrn excesiv, ci o
de
drept comun
deci,

temenii art. 3171 al. 1,

faptele,

Getan caz de
cod. penal, art.
din legea
armelor, combinat ou art.
din
acuzatului

319 al.
s

c. p.

exist contra
art. 317 al. 1 319 al.
regulamentarea
penal.

Pentru toate aceste motive:

In unire cu concluziile d-lui

Gic

exist caz de urmrire contra acuzatului Gheorghe

de mosie, fost cu
domiciliu

Getan.

major,

str. Dionisie Noa 43, acutualmente detinut in inchisoarea

arestat
in puterea.mandatului
No. 1079;928, pentru faptul
de art. 317 al. 1, 319 al. 1,
c. p., combinat
art. 32 din
pentru rcgulamentarea
armelor
art.
cod.

Ca

interesul ordinei

sigurantei publice, acuzatul Gheorghe I.

Getan
arestat la
Vcresti in
nostru Nc. 10791928,
la judecarea procesului de

Curtea

Ilfov.

se va trimite d-lui Prim

local spre a fi

inaintat d-lui
General de p
Curtea
din Bucuresti
a dispune in conformitate
arc 135 din procedura penal.
de Cabinetul

de Instructie, azi 23 Mai 1928.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 2

CAMERA DE PUNERE SUB ACUZARE A CURTII DE

APEL BUCURESTI
- $edinta

1928 -

d-lui G. T.

Consilier

Deciziunea No.

Ascultnd raportul
No.
facut de
Procuror General
la Cabinetul No. 7
despre procedura
Instructiune al
contra lui
I.
de 37 ani. arestat
mandatul
27 Februarie 1928, prevenit
1079
faptele de
si port ilegal
de arm, prevzute
pedepsite de art. 317 al. I
319 al. I
penal,
comb. cu art. 32 din legea
reglementarea portului $i vnzarii armelor
art. 40 din oodul penal;
rechizitoriul scris al d-lui
General, subscris
de d-1 Procuror de sectie I.
care rechizitor
la aceasta

au ascultat concluziunile orale ale d-lui Procuror I. Dobrescu,

prevenitului in iudccata Curtii eu Jura% conform rechizitoruku
pe care
c cere
aplicarea art.
al. I
din codul penal;
Grefierul a dat citire
d-lui Proc.uror. rechizitorului
la
toate actele din dosarul instructiunei
No. 62 din 928
ce
Iras, d-1

grefierul.

Camera delibernd,

Asupra raportului de
fcut de di
General, conform
art. 122 din proc. crim.
cauza
Gheorghe I. Getan;
kvnd
vedere
cari
din
probele de culpabilitate aduse
contra numitulu: prevenit;
vedere
prin ordonanta definitiva
No. 61
23 Mai
dat de d-1
de Instructiune al
cab. No. 7,

www.dacoromanica.ro

37

de urmrire
contra
prevenit, care este major, pentru laptele de
port ilegal de arm, prevazute pedepsite
art. 317 al. I
pentru
319 al. cod penal
de art. 32 din
zlementarea portului si
armelor, comb.
art. 40 cod
Avnd in vedere
Procuror General prin rechizitoriul
la aceast decizinne
cere Camerei
prin deciziunea
ce va da, s
numitul
este
de a fi pus sub

a fi trimis

fapte

si pedepsite de
texte de loge,
prin
completeaz rechizitoriul in sensul de a
face in
nea art. 318 al. 1
penal:
Considernd
procedndu-se, - conform art. 216 proc.
la exaprevenit
la cercetarea faptelor de cari este invinuit
de culpabilitate aduse in contra lui, Camera
imputate sunt indestul de stabilite
bine calificate pnin ordonanta
-Judectorului de Instructiune, precum si probele de culpabilitate indestulala svrsirea faptului de
prevetoare, dar rezultnd din acte
nitul avea asupra sa arme
revolver
ciocan, - de
a
constitute circumstanta agravant
de art. 313
al. I din
penal, de care prevenitul
asemenea a rdspunde,
a se modifica
acest sens, sus zisa
Considernd, - pe de alt parte, -faptul de
de
este tinut
prevenittil
prevenitul, este calificat de lege
major, el este iustitiabil
Curtea cu Jurati,
competinta
atrage
de port ilegal de
prevenitului,
ce se
desi acest
constituie
delict el
cu crieste,
conform art. 222 proc.
oonex
in
ca
administratiuni a
interesul unei
cere
cedura s
fie divizat,
instanti
se judece deodat de

care are o
mai
de Curtei
Jurati, caz in care Camera
potrivit dispozitiunilor art.
datoare
221
statua asupra
prin
deciziune;
C astfel
i
din instructiunea urmat
sunt
contra susnumitului prevenit, probe
indicii suficiente de culpabilitate, este
de a se pronunta, - conform art. 216 226 proc.
- punerea sub acuzare trimiterea lui
Junati;
Consklernd
in aceste cazuri, Camera de
urmeazu a
statua, - potrivit dispozitiunilor art. 120 al. 227 228 proc. crim, -

lasupra detentiunei preventive;

Considernd
in
Camera tinnd seama de gravitatea
imputate
de
cari ele
comise,
impune
interesul sigurantei
mentinerea aresttei
de o parte,
temere, lilsarea
libertate
fi
toare pentru societate prin faptele delictuoase ce le comite, iar, pe de
-parte,
ar putea s
spre a se sustrage dela executarea
eventual
fi condamnat.

www.dacoromanica.ro

38

Pentru aceste motive,

motivele din rechizitorul d-lui

Adoptncl faptele
neral,

In unire

concluziunile orae ale

I. Dobrescu,

a,

lar c este
a fi pus sub
major, I) c
seam zilei de 25 Februarie 1928, avnd arme

I.

- asupra sa, prin

de violente,
a
schilodiri, cxercitate asupra
clamantei
Leonida, a rApit
suma de 749.000 lei,
1,
pe nedrept crim prevAzut si
de art. 317
de a si-o
318 al.
319 al. din codul
II)
seara
zile de 25 Februarie 1928
oca'ziune, a ayut revolver, asupra sa, fr s fi
autorizatiune de a
arm de foc, sau de a poseda o asemenea arm
ce constitue delictul
prevzut
pedepsit de art. 32
pentru reglemertarea
si
vnzrei armelor, combinate
art. 40, acuzatul
dat
pentru un cumul de
In
trimite pe acuzatul de mai sus
Curtii
din Judetul
care
s'a comis crima
s'a
instrucca s
judecat conf
legei;
D-1
General va redacta.
conform art. 236 proc. pen. contra lui;
de
lar
baza art. 120 din legea
individuale;
arestarea
Camera
art. 226
238 proc.
Ordon, potrivit
transfere numitul, aouzat
casa de arest a Tribunalului la casa de
de

areia este
conpreal a
se
form art. 580 proc. crim., In registrul acelei case
acuzat de)
prcdispozitivul deciziunci de
vzute
Pronuntat azi
1928,
Camera de punere sub acuzar
sub presedintia d-lui G. T. Dianescu, membrii
P...
N. Radovici
Davidescu.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 3

TARCHETUL GENERAL DE PE
APEL DIN

CURTEA

ACT DE
de punere sub acitzare a
No. 443 din 928 deck

este

I. Getan, major,

arme, - revolver

ciocan,

amenitri de a

de Apel din
de a pus sub acuzatiune:
seara zilei de 25 Februarie
asupra sa,
intrebuintare de
exercitate
casne, rniri

a rpit
suma
pe nedrept,
de art.
I,
al.
din codul
II)
seara
zile de 25
1928
ca
ziune, a avut revolver, asupra sa, fr s fi obtinut autorizatiune de a
de foc,
a poseda o asemenea
fapt ce constaue
pedepsit de art. 32 din 1. p. reglementarea portulni si
armelor, combinate
art. 40, acuzatul fluid dat judectei pentru un
de infractiunl.
In consecint trimite
Juacuzatul de mai sus
Tati din judetul
care ji det s'a comis crima s'a
s fie judecat conform
persoanei reclamantei
lei,

de a

Prooarorul General,
executazea dedziunei de mai sus
luror actelor din dosarul

dup o nou examinare a

Expunem urmtoarele:
Acuzatul Gheorghe I. Getan
vrst de 37 ani.
o meprecis, trind din expediente
din bani pe cari
fr
acopermnt
locuia de mai bine de patru an sub
d-na
eu diferite sume de
si
gareta lat, care
ddea
-tinerea necesar.
Lipsit de
grije pentru traiul
ajutorului ce-1 primea
petrecea mai toat vremea prin cluburi prin diferite
acuziatul
cultura lui superficial
din
unei

www.dacoromanica.ro

40
inconjurat
de salon care
adoptase, era bine primit
ludini de
a
pe d-na
o deosebit atentie. In aceste saloane,
proprietaril
posesoarea unci Insemnate
Leonida
pe care a
din timp
timp, sub diferite motive.
s'o viziteze acas la
Leonida
din iarna anului 1927, relatiunile
nu a mai vizitat-o. Intr'una din zile
se
tmpltor pe strad
cum
acest timp
se
sa pun,
Bucuresti, bazele
societti pentru
de automobile
trebuiau bani, pe care din partea d-nei Pilat
mai avea, s'a
este bine s
de prietenie cu d-na
acest scop a oprit-o s'a invitat la dnsa
zilele urmtoare.
acuzatul a
casa
Leonida.
ce
de mai
In vederea atingerei
pusese in minte,
de a obtine bani cu
dela victim, acuzatul, sub pretextul.
unei discretiuni necesare, i-a pretins acesteia ca oridecteori o va vizita s
s-i fie
lie
de servitoare
descuiat
de jos dela intrarea
principal, pentru ca astf el actizatul
poat intra in apartamentul d-neLeonida fr a fi
de
In aceste conditiuni acuzanul a intrat
d-nei Leonida, de
multe ori, a cunoscut toate intrrile
conlormatia apartamentului
toate amAnuntele, dar tinta nu si-a putut-o ajunge
cauza
1.eonida nu avea bani
se
s-i
furit
niai
Atunci acuzatul
minte
bijuteriile
jos, el servind de pretext pentru a face pe
s-si scoata bani
cas.
Acuzatul
de mai mult vreme pe
tari
mosiei Sbreni din
Ilfov
posesorii unor bijuterii de

A cerut
Athanase Tnsesou, pe care
ounostea
bine,
brillant pentru ca
arte d-nei
spun numele
cestei doamne, ci pretextnd
are un oumprtor pentru bijuterille
Athanase Tnsescu pleand
Italia a lsac dispozitiuni
dea briliantul la simpla cerere a
Giietan.
In adevr, Vineri 17 Februarie 1928, adic ou o
acuzatul a cutat pe
Nicolae Tnsescu pe
gsit la restaurantul
le-a cerut briantul ca
arate
prtorului.

Conform indicatiunilor date de Athanase nsescu,

sescu s'a
chiar
dup amiaza
zile
Getan la el
de

un

de circa 7-8 carate,

prin care recunoaste

briliantului montat
pe care se oblig
in 48 ore.
Apoi acuzatul s'a desprtit de
spunnd
se
evalueze, ferindu-se
la un bijutier
bijutieral.
Nu a restituit briliantul
48 c.re cum se obligase ci a mai
20 Februarie,
psuire,
crimei, s'a prezentat
o

d-na Leonida
chitante.

incredintndu-i-1 pentru evaluare

www.dacoromanica.ro

41
In zilele urmatoare Marti sau
d-na Leonida s'a dus
liantul la bijutierul Resch din calea Victoriei
a prezentat
Charles Leventhold briliantul pentru a fi evaluat Acesta
a
la suma de lei 500.000
d-na Leonida dach
poate
pe deplin,
raspuns
urma
asigurari d-na Leonkla a ridicat
depozitul ce-1 avea la
Leonida
de 500.000 lei pe care a adus-o
cassa de fier.
In
d-na Leonida s'a
dela Banca Ro300.000 lei
vederea
briliantelor.
Din suma de 300.000 lei,
niste
a adus
numai
vechi de 1.000 lei, pe care, legate
de 249.000
avea
total,
suma de
garderobul din dormitor.
1.000 lei si depozitate: un pachet de
749.000
toat
de
-500.000 lei
caseta de
un pacbet de 249.000 lei
garderob.

spus

Joi, 23 Februarie, Getan s'a prezentat

Leonida, care i-a
a adus
in schimb s-i
toate briliantele
nu poate
cas

bani

In aceias zi i-a

dat pentru a i-le

da
suma,
toate briliantele.

ca Smbt 25 Februarie,

pe toate,
s

De remarcat este,
din acea zi, acuzatul, dup cum
recunoscut la interogatoriul luat la Cabinetul de Instructie, a cunoscat
c D-na Leonida adusese aoas suma de circa 800.000 lei
totusi a doua
deci
- chiar
zi
de
a restituit brilientul
restaurantrl
fratillr
Nicolaie
de remarcat
acuzatul s'a marginit
ebe pe Florea
ar
dispusi
briliantul,
acesta nu i-a dat
puns precis,

la

Atanase

nu

puteau lua
un angajament referitor la vnzarea briliantelor.
Smbt seara, ziva fixat
pe la o-rele 6.50, acuzatul a telefonat d-nei Leonida dav este
primi.

afirmativ, a plecnt la ora 7

Chibul Regal, a
Atheneului" 10(1-150 gr. icre
o farmacie - care nu s'a putut stabili - o
benzint de
capacitate de 250 gr.
in
alb, de pe care
a rupt
cumpra dela

un debit de tutun a

eticheta,

care plicuri s'au gsit

este faptul

De

-acel

buzunarul paltonului

2 plicuri de
care era

acuzatul, care nu.

buzunarul paltonului, ascuns

un jurnal, - dupt

vropria-i
- un ciocan de fier
coada de lemn
ceiace
cumprase
putin timp mai
sccp mai dinainte
si
buzunarul pantalonilor a
un revolver
el.
patru gloante
De la
a luat un automobil cu care a trecut de-alungul
Cometa, oprindu-se
Parcului Bonaparte, de
s'a dat
Bonaparte,
traversnd pe
la casa d-nei Leonida,

www.dacoromanica.ro

42
de
din strada Romei No. 8, ferindu-se deci
lie vkzut
inavute
d-na Leonida, a gsit
sofeur; conform
trarea principalg desculat, avnd butonul
broasca Yale',
a intrat
vzut de cineya, nici
de gervitoare,
fi desbroastei,
s'a
la
special, a
deck pe
sau si pe din
o
nu a mai
scara
fiinda a gsit
dela
era
a intrat din vestibul In primul salon a crei
vocileauzind sgomot in dormitorul d-nei Leonida s'a oprit
servitoarca a plecat, a trecut prin
au
s'a convins
drept
doilea
de
dormitor
cu d-na Leonida. Au intrat
in
in
lng
proape de
a scos din buzunarul paltonului
negre, l'a dat
Leonida
spunndu-i
este
pachetul cu
negne ca s
un
de vin. In
a adus niste
sufageirie pentru a aduced-na Leonida s treaa
chip a
o sticl de
care
s'a desbrgoat de palton, anuncndu
ca s poat scoate la momentul oportun
divan spre
D-na Leomda Intorcndu-se in
canul pe care
avea ascuns sub
paltonul aruncat jos, pe scnduri,
i-a
dormitor a
atentia,
ce manier de a se desbrica", dar
ou

gustrei, nu a dat

faptului.

Acuzatul grbea mereu s mnnce icrele negre

cas, pentru sandwich, a
chemed-na Leonida
cumpera,
servitoarea din camera ei dela mansard spre a o tremite
dar
buctrie de
gsise
o
de
s'a opus, spunnd c este
aceiaL Acuzatul a trecut apbi
camera de toalet a
ce d
culoar era
a luat
pinea pe care o adusese d-na Leonida, a fcut 3-4 tartine,
mnnce
bea, sub pretext c
tie cum
este
Acuzatul a schimbat apoi vorba
se comport
a
cut la chestiunea bijuterillor.
d-na Lecmida
a adus
pentru o convingere depling, - din
in
-a
dela caseta de
pe care o
garderob,
casseta si
arate pachetul
cei 500.000 lei,
hrtie si
care acuzatul a intrebat-o
sunt
victima i-a artat
ceilalti
unde se gseau sub
fsurat In jurnal.
De retinut este faptul
d-na
pachetul eu bani
in
a
l'a lsat deasupra, ne mai
interes s-1
avnd
Acuzatul a propus d-nei Leonida
numere
deja
dar dnsa a rsptins
deci aeuzatul nnde
d-na Leonida
stia precis ce
ci
circa

lei.

Acuzatul, asigurat de existenta bandor

cas, din
a schimbat
vorba
pe d-na Leonida
nu voeste
casseta
cci i-ar fi
de
o
la mosie,
plimhndu-seprin odaie s'a oprit
ca
cum
fi lost euprins de curiozitate:

www.dacoromanica.ro

43

este grea caseta, s'a

nu o poate clinti din
coprins de ouriozitate, a
pe d-na Leomda
are casseta vreun secret,
Leonida i-a
afirmativ
atunci acuzatul i-a
voie s
a o deschkie, lucru ce d-na Leonida i-a dat voie
fac,
att mai
auzise exprimndu-si
dorinta s-si
el o
Leonida i-a dat
zatul s'a asezat
si a
a nemerit, descoperind
descuerei, dar
bine edificat a

aegitim,

a o ridica,

pe d-na Leonida,

Victima vzIndu-1

-s'a repezit, i-a luat cheia

chip de
petreceau

a
a pus-o
si

deschiderea cassetei,
Toate aceste
acuzatului, o
socotea

simpl
Acuzatul
recunoaste toate aceste Incercri ale sale de a
mai sus
casseta, dar faptul artat de d-na Lenida, astfet
s'a
din Imprejurarea c la desanderea
de
jrudecAtorul de
primul procuror al Tribtmalului, s'a
cheih
instructie
de
acuzatul, dup ce a lovit pe d-na
ceeace arat
Leonida,
de
pe
a
la casset;
pantru a
deschide a trebuit
prealabil s-i
descoperit secretul,
este
de admis ea
mialoas Incercare
o fi

posesia secretului cassetel de

acuzatul a devenit
s'a
de d-na Leonida
tot mngiind-o, a determinat-o
scoat rochia de pe
robe de
verde
negru ce s'a gsit la descinderea parchetului
care
Odat

-scanduri.

Astfel sumar
victima s'a asezat pe divan
s'a desbrcat
el,
hainele pe scaunul de
toilet%
apoi a revenit lng
pe care i l'a
baa.
reinceput apoi conversatia despre briliante, acuzatul
va aduce briliantele a doua
lucru ce era imposibil,
s'a
mai sus; victima i-a rspuns c a doua zi nu-1 poate primi
pleac
dimineat,
seara se
teatru.
Acuzatul
c nu-i poate
banii, s'a apropiat din nou
de
victim si
a trntit-o pe divan eu capul pe perm
tot desmierdind-o s'a
si el pe divan. In
nu era
lampa
de pe
de
aprins
acuzatul
lumina a
a luat lampa de pe
pe
sut
a pus-o
stnga divanului spre
clip fcnd
In
de
f
a luat din
jos, a
paltonului, pe care
dreapta
aruncase pe
ciocanul pe
adusese
Leonida
urmtoare a lovit-o pe
muchia
fracturndu-i osul frontal.
Victima nedumerit de ce
Imprejurarea
care se gsea,
i-a czut
ce atrna de-asupra
fata
jos,
s'a intors
timp ce
genunchi,

www.dacoromanica.ro

44

arelovituri tot cu ciocanul, lovind-o

la os, precum
reziunea
la os.
pielea def asemenea

pc divan, i-a mai dat

pielea

chea

Victim s'a rostogolit de pe divan jos pe cover, acuzatul s'a repezit din nou peste

greutatea corpului
din cauza sangelui

de

curgea eu
pe
si pe piept,
i-au aluneeat si nu
putut opera stransoarea.
nu o
de
a pus mna pe
telefonului asezat pe
de
divan,
cu
lovitur de-asupra arcadei
drepte
torul i-a mai dat o
o
de segment de cerc. Lovitura i-a
arcada
sfirmturile osoase In cavitatea
a avutrului
i-a
ochiul drept, care s'a
Victima
acuzatului ciocanul pe
totusi
acesta
In
a
o
de
apoi
a
Desmeticinduse victima a putut vedea pe acuzat
la
a
era deschis
de
dela caseta
de
a descuiat casseta a luat de
pe care a pus
pachetul cu cei 500.000 lei pe
i-a
peste

setei desehis. Cum In acel moment acuzatul a vzut pe

semne de
volverul

s'a repezit la haine

din buzunarupantalonilor
a
suni

spre

sau stria o

In

ce s'a

de

pe

pantalonii. vesta si
i-a impus
victimei
cu
urmeze
camena
baie. Victima a avut puterea
urmezc,
camera de
de
unde acuzatul a intrat
camera a
era
in timp ze eu
o
se
pe
si pe
cealalt
care
respre victim, care
rezemat
canapea, o
pe
nu strige
o
ce s'a splat pe
pe
s'a
gsitela
s'a
camera de toalet
de
a trecut
dormitor si
pue pe victim sub
revolverului, a
pachetul
000 lei
din
spre use,
sifonierului
si cel de
doilea
'pachet de bani, I a
sub
Victima
pragul usei dintre dormitor si camera de
retrigandu-se spre
spre sufragerie
cor tinuu
revolverul
nu miste san
nu strige.
use,
pus
Alum
a aruneat din
lui
pe divan,
nu avea
banii;
pachetul ca
- eel 500.000 lei
buzunar si
s'a oprit
mereu revolverul Wins
a
an
de
sau nu. In clipa urmAtoare a auzilsgomot la culoarul de serviciu si
in use. S'a zpcit si a fugit
pe
jos, eu
de
degete
care
vestibulul la

www.dacoromanica.ro

45
de
repezit cum a putut
s'a
jos. s a ridicat din
cari dau sp:e
a descuiat
de
de bae pe
dependinte, in timp ce servitoarea
din nou prin
camera de toalet. Servitoarca a
s'a
dela camera de toalet
de servida a btut
care
de scrinul din
a dat peste victima
avnd pe el
de
de instructie
gsit de
Victirna

la sufragerie pe care a Incuiat-o, a

dinte
ei
sus in
cap un prosop
i-a pus
pe
de a
a
in
de a transportat-o
care a
tescu,
rorile ei, pe victim la sanatorul Dr. Antonia.
dus acas la dnsal
crimei,
plecarea
lat lipsea;
d-na
str. Dionisie No. 43 de
camera sa unde s'a schimbat
d-nei Pilat, acuzatul a

Sprijinind-c si ajutand-o a

mansarda,
a
a Incuiat-o

de

de
de haine,
garderob,
cravata, de asemenea
de
de magistratul instructor.
s'a splat si a
eel 249.000
sub niste
chetul
din
jurnalul
care erau
fie
de
fr
de nimeni a esit
(500.000 lei) pe care
desfcut din invelitoarea
plecarea acuzatului, s'a
acas d-na
care nu a
stiut nimic de fapta lui.
Acuzatul a
pe
S'a
apoi la
de
unde a telefonat acas d-nii
este
in
se va
de

spre a lua baia la ora 12

aceasta s'a intors h
crimei
a
automobil
a trecut prin dreptul imobilului din strada
No. 43
coperit

a
urmrit. Din
a

si

dat seama
este desmoartea sau
goana pentru a-si ascunde banii
a se
salva. S'a urcat
automobil si a umblat prin oras
nici-o
apoi pe la orele jam.
s'a dus
la
din strada Popa
21
care
rud si pe unde avea
s
noaptea
dela Club
de
fie observat de dnsii a
niste
suma de
de
397.000 lei
frath Negreanu a
din
cu
la
a
un bilet
Isvoranu,
care
la
Regal din
Vietoriei
pe care
in
Palatului. Acesta a venit, l'a
automobilul

au plecat

moment nemaispernd

au

undo

jos pe Bd.
3 jam.

Biserica
ma

dela
preitenuhil
Polizu Micsunesti

plimbat

si

str.

la 5 jimi. Acuntul a istorisit cris'au dus

i la prietenul
Acesta,

www.dacoromanica.ro

ce a auzit cele

46
petrecute, a refuzat

cerut

se

pe Prietenul

predea sau si suprime viata.

l'a ascultat
s'a dus ou Gogu
pe care nu i-au
umblat
pe
dimineata
desprtit, acuzatul ducndu-se la Baia

Dan

Isvoranu chemnd la
pe
la el acas.

primeasc

Acuzatul

La ora 1,

pe Maiorul

s'a dus

s'a lsat

i-a
lo Voinescu asu-

la

dstorisit crima
acesta
pra
sale, acuzatul vzndu-se

mati la

la orele

:ar

prietenii

se dea prins, dup ce mai

scris dou scrisori,

Prefect al
Capita lei, iar alta catm
Gogu Isvoranu, continnd ambele
un apel la
aranjat
dulgenta autorittilor.
Avnd In vedere
faptele de mai sus se constat ou
martorilor
informatorilor audiati,
efectuate
corobonate
artrile victimei, recunoasterile
paerte ale
delicte
constatitrile
ocazia reconstituirei crime!
confruntrile dintre
acuzat si niartori.
Gonsidernd
la acuzat a banilor furati
de
precum
urmele de snge de pe caset de pe
casa,
viturile
victirnei precum
pe cari le-a
utilizat acuzatul, inventnd afacerea
bijuteriila
a prepara lovifac dovad
a
artate mai sus
a
tuia,
Incercarea lui de a
unele fapte, este o
un temei care trebue
Prin urmare, este
Gheorghe I. Getan, major,
de 25 Februarie 192g,
avnd arme-revolver clooan-asupra sa, prin Intrebuintare de vdolent,
cazne,
schilodiri, exercitate asupra
menintri de a omori
persoanei reclamantei
a rpit acesteia suma de 749.000
lei
cuget de a ii-o
pe nedrept,
pedepsita
I din codul penal;
art. 317 alin. I, 318
I
319
H)
seara
de 25 Februarie 1928
aceiasi

fi obtinut autorizatiune de a
caziune, a avut revolver asupra sa, fara
arm de foc, sau de a poseda vreo asemenea arm, fapt ce constipedepsit de art. 32 din
pentru reglementarea
delictul prevzut
portului

armelor, combinate
un cumul de infractiuni.

Dat la Parchetul nostru azi,

1928

Procuror General, (ss) C. Prodan.

www.dacoromanica.ro

art.

acuzatul

dat

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 4

CURTEA CU JURATI DIN JUDETUL ILFOV

Compus astfel :

Presedinte d-1 N. Racoviceanu, Consilier la

de Apel din Budesemnat de d-1 Prim-Presedinte al Curtii de Apel
Nr. 5801 din 928
13224 din 928. conform art.
din Lega de
ganizarea
prin tragere la
: loan
Jude Trib.
Leon
Jude Trib.
esiti prin tragere la
ne-a comunicat
d-1 Prim-Presedinte al
Ilfov
adresa Nr. 11321 din 928.
Procurorul
I. Zamfirescu, de la
tribunal, delegat de
Procuror General al Curtii de Apel din Bucuresti
adresa Nr. 9697
din 928.
Grefier

Baer Ursian, dela Camera de punere sub acuzare

a Curtii de Apel din Bucuresti
adresa Nr. 10289 din 925
5208 din
928 conform art. 40
legea de organizare judecgtoreasc
art. 14
regulamentul

legi.

PROCES_VERBAL No. 799

DECIZIA Nr. 134
de

1928, ora 4

a. m.

ziva de 25 Septembrie 1928, judecarea proces.iLa ordine venind

Getan, major din Bucuresti, detinut
privitor pe
acuzat de
la inchisoarea
pedepsit de
pentru delictul
p.
.317 al. I, 318 al. I, 319 al. I
regulamentarea
armelor
de art. 32 din legea
schilodiri,
persoanel
pentru crima de
pentru port ilegal de
la comiterea
sefina Leonida

www.dacoromanica.ro

48

purt

avea revolver asupra

de foc
art. 40
In

fi obtinut autorizafunea
p pentru cumul de
zi, procedura
complect, s'a
acuzatul, asistat de
Avocati Hurmuz Asnavorian,

dint
vald Teodoreanu,

Aurel Bentoiu

Costitchescu angaiati

acuzat, dup declaratia si, precum si de

din

Gruia V. Ion.

acuzatului

ocaziunea
venit
Curtii

torului luat, de noi presedintele,

afacerea
Jurati,
art. 318 pr. erirn.
S'a prezentat
partea civil
Leonida
procuratorul
I. Gr. Perieteanu avocat din Bucuresti, ou procura legalizat de circ.
17 din Prefectura
Capita
sub Nr. 15492 din 928
la dosa-,
asistat de
Avocat Henri Meitani.
S'au prezentat si martorii aprrei
ai
se
procesul verbal de
atasat la dosar.
Desbaterile
judecarea acestui
ziva
mai
sus au urmat
continuare
astzi, din cauza
descrise
prin procesele verbale, din fiecare zi de judeoat
la dosar.
Astzi dup toate desbaterile nrmate,
juratilor de
decaa, care a
constituit,
conformitate ou legea
adus verdictul.
privinta
cum se prevede
aparte atasat la
sar, dup Indeplinirea
legale.
In urma verdictului, d-1 Procuror General, a cerut
pedepsirea acuzatului
conformitate
verdictul
Jurati.
Reprezentantul prtei civile, d-1 Avocat Perieteanu, a
ai
suma de 1 leu la care
reduce pretentiunile sale.
Avocat H. Asnavorian din partea
s'a referit la
a se face o
aplicare a circumstantelor
Acuzatul personal,
Curtii,

ultimul

mai are ceva de zis,

de

art 386 pr

Presedinte

a declarat,

nu mai are nimic de obiectat.

Camera de Consiliu.
vedere deciziunea de punere sub acuzare Nr. 443 din 928;
a
de Apel din Bucuresti prin care Gheorghe I.
detinut
tualmente la
este trimis
judecata acestei
cu Jurati, pentru crima de
rniri si
asupra persoaael
Leonida, fapt
pedepsit de art 317 al I, 318 al. I,
al. I c. p. pentru
prevzut si pedepsit de art. 32 din legea pentru
ea portului
armelor,
la comiterea
si revolver asupra sa, 15r
fi
autorizatiunea de a
arm de foc art. 40
p.
vorba de cumul de infractiuni.
Dup Mdeplinirea tuturor formalittilor
si constitutrea
in conformitate
legea, comisiunea de mdecat a juratilor, a adus verdictul,

vede

foaia

dosar.

vedere declaratiunea juratilor, din care

c
zatul Gheorghe I.
este
c
seara
de 25
1928, prin violente a rpit dela reclamanta
Leonida suma de

www.dacoromanica.ro

49

acuzatul, avea arm a

pe nedrept,
comiterea acestui fapt,

de a si-o

749.000, cu

supra sa, -

ciocan, -

casne,
a
violente
de a
Leonida.
sehilodiri asupra persoanei reclamantel
seara
Deasemeni, c numitul
mai este culpabil, c
autode 25 Februarie 1928, a avut revolver, asupra sa,
s
o asemenea
rizatiunea de a
a
armil de foc sau
prezentiunile sale, pe d-1
Ascultnd pe partea
-General in rechizitiumile sale, asupra aplicrel legei penale, pe acuzat
pe aprtorii
observatiunile
culpabil acuzatul
Considernd c
este
de
al. I si 319
ghe Getan, sunt
pedepsite de art. .317 al.
al. I din p.
de art. 32 din
pentru reglementarea
culpabil pentru
combinat
art. 40 c. p actizatul
de infractiuni, ale
texte s'au citit de d-1
au urmtoarea cuprindere:
la care prin
de vielenl
Art. 317. contra peesoanelor sau prin
de a
sau de a rni
va rpi
lucrul
co cuget de a
pe nedrept,
tlhrie.
Art. 318. - Se va pedepsi
recluziunea dela 6
sus,
:

I. Daca
pe fat sau pe

sau

Al.

din complicii

avea asupra-si

Art. 319. - Se va pedepsi cu munca

Al.

pe timp mrginit.
tlhria Intrebuintnd casne, rniri

Or'care va fi

asupra unei
Art. 32 din leg. portului

vnzrei armelor :

Acel in al crui
se vor gsi arme fr a avea permisul
de a le
acela care, avnd permis de a
se va gast
cu arma asupra sa in afar de
precum
care,
permis de a

arm, se va

sa in

vor

dela 5.000-20.000

4pedepsiti

In toate cazurile prevzute de acest articol judectorii vor dispune

confiscarea

Art. 40. - Cnd inculpatul se

multe crime sau delicte, se va
acele crime sau delicte vor fi
pedepse:
de vor fi de
judecata va
Vznd

fi dat in judecat pentru

cea mai grea,

deosebite naturi
supuse la osebitu
supuse la
pedepse,

pedepsei.

art. 7 al. I, H

Art. 7. - Pedepsele
Al. I. Munca

p care citit curpinde :

crime
pe
viata
pe timp mrginit

Al. II. Munca

5
la 20
Al. III. Recluziunea
de
5
la 10 ani.
c juratii au
voarea acuzatului Gheorghe
deci urmeaz a se
disp. arz.
4 c. p. care citit
art. 60
d-1 Presedinte cuprinde:
Art. 60. - Afar de cau7ele
prevzitte de lege, mai sunt si

www.dacoromanica.ro

50

totul la
de micsorarea pedepsei, lsate
se numesc circumstante atenuante.
a judectorului corectional,
Cnd
va
exist in favoarea acuzatului, recunoscut culpabil, circumstante atenuante, Pedepsele ce
legea
tra
se vor
dup cum urmeaz:
Al. 4. - Dac pedeapsa este
silnice pe timp mra
ginit, Curtea va
pedeapsa recluziunef sau maximul Inchisorei
Vznd cererea de despgubiri civile
intemeiat, urmeaalte

z fi
Pentru aceste motive
De acord
d-1 Procuror General
In numele legii

Decide :
Condamn la 8 (opt)
recluziune pe acuzatul Gheorghe I. Gaepentru crima de alhrie cu
tan, major
la inchisoairea
rniri
asupra
Leonida, precum
lictul de port de arm, fr auturizatiunea legal.
I.eonida din
pe numitul aLuzat a plti partei civile,
suma de (tun)
despAgubiri civile.
Dispune conliscarea revoiverului, corp delict, gasit asupra acuzatului, la
de tlhrie.
Se va
privinta acuzatului aplicarea disp. art. 34 cod
ora
Octombrie
pronuntat in
astazi
Data
4 jum. a. m. in Bucuresti.
Presedinte, (ss) N. Racoviceana.
Asesori

L.

(ss) loan

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 5

CTJRTEA CU JURATI DIN

TTNOV

astfel:

Gurtea de apel din

Gonsilier
Presedinte d-1 N.
de apel cu adresele
al
desemnat de
resti,
de organizare
din
13224
din
1928,
conform
art.
No. 5801 din 928
la
prin
Rsnoveanu, Leon Rdulescu, judecAtori Trib.
cum ne-a comunicat
public,
esiti prin
la
adresa No. 11321 din 928.
Prim Presedinte al Tribunalului
delegat de
dela
Procurar d-1 I.
adresa No. 9697 din 928.
General al Gurtii de Apel din Bucuresti,
a
sub
de
Baer Ursian, dela
d-1
delegat de d-1 Prim Presedinte al Gurtii de apel
de apel din
dud.
legea
adresa No. 10289 din 925 5208, conform art. 40
regulamentul acelei legi.
art. 14

ZIUA I
PROGES VERBAL DE
No. 781.

Audienta public dela 25 SeptembTie 1928.

Mernbrii
s'au adunat astzi
in localul destinat pentru
Gurtii
din

la Palatul

locurile cum prevede art. 334 din proc.

in
publicului
in
prezenta Ministerului public,
grefierul
artat mai sus,
spre a procede la desbaterile
judeoarea
privitoare pe Gheorghe
detinut la
Varesti,
de
depsit de art. 317
I, 318 al. I, 319 al. I p.
delictul prevzut

pedepsit de art. 32 din legea pentru reglementarea portului

armelor, adic pentru crim de tlhrie
schilodiri, asupna persoanei Iosefina Leonida
penrtu port ilegal de arm, intruct la comiterea

www.dacoromanica.ro

52

hriei, avea revolver asupra sa,

fi obtinut autorizatiune de a
de
art. 40 c. p. pentru cumul de
$edinta
la
liber,
deschis, s'a
conform art. 235 din proc. crim.
numai de
ca
asistat de
avooati
Asnavorian,
Teodoreanu,
ongoroz, Aurel Bentoiu
Costdchescu,
de acuzat
tia sa, precum de d-1 avoca
V. Ion, numit din
mntul acuzatului
de noi presedintele,
arfacerea a venit
Curtii cu
conform art. 318 pr. cr.
S'a prezentat
partea civil
Leonida, prin procuratorul
d-1
I. Gr. Perieteanu,
procura
XVII din Prede
Politieik
lei, sub No. 15492 din
asistat de
la
d-1 avocat

Meitani.

S'a

de noi acuzatul conform art. 335 din proc. crim. de

etate, profesie,
local nasterii.
avocat Perieteanu, procuratorul victimei, a prezentat
certificate medicale, traduse limba
de
afacerilor
sub No. 5623 si 5624
928,
ou
scrise in
rancezd,
fotografii ale victimei,
care se serveste
in acest proces
cere a fi ataSate la dosar.
n'a
o obiectinue pentru depunerea acestor acte
Curtea a dispus primirea lor, pentru ca toate pArtile
ia ounostintd de ele.
a
apelul nominal al maxtorilor din
de
au
urmdtorii martori: Gheorghe Isvoranu, Dan
Margareta lat, Maior Alexandra
Mandea,
$tefanescu,
Atanasie
N. I.
Emilia
Emilia
Nicolae
Keti Karpesau, Oheorghe Negreanu,
Dumitrescu, Ion
Negreanu, Constantin
$tef an Brbuceanu, Leopold Stern, Virgil
nescu, Walter Prager,
Adolf Bercovitz Grigore Bluman,
cea Lecca, Cpitan Dumitru Stutescu,
Andrei
Charles
thold,
dintre martorii propusi de acuzat
rspuns urmtorii:
Wogtberg, Ion
Cornel
C. Muzicescu, V. Rusu $1C. Nicolau, D. Ghenea Teodor Stroian, lipsind dintre
din
actul de acuzare urmdtorii: Radu Polizu
Matilda Balint, Florea
Tnsescu, Marcel Leautey, Gheorghe Negreanu. Nicolae
Negreanu, Paul Steriade,
Miloteanu, Oscar Stadecher, Ion
me,

Nicolae O. Vladimir, Mihail Stern,

Brtescu,
lar
ce au fost
de acuzat
lipsit urmtorii:
onte Moldoveanu, Nicu Mavromati, Al. Bilciurescu, C. Angelescu, St.
nescu, Iosefina
Jean
ais
Teodoreann cernd
D-1 avocat
a
judecrei procesului,
lipsesc cea mai mare parte dintre martorii din
actul de acuzare, pe care acuzatul
de asemeni

parte dintre martorii propusi de acuzat

a putnd
se prezinte la alt termen;
tine

aprare la care nu
Curtii
jurati, des-

orale, depozitile martorilor,

se pot ceti, jnratii neputnd
definitiv
d-na Leonida este foarte necesar

depozitii

fie adus la alt

astzi s'ar

www.dacoromanica.ro

53

D-1 avocat Asnavorian, tot din partea acuzatului,

la
de acuzare
toti martori absenti din
mai importanti
lipsesc cea mai mare parte dintre
aprre
la marviitor va
amanarea, declarnd c la
martori,
dovedi
ce va
poate
vor
in
pune diferite
martorii astzi absenti, urmnd a li
tendinta
D-I avocat Meitani pentru partea ctivil, sustine
presunt
a zdrnici judecarea procesului
tului este
tergiverar
zenti suficienti, cere judecarea procesului,
sarea
mentine primele
D-1
Teodoreanu,
al acuzatului
dreptul de
se
cererea de
oralitatea desbaterilor.
nimeni nu
sustine
D-1 avocat Perieteanu pentru partea
ocucum trebue fcut, dar
o aparare
opune
niartorii
lar, la
singurul
este bunul simt,
lui sunt propusi pentru a dovedi moralitatea antecedentele lui, se opune
asupra canla cererea de
aceast
zelor neprezentrei martorilor ce ar de
face apoi o declaratie in
mele d-nei Ioselina Leonida
aceasta nu se va
niciodat defost
la doua operatiuni din cauza loviturilor
ii-a pierdut un ochiu
este
perspectiv
pierde
actualmente se
la Viena
sanatoriu; pentru aceste motive, pennu

formal
a procesului.

s-si pericliteze sntatea prin

nu se va
la terminarea

Bentoiu din partea acuzatului, sustine c,

solutiuni
cauze similare, de a nu fi privati acuzatii de dreptul
rare, nu
tergiverseze procesul, dar d-na Leonida este absolut
necesar a fi fat la judecarea procesului
d-sa se sustrage, ori,
vrea
se faca
acest proces, invoc dreptul de aprare
lipD-1

ccnstante

sesc
jurati

jumiltate dintre martori, adic 25,

se

la

situatiuni similare nu s'a respins cererea de aducere a rnartorl-

ce priveste distinctiunea martorilor, n'o poate face

martori oculari
fost.
avocat Gruia tot din partea acuzatului sustine
ealitate de
numit din oficiu
ales de
acuzat nu poate
la mar-

foarte importanti, mai les martori P. Steriade, M. Misunt toti necesari, ca aprtor din oficiu, cere
mnarea spre a veni martoriii absenti
decizide Casatiei sunk
ccnstante asupra chestiunei de a se aduce
loteanu,

ceilalti, c

avocat Meitani pentru partea civil,

mentine concluziunile.

Procuror General se opune la

pentru lipsa martorilor

mentionati mai sus, deoarece s'au luat toate
aducerea
se pot
astzi, iar
privinta
se opune
fie
ca
este victim din proces,
Presedintelui
jurati,
de discretionare ar fi, se opresc la granitele
si
d-na Leonida se
stringtate este inutil, de a se
amnare

www.dacoromanica.ro

54

conform art. 377 pr. cr.,

-pentru aducerea
la toti mars aprecieze importanta.martorilor; declar
nu si-i
ai
cei absenti ai
dispruti,
truct martorii absenti n'au putut fi
astzi, unii
toate diligentele pentru
acest proces
in strintate

martorilor, conchide la respingerea cererei de

din partea acuzatului avnd ouvntul
D-1 avocat
s'a
lipsa sa
aouzatului
este nimic opozabil
sustine
este opozabil, tot ce se va face la jurati
la instructie,
de ei,
acuzatul a propus martorii are
sedint
la alt termen, c nu are
sa
pot veni
vlecati
aproape
talieze ce au
martorii
la termenul
din martori, cererea sa este
va
afard de acestea nu poate
la ei,
2-3
vor

care poate da informatiuni pretioase; adauga

la d-na
nu o cunoaste aouzatul.
adresa martorei
D-I avocat Dongoroz. tot din partea acuzatului, avnd
prezenta martorilor este con-sustine
principiul oralittii desbaterilor,
in termen util, c martorii absenti pot
-stant c, acuzatul a declarat
la inchiderea desbaterilor
materialmente s'ar socoti
adusi
,pot fi dusi,
caz contrar, conchide la amnarea procesului.
Gurtea deiberand in
de Consiliu.
cererile
sustinerile prtilor, precum
concluziunile Minispublic, fcute prin reprezentantul su legal.
vedere
pentru astzi, lipsesc,
dintre martorii preapaactul de
dintre martorii propusi de acuzat
mre,
artati mai sus, privinta unora anume: Martori din Bucuresti,
C. Angelescu, Alexandru Bilciurescu; din provincie: Polizu Micsunesti,
Tnsescu, Marcel Leautey, G. Negreanu, D. Negreanu, N. Paunescu,
.Mihail Miloteanu, Oscar Stadeker, Ion Rdulescu, Mihail Stern, Alexandrina
Brtescu, Leonte Moldovarm, Nicu
executate
aducere pentru martorul Nicolae Vladimir se
este bolnav si de
n'a putut fi executat mandatul; pentru alti trei anume:
Leonida, Paul Steriade
lo Voinescu, se ccnstat prin acte oficiale dela tnisariate, atasate la
mandatele acestor trei din
n'au putut
aceste trei
plecate in strintate;
martora Matilda Balint inandatul a
restitnit
artarrea c e necunoscutd.
Asupra
de a se
procesul pentru a fi
instant ca informatoare.
vedere
d-na Leonida victima, este constituit parte ci-vil
reprezentta
instana prin procurator d-1 avocat Perieteamt, care
a
urrna rnilor
seara
s'a
crima,
sa a
svpus unor
la Bucuresti c pencomplectarea acestor interventiuni medicale a plecat
unde
a fost internat
dup cum rezul din certificaul medical prela
eliberat de d-1 Dr. Magitor
de serviciu la spitalul Teian

Paris, certificat care a fost legalizat de comisarul de Politie

www.dacoromanica.ro

55

din Paris
de legatiunea
tradus
Champs
1928.
Ministerul alacrilor strine al Romniei la 2
c estecivile a mai
vedere ca reprezentantul
nd
se va prezenta
sa s declare
de
ce va fi
strinatate
s

un caz nu se va
in
aparitiunea sa
terminare a procesului,

la

instana

daunkoare pen-

sale.

tru

imprejurri rezultnd o imposihilitata

din
and in vedere
spre a da informatiuni
partea
de fapt, de a fit
emise de o instant romneamandatele de
- urmeaz ca pentru motivele de mai sus in afara de granitele

cererea aprrei de a se da un termen spre a

se

adu-

partca civil.

Asopra cererei aprrei de a se da un termen spre a fi adusi martoprimului

propus de acuzat cu
lo Voinescu, care a
a figurat prinPaul Steriade,
terogator luat de Presedintele
tre martorii din actul de acuzare.
din procesele verbale dresate de
vedere,
Avnd
Capita l
ziva de 25 Septembrie 1928
de circ. XV de

I politie

ziva de
spre
c susnumitii martori n'au putut fi
pentru motivul
sunt plecati in striniltate.
lie 1928, se constat
din procesul verbal al
14
la acea
nu s'au prezentat acesti
desi se emisese mante de aducere in contra
aar de aceste
din intreaga
urmat in aceasta alacere rezult
la comiterea
nu a fost nici un
martor de
ca
nu
o
directa
faptele comise de acuzat, ambii
propusi pentru a
antecedentele
moralitatea acuzaului,
martorul Stelo Voinescu, spre a da relatiuni
in
petrecute a doua zi
caim
casa martorului Burunde se
adpostit acuzatul
a lost prim, aceste
ale martorulud Stelo Voinescu, reaultnd din relatdrile dela
martorului Bursan prezent astzi.
Considernd
urma celor artate mai sus prin prezentarea acesmartori
instanta, nu s'ar produce o
desbatari,
mai sunt
alti martori propusi in
scop, care sunt
ascultarea acestor
martori nu este indispensabil la judecarea
24 Septembrie 1928,
a fi

proces.

deci aducerea martorilor Paul Steriade

Stelo Voinescu
pe
deoparte o imposibilitate de fapt, neputndu-se avea certitudinea cnd
mai ales
se vor mai
din
acesti
pe
alta parte nefiind indispensabili pentru luminarea desbaterilor
pentru
nu se da
mod inutil la o amnare a acestui
Curtea
ca nefondat
de amnare formulat de aparare pe acest
motiv.

Asupra cererei aprrei de a fi

martora Matilda

www.dacoromanica.ro

56

caz de negsirea ei pentru astzi s se acorde un ter,

fi asoultata sau
acest
Avnd
vedere c, din procesul verbal dresat la 25 Septembrie
14 din Capita se constat
d-1 subcomisar V.
al
serviciul d-nei Pilat,
ceast
de profestune servitoare,
noul
domiciliu,
din
de
r a se
Teodoreanu a declarat
prtorul acuzatului d-1
nu cunoaste adresa acestei martore.
In instant
de imposibilitatea de
vedere
Avnd
se resCurtii
f apt de a fi
aceast
si aceast cerere a aprrei.
Procuror General
ct si de
Asupra
att de
de a fi adusi ceilalti martori, care desi se afl tar, totusi lipsesc, nepuanume: Radu Polizu
tnd fi aflati
la ora Inceperei procesului
Tnsescu, Marcel Leautey, Gltiorghe Negreanu, Nicolae
sunesti,
Dumitru Netgreanu, Mihail Miloteana,
Stadecher, Ion
Nicolae O. Vladimir, Mihail Stern
Jean
Leonte Moldoveanu, Nicu Mavromati, Al. Bilciurescu, C. Angelescu
Rizenberg
Rizescu.
vedere c pentru acesti martori care sunt in
legeapune la
Presedintelui Curtii, mijloace de conurmeaz a se dispune
trngere pentru
Pentru aceste motive,
men

Respinge cererea fcut de aprare de a se da un termen pentru

prtei civile
a martorilor
lo Voinescu, Paul Steriade
Balint.

In privinta martorilor celorlalti care

Curtii,

In virtutea puterei discretionare.

Ordonm s se
mandatele de aducere de
contra martoRadu Polizu Micsunesti Florea Tnsescu, Marcel Leautei, Gheorghe
Negreanu, Nicolae
Negreanu, Mihail Miloteanu, Oscar
Stadecher, Ion Rdulescu, Nicolae O. Vladimir, Mihail Stern, Cleo
Aleandrina Brtescu, Leonte Moldoveanu, Nicu Mavromati,
ciurescu, C.. Angelescu
Jean Rizenberg zis Rizescu.
incidentului s'a fcut
Pronuntarea de niai sus,
putoate motivele mentionate
acuzatul.
S'a
atentiunea de
Pre$edinte acuzatului,
va procede la
Lrmarea comisiunei de judecat.
Apoi
a fcut apelul nominal al juratilor, nescuzati si nedispensati, cari compun lista
comunicat acuzatului
ajunul
lei de
dup cum prescrie art.
pr.
dovada dela dosar,

atestat de ctre direct rul inchisorei Vcresti.

www.dacoromanica.ro

57

dintre
rspuns la apel 23
Dintre juratii
potrivit dlsp.
total prezenti 27 dintre juratii
pr. cr., putndu-se procede la judecare.
si ale celor
numai buletinele celor 23
S'au pus
Iist
astf
el
cum
prevede
art.
suplimentari prezenti
2
art.
de 25 jurati,
II, spre a se
281 pr.
jurati suplimentari
pr. cr. excluzndu-se ceilalti 2 din
vor fi lungi,
desbaterile
comisiunei de judecat s se
cei 12 jurati
pe
irai traga sorti 2 jurati supleanti, conform art. 289 al. II pr. penal. pena
a vreunui jurat din comisiune
de
u
a
ei procesului
part.:
recuze,
Ministerului p iblic, c au dreptul
Procuror General un numr da 5 jurati
jurati
numr
art. 290 pr. cr.
precum
aratare de
avocat 1-lurmuz
pe
a
c
rumele su.
a face recuzarile
pratorul

4.

compune
cei 12

Presedinte a procedat la tragerea la sorti a juratilor, care

art. 290 din pr. crini.
judecat
din urn
cari n'au fost muzati
ale cror

Wnd

Thiren Gabriel, Ruptureanu Teodor, Tintea Dumitru, Ciuc A.,

Vasile, Rosa Alexandru, Batzaria N., Zaharia
Ghearghe, Georgescu N., Mavrus
Ion,
cei
jurati supleanti
au
din urn cari
fost recuzati
Cretulescu I.,
Vasile, supleanti.
Comisiunela
de judecat s'a declarat
Acesti d-ni jurati
cum au
sorti,
in fata
acuzatului, separati de
de
scrierile art. 334 pr.
cei doi supleanti
alturi,
ordinea esit la
scrti, de
12 din comisiune.
Presedinte a adresat juratilor comisiunei de
cari
picioare cu capul descoperit, discursul continnd formula
prede art. 337 din pr.
jurat,
din comisiunea
judecat
ce
chemati pe nume pe rnd ridicat mna a rspuns
Presedinte a
apArtorilor acuzatului disp. art. 336 din pr.
dup care s'a invitat acuzatul a fi
aminte cele ce are s

grefierul a dat

&sp. art. 338 din pr.

voce

rar, deciziunei Camerei de

sub acuzare
actului de acuzare.
Piresedinte s'a conformat
aceasta,
art.
pr.

pe
In
a
General dac voeste a face o expunere a faptului, ntrebare la care d-sa a rspuns, c o va face-cu ocazia
rechizitorului.

D-1 Procuror
a prezentat lista martarilor cari stint de ascultat, dup cererea sa, adic
prevzuti
de acuzare
care
ascultat
cererea acuzatului, martorii din
de

www.dacoromanica.ro

58
dovada
directorul inchisorei
rezult din
notificati d-lui Procuror General dup
aprrei
vile dela dosar.
lipsesc dinconstatat,
citit de
artati mai sus, pentru care
ai
martorii
proces
felul cum s'a
dispus cele legale
camera
lost
Martorii cari au rspuns la apelul
nimeni din afara
a nu
-destinat
prescrie art.
despre acuzat,
despre
341 din pr. crim.
La orele 8 (20) seara, simtindu-se trebuint de repaus,
ani
nici o opimere din partea cuiva,
d-lor
astseacr, lar pe
dispus suspendarea
la orele 10 (22) tot
autorizati, de a prasi locatimpul suspendrei desbaterilor, juratii
vedere consub puterea jurmntului
form art. 337 pr. penal, de a nu
nimeni
prooes,

acuzatului conform disp. art. 340 al. II din pr.

dosar,

cuzatul a lost

de

din sala de

sub

acest scop.
martoriii erau numerosi,
camerile
care erau separati,
hiind insuliciente
la
Palatul Justitiei,
tioneaz Curtea
noi
toti functionarii
dintele am dispus,
martorii
in camera d-lui Pres
sedinte dela sectia Tutelelor Trib.
camera
de
a sectiei Notariat Trib.
aflatoare in imediata
a
cu
translundu-se aceleasi msuri de
portului martorilor, cum
timpul
afectate
a
nimeni, cum se
mai sus, despre
despre
am dispus
ca
omul de serviciu,
s'a atras
nu comunice
despre proces
fie serviti cu
ce vor
nevoe pentru mas.
La orele 10
(22.15) seara, Curtea
compusa astfel
-cum s'a zis la
prooesului
al
din 25 cor., juratil luin ordinea esit la sorti, acuzatul Gheorghe
reprezentantii prtei civile
de
martorii, aflnclu-se
artate mai sus,
s'a redeschis
jurati din Palatul Justitiei.
Dupa redeschidere,
Proedinte a procedat, la interogatorul acuzatului, care a durat
la orele 2 noaptea.
La
or, s'a
ascultarea martorilor care s'au introdus
suooesiv
s'au audiat potrivit art. 342, 344, 345, 354 din pr.
martorii
anume: Margareta lat de 34 ani, Dr.
Andrei
de 48
In timpul
martor
Asnavorian, din partea
acuzatului, a cent a se
a se
acstui
-martor s dea oarecari informatiuni caTi
putea atinge
D-1
General se
cererea
deasemenea

www.dacoromanica.ro

59

Curtea delibernd,
4 a.
General,
a d-lui
vedere cererea
cuprindere:
care are
in vedere art. 99 pr.
pricinile
si
secret, se va putea
I
Art. 99
moralitatea publica,
in care ordinea
tre asociati sau
sau a procurerului sau din oficia
interesate, dupa cererea uneia din
de tribunale.
asumartorului Dr.
publicitatea
in vedere
La
Avnd

pra Intrebrilor pe care aprarea

ccmis, ar

ordinea

de natur

a le pune in

morala

Pentru aceste motive,

Curtea,

General, prin organul d-lui Presedinte, a

De acord ou d-1
din sala de
evacuandu-se
fie
ordonat ca
juratii,
Ministerul
sal dect Curtea,
nermannd
martorul ce
prtei civile, acuzatul cu
fie audiat.
martorul Dr. Andrei
S'a ascultat
public, deschizandu-se use
noaptea,
care la orele 4
aa martorilor
-apoi s'a procedat la ascultarea pe
de 55 ani,
Anica Mandea de 24 ani,
de 21 ani.
aaudiat
de a depune fiecare martor care a
Mai
de art.
a prestat jurmntul conform si in termenii
acuzatului,
privinta
342 pr. crim. D-1 Presedinte a
formalittile prescrise de art. 342 344, 345 354 pr.
Piesele de convictiune au fost prezentatei acuzatului
orele dimineata, simtindu-se trebuint de repaus,
juratilor
cuiva, Noi Presedintele am dispus ca
Impotrivire din
desbaterile
urmeze
continuare a doua zi la orele 2
p.
(14.30).
In timpul
desbaterilor, juratii au lost autorizati de
Presedintele dup cererea Ion a
localul sedintei, punnclu-li-se in vedere
sub puterea
de a nu comunica cu nimeni despre proces,
art. 337 pr. crim.
De asemeni d-1 Presedinte a antorizat
pe toti martorii
preneascultati, s prseasc camerile
Indatoririle men-

ticnate mai sus

la ora

prescrise de art. 341 p. p. obligIndu-i tot

a
mai sus
puterea mandatelor de aducere ernise.
Acuzatul a
retrimis sub
la
Vcresti pn mine26 Septembrie 1928, orele 13 din zi.
Pentru constatarea celor de mai sus, am dresat prezentul proces ver-bal conform disp. art.
pr.
care s'a
de
de grefier.
(ss) Racoviceanu.

(ss) Baer Ursian.

www.dacoromanica.ro

60

dela 26 Septembrie 1928, orele 3 (15) din zi.

PROCES - VERBAL No. 784.

fie, cum s'a

judearei procesului,
de
la Inceputul procesului verbal al

compus. ast25 cor.,

au esit la sorti, acuzatul, aprtorii

lo
s'a redeschis
reprezentantii prtei civile, find de
jurati din Palatal Justitiei.
calul
martorilor
martorilor, s'a constatat
Dan
Maior
Radu Polizu
Gheorghe
xandru Bursan, Florea Tnsesou, Gheorghe Stefnescu, Atanasie
Karpescu, Ghecu, N. I. Brtesou, Marcel Leautey, Nicolae Tnsescu,
Dumitrescu, Dumitru Negreanu,
Ptmescu,
-orghe
Leopold Stern, Virgil
Ion Negreanu, Constantin
Prager, G. Robescu, Adolf Bercovitz, Oscar Stadecher, Ion
N.
Radulescu, Grigore Bluman, Mircea Leon, Viliam Stern,
marD-tru Sttesou, Charles Leventhold.
_Alexandrina Brtesou,
C. Pan,
Wogdberg, Ion
Leonte
C. Angelescu, D. Ghenea, Teodor Stroian,
Al. Bilciurescu, V.
Nicu

de eri,
care au
la
luate, lipsind numai Nicu Mavromati, Jean RizenM. Miloteanu, pentru care tnandatele de aducere
-berg ris
curs de executare martorul Nicolae O. Vladimir, care este bolnav,
martori aflati
cum
din
verbal al politiei; cei
domiciliu este
martora Matilda
tate nu s'au prezentat
Printre
urma

necunoscut.

La ascultarea martorului prezent al aparrei C. Muzicescu, acuzatut

partea civila nu
d-1
a declarat
camera
Curtea a luat act, autoriznd pe martor sa
sit,
torilor.

prezentati astzi
acuzatul
rectorul Bncii Urbane din

rat, c n'a

C. Angelescu, avocat,
a

propune pe acesta ca martor in aparare ci pe o

No. 6,
persoan C. Angelescu, tot avocat din Bucuresti, str.
la care cerere nimeni nu s'a impotrivit,
-ca acesta
fie
lund act de
d-1
General a ordonat in virtutea puterei discretionare ca
persoan s
imediat
cu mandat de aducere.

C. Angelescu, care din eroare a

chemat, a fost autorizat s prseasc camera martorilor.
Tot! martorii acuzrei
ai aprrei
prezenti, au
pentru timpul
destinate
-du-se aceleasi msuri ca
precedent
presorie art. 341
ascultarea martorilor introducndu-se
S'a continuat
354 pr. cr. umil
-audiindu-se
art. 342, 344, 345

www.dacoromanica.ro

56 ani, AleInginer N.
de 54
acuzrii: Cleo N.
au motivat
Brtescu de 45 ani, apoi dup cererea martorilor
consimtimntul tuturor prtilor, s'au ascultat martorii
C. Angelesou, avocat,
aprrei; Leonte Moldoveanu de 54
urmtori
timp prezentndu-se a fost ime
din str. Sptar No. 6 care
de 34
de acuzat
camera martorilor
diat introdus
acel propus aprarea sa.
Dumitrescu de
de 38 ani,
acuzdrei: N.
Charles Leventhold de 42 ani,
Statescu de 33
ani, Capitan
Adolf Bercovitz de 54 ani.
de 50
G.
cazul martorului
tuturor
S'a adus la
pentru care d-1 Presedinte, a ordonat s fie examinat de
de
Medic legist profesor Mina Minovioi,
din raportul
legist
adevr acest martor
se
a piciorului drept, nu poate prsi
gray, avnd
de .aceast relatare, d-1
teama de o
tul

vccat Dongoroz din partea acuzatului, a cerut ca acest martor, s

prescrie art.
un damn jude instructor,
cultat la domiciliu de
General,
nu s'au opus d-1
reprezentantii
328 pr.
stah-ea grea de boal a martorului, care sufer
s'a opus, dat
ccngestie cerebral cu paralizie.
prezent rmnnd ca s
S'a procedat la audierea celorlalti
se dispun,
martorului N.
dup ascultarea martorilor
prezenti.
Apoi dup cerere motivnd
consimtimntul
este bolnav
s'a ascultat martorul aprrei V.
de 32
martorul acuzarei Leopold Stern, de 43 ani, apoi tot
cerere
de
asemenea
tuturor
martorul
Heinrich Wogtberg de 35 ani,
G. $tefnescu de
Radu Polizu Micsunesti
42 ani,
s'a preantat in
a
tei
separat
camera martorilor acuzrei, Keti
de 30
Rduelscu profesor, de 36

sedinta de astzi,
art. 342 pr.

de a depune fiecare din

care s'au prezentat
prestat jurmntul conform
prescr:si de
Presedinte a indeplinit
martorului
acuprescrise de art. 342, 344 345
354 pr.

Piesele
au
crele 9 juni. (21.30)

prezentate acuzatului
simtindu-se
din partea
urmeze
continuare

ca desbaterile
brie a. c.,
3 (15) din zi.
In timpul
desbatehilor,
Presedinte a prsi localul
sub puterea
gndu-lise atentiunea de a nu comunica

martorilor.
repaus,
27 Septem-

au fast
despre proces

337 pr.

Deasemeni, am autorizat pe
camerile

martorii

prescrise de art. 341 p. p.,

www.dacoromanica.ro

d-1

art.

gandu-i tot odata, a fi

vor

in caz contrar,

la ora indicat,

de

Acuzatul a
condus sub
la Inchisoarea
27 Septembrie 1928, ora 13,
va fi readus
Pentru
celor de mai sus, am dresat
bal, conform art. 394 pr.
care s'a
de noi si de

ver-

(ss) Racoviceanu.

Grefier, (ss) Baer Ursian.

dela 27 Septembrie 1928, ora 3 (15).

Audienta

PROICES - VERBAL No. 788.

continuarea judecgrei procesului,

astprocesului verbal al
din prima zi, 25
cor., juratil
locurile
cum au esit la sorti, acuzatul,
reprezentantii
civile,
de
s'a redeschis
Cartel
jjuratii din
Justitiel.
Fcandu-se apelul nominal al martorilor, au
rnartorii
Gheorghe
Dan
Al. Bursan,
Tnsescu, Marcel Leautei, Nicolae Tansescu, Gheorghe
D-tru Negreanu, Ion Negreanu, Constantin
Brbuceanu,
Curtea,

cum s'a zis la

Wiliam

Valter Prager, Oscar Stadecher,

$i martorii
Ion

Leca,.

Al. Bilciuresca,
D. Ghenea, Teodor Stroian, Nicu Mavromati. Au absentat
marNioulae
M. Miloteanu
Jean Rizenberg zis
mandate de ducere sunt curs de
ale
bolnav se va
la
martora ou domiciliul necunoscut Matilda Balint
cei
deasemenea au absentat.
astzi
ai
ai
au
timpul zilei,
fost
camerile destinate
dela
jurati,
aceleasi
ca
precedent,
prescrie art. 341 pr.

S'a continuat

asoultarea

introducandu-se succesiv

C.

din ziva precedent,

potrivit art. 342, 344, 345
354 pr.
cum

crim.,

sescu de 32

Nicolae

de 36 ani

Atanasie

de

ani.

In cursul
mite deosebiri dintre
d-lui

de

martorului Nicolae
acestui
al Cab. 7 cele

www.dacoromanica.ro

observandu-se anasub

tot sub

oral

Proedinte, pasagiul din

s'a amintit martorului de
punerile dela instructie, din care rezult aceste deosebiri.
avocat Dongoroz a cenit
Cu
aprarea prin
dela Cabinetul de
depozitia acestui
s'a
se oonsemneze
instruotiei
structie, artnd c pe
sense nu pot citite.
cu jurati,
Asupra acestei
Noi,

vedere

funei orale

codul de
jurati.

penal

principial instruc-

unui timp mai

faptul
vedere
Avnd
de instructie,
s'a dat
gat dela data
uite, anumite puncte din depozitiunea sa cane ar fi
a putut
ntcesre cunoaserei
Presedintele avnd
G conform dispozitiunilor art. 343
adausele,
sau
s
ce a
depozitiunile
martor,
an putea fi
dintre declaratia
a reamintit martorului
aceia
judecAtorului de instructie, referitoare la elul
Curtei
de acuzat propunerile de vnzarea briliantelor, la conditiunile
s'au
tuse de proprietarii pietelor pretioase, fratii Tnsesou.

nasie

confruntat
Florea Tnsescu, martorul Nicolae
a declarat la instruatie, a fcut o

Pentru aceste motive,

Dispunem s se consemneze
ou
interesul

di

Ata-

complect.

verbal al

de astzi a martorului,
sus, cane
dictie ou cele dela instuotie sau
lmitrite, a
reamintite acestui martor.
Apoi s'a introdus
a fost auddat martorul
Al. Bursan de
45 ani.
Mai
de a depune,
audiat
prestat jurmntul, conform
termenii
de art. 342 din pr
Proedinte a indeplinit
privinta
aouzatului,
prescrise de art. 342
344
345 pr.
Piesele de convictiune au
acuzatului
martorilor.
9 (21) seara
trebuint de
juratilor
fr Impotrivire din partea
Proedinte a dispus .suspendarea desbaterilor pn la ora 10 jum. (22.50) astsear.
In timpul suspendrei desbaterilor,
au
autorizati a
localul
sub
jurmntului svnsit,
atentia
a nu comunica cu nimeni despre
conf. art. 337 pr. penal, toti
rmasi
introdus separati in
camera d-lui
dela sectia Tutelelor
camera de Consiliu a
sectiei Notariat
Ilfov,
se
procesul verbal din
ma zi 25 Septembrie 1928, pentru
motive,
a
nimeni cum
art. 341 p. p.

www.dacoromanica.ro

din localul CurAcuzatul a fost

sub paz
jurati.
La orele 10 jum. (22,50) seara, Curtea
s'a
la inceputul procesului verbal al
din 25 cor.,
locurile
ordinea cum au esit la sorti, acuzatul, aprtorii
i
sus,
martori aflndu-se
tei civile, hind de fat,
sedinta
s'a
localul
jurati din Palatul Justitiei.
Dup redeschidere, s'a continuat cu ascultarea martorilor acuzrei,
urmeaz: Gheorghe Isvoreann de 34
Dan
de 34 ani,
apoi dup cerere
consimtimntul
martorul
Al.
ciurescu de 50 ani, apoi
Negreanu de 28
Dumitru Negreanu de 26
si Ion Negreanu de 26
Mai
martor audiat
de a depune,
aceast
prestat jurmntul
termenii prescrisi de art. 342 pr. crim. D-1
Presedinte a Indeplinit
privinta martorilor si acuzatuhti
prescrise de art. 342 344, 345 354 pr. crim.
Piesele de convictiune au
prezentate
martorilor.
orele noaptea
simtindu-se
de repaus,
cererea
din partea
Noi Presedintele am dispus
ca desbaterile
urmeze
continuare la 28 Septembrie a. c. ora 2
(14, 50) din
In tirnpul suspendrei desbaterilor juratii au
autorizati, a
sedintei sub puterea jurmntului
atentlune
de a nu comunica
nimeni despre proces, conf. art. 337 pr. crim.
Deasemeni, am autorizat
pe toti martorii astzi prezenti,

a prsi

prescrise de art. 341

obligndu-i totodat a prezenti la ora indicat mai

cci
contrar, se vor
msuri de constrngerea
Acuzatul a
condus sub
la lnchisoarea Vcresti, pn
28 Septembrie 1928.
Pentru constatarea
de mai sus, am dresat prezentul
verbal, care s'a
de noi de grefier.
Proedinte, (ss) Bacoviceanu.
(ss) Baer Ursian.

ZIUA IV
dela 28 Septembrie 1928, ora 3
PROCES - VERBAL No. 792.
Astzi

s'a

continuarea
la inceputul procesului

procesului,
al
din prima zI 25 cor.,

au esit la sorti, acuzatul, aprtoril

s'a redeschis
civile, hind de
jurati din

locurile

si reprezentantii
in

www.dacoromanica.ro

rcndu-se apelul nominal al martorilor, astzi, au rspuns martorii

acuzrei: Const.
Brbuceanu, Virgil lonescu, Valter Prager.
Mihail Miloteanu, Mihail Stern, Oscar Stadecher,
Bluman, Mircea
Leca.
martori aprgrei: Ion
C.
D.
Teodor Stro
Nicu
Au absentat numai martorii: N. Vladimir bolnav, pentru care se va
Marcel Leautei, C. Nicolau, Jean Rizenberg
zescu, pentru
se vor emite
mandate de aducere,
mentine manclatul in privinta martorului Rizenberg care
prezentat de
a
absentat martora eu domiciliul necunoscut M. Balint
doi martori
flati
stringtate,
lo Voinescu
Paul Steriade.
Toti
astzi prezenti att ai aprrei,
ai acuzlrei,
pentru timpul zilei in
destinate
rati,
aceleasi mgsuri
precedent, oum
art. 341 pr.
S'a continuat cu ascultarea martorilor
neascultati din ziva
precedenta, introducndu-se
audiindu-se potrivit art. 342, 344,
354 din pr. cr.,
acuzrei anume: Virgil
de 48 ani,
stantin
de 28
Brbuceanu de 26 ani,
Milotearm de
49 ani, Oscar Stadecher de 55 ani, Valter Prager de 40
Grigore Bluman
47
Mircea Leca de 39 ani, Mihail Stern de 44
S'a suspendat
pentru
minute
care timp juratii s'ari
retras
camera de deliberare, lundu-se
comunice
nimeni, jar acuzatul a fost trecut sub
in
anume destinat
jurati.
din localul
redeschiderea sedintei, Curtea, juratii,
apgrtorll
reprezentantii
civile si-au reluat
se
in procesul verbal al $edintei, din 25
Teodoreanu din
tea acuzatului, a cerut a se
pe
jurat
G. Ion,
nu
este
victima din proces
de noi Presedintele, a declarat
D-1 jurat
nu este
a
grad de rudenie
numita doarnn, declaratie despre care
act
nimeni nu a mai fcut
o obiectiune
aceast privintg.
avocat Dongoroz, a cerut aducerea ca informator a
agent oficial de
din strada Academiek No. 5 de care
rea are nevoie, declarnd
va
la ascultarea acestuia, in cazul
nu va gsit
sear
inforD-1 avocat Perieteanu, pentru partea civila, a cerut aducerea
o scrisoare in legtura
a avocatului Jean Edel, care i-a
aceasta in
sprc
fi
pe care o prezint astgzi in
virtutea puterii discretionare ca inforrnator.
din partea acuzatului, cer, aduD-ni
Asnavorian
din nou a martorilor deja ascultati, Maiorul A.
informatorul Jean Edel, mai cer aducerea ca
man, pentru confruntare
Dorobanti No. 10, la aceadin Bucure,ti,
informator a d-lui Dinu
avocat Teodoreanu, tot pentru
sta din urma cerere asociindu-se
s'au opus.
civile,
cuzat; reprezentanctii
D-1 procuror general, nu se
Procesul Metan.

www.dacoromanica.ro

Noi,

cererea

mai sus, spre a

civile
a
informatiuni

de a

Dispunem :

In virtutea
disoretionare, aducerea
a acestor persoane, in scopul pentru care
fost propusi.
s'a continuat cu audierea martoriulor,
de 39
: martorii
: Ion
de 38 ani, Nicu
an!,
Pang de 36 ani, care a
ca simplu informator.
cererea
a d-lui Procuror General. pe motiv ca este
cumnat

iar

martorul line
sora
s'a referit la aprecierea Curti!, dupg ce numitul a recunoscut

acuzatul,

aceast
de
Apoi s'au introdus

acuzatul.

sau audiat
: D.
Teodor Stoian de 25
Mai
a depune, fiecare martor, audiat in sedinta de azi, a
conform
prescri$i de art. 342 pr. civ.,
prestat
de informatorul
care s'a ascultat
D-1
in privinta martorilor, informatorului
a
pcuzatului, formalittile prescrise de art. 342
344, 345
354 pr.
de
au fost prezentate acuzatului
martorilor.

avocat de 34

informatoruhti.

a declarat
Jean Rizenberg zis Risescu care
in
a putut
gsit, iar
Procuror
pareta civil
despre care renuntare, Curtea a
act
cererea
de acuzat prin
d-1 avocat
ascultat martorul Nicolae Vladimir la domicilin, potrivit art.
a
aceasta, acuzatul,

.martorul
prezent
1-au

goroz

328 pr.
Noi

vedere
verbal dresat de comisariatul resoectiv,
certificatul medical eliberat
d-1 dr. Simici
raportul d-lui Medic Ledin care
martorul este gray bolnav
c nu
gist Mina
instant suferind de congestie
poate prezenta
paralizia
temere de o recidiv mai grav.
minii
a piciorulni,
vedere cererea
fie
la
un
de Instructie.
Considernd
art. 301, 302 pr. crim., lais la discretia Presedintelui
Curtii
dreptul de a lua
msuri va crede de
tru descoperirea adevrului.
Considerind
pentru a
martorului o emotiune, sau o
starea
sale, ar dus la o
care dat
mai
a
din raportul
cum s'a artat mai sus,
legist, urse admit cererea
de a fi
la domiciliu martodisp. art. 328 pr.
:

328 pr.

martorului Nicolae Vladimir la dimiciliu, conform art.

Indeplinindu-se formele pentru aceasta.

www.dacoromanica.ro

67

seara
cererea

care au
de acord ou d-1

trebuint de repaus, dup

c sunt obositi,
impotrivire

partea cuiva
General, Noi Presedintele,
dispus ca desbaterile
In continuare mine 29 Septembrie
ora 2 (14) din zi.
a cror aducere s'a
dispozitia
vor fi tinuti
la ora
tot odat
martorului C. Nicolau din
ai aprrei, ramas neascultat, care
in prezent,
a rspuns;
toriz pe jurati, a parsi localul sedintei, sub
prestat.
atrgndu-li-se
de a nu
despre proces, con
form art. 337 pr. penala,
acuzatul a
retrimis sub part la
soarea Vcresti, pn
29 Septembrie 1928,
13.
Constatm depunerea la dosar de ctre martorul ascultat Adolf Bercovitz, cu petitia
la
3622 de
a unui extras
pri
pe acuzat, de care act prtile au luat
o obiectiune
partea cuiva.
Pentru constatarea
de mai sus, am
prezentul
verbal care s'a subsorris de noi
de grefier.
Presedinte (ss)
(ss) Baer Ursianu

ZIUA V.

publict dela 29 Septembrie 1928, ora 3 (15)

PROCES

No. 798

Astzi, Curtea,
continuarea judearei procesului,
astfel, cum s'a zis la inceputul procesului verbal al
din prima zi
25 cor., juratii lundu-si loourile,
acuzatul, aptau iesit la
reprezentantii prtii civile
de
s'a
sedinta
redeschis
localul Curti
jurat din
Justitiei.
S'au prezentat martorul C.
neasoultat, martorii audiati
Al. Bursan
Grigore Bluman, cari
lost adusi in vederea
informatorii Jean
Dinu
liu,
vircererea
i
puterii discretionare,
civile
a
separati in camerile martorilor, din localul Curti
lundu-se
341 pr.
msurile prescrise de
s'a audiat sub pmstare
S'a introdus
jurmnt
termenii
de art. 342, 344
354 pr. penalt. martorul
neascultat din
C. Nicolau de 30 ani,
cu care
piesele
convictiune,
ct
acuzatului.
caziune i s'a prezentat
In urm, s'a introdus
Jean
de 38

www.dacoromanica.ro

68

care a

calitate. S'au introdus

in vederea
audiat
marliu de 30
fruntrei ou acest informator, itaformatorul Dinu
Bluman, cari
fost

in baza jurtrntului prestat atunci, au

Desliu.

S'a atras

sus

informri.

D-1 avocat Asnavorian, din partea aouzatului, cere din nou aduce-

agent de
rea
baza puterii discretionare a lui
care
gsit, spre a
a putut
informatiuni in priviinta
disprute dela d-na Leonida,
dac totusi, acest informator nu
fi gsit, nu
nimic de
nu va
procesului
pentru
motiv.
D-1 avocat
prtei civile, s'a referit la
precierea
Procurer General, susfine
de
dosar nu se
acestor activni
aceste actiuni, nu vede
procesul de
concluziuni pentru resprrgerea
lui Anitonovici
de a
se cere
aceast privinta.
Avocat
sustine
este util prezenta lui
sale de
sus
Noi

a aphlrei.
Asupra azestei
vedere
aceast
Avnd
a
acuzat in timpul instructinnii. nici la interogatorul luat de
li
nici
zina judecrei procesului, ou
aim
a fi adus acest
a fost gsit,
relatiunile date de politic
verbal din 29
192S.
declaratia fcitt de
acuzatului
au
aducerea acestuf informator,
vor
la dnsul
caz ca
va fi
gsit
lui astzi,
In baza puterii
In

cererea aprarei.

acestora, a lost adus

Trib. Ilfov, un plic sigilat

Jude Instructor al Cab. V

stare,

sigiliile

bolnav Nicolae Vladimir, in

la domiciliul
dat,
art. 328 pi. crini., care
a
sedintele,
am dat citire
depozifiei
sub prestire de
cu
formele legale,
dispus atasarea acestei

Privitor la tcate

depozitia
deleganoi,

marten,

urm, am
a actelor referitoare, la dosarul mar-

nu au

acuzatul

o obieztiune.
Perieteanu,

partea

tutea puterii discretionare

care a
D-1 Pro

General

cercetri
se opune.

cere asclutarea in virde Instructie al Cabinetului

acest proces.

www.dacoromanica.ro

69

de asemeni, nu
D-1 avocat Dongaroz, din
cazul cnd s'ar admite chemarea d-lui Jude Inbine
crede
N.
fie chemati
martori
de
cari au lost ascultati, spre a fi
Instructie.
s'a
pe aprtorul aouzatului
D-1 Presedinte a
sau
pe
neva

contra actelor instructiunei sau modului cum s'a

care

nu s'a fAcut o asemenea

gore.

partea
vine la

D-1 avocat
tia

nu a

mai

retrage cererea de a fi
a tr-

D-1 avocat

d-1 JudecAtor de Instructie, pentru a nu da ocazie ap5rrei

gni procesul.

aducerea d-lui Jude-

General pune concluziuni

interesul
ca

D-1

de

prezenta

magis.

lmuririlor ce va da, s se risipeasc suspictunea pe care

o produc relativ la actele dresate

trat,
cere.

avocat Teodoreanu sustine

poate fi
nici o lege nu
D-1 Procuror General, in
cu depuzitia martorului

insist asupra
altii.

indatornd pe
General
d-1 Judecator de Instructie ar

D-1

asupra

formuleze
dea
In
liberare,
-cut sub

d-1
de Instructie mt
prevedea aceast msur

iuratii, au trecut
s nu comunice cu

Dup reintrarea in
dup

juratii

se vede din
reprezentantii

Camera de do.
a

vcrbal din 25 cor.,

civile,

de

D-1 Procurer General arat punctele pentru care crede c ar fi neJudector de

cesar chemarea
starea
care au
corpurile delicte,
declaratia
d-lui Judecktor de Instructie si ce
Tn5sescu N.,
privire la titlurile la
s'a
de dat
aprarea,

ar avea
s'a

sus.

D-1 avocat Teodoreanu, cere respingerea

de
adus d-I jude Instructie I. Stnescu.
Asupra cererei
de partea
la care
asociat
ProcuGeneral
ou rezervele
mai sus,
Noi

vedere cererea de a fi adus

7. de Instructie al Trib, Ilfov, care a instruit aceast
motivele pentru care se cere a

Avnd
al

cere

Considernd

pentru toate

www.dacoromanica.ro

I.

70

Judeator a dresat procese verbale

conformitate
care se
la dosar,
fnaintea
ca sa dea lmuriri asupra proceselor verbale ce a dresat,..
care se gsesc mentionate toate constatrile ce a
ocaziunea instructiunii, este inutil
aceast cerere
a fi respins.
numitul

de procedur

Pentru aceste motive,

puterii discretionare,
cererea formulat de partea
Procuror
de a audiat ca informator
JudecAtor de Instructie.
Terminndu-se
ascultarea martorilor, si martorul acuzarei
cel Leautey,
neputnd fi adus
acest
Procuror General
aprarea, precum si partea civila, au declarat
la acest martor; despre aceast
a
act.
In virtutea puterii discretionare.
Noi
am dat citire fr
cuiva, depozitiunei
dela instructie,
martorei Matilda
care nu a putut fi
dus,
toate
fkute, restiturndu-i-se mandatul de aducere
aratare
e
apoi a da citire,
virtutea puterii discretionare, declaratiudate de victim,
in noaptea crimei,
la confruntarea cu
cuzatul, ce a avut
cursul
constatata
procesele
verbale din 26
1928
2 Aprilie 1928,
d-lui Judecator de Inal
7,
a cerut s
se
o declarafiune a
victimei, spriiinidu-se
principiul oralitatii desbaterilcr.
D-1 Procuror General
partea
au cerut s
aceast depunere.
Asupra acestei
In

Presedintele,
Avnd
declaratiunile victimei,
crimei,
la confruntairea ce a avut

noaptea.

se gsesc

conform art. 365 pr. penala, se

juratilor
odat eu cestiunile pentru a avute
ocaziunea deliberrilnr,
vedere
din moment ce
acte se pun la dispozifia juratilor
mera
consiliu ca s
cunostit de ele, nimic
ca
de ele
timpul desbaterilor,
complecta
care, asupra faptului ce smit chemati s indece,
prin urmare, cererea
instructiunei, care

fondat,

respins.

Pentru aceste motive,

In virtutea puterii noastre discretionare,
citire declaratiunilor fcute de victim la instructie
acuzatul
ziva de 2
1928.
erimei
la confruntarea
Apoi, d-1 Presedinte
dea citire si
dela instruc-

nu a
tie a martorului Paul Steriade, care cu toate
adus, restitruindu-se mandatul de aducere cu artare
este plecat
s'a opus
la citirea acestei depozifiuni.
strinAtate,
combtut cererea
Partea civil si d-1 Procuror
legal citirea acestor declarafii.
rei, sustinnd c este necear

www.dacoromanica.ro

71
Noi

vedere

Avnd

s'au

ca
toate
diligente au rmas infructuoase, pentru

plecati 'a
care
ambil
din raportul
strintate, dup cum s'a indicat in procesul verbal anterior din 25 Sep:tembrie 1928.

vedere
este util ca
jurati
scris a martorului
Paul Steriade, aLscultat
Pentru acete motive,
In virtuteia puterii discretionare;
depozitiunei scris dela instructie a
Dm

instructie.

Paul Ste-

o
in virtutea puterei noastre discretionare,
din dosarul instructiunei ca
et co.. din care se constat
in
sorisorii societtii
de crim, o important sum de
putin timp
victima a ridicat
;banl dela acea societate.
se
pentru cteva minute;
orele 5 (17),
nu coinunice
in camera de deliberare, luandu-se msuri ca
incperea special
acuzatul
trecut sub
public,
reluat
Dup reintrarea
in
sdup
se prevede
procesul verbal din 25
1928, acuzatul,
.aprtorii
reprezentantii prtii civile,
de
Proedinte a dat cuvntul d-lui
Meitani, care a
cuvenitele concluziuni din partea prtii civile.
7% (19%)
simtindu-se trebuint de
dup

punere din partea cuiva, am dat

sunt obositi,
din
General, Noi Presedintele, am dispus
la orele 9 (21) tot
sear.
au
autorizati a
puterea jurmntului
atentiunimeni despre
conform art. 337 pr.

juratilor,
au
cuiva,
de acord
d-1
suspendate
desbaterile

In timpul
sedintei,

nea de a

acuzatul a lost trecut

in
La arele 10% (2214), tot
ast sear,
s'a zis la inceputul procesului
al
juratii lundu-si
ordinea cum au

penal,

reprezentantii

Procurer General

compus astfel
din prima
251
sorti,

s'a
din Palatul Justitiej.
cuvntul,
desvoltat mijloacele spride

acuzatiunii.

Apoi, d. avocat Gostchescu, a fcut

dinti, aprarea acuzatului.
D-1 avocat liurmuz Asnavorian, tot din partea acuzatului, a
orele 2
fr

simtindu-se trebuint de repaus,

din
cuva, Noi
General, am dispus ca desbaterile s
de word cu d.
Septembrie 1928,
(15) din zi.
-continuare
In timpul suspendNi
juratii au fost

www.dacoromanica.ro

cererea

a prsi

72
localul

nea de a
a
retrimis
30 Septembrie 1928, ora 13.

prestat, atrgndu-li-se
despre proces, conform
337 pr.
la

mai sus, am dresat prezentul proces

Pentru constatarca
verbal, care

de grefier.

de

Proedinte (ss) Racoviceanu

(ss) Baer Ursianu

VI

Audienta publia dela 30 Sptembrie 1928

No. 799

data de
sus,
judecarei procesul Bind

zi, Curtea, in
astfel cum s'a
la inceputul procesului
verbal din prima zi 25 cor., jurati
locurile,
cum au
la
si
sort, acuzatul,
reprezentantii prtii cavile
de fat,
sedinta public s'a redeschis,
Curtit
jurati din Palatul
orele 3 (15)

titiei.

din partea

s'a
d-lui avocat I. Gr. Perieteanu,
civile, care a desvoltat mijloacele sprijinitoare
contra

S'a dat
d-lor avocati Osvakl Teodoreanu
Dongoroz din partea acuzatului, carel
desvoltat
acestula.
9 (21)
simtindu-se
de repaus,
rerea cHor
impotrivire din
cuiva,
de acord
d-1
Procuror General, Noi
am dispus suspendarea
una ora.
In
suspendrei desbaterilor,
fost
a prst
localul
sub puterea
a
comunica cu nimeni despre proces conform art. 337 pr. penal,
cuzatul a ost trecut sub
Incperea speciaM
La orele 10 jum. seara, Curtea,
compus astfel cum s'a zis
procesului verbal
din prima 25
locurile in ordinea
la sorti, aouzatul, aprtorii sl
reprezentantii
prtei civile, Bind de
sedinta public s'a redeschis
localul
jurati din Palatul
Dup redeschidere,
Procuror General avnd
si-a complectat mijloacele sprijinitoare acuzatiunei.
avocati

Gruia Ion aprtori ai acuzatului, aa

aprril.

www.dacoromanica.ro

Noi Presedintele,

se dea ultimul
Constaam
acest moment,
au
putut fi
de
acuzatului mai
de care
din
s'au prezentat
procesele verbal& anterioare si anume Matilda
%cut mentiunea
lo Voinescu.
Paul
a fost
Dup care acuzatul personal avnd cuvntul cel
sa si dup rsde
pentru
de noi,
mai are
consultati conform disp. art. 303
punsul acuzatului,
comisiunii au
au rspuns afirsunt destul de luminati, la care
din pr.
wativ.

Noi Presedintele,
Am declarat desbaterile
S'a terminat
rezumatul
S'a
apoi de
din cauza indispozitiunei unui domn
zumatul, in timpul
trecut
care timp
a
suspendatA cteva
ca s nu
Camera de deliberare,
la
trecut sub paz in
lar acuztul
cum se prevede
Curtea
dintei
prti
sl si
din 25 cor., acuzatul,
de
la
juratilor
zute de art. 365, 366, 367, 368, 369, 370 si 371 pr. aim.
la care
S'au citit in
public de d-1 Presedinte,
a cerut
au s rspund
Danogoroz, din
-descompunerea
acuzatul a
a III-a
chestiuni,
si
a
intentia de a tlhri
punere ar
dreptul att
Curtea de a o
cere
aceasta pentru o
administrate a
pentru ca
caz de o
eventual achitare, a acuzatului, acesta
mai
urmrit pentru
avocat
tot din partea
se
la cele

de
avocat Donogoroz.
D-1 avocat Perieteanu din partea prtei civile

ar

la aprocierea

Procuror General se opune le scindarea chestianilor

s se denatureze substanta
a
de
a
de punere sub acuzare, ceiace ar atrage

mulitatea

delibernd,
Avnd
vedere
conformitate
art.
chestkmile supuse juratilor trebue s fie
dIspozitivul
de aouzare
al deciziunei
de punere sub
urmni
s fie redactate astfel
s
scbimbe
acuzare
substanta ei,
svpunndu-se
juriului, toate faptele care servesc de
acuzatoate
leatur
cari stint
aceste fapte.

www.dacoromanica.ro

74
incriminat
toate elementele constitutive ale
altfel omitnchestiunea principalk
du-se sau fcndu-se separat mentionarea acestor elemente, constitutive,
Considernd

neaprat s

substanta

C chestiunile puse referitor la circumstandele

neaprat elernentele prin care se oaracterizeaz1

cir-

cumstante.

de aprare
asemenea conditiuni cererea
de
schilodiri in
furt
cea de violente,
poate avea aplicarea
cazul de fat.
C
ce priveste temerea exprimat de
sprijinul
rei de scindarea chestiunei a III-a,
caz de achitare ar mai putea fi din
nou trimis in judecat acuzatul pentru rnire
ea este nefondatasemenea caz acuzatul nu mai poate fi
pentru
fapt chiar sub alt calificare,
virtutea principiului antorittei lucrului
pin urmare

a se scinda chestiunea cu privire la rniri

decat.

Pentru

motive,

Decide :

mentine Intrebrile
el
Respinge cererea fcut de
au fost formulate de d-1 Presed:nte.
D-1 Presedinte a
apoi chestiunile scrise, subscrise de d-sa
dosarul
primului
sorti, d-1 Gabriel Thieren,
ale martorilor dela
reamintind jurasei,
de depunerile
tilor recomandatiunile prevAzute de art. 365, 366, 367, 368, 369, 370 si
pr. penal.
In urma acestora, la orele 4,
dimineata zilei de
spre a delibera,
de cet
comisiunei s'au retras
camera
jurati supleanti, cari n'au mai intrat
camera de deliberare;

Presedinte a ordonat scoaterea acuzatutui din

si

lui

special.
D-1
a dat
jandarmilor de
ordinul
de art. 367 pr.
Curtea s'a retras Camera de consiliu.
deliberatitmea juratilor, Curtea reintrnd in
ratii reluindu-si locurile in ordinea in care au esit la sorti, reprezentantil
de
civile
aprtonii
iar acuzatul
tinut
incperea special,
Presedinte a
din
pe
care este rezultatul deliberatiunii
jurat esit la sorti, d-1 Gabriel Thierin, s'a ridicat $1
mna
a citit declaratiufnea juratilor, dup ce mai
a
forcr.
art. 372
mula prevAzut
Declaratiunea juratilor
subscrisk de primul
s'a
d-lui
care a subscris-o
grefier.
S'a intodus apoi din
acuzatul G. Getan
sedint
in auzu
grefierul a citit declaratiunea comisiunei juratilor
acestori.
Acuzatul G.
declarat culpabil, prin verdictul

www.dacoromanica.ro

dat
a cerut a i se

S'a dat

civile, care prin d-1 avocat I. Gr. Perieteanu, procusuma de leu.

prtei civile ca
a cerut
conform art. 385 pr. cr. aplicarea
aprrii
din partea
acuzatului a luat
observaavocat
Aznavorian, care a fost ascultat

tiunile sale.
D-1 Presedinte a

pe

G.

ceva

zis in
dupa
sa potrivit disp. art. 386 din pr.
acuzatului, Curtea a
Camera de
unde a deliberat
-cret,
care timp juratii s'au retras
camera
jar acuzatul a
trecut

special.

La

4 juni.

-tea a reintrat in

unde

acestuia, a reprezentantilor prtii civile

de 1
Curacuzatului, apratorilor
a juratilor,
Presedinte
ce

a citit in auzul acuzatulul textele de lege aplicate, a prommtat

Curtil;
Presedinte a
cunoscut acuzatului Gheorghe
are trei zile libere a face
in Casatie,
contra deciziunei ce a auzit
recomandatiunile prevzute de art. 394 din pr. penal.
priminta despagubirilor civile, Curtea a statuat,
le-a admis prin

No. 134 de astzi atasat la dsar.

Pentru constatarea
de mai sus, s'a
conform disp. art.
din pr. crim. acest proces verbal, care s'a subscris de
Presedinte
Presedinte, (ss) Racoviceanu.

Grefier, .(ss) Baer Ursian.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 6

DE PE LNGX
ILFOV

CABINETUL VII

VERBAL

Astzi, 26 Februarie 1928, ora

dim.

Noi, Ion P. Stnescu, judector de

cercetgrilor
privire la crima
supra d-nei

Leonkla si

Trib.
de

Cab.

a-

de d-1 Codin $tefnescu,

Procuror al Trib.

de Comisarul de sigurant
transportat din
Parcul Bonaparte, str.
8 la locul
care ocate, procednd la des7gilarea imobilului si
o
nare a
apartament, am mai constatat
Caseta de
Fichet poart urme de
pe
trei butonne
deschidere,
si pe
sub care se
cheia (discul
broasca)
cheia se gseste plin de
atAt pe
pe
si pe partea inferioarg care se gsea
se pune cheia,
se
Cercetnd

non

tarurile biuroului nu am gsit

teresul cercetgrilor.
Deasemenea,
sau

pe

aflat

caseta de

in

o scrisoare sau act in

toate cercetgrile fcute nu am putut da de

pe cari au fost puse icrele
pe care

le-a adus

crimei d-nei Leonida.

In prezenta noastr s'a procedat apoi la sigilarea din non a apartamentului, ridicndu-se cheile de ctre noi,
care ne-am transportat la Prefectura
urmrirea
De

litiel pentru continuarea cercetirilor referitoare la.

prinderea lui
procesul verbal de f
ce peced am

Jude Instructor (ss)

Prim Procuror, (ss) Codin $teldnescu

Grefier,

Pnza.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 7

DE PE

CABINETUL VII

Astzi, 1 Martie 1928.

de Instnmtie al Trib. Ilfov Gab. 7,

Noi Ion P. Stnescu,
Prim Procuror Codin
de greherul Cabinetului,
de
constatm
transportndu-ne la
d-nei
Parzul Bonaparte,
Roma No. 8,
ce am desigilat
la reconstituirea crimei
acuzatul Gh.
tamentul, am procedat
de dnsul.
Cu
ocazie acuzatul ne-a artat
a intrat in
prin
principal pe care
lsase
d-na
a urcat
intrnd
salon
s'a
sgomot
dormi.
fiindc a
torul
si voci, a stat acolo
ce d-na
a
dela dormitar, cnd a
prin salonal
de-al doilea
sufragerie,
de acolo a intrat in dormitor,
paltonul pe scaunul
divan. Pretinde c apoi a
ciocanul din buzunarul
l'a pus pe masa de lng
lucru
de d-na Leonida.
Recunoaste c au
amndoi
pe cari
le adusese din
si c au but vin la
camera de toaletl, dup care
venit
el
de haine, pe care le-ar fi
pra
de bani si recunoaste
cernd
L.eonida
vnd lui caseta de bani, a
vad
este grea sau nu.
voeste
recunoasc dac a fcut
pe care
d-na
Leonida la dispozitie spre a
dac poate sau nu deschide el caseta,
tot
ei de care s'a interesat la
s'au asezat pe pat si
timp ce se
i-a
d-nei Leonida
(lumina) lampa care se afla pe
de
divan
partea dinspre
a
lund-o de pe
si a pus-o jos pe scnduri.
Nu
recunoascA
momentul cnd a revenit
mai

a
din buzunarul paltonului,
dinspre use, ciocanul
a lovit-o pe d-na

www.dacoromanica.ro

in
pre-

78

loviturile i le-a dat mai

cnd ambii se
la
el
spatele lipit de massa pe care
ciocanul
victima tot
spatele la
Nu voeste
deasemenea
ar fi
banii
ce a doborlt-o
pe d-na Leomda
loviturile de ciocan
telefon,
tinde
se

ci pretinde
banii
fost
de
mai
de a o
Artndu-i-se de
noi petele de snge aflate pe cele trei
toane ale
de fer. pe disoul care
ne-a
broasca si pe
declarat
aceste pete de sAnge
pot explica prin aceia
dnsul cnd
s'a dus
ia hainele puse pe caseta de bani a
si a pg.tat-o

cu sngele de pe
Argtndu-i-se de

s'a

devarat

de

nu numai

intrebat

daca ar fi
ao
a
ne-a putut

este

pe

gera cum se
petele de
anume pe partea care s'a

de a lovi pe
pe partea
broasc,

o explicatie.

da

A
apoi
cnd d-na Leonida i-a smuls ciocanul din
dnsul a luat din buzunarul
revolverul
menintnd-o i-a spus
nu strige
nu sune,
altf el o
sub
amenintare
urmeze
camera de
ce
s'a splat la
o
tinnd

tins spre dnsa revolveral.

A reounoscut
cu sapunul care se
pe cuveta chn camera de bae,
s'a
crpele
s'au gsit aruncate jos.
A mai recunoscut
c a continuat s
nida
revolverul
ce s'a
si
lund
lei, i-a
buzunarek- paltonului,
ale hainei,
garderob l'a
sub vost
a plecat pe us
in

moment

revolverul pe

de

de snge cari

pe d-na Losuma de 749.000

pachetul luat dia

pus plria cnd a intrat in dor-

Intrebndu-1 pe
mitor, ne-a rspuns

a pus-o peste palton,

spusele lui dormitor.
termmarea reconstituirei,
pe
de
intrarea
am dispus ridicarea si transportarea la Cabinet a ciocanului corp delict,
divanului, a rochiilor
a
pe pat, a
a
de jurnal gsit deasemenea
binezonului pline de
a telefonului, a oasetei de
Fichet", sgpunului si a prosoacamera de bae.
pelor ptate de snge ,gsite
N S.
Am Inoredintat apoi cheile dela apartament d-lui
exprimate de
conform
tescu, cumnatul
pe cele trei usi ale garderobului aflat
S'au mentinut sigiliile
De cele ce preced am
.iade Instructor,

procesul verbal de

Prim Procuror, (ss) Codin

www.dacoromanica.ro

ACTUL No.

CABINETUL VII INSTRUCTIE DE PE

TRIBUNALUL ILFOV
PROCES -

Noi, I.

26 Februarie 1928 ora 1 dimincata.

Stanescu, jude instructor al

Cab. 7,

de d-1

Codin

Nicoleanu,

Dr. Anconstatam
transportndu-ne la
se
Leonida pentru ingrijiri medicale
dus victima
procednd la interogarea ei, nurnita ne-a
numesc losefina
prode 43 ani, de
in
domiciliata
Bonaparte.
str. Roma No.
din oras, am primit.vizita
Astsear, pe la orele 7, venind
domn
Getan, pe care
vreme,
care mi
cunosc de mai
niste evrei,
oferise s-mi
bijutcrii ale unor prieteni ai
cum eu acceptasem
le
mi-a spus
ateva
pregtesc suma de
(opt sute mii) lei necesar cumprrei
cestor bijuterii, lucru ce eu
fcut, aducnd banii
de
lei. Am
acest
care
acas.
am
venit la mine in seara asta pe
orele 7
ceva,
el
niste
negre
cantitate
din care mi-a dat
mnnc.
Mi-a dat deasemenea
dintr'o
de vin pe care tot
mi-o adusese
Capita

Putin
si

executat.

ce fac, el m'a rugat

mai

m'a

apoi pe divan

cap cu un corp tare, n'am

zut la
mi-a
un
divan,
m'am rostogolit jos de
strnse in
i-am
banii.

m'am simtit

ce se petrece
mine am
in cap, apoi
simtit alte lovituri,
a

peste mine
atunci

!a

a umblat

cheia pe care

name!

vrea

am

garderob,

www.dacoromanica.ro

la cassa de
de

un

80

pachet de bani,
nu sun,
cu revolverul s nu tip
tot sub amenintare
revolverul s-1 urmez
camera
unde s'a splat
apoi
readus
in dormitor
du-se
timp ce mergea spre use, tot
revolverul
mnl. a
al doilea pachet
bani
la plecare pentru
a
din
o sticl pe care a aruncat-o pe pat, apoi
moartea
am s-1 denunt, a fugit, de ce, nu
Loviturile
le-a dat
cap
un
de fier pe care
pul
m'am pomenit
are
eu i
luat.
,.Nu
a
acest ciocan. La plecare ciocanul a rmas
in dormitor, el,
plec.nd ca revolverul
pe care l'a
buzunar atunci
eu
dezarma de ciccan,
na ne-a mai
da
stairea ei
grav.
ce
am
verbal de fat.
Jude

(ss)

Prim Procuror, (ss) Codia

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 9
RAPORT MEDICO-LEGAL
Dr. MINA MINOVICI

No. 620
Domnule

Instructor,

rspuns la Insrcinarea
de a m transporta la
Dr. Antoniu
examina
ce prezint d-na Leonida, am onoare
v comunica urmtoarele
D-sa a
internat
25
acest Sanatoriu In seara
1928, orele 9 jum., cnd
starea sa a necesitat interventiuni
chirurgicale de
pentru urmtoarele leziuni
se pot constata
astzi:
1) Pe
o ran
margimle neregulate
trei
centimetri, avnd buzele apropiate
cusute
puncte de suturi. Ea a
teresat
moi
la os,
osul frontal la nivelul ambelor sinusuri
fr acturat.

2) Deasupra arcade! sprincenare drepte o ran

form de segment
cerc
crui arc
centimetri, interesnd prtile

de o fractur cbminutiv a arcade! sprincenare

osoase

oreerului.

Ochiul drept este spart

scurs, ceiace a necesitat
a resturilor rmase.
3) Dup urechea stng o ran msurnd cinci centimetri, avnd marginele neregulate, interesnd prtile
pn la os.
4) Pe regiunea occipital o ran msurnd
centimetri,
pielea pn la os.
D-lui Jude Instructor Cabirnetul 7, Trib. Ilfov.
Toate aceste rni sunt
acoperite de un pansament.
anterioare
laterale ale gtului mai multe vnti
5) Pe
zgrieturi, lar pe coate
membrele inferioare mai multe
de cap
Pacienta se plnge de
Temperatura
ridicat; are cunostint de ce se
ei. Nu
a pierdrept.

Aceste lovituri au

produse

loviri repetate

www.dacoromanica.ro

un corp tare,

82

care poate fi
s fiece ni s'a artat. Leziunile de pe gt,
rezultatul stringeri gtului ou
sunt grave
trage in
consecintele nu se pot
definitiv,
se pot ivi complicatiuni imediate sau tardive.
Pentru un moment se poate affirma c pacienta a pierdut definitiv
drept
va
un projudiciu estetic din cauza semnelor ce
vor rmne pe frunte,.
Dac nu se vor ivi complicatiuni, aceste leziuni vor avea nevoie pentru vindecare de
putin 15-20 zile
medicale.
Medic Legist (ss)

Minovici.

ACTUL No. 10
RAPORT MEDICO - LEGAL
Subsemnatul, dr.
lng Trib. Ilfov, inmedicin, Medic legist
vitat verbal de d-1
a examina pe detiInstructor al Cabinetului 7,
Ob. Getan, dela Penitenciaral
procednd,
3 Martie
1928,
examenul cerut, am constatat urmtoarele semne de
1) Pe fata palmar a celei de doua
a degetului arttor
dela
gseste o ran
form de arc de
gime de opt milimetri,
o parte din grosimea tesuturilor
Marginile sale
supurnde. Rana este
cu un pansament.
2) Pe
ultimei falange a degetulni mare dea
stng se
gseste
superficial de 6 mm., pe cale de cicatrizare, acoperitil
o
de
Testurile moi,
rnei, sunt infiltrate
din
degetul este
destinsg, rosie,
caracter inflamator.
Aceste leziuni
putut fi produse prin muscarc,
Ele pot

data de 7-8 zile

vor avea nevoe de

3-4 zile

medicale

afar dac nu vor surveni oarecari complicatiuni la rana dela

Pe organele genitale
constatm nici
violent.
Bucuresti, 3 Martie 1928.

Medic Legist, (ss) Dr. V.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 11

Prefect al
Scrisoarea adresat de Metan
de predarea sa.

Capita

Prefect,

Banii asupra mea,

minal. Desigur

declaratiunile

mine un hot
fuga fac
Leonida mi-au ingreuiat situatia.

de a li prins voi face acest lucru - vreau

inte de a muri,
s restabilesc faptele
preciziunea
d-na L.
relatiuni de
de mai mult vreme,
multe brifrartii Tnsescu
i-am propus
un briliant de 7 carate pe
s dau numele
I-am
pretul aproximativ de 400.000 lei. Asupra valorei acestei pietre pretioase,
bijutierul Resch.
d-na L. s'a consultat
alt arfacere mia popus'o chiar d-sa
anume obtinerea
unei pduri din Marramures, proprietatea Statului
avoarea unei
societti.
era de un milion plus avantaje ce se rvor discuta.
Ne-am dat Intlnire
L. acas.
Smbt ora 7 jam.
mine un revolver
Am luat
un ciocan drept arme de
era vorha s
o
Insemnat.
Aceste arme le luam cu mine, oridecteori
la
Tekirghiol sau chiar in strintate. D-na Pilat si guvernanta v pot conacest
Sosit la d-na Leonida, m'am desbrcat, am pus
mask.
glumind
voi
sparg casa de bani.
Am but cte 2-3 phrele de vin, am discutat
i-am
drept comision.

din &lap mi i-a dat,

palton.
apoi certuri, de
trebuia
strige
vreau
A
s'o fur,
care m'a
m'a
s-i trag o palm. Dnsa a ripostat, m'a
pierzndu-mi capul am pus
pe ciocan
dat o lovitur, poate
fr s
cum
unde. In
ne-am
muscat. Pe tot corpul pstrez urmele loviturilor
zarieturilor.
banii din cass
A
la facerea chitantei au

www.dacoromanica.ro

84

Pe
ne bteam, dnsa a
M'am repezit la
palton de am scos revolverul cu care am amenintat-o.
De
ori
inceteaz
n'am
nu sunt criminal
venit

te
M'am

repede
am fugit luAnd ou mine, spre
pachetele cu bani"..D-na Leonida
poate
spus
cuvinte in 2
Domnule Prefect,
un

mea, cu

cu

o crim nu recurge la ciocan,

mea

dach a

gest nenorocit mt

e asanin.
rezultatul
i-am
nu
de furt,
intentie de asasinat.
revolverul
suprim pe d-na Leonida
o clip,
nimeni nu
de
fcut-o nu
nu am
intentia s'o fac?
De
nu-mi putea
apartamentul
izolat,
genere pustie
unica

Dar mai poate fi vorba de

pe ca-

dup

s'au pe-

nenorocirea?
Aceste
faptele.
In momentul
lucrurile se vor restabili

trecut, asumAndu-mi responsabilitatea loviturilor neprecugetate v tin banii

la
ce panica
a
s-i nit asupra mea.
incred dreptei d-voastr
restabilirei faptelor
dup prezumtiile cele mai valabile.

etc. (ss) George

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 12

Serisoarea adresat de Getan d-lui Gogu Isvoranu,

de

se

bragd Gogule,
aoeste rInduri,.
De departe, pentru c soarta a decis
te
cerndu-ti de mii de ori ertare
mi-o
mice
Cer prieteniei tale pe care
tezi, s
de
consideri omul care am
vor
totul e aparent
mimai o
a faptelor
stabili adevrata
relatiuni de
d-na Leonida.
Imi cerea
cum s
bani, ce actiuni s
cine s
pe cine
refun.
Acum
i-am propus
4 briliante apartinnd
2
I-am
unul pe care l'a apreciat bijutierul
Dnsa mi-a
propus un comision de milion plus alte avantage
dreptul
tiere a unui
muntos din
pentru o societate ce s'ar
constitui
acest
Un memoriu ce mi-a
se
sertarul scrinului din
in stada Dionisi 43

Smbt, pe la 7 p. m. (consequent) convocat m'am dus la

su s
o
din bani, chit s-i restitui dac nu
cerea.
Aveam

care

buzunarul paltonului un revolver

un ciocnas, obiect

purtam foarte des seam si care m'a

Tekirghiol, Paris, etc.
Acest lucru
poate confirma srmana mea .Marguerit

guver-

nanta.

M'am desbrcat punnd ciocanul pe mas

am discutat.
L. a
apoi o
de
de bani

la

Din una din alta, discutnd de felul cum trebue

se vor
banii, am (gsit)
la ceart.

www.dacoromanica.ro

pahar de
din cas3a
chitanta

86
reprosat
vreau s'o
s'o fur, etc.
La auzul acestora mi s'a urcat
la cap susceptibil,
-cum
tras o palm. A ripostat, m'a muscat, m'a
pierdut cu totul capul, am pus
pe obiectul ce-mi sta la

i-am aplicat o loviturg,

meu,

lovituri,

si

lngrozitor de
Ingrozit, halucinat, am pus
pe revolver.
De ce n'am
fatal, nu
Dar
aduc bine
arma in contra adversarei
i-am strigat de
ori nu te feme, nu
te ucid". Desigur
d-na L.
aduce.aminte de aceste cuvinte.
Apoi m'am
din
m'am
de m'am schimbat
pe
desmetic si stupid, ore

te-am chemat de la club eram

matiunile ce am luat, se pare
acuzat de
.

ornor.
probabil

infor-

judecatg.
de

les; probabil

total?

e arma mea

multi

noaptea.
mi-au
dati din dulap
cred)
din casseta al

de tentativ de omor

Ce
-revolver?

am

au acest

acuzatiiie

lucruri.
a explica
Dar analiza. faptelor nu

Ti-am spus si o

banit.

nu-1 cunosteam
secret nu-1

lovitura de ciocan

era

aveam un

Cnd imaginezi lucrul acesta oribil, o

nu te
la
mentul cel
favorabil si la arma cea mai
Un
in creer,
la spate, pe
scotea bardi n'ar fi perpetuat
crima
la ce odioase ipoteze
duce imaginatia pentru a explica
logia faptelor.
apartamentul e
mi se spue
mi-afost fria de
unica servitoare
foart departe.
Dar
plecgrei,
arma
Indreptat asupra
-versarei mele, dup ce ne lovisem si cursese
putea fi
de a nu fi auzit
-modesta
motiv
s nu
pe aceea care
teribilul

strigat
nu vreau s'o omor
data
expuneam! Am fugit de
spem'am
unei
drepte a faptelor. Asum rgspunderea
a
moment de nebunie, dar refuz, protestez,
contra
acuzatiei de
de groaznica tentativ de
Treizeci si
de ani am dovedit
sunt un
de
Dar
la

schimb un om

Dar care ar fi fost adncul mobil?

www.dacoromanica.ro

87
Nevoe de

de cheltuial? Am

destul

ultima

(100.000) lei.

sertar
Capital pentru afacere? Am gsit destul,
actul de cesiune al lui Tnsescu, o ipotec de 1.500.000 lei
chitant, pentru
am
Banii pe care i-am

nebun de
erau destinati arfacerilor comune.
Desigur, doresc
restitui.
mea Marguerite s-i
din suflet,
Te
mergi la
si
o implor
erte de
spui
tuatia,
pe
Ion
llat
Incredere. Deasemenea
a-mi da
prietenia de
acum
No. 6)
nu-mi
(str.
cum s'au
marea sa influentg ca lucrurile
se
nestrmutat
Te

(ss) G. I.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 13

Cunosc pe d-na Leonida

3-4 ani, ne-am apropiat discutnd
Acum vreo 2
am rugat-o
Intlneam
de rar, la 3-4 luni odat.

chestiuni de
arendeze mosia sa.
In 1927
urma

la fratele
d-1 C. Leonida.
invitatiuni am vizitat-o prin Decembrie. Apoi am

mai des.
In timpul

i
pe la 15
n'am mai vazut-o.
In timpul acesta i-am propus
cumpere dela
Tnsescu,
la Paris,
multe briliante ca s le
preturile sunt mai urcate.
Intre timp cerea sfaturi relativ la plasamente de bani. Astfel
dac s imprumute pe advocatul Emanuel
150-200 mii lei.
Acum o sptmn i-am
briliantele fratilor
nsescu,
dan
pentru evaluare.
Bijutierul Resch a gsit pretul
400.000 lei foarte convenabil. Cam
in
timp d-na Leonida, mi-a propus
comision de
lei
plus alte
dac obtin dreptul de exploatare pentru o soc.
tier a
masiv pduros din Maramures.
ce mi-a
d-sa se afl
sertarul
dela

meu.

In vederea acestor
am lost
pentru
ora 7
mi-a spus
are banii neccsari.
La
acas
vreo 2 phrele
vin.
am depus
ciocan pe
purtam foarte des
nu umblam
prin oentru, pe
glumind
voi sparre cassa de bani.
p.m.

ca
de
multi
luam
mine un
la Sinaia, Tekirghiol, Paris, etc.
D-na M. llat mi-a reprosat de multe ori acest lucru, cred
gaa observat
ea acest lucru.
De

Gum

de

voi lua asupra mea o

mai mare de

un revolver.
un pachet
Leonida a
pachet
300.000 lei din dulap
i-am pus
500.000 lei din oass
palton
mi i-a
in
in
Pachetul de 300.000 lei

www.dacoromanica.ro

89

dar dansa a Tefuzat.

ceartil D-na

moment am

La
au

discutii,
apoi
le
tineam

din fratii
este
absent din
operatia
la sosirea acestuia.
dea comisionul,
parte, ca
schimb eu doream
de afacerea
Maramure$,
reusita ei cerea timp.
D-na Leonida, pentru prima oar, a
ridice
spue
nu are incredere
ce
vreau s'o
s'o fur
briliantele

i-am tras o
dnsa a ripostat
un acces de care nu-mi pot da seama, am
S'a
pe mas am lovit-o cred

Mi-am pierdut
Atunci

ciocanul care era la

repezit la telefon, nu
teleioneze,
era
de
Fata

le, urletele m'am

mai lovit-o
poate de dona ori
omor.

lefon. A czut
De

pat, apoi
mult, de

arunce

strjga

de tot,
la spate pe

gura,
ca

vreau s'o
am

se repezea la

zgariind,
ne-am rostogolit pe
ei disperate m'a

groaza.
M'am repezit la buzunarul
Indreptat
care era revolverul,
ordonandu-i
o amenintani
De
ori i-am strigat
revolverul
ucid.
calmeze. Am rugat-o
ierte.
Am dat cu
apt pe
m'am
am
mine.
din nenorocire
in

Am alergat acas, m'am schimbat am

sub ni$te cataloage,
am esit

n'am
gridini.

vazut de nimeni. Am

un pachet au
strada. Cred
acas't

disperat

La 12 noaptea m'am dus la familia

pe

din str Popa Rusu

21. Nu le-am spus nimic

cele
agitat prin camere,
si fin
am
dosul
din biblioteca 4 pacllete a 100.000 lei.
Pe la a. m. am. plecat. Din non am rtacit
ore pe
Intre 2 jum.
3 dimineata am trimis
un automobil un bilet d-lui
Isvoranu
nigamintea
in fata Palatului Regal.
trecut
ora 1 a.
fata
men,
un moment
duc acast, am vzut-agentii
care
gravitatea
nebune$ti
o
gravi se depusese in contra mea. Fram
iau lumen
sau
sinucid.
Isvoranu.
Plimbandu-ne
dimineata (6 ore) m'a
restitui
declar
cum s'au petrecut lucrurile.
bun i-am spus
tat, i-am
plec cu un automobil spre Bra$ov.
la 8 rn'am plimbat
jos,
antomobil. Apoi
dus la bae
la 1. In
m am dus la maiorul Bursan
rog
consult.
caute un avocat
Am

www.dacoromanica.ro

90
A venit

d-1 S. Voinesou, avocat.

Intre timp, am scris prietenului G.

o scrisoare

fac uncle

Maiorul Bursan
sftuit
eu am fast
s m predau depunndu-mi soarta in mna justitiei.

Voinescu

(ss) G. I.

ACTUL No. 14

lui G. I.
la Cabinetul de Instructie
ziva de 27 Februarie 1928
Leonida de acum 3-4 ani dintr'o fa

Am cunoscut

d-na
care.
pe atunci

nu-mi

Era

de fostul

sot.

urma invitatiunei sale s'o frecuentez destul de des

la dnsa, mai des la
ceva
rar.
In anal trecut eu
plecat la Paris, unde am rmas vreo 4
Am

imprejurril

la

de zile.
Prin Noembrie 1927, am

Leonida, fratele

la

am reinceput s'o vizitez acas,

adresa
Parcul Bonaparte, unde se
s a mutat
sir. Roma No. 8,
N
la telefon
fixam ora de

str. Roma No. 8,

duceam !a
Aceste

7-9 seara, fie pe

fie

pea. La
astfel
principal a

sau a vreunei alte

din

noaptea
cum
pentru
ea
lsa
de la,
deschis
eu intram
tirea
D-na
servitoarea
fund. Nu

vitoarea m'a

vrecdat sau nu.

Prin Decembrie 1927. prietenal meu
are
niste

Tnseseu, mosier,

c
afecerl, i-am propus dnsel s le

ca fel de fel

Leonida se ocup
ea a accep-

principial.

Pe
telefunul d-nei
i-ani putut telefona
mod fatal

Pe la
telefon

Leonida,

de vreo 3

alt numr, nu
nu am mai

Ianuarie 1928, pare-nil-se am intlnit-o pe cnd

a
automobilul, s'a dat los, mi-a dat
m'a
la dnsa.
dus din
la una din
m'a
ce a

www.dacoromanica.ro

afacerea
sftuit-o
sfluit-o

briliantele. $tiind

am

posesia

sunt

bank ca s le ampere.

a fost de acord.

actiuni bancare in vederea

cumpere
Pentru briliante i-am spus s-si preg5teasc 700.000-800.000 lei

merar.
Acura opt-zece zile 1-am
evalueze.

(un cercel)

bijutirop
el
la o
de 400.000 lei bucata este destul
i-a comunicat la
cercelul
Mi-a
atunci mi-a vorbit
despre alte
pdurea din Maramures.
asupra
mi-a dat o

S'a dus

tierul
eftin

vor

apoi lui

Am

astepr
fratele su Atanase din Italia,
din curde cnd plecasem ultima oar dela dnsa
pn
banii
a
sul sAptmnei trecute, mi-a spus
circa 700.000 lei deoVineri 24. 25
va avea banii

briliantele, an; gsit amator, dar dnsul mi-a spas

mod

zile

ce

6-7 seara,
25 f
1928, dela Club, pe la
Nu am
pot
telefonat d-nei Iosefina Lecnkia, Intrebnd-o
are
precis c-i
intrebat- c
un sfert seara, spunndu-le
Club am plecat pe la ora 7
le-am spas
treab. Nu sunt sigur
unde
duc ci mimai
duceam
vremea din
adevrat
duc
doctor sau nu.
spudoctorul $tefan Vasilescu din
Bis. Si.
plecare prietenilor
dela Club.
neam aceasta
Ateneulvi Consumul Basarabia'
Club
trecut pe la
am cumprat 100-150 gr. icre negre. Altceva n'am mai
In
paltonulu; (intr'unul) aveam ciocanul care a gsit
la
pe
am plecat de
din str. Dio-nisie No. 43 pe la oreie 4 p. m.
aveam
buzunarul paltonului
chibrite. un
si mnusile.
nu fumez. In buzunarul dela
Spate al
nilor
un revolver care s'a
asupra mea
pecare il iaasem deasemenea cnd am plecat
revolverul

Am

mare de
Bonaparte, mi-era

mine

seara prin

acea zi de
avnd de luat o
singuratec

purtarn totdeauna
mine ci
lturalnice sau la
Nu am permis de

Revolverul

Revclverul
tineam

acum 7-8 ani dela Viena

cnd

mai mult

l'an; cumprat nu-mi aduc aminte cnd, dar cred

cumprat din Calea
colt cu str. Plata Amzei si potrivit
pe cnd aveam automobil
men
purtam totdeauna
mine.
Mai
cumprat
ciocane
de aceia poate s'au
la mine.
sit
Dela Consumul Basarabia, am
pe jos pe calea Victoriei
de unde am
la Biserica
un automobil de
Nu
adevrat

www.dacoromanica.ro

92
eu

am

sau

fi

la d-na Leonida o stici ou benzin. Sticla

pe o

hrtie.
de obice,
Am oprit
la
rugat
de d-na
apoi direct am mers pe str. Roma
la
casa d-nei Leonida
am intrat
s
Am
vad
de jos
urcnd sus am
cu yalele ca de obicei.

am intrat sus, am auzit

in camera
atunci am asteptat cteva (minute) secunde
salon.
Pe
d-na Leonida mi-a
camerei
eu am
Am gsit-o
combinezon negru
ce i-am dat seara
icre
seos pachetul
din buzunar, am pus ciocanul pe mas,
aduc
s'a mirat
sparg cassa de bani;
spusesern)
explicat
este un vechi obicei al
de a-I
eu mine.
mai fost cred
la d-na Leonida
acest
ciocan,
nu
seara din buzunnrul paltonulai Atunci

scos

am

buzunar.

pun

le-am pus pe (msuta

de
intrare, iar ciocanul
pus pe masa de
de
ferzastr
de
lng caseta de
Apoi d-na Leonida s'a dus la bae de si-a
toaleta.
de
de
pantaloni pe cari i-am
pus pe cassa
numai in
gulerul
cravata
Cnd
d-na Leonida ne-am dus
pat, care era fc.it
am avut un prim raport sexual anormal,
de
asupra mea.
am trecut in camera de
lund
nul

sau
de vin
ne-am
paharele de vin.
raport,
de

a deschis caseta de

camera
ce

mi-a dat din

lund

de la toalet, d-na
un pachet

jurnal, spunnd
sunt
Acest pachet l'a
din
din
a
pachet
de 500.000 lei pe care de
mi
dat.
pachet 1-am pus in
desacut
celalt pachet
distribuit
alte
pe care le-am (prins) pus in buzunarele
mai
ale
m'a
bijuteriile.
i-am
rspuns
nu i le-am adus
dar H voi explica pe
apoi am avut
raport sexual de
am vorbit mai sus.
Reintrnd in camera de dormit am vorbit
banale
apoi am

avut un al doilea raport sexual in

ce
sculat din pat am
un siert. Nu-mi aduc aminte
la un

dat, d-na

condiduni.

accia

7 jum.-S
s'a

din non
I eonida m'a

lucrurile
eu i-am propus
lase
ca
afacerea
schimb eu
dela Maramure$,
constatatoare
mi-a dat aceasti sumi

aranpot ocupa

voi da o

a i-o resdtui
afacerea nu se face.
vorbit de
pdurei in
banii pe care mi-i
pe deoparte asteptam pe Atanase
-sescu
din Italia spre a vedea
voeste
bijutrille,

www.dacoromanica.ro

93

parte fnda scopul

pe de
cerea ou

s-i

pentru

mult s
era
in cazul eventual

nu s'ar

mai

sunt

Leonida, a inoeput s-mi

Atunci d-na

gseam atunci eu ou spatele la masa de

desbrkati.
spatele
telefon ,ambii
picioare
dansa
o palma,
a ripostat
Revoltat i-am
acces

Atunci

era la

care nu

explic, am pus

i-am dat o

In

pe ciocan

pe el, prourma
s'a
spre
lovituri
m'am repezit la dnsa, i-am mai
babil pentru a talefona. Atunci din
aminte.
altele, nu-mi
tot cu ciocanul, poate
dat o
eu
am ciizut
de
pat,
Ea a
ne-am luat la btae, ea a
ciocanul
pat, am
da
m'a
ea
i-am pus
curgea,

arttor drept, ne-am rostogolit jos pe parchet, ea m'a lovit din

moment

mare

la

nu

lasnd-o pe ea jos, am

repezit la revolver,
stint nevoit
de
vazusem
a vEodaia de
m'am

i-am strigat s nu
sculat si dnsa lund
i-am spus s
s'a asezat pe canapeaua din fata
nit
care era
de
M am
in bac repede
obraz
sa nu-i fie teama
i-am
nu voesc s'o omor ci
intrat In rmitor, mi-am tras
mi-am pus
chiar acolo
use. Ea continua
pe carapeaua
era
deschisa, i-am
i-am mai
odata

Cassa

dela Lmera
fug.
hain.t
o

cc

ari

ma duc. Nu

fac

luandu-mi
nu
a

ci m a lsat sa

nu

Am
scara
strada mi-am dat
ca am in
pe care de asemenea
tineam
pe ce
am
un automo-

Ajuns

un pachet de
un fular. Am plecat
pachetul di
Nu

ofam trezit ud
mea

m'am, suit

am oprIt automabilul, ci numai

la
moment dat
partii mele. Am intrat inlauntru,
odala
vada nimeni deschizand
cheia Damm" pe care

buzunar.
Ajuns
aceast odae, am vroit s
cgreia ii
de

nu m'a

vreau si
al

duc la bae,

iniediat

nu

schimb.

relators
guleral,

automobil, nu

mea. schimbat de rufe

chilotii
paltonul

in fundid

de

deasemenea

www.dacoromanica.ro

de
le-anj

94
urneri in duiap. Pare-mi-se

asezat
corp

pe

.si pe

de

Am trecut apoi in
oataloage,

sub

apoi am plecat

aseznd
punndu-i

banil

las nici un bilet

sti

lindat

raft
buzunarel

m'am pomenit
Plata
am plecat de
M'am suit
din nou, nu
in ce scop. Am vgzut lum'am
la Hotel
Marde unde am
sunt invitat la Halpern,
kareta Pilat
voi veni acas pe la
tea
baia.
Am esit apoi
pe
am
pe la 12
un automobil
tiu de
m'am dus la familia Negreanu din
str. Popa Rusu No. 21, unde am
cte-si trei
Negreanu, anume
nu le-am spas
Bcovi"
din cele
Ion
eran
Am

ce

la cc
trecut pe str

prin

eu

neam
ritnd
fac

este frig, am trecut

un mcment de neatentie
Pe
Nu

in automobilal

care

si

pe mine,

cu
In

spu-

am aruncat patru pachete de

duc acas

le-am spas

condus
la

M'am suit apoi

la

Am
si am plecat spre
mi-am dat seama
ce era, si am mai
care m'am dat jos. M'am dus cred din nou la

o bucat de
Capsa, am f
o scrisoare
Gogu Isvoranu
s'a Intmplat un lucru gray
rag
m'am dus la
M'am suit In alt automobil

care

spuneam

mi

in fata Palatului
str.
automobile,
de ce - am
nu
am trecut
departe.
pe la 2
apoi
noaptea, am
M'am
biletul, i-am
si
trimis la Clubul Regal.
de
alt
plimbat de mai
un alt automobil si
ori
Am
Isvaranu a venit
cnd
automobil,
vreau s rnerg la un prieten. Ne-am
la Capul Podului
spunndu-i
vag cele
B-dul Coltei, i-am
pe jos
mai sus.
mi-a spus
predau caci
Dnsul m'a
vom aranja lucrurile
probabil sunt halucinat
dnsul,
restitui banii.
rnd
dar
i-am dat vreun ban.
tascultat,
Nu
Din buzunerul men i-am dat
maximum 1000 lei pentru ca

taximetrele.

suprim, dar el
aveam intentia s fug sau
spunea
a doua zi cnd
vedem ce se petrece.
ascund
eel mult s
propmerea mea, pe la orele 5 dimineata, ne-am dus la
Apoi,
str. Vasile Lascar, dar
ne-a primit
Radu Polizu Micslunesti
la
acolo; ne-a condus
am
s
lui
Polizu
I-am povestit
cele petrecute,
poarta
Isvoranu
pe
i-am
mod vag. Am
tot
la Brasov.
un automobil

www.dacoromanica.ro

95
spre
L'arn rugat pe Isvoranu
se
d-na Pilat spunindu-i
s m
M'am desprtit de Isvaranu apoi m'am dus la Baia Central, m'am
nchis

cabin

pn la ora 1, am plecat apai la

unde m'am predat.

Citindu-i-se

Jude Instructor, (ss)

senmeaz.
Stneseu.

(ss)

Getan.

Greer, (ss) Pitza.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 15

DE INSTRUCTIE AL
VII
Interogatoriul luat inculpatului Gheorghe I.
antecedente sunt
1928, ale cruia
scrv. Antropometric.

Inirebri
Numele

Pronumele

Unde eti nscut

domiciliezi

27

Rspunsuri
Gheorghe
In

In Bucureti Str. Dionisie, 43.

Nu.

De

eti

De ce nationalitate eti
Castorit eti
Ce profesie ai
serviciul militar
criminale sau
In
corect. aai
Carte

De 37 ani.
Nu.

de moie.
Da.
Nu.
Da.

Jude Instructor, (ss) 1.

Am primit copie

Grefier, (ss) Pitza.

de arestare.

(ss) G.

puse prin
Conform concluziunilor d-lui Prim Procuror
pedep.
judecatd pentru crima
esti trimis
de
pentru
penal
319 din
de a
1928,
25
in scare
aceea

cu data de
siM de art. 317

o jefai te-ai dus in secret la dcrniciliul d-nei

pe care o
Roma No.

www.dacoromanica.ro

Leonida din strada

posesiunea

97

grave lovituri aplicate

sume de bani si prin schingiuiri
acest scop
un ciocan de fier pe care adusesesi de
pierderea ochiului drept

ai putut in

cap cu
produs

schingiuire care

prin

de suma de 786.000 lei pe care ai

ascuns-o in
locuri.
pentru faptul
deasemenea esti pus
ai
asqpra ta
a avea legiuita autorizatie,
armelor.
penat de art. 32 din legea asupra
Ce

de

- Recunosc

seam de 25

1928 pe la

seara, am telefonat dela Clubul Regal

d-nei

No. 8, Parcul Bonaparte, pe care o cunosteam de

din str.

in cnd s'o vizitez

de
care
duceam din
aproape 4
m due la dnsa
intrebnd-o
acea
pot
am
fixeze ora. Cu d-na Leonida
d'o
pe care o mentin
mai
ce v'am dato
la Cabinet
o sftuisem
timp
niste biiliaante ale fratilor
suma dc circa 800.000 lei
spusese
mult
24 Februarie
Cu o
de a
la dnsa,
a.
are
adusi
nu am mai intrebat-o la
a adus
precis
Dela Club am pleat la ora 7
un sfert seam,
prieteniduc,

Dela Club am trecut pe la

Ateneulni
am
100-150 gr. icre negre.
nu ann
In
paltonului aveam ciocanul care s'a
la locul crimei
pe care luasem cnd am plecat de
din str. Dionisie No. 43
la orele 4 p. m.
Mai aveam
buzunarul paltonului 2 plicuri au chibrituri, un
si mnusile;
fumez. In buzunarul
spate al pantalonilor aveam
care s'a
asupra mea
care luasem de asemenea
am plecat
acea zi de
Dela consumul Basanablei, am plecat pe jos
Calea Victoriei
la
Biserica
de unde am
un automobil de
Nu este
fi
sau
la d-na Leonida o
Sticla am
pe
hrtie. Am oprit automobilu
la captul strzii Corneta
de
d-na Leoapoi direct am mers pe str. Roma
la Casa d-nei Leonida
unde am intrat
Am asit
de jos deschis
urcnd sus, am
yalele
de
am intrat sus,
auzit vorbindu-se
camera
d-nei Leonida
atunci
d-na
asteptat cteva secunde in
Leonida mi-a
camerei eu am intrat, am
nezon
dup ce i-am dat bun
am
pachetul cu
negre
buzunar,
adus
sparg cassa de
un vechiu obicei al
de

pe

1-am

s'a mirat
purta

i-am explicat

este

mine.

Procesul

www.dacoromanica.ro

98

alt dat la d-na Leonida cu acest ciocan,

paltonului. Atunci
seara din
am s pun banii
buzunar.
Paltonul
le-am pus pe scaunul de
de intrare
ciooanul
pus pe masa de saris de
bani.

nu

Am mai
cred
niciadat

d-na
hain
bani, rmnnd

s'a dus la
f
toaleta.
desde partaloni, pe cari le-am pus pe cassa

de vest

cravata
ne-am dus
pat care
fcut
numai da
pentru soara
avut un prim raport sexual anormal
dnsa asupra mea. Pe
am trecut in camera
alturi lund cte un
pahar sau dou de vin ne-am
camera de culcare lund
noi
vin.
si paharele
de primul raport dup
s'a
dela
nida a deschis caseta de bani,
dat din
un pachet
luntru 300.000 lei; acest pachet l'a scos din
in jurnal, spunnd
din caset a scos un pachet de 500.000 lei pe care deasemenea
mi l'a
Primul
pus
pachet
desf5.alte pachete
cut
distribuit
care le-m pus In buzugulerul

s'a reintors d-na I

narele paltonului

ale hainei.
dat conform
de a-i
m'a intrebat dac i-am adus bijuteriile. I-am rspuns c
nu
le-am adus, dar
explica pe
am avut primul raport se-

xual de care am vorbit

sus.
Reintrnd
camera de dormit am vorbit
banale
am avut
un al doilea raport sexual in
conditiuni
aceia
dup ce m'am sculat din pat, am
s discutm,
poate s fost
7 jum.-8
un sfert.
Nu-mi adnc aminte
s'a
din
discurtia despre barn.
dar la un
dat, d-na
Leonida m'a
aranjm
lucrurile
eu
propus s-mi lase
ca s
pot ocupa
afacerea
pclurea dela Maramures,
schimb
voi da o chitant constami-a dat aceast sum
oblig a i-o
cerea nu se face.
Am vorbit de aiacerea
pe cari mi-i
duse
deoparte asteptam pe Atanase
din Italia
spre a
voeste s
pe de alt parte
scopul meu era mai
afacerea
si
cazul eventual cnd afacerea nu s'ar mai ti
Atunci d-na

Leonida a

s-mi spun

sunt

v vroesc s'o
Ne gseam atunci eu cu spatele la masa de
ou spatele la telefon, ambii
picioare
desbrcati. Revoltat
tras o palm,
a ripostat,
dnsa
palma.
Atunci
pe
mi-1
am pus mna pe
care
era la 'ndemn 4-am dat o lovitur
unde
urma crrei
dnsa s'a
spre
punnd mna pe el,
proba.bil pentru a telefon.
din
m'am

la dnsa, i-atn mai dat o lovitur tot

www.dacoromanica.ro

si altele, nu-mi aduc arninte. Ea a

ciocanul
pat, am
si eu jos
ourgea; eu i-am pus
luat la btae, ea a

ciocanul, poate

am

umplndu-1 de

ea
pe

m'am muscat de
lovit din
La un moment dat,

drept, ne-am
degetul mare

cu ce

ea

pe ea jos,
cloare, m'am repezit la revolver, i-am strigat
nu mai
nevoit
trag, s'a soulat dnsa lund ciocaul in

astfel

oglind, I-am
odala de
s'a asezat pe canapeaua
a venit
fata
dela camera de bae, care era
bae repede pe obraz
pe
la
M'am
spus
numal
Am
nu voese s'o omor
haina, chiar
trat
darmitor, mi-am tras
mi-am pus
de

zusem

acolo

use.

continua

era

Cassa

pe
deschis, i-am

i-am mai strigat

sau de
ori
fac nimic, iar dnsa
fcea semne
duc. Nu
a sunat
nu servitoarea, cf ma lsat
plec. Am

voesc

ou paltonul.

fugind

de

strad mi-am dat seama

am
un pachet
de asemeni tineam
un fular.
Am plecat in
nu
pe ce
am luat un automobil ca
de bard
m'am suit
un automobil. nu
de
Ajuns
pe

la un moment dat

am oprit automobihil, ci
fata
mele.
Am intrat Inluntru,
odaia mea,

m'am trezit ud de

nimeni, deschi-

cheia Damm' pe care o

Ajuns in
fetita mea creia

am voit
la bale,
bae guvernanta
imediat am
usa

nu m'a
nu

deranjeze
M'am

schimb.

odaia mea, m am schimbat de rufe

aruncnd gulerul, cmasa,

tului de sus al dulapului, iar hainele

Am trecut
sub niste cataloage, am
plecat pe
Am colindat nu
Nu

Poi mam
Pillat
tea

haine,

plini de
fundul
paltonul pline deasemeni de

le-am asezat pe umeri in dulap.

Pare-mi-se
apoi m'am splat pe

am treout

baia era o-

pe corp

biblioteca aseznd pachetul

pnnndu-i

banii

de

haul
buzunarul

raft

las nici un bilet.

pe ce strzi,

la ce
am plecat
str. Roma, din
nu
la Hotel
de
la

. M'am suit
ce

Am

am telefonat
nu voi veni acas

baia.

www.dacoromanica.ro

automobil

aMarguerite
la

00
Am esit
un automobil nu
Popa Rusu No. 21

am
pe la 12 noaptea, cnd
dus la familia Negreanu din str.

pe strzi,

am gsit pe ctesi trei fratii

anume:

Jon

le-am spus nimic din cele petrecute.

spimeam
blana pe mine,
prin cas
eu
genie,
profitnd
mai multe
bibliotec
este frig, am trecut
dup
4 pachete de
am
al
un moment de
fac bae.
m duc acas
le-am spus
din bibliotec ,pe
suit apoi in
la poart,
dac m'a condus cineva
Nu
spre cas. Am vzut
am
automolyilul pe care tineam la poart
am mai mers o bude ce era
mi-am dat
lume
lumin
cred din nou la
care m'am dat jos. M'am
de drum,
care spuneam c mi s'a
am fcut o scrisoare lui Gogu Isvoranu,
Palatului Regal. M'a.n
s
gray
un
de ce - nu
m'am dus iar
str.
alt automobil
suit
am trecut mai departe.
am
automobile,
Pinta Roman, pe la 2 jum.-3 noaptea,
apoi
M'am
de piat
arn trimis la
i-am pltit
dat
alt
Bcovl,

Am luat un alt automobil

fata Palatului Regal. Isvoranul a

m'am

ori prin
vazut
in
m'am plimbat de mai
tomobil
ori prin fata Palatului Regal) spanndu-i c vreau s merg la un prieten. Ne-am
la
Podului
i-am
foarte vag cele
mai
Dnsul m'a intrebat
sunt
mi-a
sa-i predau caci se
duce dinsul,
probabil
vorn
lubcrurile
dar
primul rnd s restitui
Nu
ascultat, dar nici nu i-am dat vreun ban.
Din buzunarul meu i-am
maximum 1000 lei, pentru
plteasc taximetrele.
aveam intentia
fug sau s m
dar el
spunea
m
a doua zi, cnd
vedem ce se petrece.
Apoi dup
mea, pe la era 5 dimineata, ne-am dus la
Radu Polizu Micsunesti,
str. V. Lascar, dar dnsul
ne-a primit sa
acolo, m'a condus
pn
gsit poartn
I-am povestit
lui
cele
tot
vag. Am plecat
pe
i-am spus
automobil
plec la Brasov.
rugat pe Isvoranu
se
d-na
Pilat spunndu-i
spre sear am s
reintorc. M'am
Isvoapoi m'am
la bala Central, m'am
cabin,
de

cnd

la ora 1; am plecat apoi la Bursan, de

m.'am
Recunosti ca
ale tale hainele, paltonul,
gulerul, cravata
de snge, cart
gsit
din locuinta
str. Dionisie No. 43 pe care le
- Da, le recunosc ca
ale mele
ele
gseam
seara cnd am comis
De
ai luat hotrdrea suprimi pe d-na L. pentru a o
Complici

www.dacoromanica.ro

101

-Nu am

am avut

si

de ce te-ai
Dacd pretinzi cd n'ai avut
De
ai
revolverul in seara
w-ai dus la
ciocanul, dar revolverul?
duceam
purtam de obicei pentru a m apra
de asemenea
luam
geamantan
dosnice
le-am luat
mine
am s primesc bani
mi-era
viu
de 7
din Viena,
arm. Revolverul
ciocanul nu
minte de
din Bucuresti.
Dacd deasemenea nu al avut
s'o jefuesti de ce
tine band?
la plecare
luat
mine
c nu mi-am dat seama ce fac.
- Zici cd
ti-au fost
de a o lovi pe d-na
Leonida. Cum se explied atunci
cheia
caseta de
a
ciocanul

sild

de

- Caseta de
eu m'am

probabil

deschis de d-na Leonida, iar

am pus mna pe
de aceia s'a

de

- Altceva
ai de spus?
- Declar c nu aveam
aveam

un motiv s fac

fapt

de

Jude Instructor (ss)

(ss)

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 16

luat acuzatulul
astzi 1 Martie 1928

Supliment de

pe care
ridicat
cu care ai lovit pe

- Recunosti
ca

locul crimei pe care

Josef. Leonida, In

de 25 Febr. 1928?

- Da,

1928.

(i s'a

ciocanul corp delict) ca fiindfacela

seara zilei de 25

am lovit pe victima

cu

Leonida,

- De

? si

- Nu-mi

aminte cnd
(cnd) de
am cumprat un ciocan
toamna
dar de

cumprat.
aduc

aminte.

Recunosti ca
sit-o la local
de

- Nu recunosc a fi
- Dart pus mana pe ea?
de
n'ai

pe care am

de tine
ai
eu.

s'a

explici

de s'a

dacd

fi

cd

tu?

Nu-mi
aminte dach sticla
gsea In acea
casa
Leonida sau
deci
nu-mi aduc
sau nu pe ea. In consecint
pot
cum de se gseste
fsarat in
plin de

de la cassa de bani

Recunosti

momentul

chela se gsea vrt in broasc

se
noi

azi

- Da, recunosc toate acestea

nul dela cassa de bani se gsesc
pe

pe

si pe partea care

care se pune
in
sea
stituirei

de

dela

cheia

de

dv.

desch:s;

s'a constatat

din

pe care se pune mna

broasa.

pretinzi

banif

chda ct

anume

de snge; recunosc deasemenea

sco

fine.

este plin de

si pe partea care
lost dati de

www.dacoromanica.ro

de

103

de a o

se
de snge,
de a o
pe
atdt pe
cassei de fier,
pe partea care intrd in broasa, este
mai

Leonida, mai
cd atdt

se pune mdna, cdt

4easemenea plind de

- Nu-mi pot explica lucrul acesta. Nu este adevIrat c eu a-si fi

ce am lo-

cassa de
umblat
ea
luat
vit-o pe d-na Leonida. Repet cil dnsa mi-a dat
de a o lovi.

voe

- Recunosti
intrebat-o

- N'am
sau
se

- Este

bea,

d-na Leonida
la
in momentul
dinteun pahar,
de vin?
este amettit,
wceasta, ci
oum este
este dispozitia
dnsa mi-a rspuns
depinde de cum
bea.
seara crimei, ai indemnat-o pe d-na Leonida
cd
este
se ameteste?
dorinta de a o

se

- N'am Indemnat-o, dar este adevrat e am vrut

bem
-alte pahare. Dnsa a but 2-3 pahare
eu vreo 3.
apol in dormitor al intrebat-o dacd vrea
- Este
cd
casseta
vdndd tie casseta de bani ai
se poate ridica
sau
adevrat c
acea
nu-mi aduc aminte
am
casseta este grea. am
chiar
o pot
n'am putut-o misca.
ai intrebat pe
- Este
Leonida
casseta are

i-ai cerut cheia

_secret

deed

deschide?

- N'am Intrebat-o dac casseta aire secret fiinda

precis
-are, dar este adevrat
momentul
i-am spus
mie
i-am cerut
cheia
vd cum se deschide, dar dnsa nu mi-a
-dat-o
eu
insistat. Deci n'am
s vd zum se deschide cas-seta.

- Dar altd

cum se

sd

ai

casseta de

a d-nei Leonida?

- N'am
- Recunosti
4elefonul

dupd ce ai lovit gray pe d-na Leonida

sub

revolverul

ciocanul

nu tipe sau

sune

- Cuvintele mele au fost urmtoarele: n'am

s-ti fac nimic ru,
s nu tipi sau s

s te omor, n'am
tel

- Recunosti deasemenea cd
ce te-ai vzut
continua pe d-na L. cd dacd
sau sand o
tine
la camera de
a.
pe care ti
indreptat spre ea
dreapt,
pe

- Da, recunosc toate

fapte.

Recunosti de asemenea cd
care dd spre sufragerie

ce te-ai
chiar in

www.dacoromanica.ro

ce al

ai

amas ateva

104
d-na Leonida,

sau

intins spre

te

- Nu-mi mai aduc aminte exact. Poate c

mi)locul

stat nici
ci am
o amenint, dar
banii la mine cu
ai
ai pus-o
dormitor, dar paltonul?
am pus-o pe msuta din dreiapta divanului, adic dinspire

de
use).
Februarie 1928 ai
banii i-ai pus in
jurnal.
este adevdrat aceasta cum se
cd
pachet de
estel
(i s'a
pled
de
pachetul care a fost gdsit ascuns
biblioteca dela
din
Dionisie No. 43).
- Mentin cele declarate la interogatoriul
mi
luat
care
a. c.
de
este
se explic prin
dup ce am plecat
lam pus
de
ca si camasa. Amprentele digitale cari sc
vest, care
vd pe jurnal se datoreste probabil faptulai
eram
insangerat
la deget.
use,

paltonul

- La interogatoriul ce ti

scaun lair nu
luat
ziva de
anume

- Morfind sau cocaind ai luat

- Morfin n'am luat niciodat. Am luat
cocain,
luam nu-mi aduc aminte la
timp,
closet, pe
prizam. Nu
stia nimeni
nu i-am propus d-nei Leonida
acest lucru.

Jude Instructor, (ss)

www.dacoromanica.ro

(ss)

G.

Gaetan.

ACTUL No. 17

Supliment de interogatoriu luat acuzatului

8 Martie 1928

Getan

in ziva de 27 Febr.
ocazia interogatoriului pe care
ce ai mers pe los pe calea Victoa. c. al declarat cd in seara crimel,
negre, ai luat
dela Consumul Basarabiei, de unde
in strada
un automobil de
Biserica Albd. Ce drum al urmat
Roma?

- Am mers
automobilul pe Calea Victoriei, spre piata Victoriei,
minister pe prima
pn cam
dreptul
de
si imediat
am luat-o la
iesind pe str. Roman&
In Plata Roman,
la
ei, oprind automode uncle apol am mers pe str. Cometa
Bonaparte. De acolo pe jos am intrat str. Roma
colt la
m'am dus
casa cl-nei Leonida. Dinclu-m jos din automobil, m'am
la mna
prehmgirea degetului mare.
Dela
Albd
Parcul Bonaparte, al
undeva
automobilul
unde anume?
- N'am mad oprit
automobilul. Nu-mi aduc aminte ce
ce
avea automobilul.
ultimul timp
te
la Club jucai
mai
priveai?
- In
limp jucam mai mul Bridgi
remis
diferente
de 2
la 3 mii lei pe
La Chemin de fer, am
mna crimed circa mreo 60.000 lei din care n'am
vreo
30.000 lei.
bani i-am cheltuit in parte,
parte
pentru achitarea
mid
datorezi sume de bani, si cdt anume?

de 1000

nici o sum de bani. Poate s am weo

la 2000 lei uitat pe la cineva.

- Este adevdrat cd

cale

societdti

ce capital?
ricel Procopie Dumitrescu, in ce scop
- Este adevrat pusesem la cale. Floricel Procopie Dumitrescu,
cu Atanasie Tnsescu,
domiciliat
str. Gr.
societti anonime
(vnzarea) cumprarea si vnzarea de automobile,
tocmai in tratative
tractoare.
2
la 3 mrci de

www.dacoromanica.ro

106

care Chandler, Jordan

Franc lin. Nu era
socletiti
aducem fiecare, dar capitalul

automobile,

ce capital

3-10

fie

lei.

s aduc nimic, ci mi se
nu aveam
fie
Cel mai mare capitalist trebuia
2
aproximativ.
Prin cine
numitele case
In corespondentd

-- Ai un

personal, scriind chin eu

pus

la Paris,

- Da,

- Dece

ddrectia-

care urma
America.

cum

la Paris fratele Mu

trdeste2
de
fugit din
era urmrir
de instantele militare. Nu
pentru ce armme apte. El face
bani
din
trimeteam
eu
sora mea Maria
fratelui
cercetez
sportive
amatori
trirnetandu-mi
oataloage.
- Este adevdrat
nu
te-au rugas
le cauti
pentru briliantele
tu
singur
acest scop?

acolo de 6-7

- Da, este

oferit

eu
un cumprgtor.

le

Cdnd ai

briliantul
Tndsescu.

briliante

a-1 duce d-nei Leonida

luat Vineri sau

lam dus d-nei Leonida chia

cred

tituit

de
sau Luni

de

res

Miercuri sau Joi. Nu mai pstrez

ele.

Ce le-ai spus fratilor

le-ai remis briliantul?
spus lui Florea
dac poate
- Restituind briliaintul
le
el mi-a
mai
s astcpt sosirea fratelui
su Atanasie care
plecat
Italia,
(ori) nimica prin urmare
era definitiv stabilit
privinta
pe d-na Leonida
acestor brilante de ce a
scoat banii dela
sd-i adua
- Am indemnat-o pe d-na
Leonida s
cass nu
pentru
lyriliantelor
mult pentru
d-sa
s'o fac
o pdure din Maramures.
-In ce const
afacere
-Cu vreo
zile
de
d-na
vorbit de
o afacere pe care o puteam face
exploatarea unei
din Maramures,
o
interesez de aceast chestiune.
tita,
5-6 zile i-am restituit-o spunaindu-1
dea un
taliat. Pela 22-23
a.
mi-a
proect de consiituireia
de
stat o societate care s'ar forma scopul
Nu mi-a
numele persoanelor cari trebuiau s intre

societate.

- Ai

demers in aceast

consultat?
avut timp

ocup de aceast

www.dacoromanica.ro

la
si

107

ocupat

vreun deniers, deasemenea nu m'am consultat ou nimeni

chestia automobilelor.

pentru
dea
- Atunci de ce puteai pretinde d-nel Leonida
s'o tratezi?
pe care nici
nu
vederea
Pentru
vream
de mare de
o suma
afaceri
in vederea
ei?

800.000 lei? Ce

voiam s'o
parte din
de mare.
Maramures
duc
pdurea, s
vederea
intrebuintez
alt parte voiam s'o Intrebuintez pentru acontarea lxi-suport cheltuelile,
liantelor.
nid nu se stabilise definitiv
ai recunoscut
- Mai
fi vorba de o acontare
briliantelor, atunci cum
Italia
imediat ce
s se
- Macerea briliantele

- Nu-mi trebuia o

numaidecdt in sea.

pentru afacerea ca

crimei?
Nu-mi trebuiau
Altd
cu

turk
la

deck dar vederea aceasta

Leonida ai mai
o alt afacere niciodat
-Nu, n'am mai
o
aveam
d-na Leonida. Prin urmare

- Fostul Ministru C.

a avut

amestec

cerut.
o

de bani

afacerea

din Maramures?

pe d-1 Garoflid
d-na Leonida
- Eu nu
nici
mi-a
vorbit de numele su. Deasemenea d-na
nici al
alte
-numele d-lor Barbu Dumitrescu
Nicu
persoane.
- Este
vremea din
citeai mereu la club?
ce
citeai?
- Este adevrat uneori, de 2-3 ori,
timpul din
pe
un volum al 4-lea sau al 6-lea din Memocriile

Prefect de Politie al Parisului Claude" am rsfoit acest volum

ori, citind
el o vizit
de susnumitul in Anglia.
care se povestea despre 2
deciizute din

nu-mi

acolo se povestea si despre

Afar de acesta
citearn revistele pe cari le gseam. La cinematograf
/fost de
vreme
n'am
nici un film
crime.

-aduc aminte

Citindu-i-se strue

semneazl.

(ss) G. I. Gaetan.

(ss) Pitza.

(ss)

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 18

Supliment de interogatoriu luat acuzatului

12

1928

- Este
casa
este

25 Februarie 1928
seara zilei
cd
acela cd sub pretext
ce rai
Leonida, primal
de vin
mai pdstreazd
cd tremori, a-i intrebal-o
ai indemnat-o sd
de
dela

ce i-o
icrele pa care le adusesesi in seara aceia? De unde
tu sau d-na Leonida?
a

- Na-mi aduc aminte dac i-am spus sau nu d-nei Leonida

s beau vinul pe care

adusesent
le-am
sticl de vin, dar mi-aduc aminte
chefuri
c-i place vinurile frantuzesti
o
cas i-am spus s mncm,
Nu imediat ce am intnat
ou
a adus-o d-na L. nu
vreme. Pinea cred
mai
una singur.
de unde.
5-6
la sonerie seri-ai
nu
- Este adevdrat cd
ci
se
s'o
vitoarea
sune servitoarei
spus d-nei L. s
-Nu este adevrat eu
de serdnsa pinea. Dimpotriv d-na Leonida se
aduc
vitoare.
ea, sau
te
loveai pe d-na Leonida
d-na Leonida a reusit
la plecarea ta din
aceia
butonul soneriei?
tot acest timp, d-na Leonida reusit sau nu s
ating butonul soneriei.
icre?
-Tu ai
Da, am mncat
eu din lore.
cd d-na Leonida
- Este
ce a
icrele i-a
cererei ei
coniac?
tu i-ai dat in
- Da, este
dup ce a
icrele, d-na
mi-a
cerut putin rom sau
pe care i l'arn
se simte
spus
dar mi-a spus
a mn se
dat pe o buctia de
la
a lost.
cat prea

imi este

i-am

-In

www.dacoromanica.ro

109

- Este

ai adus icre
cd d-na Leonida ti-a spas mai
cd au gust
dupd ce le-a gustat ti-a
mi-a spus nirnic in sensul acesta.
la
loviturile d-nel
ce ai
- In
erai
revolverul
dormitor
o
aceasta,
a lua banii din garderob, ai auzit pe servitoarea
te
servitoarei?
am venit conit". Ai auzit
la
acea sear
pasii servitoarei de
vocea
- N'am

prea patine

L.

Jude Instructor,

(ss) G. I. Gaetan.

Stdnescu.

(ss) Pitza

ACTUL No. 19

Suplhnent de interogatoriu luat acuzatului Gh. Getan

astzi 19 Martie 1928

- Cmd ai

la d-na Leonida
dela intrarea

cum ai

- Da, am gsit

inluntru, am desfcut butonul

de obioei. La esire am deschis
s'a
c

lume acolo? Ai mai intrat

-

speciale.
mai

unei

de

ai

n'am

- In momentul

pe pat
de
celelalte

mitor) mai era

- In dormitor nu erau
deschisii

divan.

ca de
pe

Intoarcerea

apoi

se mai putea

fata

deck un automobil gol

casa. N'am mai intrat

ai

ai

Yale?
butonul

butonul

in

seara

in
Leonida, ai

poart

kimin
acolo.
d-no Leonida si
spus
divan,
camera
pe

aprinse sau nu?

deck lampa de
msuta de
de la camera de alturi (camera de toalet)

era aprins.
celelalte
aprinse sau nu?
- Nu-mi aduc aminte cine dintre noi

am stins luminile din

dormitor.

- In ce pozitie te
ai

lampa de pe

- In rnomentul
de pe msuta de
oapul pe pern,

divan
momenta?
ai
punand-o los
ce mnd ai
i-am spus d-nei Leonida
m

divan eu m gseam
spre perete, iar d-na Leonida, era

www.dacoromanica.ro

lumina

divan, cu
pe po-

110
dele
fcea

de pe

Cred

dinspre fereastr
in aceast pozitie
aduc aminte
eu sau
d-na L. a
a pus-o jos nu
aceast
cu ce brat s'a
wide ai
in
ai
din dreapta divanului,
pe
pe

use.

- In momentul

pe divan

fcea

d-na Leonida

wide se

- In acel moment, paltonul era pe scaunul din dreapta al divanului,

de

use.
explici

nu se

d-na Leonida

lovituri

de (lured, nu cumva i-ai pus

calmant pe

negre?

- Nu

negre,

pot explica
dnsa

acesta, dar eu
tartinele

i-am pus nimic

mi-a dat

mier

timpul luptel, dupd ce o iovisesi pe d-na

ciocanul,
te-a desarmat de ciocan,
din
Nu
ce s'a
Cred
ciocanul eu
aruncat din
cd

mn
Citindu-l-se,

de jos. Nu-mi aduc aminte

semneaz.

Jude Instructor, (ss) I. Stnescu.

www.dacoromanica.ro

desarmat

(ss) G. I. Gaetan.
Grefier, (ss)

ACTUL No. 20

acuzatului
27 Apri lie 1928

Supliment de interogatoriu

nainte de
adicd cu
de 24 Fcbruarie a.
de
la d-na
o
at
in
trecut in antreu de colo din
acolo,
de
ce l adusesesi in
cans
in buzunarul paltonului
care
de d-na
atunci
aceia,
este adevrat
ciocanul in
- Nu am
mine - m feream de d-na, Pilat s nu m
luam seara ciocanul
intunecoase.
c umblu noaptea pe
vada - nevoind
i-am adus
o zi
de
Nu-mi aduc
imprejuranle artate
de mimose
gsit
Pilat o
buzunarul
o
de culoare maron
altf el; nici
am virt
foc aceast
nu-mi aduc
fiecare zi
acas
hrtia o
fie
fie
o
sertarul unei niese din camera d-nei lat. Nu-mi aduc
minte
adus
care am
pe d-na
Leonida
aduc
de unde l'am
nici
1-am
Nu
fi vzut d-na lat
salon sub
de jos din dreapta al bibliotecei.
cataloagale din
- Ai
ciocanul
umblat
dclict undeva?
Recunosti cd

la

- Nu cred

mai umblat niaeri

el.
prieteni te-au
un ciocan
de dimensiunile celui corp delict, la
- Nu
care anume prieteni
(mai) vzut
ciocaa
la mine.
de propus in
mai ai decdt pe
pe care
.i-am andiat?
- Voi
propune altii la jurati pentru a
trecutul
ce l'a dat d-na Leonida proiectul
ca
tut al Soc.
Visan pentru
cerneald
proect ce
in
ocazia
ce am
in ziva de 18
Ce

www.dacoromanica.ro

112

- Da,

este proectul ce mi l'a dat d-na Leonida

de care

declaratuntile mele anterioare.

am
Ce

- Nu

acest proca?
am citit doar

din el, petitia atre

Domeriiilor n'am remarcat-o.

Ti-ai ales aprdtorii dela Curtea

- Da, am avocati pe

pe cine anume?

Asnavorian,

din Baroul de
Dintre acei cari
of
sa
personal fie dvs., mcmentan nu aleg pe
unul. Am luat
mele
decide la proces.
voi vedea
- Altceva
de declarat in

Dongoroz
Benapere fie mie
de

- Nu.

Jude Instructor, (ss)

(Irefier, (ss) Pitza.

www.dacoromanica.ro

(ss) G.

ACTUL No. 21

PROCES-VERBAL DE CONFRUNTARE
Astazi 2

1928

Ion P. Stnescu,
al Trib. Ilfov cab. 7,
de
de grefierui
Procurer al Trib.
asistat Eind de
-cabinetului procednd la conlruntare
pacienta
Leonida
am obtimit urmtorul rezultat:
Pacienta losefina
declar:
in totul
pe
precizez
v'am dat-o
de 20 Februarie a.
toarele :

a intrat
acuzatul se
c
este
si mi-a
cerut
aduc sticla
vin
care dnsul mi-o adusese mai de mult
s'o bem.
acea sear a
el
un
ou lore negre, s
fi fost
gr. col mult. Imediat a spus
icrele negre si
am
s
servitoarea pentru
el
este nOvoe
se
o
de
uscat pe
care o aveam
despre care spusesem
o aweam
m'am dus
am
de acolo un colt de
uscat,
neagr sau franzel.
El a flout trei,
tartine
m'a tot
mnnc nu-mi reanrintesc
el a
sau nu. Dup aceia trecnd
mncam icrele negre
camera de toalet, el a
s
nu

este grea

vnd lui caseta

nu. Apoi m'a intrebat,

am banii

acasii.

bani,

ii am
m'am dus la garderob de am scos
descuind ceseta i-am arltat un rachet
lei. El mi-a
inumrm, dar eu i-am
spus

numrati gata

cnd
am

va
la

Pe urm acuzatul m'a

dnsul mi-a cerut
chide. Nebnuind nimic i-am dat
are

de la
in

voi da.
in garderob.
caseta are secret, i-am
el o
el

www.dacoromanica.ro

jos

avea:n

des

14

in tot

vrea
descuie
cheia

Iiai las"

stnga la cMe-si trele butoanele, i-am luat

garderob.

am

mi-a vorbit din non de

mi-a spus
i-am (spus) rspuns
nu pot a doua zi
merg la teatru.
mi-a zis
mi le

aduce a doau
duc la tar
teatru

pere -

ce a
s'o deschidd.
a descoperit secretul
se

de mai multe
mai
numai

duc acolo
la teatru si i-am
s
si
da
El

I-am

eu

un

asezat

pat.

aviu

evreul care vrea

nu mai

mi-a zis
500.000 lei. Eu n'am voit

le

le
atunci

a schimbat vorba

pe pat
s'a suit
el
a spus
care se afla pe
diwre fereastrd.
A
stng spre
a luat-o
a
jos pe
duri,
apoi revenind s'a
spre dreapta
probabil
a
ciocanul din buzunarul
care era
am spus
lng divan spre
mi-a dat prima
Au
pe
cele pe care
le-am spus
ocaziunea declaratiunel anterioare
care mi-ati
pe care o mentin
Mai precizez,
se gseau in
pachete:
500.000 lei
pe care luasem de la Societatea
Luni sau Marti, din
meu, se afla in caseta de
jar eel
doilea pachet ou
249.000 lei
afla in garderob,
de asemenea
Acuzatul umblat h caseta de fier
ce s'a ridicat de jos
tandru s'a apropiat de mine. Gum

gentil

m'a
capul pe perna
pat, trntindu-se pe mine

(spre perete)

dup ce m lovise

s
strn de
care m gseam, el
la garm'a Intrebat: asta e cheia ? A umblat apoi a
banii.
vine
care v'am_povestit-o
amenintarea
ce s'a splat
s'a
pe care o mentin.
trespre
tot
eu revolverul a
dm garderob
de-al doilea pachet ou ban! s'a oprit
revolverul
spre

zpceala

mine.

o ezitare,

a fugit

Nu este adevrat ca veniid

birou
Eu

vituri

pretinde,
vzut
1-am

ou
pe pat
acuzatul ar fi pus

ce rn'am desmeticit din

mele.

ciocan
carp delict pe care mi-1
s'a arkat ciocanul corp delict).
Repet
casa acuzatul
aruncat paltonul jos
divan, spre us.
Este
c era o caset
bijuterli pe toaleta
nu era deck
colier
o
valoare acuzatul stia c nu
valoare
m'a
se poate
port asemenea brtara.

www.dacoromanica.ro

(i

115
aduc

dar poate am
servitoarea a auzit sgomot

timp ce
am sunat pe servitoare
se prea poate
o misoare
timp
in bae
camera de toalet

se

Citindu-i-se stgrue si seinneazg.

(ss)

Leonide

dar se poate
aduc
imediat pe d-na Leonida unde
am
am intrat
vreme.
de vin, pe care i-o
de
sau
i-am
dar nu-mi aduc aminte
Stiu
era frig
divan
pe scaunul de
Paltonul 1-am
este
avea
Leonida cum
Nu am auzit observatia
pe
se
am pus-o peste
de a
divan, spre
Acuzatul Gh.

atunci
este

Recunosc

seam, dar nu

servitoarea
spus d-nei Leonida
nu
de
uscat
are o
spusese
dus la d-na Lconida
ea. Recunosc
aceasta pentru
aduc aminte
fi spus

un vecin d.1 Sever Alexandrescu. Am mncat si

cte 2--3 pahare
vin.
pe
Leonida
vrea
mie
caseta de
recunosc
m'am aplecat s'o
cum este, dar nu-mi
aduc aminte
spus
e grea.
de
el
este grea si
o puteam
Mentin declaratia pe care am
anterior
ciocanul 1-am pus
pe biroul din dormitor
de
am
se poate
d-na
Leon:da
nu-1 fi
acel moment
dnsa a trecut
camera de
ele.

eu din

am
Recunosc

aduc
un

am
nu

dulap la d-na Leonida o

este veritabili sau
nu-mi aduc

ce am vorbit despre acea

Nu
d-na Leonida are bijuteril
caseta de pe Toaletri.
are bijuterli in dulap.
zi
la dnsa un colier care se vedea
este
am Intrebat-o de ce
de
Nu-mi aduc
ce
mi-a

momentul cnd am spus

aminte exact pozitia in care
aflarn sau
eu
cu kata
sus
pe divan
d-na Leonida
pe podele sau amndoi
pe scaun pe
Nu este
atunci
fi lovit-o pe d-sa cu ciocanul.
Asupra momentului cnd am lovit-o
declaratiunile
anume: ne
dnsa
spatele

picioare eu
spatele
excroc,
dat-o
lovit-o ne-am rostogolit

divan: ma
mi-a ripostat si atunci am lovit-o.
ce
rou

www.dacoromanica.ro

116

jos a cgzut
tu i-am dat
el.
nu
dad eu am lsat ciocanal

pe divan
apoi
Leonida telefonul,

am cgzut

Ce s'a mai
nu
sau
m'a dezarmat d-na Leonida.
ce m'am
de
nu este
derob
am Intrebat-o
cheia ce o
de

m'am
este

d-na Leonida

banii

gar-

de la
a o lovi.

temndude
d-na
s nu strige pe
din buzunarui
am
pantalonilor
se aflan pe caseta de
revolverul si amenintnd-o
fortat-o
ce m'am splat
camera de
napoi
dormitor
ce m'am
Recunose deasemenea
am
amenintat-o
o
la sotierie.
Nu
pe
garderob
de-at
din el
bani.
doilea pachet
d-na Leonida,
repet mi-a lost dati de
presiuni din partea mea.
Recunosc
mai
am
pe d-na Leonida
are vre-un secret, dar nu am
seta de
cum se
Nu
se
caseta de bani.
a
Nu este
i-asi fi spus d-nei Leonida
adva
doua
la teatru.
un
se
la teatru.
banilor declar urmittoarele:
D-na
hrtie de
a
din garderob un pachet
piami-a spus
pus
sunt 300.000 lei, pachetul
jurnal

Din caseta de

un alt pachet nu

poate legat
Acest pachet la-m
pachete a 100.000 lei fiecare
pale-am pus
buzunarele
ale
Faltonul 1-am
tot pe scaun. D-na Leonida dndu-mi banii mi-a
:
trebuiau
sau pentru briliante sau pentru
Uite
dat banii In
sunt
briliante
dure. D-sa
dent nu puteam
cu ei
ce nu se
chestiunea
d-na
putuse da definitiv
moment.
Lconida nu
sau nu,

Imediat, sau mai trziu,

apoi
un pahar de
chitantg,
tez briliantele.

aduc aminte en
chestiunea

luam

Nu i-am dat
mai dat seama de ce fac
Am lovit-o pe d-na Leonida

spits

aweam intent:a
sau

ce am lovit-o, nu

m'am certat
d-na Leonida
dnsa probabil,
briliantele
i-am
despre
cerndu-i sii-mi avanseze banii pentru
cestiune, m'a
excroc" atunci i-am dat
ripostat,
pentru

lovit-o

Am plecat

ciocanul.
banii

mai mi-am dat seama de ce fac

(ss) G. 1.

www.dacoromanica.ro

117
Pacienta reclamant
Nu este
i-a
voit
m
ne luptasem

Leonida,

fi dat
ce
ce
lovit gray
ciocanul si
pe cei din
cnd s'a sculat de jos
si a
si pe cel din dulap dup ce s'a

de

plecat spre

in caset erau
- 500.1000 lei luasem de la Societatea
mai
ceilalti,
imprumut de la Banca Romneasc,
se gseau
oum

dulap

de asemenea

jurnal.

(ss) Josephine
caset

Acuzatul G. Getan,
hrtie.

aduc aminte

si

(ss) G.

De cele ce
Jude Instructor (ss)

procesul verbal de

am

Sidnescu

Grefier (ss)

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 22

TRIBUNALUL ILFOV
DE INSTRUCTIE AL CABINET.
Declaratie
Astzi luna Februarie anul una mie
opt.
Inaintea
Ion I.
rib.
Judecatorul de Instructie
Ilfov, asistat
citatia Nr
de Grefierul nostru s'a prezentat
George Isvoranu
etate de 42
de profesie fost functionar comercial
domiciliat in Bucuresti
Royal,
ne-a fAcut urmtoarea
Il cunosc pe
timp 1-am
Getan din 1919
zut mai mult prin cluburi.
In noaptea de 25-26 Februarie a.
pe la orele 3
un sfert 3.
o scrisoare pe care o adusese un
pentru mine
care ni
spunea sub
in fata Palatului Regal ch ar
Gut" ca s
tunci,
o afacere
care mi se cere
mare sorviciu de prieten.
am
prietenii crora
este o ars,
artat mi-au
-este scrisul lui Getan. Biletul nu
mai pstrez Nu
ce s'a
ducndu-m in fata
lng bomboneria Palatului.
nu este niment,
intorceam spre
apare un automobil.
nu-i
marca - pare
era
se
m'a strigat. M'am suit, spunndit-mi ca s mergem
la
-chef. In contradictie
cele ce imi
el era foarte surescitat. Am
mers
automobilul
piata Victorici, unde am dat drumul
Pentru plata masinei a
din bu7unar 300-400 lei
toate promele c am
ce eu am plait masina, am luat-o pe
pe Bulevardul Coltei,
ce
voise s
alt
pe jos a
s-mi istoriseasa c i s'a
u
mare nenarocire.
N'am

In rezumat

ce

s-mi
1-am
spus
a ajuns
dea

detalii.
female,

erau

un pahar cu vin si la mas s'a

o ceart pentru
bani, cari ar fi
cota lui parte
afacere
au
schimburl
grele de cuvinte, c el a dat
femei o palm, c i s'a ripostat

www.dacoromanica.ro

119

nu mi-a
deolaratiunile lui

dat o
a pus mgna pe un ciocnel
ou
a unmat o
pe palton.
niste
jos
a pits mai
contraziceri Incontinuu si
reesea nimic precis

este nebun,
pe
Doctor pentru
strada Primverei
le-am crezut un pretext. Ne-am plimbat
2-3 pasi
pe
Biserica Albk
pe strada
Primgverei de la orele 3
la antarea
noaptea
un
Povestind
n:ult

impresia mea

tiam

este

fi fost 5

jam.

fost

eu nu am ceas

nu

de

nimic precis din cele

precis ora. Vznd
timp
pot
de la mine o
plate
ne apace zina
o
pledam tot timpul
se ludecii,
voind
vreme ce
piece cu un antomobil spre
sau Brasov sau
indeprtez
un
Bucuresti fapt de la
eu
va
sigur
fel de
de identitate
coneste
peste tot, dnsul a gsit solutia,
o
nu este
duc la
Desi ntam opus
m'am dus
de pe
pe card treceam
acesta a luat o
casa,
sti numrtil
Vasi le Lascar
a
dup multe
am ritcit drumul, depsind
s'o identifice.
lui Radii
Am intrat Inluntru dup ce am
eu i-am
Micsunesti

apoi

cam
mi-a
a povestit lui
Polizu
Polizu n'a pribizar. La-Inceput
mie tot
ceput nimic din cele povestite
a avut asomnoros. In
impresie ca,
mine
este dement.
In rezumat,
a pus cestiunea
este
vorba
de
el nu vede
solutie
sau
mearg
se
imediat sau
se
de deprimat
Polizu l-a
mai
voind
caute un sprijin
i
la
Dan Enachescu care este alituri.
s'a
a
mers
noi
la locuinta sus
a lui Dan Enchescu
poarta
Incuiat. ne-am
Intre timp se
Polizu a
el
poate
pe
asteapt
noi
am plecat. In momentul
Rads Polizu i-a spus din

tan

se

solutie

vede.

n'a patut
la Rads Polizu, spre a
de el
se fcuse
am luat-o spre Bulevard
dreptul
statue!
m'am desprtit,
duc neaprat
d-na Pilat
caut
telegrafiez lui
din str.
lor 27
primeasc. Mi-a mai
piece fie spre Brasov, fie spre
mosia fratilor
trenul din
avznd

gentilor.

M'am plimbat
apoi pe Galea Victotiei,
m'am dus la d-na Pitat. dar
un sfert,

www.dacoromanica.ro

pe la orele

120

nimica de
scopul de a

m'au oprit agentii.

ce s'a
L-am

mersesem acolo in

mare
Nicoleanu, dar

pe

abordez ori nude ar fi. m'am dus la Hotel

pe pat, dup vre-o 10-15 minute au sosit
lo Voinescu
la mine
privire
povestit cele aflate de

curajul

faptul

de

la Capsa,
de a
pe poart am
lefonat d-lui Bursan spunandu-i
vizAteze.
se prea poate ca Getan
o mare
s
m'a intrebat relativ h
ce i-am spus
nu pot
prin telef on.
Am stat la Capsa
trei
de or,
am
intrat
restaurant am auzit povestinduse
grave despre fapta
un
este
furt. Pe
m'am dus
lo
acas pe str. Carol, dup
dejunasem la
acolo
fapta lui
este foarte
lo Voinescu s'a apucat
consulte codul
eu la
anumite texte.
am luat
pe
el
s'a convins s
In acest
spus s
telefoneze
Bursan, ducandu-se chiar
lo Voinescu.
lo Voinescu a plecat
un timp oarecare,
care
eu am atipit pe canapea la el.
mi-am revenit,
lo Voinescu eri
la
moment a venit Bursan; i-am explicat lui
se
in
1-am
irnediat ca
Voinescu
la el, sprc a convinge pe
se
sau
extrem
ei de o
stare
s'au dus
mult
lo Voinescu
a venit
singur Getan a telefonat la
s'a predat. Voinescu mi-a
)
-scrisoare din partea lui
pe care v'o predau.
Nu am primit nici un ban dela Getan;
am avut
o
de
lui
1-am ajutat la comiterea
De vre-o tre
1-am
pe
mai surescitat ca deobricei, dar cred
era
din
in ultimul timp la
seara
neam la club la ora 7
zece minute el esia
se duce
la doctor ca de obiceiu.
din
de operatic.
nu 1-am
nici
la
vre-un ciocan, nia
are vre-un asemenea ciocan,
revolvqr, pe care 1-am
de vre-o 4-5
Tin s declar s se
stie, intentia mea a
se
nu )este altg
-pare, fapt
care n'am
sure regretul
mai norocos Bursan.
Am

Citindu-l-se

sernneaza.

Jude Instructor (ss)

(ss)

www.dacoromanica.ro

Isvorana

ACTUL

23

TRIBUNALUL ILFOV
JUDECTORUL DE INSTRUCTIE AL CABINET.
Declaratie
Astzi 27 luna Februarie

mie nou

opt.

noastr Ion P.

de Instructie
de Grefierul
s'a prezentat
citatia Nr
asistat
Polizu
de profesie avocat, Director
de 37
fcut
domiciliat in Bucuresti sir. Vasile Lascar No. 24
urmtoarele declaratiuni.
In noaptea de Smbt
26 Februarie 1928, m'am
am
pe la orele 3
dela automobil club,

stat dela orele 5-6 p. m.

6-6

la

mine, m'am sculat

Isvoranu, am deschis

masa.

am

jum. se
de
a
cineva in
perdeaua dela geam am vzut pe

ce este. Mi-a spus c este

vorbeasa.
pe cnd eram
A intrat la mine
odaie
pat,
mi-a
a avut un scandal
o femeie
c a lovit-o; a dat ea
el s'au
pat,si
bani,
a
de
ddeam seama de
ce este.
spus
la mine cteva
dar eu am
c
mama mea este greu s
la mine
se
la
au

M'am sculat, am pus mantaua

mine

am trecut peste drum la

era
am
atunci acas.
ei mi-a
a lovit pe o femeie

Ne-am
Gitain ce a
a

lui are aparenta unei crime odioase. Pe

a
el ci
dat d-na Leonida. Apoi
sir.
fraze
trebue
ceva gray s'ace este adevrat din
cele ce
spas le-am
nu i-a

petrecut,

precis pe
un ciocan,

www.dacoromanica.ro

122
piece, recomandindu-i
ceva precis dela el,

i-am spus

a lovit o femeie, pentru a-i lua

se predea Parchetukti, sau s se

-sau

se duc la
ei spunndu-mi
nndu-le
acest lucru,
Plecnd, 1-am chetnat
pe

nu are deck

nimic de vre-o
s'a dus la d-na Leonida cu

dar el mi-a spus

gndul acesta, parcd-1

nu
Nu

ceva

nu,

zile

de

aceota.

deck de
ori pe
purtnd vre-un ciocan
nici nu am
dac
revolver satt

nu
Citindu-i-se

i-am recomanclat

Isvoranu
mt

L-am
o

solutii:

le-am spus din nou

din nou, i-am oprit
pot compromite pe

predea pe
afacere

denunte la
este ade-

Gogu
lui

niciodat
lucrul acesta.

semneaz.

Jude Instructor (ss)

(ss) Radu Polizu
(ss)

www.dacoromanica.ro

nu

ACTUL

24

TRIBUNALUL ILFOV
DE INSTRUCTIE AL CABINET.
Deelaratie de hdormator
sute donAzeci
Astazi 29 luna Februarie
mie
Inaintea
Ion P.
JudecMor de Instructie al Trib.
Nr.... d-na
asistat
de Grefierul nostru s'a prezentat ou
Margareta
In etate de 37 ani,
profesie
ne-a

Dionisie 43

In

declaratiune:

Am cunoscut pe George
primar
meu

Am stat la

acam 8 ani de zile la Braila. carevenea la noi

mutat
acum 4
de zile

a stat la

In tot timpul
impresia

manierat

suflet

mi-a

nici o

nu

bun

ocapatie, printii lui stateau bine

Aoum patru ani de zile, venind la Bucuregi, a venit

pe strad Dionisie. Avere
s'a mutat In
din jocul de
de care era pasionat

mine
el
nimic,

din care

a
care

In
doi
croitordi din Bucure$ti,
ceva

se pare,

auzit acum de
automobile

tarea lui personal

mine era

negustoril

niste

o societate de
fie Directorul acestel
de
certuri ce le-am

limp.

George Gaetan era o fire

si nici odat nu mi-a spas
de legaturile lui
i
nu mi-a
ceva de d-na Leonida
nu am aflat
din gazete de fapta
de
asupra acestel doamne, nu am
o

www.dacoromanica.ro

124
Am
la un
eu pe d-na Leonida acum
la o familie si m'am mai
d-na Leonida
de vre-o 2-3
dar conversatia
noi a urmat ca
de curnd
termeni red.
Nici d-na
nu mi-a spus
cunoaste pe
In seara crimei George Getan era invitat la
la d-1 Stadeker,
intruct eu pe la
4 am plecat de
la d-na Dimopol din
Maria
No. 2,
aoas, la iatoarcerea mea
pe la ora 9 si jum.
mi-am
este la club

schimbe

smoching; 1-am asteptat,

c a fost

mea, mi-a

cuiat la el

la ora
ce s'a

vernanta

guvernanta

minute
jum., a stat
apol a plecat
ca

fi

La ora 9 si
la

de

mi-a telefonat

George
se

este la
jum. pentru

acas la ora 12

i se pregteasc haia.

cnd

pe la ora
ocazie s'a
care ocazie am aflat

jum. noaotea a venit

M'arn culcat,

cutat,

dulap

eu de crima

ridele

de
de

de el asupra d-nei

Leonida.

ajutat de multe ori

sume de
pe
ca s mi-i dea napoi la prima afacere

Pe
cari
ce o va face.
N'am
Nu 1-am

o alta cunostint in ceea ce priveste faptul comis de el

umble
vre-un ciocan la
am vdzut un
de nichel mai de
vreme aceasta,
ce este
el, mi-a spits
este o scul de
automobil.
nu am mai insistat.
De
mare care se spune
crimei nu am
s'a gsit la
de unde
cumprat
nu 1-am
umble vre-o-

adevrat c

un

ciocan.
avea
revolver, dar

acurn
trei
de zile
raftul de sus al dulapului
de zile, nu m'am mai interesat de revolver.
Cele dou ciocane ce s'a gsit
mine
ale mele
le-am
prat de
vreme, dar nu
de unde.
nu am avut
o
c Getan a ascuns in
'biblioteca
s'a gsit
ocazia
s'a
Mi s'a citit

acas
Dup

Jude Instructor (ss)

(ss) Margareta
Grefier (ss)

www.dacoromanica.ro

25

ACTUL

TRIBUNALUL
JUDECATORUL DE INSTRUCTLE AL

VII

de martor
nousprezece luna Martie anul una

sate douzeci

opt.

Ion P. Stnescu, Judectorul de Instructie al rib.

Nr
s'a
baza
de grefierul
ce
Pilat care
care ne-a prezentat-o martora
de a
prestat jurmntul conform art. 72 din
Inaintea

asistat

nimic alta dect adevrul, la

se numeste Margareta Pilat in

senta inculpatului, ne-a

Bucuresti strada
nu este
fin,
serviciul
lair
a
Intrebat, ne-a rspuns
Repet cele ce v'ain deciarat
odat
am
pe
s amble la
cu
in
un
pe care
ciocanul
artati
s'a artat ciocanul
delict),
1-am
mcar
Nu
de
are acuzatul
de

36

No. 43,

eu nu i
vzut
Totdeauna Getan
paltonul
antreu,
fi
-tat la dfinsul
buzunar cum pretinde, un ciocan de dimensiunile
cora delict, i-am fi putut vedea
palton, ori
eu
cari
nu au vzut la dnsul un atare ciocan.
chiar cnd am
-alt dat nu i-am
totusi

la Paris

tiecut eu Oh.
ciocan de dimensiunile

si

corp delict.

lui.

ridicat de
In

un diamant de

lucturile lui
acrzat)

Nu

cu

gsit

a
de acas
de aceiasi culoare
cmasa,
ce ati
la mine
de snge.

1928. Oh.

25

brcat

geamuri

www.dacoromanica.ro

126
Asemenea
perchezitiunei cc
mi-le
(i s'a
chilotii

care ati gsit-o

Recunosc
hainele.
acele

de
tot
haine
lengeria
vesta,

el a fost

Citindu-i-se

(ss) Margareta
Jude Instructor (ss) SMnescu

(ss) Pitza

ACTUL

26

TRIBUNALUL

DE INSTRUCTIE AL CABINET. VII

Declaratie de martor
luna
una
sute douzeci
opt.
noastig
P.
de Instructie al
Ilfov, asistat
de grefierul mcstru, s'a prezentat
citatia
care
prezentat-o martora Margareta
care
ce a prestat
conform art. 72 procedura
de-a
si
la
noastre
absenta
ne-a riispuns
se nurneste Margareta
etate de 37
de profesie
in Bucuresti str. Dionisie 43,
nu este
afin,
serviciul pgrtilor,
asupra faptelor de cari a fost
ne-a rspuns

Vineri 24 Februarie a. c., adic

de crim, acuzaml
o zi
acas
la orele
la
aduendu-mi o
de
gseam
sufragerie la mas el a intrat
Apoi a
din
antret a
era
s'a
de palton. Intre timp am
dela
mirat mult
fapt
voind
ce face
am trecut
antret.
revenise din
se deshrgcase de palton
pe
s'a

canapea.

sufragerie in timp ce eu
Apoi a trecut
in palton am
care se impacheteazI la magazinele de fiergrie.
sit o hrtie din acelea
din buzunarul paltonului
am pus-o pe patul din dormitor.
I-am
Am

masa.

Getan ce este ou hrtia aceea,

trecnd prin camera de
pentru
bgase hrtia

trecnd
nu
timp,

www.dacoromanica.ro

dormitor I-am

dar
m'am

127

intrebat
Nu
ICnd el la
a trecut in
vd ce face, se prea poate
ca

care o am acolo,

se fi ascuns

cutia de

adusese

pe

sau
nici

n'a adus nimic in acea zi

acea hrtie. Nu mi-a
nu 1-am
brosa de mimoze.
ce v'am dat anterior.
menjin
Pentru rest
semneaz.
Citindu-i-se struie
(ss) Margareta
Jude Instructor (ss)
Grefier (ss) Pitza

No. 27

TRIBUNALUL

JUDECATORUL DE INSTRUCTIE

CABINET

Declaratie de martor
luna Martie anul una mie
sute
Judectorul de Instructie al
asistat
de grefierul nostru, s'a prezentat
Nr... pe care
ne-a prezentat-o martorul Major 4Iexandru
ce a pre
care
stat
conform art. 72 procedura penal, de a
adevral,
nimic dect adevrul, la Intrebrile
fcute
absenta
lui ne-a rspuns c se
Maier AlPxandru Bursan,
etate
Astzi
Inaintea

profesiune Procurist
Uzinele Astra, domiciliat
str.
Robert de
No. 27, c nu este rud,
afin, mci
serviciul
de
intrebat, ne-a rspuns urmtoarele:
Cunosc pe acuzatul George
de prin
1919, probabil c
pe la
spertiv, pe care amndoi
frecventam.
camarad
cu
nu propriu
asa
cunosteam
In momentul
fac
declaratinne,
ce Justitia
contrariei,
pstrez
sentiment de camaraderie.
In
timp
vedeam numai la
Regal,
rindoi.
era un foarte bun juctor de Bridge, cel mai perfect
pe care eu 1-am cunoscut;
de asemenea chemin de fer, dar
bine. Eu nu
banco mari.
De
Getan nu
mari la jocuri de
reale. - diferente mari nu fcea dect
la 2000-4000 lei
In ultimul timp, aproape c nu mai
de fer, dar bridge
ani,

remis
Nu

regulat.

vremea din

nu, fiinda nu m interesez. $tiu

a pierdut
preajma

www.dacoromanica.ro

sume de
a

28
lei,
aceasta
chemin de fer
niste datorii pe cari le avea. Actualmente mai are de
pentrm
de
de la diferite persoane circa 33-40.000 lei dela
ocup pentru plata avocajilor atund
incasarea
m'a rugat

bridge
5i-a

cnd

convins

calm,
vos,
atunci

se

vre-o cinci-sease luni de c5.nd Getan,

Poate

net-

caracterul, devenind

schimbase

bun,

avnd diferite ticuri pe

special la jocul de bridge

i le

bridge el
ce anume citea.

ultimul timp cnd se

tr'un fotoliu

nu

cite

prin

mult de

cte

anii 1922-1923 pe iarn,

la

pumnii mei culeg

eu

slab, dar
care

se

un

mi-a

el

de nichel. pe care mi
tot mai mult de 17-18 centimetri.

Cu ciocanul
acest
am vzut la
delict)
care s'a
(1 s'a artat ciocamil
delict pe care mi
nu
pe
nu 1-am vzut ni:i
mai
ocazia
acest ciocan era acel pe care mi
caser tete obisde nichel,
mult mai mic
care era un
nuit la Paris.
nici nu 1-am
Nu
precis
ce
de multe
de
venind
ele la club.
zut en monstre de
Pe mine m'a rugat
cnd am plecat la Ploesti - pe la
Atunci

inceputul

lunei

Februarie 1928,

la Ploesti, de cine este reprezntatd firma de automobile

aduc cataloagele
se ocupe de aceste masini. Am fost la
am gsit pe reprezentantul firmei, un oarecare
Faier din str.
petrolist cu care
nu vorbise.
nu
rea
dar subalternul sin mi-a dat cataloagele, preturile de
dat adresa garajului, tot pe str. Cmpinei,
masinele
de una de opt eilindri, aducnd lui

toate

necesare.

chiar reprezentanja
unei
de
praful pe strizi,
garantie de
nu
ce
ocazia aceasta i-am
slaturi
organe din municipiut
Bucuresti
se adreseze pentru a pune
valoare acest. aparat de
utilitate edilitar.
Gietan

En nu am
ar

voit

a fost la mine
vre-o afacere de

crim

sau de automobile

Tnsescu.

De alte
$tin
bine

ale lui Gictan nu mai am nici o

pe d-na Aurica Radovici, dar tot
nici odati
nu i-a

vre-un briliant pentru

Eu nu
ce
vorbind de vre-o

vinde d-nei Leonida sau

persoane.
avea
nid
1-am auzit

www.dacoromanica.ro

d-na Leonida de asernenea nu I-am auzit vorbind nici

dnsa.
d-na Margareta
a
vre-o
am cunoscuto dup
Nu
cocainoman.
Getan era

nici

nu 1-am

vre-un

pe

corp delict.
V'am spus

artndu-mi un

dear

de
pe

de

Ultima

24

sau nu.
in oras la Gambrinus apoi m'am

bruarie la club, nu mi-aduc aminte

In noaptea
dus

A doua
gseam

pe cnd
sunt sunk la telefon de

Duminecil, pe
pat, m'am pomenit

orele

ram, caci dnsul era, mi-a

Getan este
conving de contrariu, alte
la mine
a

impas
nu mil-a

are
dat

telefonul.

Pe la ora
Gum

rav de

care cred c a venit

fr zece, m'am pomenit

deschizndu-i

nu

mai recunoscut.

complect desfigurat
de tot.
vzut
pentru a nu-1 vedea mama mea, care
boltras
odaia
care era plecat la Con-

stanta.
L-am

ce
si
mi-a spas
a omodt, s'a ne(saraca Marguerite am
ca
guerite este
el, am
o
ca
o nenorocire.
continu
spun
un asasin", am
m'am
nenorocit, scap-m, scap-m,
mi-a tot
de o
de
La
am
c am de aface
un neban.
Inure timp
vazut degetul drept
legat
o
o vnataie.
sa se
c
aceea
s
s vorbese cu el.
M'am asezat la masa, um mncat si
aceea
dus iarasi
camera unde era dnsul.
L-am gsit destept
ce s'a
mi-a 'storisit
de fraze din care reconstituesc urmtoarele,
o vnzare de briliante d-nei Leonida, c i se
unul din acele
obosit

pentru evaluare,

d-na

la

pentru suma
000 lei,
ca
le
realizeze un beneficiu de aproxide
d-na Leonida
diferite
diferite plasamente
fie
actium,
fie in
mi-a spus
domn
ceruse 150.000
lei in ipoteci
o
dea acesti ham,
numitul
este o persoana
mai tratase
o afacere
de comisionare a unor pduri din Nordul Maramuresului
comrsionul
era de un milion, afar de alte beneficii la constituirea
sau
puncte de societate,
i-a dat un rendez-vous la ora 7 seara la
pentru a
afacerea;
s'a dus
primit doamna care

c intentiunea d-nei era

cumpere
Paris la diderenta
la carat
mativ
era de mult in

Procesul

www.dacoromanica.ro

30

stat de
cte i-a spus dnsa si
au avut
un pahar de vin au rnncat ceva. Nu mi-a spus
leaturi sexuale sau nu, dar din felul cum mi-a spus eu am bknuit
continuat a-mi spune c la
au avut
semenea
au

avnd

ciocan

buzunar

scos

punandu-1 pe

sparg casa de bani, arznd i-a spus

a venit
s le cumd-na Leonida a
poi au discutat despre
a deschis caseta de bani, din care i-a
pere pentru 800.000 lei

an pachet de bani, apoi din dulap i-a dat o alt parte de bani, pe
l'a aruncat pe
care nu
buzunar
pachete le-a bgat
d-na. Leonida i-ar fi cerut

palton,

c i-a spus s i le aduc, ea a spus

dea briliantele, c

se duce la teatru,

nu le avea
el vine

if
atunci, d-na Leonida
din teatru, c
va da chitant, au
dnsul i-a spus
garantie are dnsa,
a
contul
forma chitantei i-a cerut s
banii si
trecnd
cari vizau traficul de
refuzul ei, c i-a
expresiuni
s'a revoltat din cauza
a
sa tipe, ripostni
dat o palm,
d-na
s'a adolat
nu tipe, c nu
o
el ar fi
s-i acopere gura
chiar
ea i-a apucat degetul in gur
in spre
se intelegeau,
pe ceva, ca
sau
c
durerea aceia a cutat s
ea a pus
pe
el i-a
din mn
a lovit-o ca s-i
gura,
n'a reusit
de durere a pus mna
ciocan
aplicat o lovitur cu
c au czut
la
pe dusumele,
s'au ridicat
au
pe pat
c d-na Leonida
in timpul acesta el a
din buzunar
Indreptat asupra ei spunndu-i de ce url,
ce tipa? ,,nu vezi
s te
nu o lac c nu am venit pentru
s ne
D-na Leonida a continuat s tipe, i-a artat
arma repetndu-i
D-na Leonida
din nou jos,
atunci afolat a
pz.ltcnul
a
Mie nu mi-a spus
a fost sau nu desbrcat
haine.
ce
ascultat povestirea, 1-am intrebat, ce are de
rspuns Bursnel" treizeci
de
viat cinstit,
ce pot face acum
s
In starea de nervi in care era, bnuese
o
s o
am
s-i transform andurile, spunndu-i c nu este
ia aceast hotrlre, cci
ce mi-a relatat dnsul
adevrate, trebueste Imediat s
rspuns
nu,
viata
lui tot este
c nu va
putea s
nci odat opima

public
In
din urm I-am convins
lsat scriind.
m'am apucat

cam
din

d-lui General

a termInat de
dac pot s citesc, am citit serisoarea
isbit prima
acesta Inainte de a muri". Am vzut
sch'snbat
citesc,

propus s consultkm.un avocat.

In timpul acesta s'a oprit la mine o masin
soferul mi-a dat un

bilet din partea avocatului

care

www.dacoromanica.ro

la

M'am

131

lo Voinescu, in timp ce
era
trebuie
se
lo Voinescu mi-a spus
mearg cu mine
convins pe
Am venit cu Voinescu acas,
se

dus la avocatul

mine

m'am opus
convingem pe
timp

scrisese o scrisoare lui Gogu Isvoranu.

Voinescu
aib

ce
o

ascultat, 1-a
nu este vinovat,

se

spundnapoi

un

incredere
mi-a
plecarea lui
a plecat.
eu am luat telefonul cernd Prefectura Politiei, dar
ce noi i-am spus
d-na Pilat,
pe d-1 Geneml Nicoleanu. Apoi trecdnd pe
nu 1-am
General Nicoleanu, am
am
de
Prim Procuror, am mers la mIne
in
predase revolverul.
adus
dezarmat,
el
Nu

dad,

de obicein

unei glume acute la Club de vre-o

revolver lag el,

am constatat

ocazia
avea

revolver.

nu mai
Judecgtor

Stdnescu

St Bursan

(ss)

Pitza

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 28

TRIBUNALUL ILFOV
JUDECATORUL DE INSTRUCTIE AL CABINET. VII
Declaratie de martor
nousprezece, luna Martie

sute

una

Judeckorul de Instructie
baza citatiei Nr. 1529
care dupa ce a
care ne-a prezentat-o martorul Gheorghe
prestat jurmntul, conform art. 72 din procedura penal, de a spune
noastre fcute
nimic alta deck adevrul,
devrul
Gheorghe Negreanu
se
ne-a rspuns
senta
Matematici, domiciliat In
de profesiu Student
etate de 30
serafin,
c nu este
resti str. Popa Rusu No.
noastr
de

Ijv, asistat

s'a

asupra faptelor de cari a fost intrebat, ne-a

prtilor,
urmtoarele:

Sunt vr de al doilea
1924 de cnd
deck din
o fire aleas,
leaturile lui
vre-o
d-na
c

totdeauna
varlind

s-mi

de

somlru,

ca un foarte bun
a.

odat

mi s'a ludat dc
odat

despre

se ocupa de
automobilele, gramofoane
vzut avand asupra lui sume importante de
zece m'i lei, dar
cdat nu am
are
convins c el gireaz averea

Margareta lat.
Totdeauna
spunea c
ceeace
ls improsia c
de

cunose

bun

Nu lm atizit
tiam

Leonrda

stofe,

dar
devenit

1-am v7ut

c., cnd pe la orele 4 p.

s-i resetuie banii ce

exist o colaborare
de crti
mai ales la bridge.
o zi
adic Vineri 24
a venit la mine acas discutnd

chestluni banale.

www.dacoromanica.ro

A stat numai un
Nu mi-a comunicat nimic relativ la planurile
o afacere
fert de
apoi a plecat. Nu mi-a vorbit nimic de
despre afacerea
In ziva

pdurea.

nu mi s'a plans de

nu

bani.
Nici
de

mod special, dar

nu mi s'a
de lips de bani,
starea de
ori venea vorba despre criza general,
la noi
lumea este
foarte
flied foarte
se
nu
nu
mult. In tinerete a avut tuberculos la genuchi, si a suferit chiar o operatie.

In noaptea de 25-26 Februarie 1928

gseam acas cu fratii mei Ion

serviciu Nicu Ion,

jum. pe
la orele 12
omul de
"Dumitru Negreanu

nu ne culcasem ne-am pomenit

s intre la noi
la noi

in general, pe

spre cas.

In buzunar,
observat
nimic. avea
gripat.
prin apartament.
Nu s'a asezat jos
s'a plimbat tot timpul
c
este frig
eu vroind sn-i dau aspiring, mi-a spuo
se duce
In acest scop, unde a telefonat
bae.
A rmas cu noi
20 minute
o jumtate de
care
nu mi-a vorbit nimic despre cele petrecute. A intrat
timpul ce
prin
de colo
se
de 2-3 ori, dar nu I-am
face
tocmai
timp eu
cu
eram
cu

ml-a dat o

nu
care,
nervoase

ridicat

mod
impresia

de

iragerie.
In
aprins
el se
crti. La un
ment dat, m'a
ce reviste sunt In
de jos, si eu i-am
puns
sunt Convorbirile literare", o revist inactualg
Am hitrat
eu
un moment, dar
am plecat
pe
singur,
foarte interesat de
revenind din bibliotecg a mai stat nurnai
ce fac a doua zi, a plecat
tofi, s'a suit
tr'un automobil
la
de atunci nu
mai vazut.
N'am
nimic
la perchezitia ce mi s'a fcut
se
bani
biblieteca mea,
nu
ce I-a fcut
s
acolo
noasta.
Relativ la crima, nu
nimic
din ziare,
a plecat
mine in noaptea
mi-a spus
se duce acas
str. Dio-nisie No. 43 unde telefonase din oras,
pregteasc
Altceva nu mai
nu
odat
vre-un ciocan la
nid nu am auzit
fi avut acest obiceiu,
corp
pe care
argtati (i s'a
martorului ciocanul corp delict); nu 1-am
la dnsul si
nu
de
are,
avea
lucrurile
unelte de
instrumente de scos pioneze,

www.dacoromanica.ro

134

delicate care se
toate lucruri
revolver sau nu la dnsul,
Citindu-i-se

nu

la

str. Dionisie avea un revolver-

semneazg.

(ss) Negreanu

Jude Instructor (ss)

Grefier (ss)

ACTUL No. 29

TRIBUNALUL ILFOV
DE
AL CABINET.
Declaratie de martor
Martie, anul una

sute

Ion P. Stnescu,
de Instructie al Trib
asistat
de grefierul ustru, s'a
in baza
care ne-a prezentat-o
Nicolae Punescu care dup ce a
Inaintea

stat jurgmntul conform art. 72 din procedura

de a spune ader
nimic alta dect
noastre fcute
inculpatului, ne-a
numeste Nicolae
etate de 43
de
de profesie avocat,
Bucuresti, str. Dionisie No. 6
nu este
nici afin,
serviciul prtilor,
asupra faptelor

de cari a

Intrebat, ne-a

N'am

urmtoarele

n'am auzit

pe

existenta lui
Este inexact
inculpatul

comiterea

fi prcectat vreedat
Infiintarea vre-unei

Leonida si
pentru exploatarea anal

d-na

sau din alt parte.

pe d-na
niciodat n'arn
Leonida de
o afacere,
dnsii
aluzil, nu mi-a fcut

din

Citindu-i-se

si semneazg.

(ss) Nicolae

Jude Instructor (ss.)

1.

Grefier (ss) Pitza

www.dacoromanica.ro

ACTUL

30

TRIBUNALUL

JUDECTORUL DE INSTRUCTIE AL CABINET. VII

de martor
patru, luna Martie anul una mie

Astzi
opt.

sute

Judectorul de Instructie al Trib

Ion P.
baza
N.
de grefierul nostru, s'a
ce
care
1693 pe care ne-a prezentat-o martorul Constantin
procedura penal, de a
art. 72
prestat
adevrul
deck adevrul la Intrebrile acute
se numeste Constantin Stefan
otate
ne-a rspuns
de ani, de profesiune garderobier, domiciliat In Bucuresti str.
piei No. 5, c nu este
rud,
afin,
servIciul prtifor, lar
faptelor de cari a fost
ne-a rspuns urmtoarele:
Sunt garderobier la Clubul Regal din
1927.
in seara
acuzatul Getan a venit
club pe la orele 5
lns i-a luat paltonul cellalt garderobier
Brbuceanu,
eu
buzunare. A plecat
la
nu am putut
ce are
jum., spitnndu-mi mie
lui
Brbuceanu c se
pe la
7. A ajutat a se
de palton tot
Brbuceanu.
7 seara s'a
Pe la
oras cam o
dac nu se desbrad, nu a vroit,
de or,
Tmas
paltonul pe el. N'am observat
avea ceva buzunar sau nu.
A vorbit ceva
telefon,
oras, nu
ce
a
fr
Ilfov,

s ne

spue ceva.

desbrcat de multe ori de palton

am
at
Citindu-I-se

vre-un ciocan.
buzunarul
semneaza.
(ss) Constantin

Jude Instructor (ss)

(ss) Pitza

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 31.

TRIBUNALUL

DE INSTRUCTIE AL CABINET. VIL

Declaratie de martor
zeci

patru, luna Martie anul

Astzi
opt.

sute

mie

P
Judeckorul de Instructie al Trib
de grefierul nostru, s'a prezentat
No. 1694
a
pe care ne-a prezentat-o martorul
care
jurmntul conform art. 72
penal, de a spune adedect
la Intrebrile noastre fcute In absenta
culpatului, ne-a rspuns
se numeste
etate
26 de ani. de profesie garderobier la Clubul Regal,
Bucuresti, str. Steinescu Tel No. 53, c nu este rud,
afin,
serviprtllor,
asupra faptelor de care a fost intrebat, ne-a rspuns
asistat

urmmarele:

Sunt garderobier la Clubul Regal, de foarte multe ori

la club
venea foarte des, acuzatul
eu
serveam scotndu-i
paltonul.
odat
vzut in paltonul
greutatc

vre-un ciocan

Sunt garderobier la club de vre-o trei ani de zile, am intrat

al patrulea an.

Getan, a venit la club pe la

crimei,

orele 5

desbrcat de

N'am vzut in hizunarul su

ciocan,

un pachet
paJtcnul nu avea nici o greutate

Nu mi-aduc

A stat putin
spus c dac
la orele 7.

In

n'am vzut

dac avea sau nu jurnale in buzunarul palapol pe la

6 jum. a plecat si ne-a
cineva de dnsul
timp,
spunem
paltonul de culoare maron.

www.dacoromanica.ro

137
moment
Pe la
7 seara, s'a
eu nu eram
fat ci Constantin $tefan Inlccuitorul men
Cnd am revenit, eu 1-am
pe acuzat cetind pe o gazet; era
cu paltonul, apoi golindu-se cabina
a intrat

a vorbit nu

ce.

A esit apoi a plecat

s
mai spun ceva.
observat
avea sau nu ceva
buzunarul paltonului.
nu
auzit c acuzatul
ar fi pierdut sume
fat de noi era
politicos, gaanton.
la

bine vzut de toti

Pe la club nu

n'am

de bani

clubului.

mereu de dnsul o doamn

spunea
se numeste Leomda.
Citindu-i-se
semneaz.

Jude Instructor (ss)

(ss)

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

avocaOlor

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

HENRI-GEORGE MEITANI
Henri-George Meitani, este in familia sa, a patra generatie de
rc mni.

Strbunicul su, Baronul George Meitani, era consul al Austriei

care unui,
familie de Cutovlachi,
pe la 1825, si orginar
intrase
prin jurul
Pani Meitani, armatoli, aclic
peste un
de persecutiile turcilor, prin secolul al
au Viena, spre a
in
crestini macedoneni mai avuti,
XVII-Iea, ca de altfel multi Romni
Dumba, Mociony, etc.
prsit
diplornatia
Baronul G. Meitani n'a mai
cu frateie su
Muntenia
a deschis prima cas de
a profesat
su,
G. Meitani a
studiul dreptului
catur
distinctie in baron! dc Ilfov, de altfel ca
copiii
George Meitani, actualul profesor de drept international la
Stefan
Bucuresti.
Henri-George Meitani,

traditia.
Nscut la 1891 la Fontenay-sous-Bois
Paris,
liceale,
licenta
drept
la 1912, urmnd apoi la
Facultatea de drept din Paris.
In 1914-1916 a lucrat cu Nicolae Mitescu, care
afar de
Coti Stoicescu nu mai avusese alt
mai
mai
astzi cei cari
afacerile
c
nu va
atentiunei lui, c nimic nu va fi
ca interesele
s fie
complect

Din aceast cauz clientela

Ii place profesiunea

este statornic.

intre multele plceri pe care le d

nu sunt altele superioare sentimentului ce stpneste pe avocatul
bine preparat,
adversar serios,
proces interesant la a
instant de fond, cnd se poate
drept
fapt
pleine pte"
cum spune francezul.
Francez dup
metoda
claritatea nu-i lipsesc,
de
darul
de-a vorbi
elegant, la care se
accentele de
cnd e nevoie.
Dela 1916-1921 el n'a mai profesat, din cauza
rni grave
rzboi la Grozesti-Sticlrie, 1917,
care a stat strintate
a-51
sntatea.
In
dela 1921
si-a fcut o reputatie bine stabilit

de jurist distins
de avocat de talent, de o corectitudine absolut
o struint care nu cedeaz.

www.dacoromanica.ro

de

www.dacoromanica.ro

Pledoaria D-lui avocat HENRI GEORGE MEITANI

numele prtei

Curtei cu jurati din

Ilfov, de

29 Septembrie

Onorata Curte,
oradesfasurarii acestei lungi
In tot
cu
condus cu atta mestrie de d-1 Presedinte
am avut,
Dv., Donmilor
de
mei de pe banca
poate,
mai accentuate cu
ei sunt
apgrgrii. Dar nu pot
nu
stgruinta
devgratul rol al
Totusi,
confrate,
Perieteanu
mine,
de onoratul
punnd concluziuni
reprezentant
aceasta
Public, dovedim
ce avem,
anumite fapte
cumstante deosebite, de
oameni
specdale, nu
fie scuzate
rvng,
rate
nu
nici o crutare.
nu fi fost Ggetan, nu fi fost fetita, ce
Geornu fi
toate
streine de fapt, cari
s'au adus de
ce ati fi avut de judecat
Care e fapta ce
o desprindem
tot ceea
ce este de prisos?
Un tngr
ocupatie
care
relatiuni
me
o
care
cale,
o
800.000 lei,
cgrora
niste briliante,
briliantele, vine,
cu
un ciocan, cu un revolver, eu o
de

www.dacoromanica.ro

144

tele
spre a
on de masa,
acestea
pul, zdrobeste ochiul,
sAnge, pe
moart,

da foc, mai

ca ajutor un
ca-

lac de
cu cei 800.000 de lei.
nu
este fapta, aceasta este ce aveti de
pe vremuri...
cc a fost
filanNu
pentru atribuirea unor
tropului GAetan de
ci
un juriu

ciminalul de
jurati, la

dintii, o las

carierei

tot reprepentru o femee.

Una ce
parale un oarecare
Ionita, care
la a
noapte, ou
un drug de fier, o snopeste
o
o jefude
ce avea.
la
pricina ce aveti
de judecat.
in
ceasuri s'au
aproape
dgberare,
jurati au condamnat. Nu la
munca
acel
el de
a
Noro lui
Chiar el, de-abia a
crime,
ingrijorarea
scrisoarea
d-lui Prefect de
Politie: ce
fac
moare d-na Leonda !
Dar
nu
manifestarea
sentiment de remuscare, dovada unui
de
de mil,
aceea care fusese inbita lui pe care o pgrsise
momente
Nu!
teama exprinu
consecinta
lui bestiale
devie irecaroler, reprimarea de o
severitate.
ce vedem actele lui
noaptea
urmat
civile, am

imei

absolut nimic alt eva

inceroarea
modurile de
o apArare, de a-si pregati o
o justificare.
Asemenea in tot timpul
nici
nici
moment, nu exprim
regret, vre-o parere de
rAu, pentru
a svrsit.
momentul
se
gndeste numai
usureze situatia.
In acest scop, :ntroduce patru recursuri, contra a

www.dacoromanica.ro

145

prim recurs este respins, nu se descurajeazg; un al

al treilea un al
rezultat;
ou a
patrulea, referitor la calificarea faptelor
aceiasi soart.
fata domniilor voastre, au
respinse
patru recursuri au
Este de observat c
de Casatie, bineinteles la patru
alcAtuirea
de complecte variate
ferite,
ai Inaltei Instante, au avut
mai toti donmii
respins
examineze
doilea

elan.

de scop
Un prim recurs, - argt foarte pe scurt este
declubleze fapta
cum a
prezentati
spre judecare,
speranta fiecare din aceste
dou
judecate separat, vor face, ca
totalitatea ei,
fapta
de o
atenuant.
voia ca portul
autorizatie,
agravantA
comis, este agravant
o atare
o
ucigtoare, - fie judecat de Consiliul de rgzAcolo

litar

dat in

pentru nesupunere la

pactizare
inamicul. Ave tot interesul
se
amnistia, pe
s'o invoace la instanta
chestiunea
de armg. fgr autorizatie.

Curte de Casatie nu s'a pretat la

care.

Dar de

credeti
s'a
Instante7

a doua oar Getan

S'a
de judecata
a dv. spu_
Aici in
este presa, e o
oameni
cari ma
nu voese
fiu judecat de reprezentantii
acestei opinii
e, vreau
de judecata judecatorilor
mei firesti.
De ce se temea,
Se
el, omul care
resurse inavuabile,
parazit,
se
judecata acestor delegati ai
la are.
se
ca peste tot,
binele, dar unde 800
de
300 de zile pe an, cinstit,
birouri,
- se
de verdictul defavoal oamenilor cari muncese,
celor cari
o

Ggetan

nu s'a mgrginit a fa e tot posibihil

www.dacoromanica.ro

146

el
a fugi de judecatg. El a mai lucrat, -a
limpede,
cu
o
askluitate
deosebita,
- cu mintea
in
ct mai pude a
apgrarea,
spre
dela
cum
am
mai
aceasta,
vinovat,
comiterea crimei.
nceput de
la
pus
Nu s'a predat autoriatilor, s'a ascuns,
ar
fi
acesta, ca
iar
s'a dus la
comerciale, s'au dus a avocat,
avut doar niste

mai
evidentg. Nimeni. nu se
la o
avocat. Te
ales de
banii,
dai la cap, pleci
pe care o
legiuitorul: comitere de
astfel
asupra unei persoane,
scop de a-si
avutul ei.

auzit ce-a spus martorul Maiorul

ccnsultatia cu avocatul, poate
cele

Prefect de
lui
Or, aceste scrisori nu
apgrare pe care am

a scris
de-a fi ggsit de autoritgti,
Isvoranu.
aidoma aceiasi

s'a condus

fata

de

acum

voastre.

a lucrurilor. Ggetan voeste

ne
credem
Leonida i-a dat
el a lovit-o! E natural
imediat, dar ane
i se
banii, la ce mai
nevoe s

Se

in ipoteza
lovire
pe
rgpirea banilor, este
timp ce
s'au dat
baniii
s'a lovit,
vor
avem d'a face
simplu delict de
de lovire.
Deci, din
moment, scriind cele
dactate
concursul unui jurist,
bunului
scape de invinuirea de
este

www.dacoromanica.ro

scrisori,
Impotriva

pentru

147

una din

Gogule,

limpede, precis,
Serie el cu
d'abea un ceas, dup ce sfrmase
Isvoranu.
a decis
De departe, pentru cd
te
mii
de
ori
iertare,
de
duri,

nici o

iubitei lui iti adresez aceste

afacere.

El singur se
Eram in relaliuni de

d-na\Leonida...

pentru a se
El,
avusese,
care
apropia din nou d-na Leonida,
ruperea
relatiuni afectuoase mai
a
diferite afaceri",
cestor
de a-i
bijuterii, etc.
de

Imi cerea
Imprumute

Acum

cumpere, pe cin;

plaseze band, ce
pe cine
refuze.
i-am propus
cumpere

sau patru briliante.

apartinnd

l-am
de

anal, pe care l-a apreciat bijutierul Resch.

un comision de un
plus alte
a unid
muntos din Maramure,...".

de a

drep

luerurile

o
a
bijuterii, care sinfost pretextul prezentgrei la d-na Leonida
seant

tuatie
gure

ce

afacerea masivalui

din
nevoe d..na Leonida, daeg.
de concursul

absurd pe

se

eu Ministrul Domeniilor7 Dar in

repet,
martorii ne-au spus-o,
dela Club, de
d-na Leo-

nida la telefon
l'a rugat
a
rost de cei 800.000 lei

briliantele,
spre

Tineti minte

ei au spus

www.dacoromanica.ro

148

de 800.000 lei. Or, d-na Leonida

valoarea briliantelor
briliantele...
casa, 800.000 lei, destinati
ave
intentia
numai
Dar Getan
a-5i

toate domenile;
sau contraverse
afirmi, este mai nesocotit

posibile
Interrretri
de
lucru nu poate face

el e o realitate, e
a_l neg.

este: d-na Leonida ti-a

Faptul constant
schimb
telefonat
vii sa-i dai briliantele ca
o parte,
pe
suma de 800.000 de lei s'o duci
n'ai
Leonicla
s-i spui
iar pe de
de ce,
te prezinti la
ciocan,
revolver
ou cei 800
ce s'a
benzin,
e5ti
apoi,
sngele d-nei Leonida
de mii de lei la
Cu toate la
aici,
c
a
d-na Leonida i-a telefonat
briliantele
banii ascultati
rog,
scrisoarea
aranjeaz lucrurile
pe care o analizez :
pe la 7 p. m., convocat,
o parte din bani, chit sd-i
in buzunarul
un revolver

dus la domiciliul
na fac
un clocnas...."

chiar el s'ngur simte

de a mic5ora dimenarmei extrarodinare ce a
! Uitati-v, D-lor
Jurati, ce este un
lirnbajul
al
Acest ciocar ciocan de fierrie,
mecanic, este pentru el
!
...Obiect

purtam foarte des"...

Foarte important !

adaogg...

,,...pe
purtam foarte
care m'a insotit in toate
la Sinaia, la Techirghiol, la Paris. Acest
poate
mana mea Margareta

Ati auzit
spus srmana lui Margareta"
nanta": Niciodat aceste persoane, cari erau
clnsul, care timp de opt
au dus traiu comun,
cas,
hoteluri, - niciodat n'au
asernenea
www.dacoromanica.ro

Concluasertiune
nu pot nu constat ceva
ziunea o voi trage mai
constant: Pe scara fractiunilor, dela cea mai de jos care
la cea mai de
egiuirilor civile
la
o
dispozitiile legiuirilor penale,
sus, care
postorioare
faptului
pr:n
tur
de
situtia,.
condamnabil, prin toate
s
urmelor, nu ajung deck s
infractorii, la
Citesc mai
a
mai
realitatea astfel

can la iuculpat. Prin

...M'am desbrdcat,

Politicos

ciocanul pe
!

la un pahar de vin

dlscutat. D-na Leonida a scos

de bani din dulap

de bani

nu

cum, nu te-a intrebat de

dat
vedeti
ce
urmeaz
:
dar
te-a cerut
...Din una, din alta, disculdnd de
ajuns la

cum se vor
s'o
s'o

- Ba bine

trebue
Mi-a

chitanta
cd

nu!

...La auzul acestora mi s'a urcat

Am fi curiosi
care i-a venit

da

susceptibil, nervos,

la cap"...

nu face o confuzie cu
din rnile groaznice ce
md

tras o

reamintiti, Domnilor
unii
cari l'au
noaptea
n'au constat la dnsul
stare mai
de enervare
a unui
care
ar fi avnd o
ceva mai accentuat. Nervos
vzut oare la instructie,
fata D-voastre, zile
impasibil, cu un imperceptibil
de ironie pe bum! Dar
termenii
care e
soarea, ou sublinieri la pasagiile ce se preau mai
pentru aprarea lui, ne dovedesc din potriv,
www.dacoromanica.ro

150

dotat

ou

ce iese

snge rece

de sine,

comun.
i-am tras o

nervos cum

,,...Susceptibil

A ripostat.

m'a zariat..."

Au fost martori d'ai apArgri

aoestei

au dat o
alt martor al
Dar ati

o parte din ban

acestui martor, -care ne-a spus
totusi n'a observat
desi Ggetan a stat un ceas la
raportul
De
la acuzat
acela la care

fizioe in care s'a

medco-legal,

sit

ne arat

dupa

d-na Leonida va

e vorba de mici

opt zile aunt absolut suficiente! lar

de schilodirea ce i s'a
toaa

uzat !
...Mi-am pierdut

total

ce-mi sta

pe

am

o loviturd,

cu lovituri,

de

povestirea acestei
este relatarea:

de
scene ne
o
este posibil
credem
att de
prile_
a putut
numai
jul
disautiuni
de termenii
care
o chitantg,
a renu
la
mijloace toemai
Leonida n'a voit
de
banii ce el
am pus
gestul
pe revolver. De ce n'am
dar fmi aduc aminte cd
arma
contra adversarei mele.
i-am strigat de
te
nu vreau
te

Nu vedeti Domnilor, nepotrivirile rsar la

Din aceste declaratiuni reiese
revolverul asua
pra
spunnd, nu vreau
te
I
revolverul a supra unei
spui: nu vreau
vut-o

ce
Adevkul e altul : La instructie, ne-a spus
contra ei, cu ocazia
ce a
d-na Leonida. Nu reusise s'o omoare ou ciocanul

www.dacoromanica.ro

151

pretinsa-i
nici nu
telefonul - de care de
confesiune,-si victima strig ct o tina gura, GAetan ne-a
aci

tras cu

instantA, iar el o
nu strige; aceasta e singura
nu faca zgomot,
n'a
a faptului
a
care s'aude.
care detun, care

...Apoi m'am

nenorocire cu

am

de m'am
desmetic
stupid, ore

m'am dus

de

am alergat pe
te-am chemat dela club. eram
acuzat de furt, de
ce am luat, se pare

Apot

intentative

de

vei fi acuzat, ba
noaptea,
Dar de uncle
a-.
Apare efectul consultatiei
vei fi
de
vcatul
a faptelor ce sAvrsise.
povestirea
ti-a
de ce vei fi acuzat sngele victimei d-tale
n1ai

faci apArarea,

Este
pentru a

acuzatiile
unele lucruri"

Leonida au acest

mai
...Dar analiza faptelor nu
Ti-am

total?
ciocdnasul e arma mea

pentruaperare rwaptea..."

Vedeti,
sistem de aprare; nici un
norocita lui victimA; a nAscocit c
ciocanul

totdeauna
unul n'a confirmat aceast
a
lui)
seama daca va fi dovedit nu
mod obisnuit acest ciocan, faptul
s'a prezentat
el la
lui, pe care
in acel moment are bani la
i-a sdrobit capul
accst instrument insol:t, c
fugit
prezint pentru el o situatie extrem de rea
care este imposibil
scape.
se noteze
toate aceste
pe cari se
principal apiirarea
Mai departe:

un martor, dar

...Banit mi-au

www.dacoromanica.ro

152

a fost
ti-au fost dati,
subliniat. Dar
subliniezil A! fiincic te-ai
nevoia
de ce
ti se vor fi
uu jurist, care te_a
fi lovit,
de
ca d-ta
dat banii
...Din

nu-1 cunoastem (nu erd nimic

al

al

din

...Ce

secret

de omor e lovitura

de

aveam

ciocan

'revolver ?"

avea revolverul, de ce n'a tras ou

nu uitati, pentru a treia

singur

-tiebare. altf el zis

pune
Apoi:

imaginezi lucrul aces/a oribil, o crimd, nu

bund ?"
la arma
favorabil

momentul

la

pe Gaetan,
...Un
petuat crima

in creer, pe la spate,

n'ar fi per-

clip'.

desnervos
Ce monstruozitate! anesta e un
totusi,
la
aici
Maior Bursan, ca pierdut, aiurit

aceast scrisoare. Examinea4 discua

!

...S nu mi se
izolat

mi-a lost
de
mai departe".

unica

pe Gletan

cine se
singur, nu
neintrebat de
este evident,
el
deoarece n'a tras ou
volverul
trebue
abstentiune
o
ce putea s
din cauza detunAturei armei de
evident prin aceasta recunoaste el
intentia ce-a avut de
pe d-na Leonida, dar
a
fi
o arm care sa
In
el a lovit ciocanul care nu rgsuna. n'a
se

se

dar,

revolverul, care denunt, avea d-lor

care,
n'ar fi venit servitoarea,
foc,
urrn.a oribilei fapte.
auzi dezvoltate de confratii nostri, de pe

www.dacoromanica.ro

153

ce
advers, aceleasi
revelatoare, nu
artificial, care n'are consistenta
in

versarii mele,

aceaeste vorba de ceva

Ggetan

asupra ad-

cu arma
ce ne lovisem".

accentuez, numai cuvnitele:

acestei
rei mele" de mai multe ori repetate
ne lovisem".
pluralul
mai puted

cursese

auzit, un motiv ca sd

pe

de
teama, modesta
care devenise teribilul

n'a omorat-o!, dar

rau
Ii
teribil" aceea ce-a
de

a nu fi

el

suprimat in speranta unei

a faptelor".

un

Domnilor Jurati, ce zic faptele? Ai

jefuiesti, ai lovit,
ca
lovesti

banii

ai
Ce zice

concluzia scrisorii sale:...

rdspunderea lovirii, dar a

ment de nebunie, dar protestez in

intentie,

de furl,

de

omucidere".

faptele dinpotrivg, mai zic: n'ai

cu
dinainte
d-na Leonida are
ai
acesti
bani,
d-na Leonida a fost
zdrolac de
bit de ciocanul
pe care pentru prima
purtai acea
Acum, Domnilor Jurati,
veclem
personalitatea
este astfel
au zugrvit-o unii din
fostii lui colegi de Club
de facrultate, sau
nu
o
dosul
coteau cele mai negre instincte. S. vedem diin trecutul lui
poate
unui
de nerves, care s'a certat
o prieteng, dar care n'arfi
stare
www.dacoromanica.ro

154

viata,

eu violenta la

care s'a

Desigur, au fost doi

parale,
dinainte de rzboi,
lzboi,
al doilea Ggetan, acel de
multe
and, iertati-mi expresia, dar e pur romneasc, nu mai. avea
ban de
mai

pe Meoena

de rzboi,

oare att de extraordinar, penvi s'a spus. Dar

de
student,
1912,
la Paris,
tru
care
ajute
ceeace
40-50 mii lei,
lei pe
camarazii mai
Ceva obisnuit printre studenti,
unul este
primesc sume
acei
mai
celuilalt i-au sosit paralele, acestea
mai departe.
celalt
soseste
extraordinar
faptul de a-si
colegii
ales
greu
generos
aveai cam de cinci ori mai mutt
de obicinuita
a unui student.
Ni s'a spus
a fost generos. Dar cum
dai
dreapta
stnga cnd banii nu te
nici o
ortare

E maestru brigde
credit nelimitat la toate
de 500

mii de lei

s'a spus, auzit. D-na Pilat, la care

sale, ba mai daduse
o
d-sa ne-a
reclame vreodata, deat,

-vedea, d'abia
Va
anormal,

timp.
nimic exceptional, dar reounoastem,
prea
din
In preajma rAzboiului
rcise,
moare,
asa- mai
In timpul ocupatiei, ce-a
ce...a dres
totul
el scpat de incorporare, s'a
s'a
el,
pentru aceasta este dat in judecata Conde
pactizare
pgeii,
au
tara

-ca

n'a stat

AveA, se

ranjat. A
ei,

de

la

pe atunci
fizic
plgcute.
pe d-na Pilat, a sedus-o, a
pe
Opt ani de zile,

www.dacoromanica.ro

Nu!

iar s'a
de soniel

155

pe an; cam att

pe un picior de 2-3

casnicie modestA se

menajul!

d-na

pe luna. Desigur, d-na Pilat, care a

are o avere mare, 50 60 de milioane,

20-30 de mii de
marturisit

de 9-10 ori mai mult dect

modestA

gos-

tot d-na Pilat ne spune, 200 de

i_o fi dat pe acestia,

Ggetan,

lei pe zi, 6.000 de lei pe

!
cnd
acela care duce
se
Ei, Domnilor Jurati,
astfel de
el
nici o
nu
Trebue notat
Pilat.
pe
A! vin prietenii lui ne spun cA dLna Pilat a
asupra lui Ggetan
ca
influenta
lngA
el nu
fapt...,
legitimeze
termine pe acesta
voia!

E uor de

care este cauza obstinatiei lui GA-

sale ou d-na Pilat. In fapt,

elan de a nu
ar fi fost

dar neavnd legA-

sotia
toate beneficiile,

tura de

nici o inclatorire. Se
de
pe
stare a d-nei Pilat,
cior de 2-3 milioane pe an,
- nu
impozit global, bineinteles,
nici o obligatie.
Dinpotriva,
d-na Pilat ar fi devenit d-na
ea
fi tinul de scurt, n'ar mai fi
Nu v'a
spus
pofta. Ziva, seara,
se
dupA bunul
nici un control! Deci,
cum am spus, toate beneficiile
indatorire. De aceea

Insurat, ar fi putut el

se

noaptea
sigur
nu!

la cgrti,

dar

prim punct de privire

epoca criniei: Un

ciabile, -care

mai umble

pe la alte eucoane? De

- zice-se aprede pe

unei persoane de sex opus,

largA

Senmificativ este

faptul

alte legAturi.

poate

afirmatia inaulpatului
pentru

pe

Pilat mai

nestatornicie
nutreA cele mai

www.dacoromanica.ro

ne-au tot
alte mijloace de
repetat martorii! Care mijloace
dama de pic6.
mai
dama de
de bun
elegante,
distinse,
Cu
extrem de destoinioe,
bridge la perfectie, vesnic
tig, desigur, din cauza acestei
s'a fcut
timpul instructiei
Am auzit spunndu-se
de crimg,
in
d-voastre
cu ctva
mai
oameni cari
prin
Se
timp mesele
paraseascA pentru
prea
norocul... Ceeace e
nu
joc,
se
astfel stabilim
ne mai jucnd, nu mai
putin acest izvor secase pentru Getan, ctva timp
de comiterea
cu
ni s'a mai
G-aetan se
La
faceri
observat desigur, Dornnilor Jurati, dela audierea martorilor, in ce constau aoeste operatiuni: a
automobil, vreo 2-3
garaj, a facut
vagi demersuri spre a fi plasatorul ctorva firme: Isotta
Fraschini, Renault, s'a mai
ou cteva
pe
picior
mrfuri,
la
auzit, el le spune
diplomatia
Dar cnd l'a
d-1 Presedinte:
reprezentat efectiv
A rAspuns: Eram mandatarul nimnui".
spue
pe ont propriu. Dar
caracterizeaz: Mandatarul nimanui", El se
schimb nu
lumea, dar
folos
!
E locul
un fapt important: din
Decembrie 1927, Getan nu mai
raporturi
d-na
Dinpotriv,
certuri extrem de violente intro ei.
reclam suma de 500.000 de lei pe care i-o
G-Aetan mai

vreme,

vreo

mcar a se gndi pe
pretinde
S'o fi

obisnuit de opt
in
mai mare lux,
nici o
rspundere,
obligatie, raiul pe
S'o fi gndit poate, d-na Pilat va
perspectiv! Neobisnuit
s'ar fi
pe druin scurt timp
un
Unde
de
ntai punem
el
aproape de 40 de ani, deci nu mai

www.dacoromanica.ro

157

succese, se rkise
de odinioard, Gktanul
dovedite
se rkise d-na Leonida, fapte
de tosituatiune, cu sentimentul moral
In
la
ele
mai
fi
putut
e de mirare ca
cit
mai sngeroase.
la extremele
mari
care
acest
Devenise o necesitate inexorabil,
ca,
pe
muncise niciodat, care
nici o resurs,
fata eventualit4ii d'a
pe acestea!
spre a le
o
care Getan a preparat
modul
Domnilor Jurati,
firea
a lucrurilor, dat
crima,
ordinea
inteligent, suplu,
iubit,
drept
criminale poliultimul
moment
romane
cu
teste
un mare profitor,
tiste extraordinar lucru,
La prima vedere i
de prima
desi
ostilitate, l'ati auzit pe martorul Gic
o
tot
a
Dar apoi,
inrarea la
ne
a prespusele martorului, inteligent
ecou
simpatie al
sentiment protivnic
fcut
aici
fata D-voastre !
a ajuns
crima, s'o
Evident
nu
astfel de
fel
totusi
ce ca nici o
nu rame, astfel
conform obiceiului,
aib toate avantajele, nici o
sa contilumea a
tot
se hoin
ciocanului. Ciocanul
Cumpr
chibrIturi, spire a
intentia de a
ce
fi
mai
pentru
eventualitate, revolverul
de care d-na
Pilat
casa acesteia, ne-au
una l'au
masa de noapte a
Cu ce
nebun se
el astfel
la d-na
Leonida complect
Nu ca
fata D_voastre,
sigur solenmitatea justitiei, trebue
ingrijoreze!
Acesta este
El are drept blazon
ciocan
dreapta o
de
la
un pachet de
de 800.000 lei, care nu
sunt

culoarea albastr a liliacului, ci au

mai

drept

infamiei,

www.dacoromanica.ro

sfingelui!

158

pe fruntea-i

prin verclictul de

dela domniile-voastre !
versiunea
Domnilor Jurati ati
primele momente. In timpnl
tan astfel cum o
voi ocupa foarte pe scurt
alta.
instructiei, a mai
pe cari
despre aceasta, deoarece,
le-a pus martorilor, s'ar
se va face numai o
aluzie la acea versinne.
damnare

departe de reaacum, nu ne vom

de
e
litate, nici d'aci
In toate procesele,
o
ordinar, se
o
a
aprare. Nu mai departe
lui Mestorino,
decat de
la Paris, s'a
a se introduce nota sen..
timental
a
curvaergiu cunoscut, atrsese la el pe un anume
tier de bijeterii. Ou un casse_tte, - vedeti la
nu se
ciocanul, ci casse-tt-ul, e mai occidental zdrobit
giuvaericalele. Se zii-a
Mestorino, ou care el
relatieni,
curte
asasinat. Concluzia: gelozie,
pasionu s'a putut insisa! Tema a fost abandonat
cred
nici domniile-lor --colegii
vor
asupra unor aluzii la relatiunile dintre
care n'au ce
in
afacere. Orica de intime, fie
chiar perverse, ar fi
acele raporturi, ele nu
nici
loviturile de ciocan
furtul banilor!
Ca

Se

influente

sub

din

particulare exeitatiuni, -ati

unor
cara.teristice

dlui Dr. Antonin

secretk stare absolut
nu mai
avea un
control asupra
sale.
Jurati, ceeace a spus
Antoniu:
puse de

tan n'ar fi

...Tocte
ce a
a izbit, cu care a amenintat
a plecat
ei, scrisul
fect de
lui
era sub influenta nici

Nu

preciziunea

care a apucat
ban!!

din scrisorite adresate imediat d-lui Preacestea

cd acuzatul
deosebite".

nevoe
a mai
principal a aprkii

www.dacoromanica.ro

revenim la verprin

scrisoarea ce

159

modificata, prin
T'am citit, precum la acea
interogatoriul luat acuzatului in fata d-voastre.

Ggetan n'a mai vorbit de chitanta

Aici in
prilejul redactrei ereia s'ar fi iscat cearta dintre

Am notat, nu a vorbit
4contradctie ou

despre

expuse prin scrisoarea ctre

nepotriviri in

Observ

una
succesive, aveti deja
adevrul. Adevruil e simplu, e unic,
ele este neconform
alterezi
este greu,
minciuna este multipl,
ce mod ai. redat-o clenaturat,
realitatea
spus aici Getan:
...D-na Leonida mi-a
vunesc bijuteriile,
privind

cei 800.000 lei;

300 000 lei

de 500.000 lei drept acont din comisionul

pddurea din Maramurer.

aceast tem trebueste

Posibilitatea de a se
am mai
briliantele costau 800.000 lei, fapt
d-na Leonida
artat, dovedit in fata d-Voastre;
la
acas exact 800.000 lei procurati,
tise
lei

depozit pe

ave si 300.000 lei

fapt constant, - este de admis

numai 300.000 lei pentru briliante7
acest caz, ar fi
se mai imprumute cui
500.000 lei.
s nu
telefonase
Getan sLi
justifitocmai
faptul c avea banii
valoarea briliantelor. Inlturkm
ne.
verosimil4.

Dar

cearta din ce s'ar fi

dat banii la
Nu insist

nevoe

s'au

loveascM

la versiunea in care se vorbeste

ocazia

Dar

auziti
ne
a venit
astfel
astfel
am avut onoarea s
expun.
d-na Leonida
800 mii lei.
schimbul
s-i
briliantele. Nui le aduce totusi
a sosit, - avusese
s-i
icre spre a-i excit setea
acolo

www.dacoromanica.ro

160

bea - imediat el a

din
d-na Leonida,

l'a pus pe
i-a dat banii!
a urmat
ar fi
aceasta ar fi
d-na Leonida s'ar fi
mult mai
urmat, de
cnd
Este
admisibili
de
gndit sg-1
i-a cerut chitantg!
i-a spus
nu are
din fapt
concluziunea
Aveti de ales
ajutorul
se
ni se
administreze
care
D_na Leonida e o
en
pe Ggetan sa
averea. Este de admis, cnd. ea-1
de
a
le fi
briliantele
amorseze pe
o
mai
din acele
d-na Leonida adusese ajun,
piatra
se dusese la un bijutier spre a-1
o restituise unuia din
o luase
dar
de
proprietari, frat
E
ocazia depozitiei
aici
a fost discutiunea ce s'a
sau
acestor frati. Ce
amndoi
perfecteze vnzareal
singur din ei,
dreptul
diferent
venirea
a celuilalt frate

din Italia, indlerent

nici
o priveau
- de al cgror
de
n'a pomenit nimic d-nei
despre aceasta, fratii
n'au avut
o
care
afacerea s
rme invluit mister pentru ambele
pentru toat
lumea. Ceeace
gndul lui
e
n'a existat
de a fi interpusu1 intr'o vnzare.
samsar de briliante! Nu!
nu-i
Lui
d-na Leonida este o
care se
condueerea afaeerilor
repet:
ca pertoate mintile,
in
sa
800.000 lei
mai
atta timp... pe

totii
te duci la o Band iei
mut, bancherul se uit pe toate fetele
e-i
vad
ai semnat bine, dac nu lipseste
Stim

www.dacoromanica.ro

161

totul este
banii.
Leonida
face

abia
banii

lumea?

care sunt basme,

la
privesti.
dear
poteze cari se
constat
mrginese conform planului fixat,
d-na Leoce s'a
tele:
Vedeti Domnilor Jurati,

ar fi
innebunit,

din
fereste!

Getan la.

lui, ar

Atunci de sigur n'ar mai fi fest versitmea lui

faptelor?
s'ar fi
Ce

nici relatarea
fi zis
Ce

fie
amenintat
d-na lat,
se
s joace
nu mai
afar; nu mai.
nu reusise eu diplomatia comercial", era pe punctul
in mizer:e.

ales

pe
putem
crezare!
Ce se
la cliferiti bancheri,
din depunerile martorilor referitor la acest punct, mai
acelor
relatiunile

El, excelent bridgeur,

pe cucoane la sindrofie, le
ptrund toate tainele jocului
favorit. La vreo
le
punctul,
se
agreabil;
el ml
d-nei
a doua-zi,
refuze profesoseara
run
20-30
lei?
Cci dupa
din cele auzite
cam la acest
cuantum se ridicau
lui
ca de
acela
sumelor
cari
le avans colegilor
de club mai putin
Ce
oare 20-30 mii de lei, chiar 60 100 de mii,
multe
ori, dat
care
n'ar fi
curge
bundle of icii, chiar ale
prietenelor sale,
o astfel de
fat de nevoile de obiceiurile lui
le trebuia, spre a fi satisfAcute, milioane pe
Va
la aman care nu vrea
dar
piar, se prezint la
prietena lui,
mat cum
vzut. Apoi ea este
de

11

www.dacoromanica.ro

162

jefuit de banii pe cari atentatorul

dnsa.
Ce

spune D-voastrl

mintea
bun

dinainte

are la

rog ce ar spune
confratele Perieteann, cu

este procesul.

un
7 zile de instructiune, dar
Au fost 50
15 ani,
a fost
de fapt. Martori de
altii
cari
ne-au
povestit
ce
s'a
acum 20 de

vorbeste singur.
Dar
lac de
o femee
Este admisibil, cnd
care recunoaste c'a
de un
ge, aproape
venise
vit-o de moarte, care confirma
el
victima i-a dat
este admisibil
crezi
a
ceva!
Nu! nu poate concepe

crede - autremurndu-ne, -

cele

de trei ori
citi
medico-le:gal),
s'o doboare,
la telefonul
mai
cap, la frunte, peste
peste
mod barbar,
sfarm arcada
chiul este proiectat afar,
ocular se sourge,
mai rupe
cari cad jos, apoi se repede la gardela cassa de fier, o deschide, scoate banii deacolo,
revolverul din buzunar
sub
pe
cum
de snge
s
el la toalet,
cum se
sangele ei,
care se
Admiratorii unei mari Sfinte
cum se poate.
Doamne, s fie intrunite la o
attea
E
s ne
noi dar cu groaz, privitor
la Gletan: cum se poate, Doamne,
se fi aclunat un singur
atta
se tot repet
d-na Leonida
dat banii
de
crimei, vin toti martorii
ne afirm
cest lucru!
toate
ei recunosc,
se mrginese
teze ceeace le-a spus
totusi, se spera
repetarea
Cu o
cu ciocanul

dup

cap, la ceaf,

www.dacoromanica.ro

163

continua, se va ajunge datorit obsesimiei, la persuasiune,

povestea!
realitatea
Jurati
nu
credem mai cu temei,
Dar
noi
putea trece Domnilor Jurati, peste faptele care
fapte
In
ordine de idei, voi
eel de al treilea
teristice: unul anterior, celalt
posterior crimei. Veti
cum cele ce
conanalize rapide,
lui Gaetan,
versiunea
expunem.
rog
mai
este
permiteti
un ciocan, de care, ne spune
el se
mod o-

Dar
din noi avem cte
este vorba de im object de uzaj
cum
admisibil,
ca
care crima a fost
pe
care o vedem1! Dac ar fi fost purtat pe sub
prin
zunare, pe sub vesta, astfel
ne-a argtat inculpatul, de
sigur
sub
umezelii corpului din cauza
curente fierul ar fi ruginit, n'ar prezint luciul
s'ar fi
n'ar
apalenmului nou lucrat esit
curnd din fabrica.

privire, una singura, chiar fugara, ne arat

nu
vorba de im ciocan
lat,
scotocind
gAsit o hrtie
mototolita,
pentru
care de obioeiu

este

marturisirea d-nei
paltonului lui

culoare castanie deschisA,

magazinele

erfirie".

Aceste doua
mai
martori,
afirmatiei lui,
conchidem
ne face

unite
nici

repetata
fusese
mod

la el ciocan
exista o oertitudine
procurat acest ciocan numai pro causa".
G-Aetan
Cade cleci una din aparArile principale, mai bine
pe care a nascocit-o
temeiul
bravitatea acuzarei directe a
afirmatia lui
cade
apararea lui impotriva
obisnuit, se
a luat dinadins ciocanul ca

www.dacoromanica.ro

164

A doua afirmatie

Metan:

pu.
n'am
vrut s'o omor pe d-na Leonida. de
n'am tras, ci am plecat
aveam revolver
s'o fac
nu vreau s te
spre
viata; i-am repetat merea,
te omor"...
nu vreau

omoare
a fugit
Realitatea e alta.
Depozitia
cameristei
d-nei
Leonida este
s
a fost
auzind un
Ea ne-a
sonerie, - produs probabil timpul luptei de a..
a d-nei Leonida - dat jos a btut eu pumnul
femee a
V reamintiti
camerei
modul apsat struitor
rtat pe biroul
tragedia.
dosul
so
a btut la
din nen'a auzit
zice c'a *cat
tan zice
norooire
El
explicatiunea de
a
nu ne
a
concluziunea
faptei
sale.
Nu
plecat
ne
o explicatiune
de
revolverul

pre d ra Leonida, n'a tras. Dinpotriv, ne

nu

dnsa
spuneam
s'o omor, ca n'am venit
inteutia de a o
Noi
ne reamintim ce a mai spus servitoarea:

ce am
am
am auzit pasi mai repezi, mai
pe d-na Leonida

pasi

Am mai
aceea, am

de

a mai adgogat
mod obisnit,
dimise
la
camerei de
d-na Leonida
chiar
odaia de
zis,
martora, singura care a avut o
care
despre
s'a
prin
din simturile ei,
nu
relatri
din decluctiuni,
pe Wotan.

neata

El n'a putut s nu aud Mtaia din use,

auzit
repetarea acelei
a fugit
pasi repezi, cum d-na Leonida,
femee, pe
fate
de lovituri a
ca nu cumva agreso-

rul

se

A fugit

ou revolverul, dei_l intinsese

www.dacoromanica.ro

165

spre
la use, a fugit,
mai

foc

aceea care

i-a

mai
astfel

sub

morman

incolork fapta lui sngeroas!!

use, Getan, criminal
Incontestabil,
nu se
spre a terfi ucis victima, ar fi dat
ce
ltfel,
ce
rost
avea
sticluta
urm.
locusnge ce s'a gsit la
hrtia
ibuzunarele lui Getan, a
s'ar
nedesfcute, cnd el nu
A, so
persoane djn

benzina ar fi fost
victimei, care au intrat

acolo de

camera lu
de venirea
Tot astfel se insinuiaM
snge cassa
s'ar fi mnjit
fier, tot de
acele persoane, deoarece ar fi inexplicase fi gAsit snge pe cassa de fier, dach el fi provenit
-dela
lui
de
nu se vede
de snge la
de unde
prealabil a luat cheia
spre a deschide cassa de bani!
Se
prea mare important
untelor neexplicate,
se trece cu vederea peste inexplicabilul
lui

Metan.

Ce proportii,

ocazia depozitiei d-lui Inginer

de
a ciocanului i faptului de a-1 fi dus la
Sanatoriu,
remite d-lui Prefect de Politie cnd acesta
-a vizitat-o pe d-na Leonida.
Ce caz se face de faptul c d-1 Brteseu, dup ce a fost
de servitoarea d-nei Leonida, s'a dus
camera
!

Ce pline de intentii rutkioase sunt comentariile relative la pretinsa sustragere a unor efeote valoare de un milion, posterior fugii lui Getan!
Explicata rational simpl pentru toate
Sticluta
benzin nu provenia din casa d-nei Leonida.
se
benzina
bidon, ne-a spus servitoarea,
nimeni n'o
aceastA
sau
cumnatul victimei,
ce au putut
marea nenorocire,
s'au dus, seara trziu, la farmacie sau la droguerie s

www.dacoromanica.ro

166

pere o

de

hirtie

s'o

s'o

cassei de fier! Nici nu

Tot astfel

avea
chiar
spre a
s'a repezit
pe ce avea pe el, iar apoi,
pe
la deget (destul a exploatat-o!), aceasta
o
broasca
ocazia potrivirei cheii
fi
cat a cassei de fier.
d-1 Brtescu a fost acolo
cum
Doareste cauza propriei noastre
vie
natural fie acolo, in prim rnd, ruda victimei care
se poate ceva
tea mai apropiere de
tot astfel
mai normal deck luarea ciocanului asasin de
nu dispara. Dar ce,
acest
acesta este ciocanul cu care a
a negat
trebueste exclus
In
ideia
s'ar fi
se profite de starea
care se
Leonida ca
Perieteanu
s-si
din
ei.
va citi scrisoarea Bncii
care
fuseserfii depuse la acea institutie
zile inainte de comiterea crimei.
de care v'a vorbit d-1 martor Leca,
ficute de rudele precaute, cari
Leonida
cteva zile mai
important de efecte.
cassa de fier
Getan,
Evident,
dup
casetei,

mod fireso

acesta

le

pe

cei

800.000 de lei.

mai avem, d-lor Jurati ultimul fapt care, datorit

nelogice ale lui Getan,
pn la evica
banilor,
proprietarei
vorba de
vorde
pe
de
criminalului imprimat de
pe
delictului!
Evident,

d-na Leonida i-ar fi dat lui

de

inainte ca

fi avut

ce s'a prezentat la d_sa,

z'se

www.dacoromanica.ro

ba-

167

plarie, evipalton
i-ar fi
fie
acesti bani nu aveau cum
s'a
el
versiunea lui
ne reamintim
s'a atins
s'a
lat la lavoar
de
dup ce se
banenote, nu se poate
pe paolietul
le
darea
bani au fost luati
dect daca
viturilor sngeroase!
d-nei
Ei,
Gaetan nu mai poate insinueze
spune despre
plecarea lui,
Leonida ar fi mnjit
de orgabanii cu care fugise. Banii au fost
au
fost
ga_
ascunsese
nele represive acolo unde
Pro
aici, pe masa
cum se
siti astfel cum am
spume dnsul

de

Dar

pentru

este admisibil,

Jurati,

acel moment s'a putut

de-a
ne
mnjitul
cassa de fier,
imagina
sticluta
tot dinadinsul numai ca
greuieze situatia criminalulti, mai ales
nu
nevoe
.aceasta,
Leonildia
la Sastare
de
natoriu
mai ales
s nu ne
inconsistenta acuzatiunilor acuzatului
el este acela.
care aranjeaza, care
o
Intro
agresor, prefer
cred
a
rei
declaratie
de catre distin_
o invoc cum e
judecator instructor al afacerii,
el nu
este
agreat de aparare,
dela d-rul Antoniu
ca
sub luare de
in
caruia victima i-a
primul moment sub impresia
a faptului,
este greu
fie suspectat.
Dar
de a veni la
deolaratie, ce
Ana reprodus,
voe Donmilor Jurati,
examinez
scurt o
de specialitate,
care socot
o pot
d-lor-voastre,
juriu lumi_
nat, akfituit
attia profesori
dela care, de
eu
primi lectiuni.
V'am artat
de
este versiunea pe care ne_o
aduce Ggetan. V'am explicat cum
in
verosimilul n'are alt soop
scape pe acuzat
erimei
drept

www.dacoromanica.ro

168

V
este urmatoarea:

codul

definitia

contra persoanelor sa,t

care

prin ameninlri de

sau de a

sau schilodiri,...

cazne,

pe nedrept,

....sau

lucrul altuia

In articolul respectiv din codul

doilea

cugetul de a

mai este

un al

Se

asemenea

in flagrant
cd va
sau

de furl,
sau va rdni

acela care, surprin

asupra unel persoane.
sd scope, saw
spre a

lucrul

ultim prevedere a legiuitorului, devine

de a
se imincercarea ce
pentru.
ceva cert, versiunea fantezista a lui
banii de catre d-na
aceast versiune, i
fi
Ceeace este definitiv
Leonida
de
in iporecunoasterea
stabilit prin
teza
banii
fost
fi dat
i
nu
s-i pstreze
titlu de proprietar. Conform explicatiunisale,
fie un
la incheierea afacern
din
fie
mandatar ce avea
de

briliantelecumprate
catre victima.
de altfel, se poate
versiunea eu
o astfel de adevenefiind
lui, el urrna
dea socoteala de
cand a dat loviturile
spusele
Atunei
n'a vrut
redacteze chitanta,
terme
doriti
d-na Leonida. Prin urmare, in acel
a
avut ideia de
banii,
tot
moment, spre-

a trznit-o in cap
trei lovituri, i-a
zdrobit fruntea, i-a proiectat
afara, i-a rupt
a

inundat-o in
ei.
Nu suntem
situatiunea aliniatului cel d'al
lea din art. 317 cod. penale
s'a opus d-na Leonida
banii
Tefuzul de a_i
chitant, el a dat
Cu alte
a intrebuintat violenta

www.dacoromanica.ro

169

jurisprudenta

furat. De altf el,

represive sunt constante: este

urtul

exercitarea violens'au
complex de cireumstante.

concomitent, sau

comis

ambele fapte: furt

telor. Este
unul

pentruce, Domnilor Jurati, truda lui

de a-si
viata lui,
este inutia.
care a arvut-o

Mai ales

am avut onoarea
acum

de

ar fi urmat

tot firul desasertimiea lovirilor

arAt

de absurd.
banilor.

fi
Adevrul asupra celor ce s'au petrecut nu
d-rul Antoniu, pe a
pe care ne-a
apArarea
temei.
depozitie de
d-na Leonida,
Nu este posibil
ne inchipuim
trco fusese
imediat dup
de
ise momente de
viata, nu
dram, gata
putem
la Sanatoriu, mide a fost transportatA
imediat,
dect vie,
fi povestit
mai mult
alteeva dect
auzit
spus doctorul care nu ne-a ascuns
moment intim,
dar anormal pentru
el a lovit-o
s'a repezit la
unde
i-a luat, s'a
de snge a fugit.
Domnilor Jurati, regnul
chiar printre vietui-

toarele de ordin inferior nu se

femeia in
La o anumit

a fost
dunat dinainte

ci
Dar

da,
mgnnce
nu

ce

dualitatea faptului,
zdromoment, nu
pomela indivizi
genul acelnia care

beti capul
nit

acuzat in
D-vs.!
Getan a
de
zit copii striAnd
anumite

borcan". In
.clocane

ca

pentru
hrana
unuia care
mai este util

Pe

peste tot, am
vor
ambulant: uite-1
de ferArie se vnd
trecAtorilor

zise

www.dacoromanica.ro

170

nu-si ia el pedeapsa cnd

condamnarea profi

S'ar admite
se dea
cere
torului ciocoese.

noastre.
a evolutiei
Simtem la o
hotdrt
spe
strdlucirea
Ori
desfrului orientali
ori ne reintoarcem spre
profesori, funcsionari,
Noi toti profesionisti,

gustori, cari muncim prin birouri, prin redactii, - aici

se cdz_
cinci zile patru nopti, - toti oamenii cari
vor
an
an dintre cari unii nici nu
nedu-asigurat, toti ne
pentru ziva de
asa
furturile,
meriti: ce fie oare
coloanele ziarelor?
sinatele de a cdror relatare sunt
Suntem
drept
ne
tia, prea putin stingheriti, nu ne readuc la timpul cnd
ci dinpotrivd, slunu erau
s
fdr crez
jiau la exploatarea ei de cativa

scrupule?

Ca o reactiune
contra acestei depresiuni morale
Perietenu cu mine, smitem aci
contra
incercri de
a lui Gletan.
De
nici una din ele, nu credem triumfe.
este
din acele elemente cari
normal al
noastre.
este mai mult dect o primejdie, este o emanatie
a unui
otrdvitor.
senu vom
el

lui ne vor distruge energiile, ne

Gdtan nu poate fi crutat.
El face
ce am gdsit
curnd al unui ziar de mare publicitate:
De

Oribila crimd a

minor.
de ciocan
21 Sept. 929.
comuna Telega, s'a petrecut urmdtoarea: Copilul
Dobrescu in etate de 14
cd
sa
nasia Dobrescu, are ceva hani
de
vreme momen
tul s-o prade.
a socotit acest moment
s'a inarmat cu un
s'a dus la
mult
acolo, nepo
tul a aplicat
lovituri de
in cap
altele
in piept.
a
apoi
camerd a gasit
suma de lei 3600, cu care a
culit.

www.dacoromanica.ro

171

elevul,

Avocat H. Aznavorian: Literatura presa.

Avocat H. G. Meitani: Nu este nici
referitoare la o
Este o
un ciocan, asemntoare
coms eu un
de
eu revolver!...

receptorul telefo-

tot

Desigur, Domnilor Jurati, nu trebue

fim prea pesi-

suprafata baltilor
emanatii
Este
acuzatul,
crangurilor lanurilor
de
de unde este originar
chiar marea Balta
aurite de soarele romnesc!
de bun seam
fim
pot produce
sunt purtate departe uneori. Se
geneateptite epidemii violente,
provoace
De acea
anu se mire nimeni,
ca
-paritie
a unei tumori, din timp se aplice
rosu,
remediul
mai
spre a
Cerem
asasinii s se
taie sare
nu mai
ciocanul
srmafemei!
se
prin penitenciare,
eonfectioneze
greutate mici
aib,
vor isbuti s le
astfel
greutatea traiului prin

Sunteti, Domnilor Jurati, desemnati de sorti ca reprezentanti ai Societatii bucure*tene,

care
lume se
dete in mod cinstit, sunteti chemati de Dumnezeul
ei roditori, de omida
care se
me0e
Pentru toate aceste eonsideratiuni, solicitam un verdict
condamnare.

(Sedinta se

la ora 9 seara).

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

J.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

I. ZAMFIRESCU
de
Procurorul nu acuzA. El explie
lmureste asupra pericolelor ce plindesc societatea, cere
obiectivi
un ton
aceast societate,
mila
perfect.

de artificiile
la suprafat., el trebue
miei

neechivoce. Dope

care sgarie
pe notele
ministerului public, el

de element mola
de grij
argumente
juridice
de
attea ori
nu numai pe
mai ales pe elemente de filosofie
perfecte,
Presupusa calitate de acuzator a unui procurer, are un
al
ca
numai
el se
moralei sociale. Ori

cazul

el este run adevrat

grija lui,
tor. El se transpune cu
jurist,
amenintat. El nu e numai
un filosof
Aceast icoan a proeurorului ideal, nu se personalizeaz
des. Sunt procurori cari strig revoltndu-se
numele
Agitarea
slbiciune, sau
multe
de exteriorizare perrutate. Sunt procurori eu
a cror argumente
se
analizate
fond. Sunt procurori cari
fr de analizA,
le spune egoismul
increderea
propriile
vingeri.
Toate acestea din cauza lipsei
se

logici strnse,
talentul

in diversele cazuri fie nervozitate,

fie posibilithtile
D-1 I. Zamfirescu
ansamblul
unui procuror
minte limpede de jurist
craniu cu
deasupra o
tire serioas,
a postulatelor filosofice.
prin
comparat a
la adncirea

domeniul literaturei propriu zise. Fizicul lui

e
rar
de
cu logica argumenthrei
Un profil
cu linii regulate. proectat
fonul de lemn al

www.dacoromanica.ro

174

un baso-relief antic. Curcitura

apare
a ocolit pe stramosii d-lui I. Zamfirescul. El descinde la
sigur din Romani.
impresionantA in vorbg, nimic nu e foro
isvorste din logic
tat west magistrat.
Agilitatea cu care
just ejementele unei
cu
atituclinei
desbateri, e de
de

Zamgravi,
cu o
-a fi patetic,
firescu
prin. greutatea
care clesvoltd axgumen
tele. Gesturile sale
armonizate instinctiv
o
descoperind astfej o
de artificiu. Nemiscat,
gesturile
lui
de
vorba
timp ce
categoric, atunci
desprind armonios
intervine. E
duhul, e cugetarea marmurei de
Dexteritatea cu care
realitatea de fapt, cu
paratele suple ale doctrinei cu perspectivele
definitiv efectele
de contradictie. E
o
isvort dintr'un
spirit de
gere
autoritate
Maturitatea juridico-psihologicA a d-lui Zamfirescu
elementele de frunte ale magistraturei,
neretea lui
eo
fericit pentru continuarea
maturifti.

public are
el mi reprezentant care nu
care-i face cinste. D-1 I. Zamfirescu e procurorul care
in sensul adevratei ratiuni a calitAtii lui,
care nu-si
de peracimtului, nici o
face o
die
vertire
scut juridico-filozofic de
fata acuzatorilor, ci
aOrare a ordinei moralei sociale.
Note biografice.
D-1 Ion Zamfirescu s'a
la Ploesti la
oras. A
Octombrie 1893. Clasele primare
liceul le-a absolvit
din
urpat apoi
de Drept
Litere ale
pe

lost nevoit s le intrerupa

ambele licente

Maigistratura la 1 Aprilie

cauza rzboiului,
Drept
in Litere,

mai

in Ca
In Ianuarie 1922 a
ajutor de judecator la Ocol.
apoi supleant la Tribunalul
1926 unctionear ca Procurer de Sectie
4ov. Dela 1
Ocolul

din

Tribunal.

www.dacoromanica.ro

Rechizitoeul D-lui Procuror General I. ZAMFIRESCU

Curie,

este bazat
dv:
Sunt
fehiri de a se
din zbor
ruai ales pe farmecele elocintei: se
literatura se merge foarte de
me,
desbateri,
este foarte
parte pe aripile acestea ale
pe logic.
bazat pe
dios. Alt fel este
fata dv.,
Ei bine, din aceste doua mocluri de a vorbi

public nu pot
misiunea mea de reprezentant al
alege dect pe eel de al doilea. Las onorabililor
adversari
de pe banca aprhrii, care este ilustrat de oameni de mare
talent,

pledoriile

cu farmecele elocin-

tei. Eu voi cauta ca

itele
dv.
prooesul
lui logice, pentru a v convinge, nu pentru a
misca sau a
strni admiratia
Reprezentantul
public este de multe ori
nu
de multime, dar chiar de
jurati. Mai
primele zile ale sesiunii, venind Palatul
procurorul este eel care
chipue
trebue deci
totul sub beneficiu de
Ei bine,
locul acesta ca
nu

jurati, eu

afirm

fi gAsit
sustin aiuzatiunea,
dup o
fi convins
acuzatul Getan este vinovat

www.dacoromanica.ro

176

o mare rasFiindea
pentru fapta ce i se
printr'un simplu da" sau nu" s decideti
al
totdeauna
soarta
public,

trebue

de acest

caute

grije,
sensul acesta

mai

al-

tora
jurati,
fata dv.
care s'au desbtut
niste legende care s'au creat

a trece la analiza faptelor,

risipesc si
tin
care priacestei

numeros.
aici un public
in lumea mare.
s'a petrecut o
este
Ce fel de lume mare Este o lume mare din

jeprezentantii acestei lumi

o resemnare
au

trhesc astbi

multe ori,
au

nu pot face
sociale,

triascA

aceste timpuri de demomai este o lume mare,

e: este hunea
prin calitatile
inteligentiei, cari se
toate
de activitate
avut
Aznavorian, care
Lume mare
dv.,
drept ideal mun
v
aveti cele mai
Nu este
mare d-nii
cker, nici d. Bhunan, etc. Pot
foarte onorabili,
fie
unoontestabil, dar nu se poate
lume mare
.cari s'au
cari,
lux, prin
vor revendice acest
s'a
in jurul
se
psihologism
care
legat de imaginatia
Imecliat s'a aflat
o
in
destul de delicate, s'a
spart, cu un ochiu
de un domnior
original,

elegant, care a
!
care
mai mult imagina-

tia

Din aceste
o
s'a
acest interes, care, bine,
in multe privinte este
morbiditate,
nu
amplifichm noi
a-i da prea
este o
de drept
Aceasta aveti
judecat. Nu este nimic deosebit: cineva
metresa, pen
legende

www.dacoromanica.ro

177

o jefui. Acesta este subiectul

care se desbate azi

dv.
procare
S'a ngscut dinteun
s'a
acela
al
trndAviei
de multe ori
mai ales, al jocului de
care cndva avusese avere, ajunsese
Acuzatul
expediente. voi
zice,
s
timpul
fcute in legtur ocupatiunile sale,
analiza toate
dincare se
nu era ceva
mai
avea
meseria
cutare.
Ch'ar
tr'un singur
ce meserie avea, avea o
buni prieteni ai lui,
reticent,
vagi despre
de
din jocul
in
timp.
care le-ar fi
purtare
domnisor elegant,
care poate duce la orice.
mijloacelor matealeasa,
cauza
d-na Leonida. Se
riale care le avusese, face
lege
lume,
sub
mai strnse, cari mai
se rAcesc,
ce s'a
zi, se

care s'a

Nu voi analiza dintru

trecut
asemenea jocului
care cunoasteti,
reconstruim
cuan trebue
se fi petrecut faptele,

de cuburi, pe
de

vedem
ziceam

un
la logic, pentru
fac apel la
trebue
marten ocular la aceast
reconstituim
eu
ca

care ne-a dat_o

de desvoltare al civilizatiei de azi,
armele care le
logica.
Asaclar
reconstituim
intmplat str.
Romei,
25 Februarie anul acesta. Mai
este dela sine
ca afirmatia acuzatului
gsia relatiuni
afaceri cu d-na Leonida este
parte,
cea
mai mare parte,
a fi
afacevi cu cineva, este ai d-ta o
soiul acela
ai tratative
oameni de
tezi
afaceri. Ori, cari erau
Erau
de
Nu. Erau
altele, cari
in timpul din
la intimitate, la o prietenie foarte
Intr'o
zi, cum se poate
oricui trebue
a

www.dacoromanica.ro

178

d-na Leonida a avut nevoie trateze

cumpere niste brilia fost
rea unor briliante,
acuzatul. Zis
bine zis, prin oferta care i_a
ante,
din aceste briliante, un cercel
I-a aduis o
artat
montat,
arate unui Vjutier. D-na
ziva
de
restituit acuzatulud.
bijutier
o

Joi in

crimei, spunndu-i, probabil: Imi

mi-a spus bijutierul face suma care ai spus-o, urmeaz sa_mi

Ce face acuzatul7 Se duce
aduci
le
fratilor Tanaseseu. Acum, din toate disrestitue
ati retinut
dv. desigur
car au fost aici in
uringtorul lucru: afacerea era
mintea
ei, aflat
ngsescu dar mai lipsea, pentru transare, unul
avem
motive
Nu era
ne
afacerea
mintea
el
nu se putea face
nu se
din
se putea face
Vineri, nici
Atanasie
tocmai
s'a
ale lui Martie.
amagind-o pe d-na Leonida,
credinta
tratativele
era
terminate
gata, spune prin telefon: Viu
la d_ta, la 7 ceva".
Ei bine, d-lor juratl, nu
d-na Leonida
se
va aduce briliantele va
Dar
nu se
a doua zi
cl.
de
o
o
capul
de
ei
dulap jaf
complect.

V'am spus, d-lor jurati, eu nu

pun
mai cuburile asa, rsletite,
face dv.
Ei bine, la cabinetul d-lui judecgtor,
s'a
tre toate aceste
rezultatul care s'a
acuzatul s'a legat
afacere, al
istoric trebue
fac
cuvinte, afacerea
din Mararnures,
la interogatorul luat de d. judecator e
zatul a declarat
nu
afacerea
telor venise acolo,
desi, nu uitati
pe care vi 1-am
facut,
care, succesiune
darea
antelor primirea
a declarat acuzatul
trebua.
ia un acont pentru afacerea
Ei bine.
ca o afacere de felul acesta fie serios
multe condi-

www.dacoromanica.ro

179

noi nevoile
lumei, avem
cA doar trim
noastre
tim cnd vrem
construim o afacere care s
realitate
cte
ne izbim. Ce era
renteze ceva
afacere a pdurei
Era un concept tras
d-na Leopagini, pe care
pe vreo
la
nida 2-3 zile
ide
care
nimeni, nu
sale. Ei bine, s'a dovedit
nu era senmat
un fel de
sese prezentat vreunei autoritti, nu s'au fcut
compuvre-una dn persoanele care
societate,
n
Stat. In schimb, pretentiunea extraorin
a acuzatului: Trebue sA-mi dai
seara aceasta, pentru
care mi-ai dat-o".
Sute de mii de
Apoi, este verosimil acest lucrul
d_na
era
Leonida
o dduse
pentru o afacere care desigur
stuidiu deabial Pun
chestiune voi reveni, cnd vom
mai departe
care s'a petrecut faptul.
atunci mergem mai departe.
vedem o versiune. Ne
ce s'a petrecut. Ei bine, vom
care s
trebue
gsi persoana d-lui maior Bursan, cAruia acuzatul s'a
vedit din primele clipe care singurul are o depozitie
Zice: Inteadevr, mi-a
Ce spune esentA maiorul
a avut un schimb de cuvinte, urmate de cteva
comunicat
lovituri,
a venit la mine". Nu a spus,
doamnA. A
Domnilor,
acea persoanA era cu ochiul atArnnd, n'a spus
de
acolo, tot dezastrul care
in fata dv.
Bursan - ca vedeti versiunea fcut, ad-hoc,
tinut, pentru acest simplu fapt, ce nu ar avea gravitatea
pe care noi o socotim astAzi, zi
prin aceasta
sublinez urmtorul
a stat acuzatul la dnsul dela 12
ziva
la 7 ceva seara, cnd s'a predat.
jurati,
faptul pe care l'a istorisit Getan
Ei bine,
consecintele acestea graprietenului sau nu avea
ve pentru acuzat, ce era nevoie
stea 7 ceasuri la deliberri,
la avocati,
de
Este
tiat drept,
rnire
simpla
chiar, nu-i nece_
specialist, ca
se
sita
duce la primul
spring: Am lovit". S'a
politie
s'a
consultat
seara,
tot cercul prietenilor era urmrit
pas cu pas, o
era
a trebuit
fie
!

www.dacoromanica.ro

180

mai
fragmentarea aceasta a faptului

a fost prim,
departe

voi

mergern
ve-

fata unei comisiuni de jurati ca a dv. eu nu pot nui

deti,
transpun
s'a
Iat,
trebue
judecata dv. Nu voi
- ci numai v
vreau eu s fi
asa,
iat, s'a petecut
necesare,
arAt toate piesele
petrecut. Nu, eu
atunci trebue
este asa.
vedeti
reconstruiti
un object foarte caracter:stic

care a jucat

ciocanu

mare rol

eu nu analizez amnuntit

ordine
replic, dac va fi nevoe.
imag.nez dinacare nu pot

Nu este necesar. Voi lua

de ipotezele
n'ci
o
Acuzatul zice: ciocanul,
era
fetis, pe care pun
masa de
am umo
Ani
arma mea
toat seria de marblat cu ciocanul. Poate
fie, d-loT,
au spus
tori care
audiat, unul sau doi
de niste cbrpuri dure,
le-ar fi observat anumite
mide poate fiecare, la el acas, are un ciocan.

- nu

Dar mai

chiar aici, -

pus o
nu
desbaterea

acuzatul
declaratiile

instruct'e,
aici
a spus
ciooanul. Dar
ce a spus ca a luat
strzi
arma de
se ducea prin oras,
lgturaln;ce,
se temea de hoti sau apasi. Bine, dar la
Sinaia
Palace-Hotel, se
viata ce duceai :
tot
timpul
so&etate,
lumina
sau
salonul de joe.
Nu te duceai
Dece l-ai luat totusi geacontradictia. Dar
noaptea
acest cioean, pe care - admitem
avea ca arma de
rare a mrturisit singur
ciocanul fiinde
el era slab
nu-1 putea
bine, putea
oarecum
omoare pe &nova; ciocanul
era mai usor
c5 revolver nu purta,
acas,
vrob
ani, - d-na
a
rat c I-a vzut totdeauna acolo,
cartusele scoase. Ei
o exceptie:
noptea de 25
rie a-vea revolsverul,
cu 4
buzmiar!
rog,
d_lor
colectionati acest punct, pentru operat'unea
care
face-o.

www.dacoromanica.ro

181

detalii,
trecem acum
cu
et
ne ferim de
faptului, ci
mergem mai degAsit,
la obiectele cari
din
parte analiza acestui fapt.
cearceaful acesta,
de cAtre d. jude-instructor
S'a
purta petele acesde
fata dv.
care vedeti aici
la. captul dinspre tablie,
patului,
tea
la
pe
dligtale
saltea, erau
anrume
locurile unde
pe cearceaf
de
spus.
pe pat, cu capul
D-na
a declarat
de
de ciocan in cap,
pe
a primit o
capul. Apoi
lovituri,
se desmeticeascA,
iar amatul, care era deasupra,
a vrut se
la
ca

telefon, - este posibil, -

proptit
tele

de cearceaf

probabil

fi introdus

receptorul
tablie i saltea. Apoi i-a dat
verosimil 7
oasele
o
versiune. Aceasta nu vorbeste ni
de
de pat,
in
Zice:
cu

rezemat
la

spatele de
unde era
M'a insultat, m'a

d-na

cc--

m'a muscat.

dat cu ciocanul

dar
dece era pe
Este
verosimil,
intri la cineva,
pui
pe
cnd
nu l'ai pus
niciodatA7
Ca
golesti buzunarele,.
banii!
apoi
nu este mai
i-a fAcut-o
rostogolindu-se pe jos,
la gtleju
n'a vrut o sugrume! - dar este mai verosimil admitem ipoteza
atuaci, nu
cum
sustine el
Dar,
Alte detalii:
vedeti, toate au importanta
munai
in
putem apnea firul afacerii.
spune
a inter venit
cearta, dup ce
banii
voe,
s'a
dus la locul
pusese paltonul i-a pus
tonului s'a
apoi la casa de bani, uncle pusese hainele,
a pus ele
dup aceea a
celalt pachet,.
care l-a aruncat plrie.
pe
nu s'a mai

www.dacoromanica.ro

182

acesti bani, s'a amnat, pentru

s mAnnce
s bea!
.atunci ce gesturi intervin, la plecare7
acest gest de
reflex, foarte interesant,
la plecare pleci cu revolverul
ei paltonul,
uiti nici banii, pleci pe
tocmai
jos bagi pachetul
la
fii constient, pretinzi
totusi fii constient spui prietenului: am plecat,
era
gray
d-na
care m'a petrecut
la
nu
fi inchipuit
Vedeti, d-lor jurati, poate sta picioare un moment
versiune7
d-na Leonida mai
declaratia sa,
a fost lovitA, lovitura de gratie, in sprincean care
i-a
osul,
cunostinta. Nu este firesc Este
foarte
Ei bine, cnd a deschis ochii, a
pe Getan
la sifonier, de unde
cheia dela casa de bani,

doamna Leonida, a tinut-o

la miscarea

revolverului
a scApat. Este
Co
roboreazA - din intmplare, nu
cum se face
constade d. judecAtor de
la casa de bani: att
broasca, ct cheia, att la
in
partea
irterioar, care se introduce la
pline de snge, cade snge. Apoi,
te-ai luptat ai lovit-o,
lupta aceea te-ai repezit la casa de
o fi umeste firesc

pluto astfel de
In ipoteza cealaltA, nici nu rezult cu preciziime miscarile
!

cu

s'a gAsit, sau

s'a

dup

casa sau

In

zicem

s'a dus spre casa de bani cnd a

a mnjit-o
s vrea, atunci. Dar dece
s'a mnjit
in partea interioarA care
Pus in fata acestei situatiuni, cu candoarea care i-o
a fAcut
gest negativ, de
Nu
ce
vrut sA

ar fi putut da in fata acestei situatiuni.

acum, d-lor jurati,
categorie de fapte care
fie analizate.
A venit fata dv. un fapt care nu s'a solutionat, dar
de gndit, fata imposibilitAtii de a se constata
totusi
de

a cumpArat ciocanul, ciocan care este

vr nou, dup cum s'a constatat v'a afirrnat d. Meitani

a fost
in pledoria sa, acest ciocan totusi se pare

www.dacoromanica.ro

183

ziva de Vineri. De altminteri nu are important, dar

lueru, a
dv.
se
acuzat, anume
nu s'a dat pn azi
cu un mic dar pe care acuzatul l_a fcut d-nei
s'a
de crim. Se pare
Pilat, o zi-dou
avnd
buzunar o hrtie de acelea groase, lucioase,
de
un buchet sau o
care se vinde la fierrii,
aceasta este foarte curioas: niciodat,
strns petalele cu mai mult rusine,
nu
cred, o
d-nei lat.
care se gsia
dect cea
canului, destinat crimei ambalat in hrtia aceea grosolan,
Dar
definitiv
apoi de d-na Pilat prin
care sa
nu are
o
de
luat ciocanul, cnd a concedat c era o arm a lui de
Recon
Iat in rezumat, etapele parcurse
nu este grea Am analizat
care
conduceaau pe acuzat atunci

la d-na Leonida. Am arg_.

acuzatul. Am analizat dovezile acelea rezultAnd din corpurile delicte bazati
logica a faptelor v'am lsat pe dv.
trageti concluzia, faptul
s'a
apoi caseta
d-na Leonida in halul care era,
trageti, z'c,

tat

nu putem fi acele pe care le

ce fapt s'a petrecut

Dar,
jurati, revin
rnaior Bursan. Am notat,
d-sa, a fcut-o
aceasta:

la ipoteza aceea a d-lui

declarathmi
spus aauzatul,
vreau s te
Or, d-lor

a strigat cl-nei
jurati,
in versiunea acuzatului, banii ar fi fost dati de
d-na Leonida, nu avea sens
mai
nu
te
cnd banii
apoi,
sfaturile cari
au urmat la d. maior Bursan, acesta a zis:
era

Nu vream
fiu gazd de
nu se zic
sunt

Ei bine, cred,

! Am
de hoti !".

la politie,

din toat depozitia d-lui Bursan, acestea

care

fost diluate cu cele trei

ap, pe care le-a biut, in

depozitiei sale.
D-lor jurati,
felul cum s'au pus intrebari martorilor,
o
principal, pe care o va desvolta aprarea, este-

www.dacoromanica.ro

184

de
de a se fi comis
sale. Pcntru aceasta este
pe care avem, porstucliem, pe baza dlatelor
date de
Fireste
moral
Moldovanu, Miloteanu, etc.
inartori
perfect cinstit, nu aveam
acuzatul, cari spun
era un
la
moment intentia
le
D-1 Aznavorian, ckre l'a
recunoastem era
de
acelui
de
tine minte
.cunoseut la
pe d. Aznavorian
dar acurn,
ne
o
ulterior faptului comis,
nu este ipoteza pe
eu mai trebue,
presteze aceeasi
poate dnsul
Pe atunci
faptele lui
despre
date
nu juca
avea
nu era
de azi,
apucAturile pe care i le-a dat
patima
de
Dar
fapta pe care a comis_o
veste ea
Nu
ea
desechilibru moral s'a pro
persoana, sufletul acestui
acest suflet este azi
pustiit, eel putin anumite laturi ale
devastat de geniul
o
o perpersonalitatea sa
acum,
sonalitate integralA este
care e
de bine;
este o
o deficientA, Fpseste
ca
fie bun,
acestei lipse.
atunci, GAetan a
a degringolat, sufletul
este
lipsit de anumite elemente cari le-ar fi
fie bun.
Eu
respect
de
pe care a
dela
d. Aznavorian, privitor la
pe
are
din punet de vedere al sferei
a apArrii, nu pot nu relevez
sfera
domeniul sentimentului de gratitudine, este a priori pus in situatie de inferiortate
de noi,
mai desinteresat.
Dar
mai departe
de cari vorbeam.
Apgrarea,
cum se strAvede, are intentia
in
hipertrofia
lui
comparat cu Zola, nu
mira
compare Oscar Wilde,
in
De
a
lui
din Prosper
seriitorul acela,
de lume, cafe, cu stilul
blajin,
cele mai mari
sentimentale,
exprima,
cu artA,
tradu-

imposibilitatea
date

www.dacoromanica.ro

185

Intrnpltor,.
viata sa
cgtorul le-a revelat chiar
a unei
o
la
pe care o fgcuse, din Prosper Mrime.
ziceam
mediul din care a pornit
Domnilor
explic aceste defecte. Un
lui
spre
de
care
orn, care avea in acest grad patima.
care
avea
totul
de-a
gata,
putea.
timp nu
ajunge stfel.
Si mi-am amintit de o
de Musset, care
putine cuvinte,
poate duce
cineva
de
el,
admirabil,
citesc
in
apoi, ca.
nu
privez de limba
frumoas, pe
v
o
am
:

Sunt ierburi rele,

se smulg filr sfortare. Dar jocul de
este din
Poate chiar este
pasiune. care
dragostei,
cci
libertini
oameni stricati,
cedeze vointei
femei, dar foarte rare or
este

usor de dat: dupil cum

reprezint aproape toate bucuriile, jocul

aproape toate
Fiecare
lovituril de
pierderea
posesiunea
oarecare numr de piese de
sau argint fiecare din aeste semnul unei bucurii indcterminabile. Acel care castiga
simte deci o
de
numai se ded acestor
liber
tate,
caut s-si
din nou, avnd
c le poate
face. De aci disperarea acelui care pierde si care se gseste dintr'o
imposibilitate de a lucra,
ce a
sume enorme" (1).

desigur c

este,

eu nu

sau
contra
lui
Dumnezeu, s'au
care au aruncat 7 milioane
o
carte,
familia
fie
sala de
dis

: Oamenilor, nu v luati dup acest

pe el,
lui!". Deci
zele crimei.
Domnilor

una din

lipsa de o meserie este iarsi,

una din cauzele, care au fcut
se strice firea, poate
a. lui
Find orict s'ar strdui acu1)

le Fils du Titien.

www.dacoromanica.ro

186

avea o meserie,
ne arate
toti martorii
nu se numeste a
avea,
este indubitabil c
de intermediar de ocaziune,cnd afli
o meserie, a face
are nevoie de o interventie sau de obieccutare sau
sfera preocuparilor
tele cele mai disparate care
fi constituit rezultatul unor
tale obicinuite,
drept; facea
specialitate. Ei b:ne, el era licentiat
stofe, cu bijuterii, etc. Vedeti dv., acesceri de automobile,
negresit
o meserie acest
tea aunt expediente, el nu
apucaturilor lui.
se resfrnge asupra
trimes
Domnilor Jurati, pentru aoeia rigorile
ye
Fireste, este
in fata dv., pentru crima de
i se
un termen nu prea
pentru personajul
plica, este chiar o inovatiune la noi, un specimen de
de importatie, tlhria haine negre.
De aceia este cu att
cnd acest
datoria
lucru se
mod, .care
organizatia
constatarea a intrat la noi in
modul acesta de a se face tilharie, iesit
mediu, care
tinde
teren
ce in ce mai mult,
lucru trebue
constitue pentru dv. o
plus, ca
pedepsiti
-zatul

cu severitate, pentru a intimida pe ceilalti congeneri

imiteze.

In

ce priveste calificarea acestui fapt, tin

spun
pe banca apararii a eminentului nostru penalist, d. Dongoroz, pe care m-a mirat putin
la Curtea Jurati, dar mi-am explicat pe
ceea ce priveste oalificarea faptei lui,
a
recurs
Casatie acest recurs i s'a
D-v. aveti, prin
judecati aici numai
este
sau nu culpab:l,
cum
in
Camera de
punere sub
domnilor Jurati, cum am spus, am
anumite luoruri, dar am
spre a
opri nurnai
la acele fapte, care
necesare, ca, prin
i rationamente, d-v.
faceti singuri
dat
am
aface d-v., jurati luminati, v'am
vedeti chiar d-v..
ipotezele, cari sunt construite pe artificial, nu pot sta
picioare ; artificialul
avea consistenta realului,
dela

poate

s'ar fi

accentul

de acuzat cu prietenii

deci, oricte constructiuni

seara
nu

www.dacoromanica.ro

187

a tuturorconstatArilor certe f
din.
la
in fata d-v. cari
probelor,
judecatA.
faptul. pentru care este trimes
s'a
re..
De aceia, rezervAndu-mi dreptul de a lua
va mai fi nevoie, suscitat de
v
bine voiti a cerceta cu
lcsarul
aceasta reflectati toate chestimiile supuseaprecierii d-v.
dati verdictul, care reiese din faptele
unite cu probele pe cari le aveti fata d-v.

D. Prefedinte

Din partea

d. CostAchescu.

www.dacoromanica.ro

are

www.dacoromanica.ro

POSTCHESCU

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

G.

(Ialom:ta)
17 Maiu 1893 la
Ion moldoveni (colonel in
la Dorohoi. Liceul la Bacgu. Incepe
militar 1915 se
Dreptul Bucuresti
timpul
rzboiu
reinscrie
armatA.
diploma de li1918 la Facultatea de Drept
Iasi,
armaa profeseazd avocatura
1923. Demisionat
dela 1926.
La
literaturg al Crtii Romnesti" 1920
premiul I cu lucrarea In
pe
era
armatei active brosuri de
jandarmeprofesionale:

rie", Cartea

In 1927 scrie pentru societatea Patronajul" revista:feerie: Asta.. da !" care se

2 ori la Teatrul National
Bucuresti la 11 17 Aprilie 1927.
Procese mari in care
studentilor
Decemlire 1927; al
Bauer, al
colonel
Cojan,
saurta-i activitate. profesional, confratele Costgches-

a dat din primul moment

alese
primele rnduri ale generatiei din care
face parte.
D-sa mai are
norocul de a fi un literat fin, a cgrui
toate imprejurgrile:
quatrenul usor care
gluma
D-1

cu opera mai
e un ales.
IPER.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria D-lui Avocat G. COSTACHESCU,

din

in

Curtil

Jurati din mud.

de

29 Septembrie

Domnule

Onorat Curte,
Domnilor

Nu voi

opinia

in fata ei linistit, modest

senin, pentru
cum vedem noi.

Nu!

Dar stau
s o

s
linistit,

conving de adevr,
sunt
cu dreptul acesta sacru de aprtor; stau
de mijloacele mele,
stau senin
dest,
sunt
pentru
aceste
se sprijin pe convingeri neclintite
D-v sunteti chemati s judecati un fapt divers, un f apt
cruia opinia
a fost
prin pres, prin
viste mijloace de manifestare artistice, prin imagini distrac-

cari se imprteau pe strad, prin ordonanta definitiva

(parte din dosar, publicat), prin cntece populare la 'toate
de drurnuri, de 7
sub aceast
alimentare a tot ce este mai original, mai colorat mai
fapt extrem de simplu.
D. Procuror General
rechizitoriul, pretinznd
sunt
feluri de a se
al
cari
literatur anumite Incruri,
acela al unei logici red, pe care o utilizeaz,
spet, d-sa. Noi
dem
faptele, faptele de gravitatea acelora cari ajung
intea Curtilor
jurati, nu se pot
cu logica rece pe
care o utilizeaz d. procuror. $i nu se pot
domnijurati, pentru c
instituthme a dv., reprezint

www.dacoromanica.ro

192

vrsat, ca
tocmai, la judecarea faptelor
de un singur sau
judecAtori, cari vor
rece
logic,
trecem la judecata dv., care
mintea,
cu sufletul,
fapfele n'au
Pe aceasta, din cele
pe cari le
d. procuror
pornim
o pornim
din motive de justificare literarA, -cum
d. procuror general o psihologie a india multimilor,
in dreptul nostru penal o
doctrind, toate acestea nu sunt
imprumuturi disciplinate
din literatura mare.
noi din literatura.
In lucrarea sa Les croyances et les opinions". Gustavele Bon, pretinde
sufletul individului este
fi un
munte
fundul Oceanulni Pacific, pe
fata
soarelui, se
un
atol, o
de
iar, dedesubt.
subt
suntem noi constienti
rece:
reprezinta micul
insula
din
de valuri,
de imensul munte. Dar tot noi sunmuntele de sub valuri, subconstientul nostru, depozitul
acolo unde nu
poate
bogat a tot ce este bun
noi,
aceasta, faptele
fata juratilor, trebriface control.
speciala
estc
esc
subconstient, la
o
fata juratilor, trebuie
fie trecerea
acolo, dedesubt,
vedem ce s'a petrecut
acolo
caulogica rece a
izolate,
o
care trebuie
existe
acest
piesele
proces.
?
ce se
fata
propune d. procuror general, noi ne

de amanunte, cari ne- au

dv.,
desordine de fapte,
fir conductor. Sa
ai justitiei?
nostru de
asa? Acesta este
le
ca
aceste
cuburi
i
cred,
aceste cuburi
dv.? Nu, domnilor
omeneasca, fiecare la locul
trec nearanjate de
prin geafaptul
sine,
vedem.
nu
convingerea
acum
muri, tot ce s'a vorbit
se sprijine pe rea crede
care
nici un
vorbim des- suntem de

www.dacoromanica.ro

193

Gaetan, in seara
25 Februarie, se duce la d-na Leonida,
unde este bine prirnit,
cum
alte
fusese primit.
Mnnd icre beau vin
ca
adus de
ce
dumnealor
pe care
le retineti
rog, domnilor jurati,
in privinta aceasta, s luati
bun
ce a spus colegul Meitani,
foarte
dreptate,
dr. Antoniu, primul care a

auzit din gura d-nei Leonida anumite

primul dtre
care d-na Leonida s'a confiat, a spus
adevrate, noi de bune acele lucruri. Prin urmare,
timpul
cestei vizite la d-na Leonida, care
s-i
continue tratativele, i s'au dat banii
spus:
,.uite-i,
Suma nu
mare. Ati vzut 50 de
martori, cari au defilat fata dv., care v'ali vorbit de imensul credit al
Getan. $i atunci,
avea acest credit
in fata
oarneni de
mai
s
doamne,
care
in raporturi de prietenie.
banii, d-na
Leonida,
el
pune in buzunar.
intreab: ai
dus bijuteriile" ?
: las,
vorbi mai
nu a adus
acest lucru ?
de
de afacerea
pdurea.
juteriile, va vorbi pe
povestit
Mai
cari vi
stare de nervi, pe care nu
cret, terminand
nici dv.,
scap
noi
o apreciem,
juded
cum juded
de sub
instinctelor,
la locul lui,
aceast stare a
chitanta,
de cuvinte din ce
ce mai
cari
sau

ajung la expresiuni ce au jignit

lui Getan, - nu
lui
acesta, al drui portret am s-1
la
din scuipatul
din
ce a primit,
am s vi-1
cum este intradevr lui Getan acela a fost
martorii au
a lovit. si-a iesit din fire;
jignit profund,
irascibil. Doamna la aceast lovitur,
spus ce
la os, in
de degetul dela
iat ce spune acest act medical, care n'a fosti publicat
citit nici
sub nici o form n'a
No. 10 pag. 82).

clint

Pe ata
dela
Procesul

dreaptg,

a celei de a dona falange a degetului

arc de cerc,
o

etan

www.dacoromanica.ro

lun-

194

gime de 8 mm.,

o parte din grosimea

MarRana este acoperia
un pansament.
2) Pe dosul,ultimei falange a degetului mare
mna
se
o
de 6 mm., pe cale
cicatrizare, acoperit
o crusa de
Tesuturile moi imprejurul
infiltrate de
degetul este
din care
pielea destinsa, rosie,
caracter
ginile safe

data

Aceste leziuni au putut

produse
7-8
avea nevoie de
oarecari
nu vor
Pe organele genitale nu

d-lor jurati, ce
7-8 zile,

totul

beste de aceste dimensiuni!

3-4

la

dintii.
pot
ingrijiri medieale, afara
dela mna

un

acest certificat, dat

spre cicatrizare, mai vorlucrurile trebue s se fi

: La fcut excroc, a lovit-o, I-a muscat de deget

apoi s'a repezit la telefon,
am s te spun
Pilat". Acest din urm atac din
d-nei Leonida, face
se uite
dreapta
stnga,
pe masa din dreapta
pun mna pe ciocan, dar nu
se
pentru a bate, pentru c
acest
destul
sdrobeasc capul, ci apucndu-1 de
o
ca
sus,
partea de metal
o isbeste
frunte
ar fi dat cum se
cioo consecint,
canal ca s bati un cui, desigur i-ar fi strivit osul,
din act
i-a dat
muchia acece
o tieturd,
ea a ciocanului, pe lat...
D.
I.
: Dar osul frontal
pe lng arcada sprincenal,
(Partea civil
aceasta
intrerupe deasemenea, asociindu-se la remarca d-lui procurer).
D. Avocat Costclzescu : Vom ajunge
lovitura
tese
puc

a luptei, d-na Leonida,

riposteazA
Getan : am s telefonez Margueritei !" Atuinci
se petrece
nu ave
sufletul lui
nici de
aceia,
de lovitura
sau
vorba de Marguerita, de viata lui
aceasta o
se
vad mai trziu, dup ce terminm
D-na Leonida se repede la telefon, Getan o urmreste.
apuce
d-na Leoad, avnd amndoi intentia
s o impiedece, lupta se
ca
telefoneze,
prirn

www.dacoromanica.ro

195

pe receptor.

In momen tul cnd d-na Leonida este gata

la
ca s
de Getan, care
el

trgea receptorul,

degetul mare dela

azi nu are unghia
mare dela
din
acest lucru provoca una din cele mai mari
propuse
pedeapsa.
fel,

acuzatul

vremea inchizitiei.

D. avocat G. Meitani : dar lovitura eu

D. avoccat G. Costachescu: Credeam

am scapat

d-ta.

acestor
groaznice,
cad jos, telefonul cade peste d-na Leonida,
In

cu

forma aceea circulara a rnei, trebuie

se datoreasca cadranului circular al telefonului. Aceasta este
arcade!
sprineenale. In fata acestor lucruri,
ca
normal, pus
fata
astfel de situatiuni
Dezasperat o
: spune-mi ce vrei, uite unde am ajuns
scotnd revolverul - vrei
sinuckl ?".
I s'a
Nu,
Inebunit de ceea ce fcuse,
D-lor jurati, ceea ce s'a petrecut
until
alergaturile acelea,
scene,
lui pe
control sever, logic psihologic, al faptelor

reamintiti,

tru

de Leonlid Andreev,

un presse-papier, acucare se povesteste o

:
zatul
urmatoarea
o
D. avocat G.
Meitani: Va
D-le Meitani, eu te-am ascultat
D. avocat
mult mai grele.
rog: am interzis
D. Presedinte Racoviceann:
nu
atrag
intrerupeti. Trebue
deprtati de versiunea acuzatului. Vati cam departat.
Teodoreann: Nu, nu deloc.
D. avocat
rog, sunt gata
retracD. presedinte
lez.

D. avocat

Teodoreann: In

caz, noi nu vom

D. presedinte Racoviceann: Nu o fac ca polemica. Atrag

immai atentiunea d-lui avocat.

www.dacoromanica.ro

196

rugdm
noi
D. avocat A.
a
aprdrii.
pectos: libertatea
a
am subliniat
D. avocat G. Meitani:
la fel cu aceasta!"
s'a petrecut o
am fi subliniat noi
Teodoreann:
D. avocat
tot ce ai spus d-ta, sala aceasta toat n'ar fi ajuns de rosu

albastru.
Curte, Domnilor Jurati,
D. avocat
care s ne
spunearn
pentru o
aceste fapte, nu avem nimeni
tot ce a simtit acuzatul
dintre
psiholozia
loace de cercetare, nu avem,
este rvd
noi,
asemenea circumstante,
atunci, utilizam din
de
de
de
eroul
care lovise
Leonid Andreiev, acest

mai bun prieten al lui, cnd a fost

un presse papier pe
urmtor:
ternat pus sub examen psibiatric,
nebun. Lar
internat,
sunt
pentru
am
sau
mintea mea, care
la
strpungeam
intuneric
se
ascutit,
care strpung
se
este tot o

nebun, va rog
pentru ca enam
faptului
mintea
dar

ru

cste in

Inteadevr, d-lor jurati, cine vreti s mai

v mai dea
asemenea desordine
sufleteascd ?
Dar ce se
? Desi acuzatul ducea
el
desordine sufleteascd, onorata parte
d. reprezentant
public, sustin c
a
care
pun
sarcin,
se duce
se
cu avocatii,
cam
s'ar
avea la
cea mai
dintre solutii pe care o putea
execud
5 minute:
se
la
Tndsescu,
ma:
odat briliantele cum le ceruse,
avindu-le asupra sa
termine problema. In
acestei
el
umple
orasul, povestind la fiecare uite ce s'a intmplat". Se duce
chiar seara aceea, st putin la Isvoranu, apoi
Bursan,
acolo st vorbeste, spume tot ce
fletul,

Aceasta era
unei soluthmi, sau er
mai superb dintre stindardele
ale
pe sine

se

care
astfel de momente, pentru salvarea afectiunii

www.dacoromanica.ro

197

Nn la mine

de

d-nei Pilat !".

Pentru dv. er
argument ceea ce pentru acuzat
fat de constiinta lui.
d-lor jurati, firul explicativ al faptelor. Un proce;
In
lui cresc,
dupa ploaie, susde imaginatia
a
prese, o multime de

ipoteze.

S le vedem.

noi, vreunul, c ciocanul a

din avocatii, cari au
studiat dosarul cu cele cinch procese verbale ale d-lui judecAtor
de instructie,
descrierea camerii
declaratia servitoarei
tuturor ai casei,
aceast camerk dup ridicarea d-nei Leoavem aici.
intrarea
nida, n'a lost
d. Brtescu.
inartor,
instantk noui surprize ? A intrat
a luat ciocanul, dar
apucat groaza 1-a lsat
use. A
intrat d.
Sttescu, care a auzit
d. Brtescu, care
pata de
actiuni!
atunci se poate
de
s'a gsit deschis casa bani?
de pe chee, sau faptul
din dulap,
cheie,
o fi
dintre
acolo
atunci,
criminal scoate dintre rufe,
vine
aceeasi
printr'o minune, cheia, fr s le pteze,
care o
deschide! Dar ce sunt acestea? Dv.
una
nu vedeti c toate aceste ipoteze nu pot
lundu-le
a lost vorba
din ele, care vreti.
de
au vrut
ne dovedeasc cum
la
desi a-ti vzut
d. inspector general administrativ Miloteann
de aceiasi valoare moral,
vzut la el.
la ins-

jat la

noi,

tructie,
ciocanul,
s'a spus: de acesta nu
biti,
s'a dovedit
a
cumprat ajun", desi nu se
dovedise. Desigur,
imaginatia creatoare
jurul

izolate, pe cari le legan

imaginatia, - nu se
ele. $i atunci, acest ciocan,
fie negresit, arma unui oarecare
de rnd, care
cumpr
can sau revolver, viziteaz
fapta, las
la fata
se duce.
din 50 de martori, ce
reputatia cea mai serioas
societate,
ascultat, vin 4,
care mi se
care
spun
omul acesta slab,
un ciocan seara, cnd se duce la vizite,
este miop,
credeti dv. c nu este mai bine
strzi lturalnice.

www.dacoromanica.ro

198

aprare apropiat, un ciocan sau un casse-tete, deat un revolver? Cu revolverul poti comite un
s scapi. De ce n'ar fi justificabq
poti
acest
$i cnd cea mai
dintre probe, a-ti
zut-o: adresa cu care l-a pus la
care tem apai, a fost zeflemisit,
color 4
cu
martori, de o seriozitate indiscutabild, - ignornd
niartorilor face
fata
nu
martori de
de care, o nemrturisit suspiciune
poati
poarte,pentru

plana.

Curte, domnilor
acestea sent taptele.
jurul
publia a
de
de legende. In jurul unui fapt simplu,
v'am spus,
banal schimb
lovituri
dormitor. S'a
din aceasta o crim, s'a pus
in
decurnd
afacere a stupefiantelor. s'a
spus chiar
icre
vin pusese
desi d. Judede Instructie chiar,
face prima descindere,
farfuria
icre nu s'a asit acolo. S'a
scrie
rea
roman, in care, eroul, era acuzatul de astzi.
tot
ce se lucra, aveam cu totii impresiunea
gsim
fata
verdict deja dat. Acestea toate justifia
ceasta imens, venit s asculte ceea ce se spune
Vedeti,

tesutul intim sufletesc al poporului nostru latin,

aceste lucruri:
o usurint, cu care
aripi imaginatiei
ieftin, de dragul surprizei
nouttei, dai
tot
gsim
un control de
care
trziu: stai
vd, n'am gresit? Acesta este sentimentul multimei
al color, cari se intereseazd de procesul
astzi:
verificarea de
a aprecierilor
pn
Vor
astepte explicatiunea
fata judecdtorilor
nostri legali,
fata dv.: cari
faptele, cari le-arn
Aceasta

spune dv.,

jurati.

pentrua d. Procuror General a

un portret al a-

pentru
doctrinei, suntem
aceiasi prere,
nu se poate judea penal,
se tin
de
facem acest portret, domnilor jurati.
Din
n'am s ies. Am
tot ce
s'a spus
lucruri desigur
vii
memoria dv.. V'a spus
d-1
acest acuzat, la
de
a
frati
o
cuzatului,

www.dacoromanica.ro

199

sub o eduoatiune

a tatlui
extrem de bogat.
de departe rnergea aceast severitate in educatiune,

cnd d. Leonte Moldovanu

casa
vesnic primitoare, ei
lipite de haine,
asteptau
s le
mosafirul intrat in cas. In acest fel
lipsiti, mai ales de
lucru, care d fiecruia dintre noi
pivatul moral al vietii, mama.
dela 5 ani nu te-ai deprins
s simti
ochii mamei tale, tandreta,
n'ai
ce
a-ti
gndurile toate,
sub
atunci te strngi,
suflet se pune o mica
crust,
te indeprteaz de ceilaiti oameni.
D-v.,
jurati, nu ati
orfani de 5
pe figura
cetesti maturitatea?
se
cu
acest adevr
toat conduita de mai trziu a
acuzatului.

La Paris,
de rzboi,
venit de 1000 lei pe lun,
se duce s petreac, s abuzeze de tot ce-i
risul, orasul plcerilor, ticalosului", fetitei"
usuratecultn
de
Nu, el se duce
colegi, cum spunel colegul
meu Aznavorian,
ajut pe toti. Dar
de ce
toate acestea ? Pretul acestor drnicii, care era?
Dati-mi in schimb prietenia voastr,
De
ceasta avea nevoie dnsul. $1 mai trziu,
aci martoacela,
dela Brila,
scri: nu fi
de
mizerie, du-te de stai ca la noi acas.
voi
'ct vei
In aceast situatiune, domnilor
acesta.
mai recent,
o femee, o femee divortat, pe care o
dinainte, o lemee creia
sufletul lui, o femee
care se indrgosteste
pentru care. in dragostea
atta stim,
nu
s
caracter de oficialitate
legaturilor
nu
o situatiune
Verificarea
asernenea situatiuni, nu o fac multi!
o
Basmul cu neocupatiunea lui,
serioas, dar
spune
este un simplu basm, care se
Romnia
Petrache Carp spunea:
acum 30 de ani, atunci
functionar moare pensionar. Atunci,
se naste bursier,
ca a
mare
avem
dar astzi,
de ocupatiuni, avem nevoie de mintea scormonide
inteligente
creatoare la fiecare pas, de
toare
prinztoare. Cnd croitorul acela,
sute

www.dacoromanica.ro

are tot
de mii de lei dela
cnd
cu sprijinul lui
auzit chestiunea aceea
a titlurilor de
in care
strngerea
telor de stat ale statului
pentru care
asigurase colaborarea lui Negreanu, preocupari serioase,
cinstit
rnuncitor, aceasta
nimic, nu este o ocupatiune?
De ce se
De ce, aceast
pe acest
terfelit,
la ofensa
de a-i aduce
o profesionist a amorului liber,
nu
pltit
cu 2000 lei?! Ce sunt acestea? Ce a niai
s mai asvrle asupra
Ce i-a mai rmas?
tatea, tot ce acest
vorbim noi
ceal, cu care am fost tot timpul ofensati? Am
un f apt,
text de lege sau nu. va fi de
Dar ce
cu dnsul ? S'ar
este vorba de un proces politic,
treaga situatiune a trii este
pericol de
de 7
luni de zile! Ge este aceasta, cine
acest on?
Domnilor jurati, svonul acesta vine de aiurea. Svonul acesta are un caracter de sunet surd, de sunet de invidie al
ratati, al celor cari n'au putut face nimic, al
tandreta
duiosia lui
nu le
pentru
nu
le
pentru c a
fi
viat, ca el,
a fi suferit.
cine a suferit se inobileaz pe sine
susi. Dar distinctiunea ofenseaza pe
Acesta era dnatunci, din tot ce) s'a pus pe socoponegritorii lui.
sul,
teala lui, dv. sunteti chemati
sunt sau nu
aceast
se poate numi
vezi
Dar fapta este mult mai simpl, nu
textul acesta de lege,
tot ceea ce acuzarea a
truit
acum , nu aveti impresiunea
ne
la
ape
penale, acolo unde armator al
a fost d.
de instructie
unde presa svonul public declaratifamiliei, au reusit
construiasc o corabie,
cu primul
dincolo, pe malul responsabilitatilor ?
tor al acuzaril, nu ati avut impresiunea
plesnesc scandurile
acestei corbii
fiecare martor,
fiecare
apa monoton, apa ametitoare, apa adevrului, care duce corabia la fund ?
este procesul. Fapta se
la lovituri
acu-

www.dacoromanica.ro

201

2atul nu poate fi trecut pe malul rspunderilor pentru o crim.

Dv. veti
intrebrilor,
contiinta neclintit: nu, nu
vinovat!
D.

Racoviceanu:

D. avocat Aznavorian are

cuvntul.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria D-lui Avocat

AZNAVORIAN, *)

din partea

Curtil cu Jurati din jud.

de noapte de

in

29 Septembrie 1928

Curte,
Domnilor
o
pledoaria mea,
att a
seama de
este
profesionistului,
mai ales, a prietenului.
caz
unic,
ciudat,
in fata
ne
lipneexplicat,
de proces de jurati, in care,
caz
sa
probe, dar la
aparentelor turburatoare,
se cere condamnarea
cu
trecut
Am trecut prin
mai
studii universitare,
mi-am controlat, foarte atent, informatiunile; am citit
foarte
in
domeniile,
afar de specialiatea mea
declar
mi-a fost dat
atta pornire atta
unui acuzat, lui
S'a mers
acolo,
exprimat nedumeriri asupra prezentei avocatilor acest
proces,
special, asupra
mele,
roz, ca cum
nu
fie
caz
in
de noi.
De ce, Domnilor
Explicatia o veti
cursul
acestor desbateri. S'a contat pe tkerea avocatilor
profesionala, ca
strecoare
cele mai
famante nedrepte acuzatilmi contra
care a mar-

mrturiseso,

*) Portretul literar

notele

afice,

publicate in Vol.

www.dacoromanica.ro

204

turisit

o rezervA, vina sa,

de a

lovit o femee.
daui
fost dat, acum ctiva ani,
penal careiau parte la cel mai interesant
rieteanu,
al
de
la noi,
din
s'a pleclat
de vedere al problemelor
faptelor,
mai ales
dreptatea cauzei,
convins
drept.
eu
nici
intrat, n'aan
proces
intrat
cu
nunt neceroetat,
vorba de pro
ce proport;i a luat acea
Se
omorZise pe
acuzat
(1) cel
cesul
din geneimul din cei mai
Dominic
natia
atunci dela Paris.
voia mea, apropierea
impune. Atunci se
un
ceau
desperate ca
se s
de
dovada
era
acolo,
trupul
care
faptul,
gerat al
Dominic PAltineanu.
ca apArarea, au gsit o
o dubioaacuzatiunea
faza instructiei,
a fost scos de sub urmrire. A peste
unicul fapt dovedit, s'a
inventatA de cei
o
interesati,
baza
a fost trmes fata d-voao
acestei aeuzatiuni. Toti
inocenta lui
se
nu
acuzatiunea de
ci utiliznd s.ngele de
lovire,
totusi,
cere condamnarea lui
Atitudine
atitucline!
meditatiunei d-voastrA,
domnilor jurati,
momente, cari
mod
interesele ascunse, cari
m'scare, acuzatiunile
sau achitArile
mrturisesc
aunt
a aduce nici o
care a refuzat
vie
N'am absolut
o intentiune de-a
lucruri.
spune totul, pentru ca D-voastrA,
connealteratA de
nimic,
puteti
tele.
d-voastrA,
jurati, aveti
imens privinici o motivare, nici drept,
fapt, ne1) A se vedea publicat

Biblioteca

www.dacoromanica.ro

Procese, No. 1.

205

decideti,
n.ci o socotealA,
absolut
pe
baza conyingerei
de
soarta
sau cu
ajurati,
Ei bine,
care o
intime
un astfel de privilegiu, de a decide
o obligatiune
aceasta
este sau nu vinovat,
partea d-voastrA, anume ca la
foarte
nu
faptelor supuse
o intiminici
mai ales,
sociale sau morale,
dare
din campanii
de bine
tot
spun toate
De ce
a luat
mine,
contra
din astfel de elemente s'a ajuns ad, numai gratie
o
domnii
a
insist,
de
juclecata sa asupra
re, care poate
desi n'are nici o
cu ea.
din cei
S'a cerut de im domn jurat, de
explicatimiea moral unui
ea
care a
de o
zentat de martori,
sufleteacum a putut
d-na Leonida,
raporturi
era
afectiune, cu
bazat

Aci semnalez pericolul unei mari

privi-

pe
legiul d-voastrA, de a
ar face parte,
aceste
cari
impime
pot
judeata.
Cnd vi se cere
reconstituiti
pe cineva,
luati aceste criterii
aproape
recimose,
ser'.oase organizatiuni sociale. Aceste
abated
conduita
ce se impune oamenilor,
niciodatA
oameni,
in
caz nu-i predispun la
crimnalitatea de care are
se
o societate. Cele mai
solide civilizatiuni, cele mai sever alctuite
sub
portul moravurilor, au avut
fapte
acestea
nimeni n'a
alarma,
germenii
adulterul. Col mult, o
umor,
de
E, pare_se, in firea lucrurilor,
fie asa.

tine de partea cea mai

str

o cercetati.
domnilor
cimoscuti

omenesti,-e

din
noaadevrate earactere

www.dacoromanica.ro

mari personalitti, culturale, n'au putut

astfel de

e
pentru
respectabile, de
rog, lsati aceste
cutele
altfel, de ordin moral sufletesc, cari zac in noi,

apoi,
De aceea,

cercetare
lumina acuzatiunii
altceva.
toat indignarea,
impresioneze

judecati,

superfictiale ale

numai faptele astfel cum s'au

Aceasta
de
Protestez, in primul rnd,

va
la care se
mijloace senzationale
de
aceste cearafuri
inaintea
Vi se
condamnarea pentru tlharie.
sange, ca
vi
impresiocearsafuri
mai mult
pot
acuzatul. S'a
nant,
recunoscut
a
vrsat snge, da,
tmplat o nenorocire,
voie
cuzatul
mult.
scrisoarea
Nu fortati
regretm, dar
recunoastem,
cele
acuzatiune, nu
fapte, cari
nemeritate, inutile.
ar duce la condamnare, ar
are societatea romneasc,
obtie
Ce
verdict, in care dreptatea
stea
cea

grozav nedreptate, aceea a erorei judic'arel De

urmriti
care nu
o condamnare pentru o
din
nici din cercetrile
nici din dosar, nici din
mrturisirile pe cari
De se
spinarea
lui Ggetan faptul
l'a fcut,
pe care
faptul
pe care l'a fcut, fapt mrturisit, ar fi fost
aplice o pedeaps,
merit
fie pedepsit7
Ei bine, donmilor jurati, tocmai din
a opiniei publice,
atitudinea de care
vorbit
pentru aceasta
apropierea
D-voastr, nu judecati
societtii,
o societate

tre acuzat. Din

scrupule,

care ati depos jurAmnt,

din
ceeace agit, fr nici o rspundere, opinia publica, nu
Dimpotriv, amteti chemati
interese
judeetori,
nu parte proces.

www.dacoromanica.ro

207

asuvoi mai
V'am atras atentitmea la
Cu sigurant
pra acestei
nu le putem dovedi complet, avem
pe cari
campanie.
ele, au determinat
au avut la un moment dat,
nova, sau
grup de
teresul
indrepte cercetArile

spre

este evident,

azi,

cele

dup depozitia martorului Lecca, nu mai poate fi nici o

D-na Leonida
S'a avut un moment dat
doamne! ce nu se

moarte,
d-voastr,

Eu
ridic
vrsat de
vedeA,
jurati,
d-voastr,
banii.
De ce
veti
a plecat
restul. Se
Gletan n'ar fi plecat
alte valoril valori, cari totusi
cas cu toate acestea, fr le fi luat Getan,
cteva
Nu se poate
dispuser... ca s reapar
in
spune e G-aetan le-a
era
la predare, el restituise toti banii
plecase
din casa D-nei
De
nici d-na Leonida
acua fost
zase de alteeva. E curios, d-na Leonida care
era in nesimtire,
totusi
lei,
mai
nici mai
Aceast
opt sute
precizare a
furat,
e care un indiciu
d-na Leo.
nida
asupra lui numai
poate
c Getan
cineva
acest lucru,
n'a remis
n'a
mai
nici o altA cercetare
plecare,
domnilor jurati,
apar,
nului
de care vorbea partea civil, elemente de ratiune
fapte
dela.
rstoarn ipoteza
Dar
e
att.
Ati retinut, cred, din faptele povestite de martori,
din concluziunile magistratului instructor,
nu
putut
nimic,
De altfel,
Meitani, vorbind
numele
civile,
d-1 procuror general,
pentru
pe cari le-a avut
mine,
nu au putut
acuzki nu numai precise,
nici vagi,
contar lui
in ce priveste
fapt pentru care e dat
Cci, domnilor jurati, Getan
e
dat
pentru loviri cari au provocat o slutire sau

www.dacoromanica.ro

208

ar fi fost un fapt controlabil, elementele lui

acest fapt
tau parte mrturisite, parte contestate. De ce,
stabilit s'a
aitul, inexistent, care nu se poate
grave.

jurati,
nu cumva
nou, atentiunea asupra acesva atrag,
tui fapt; nu e
vi se
se
fata
arate aceste
db
pe
cari
oricine,
lui
mrturisesc, chiar pe mine,
acest fart, care constitue singurul delict, d-voa
str
ecr:ma de tlhgrie. In aceste cearsafuri
xist, nici pe departe, dovada crimei de tlhrie. Nu! Gsiti
aceste cearsafuri dovada lovirei, da!, care a provocat rni
pengrave, da! admit. De ce n'a
dat
a trebuit fie dat judecata numai pentru
De ce n'a fost dat
judecata
una pentru alta,
s avefi libertatea ide
de snge, ati voi, totusi,
o pedeapsa? Se
domnilor
constiintele
Se pane la grea
care
d-voastr sensibilitate
rog,
nu
cnd
nu e vinovat
fi ajuns la convingerea
Getan, de
cere
Aceasta va fi de
temeiul
noastre.
Acum
cine a
vedem, cine ar fi put.ut
avut interesul
dea
primele elemente ale
unei de
d-na Leonida
ingrijirea medi-

cilor la sanatoriu, n'a avut nici

sale, nici al
.
evenimentelor ce se
retineti,
depozitia
Antoniu,
dea numele
d-na Leonida, la -spital, a refuzat
ce o
De ce?
Getan venise s'o
ce
privim lucrurile
are acest
Totul se
s'au intmplat,
a
d-na Leo
Nici
moment nu s'a
femee la
s'au
poate pe
bine
dreptatea bor.
D-na Leonida,
ei,
primelo

dureri, la Sanatoriu, n'a putut

n'a
Chiar mai traiu,
martorul BrAtescu, martor pretios prin calitatea de
acuze pe

de

www.dacoromanica.ro

209

de instructie
aceasta femeie a dat
declaratia pe patul
acolo
a vorbit o chitant,
cortei intre ea
judecatorul
s'a pornit cearta. Nimic despre
de care i-ar fi
mstructie nu
totusi
una
Leonida. Cum
vorbit
a f ost cu
interesul
persoane, a
V'am semnalat
a d-nei Leonida,

dentitate nu s'a putut stabili

zat proba, de a

ni s'a refu

instructiune.
instructie
a prima sugesNu
pe d-1 judecgtor
eroare, o mai
tiuni acest sens, nu, dar a comis o
e un eminent magistrat. Dar, ea toti
omisiune,
magistratii
teoretician,
un teoretician,
o rezolve,
a
problema
tlhgria.
plecncl dela ideea
a
Numai
se
a eliminat
sale, probele
cari
desveli
la
mai
a neglijat
altii, atribnit lui Getan,
esentiale probe cari,
ar fi
stabilite, ar fi
dovada cea mai
acuzare contra lui GAetan.
n'a cercetat nici amprentele
casa
fier, uncle se pretinde
a
GAetan ca
fure banii,
cercetat nici
rul,
pretinde
GAetan ar fi
eu
sncheia.

Neglijente fatale
pentru acuzare, cgei,
lipsa ori
alte probe, acestea
fie singurele indicii de culpabilitate.
Stiu, mi se va
la instructie nu
proba complecti, ci
inciile de culpabilitate. Dar, cnd
cuzarea n'aduce nici o proM
fata
jurati, n'are dreptul
parafrazeze numai ordonanta, cum
Care e proba
fapt material,
rea de
violente. Nu s'a clovedit nicd
Getan a
aceasta a avut loe dup violente. Dimpotriva, din
depozitia martorului
cearta, violenta a avut
ocazia redactgrei unei chitante.
In baza crei
probe acuzarea partea
cere condamnarea? Nici

www.dacoromanica.ro

210

nu

favoarea tezei
urma probelor

cci

aceste

se spul-

probele nu s'au adunat complet la instructie,

crima de
la

trebuia
Dar noi

aci

d-voastrA.
se
vreme,

am cerut
stare s'a
in
la spital!
nierul la plecarea d_nei
De ce ceream noi aceast probA, proba decisiv pentru
stabilirea ori a
ori a
lui
Domnilor jurati,
gsi un fapt
versiunea
Leonida
cercetAri, ca

se

o
capitalg, care
cercetarea
a
ce
sifonierului. Doamna Leonida a spus
lovit-o,
snge pe
s'a indreptat spre
sa
cheia dela cassa
bani.
in sifonier, a gAsit
care a deschis
de fier. Era firesc
eurat al
femei elegante,
fie
aceast
de
fie
a acuzatiunei. Lipsa ei,
fie

a inocentei.

s'a gasit intact. Nici o

sange,
pe
nici pe rufe.
totusi, ciudat
cheia
din
sifonier, e
de
Cum se
acest fapt
los,
trebue
fie un miracol domnilor, ca o cheie
rea

sub batiste, s se umple de

care un tlhar
ce
iar
batistele sub cari era

s jecheia,

neatinse7
E verosimil aceasta

o fac acum,
astept
dar sunt
nu va veni de
Ni s'a
de d_l judede instructie,
Honierul
mai
se
rufe din el.
Inexact! Repet,
inexact!
Ati auzit aci,
surprinderea
mirarea tuturor, pe
d-na BrAtescu, sora
Leon;da, pe
BrAtescu,
au declarat nu s'a
de
sifonierul din dormitor, ci
acel din camera de
Odaia fiind
se
prin urmare,
cercetArile.
De ce, atunci, d-1 judecAtor de
ne-a afirmat
nu se mai puteau face
la
el
lipsa urmelor
snge la
convins

www.dacoromanica.ro

211

din dormitor jena. teza

versiunea inventatA,

lui GAetan,
a
introducea o complicatie care

sistemul.

cum a
fie acuzat
Dar nu e numai
depozitiei martorilor, semna1ndu-se de noi,
In
a simtit
partea
lipsurile gravele erori ale
explicanevoia de a.
pe dLl judecAtor instructor, ca
de probe,
completeze ordonanta. In
orale,
partea
tardiv la concursul
magistrat,
care-si terminase opera.
Nu era, aceasta, o
poate
acuzarea
Noi,
ne-am opus se dea
fata domniilor-voastrA
acel
spectacol, in care nmgistratul instructor
fie
interogat de pArtile
proces
confmmtat
martorii.
Era
cererea,
magistratul instructor nu
aduce
urmare.
indicii de culpabilitate,
venea, ar fi fost suficient ne
eu am
sit
de
d-vs. probele"! v'ar fi pus

trista situatie de azi, de a nu

la pretinsele
ale instructiei,
o
nici mcar un
atunci,
desperare die
ce ati
Ati
ciocanul in
ati fluturat cearsafurile
parafrazat ordonanta.
Or,
stabilite
noi,
instructiunea oralA,
pe care se
S'au
ivit fapte noui, decizive, pentru
cari
o
supArgitoare pentru acuzare, asupra ipotezei ordonantei. Oum
la ele? Aci, numai proba
e valabilA, ori
ba. oral e
d-vs.
intreb, ce
din esafodajul instructiei,
totul s'a nAruit in urma
marlorilor, rude de aproape ale d-nei Leonidal
Domnilor

rog
retineti,
ordonanta defini_
opera magistratului instructor, care s'a
mii de
brosuri le aveti cu
d-voastrA, se
pe declaratiile
Leonida.
culege
en fidelitate
d-nei Leonida nu
nici o
cercetare,
care
coroboreze spusele ei.
Acum
de ce
noi
vie d-na Leo-

www.dacoromanica.ro

212

dela
s vie aceea care acuz, care
repete acuzarea ei,
v:e
al
diumneaei, au declasora
derat faptele astfel cum s'au petrecut, va
clare dupa mersul firesc al faptelor.
nu am avut nfci un
ne
partea
martor de fapt, martor care fi asistat la scene1e
martorul de
dormitor, i-am
citit aci
refuz vie.
d_na Leonida, care
contraziceri dela.
ei,
ei,
la alta. In fata d-vs., domnilor jurati, s'a continuat eu in.
pe cari
structia
vi s'au citit
zatul nu le-a putut
baza acestor declaratiuni,
se acorde
cere condamnarea lui. Cum e
pe baza
de-a
in lips
prtei civile
acest
claratiunilor ei
Vedeti, domnilor,
Cu

exceptionale,

exceptionale,

eu clcarea

projena, a tuturor regulelor elementare

el are
cedurei penale! Orick de odios ar fi
s fie judecat la fel
nu rzbunat
fie acuzat,
din
D-1 Perieteanu, ne-a spus: trageti toate
lipsa
nuLeonida. Da! Noi vom trage toate
mai
la fel.
vor apreci.
acum,

nalat erorile

ce v'am artat acestea,

v'am
care a
omisiunile unei
dela

idei

material limitat de probe,

exceptonale in
se
acest proces, refuzandu-ni-se
cele mai firesti,
verse pretexte,
cercetarea faptelor
se
lui
de
alte
probe, deck cele artate
ordonant,
ni s'au artat.
Cari sunt punctele
ale judectorului de
structie,
crima de
Atrag mod spedomnilor jurati, asupra acestor fapte,
la baza
primul:
a pretextat
bijuteriilor ca
determine pe d-na Leonida
banii
El
nici intentiunea
Al
nu
ciocan la el l'a
nu-

ce v'am artat

mai

acea zi,

de a lovi pe d-na Leonida.

www.dacoromanica.ro

213

GAetan nu mai ave bani, in ult:mul timp.

erima. Era
mornentul cnd
nici un alt
nu
de nevoia inexorabl de bani,

$i al
mjloc

procure.

Nici un alt

Ati vzat ce au

seriozitatea
Stadeker
inutile!
Acuzatiunea,
dar,
altele

martori
a d-lui Berkovici! Ce exagerAri

la aceste trei fapte,

fata
ordonanta, apare
de des invocat de partea civil, cu
lui sin4
lecturilor din. ga
dezarmat. Fireste, domnilor jurati,

zete, v'ati asteptat la lucruri

la probe grave, cari

probele, aceaconvingerea tuturor. Ei bine, acestea
sta e acuzarea impotriva unui
care timp de treizeci de ani,
bine,
un trecuit
dezinteresat
n'a
neros
de prieteni
strAini.
lugm acurn, la
cele
fapte i
le analizm
timp de
lumina probelor pe cari le-am administrat
tru zile.
in pri-GAetan este vinovat de crima de
mul
a
bijuteriilor, care nu
chestiunea
mod serios, nici
lu Getan cu fratii
Tnsescu, nici
de d-na
Ei bine, domnilor jurati, e
d-voastrA, depozitia precis,
rezerve a color trei
frati
Ati vzut scena aceea
ears
trei tineri cu caractere temperamente diferite,
ratiuni
af:rrnau
precis,
nici o con
trazicere: vnzarea bijuteriilor prin prietenal
era
serioasA.
dreptul
vnd
ori
ar fi vndut, erau bine
n'au fost
in valoare de opt sute mii lei, au
lui
Se
prin urmare, dovada Increderei
nemArginite in el.
Cum
atunci,
afErmatia
zarea bijuterillor era o
ea
pro-

curor general, n'au mai aduis nici o prob, cu care s

pleteze ordonanta.

Primul fapt, care

fundamentul
care s'a
reconstituirea crimei de talhrie, a

www.dacoromanica.ro

214

Dar mai e ceva. Pentru ca se

de ordonanta
definitivg,
un pretext,
vnzrea bijuteriilor era
cu fratii
serios, n'ci
raporturile lui
nici fata de cl-na Leonida.
din luna
Inexact. Martorii, toti trei,
cleclarat
Octombrie
s'a tratat
trecut se tratase
vnzare;
chiar
d-na Leonida, spune Ggetan apoi s'a abandonat.
Acest fapt e
de d-na Leonida. Se mai poate sustine,
Februaxie 1928 s'a
vnzarea,
Daca
1927, se
vorba
pretext, Ggetan n'ar fi abandonat tratativele
vnzare
cu cinci luni
acum, revenind
ce v'am reamintit
din nou
depozitiile de martori,
nimic,
concluzia
din primul fapt:

C5,
aceia, ciocanul
Leonida, spre
cra numai o

bine stabilit
acuzatul a
la d5nsul
seam
revolverul numai
scopul de a atenta la viata
ce, sub pretextul afacerii
bijuteriile,
acest scop, a determinat-o s

de la

Aveti convingerea, domnilor jurati,

cest fapt, sau tocmai contrariul e

e bine

Cred

cum se
d-voastrg
ordonant cu tot.
In ce priveste al doilea fapt:
cu ciocan
nu
la el, numai
ziva de 25 Februarie 1928 s'a dus

temelii acuzarea,

el.

Domnilor,

ne
n'a declarat, niciodazilnic cu ciocanul la el. Se
de ciocan, ca
de aparare, noaptea sau cnd se
cartiere
necoase neumblate de lume, cum era cartierul

nida.
Domnilor, avem
totii prieteni, dar cine poate
tie ce
fiecare buzmiar?
v'a dovedit
eri,
ciocanul la incheetura bretelelor
ce
na,
din
n'ar fi
la el.

www.dacoromanica.ro

poarte
hai-

215

Servitorii clubului, cari au servit la

buzumarul
avea ciocanul ou el, in acea zi
de ce mirarea
nimic.
n'au putut
se
sta, cnd faptul e dovedit,
nimic din
a
ai aprgrei, i
ai
Dar au
poarte un ciocan
v'au
precis,
urma.
corpului delict,
Rusu
Astfel, martorul
de cabinet al domnului Gaga, v'a declarat
blicist fast
a venit Ggetan la el, cam
acmn patru
cu
s'a lovit la
l'a ajutat se
revolverul
biect tare. La
lui,
de ce
nu e revolver
i-a
zunarul paltonului,
serveste de
cartiere depgrtate. D-1
se duce
orasului, in acea vreme.
parte
Dar e martorul Miloteanu, inspector general administra
Ggetan, care v'a declarat
tiv, fast magistrat prieten
tegoric a
masa de noapte a lui
la
acelea
acum trei
de aceleasi climensiuni,
corpului delict
ca
de aparare.
Martorul Mavromati, v'a
a
in apartmentul d_nei Pilat,
din odaia care
ciocane, unul mare
domnilor,
cioca
nu
mil, se poate conchide
el? Denu
multe ori,
face
lucruri, cari
curiozitatea, nici bgnuiala
te
in situatiunea de a.
de ele.
Dar domnilor,
n'avea nevoie de
am
admite,
pretindeti,
se dusese la d-na Leonida
4ntena o jefui.
revolverul la el;
de ce n'a
revolverul7 Ce
speciale
aducea
ca acest
la o
att de complicat,
mrturiseste
revolverul la

azi

se
ce

de aproape, nu ar fi
s'a dus
o omoare

Un fapt,
de o
ce v'a mai rgmas

sgomot.
ciocanul.

capitalg, va
oriprivintg. Lovitura fa-

www.dacoromanica.ro

216

-tala n'a

ciocauul. Nenorooirea a
admite, domnilor, ca cineva,

dat
Se

-cliteze o

de o arm

se

Nu
s'a petrecut
necugetat, nepremeditat,
mijloacele pe cari
au lunecat pe
tile le-au avut la
nu
a
o improvizatie,
tei al
nevoite
criminale
ci
telefonul,

Aceasta cu
avut
la sfr$it,

mai

aceste evenimente au
Leonida

se

dece,

arma

ciocanul n'a

mai are

care s'a

asupra acestui fapt,desi noi am dovedit

obicinua umble
cari vi le-am descris mai

se mai

Ga-

atimei,
este adevrat c,
toate cercetrile facute nu s'a putut
de unde a
ciocanul.
care a

cu preciziune

fr

o dovad,

uici un indiciu:

Totusi, acest
este fr important,
moment ce stabilit
deplin este c el s'a dus
acea
la domiciliul D-nei
si eu
revolverul".

De

rie,

era
Noi am fdout dovada contrastgruintii acuzrii

a cules

tra

acea

am mai arAtat

a
rnit, de un aparat aflat
d-nei Leonida, la care nu s'a putut
GAetan,
a intrat

Nu

poate spune

dezarmat,
d-na Leonida
fie zis, e iar Inexact.
revolverul
venise
n'ar fi crufemeie avea. s
a
fost,
Ar fi
revolveul, n'ar plecat eu
a

le$inase, ceeace,

Getan
- fat-o eaci

www.dacoromanica.ro

217

urma lui, pentru a fi

banii

ordonanta de
In fine, al treilea fapt, pe care se
finitiv este
crimei - insist
asupra oelor
un
ordonanta,
acuzarea n'a mai adus
element
desbaterile orale, ci a utilizat indiciile faptele

de

Bani nu mai
tunci a pus la cale
acuzatului nimic

adaoga

de unde lua,
D-nci

nimeni

mai

care nu se

dea beneficii nemuncite".

categoric,

Avnd

aci trebuie

mobilul crirnei

de

acuzat".

o fantezie
Dar e bine
s'a precizat
lucru.
crimei a
nevoia de bani,
de lipsa de
alteresurse. Bine!
e careva
d_voastrg, ori
de
ar fi contra lui Getan, care
serios aceast
Cum domnilor, Ggetan a trebuit
ca
sa
opt sute de mii de lei,
acest
pentru care
era dezinteresarea generozitazeci de martori, au depus
personificatg,
mai avea nici un
de a-si probaniii
Dar,
n'ar fi tragedia
acestui
orclonanta
cnd mai adaogg:
Aci,

Getan se apropie de patruzeci de ant,

ajutorul dat de D-na Pillat din ce
ce
pentru acoperirea cheltuelilor ce le
suficient pentru

avea

o situate
nu-i

caz, nu-i putea

a unor

societatea

tomobile, pe care societate acuzatul o visa".

Asoultati domnilor,

cari stabilese

unui

de instructie
de neertat pentru
d-sale.

Domnul

www.dacoromanica.ro

cu

218

mare n.evoie de ban!,

Getan
mai
aooperirea cheltuelilor ce le
automobile
Acuera cheltuitor. Au spus-o toti
de
nici u.n fapt din care reias
zarea n'a
risipitoare ale lui
Nu
o
era eel mai
martorii au declarat
dect
vreodat.
fi
bun juebitor mi. se
n'a avut datorii de
S'a dovedit,
la
mii de lei dela diversi
de
peste
.,dimpotriv
prieteni.
cheltui, datorii n'avea, de ce
de
o nevoie
s fie
de
de
o

ne spune ordonanta, avea nevoie

bani pentru a
o societate de automobile.
Mai
azi sustine
fratiAcestia au declarat
n'ave.5,
societatea ce
se
ban.
Alti martori, de specialitate, v'au declarat
e u..
de
directorii
de automobile
aport relatiile
sociale, iar
bani,
pentru
rea
de lux ca automobilul, se cere,
primul rnd,
ealitate.
Ori
ave,
relatiuni in sooietatea
pe aceste relatiuni s'a contat cnd i
propus directiunea
de automobile.
dar, faptele pe cari se
ordonanta sunt
n'avea nevoie de bani pentru
tei de automobile.
Dar donmilor, e extraordimar, ca acest
fie acuzat
a comis
banii necesari pen
tru infiintarea societtei,
am
la evidenta,
martori de
ci eu martori de greutatea
social. al
Stadeker
Bercovici, puternicii finantei romnesti, c
Gletan ar fi avut nevoie de
ar fi gAsit la credit nelimitat, fgr nici o garantie.
Putea obtine
dela mine" v'a spus
Stadeker.
cunosteam
v'a
intreruperea

www.dacoromanica.ro

219

d_lui

care se

care
Ggetan.

de acest credit neconditionat

avea
Faptul trebu'e retinut, domnilor jurati.
comit
aata credit, trebuia Gaetan
do relatii,
necesari7 Cum domnilor,
ca
de cele opt sute de mii de lei ai doamnei
lui viitor
Leonida
riste totul, chiar asasinatul
de disacesta,
Ch sh-i
Ajunsese
a trebuit sa
la
act disperat,
creditat,
vitc
nebun
de nebunie nu, cAci nu v condar l'ati acuzat de toate,
i-ati
unei inteligente
nate
de premeditare.
s'a spus
martorilor sunt depozitiuni dcmoralitate. Dar
domnilor,
ce
acuzati
d-voastr pe un
trecutul
de o
lui de treizeci de
protesteazA impotriva
din
acestui
n'a
un act
lAcomie ori de preocupare meschin de interes egoist,
ajunul faptului
mari
pe
acest
cum puteti
mobilul
mare de
care se
ultimul timp 7
domnilor,
acuzarea n'a
n'ci o
vad, totusi vi se cere
argumentele naive ale ordonantei
defmitive condanmarea lui la

Dar, e un fapt, o imprejurare, care

temul
Admit, domnilor,

sis-

e nevoie de
desi nu s'a dovedit
aceastA
admit
desperat, lips de
alt
o
procure banii. Ei bine, donmilor jurati, trebuia
tan caute
de departe acest banil
03 viata
chip,
o
conditiuni
grele,
ciocan
ou
revolver, sau ar fi putut
mai usor
ajung tinta, comitnd o
de d-na Pillat, a
de peste opt
D-na llat
bijuterii de peste sapte-opt milioane
Doamna Pillat
avere mare, v'a declaxat martorul
agent oficzal,
plasamentele
titluri pentru Domnia-sar
Getan, care
averea ei. Un abuz de

www.dacoromanica.ro

220

-dere,

de

fi riscat ruperea

totul era aranjat,

sau plngeri la parchet. Cel mult, ar
d-na Pillat
tot,

discret

caz ar fi

mai

in
acest
acest
suntem de acord.
simplu, inventeazd cel mai complicat
sa-si procure
banii, cornitnd o
organized, arme
Numai
tot un
dement poate imagin
ceva,
ment o
M:ntea mea refuza sa
astfel de

acesta a dovedit cu
simplu, onorabil
nevoie de
accepand
se
cu femeia, pentru care
o
afect.une. A refutzat, tot*, sa se casatoreasa
d-na
desi acesta era visul lui, pentru motivul,
o
3ufleteasca, marturisit de d-na llat,
n'avea
situatia
acestui fapt, de o
calitatea
rog
de mare pentru aparare, proba care
poate
pe unii, dar care,
in cari s'a desumbra
pe d-na Pillat,
care am cea mai mare
st
E, poate, singura care n'are nici o
s'a amestecat
nurnele ei in acest proces. Ea are de suferit, sunt convins
a suferit mult
pe urma acestei
Ei bine, donmilor,
femeie,
ati
distinsd,
a intrat aci, sub privirea
a unei sali ticsite de lumea cea mai
din
care intimidarea mersese
de
ca
se vor
nici avocati cari sa
deze pentru
a avut
rajul,
ei
sensibilitatea
declare categoric,
rezerve,
l'a cerut de
pe acest teribil criminal,
el a refuzat,
mai puteti
a
o
Mai puteti
pe acest
lipsit de
in
disperat a
n'a mai avut nici o
resurfapta
de
Dar
oameni, domnilor,
judecati un orn, e
Dar,
jurati,
desfide
negare,
elegant, de a
de

www.dacoromanica.ro

221

expliadmiteti toate aceste monstruozitti ca s

de sustinutl
inventat,
ou
proba e decisiv, prin calitatea ei,
dea nici im concurs
d-na
n'a
definitiv
sufletesti,
lui Getan. LegAturile
femeie, n'a putut nici n'a ertat lui
te azi,
in fidelitatea.

cati o

dac ar fi vrut s-i dea, un

cari
ajutor, ar fi putut declar fapte
apoi,

centa

care

de

Gaetan, dar n'ar fi declarat

totdeauna
tru o femeie de lume, un lucru de pret, sentimentul
amorul propriu. In fata crucei,
a
v'a declarat
ar
acest fapt,
de
mrturiseasca azi, e exact. E exact, desi
ca o sal
o
astfel de
nu se spun nici
de o femeie.
De altfel
martori au confirmat faptul.
de ce v
jurati,
turisire,
prin
ca
persoanei care
.a
cari se
dovada
de
a
n'avea
nu
comite
cnd
un
mai simplu,
ticat de oameni cari ocup situatiuni onorabile,
de
o femeie
Dar v'a mai declarat cl_na PiHat,
i-ar fi cerut
bani, i-ar fi dat,
i-a mai dat alte dti,
fi avut mare nevoie.
Dar,
fapt, noi am doveclit
Getan
avut nici o
nevoie de bani,
nici o
de a aduce
numei ar
societatea de automobile.
Ce
s'au servit
acest proces
se forteze faptele,
ch;p,
se arunce spinarea unui
o
de
se
de
de
rgniri grave? De ce s'a denaturat totul pentru a
o
pentru care nu se aduce
o
Acum
desperarea acuzrei, care vrea s v concu
senzational
s'a comis o
faptul, loviri cari au provocat o
De acea,
procesul a
departe ceeace a

www.dacoromanica.ro

222

asistat,
desperat pe acuzatori. De
care justitia se
acest spectacol penibil,
a
de rkzbunare, de
nici o
o fort
orn, care nu
tenace la realizarea unor scopuri de interes general.
uatita
De ce,
pe
nu
care nu
comitnd o gracreati o
De ce vreti
eroare
Acum,
voie
jurati,
d-nei Leonida,
de contraziceri, cari constituese
acestui
dovezi de absurd

a
asistati

Iat prima declaratiune:

Leonida, in
de 43
profesiune
Bucurest! Strada Roma Nr. 8 Parcul Bonal-

numesc

proprietar, domiciliat
parte.

pe la

7, menind acas din oras,

prima vizita
pe care
de mai
vreme
care
se oferise s-mi
niste bijuterii ale unor prieteni
niste
evrei,
el mi-a spus
cum eu accerptam
le
mai
pregtesc suma de lei 800.000 (opt sute mii)
cumprarii
ce
am fcut aducnd
total suma de Lei 786.000 lei. Am comunicat acest
lui
Ast
domn Oh.

care

acas.

eu

A venit la mine
seara asta pe la crele 7
ceva, aducand
niste icre negre
cantitate foarte mic, din care mi-a dat sa mannc. Mi-a dat deasemenea
beau
sticl de vin pe care
el mi-o adusese mai de
Putin ametit,
mai
ce mai fac. El m'a runt s m
deodesbrac
executat. El m-a trntit apoi pe pat (pe
ce se
data rn-am
cap
un corp
n-am
c
cap. apoi
cu mine, am crezut la
simtit alte lovituri, m-am rostogolit jos pe divan, el a
peste
cnd i-am
jurul
men, am
I-am strigat munci sa
teles c vrea s
omoare
nu m omoare. El a
viat
totul
sa piece,
lase
pe care vzuse
o tin
gt:umblat
la cassa de fier
derob, a secs
acclo
pachet de bani, amenintndu-mg cu
tot sub
revolnu
nu sun, m-a
apoi m-a
camera de baie unde s'a splat
verul
urmez
dormitar,
readus
revolverul

timp ce mergta spre us,

a,

din garderob al doilea pachet

www.dacoromanica.ro

223

plecare pentru

buzunar

care a aruncat-c pe pat,

denunt, a fugit de ce nu
Loviturile mi le-a dat
timpul luptei
I-am luat.

pe

cu moartea
cap

un

el, eu. rn-am pomenit

de

dormitor, el,

de fer pe care in
mai

eu i

La plecare ciocanul a
aceFt
revolverul
mn, pe care
plecnd

buzutar, atunci eu 1-am desarmat de ciocan.

ne-a mai putut da victima, starea ei
Alte

Ce

am

de
piece

In primul

grav.

opus

Ce pretext
opereze
adevArat, ca
la aceasta,
ce a
servitoarea
s'a opus
nici servitoarea nu
e acolol E
admis o explicatie
de
in
e
care
servitoarea
d-nei Leonida ignora vizitele prietenilor
De
ce semnalAm o
a
credinte a lui Getan,
cuzarea, ca s'o
intelesul
al fapteca din
contra tuf
elementarg
absurditAtile
par.
servitoarea

tru

un
tan,
se opune.
avocatul
tot

tea
rog,
retineti, mersul faptelor descrise de d-na
Leonida. Veti
e
prost
pe
se adapteze unor situatiuni,
cari
nu le-a crunoscut, la cari n'ai putut
Domnia sa
Mi-a ordonat
desbrac
m'am
Cine-i
se
un
acest
pentru d-na
domnia-sa,

n'a avut alt

dela
a fost agresiv
a
d-na Leonida,
a doua
Veti vede
nu!
technice ale
cereau
detalii,
urmau se precizeze ulterior.
asa, versiunea ia pro-

rortii fantastice, de

de

www.dacoromanica.ro

pentru o minte

224

a doua declaratie:
Pacienta Josefina Leonida
Imi mentin
tctul declaratiunea
pe care v-am dat-o
zina de 29 Februarie a. c.
precizez
Gum a intrat
se plngea cd-i este
si mi-a cerut
s aduc stich
pe care
mi-o adusese mai de
ca
o bem.
seara a adus cu el
cu
tot
mult. Imediat a spus s inncam icrele negre
cum am voit
chem servitoarea pentru a
mi-a
nu este nevoie
el
cu.
de
uscati
pe care o aveam de care spusesem c am
dus
Eu
in
am adus de acolo un colt de
uscatd,
franzela. El a
3-4 tartine m-a
sa
nu-m
el a mncat sau
tnecnd
dormitor
mncasem
negre
camera
toaleta, el
sa
trebe
voesc sa-i vnd lui caseta de
si a
vada
Apoi m-a
e grea
am
adusi nasa, i-am spus
c-i am,
m-am dus la garderob, de am scus cheia de la, easeta si
chiznd caseta i-am
pachet
care
in jurnal
500.000 lei. El mi-a zis
i-am
ca
rati gata cnd
aduce bijuteriile
da. Am
pits
cheia la
Pe urm acuzatul m-a
are secret, i-am
puns
are
atunci
mi-a cerut
s
daca
el o poate
deschide. Nebnuind nimic i-am dat
el
a
tot felul de mai multe
ce a
o
deschida.
c mai
sa
odata
ca a desooperit
cretul
Invrtind
stnga la
trele butoanele
i-am luat cheia
hai las,
am
garderob.
Dup
mi-a vorbit din ncu de bijuterii
mi-a spits c
le aduce a doua
Eu i-am
plec
ca nu pot a doua zi
seararla teatru,
el mi-a zis -atunci c mi
va
la teatru
I-am replicat c, cum sa viu
la teatru
eu sa
acolo
da

voi
i-am zis s
evreul care vrea sa le cumpere,
trecnd la
El mi-a spus ca nu mai poate astepta

birou mi-a spits s scriu un

500.000 lei.
voit
i
m-am asezat pe pat. El a schimbat vorba
s'a apropiat de mine,
pe pat, m-a trntit
pe perna din spre
s'a
si el
pat,
pe
lumina
care
voind
m
a spus
se
stnga spre
msuta
fereastr. A
a luat-o
a pus-o jos pe
revenind, s'a
spre
dreapta
mna dreapt probabil
din bummairul
paltonului care era cum am spus trntit jos
divan spre
ocazia decladat prima
urmat pe
ce v-am
ratiunei anterioare pe care mi-ati citit-o
pe care o
pachete; unul ou 500.000
Mai precizez: banii se gseau
din deLeonida, Luni sau
lei pe cari luasem de la

www.dacoromanica.ro

225
se afla
de lei 249.000 se afiba

caseta de
col de al doilea pachet
garderob, unde de asemeni

Acuzatul a umblat la caseta de fer

tirnp ce s'a ridicat de
ce
de pe scnduri,
lo vise
de
Mi-a aduc aminte c
care
ga'seam, el
la
asta e
derob m-a
? A umblat apoi
a
dupil
scena pe care v-am
amenintarea
ce s'a imbreat, pe care o
Imbritcat
trecnd spre
tot

a luat din garderob eel de al

amenintndu-m cu

s'a oprit
ezitare, apoi a fugit, aruncnd pe
Nu este adevrat
pretinde.

birou

spre mine. A avut o

revolverul
sticla

cas

ar

pus
rn-am desme-

artati. (i s'a

ciocanul

ciocanul

am

ticit din primele lovituri

vrut
ciocan
ciocanul corp delict pe care
corp delict).

Repet c
divan spre
Este adevrat
era dect un colier
nici o valoane,

cas acrizatul si-a aruncat paltenul

era o
m-a

toalet dar
acuzatul stia
poate

bijuterii

cum

Nu-mi aduc aminte daca

sunat
poate am avut o
schingiuia,
ca servitoarea a auzit sgomobil camera

n'au

timp ce amiSe prea

zatul

toalet

timp ce

se
Citindu-i-se

(ss)

Domnilor
cl-nei Leonida aci,
repete
narginile
simt.
Ggetan,
de
zile,

z'ua de
fitat de aceast

semneaza
Leonida

este
aceasta, care trece de

dansa are banii

i-a estituit briliantul, n'a proocazie,
a trebuit
o

vnzare s'o determine

juteriilor era pretext, de ce atunci

s'a

d-na

are banii la ea, nu i-a dat lovitural

totusi,
din

acest lucru, vrea

se
ochii lui,
banii
acolo,
pentru ca lovitura s nu dea gres.
sa-i se arate banii.
domnilor, un
un amant
care
lucru, d-na Leon'da nu
Se
caseta. Ggetan
banii,
vede
ou ochii,
sesia lui din
din
desi era la
doamnei
Gietan

15

www.dacoromanica.ro

226

trage, ci
nu loveste,
Leonida, desi era
care-si preprilej; cine, donmilor
acest
venise
in
meditase lovitura? Se
n.'are
bijuteriile
la
el,
nu
fure,
moment mai prielnic.
absurd, in aceamerge din
va fi,
Momentul pentru

tul
stare

acela, nu ar fi

dement,

faptelor din
doamna Leonida a
aceast versiune.
dat seama
a pierdut ocazia
la
cheia. Mai tre
dea lovitura.
afle
cassei de fier.
Auziti
Un
care a premeditat crima, fiamantul acestei femei de mai bine de trei
ani, abia acum, ultimul moment
afle secretul
cassei de bani!
vreti nu prirnim, astfel de povesti, fra
hohot de
n'ar fi
viata acestui
mai departe

GAetan,
fine,
deschide
descopere
cassa de bani. Ce
face?
Ne-o
cassa de
d-na Leonida. Eu nu
nimic la declaratiunea
ei.
Domnia-sa,
mai
mai
ce, i-am luat cheia,
am pus-o
garderob".
De ce, domnilor, un
care a
in fata
pentru cari venise, nu se atinge de
prima oarA, cand
cassa de
a fost
de d_na
a doua
deschide el?
se pretinde
i-a luat atunci
desbrAcat, mai
poate
casa in care
alt amant De
vie
puteti
cA o
astfel de versiune va
trece, ca un
venit sA
o
cu premeditare, dea
conditiunile cele mai
grele,
ce
ocaziutnile cele mai
CAci
lovire, se pretinde cA
plin de
s'a
la
sA
cassa
bani din
se
pe
se
apoi
DacA puteti crede,
jurati,
crecleti, dar sA nu
de versiuni, cAci atunci corniteti
o

Aici,

n'a

cautA

n'a jefuit

o explicatie. Ggetan
momente,
a

www.dacoromanica.ro

227

profite de ultimul moment

fizice ale

slgbiciune, de sleire a puterilor

sexual.

TJn pervers

De ce s'ar fi temut, oare, Ggetan, atunci

era la spatele d-nei Leonida, ave casa
Nu-i mai
bani
nici faimosul secret al
locul
de bani, nici
se afla
loviturg,
de revolver, fie de ciocan,
era gata,
era terminat, repede,
de
era o femee voinic
! Doamna
s'a temut. -Trebuia un narcotic,
la menagerie,
puterea acestei femei, atunci, dragostea !...
trebuia
momentul decisiv ! - Dar,
la
femeii,

n'avea oare avantagii mai mari E

tia
tragea de aproape cu revolverul, nici sgomot n'ar fi fAcut.
totul,
Vedeti domnilor, cum se
s se
jung, cu tot dnadinsul la o
care se destramg, de la
e
ce se
expunerea ei in
Acestea
versiunile d-nei Leonida. - Dar
onida refuz fie
oral, se mai poate
tine
N'avea oare aeuzarea obligatiunea,
de

verifice, cu alte dovezi, faptele ca

de d-na

urmIn primul rand, instructia, avea

Ggetan, in
reasca
dovezi,
acuzare,
constate
acesta a
mersul
desfsurarea evenimentelor.
instructia
constate
Ce trebuia
vr,
a mers,
d-na Leonida, la
ce rgnise
nier lund cheia de acolo, a deschis cassa de bani, a furat
banii.
pentru acest fapt e dat in judecatg. jurati! Instructia
s'a
fapt,
nea d-nei Leonida nu mai cerceteazA
sunt adevgrate. D_na Leonida
de fapt, ordonanta
verifica
cere condanmarea
orn,
acuzatoare mea, care
reazg,
ca parte in
milion lei
nu l'au avut
regii,
Acest privilegiu
nu
ce merite consideratiuni, se
Leonicla
regim
favoare
Donmilor Jurati,
rog
in amintirea

www.dacoromanica.ro

228

da verclictul, acest fapt decisiv,

care
-vederea acuzrei lui Getan pentru
Getan a luat
se
dormitor, de
o

In

de

pentru reconstituirea
de
Donmul
fapt
faptelor,
peste eel mai hotrtor,
sistemul d-sale preconceput.
a
cheia
a rnit-o
Ca
pe doamna Leonida,
banii, spune
cheia e
Getan la
Dar,
sa umble
sifonier,
curat a
Leonida, caci e vorba
plat,
de o cheie
sub un
de bijuterii.
Cum
ea
se
rucosul tot restul sifonierujui
nu poarte
o urm
Cci, domnilor, nu se poate
GAetan
cu precautiunea
snge rece care
s
urmele crimei sale.
e
momentele acelea ca
nebun, esise dinteo
corp la
de
repezeala
ca
la cheie,
doamna Leonida
ajunga, nu
evite sa
Or,

e intact. Totusi, ciudat lucru, cassa

bani

mnjite eu
snge mult.
Regisorul acestei
a omis sa mnjeasca
omisiune, este
pentru
Vedeti dar,
apartamentul doamnei Leonida,
la
venirea d-lui
de instructie, a fost aranjat
vederea
anumite
De
Instructia
dovedeasc
Sunt
regretabile,
spuneam la
pled
mele. N'am
Ni s'a reprosat de d-1
de ce n'am fcut din
vreme noi proba aceastal Ei bine, domnilor, reprosul e neme_
rilat,
noi, desi nu
s'a umblat
nei Leonida, am
se fac cereetri directi
unea aceasta,
s'a
e
tarziu,
sosirea judecAtorului de instructie,
patru ceasuri dela
crim,
nu se mai
ggsi
de

www.dacoromanica.ro

229

scuputeti crede in
Azi se
in acest
judechtor de
a
de doamna Leonida. Ne-a spus-o sora
s'a
ifonier
cumnatul ei, d-1 inginer Brtescu. Rufele,
Donmiei-sale,
camera de toaletA,
din sifonierul
pentru spital
din acel
dormitor.
pe caAtunci cum rhmne cu
partea civil, azi, acuzarea
re
Dar nu e numai att.
pretinde
cum se
luat
cheiat
din
sifonier,
a
deschis
cassa
ce
nu s'a gasit amprentele digitale, pe butonii
nu se
amprente
Actul medico-legal
Un
care
forteaz
o
cash
de
bani,
-ci
poate
ca urme
ci
amprente,
Ghetan trebuia
de
degetele
butonii, deci
caseta.
poat
Stersturile? ele nu pot fi
ale autorului
care a crezut
ca
acuze. Dar a
e
i-a fost fatalh.
Acuma,
s'a umblat dormitor,
tim
romaestrului regisor? S'a
toaleta dormitorului de
criminale, ca
se
cas,
d-nei
Dect, acest regisor nu
s'a
un mers
logic, al faptelor, care
nu e respectat,
acuze pe acel
se
autorul
s'a
mergem,
la
ce
a deschis
de bani, a luat cele cinci pachete de
o
mii de lei. Acesti bani, corp delict, s'au
N'au
o

Auziti

Cum e
putinth, ea aceleasi
cheia cassa de bani,
pachetele de
Nu sare
ochi absurdul
la bani, se

de snge,
nu/ lase nici o
domnilor, cnd de

cassa de bani,
s'a
Se pretinde

abia
banii

putin timp
luat cnd era,

www.dacoromanica.ro

230

toate aceste contradictii, din cari, cu

snge.
strdania acuzArii, nu 'ese crima
de ordose
hipsa de urme de snge
care e posterioarg evenimentelor.
o
s'a
de
mii
sute patruzeci
timul pachet die
ordonanta,
ce s'a spglat pe mini,
se
sifonier.
care, caci acest
acest pachet, ordonanta
e acuzat a
faptul
acest moment
lipsa
era
pe
Dar
juidecgtor c avea
primul
rand
nu se
urme
din. momentul cellalt, cnd
se pretinde c'ar fi luat
cheial Ce
aceste ciudate
explicaPe
vrea
cu astf
argumente

acuzati pe
aduceti dovezi, daca nu, v
donmilor jurati,
nu-1 condaumati
puse la cale de
in dosul
se
profite de nenorocirea d-nei Leonida.
Am semnalat
veme domnului judecAtor
instructie, importanta
oficial Mircea Lecca..
N'a
nici o cercetare. Ce se
domnilor7
A
zi
ce doamna Leonida fusese
spital, se face
tuturor mijlocitorilor
ciali, o
prin care se interzice negocierea
de
valoare de aproape un
lei.
cererea
prire se artau numerile aeelor
de
poprire
cuvintele:
Cine a avut posibilitatea s fure aceste rente, in chiar seara
crimei,
de
judecgtorului de
Misterr
Am cerut s facem dovada acestui fapt, care ne-ar fi dat
elementele
am fi rsturnat
acuzare.
Ni s'a refuzat proba.
e, cA
poprire s'a ridicat,
s'au gsit.
La sosirea
instructie,
seara de 25 Februarie, rentele lipseau.
e in procesul verbal de constatare.
furtul a
seara
plecarea
Lela spital.
Stim dela
Sttescu d-na Leonida,
www.dacoromanica.ro

231

o sear
in seara de 24 Februarie
pe masa de toa.
rente de
lei. Acestea
rentele cari au disS'a adus un certificat dela Banca
actiunile BAncei Nationale erau
depozit la acea
Dar
rentele?
le, erau acas, la d-na Leonida. Ne-au spus-o
inginer Brtescu. Ba
mai
martorii cpitan
de la spital.
acesta din urm, ca
s'a
le-a gsit.
ru..
a cAutat rentele dar
ne-a declarat
caute rentelel Chieva, care
acas,
gase
doamna
Ciudat hicru, doamna Leonida nu l'a acuzat
alte valori, numai
a plecat
rentele, sau
d-na Leonida
n'a
De
ou
de alte
banii
Nu e acesta
nu s'a luat din
de dnsa
s'a luat
nimic
nu poate
din
Cci, cine e

anume i s'a furat.

Revin, din

la

rentelor.

rentele? Getan era in

justinu pcate
la
bilirea faptelor. De ce se tace asupra acestui fapt7 De ce nu
se cer informatiuni, de ce n'a fost adus aci agentul Haritonovici
mister. Se pare
se
faptul, de

cu bratele
Ciudat!
enigma, care ar aduce o

scandal.
Noi

acest apartament au intrat d-1 Inginer

cumnatul doamnei
d-1 General Nicoleanu
servitoarea. A mai fost
care,
de
zis,
sngele vrsat
merge in lotul furat
on
rente? Cci, domnilor jurati,
prea bine
in primele

s'a crezut
doamna Leonida va muri.
de o parie,
n:oarte de alta,
de rente era adpost.
Dar,
aci, avem noi, aprarea, inferesul
faptele. Nu s'a
numai pachetul de rente. Acel care
nedrept west pachet, a trebuit
toaleta de
v'am vorbit,
in vederea unei acuzatiuni, la care
d na Leonida nu se
s'a
toaleta acestui apartament,
zitia
a martorilor, nu se mai poate

www.dacoromanica.ro

232
d-1
martorul doctor Antoniu,
aflat
eiocanul s'a
Brtescu a venit la spital eu ciocanul.
oras, fapt despre care ordonanta nu
bat

ordonanta a eliminat acest fapt extrem de gray care a

asupra ipotezei
Martorul inginer Brtescu v'a declarat
de acas, pe care l'a luat din
dup ce s'a
el
la
spital.
A mai declarat
s'a dus
ca judecAtorul de
pe la orele zece seara,
dormitor,
venit, a
puterea
intre
odaie,
gelui.

Martorul acuzrei,
v'a
sticla
era
jos,
camera de
faptele artate de primii martori, cari
Acestea
asistat pe
Leonida,
la plecarea ei la spital.
Acum cum
explicati
sticla de benzing,
la ora zece se aflau pe jos, pe parchet, la ora douAsprezece

la venirea judectorului
instructie, s'au gasit
pe divan? Cine le-a pus acolo?
de ce

bun
pus acolo?

intrebarea la care partea

d-1 Procuror
neral, n'au
Pe deoparte avem constatarea
a d-lui judecAtor
constatare
nimeni, in
caz
noi am fi avut interesul s o
pe
parte, avem
depozitiile categorice, ale celor
martori prieteni
doamna Leonida, cari declar
ct
de
ciocanul,
jos,
nu pe
Atunci
a
west apartament
la venirea
instruc
tie? Cine a avut interesul ca
aseze pe divan, mnjin 1
sticla de benzin ciocanull
Mister!

Dar acest mister

acestor fapte, atunci

Nu vreti
mai puteti

condamnarea

Cnd foate
spulberat,
fapte cari acuz o
cperat
acest apartament, pentru profita
pe urma
nenorocirei doamnei Leonida,
nu mai aveti nici o

www.dacoromanica.ro

233

acuzati de tlhrie,
mai puteti totusi
contra lui
la Pris a ajutat
desi attia martori v'au declarat
studiile Cnd eu
teni
greu al vietei mele universitare, am primit ajutorul
toti
la examene,
lui discret, pentru a
interesat,
nici
n'a fost
aratA
.acestia
Mai puteti totusi
convingtoare,
proba
reg, veniti
trecut de generozitate bunAtate.
un.
a priedovezi cari s
admitem o
tenilor lui, cari refuzAm
o astfel de faptA.
c
a putut
iar insceIn zadar se cer aceste probe! Probe nu
proprii d-voastr mard-voastrA a fost
tori, martori ai familiei Leonida.
acuzare se
dela
V'am
putintA,
pe declaratiunile doamnei Leonida. E
cineva care
att de gray,
face depozitiile
de contraziceri,
fapte ecene
pe
acestei
fie
Cum
femei
credit nelimitat,
tot ce spune face parte din
domeniul
al imposibilului?
exasperarea d-voastrA, Pati insultat,
scuipat,
strigat
bestie, unui
care
lui, pentru
acuzatiune de
de
Atunci,

penalA

conserve

lui de
de
pedeapsa nu are ca

mas,

lui

att ct va
distrugerea lui, ci
ca
striviti

urm de sensibilitate, de amor propriu,

condamnare l'ati clistrus
toate puterile sociale
cari
cu presa,
schingiuirea dreptului de
-re,
privilegiile fr precedent, ale unei
inventate.
Toate acestea sunt mrturia neputintei
de
sunt mArturia incoentei acestui orn.
Da, Getan are o
omeneste, a lovit o
f emeie, care nu e la primul ei amant.
btut, pn la
ge.
el a fost
Degetul cel
e
la
iar la alt deget i-a czut unghia.
pe el l'a
el
n'are dreptul s
aceasta.

inte

www.dacoromanica.ro

234

au inventat altii din monu

ce a
vreti,
tive binecuvntate.
voia lui. Faptul l'a
o nenorocire,
S'a
la acuzare, fapsinceritatea. Nu mai
turisit eu
nici acuzatoarea.
te la cari nu s'a
vechi deprinderi juridice, adne infiltrate
pe care
mentul de justitie al popoarelor, a rmas o
E
nu a
mgear s'o
meni n'a
vechi civilizatiuni, e mostenirea intelepciunei popoarelor.
timpuri ale
Cu prilejul unui
din
nismului,
fie judecat
apostolului Pavel, care
lipsa acuzatorilor, Festus, reprezentantul
do
le

se poate face lipsa acuzatorilor.

o
s stie exact de ce este
cere prezenta
pentru
lumea".
care
s'e respecte
traditionalg,

a-

domnilor! Prezenta acuzatorului, e

euacuzatul
este acuzat,

ca

acuzatiuni
de
el
expresiunea primejdiosului sentiment de rzbunare.
nu
reamintesc numai, domnilor jurat,
declar
satisface cu nimic
reamintesc
pretinsa
care a fost utilizatA de
Desfid pe oricine
miscarea aceasta,

a presupune peste trei metri de lungime de brat

nesc!

Vi s'a artat

De

neputintg

fi fost
cum
d-na
paltonul
tit jos
divan, cnd amantii
de partea
divanului, spre
Divanul
un metru patruzeci
centimetri. S'a constatat
numai partea din
era ocude ei.
lampa,
o
a
ciocanul.
D-voastri,
jurati,
ce se petrecea
acel
admite o
de felul acesta, cnd
trebuia s
eo
S'a erezut
nimeni
vor primi de

Nimic nu-i

din toate acestea.

aceste fapte,
toate contradictiile,
intimi

v'a

www.dacoromanica.ro

235

reputatio
avocatii
darea
mestece in acest proces.
azi e
Avem mArturisirea
Dovada,
ci
mai
inginer BrAtescu, care a afirmat, nu
felul
dela o chitant5,,
a
ori, c
chitanta.
aparare a fost picioare, la aceste
atari
a remarcat gravitatea
aduce bine
d-sa
declaratiuni l'a
d-na Leonida a vorbit de o chitantA, atunci,
factia tuturor,
consternarea
d-na
prutizat: ascultam, tr5geam cu urechea, in timp
Leo:tida, la spital, fcea declaratiunea domnului jud?ctcr de
instrurtie. Am auzit-o
a cerut o
i-a spus
Ah! vrea
s'a vorbit de o
unui tlhar
ceri
discuti,
remiterea valorilor sau a banilor
n'a fost
de
Cearta a pornit de
nu cum a spus
doctor Antonin, mai
declaratiunile
I)e ce
judector
instructie n'a relatat ordonanta
acest fapt de o covrsitoare
Ce
de
celelalte omisiuni, nu-i
Brtescu a
cel care trgea cu urechea
de n'a auzit
judechtor Sau, a crezut,
nu prezint
o
desi, dup cum vedeti,
procesul se
acestui fapt: a fost ori
im o remitere
Totusi,
o
a
magistratului instructor,
calificarea, subsidiar
care
a
remitere voluntar.

despre o

precizinni,
atunci,

ce

tema sustinut

in ipoteza
acuzat, ca aprare,

care
c

admite ca

a, banilor,

de

rea acuzatului
banti nu-i fuseser dati
mod definitiv
a
ei
s-si aranjeze chestiunea
d-na Leonida,
c
de a
aranjeze
chestiane
dea
de prirairea
a rnit-o
a supus-o la

www.dacoromanica.ro

236
i-au provocat pierderea

drept, In urma citrora a plecat cu

s se

tot
remiterea banilor
I cod.
transarea prealabil a chestiunei,
face

art. 317
conditionat de darea

de care ea a

s'a transformat
susi

ou

319

mai fie

de a

nedrept".

jurati,
D-voastr,
faptele, calificarea o va face onorata Curte.
noi s
remiterea a fost voluntar, vom
regulele de
poate
fie
n'au fost furate, ci predate de

con-

obiectele n'au fost

voie.

S'a refuzat chitantal

remiterea
fiind conditionat de darea unei chitante". Ei bine, s'a
chitanta!
Este aceasta o
In ce
trim
me astfel de aberatiunil Se
probabil,
in constiinta dvs., o confuzie, pentru a v

afirverdictul

Dar domnilor, retuzul unei

primirea barilor ar fi
o exerocherie, cnd
bani
s'au dat vederea cumprrei unor bijuterii, cari nu existau..
puteti califica, dar numai furt nu!
Getan era
i-ar fi dat
cerut.
escroc n'avea de ce
team. Dar
dea
cum o
Leonida, cum v'a spus,
nu fie acuzat de trafic de
reamintesc numai, domnilor
o parte din
s-i retie in
comisionutui de
milion prode d-na Leonida lui Getan,
s constituie
sceietate pentru exploatarea unei
Maramures,

baza legei comercializrei.

De aci a pornit

ce cearta a lunecat
i-a mai oprit, n'a mai avut
o
dela care au pornit. Sunt
eterne
cari decid
oameni
aceste
a luat proportii din cauza
fizice, nervoase in
care gseau
doi amanti,
raporturile anormale ce
vuseseri.
s'a petrecut repede, vertiginos de repede.
ce s'a
nu
premeditarea.
violentei, nimic

www.dacoromanica.ro

237

prin
toate se
ceptorului telefonic lovirea
repezeala vertiginoas a
evenimentele cari se
fatalitti.
dat seama
Cnd, trezit, de ce se intmplase, Getan,
gravitatea faptelor, primul lui gnd,
ornului
prins
violente, a fost piece. Era speriat, aproa-

Primii martori, acei cari au luat contact

chiar

era

seara nenorocirei,

Acesta e tlharul rafinat care

el,

nebun, vorbea

prerneditat

Tlhar e omul, care spune primului

pe
a primit dela doamna Leonida bani ar vrea
tue,
s'au dat
a plecat de acolo
tie
unor bijuterii.
aceste fapte ?
fapte de
din nou la chitant. D-1 Presedinte, l'a
pe
de ce a refuzat
dea chitanta cerut,
avea
tentiuni
a
n'a refuzat s dea o
de
destinatia
teama uui
Ce se
Cu
zile
de nenorocire,
d-na Leonida
restituit briliantul, i-a
un
de statute,
infiintarea
soc:etti
legei de comercializare.
de exploatarea unei
a Statului, din Mararmtres,

aceste
administrative,
stabili
eu
Comisionui
de
doamna Leonida s'a

se

se fac dernersuri, ori

Leonida
lui

de un milion lei.

a avut
Nu i s'a adresat ca

ea
de lume,
De aceia, ordo
nanta greseste
pe Getan
n'a consultat
un avocat
acest scop. Nu operatiunea
de
d-na Leonida
lujuridic, ea
rontat pe
personale ale
eu anumite personalitti politice.
Realizarea acestei
era posibilittile
doamna Leonida
acest
jurati, rl
reaM ro
mneascA, cari prin profesiunea
aveti

www.dacoromanica.ro

238

cele

ferviciu

cerea lui

de

dati bine seama, ce anume

Leonida, care

in mornentul acela, o afacere foarte rentabil pentru Domnia-sa.

Dar cum pretul acebtor interventiuni nu se poate cere

se asigure de comision, de
vo a
justifie,
Doamna Leonida a
a
parte,
destinatia
din care s
o
imite.
Aci

se poate

cc doamna Leonida,
vederilor ei.

ce

Azi nu mai e nici

aceast privint,
doamnei Leonida,
d-1
martor a voit s fie favorabil lui Gsetan,
e
care a avut cavalerismul s-1 loveasc,
zelul
familiar, pe
era
implacabile
ustifiei.
care a
o astfel de fapta, nu
mai fie
n'ci de senthnentele ornenesti, mila ori
rea. Acest martor, a venit s-1 acuze, l'a acuzat a mrturifapte, cari
intreaga acuzare.
domnilor
adresez con5tiintei dvs.
dati seama
gravitatea
care se
un orn.

impresionati de sngele vrsat.

dar nu

dvs.,
de
de ideea de
Vi se cere concursul la
act de rzbunare.
decidefi! D-voastr
intreaga rspundere!
Infeleg
D
delicat. Vi
pune o
intrebare, dac
a comis ori nu
trebare nu rezult din
de acuzare. Nu
poate
de
pedeaps, dar
cealalt,
de ertare,
a-1
pref pentru tlhrie,
nu
condamnati la
convinsi
e vinovat de
treachitati. Nu
de
presei, nici de
zisa opinie public
informatA. D-voas-

acuzare

tr trebue

dati o

dreptate nu de rzbunare!

Acesta e rolul d-voastr!

www.dacoromanica.ro

239

neconfaptele materiale
mrturisete lovirea,
testate,
n'au venit fata juratilor fapte materia1e
De
desi
cadavrului
testate, omor, asasinat,
lpsa elementelor morale intentioochii
acuzatii au
achitati. Ce vi se spune pentru
Dar s'a artat
a plecat
de

trebuie

spuneti
e acolo,

c nu el a luat

cari a plecat, cnd vi s'a

banii, ci doamna Leonida i-a dat acesti bani, proportiile

urmeaz a fi
tdui material reduc, acuzarea de
aducndu-v aminte consecintele dezastruoase
popoarelor.
ale erorilor judiciare cari
trebuie fie judecat
v'ar fi de odios acest
mai
toti ceilalti. Lui
este imposibil
triasc societatea
toate mijl'ati eliminat
pres, literatur, justitie". El
de cari
care
va mai
o pedeaps
pedepsiti
n;meni.
n'o
pentru o
care n'a fcut-o.
mai mult pe contiinta
Erorile judiciare
relor
sentintele de achitare,
de scandaloase ar fi
ele. Ca
e asa, in
penal este o dispozitie, pe
care o
gsi la toate popoarele, e revizuirea proceselor,
cari au fost condamnati

Voltaire a agitat

Franta

de

ani, ca

reparatiunea imei crime care se

cu o
urm, prin condamnarea executarea pe roat, a
protestant care era acuzat
omort copilul care trecuse
la catolicism. In cinstea lui Voltaire a Frantei, procesul a
fost revizuit astf el turburarea unei societai ultragiate prin
sentinta
de condamnare
s'a potolit.
E
de
revizuire
afacerea las.
Tot in cinstea Frantei s'a revizuit procesul lui Dreyfus.
parte din intelectualii sceptici ai Frantei, enervati de attea agitatiuni, se
nediumerire: de ce oare se
o tar, pentru
evreu chiar nevinovatl
Acestora, s'a rspuns de
gndirei simtirei franceze,

nu e vorba de un evreu, ci de interesele

morale ale

Mi s'a reprosat

de

am

ei fundamentale.
aceste

www.dacoromanica.ro

240

cazurile pomenite. Nu domnilor, erorile

tan
sa turbure o societate, n'an nevoie de victime
sensibilitate moral a
tri ca evoacede
erorile judiciare, nu de calitatea victimelor!...
nu condamEo
veche de judecat
nati
in caz de certitudine! De
ce aveti o
nu v va acuz!
mica
domnuhil Procuror Geneial, care
Dunmeata, care ai muncit atta
ajuns mari greutti, l'ai
trecut ai icoana lui,
dinainte sa comis aceste fapte, astzi, mai dai
d-tale?"
Domnilor jurati,
toat greutatea situatiunei
de
astazi, care e
unei
neintrerupte, v declar,
de
Getan nu era
nu cred
nu e
de o astfel de infamie.
dau girul intregului
viitor, fiindca.
am
este
nevinovat.
ferma

www.dacoromanica.ro

J.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

GR. PERIETEANU
minte, peruci
rochii, panier
De ce
pantofi
ecouri depgrtate de
Pu
mtase. Un cavaler s'a
Baroul de Ilfov. Nartristul
a doua legend.
de imagini rime, colectionar de
portrete statui,
Perieteanu
grupeaza
tinerei femei care aseaz crizanteme
vas scump
mai departe. Un
sufleteste poezie de cole mai tineresti avnturi, iar la
brutal conflict de interese - nesocotind proprii nervi,
pentru un gest linistit de
medieval. E
intrziat,
sau
creator de
adversarufin,
lui,
tine
tuturor, convins
elegantei
gestului, argumentul pierde
valoarea lui,
versarului laude gratioase din
o energie
riposteazg
efect

Lupta lui, nu e lupt, e o revist

Aceste

trupele
acestea sunt
munitiunile, aceasta va fi
strategia mea... lupta nu mai are
CFent
adversar
simt
cari pot lipsi. Maestrul
teanu pledeazg. Singularizat pe cmpul Dreptului,
alb
vntul teoriilor juridce, el
clientul, adversarul
rndunicei
reia i-ai stricat cuibul nu-i pas
stai aproape
gnuri
Narcis,

a doua
COSTCHESCU

www.dacoromanica.ro

242
NOTE
Bucuresti,
24 Martie 1879. Absolvent al Liceului Match
Basarab din Bucuresti (1890-1897), licentiat al Faculttei de Drept din
(30 Octombrie 1902). Inc
pe viremea
umoristica ,,Distracversitare, public diferite articole epigrame in
(5
1897-15 Martie 1898) sub pseudanimele: Don Salust,
al
Juan,
comitetul de
Ovidiu;
bi-mensual al
vistei ,,Gazeta Juridice,
alti
(1
1899-1
care,
1901), interval de timp
Petrescu, (Vlasca),
(C. Xeni, fost ministru, C. L. Naumescu,
deputat, etc.), inaugure, prin organizarea Triburralclor
fost magistrat
studentesti, sisternul discutiunilor contradictorii asupra diferitelor probleme
mai imporante,
scopul pregtirei pentru
drept, voi
in
precum
un
Bucuresti, intr
administrate,
acea
avnd in frunte pe deoedatul Vasile Lasar, tocmai se
apel la tinere elemente, avnd titluri academice. Fu numit
de
cl. I, la 29 Ianuarie 1903 sub prefectoratul decedatului I.

pe care o
demision
se
1905,
in
de Ilfov
avocatura (29
a
1905).
acest interval de timp dete publicittei
colaborare
d-nul I. A.
trescu: Manua lul teoretico-practic de
695 pg., lucrare precede o
decedatului St. Sttesca, lost Procuror la
Saita,

Carte de Casatie

Justitie, (Stab. de arte grafice

la,

si

sala Liedertafel: Polizia de Moravuri (Tip. Louis, 1905)din administrate, nu practic

mult vreme
la 13 Apri lie 1907,
numit Secretar general al Primariei orasului Bucuresti sub primariatul d-lui
Brtianu, post pe care
demisiune
toamna
1909,
a
In acest
terval de timp public:
lete, epigrame, sub pseudonimul Narcis,
laborare
Orel (Amel Sterescu, actual Inspector financier), (Tip.
1907)
un volum de versuri: In
(Tip. Gal, 1908).
exercitiul intrerupt al prafesiunei de
la
de
al Ministeruui de industrie
ceput
(10
1908), de
Contenciosul ministerului de domenii
1910),
cane prsi prin demisiune (1
1911).
primi
Mai
de a conduce serviciul contenclos al
mariei Capita lei (17 Noembrie 1917) si pe acela al Camerei de Comert
Industrie din
(20 August 1918-21
1919).
Membru
Comitetul de redactie al revistei Curierul Judiciar" (de
o

1912).

al
al

la 28

Scriitocrilor

Iunie 1914).

de studii penale, penitenciare

Consiliul de disciplin al Baroului de

cu incepere

1923.

a
nia (18 Martie 1923

1928).

www.dacoromanica.ro

Avocatilor

Roma-

243

Colaborator la ziarele: Dreptatea, Cronica, Prezentul, Universul,

Epoca, Minerva, Viitor
Furnica, Reforma,
la
Critice, Revista literard
de JusRevista
Curierul Judiciar,
Revista de Drept
ciologie,
cari
publicat diferite articole, cronici
teatrale, poezii, epigrame, etc., cu
din anul 1899.
lucrrile enuntate:

Scrieri literare :
Origmale
traduceri, Versuri,
Basilescu, 1903.
Urzici, epigrame, tip.

Opt Portrete, Versuri,

colaborare

C. M. Multescu. Tip.

1910.

ilustr. de Teodorescu-Sion, Tip. Prof

1913.

Plopilor, originale
Ed. National S. Ciornei,

P. Bourget,

o scrisoare de
1928.

dat si o Spovedanie, mwele, Biblioteca pentru

Toti, 1908.
P. Bourget, Andrei Cornelis,
Toti.
Guy de
Bel-Ami, roman,
Toti.
Henry Kistemaeckers, Nelegitima, roman, Colectia Alcalay.
Jean D'Agreve, roman, idem.
de
Din alte
Poezii
poeme precedate de biografia
portretul
(Ed. Sfetea, 1916).
Zola,
Abatelui Mouret, roman. colectia Alcalay, 1920.
Al. Dumas,
trei
roman,
Alcalay, 1922.
Ed. Harancourt, Don
5 acte,
Viata
de
Romneasc 1921.
G. Rodenbach, In Exil, roman. Edit. Cultura National, 1926.

In

de

articole

aprute
revistele: Dreptul,
Pandectele Romne:

Rolul
Modern, conferint rostit la Ateneul Romn,
de Arte Grafice
1907.
Judiciar,
Legea asupra strei de asediu. Tip.

Concluzii in procesul
Un

Berha-Eugenia Dinescu. Tip.

intercsant. Tip. Curierul Judiciar, 1915.

la noroc. Idem 1916.
de
Rechizitiunei. Idem, 1919.

www.dacoromanica.ro

244
Colonelului

Asupra

Delirul de

Tip.

1920.

137 c. p. Tip. Curierul Judkiar, 1921.

Tip. Universul 1921.
caz de
judiciard. Tip. Curierul

1922.

Contractul de

Tip.

de

1922.

Condaratu
Velesci:,.
Inchirierilor,
colaborare
idem 1922.
Inchirierea
regimul legei
6 Aprilie 1923. Idem, idem 1923.
idem 1924.
Cod al Inchirierilor.
legea
Tip. Curierul Judiciar,
c.
legea
6 Apr/ lie 1923. Idem, 1923.
Art.

Pledoaria in Procesul

Curierul Judiciar, 1925.

Idem, 1925.

de
Responsabilitatea Medicaid.

Pentru arid, Pledoarie in

Maria Giurgea

1928.

www.dacoromanica.ro

Tip.

Pledoaria D-lui avocat I. GR. PERIETEANU

civile

In

Curtil

de zi de

Jurati din jud. lov,

30 Septembrie 1928

Curte,

Domnilor Jurati,
chemati judeca fapta unui personaj
aproape legendar. Legendar,
portretului ce i s'a
cut inaintea dv.;
fantastic,

trocitatea faptului
soarta i-a rezervat
noroc de-a atrage
pe banca
atta
sclipitoare, atta viguros talent mai presus de
asemenea pletor de
pe banca
pcnel
v'a redat pe
- portretul
de admirabil - un Rembrandt
de
personaj
Filantrop, bun,
amabil,
gentilom perfect, favoricredit
fie
refac portretul. Coborator

din
contraste
unui Giietan

ce putea
blajin,

zat de

dintr'o familie

al

de

tei diplome universitare, nici cnd utilizatA, fie spre folosul

lui, fie spre acela al
retea de complicazise

fesionist,

de
trebuiau

de cgrti propersonalL

cocainoman,
ce-i

variate,
depue capitalul,

el munca

de str5luc't reprezentant al diplomatiei

www.dacoromanica.ro

246

cum
s'a exprimat
de arme bizare invizibile,
o a doua
de

pur-

felul eroilor lui Conan

- adevsArate

de cArbune.

filantrop de cea

Ca psihologie, apgrarea

prietenii
creditor
mai
ordine de idei,
,desinteresat, fire
aezat
apgrtori
psihologicA, bunii
tot de
attea
scrupule,
plin
de
alcgtuire
zestrat eu o
de
propunerile reiteproprie, a
o
o
femeie
bogata.
de a se
rate
s'au
Cti oameni
nu este
se cade din
tara de aiurea
ar fi capabili atinga
de
Admirabil, dar
do
Pentru
gestul
fie sublim
se
sa tran-

sformi casatoria propusa in concubinaj sa accepti de a fi

acelei femei, cum a
atare
abjeeta,
gestului
frumusete
precizeaza
,evitarea
jug
a
eu o femeie
de situatie,
pretext. Concubinajul stare de fapt,
asigura,
preferabilA cstoriei, cnd
cu libertatea,
avantaje1e materiale
proectatei
figura
nimbata o
se
Chipul
astfel asumbrit, e de
mai
apueaturile sale
al vietii, de profitor al
femeesti
nepotrvire;
niciodatA
i
lui
imperecheri potrivite, legAturi sentimentale
vre-o femeie
de vrsta lui,
care
fi atras frumusetea sau
spirituale sau
Omul
ide joc n'a iubit damele dect in car-

pe cari le

cu

dexteritate eu careii

pe

marionete, o
categode dame
oase, a dror
nu
o
Dar faimoasa lui filantropie! Un sentiment atta de
pentru
constitue o
nu fie privit
o
de
ca coeviste
cu o serie
de alte sentimente, de care este
strns legat: bunAtatea, mila, desinteresarea. Or, din
.cele ce am avut onoarea
spun eu
la acuzat,

www.dacoromanica.ro

247

mod
acestui
ce n'au
lui filan-te
de
tropie o
ca sentiment caracteristic
Dealtmintrelea iubitorul de
fie consectrebue
toate actele vietii lui.
mulnu
de
tumeste
le
beste
toate ocaziile. In tot cazul nu forteade toatemai

nu

Dar s
pe
el

pentm un moment la o parte reflexiile.

din partretul ou
pe care i
eu
martorii de moralitate
ne
activitatii
anterioare,

posterioare
vedem
imagina
de
gasi nepotrivirf
contraste,
trage
neeesare.
In ceeace
concerne, am depNna
acestei
imaginea
de fapte,
portretul pe care i 1-a
apararea, va avea impresia burburtoare a omului
ce, mrind sau
deformeaza.
el nu se va mai recunoaste!
Getan,
Jurati, eel cu
nsusiri de ordin
psihologic,
faurit,
la un moment dat, un
o femeie pe care a avut norocul s'o
de dragoste,
aduc toate elogiile. E vorba de
cereasca, cAreia
de dema
Pilat, o

te

a fost

a re-

tinut atentia
nepotrivire din
mperechere
tra-legal
o atingere
natura s
e
d-nei lat.
poate fi reprobabil dar
desonoranta.
e cazul femeii care, la o vrst
poate
far-nu
a
femeia,
ales
tineretii masculine,
sinceritatea ei,
legturile.
situatia tnrului brbat, care,
Ou totul alta
ale
face capriciile sau pasiunile
profitnd
de
ispitire dect
de o
www.dacoromanica.ro

248

consicleratie vom

ce vom

bilrbatul,
jugului
pe care i-1
nepotrivita geloasa-i
partenerA, deliciosul concubinaj, care asigurndu-i
masa,
libertatea de actiune.
Aceia
ce
sau suflede a ggsi la o
pr!etena compensatii
Nu. Libertatea de a
alte resurse financiare,
-printr'o
antilizare a
sau.
La o parte dar sinistra
respingerea
-torii
de o femeie
avut,

vei putea face o situatie, pe care niciodata n'ai

utat-o mod serios,
care zadarnic ai umblat timp
decenii... E o
unei situatii,
cnd ai de
de
drept
de zile buzunar o
pe care n'ai utilizat-o
n'ai
s'o
-cand ai atins aproape vrsta de 40 de ani
fi izbutit,
serioask, chiar
o
ta se reduce la
universitark,
totul
nu
libertirajului. Cel care pana la 40
bat o
onorabilg e un ratat, ratatli nu pot vorbi

dibuitor al
ipostaz,
dar in
im speculator al slgbiciunilor femeesti. Din
lui
a
apare
abjectiunii,

acela al unui gentilom, al unui

pabil

nu
Nu vedeti
un
al
cu
-citadele de
spre alte citadele similare. Cavaler
scit,
-suspectat de o femeie geloas, scotocit
putea
definitiv,
ridice
evasiune. Din
posibilitate

cele mai sublime gesturi

d-na Paat, din ultima vreme, ce vi s'a

latat. Din aceast
rcirea raporturilor
d-na
tot astfel
acea ghemuire in sine a
Casotier, posac, el se ferea de d-na Pilat,

-cele

posibil chipul

care

de adpostul ce-i asigura - fgr nici un sacrificiu

- masa locuinta. Aducea ce e drept, din
in
.cnd,
pachete1e
trufandale, cari
att de mult
Dar ce valoare

aceste trufandale,

www.dacoromanica.ro

de va-

249

de d-na Pilat, -

de

de

din
pentru trufandalele
pentru
care, zice_se, le primea
tunte

sau cu cari
pentru sumele

eu titlu de

de debitor, din a est

de
Debitorul
care primea orict
se
de acest credit
lat. Omul acesta
cura
avere,
beneficia de un credit ilimitat
toate
In
undo
reprezint prin el
un important
muncitorul,
alerge din
isvor de resurse, nu
credit,
trebuie
cu
in mn,
nurneroasau alte
Getan,
o lovitur
bagheta mag ca,
de
toate
niel
Din ele
dupa plac,
gura
o
termen_de restituire.
domn Bercoviei
care au mai
opresc
la Bercoaltii
Stadeker.
vici.
i scrupulosul potentat al
dela care
nostru
plin de talent
de
sau oricare altul dintre noi, zadarn:c ne-am
un
de
un prealabil
examen al situatiei noastre,
o
banda
garantii para
- acorda sau
ar fi
lui Getan un cerdit
pare de dobAnzi,
alta
deck acea
a
Va putea Juriul accepte
A vrut poate d-1
zica c-si rAspltea regeste profesorul de bridge.
Almintrelea nu seamana eu bancherul Bercovici,
nu
Gaetan
din portretul
care i
fcut

privilegiat,

Dar sa reviu la incursiunile

alte citadele
i-a schitat pe
zmbet
s'a propagat in preajm-i. S. fie ideia

aleoviene. Aceasta

www.dacoromanica.ro

250

fi delicat pentru partea

..acesta

Situatia

citadela

de

din

nu este

n'a fost
i se poate

d-nei
neresemnare
de

imputa

care a dat
la

va fi

mai

d-na Leonida. Zic

pulsiune
n'are

femeei.

de

tineretii
nejustificatg
un personaj care, lgsnd la o parte
lui,
donjuanesc, nici

cari
ravagii

fizice
femening, oarecum

nu ne

in sacul eu

deschis
d-na Leonida
alcovul
Foarte
Dar ce care
lui Ggetan.
de ele
armeze
pe acela sau
verdictul d-voastr.
pentru a le jefui
fie negativ. Din clipa
va
nu va
fi
increderea
pentru
vor trebui

Dar e nevoe
,existat
La data
nu

ce au
mai adaog
Leonida
de
faptului vizita lui Ggetan in casa
o
de
chemat acolo

venise
in alt
negustoreascg in care
moment dat, gratie unor
ocupa la timp. D-na
amant,

de a
de mijlocitor. -

la mi

speciale, de care

voi

a putut ceda
presudintr'odatg
aceasta e
ce
intregime situatia.
Am ajuns
mi_am propus s'o
preumblarea pe
acuzatul la pragul
de a-1 trece
Leonida. Mai

nevoie de anumite
-E vorba de o
care
n'a avut
oculari. Faptul s'a petrecut
patru ochi.
care unul
: ochii acuzatului aceia ai vice

Victima a relatat la

www.dacoromanica.ro

de ea.

251

versiune, -de care

pridin
versiunea
acuzatului,
de
martorul invizibil,
cari le poate

Nu
pretioase
a lucrurilor bimul simt. Mai e apoi
o voi analiza, pentru
acuzat
ipoteza
Voi
este verosimilg,
a vedea
mod metodic.
va fi necesar
Tn acest
atitudinea
examinnd
posterioar
care a avut-o
Prima
Ggetan, mai
a intra
d-nei Leonida,
schimseam
suspecte sau
25 Februarie 1925,
bare
modul
cari s'ar putea trage concluzia

Martorii Margareta
C. tefan
dere, pretioase

in mintea sa,
frmntat
Bursan, Isvoranu,

ele rzult cA acuzatul

de
s'a

o zi

Pilat o

ve-

fgeut,

ziva de 24 Februarie,
pe la
1,
D-na Pilat era sufragerie

el a intrat
Apoi a
antrou, a
era
de palton.
pentru a se
timp d-na
l-a auzit deschiznd
de
A fost miratA
acest fapt,
ce face
s'a
antreu.
revenise
verandA
se de
La pus
canapea; apoi a
D-na Pilat,
locului,
curiozitatea ei, i-a
zunarele paltonului,
cari a gsit o
acelea
se

pachetele
Biata
pudic, cum trebue

hrtii grosolane,

fi
care se

petalele

dormitor.

d-na Pilat a

a pus-o pe pat

luat apoi masa.

dormitor,
pe
ce este
hrtia
nu i-a
puns nimic;
D-na
a
o
camera
alturi, a
a aruncat-o
foc.
D-na Pilat a mai argtat cA
de ramura de
www.dacoromanica.ro

252

nu
putut fie
Martorii

mai adus

acea zi nici
hrtia

object, ce ar fi

au
Leautey
vre-o trei
de toate
G5etan,
bacara,
sala
nu prea juca.
de
zile
ori, chiar
a fost
tirapul orelor de joe, cit'nd biblioteca
au
Alti martori, Bursa
irascibil;
bun,
atunci
avea ticuri ce nu i se cunosteau.
garderobier la Clubul Regal,
C.
In fine
club
a plecat
in seara
relatat
or, s'a
pe la 7.
se va
a
se
Apoi,
ce a
a ramas cu
nu,

la telefon, a plecat in
psihoa
Din toate aceste depozitii, de
se produsese o
logia acuzatului, anterior
iar obiceiurile lui de clubsman indicau o
in
de izolare, pe care o masca cufundndu-se

sau meditatiuni, surprinzgtaoare pentru

permanentizat la masa de
sg-1
Mai

din argtArile martorilor,

ce

preziva

ziva

pripite, cari
a avut gesturi
de a ascunde ceva
o agitatie neobisnuitg.
planul criminal.
idee criminalg, domnilor Jurati, nu e
stantanee. Foarte adesea ea
se
creer. In tot acest interval de timp, datorit procesului
lui
criminalul pare
absorbit de
In atitudinea lui e ceva simptomatic.
lucrul
trece neobservat, pentru un moment, de
ce plat
nul criminal este executat, nu poti s nu faci
faptul
atitudinea anterioar a infractorului.
Fortamente dar
va trebui
stabileascA o
isprava
a lui
atituclinea sa
rioarg, relatat de
martori. Cgci nu e putin lucru
de

vecinic

la masa de
bridge, sta acum mai tot timpul
cufundat in lecturi neobisnuite. E bine cunoscutA psi-

www.dacoromanica.ro

253

de rneserie, a
hologia juctorului de cArti, a
el deck
rgpit de patima jocului. Nu
lui
satisfactii pe cari i le prola
!
de
hazardul,
curd, luptele
comparatie
o
Ce ati zice, domnilor
avocat
activitate, de
despre un profesionist
bara, indragostit de meseria lui, avnd numeroase procese.
comunicativ, pururi
vi s'ar
la un
moment dat a fost vzut abandonndu-si clientii, evitnduungher, dus pe
a se retrage
confrkii,
mira.
mirarea d-v.
explickia
duri?
care ati afla a fcut
atitudini
privire la
Din
de fapt relatate de martori,
atitudinea pe care a avut-o acuzatul
mai reese
procurase instrumentul ingenios al orimei proinstrument, odat
a cgutat
de privirile indiscrete,
l-a adus
cnd
buzunarul paltonului, ou o
matate de
de

faptului e
o psiliologie suspectg, ce
gndit.
ce
pragul d-nei Leonida. Cu ce
a trecut acest prag
seara
Ca un gentilom
Ca un Don Juan sau Cassanova, purtat
aripi de dragoste
Nu.
jerbo do
In prim ind,
era fonciarmente incapabil de
de
liber, n'a
dragoste. Intreaga lui
fost niciodata
fiorii dragostei, ci doar de
frigurarea care
nervii juegtorului
crti profesiorust
Era
un. febril negustor ambulant de tot
soiul de lucruri: stofe, automobile, bijuterii. Profita de
sale de
pentru a
misitul iscusit agreabil, care prin diplomatie comerc;ala
convinge
c'un cuvnt. Te
faci haine,
automobil
mai era
cu bijuterii.
Ggetan un
pas'onat
de afaceri, un neobosit dar ghinionist
nuitor de tot felul de
negustoresti
cari
rile trebuiau
aducnd doar
fie furnizate de altii,
tiva, munca priceperea, calitti de cari n'a
Iata-1

www.dacoromanica.ro

totul neprielnic pentru

niciodat dovad.
iubire.

o
nici un farmec femeesc,
In al doilea
strada
Romei.
retine
nu-1 putea atrage
A culnu putea fi pentm
n'a
dnsa bime raporturi
convenea
pstreze
tivat-o
trage,
raporturi va
ca din
pentru
Trin
de
misit, fie ca
la ocazie, profit,
sociale,
rudenie
situatia ei
prin legturile ei
atunci cand fratii
putea folosi.
d-na Leonida
intentia pe care o au de
i-au
lui
a vinde oareeari bijuterii
primul gnd al lui
s'a indreptat spre
Leonida. Mai era apoi afacerea
pdurea.
dar,
seara de 25 Februarie 1928, la
7
fim
a psit pragul d-nei Leonida,
bine
amant, ci ca
el
de bijuterii.
ce i se dase nu era o
dragoste, ci de
de bijuterii,
nu le avea la
desigur
scutea chiar de
osteneala de a mai veni d-na Leonida, - introdusese
z anarul
plicurri
el
nu
fuma, iar
paltonului
un

ciocan de dimensiuni apreciabile. Se transformase cu alte

cuvinte
al eiocanului
Sa fim
drepti, mai avea, in
un
negre,
de rost,
cum vom veclea.
fireasc intrebare.
nevoi se
al imui
cu prilejul
vizite de
la
Acuzatul
propus
Erau un
ceiu al lui CioceinaFul",
sau rnngaierea
prrprii
purta
ori de
noaptea avea de
mai excentrice, el care
se
la centru.
anul, iarna in palton, vara
breteleler sub pantaloni. L-ati vzut
ce
v'a
demonstrat'a. Nu s'a gndit
a*eze pe un scaun
a se arta
pozitie, eu
sub pantalon,
Dar
explicatia. D-na Leonida, zioea acuzatul,
cartier
deprtat.
va lua

www.dacoromanica.ro

suma de bani, pentru a

omul s'a
ca
pe lume
curg
e destul
cele
de
un ciocan,
mod permanent,
Obiceiul de a
chip de arnia, e o inventie. 'Doti martorii, prieteni ai
toate zilele noptile,
care
special d-na Pilat
desmintit
Iata,
adevar, ce a declarat d-na Pilat la instructie
o

un eventual atac
afirmatii

te-ai ruAvocat V. Dongoroz: Domnule

ca
scrise nu le citesti; sau
nu,
neze
Presedinte acest lucru.
D-1 I. Gr. Perieteanu: Eu
rog
lasati pledez
cred,
nu pentru prima
pledez la Curtea
Jurati, nu
nici un inconvenient
citesc
cute de un
cele decla..
la instructie,
ele coincid
rate oral
instanta.
V.
Atunci citeste-le, dar se consemneze.
pe d-1
I. Gr.
memoria
a citi
rnduri,

referiti nu-

a
mai la ele,
I. Gr.
de
Bun,

textual.
De ce o fi confratele Dongoroz a.
De ce n'o fi
pe

injonctiunei; dar numai de dra.

voi
gostea dv.!
V. Dongoroz: Mai bine de dragostea legii.
Gr.
De dragostea legii de dragul dv.,
cu motivele de
pentru a nu
mai da de
jurati, voi face apel la amintire,
Ei bine,
mi-a biciuit memoria i mi-a trezit-o.
dialogul
D-1 V. Dongoroz: Nu veti
reproduce din amintire
de
cele ce s'au apus aici.
D-1 I. Gr.
Aceia ce s'a spus chiar aici. N'are
s fie
pentru casare...
D-1 V. Dongoroz: Vom
I. Gr. Perieteanu: D-na Pilat, domnilor jurati, a
clarat categoric
nu l'a
niciodata
tan
vreun
lui, necinn
cel de fat, nici
nici
D-na Pilat a mai
www.dacoromanica.ro

256

-was

fr cartuse,
Lea

mai
asemenea
dulap. Arm
desercat
se desprtea noaptotusi acuzatul

sertare, nu
de
!

nu era nevoie de martori pentru a ne convinge

nu e o
vorba de o minciun sfruntatA, grosolan.
acest
mna
canul te
corp la
sau ciornagul,
i se opime
e complect ineficace
arm,
din
im revolver.
firavului Geal cuvntului, ar fi fost mult mai de
tan eventualitatea
atac de care se
buzunar.
de
Nimeni nu-1 utilizeaz

fata

atac nocturn

Atunci pentru ce

Pentru

nimic
atacat noaptea pe strad de mi
neasteptate
sfrmi
el feasta
unei
f
s
s'o rapui
faci prea mult sgomot.
acest
sau s'o faci
in nesimtire s-i
banii, apoi
izbutesti
transformi totul
dai foc
morman de
esti sigur de un
capul ciocanului
mas pe locul
va
pe
mecanicii luortorii din
lume
tine, Getan, nu. Nimeni nu se va
la
nimeni
purtai ciocan,
nu te
te-ai dus la doanma Leonida nici nu te-a
esincl
sau
ea. Mai
ar fi fost
eleetricianul casei.
In fine,
mod
purtai ciocan mod
obisnuit, pentru
eventuale atacuri nocturne, rs_
punde, la ce presupus atac erai expus
seara
25 Februarie
bine
nu ai la tine bijuteriile,
nu
c
puteai
e
obfine
d-na Leon'da
bijuterii.
aveai
dar de aprat impotriva unui eventual

pe care fi-i imaginai misunnd pe

Nu vezi, ilustre cavaler eiocanului, c oricum ai
toarce-o rmi prins
ciocan
jurafilor
mai departe.
pe
garnisit

chipul artat, musafir suspect, intrnd in

Leonida.

ca toat

www.dacoromanica.ro

257

jos
cum. L'a
la locul luil Nici
camera de culcare. Don Juan, l'ar fi asternut
van,
D-na.
fi fost
Leonida.
cioarele
putut
de
Leonida
de
ne-a
spus
mai

divan, a
ciocanul din buzunar l'a pus
fereastr.
de
un musafir
Este verdict Inchipuiti-v, domnilor
care, intrnd
casa dv., debuteaz prin
revolver! S'a
role
scotnd din ele, un ciocan,
ai
ceva
enit
cu
nu s'a artat surprins, s'a.
explicatia
de prost gust: am venit s-ti sparg
el casa de fier!". E tot versiunea acuzatului.
de
de fier
casa
de er,
ei!

Dar nu e mai
credem aceia ce ne spune martorul
bun simt,
ciocanul a rgmas
in buzunarul
a fi utilizat la
va
aleag.
departe.
bizar inutil a
ciocanului pe mas
gentilomul misit a oferit icrele, pentru ca, la un pahar cu vin
rele eveniment al
bijuteriilor pe cari nu le avea.
Mai plausibil este
a
ameteasch viitoarea
Icrele
a fi mncate, necesitau
D-na
Leonida nu
cas. A vrut cheme servitoarea,
a
o trimete s cumpere.
s'a opus. De
nu
s'a recurs atimci la niste
de servitoare.
fie
coji de
gsite
sufragerie.

S'au mncat tartinele cu icre s'a Mut vin. Getan a

vut grije
d-na Leonida cum e
butur,
sau
cam ce
Vrea de sigur
de efecte va
asupr-i alcoolul pe care,
chibmial, o
vnjoas.
Femeia aceea
aprat
dat
cele ce
fie
s se petreac
mai

infierbntat, a
se
haina, vesta, pantalonii
cari k-a pus pe
casa de haul (cassa de bani
el o mare atractie)

brace.

www.dacoromanica.ro

258

a ramas numai in
D-na
care
binezon, a trecut

gulerul cravata, plus chilotii.,

ea numai in
imitase
intorcncamera de toalet.
mai
Getan adua se
de acolo,
sumar,
sese sau nu bijuteriile,
gest, in acel
a
a remite lui
acela de a desehide cassa de bani
un prim pachet de bancnote
de 50Q.000 lei,

jurnal. Acest pachet odat remis, a niai deschis

sifonierul, de undo a
un al doilea pachet de bancnote
tot
ziar, pe
valoare de 249.000 lei, care era
in ismene, a
care l'a remis de o
lui Getan.
luat banii. Primul pachet l'a desfcut pachetele mai
cari le-a introdus in buzunarele paltonului haine (bietul cio.

can ar fi ramas nepsat la plecare);

l'a pus

parca, domnilor jurati,

aceasta de revist.
Tocmai dup remiterea banilor d-ha Leonida s'a
Gaetan daca i-a
s bijuteriile. Sa fie oare cu

Lsnd la parte grostescul

bani pe des
biacate, la
moment
zis psihologic, se poate
o femeie, toate
cu experient, care
singura averea, a putut sa
simplu mijlocitor
Dar bine, ilustre
o sum
ti-a fost
era destinatA
ce pretinzi
de
al
nici
cunostea d-na
nui tertiu,
reprezinta
I.eonida. Acea suma de
mior
le primeasc
cale pe cari d-na Leonida
sustii. ca d-na Leonida asemenea
Cum ai curajul
vanzkii, fr ca preala
tiuni ti-a putut
mai
se
i-ai adus briliantele,
ele sunt identice exemplarului
vazuse expertizase7 Cum ti-ai putut
aseCum ti-a
menea baliverne vor
trece
minte
judectorii vor crede cA d-na Leonida ti-a dat bani
chitocmai tie care, atunci cnd i-ai incredintat spre
are briliantud
ai
obtinut dela
chitant7 D-na
de
n'avea dar
motiv
acorde o incredere mai mare
pe care la
i_o acordasesi !
www.dacoromanica.ro

259

domnilor jurati, o atare enormitate.

dupa remiterea
Stiti ce-a mai declarat acuzatul A
imde
di-na
a banilor,
el
nu le
va da
acesta
explicatii
imediat
a trecut bruse dela bijuteriile
la brelocul lui
tenpeversitate! Intreaga-i
are
pivotul a fost
dinta de a face
se acrediteze
rorocitul
sex,
totul s'a
jurul lui,
acest vrtej, bijuterii bani erau
totul neinsemnat
Camera
Leonida nu era
ci al unei scene de
mai e
nscocire o
de a
sa se intimideze,
L'ati
discretie, cu
ta delicat
acest pretins gentilom, v'a deschis portita
d-nei Leonida,
spre
s
sa
lucruri
fi
poate
marchiz
Sade.
N'a banuit c'o
incint!
fi infruntat
profundA.
Cu

bolboroseli pudice, acuzatul la interoga

remiterea
ar fi fost obiectul unor practici de
In vreme ce
fata sus,
pase, d-na
placeri"!
subtilizata_i expunere,
A fost pur simplu delicios,
sexuale!
maestru al

toril ce i s'a

a lAsat

ori, fr ca d-na

lucrul s'a repetat de

Ideliranta,
bani de bijuterii !

Pentru
rului dr.
a voit

al

lea cer,

parte a scerei,
s'a ordonat

mai aminteascA de

prilejul audierii
de

scuteascA

care i-ar fi putut-o pricinuli

d-lui Dr. Antoniu.

Eu,

voi
cortina,
mele, care nu are
a
o atmosferA de
jecturi suprtoare,
sole

www.dacoromanica.ro

nu voeste
de conprofit.

260

Leonida, a
Doctorul Antoniu, reproducnd spusele
masfaimosul act sexual anormal a
degetul
a practicat-o
turbatie pe care
profitand de acest moment,
asupra
-a
de
pentrt:
de bucurie ce va
Aprarea.,
aceamine im mister, a cerut se ia
$i s'a
act.
nu
declaratia d-lui Dr.
D-1 H.
destinuirea pe care i-a Mcut-o
am prima ca
d.na Leonida.
D-1
rog nu
S'a
Racoviceanu:
auzit de
jurati.
D-1 I. Gr.
iertati, Domnule Presediu Le,
dar intreruperea d-lui Aznavorian e binevenit,
o subliniere
rememorare a celor petrecute.

jurati

a declarat

perfect de bine aminte

am
reproducerea

cele declarate de d-sa

nu erau
d-nei
- bine
prise act
versiunea d-nei Leonida, astfel cum a dat-o
dr.
s'a
act.
Lundu_se act
rmmnd
cauzei
esentiale devin
Prima
a
n intit la interogator, minciuna lui asupra unui punct
de plano
mArturisire. Secunda,
intreaga-i
pKrare,
pe o presupus glceav ide
se
Nu mai poate fi
provocare,
loviturile
fost aplicate astfel
a relatat
Dr.
apoi

-a

banii i-au fast benevol remisi, anterior

mai
cearta
fi iscat,
cassa de bani
incuietorii s'au

moroase,

putea dar conchid

cer condamnarea.
Nu o voi face
cci
a
lui
contradicel
risipese din mintea juriului
de
asupra vinovtiei lui.
acest scop voi face
de declaratiile
www.dacoromanica.ro

261

Antoniu,
r

voi

versiunea

de

la

d-na Leonida s-i fac plAceri". La

A avut norocul
Foarte bine.
au
aluzie,
vrea
nu cereau drept
Plcerile
neciocan. Nici un
n'ar fi
astfel,
Getan.
gentilomul
Cum s'a ajuns la
Dar ce s'a petrecut mai pe

sensualieeste satisfcut - s'a

ce
a
cbis o convorbire, tot pe desbrAcate,-dicutie chestia bijuteriilor. De abia atunci d-na
a revenit
Leonida i-a cerut
in ismene, s'a
dea o

Cu prilejul redactrii s'a ivit o

a voit
o parte

El,
din Maramures, d-na
a se
ocupa afacerea cu
Leonida s'a opus. De aci discutie
D-na Leonida l'a
escroc, i-a spus
vrea s'o
cea ce ar fi fost de
fel o realitate, chiar
tema acuzatului. In adevr, tot el
nici
demers
a recunoscut la interogator,
nu
afacerea
pdurea,
continutul
nu cunostea
ce-i fuseser remise,
nu
suportat nici mi
cheltueli
realizarea afacerii.
Dar s-i
expunerea. El,
auzul cuvintelor
jurioase, ce-i fuseser adresate, a
cuprins de orbitoare
i-a tras d-nei Leonida o
Dnsa i-a ripos.
tat in
atunci,
el,
mod.
acces pe care nu
poate
cred
pe ciocan, care, fatal
eu, a pus
el pe masa
aplicat
o
in
Ea a fugit
telefon, el a
mrit-o
noui lovituri. D-na Leonida. a czut jos
in snge, el peste doamna Leonida.
acolo pe
ver s'a
el victim o lupt regul, corp la corp.
Cetan
minele in gtul d-nei Leonida,
l'a
l'a muscat de deget,
a pus
mna pe receptorul aparatului telefonia
o
srmana victim
in orbita
de durere, pentru o face tac, a
revolverul
s'o ameninte. Amenintarea aceasta cu revolverul a continuat
apoi
pe mini pe obraz de
timp s'a
timp

www.dacoromanica.ro

262

s'a
pe cari

cu banii,.
imbrcat, a fugit,
uitat
priversiunea acuzatului cu privire la lovituri.

iar

mesc.

gentilom
SLmi dea voie
atare
vestea
ou gesturile eu psihologia
voie
cercetez
naj.
e sau
dea
verosimil..
de iatac, doi
Cum,
dupa o
ei
conflict,
se iveste
discute
care vdit dreptatea e de partea femeei, amantul nu
mai ales
e
o
fire filantrop, blajin
s
dach a avut
cedeze,
femeia cu just
motiv revoltat,
patru
cuvinte injurioase,
pereti, gentilomul o
Nu vezi, domnul meu,
nu semeni cu
portret!
Apoi,
feme:a,
justifcat,
ce
Devii
Te npustesti asupra ei
crunt cap,
obiect ce-ti
la
atare disproportionata
este veridic
E drept
meu confrate, d-1 Costachescu,
doaria sa, a
justifioe
lui
D-na Leonida cnd a fost
de
l'a muscat
acesta de deget,
o unghie. Durerile provocate de
unghii,
Costachescu le-a asemuit
chinurile suferite pe vremuri de penitentii celebrului inchizitor Tor
quemada!
Dar cine poate
asemenea
cinematografice, chiar atunci cnd
opera unui mester aprator
d-1 Costchescu!

Trebuie s ne inchipuim palma lui Getan se perma

nentiza pe obrazul d-nei Leonida, c aceasta,
o iuteala
de deget.
cum,
fel
rup
Basme, domnilor, basme!
Ei bine, cu toat fantasmagoria lucrului, voi
acuzatului
aceast ergotare de desndjduit.
Dar
ce ai lovit
d-na Leonida
a
s
vederea sngelui nu te-a
trebuit
alergi dup ea pentru a-i
noui lovituri
Aceast intrebare a-i prevzut-o, cci pentru a-ti

www.dacoromanica.ro

263

a-i declarat
ciocan

primele
d-na Leonida
telefon, voind
indreptat

ceva !
Niciodat n'a spus
: Nu a spus Bine.
D-1 I. Gr.
s'o
H.
: Intenthmea nu
I. Gr. Perieteanu :
domnilor jurati, a declarat
la instructie:
V.

a ripostat,
Mi-am pierdut cumpatul i-am tras o palm.
Atunci
acces de care nu-mi pot da seama, am
agriat,
cred,
pe mas
am
care era la
luat
figurd.
nu
telefoneze,
arunce
S'a repezit

ceva. S'a
acuzatul a spus
Apoi a renuntat
probabil s
schimbat tema. D-na Leonicla s'a
la aceast idee.
Nu ca i-1 arunce in cap, ci spre a
spre telefon. De
telefona.
Politiei pentru a cere ajutor? Nu, d-nei Pilat,
s-i joace
este la ea.
scopul de a o avertiza c
s se
Ascultati. D-nei Leonida, gray
perspectiv, l'a determinat pe Getan
arclea de intrigi.
victima
la capt.
basm. De data
de
dar,
lovituri de ciocan s'au succedat.
victima,
In
in
Gaetan n'are a se mai teme, nici de
nioi de canoanuri
din partea victimei. Era
s
i se redestepte
suflet dragostea de aproape, filantropia pe care i-au hrzit-o prietenii
aprtorii. Ei bine,
nu. In locul pocgintei
o
de furie s'a
16ntuit. Getan s'a nspustit asupra victimei prbusite,
toate
ou cari o
mai
fericise,
minile in beregata ei, incercnd s'o
ea a avut
se apere, l'a zgriat l'a
poate, fcu
gest de bestie
telefonic orbit o
care i-a
!
E atta
ferocitate, atta cruzime
fptaire,
n'ar putea-o
dect
de o
exceptional', ce nu existau spet.
Dar ce spun
Nu
a lovit pe d-na Leonida
Vedeti, domnule G-ruia,

www.dacoromanica.ro

Zbuciumul luptei a
reeeptorul telefonic,
cmuit cgiderea receptorului. Un accident.
pentru prima
domnilor
Vi se
de
acest
delict,
mai de
telefonic
de
pe
sacaidele luptei au
Leonida, care era declesupt,
capul
care era deasupra cu minile
caz
acest receptor, relativ uor,
gtul ei. Concepeti
la inltimea
de noapte putut produce
nea
nu
Nici
tavan dac ar fi
un ex-oftalmos. Ah,
arcada sprncenal

aparatul ar fi cgzut era

Aparbuil

pe el nu gisim urme de

a rims

S'a risipit

basmul acesta.

a izbit puternic pe
Leonida cu receptorul
Cnd femeia,
nu
la
fire
de snge
de jos, cu
inchegat, atarnnzi de-alungul obrajilor, cu
nici
dupi reculegerea ce trebuia doar
vie, nu te indupleci, nu
pentru a-i da ajutor, pentru, a-i cere
ertare
putea, domnilor
aceasta
rare a lui
care prin intesitatea
limiti Dar ce
dv.
vi se
servi scene
cari n'au micar
de a fi fost
camera de culcare a
sau
ment
e
nu-i dai ajutor. Ai
tiria de bandit
fioros de a o
cu revolverul ca si
vreme
faci toaleta, te
ordine.
din cauza durerii pricide unghia
ai pus mna pe revolver
ameapoi te
afar ou
cari
pretinsa glceavi cari
foarte bine ci
fusesera
bunivoie remisi!
Toate astea
loo
te desmeticeasc
spilat
fata cu
rece,
alergi dup doctor,
mrturisesti gresi nu te
de bani.
Sinistra fantezie a
lui Gietan e prea evident.
Scene de o cruzine
de mare nu le
dect orbitul de geloz'e sau tAlharul.
nici
drama pasionalg nu
lefonic.
revine o

www.dacoromanica.ro

265

s'a mai pomenit

timei. Gel mult

dar

batul sau
banii
s
poate smulge bijuteriile druite. Atta tot.
i
Getan, concomitent

faptului,
A intrat la d-na Leonida, avnd bijuteriile drept pretext.
victima are
de bani,
o important
constituia
al acelor bijuterii. Acesti bani voia
criminal pricinuise anterior puterii
sa i-i
executare, o frinntare
s'a rebfrnt
lui
de
ori armat,
tele vietii lui. A
armA
revolverul,
o alta
eiocanul, cu scopul bine
terminat de a
benzin pentru
dea foc, spTe a face
orice urm.
A procedat la
tot
necesar pentru ca
planul s-i reuseasc. In prim rnd a
s'o
pe
ce
d-na Leonida
bAuturg, apoi s'o drgosteasca,
prealabil se asiguase unde anume se gseau
dupa ce
se initiase asupra
care caseta se deschide, aflase
de pstrare al cheii.
A lovit prima
pe
cu oiocanul luat din
care se gsea
profijos,
de
care aceasta era
sub des
n.ierdrile lui lascive. Monstruoas
infamie Contase
prea mult pe puterile
crezut c acea
va fi de gratie. N'a
indeajuns vigoarea puterea de
a victimei. lupt s'a
Noi lovituri au urmat.
Agresor
s'au rostogolit pe jos.
a fost

pat din mn. D-na Leonida se

cu
A
s'o sugrume.
i-au alunecat
gtul
de
legitima-i
victima l'a
l'a mucat de
un deget.
s-1 muste de nas,
urechi, de
Era un
gest al legitimei aprri.
D-1 Osvalci Teodoreanu: Mai ales de
Gr. Perieteanu: Gluma dv. e deplasat, date
imprejurrile tragice despre cari
bine
spiritul
dv. scnte:etor nu pierde niciodat ocazia pentru a se
aceasta n'ati nemerit-o.
acelei
dar de
dintre agresor
exclude
fel de glume.
Mai bine e
lupta.
cnd a vzut
D-1

www.dacoromanica.ro

266

receptorul telefonic, de
d-nei Leonida
dreapt i-a procare i-a spart arcada
ochiul afar.
Era deajuns. D-na Leonida a rginas jos lesinat.
cheia cassei
ridicat. A
de
urme de
a deschis caseta,
fier, mnjind-o de
Pe discrul careatt pe cele trei butoane de deschidere

pot
singure
pe mescioara scund,

astup broasca. Din casa de fier

a luat

chet de bacnote, care

jurnal, ce

a
tre timp victima
jos, a

tarea a
apoi s'a
bnonote

dar nu a mai fost

revenise
revolverul,

in fire

ridicase
Amenin-

pe

ce s'a splat pe
Odat splat
Acest

in-

de

a
era

el

jurnal, care a fost gsit.

la
in
Secundul la vrt sub vest,
care
nalul
care era
a
snge.
Era acrum gata de plecare. Victima sta in fat

un
spectru. Avea, poate,
sinsuprima-o
gur apsare de trgiaciul revolverului totul era
Pe
urm, desertarea
cu
peste
covoarefoc de chibrit.

Oh! gestal acesta fatal salvator de ce nu l'a

S'oui auzit
servitoarei in use. Gletan
a aruncat jos sticla cu
s'a fcut nevzut.
Aud
obiectiunile
:
Prima obiectiime.
a intrat la d-na Leonida
de a
a-i
pentru ce nu
de
executare planul
criminal nu i-a aplicat
de ciocan, profitAnd, de
de momentul prielniccnd se aplecase s
casa de fier pentru a-i
are banii
A doua obiectiune:
a umblat
ifoniera
dintre rufe cheia dela casa
fier, cum se
dela gifonier, nici rufele n'au fost mnjite de
A
Corpurile de delict acuztoarE.
rile pline de snge, nu pot constitui
acuzare indicii gra-

www.dacoromanica.ro

267

din moment ce a reeprecise concordante de

instructiunea
persoane din familia d-nei Leosticla
ni da au umblat cu
acele obiecte, ca ciocanul
mutndu_le
initial.

S'a emis chiar

la. casa de fier s'a putut umbla
niste titluri
de alte persoane dect acuzatul, pentru a. se
au
pe
ce se presupune
s'ar gsi acolo,
ca furate.
Voi
pe
aceste
Prima. Pentru ce
cum a procedat

problem, care nu e alta

cutare
n'a fost

dect aceia de a
inteligent conceptia planului
criminal, sau a
executarea lui
rog,
ori ct de getiu
nial
care examenul rece
amnuntit, s nu se
la cune, greseli
sau executie Dar ce
faimoasele crti de
mai
infracpe cari
tori le
la fata
Ce
toate

sau inexplicabile buimceli de cari dau dovad cei mai fioroi

infractori
cursul
celui mai bine chibzuit plan
criminal

Mi-aduc aminte c am cetit undeva urmtoarea

Un
oare care, delicvent din
pusese la
cale
nocturn
castel.
bine planul
pe care
s le fure. Se pregatise
toate instrumentele de spargere
era armat
hotArt
ori ce
Curajul
experientei criminale nu-i lipsea.
criminal
conceput fu pus in executare.
Irunsese prin efractia
castel. Ajunsese camera
in care se gseau obiectele
pe cari le
care gresit fcu s-i cad din.
lanterna, care se stinse.
s'o ridice pentru a o reaprinde, rsturn o
Ei
bine
Sgomotul produs de
ce s'a
acelei
znobile, l'a
ct fr mai
pentru
trezise sau nu pe
dac
din cas, o lu
camer
fug, ca un znatic,
lanterna

www.dacoromanica.ro

268

o parte din instrumentele de spargere. A

au servit politiei pentru a-1 descoperi.
vreun specialist
dar
Voi
criminal
examineze
fi chemat
poate,
executare de Ggetan, l'ar
numeroase
foarte
de
poate, chiar
concluzie am putea

de vi-

crimei ar
el,
avocatii,.

aminte,

dac

tru.

nu
Getan nu e
Dar aceasta
execirtorul acelui plan
Dar ce oare Justitia nu
ar
95% din
ar fi
la
nepedepsiti.
nu
Cte motive de ordin
lacune, inadvertente,
activitate nociv!
cea mai bine
rece,
pAstreze
Pot toti infractorii
Nu. Sunt
in ultima
vederea,
vointa
un
pentru a
toti destul de
plan criminal impecabil7 Nu. Deci, ingeniozitAti,
prostii grosolane, acte de
timorante inexpeabile.
chiate
e
ce se desprinde din
Da,
psihologia
Ce

mirati
Getan a putut
sau
de bine momentul de a
executarea planului
criminal,
e de
gresseli
la
pe vicgreseala de a nu fi mers
de a fi
totusi de a. fi. plecat
banii
stul
inteligent inzestrat
criminale
mari, ca
innu e un profesionist al
e mimai
ctor ocazional, - nici nu e
de inteligent de
d-v.

sine,
lui criminalA.

nu fi fost expus la

Vreti o
marea
prefectului de

intro

fAptuirea.

fi

inteligent
crimei,
adreseze
d_lui Isvoranu, acele stereotipe
cari
incoerent iswava,

www.dacoromanica.ro

269

multi infractori.
exemplul
dus la
inteligent nu recunostea
gsit
pe
Spunea
Leonida
al
dispar indiciul
astfel
cu sinuciderea,

ar fi

masa
Je

nimeni
intrnd esind
sine n'avusese martori oculari.

Leonida,

fi fost
faptul
de
mai
caute
o
afirmatia
scutit
fapta
sa
ar
era un obisnuit purtaor de ciocan,
martori
alt aspect.
dptat
necum
poate
chiar
Vedeti dar
cldura
obiectiuni. De ce
rspuns suficient
crei cauze se datoreste imprejurarea
mai
considerAm noi
Getan n'a lovit.la
pe
victima
e cert c'a lova,
era
tun,
a fost
la cea de a doua a
din el
faptul
se
pentru a
fost
dach
a umblat
simplu. In
chea dela cassa de fier7 E
care a
rudele d-nei Leonida au venit la
fata
cnd s'a simtit nevoia ca
mai 'nainte de a fi
la
natoriu,
nimeni nu s'a gindit
nu e bine
la sifonier. Ca
urmare, s'au
rufe, s'a umblat la el,
astfel
de
lsate de Getan au
refer
la
servitoarei a celorlalti
A treia obiectie. S'au produs
de
delict, s'a umblat cu
cu sticla de benzin, mai
de sosirea d-lui jude instructor. D-1 inginer
a
la
ciocanul in
unde a
vzut
Da,
este. In
sa, sau creznd
poate
face bine, d-1 inginer Bratescu a cautat s puie
corp de
alt
este
sticla cu
a fost
jos
pat,
presupunnd
s'a
c
a
a
jos
use.
Dar ce
poate trage
prejurarel
Ciocanul tot ciocan a rAmas, tot proprie-

www.dacoromanica.ro

270

de snge, tot instrument cu care

lui G-aetan, tot
cap.
d-na
Leonida
a
fost
este
condeparte, la o
ajungeti,
Ah,
ciocanul, s'a putut
astfel cum s'a umblat
cluzie.
cu
acest
prilej,
cheia
la cassa de fier,
poate
Ceva mai
de
de
rul
fost
de
din camera, petele mari sau
datorita
familiei
o
jes, de pe
d-nei Leonida.
ati dep4t
caldura
Nu socotiti
ceva.
D-1 H. Aznavorian: N'am sustinut
dar
d-ta n'ai
I. Gr.
De
facut-o d-1 Costacthescu. D-sa ne-a vorbit
tranaranjamente, menite
despre
ageri de
de
sforme loviturile dintr'un dormitor,
Cum, domnilor,
acea familie de oameni onorabili,
avnd
n'a avut ceva mai him
facut,
fireasea. ei
victima
sa
snge,
ochiul scos, de
procedeze la o infamie mai mare poate
acea
desnldejde

cari
civile

cauza,

pe Gaetan sunt opera

S'a facut aluzii,

de abile, la
(actiuni de
Nationale
de Stat) cari, dupa
faptului,
fost denuntate ca furate. Martorul Mircea
ca
discret
lui Gaetan, a exibat, cu
audie
sale, o notificare
in acest
agentilor oficiali de
s'a strecurat ideea
pentru a se ajunge la banuiala
acele titluri au fost
se
trebuit
ale

Explicatia, donmilor jurati, e foarte simpla. Mai

la titlurile presupus
notificarea
de spus
Leonida. Cnd crima din
furate, s'a
agende
la
str. Romei a fost
tul de

Aritonovici, care

d-na Leonida,
prin mijlocirea lui anumite titluri
actiuni
renta
ale
Nationale, a adus acest fapt la
rniliei d-nei Leonida,
sfatul
fi prudent,
o verificare,
se
notificarea despre care e vorba.
Familia, care nu avea mijlocul s consulte
d-na

www.dacoromanica.ro

271

la Sanatoriul Antoniu, a gsit sfatul d-lui Arinida,

noa autorizat chiar pe el redijeze
tonovici bun,
s'a
tificare s'o trimeat,
o sorisoare a Bncei
Am produs
Nationale cumprate
nesti din care reese actiunile
agenmentionato
notificarea
d-na
schimb, au fost depuse de d-na Leonida la
mult
crimei
strada Roma.
de
titlurile
aflau depuse au fost gsite, mai
mobile din apartamental d-nei Leonida.
sertarul
familia
Dup cum
domnilor jurati, nimeni
d-nei Leonida, nu s'a
instructor, s umble
mai
de sosirea
exiscassa de fier
niste
despre a
nu avea
de la
o
Lucrul s'a
agentul oficial Aritonovici, atunci
apartamental
pus de instructie sub sigiliu nu se mai putea
patrunde
dlar
menite s
gratuit o familie de
cum se cade,
se afl la
postul
!
Socot
este
s mai insist.
ar
aprare,
ea de
trebuie
o va
o limit.
Jurati,.

Prima faz a preumblrei mele

v'a scos
d, omul

Getan,

o mare bltoac, din a

actele lui
dosprind

psim
a avut-o

departe.

oglin

trecem la atitudinea pe care

fapitului.

Fost-a aceast atitudine a sa aoeia a unui

din

Ce a

sau

din apartamentul d-nei Leo-

nida

S'a urcat
hainele
le-a aruncat

taxi, s'a dus acas,

de sange.

fundul raftului

cravata,
sus al

www.dacoromanica.ro

schimbat
chi-

hai-

272

dulap. Apoi
paltonul le-a asezat pe umrare, in
de colonia, trecand
pe corp
s'a splat pe
raft,
dintre pachetele eu bani
bibliotec a
buzunale-a
bgat
cataloage.
Celelalte
sub
rul dela blan. Apoi esit
nele

S'a urcat

automobil

pe

pentruce.
propria-i declaratie fr s
Romei
important
dorrmii Jurati
aceast
a vazut
Acolo,
a
s'a
dus
la
hotelul
Capsa,
de
vizit la. locul
la familia Halpern nu se
lefonat d-nei Pilat
i se preg
pe la ora noaptea,
va
tea sc baia.

nici
pe strzi
hotelul Capsa a
Esind
automobil
la ora 12,
iarsi s'a
rost
s'a lus la familia Negreanu din str. Popa-Rusu nr. 21,
trei fratii Negreanu. Acestia se aflau
a gsit pe
fragerie.
Gheorghe

aceast vizit

A intrat in

a relatat
a lui
blana pe el,

mod

gulerul ridicat

butzunar. Avea, frisoane

este gripat.
nervos,
Nu s'a asezat jos, s'a. plimbat tot
Spunea
oferindu-i o
este frig.
Getan a refuzat,
va duce acas
o bale.
La
Negreanu a stat vre-o jumtate de or, in
interval de
n'a vorbit nimic despre cele petrecute. Tot
colo
fratilor
de
greanu, a trecut de
biblioteca acestora, ale
ori
erau deschise
a
era
Se
la crti. La un moment dat a
pe cei rmasi
fragerie, ce reviste
acelea din raftul de jos bibliotecei,
i s'a rspuns.
George Negreanu a intrat el o
in bibliotec,
a vzut pe Gktan foarte preocupat de
apoi a esit. Mai
a
in sufragerie,
a mai stat
Apoi
luat rmas bun
a pleoat, suindu-se
astept la
Se tie ce a
biblioteca fratilor Negreaimpresia

www.dacoromanica.ro

273

bancnote.
crti, cel de al doilea pachet
nu. A ascuns
n'a
fratii Negreanu
s'a dus acas.
dat
lume adunata
cci, - vznd
automobilul
de autoritti. A pornit
este
a
o bucat de drum. Apoi s'a scobort
Isvoprietenului
jos tot la
a
biletel prin care
i s'a intmplat
ranu
fata Palatu
el
-ceva gray
s se
d-lui Isvoranu la
Regal... Acest
fie

Clubul

A plecat de la Hotel Capsa

gndul de a face
prietenului
S'a urcat
alt automobil, dar
caute
mesagerul, s'a
pentru a dcua
pr
la locul
pentru ce,
Din

pe domnii Jurati s retie gestul. In straauto

locuintei D-nei Leonida, a

voi

da
mobile

Si-a dat searna

faptul fusese descoperit,
Atunci s'a
in Piata
- era sau 3 noaptea
a dat unui
biletul pentru a fi remis d-lui Isvoranu,
la Clubul. Regal.

Apoi a
automobilul a trecut de
mudte ori
fata
Regal
asteptarea lui Isvoranu.
Acesta in fine a sosit.
l'a strigat l'a rugat
cu in
spre a merge
chef.
la
Au mers
Victoriei,
a oprit, a
au luat-o pe jos pe
l'a prima idee de a
o alta
In cursul acestei
i-a
d-lui Isvoranu
i
s'a

o nenorocire,

dea

femee,

pahar cu

din cauza unei certe

bani pe cari
fi avut
dintr'o afacere.
D-1. Isvoranu a artat la instructie
Curtii
spovelania lui
a fost o povestire fr
plin de
contradictii care i-au fcut impresia e nebun.
Aceasta a durat
ora 5 dimineata a necesitat
vino continuu pe strada
acest interval de timp GAetan a

www.dacoromanica.ro

idleea de a pleca

spre

lga,

sau Brafov. D-1.

bilet de
asupra

l'a disudat, argtndu-i

Ggetan a rugat pe d.
identitate
va fi prins.
la Radu Polizu-Micsimesti.
voranu
lui
Isvoranu s'a opus, apoi a cedat
nu o
tan. La
aerul zgpgcit.
au
pe dibuite,
gsit casa, Isvoranu, a desciins din
sfrsit
Getan au
avitomobil, a sunat, a
d-lui Polizu
intrat totii
Aici
reeditat povestirea aceiasi
relatrile martorului
Radu Polizu,
bizarerie.
cPea ce
Getan a
voranu a avut aceiasi impresie
acel martor.
a fost confirmat de
din
D. Radu Polizu-Micsunesti auzind
cele
bani
i-a
gura
Ggetan a lovit o femee
a-i
se
acestuia
solutie
se predea sau
aici,
relevez
jurati
pe care a fcut-o la instructie R.
nesti. D-sa, spre onoarea
face parte din categoria acelor
martori rari, care nu se
cu
Deci
a relatat
pe
jude instructor
etan
s'a dus
Leonida
o prade, acesta
a.
i-ar fi rgspuns nu,
urmdrea

cesta ;

ceva

aceasta. Acea st
extrem de
condeclaratie, ce nu a fost
stitue, domnilor jurati, dovada
a obsesiunei
Ggetan,
de a
fapta, fusese
de

a prda pe d-na Leonida.

Obsesia,
chiar

acuzat
martor de taPa
pe deplin toate acele
culpabilitate de care ne_am ocupat, atunci
am examinat atitudinea. acuzatulni,
sgvrsirei faptului.
E drept
Polizu
aici in
a atenuat
oare
cele spuse la instructie ; dar
atenuare daprobabil
a
atta vreme de la data
Polizu
a auzit pe Ggetan
sa, nu
valoarea
sale ficute
d-lui

www.dacoromanica.ro

275

la o

foarte apropiat de momentul celor auzite

din acest
apoi, nu s'a adus nici o
vedere. Nu s'a articulat distinsul judector care
instruit afacerea, ar fi trecut declaratia d-lui Polizu
fi declarat.
meti, lucruri pe care acesta nu
Getan
a
Retineti dar d-lor Jurati obsesia
recunoscutg chiar de el.
Dar, se lumina de ziu. D. Polizu Micsunesti a crezut de
poate gzdui; s'a
declare lui Gletan c
lui
Politiei.
d-lui
predea pe
locuinta
acestuia.
Getan,
de Isvoranu, a
In momenta desprtirii de Polizu i-a repetat acruzatului sfatul
care i-1 dase.

In

desstatuei lui Ion Brtianu, d. Isvoranu

pe la
rugat
de acesta
telegrafieze d-lui Maior Bursan ca
d-lui Isvoranu in acest moment
A mai spus
frafie spre
piece spre

el de

d-na

tilor
agentilcr.

eu

domnilor Jurati din toate cele

acum expuse
obsedat
ideia
ce a
fost preocupat de
banilor, pe cari i-a
,cuns, in parte, cu o
perversitate
Mai
ori
el a fost de
din
moment.
de
In
lui de spirit, confuz, nu era
este cart
a nevinovatului care
inocenta,
prietenesc
Din potriv
a fi
incertituclinea, zbuciumul, culpabilului care tatoneaz,
o aprare,
Grija pe care a pus-o
a
schimba
automobilul e
o
in acest sens.
Dar s continum.
sa
d.

s'a mai plimbat singur

turburat de
-cele ce aflase. Pe le
s'a dus la d-na lat,
afle
asupra celor petrecute. Cu d-na Pilat n'a

nitre timp a
mai declarat d. Isvoranu.

politienesti.
pe strzi,

www.dacoromanica.ro

iat ce

276

s'a

D-sa, de d-na
vre-o 10-15
nescu, avocat,

la hotel

s'a trntit pe

a prima

Voi-

Nicolau cari i-au povestit cele aflate

privire la Gdetan.
a
Pe
totii la Capsa. Mai
telefonat D-lui
Bursan va primi poate vizita lui
a primit o
tan i-a
caute
de

De la
la locuinta
codul
se

Isvoranu s'a dus

dejun,

Aici

au

Voinescu

la

lo
consultat

trebuie

la Maior
Ce a fcut Getan
timp7 S'a
Bursan,
a-i reedita acestuia faimoasa povestire,
care
pe acesta
determinat
drept nebun.
Jurati, din gura
Maier Bursan
Sfaturile pe
Maior Bur
s'au petrecut
san i le-a dat lui
de a se preda, rezistenta acestuia.
mai =zit
martorului, a
ccle
scrisori, prima adresat d-lui Prefect al Politiei
pitalei,
d-lui Isvoranu. Ambele aceste
piese se
la dosar.
Imi veti da voe, domnilor jurati,
rezum continutul
cu
de
retine.
In scrisoarea
d-lui Prefect Nicoleanu, Gaetan,
care n'avusese
vereme s se reculeag, sau poate suges
t onat, debuteaz
banii
a recunoaste
asupra
loviturile fuga, fac
el un hot
criminal".
Apoi refer la presupusele declaratii ale d-nei Leonida,
cari desigur i-au
Am rerprodus textul.
rog, dar de ce o asemenea recunostere de
avea
d-nei Leonida i-au
ingreunat
tuatia,
exact
el n'a
pe d-na Leonida
a-i smulge
De ce
d-na
o
prigoneasc denaturnd
In al
justifice
referindu-se la mrturia d-nei lat. Crec lea de
numita
va ascunde adevrul,
dragostea cea
mare pentru el.

www.dacoromanica.ro

277

de idei,

cum a ajims

prilejul

de redactarea chitantei.
lovituri.
revolverul,
aplicar-ea
despre baai,
el baniii, spre nenorocul lui".
a
tot trecutul
dexteritate evoac
el
un
lui de
ar
o
recurge la ciocan;
intentioneaz
fi putut mai bine suprime pe
Leonida
de legaturile bor.
rise, de
n'a
nu
n'a avut intentia
acuzatul,
revolve-o
de

rului n'avea
pustie, ia

se teamg, apartamentul fiind izolat, strada

servitoarei
rispunderea

la dispozilia

loviturilor necugetate

asupra
interesant, domnilor Jurati,
scrisoarea declarAnd
se va sinucide
totul

pe

Dar

l-a

este

va fi prins,
scrisoarea

d-v., judecAtii

faptelor,

cele mai valabile".

unei asemenea
ar

pe

un timp

vi-1

dear

denme de memorat:
la sinucidere
nu
voie,
preclea de
a
scrisoarea. Altmintrelea n'ar fi
scrisoarea
n'ar fi
la dreapta
a
se
posibilitatea de a fi prins, care constitue o
dare fortat.
Al doilea, in linistea increderea pe care o regsise in
casa d-lui Bursan, acuzatul
resurse suficiente
pentru
fapta,
bage de
da
de
fapt
cari el
actului
criminal.
Aceste
aunt:
pe care o avea
poate
in toat voia
fi auzit sau
mai
Voi

G-Aetan nu

www.dacoromanica.ro

278

prea mare sgomot. Aceasta din

d-nei Leonida
izolat,
pustie camera
fundul
Tot aci
nimeni nu
recunoasterea
de relatiile lui cu d-na Leonida,
avusese
le
tuturor, i prietenilor i vnzAtorilor
nAseseu.

Al treilea e cert

la
sa, s'a
uite banii
o justficare
chiar
rArii pe care schitase avea s'o
mai
banii i avea asupra sa
fost benevol
rem4i
banii
luat
el
de panica
singur recunoate trebue se justifiee,
la dispozitia
acei bani nu-i apartineau,
panica
incapabil

obtinuse

acuzatul,
l'a

victimei.

Vedeti, iubiti confrati, cari

luat apArarea,
dv. nu e
de
revenim
la scrisoarea
d-lui Isvoranu.
Isvoranu. E prima
care venise
contact. Ii povestise acestuia totul, pisase o noapte

de ce a mai
scrie
nevoia
Toarte simplu.
incoherenta-i poveste nu convinsese pe
i
nu izbutise sA-i dobndeasc
fsvoranu,
acum,
reculegere,
ovestirii,
s-i interpreteze fapta.
din urpasaj din scrisoare: Am alergat pe
ore
te-am chemat ckla Club eram
judecatd".
Desigurr,
o

acestei scrisori,
de
tot interesul. Primul gnd al acuzatului este
ertare
Isvoranu
introduce
la
moral".
Jurati,
a
grije
care
chemati a-1
In al
GAetan, pentru a
d-lui Isvoranu

www.dacoromanica.ro

279

pe care ar fi avut-o

chestia
textual,

d-na Leonida

Dansa mi-a propus un

de un milion plus alto

dreptul de tiere al unui masiv muntos din Maramures,
ce mi-a
o societate ce s'ar constitui
acest scop.
sertarul scrinului din salon
str. Dionisie".
se

dar, conform versiunei

scrisoarea
a adresat-o d-lui Isvoranu, in seara de 25 Februarie 1928:
un
Leonida
se dusese la
care nu
comision, pentru o afa.cere
acont asupra
nu o realizase, dar nici
o tratase, dupit.
cum a recunoscut la interogatoriul ce i s'a luat de d-1 Prese
bijuteriile fratilor
nici n'ar fi
Chestia
serei de 25 Februarie!
Apoi acuzatul
Isvoranu
buzunarul
face
avea
un revolver
Credea
acest
realmente proportiile
de care s'a servit. Iluzie
culpabil!
la

purtam foarte des seara

toate

m'a

Techirghiol, Paris, etc.

Acest

poate confirmd

mea Margherit

guvernante.

Sgrmana sa Margherit! Ati vAzut cum i-a

de
d_na
acest bizar
Dup
a prezentei ciocanului, Metan

scrisoare chestia cea mare, aceea care l'a dus

intea

spmie:

M'am desbrcat pundnd c:ocanul pe

la un pahar de
discutat. D-na
a scos apoi o
de
din dulap
de bani,
Din
din alta,
de felul
trebuia
cum se vor
banii, am ajuns la
s'o kir,
Mi-a reprosat
s'o

chiar textul scrisorii.

etcetera
e remarcabil. D-na Leonida remisese banii
remitere
Tocmai
de
prilejul redactArii presupusei
E de

www.dacoromanica.ro

bor,.

280

Urmeaz apoi descripta

La
cum

pierdut

acestora mi s'a
sngele la cap susceptibil
m'a sariat.
tras o
A ripostat, m'a
ce-mi sta la
totul capul, am pus
pe
i-am
o lcvitur, dour.

Singurul
Vedeti dv. oe
casa era doar
il slujise de
Ei bine,
o
el d-nei Leonida, pentru o

ce-i

la

aplicase cu

dou.

dela sine starea

care s'a putut
tima
loviturile de ciocan. In
aritculat.
vfctima dup aceste lovituri ar mai fi reactionat. Totusi
Se

-acuzatul

serie:

A urmat o

cu

De sigur noui.
...cu

musaturi

De

provenea

ingrozitor de mult".

ingrozitor

snge

mult,

Ingrozit, halucinat...".

Ca im tau, la vederea sngelui.

pus

Va

pe revolver".

luarea revolverului

penSubstiactivitate, revolverul. Ce trebuia s

o contnuare a activitatii
ciooanului,

ce a

Nu

fcut.
De ce team

fndreptnd arma
te teme, nu

cu
cine

Un anumit gest fatal. Pe care vai!

gest fatali Scrisoarea o

fatal, nu
adversarei
te ucid".

Dar
i-am

www.dacoromanica.ro

aduc bine aminte

de doua ori, nu

281

Mai
de

de indoial, domnilor Jurati

vre-o

spontan a acuzatului,,
acuzatrul a avut
se mai poate
revolverul era
de a se sinucide,
gestul acela fatal, pe care l-a regretat,
lui,
stare s
dintre sofistici
va fi
mai
determine a preface ceea ce e
negru pe alb.
pe
in
toate
celelalte
dovezi
administrate
in
cauz.
o

teza din

In

acuzatul,

hvoranu,
pretarea

de a fi fugit
a faptei
ceeace
post factum, a tuturor infractorilor.
pune

Ou candoare,

Ce

la
practica

de omor e lovitura de ciocan

de

?".

Destoinicia sa
mirarea!
Cnd imaginezi

acesta

mai favorabil
scotea banii

mentul
spate,

te

Un

la

in creier,pe

crima

de apArare. M'am ocupat de ea

Tin
de

o crim,

arma cea mai

nu mai

d-1 Aznavorian, n'a

dela acuzat.
dat
care

s'o

alt-

fapta, era
o

Iat la ce odioase ipoteze

3impla

Pe

respinge de mai nainte

sale de

lele obiectiuni ale

izolat,

duce imaginatia pentru a

a faptelor".

mi se spuie
mica servitoare

eventua

mi-a fost fricil de detunatur; apartamentak

foarte departe.

www.dacoromanica.ro

282

Stereotipa obiectiune care igureaz

care
locului. I-am

Dar

acuzatului
ea
adevArata valoare.
arma

mornentul

advmarei mele,
ce ne
modesta teamd, de a nu ii auzit, un

cursese singe mai

ca s
!nliitur

asupra
fi team.

teribilul acuzator

dat seama:
interpretativ
In delirul
nu
teribil
semnalnd el
pe d-na Leonda ca
acuzator al sgu, recunoaste
gravitatea faptului pe
aceasta avea sg-1 denunte.

In al

Getan a uitat marturisirea

suprime
zisa
facut gestul fatal.
de politie, l'a

scrisoare
a
exprimndu-si parerea de
de vinovat

potriv s uite

nu
sngelui
ale
in
fatal, ci
s'au observat
de asemenea
irrte acuzatul dar
lucrul se
cei mai de soi criminali. Cu
mai
cazul su, de neprofesionist al
nni
scrisorli
de
levez doar
a
pretinde totusi i-au fost benevol remisi
cuvenau.
rugmintea indreptat spre cl-1 Ion Pilat de a
marea lui
ca lu
se judece
cum
sale !

domnilor Jurati, c
doua scrisori, a aeuzatului,

din complexul
de a
culpabilitatea acestuia.

Curte, Domnilor
ce
terminat, in
Major
Bursan, spovedania sa
ce s'a mai intmplat
A fost determinat
se predea, acest eveniment s'a
prin binevoitoarea
a d-lui Bursan care a
-avut grije
mai
revolverul,

Ideia de predare, care

www.dacoromanica.ro

am artat, nu

cuzatului,

prefectului
puse

de poliite, i-a venit mai

Bursan.
ultim resort, de
a preumblrii
ultima
de
matragun,
al activi.
prin maidanul
stre cu
urma

sale.

dv., va
faptului, hoinar,

sa ziceti
d2

de lucruri, atras
fugii, redactor de
Puteti

acuzatoare, a avut atitudinea

ziceti personajul acesta
biblic, a
v'a
un Cain
de
de crima
Nu. Sunt sigur
v mai
nu.
cred nemerit
edific.
Date le crimmalogiei ne

adevratul culpabil.
svrsirea faptului, are o anumit psihologie,
fa e
acte
gesturi, ce-1
Preocupat de fapta
cu resorturile suflete5ti
tacte sau alterate, prima lui grije este de a da
crimei, dintr'o bolnAvicioas curiozitate de a
ce se petrece.
grije a infractorului e de a ascunde obiecde a face
parte urmele
acuzatoare.
deopotriv.
de fuga
In sfrsit, devine foarte des grafoman; simte necesitatea
de a se spovedi scris, pentru a-si interprea fapta, nu arare
asupra visuscita
cri,
speranta
sinuciderea.
novatiei lui,
Jurati, aici interesanta luerarea a
Am,
Les Grands
de l'avne 1927" .
lui francez
de reportaje jucliciare. Intre ele am gsit reportaEo
lui Gaston Guyot, strangulatorul femeei Malou.
jul
Inaintea Curtii cu Jurati de Sena Marna,
sedintele dela
21
22
e 1927, s'a desbtut procesul
gulator.

la Paris,

zile

marturisi
moar

ucis metresa,
i-a aruncat cadavrul
pe care apoi a incendiat-o. Mrturisirea lui a
fost
amestecat de o
grije
reduce la minira'spunderea,
drama epilogul fatal

tat al

de

www.dacoromanica.ro

284

Reproduc textual:
s'a trecut la lovituri. Malou ar fi luat
De la
o mnusita nervoasa".

ttilor prin oarecari palme administrate

Ca

doamna Leonida!

Scos din fire,

cu o

tirnp. el ar fi ripostat

exasperat

de pumn".

Ca

GAetan!

Ea s'ar fi repezit apoi

de a

lui, cu

volanul automebilului,

a
rare. Atunci,
50 km.
care mergea
$i apoi ar fi
lou de

ar fi apucat
ora, el, cu
s'a rsturant pe
fi strans... pn ce

spate,...

La interogatorul pe

Curtei cu

i 1-a luat

Guyot a dat,

Jurati, reporterul francez

raspuns:
se imput cd am
aceia am rtcit putin pretutinden
apoi am scris o
N'am avut curai.
mai

eu

Vream

Nu vi se pare domnilor jurati

poveste,
nare.

sinucid. Da
am
la Montereau... Dar ce
de
idioate politiel,
evit desonoarea

vorbeste

Guyot, a crezut ca
procednd
a procedat va

tieluind r
de

S'au
Juratii din Melun nu s'au lsat indusi
eroare, au rostit un verdict afirmativ, pe baza cAruia G-uyot
a fost
la moarte.
Tot astfel veti face d-v. domnilor jurati, Metan va fi
osndit conform legilor noastre.
In cazul lui Getan sunt intrunite toate
de

pablitate clasice.
antecedente, trase din atitudinea anterioar
varsirii faptului: obsesia
izolarea,
Irdicii concomeitente: gisirea cioeanului apartinnd
lui pe
crimei,
care se aflau banii
luarea banilor, etc.
fuga acuzatului.

www.dacoromanica.ro

285

ascunderea banilor,
lui
etc.
In fine, tot acel cortej de fapte i

la

crimei

pe care le-

d-v. In crima aceasta, care n'a avat martori oculari, avem

a
e sdrobitoare.
leziunile
de
ciocand, grgesc obiectele
pot fi rezuitatul
cuzate victimei cari
de a
gloevi, cci au
aplicate cu sete, cu
presus
fine
atitadine a acuzatului
dar a
pe cari nu
i-a luat
de toate
ascuaiz.

mint niciodat, spune o

Faptele

engleze.

domnilor Jurati, de
apdrare,
Vi s'a spus
trebuie
clipa cnd
de trecutul acnzatului,
trebuie s-1
veti fi chemati a chibzui asupra
lui.
comparati
fapta ce i se
pentru a vedea daca

cu ea. -In acest scop s'a recurs la

ritual al

martbrilor de moralitate.
Recunosc,
prin cei mai
tanti ai ei, recomand examenul sub'ectiv

reprezenori ce proces co..

mai mult intr-unul criminal. o repet

ori pledez la bara
A trecut vremea cnd infractorii erau
ca
simple
de a
decatorii se
toate acestea
pe banDar pentru
eu

aprrii

alte somitti ale barei noastre

Dongoroz, acest
al
penale de
noi,
care am
admiratia,
voi
stima
un
saj
Garrau, care, ocupndu-se de antecedente,
urmtoarele :
Examemil antropologic

al
o mare imporcaracterului din ce
ce mai
ndiciile
din antecedentele personale
de

tan%

ale

din ce
zacuzatul,

ce

mare.

constitutia sa biologic,
e suficiert

stabileti ce a

www.dacoromanica.ro

este

286

Garraud zice: nu e
Aceasta
desigur la
treci
destul
de examen subiectiv,
acuzi pe
stabHesti
ce
a
la examenul obiectiv
- Nu e destul sa aperi
Dar rationamentul se poate
de familie.
dear trecutul personal
cineva
faptul
criminal
s vezi
a
Esti dator

i se

mai ales

acesta e cazul

delicventa ocazionalg,. -

Ggetan.

Leonida a de
am artat
cassa de
nal de ocazie, eu conform
D-1 I. Gr.
A.

am

Eu nu sunt crimicu premeditare.

n'ai ocazie, n'ai ce
Ocazie premeditare. Este
Ggetan

gism.
D-1 L Gr. Perieteanu.

Ocazia poate
fie
apropiata sau depArtatg. Uneori ti se
pe neasteptate, brusc; gndul criminal se naste deodat
este imecliat
pus
exenutare. Alte eri, din potriv,
ocazia
departe, mergi spre ea, premeditnd lovitura. Ocazia, care
Getan un criminal, a
a
tentatia pe care i-a
dus_o
de bani pe care
o are casa
Leonida. Spre a pune
prin violenth, pe acea
bani s'a dus la d-na Leonida
cu ciocanul. Deci lo
vitura a fost
Momentul
care 1-a ales
este indiferent. Criminalitatea de ocazie,
pre
spune doar la infractor un trecut neptat o lipsa de tare
nu.
deosibeste de
din
prin
imposibilitatea premeditgrii. Un exemplu tip de
este crima
Un brbat cu un trecut
ucide femeia
gelozie, sentiment desechilibrant,
se poate naste spontan prezenta evenimentelor
prope neasteptate,
care se poate desvolta cu
care caz crima poate s fie premedita. Acesta e modul
de a vedea, nu cred
Mentin dar
in
e vorba de o crim ocazionalg.
Avem dar indatoriea de a cercea care e caracteristica
trecutul lui intereseazA att de mult.
Pentru edificarea d-v.,
cu voia distinsului
confrate,
Vintil Dongoroz, voi recurge
citate.

www.dacoromanica.ro

287

ochii

De

masa

lucrare Crima

am zrit

substitut de

Paris. Posed
am
in paragraful II,
ciiminalul de ocaziune:
41e apel

dato-

general pe
voluamil.

pag. 178, care

despre

Int-r'un mod general, criininalul de

temperament
este de
odat chiar
la viata social, si
se adopteaz
devine refractar
daca iinprejurrile duc la

indiferent,

cauza

sale".

De ce ne-am ocupa dar de bunatatea

privire
retinem toate
spuse
De ce ne-am tmdi
la el de faimosii martori de moralitate/ Faptul cA acuzatul
foarte generos
de
un foarte sociabil
impediment la
nu
prieten,
ar fi trebuit observe marea
liealmintrelea,
e perce se pretinde ar fi caracterizat
in seara
ferocitatea de care a dat
fecta contradictie

buntate ca o

Nu apare acea

Ah, dar v'am auzit

in ultima vreme

-uscepi.bil, nervos. Gestul

criminal a putut fi provomt
i-a pricinuit-o
pe
injurii pAlmuirea.
Aceast iperexcitabilitate
dacA ar fi putut face expliloviturile aplicate
nu era de
sA
la
ce spune
in aceast privint la pag. 206:
,Piminalii de ocazie,

lucreaz
corn:t
contra persoanelor,
exceptional
potriva bunurilor; aceasta
pentru
o provocare
atentate
dela injurii,
amenintare, la violentil
la omuci-

atentate

nici nu avem mAcar

de autoritatea lui Maxwel
sA ajung la convingerea cA, durerea
pricinuit lui
de pretinsele insulte
palme ale d-nei Leonida,
bage
cassa
de

pentru ca

www.dacoromanica.ro

288

Maxwell:
neobicinuit

erimei;
toate
de circumstante".

Deci, inutil
vindecabil, un
spre
menea la ei".

in

observatiunii

ii sunt

stabilim

fire o rrare

nu era un
un

ne
periculos

de ocazie,
Maxwell, stint dimpotriv
de asefrauda (fals. abuz de incredere) se

a
Or. tocmai
ca
savantul scriitor
La pag. 181
pe cari ocazia le face
racterul
criminogene,.
toare de crimg,
printre
de nevoile fiziologice
(adApost,
func
nevoile artificiale.
sunt
nu
din ordinul
ci a unei
Astfel e
secundare de acest
derivnd din necesitatea
toaleta, cochetaria,
Toate aceste
judicioase demonstreaza
faositoare a
ce s'a
de a fi
etan ca un
ce dispune de resurse suificiente pentru trai.
creditor,
un
bine echilibrat, pe
nu-1
nici macar un terfelog !
Debitor privilegiat, scutit de
care se
dea
sau
Creditor fantastic ce
banii ou
in dreap
chip!

La inutilitatea miei asemenea

mai

hazardate s'a

ridicolul.

Pentru a complace apgrArii

voi admite ipotetic,

in

aprecierea
lui.
Ei, bine,
atare examen, de fapt, nu va fi
favorabil acuzatului.
antropologicg
a
urmnd s
mod general iar nu fragmentar, nu mai
cape
va
s
att de mentalitawww.dacoromanica.ro

289

tea
apucaturle lui,
de toate schimbarile procluse in
cu deosebire de acelea cari au
psihologia
edat mani-

festarea

In primul rnd dar intrebarea:de ce

ocazia n'ar fi
putut face un crhninal dintr'Iun
care se complacea
in s'tuatia de
al femeilor,
care nu
loarea banului
E
imposibil
din
aceasta cr:ma ocazioanla nu
agentii, de
voiti s-i
Din rndul oamenlor morali
de
treaba
de
parte,
am mai avut prilejul sa
cursul pledoariei mele,
s'a
cnd
s'au audiat
Gaetan eel bun
pasnic
soc'abil de
odinioara se transformase in
vreme.
irascibl, avea
i de unde era un asiduu client al
dela Clubul Regal, prefera
timp
tea bibliotecei, unde
patima lui, cu
adncite.

Pentru ce

psiologia

prefacere

Rspunsul
poate fi dect unul
concepuse
plamadea
crim.nal,
operatie
zbucima adncurile. Avea nevoie
singurgtate pentru
pentru a reflect. Jocul nu-1 mai
gea.
incordarea nervoas
uraganul
intern de
senfmente ce se
schimbase
firea.
Cred,
in ce
Jurati, sunteti
iz
te cap'toliul antecedentelor. Am ferma convingere
butit va dovedesc,
fapt, netkduita vinovtie a lui
etan.
Dar,
probabil.
este el vinovat7 Vi se va
atunci cnd se
de
nu e

v'olenta a

voluntarg a

precedatd de o

or.

prim rnd, cu ce s'a

Leonida
fi remis banii lui
Cu singurele

c d-na

dovada

mai 'nainte de a fi fost

ale

Se

cari un acuzat le face, favorab:le sau

de atunci cnd
vorabile pentru el, nu pot fi tinute
Procesul

19

www.dacoromanica.ro

290

celelalte dovezi admiacte,

sau prezumtiuni.
mod cronologic,
examenul faptelor
am

coroborate,

nistrate
Or,

am aratat ca teza a nzatului o respinge logica cea mai sim

Remiterea voluntara a
plista,
mai elementar bun
e un
lipsa briliantelor, fara dare
idiot.

admitem chiar

Dar

ar fi

da,
vmga

Sa zicem

fara

lui

- i fara

fost

ceara chitanta. Un
e
seopul bine determinat

banii

fie

Leonise con-

a facut remiterea
fratilor

a primi
briliantele;
un anumit titlui sub o anumita conditie. D-na Leonida
aflat
dela Gaetan
dorinta lui de a retine
o
din bani
cerut
mapoi.
pentru
fata de
staruinta victimei, a
violenta,
ao
eu

imposibilitate

sa-si apere aviutul, sa

ei.

lucrul

tu
ta

scop
posesia

titlu de proprietar)

a face

a fost remis de vietima

titlu precar
realizarea

opunerea
asupra
sau
o
Pentru
nici umbr
dia. Se va pleda
nu, sub cuvnt ca remiterea voluntara exclude ideea de
furt, si furtul trebuie
stea la baza
Domnilor jurati,
juridie,
e
atentat npotriva
violentarea persoanelor.

Acest atentat inpotriva propriettii trebue

clect un

fie nu-

Furtul,
conformitate
306
nostru penal, e
a unui lucru
al altuia,
a fi
nedrept.
Ideea de hare
existe mintea
conceptia sa delictuoas5;
tot furt este

din

www.dacoromanica.ro

fi zrit, observat,
tor, a
momentul
se introduluarea
ce spre a
a
Aceasta
legislatia
furtul, ca atentat potriva
ipoteza
ar constitui
elementele esentiale pentru construirea crimei
este
n'ar fi
cazuri
inpotriva
ar lutilizate
hot, posterior
delictului de furt,
a se mentine
posesia lu
crurilor

ar mai fi

hotul, surprins

ar

de

contra proprietarului lucrurilor, spre a

ajunge la

n'ar mai fi fost constituitA

dcstul do
mai

lucrurilor
de prezenta

cazul,

are

lucruri

fata
tru
i-1

Or

s'ar fi putut
upat de
art. 317

cu forta.
e foarte
drumul mare. Agentul criminal
pentru a-i
punga.
seam de controversele
acest punct de
atunci
s'a
de
s'a
tex-

furt" sau

din cari s'ar fi

luare

in art. 317

se
,,Acela care
prin

contra persoanelor
de

cuget de a si-1

sau de a

va

pe nedrept

Logea zice: va rapi lucrul

De.ce
s'a zis va
printr'ascuns luorul
giuitorul
dat
ar fi
dat prilej la controverse; ar fi exclus din notiunea
de

fura" sau va
toate

cazuri,

frecvente,

indreptate in contra persoanelor sunt

pentru

luarea
luarea
a lucrurilor altuia, nu
Aceasta
conceptia legiuitorului; aceasta
finitia
drept,
poate
fie scos
a

www.dacoromanica.ro

292

de sub sfera de aplicatie a articolului 317

el n'a voit
fure banii
Leonida
i-au fost voluntar
Chiar
Nu, domnilor
ipoteza
voluntare, Ggetan tot un
legii
tate,

sub cuvnt
aoesti bani

a unui
sensul

penale.
moment ce remiterea i s'a fAcut

arfrati-

titlu precar, pentru ca

dnd in schimb

Leonida

fgr nici o justificare

a declarat victimei

posesie,
interverteascg
prietar,
momentul ce
banii;
pentru a nfrnge
neindoelnic
strige,
pentru a nu-i
Vbertatea

de pro-

lege

ei, o

constat,

n_od

de a

banii d-nei Leonida,

GAetan
se poate zice
pe nedrept,
intrebuintare de
de a-i
contra persoanei ei!
nu se mai poate vorbi de
In asemenea
predare.. de
preiare.
voie, ci de o

tea,

dar pe acuzat
la menghenul legii, chiar in
favorabila pe care
furit-o.
domnilor jurati, cari aveti datoria
ei dnauntru, nu
admite
nu se chmm
acela care
casa
scopul
aparenta
a
simplu
obtine dela dv. o
de bani
ipoteza

pentru a fi
ob ectul

de a da in

remisi

apoi cnd i se
a
cu ei

schimb
de

casa dv.

frnge
tea !

fost
pasionale, dar

indulgenti cu drept cuvant,

v'ati desmintit niciodat severitatea

de aceia cari pentru a

punga altuia
schingmesc sau
moartea. Aceeasi
severio
de acel ce pretinde
a obtinut
voie
unei
ce
care
a fast demascat pentru
proprietatea banilor

www.dacoromanica.ro

293

pe femeie

fi

opreascA de a
ou moartea !
mai. severi

a lovit-o,

Leonida,

ei, o

dati
cu

nu strige!

Cu acestea, domnilor jurati, am ajuns la

doariei mele,

momentul

conchid.

Aveti de judecat o

un
infractor ocazional.
Exarnenul antropologic social al acestui
buie
fie
Ceeace trebuie
preocupe mai
presus
este aceia ce a
in sine n'a avut martori propriu
martori

In lipsa acestei pretioase dovezi, veti

referiti la declaratiile
de acuzat, pe
de
de
parte.
gsi
prezenta a
contradictorii. Veti fi chemati s
In aceast alegere
gica este
care trebuie
v
pune
intrebarea
spusele acuzatului sunt verosimile
cuvenit,
sau posibile; dac
sau nu eu celelalte clovezi administrate
in mArturisirea acuzatului
ciuni evidente, contradiotii,
fac
ra tie
care a fAcut-o oral in
carea
veti
cele

veni

In
se gsesc min

Pentru
rnrturisite
cu
spontanA
pe care a
memorabile scrisori ale sale, mai
de a

contact cu politia

instructia.

comparatie

la
sa va
Veti trece apoi la cercetarea atitudinei pe care a avut-o
acuzatul anterior, concomitent
posterior comiterii
arAtrile acelor
lui. In acest scop veti tine
de a fi
el, mai
cari au venit
casa
dup ce a esit de acolo,
Leonida
cnd s'a decis
se predea politiei.
cari le-ati auzit, veti
diferitele mrturii
In ce
oea mai
doctrina
tine
acuzatului
auzite
un
relateaz

www.dacoromanica.ro

dela o
d de
prin

cloilea grad,

asemenea
de

constituesc o dova-

trie.

mrturia indirect (ex eredulitate), spune

de circumspectiune
eo
mrturia ex
nu i
sastrage".

aucum arat
omite deopotriva c,
primoralitate
e
i
ea
o
tor,
Deci,
trebuie fie
vinta
pledoariei
cele spose
consideratie
infrac
social
mele
privire examenul
torului, veti da o parte certificatele de moralitate pe cari
pe cari le-a
fuxnizat
ditiramb'cile
i
de
asupra
faimoasa cohort a
veti opri la indicii, la
din
a lucrurilor.
gravele
de
petele
pacheteor
eu revolverul,
zate victirnei,
Nu

Gaean e vinovat.
Toate acestea
vor
convingerea
vor
Getan e
Toate acestea
substanta marilor inovatori. Daca ar
entitate alcatuit
fcut
era un formidabil Paul Valery.
ar fi
formeout politic ar fi fost un vajnic violator al
sociale;
un
al alcovului,
in
- ceea ce
crimei

Camera de chibzuire pentru a

supra vinovtiei lui,
rog
aveti mereu
ciocanul
aoesta,

neste

jurati, este

muncii

a
simbol a

Getan.

asemenea

nu poate
nici ea fr sanctiune.
Ct despre doamna
sdrobit,
sufletete, n'a venit in fata
rzbuci pentru a
o
D-na
mi-a dat mie
Meitani, mande a o reprezena
nu a voit

www.dacoromanica.ro

295

la toate emotiile, la toate

ei fizice
mutilare,
pricinuite de
se mai adaoge altele de
ordin moral. D-na Leonida s'a constituit
civil
se lase
menit
n'a voit
o mizerabil
sa arunce asupr-i desconsideratia
public.
datorit slabiciunilcr ei femeesti a putut avea
de

al
impunit. Cu
cest

avea dreptul de a o
mai mult nu-i se
acorda

libertatea de a
precedent in analele
crime oribile,
Victim a
judiciare de pretutindeni, dat
care aceast
crede c societatea nu poate rmne
a fost
irdiferenta
fata acestei cumplite
afirmativ,
aparator al ei, v solicit un
ciocanul, instru.din
se va dcsprinde marele imperativ:
sanqiune, o
al muncei cinstite, nu poate deveni,
tlhar!.
arm
mna
(eclinta se suspendd

www.dacoromanica.ro

sfert

www.dacoromanica.ro

TEODOREANU

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

OSWALD TEODOREANU

largi ale Palatului de justifie,

a cautatorilor de dreptate, tree grbiti, cu
carcate,
frunti sub vl de preocupri - avocatii. Unul singur e vesel. Trece
cu
o
de spirit pe buze,
colegi
clienti camaestre
fac
Copil de jurist, vechi consilier de Curte, crescut la
la Dreptului abstractizat
inobilat de Matei Cantaeuzino,
luptnd
adversari ca Nicoleanu Vasile
zat cu toate problemele
mnuitor de replici
pe
el
Palatului
justitie, trece vesel
linistea omului
pe locuri umblate.
In Drept, disciplin rece
cu mobile
omenesti
talii, pro lus al
jurul dorintei
Pe

zeificat de colectivitate cu chipul justitiei,

Drept, marele merit al maestrului Oswald, este singur poate
complexul technicei abstracte
complexul
toti
rei omenesti. Clientul lui este omul, la care s'au
viu
teoremelor juridice. El
ritm
eu
el.
textul ce
s i se apee, va
Fraza
cald moldovenesc,
eleganta gestului, revede
cu argumente
fat de magistrati vioieunea
neasteptate,
la bara.
armele acestu neobosit
..... Colegii
clientii, fac
maestre Oswald.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria D-lui Avocat OSVALD TEODOREANU,

Prqeinte,
Curte,
D-lor

Pledoaria confratelui meu

Perieteanu mi-a fcut cea
minunat impresiune. Mi-a adus aminte
e zi de
m'a
sa uit
oboseala,
enerv area
tor din urm zile, atenund gravitatea rspunderii
apas
asupra noastr a tuturora. Mi s'a prut
ascult
de o muzic
cnd
cnd
guroas, ca prin ceata pe care o rzbat razele
soare,
trezdream
aureolat, al
autorului dramatic, care e
Perieteanu.
mi-am spus: Perieteanu schiacum o dram, care probabil va vede alt
lumina
rampei, dar pe care noi avem avantaiul
o savurm,
chiar de repetitiunea general.
ins, tot ce-a spus
a fost,
interesant, nu e mai putin adevrat, c simtul
-tru critic, nu
putut
formidabila petitie de principii
favoarea unei teze de imaginatiune,
care a fcut-o d-sa.
sau
ipoteze, a invocat premize
exact a
conduce la concluziunea la care au ajuns. Acest pro cnd a
cedeu e intitulat
retoric: petitie de principli.
de prinfost vorba de
am auzit un tratament
am
cipii, exact, dar care nu se adopt
tocmai
a fcut o adevrat abilitate profesionalL
ceeace
de

aprdrei.

data
Din ziarul Dreptatea", aprut azi dimineatd, dar
lucruri surprinzdtoare.
Octombrie, am aflat

www.dacoromanica.ro

300

ce se
ar fi vorbit
Meitani,
Costchescu, Aznavorian
eu, se adaog
avocatul
o ampl
rieteanu, pentru partea civil a dat replica,
pledoarie...'.
D. I. Gr. Perieteanu: Rmne prost
gazeta,
atta.
1)-1
Teodoreanu : Nu, dati-mi voie,
mai mult,
cred
de data aceasta, s'a bMut
din
afacerea
Nu voi
cu presa.
gazetar.
eu
n'am
din aceast indeletnicire. Am fost
detei minat s scriu, fie din consideratiuni artistice, fie din
pirat'uni
de idei, de utilitate social. Gum nu
politick'.
presa e pentru mine o
de pe care
exprirn prerile.
activitatea presei, cu conditia de a expresiunea realittii
a adevrului, de a fi impartial
dreapt, fiindc ea

Asa,

e istoria faptelor trite

cu
actuale. Nu pot
vasta publicitate
jurul afacerii acesteia,
atitudinea
prtinitoare a presei noastre, contra
orn,
tot presa, se pare
a tinut
faa, o trist celebritate. Nu
mi
prut
campania
mai ales, personalitatea acuzatului, foarte
viata

Dar mi s'a prut extraordinar ca presa

tuie puterea ei de a voi, dreptului de a
a-si
vointa, care
exclusiv comisitmei
presa desbate procesul
s'ar explia. informatiuni prin
se afirm

substi-

S'ar zice
cuni

juriul: va hoasa, va face asa, va drege asa. Noi acestia

abia de
s rugm
cerem o
ct
tot
aproptat de realitate
de adevr,
toat
altil....
respectul datorit Justitiei, pe
relative la pozitia noa
Dar s'au exprimat oaercari
pot da
a avocatilor de pe banca aprrii,
nedrepte jignitoare. Desi nu aveam a da
tere la
nimnui despre exercitiul profesiunei noastre,
tractuil de prestatiune de servicii profesionale. se
acceptatiune,
toate celelalte conventiuni: cerere sau
pentru tot! participant!! la
acord, deci situatiune

pera de Justitie, indiferent de tezele pe cari le

de a da explicatii,
fiinda general nu
www.dacoromanica.ro

spe-

301

cial in acest proces, explicatiile

sului,

solutiunea

execut.

Personalitatea
a fost pentru unii,
mei se pare
ei.
durere
suflet. Simpatiile merg
oamenii

a pacientei
Str.
mult mai interesantd,
pe

care a suferit-o

contra celui care a provocat suferinta. In acest mod se drese canalizeazd curentele de opiniune
Dar
xageratiunile si nedreptatea, obijduirea
violentele, chiar
cele de limbagii,
reactiuni,
acest mod se
ordinea simpatiilor
de unde
fusese simpatica
5i agresorul antipatic, acesta
a interes omenescul
a
noi,
simpatic. Un fapt divers cotidian,
insignifiant in viata
cum
face
luni de zile obiectul unor preocupdri constante. a
campaviolente a unei cascade de insulte, de
de
de trivializdri Dat
conflictul, viata
a
putea
mod
de stdruitor, activitatea
organizatia
? Evident, nu.
apoi, nest
era legat de
de picioare. El
nu
mkar contra
preventive luate contra lui de
societate,
la
pul infamiei,
o putim de
era lovit, hulit
scuipat, ca
din urm dintre mizerabili.
de ce nu, mi
s'a
campania contra lui,
de ce pliul profesional a intervenit,
se cern
triez toate
informatiunile, toate colportagiile, toate comeragiile,
a
exage
fceau
ce m'a frapat clela
rarea neverosimilul. Ceeace m'a miscat apoi. fost suferinta
provocatorul unei
chiar
el a
omenesti, ca atare eminamente trecdtoare, legile umane, sub
divinului Christ, dela el,
inspiratiunea bldndului
materie. $1 cind am mai auzit
suprimat trocul in
pe distinsul meu amic confrate d-1 Aznavorian, vorbindu-mi
emotionat, despre un trecut de colegialitate admirabild,
de duios, pe
de
de modestie
de onoare, pe
mi-am dat socoteald despre anumite forstitor pentru
te oculte, despre anumite uneltiri, despre toate acele
mi-am zis,
o
turi, cari provocau la
defAimare,
nu indreptteste pe societate,
de pe

www.dacoromanica.ro

302

ca constient
voit
alte victime,
un caz
un formidabil dezechilibru
pedeaps.
Inck cnd,
aparitiunca ordonantei definitive, pe care
am examinat-o
toat atentiunea
critic neprtinitor,
mi-am putut da socoteal
de toate lacunele, erorile,
Judelui Instructor,
acceptat fr
o
apr pe
convins
pe deplin de netemeinicia
mai principale, dar celei mai nedrepte dintre acuzatiunile
i se aduceau.
ANa
urm, m'am dus s-1
i din convorbirea
rmas impresiunea profund,
confratele
nu s'a
avea dreptate. Dnsul nu mi-a vorbit
despre acest fapt,
s'a referit la declaratiunile lui din
dosar. Mi-a cerut
anumite lucruri,
acestea au o
Primul a fost acela de a
de a
pe
partea civila.
ma rugat struitor
conving
pe
legii mei,
o menajez. Cu riscul
lui
al
herttil,
onoarei lui, batjocorite
el
de delicat chestiunea intimittii
a cutat
evite o
penibil,
care mi le
deck
In al doilea
cerut,
nu 'ncercam o eliberare provizorie.
care
lege
principii
deau dreptuL
consider
lui ca o
a unui fapt ireparabiL In fine, regretul profund omenesc

al ireparabilului: Ce n'asi da s pot

acest fapt, dar

imposibil". Nu vorbeste
criminal al crui deget
ticat,
pentru o durere fizic care a putut
faptul lui.
de ce am consimtit
apr.
cea mai deplina
de
sa
inseamna,
denaturarea,
real:ttilor, ci numai
risirea
a unei vine reale,
ipoteze
imaginare,
nefondate,
nedrepte.
Dar sunt tinut
adaog,
pentru ce, distinsul
confrate.
Perieteanu, a
abandoneze,
s se ocupe de
cuzatiunea crime!, cu premeditare,
incident, datorit
de ocazmne. Fapt ocazional, accident
imponderabilulu!, da, desizur.
zardului,
Criminal ocazional
nu,
Suntem de perfect
specie
care, un aparat ocazional,
nu,
de cazul
cu un adevrat instrument
un receptor telefonic, s'ar

www.dacoromanica.ro

303

ar fi considerat
contondent
cu care
se
un delict, bine precizat
intentiunea autorului faptului.
ceeace nu s'ar
sustine de nimeni. Dar attmci trebue
abandonm ipoteza instructiunei,
a
cade
cuzatiunei,
un

cu

fost

Teza instructiunei se rezum la urmtoarele propozitii :

de
a unei sumi de haul, prin mijloace vio-

lente. In

scop,

cu ciocan

revolver.

mister din seara de 25 Februarie. Executarea planului criminal intre orele 7 un sfert
jum. Apoi jefuirea
a d-nei Leonida. Aseunderea banilor. Cercetrile.
nirea
Incercuirea vinovatului. Predarea sa silit, etc., etc.
De
necesitatea de a face din acuzat un
fr
ptiu. Desi a studiat dreptul, nu
practicat
un mod.
Neavnd avere,
pe comptul
femei
se
Nu
jocul de
rari
certe
dubioase. A proiectat jefuirea
Leonida
suma de 800.000
lei
a executat-o
conditiunile putin verosimile,
care e
descris prin
de acuzare.
Jude le
a adoptat eu mare indoial, ipoteza
numai ca
ordonanta
:
o ipotez,
iat ce gsim
ca
Considernd,
chiar
care s'ar
cum
victima i-ar
o
tema sustinuf de acuzat ca
aceast
a banilor,
de
c banii
fuseser dati
mod definitiv
terea
tnebuia
de a plea cu
aranjeze chestiunea ca d-na Leonida,
s-i dea
sa aranjeze aceasta chestiune
de a plea,
(?),
a
gray
la
chitant de primirea
a
plecat
i-au provocat pierderea ochiului drept, urma
319
se incadreze tot dispozitiunea art. 317 al.
face ca
darea
cod. pen., remitenea banilor
de care, ea a
s mai
transarea prealabil a chestiunei,
cu cuget
a
remitere voluntara si s'a transformat (?)
pe ncdrept".

si

Simpla formulare a acestei ipoteze,

tratarnent juridic al chestiunei, denot
foarte
a
ad:,
rnagistratului.
rechizitorul
de
d-1 Procuror General
dinaintea dv.,
refleceri, conchide rugndu-vrt: s cercetali bine dosarul,
aprecierea dv.".
tati bine asupra
din

www.dacoromanica.ro

304

ceeace ce dovedeste
povestea
nu este deck o simpl ipotez,
c fat cu desbaterile cari s'au urmat
acest
proces, aci
fata dv., nimeni nu-si poate
constiinta,
cu afirmarea rapirei banilor,
a unui plan criminal, furit in
acest scop
Perieteanu, simtind clelicatetea situatiunii, a pus discutiunea pe terenul
ocazionale,
pentru a ne
ne-a acuzat
am fi fcut
Getan un personaj
stic, de basm, de legend. S'a
apoi s
ca inutile
declaratiunile formale
categorice ale martorilor ascultati aci,

dar n'a insistat deck asupra faptului remiterei sumei,

tocmai asupra faptului esential, care a fost considerat, fapt
nerator.
de ce, nu m mai mir energicele sale declaratiuni relative la refuzul de a
al
ca
inventiunea martorului: bunul simt. Tot triumful poetului, asupra avocatului. Pe acest martor
cu
cu
L-am
gsit, minunat invocat
poetizat
sub denumirea le petit bout de bon sens" al gazetarului Rou

letabille, din rornanul Mmoires d'un reporter", al

Gaston Leroux. Dar
ne
voie qimatul nostru confrate ca
aceats discutiune
ne mentinem la punctul nostru de
s
audierea neaprat a d-nei Leonida, aci
fata d-lor jurati, pentru ca d-lor, s-si poat
o convingere, din declaratiunile directe, ale celor

din draei. Dac opimerea

proces, nu

ma fr martori, care s'a desfsurat

adversarilor nostri,
o parte
ca martor, este exact din punct de vedere juridic, in
spet nu este tot astel, de oarece noi nu recurgem la o mrjuridia stricto sensu, ci la
informativ indis
personal
direct, dela
pensabil, pentru a ne
participanti ai dramei, care nu poate fi nici lmurit,
tegrat, deck
din informatiunile
ca o dovad in
d-1
Presedinte,
cu toate opudelebil, c lucrul este asa, e
Leonida, dela
nerile noastre, a cetit declaratiunile
A fost
structie. Am protestat, ne-am
citit. Ceea ce nu e tot una cu o declaratiune verbal fcut
contradictor
controlul
interesate
tot
interesati, spre a le fi fcut opozabil,
rezumat,
la instructiune,
declaratiune
tat de un judeator, sau fcut de grefier. Nu se stenografiaz tot

www.dacoromanica.ro

305

ce a spus informatorul, spusele lui se cern, se

Inct
cnd e vorba de aflarea adevrului de fixarea
ta unor judecdtori, legea
doctrina, ca toate procedeurile civilizate, impun contradictoriul in fata acelor judeetori.
astfel, ne putem apropid de
Ori, din lectura deelaratiunilor
Leonida, fcut
instructiune,
ziva de 29 Februarie a.
nu rezult nimic
cis
edificator. Credicios
f
meth
nu voiu
asupra detaliilor din acea declaratune. In
numai, semnalez
e neverosimil, lipsit att
tuirea cronologic, ca de cea
a faptelor. Sunt
vins
d-na Leonida
ar venit ad, ar fi spus lucruri
cu
mai precise
altele.
spusele sale ar fi aprat pe
.acuzat, de multe din invinuirile, care-5i fcuser drum ipotetic,
dar cari au
doborte aci.
Intreaga
a remiterii banilor, sau a a5azisei
ca
a
din care a rezultat grava rndre a
cientei, sunt explicate
mod cu
inacceptabil.
Sunt incredintat c d-na Leonida a fost
s
caci
ar fi venit aci se
esafodajul de prezumptiuni
ipoteze,
precum s'au pulverizat, toate acuzatiunile aduse trecutului
al
cu toate acestea adversarii au utilizat tot ceeace
nirea
adunaserd contra lui Getan, spre
ca pe
monstru, produs al unor exageratiuni
portri, cari nu trebuiau utilizate.
S'a debutat prin a se spune, ati fcut patru recursuri,
vi s'au respins ca neintemeiate. Inexact. Un prim recurs
tra Deciziunei Camerei de Acuzare, 1-am retras
fusese
declarat de avocati
Imputernicire. Un al doilea recurs,
procedura pevalabil acesta, a fost respins, ca inadmisibil
Numai cererea de strmutare a
nal,
a se
procesului pentru suspiciune legitim a fost respins,
aceasta
atari
nu
hotrarea respectiv,
a se

se motiveaa

un regulament de
a patra cerere,
precum am formulat-o.
ne-a fost admis
o prim exagerare.
a doua. Era un faineant, un Intretinut, un souteVin
valoare aptitudinile juripus
neur.
? Fiindc nu
dice ca titlul s5u. Probabil nu si-a simtit vocatiunea pentra

www.dacoromanica.ro

306

acestea. Dar a simtit nevoia

cultura.

diferite

tea toate sunt dovedite

A, dar jucati
!

A intreprins
de automobile, stofe, etc. Acesprisosintd, au spus-o toti martorii.
! Recunoscut ca
mai emerit

de bridge

Di I. Gr.
D-1

cul,

in sine,

:
la sigur.
Teodoreanu : Desigur
nu, dar
e un
atout,
te mai

Utile dulci". Dar

la

la

norojocul
con-

Procuror, nu
stitui motive de ponegrire
de defdimare a jucdtorului.
jocul de
se
Societatea noastr de sus
jos. Mai
mai pe ascuns, dar
un viciu foarte
foarte
Societatea
De unde
toate cluburile, cercurile
tripourile, din aceast
iamai ales din
? Din
siunea
Perieteanu,
nu
parale s
o
trebue
giruri ca
ei bani pe la bnci,
cnd n'ai nid o profesiune, gsesti
atta usurint pentru joc.
bine, da,
este. Gsesti
mare greutate
in lumea afacerilor,
gsesti cu mult mai lesnicios,
lumea juctorilor
pe la cluburi.
prea adevrat. Dect
conditii, s te bucuri de credit,
exact.
de hulit e jocul si orict de multe
are el, sunt
teva notiuni elegante, pe cari jocul le desvolt
le intretine.
In lumea juetorilor, in
care
sentimenal exactitdtii, sunt mai cotate, dect multe semtul
chiar ale unor oameni foarte solvabili.
trist poate,
desi nu
pentru ce,
este asa. Ori,
se
de un foarte mare credit,
cluburile pe cari le frecuenta,
era unul din
exacti
mai parolisti
V'au
spus-o toti martorii. Au subliniat-o
mod special
nsescu, cari i-au increclintat briliante de sute de mii de lei,
deci element parolist
fr nici un
exact. Cu
aceste calitti, cnd ai
credit, cum avea, ce
nu puintreprinde ? Cum a intreprins, unele rentabile
neisbutite. Ce motiv dar
predispune la crim ?
S'a mai dovedit, d-na Pilat a mrturisit aci,
dnsul
lunar la viata
suma de 6.000 lei.
diferite indulciri, frianclize cum le
d-1 Perieteanu.
filipica

www.dacoromanica.ro

307

dar pe comptul
A! dar
concubinagiu!
! Nu
de dat
o socoteald.
legalmente
au
cari
legturi de
stirbesc integritatea
a conjuvalittii, apoi
ceva
predispune la
Atunci, in aceast lume care
care
se
pe scara, pe cari acestea se
tica
societatea noastr romneascd, criminalitatea ar fi
vnd haze
mult mai grave mai ingrijortoare, dect cele
descoperite
semnalate de cercettori
de savanti. Exagera
e vizibild.
ca e rautdcioasa, o evidentiazd cealalta
mdrturisire a d-nei Pillat, confirmatd
D-sa
de alti
i-a propus
a staruit a se cdsatori, el,
a cerut
gazul,
creieze o situatiune,
a nu i se poate spune:

Nu

Ei

ai facut o casatorie de interes, pentru bani. E un procedeu de

gentlemen de
corect, nu de faineant
de intretinut.
sprijinul acestor consideratiuni, vine
gestul lui
Oaetan,
de martorul Mavromati:
d-nei Pillat
o
pe cuvnt
pentru a fi corect
exact, i-a cedat o
creanta ipotecard pe care o avea asupra d-lui Mavromati.
dar, clubman,
gentlemen,
corect
de
bucurndu-se de un
credit in cercul lui de
de
nostinti, e
a putut concepe o
credibil,
litatea
care i se pune
O
de 800.000 lei,
25.000 lei

ehluiseze,

nu

de-

al onoarei, pe
termine a
drumul corectitudinei
la
acestea
vom
urmase
atunci.
Eftimie, cari nu
bilele mrturisiri ale colegilor

jenat s arate

tineri,

ca

discret

amical. de

mijloace

la Paris. au
care a fost

doritori
mod

jigneascd
lumea, incapabil
da
socoteald,
cineva, usor ne

binevoitor

bun,

suflet ca al lui.
nu puteau incolti
firea lui, ereditaIn acest mod, trecutul lui,
ar fi putut conbanuieli,
in contra
tea lui,
ca aceea care i
de
de
o
acest mod se elimineazd unul din argumentele
ale ordonantei definitive (considerentul final, pag. 34).
mai
toate
ipoteze
In contra a

Dar tot
de

www.dacoromanica.ro

308

prejurrile faptele premergAtoare, ca cele petrecute

litate,
mai ales, acele cari au urmat.

rea-

In ziva faptului, la orele 7 seara se

dela masa de bridge, rugnd pe un amie
se duce la telefon o
anunt pe pacient
vine la ea. Servitorul clubului n'a auzit
convorbirea, dar
s'o
In drum, se opreste
cumpr icre, 50 sau 100 gr., nu are important, dar preocuparea
lui, era s fac argeabild intlnirea. Ajuns la pacientd,
Club.
s-i

se
locul,

se

tartine cu icre beau vinul adus tot de el

cu cteva zile mai
Apoi se
se
petrece scena pe care ne-a descris-o
dr.
dup spusele a
pacientei. Dnsul
c peste cteva minute,
Stteseu.
admirabil, c omul
care
o jefuire, cnd avea
momente mai prielnice, de a o lovi pe pacient dac nu a o
dar a o
meti, a-i rpi banii
a fugi (s'a insinuat chiar, ca ar pus
oarecari droguri
icre, din
a mncat el !), sta la taifas,
informatiuni precise despre bani, desleag
nnc

de fier. etc.. etc., apoi se

mai sumar costum,
astfel desbrcat,
cliferite accese retorice, o
victima. anoi, se
pe mini,
revolverul
mn, pe care
nu-1 sIbeste tot timpul ct se
sub amenintarea
lui o tine pe pacient pn
pleac,
fuge
banii ?
inadmisibil.

Se mai pretinde
mite jefuirea,

s'ar fi

cu ciocanul, spre a co-

cu 4 cartuse, 1-ar fi luat

ca o
de rezerv. Or, pe de o parte ciocanul nu poate fi
considerat arm pentru
unei crime, iar pe de alta,
s'a dovedit

prisosint aci,

poarte cio-

can, mai ales noaptea ca

in voiagiu. Dar
ciocanul n'a
dat nici o lovitur.
de ar fi lovit-o cu el
cap, tinndu-1
de
desigur
pe pacient. Ori, cu ciocanul s'au
produs
sgrieturi, una de 2, alta de 3 alta de 5 cm.,
teresnd numai pielea. Rnirea grav care a provocat pierderea ochiului drept, a fost
cu receptorul telefonului. Iat
ceeace denot
s'a produs o
in jurul receptorului,
acest instrument ocazional, nu
n'a fost
lovirea
rezultatul unei premeditri.
lovire a lost rezultatul imprejurrilor
cari s'a

www.dacoromanica.ro

309

s'a desfsurat incerarea, care s'a putut naste

cauza banilor, dar nu din rpirea
ci
curn o arat
cuzatul sincer
naiv, din refuzul lui de a da
despre
primirea lor. Pacienta i-a remis banii
de desbrkarea
Sub imperiul excitrilor sensuale, cnd pacienta i-a cent
chitant
dnsul a refuzat-o, ea 1-a
A
palma. Femeia s'a revoltat,
apucat
mare
gura de
al
stngi. $i
cu greutate din gura ei, dar fr
produs

unghie. Certificatul medical atest gravitatea

Iat
cauzele generatoare ale incerrei.
cnd pacienta a
receptorul telefonului, spre a o vesti pe Margareta, sub attea
biciuiri: excitarea sensual, durerea unghiei smulse, amenintarea
telefoneazd unicei fiinte, care nu
s afle nimic,
ce a determinat lupta
ia
receptorul telefonului,
altminteri, pacienta
trebuintarea
pentru a o
cu mult
puternic deck el,
Faptul gray, rnirea
este un produs al
al acelui .imponderabil
neprevzut, care se na$te din subcon$tient sau din inconstient, dinde frmntri.
tr'un amalgan de imprejurri, de exagerri,
dezonorabile.
cari
acte necugetate
desfsurarea dramei, ar
Dac n'ar fi fost astfel
determinri criminale,
plan
al
fi fost rezultatul
ar fi prebanilor,
que
dac o
de
etc., apoi ce ar fi putut opri pe
zidat la narrnare, la
mai grozav
-o omoare pe pacient ? Ea era
acuzat s
desfigurat-o,
o mai
dup ce a rnit-o
martor contra
ideie de plan de
ceeace
s triasc ?
ideia de rpire a banilor.
premeditare a unei crime, ca
tulburare a
voluntar
fost
cestia
stpneascd
a continuat
sub imperiul
faptele urmtoare. A plecat
toate actele
compt, c despre bani
primise deia pacientd,
acest gest
acolo.
poate fi acuzat. Altminteri
probabil
gest inconstient, dar
tat, a fost
milionului
de rente
acolo, ei luau
dac

din lada de fier, care a disprut de acolo (notificarea

cum a revenit
nu se
Leonida)
Iat de ce, suut de acord cu confratele men,
evident nu sunt de acord
ocazional
teanu asupra
asupra

ocazionale.

www.dacoromanica.ro

310

Dar mai
dnsul pleac din casa pacientei
aiurit. Aiuns acasd, se
de haine, lengeria
de
o arunc
garderobd.
admisibil o atare
la un criminal, care premeditase faptul ?
Februarie,
9 seara, focul
soba, era
de usor
arunce
foc o lengerie de nimic,
in
cu suma
N'a procedat, cum era att
usor, de prudent.
impus de
mai elementar sentiment
conservare
tia
nu furase nimic, nu
nimic,
nu avea de ascuns vestigiile
unei crime.
Toate gesturile,
actiunile urmloare, imprudente, dezordonate, incoherente, dovedesc un singur lucru:
o puternicd alteratiune a
sufletului lui,
lipsa
proiect
a
hotrari, privind atit persoana
lui,
rezultatul
fapt chibzuit
preconceput. Pere.
.grinrile pela prieteni, pe acas, prin cafenele, strada
etc., aruncarea
sumi de 249.000 lei,
niste cataloaze
biblioteca de
a altor 397.000 lei dupa niste
biblioteca fratilor Negreanu, ca
mrturisirile fcute
prietenilor, cele
scrisori adresate Prefectului de
Isvoranu, si
fine constituirea lui de
lui
dinainte trei solutiunt
zonier, desi rnaiorul Bursan
ori fugi, mai ales predarea lui,
ori te predai, ori te
despre care vordenot nu numai profunda alteratiune
dac savrsise
beam, dar
deterrninat de o inspiratiune criminald, nu
lui nu
patat de intentiunea de a jefui pe pacient.
de toate
acest mod ipoteza instructiunei, e
Dar
bazele, pe cari fusese construit.

Trecut nep5tat. Credit insemnat. Noroc la

de Intlnire, obicila femei. Preparative pentru o
joe,
cea mai
i nu pentru crime.
nuita pentru
la
intlnire.
Preparamister asupra
nici
mai agreabila. Ciocan revolver pe
tive pentru a o face
fost utilizate,
cari nici
le poarte,
cari
:

paltonul

da peste ciola vestiarul clubului,

recunoscut, ca al lui, desi

a fi
can pe care
s nege, iar revolverul
criminal, chiar
mnentare,

ar fi fost destinat la o utilizare

ar fi purtat cele 6 cartuse regleschimbat lens-1 lase acas, cnd

www.dacoromanica.ro

311

jurile
acte a
sinceritate,
naivitate
[turisite constant, simplu
tuturora
pretutindeni,
ideia
preocupdri criminale.
timpului disponibil. Totusi petrecere
desbracare
(de toate hainele),
fine utilizarea receptorului tele-

fonic, ca arm a
grave, toate absolut toate aceste
prejurdri, pledeaz, pentru un fapt de ocaziune,
efect al hazardului,
al imponderabilului
al
tului.

Dezordinea, imprudenta,
gesturilor,
actiunilor urmtoare, confirrna lipsa
criminal,
intentiune de jefuire. Poate admite o
un clubman, un sportsman, cu
credit,
relatiuni, cu un trecut de omenie
de bunatate, a putut fi
de orbit de miragiul a 800.000
? Apoi
nu
asigurat
putinta de a se pune la
de

urmriri ? Un automobil cu care s'o

Bulgaria, 50km. doar
la
sau un pasaport pe alt nume

tot cazul o ascunzatoare a banilor rod al unei crime ?

Pretinsa incercuire, care 1-ar fi determinat s se predea, apare
ca o mare naivitate.
peregrin pe
pe la priecafenea, Str. Romei etc.,
nu s'ar fi predat singur
habar n'ar fi avut.
nici
(de rode avea
?),
se mai vorbeste de
? Toatecircurnstante premergatoare
toate cele petrecutla
cine ar
mrturisirea d-lui dr. A.
Antoniu-?), toate faptele urmatoare,
fac
verosimila
idee de preconceptiune a unei jefuiri. In
in ipoteza a doua a Instructiei,
verosimild
care mediscutiune (pe care am citat-o
intregime la
potrivit
de a da
originala
na5tereo
de primire a unei sumi de bani,
care
la o altercatiune, care devine o incerare,

sumei e gray rnit, s'ar

preface

jefuire,

remiterea voluntard a sumei refuzul de restituire, s'ar transen cuget de nedreapt

la
lui,
de o mare durere
5ire, jar
din
instinctul
de conservare, s'ar transde o exagerare
- este, repet,
caznele vizate de legea
ea,
va face drumul, poate, ino conceptiune originald,
adevratei conlegislatiune viitoare, dar care e
www.dacoromanica.ro

312

,ceptiuni penale, textului ca

spiritului legei

vigoare

tualmente.

faptul, cat a mai fi curtit

inutile, menite numai

ta

de alte

impresiune,
deruteze dreapa oamenilor.
ciocan
sticla de

a lucrurilor ca
S'a Mcut o apropiere
Ambele gasite de
Jude Instructor pe patul pacientei, la
cul faptei. Ori, s'a dovedit neindoios,
ciocanul a voiajat.
fost la Sanatoriul d-lui Dr. Antoniu,.
cu pacienta. A
_mrturisit-o
Dr. Antoniu, dup cum d-1 Brtescu, a recunoscut
d-sa l'a adus la Sanatoriu,
l'a pus jos pe pardoseala
care s'a petrecut faptul. D-1
Sttescu.
l'a vzut acolo jos, alturi sticla de
Cum s'au
mutat aceste lucruri pe pat,
le-a gsit d-1 Jude Instruc? Nu e vizibil,
s'au fcut aceste imperecheri, spre a se
indoieli,
s'au gsit
chibrituri
buznarul lui
Getan, care nu e
(desi martorii au artat obicinui
poarte chibrituri, spre a
pe prieteni
mai ales pe
cucoane),
el ar fi adus benzina, spre a jefui, a ucide poate,
apoi a da foc. Era necesar s fie descris ca un scelerat, si
asasin,
incendiar ! Dar nimeni n'a avut temeritatea sa formuleze o acuzare
acest sens. Nimeni nu acuz de asasinat,
conceptiune
sau de incendiare. Ar fi fost ridicol.
!
un plan de jefuire, omuciderea adesea poate fi o consecint,
a fi premeditat. Dar acel care a
o
urme despre
cazne,
poate face
dispar
fuire
un singur chibrit
mai ales persoana acuzatoare,
crim,
aprind
opri
putnd aprinde un foc mistuitor, ce l'ar
mcar asigurtor ? Dar cine-si poate
chibritul salvator
specia care ne
atare acuzatiune,
constiinta
nu se poate face formal. pentru ce s'ar
preocup-?
acea a casnelor, ca acea a pre? Ideia jafului,
chiscop criminal, ca
acea a benzinei
tinsel
ca
opinia
nscocite, spre a
au
a
o discutiune inevitabil, arunand o
Justitia,
ipotetice.
asupra
conceptil
se elimineaz ideia
Iat de ce domnii
o poate
premeditate, pe care nimeni
tiunei concepute
d-1
lucru
care
l'a
determinat
si
asupra sufletuhti
numai crima ocazional, sau faptul ocaziorieteanu

www.dacoromanica.ro

cum sustin eu, atunci uncle mai e

fapt bine determinat
intentiune
?
o intentiune bine
de a
cuiva prin
o sum de bani, sau un lucru oarecare, nu

rie. $i
acuzatul s'a dus la pacientd, ca
sum de bani, pe care a primit-o, nu s'a
tentiune de a o
toate
a retinut
cu toate

dus o
el la

o
cu inten-

dintr'o discutiune
s'a protoate
serios rnit, a rnit

lui pe pacienta,
mod foarte gray,
nimic mai mult, nu poate
din tot
s'a petrecut,
o rnire
aceasta neintentionat,
produs de imprejurri independente de vointa autorului ei.

Jude Instructor
bine
de exactitatel
acestor observatiuni, l'a trimis
pentru port ilega1
de arme, delict
de art. 32 din legea portului armelw-.
Onor.
de acuzare a modificat ordonanta acest
l'a trimis
judecata d-voastr:
pentru delictul de port
de arme,
aceast circumstant
a
D-1
Jude Instructor, era consecvent Onor.
e
acest mod se poate ajunge la aplicarea
Dar, numai
art. 40 c. pen. care prevede cumulul de infractiuni, ceeace nu
vederea
inarmarea s'a
specie,
poate avea
portul
de
arme
infractiuni principale,
executdrei
ca
o infractiune mijloc,
n'ar
fi
incertitudinea
ceeace
e absorbit de cealaltd.
care ne sbatem
totii.
absolut de toate
Jurati,
Cred
de toate sugestiunile,
consideratiunile laturalnice,
influenteze hotrrea dv. In acest mod numai
ar
oameni

la
liberi,

de

codul nostru de pro-

cum o cere
fine

tot

s'a adus

in defavoarea
un fapt
a retine mai mult de
s'a
produs,
ea
de rnire
nu voit-o,
este rezultatul unei intentiuni determinate.
neacceptand
rostit
el
lucrul,
o eliberare provizorie, la care avea dreptul

favoarea, ca
nimic nu

poate

www.dacoromanica.ro

314

iege:
fapt

la arest ca s-rni ispdsesc greseala de a fi

gray prin consecintele lui. Ornul
care a suferit sufera, care regreta,
deplange,
involuntar pe care l'a fcut, nu poate fi
de monstruozitatea care i se pune

nu s'ar fi produs nimic alt deck rnimmatele tes

timonii, ale avocatilor
care a ajuns pe
culme profesionald,
al
nostru, nu s'a sfHt s
va
eram la Paris la
eram
aveam
nevoie,
gsit pe
altul care
rn ajute deck pe
Gaetan, care m'a ajutat cu dragoste, discret
elegant, care
m'a jignit
odat,
astel am isbutit
termin
ajung
!
doar ne
cu Aznavorian
Este
de elegant
de admirabild aceast mrturisire,
n'ar mai fi fost nevoie, de cei peste 40
martori, dintr'o
aleas de intelectuali, cari
totii
confirmat,
detea, corectitudinea
rectitudinea lui
nimic
poate
pe
poat socoti capabil, de monstruoasa conceptie eriminal, care i se pune
sarcin. Pen-

ceva s'ar cere un temperament foarte vicios, un atavism sau o ereditate lamen labile, nevoi cari
nu te
a
dela nici o infamie, sau macar tin mediu, care
te
sau
te predispund la crim.
nimic din toate
cum pretinsa
cu persoaua
care o iubeste
mai mult
alt bun pe lume,
i-a
viata lui, mai ales
un
e la
alegatiunea
acea
fi retras creditul. nu e deck im artificiu
plus, spre a
pe
in suflete inc o
de
folositoare pe
de ru
Hazardul, o repet
un rol formidabil
in toate actiunile omenesti. Dar acest imponderabil,
nenu trebuesc terpretate niciodat contra
favoarea lui.
pe
permit
se
Astfel privind lucrurile, faptul imputat lui
precugetare,
la un simplu fapt de lovire
neprevdzute, tot
de
vornd din
constituesc agrayanta lui.
ca consecintele
-tirea pacientei.
De

nu

cer un verdict de achitare, dar v rog

www.dacoromanica.ro

315

in1Aturati o circumstant adati un verdict cumptat,

desonorant,
care n'a putut ncolti
gravanf,
rusinoasa,
sufletul lui Ggetan.
Am zis.

D. Proedinte

: din partea apsrrii are

vntul d-1 Dongoroz.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DONGOROZ

tresele succeselor. Un
pe care munca a
blazonul. Ochiinvrstat cu
care efortul
voltaic.
lumini de
crbuni cari
stngcie, pur
care abia
de copil bine crescut la primul contact cu strengarii de pe
la filantropie
buna sa crestere merge
maidan.
.consultatii colegiale
gratuite...
o
rafaelicA. Blndete care
tuturor delicventilor amenintati de naufragiu.
te

Fiz'onomia marelui penalist are ceva din

lupta sa
sine.
cbilibrul clas'c al
nu s'a ales
a fost desigur,
de sine. Dongoroz a
victoria steril a
toate dificulttile dreptului penal. E un virtuoz. Un erudit.
care a anticipat fericit asupra
Mai mult, un savant. Un
vrstei prin opera sa.
mult mai putin
Un mare modest, care
dela
autentic, atras
dect aceasta
dela el. Un
pur a gndului abstract, fugind de iarmarocul viecotidiane.
Fiecare

renuntarea la

de viat... Avea dreptate

,,un suicide lent et intelligent".

In

cnd

intelectual

pentru o
mare preocupare. Vintil Dongoroz a
s renunte
la ce
renunte. Blindat
vointa sa impermeabil,
a fost ferit die contactul primejdios al valurilor de plceri
ne
fiinta.
constiintei

www.dacoromanica.ro

318

Personalitatea, care a
care

a muncii
sufleteascA

sura

gioriei

doar misterioasa
un fenomen

noblet

un ndemn...

care

care abia streo

ajunge naintea color cari imping...
V. V. STANCIU

PETRE STRIHAN

D-1 Vintil Dongoroz

Tecuci la 27 (14)
nascut
Unirea"
Studiile secundare le-a terminat
1912
absolvind
seetia
cea moderna. Studiile universitare le-a
1915 licenta in
la Facultatea de drept din Bucuresti,
avocaBaroul de
rofeseze
doctorat, studii care, fnirerupte
tura,
timp
pentru intregirea
obtine
le
1919
lcgii diploma de doctor
drept
de doctorat: Dinamica
dreptului

neIntrerupt profesiunea de avocat, d-1

Tribuna
colaboreze la revistele juridice: Curierul
Revista
publicand o serie de studii, articole
adnotatiuni cari dela
au
atentiunea
noastre juridice
consacrat
un
specialist
namura dreptului penal.
In 1922 este cooptat ca
comitetul de redactie al
Curierul Judiciar. In
an
aparitiunea
noul reviste
Revista Pena d-sa este trecut printre
rkiice: Pandectele Romne
colaboratori, onoare
care
printr'o
colaborare
In 1923, Soc.
Judiciar"
sa
la
o nou t
publicgiune juridic: Jurisprudenta
d-lui Donge1920

roz sarcina de prim-redactor, sarcina pe care

eu nespus
In

tot in 1923, Soc. Curieral Judiciar", de acord cu

N.

Schina tutorele minorilor regretatului

Tanoviceanu,
d-lui Dongoroz
vederea Teeditrii operei lui Tarnoviceauu, sarcina de
revedea complecta partea doctrinara a Cursului de drept procedura
nal.
vastei contributiuni aduse de d-1 Dongoroz, opera regretaimpunator Tratat de drept
Tanoviceanu a reaprut
5
publicat
1924-1927. Acest Tratat,
elogiosului raport
d-1 Andrei
membru al Academiei
Consilier la
Curte de Gasatie, a
premiat seziunea 1928 de Academia
premiul Asachi.
timpul
preocuprile de ordin
Dougoroz a reusit
profesiunel de avocat,
mod stralucit
ocupe
da
parte
in cealalta.

www.dacoromanica.ro

Ca avocat specialist

penal, d-sa

pro-

o linie de

cele
fesionala care i-a atras simpatia
a magistratilor. Solicitat
mai presus de toate
procese penale, d-sa nu a
s fie un credincios auxiliar al
Camarad

Consiliul de

1 au cinstit alegndu-1
Februarie 1928
Baroului de IHov.
Datorit activitkii sale stiintifice a
Comisiunei de unificare
care fanctiona pe

1925

vreme. A lost
Pads
asemenea ales membru in Societatea de
comparat
al scetiunei romne de pe lnga aceasta societate. Deasemenl a
penale,
lest cooptat
consiliul de Directiune al Cercului de
in grupul
al
de drept
De curnd,
al Institutului de stiinte administrative
a desemnat pe d-1 Dongoroz ca profesor de drept penal la
de
administrative.
Studiile d-sale

de apreciatc, au
bine primite
n strainatate. In afara de
elogioase ce s'au

,La Scuola Positiva", Rivista Penale", Bolettino

di

de

diritto

Revue pnitentiaire", La Scuola Umanista", luerkile d-sale au

V. Lanza, prof. Massari)
scrierile
dc

citate
oca-

ziunea semi-icentenarului Rivistei Penale

de Luigi Lucchieri
care a
aprut atunci
solicitat
volumul Per il cinqantenario
della Rivista Penale"
intitulat: La prontezza della repressione e le
nella procedura penale".
In
de
150 de
publicate
JudiJurisprudenta Generald, din
dar, Pandectele
uncle au proamintim urmkoarele
ale d-lui Donde adevkate
goroz:

1) Tratat de

Procedurd penal6 Tanoviceanu

la doctring
3522 paragrafe de circa 2000 pagini) 5 volume,
Curierul
diciar" 1924-7.
de Academia
2) Reforma
Rev. Penit.
penale
pag. 80
3) Despre traficul de
pag. 22
Curierul Judiciar) 1922.
4)

decrctelor-lege de
Judiciar") 1922.

peg. 52

5) Studii de drept penal, pag. 40 (Edit. Curierul Judiciar") 1924.

Drept interprovincial, pag. 24 (Edit. Curierul Judiciar") 1925
7) Impunitatea tainicilor
Judiciar") 1920, No. 80 si 81.
Suspendarea pedepselor corec(ionale (Curierul Judiciar") 1921, No. 2 1.
acordate
1922. C,Curierul Judiciar")
9)
asupra
1923, No. 9.
(Curierul
comise
Drept Interprovincial.
diciar") 1925, No. 32.
drept interprovincial (Curierul Judiciar") 1926, No. 4.
11)
incredere
12) Minorul ca subiect activ
1921, No. 20.

www.dacoromanica.ro

320
proc.
(Tribuna
1920, No. 43.
1920, No. 12.
(Revista
15) In dubio pro reo (Revista Peniterciare) 1921, No X,
13) Articolul 367

14) Drept

16) Doud cazuri de

No.
17) Calificare
sau judiciard
1921, No. 4.
18) In
mai prompte represiuni
Penitenciarr)
No. 1.
19) Pedepsele de
duraid (Revista
1922, No. 3.
20)
contra criminalit(ii infantile (,.Revista Penitenciera")
No. 8.
21) Fundamentul
functinnea sanc(iunilor penale (Revista
1922, No. 11.

22) Specializarea magistraturei represive (Revista

la") 1922, No. 5
23) Noui curente de
drepudni penal
Pena ) 1924, No 5.
24) Scoala
umanistd Revista
1925, No. 8.
25) Considerations sur la partie
code pnale (Revista.
nal0) 1924, No. 3.
26) Quelques mots pour la revue La Scuola Positiva" (Revista
1922, No. 10.

27) Doit-on prconiser le travail a l'aperto" des Menus (,Revista

l") 1926, No. 1.
28) La prontennza
repressione e le deeadenze nella procedura penale
volumul
cinquantenario de la
Penale" (Citta
Castello) 1925.
29) In jurul viitorului cod de procedurd
(,.Curierul Judiciar") 1927
No. 15.
30) Revalorizarea
autonomia drt-ptului penal

nesc (Revista de drept public") 1928, No. 1.

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui avocat

DONGOROZ

Onorat Juriu,

Prezenta mea in
a fost
unii ca asemuitoare aceleia a unui urs alb la
goroz
Curtii eu jurati
fac

de

de 14 ani
mea este
proces penal. B6nuesc ca s'a
alt
!

penal,

deck ceia ce s'a spus : ce

Dongoroz

procesul

Gaetan
Imi intemeiez aceast
avut
o

am
pe consideratiunea
linie de
ar
ea. Dar a va ntretine asupra acestui
Or, m'au coplesit colegii mei, din acest
vorbesc de
chiar eu
de a lasa o
attea laude,
nu voi ataca aceast chestinne. Voi expli
primul moment
ce sunt in procesul lui Gaetan. Chiar
s'a pornit urmarirea contra aCuzatului, prietenul meu, inimi-a propus s
yalorosul coleg Aznavorian, a
iau aprarea lui
Am fost miscat de sbuciumul
sufletesc
care temerea
tot
ce se pune
nului su amic, ar
fi
se frngea sub
ferm
pe
este nevinovat,
a
la sfrsit. Totusi, i-am
rspuns,
nu primesc procese
riscul de a-1
structiuni".
totdeauna
timul
cleci ca
primi, propunerea ta
mai daca la
probe,
-voi
G-getan este
sau, in cazul cel
ca i se
o
21

www.dacoromanica.ro

322

pe

mai mare

jurati, de o
drum
cu

noi,

nu

o are. aunt in

mine s'a
aproape
ne
un singur
avut
luming.
de
penal: un

d-v.,

pe
vedem

pe

sind acest
este un
peste tot mai
rAspunderi dincoace,
spre banca d-lor jurati). Toate aceste
ales acolo
tel: aflarea adevArunu sunt puse deck in serviciul
lui
penal se concretidreptatea
postulate:
pe
nu
vinovat;
severa unui
nu dai
o
novat,
vinovAtie. Din
cea care
justa
momentul ce
justitiei represive nu
postulate, din moment ce s'a
un inocent sau s'a lovit
o
un vinovat, nu se mai poate

statati

vorbi de dreptate, ci de o eroare judiciar. Or, batrna zeita

are sa-si reproseze mai putine
nedrepte,
condamnAri date
judiciarg. Cineva a
fiinte
totusi
ea
am fi
bili". De
erori judiciare
pentru oricine de a fi expus unei atari erori.
sA-mi
voie

Guilher-

met: Comment se font les erreures

asoultati: Cum se fac
poate

pag. 4-5.
judic'are": Cine se

nu se teme de a fi vreodata

unei

Mine,
putea
arestati de
darmi. Un concurs de
uimitoare bine inchegate
v'a compromis
afacere
probele
mai grave
deasupra
vostru.
drumul inchisorei, convins
sigur
evidenti
oricArei vinoCu

constata numai
deslAntueste contra unui inculpat.
au povestit detaliile
ca.
crime
voastre. Cele mai

www.dacoromanica.ro

sdrobitoare
descrierile

ne-

din existen-

323

sunt aruncate ca hrana citiorilor

inocenta voastr
reuniti pe aceiasi cale
fiinte exceptionale:
instructie
nepornit,
martori sinceri
Un judeator
exacti, gazetari discreti strini inclinatiunei de fi pe
totul obiectivi.
ul multimei, experti
Apoi la judecat: echitatea unui presedinte, grija acestuia
de a nu fi una cu teza acruzrei, probitatea unui
care
serviciul probelor, talentul
sa nu puna artifkiile
a unor jurati
avocatilor, rspunsuri abile, atitudinea
prejudecti per'culoase,
de
de aceiasi valoare,
care
element misterios
atotputernic
drepttii voastre. Dar
mim noroc, vor putea asigura
decide de
mai ales e de
acea
isteriscarta oamenilor sa alunge din
caci aceste
martorul
la
ca, copilul
prin puterea sugestiunei
bizare
vointa
lalti oameni".
o pagina care daca
ar fi
anume pentru
urma s ar pare ca a fost
voastra

Va trebui pentru a

etan.

onorata Curte d-lor jurati, o pagina care ne

cAte
triumful dreptatii
proce.s penal
rspmidere se angajeazg
proces. Or,
poata dreptatea s triumfe, trebue
fim
totii preveniti

contra tuturor acestor pericole, s luptm contra

astfel justitia de a hmeca
panta erorilor
fata.
acum, onorat Juriu, voi
la
jurati,
de fat exista un
b
spus
plecare al judecatii dv.
s'a repetat punctul
este actul de acuzare,
spet
definitiv,
acuzare s'a referit
definitiva este sinteza a tot cc
de
structie a putut strnge,
probe, contra unui acuzat. Ordodefinitiva, in
nu este
sinteza unei
uni; ea este
care s'a facut a
permit o paranteza. Cunosc pe judecatorul
partea
ou d.
consider, de acord
cred
asentimentul tuturor colegilor de
sunt
pe banca aparrei, ca pe
cei mai
migistrati
cl
www.dacoromanica.ro

324

tinerei noastre generatii. Dar permiteti-mi, d-lor jurati,

este opera
este
o socot
ordonanta de
a fost
toruhii Stsnescu. Este a
Nu
este
muncei
reprezintA
a

ponderei

priceperei pe cari le-am

toate actele.
viciu congeni-

aire
Ordonanta
acestui viciu toate argumentele ce vi s'au servit,
apel, se destram spre a nu
tot bunul simt, la care s'a
nedumerire.
de a exagera
In ce const acest vicini In
exact
a
acuzarea. D. judector de
material bun pentru con..
sa
teanul care avnd
parter, auZind dela vecini, dela lume,
struit o
o cas cu 2 etaje, a intrat la
material i-ar ajunge
cumparat
asa, omul s'a
duri. Azi asa,
construca pentru 2 etaje, s'a
a
nu mai
parterul, dar cnd a ajuns la etajul
a
2
etaje
casa
material. Deprins cu gndul va
n'are
obiectau
bietul
rspundea tuturor
parter: Ce'are aface,
moment ce am schela pentri
etaje e tot una"!
multimei
judecator
s'a lsat trt

tal.

examinm

observam
realizeze d.
siderentele sale oglindese ceea ce ar fi voit

judo instructor, care s'a

material putin
convins c
poate construi mult, iar dispozitivul reprezint ceea a putut
realiza cu acest material. In adevr, d. jude instructor nu avea
material dect doar
trimia
pentra
pe
lovituri
au provoCat o slutire
dar d-sa nu
s'a
eu acest parter, ci a voit etaje, vointa care se
desprinde limpede din
ordonantei defnitive. RezulA
parterul; dar
de care
vorbeam, d. jude instructor vrea
sa
v conving
etaje spunndu-v: din moment
ce
e
exista etajele".
exagerarea! Dati-mi voe, in
cuvinte, s art
ea se desprinde din ordonanta definitiv. Pentru aceasta
vom
iuridic, care nu reelam
juridice.
www.dacoromanica.ro

325

judechtor de instructie era lesne s

de loviri
de
era unicul
grave cari au atras o
permanenth.
care d. jude instructor se putea bizui. Dar d-sa
material
a
de nenumrate ori corpul ordonantei definitive
in mod neindoios
mai
el
preghtit hotrirea sa de a
viata
spunem

Getan s'a fcut

avea intentia

omoare

revolverul

infine aranjase
toate acestea
crima sa

camera d-nei
va
soopul de a jefui pe

a face
nedescoperiti.
Ori d-lor jurati,
i
eel juridic a
intentie viata cuiva
a
omor,
dac acest fapt a fost premeditat preghtit, atunoi avem un
asasinat. Pe de
parte
de a asasina ai pus-o
in aplicare dar nu ai obtinut rezultatul, avem ceea ce
un asasinat
dar neizbutit care se pedepseste
20
ani
D. Meitan4:
voe
vorbiti de pedeaps5.
D. Dongoroz: Nu sunteti
jurisprudenta
tei
care la 16 Mai anul acesta a rezolvat
chestiune. Dealtfel v'ati
vorbeam
pedeapsa faptului pentru care Ghetan e trimis judecath ci
pedeapsa faptelor relatate
titlul
exagerare in
nanta definitivh.

dar d-lor jurati, ordonanta definitiv v spune

la infdptuirea
a
asasinatul
acuzatul a
dar din diferite cauze independente de vointa lui acest asasinat n'a isbutit.
im lux de amnunte
ou aceste constatri
juridic
ar fi fost ca
ordonanta definitivh, logic,
de asasinat
judecat pentru
fie
dar neisbutit.
acuzi continuu
E admisibil oare pe
numai
trimiti
parte
pe de
asasinat,
fiu
ori
sunt
pentru tfilhrie. Una din
pui
judecat ca atare, ori nu sunt atunci de ce
trimiti
judon'ai
spinare un asasinat,
pentru

www.dacoromanica.ro

326

Ordonanta definitiva trebue

faptele

cum

nu ne

descrie,

rile

codu-

a face

de

plac.

atunci, e
de ce ordonanta. definiacuzarea
asasinat pregtit dar neizbutit acuzarea crimei de incendiu deasemeni
nu
pe
pentru aceste faptel
Toate aceste
acuzari nu sunt
pe care d. jude instructor le-a ridicat pentru
material
etajele
invinuiri imaginare. N'a reusit
sA construiascA
dovacl ea pentru
nici
aceste
grave
nu e trimis
catA,
s'au lAsat aceste
s'a insistat
tivA

sistat asupra

a face

serioasA invinuirea de
exagerarea!
acum sa vedem
ea eonstitue un
acuzarea.
viciu care
se poate
faptul de
se du e sa jefuiasca, fara
doua ipoteze. Prima:
de el fata de
dar
de a
mim

au atras naoartea victimei - acest fapt constitue o

de art. 320 c. p. - e ceeace
fapt agravat prin rezultatul sAu. Daca rezultatul,

moartea
nu se produce,
A doua ipotezA: Cineva
omoare pune in aplicare

un asasinat al

ramne simpla.
de a jefui. se decide sa
sAu. De data aceasta avem

mobil era jaful - fapt pedepsit de art.

dacA rezultatul,
atare
victimei, nu s'a produs, deci cnd asasinatul a
tit,
este mai usor pedepsita de lege
de
asasinatul
dar neisbutit.
definitiva o
Din aceste douA ipoteze,
mimeroasele-i pagini
seazA pe
de-a doua, atunci cnd
descrie faptele,
se aratA
dupA
acuzatul s'a
de a
pe d-na Leonida
bilul
dinti
dar in schimb se opreste la
cnd fixeazA faptele pentru
trimite in judecat
acuzat. Cu alte cuvinte ordonanta descrie
n
de asasinat
dispozitivut
dar neisbutit,
ei trimite judecata pentru
-care fusese

232, care se pedepseste

www.dacoromanica.ro

pedepsith
asasinatului care este
Ori
dar
ar
o
adesinguvrat din tot ceea ce
in ju..
fi fost ca
fie
ra
nu pentru
asasinat svrsit
cea
Ne
acest
definitivg. s'a
contradictie,
dispozitiviu1
ei
tot
mai
considerentele sale.
s'a
vedem
viciul congenital de care vorbeam
cunsecintele lui.
D. .Gr. Perieteanu: Dv.

de atac fata
faptului, contra
deciziei
trimitere
judecatA..
fcut
de acest drept
dv.
vi s'a respins
recursurile, ca inadmisibile.
D. V. Dongoroz:
sunteti in eroare. In
acesta
sau
3 recursuri, nu de Ggetan, de noi, aprgtorii,
nu puteam,
unei munci
de
an,
Juprocesul acesta, pe
lie.
atunci am
un prim recurs, pe care nici nu 1-am
motivat, dar
ne-am prezentat am spus
retragem. S'a
fAcut al doilea
de lege
aumai pentru motive speciak,
calificare
a faptului, dar
functiune de
Ori dv.

Curti de Casatie, in ce priveste

pentru toate faptele puse

nu avea nici o
nu am primit
tin. Mai apoi,
mea, s'au
o cerere de
tare ventru a ne da ragaz s
procesul.
D. Pre$edinte Racoviceanu: Ati uzat
altA cale, care v'o
sunteTi

acel

deschidea

D. V. Dcngoroz: De nici
de Casatie,
ne-am fi plns cA acuzatul este dat
pentru
atun
se
de omor, ne-ar fi trimes la
plimbare,
recursul
interes,
n:eni nu se poate
cAnd i se
situatia mai
DacA vorbesc
de aceastA
din ordonanta
tivA
este pentru cere
se
calificarea,
repet o atare cerere
ca lipsitA
interes, ci
ntru a evidenti viciul de care este lovit ordonanta definitiv,
din care voi trage concluziuni.
acum domnilor jurati
vedem care sunt consecintele
www.dacoromanica.ro

328

viciului de care pomeneam mai

rezultat din
care porneste de la conunea dintre considerentele
dar n'a
asasineze pe
statarea
a
isbutit clispozitivul care trimite in judecatA

tru
Bunul
jurati nu are coloane herculiene,
de mentalitatea,
este foarte
p ramentul eclucatia
pentru a
vorbi de
multiple
Dimpotrivg
dacA pornesti dela
premize sigure
te
niciodata.
atunci
simt, de care se
mereu
proces,
pu-

ipoteze: acea a
de a ornor, cauzeaz totusi
a indiviclului care se duce
intentie
omoare pentru a jefui
Din aceste
ipoteze singura care
mod logic
r
putea atribui acuzatului Ggetan este oea
doua.
mai
ne
un
la minte,
voeste ca a doua
care tine situatiunea lui care
sa jefuiasca
pragul puscAriei, nu se poate
o persoana care cunoaste,
o schingiuiasc totusi sa
o lese in
isprava. Atari jafuri
pentru a da vileag
nu se
cari
sau la drmnul
de
mare
dinti
care se
pimga sau
ou
dar
anonimi. A
dacA o obtin,
cA vor
s'o maltrateze pentru a-i
s'a dus
o
rapi bani s'o
fi obtinut, este
de absurda
nici d. jude instructor nu a acaci
d.
ceptat-o.
explicatiunea
instructor
brodat ordonanta pe
GAetan s'a
cu intentia de a
d. jude incA
dat
structor
numai
aceast
invinuirea de
sta
picioare.
d. jude instructor, ea
care vrea
a
fie
la concluziunea
a
pe
de
a-1
a voit
sA asasineze pe d-na Leonida,
a
nu
bunul
dar inexorabila logicA.
tot oursul
donantei definitive simte nevoia imperioas d. jude instructor
VA vorbeam mai sus de

care

sA vorbeascA

asasinat. Dar aci

www.dacoromanica.ro

buba, ad gAsim acel

329

congenital intrnd
nu
Acuzarea de
picioare
acuzarea de asasinat, iar la rndul ei
nu st picioare mimai afirmnid-o mod
rea de
repetat, ci ea trebue
fie
pe baza dovezilor
fi fost trimis judecat Getan
ea. Ori acest lucru
face d. jude instructor, a pomenit r5spomenit de
l-a
-premeditarea
preggtirea asasinatului, a
pagini
proclamri, dar
a fost
punctul pe i,
a avut
curajul, nici
de a trimite
pe
pentru asasinat
dar neisbutit.
atunci
acest procedeu a anulat tot ceea ce spusese
despre pretinsul asasinat, a abandonat
care f5cea
acuzarea de
v'a
d-voastrg d-lor
jurati
mrturisirea
dar
ochi pentru
vrea vaz
priceap,
de
nu poate forma obiectul trimiterei
ea
nici dovedit
avut judectorul
pe care
scrupulul de
pe
Stnescu
erudit
unei opiniuni putor Stnescu, trt
voie
exagerarea prea
de a merge
bl:ce
departe.
Dar din moment ce
judele de instructie a sfrsit
acuzarea de
a inltura din dispozitivul ordonantei
asasinat,
fr asasinat
totul s'a nruit. Am spus
acuzarea de
contra lui Metan e o aberatie, logica
care judele instructor a
o
atare; ori
tlhria,
asasinatul,
a
o ipotez pe care nimeni nu o poate
consacrati o
jurati,
d-voastr5,
Vi se cere
da
pentru a
atare
ordonanta
logici, vi s'a pomenit mereu
tot
ordonanta
finitiv de asasinat, asasinat pe care
mearg
atmici cnd
pe G5etan sub acuzarea
acolo
in
asasinat
dar neisbutit.
are un viciu
de ce spuneam c
serveste ipoteza cea mai
congenital, ea
considerente, dar v
lungile
unor continui exagerri
couliimati ipoteza cealalta, absurprin dispozitivul ei

www.dacoromanica.ro

intentia
o aberatie.
trage
In rezumat cleci

d, ipoteza tlhriei

care este

de

1)

sale
posibil,
2)

de

se

pentru

cleci

e
justifica o acuzare
Concluzia:
simpl

nantei

constathri

reounoaste prin considerentele

asasinat nu este
totul jurul
nu trimete
judecata de
acuzarea de asasinat nu este
ci e brodata pe exagergri cari nu pot
atare o trimetere
v spune
considerentele
simpla
nu

acuzare cade.
acestei
in
tot v'a prutut spune d. jude instructor prin ordoea! Ca
cetteanul de care
jude instructor a voit construlasca mult, nu a isbutit
umil
sustinatori de
dar
jurati
vor
etaje.
spus poate:
Desigur s'a
Acestea
privire la actul cel mai important de
Dar
zise probe. Sa
de el mai aunt o serie de
vorbim

de ele.

asupra
cari au fost
Va
atta destoinicie de confratii
numai de
in
sa
proces penal,
privesti i de aproape de departe.
s'a adus
mai mult
de amanunt, s'a
asupra color ce
cele
2
persoane,
in camera,
acuzatul victima
fiecare amanunt a fost interpretat
tr'un
sau
Dar ce
n pot sa vorbeasca
amanunte!
spumea confratele men Costachescu nu exist o
desfasurarea faptelor, abia de pot cei ce iau parte
la
le istorisease,
reticente,

Nu voi

atunci,
a

de greu ca cineva
va
in fata a 2
Leonida; doua declaratiuni,

una lui
2 variante.

care trebue s'o credetil Se va zice

o baza pe
acuzatul
zut,-desi d. Perieteanu adineaori
bh
declaratia unui

pentruca el
trebue
constitue pro-

www.dacoromanica.ro

re
tan.

tot distinsul

de

cele relatate, dect din gura lui

confrate, d. Perieteanu, mai
mei,

ar fi, nu pot fi invocate ca probe,

capifel de
Dar cazul
cnd
el
nu
facea
d-lui
este
acuzat.
dect sa repete ele spuse
sau
Lsati deoparte aceasta
acuzatul
poate
spune
adevarul!
tunci
declaratii, una a
spusi, Onorat Juriu,
avem
Voi
a cl-nei
lui Gaetan
declaratiunea lui Ggetan
voi.
fie
Mi se
victimei trebue
ba daca
drept cuvnt---ce interes
d-na
spune,-si
acuzatoare neconformA
faca o
Leonida
alitatea chiar
primul moment,
se
a
timp,
ura ei
ineulpatului, pentru a face o declaratio
de patimasal Bun!
pun in ipoteza aceasta,
dv.
doream
"ntrebati,
intrebat, ce interes
Leonida
o atare declaratie.
sa
cu
chipul
care s'au desfAsurat lucrurile
de a fi
vicD-na Leonicla,
ce a
GAetan, a
ridicatg,
zice, de
sus, in odaia acesteia,
i
dat
Firesc, era
ca d-na Leonida dea oarecari
servitoarei sale, care da ajutor. Ori
sigur
sentiment tot
de firese, de jeng, de pudoare,
irnpiedica pe d-na
nareze
faptul
s'a intmplat
aici
ne-am luat la
bgtut" fi
se
neconvenabil,
se umileascg atunci, instinc acuzatului,

ru aunt

tiv, a brodat o

necompromitAtoare: un

asupra mea cu
ciocan
prgdat".
era pentru servitoare. Servitoarea
a
pe membrii
Leonida le-a narat aceiasi
istorioara a inceput
se
aici
va rog
amintiti
fiindcA din coltul
care
mai
prind tot ceeace putea
a vemit, a

www.dacoromanica.ro

332

crmpei din depozitia d-rului Antonin, care a

amintiti
avea nici
o decaaratie
and
a
venit
d-na
Leonicia,
mi-a
un interes. Martorul
tnAr care a venit s'o prade, a lovit-o". Mai
explicat
care este numele tnrului, dar
a
doga martorul
d-na Leonida
l'a spus.
cel putin
Am mai
pe
ea la
sau surorile cl-nei Leonida, cari veniser
numele
d. martor a
sanatoriu, nu au
GAetan,
rAspuns negativ, spunndu-v
a aflat de acest nume
a venit d. General
nida
lui
voia divulge
oprise pe
aceasta.
Nu putea
vorba de o
nu poate fi dect una: d-na Leonida
'orioara
era de
de aceia nu
legea
din ea un denunt.
d-voastr
martorul
a mai
cumnatul
dela serv'toare
care v'a spus
la
d-na Leonida fusese Getan, dar acest martor a mai adaugat
ducndu-se
vesteascA pe d. General
prefeetur
i_a spus
e vorba de GAetaii, dar l-a rugat
afle
pentru
de d-na Leonida se
acuzatului chiar
gura
acest aranD-lor jurati, ce joe este acestal Ce
d_lui
voia menajeze d. BrAtescu cnd
avea
Ce
nu
de
prefectul
afle
gura d-nei Leonida nu din
e vorba de o
Trebue fie o
logica cea mai elementarA ne spune ca atunci
e
fapt nu
o ratiune
tina
secret
explicatia. Ati
d-na Leonida a
evitat
numele lui. GAetan.
povestea cu
s'a difuzat prin
servitoarei,
d-na Leonida s'a
explicatie. Pe
parte d.
pe d. Nicoleanu,
se
nu
GAetan. Oare toate acestea nu ne
explicatiunea
Leonida nu voia
tul,
tia versiunea
a fost
numai

p ntru a da o explicatiune necompromitAtoare pentru ea?

www.dacoromanica.ro

333

toate acestea
d-na Leonida a interzis
celor din jurul ei
divulge numele lui Getan s nu
nu mai rezult oare
nunte7
Brtescu trecnd peste
dorinta d-nei Leonkla de a nu
la
a denuntat
totusi faptul, rugnd
pe d. geeral Nicoleanu nu
nu
de numele lui
ci
nu
a denuntat
lase pe d-na Leonida
cale a aflat
ea a fost vietima

.Nu

deci

d.

pe

dr.

toniu
rana grav
este pericol,
temut ca nu cumva
victima s
a fi
faptul, astfel
mostenirea mai
lui Getan, atunci
a alergat dup prefectul
voia
Prefectul a venit la
du-i acestuia istorioara
Leonida
el,
gsit
prezenta,
fi
nevoit a fost atunci
departe pe aceasta
poveste cu
aeuzatoare fr vrea.
pant
deci

fi nevoie

declarati:

succesiunei de
Leonida interesatk
declarelatez,
fapte ce
avut
intenla
ratiune nu oglindeste adevrul.
ie de a
ci pentru a da o explicatie necompromittoare
dar cu dorinta de a nu fipurtat mai deparcelor din jurul
declaratie ia
te,
Brtescu,
indiscretiunii
situatiunea de
unei acuzri, d-na Leonida
explicabil
nu
da inapoi.Omeneste vorbind,
adeceasta femeie care s'a jenat de rudele sale ca sa

de a face acest lucru

att mai
Dorinta de a
se clivulga nimic ne indic
scrupulul d-nei Leonida de a nu vedea transformndu_se
pe care o daduse servitoarei rudelor 'sale; aducerea d_lui Prefect de politie
adus trdeaz indiscretia d-lui
ditiunile care a
exphc
d-na Leonida nu a mai putut da
Mai
desigur sub
sentimentului de ura,
sub imboldul familiei d_na Leon;da s'a mentinut pe
pe care fusese
voie,
nu a mai revenit.
de a. nu reveni
ceasul al 12-lea, a motivat
ranjmentul ca d-na Leonkla
absenteze dela proces.

fi fost

www.dacoromanica.ro

rog dlor jurati de

celor expuse,
turati din complexul elementelor vor servi la formarea
d-nei Leonida, nu
d-voastra,
necesitati.
dar ca
sub imperiul
tot cursul
deolaratiunea
toemai prin
ca
d-voastra,
le-a expus nesilit
unor
pe are
vinovat;
s'ar fi
pe care ar fi putut le
apere o vina apoi
acuzatul ar fi
a na rat.
desigur usor i-ar fi fost nareze altceva
ar
a venit
fost al su,
fi putut broda explicatiuni absolut
chibzui daca
asupra cauzelor
ce
au ceva comun
Ar fi putut

vinovat.

se

privire
victimei
S'au

probele

acuzatului.
invocat,

din declaratiunile
o

serie

zise probe indiciale: urme de

pe
pe
de
bani, pe sticla de
proba ea mai
etc. Vi s'a
dar
usurinta s'a trecut peste aoest
Probe le indiciale de
sunt
o proba irefutabil,
mai ales cnd este vorba de pete de
de
tuitorului. Aceste urme
le-a laeartea de
a
sat.
im infractor a avut imprudenta
de
pe vre-un
el singur
de acuzare,
amprentele ce
mai mult
toti mardin
Toate tratatele de
- adusesem
cteva
dar este prea
tree prea iute
- zio toate tratatele,
cele
bune amprente sunt cele
%ate de
de
colorata
sau de

cored ar fi fost deci ca atunci

se

urmele de snge
pe
pe casa de bani, etc.,
sunt lasate
vi
prezinte rezultatul unei
pertize care arate
aceste urme s'au
urmele
spune

sale.

bine, d-lor
mele gsite sunt nedeslusite
din

ce au
expertii Ca
nu se
gasi vre-o
: ori aceste urme nu provin

www.dacoromanica.ro

335

oela atingerea cu
d-nii experti
atari
prente

altfel

cnd toti expertii

exclus s nu
lume

au devenit
aceste probe, pretinse indiciale tretrebue ceva.
rezerva cuvenit.
huesc privite cu
care
jurati, faceti
Mai trebue
aceste urme
de mult pe
s'a
camera
jurarea
jude
jude instructor, o serie de persoone.
venirea
n'a
ordonanta sa :
instructor v spune ritos
trat camera unde s'a
la venirea noastre;
crima
d-1 BrL
au intrat
ori s'a
general Nicoleanu.
de dou ori, d-1
s'a schimbat,
chiar d-na Leonida.
rufele
au fost
acolo. Nu uitati tot
ordine de idei
s'a
unor
discutat
chestiunea
Eu
disprut.
este
p'tan
i-a. vorbit d-lui Brtesou c
ajun a
pe
la
Leonida
de
tunci
C. Brtescu, care
de grijuliu de avutul
Leonida,
doa
mne,
le caute
nu sub pat, ci casa
bani,
saltare.
iat
sau poate
alt fel, a mai fost
care a putut
cu
cheia casa de bani, mai ales cnd acel cineva
purtase mini ciocanul
snge.
In fine, s mai aveti vedere
jurati, pe
fonierul
se pretinde ca
dela casa de bani, nu
s'a
nici o
de
fenomen
fiinde
ne putem dumiri
care pe
a
imense
de
totus,
cu aceste
mai
de a le
a umblat
cheia nu a
o
de
Am cerut
jude instructor s
acest luoru.
ne-a
nu se
poate,
orjce
a crezut
interes
constate
erau sau nu
la
atunci cnd a fcut
descindere. Posibil
fi fost
- posibil nu fi fost! Este
admisibil,
jurati,
un jude instructor
dece,

www.dacoromanica.ro

336

abil
succesiunea
casei
bani,

fi stabilit toate

acuzatului

la
nu se oprit
cari fi probat ipoteza
fi existat la
adevgr De sigur
jude instructor nu este o fantezie
este proba
atunci lipsa urmelor
nu!
Gletan nu a umblat in
cea mai
la casa de
nu pute
de bani,
deci nici la
bani,

Dar

dela
in ost traseu

in prealabil
erau
sifonier

cheia
300.00Q lei. Cum

ca

fie
sifonerul
: Cei
un
ce
se
300.000 lei au fost luati in trecere la plecare,
d-1 jude instructor ca tot
lase Gaetan pe

acesti bani au ajuns la

jude instructor a
tat de snge

vrnd
mai supne :
atunci a
zunar eei 300.000 lei, a dat peste sticla de
buzunar a aruncat-o pe pat, umplnd hrtia,
d la
care
sngele care
desi
pe sticla de
a
s
crurile se petreeeau
Poate se va zice nu a
aceeasi
umblat
cu care a apucat sticla.
cu aceeasi
S'ar
jude instructor
poate
fie asa,
tot
nu ne_ar
era cu revolverul
tot acest timp,
aceeasi

Gaetan nu are trei

banii

atintit asupra d-nei Leonicla,

cu aceeasi mna
sticla
pe altele.

aceasta
lucruri, dar nu
mai poate fi
realitate, atunci
ori e
cutie. Noi socotim
atari argumente, nu constituesc
de

probe, ei simple floricele de

fantezie.
dece,
jurati, chestiunea urmelor, departe de
a
vre-o
Graetan, vin
contra
confirme
sa
tot ce s'a voit
se brodeze
jurul
este o poveste.
jurati, Voi trece
la o
proba. S'a
spus,
jurati,
una din probele
s'a coo
este faptul Gaetan a plecat eu paralele Cea
proba,
mai
jurati, este proba prin
primitivg
felul acest. Se
dela
fapt
prin deductiuhi imediate,

www.dacoromanica.ro

337

le
pe drum, te
la
20 de
fatalitatea
pleai de
de
mort
un
te
asas:nului sau
acolo; deductiunea: esti
comise la 20 m. departare ! Astazi s'a abandonat acest sistem.
Nu se mai poate judeca trimite la inchisoare cineva, prin
Gaetan a
deductiune.
probe. Faptul
o
neaprat a
cat cu paralele, nu
bani au fost
dovada
Acuzarea trebue
dova vopentru legea o impune.
nu face
ei bine
numai pe
stabileasca
de
o
nu poate constitui rezultatul acestei
goana
domnilor jurati
de ce
este
corelatiunea dinnumai
adevr,
am
tre un fapt divers alt fapt divers, oricine
ar pu
fi adus acuzat
dv., oameni perfect
s'ar
condamnati
jocului bizar al acestor coin:

cidente. Repet deci,

ce se face in

nu conduce

Faptul
a plecat cu paralele nu
pentruca
acela,
s'a
acea
altercatiune, starea
nu mai
de
fel,
sa-i poat
un
al actelor sale.
vin la argumentul
nostru, d. Perieteanu; d-sa
spunea : Gaetan n'a lovit-o pe d-na Leonida
la o

aceasta descbisese
bani,
socoteble
se risipesc, omul
pier& aplombul, curajul,
nenu-si mai
se produice o astfel de turburare,
seama bine
nu
ce trebue
aPtele

cari.sunt nelogice, cari n'ar

plic.

se

omul nu-si mai

socoteala
atari momenta".
nu-mi
socoteala, eu,
faptul,
nu
nu cram ranit, in
logica
am cea mai
limpezime
eel mai
rece
mai
sever control al actelor
din
care fusese acolo !
de
un moment, domnilor jurati,
veti
d-voastrun
o educatirune
un
un
blajin incapabil de
un
un
martorii,
cum v'au spus-o
veti

www.dacoromanica.ro

338

de
de zgudruirea
cand
acuzatul
uluirea in care a trebuit
Leonida
cnd furia
a vgzut sngele
prin
proportii
prin striggtele ei
aa
nesgbuite
rea pe care o pusese
poate avea
in atari
tot ce-i omenesc
actele sale control in
orn,
nu
plerarea
deductiunea
de ce cred
cu
a aduce
tului
e de
o
att mai
de a
un argument al
Domnilor Jurati, voi
timp
a hoingrit
Getan,
vi
Bursan i acolo, oarecare, a
d.
consultnzarea - si-a ticluit o adevratg aprare, a
du-se
avocat, afle care este situatia lui, care este
rarea
faptele
mai
cum ar trebui
ndor justitiei,
de o urmrire prea
fie
logic, acest arguEste
temeinic, sau eel
searna

starea

ment, riclicat la rang de

simt. Apoi,
simt
spune,
mereu apel la
s'ar fi sfatuit eu Maiorul Bursan
llo
Voinescu, spre
o
apoi
doar
i-ar fi
:
ai un revolver buzu;
dece
mai
?
revolverul,
chiar
d-na Leonida va
de el, va ramne
o simpl afirmatie,
ce nu
face dovada
tu ai avut revolver". Ori, departe de a se fi prooeclat aa,
declaratie
a avut revolver
prezinta d-lui
carrevolverul,
ce dovedeste
nu
justitiei.
atimci,
:
este
acuzgrei,
Dar
un fapt :
ora
6, acuzatul a stat d. Maior Bursan.
de
ar fi vrut
brodeze o
aparare, nu numai
ax fi
revolverul, dar
mai fi
inlturat
o
care s'a
argument contra
: ar fi trimis la
Negreanu, ax fi cerut aoestora s
caute banii pusi,
acesti
atunci cnd s'ar fi predat d_lui prefect

www.dacoromanica.ro

339

s'ar fi predat

s'ar

banii,
din

ment de
Gketan nu a
s'a

tras im
Dar
a ascuns

pentru

mai
moment va fi acuzat de
aranjeze o aprare, ar fi putut
mult, daca
voit
rni pentru face
cteva auto-leziuni,
de acuzare: acest
mai
sa. Vi se
singura ati;
se
incercuit,
va fi
vinovat, ar fi
s'ar fi
tudine
ceea de a-si
situatia, ascunznd revolverul
toate
urmele
lupte. Nimic nu a
a nu
acestea. Aceasta
atitudinea
care
poate
reproseze nimic.
atunci,
ce
ridicole un
condanmarea Facnd din

portret respingator a acuzatului Gketan

Din
mea,
oridecte ori se
portretul acuzatului
nu exist probe.
cteori
de persoana
a
nu se
trecutul
Ei bine,
acesta,
lipseau
acuzatorii
legat de cele mai banale

pe d. procurer,
dus

m'am

1-am gksit traducnd o

acuzatul
care era vorba de omor : Doamne fereste
fi
ultima
gsit traducnd din Hamlet,
aunt
D.
morti,
ce
fi mai dedus. Tot

acuzatului
din comuna cutare, a

se

! Stan

sa, ca si-i ia
fund de

era
:

ele-

ciocanul pe

;" Stan

ce

de ceeace

jurati

nici teama

de a face din acest

nu prune

un scelerat ! S'a mai

Gketan
fi vandat nasturi ace la un

avea
de stracl, avea
automobile de cteva
a
de
de lei, aceasta nu este o ocupatiune! S'au legat de viata
tot, au mnjit tot,
intim a lui Gketan,
cnd
a fost
: ce imde el, au
spunk o
nu odata fata justitiei
trecutul : Ori
are un cazier jucliciar, pe
cnd
procurer spunndu-va : a
condamnat, a
cutare

www.dacoromanica.ro

340

iat urtul lui trecondamnati,

cutare
a
vi se cere tineti
cut".
a fost
o
de ce
atunci cnd
tragA, s vi
d-v. nu
fie s000tit
acest trecut onest; ba chiar
conteze
auzit apostroafele adresate
ca subject de
faci pe
Ai fost bAiat de bani gata ti-a
fii
cu colegii. Ai avut avere
fost lesne
trecutul acesta
manierat". Dar, donmilor, ati
cA

de bani gata, ci

nu este vorba de

este vorba de acte,

mare bun
se
al unui
tot trecutul acuzatului
desprinde ca un
leit-motiv
a avut totdeauna o
prob,
i
poate reproga
Ori
lumea
auzit adineaori
pe d.
spunnd.
cA trebuie
pe
tot trecutul,
toate antecedentele
lui,
alte cuvinte
judecam subiectiv.
sunt probe
Ceva mai mult d-lor jurati, atunci cnd
ceeace trebue sa
ficiente prin urmare exista
este personalipentru d-v. spre a scoate din
tatea trecutul acuzatului. Un trecut onest e o
chezAgie nu poate
fAra
in lupta
trece dv. atunci cnd va trebui sa ziceti da"
care
sau nu". S'a
intima convingere. Dar
d-v. judecati
precept.
se face un abuz cn
spunea colegul meu
CostAchescu cA Juriul, este
unei lupte
toritA
s'a luat
regilor judecAtorilor regali
judecata, pentru a da poporului. Ei bine, odata u
trecere
popular, vi s'a dat toate drepturile regaliene, acela de a fi clementi de a ierta. De aceia cnd
ceti apel la
iertare,
sA dati
judecati dupA propria
poporul

v'a dat libertatea de a ierta chiar pe vinovati.

Cnd
mai

vorba,

sA
intima convingere
facultatea de a decide dupA
mei,
poporul ai cArui mandatari
nu va dat
libertatea de a condamna un nevinovat. In
de condamnare se aplicA toate
ordinare inerente justitiei penale :
se
probe. Juriul nu poate spune : da" pe impresii ci trebuie sa se pronunte pe baza de probe evidente. Or,

www.dacoromanica.ro

341

nu se
Jurati, de 7 zile asist la acest proces am
cona se obtine dela cl-v.
verdict pe
firmarea unei impresiuni, care de 7
a
continuu
mare lux
Eu
presa, dar
n'am s'o apgr,
nu am cgderea.
Presa a
a bgtut moneda dintr'un
nu poate s-i reproseze,
presa
are ea nevoile ei.
E deci explicabil
anumite
care pot fi
de
banul
astfel
se
desin'teresat sustine alte
de izbndirea cgrora
va profita
societate. De aceia pe frontispiciu origazete ar trebui se
sub cuvntul Redactiei: Interesul
mai presus de
iar
nistratiei : Afacerile sunt
In opera sa Literatur
Sigheli ne
Lordul Edward
Rachift directorul lui Morning Herald" a luat
nu se mai publice gazeta sa, nicti.
cu
la crime alte fapte de acest fel, pentru a
spirit
care
pe multi ca, cu pretul unei
de legi
se vorbeascg de ei, cucerind o
britate.
pragul
Ei bine pe te lun:, gazeta era
presa are nevoe sa
astfel
s'a
fapte care delecteaza multimea. In
: d_v.
exagerat.
sa tineti
de
care s'a npustit
s'a
toat presa
de
permiteti
crutare asupra acestui
de Panne
carte Les Grands
2 rnduri din
1927" de Geo London din care
Perieteanu
care zicea
s'ar ase..
adineaori, relatrile
mna cu procesul Getan. S'ar asemAna din pasagiile, cari
citit d-lui, dar
ar fi citit
cele 20
ati fi
care a fost
acolo existau probe,
fata locului, martori oculari. Asasianal crezuse
nu fost
vgzut de nimeni.
a fcut
fie vgzut.
tot, ati fi vzut
nu exista
s'ar fi
cu s:tuatia din procesul nostru.
de
Dar
afacere, care a
mare
in Franta, chestiunea d-rului
acest proces presa se
contra acuzatului, iar
lui, pre

www.dacoromanica.ro

foaxte neurzitat,
-ceti

a adresat
foarte util: D-v. va trebui
putut.
ce

abstractiune de tot
privire aceast afacere.

sinea d-voastra

afacere".

nu

de potrivit ar fi fost acest delicat avertisment

deci, la rndul nostru
ne
asupra acestei
abstractime de tot ce
auziti de ea.
pentru
sa
afar
ci conform cedup sgomotul
procesul
dati o hopenale,
dupa care se judeca
: sunt
echitabiljusta

iNzul de

caz.
da
acelea, care
element, - fiindca este vorba
element
zi em, mai multe elemente.
care
are,
de o
numai
element exist
sa vedeti
ca probate
cnd toate elementele se vor
chestiunea remiterei an
ce i da.
cu aceasta am ajuns
pe care a pus_o
terioare
care tratat-o
care a admis
ordonata
teza
banii sau dat
atunci
: Exista sau nu
Se pune

probe

conflictul urmat de violente fost precedat de

sau a unui
terea voluntara a
Getan a rrimit banii mai
a fi avut
btaia,
cu care apoi a
mai poate

area de

denume*te la noi o

care

toate
dar
numiri diferite, la
zice
la germani Raub, la francezi
avec
mai departe. In realitate
pretutindeni

fractiune nu este de
un furt
avutuliui aituia, prin

bire de furt

care
ci printr'o sustragere,
bun.
exist

violentii, spre deosenu

luare fr voia

pentru a

s.
demonstreze
chiar
cazul
s'a
de o particularitate a textului privitor la
codul nostnui penal, care a

dar care azi este tran*at5. Zicea d-sa: la noi

www.dacoromanica.ro

343

pe sub ascuns,
furtul este
stre nu se
spimea
unile streine". In
Ori,
pe sub
este

legei noa
privind

meu: Furtul la
victima este

de aoeia
materie de

ou

tare
la furt.

remiterei volun
se

termenul ascuns" din art. 306 are o

semnificaite,
domino!',

ceeace numeau
contra vointei proprietarului.

de

exemplu:

care e
ou el tot furt este,

curte
casei ia un luau
pe sub ascuns nu
a
de voie.
sa iau
vazut,
trebue ca violenta

profuge

dar,
existe
lucrului. Toate legislatiunile
fie concomitenta cu
textele
sunt la f el
in
mod. La noi, textul art. 317
redactate
care
intrebuintare de violentg"-deci legea ne
contra persoanelor
prin amenintgri de a
ri
lucrul
Va
rani
va
iau

altuia
de violente. Dar
este
fost dat
de
voie,
deci
primit se mai. poate
a
spune
intrat in
efectul
Este tarziu ca
mea
dar adusesem mai multi autori, cte
un italian
un german
(Fr.
Liszt) un englez (K.
pentru a documenta
cele ce sustin. Voi ceti
cteva rnduri din
care ne-a fost
profesor care in opera sa
o
jurisprudentei.
a
ce
art. 379, nr. 78: Este
bine stabilit
remiterea
a
lui exclude sustractiunea" -asa dar nu
furt,
implicit nu
existe nici
nu
dect furt
violenta.
acum sa
citesc o
Jude-

nu exista furt in faptul

care
de a preda
negnd
ar fi prima pretul"
autor, nr. 57). Adica
ales

ce a

la taraba unui vnzator,

dau o

www.dacoromanica.ro

suma

344

spuaceasta
loo
dea marfa
nu i-am dat nici un ban.
nu este
Ei bOne, donmilor Jurati, acest fapt nu este
nu a sustras-o, nu a
suma i-a fost

-tept
nnd

pit-o. Poate acest caz ar fi cel mult o excrocherie.

materie jurisprudenta a avut ocazie
Dar
Import
general
lutioneze tot felul de spete,
a unui lucru de
retentiunea
putin,

i s'a remis acel lucru a fost

retinerea e
tinate a face se

de

nr.
eu, prin oarecari manevre, ob..
65).
dela proprietor posesiunea lucrului in ultimul moment
am
import
intervine
noi violent& ceartA.
manevre
am
de frarud.
(Op.

poti tr.mete in
loase, pentru a te face
pentru furt, sau
judecatA pentru excrocherie, dar
spune: Imlucrul. Tot
mLai predat
remiterea a fost rezultatul chiar
porta putin, de altf el,
mod
al
persoana
cu
fraudulos, a profitat
eroare". (op. cit. nr. 120).
dar raportndu-ne la cazul nostru
am presup-une
din eroare, d-na Leonida
predat lui
banii, aceasta
import& Din moment ce remiterea nu s'a facut
strngere .violente, ci din
nu mai este
In rezumat: remiterea anterioarg, chiar da a aceasta remiar fi fructul
sau fraude, exclude
litatea unei
de
pe aceia a unei
ngri de
solutiune o veti gasi
autorii; nu veti
unul singur care sa
toate
a
predat
iar violentele s'au produs
mai poate fi
In atari cazuri
de
se poate plnge
lovituri, toate consecintele
dar nu se poate plnge de
hArie, pentrud
predat
singura. De aceia concluziunea d-lui
de instructie,
a acuzrei ca chiar
ipoteza
solut eronat

s'aui dat

este

deci rimne
Ceia ce are
o
este
d-1 jude instructor a
in adnsale, nevoia de a pune
care n'ar fi trebuit existe in ordonanta

www.dacoromanica.ro

345

a existat
instructor ar fi
ccnvingerea
o remitere anterioar. Punnd ipoteza v'a mArturisit implicit
ipotezA, care
Ori
o crede
de
realitatea, nu mai poate fi
reprezhita
ce rmne
attmci neexistnd
domnilor
lovitura cauzatoare de slutire
pune
vi se
a v atrage atentia
Jurati,
va trebui cercetati
o singura intrebare asupra
eled-voastr,
existenta
fiecruia
a da
unul din aceste
dac
mentele infractiunei.
nu, fiindc
elemente nu exist, frebue
elementele infractinnei. Cari
fie
a
se
aceste elementei 1) Luarea unui lucru, 2) luarea
3) violenta s fi
tra persoanei.
rnd. Nu exist im eleToate
s le verificati
o bun administratie a
ment, s'a dus
Jbstitiei, se clescompt ne chestiunea de culpabilitate se pu
pentru fienare element susceptibil de forma prin el
da un
dv. s
susi o infractiune, o intrebare,
se va pune
rspuns
mai

totusi
o singur intrebare,
nu,
moment ce veti
ntele, cari constituesc invinuirea.
aceasta, domnilor

dv. trebue
sunt

toate

un
apArarea, pe. care am fcut-o
cuzatului
in
Donmilor Jurati, am avut creclinta
acest
sarcina
va fi
in instant a d-nei Leonida. Nadjduiam
d-sa va
aici.
ch'ar
nu va veni, va face oarecari
declaratimi
Jurati,
viata lui,
la un moment dat atunci cnd
tmplelor s'asterne zpada
priveasc
sever trecutul, examineze
mai
srupulozitate tot ceia
ce a
acest trecut, rereeteze
act,
gest
Or noi
s facA
astfel
duiam,
chiar,
d-na Leonida,
asupra acelui moment, va veni va declara
acestei
care este
va feri astfel
de o eroare judi_

de a

www.dacoromanica.ro

346

nici d-na Leonida nici ap5ratorii

N'a
un cuvnt dela d-sa.
Nu ne ramne
dar dect o ultima dar mare
prin verdictul dv.
cruta pe mult ponegritul
unei condamnatiuni
pe

remwarea de mai trziu, a unei rgsbunari explicabife,

foarte crude.
Acestea sunt cuvintele mele.
se suspendd,
.ora 21).

www.dacoromanica.ro

continuare

au
de
de

Replica D-lui Procuror General I. ZAMFIRESCU

Sedinta din noaptea de Dnminia 30 Sept. 1928

Domnule Proedinte,
Curte,
Domnilor jurati,
voi
rneu, la anumite
fapt, cari au fost expuse de
fr se repet,
reeditez cele spuse
mentinndu-mi punctul de vedere, pe care
exprimat la
euvntrii mele.
sedinta precedent, nu se poate
consecvent
acea
de
tinuu
veti

nu relevez ceea ce socot

trebuie s stea confata ochilor dv.,
camera de deliberare, atunci
acuzatuhii.

S'a afirmat de
d. Costdchescu, ca until din indiciile
cari zugrdvesc pe acuzat, ca un
care, prin optimismul
prin iubirea sa de oameni, nu
nici
acte
nu se
de formalittile legale,
nu a luat nici odat chitante.
este un fapt, pe care
s-1 relevez:
a
d-nei Leonida chitante pentru bijuterii.
In ceea ce priveste scena sngeroasd, care a avut
noaptea aceea, tot d. Costchescu,
au dese inteleag,
curs loviturile, a lsat
provocate de
d-na Leonida prin
erau att de grave,
putut s
subit
ca furia acuzatului
s aplice
viturile, pe
acest sens, certificale-a aplicat.
tul medical.

Nu este nevoie de certificat medical

nu voi face

www.dacoromanica.ro

348

ca

veti aminti
mator a declarat,
in noaptea crimei, o or sau

v obosesc,

fata dv.

- este vorba de martorul

Negreanu, - acuzatu! s'a
prezentat la dnsul acas
n'a observat nimic deosebit la
mn.
o ran. dar aceasta nu prezena o deosebit gravitate, imediat
ce a
muscat,
ca s necesite
grijiri deosebite. Ca o
este asa, e
a putut,
nici o dificultate,

scrie scrisorile, pe cari le veti gasi la dosar.

Dar nu numai att.

a declarat,
una
putin
cele dou
a
provocat de o
pe cnd se
jos din automobil, - s
controlat dac afirm ceva
inexact, s se releveze.
Acum, tot
cu scena petrecut acolo, - sunt ne
reiau chestiunea in mod fragmentar, de oarece am ciasificat aceste observatiuni,
avocatii,
au luat cuvntul
in aprare.
Domnilor jurati,
amintiti scena.
lovituri din ce
ce mai grave cari au culminat cu lovitura
receptorul
De ce a lovit
receptorul se
d. Costachescv?
Dar eu pun
intrebare: de ce a
nevoie de
sunare
dat, cu

aceast lupt, ce justificA

mod graintensitate din ce
ce mai mare,
se dea loviturile
o parte de alta,
nu presupunem un scop. un tel, pe
care-I
acuzatul, ca sfrsit al acestei lupte, ca

gajeze libertatea de miscare in

? De ce
nevoie
ajung, din pricina unei simple insulte, urmat de lovituri, !a
lovitura aceea de gratie cu microfonul ?
Prin urmare, se
ceva
aceste lovituri att de
versunate, cari
culmineze
punerea d-nei
in
-posibilitate,
putin momentan, de a reactionh.
c
toiul acestei lupte, a
dezarmat de ciocan a
fonul.

Trebue
m opresc putin
aceast scen
la
barea pe care am pus-o pe care o repet: de
atta
?
necesar,
mod logic, ca o simpl ceart
amanti,
urmeze
rostogoliri de acestea, impiedecri
de a telefonh, cu lovituri de acestea. date cu atta furie?
scen a
urmat de o alta mai
Dar
pentru
ce s'a desmeticit victima din
microfonul, acuzatul,
cum recunoaste, a tinut-o tot

www.dacoromanica.ro

349

timpul sub amenintarea revolverului,

s'a splat camera
de
bine, aceste lucruri nu
explicat, cred
dv.
nu
puteti
prin scopul de
pune la
lui
pd care
comisese
dela divulgare, prin tipetele
Leonida. Pentru
once
cu lovituri date
alte
ar fi fost
se pund la adpost felul acesta, tot timpul, pnd a
voe
din
Gsiti dv. o alt explicare?
Dar nu numai
Sa sustinut,
sunt nevoit
fac
cursiune, deocamdatd anticipat,
d-lui Aznavomodul cum
crima.
un proces psihologic, de care
d. Aznavorian.
ce sau certat
au ajuns la lovituri, se pierde din memorie motivul esential.
care
al primirii banilor
darea
mai

tapet
el,

chestiune, a putut
cu ei.

bani la

In virtutea
aceleia$i legi sufletesti,
care o
d. Aznavorian, eu vin spun: era imposibil,
acele conditiuni,
se
din
chestiunea bdneascl
pentru
punctul
al
erau
darea chitantei.
toate
cercul actual a!
jurul banilor.
cliestiunea aceasta, cearta nu
avea
rezultat, de
intentiune de a jufui,
pe motiv
n'are
cest final: o aruncare in
cere

Aceasta era
toale regulele psihologice
logice, a
De aceia, nu vreau
repet, dar
ai
tiunea plecrii
bani este extraordinar de importantd
expus-o
meu; desigur
dv.
mai revin asupra ei.
Tree
la ci. Aznavorian, la faimoasa chestiune, asupra
rechizitoriu si
am
cari
fcut.
punct cu punct toate
noi n'am
S'a
cum ne-a acuzat unii dintre reprezenprejurdrile de fapt,
minutiozitate,
tantii aprdrii,
de dovezi
mdrturii,
absolut meschine,
prin mijloacele
pe nimic.
care nu se
sprijinim o
din aceast
D-lor, mie mi prea anumite

www.dacoromanica.ro

350

de categorice,

in fata
v pun

de elocvente, avnd

vedere

un juriu ca al dv.,
facut deck
cuburile acelea
dv. nu v rmdnea deck s
prin alkurarea aceasta
ajungeti la

faceti
culpabilitatea lui
Dar, pentru
fcut obiectiuni, trebue
revin
precizez.
N'am sustinut
afacerea bijuteriilor nu era
poate serioasd,
poate s fi fost alte chestiuni,
celor cari le-au discutat. Ins,
ca stadiul acestei
se
la
care
pe
banii,
acest
tima
creada
vine
acest
care s'a
tradat din toate actiunile sale, anterioare cu cteva zile crirnei,aceasta face dintr
cel putin din acest
de vedere,
amgitor al mintii
Leonida,
s
afacerea
se va
atunci,
va aduce briliantele
in
va fi nevoe
suma de
sensul acesta a fost acuzarea sustinutd de noi
cred
chipul acesta se
poate mentine
la
Una din
importante
desbaterea unui
este
ces penal la
chestiunea mobilului, desi o
une accesorie,
intereseazd direct crima

din punct de vedere al subiectivitdtii criminalulu!.

Dar, la un criminal de ocazie,
teorie pe care o adopt,
a artat-o partea civil, prin reprezentantul
nu intereseazd
acelei crime, pentru
acest
demobil este ocazioval, deterrninat de anumite

- la

cari
atunci
putea

mobilului, a spns
banii prin alte mijloace, mai

plicate.

Aici, d-lor
Mai
erau
cai cinstite, direct
pentru
Ma

sunt foarte multe rdspunsuri de dat

usor,

care-I avea la d-na Hat,

se tiase
chiar
oarecum, de
izvoare de subsidii.

de multe mijloace,
importante de bani-?
att
creditul. pe
motive: mai
tirnp, se pare
se

atunci,

in care

s intre,

www.dacoromanica.ro

351

parale, -

ca dovad in p;us,
putin
care a comis crima,
cu pabuzunar, este imprejurarea,
personale
o
aritmeticg, pe care
rog s'o faceti, dac aveti
adunnd toate
de
locurile deolalipsesc 5.000 lei, din
de el, se
luat dela
nu
ziva

Leonida.

S'a fcut
caz
de aprare
mod
abil.
mult talent, ca
situatia
duhiu
tile
de faptul
s'a umblat
a avut cineva
teres
niste titluri se poate
casa de
etc.
Nu trebue,
s nu restabilim
ade-varata
proportiune. Nu
s exagerm.
trebue
se fi petrecut lucrurile
acest
care preced imediat
judector de instructie
D. Perieteanu a
nu voi
ceeace a
elocvent claritate:
se
nimeni,
acelea tragice,
Leonida era
de sus
pn jos,
sa era
arande
jeze anumite
Totul
tedce o stargAcie,
s'a
umblat
la casa de bani.
este
acuzatulni
cele
a
la instructiune
in
desbaterilor.
A
mi se pare ia o confruntare, sau
la
constituirea
pus
fata acestui sage de pe casa de
bani
intrebat, cum se
acest sage,
nestiind
.apdrarea, care
va
sau cea sugerat de apdrtorii
a recunoscut
dup
era mnjit de sag-e, a
pins
dela casa
bani,
s'c
teza
prin urniare,
se
ce se umpiuse de

Or,

tan,
deja

spune

au

este posibil ca
s'o mai
era

Dar un

este ceva
de instructie,
Mai

cal de bdtae - de aceaqt

care
era
o

pArea

tot

nu era
la

un punct neluminat indeajuns,

t.

d-lui
de

aceasta e o eroare

clestul aceasta, pemruca

www.dacoromanica.ro

352

trecefi dv.
prwirea peste
pentrud nu corespunde si
acest episod ?
Nu puteti s
ce s'a splat pe
recunoaste
s'a splat a frecut cu revolverul
prin dormitor, a
splate pachetul de
sifonier
prin urmare
nu l-a umlut de
d. Aznavorian
de aid.
acuzarea
se sprijin pe
o prob, fiindd nu
poate pune
pe
una din aceste
A, dar
d.
i-a complicat situatia,
n'a lovit atunci
pute in mod mai comod, c n'a
servitoarea,
de bani nu erau
etc.

bine, toate aceste

de cari se leaga d.
navorian se pot rezolv cu o singur observatiune: cu originacrime!
de dtre Gaetan. Incontestabil, s'a
crirna
de
de relatiuni
Gaetan
d-na Leonida. Acest lucru credeti
a fost
ca
n'a fost ales acest monient
este
a fost ales,
atunci
se rezolv toate
complicatium, fiindd
ce a contat
?
aceast s:tuatiune delicata,
care se
d-na
tiunea
care se

in alternativa, sau s mrturiseasd situasau s

v rog
observali,
parcurge dosarul
totdeauna a fost in
sa
d-na Leonida
va
zis: aleg acest moment,
bine
dar
este
deplin. $1 atunci se
zolv totul,

felul

detaliile

in sivwtiunea aceasta foarte stnjenitoare

spunea aprarea: cum se poate ca un tnr
faca ast? Apoi, nu este un
obicinuit, care se duce
in conditiuni normale. S'a dus
planul
tlhreasd
in asemenea
dea iovitura
momentul acela
atunci era necesar
se
ace, era necesar nu concedieze
servitoarea, pentru ca Intorcndu-se dela
fcutti,
nu vie tocma
Mai departe,
observatiune, se rezolv
celelalte
ducerea
acas,
cum
aruncat cmasa chilocelea,

de

caute la

acas,

raft dinuntru. Cine

bnuiasera convins de impunitate,

www.dacoromanica.ro

353

cauza discretiunii
a d-nei Leonida ? Nimeni nu era
caute acolo.
att de bine cotat, care
pre
toate
din Bucure$ti, cui i-ar fi trdsnit
prin cap,
caute la d-na Pillat ?
Dar, zice apdrarea.
o suma de
din aceste
de
chete nu
Se
noa,sterea
Je
acuzat - este incontestabil, s'a
cursui
din
a desfcut
pachete,
de 500.000 lei, 51 i-a distribut: o parte
lsat

parte 1-a luat asupra sa. ACeasta

la fratii Negreanu, o
ce se
era

parfumat. Atunci cum era

este constant

mai

care erau

ambele pachete crau

care a

500.000 lei,

din:iuntru sa

a avut vremea

distru-

curati.

care s'ar
Dar mai
o
foarte primejdioasd pentru situathmea acuzatului
moment.

Zice: la

peste o
era
stabileste din dosar,

Bucurestiului,
cdpitanul
avea

8,

comiti o

ales cnd
Ori, nu se
!
de aceasrta. Nu

cdpitanul Sttescu.
aceast destdinuire,
vedeti
pe altcineva ! Prin
cade.
acest mijloc de
aceasta,
d-lor Jurati tot
Am
notat
Leonida,
camera
- eram asupra foptelor petrecute

va

sigur c nu d-na

o afirmatiune a
camera d-nei

Pe care I-a

fi

contrazisd de el
prezentandu-se
versiune a
la
eonida a pus ciocanul
d-na Leonida, el a spus :

Este un vechi

al

ale
sunt cuvintele
in alt interogator, la observatiunile d-lui judePe

de instruce, a negat
d-na
Poate
observat acest lucru !".

cnd

a spus :
pus ciocanul pe

nu ii
23

cesul

www.dacoromanica.ro

354

putin
a mintit
aceste 2
ratiuni, cari se contrazic, cine a
odat, poate
crede aceste sustineri, necoroborate de
altdat,
nu
alte elemente.
sunt dator
fcute de
In
v
citesc raportul medico-legal, s
rt,
ce constau aceste
Ori,

La

buzele

centimetri

la os,

teresat
fracturat".

marginile neregulate, msurnd

de suturi
a
frontal
ambelor sinusuri

lovitura de ciocan nu este dat

cum
de majortatea d-lor avocati ai aprrii, -nu
cine a afirmat
dnsii, cu mai mult trie, - nu este
adevrat
aceasta,
dat ca de box,
frunte,
i-a fcut numai o sarietur. A fost
de alt manier,
i l-a
frunte, ceeace explic spargerea
frontal. Veti
mai departe constatrile d-lui medic, c
Iat

s'a

aceast spargere a frontalului este independent de spargerea

arcadei sprncenale:
Deasupra arcade sprncenalc drepte o rana in
de
cere al crui arc
cinci
interesnd prtile moi,
a arcadiei

de

cu

sfrmturilor osoase

cavitatea creerului.
Ochiul drept este spart scurs, ceeace a necesitat enuclearea

a resturilor ilmase".

$i acum s
se potrivesc aceste constatri ale d-lui
medic legist, cu sinteza scenei, petrecute
taina dormitorului

Leonida ?

Teza, pe care a

auzarea, este.
cuvinte
in pat, orizontal, d-na Leonida,
-deasupra, a putut s dea prima
frunte, care
frontalul lndiciul: declaratiunea din
tan, fcut de d-na Leonida, c
fcut impresie
i-a c
ceva
cap, ceeace a fcut-o s
instinctiv capul.
urmtoarea:

s se duc spre

primejdie -

i-a mai tras cteva lovituri, ceeace a

femeea
c se gseste
atunci a venit ultima lovitur, cu receptorul,

www.dacoromanica.ro

355

ca s'o
sistat d.

telefoneze,
la

- lovitur asupra

a
raliez.
mmic,
n'a

D-lui Teodoreanu nu pot s-i

daos nimic la heueficiile aprrii.
Termin,
d. Dongoroz.
d. Dongoroz,
examinnd
d-lui judecdtor de .instructie,
se gsesc 2
Stnescu, cari au
aceast
un
Stnescu, pe care, cu cuvinte
de
frumoase, nil-a
un alt
influentat
de imponderabilul acela, care
atmosfer
pres,
atunci, nu numa! de dragul simetriei, dar chiar bazat pe
fapte, pe care
s le
pot s
d-lui Dongoroz,
din uvntarea sa, am constatat eu c exist 2 domni Dongoroz: d. Dongoroz, pe
citesc, autoritatea
materie
practicianul, care se prezint
fata Curtii de
pune concluzium
de judicioase, d. Dongoroz, acela care
este profesor universitar, are preocupri teoretice, pe cari le
expune
atta autoritate
reviste de drept penal,
fata
instantelor judectoresti,
este un alt
Dongoroz, a
revelatiune am avut-o astzi
vedeti, nu m'am mirat de
geaba, cnd am spus
m surprinde
fata
d-lor Jurati,
am
un
Dongoroz, care nu
acela dinainte, un domn Dongoroz, care a
cut acele
asupra calificrli
a putut s vorbeasc
proprietarului, un furt, care s'ar comite
eu
fata
vrea s-I
pe d. Dongoroz, sustinnd
fata proprietarului, constiluarea unui lucru
de Casatie,
tue un furt...
scris,
: Am sustinut
D. V.
fata Curtii de Casatie.
D. Procuror 1. Zamfirescu Ori, d-lor, textul art. 306
altuia
pe sub ascuns a
defineste furtul, ca
Prin urmare, luarea, pe sub ascuns, constitue elementele
constitutive ale furtului.
practic, d-lor
$i acum, un
judecati un simphi
cazul,
c ar fi
dv., se poate
atunci s fie d. Donla
Jurati, - se
dar pe aceia a prtii civile, s va
goroz, nu pe banca
pe d. Doneoroz, acela.
vrea s-1
cear condamnarea
cum en mi-am
mintea mea,
a crui imagine este

www.dacoromanica.ro

356

tuit-o din lecturile

relatiunile mele, - este adevrat,

sustinand
fata dv.
condamnati. pentru furt
din elernentele
furt, luarea pe sub ascuns Cred
n'ar
s'o
fac.
d-sa,

vrea s-1

Dar s venim la ordonanta d-lui judecator de instructie,

acelea, cari s'au fcut voi face
sa vedem
o declaratie de principiu,
nu era nevoie, nu este
calificarea
fata
,
sant necesar,

c calificarea dat de d. judector de instructie era susceppe

de

obicinuite contra acestei

pune punct.
prin urmare

S'au

epuizat aceste
este d. Dongoroz, care a ridicat aceast chestiune
sub
trebue s-i acordm atentiunea aceasta s vedem
cest raport, dac are
sau nu,
privinta calificarii.
de acolo, dela
Ce zice . judecdtor de
?
calificarea crimei:
donanta definitiv,
,.Ca

bine stabit

aceia
Le nida"...

icolverul, numai

acuzatul a luat la
scopul de a
la

d. judecator de instructie s'ar fi

opresc
oprit aici, desigur, teoria d-lui Dongoroz ar fi fost valabila, caci

a venit n'a rusit s'o ornoare, trebuia s-1 dea

ar
dar neisbuitit.
decat pentru crim
asasinat. Dar ordonanta
reusit, trebuia dat
continud, - n'are nici un cuvnt d. Dongoroz, s se
cari d.
rezervele asupra
Sa
foarte
de instructie a facut
este
judecdtor Stnescu, pricenistit d. Dongoroz,
ce trebue s fac, fr
put
inteligent, care a
d.
contra
de drept penal.
:

...la

d-nei Leonida,

ao

VaszicA,
acest fel
d-lor,
omor.
facem urmtoarea

rie, eu rnire,

trebue
ealificarea.
infractiuni, legate de rnire

cu ornor,

www.dacoromanica.ro

mai

este

alt eategorie:

357

asasinatul. Omor: vointa de a

a te
-nainte; asasinat, cnd de mai
ai
s
ta cuiva.
Prin urmare, omorul
asasinatul,
aceasta se discurn, fiindca
ce
de a jefui este o
cauz, rsbunarea sau amorul, ne gsiin in fata omorului
asasinatului. Dac vrei,
jefuesti,
omo-i,
mai
se poate zice c este asasinat, ci este
cu omor.
ce,
? Pentruc
sistemul
penal, tlhria este o
fractiune deosebit,
armmit caracteristicd juridic,
numite elemente componente
este definit de art, 317 c. p
definitie, care nu se poate scincl,
este
sau
sasinat,
nu
face confuzinne,
infractiunea de
la acest articol, eu definitia ei proprie,
elementele ei
,componente,
sau asasinat.
Inteadevr, art. 317 spune :
Tul

Acel,

sau de a

de a
-cuget

pe

de violente contra persoanelor

va rapt lucrul altuia,
o

Este o infractiune bine definit, nu pot

zic c estej o
mor sau lovituri.
Dac m pun acum
sustinerile d-lui Dongoroz,
2
infractiuni iarsi deosebite, din
p.: onior
lovituri cauzala
cauzatoare de moarte este
toare de moarte. Ei
lovitur. Dar la
agravantul: moarte
lovitura,
scindezi ? Acolo este
de a
din
mai poti
nfractiurea se caracterizeazd prin aceasta. a
capul locului
s desparti elementele constitutive ale
Vharie tot asa. Nu
cuni
este
ei,
alte 2 infractiuni. Nu se
atunci
este definit.
de
este
este art.
c. p. care vorbeste de acest caz.

In cazul nostru, d. judector de instructie arat

pe d-na Leonida
acest
scopul de
este vorba
chestiunea, spre a se vedea
d. judector de
o
nu face
tlhrie, care
cum
asasinat
structie,
cazul
c ati retinut, sunt lucruri bine definite,
un scop anumit acela
avem lovituri violent,
este asasinatul,
cauza
de a jefui, pe cnd cu totul
fost violente,

www.dacoromanica.ro

358

loviturilor provin din amor sau din

este o
ficare, cnd spun c este omor,
alt calificare, cnd
este tlhrie.
Prin urmare ziceam,
dac pentru necesittile
d. Dongoroz a cobort din turnul de
al principiilor
eruditiune
competint
autoritate sustinute
fata
de Casatie prin reviste juridice, nu poate fi privit
acest caz ,dect ca un alt domn Dongoroz,
vine
sustin alci aceste obiectiuni,
calificrii concluziunilo
puse
ordonanta d-lui judecdtor de instructe
In ceeace priveste alte consirlerente, enuntate de d.
dector de instructie, cari s'au discutat
s spun c d
judecdtor poate,
considerent, s enunte un fapt, s
de ex.,
ce priveste perversiunea criminalului,
de a fi adus o sticl de benzin trebue avut
vedere de dv.
Dv.
vzut,
ce priveste sticla de
eu
prima
mea cuvntare, n'am fcut
o aluzie. Este un element
recomandare, dat de d. judector, care
nu m leag
sunt obicinuit
vorbesc pe probe, nu puteam facemine.
fata dv., c a venit
o afirmatiune exagerat
gndul s dea foc. D. judector de instructie ne recomand
ane gndim asupra acestei
$1 c
ceast intentiune a avut-o d. judector, ne-o arat considerentul

cii acest fapt

stahilirea
din punctul de vedere a faptei de
el nu face
invedereze

pe deplin

criminali a

acuzatului

dovada ei
de

tului"...

hnuiala, ipoteza d-lui judector.

C,

a cumpirat
de
ci tot acuzatul a adus-o,

stabili de

totusi este

de

d-na

din

mnjiti

s'a
ea

n'au
snge.

ct
n'aveau

servitoarea

hrtie si

casi benzini,
eticheta

etc.".

niste lucruri, pe
instructie, neverificate,

le arat, le enunt
juunel
cari pot

www.dacoromanica.ro

359

asupra provenientii acestui

constatare,
de d.

privinta
materie
probelor:
probe
indiciile
prezumpOare
rnartorii, cari
fie sub jurmnt audiati
fata dv., numai acest lucru trebue
se inteleag prin probe
materie penal ? Apoi atunci n'am mai putea
condamnm
matei le criminalk dect pe
de martori,
avizului,
sub jurmnt
este
cade chibzuire a dv.,
nu sunteti
indatorati

ca: socotesc de bun cutare declaratie a

Nu

intima dv.

ca aceasta s se bazeze nu

legea nu
pe mrturii,

de
pe

prezumptiuni.

De aceea, d-lor Jurati, eu mi-am facut datoria s v art

cu concordanta
logick
toate
se leag de toate declaratiunile fcute de acuzat v'am rugat
ca,
dosarul, dv.
chibzuiti asupra. acestor fapte, pe
care era de datoria mea s le relev
dv.
s le
minez
dintr'o parte,
dintr'alta.
ca dv. s
Aceasta am fcut aici, n'am aruncat
un fel de
pe care mi-am permis s v'o fac
tiune, este
o
noianul acesta de acte de fapte mi-am impus s relev
se poate sprijini aculzatiunea, asa
pe cele cari socoteam
administrate.
rezult din acte din

Racoviceanu : Din partea aprrii, are

D.
vntul d. avocat Bentoiu.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

pENTOIU

www.dacoromanica.ro

Pledoaria domnului

AURELIAN

partea acuzatului
in edinta de noapte
din
dela 30 Septembrie

Curte,

Onorat Juriu,

nici o
de
socotim justificati
nu vigoarea replicei d-lui reprezentant al Ministerului public face necesar un supliment de
din
Un alt acuzator avem de combgtut; acela e mai
cal mai de
al justitiei contra lui
de a mai prelungi desbaterile.
Domnilor, de 7
la o comenbare
presg a faptului ce
mai groaa se
se, titluri
mai
senzational,
pentru abject odios, prin
naturarea constantg a faptelor.
Ciocanul pe
vedeti
mic ciocan de tapiteriecieste
glastra
la dimensiunile unui baros

pentru a

mai
face
coincident o

mai
domeniul

Se
de hocare descopere
de viciu
mediul social
Se
logica lucrurilor, afirmandu-se
cauzale
fapte.
aduce aminte de neputinta de a descoperi
crime acoperite de uitare
Coller,
dela Constanta
identitatean
tar presa
se
s afirme identitatea auto-

*)

+licate

biografice ale d-lui A. Bentoiu sunt pu-

literar
vol. 6-7, procesul

- Ma'or

www.dacoromanica.ro

362

El nu poate fi deck
asupra
Se realizeaz astfel npustirea
de
care
npustire ptimas,
dreptate, naufragiaz, cednd locul unei imense dode care
de cuget
de
intunerecul patimilor
nu se poate concepe, dispare
de pietre aruncate asupra celui
deslntuite
ce nu se poate
Pentru denaturarea
Omul este prezentat ca o
ei
simte
nevoia
devine
insuficient
tei,
nou: peste ciocoesc, asasinul
epitete de
existente sau presupuse ale
toate ororile
cauzate
iar societatea - societatea
ciettii

care o cunoastem - o

oclinioarg i-

nocent, astzi pervertit de acuzat.

transmite
asemenea imprejurri, ingrijirea
necesitatea unei represiuni care s
jude -instructor,
ca asprime pn la
instantane%
ca grab
devine o convingere comun. In asteptarea infrigurat vercontrar'ind, cafeneau
care
dictului
condamnA. Crima este indiscutabila; ea a
fost
este
de
domeniul
timpului
al
ceace va
acuzatului sunt
chiar
inutilului.
vre-un martor atest
ele sunt perfect
el a afirmat, ironia intmpin cuvintele.
este
procesul acesta a g-Domnilor
sit temperatura ridicat
public
le

sarcina de a

sustine
atmosfer de preconceput de
prisos
neans, coincide,
ceasul
cestei
o violent
scopul discreditului voit al profesiunei noastre
reprezentanei cei mai de seam.
Nu
nevoe
ne
prezenta la bar.
petatele intrebri ce ni s'au
nedumerire, cu
este sau nu adevrat aprm pe
atribuim
obliterri totale a oricrui spirit critic
ignorrii
profesiunei
Ar fi un semn de proprie
convingerea necesittii ei, dac am face
mai
incercare de a
profesie.

Ne prezentm

www.dacoromanica.ro

stau scrise cuvintele cancelarului d'Aguesseau: ea este tot

de veche
magistratura, tot att de
ca
ca dreptatea".
tot att de
Socotim

necesita.te s

lalalt pericol s
sugestiune

cerem

semnalm

v sustrageti sugestiunii unaasupra

unui fapt

caruia i s'au falsif:cat cu desvrsire

tam memoria v
faceti
mod leal o comparatie
fapte egal cunoscute domniilor-voastre,
a
la.
1,naturare de proportii s'a
cazul de
amintiti de crima abom.nabila a comfunistului Max
Goldstein-oribil in rezultatele ei imediate reprezentate prin
unor personalitati de frunte ale vietii publice prin
p ronirea
patul suferintei a attor altora.
ca idee, care
crima, ea
pulbere
temeliile edi_
ficiului
Ce a fcut
cu acea
datoria, domnilor,
a comentat faptul, a vestejit autorul,
ideia o
care
caleidosvietii, alte chestiuni au dobndit dreptul la actualitate.
armistitiu conIn cazuj de fat, de 7
de zile rzbolu
tra acuzatului, de s'ar
viata unei
de attea nevoi,
jurul unei
aceea.
de Goldstein s'a petreE vorba de crima comunistului Vaillant, pe
Perieteanu
eminentul nostru confrate
s'a mirat de preprocesul cgreia nimeni
a acelei flori a elocintei judiciare franceze

cut

care fra
la
se

Labori.

In numele unui principiu care este de esenta justitiei,

proportionarea pedepa venit
sei
atenuarea represiunei
de care
nu
ice pretins justitie nu este dect o cruzime, iar
dect
acuzatul
exemplul. Chiar atunci
nu mai poate fi
trebue sustras
exceselor, cci

aceasta,

justitia
s fie
proportionare a faptei

apgrare, orict ar fi crima

n'are
ca represiu_
gravittii faptei, ci tocrnai
sanctiune,

www.dacoromanica.ro

de

64

decat prin colaborarea profesiunei ce ne

lizat,
a reprezent, constitue
rudomniilor-voastre
Cu acest rost venim
camerii de chibzuire dusinchideti
manului artat: sugestia, pe care o denuntam atentiunei
jurul probelor. Ni se spuincidentelor
atunci de d-1 presedinte: cum, sustineti s'au petreeut
avut posi-Dar ati avut
de atac;
acest
Ati introdus vre-o
v
bilitatea
sens?"
Nu, domnilor, nu am sustinut niciodat asemenea
de falsuri comise de un eminent magistrat
nu ne vom
Am fost
, care are stima
de
acel
inamic
al
E vorba de
demmtam: sugestia creatoare de preconceput,
care
tiei
realizArii
de prejudecatO, care exclude

gestia aceasta a plutit pluteste in atmosferd neputnd s

janla
cabinetului de instructie
fie
cum sunt retinuti
curiosii cari n'au
darmilor,
putut
procure bilet de
la spectacol. A
atmosfera cabinetului de instructie de
de a administr instructiunea
ca
trebOrile puse martorilor,
sugestiei.
Este oare adevrirat
se pot
asemenea e!ecteatunci
scontndu-se
nerbdare verd'ctt singurei inchemat
judece gravitatea faptului, se pronunt
zi,
fiecare redactie de
o
precipitatr
prerea celui mai de seam reprezentant al
psihologiei
tara noastrO, profesorul Rdulescu-Motru,
deci

tr'un substantial studiu asupra Psihologiei martorului":

unele cazuri, in care sugestiunea
de
acela care pune intrebrile,
de
tor;
aceste cazuri ar fi de
ca o
sfatul psihologiei. Acestea sunt cazurile
se
a fi
spre
pc care
le doreste.
Negresit
nu vrea de
voie s
martor eroare. Inducerea se face pe nesimtite
tra vointei lui.
in ce fel.
o
opinie pe baza ctorva inforrnatiuni sau din
,,Exist

www.dacoromanica.ro

pro-

incare

365

martori. Aceast opinie

destul de bine stabilit

convingerea lui. In jurul ei se
multe
ri
contiintei judecatorului. Judecatorul ar
Nemai mult
Lumina
se
s guranta din sufletul
un sen
este
de jen de
Razele adevamlui devin pentru din ce
din
ce mai dorite.
este
drept una
aceste raze. Atunci sugestionarea
Martorul
sau
de
raspunde cum
pe placul
ar
cestuia.
devin probabil.
teste
a fi
pentru a o sustine. Martorul se
e

pe panta acestei
Sentimentul de jena care
aci suletul judecatorului
ridice
sentimentului
devine
de buna ideie ce a avut pe care o vede
cu
de
martorului. Martorul devine
hicetul docil
sub dom'natiunea judecatorului. Ipoteza
se transforma certitudine
sa

tul eu

tru judeator. Martorul,

la judecata
proprie, rspunde
i se cere. Judectorul crede se
se
face
pe urmele
in realitate
pe sine.
acest
nenorocire se
adeseori
sentint nedreapt".
cazul nostru, dornniEste exact
s'a
jurati. Zelul unui eminent magistrat recoltat
eroanu s'a putut sustrage. Pentru a
unei sugestii
rea am solicitat
pe baza principiului
instructii vicioase
a
desbaterilor, refacerea
sura
comparicererii noastre.
care s'a dat
tiunea martorlor
s'a dovedit temeinicia
tinerilor noastre.
s'ar fi
la grab
pitare care nu au
ale justitiei--s'ar adus
martorii alaturi de ei partea
noastre
ar fi fost completa, temeinicia
sugestie s'a
Oricum, dovada devierilor cauzate
prilejul auderii martorilor. a doua verificare ne-a dat-o
sensul
in
a se
atitudinea publicului

www.dacoromanica.ro

366

presei sunt ecoul opiniei publice, sa

ca

sugestiei creopinia public este

Publicul se astepta, cnd s'a
chis aceasta ua
monstru apocaliptic, un exemplar
de
o
Deceptie: a
din ere geologice
uman
ei
bila cui tot
de
at sub greutatea de
a unei
nedrepte
7 luni de zile. Spectacolul a ratat. Nemasuratei dorinte de a

iate

dovad
campania

identic cu suprimarea, i-a luat

cul emotia profund uman
care se
un verd.ct de
achitare. In
imprejurari
de a v cere sa
din sufletele
cruzimea pen
tru care v pregatise atmosfera respirat
acum
se

judecati

nelund

dect ceeace

s'a dovedit
aceast incint, cu probele aci administrate.
pe
Este acesta un
exPedela
rienta celui mai strluc:t reprezentant
Ministerului
secolul

sul

de intrare ca

Chaix-d'Est-Ange, care

general al Curtii din Paris,

urmtoarele:

Voi

despre modeatiune, fr de care nu est

just.tie. Moderatiunea este necesar peste tot magistratului.

sa
dar mai ales in represiunea crimelor
delictelor
strluceasc aceast virtute, care devine
mai pretict este pus la mai grele
Cu ct crima este mai atroce,
att pericolul este mai
mare pentru magistrat: El trebue
gard nu
fie atunci
numai contra propriei lui
mai ales contra
opiniei
care, cu totul
stie,
s asculte, se
contra
cetineli ale legii ar voi
toate barierele pe care
le opune mniilor oarbe...
va face
acestui tumult al
Nu-mi este team de slbiciunea lui.
indoial, el
nu va
ca un nevinovat
fie sacrificat strigtelor

Mi-e

tocmai de acea nevoe de justitie care este

sufletul
datoriei;
pasiune al
principiu este att de
este rea tocmai
este o pasiune;
ea nu mai las

www.dacoromanica.ro

367

-tului

tea,

si

calmul necesar nici judecgtii sale libertade care

cu violenta".

sfrsit un ultim sfat spicuit

ascultat decursul acestui proms:
nu
Societatea are dreptul condamne pe vinovat; ea
nu
s-1 insulte;
cuvnt de spirit contra
are
rea...
dect o
Nu, nu felul acesta voeste justitia fie serviti".
domnilor jurati,
ce
constiintelor d-voastre.
pe care o
strecor
voi fi
deratiune, calm, obiectivitate.
necesitatea
sufletele
cugetul
spune senin
ce-mi recunosc in acest proces.

patimei
mi-am fgout singura datorie

faptul ce aveti a
nu poate veni.
manul pe care vi
clenuntat, o
contra
Gaetan este acuzat de
Pedeapsa
articolul 317 din coclul
lui a fost sprijinit de acuzare
Or spiritul
litera
ipoteza
a intra dedalul controverselor posibile jurul
spune
tui text,
ratiunea legifergrii lui a fost
alta
cea care se invoacg. Este
faptul unui
care
virtual din societate de o
ereditate
sau care pervertit
de
a oamenilor
normal construiti sufletegte, iea
codrului atine
pentru a jefui
nd, sau ptrunde
prin efractie
pasnice linistea noptii spre
lucruri ce
apartin
a
suprime viata cece i-ar
rezistentg. Textul nu a putut fi legiferat
pentru cel ce
lui
ce i-a fost
de aceasta.
Litera legii
de asemenea
acuzgrii. Este
faptul de
cineva
in contra
vointei
ca
pentru a obtine
remiterea lucrului jefuit, violenta.
exclude total voirta
violenta este
de care remiterea nu
fi avut
care
ca element nelipsit calificarea
a faptei. Or,
cazul de
m,artorul deciziv
inginerul Brtescu a mgrturisit
cearta

www.dacoromanica.ro

368

btae a pornit
asupra chitantei ce
fie
suma ce se pretinde
a fi fost jefuit,
Se
deci implicit remiterea a fost
deci a fost o remitere
care precedat
altercatiunea.
aceasta este decisiv
fost
S'a
deasemeeste
nea
partea
acuzat au fost relatiuni de
ceri. Nu se mai poate pune
chestiunea
liantelor chestiunea concesiunei pdurei
Maramures. Asupra existentei acestor
ce ati auzit au
fost edificatoare
de a persifla ser.ozitatea
nici
allituri de proces. Ceeace trebueste retinut, ceeace
caz
se poate
este faptul au existat tratative
jurul
a cror
sub unghiul de vedere moral, nu societatea tutwor
permiselor
a tuturor bonurilor de tezaur, are autoritatea
ao
Au existat deci tratative jurul unor afaceri
cursul acestor tratative s'a fcut remiterea voluna
sume de bani.
odat, repetm: este
att pentru a se
ipoteza
La depozitiile precise ale martorilor
o
mai
Unul din cele dou pachete de bani se
ascuns
de
cum s'a afirmat
o
Acest pachet de bani
de
ge. In
deasemenea nu s'a
o asemenea urm6.
Acest fapt
puferea evidentei sustinerea acuzatului
banii i-au fost remisi voluntar
peremPentru a combate
cute
el partea
dovad, care,
i cnd
cea mai elementara
nu permite alte concluziuni, s'a invocat cheia
snge. Un studiu
al amprentelor
spre a se da o
se
s'a fAcut
argumentului declus din cheia
am auzit teoria martorilor muti, fecundat de falentid
juirati, ce comozi sunt
d-lui Perieteanu.
menea martori. Lor li se poate pune in
a martorilor
desmintiri.
de a
la
cuvntrului celui
face
se mai
vorbeasc, totul devine posibil:

www.dacoromanica.ro

369

Ca'n basme-i. a cuvntului putere.

El lumi aevea face
pOreri
umbra care piere
chip etern
ziva cea de ieri...
azi

Cu acest mod de

ciocan,

cear-

de regisorul

o
benzin abil
cu
acestei piese spectaculoase
Meitani
la
pentru trimiterea
fiedefinitiv
v
sare
trebue - noi v
dreptate dreptatea
martori muti. In vecabularul
a
care
civile expresia a
sigur
de
este
una din
batikne
legii noastre - aplicabil mai
penal.
seani
este
- dar
de a face aplicatiunea ei
la
asupra justei
este neaprat necesar
ne
de
a cuvtului prezurntie, asupra
ce-i confer legea, precum asupra modului cum
clatoria a o mnui
descoperirea aclevArului.
mai
dintre toate probele, este numele pe care
juristii altor vremi,
ca cultur filosofic,
dat
cunoscut
sub numele
dedruc
inductie.
Legea o defineste consecinta
care magistratul o trage dintr'un fapt cimoscut la unul necunoseut"
continu :
magistratul
trebue
se pronunte
intemeindu-se
pe
care
o greutate puterea de a naste
probabilitate" iar jurisprudenta
textului
prezumtiile trebuese
fie precise, grave
concor
dante".
procecleele prin care
imense domenii ale
lui, le recunoastem
de noblet, dar cerem cu
ninuirea
se
toat
se
justa
prezumtimii
ipohondrie.
pachet de chibrituri descoperit
unui
nu se poate trage concluzia intentiunei
a incendi,

Tieeunoscut

cum face

de trimitere

judecatO,

www.dacoromanica.ro

370

nu mai este vorba de prezumtiuni, ci de

cu
pasaj din Caragiale
sau
ceva
omul cade la o
Dinteun
la fadaosie, apoi la ipohondrie de aci

Dela
nimi-

ca...

Este foarte usor de

prin
mod de a
fie
buinta prezumtiile, fiecare din noi are
ca incendiar la
din
S'a spus acuzatului:
incen,,aveai ohibrituri desi nu
Deci aveai intentia
ichezi!". Eu
fumez
jurati.
deseori curentul pentru motive
o privesc prudenta
port
recomand
apre a puta apr:nde lumanarea. Nu mai insist
supra
Eforturile sterile ale instructiei de a dovedi
d-nei
a fost
sticla cu
de acuzat in
au determinat pe d-1 reprezentant al Ministerului._
sa renunte la invocarea acestui gratuit ornam.nt
ipotezei acuzArei,
nu noi vom mai combate cnd
s'a convins
neseriozitatea lui.
cioeanul.
la ciocan era mai
de
El prezenta elementul inovatoriu,
fAcea sa
ias cazul din banal,
care exercita curiozitatea spectatoriDeaceea a
agitat toate sensurile,
masurat,
fotografiat.
totusi
s'a
pe mutisinul lui !
Domnilor,
pretinse sdrobitoare
culpabilitate, vi
dat explioatiunea foarte veridic
acuzat
avut atestarea
martori cari au

Printeun vechiu

acuzatul purta
o arm. Depozitiile
martori au
acest
Nu poate
deduce
faptul

lui

canul asupra lui,

asupra

a fi avut cio-

a acuzatului. Vi s'a
depozitiile favorabile ale martorilor

punct,
vi s'a cerut
urmele lsate de depozi-tiile
Este putint
cev
amputarea clovezilor
cum

asupra

fAcute

complezent,

din inimile d-voastr toate-

care norme s'ar procede

www.dacoromanica.ro

un-

371

de nu se

simple interese

ad

iar inlturarea ei

dreptului de aphrare,
casarea sentintei
omisiune sau exces de putere, prin ce miracol logic s'ar putea
probelor favorabile unui acuzat
motiva
penal

De dragul martorilor muti, v puteti d-voastr

cu
chruia dovezile

criminal asupra vine;

sensul in care cere calificarea pentru

care a fost adus aici

am semnalat
privitoare la rente. S'a stabiht
tiunei d-voastr
mod neindoios
cash au existat titluri de rent
a doua zi
valoare de un milion.
stabilit
pretinsa
s'a primit o circular la toti agentii de schimb,
Le
cunoscut
care se
s'a furat din casa
onida aceste titluri.

In

martori

Ei bine, donmilor, nu se mai face

rente. Noi ne-am exprimat
am
o
: nu

nu noi aveam sarcina

instructia, a fcut
titlurile de

caz de
o nedumerire
nu
ci

in noaptea
25 Februarie. Dar logica
are exigentele ei cere
o explicatie. Ce mn a operat disparitia titlurilor de
ceasurile de emotie ale noptii de 25 Februarie,
se
cl-nei Leonida, a fcut s
acele
cnd
ei a
nu fie
aceeasi
care a mnjit cheia
rului care este
acuzatului n'a
mn care a
toaleta camerei vederea unui
zultat coneertat al instructiei, introdrucnd sticla cu
pentruca piesa
ct mai spectaculoas?
Vedeti la ce neprevzute concluzii ne
martorii mut:

Asupra faptului restrns

ouprinsul noptii in care el
care poate fi reconstituit
nistrate
calificarea
nu se poate
Nu pot reveni asupra detaliilor
m'au precedat
care au analizat amnuntime
www.dacoromanica.ro

repetade a
impuis un efort
am retinut
Intr'o vedere
cu desvrsire
ceeace
s'a invederat a fi mai
ipoteza acuzArii:
cu
nu se poate concepe.
exclude dispozitiunile articolului 317.
miterea
partea cwila
Dar mi se pare concluziile
prinreprezentantul Ministerului public
tr'o
a probelor, ci mai ales asupra meto
judecat
Aveti
dei de a privi
ansamblul
Aveti nu
de judecat un
Dar nu aveti mai
persoexaminati
aumai dreptul, dar idatoria
mod arbitrar fapta, din
lui, nu puteti.desprinde
un
celui ce a comis-o. Un act
o existenta
vine
succesiunea clipelor ce
nccesitatca
f
pe care o impun
A ni
Natura nu
capricii, nici
noaptea
care
25 Februarie a fost
ireprosabil din
de vedere al
societate
lui
noaptea aceasta in
abrupt, inexplicabil,
numai virtutea. capriciului anumitor teorii autori
probele

tati pentru utilitatea cauzei, a devenit criminal, este a ni

poate exista efect
Bunul simt,
de des invocat de
advers5,
asemenea
lucrari. Crima
agent
de a se
fulgerul
atmosferi
de a
cerului. Nu se concepe fulger
senin. Nu exista crifire criminal. Filosoful
aceaa filosofiei penale, ne spune:
Societatea
datoria
gradueze pedeapsa pe care o
Aceasta o poate ea face altfel dect discernnd
judecnd
cobornd.
de
sufletele

Inteun alt pasagiu:

se
intrebarea: acuzatul a comis el liber
revine
mod
a
acuzatul a fost el
terminat la acest act printeun determinism de motive
antisociale antijuridice de care era constient care
pravietuind necesarmente
particular care s'a
mat caracterul
constitue o amenintare
o perresponsabilitate
fata
www.dacoromanica.ro

373

Antecedentele din care puteti reCaracterul lui

con.stitui acest caracter. Coborrea
lui
ati
d-lor jurati. Ati asistat la
spre a-1 puta
situatiuni sociale
impresionant defilare de
toti
fr a
semnate, ale cror atestAri nu le puteti
oameni. Buna
gratuit nemeritat pe

nu vi s'a dat
nu poate fi pus la
motiv plauzabil din partea acuzgrii, pentru a o face
Ati auzit avocati fosti rnagistrati, inspectori administrativi,
situatiuni proeminente
viata publicA, reprezenseam ai
comedului roninesc,
la
trecutul acuzatului. S'au referit
dul de purtare fata de colegi cercul studentilor romni de
la Paris vi
spus in aceast privint
multi sunt acei
cari beneficiind de gererozitatea lui
putut trece examesau plati taxele
S'au referit altii
raporturile cu
familiei in.

vi s'a atestat

succesiunei

a avut

renunte
favoarea
surori la partea lui
care s'ar cifra moneda de astzi la cel putin 2 milioane.
Au
depozitiuni care priveau raporturi intime ati
aflat c a refuzat propunerea unei
conditiuni
ceeaceteriale excelente pentru scrupulul de a nu fi
l'a determinat este averea.
venit apoi martorii cari au dovedit
raporturileprietenii de club a fost totdeauna de o
corec

teresarea

titudine, altii care au mrturisit

rilor lui de
Toti
v'au

lucru asupra

avand larg acces

case de o onorabilitate
era pretutindeni
privit ca expresia celor
bune maniere.
la
crti din care i se face un neiertat
capt de acuzare,
care adeseori capt intensitatea
siunei
cu prilejul cruia isbucnirile temperamentale pot
foarte greu. fi stpnite, nimeni nu l'a
pierzndu-si
calmul
trdnd
rapace sau
de cstig
Dimpotriv. Toti martorii, dar absolut toti, v'au artat
contrariul prezentndu-vi-1 consecvent cu trecutul lui ca
un.

Ei bine,

jurati,

de acest trecut

www.dacoromanica.ro

faptuk

374

aveti a

El nu

apare

in calificarea dat de

a vietii

prelungiirea

spune
Aceasta
ri'sterului public7
solemn
nu va

domnului reprezentant al Miprimele concluzii,

ce

literatur, ci

din
de constructie
vedem
cu
surprindere
aceia
probe, rentru ca
psihologia jucktorului de
fcnd un inconsequent apel

va mentire pe un strict

la suavul poet al slciilor plngatoare

recomanda operatiunea cuburilor.

ascultat
De acord cu d-sa
biseatentia, dar ati constatat,
dela acoperis.
Tica d-lui procurer a
nim
unei
fapta trebuie
al personalittii luntrice a
lui,
antecedentele ce vi s'au artat"? Puputem
ar fi
Insimand
la
pentru o
martori de
Este un cuvnt prea
de
prea
Nu
fac
grave
o
de
ar fi ramas cugetul
r"lor, fo5tii prieteni fgoeau gol

Desprtirea ar fi fest total

lui Getan.
ire-

al
ocabil. Un mare nefericit care zile de
prosternndu-se la piciorele lui, mai trziu
de
exil de insuportabil
a smuls
cuvinte:
,,L'homme n'a point
c'est
qui en a".
de
Ei bine,
ati asistat la o desmintire a acessimtit iradiind
inimile prietedin mintile
din
fiint intuitia c nu poate fi vorba
im criminal. La
ne duce
analiza
intmplate
lor un pimct observatie
al tuturor penalistilor: Criminalul nu manifest
Veti
observatie in mod nedesmintit
s'au
toti
ocupat sub o form sau alta de problemele criminalittii, fie
tratate de
penal, fie
de
ale literaturei.
cu
www.dacoromanica.ro

375

deliquenta, o
pentru natura
repetate pasagii din operile sale. In. cazul nostru vi
satisface setea de senzasolicitat atentia asupra tot ce
s'a
ceareeaful cu pete de snge. Vi s'au
discursuri asupra ciocanului.
o
n'au consacrat
Verva
sufletul acuzatuluicare s'a petrecut
toarei drame
sa-i

tiinta
o crimg.
ziva urmgtoare. Nu
vgzuse sngeleaceasta. Dar lovise o
obisnuitul lui sufletesc.
care a curs. Faptul nu intra
a luat acest suflet proportii de tragedie.
prietenilor, spunndu-le ce s'a
rnd pe rand la
petrecut.
noaptea

lui

Preocuparea de a nu i se retrage stima acestor prieteni

primul plan
sufletul lui. Or, un criminal
seste
perspectiva
elimingrei din societate nu-I
crima
s'a
preocup dect
raportul
de a face
citit acea impresionantg scrisoare
prefectului de pocare au precedat predarea lui de
litie
D-1
v'a spus
avea convingerea
nu va fi
denuntat
de aceea nu a fugit.
Ei bine domnilor, avea
convingere. Dar nici
ceasta
spune nimic Ministerului public'? Cum
cu
de con ceput un criminal care a
care a
a
o
importanti care totusi
convingerea
nu va fi denuntat?
normele
bizare logici
afirma, o
ca aceasta trage o
deck aceia
avea convingerea
nu va fi denuntat tocmai

era constient nu e un tlhar,

o
nu poate fi considerati
cum era nu
convingere
aceiasi a fost propria convinegera
d-nei Leonida?
a petrecut pe
la
iar
plecarea lui,
n'a deschis
tipe
la trecatori
la vecini
chemat ajutorul
publice.
Nu numai
nu a sunat
pe
iarcnd aceasta pgrndu-i-se
a fost
a
la
sale, nu a primit
rspursul nu te pot primi
halul
care sunt".
Or, acest
o
stare

www.dacoromanica.ro

o convingere.
care s'a
Plngierea
expresia vointei d-nei Leonida.

nu are preocupdri
mai trziu, nu este

ati auzit noaptea trecuth, pleaoaria

d-lui Aznavorian: Domnia-sa a analizat mod
puterea evi
.gic fiecare amnunt al cauzei a demonstrat
ipodentei relevnd oontradictiile intre fapte acuzare,
vietii acuzatului, privit
-teza
nu poate
att in antecedente
i
cele ce au urmat, personalitatea
deasemenea
lui luntrich, reconstituith
ipoteza
evadare din
o deviere de o
pe
mai oribile delicvente nu se concepe.
o
respinge, mintea
misticism nu putem
o refuz
Or,
acuzarea. D
inv itatiune v'o
procuror, neputrcl
evidenta a recunoscut
s'a fcut
dovada coreditudinei anterioare a acuzatului ar fi putut
rmnnd.
manifestlimitele adevhrului,
rile lui ulterioare
consequent antecedntelor. Dar a
domnia-sa: din acest suflet care odinioar era bun,
la un moment dat disphrut elementul
bun".
Cuml care
Tocmai aci
trebuia o explicatiume, explicatiunea a
lipsit, cuburile n'au fost numr complet
lipsa explicaar trebui
credem
a
sau mai binezis
impotriva rezultatelor cercetrii.
Cci ceeace
procuror a
din motivarea ordonantei de
nu poate constitui
explicatiure
domnul
acuzatul se
de o
s'a
la asigurarea btrnetelor a proectat
unei societti de automobile pentru care trebuia
iar
banii nu-i
d-1 judechtor
ou con-vingere: aci trebue
mobilul crimei!".
Aceasta nu este o explicatiune. Vi s'a fcut dovada
pentru o
de
ca aceia in discutiune ar fi gsit credit
la numerosii lui prieteni, cea mai mare parte bogati. De
fi recurs la
.

Apoi,

tra in intimitatea

www.dacoromanica.ro

doamne

377

doamne se
casa
tuatiune de avere stralucita.
sau
numerar
de
o
valoare
eel
deseori bijuterii,
ar
fi
alunecat
a furat.
suma ce se pretinde
pe panta ircorectitudinei printr'o efractie foarte usor
neconditionat acces
aceast
care
alizat
a
a fi nevoit
suma de bani,
fi putut
in
o fiint

re ce i se pun

sarcing.

6 zile tot
nopti de agitate desbateri, dupti
probe care s'au produs s'au comentat
la justele ei proportii. Vi
cred
fapta a fost
cea
partea
Ministerul
s'a cerut totusi de
mai grea
pedepsele
legea noastr
Infrigurarea imaginatiei
n'a cunoscut nici ezi
tare, nii
organizarea represiunei penale din
ghilotina n'ar fi ezitat o
legea noastra ar fi
nu are
De ce donmilor7 pedeapsa nu este o
care nevoia de apgrare
justificarea
masura
o cere. Pedeapsa
nu se msoar
prejudiciul
material cauzat, ci este o bariera pus
interioare
suflet pervertit, care
pentru societate
o
fat
dere
de a se
timp
amenintarea
ea
preocuparea
Aveti
pedeapsa
fapta mai este nevoe
stant de a
trimiteti
pe
hmi este supus
De
supliciu mai greu
distrus sufleteste,
Debilitat trupeste
de 6 zile
sutelor de
6 nopti sub
curiosi atintiti asupra lui. Fiinta lui a fost
ultimele-i adncuri
de
nici un.
pentru fapta
care
caz nu poate fi calificatg
de
nemeritatg
i s'a fiicut supunndu-1 unor
spectacole
comen-

Cui i-ar profita

Cci

ce necesitate impune suprimarea ani se cere.

www.dacoromanica.ro

care vi se
Domnilor, din fericire d-na Leonida
asimetria fetei, avem
a
a
este pe deplin
ormatiuni precise
dela Paris,
a face
Juzat
situaprin
ei, faptul se
tiunea ar fi fost pentru domnia-sa destul de delicatg. Curinterecnd
tea a dispensat-o de a compare.
se
asemenea
justitiei care cerea
aplicarea pedepsei ce vi se cere ar fi o
Delibernd amintiti-vg
cruzime cxcesul de
extrem dect pe
tre cele

titulara actiunei

exce,sul

acuzatul nu a cu.noscut dindezideratele

respinge

de acuzare.
D-1

Racoviceanu,

www.dacoromanica.ro

avocat Gruia, are eu-

J.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

I. V. GRUIA
Un cap croit din
diepte
fantezia unui geometru. Frunte

din unghiuri ascutite

de
Ochi vii, topind moldoveneste ei
Nas lung, subtiat a polemicA. Capul lui Gruia,
cheere caruia natura a
drepte, amincare curba
teste
sobru al masinilor perfectionate
e proscrisg.
fizionomie
precizia, acritica, vesteste ofensiva.
de

Un inzestrat, un plurilateral, un cumulard :

fluid.
conferentiar mester, avocat subtil
Bu
Cobort de
plaiurile moldovenesti
eurestii, acest puternic centru de atraetie a valorilor, nu 1-au
mai restituit. Publicistica
solicitat, baroul 1-a re
vendicat,

cheamA.

De formatie mai mult

dela
de
G-ruia
pe apele palpitante
lansat zelul
dreptului
navigatorii
in
tare de
noui. Dela primele
originale,
vAdit pAtrunderea
spiritul de orientare
mijlocul
gului de mater'al cu care construeste.
Inteligent sfredelitoare, spirit iute, minte
idea-tie, ca.
o claritate
expunere. EsteDar
calitatea lui
este att
vorbind, esti ispitit
originalitatea. Este
o iluzie repede
:
pentru
care, la prima vedere geamul curat
eu att mai
eu
eristalul e mai pur.

STRIHAN

Note biografice
Ion V.
A absolvit

s'a
primare la

in

Roman,

1896, 14 Noembrie.
Bacn,

primar No. 1, din

www.dacoromanica.ro

80

anul 1906; a urmat

cursurile g'ninaziului din
perioare la liceul Ferdinand I din
bacalaureat
In
face stagiul militar, urmnd cursuca voluntar,
rile
de Artilerie d n Bucuresti,
1915-1916.
campaniei, la care a
drept
parte, si-a
Facultatea juridica din
1919; in
an se
la Facultatea
Bucuresti, urmnd cnrsurile doctoratului juridic
trecnd examene1e
mod stralucit;
al doilea
doctoratului
pe baza raportului facut de
d-1 profesor Paul Negulescu,
siliul profesoral al
prerniaz o lucrare de
mai
Revista de Drept Public sub titlul Descentralizarea admi,nistrativd
necesitatea reorgunizdrii
noastre".
In anul 1922, terminnd examenele de doctorat, se
Baroul
Ilfov; In
an, consiliul de
al
de
premiul I la conerintele de stagiu. pentru conferinta sa: Dreptul de
public". In
1926,
trece teza de
drept
lucrarea: Transformdrile
democratic
necesitatea organizara
obtinnd titlul de doctor
drept, ca
Dela intrarca
a
un colaborator de
al
1-stelor: ,Curierul Judiciar", Pandectele Romanc",
Genedeosebi,
colaborator al Rdvistoi de drept public", din al ca
Tel comitet de
face parte.
lucrrile sale mai insenmate,
afara de cele aratate, mentionam: Organizarea
a
administrativa Orientari no in organizarea
-servicilor publice"
lucrarea
drept publ comparat, Reprezentare.1
intereselor profesionale". In
Institutul de
cursulu
Politica".
este, i-a Incredintat
stiinte
superioara de documentare

www.dacoromanica.ro

Pledoaria domnului avocat I. V. GRUIA

de

de

din partea
a Curtii

din ludetul
30 Septembrie 1928.

Pre?edinte,
Curte,
Domnilor
ea
Imi dati voie sa nu uit un moment
mai
rea mea, in acest proces, este o
dati voie, s-mi mai amintesc c, potrivit observatiunii unui
este dat omului
politic francez,
sau. Eu n'am peregrinez 'consideratiuni
de ordin social sau psihologic; am lsat grija aceasta colegiler
. Eu am sa staruesc a merge pe drumul proceselor-verjudector de instructie, am
bale de constatare, fcute de
d-nei Leonida am
depozitiunile toate
trag
n'am
vederez contradictiunile acestor
concluziunile. Am s
las pe dfumneavoastr singori
le trageti.
depozitiunile d-nei Leonkla.
acum am sa
multe declaratiuni. Nu le reproduc
Domnia-sa a fcut
cuprinse lit
toate elementele
ci invederez
de
cnd d-na Leonida este
a
G-aetan
de wide a

a lovit-o,
ciocan".

Intrebat, a doua oarh, asupra

dna Leonida

In

dc

www.dacoromanica.ro

se vede

paltonului
mai dinainte ciocanul

tins
eu

pat sau

de noapte,

a putut
chiar sub

Presupuneri de cap
V. Gruia: Domnilor jurati, retineti deci un prim
- pentru ca la a
a scos
$iu de
raspuns:
a putut
poate
doua intrebare d-sa
de
pat sau
mai dinainte
al
mai este
buzunarul paltonului.
fi scos
sau
d-voain care
rspuns, d-le avocat
mod categoric, de data aceasta, sub presiunea
declar
D-1 I. Gr.

buzunarul
a
transforma
certitudine. Onoran
trageti atunci concluziunea acebtor
preciziuni a unor informatiuni date de d-na Leonida,
matiuni, cari pentru
judecgtor de instructie costituesc
prec'se pentru noi contradictiuni evidente i pe carts
sunteti chemati
le apreciati,
absenta prtii
bsent neindrepttit
un act de confruntare, la dosar,
facut
conitiunile
de acuzat.
A doua contradictiune,
din depozitiile
Vorbind de cheie, d-na Leonida spune:

desigur, a celor
Presupunerea
Curte i Domnilor

el a umblat

la casa de fier, cu cheia care

ca o

garderob".

Domnilor jurati, retineti

d-na Leonida spune:
o tin garclerob.
A doua versiune,
ce d-na Leonida descrie
b5nuieli, cele trei ipoteze, in privinta ciocanului, adaog:
care vazuse

nu
Nu

d-lor jurati,

apoi ce s'a mai

nimic ce

mai

a treie depozitiune, o a treia versiune:

aduc aminte,
garderob, m'a lntrebat:

Ei bine, d-lor juratii,

declar partea

care

el

este cheia?".

Getan v5zuse
prima oar,

www.dacoromanica.ro

era cheia,
nevoie

383

pentru ca
dar

pe d-na Leonida unde se

a
ble la casa de fier, cum
o a doua contradictiune.

contradictiune mai. retin din cele

D-lor jurati,
acuzatul pre3 declaratiuni ale id-nei Leonida. S'a spus
de vizitele
nu
tinsese d-nei Leonida, ca servitoarea
chiar d-na Leonida
pe cari i le fcea acesta. Inexact.
care declar:
Jam ca servitoarea

pe cea care dd spre dependinte,

de
tratez

cd nu vo-

prin urmare motivul pe care d-na Leode vizitele,

ca servitoarea sa
nu
de Getan.
cari se
acestor
o
constatare din
doamna
pe
o
declaratiuni : s'a voibit
lui
schimbul banilor dati
i-o
a confirmat,
forma
care o
a venit aici
retineti, acest lucru. Eu n'am
denaturez
este
vie
mintea d-vs., depozititmea
tescu. Dar am
invederez
aratarea
trasa de
Aznavorian este
De ce, d-lor
recunoaste
d-na
chestiunea chitantei.

D-lor jurati,

el, la birou, mi-a

un

Prin urmare,
jurul

poate asteptd
ca
dau

Luni,

tre-

500.0001 lei".

d-lor jurati, au fost

besna de care
besn, care totusi nu l'a impiedicat pe d-sa
intuneric, o

care voi

d-1 Perieteanu,
construiasca,
se desminte
doar o

de fantezie. Au fost discutiuni referitoare la

la o
d-le Perieteanu,
aceasta
mrturisirea d-nei Leonida,
nu
s'o
acum,
Curte d-lor jurati,
ce am
tat aceste contradictiimi, cari reies din
declaratiunile
Leonida
cari
bazele prime
singure pe
construieste d-1 judecator de instnuctie,
vederez, din acekasi constatari, cari
in procesul-verbal
www.dacoromanica.ro

384

la 26 Februarie 1928, de cgtre judele de

constructiunea d-lui
lucruri, cari
simplu,
este pur
s'a
fcute de d_na
D-lor jurati,
judecAtor de instruotie
construit de
au mncat au
actiimea lui Ggetan: a intrat,
special do
discutat, a urmat scene, care y'au fost descrise
d-1 Dr. Antoniu, in
momentul scenei
care
turile de

sculat

a avut

sau

btaia; s'an dat lovi

ipoteza d-nei Leonida au fost

d-na Leo
cu telefonul,
divan; i s'a dat apoi

nida a czut
nesimtire;
fier, a luat
cheia din
Lanii din case* a amenintat

tan s'a repezit la caseta

a luat
a umblat

d-na Leonida
revolverul
a luat al doilea pachet
pe divan a
svrlit sticla
a
plecat, ca
Astfel este descris de
actul de acuzare, scena
bezn.
Curte
Aznavorian v'a
jurati,
derat un lucru anume:
ud
snge, s'a ropezit la
ca
de sub caseta
paie, dintre
repet ud de
n'a
nici o
de
in
sifonier, dei era ud de snge, apoi a fost posibil
ca
fie
de
pe dinafar
dinuntru,
portiunea
gaura casei de
oare
Dar auziti: S'a splat, s'a
s'a repezit
a luat al doilea pachet,
iarsi
pe
rufe.
rufe
D-lor jurati, aceasta este p constatare, care constitue
punctul central al aprrii, pentru nu poate
picioare
afirmatiunea,
acuzatul s'a repezit la bani,
ce a
pe cl-na Leonida. Banii i-au fost dati
de
d-lor jurati, e un
inexplicabil: dac
tern
acuzatul a luat
al
pachet de bani din
n'a lsat
nici o
de
pe care
d-1 judecAtor de instructie explic
faptul c era
lat
mini,
uitnd
a luat cheia din
kc, la
era
de snge, n'a lsat pete de
atunci
se
in
ipotez d-lui judector de
pana s'a splat, s'a

de

a fost plin de

www.dacoromanica.ro

scoas,
jurati,
palton, cand se
ea a
o
dupa ce scosese pachetul
pragul
spalat de
pe
Dar, domnilor, mergem mai
departe,
Aznavor,an s'a oprit aici. Ce citim
al d-lui judecator de
In cele 2 mari saloane din sufragerie
ment al
de

sau covoarelor,

pe

principal
vestibul
deget".

se vede

un

care se face
de la
de broasca se vede o

Procuror I. Zamfirescu: Degebul

mereu.
V. Gruia: De ce nu
procurer, a
deget
l'a
judecator

D-1

explica:
n'.a

de snge

nici o

totusi,
benzina

sifonier, pentru ca se splase pe

duce in pragul usii,

sunt
este plin de
o
de
se vede pe

unui deget. Cum,

irefutabil
avut banii

Iata,

este

sticla
de

de forma
jurati,
Getan a

a faptului
de a o lovi pe doamna Leodar,

jurati,

nici

asupra acestei
Ati conde
o ipoteza fantezista, desmintita crud de faptele care

impun in mod precis.

Domnilor jurati,
scurt,
oboseala
limitat, de ora
dumneavoastra, ocup de impres.onantele,
td. constatri,
care distinsul
coleg,
Perieteanu,
construit pledoaria sa. Nu
intereseaza tabloul, pe care l'a
lui Getan, nu m intereseaza cuvintele, cari nu pot
ve
o valoare doar
intereseaza numai conpleharia,
intereseza
pe cari
tatiunea". Ce ati spus d-v., d_le
Ati
o
Getan s'a dus s'o
pe d-na Leonida"!
Depozitia d-lui Polizu-Micsunesti,
citit
dintr'o
martorul a
ocup

timpul

rocesul

www.dacoromanica.ro

Pus

citit

mi mai mult:

L-am
dar

s'a dus la d-na Leonida

mi-a

de ateva zile
aceaste.

nu,
ceva

acesta,

Dv. ati denaturat

d-le

Gr. Perieteanu: D-ta duci prea departe prietenia

d-tale pentru acuzat! N'am denaturat nimic. Este scris negru
rog,
dispuneti a ni se da
pe alb.
edificam pe domnii
cauzei, ca
D-1 I. V.
Va rog, eu
sa denaturez nimic.
Gr. Perieteanu: Nici
n'am obice.ul
denaturez

D-1 I. V. Gruia: Dar nici nu v'am adus

depozitia urmeaza astfel:
totusi de

gndul aceste

zile

I. Gr.

am citit si eu. Cu

E tocmai

ca eu nu m'am oprit la propozitia

smgura

tot.
fraza.
H. Aznavorian: Nu.
I. Gr.

nu erati aici !
va rog,

D-1 I. V. Gruia: D-le

de orA.

D-1 Perieteanu:
joc persoana
D-1

avea

un sfert de

V. Gruia: D-lor,

Polizu: El mi-a spus

nu

mea

n.

spunea

nu". Dar

spre d

Nu, eaci o spune categoric.

adne eunoscAtor al limbii
constructiunii frazei
cum este
2
oari
explicatiune a
din
gresit
dovada ideii premergAtoare
ca acuzatal i-a
de a prob0 Daca
tras
spus
nu s'a dus s'o prade pe d-na
S'o

D-le

www.dacoromanica.ro

acuzatului a fost
se
dvs., am retinuto
am
Aceasla a
tinut s'o
A doua
a d-lui
Mai
att d-1 judecAtor de instructie.
acuzatul la ora 4 a
de acuzare,
eu
canul
pe
cumprat
ajun,
zice acde acuzare
n'ati fcut o dovadd contrarie asupra acesD-1 Perieteanu vine
spune: ciocanul l'a
10 minute
de a se duce
ziva crimei la 6
la d-na
Gr.
Dar
stint eu oare legat de actul
s'o
Nic.decurn. Pot
am o
personal
totusi

exprim.
D-1

V. Gruia: Nu sunteti tinut de actul de

reprezentati aci partea

Nu reprezenv araici o acuzatiune, Nu aveti acest drept.
tati
civile,
constatrilor fcute de
cari rezult din
judecAtor de instructie,
de acuzare.
acuzatiuni.
v
Acesta este rolul prtii civile, nu s
admit, nu sunteti tinuti de actul de acuzatiune, dar acest caz
trobue
faceti clvs. alegatiuni
dovedite din desN'ati fcut aceasta.
jurati,
trecem la a
constatare a d-lui
zice,
al treilea rnd: Getan se duce
la d-na Leonida
inchipuiti-v un gentleman, care intr
primul
face, este s
ciocanul
gest pe
Gum este posibil un asemenea gesti Este un neadevr,
acea frumoas comparatiune
domnia-sa
caracteriznd minciuna cu
care,
rupe una, curg toate.
am
lucru
am
adaog aoeiasi consideratiune
s'o indreptati
de d-na Leonida,
Dior jurati,
se duce
ciocanul. Acest ciocan, zise
de instructie, era de dimensiuni cari nu
fie purtat in
el, neobservat de nici un serviclub
tor sau de garderobier!
Perieteanu
dat seama de a
a construit ipoteza
cost
a fost luat 10 minute
crim. Ei
bine, d-le Perieteanu, una din dou: ori acest ciocan
nu

www.dacoromanica.ro

nu I a vazut
reese,
asezat pe masa.
a
Eu am primit ipoteza
I. Gr.
fac
am pkdat. Am avut
aceasta
acest sens. Domnii jurati m'au
ratii formak
Pcrietoanu spu..
I. V.
In
pe
ne: lovitura sau loviturile,
cari le a dat
pa Itonului,

ori

H. G.

eu nu voi
o jumatate
dati
rgspund la o
pere ce mi se face
pe banca
civile. D-le Meitani, am
raspund
o scurta povestire, pentru toate
cari ai
nu m'ai anga
acest proces, la cari
D-le Presedinte, am
nu
de o
euvntul. D-lor
savantul Franklin era un
pasionat converftor la
se duce
In acest
Africa sa converteasc crestinism
salbateci
tribului,
trib oarecare. Este primit acolo, de
rora el k
am venit
convertesc la
tribuhii
ai
vorbeste timp
Franklin, eu
adnca.
ce
de vorbit,
tribu
care este
pe lume, care
lui rgspunde: nu exista
atunci Franklin surreligious
credinta
atunci
sa
ce
dar
raspunde: este mi vechin o"rein $eful tribului
eel
nu
bicei la noi, la
vorbeste (zgomot).
reiau
domnul
acum, d-lor jurati, ca
rieteanu,
rnd:
a lovit
al
ciocanul pe divan. Argument sdrobitor:
drna Leonida
petele de
pe
Ei bine, d-le Per'eteanu, dar
posibil ca lovitura
din
fi fost
picioare, d-na
pe
fi eazut pe divan
divan
faptul
rufele de pe divan
fost umplute
snge.
besna
care dvs. nu
nici un
de indreptare, die control al lucrurilor,
po cari
expus
fantezie,
besn, aceaV. Grwia:

www.dacoromanica.ro

389

ajungeti la conchiimprejurare, va
D-le Perieteanu, acestea sunt singurele fapte,
fruconstrait plodoaria. Incolo,
fapte
se sprijine
Dar o acuzatiune
in cazul nostru.
ceeace nu
o
vorbirea mea
D-lor jurati, am
ca dvs. veti spune, idlup
pun
acuzatul este vinovat.
observatiunile fgcute de colegii
cgruia totusi nu se
Ggetan este
Veti spune dvs.
gresealg, alta
acum,
poate
spunem, in sistemul acuzatiunii d-lui
nu. Ggetan,
cuvintele, cari i le-a adresat cu
nu, am
aici
este un nemernic. Ei bine.
a talent, s
d
reprezentati
el este un
jos, pe cei nemer
cietatea, care
ridice pe cei
fat de
nici, sus. Faceti acest act de mare iubire
Deco
fapta lui Ggetan
este
contraldictiune
personalitatea lui
acum.
fiecare dintre oameni, donmule Perieteanu, poate
sta
ziunea
cari

Gr.

Pot
greseascg,
eu mintea
eu sufletul, o
v'ati fgcut semnul crucii,

chiar oribilg.

Ferri:
de
de
fi, i se prezinta
fugar al unui fapt neeinstit sau

doctorial

Neuchatel, spime:

In

mea am
n'am putut descoperi

un inure
ci, decat

Ah,

de

dar nici
catcgorii de
ori pdtrundeam

personalitatea

dacd n'as fi

Domnilor jurati, eu
d-voastre

verdict de achitare pentru

fi pusi
situatiunea de a

www.dacoromanica.ro

390

rune in

la fapta,
finitiva, prin
dusarului,
buie

acuzatul
pedeapsa, eu

prin
vinovat,
cer,

a lovit
la aceasta

circumstante wratoare.
Domnilor jurati, nu v
intimidati de
In acest
in acest proces nota
in toate procesele

asemenea natura,
nicidecum

nu aveti dreptul.

(La intrebarea
are

Pi

de

gat,

desbaterile

www.dacoromanica.ro

au

sa chu-

pe cari

nota uman. Gaetan poate fi vinovat

nu
limit la

de

nu

mai

CUPRINSUL
PARTEA I

judiciare

de V. V.
Acte

Ordonanta
No. 61 din 23 Maiu 192 a
.
tului VII Instructie .
No. 2. Deciztunea No. 443
928 a Camerii de
sub
cuzare de
Curtea de Apel din Bucuresti prin care se
decide mentinerea sub
de arest a acuzatului .
.
.
acuzare
Parchetului General de
Actul No. 3. Actul
Curtea de Apel din
No. 4. Decizia de condamnare No. 134
1928 a.
No.

cu

Ilfov

No. 5. Procesele
de
zilele de 25, 26, 27, 23, 29
No. 6. Procesul Verbal
descinderea

39
47

Jurati Ilfov

Curtii

1928.

30

starea de fapt
faptului.

No. 7. Proces Verbal de reconstituire a

No. 8. Prime le declaratii ale victimei.
No. 9. Constatruri medico-legale ale Prof. Dr. ina
No. 10. Raportul Medico-Legal al D-rului V.
d-lui Prefect
de
No. 11. Scrisoarea
Capitalei kainte de
sa.
No. 12. Idem, d-lui Gogu Isvoranu, idem
.
85
No. 13-14. Declaratiile lui Geban la Cabinetul de Instructie
ziva de 27 Februarie 1928.
95
1928
lui Getan
No. 15. Interogatoriul
27
Gli.
No. 16-20. Suplimente de
102-112
la 1, 8, 12, 19 Martie
27 Apr. 1928.
.
113
No. 21. Procesul Verbal de confruntare din 2 Aprilie 1928
la Instructie.
d-lui
No. 22.
.

www.dacoromanica.ro

392

No. 23. Declaratia d-lui Ralu Polizu

de

No.

Actul No. 25-26.

idem.

Margareta

de

lat, idem.

a d-ne Mrgareta Pilat,

idem

de martor a d-lui Major Alex.

No. 28. Idem, a d-lui Oheorghe Negreanu
No. 29. Idem, a d-lui Nicolae Paunescu.
No. 30. Idem, a garderobierului Constantin
No.

No.

Idem, tidem

132
13-1

135

Rechiziioriul
Public
Pledoariile avocatilor
George Meitani, Note biogralice.
Pledoaria d-lui
George
de Valeriu
I. Zamfirescu, portret

141
1

1.3

Rechizitoriul d-lui

Note biografice de Iper

.
Pledoaria d-lui
G. Costachescu .
Pledoaria d-luti avocat
4znavorian.
I. Gr. PericIeanu. portret literar de
Note biografice
.
,
.
Pledoaria
avocat I. Gr.
Teodoreanu, portret terar de
Pledoaria d-lui avocat
Teodore
G.

Dogoroz. portret

erar de V. V Shnciu

Note biografice
Pledoaria d-lui avocat
Dongoroz
Replica d-lui Procuror General
Pledoaria d-lui avocat Aurelian
portret literar
V.
Petre
Note biografice
.
V.
avocat
Pledoaria

192

24'
242
297

317
31

www.dacoromanica.ro

379

In Biblioteca

Procese

au
Procesul
de lucru judecat.

apirare).

Drama dela

120

crim

de

Vol. II.

dar

Procesul Amira.

85

la Mos=

cova. Reconsfituirea lui)

Procesul Exproprierei pdurilor din

sarabia
(Calomnie prin
Procesul

110

pres).

Socolescu.

de

incendiu) Vol. IV=V

Procesul

100

Orezeanu.
dar

Spitalelor

Procesul Soc.
vile. (Consecintele

unei

ano=

nime). Vol.

200

Procesul Livescu. (Fraudele

Na=

Vol. VIII.

Procesul

300

de

din

Roma No. 8).

180
220

lux
Toate pocesele
pesfe

mai sus,
5 mari volume
CURIERUL JUDICIAR" S.

www.dacoromanica.ro

1500