"""'

1923

DIRECTOR

I.

R. PER IETEANU

AVOCAT

REDACTOR!
H. ASNAVORIAN
AURELIAN BENTOIU
CORDELIA DOBRESCU
VINTIL DONGOROZ
MARGARETA PAXIMADE
AL. VELESCU
SECRETAR DE REDACTIE
V. V. STANCIU
AVOCAT

PROCESUL
PALTINEANU
Infracthme

aprare
ILUSTRATII DE A. MURNU

EDITURA

ANONIME CURIERUL JUDICIAV

Strada

www.digibuc.ro

PRETUL 120

www.digibuc.ro

ANUL I - OCTOMBRIE 1923

AVOCAT

GR.

DIRECTOR

I.

REDACTORI

H. ASNAVORIAN

AURELIAN

DONGOROZ =

= CORDELIA DOBRESCU =

AL. VELESCU
SECRETAR DE REDACTIE = V. V. STANCIU = AVOCAT
MARGARETA PAXIMADE

PROCESUL
PALTINEANU Infractiune

aprare

CURIERUL JUDIC1AR"

EDITURA

Calea Rahovei 5

::

::

::

www.digibuc.ro

::

Strada Artei 5

www.digibuc.ro

PREFATA
Malheur d avocat de
vulgaire
Ne
pas
le prix d'nn si beau
Roger.

in

de

de
e

trecute

Instructive
ori

tntregu-i
de
ocazioneazd acele desbateri a
prinde
ale instanfelor
importante,
desbateri ar trebui
fie
au de
probleme mari, ce
complexitatea ei,

In ce
desbaterile parlamentare, interesante sau nu, ele sunt
reproduse pretutindeni de anumite organe oficiale de publicitate. Nu
stau lucrurile cu desbaterile judiciare.
Pretoriile
cari aceste desbateri se
modeste sau
ca Palate le de Justifie din
centre, sunt
rafia maestrului Henri-Robert, fostul decan al baroului parizian, uzinele,
sau imense, cari zilnic
la acelmi ore pe diferifii
tori ai
opere comune Justifia. Fiecare colaboreazd aci, in sfera
sale, dela primul prqedinte
la
mai modest dintre
acestor uzine sunt
; materia
de transsformat : procesele.
acestei
magistrafii
transformdri
opera
nu se pierde niciodatd,
dosare
registre sub
de sentinfe, decizii, sau concluzii
; fie
este
sistematic
gane de publicitate
reviste sau repertorii, cari o transmit
a avocatului pledoaria, dispare de
; munca dela
obicei pentru totdeauna,
n'ai
mngderea unui
;
rigiditatea
munualelor de drept, ori
ar ele de remarca-

www.digibuc.ro

bile, sau In materialul eventual, sumar refcut, al concluzlilor

nu pofi
farmecul scprrilor
acea
oratoriei
experimentald ce
via0 argumenteoriilor, dela caz la caz.
de simfitoare pentru
Spre a evita o
a neamurilor,
ca Franfa unde desbaterile judiciare au
e
fost
reproduse, fie
stenografiate
speciale,
Claire
Clappier : Barreau franais", in 12 volume
volume (1824) ; sau
e
(1821) ;
Barreau anglals",
legerea de pledoarii
memorii
Lemaistre
Patru : Annales du
barreau franais", In douzeci de volume (1832-1847) etc., fie
reviste

consacrate pricinilor mari cum era La Revue des grands

a crei
aparifie,
de evenimentele uriasei
conflagrafil, e
n'a Jost
datoare
Tara
ea
aces! exemplu,
caute ca, de
mnainte
pufin,
de
primejdia
acele pricini cari,
interesul deosebit al
valoarea pledoarillor rechizitoriilor ce s'au rostit, constituesc
un bogat isvor de
bine
nu se va putea repara marea pagub
prin
pierderea acelor perk de oratorie judiciard, pe cari ni le-a
un
Cornea ;
Grigore
un Eugen Sttescu,
Take
Djuvara, Delavrancea, Vasile Lascr, Anion,
fia alfi mari
pierduta
a predeau ilustrat bara
Regretnd

la compensafia, fie chiar parfial,

prezente
Bara
nu este vcluvit de talente. Ea este
inflorit de viguroase elemente,
unele desprinse din
de titani a
ne-a
doar
Opera
de mari
ca o glorioas amintire ; allele

cesorilor, nu ne este iertat

pe care poate
ne-o ofere

de conservare a oratoriei noastre judiciare se impune dar ca o necesugestionafi de admirabila exclama fie

: Ah ! Que vrit vous donne d'loquence!", vom

deaproape
munca
harnice albine din giganticul
slap al Justifiei, cari depun zilnic mierea elocinfii
de
; o vom culege,
crufnd-o de
disale
a vremii, o vom
urna tiparului, ca pe o spirituald
deosebi
judiciare. Cu
folosioare
vom completa tezaurul
coloanele revistelor
jurisprude Wale.
chiar
antologii a avow
ajungem la alctuirea

www.digibuc.ro

Spre acest
am tnaugurat
procurorilor
portretului grafic literar, care va precede pledoariile sau concluziunile reproduse pentru prima
scopul
rostul
marilor procese".
a fi
fie accesibild
ca publicafia
va cuprinde
Prima parte va
marelui public,
istoricului pricinei ce se
cu
la actele referitoare la proces, pe cari cititorul le va
anexate
ordine
Partea a doua va confine pledoariile
cluziunile, precedate,

cum am spas, de portretul grafic

al autorilor.
de
este o atare
mai ales
nevoe are de concursul
care trece
criza
tntreaga publicisticd, din 'cauza
anormale. Ne place
credem
cd
confratii
a
ne
o
s'o
ne vor ajuta, fie
de a ne procura desbaterile,
prin stenografiere sau reconstituire, fie
la vreme stenogramele

Ne

bine seama

manuscrisele.

Pornim dar la lucru,

de

L GR. PERIETEANU.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PARTEA

judiciare

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

ORIC
In dimineata zilei de 13 August 1916, autorittile franceze din
localitatea Dinard-Saint-Enogat, statiune balneara la marea Mnecei,
fura

in

numit Les Feuillages", studentul

Dominic Paltineanu, fiul cunoscutului avocat Barbu Pltineanu, fusese

injughiat, cu un cutit, de catre colegul
Al. Em.
Emil
avocat bucuretean
efor al
cari
a fost
Mitropolitul. In ce privme

ca cititorul s le culeaga singur din

pe cari

expuneri
pledoariile reprocluse in prezenta brodare de seam referitoare la circumstantele
cari o infracpiesele

va

tiune s'a comis, ori ct de

obiectiva ar fi, reclama fortamante o
proprie,
analitica ; or,
constructivd
ceva nu
s'ar putea face In cazul de fata
a se atinge anumite susceptibii

a ni se

dat

directorul acestei

btblioteci a avut un amestec profesional

procesul dramei de la
Dinard. Ne
mdrgini dar
relatm pur
simplu chipul cum
s'au

evenimentele subsecvente.

Faptul odat svrit

adus
cunotinta autoritAtilor, jandarlocal proceda imediat la primele cercetdri, pe cnd
ce
fusese transportat in
la spitalul La Providence", se afla
Cum
Dominic PAltineanu
chiar
ziva intersale
spital, la ora 9 seara, cu
la care fusese supus,
jandarmeria,
ziva de 14 August 1916,
actele dresate pardin St.
In aceiai zi, la orele 4 p. m., judecdtorul de
instructie Capdet, sezisat de rechizitorul procurorului,
afacerea tri
cercetare. Instructia
aproape o
interval de thnp In care se
o descindere
se
a se
autopsia cadavrului. Judele instructor, formndu-i convingerea, din
dresate,
oricum,
se infipsese
cutit,
Al. Em.
se
stare de
aprare, dete la 18
Septembrie 1916 ordonanta sa definitivd, prin care
de acord

www.digibuc.ro

- 10 concluziile parchetului din St.

lo,
nu exist caz de urmarire.
actul No. II).
clasat In Franta,
Al. Em. Lzrescu
Afacerea
termine la Paris studiile de drept, obtinu doctoratul
se Intoarse

pentru a practica avocatura. Din drama de la Dinard, al arei

rsunet fusese in
de uriasul zvon al rzboiului european,
rmsese doar vaga restrInsa amintire a unei Intmplri nenorocite.
Ea tindea s intre complectamente In domeniul uitarei, acoperit de
vlul absolutoriu al justitiei franceze de trecerea vremei.
Cinci ani aproape se scurseser de la data
din Franta,
cnd, In mod neasteptat
mare sgomot, faptul
in noaptea
de 12-13 August pe teritoriul francez, fu scos din
la
In ziva de 26 Aprilie 1921, d-na Elena B. Paltineanu, mama
victimei,
decedase
o plngere parchetul
tribunalului Ilfov,
d-1 Al. Em. Lzrescu fu din nou chernat Innaintea justitiei spre a rspunde de
Inaintea instantelor noastre de instructie pricina trecu prin urmtoarele faze :
Prima instant, cabinetul I de instructie,
pe lng Trib. Ilfov,
potriva
dup ce respinse exceptiile permptorii ridicate de
actiunei publice, anume : incompetenta autoritatea lucrului
cercetarile, audiind chiar noi martori,
In
in Franta,
art. 256 p. (legitim aprare), ajunse la aceeasi concluzie ca
de instructie din St.
:
nu exist caz de urmarire.
actul No. II).
Camera de punere sub acuzare a Curtei
Cea de a doua
facut de partea civila,
de Apel din Bucuresti, In urma
confirm
ea solutia dat de judele instructor
ceeace priveste
ridicate de inculpat, dar
faptul justificativ (legitima
dispuse, In consecint, trimiterea inculpatului
judecata
Curtii
jurati, pentru rnire cauzatoare de moarte.
actul No. Ill).
Mai
Ins ca pricina
fi ajuns In fata instantei de Judecat, acuzatul atac
recurs decizia Camerii de punere sub acuzare.
cele cinci motive de casare ce serveau de
acestui recurs,
cari vizau
ilegalitatea trimiterei In judecat, se punea In discutie chestiuni de drept serios controversate,
cote
drept penal international, de
Incordeze de
prin
importanta
noutatea
Intreaga atentie a lumei noastre judiciare.
actul No.
Desbaterile Inaintea Inaltei Curti de Casatie au fost reiterate'

aprinse. Ele sau desfsurat Inteo atmosfera neobisnuit supremei

Afluent
precedent. Desinvolturd, clocot. Ciocnet de idei
sentimente potrivnice. Totul pornit din interesul pe
atta
situatia social a
gravitatea problernelor juridice
senzatioprocesului,
a se pierde din vedere
buna parte de contributie a unei acerbe campanii de pres, anterioar
concomitent
procesului.
care pluteste de obicei In pretoriul Inaltei Curti
fu turburat de acel fluid care se propaga
cuprinde adesea numai
incintele Curtilor

www.digibuc.ro

- 11 In primul
a intrat in discutie inc:dentul de inadmisibilitate
a recursului,
principiu
pe baza art. 422 pr. pen. (neconstituire de prizioner), incident sustinut de
avocat
Teodoreanu
de
avocat I. Gr. Perieteanu.
Procuror Al.
Dem. Oprescu a pus concluzii pentru respingerea incidentului. Dup
respingerea acestui incident,
deciziunea cu No. 63 din 6 Decembrie
1922
actl No. V), intr'o alt
s'a intrat
cercetarea motivelor de recurs.
Motivelor de recurs au fost desvoltate de
I. Gr.
P. Sadoveanu
Micescu
combatute de
Teodoreanu, H. Asnavorian
Em. Otulescu.
Procuror Al. Dem.
Oprescu, a pus concluzii pentru admiterea recursului.
terminarea desbaterilor, cari au durat patru zile,
lta
Curte de Casatie Sectia H a,
o lung deliberare, prin decizia sa
No. 63 bis din 4 lanuarie
a respins unanimitate motivele II,
HI,

In diverge* asupra celui de al

V,

motiv.

actul No. VI).

Motivul IV de casare fu astfel repus
discutiune in complect de
divergent,
a fost sustinut
de
Istrate Micescu
Em. Otulescu. Fotoliul ministerului public
ocupat de d-1 procuror

general N. Procopescu, d-sa a conchis la admiterea recursului,

la
casarea
Desbaterile de data aceasta au tinut numai
zile,
o
deliberare, ca
cea precedenta rezultatul a
fost
nu sa
legal de voturi pentru a se pronunta o
deciziune valabila.
Pricina, conform legei. a fost
Curti de Casatie.
unite ale

fu consacrata chestiunei de a

de fapt

innaintea sectiunilor
intreag

in limita constatarilor

de instantele de instructie sau de judecata,

Curte de Casatie are

de a verifica existenta
inexisProblema, astfel
pusk venea pentru prima
unite ale Casatiei
noastre. Momentul era gray,
Pledoariile, de o parte
de
alta, au fost potrivite circumstantei. Combinand In mod magistral
dura unui examen
de fapte,
rceala unor savante expuneri
doctrinale interpretative, avocatii ambelor
au izbutit
argumentele,
acea disonanta
atingerii ori
contraste. Binevoitoarea atentie a inaltilor magistrati fu astfel
pe deplin
A fost
lupta
dela bark sub
tenta

conditiunilor

nu

ale legitimei
innaintea

reflex al robelor de
o
colaborare pentru elucidarea
unei importante probleme
de drept de fapt. Ministerul public,
organul procurorului general al supremei instante, identificInduse,
superioara conceptie, cu interesul societatii, a sustinut, la
motivul de casare printr'o documentata argumentare.
Cititorii se vor putea usor convinge despre exactitatea aprecierilor
noastre,
pledoariile d-lor Istrate Micescu
Emil Otulescu. In ce priveste decizia cu No 72 din 12 Mai 1923 pe
motiyarea-i
sectiuni unite,
care Irmalta Curte de Casatie a dat-o

www.digibuc.ro

- 12 Incoroneze marea frumoasa

superioard, n'a fAcut de
actul No VII).
judiciard din procesul Paltineanu-LAzdrescu.
materialul In care se oglindete
avem credinta
De

acest conflict judiciar, material pe care ne-am

ca o foarte pretioasd documenpunem la punct, va
i
din cauze ce nu ne
tare asupra materiei. Singurul nostru regret e
de putin imputabile, n'am putut reproduce pledoaria prin
sunt
cel de al 5-lea motiv de
care d-1 Osvald Teodoreanu a
casare, pledoarie care a fost la InAltimea celorlalte.

www.digibuc.ro

ACTUL No.
Extrait du minute du Greffe du Tribunal corrctionel de Saint-Malo,
ou 11 est &rit ce qui suit :

Nous, Juge

Saint-Malo.

Vu la procedure instruite contre Lazaresco Alexandre, 22 ans,

avocat, demeurant Paris, inculp de
en libert provisoire ;
motifs ;
Vu le rquisitoire ci-contre, et en adoptant
Attendu que la procedure est
et qu'il resulte de
truction que la victime s'est enferre
- qu'en tout cas Lazaresco se trouvait en tat de
;
Vu l'art. 128 du Code d'instruction criminelle, modifi par la loi
du 17 Juillet 1856 ;

Disons, qu'il n'y a lieu suivre contre l'inculp et ordonnons

sa mise en libeit, s'il n'est retenu pour autre cause. Ordonnons
la restitution M. Lazaresco de la caution de cinq mille francs par
lui verse.

Fait, en notre Cabinet,

neuf cent seize.

Saint-Mallo, le quatorze Septembre mil

Sign : Capdet.

Le Greffier mentionne qu'en execution de l'art 10 de la loi du

8 Dcembre 1897,
immdiatement connaissance de
l'ordonnance ci-desus Mr. Brault avocat conseil de l'inculp Lazaresco.
St.-Malo le quatorze Septembre mil neuf cent seize.
Le Greffier, sign : Bourhis.
Nous, Procureur de la Republique
Vu la procedure instruite contre le nomm Lazaresco Alexandre,
22 ans, avocat, demeurant
Paris, inculp de
en libert
provisoire ;

Atterdu que la procedure est complete, et qu'il en resulte que

la victime parait
jete et enferre sur le
que Lazaresco
tenait ouvert pour se defendre, et, qu'en tout cas, le dit Lazaresco se
;
trouvait en tat de lgitime

www.digibuc.ro

- 16 -limp de

in cartierul orasului numit St.

mai susceptibil,
adesea ori reprosa

olalt,
de

devenise

lafi tocmai gelos

pe cari le

susceptibilitatea sa s'a aaentuat

gelozie. Din timp in
ei primeau la mas
la petrecere pe
dintre tinerii romni
prieteni, cari se
de asemenea In
viligiatura la Dinard. Inteo seara, pe cnd se aflau acolo, Pltineanu
a but mai mult
stare a
oarecari
cu

sai ;

surescitdri,
ales intre Paltineanu
Lazrescu ;
neanu, desi un baiat intt ligent, cu
frumoas, cu
devenea violent
imposibil cnd
caracter
;
cercul
in care se afla, nervositatea sa era mai ales
In contra lui
care uneori insulta cu
grele
chiar
ameuneori se prefacea
Lui Lazarescu nu-i plcea
bea,
este but, silundu-se,
putea mai
sa
prietenului
de care se temea In momente de petrecere
s evite scandalul. Chiar in seara aceia,
acea
legere
cari discutiuni violente,
s'a retras In odaia
sa,
Pltineanu necednd la scenele sale de violent, a mers
camerei lui
acolo,
a dat violente lovituri de pumn
nastere
discutiuni
rescu. Asemenea Intruniri, care
la cersfrsea
turi s'au repetat de mai multe ori mai tntotdeauna
s se
prin a
pe Lazrescu, care era
pentru a
scandal Paltineanu, revenindu-si,
evita ceva mai gray. A doua zi
gratie bunului
caracter,
cerea scuze
prietenul
s
In ultima
de
aceasta in seara de 12 spre 13
August 1916, venise la mas la
Nicolaescu,
au inceput a juca
o
de poker, iar
prietenii
Florea
au sosit
la
Manolescu,
sticle de liqueur.
care au adus
Margueritte
a intervenit pe
ca
bea, gndindu se
la
la discutiune. Pltineanu a promis deocamclata,
dar in urm a but
pahare.
sticlele de liqueur
a Inceput
bea a deven't foarte
s'a adresat concubinei sale,
Putin mai
s'a deprtat de
Margueritte, ca
dnsul ; aceasta a
nu este
obosit
doreste s mai stea.
de
Atunci
a plecat.
ncapie,
femeea sa nu vine, s'a
din odaia sa, in
va veni
i s'a
ca s'o roage din nou
se culce,
nemultumiri

mai

La acest rspuns,
a chernat pe femeea sa
sufragerie,
odaia de
aici,
discutie iute
nervoasa,
i-a rupt lantul dela ceasornic
i a tras o
palm peste
tipe
era
Femeea a
exagereze putin, mai ales
oare cum consideratd
menajat de toti ceilalti
Acest sgomot
produs de femee au indignat pe cei din sufragerie,
acestia
ales pe
Florea Tndsescu, cari s'au sculat

www.digibuc.ro

- 17 aplice o corectiune lui Lazarescu.

s'au repezit sa apere pe femee
din sufragerie,
Sgomotul produs de miscarea scaunelor, la scularea

s fuga in camera sa.

a fost urmrit de
inchisa, nu au putut s intre
speriat de
se vedea urmarit de ceilalti, cari
sgomot
fortau
camerei, s'a
s'a
a fugit pe fereastra,
pe o terasa a
de
casei
de acolo
strad,
apoi a plecat pe plaja, care nu era
de cas.
timpul acesta, Pltineanu
Tanasescu, vaznd
mai forteze
nu pot s ptrund in casa au renuntat
s bat
s'au coborit sufragerie. Aci, Pltineanu a but, una
in
alta, mai multe pahare de benedictina, indignat
contra
Margueritte Wallon, ca sa
au plecat cu totii
In
hotel
pe Manolescu la locuinta
conduca pe Tnasescu
contra lui
Windsor. Pe drum, Pltineanu, care era foarte
intentiunea de a lovi
nu
de a-si arata furia sa,
pe
a
ceilalti,

acestia, Nicolaescu
la intoarcere.
a dat prerea ca
mai ales primul, care nu buse de
totii noaptea la hotelul Windsor, pentru a Impiedica o
; dar Pltineanu
violent intre Pltineanu
ce s'a condus cei doi la hotelul
Pltineanu,

pe

rescu Margueritte Wallon s'au reintors acas. Villa, care

compunea
apartament jos
un etaj.
partea de jos a
era antreul
scara ; in dreapta, un salon ; In fund o

mai

se
;

la

dreapta, sufrageria ; iar sus, deasupra sufrageriei, era odaia de culcare

a lui Lzrescu
Margueritte
parlea cealalt

de odaia lui Vlimrescu,

odaia de culcare a lui Pltineanu.
Deasupra, se mai afla o odaie de
ca mansarda. Ei intorcandu-se
Pltineanu s'a culcat in camera sa,
Margueritte
era
Wallon
camera lui Valimrescu, motivul
dansa
putin

s evite ca

de

in

acea
camera

se culce

Lazarescu, voia
iar Valimarescu s'a

culcat
patul lui Lzrescu, - pe
credea dus la
hotel ; iar
intrarea
a
a fost
LAzrescu s'ar intoarce. In adevr, Lzrescu
pentru cazul eventual,
care
pe
observa dela distant casa,
luminele
s'au
creznd
totul s'a
pe la orele 3 din noapte s'a
reintors. Mai
de a se urca sus, s'a oprit
sufragenie
s'a
culitul de paine
apoi, s'a urcat
odaia de rezerv
dela mans'irda, dup ce mai
a
la
carnerei sale
ca Valimarescu este camera sa, l'a rugat
vie
dnsul

mnsarda,

erervat. Vorbind impreun, Lzrescu i-a

spus c-i este foarte

de
i-a
cutitul pe
care
ntura pantalonilor, spunndu-i
caz de pericol,
se va
a
I
spuindu-i
se
de
anu
sale, de oarece nu-si
seama cnd
In stare de ebrietate Dupa
timp, creznd
este mai linistit asigurndu- c Paltineanu doarme in
camera sa, l'a prsit, ducudu-se
camtra sa, s se culce. Mai
t

Procese.

www.digibuc.ro

- 18 cutitul, dar Lazarescu a refuzat,

de a pleca, a voit sa-i
timpul
l'a pus pe patul care sta. Este de adaugat aci, ca
a sosit la vila, Margueritte Wallon, pentru a evita un nou

scandal, s'a dus in odaia lui Paltineanu, pentru a vedea

doarme.
L'a
detept,
auzise sgomotul
de Lazrescu,
s'a
cum i se
foarte escitat, Margueritte Walon
urcat pe
a

cel care s'a

s-1

nu era

ci

Nicolaescu, care se
in acea noapte la ei. La
ceput, Paltineanu a crezut, dar auzind glasul lui
care vorbea
cu Vlimarescu, s'a convins nu era
ceiace
Margueritte
sa-i spue. Dup aceasta, Margueritte s'a retras in odaia lui
rescu,
a incuiat
dela camera lui Paltineanu
cheia la
dnsa
acestea, pe cnd Vlimarescu se reintorsese in camera
lui
pe cnd Margueritte Wallon
in camera acestuia,
vorbind, prin
care
aceste camere, cu
de
au
rescu ;

s'a auzit un sgomot pe scara care

la
Paltineanu este
care se duce

ambii

atace pe
ne-pierznd nici un minut, s'a urcat
aci,
camera de
din mansard,
Paltineanu, ambii in picioare, in fata patului.

in acievr,
repede pe
a gsit pe Lazarescu
lui
ridicase un scaun deasupra
acesta se
o mn, tinnd cutitul
cealalt. Vlimarescu
a crezut
btaia
la inceput
a apucat bratul lui
armat cu cutitul,
corpul sau a
pe Paltineanu, ast-fel
din
moment nici o
nu s'a mai dat, nici dintr'o parte
nici dintr'alta.
a aruncat arma pe
a fugit.

rescu, temndu-se de starea de escitare in care se gasea

seama
a strigat pe
Marguerittei Wallon, s
cutit. Intorcndu-se
picioare, acesta-i
mi-a
Atunci,

spre

care

are

la stomac, zicndu-i iata ce

Paltineanu fusese
un doctor.
junghiat. L'a culcat pe pat
i-a zis
alerge
Atunci, impreun cu servitoarea casei, anume Maria Colmet, au alergat
la spitalul belgian din localitate, de unde au adus un medic militar,
pe Pltineanu
care a venit
o
mai trziu. Acest medic a
mearg la spitalul La Providence", ceeace s'a
executat pe
ca
un pansainent
la orele 6 dimineata, dupa ce
doctor
se dusese
la Nicolaescu,
provizoriu. In acest timp,
unde,
gsit de Valimrescu
vorbind de cele intmplate, acesta,
creznd
l'a
uor, a
este un gest nenorocit
nu
foarte
tiu cum s'a intmplat". Valimrescu arata
el
In timpul acesta, Paltineanu se
spitalul La Providence",
unde, imediat
sosirea sa, a fost supus operatiunei. El a fost
ingrijit la acest spital de
sora
La Du Francine, care,
declaratia sa la instructie, arat
n'a putut vorbi
Pltineanu
dect foarte putin, dat
starea lui,
intrebrile puse de
Paltineanu a
mai trziu
voi povesti ce s'a petrecut, acum
vrea
slab
sunt
mor din cauza mamei mele,
care o
iubesc att de mult". A mai
ert pe amicul
din

arata o

www.digibuc.ro

martora mai spune

l'a auzit zicnd, dar nu
cine, urmtoarele cuvinte : e vina mea
sunt aci, am

in

cutitul prietenului
Se mai
din procesul-verbal, dresat de
Jandarmul
Emile Dubois, cu data de 13 August 1916, rezult
Pltineanu ar fi
declarat jandarmului
a fost lovit puternic in stomac de catre
rescu din motive de gelozie, de oarece
btuse amanta Pltineanu
dea o corectie pentru acest fapt. Aceast declaratiune
voise
nu e
de PAltineanu.
operatiunea
de
chirurgul de serviciu al spitalului
Providence"
toate ingrijirile medicale primite, Pltineanu a

incetat din viata in seara de 13 August 1916 la ora 21.

cum
din acte, cadavrul lui PAltineanu a fost remis d-lui Dr.
Page, medic-legist insrcinat a-i lace autopsia ; cu
acestea din
se

actele in copie, primite din Franta, nu se vede vre-un act de autopsie

cerndu-se acesta, printr'o
comisie rogatorie, la Tribunalul
din St.
s'a primit rdspunsul
la
Providence, propriu
zis, nu s'a fcut o autopsie lui Pltineanu.
Avnd in vedere,
dei
afacere a fost instruitd anul
1916, la Tribunalul din Saint-Malo din Franta, de
Jude de
afacere, dnd
structie Capdet, care a terminat
de
neurmrire, dup cum
din actele aflate in copie la
rogatorie instituit de noi.
Motivul acestei ordonante a fost
s'a constatat
victima s'a
in tot cazul
se
in cutit,
aparare.
Avnd

generald, o
vedere
definitiv
pe chestiuni de fapt, ins poate
efectul autorittii
lucrului fudecat,
nu se aduce in spet noi probe.
Avnd
vedere
in speta de
d-1 Judeator de Instructie
dela tribunalul Saint-Malo. constat
Lzrescu se
in legitim
aprare. Este adevrat
motivul
exista
aprare este o
chestiune de fapt, dar chestiunea de a se
instanta de represiune
are putere s statueze in materie de legitima
(instructiunea in
aprare, aceasta este o chestiune de drept. Or, ordonanta mai sus
mentionatd, tratnd aceast chestiune, motivat in drept,
deci,
din acest punct de vedere, acea ordonant ar
puterea lucrului
judecat. Dar
am trece peste aceste consideratiuni
am zice
acea ordonanta e motivat in fapt in acest caz intruct,
ocazia acestor noi cercetdri, nu s'a adus
cele
desfurate
instantei de instructie din Franta, este locul a
sustine
ordonanta definitivd a trib. din Saint-Malo are asemenea
efectul lucrului judecat.
in vedere
afacere,
vorba de un
i se
a comis o crim de omor
strintate, afacerea este reglementatd in legiuirea noastr prin art. 4
IV c. p.
anume : nu poate urmrit in tara sa,
acela
i s'a ima fost judecat
putat comiterea unei crime, care ar face dovada
a executat
in mod definitiv in
caz de condamnar e
este

www.digibuc.ro

-20 ; dar,
cazul nostru, inculpatul Alea fost
pedeapsa sau
xandru LAzarescu nu poate sustine cu succes
a fost judecat In
afacere, de oarece nu a trecut
prin'naintea instantei de
structiune,
prin cuvintele a fi fost
se
atunci
ar
fost chemat
unei instante de fond, cum era
sa fi trecut prin'naintea Curtei cu jurati
fi fost
toat argumentatiunea
mai sus,
ce
toritatea lucrului judecat, dei foarte
nu poate avea aplicatiune
din acest punct de vedere
autorittile
spel,
toreti romne sunt competinte a lua din nou cercetare
acesta,
atunci,
Avnd In vedere

faptul, imputat lui Akxandru

se stabilete in deajuns, mai Inti orin mArturisirile sale, prin claratiunele martorilor Vlimrescu, Nicolaescu
Margueritte Wallon,
precum
din declaratiunile martorilor Florea
Sergiu
Manolescu ;

din toate acestea

era oarecare intimitate

chiar prietenie, provenita prin convihgiatura

din
de studenti, ceea ce a motivat

statiunea

Dinard :

mai
In termenii cei mai buni,
dar, ei se
in
de cazul
PAltineanu avea ocaziunea
se Imbete,
atunci, omul acela, inteligent, cult, cu un caracter excelent,
de o violent
periculoasa, mai ales fata de
pe
consider in acele momente ca pe un personaj ridicol, inferior
totdeauna avea sa-i impute ceva. Intru cat scene de asemenea natura s'au repetat
cum
din decla-

ratiunile tuturor martorilor, ajunsese ca

fie
de omul acesta. temndu-se de violentele
amenintarile lui.
In seara nenorocirei,
Infricoat de furia lui
neanu, a fugit din cas
nu s'a
pe la orele 3, cnd a
lumea s'a linitit
fie
de
ca el o
crezut ca
de

teama, este

nid nu s'a mai dus

se

culce In odaia lui

cum se constata, s'a retras in odaia de
i-a fost
de oarece
prin
zerva din mansarda, unde
cutitul de
sufragerie s'a Inarmat
;
Avnd in vedere
din declaratiunea martorului Vlimrescu,
singurul care a ajuns In odaie in momentul agresiunei, se constata
Paltineanu ridicase scaunul
pe Lazarescu;
prin
din faptul
Pltineanu este
care
mare din aceast constatare
se
In pera venit In odaia lui
aprare, mai ales
el
dominat de idea
tineanu
un
aceasta concordeazd

Froncine, care a

este a

i-a spus

pentru

cu declaratia martorei, sora religioas La Du

in timpul operatiei pe Paltineanu,
iart pe amicul
din toat
vina

in vedere deci,
momente,
rescu se gsea In

toate acestea stabilesc

www.digibuc.ro

a avut legitima necesitate de

- 21 a se

tocmai faptul

s'a preparat,

mai mult,

de

cu acel
de ornul acesta,
se
de
evite ;
numai ca s scape
contra lui
de pericol. Nu se putea face un punct de acuzare
s'a
cutitul,
din nimic nu
o intentiune de provocare din partea sa,
aceia de a fi
pe ad-

; din contra, este bine stabilit

versarul
de a se
atacat ascurizatoarea
;
versarul
este acela care a venit
ctiva marAvnd
vedere
din toate cercetarile

tori noi, cari au fost ascultati la Instructie, nu a rezultat nici o

de culpabilitate, decit mimai serioase indicii de
rare,
pe baza art. 256
penal, inculpatul trebuete
de sub urmarire.
Pentru aceste motive,
In unire cu
Prim-Procuror,
:

nu

caz de

peutru crima de omor

localitatea Dinard din Franta.

contra lui Alexandru Em.

asupra lui Dominic Paltineanu,

Dispunem :

Ca dosarul s fie trimis d-lui Prim-Procuror

de conservare la arhiva tribunalului.
2
1922 la Cabinetul nostru

Jude (ss)

a
Bucureti.

Negrea

Grefier (ss)

www.digibuc.ro

ACTUL No. 3
CAMERA DE PUNERE SUB ACUZARE A

DE APEL DIN BUCURESTI

edinta de la 3 Noembrie 1922

d-lui G. T. lonescu, Consilier

DECIZIUNEA No. 605

de parte civild, a
de acuzare
la
Cabinetului de Instructie, contra ordonantei definitive cu No. 55 din
2 lunie 1922, dat de
de Instructie
Trib.
Cab.
No. 1, prin care se
nu exist caz de urmrire
contra
Elena B. Pltineanu, in
declarat opozitie direct la aceast

lui Alexandru
Lzdrescu, pentru crima de omor,
asupra
Dominic Pltineanu in August 1916, localitatea Dinard din Franta.

S'a ascultat concluziunile orale ale d-lui Procuror de Sectie N.

D. Hariton, pentru respingerea opozitiilor.
Grefierul a dat citire declaratiunilor de opozitie, ordonantei
atacate
la toate celelalte acte din dosarele Instructiunei, cu No.
113/1921, precum memoriilor
civile
ce s'au retras
Procuror

507
cu Grefierul ;

Camera delibernd,
Asupra opozitiunilor de

fcute de partea
Elena B.
Pltineanu direct la aceast
de acuzare
la grefa Cabide Instructie,
contra ordonantei definitive de neurmrire
No. 55 din lunie 1922, dat de d-I Judecdtor de Instructie al tribunalului
Cab. No. 1.
prin art. 137 proc.
dreptul
in vedere
se
prtii civile a face opozitiune la Camera de acuzare, contra ordo-

nantelor de neurmrire ale judeatorului de Instructie in termen de 3 zile,

care curge din ziva notificarii ordonantei la domiciliul ales de
;
in vedere,
spet,
ambele opozitiuni au fost declarate
la 7 lunie 1922,
se constatd, din dovada alturat la raportul

www.digibuc.ro

- 23 cu No.

din 7 lunie 1922, al Comisarului Circ. 12,

ordoacelei Circ. 12 cu No. 2393/922,
ziva de 3 lunie 1922, a fost comunicat prtii civile
a se arta
civile copie
aceast
;
data cnd s'a inmnat
caz, comunicarea este socotit ca cnd nu ar fi avut
prtii civile urmeaza a fi considerate ca fcute In
in cazul
termenul
de lege, independent de faptul
civile, chiar In ziva de 3
copia de
ar fi fost predat
partea civil era in termen a face opozitiunea
opozitiunea ;
ziva de 7 lunie 1922, cnd de fapt a
de partea
prin ordonanta
Avnd in vedere in fond,
cu opozitiune, se
nu exist caz de urmrire in contra
pentru
de omor,
asupra
lui Alexandru
lui Dominic Pltineanu, in August 1916, in localitatea Dinard din Franta ;
Avnd In vedere lucrrile
actele dela dosar
memoriile

puse de partea civil

sustinerea opozitiunoi ce a
;
din acte,
judeatorul de
Instructie constat prin ordonanta sa,
inculpatul Alexandru Em.
se afla in 1916 In
;
se
in acel
de mai
mult timp,
studiile
drept ; c era
intimitate cu
Avnd

vedere

romni Dominic PAltineanu, Vlimrescu

I. Nicolaescu ;

relatiuni de concubinaj cu o
anume
gueritte Wallon ;
pentru sezonul de
din acel an, se
cu totii
orasul Dinard ;
In primele zile ale
lunei lulie s'au dus in acel oras, mai
cu Margueritte
Wallon
Paltineanu, rmnnd ca
doud-trei
Vlimrescu ;
Dinard au inchiriat
numit Les Feuillages",
in cartierul Saint-Enogat ;
impreund,
ct-va timp
devenind mai susceptibil
gelos de femeea lui,
readesea farniliarittile pe care le avea cu prietenii
iar
inteligent,
educatie fruneanu - se spune
de
era un
un caracter blnd, totusi, cnd se Intmpla ca la
agresiunea sa
s bea mai mult, devenea violent
nervositatea
era mai in totdeauna
contra lui Lzrescu,
uneori
insulta pe acesta
cuvinte grele
chiar ameninta,
in
cerea
era afabil cu Lzarescu
in seara de 12-13 August st. n. 1916, venind la masa
tnrul Jean C. Nicolaescu.
mas au
joace crti
pe la orele 10 au sosit
doi prieteni
Manolescu, cari au adus
sticle
cu liqueur ;

Margueritte Wallon,

sticlele

liqueur, a rugat pe

a but cte-va
nemultumit, s'a deprtat de mas
putin mai trziu a spus femeii sale s
cu el, ca s se culce ;
nu bea

pahare ;

i-a promis,

In

atunci

nu este
doreste
mai
a plecat,
o
de
Margueritte Wallon nu vine, s'a
din odaia sa In
de
se culce
va
noapte, rugnd-o s vie
ea i-a
mai trziu
la acest
a chemat-o
sufragerie
aci,
discutie
nervoas,
in odaia de
aceasta
stea,

www.digibuc.ro

2-1

;
dupa
i-a rupt lantul dela ceasornic
i-a tras o
tipe, ceeace a indignat pe cei din
Margueritte Wallon a
sufragerie, mai ales pe Pltineanu
Florea Tansescu, cari s'au
apere pe femee ; ca
sculat dela
s'au repezit
produs
sufragerie de miscarea scaunelor la scularea
in camera sa,
urmarit de ei,
pe Lazrescu
; dar
a
oda a
n'au putut
urmarit
se
camerei sale, s'a
de
a fugit pe fereastra, sarind
care
o
a
strada, de wide a plecat la
de acolo
departe de
timpul
Paltineanu Tnasescu,
nu
nu pot
s mai
camera au

a
coborat in sufragerie
aci
de purtarea lui
a
doua-trei pahare de benedictin,
Margueritte Wallon s concare au plecat
duca pe
la locuinta
dela hotel Windsor ;
pe drum
la hotel, Nicolaescu
Tanasescu, vazand pe Paltineanu
este
in potriva lui
au propus ca
sa petreaca noaptea
ea
totii
Windsor dar
la
hotel
PMtineanu
mai
s'au inapoiat, Margueritte
Wallon, Phineanu
la vila unde locuiau, care
se
compunea dintrun apartament
un etaj. In partea de
a casei
era un antreu,
in
un salon la dreapta, iar
fund
la dreapta creia era sufrageria. Sus, deasupra sufrageriei

mai

era odaia de culcare a lui

Margueritte

in

partea cealalta, odaia lui Vlimarescu,

de care era
de
culcare a lui Pltineanu,
o
deasupra la mansard, se mai
odaie de
;
toti trei intorandu- se acas, Paltineanu s'a culcat
in camera sa, Margueritte Wallon in camera lui Vlimrescu, iar acesta
s'a culcat in camera in pawl lui
pe care '1 credea dus
la hotel ;
dela intrarea principald a
a fost
despentru
eventual cnd
se va
;
care
pe plaj observa dela distant casa,
luminile s'au stins
s'a
s'a
pe la orele 3 din noapte,
mai
de a se urca sus, s'a dus
;
apoi urcndu-se
sufragerie
s'a
cu cutitul
sus, a btut la
camerei sale
in camera sa este
Valimarescu, a rugat pe acesta s vie
dnsul la mansarda,
este foarte enervat,
de Vlimrescu
odaia din
mansard,
a spus lui Vlimrescu ca-i este
de Pltineanu ;
s'a inarmat
In caz de pericol se va apara,
artndu-i in
limp
pe
tinea in centura
;
s
pe
i-a spus
trebue
s nu
violentele dela chef ale lui Pltineanu;
aceste vorbe,
i- se lui
Lzrescu este mai
asigurndu-1
doarme
camera
lui, a prsit pe Lzrescu
s'a
in camera lui ;
mai
'nainte de a pleca a voit
ia cutitul,
Lazarescu n'a voit
dea

pus pe patul pe care

atunci

www.digibuc.ro

n'a mai insistat

- 25 simlind pe
s'a retras, in timp ce Margueritte
la
vila, de teama unui
scandal,
camera lui
doarme, pe care gasindu-1 destept aflnd
tineanu spre a
auzise de sgomotul
de Lazarescu c nd s'a urcat pe
sosirea

- finda i se
prea excitat care
a venit
ci Nicolaescu
Paltineanu.
la
crk spuse de Marguerite Wallon,
inceput
auzind glasul lui
Valimarescu, s'a convins

a autat

a asteptat ca Margueritte Wallon s se

aceasta
de a intra In camera sa, a scos
cheia din
a luat-o la dnsa, in care timp, reintorcandu-se Valimrescu in camera lui
a
a vorbi prin
cu Marguerite Wallon, cnd
deodat un sgomot care ducea la
siguri
este Paltineanu, pe
Valimrescu s'a urcat pe
scar,
intrnd in camera de mansarda, a gsit pe
In picioare
Paltineanu, - spune Valimrescu, in
fata lui Lazrescu cu un
In mn, ridicat in sus,
pozitia
omului care
cutitul in mna
in odaia

cu

taia
-cutitul,

se

el,

la inceput, a apucat bratul lui

cu corpul
pe Paltineanu, astfel

ment, nid o

creznd

armat cu

din acel mo-

nu s'a mai dat, nici dintr'o parte, nici

indemnnd pe
s fie
acesta pe
a
spune vre-un
a fugit
a aruncat arma pe
auzind pe
cobornd
josul
esind
pe
s'a intors la Pltineanu, care
tot in picioare, i-a
stomacul zicandu-i iat ce mi-a
;
atunci,
Pltineanu fusese injunghiat, l'a culcat pe pat, alergnd
cu servitoarea, Maria Colmet,
medic ;
o
sosind un medic militar, dela spitalul belgian din localitate, acesta a
spitalul La Providence",
pe Paltineanu s
la
orele
dimineata,
ce mtdicul
un pansament provizoriu, a
atre sora La Du
transportat la acel spital
care, In declaratia sa dela Instructie,
nu a putut vorbi
Paltineanu
foarte putin, dat
la intrebrile
starea lui
puse de dnsa, i a
: mai trziu voi povesti ce s'a petrecut,

acum sunt prea slab. N'asi

care o iubesc att de mult",

ert pe

meu, din toat

mor, din cauza mamei mele, pe

ar mai fi adogat
martora spune
mai spune,
tot aceast

l'ar fi auzit ziand, dar nu

atre cine, cuvintele
e vina mea
surit aci, am azut sub cutitul
meu" ;
iar din procesul verbal dresat
jandarmul Emile Dubois, cu

Paltineanu a declarat jandarmului,

13 August 1916,
a fost
de
puternic
stomac din motive de gelozie,
de oarrce el
- Paltineanu, - voise
amanta
dea o corectie pentru acest fapt, declaratiune, care
nu este
de Pa tineanu, dar In urma
jandarmul imediat s'a
pus in urmrirea lui
; ca
indat gsit
asupra actului ce a comis, a declarat
Pltineanu deschidata

www.digibuc.ro

- 26 cu cheia, a luat un scaun l'a

s tae paginilea luat cutitul, de care se
l'a tinut la disde noapte,
care se gdsea pe

usa, care nu se
frunte ;

dela

cu aceast arm ; dar Pltineanu, orbit de furie, s'a aruncat asupra

a se feri de cutit.
n'ar
spune
s'a
strpuns singur, sau
l'a lovit dnsul ; ins,
n'a fcut
dect
se apere,
pe PAltincanu foarte violent ;
urma
interogator, LAzarescu a fost declarat arestat de jandarm, pentru
tentativd de omor ; dupa care jandarmul ascultnd
pe Constantin
acesta a declarat
auzind sgomot, s'a urcat imediat
a gsit pe PAltineanu pe Lzrescu
un cutit,
i-a desprtit,
atunci a observat
Pltineanu
este
; iar Margueritte Wallon a declarat jandarmului
urcnsa,

du-se cnd a esit Lzrescu, in camera lui de culcare, unde se afla

acesta i-a
: Amantul d-tale mi-a dat o
jandarmul mai constatd, prin
proces verbal,

de

la cererea
Margueritte Wallon i-a remis cutitul de care s'a servit Lzrescu spre
a lovi pe Pltineanu,
a luat acea
ca corp delict, mai
timp
procesul
statnd in
verbal,
d-na
nscuta
a declarat
acel cutit, care i s'a
pusese
de a pleck in sltarul sufrageriei ;
in ziva de 14
seara,
in acea zi, la ora
cnd s'a
gust 1916, jandarmul mai constat
transportat la spital, spre a
de starea
lui PAltineanu,
el murise
din ziva de 13 August, la ora 21 ;
s'a declarat
atunci jandarmul a anuntat Parchetul din Str. Malo
in aceiasi zi,
de 14 August 1916, la orele 4 seara, judectorul de Instructie din St.
Malo, sesizat prin rechizitorul Procurorului, a luat afacerea
cercetare,
punnd in vedere lui
a doua zi va
autopsia cadavrului lui Pltineanu, l'a Intrebat
voeste s asiste,

judeatorul de Instructie,
ziva
negativ ;
a
urmtoare, 15 August 1916, s'a transportat la Dinard, la spitalul Providence", unde gasind cadavrul lui Pltineanu,
remis d-lui Dr. Page,
medic-legist, insrcinat de a-i face autopsia ; dar inexplicabil
tabil, autopsia nu s'a fcut, aceasta reese, att din actele in copie,
trimise din Franta, ct
din rezultatul comisiunei rogatorii,
Tribunalului din Str. Malo,
la spitalul La
autopsia propriu zis a corpului lui Pltineanu n'a fost
tot acea zi, 15 August 1916, judectorul de instructie, transportnduse dela spital la vila Les Feuillages",
odaia care s'a petrecut faptul
o
joas, forma mansardd, nepermitnd unui
de
a
un scaun la indltimea capului spre a
prin
a invitat pe
proces verbal,
de Instructie mai
medicul militar dela spitalul La Providence", care a
operatia lui
PAltineanu, sa-i
un certificat deslusit asupra celor ce a condin actele de la dosar nu se dovedeste existenta unui
statat,
asemenea certificat medical; dar sus numitul medic militar, Maior Dr.
actualmente Primarul Comunei Lazards, a fost
Isidore
1921, prin comisiune rogatorie
cultat ca martor
ziva de 21
a declarat,
dimineald a lunei August 1916, venind

www.digibuc.ro

- 27 vizita

obisnuit la spitalul La Providence", a fost chemat de

in sala de operatii, unde un

chirurgul de serviciu
numit Dominic
operat pentru
la
la intestine la ficat, cauzate de lovituri de cutit, primite,informatiunile

ce i-au fost date,

Nicolaescu, - in noaptoa pre-

cedent, in vila Saint-Enogat, in cursul unei

ce a avut
Alexandru
re ativ la o femee
cu
ingrijirile date
ei
cursul zilei a murit ;
in vedere ca se
din actele aflate la dosar
aceasta afacere a fost
anul 1916 de
de
structie al Tribunalului Saint-Malo (Franta), care prin ordonanta de
neurmrire, cu data de 14 Septembrie 1916, gseste c nu e caz de
urmrire In contra lui
pentru
dirt procedura urmat in
rezult
victima s'a Infipt (s'est enferre) ea
ori
ce caz,
se afla in stare de
aparare ;
vedere
chemat de Judecdtorul de
Instructie al Tribunalului Ilfov, Cab. No. 1, - in urma plangerii ce a
de
partea
Elena B. Pltineanu,
a invocat
ziva de 4
1921,
aprare,
in declaratiunea
prin petitiunea inreg. la No. 464 921, autoritatea lucrului judecat,
din ordonanta de neurmarire de mai sus,
a
se folosi de dispozitiunile art. 4 din Cod. penal, in virtutea
nu
poate fi
pe tot cuprinsul teritoriului
dovada
pentru faptele petrecute In streinatate, a
judecat in
definitiv in
;
vedere
dispozitiunile art. 4 din Codul penal,
pentru criva putea fi
judecat, chiar in
de teritoriul
fie ca autor, fie ca complice, in
se prevede
Romniei, iar prin al. 4 din suszisul
nici o urmarire nu se va putea face pentru crimele sau delictele
de
in
de teritoriul
inculpatul va dovedi
aceste fapte a fost judecat in strinatate,
caz de cona fost
;
a executat pedeapsa sau

din sus zisa ordonanta de nenu a fost judecat pentru

a
in
ci acea crima a
lost numai instruitd in Franta, instructiune care a luat
printr'o
ordonanta de neumrire, care ordonant are putere provizorie nu
;
ea nu poate avea caraderul hotararilor definitive
nu
constitue autoritatea lucrului judecat,
oarece,
caz
s'ar desin

urmrire

din
crima ce i se

dela dosar

noi sarcini greutatea inculpatului, nu se poate impiedeca,

cu dispozitiunile art. 241
242 proc. criminald,

ririi contra lui, pentru ace

fapt ;

numai ca, conform art. 216 pr. crim., Camera

examineze
exist
ntra inculpatului probe sau
indicii de culpabilitate ;
victim Dominic Pltineanu
Considerand ca este necontestat
a fost rnit, In noaptea de -13 August 1916, printr'o
de
abdomen, care
dup vre-o 18 ore, a produs moartea ;
Ca,

www.digibuc.ro

- 28 de asemenea este necontestat

in

acea noapte de

cu
cu care a fost rdnit Plgust 1916, LAzrescu s'a
tineanu, spre a-i servi,
cum a sustinut in tot timpul Instructiunei, pentru o
aprare Impotriva atacurilor lui Pltineanu
Considernd
ultima declaratie, recunoaste
secund
de a
Pdltineanu
odaie, de teamd, a pus
pe cutit, sustinnd
PAltineanu a intrat bruse in
s'a
repezit asupra sa
a Inceput
loveasa
palmele
scaunul,
spate
pat
fata In sus,
In acel
moment avea cutitul in
de
s nu'l PAltineanu,
dar
nu poate
precizeze ce s'a intmplat, fie PAltineanu s'a lovit singur cu cutitul, fie
el - din
luptei, sau de
l'a
o miscare brusa, ca
se degaieze, adaugnd
Pltineanu s'a incercat
mai
pe
dar a
venit Vlimrescu
l'a
t cu scaunul ridicat ;
Considernd
imediat
fapt,
a declarat jandarmului,
a luat un
l'a lovit
frunte, c atunci Infricosat a
cutitul de pe
de noapte ;

la interogatorul luat de Judectorul de Instructie din St. Malo,

pe care l'a depus, de asemenea a declarat
PAltineanu
intrnd
mna pe un
furie in camera unde se
scaun, i-a dat ateva lovituri
timp ce
cap,
strngea de
sugrume, a fost respins pe
bunit de
a
s se apere
mai ales
tndu-i cutitul, pe care II avea
mna
a avea intenin el,
tiunea de
dar nu putea spune
singur s'a
sau
l'a lovit cercnd a se apra ;
Considernd
Ion C. Nicolaescu,
ascultat de Juziva de 26 Mai 1916, arat
deatorul de Instructie,
a venit, noaptea, la el, imediat
lui Pltineanu. i-a
comunicat ,exasperat
el a lovit cu cutitul pe
din Saint-Malo
gnd c l'a mai
pe
niciodatd nu a pretins
Pltineanu a intrat singur in cutit, ceeace
cu declaratiunea
auzind
de
i-a gsit
tinea
un cutit ;
din nimic nu rezult
PAltineanu a trntit pe pat pe
zrescu ;
din contra, Paltineanu a declarat jandarmului,
furios de
de concubina sa, s'a
actul
de camaradul

s'a urcat imediat sus

el pentru a-i reprosa din

faptul de a fi btut o femee
a luat un
cu care i-a dat o
puternicd
stomac ; c, fat cu cele expuse, sustinerea lui
ar fi
;
de legitirna aprare, nu este
fapta din
chiar lovirile care se arat de
violentele
a-i pune viata
le-ar fi primit dela
nu erau de
ricol
a-i justifica fapta ;
asemenea loviri nu ar constitui dect provocare In sensul
in cazurile de scuze
250 Cod. penal, care
rarea pedepsei, instantele de instructiune nu sunt
drept a le exadus

el,

www.digibuc.ro

- mina
a
une (In

despre efectele

de represi-

ci numai

Curtea

In speta, nu s'ar putea invoca nici

cnd agentul,
teroarei, a trecut peste marginile apaimperiul turburarii, temerei
ceeace,
ultimul aliniat al
'Cod. penal, se socoteste
tot a
PAltineanu a venit
camera lui
avea arm
zrescu nearmat,
era
asupra lui,
nici nu s'a pretins vre-odata aceasta de
Pltineanu nu era un necunoscut, ci un prieten al su, deci nu avea de

se astepta ca el
nu putea a
se teme de
nu vine a-i ridica viata ori
jefui, ci
numai a-i reprosa
pe care o avusese cu
ore mai
de femeea lui, Margueritte Wallon, ceeace sigur nu ar fi
printr'un atentat la viata
actele de violente pe cari
le-ar
putut
Pltineanu le-ar putea exercita
asupra sa, nearmat cum era, nu
fi putut
de mult,
spre a
uz de
care se
el
abdomen pe Paltineanu,
ce acesta a
camera
;
rea a avut
ce Pltineanu a
In
la
care
rezult din
martorului
s'a urcat
imediat
a sosit el, Pltineanu era
iace de altfel
a declarat In ziva de 2 August 1916,
la interogatoriul luat de JudecAtorul de Instructie din
scena a fost
de rapida
violentA, In
nu poate
preciza cum a fost rnnit Pltineanu.
dar nedovedindu-se
ar fi fost in
rare
imputabilitatea lui,
indestul de stabilita, el are a
de fapta sa de
cauzatoare de moarte,
pedepsitA de art. 238
241 din Codul penal, care este calificat de
lege, crim,
inculpatul
major, el este justitiabil de Curtea
ce

Jurati ;

din instructiunea

in

In contra sus numitului inculpat, sunt probe

indicii
ciente de culpabilitate, este
de a- se
potrivit
226 proc. crim., punerea sub acuzatiune
Curtii

lui

trirniterea

Jurati.

Pentru aceste
dispozitiunile art. 8 al.
In ne-unire

re-

concluziunile

din Cod. penal.

ale d-lui

N. D.

Hariton.

Camera, In majoritate :
Admite opozitiunea
de partea civil Elena B.
In contra ordonantei definitive
No. 55 din 2 lunie 1922, data de
d-1
de
al Tribunalului Ilfov, Cab. No. 1.
ordonant,
Reformeaza
este
de a fi pus sub acuzatiune : Alexandru
Emil

major de 27 ani, avocat, domiciliat

www.digibuc.ro

de 12-13 August 1916, la Dinard

tn.Franta, a rnit
pe Dom. Pltineanu, care rnire a cauzat
moartea acestuia crim prevzut pedepsit de art. 238
241
Codul panal.
In consecinta, trimite pe acuzatul de mai sus, conform dispozitiunilor art. 5 al. Ill, din Codul penal, fnaintea Curtei
Jurati din
tele-Unite No. 42,

In circumscriptia
acuzatul
are domiciliul, ca
fie judecat conform legii ;
D-1 Procuror General redactand, conform dispozitiunilor art. 236
pr.
de asuzare in contra lui ;
lar In baza art 120 din legea libertatii individuate,
Camera dispune ca acmatul s
In libertate
la
decarea procesului de
Curtea
Jurati.
Pronuntat azi 3 Noembrie 1922, in Camera de punere sub
acuzare de pe
Curtea de Apel din Bucuresti,
din

Judetul

consilier G. T. lonescu, ca Presedinte, care a

prere,

Pherekyde

membri

de

Sp. Popescu.

(ss) Gr. Plzerekyde

(ss) Sp. Popescu

Grefier (ss) D.
Opiniune

Noi, G. T.
consilier la Curtea de Apel din Bucuresti
Presedinte al Camerei de acuzare al acelei Curti,
a se
Suntem de
motivele din Ordonanta
respinge opozitiunea
de partea
Elena B. Paltineanu,
contra orclonantei definitive cu No. 55 din 2 lunie 1922,
de
Judecator de Instructie al Tribunalului
Cabinetul No.
a se
ordonant.
confirma
G. T. lonescu
Presedinte

www.digibuc.ro

ACTUL No. 4
recursul
Motive le de casare, formulate
d-I Al. Em.
contra deciziunei Camerei de punere sub acuzare a Curtli de Apel
din Bucureti.

violarea art. 4 al. 4, 58,256 cod. pen.

I. Exces de putere
241 pr. penald.
Pentru ca cineva
poat fi trimis In judecata Curtii cu jurati,
trebue ca
ce i se
fie calificatd
prin lege,
neobservarea acestui fundamental principiu de drept penal, e de
s
nulitatea deciziunei de trimitere
Curtii
Juri,
temeiul art. 324 pr.
In
prin ordonanta dela 16 Septembrie 1916, dat de
le
Instructor din St.
(Franta), s'a constatat
nu
caz de
urmrire impotriva
pentru crima de omor, ce mi se imput
asupra persoanei lui
fi
Pltineanu, in noaptea de
12 - 13 August 1916, in localitatea Dinard din Franta. Or, aceast
definitiv
de crimiordonant
drept, pe
nalitate a faptului mie
jurarea
s'a
sinin cutit
starea de
aprare in care m'am aflat), avea

caracterul lucrului delinitiv judecat,

actiunea

definitiv stins in Franta, nu mai putea fi

de organele
de instructiune romne ; sarcini, prin cari se tinde a se stabili
cineva ar fi cu adevrat autorul unui fapt, ce i-a
odat imputat,
ineficace, pentru a autoriza o reluare a instructiunei, atunci cnd
ordonanta sau decizia care a declarat
nu exist caz de
a
motivat,
drept,
faptul imputat nu constitue nici
nici delict,
nici contraventiune.
Camera de punere sub acuzare,
deciziunea atacat cu recurs,
recunoascd ordonantei definitive a judecatorului de instructie
din St. Malo (Franta), autoritatea lucrului definitiv judecat, reinviind
o actiune
defimtiv st ns, pe temeiul unor pretinse noui sarcini,
faptul mie imputat are un
nu
cel putin,
stabileasca
criminal ce nu fusese relevat prin vechile sarcini,
caracter juridic

www.digibuc.ro

- 32 dar in mod gresit

a violat,
art. 4 al. 4 cod.
a ajuns
art. 241 pr.
in
judecata pentru un fapt
s'a recunoscut odata
ca nu
poate fi calificat
nid delict, nici contraventrune, ceiace
o violare a art. 58 256 cod. penal.
constitue
a interpretat
penal,

II. Omisiune

fi de

Chiar

nemotivare, violarea art. 241 pr. pen.

a art. 216 pr. pen.

ca survenirea de
s'ar admite
re!uarea unei instructiuni,

urm.

descoperiri ar
atunci
ne-am
in drept, cert este

fata unei ordonanle de neurmarire

arate,
organele de
sunt datoare
timp,
ce consista
de unde rezulta acele noui descoperiri,
dovezde din cari le trage ;
se
princuprinse In articolul 241
242 pr. pen.
spet, desi ordonanta cu No. 56 922, a Cabinetului I de
Or,
Instructie, de pe
Tribunalul Ilfov, constata,
mod prejs,
prilejul nouilor cercetari, urmate la acel Cabinet, nu s'a adus nici o
in afara de cele desfasurate
de instructie
In
din Franta,
deci ordonanta de n
acolo
picioare, Camera de punere sub acuzar-, in urma opozitiunii
de partea
desacord
concluziunile d-lui Procuror General,
a conchis
este locul
trimis
judecatd.
pentru a
la acest r,zultat, n'a procedat la nici un supliment de instructie,
nici n'a relevat sau
in ce consta nouile descoperiri a
existenta a
prima
de instructiune, lucru absolut
necesar pentru a se
da din
curs
actiuni publice stinse,
ci s'a
pur simplu s parafrazeze ordonanta judelui instructor
comenteze faptele expuse prin acea ordonanta. Dealtrnintrelea,
punere sub acuzare nici nu se pitra sa fie preocupata de
Camera
aceasta
chestiune, care
au.toriza o redeschidere a
bine maractiunei publice deoarece a pornit dela
prin cons derent le deciziunei sale,
sau nu tra altul
examineze, conform art. 216 pr. crirninala, daca exista satt nu in
contra mea probe sau Indestule indicii de culpabilitate,
cum
art. 216 pr.
servea de
instructiunei sale,
nu art. 241
din
cod, articol care nu se multumeste
existenta de probe sau
indicii de culpabilitate, ci
survenirea
descopenoui in greutat(a inculpatului.
toate acestea Camera de
punere sub acuzare recunoste principiul
art. 241 pr. pen.;
a omis
de-al aplica.
astfel, Camera de punere
acuzare vdit este
m'a trimes
un fapt ce nu constitue legdlmente, nici
delict ; a facut o
aplicatiune a art. 216 pr.
; a
a violat dispozitiunile categorice ale art. 241
324 No 1, pr.
;
gasi

nesocotind In

timp principiile cari guverneaza

sa, care din acest punct de vedere nu este macar mo

o motivare era chiar imposibil,
lucru dealtfel explicabil
din cauza inexistentli noilor dovezi s fie
in temein! art. 324 No. 1, pr. pen.

www.digibuc.ro

- 33 HI. Omisiune esenfiald, violarea art. 243. pr. pen.; incompetentd.

Chiar
s'ar decide
ordonanta judelui instructor din St.
(Franta) nu constitue luau definitiv judecat in sensul art. 4 cod.

impotriva mea at exista noui descoperiri, de natura sa

motiveze o reluare a instructiunei,
instructiune nu se
putea
decat de instanta de instructiune, care a declarat nu este
de urmarire.
acea
nefiind complect desesizata prin ordoneurmarire, ci numai
ce privete starea de sarcini existente
este in drept
momentul cnd s'a pronuntat,
examineze starea creata
survenirea nouilor sarcini sau descoperiri.
In

nanta

Altmintrelea, s'ar ajunge la rezultatul

de a se atribui unui alt
organ de instructie, reluarea
unei
instruita de o
necomplet desesizatd,
pe
este inadmisibil
din punctul de vedere procedural, dar ar putea s creeze situatiuni
juridice contradictorii.
dar, organele politiei noastre judiciare erau
prim
de
datoare,
examineze competenta, chestiune ridicata
mine
dela
in scris,
oral,
constatand exiordonantei de neurmarire, data in Franta,
sesizeze
cercetarea din nou a afacerei pe judecatorul de instructie din St.
(Franta), inaintndu-i toate piesele necesare, indicandu-i ce consta
nouile descoperiri sau sarcini ce au
impotriva mea. Camera
de punere sub acuzare,
de a proceda
s se
pronunte asupra exceptiunei de necompetintd, invocata de mine, s'a
cu instruirea
de care numai Jude le Instructor din
St lo (Franta) respectiv Camera de punere sub acuzare a circumscriptiei locale, aveau
s se ocupe,
eventuald reluare
a cercetarilor ; ceeace
pe deoparte,
o omisiune
a
esentiala,
pe de alta,
a lucrat
ca urmare,
deciziunea sa
s fie
in temeiul art. 324 No. 4 pr. penall
Violarea art. 58 comb.
256
urm. c. pen. ; denaturare ;
; nemotivare ; exces de putere
rea caracterizare a
faptelor.
1. - Liate faptele astfel cum le
Camera de
punere sub acuzare,
sub rezerva denaturdrilor, ele trebuiau
conla stabilirea certa a legitimei mele
faptul mie
imputat nu constitue o
Pentru a respinge exceptia de
pe care am invo-

Camera de punere sub acuzare incepe a examina

chestiune numai din mo-nentul

ca
din
material se
actiunea,
prin urmare
examinai ea legitimei mele
a motiva, toate
de fapt,
Ca nera
detailat bine
In practicau deciziunei,
printeun exces
p itere cnd ajunge la considerente, scindeaza aceste
ca
cum nu ar fi existat, pe cele caracteristice legitimei
dei sunt recunoscute de
trecute
deciziune ca
puncte necontestate.

www.digibuc.ro

- 34 formau o strns
Aceste imprejurdri de mare
care conducea
mod
precis la legitima mea
Camera se opreste numai la moment& ranirei, pe care exa-

nici o
deoarece
mineaza
acel moment nimeni nu a
fost de
care
a sosit el
ce
Singurul martor,
faptul se pertractase, arata numai pozifia In care ne-a gsit in mansard& uncle ma
am fost atacat.
Camera
ce a suprimat partea
singura detercare conduce la stabilirea legitimei
a voit sa reconstitue ea singura, fr
un element doveditor, scena petrecutd in
la mansard& In
cu declarafiunile mele
cari ne aflam
puterea
ajuns

de dovezi, voeste

refaca

cu ale lui Pltineanu,

la sosirea lui Vlimarescu, care a

fapt.

In aceast situafiune, Camera, trece In considerentele sale

rafiunile mele
contradicfie
a fi combatute
prin memoriul depus la Judec. de
de nimeni, att la jandarmi, cM
Instruclie din St. Malo ; trece
timp
declarafiunea lui Paltineariu,

valoare juridic&

la jandarmi, nesemnat de dnsul, deci

nici
crede Camera, ca, din aceast declarafie a lui

restabili exact scena petrecut

mansard& In afara
de declarafiunile mele.
Pentru aceasta,
cu totul declarafiunile mele, cari
exact faptele,
declarafiunea lui
care era
redaprintr'un vadit exces
mant. De ce
inegalitate ? Camera

PAltineanu,

de putere, omite declarafiunea acestuia, fcut

urm martorei La
du Francine, sora de
prin care se
contrazicerea
lui Paltineanu
se
in
declarafiunile
Aceast din
urm declarafie a lui Pltineanu, catre sora de
era
de
rezolva prin ea Inssi tot
concludent
de determinant&
cu chestia principal& a legitimei
procesul. Apoi,
nici o
Camera,
considerent al
scindnd din nou,
depozifiunea foarte favorabild mie, a lui Ion C. Nicolaescu,
unei
de
att in
i ad,
pentru a da
fapt,
din acea depozifiune numai imprejurarea
:
PAltineanu s'a
singur, sau a fost
luat cum ar vrea Camera
Acest punct al
sau
- nu ar stabili
fapt necontestat, dar nu
aparare.
chestiunea de a
daca am
sau nu
singur,
admite ambele ipoteze : s'a
Ordonanfa din
sau a fost
pentru dnsa,
legitima aparare era in
ambele cazuri stabilit din Intreaga instrucliune, urmat acolo asupra
faptelor cari au precedat rnirea,
pe cari, deciziunea
recurs omite a le discuta.
Tot astfel, o stabileste
o documenteazd foarte pe larg, Judede Instruclie
Cabinetul I
urmare,

depozifiune

de

nu are nici o valoare juridic& in partea care a voit s'o retina,

www.digibuc.ro

- 35 ea nu combate legitima mea

nu a fost de
in momentul

intruct martorul Nicolaescu

trebue dar
decizia Camerii nu se mai poate mentine.
fnlturat
H. Mai departe, Camera, pentru a
legitima aprare,
nu am dovedit cu nimic temerea mea,
eu,
agentul care ataca avea arme, sau avea Intentiunea de a
Considerentul

ucide.

de drept ! Aceast
pe care Camera o
mi-o impune s'o dovedesc,
dispozttiunea art. 58, 256
257 cod. penal.
Legitima mea aparare reese
numai din
expunerii facute de
Camera, In corpul deciziunei sale.
Eroare

cu dela sine putere,

Numai era nevoie de a dovedi eu ceva. Camera,

acea expunere conducea in mod fatal la legitima mea
a
scindat o cu totul, inlaturnd cu exces de putere
violare de lege
toate faptele premergatoare
ale acesteia chiar, singurele de
a evidentia legitirna mea
Legea nu cere s dovedesc eu,

sau nu,

agentul

litor are sau nu

are sau nu intentiunea de a ucide.
Art. 58 cod. pen,-in opozitiune cu textul corespunzator francez,
care e mai sever,
nu cuprinde
3, - cere numai
existe : un
atac material, actual
injust. Tot acest art. 58
3 cod. penal,
mai explica
atunci
agentul, gasindu-se sub imperiul
turburrii, temerii sau teroarei, a trecut peste marginea
este tot
legitim
din toate faptele premergtoare
ranirii, se dovedeste
aceste elemente pe cari Camera
le-a omis vadit din considerente, desi le-a cuprins in expunerea fapCamera, pentru a inltura legitima mea aparare,
pe declaratiunea lui Paltineanu,
jandarmului Emil
Dubois,
anume
s'a urcat
mansarda unde
aflam
ascuns, pentru a-mi reprosa... etc.
De
puteam
eu ce scop avea nvlirea lui Paltineanu,
In puterea
evenimentele petrecute ? Acest considerent
al Camerii este el juridic ? De
declaratiunea reclamantului poate
fi opozabila
justitie prtii adverse ? Paltineanu, care
era
reclamant, avea tot interesul
justifica atacul
notturn, din
telor.

s se

acest al doilea
ultim considerent se
pe
o declaratie care, drept, nu putea sa-mi fie mie
deci
considerentul acesta cade, neavnd niciun fundament juridic.
examinare toate faptele preCurte de Casatie,
rnii ii, In timpul
posterioare acesteia, - astfel cum
au fost stabilite de
Camera de punere sub acuzare, prin
expunerea pe larg
Corpul deciziunei considerentelor sale,are, conform art. 324
pr. penal&
le verifice
le caracterizeze.
caracterizarea In drept a tuturor faptelor, se
Din examinarea
va vedea
perfect legitima mea
care, mod virtual, va
arata
ce mi se
mie nu constitue o

www.digibuc.ro

- s'a violat art. 58, 256, 257 s'a aplicat

328
cu 241 cod.
Astfel
deciziunea Camerei de acuzare
a fi
V. Violarea art. 241 c. pen., exces de putere nemotIvare.
Este cunoscut,
drept,
elementele prevazute de art. 241 cod.
pen., sunt dou
anume
b) din aceste loviri sau
a) loviri sau raniri
primul element,
cu voint s fi rezultat moartea. Or,
exist,
in mod cu totul ipotetic s'ar putea zice
rnirea
despre
de al doilea element,
sustine tot astfel
nu se poate
nici
motiveaz.
pe care Camera nu-1 constat
arate
lnteadevar, Camera se mrginete, pur
arate de
motivoze
a produs moartea,
in
nu
un act
aceasta ; 'mai
cauzat numai din
legal, care s invedereze
moartea a
este
moarte a fost provocat
dat, cnd
greit operatiune chirurgicala.
urmare,

www.digibuc.ro

ACTUL No. 5.
INALTA CURTE DE CASATIE

JUSTITIE. SECT1UNEA

Audienta dela 6 Decembrie 1922

D-lui Oscar N. Nicolescu,
63

Curtea,
pe
avocat
TeodGreanu In desvoltarea
dentului de inadmisibilitate a
avocat Gr. Periteanu,.
din partea recurentului, In combaterea acestui incident,
pe d-1 procuror de sectie Al. Dem. Oprescu In concluziile puse pentru resgingerea incidentului,

Deliberand,

Asupra incidentulur de inadmisibilitatea recursului fcut de

Alexandru Em.
contra deciziei Camerei de punere sub acuzare a Curtii de Apel din Bucuresti, No. 605/922, prin care este trimis

In judecata Curtii cu Jurati pentru crima

pedepsit de
241 cod. pen., incident ridicat de partea
;
art. 238
In vedere
aceasta sustine,
prim
t recursul
este inadmisibii, deoarece
pe cari este Intemeiat,
anume :
violare a
4
58, 256 cod. pen., 216, 241, 324 cod, pr. pen.,
omisiune esental, nemotivare
exces de putere, nu intr In cazurile
limitativ enumerate de art. 324 cod. proc. pen. ;
acest articol dispune,
vedere
cererea de nulitate
nu se poate face dect In contra deciziunei prin
s'a trimis acuzatul Inaintea Curtii
numai
urmtoarele patru cazuri :
fapul nu este calificat
prin lege ; 2)
Ministerul
Public n'a
auzit ; 3)
deciziunea n'a
formulat de numrul
de judecatori definit
lege ; 4) pentru
de necompetint ;
Considerand
desi s'ar
din termenii acestui text,
dispozitiunea ce cuprinde ar fi limitativa, totusi, din combinatiunea ei cu
prescriptiunile edictate de art. 404 urm. cod. pr. pen., rezult
ea

www.digibuc.ro

tri bue interpretat in mod restrictiv,

ea nu contine o regulare
casatiune.
a recursului
contra deciziumlor pronuntate

de Camera de punere sub acuzare,

ea nu exclude alte cazuri de
nulitate ca i sunt prevazute de lege,
cari pot fi invocate in virtutea
principiului general stabilit
art. 396 cod proc. pen.;
s'ar ajunge
s'ar vatama fie dreptul de apala rezultate cu totul
contra
;
rare al acuzatului, fie actiunea publica
art. 324 cod proc. pen. a avut numai de scop de a
cazuri anume specificate, termenul de trei zile pentru reIn cele
ce curge. conform art. 321 cod pr. pen.,
curs, cu termenul de cinci
Presedintele Curtei cu
de la luarea interogatorului acuzatulut de
Jurap sau dela comunicarea copiei de pe deciziunea de trimitere a
regula este ca acuzatul poate
de punere sub acuzare ;
recurs

caSatiune,

contra acestei dt ciziuni, fie pentru cauzele

speciale de nulitate enumerate de art. 324 cod pr. pen., fie pentru
to te celelalte nulitati de drept, cu condiliune ca, pentru cele
recursul
fie
In termenul de mai sus de cinci zile;
pentru cele de al doilea
de trei zile libere dela pronuntarea
deciziunei, conform art. 396 cod. proc.
;
Considerand, In

recurentul

curs

contra

ziunei de trimitere, In termenul de trei zile dela pronuntarea ei, a putut

deduce pe calea recursului in casatiune motivele ce a invocat
dar,
din acest punct de vedere, recursul este admisibil ;
Avnd In vedere
partea
mai sustine, In al doilea
chiar
motivele de recurs invocate de
nt ar
prevederile art. 324 cod. pr. pen.
recursul este prematur,
fAcut
de luarea interogatorului acuzatului de Presedintele Curtei
Jurati,
de comunicarea copiei de pe deciziunea de trimitere a
Camerei de punere sub acuzare,
prin urmare,
de a
termenul de
zile
r curs ;
nici aceast sust nere nu este intemeiatd, deoarece
Considernd
f voarea acuzatului,
de legiuitor
termenul de cinci zile este
nici o ratiune care
exista nici o dispozitiune de lege
de deciziunea
a decide ca, chiar cnd a avut
conform art.
de trimitere,
prin urmare de vitiile de care ar

interogatorul sau de a primi

324 cod pr. pen., Inainte de a i se
copie
pe ea,
nu o poate ataca
recurs, ci trebue
astepte
desi interesul lui este de a anula
acestor
procedura preliminard
de a evita,
mai repede deciziunea,

de lege pentru judecata inaintea juratilor ;

nu este prematur ;
dar, recursul
de Alexandru
mai pretinde,
al treilea
In vedere
partea
recursul este inadmisibil, de oarece recurentul nu s'a conforcei condamnati,
mat dispozipunei art. 422 cod .pr. pen., care dispune
chiar In materie corectionald sau politieneascd, la o
privade a
libertate, nu vor fi admisi a face recurs pentru casatiune
stare de inchisoare sau liberati pe cautiune".
vor fi
dispozitiune nu se aplica deck atunci
Considerand ca
cnd recurentul este condamnat la pedeapsa inchisorii printr'o
In ultim resort ;
www.digibuc.ro

- 39 Considerdnd,
recurentul nu este condamnat, ci
trimis
prin deciziunea Camerei de punere sub acuzare
dar,
nu era tinut a se conforma dispozitiunei de lege de mai
;
de acestea, recurentul, totui, a satisfAcut cerintele legii,
obtindnd, dela Camera de punere sub acuzatiune, liberarea pe
;

dar, nici acest al treilea motiv nu este fondat ;

astfel
incidentul de inadmisibilitatea recursului, ridicat
nu este intemeiat,
de partea
ca atare,
a fi respins ;
aceste motive,
Respinge, ca neintemeiat, incidentul de inadmisibilitatea recursului
de Alexandru Emil
In contra deciziunei de trimitere

a Camerei de punere sub acuzare a Curtei de Apel din Bucureti, cu

No. 605/922.

In ce privete cercetarea motivelor de casare, se

pentru ziva de 22 Decembtie 1922.

www.digibuc.ro

afacerea

ACTUL No. 6.
INALTA CURTE DE

Audienta dela 4 lanuarie 922

d-lui Oscar N. Nicolescu, Pmedinte.
Public
Elena Alltineanu, parte

Al.

DECIZIA No. 63
Curtea,

avocati I. Gr. Perieteanu, P. Sadoveanu

avocati
desvoltarea motivelor de casare, pe
Teodoreanu, E. Otulescu
H. Asnavorian
sustinenle intereselor
pe
concluziuni,
civile
procuror
Dem. Oprescu
Delibernd,
Asupra primului motiv de recurs :

Ascultnd pe

Micescu,

penal

I. Exces de putere"
241 proc.
Pentru ca cineva

violarea art. 4 al.

fi trimis

art. 58, 256 cod.

judecata Curtei

trebue ca fapta ce i se imput s fie calificatd

jurati,

pdn lege,
neobservarea acestui fundamental principiu de drept penal e de
nulitatea deciziunei de trimitere inaintea Curtei cu jurati,
temeiul art. 324 pr.
In speta, prin ordonanta dela 16 Septembrie 1916, dat de
judele instructor din St. Malo (Franta), s'a constatat
nu exist caz
de
impotriva mea, pentru
omor ce mi se
c a-i fi
asupra persoanei lui Dominic Pdltineanu In noaptea de 12-13 August 1916, in localitatea Dinard din Franta. Ori,
ordonanta,
definitiv
motivata in drept, pe lipsa de crimi-

nalitate a faptului mie imputat (imprejurarea

In

avea
hind

starea de legitim

In

victima s'a
care m'am aflat),

caracterul lucrului definitiv judecat, actiunea publica,

Franta, nu mai putea fi
detinitiv
de

www.digibuc.ro

- organele de instructiune romne,sarcini prin care se tinde a se

autorul unui fapt, ce i- a fost
cineva ar fi cu
stabili
ineficace pentru a autoriza o reluare a
irnputat,
ordonanta sau decizia, care a declarat
nu este
atunci
de urmArire, a motivat
drept
imputat nu constitue,
nici delict, nici contraventiune.

Camera de punere sub acuzare, prin deciziunea

recurs, refuznd
recunoasca ordonantei definitive a judecAtorului
definitiv judecat,
de instructie din St. Malo
autoritatea
pe temeiul unor pretinse
renviind o actiune publica definitiv
noi sarcini, ce nu tindeau cel putin

ea faptul mie

imputat are un caracter juridic

criminal, ce nu fusese relevat
a violat,
vechile
a interpretat
dar in mod greit
IV cod. pen., cat
art. 241 pr.
astfel, a ajuns
art. 4
in
pentru un tapt ce s'a recunoscut odat
judeatorete,
nu poate fi calificat nici crima, nici delict, nid
contraventiune. ceiace constitue de o
o violare a art. 58
256 cod. penal".
in vedere c din deciziunea Camerei de punere sub
zaVune de pe
Curtea de Apel din Bucureti,
recursului,
du-se
acestei

In fapt,
recurentul Alexandru Em.
Dinard.
Franta, a
in noaptea de 12-13 August 1916,
pe Dominic
care a
din viata in urma
;

in Franta pentru crima de omor,

de instructie de pe langa Tribunalul St.
sezisat
afacere, a declarat, prin ordonanta lui din Septembrie 1916, ca nu

exista caz de urmarire, pe motiv

s'a
cutitul lui
ca,
tot cazul, acesta se gsea
stare de
aparare ;
mai
recurentul intorcndu-se in tara, Elena
1922,
PAltineanu, mama victimei, ca parte
depune, In
in contra lui

pentru faptul de mai sus, JudecAtorului

de instructiune cab. I, de pe langa Trib. Ilfov, care, in urma

de asemenea, prin ordonanta
investigatiunilor
No. 55 din 2 lunie 1922, in
cu rechizitoriul definitiv al Primului
Procuror,
pe baza art. 255 cod. pen.,
nu exista caz de
In Auguq 1916
in contra lui
pentru
localitatea Dinard ;
partea
opozitiune
contra
acestei ordonante la camera de punere sub
a Curtei
Apel din Bucureti, aceasta, prin deciziunea No. 605 din 3 Noembrie
1922,
ca nedovedita, legitima
declara
este
ca recurentul
fie pus sub acuzatiune pentru
de ranire
cauzatoare de moarte, constituind
de art. 238 241 cod. pen. ;

In contra acestei deciziuni, Mexandru Emil

a
recursul de
;
vedere
motivul de recurs de
sus,
pretinde
sub acuzatiune, declarnd caz de
Camera de
rezultnd
contra lui, a violat autoritatea de lucru

www.digibuc.ro

- ordonanta de
a judeatorului de instructie din St.
art. 4, al.
cod. penal ;
Considerand
codul
se
de crimele sau delictele
comise de
art.
al. IV al acestui text
dispune
unici o
nu se va putea face pentru crimele
delictele
de
de teritoriul Romaniei,
inculpatul va dovedi
pentru acele fapte a fost judecat in mod de
finitiv In

sau a fost gratiat" ;

caz

condamnare,

a executat pedeapsa

din principiile stabilite de art. 3 4 cod. penal,

Considerand
legea
este
sensul
pedepseste,
in interesul sigurantei
ordinei publice,
infractiunile
pe teritoriul national
nu
intinde efectul ei dincolo de limitele
teritoriului asupra
se exercita suveranitatea de la care
ea este
timp,
personald, In sensul
desi

mod exceptional, faptele cu caracter penal comise de

le

chiar

In

infractiunea este calificatd

legea
sau este un delict pedepsit
dupa legislatiunea
unde a fost
la Intoarcerea in patrie a autorilor
;
Considerand
la aceasta regula, legiuitorul aduce o derogatiune,
anume :
nu mai poate fi
in tara lui,
dovedeste
mod
In
unde a comis infractiunea, a
definitiv judecat,
achitat, absolvit sau condamnat,
acest
din
caz, a executat pedeapsa sau a fost
;
aceast derogatiune se
pe preeminenta competentei
teritoriale
pe principiul de
de umanitate, formulat
vechea
: non bis idem", care nu permite ca un inculpat
fie judecat de
ori pentru
fapt, principiu care
are

aplicatiunea nu numai
dreptul intern, la
emanate de la
tribunalele aceleasi
dar
in relatiunile internationale ;
Considerand
din
art. 4 al.
cod. pen.,
din
premergAtoare ale legei franceze din 1866, de unde s'a
inspirat legiuitorul
precum din raportul legei din 15 Februarie

1894, care a modificat vechiul text al art. 4 cod penal

in expresiunile judecat In mod definitiv", legiuitorul a inteles
de care se prevaleazA inculpatul
spre a opune
un
de neprimire
contra urmdrirei
tara lui, trebue
fie irevocabild,
fie consumata, epiuizatd absolut, actiunea
relativ la infractiunea ce i se
;
pentru a aprecia
acest
Considerand
caracter, trebue avuta in vedere, nu legislatiunea nationald, ci legisce
latiunea
dispozitiunile ei s'a pronuntat
se

ca

Considerand

desi art. 4 al. IV c. p. trebue interpretat, nu

se
mod strict, ci larg, favorabil inculpatului,
sensul
distinctiune,
de
emanate de la jurisdictiunea de
judecatA,
de
date de jurisdictiunea de instructiune ;
ordonanta sau deciziunea de neurmrire nu poate fi asimilatA In
cazurile, din punctul de vedere al acestui text de lege,

www.digibuc.ro

exercitarea actiunei publice

de achitare definitivd, ce
;
contra nationalului infractor
patria
adevr, ordonanta sau deciziunea de neurmarire, motivatd,
fapt, pe lipsa
pe insuficienta dovezilor
indiciilor de culpanu are,
legislatiunea franceza
bilitate,
cea
o autoritate provizorie.
nu protege pe incuipat
timp nu survin sarcini, probe noui,
mod conditional,
cunoscute
emiterei ordonantei
de
a face mai
verosimild vinovatia inculpatului ; cazul contrariu, instructiunea poate
fi reluat (art. 246 cod. ; 241 cod. proc. pen. rom.) ;
dar,
asemenea ordonanta este cu totul revocabil
la indeplinirea
prescriptiunei infractiunei
nu are cara lerul
ta cari s'a
referit legiuitorul,
a edictat dispozitiunea art. 4
IV cod.
;
Considerand
numai atunci ordonanta sau deciziunea de neurmdrire,
ar prezenta un caract r absolut irevocabil definitiv,
ar fi bazat
pe o exceptiune peremptorie de drept, indeptndent de starea
culese prin instructiune,
orin urmare, survenirea de noi probe
nu ar putea influenta
solutiunea data ;
deciziunea de neurmdrire, care
Considerand
ordonanta
legitima
din partea inculpatului, desi
ca motivat
legea, In art. 58 cod. pen., determind conditiunile
in drept
de
a acestei
de necesitate totusi ea se
pe
aprecierea faptelor, a circumstantelor
a sarcinelor existente
momentul emiterii ei,
pe cari descoperirea unor probe noi
greutatea
infractorului poate
in consecinta,
le modifice
asupra primei solutiuni ; ca, dar, o asemenea ordonant sau deciziune
nu constituie lucru definitiv judecat
sensul att. 4 al. IV cod. pen. ;
Considerand,
daca din punctul de vedere al dreptului

intern, ordonanta de neurmrire a judecdtorului de instructie din

reluarea urmrirei in Franta,
contra recurentului,
nu este un obstacol,
nu au survenit dovezi noui, ea,
din punctul de vedere international, al art. 4
cod. penal, ca
recurentul
fie din
in
acea ordonantd,
desi
pe legitima aparare, nu a epuizat actiunea
nu poate fi deci opusa ca fine de neprimire
contra urmarirei ce

Malo,
cat

se

deciziunea
Camera de punere sub acuzatiune,
supusa recursului, nu a violat autoritatea lucrului judecat nici art.
nu a comis exces de putere,
4 al. IV
58 c. p.,
a declarat
fie pus sub acuzatiune ;
este caz ca recurentul
dar,
motiv de casare nu este
;
Asupra motivului H de recurs :
II. Omisiune esentiald. Nemotivare. Violarea art. 241
urm. pr.
pen. ; gresit aplicatiune a art. 216 pr.
survenirea de noi descoperiri, ar fi de
Chiar de s'ar admite,
autorize reluarea unei instructiuni
atunci
ne-am
gasi In fata unei ordonante de neurmrire motivat In drept, cert
este
organele de instructiune sunt datoare
arate,
motiveze
de unde rezult acele noi descoperiri,
in acelasi timp, ce
astfel

www.digibuc.ro

dovezile din cari le trage ; altminteri, se

actele
242 pr. pen.
principiile cuprinse in art. 241

ordonanta cu No. 561922, a cab. I de

Ori,
structie de pe
Trib.
constata, In mod precis,
cu prilejul
nouilor cercetari, urmate la
cabinet, nu s'a adus nici o alt
instantei de instructie din Franta,
In afar de cele
in picioare ;
deci, ordonanta de neurmarire
acolo
Camera de punere sub acuzare, in urma opozitiunei facuta de
in desacord cu concluziunile d-lui procuror general,
partea
s fie trimis
pentru a
a conchis, totui,
este
judecata,
in ce const
desajunge
acest rezultat, n'a relevat sau
de instructiune,
coperiri, a
a tgaduit-o prima
curs unei actiuni
lucru absolut necesar pentru a putea da din
ci s'a mrginit pur simplu s parafrazeze ordonanta
instructor
.comenteze faptele expuse prin acea ordonanta.
altmintrelea, Camera de punere sub acuzare, nici nu se putea s fie
preocupat de
esentiald chestiune, care
o
redeschidere a actiunei publice, de oarece a
conceptia
greit, bine
considerentele deciziunei sale,
rolul
nu era altul de
s examineze, conform art. 216 pr. criminald,
exist sau nu contra mea probe sau indestule indicii de culpabilitate,
ca
cum art. 216 pr. crim. servea de
instructiunei sale,
nu
art. 241 din
cod, articol care nu se multumete cu existenta de
probe sau indicii de culpabilitate, ci
neaparat, survenirea
unor descoperiri
in greutatea inculpatului.
cu toate acestea,
Camera de punere sub acuzare recunoate principiul
in art.
241 pr. pen. A omis ins
aplica ;
Procedand astfel, Camera de punere sub acuzare,
este
m'a trimis In
pentru un fapt ce nu constitue legalmente nid
nici delict, a facut o greit aplicatiune a art. 216 pr.
,a
violat dispozitiunile categorice ale art. 241
324 Nr. I proc. pen.,
timp principiile cari guverneaza materia probelor,
nesocotind
deciziunea sa,

care, din acest punct de vedere, nu este

explicabil,
motivatd, lucru de
din cauza inexistentei noilor dovezi,

o motivare era chiar imposibild,

temeiul
s fie

art. 324 al. I proc. pen." ;

art. 241 cod. pr. pen. dispune
In vedere
; prevenitul,
in privinta cruia Camera de acuzatiune, va fi decis
nu se
Curtei juratilor, nu va mai putea fi tras
caz de a fi trimes
pentru
fapt, afar numai
s'ar face niscareva
greutatea
descoperiri
;
are aplicatiunea
Considerand
acest text nu
intr'adevr, din momentul ce s'a stabilit mai sus

spet ;
ordonanta

nu poate, din cauza

judecatorului de instructiune din St.
ei juridic, s
autoritate, s
efect In
momentul ce
s impiedice actiunea ce s'a deschis aci,
-cipiul este

al.

nu se
c. p., poate fi din

care a svrit o

sau un delict in

in conditiunile determinate de art. 4

urmrit

www.digibuc.ro

autoritatilor

- 45 evident

urmdrirea In contra recurentului se face, nu pe temeiul

art. 241 cod. pr.

al descoperirei de sarcini noui, ceeace
ar putea avea
in cazul
ordonanta ar fi emanat de la
Franta s'ar fi
jurisdictiunea de instructiunea
sau
reluat urmdrirea, ci pe baza art. 216 60 cod pr. pen., independent
de
survenire de sarcini noui
de instructunea din Franta, ca
cum, pentru prima
actiunea
ar fi fost
in micare,
in urma

infractiunei imputate recurentului ;

a admite,

cum pretinde acesta,

el nu poate fi
ar exista sarcini noui, de oarece,
In Franta, nu s'ar putea relua
contra lui,
asemenea caz, ar fi a se
la lege, subordonand urmdrirea
unei conditiuni pe care nu o prevede art. 4 al.
pen. ;
astfel
deciziunea
recursului nu a
sarcinele noui ce
descoperit, ceiace nu era necesar In
s'a intemeiat pe dispozitiunea art 216
pr. pen., ca
declare caz
de punerea sub acuzatiune a recufentului, nu a comis nici o omisiune
nemotivare, ci a dat o
interpretare art. 241
216
cod. proc. pen.
dar
al doilea motiv de recurs nu este fondat.
Asupra motivului III de recurs :
Chiar
s'ar decide
ordonanta
instructor din St.
(Franta), nu constitue lucru definitiv judecat,
sensul art. 4
p.,
Impotriva mea ar exista
descoperiri, de
motiinstructiune nu se poate
veze o reluare a instructiunei,
face
de instanta
instructiune care a declarat
nu este caz
in tara de

de

In adevdr, acea
donanta de
existente In momentul

nefiind complet desezisatd

ci numai in ce privete starea de sarcini

drept
s'a pronuntat,
este
prin survenirea noilor sarcini sau descoperiri.
examineze starea
alt
Altminterea, s'ar ajunge la rezultatul bizar, de a se atribui
organ de instructie reluarea cercetarilor unei
instruit de o
necomplet desezisatd, ceiace pe
este inadmisibil
din punctul de vedere procedural, dar s'ar putea
cteeze
situatiuni
juridice contradictorii.

Aa dar, organele politiei noastre judiciare erau,

prim
de
de
examineze competinta, chestiune
mine
dela
oral,
constatand existenta
ordonantei de
in Franta,
sesizeze
cercetarea
din
a afacerii pe
de instructie din St. Malo (Franta),
toate piesele necesare, indicandu-i In ce const nouile
sau sarcini, ce au survenit Impotriva mea. Camera de
astfel,
se
de a
punere sub acuzare, in
pronunte asupra exceptiunei de necompetint,
de mine, s'a
investit
instruirea unei
de care numai Judele instructor din
respectiv Camera de punere sub acuzare a
St. Malo (Franta),
circumscriptiei locale, aveau
se ocupe,
eventuald
pe deoparte,
a
o
luare a cercetdrilor, ceiace
datoare

www.digibuc.ro

46

omisiune esential,
urmare,
proc.

pe de alta,
sa cata s fie

a lucrat
competintA,
ca
temeiul art. 324 No. 4

Considerand ca este cert,

atunci
survin sarcini noui
de culpabilitate
contra infractorului, afacerea se
de judecatorul
care a
lnstructiunea
;
ordonanta de
Considerand
jurisdictiunea de instructiune
nu a redeschis afacerea,
Franta prin ordonanta
Judecatorului de instructiune din
Malo, pe motiv s'au descoperit

sarcini noui in contra recurentului, ceiace nu ar fi avut

o
faca, ci a fost
cu actiunea
de data aceasta,
contra recurentului,
pe baza principiului stabilit de
p., pentru infractiunea
In
;
dar,
art. 4 al. IV
jurisdictiunea
avea competinta
Indatorirea de a cerceta
afacerea, de a examina daca exista probe sau indicii destul de grave,
pentru ca
pronunte punerea sub acuzatiune a recurentului, indiferent
daca surveniserd sau nu sarcini noui In greutatea
;
hind,
Camera de punere sub acuzare nu a sesizat pe jucu drept
decatorul de instructie din St.
nu i-a inaintat piesele necesare,
retinand
erea.
Considerand

deciziunea
recursului se pronunt,
nu formal ci implicit, asupra chesttunei de incompetint, ridicat de
recurent,
a Inlaturat, motivnd suficient, ordonanta de neurmrire
din Franta,
a procedat la examinarea cauzei care a fost
opozitia
de partea
;
Ca dar, nu s'a violat art. 324 No. 4 Lod. proc. pen.
nu s'a
comis vre-o omisiune esentlala.
Asupra motivului V de recurs :
Violarea art. 241 cod
exces de putere
nemotivare.
Este cunoscut,
drept,
elementele prevzute de art. 241
cod pen. sunt
anume :
cu vointa b) ca din aceste lovituri sau
a) Loviri sau
cu
fi rezultat moartea.
CA, daca
spet primul element, rnire
voint
mod cu
nu se poate Ins, sustine tot
totul ipoteric - s'ar putea zice
despre ce de al doilea element, pe care camera nu-1
nici

motiveaz.

Inteadevr, Camera se mrgineste pur

si simplu s-arate
motiveze
a produs moartea,
arate de unde
un act meaceasta ; - mai cu
nu
moartea a fost
numai din
dico-legal, care
moarte a fost provolovitura
probabil este
cata printr'o gresit operatiune chirurgicala".
atributiunile camerii de punere sub
nu
Considernd
acuzare de a cerceta
existS dovezi suficiente pentru a se putea
pronunta o condamnatiune, ci numai daca sunt indicii Indestuldtoare
de culpabilitate pentru a autoriza punerea sub acuzatiune a infracto-

rului ;

nu s'a

desi nu se afla in dosarul cauzei un act medico-legal

in Franta, autopsia cadavrului lui Pltineanu, totusi

www.digibuc.ro

- 47 Camera, in deciziunea
recursului, constat din circumstatele in
cari s'a petrecut infractiunea,
din faptele ce au urmat-o, precum
din depozittunea d-rului Isidor
medic la spitalul La Pro-

vidence", unde a fost operat

de recurent cu

acesta a fost

PAltineanu,

in abdomen,

care,

vre-o

18 ore, i-a produs moartea ;

din faptele, cum sunt expuse in deciziune,
Considernd
dovezile pe cari se sprijind, rezultnd indicii suficiente, pe baza
Camera de punere sub acuzare a putut aprecia raportul de causalirnirea
moartea survenit ;
deciziunea se mentine
astfel
asupra acestui punct,
atacat prin motivul de recurs de mai sus.
Asupra motivului IV de recurs :
Avnd in vedere
asupra acestui motiv, s'a ivit
de

art.
dar, el
a fi judecat din nou in conformitate
20 din legea Curtii de Casatiune ;
Pentru aceste motive, Curtea respinge ca neintemeiate motivele
I, II, III,
V de casare trimite recursul, in ce priveste motivul IV,
se judece in complectul de divergent.

www.digibuc.ro

ACTUL No. 8
JUSTITIE. SECTIUNILE UNITE
INALTA CURTE DE CASATIE
Audienta dela 10 Mai 1923
V. Romniceanu, Prim-Prgedinte
Alex. Emil
cu Elena B.
parte

DECIZIA No.

72

Curtea,

Ascultnd pe
avocat I. Micescu
desvoltarea motivelor de
recurs,
Emil Otulescu din partea prtii
ay. O. Teodoreanu
civile
pe d-1 Procuror
N. Procopescu
cloncuziunile puse

pentru casare,

Delibernd,

Asupra motivului

de recurs :

Violarea art. 58 comb. cu 256 urm. cod. penal,

caracterizare
ommisiune esentiala, nemotivare, exces de putere
-a

Luate faptele astfel -cum le

sub acuzare,
sub rezerva
legitimei mele
stabilirea
constitue o crimd.

Camera de punere
ele trebuiau s
la
c

faptul mie imputat

Pentru a respinge exceptia de

pe care am
vocat-oXamera de punere
acuzare Incepe a examina
chestiune

material se

din momentul rnirei, ca

cum, numai din
moment
actiunea,
prin urmare examinarea legitimei

Camera omite,
a motiva, toate Imprejurdrile de fapt,
bine stabilite In practicaua deciziunei,
printr'un exces
de putere, cnd ajunge la considerente, scindeaza aceste Imprejurari
suprim,
i
nu ar fi existat, pe cele caracteristice

www.digibuc.ro

- 49 desi sunt recunoscute de

trecute

puncte necontestate.

deciziune, ca

de
formau o
Aceste
tuire, care conducea In mod
precis la legitima mea
Camera se opreste numai la momentul
pe care
exanici o
de oarece
acel moment nimeni nu a
fost de fata
Singurul
Valimarescu, care ins a sosit
el
ce
faptul se pertractase,
numai pozitia
care ne-a gasit in mansarda unde
refugiasem
unde am
atacat.
Camera,
ce a suprimat partea esentiala
singura deter
a voit
care
cea la stabilirea
nici un element doveditor, scena petrecuta
constituie ea
in puterea noptei,
mansarda.
ca declaratiIn
de dovezi, voeste
unile mele
ne aflam
ale lui Paltineanu, singurii agenti
care a ajuns
fapt.
la sosirea lui
situatiune, Camera trece in considerentele sale
a fi combtute de nimeni
ratiunile mele %cute
la jandarmi,
prin memoriul depus la judeatorul de
structie din St. Malo ;
la
Trece in
timp
declaratiunea lui Pltineanu,
jandarmi, nesernnata de
deci fara
o valoare juridica,
crede Camera
din
declaratie a lui Paltineanu, poate rede declaratiunile mele.
stabili exact scena petrecuta in
Pentru aceasta,
totul declaratiunile mele, cari arata
exact faptele
retine declaratiunea lui Paltineanu, care era
mant. De ce
inegalitate ?
Camera
printr'un
exces de petere, omite declaratiunea
acestuia
martorei La du Francine,
de
care se constata contrazicerea lui Pltineanu se confirma in
totul declaratiunile mele.
Aceasta din
declaratiune a lui Paltineanu, atre sora
era
de concludenta
determinanta,
prin
ea
tot procesul.
chestia principala
Apoi,
a legitimei
nici o
Camera, inteun considerent al
invoaa,
din nou
depozitiunea foarte favorabila mie, a lui Ion C. Nicolaescu,
Franta
de fapt,
pentru a da aparetna unei
reline din acea depozitiune, numai imprejurarea
daca
Paltineanu s'a
sau a lost
Acest punct al rnirei, luat
ar vrea Camera,
sens,
sau intr'altul, nu ar stabili
ranirea, fapt necontestat, dar nu
chestiunea de a se
am
sau nu in
Ordonanta din Franta admite ambele ipoteze : s'a
singur
sau a fost intepat, indiferent pentru
legitima aparare era
In ambele cazuri stabilit din
instructiune,
acolo asupra
faptelor cari au precedat
pe cari deciziunea
recurs omite a le discuta.
Biblioteca

www.digibuc.ro

- 50 Tot astfel, o stabileste

o documenteaza foarte pe larg, judede instructie dela Cabinetul I Ilfov.

Prin urmare, aceast

depozitiune,

de

nu are
o valoare juridic& In partea care a voit sa o retina,
ea nu combate legitima mea
martorul Nicolaescu,
precum nici martorul Vlimarescu, nu au fost de fata
momentul
trebuie dar
decizia Camerei nu
rnirei. Considerentul
se poate mentine.
aparare
Mai departe. Camera, pentru a respinge
doam dovedit cu nimic temerea mea, trebuia
vedesc eu
agentul care ataca avea arme, sau avea intentiunea

de a

ucide.

Eroare

de drept. Aceast obligatie, pe care Camera

cu dela sine putere,
mi-o impune s'o dovedesc,
257 c. penal.
disp. art. 58, 256
Legitima mea
reese
pentru
numai
din citirea expunerii
de
Camera, In corpul deciziunii
o

Numai era nevoe de- a dovedi eu ceva. Camera

acea expunere conducea
mod fatal la legitima mea aparare,
a scindat-o cu totul,
cu exces de putere
violare de
lege, toate faptele premergatoare
ale acesteia chiar
singurele de
a evidentia legitima mea aparare.
sau nu,
agentul
Legea nu cere s dovedesc eu,

vlitor, are sau nu arma, are sau nu intentiunea de a ucide.

opozitiune cu textul corespunzator francez,
Art. 58
penal
care, acesta din
nu cuprinde al. 3. - cere
e mai sever,
numai
injust. Tot acest art. 58
existe : un atac material, actual
penal mai explica
atunci
agentul, gsindu-se sub impeturburdrii, temerii sau teroarei, a trecut peste marginea
este tot in
Ori, din toate faptele premergatoare

aceste elemente, pe cari Camera le-a omis

din considerente, desi le-a cuprins In expunerea faptelor. In
Camera, pentru a
legitima mea aprare,
s
se sprijine pe declaratiunea
Paltineanu,
jandarmului Emile
anume :
Dubois,
s'a urcat in mansard& unde
aflam
ascuns, pentru a-mi reprosa
De unde puteam
eu ce scop avea
lui Paltineanu,
In puterea noptii,
evenimentele petrecute ? De cnd declaratiunile
reclamantului pot fi opozabile in justitie, prtei adverse ? Pltineanu,
care
era reclamant, avea tot interesul a-si justifica atacul
nocturn din mansard&
Astfel
acest al doilea
ultim considerent se
pe
o declaratie, care, in drept, nu putea sa-mi fie mie opozabila deci
considerentul acesta cade,
nici un fundament
examinarea sa, toate faptele
Curte de Casatie, lund
ranirii", fri timpul
posterioare acesteia, astfel
inssi Camera de punerea sub acuzare,
cum au fost stabilite
corpul deciziunii considerentelor sale,expunerea pe larg
le verifice
le
I pr.
are, conform art. 324
se dovedeste cu

caracterizeze.

www.digibuc.ro

- 51
Din examinarea

caracterizarea in drept a tuturor faptelor,

evident legitima mea

mie, nu constitue o

; deci faptul ce mi se
prin urmare s'a violat art. 58,
art. 328 comb.
241 c. penal."
256, 257
s'a aplicat
in vedere
Camera de punere sub acuzare de pe
recursului,
Curtea de Apel din Bucuresti, in deciziunea
recurentul
ce
faptele
cum s'au petrecut,
Al.
nu s'a gsit in stare de legitima
a
pe Dominic Paltineanu, In noaptea de 12-13 August 1916, la Dinard,
In Franta,
este
a fi pus sub acuzare pentru crima
de rnire voluntara,
de moarte,
pedepsit de
penal ;
art. 238
241
Considernd
instantele de fond constat apreciazd in
mod suveran faptele In materialitatea
calificarea
moralitatea
din punctul de vedere
este supus controlului jurisdictiunei
supreme,
calificarea faptelor incriminate, nu poate rezulta deck
din raportul
cu
care formuleazd aceast incriminare,
o
gresit
conducnd la o violare de lege, constitue o eroare
de drept,
deci. o chestiune de drept ;
nu apartine Curtii de Casatiune,
exerConsidernd
citiul controlului ei, de a cerceta faptele stabilite de
de fond,
de a examina
sunt sau
dovedite,
trebuesc sau nu

ese

esentialmente
atributiunile ei,
s
vegheze la respectarea
de a verifica
faptele, astfel cum
sunt constatate de instanta de fond, intrunesc elementele necesare pena corespunde definitiunei,
de lege, de a examina
aceast
a tras exact din faptele ce a stabilit consecintele
legale
de a le aplica calificarea
juridice,
ce ele comporta,
jurisdictiunea de fond a apreciat gresit faptele In raport
tinute,

legea ;

Considerand

codul penal determinnd conditiunile constitutive

necesare ale strei de

Curtea de Casatiune are
Were de a verifica,
faptele constatate in mod suveran de instanta
de fond numai
aceste fapte,
legale ale legitiaceasta
sunt
o chestiune de drept ;
mei

art. 58 penal,
este legitim,
spre a respinge un atac material, actual
injust
contra persoanei sale sau a altuia ;
se socoteste ca
Considernd
este

cazul cnd agentul, sub imperiul turburkei, temerei sau teroarei,

a trecut peste marginile
;
este cert
trebuie privit ca actual, nu numai
Considerand
atacul realizat
consumat, dar
iminent,
acela pe
tul de a incepe
persoana atacat nu este
a astepta s priprima
a se
spre a avea dreptul
atunci,
apkarea ar fi
iluzorie, mai ales
ceiace justifica dreptul
de a intrebuinta forta In contra fortei, nu sunt
date sau
rile acute, ci pericolul
care
din agresiune ;
nu se cere pentru
legitim ca
Considerand
existe un pericol real de moarte, ci este
fie armat sau
rare

www.digibuc.ro

- 52 ca persoana
eficace, sa se
face
nintate ;

pe nedrept
expus la un

un alt mijloc de ajutor

iminent, de
ao
existenta, sau integritatea sa
sunt serios

Camera de punere sub acuzare

deciziunea sa,
Domnic Paltineanu, - victima sub influenta bauturii, devenea violent,
nervozitatea agresiunea sa
erau mai intotdeauna indreptate contra recurentului
uneori
insulta
cuvinte grele chiar
;
In
-13 August 1916, recurentul, Margueritte Wallon concuseara de
bina sa, Pltineanu
prieteni ai
adunati In vila ce locuiau
Dinard
Franta, aducandu-li-se sticle cu lique ur,
pahare, desi promisese s nu bea, ceiace a
a
nemultumit pe recurent, care s'a departat dela mas ;
apoi, intorconcubinei sale,
urmeze
odaia
aceasta refuzand,
i-a
o
cu palma.
tineanu indignat de acest fapt, s'a repezit
apere pe femeie, ceiace
vedere, in

fapt,

pe

camera

tineanu, a
dar

camerei cu cheia,

s'a

de Pal-

se

acesta nu a putut intra ;

sale,

a fugit pe fereastra,
de
a plecat la

pe o teras a

de acolo
;
Paltineanu,
nu poate
a renuntat de a mai forta
usa,
a plecat cu Margueritte Wallon
prietenul
ca
pe ceilalti amici la hotelul
;
pe drum, acestia
pe Paltineanu,
era
inpotriva lui
au
noaptea
la hotel, dar ajungnd aici,
propus
Paltineanu
mai linistit. s'au inapoiat, Margueritte Wallon,
Paltineanu
Vlimarescu, la vila
;
care
sedea pe
observa casa, constatand
s'au stins
totul s'a linistit, s'a
pe la orele 3 din noapte acas ;
de a se urca, s'a dus in sufragerie, s'a inarmat
mai
titul de
apoi a rugat pe Vlimrescu, care se culcase In ndaia
este foarte enervat,
la mansarda,
lui
vie cu
cutit,
de PAltineanu,
s'a
caz de
ca-i este
se va
Vlimrescu l'a condus la
;
mai linistit putin,
Paltineanu doarme in camera
;
in acest timp Margueritte Wallon, simtind
s'a intors
de teama unui nou scandal, a intrat
camera lui Paltineanu spre
a vedea daca doarme, pe care gasindu-1 destept
prea
acela care venise nu era Lzrescu,
excitat a
ci un prieten al
;
Paltineanu, care la inceput crezuse, auzind
vocea lui
a asteptat ca Margueritte Wallon s se re; ca,
; apoi
s'a auzit un zgomot care ducea la
Margueritte Wallon
siguri
este Pltineauu,
imediat
in camera de
s'a urcat pe
pe
a
pe Paltineanu in picioare, Paltineanu
in fata lui
cu un scaun
ridicat In sus, in
loveasca, iar
pozitia omului care vrea
cu cutitul
casei

www.digibuc.ro

53 dreapt, avnd mna

oprit,

cu

dat nici o
unde a spus
a
din
Considernd

ca omul care a dat lovitura apoi s'a

din momentul acela nu s'a
;
Pltineanu
rnit
transportat la spivina e a lui,
a azut
prietenului
se apra ;

;
vre-o 18
faptul lui Pltineanu, circumstantele constatate

de Camera de punere sub acuzare,

anume : de a se repezi, pe nedin odaia dela etaj
mansarda de sus, noaptea, supra
citat, spre a da o corectiune, cum arat Camera
el a de-.
jandarrnului Dubois, - lui
care se afla acolo sub
imperiul teroarei ce-i inspira Pltineanu, din care
evitase
rnduri,
apoi se refugiase mansard,
caracterele unui atac material iminent,
sensul
legii, care legitimeazd intrebuintarea fortii in interesul conservrei
personate, indiferent
Pltineanu a lovit sau nu pe
mai

acea

nete,

cu scaunul ce s'a gsit

lui ;
Camera de punere sub acuzare nu
starea de violent
de surescitare a lui Pltineanu in contra recurentului era justificat
nici
Pltineanu a fost
s comit
agresiunea de mai
;
dar, Camera, mod implicit, stabilete
drept ;
astfel
agresiactul lui Pltineanu a fost
unea lui constitue, din punct de vedere legal, pe
atacul iminent
Considernd

atacul
ce prevede art. 58 c. pen., care legitemeazd
Considerand
Camera de punere sub acuzare, declarnd

recurentul nu a fost
aprare fat de atacul lui Pltineanu,
in conditiunile
constatate in deciziunea ei, a
apreciat greit faptele
raport cu legea,
le-a dat o calificare ero;
prin aceasta a violat dispozitiunea art. 58 penal, a pronuntat o deciziune
;
Considernd
art. 58 al.
prevede
nu este nici
din
nici delict, fapta
de legitim
;
recurentul gsindu-se
Considernd
aceast stare, faptul ce
i se imput nu poate forma obiectul unei
penale ;
dar,
motivul de recurs este intemeiat, deciziunea Camerei de punere sub
acuzare, prin care recurentul este pus sub acuzare pentru crima de
nire cauzatoare de, moarte
penat de art. 238 241 c.
penal,
a fi casat
trimitere.
trimitere etc.
Pentru aceste motive, Curtea,

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

j.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

I. GR. PERIETEANU

Un nobil de pe vremea lui Ludovic al

de fantazia unui
In valtoarea Palatului de Justitie.
Prul pudrat, nu atM de ani
de succese, ochii cari par
nostalgia
frumoaselor castelane de odinioard, figura care nu
cu niciuna a contimporanilor si, frumnsetea
Intreaga-i
veacul de stralucire
elegant al Regelui Soare.
D-sa nu apartine
nimic vremei
care
Fizicul su are ceva ireal. Ochii privesc pe cei mid prea vertical
prea mult dispret de oameni spre a fi naturali.
Nasul grecesc pare a fi creatiunea unui statuar.
nu'ti vine
crezi
in dosul
Figura sa are o frumusete marmurean,
liniilor
armonizate, pulseaz un
d-nul Perieteanu e exagerat de frumos, de
poate, are ceva artificial. Surprins
atitudine
face impresia
e opera unui Fidias, care ar fi vrut s
simbolul elegantii masculine.
Dealtfel, toate atitudinile sale sunt dominate de o
factice.
din
aerul superb cu care seniorul
dormitor, pentru a da consultatii clientilor,
din castel pentru a primi omagiul vasalilor
vd prin sala pailor
pierduti,
face impresia unui demnitar din secolul al 17-lea care s'ar
pe una din galeriile palatului din Vepsailles.
De
atunci
ori
vorbind cu o
frumoasd, chiar
dischestiunea de drept cea mai putin sentimentala a pensiunei alimentare, par'c
am in fata mea pe Don Juan
o serenad, (pe Don Juan din piesa pe care
d-sa ne-a dat-o
frumoas tlmcire).
Contactul sufletesc indelungat
personagiile romanelor pe cari le-a tradus,
i-a 1mprumutat aerul, ba poate
psichologia unui erou de roman.
un aristocat romantic. Sufletul
D-nul Gr. Perieteanu a
cu o lunet mritoare, face ca
aspect al vietii, care se reflect printransul,
sufere o exagerare. Cel mai mic eveniment plcut
face fericit, dup cum
nenorocit". Dar, exagerarile
cea mai
neplacere 11 face nu mai putin
totdeauna estetice,
d-nul Perieteanu
d-sale nu
bunul simt ;
un estet.

a cunoate mai tine pe avocatul de azi, este nevoe s-i

mcar fugitiv, metamorfoza sufletului.

www.digibuc.ro

- 60 Prima sa dragoste, totdeauna cea mai frumoas, a fost poezia. Tineretea

d-lui Perieteanu a fost
in ritmul Polymniei.
Ce prdpastie
primul
volum de poezii In
mai recent volum : ,,Codul Inchirierilor" din 6 Aprilie 1923 !
Dela
dragostei, cu plete negre, de
la specialistul proceselor de
cu pkul
de astzi, este o distant mai mare
deck deprtarea ce exist dela constelatia carului, ce
spre calea lactee,
pe drumul terestru
la carul tras de
de hrtoape.
evolutie
sufleteasc.

Desi avocat, nu a neglijat dela

literatura. A continuat a
mult
vreme in aceast poligamie intelectuald. Doar d-sa era un
al soartei
Natura i-a druit talente cu rar generozitate ; astfel,
directiune ar fi
limiteze activitatea,
exceleze. Trebuia totusi
lucrat,
adevrul
o
?
qui trop embrasse mal treint", se
regularitate. Ce
o femee
in penibila situatie a unui amant, care e
Ca
zestre, a
moas dar
alta mai putin
dar
deauna, cea
a fost sacrificatd... de atunci poetul Perieteanu nu mai
un vers. Viata aceasta
exigentele ei,
lira in cui.
In febra succesului dela
a lsat lira in prsire
pe ea s'a tesut
pienjenisul uitrei. Din ziva aceia decisivd, d-nul Perieteanu a
numai
avocatura, dar toat
sufletului
pasional, rmnndu-i pururi constant.
E poate singura d-sale statornicie. Cine
din zilele, in cari
avocatul se
acas,
de toate succesele, sub cari mai
poate,
ca
sub cenuse, lirismul de
cine
sufletul d-sale nu
regrete postume, cele mai dureroase regrete ?...
Eu cred
da,
nu a izbutit
schimba
sufletul.
lumea de
tot poet a
!
E un fel de Janus
fete : In
fiinte bine distincte, una contemplativ : artistul, pentru care
d-sa
suprema plcere este
esteticd; cealaltd,
calculelor red, omul de actiune, energic, combativ, impulsiv chiar : avocatul.
Din desacordul acestor
opuse
tot zbuciumul
moral.
Cnd poetul trece prin estetice delecCnd avocatul
poetul
avocatul materialist se 'ntunecd.
In ambele alternative, omul, sinteza celor
ipostase contradictorii, este nemultumit. Cum de mult vreme, viata d-sale
un lent asasinat, pe
sufleteasca se canalizeaz
spre avocaturd,
il
zi de zi, o
perseverent, asupra
care avocatul
pcat ! Ucide un talent.
licatului poet...
Nu vom vorbi despre poetul care se stinge.
azi nu mai este deck un
fragment dintr'un suflet mutilat.
Vom vorbi despre oratorul de
pentru calitdtile sale, vom uita
cruzimea de a fi
el lirismul.
totusi verbul, cruia s'a
calea
In verva
spre stele,
a elocintei judiciare.
Cldura
imaginatia poetului,
caustic al epigramistului, fraza
a traduckorului, toate aceste
primesc la
justa
valorificare.
Inteligent
ca un amnar, temperament impetuos,
somptuoas
expunere, muzicalitate
vorbire, d-nul Perieteanu este avocatul sortit
s fie al pricinilor
De aceia, de
ori aud
atmosfera
greoaie a unei Camere de Consiliu, plednd
de
am nostalgia
vastei scene a slilor de

www.digibuc.ro

- Prin natura temperamentului

puternic,

Perieteanu este penalistul de

ideal.

Oratoria sa
tel l'orateur".

minunat

lui Gambeta : Tel l'homme physique,

omul
vremea romantismului, elocinta .d-lui Perieteanu, nu
putea fi deck romantic.
Nu-i vorba
de acel romantism exagerat, demodat din fericire pe cale
acel gen de oratorie judiciara, care se mai
din
de a dispare,
desarte. Pledoaria sa,
and, la Jurati, sub form de tirade sonore
cnd
un cadru proportionat elanului, constitue un gen oracare spiritul de
d-sa
care nu-ti e permis sa nu
un virtuoz,
de o extrema dificultate,
este cu
nu
ca
mintea
In d-sa,
pe oratorul care are
rece, cM
capteze sufletele
de verbul
Logica sa e o logica sentimentald.
rostit se adreseaza inimii. Mare rscolitor de suflete, care
de minune
pasiunile, d-sa e
pasiunilor.
Toata clocotitoarea
de
de
a renuntat la versuri, abia asteapt
unui mare
pentru ca
irump
se
bune. lata-I
proces vrednic de
Expune chestiunea de
fapt cu fraze ample,
stil colorat, cu lungi perioade, totdeauna sustinute de
nerv.
noianul de fapte care
mumificat in dosar, ca
un sarcofag,
de
d-sale, ca de bagheta unui mag.
reinvie, trezit la
In cldura pledoariei, talentul d-lui Perieteanu se deslntue
fortele elementare ale naturei.
tatea, cu care se
de creatiune al acestui maestru al
Fiecare pledoarie,
de
cuvantului,
artei, produce emotia estetica, fiinda fiecare

doarie a sa este o opera de

farmecul
sclipirea
gravitatea lucrurilor neperitoare,
Perieteanu e din acele manifestdri de
cari
vremurile
pentru ce, numele su e predestinat sa
un
de seama in antologia
avocatiior romni.

elocinta

V. V.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

GR. PER1ETEANU

PLEDOARIA

Innalntea

Curti de
S. H-a,
de la 22 Dec. 1922
(desvoltarea motivelor
H de casare).

onorat
Spre a putea dezvolta motivele de casare,
de cinci,
suntem a face o succint expunere de fapte, circumscriind bine
inteles aceast expunere in cadrul constatrilor din deciziunea Camerei
de punere sub acuzare din ordonanta
instructor. Spun aceasta
pentru
necunoscAnd planul pe care i l'a format partea
civil Intru combaterea acestor motive, nu vrem
fim
stare de
fie dar bine stabilit : vom rnrgini expunerea de fapte
inferioritate.
la ceea ce constat hotririle instantelor de instructiune, pentru
nu
voim
procesului alt intorsturA,
aceea pe care trefata d-voastrA. Este vorba de un recurs ; prin urmare
buie s'o
examenul de fapte trebuie s fie samar limitat la constatrile
de organele de instructiune.
in fapt, din deciziunea
dar intrebare ce
de punere sub acuzare din ordonanta judelui instructor ?
studiile de drept la Paris,
in 1916, recurentul de astzi
preajma examenului de doctorat. Astfel cum era firesc,
s'au stabilit
cerc de
afltori la Paris,
mai
intre recurent
diferiti
conationali de ai lui,
cari
Dominic Pltineanu. Ceilalti prieteni
mai erau altii,
Nicolaescu. Numesc pe cei mai intimi pentru
cari veneau din
in
s
Toate aceste
Domnule preqedinte

se poate de pasnice

prietenesti raporturi au fost

normale. Nu voi
examenul psiliologic al diferitelor persoane,
cari
perindat In drama ce a ocazionat procesul de astzi ;
dator sunt
a releva prezenta
femei. E vorba de o prieten
a recurentului de
o
Margueritte Wallon, pe care
nu o putem trece sub
pentru c a jucat un rol important, mai
depozitiunea pe care a
o. La
dup cum am spus,
nimic care
a se IntrezAri existenta vreunei animozitAti
cercul
prietenesc format Imprejurul recurentului, animozitate a
evolutie
fi putut face previzibil drama ce avea s se desfpare. Cel putin

www.digibuc.ro

- 64 astfel erau aparentele. Ca, sub aceste aparente, un ochiu scrutdtor

fi putut descoperi
directie, latenta deslantuire a unui
important proces psihologic, aceasta e o
chestiune de
care nu
un moment,
sfera preocupdrilor nostre.
dar
sa
Marea

Prietenescul

de care ne

vara in localitatea Dinard Saint-Enogat, port la

statiune balneard,

pentru

in

vederea unei tihnite pregdtiri de examene. In acest scop,

in localitate vila
Les Feuillages",
era
retinut la Paris, cei
cari se
in acea
cu prietena lui Margusunt Lzdrescu,
eritte Wallon
Domnic
Peste putin timp a sosit
VlimArescu. S'a format astfel la Dinard un
de comunitate
Margueritte
VlimArescu
Dominic Pltineanu ;
Wallon conducea menajul.
Acolo,
vila de la Dinard, onoratA Curte, se Intruneau cei trei
prieteni,
cu
statiune
cari locuiau Ja
hotel. Dintre acetia voi numi pe unul singur, pe Nicolaescu,
o parte pe ceilalti.
nu intereseazd din punctul
vedere al
faptelor. Se juca bridge sau pocker, se glumea. Dei, In mod
obinuit,

joci vara astfel de jocuri, te desalterezi

rdcoritoare, In cercul prietenesc de la Dinard se Intrebuintau bduturile

alccolice. De cine anume vom vedea. Aceasta reese
din ordonanta ,
din deciziunea Camerei de
sub acuzare. Acele bauturi,
fie
nu erau
fie
nu influentau deopotrivd pe
comeseni, rezultatul era
se resimteau mai mult unii mai putin altii,
cert este
singur dintre cei de
Dominic Pdltineanu, sub
durirea alcolului,
nea un alt orn. Aceasta o spune tot deciziunea
Camerei de punere sub acuzare, nu e o
deducere a
;
in cea ce
concerne, n'am
aprofundez dosarele in
structiunii spre a reconstitui faptele cu mijloace proprii.
Imprejurare, bine precizatd prin deciziunea Camerei de
fie
relevatd,
punere sub acuzare, merita
din momentul
care
cu psihologia
a personajelor ;
stare exceptionald,
de bduturile alcoolice,
intervinea
e sigur :
schimba de atitudine. La vreme va fi
un
interesant de analizat,
alcolul
se schimbe adevdrata
psihologie a lui Dominic Pdltineanu, credndu-i In acel moment o stare
factice, sau, din
sub stimulentul alcolului
sufleteascd
in stare
o stare
sau cu Ingrijire
se desmasca de
izbucnea clocotitoare.
repet, raporturile altminteri erau din cele mai firesti, din cele mai
bune, din cele mai prieterteti. Nici un
de pornire din partea lui
PAltineanu contra lui
; nu mai vorbim din partea lui
rescu contra lui Pltineanu, pentru
aceasta, nici unul dintre actele

pe cari le voi ceti, n'o

instructor

tnadevdr, onor
Curte, cum descrie ordonanta Judelui
stare de lucruri :

www.digibuc.ro

Cdci Pltineanu, de
racter
se

inteligent,
educatie frumoas,
un
imposibil cnd bea,
cercul In care

un

devenea totusi violent

cuvinte grele
nu-i

insulta

Lui

chiar

pe care

in contra lui

nervozitatea sa era mai ales

ameninta".

une ori se
este
prietenului
putea mai mult
Pltineanu, de care se
evite
temea in momente de petrecere
voia
Asemenea intruniri, cari
nastere la discutii
s'au
mai totdeauna Pltineanu
prin a ameninta pe
de mai multe
silindu-se

care era

pentru a evita ceva mai

se

Cam
acuzare :

mra de punere sub

aceiai termeni se exprima

Dar
lui

se spune, de era un
inteligent,
educat e frutotusi,
se
bea
cu un caracter
la
violent nervozitatea
agresiunea sa era mai totdeauna lndreptata contra
uneori insulta pe acesta
cuvinte grele
chiar ameninta".

de instructiune.
Scenele au fost repetate, spun
dar, idee
In stare de ebrietate, nu ceva accidental.
Intrebarea vine dela sine, care era
sufletesc ? Caci, d-lor,
ce izbucnire trebuie
o
cauza poate fie
sau
indirecta. De pilda, alcolul e o
directa a violentei
hologia fireasca d
alte explicatie
violenta, care nu-i
creata exclusiv de
artificiala surexcitare a
alcolul e o
rcct a v.olentei, cnd
organismului
el nu are
efect de
de a pune
micare un resort datorit psihologiei normale a individului, de a face s izbucneasca un
preexistent,
atunci cu Ingrijire comprirnot
reala a violentelor ? De ce oare
de fata, care era
bridge. cum
acela care sta la masa cu LazArescu,
poker

bea un pahar de vin sau licheur devenea

violent

agresiv

de ce, din moment ce

se reculegea, nu pot
zic
? Aceasta spune
relua masca, cerea scuze lui L
ordonanta. Dupa fiecare
decizia
de punere sub acuzire
scena de
a doua zi,
cerea scuze
era afabil
Exista un martor important, Nicoldescu, care
pentru ce PAltineanu devenea a4resiv,
Dar
mi-e
se
citesc depozitii.
trecem mai departe. Din actele de inse
Intotdeauna conciliant
fata de acesta ? Alcoolul exclusiv era de
starea

odat n'a reactiondt. Contrariul ar fi fost

scuzabil,
unei insulte,
ripostezi, cel
reactionezi,

firesc este ca,

putin

o insult/

foarte natural

cineva devine amenintator fata de tine, e

tu. Lzarescu, constata actele de instructiune,

cunciliant, evita scandalul, fugea de el.

devii

se arata
Cu aceste precedente, ajungem la seara zilei de 12-13 August
ca de obiceiu, s'a jucat carti. Pe la

www.digibuc.ro

- 66 sosind din
prietenii Tnnsescu
au adus
sticle
licheur, probabil pentru a face
lui
De
ce buturile alcolice au fost puse pe mas, toat
trebuie s se
lumea s'a alarmat. Toti au fost
de
ia msuri ca Paltineanu
aduse,
prima
nu bea din
care a exprimat acest
a fost femeia Margueritte Wallon.
Margueritte Wallon, spune decizia Camerei de punere sub acuzare,
sticlele cu liqueur, a rugat pe Paltineanu
nu bea el i-a promis ;
a but
pahare..."

Lzrescu, care
ce'l
trecuse prin trista exa urmrilor bauturii ; care
daca prietenul sau Paltineanu
bea, survine
de cuvinte grele
actele de
cari
vizau exclusiv,
ca intotdeauna, s le evite,
din zona
de explozie :
In actele de instructie, s'a deprtat de masa
a spus femeei sale
cu el ca
se culce;
anu este obosit
doreste
mai stea,
a

Lzrescu, nemultumit,
mai

ceasta
plecat".

sau trei
vreme de la retragerea lui, o
A trecut
Lzrescu,
femeia
de orn, poate, nu intereseaz,
din nou a rugat pe Marguentre
nu vine, s'a
din camera sa,
refuzul ei. Atunci
Wallon
vie s se culce. Aceasta a staruit
a chemat-o
vie
odaia de
pentru a-i spune
scena de imputari, o discutie
ceva. Acolo a avut
o
nervoas
amant
amant. Putea fi
sot
sotie,
Omul era
casa lui. Femeia nu vrea
vie
se culce.
moment de nervozitate, a putut s'o dojeneasca, s'o
chiar, usor sau apsat.
femeia a strigat, exagerand sau nu,
ceea ce e de o potriv indiferent ;
nu psihologia
intereci aceia a prietenilor. La aceast
toti
masa din sufragerie, ca
cum s'ar fi petrecut ceva extraordinar,
o ne mai pomenit
au
dela locurile
ca
de un
resort,
o parte, au
scaunele, brusc date
pe parchet. La
sgomotului produs de scaune sufragerie, Lzarescu,
prieteneasca invazie
ei, sa fcut
camera lui.
Sgomotul produs in sufragerie, de miscarea scaunelor, la scularea
de
In camera sa,
pe Lzrescu sa
decizia, a
a

usa".

este aceea a timoratului.

Va s zicd, psihologia lui
un
care are
In tot cazul nu a celui care reactioneaza, pentru
care
contra potrivpica sau ura
intentia de a riposta, un
nicului
nu face ca
du-1, fie pdndindu-l. Lzrescu

ci

cauta adversarul fie

nici nu'l zrise pe Pltineanu

www.digibuc.ro

67

care se afla
camera sa. Paltineanu, ajuns
s'a refugiat
nemai gasind acolo pe
rnustrata Margueritte Wallon,
ca
al lui
firesc era sa se
in sufragerie ;
rescu, pentru ce intervenise el, in altercatia
amanta ?
amant

Pentru a pune capt scenei, pentru a

intercalindu-se

pe

Nu era logic admisibil, nici

amanta, nici sa'l

ea

prietenul care-i

la palme pe
Interventia sa

mai fi fost a unui prieten, ci a unui rival

noi nu putem aduce memoriei lui Paltineanu
injurie. Desigur
Phineanu,
camera de alaturi, nu mai era
se nApustise
s se potoleasca,
ca Lazarescu
stare normal, pentru
in
s'a
s'a
s'a intors in camera lui
scopul de a o
a patrunde
ceea
le in ue,
ce dovedete o mare
lat cum glasuete
ciecizia Camerei de acuzare.
nu

urmrit

se

camerei sale, s'a Infri-

coat

Cred

un regim de

supui la un atare regim

casa mea, la

terorizare
in fata femeei cu care
de umilinta pe care sunt nevoit s'o indur, pentru a nu
expune la mai mult. Cred
eu
trebuie s
atunci
se

la fortarea uei dela camera In care m'am

sub temerea acestor agresiuni, bine constatate de
Camera de punere sub acuzare, sare pe fereastra se
tocmai
noptii. Ma rog,
cine sare pe fereastra ?
Desigur
numai innebunitul de
tot cazul nu sare pe
care e
suprime agresorul.
ura
omul care vrea
asasineze,
Omul care
nu fuge pe fereastrA, intampina pe duman in fat/
a fugit
dar, pe fereastrA, a
pe platforma unei terase
ajunse pe
noaptea, in
o parte din faptele cari au precedat tristul
ne spune
urmrim putin psihologia personajelor.
era sub imdecizia Camerii de punere sub acuzare, era foarte
teroarei.
o important constatare.
facuta, nu o mai
a
inconsecventi. Camera de punere sub
putem trece
vederea,
acuzare
atunci cand a conchis, a omis-o,
a omis
constatare, tot
de important, - incercarea de a se
ua,
printr'un struitor
alarmant asalt. Noi
le vom retine, pentru a
putea stabili violarea de lege pe care a
Camera de punere sub
acuzare
asupra faptului justificativ tras din legitima aparare.
starea
Ce s'a petrecut mai pe urma ? Care a
a
viitoarei victime ?

duce brutalitatea
postit !

Vzdnd
s mai

ea,

au renuntat s mai
nu pot ptrunde
s'au
sufragerie."

www.digibuc.ro

- 68 In
reculegerea. Iti
firesc era
urmeze calmul
ca
vine singe de muschetar, sau de
spaniol, nu
e prietenul
acel
o femee s fie lovit de un brbat, chiar
; sau nu poti concepe
ceva, crezi de datoria ta s intervii.
ce ti-ai
datoria de
ai
Foarte bine. Dar
in sufletul su
putut interveni la timp, fie
nu,
zbuciumul pe care
odat gestul
te
- mai ales
l'a pricinuit Incercarea de a forta o us. In cazul nostru
nu
tilomul rzbunator al femeei
putut
Intors In sufragerie, Pltineanu continu
fie
de indignare
2 3 pahare
benedictin, fie
Inpotriva lui
mai
fie pentru
pentru
atta
ce simtea poate
Cci, atunci cnd esti
bei sau ca s
necaa
prinzi curaj. Partida de poker, se
sau ca

de tot s mai filezi

cu mna tremurnd,
sngele clocotind. Partenerii se retraser. Pl-

mai putut continua.

aiurea,
tineanu
Au plecat
conduc pe

la hotel.

totii, spune Camera de acuzare,

Margueritte Wallon, sa
dela hotel Windsor."
Nicolaescu la

esit afar, de asteptat era ca aerul

luntrica. Din potriv

al noptii

mai risipeascd
Pe drum
Pltineanu
noaptea

la hotel, spune decizia, Nicolaescu Tnasescu,

In contra lui Lzdrescu, au propus ca

pe

este
la hotel..."

Bine, dar ce se petrecuse pentru ca Paltineanu, prietenul lui

zrescu, s fie
de infuriat? Lovirea Marguerittei Wallon era de
motiveze
persistenta minie ? Sau pentru el acea
meie avea
Insemndtate de cit a unei streine
?
am pleda
tnaintea unei instante de fond, ce frumos s'ar putea desvolta
prieteniii,
chestiune
mergem
mai departe. Constatam
surexcitarea lui Paltineanu, i-au propus s
noaptea la
hotel Windsor. De ce
? Exista vre-o temere de urafirmativ,
In acest
mri ? Raspunsul nu poate fi
finale, a nenorocirei ce se intrezarea. Prisim toat explicatia
presimteau o primejdie, se temeau de actele viitoare ale lui
Paltineanu.

Dar
Veti

la hotel,

decizia,

Paltineanu

mai linit t..."

din punct de vedere psihic, Paltineanu

aparente...

...S'au inapoiat, Margueritte Wallon, Pdltineanu

care vila se compunea din mai multe camere."

www.digibuc.ro

Vdlimarescu, la vila unde

- 69 a vilei. Suficient e
fac descrierea
de cele 3 camere in cari dormeau chiriaii
Valimarescu,
Dominic Pltineanu
Margueritte Wallon cu
afar de sufragerie
mai exista sus o
de mansarda,.
care nu era
mod obisnuit, dar
care Lzarescu se
vrea
liniste.
a
avut
Paltineanu, se
respire
aerul
al noptii, al
efect trebuia
mai calmant,
binevoitoarele
date de prietenii
Nick
obsedat de
de cum. Veti vedea
Paltineanu a continuat
care-i atintea
spre Lzarescu,
care vrea cu ori

Este inutil

numai

chip

in

se

care sta pe

In vremea asta

pare ca

altercatie nenorocita, observa

evite

s'au stins.

luminile la

spune Camera de
ora trei noaptea".

Odat luminile
totul s'a
s'a

Trebue

aceiasi preocu-

pe

mai

sub acuzare,

pe

de fapt.

retinem

importanta, pentru desvoltarea motivului ce are la

e foarte
chestiunea

legitimei
genie

Intorcndu-se,
s'a Inarmat

merei sale,
la mansard,
cu

Desigur, d-lor,
un omor.

mai

cutitul de

de a se

sus, s'a dus in sufra-

apoi, urcndu-se sus, a btut la

in camera sa e Vlimrescu, a rugat pe acesta s

este foarte enervat".
nu

procedeaza omul, care vrea

In odaia din mansardd, Lzrescu a

*i
de Vlimdrescu
de Pltineanu,
s'a inarmat cu un
este
spus lui
in caz de pericol se va
artndu-i
acelasi timp cutitul pe
lb
In centura pantalonilor".
in

sau asasin
nu-si
armele,
daca are acest trist
duce
la
ofensiva, nu
un presupus atac al protivnicului
Decizia Camerei de punere sub acuzare adauga
:
Viitorul
tuturor,

linisteasa pe Lzrescu, i-a spus trebue

violentele de la chef ale lui
;
aceste
Lzrescu este mai
asigurdndul
Pltineanu doarme
s'a lnapoiat in camera lui."
camera lui, a prsit pe
Vlimdrescu,

nu

In

mai linistit
linistise ideea
deci e ferit de noi agresiuni. Acesta e

pe

doarme,

astfel

simtiminte

nu fusese nici o

fata de Paltineanu.

www.digibuc.ro

Paltineanu
cuvantului
de

renuntase chiar

- '70 la camera lui de

se refugiase la mansarda, in

sigurantei lui.
Temerea
era
de justificatd
o
cei l'alti, dupa cum constat chiar organele de instructie :

pe Lzrescu la sosirea
...Margueritte Wallon,
camera lui Pdltineanu spre a vedea
scandal,

de teama unui
doarme..."

E cert, domnilor, anturajul era

el alarmat ; toti cei dimprejur
aveau aceiasi ideie, ca din cauza violentelor lui
s'ar putea
intmpla ceva.
femeia,
pe drum,
l-au rugat pe
la hotel, toti se temeau, toti
prevedeau o primejdie.
deciziunei :

continudm

,,...Intra In camera lui Paltineanu spre a vedea daca doarme,

gsindu-I
detept
aflnd
auzise de sgomotul
de Lazrescu,
s'a urcat pe
a
convinga,
i se
excitat,
care a venit
nu era
ci Nicolaescu".

aceasta
Spusele femeii convinserd pentru moment pe
se retrase In camera ei, cu aceast credinta. In timpul acesta
rescu era la mansard
vorbea cu
Paltineanu, auzind glasul
Lazarescu sus,
dete seama
Aceast minciun spori de sigur
Margueritte Wallon 11
lui retinutd, de
ce sta
Intr'o
cu o agilitate de
din camera lui, sui scara ce ducea la mansard
In care se afla adapostit
din care de abia iesise

A urmat desigur o
violentd, de o repeziciune fulgeratoare,
al
spun aceasta
final a avut un singur martor ocular.
rog
o retineti,
vi se va vorbi despre noi descoperiri
sarcina recurentului,
afacere in care, d-lor, nu a existat de
un singur martor ocular.
Camera de punere sub acuzare cele petrecute ;
lata cum
din camera lui Lzrescu, a
a vorbi
Relntorandu-se,
cu Margueritte Wallon, and, auzind deodat un sgomot pe scara care
duce la
este
pe data
s'a urcat

de la mansarda, a gsit pe Lzarescu

cu un scaun In

pe

picioare ; Paltineanu
fata lui
pozitia omului care vrea
sus,

ca omul care a dat o

tinea cutitul In

cu

Pltineanu
ridicat
cu cutitul In

i apoi s'a oprit,

se apra."

Acesta e singura relatie pe care a putut s'o dea despre faptul

unicul martor ocular,

Cele ce au urmat, nu mai au deosebit importanta. Mai e de

sard,

atunci
pe

VAlimarescu s'a reurcat in camera de la manPltineanu

dupa ce i-a des-

www.digibuc.ro

- 71 are o
i-ar fi spus

cutitul, el constat

fugi,

din care curgea snge,

acesta
ce mi-a
Paltineanu a fost asezat pe pat,
ce i s'a
un pansament
provizoriu, dimineata, pe la 6, a fost transportat la un spital din
calitate, unde nu s'a procedat imediat la o interventie chirurgicala,
operatiunea s'a
mai
operatie, s'a petrecut un fapt care
un deosebit
interes, de oare ce din el se desprinde a doua
in aceast afacere.
de
doctor in mediclna, in
de 60 de
parte dintr'un ordin religios, sora Du Franregiunea

cine, care a fost audiat de judecatorul de instructie din St.

aproape imediat, cu prilejul cercetdrilor, a declarat
camera pacientului, acesta i-a spus :
led pe amicul
aflu aci, m'am

mea

apoi l'a auzit

din

pe

se afla

din vina

in cutitul prietenutui meu."

Camera de acuzare releveazd ea aceast importanta declaratie,

a se opri asupra ei a trage consecintele necesare.

aceast depozitie e de cea mai mare imporde depozitia

Vlimarescu, de oarece toate
mrturii, constituesc
zisele depozifiuni prin intermediu, cari sunt
lipsite de ori ce valoare, mai ales
materie
din urm al
Paltineanu a fost dar expresia unui sentiment de ertare, bazat pe nevinovtia recurentului. Familia sa totusi
de rdzbunare. Sub cuvnt de pretinse descol'a transformat in
noi, se
dovezile
concludente, recurgndu-se la probe pe cari
organele de instructie le-a socotit ca
aluzie la presupusele declaratii pe cari le-ar
nelegale. S'a fcut
fi fcut Paltineanu jandarmului care a procedat la primele investiPltineanu ar fi declarat jangatiuni. Din acel
verbal rezult
darmului
i-ar fi dat o
puternicd
stomac. Ca
cum starea de legitim aprare ar depinde de puterea loviturei.
poate
de aceast consideratie, ce
Independent
o declaratie consemnat inteun proces-verbal, atunci cnd nu port
o,
cum
semnatura celui ce se sustine
a
inCamera de
sub acuzare ?
o

din procesul-verbal dresat de jandarmul rural

cu data de 13
jandarmului
a fost lovit
Paltineanu a
stomac de
din motive de gelozie, de oarece el
dea o corectie
Paltineanu, voise
amanta,
acest fapt, declaAugust 1916, rezulta
care

nu e

de

Onorat Curte, faptul astfel petrecut a fost instruit in Franta,

in urma instructiunei urmat
cauz, judecatorul de instructie din
Saint
a dat ordonanta de neurmarire din 14 Sept. 1916, precede rechizitoriul procurorului din Saint Malo, care a conchis
sens.

www.digibuc.ro

- 72 textul acelei ordonante :

Vous, juge d'instruction Saint
; Atendu que la procdure est
et qu'il rsulte de l'information que la victime s'est enferre elle-meme,
qu'en tout cas Lazaresco se trouvait
tat de lgitime
;
Disons, qu'il n'y a lieu suivre."

acum

richizitoriul procurorului :

,,Nous procureur de la
Saint-Malo ; Vu la procedure instruite ;
Atendu que la procedure est complte, et qu'il en rsulte que la victime
se
jete et enferre sur le couteau que Lazaresco tenait ouvert
;
dfendre, et, qu'en tout cas, se trouvait en tat de lgitime
Atendu qu'il n'existe, en consequence, ni crime, ni

care nu exista
Teodoreanu : Este o
D. Presedinte Oscar Nicolescu : Veti avea cuvntul.
intrerupeti.
D. O. Teodoreanu :
poate n'am
cetim dosarul. Dar piesa aceasta nu exist
dosar.
D.

dosar.
nu
noi

: D-le Teodoreanu, m'am obisnuit de

vehementa excesiva, care v
aduceti nedrepte jicniri confratilor d-v. E prea
cu
sa-mi spuneti
Inaintea Inaltei Curti de

D. I. Gr.
ascult

pinge

de

piese nscocite Mai nimerit

cititi
atentie dosarul francez.
Daca
fi fcut-o, poate
renuntati la ideea de a turbura, in mod
ordinea
desgropnd fapte judecate uitate.
Af.ati

ceeace eu am citit e o copie legalizatd de instantele jude-

franceze, tradusa la Ministerul Afacerdor strine.

Curte, originalul act. H depun pe masa
Pricep
pentru ce lectura rechizitorului francez a
pe
reprezentantul
D-sa
iluzia ca ordonanta judecatorului de instructie din St.
n'a fost precedat de formele cerute de codul de Instructie criminald francez. Eroare
dar,
Curte. afacerea a fost instruit in Franta,

cum se stabileste prin ordonanta de neurmrire pe care o preFaptul s'a petrecut la 14 Augusr 1916. Vremea a crescut
urma lui. Credeam
deprtindu-1, odat cercetat de justitie, uitarea
cari, recunoastem, pot
fie
va veni
amorteascd unele

au trecut, ordinea
foarte profunde
foarte legitime. Anii
cnd la 1921,
nu se
intru nimic
srbdtorilor de Pasti, mama victimei, atitind o veche surd
zicnd
meu a fost vicvine
seziseazd justitia
Franta, v rog s'o cercetati.
tima unei "omucideri
de chipul cum a fost sezisat jusN'am
ocup prea
Voi releva totusi
petitiunea a
adresata d-lui jude
fie adresat Parchetului ; ca acesta a trimis-o priinstructor,

mului procuror, care i-a restituit-o, cerindu-i s

coform art. 45 pr. pen.

www.digibuc.ro

cercetdri

- Pdltineanu,
ce expune pe
Prin plangerea sa, d-na
milion
; iar pentru
scurt faptele, se constitue parte
vedirea faptului imputat, nici
n'a fost de descoperiri noi. S'a Invocat
lui Nicolaescu
Ticu
Mita tot. Subliniez acest lucru, de oarece va forma obiectul unei serioase
de drept,
prilejul desvoltdrei motivelor de casare.
Instructinea s'a reluat aci, la cabinetul No.
Inaintea acestui
cabinet de instructiune inculpatul a ridicat
exceptiuni,
oral,
: autoritatea lucrului judecat
Dealtminteri
instantele de instructiune,
In cercetare, s'a
au statuat asupra bor. Caracteristic
asupra ambelor esceptiuni
interesant
este,
ce d-1 jude instructor proclamd, printeun
considerent,
este chestiune de fapt,
alt
considerent, recunoaste, contrazicandu-se,
ordonanta
consecinta, atribue acelei orchestiune, a motivat In drept,
donante puterea lucrului judecat.
recunoaste acest
dispozitiunile art. 4 p., sustinand
nu poate intra
racter
categoria deciziunilor definitive,
cari se
acel text. Ca
judele instructor a Inldturat exceptiunea,
in cercetarea

cerei, a procedat la noi audieri de martori, ascultand din nou chiar

martori ce
audiati
in Franta.
mai toate
reproducand fap e auzite dela altii, constituiau
zisa
prin
intermediu,
cum am mai spus,
de
mai ales
e vorba de crime. Am auzit
X, care mi-a spus
a auzit dela A, A, la
a auzit dela B.
Versiuni
oare precis,
Vorbe de cafenea ! Nu se
dela Dinard,
n'au existat de
un
restrins de martori ocu ari, dintre cari
doar
in adevdratul inteles al
? A mai existat apoi
!

importantd,
care a avut prilejul
victimei, ultimele i cuvinte.
tot. Astfel se

instructor dela Cabinetul I, magistrat integru

ce
pierdut vremea
inutile
voit

la
pentruce judele

cu mare experient,
de martori, a fost ne-

Avnd
vedere deci ca din toate cercetarile facute
ativa martori noi
cari au fost ascultati la instructie, nu a rezultat nici o alta proba de
numai serioase indicii de legitim aparare."

Partea
a atacat ordonanta cu opozitiune la
Camera de punere sub acuzare. Interesant este
opozitiunea sa, se
instructiunea
la
solicita Camerei de punere sub acubinetul 1, n'a fost
procedeze la un supliment de instruclie.
zare
vedea
onor.
de punere sub acuzare, in
procedeze la suplimentul de instructie, formal solicitat de partea
parafrazeze ordonanta, ca
ajunga la trimiterea
s'a
citim
aceasta :
judecata.
Dar, in fapt, de ce nu s'au ascultat

www.digibuc.ro

?"

- 74 se poate. Partea civilA, care

Mai
nici
sezisase
Camera de punere sub acuzare, ministerul public, reprezentantul
nu se plansese, - partea
actul de instructie al
primului judecAtor, sustinAnd
nu s'au ascultat toti martorii
:
dicati prin petitia din 26 Mai 1921, urma
De ce nu s'a
care, fie zis In

martorul Priboianu ?"

n'a fost nici

Paris, nici la Dinard.

De ce nu s'au confruntat martorii : Lupescu, Vlimarescu Nicolaescu

Popescu-Prahova
Moscu ? De ce nu s'a adus
de autopsie

un lucru foarte important.

vom desvolta
de al
cincilea motiv de casare,
vedea ce s'a petrecut cu
autopsie.
petitia de opozitie
:
Dar nu trebuia

o mare

putin cercetat doctorul Page ?

semnala Camerei,
instructiunea de
Va
partea
la Cabinetul No. era incompletA,
de lacune,
Camera,
s'o completeze,
umple lacunele, a admis opozitia,
ca
nege sau
confirme cele pretinse de partea
Mai departe petitia spune :
Astfel stnd lucrurile,
terminat, ci trebue a se complecta."

Instructiunea nu poate

fi

considerata

Primit-a Camera de punere sub acuzare aceste puncte relevate

? N'o spune
Camera
la acest
motiv de opozitie cu parafraze.
partea
cerea formal :
prin

Aducerea raportului medical din Franta, ascultarea

confruntarea unos

anumiti martori ?"

De ce n'au fost ascultati ? De ce n'a fost

cererea de
din mentalitatea
civile
prorogare a instructiei,
a
din acest proces,
care, pentru
nu va exista nici
autoritate de lucru judecat, chiar
trimite
juriului,
chiar
juriul il va achita !
Teodoreanu : Ba
! dar duceti-vA
achite,
D.
aveti curajul !
pe mine
D. Periefeanu :
rog, nu
perile dv. nu
intimideazA.
D.
Oscar Nicolescu :
nu mai Intrerupeti.
rog
personal.
D.
Teodoreanu :
D. Periefeanu :
voi avea dorinta
vA vizez, o voi face.
Dar aiurea
In
Puteti
vA asteptati din
la
ceva,
titi cA nu prea mA
iau condeiul

www.digibuc.ro

- 75 Mai mult, d-lor, partea

prin opozitia sa nu
delui instructor dreptul a examina chestiunea legitimei aparri. Spune
Camerei : organele de instructie au caderea
examineze
s statueze asupra legitimei aprari. Camera nu
acest mod de
a vedea, statueazd asupra exceptiunei
trimite
pe

baza unei instructii, recunoscutd ca incompletd chiar de oponent.

Dar memoriul depus la Camera de punere sub acuzare
chibzuit

a avocatilor ? Opozitia a putut fi

foraceleasi doleante :
Dar memoriul ? Ei bine, memoriul,

0 complectare a instructiunei, rugam onor.

este
s'o

0 apreciere asupra legitimei

binevoiasca a vedea.

e de resortul instantel de fond,

nu

al cabinetului de instructie."

Ei bine, mult solicitata completare a instructiunei nu s'a ordo-

nici nu s'a
a fost trimes
nat nici
totusi
judecata, ceeace a
desigur asteptarile partei civile. Acestea
desvoltarea motivelor de casare.
zise,
Inalti Magistrati,

Primul motiv de casare supune judecAtii dv. o importanta chesde drept penal international, care trebue s'o recunoastem e serios
controversat Venim dar
fata dv., in mod deschis,
combaterea
reticente,
disimuldri. S'au rascolit, pentru studierea
motivelor, toate bibliotecile din Bucuresti. S'a
se caut cu
struintd la Paris, celebrul Peiron, pe a
prere pune
temei
partea
D. Otulescu : avem
D. Periefeanu Foarte bine
aveti.
acum
scoateli la
Pentru mai mult
de a intra
cercetarea chestiunei de drept penal international, care
obiectul
motiv de casare, ar fi fost necesar
vedem, in prealabil, chipul in
care a fost
cu drama din St.
asemenea sezisare era admisibila in drept. Spre a evita
voi trece pentru un moment asupra acestei chestiuni ; voi considera ca
cerbine
sezisarea justitiei noastre penale,
direct
cetarea motivului de casare, ramine
ocup de
chestiune cu prilejul desvoltdrii celui de al doilea motiv.
infractiune, o
a fost
in Franta de un
in contra unui conational al lui. Justitia
francezd, sezicu cercetarea faptului,
o prealabil instructiune
o
ordonant de neurmArire. Presupusul infractor, recurentul de azi, se
reintoarce
trecere de mai multi ani, partea
din nou organele dc instructie din
spunind :
meu a fost omorit in Franta ; Alex.
este autorul crimei,
rog
cercetati
faceti
de fapta
la St.

www.digibuc.ro

- 76 Inculpatul ridia inpotriva acestei

trasa din art. 4 al. 4 din condica

exceptia peremptorie

care sun

Nki o urmrire nu se va putea face pentru

sau delictele
inculpatul va dovedi
In afar de teritoriul Romaniei,
pentru
mod definitiv, In
In caz de conacele fapte a Jost judecat
a executat pedeapsa sau
a fost gratiat"

La aceast exceptie, ridicat de inculpat, organele de ilistructie

: ceeace s'a instruit
Franta, constatndu-se
nu
judecatA, nu constitue autoritate
cazul s dea
la o trimetere
lucru judecat in sensul cuvintelor ,judecat definitiv" din art. 4 c.
p.
chestiunea de drept
de instructie dela cabinetul
surprins de noutatea
problemei juridice ce i se propunea spre deslegare,
de isvoare
jurisprudentiale cari
poat
sub noianul de
curs
de instructie cari
zoreau, a renuntat la un examen mai amanuntit al
chestiunei,
dupa ce, printr'un considerent succint, recunoaVe ordonantei definitive de neurmrire a trib. din St. Malo caracterul de lucru
judecat, totui, printeun al doilea considerent, sustine
acest
de
lucru judecat, nu poate fi cuprins
expresiunea definitiv
romne

din art. 4 c. p.

Iat cum se exprim

aceast privinta judecAtorul de instructie

Avand
vedere
speta de fata, d-I judecator de
dela triEste adebunalul St.
se
In
motivul c
este o chestiune de
dar chestiunea
instanta de represiune (instructiunea
spet) are putere sa stade a se
tueze
materie de legitim
e o chestiune de drept. Or, ordonanta mai
sus mentionatd,
chestiune a motivat in
deci, din acest
punct de vedere acea ordonant ar avea puterea
judecat. Dar daca
trece peste aceste consideratiuni
am zice
acea ordonant este
acest caz,
ocazia acestor noi cercetari nu s'a adus
o
alt
dect cele desfasurate Inaintea instantei de instructie din Franta, este
a sustine
ordonanta definitiv a tribunalului din St. Malo are asemenea
lucrului judccat."

ce stabilete, bine sau

ordonanta judecAtorului
instructie din St
are putere de lucru judecat,
consideadaug :

rentul

vedere,
In
afacere
vorba de un
de omor in strindtate, afacerea este reglemena comis o
In legiuirea
prin art. 4 al. 4 c. p. anume: nu poate fi
In
care ar face dosa
s'a imputat comiterea unei crime
a fost judecat In mod definitiv In strindtate,
In caz de condamnare,
vada
cazul nostru,
a fost gratiat; dar,
a executat pedeapsa sau
nu poate sustine
succes
in
deoarece nu a
pe dinaintea instantelor de instructie,
prin cuvintele de a fi fost

Avand

se

www.digibuc.ro

- 77 judecat s'ar
fond, cum era In

Lzrescu
s fi trecut prin'naintea Curtii

atunci,

inaintea instanfei de
jurati
achitat".

d-voastre, este aceasta :

Va
zicl, chestiunea
cuvmtelor definitiv judecat" din art. 4
care e
art. 5 din
de
al. 4 c. p. rom.,
francez ?
la aceast intrebare, a doua intrebare se
Spre a putea
ne referim, pentru a vedea
or: la care legiuire trebue
din St. Malo, constitue sau nu lucru definitiv
donanfa de
judecat ? La legiuirea
la legiuirea
?
dar prima
chestiune de rezolvat. De data aceasta cred
vom fi cu totii de
acord, pentru
Peiron, celebrul Peiron, este
de
Trebue
ne referim la legiuirea francezA, nu la cea
Citesc din Dalloz, Codul adnotat, ed. 1891, Tom. pag. 138,
Cas. 17
1889 :
Trebue
ne punem din punctul de vedere al legei franceze sau din
punctul de vedere al legei strine. pentru a aprecia
ceea ce s'a judecat
strintate are un caracter definitiv ? Ni se pare
judecata trebue Intruneascd
toate
de legea strin. In adevr, represiunea unei infractiuni
vrsit in
apartine
mod normal justitiei
Totusi,
aceasta
printr'o
definitivd, atunci
acti
penal, dac n'o
cnd inculpatul se reintoarce Franta, comp etenta subsidiard a tribunalelor noastre
Ce
trebue dar consultata pentru a
strin a
se
actiunea penal& a dat o hotarire definitiv,
fel, c exercitiul actiunei publice
Franta n'ar viola maxima : non bis
idem ?
Hotdrrea s'a dat
dispozitiunile ei,
formele pe cari ea le
prescrie,
dar, la acea legislatie trebue
ne referim pentru a
dac
rirea este
Aceasta este solutia implicit ce se desprinde din decizia
mai sus reprodusd".

In

sens se pronunt Le Poittevin, In

adnotat, Tom. I, sub art. 5
7, nota

No. 1521 ; Peiron,

52
53.
D. Ottulescu : Suntern de
D.
Gr. Periefeanu :
dar,

la legiuirea francea.

Curte, trebue

de

; Lacoste,
recurgem

Mai nainte
de a vedea care este,
interpretarea francezd,
cuvintelor definitiv judecat", cuprinse art. 5 cod. instr. crim.
fr., cred nemerit
examinez
dv. o chestiune prealabilA,
absolut
pentru luminarea desbaterilor, aceea de a se
care
e rostul
spiritul art. 5 din codul de instr. crim. francez, corespunart. 4 din
nostru penal ?
Doctrina
jurisprudenta
sunt unanime intru a considera restrictia din art. 5 c. inst. crim. (art. 4 p. rom.) ca o consacrare a maximei non bis in idem
dreptul penal
constant
fapt nu poate da
la
succesive. Respectul lucrului
judecat e
principiu de justitie echitate, care trebue aplicat In ma-

www.digibuc.ro

- 78 materie
terie criminald ca
principiu tutelar social, consacrat de
prin dispozitiunile art. 246 360 pr. pen. fr. (241
383 pr. pen. rom.)
Mai presus de toate
restrictia din art. 5
instr. crim. fr.,

(art. 4 c. p. rom.) e un omagiu adus principiului

dale. Statutul personal nu se
atunci
francezul sau
romnul s'a sustras dela aplicarea legei penale teritoriale care a fost
Voi reproduce In aceast
un pasaj din raportul ConsiCasatiei franceze la 23 Noembrie 1866 (Sirey,
pag. 459, col.
3):

lierului

S'a zis criminalilor, spunea numitul consilier, legea criminal va urmri

pretutindeni,
va porunci In tot locul; nu ndjduiti a evita pedeapsa, pentru
dibcia
v'a sustras dela Justitia
; la Intoarcere
gsi In prezenta legei
justitiei din tara voastr. Marele merit al acestei combinatii este
un principiu de care toate natiunile sunt
de geloase, acela al savese
devine neputincioasd.
stat,
de a suplea
suveranitate
Dreptul suveranului este astfel salvgardat ;
statul domiciliului nu are
pretentia de a desezisa statul pe
cruia delictul s'a
nationalul cade sub jurisdictia tribunalelor din
sa, e acela al
justitia strink lsndu-1
cerei sale In patrie, adic momentul
fug& nu
mai e
in posesia unei neputincioase autoritti".

La lumina acestor principii, Onor.

Curte, constatdm
din complexul art. 5 c. instr. crim. fr., (art 4
p. rom.), se desprinde lmurit sistemut ierarhic
unei
competente pentru crimele

jurisdicfia teritoriald, a locului

care s'a
infractiunea, care are
mai mare interes
s pedepseascd infractiunea
ei, de oarece acolo
au fost violate
ordinea
a
direct
Lucrul
judecat acolo
dar dela judeaturul care era
mai In
atingerea adus legii
ordinei,
care este
de
s
represiune cuvenit. Tot
jurisdictie e mai
s
stabileasca dovezile de culpabilitate, deoarece infractiunea acolo
Prirnul

a fost

Vine apoi jurisdicfia personald a autorului infractiunei. Infractiunea

de un national
nu-i deck o
secundard
de desordine pentru
de
a autorului
deci acea
jurisdictie nu poate avea dect rolul de a suplini
teritoriald,

caz de insuficienta. In tara de

ordinea

a autorului infractiunei

nu-i

mod indirect

raid, prin prezenta

nationali a unui vinovat
necercetat de
justifie,
care ar putea astfel servi drept rea
pentru
conai lui.
Consilierul Salneuve, In
raport pe care
citat, se
aceast privintd, astfel :
,,Rezultd

o diferenta

Intre cele
jurisdictii, personal teritorialk
care nu
ca autoritatea
judecat In strintate

dar,

www.digibuc.ro

- 79 sa poat fi deopotrivd invocat dinaintea uneia

dinaintea celeilalte. Cnd e
vorba de jurisdictia personald care trebuie
judece pe un
pentru o
un delict
de el
dela cine
lucrul judecat ?
Dela judecdtorul
ale
legi au fost violate,
care ordinea
a fost
turburatd,
autorul infractiunei este
; ea
prin consecintd dela
atingerea
care era mai In
legei
ordinei,
reparatiunea ce putea fi datorit ; or, la judecdtorul al crui interes pentru vinovat
ar putea inspirat de comunitatea de
e .vorba de jurisdictia.
teritoriald nu mai este astfel. Lucrul judecat
dela un judector
trii
unde crima sau delictul s'a
; acest judecdtor nu cunoaste nid
nici
moravurile acelei tri ;
la ce punct ordinea
a fost
;
nu
fie
ca judectorul teritoriului, care trebue
de represiune. In
nu e ferit de interesul pe care poate inspira un compatriot acuzat sau
prevenit de o infractiune
care,
in strindtate, nu e
o
secundard de desordine
tara de
a autorului
In primul caz, se concepe ca autoritatea
judecat s fie
; exist presumptie de impartialitate
de represiune proportionald cu gravitatea atingerii
legei
dinei.
al doilea caz nu mai poate fi
deoarece
garantii nu mai
sunt intrunite".

In fine, domnilor, In
unui tratat de extrdare, sau
trdarea nu s'a cerut, intervine jurisdiclia teritoriald a locului care
infractorul a
prins, care,
interes de conservare national,
exemplarittii in limita
pentru mentinerea ordinei
sale, nu
tolereze ad4ostirea impunit
nationalilor
poate
a
unor elemente venite s propage coruptia
exemplul
fie
a citi
Pentru a fi
mai complet,
teva

din Repertoriul Carpentier (Tom. XI, Chose Juge, No. 1547,

In care se cvintesentieaza principiile ce au

c. instr. crim. fr., (art. 4 c. p. rom.

la edictarea art. 5

Redactorii codului de instructie criminal au socotit c, tribunalele cu

statueze asupra unei infractiuni, sunt tribunalele trii in care
infractiunea a fost
E sigur, zicea Rgnier in consiliul de stat,
general, delictele trebuesc
pedepsite acolo unde au fost
Tom. 24,
118). Societatea unde
deci jurisdictia teritoriald
faptul a fost comis e cea direct
prin infractiune,
este direct
la represiune".
competinte

acum,

suntem oarecum edificati

ceea ce concerne rostul

articolului 5 c. instr. crim. fr., (art. 4 c. p.

pe care aceast
e
interpreteze la lumina doctrinei
jurisprudentei franceze, s vedem care este
Franta intelesul

tinderea cuvintelor ,jug definitivement" din art. 5 al. 4 cod pr. pen.
francez, corespunzAtor art. 4 din codul nostru penal,
conform
doctrinei
jurispredentei franceze, ordonantele definitive ale judelui
instructor, atunci
sunt motivate In drept, sunt sau nu cuprinse
In

expresiune ?

Pentru aceasta nu ne vom sluji de desbaterlle parlamentare, ce

1903, care
legei din 3
au avut
In Franta cu prilejul

www.digibuc.ro

a introdus,
ce ne

articolul 5 din codul de

penal& dispozitia
este desbateri, cum cele ce au avut
la noi
1894, cu ocdzia
legii din 13 Februarie. care a modificat art.
2, 4
5 c.
sunt lipsite de
Chestiunile mari de drept nu le
declaratiile
In
Corpurile legiutoare de catre
parlamentari, mai mult sau mai
competenti. De
Curte, ca
Casatia
onor.
cum ne raporteaza Fabbreguettes,
scrierea sa asupra
logicii judiciare
artei de a judeca, n'a tinut mai
de desbaterile par amentare,
de ele numai
zuri exceptionale,
aceste desbateri inspirau
parte
din cauza competentei
a celor ce a
ele.
tinem
un
: h gea noastr din 13 Februarie 1894, care a modificat art. 3, 4 5 din c.
este o lege care, care ca multe altele,
n'a
de desbateri parlamentare. Desi se discuta
se vota

o lege referitoare la o
importanta chestie de drept penal international, ea a trecut prin parlament cum trece o scrisoare la
ca
printr'un simplu birou de mregistrare.
ne vom ocupa o
pentru modificarea art. 3,
5 din codul
numai de raportul
spune
nostru
rapurt, intocmit cu o nepregdtire

S'a avut in vedere moditicarile aduse asupra materiel

legea francezk
de la care legiuitorul
s'a inspirat. (Monit. Oficial No. 39 din 13
1894, pag.
Desbat. adun. deputati1or).

Inexplicabild inadvertent&
legea francezd, la care
taportorul
nici nu se votase la acea
! Legea

aluzie

s'a
votat abia la 1903 !
D. Otulescu : Era legea din 1860 !
: Legea franceza, care
cuvintele defiD. I. Gr.
nitivement juge", s'a votat tocmai
1903. Atunci
d-1
parlamentului
consideratiunile cari au determinat edictarea legei noastre din 13 Februarie
Franta exista legea din 1804,
care cuprindea cu
Am
citesc in
pe Lacoste, autorul de care
servi pentru combaterea
motiv de recurs. Ce voiti mai favorabil ?
Va
raportul legei noastre din 15 Februarie
1894
o inexactitate.
Desliu a voit poate
altceva :
legiuitorul
a
inspirat de desbaterile parlamentare, ce
prilejul diferitelor modificdri, cari s'au adus in Franta
au avut
7 din codul instructiunei criminale. In special de lucrarile
art. 5
pregatitoare,
In Franta
s'a instituit la
1887,
Ministerul de justilie francez o comisiune de jurisconsulti, care
elaboreze un proiect de lege pentru modificarea art. 5 7 din codul
de instructie criminala francez. Lucrdrile acelei comisiuni se &eau
fie transdoar momentul
in cartoane,
din 1887,
in lege, ceace a avut
1903.
este exact ceeace spun,
cu
din autorii favoriti al prtei civile,
Intre
altii, pe
Peiron, se va cita
de doud-trei note

www.digibuc.ro

- 81 de sub Casatia francezA. Numitul autor,

ce
diferitele
emise de juristi oameni politici francezi,
privire la interesul
modificarei art. 5
7 din codul de instructie criminald francez, reproduce marea discutiune provocatd de Ortolan,
care, nu este

destul ca cineva sa fi suferit o condamnare, - ceeace constitue

un
de expiere a faptului
societatea nu
este satisfacutd. Trebue ca infractorul
pedeapsa, de aci necesitatea, pentru cel care a fost definitiv judecat
condamnat,
faca
dovada
a expiat greseala,
a executat pedeapsa.

Lacoste, sub No. 1538, se exprima apoi astfel :

de

O reforma se impunea; comisiunea instituitd in 1887 pe

ministerul
a propus-o in proiectul ei de revizuire a codului penal ; ea a fost opelegea din 3 Aprilie

zica e cert
se legifera la noi nu exista
la data
Franta modificarea ce ne preocupd.
Reviu acum la textul raportului legei noastre din 13 Februarie

Va

1894. Acel

S'a consfinfit principiul

fapt,
in locul

dicat

nimeni nu poate fi judecat de

ori pentru
patria lui."
s'a comis delictul

prea
nimeni nu s'a riAtta tot.
vorbeascd. Expunere de motive n'a existat.
legea a fost
M'am ocupat de lucrdrile cari au precedat votarea
noastre,

care s'a modificat art. 4 cp., cu titlu de curiozitate, de oarece,

cum am
nu la legea
ci la cea francezd, trebuie
ne referim pentru a vedea daca ordonantele judelui instructor, motivate
drept, constituesc sau nu lucru definitiv judecat.
In Franta, d
cu prilejul desbaterilor cari au avut
atunci
parte nici un specicnd s'a votat legea din 3 Aprilie 1903, n'a
alist, n'a
nici o
Trec dar asupra desbaterilor. Legea
votata, a fost
comentatd de doi autori, nu
dintre cei
mai reputati. Acestia sunt : Peiron, pe care
Lacoste,
care
combate tema sustinutd de noi ; cell'alt e Matter, care se
In sensul nostru.
vedem mai
ce argumenteazd Lacoste, pentru a
ordonantele judeatorului de instructie nu consttituesc lucru definitiv

sensul art. 5 din condul francez de instructie criminald.

judecat,
Citesc la

1518

1519 :

No. 1518. Cea de a doua conditie

de lege, pentru ca urmirirea
nu fie
este ca inculpatul
fi fost definitiv judecat. Ce treprin
expresie
bue sa se
No. 1519. Ea nu figura
textul dela 1808, care prevedea
(vechiul
in

francezul nu putea fi
in
a
judecat
sa nu fie imposibild de
In 1842 guvernul cerea ca o
inculpatul a fost judecat mod contradictoriu. Camera deputatilor
art. 8)

cuvin6

www.digibuc.ro

- 82 tele

mod contradictor, considerate ca insuficiente, prin cuvintele in mod definitiv,

redactie care a fost

de legiuitorul din 1866; raportorul
camerii explica astfel schimbarea operat : Trebue ca judecata s he definitiva
absolut, ca culpabilul s nu mai aib posibilitatea de a
de prima

Observ
propunerea de modificare,
de Lacoste, care
se
ctusi de putin justificatd,
de
la legea din 1866, nu
deoarece
se admite teoria, generalmente recunoscuta
Franta,
cum voi
ordonantele judecdtorului de instructie, motivate
drept, constituesc lucru definitiv judecat,la ce slujea cuvntul
contradictoirement, pentru francezi cel putin, dat
la ei, spre

deosebire de ce se petrece la noi, instructiunea nu este secret& ci se

fie asistate de
face contradictoriu cu ambele
cari au dreptul
avocati
judecdtorului de instructie. Lacoste
ne spune
cuvintele jug contradictoirement" exprimau o notiune incomplectd,
la
aceste cuvinte au fost Inlocuite cu cuvintele
mod
definitiv judecat. S'a zis dar :
un infractor, judecat
achitat printeo
definitivA, care nu mai poate fi
prin nici o cale de
Fata cu redactia defectuoasd a legei el
ar fi putut fi din
trimes in judecatd, de oarece judecata la care
fusese supus nu era din cele
Trebuia dar
o
mai complectd,
judecat", In cari

a dat-o cuvintele definitiv

contradictorii cele necontradictorii.
nu
nimic care
autorize o interpretare In sendrept, nu
ordonantele definitive ale judelui instructor, motivate

in mod definitiv".
sunt vizate de expresiunea
pe Lacoste. Continuind, numitul autor conchide, sub No. 1520 :
De aci

c simpla decizie a unei jurisdicjii de instrucjie, e vorba de

de neurmrire, nu stinge
se mullumeasca
arat c legiuitorul n'a
o

perioada, ci care
singurele unde,

legislajia

fi

in

Istoricul redacjiunei

proces ce s'ar fi oprit la

de judecata,
sunt organizate desbaterile contradictorii".

dar, rationeazd astfel : cuvintele judecat

Lacoste,
mod
contradictoriu4 au fost socotite insuficiente
inlocuite cu expresiunea
mai
complectd judecat In mod definitiv", care
contine
ideia de
contradictorie. Ca urmare, ordonantele Judecdtorului
de instructie deciziile Camerei de punere sub acuzare nu sunt vizate
pdn termenii intrebuintati de legiuitor, deoarece
acestor instante
de instructie nu poate fi vorba de desbateri contradictorii. Rationamentul
este gresit.
prim rnd, pentru
cum am
In Franta
cel putin,
se face mod contradictor ;
al doilea rAnd,
pentru
in notiunea de
care a Inlocuit pe cea
de
contradictorie, tocmai pentru era insuficientd, se cuprinde
ideia de judecat necontradictorie, din moment ce
se
este inadmisibil
are un caracter definitiv. In
macar s'o spuie, teoriile unora din
legiuitorul francez a nesocotit,

www.digibuc.ro

- 83 -penalisti francezi, dupa cari ordonantele definitive ale judecatorului de instructie, motivate
drept, constituesc lucru definitiv
suntem mirati
Lacoste,
decat.
dealtfel nu este profesor de
drept penal, ci profesor de drept civil la universitatea dein Metz,
a lui Peiron,
parerea sa
autoritatea
(pag. 48
49), atunci cnd doctrina
prin cei mai de

a ei reprezentanti, se pronunt categoric in sens contrar. De

aceast dip urm pdrere e cea care trebuie
triumfe
noi credem
Inaintea
onorate
Curti.
Dv. sunteti chemati a interpreta art. 5 4 din codul de instructie crifrancez.
vi s'ar dovedi
in timpul dezbaterilor parlamentare

ce au avut
in Franta
prilejul diferitelor modificri ce s'au adus
dispozitiilor de drept penal international
in codul de procedura
francez s'au produs discutiuni
amendamente, datorite unor
persoane cu netgAduit autoritate
competent& profesori de drept,
etc., din cari s'ar fi desprins lmurit ideea
legislatiunea francezd,
ordonantele definitive ale judecatorului de instructie, motivate in
nu pot fi considerate ca
definitiv judecat,
ca acele
discutii
amendamente ar fi fost de
influenteze interpretarea
dv.

sensul pdrerii lui Lacoste.

s'ar fi putut

simplele

pdreri emise de deputati sau senatori

ocazia
unei
nu
pot influenta interpretarea judiciard a legei,
atunci
se transunt introduse
textul legei.
sform in amendamente
rile izolate, rdmase in cartoanele corpurilor legiuitoare, sunt de un
interes pur archivistic. Ele ar putea
s retie atentia
interpreteze legea, numai datorit consideratiunilor
torului chemat
trase din marea autoritate
a celor ce le-a emis.
In cazul de
nu ne gsim
In aceast situatiune. laM de
domnilor, valoarea pe care o atribue,
general, Casatia
argumentelor trase din luerdrile pregatitoare. Citez din remarcabila lucrare a lui Fabbreguettes . Logica judiciard
de a
judeca", pag.
:
Curtea de casatie se aratA extrem de circumspectA cAnd e vorba de invocarea lucrArilor preparatorii. In acesti din
ani se pare
ea a adoptat sistemul de a nu le mai viza."

Ca urmare la cele ce am spus, pentru ca

vedem care este
intinderea cuvintelor in mod definitiv judecat, din art. 5

intelesul

al codului de instructiune criminald francez, trebue

recurgem la
tratatele de drept penal, s vedem ce zic autorii.
Voi
un comentariu
de directiunea repertorului
Sirey, in 1908, unei deciziuni a Casatiei
sectia criminal& din
10 August 1905 (Sirey, I 373). Speta judecat de casatia
la
1905,
7 din codul
edictarea legei modificatorie a art. 5
de instructie criminald francez, avea oarecare asemnare
cea de
:
azi. S'a decis atunci in Franta

www.digibuc.ro

-g4
Strainul tradus inaintea Curtei

pentru a purga o condamnare in

in Franta, nu poate
contra lui, pentru o
o deciziune a juris(Uctiunei
lui de
prin care se
pentru acea
din
de probe
nu e caz de
o deciziune de neurmrire, astfel motivatd, nu are un caracter
definitiv, ci este esentialmente precar
provizorie".

contumacie
invoca cu

precizam speta. La 23 Decembrie 1899, un supus italian,

Guiffredi fusese condamnat in contumacie, de Curtea
din

pentru furt
i tentativ de omor. Posterior acestei condamndri, Camera de
punere sub acazare de pe
Curtea de apel din Luques (Italia)
pronuntase pentru acest fapt, In favoarea lui Guiffredi o decizie de
neurmdrire cu data de 18 lunie 1904. Relators in Franta, Ouiffredi e
tradus inaintea Curtei cu
din Bouches-du-Rhne pentru a-i purga
exceptia prealabiM de
judecat
contumacia. Acuzatul
din decizia Camerei de punere sub acuzare,
in tara lui de
Bouches-du-Rhne (Franta), la

gina. Curtea cu jurati mentionat respinsese

exceptie sub cuvnt
de acuzat n'avea un caracter definitiv, ci
totul
deciziunea
nu este caz de urmrire
provizoriu, de oarece spusese
precar
din

decizia de care
de probe suficiente. Casatia francezd,
ocup, a confirmat acest mod o vom vedea al instantei de fond,

respingnd recursul.

Curtea de Casatie francezd,

decizia din 10
in principiu,
ordonantele de neurmdrire
ale judecdtorului de instructie, sau deciziile Camerei de punere sub
acuzare, nu pot constitui lucru judecat, ci,
o
speta,
asemenea ordonante
deciziuni nu au putere
s'a pronuntat
de lucru judecat, in
5, c. pr. pen. fr., cnd sunt motivate
fapt : pe
de dovezi
De aci concluzia,
solutia
ar fi fost
totul
decizia Camerei de punere sub acuzare
din Luques era
in drept.
Astfel a inteles lucrul
directia reportorului Sirey, care,
reproducnd deciziunea Casatiei franceze,
nota care o
spune intre altele :

E cert dar

August 1905, n'a

Atat timp
revelarea de noi sarcini nu se produce autoritatea ordonantei
sau deciziunei de neurmrire:nu este nici infirmatd, nici infirmabila; ea
;

nu se poate zice de nu vor fi definitive ; in aceast stare

caracterul judecdtilor definitive, ordonantele

deciziile de neurmarire,
litera
categoria judecatilor definitive. In ce priveste
spiritul legii din 1903,
deciziunele de neurmrire motivate in drept,
deciziunei
este
Casatia n'a avut In vedere de
de neurmarire motivate in
Ea
reveleazd, adevar, particularitatea
Curtea de apel din Luques scosese de sub
pe acuzatul condarnnat in contumacie in Franta, din
de probe
ficiente. E sigur
decizia de neurmdrire,
e
in drept,
o
autoritate irefrangabild de lucru judecat, e o

adnotatia face o serie de trimeteri la autori,

voi servi.

www.digibuc.ro

autori de cari

-85 Desc hid Tratatul de

al lui Bonnier, pag. 735 No. 893

Deciziile Camerei de punere sub acuzare au un caracter definitiv

chestiuni de drept, fata de cari survenirea de noi sarcini e o circumstant
indiferent. Astfel, deciziunea acelei Camere care
nu e
la
pentru
faptul
nu este pedepsibil
termenii legii penale, are o
autoritate tot
de irefrangabild ca aceia a unei deciziuni de absolvire...
Nu exist lucru judecat In criminal de
atuncea
decizia
cazul and,
exclusiv pe
de
.chestiunea
mod irevocabil, nu
dovezi, ea
oare cari sarcini,
a purga acuzarea."

nu satisface pe
desi a fost profesor Facultatea de drept din Paris.
dar la luminile unui autor care s'a ocupat in special
de dreptel penal international. Acest autor e Maurice Travers. Citesc
III, pag.
:
Proceduristul francez Bonnier poate

No. 1531. Din moment ce decizia strein a fost pronuntat de jurisdictia

represiv regulat, putin intereseazd
e vorba de o jurisdictie de instructie
sau de o jurisdictie de judecatd. Cuvintele... in caz de condamnare, de cari se
art. 5 7 instr. crim. fr.,
aceste articole sunt aplicabile deciziilor de neculpabilitate,
ar fi
restringi prea mult intinderea cerind,
caz
recunoastere a neculpabilitatii, ca s fi fost
de o jurisdictie de ju-

Cuvantul judecat" din art. 5 Cod. instr. crim. fr. ar tinde, e-adevdrat,
a se admite o interpretare restrictivd; poate fi
luat tot
de bine
sens
ca
restrns; mai
distinctia pe care o respingem, n'ar avea nici un fundament rational
fi
principiului
in

cel mai favorabil

Acest principiu, relevat de Travers, nimeni nu-1 poate contesta,

a se cere
obtine o interpretare
fn evirestrictivA a art. 5 din c. instr. crim. fr., ar trebui sA se
denta marea utilitate
nevoie, ceace nu se poate face, cu att mai
mult cu ct, dupA cum voi arAta, spiritul sensul art. 5 c. instr. crim.
fr. (corespunzAtor art. 4 din codul nostru penal), se opune formal la
un atare sistem de interpretare, ce ar conduce la nesocotirea principiului ierarhic de competent pe care a voit sA-1 consacre.
mai departe pe Travers. Sub No. 1536, acest
autor
:
nu

Dat
sensul ce trebuie atribuit cuvintelor definitiv
din art. 5
7 c. instr. crim. fr., o decizie de neurmrire,
de o jurisdictie strina, nu
s'ar putea opune
de putin la exercitiul unor noi urmriri
tribunalelor franceze,
este
natura ei provizorie.... Dac din potriv decizia de
e, de pild,
drept neatacatd in termenul legiuit,
neurmrire
a Jost
formeze obiectul nici unei
de
nu poate, in tara
pune obstacol ori-cdrei urmriri ulterioare ; actiunea publica nu mai poate
curs

www.digibuc.ro

- 86 fi dar exercitat pe

francez. Aceast distinctie e,

noi,

Ar fi contrar ori crei logice de a considera ca nedefinitiva o decizie care regupentru totdeauna soarta prevenitului".

Mai la vale, comentatorul combate

acelora cari sustin

bizuindu-se pe dezbaterile parlamentare,

anume
teza
13 Aprilie 1842 de depudiscursul pronuntat in Camera
Mater, cu prilejul discutiunei proectului din care avea

dupa mai bine de 14 ani, legea din 27 lunie 1866. Travers

legiuitorul din 1866, ca
cel din 1903, a trebuit
drept
foarte putin discursul lui Mater,
tot cazul acel
o
aceea
discurs nu
tate de noui urmriri in
in care decizia a fost pronuntata,
de a se putea considera inculpatul ca
judecat.
In fine sub No. 1537, Travers
numai deciziunile de
urmrire provizorii, motivate in fapt, pe
de dovezi suficiente,
nu pot fi considerate ca deciziuni definitive
art. 5 instr.
fr.,
in acest sens decizia Casatiei franceze din 10 August 1905, de care ne-am ocupat.
S'ar putea
ca
autoritatea lui Travers
fie
la
vedem dar care este
profesorilor de drept pedintre acetia
alegem pe cei mai
celebri.

Incep cu Le Poittevin.
de instrucfie
7, No. 126, marele penalist francez spune :

sub art. 5

Ordonantele de neurmrire trebuesc asimilate cu

adnotat,

achittoare ? S'a

art. 5 3 nu
deciziunile emannd dela o jurisdictie
de judecat, pentru c, zice-se, de cele mai multe ori, deciziile jurisdictiilor de
o autoritate provizorie,
In toate cazurile, ele nu preinstructie
suficiente garantii. (Peiron, op. cit. pag. 47
urm.). Noi credem
e formulatd
termeni prea absoluti. Trebueste examinat,
Insemntatea deciziunei de neurmrire ;
ea nu constitue
o
din
provizorie, nu va putea pune obstacol unei urmriri In
;
irevocabil, inculpatul a
contr ea trebuie s fie privit ca o decizie definitiv
lost definitiv ludecat, actiunea publica nu mai poate s fie exercitat contra
termenii art. 5
lui,

lui Peiron
Vedeti, domnilor, nid Le Pottevin nu
Ar putea partea adversa
dar, spre regretul
civile, nu o
nu mai
un mister din marele Peiron
ne
cine este.
noi, e avocat. Eu am mare stima
D. Otulescu : E coleg
pentru toti colegii.
D. Periefeanu : De acord cu dv. Eu am
pentru
profesorii de drept penal dela
de drept din Franta.
ca
vedeti
sunt consecvent cu
preferint,
rog
luati
nu invoc autoritatea lui Matter, care e favorabil temei ce
sustin. Eu de acest Matter
n'am auzit
acum...
fi
el avocat ?

www.digibuc.ro

- 87 D. Otulescu : E pro curor de tribunal, nu e avocat.

D.
: E sau a fost, nu intereseaza ; dupa cum nu intede aceia cu care
Peiron a mai scris
un profesor de drept
ne amenintati. Interesant e
mai
in conflict.
penal cu care faimosul Peiron se
Garrraud, care nu e profesor de drept civil la Aix, ca Lacoste,
Lyon
ci profesor de drept penal la Universitatea
avocat cu
mai mare reputatie ca Peiron, - spune el
in cea de a
de drept penai, Tom. I, No. 198, pag.
editie a tratatului
415

Care este efectul urmAririlor pornite

streindtate contra unui francez
o
sau un delict streinatate a revenit Franta ?
In streinAtate au condus
Trei ipoteze sunt posibile : urmririle
decizie de neurmarire, la o achitare, la o condamnare.
In primul caz, situatia francezului va depinde de caracterul provizoriu sau
va pune obstacol unei retnoiri de
definitiv al deciziunii: o
; o neurmrire provizorie n'o va putea Impiedica".
a

domnilor, situatia
cu privire la intelesul
intinderea cuvintelor definitiv
din art. 5 3 c. instr.
crim. fr.
acum, conform
doctrine,
sunt considerate,
Franta, ca
autoritate de lucru definitiv judecat, ordo-

nantele de
ale judelui instructor sau deciziunile Camerei
de punere sub acuzare ?
intrebare e nevoie
la
amintim,
Spre a putea
ordonantele judeatorului de instructie, cai deciziprealabil,
unile Camerei de punere sub
pot
fie motivate
fapt sau
drept. Ele sunt motivate
fapt
conchid
nu exista caz de

urmarire, fie pentrua infracfiunea nu e stabilit, fie pentrua nu s'au

in contra prevenitului, ca autor sau complice, suficiente probe
indicii de culpabilitate.
se
cea mai mare parte din ordonantele de neurmarire, cum
cu drept
Garraud, sunt
motivate in fapt, pe insuficienta de dovezi sau sarcini.
Din
ordonantele
instructor, ca deciziile Camerii
de punere sub acuzare, sunt motivate
drept, atunci
se bizuie
pe consideratia
faptul, chiar daca
fi privit ca constant, nu constitue o
sau pe aceia
actiunea publia este
prin
prescriptie, amnistie etc.

distinctie, care nu se desprinde

mod expres din
lege, tot Garraud ne-o spune, - are o mare
din punctul
vedere al autoritAtii pe care o poate avea ordonanta
al
posibile a instructiunii pentru descoperire de noi dovezi.

Acestea zise,
raspunsul la intrebarea ce ne- am
produc textual, din Tratatul de procedur penal al lui Garraud, Tom
(ed. III- a din 1912) :
decizia de neurmrire a fost motivatA
No. 1088.
pe insaficienta de sarcini, survenirea de noi sarcini

www.digibuc.ro

o nona in-

- 88 mai
culpabilitatea
ca
sarcini s
singura
agentului, dat
in asemenea caz actiunea
trebuie s fie privit
numai ca suspendat, nu
prin ordonanta de neurmrire.

structie,

cit. No. 1084).

Condilia e

anevoios
decizia de neurmrire a
solutia de drept, independent de sarcinele produse
corelatie cu ele, nu poate
fie Influentat
trebuie
fie
ori cari
fi
sarcini revelate.
mai complet face
situatii
totul deosebite.
a) In prim
cazul in care noile sarcini
numai susceptibHe a
faptului ce i-a fost imputat. Ele
monstra
inculpatul e
adevrat

in drept. Se pare chiar

fi ineficace de a autoriza o reluare a instructiei,

neurmrirea e
fie
pe consideratia
faptul imputat, nu constitue
crim,
delict, nici contraventiune, fie pe aceia c este amnestiat sau prescris. In acest caz, in adevr,
stabilirca culpabi
prin noui dovezi, este inoperant spre a face
actiunea

definitiv stins.

apliS admitem chiar c se descoperd, de pild,

amnestia a fost
a Jost
: aceast descoperire
revelatoare
cat, sau
a judectorului, eroare pe care o acoper prea unei noui sarcini, ci a unei

sumtia de

autoritatea

devenit invincibil

judecat.

b) Sunt din potriv

cnd nouile sarcini
susceptibile a dovedi
faptul imputat are un caracter juridic, care vechile sarcini nu permiseserd s
recunoscut. E cert atunci
motivul pe care se baza ordonanta, sau decizia
de neurmrire, se gseste zdruncinat de aceast descoperire,
c
deschiderea unei noui instructil. Astfel, judecdtorul a dat o ordonant
de reurmrire,
pe absenta
frauduloase, care este un element
constitutiv al falsului sau abuzului de Incredere. Noui sarcini releveaz
intentie. Sau
inculpatul a beneficiat de o ordonant de neurmrire, pentru
faptul care i-a fost imputat, constitue un furt In timpul noptii,
asistenta
uneia sau mai
persoane, circumstante cari
califlcarea furtului
In consecintd durata prescriptiei.
nou instructie e posibil, pentru c
sarcini
a stabili
faptul imputat nu e prescris".

Garraud

In rezumat, survenirea de noui sarcini nu

reluarea urmririi de

cazuri :
1) sau ordonanta
decizia
motivate pe insuficienta de sarcini ; 2) sau
a stabili
faptul, In privinta cruia intervenise decizia de neursarcini

motivata pe absenta de criminaiitate sau pe o exceptie, au un caracter

juridic

criminal care nu fusese relevat

vechile sarcini".

fie iertat acest lung citat,

rog onorata Curte s

pe

un

sub No.

(ed. 4-a, 1910).

era necesar.
aceiai
sunt nevoit
deschid
ce spune
acest autor,

Ordonante (pentru
mera de punere sub acuzare) de

de instructie) sau decizii (pentru

Aceste decizii, odat inatacabile, au

www.digibuc.ro

ca urmare, pun obstacol unei noui

msura celor ce
decise. In consecintd,

- ceea

de

pentru
neurmarirea este

fapt, in
pe

nu este cazul nostru - odica de probe aduse

se pot exercita noui

in contra prevenituiui,
pentru
fapt, prin
intrebuintarea acelorasi
de
aceleasi sarcini, chiar de s'ar
pretinde
se
faptului material o calificare
diferit.
survin
noui sarcini
aceast decizie,
se descoperd
pe
noui martori,
piese, procese-verbale,
cuvnt, noui
de
necunoscute la
rea deciziei de neurmarire, de natur
modifice
decizie, o
mrire
o nou instructie sunt posibile, peutru
nu exist lucru judecat asupra acestui punct. (Vezi In acest sens : Cas. 13 Mai 1899, Sirey 1900,
;
misia de instructie a
Curti de
30 Oct. 1899, Sirey
282
nota lui
pag. 292
40).
neurmrirea e
In mod absolut,
acesta e cazul nostru - sau pe stingerea
pe
faptului
actiunii publice, aprecierea
aci,
mod absolut, din toate puncdeciziunea se
tele de vedere
a se tine seam de sarcinile
noui urmriri, chiar
caz de
de o autoritate
pune
descoperire de sarcini noui".

Mai categoric nici

sens se
: Le

se poate. Ei bine, domnilor,

asupra exercifiului

.stingerii acfMnilor publice private, Tom. II, No.

; Carnot, Asupra
art. 246, No. ; Le Poittevin,
Codul de instrucfie criminald adnotat,
.sub art 128, No.
; Tanoviceanu,
Cursul
de procedurd
No. 904 etc. In fine, Repertoriul Carpentier, Tom. XXIV,
sub
381, 383
384, preconizeaza
totul aceiai doctrina,
ca
Faustin
Depeiges
rernarcabila
lucrare : Prati-

que criminelle des Cours et tribunaux, tom. No. 624, pag. 399.
s nu se obiecteze
aceast
nu este
sp
sub
judecatorul de instructie din St. MHo, pentru a

nu e caz de urmarire, s'a Intemeiat pe dovezile atunci

n'a avut vedere
sarcini pe cari partea
pretinde
le-a descoperit ulterior. Ori de
ori o ordonant de
neurmrire se
mod absolut pe inocenfa faptului
dupa cum arata
faptul imputat
- ori de
ori constata

conchide
,existente,

delict, nici contraventie, pentru a ajunge

constatare recurge la o verificare a elementului de fapt,

nu constitue nici
la

cum
din dovezile existente, pentru
compara
pune
in concordanta cu elementul legal. Or,
teoria prtii civile, n'ar
autoritate de lucru judecat,
trebui s existe nici
stabileasca
descoperirea de noui dovezi ar putea
judecatorul s'a
rationamentul sau!
Rmne acum
vedem daca o ordonanta de urmarire,
pe starea de
care s'a aflat infractorul In momentul
drept ?

infractiunii, este o ordonanta motivata in fapt sau

acest punct de vedere avem

o jurisprudenta destul de mentinuta, a acestei Onor.

Imi dau bine

triva

Curti chiar.

www.digibuc.ro

-o
pentru a arAta
jurispruNu vom
trebuie sA fie schimbatd, spre a se pune
armonie
duita evolutie pe care o marcheazd
privintA jurisprudenta
francezA, de acord
adevAratele conceptiuni doctrinale remai mult, cu
feritoare la materie. Aceasta
dv. trebue
vedere legiuirea
aveti
chipul
care acea legiuire esteinterpretatd acolo.
Mai
de a invoca autoritatea docrinei
jurisprudentei

franceze,
a face cuvenitele citate, cred nimerit sA intru in examenul chestiunii,
mijloace proprii.
Dreptul pozitiv
logica
ne
o
judeoricare ar fi ea, fie
dela o jurisdictie de

o jurisdictie de instructie, constitue un complex

silogisme sau un mare silogism,- in care
sologismul
(complex sau incomplex),
silogismul conjunctiv.
alcAtuirea
acestui silogism, ca al
silogism in general,
premizele
concluzia logicA,
distinctie
mai multe cazuri poate
cele mai dese, prima propozitie, sau majora, o
elementul incea de a doua
discutabil care e cel legal, sau de drept ;
zitie, sau minora, elementul de fapt. Ei bine, ori de
ori
torul, pentru formarea convingerei sale. rationand, trage concluzia
logicA sau
un element de drept sau legal, la un element
de fapt sau vice-versa,
o motivare
drept. Chesfie

tiunea
un deosebit interes din punctul de vedere al consecintelor, pentru
cum voi arAta, falsul rationament, ce

In violarea elementului legal sau de drept, poate fi corectat, nu

de instantele superioare de fond, dar chiar de
Curte de
a
e astfel deschisd.
aceste principii stabilite,
le
la cazbl ce ne
preocupd. Cand un judecAtor de instructie, ca
din St. Malo, dA
acuzatul se afla
de neumArire
pe consideratia
in stare de
in fapt
in ce fel
motiveazA
sau

drept ?

Pentru a ajunge Ia concluzia

sau juridicd,
nu
caz de urmOrire, pentru acest motiv, judecAtorul pornete
o primA
propozitie, care cuprinde elementul legal din art. 328 p. fr.
art. 256
p. r.),
conceput :
Nu este nici crim nici delict
omuciderea, loviturile rnirile, au fost
impuse de necesitatea
a
legitime aprri pentru sine sau pentru

Acest element legal,

in legislatia
adevArate definitiuni, prin introducerea
codul
care
aliniatul H
:

caracterul unei
penal a art.

Aprarea este legitim cAnd este necesar spre a respinge un atac mateinjust, in contra persoanei sale sau a altuia. Se socotete ca

rial, actual

cazul cAnd agentul, sub imperiul turburArei, temerei sau teroarei, a trecut
peste marginile apardrei".

www.digibuc.ro

- apoi cea de a doua propozitie, care cuprinde

in care expune
astfel cum rezult din
din mbinarea am')elor propozitii, rationnd,
actele de
pe cale de comparatie deductie, trage concluzia
ce se impune :
inexistenta sau existenta
de urmrire.
faptul
dat
circumstantt le In cari a fost
totul sau in
parte conditiunile prevdzute de lege, judeatorul- va ajunge,
la concluzia
acel fapt constitue o crim, sau un
va dispune trimiterea inculpatului in
;
din
ace!
conditiunile prevAzute de lege, va conchide
fapt nu
constitue
nici delict,
deci, nu poate conduce la trimiterea agentului
judecatd.
Ori cum, motivarea judecatorului de instructie, asemenea caz,
-e o motivare
drept, de oarece in silogismul
se cuprinde un
-element pur juridic, cum ar fi de
acela al legitimei
ale
conditiuni,
cum ar fi ea privit : ca un drept, ca o
peremptorie, sau ca fapt justificativ, legea le determind.
Demonstratia e
i consecinta decurge dela sine.
Ordonanta
de instructie, astfel
faptului urmrit,
bazat pe lipsa de criminalitate conform conceptiunei legale-din moment ce este
definitivd,
deste autoritate de lucru definitiv judecat.
devine
chiar
ulterior s'ar stabili
legea a fost gresit
sau
; chiar
descoperirea de noi sarcim sau doar scoate
evidenta eroarea judecdtorului.
acum, d-lor,
autoritate a lui Garon,
acest mod de a vedea.
Celebrul profesor de drept penal dela facultatea de drept din
Paris, se exprim astfel in
penal adnotat, sub art. 328
107
110:

de fapt,

No. 107.- Legitima

nu este o
ci un fapt justificativ, exclusiv
urmrire. Jurisdictiile de instructie, trebuesc dar, cnd ea este stabilitd,
declare
nu este caz de
Acest punct, astzi constant in
nici nu mai e
afirmat prin hotriri.
No.
Verdictul
care declar pe acuzat nevinovat, sau care
expres starea de
e
irefrangabil. Curtea de
Casatie
recunoscut
cu temei, dreptul de a verifica, dup faptele suveran
tonstatate prin decizii
motivate,
condifiunile legale ale legttimei
.apreiri sunt realizate.- Aceasta este tn adevr o
de drept".
de

Teodoreanu : De sigur
: Atunci de ce mai
? Puneti
pentru admiterea recursului.
D.
Ottulescu : Citeste, te rog,
No. 105.
D. Periefeanu :
cititi d-v. Citind eu totul,
fi pusi
pledati.
avea ce
trista situatie de a nu
dar,
Garon,
aprare e o chestie de drept,
o
de drept,
sau decizia motivat
D.
D.

pe legitim aprare, e o decizie motivat in drept.

www.digibuc.ro

- 92 citatele, pentru
voi reveni atunci cnd
opresc aci
examina chestiunea de a se
atunci cnd instantele de instructiune au violat autoritatea lucrului judecat, dreptul d-v de
este deschis ?
Socotesc
am dovedit
prisosintd,
infractiunea
recurentului a fost
instruit in Franta ;
intru
judeatorul de instructie din St. Malo a declarat
nu exist
lui caz de urmdrire, pentru motivul
examinnd faptul
raport
legea franceza, a constatat
se afla in stare de
in aceasta
autoritate de lucru definitiv judecat.
In adevr, acea ordonant rmnnd definitivd, prin neapelare la Cadin Rennes,
mera de punere sub
in drept,.
constitue lucru definitiv judecat, conform doctrinei
jurisprudentei
franceze, la care am
trebue
ne referim. In consecint, o
urmrire la noi
nu putea fi inceput,
a se viola
mare principiu
dreptul penal positiv a
dea un casfera restrans in care se afla.
racter international, scotndu-1
va
ordonanta
instructor din
in ipoteza in care s'ar considera e motivata drept, contine
o motivare elipticd. de oarece nu
cum a ajuns la concluzia
recurentul s'a aflat in stare
aprare,- cele
premise

silogismului nefiind desvoltate. Vi se va spune aceasta

cu
o nemotivare. Conced. Dar ce intereseazd ? Aceast onor. Curte, nu e
de casare asupra ordonantei
statueze ca
torului de instructie din
ci doar s dea cuvenita interpretare
art. 5 din codul de procedura
francez.
judecatorul de

instructie dirt St. Malo a motivat sau nu eliptic ordonanta

;
de
aceast ordonanta era sau nu susceptibild de reformare pe
atac prevAzute de legea francezd, cu apel la Camera de punere
acuzare din Rennes, cu recurs la Casatia francezd;
chestiuni cari
nu
obiectul acestui recurs. Ele trebuiau supuse la vreme jurisdictiei franceze. Acolo putea merge partea
pentru a ataca.
cu opozitie ordonanta judelui instructor din St. Malo plingndu-se
Camerei de punere sub acuzare din Rennes acea ordonanta e
de o motivare
judecatorul de instructie nu arata cari sunt
faptele desprinse din instructie, din cari
a format convingerea
Al.
s'a aflat in legitim aparare. Tot e bine
jude instructor a ajuns la o concluzie pe care a fost nevoit s'o adopte,
o larga motivare de astdtd, judecdtorul nostru de instructie dela
Cabinetut No. 1,
pe care Camera de punere sub acuzare a
Curtii de Apel din Bucureti, spre a o putea Inltura, a trebuit
toarne faptele
s violeze legea.
Primul nostru motiv de casare este
dar fundat. Se va pune
de partea partea
sub
de exceptie, intrebarea daca
chestiunea,
prin acest motiv de casare,
sau nu sub cenzura

am dar indatorirea s

dei socot chestiunea implicit rezolvat

de inadmisibilitate a recursului.

www.digibuc.ro

la aceast intrebare ;
respingerea incidentuld

- 93 Recurentul, inaintea organelor de instructiune, a ridicat,

oral
exceptiunea peremptorie,
din autoritatea lucrului
definitiv judecat in Franta, exceptiune de
s
dela
actiunei publice
impiedice trimiterea sa
instantelor
judecata.
exceptiune
fost respinsa,
de judecatorul de
instructie, care a dat ordonanta de neurmarire pentru motive de fond,

de Camera de punere sub acuzare, care a dispus trimiterea sa

poate acu:
judecata Curtei cu jurati. Problema e dar
judecata, pe
zatul
incerce a impiedica
acestei trimeteri
care o crede
acest scop
violare de lege,
apoi
Curti de
sau trebue s atepte
fie judecat,
se
instantei de casare ?
al doilea rind, chestiunea in
sine
sub cenzura Inaltei
?
combaterii incidentului de inadmisibilitate
Domnilor,
Curti,
a recursului am
chiar o decizie acestei
deciziile
No. 790 din 11 Sept. 1901, data
merei de punere sub acuzare, sunt supuse recursului, in genere, ori de
decateori, printr'o violare de lege, se aduce vreun prejudiciu ctiunei
publice sau
Jurisprudenta franceza, ca
doctrina, e
fel. Nevoit sunt s fac
a decide in
citeva
cit

citate.

mai

din Pandectele franceze, Tom XV,

Cham-

bres de mises en accusation :

: Deciziile Camerei de punere sub acuzare cari statueazd asupra
finelor de neprimire, pe cari prevenitul le-a opus
instructiei
contra actiunei publice, au in general autoritate de lucru judecat, fie
admit
aceste exceptii
fine de neprimire, fie
le resping. Asemenea
statueazd,
in adevr, nu asupra unei simple
de fapt, esentialmente provizorie, ci
de
asupra unui raport al acestui fapt cu legea,
asupra unei
fost atacate inaintea Curtei de Casatie, devin irevocavile."
No. 459: Prevenitul poate dar
recurs contra deciziunilor Camerei
de punere sub acuzare, ori decAteori ele cuprind o dispozitie susceptibild
do-.
bindeasc autoritatea de lucru
din care poate rezulta o vtmare penlui. In special poate
recurs contra deciziunei care respinge
de neprimire pe cari le-a opus la actiunea public."
No. 461: ...S'au contra deciziunei care se 'pronunt drept asupra unei
chestiuni de lucru judecat, ridicata de el."
No.
exceptiilor

a obiectat, inaintea organelor

Or, acesta e cazul recurentului.
de instructie,
fapt,
a cerut
a jost judecat in Franta pentru
sa fie scos de sub urmarire. Exceptiunea sa a fost
pentru

a ajunge la acest rezultat, Camera de punere sub acuzare, - ca

jndele instructor -a interpretat art. 4 pen., corespunzator art. 5
din codul francez de instructiune criminal.
acuzatul
sufere mai
jicnitoarea-i comparitiune
Curtei
Jurati, apoi
se adreseze acestei
Curti,
atunci
pretinde
exista un obstacol peremptoriu la
exercitiul actiunei publice ? Fr
nu.
motivul de casare pe
care

supune acestei

Curti nu este el un motiv de pur drept, din

www.digibuc.ro

- 94 chipul in care organele de instructie au interpretat

dv. rol nu e tocmai acela de a
ca
? Dar,
fie bine interpretate
aplicate ? Recurentul s'a aparat ridio exceptiune peremptorie ; a cerut organelor de instructie sa constate
nu poate fi
ca nu poate fi trimis
judecata,
a
fost
judecat
nu mai poate fi judecat a doua
de oarece,
cum zice
proces trebue sa
un
Exceptia sa
respinsd, pe consideratiuni de pur drept, Cenzura dv. nu mai poate fi
discutata.
Dar, s
toti autorii sunt de acord, in aceast
ce spune Carpentier, In Repertoriul
Vo Cassation (mat. crim.).
moment ce

art. 4 c.

Tom

No. 1127: Toate exceppile cari sting

actiunea, ca prescriptia,
amnistia, necesitatea,
oricari cazuri, a unei
prealabile sau a unei autoadministrative, deschid,
aceiasi
ca
judecat, calea
sului In casatie, fie
hotririle sau deciziile le-au admis
mod ilegal, fie
au
fost respinse
erau admisibile. In
ipoteze
in adevr, o expres
contravenire la
(In acest sens, F.
No. 3990).

repertoriu, Tom X, Vo Chambre des mises en accusation,

sub No. 461, 496 497, revine asupra chestiunei, subliniind solutia
afirmativa;
sub No.
spune :
Un prevenit care pretinde
a dobindit autoritate de lucru
merei de punere sub acuzare,

Va s

in favoarea lui
ordonanta de neurmrire
este in drept
atace cu recurs decizia
care s'a respins

toate repertoriile, chestiunea e discutatd

in

Tot
se
: Le Sellyer, Trait de l'exercice et de
l'extinction de l'act. publique et priv, Tom
No.
; Le Poittevin,

Code d'instr. crim. annot, sub art. 219, No. 1-5.

alta ordine de idei, dar netadaduit

cabila
cazul de
Fabbreguettes, In
de Logic
arata
potrivit sistemului adoptat de Casatia franctzd, dreptul
sau de
exista
se
o
de

din partea judecatorilor fondului, in materie de delicte civile.

Citez textual, pag.
:
Desi legea cum am spus - n'a definit culpa, Curtea de Casatie

:
controlul deciziunilor judiciare asupra punctului de a se
Dacd faptele constatate constituesc sau nu o
;
consecintele trase
constatdrile de fapt de
fondului sunt juridica."
Pag. 358:
Numai cazul
co hestiune de drept nu este in joc, apartine judectorilor fondului
aprecieze suveran
faptele sunt pertinente
este
s
proba."

Pag. 359:
Curtea de Casatie,
catorii fondului, are dreptul

ca suveran constatate
relevate de judefaptul nu este legalmente

www.digibuc.ro

95

Cine ar putea

penal sau de o

afirme cA atunci

e vorba de un

materie mult mai gravA

mai importantA,
rolul Inaltei Curti de Casatie trebuie sA fie mai redus, cA judecatorii
pot sA violeze legea,
posibilitatea de control,
sanctiune ?
Presupun, Onor.
Curte,
partea adversa va
sA
produca impresie,
o
a dv. din 1918. Pentru ca sA
voi
sA examinez eu
efectul surprizei ce se
cA recurentul. dela 1918, se
acea deciziune. Din contextul ei
de violare a autoritatii lucrului judecat, sub cuvant ca,

rior datei cand Camera de punere sub acuzare declarase cA exista

in contra lui, fusese judecat definitiv pentru
caz de
fapt, de catre judecAtoria de ocol. Domniile-Voastre, constatnd ca,
pentru solutionarea motivului de casare, era nevoie de un examen al
cu recurs,
faptelor, astfel cum ele rezultaserA, nu din decizia
ci din piese
acte aflatoare la dosar, ati respins recursul.
Alta a fost dar speta
la
In acel caz, exceptia
din autoritatea lucrului judecat nu fusese
Inaintea Camerei de
punere sub acuzare, nici examinatA prin decizia de trimetere
judea acelei instante ; ca urmare, pentru ca
Curte sA cerceteze
temeinicia motivului de casare, ar fi fost
la
carea unor elemente de fapt, rezultand din alte acte de
deciziunea
cu recurs, ceeace
competinta sa.
Va face dar bine, partea
renunte de a se mai servi de
deciziunea acestei
Curti, data la 1918.
Chiar daca am admite
deciziune ar fi referitoare la o
identica, avem ferma convingere
onoCurte, pentru toate consideratiunile pe cari am avut onoarea
le expun, va reveni asupra jurisprudentii sale anterioare.
In actuala evolutie
nu se mai
acudintr'un interes de ordine
zatului nici chiar dreptul,
de a invoca pentru prima data
Curti de Casatiune
chestiunea autoritAtei lucrului judecat, chestiune generalmente recude ordine
ca
Cu
mai mult nu i se poate
contesta dreptul,
pentru el dintr'un interes moral, acela de a
de a evita
se adresa Curtii de Casatie, in
sa trecere
pe sub furcile caudine ale Curtii cu jurati, atunci
din faptele
constatate de organele de instructie, reese
cA a mai fost
judecat pentru faptul care a determinat trimiterea lui
judecata.
Acestea zise, onorata
Curte, trec la
de al doilea motiv
de casare.
(edinfa se suspendd).
D. Periefeanu :

(La
Curte, MA pun

asupra primului motiv de casare,

ipoteza

d-vs.,

este ne-

cA, prin urmare, ordonanta de neurmarire a

ne
putere de lucru definitiv judecat,
de instructte din St.
procedeze
romana era
art. 5 pr. pen. fr.,
In
:
o
la noi cercetari impotriva recurentului. Nate
intemeiat,

www.digibuc.ro

- cum trebuia pornita efectuatA o asemenea

care e situatia acelui romn, supus

? Cu alte cuvinte,
fapt acolo
ordonante de

pentru

unor cercetdri ce au condus la darea

? Este situatia lui aceea a
infractor de care justitia nu
s'a ocupat
sau, din potriv, trebuie socotit
categoria acelor infractori cercetati
scosi de sub urmdrire, dar
potriva
noi dovezi de culpabilitate s'au descoperit ?
Am
cu prilejul expunerei faptelor,
partea
sezisnd
justitia
a adresat o petitie
de instructie de la
Cabinetul No. 1, care a Inaintat-o Parchetului de Ilfov,
Parchetul
a
Cabinetului cu urmAtoarea
: Se vor face cercetAri

conformitate cu art. 4 pr. pen." Am

deopotrivA

care se sezisa justilia

pentru a procede la
cercetAri, nu semnala existenta vre-unor noi descoperiri surrenite in
sarcina lui
Nu mai revin, fiinda am cetit acea petitiune.
Petitia se
la numele martorilor audiati in Franta. Din
capul
dar, datori suntem
justitia romana a fost
jurisprudentei,
mod vitios sesizat. In
conform doctrinei
o
plngere, chiar cnd contine o constituire de parte
nu
poate fi
In principiu, ca o
Ea nu are acest caracter,
dac e
de
de martori sau piese probatorii, cari
n'au
supuse jurisdictiunei ce s'a pronuntat
nu e
la urrefer
aceasta privinta la Garraud, Tratat de instructie
criminald
procednrd
ed. 1912, Tom.
No. 1084.
petitiune,

consideratie

peste

trecem

vedem,

In ce chip justitia
vitios sezisatA, a procedat la cercetAri.
de instructie,
ce a respins exceptia autoritAtii lucrului
judecat, a
in ce consta nouile descoperiri,
a procedat
acest scop la audieri de
acele
pozitiuni de martori nu
o descoperire de
dovezi
sarcina acuzatului.
ce spune,
ordonanta judecAtorului de instructie :

Avnd
vedere
din
cercetarile
cati-va martori noui
...declardm
proM de
cultati la instructiune, nu a rezultat nici o
nu
caz de

In potriva acestei ordonante, partea civil& nu ministerul public,

instantA,
opozitie la Camera de punere sub acuzare.
judecAtorul de instructie, a statuat
ea asupra
ce, ca
a respins-o, intrnd in
ceptiei
din autoritatea lucrului
examenul situatiei
care se afla acuzatul, spune, prin considerentele deciziunei sale :
a

acea
printr'o

a fast instruita in Franta, instructiune care a luat

de neurmarire, care

are

proviz'orie, nu

ea nu poate avea caracterul hotririlor definitive nu constitue autoritate de

lucru judecat, de oarece in caz
s'ar
in greutatea
nu se poate impiedica,
dispozitiunile art. 241 242 pr. pen.,
perea

lui pentru

fapt".

www.digibuc.ro

- 97 Va s
onorat
lta Curte, Camera de punere sub acuzare
a Curtii de Apel din Bucuresti,
ce
nu exist autoritate de lucru judecat,
categoric
justitia romn este
retnceapd urindrirea,
s'ar
In greutatea

culpatului au survenit noui dovezi de culpabilitate,

sensul art. 241
242 pr. pen.
ce face
aceasta foarte
constatare,
In primul considerent pe care 1-am citit,
se conformeze
principiului stabilit
sa
uz de dispozitiunile art. 241, 242 pr.
sarcini face, din
prealabil, existenta
pen., aratnd,
aplicarea art. 216 pr. pen., care
cazul
infractor pentru
prima
cercetat de Justitie.
acum considerentul din care
care a
Camera de
In mod precis, inconsecventa
punere sub acuzare, printr'o petifiune de principii :
C,
mineze dac

rmne numai ca, conform art.

pr. pen., Camera
in contra inculpatului probe sau indestule indicii de culpabilitate.

putea s
opresc aci, pentru a conchide la casare pe
temeiul celui de al doilea motiv.
Este, d-lor, inadmisibil ca o
de instructiune
constate,
e vorba de un infractor Impotriva
a
printr'un considerent,
existat o veche urmarire, care
fie
in
uz de dispozitiunile art. 281
242 pr. pen., singure aplicabile
asemenea caz, In
sa semnaleze imediat
ce const noile dovezi
pe cari le-a descoperit
sarcina acuzatului,
cel de al doiiea
se mai ocupe de acea
considerent,
descoperire
de noi sarcini, - sarcini pe cari era datoare
le arate - sa conchin pur simplu la trimiterea judecata, pe baza altui text de lege !
nu se
considerent, din decizia Camera
de punere sub acuzare, este eronat. Acel considerent al Camerei nu
mai poate fi schimbat
In defavoarea acuzatului, cnd el este
curentul.
juridic
constatarea de fapt a spetii rmn bine
judecate
dobndite recurentului.

s'ar mai putea schimba ast-zi situatia

de fapt,
considerent al Camerei de punere
daca
sub acuzare, chestiunea care se pune este aceea de a se
Dar care e,
argumentarea este sau nu
?
consideratii
d
rostul art. 4 din codul penal ?
ritele state au introdus, legiuirile
penale, identice dispozitii cari
o Inlturare a regulei generale ce consfiintea
torialitatii ? Am relevat, prilejul desvoltrii primului motiv de casare,
cari sunt acele consideratii. In locul unde s'a
infractiunea,
ori cine
fi infractorul, ordinea publica a fost direct turburata

acolo mijloacele de instructie sunt mai lesnicioase ; deci jurisdictia

a locului unde infractiunea a fost
are precadere
asupra jurisdictiunei personale, a autorului infractiunii,
nu are
de
un rol secundar, subsidiar. Fata cu aceste consideratiuni,
e posibil ca jurisdictia personala s nesocoteasca
demersurile
luate de jurisdictia teritorial,
privire la o infractiune
7

www.digibuc.ro

- 98 sfera ei de actiune ? N'ar

acesta o indirectd alcare a unor

principii de drept - penal international, o jicnire pe care jurisdictia

personald ar aduce-o jurisdictiei teritoriale ?
ca jurisdictia personald
nu priveasca ca
definitiv
judecat ceea ce s'a cercetat de julisdictia teritorialk-s socoteasca
subsidiara ei interventie,
la noi urmriri, atunci cnd
infractorul a revenit
tara
; dar s nu
de putin seamd,

de urmaririle la cari acest infractor a fost supus de

atunci
le considere ca inexistente,
toral,
ele au fost
aceasta nu o putem concepe Prestigiul justitiei franceze
nu

prima

ca
s fie considerat ca un infractor, supus pentru
cercetarilor. Spiritul
sensul art. 4 c. pen. se
in

unui atare procedeu

exceptia sa este
Lzrescu poate fi urmrit,
ipoteza
o conditie aceea de a se stabili
s'au
; dar numai
descoperit noi sarcini in potriva sa. Camera de punere sub acuzare a
Curtei de Apel dih Bucureti recunoate acest principiu, astfel cum e
Franta
Belgla.
ce spune
recunoscut
privint Haus, T. I, p. 171, No. 239. Numitul autor, de se pare
in chestiunea autorittei lucrului judecat preconizeazA prerea sustinutd
de partea
asupra conditiunilor cerute pentru reluarea unei
se pronunta categoric
sensul vederilor noastre.
scos de
poate fi urmrit
survin noi sarcini In potriva
urmrit

tructie

nu

ori ce urmrire de o jurisdictie de insBelgia pentru

fapt,
vreme

Dar, avem noi oare nevoe de sprijinul prerii lui Haus, atunci
favoarea noastr
instantei de

in judecat pe Alexandru
decizia de trimetere recurentul
are
dobndit. El se afl
situatiunea infractorului, caie a fost odat
instruit
care, spre a putea fi supus unei noi urmriri, trebue
dovedit
noi sarcini s'au ivit
potriva sa.
alta ar fi situatia
structiune, care a cercetat
Principiul pus
afirmat

recurentului nu se poate concepe, de oare ce ar fi sa se admit

el n'a fost instruit nici odata pentru faptul ce i se
;
o
ordonanta de neurmrire nu s'a dat la St.
in Franta - cea ce
desigur e o
Da, d
se gsete, pe cale
de asimilare, in situatia unui infractor ce a mai fost odat cercetat

la Bucureti, de un cabinet de instructie, unde s'a constatat

se
se
stare de legitim aprare atunci cnd a
faptul,
este loe la urmrire. Ulterior, instanta de instructiune a fost
ascultati
sezisatd, sub
noi martori, cari n'au
prilejul
cercetdri,
noi piese, cari n'au fost avute In vedere,
a
faptul
el nu se afla in
aparare atunci
mai 'nainte cercetat. Ei bine.
a putea fi supus unor noi cercetdri,
se constate
trebue
prealabil existenta pretinselor noi descoperiri.
Iat ce spune in aceast privint doctrina
Reproduc
din Garraud, Tratat de instr. crim. proc. pen., T. 3, No. 1090 (d. 1912)
stabilesc

www.digibuc.ro

- 99 Dup spiritul
structia s poat fi
introductive ale
procurorului Republicei".

ca

din art. 247

249 este necesar, pentru ca
sarcini
fie deja culese indicate
actele
adic in rechizitorul procurorului general sau al

se arate
nu este suficient
mod vag ca exista noi
descoperiri, ci trebue
se indice ab initio
ce
acele noi
s'a
seama de aceast
clescoperiri. In cazul de fat
Nid partea
plIngerea sa, nici Camera de punere sub acuIn ce const pretinsele noi descoperiri. Garraud,
zare, nu
insista,
:
acelai
Prima
este implicat
chiar notiunea unei
de insturctiune
pentru noi sarcini, pentru
o ordonant sau decizie de neurmrire
actiunei publice
starea de sarcini stabilite, trebuie, pentru ca aceast actiune
ca
noi
in mod prealabil
ca o
de admisibia rechizitoriului introductiv."

Mai la vale, distinsul penalist

Procurorul general

procurorul Republicei
drept
reia actiunea
miscare de
in
piesele
cari
sarcini. Atunci numai judectorul de instructie
presedin
Camerei de punere sub acuzare sunt tinuti procedeze la
functiunei
o

Or, Alexandru Lazarescu a mai fost cercetat

sau
Franta, nu intereseazd,
de acea s'a edictat dispozitiunile
prinse In art. 4 c. pen.
Romania n'ar fi vrut
tie
de
jurisdictia teritoriala a celorl'alte state, n'ar fi introdus In codul
penal dispozitille din
; din potriv ar fi proclamat sus tare
ca cele urmate In strinatate, sub ori ce
cercetdri cari au ocacondamnari
,
zionat ordonante sau decizii de neurmarire,
constituesc lucruri inexistente pentru jurisdictia personald a infractorului
care
ar fi In
cerceteze
judece infractiunile
ar fi fost comise pe
de el In strinatate, ca
ritoriul
ca
n'ar fi fost niciodat instruite sau judecate.
la consacrarea unui atare
Ratiunea cea mai
e
sistem. frebuia
se tie
a mai fost odat cercetat In Franta, trebuia
se
vedere Invatmintele doctrinei
penale fanceze,
Garraud
:
Camera de punere sub acuzare nu este
de
ce o cercecetare preliminar a Intrunit elementele deciziunei
Va fi dar nulitate
rechizitoriul procurorului general, Camera trimite afacerea de plano
intea Curtii
Jurati,
tot astfel
s'ar deda la o apreciere prealabild a fapenuntate ca noi sarcini,
s fi
o instructie regulate.

Camera de punere sub

a
ea datoare
o cercetare

de Apel din Bucureti era

asupra chestiunet

www.digibuc.ro

--

speciale referitoare la existenta noilor descoperiri, pentru se

tata
nu a procedat
ciziunea sa de trimetere,

violarea art. 241, 242 proc. penald, este casabild.

Pdrerea
de Garraud, o
ceze, T.

cu

Pandectele fran-

Chose juge :

No.
noi sarcini se ivesc, actiunea, cum se va vedea mai departe, va putea
; in acest caz ordananta
decizia de trimetere va trebui
vizeze aceste noi sarcini
le

Camera de punere sub acuzare, spre a putea trimite pe Alex.

Curtei
jurati de
- admintnd
n'ar
putea fi
ca definitiv
Franta chestiunea pretinsei
prealabil existenta unor noi descoperiri. Acea instant de insttuctie nu putea ignora
a
mai fost supus unei cercetdri,
o
de instructie era
tionat de existenta unor noi descoperiri. Tot In Pandectele franceze,
:
cit., No. 1719, cetim
Urmarirea poate
exemplu ea este

de

apar noi indicii de culpabilitate,

neaudiafi
instructiune":

puthi asupra faptelor,

de

caracterizAm bine

o infractiune. Trimes
starea de
X
pentru a i se stacAtorului de instructie, se
diferiti
bili nevinovAtia, se
apoi o ordonantd sau o deciziune de neurmiinstructor
rire. Mai
partea
reapare
zice : cer
se asculte
odat martorii, de oarece am avut prifoarte importante, din cari ar
auz
nite
rezulta noui descoperiri In sarcina lui X. Se poate
ceva ?
organele de instructie romne au fost sesizate de d-na Pdltineanu,
s'a indicat
petitiune numele a
cari mai
Franta.
noui cercetdri
partea

indicatiune nu era de
autorize
;o
a instructiunii nu se putea face

prin petitia sa, alte porsoane

cele
indica In
timp
ce
faptele pe cari
acele persoane relatandu-le,
credinta sa, ar fi eit la
in
contra recurentului
sarcini de culpabilitate.
conditiune de partea
organele de instructie erau la rndul
tinute ca, mai
de a trimite
judecatd,
constate existenta nouilor sarcini.
franceze,
privint
cit.
ce
No. 1736 :
sa se

numai in mod enunciativ aceia ce trebuie

Art. 247 c. instr. crim.
sarcini in sensul
trebuie -se
prin noui sarcini. Prin

probele concernnd existenta faptului material, Impreiurrile In cari

a fost
vinovatia autorului, cari,
fost examinate
apreciate de
jurisdictia de instruetiune".

www.digibuc.ro

- 101 Laborde, No. 969, pag. 633, merge mai departe. El sustine
nu trebuesc confundate
sarcini cu acelea cari
fost supuse
decizia de neurmArire. Legea
examenului jurisdictiei dela care
vrea ca ele
nu putut sa-i fie supuse, cu alte cuvinte
fie descoperire. De exemplu, depozitii, piese sau procese-verbale anterioare
deciziei de
cari n'ar fi
prezentate.
In cazul de
Camera de punere sub acuzare, prin considerentele deciziunei sale,
ce
ordonantei
de judede instructie din St.
lo, autoritatea de lucru judecat,
dreptul de a trimite pe recurent
judecatd,
conf
cu art. 241 pr. pen., ar stabili existenta unor descoperiri
noui
sarcina sa.
In
de a fi consecventd, in
arate in ce
acele noui descoperiri, procedeazA
de recurent, pe baza art.
pr. pen., mdrginindu-se pur
simplu
constate
in contra lui

serioase indicii de cul pabiliate, ca

cum recurentul ar fi
fost pentru
instruit.
Deciziunea de trimetere
cu recurs
prin
violare de lege,
mare, printr'o
de nemotivare
siune esentiald. Despre aceasta ne
prin
de al doilea
tiv de casare. Presupun
reprezentantii
civile vor
ce
pune,
de al
motiv de casare, chestiunea
de a se
cenzura dv. poate fi sau nu
?
De ce ne plngem noi prin cel de al doilea motiv ? Ne plngem
instanta de instructie, a
deciziune am atacat- o cu recurs, n'a
indicat In ce
descoperiri survenite in sarcina recurentului, ceeace constitue nemotivare
omisiune esentiald. Mai suss'a violat legea, de oare ce Camera,
uz de disart. 241 pr. p., la care se referea, a aplicat instructiei
prevederile art. 216
cod,
arate, cel putin,
inexplicabild substituire de texte minuni a putut ajunge la
motiveze.

jurisprundentd
intotdeauna
recursului
acuzatului,
contra deciziunilor de trimetere
judeatunci cind aceste deciziuni nu sunt motivate, lipsa de motivare
Or, e de

este

de
cenzurabil. In Pandectele franceze, Tom. XV.
Chambres des mises en accusations, sub No. 592, 594 595
In
pertoriul Carpentier, Tom. X., Vo, Chambres des mises en accusations,
sub No. 496
urm., sunt reproduse numeroase deciziuni ale Casatiei
un

franceze, prin cari s'a recunoscut dreptul acelei instante de a interveni in asemenea cazuri.
Tot astfel s'a
- ceea ce e generalmente recunoscut
discutat,
la o parte cazurile de
interpretare a
legii, relativ la calificarea faptelor, Camera de punere sub acuzare,

outnd fi
aplicatia legii pentru a regula oare cari puncte
la o
ori ea nu se
de procedurd, ori de
apreciere de fapte, ci
o
un punct de drept
este
de lege, deciziunile ei pot fi
Curtii de Casatie,

www.digibuc.ro

- 102 -

suverana Interpretare a legilor

gheze

chibzuita

aplicare.

refer

care este datoare

in

veprivint la

repertoriile deja mentionate, unde se gsesc citate nenumeroase

ciziuni ale Casatiei franceze.
toate punctele cari
E cert dar,
lt Curte,
ele sub
dv.
obiectul
de casare,
cu gndul la o
Pentru a termina, cred necesar
precedenta, cu
flexie pe care a
partea
prilejul discutiunii incidentului de
in principiu a
cursului. Confratele
Teodoreanu se intreba atunci, care este
interesul moral pe care l'ar avea recurentul de a nu merge
inexplicabila
Curtei ctt Juri ? Ciudat intrebare ? Ea ar fi
civile,
n'ar motiva-o mentalitatea caracteristic a
care
pentru Alexandru
nu va exista nici
autoritate de lucru
judecat, cu privire la fapta ce i se
atare conceptie
fie relevata,
mai mult cu
o serie
de
fapte
imprejurari, marcheaza
partea
are o
stranie
asupra chipului in care
poate fi sezisata, distribuita i primaterie penaM.
mai
In cazul
pricina n'a fost
astfel cum
mod obisnuit cestiunile inaintea Justitiei Sezisarea instanse deduc
noastre judecatoresti a fost precedata
de o violent

campanie de pres, la care au colaborat

persoane ce se

cu

sustinerea acestui proces. S'a facut, d-lor, malitioase aluzii la

tele tainite ale Cabinetelor de instructie. Se viza desigur instructia desFranta. S'a semnalat nevoia ca pricina
fie scoas

din tainite

procedeu

Pentru ce un asemenea neobisnuit

pricina a fost scoas la
ordonanta
instructor de la Cabinetul No. n'a fost nici ea
adus la

ce

astfel cum se
deobste asemenea ordoa vibrat
amenintatoare
alarmanta. De
? In fine,
ce recurentul a fost trimis judecata,
ce Camera de punere sub acuzare s'a pronuntat, recurentul a devenit
obiectul unor noi atacuri pe calea presei. De
? In asemenea
conditiuni trebuiesc pornite judecate procesele ?
ca o culme a
indrsnelii
sficlrei, partea
ne
pentru ce nu voim
mergem la
? Am putea
raspundern pur
simplu : pentru
suferim jicnirea de a trece pe sub furcile caudine
ale juratilor, numai pentru a
da satisfactia acestui spectacol, atunci
nu constitue nici
nici delict
fapta pe care o
ar fi
de oarece,
:
pentru
conceptia
dv., pentru mine nu va exista nici
autoritate de lucru judecat,
chiar
juratii
vor achita, ceea ce este sigur.
Stiu, d-lor, justitia
despretueste, cu drept
pamfletele. Ele
trebuie, uneori,
fie semnalate, atunci
pot contribui
ce privinte psihologia
formeze convingerea
in proces.
arate cari
sentimentele ce stau la baza
proces.
a ceti un pasagiu caracteristic dintr'un
de ce
rog
revista Hiena", No. 8 din 3 Decembrie 1922. Sub
articol
esemnare
nante ; goarna

www.digibuc.ro

- 103 rubrica : Cazul-azdrescu", un inspirat

civile spune

Dar eroarea se va repeta

ce o
a Curfilor
; d-1 C. G. Disescu se va prezenta din nou cu
da un certificat de
nele
In fata studentimei.
nu-i
studentii
nu vor mai reveni.
o chestie de
bitie a omului politic
pentru
aceia
ucigaul lui Dominic Paltineanu se va prezenta
in fata studentilor cu actul de achitare, pentru a insulta prin prezenta lui un tineret care tine la prestigiul unuversitatii,
sfatul acesta...".

D. Otulescu : PamfIctul a vorbit

universitar.
D.

vrut sA

profesor

Gr. Periefeanu : De sigur, stimate confrate, dar gsim

el net formulatd bolnAvicioasa ideie

recurentul, chiar de va fi

de Curtea cu
din
Ilfov,
ce a mai fost
considerat nevinovat de
franceza, tot nu va avea
favoarea lui
autoritatea lucrului judecat,
se crede
nevinovAtia lui va putea
fi

discutata,
la
!
D. O. Teodoreanu : Cine este autorul ?
D. I. Gr. Periefeanu : Afirm
nu sunteti dvs...
D. O. Teodoreanu : Cred

D. I. Gr. Periefeanu : Dar persist

ideea

articolul

inspirat...

a fost

: Respingem cu indignare aceste atacuri

D. I, Gr. Periefeanu Gestul e admirabil
act
plAcere,.
alunga efectele trictei
pe care am
a putea
cA partea
a
sA exercite
acest proces arme de
extra-judiciara, de o
agresivitate, care
un exces
i
bine
de pornire ce
tot cumpAtul, nevoit a fost sA
Recurentul, d-lor,
suporte
atmosferA
In
de
resemnare
fata dv. sub impresiunea
campanie de presA. Se gAsete
deprimanta a acestei campanii,
are
credinta
dv.
pune
de lucruri ce a devenit pentru el intolerabila. Cu
unei
vA amintete cuvintele lui
ori ce proces trebue
D.

un
Ajuni

toarea ebraicA

seminatatea acestui pretoriu ne vine

care :

Mai 'nainte de a se face

cAnd noaptea pare mai sumbra ; e

in

eo

dispar stelele
In
dintre
disparitia stelelor,
zmbete
face
ca orizontul, de
mai putin
intunecos, sA
posomorat.
impresie a avut recurentul
s'au stins,
sfortarile pArtei civile, luminile resfrante din ordonanta judelui instructor din St.
i din ordonanta cab. I de
instructie de pe
trib.
Lupta dintre intuneric

in fata dv, sub un orizont ce pare sumbru. Decizia dv. va

avea efectul pe

produce astrul luminos

intunericul.

www.digibuc.ro

zilei. Va risipi cu totul

- -

care nici orbii nu o vor mai

ca un bine meritat omagiu adus jus-

aceast
putea
titiei

- se va

rog dar

de

trimiterea recurentului
judecata.
No. 605/922 a Camerei de
casati deciziunea

punere sub acuzare de pe

trimitere,
cu trimitere,
motiv.

cazul

Curtea de Apel din Bucuresti,

considera intemeiat primul motiv de casare,

socoti ca fundat numai cel de al

www.digibuc.ro

PLEDOAR1A D-LUI P. SADOVEANU

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Ed

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

P. SAD OVEANU

De
o micare... In magistratur
adus in barou, Conu Petrache#
a rmas de ceastlalt parte a barei
Inaintea
Curti, - acela.
In pofida zictoarei, avocatul" Sadoveanu nu vorbete cum i-e portul.
a
atitudinea sa de o blajin gravitate
in pledoaria sa

zice neprtinitoare, magistratul care,

faimoasa expresiune a lui Dunoyer :
nu impune, nu propune - expune
sa meticuloas
la memoriul asupra reabilitrii
ateapt in cartoanele Ministerului de Justitie fragmentarea sa, In articole de
alatuia rechizitoriile, sustinute
o impunAtoare
care
ingrijirea obiectivA
graiul atrgAtor de
sftos moldovan (rolul de
stetea
bine
din vremea cAnd, Intre cursurile de drept, se abtea pe scena conservatorului din Iai), Petre Sadoveanu le-a pstrat In eloquenta sa dela
de aceea, de cAte ori A
inconjurat de o
simpatie, sau aud

In mijlocul unui unanim respect, - am un regret eu de

o remucare care nu
prima manifestare a votului universal"

zice,

fiu

pot opri sa-1 destinuesc : acela

magistratura
barou, nu l-a readus...

supremA.

Alex. Velescu

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOARIA D-lui P. SADOVEANU

de

S.

(desvoltarea motivelor

Onorat

de la 29 Decembrie 1922
V de casare)

Curte,

Ne-am oprit in momentul,

colegul nostru, d-1 Perieteanu, a
motive prime de recurs. Trec imediat
terminat examinarea celor

la motivul al treilea, care este

formulat : Omisiune

violarea art. 245 pr. pen. ; incompetingi.

In ipoteza,
pentru noi, cnd dv.
zice,
ordonanta
a judecdtorului de instructiune din St. Malo, nu este
lucru judecat, cnd
admite
specie, au fost noi descoperiri,
atunci intervine chestiunea de a se
cine era competinte
reia
instructiunea ? Cine putea s
cum zic francezii : la reprise de
l'instruction ?" Recurentul, clientul nostru, a pus vedere d-lui judede instructie, printr'un memoriu, pe care
prezentat imediat
o petitiune de redeschidere
ce s'a informat
impotriva sa, se
a instructiunei, memoriu care se
la pagina 22 a dosarului in-.
structiunei, prin care a
zic, in vedere d-lui judeator de instruc-

chestiuni : 1)
lucrului judecat, rezultnd din
ordonanta definitiv a judecatorului din St.
2) chestiunea
la incidentul de
a instantelor noastre de instructiune, de a putea reincepe, de a putea examina din nou afacerea,
descoperiri,
ar fi. Asupra primei chestiuni, att
torul de instructie, ct Camera de punere sub acuzare, s'au pronuntat,
cum v'a
Perieteanu Despre cea de a
chestiune,
nici una dintre instantele de fond nu s'a preocupat. Cum
lucrul
este aa,
in adevr, ce
acel memoriu, pe baza
am formulat acest motiv de casare :

tiune

Acest punct numai

vre-o discutiune, ca cererile de revizuire nu
se pot Indrepta de ct la autoritatea judecatoreascd, de la care emana actul ce se
cere a fi atacat.
singurul tribunal din lume susceptibil
prio asemenea cerere, este acel din Saint Malo, unde a urmat ancheta la
privitoare la luminarea faptelor. Ori ce alt tribunal din lume este dar incompetent, rationae loci'.

www.digibuc.ro

- 110 Prin urmare, instantele de

au fost puse In situatiunea de
a se pronunta,
sau
altul.
cum s'au pronuntat,
in primul incident, in acela al principiului lucrului judecat, puteau
asupra celui de al doilea
foarte bine trebuiau s se pronunte
incident, de incompetenta. Dar dupa cum v'am spus,
cum puteti
constata
dv., este netgaduit
nu se
nici
de instructie, nick Camera de punere sub acuzare. Deci este omisiune
asupra unui
de
vedem acum, daca omisiunea este
esentiala,
este astfel, motivul
casare este tntemeiat.
cine trebuia
De
se procedeze in aceast afacere ?
testabil,
instantelt noastre, parchetul
primul
erau datoare s
primeascd o
prin care
se aducea la
o
s'a
parte
autorul ei,
pe teritoriul
Incontestabil, ca parchetul era dator
neze
cerceteze,
ce s'a petrecut ;
s'a petrecut ceva, daca faptul este real,
Intreband
pe acela in contra
se purta
plangere,
examineze chestiunea s
se pot sau nu sezisa instantele noastre de instructiune.
In
lucrurile au fost
se pare
simplificate ; s'a
crezut
afacerea trebue
fie simplificat.
petitiune a
civile s'a prezentat deadreptul d-lui judecAtor de
al
Cab.
Aceast cerere a lost
parchetului, ca s'o
la
din cabinetele de instructiune, prin repartitiune. S'a reintors
aceasta cerere tot la cabinetul No. de instructiune,
fusese adresat&
invitatiunea de a purcede la adunri de informatiuni,
art. 45 pr. pen. Suntem
ideia
atunci
o afacere e
la instructie pentru adunare de informatiuni, conform art. 45,
este vorba de o chestiune care nu e
; nu se cunoate,
caz,
daca este vorba de un delict, de o
sau,
este vorba de un fapt care atinge codul penal, Nu este
care
concepe adunare de informatiuni",
este faptul. Nu se poate
este vorba de o
ce s'ar fi
tara. Zic, d-lor, parchetul se multumete
aceast trimitere judecdtorului de
structie,
o
Dar,
ar fi trebuit
se
lucrurile. Parchetul, trebuia mai
se convingd,
lucrul este real,
examineze
ce elemente sunt a se
ca
se
ceea ce se
sarcina cuiva este
investigatiuni.
atunci, d-lor
faca aceste
ceva serios ; trebuia
parchetul constata,
o
s'ar fi
o instructiune completa,
s'a dat
Franta,
s'a
o
de neurmarire,
neatacata de
se poate prezinta,
preztntat, - atunci trebuia
s'a
se
parchetul : se mai poate trimite
afacere
torului de instructie
conform art.
? Sau alta era calea ?
Credt m
dela
s'a
noi avern credinta,
nu
stantele noastre
trebuiau
fie sezisate, pentru
era vorba
de o instructiune, care era deja terminata printr'o
definitiv.
Daca
era vorba
fie instructiunea
cine o putea relua ?
Cine putea
noile descoperiri ? Noi pretindem

www.digibuc.ro

- 111 cunoascd,
nu putea
tot judeatorul de instructie din St.
Malo, singurul care fusese dela Inceput sezisat,
nu se
poate altf el, este
ordonanta sa
a fost inlturat de
stantele romnesti. Or, numai el singur putea
ordonanta,
aceast ordonantd era definitivd, ori ba
nu
vada
era definitivd,
existau noi descoperiri,
retnceapd instructiunea,
s'o continue,
o
ordonant, care putea s fie de
timitere in judecatd, sau
de neurmrire, s rezolve chestiunea.
Este exact lucrul acesta ?
pentru ce judeatorul, mai bine zis instanta de instructie
din Franta, trebuia s
sesizat
nu instanta
? Mai
pentru
acel judecator a fost sesizat
pentru
el,
- judecatorul de instructie din Saint Malo, - cunostint de
fapt
face primele investigatiuni, in al doilea
pentru
aceast
ordonant nu era definitiva. In adevar, acea ordonant,
nu este admisibil ca
nu este definitiv in fond.
instante deosebite
se sesizeze de aceeasi afacere,
se dea
contradictorii, cum dealtminteri
In fapt la

contradictorii : pe de o parte o ordonantd definitiv

de neurmrire a judeatorului de instructie din Saint Malo, care,
noi credem, constitue autoritate de lucru judecat, - de
parte,
o decizie a camerei de punere sub acuzare, din tara care trimite in

in buzunar
pe acela, care
se poate plimba
Franta sau
Colonii, fat de 60 de milioane de locuitori,
ca cineva
poat spune
este
; - pe
in
doui judecatori dela camera de punere sub
acuzare, de al treilea a avut
- au
trimeat la jurati,
dea seama de fapta, pe care ar fi
in

in drept.

Asemenea contradictii, nu este admisibil

se poat concepe

interese : interesul din punctul de vedere

D-lor, ar fi aci
al jurisdictiei personale a infractorului
altul, din punctul de vedere
al teritorialittii, al
unde s'a produs infractiunea. E necontestat
aceste
interese, acela al jurisdictiei teritorialittii, trebue
s
inaintea celui al interesului jurisclictiei personale.
statul
belgian, au introdus legislatia
:
art. 4
nostru penal, 5
7 in codul de procedurd
francezd, 17
18 in
belgian, aceste state au fcut un
sacrificiu, in ceeace priveste principiul suveranittei
au admis
unul din nationalii
care ar fi
strindtate o
ar fi fost judecat, condamnat, executtndu-si chiar pedeapsa,
nu mai poate fi apucat tara lui de
;
din contr,
s'ar
fi stabilit,
el a fugit, nu
pltit datoria pentru aceast infractiune
acolo, unde a
desigur
in tara lui de
va putea fi
apucat
expieze fapta. Mai mult
este cestiune de a
care lege se va aplica. Noi sustinem,
legea locului, unde s'a comis
infractiunea ;
nu legea locului de
a celui care a
Lucrul acesta
dintr'un raport relativ la cestiune,
s'au
privint :
ce citesc in
introdus in Franta dispozitiile acestea.

www.digibuc.ro

- 112 Din complexul dispozitiunilor articolelor respective, se desprinde lmurit

pentru crimele
In
sistemul ierarhic al unei
jurisdictia teritorial, a
care s'a
intractiunea,
mai mare interes
care are
pedepseascd infractiunile
svrsite In granitele ei, de oarece acolo
au fost violate ordinea
a
direct tulburat. Lucrul judecat
dar de judeatorul care
mai In
care este
era
legei
atingerea
de rtpresiune cuvenit. Tot aceast jurisdictie e mai in msur

stabileasc dovezile de culpabilitate, de oarece infractiunea acolo a fost

Vine apoi jurisdic(ia personald a autorului infractiunei. Infractiunea,
de un national in strindtate, nu-i deck o
secundard de desordine
a autorului infractiunei, deci acea jurisdictie nu poate avea
pentru tara de
deck rolul, de a suplini jurisdictia teritoriala In caz de insuficientd. (Raportut
Consilierului Sa1neuve

Cas.

; Sirey 1867, 1,

459-460).

Prin urmare,
se
a fugit infractorul, chiar
damnat
dar nu
executat pedeapsa, este
ca
pedeapsa conform
din tara unde a fost condamnat, sau

a fost
a
de sub
hotrare, atunci va fi examinat cestiunea In
a se vedea
este vinovat.
tara de

nu s'a dat nici o

spre

lui de

a autorului unei infractiuni,

In

nu-i de
mod indirect turburatd, prin prezenta
national!
ordinea
a unui vinovat,
necercetat de justifie i care ar putea astfel servi de rea
peniru ceilalti concetteni ai lui."

Am citit d-lor, tot din raportul lui Salneuve. Din aceste consideratii,

se desprinde, prin urmare, un lucru ;

nu este admisibil.
drept,
nu se poate concepe, ori
amor propriu national am avea,
este vorba de aplicarea principiilor de drept penal international, nu se
poate concepe, ca
In speta
o infractiune a fost cercetat
terminata printeo ordonantd, ca atunci,
se
s'au descoperit noui indicii de culpabilitate, afacerea s
fi
;
el are
examinat de alt cineva
primul
cu care poate
aprecieze din
aceste noui
descoperiri duc in adevr la luminarea cauzei,
schimbe prima
sau s o confirme
mai mult.
D-lor, dar,
de acest lucru, textul
care e
cel din legiuirea franceza,

o instructiune trebue

fie

de aceiasi instant a
deciziune a
prima parte a instructiunei : Judeatorul de instructie,
este vorba de o ordonanta,
- camera de punere sub acuzare, dac este vorba de o decizie.
de judecdtorul de instructie,
urmare, ordonanta din Franta,
acesta trebue
fie Investit ca
examineze nouile descoperiri,
- In fapt, nu sunt;
camera
de instructie,
de punere sub acuzare, recunosc
nu sunt noui dovezi ;
ar

fi vorba de o decizie a unei Camere de punere sub acuzare din

Franta, ar trebui ca aceast

www.digibuc.ro

fie sesizatd, spre a cerceta

- 113 nouile descoperiri, pentru ca ea

deciziune.
D-lor, in sustinerea tezei

dea o

le examineze

trebue sa fie sesizat judecatorul,

a ncheiat-o printr'o
de punere sub acuzare, - fie judecator de instructie, fie
la o jurisprudenta a d-vs, din 24 Octombrie 1889.
mai refer
aceast deciziune, reprodusd
Hamangiu,
proc. pen.
adnot. sub art. 241,
No. :
care a examinat cel dinti chestiunea

Numai instanta de instructie, care a declarat

sarcini."
rire, este In drept a cerceta examina

nu este caz de

Prin urmare
principiile
esenta dreptului
textele.
Domnilor, dar mai este
un lucru,
care termin
parte. Este, domnilor, incontestabil o
o cordatiune,
dovezi,
atunci
aceasta
ntre ele, cine altul dect primul judecdtor, primul magistrat instructor,
trebuia sezisat cu
descoperiri ? Asupra acestei chestiuni, d-lor,
ce
Tratat despre
de instructiune :
L'examen des nouvelles charges appartient la jurisdiction qui a
les premires charges insuffisantes. Ce sera, donc, le juge d'instruction ou la
Chambre d'accusation qui en connaitra suivant que la chose juge mane d'une
ordonance ou d'un
de non-lieu. Cette competence se trouve justifie par une
sorte d'indivisibilit existant entre les anciennes et les nouvelle charges."

In acest sens s'a pronuntat Casatia Franceza,

1821, apoi
Casatia din 1829, Casatia din 1856
in zilele noastre, precum
toti
Rp.,

vechi

noi,

cu Faustin

Mangin,

Instruction criminelle", Dutruc, etc. Carpentier in repertoriul

la cuvntul Chose
reproduce el jurisprudenta acest sens.
--refer
a citi
nu m'am documentat
multi autori,
creand
e mai bine
las pe seama adversarilor, cari
s'au
aproape ca pentru o conferinta de doctrat.
dar, instantele de instructiune
datoare a se pronunta
nepr muntndu-se, au
asupra exceptiunei de incompetinta
omisiune esentiala. In
ele examinau chestiunea, se putea
oare ca
schimbe solutiunea pricinei ?
este
ceea ce
dvs., fata
consideratiunele ce am avut onoare
a
de instructiune a
prezenta. Dar se va zice, poate,
pus
situatiune de a se pronunta,
prin memoriu,

ural, pe cnd Camera de punere sub acuzare n'a fost

asemenea chestiune. Eu
nu m'am adresat,

obtinusem
mine
In tara
de
atac, nu aveam nimic de zis, cci eram
interes

cu

eu, care
nu aveam
de

de instructiune, am fost aprat de presedintele Camerei

de punere sub acuzare
de procurorul general, care a pus conclu-

civile. Nu -avea prin urnare

ziuni pentru respingerea opozitiei
m preocupe lucrul acesta. Dar Camera pretinde, in deciziunea sa,
8

Biblioteca Marilor Procese

www.digibuc.ro

- 114 a examinat actele

piesele din dosar, cari priveau cauza de aproape.

Or, printre piesele cari priveau de aprope cauza aceasta era cu

siguranta memoriul meu, caci el se
de
civile de a se
Instructiunea.
cnd Camera constat
sa
a examinat acte din dosar, desigur
a
moriul meu
atunci era datoare
ea
se pronunte, daca
adevr judeatorul de instructie respectiv era sau nu competent. Noi
tim
nu era competent pentru mo ivele aratate.
i atunci zicem : omisiune este ; omisiunea este
pens'ar fi schimbat
tru
s'ar fi examinat cestiunea, poate
lutiunea
pricinei. Prin urmare, daca se gaseau dovezi noui, trebuiau trirnise pe cale diplomaticd acolo unde trebuiau cercetate
form cu principiile, ca s se examineze s se vad
se poate
relua instructiunea.
reluarea instructiunei nu este obligatorie. Judecatorul
poate reveni.
este vorba
poate
examineze, mai
de atingerea lucrului judecat, judecatorul examineazd in prealabil daca
poata anula vechea
de
descoperiri
ordonanta
rea instructiunea, care poate sa
la acela

; dar care poate, foarte bine, s schimbe solutizultat ca cea

unea prin o ordonantd de urmarire.
pentru ce credem
motivul al treilea este Intemeiat.
prin procedura sa Camera a
o omisiune esentiala, respectiv a violat dispozitiunile art. 243 Pr. Pen., care arata cine trebue
s vada noile descoperiri,
timp,
instantele au
fost necompetente de a examina aceast chestiune, pentru motivele
argumentele pe cari le-am
imediat la al cincilea
penCurte,
tru
motivul al patrulea este in sarcina confratelui Micescu.
: Violarea
Motivul al cincilea este conceput In modul
art. 241 Cod Pen. Exces de putere
Pentru ca cineva s poata fi
In judecat, ca autor al
din cari a rezultat moartea victimei, trecrime de loviri sau
bue
se constate, In fapt, aceste
elemente : mai
a
moartea e
existat o lovire sau o ranire cri
al
rezultatul neaprat al acestei loviri sau
D-lor, am s
dovedesc, In
Camera de punere sub
acuzare nu constatA
nu putea constata
cel de al doilea element
exista
spet. Ce spune Camera ?
ce face istoricul, ajunge la
concluzie :
Considerand

este necontestat victima, Dominic-Fltineanu, a fost rnit

de cutit abdomen, care rnire,
In noaptea de 12-13 August 1916, printr'o
vre-o 18 ore, i-a produs
!

rare

merge mai departe. Dupa

zice

examineaza

dar nedovedindu-se c Lzdrescu ar fi fost

in destul de stabilitd, el are a
tabilitatea lui

www.digibuc.ro

de fapta sa, de

apa-

115 voluntard, cauzatoare de moarte, prevazut

de art. 238

241

Cod. Pen."

Ei, bine d-lor,

nu exist

art acum,
recunoate
doilea element. Primul element, al rdnirei,
este foarte
;
eu am rdnit, sau daca nenorocirea a voit
ca
cum zice ordonanta. Dar
mitnd
am dat cu cutitul, am recunoscut
cum s'au petrecut faptele, nu-mi dau seam a,
am
ranit sau ba,
de unde
moartea victimei e
Camera de punere sub acuzare
consecinta rnirei ? De
recunoate
n'a avut putinta
constate, Paltineanu a murit din
al

cauza rnirei de cutit a lui Lzarescu. In adevr, Camera de punere sub

cuzare, istoric, se
la actele din Franta, fiinda numai acolo se vede
ce s'a fcut, se
s'au petrecut lucrurile aceast privint,
expune urmtoarele :
Judecdtorul de instructie din Saint Malo, sezisat prin rechizitorul procurcrului, a luat afacerea in cercetare,
punnd
vedere lui Lzrescu,
a doua
zi va avca
autopsia cadavrului lui Pltineanu, l'a
voiete
judectorul de instructie
ziva urmsiste, Lzarescu a
negativ ;
toare, 15 August 1916, sa transportat la Dinard, la spitalul Providence", unde
gsind cadavrul lui Pdltineanu, l'a remis d-lui Dr. Page, medic-legist,
de a-i face autopsia, dar inexplicabil
regretabil
autopsia nu s'a
aceasta se
tot
actele
copie, trimise din Franta,
i din rezultatul
comisiei rogatorii, adresat Tribunalului din St.
rspunzandu-se c la spitalul La Providence" autopsia propriu zis a corpului lui Pltineanu n'a Lfost

atunci, d-lor,

afacere

care cineva este acuzat de

crima de rnire, cauzdtoare de moarte,

ca
fie
ati fost preedinti
moartea e consecinta rnirei ;
d-vs, cari mai
de camere de punere sub acuzare preedinti de curti
jurati,
de
noateti foarte bine
In aceast materie, e nevoe,
prim
dovada necontestat a legturii dintre lovire
consecintele ei
nu din cauza rnirei,
victima a sucombat din
cauz,
moartea nu mai poate fi
autorului
Dar, pentru a se
nevoe de autopsia cadavrului
stabili aceast imprejurare, e
actul
medico-legal.
victimei
de constatrile medicului operator
Judeatorul de instructie a gsit de cuviint,
cererea chiar a
prtii civile, s se mai
o investigatiune in aceast privintd,
atunci a fost ascultat anul trecut doctorul spitalului Providence",
Brands, doctor militar, care-i
aminte
era
medicul spitalului,
acest doctor, ascultat
5 ani dela
faptului, iat ce spune asupra acestei chestiuni:
Judectorul de instructie mai constata
a invitat pe medicul militar de
La Providence", care a
operatia lui Paltineanu, s-i transmita
un certificat desluit asupra celor ce a constatat,
din actele dela dosar nu

la

www.digibuc.ro

- 116 se dovedeste existenta unui asemenea certificat medical ; dar sus

medic
militar, Maior doctor lsidor
actualmente primarul comunei Lazardes, a
fost ascultat ca martor
ziva de 21
1921,
5 ani, prin comisie rogatorie
a declarat
Inteo dimineata a lunei lui August 1916, venind
vizita
la spitalul La Providence", a fost chemat de chirurgul de serviciu, Tortois,
In sala de operatii,
un
romn, numit Dominic Paltineanu, era operat."

a
Va s
un fapt Indeplinit, Inc& nici acesta nu poate
dea nici un detaliu. In asemenea situatie, domnilor, ce se poate
spune ? Se poate oare sustine,
exist cazul de a se putea aplica
dispozitiunile art. 241
pentru faptul
a se trimite cineva
prevazut de acest articol, atunci
nu exist certitudine in actele
de instructiune,
moartea a fost provocat de acea rnire ?
trebuia
se
o constatare, care este
judecatorului de
instructie
camerei de punere sub acuzare, pentru ca
se stabileasca
cu cutitul
adevr, a existat o

moartea victimei.
victima a murit dintr'o tardiv gresit interD-lor, dar
ventie chirurgicald ?
pare
ar fi asa,
ce se
?
pe la ora 3, chirurgul a venit
Se
Pltineanu
peste un ceas
i-a fcut un pansament provizoriu,
numai apoi, pe la 6 dimineata, a fost dus la spital, atunci a
tervenit doctorul Tortois, care i-a fcut o operatie, dar nu se
cum.
atunci, intrebarea : oare nu cumva doctorul Page, insarcinat
autopsia cadavrului,
ce are in
n'a voit
autopsia ?
o
poate
ori
interventia chirura fost
ori
a fost
cu necompentintd,
deci
se
fusese cauza mortei
altul putea
rea ei.
D-1
Teodoreanu : Dar cauza generatoare
?
P. Sadoveanu :
dar pentru noi lucrul acesta este constant,
din faptul
toat lumea se
pe
ca Pilat.
Dr. Page dintr'o Imprejurare, cum zice Camera,
gretabild, n'a
autopsia cadavrului, ce era insrcinat a face ca
medic legist al parchetului
n'a dresat nici actul medical. Intrebat
doctorul
medicul spitalului, zice
atunci cand a
chemat
Chirurgul Tortois nici
In sala de operatii, pacientul era deja
dar, cand tu
nu este Intrebat.
nu ai o
moartea este rezultatul leziunei
incontestabild,
citat : cd este
mai poti
incepi cu considerentul, pe care
noaptea de
victima Dominic Pltineanu a fost rnit
contestabil
12-13 August, printr'o
de cutit
abdomen, care
12 ore i-a cauzat moartea ?" Se mai poate pe baza acestei
statri, ca cineva
fie trimes
judecat pentru asemenea
?
fusese
Nu, d-lor. Dar
definitiv, Camera, precum
prin
opozitia
civile, ca
ordone un supliment de instructiune ;
partea
cunostea slbiciunea
netemeinicia dovezilor sale.
acest supliment de instructiune,
implicit, resOr, Camera

www.digibuc.ro

- 117 ,pinge opozitia prtii civile.

admite
in parte, Intruct trimete
pe recurent
judecatA, dar face aceasta cu violarea dispoz. art. 241
cu exces de putere,
.c. p.
o
nemotivatA.
In asemenea
cred
majoritatea Camerei a

Arepturile pe cari legea i le acorn.

Iat consideratiunile pentru cari v rog

binevoiti a vedea,
acest al cincilea motiv de recurs este
admite
a
Camerei de punere sub acuzare.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOAR1A D-LUI EMIL OTULESCU

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

EMIL OTULESCU

Robust. Sever ca un inchizitor. Cu privirea Incruntat

vesnic scruttoare,

Otulescu pare un politist iscusit, care vrea s descopere la fiecare pas

infractor sustras dela rigoarea Justitiei
Persoana
a d-lui Otulescu concretizeazd istetime, energie voint.
E prototipul voluntarului.
Dup cum fizicul pare despicat cu-o singur

din
bloc de
tot astfel sufletul este dinteo bucat",
adugiri,
amputri,
totdeauna acelas. Caracter
in cea mai
acceptiune a
societatea de azi, compus din
incapabili de o voint stadin
din oportunisti, cu sufletele zdrentuite de comptomisurile la
cari neIntreruptul
de constiinte ti
In aceast lume
gata oriand lupte
Intreg universul pentru o ideie o
cari
ale lui, numai
surpriz, ci revelatie. Virtutea d-lui Otulescu te
te
la romantismul moral al eroilor ibsenieni.
face
d-lui Otulescu atest
mod impresionant loia'itate. In ochii de
detectiv cari,
de a suspecta pe altii,
scruteaz totdeauna eul" ochi expresivi, ca
st expus toata mobila acestui suflet Incaptor. Barboux, vorbind odinioard despre Dufaure, II caracteriza lapidar :
Sa nature n'offre pas de contrastes, le dedans rpond au dehors".

sugestivd, precizeazd admirabil caracterul d-lui Em. Otulescu.

Aceast
Vigurozitatea pe care
ofer fizicul, aceasi vigurozitate o gsesti
sale. De aceia d-sa.este avocatul ideal
acuarei.
de demn ar
reprezinte parchetul ! Ce minunate rechizitorii ar fi tunat !
fi
In pledoariile sale, nu
jonglerii de abstractiuni cari ametesc, dar
intotdeauna vei afla o logia masiv care
Peroratia sa nu
dar convinge. D-1 Otulescu nu este sentimental; ar fi poate o imposibilitate orEste
dominant, prin forta argutnentrei. Dela primele cuvinte, pe
cari
auzi sacadate de un glas sonor
profund, te simti obligat s-1 asculti
crezi sincer c pledoaria sa nu este
un oficiu, ci mai
: satisfacerea
unei nevoi sufletesti. Totul e msurat In vorba
: forma
a expunerii,
impetuozitatea egal
violenta este
Pledoariile sale au calitti geometrice. Ele par
se
conform unui
convingerea s'a cristalizat
plan prestabilit,
se termin exact atunci
In sufletele auditorilor.

www.digibuc.ro

- 122 D-1 Otulescu nu este un artist al verbului ; este

poate tocmai
cauza aceasta), un strlucit profesionist.
ar fi fost artist, ar fi avut In vedere frumosul exclusiv,
nu utilul; ar fi fost mai mult admirat, dar mai putin
crezut
pnate cum
unii maestri strMuciti - ar fi sacrificat un
proces de dragul unei figuri retorice.
In elocinta
are In vedere criterul pragmatist.
d seama
o
pledoarie are valoare
atunci
izbuteste
solutioneze
chestiun ea de drept pus In discutiune.
de pasionat am iubi elocinta, nu putem nega c pledoaria dela
bara este un
nu un scop In sine.
Cu aceste
d-1 Emil Otulescu rmne un sacerdot, care slujeste
pietate, in templul Justitiei romnesti.
V. V.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOAR1A D-lui OTULESCU

S. II-a in

Curti de

de la

Ian. 1923

2 lanuarie 1923.
(Combaterea motivului
11 de casare)

edinta dela

Ianuarie 1923

D-le Prqedrnte
doamna Paltineanu mi-a soficitat concursul in acest proces, marturisesc
am avut un moment de ezitare. Trebuia
iau o
atitudine
cum obisnuesc, mai ales aveam
o
contra unui
coleg, pe
cunosteam din
barou ; din
pentru mine
In momentul cand
cunoscut,
nu-i cnnosteam
trecutul.
ce am examinat
chestiunea de
faptele, pentru
trebuia
fiu
cu constiinta mea,
am
doamnei Paltineanu
primesc
D-Ior, a venit depunerea motivelor de recurs, am studiat procesul,
am
nu
am fost multumit
primisem
ce-mi
doamna Paltineanu.
Cand am venit In
dvs,
am
modul
;
cum se
sau mai bine zis cum
am
sau mai bine n'am
cea mai
remuscare,
am
am
memoria lui Paltineanu este ponegrita,
nu
am
insultele la adresa
civile,
ordinea social, abia atunci mi-am dat
suntem acuzati
era o
sa primesc,
sunt
pe deplin multumit
am
pledarea acestei cauze.
Curte, noi nu
aici sentimente de
;
este bine
se
acest lucru. Dar, este o
dade victima
pe care o avem, o
: mai
acestui nenorocit atentat ;
doilea
de defunctul Barbu
Paltineanu, care a murit
din aceiasi
de ce, venim inaintea dvs. desbracati de toate sentimentele de
la cari
simplu,
partea civil ar avea totusi dreptul, pentru a discuta pur
a textelor de
facem incursiuni din
In atmosfera

www.digibuc.ro

- acelea pe cari le-a facut partea advers. Nu avem nevoie de insinuatiuni ; venim
dvs. cu ajutorul nostru
numai al nostru,
numai pe umerii nostril vom duce
a sustinerii cauzei
clitntului nostru.
a vorbi de faptele procesului, de
fie deci permis, atunci
va fi
nevoie, pentu desvlotarea motivelor de
casare, - s intru deadreptul
examinarea celor
prime motivede casare, nu a motivului de fapt, care pricepem de ce a fost adus
Inaintea Inaltei Curti. Au vrut sa istoriseasca procesul,
motiv
formulat, era greu
de faptele procesului. Cred
faptele proces'a
in calculele pe cari le-a facut,
sului
contra ei, nici
din punctul de vedere al faptelor nu vor putea fi simpatici Inaltei Curti, de
toate acestea sunt
lucruri, cari nu pot
influentezez asupra solutiunii pe care
s'o dati, privitor la principiile de drept, principii de drept international penal,
cum v spunea colegul meu d-1 Perieteanu.
Motivul unu
motivul doi, sub
aspecte deosebite se
In jurul aceleiasi chestiuni de drept : chestiunea interpreart. 4 Cod Pen. In primul motiv, recurentul ne spune : nu pot
fiu judecat de instanta
definitivd,

care s'a dat In

judecAtor de instructiune
definitivd, pentru
este o
judeatorului de instructie,

pentu

sprijinul

am

anume hotrarea

: - aceast

motivat

drept,

sunt motivate In drept, sunt

definitive.

interpretarea art. 4
doilea motiv, este
pr. penal, de se vorbeste motivul de casare de alt text de lege,
de art. 241, care,
cum voi avea onoarea
dovedesc,
are absolut nici o
cu procesul. Recurentul presupune
primul motiv n'ar fi
atunci spune : chiar
hotararea

judecdtorului de instructie din Franta nu este definitivd, nu pot fi

judecatorul de instructie, sau Camera de
judecat
sub acuzare, din
vor constata, conform art. 241 pr. penala,
s'au ivit sarcini noi, pentru

de instructie din Franta,

eu sant

addpostul hotrarei

care are o autoritate cel putin

am dreptul
cer dela
s nu-mi
avea-o chiar
Franta,
situatiunea mai grea, deck
nu
ar fi stabi ite.
urmreascd deck
sarcinile
primul
Onorat Curte, este nevoie pentru aceasta s citim,
voiu cita,
acest art. 4. Este unul din putinele texte pe care
ce vom
tot procesul.
in jurul
art. 4 se
ceti acest text de lege, mnainte de a rspunde la motivul I de casare,
fie permis a
care este origina acestui text. Nu voi face
pretentiuni de eruditie,
aceste incursiuni pentru
de a
istoricui e necrsar
imerpretarea
ci numai pentru
facem
nu putem
desvoltarea cauzei pe care o apr.
inlintea d-vs ; nu trebue s vorbim de lucruri inutile, cari nu sunt
In
procesul, cci,
acest caz, ar fi s pierdem vremea.
provizorie

www.digibuc.ro

- 125 instante i s
cauza noastr,
acestei onorate
lucru inutil este o ingreunare, detrimentul clarittii cauzei.
lat textul art. 4. Legea romneasca tste din 1894 ; textul vechiu,
din 1864, a
modificat, dupa cum
avea onoarea
art :

Ori ce

fi urmrit

fie ca autor, fie ca complice, in

judecat chiar

pentru crimele
de teritoriul Romniei."

Nu citesc aliniatul al II-lea, care se

de delicte,

nu

ne intereseazd.
caz de deosebire
s'a comis crima sau
deapsa cea mai

pedepsele prevAzute de legislatiunea

unde
de acest codice, se va aplica

acele

uurare pentru inculpat, pe care o gsim

dispozitiuni ale codului penal

o multime de

procedurei penale.

Nici o urmrire nu se va putea face pentru crimele sau delictele

de

de teritoriut

in

vin

pentru acele
in caz de condamnare,
a

va dovedi
definitiv
fost

strintate

judecat
mod
pedeapsar'sau
a

Mai departe:
Nici o
nu se va putea face pentru delictele
de teritoriul Romniei,
sau
obfinerea extradatiunei lui.

in

de

intoarcerea voluntard a

Actiunea
nu se va putea prescrie
de art. 595 din procedura criminal."

printr'un

in

termen ca

Observati deocamdat grija legiuitorului romn, ca asemenea

nu
nepedepsite : prescriptie cu termen
ca acela
din dreptul comun, pentru
In tara
de
interesatd este justitia romneasca la reptesiune,
nu ajunge 20
de ani ca inculpatul
se
de crima pe care a
o in
fapte

nMate.

al legei din

Curte, textul acesta,

acestei cestiuni

cum spuneam dela

este

4. Origina lui este din Franta Sunt de acord asupra

simpaticul

distinsul meu coleg,

Perieteanu.

In 1808 este prima data cnd s'a derogat In Franta - veti vedea cu
timiditate. - dela principiul tentorialitiii legilor penale. Deroea ne
garea din 1808 are o deosebit importanta,
motivul

se
mai principal care a determinat pe legiuitor,
dela principiul teritorialitatii legilor penale, care este

www.digibuc.ro

- 126 in
3 al codului nostru penal. Ascultati textul legii franceze
din 1808 :

Orice
o

care s'ar fi fcut culpabil,

din teritorul

de

contra unui francez..."

Va

observati restrictiunea : numai francez contra francez,

veti vedea in
evolutia legei franceze. Leguitorul
din
1894, ca
din 1866
1903, pedepseste crimele comise
contra altor persoane
nationalii, de atre inculpatii de ori ce
nalionahtate
aceasta dintr'un interes superior de
a
ttii,
presenta unui criminal pe teritoriul trii sale de
poate fi un motiv de turburare a
sociale. Ordonanta de
marire In
adeseaori
de un decret de expulsare, e
suficient pentru a garanta ordinea
tara unde faptul s'a
comis, dar nu e suficienta pentru a garanta ordinea
in tara
unde inculpatul va trebui
Legiuitorul francez din 1808, a
crezut
interesele societtei sunt suficient garantate,
se pedepseste numai crimele comise
de nationali contra
omeneasca
este In
nationalilor ; este un lucru foarte natural,
ca s fie mai
severitate
represiunea infractiunilor
cari
nationalii statului care pedepseste, nu sunt interesati. Ce
faptul,
avea pentru
lovise
Paltineanu, care era el
in niste mo nente care v
sunt cunoscute, tocmai In ajunul intrrii noastre
mii
actiune,
de oameni
pe frontul francez. Sunt martori, domnilor, cari au
cari reproduc cuvinvorbit cu judecatorul de instructie din Franta
tele acestuia : cunosc asemenea fapte de agresiune,
noi
Ce interes avea pentru Franta afacerea
Corsica
tineanu, ca s nu i zic incidentul
cum citesc zilnic
In
ziare, ca
cum ar fi
vorba de un simplu accident, din
care s'a tras moartea lui Pdltineanu.
lege din 1808, art. 7, s'a reprodus cu
D-lor magistrati,
codul nostru penal din 1864 :
restrictiile ei
cu o
modificare,
Art. 4. Ori care
sau impotriva
se va
in locul

va

de

sau
unui
judeca, dup acest codice,
nu s'a

vre-o

intoarcerea sa in

nu s'a judecat

La 1864,
s'a
vechiul nostru art. 4, legiuitorul
era in curent cu criticile penalistilor. Legea
din 1866 era

parlamentul francez
dela 1842,
proectul
face chiar
urmarirea s se
crima s'ar fi
ceeace s'a admis de legiuitorul nostru.
comis contra
Vine apoi, d-lor magistrati, modificarea din Franta,
aici sunt
obligat s corijez pe colegul meu Perieteanu, asupra unei
pe
care a facut-o,
d-sa n'a avut
probabil, de modificarea
din 1866 ; d-sa a crezut
legea
s'a modificat pentru prima
d-lor,
reamintiti, eu am aici notele stenografice
la 1903.
prevedea

www.digibuc.ro

- 127 dupa pledoaria d-lui Perieteanu, nu le mai citesc, dar d-sa face o
d-lui
liu, raportorul legei din 1894, care,
prezentat Camerei la data aceea, spunea

pe care

de
consideratiuni, cari m'au
ri 5 din codul penal, trebue
avem
vedere
mai
legislatia
chiar legea
care m'am

dar

la 1903

jug" a

raportul
:

la modificarea art. 3, 4
statele V-au

domn raportor ;
dumnealui spunea : Ce
pentru
erte d-1 Perieteanu, usurinta era mai mult din partea d-sale ;

de o modificare a legii franceze, care nu s'a

dfinitivement
(spune d-sa)

pentru prima

dela 1903." Eu1-am Intrerupt, se poate

din notele stenografice, dar, fata de insistenta d-sale,

persiste in eroarea pe care o
lasat
nu are
chestiune
numai ca
punem lucrurile la punct, dar are
importanta pentru studiul
interpretarea art. 4,
legea din 1903
contine anumite dispozitiuni, cari nu sunt
legea
din 1894,
nu
face interpretarea textului nostru dela 1894
legea
din 1903, ci numai cu legea
din 1896.
D-lor, la 1842 s'a propus In Franta, pentru prima data,
ficarea
din 1808
au fost lungi discutiuni
comisiuni
de
parlament, cu ocaziunea acestei modificki. Legea a fost
mai multe ori. Primul amendament a
din 1843
legea a ajuns
S'a cerut avizul facultatilor de
abia
1866
lumina
drept, avizul lnaltei Curti de Casatie ; a venit revolutiunea din 1848,
tocmai la 1866
lege, care fusese
1842, a fost
vedea

promulgata.

o legiuire, care este

dinteo
s'a vorbit tot timpul
d-v. de lipsa de
interes a societatii
ca
pedepseasca faptele comise pe
teritoriul francez, trebue
studiem ratiunea acestei legi. Observam,
primul
legea
contine o dispozitiune care nu este
din 1866, acea dispozitiune foarte
foarte
termenul dublu al prescriptunei
care denoti adevarata
intentiune a legiuitorului. In al doilea
o
zitiune inteleapta, pe care n'o
legea franceza,
zice legea
din 1903. In caz de condamnare In
inculpatul nu va putea fi
deck
a executat pedeapsa,
a fost gratiat, pe
sistemul legei franceze din 1903,
inculpatul nu poate fi
in caz de condamnare,
cazul
ptia pedepsei pronuna prescris pedeapsa. Nici
st
nu are vre-o valoare in ochii legiuitorului
;
deci legea
din punctul de vedere al interesului
ropentru
pentru

dela
crimele
retineti, - este mult mai severa deck legea
rog
voi arata interesul pe
deci, cu textul
ca o asemenea
nu
nepedepsita.
ca

are

www.digibuc.ro

- 128 Dar, d-lor, chiar

Franta,

ce citim

expunerea de

a legii :

Nu ne
opri la dorinta de a reaminti
de Franta, care imprima o mare autoritate experientei

unui onorabil pair

caracterului autorului

Laplague

,,Am avut onoarea, spunea acest eminent magistrat, de a fi

neral
district aproape de frontiera. Ei bine, mi s'a
nu de 10, de
20 de ori, dar de mult mai multe ori, de a gerne din cauza lanturilor pe care
mi le punea art. 7. Mi s'a
adesea, de a fi martor al unor fapte, cari
,,constituesc veritabile atentate la morala
fapte cari erau de
a
de a vedea asasini, incendiatori, otravitori,
grada, mi s'a Intamplat de a fi
In contra
magistratii francezi nu puteau sa exercite nici o urrnrire.
Un francez, un monstru, locuia un sat limitrof. El a asasinat pe
cumnatul
1-am
se plimbe pe strzile orasului,
ca nimeni
adreseze o mustrare,
violent
amenintator intimida

populatiunea.

lat, d-lor, cuvintele cari au fost rostite,

ocaziunea votrei
legei din 1866.
interesul, ca asemenea fapte sa fie pedepsite,
singuri am
interes nu al nostru, ci al societatei, pe care
justitiei.
acum o mica digresiune
prezentat-o. pana
Lazarescu ar fi aratat cea mai mica cainta,
fie ingaduit.
desigur
ar fi
judecatorilor, cari
chemati
judece. Sunt oameni, cari pot sa
viata
o nenorocire. Fatalitatea, cine
la ce poate
te
Este posibil
s loveti,
vinovat
porti
ti se
in
pe umerii
viata, nenorocirea unei greeli. Dar,
ai
ai suferit
snge de
cel putin s ai remucare,
arati
ai
vreo data s te
zeului caintei. Ei bine, veti vedea,
din dosarul instructiunei, un lucru nemai omenit. A doua zi
Lazrescu avea
de acest
Paltineanu murea
fapt, el cerea
i se trimeat cele trei volume din Planiol ca
prepare
de doctorat A ven t apoi
Credeti
a
vre-o
fata de
famine nenorocita
?
de
Uitase trecutul completamente. Era dontor de glorie;
universitara. A trebuit
voia onoruri,
goneasca studentii
s afirme
tintrimii universitare,
a avut
familia
Paltineanu face
lat, d-lor, de ce asemenea
trebue
de ce legiuitorul din 1866, in expunerea de motive,
se referea la acei criminali, cari
frontiera, cari, sfidatori, violenti,
nici
modestia necenu au nimica
nici
sara Ei bine, este nevoe ca justitia
sa
depseasca
domnilor, cu digresiunea
la legea
vin
Am
dela 1866. Trebue
semnalez o mica deosebire
din
intre legea
legea romana Ambele legi
cazul cnd s'a dat o
definitiva de neurmarire, nu mai
poate
se faca
de origina. Unde este deosebirea
pe amicul
cele doua legi, probabil
aceasta l'a

www.digibuc.ro

- 129 -

un studiu mai
meu Perieteanu, care n'a cautat
este
legea franceza, vorbesc de
din 1866, dela care
am
inspirat noi, hotartrile de condamnare, chiar neexeutate,
de
pe cand in legea noastra, hotararile de condamnare,
inculpatul a fost
de
numai
sunt executate, sau
gratiat.
in Franta deck
din legea
nu s'a
de care am
sunt
In anul 1903,
cei condamnati in
au prescris pedeapsa.
de
Legiuitorul nostru s'a ipirat din proectul francez. Noi, n'am
ad literam, tale quale,
din 1866
; noi am cunoscut
proiectul din 1842
am adoptat
parte din lucrurile
din 1842, cari n'au trecut in
1866
care au fost introduse
prin legea
importanti de
In Franta
1903. Voiu
care o are
chestiune,
solutiunea pe care dv. sunteti chemati
s'o dati recursului.
Domnilor,
ce spune Pekon,
lucrarea
sa
des jugements rpressives", la pag. 42
:
nu va avea
Proectul guvernului din 1842, purta
nici o
a
judecat definitiv In
In caz
.de condamnare,
a executat
prescris pedeapsa...
...totusi
ocaziunea redactarei,
conditiune n'a fost reprodus."
dad Inculpatul va proba

La noi,
dispozitie din
a fost reprodusd, ceeace
dovedeste
ltgiuitorul nostru, cand s'a inspirat dela legea

din 1866, a avut in vedere nu numai textul acestet legi, ci a avut

aceste cuvinte le
proect,
proectul d n 1842,
noi am
o modificare
iar nu in lege ;
a legii, cat a proeotului, a desbaterilor
a tuturor amendamentelor care s'au propus, pentru
veti vedea
ocazia
proectului din 1843, s'a propus un amendament foarte important. In
primul
lege se zicea, judecata contradictorie" s'a schimbat
definitivA". Veti vedea imporcontradictorie", cu
care o are, In solutiunea care o veti da procesului,
v'o
a
In
modificare, pe care am voit
Franta,
leginitorul nostru a avut
de ea,
a cunoscut proectul
inaintea instantelor
intregile desbateri, cari au
vedere

Domnilor, am terminat
acuma la desvoltarea motivului

partea

a chestiunei.

de casare. Voi face o

observatie. Se vorbeste In acest motiv de violarea autorittii lucrului
judecat.
voiu arata
este o mare eroare, aceia pe care o face
vorbind de autoritatea
judecat a

chiar civile, n'au antoritate de lucru judecat,

textul art. 1201 din codul civil este referitor la
din tara
cum textul art. 241 din codul de procedurd
este referitor la jurisdictiile de instructie din tara
chestiunea nu se
de art.
Pentru judecatile din

www.digibuc.ro

--

241, ci de art. 4;
crede partea
art. 4 nu consacra-cum
eroare, pe care
o chestiune de lucru judecat. Este o
o fac adversarii
Art. 4 contine,
primul
o chestiune de
; este
o derogare dela dispozitiunile generale din art. 3, care prevede
petinta teritoriala Art. 4 face competent pe judecatorul
s

faptele savarsite
de teritoriu. Art. 4 nu recunoaste
caracterul de lucru judecat hotartrilor straine,
daca ar recunoaste
acest lucru, ar trebui
recunoasca
toate consecintele la cari
duce autoritatea de lucru judecat,
cele
cele negative cit
restrictiune, la principiul posibilitatei
pozitive. Art 4 are o
caz excepmarirei infractiunilor comise
;
:
tional, nu se poate face urmarire in tara romaneasc pentru
Nu
inculpatul a fost judecat
mod definitiv, in
Este alt chestiune : hotararile
este lucru judecat Nu,
autoritatea lucrului judecat. Lacoste o spune :
chiar cele
trebue s le
exequator
faci o revizuire
fond."
Pentru
penale,
nu
nici posibilitate de a le
exequator. Atunci, ce
de lucru judecat ? Desigur, este o eroare
Este un alt motiv, care a calauzit pe legiuitor : motivul
acela
care a fost, pentru un anume fapt, juclecat in mod definitiv
natate, nu
are la dispozitie autoritatea lucrului judecat, dar, spun
toti autorii, ar fi un
de rigoare, ca pentru
fapt, pentru
care a fost judecat definitiv,
numai
a fost judecat definitiv,
mai supui la un nou proces. Regula aceasta non bis in idem",
care s'a invocat
s'a discutat de foarte multi autori, nu este o autodece

ritate de lucru judecat. Non bis in idem" nu

un
nu poate fi judt cat de doua ori, ci
un fapt nu poate fi pedepsit
de
ori, ceeace este cu
alt ceva.

D-lor magistrati, am
unor eminenti jurisconsulti,
asupra acestei materii. In primul
invoc o antoritate incontesacel memoriu celebru incoronat de
pe Griolet, care a

facultatea de drept din Paris, care pusese la concurs cestiunea

date In civil cat In penal, fata de urGriolet
sub toate aspectele cestiunea
se poate vorbi de autoritatea lucrului judecat,
ce

fectelor

priveste

instantelor

Revue Pratique", vol. 24. pag. 43.

In memoriul

ce scrie

Nu se poate concepe identitate de delict

juridice deosebite, prevzute de legi deosebite
pedepsite

publicat
:

compuse din elemente

mod deosebit."

In materie
faptul este
peste tot. Dar
materie
conditiuni, trepenala ? Un delict comis
Franta exista sub
buesc anumite elemente ; in legea
stint alte conditiuni. Atunci,
se poate vorbi de autoritatea de lucru judecat ? Legea care prevede pedeapsa este alta,
este alta, toate elementele lucrului
judecat lipsesc. Atunci cnd a introdus
dispozijiune,
n'a
desigur pentru a consacra principiile autoritajii lucrului

www.digibuc.ro

- 131 ci numai pentru a da acestor

o
foarte
; la ea trebue
ne marginim,
ce
ce a
in art. 4,
picioare
principiile
legei.
acuzatul Lazarescu are o
definitiva, va fi
urmarire.
supus la o
ce spun, domnilor, eminenti autori, asupra
chestiuni.
lumea juriGriolet, sunt aceia cari au faima
Lacoste,
pe chestiunea lucrului judecat. La cine altul
?
ce spune Lacoste la No. No. 1511-1522 In
:
foarte

Nu

exequator pentru sentintele penale."

...Daca legea
vre-o
pe teritoriul nostru nu este pentru
un nou proces ar
un
vreo autoritate, dar pentru
le
exces de rigoare,
de un individ care a trecut deja pentru acel fapt prin toate
fazele procedurei penale
este cu totul chit fata de societate, de legea cri,,minala."

Lacoste
apoi ce
regula ,,non bis in idem". El
spune
adagiul nu trebue Inteles In
faptul
poate fi
judecat de doua ori, ci ca faptul nu poate fie
de doua ori.
apoi, d-lor am aici o alt parere, a unui eminent jurisconsult,
Procurorul Chervet. S'a dat, In 1905, o deciziune
de catre
curtea
jurati din Bouches du Rhne. Nu
ocup de aceast
a
la chestiunea,
hotararile
au autoritatea lucrului judecat.
hotarire este
este singura deciziune, care
partea Casatiei franceze, in
aceast materie
tot ce s'a
de atunci imprejurul acestei ches
tiuni, vorbesc nu de ceeace s'a scrls cu
unei note anonime,
in trei
repertoriu, ci de ceeace s'a scris de jurisconautocitate, dupa cum voi avea onoarea
sulti eminenti
cu referire la
deciziune.
ce
d-1
procurorul general, care a pus concluziuni la Curtea cu jurati din Bouches
du
curtea
jurati
aceiai solutiune, de drept
Curtea de casatie a
recursul, - In nota publicata in Revista
international, Daras, 1905 pag.
:
intervind aci teoria lucrului judecat. Sunt
Dar nn credem ca se cuvine
cari nu sunt susceptibile de
sentintele penale
de acord a recunoste
ori
exequator nu pot sa produca principiu nici un efecttn Franta. Nu numai

ce executare materiald nu e posibild, dar ele pierd, traversand frontiera,

,,loare efectiva, fie din
de vedere
decaderilor
incapacitatilor ce profie din punctul de vedere al
sau
pedepselor. Nu se
poate
pratinde,
ele
Franta autoritatea lucrului judecat. Ar
,,fi tot
de temerar, de a presupune
legiuitorul din 1903 a voit
se

parteze de la aceste principii.

Chervet vorbete de legislatiunea din 1903,

veti
este o asimilare, care nu exista legea
in art.
voi veni
cari nu cunoteau
la chestiune - care a putut
faca pe

www.digibuc.ro

- 132 bine principiile,

instantei nationale.

asimilare

d-lor, ce spune

profesorul Louis

Hugueney, care ni-a dat o consultatie, pe care o vom depune pe

masa acestei
chestiune:

pasagiul privitor la

Curti. Reproduc

Efectul particular
sub oare cari conditiuni de art.
5 C. inst.
fr.,
de art. 4 al codului penal
nu este un corolar al princi,,piului autorittii lucrului judecat.
ar fi un corolar, ar trebui s recunoatem
c sentintele penale strine
autoritatea
negativ, una pozitivd,
de ele pentru recidiv, pentru incapacitate,
s tinem
ceea ce
nimeni la noi nu

exist o
de
ea nu se poate executa
tara
nu s'a exectat
Art. 4 prevede
in
acest caz e nevoe de o
judecatd. Inculpatul va trece din nou
prin
a justitiei.
de autoritate de lucru judecat,
Nu mai vorbesc de faptul

atunci,

de condamnare,

care nu foloseste la nimic ;

justitIei romnesti inculpatul
fie condamnat
mai mare ? Nu este a nesocoti
principiile cele mai elementare de drept, a aduce in discutiune un
articol
aplicrei art. 4 pen.
principiilor cari guverpoate

chestiune ?
Domniior magistrati,

mai departe la o alt chestiune, pe

care voesc s'o supun examenulai dv. Paitea
a sustinut
o
a
de instructie din Franta, poate
fie,
sisart. 4. atunci cnd
temul legei noastre, o
definitiva,
urmarirea nu este
spune
de o
a
se refere nu numai la
de judela acele
ce inculpatul a trecut prin
date
filiera,

nu prin cabinet, cum spunra onoratul coleg d-1 Oswald

Teodoreanu, - ci In contradictoriu, la lumina zilei. Partea advers sustinea

nu numai aceste
sunt
cari au autoritate de
lucru judecat. dar prrtindea
au autoritata de lucru judecat hocari
dela jurisdictiunea de instructiune,
sunt definitive,

motivate

drept.

Eu voi arata,
primul
magistrati, ca o chesde interpretare a art. 4,din lege, legea
tiune de principiu
ca
legt a franceza, prin cuvintele definitt judecat", n'au inteles
hotartrile staine, cari
dda jurigdictiunile de judecata, iar
nu
de instructiune.
in al doilea
pentru
de
combaterea
motiv, am s
pun
In
partea

Am

discut ipotetic,

am s presupui, pentru necesitatea cauzei.

unui
de instructiune, poate
in sensul legei interne franceze,
acolo am

dorintei

adverse,

o hotrire definitiva,
duc
ce
definitiva,
judeam
cator
o
definitiva,
sistemul legei franceze.
Veti vedea atunci,
domni magistrati, ce eroare face partea

www.digibuc.ro

- 133 cnd crede

de instructiune motivate
nu pe exceptiuni peremptorii, ci pe cestiuni de fond,
definitive In sensul art. 4 c. p.
Nimeni n'a sustinut
terorie
nu cred
o
jurisprudenta.
ea va trece ; ar fi
fie permis
examinez
Dar, deocamdatA,
art. 5 al legii
1808, in art. 7,
prima cestiune. In Franta,
franceze, nu existau cuvintele judecat definitiv". Textul spunea : urjudecat". In procedura codului din 1808, figura numai cuvntul
urmdrit". Atunci, s'a
discutiunea
este
fi lost
fi trecut numai pe
instructie
textul a
modificat
sensul
cel
fie
judecat.
ce citesc
tratatul de instructiuni criminalA al lui
jrebue, In al doilea

judecat In

ca francezul s nu fi fost

strin. Proiectul codului pusese numal

n'a Jost urmrit.
restrdnge competinta, de cdt
la discutarea articolului, la conslliul de stat, de a
urmrit judecat
amendamentul a
francezul n'ar

Cuvntul,

nu poate

spus aceasta, s'a gndit la

la in-

se refere la o

stanta de instructie, neterminatA. Desigur, d

de

legiuitorul, cnd a
textul a fost
de urmArire, ci

nu este suficienta o
modificat in
trebue
o
de judecata.
trecem la
din 1866,
proiectul din 1842
a admis anume dispozitiuni,
de unde s'a inspirat legiuitorul nostru,
care nu erau in
din 1866 ; s vedem
discutiunea
ocaziunea acelui
ne vom lumina asupra cuvintelor

tn mod definitiv."
In 1842 se discuta legea
Camerei franceze. S'a propus
confundati cu Mater
un amendament, de un deputat Matter, acela pe care adversari
citat mereu, de oarece Matter, propunatorul
amendamentului
1842 nu este Mater care a scris la 1904 : el a
interpretat nu legea francea din 1866, ci aceea din 1903, pe care
dvs., Onorat Curte, nu sunteti chemat
dvs. aplicati
o
legea
care este
legea
din 1866. Matter,
zic a propus un amendament, ca, in locul cuvintelor judecat contradictoriu", care in mod evident implicau ideea existentii
jurisdictiunii de judtcatA, se
cuvintele judecat
definiti v".

La instructie, d-lor, nu se poate vorbi de

faptul
vii cu avocat nu
contradictoriu ; de oarece nu
ai avocat

contradictorie,
te

ti se

in

se audian martorii etc. Cuvntul contradictoriu"

desdesbateri nu sunt deck
; iar cnd un text
cuvnt contradictoriu", aceasta
a avut
o desbatere contradicbrie inaintea unei jurisdictiuni de judecatA.
fie
cu cuvntut
contradictoriu
Matter propune ca
www.digibuc.ro

134 -

definitiv", pentru
definitiv" ar exprima mai bine ideea
legii. Intentiunea lui Matter i a intregei Camere, care a admis amenpoate s fie o judecat
damentul a fost ca s se
ideea;
contradictorie, spuneau unii, care poate sa nu fie definitivA. Atunci
s'a intrebuintat cuvintele judecat definitiv", care, exprimnd mai
ideea, da de
mai bine
lumea,
este vorba de o
judecatd,
nu de o juarie la judecAtorul de instructie, care s se
termine
o resolutiune
trei rnduri, cum s'a terminat in
Cum se
pune recurentul adapostul unei asemenea
-telegrafice, cum poate vorbi de autoritatea
a acestei ordonante?

Ce autoritate moral poate s

pentru prevenitul

dar pentru avocatul

Cu acea
de trei

a hotrre, nu

profesorul universitar

nu v puteti pune
ati fost
cnd ati venit
motivul autorittti lucrului judecat.
Revin la chestiunea amendamentului. Se primete amendamentul,
se
se
textul : trece legea
1866, fr nici o
-opunere, fr nici o
deci
cum fusese propus
amendamentul de la
Se poate zice, d-lor,
legiuitorul, In
acest art. 4, s'ar fi putut
jurisdictiilor de judecatd?
lat ce spune,
aceast privint,
Peiron, cum
spunea d.
Perieteanu,
ironie, pentru
nu era pe placul domniei sale. Dar,
?

la addpostul ei, cred

de casatie s

nu numai Peiron, dar toat lumea - este de

In toate
am adus toate tratatele
de la Paris, special pentru aceast chestiune am luat consultatiuni
s'a
un rnd
de drept eu desfid
mi se arate
pe
.aceast chestiune, pe care eu
ascund, fie ca mi-e favorabil, fie
nu. N'aveti de partea dvs. pe aceast cestiune, dect doui autori,
Le Poitevin Travers - am uitat pe celebrul Mater, care a interpretat
legea dela 1903.
rog
altul
spun un neadevr
voiu
pe cine avem de
s m desmintiti,
fata
date de instantele jupartea noastr : avem
doctrina
singurele date pe aceasta ceitiune.
pag. 4, Effets jugements
din
prere. Am

Expresianea

definitiv n'are un sens tehnic.

definitiva se zice de o deciziuue, care
In privinta Tribunalului care a statuat.
Se poate
prin judecat
o
care nu e supusa
cazdeshanici o cale de recurs, o judecat irevocabild. - In acest din
unei alte jurisdictii.
,,terea nu mai poate fi
chiar
Chestiunea n'are numai un interes teoretic ; e vorba In adevr de a vedea
un individ care s'a refugiat pe teritoriul nostru,
ce
comis o infracsau va fi expus la o
in strintate, va putea
stea
presivd,
incertitudinele
pericolele pe care le comportd.
Statul francez este de
interesat a reprima faptul delictuos,
culpatul nu l-a expiat in strindtate sau n'a fost declarat inocent.
Dacd ne vom conduce
spiritul legei vom spune
o
este aceea care
actiunea penald.
acceptiunea
procesul, cel

www.digibuc.ro

- 135 mai departe, Peiron

sprecial
jurisdictiilor de instructiune, examineazA aceste hotArari dupa legea interna,
distinctiune Intre cele motivate
fapt
cele motivate
drept,
ajunge la concluziunea
legea francezA,
acelea cari stint motivate pe amnistie, stint
motivate In drept.
de a aplica legea
ar trebui
legea francezA, - trebue sA
primul
art. 5 Cod. Pen.
SA vedem ce
art. 4 prin
dnfinitive
jurisdictiunilor de judecatA. Legea
ne va
numai
a jurisdictiunei de
este definitivA.
arAta
o

ce

In

Peiron. Chiar

a ordonantei motivatA in drept pe amnistie, singura excepperemptorie, care nu cere un examen,

prescriptiunea ; dar veti
vedea cA la prescriptiune, se poate reveni
:
Chiar

aceast

actiunea

Franta. Legea

1866 reproduce redactiunea adoptat de camera deputatilor In 1842.

prezentat de guvern prevede
inculpatul nu poate fi urmrit cAnd a fost
judecat
contradictoriu. Comisiunea insArcinat
examenul proectului s'a
gAndit cA
contradictoriu nu era suficient, trebue spus definitiv,
ndefinitiv prezentAnd un sens mult mai complect. Discutiunea lungA la care a dat
Ioc
substitutiune aratA cA legiuitorul nu viza In 1842 de cAt deciziunile
,,jurisdictiunilor de judecat
sA dea de o parte autoritatea deciziunilor
de jurisdictiunile de instructie,
garantiile care
dintr'o desbatere
publicA
contradictorie.

Ei, da, domnilor Profesorul Huguney zice, cA dacA n'ar fi

procesul acesta
s'ar vedea ce bine a
legiuitorul
a
introdus
dispozitiune. Pentru ca, la cabinetele de instructiune,
uurintA se petrec lucrurile !
Dumnezeu,
vii
chestiunea In public, acolo sunt alte garantii ; pe o asemenea

a introdus art. 4, n'a

hotkire se poate pune temei.

Am desvoltat
asimilarea Intre efectul
pe larg
chestiune. Nici o asimilare Un singur efect foarte
Deciziunile judecAtorilor de instructie din
au inspirat
nu. In practica poate sA fie
giuitorului incredere, cele din
poate
din
de buni.
sA fie tot
rile din
nu inspira legiuitorului incredere,
daca stint
date la lumina zilei, dacA sunt definitive
contradictorii ;
atunci
sunt garantii suficiente.
ce garantie in
daca am putea
plica teoria
? Speta aceasta este cea
spune profesorul Huguney.
In Franta,
neatacatA de procuror, neatacata nici de partea
De ce
Curte ? Este bine, sA vA spun
acest lucru. Faptele s'au
la 14 August stil nou, va
1 August stil vechi, cu
zile
declarrei
s'a dat
15 Septembrie, adica la Septembrie suil vechi. dupA ce noi
Domni!or s'a
un lucru curios, dei se
dese
sA
lumea, dar acela care
: sunt lucruri pe cari le

www.digibuc.ro

- 136

le

nu le

Ei bine, familia

care sa
acest fapt Nu voi sa insinuez,
oprit, sau ar fi intirziat voit, dar cert este

a fost cea din

zic,
telegrama s'ar
familia
n'a

ca Barbu Paltineanu care a murit de durere,

acest lucru
Franta, textul
din cauza acestui fapt, nu s'a putut duce in
codicelui de instructiune criminala prevede,
termenul de apel,
potriva ordonantei judecatorului de instructie, este de 24 de ore dela
notificare, la domiciliul ales, mai prevede ca,
nu ti-ai ales
miciliu, ai perdut dreptul de a face apel.
cum
a putut sa
neatacata cu apel de partea
partei civile vrea sa i se opue o astfel de hotarire
In asemenea conditiuni
daca aceste argumente, aceste sentimente
omenesti, cu care venim Inaintea dv.,
dv. ati fi
fauritorii legei, sunt sigur ca ati pune temei pe ele, toate aceste au
fost
luate In
de parlamentul francez, atunci
s'a
dispozitiune,
care s'a
numai
jurisJictiunilor de
au autoritate de lucru judecat, ca
intrebuintez un
scump adversarilor.
Acum, d-lor,
celebra chestiune de drept international
penal, venit-a ea in discutjune, in fata instantelor
?
a venit
moduri :
nu
ce
pot
trebuinta, sa zic,
mod vecin", apoi o
in terminis". Care este modul vecin ? V'am spus dela inceput,
am
istoricul legei franceze,
legea
din 1866,
de ea vorbim -,nu de legea din 1903, ea este legea
care trebue
ne referim peutru interpretarea legei noastre, - se spune
in caz
de condamnare, nu se mai poate face urmarire, chiar
pedeapsa
s'a executat. Va
venea inculpatul
o
de
damnare In Franta din
prezenta
de condamnare,
nu mai putea fi
executase pedeapsa, sau nu, nu avea
nici o importanta. Este destul
era
vedeti ce
enunt, ca
legea
din 1866. Noi am admis aliniatul din proect care
vedea ca condamnarea nu
de o noua urmarire,
daca s'a
executat pedeapsa. A revenit, In
legiuitorul francez la 1903, a
modificarea,
bine a
dar aceasta dovedeste un
din punctul de vedere al legei, noi eram, la 1894,
am Introdus textul francez, in progres asupra legiuirei franceze. Din cauza
.acestei redactiuni, s'a pus chestiunea in Franta, sub imperiul legei
sau
special
din 1866,
un condamnat in
contumacie,
mod definitiv.
condamnatul
contumacie, - este sau nu judecat
De doua ori cestiunea a
de instantele de fond
In
mers apoi la Curtea de Casatie. Un condamnat In
contumacie, vine
Franta. Va putea
fie
sau nu in Franta ?
chiar daca tara unde s'a dat
conturnacie,
S'a sustinut
are autoritatea
judecat este principiul
in contumacie este o hotarare care are autoritatea
o
crului judecat. - Daca cel condamnat
contumacie vine in Franta,
poate sa fie
judecat ? Instantele judecatoresti, de doua ori,
ori au fost chemate
se pronunte, au zis, da, pentru ca

www.digibuc.ro

- 137 prin cuvintele judecat definitiv" s'a

judecat contradictorie.

Am aci o prima deciziune, asupra acestei cestiuni, a Curtii din

din 14 Noembrie 61, publicat In

loz 1862, partea a 2-a pagina
230. Curtea de Casatie
fost
s se pronunte asuacestei chestiuni,
ce se pronuntase Curtea
Besanon
a adoptat aceiasi solutiune.
cantonul Vaud invoca autoritatea
Un judecat In contumacie
lucrului judecat
Franta, pentru a scapa de urmarire. Instanta de
fond a respins exceptiunea pe motiv
trebue o
definitiva
o
cotradictorie. Chestiunea
aceasta in sensul legii,
a venit in terminis"
Curtii
din Bouches du Rhne,
chestiunea a venit Inaintea instantelor de
Este prima singura
cum este aci. Trebue
de judecata.
cum era speta. Era
spun, de la
Franta este
textul art. 8 care admite
ipoteza
un
care face o
Franta, care fuge
este judecat
poate s
autoritatea
lucrului judecat ? Franta a admis reciprocitatea prin art. 7 din gea
pe celebrul Mater
acesta a
dela 1903,
aci o aplicatiune a lucrului judecat, pe care, nici
Franta, unde este alt
n'o veqe nimeni
dnsul.
Un oare care Guiffredi, italian, este judecat
Frantar
fugise In timpul acesta Guiffredi, in
comisese o
de

tara lui de

in Italia,

obtine o ordonanta de neurmarire. Se

ca autoritate de lucru judecat ordonanta

Italia. Discutie
Curtii cu
din Boueste definitiva, in sensul textului
ches du Rhne :
iat ce zice Curtea cu
din Bouches
din codul penal franccz,
Rhne : prin deciziunea sa publicat Revista de drept Internafional a
lui
din 1904, p.
:
reintoarce
Franta
de neurmrire

Considerind cd
chestiunea se reduce a determina Intelesul cuvinne
la principiile genetelor judecat definitiv. - Considerand cd
rale de drept, la lucrrile preparatorii ale legei din 27 lunie 1866 la jurisprudent,
o
urmrire In
nu poate
este neindoelnic
o decizie
dacd este contradictorie, irevocabil
actiunea penal a fost
Franta de
definitiv"
In mod absolut
In

recurs inaintea Curtii de casatie care se respinge. A

care cestiunea s'a pus

ceasta este singura
instantrebue
telor franceze,
recunoasca
adversarii nostrii cd este o
care ne este favorabild.
Ei, acuma,
domni magistrati, permiteti-mi
starea doctrinei,
ar fi
pierdem un timp imens,
am ceti
tot ceeace spun autorii.
ne referim cel putin la ei ca
vedeti
lumea care cugeta,
ca noi. D-lor, ati
pe celebrul

Peiron, care n'a scris la

interpretnd legea din 1903, ci la

cu Mater.
E vorba Ins acei de Matter al recurentului ci Mater care a luat
cei doi Matter-i ;
vntul In parlament. - S'a
confuziune
1904,

1885 Interpretnd legea din 1866. El e de aceiasi

www.digibuc.ro

- 138 sunt mai multe mame in aceast afacere. Permiteti-ne

doctrinei.

Lacoste, nu place
nu e penalist ; dar
adverse, pentru
Lacoste e special pentru materia lucrului judecat
tratatul
face
autoritate. Nu
place ? Deschideti ori ce tratat, ori ce repertoriu de
spre exemplu, Dalloz sau Carpentier,
veti vedea aceiasi soluo adaogare foarte
: anume

subordonate mod strict

guros la conditiunile prevdzute de lege,
altfel infractorul care s'ar
refugia ar gasi prea usor impunitatea. Regula este urmarirea, pentru
crimele comise in
La
regula legea prevede o exceptiune, doar cazul
inculpatul are in favoarea sa o
definitiva Este o exceptie, dar
o exceptie de strica interpretare, nu ca
materie de
unde
toate vin
favoarea inculpatului. CAnd legea a
principiul urea nu se poate eluda prin
comparatii cu legea
; ea trebue interpretata strict.
Ati zis
Garraud este de partea dvs.
dati voe
spun
putea
eu, mai bine
s citesc :
producnd efecte exceptionale,

Trebue ca judecata s fie definitivk adica

fi epuizat
penal.
consideram ca definitive, deck, deciziunile contradictorii"

trebue

lumea

rile se fac la

torului de instructie,
asemenea
ctorii.

deciziune contradictorie. Desbatece

zilei. De desbaterile
cabinetul
ne

Dumnezeu

noi ce se

! Asemenea desbateri nu se pot numi

adnotatorul deciziunei curtei din Bouches du Rhne, scrie

Revista de drept international a lui Lapradel, la pg.
:

De
Senat. nici

nici In expunerea de motive, nici

raportul d-lui Branger, la
al d-fui
la
nu sunt examinate dificulttile prac-

tice de care a fost sezisaa Curtea cu Jurati din Bouches du

Solutiunea
nu se
nici In discutiunea care a precedat votul legei din 1866, dar
ne

la desbaterile din 1842, d-1 Mater, raportor, se

astfel :
un francez
Ajung acuma la un punct mai gray. Este acela al cazului
Guvernul s'a
culpabil de o crim ar reveni In Franta, n'ar putea fi
ori decateori culpabilul ar fi fost judecat In
In contraIn contradicdictoriu, n'ar mai fi
la judecat. Comisiunea crede
toriu", n'ar fi suficient ; cA ar trebui s se spun definitiv
definitiv"
prezentnd un sens mult mai complet. Principiul trebue
fie acesta; este un
principiu de
moralitate,
dacA nu se poate pedepsi francezul care
i chiar
din
dup condamnarea sa, trebue
fie cu totul pozitiv, trebue ca hotkirea
fie definitiva
ca condamnatiunea
absolutd,
ca culpabilul
nu
posibilitatea de a sapa de o prima
-damnatiune, fie prin opozitie, fie prin purgarea contumaciei sale. Este imposibil
criminate. Legiuitorul n'a Inteles a face o
codul
a Intelege

www.digibuc.ro

a
(Moniteur, 1842, pag. 786).
glum

individul

fi fost bine

realmente judecat."

legiuitorul nostru a cunoscut proectul din 1842,

o parte din dispozitiunile proectului. Ei bine, retineti
comparati ordonanta. Dac in sufletul dv,
zice
acest lucru
atunci, casati, onorat Curte, dar nu
Lzarescu este relement
cred c veti putea spune un asemenea lucru. Citez mai departe :
v'am

Ministrul Justitiei,
,,Aceste cuvinte ale raportorului, la care se
ridicat dealtminteri
chiar din partea adversarilor proectului,
fie
1866, fie in 1903, nimeni nu s'a
asnpra acestei interpretri care
astzi
exactitatatea
valoarea.
0 consecintd se deduce din aceasta,
o deciziune
mod natural, acea

numai dela o jurisdictie de instructie,

o decizie de neurmdrire, nu
actiunea
in Franta. Legiuitorul n'a voit se
cu un proces care s'ar fi oprit la
care n'ar fi suportat
proba
jurisdictiunilor de judecatd, singurele,
care,
leorganizat desbaterea contradictoriu. (Lacoste,
gile noastre,
fie cu
de la chose jug, No, 1520 1523,
de 1905).
Inteun cuvnt, pentru ca regula non bis in idem"
fie aplicabild, trebue,
expresiunea
a d-lui Garraud, ca
fi epuizat
(Garraud, op. cit. I, No. 154).
poate

totusi, Travers spune

important aceste cuvinte, cari.
proectul din
au adus un amendament
chestiunea. Mai este nevoe
citez
lat, domnilor, cum
(anul 1890, partea No. 198? Mai este nevoe s citesc consultatiunea profesorului Huguney? Nu pot fi alte argumente
acelea pe cari le am repetat.
minte luminat, vorbesc de acei
la question",
la
cari au ptruns chestiunea, qui ont
Toti autorii sunt de acord asupra cestei chestiuni, afar de Travers,
de Le Poittevin, cci de Matter, nu mai vorbesc...
D.
Gr. Perieteanu: Garraud
: Dar am cetit pe Garaud,
dac
mai citEsc
D.
odat.

revizuiasc

Curte,

cred,

singur,

toti aceia, cari au voit s'l

d-lor, prima chestiune transat. Dac
opriti la acest
mod de a vedea, s'a
doi de casare. Dac
cu motivul unu
deciziunea judecatorului de instructie nu este o deciziune definitiv,
art. 4, cum o
mai fie discutiune dac judecatorul
instructie trebuea s constate existenta de
noi, cci In acest
cum l'au

nu are absolut

caz hotrarea judecatorului de instructie din

nici o valoare pentru judeatorul

Va

a noastr, a

motivul doL Motivul doi nu poate

n'ati admite aceast prere
purcede la examinarea celeilalte chestiuni, adic aceea de a
ce.
insemneaz o.
a
de instructie, motivat
drept
aceast din urm chestiune. In pledoaria
examina
In picioare,

www.digibuc.ro

- 140 care d. Perieteanu a

tnaintea dvs., a fost de acord cu noi
asupra chestiunei
caracterul de definitivitate al unei
are
se aprecieze
legea
unde s'a dat
legea franceza.
Mai exista acord
noi asupra faptului
art. 241 pr. pen.
e identic cu corespunzatorul
francez.

Textul ce s'ar fi putut viola e deci textul francez, iar nu. textul
violare vorbeste motivul. Ordonanta ce se
de a
ca
definitiva
data
Franta, trebue
are autoritatea
judecat dupa legea franceza. Vom examina deci
legea franceza, ca
vedem cum sunt privite, In dreptul intern francez,
judecatorului de instructie, cu rezerva de a examina aceasta voiu face-o
ce voiu raspunde la
motive de casare,
se poate vorbi de violarea unei legi
inaintea
Curti
Casatie. Noi
Curte, noi vrem
Noi nu
cu autoritatea
judecat ; noi vrem desbateri contradictorii
pe toate chestiunile, la lumina zilei.
Ce se
in Franta,
in drept, sau
bine
:
o ordonanta
In drept, are, in dreptul
intern francez, autoritatea lucrului judecat,
este o
asupra
nu se mai poate reveni ? Adversarii mei
au
cestiunea, dar s'au ferit
o
s o patrunda.
lumea este de acord, ca ordonantele franceze, motivate In drept, stint

care au putere de lucru judecat. Dar este cestiunea

vedem
este o ordonanta
in drept ? Ce este o
In drept,
legea
?
Inalti domni magistrati, trebue
fac o distinctiune importanta,
exceptiunile de drept peremptorii cele de fond. Ce este o
.ceptiune de fond ? Sunt cazuri
judecatorul de instructie nu
jurisdictiei de
faptele pricinei. Inculpatul
instructie o exceptie care face
examinarea faptelor. E
a
a comis
incriminat,
discuta daca prevenitul a asasinat, a
din moment ce o exceptie peremptorie de drept, pune la adapostul
urmariri,
fie nevoie de o examinare a faptelor.
Sunt trei exceptiuni peremptorii de drept, pe cari le
eu
putin,-poate reprezentantii recurentului mai
altele- : autoritatea lucrului judecat prescriptia
amnistia,
vedea
aceste din
cazuri sunt oare care restrictiuni.
pentru
inculpatul invoca prescriptia sau
autoritatea
judecat.
o chestiune de drept care rezolv
cesul
care face
discutarea faptelor. In acest proces chiar,
in care
autoritatea lucrului judecat, avem exemplul
unei exceptiuni peremptorii de drept.
Camera de punere sub

acuzare ar fi admis exceptiunea ar fi dat o

peremptorie de drept.

pe o

deck
sunt
Regula
nu se poate face o
sarcini noi e
art. 241 din codul de pr.
Excepia nu este
In lege ; ea e opera interpretilor,
sunt cazuri
regula e inaplicabila. Aceasta se
cari au observat

www.digibuc.ro

- 141 de
ori sarcinile n'au intrat in examenul judecAtorului
de fond. Ce
de sarcini noui cnd inculpatul a
pe amnestie, pe presceptie sau pe lucru judecat ? In asemenea cazuri
torul
n'a examinat absolut
un fapt-cdci sarcini
fapte, dovezi - judecAtorul n'a examinat faptde, ci a primit ca
o exceptie peremptorie de drept. In asemenea caz, faptele nu intereSpre exemplu, la o
pentru asasinat prevenitul
martori, nici nu exaprescriptia. In acest caz judeatorul nu
alte dovezi spne a vedea
a existat sau nu asasinat ; el
pralabd chestiunea peremptorie de drept - prescriptia.
Ministerul public, direct sau
cererea
civile, nu va
putea redeschide urmArirea mai trziu pe motiv
existA sarcini noi,
prima decizie nu se
pe
solutiunea este
dependenta de sarcini ?
este rational
logic. D-lor, ceeace
spun nu constitue
mea personald, eu rezum
interprede drept
a instantelor judecAtoreti, rog pe adversari
dovedeascd contrariul. Primesc In acest caz
pierd procesul.
ChiAr
bazate pe exceptiunea peremptorie a prescrippot da uneori
la o
JudecAtorul de instructie

ca

prescriptia, dei nu
in examinarea sarcinilor, trebue
califice faptul ; atta trcbue
Un individ e acuzat de
un anume fapt. Instanta de instructie
calificA delict.
examifond, nu
martori, nu administreazd probe
faptul este sau nu dovedit, pentru
faptul este prescris.
Se
se descoper
noui, care stabilesc
faptul nu era delict, ci era
In acest caz se poate face evident o
urmArire.
in cazul ordonantei de neurmArire
pe baza unei exceptiuni peremptorii, ca prescriptia independentd de
sarcini, urmArirea poate fi
probele noi vor permite o
a faptului.
calificare
mai mult, mi se pare
materie de amnestie,
se descoperd sarcini noi care
calificarea este
lificarea,
nu e definitivd.
pe exceptiunea lucrului judecat este definitivA,
Hotrfrea
noile sarcini nu pot schimba absolut nimic ; de oarece
torul fondului n'a examinat dect hotArtrea, nu faptele sine, ci faptele
cum le
hotArtrea,
a judecat greit
a
:
este autoritate de lucru judecat, nu se poate revini,
deciziunea
pe sarcini, ci pe o
judezdtorului de instructie nu se
pe
constatate
acea
a jurisprudentei,
Aceasta este starea
a doctrinei
nu
absolut nici un autor, care
contrariul. Partea
s'a
nu
examineze
aprofundeze aceast chestiune, ci
ne dovedeascd
legitirna
este o chestiune de drept,
senzul
ea poate fi examinatd de judecAtorul de instructie ; solutiune
asupra
lumea este de acord.
Acum,
permit
fac
citate asupra acestei
Pandectele franceze, la No. 1738 :
chestiuni.
ce cetim
totui

www.digibuc.ro

- 142 No. 1738.

afirmatiune este periculoasa
are nevoe pentru a
exacta, de a fi
inteleasa. Motive le nu pot In principiu
schimbe caracteruf
revocabil al unei deciziuni,
ordonantele sau deciziile
provizoriu
neurmarire sunt esentialmente provizorii,
fie ele motivate In drept, aspectul afapoate fi modificat prin survenire de noi sarcini; o circumstant
descoperit, poate semnala
delict sau contraventie, un fapt care a
instantei de instructiex ca nepedepsit de nici o lege
Deciziunea
descoperiri, n'a putut s
dup sarcinele dobandite, ea n'are deci
o autoritate
este
autoritatea ordoNo. 1739. Ceea ce este
aceast
nantelor sau deciziunilor
este prin forta lucrurilor definitiv, cnd
fondate pe motive independente de sarcinile
contra inculpatului, In acest

caz, survenirea de sarcini noi nu poate avea influenta asupra aspectului

Evident A judecat

este amnistie, ce import

sunt sarcini
aceasta nu
nimic. Tot
ce privete prescrip: tot
fapt este ;
este dovedit sau nu, nu are nici o imporfaptul tot prescris
In cazul unei
pe fapte, pe cari judecatorii le-au
deciziunea de
calificat ca constitutive ale scuzei de
trebuea
daca probele aduse ulterior
fapta,
sensul
elementele constitutive ale exceptiunii nu se mai gsesc,

noi,

Intrunite.

Mai departe
No. 1740. Astfel deciziunea sau ordonanta
actiunea
ceptabild din cauza unei exceptiuni peremptorii, nimic mai just ; exceptiunea
independenta de sarcinile produse contra prevenitului, ea nu poate
fie atinsa
de sarcinele ce survin; ea
ori ce drept de urmarire.
Tot astfel cnd deciziunea e
pe
judecat, amnestie sau pe
prescriptie."

Ma rog ati citit

n'am

Eu sunt dator
citesc
poate bine ce ati cetit; dar iat ce

pe

s rectific,

Dacd ordonanta de neurmrire este bazat,

mod absolut, pe inocenta

extinctiunea actiunei publice, (prescriptie, amnistie, spre
cest caz,
s se fi tinut
sarcise
de o autoritate absoluta, constitue un obstaurmrire, chiar in cazul descoperirei de noi sarcini"
col la ori ce
Cours de droit Criminel, cd. VI, 1921, No. 668, Pag. 829).
faptului urmrit,
exemplu) aprecierea
nile actuale,

Regula

de art. 241

corespunzatorul francez este

poate face o nou urmrire pentru sarcini noi.

se

pe cale jurisprudentiald privesc cazurile

solutiunea primei instante de instructie era o solutiune de drept, in-

dependent de fondul pricinii.

In
prima deciziune se sprijinea pe exceptiunea legitimei
aprri, care este o exceptiune de fond,
nu o exceptiune peremptorie.
Martori X, Y, Z, audiati cu ocaziunea primelor cercetari, fcute

www.digibuc.ro

- 143 existenta unor fapte care motivau elementele connoi depozitii modistituve ale exceptiunei de legitim
martorii
aceste fapte, evident cade
consecinta juridica.
ci
noi vor spune
Paltineanu nu era cu scaun in
se apere,
Paltineanu a luat scaunul ca
cu cutitul
aprare ? Sau,
Dr.
a fost
nu va
concluzia
n'a fost o
de cutit, dar
spus,
cum a
intestine, una
au fost trei lovitnri de cutit date cu brutaiitate, una
a
a ficat
alta la stomac, se distruge
costructiune
judecator de instructie ? Acestea sunt lucruri prea elemenpare, ca
mai fie nevoie
mai insistam, dar a trebuit
insistdm,
tpentru
advers s'a folosit de
lat un pasagiu important din Faustin
Vol. I, No. 1313:
Franta, au

No. 1313. Trebue totusi

cdsurvenirea de sarcini noi, nu
reluarea urmririlor de
In singurul caz, cnd ordonanta cabinetului de instructie
sau deciziunea Camerei de punere sub acusatiune este fundat pe insuficienta
nelor produse,
neurmArirea a fost
pe acea
faptul nu
nEste elementele delictului, sau pe o exceptiune de drept oare care, este evident
sarcini nu pot avea ca efect de a modifica aceast deciziune,
dac
modific chiar faptele cari'i-au servit de baz. Ce import, In
dup
aceasta e locul a imputa cutare fapt cutrei persoane, dac acest fapt nu e pedepsit
sau dac e acoperit, fie de prescriptie, fie de amnistie ?"

judecatorul de instructie ar ti
Evident,
: este amnistiat
Lzrescu, sau a prescris", s'ar fi isprvit. Nu a zis
; a examinat
d-lor, cum spune onoratul
coleg dl. Perieteanu,
faptele,
permit s citesc din cuvantarea sa,
am
stenografiate avem
o
premisa, care este elementul de drept
"
Se

noastr, s

d-sa

o realitate,

: bine, se poate drept fra fapte ?

teoria representantilor recurentului,

la obiectiunea
a

torului de instructie, este o

motivata in drept. D-lor, un
judecator de instructie spune : cutare fapt este asasinat, pentru
toate elementele prevazute de codul penal". N'a aplicat dreptul

la fapte ? Sau, zice : faptul nu e asasinat,

lipseste elementul
intentiunei, sau nu e asasinat pentru
prevenitul n'a fcut de
se apere, era
aprare
In ambele cazuri,
drept, nu e definitivd,

jurisdictiei de instructie, desi motivat

ea se

pe fapte, nu pe o

de fapte, pe o
de drept, din acele care
Franta, daca
peremptorie.
Lzarescu mai poate fi urmrit
nu e definitiv in Franta, atunci el poate fi
deciziunea ce

de
textul legii romnesti nu
stidintate. Atta cere
urmarire, deck daca a fost definitiv judecat
urmrit

din texte de drept intern e inutil,

discutie
am
sediul materiei este
art.
este o chestiune de drept international,
4,
nu
textele de drept intern invocate de adversari.
D-lor, de aceiai Were sunt : Faustin Hlie, Lacoste, Haus.
legea

www.digibuc.ro

- 144 Nu este absolut nici un autor de pArerea prtii adverse, dar absolut
Travers, pe care
citat partea advers, nu
nici unul. Caci, d
spune

asemenea deciziuni au a itoritatea lucrului judecat.

proprile

cuvinte ale distinsului internationalist :

contra,
deciziunea de neurmarire
de exemplu
drept neatacata termenele legale, nu poate
unde a fost pronuntata
faca obiectul nici unei
de recurs face obstacol la orce
ulterioark
actiunea
nu mai poate
fie exercitat
teritoriul francez."

Travers pine un principiu

drept international,
care toata
s'a dat
El
nu examineaza ce e o
in drept,
nici nu trebuia
examineze o
a
tratat de drept international.
Reserv de o cam
chestiunea
puteti examina dvs. caracterul
ea e de acord : aplicarea

de definivitate al hotrri invocale, care trebuind s fie judecat dupa

legea franceza, scapa controlului dvs ca constituind o chestiune de fapt.

de a termina

citat din Garon,

acest motiv, tin s relevez ca pasagiul

este ne concludent,

sprij nul teoriei

nu vi s'a citit pasagiul care examineazd

legitima

aparare e o exceptie perept irie de drept, ci pasagiul care recunoaste

jurisdictiunei de instructie dreptul de a cerceta existenta legitimei

Rog sa mi se arate o

ca o hotarke a
este o

hotrre, un singur autor, care sa

de instructie,

pe

sensul art. 241, adica

o
definitiva
nu se mai poate reveni asupra ei. Singurele
hotrari. motivate
drept, de care se
autorii, sunt acelea care
se
pe amnestie, prescriptie
autoritatea lucrului judecat,
acestea sunt singurele exceptiuni peremptorii. Exceptia legitimei
motivata

este o exceptie de fond, care depinde de sarcini, - care

va fi primit sau nu, dupa starea sarcinilor. Prin urmare,
daca
dv., prin imposibil, ati admite
prima
nu este
unei jurisdictiuni
de instructiune,

fie
principiu o
definitiva, veti refuza totusi acest
motiv de recurs, pe consideratiunea ce
sprijinin-

poate

du-se pe legitima aparare, jar nu pe o exceptiune peremptorie de

drept, nu este o
definitiva in sensul art. 4, cod. penal ;
tara
deci urmarirea a fost bine
se

(La redeschidere :)

onorat
Curte.
Domnule Prim-prqedinte
de a intra In cercetarea motivului al doilea de
trebue
mai fac o
observatiune. Veti vedea la dosarul
structiunei memoriul pe care
depus
de instructiune din tara
Veti vedea din dosar,
decisiunea judecatorului de instructie din
recunoaste
drept. El
nu este o decisiune motivata
Franta, pe care o
spune textual :

www.digibuc.ro

- 145 Deciziunile, ca aceia pe care o

eu, au autoritate definitiva in Franta
nu pot fi revizuite deck daca survin sarcini noi".

Aceasta o spune
LAzdrescu care face recurs, care se
de gresita interpretare a legei
; el recunoaste, in
ordonanta pe care o
este o ordonanta asupra
depus,
sarcini.
cAreia
Franta se poate reveni,
survin
o a doua chestiune, pe care o enunt
In sfrsit,

o rezerv colegului meu, d-1 Aznavorian, este chestiunea

calificArei, pe care colegul meu o va trata cu ocaziunea motivului
al treilea
recurs. Faptul,
cum este calificat in ordonanta judede instructie din Franta, nu este
fapt
faptul
cum este calificat decisiunea Camerei de punere sub acuzare din
tara romneascA. Acolo a fost calificat omor",
este calificat
nu
rAnire care a cauzat moartea". Veti vedea deci,
a face
aceleasi fapte, astfel
din acest punct de vedere, nu
se poate vorbi de lucru judecat.
Curte, la motivul al doilea de casare : Omisiune esenfiald, nemotivare, violarea art. 241 urm. Pr. Pen.,
a art. 216
pentru

Recurentul se plnge, in acest motiv, de faptul nu s'ar fi relevat

de punere sub acuzare, existenta unor noi sarcini.
prin deciziunea
El pretinde
nu poate fie
se
de Camera

de punere sub acuzare fapte noui necunoscute la prima

Curte,
de a ne ocupa de chestiunea de
atunci
se face o
a ti
art. 241 cod. proc. pen., se
in
pentru o
instruitd

aceasta presupune motivul de recurs - voi examina

omisiunea, de care se plnge partea
in realitate.
Voi examina deci, In prealabil,
omisiunea
trebue
nu ca instanta de instructie
constate asistenta unor noi sarcini ;
apoi
omisiunea este esentiald, examinnd constatArile
cum reies din decizia Camerii ;
fine,
chestiune
sub cenzura Dv. lata chestiunea
pe care am s'o discut,
cel de al doilea motiv de recurs.
Inalti domni magistrati,
desvoltarea acestui motiv, s'a vorbit
de lucruri cari
sunt scrise
motivul de casare, am
le relevez,
desi nu sunt obligat
deck la acele chestiuni cari sunt
consemnate
motiv. S'a zis astfel,
instructiunea n'a fost bine
sesizatd,
cererea
de partea
la judecAtorul
de instructie, nu s'a
ar exista sarcini noui. Aceasta au
spus-o d-lor, in dezvoltarea motivului de casare. Nu
se indice,
in motivele de recurs, vre-un text de lege care
o ase-

Partea s'a plns numai de violarea art.

;
punere sub acuzare nu

menea

de faptul
decisiunea Camerei
constatA existenta unor sarcini

Curte, noi ne-am dus

plngerea direct la judede instructie, conform art. 60 procedura
Este o
existA o asemenea dispozitie in codul nostru de procedurA
Onor.

Marilor Procese

www.digibuc.ro

cercetAri din
s'ar fi deranjat
n'am fi suplinit
publice,
n'am fi luat In
interesul ordinii sociale, cine tie, Doamne ferete
pe ce
universitarA am fi
pe LazArescu
ba poate
ar fi discutat In Parlament modificarea Constitutiei,
devie suplinitor de drept constitutional
Art. 60 nu supune plngerea
civile la nici o conditie,
nu este niciun text de lege care
impue
civile, obligatiunea
ca
arate, In plngerea pe care o face, existenta sarcinilor noi.
se
de faptul
Camera de punere sub
acuzare, l'a judecat conform art. 216 proc. pen. Este adevArat,
mera de punere sub acuzare e de parere cA nu e nevoe sA releveze
;
dar In mod subsidiar Camera releveazA
existenta unor sarcini
existenta sarcinilor noui. Se mai poate
recurentul ? Ce a
Camera de punere sub acuzare ? A
:
nu am nevoie de sarnoui ; pot
fac urmArirea conform art. 216, dar totusi
aprecierea instantei
vedea cA a constatat existenta de sarcini
de fond, asupra acestei chestiuni, este
controlului d-v.
domni magistrati, ce citesc In
asupra
sarcinelor noui, Cod Adnotat, art. 247, No. 1,2
:

Parchetul

oficiu,

Dup textul art. 247, descoperirea, nu

a unor fapte noui, dar
chiar a unor noui
constitue sarcini noui".
Dispozitiunea art. 247 e numai enunciativ
expresiunea sarcini noua
imbrac in generalitatea sa toate probele servind a stabili culpabilitatea
,,nitului. Astf el, sarcinile noui pot rezulta din

declaratiuni filcute la audient

de martori deja

Aceasta este o cestiune asupra

absolut
lumea este
de acord. Sarcinile noui pot
din declaratia unui martor care
a mai fost audiat.
exista o sarcinA nouA
daca o consemneazA judecAtorul
de instructie, sau dacA se referA
cerintele art. 241 sunt
deplinite,
sA fie nevoie de vreo
sacramentalA
faca ca aprecierea instantei sA fie
censurei dvs.
Cer voie sA citesc un mic pasagiu din
Cod Adnotat,
No. 44
:
Cnd o instructie este reluat
o ordonant de neurmarire, nici o
formula nu este cerut pentru a constata existenta sarcinilor
Nu e nevoie ca sarciaile noi
fie constatate
desvoltate
,,riu, ci e suficient ca acest document
vizeze piesele de unde

Decizia Camerei se
depozitiuni foarte impottante,
la
depozitia martorului Nicolaescu, care a revenit asnpra unei declaratii,
fAcutA
de instructie din Franta, depozitiunea Dr. Brancare nu fusese ascultat
judecAtorului de instructie din
Franta.
Nicolaescu a revenit asupra depozitiunii,
Franta, afirmnd

www.digibuc.ro

- 147 o data
nu a spus
Pltineanu s'ar fi infipt
cutitul sau. Are important o asemenea declaratiune ? Chestiune de
de fapt, de apreciere
pentru instanta de fond. Un singur
lucru este cert,
instanta de fond se
la acest fapt nou,
mentionat in ordonanta judecdtorului de instructie
dosarul din
Franta. De altf el veti vedea,
voi examina ordonanta iudectorului
de instructie din Franta,
nici un fapt nu este relatat
Eo
ordonanta telegraficd. Toate faptele,
depozitiunile, tot este nou
pentru instructiunea
Este de principiu
instructiunea

nu are absolut nici o valoare, de

se

face prin comisiune rogatorie.

justitiei romane, numai constatarile din
trebuesc retinute,
art. 4 cod. penal
de
nu de
dosarul instructiei
Autoritatea
judecat rezult din dispozitivul unei
din considerente. Pe ce sarse
o
? Ori ce fapt, pe care a
avut in vedere Camera de punere sub acuzare din
este un fapt
fat de o asemenea
de instructie ne trebue s
constate existenta sarcinelor noui, in termeni sacramentali,
art.
241 nu determind forme in cari trebue
se
constatare.

a
de
Casatiunea
francezd,
deciziune din 18 Mai 1917, publicat in Sirey 1920.
333.
Odat stabilit acest lucru, este indiscutabil
constatarea
dv.
tei de fond, care
nu poate fi contestatd, e
nu puteti censura aprecierea ei.
Permiteti-mi acum,
examinez deciziunea Camerei de punere
sub acuzare.
de instructie din Bucuresti, in ordonanta s'a
noi. Ce au spus acesti
de neurmrire, constat
s'au ascultat
de instructie
martori ? Aceasta este chestiune de apreciere.
apreciazd
Camera de punere sub acuzare apreciazd
Aprecierea este o chestiune de fapt, care scap cenzurei Casatiei

recurentul

nu s'a

de aceasta in motivul de casare. El s'a

numai de omisiune esentiald.

acuzare

acum constatarea pe care o face Camera de punere sub

privinta depozitiunei d-rului

de judecdtorul de instructie din Franta :

care nu fusese ascultat

Medicul militar din spitalul La Providence", major dr. Isidore Brandes-,

Lazards, a lost ascultat ca martor
ziva de 21
lulie 1921, prin comisiune rogatorie,
a declarat
dimineat a lunei
August 1916, venind s-si fac vizita obisnuit la spitalul La Providence" a fost
chemat de chirurgul Tartois

sala de operatii, unde un

numit Dominic

Pltineanu, era operat pentru rni la stomac, la intestine

la ficat, cauzate de
lovituri de cutit primite, dup
tile ce i-au fost date..."

acestea le-a vdzut dr.

la spital. Intreband
rnitul Paltineanu a fost lovit
la villa Les Feuillages. Faptul material
de
noaptea
al existentei rnilor e deci constatat de visu" de dr.
Sunt

petrecut lucrurile, i s'a spus

www.digibuc.ro

- 148 acestea sarcini noun ? De sigur

da,
de instructie
din Franta, de
nu motiveazA, s'a intemeiat desigur pe piesele din
dosar,
In dosarul instructiunei franceze nu exist urma vre unui

act de autopsie sau urma

examinat pe
la stomac, intestine
;

vre unui medic care

de cutit nu putea

ficat. Trei lovituri

fi

ipoteza

care loveste cu sete, peste trebuintele

nu poate invoca starea de necesitate.

mai
declaratia
(Este Intrerupt de d. Presedinte, care,
zi 2 lanuarie 1923).
pe a
are o
de vorbit,
*edlnta dela 2

1923.

Domnule Prevdinte

Curte,

Incepusem
al doilea de
ocup
admisesem ipotetic
s'ar putea vorbi
violarea art.
ar fi fost nevoie ca Camera de punere sub acuzare
241,
constate
decisiunea, cum de
a
existenta sarcinilor noui.
de a
art. 241 este inaplicabil urmAririlor pentru
In

casare

Infractiuni comise In

donanta
procesului de

permiteti

examinez
cursul
prezent,

ti auzit vorbindu-se de nenumnrate ori

ordonantn. N'ati auzit

continutul ordonantei, desi e necesar ca

cunoasteti textul, spre a
o putea aprecia din punctul de vedere juridic
din
de vedere
moraL

textul acestei ordonante, pronuntat In ziva de 14 Sep-

tembrie 1916 :
de
Avnd vedere procedura instruita contra lui Alexandru
22 ani, avocat, domiciliat
Paris, inculpat de omor,
libertate provizorie ;
vedere rechizitoriul aci
motivele ;
vedere ca procedura este
din instructie
victima s'a
singur
et, In
caz,
se
in stare
de
;
Avnd vedere art. 128 cod. instr.
modificat
din 27 lulie 1856 ;
nu
caz de urmarire, etc."

nimic mai mult !

afacere de importanta aceleia, pe

care sunteti chemati s'o judecati, se

putea zice telegraficA, care nu are
juridic,
cum
toreascA, chiar

voi

printeo ordonantA,
valoare din punct de vedere
o

neatacarea ei prin apel sau recurs

terdesemnat de lege, poate
autoritate de lucru judecat,
pentru ca
existe din punct de vedere
trebue
anume conditiuni esentiale,
este inexistentA.
Autoritate de lucru judecat au
nule, dar stint conditiuni
impuse de lege, cari,
mea, stint esentiale,
daca aceste conditiuni n'ar fi indeplinite, deciziunea nu va avea
judecAtorul nu va avea
autoritate de lucru judecat, pentru motivul

www.digibuc.ro

- 149 la dispozitie elementele necesare, elemerttele esentiale, care sg-i perdetermine ce s'a judecat
s'a judecat.
privint art. 134 C.
lti magistrati, iat ce spune
de instr. crim. din Franta :
Ordonantele judecatorului de mstructie vor fi
procurorului, ele vor contine numele, pronumele,
profesiunea prevenitului, expunerea sumar
calificarea

dup rechizitoriul
domiciliut,
a

o expunere material& in primul

o expunere de
care anume este
pentru care un anume
a
acuzat,
In al
rnd, calificarea juridicg,
lificarea din punct de vedere legal a faptului material, pentru care un
acuzat este trimes In judecat.
Ati auzit continutul acestei ordonante,
vgzut
ea nu se
prezint in conditiunile art. 134 C. de instr. crim. francez.
Stint,
Curte, conditiuni, a
poate fi suplinitg.
De
chestiunea identittei.
putea spune
nu se arat
intregime numele lui Lgzrescu, nu se
locul
Dar toat
Va

fapte, ca

se

lumea este de acord

identitatea e o chestie de fapt
c nu este
nevoe s se Intrebuinteze termeni
formule sacramentale. Sunt
conditiuni esentiale a
lips atrage nulitatea hotrgrei. Astfel
calificarea
sumarul faptelor. Cum vreti ca judecgtorul de
fond
aprecieze,
faptul pentru care un inculpat este dat in
judecat este un fapt identic cu acela, pentru care este din nou
tema pre? Acest lucru e absolut imposibil, mai cu
venitului, care se pune la adgpostul art. 241 din pr. pen., pretinzAnd
nu sunt sarcini noui. Cum ar fi putut instanta de fond s constate elementele
judecat,
nu s'a
ordonant
sumarul faptelor ? Toate sarcinile sunt noui, fiinda niciun fapt nu
din tara romneascg, chemat
este relatat in ordonant.
examineze
autoritate de lucru judecat, nu are s se
este inexistent, el are s
dosarul din Franta, care pentru
cari sunt faptele, pe cari le-a retinut
examineze ordonanta,
le-a examinat judecgtorul de instructie.
aceste fapte
pe
sunt sarcini ; pe baza
este cldit concluziunea
din
ordoprima hotrgre.
toate aceste fapte nu sunt constatate
nant, ordonanta mi are
este inexistent&
in
caz
pe cari se
noul judecgtor sunt toate fapte noui.
Permiteti-mi
ocup putin
de valoarea
a acestei
.ordonante. Ce
poate inspira o
nemotivat,
conditiunile
In circumstantele cunoscute.
Faptul s'a petrecut In timpul rsboiului, sub
Lucru curios, ziarele
putut vorbi de
de
tot telejurnalul Le Temps",
grafic.
zile
intmplarea faptului,
la rubrica Fapte
se
inserat o informatiune, care
vorbea de un incident petrecut
Nu era trecut numele
erau numai initialele ; urma apoi un pasagiu
alb, un
timpul rgsboiului
censura se
de
pasaj cesurat.

www.digibuc.ro

- 150 un asemenea fapt divers ! Foarte curios.

fata unor asemenea acte
fapte,
supozitiunife sunt permise. In
mocaz
rala a hotarirei e cu totul distrusa. Nu vreau
nimic, dvs.
aprecia.
nu este
inteveti judeca
resul profesoruhri
ca
vie
se
la adapostul unei
asemenea ordonante ; o
ordonanta nu-1 poate
Este
nevoe de o
a instantelor de fond
care
greutatea
i greutatea
timp, d-le
nu vei avea o asemenea
sigur
nu vei
din
afacere
este interesul d-tale ca sa
a
naturali

partea

ori care ar fi ea, dar acestei orclonante nu

o va respecta,
recunoastem

nici o autoritate
Trecem acum mai departe, la motivul
doilea de recurs.
spuneam
discut o
care m'a plasat
sunt nevoit
am
recureitul prin formularea motivului. Am discutat, am
voi
aceasta
recursul este neintemeiat ;
chiar
ipoteza
recurentul, care
acum
care se
acesta
mine eEte
face o
enorma de drept, e falsk
de recurs.
punctul deciziv pentru solutionarea motivului al
de drept : se
partea
ziceam, o
care
referea la art. 241 din codul de procedura
sustinea
s'a violat acest text de lege.
punde art. 248
de o
de instrucIn fata
Daca ne-am
el reguleaza
tiune
desigur
acest text s'ar aplica ;
nu
jurisdictiunilor
de instructie,
autoritatea
autoritatea
straine. Textele cari reglementeaza conflictele de
a vorbi de
drept international sunt art. 4, 5
6 din codul penal,
alte texte, este a deplasa cestiunea. Art. 4 din codul penal
ori
o
definitiva
o
In Romania, de
data In
Art. 4 din
penal nu interzice reluarea
rirei,
cazul cand exista
favoarea prevenitului numai o
provizorie,

pe care o
ci o

cred ca am

demonstratie suficienta

hotarirea

recurentul, nu este in Franta o

definitiva,
provizorie. Mentionatul text nu subordoneaza urmarirea
absolut nici
conditiuni. E drept
o
Franta n'ar fi
de o
anterioara provizorie, de
conditiunile
o prealabilA constatare a existentei
dovezi de culpabilitate.
solutivae e
In dreptul intern francez, ca
dreptul
definitive, dar
intern, se recunoaste valoare nu numai
hotaririlor provizorii, care nu pot
fie sfArlmate
sub anumite
conditiuni.
aceasta e
situatia
dreptul intern francez, ca
dreptul intern
nu trebue totui
se uite
atunci cand e
vorba
un conflict
diferite,
cari
de la
se reguleazA
art. 4, care nu recunoaste valoare, din

-art. 241 (248 francez),

unor noui sarcini, unor

de vedere juridic,

ordoneazA
tiune.
este

definitive,

lipsa unei
definitive, la
absolut nici o analogie.

www.digibuc.ro

care nu subo condi-

- 151 magistrati, nu
nici un raport de subordonatiune
; ele sunt absolut independente. Urmarirea din
Intre cele
lara
nu este
de putin
urmarirei din
Franta. Ele se pot exercita simultan ; nu este nevoie ca instructorul din
romaneasca
astepte rezultatul urmarirei din Franta. Nu este
propriu zis un conflict de compelenta, cum ar fi
doi judecatori
de instructie din tara s'ar declara simultan competenti ; ast-fel
ar
fi nevoe de un regulament de competinta. Aici avem doua instante
este independenta de
competente. Competinta unei instante
competinta celeilalte ; nu
absolut nici un raport de subordonare.
inculpatul a
Competinta unei instante
numai atunci,
obtinut, dela cealalta
o
definitiva. In
de
legea
prevede
pentru exercitarea urmarirei, nu este
ce spune
nevoie ca inculpatul s se
I al
art.

Or ce
va putea fi
judecat chiar in
Dispozitie, care nu
textul corespunzator francez. Numai
dtlicte, Intoarcerea este
de ultimul aliniat al art. 4.
Pentru
nu e nevoie de Intoarcerea voluntara a inculpatului.
Jurisdictiunile
sunt imediat competinte
in mod simultan cu
cele
Numai
singur caz,
prevenitul a obtinut la
una din cele 2 jurisdictii o
definitiva,
zice legea,
finitiva,
prevenitul nu poate veni cu o
provizorie,

e categoric asupra acestui punct, numai atunci el poate veni

am obtinut
spune : opriti urmarirea,
timp
n'are
o

provizorie, noua urmrire nu poate fi oprit, cci o asemenea

n'are din punct de
vedere juridic nid o valoare.
adverse este
are
Dar, domnilor,
teoria
ea e
pentru trebuinta cauzei. Nu
In toate
care s'au dat
Franta,
una care
fi admis acest
de curtea cu
mod de a vedea.
curtii de casatie frandin Bouches du Rhne, care a venit
acolo urmaririle erau simultane ;
1905
contumacie,

facea

In

timp, instanta
ea instructie
ordonanta de neAmbele instanteurmau cursul
mod simultan
independent,
Fie
vom admite,
Curte,
acest text
un corolar
lucrului judecat, - ceva din efectele decizive ale
acestui principiu, - fie
vom zice, ca Lacoste, Peiron
tatea autorilor,
penale
nu au autoritatea de lucru
judecat, trebue
decidem
nu poate fi analogie
efectul hointerne
al celor externe,
trebue
ne
strict
la textul art. 4
nu mergem la alte texte.
atunci
la ce
concluzi am ajunge ?
la concluzia
de condamnare
In
interne.
fie executorii, cum sunt

www.digibuc.ro

- 152 legea prevede, in

Acest lucru este absolut imposibil,
hotararile de condamnare strine n'au absolut nici
categoric,
tara romaneasca.
impiedic o
urmrire, dupa
valoare
de condamnare, ci
al art. 4, nu este existenta
textul
executarea pedepsei.
deci,
nu este nici o analogie. Cea de a
doua concluzie. care am ajunge, e
inculpatol, judecat contumacie
straintate, va fi judecat in
ca contumace.
contumacie nu este definitiva,
nu
cum cere art. 5 din codul penal francez.
asemena hotarare, ne
definitiva, nu va putea inpiedeca
Judecatorii romani nu vor
urmrirea
pe
venit
un contumace;
In
se
ca
o
;
in Franta.
nu se
nu exista
franceza, nici
Analogie nu exista
care e mai severa mai restricti Am
deja
prima observatie,
textul
spre deosebire de cet
francez, permite judecarea chiar
pentru crimele
de presVoi
nu tine
criptia pedepsei
strindtate. In Franta,
din 1903,
condamnati definitiv
urmarirea celor judecati
daca au executat pedeapsa, daca au prescris-o, sau
au fost gratiati.
In
a pededsti
legea noastr,
pune pe romani la adapostul
nu prescriptinoui

este

in contradictoriu

unea, - vorb sc de prescriptiunea pedepsei nu tine sea ma

de condamnare ;
fata ei, n'are valoare de
executarea

hotrkei.
Art. 4. nu e deci o aplicatiune a principiului autoritatii
judecat. Nu hotrarea este ceeace respecta justitia
ci executarea. Legiuitorul nu vrea ca un infractor, care a executat pedeapsa,,
s fie din
Un infractor, condamnat in
va putea fi din nou
decat
condamnat la o
mult mai mare daca
n'a executat condamnatiunea
Unde este analogia, pe care vrea s'o stabileasca recurentul ?
Aceste principii necontestate au fost admise Franta, unde
de art 7 al legei din 1903, care recunoaste reciproca,
autoritatea
strine pentru crimele
de
pe teritoriut
francez, se putea vorbi de analogie. Cu
acestea,
voi arata
absolut toti autorii cari au scris In aceast materie, - nu autori cari
s'au
de dreptul penal intern, ci acei cari au tratat chestiunea
din punctul de vedere international,-veti vedea
absolut
de
Curte de Casatie francezd, sunt de parerea ce sustinem. A
decide contrariul, ar fi s
toate principiile, tot ceea ce s'a
legea,
scris, tot ce s'a fcut
in prezent ; ar fi s
principiile
zice un autor-la textul ei, ar fi
cele mai elementare, cari rezult din simpla cetire a art. 4.

a pdrerilor doctrinale,
revista deciziunilor judecatore$ti
Nedea
de prerea izolat a aretistului anonim, al deciziunei
din 1905,
In Sirey, care nu se
pe nici un argument

www.digibuc.ro

- 153 n'a sustinut prerea

de reprezentantii recurentului
chestiunea presentand un deosebit interes, voi cita prerea ctorva
distinsi autori ; cum hotrarile judecatoresti cari au vut de rezolvat
zicea,
aceste chestiuni. Incep
celebrul Peiron, cum
:
ironie reprezentantul prtei adverse. lata ce spune dnsul la pag.
Partizanii cei mai determinati ai maximei : non bis in
acolo,

nici

sustie

tradus, succesiv, inaintea a

spune Faustin

ca

n'au mers
individ

jurisdictiuni deosebite. Maxima non bis in

acum nu vorbeste
Peiron

echitatea se

Peiron, ci Faustin

cuvintele lui Faustin

de
pentru
conduce la o
jude...nu
hib o
Dar cele dou
exersate succesivamente sau simultanmente In doua
suveranitti distincte, nu trebue
la exercitarea iudechtei, care
de
va fi forma definitiv."

prevenitul
avea o
definitiva, ar fi la adapostul
urmariri.
or
provizorie poate avea oare care antoritate
In Franta, In sensul
face noua urmrire mai grea, dar in
legea nu-i recunoaste nici o autoritate. Citesc
departe din Peiron :
Jurisdictiunea franceza

absolut indepenconpetinnu poate deci

fie rezolvat. Din aceast independent de jurisdictiuni,
mai multe consecinte : :
de jurisdictiunea strin nu
urmaririlor

,dente. Nu

A doua

jurisdictiunea
nici o ierarchie intre ele, conflictul care

din dubla

Actele de instructiune pornite

waboare

sunt

unui tribunal

nu au

tribunalelor fran ceLe."

Vreti sa-mi opuneti instructiunea din Franta ? Dar ce valoare are

instructiunea din Franta
probele administrate acolo ? Judecatorul
nu trebue
tina
deck de
definitive.
Atunci cum vorbiti de violarea art. 241, de sarcini noui
de acte
de procedura
pe care judecatorul
nu trebue
le
in conflictul acesta de drept international, un singur
exist pentru dnsul :
pe aceasta n'o
aveti, spre fericirea
civile
a
publice, cari cer o satisfactie In aceast afacere.
Dupa
e nevoe
cunoastem
marelui intermationalist Travers, care,
celebra sa lucrare
In 1920, sa
ocupat
de aceast chestiune :
0 chestiune delicat- spune Travers in volumul
No. 1537, -este aceea de
dac inculpatul, care a fost In strinatate obiectul unei deciziuni de neurmrire

www.digibuc.ro

- 154
provizorie, va putea sustine
actiunea
nu va putea fi
in fata
jurisdictiunilor franceze, de
cazul
s'ar
realizate conditiunile
reluarea procedurei este
de legea
Spre exemplu,
teritoriul francez
represive vor fi ele admisibile
timp
noui nu vor fi stabilite,
o asemenea justificare se cere de legea
? Nu o
pentru a pune
efectelor temporare ale ordonantei de
credem (confornt
textul casatiei din 10 August 1905).
A adopta solutia afirmativ, ar fi a
la textul
deci
viola.
Art. 5 3
art. 7
instr. crim.
cer, pentru ca urmrirele penale
nu
justifice
a fast
poat fi pornite conform legei franceze, ca inculpatul
o deciziune provizorie
judecat definitiv ; nu-i ajunge deci a demonstra
care ar putea fi modificatd,
legea
s'ar
s'ar lovi de cele mai multe ori de
De alt-fel, jurisdictiunea
ficultti practice insurmontabile,
vrea
verifice procedurile urmate In
mod util,
tntinderea probelor administrate. Nu se poate
a admite teoria
este...."

aci, Travers reproduce cuvintele aretistulul din Sirey, citat de

adversari :
refuza hotrrilor de neurmrire
justitiei
un efect
ordonantelor de neurmrire ale justitiei franceze, cnd
autorilor legei din
1903, a fost de a asimila cele
justitii
de a atribui deciziei
efect."

Acestea sunt cuvintele arretistului, nu ale lui Travers, caci

relevnd obiectiunea,

idee de asimilare nu este de

de textul

argumentele celebrului arretist

noi cunoatem pe
Ati
aceti redactori anonimi, i-am
scriind la gazetele de drept, unde
amicul meu Perieteanu Dar ce deosebire,
Perieteanu
scrie frumos,
nu evita nici
s
cnd
judicios,
semnaleze toate
teoriile.
Arretistul deciziunei Casatiei franceze, se
de
pe art. 7 al legei franceze din 1903 ; astfel
chiar dac fa Franta

exist o voce
In materie de drept voci izolate sunt In
ori ce chestiuni - care s sustie
teorie la noi argurnentele pe care se sprijina, sunt lipsite de ori ce valoare,
noi nu
Curtea de Casatie
avem legea din 1903 In acest sens a

din 1905, In afacerea Guiffredi, cnd Justitia franceza a

seam de decizia provizorie de non lieu"
se preocupe daca exista sau nu sarcini noi.
din Italia,

luat

observatiune. Reprezentantul recurentului a citat pe

textul legei belgiene este altul. Stint
belgianul Haus dar a uitat
reamintesc. Ascultati art. 13 din codul de
nevoit
belgiand :
Les dispositions prcdentes ne seront pas applicables, lorsque l'inculp
en pays trangers - nu spune jug definitivement" - du chef de la
infraction aura t acquit."

www.digibuc.ro

Arept

Va

autorii Belgieni stint

din moment

trebue s consideram ca o

legea nu cere

din acele cari au

autoritate provizorie. Solutiunea
Franta
Haus,
buna pentru Belgia, n'arenici o valoare
consOeratiRomania, unde art. 4 cere o
unile pentru cari, Onorat Inalt Curte, cred
intemeiat
.acest motiv.
de a termina mai am o
chestiune de drept, care
ambele motive de
pe care o
formula
aceast Intrebare :
legilor
este o

drept sau de

violarea legei franceze,

de
din Franta
poate fi examinat de cat
legea franceza.
o chestiune,
asupra creia sum
perfect
amicul
Perieteanu.
Recurentul invoac la instructie o
de .. non lieu" din Franta.
pretinde
francezk o.
ordonanta ar constitui,
definitiva. El trebue
dovedeasca
instructiei
ordonante, de felul
pe care o
sunt
legea
definitive.
trebue
pue
judeator
s cunoasc
legea franceza, cci judecatorul
nu este obligat
Se

drept

mereu
caracterul

dvs.

sale.
pentnr sunt chestuni de fapt.
ministerul de externe. Daca
Trebuie
vie cu traducere oficiala
prezentat textul legei franceze
traducere oficiala sau necontes-

tata, n'a fcut nici o dovad.

vorbi de valoarea legei franceze,
acestei
Nu se
cci este o siinpl chestiune de fapt. Facerea dovezei
-este in primul

vedesc

cestiune de fapt, care

celui ce invoca exceprecurentului,
cum voi avea onoarea
al doilea
presupuInterprgtarea legei

dovada a fost facut, apartine exclusiv judecatorului de fond.

discutiune. E prerea constanta a Casatiei Franceze.
admirabila sa lucrare de drept penal international (Volumul III, No. 1226) este de
care o
nu

El examineaza chiar sitaatiunea unui prevenit, ce pretinde a fi

judecat definitiv
a
Acesta e dator
tara
judecat definitiv ;

care nu se poate face

Curtii

dovada
de casatie. Jurisdictiunea de instructie
aprecierea ei asupra
e suveran,
de prevenit,
apartine
mod suveran instaninterpretarea legilor
fond. Casatia nu poate censura
interpretare.
Numai in cazul
ce ar
Camera de punere sub acuzare,
fi constat at, dup legea franceza,
e definitiv, ar fi refuzat
tie
de
pe consideratiuni trase din
spre
-exemplu
consideratiunea ca
n'ar
prin
definitive
cele ce.
dela judecatorul de instructie, sau
n'ar tine seama de
straine, chiar defini-

www.digibuc.ro

--

tive, numai
deschis ;

acest caz dreptul de

discutiune
acest caz e

al

Curti

interpretarei legei

a Inaltei Curti de
De la 1897, acesta este
dv. necontestatd.
aceasta este
publicat in Revue de droit internationa
Citez
o
a d-lui consilier Flaichlen.
priv din 1894, pg. 90,
se poate de juridica.
Solutiunea dvs. e
Nu se poate cere judecatorilor
Curti cunoasterea legilor
pricepere a legei
- vorbesc de o complectd
streine, cunoasterea ei in mod
cum se poate pretinde de
la judecdtorii supremei instante.
rezolvare a unei chestiuni de drept de un judecator
de fond, nu are aceiasi repercusiune
lumea
ca
cazul
ar emana de la instanta
de drept.
lat de ce profesorul Appert, In admirabilul
publicat
asupra acestei chestiuni in Revue de droit international priv et de
penal international" din 1913,
349, spune textual :
satie francez

A nos yeux la Cour de Cassation a mille fois raison de penser quellen'est pas institue pour se comprometre en de pareilles aventures".

Ambele motive
consideratiune.

casare sunt deci neintemeiate

pentru

Nu pot termina
a aminti recurentului proverbul ebraic, citat
de reprezentantul
Perieteanu :
de a se face
este tot-

deauna un moment cnd intunericul este mai mare, este

&spar stelele".
stiu
se conplace
aceast
se poate
timpul trecut dela 1916
;
ar voi
mai
departe
ar
nu se
odat
Cred
Curte, in a
am
incredere,
mergem acolo unde lumina va trebui
ne va da putinta
noastre sbuciumate.
Aceasta va fi o
pentru
cred
pentru constiinta prevenitului,
se poate zice
are
Am terminat.

www.digibuc.ro

PLEDOARIA D-LUI HURMUZ AZNAVORIAN

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

HURMUZ AZNAVORIAN

teza de doctorat
dupa ce-i citisem, cu pldcere
de revist,
auzit
oar, alturi de maestrul cu logica masiv
clistrugkoare,
cu acea timiditate cuviincioas, care
de bine
erilor avocati le atrage simpatia
mi-am adus
de o
care circula despre
ca celebra sa pledoarie, asupra congregatiilor religioase,
fi impus
deodat
o revelatie
baroului parizian,
fruntea
avea
se
- cunoscut numai
in
Barboux
cercul restrns al
colegilor, care-si apreciazd reciproc sfortrile cinstite
struitoare. Deaceea a
fost
surprins,
a prima vizita unuia din
clienti al Palatului de
mare,
angajeze
un onorariu gras,
Justitie, care
de ativa maestri consacrati.
citi pe
cum surprinderea lui Barboux
prea vie spre a nu
destinuire:
clientul", - vulpoi
gest de
Barboux", zise
eu sunt mai vechlu ca d-ta In lutnea

proceselor. Afacerea, pentru care am venit la d-ta, e din cele cal nu se

repede.
la
pledoarie inaintea ultimei instante, nu e exclus ca toti
confratii d-tale consultati de mine
trecut de
parte a vietii. Imi trebue
de pe acum siguranta
atunci
aprat de cineva care s-mi cunoasc amnuntit cauza. Experienta mea m'a
s
e
d-ta
s te angajez de pe acum
onorariu
avocat mare m'a
Am rbdarea s astept ceasul"
convingerea
definitiv,
asta, amndoi am
o afacere
ateori 1-am mai
...De atunci au trecut ctiva ani. Nu prea multi. Dar
citit
revistele de drept
mai auzit plednd sobru
cu o
convingere, o impresionant documentare
o
juridicd, m'am
prima mea impresie a fost just
bucurat, la lumina experientii,
In colegul
atrage mai
atentia
rezervat
cuviincios, care nu vorbeste pentru galerie
cunosetorilor, am dreptul s cred
st una din
sperante ale baroului
de
Al.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOARIA

Inaltei Curti de Casatle s.

(Combaterea

Domnule Presedinte

H. AZNAVORIAN

sedinta dela 2

1923

111 de casare)

Onorat

marturisesc ca am fost
acest proces, sub
amintirilor din timpul anilor de studii dela Paris, amintiri cari
generatia lui. Ne
legau de Dominic Paltineanu
de
atunci obligatia morala, cu putine zile
de a parasi
fiecare
ca mai
sau mai
sau
puterile
mijloacele noastre,
aducem omagiul nostru att de
de
reros, memoriei unui prieten,
miseleste,
conditiuni
tragice,
Deocamdata, pentru
motive usor de
nu ne intereseaza
care a
la timpul
locul
ucigas. Noi, cei intimi, cunoastem,
vom
cuvenit. Dar,
de acest motiv sentimental, care
prezenta
mea in acest proces,
marturisesc
am fost tentat de
de probleme de drept pur, de procedura
cari se
cazia acestui recurs, probleme din cari unele abea sunt schitate de
jurisprudentA sau de doctrinA, altele rezolvate
mod controversat.
Am
Arilor

in jurisprudenta

mult

doctrina

legi sirnilare, justificarea teoretica a acestui bazar de motive de casare, cum a

colegul Osvald Teodoreanu,
e un bazar pentru un profan, ca pentru
specialist.
N'am

incursiune

domeniul

dintr'un spirit steril de eruditiune, ci, pentru un motiv bine cuvantat.

o legislatie c'un mare trecut,
Am fmprumutat dela
ca noi
fi avut putinta experimentarei fie-cArui text pozitiv de lege ;
dar
legea
suntem siliti
ne
toate
spre o adaptare
mai
cu
de
Imprumuturile acestea
ale produselor culturale
pe
neajunsuri trecatoare, au marele avantaj
aduc,
cu formele lapidare ale expresiunilor technice juridice,
material imens de cultura
substratul profund de eruditie,
de moralitate, care
fondul Intregului sistem i disciplina

www.digibuc.ro

- 162 acest
principii de
de cari vom fi
Cele
proces, n'ar avea pentru noi nici un
n'am culege, din
cari
experienta altora, solutiunile cari au prins forme definitive
rienteazd activitatea
lat dece, pentru demonstratia principiilor de drept ce
ne vom folosi nu numai de solutiunile
doctrina
jurisprudentiale din
de jurisprudenta
ci
universalitatea
pentru a invedera unitatea
Acum
la motivul al treilea, care mi s'a rezervat mie.
cum e redactat acest motiv, se schiteazd
el o
care exclude
ipoteza imaginat in motivul al doilea de
aceste
motive mai
sunt ipotetice, sau, cum s'ar numi
limbagiul
doariilor
fata instantelor de fond, sunt timide, subsidiare, In caz
cnd s'ar contesta temeinicia pretentiunei principale.
contra deciziunei
In motivul al doilea, recurentul se
merei de punere in acuzare,
pe art. 216 pronu pe articolul 241
cedura
adit initiativ de instructiune,
proc. pen.,
urmrire determinat de sarcini noui. Aceasta e
poteza motivului al doilea. Dar,
ipotetic enuntat, acest motiv,
s'ar admite de Onorata Inalt Curte, ce s'ar intmpla ? Implicit
s'ar recunoaste competinta instantelor noastre de instructie, pentru
virtutea art. 241 Proc.
stabilirea culpabilittii
s'ar cere doar,
pen., s se motiveze instruirea
trimeterea pe baza sarcinilor
de culpabilitate.
se
e un
distinct de cerere.
Acum s venim la ipoteza cuprins
motivul al treilea de casare : urmdrirea pe baza sarcinilor noui trebuia fcut de judecatorul
afacerea.
din Franta, care a instruit
pe
Iat
magistrati,
motive cari se
aceiasi
altul. Dezvoltarea motivului al doilea de casare combate
competint teza admis
sustinutd
motivul al treilea. Ori afirmarea
motiv de casare, insemneazd afirmarea unei reguli de
cum e
drept bine stabilite. Nu e
cum se nimereste, ci
confuzia drepturilor recurenDe aci
dreptului
conceptiunea
a obiectiunilor ce le-a formulat,
potriva unei
de represiune luate contra d-sale.
Dar s
fondul motivului al treilea. Acest motiv este

un anachronism juridic. Cine a studiat aceast chestiune

d seama,distinsul coleg d-1 Perieteanu, care are obiceiul
studieze totdeauna
s
mod obiectiv
chestiunile, sunt convins
nu-mi va reprosa nimic,
nu va lua nume de
cnd voiu
spune
acest motiv juridiceste este un anachronism.

Se poate usor controla, ceia-ce

ani, s'a pus In lumea
europeand,

noi,

acum 60-70

pasiunea
pe care o comportd, chestia competintei tribunalelor nationale
zis subsidiard a tribunalelor
materie criminald, competint
domiciliului delicventului, a
lui de
Nici mcar nu era

controversat chestiunea in principiu ; dorinta unamim era s se

la o
universal admis,
avea o lature
necesolutionarea ei. Cu prilejul desbaterilor

www.digibuc.ro

- 163 de a se modifica art. 5 francez, din codul de instructie crimi(fost art. 7), art 4 cod. penal
fost consultate
corpuri juridice
Guvernul
in

corpuri
de cinci

faculttile de drept :
discutiunile la

pentru a avea timp s consulte

s'au supus erau

faculttile de drept. Chestiunile cari

erau

astfel formulate: 1. E locul s se

dreptul

justitiei franceze nu numai la crime, dar chiar la delicte comise de

francez
tar strina
chestia care intereseaza in acest recurs : 4. Trebue,
acest
caz
se subordoneze urmrirea, existentei conventiunilor diplomatice, stipulnd
reciprocitatea ? 5.
trebue s se opreascd,
crima
deiictul
a fost
Ancheta urmata
1847 a
mod definitiv judecat in tar
sentiinentul magistraturei era aproape unanim. Curtea de
nu a
legea
e
mod exclusiv
ezitat
califice ca
teritoriala". iCitat din Dalloz, 1876, partea
p. 76).

Aprobarea a fost unanim.

ce privete subordonarea
mrirei unei conditiuni,
legiuitorul, cu aceast vast
nu
propus problemul continurei instructiunei dela punctul
de magistratul
Problemul se pusese pe
diplomatic
al reciprocittei. Ori, aceast
subordonare,
mod ipotetic
in discutiune de legiuitor, a fost Inlturat prin redactarea defia
5, codul instructiei criminale franceze, socotindu-se
opozabile
mod exceptional numai
definitive,
hotacari reprezentau consumarea
materiald a procesului
judecat, scopul procesului
s obtina o
stabila juria materiei, care
obiectul actiunei.
Nimic mai mult. Tot restul procedurei e inexistent pentru tara

sub raportul
inexistent sub raportul lucrurlui judecat
punctului la care se oprise
actiune
In care se poate utiliza i materialul
probator, care se poate complecta
comisiuni rogatorii. Obiectiunea
care
Franta,
dificultatea de a aduna probele
la
delictului,
unde
instructiunea se face
tara de
s'a refugiat delicventul, a fost Inlturat cu argumentele comisarului
guvernului depe
Consiliul de Stat,
dificulttile de
nu
pot Impedeca aplicarea unui principiu.
Care e acest principiu ? Domnilor magistrati,
veti da voie
v
una din cele mai hotardtoare pagini care a determinat
solutia adoptatd, e raportul consilierului de stat J. Langlats, pe
veti gsi publicat in Dalloz din 1866, la pagina
legi
decrete,
Acest raport a stabilit punctul de plecare al
dela care nu
ne pierdem
ne putem deprta,
constructiuni juridice
false, punct de plecare care constitue
baza teoreticd rationald
art. 5 francez :
a art. 4 cod. penal
de

Extradarea nationalilor
inlturat, consecinta necesar era impunise
tribunalelor locului
criminal, care ar parveni
dreptate. Europa a avut constiinta
delictului. Pericolul a prut mare
pe
pentru

www.digibuc.ro

- pentru a-1 conjura, s'a format cu timpul un fel de

a binediferitele state. Europa a voit
scape de aceast
de
nu se
; ea a voit ca rul s tremure pretutindeni ; ca criminalul
sigurant, ca
cum s'ar
azil. Statele
predea
supusii, singurul
de a
ea, progresele crimei,
impunitatea,
competinta tribunalelor acestei
era s proclame imperiul
de
legislatorii moderni. S'a zis crimide origin, ceiace au fcut in mod
nalului legea ta national te va urmri pretutindeni ; ea
va comanda pretutindeni ; nu spera c
evita pedeapsa, peetruc gratie dibciei tale te-ai
justitiei strine ; la intoarcere te vei
fat
legea,
propriei
tale
!... Momentul
nationalul cade sub jurisdictiunea tribunalelor
sale, e acela al intoarcerei sale
patrie,
in care
lsndu-1 s piece, nu mai are
o autoritate neputincioasii".
dispozitie
acestui
lui public

Din acest raport

din intreaga
reese
calitatea agentului, a delicventului, determina competinta ; prezenta lui pe
teritoriul national pune
micare actiunea.
reintegrarea
folosinta drepturilor civile
politice a unui delicvent de drept comun,
o turburare a ordinei publice
aduce un prejudiciu
cietatei.
Competinta,

personala. Legea

materie penala, nu e numai

o

putere : e teritoriala in

personala dincolo.
din jurisprundenta Curtii de Casatie din Franta
din
desbaterile succesive
parlamentul francez,
s'a ajuns
mod definitiv la textul art. 5 Codul instr. criminale francez (art. 4
cog. penal rom.) reese aceast
a instantelor
sive. Acesta e
art. 4
penal, acesta e regimul acestui
unic text de drept international penal.
care a
o
poate fi
tara lui de
acest
condamnat,
de cazul,
aici e singura exceptie,
dovedete
a fost judecat definitiv
acea
Atka timp
n'ai un titlu definitiv,
nu-i reproezi nimic, nici formal
nici material, pe care
opui ca exceptiune la competinta statorart. 4 cod. penal, nu te poti
de incompetinta.
Articolul 4 cod. penal nici nu
o chestie de
marginele frontierei

chestia autoritatii lucrului judecat a sentintelor penale-

ci

Ele

principiu inopozabile in afar de suveranitatea

care le-a
autoritatea sa, articolul 4, pentru motive de
umanitate, admite, cu
severitatea
autoritatea

a sentintelor
de judecata,
date in mod definitiv.
Otulescu v'a dovedit n'ati fost judecat mod definitiv
Franta. Evit
discutiune. Ipoteza motivului
e tocmai
recunoaterea lipsei de exceptiune a
judecat. Deci se
art. 4 cod. penal. Conform art. 4, instantele noastre
pot
il pot condamna. Cu alte cuvinte, regimul art. 4, text
pot
de drept international privat, exclude teza unei
pentru sard-1

noui.

Baza legal in cazul motivului

www.digibuc.ro

de casare e art. 216

- 165 pen.,

nu 241 proc. pen.,

cum sustine recurentul. Interpretat
sensul tezei d-voastrA, am ajunge la suspendarea art. 4. Un
s'ar
nepedepsit pentru o
refugiat In
In

de judecatorii din acea

urmAreascA sau sA

sarcinile noui nu pot fi culese de

care poate nici n'are interes sA
urmArirea.

pe deoparte, subordonati posibilitatea unei noui urmAriri

judecAtorul
existentei sarcinilor noui, pe de alta. pretindeti cA
din Franta,
anume cel din St. Malo, are dreptul de a continua
instructia. VA rog
spuneti atunci,
cu ce ImprejurAri s'ar
aplica articolul 4 cod. penal?
CAci articolul 4 presupune, cum e firesc, un
de
rire, dar neterminatA cu 'n titlu definitiv.
teza d-voastra,
InceputA,
o a nouA
tara
originA.
Acesta e rezultatul la care vreti sA ajungeti.
P. Sadoveanu (Intrerupe)
E juridic !
Aznavorian - E comod,
; dar pentru nimic
lume nu
e juridic.
Ati afirmat cA ordinea publicA din Franta era turburatA, deci
reprezentantii ordinei ei, aveau
au
sA
Eroare Ba mai
e o sfidare Eram In Franta
s'a comis.
crima. Eram
ajunul
asteptam la Paris vestea
aspiratiunile noastre personale.
in
Renuntam
noi la
supunandu-ne
de solidaritate,
tributul generatiei
noastre. Spre umilinta
acest fapt care ne-a surprins pe toti,
a fost calificat de judecAtorul de instrtictie din Franta une affaire
entre
interesa pe reprezentantul. ordinei publice
din Franta.
Ati mai afirmat cA ordinea publicA din
n'are interes
crima s'a
sA judece acest proces,
Franta. SA
vedem cum justificA
cei din primul rang. turburarea
de originA a criminalului. Citesc din Faustin
ordinei publice a
vol. 2, No. 662:
Orice natiune are un interes de
aceste crime o

reprime crimele comise

direct sau
autorul
refugiul In
ei. Nu ne vom mArgini a spune
societate este intei esat ca membrii ei
In
mod onest. Acest interes nu se poate
dar nu ajunge ca
determine
punerea
miscare a
; mai trebue ca
sA sufere o turburare, ca
linistea lui s fie amenintat sau
Or, aceast neliniste, aceast
de teritoriul
e un national,
ca lulius Clarus,

oare
simpla prezent a celui vinovat pe teritoriul
lui?
ce s'a tutors,
n'are oare
socoteald de
tarea
? N'are interes oare sA facA
scandalul unei crime nepedepsite ? sA nu confere
prerogativele cettei deck unei
curate ?"
nu

De

Dar,

societate, care are

de
nu e oare lezat
dA celui vinovat ? nu sufer oare un prejudiciu pentru acest
simplu fapt
acest agent nu
o acuzatiune neputincioasd
ispsit pcatul,
ar
nu poate avea nicio garantie pentru viitor
asupra lui
azilul

www.digibuc.ro

- 166 Doar pentru crima

natiunea
priveghind la

inculpat,
e
apere propria sa
apartine
face altceva de
sa i
propriile sale interese"

Priveghind la apArarea sa
pagina,
articcilului

sustinnd propriile sale

toate dezbaterile cari

!,

avut

5 Codul instruc. criminale, art 4

cod. penal
Acesta
argumentul
e fundamentuf articolului cod. penal.

rational

social,

Dar, chestiunea s'a prezentat

fata instantelor judectoresti.
Unul din autorii care a cules un material considerabil
clirectiune e Maurice
care spune in tratatul su de drept
international penal, vol. III
e aceia
a
O chestiune
daca inculpatul care va facut
obiectul unei deciziuni de neurmrire provizorie, va putea sustine
actiunea
nu
cazul
care se

fata jurisdictiunilor franceze, de

oate fi exercitat
realizate conditiunile
e subordonat reluarea

in

represiv va fi
cedurei, de care legea strin. De pild, ori ce
vreme
sarcinile noui nu vor
in teritorul francez
o- asemenea fustificare e cerut de legea
pentru a pune
efectelor
timporare
hotrarei de neurmrire ? Noi
eredem."

Deci, cnd -se face o

delieventul, nu se tine
se pune

urmrire
tara
care s'a refugiat
de necesitatea sarcinelor noui
nici
chestiunea trimeterei delicventului tara de
a

cci el, ca national, nu poate fi extradat. Attinci

s fie condamnat in lips. Ori, cum se
sentintele penale
nu -se
pot executa
tara, represiunea
sanctiunea ar fi iluzorie. Nu
se poate admite un
de rezultat.

Pentru complectarea argumentrei noastre, ne va permite Onorata

deciziuni, cari s'au pronuntat
Curte
situatiuni
chestiunea nu e rezolvata 4,in
similare, unde, chiar
In
ori ce caz
jocul normal al acestor principii :
multe atentateFraneezul, care se face culpabil,
Belgia, de unul sau
calificate crime de legea
poate fi
judecat Franta
s'a reintors, chiar
ar fi fost urmrit
Belgia pentru'
fapt
hotrarea
siderat ca delict de legea belgiana,
aceast din
definitiva
n'a
nu esusceptibil de executare."

aretistul, comentnd
Inteadevdr, represiunea unei infractiuni
In
nu exercit actiunea
mod normal justitiei
Totusi,
aceast
definitivd,
inculpatul se
public&
ea n'o epuizeaza printr'o
Franta, competinta subsidiar a tribunalelor noastre se

Aceasta deciziune e publicat in

www.digibuc.ro

1890, 1. 138.

Curte, francezul comisese

spet,
se refugiase in Franta.
prezenta un titlu
in Belgia
definitiv de
sensul articolului 5 francez, e instruit judecat
din
nu trimis in
nici nu s'a pus
chestia
instructia
Belgia, s continue acolo,
acolo a fost
sezisat
de instructie. In Franta s'a facut o
instructie
s'a folosit, e drept, de materialul
In

Belgia.

A doua
e publicata Sirey din 1908. La aceast din urm
deciziune, era vorba de un italian care comisese o crim
Franta.

dat
in Franta, a fost condamnat In contumacie.
fugise in Italia, unde, conform dispozitiunilor
penales
e
in urma instructiei
se
o
definitiva
de neurmrire. Instantele penale italieneti nu l'au trimis in Franta
nici nu
oprit instructia
continue cea din
Franta, cu
ordonant definitiva.
s
contumacia. lnstantele represive franceze n'au sustinut
el nu putea
fi
judecat de
In Franta, unde se
prima instructiune,
ci au admis
putea
fie judecat in Italia,
cazul nostru in
fie pentru sarcini noui, indiferent, dar i-au
fie
exceptiunea de lucru judecat, pe motiv c n'au recunoscut ordonantelor
strine autoritatea de lucru judecat.
de d-t
Voi termina acest motiv cu pasagiul din consultafia
profesor Huguney. El calific acest motiv ca
se
c'a putut fi formulat
mod serios ca motiv de casare :
repede o a treia obiectiune mai
Aceste observatiuni ne permit
de instructie francez,
specioasd. Autorul recursului
sub conditia descoperirei noilor sarcini, nu poate avea
desezisandu-se de
ca consecint de
de a-1 sezisa, sau de-a face s fie sezisat din
faptul judectorilor
de a
instrui aceast afacere, ar
impieteze asupra competintei
Aceast obiectiune nu e iarsi, de
produsul
unei confuziuni. C'n dreptul
afacerea trebue s revie
judecatorului
generala, e
insusi care a dat
de neurmarire, aceasta,
putin In
in afar de ori ce
(A se vedea
acest senz o decizie a Camerei cricu data de
Dec. 1901,
Sirey 1904, L 374
a Curfei de
opiniunea
a lui Garraud, Precis de dr. cimin. p. 1049). Bunul simt
vrea astfel. Dar s ne ferim a transporta
regul
domeniul inter-

mai suprtoare, cele mai contrare

national, ea ar conduce la rezultatele
intentiunilor legiwitorului, la aceast consecinta, in special,
un stat
extrda pe nationab, individul care, dupa ce a scapat, gratie unei ordonante de
unde s'a comis crima, s'ar fi refugiat, cum se
n'ar mai putea, ori cari ar sarcinele nouf acuadesea, In tara sa de
mulate mai
Inpotriva lui, s mai fie judecat de nici un judeator".
neurmarire, de justitia

cu aceasta, am terminat raspunsul direct la motivul al treilea

de casare :
Sadoveanu :
judecatorii
are acest domn
instructie din

www.digibuc.ro

D. Aznavorian; Are aceiasi parere, pe care o avem i

asemenea
De ce
noastra

nu

? Chestiunea este aceasta : judecatorul nu

poate
te urmareasca din non,
a
dovada
tentei unei
definitive ;
adus un astfel de
te
judecatorii
naturali. Prin urmare, nu e vorba de nici o
parere
despre judecatorii din Franta...
cu

pe

A doua chestiune care se pune, ce se desprinde din cele trei

motive de casare,
pe care onoratii reprezentanti ai recurentului
au
desi au formulat-o implicit, este
:
invocat, domnilor, autoritatea lucrului judecat, sau urmarirea
pentru sarcini noui, sau urmarirea de
judecatorul din Franta,
care a fost cel
sezisat, dar
pierdut din vedere un lucru.
ipoteza urmarirei pentru sarautoritatea de lucru judecat,
primul
un lucru :
de incriminare ;
noui, cer
autoritatea lucrului judecat
aceast
puteti invoca
numai
urmarirea pentru sarcini
S'admitem, domnilor, c'ali fost jedecat
de Curtea
achitat. Nimic nu oprea
pe judecatorul din Franta,

speta
faca o noua urmarire,
de punere sub acuzare
picioare
pentru acest motiv. Dece
fost
eventual judecat
? Din ordonanta, din nenorocire, nu reiese
Ordonanta
trebuia
calificarea faptului pentru care era
inculDar din dosar, din procedura
reiese
Alexandru
a fost urmarit pentru crima de omor. Din rechizitoriul
definitiv reiese
lucru, desi acest rechizitoriu definitiv n'au putut
de punere sub acuzare, unde trebuia
dovada
definitiv,
nu aici, prin surprindere,
fata
venind
ultimul moment
acest act.
magistrati, omorul e pedepsit de articolul 225 cod.
pentru
penal. Camera de punere sub acuzare
cari au provocat moartea, fapt pedepsit de articolul 241 cod.
Sunt doua incriminari deosebite. Articolul 4 din codul penal
material,
zice
fapt penal" nu face aluzie la
ci la
calificat, privit sub raportul penal. Ceeace s'a judecat,
diverse
fapt
daca s'a judecat, nu e faptul material,
calificari, ci incriminarea, acuzatiunea.
domnilor, identitate de incriminare, identitate de
Nu
urmarire. Ceiace s'a purgat, daca
necesite
acuzatiune, care
e
s'a purgat, e acuzatiunea de omor. Ceia-ce se
fractiunea penala de
au provocat moartea. Este aceasta o
de cea
urmarire,
?
In prealabil, trebue sa
dovedesc,
elementele de incriminare ale omuciderei voluntare, ale omorului, sunt altele
ale
crime! de
voluntare. Sediul acestor
infractiuni e in
arlicole deosebite. Ele au fost o vreme confundate,
prilejul reformei codului penal din 1832, s'a marcat diferenta, s'a
pedepsit deosebit
s'au instruit ca
infractiuni separate,
ca

pe

din
deciziunea

ca

www.digibuc.ro

- de circumstantele constitutive ale

elementele nouei calificari
primei
in
ce citim in
in adno-

sa de sub

295, la No.

Aceste critici au determinat pe legiuitorul din 1832

principiile
codului penal, incriminnd loviturile
au provocat moartea,
intentia de a o provoca; legea din 1863, inspirndu-se din aceleasi idei, a

sit cu o pedeapsa

loviturile
cari au provocat o infirmitate
permanent.
s'a conservat teoria intentiunei eventuate pentru delictul de
loviri
rniri; dar In niciun caz pedeapsa nu e
de
ca
a

Cu alte cuvinte, legea prevede azi

feluri de omucidere voluntar ;
de loviri
rniri cari au pricinuit moartea contrar prevederilor
aceasta e
de articolul 309; cealalt, cauzatd de lovirl
rniri, cari,
prevederile culpabilului, trehuiau
la moarte; aceasta din

una
autorului

urm numai e calificat

parerea

atunci, care e datoria judecatorului de instructie ?

el e tinut sa le cerceteze separat,
constate
din ele, pronuntandu-se,
s'a sezisat, existenta tuturor

elementelor constitutive. In acest senz, ne veti da voie sa

care, sub
pe
articol, la No. 81, spune :

tot

e
Apartine jurisdictiunilor de instructiune
crima de
decid
ele trebuesc
pronunte neurmrirea,
unul din elementele crimei lipseste. Conform principiului general pus de articolul 232, Codul

legal constituit,

lnstructiei criminale, deciziunile camerilor de punere sub acuzare trebuiesc

expunerea
a faptelor pentru a permite Curtii de Casatie
exercite

puterea sa de control asupra calificarei legale".

de instructie dar,

elementul

esential al omorului, poate da ordonanta de neurmarire

El
nu e obligat
priveasca faptul sub toate aspectele
calificarile.
chestiune a dreptului
de instructie de a privi
numai un aspect al faptului
de a se desezisa, a fost rezolvatd de
de jurisprundenta, in
articolul 230
226
instr. crim.
francez nu sunt
indicative de puteri,
nu atributive. Consecintele sunt considerabile. Pentru rezolvarea acestei delicate chestiuni,
ne referim la urmatoarele considerente, din
deciziuni ale
de Casatie din Franta ;

Considerand
art. 226 (221 rom.)
230 (225 rom.) cod, instr. crim., nu
indicative de puteri conferite camerilor de punere sub acuzare
sunt
justitiei
nu exclusive ale regulelor ordinare de compeinteresul
tint;
din
cazul neobservrei
articole,
de altfel nu
nid un fine de neprimire contra exercitiului ulterior a
ministerului public.
Considernd,
dar,
decisia
bazdndu-se pe tcerea deciziei

31 lulie ale anului trecut, de camera de punere sub acuzare, u

pudoare, pentru a opune
de

privire la delictul de ultragiu public

www.digibuc.ro

- 170 judecat
declare noua urmrire inadmisibilk a interpretat greit
ticolul 230 c. instr. crim., a
grelit principiul lucrului judecat
a violat
prin urmare art. 230 cod. intr. crim.
1857.
129.)

Deciziunea urmatoare

chestiunea

mai

Considernd, de altfel,
prescriptiunile articolului sus vizat (230) nu
sunt
indicative de puteri conferite camerilor de pune sub acuzare interesul
in cazul care camera de punere sub acuadministratiei justitiei criminale,
releveze
faptele delictuoase, rezultnd dintr'o procezare ar fi omis
dur supus examenului su, nici un fine de neprimire n'ar putea
se
exercitiului ulterior al actiunei ministeruiui public, pe baza
capt omis,
Respingere. (Dalloz, 1859. 1. 223).

Recunosc

chestiunea e delicata. Problemul care se degajeazd

deciziuni citate a fost transat de o lege In Franta,

legea din 1856, pe care noi n'o avem. Chestiunea se pune la noi
astfel : care este competinta judecatorului de instructie
a Camerei
de punere sub acuzare,
general a instantelor represive de instruc-

tiune, daca un fapt li se aduce la

? Care e caderea
care este obligatiunea
Pot ei s-i dea
calificarile sau se
pot opri la o anumita calificare? lar dupa ce aceasta calificare s'a
dat
judecatorul de instructie a dat ordonanta de neurmarire sau
judecatorul de fond a achitat pe delicvent, jurisprundenta
se poate
urmarirea pe alt calificare a aceluiasi fapt,
fara nici-un adaos material, deck doar faptul privit prin alt unghiu
penal.

Nu contest
sunt autori cari sustin
judecatorul e obligat
s priveasca faptul pe toate fetele
toate aspectele faptului,

daca nu face, care e sanctiunea ? Lucru judecat pentru toate

? E inadmisibil, d-lor, aceasta
nu rezult de
o
atare prezumtie.
Curte,
Acuma,
vedem, cum ati rezolvat dv.
chestiune, care s'a prezentat
rnduri la cunostinta
mea,
sub aspectul clasic, nu ca
speta de azi,
venea
dela o instant de
iar nu de instructiune. D-voastra ati
astfeL
iau permisiunea de a citi numai
lui.

un considerent :
Orice persoan achitat
fapt.
pentru a fi
aspectul calificarei lui penale

lege, nu va mai putea

fi
pentru
din punct de vedere juridic, are a fi privit
1910).
nu ca fapt brut."

imprejurare, ati zis :

Dacd o
a
pentru
de art 93,
al. 2, legea judecatoriilor de ocoale, de pild pentru actiune nedreapt, In mod
condamnat pentru
evident aceasta nu Impedieca s fie din
fapt
1909, p. 1170).
ca o calomnie". (Cas.

www.digibuc.ro

magistral de

In Franta chestiunea a fost

Unite,

1855 :

Achitarea pronuntat in favoarea unui acuzat nu se

faptului,
al urmrirei,
relativ la calificarea sub care a fost supus juratilor,
astfel
nu constitue un obstacol
fapt s fie
din
sub o calila elemente diferite de criminalitate.
ficare
Si, in asemenea caz, judecatorul sezisat de a doua
trebue
examenul
la singurele elemente pe cari se
calificarea nou,
excluznd pe acele inlturate din proces, de autoritatea lucrului judecat. Astfel, nu
poate relaxa pe prevenit, sub pretext
faptele revelate de dezbateri s'ar fi reprodus cu toate elementele pe cari le atribuise prima califcare, c, prin
ele nu erau susceptibile
primeasa calificarea nou, pe care le-o imprima a
un individ declarat nevinovat de crima de viol
doua
special,
achitat, a fost, mai
corectional pentru
fapt, pentru
tragiu public la pudoare; judecatorui
poate lsa oprind instructia, bazandu-se
pe faptul
existenta
din dezbateri,
actele de lubricitate, a
de un caracter de violentd, cari
din ele crima de viol sau o tentade viol,
nu permiteau, chiar
erau publice,
vad In ele un simplu
ultragiu public la pudoare ; aceste acte de lubricitate ar fi trebuit s fie apreciate,
fcnd abstractie de imprejurarea de violent inlturat in mod suveran de jurati,
astfel,
imprejurare nu constituia nici de cum un obstacol examenului
punctului de a
dac faptele, astfel recunoscute, intruneau caracterele ultragiului
la pudoare
de publicitate, determinate de art. 330 c. pen. Individul, achitat de

acuzarea de crim de tentativ de viol sau de atentat la pudoare cu

poate ulterior s fie
pentru
fapt, calificat ca delict de
public la pudoare. (Cas. fr., dec. din 5 noemb. 1855 ; D. 55,

441).

Acesta e principiul. De atunci jurisprudenta n'a variat, ba din

a avut un rsunet universal. In Belgia, s'a votat un text care
tine socoteala de aceast deciziune. Textul legei belgiene spune
fapt nu mai poate veni
fata instantelor de fond
nu
poate fi instruit de
sub
calificare. Dar, ce e mai curios, in
moment
se
jurisprudenta a Curtii de Casatie
din Franta, exista in fata parlamentului francez un proiect de lege,
prin care se auta s se
o
urmrire a
fapt
calificare. Se auta, cu alte cuvinte,
material, chiar privit sub

se rstoarne prin lege sistemul jurisprudential, dar legea n'a trecut

conceptia Curtii de Casatie. Legea auta s
a rmas sistemul
atentiunea judeatorului de instructie mai mult asupra faptului material, deck asupra calificarei.
Prin urmare,
de ceiace s'a
Lacoste :

Curte, o
cu prilejul

urmrire

califiari.

independent

cum spune

lara
admite urmriri succesive fata tribunaleler sale,
diverse calificri, pe cari le poate primi un fapt Incriminat, nu
nici o
o urmrire e posibil
posiFranta,
o
tara
(Lacoste, No. 1534, Chose juge).

www.digibuc.ro

172 -

Toti conchid,
acuma,

dar,
spre

urmrire poate

pentru a nu omite nimic, voi da

argument doctrinar, voi cita din Peiron, care lucrarea :

rpressifs en droit international" a pus chesDe l'effet des

teren. Pagina pe care o voi reproduce

Chestiunea e
sub
pentru recursul de
aspectul ei international :
pe singurul

pare a fi fost

a intervenit
- Sentinta
pronunta o achitare.
Prima
sentint de achitare, inculpatul e judecat definitiv, in conditiunile art. 5, el nu
mai
fie urmrit pentru
fapt.
fapt trebue s se
act material sau despre
calificare ? Se poate ca faptul delictuos
fie, inteadevr, susceptibil de a primi
diferite. Omuciderea poate constitui,
imprejurdri, o omucidere prin
imprudenta sau un omor.
jurisdictia strin a examinat infractiunea sub
din toate
fetele
de vedere, achitarea constitue evident un
stacol ori crei urmriri
dar e tot
atunci
examenul n'a purtat
de
asupra uneia din calificdrile de care era susceptibil faptul ? Art. 360 din
ori ce persoan achitat In mod legal, nu
codul de Instructie
decide
numerosi autori,
fi urmrit
mai
acuzat pentru
fapt.
.aceast opiniune e consacrat de o jurisprudent constant
aceiasi
delict, faptul calificat
mod. Achitat pentru asasinat
sau omor, inculpatul poate fi citat fata tribunalului corectional pentru loviri
Alti autori sustin
fapt
se
act material,
.asa
intervenit
ocazia unui fapt delictuos, l'ar purga de
ori ce
de care e susceptibil.
trebue
Aceiasi controvers se
dreptul international. Aceiasi
n'a statuat de
asupra faptului
jurisdictiunea
de
o anumit calificare, francezul achitat pentru acest capt, poate fi urmrit pentru
obiectul
alt calificare,
fapt
nu
identitate
celor
urmriri,
nu se poate aplica maxima non bis in
acua fost limitat, prin
judecatorului
la punctul de a se
.acuzatul a comis un asasinat. Nu s'a judecat
inculpatul e inocent de delictul
loviri ei
Aceasta e
totul
chestiune, care n'a fost rezolvat de
o
Distinctiunea precedentd e
se zice de unii ; sub calificri
fapt ; umanitatea
echitatea cer ca acel care a fost
41iferite, e vorba de
unei achitri,
fie la adpost de
urmrire. Dar se poate rdspunde,
Graverent,
din
de vedere legal,
e
calificat prin acuzare
nu actul material de pe urma
a intervenit actul de acuzare. In cazul
de art. 53, cod. instr. crim. actiunea
nu e stins, in Franta de
pentru
a fost exercitat epuizat
Ori, nu e tot astfel,
In ipoteza pe care am intrevzut-o. Legea
din 21 april. 1850 mai
sens ca jurisprudenta
a interpretat art. 360 cod. instr. crim. In
francezd. Francezul, achitat pentru asasinat sau pentru omor In Belgia, poate fi
se refugiazi In Franta, pentru
urmrit acolo din nou, pentru loviri
fie
urmrire, e admisibil ca jurisdictiunea
a prevent aceast

d-lor teza, teza

ca

in legislatia

legislatiunea

doctrina internationall

www.digibuc.ro

doctrina

- atunci, cum v'a demonstrat

Otulescu
la evidentd,
In ori ce caz, neprezentnd elemente
identitate
fata instantei de fond, nu puteti ridica exceptiunea
a lucrului
De teama vitiului de
d-voastrd, ati strecurat,
a
cu oare care
de
ultimul moment,
fata Inaltei Curti
Casatie, faimosul rechizitoriu introductiv. La ce poate servi
tardiv in dezbateri,
poate
influenta solutiunea de drept pe care o
cu totii ?
Din dosarul din Franta reiese
ati fost instruit numai pentru

neavnd nici un titlu definitiv,

crima de omor,

acuzatiunea a cdzut.

negdsindu-se toate elementele de incriminare,

judecdtorul de instructie din Franta putea

independentd de cea

fapt

achitat de jurati
material pentru care presupun c'ai fost judecat
chiar, deci aparent inocent, prezentat
Romnia, judecdtorul te poate
pentru
numai pentru att te trimete Camera
recurentul a avut
de punere in acuzare la jurati. Nu pot afirma
intentiunea
omoare. E o chestie de cinste intelectuald de a-ti
mrgini acuzatia la dovezile produse. Aceasta se va dovedi la timp.
loviturile au fost date cu
cu acea
Sunt convins
criminald de a face
de a lAsa urme. Actiunea dar este perfect
admisibild.
Curte, socotim
latA de ce, domnule preedinte
cum am avut onoarea s'o desvoltdm pe
problema
de
o
solutie. Doctrina i jurisprudenta,
larg, nu poate
uneori aproape in
sunt
noi, sunt
favoarea
binevoiti a respinge
acest motiv ca nefundat.
Ca atare,

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOAR1A

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

MICESCU

zice
d-1 Istrate Micescu este
ca viata. Zvelt
o
cu eufemism, cci este
vorba mai mult de o reminiscent de par, mereu
pare un barometru ambulant fixat la mauvais temps".
Ochii au luciri metalice de pumnal. Privirile sfredelesc. Ciocul
Intreaga fizionomie are ceva de arm
care te tine la
Toat personalitatea sa este
vederea unei lupte ce nu cunoaste

crede
sortit biruintei.

predestinatie,

isti ul.

ori
am In fat, un
vedea un jandarm,
simt al armoniei, vrea

intim al armoniei este

ca
atunci
o zi In haine civile.
cu
de muschetar,
cizme
ascutit cu a celui
lungi
la
o
vreme de poetizare a luptei
iesit In cale. In epoca duelurilor, In
de exaltare a instinctului combativittii trebuia s triasca.
secolul
de pacifism, nu putea
XIX-lea positivist cu puternice
avocatura, profesiune eminamente combativ.
pe
pasilor pierduti. Se
emotionat. Este emotia omului
nu fie dect
superior, care trebue
fie extraordinar,
i-e tearn
bine"
mai este, poate, emotia
S'a strigat procesul pe
astepta. S'a ridicat
vorbeasn. In
s'a lsat o
de plumb. Inftisarea-i,
obicei tioas, se rotunjeste ; a
venit
elicea
avion sort't
urce. Au rsunat.primele
vinte.
voce
bariton se aude.
a scanteiat.
s'a
Elanul
zborul. Debitul se aCcelereazd,-organul devine din ce
ce mai aspru,-fraza, mai nervoasd. Oratorul
scara dialecticei. A ajuns sus.
E
asansiune. Acum e impetuos. Dac ar fi fost muzicant,
era Wagnerian.
sfera
ipoteze, devine metafizician juridic. Acum
dai
seama
procesul nu este
un
pretext.
toate procesele au fast
creiate numai pentru.verificarea teoriilor sale,
clientii, s'ar zice, nu au alt rol
acela, de a-i da prilejul unor pledoarii frumoase.-Acum face oratorie pentru
subtire al
oratorie; lanseaz fraze
par sculptate; jongleaz pe firul
stractiunilor. Spiritul de
scprri devenit incandescent. Nu mai
s faci eforturi
de vie,
ci lumineaza mereu, o lumin
s'o vezi.
De

cnd

12

www.digibuc.ro

- dupA fericita expresiune a d-lui Valjean :

Cuvntul
curat, propriu, bine asezat
de
adreseaza
lui
ca un artist care,
exercitiu de virtuozitate,incearcA
verifice

geniul sAu oratoric

in aceste momente de culminare a pledoariei, pare
a atins idealul frumusetii, al frumusetii platoniciene, transcendente eterne,
a ideilor. In aceste clipe de rarA voaceasta, sus, In lumea
se confundA
dintre toate minunile, minunea
este cea
mai mare.
oratoricA are darul
te
crezi mult tnestesuvorbirei,
dreptului.
timp
ea
credinta in
te
de exjstenta
Esti convins cA talentul
ar putea sustine, inoculnd aceiasi iluzie a
ambele teze contradictorii
ale
proces.
Dar, dar
jongleriile oratorice cari ne-au fermecat,
revenind
brusc la realitate.
care
contact
dela

care se deprtase, aterizeazd pe terenul solid al unei realitAti ce se impune. Ti

se pare
e singurul
unde putea ajunge. Este concluzia,-la care trebuia
In pledoaria care te
nu
ce
admiri mai
: logica
pe adversar, eruditia care se
discret, ironia, care
pAnA la
violenta, care
de mare ar fi,
esteticA, sau
Pune
cAnd vorbeste,
fraza sa pare a avea intuitia
posteritAtii.
pentru a
eternitate. Auto-analiza
merge
la sngerare. Acest spirit autocritic
de multe ori
tiunea. Aceasta este poate
de ce omul, care vorbeste att de
nu
care

nimic.

In pledoaria maestrului Micescu e greu sA stabilesti limita dintre

femei frumoase, e greu
precizezi
tot
cum in farmecul
revine frumusetii native
cAt fardului.
clasicismul grecoProfesorul de drept civil citeste o
latin, ca
productiuni ale simbolismului franco-belgian. Cu aceiasi
pete*
teoriile filologice ca i conceptiile filozofice, cele mai
Muncesle mult. Munceste
de benedictin. Obosesc,
munceste. Cu
acestei munci a isbutit
un suflet feorganizat,-si, celace este rar, sA
un just echilibru,
de
cultura

cea generalA.

Inainte dea un ilustru civHist, Profesorul Micescu e un savant romanist.

Dreptul roman a fost prima sa pasiuna de intelectual.
cA ou
toujours"...
La
supremA ca
camerA de consiliu,' la parlament ca
sala Tomis, pretutindeni d-sa
la dreptul roman.
proces 'mare, la
moderni
recente,
asatie, combate
Cicero,
autoritatea
de Achille,
cu jurisprudenta
invocate de adversari, o
Cultul dreptului roman este mai mult dect o pasiune
pe scutu-i
Pentru a
deptin pe acest mester iscusit
trebue
deosebirea
citesti,
o pledoarie superioarA
auzi. Nu-i
deosebirea
exist
ceiasi pledoarie
vulturul ce

www.digibuc.ro

- 179 vzduhul

ascensiunea-i

care

la muzeul

lo-

gic...

Dar
personalitate nu se poate
peretii
de
a slujit indeajuns ideia, pentru care a luptat la
audienta. D-sa nu crede
aceast idee n'a triumfat
deciziune
S'ar crede un inVins,
ar continua
forul
redus al justitiei,
lumea
a opiniei publice.
pentru
avocatul de talent de convingere, care a
unite ale
Curti,
de
al marei proprietati rurale,
peste toate consideratiunile de oportunitate politic, a
multimile,
principiilor exproprietoare ale
In adunki publice de protestare
noui
a captivat,
convingd, pe reprezentantii natiunei.
Prea aristocrat spre a se adapta multimii, firesc esle ca d-1 Micescu
unui sentimentalism
aib atitudini de
cari nu sunt deck reactiuni
biciuit mereu de brutalitatea
D-sa e intotdeauna un. revoltat; este
mai putin periculos ordinei publice, cci revoltele sale
revoltatul
pur cerebrate,
se transform
pledoarii impetuoase de antologie, sau
discursuri ciceroniene.
Acum
de ce
nostru este mai mult adrnirat de
de ce este mai mult avocat,
politic,
de ce,
Ministerul de Justitle se
ca
Mecca
se aproprie de el.
E
proprie-i sale
In arena Ingust a politicei noastre, d-nul Istrate Micescu e albatrosul lui
Baudelaire :

Ses ailes de gant

de marcher."

V. V. Stanciu

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOARIA DOMNULUI ISTRATE N. MICESCU

Curti de Casatie in

sectiunilor unite ale

dela 10 Mai 1923

(desvoltarea motivului

de casare)

Domnule Prim

Titulatura motivului al
kste

de casare, ramas in divirgenta,

Violarea art. 58 combinat cu art. 256 urm. Codul penal,

naturare, omisiune esentiala, nemotivare, exces de putere rea
a faptelor."

a reveni asupra desvoltarilor

de
de documentate
de colegii mei, motivelor
comparatie
numai la acest motiv,
cer totusi voe
fac o
pare
se impune, prin Insui felul
intre ele. asemenea
clasarea ei
a intervenit
.cum Justitia
afacere,

strlucite

o
in Franta, la un moment
recurentul era in drept
cel putin judecata.
nu
A duce o afacere
judecata tribunalelor nationale ale unui
recunoscut nevinovat, de justitia
acuzat,
ce el a
cercetat
nesocotindu-se prioritatea de cornlocului unde faptul s'a
faptul s'a produs
pe care o au tribunalele locului
direct turburata, e greu
publica a fost in prim
conceput dupa principiile generale ale procedurei penale. Conform
acestor principii, numai atunci
un acuzat s'a sustras controlului
justitiei, la locul unde a comis faptul
cand, in dorinta de a evita
sanctiunea legilor de acolo, fugind de pedeapsa, a
azil
tara
tribunalele acestei
lui de
il pot
Dar nu acesta
fost cazul lui
recunoscut nevinovat de justitia locului unde faptul
Cercetat
stimat, in fata a 40 de
s'a
poate circula

locuitori,

un

ca cineva,

Franta,

cu trecutul

www.digibuc.ro

spune : eti

- 182 pe un asemenea

a-1 readuce

Justitiei noastre,

a cercetat recunoscut
trecnd peste ceeace justitia din
lipsit de
ca cel putin noi probe sau noi indicii de vino-

se fi ivit ; a rechema aceiasi

a scormoni In memoria
fapte, la care
recurentul
ei se socoteau
drept a nu
a resezisa
; a reveni asupra unei
se mai
drame, care s'a dovedit
singurul culpabil era insusi
numai
ca, sub imboldul unui sentiment de pietate
la paroxismul urei,
familiara,
justitia
noastre ca, intemeindu-se pe amintiri devenite palide, s proclame
faptul despre care justitia din Franta a spus
n'a fost nici
lict.... este a face din acest proces, in
timp un proces
penibil nu numai pentru recurent, dar chiar pentru noi,
ratorii lui.
nu fie penibil,
cum
Curte,
noi ca toti acei
ce se indeletnicesc cu solutionarea problemelor de drept, nu suntem
de a le
de credinta,
sustinuti
ceiace odata
a fost cercetat de justitie,
drept adevarat,
nu
safisfactia de a le descoperi, de
cu speranta de a vedea,
ceiace
undeva a fost
legitim
drept, e recunoscut pretutindeni ca
atare.

contra

Or,

credinte

cesul de fata se reia, desi faptele se

depozitiile martorilor se repeta
Instructie se

In

impotriva acestei sperante, pro

ca
in Franta, desi
chip, desi Judecatorul de

In

Camera de punere sub acuzare, pentru ca

la

surprinzatoare solutie,
ce-si Insuseste
toate constatarile de fapt din Ordonanta Judelui Instructor,
e vorba
in considerare, pentru ca, stabilind
ele
lege,
califice din punctul de vedere penal,
parte din ele, aceasta
constitue a doua parte a motivului de casare de care
ocup. Proa faptului numai din clipa
la calificarea
Camera

de punere sub acuzare omite tot ce se petrecuse

de
ca
cum ar fi posibil ca, acolo unde s'a Intamplat o
acuzatul
nu fi avut o stare sufleteasca
nenotocire de acest
anterioara, care,
tmplat.
proceda

putin

explice

nu

justifice, faptul

la examinarea
asemenea fapt numai din
de
este a suprima din dreptul penal, capitolul sacru
attea ori secular, al legitimei
Pentru a ne impotrivi unei asemenea tentative, sositi
Curti, ne mai
pe
de lege mentionate,

violarea
omisiune

de exces de putere

de a
temeinicia acestui motiv, sub indoexces de putere,
aspect, violare de lege
obiectiunea pe care adversarii vor face-o dela inceput, in credinta
vor impresiona nu vor
o repete, sub forma
:

Dece

de a merge dela Camera de punere sub acuzare la

www.digibuc.ro

-Jurati, venim Inaintea d-voastra cu o chestiune care e

fie
zona faptelor ? Sau mai bine, ce
poate

In

cadrul

recursurile de genul acestuia In care deciziunea

dela instantele de judecata, ci dela cele de instrucperfect
Primul alihiune? Legatura e din cele mai normale
ne
formal spre dv.
niat al art. 324 din procedura
litera
precis
a fi nevoe de comentarii,
calea ce am urmat :
competintii dv.
nu

Cererea de nulitate nu
trimis acuzatul
faptul nu este calificat

poate face
juratilor
de lege."

numai

contra deciziunei pdn care

urmatoarele cazuri : 1)

anume
faptul ce ni se
E tocmai ceiace noi pretindem,
vedem acum care este faptul,
imputa nu e calificat crima.
daca
cum se constata el s'a petrecut,
cum este caracterizat In expunerea Camerei de punere sub acuzare, este sau nu este

Care este, d-lor, faptul ? El s'a comis In Franta, In noaptea de 13

spre 14 August
mediu de studenti ale caror relatiuni de
prietenie
afectiune reciproca erau de natura a ne face sa credem
nimic din ceiace s'a IntAmplat, nu trebuia sa se Intmple. Avem In
aceast privint
o
recunoastere din partea adversarilor
mei de bara,
pentru care aduc multumirile mele lealitatii
Nici
din ei n'a mers
la a spune Lazdrescu a avut vre-o
loveasc pe
de studii, pe compatriotul, pe
prietenul

s'a

PAltineanu.

lealitatea ar fi fost
sub imperiul unei fatalitati.

s'ar fi marturisit ca totul

In ce
cu Paltineanu erau la
studii In Paris. In vacanta de
Insotiti de o concubina a lui
Margueritte Vallon, se duc la
de mare, la Dinard, unde
Inchiriaza o vila,
Les Feuillages." In
mai
vine un
Valimarescu ;
hotel, din aceiasi
localitate, se
un alt grup de
Vizite reciproce
dela un grup la altul, relatiuni de prietenie cordiale corecte,
un
al celor din hotel aduce In vila, unde
prieteni
linititi, sticle de liqueur. In
se
insulte grave
neanu,
de
persoana lui Lazarescu, Insotite de amenintari
chiar de violente.
Suprins, Ltzarescu le
la
In mod penibil,
le evite
nu le-a provocat.
In seara In care s'a petrecut faptul, In vita Les Feuillages", se
juca
sticle de liqueur, aduse de prieteni
hotel
Windsor apar, primul gest al lui
care
ce-1
In
cazul
Paltineanu ar
sub stpanirea alcolului, a fost de a
se retrage. RidicAndu-se dela
jocului de
el
pe
se

Margueritte

se retrage singur. Margueritte Wallon

Impacienta lui

care

Aceasta'

LAzrescu

din noti din

culcare,

www.digibuc.ro

De aci,

- 184 i oprindu-se in anticamera

prieterta.

jocul de
continua,
discutiune intre cei doi concubini, la

in mod intempestiv - Paltineanu voete

sau cu ce
?... Un alt prieten

care

intervina. Cu
se asociaza.
In odaia de

ce drept

disculiunea
se retrage
scape de
Ceilalti se reped
urma lui. Convins
nu va putea
anu, in nervii
alcoolul deslantuise furia violentelor de
Lzarescu incue usa. Se aud bubuituri de pumni in
Pentru
? Din ce
? Sunt chestiuni pe care le vom examina
cu decizia
de punere sub
Faptul constatat
in
de
deocamdata, este
a evitat violentele
tineanu Incuindu-se
odaia sa
dead auzind
loviturile se
repeta in
s'a
Camera de punere sub
se refugiaza pe
acuzare sare pe geam
Din
atmosfera celor
se
puterea unui avertisment instinctului,
o nenorocire se va
cu toti incercau
o evite,
pe
care recobort in
mijlocul
mai soarbe
pahare de liqueur. Concubina lui
unul din prieteni care dupa cum am
sedea in vila, sub pretextul de a conduce pe cei dela hotel
antreneaza cu ei pe Paltineanu in speranta
vor convinge
In acest hotel, pentruca In acest chip contactul
fie evitat.
lncercare zadarnica. Paltineanu pare mai linistit,
cei dela
el, se inapoiaza.
nu intrase
De pe plaje,
se
socotind intunericul anuntator de liniste, se
sting la
refugiindu-se la
spaima ca ar fi
face
se
cu un cutit, luat
spre a se
Paltineanu
peste eL Necesitatea de a se
,contra acestui atac face
ca
pe Paltineanu. Camera de punere sub acuzare,
faptul, zice
rana
in asemenea
care a cauzat moartea.
constitue o
Judecatorul de Instructie din Saint-Malo, unde faptul s'a pelrecut
a
o
cercetare asupra
intamplate,
pe toti
cari au avut durerea
asiste la diferitele faze
acestei drame,
ordonanta de neurmrire, intemeiata pe
Lzarescu

considerente :
Vu la procedure contre Alexandre Lazaresco 22 ans, avocat demeurant a

Paris, inculp de meurtre, en libert provisoire ;

Vu le requisitoire ci contre et en adoptant les motifs ;
Attendu que la procedure est complete et qu'il resulte de L'information que
la victime s'est enferre elle mme, qu'en tout cas Lazaresco se trouvait en
de-

lgitime dfense ;

Vu Fart. 128 du code d'instruction criminelle, modifi par la loi du

18

Juillet 1856 :
Disons

ny a lieu suivre l'inculpe et ordonons sa mise en libert s'il

n'est retenu pour autre cause."

de pe

fapte, reluate de judecatorul de Instructie al cabinetului

Tribunalul Ilfov, duc la aceiasi calificare a situatiunei

www.digibuc.ro

- 185 Lazarescu se gasea in stare de legitima aparare

fac
conchida,
chip, la neurmarire.
Cum se face atunci,
acolo unde cei doi
de instructie
acuzare vede
vad o
aparare, Camera noastra de punere
face
una
aceiasi
lovituri care au cauzat moartea ?
cere e indrumat, de- unii magistrati, spre neurmarire,
de
? Care poate
fie ,cauza acestei surpe calea Curtii cu
prinzatoare contraziceri, nu
reprezentantii
.de nationalitti diferite, dar -chiar
aceleiasi justitii
dar nu insolubil,
tinem compt de
Problern
deciziunea Camerei de punere sub acuzare, pentra a
transforma concluziunea de neurmarire a Judelui Instructor, in dispozitiv
urmarire, nu se sprijina pe nici un suplirnent de instructie, care s
detalii omise, sau sa fi precizat nuante nedescoperite la
anterioare
nu justifica divergenta
calificare ;
Qr,
nimic nou
plecnd
premise, s'a ajuns la concluzii
care au
daca unii vd
moartea acolo
altii
o
aparare, e
sau ne
In prezenta unei
de
drept, sau
esentiale,
drept,
unor
domeniul
a le face sa cadreze cu o calificare
Motivul de casare
ambele ipoteze. Incepand
cea mai
pectat

cei doi Judecatori de Instructie de o parte,

Camera
de punere sub acuzare de alta, cine s'a
? Cine a rescine a

principiile ?

la forma ei cea mai simpla, prima infatisarea problemei care

asteapt solutia de la
d-v. competinta.
Presupunand
suntem
unei
de drept, sau
deocamdata
,a atribui
bine zis drept,
ea
o confuziune
spiritul organelor noastre de instructie
intre categoria
a Ioviturilor care cauzeaz moartea
aceia
a legitimei
; confuziune paradoxal, Infra
ea se 'produce
pe
linia despArtitoare, Intre
inocent. Pentru a o
inltura, o precizare a criteriului dupa care, legitima
poate
trebue s fie
in conceptia legiuirii noastre penale, n'ar fi
poate
Ceva mai mult, indoita
in care a
Sectiunea a
a Inaltei Curti, cu ocazia
acestui proces,
cnduine la necesitatea solutionareilui, in Sectiuni Unite,
impresiunea
chestiunea n'a
tocmai
o mai aprofundat
dupa textele
examinare a caracterului legitimei
pare chiar necesara.
codului nostru penal,
Curte,
voi feri de
Abordnd'o, tin
asigur
preocupare de eruditie
voi limita
la fixarea nuantelor
imperios necesare
lumina cauzei, desi conceptiunea legiuitorului
nostru asupra legitimei
e departe
a fi fost
de.
cu toate
o asemenea
mai presus de banala comparatie
textele
acelea ale
obisnuitelor lui surse de imitatiune, o foarte
patrundere a
teoriilor de filozofia dreptului, care au preocupat pe autorii acelor surse.
domnilor,

www.digibuc.ro

- 189 Recte possidenti ad defendendam possessionem, quam sine vitio tenebaf,

inculpatae tutelae moderatione illatam vim propulsare licet".
Autorul legitimei
nu are dreptul sa se justifice, are nevoe

Fapta lui este privit, cum observa un eminent penalist

sa fie

francez : plutt comme une action impunissabie, que comme une

non coupable". (G.

Cours de droit criminel, pg. 277).

legitima
pentru ce
ce
lumesti, e supus la penitente canonice.
este scutit de pedeapsa
Conceptiunea aceasta, adoptat in timpul feodalitatii de justitiile sela care
utilizat de justitia
nioriale din spirit de fiscalitate,
franpolitice, a
se
poate,
se

In ajunul

revolutiei,

nantei din Villers Cotterets

criminate din 1670.

art. 3

cum atesta art. 168 al ordo-

21 din titlul XVI al ordonantei

aceste texte, acel care, in stare de

aprare,
ucis agresorul, era absolvit nu in virtutea legei ci prin
ranului. Notiunea pacatului, care explica rostul penitentelor in dreptul
procedura jurisdictiunilor laice. Cel ce
canonic, influenteaza
legitima
s
judeatei, cu capul gol
care
ingenuchi, ies lettres de remission",
gratia
suveranului
intre la Inchisoare, pentru a o astepta.
sistemului scuzei legale, care
azi
Aceasta e
drept fundament legitimei
in codul prusian, de unde legiuitorul nostru s'a inspirat
a introdus sub titulatura

cauzele care

de pedeapsd", art. 58.

La antiponul acestui sistem, e conceptia
a legitirnei
ran. Ea fost nu
dar pdrsita,
principiile
marei revolutii franceze, rechemnd-o la viata, i-a redat locul de
la care o gsim, deatunci incoace, In toate legislatiile neolatine
codului nostru.
art. 256

Ea reapare pentru prima data in codul penal francez din 25

Septembrie- 6 Octombrie 1791, care prsind traditia dreptului canonic,

continuati de ordonantele regale din secolul al XVI- lea
al
pentru a vedea In
sistemul scuzei
aparare un
o
In art.
drept, nu o dispensa de pedeapsd, o justificare,
5
6 ale Sect. I din
H partea Il-a ale acestui cod, e consideomuciderea
stare de
rata ca
aparare.
actualul cod penal francez, in art. 328 care a devenit
Dupa
mi e nici
256 din codul nostru, proclama
nici delict, cnd
omuciderea,

lovirile erau impuse de necesitatea legitimei

Cicerone nu se exprima in

cnd protestnd contra acelor

a se hominem occisum
care, negant lucem intueri esse fas ei,
esse fateatur", sustinea : si tempus est ullum jure

quae multa sunt, certe

neest non modo justum, verum
cessarium, quum vi, vis illata, defenditur".
trecem dela textele de legi la doctrinele care le-au precedat
le-au urmat, se poate usor observa, cum linia de demarcatiune
autorilor,
sistemul scuzei al dreptului de aprare, deosibeste

www.digibuc.ro

rasa de
ei apartin.
influenta a
ereditatei care lasa pe cei de origina germana, sau afiliati culturii germane,
sub influenta dreptului canonic
obsesiunei pacatului,
pe cei
origina
spre continuarea traditiei

cale de traditie instinct de

se ajunge ast-fel la un
dublu procedeu stiintific de a considera legitima
: unii
privesc efectele
preocuparea de a le scuza,
altii deruteaza cauza
de dorinta de a o justifica.
Puffendorf (De officio hominis et civis secundum
Asa, pe
legem naturalem, Lib. I, Cap. V, 12, 20) vede In legitima aparare o
scuza propter perturbationem animi" a celui atacat
de pedeapsa ob miserationem humanae imbecilitatis", iar un
Geyer,
de rasplatirea
prin
(Die

mai
von

der Notlzwehr, Jena, 1857,

Grundrtss zu Vorlesungen ber gemeines
deutsches Strafrecht, p. 81, Mnchen, 1884), Von
scuza pe
ce
se apara socotind
diminuat prin
siunei. (Stati di nicessita e
Revista penale, XIII, 1880,
p. 433-464 ; confr. G.
Cours de dr. criminel, No. 192 urm.).
Scoala italiana,
frunte
Carrara,
la demnitatea unui drept individual,
fata
Inceteaz dreptul

societatei de a
Marele penalist italian,
din
a cursului de drept penal, zice :
Aprarea
private

a-i

chestiune lectiunea

a fost
pentru a suplea insuficientii
Dar cand
e suficient ea siugur
nu mai are ratiune de a fi, nu
poate interveni nici ca

moderativ."

A relua aceiasi idee, pentru a prezenta legitima

ca un
justitie sociala", cum
Ferri, Fioretti
Zerboglio,
cu ceilalti sustinatort ai
pozitiviste, sau a sutine ca,
asemenea situatiune, nedreptatea
de agresor
dreptatea
de
ce se
cum o face Hegel cu obisnuita-i

act

dialectica

la aceiasi

de procedeele scolasticei, este,

constatare,
de

definitiv, a ajunge
sociea cenzura.
sub

de a proteja, pierde dreptul

A scruta
Inceputurilor
dreptului canonic cu, Puffendorf, a
negura apusului scolasticei, cu
sau a dibui prin ceata aurorei
pentru a
prin a relua calea adevralui etern proclamat
tatea,

Cicerone :
Silent enirn leges inter arma, nec se expectari jubent,
pectare
ante injusta
sit quam justa repetanda".

ei

qui ex-

Stranie
rezervata
ideii de dreptate, in doDar tocmai acest spectacol ma face s
meniul legitimei
iegiuitorului nostru, care, temandu-se
admir

www.digibuc.ro

la
nu
notiunea legitimei
acei care
cM
acei care
a pus-o
in calea
cu art. 58,
cauzele care
de pedeaps,
cu
nici delict ;
art. 256, printre faptele care nu constituesc nici
fie
vor purcede dela notiunea pedepsei
fapta de examinat,
sau vor pleca dela fapta ce li se
pedeapsa ce-i se

doctrinei la noi

cuvine,
respecte.

in

caz,

neputand-o evita, s o

toate
a considerat-o dintr'un
punct de privire,
legiuitorul nostru nu a
nu a ardtat-o, celor chemati s
interprete sau
aplice legea, de
sub un singur aspect. Smulultimele crampeie ale voalului pe care il
theologia,
voal de care strAlucirea ei
revolutia
avea nevoe,
nostru a
legitima aprare
nuacum 19 Neacuri jurisconsultilor romani, nu
mai
ci ca un drept ce
ca o
se

adevar, desi art. 256, de sub rubrica

care nu con-

stituesc nici
nici delict,
cele
au fost impuse
de necesitatea legitimei aprri,
trimete la conditiunile prevazute
acest ultim text defide art. 58, sub
scuzelor legale,
neste legitima aprare, zice :
Nu este nici

nici deli6t,

aprare. Aprarea este

atac material,
injust.

fapta va fi

din cauza de

cnd este
spre a respinge un
contra persoanei sale sau a altuia."

Se socoteste ca

cazul

agentul, sub imperiul tur-

temerii satt teroarei, a trecut peste marginele

domeniul
dar, desi suntem,
terminologia
pedepseior, sub
intitulat de doctrina suprimtoare de
fapta nu este nid crim, nici delict, nu pentru
a scuzelor
e
de
;
se
nici-o pedeapsd, e
se aplice, fapta neconstituind nici
nu are la ce
tocmai

nici delict !
Suntem
cartea

se
de
a codului
pedepse. Dar
nu scuze, ce pot fi
pentru a dispensa
de
din ele
de pedeapsd, ci cauze cari, invocate,
cel ce o
e
face parte
legitima aprare. Din ce
prat de
? Pentru
in asemenea
nu constitue nid crim, nici delict
delict ?
Ce poate fi o asemenea
nu e nici
Un singur rspuns e posibil,
dat de jurisconsultii romani :
e
drept
nu o
ce
se
Ne
de
scuzat, nu ai de ce
ce
jildecat.

lat,
ne

de ce dela Camera de punere sub acuzare, care

venim de-a dreptul
domniilor

www.digibuc.ro

v cerem : ca, pe temeiul art. 324 din procedura-penald, s

deciziunea
fapta ce
se imput
recurs, pentru
nu e calificat de legea
ca
nici ca delict.
pe care ne
nu e,
definitiv, de ct o re
voastre,

producere a maximei dreptului

de attea

In

nihil injuste agit qui suo jure

pe
care Florentin In
a Digestelor,
pe prima
capitolul celebru de justitia et jure",
la legitima
rare o
in chipul urmator :
socoti

Quod quisque ob tutelam corporis sui fecerit,

fecisse

la aceasta se va rezuma tema

desbrca-o de abundenta violenta expresiunilor
pentru a o sustine - cum poate
scruteze Inalta Curte,
faptul Intmplat, pentru a se
ca el nu constitue
crim,

Dar vi se va spune

civile, dupace

anuleze, In consecintd, dedziunea Camerei de punere

?
eiul art. 324 din procedura pen
ei
din
Nu vedeti
o solicitati
coboare
sfera
a dreptului,
al faptelor, ceiace
nu trebue, nici
poate
faca?
Nici de
!

sub acuzare. pe

Inainte de a invedera ca, chiar daca nu am avea dect

324 din procedura
nu se poate evita cenzura
Curti asupra ordonantei atacata cu recurs, voi
ca,
legisa
exista, cnd-va, o
asupra chestiunei
a ti,
ce
calificarea de legitim
a unei
situatiuni de fapt, constitue sau nu pentru Curtea de Casatie o chestiune
textele codului
penal
timp, mai precise
mai largi, previn, in adevr, asemenea
Codul francez, dup
faptele de
ce enunta,
a
art. 328,
aparare
sterge
loviturei
caracterul de crime sau delicte,
se fereste de a o defini, multumindu-se a o ilustra,
art. 329, prin
exemple, despre care are numai grija de a spune
sunt
aparare.
prinse printre cazurile de
In aiemenea
era
asupra chestiunii
o
de a
constatarea din partea organelor de instructie,
un
inculpats'a gasit sau nu, In stare de
aparare, este
nu o
cheStiune de fapt,
domeniul exclusiv rezervat suveranei
a -instantelor de fond.
Totusi, dupa cum
vedea mai
aceast
posibil,
inlturat de jurisprudenta francezd, fixat de mult
In calificarea unei situatiuni, ca constitund sau
o legitim
drept
e o chestiune
cenzurii
Curti. Cu
alta e situatia In codul nostru care, spre deosebire de
francez, pe de o parte, precizeazd legitima
clefinind-o
art. 58 al. H,
aplicatiunea,
prin
pe de alta,
tinderea definitiunii date, pe cale de analogie, la
al
al
text,
inmultirea,
a le limita,
www.digibuc.ro

- 192 a exemplelor cuprinse

cazurile de legitim aprare,
prin art. 257.
preocupare, de a preciza, definind,
Or, tocmai
de a largi, aplicnd, domeniul legitimei
mdreste,
impune, controlul
Curtrasupra chestiunii ce ne ocupd.
Fat cu art. 58 al. H,
ne spune
apArarea e
cnd este
pentru a7respinge un atac material,
injust,
Ill al
text, care adaug,
se socoteste tot ca
aprare
cnd agentul sub imperiul turburtrii, temerii
sau teroarei, a depsit marginele aprrei, noi nu cerem Inaltei Curti
in fapt s'a produs contra lui
un atac
material, actual
nedrept, sau
a
sau
Noi cerem
ci cu totul
aprrei,
domniilor-lor
ni se spunk
se constat fn fapt, nu de
Curte, ci de
de insiructie Camera de punere sub
Dominic PMtineanu a fost
unei agresiuni materiale
?
drepte fat de
intrebare,
In cazul cnd s'ar rspunde afirmativ
a depsit
totusi s'ar pretinde
organe
ni se mar
agresiunii, cerem
de instructie au constatat sau nu,
a actionat sub imperiul turburdrii sau teroarei.
aceste
se
constatdrile organelor de instructie, drora le recunoastem
in domeniul stabilirei faptelor o putere
exclusivd, suntem
drept a mai
:
pentru ce atunci, i se
lui
aplicarea art. 58
256 din codul penal,
de a fi lsat
pace, ca un
nu a comis nici crim,
delict, este
Curtii

Ceiace noi cerern, e att de

de precis
a trebuit
adversarilor nostri
orbirea pasiunii sau
elocintei pentru a
nu-1
sau mai bine zis, pentru a se face
nu-1
Noi nu v cerem s ctnzurati constatarea faptelor, ci calificarea
a faptelor constatate.
de a ni se spune de Camera de
sub acuzare,
LzArescu a fost autorul loviturii,
privinta
se pretinde
a cauzat moartea lui
suntem
drept
cele
constatate in fapt de ctre organele competinte
o situatiune,

drei calificare

poate sau nu, s fie alta de

legitima

a prare.

primul rnd, s vedem, dupa

pentru aceasta trebue,
Lazrescu
Paltineanu,
decizia Cameri de punere sub acuzare,
a fost agresorul ?
Nu voi rezuma, comentnd, ci voi reproduce, citind,
considerentele Cammerii de punere sub acuzare.
Avnd
vedere", zice aceast
dectorul de instructie
prin ordonanta sa..."

Remarcati,

dela

din acte

Camera de punere sub acuzare

www.digibuc.ro

Ju-

- 193 de instructie. Prin urmare,

toate constatrile
cele constatate de Judectorul de instructie au fost verificate
site adevrate.
el Camera de
Ce
Judectorul de Instructie
nere sub acuzare ?
Paris
in anut 1916
era
S.
Dominic Paltineanu,
o
Nicolaescu
In relatiuni de concubinaj
Margueritte
;
pentru sezonul de
In acel
se
orasul
primele zile ale lunei lulie s'au dus In
acel
mai
Margueritte
Pdltineanu,
ca
doud-trei zile,
;
In Dinard
Inchiriat
Les Feuillages...".
Alexandr.0 Emil
studentii
intimitate

se

fapt prin urmare indiscutabil, Lzrescu

Pltineanu,
relatiuni de prietenie care mierg pan la intimitatea aceleiasi
locuinte. Intr'un asemenea
loviturile cari
cauzeze moartea",
se pot concepe atribuindu-le intentiuni criminate. Pentru a ni le
explica, trebue pe
prielnice
o
provocAtoare.
Imprejurrile se
femeea
alcoolul, mai ales alcoolul,
despre care se poate zice cu
poet care era
timp
un
profund psiholog-: C'est un bond qui s'ajoute a
Dar cauza ? Decizia Camerei ne-o va spune imediat,
de
mediului intim
Lzrescu, la descrierea caracterului lui
Aci se vede sursa agresiunii. agresiune
sensul art. 58 din codul penal ?
:
Un

stint

PAltineau - se spune...4

De cine ? De toti martorii, domnilor, dar absolut de toti

desi era

caracter

inteligent,

de ar fi suficient
Imaginm, pentru
cunoaste
printe,
l'ar
acei care au cunoscut pe mult regretatul
putea -concepe

...tot
nervositatea

alt-fel !

ascultati :

la
bea mai mult, devenea violent
contra lui
erau mai Intotdeauna indreptate
chiar amenintd..."
uneori insulta pe acesta
grele
se

agresianea

E adevrat,

Camerei
cerea

i era afabil

Dar e de vzut, dac procedeul scuzelor, comod pentru agresor,

asemenea incidente, e tot atat de eficace pentru a le
face s fie uitate de victima agresiunii, cel putin atunci cnd sunt
dac scuzele primite de
mai dureroase
se repet,
codul
conferea agresorului dreptul de a reincepe, precum
penal e menit s-1 protejeze.
Biblioteca Marilor Procese

18

www.digibuc.ro

- 194 fatala de 12-13 August,

Or, iocmai aceasta era situatia in
golea paliarele de lichcur, umplea
ce
pe
; cAci
paharul de amaraciuni destinat lui
peste
Camera :

ce

seara de 12-13 August st. n. 1916, venind la masa

tnarul
joace
pe la orele
au sosit

Nicolaescu,

doi prieteni,
Tnsescu
Manolescu, care au adus
Margueritte Wallon
sticlele
licheur a rugat...".

Pe cine ? Pe Lazdrescu ?
...pe Pltineanu,
hare

spus femeei sale s

obosit,

un al doilea

bea
el i-a promis,
de
nemulfumit s'a
aceasta
el s se culce ;

s mai stea,

sticle cu

urm a

pa-

purin mai trziu

este

a plecat...".

un al treilea fapt, cari, unite cu

tablou, bine caracterizat, prima

a dramei,
spre calificarea
precizeazd situatia
de fapt.
tAmplate.
primele
prietenie fac agresiunea
; caracterul lui
PAltineanu, unit
o lamuresc. Violentele, deslAntuite de alcol
cu patima lui pentru
cu blAndetea lui
caracterul lui PAltineanu, puse

nu bea, departe
a ne face
ne
licarire a adevrului ;
agresorul,
acest proces, a fost
de partea
nu bea, dar
se traduce
fi lost
sub imperiul lui, se
in slabiciune in fata ispitei alcolului,
violenta. Violenta e discontinud. De acord. Dar
blndetea nu
e constantd.
Asemenea faze discontinui
continuitatea vietei,
au rostul
explicativ.
ceeace facem, se explica
ceaace suntem ; de cele mai multe ori ceeace suntem,
de ceeace facem.
Ori, in seara dramei, desi rugat
nu bea, de cei cari avertizati, prin experientele trecutului,
ce-i
totusi PAltineanu
bea,
se
- din
dar cu
- pe drumul
violentelor ce'l duce la
fatal.
Dar
ce atitudine ia ?
Pentru clipa de care ne
Camera de punere sub
zare ne-o spune.
Prezenta alcolului, prevestitoare de violente,
intristeazA.
cubina lui, spre
smulge lui PAltineanu promisiunea
nu
va bea.
cuvAntul.
nu
o clipd
concubina
a se retrage,
Femeia
pretexte pentru a
Totusi Lazdrescu
atitudine nu e nici
nici unica.
Experienta i-a impus- o in trecut, prudenta il face s o mentie
prezent
o repete in viitor.
www.digibuc.ro

- 195 De ce ? Aci e locul s intercalm constatarile judecatorului de

cum am
Camera de punere sub acuzare,
structie, pe cari,
desi le

In primul considerent al deciziei sale :

le-a

Spre deosebire de Pltineanu, lui Lazrescu nu-i

- mai

de Instructie

s bea", zice Ju-

judector - asemenea

truniri, care ddeau nastere la discutiuni

la certuri, s'au repetat de multe

experienia trecutufui !
era

prin a arneninta pe Lzrescu, care

...Mai intotdeauna Pltineanu
ceva mai gray !"...
pentru a
s se

ce
pe Lzrescu s se
in prezent,
de
! Revin la constatarile Camerei de punere
ce va face la fel in
camera de culcare, de
sub acuzare. Lzrescu se retrsese singur
Paltineanu,
concubina sa gsise pretexte de a

ceilalti prieteni.
o jumatate de ora, vznd

din odaia sa -

nu vine, s'a

ca va veni mai
;
odaia de alturi4...

i-a

din sufragerie,

preocuparea de a evita pe

Iat
aci

sornic

Margueritte

ea
de noapte - rugnd-o
vie s se culce,
la acest raspuns, Lzrescu a chemat-o

i-a tras

discutie
o palm

nervoas, LAzarescu i-a rupt lantul dela ceaMargueritte

a Inceput s tipe".

eo
omis de Camera de punere sub acuzare, dar
pe care Judecatorul de Instructie o precizeaza,
fra de care restul
constatrilor Camerei pierde din relieful necesar, pentru ca cenzura
dv. asupra calificArei faXelor s nu fie dejucata. Judecatorul de
palma a fost
structie prscizeazd
nu
dar
tipetele au lost exegerate. Aceste nuante restabilite,
departe constatdrile Camerei cu privire la amestecul lui Pltineanu
in
de concubinaj,
la violenta nejustificata,
la
care acest amestec a fost
Ceeace s'a petrecut Intre concubini,
privea pe Pltineanu,
putin corect, al lui
era un prieten adevarat, sau
Frumoasa lui educatie",
care ne-a vorbit decizia Camerei,
trebuia
tina
de situatia
care Margueritte Wallon se
expusese prin indrtnicia sa. imprudenta de a-si urma tovarsul vrecu el.
melnic. Prude*
s se
Nimic nu justifica amestecul lui Pltineanu in
in
discretiunea
de instructie
partialitatea
care, cu
Camerei de punere sub acuzare, se vede
femeia, departe de
a fi fost pe nedrept expus unei primejdii, era pe drept supus unei
usoare corectii.
retusare de educatie,
Era o
concubini. Prin urmare
nimic alarmant !
Or, ce face Paltineanu,

Camerei ?

www.digibuc.ro

Margueritte Wallon a inceput

tipe, in odaia de
ceeace a
pe cei din sufragerie,
ales pe Pltineanu
Florea Tndsescu, cari s'au sculat
dela masa
s'au repezit sa apere pe femeie".

era poate
intima ?

gray, se va zice. Dar ce face LazArescu, care

socoteala de acest amestec in

aci,
drept,

Camera

Ca sgomotul produs In sufragerie de miscarea scaunelor, la scularea

a facut pe
fugd
camera sa,
de ei, a
usa".

odine-ori, intre
a fost agresorul ?
Evident,
aci nu e
nu a fost
vazut in trecut
acum evitand-o, fugind I

cine se

Ne

vedea

nici mai

agresiunea,

II

Lzrescu,

urmrit
s'a

teras a casei

de acolo in

sale, s'a
a fugit pe fereastrd, srind pe o

se

de

de unde

plecat pe plajd...".

de a ne intoarce la PAltineanu,
ne oprim o
poate am fost acuzat,
desi am
evit
preocupare de erudijie, nu am
- concepjia legitimei
sub imperiul dreptului canonic
ar fi fost judecat, acum nu
Ei bine, acest orn,
veacuri, ar fi fost poate supus
quelques penitences canoniques"
a indeplinitfi fost
de
dar
pedeapsa, pentru
a
vedea imediat
nu e cea din
de dreptul canonic, de fuir Pagresseur".
bligajiunea
un
Curte,
pentru a
mai
de
o
previne scenele de
indurate de
ori
pe agresor,
preocupare de
de amor propriu un altul, poate, ar fi procedat
alt chip
un orn,
ca,
provoace sau,
se
pentru
conflictul, este el un agresor, este el un
a
care mai
fi acuzat
cu
a
lucrurile la rezultatul tragic la care
au ajuns ;
nu
este agresorul ? Poate
o
a avut
: n'a reacjionat dela
!
V'am citat,

Agresorul este totdeauna Incurajat,

Ei bine,
constatare

vede

rezistenja

s'a
o omite,
a
pe geam, Camera de punere sub acuzare o
ajunge la calificarea faptului.
aceiasi
vedea
atacat pentru a
Or,
de la mansarda,
nenorocirea se
pentru
unde'si
se
refugiul, nu avea nici
care
nici
nici
pe care
: era la
dela care se poate
al treilea !...

www.digibuc.ro

- 197 Ina plecat, fost-a cineva din cei

pentru ca
LAzArescu e omul care s se
atace, sau s revie ca s provoace ?...
asculiam ce constata Camera de punere sub acuzare.
.

Dar,
chipue mAcar,

disparitia lui Lazarescu, PAltineanu

un supliment de alcol Din ce
? Pentru

administreaza

sescu...
... Vaznd ca nu pot ptrunde
camera (uncle se refugiase Lzrescu) au
s mai bata in ea
sufragerie"
renuntat s mai forteze
a
Aci", tot Camera constat, Pltineanu, indignat de purtarea
trei pahare de benedictin."
ne referim la fraza
a deciziunei Camerei, care
vedere" constatArile judecatorului de instructie
le insuca exacte,
prin
ajungem
la depozitiile
martorilor, pentru a v face
mai evidente omisiunile esentiale
denaturarile prin care s'a ajuns la violarea art. 58
256 din codul
penal, nerecunoscndu-se ca
era
stare de legitim
imperios necesara, dati-mi voe, o
de violente
loviturile cu care Paltineanu
s forteze
camerei de
culcare a lui
loviturile
Sunt martori care spun
de violente,
a doua zi PAltineanu avea pumnii umflati...

avnd

- D. Osvald Teodoreanu : Aceasta era alt

- D. Procuror General N. Procopescu : Era in
- D. strafe Micescu : Cu
mai mult,
s'a mai intmplat,
data.
Ei bine,

loviturile

de violente,

cte

Pltineanu avea a doua zi

in ce
apare, nu constatarea, ci surprinzAtoarea motivare a Camerei pentru
paharele de benedictinA, in cari Paltineanu
indignarea.
PAltineanu indignat ! De
?
Pentru
omul, pe care se obisnuise

stea,
atace,
victima unei agresiuni

a fugit ? Dar in ce cod, in ce lege sta scris,

nedrepte, in
se

dreptului la
fie batjocorit ?

de a

are

De unde scoate Camera de punere sub acuzare dreptul agresorului alcolizat de a se indigna,
victima
?...

revenim la constatArile Carnerei.

disparip lui
rescu
dupa cele 2-3 pahare de benedictin care
cele
precedente, Dumnezeu
ceilalti toti...
ate, PAltineanu,
pe Tanasescu

i
Margueritte Wallon, au plecat
dela Hotel Windsor..."
laescu la locuinta

vine o constatare de o
tnfricosarea", din cauza
neanu Incercase
forteze usa,
caracter de exagerare, de natura a face

care,

a srit pe geam,
acestei

nasca indoiala,

www.digibuc.ro

Nico-

- 198
sub imperiul ei, nu ar fi cel putin
ipoteza
ultimului aliniat al art. 58, pentru a i se recunoate
a lost stare
ce se vor
cu ocazia
de
Fata de partea
a acestui text,
care legea
considera
stare de
pe acel care ar fi
necesare,
se
sub imperiul fricei, temerei, sau teroarei,
doctrina e unanima
a sustine
asemenea
apreciate din punctul de vedere subiectiv al celui ce se
Jurisprudenta
a consacrat aceiai
chiar
vom vedea mai
lipsa unui text similar celui din
codul nostru.

rescu,

Constatarile Camerei de punere sub acuzare, asupra acestui

in contradictie flagrant'
concluzia la care ajunge,
area lui
suficienta, chiar de ar fi fost subiectiva, se
tieaza
un caracter obiectiv, verificandu-se,
ei,
mediu in mijlocul
de
s'a
parte a dramei.
Teroarea a fost contagioas, generala, colectiv.
Toti aceti oameni au incercat
izoleze pe Paltineanu, ca
ar fi
ce se va
ultimele pahare de benedictin, dac acesta ar fi
pe
ce condeciz;a Camerii :

...

pe drum,

neanu ca

la hotel, Nicolaescu

pe

Lazrescu, au propus
la hotel Windsor, dar
la hotel
Paltineanu,

este infuriat

noaptea

lui

mai
s'au Inapoiat, Margueritte Wallon,
marescu, la vila unde locuiau..."

Era,
zic, o
presimtitoare
o nenorocire
dete,
ingrijorarea tuturor se
spre caracterul violent al lui

Paltineanu.
Dar

la

ingrijorare colectiv
ca agresor.
credeti
presimtirea nenorocirei s'a

?
spaima acestor copii a
E tot Camera de punere sub acuzare care ne-o spune.
dela hotel,
Mai
cei ce locuiau la
s'au

credeti

nu intrase
gonise,
Spaima, care
proteja,
i-a
suficient pentru

creada

1ntunericul nu e

distanta. El se dusese

de departe pe
n'a putut observa ce s'a
lui Paltineanu pentru a
n'a putut profita de

fuga lui,

in cas.

Cei care au intrat

s'a
soseasca, devi
au plecat dela hotel Windsor,
ei, presimtirea
Sub
care de data aceasta merge aproape
la prevedere, ii face
de precautiuni pentru ca conflictul
nu se
ia o
felul
care aceste precautiuni sunt luate, se precizeaza
ca

Paltineanu s'a mai

sunt recuprini de

www.digibuc.ro

- 199 certitudinea partii din-care pericoIul era asteptat

eforturile sunt
indreptate spre izolarea supravegherea lui PAltineanu.
Camera
de
sub acuzare ne spune
ce PAltineanu s'a culcat
camera lui :
Margueritte Wallon, spre a evita un scandal

Desigur
tineanu....

pentru a suprima

...se

Pentru a fi
...s'a culcat
a casei, a fost

prilej de interventia lui

camera lui Valimarescu ; iar acesta...".

msur

protejeze pe

camera
in patul lui Lazdrescu.
descuiat, pentru cazul

va intra...
intrarea princiLzrescu se

va

Miezul noptii a trecut de mult. Luminile s'au stins. Fiorii spaime

s intre,
gonise pe LzMescu de acasA, rcoarea diminetii
prin
sub impresia violentei loviturilor in use, el

de a se

complect.

Observnd dela distant luminile s'au stins", zice Camera, si

; era orde 3 dinspre
s'a

totu s'a

Un agresor se tntoarce imediat ; numai un

la asemenea ore.
se

Inainte de a se urca sus", mai constata Camera, trece prin sufragerie

cu un cutit apoi urandu-se sus, a
la
camerei

Lui Paltineanu ? Nu ! A bMut la

camerei sale !
Daca omul acesta era un agresor, s'ar fi indreptat spre camera
lui Paltineanu ca s-1 surprinda
la
s-1 provoace. Daca
camerei sale, e
vrea
se culce, nu
atace.
? L'a luat
atace, l'a
s loveasca, l'a luat
inta de a rni, cum conchide Camera mai trziu ? Imposibil de piesupus, ne cum de dovedit,cand tot Camera constat
dupa ce a
sale :
batut la
Vznd

camera sa este Vlimrescu, a rugat pe acesta

vie

la mansardd".

De ar fi avut vre'o intentie vinovat nici nu se indrepta spre

mansarda, care era la etajul superior, nici nu lua pe
cu el.
Ajuns la mansarda, ce spune lui
?
Este foarte interesant ce-i spune, pentruca aceasta conversatie
starea sufleteasc a lui
ceiace a
Camera
cum a
o sub imperiul teroarei. Cu
ore

www.digibuc.ro

- constatase

se

de

fugit

pe fereastr. De data aceasta Camera constatd, pe baza depozitiunei

Lzrescu s'a destdinuit,
lui Vlimrescu, singurul martor
e
de Pltineanu.
lui Vlimrescu c'i este teama de Pl-

zice Camera, i-a

s'a inarmat
un cutit
timp, cutitul pe care

,tineanu,

tndu-i,

Notati
ca

in caz de pericol se va
centura pantalonilor".

tinea

acest lucru nu-1 spune

ci Valimdrescu.

vedeli ct de periculos era Pltineanu, ascultati ce

spune Vlimrescu, un orn strein de conflict,

constatrile

Camerei :
Lzrescu, i-a spus s nu

C Vlimrescu,
In

Paltineanu doarme

chef ale lui Pltinearm...

violentele
lui".

lui Vlimresca

Prin urmare
kzarescu

Asigurndu-1 pe

era
vrea

doarme",

numai sonmul lui Pltineanu ar fi o garantie.

Ce rost ar fi avut aceste precautiuni, din partea lui Vlimrescu,
terorizat, pe care
nu ar fi fost
unui
a-1 calma ?
aceast

orbire :

Parandu-i-se
s'a

Lazarescu

mai linistit

l'a prsit

camera lui".

acest sentiment de
de aceia ce se poate intmpla,
?
Pltineanu
femeeia care, la
ei,
Lzrescu,
a simtit
se
pe
i se retrage
mansardd, se duce
ce face
Pltineanu,
prin procedeul caracteristic femeilor
nu
pentru care minciuna e suprema
caut s
accesul de
Credeti

violentd.

In ce chip ?
cel

venit nu este

gueritte Wallon
este altul.
Evident femeia avea impresia

care se urca la
Dar

ar

Pltineanu

*Mar-

acel

ar fi capabil sa-1 atace.

din decizia Camerei :
e

de teama unui
la sosirea
Wallon, simtind pe
nou scandal,
In camera lui Paltineanu, spre a vedea
pe
de Lzrescu, cnd s'a
gsindu-I destept
c auzise de sgomotul
convinga, fiinda i se
foarte excitat,
urcat pe scar, a
care a
nu era Lazrescu, ci Nicolaescu; dar Pltineanu,
la
zuse cele spuse de Margueritte
mai
auzind
glasul lui

www.digibuc.ro

- 201 rescu cnd vorbea cu Valimrescu, s'a convins

era
Margueritte Wallon
se
in odaia ei...".
camera sa, a scos cheia din
de a infra
Aceasta
a luat-o la dnsa . . .
in odaia lui Pdltineanu,

a asteptat ca
care

Prin urmare, spaima era

de mare ca Margueritte Wallon a
usa, fara
dea seama,
ui
avea o
esire
?
Unde s'a dus Margueritte
In acest rstimp, constata Camera, Vlimarescu se inapoiase dela
mansarda,
Margueritte
el.
s'a dus
vorbeasca prin
vrut
Pltineanu

aud
un sgomot pe scara care duce la mansardd,
este PAltineanu, pe
Valimarescu s'a urcat pe scant

Dece au fost siguri

este Paltineanu,
nu Lazarescu ?
acei care
barea e fireasca. Sa
pe
a lovit,
ne explice de ce acei cari au trait drama,
peripetiile ei, se asteptau, aproape
Paltineanu are
agresorul ?
vedeti cum

fie

n'au fost desmintite,

tacul s'ar fi produs din partea lui

sgomotul s ar fi auzit
de sus in jos, dela mansarda lui
la camera lui Paltineanu,
nu de jos
sus, dela odaia lui Paltineanu refugiul lui
ar fi fost cea mai mica umbra de
ca
ar fi fost agresorul, atunci Vlimarescu s'ar fi repezit
spre odaia lui Paltineanu. Dece
tuturor se indreapta
pasii
lui Paltineanu, spre odaia unde era
?
?
D.
: Unde era
lui
D. Istrate
: Dar ce cuta
!

rescu ?

Apoi nu am dreptul, atunci cnd

aceste scene nu -mai
au sfrsit, atunci
constat
chiar fugind nu pot
le evit,
intorcndu-ma
ce spaima m'a gonit frigul
re-

aduce, dupa ce am lasat

ore in care timpul
celui ce o
pe a mea, nu am
agresiune, nu am dreptul
ma
prin ce
timida pe acest agresor care nu
iarta,
pentru

de o
putea

nu are

ce'mi

explicatia cutitului ! Sub

teroarei

tocmai

aceasta are judece lnalta Curte :

fata de faptele constatate de
instanta de urmarire, Lzarescu, atacat
de Paltineanu,
imperiu al necesitatei de a se
era sau nu sub
al
teroarei sub care apararea a avut
acuma vine scena culminanta. Camera o reproduce dupa unicul
martor care a asistat la ea.
La sgomotul produs de urcarea lui PAltineanu, pe
in camera dela mansard, a gsit pe
picioare
in tala lui
Pdltineanu, spune Vlimdrescu,
Paltineanu

urcat pe

www.digibuc.ro

s'a

- 202 un scaun in
ridicat
pe Lzdrescu,
cutitul
a dat o lovitur apoi s'a oprit,
cealalt se

sus, in pozitia omului care vrea

lo-

ca omul care

avAnd

cutitul in

domnilor, ceea ce Camera constata,

depozitia lui
limArescu, singurul care a
singurul care a depus asupra acestei

scene, caci altcineva n'a fost

Dar In acest pasaj, trebue sa deosebim, constatarea de fapt
propriu
de ceea ce nu constitue deck o conjectura adaugata
constatarii ; o retusare a faptului In vederea unei
tendentioase. Faptul, propriu zis,
cum l'a constatat instanta de urmarire,
este Inregistrarea pozitiunilor respective.
Paltineanu

un scaun ridicat

Lazrescu,

loveascA...

sus, in pozitiunea
care vrea sa
in care tinea cutitul"...

La acest fapt, Camera de punere sub acuzare, adauga un

pe
Paltineanu
fapt, este
mentar. Ceia ce este constatat
avea scaunul ridicat, Lazarescu avea
Comentariul adaugat,

pe

...ca omul, care a dat o

apoi s'a oprit".

Acest comentar, ajustat, pentru a colora faptele constatate, nu

este deck o denaturare a
pentru a ajunge
alta concluzie, deck
aceia pe care o impune legea, a viola legea,
aplicarea ei.
Omul, care a dat o lovitura, nu mai tine bratul
; il
Omul care tine bratul Intins este omul care se apara. Oricine a fcut
putina
primul gest, cu care a debutat, a fost Intinderea
bratului ca
se apere.
Camera nu poate evita de a constata
definitiv
era
stare de
Vorbind de
brat al lui
rescu
de modul cum intervine
ce zice :
cel'lalt brat, se apra".

Vorbind de interventia lui

Lzrescu,

btaia era la
a apucat bratul lui
corpul a indeprtat pe Pltineanu".

el, Vlimrescu,
armat
cutitul, iar

? De ce a
De ce n'a Indepartat pe
tineanu ? E
nu Lazarescu ataca.
ne referim o
tarea Judecatorului de Instructie
St.
care,
Paltineanu
tafipt singur
cutitul lui
a lovit, constata :
CA, In

caz,

era

stare de

www.digibuc.ro

pe

la constapreciza
sau

aparare".

- 203 Aceasta e pentru magistratul francez,

Carnerei, voind sa o inlature, se izbeste de ea,

Deciziunea

prin a

marturisi :

Valimrescu

care ataca.

a indepartat pe Pltineanu..."

pe acela

intri intre doi oameni ce se

...astfel
dintealta".

acel moment, nici o

nu-s'a mai dat,

dintr'o parte,

agresiunea pornise
o mrturisire,
parte,
unde era cutitul.
apoi declaratiunea lui Paltineanu
declaratiunea
Ce spune Paltineanu in declaratiunea fcuta jandarmului ?
El recunoaste
Deoarece

amanta,

a voit sa-i dea o corectie

pentru acest fapt 1"

a fixa fizionomia faptelor,

aceast
Lazarescu
Paltineanu era
scaunul
cutitul intins,
veti vedea ca, fie
singur in
Pltineanu s'a
cutitul lui Lazdrescu, fie
a fost
era in stare de
sire, constatarea

Adugati marturisirea muribundului

doctorita in
care l'a ingrijit :
E vina mea

ma aflu aci ! (a zis el) Am

fata

de
prietenului

Ipoteza cea mai verosimila e

impetuozitatea atacului,
tineanu s'a infipt singur in cutitul legitimei
va
Pentru a o nega, partea
urmatoarea imprejurare.
s'au reluat cercetarile
noi, s'a intrebat, pe cale de
misie rogatorie doctorul care a
operatia, dr.
ce
spune ?
a
trei
Unde ? In stomac, in intestine
ficat.
De aici
insinuat
au fost trei lovituri.
Camera constat
o
o singur
:
Ca victima Pltineanu, a fost
printr'o lovitur de cutit In abdomen".

de 12 - 13 August 1916,

s'a
trei ?
De
Vedeti, faptul de a
pentru a provoca
asupra
legitimei
o
prin trei, este
I
Cutitul a putut tra-

versa trei organe, ca

abdomen, mai ales
elanul
s'a
in cutit a
puternic. Stomacul, ficatul
intestinele a putut s fie perforate ; dar la exterior nu s'a constatat

agresorului

deck o

Act medico-legal nu exist. Or, numai

www.digibuc.ro

act medico-legal

- 204 s'ar fi putut

constatarea
la exterior n'a fost
o lovidin punctul de vedere al vinovtiei sau nevinovtiei, ceeace
intereseazd e rana exterioard, nu ravagiile interne.
Este deajuns,
Curte. Cred
nu este nimeni, care asculaceste fapte,
cum le
instanta de urmdrire,
nu
In ce situatie s'a gAsit acest
insultat, lovit, batjocorit, gonit
din propria lui locuint, de un invitat erijat in
; asteptnd
mieiul noptei ca
se poat Inapoia ; prsindu-si odaia, patul
femeea, numai pentru a evita violente, cu att mai intolerabile cu
ct sunt nejustificate ;
pentru
marginile toleviolentele
rantei, pentru
trziul noptei, sub imperiul teroarei. nu stint nici
prieteni care
protejeze, nici
care s se
nici tereastr pe
s
pentru
agresiunea n'a mai putut fi evitat, puteti zice
n'a
?
definititinea
a legitimei aprri,
art.
:

Apdrarea este
rial actual
nedrept

cnd este
contra persoanei sale".

pentru a respinge un atac mate-

E de observat c
codul prusian nu exist cuvntul material,
se zice pur simplu : un atac actual i nedrept.
Prin faptul
nu
n'am provocat atacul dar chiar
evitat, el apare incontestabil nedrept. Prin taptul c in
cnd
gata
Valimrescu soseste,
pe
cu scaunul in
material
actual.
loveascd, atacul e cu
Toate condittile cerute de lege pentru ca aprarea s fie legitim
sunt deci implinite.
Cum face atunci Camera de punere sub acuzare, ca din aceste
constatri, cari sunt ale ei, cari sunt fapte
cauzei, s scoat
vituri care au cauzat moartea ?
Ascultati, domnilor :

Camera
examineze
indicii de culpabilitate.

numai ca, conform art. 216 din procedura

contra inculpatului probe sau Indestule

Considerand
este necontestat victima, Dominic Rltineanu, a fost ranit
in noaptea de 12-13 August 1916, printr'o
de cutit In abdomen, care
rnire
18 ore i-a produs moartea ;
de asemenea este necontestat
care a
acea noapte, de 12-13 August 1916,
cu cutitul
s'a
fost rnit Paltineanu..."

Da, s'a Innarmat

cutitul !
Dar mai este ceva incontestabil ; este tot ce s'a
petrecut
de momentul rnirei.
In toate cazurile de
aprare,
faptele ar fi
considerare, pentru a li se da calificarea
numai din momentul
rnirei. ar mai exista vre-o dat
aprare ?
Ar fi Intotdeauna rnire care a cauzat moartea, sau omucidere
in asernenea conditii cine ar mai putea sustine sau justist tocmai
fica legitima aparare ? Or, caracteristica legitimei
www.digibuc.ro

--

ceeace a precedat faptul

; numai de aici se desprinde

tuirea
care duc la necesitatea aprdrii contra aceluia, pe care
daca nu-1 lovesti, te
Diferenta intre omucidere
faptul care nu este nici crima, nici

delict, dupa criteriul codului penal,

tocmai In
cari
au precedat lovitura, iar nu
loviturd.
toate
se aseamana, desi nu toate sunt crime.
care a procedat Camera de
Mi se pare extraordinar, chipul
punere sub actizare, scindnd fapte indisolubile
le in considerare, numai dela
Ca
tot ce a constatat
aci, ca
instant de fond,
fi disprut.
Or, toate aceste fapte, odat stabilite, se impurleau Cameri cu toat
puterea determinismului
le
sau cnd
le scindeazA, In dorinta de a reusi
un culpabil,
legea
de fond
un nevinovat, Camera ca
acolo

nu se mai poate pune la adApostul aprecierilor suverane. A fi suveran nu

a fi arbitrar. Judeatorul fondului, stabilind faptele, nu
poate conchide nesocotind inlntuirea
s
discute, ori
s justifice,
scindeazd
tru a omite,
nu cea ce trebue ci ceeace'l
In exercittul unei suveranitti transformat In arbitrar.

Care poate fi scuza Camerei de punere sub acuzare in cazul

ostru ?
?
Obsesia prezentei
Curte, in toate tratatele de drept penal se
ui Cicerone,
Pro Millone", ca
cazul tipic al legitimei
aprari. Ei bine,
contra procedeului Cameri de punere sub acuzare,
repet cu Cicerone : causa... non
quaereretur". Ceace intereseazd
pentru legitima aprare, este cauza pentru care am luat
nu ceace
am fcut

Or,

cutitul a fost luat pentru a m

sub egida legitimei
totul se
tot aci vine rolul dv., chestiune de fapt
de drept ?

N'am

se

intru in

teoretice, asupra cenzurei d-voastre ;

unde se opreste
unde poate merge
Voi
schita numai istoricul chestiunei, pentru a deslasi tinta
care ea
evoluiazd. Sunt cunoscute, ca
clasice, cele
Intre
cari s'a ezitat In Franta,
ce sistemul actual a triumfat.
deasemenea
celor
mari autoritti, preseSe
dintele Barris
Merlin, asupra primului sistem, In care se zicea tot
ceace nu face obiectul unei interpretdri de drept in aplicarea textelor
de lege, nu
controlul Inaltei Curti,
ea nu are amestec In
aprecierea faptelor.
Ori-care ar fi
strictetea acestui sistem, el nu
de sub
controlul Inaltei Curti, cazurile In care legea defineste calificarile
elemente de fapt. Cnd elementele de fapt, ale definitiunilor
nale
legi, cenexistente,
legale, sunt verificate
Curte,
zura ei trebue
ori faptele sunt mutilate,
ori de
cotite
omise, de
fel,
se evite aplicarea textului legal.
!

www.digibuc.ro

Pe

cale,

al doilea sistem, care la

Curte din Franta s'a Indrumat

un

lui devine prodromul

al sistemului actualmente dominant,
In
la noi.
In acest al doilea sistem, datorit influenjei procurorului
Dupin, care e mult mai avansat, ca progres de
prin raport
complexul fenomenelor la care se
se zice :
De
ori, sub o
sau alta, silogismele constructive de
considerente ale instanjelor de fond, se nesocoteste, direct sau indirect, nu
un complex de
dar chiar un singur termen
intrebuinjat In lege, de
ori,
Curte, gsind inteunul din
termenii silogismului, o atingere la lege,
trebue
;
Ce
atunci de domeniul faptelor,
in
de
controlului d-voastr,
acest sistem ? Numai existenja
in
sine,
anume, cum ar fi
procesul de
:
a
zis sau nu a zis cutare lucru constatat de
fond. Fiziono-

a faptului, din punctul de vedere al calificdrei legale,

de
fel,
printr'o
de argufi
aplicarea legii.
omisiune,
se
mai ales in penal, legea are un
sanctionator,
publice, ea are
un aspect tutelar,
care constitue
pe deoparte,
care
proteguirea celui pe nedrept acuzat.
un text de lege, nimeni, pe de
nu poate
fie condamnat
fie acuzat pentru fapte care nu au caracter
parte, nu poate
mia

nu poate
mentare sau

penal.

cele
sisteme
zicem
avem la dispozijie
stricte asupra controlului d-voastrd.
Ei bine, sub acest aspect tutelar al legii, se pune Lzdrescu,
:
toate faptele Petrecute,
cum sunt
constatate de
de fond, care era
le constate ;
le caracterizeze.
Aceste fapte le iau cu fizionomia ce s'a imprimat de
desi multe din ele au suferit
omisiuni.
retuseri,
Priviji-le prin prisma
legale a legitimei
vedea
numai omijandu-se ceea ce era
legitima

mi s'a putut refuza textul ce trebuia sa mi se aplice : art.

58 din codul penal.
Nu voia
de
aplice primele aliniate din
acest text ?
beneficiul
finale ? E o
Dar pentru ce
denegare de dreptate ; pentru a ajunge aci, Camera purcede, nu
dela fizionomia faptelor la
textului, ci dala adoptarea unui
text,
a tutulor faptelor
anume a articolului 238, la omiterea
care nu
cu el.
Numai
se
cum Camera de punere sub acuzare, elimotivare, ceea ce de
ori a constatat anume,
nu
eram
o
care lucra sub imperiul teroarei.
un pasaj caracteristic :
spet, nu s'ar putea invoca

www.digibuc.ro

cazut

agentul sub imperiul tur-

- 207 ceeace, dupa ulti-

sau teroarei, a trecut peste marginile

mul aliniat al articolului 58, se socoteste ca
venit in camera lui

Pltineanu

Ce intelege Camera prin cuvintele armat

nearmat ?
atacul trebue
lege
fie nu numai
?
nedrept, dar
rial, actual
exista
lege, ar fi trebuit ca legiuitorul s
Dac

defineasca ce se intelege prin armat".

; problema e
Problema nu e de

celor XII Table, puteai

sub
Se
ataca in timpul zilei, numai :

hotul, care

Si tello se defenderit".
Or,

strict al

tellum" nu e ori ce arm,

agresorul
a

In

numai sgeata in sensul

pus intrebarea dar

ci

Si primii comentatori
ci

cu ciomagul, sau...

Paltineanu, cu scaunul ?
de
interpretii cei vechi au extins

biect care poate sa

Telli autem appelatione et

et fustis et lapis et denique, omne quod
nocendi causa habetur, significatur". (- Institute, IV, 18, 5.)

Ei bine, chiar
ne-am fi gsit sub legea
XII Table, interpretat cu strictetea caracteristica epocii, faptul de a ridica un scaun de
asupra cuiva, punea
a fi
in situatiunea
Dar sa vedem, doctrina
mai recent ce zice In
aceast privinta ?

legislatiunile In cari, - nu ca
a
unde
nindu-se atacul, se limiteazA conditiunile ce trebue s
-la prudenta
chestiunea e
Ei bine,
acolo, ca In dreptul roman, s'a considerat ca este
apArarea, ori de
ori e un atac material, chiar daca n'ar

a vietii celui ce se
codul penal al
T.
6, 7, 14, 20, 22, 26, 36. etc.
merge

la
ce gsitn

p. 811, No.

No. 14. II importe d'ailleurs de remarquer que la gravit de l'agrssion doit

ne faut s'attacher ni aux rsultats fctifs de l'attaque
que la
peut d'ailleurs avoir modifies, ni
au danger rel couru par
la personne attaque, mais bien au
que cette personne a pu croir raisonnablement courir. Le juge doit rechercher les circonstances du crime, reconstituer
les faits tels qu'ils se sont accomplis, et dterminer quelle impression
l'attaque injuste a produite sur l'accus dans le feu de l'action. C'est sur
la crainte que lui a inspire l'agression qu'il faut mesurer la ncssit dela defense".
s'apprecier subjectivement.

Or, tn cazul

instanta de fond constat In trei

www.digibuc.ro

eram sub imperiul teroarei,

e vorba s.
omite de
constatare.
cont de
Camera de punere sub acuzare
sA suprime starea de
a lui LAzarescu,
ca neverosimil
cu scaunul
dela mansarda, n'ar
din partea lui PAltineanu,
InAltimea
fi
ridicarea scaunului pentru a lovi. Camera n'a vAzut aceast
odaie, nici
Ei bine, ori care ar fi fost
acestei odAi, Camera de
punere sub acuzare constrrueste ipoteze tendentioase,
voeste
sA
cam ce
putea
aibA odaia
s'ar fi putut
ori sA

ridica un scaun deasupra capului Ori cum ar fi, daca doi oameni
stau in picioare, este suficient ca unul sA ia un scaun
Inaintea lui, pentru ca sA sluteasca pe
pe
legea
nu obligA pe nimeni sA sufere sA i se
un ochiu, - pentru a
avea dreptul sA invoace legitima aparare.
VA citez un exemplu din jurisprudenta francezA : din
Code

No.

individuelle existera encore lorsque la personne ataquee

Le droit de
est menace de blessures ou lesions corporelles graves. Le plus souvent cette
hypothese se confondra avec la prcdente, car, dans le feu de l'action, la victime
d'une pareille agrssion aura de justes raisons de craindre pour sa vie
Mais faut alter plus loin et poser en principe qu'une personne peut, par tous
moyens, repousser une attaque aussi dangereuse. La-loi ne peut exiger qu'elle
un oeil ; pourtant, le misouffre qu'on lui casse un membre ou qu'on lui
public a quelquefois soutenu que la defense n'etait pas legitime parce
qu'il n'y avait pas eu
de mort.
C'est une rreur certaine : la necssit de la defense est ici absolue, et
autorise

le meurtre".

: societatea n'are dreptul sA mA

la eternul
nu e
stare sA mA apere.
Un ultim caz de jurisprudentA.

Revenim

judece,

Nous citeron encore un

ayant jug que si par application de cet
axiome du droit romain : Vim vi repellere omnia jura legesque permittunt", if
est vrai de dire que le cas de lgitime
prevu par l'art. 238 C. P. s'applique non seulement quand
y a pour la personne assaillie
de mort, n et
actuel ; - mais qu'il comprend aussi, et par la force des choses, le cas ou le
peril n et actuel a pour objet de simples coups et blessures".
jurispruclentA, o Intrebare : In apArarea

In

contra agresiunii cu scaunul, se constatA sau nu cA LAzArescu era

sub imperiul teroarei ?
era sigur

Paltineanu n'avea

asupra lui",

spune considerentul :din deciziunea Camerei de punere sub acuzare.

Dar aceasta e o
deductiune ex post facto". Chestiunea e

www.digibuc.ro

- 209
putea

alta.
atacat ?

ce scop e

ghiceascd, cu ce

Deductiunea Camerii e in contradictie cu ceeace tot Camera a

:
zis mai
Lazarescu se retrsese
odaia dela mansarda, unde a fos asigurat
de Vlimrescu,
Pdltineanu doarme in camera lui
pericolul a incetat".

De unde putea sA
cand simte la 4 dinspre
odaia lui, cu
cu furie pe
vede
violente ?
ce intentiuni vine, spre el, cel
de
Pentru Camera de punere sub acuzare e simplu :
se
un

ca

vina.

sA mai
cand Camera recunoate
a
pe geam, ca sA-1 evite
?
trebuia
sA se atepte
o sa
Camera
cu ce sentimente trebuia
De ce
se
Paltineanu pe care,
stdruinte
prietenilor,
precauore de izolare, nu-1
?
Asupra acestui punct Camera,
ce nesocotete
statkilor ei de fapte anterioare, ajunge la ipoteze
conjecturi, la
prezumtiuni,
presupuneri uimitoare, ca aceasta :
se

Lazarescu trebuia s

nu vine

Trebuia s
ceva,

a crezut

Dar
un martor n'a declarat
Paltineanu vine sa-1
se constatA In
a

ridice

jefuiascd".

ori

nu s'a
de
LAzrescu ar fi sustinut,

de trei ori,

pe fereastra, mai poate

a fost
fi

de
a luat cutitul ?
Curte, daca
In fata evidentei
spuneti d-voastrd,
instantelor
In prezenta faptelor, tot de ele precizate, se poate
ipoteze,
constructii
de fond,
violeze legea prin conjecturi
grave
prezumtiuni, cari nu sunt
de considerente
terie

de

Ceiace trebue

i la noi nici
pare a o fi spus mai bine

asemenea

ceiace

In Franta

Curte n'e ezitat

nimeni nu-mi
mai energic ca d-1 Franois Geny :

Devoiler ces supercheries et rectifier ces appreciations mensongres, en

vue de mieux assurer l'observation exacte du droit, ce n'est de la part de la
Cour de Cassation, que rester fidele a sa mission, en rompant les lisires capables de dejouer sa surveillance et en usant d'ailleurs de la souverainet
son action par l'absence de tout pouvoir superieur".

Aceasta
situatiunea termin
credinta
e imposibil
recursunu casati deciziunea camerei de punere sub acuzare
a art. 58, aceia a
veti aplica prima
lui d-voastrd. Fie
14

Marilor Procese.

www.digibuc.ro

- 210 in sensul

gitimei

clasic

de

ori secular al

aplica ipoteza cea de a doua a aceluiasi

vntului, fie

cortstatrile de fapt sunt prea evidente

ca violarea legei

text,
nu

flagranta.

Cu totii deplngem fatalitatea gestului care a curmat,

de
vreme, zilele aceluia care s'a dus. Dar acestuia, care a rnmas,
pe
transformat in urn, l'a readus
familiei celui
de instructie, ce i se poate imputa ?
atac material, actual
nedrept ? N'a
N'a
el victima
ori a putut, toate violentele care
fost
acel care a evitat, de
celui ce
mergeau
la amenintarea cu moarte, din
dela care nu l'a putut
numai pentru
a autat-o, cu
noptii.
sustrage
grija prietenilor, nici
N'a
Lazrescu,
care a suportat toate umilintele, pe
care fanteziile alcolului le sugera
ce se pretindea prieten,
o resemnare care mergea
la abdicarea total a sentimentului
demnitntei omenesti, chiar
cortegiul injuriilor depsea
zona celor prezenti, pentru a jigni sentimentul sacru al dragostei
respectului pentru
?
trimesese la
Nu era el
drept,
sacrificiile printilor
Paris,
studieze aitceva
oprobiul
astfel de vocabular,
s se revolte ?
Totusi n'a fcut-o. lar
pe care altul, nu el, a fcut-o s
fie
se poate zice
a depsit limitele aprrei ? Se poate
l'a
spre cutit a fost turburarea, ceiace l-a
fcut s-1

frica, ceiace l-a impins s-1

teroarea

Ce poate valora in fata viforului acestor

sufletesti de care
jurisprudenta de
tine cont, desi legea e mut, pe care legea
noastr le pune
balanta legitimei
poruncind s tinern
cont de ele, considerente impletite pe prezumtium tendentioase ?
se simte, teroarea se treste, nu se pot inltura din imagiin calmul din dosul perdelelor Camerei de punere sub acuzare,
sub streaja usierului.
A, bnuesc,
final al
civile : - Nu aicea la
Dar pentru ce s
judecati,
in cazul nostru legea spune
nu e nici
nici delict ?
Noi vrem dreptate, nu scandal
Am venit aci, cu toat
prsesc aceast
toat increderea, amintindu-mi cuvintele raportorului legei pentru
Franta, tara
a
fiintarea Curtii de Casatie
care acest
cercetat

recunoscut nevinovat :

Le tribunal de Cassation est le gardien suprme de la

le dernier asile de l'innocence !".

www.digibuc.ro

et

PLEDOARIA D-LUI EM. OTULESCU

seetiunilor unite ale

10 Mai 1923. (Combaterea

Domnule

de Casatie, in
IV de Casare).

i prea

dela

Curte,

Solutiunea dv.,
nerabdare de lumea
de
Intreaga opiniune
are o deosebit
nu numai din
civile, dar
interesului moral al
cauza situatiunei acuzatului
consecintelor
mai cu
din cauza principiilor in discutiune

ce vor decurge pentru viitor.

fi un simplu spectator
solemniCurte,
tatea desbaterilor nu m'ar aduce la simtul realittei,
crede de sigur
aflu
Curti cu Jurati, iar nu inaintea Sectiunilor
Unite al lnaltei Curti de Casatie.
Desi tonul desbaterilor face recurentul, voi auta, pe
va fi posibil, s nu alunec prea mult pe
faptelor,
am
inaintea acestei supreme instante,
cumpna justitiei nu
credinta
chestiunile de pur drept.
In
prevenitul
care trise la Paris
concubinaj

cu o femee de moravuri usoare, Margueritte Wallon, se gsea

studentii Dominic Pltineanu,
de
intimitate
Nicolaescu. Toti se
s
In timpul verei
la Dinard", la
de mare, Inchiriind in acest scop
numit
Les Feuillages", din cartierul Saint-Enogat". In primele zile ale
Julie, s'au instalat In
cu
Wallon
cu
Dominic Pltineanu, iar mai
a sosit
Vlimarescu. Viata
acestor tineri, veniti s se repauzeze
examenelor, se
scurgea
petrecerilor inofensive, inerente tineretei.
irascibil
violent, provoca adeseori nemultumiri din cauza geloziei
sale agresive. In seara zilei de 12 spre 13 August,
urma unei

scene brutale, care a avut

concubina sa,
rescu ucide cu un cutit pe prietenul
Paltineanu. Camera de punere
sub acuzare din Bucuresti respinge exceptiunea de
pentru crima de
cu
trimite pe Lzrescu
241 cod.
care a cauzat moartea, pedepsit de art. 238

www.digibuc.ro

- 212 contra deciziunei Camerei de punere sub acuzare, prevenitul a fcut

recurs. Situatia
civile a fost extrem de dificil. Trebuia,
rnd, inlturat ordonanta de neurmarire obtinut in Franta,
al doilea
ostilitatea Ministerului Public.
Dela
de instructie, la Camera de punt re
acuzare
de
la
Curte,
la complectul de divergint, Parchetul,
probabil
dorinta de a nu compromite adagiul
Ministerul
Public este unul
indivizibil", a pus concluzii
de reprezenprevenitului. Parchetul a cerut casarea pe toate cele cinci motive ale prevenitulu'...
Partea
a avut satisfactiunea de a triumfa
Al cincilea,
mai putin 'important,
prerea

4 motive.

nu a
provocat casarea, dar a adus procesul inaintea dv., unde avern
va primi o solutiune, conform cu principtile
de drept.
de a intra, Inalt Curte, analiza deciziunei de trimitere,
s-mi fie permis
primul rnd, care este
cteva
art,
dreptul dv. de
privinta calificarei penale a instantelor
de fond.

Evident, dv. puteti examina chestiunea dac faptele au fost sau

nu era
nu bine calificate,
bine incadrate in textul legei,
nevoie de osteneala, pe care
dat-o d-1 Procuror General ca s
dovedeasca un lucru
de elementar ; dar rolul dv. este circumscris
se
de
acest lucru
permiteti
in niste limite
art. Nu voi incepe cu vechea
celebra teorie a lui
care
Curte de Casatie
a
epoc
anii 1820-1830 ;
dece a adoptat-o,
a adoptat'o pe vremuri
este foarte usor de
c
era presedintele instantei criminale franceze
bine

autoritatea sa de jurisconsult a avut influent asupra solutiunilor

acestei
instante.
care a prezidat camera criminal frandela 1806 la 1824, avea
a fixa in
opiniunea sa,
afacerile importante. El
cele nedefinite. El spunea :

o distinctiune

delictele definite

un delict nu este definit, Curtea

de Casatie nu are ce examina ; instanta de fond a apreciat
mod
suveran elementete delictului. Era o eroare profund de drept, pentru
delict, fie
este definit
mod imperios de lege, fie
legea face numai mentiune de dnsul, este totdeauna legalmente
caracterizat.

Teoria lui
teoria lui Dupin,
este teoria
acestei

a
;
teoriei lui
a venit
la punct de Chnon, care dup cum voi arta,
Curti de Casatie Francez
teoria d-voastr, a

Curti.

frumoasele sale conclusiuni puse

Procurorul general Dupin,
Inaltei Curti de Casatie francez, in
din 23 Mai 1834,
a expus adevratele principii
de acord cu consilierul raportor
materie. Rolul Casatiei se mrgineste numai la un examen
pur de drept al faptelor constatate In mod suveran de instanta de
fond.
construi din nou faptele,
Curte nu poate
reface aprecierile judecAtorilor de fond.

www.digibuc.ro

- 213 Dar, daca pentru a schimba", spune Dupin, concluzia Camerei de

-sub acuzare, i se
premisele,
pentru a creia o violare pretins a
legei trebuie
construim din
o
apreciere a faptelor,
numai recunosc opera Curtii de Casatiei ; numai este opera desinteresat a jurispasionatd a individului.
consultului, ci opera
*i pericolul acestei uzurpri va fi mai mare
materie criminald; acolo
ele se
faptele sunt mai putin fixe
intentiunea care poate merge
a evidentei." (Dalloz, Cassation, No. 1226).
la o modificare

mai
a Procurorului general Dupin este
Curte ar fi chemat
califice,
ar fi mai complex, cum ar fi de exemplu delictul de excrocherie.

delictul pe care

Exceptiunea de legitim aprare este deasemenea o chestiune

constate existenta unui atac
instanta de fond trebuie
constatat
pericolul pe
material, gray
actual ; mai
care l-a creiat atacul era natural, - chestiune de
de apreciere,
apoi instanta de fond trebuie s constate, in ultimul
atacul
era
proportionatg atacului. Chesinjust,
tiunea turburarei se
nu din punct de vedere obiectiv, dar din
punct de vedere subiectiv, ceeace
o apreciere pe care nu o
instanta de fond.
poate face

Chestiunea

Curte,

cum spuneam, a fost

lucrarea sa Des
de Emil
admirabil precizat
origines et des
de la Cour de Cassation", lucrare incoronata de
de chestiunea calificarii,
Facultatea de Drept din Paris.
se
att in materie
in materie
In
chestiune,
fie civil, fie
sunt anume faptele materiale pe cari
le constate
mod suveran. De
este
drept
va conmateria legitimei
judecatorul
,exemplu,
a fost un atac. Atacul
trebuie
stata
mod suveran,
anume conditiuni spre a justifica
aceste conditiuni sunt

cine

? Judecatorul de

a faptelor, le apreciaza
fond
de a ajunge la calificarea
din punctul de vedere moral, pentru ca dela fapte concrete
fapte abstracte, acelea pentru care legea prevede pedeapsg. El are
examineze
judece, in materia legitimei
atacul
era destul de violent ca
legea cere un
justifice apararea,
ce judecgtorul
atac gray,
cum voi avea onoarea
a apreciat faptul,
ce a
calificarea
el va
trage consecintele
va califica legalmente
apreciat
de
mod suveran. Aceast din
apreciere este
censurei
Curti, care va putea
numai in cazul
instanta de fond va
gresit faptul apreciat de
Sunteti dv. in drept
examinati aceast apreciere moral,
cenzurati sentimentul intim al judecatorului de fond ? Asupra
pot, evident, face opiniuni deopersoane deosebite
sebite. Este foarte posibil. S'a
judecatorul de instructie
; nu
preocup de
Franta, care a crezut
este legitim
sale. Acest sentiment intim,
loarea
a

www.digibuc.ro

- 214 nu pot fi censurate de

lta Curte
creiem un al treilea grad de jurisdicOune. Judecatorul are
ar fi
inteligenta
simtul
de
aprecieze faptele,
cum
aprecierea
este de domeniul suveran al
dreptate,
de fond.
chestiunea este importantA,
rog
permiteti
citez din Suplimentul de repertoriu al lui
lloz,
Cassation,
lui Chnon, pe care au adoptat-o toti acei
No. 384
263,
materie,
care au scris In
Pierre de
lucrarea
vingere

: Du pouvoir de controle de la Cour de Cassation sur la quali-

fication criminelle"

Curte de Casatie

I. Unele fapte produc efecte

prin aceia
exista
almente. Constatarea existentei
recunoscuta suveran de ludectorii fondului, atrage consecinte
pe care Curtea de Casatie nu poate
refuze a le admite.

2. Alte fapte nu

din punctul de vedere legal deck cu conditiunea

unele caractere prevAzute de lege ; uneori aceste caractere

o oarecare
de apreciere, subordonatd circumstantelor In care
s'au produs.
caracterul indicat de lege
Suntem astfel constrnsi a distinge,
o apreciere
comport o oarecare elasticitate, care
sens
aprecierea
al
expresiuni, aprecierea
Aceste
Suprecizat, vor servi ca stabileascd distinctiunea
atributiile
preme
acelea pe care Judeatorul
le
control.
In adevr, aprecierea
e de domeniul excluv al judecdtorilor de fapt."
ca

principiul, spre exemplu, la delictul de furt.

este sustractiunea lucrului altuia, cu intentie fraudoloase. Cine are
examineze
sustractiunea a fost frauduloase sau nu ? Desigur
judecAtorul de fond ; constatarea sa,
de controlul lnaltei Curti. Este faptul abstractizat care vine Inaintea
de Casatie,
cum a fost apreciat de judecAtorul fondului. In
de separatie de corp, unde injuria trebue
fie grave, se
autorii : cine va aprecia ?
toti
: instanta de fond,
aceasta nu este o apreciere juridice, ci o
apreciere cu caracter moral.
materie de
Curte, dace
reatnintiti, ati
foarte
Era procesul
domn
dvs.
V'ati pronuntat, tot
complect, care
Pledase tot d-1 Micescu, cu
talent
auloritate a lui Gny. Dv.
n'ati primit acest mod de a vedea
ati zis : faptele caracteristice ale dolului, se
apreciaze In
mod suveran de instanta de fond. Constatarea
primul
apoi
aprecierea
suverane,
In
calificare
continuem acum citirea din Suplimentul de repertoriu Dalloz,.
Cassation, No.
:
Din exemplete precedente
Curtea de Casatie exercit controlul
nu numai pentru a verifica calificarea
dar chiar pentru a
constatate un oarecare caracter.

www.digibuc.ro

- 215 din
frezolva
cea

operatiune
distinctiunei

o chestiune de apreciere care se poate

aprecierea material& aprecierea

moral e de domeniul suveran al judeAprecierea

decatorilor de fond.
lta Curte apreciazA
faptele,
cum au
fost in mod suveran constate apreciate de judecatorii de fond, intr
definitiunea legal.

admirabile cuvinte, aceiasi idee este exprimat de Pierre de

Chauveron in lucrarea
: Du pouvoir de controle de la Cour de
Cassation sur la qualification crimmelle" (pag.
:
Conchidem deci ca rolul judecdtorului de
Constatarea
apreciere

care cad sub

noastre
a faptelor
a
dinteun
care nu
nid o interpretare
nu sunt susceptibile de nid o
general&
domeniul suveran contine, pe
faptele materiale,
Reamintim
din acele fapte, printeun rationament care nu face
particulare
nici o noti une
; printre aceste
este atitudinea
prevenitului
nu intentia."
prin
avea
a

Un autor de drept italian, foarte celebru, Vicenzo Manzini, de

'care am vorbit
ocazia pledoariei trecute
pe care
consultatia ce ne-a dat, pune punct, admirabil,
chestiunea. Nu am
in tot ce am citit
aceasta materie o mai
profunda pricepere a cestiunii delimitarei rolului
Curti de
satie, de rolul instantei de fond. Permiteti-mi
citez un mic pasagiu
din acest autor (Tratat de
penald, Vot.
pag. 609) :
Profesorul Hugunney

Competinta de functiune caracteristicd a Curtei de

e
la contehnico-juridic al deciziunilor atacate. Competinta de fapt pe care cAte
Casatie".
legea o recunoaste, nu permite recursul
Reapare deasemenea acea distinctiune intre fapt drept pe care o
a presedintedem prezidAnd la delimitarea competintei de functiune a juriului
Ea diferentiazd
mod caracteristic recursul In Casatie de
lui Curtei
special de apel".

Presedintele
legea la faptele constatate de jurati, dar apredate
cum le-a dictat sentimentul
intim. Ei bine, poate
Curte s
gresit au apreciat juratii ? Are Curtea de
satie la
mijloacele de investigatinne pe care le au juratii
sau instantele de
?

Mai departe :
Deci, tot ceeace apartine constatarii materiale evaludrei morale a faptuliberei convingeri a
e sustras competintei
de Casatie
deci nu poate furniza un motiv de recurs. Se
In
de
apt se cuprinde deasemea faptul principal circumstantele acestuia.
am avut deja ocaziunea de a arata aiurea, separatiunea faptului
Dar,
nu
faptulul
mod absolut.
4e drept, nu se poate

www.digibuc.ro

- se limiteazA la constatarea materialA

aplice
juridicA In a

a acestui fapt,

trebuie

notiune abstractA este

a apreciat moralmente

Dupa ce judecAtorul a constatat

textul legii :

Acest proces intelectual", spune Manzini, prezinti

racteristicc :
Constatarea

moral

in

dreptului, apreciere evident de pur fapt.

Casatie pentru denaturarea faptului".

material,

faze ca-vederea

pentru aceasta nu se admite recurs

Nu voi merge
de departe, nu voi zice
nu se poate face
recurs pentru denaturare ; dar trebuie sA fie,
cum spune
Curte din Franta, trebuie sA fie o contrazicere flagrantA
apreciere :
Calificarea

a faptelor sub norma de drept

care judecatorutr

crede
acea operatiune
acest fapt este prevAzut,
pe care germanii
i
sunt papagali, pe care papagalii
papagalii nostri..." se vede
codul nostru definifiune
o numesc sussunzione", francezii
pe
ea are caracter exclusiv juridic,
de pur drept,
se

element de fapt deja constatat,

mod ce nu se
poate schimba, pentru a
astfel, abstractizat
cel putin In
dediscutie".

Instanta de fond caracterizeazA apreciazA faptele moralmente

trage din ele toate consecintele de fapt, le abstractizeazg.
din
faptul abstract,
cum l'a apreciat suveran instanta de fond, s'a tras.
nu poate Curtea de
o conluzione legalmente
cenzureze o asemenea hotarAre, pentru
ar fi sA intre
instantelor de fond.
In materie de
legea cere un atac material gray,
actual, injust, care
produca un pericol imediat. Legea mai cere ca.
sA fie proportionald cu pericolul. Dei legea definete legitima apArare, totusi aprecierea
a faptului
a circumstantelor
care l'au acompaniat stint de domeniul instantei de fond. Gravitatea,
existenta pericolului, iminenta lui, simultaneitatea,
de fapt pe care judecAtorul le
in mod suveran.

cliestiuni

judecalificA moralmente aceste fapte, legea nu este un termen al

silogismului.
ce le-a calificat moralmente intervine un al doilea
vederea incadrArei In textul legei. Acest al doilea ratirationament,
onament e de pur drept,
pentru facerea lui, legea devine un termen al silogismului. Ernest Fay, citat de Ministerul Public, adopta
lui Dupin,

in admirabile cuvinte teoria ce

Judecatorii fondului nu sunt numai suverani pentru a constata

dar
In mod general
materialitatea
a le aprecia, fie

faptelor
ele

urmat, fie

fie apropiindu-le de circumstantele care le-au acompaniat, precedat,

intentiunea pe care singuri sunt drept s'o aprecieze."

www.digibuc.ro

-217aplicatiunea acestor principii la legitima apArare, trebue

dei legea o definete, totui in cadrul definitiunei,
pentru fiecare din elementele componente, instanta de fond e
le constate
le aprecieze. Deosebirea intre delictele legal
spunem

cele nedefinite se reduce numai

instantei
fond de a stabili elementele componente ale infractiunei. Dreptul
neschimbat. Garraud,
de constatare
apreciere
Iwnul paragr. 307, edifia a 2-a, spune :
definite

Legiuitorul a avut grij

precizeze

de net in spetele prevazute (art. 257

deterrni-

atunci cnd pentru celelalte

aprecierea magistratilor".

conditiunile legitimei

acestor conditiuni e

In cazurile speciale, prevazute de art. 257 (329 francez)

in
spetele prevazute, cum spune Garraud : escaladare, apArare contra
autorilor de
siluire,
faptele sunt determinate de
lege in mod precis, pe
in cazul art. 257 cod penal,
se
legea
numai de elementele infractiunei. SA nu se
legitima apArare nu este definitd. Cer voe
citesc textul
art. 328 c. p. francez pentru a risipi orce
:
n'y a ni crime ni dlit lorsque l'homicide, les blessures et le coups
la ncssit actuelle de la lgitime
de

etaient comands
d'autrui."

Partea
dorinta de a produce o diversiune, spunea texdomnul procuror general
a adus mai multe

citate, dar cu
Citatele

strine de chestiunea de care ne-am ocupat.a

auzit, ele sunt textual reproduse in memoriul ce

citi
am depus, le
produc o diversiune.

cred

convinge

nu eu caut

Tineam
aceast parte a
a
mele,
atrage atentiunea
autorii citati de d procutor general
tot
de prerea ce sustinem. Aveti putinta de a urmri afirmaliunile
memoriul ce vi s'a depus de recurent. Astfel in Pandectele franmemoriul recurentului la
15, pag. 62, No. 1002 (citat
citim :
pag. 95
Si elle est souveraine en tout lorsqu'elle se borne
s'ils existent,
n'en est pas ainsi de leur qualification."

quelle est leur moralit,

In Faustin Hlie, Instruction Criminelle, No. 3208 (citat in

moriul recurentului la pagina 97
:
(Casatia) ne peut pntrer, dans l'apreciation des faits, elle ne peut
s'ils sont prouves ou ne le sont pas, les admettre .ou les rejeter: elle
s'incline devant la
des jugesquelle qu'elle soit, elle lui reconait la force
chose juge."

des faits,
Si l'rreur des juges se trouve dans la constatation
rejettent une circonstance qui est prouve ou en admetent une qui ne l'est pas,
n'y a rien a dire, ils rendent souverainement la justice."

www.digibuc.ro

- jurisprudenta
franceze,

este

sens. Citez deciziunile

din 14
1881 ; 9 Mai 1902 ;
28 Noembrie 1902; 9 Mai 1902 ; 6 Mai 1905 ; 19 Aprilie 1907 ;
August 1909. Doctrina Inaltei Curti franceze se
aceste
vinte pe care le
din motivele hotrarilor citate :
Curtile de Apel sunt suverane spre a aprecia caracterul criminal al fapcLr conditiune ca constatarea
fie
flagrantd contrazicere cu
constatate apreciate de ele, sau cu caracterul
legal."

adevaratele principii de drept.

Curte,
examinez acum o
chestiune de
Dati-mi voe,
drept
duce la deslegarea recursului
anume : suveranitatea de
apreciere a instantelor de fond,
privinta faptelor personale stabilite
prin presumptiuni. De multe ori, In special
materie penala, faptele
nu se pot dovedi
precis. Infractiunea, In cele mai multe cazuri,
se comite ascuns,
E nevoie ca judecatorul
reconstituie

faptele prin presumptiuni. Pentru acest rationament de pur fapt,

legea nu este
din termenii silogismulul, instanta de fond
ce citim

et des

Des

aceast
lucrarea lui Emil
de la Cour de Cassation, la

deci primul punct, existenta faptului.

In principiu, tribunalele sunt competinte pentru a constata faptele In
suveran
judecata
nu poate fi casat pentru eroare de constatare. Dar
fie exercitat In limitele
acest drept, trebue
conform probei ce a admis.
tribunalul se conform, el are
libertate
este permis
a statua pe simple presumptiuni ; de exemplu aprecierea acestor presumptiuni sunt
abandonate priceperei
prudentei sale.
Lui singur
apartine de a le
grave, precise
concordante,
i-au prut
va fi imposibil de a se pretinde, contra hotrdrei,
ele
Indeplineau acele conditiuni".

prealabil
Acestea sunt chestiunile de principiu care trebueau
permiteti acum,
Curte,
trec la examinarea
motivului de recurs.
contine
In prima parte
recurentul se
de faptul
Camera de punere sub acuzare
elucidate.

a tinut

de faptele care s'au petrecut anterior

Camera se opreste", spune textual recurentul, numai la momentul

pe care

deoarece

examineazd

moment nimeni nu a

el
a sosit
Singurul martor Vlimrescu, care
care ne-au gasit In mansardd, unde

petrecut, art numai pozitia

unde am fost

ce faptul s'a.
refugiasein

deci un punct
asupra
am reuit
fim de
lui Dominic
acord. Nimeni nu a fost de
la
Nimeni nu a
pretinsul atac. Vlimarescu a sosit
comiterea
faptului,
n'a putut da alte relatiuni de
cele relative la

pozitia victimei

a agresorului. Cer voe

www.digibuc.ro

citesc motivele deciziunei

- Camerei de punere sub acuzare,

care se reproduce depozitia lui

s'a urcat pe

in camera de la mansardA,
in picioare;

pe

ledea in fata lui

care vrea
loveasa,

in
cu

care a dat o

PAltineanu, spune
ridicat in sus, in

ca

in

s'a

linea cutitul

se

cu

cum insinueaza recurentul,

Camera
Acestea nu stint
face
s reproduca cuvnt
declaratiunea lui
rescu. In
situatiune, ce putea face Camera de punere sub acuzare?
Un prevenit
exceptiunea de
aparare. El e dator

faptul alegat. Aprarea este legitimk spune

58 din

codul penal,
este
spre a respinge un atac, material,
injust. Trebuia deci ca prevenitul
actual
dovedeasca,
existenta
atac actual,
dovada
celui ce

de cazurile speciale de
prevazute de art. 257 c. p.
anume : respingerea
zidurilor noaptea, apararea contra autorilor de furtisaguri,
omuciderea sau
provocata de o
e de
dovada
legitimei
cazurile. prevazute de art. 257 58 c. p.
exceptiunea. Garraud,

prevenitului :

Dar

general", ne spune

No. 307, ed.

in

inculpatul

care invoaa aceste mijloace

omuciderea sau
stabileascd
lovirile erau comandate de necesitatea
a legitimei
pe

In cele
presupune existenta acestor

ipoteze prevAzute de art. 329 (257

conditiuni."

Prevenitul,

martori cari

afirme existenta necontestata

atac la ora 3 noaptea, cnd a

pe Paltineanu, Camera de
reconstitue
prin presumptiuni.
punere sub acuzare a
Curte, este de sigur ceva nemai auzit ca
se vorbeasca
de rea calificare
a unui fapt pe care nimeni nu l-a
pe care instanta de fond e datoare a'l stabili cu presumptiuni. Instanta
a

de fond, in mod suveran,

pe cale de presumptiuni inexistenta

atacului :
din nimic nu rezultd", spune Camera,
Paltineanu a
pe pat pe
Lazarescu;
din contra
a declarat jandarmului
furios de
de camaradul
de concubina sa, s'a dus
el spre
a-i reprosa din
faptul de a fi
o
el,
a luat un
care i-a dat o
puteruicd
stomac.
fait
cele expuse, sustinerea lui
fapta din
ar fi
de
nu este doveditd."

faptul constatat de Camera de punere sub acuzare. N'a fost

: nu este
Daca Caatac actual. Consecinta

www.digibuc.ro

-220 mera de punere sub acuzare s'ar fi

fata declaratiunei unor
martori, cari
afirme in mod necontestat existenta
in momentul
atunci s'ar fi putut face recurs pe denaturare. Denaturarea unui fapt, stabilit prin presumptiuni, e desigur un lucru nou,
temeritatea acestei cereri de cassare.
dovada
care
presumptiuni, judecAtorul fondului e suveran
fapt, se face
sunt grave, precise,
le aprecieze,
le
e necontestata. Ma refer la deciziunileconcordante.
publicate in Tablele decenale a le
Cassation, la
parerea autorisata a lui Emile
pe care am citat-o,
Ernest
Fay, No. 154.
ar fi deajuns pentru ca
se
recursul.
mergem
mai departe ; e
se vede,
cupa
la
Prima invinuire ce se aduce Camerei de punere sunt acuzare este
presumptiuni,
stabilirea convingerei ce
nu a

ciunei

existat atac, nu a tinut

Aceste
Inlantuire care ducea

de ce s'a petrecut

spune recurentul, de mare importanta

la stabilirea legitimei

de
o

mod

Nu e deci
discutiune o chestiune de calificare
;
ceiace atacA recurentul este invederat rationamentul de fapt al jurisdictiunei de instructie, aprecierea
Dar oare faptele invocate

constatate de Camera de punere sub acuzare trebuiau ele in mod

la concluziunea
la ora 3 noaptea
a
atacat pe
in mod gray, mansarda villei Les Feuillage ?"
Nu
putin o
in
?
a
faptelor nu este
?
Ca
se atace aprecierea unei instante de fond, trebue,
mai
caz, ca concluziunea sA fie in flagranta contrazicere cu
tele
aceasta nu e posibil
domeniul presumptiunilor. Deciziunea
Camerei de punere sub acuzare
DoPAltineanu erau
relatiuni de prietenie. Ei se aflau la
Dinard dela inceputul lunei Julie.
era foarte gelos
brutal.
PAltineanu, extrem de inteligent, era
nervos. De cateva ori
fa petreceri a fost agresiv
; dar totul se reducea la
invederat

insulte
vreo

amenintAri. Deciziunea nu constatA, cum afirma recurentul,

PAltineanu ar fi recurs la
de fapt. In noaptea cri

o coabitare de o
jumAtate,
12 August, o
fata lui Paltineanu,
bate concubina. La strigAtele femeii, toti
altii,
sentiment de indignare colective,
place adversarilor, sar s'o
apere. LazArescu fuge in odaie
se
ese pe
de unde
Avea nevoe sA se
drumul spre
se
In
actul sAu de vitejie. Acestea se petreceau la ora 10
seara,
crima s'a comis la ora 3 din noapte.
faptele
plecarea lui
cum le
instanta de fond.
brutalitate.

Dominic cu
Nicolaescu

Margueritte Wallon au condus

la

www.digibuc.ro

spre a se

hotel pe:

Pltineanu s'a

deciziunea,

camera sa, Marguer-itte

camera lui VMimarescu spre a evita vre-un scandal

rescu s'a culcat in camera In patul lui

deci
acest schimb
Camera de punere sub acuzare
de odai s'a Mcut, nu In scopul supravegherii lui Dominic Paltineanu,
d-ra Wallon se temea de Lazarescu. D-ra Wallon s'a
ci pentru
culcat In camera lui Vlimarescu, care,
constatarea
se gasea la
mere de punere sub
camera
Pltineanu
a lui
(In care se zice
se culcase
rescu)
care nu avea comunicatie
cu antreul. Margueritte
Wallon se credea astfel la adapostul violentei lui Lazdrescu, pe care
foarte vindicativ. Constatarea
desi facut numai pe
baza declaratiunilor Margaretei Wallon
a lui
nimeni
nu era de
e
trebue s'o primim, desi preMargaretei Wallon la ora 3 noaptea, in patul lui
poate fi
sens mai omenesc, care
poate
crima ce a urmat.
faptele premergatoare
: prietenie veche, coabitatie la
Dinard o lun
jumatate, certuri, injurii, amenintari.
de fapt,
niciodata. Paltineanu, violent, da. Dar violenta era o furtun
pahar
apa,
blandetea
inteligenta sa triumfau
a prezuma
Toate aceste fapte premergatoare sunt ele de
tinsul atac de le ora 3 noaptea, pe care nimeni nu l'a
? Ar fi
glumim
am insista prea
de punere sub acuzare
in
Recurentul
de dovezi, a voit sa reconstitue scena din declaratiile sale ale lui

Paltineanu :
lips de dovezi, Camera voeste
refac aceast scen declaratiunile
Pltineanu
crede
spune recurentul,
din aceast
claratie a lui Paltineanu poate restabili exact scena petrecutd mansarda, in afara
cu totul declaratiunile mele care
de declaratiunile
Pentru aceasta
exact faptele
declaratia lui Paltineanu, care era reclamant".
mele

ale

Dece

rios, e
nu e

d-1

ilegalitate
General, In

recurentul,

ce e

cu-

se mira

un motiv s nu credeti pe
citi deciziunea Camerei de punere sub
vedea
nu a prima nici declaratia victimei, nici a

Curte,

acuzare,

a
versiunea lui
prevenitului. A examinat ambele versiuni
;
presumptiunile invocate de acesta n'au reusit
convingerea. Deciziunea e foarte bine
complect motivata. Ea consca
Indata ce s'a Intors la
s'a
cu un
cutit, pe care tinea In centura pantalonilor. Ce frumos portret pentru
studentii dela Facultate pentru moralitatea timpurilor care
:
profesorul
avocatul Statului, cu
In centura
La primele cercetari
a cautat s ascunda faptul ;

dadea seama de
care a asasinat era
S'a constatat In

sustinand ca cutitul cu

de care se servea ca sa taie filele la carti.

era un cutit

de

www.digibuc.ro

- 222 de
:
versiunile lui Lazarescu sunt
Camera
contradictiuni,
ele nu-i pot
incredere. In prima declaratiune,
la jandarrn, spunea
a fost lovit eu scaunul In frunte
atunci,
lovitura) a-luat. cutitul
care taia foile de
la
se apere. In a doua declaratie,
la
de
In memoriul depus, a pretins
Paltineanu,
Instructie din Franta,

cand eu

furie in camera, l'a lovit cu scaunul in cap

incercand

de

sugrume

pe pat. In ultima deelaratiune, pretinde

de a intra
mansardA,
asupra
trantindu-1 pe pat
nu-1

In

s'a repezit
scaunul,
de

palmele

pumnul,

fata
sus
Paltineanu.

el tinea cutitul in

Toate aceste declaratiuni,, contrazicAtoare

echivoce, nu
inspirat. incredere magistratilor dela instructie,
mult
s'ar fi, constatat
din
instructiei din
nu
primit.
mele materiale ale loviturilor ce
pretindea
Curte, daca este posibil ca cineva primeascd
lovituri

cap,

fie

de tare

de

totusi
nu se
la
nici
s fie aproape sugrumat.
i totusi judecatorul de Instructie
p
materiald de
din Franta era
se poate de complesent.
Un alt fapt care a facut convinge,rea Camerei de punere sub
deciziune, este o constatare materiald
acuzare,
care este
din Franta, care distruge versiunea
a judecAtorului de
venitului, e vorba de
mansardei :

stat

Judecktorul

odaia
nepermitnd

la vila Les Feuillages" con-

trecnd dela

mansarde

s'a petrecut faptul e o

om de a ridica un scaun

la

capuluT."

Cnstatarea e
scaunul nu se putea ridica
; deci pretentiunea lui
nu poate fi
Sunt
nevoit de a
cum Ministerul Public
agemenea constatari suverane, reproducand
notele stenografice, un
pasaj din concluziunile d-lui
generaL:
mansarda, zice
5i atunci, judecdtorul care vine
aceasta era
persoane
ridice un scaun.
nu permitea
acest
probabll din necunotinta
franceze. Dar scaunul aitfel
(9."
deck ridicat nu putea
cauzeze acea

Atacul
al
Paltineanu, care
zgarieturi, e transformat de imaglnatie

ale instantei de fond sunt combatute

adversarii a
Dar s
mai departe
desvoltarea motivelor sale :
Camera

printeun

exces

unei

nici

atac

argumente de fapt;
recurent

putere", spune dnsul; omite

www.digibuc.ro

- 228 ratiunea lui

martorei La du Franine",
de caritate
prin care se constat contrazicerea lui
se confirm In totul
declaratiunile mele".

mrturisirea
Camera de punere sub acuzare avea de ales
lui Pltineanu,
jandarmului, care i-a luat interogatorul imediat
sumrturisirea ce se pretinde
dup rnire,
a fcut mai
rorei La du Francine. A ales declaratia agentului fortei publice.
bele declaratii sunt nesemnate de Pltineanu. Declaratia
jandarmului,
ar fi fost
de PAltineanu ar valora ca un act de
instructie. Cum Pltineanu nu a semnat declaratia, depozitia jandarmului
are aceiasi valoare
ca
a surorei du Francine,
o simpl
depozitie de martor.
Camera era evident,
aceste

ca ar

zitiuni

fi

depozitiunea sorei La du Franine. Argumentele pe care se sprijin

nu sunt
de ordin juridic, ci de ordin sentimental.. Spovedania
pe patul de moarte, spune reprezentantul Parchetului, e un caz de
Am s v semnalez
caz pe care
citit
niversul." lar mai departe : D-Ior,
les Mmoires d'un Boureau
o mulfirne de exemple de crime, care se descopr
urma mrturisirei
exemple
de vinovat pe patul de moarte". Am citat
ca
v art ce
in prerea adversarilor nostri cuvintele

rea calificare

In rezumat,
Curte, Camera de punere sub acuzare, In lips
de martori cari s stabileascd existenta atacului, a
restabipe cale de presumptiuni,
nu a reusit
fac
convingerea, din circumstantele anterioare care au precedat infractiunea, despre existenta unui atac din partea lui Pltineanu,
s'a comis crima, adic despre existenta unui atac actual,
mentul
cum cere legea. Primul element al exceptiunei de
aprare, existenta unui fapt material lipsind, nu se poate vorbi de rea
calificare ;
calificare
In prealabil constatarea existentei unui atac material
actual, ceiace nu
din deciziunea
cu recurs.
9

Curte de
din
afacerea Flott,

1857,

chemat s se pronunte la
chestiune de

rare, a respins recursul procurorului general, pe consideratiunea

este de atributul
constatarea existentei atacului a legitimei
suveran al instantelor de fond
controlului Curtei de Casatie.
Imi permiteti, Inalt Curte, s reproduc cteva din considerentele
instantei de punere sub acuzare, publicata Dalloz, la cuvntul Crimes
et
contre les personnes", capitolul 15, pag. 445, spre a v
in ce mod
era constatat existenta unui atac material
speta judecat :
Considrant que dans l'ensemble des circonstances, un agresseur qui
donne ses compagnons, retourne sur ses pas,
les plus
injures au
mari,
la femme, les poursuit la nuit, sur un chemin, menace de s'emparer de la

www.digibuc.ro

- 224 femme, se jette sur

mari, engage une lutte, taient de nature faire penser

Flott que son existence
celle de sa femme
compromises, et qu'elles
constituent d'ailleurs les violences, les plus graves enver les personnes."

In afacerea Chesenay,
Curte de
francezd, prin
ciziunea sa din 24 Noembrie 1899,
In Dalloz, 901. 1. 373,
a respins recursul pentru
nu se
dovada existentei unui atac

actual. Un individ armat, Insotit de doi prieteni

bastoane, se
la directiunea unui jurnal spre a cere
plicatiuni pentru un articol difamatoriu. Directorul jurnalului,
loveste pe vizitatori
de ori ce agresiune.
Curte
directorul jurnalului nu putea invoca nici legitima
a judecat
rare,
scuza de provocare.
considerentele
:
material

Dar faptul
se

directorul lurnalului, in momentul de a da primele lovituri,

singur
desarmat In fata persoanei lovite,
de
din
fiecare
un baston, pe
drept
ii presupunea
intentiuni
pacifice, poate,
lipsa de provocare caracteristic,
fie
de
de fond ca o atenuare a responsabilittei."

In speta pe care sunteti chemati s'o judecati, spre deosebire de

ce s'a judecat In Franta. armat
acel care are curajul
invoace
Iegitima

aceast

parte a motivului de casare, e nevoe

de Casafiune
o deciziune de casare a Inaltei
23
1887,
Buletinul Des

minelles de la Cour de Cassation"

1887, No. 237. Deciziunea ne-a
fost
de profesorul Louis Hugueney, in consultatiunea ce
ne-a dat.
Un bandit periculos, Pancrazi, lovise
o
pe fratele
cumnata sa.
de jandarmii Cazalts
Pescetti, el
pe
andarmul Cazalts
mod violent
este omort de
acesta.
Camera de punere sub
din Bastia, sub presiunea opiniunei pudin Corsica, unde se
faptul unde
este considerat
de
ca un dusman, cum prea bine spune d-1 Louis Hugueney
In consultatiunea ce am depus la dosarul Inaltei Curti, a dat o decizie
Curte, care
de urmdrire. Recurs la
pentru rea calificare. Reproducem considerentele deciziunei
Curti; ele sunt foarte
edificatoare :
Pancrazi s'tait subitement, et malgr les liens qui attachaient ses mains,
precipit sur le jandarme Cazalets, l'avait renvers sous lui, lui avait dechir la
figure avec ses ongles et avait tent de lui arracher le fusil dont il tait porteur ;
qu'attaque l'improviste
qu'une lutte s'tait
entre eux
l'obscurlt de la nuit, avec la plus grande violence, par un homme dou d'une
force considerable et habituellement surexcit, tel point, qu'on a voulu le faire
passer pour alin,
du se croire serieusement
et dans la
ssit, pour repousser
agresseur aussi dangereux, de recourir a son revolver."

Din cetirea acestor considerente, se poate vedea

www.digibuc.ro

Curtea su-

suveran de a examina
faptul
.a fost bine sau nu calificat, n'a
o incursiune
domeniul
faptelor. Camera de punere sub acuzare constatase In speta
violent
existenta unui atac actual
contra a doi agenti ai fortei
publice, care s'au gsit In necesitate de a se
Curte a
casat
bine a
era
contrazicere flagrantA
mod suveran de inslanta de fond
constatate
apreciate
premo, exercitndu-si dreptul

calificarea

legal&

Curte, nu vi se
In recursul ce sunteti ehemati s judecati,
cere
aplicati legea
faptele constatate de instanta de fond,
instanta de fond,
existenta unui atac material
actual,
respingerea exceptiunii de
nu poate fi
aplicare a legei,
legitim aprare. Vi se cere
temeritatea nu are margini, s
tabiliti dv. existenta acestui atac pe
s
de presumptiuni,
faceti
de judecAtori de fond, nu de instanta de casare. Aceasta
nu se poate
am ferma convingere
judecAtorii
mele, nu vor
admite asemenea teorie.
A doua parte a motivului de casare se
la a
ipotez
drept
de fapt, examinat de instanta de fond.
Camera de punere sub acuzare se
nu cumva
era In drept s comit crima, nu din cauza atacului din mansard&
care dup constatarea ei nu a existat, ci din cauza turburArei care
prttinde
se
urma evenimentelor din cursul noplei, din 12
13 August.
considerentele prin care Camera de punere sub
cuzare respinge exceptiunea de
aprare In
ipotezA:
nu s'ar putea invoca nici cazul
agentul, sub imperiul turteroarei, a trecut peste marginile
ceeace,
ultialiniat al art. 58 cod. penal, se socoteste ca
a venit in camera lui
era sigur
neanu nu
asupra lui nici nu s'a pretins vre-odatA aceasta de
;
PAitineanu nu era un necunoscut, ci un prieten al
deci nu avea
dace
fie
se astepta ca el
i nu putea s se
de
moarte,
nu vine a-i ridica viata ori a'l jefui, ci
a-i reprosa atituMargueritte Wallon,
dinea pe care o avusese cu ateva ore mai
fat de
ceeace desigur nu ar fi sfrsit printr'un atentat la
sa,
actele de
pe cari
le-ar
Pltineanu le-ar putea exercita
asupra sa,
cum era, nu l'ar fi putut
atit de mult spre a face
az de cutitul
care se Inarmase, lovind
el
abdomen pe
Indat
ce acesta a intrat In camera
rnirea a avut ioc
ce
a
odaia lui
din depuneraa martorului
care
PAHineanu,
a sosit el,
afirm
sa urcat imediat
era
rnit, ceiace
a declarat In ziva de 22 August
la
interogatoriul
de judecAtorul de instructie din Saint-Malo ;
scena a fost
In

temerei

rapid,
PAltineanu."

de

violent, inat nu poate preciza

a fost rnit

Dup cum se poate vedea, consideratiunile pe care se sprijin sunt

simple consideratiuni In fapt. Recurentul pretinde cA Camera de pu-

www.digibuc.ro

226 -

nere sub acuzare respinge legitima apdrare pentru

nu a dovedit
nid temerea,
credinta ce pretinde
avea,
Paltineanu era armat.
in deciziune relativ la chesMotivul e inexact fapt.

tiunea probei, ci numai apreciere

privinta inexistentei temerei
de prevenit. N'a fost temere, spune instanta de fond,
relatiunile de prietenie
faptele petrecute
crimei,
nu erau suficiente pentru a justifica pretinsa furburare.
In combaterea acestui motiv de fapt, am auzit pe dl. Procuror
General citind inaintea
Curti depozitiunea martorului Valimrescu. Pentru respectul pe care il datorim
nu putem urma
pe reprezentantul suprem al
argumentatiunea sa; o vom
face cu succes, la
Curtei cu Juri, unde sentimentul de
al acestei Curti ne va trimite, desigur. Tinem
ceiace s'a citit a fost depozitiunea lui Valimrescu,
faptul
judeatorul de Instructie din Franta,
nici
depozitiunea facuta
inaintea jandarmului, nici in depozitiunea
judecdtorului

nu a vorbit de vre-o

de instructie din

contra lui
anterioard faptelor
agresiune a lui Paltineanu
depozitiuni contrazicatoare
petrecute in ziva de 12 August. Intre
ale
martor, instanta de fond
depozitiunea
intea judecatorului din tara. Se poate cenzura aceast apreciere

Se poate zice, in mod

instanta de fond nu era in

drept
depozitiunile martorilor,
pe acelea care
preau contradictorii
echivoce
pe acelea care
reau
adevrul?
am avea curajul s
pe
adversarii nostri pe acest
ar trebui
noi depozitia
martorului Lupescu, care
in ce mod s'a
instructia in Franta
cum
faimoasa
prin ce mijloace s'a obtinut depozitiile

ordonant de neurmarire. Nu
inaintea

a pleda in acest mod

Curti de Casatiune.

Intre motivele pe care le

Camera in examinarea ipotezei
de care ne
e
faptul
PAltineanu a intrat nearmat mansarda, in care se
Desi este exact
art. 257 cod.
penal nu cere ca agresorul s fie armat, nu e mai putin
din punctul de vedere al existentei legitimei
chestiunea
zint
o importantd de fapt. Imi permit sa citez un pasagiu
de Josef
cursul de drept criminal al marelui Georges
Mangol, Ed. VI, No. 341, nota 4:

Cu

idee trebuie
cazul cnd persoana
arme pentru a respinge pe un agresor nearmat. Chestiunea ne pare
trebuie
se rezolve mat
fapt, tinAndu-se
de diferenta care
legitima aprare de furia provocat de pasiune (emportement des passions)".

in sensul prerei

pe Carara, Opuscoli 7. Una

pe Thiry, Cour, No. 148. Reproducem

questione di moderane";
este foarte semnificativ :
sajul din Thiry

www.digibuc.ro

are obrsia

Prima (legitima aprare)

sentiment

rarea unui drept, a doua (l'emportement des passions)"

de mnie, de cruzime. Legitima

presupune

sentiment de
oricrei

de a face s se respecte dreptul

; ea are ca fundament

Chauveau,
sens, se
Fausthz
de drept penal.
Un atac actual, la ora 3 noaptea, cnd s'a comis crima,
fondului
nu a existat. Aceiasi judecatori
Paltineanu era dezarmat
care putea
evite cu

Tot
tratatul

credea

pericolul,

existenta. lui,

preferat

scoale pe toti prin sgomotul pe care l'a produs, dupa

in prealabil s'a Inarmat cu un cutit de
paine. Tot istanta de
fond reproduce
depozitiunea d-rului Isidor Brandes, care a asistat
la operatiunea
la spitalul la Providence" de chirurgul de serviciu Tartois,
sala de operatie :
in

Unde un

romn era

cauzate de lovituri de

stomac, la

i la

primite".

Este drept ca instanta de fond,

alt considerent, vorbeste de
de cutit; suntem nevoiti a recunoaste acest
din cinste prefesionald, dar un lucru
caz constatat :
trei organe au suferit depe urma loviturei rnottale a lui
recurentul o asemenea necesitate, caci aprarea trebuie
Cum
nu a existat.
fie proportionald
atacul,
atac, este stabilit

Considerentele de fapt ale instantei de fond, din partea a doua a

sunt suficiente pentru a justifica
nu a putut exista lepretinsele fapte de agrela ora 3 din noapte,

siune petrecute la ora 10. Vom

consideratiuni
de drept, bineinteles in limitele
in cadrul
de fapt
fcute de instanta de fond.
primul
judecatorul fondului, In reproducerea scenei de
indignarea provocatd de actul
a Margaretei Wallon,
brutalului agresor n'a avut alte consecinte din partea lui Pltineanu,
deck injurii
amenitdri. Nici o cale de fapt, nici un atac; acest lucru
injuriile nu pot justifica legitimitatea unei
nu poate fi contestat.
injurie nu este consideratd drept
aceasta e incontestabil.
conform art.
ca o provocatiune, care
constituie o
nici
250 cod penal (a se vedea Dalloz, cod penal adnotat, art. 321, No. 100).
Arnenintrile deasemenea nu justifica crima nici mcar nu atenuiazd
respansabilitatea. Art. 250
penal e;
.

loviri

Omorul, omuciderile
lovirile sunt scuzate,
au fost provocate
violente mari, provocate asupra persoanelor."

Nu mai vorbesc de art. 59 c. p., care cere In mod imperios un

atac material.

www.digibuc.ro

In al doilea
instanta de fond ar fi constatat
chiar
existenta
atac la ora 10 din noapte,
ar fi trebuit
mentinutA, pentru consideratiunea
legea cere
mod imperios ca
fie actual. Agresiunea dela ora 10 noaptea,
ar fi existat,
nu putea justifica
5 ore crima lui
La toate aceste argumente de drept, trebuie s
i conrecurs,
dela o jurissideratiunea
dictiune de instructie, nu e nevoie pentru
deci inclusiv pentru respingerea exceptiunei de
apArare,
numai
de simple prezumptiuni. Jurisdictia de instructie
orevenitului, iar nu
prevesunt sarcini suficiente in
e suficientA ptntru a justitica o
nitul este culpabil. Simpla
urmArire.

Ne permitem a cita
de procedurd

lui Garraud, din

vol.

No. 984

1008 :

Daca tnaintea jurisdictiunilor de judecata, numai probele de

profitand acuzatului,
pot motiva o condamnare,
de
presumptiunile
suficiente pentru a permite angajarea procesului.
condampreventie
in acuzatiune
adevr,
punerea
certitudinea
probabilitate.
toat diferenta care
Jurisdictiunile de judecat
pun Intrebarea :
este
ele nu trebuie sa raspunza
Prevenitul sau
afirmativ deck
proba este
Jurisdictiunile
instructie se
exist sarcini suficiente, care sa
permit de a pune pe inculpat
judecata,
ele trebuie
rezolve aceast
simple pretiune In mod afirmativ, chiar
proba nu este complecta
sutnptiuni sunt suficiente pentru a

Legitima
este o exceptiune care distruge unul din elementele infractiunei, elementul intentiunei. Ea face parti
din
chestiunea de culpabilitate, ceiace
de ce
juratilor
se pune o intrebare deosebitA pentru
In consecintA,
presumptiunea de culpabilitate e suticienta pentru exercitarea urmAr;rei.

Acestea sunt argumentele noastre de drept.

cu seninAtate,
avem
datoria. Avem Increderea
memoria lui Dominic
Avem convingerea ca procesul acuzatului
neanu va
rescu nu va putea fi transformat, printr'o
mestesugita, in prodv.

Incredere

ne-am

scu
cesul lui Dominic PAltineanu. Avem convingerea
merge la judecAtorii
naturali, juratii, cum merg toti ce se
asemenea triste situatiuni. Avem convingerea
se va face
respingeti recursul.

www.digibuc.ro

PLEDOARIA D-LUI PROCUROR DE SECTIE AL. DEM. OPRESCU

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Curiend

la

www.digibuc.ro

Curte de

www.digibuc.ro

AL. DEM. OPRESCU

Ne-am deprins s-1 socotim penalist,

o
fcut-o
Parchet. In realitate
e magistratul

parte din cariera sa

pe care specialitatea nu

l-a putut pecetlui

indeprta de variatele aspecte ale
noastre.
Deciziunile date in calitatea sa de judecator al Curtii, stint rodul unei pasionate struinte de a cunoaste toate problemele acelei
generale care
resfrange intotdeauna lumina asupra solutiunilor Justltiei.
Desi
l-au
vreme
fie Procurorul instantelor
stre, nu
faimoasa
profesionald, ci concluziunile sale
o judedeosebit de obsesiunea acuzdrei ce
reprezentanti
ai Parchetului.
Cea mai
sunt concluziunile din procesul
unul din rarele procese in care pasiunea sbuciumul impricinatilor au inrurit
In tabere.
publicul, de obicei indiferent,
Dar prerea
profesionistilor, nu se
cu prilejul acestor
procese mari, cari
rolal de proectoare in activitatea judiciard. Ele fixeaza
atentiunea lumei asupra unei figuri strlucite a baroului sau magistraturei, ct
aceia atentia otimp curiozitatea jocul lntereselor, pot absorbi privirea,
In lumea noastr
fizionomia magistratului se fixeaza
se
ajunge
se
in munca de fiecare zi,
amnunt, linie cu linie,
sau s se
a sentintelor civile,
definitiv. In perindarea
merciale, penale, In afirmarea culturei, primim sau respingem portretul.
In
lume Alexandru Oprescu, Procuror al Inaltei Curti de
nu este magistratul
de formule, ci un suflet
de cod, doctrinarul
frumos care
distinctie
inteles acestor formule.
De aceia in apriga
judiciard
care
fsii din viata noastra.
este temut pentru experienta pricepel ea sa, dar iubit pentru modul cum
lupta.

Cu aceste frumoase
n'a putut pierde din vedere,
Dreptul
colaboreazd la principalele noain tara
rangul de
stre reviste. Il
deasemenea
fruntea organizatiunilor cari tind la perfectarea legislatiunsi, adaptnd-o
sociale de azi. Este un pretios
rator al cercului de studii penale.
de sacrificiu,
care numai pasiunea binelui mai poate mentine valorile, Al. Dem. Oprescu
un
prin
demnitate
merit.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

CONCLUSIUN1LE

PROCUROR DE

AL DEM. OPRESCU

Curti de Casatie, Sectia II-a

3 lanuarie 1923
(asupra celui de al 1V-lea motiv de recurs)

Inaintea
in

Curte,

procesul de
are o deosebita
Este incontestabil
tate. El iese din cadrul comun al proceselor de toate zilele se pune
punct de vedere ;
din punctul de vedintr'un
dere al importantei situatiunii sociale a acelora cari sunt autor
al doilea, din punctul de vedere al chesaceast

tiunilor de drept cari sunt deduse Inaintea dv., chestiuni

subtile, cari se
dar sunt
ternational.

raport,

au o

numai cu dreptul penal intern,.

atingere,

Or cine ar fi chemat
judece aceast afacere,
judecatorului de fond, a judecatorului culpabilittii,

in-

mentalitatea
partea sentia omului are
ea un rol de capetenie, ar fi micat, ar fi
pentru acuzat
pentru
sbuciumat de o
compatimire,
nu
cazul de
fiinda ar vedea,
nici o ezitare,
poate
in sensul propriu al
fie vorba de o actiune
vantului, In intelesul
responsabilitti penale,
perversitatea
predominant, ci ar vedea foarte uor
se
un
fata
unei curate nenorociri, a unei fatalitati, care a isbit cu o
pe unul
pe celalalt.
cruzime,
Nu am intentiunea,
Curte,
staruiesc In amanuntele
fapt, cari alcatuiesc fiinta procesului de
nici asupra diferitelor
puncte de apreciere, cari au
instanta de trimetere - Camera
de punere sub acuzatiune, a Curtii de
din Bucureti - ca
stabilirea unor fapte precise
determinante, fiinda
nuntele de fapt sunt circumstante cu totul secundare, cari
dv.
chestiunile de drept aduse
Este
absolut necesar,
abuzez de pacienta
examinare a faptelor
eliminand detaliile inutile,
fac o
substratul, suportul
teriale de primul ordin, cari
fiinde pe acest
acuzatiuni aduse lui Alexandru

www.digibuc.ro

- 234 dv.;
chestiunile de drept deduse
pe acest suport, se
sunt o succinta, dar o
expresiune a celor cuprinse in deciziunea Camerii de punere sub acuzatiune a Curtii de apel din
curesti, prin care Alexandra Lazarescu este trimis in fata Curtii cu
jurati, sub acuzatiunea de
de
din care a rezultat moartea,
asupra persoanei lui Dominic Paltineanu. lata aceste fapte :
numit Les Feuillages" din orasul
Drama se petrece In
Dinard, tinutul St.
lo din Franta. Victima, Dominic Pltineanu, fire
nervoasd, extrem de
agresivd, atunci
se gsea sub
periul
aceasta se
adeseori - In seam de 12-13
August 1916,
ce bea o cantitate insemnat de liqueur, la o
trecere cu mai multi prieteni, in sus numita
se repede furios
asupra lui Lzrescu,
acesta,
ce participase in mod
nistit la petrecere,
s bea, se retrasese odaia sa, s'a
observatie amantei sale, Margueritte Wallon, care nu vroia
a
care
s
s se culce, bruscand-o
acelasi timp.
cunostea temperamentul prietenului sau, prevenit de gestul lui
Dominic PAltineanu
tuos, fuge
camera sa de culcare
vine
el.
usa, dar nu poate s intre.
sub
sare pe fereastrd
presiunea spaimei, se
de aci pe o
se duce pe malul mrei, pe plaja din
in urm in

se
Paltineanu,
apropriere, unde asteapt ca prietenul lui
urmanu poate ptrunde In
lui Lzdrescu, pe
in sufragerie de unde plecase, mai bea o cantitate
rise, se
se duce ca
conduca,
altii, pe
de liqueur
doi prieteni, pe Nicolaiescu TAndsescu, la hotelul Windsor, din apropriere,
la
acestia
aveau locuinta, apoi se
camera sa, are grija ca
nu
astepte
Intoarcerea aceluia pe care urmrea cu
Intru trziu, pe la orele 3 din noapte, Alexandru
care
pe
luminele
se
observand
stins In
Paltineanu a adormit,
acum este in sigurantd, pus la
; - ca
de
pericol, porneste spre
ajungand,
de precautiune, se opreste
sufragerie
un cutit de
mijloc
in cazul unui eventual atac; apoi se
spre a se
pe
in
s se duca camera de culcare, unde dormea de
obiceiu, spre a evita o
agresiune, merge mai sus
inteo
odaie dela
Pltineanu, care a simtit venirea colegului su,
se repede
aceiasi furie care caracteriza
momente de surexIn
care era neincuiatd,
citare, sus la mansard,
precipitandu-se asupra lui Lzdrescu,
loveste
nu se putea incuia,
pe pat cu fata in sus,
un scaun
frunte,
aceste svarcoliri,
pune
sugrume de
s'a infipt singur
fie
cutit, fie
pe
s se apere ;
victima a fost rnit in abdomen.
Lzrescu l'a lovit, fapt este
Camera de punere sub acuzare expune in aceast privintd, prin
decizia sa,
Paltineanu, pe
se afla
spitalul La Providence',
fusese supus unei operatiuni, fi declarat, dupa aratdrile
se afl
de
e
lui
torei La du Franine,

www.digibuc.ro

- 235 a
prietenuiui
;
Pltineanu ar fi
clarat la jandarm,
a semna
acea declaratie,
a fost lovit
stomac de catre
Lazarescu, la interegatorut
puternic
a fost lovit de
ce i s'a luat la primele cercetdri, a declarat
a luat cutitul pentru
tine
neanu
scaun
frunte
la distanta, dar Pltineanu, orbit de furie, s'a aruncat asupra lui,
a se feri de cutit,
n'ar putea spune
s'a
de
singur sau
l'a lovit Onsul;
n'a
pe Paltineanu foarte violent. In toat aceast expunere,.
apere,
instructie,
Camera de punere sub acuzare, care n'a procedat la o
s'a
parafrazeze ordonanta cabinetului I de instructiune,
mai multe
de fapte,
nesocotind
trebuia s se
lui
atunci
a tras concluziile sale.
tie
de declaratiunea
de
att In Franta, la
jandarmi
la
de
din St.-Malo,
Judede Instructie al Cab. I Ilfov ;
declaratia sa a fost invariacolo,

deci trebuia
nu a fost
cu nici o alt
din
a fost confirmata
totul de
pozitiunea tuturor martorilor,
special a lui Vlimarescu,
chiar
de declaratiunea lui Paltineanu. Acestea, onorat Curte, sunt elementele din cari Camera de acuzare
convingerea existentei faptelor materiale,
cum le-am afirmat
dv.
ca
onorat Curte,
aceste fapte s'au petrecut asa, este chiar
a pacientului, a lui Pltineanu care,
de a muri, a
o declaratiune-testament unei surori de
La du Frangine.
Onorata Inalt Curte, toate faptele cercetate de judecatorul
implicit primite
instructie din Bucuresti
de Camera de acuzare,.
nu sunt sunt allele
cele cercetate de instructia din
Bucuresti, instructia a reconstituit toate faptele cercetate In Franta
rezultatul a fost identic aci, ca
acolo. A fost un mare noroc
au depus aci
toti martorii din Franta, presenti acolo, stint
favoarea lui
la fel, fr nici o deosebire. Toti au

nevinovtia sa.
S'au propus
noi martori de partea
dar acestia nu
fost la fata locului, nu cunoasteau faptele,
judecatorul de instructie din Bucuresti,
chiar din depositia acestor noi martori, cari nu au fost la fata locului, rees
serioase indicii de leperfect dovedit cu depugitim aprare. Legitima
a
nerile martorilor principali, cunoscatori ai faptelor, presenti
Frantar
aci. De aceea ordonanta Cab. I Ilfov a conchis la
ascultati acolo
asupra
Nu credem necesar, onorat
Curte,
depositiunei martorului Isidore
un medic care a fost ascultat
aproape 5 ani, asupra
prin comisie rogatorie la St.-Malo,
o preciziune aproape matematicd. Se
ce
fapte cari
un act medico-legal, ce conditiuni severe trebue s
Numitul

doctor nu a

ci

pretinde

ar fi fost chemat de
medicul operator, pe
un
operat pentru
la stomac, ficat
intestine. Toate aceste fapte
numitul doctor spune
le detine dela altcineva...

www.digibuc.ro

S'a voit sa se arate

au fost trei lovituri de cutit. S'a voit
ca un
brutal,
prin urmare, a se face
in aceasta privinta. Faptele sunt
Nu a

prezinte

decat o
pentru aceasta este suficient a se citi constatarea Camerei de punere sub acuzare, att in practicaua sa,
din considerentele deciziunei
pag. 29.
Semnalez aceasta, pentru restabilirea adevarului,
nu avea
importanta,
legitima
nu depinde de numrul oviturilor,
sau a focurilor de
descarcate, ci de
elemente pe
le
vom examina mai la
Acum
cunoastem faptele, vom
la examinarea chestiunei
drept.
Curte,

Dou sunt chestiunile ce

a fi cercetate de
:
Prima este
faptele constatate stabilite de instanfele de inssau de fond, pot
fie censurate de
Curte de
;
Secunda,
faptele,
cum au
stabilite de aceste instanfe.
conduc In mod virtual la legitima
Este incontestabil
jurisprudenta acestei
Curti
la aceia,
chestiunile acestea constituesc chestiuni de fapt,
prin urmare,
de controlul casatiunei.
Dar
Curte
cu
pe
in special de cea franceza,
deoparte de jurisprudenta
pe de alta de evolutiunea
care a adus
trebue
continue prefaceri, a revertit asupra acestei jurisprudente, care avea
dela rolul de
multe inconveniente. In special
Curte
controlatoare
a tuturor
de lege, a exceselor de
putere, cari se puneau la addpostul vechei jurisprudente, - stiindu-se
a Camerei
necontrolate,-ceiace se evidentiazd prin decisiunea de
de acuzare,
recurs.
de
Curti nu
Schimbarea jurisprudntei acestei
mult. Ea nu s'ar face
pentru prima
Astfel avem decizia Inaltei Curti cu No. 1534 din 15 Noembrie
1920 care, intre alte considerente, spune :
mod evident, intendin toate aceste prescriptiuni,
Considernd
tiunea legiuitorului de a considera
principiu ca definitive
de
Nmitere ale Camerei de acuzare nu au fost atacate in conditiunile cerute
de lege ; c dar, ele
autoritate de lucru judecat, pentru tot ceeace

cuprind - deci

pentru ceeace privete calificarea faptului.

deciziunea nu a fost supus reformrei pe
in
termenul prescris de art. 324 procedura
aceast calificare nu mai poate
fl schimbat de Curte, etc. etc...

Avem sub ochi o alt deciziune tot a acestei

rupe
ziune este

barierele vechei jurisprudente.

de

mai

Curti, care
deci-

- dar ea are o importanta

www.digibuc.ro

mai

mare ; de oarece chestiunea

un delict nedefinit de lege,
lui

discutiunea Inaltei Curti, era

Curte a intrat In examinarea

totusi

a faptelor, iar nu ca in cazul de fata, unde este vorba de o

apgrare bine
pe
definita de art. 58 Cod Penal.
deciziune este cea

Avand
care legea

conform principillor generale ale dreptului penal, la

nu a fcut exceptiune, tentativa
inceperea actelor de executiune a delictului, sau a
continuare a fost
vedere
a

rupt de cauze independente de voiuta autorilor ;

Avnd in vedere
ceeace deosebete actele de executiune ale delictului,
intim
delictul
natura
- care
de actele de preparatiune, este
intentiunei
hotrdrei infractorului
o urm de indoial in
nu las
de a comite infractiunea, - caracter care nu
la actele de preparatie, moment apare din contra indoial, sau nesigurant,
care din
gentul voia sau nu a comite delictul;
vedere, pe de
parte,
constatarea fapteior comise de
Avnd
inculpati este un atribut exclusiv al instantelor de fond; - caracterizarea
ritelor acte,
ele constituesc un act preparatoriu, sau inceputul unor acte de
executiune, este o chestiune de drept, de atributul supremei instante de a o

,controla

a se pronunta asupr-i.

Avnd in vedere
faptul constatat de Curtea de Apel, In sarcina intiin recurs, - de a fi ascuns prin desurubarea unei
In peretele
vagon al trenului international ce urma s plece a doua zi din gara Bucuresti, a
unei cantitti de 231 kilograme monete de argint spre a o trece apoi prin
traband in Franta, - constitue un act de executare a delictului de contra;
nu de preparatiune, etc. etc. Pentru aceste motive :
etc.

etc. (Cas, II, Dec No. 1653922).

Va
zia,
Curte nu numai
recunoaste dreptul
a censura
deciziune, dar
consideratiuni de fapt
de apreciere pe care Curtea de fond le constatase prin martori,

calificarea dat nu este cea legalkde

acest delict
nu se define* elementele
componente. Mai mult
Curte examineazA chestiunile de fapt
de apreciere, In amnuntele
inceteazA actul de preparatiune, pentru a deveni
stabileste
un act de executiune, - chestiuni pe cari
Curte, nu
a voit, nici pe departe,
jurisprudenta
dela 1830,
In special cea francea
nu a variat.
cu
a fost
este
doctrina. Este
suficient s invoam pe Faustin
Dalloz etc., etc. Dreptul Inaltei
de a cenzura hotrArile instantelor de
sau de fond este
asOzi neindoios. Tot astfel Le Poittevin, Tome I, pag. 1032, No. 33
art. 221.
Acum trecem la
chestiune
anume : luate faptele
cum au
constatate prin deciziunea Camerei, caracterizeazd
lege ? In toate
apuirare ? Cari sunt elementele legitimei
legiuirile, elementele sunt aceleasi. Legea spune, prin art. 58 C.
:
este necesara, pentru a te apra
aprarea este legitim,
cercetm toate
atunci trebue
fnjust.
unui atac material, actual

www.digibuc.ro

- faptele acestea, pe cari le am adus

nes-

legitimei

legea cere s fie o agresiune materiala din partea

nostru o agresiune ? Cine
putea spune
nu a existat agresiune materiala In fapta lui Paltineanu ? Nu este
a maltratat
agresiune materiala,
a intrat In camer
pe Lazarescu In forma
? Este o gresiune materiala,
conditiunile acestui element sunt
pentru
In

cuiva. Exista

vedea, din ceiace voiu avea onoarea

v citesc putin,
poate
nu fie un fapt material Indreptat contra
toate acestea s fie
Dar
s'a
ceva mai
: a fost
faptul material, voluntar,
asupra lui
Prin urmare, acest prim element exist.
Al doilea element este simultaneitatea -agresiunei,
s fie petrecut
timp
faptul de agresiune.
.

sunt cazuri,

de

este acest element

?
rog, nu se poate tagadui
lucrurile nu
clare ; nu se poate
lucrul acesta,
a ridicat
momentul cand intrat In mansarda
pe pat, nu se poare sustine,
unuf
l'a
pe
moment a
apararea.
daca
Al treilea element este : ca aprarea s fie necesara,

nu este necesara, ca
este
agresiunea trebue
atunci

este

de agresiune, atunci numai

dach este

fie
In

injustetei
lezat de Lzarescu, ca

rog, In ce se pretindea Paltineanu c a

aceste acte de
ce a fost
Nimic absolut nu articuleaza instructiunea In
privint,
ar fi provocat
cel mai mic pe Pltineanu. Absolut
nimic. Toate aceste porniri au venit dela sine, numai sub
ca
pe acea
Margueritte Wallon. Va
toate agresiunile au pornit dela
nimic din partea
Prin
a fost injusta acea pornire a lui
Ei, dar era
lui
? De sigur
da,
avea
mijloc
scape
de la aceast stramtorare In care
pusese
Cand s'a
cu scaunul
frunte,
pe pat, sugrumat,
nu a avat alt
ca s inaTest atac material.
s

Curte,

toate
s'a
de
Indeplinite, dar un lucru
pe care Camera
spune ; In
nu era
de moarte persoana
Ei bine,
cere
s fie pericol de moarte,
ce spune
proci
o temere
viaja este pericol.
fesor de drept penal la Facultatea din Paris, care
acum
luni. (Garon
I, pag. 811,
26.):
Le droit
individuelle existera encore lorsque la personne

S'a zis

elemente
acuzare
lui

est menace de blessures ou

corporelles.

www.digibuc.ro

- 239 Le plus souvent, cette hypothse se confondra avec la prcdente (No. 25)
-car dans le feu de l'action, la victime d'une pareille agrssion, aura de justes
raisons de craindre pour sa vie
Mais faut aller plus loin et poser en
,,principe qu'une personne peut par tous moyens repousser une attaque aussi
dangereuse : la loi ne peut exiger qu'il souffre, qu'on lui casse un membre, ou
qu'on lui
un oeuil ;
la ncssit de la
est ici
et autorise mme le

cineva se gseste
sub imperiul turburdrei,
peste marginile
; aci, nu poate cisub
foc al
s caute s balanseze actul pe
care'l face el, cu rul pe care i l'a fcut agresorul ; nu poate s
acest lucru,
moment nu poate s judece, nu se
Apoi

atunci poate s

calmul acela pentru a putea rationa. Aceasta este

o chestie subiectiv a unor naturi impresionabile, care

dela
la
dela caz la caz,
e lsat la Intelepciunea judeatorilor.
In Franta, s'a judecat de Casatia
s'a admis

justificarea unor asemenea cazuri, acolo, unde Codul penal nu are

o dispozitie ca aceea din al. de sub art. 58 din codul nostru penal,
apoi fortiori trebuesc justificate la noi asemenea cazuri de
aprare, de oarece Codul nostru penal a fost mai larg. A admis
merea, turburarea
teroarea. La noi, s'a admis
femeia poate ucide
pe brbatul care ar viola-o,
ar pangri-o, dispozitie ce nu exist la
francezi. A admis dar
cazurile acelea cari ating nu numai
dar
demnitatea, cinstea lui.
urmare Lzdrescu a fost
declarat nevinovat
; i s'a justificat fapta acolo unde legea
este mai
mai
mai putin elasticd. Ar fi o mare injustitie ca fapta lui s fie considerat
in tara lui de
Curte,
Am
mai sus
atacul material nu este nevoe s fie
solit de lovituri, violente etc.
Curtea de Casatie
a fcut mai multe aplicatiuni a acestui
principiu,
sunt cazuri
n'au existat absolut de
lovituri,
ci numai
de
aprare a fost
de Casatia
francezd.
Tome L pag. 811, No. 23.
ce spune

Les arras de la Cour de Cassation fournissent pourtant certains exemples.

juges du fait avaient bon droit relax un prvenu, qui se voyant
ssailli chez lui
l'improviste, par un homme d'un caractre violent, doue
d'une force physique exceptionelle, annonant hautement l'intention de le
,ter, avaint conu pour lui des craintes srieuses1 - et, sous l'imprssion de
cette pense, avait obi aux sentiments de la conservation personnelle en frappant
,son agresseur avec une serpe qu'il tenait la main.... (Cassation, 7
1893.)"
,Mnsi,

nu se poate o mai mare asemnare

speta de
Ceva
mai mult :
cazul din Franta nu a fost nici un atac material, urmat
de lovituri, ci numai o temere tras din amenintrile agresorului,

www.digibuc.ro

240 1 a fortei sale

In cazul de
au fost
aceste elemente,
- cart erau suficiente pentru ca faptul s fie justificat, - dar agresiunea a lost
de lovituri
de violente exercitate asupra
Lzrescu.

Tot M Garon, No. 24, gsim

un crime de coups et blssures vo

Etat aussi justifi, par lgitime
Jontaires ayant occasionnes la mort sans intention da la donner, - commis contre
un agresseur qui, trouvant la nuit sur une route un mari et sa femme, avait aban-

sur ces pas pas, avait profr les

donne ses compagnons,
plus
injures contre les deux poux, les avaient poursuivis, avait

de s'emparer de la feme et s'tait enfin prcipit sur le mari. De tels faits,

ent de nature a faire penser la personne attaque, - que son exYstence, et
celle de sa femme taient compromisense constituant d'ailleurs les violences
graves (Cassation, 9 Avril 1857.)

mai departe, tot

No.

devait aussi considrer comme se trouvant en lgitime

des.
de conduire un malfaiteur pendant la nuit, - avaient t
gendarmes qui,
assaillis par lui. Cet individu s'tait jet sur l'un de ces gendarmes, lui avait d-chir la figure avec ses ongles et avait tent de lui arracher un fusil. Celui-ci,
aprs l'avoir terrass
son tour, et le tenant sous ces genoux, avait
sur
lui plusieurs coups de revolver. Au mme moment, le second geandarme avait
egalement fait feu et tu l'agresseur (Cassation, 23 Juin 1887).

Cazul de fat are o mare

Casatiunea
a
considerat, tot ca legitim aprare, faptul
agresorul nu este
dar
potriva a
e de observat
atacul era Indreptat
jandarmi armati cu revolvere
carabine.... Agresorul a fost ucis,
Casatia
a considerat pe cei 2 jeandarmi, armati contra unui
singur
nearmat, tot ca
aprare. Cum rmne dar acum
argumentarea Camerei de acuzare :
cnd a atacat nu
a avut
? Rdspunsul
va da
!
Tot din Garon No.
:
citerons encore un
ayant jug, que si par apliccation de cet
axiome du droit romain : Vim vi repellere ominia jura legesque permittunt",

vrai de dire que le cas de lgitime

prvu par l'art 328 C. P. s'applique

non seulement allors qu'il y a pour la personne assaillie
de
et
le pril ne
- mais qu'il comprend aussi, et par la force des choses, le cas
et actuel a pour objet de simples coups et blessures... (Cassation, 27 Fvrier 1799)."

de a termina
din

Tome

pag. 811, No. 7.

necesar a

aci opiniunea lui

jurisprudentd francezd. El spune,.

www.digibuc.ro

- A l'inverse un crime ne sera pas punissable lorsque l'auteur a agi sous

empire d'une terreur qui a
et
sa libert morale. Cette remarque
est importante : en faut conclure qu'un crime pourra tre justifi, mme dans
le cas, o quelques conditions de la lgitime defense font defaut...

lat, onorat

Curte, cari sunt elementele legitimei aprri

in ce cazuri s'a pronuntat

Casatia Francez, cazuri identice cu
cel de fat, pentru
cum am spus, din
In
care s'a comis acest fapt, nu
poate sustine In mod legal
Lazrescu se gsea In
bine dovedit stare de
legitim
Cerem dar, admiterea recursului lui Lazrescu,
casarea
trimitere.

Marilor Procese.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOAR1A

PROCOPESCU

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Judiciar".

Fo,t

www.digibuc.ro

g,neral la

Curte de

www.digibuc.ro

MCOLAE PROCOPESCU

Procuror general la
Curte de Casatie
(t 13 august 1923)

Justitie

A
lume
de vreme, dar nu
a cunoate
viata
-cum spune un poet italian-un singur lucru ne poate drui
: nenorocirea.
pentru odihna de veci, de 1-au aezat
de singurii
doi copii
sdrobita sa
primdvara vietii, cei cari i-au
de
:
de acuma
a regsit
de
nu fusese
mai mare pentru Nicolae Procopescu
umbrelor dragi...

1nflorite ale acestor copii,

ca

le 1nchinase comoara de afectiune

sufletului

Nicolae Procopescu a fost printre

ai generatiunii
Elev al
ceului Matei Basarab, student
Faculttilor
drept din Bucurelti
Paris, el
s'a distins prin puterea de
vigoarea inteligentii sale, servite de-o
remarcabil memorie. Un sentiment pentru
realittii i-a fost, mai
in desfurarea activittii sale.
pururea
darurile dela
Colegii si de studii, un Duiliu Zamfirescu,
un lonnescu-Gion, un Grigore Manolescu, din aceiai
cu top, unul strlucete prin creatiunile sale poelice, pe altul atrag cercetrile de istorie
un altul ajunge mare artist dramatic. Procopescu, care se
carierei
juridice, urca repede treptele magistraturii
moartea'l surprinde functionnd In
post al Parchetului Curtii de Casatie.
mai
Fptura
a lui Nicolae Procopescu s'a format la umbra studiilor
sice, pentru cari a simtit o adevrat predilectie. Magistratura,
larg de
clemnitate

cu avere

ispitit, - avea pentru ea cultul unui cettean roman. Se

putea
la
de a'i servi patria, sacrificnd

pentru adevr dreptate,

pentru respectul bunelor
al
In
imaginatia-i de adolescent s'a vzut, poate,
Forul, in mijlocul amicilor,
cari ateptau cuvntul
din primii ani de universitate, mintea sa caut un orizont de
mai larg. Invttura strict a dreptului,
In definitiv, la cunoaterea textelegii pozitive, nu'i putea satisface acea curiozitate generoas, de care se simte
Trebuia
sale o
mai strlucitoare.
aplecat asupra
operelor capitale din domeniul tiintelor sociale, multumit
o
amnunte desvoltarea
structur intelectuald din cele mai interesante. Cunotea

www.digibuc.ro

a statelor moderne. Cat despre tara noastr, putini posedau

de
etapele ei de formatiune. In materie de economie
sau de
el.
din convorbirile
totdeauna aveai de
La finele lui
aproape 5
de
la Paris, Procopescu este
numit judecator la tribunalul
ministru al justitiei
Vernescu. Nu
functiune de
numai vre-o
parte din conducatorii
sfatuesc
politice de pe acea vreme,
mai ales fostul sau ministru,
In alt mod inteligenta sa
serviciul binelui public. Sedus de perspectivele
unei activitti libere
in care, cate odata, valoarea nu asteapta
anilor",
Procopescu
Partizan al doctrinelor conservatoare, spre care'l
este
el intr
toate /ndemnurile temperamentului
arena luptelor politice
primar al Capitalei, apoi, deputat senator. In calitate de raportor
ales ajutor
un documentat
prin care se
ca un cunosla buget,
al chestiunilor financiare.
Mari
Impuntoare talente se manifestara noi
acea
in
politic. Partidele puneau
prima linie elementele cele mai inzestrate, in realitate
calma
ponderata
cele mai rezistente In actiune. In valtoarea luptelor,
celor mai impulsivi
lui Procopescu a trebuit sa cedeze pasul, spre a face
Cu
pregatirea sa
pentru
problemelor
mai
vitale ale
despre oameni
despre fapte... Se
judecata sa
cerea pasiune
el propovaduea ordinea, lupta de idei, respectul
versarilor, prin alegerea
a armelor de combatere. Sguduit
credintele sale, Procopescu simte rolul sau
Strategia aceasta de
totul
exagerdri, urmata de o
de
compromisuri,
cele din
un desgustat-modestia sa nu i-ar fi
de politica.
a fi
permis
se considere nici
un
dat seama
...s'a
cut prea
pentru o asemenea
Zi
zi activitatea sa pe acest teren
fost mai redus.
o imagine a unui
francez, a inchis fereastra, pentru a nu mai auzi desartele sgomote de
Par'ca venea de la un drum lung
istovitor; truda sa
procurase o
proviziune de experienta.
Intre timp, dela plecarea sa din magistratura, Procopescu a profesat dreptul
mai
comercial la
civil
special de finante (octombrie, 1893)
superioar de
de Stat (octombrie, 1895), in
dreptul comercial la
C. Oh. loan. Tot
timpul directoratului amicului
1895,
Filipescu
primar
Capitalei, s'a incredintat postul de advocat pledant cl. I la ContenCiosul comunei.
Totdeauna
amintit
de vremea petrecuta ca profesor. Omul
sfatos,
de amenitate rabdare, care a fost Procopescu, a trebuit sa se
a catedrei. Este
sa
dintre elevii sai
distinsi dela
de finante
situatiuni
: Dimitrie Gheorghiu, valorosul Secretar general al Ministerului de Finante
care i-a
un devotat prieten, Nicu Alexandrescu, advoptul stimat de toti
pentru
caracterul
Ca advocat, Procopescu avea mai mult de
sentimentul, avea constiinta
de rolul ce
sa indeplineasca
aceasta grea profesiune. Cunostintele sale
juridice solide, ce
ori
adversar, i-au slujit ca
se remarce de
la primele sale pledoarii. Argumentarea sa bogata,
afectatiune,
atentiunea
sale ca procare
i-o vom regasi in
general. A trebuit sa exceleze in
logica
faptelor, in coordonarea
ca

www.digibuc.ro

la regula de drept
subsumarea
sustinea. Colegii
de baroa
de
tins de la Inceput,
Consiliul
Procopescd
acest
de
aureola unui magistrat
dar
unui
afabil,
resurse Intelectuale de
ordinpentru
a infrunt fr-violent luptele de la
se
din
unde
un
de frunte,
Ce
nimeni
o poate
preciziune. A fost oboseala de care s'a resimttt delicata
sa
a fost dorinta de a'si restrange activitatea public& pentru
consacr un timp liber mai mare grijei pentru
cari, din nefericire,
una
alta, destul
Procopescu, care profesaso,
drept, mai
din dragostea
pentru
apare din ce ce
mai rar Inaintea
departe la transformrile aduse de evenimente, el nu
Retras,
poate
regreta indestul cariera
se
in tinerete. Este refrenul suseste mai inaintat... A asteptat pripinat de toti,
lejul s i se
dorinta, a
voiosie firul intrerupt de
15 ani,
1906,
De-acuma magistratura 1-a
pentru
Numit
consilier al Curti de apel
Bucuresti, este inaintat, la 1912, Martie, la rangul
la sfrsitul
de eonsilier al Curti de Casatiune, iar din lanuarie,
Curtea suprem.
functiunea de'yrocuror general pe
Studiile clasice,
le-a dat preferint Nicolae Procopescu, au imprimat
impetuozitate
un caracter aparte stilului oratoriei sale.
acea magnifiverbal, pentru care nu
aptitudinile vocale
care
fi contrastat
poate
spatiul Ingust
astzi al unui pretoriu de judecat, 'oratoria fostului
procuror general amintea
antichitatea prin alatuirea
a argumentrii. Metodica, rmonioas, cuvIntarea sa era mai tot-deauna
de
amintiri,
istorice
personate,
de digresiuni interesante ce trdau
tinsele sale cunostinte. Fondul concluziunilor sale era instructiv.
-s se
-ascultat chiar
chestianile cele mai ingrate.
Spirit
a salvat, prin darurile
situatiuni dificile
In
decurgand din legi
i de oameni nepregtiti. A biciuit
din Inltimea fotoliului
asemenea legi, dar
s'a putut impca
excesul de putere al acelor judecdtori, cari s'au erijat pretori au ocolit legea.
despre
adevratii oameni de
se poate
Despre Procopescu, ca
acea facilitate de adaptare,
spune
a posedat acea comprehensiune
constituesc superioritatea acestei cariere.
fi privit
tristete la prefacerile sociale din ulEste posibii ca dinsul
la rsturnarea unora din ideile normele
cari se
timul timp
vingerile sale cele mai scumpe. N'a lipsit
dela datoria ce
asumat de a
respectarea legilor, cari isbeau proprietate, sau a acelora cari asigurau ordinea
Stat.
a
c legea agrara este
de reforma
care
o simpl lege de expropriere, aplicabild din
nu poate fi tratat de jurist
and, la cazuri izolate.
zis apoi,
libertatea clasei functionarilor publici
nu trebue
compromit bunul mers al seryiciilor
ameninte, prin genedat perralizarea ei,
siguranta Statului.
astfel, Procopescu
fect seam de vtmarea
economiei generale, prin frmitarea propriettij
marirea sarrurale, prin injusta despgubire acordat celor expropriati

www.digibuc.ro

cinelor bugetare ale Statului, ca

carea functiondreasc, atunci

timpul le va da,
interesul instructiei. Cine
politic,

de simpatia
care a fost
conducfitorii ei incorigibili,
au fost
prea mult
nu numai In
printre evenimente, omul
viziunile

procurorul general Procopescu, n'a Intrezrit alte solutii de

cele Infaptuite In aceste

cbestiuni.

Procopescu a plecat dintre noi, regretat de

lume juridicd.
sa prematur a vaduvit un fotoliu
de o minte ager
luminat, de un caracter drept
prihan.
In frumoasa sa oratiune
ministrul justitiei, d-1 I. Th. Florescu, a
subliniat,
trsaturi fundamentale, personalitatea
magistrat.
Oscar N. Nicolescu, presedinte, Al. Dem. Oprescu Al. Gane, procurori,
cuvinte
golul lsat de
disprut din
ne-au descris
a reproduce ad cuvintele, ce merit a fi
In piatr, cu
ne fie
care primul-presedinte
Inaltei Curti,
V. ROmniceanu, anunt contemporaniposterittii moartea lui Procopescu, In discursul de deschidere a acestui
Curte este nemrginit,
an judecatoresc : Pierderea Incercat de
iubirea
Nicolae Procopescu poseda toate virtutile cari i-au asigurat stima
frumoas
care a fost
noastr. El a terminat o
barou magistratur, pe care a Indeplinit-o cu
distinctiune. Desele
indurare asupra lui, i-au
.,dureroasele lovituri cari s'au
tatea 1-au fcut sa se scoboare in
de vreme. Instruit
pedantism, sever pentru el indulgent pentru altii, model de buntate
urbanitate, Procopescu a
la
lungei sale cariere,
care se impac
cu
cu ceilalti.
tate a unui suflet sincer
Portretul lui Nicolae Procopescu
aceasta ultim a sa functiune, destinat
primului numr din Biblioteca
procese, a trebuit
acum vestIn descrierea acestei personalitti, portretul de fata
unui necrolog.
potrivite mai ales
panegiric, semnatarul
contine efecte de
a
In emotiunea care-I
sa fie iertat ca, in goana
su suflet...
vorbeasc
Gr. Conduratu

www.digibuc.ro

PROCURORULU1
Unite

N. PROCOPESCU

de Casatie

de la 10 Mai 1923.

Curte,

Din desbaterile urmate cu ocaziunea primei divergente, credem

destul, faptele
Curte, cunoaste
destul prea
cari au dat
acestui nenorocit proces. Nu voiu mai insista
prea mult asupra
In aceste
sarcina mea va fi foarte
onorata

de retorick - cari
la indemn, - m voiu margini
a examina strict cele
chestiuni, cari au fost aduse
cata dv.,
motivul de recurs
anume :
stabilite in mod suveran de instan1. Dac faptele constatate
de fond pot
fie censurate de Curtea de Casatiune.
este
vorba de calificarea tor juridia i
legiuitorul le-a
cu
cdci,

date putinilor

ca s le

fraze

vedere de
de
caracterifaptele avute
sau nu, legitima aprare, pe care recurentul a invocat-o in

2.

instructiunei,
Franta,
chiar
motivul de recurs formulat.
Chestiunea cea
trebue
fie examinat sub aspectul ei
juridic. Cu alte cuvinte,
Curtea de Casatie se poate amesteca

calificare, pe care a dat-o instanta de fond unui delict sau

crime.

Este exact,
mult o

onorata
Curte,
fixase
de
asemenea chestiuni, constituind chessensul,

tiuni de fapt, ele scap controlului Casatiunei. Asupra acestei jurisprudente

onorata
Curte a revenit de curnd. Pentru
aceasta vom invoc decisiunile sale cu No. 708 din 1914 ; No.
1534 din 15 Noembr:e 1920
No. 1653 din 23 lunie 1922 (Dos.
No. 1779/1922)
sectiunei a
a acestei
Curti, - astfel
chestiunea de fat nu constitue o noutate. De altmintrelea lupta awww.digibuc.ro

ceasta
cinstit s'a dat in Franta Mire instantele de
Curtea de Casatie ; instantele de fond, ca
evite o censura,

care de multe ori le

desagreabila, s'au pus in trecut la
interpretarei suverane, bazat pe elementele de fapt ale pricinei.

lucrare foarte important a unui distins jurisconsult,

lucrare premiat de
din Franta
care face epoca In lumea
juridica, arat tendinta Curtilor, de a se sustrage sistematic controlului Curtei de Casatiune, intrebuintnd toate mijloacele pentru a
sub interpretdrile
apreciatiunile de fapt, adevarate chestiuni
pure de drept. Aceast procedare,
se
Gny, autorul
vizat
sus, trebue dejucat ; chiar acolo unde nu este o definitiune, chiar acolo unde nu este vorba de calificare, Curtea
Casatiune poate s
restabileasca adevrul juridic, censureze.
Trebue
cum spun mai toti
se
aceast
instan(elor de fond de a
Curtea de Casatiune.
cum se
Gny, In lucrarea
: Mthode
in aceast privint
d'intrprtation et sources en droit priv positif (Edit. 1919, Tome II,
205

urm.).

quelque parti que l'on s'arretat dans la definition du rle de la

cette difficult tait, dans une large msure, inevitable,
cela
ne pouvait,
peine de rester inefficace, se cantonner
seul, que le
l'examen du droit en soi, et devait ncssairement porter aussi sur l'application
droit aux
elle-meme. - C'est dans cette operation, toute concrete
de l'application, qu'apparait bien, a l'tat aigu, l'impossibilit de
par
des limites mathmatiques, le domaine du droit, pleinement ouvert au controle
de celui de fait
de la Cour

Mais,

Cour

Et l'on ne peut vraiment lui faire grief, d'empiter par fois sur le domaine du
fait, - lorsque le maintien de la separation des deux ordres de questions (droit
et fait) aboutirait
laisser les juges soumis sa censure, libre de se soustraire
celle-ci, - en dguisant habillement des vritables decisions juridiques sous
la trompeuse apparence de constatations de fait souveraines.
Devoiler ces suprcheries et rectifier des appreciations mensongres, en
vue de mieux assurer l'observation exacte du droit, ce n'est, de la part de
sa mission, - en rompant les
Cour de Cassation, que rester
capables de djouer la surveillance, et en usant d'ailleurs de tout pouvoir superieur". (A se vedea No. 178, t.
p. 196 197).

Aceast onorat Inalt Curte,

cu vechea jurisprudent,
se pun de acord
jurisprunu face dect
mai ales s dea curs
cea francez,
in special
cei
evolutiunei ce nu se poate stvili. Autori mari clasici, pe
v vor spune mai mult
moderni, cei mai mari pe cari vom
ne punem la adpostul
de aceea ne vom permite
deck mine
doctrina
jurisprudenta in aceast materie.
al
aproape
In chestiunea dreptului de
exist
Toat lumea este aproape de acord a spune: acolo,
este o definitie
este vorba de calificare, acolo are
Curtea

www.digibuc.ro

- 251 de Casatiune dreptul de control. Pentru aceasta voiu incepe cu

mare autor care a scris despre Curtea de Casatiune. Acest autor, Ernest
in volumul
al lucrArii sale, sub No. 156 pg. 172, spune
toarele
privire la calificatia
:
pag. 172. Si la loi, tout en exigant une condition, n'a pas
quelle marque ce,rtaine son existence sera reconnue,
s'en est rapapprporte, sur ce point, ?appreciation et la conscience du juge, et
dation chappe toute critique.
quand la loi ne s'en est pas tenue la, et qu'elle a entendu limiter le
pouvoir du juge en definissant la condition
qu'elle exige,
appartient
la Cour de Cassation de
si les
fait recueliis dans l'arrt
rpondent la definition.
La
qui se pose est donc celle-ci : tant donns les faits, tels qu'ils
ont t souverainement constats par
dfr, d'apres un mode de preuve
lgalement autoris, - le juge n'en a-t-il pa
des inductions
celles
qui devaient en rsulter
un texte de la loi, - soit au point de vue du
caractre de ces faits, - soit au point de vue de la qualification qui leur a te
donne, soit, d'une
quant aux consequences juridiques drivant
leur existence
n'y a lieu cassation que, si, dans ?appreciation qu'il a
portee, il a viol ou mconnu une disposition legislative.
No. 157. Qualification
La ncessit du contrle de la Cour de Cassation apparait vidente en ce qui concerne la qualification
c'est-a-dire la
denomination attribue par la loi,
les
qui les constituent,
les
qui
actes et particulirement aux contrats pour lesquels elle
observes, etc.,
No.

appartient a la Cour de Cassation, en

de ces dispositions
verainement constates et interpretes de dire dans quelle catgorie le lgislateur
a
les actes de cette nature, etc., etc."

Mai departe la No. 158, pag. 174,

rubrica, Qualification

autor spune, tot sub

Curtea de Casatie are nu

mai dreptul,

datoria de a verifica toate indicatiunile de fapte furnisate. In

Fay, ocupindu-se de caracterul legal
de consecintele juridice, sub No. 159, zice :
Ce qui constitue le caractere
d'un fait, c'est, ainsi que nous l'avons
dit, l'ensemble des conditions qu'il doit remplir, aux termes de loi, - pour produire un effet
En dfinissant
un fait, tel qu'il doit se
senter pour amener les consequences qu'il y attache, le lgislateur a
ment limit le pouvoir d'apprciation des tribunaux, et ceux-ci doivent, des lors,
au cas de contestation, relever les circonstances de nature
la Cour
de Cassation de vrifier si le fait runit les
pour rpondre
a la definition qu'en a donne la loi."

Tot in chestiunea

franceze, Vol. 15, pag.

legale" vom invoca Pandectele

:

No. 1002. Mais si ?appreciation des faits attribuee aux Cours et aux Tribunaux n'est sujette aucun controle, si elle est souveraine en tout lorsqu'elle

www.digibuc.ro

-22s'ils .existent et quelle est leur moralit, n'en est pas ainsi,
se borne
leurs qualification. C'est qu'en effet,-la qualification des faits est essentiellement une
de droit, car elle ne
rsulter, que du rapport des faits
avec les termes et la pense de la loi. Une fausse qualification: est une erreur
droit qui
d'un raisonnement vicieux, et comme elle a pour inevitable
-consequence d'absoudre des faits criminels, ou de punir des faits licites en
mmes,-il est manifeste qu'elle viole la loi". (Cassation, Avril 1873.)

No. 1003. C'est d'apres cette distinction que la Cour de Cassation a t

amene a poser ce principe : que si les declarations en fait donnes par les tribunaux et par les Cours sont irrfragables, n'en est pas de mme des qualifications qu'ils donnent aux faits par eux
et des consequences qu'ils en on
tires ; que l'examen de ces qualifications et de ces consequences rentre dans
l'atribution de la Conr de Cassation ; que cette Cour, tant charge de reprimer
les violations qui seraient commises contre la loi,-a ncessairement qualit pour
juger l'apprciation des dits faits et leurs consequences, puisque ce jugement devient la base de l'aplication de la loi pnale"...

Dar
mai departe, trecnd
peste Pandecte, vA marcari sA
turisesc cA nu am gAsit hotArki,
repertoriul Carpentier, la cuvntul Cassation, Vol. IX, pag.
256, care spune :
No.

La Cour de Cassation a jug d'abord en

gnrale, qu'il

de son devoir de rectifier les fausses indications et les consequences

tires par les Cours Criminelles, des faits
constants par les arras attaqus.
No. 1079". Et depuis, elle a toujours invariablement jug, qu'en
criminelle,
appartient la Cour de Cassation d'examiner si les faits reconnus
constants par les juges du fond ont t lgalement
(Cassation, 20 Nov.
1866 ; 27 Fevr. 1879, etc... etc...)7

decisiuni ale CasatiRepertoriul Carpentier cuprinde mai

franceze, In cari principiul acesta este
la o axiomA. Dela
1830,
s'au dat aceste decisiuni, aretistul
cA
honu s'au mai dat
alt sens.
Tot
sensul acesta se rosteste
Sirey. In jurisprudenta francezA de
mai cu
cAnd In materie de calificare legiuitorul a dat o definitiune delictului sau crimei,
s'a mai pus chestiunea cA Curtea de Casatiune
poate sA intervinA.
Pentru a invedera
mai mult temeinicia argumentArei noastre,
un autor celebru, cunoscut tuturor. Este vorba de
vom invoca
:
Faustin
cuvntul, ca dnsul sA
No. 3208. Mais, si les attributions de la Cour de Cassation ont t
et qu'A la suite de
importe qu'elle les
toutes
distirctions plus ou moins subtiles-le contrle que, dans l'intrt de l'unit de
l'interprtation de la loi, elle &end sur tous les jugements, ne devienne pas
soire. Elle ne peut pntrer, dans l'aprciation des faits, elle ne peut examiner s'il
sont prouves,-ou ne le sont pas, les admettre ou les rejeter ; elle s'incline devant
la
des juges quelle qu'elle soit, elle lui reconnalt la force de chose
Mais de IA,
qu'elle ne puisse examiner l'aplication qu'ils ont reconnus conment circonscrites,

www.digibuc.ro

- ; - mais
droit est de juger que ces faits existent
n'existent
quand ils ont jug qu'ils existent, la qualification qu'ils leurs donnent fait
slants ?

elle-meme partie de ce droit d'apprciation ? Est-ce que

qualification est autre
chose que le rapport
actes
avec la loi qui formule cette incrimination ? Est-ce que ce rapport, qui peut
contst, ne renferme pas
de droit ? Est-ce que la chambre d'accusation, qui
sairement une
les
d'un dlit, ne constitue
que tel fait qu'elle constate et qui
la
ne commet pas contrevention
? Si
cependant aucun
des faits, s'ils rejettent une cirdes juges se trouve dans la *constatation
constance qui est prouve, ou en admettent une qui ne l'est pas, il n'y a rien
dire ; ils rendent souverainement la justice.
Mais, si cette rreur consiste
qualifier
un fait qui n'en a pas le
caractre, ou
refuser cette qualification
un fait qui en renferme les
qu'elle ne peut
-comment chapperait-elle la censure de la Cour ? On
examiner la qualification sans examiner les faits, cela est vrai ;--mais elle n'examine que les faits qui ont t retenus et constafs par l'arrt et ne l'examine quepour rechrcher et tablir leurs veritable rapport avec la
; elle n'entre donc
pas dans l'apprciation du fait pour constater les declarations de
relative
son existence matrielle et sa moralit ;-mais pour contester les consequences lgales que cet arrit a tire
ce fait
avoir constat, en un mot, ce
n'est pas le
qu'elle apprcie, c'est uniquement l'application qui lui a t faite
de la loi,
qu'il a t reconnu et
En definitive, la Cour de Cassation, si elle avait abdiqu le droit d'examiconstatent, aurait
ner les qualifications imposes par les juges aux faits
rpudi l'une de ces attributions les plus utiles. ne doit pas
permis aux
Cours et Tribunaux de se soustraire par des declarations en fait, dans les males plus dlicates, la haute surveillance sous laquelle la loi a voulu les

placer.

En instituant la Cour de Cassation et en Jul dlguant l'intrprtation souL'unit de la jurisprudence,

veraine des lois, l'Assemblee Constituante a
l'application uniforme des dispositions
tous citoyens, - le maintien des
doctrinales qui dominent toutes les lois et forme leur utile et salutaire
complement.
Est-ce donc en
criminelle, est-ce quand
s'agit de savoir
un

prvenu est lgalement mis en accusation - que cette grande Institution, manquant

sa mission, se ait force de s'arriter, impuissante, en face d'une infraction

flagrante de la loi pnale ?
Quelle serait les garanties de la justice, si les juges abandonnes, comme
on le voudrait,
leur discrnement et leur conscience, taient les maitres d'imposer, aux
faits, telle ou telle qualification diffrente,
faire arbitrairement la
d'un dlit, - ici les exclure, non moins arbitrairement des
termes de la
?
N'est-ce pas surtout en
de justice pnale que les
doivent
uniformes, - car, si les
faits n'taient pas passibles de la mime
si le
acte tait considr,
comme punissable, tantt
comme innocent, quel trouble n'en resulterait-il pas dans la conscience publique ?
serait la
de la conduite du citoyen ? Or, pour que les
faits puissent

uniformment

faut que la Cour de Cassation, autant au

moins que cela est possible, puisse dans tous les cas et sans distinctions, appli-

www.digibuc.ro

- 254 son contrle it toutes les qualifications lga'es, c'est-a-dire A toute appli-cation de la loi pnale a des faits
constants. M-r le president Barris
que l'examen des qualifications pouvait entraine
procup des
Cour de Cassation se constituer en Cour souveraine et universelle d'appel, tous
; - et sous le prtexte qu'il lui appartient
les procs seraient remis en
de juger si la loi a t bien applique sur le fond, - elle arriverait connaltre de
les
de l'instruction, et apprcier elle-meme les faits. Ces inquitudes ne se sont point ralises..."

Mai departe tot Faustin Hlie ne spune :

No. 5377.
fin de non-recevoir, et c'est celle qui
plus frquente application, consiste dans la distinction du hit et du droit, et

tous les moyens qui attaque l'apprciation souveraine du fait,

sacr par le jugement, ou
attaqu.
Nous avons essay de poser cette limite fondamentale du fait et du droit,
et d'tablir
termes de la competence de la chambre criminelle de la Cour de
Cassation. ne nous reste plus ici,
rappeler les diffrentes hypotheses dans
lesquelles la ligne de
a t reconnue et trace...
Les difficults ne s'lvent que lorsque le pourvoi porte sur la qualification
des faits, et sur les
qui ont servi de base l'application pnale, qui
suppose
rapport exact entre les faits incrimins, et les terms d'incrimination
de droit qui nait de l'aprenferm ncssairement, ct de la
plication de la loi, une appreciation des faits eux-memes. Mais suffit, pour que
de son institution, qu'elle
la Cour de Cassation ne dvie pas de la
scrive son appreciation aux faits retenus et constats par le jugement ou
attaqus. Nous avons longuement tabli cette doctrine, en examinant les droits de
s'applique

la Cour sur les arrts de la Chambre d'accusation. Nous ne ferons

qu'en

noter l'application qui en a t faite par la jurisprudence aux jugements et

des tribunaux et des Cours d'assises."
No. 5381. - Cepeniant est quelques
dans lesquelles cette ligne
de demarcation entre le fait et le droit n'a pas t exactement suivie, - et dans
lesquelles, la Cour
Cassation a cru pouvoir non seulement examiner les faits
constats et apprcis par les juges du fond, pour contrler la qualification, mais
critiquer l'apprciation
qu'elle en avait faite.
Nous avons dja discut cette sorte d'empietement dela Cour de Cassation
au sujet de quelques incriminations dont elle
saisir les
est notamment de jurisprudence, en matiere de presse, - que la Cour
de Cassation peut, en apprciant les crits incrimins, annuler
d'une
Chambre d'accusation qui refuse de reconnaitre ces crits le caractre de
- que ce droit de critique s'tend aux
dela jurisdiction corrctionnelle ;
qu'elle
reviser la
des juges du fait sur le point de savoir les
ecrits ont
la publicit exige par la loi; qu'elle peut apprcier si un journal
traite ou non des
politiques et d'conomie sociale; s'il n'est que la continuation d'un autre journal dont l'intrdiction a t prononce ; si la rponse
faite par une
dans un journal
les limites du droit que lui asure
la loi, etc., etc.
Dans toutes ces hypotheses, le pourvoi est donc fond
critiquer la
claration en fait de
et la fin de non-recevoir, tire dela souveraint dela
de fait ne lui est point oppose".

www.digibuc.ro

- acest capitol, nu credem de prisos a

de a termina
invoca, pe
decisiunile
No. 1534 din 15 Noembrie 1920
No, 1663 din 23 lunie 1922 ale acestei
Curti, Sect. H,
o
in materie de presa, care pune evidenta chestiunea
decisiune,
de principiu conform cu toate sustinerile noastre de
acum, pe
vazut explicate de Faustin Hlie.

Iat consicierentele

decisiuni :

totusi anumite restricConsiderand ca daca dreptul de raspuns

tiuni necesare pentru a fi exercitat, anume : respectul legilor
bunelor moravuri, interesul tertilor
onoarea jurnalistului
;
aprecierea
instantele de fond, asupra raspunsului persoanei vizate prin scriere, pentru a decide
termenii raspunsuliii au putut motiva un rspuns din partea jurnalistului de
publica,
o apreciere
a causelor
drept, cari puteau sa
de
autorize un refuz de publicarea rdspunsului, cade sub controlul
:

Ca

fond, rezulta din raspunsul recurentului Rosetti

intrenu
nu ating onoarea directorului revistei, C. Stere,
articolul publicat, nici nu
in
legitime". (Casatiunea
S. 11., decizia No.

buintati In acest
de
limitele unei
708 din 10 Martie 1914).

dar, bine stabilit,

doctrina jurisprudenta
Curte, care
chiar la
fixat dela 1914 o
orientare, discutiune nu mai se poate
pe
chestiune.
Partea
in dorinta de a produce o diversiune a adus mai
multe citate, dar cu totul, cu totul
de chestiunea de care neam ocupat.
trecem acum
a doua chestiune
anume :
pe baza
faptelor constatate
stabilite de Camera de punere sub acuzare, se
ajunge sau nu la legitima aparare?
in mod obisnuit,
se
Curtea de Casatiune,
discute faptele constatate, deck
cuprind omisiuni, denaturari,
etc ; In
de
faptele sunt
intima
ne dati voe
ne referim la o depocu dreptul. De aceca
sitiune foarte importanta a martorului
care a servit drept
tribunalul ilfov,
canava intregel ordonante a Cab. I de pe
decisiunei Camerei de acuzare din Bucuresti, care
prin urmare
omisiuni, faptele prevazute
a parafrazat,
oarecari denaturari
acea ordonanta. Pentru aceasta, in interesul adevarului, vom reproduce aproape pe deantregul
depozitiune i chiar in limba
pentru a se cunoaste toate nuantele,
cum a fost
Franta
mai
nici o modificare,
la Cab.
desi trecuse aproape 5 ani.
depozitiune,
ea
poate
rezolva intreg procesul.
este in totul confirmatA de toti maraflati la Dinard, toti studenti, oameni seriosi,
cari
nid
mod foarte favorabil
o exceptiune, au depus
Franta
lui

www.digibuc.ro

- tajul

Vom reproduce numai

de a fi cunoscut faptele in
Martorul

a declarat :

lui Vlim6rescu

mai mic detaliu.

avan-

ce a prestat juramntul legal

connaissais beaucoup les

du drame, mais plus particulierement Paltineano, qui avait un caractre
aimable et tait
estim par tous
les camarades; cependant lorsqu'il avait bu,
devenait
mchant; quand
tait dans cet tat, invctivait et insultait. Ceux qui le connaissaient bien,
lui pardonnaient ses carts, qu'il tait le premier a reconnaItre lorsqu'il avait
repris raison...
connais, Lazaresco de vue, depuis longtemps sans lui avoir parl. Ce
n'est que depuis quatre mois environ que Paltineano et moi avons eu des
tions assez intimes avec lui. Nous prparions le mime examen, il habitait
de notre hotel, nous mangions et travaillons ensemble. H nous toujours paru,
d'un caractre doux, mais
orgeuilleux. Nous le taquinions ce sujet assez
frquemment et il riait sans se facher. Depuis notre arrive Dinard, comme nous
tions une colonie assez nombreuse de roumains, nous lui avons en plaisantant,
le titre de Consul"....
Marguiritte Wallon depuis
Lazaresco, vivait avec une matresse
quelques mois. Paltineano, Lazaresco et Marguritte Wallon sont
Dinard
Nous
dans les premiers jours de
je les ai rejoint quelques

menions une vie assez tranquille, tous les quatre, - puis nous avions
quelques compatriotes, tudiants comme nous, qui villgiaturaient DiLard.
deux reprises diffrentes, quelques jours avant le drame, ces soires ont pris un
caractre d'orgie,
y eut mime deux reprises des
de violences.
and Paltineano avai bu, tait
agressif
l'endroit de Lazaresco, qu'il invectivait violament en roumain, - allant mime
le menacer de le frapper. A
qui affctait profondment Lazaresco, nous avons
la seconde de ces
t
de retenir Paltineano qui voulait se jeter sur Lazaresco et le frapper.
Paltineano exprimait Lazaresco des regrets poigLe lendemain de ces
nants, de son attitude dela veille que nous avions du lui rappeler, - car ne
se rappelait rien de ce qu'il avait dit,
fait, pendant son ivresse.
avait
pris la
de ne plus boire. Comme je vous le dit, la
de ces deux seine avait t particulirement violente sous l'empire de l'ivresse.
Paltineano,
avoir
grossirement Lazaresco et
siens, qui
ocupe une situation en Roumanie s'est jet sur Lazaresco le menaant de mort ;
de peine
le maintenir a quatre. Mademoiselle
avons
mime jete a terre pendant la lutte, et Lazaresco
fuir terrorise par la
violence de Paltineano.
Une demie heure
cette
I. Nicolaesco et moi, avons t cherLazaresco qui se promenait dans la rue, et pour calmer Paltineano, - dont
la fureur
toujours
- nous l'avons
de lui faire des excuses, bien qu'il n'eut aucun tort... Ce
y avait d'trange et
intime
Paltineano, - c'est l'animosit qu'il avait
pour moi, - qui tait l'ami
contre Lazaresco, lorsqu'il tait ivre...
Le Samedi 12 Aot, Nicolaesco tait venu diner avec nous, sur notre invitation;
le diner, Mr. Dimitresco est venu passer la soire avec nous.
Avons jou au bridge jusqu'au moment,
vers dix heures et demie Mr. Ta-

www.digibuc.ro

- venus
rejoindre sans tre
taient porteurs d'une bouteille de fine Champagne et d'une bouteille de bndictine. En
dposant les bouteilles
la table, Tanasesco s'est
Paltineano en lui
disant : Je apporte quelque chose de bon
Sachant dans quel tat l'alcool mettait Pltineana, - Marguerite
et

nasesco et Manolesco

supli en vain, de ne pas boire, Je remarque

mcontentement de Lazaresco qui s'est
je crois, Margueritte Wallon le suivre"...

ce moment
quelques Instants aprs, en invitante,

apoi mai departe

faptelor cum sunt trecute in
In deciziaCamerei de acusare,
despositiunea sa se
important

eu

faptele

rnire
Quant

Paltineano aussiot
le dpart de Lazaresco, sa
tombe, et aprs m'avoir montr sa blessure, n'a pas parl de LazareSco.
Je me suis rendu compte qu'l avait conscience, que tout
a
par sa faute...".

Ceeace trebue
pe oricine este
statrile
cu
depositiunea martorului

ordonanta definitiv a Judectorului de

merei de acuzare o
este concluziunea

s o

citi

est

toate

pe care

decisia Cade acuzare

cititi. Este un fenomen

extra-ordinar ! Punnd niste premise, cari snot adevrate, oglinda

pozitiilor de martori necontestate de nimeni, se ajunge la o concluziune

cu totul alla I Este o

transformata

sofism.

Curte, aceasta a fost viata de toate zilele pe

o
fa Dinard ! El
insultelor, adreprintilor lui, a invectivelor, a lovirilor
chiar a

onorata
care

sate lui
tarilor

moartea,

cum spune

Vlimrescti : le mena-

! A fost o scen teribil, cnd, spune martorul

alti
cari au fost de fata, cnd patru dintre
rescu, precum
cei prezenti, notati,
rog, patru persoane, au trebuit s intervie ca
evite
scape pe
foarte grave.
Un alt
mai spune c, Lazrescu
urmrit
cheia,
camera sa de
reusind
neanu a fortat
picioarele ; a btut att de tare
s
cteva zile a
umflate... Nu mai
faptele,
ele sunt cunoscute, prea cunoscute de onorata
Curte
ar fi s se piarz
examinarea decisiunei Camerei de
Vom
expunerea faptelor reproduse
am
ordonant de atre
de

Camera de acuzare,
decisiunea sa,
am vzut
concluziune
aceia care trebuia
fireasa, am crezut
nu
bine,
mi-am
bine ochii !... Cu toate
Camera constata.
retinea
toate faptele, cari
lui
conchidea
nu este
legitima
! Faptul de a fi fost
tot
timpul insultat de Pltineanu, el
familia lui, amenintat,
amenintat chiar
moartea,
Insemneaz nimic ? Faptul, de a fi
17

Uiblioteca Marilor

www.digibuc.ro

- Lazdrescu
de-a fi
mera lui unde se refugiase, nu

alergat

s
nimic ?

stat dela ora 11 pana la 3 noapte

dela cade a fi

pe plaje, in bataia
? Faptul de a
vntului, sub umezeala marei, nu insemneaza
anunta lovirea lui Lazarescu, la Intoarcerea lui
vila,
meninta
- nu
- amenintri exprimate fata de maitori retinute de
nimic ? Faptul
nevoind
adoarma,
dialogul dintre Paltineanu
intoarcerea lui
fapt clovedit
Marguerite Wallon, prin care aceasta
amagiasca,
in
nu
Lazarescu, ci Nicolaescu, numai pentru a
o nenorocire ; - toate aceste
retinute de
nici
aceasta nu Insemneaza nimic ? Faptul, de a te
pe scar in fuga
mare pentru a ajunge
repede la
a surprinde pe

dupa ce

se daduse jos, aceasta nu

semneaz nimic ? Faptul voit, de a aplica o corecliune", la ora 3

noaptea, lui Lazarescu, fapt recunoscut de Paltineanu la jandarmi,
retinut de Camera, nici aceasta nu
nimic ? Ei bine Dar
ce are atunci
pentru majoritatea Camerei de acuzare ?...
Camera de acuzare,
concluziunea logica, rationala
fireasca,
s hotarasca ceeace a
judecatorul de instructie
a hotart
din Franta ;
dela Cab. I Ilfov,
nu poate fi
concluziune, - atunci a
toate acele fapte
le constatase,
concludente, pe cari ea
a
s
ipoteze, fantezii,
invente teorii pe cari
legea, nici
bunul simt nu le pot admite. Astfel, Camera spune
:
prieten
nu se
la ceva rau dela
dnsul... Prieten a fost Paltineanu cnd se
la toate actele
violentele dovedite, recunoscute, constatate
Caretinute de

mera ? Prieten era acela, care a incercat

loveasca,
de la odaie, unde se Incuiase
chiar
noaptea
norocirei ? Prieten
Paltineanu cnd
ameninta
moartea pe
? Camera mai departe spune,
Paltineanu nu
aceasta ?
deci nu putea
Dar, de unde
de uncle scoate aceasta Camera ? Nu este o inovatiune ce voeste s
o introduca in lege ? Dar, atacurile
loviturile aplicate in
lui
cnd
trntit pe pat,
apucat de gt,
loviturile
scaunul, trecute toate
corpul decisiunei, dar absolut toate, de
formulata
ce Camera le omite, ba chiar le suprim6, cnd
concluziune ?

sau de
Dar, este nevoe ca atacul
fie
o
foc,
un corp
? Nu se poate ucide un
cu
?
Este cunoscut cazul lui Velescu dela Maidanul Dulapului. Un singur
grumazul, numai
degetul
a ucis patru persoane,
mare. Faptul e cunoscut de
lumea... Sunt asemenea
noscute
profesor de drept penal la Paris,
invocate de
in special cazul
Tome 1, pag. 811, No. 23, extras din
decisiunea Casatiei
din 7 August 1893. Era vorba de un
divid foarte
violent, care a amenintat, dar
loveascA,

www.digibuc.ro

numai
un
altul. Acesta
l'a lovit
cutit pe
Am spus
toate elementele
de art. 58 C. P. sunt
deplinite
anume : atacul material, actual
injust.. In
priin
de toate actele
Imprejurgrile din dosar, Camera
a
printr'un intreg considerent, recunoaste formal
fost provocat de
dar
ajunge la conclusiune,
totul de acest considerent, care constitue un punct
RugAm pe onorata
Curte
acest fapt.
existe o
nu poate
Ori, este
existe
alac material. Ce este un atac material,
o provocaar
inutil
tiune ? Acest punct,
considerent final, spune :
mai insistgtn. Mai departe,
pe

nu s'ar
nici cazui
agentul sub
turburrei, temerei sau teroarei, a trecut peste marginile aprrei.;
a venit nearmat
lui Lzrescu".

un necunostut, ci

Paltineanu nu

al

chestiunea armei"
special a
PAltineanu, nu
mai revenim. Este necesar
chesnevoe
art.
al. Ill c.-p.
anume : turburarea, temerea
toate celelalte, au fost conteroarea. Or, aceste irnprejurgri, ca
retinute de
trei
deosestatate
bite,
era Infricosat".
recunoaste
mai
tiunea

spune
camerei sale, s'a

se

s'a

de

a fugit pe fereastr,

teras, etc."

permis a

era
retinut de
acest lucru este constatat
spune
nu se
sub imperiul turburgrei,

turburarea
teroarea era nu
teroarei ? Apoi, in
numai a lui
ci colectivg,
dinprejurul lui
neanu luase
izola pe acesta, ca pe un
cnd
opri la hotel Windsor ca
culce acolo, sau
induce

noaptea
nu era
ci
de aceasta, chestiunea de turburare, temere sau teroare,
este o chestiune subiectiva, care
dela individ la .individ. Toat
eroare

doctrina

e de acord. Pentru aceasta vom cita un

dintr'un autor clasic, Cizauveau &

Tome

Ce n'est pas, en effet, le

tel qu'il peut exister aux yeux
- c'est le
tel qu'il s'est
constitae l'tat de lgitime
la personne
faut donc avoir gard
faiblesse, et aux circonstances qui ont

Mai departe, nu este nevoe ca viata cuiva

se
In stare de
acel cineva

www.digibuc.ro

fie

pag. 81
juge

aux

sa

pericol ca

- 260 Este suficient

va putea fi lovit
Pentru
aceasta
referim la jurisprudenta Casatiunei tranceze, citata de Garon
Tome II, pag. 811, No. 26. Vom mai reproduce In sprijinul acestei
teze
pe
& Hlie, Tom. H, pag.
:
contre la stiret de la personne... Mai la
pas sulement la
;
qui n'aurait
pas pour
que de faire des blessures, la tentative de viol, sont comprises aussi
dans cette expression..."
L'attaque doit avoir t
sret de la personne ne

Curte,

Un singur lucru ar fi fost suficient pentru a simplifica acest

proces. Este mrturisirea foarte
pe care o face Pltineanu
surorei de
La Du Francine, spitalul La Providence", unde
a
condus.
reproduce, sub prestare de jurmnt,
declaratiunea pe care i-a fAcut-o
pe patul de moarte.
Camera o
o refine, dar nu-i
valoarea
extrem
de
pe care avea. Pentru a nu fi nici un echiVoc, vom
dispozitiune
cum a fost facut.
citi
Devant nous, A. Capdet,
Dpartement

60 ans, en
a fait serment

Du
la
a

l'arrndissement
St.
de Lemaine, Commis-Greffier, La
soeur St. Lucie, demeurant Dinard,
dirt la vrit,
que la vrit, sur notre
d'Instruction

Villaine,

C'est moi qui ai

des soins Mr.
qui a
opr, preceque aussitt son arrive
Dans l'apris midi, j'ai
trs peu avec lui, vu son
;
plement dit pour rpondre mes questions
Plus tard, je vous raconterai ce qui
pass, - actuellement je suis trop
faible. Je ne voudrais pas
cause de ma
j'aime
ajout : Je pardonne
ami du fond de mon coeur". Je l'ai entendu
dire, je ne sais
pendant que j'tais dans la chambre : C'est m'a faute si
je
; je suis
sur le couteau de mon

caut s spuie
fata acestei mrturisiri, irebue a se pune punct, cAci
singur victima arat
Lzrescu
nevinovat. Prin urmare,
Aceasta este spovedania omului care moare

adevrul.

a fost
concluzia se impune.
Camera de acuzare, -dup ce, In afacerea dela Dinard,
trece
corpul decisiunei sale; toate constatrile fcute de
insusite de
de instructie al Cab I de pe
tribunalul Ilfov,
constata ;
le puteti
denaturrile pe cari dv.
dnsa,
toate faptele
un exces
de putere, omite, ba chiar
de rnire,
nu motiveaz1 mcar aceast
trecute
petrecute
mare. Aceast omisiune a tutulor faptelor
de rnire, a fost fcut
ele trebuiau s conduc
mod fatal la concluziunea fireasa a legitimei aprri.
Camera

www.digibuc.ro

- 261 le-a suprimat, aceste constatdri

Curte.
Motivul IV de recurs, rrnas in divirgent, arat detaliat toate
de lege.
aceste
a arta mirarea
concluziunile noastre,
Nu putem
care trebue s
pe ori-cine
ce priveste fantezia pe care
o reliefeazA deciziunea majorittei Camerei de acuzare !..
noi,
onorata
Curte va vedea ca
Suntem convinsi
in numele inaltei sale misiuni, ca In numele supremei justitii, va

anula aceast deciziune.

casa

dar, a se admite recursul

trimitere.

www.digibuc.ro

a se

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERII
Paw.
3

PARTEA
Istoric. - Acte Judiciare
Istoric
Ordonanta judec. instructor
rechizitoriul parchetului din
Saint-Mallo (Franta)
Ordonanta Cab. Instructie
Decizia No.
a Camerei de punere sub acuzare de pe
Curtea de Apel Bucuresti
Motive le de casare
Decizia Inaltei Curti de Casatie S.
No. 631922
S.
cu No. 63 bis
. .
Sectiunile-Unite cu No. 72 923
.

13
15

22
31

37

48

PARTEA H
concluzille

Gr. Perieteanu. Portret literar de V. V. Stanciu

Pledoaria D-lui 1. Gr. Perieteanu
P. Sadoveanu. Portret literar de Alex. Velescu
Pledoaria D-lui P. Sadoveanu
Emil Otulescu. Portret literar de V. V. Stanciu
Pledoaria
Emil Otulescu in
dela lanuarie 1923
Hurmuz Aznavorian. Portret literar de Alex. Velescu .
Pledoaria D-lui H. Aznavorian
.
Istrate Micescu. Portret literar de V. V. Stanciu
Pledoaria D-lui
Micescu
Pledoaria D-lui Em. Otulescu
Sectiunilor Unite ale
Inaltei Curti de Casatie .
Al. Dem. Oprescu. Portret literar de Valjean . . . .
Conclusiunile D-lui Procuror Al. Dem. Oprescu
Nicolae Procopescu. Portret literar de Gr. Conduratu
Conclusiunile Procurorului General N. Procopescu
I.

www.digibuc.ro

59
63
107
109
122
123
159
161

177
181

211
231

233
245
249

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro