II

DIRECTOR

6-7

IANUARIE-APRILIE 1925

R. PERIETEANU

REDACTORI - H. AZNAVORIAN
CORDELIA DOBRESCU =
MARGARETA

AVOCAT

AURELIAN BENTOIU
LISKEN
I.

M. MORA = P. STRIHAN = T. TEODORESCU-BRANITE =

AL. VELESCU =
SECRETAR DE REDACTIE

V. V. STANCIU

Procesul Petropol
dar neizbutit5.

IL Procesul Societatea

AVOCAT

Orezeanu
cu,Jurati din

Eforia
unei

ILUSTRATII DE A. MURNU

www.dacoromanica.ro

anonime

Civile

6-7

IANUAR1E-APRILIE 1925

ANUL H

DIRECTOR

1. GR. PERIETEANU

AVOCAT

REDACTORI - H. AZNAVORIAN = AURELIAN

DONGOROZ
G. LISKEN
ROSETTI-BLANESCU

CORDELIA DOBRESCU

MARGARETA GHELMEGEANU M. MORA

P. STRIHAN = T. TEODORESCU-BRANITE
AL. VELESCU = AVOCATI
SECRETAR DE REDACTIE == V. V. STANCIU
AVOCAT

I. Procesul .Petropol

Orezeanu

svarsit dar neizbutit. Curtea cu Jurati din Ilfov

II. Procesul Societatea

Eforia Spit. Civile

Consecintele anulrei unei societti anonime

DE A. MURNU

URA

ANONIME CUR

UL JUDI

Strada Artei 5 (Ing Palatul justitiei)

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Procesul Petropol -

Orezeanu

PARTEA I

Istoric.

Acte judiciare

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ISTORIC
tot are mai
uneori o epoca,
pledoarie
deosebi o piepatetic o generatie,
tim, mai
mai
de avocatii
doarie
canz
drept
a
moravurile
unor
vehementa
a le
crizei
mai earacteristice
veridie
o
pe
o
istorie de moravuri.
ea
ea regsim regretele ca lupta vremii,

viata

ritmul ei obisnuit,

de

suflu ,dramatic,

culminante

mai bune
istorice din antichitate ne
vin
la
pledoarii
fr deformatiune din
eontimporanii
ce le-au rostit.
lui Catilina,
derile ei, e
in
ce ni le-a
Cicero.
mente,

din ele, numai prin

fie pur
povestit,
marea elocint a oratoruhi

se

faptul ca

in

cu ardoarea
vocat al Romei elegunte.
*

Petropol la
toute

!! S'ar
un fapt
a asistat la
proces,

convingere, impresiunea de moment in

baterilor

divers,

a notat
des-

de lumina ce se armicau asupra

www.dacoromanica.ro

nenonu e vorba de o
dat seama
mai
imprudente, ci eulrninarea
de intimidare a
de
tr, a
un contract de
ave alta vina
o femeie
mare.
de
ct
aeuzatul
Procesul
aiurea,
al
poate datorit aoestei

faptelor,

juwatii

vecinica

verdictul de achitare.
Pledoaria
civile a reusit sa arunce pentru
lumin asupra faptelor procesului, dar lipsea
pa, o
acuzatul principal
pe
de,
acte
mrturicredint, se
dovezi temeiniee, oonvingatoare
arata
stoarce
mijloacdle de intimidare pentru
bani, se
hotrt complatul
de niste
pentru a murdari reputata, a
amintiri
miliare, acuzatul,
pentru a-i luk
locul un
in
lume,
spre
atinge supremud soap de acaparare a
mo$teniri de milioane.
pe scurt faptele
:
Christache Petropol, mare
originar din Brila, a
din
luna Julie 1920
mo$tenitoare pe d-na Elena
o
avere.

Imediat dupa

sa s'a deslntuit, ca o

o campanie,

toate semnele prevestitoare

de amenintare, injurii,
prin cari se
aduceau la
Orezeanu
se va
toate
posibile,
sotia sa nu este
lui Christache Petropol, ci
nnei servitoare
a
introdus
mod criminal
familia, lui
Acest
de campanie a luat
zi, mai
ziare din
publican,
titluri sonore
lungi coloane povestea rpirei
pile
introducerea ei
familie
La
Octombrie 1920 s'a intentat de d-na Atena Stadefunctuhii Petropol, actiunlea
contestatie de
stat, conform
art. 295 c. civ.

actiune a fast
Curte de Apel

definitiv la Tribunal,
Curte de Casatie. Redlamanta

www.dacoromanica.ro

Orezeanu,

stabileasca
d-sa

eivila a d-nei
constanta

de

posesie de stat.
acea ocazie

S'a
o mare
easa parintilor sai,

sa,

la

Petropol

a trait
ei

in

d.

Petropol, rudele nu au
.zeanu.
a
privire la pretinsele
afirme
lui. Inscenarea procesului civil este evidenta.
o alta
Odata
intenta
a triburedactata la fel, repartizata la sectiune
figura
nalului Ilfov. In
reclamant
Grigore
martorii propusi
procesul pierdut
care
a renuntnt la ea, posterior faptului care a
nastere procesului
de

a
recunoscand tot
ca i-au promis daruri
pentru a
din
din termenele acestui
La
s'a
natul. In zina
zis Petropol,
22 Mai 1922, Nicolae
vine
de
im revolver Browpe maiorul
va
la sectia
a Tribunalului se
de
care
gore
contra d-nei Orezeanru.
momentul
Elzerintre
Petropol
de repenumbra usii,-trage un
volver.
care a
pe la
celui vizat, din
fericire s'a
far
pe
Orezeanu
printre lumea
untru.
goneste eu
gand:
Publicul dezarmeaza pe
acest prilej se
un al doilea
de
vointa lui
Petropol;
acesta,
nu a
Cabinetul I
Afacerea a fost
de
tre d-1 judecator
Negrea, care a dat ordonanta de

Prin

Nicolae Elzer
Petropol a fast
judecata Curtii
Jurati
invinuit pentru
sasinat
dar
Inaintea
tema
a constat
interesanta
pasionata
a co-

www.dacoromanica.ro

----

dela binefacerile
piilor naturali,
juridiceste
familiare. Prilejul
nu acesta
pwocesul. E drept
tarile
Apus, tot cu prilejul macivilizate, regretabila
rilor procese s'a denuntat
lege, a capilului
astfel s'a ajuna
rioritate fat
azi la o asimilare
complet eu
acestei
e sustinut de
nobile sentimente de umanitate, totusi nu se
ca o atare
revendicare
temeinicia organizarii civile a
familiei.
trimnful
copiilor naturalii, se
de baza a
vechi
moderne de pretutindeni, familia.
Procesul
desbatut
de
inteleccontroverse angajata de o
parte
de alta, acuzatul a scApt. De
'non
at
praetor.

Loti cum a
care a voit
omoare
s'a csatorit

Petropol,

vin a fost

a
bogata.

Cronioarii juridici au notat acest verdict

unei
manent percol social.

anacronice, care

una din
un

H. AZNAVORIAN.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No.

TR1BUNALUL
Cabinetul de Instructie No.

11

ORDONANTA DEFINITIT No.

cab.

Judeclor

dresate la cabinetul nostru

procedura
Nr. 23-1922 contra
acte1

in

in

zis

etate de 44 ani, nscut in Tecuci,

al femeiei

str. Sfntul
Apostol,
e contabil
judecata
criBucuresti, n'a mai ifost dat
22
arestat in preventie
mandatul
cu Nr. 5082
brie 1922.
rN. 66237
22 Noembrie 1922,
Vaznd
I comb. cu Art. 38,
11 din
cu Art. 225, 226, 227, 282, 232
de

17

penal.

cu Nr. 2315 din

rechizitorul

caz de

1923

npunem urmatoarele :

A trit de mai

mare

un

in

de Crisbache N. Petropol care

din

1896 s'a casatorit cu

fost casatorit
Nae
Din

nascut

4 ani dci baeti

in

(vezi

de nastere

n'au trait deck

Trib. Ilfov,

HI-a, Nr. 1275-

Teodor Orezeanu,
15
sai, bucurndu-se de cea

a trait in casa

Bucu-

1920, coipila care

mare
potrivita

o
o educKune
avere a lui Petropcl. La castoria letef, tatI i-a constituit o avere con_
care s'a
la
tatalui sau, la 24
1920,
tot
ce
mai putin
rezervata de lege, vaduvei, fara avere,
Pettopol a
fara a fi lasat vre-un testament.
a
Petropol, -

www.dacoromanica.ro

- 10 cunoscuti nu a manifestat vre-o

din prieteni
nici rude
moartea
copilei Elena. La vreo
asupra
Statescu, care fusese certald
sora acestuia anume
un
servea o pensiune
caruia el totusi
fratele sau,
Nr. 1275-910) contra Elenei
s. III
proces la Tribunalul
ca
a
Orezeanu in supozitiune de stat,
au lost in reatitate
de
trei copii a lui Petropol
unul din
femei
in realitate Elena Orezeanu
Petropol

za Lina Lea

Georgescu

a concubinului

o rnoasa anume Peiu,

pentru asasinat
dtcedata, ar fi
copilul acestuia
ar dat-o d-nei Petropol.
de
Proceul a
pierdut inaintea
de Casatie
in recurs inaintea
astazi se
30 Decembrie 1922
data
1276_922, vezi
Petropol ammie
mult mai
parte
52). Pe de
nu
stare
care
se
Gravre
de
in mai
de
s'a
(pensoane care dispun de avere)
Take
Dumitru
Gh. Anghelescu (ginerele d_pei
de

dan.nat

re-

tenp

(vezi In dos. la
Tdrei
Agricole
de
avea
filele Nr. 43
106)
Teodor Orecontra d-nei
el un
asupra sa,
d_na Atena StaTrib. Ilfov tot cu
zeanu
Sectia
verbal dresat
Nr. 2058-921, constat)at
tescu (vezi dosarul
alta parte, dupa moartea lui
1922, la fila Nr. 53). Pe
noi la 26
pretentiuni
prevenitti
Cristache Petropol, apare in
Nicolae Elzer
de demersucare probabil
premai sus aratate,
rile juridke ale
sale de
in
scop
natural al lui Cristache Petropol
publica
jurnalul Aurora"
data
7 Mai 1922 un arlicol imtitulat
Afacerea
fotografille d-nei
acest arcol
Banca

Lina

pentru

lasa sa se

ca ar rezulta

o asemanare de fizionomie
aceste doua persoane. Descriind
preprin acest articol
aniecdota
la
nasterei
d-nei Orezearnt
Petropol. In fine
drepturile sale de fiu al
el cdt
scrisori familiei
Georgescu,
Orezeanu

sens

bor. Acestea

jurarile de fapt urmate dupa rnoartea lui

de natura a nu

care
instructia,
prea
in ceeace pride asasinat imputat lui Nicolae

veste poate,
care
vorbi mai jos. Nu intereseaza instructia pentru morivul ca
meni nu poate
care are
starea civila a
o poseshme de
conform
sau de nastere.
Prezumtiumea de legitilmitate
a
sa o
de
gtbila in
a interzis
in asemenea
Public sa
(Art. 295, 299
300
civil).
de
acest sens
De aceia s'a clasat alta

www.dacoromanica.ro

- '11 al cab. 7 Tribunalut

Petropol inaintea

fov, sectia II-a

Nr. 2392-922
care este atasat
dosarul instructiei Nr. 83-922. C
a
jurnal
a
din
atasat
mai sus aratat
Tribunalutui

la dosas
Prevenitul

de ideia ca el

in

este fiul lui Cristache Petropol, de cele 2 procse pendinte iindreptate conaceOrezeanu in supozitiune de stat, concepe
tra
pe care credea ddnsul mai diligent mai interesat in apararea drepa d-nei Elena Orezeanu si
acest scop alege pe
de
acest fapt, se
Teodor C.
Mai dela
browning (pe care Lavea cumprat
din
vezi fila Nr. 41)
in ziva de 22 Noembrie 1922 se prezinta la Tribunalul
secta
unde trebuia sa
lui Grigore
nescu
el
avea
rol juridic.
suspendarea proceselor
lumea
sala
pdndeste
acesta
vsupra sa
o
un foc de revolver, care
pendent de
sa
din fericire nu a atins
major.
si
prim instinct
conservare se refugiaza
lume in sala de
cautnd a se ascunkle.
Prevenitul
publicul sare asupra sa
care nutr_
Alexandra Tica
Gh. Rech,
D.
jos si-1

In aceasta lupt s'a

prevenittdui,

de revolver, dar desigur fra

cum arata martorii.
maracest fapt se stabiegte, prin
descarcat

in vedere
margasirea
corp
mai sus notati,
de oarece d
Marturisire in
turisirile in parte
sustin
intentiunea de
n'a
a tras cu revolverul,
de
este
omori pe Maiorul Orezeanu. Aceastd
oarece rezulta contrariu din imprejurarea cd prevenitul s'a servit de o arma

hrovning", cd a tras

in

maiorului,

cd astfel dar
acestea
tru a stabili
sa
de a omori,
din Imprejurarea ca a venit
la Tribunal inarmat
din tot ce se
c a mandstat ura
revolta sa
contra
care nu
sa
averea batranului
Cristache Petropol, fapte rezultdnd din publicarea
din
pandenatd, denota ca el a
pentru executarea acestei
l'a

in sala de

crime.

acestei crime rezida

tendillia de
sentimental sdu
contra
a
cu
apara
sale
contra
de
injuste ca acestea facute de
de cei care
in
intentate. Prevenitul insa nesonu are o
dreapta, c legea noastra opre$te cautarea
nu acorda drepturi succesorale la
naturali,
a cautat
se
acest mod miselesc prin exterminare.
Gravitalea
din
in minut
ne

a se

www.dacoromanica.ro

- 12 a comis
ar fi

prevenitul,

era lume

paslor pierduti,
prin

face

de
de
in contra prevenitului,
die art. 225, 226, 228, 232
neisbutit, prevzut
2 din
penal.
I comb. cu 38
motive
Pentru

acest fapt astfel stabilit

exista caz de

Petrcipol,
contra
Nicolae
comb.
pedepsit de art. 225, 226, 227, 228, 232
anmndu-se
38
2 din codul penal
anume
revolver
T. Orezeanu
mai
de a omorl
pe
in sala
fata
die seldint a Tribunatuluii
de 22 Noembrie 1922,
un foe de revolver
a tras asupra
independent de vointa preven:tului,
imprejurare feridt, Mainrul

Orezeanu a scpat neatins.

:

prevenitul

zis
arestat pxovizoriu
la jadecarea
sub puterea
nostru
din 22 Noembr:e 1922, se va
su,
un revolver brovning", o
5
an tub
4
d-lui Prim-procuror pentru a face
se
disp.
135
din procedara
Fcut astzi 25
1923
cabinetul nostru
Bucuresti.

Jude-Instructor (ss) C.

egrea.
(ss)

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 2

PARCHETUL GENERAL AL CURTH DE APEL BUCURE5TI

OR
Noi

de Apel

al
ordonanta defirnitiv

decator de
contra lui

Bucure.sti.

Nr. 8 din 25

al Trib.

cab.

de 44 de
de profese con-

Elze,r

natural al
in Tecuici,
Apostol,
strada
la
asasirvat neisbutit,
arestat inculpat pentru
Vznd

Nr. 17

232, an. I comb. cu 38

in cauz

de Art. 225, 226, 227,

din

Ju-

1923 a

se dedar caz de

II

Tn-

mare agricultor
Cristache N. Petropoll, milionar
anul 1896, s'a cstorit
darei, judetul

Nit

Nae
Din

estorie, s'a nsout in

Nicolae, care n'au

care bucurAndu-se de cea
o educatinne

beti

o fat Elena,
o
rintiler ei, a
avere a lui
eu

apoi

mare afectiune

Petropol.

La 15 Ianuarie 1920,
Maiond Cristescu-Orezeanu
Cristache N. Petropol dnduAl

tor Elena
Tudor,
dot

de azi,
avere

N. Petropol
1920,
Dup cteva luni, la 24
viata, fr testament, a rmas fetei lui, Elena
de partea rezervt dup lege
zeanu Tudor, toat marea flui avere,
lui fr avere.
Cristaohe N. Petropol,
rude,
timp a
din prieici
nu au manifestat weo indoial asupra
copilei Elena.

La vneo cteva
dup moartea Tui Petropol,
Mena
introdus la Trib. Ilfov, sectia
o actiune contra
Orezeanu,
de stat,
tindea a
din
cei trei copii ai lui
nu au fost in realitate
de sotia lui
lisabeta Petropol.
c Elena
Onezeami ar fi
femei

www.dacoromanica.ro

-Lina

Georgescu, fost con-

pentru asasinat

la

c o moase

lu,

viat la data intentrei acestei

ar fi
Lina Lic
de numita Florica
ar fi
Petropol, care a fcut
treac in fata
ei
la Tribunal
pierdut
Procesul acesta a
la
in
astzi se
apel, sectia

copila
lor.

la

de

de Casatie

52).

Justittie

acesta, la 20 Mai 1921, fratele doamnei Elisabeta C. Petrosect.

el o actiunea la Trib.
a
vol, anume
anularea
starei
Maior
T.
Orezeanu,
contra
a defunctului Cri_
fi luat_o
acestia, ce pe nedrept
are
a sotiei acestuia
Petropol
mini material la
actiunei.
jar eVentual
un interes
27 Decembrie
ateva
in
Tribunalul a inchis dosarul (Dos. Trib.
aceast
II-a cu Nr. 2058-921).
sect.
In
era
la
prevenitul de azi Nicolae
Petropol,
dnsul
lonescu,

1922,

sale de copil natural al

acest scop pubik
articol intitulat Atacerea Petropor
Orezeanu

o asenanare de
venitul

7 Mai 1922, un

articol

foto-

ca ar fi

Vlad, spre a
persoane. In

aceste
dup

N.

data

lui,
lui

de

natural al

Cristache

Petropol.

Pe
gescu,

aceasta
scrisori

prevenitul
Orezeanu

in

sens

bor.

a stabili
nedrept calitatea de fitc legitini a
el este
natural al acestuia.
Cxisbache
In vedere
este interzis
ternittei
nu poate interveni
asemea
aceast
facere s'a
(Dos. Trib.
sect. Il-a
Nr. 2392-922 la care este
atasat dos.
Nr.
toate acestea, prevenitul N.
zis Petropol,
de
c el este
al
c
prin
uzurparea de ctre
a
de fiic
a
Pravenitul a
Orezeanu
d-na

o reclamatiutne

defunct, nu
s-si valorifice
sale
succesiunea
acestuia, concepe planul de a
pe
care
diligent
mai intenesat
aprarea drepturilor de fiic legitian a d-nei
Orezeanu
astfel se hotreste
ridice
sotului
Maiorul
stescu Orezeanu Tudor.
Odat planul
prevenitul se
cu
ver Brovning"
ziva de 22 Noembrie
este a se
Trib.
sectia
tntentat de
contra
de fat sotul
Malorul

www.dacoromanica.ro

15 Orezeanu, s'a dus la Tribunal in

de
a sectiei

mornentul cnd putea

La o
a
pe
lume,
Orezeanu, prevenitul 1-a vzut la 2-3 pa$i de

e-

Maiorul

a tras asupra lui

de revolver,
din
independent de vointa
nu l-a
pe Maiorul Orezeanu
s'a
use. Acesta
a fugit printre
inapoi
sala de
a se
in dorinta lui
de
pe
un

acesta

spre

se gseau

4mediata

s'a

omor".

a prevenitului
Alexandru

Dumitru,

Preve-

mairtorii

Moscovici

vus mna pe

l-au trntit jos

aceast
descareat
al

cauza

ezannat.
s'a

prevenitul

foc de revolver, care

minune n'a

mai sus aratate

a tras

de prevenit in
se constata din
volverul, dela o mica

pe

prevenitului,

aratilrile
asupra
toate actelle de instructiune dresate

avut intentiunea de

prevenitului

Vzind

a tras asupra
sperie,
pentru cd
intentiunea lui
este neserioas
ce-si luase de mal
de a-si
crima,
derat din faptul cd
dus preatit
revolverul
la tribunal
tia

Orezeanu,

ce a esit din sala de

s'a

fine

prevenitulai contra
pretinsele

determina pe prevenit ca

Petropol, sia fcut

asupra lui dela o

sus
ura de
pe care-I credea el
calea lui ca
std
din

averea
Cristache
conceap
s execute
acestui
preven:tul
de

de asasinat

prevazuta
de Art. 225, 226, 227,
II codul penal.
Pentru aceste motive,

232,

a
I-a

dar neisbutftd,
38
I, comb.

Cerem dela onorata

de punere sub
ca
ce va da, sa
este
de a fi pus sub acuzatiune
Nicolae
zis Petropol,
pentru-ca in ziva de 22 Noembrie
1922, a
omucidere, eu
asupra persoanei
Tudor,
dar nelsbutit, ca mai
faptei

hotaarea de a

ao
T comb.

spre
prevzut
pedepsit de Art. 225, 226, 227, 228, 232
IT codul penal,
38
dispuna trimiterea

Ilfov, spre a fi judecat conform

Parchetul nostru
8 Februarie
Procuror General
C. Protopopescu.
Dat

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 3
CAMERA DE PUNERE SUB ACUZARE
a

CURTII DE APEL DIN BUCURE5TI

dela 9

1923

Presedintia d-lui G. T. IONESCU, consilier

DECIZIUNEA No. 40.

Ascultnd raportul cu No. 1105-923 facut de
la cabinetull de

despre

Procuror General,
Nr.

in
zis
lui Nicolae
de 44 and, arestat
data Nr. 5082-922, prevenit pentru asasinat svrsit dar neisbutit.
al d-lui Procuror.
de
d_nul Procurer. de
C. Protopopescu, care rechzibor se alatura la

de asemenea

cererea de liberare
cu

petitiunea,

Camere de acuzare

grefa

facuta de
rapert, adresata aceNr.

de

Tribunalului

S'au

d-lui

pentxu trimiterea

de secte N. D.
Jurati

res-

lui de liberare
dat citire

petitiunei prevenitalui
memoNr. 958-923 a Directorului
Vacaresti,
Nr. 129-923,
toate
instructiunei cu Nr. 237-922,
ce s'au retras
Procuror impreuna
a

sau primit

grefierul.

Camera delibernd,
din instructiunea facuta in
faptului care
asuaduse in
In vedere
ordonanta deUmitiv cu Nr. 8
25
rie 1923, data de
Instractie al
f, se
de urm'arire
prevenit, pentru faptul
de asasinat
dar neisbutit,
peidepsit de Art. 225, 226,
227, 228, 232
I comb.
art. 38 alin. III
Avnd in vedere
faptul
prevenitulud este calificat de
lege
major, el este justit'abll de Curtea
Jurati.
Considernd
din instructiunea urmat
cauza, rezulta ca sunt

www.dacoromanica.ro

-7revenit,

contra

astfel fiind, este

226 proc.

de

indicii

de a se
sub acuzatiune

Art. 216
trdmiterea lui inaintea

Curtii

in ce priveste cererea de liberare provizorie facuta de preven't

Considernd ca legea
prevede, - este drept, -prin
117
121,
Merarea
se
cere cu sau
materie
in
stare a procesuluL
in
vazute d'e
93
113
:
arestarea este indispensabla ins_
cauzei, sau cnd ea este
de un interes al
publice, admite ca inculpatul
ramn sub
preventivii.
in
instructiunea afacerii este tenminata
din
acest
de vedere n'ar mai fi necesar
prevenitul sa fie tinut arestat,
detentiunea lui este
ar fi

sturantei pubke,

in intresul

prin

tatea
cererea.

social

liberdelictoase pe care le
a i se respinge

Pentru aceste motive,

motivele din
d-lui Procuror General
unire cu concluziunile orale ale
Procuror N. D.
Camera :
de a fi pus sub acuzatiune : Nicolae
Declara ca este
1922, a comis omucidere,
major, ca in ziva de 22
mai
persoanei Maiorului Teodor
vointa
Adoptnd

luase hotararea de a se

faptei,

ca l-a asteptat,

vietei

;
detenminat, ca
pedepsita de Art. 225, 226, 227,
dar
ultim din codul penal.
38
I comb.
228, 232
inaintea
Jurati
acuzatul de
In consecinta trimite
s'a
instructiunea
care judet s'a

timp,

ca sa fie judecat
legei.
Procuror General va redacta, conform art. 236 proc.
de acuzare in contra lui.
in baza Art. 120 din legea
individuale Camera
asupra cererei de
de
acuzatului de liberare
Respiuge
potrivit dispozitiunilor
228
Mentine arestarea lui

238

procedura criminala.

dela Casa de arest

sa se transfere

tribunalului

de opreala a Curtii
judetul
inaintea care este
sa se inscrie in registrul acelei case, conform art. 580 procednra
criminala ca acuzat de faptul prevazut in dispozitivul dec'ziunei de fata.
Pronuntata
Camera de punere
azi 9 Februarie 1923,
sub presidentia d-lui nsilier G. T.
d-n'i Gr.
la

chyde

Popescu.

(ss) G. T.
Gr. Ferechyde, Sp. Popesco.

Greer (ss)

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 4

ACT DE ACUZARE
de punere sub acuzare a

de

Bucuresti, prin

de a fi pus sub acuzatiune:

zis Petropol, major, ca in zina de 22 Noembrie 1922 a
vointa,
persoanei Maiorului Tudor Cr'stescufaptci isi luase hotarirea de a se
asupra
este

deciziunea Nr. 40-923

Nicolae
comis
Orezeanu,
acestuia
sa-1 omoare,
225, 226, 227, 228, 232

oarecare
dar neizbutita, prevazuta
I comb
38 alin.

consecinta trimite pe acuzatul de mai sus inaintea

din
Ilfov in care judet s'a
s'a
ca sa fie judecat

determinati, ca

pedepsita de Art.
codul penal.
Jurati

legel.

Noi

executarea sus
tuturor actelor din dosarul
Cristache N. Petropol,

mare

si dupa o noua cercetare a

urmatoarele :
din comuna

1806 s'a casatorit cu vaduva divortata a lui

Elisabeta, mascuta Nita
Bucuresti.
castorie s'a nascut
4 ani, doi
Dumitru

darei
Nae
Din

care

deciziuni

cari n'au trait dect creva

de cea mai mare

Apoi s'a nascut o

a
ei, a

Elena,

avere a

Petropol.

La 15 lanuarie 1920, sotii

maritat pe
Elena
parintele ei Cricu Maiorul Cristescu Oreezanu Tudor, reclamantul de
ca dota o
avere.
stache N.
la 24
1920, Cristache N.
incetnd
Dupa cteva
a
lui,
Cristescu
viata,
de partea trezervta dupa lege, vaduvei
Tudor, toata marea lui avere,
lui fara avere.
N.
a
rude nici din
teni,
din
nu
manifestat vreo
Elena.

La vreo cteva
dupa moartea lui Petropol,
acestuia Atena
Statescu, a introdus la
sectia III-a, o actiune contra Elenei
Maior Orezeanu in supozitiune de Stat, prin care tindea a dovedi ca n'ci
din
trei copii ai lui Petropol, nu au
in realitate
de
sotia lui, Elisabeta
iar ca
Orezeanu ar fi
une'

www.dacoromanica.ro

- 19 Una

Vlad

a concubinului

o moasa
asasinat
nascuta
ar luat
Elisabeta
zis Una
ar dat-o
de
drept
care a facut sa treaca in fata
de
pierdut att la Tribunal ct la
Procesul acesta a
de Casatie
gaseste in recurs la
astazi
sectia
tie (pag. 52).
id-nei Elisabeta Cr. Petropol
la 20 Mai 1921
In
Trib. Itfov, sectia
bnescu, a intentat
el o
a
contra d_nei Elena Maior T. Orezeanu, cernd anularea starei
Cristalegititna a
ce pe
si_ar fi
de
are
sotiei ,acestuia Elisabeta Cr.
sustinerea
moral
eventual
dela 27
Grigore
a
(Dos.
brie 1922
retras
Tr.b.
sectia II ou Nr. 2058-921).
gescu,

la

la

din

intentarei

actiunea lui Gr. lonescu era pendinte la Trib.

In

s.

dnsul
NScolae Elzer zis Petropol
acuzatul de
in
pretentiunile sale de copil natural al lui Cristache N.
acest scop publica in
Aurora"
data 7 Mai 1922, un articol

Afacerea Petropor
Elena Orezeanu a femeei Lina
manare de lizionomie intre
relateaza, dupa conceptiunea lui,
pretunsele lui
de fiu

lnga aces/ea, att

gescu

spre a
In acel

ar fi o ase-

d-nei Elena
al defunt,tuhii Cristache N.

fostul condamnat
in
sens pretentiuParchetului,
a stabili ca
logitima a
de
este
natural al acestuia.

d-na
Orezeanu
insusit pe
defunctuhn Cdstache Petropol
ca
In vedere
jn legislatiunea noastra este interzisa cautarea

cre s'a

nu poate interveni in asemenea cazuri, aceasta

Nr. 2392-922 la care este atasat

Trib.
s.
Nr. 83-922).

Petropol, abseclat de idela ca

acestea, acuzatul N. Elzer
prin uzurparea
Cr.
ca
natural al
a numitului deOrezeanu a calitatei de
catre d_na
in suocesiunea acestuia, connu poate sa-si valorifice drepturile
cepe
de a extermina pe aeela care era mai diligent mai interesat
in
legitima a
drepturilor de
Elena Orezeanu
astiel
se hotarreste sa ridice viata
acesteia, Maiorul Cristescu Orezeanu Tudor.
Odata
conceput,
se
un revolver
Browning" in ziva de 22 Noembrie 1922, cnd
ca este a
la Trib.
intentat de
contra
Orezeanu
ca
sa
de fata
acestela Maiorul
s'a dus la
in sala pasilor
chiar lnga
Cu

www.dacoromanica.ro

- 20 putea sa execute
unde a asteptat momentul
a
alta lume esiind alara
crima. La o suspendare de
orul Orezeanu, acuzatul cum 1-a vazut la 2-3 pasi, de dnsul, a tras
de vointa
foc de revolver, care din fericire
supra lui
Acesta
s'a inipt in
cuzatului, nu 1-a atins pe Maiorul Orezeanu,
a
in sala de
inspaimntat, a fugit
pe maiorul
ascunde.
dorinta lui hotarita
s'a laut dupa acesta cu revolverul intins strignd
maracei ce se gaseau in imediata apropiere a acuzatului
torii: D.
Tinca,
Moscovici
pus
pe
1_au trntit
dezarrnat. In azeasta
de

era

cauza

pe

s'a descaricat

al doilea

foc de revolver care, ca

minune, n'a
pe
ca faptul comis de acuzat in
mai sus aratate se
constata din marturisirile lui, pr:n care
ca a tras cu revolverul,
dela o mica distanta, asupra victimei, din atarile martorilor
informadin toate actele de instructiune dresate
cauza.
Vaznd ca
atuzatului ca n'ar fi avut intentiunea de
Maiorul

ca a tras asupra

ca

sper'e,

este neserioasa si neadevrata pentru

lui
ce-si luase de
de a executa
rezulta invederat
faptul ca s'a dus
revolverttl
la Tr bunal unde
ca are
gaseasca pe Maiorul Orezeanu, ca
pna ce a esit
sala de
asupra
dela o mica distanta $1
dup cum s'a aratat
mai
deserise, ura de moarte a acuzatulu'

credea el ca sta in calea

ca
rapeasca
in averea defunctului
Petropol,
determinat
acuzat ca sa
s execute
acuzatul
zis
Vaznd ca prin comiterea .acestui
de asasinat,
culpabil de
dar neisbutit,
tropol, s'a
pedepsita de Art. 225, 226, 227, 228, 232
I comb.
38
ultim, codul penal.
Prin urmare este acuzat
Etzer zis Petropol, major, ca
de 22 Noembrie 1922,
eu
a comis
persoanei Maiorului Tudor Cristescu
Orezeanu, ca mai
faptei
hotarrea de a se
v'etei
asteptat
timp, intr'un
ca
omoare,
savrsita dar neizbutita, prevazuta
pedepsita de Art.
225,
227, 228, 232
I comb.
38
codud penal.
Fcut la Parchetul nostru
22
1923.
p. Procurer
(ss) C. Protopopescu.
contra

pe

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 5
ziarul Universul" No. 227 din 19 Sept. 1920

Anuntnl a
pe copii

mica de statura,

rudele ferneei LINA.

servitoare in

1900,

cu justitia
criEugenia Peiu, care a avut
me sMilare, i-a
prin
nou nascut,
un copil de sex
spre a-4 da sotiei
Capita care,
mare
a comis crima
de substitutie de copil.
servitoarei
Doresc de asemenea sa
unde se
Capita la
a lost conrudele acestuia. El este lost sergent de
cunoscuta

de
sale),
La
un
(provizoriu

la

anului 1899

sarcinei

pentru asasinat,
1913 sau incoputul lui 1914,
a fost transferat
pentru eliberare) la
serioase, vor fi recompensate.
un apel
la
de bine,
Capita la,
rog sa-mi
aconde spriiinul
cemunicndu-mi tot ce
referittor la
ultima crim de substitutie de
Petropol
Edgar Qu'net Nr. 9,
20

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 6
Anuntul a aprut in ziarul
pe copiii

No. 223 din 15 Sept. 1920

rudele

de statura, bruneta,

LINA

servitoare in Capita la,

in

1900,

Peiu, care a avut

cunoscuta

similare, i-a luat

da

justit'a pentru criimselaciune un copil de sex femen'n,

Capita la care,
crima
mare
a

de substitutie de copil.
Doresc, de asemenea sa

se afla acum barbatul servitoarei Lina

de strada in Capitala
a lost
damnat
catre Curtea
anului 1899 (in
la
sale), la 20 de
pentru asas*nat,
munca
cu
un
La
1913 sau inceputul lui 1914, el a fost transferat
4fprovizoriu
pentru eliberare) la
serioase,
fi recompensate.
Fac
un apel calduros la
din Capitalti,
de
rog
sprijinul
moral,
tot ce
referitor

de cop"

de

Rog a se scrie la z'ar

N.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 7

SCRISOAREA LINA VLAD

Domniei-Sale
Doamnei
Strada Modestiei No. 6

LOCO
22

.1920

Doasmna,

z;arul Universe
In urma
18-19 Septembrie 1920
care se

tembr

de 14-15 Sep._
despre
eu in persoana, mama

moasa Eugenia Peiu,

Linei
la d-I Nicokw Petropol, strada Edgard Quiiwt Nr. 9, Loco.
d-tale
persoand, pentru
vorbesc
CE
Doresc
d-ta

SPUS ACEST DOMN, despre escroaca

d-tale care te-a
iar
te-a nascut, escroaca
moasa Eugenia Peiu.
Te rog a te prezenta la mine acasa str. Elisen Nr. 31, urgent te rog.
Te rog
ce
mine scrie-mi mai
o c.
(ss) Lina

NOTk. Scrsoarea e

ca-te de

strada

www.dacoromanica.ro

numeleMaria

ACTUL No. 8
IN

rACTIUNEA

No. 1118

din 26 Octombrie 1920

MARILE AFACERI SENSATIONALE

UN MILIONAR IN MIZERIE
Dansul

20.000.000

- Barza aduce copli

comert.

doninilor!
Blaq

Una dintre cele mai senzationale

au zguduit
opinia noastra
este pe cale de a se deschde noi. Afacerea preromanelor senzationale

au

nan Doyle, Ponson du Terre, Gabariau, etc., dar sa

se pot
deocamdata.

Co-

lucrurile

Dragoste la bitrnete
proprietar de 20 ori milionar, care a
Cr'srache N. Petropol,
Vamaa facut
cu
25
acum doua
mergeau afacerile foarte
din Braila,
sotia unui
s'a aprhis dupa Eliza, care pe vremea aceea era foarte
patca
vioae.
Rezultatul acestei aventuri a fust ca
a
singur, dupa o trecere de timp, a incebat
de activitatea
fosta
sale,
a devenit
Ecater'na
d-na Petropol.

indeparteaza toate rudele.

prilej,
goneste chiar pe propriul
Partea cea mai tragica este ca
pensionul din
vorba
sau fiu, pe care tinuse
a
de
vieata este
Petropol,
de
senzatonal
ale carui suferinte au intrecut
inchipuire.
pret sa puna
Petropol, care
pe averea
cu
nului ei sot
sa devie astfel anultimilionara, cauta prin toate mijloacele
Cu

sa devie mama.

www.dacoromanica.ro

- 5Ea

de

pe la toate
nu au

medici

din Capitala
chiar
d'e nefericita femee, careia

refuzase

binefacerile

Totul fu
zadar.
d-na Eliza Petropol, alerga
un
ade pus
foarte
atunci
este vorba de capriciile
feimei.
toate mijloacele, ea simula
cdzut
mrejele lui
Cupidon, cd este
Cnd
convinsa, ca trucul pe care il jucas'e
ei
prinsese
saptamAi

de

Aceasta o
cut de curnd,

ca if convinsese indeaf tins

e
fericitului eveniment, veni

cu

la mama

de sex
s-I inscrie in registrele de stare civila, ca

sa,

un

ei

Moartea copilului
oarecare,
parea ca nu o favorizeaza, caci dupa un
din viat.
Desnadejdea Unerei sotii era de nedescris.
Ce 'era de facut ?
?
inca odata credulitatea batrnului
putea sa
s'ar parea
de
priimul moment,
nu era
Lucrul
care se
att de mult de
ales pentru o femee
batrn.
copilul

pentru a doua oard

a
arhirnilionar se mira

de

de care dadea

dovada.

doilea

universal

oportun tnara sotie veni

de astaLa
pe vreo ruda insrcinat5, se
data, nu mai avu
de a gsi in
Peiu,
parchetului, care i-a
adresa
inlesnit pentru
doua oara, aceiatsi
care
primul
nu-i
dusese succesul
Lua un
nscut,
o femee nenorocita
inscrise in registrele de stare civili ca pe propriul ei
complecta a insinuantei fem'ei, care vrea
Spre
mama, copilul
un scurt

Al treilea
Nu pierdu
mai

era In
gravida pentru a treia

penrtru a
mne

operatie,
avere.
cnd

dela

sa sotie

'este

Cu ajutorul
moase,
luna
1900
Eugenia Peiu,
cu Ecaterina Stancescu Eliza Petropol,
femeei Florica,
zis Lina Georgescu, al
sot fusese
20 ani
siln4c, pe unica-i
anum'e Elena.

www.dacoromanica.ro

26 Dragostea
mama, care nu se
in apropiere
ca
Petropol, numai ca sa poata
odrasl.
Era

se

prin ce
tinip de o
strada

calda pentru fiica sa,

lccuiau

mai aproape de aceea care ii fusese

la o grea incercare!
de mama
Petropol de a nu contribui
atrage
daduse
nefericita
aceleia
careia
nimic la
autoritatilor.
se
nu
aproape 20 de ani, copla
a fost
zestrata cu o dot enormil.
joc

de a

Millonarul soldat
celui mare, Nicolae Petropol a fost soldat in
infanterie. Surd, cu vederea foarte slaba, nenorocirtul era
bun de
la cancelaria regimentului,
avea,
eel mai muncitor. Para le nu
soldatul
mai
camaracu multa economie. Nicolae Petropol,
tatal sau
o
ca are o pensie de trei
lei pe luna, pe care i-o
zilor
la. Suma
el
franceza, in
care
ct
trebuia ca
neasca o
care
poata trai.
Tot regimentul 11 cunostea
Nicolae Petropol ca
serios,
sa spue o minciuna sau
o
rea.
Cu o
stoica,
acesta ducea
mai modest,
me ce parinfele
avea
vremea
80

- Ce

Petropol ?
-0
fac
eu bine
dajduind ca va anosteni pe

camarazi.
rspundea el
bogatul

Victima la
Sulxlirectorul
mare
tsimpatie, despre victima acestei

noatru
din Capita la

Nicolae Petropol. El s'a

personal

- Am

vedea de treaba,

vorbise,

Inteo zi ne-am poment la redactia

in gura mare intregului nostru

lasat pe drumuri.
o tnerete intreaga de privatiuni
mi se rapeste tot ceea ce mi se cuvine de drept mie.
Cu ochii in
a
:
aproape
ce este
- Eu
nici ce
draNe uitam la

- Da, n'am

cnd

ce e

Petropol ne repeta :
cer

pe cta vreme
Toatii lumea era

la auzul

www.dacoromanica.ro

in
!

trist

- 27 Flu natural
al regretatului Cristache N.
Nicolae Petropol este fiu
urma
crescut prin pensiune.
recunoscut de parintele sau
bade
300
lei
lunar.
dupa
cum
am
spus,
o
el ii
un om strin,
n'ar facut toate acestea
Cristache
purta
care
natural
afacerea succesiunei regretatului
Este
toate incercrile facute. Se
c
mostenire
fost
n'a
unei servitoare a luat o parte din mostenire. Nicolae
a ven't de doua ori
imensa avere a parintelui sau.
nid un ban
sa
sa-i luin apararea, pe
la redactia izarului nostru,
a
datele cupKnse
raspudere.
Petropol a
reportajul de

Testamentul
de zile
o avere de 20
E de notat ca rudele de

fara a lasa vre-un

milionar

doua

testament

sa,

de

ale
revendice
succesiunea

vin

fost totdeauna
Tor din mostenire, in-

tru ct nu exist testament

tor.
s'ar
Pe
alt parte copila substituita, care nu a fost privita
ca legitima, posednd
act de nastere, solicita la
cesiune.

Ceeace va surescita in
grad pe
Nicolae Petropol, de care am
substituit, ce i-a
locul.

mai sus

nostri va fi
care va compara

Concluzil
Cr. N. Petropol, decedat
doua
nu a
un testament.
multimilionar a
vre-un testament,
in cazul ane
su natural d. Nic.ulae Petro
el
Iograf, care ar fi interesul
sotia sa
substituita sa
Daca
cesta,

D-nul
Petropol, este unicul fiu natural ail decedatului Chr. N.
Petropol,
din casa
prin
dolozive
tiei
milonar,
if
desi nu este admisibil la

cnd ar
exist in

de substftuire nu poate fi
la aceasta mama ei adevrata sau tatal sau,
mai poate

constatat, prin martori.

www.dacoromanica.ro

in cazul
el mai

ACTUL No. 9
SCR1SOARE A

GEORGESCU

Febocarie
Am lost chemat
d-1
s. vorbesc
d_v., ca

Angelescu relativ la afacerea

cunwa sa va vatam.
Stanica Georgescu

Strada NecuLea Nr.

.........211

NOTA. Acest
Februarie 1921.

f st dat

serv'toare a noastra

www.dacoromanica.ro

z'ua

19

ACTUL No. 10
ARTICOLUL

IN ZIARUL

din 7

No. 160

1922

CUTIA CU SCRISORI

AFACEREA
PETROPOL
defunctului multimilionar Cristache N. Petropol

scrisoare a

am
sa' distrus existenta
opiniei publice din tara, ca
meu Christache N
toat viata, de
sotia
a lui Nicofosta sotie
Petropcl, anume:
lae C. Vamasescu,
ce a
Intrata
meu ca concubina,
casa
dela
de
durere) acum 27
binefacatorul sau
(care a
de ani,
ce
cgstorit
eL cu
de casatorie Nr. 16, din
20 Octombrie 1896, al Comunei
dup 11 zile - la
Noembrie 1896 - m'a aruncat pe drumuri,
exam
copil
nepregatit de lupta pentru
Petropol, dupa izgonirea mea
tuturor
de snge
pe averea sa enorm
nu
meu
a
care
de
copii .Capitalei, sub
autorittilor, (de fiecare data;
in
a
pe tata la
gravida,
la Bude substitutie de copil,
mod unila mama sa) 3 (trei)
versal cumscute ; crime pedesite de art. 275
penal cu 10
iar de vechile legiuiri
Tarei Romnesti
ale celorlalte
zate, pedepsite cu moartea.
1) A
in
starei civile, din Capitala, ca nscut de dnsa.
sub numele
Dtmitru Petropol", la Nr. 5406, din 12 August 1897, un
coipil de sex
nascut de
Alexandrina C. Capsuneanu,
tia
Const.
functionar la
Romne

(Serviciul A.).
lea

soti

astAzi

Ca-

Nr. 268. Trgul a

ca Eliza Petropol
plteasc AlexanCapsuneanu la predarea copilului, 10.000 lei (din
n'a pltit de-

www.dacoromanica.ro

- 30 la moartea tatei, 100.000 lei. La comiterea acestei crime,

fost
sa, Ecaterina
a avut de compl:ci pe
o moase
Buia,
pe bunica sa,
deces Nr. 1412 al
2) Murind acest copil, la 2 Martie 1899 - actul
crima
a comis pentru a doua
Primriei Capita lei, strei
civile
din
substitutie
1899,
numele de Nico)ae Petropol, la Nr. 4.116, din 3
cut de
moase Eugenia
nou ndscut, pe acre l'a cumprat
pentru crime similare. Acest
cu
care a avut
norocit
care
negricios
cu bube pe tot trupul
deces Nr. 3769 al
a
rece rile, la 13 Junk 1899 actu
cu trie, in mod
Primriei Capita lei. Rude apropiafe
el a
sa, Ecaterina Stancescu,
asasinat de
1.700 lei),

corosiv
faptul
aceste
femei, pe
o
grozvii, au avut
de necrezut, s comit 3
crime de
de copil in millocttl Capita
in certitudin'e aceasta

de

cuzare.

un interes suprem s
un
exact 9
precedente,
Petropol a
a
ultima crima
de substitutie de
inscriind
actele strei civile ale
la Nr.
1647 din 3 Martie 1900, sub numele
Elena
o copil luata in
momentul nasterei dela mama sa care fusese ademenit internat
casa
moasei Peiu,
cu alte doud
in acest scop.
acestei
azi
sunt: o biat muncitoare, anume Florica, zis Lina, nscut
in anul 1878), cstorit cu Lic
pdn actul de
cstorie al Primdriei Capitalei, din
Septembrie 1916
zis
la 1872, in Bucuresti, str. Tenor Nr. 214, din
zidar
Gherghina),
la 20
prin
3)

miterea

cu Jura de

Nr. 75
10 Octombrie 1900, pentru c
Petrescu
in
1856,
Bucuresti, str.
borul de vite,
Petre
Lungu
Rada),
la
a cotentativ
asasinat (strangulare
aruncare
put),
noaptea de 27
1900, asupra copilului Nae
in Bucuresti, la 3 Sep1886, din Joan
Gherghina, actul de nastere Nr. 4546) acum
domiciliat
Bucure$ti, strada 13 Septembrie Nr. 143. Dosarul Curtei
Nr. 22
900, atasat, spre conservare, la
Nr. 1750 din 1901
Tribunalului
sectia
Ambii
mama
Gapitald,
tatl
mun
d:n judetul
tatlui acestei fete substituite (astzi
nuimit
Orzeanu, a scpat cu
gratie
d-lui Constantin
Dissescu, fost ministru, domiciliat in Bucuregi, calea
218.
Aceast
s'a cdstorit
Cristescu Orezeanu, la 15
1920, cu actul de cstorie Nr. 171,
tatl meu o dot
- un castel
3740 pogoane
calitatea
cu
dotal
de tribunalul
Notariat
Nr. 25.530 din 15
1919. Ecaterina Stncescu, mama Elizei Pecizia

cu

Dumitru Ionescu, fratele su, au avut un rol consilderabil in

miterea

ultime crime.

www.dacoromanica.ro

- 31 Bucuresti suvarst de 56 ani, nascuta

Petropol, astazi
I,
nastere Nr. 427
1866, (actul
la 3
evreu
a
legitima a Ecateriei Stncescu
in
tezat, Balagule (nscut la 1828), este
a comis
azi,
antichitate
din lume,
a tuturor
interval de 2 ani
inc
crime de substitutie de copil
avorturi pe cari i
pare a
de asetmeni, unica
sa credincioas, Anica Oprescu
dela Spitalul Filantropia,
le
Nr. 2.
Bucuresti, strada
1866), acum domiciliat
Knscuta in
criminale earl s'au
din cele dinti 5 sau 6 mai
Petropol este
lncepere dela frageda
sa,
veacurilor, in omonire.
in
cari
dezde
de 13 ani, este o
oroare. Ea are,
gustul
de crime abominabile
lina,
Lucretia
de
Petropol
otrvitoarea de Brinwilliers.
tate
fratele
etc. a
meu
spre a
despoid pe mine,
principal.
adeviir,
tata
testamentelor, c a
un mare nu_
mr in viata sa
25 de ani, totdeauna
sotia
a avut un testament in
nu
de care n'ar fi avut
fi lsat un moment in
In
rnduri, intre Februarie
Aprilie
1915,
a vorbit de festamentele date
sale.
De
Petropol,
cu 20 ani mai
pe tata
pentru averea
testamentul
dnsa, care
o
asupra
- ca prob
petrecute un
de
moarte
viat ca s abb testamentul (care se
10-15 minute),
punandu-se astfel la
de pericolele proceselor
scandalurilor care
vor
moartea tatei, din
sale fiice, ceeace
s'a
In ultim 6 ani, tata a vorbit, pretutindeni
intrerupere, de tesIntre Februarie
tamentul
1915,
foarte adesea,
ales
masa, de
Petropol,
Lilly ,(actuala
Orezeanu, pe
15
etc. Imi
meeu,
fata
ror : Dacg n'ai
ai tu copii,
lasi
fetei".
a
burbia
loarea Negru)

Petropol: Ea este mai mica deck tine". Prin Aprilie

aduc Codul Civil, spunnd ca vrea s
testamentul.
dela cunoscutul director

librrie,

Nicolae Vulcan (acum

Aleea Blank Nr. 20)

i
dat. In acel moment se
el, la fereastrg,
Petropol, iar
mine,
Orezeanu, care 1-a
cteva momentee.
In seara zilei,
ziarele
moartea lui
tata
mi-a spus textual: Te-am pus
testament cu vre-o zece milioane, dar
ce am s
odhii,
muncesti, chiar
de geaba;
trebue s fac
sunt
vreau s
Filipescu
intru
de Administratie al Cilor
etc,
In
din
fat
Miza
Mena Orezeanu, intr'o
pe care o
cele
pe care e absolut imposibil ca
dou femei
nu
dombciliat

www.dacoromanica.ro

- 32 tata a

si-o

tare

rdspicat: SI UN FRANC SA AI
primdvara

TREBUE SA FACI
de noi,
=blare

$1

1915,

de masd, din strada dr. Kalinderu

lea Victoriei, - tata

la 7-8

Lilly

in

situatia
viimi-a spus, vorbind
ce a
ce a scris") in testamentul lui"
tor: Nici pentru mine
exact
momentul
aimAncioi puneam piciorul
tTotuarul din bulevardul Universittei: La 18
1916, orele
a.
tata a venit la
mine
10.000 lei, mi-a
V'am lsat
averea tie
lui
Lilly... am regulat totul".
in 1915-16 1919, a spus mefeu, vorbind de mine : I-am
La
tot.. trebue s inzestrez fata"... ,,N'au
lsat mult dar nu puteam
las
urmd, noi

ei mie averea (cei din jurul

meu"... am muncit 40 de
ca un

am

fata are

la
aiba 10.000 lei ven:t

pe

In ziva de 30

a. m. la Banca

1919,

fata co-asociatul
de 40 ani
cut in judetul lalomita
mi-a
ti-am lsat
i
toat averea"...
apoi a

nala,

sau

tot"... Am

v'am
vreau

ziva de 31 Mal 1921, cu

fie fericit, i-am

Are

ghiloman"...
toamna anului 1915,
care il
testamentului
din

te

luni unaintea mortei, a

la
bogat ca Marmult, are
fie
se

avere. Se

Nr. 29. Chiar

testamentul... i-a lsat lui mizerabilul
Eliza

ea

clarat d-nei Leonte, in

Strig,

mine, -

pentru

de sigur,
in
sunt singur pe lume,

cari au
sire

testament,

profanare de

de care m'au
_Acuz pe
Dumitru

hi mod violent

care figuram eu
o mage
in
fat atunci d-na Ecaterina Leonte,
acum domicilatg in Bucuresti, strada

parte

de ofiter

In testament

Tat v'am
vreau sa mi se

Ecaterina
de Nicu"...
pare
ce cuprinde testamentul, a
rgniduri, prira
1915... sta are
vine rau".
s'a dosit testamentui. Dar din nenorocire pentru
de bingfacere
care
eu
un

- iar

striggtul,

numr inicalculabil de crime

: doadulter,
crime de substitutie de

sperjur, etc. vor

cu averea tatlui
cici sunt bogati
puternici.
Pandele,
Tache
principal al orimei),
Blizei Petropol,

culpabili de sperjur,
justitia (Vezi dosarul 3414 din
1920, succesiunea Ch. N.
prin depozitia
pe care au
in ziva de 20 August 1920, la Tribunalut Ilfov
EOrezeanu este fiica
a
cnd ei
foarte
bine
sora
Eliza Petropol, n'a
nici
vre-un copil
de

www.dacoromanica.ro

- 33 20 ani, nu vorbesc

de numeroasele crime de substitutie de

averea
meu,

casd

$i de felul cum s

ale

.moartea sa.
vut

in
Dumitru
care a
erima
a adus pe
imediat dupa
Peiu a
dela mama care o nscuse), a
joace
sinistri comedie,
de jus-

titie, - cea mai

omeneascd,

sub

de

att de mare
de crime abos'a mai pomenit
Eliza Petropol, nu numai
nu fie
ca acelea comise
attea milioane. ,
fie
ocria, dar
de ingrozitoare
omeneascd
a
Rar s'a
o
casa
De catre aceasta femeie
pe drumuri, la o
meu
fost
mila,
distrugndu-mi,
Nici

La 7 Februarie 1915,
meu,
o desprtire silita de 20 de
ani, m'a readus
el. Dar
Petropol,
5 luni, la 9 Julie 1915,
inscenari, prin scandaluri zilnice
mai ales
m'a izgonit
Tjnip de 25 de ani, Eliza Petropol m'a tinut departe de tatl men,
in locul
a adus, prin crimi
pe fiica unui ocnas, care mi-a
destinat mie de
luat
sa.
Acurn dupa moartea
meu, Eliza Petropol, criminali autentici
Eliza Orezeanu
fiica sa cea
complicitate
dar falsa mama,
acaporat
sa
de 28-30
aceste'a
chip public
destinat-o mie
de nuboane, - din care o mare parte
pe mine, fiul
adevirat
si mi-a testat-o prin testament,

avut
cu-salbatic:e

sa - m'au

de toati lumea
,picioare atta vointa
drepturile, cari
tiik testainentului sau dosit,
in chip
timp de 42
Lliatia mea
m:ne
de parintele meu, de familie de scicietate.
din
epocii a caverneior
De mii
astazi,
s'a mai vizut o situatie att de extraordinard o att de infricosetoare
inedreptate,
organelior societatii.
Sccietatea tolereazd
a tatalui meu, sa fie
sotia adultera
ca o
f:ica de
substituit
intre
zestre,
eu adevirat aruncat pe
societate, a avut cruzimea sa-mi
ani din viati,
ca
sa sprijn
social care ocroteste comiterea
mai
grozarvii, care ingrozeste mintea omeneascd, care zgudue

pietrele.

a avut prudenta sa
ascuns
ani de zik, legea
opreste sa
fie pedepsit
acorda puternica sa protectie, iar eu care,
t:mp de aproape o
de secol, la
zilei, am fost rcunoscut de
pdrintele men,
spoliat,
lege,
spatele; mai
mult, acord sprijinul criminalilor.
N'ciodata puterea
nu s'a

nerusinare

Biblioteca Marilor Procese

www.dacoromanica.ro

- 34 Petrapol,
(la

fapte

a
af
Lacul-Sarat), dar a comis In
substitutie de copii, etc.

un mare numr
mea
Petropol, cdt
comise de
de
au
de sdnge, timp de 27 de
;
a
averea
de pune
rinta sa
gura mare
se
tuturor,
ani mai
cu 20
care
numele; lucru
sot" de
la
tata care

mate
a

din cauza

care o

nici, eel

fierhinte;
legaturile

Petropol sus48 ore

s'a intoxicat
(!!);
un
care
moartea tatlui meu, Eliza
i-a
i s'a
total disproportional cu
foarte modetst pe care a
dus-o; dar
sa in
cacercetare
scoaterea
s
a cauzelor
imposibil:
Cd,
lost
de
sa, spre a veni
aplice
una din udele sale: eu, unicul
fin, unica sa sor, etc., n'am lost
nici de boala, nici de moartea sa,
eram Capital, am aflat
acest nenorocire din ziare.
nici nu-i
altfel,
aproape rudele, pe cari le
izgonise,
le cear numele, prin telefon,
d-na A. P. din
a trebuit
a le
anunrciul mortuar (!!!);
str. Gloria Nr. 5,
din
explicabil
de
tatei aveau o mare
ex.:
20 30 Septembrie 1920,
a trimes
un
al su, Gheorghe
la
sa
Orezeanu,
Petropol
ales,
au btut
la
acest nenorocit copil,

fletesti, cari exist la

tine

tata a

- ilegal

noaptea dar n'au

Miercuri, 28 Julie 1920 abea 16-18 ore
intre
10-12 a.
Petropol,
jutat de
se certau
maiorul
zeanu, ca s
dela sotii Orezeanu o declaratie scris,
care
se
drepbul
o parte din avere,
nu-i
dreptul decdt
o parte
in
de...
pe

la
autorittilor;

10

mamr.;

Cer
se cerceteze
n'a lost asasinat
prin otrvire, -d'e
Petropol, care a comis toate crimele
rioare, ni vederea
a anortei sale.
Cer struktor ca
se
din cavoul
meu, dela
osemintele
doi
substituiti, introdusi acolo de
Petropol
si
o
profanare a
de
sa, a
o necinstire a
sale.

profanare,
scandal public,

Cer ca
parte mie

necinsteste mortul, constitue

grav batjocura
succeshmea
de

religiei.

testat

www.dacoromanica.ro

- care in foarte mare

testament

- 35 Elena Oresa
de
de Eliza
o parte
pentru ca,
acesteia, Eforiel
meu, de care
la alinarea
din averea
am
durerilor
nu la alimentarea
celor
ai si,
au
pe
pe
au despoiat
al marelui
gurul
sunt fcute
s
dreptatea,
s
spiripn
cari le-au
picioare.
pentru
eu
s cred,
expuse
sus
cari
au distrus
vieti omenesti - copii
fase
oameni btrni vor
drept
apotheoza
rspltirea

Bucuresti

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 11
A H-a SCRISOARE A LUI ST.

Orezeanu
Str. Modestiei No. 6
1922

d_tale
Justirtiei, am
la
Zile le acestea
oarecare Nicolae Petropol,
de
sa fie
Orezeanu)
adevrat fiu legitim a lui Ch. Petropol, a
pentru ca el
aceasta
luat
d-ta dommia
in ce
de familie, cine
fost
legitim.
locul ca

nevinovat sa sufere, v'am

bine! pna aid, e pacat ca un
in consideratie, foarte prost pentru ca mie
scris odat, dar nu a-ti luat
Elena
sa te demasc s art cu probe zdrobitoare
in
dictate de d-na
toate scrisorile d-nei
scapat
voi
cere tcere, promitndu-mi acolo unde
in care
ca esti copilul meu s
de a
$i-mi va pune
prea sus pusa.
te
nu-ti stric fericirea, dar vad
cevd detain.
voiu trece
sd
deed
sa le dau concursul, sa le aduc pe
rugat de doi
de partea
chip cu tine, vede un chior,
rugat
o
tu care are

sd fac

de

pas,

pentru
te
nenorocirea.
tnar fr a fi
pedeapsa
eu am
pe nedrept.

Ai cstigat la
hei bine iti voiu
capul prea sus.

cum

nu

mai pui ca trebue

de tare,
nu pot

c. c., ai
la sectia
a
eu ca totul se zdrobeste, aceasta

de

ca

dela
cum d-na Petropol
cupeul
vata
strada
altele in
mundrie ca cearcearf
care te nscuse lena mama
; sunt azi acea carte
persoane care
moasa Peiu
Madam Petropol te-a
bine inteles eu
simthnntul meu. Ne
nimic
romancier a

2-3

scoate fascicole

Sunt chemat la

la NegreaCab. I.
Tatl tu, Stefan C.
Comuna Cosoda

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 12
II C. COR.
ILFOV
dela 4 Martie 1921
prim
Presedintia d-lui GR.
SENTINTA No. 159

trat

D-na
Nr. 18550

inregisPetropcd cu
acestui Tribunal pe d-na

M. Sttescu,
920 a chemat

ca in

cilpitan T. C.
justitie

se

a prtei

starei

ca
N. Petropol.

a defunctului

pe

Petropol
Procedura

ce se
N.

la
nominal s'a prezentat
avocati G. Anghelescu, Vamanta Athena M. Statescu asistata de
C. Orezeanu asistata de
Elena cpitan
Atanasovici
T. C. Orezeanu
de d-ni avocati N. Papadat
sotul su

Rosental.

citit actele

sul a
kterogatar

din.dosar, din

multe

se vede

de 21

1921 s'a

vizat de
presedinte ce a
zi, s'a atasat la dosar,
procesul s'a amnat
ce
si-au comunicat reciproc
actele de
s'au servit in acest
s'a fixat ziula de 4
1921
judecarea
la
s'a
fondulhi
desbaterile. s'a dispus ca s se
in
7 Martie 1921, ora 9 a. m.,
desbaterile terminndu-se
au depus
sustinerilor orale, concluziuni scrise
Tribunalul avnd
de
pentru a
din
a rmas in
la 12 Mar1921,

a dat

hotrtire:

actiunei
introdus de
Athena M.
petitiunea inregistrat
Nr. 18550 din 920 in contra
T. C. Orezeanu.
Avnd
vedere
prin
actiune, reclamanta tinde a se
starea
a
ce pe nedrept
de
a
Chr. N. Petropol
a
Eliza
N.
Avnd in vedere
din sustinerne orale
ale partilor, din

www.dacoromanica.ro

- 38 cari au

dosar,
modul

N. Petropol,
La 2 Ootomlyrie 1896,
jud.
comuno
domiciliat
din Bucuresti.
sabeta nscut
Sotul

pe

castorit

s'a

30

47,

primi

cari
proees.
la
Julie 1899

Elena, defendoarea din

1900, intervalul dintre
terei
s'a mritat, la 15
a
in casa
mare

de 244 zile.

nasteri
1920,

seam, cea

ingrijit, in ood

s'a dat
o
Petropol. La
nata avere a

astzi
care

Orezeanu,

la moartea sa,
partea rezervat de lege
a fi dsat vreun
a
cunoscuti, nu au
La 18
a acestuia,
dar

la 24

se
mai pu-

ce
Petropol a

cu

avere,

din

rude,

nici

prin

Petropd, o sor

1920,

ca
intenteaz

se

Makr

de stat.

de

rezeanu,

se

natstere

a
care

dovedi,
reatitarte

sunt

lui

ar
in special

de

a pnolorea,

Petropal,
anume

Orezeanu ar

ce

zis Lina
Georgesou,

al concubilnului

o moase anume

pentra
legat

decedat, ar fi
l'ar fi

fi

Petropot

sul a

a
ce s'a
dooninet Petropol,
moartea
Petropol.
Bazindu-se
din
a d'epus

Toate

zice,

le

frate at

fi

de

ce ar

din o serie de
de faipt,

davada
defendoarea
aceste
din dispozitiumile art. 295
stat,
actul
de

ce
cerut

se

reprimire,

o posesiune de
nu este in drept
trebue

sibile,

proba a

de

pe care se
este

inadmi-

s'a

mecontestabil, dar ceeace se

astzi,

www.dacoromanica.ro

neprimire

mai

a rimas

- 39 o

stat
starea

de
dar

titlullui

guranta
Considerand

care l'a

textului,

preciziunei i
Considerand
nu
posesiunea
de
Nimeni
poate

cod.
a
su
ce-i
partea doua
stat,
1egitimitatea, in
onoarea,

contrarie
titlu",
ce
o

de stare
de stat, este

de puternica,

vederea,

a putut
ca

greu de

cesiv

fi

s'ar
in haina

social

de tentatinni

pusi

putur

aidapostul

s'o

dar chiar

Mirristerul public,

interdictiune ce
din
300 cod. civ. de
aceste frauide
cte
o
aceste
excesive,

de
vre_odat, in familie,
ce
sunt
legitmitate,
a
in
in care

vedere

art.

la haza

infor299

un delict

cari ar
pe

pe care
act autentic
de stat,

a
de fapte

dinteun
dovezi

rent_Baudry-Lacantinerire).

(Lau-

de
Tribunalul de
ar fi
o alt
In
materie, nu poate fi
rezultatal
erori, provenite din fa,ptul.
dela introducerea
Napotion o
a admis o actiume
supposition de part"
Blanchet-Codeville)
consatrat
aceleasi
;
prcba
in
actiunea nu au
admise,
pe motivul
Jean Blanchet,
o posesiune de stat,
titlul su de nastere
des
contimporains)
32 Nr.
;
neprimire,
primcipiu,
este
pe fapte, dac
s v'edem,
Elena
Orezeanu, are un act de
se stabileste
posesinnea sa
este valabil
stat.
tere valabil
de
ce priveste
defendoarea a prezentat
un extract legade nastere, din care se
c
3 Marte 1900,
Cristodor N.
dot martori, a
Ofiterului strei
civile din Bucuresti
la 1 Martie 1900,
Elena
a
sale
se
SecI a adestul Tibunal
propril ale
Petropol, martortor,
i

www.dacoromanica.ro

- 40 o.
a
acestui itithr
era
Petropol
de
b'ectiuni: I-a
la
care a
doilea
sau Cristache
prima
oin
de
inumele
de
este
de Oristache se
de
are valoare,
este natural ca
numelui
trebtrinteaz ca
nu deminutivul
declare
exact
cineva
act
ce priveste numele de Poulopoulo in
care este
genere
eroare de copist, care nu se vede
este
de Petropol
a lui
semntura
dell Tribunal;
reprodusd
oricand reparabild
pe ambele originale, evidentiazd
fi
care
cum aiirm
in
scrise,
actualmente
singurele obiecthmi aduse
prin
de nastere,
de seriozitate,
acesta
s
considerat ca bun
de act
forta
tentic

stat.

ce

prin art. 294

civ.
de

nea de stat a

intre un individ
parte", enumerand in adelas timp
aceste
mai de capetenie,
denumeste ca
cele

vreunui

ramas

a face
fapte, pe care le
ca titlu de
de stat
existenter

la

ne

materie, puterea de aprociere a judecatarului a

in

ei,

de a

el

fapte ce a constatat, sunt

rea

care

cari

exemplu

posesiuarata

legiuitorul a

de

numai

indestuidtoare spre a-i

existenta
este

este una

actul de
a fost

netagaduit,
persoana

chiar de reclamant
deolarata prin

a sotlor Petropol; ca aceasta copila a

ca

casa printease din mornentul

sale

ca atjt
si sotia sa
una cea mai mare orfectiune; ca au prezentat-o tuturor, 'rude
la ei,
pe
ca nimeni eel putin,
timp
a manifestat pe
convorbiri sau prin

acolo,

prieteni ce

Pe-

asupra legitimitatei sale

situatiune a ddinuit
ani, ceeace fceau in
actiunei, eu o
tie de putine luni, intreaga viat a defendoarei.
cd
de botez
dosar
paroh
de nasi, domnul Mginer
tropol, samnat de
Berceanu;
adresate de Petrapol, ministerullui de
in vedesale; dovada
depozite
la Cassa de
de
pentru
sa;
magazinului Au Bon
furnituri fcute
Petrepol, pentru sume
certificatul
care o
dotal, prin care
constitue
zestre o avere
de cdstorie care
figurat
toate aceste acte
tot
con-

zeci

de stat.

www.dacoromanica.ro

- 41 trei luni, ce au trecut

epoca
moartea
la intentarrea

Petropol, in
se

cedosar:

de Elena Orezeanu,

d'eschiderea

t.rei martori, din care

din partea
este unica
mostenitoare a lui Petropol;
din aceast
sunt
de expropriere din Ialomita, pronuntate
de
in
de mostenitoare
a averei
moartea
prin faptul c
nu se poate sustine
Considerdnd
acestei actiuni, un numr oarecare de
in
-Orezeanu, nu ar fi
de
pensoane, au
posesiunea de
a sotilor Petropol, prin aceasta s'ar fi
o
stat
se
unaa acesteia,
adea tuturor, ci' pe
mai
sea in
averilor
succesiunlor pcsibile,
ca
spontaneu
de fapt curente de
au numai apasuccesiuneij
mamei,
au

s'au

xenta

de acte ce am

Considerand

conaceasta
poate
admin:stratiune
stabilite,
cencetare,
discutiune chiar
legitimatie, devin nu numai
dar ar
o
a legei;
prin urmare finele
de
a fi admis
consecintd
ca
probatoriul cerut de
a intentat.
orale, puse in
defeindoarea a cerut prin
instant, cd
fie
pe
cheltuelele de judecata
daune
ce
adus
intentarea
acthmi; cd o
cerere,
nostru procedural, urma s faca
obiectul unei actiuni care
introdus pe
i
pdrtei adverse,
a nu o surprinde in aprarea sa,
nostru de
fdcut-o singura exceptiune,
materie de contestatiune, autortnd pe
atanci
contestatorul
a
pretentiunile sale, dar
tocrnai
confirm
regula;
astfel formulatd cererea de
este
ce priveste
de jurcatd,
apreciind le fixeaza
zece mii
(10.000 lei).
Pentru aceste motive, In
respinge
inadmibila proba
cu
de
M. Sttescu.
ca
de
Athena
M.
cu
Nr. 18550 din 920 in contra
Cdpitan T. IC. Orezeanu.
Oblia pe
Athena M. ,Sttescu
pltease
suma
de zece
(10.00
cheltuedi
Cu apel.
publica
12 Martie 1921.
(ss)
(ss) N. Venculescu.

tornicind o posesiune de stat, din celle

de nastere,
cu

evidente

nu se

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 13
CURTEA DE APEL DIN BUCURESTI SECTIA III-a
dela 6 Apri 1922
Presedintia d-lui D. G. MAXIM, Presedinte

No.

Mena 'M. Sttescu contra sentintei civte

ca
pdn care s'a
cu
cum
petitla inrece a
gistrat la prima instant contra
T. C.
intimata de azi,
Orezeanu
a obligat-o s
acesteia 10.000 (zece mii) lei
de judecat.
in vedere sustimerile
actele dela
Avnd in
obiectul actiunei intentate de
apelant
actiuni s'a
sentinta
asupra
este 'de a se
starea
a
intimatei
T. C.
ce
ne drept aceasta
fi
legitim a
de
Ohr. N. Petro,pol, azi defunct
a
N. Petropol;
Avnd
faptele procesului astfel
sunt descrise in senAsnpra

facut

Nr. 159 din 921 a Tribunalului

tinta
vedere
primei instante reclamanta Mena M.
Sttescu, apelanta
bazndu-se pe prezumtiunile ce ar
o
de de
la dosar din
a cerut
s
admit a-si
dovada prin
aceastA cerere prta
T.
Ofezeanu,
bazndu-se
procuratorii
de azi,
art. 295
a opus finele de
din
sustinnd c avnd o posesiune
actul su de
de stat confontn
este In drept s-i conteste starea
i
In
trebuesc respinse de
ca
misibile, att
a
s'a
actiunea
Tribunalul,
ce a
larg
de
principiu
constatnd
are un act d'e nastere valabil
in
conformitate cu posesiunea sa de stat,
sent'inta apelat
s'a

www.dacoromanica.ro

- 43 sus, a respins ca

artat

proba

martori,

Avnd in vedere c in contra acestei sentinte, reclamanta Atena M.

27 Maiu
de
Curtei,
apelul de
a
a se
prima
anume
cererea ce
1921 a
T. C.
personal la interogator a intimatei
cu rspunsurile acesteia temeinicia
rezeanu pentru a
anume c a
starea
de
a defunctului
N.
Petropol,
procuratorli hrtimatei
au isustinut c
,este
deliberrei care a
in acea
gsind necesar a se discuta
relativ la posestunea de
Stat, prin jurnalul Nr. 1895 din 4
1921 a unit
de chemare
interogator a intimate!
au
nou chemarea personal la interogator a intimatei
ta a cerut
acestuia

de neprimire al

N.

Martie a.

cnd au
a se

1168

21

expertiz printeun medic

lac
a

.a se

dac o
d-na
la
la aceasl ultim cerer'e reprezentantii apelantei au
Martie a. c.,
constat
Nr. 1274 din acea
in
c au
c
Petropal, mama intimatei
spre
a se
dac a gestat vreodat.
Avnd in vedere
pentru
aca
la prima instant a invocat
probe
zulatiRni

fapte,

seprezentantii

le-au cornbtut

concluziunilor
ad'vocatii
bele prti oral
ce au
fiecare la dosar.
Avnd
vedere,
Curtea pentru motivele de fapt
de drept din
sentinta
pe care le
ca
bine
meiate, gseste ca
Tribunalui
cerute de apelant
inadmisibile c
cu drept cuvnt i s'a respins actiunea ca
fr
reprezenitantilor
bazate
acte
Tribumalul a fost indus
eroare de gresala datei de
1899 in
de 1
nie
an de
actul de
al copilulut
In
prin acea
apelat s'a constatat
nasterea acestui
nasterea
este de 244 zile pe cnd
este de 273 zile.
de
gnu s'a
tact de nastere
copilulub Nicolae,
intimate! are data
1
1899,
din
scrise depuse inaintea
aceast dat.
nef

ca atare,
Avnd
vedere
eheltueli de judecat.
Avnd

intimata

apelat.
Inaintea Curtei a cerut a i se

art. 140 din pr. civil,

www.dacoromanica.ro

care

la eheltueli ce se vor pricinukt partei

147
potrivit art. 146
daca
cere,
judecat fcute pdnca
s justiiice cheltuelile
Procedura,
o prezinte
amanuntit
cu actele probatorii, pe care
tro'
dreptul pentru partea protivnica
indat dup judecarea
a le discuta.
in
apelanta Atena M. Statescu care
tea
actiunea ce a intentat intiElena maior T. C. Orezeanu, aceasta a cerut
s'a acordat cheltueli
de
o
10.000 (zece
justificA
list
cu alte probatorii
prevede art. 147 procedura civ.
a
pretentiunile
in apel, astfel ca
cererea de cheltueli de judecat
de .intimat este

pierde se va
din

aceasta, nid

n'a Prezentat, in justificarea

in sensul art. 147 procedura
Curtea
gaseste
de 10.000 (zece mii)
acordat de Tribunal reprezint cheltuelile ce

a putut

in

ambelor

cererea de chetueli de judecata ce intimata a

s fie respinse.

apel

dedde :

aceste

apelul
de Atena M. Sttescu, contra
ca
tintei civile cu Nr. 159 din 1921 a Tribunalului
sec.

(ss) D. G. Maxim, S.

G. T.

N.

Radovici.

(ss)

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 14
RESPINGEREA ACTIUNEI

PORNIT DE GR. IONESCU

ATENA

dedar c-mi retrag

in
stat ce am intentat contra d-nei Elena
Orezeanu,
Cristu N. Petropol
care s'a format
2058
921 a acestui Tribunal
v
acest dosar deoarece cnd
a se
actiune, am fost ademenit de
An_
care a insistat pe
mine s
actiune,
pretext
rasi
in rezolvarea procesului ce indemnase pe soacra
&sale Atena
s fac
Elena Orezeanu,
care ii

testa starea dvil;

mi le-a pus
incep

mine

multe

Cu toat stima
(ss)

www.dacoromanica.ro

lonescu

ACTUL No. 15
I-a SCRISOARE A

GRIGORE

N'epoate 'eoldor,

a depus mai

sora
eu
care reese

c
la Tribunal,

fi vorbit,
o

sie

dragostea ce am
fi o adevrat critm,

un

le
care
a
dispret, neprimindu-i
odat in cas,
lui, chiar prin mine insultele
grave,
pe
care
a vrut
de ani,
am
Desi
ueltiri

am citit
dat
nepoate ai
nu

vroit a le

prin
in

aproape de
de

l'ai
:

ce v'au cenit
ce

un Irate

pot

de pe
pe
puta fi necinstit

fi

ori

dui,

Dac

tunci cnd am

pe care le-am

regulat afacerile,
dac nu
de acetast
s'a
poate
prtas.

pus la

imediat
atunci
a

Drag Teodor vezi din cele ce demonstrez

nu
Acum

le-a

face

Si

pre care strn ar

indiguare

care

un

intenteazi
Nu mai

de multi

cea

mir
a coanis.
cele ce

prima

Nu am

Angelescu

pe care acest

adresa

saris

ar

pentru

gur

trecut
la

mi-am

sus ci

parte la asemenea anurdrii.

la intoaroere
alte

pe care

uitat
scriu.
22 Noembrie 1920, Bacuresti

Cu bine, (ss) Grigore lonescu

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 16
A DOUA SCRISOARE A

GRIGORE IONESCU

D-lui Maior T. C. Orezeanu

Str. Kalinderu No. 6. Drag Teodbre,

e

eri,
Tincuta

ginerele meu
mele
ofensatoare contra
Onezeanu, aim fost att de surprins
scrisorile lor, care
sunt
se vede c le-au promis

copilele

ar
dat
a nepoatei
Eliza
m'am
la

d-lui advocat Anghelescu

sume mari de bani.

bine zis nenoro-

vd
sunt
dap asemenea oameni

citi,

care

se

de

mult

este a fostei
din care

dar nu eu

c am asemenea

Sunt
coi este

de
o

neveste, care

rea crestere,

chiar

Repet din
Marioara,

c sunt tare
sale a prsit

aduc

evildent este c

mritat,

Anghe-

de aproape trei luni, lucru ce poate

nenorocirea ei.

ebruarie 1921, Bucuresti.

Cu dragoste
Unchiul

(ss) Grigore

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 17
DECLARATIA LUI GRWORE IONESCU LA INSTRUCTIE

JUDECTORUL DE INSTRUCTIE AL TRIB. ILFOV

CABINETUL No. 7

DECLARATIE

INFORMATOR

27 Decembrie 1922
Grigore

Nr. 40 declar:
sunt frate
tache Petropol.

strada

55 ani, lost agricultor,

Petropol

defunctulni meu cumnat

care i-am
fratii
toat viata mea am
10 copii pentru care am muncit de asemenea.
afacerile ce am
desi eu am fost
multumit, caci n'am
s'an purtat
mine ca
frati, care
un strain, sora mea
mine
a contribuit
ca fratii
sa se
mai mutt de
mine.
amcerut
mei
ajute
dat ajutoare ridicule. Din cauza
ce
sora mea
i-am
proces de anularea
de stare civila a
sale Elena Oreajutal.

zeanu.

G.
caruia
susora mea
fratii
m'a inspirat
fac un proces
procesul dela
II. G. Anghelescu mi-a dat
imprumut
bani dela
am
procesul
eram convins
cer este nedrept, deoarece pe
Orezeanu
vazut-o
de
in casa
mele.
n'am
o pretentie
de proces

zi

ce am
astfel am

nu

Mteresez.

scaleste.
(ss)

Judecator Instructor, (ss) C. Negrea

Grefier (ss) Fatu

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 18
DECLARATIA

IONESCU LA INSTRUCTIE

TRIBUNALUL ILFOV
JUDECTORUL DE 1NSTRUCTIE AL CABINETULUI No. 7

DECLARATIE DE

Astzi 16 Februarie anul una

noua sute doukeci trei.

noastril, Toma I. Dobrescujudeatorul de Instructie al Tricitatia
de Grefierul nostru, s'a
bunafului Ilfov

in etate de 55 ani, de

Nr.... d_l
comerciant,
ratiuni.
mult

.agricultor-

Nr. 40, ne-a fcut armtoarele decla-

in

rzboiu am crunoscut pe

avocat C.

pe cnd eram
Din anul 1914,

eu eram in raporturi de caarta

pe calea Victoriei, de
care erau foarte bogati
mai mult
ale
am nevoie de giruri

familie,

de ajutor din partea

nu-mi recunosc nive
afaceri.

la dispozitia mea
gi,ruri pentru cteva mii de lei,
care ocazie in discutiile ce am avut d-sa mi-a afirmat
fi auzit Ca
aztuala dna Maior Orezeanu, nu
cu adevrat fica
male.
S'a

ramas surprins, dar nu am crezut in

sufletul

cele ce

spus.

sau 1921,

anul 1920,

nevoie de bani

niste afaceri

mai
singur cu
truck se
la d-sa. Mi-a dat giruri, am facut

gir,

aveam

apelat le

dac am nevoie sa
la care au luat in

ce avusesem.
cnld avea soacra-sa, d-na Sttescu un
N.
cu pr impotriva sorei mele
proces la Curtea de
Maior Orezeanu
daca
care se
vire la

sum din

d..sa

In

acestor

www.dacoromanica.ro

- 50 este sau
spus

fica sorei mele,

intentez
ar bine
In procesul ce sora mea

de mai multe

avocat
eu a.ctiune

seins,

toarte

i-ar

cum am aratat

sus.

nu

de girurile ce
le
chiar de sume
ce
le
scurte
care toate le-am achitat.
gir pentru o
mai
venind
ce a,r
eram convins
este
toate
fac actiunea
nu
zi
actitunea s
prezint
s
D-1 avocat Anghelescu chiar atunci a
Streitmann.
atunci de
In
m'am prezentat
Eu i-am idlat
aceast
hmei Noembrie 1922, venind din
La
Orezeanu,
privire la atentatull impotriva
cele ce se
dosarul, si
ou ocazia desbaterei actiunei
o
de acte la dosar,
aduceau atingerea
mie am declarat
retrag
pe motivele
facut-o.

petitie

Exact
ca

tescu - pentru
sel mele iar pe de

am fcut acea

determinat pe de o parte
d-na
sale intere-

familiei d_lui
avocat Anghelescu
parte

mele.

Cu ginerile meu Sterian

lost la
avocat Anghelescu,
de intentarea actiunei,
intetarea aotiunei
nu-mi reamintesc
fi vorbit vre-o dat
contact
cred
ca s
s fi
avocat Anghelescu in acest
pentru
aveam
raporturi
Angherescu
afacerea acestei
strue
(ss) Grigore
Jude

(ss) T. I. Dobrescu
Grefier, (ss)

www.dacoromanica.ro

PARTEA II

Pledoariile

Rechizitoriul

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

V.

V.

fantezia

cap care

ironia prin ochi

din

cu
0
papillon" rsucit ca o dice
...

blond
de

genelor plusate.
ca
de avion,

splat in

de

eu

ai crede
picior costeliv de
are
nu te-ai
se duce la cevaclu.
desi servieta
versuri aurite,
proz
buze subtiri voivta
a
artist chiar
meseria$i.
A
ca o
sal de
Zmbeste tuturor : cuvoscuti
necunoscuti, avocati
pricinati, clienti cliente. Un
de
dar
bun. Un
de ironie
Ironia
sticleste
pritotdeauna:
situafia permite, dar mai ales
interzice;
vorbeste, dar mai ales
e incandescent. Nu
Spiriarde:
tul lui
timp:
biciu
de
La ironia e o atitudine in
e prea ivteligevt ca s
prea
ca
totus,
acesta e Stauciu care ar fi
nu i-a
Pasiunea pentru
nostalgia frumosului
frumos.
pretutindeni.
nu-1
tocmai
fie pictor, a
ridicul. Ursit
din
e

iv

pentru

curat,
deforcaricaturist

mediocru,
de subiecte. Un lucru sau
imagine
Fraza
clasicism, iubeste livia
Intelectual crescut
de concizie e
fie
Mare

decat
ceva de prisos. Dar
sunt totdeauna estetice, niciodat esentiale.
elegant iv
simple,
imaginea lui,
totu
vezi...
ricatura din care
de avocat.
sM

www.dacoromanica.ro

-Nici perifraze, nici fraze. Numai idei, toate

mutate,
ultimul jurnal. Sprinten gonaciu
De aceea,

care vorb,

ca o

un colac de fum,

de gura

fieca
n'o.

strici curbura.
guste
copil, nu
La brusau
El
totul sau
pe
vietii, el
nu
versul
Horatiu.
violete
Odi profanum vulgus" et
pne: vrea
el nu
el le
risc.
Cavaler al ideilor
Deaceea, deseori cade
paradox. Dar par adoxele lui sunt
ideile ortodoxe,
toate
frumoase
cum imaginile
sunt mai frumoase de
reflexul apaor
rsturnate
lucrurile reflectate.
cavalerul nostru poate fi sigur
va
Cu aceste
ca

succese lucitoare
vor fi
.moase: va
o minge de calitate care sare totdeauna
care a lsat-o
mai sus
pe avocati. tiu
avocatura o
pasiunea barbatului
care
o femee
nu
e femee, ci
e

PETRE STRIHAN.

www.dacoromanica.ro

Pledoaria D-lui V. V.
pentru partea
In

Jurati din Jud.

Curtii
de zi de la 1923

Curte,

Domnilor Jurati,
De la
acest proces iese
tin
previn
cadrul celor obisnuite.
pricini, nu numai
Se
de
data
eu care ochiul publicului prirveste, nu nmnar

prin extraordinara perversitate a acuzatului, dar

prin
care

ales

nal al tuturor eforturilor noastre.

cred dator deci,
nunt
judecati,
abila pregtire a
pe
punere
pluartificial pe care-1 simtim
sal,
im duh necurat.
S'a creiat o
noascare
tre suirt aprioric
nu aib ecoul necesar.
oameni cari
venit eu impresiuni
lese
formate acas,
anticipnd asupra
voastre, au
verdictul de
pe buze.
lupta de
In aceste conditiuni, intelegeti
nu
grea dar nedreapt.
este o
am
sacerdoti sunai
De aceia,
de
domniile voastre,
citit sau ati auzit
ceiace ieri uitati
Ecoull opiniei publice trebue
privire la acest
pragul acestui pretoriu! Balanta zeitei Thede nici o presiune. Adevrul nu
se
mis nu trebue
atmosfere
poate
Jurati, Justirtia v cere
prima
pe
edifidul convingerii, s fie
care
desbateri.
expunerea
fac o
va
Mai tin

www.dacoromanica.ro

-6piese depuse
mod intim
acte, ziare
spim aceasta,
dosarele ce sunt pe masa
senfondul
de azi este
zational,
pare de domeniul fateziei.
puterne
uneori
drame,
nice,
te
mare
s'au
pe scena
a teatrului lumii, sau
triiit door
de
teatru
din
unni dramaturg.
veti
voi
date.
precizri de fapte
tiu
sunt mai agTeable,
pentru
mai
pentru vorbitor, discutii de
nota
cari
acele
fraze cari
de multe ori
de specCu

ca

unui
jurati"...

de succes,

promit

nu voi

atitudinea
urm cinica a
ce am auzit depozitiile scandiloase ale martorilor apehrii, datori
punem ohestiunea in introei. Voi expune faptele in
cronologic
voi
eepe
de ziva de 22 Noembrie 1922,
voi strui
mull asupra
voi face-o, pence
precedat
teate faptele
inextricabil,
atentatul asupra
veti
nu este
complexe
criminale, care a
de a
corp delict.
cari
precedat pe
penal,
ar
lumineazh
a acuzaDupa
cuzatului,

tului

am

Ori
chestiuni
principiul
mare
de
nu
infractiuni
infractori.
acum,
cuvinte despre
impotriva
exercitat
mai odios atentat,
care
voi
de acuzat,
uctiviitatea
asasinitul
domniilor voastre.
Christache
judetul
din
lomita,
nume a
de attea ori,
1896 eu doamna
Din
trei copii : Dumitru,
aproape
ani,
Elena.
dramobilul

gostea printeasch,
a lui
s'a coneentrat asupra ultimului
Orezeanu.

ia

Din actele dela dosar se

instructianea doamnei Orezeanu,

www.dacoromanica.ro

sale,

viath, Elena,
pentru

- 57 despre

sferturi din

fost constituite
Viata
fiica

mult

eu

Trei

actul

Petropol au

se scurgek
Petropol nu
Cu rudele de
nici cu
sa, doanina Stteseu,
sectia I conde ieri,
eu
unei sentinte &vile,
interzisese doanmei
intereseazh.

de

sa-i intre

tathlui,

din

avocat
Angelescu, care v'a vorbit mai mult
amartor, este ginerele
pare explicabil
impotriva famicare o
Toate
rude
cari s'au perindat
ura prin enormitatile ofensatoare

bitate, nu au

de la dosar

easei

aceste persoane, au
bani
bani
li s'au
astf
nu sunt
meschine riisbunri. In
familia
mai
Elzer
Petropol, personajul principal al dramei. Acesta pretinde sthruitor
fi
natural

vi s'a

Zic

Surd

natural, pentru a fi
s fie
anumite forme. Ba mai mult,
martor
este vorba de
inginer
unchiul doanmei
Petropol n'a
acuzatul ar fi fost
cari

natural.

tuturor

adus la
nu este

greu, domnilor,

zatului

los,

fi

ca

Petropol
reeunoasch
unui copil, care, iertati-mi.expresiplcerilor tarifate ale
din Braila... Vi s'a spus
mama
de varieteu. Totusi,
de treil
lei, care nu
unei
paterne,
birja-

ml boghtasului
parru sute de lei pe
Aceast
s'a
lui
din
1915.
de aceast
se cunoaste prea
din viata
Fire de aventurier,
ce nu se
o
care
lege de
anmnit
Niculae
a
ani de
ce
si-a
diferite
s'a
eu
mai multe,
dorinta Ioviturilor" mai inten-

Este de

tiune.

In

lumea

a trait, nu s'a manifesat

abnosfer de liniste

www.dacoromanica.ro

- 58 partea senziva de 24 Julie 1920. De acum

se
De aci
o avere
Prin moartea
se
care chiar
este de
de
de
caz este o avere
ca
Aceast lavere trezeste apetiturile aanumitor rude de ale
-cuzatului
moare,

de turpfitudini. In apa-

oameni
nici
imposibil cum
Petropol a
de
de mostenire tot
a pupretentiuni se
ce el moare,
multe cazuri
ne of
pe bani. Totusi,

ne
milare.
o psichologie a mostenitorilor de profesiune.
sunt oameni,
pentru
ln societatea noastrA,
n'au
profesiune,
de
.gile,
chiar
procesele
marilor
focurile de revolver sunt fenomene
_succesiuni.

de multeori

banul care

uneori
domnilor jurati,

crima,

tuturor
radele de
am vorbit, a
pe avere. Dar cum?
pentru a pune
-tiunea
din
de vedere
nu
drept.
defunctului,
de
testament,
fiica.
de
doamna
a lui Petropol. Dar, domnilor, o
au
de dorinta arzatoare a
mai multe)
lui este ingenioas.
Cei
a
gsit:
zeteresati se constituesc
sindicat, din care
aici resortul
Niculae Elzer, ajutaft

..constitue,

los

le-a dat la

a dovedit
Inscenarea

care prin raspunsurile

are o

se face

la

toate

artei. Se
o
fantasticA.
Elena Orezeanu nu lar fi fiica lui
Petropol
a doamnei Petropol. S'au improvizat
Lina Ylad,
servitioarea pe care
ieri: o estropiat
lar
un oarecare
Georgescu, ocnas,
individ condamnat de
la
de
lui
Abia iesit din
a
atmosfera.
Elzer. Era. dear
se pretind
a fi adevaratii parinti cari
vndut copila.
vedeti,
mai ieftini nici cA se
legitime
legenda a explicat
Petropol nu
naste.
ceilalti doi
cari
au murit, au fost deasemenea substituiti.
Sindicatul" a dovedit
lansarea acespovesti
S'a intrebuintat procedeurile

www.dacoromanica.ro

- 59 tuturor
impresia
a
le motiveazA in
pe cari le
mai
a fost folosit de care
detalii.
ceea ce
Au fost perfect logici
pe d-na Orezeanu penventat:
Petropol n'a
Petropol a mai camis crilma de
tru nu
naste.
ori, toti
substituire de stat
cele mai
introdusi in familie. Nu
cierilor, cari,

este

nunte.

se
Evolutia e progresivA. Acuzarea
vagul se oontureazii, mai trziu se
o aluzie
mai

precizeazA. Incepe amenintarea

apoi mai puternicg:

scandalul,
plentru ca

print insinuAri
cari

dAdeau

la ireparabil,
mai fie
nu se
obtine banii ca pret al
o posiblitate de
sfrsit
intimidat,
adversarii nu
ultimul act
nu dau
disperarea
dramei:

faptele,

pentru ca
observati
evolutia
pecetea indubitabilA a.
santajului. Semnalul
e dat de Nicolae Elzer. In
ziva de 14 Septembrie 1920, apare
Universul" No. 223,
XXXVIII, urmAtorul anunt, care
senzationalul
redau in
Gaut

rudele
Lima,
de statur, brunet,
Capital, creia
1900,
Peiu..
justitia
care a avut
crime similare, i-a luat prin
dune
de sex femenin, nou nscut, spre
sotiei unui mare
din Capital care apoi, a comis crima de substitutie de
de asemenea
unde se afl acum
servitoarei
acestuia.
este sergent de
a
condomnat
Curtea cu
Ia
anului 1899
sarcinii
sale),
la 20
silnic pentru asasinat in complicitate
un
La finele
anului 1913 sau
lui 1914, el a
transferat (provizoriu sau pentru eliberare) la Inchisoarea Vcresti.
serioase vor fi recompensate. Fac
un apel clduros la
din
si-i rog s-mi
moral,
rnunicndu-mi tot ce
referitor la aceast
de

servitoare

a se scrie la ziar csuta Nr.

atentia marelui public.

exemplar
acest anunt a
trimis
Orezeanu, de un bineCum vedeti
e timid
vag.

A doua zi chiar, clientul nostru primeste sCrisoarea cu

data de 14 Septembrie 1920 semnat G. Angelescu (major)
avocat". Sub pretextul
protesteazA impotriva
familiei Angelescu printre
cari
moartea

www.dacoromanica.ro

- 60 faire-parte, domnul Angelescu face aluziune la

de doamna
niste pretinse operatiuni delictuoase",.
maiorul Orezeanu,
a
Petropol.
din senin.
netul care
1920, apare
din 19
Tot
insertie, care de data aceasta
No.
str. Edgar
Petropol

A doua zi, domnul Angelescu

precizeaz aluziunea de o

a doua scrisoare care

prima.

Fiindca-mi place a crede ca d-v

din famil;e, care

de crimele ce s'au

n'aveti nid o rspundere

acolo spre a sustrage

turpitudinele,
firesti

vorbind despre doamna

va trebui
voi
inaintea bunalelor,
un
care
seama de crhna de a fi introdus in familia lui
in scop de
d-sale,
al defunctului
nu este
verea acestuia".
a-si

Maiorul Orezeanu a rspuns scurt

:

,,Va fac atent ca

in viitor
mele, le voiu
care veti trage consecintele".

sau

cari le
ca adresate mie personal

Un alt persenaj
pretinsa

face intrarea. Este serviitoarea

doanmei Orezeanu, care in ziva de 22
Septembrie 1920, trirnite
Doamna, in urma publicatiunii din ziarul Universul" din
de
18-19 Septembrie 1920,
care se
despre
rudele
Peiu,
prezentat eu in per-

14-15 Septembrie

mama dumitale,
la
Nicolae
str.
Quinet Nr. 9, Loco. Doresc
vorbesc
d-ta
pentru
ce mi-a
acest domn, despre escroaca mama
care
scut, iar nu te-a nscut,
moasa
Te
rog a te
la nine acas str. Eliseu Nr. 31, urgent, te
Te rog
ce vii la mine
mai
o carte postal".
(ss)

jurati, gratie adresei indicate de Lina

am
de o
sdrobitoare. Am cerut
d-lui presedinte, ca
sale discretionare s.
ordone
a doi martori. Ce voiam
dovedim
Martorii,
in
Lina
descoperit

www.dacoromanica.ro

- 61 Eliseu
adresa indicat
inte
15 Septembrie 1920,

prim anunt, pe care vi

Elzer
pozitia
plina

la

c
publicarea

ei,

cetit din Universul", Niculae

reaua

a punerii

'Wad. Martorii sunt la dis-

scen.
deaface
un
chinuit
descopere
care
direct
sgu.
pervers, crui minte
Adoar
perspectiva
cele anunturi nu erau
puse
requi
senEle
alt scop. Pe deoparte se
zationalul in ochii multimei
atentia binea i se
voitoare,
pe de alta,
public fami-

dar, nu.

lia care
precis: estorcarea
Este o brganizatiune care are un
de bani
exploatarea
Santajul progreseaz, Dela
la, articole de ziar. In
data de
Octombrie 1920

apare un articol intitulat: Pentru

de

Postum", iar ca subtitluri :

Sctie tnra a unui mosier

a-i
desmcstenit,

din

averea,

pro-

teasca. Nu-i film de cinematograf".

acest articol
scandaloasa
toate
detaliile,
cum ati auzit-o plus cAteva floricele de stil.
Numele persoanelor
initiale,

trebuiau

lucrurile prea departe, Nu

prudent s

posibilitatea
un

eventuale tranzactii.
de rudele defunctului Petropol.
a doua zi chiar la 18
1921, se introduce actiunea de supozitiune
stat a doamnei Atena
tescu. Postum", pseudonim transparent prin care se vd
ochii lui Elzer
de
fcnd pe imprede procese senzationale,
judiciar
de
al
extraordinare.
Procesul acesta, care

va

de

vreme opinia

vorbind

muit

din

el, Postum",

Un fapt demn de
C. N, P.,
substituit, care i-a

fe

acuzatul,
rude, la bara

este

25 de

va

www.dacoromanica.ro

in

- 62 acest

data de 26

roman, ce

vinde

era
mai apare

vederea

Actiunea

1920.

de

fascicule. Ascultapi, domnilor

senzationale.
Marile
Dansul celor 20.000.000 lei. Barza aducie

Poft

ca

Blas".

din

mizerie.

Domnilor !

Neradarea
creasc. Se
toate numele:
singur menajament a
pentru.
iorul Orezeanu. Vorbind de sotia
Or". Este
dect
mai putin dect un nume...
Ce ingenioas
excesive
sunt totdeauna caracteristica oamenilor de rea
ticolul nu este semnat. Se
el a venit
redactia
aprarea, pe propria sa rspundere.
scris

de

cuprinse

Este interesant de
a cumprat revolverul

Nioolae Elzer, zis Petropol,

vedeti pe masa corpurilor
delicte,
arma,
acestui articol. Nu a
cum pretinde ca
se apare
contra
eventual
fac din partea
familiei
Nu acum, cnd
ci
abia peste
ani, s'a
brownigul,
cnd rolul
nu
fi
dect
maiorului Orezeanu.
pregtit,
provizorin.
o perioad de
care se
se
se
tot mai
intuneric.
-foci izolat. Biletul din
de 19 Februarie 1921,

al lui

Orezeanu.
Doamn. Am
dv.

vroiam

G.

sot al Linii
e

pretinsul
:

ohemat de d-1 avocat

cu dv. ca nu

afacer'ea

vatgm.
Geongescu,

Str. Neculae Nr. 36".

Este
care mai trziu,
cuzatului, trimite doamnei Orezeanu, scrisoarea din 5
este rugat
brie 1922
care
de partea
eu o
de bani
de

www.dacoromanica.ro

- 63 romancier a
facerea
au
AsteptArile

va da

nu va obtine

fascicule".

zadarnice. Tranzactia nu
ca inadmisiIlfov, sectia III,
ivise, iar
1921. E de retinut
actiunea in ziva de 12
Elzer

nelipsit

desi

toate

nici un interes avuubil.

in care nu
mai
campaniei
a doua
tendenfioase,
impurtiale,
indrjire. Reportaje,
volirminosul dosar, astf el
este
depuse
pe cari le
inutil
ataca
pentru a
o situatiune mai.
apel
lui Grigore Ionesde apel, obtine
repartizatA la sectiu II.
care introduce o
Grigore
ce interes
nularea
civile u
sale? Actiunea este
ca avnd un
moral.
interes dare l'a
miscare, a

tot cel materiuil. V'a

Am iost influentat rugat de

avocat Angelescu ca
eram obligat
de d-sa
gir".

Declaratia
ce a
din zini de 8 Decembrie 1922,
tribunalului
II,

Numai banul

conruptoare

mentul de solidaritate a
Curtea de Apel, sectia III,
apelul doamnei StAtescu,
pe cale

fac

petitia
de

viitoare formau

bande.

toate

la

Nu este locul
interesul, pentru
este la
de

April 1922,
de cstig

starea civil a
tendinte de desgoiare.
voi
doar,
intentat
nu numai
dar
rea
Actiunea care
la anulurea strii civile a doamnei
Orezeanu este inadmisibil,
egiuitorul, care a voit
ocroteascA
a familiei, a proelamat un
rmas reschimbat deahmgul
n
principiul formulat de art.
care
295 cod. civil,
este
cnd
act de
de stat
Ori,
doirara Elena Ores'a dovedit
este fiica
zeanu are si actul de
din care
Christache
a
tit-mai are o sdrobitoare posesiune de stat
Nu

www.dacoromanica.ro

- 64 lu: un complex de

cari

imp de

de and,
jurati, de cnd s'a
la
Orezeanu
tadecenn,
lumea a tAcut,
societate, un glas
nu s'a auzit care s
aceia care
pretutindeni ca
legia lui Petropol, nu ar fi in realitate
cum trece. Dar
ufeetiunea
care reiese din
din
ounoseute de
lumea, afectiune
actul dotal fAcut -de Petropol, prin care
trei
din averea
fost constituite
.

Elena Petropol,

Vi se

ieri de cazul Blanchet dela Paris,

Solutiunea dat la Paris

ar fi fost

la

din (principiile de drept cari

neschimbate dela promulgarea codului Napoconfirmate de jurisprudentg.

nu

terie au
ai

In

nu

Blanchet,
dovedise
niciodat

care

de

a fost ngscut, nu
o posesiune de stat.
mai mult, se constatase
Blanchet, pretinsa
suferise o cperatiune,
devenise
tul
a,
dar, procesul, judecat
catre triSena, nu are
asupra
useminator
noastre judiciare.
Dar,
e
de argumente de
res-;
fost crutati nici
injuriile de cari
sunt posibile.
bunul
d
copil
lumina zilei,
substitutii
monstru
elementarg

sotului.

stare de a face

un interes mare
severe

Ori,

mai

am

un

lcgica cea mai

ca

legii.

dovedit de
situatiunea

cari
pledat
doamnei Petropol,

un
comite o
nici un
ati
ca
fie
de denaturatA, numeasca-se Lina
la distruei,
peste
pentru ca
profite interesele
Este
posibil
aceim femeie
unui ammt anonim,
complicitatea
numai pentru
face
domnului
Neverosimilul
atunci cnd Lima Vlad,
declaratia
la Instructie.istoriseste
mare
Maternitatea"
spus
bAgnd
u
nu
numai

www.dacoromanica.ro

- 65 o fetit". Vedeti
legilor naturii,

buzunar... Nu donmillor,

l'ar fi tras din

copilul u*or,
ori

crede enormitatile pe cari,

uman, vi
acea

nu
pude meserie,
o repeti-

ieri,

generali. minte normal

asemenea legende ce par extrase

o mie una de nopti".

act. Am
Ne-am apropiat, domnilor jurati, de
intrebuintate pan acmn
instrumentele
prin
anunturi,
tirnidase

Elzer

tului
tele
sotul

Maiorul Orezeanu nu se
tenacitute demnitatea
care
care
el se
poetulni,
se
ca
mai
acuzaDesndejdea
sunt
ce, mai
cari urmeaz, din ce
la
La 25 April 1922, Elzer
o
care pe
acuzatiuni,
Mai acuz
doamna
i-ar fi

justitie toote

El

ar fi ascuns un pretins
prin care Cristache Petropol l'ar fi lsat pe el ea unie mostenitor.
S'a vorbit

tot de el.
voi

ziare

neste crime

care

autoritntea ziarelor

acum

act

care

lung publicat
E un
din 7 Mai 1922,
intitulat facerea
semnat, Nicalao
BueureA", articol pltit din
s'a

limentat
pe patru

actiune

este

Inveninata pro*
de interes,

asupra sufletului
Din acest articol se vede cine este Elzer, ha chiar, se poate
ce
face.
pe care
ehemat
constitue un usasinat ordinar,
nu
criminal banal. Nieolae Elzer zis Petropoil face parte din
literati.
rasa
initiare
istoria criminulilor celebri,
articol, vorbind de doanma
spune
are puncte de asemnare
creita

de a

otrvitoarea

incenstuoasa LuBrinvilliers",

vom spune noi

domnia sa are puncte
Pini, Duval
Bonnot. Critida
crimu,
comune acuzatului de azi
eriminali.

Biblioteca Marilor

www.dacoromanica.ro

- 66 rechizitorul pe care Elzer

tesc un crmpei din
mai

mii de ani, din Indeprtata

o situatie att de
comis cu
ca
Societatea

face societtii.

a cavernelor
o
de Gnfricoatoare

nu s'a

societtii.

a tatdlui meu,

E vorba de

pe

tinu

Orezeann. Reiese in deajuns cred,

eu"

fiul
adevrat,
aruncat pe drumuri
vut cruzimea
cinci ani din
social care ocroteste
acestei
mintea
care

societate, a
sprijin
grozdvii, care

vedeti, autoruil e inteligent

acum
de reformator

nisor.

la

Societatea m'a
enorm,
ce i-am declarat
Am comis furturile ce-mi sunt imputate pentru a
de convingerile mele. Eu am fcut expropriere".

acum

deci societatea trebue

sau nu
eu am
unde prisoseste.

Eu

al
asigure existenta.
datariile

fapea

generozitti
acuzatul de
care oferia
cu banii doanmei Orezeanu,
stitutimrilor
binefacere, tot
Paris, proceia ce va
necesaral, va
pentru
de gazete
se
partea
ca
geAu aceleasi argumente,
stil
vehement
colorat
Dar pentru a nu fi
trebue
precizrn
dacA
a
acelor faimosi
uneori
moralei
resortul
despre criminalul
nu putem spune
a avut alt
banilor cari
dupiditatea.

www.dacoromanica.ro

- 67 sever: pe Pini la 20

juratii de Sena au
ani

curajul

Duval la moarte.

noastre va fi maree. (Curajul

acela al

este direct

pe

ai

un revoltat social, ea
mai drepte, v vor

sasinul Nicolae Elzer-Petropol

legislativ al unei
un
cere

aparitia acestui articol semnat Nicolae Petropol"

de planuri
luni de desndejde pentru trecut
pentru viitor. In acest interval, de timp a fulgerat
tree

crimei,

vntorului de zestre",

a fi

fice
zestre...

el

lentelor,

recurg
mijloace de

de oameni

- a vio-

Acela, care se antrenase in

rezultat
fizie.

Dar

Orezeanu,

mult

cunoscut,

rut

al

plain de
acuzatului

la revolver.
fuseser epuioatle

Trecem

nici

asasinatul moral, la

avut Nicolae Elzer cu

aveadministrator legal
pe tare nu l-a
De ce ura impotriva
care nu a
cure
a
nu

mobilul

erimei.

pe doamna Petropol,
er
fie mo$tesa, doamna Orezeanu; suprimnd pe doamna
copiilor
a doamnei
;

de

de ar fi disprut,

chiar

L-a ales
maiorul Orezcanu tint a revolverului
el er energia
de care
mereu. Odat
piedica, rmneau
femei, fr nici un sprijin, cari erau
de terorizat de jefuit.
de
exterminat. Totul
Astfel,
zina fatal, din fericire
pentru
un
de 22 Noembrie 1922,
actiunea lui Grigore

contra doamnei Orezeanu, actiune

tot de donmul Angelescu.
Elzer
un revolver
ravusese grij
mai dinainte, vine la
a Tribunalului
se
procesul
vina maiorul Orezeanu.
Acuzatul

un timp

vedeti

de
Orezeanu.

n'a

In

spun acest
de

www.dacoromanica.ro

pe care

a fost

- 68 unci patimi comprimate, a fost

edi tare.

a
priviin
n'a
putut
rea rnaiorului Orezeanu,
s'a
Dup ce
pierduti, Elzer a
s'a
iorul a plecat
la
se
peste
ascuns
nute la proces. Inchipuiti-v6
pe revolver, cu degetul pe
eu
numbra
ochii atenti,
de
In
se
Orezeanu
intre
la
obligator",
Elzer
Cu o
care a produs panica
pe la urechile maiorului

glontul

deti

pulat de

s'a
conservare i-a poruncit
se refugieze
Oreprintre himea

spre
acuzatul

nu ar fi

ar fi procedat

avut de gand

omoare, ei
cum u sustinut,
gest
demonstrativ. Ei
nu, Nicolae Elzer
ochii injectati de
omor f" In
victim, strigand: o
furie,
repezit
momentul
clipublic,
care eel
elanu-i sanguinar eu revolvepa cnd
se

rul

acel

din.

pmnt

este dovedit eu
la instructie
Acuzatul declarat
nu a avut

srit asupra lui,

murtori audiati

voastre.

ca a tras gndind

de a

astfel va fi chemat
juscare-i va face dreptate
succesiunea pretinsului

orclonnd desgroparea

doi

despre care acuzatul a afirmat

i lui
Petropol. A
spus
revolverul 1-a cumprat
s
apere
contra unui eventual atac, din partea maiorului
rezea nu, impotriva
scrisese articolul
din Aurora". Auziti,
fim prea naivi
lui Elzer.
acuzatul vine in
de. justitie, in acest
templu
drepttii,
eu un revolver
opt
!

-numai acest fapt

intentiunea
interogator
defensiv
atunci,
amintiti
ai
revolverul ca
aOrezeianu,
articohilui
in Aurora", de
aceasta
De ce n'ai cumprat revolverul eu doi
mai inairite, pen-

premeditarea. A
cumprrii revolverului
este adevrat
peri impotriva
ai

tot att de
Actinnea

1920

aproape

ani

www.dacoromanica.ro

Lupiltorul"
26

de a apare ultimul

- 69 s'o fi avut
prudent.
care te-a
primul articol
te
atunci. Logic
violent te va
pe tine,
iorul
va
familia al cArei
,care ai
protector
prudenta
rostul

put, iar nu
agresiune

care a

care nu ai suerit nici o

doi ani, timp

tot ealmul

i-ai
acest
aminte,

jurati,

acuzatul
putut
Rove
asupra

a tras

Elzer a afirmat

rAbdarea de

la

la instructie,

revolverul in sus, deadomnilor,

faceti o
s'a tras drepprecis de a ucide. GlonTribunalului. Dar, vreti
rolul

supra
dere la fata locului ca
cefei,

puteti
de ce
nu
Revolverul, corp delict, sistem Browning,
o
ce
greu acuzatul a declarat
prima
mai spus
a tras revolverul. Vi
apoi; a intervenit
Elzer este miop
de prea fost crima, orict de mult
a
cu
crimii,
totusi
gestuhii, emotia, care i-a tremurat
Pe de
parte, tinta
de
n'a
tras imediat al doilea
ochitor
interpus avocatul
Panghel.

de vointa lui Elzer,

Orezeanu. Dar de
vietimei,

cauze

dreptul
cuzatul nu
Gravitatea faptei este

fericita

pe
eel destinat

te,
acelas,

din punet de vedere juridic,

moral,
primejdia pentru societate
i perversitatea agentului
de mari,
glontul
in
usii.
pul maiorului, s'a oprit
dar, avem deaface
un
premeditare pndire,
critit,
legiuitor asasinat.
pndirea,
ca

tiunile, dela
depsit
Astfel,

vechi
mai
dreptul

codul nostru penal conin

legisla-

deck omuciderea
Cicero vorbind despre crime,

ne
acelea cari
svr$esc

www.dacoromanica.ro

deck

- 70 Mai

o distinctiune

1523,

gea

din
Deosebirea este
de vedere
pcidepbelgian,
codurile
prusian, dela 1851
eel al imperiului german. Mai putin
dar
diferent
totusi
penal
niol, norvegian
suedez.
Della
rapporto
lOgislazione comparata",
alla psihologia, at dirito,
de care am vorbit,
aeeia
premeditare
o reflexiune, o
motive
crimii a fost
bune
au putut
puternic, pornirea
a
tare deck
alta consideratimie.
Chauveau et
:
In
sens,
selor

timp de mai multe zile,

agentului
faca
s nu fi putut
ce
a
inspiratiunea resentimentului su. De
dur a pasiunii s'a temperat, reflexhnea lupt constiinta
,Nu

zi Intreag,

s eze
val

in con-

tra

avut
al

dar, domnilor,
un conflict
Dar,

cele

de

al

pe
principii:

aceasta nu de ckeva zile,

de
mi se pare de
d-lor
avem deaface
o gestatiune
a
toare a
spre rau,
de a ucide. Constiinta lui nu s'a revoltat contra crimei.
In
faptul lui
Elzer
eel mai
tip de
numai eu
dar eu ferocea premeditare sangelui rece.
te

Holtzevdorf
teoria motivelor, vrea
dovenu numai circumstantele
s'au
asupra
infractomai ales motivele cari au determina comiterea erimii.
De acord
ilustrul penalist
premeditarea
un criteriu infailibil,
sunt
desi premeditate,
fost
sub
unei pasiuni constante,

a unei furtuni sufletesti care a

(imp, sau a unei
idei fixe care a subjugat vointa 'ageutului. Desigur
cu premeditare, dar pentru a-si repar
este mai

omucideri
lAcomie pentru a
cnd pe
circumstanta
a
premeditArii, vine
adauge
mobil inferior,
acest

www.dacoromanica.ro

- 71 mai

gravitatea faptei este

a lui Tarde :
Filosofia
Premeditarea
;

itru

-o

oameni".

In cazul
josnic
poate

mobilul a fost oupiditatea, mobilul

mai periculos

condamnati
motive, v cer
Indulgen.ta pentru
E

Pentru toate
fr

ezitare

de

fi
lui

Nu

dv. criminahdui,

Tar Ramson,

faimoasa-i
judecAtorilor

,putin

pentru victime".

L'art, de

e extremia
aproa.pe

gea,

urma

prin efectele sale cu extrema

juratilor nu nmnai
este
repetate achitri, a
primejdie. Este deajmis
este
mult mai
a lui

dar in

o adeinfraetori,
Elzer

de tribunalele corectionale
fijudechtorii de profesiune,
aplice
epoca controverselor. De aceea
oitinduse din vre-un autor, se va
ineficacitatea
pedepsei.
a v
aceastA eventualitate
mai
salutar al pedepsei,
s'a constatat
pe cale de statistici critotdeauna
regim de severe

tti, a fost diminuarea

Guilhermet
cartea sa Le milieu
.

ne

de

o diminuare a
ca exemphi

ne

severe

din cauza
pasionale, s'au
Chiar
Spania
tara crimelor pasionale,
este
regim de penalitti prompte nea
simtitor
Tarde senmaleaz
La
fenocare se poate
la
industria
a devenit o profesiune.

www.dacoromanica.ro

- 72 -

de
veac,

de e

penalist

prosper din

abuz
In timp ce canttatea de lucruri bune pentru furt,
de o jumtate de
peste
fals, asasinat, etc. s'a

ca hran, locuint,
au fost aerate,
mai milo$i, circumstantete
zi in
au devenit
crimele cele mat atroce
atenuante au intinse
inarmat
o veche
de
treptat,
s'a
mult weme. Profiturile au crespe
ruginit, care nu mai
Wile noastre cilvilizate
Tiscurile s'au
cut deci,
fes!unea de hot, de vagabond, de falsificator, de banorutar fraudulos, etc.,
din cele mai
nu de asasin, este una
mai puttin primejdioase
o adopte".
fructuoase, pe care un
poate
mai
severitate
v:gilent"...
Dar se pot spori riscurile
autor cnd se ocup de remedii.
spune
fort, judectorii

donmiilor-voastre

acei

de cari
profesionisti
unul din
ai
cari
acestei mult tolerante
capitala noastr, care din
lurninei
odinior, a
ajuns
patria crimelor
totusi, domnilor jurati, pentru
asasin,
verdict de achitare. Vi
va
acuzatul e
natural al
Christache
se va
se
in
o
de poezie, i se va face un
nimb in jurul capului
natural,
ca
social
legislatiuni
Domnilor
tema este veche
institutia
voastre, periculoas
e de
Cnd
nu isbuteste
din criminal
nebun,
sA-I
prezinte ca o
a
ca
un
vednic
ci de admiratia
Domnilor
voiu admite teza domniilor
voiu crede
este
natural lui
de

Ohristache

o astfel de filiatiune

Dar,

dreptul
Cum, domnule Elzer, faptul
fie
lui Petropol,
privilegiu,
dreptul
vnezi
atunci
publicA
core
cotealA pentru crima
este deajuns sA-ti declini calitade
natural ipentru
sA nu
dreptul
te

-Domnilor
cA
copil natural nu
repudiat de
izgonit din familid
nici ostracizat
de societate. Consimtim
este
el sA
aiba
drepturi
le are fiul legitim. Nu
vilegii,

copil conceput

care nu le

noi,

cari am avut nenorocul

www.dacoromanica.ro

- 73 cali-

ne

de evil natural nu
obiceiu frequent
Se va mai
vi se excite mila pentru acuzat, care se
motiv pretoriu,
pretinde a fi o
a

pe
a
lui deck a
atitudinea de la
le-a dat la interogator
e
acest
v'ati convins sper,
sfrsit
Elzer-Petropol este din familia
de mild.
care n'au nici
lipsiti
constitue
religie, oameni
primejdie pentru societatea care
un
Aveti
un pervers rafinat
din
de
nu a
precedent
analele justitiei
fapta pe dare a comis-o. Din tot ce
nici o
spus eri, nu se
nici
umbra
acela de a fi gresit tinta.
de
Un singur regret
A marrifestat constanta
impotriva
nu; chiar aici,
fata domnidloracest moment
voastre,
v'a
lui, ou un
turisit:
nenorocirile".
de ce
pe banca
civile,
avem
un interes material, maiputin moral, ci
vital.
cerem
ocrotiti o via%
Da, domnilor, un verdict
de achitare ar fi o
de incurajare
acuzat
o
oondamnare a maiorului.Orezeanu, omului care de patru ani
a
neclintita la
de onoare.
e bine
care veti
de
un
achitare,
bratul altor criminali,
alte

Dar domnilor, voi admite hipotetic,

-talentate ale reprezentantilor
Elzer
va pluti
atmosfera de
dear,
religie
care
cai iertarea... Ei bine,
si
care
ar
meriti
va
totusi
pedepsiti.
jurati, sentimentul de
nu exclude pedeapsa.
este
impropriu,
este o
cruzime, pe care
o cxercit asupra infractorului
mai putin o
Notiunea careia
respunde, este o
de
Astfel, poti fi
generos
totusi
atunci
crezi
e
Nu
judec
sufletul,
cum
rece. Este nevoe
faceti dedupersonalitatii. Nu
aveti tin rol mare.

Sunteti judeaborii delegati ai

de

sociali.

medicul care desi milos,

www.dacoromanica.ro

- 74 d seama

la bisturiu, tot astfel

cat,

timp ce

social. In

va
victim,
pentru
pentru
lacrima ce va
este destinat
nu cred
peroratia
lacrimogene, dati-mi

va do-vedi

dv. liber va fi

adreseze
Donmilor
se poate
ea
societti.

se

tind

de chirurgie
restul

astzi datoria de a face

e

nu mai poate fi

de neoesara,
ideal al
legea
indian,
declar pedeapsa -de esent divin:
a

pedeapsa
dreptatea,

pe

in

pedepsei, prctectorul
a
esent
numai divin".

tot

pedepsei

a vremurilor

executorul justitiei,

produse
su flu,

de

,.Toate clasele s'ar

n'ar fi deck confuziune,

toate barierile ar
pedeapsa nu

rsturnate, universul
face datoria sa".

sufletele, domnilor jurati

veti
spirit
care
rul
ru.
Justitia, ideal
al
ne poate satisface
de Dreptate,
eternul omenesc.

tendinrte,

atributul
pedepsh. In ziva
care supremul judector va
celor ri
acea zi va fi
va

de a fi

www.dacoromanica.ro

e-

jude-

PLEDOARIA D-LUI PAMFIL EICARU

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Curierut

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PAMFIL EICARU
la

de amestecul

de haine

de chipuri,

Strada era

un prieten. Ne

de toate

voltat de

oameni

fata statuiei lui

cunoscut

) Vorbea

; pe o-

eicaru.

pe

care cu anevoie

revaltat de ceva

nu e

de ploi de fwmul
se
o indignare
de
am crezut
trebuie o reviziune
ce spunea:
vechi,
cerem
vinovatilor alte asemenea
subversive.
in fata
fusese
simplitate
dar o greulate
Era.
care se
cum gesticula
in
lui
la automobilele
elastice
cucoprivea
vie
amenintarea
pudrate, vedeam
viitoare.
bragul

mers impreund, la deal, pe strada

Pe
nu spre Copou printre oameni necunoscuti copaci care-$i
frunze ve$tede. Trecu
deasupra
nume
una din acele
care se
a canalelor;
culoarea
iarna la gura
ochii frico$i. Omul
viitoaie se
pe trupul
din drum
de
i-a
o
a
din ea,
i-a
fugind undeva, sub un gard,
nu s'a indignat
ingratitudine.
Dar
se
sub sgura
Am
o blndete
ierte,
poate
din

drumul, indep,Irtat de

de oameni, de
Gauguin, de France
de Tailhade. Domolit sentimende Cristos, de
povesti .snfletul unei
pe care
o
tal,
de

www.dacoromanica.ro

- 78 Prinse de veste
la

de o
histd
drumul acela pe care mergeam
ade Eminescu de
de odinioard.
sub smuceala gesturilor se ascunde o

elegiac

cum

Am
duio$are
cotidiand

pentru tot ce e departe de vutgaritatea

farmecul

trecut din al

cult

La intoarcere,
dela Tuffli, a oprit nu
foarte ingrijite
l'a
o
definitivd, care... va ven4. Ochii
nou s'au
cruntat pe
a
perdeaua

ce

domn cu

am

De

pletire de

cd

nu-si va
ca un isvor care
peretele
de
nu-$i
drum. Pasiunea
i-a
scrie
despre care-mi
atunci. Pasiunea
dat putintd
ridice glas
parlaPasiunea politicei, nu i-a dat
frunte,
tea
cocotate.
atunci
politica, atunci
trebue
se
politicei

eicaru se

de

el

Neodihnit trece prin

ca pe lea Victoriei,
bassubsuoard
oprindu-se din drum
o
vitrina
negustorului a$ezat o
la
de bine
sus pus
drum
cer$etor orb.
dar nu arme
Bunt
de
Pamfil
entusiasmat md
la
bucata de
de
;
revoltat
va
seara
o carte de versuri
va
de
trebue
va.

La bard fire$te se va
putintd;
trebuia
ceasul lui- Pamfil
mcar cinci minute.

aceasta pe

se prezinte la ceas
e

CEZAR

www.dacoromanica.ro

mai

ori

Pledoaria

PAMFIL

pentru partea civil,

in

Curtii cu Jurati din jud. Ilfov

dela 22 lanuarie 1924

jurati,

fata curtei

Este o veche
desbaterilor,
judecata domnilor

se

juri,
crima

judecAtei,

mare de
in torente
asupra
se are de chipul de a
rati. Se face totdeauna apel la
atitudine, o

se oo

se

se

al domnilor
la

dumnezeire care
este
vzurt
astfel
jurati,
tentativa de
n'a fost
din 39
abea patru au
faptul
acutras intentia de a
sau
zatul, a fost un pseudo atentat.
desbarterilor s'au
desbateri
cu
de
de astzi, s'a
unnrit
se readuc la curtea
un
civil
de martori cari
au
de
roman de sensatie.
martori,

la

va reincepe procesul
nea zilei.

parte a

Exam convins

pe

Petropol nu se va
el va fi
la
a spus acestea. Acuzatul de

pseudo-atentatul va aduce servic:i",

Ce servieii
Stiu c

un drept".

Dar

era serviciul pe care

pseudo asasinat
Domnilor,
timp de zece

www.dacoromanica.ro

atentia

- 80 nu era spre banca

cuzatul disprnse,
spre
toat atentia
parte,
maiorul Orespre
care
tintuit,
vgzut
s,au adus
posibile. A fost un
Nu e putin lucru. ti
M'am uitat la.
vorbit
de sotia ta
acuzat
jeri,
fi asteptat ca
fata lui s
nu
Ei bine,
o
dic tot timpul. Omul care a suferit,
poate
voluptare
altuia;
care
simte chiar
de
vede
se stabileste un
din
de comunitate de suferintg. Pe
zut
fericit,
de bueurie.
este un
care
denmitatea
nu se
familii, ca
trusi
acea familie. Dar cnd tu, faci aprtorul familiei,
nu aperi familia ta insultnd, acopernd eu toate insultele
familia
fata
o
Acuzatul s'a
fi asteptat
vad
un
sub
-un fiu natural, al lui
tropol
acuzatul, po cnd
o
navighezi
astfei
nume asteptam
ca ornul acesta
n'a
poarte
a omului
la
de
rezolvat o
sigur de el,
Ati vzut
un

literari,

stil. Dar, domnilor,

tortocheri de
i-au
tiuni
cari le
la

do

slibiciunea, unele
cap
eu cele
se

la un roman foilleton

urrna. Am asistat

du

meu

sa

este un epilog al omanului, eu spun

al miei
va
rail,

mai multe

un foarte mare

lui
de

le

atu.nci, pentru ca

se

dispari unul,

actiunea
pentru

tru viitoarea
D-lor, acuzatul ca

sunt fire

faci

dv.
prolog

(loar

jos

de

Ter-

eroilor
personagii,
rare
Aceeasi
pen-

jurati
un roman biografie. Zice : eu
melancolic!
n'o
si
sunt

eapteze

aunt
aducem aci
melancolicului; dar,

caz melaneolicul este

www.dacoromanica.ro

- 81 are ochii
precum

gesturi mai potolite, se misc foarte

meditativi, pe cari-i tine
fixi. La

el are
Din
depozitiunea lui
unui
de voint. Dar
contrazicere
fehil lui
a se
A declarat
bun duios, dar cum poke
mai
este
cnd,
un copil de

vhzut

se

10

In al doilea

s moar

a mai spus:

asi fi infipt

din ce din preajma averei

Vorbind de d-1 maior

am sentimente

ezeanu, zice :

fat de

doresc

de copil,

in

toate

Da, d-lor,
ai fi de
ai fi de
e
de suferinth, suferinta ta nu-si
ratiuni
ca un
Un
care vrea s se
precis,
timp este
nat, un
care,
atitudinile
spune ritos toate sentimentele,
viitor! Am
ceeace va face
aplicare.
vzut

maiorul Ovezeanu:
Cnd zice
dorescl toate

nmnai se

A mai
la

este un

este un

acuzatului:

face

timid -

timid". Ati

mrgi-

se

tisare.
au o
Mrturisese chiar
care
nu aibe mofata
Curti
nu exist
mente
strng gtul, silesc
toate
de timiditate este aceasta,
prost. Dar ce
suferit, tot ce declarat
dare zice
este
Am avut ocaziunea
pic
dar precis, fr
timiditate: timiditatea presistern
un
ciziei. Ciudat!

a zis: fire retras". Dar, d-lor,

A mai declarat
tot timpul

un martor

aici

vioi totul, se

declaratia, 1-ati

nu se supere

- se

voiu

urmhrind
de
favorabil.
risire care-i
D-lor
vi
convins
dv.
acuzat,
care

er

ca o veverit

foarte rar. La noi,

care

banca

cnd

un

pr-

la

cum 1-ati

pentru noi un eeriminalul obipuit,

fata
Jurati,

www.dacoromanica.ro

- 82 lu
cap.
sideratiuni teoretice, nu justificA

crurile se

la nu

lui. Vedeti

la
s'au

a fost intretinut. Bine,

timpuri normale 300 lei lunar
o fericire.
un Magistrat
cu 300 lei lunar. Un orn, care dup ce a fost dat la
a urmat
a avut 300 lei lunar,
de
adus

nu

Omul acesta cu

fAcut o

retras, ar fi
cartea. sau
claz are vicii obisnuite, nu are vicii cari
dela
carte. Cmn se face
omul acesta n'a
ducat un pse-

Cum se
nu
o
Care student n'ar fi
fericit, care clopil din clasa burghez, sa aib 300 lei
nu-si fac o
Dar
care dintre
cari strlucesc
domeniul stiintei, in
domeniul literaturei,
domeniul artei, au avut norocul
pn vrsta de 35 de
aibe 300 lei lunar serviti
plus,
declar
acuzatul,
adese ori
nul Petropol
acte de generozitate
cte o

udo-contabil

mare, 10.000

-tin-te de carte,

lei

te trimit la Paris". De ce nu s'a tinut de

Ei, d-lor, dar exemplare
acestea, refractare la
amatori de
de viitoare
hipotetice mosteniri,
la noi n'au prea
in Franta.
acolo ei se
tot sub forma aceasta de pretinsi revolei
exemplarul nostru
tati ; este adevrat
este o deosebire, este o
Revoltatul din
de
criminalul revoltat, adic acela
se
hlamida revoltei,
face o ideologie,
zuintelor
spm o

in
pe dreptate.

cesti revoltati nu spun c iau averea

de cuture,
la mostenire, ci pentru
ei
lupta pentru
sociale. Mai
cA
revendicArilor maselor. Vedeti nuanta aceasta
justific ! Am aici dou fragmente priLupt ei, dar
acesta. Unul este un
vitoare
criminali de
spuautomobilistilor. Credeti
care Bonnet,

: ucid ca

buzunresc

-A omort pe gardianul

FereaseA Dumnezeu! El zice

dela o
! Un altul. Jacob. a
sdaviei
functionar superior. Toti vorrt a buzunrit pe un
!
de viitoarea lege social& Acuzatul nostru ce
vorbeste de viitoarea lege, care recunoaste drepturile
acest revolutionar refractar
natural. Ce

ne

NerecunoscAnd nimnui
e
va
dreptate,

el

de

cA in.

latie, dreptatea este sugrumatA

dect hotie..." Dar
pe acuzat fie

www.dacoromanica.ro

legis-

Viata nu

de banditii au-

- 83 tomobilisti vom avea d crispatie de desgust, prea

sitate, prea mult cinism
s'au
de
Acuzatul
ordinea
a fost
la
de
de ani un
beneficiar al acestei ordine, el
testamente imaginare.
Trebue brevetat acest
care probabil
va
succes, dat
spiritul
francezulni: atacurile
testamente inexistente.
rog,
am avut revoltatul, cautatorul de
legi noi, operatorul
automobil. Avem acum revoltatul
de
testumente, orima
ideologie
e dechizatii
acest
sentimental, la care
face cu
acest
sentimentalism va fi
cauti pe criminal. A
sii dispar eriminalul, aceasta este de
coteala.
Domnilor,

acuzatul de
teatralizat pledoaria ;
fost calculat pentru obtinerea
tului.
men d.
v'a facut o ampl expunere de
au
faptele, voi
spusele acuzatului.
A spus
a
revolverul pentru
eri
nu-1 atace
Orezeanu. Dar, domnilor jurati, procesul duri de doi
de zile, de ce n'a
revolverul
Cum se face
de asasinat coincide
sfrsitul
civile Numai atunci
s'a
calea
civili, numai atuncli, a
revolvernl. S'a spus : fost
un sunet premergator, acuzatul un pionier al
de mine,
a fost
care
destepte pe
giuitor. Dar de
n'a
atunci gestul lui
T
A va'zut
deoparte
nu
aibi 30.000 lei lunar,
suma la
s'ar
300
scaderea fatali a
tras

:Nu cumva a ficut o

Domnul presedinte a

de rizbunare
acuzatul
gur"
pauzi,
asupra primei

: dar nu uitati

efeclul

categorice,

sunt
a calculat

Pni atunci spusese

faci un pseudo-atentat
rodul
dar aceusti
Dommilor,

a vrutt

a spus :

Nu

s'a spas aceasta de 35 de martori,

35

roman senzational.
dus
sala unde s'a tras, am

www.dacoromanica.ro

ale

- 84 locul unde s'a

capului

tras ca

atunci

jos ca

e la m. 50 cm.,
s'a tras sus,
Orezeanu
fie lovit in spate, mai ales
de
armei,
revolverul are
intentiunea de a ucide.
zicem

n'a avut intentimiea de a ucide pe major ; atunci de ce

declaratiunea d-lui
pe acuzat
trnd sub bnci".

a vrut

sperie

: D-sa a

vzu.t

maiorul Orezeanu

Va

fusese atins, pseudo tentativa

fugind.

asasinat izbutise, a vzut pe adversarul

ce interes
aveai
Dar
d-1 Anghelescu

de martorii cei mai

am

te
presedinte
a

cari au

de

simpatia pentru acuzat,

:

de ce n'a intervenit martorul

care e
voinic,

d-lui
D-1 Anghelescu

a avult

Ei bine, end
tunci

phrerea

se

Aceasta
sunt
declaratiunii.

ar fi tras

efectul l'ai ajuns,

mai

ar fi putut
nu s'ar fi

este

eu
sensul

Domnilor, cnd d-1 presedinte a pus intrebarea marto:

rului Dumitrescu: Duph ce a spus
vreau
Sigur spune
ce a
Deci, vedeti,
pseudo

Ai tras un

jurati, se
poate
ai tras

ce apoi n'ai dat revolverul

rare 4i-a esit
ce te-ai
a trehuit
fii
Atunci cum se poate vorbi de pseudo

de

dar de
cale,

riizbunare" - si
vom
alte
rlaratiuni
ale acuzatului n'are drept la mostenire,
perfect
r face, sub legiuirea
actual
un
o
vrstu lui de 45 de ani. nu
ori ce ar face, chiar de ar fi suprimat toasi
nu
venj
mostenire.
vorbit de premeditarea
Colegiul men, d. Stanciu,
sarcina criminalului.
criminopremeditarea poate,
sustine
uncle
fie o circumstant
un caz:
de o idee care devine
intregului
suflet,
nu
nu te
aceast
Dar, domnilor, pentru

www.dacoromanica.ro

- 85 aci,

voi

de obsesiunea ce'l

care este ca o usurare

cazul faimosului
prin gestul

ce
a
obsesiunea ideei
este
copil natural, copil din flori,
are un testament de carea fost
ce a tras
arma, ce
de
minunat din Rascolnicov: politia. stabilise alt
al orimei
coinplecte, amintiti-vh
tribudatiunile lui
siguranta
este
de
mustrarea de
tot
nostru nu vd
mustrarea
cluget care
fi
suflet. Ar fi trebuit
la
focul de
ver tras, acel sentiment care se
orice
sufletului
bunAtatea, acea
pentru
carece s'a
gestul. A
Nu. A avut
acuzatul cuvinte
reaminteau o
din Anatole France, stilizate bine, dar aceasta nu e mustrare de
Nimic !
primejdia
nu
elementele impulsive, cari
moment de
o
sugrumati de
perd simtul
cari preturilor pe cari trebue
oameni
le aibe
cari ucid. Elementele primejdioase le constitue aceia cari sunt constienti, aceia cari cunose
ceia
se
cari navigheaz
dintr'un articol de cod penal
alt articol,
cari studia-

za,

crima.

Dior, frAmntarea de descompunere a

din temelii,
in clipele acestea cnd societatea
descompimere, trebue

societate
al

tate

publice, -

serviciu de

fie

- avem un

vrem

avem
Baza

este familia. Inaintea

matriarhatul. Femeea este creatoarea
eu
furie
a
cestei institutiuni.
dela

triarhatului a

ei

pe
femeia ! Toate
acest
an dat elementele revolutionare au fost date impotriva
aminte enciclopedistii cum vorbeau in
coincideperi de familie. Tot
premerghtoare. Nu se
o
a familiei,
eu o
nici o valoare din
individ, care nu
asa cum
de vedere social, ci se
care este familia.
Comte
oonservm familia, ea
Bonald zice: trebue
nile
subsista

este un

Toti refractarii, nu refractarii la

www.dacoromanica.ro

re-

- 86 la

lege, refractarii la

niuncei

si

care produc sentoate pArtile, reeurg la

zatie
au rAsunet
care de aoeea vor
totdeauna
de talent foarte adesea
dar
tia
in potriva punctului
reazim al societtci.
nu
din noi am
cabaret.
de incurajare
Damei
Nu se poke
scoaterea
de sub

se sea.tul de aparare al legei. Aci nu s'a dat lupta

se
pe din ghiarele legei pe un
s'a dat lupta

pc care
joritatea din

familie. Acesta a f
s-1
alturi
periferia

obiectiv al

a
povestire
romanul Travail" al lui Zola.
aceia
novatorii
cari
Dumnezeu
credeau
dimmezeu, dumnezeul motoarelor
unul din
tiu
se face
coincide
cari
din
aeelora
aari
penitenciare - dar
a
biserica credinta
mort
de mult, un preot
datoria.
liturghie
fiecare zi, desi biserica a
pustie. In
zi el
aceiasi
vie
Zidurile bisericei
amenintate de vreVoi

muri, ploaia le
de
se mai
cupola.
dar
preotul".
ei a
jurati,
preotul
d-vs.
gsiti
prin
d-vs. de
sub
se va

biserieei
s'a

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui I. GR. PERIETENII

(Portretul grafic
al d lui avocat Perieteanu a
publicat
in eBiblioteca Marilor
No.
pag. 59-63)

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui avocat I. GR. PERIETEANU

numele partii civile,

Curtii cu
din jud.
dela 22 lanuarie 1924

Curte,
Domnilor jurati,

Sunt nevoit,
prere
ru, s-mi
neprielnice. Presupun
nei dv. a slbit ascultnd
rechizitoriu
acum de partea civil.
dau
perfect de
distinsii
cari m'au precedat au epuizat

tema pe care s'ar fi putut

artentiu-

parte
Pentru

consideratie, voi
vada
eliminare,
pe cale
strictul necesar.
'nainte
un
preambul
tor.
Sunt, domnilor jurati, aproape 20 de ani de
mi-am
facut debutul
acestei Curti. Am pledat totdeauna
pe banca apArrei,
in
cu
crederea pe care o are
avocatui
pe
un infractor. Am pledat
convingere,
am
inima
pentruc s credeti, nu ne
aprm o
una
credinta
Expeelanurile
are darul de a
de a strecur
avocatilor amrciunea indoelii.
cari constiinta avocatului e
Sunt numeroase cazurile
pus la
fie
timpul
fie dup ce
nu odat
care a izbutit s
indeplinit oficiul,
un verdict de achitare,
smulg
c'a

vinodreapt, a avut apoi deceptia de a

oircumstante ulterior
datorit
clientului
survenite. Cnd sustii
Curtii
interepe care eu
avut
sele prtii civile,
victimei,
cuprins de o explicabil indoial,
te
o

cauzei pe care o aperi.

de o mare
neincredere e rezultatul indulgentei pe care o arat
totdeauna, la noi
aiurea,
de diferitii inJuriul,

www.dacoromanica.ro

fractori

zisa

ideia

se

cu

sau

sociale.

Chipul
sper
voi

simpatie

cari

plea in fata dvs.

jurati,
care e

juriul,
dvs. verdictul

obtine

va primi cuvenita sanctiune un gest criminal, cu

mai
n'a
nici de sanctitatea

templului
Procese,

azi, din fericire, nu s'au

des
noastre
pot
jurati,
aiurea, chiar acolo unde
mult mai
Forul
a impus totdeauna respect
chiar
temerari criminali. Incinta ei n'a
eel

Petropol
in
man foileton sau

a tinut

marginile,

film

un trist erou

cinematograf

Pierre
caracteristica, care pune pe
este
ca un
dar
nimicesc divertivul,
sonajul, risipind
acea parte

celor

gray,

cunde,

ceeai

rogenul

cea mai
mea
per-

sub care se

In ce
pasional care u
agitat rAsfoit
fata dv.
prilejul instructiunei orale,si care va fi
reluat
abilitate de distinsii reprezentanti ai
rei? Romanul
titlul:
unui copil natural sau
contestare -de stat civil". El cuprinde
capitole,
diabolic combinate,
e populat de
personagii sinistre, ce
cambole
lui. Acuzatul a tinut
tot dinadinsul
dvs.
clama dureroasa
mantica-i poveste,
in acest
a tras focuri
revolver,
ascultat cinica
ca la
Palatul de justitie.
turisire
i s'a luat. Ati
prilejul
este de inteligent,
jongleze
ce bine
cari
adunat Mind,
talegere, o literaturg
despre a
a
arti-colele pubiicate prin ziare. E
curent
isprAvile de
(ale
manoperide celebrei
manchiza de Brinvilliers ! Toate acestea
constituesc de la
a
inceput cea mai bun
criminul.
care i-a determinat
la
Nu-mi propun
revenirn
toate amAnuntele lui. Un sentiment de
soormonesc adnc faptele,
fac
entendeur salut!
-fileze in fata dvs. anumite persoane. A

www.dacoromanica.ro

- 91 voi

foiletez senzationalul roman,,

simplu reportaj

Cristache

cndva o
precedase acest important

la proportiile

ciar.
Un
cAsnicie.

mere,

dar

act civil. Din

o femee se

lui

efe-

un copil, pe care

ce nu ne
l'a lsat lot
in clasa
numesc bastarzi.
batrnului
sau nu o infractiune,
domeniul moralei, nu e local
aci. E de
interesul acuzatului ca o amintire,
mai
sus

trebue

lui

fie

acest pretoriu. Presupun

lucru, deoarece,
filial, este
trebuie s fie att de piiternic
tutulor
nedrepkilor, s
chiar
fata deceptiilor, strein de
niale !
Cristache

zic,

gresala

reziste-

iaalterat,

o familie uitnd

noapte. Acuzatul

nu
Cuvintele mele nu
nici o ironic,
ci dinpotrivg sunt
pe care
in noi ideea de filiatiune naturalg.
Din
Petropol se
mai
copii. Doi
mor,
o
de al
devine sotia d-lui
Major
la oficiul de stare
copilei. Este un prim gest pe care-1 face
ca
recunoascg paternitatea
a
acest gest
lui
nu
discutie, nici chiar azi
tropol. Copila este
sub ocrotirea
in snul
de
care-i
educatiunea necesarg; se
mai trziu se
sesiune de stat
ei, cu care
avnd asentimentul tatalui
care
btrnul Petropol
gest
clragostea-i

de

parte din
totii ce
Dvs.
Cnd cineva se duce
sa, avere
mare parte din
donndui o

osie, e greu de presupus

de

xiste mgcar
nasterei
sale Elena
Petropol a

fiice.

la

in

act de
fiicei lui cea mai
constnd

sufletul lui a putut

din

privire la
domnilor, de nasterea
i chiar

de vreun
cine n'are,
Cine n'a primit scrisori anonime, gingase
suflete chinul
strecoare
veninoase biletele
fie

de vreo

binevoitorilor.

www.dacoromanica.ro

-2De sigur

de

misterioase

mesagii

ar fi existat.cndva vre-o

asupra
dac rudele lui
snge,
ce priveste nasterea
produca
sufletul

terei coplei sale.

ar fi

mai

ar fi

sentimente ostile fata

trag profit. Nimeni

ma lui Petropol
vazut

vreme,

de ea, din cari nu

nu a

defunct

o discordie care
trecut
timpul
o surprinzAtoare iuteal,
au deschis

Petropol n'ar fi fost

deck

al

rudele lui a existat tot tim-

nu s'a

menajamenul.

Petroptol, s'a

lui.

Petropoa a
din
Orezeanu o
contra d-nei Elena
stat civil. Nu cred
ce

discutie buna sau reaua

a rudelor, cari au atacat pe
justitiei
delicata chestiune. Imi place
le
tot
chiar
burg
ce

la baza actiunei
chestinne
desavantajul
sau

mai

Ceea ce pot
dintr'o idee

mod bruse

fi gsit origina

acea legend: Sotia decedatului Petropol,

de sterilitatea sotului ei
de a
a conceput
abilitate o
de a
introduce
familie un copil
o
mai multe
absurditatea
temeritatea
Pricepeti
gende
o parte
dificultate de a
semenea reiterat crim,
prim rnd
cci orice act
ce
trebue
aib un
Lipsa de mobil
domeniul
Col
.care pune la cale o
ca aceia
substituirei de copii,
care
expune,
la pedeaps5, atunci mai ales
societate o situatie
de sigur
trebue
de un mobil
Ori,
actul criminal
asemenea
trebue
fie
de
necesar. S'ar
crede,
d-na Petropol
doamnei

succesiunea lui

de

Petropol

oare ! D-na Petropol, dnd

printr'o supresiune de
sotului ei, prin. supresiune do stat, un descendent legitim,
aproape
asigurnd unui suflet
avere a
Petropol.
ei personal o situatie mai rea

In
gitim,

pe care ar fi

Petropol,

ar

lase ei

lipsa
avere

ab

www.dacoromanica.ro

cale testamen-

legii i s'ar fi

-- 93 averea lui
care Petropol

potrivA,
copil,

lui n'ar fi avat

Din

urma lui

fi

la o

in usufruct. De s'ar fi
dar
nul
lui un copil strin, luat dupe strAzi
din
hune ! din himea
de
bine
anumite melodrame.
intro
din
nu
o deosebire. Arnndou
ambele sunt lipsite de inifoarte
ocnasul,
hidosul personaj al lui
Sue din
Misterele Parisului".
Ciudat.
descind
lume interlop. de banditi
fac din ei complicii
de
o
ea
introduc la mine
familie un copil a
ereditate
de
ma
a-mi
care
o situatie mai rea,
fi avut-o
nu
odioasa crim!
Cum, domnilor, acolo s'ar fi
Eliza
tropol,
ar fi vrut
o asemenea
Dar,
ea,
lui
conteze
discretia unor
complici, recrutati din cuibarele vitiului

Este. de conceputl Ia

pentru

nostri,

de

fiica lui a
De sigur,

la 20 ani

posesia
criminale,

Petropol n'ar mai fi

averea lui ar fi intrat

buzunarele

de bogtasi.
trai ;
sub

marea presiune a
zilnice, sau
mai
poetic, sub vraja
pe care i l'ar fi
din miraculosul flaut al santajului !
de felul abine, foarte bine !
cesta se
eoneepe
? Chestiunea nu
Se
procesul
dar
evocarea ei se aduce o gravt
justitiei,
se
s'a
s'a confirmat de Curtea
apel
de
Tribunal,
ta Curte de Casatie, s fie readus in discutie
fata
d-voastr, judeatori ai poporului,
str5,

justitiei in

domnilor, aceasta, nu se poate !

o

fi fileut-o,
admis'o

face. Un al

ei.

tot
altfel

bine,
dom-

admite o asanenea
oameni

legea

N'am si reproduc aiei,-pentru

mi-ar
tregi de
ergotri ce
de

procesul

www.dacoromanica.ro

ore

- 94 s'a contestat

incercat sa se sustin o
a

prin care s'a

al d-nei Orezeanu,

de drept.
voi
concluzitmi puse de

de
Rosenthal
legen-

Pupadat, doi maestri ai baroului, pentru

dei
contra d-nei Orezeanu. Ar fi sa
la
daca am
procesul de
de stat.
dar
Un

de

ispitit de perspectiva averii

zic eu,

de

de clevetirile

inspirat pe
Ponson
adineaori distinsul ziarist avocat,
mostenitor de snge al lui Pettopol,
o
a lui,
dup moartea batrinului
posesiunea de stat,
atunci
a fiicei acestuia.
Sa
fantazmagoria
Pretinsa
ar fi
de
a doamnei Orezeanu,
de mahalagioaica, de tovarse
a
sa
o psihologie. Nu
o psihologie.
bunul chiar are psihologia lui.
Elena Viad, ne
apArarea, a avut o fiica
sn. Ce spun Nu
din pn-

-sinistre, din
Terrail,
Pamfil

acelora cari

avort provocat pro causa

Eliza Petropol un copii

norrnale,
de

vede copila bine-plasatA. devenind

hologia
a vizitat
a
Care dintre
lui o menajerie,
n'a
rtigroaica nu

la

fi psi-

bucata de carne pa care i-o

nu
mnnce.
de malt e dewolr.ai
tat la ea instinctul matern. Ei bine, datorit acelui
chiar
necum omul. Elena
pe care
ar fi fost
adevrat mama
Orezeanu,
pe care i-o
fi
conserve
sale
crease un noroc

care a

veda

s'o ajute. Ei bine

tot timpul vietei lui Petropol, care nu s'a
ei

a copilei ce pretinde
i-a fost
semnalat nici
ca
din
Petropo
d-nei Orezeanu,
scrisoare,
data de
Septembrie 1920, pe care am sA o citesc
penanalele
fie stenogratrucA
sA
:

Doamn, in urma
14-15 Septembrie
copii

18 - 19
moasa

d-tale Lina, la d-1

din ziarul Universe',

ziva de

1920, prin care se

Pelu, m'am
eu in
Quinet No. 9,
str.

www.dacoromanica.ro

-d-ta, in
pentru
te-a crescut,
mama d_tale

Doresc

mi-a spas
te-a nscut,

despre

Te rag a

No. 31, urgent, te

str.

mine

rag. Te rog

mine

ce

Dupa
serie aceste rnduri, Elena
careia noi
vom zice
mama Frochare, la 19 Februarie, 1921,
scenA Chioru" din Misterele Paritsului",
care
ce
zut de attea ori
la toate
El
scrie d-nei Orezeanu,
rnduri prin cari o
c'a
avocat
fost chemat de
vrea
vorbeasch
nu
o
la 5
1922,
niei
adreseazh urmtoarea scrisoare :
palatul de justitie.... am

Doa.nind, zilele
Orezeanu)

sortul

Petropol, aceasta numai

el
adevarat
legitim al lui
Petropol, a
alungat de lamilie cine
in ce
d-ta
doamnd
luat
bine,
!
ca
nevinovat
sufere. V'am
scris
nu ati luat
in
Foarte
pentru
mie
std in
te demase,
sdrobitoare cd
Elena
D-nei
dictate
Petropcl,
care
cere
.tdcere,
acolo Wide cram
voi fi
pune ca-

pital de a

cd

'circa,

prea sus

te

Astept

zile

dai ceva

deed

care fusse

Admirabil, domnilor !

la 20

care o

care ar fi putut

detaliile"
vremea
mai mult
pentru a
ferieirea

Altfel, voi trece de partea

le aduc pe

concursul,
chlor...."

Vede

chior !
!...

Sunt rugat de
care are
chip

Et'

20 de ani

D-1

Perieteanu.

credeti

grgiere
nmeri povara crimei pe care a

ani

le

tine, vede

numai 15 ani...

seurtarea
cA-i ridicA de pe

www.dacoromanica.ro

96 Continui,

destul de bund
o
pentru
nenorocirea. Mum

nu
mai

pas,

te

acel

pe nedrept.
la sectia
ai

eu am

nu

la
apel, hei bine, iti voiu

H-a
eu

tare,
a fi vinovat, eu
de

totul se zdrobeste, aceasta

sus.

capul

dela inceput,

void

d-na

din strada

in

in care te

ta, sunt
moasa Pein te-a

cu cupeul

te-a
munddrii,

acea

cearceaf
cute
per-

meu.
Voi

nimica
imui romancier sd
2-3 zile. Sunt chemat la instructie la Cabinetul Nr. 1.
G.

Ei bine, donmilor
acestea simt piese
ventiuni. Ia ascultati-o acum,
aceasta
- pe Lina
depunnd
cabinetul I de
v
copilul i-a
de data nasterei. La
turisit :

nu

terminat,

cc a mr-

Mum
de ani
cu
Georgescu eu care am
cut o
care am nscut-o in casa moasei Eugenia Peiu,
strada Grozavesti, acum Banu Manta in urmtoarele
simtindu_m cu
eram in a
dus la spitalul Maternitatea"
a naste acolo. Mi-a spus
nu a sosit
vremea
terii
mai am
vre-o
voi naste. Eu atunci am
plecat spre
pe strada Bann Manta, m'am
moasa
Eugenia Peiu pe care o cunosteam mai dinainte
am
fost
spus
am lost la spitalul Maternitatea pentru a naste
marea constatat
mal am
nastere. In
am
de moasa
pentru a
constata
dnsa. Ajungnd acas la
a
sd-mi
greutate a scos o

indoial, dar

se scot copii ! (ilaritate) E rizibil

ceva tragic aceastA povestire

Dupg nastere
spus ca sd_i
cd eu am sd-i
doicd.
Tot in acea
a venit
o
a nu li recunoscutd
mi-a
ce am
in

pentru a o da

cucoane

un fisiu pe ochi
pe moasa
ce este cu acea
cd
Petropol, caruia
va da copila.
moasa Eugenia Peiu mi_a luat fetita
a spus cd o duce

a o da d-nei

www.dacoromanica.ro

- 97 Ati

i se

donmilor

crcneasc
i se apoi
fr
a primi nimic
r
o impotrivire,
e dcamn din
cAreia i se incredinteaz
misterioar,,
de
mare, o
care totusi nu interzice
spuie
thine,

mele !!

urmm
Moasa Peiu
trasur la mine

m'a tinut
mine

in

zile
un

m'a trimis
evreice care
dela mine...."

dnsa

renuntrei la copia a fost fixat ulte-

dar

rior de

lei
a

schimbul
s'a redus la 20
pretuaui, i
un
a doua supresiune de stat !
interval de timp Fmca Georgescu
se
de soarta
Povestirea
devine din ce
ce mai interesant :
!

Dup o

am dus

cubinuL men

el n'a voit

concopilul

moase,

evreicei

Goorgescu, de
deoarece

cu ceilalti copii,

ochii

parul

A dus copilui
Apoi:

ca

Am tot intrebat pe
mi-a
un

se
Micsunescu...

Ciudat,
pe
mul moment spuse
Petropol.

cum ar fi restituit o

s'a declarat satisfcut.

la o

Peiu
copila mea,
se
oarecare PaPadepol, lar urm

este copila,
din pricare se numeste

VzInd
(at_o

spus-o

nu spume
unde se
o voi
Atunci ea mi-a
strada Modestiei Nr. 6, azi strada
fetita mea era de 5 ani !"

mea, am

e dat
Kalinderu. Aceasta

Ascultati, domnilor, o
i se
copila,
care asteapt
ani pentru a
spune unde se afl
Mai mult
ce
fine
unde se
ei, cnd se duce s'o vaz, este
se
!

sunt

cari trebuian

Biblioteca Marilor Procese

figareze

ca
7

www.dacoromanica.ro

- 98 de contestatiune de stat civil, proces

in mod definitiv
cari au venit pe urm
dvs.,
torisire de roman foileton.
Ei bine,
Curte, este,
mod firesc,
martori

1-au

persoane
propuneau s-1

E drept

pe

prescris, dar nu
prescris sentimentul printesc, care nu se
niei
dat.
se
dar
femee desgroapg o
facere
de
atat de
de vreme,
atare pornire
ea
E
de
epave sociale,
Dvs., judectori ai
porului, n'o puteti primI ca pe
adevr, ci din

pe o minciung, ngscocit pentru trebuinta

cauze- piercare
poate
situatia
stat civil a
pierdut am
Nu Elzer, d-1
Dar ce rol
acel prooes
Petropol!
in care verdictul dvs.
va stigmatiz un sentiment de generozitate
ne
considergm
pe un domn oarecare.
Nicolae Petropol ce rost
proces Cu acea-

intrebare trecem la psihologia d-lui Petropol. D-sa nu

nici un rost,
proces, absolut,
pentru

nu
legalmente chemat
rmas
dela pretinsul
acestuia,
timpul vietei,
nu
deci se ghemuise
resemnare.
dar se
in
procesului
de instrument promotorilor acelui proces Ce scop
care
natural a venit de
ori
D-1 avocat Marinescu o
vorbeaseg despre incendiarui
ducelui... nu
Acest caz
e acela
copilului
psihologie
care
direct
va autorului zilelor lui.
natural al ducelui a relactionat
direct,
curaj, pe
miseleste, pe la spate,
care
cum
nueste
de bine
pentru
Revin dar
Elzer pe sala pasilor pierduiti, pentru
se
de
Ce

Ii se

Nici nu vreau
jute pe
tau
sunt persoane ionorabile.
Anghelescu, nu poate fi
de
se sugestioneze
zer
dorul de
izbucnirea Ce
domnilor. A

www.dacoromanica.ro

a-

Cei earl purCe

men, d-1
dar
proceselor
a-i
o

nemaipome-

- 99 nit cinism
Curtii.
pasilor pierduti.
tot din
exalt pornirea,

pe sala

pentru ce

de a se

de

articolele sale.
presa
prin ce minune a izbutit
determine presa s-i
larg coloanele ei V'au spus-o
Insertii, arficole
cuiva
pe 5
Care
de
coloanele ei pentru publicarea
articol
privat Fact eu publicisticA de 20 de
lucrul e
tiu,
neputintg. Un articol de interes general social, care
programul gazetei,
; dar s-mi
mele

nu s'a

ziarului,
mai pomenit ! Cu, ce
Petropol
si-au
multi, pentru revolver
volver

nu poate
toate

a utilizat
revolverul ! De uncle bani

articolele revol:
re-

-vedeti,

trebue

primeascA

sfortri reiterate, toate

Relevez mnnai
frmntri,
crima,

acuzatul
dovad
datorit
consideratinni, nu poate
indulgenta juriului, cAci smit crime
preeugetate cari
nici o
Se va spune,
ton melodramatic,
Elezr
sufletul lui de
vreme
nasterei
Aud
confratele Ioanitescu, spunnd
jucererii de
libertate,
Petroppl
rsvrtit al
;
faptele
contra codului
acuzatul e
viu
acestei rsvrtiri.
primejdios sistem de
!
Consacrndu-1, domnilor
va trebul
umblati de
apArati, in
in potriva
potriva
de
ori
fi chemati
fi expui
pe la
un glont de revolver.
va
aminte. Aveti
verdict
o

gray de care depinde un

cazul Petropol, ci
justitiei.

viitor, care nu
siguranta
justitie nu
poate

o incredere
potriva
un browning
asupra
atentia
lumei
codul civil
modificat,
dispozitiile lui nu
mai corespmid
faptele.
acuzatul
atare anarhie !
pe
tei
cu el,
drepturile
vibreze coardele
trezind
patorn. Nimio
in
nu-1
suprime oameni,
un rost,
donmilor jurati,
acest

www.dacoromanica.ro

- 100 ajung la cucerirea unei alegislegalmente, -dat

prin atentatul lui nu

veri
nu
latia noastr

este interzisA.
dati voie
lAmurirea dv.
faimoasa chestie a copilului
ating
al
de
va fi

Domnilor, cnd cineva e

resurse, a
e vina Cine trebuie
stat civil
autorul zilelor lui, acela care
poarte rspunderea

zilei
potriva lui trebui
dar vinovatul;
dvs.
treziti conreactionati, vreme. Puteati, pe cnd
ale
misterioasele
vibreze
stiinta,
pretindeti
gostei
mizeria

relativA, dup curn

articol care

de o

Acuzatul,

din faimosul articol

timp premeditarea, - nu s'a preocupat

de putin de

indignare.

Diatriba lui are prti

n'a stat degeaba

o parte din
libriria Leon, a
ce-i stau
pe Lucretia
pe Mesa
InsanitAtile
pe celebra otrivitoare
acestea i-au retinut mai mult atentia
literatura
natural. Pentru ce,
calitatea
referitoare la
lui de
victim a sociottii, n'a
o reculegere,
un reconfort,
scrierile
Alexandru Dumas fiul, unul din
mai aprigi
ai principiului

Piesa acestui mare scriitor Le Firs

L'affaire

probleme ce

al

ternitei n'a pus

ca

sunt consacrate palpitantei

sufletul acuzatului.
natural
al
copilului natural revolverul
el ne

sau pumnalul; n'a

de copii naturalii plini de energie,
la
ignominie, au
cucereascA
un
prin
Dumas fiul s'a
ne arate
natural
oprobiul care-1

vrea
devie
Acuzatul,
ritoare,
vechi

natura

moartea
nevinovt.

Dar care

de obiceiu, poate, cnd

literaturA

sufletul din
i sub
a

Elzer, in

intelectuale

toate pregtirik, pentru ca,

o

acestei

www.dacoromanica.ro

cari

potriva
tre-

- 101 mobil? ExistA numui unul

rat.
pe d-na
pe d-na Orezeann, de asaltul ce se d pentru
de pe
Petropol.
acea
Maiorul

are

Aprarea, prin glasuri talentate

abile
v depArteze dela
p'un ton
faimoasa

.natural.

Intreb

pe
zis
care
de bine vocabularul
mi-a inspirat
ad.care citit
literaturA, pentru ce nu
dat
osteneala
putin problema
a
natural din
de vedere legislativ7 D-sa in
Aurora" No. 160

din 7 Mai 1922, sub rubrica Afacerea Petropol, spune tex:

Societatea
ca o
ntre

pe drumuri

avirea

a
criminal,

de zestre,
eu
societate

s
fiica de
cel adevrat

sub-

jurati, Elzer
tras
de zestre Iat
vneze pe un
o parte din psihologia acuzatului.
vrtire in contra
contra ordinei legale. Acuzatul nici nu
dat
ordinea
potriva
se
ave
are un caracter
In adevr,
pentru a
exemple, chiar
candavia, Danemarca,
tarea
est
o
actiune nu poate
.conduce la alt rzultat dect acela ca
obtinA
la
o pensie de
clonu mai are
pilului natural,
dela care
In nici o legiuire
ar
un fel de
nu s'a recunoscut
de
fi
de
atimci mai ales
se
e
al copilului
moravuri usoare.
din relutiuni
o
P. loanitescu :
noi art. 677
civ.
D-1
Ce spune ?
copiii
P.
: Vin la
Ati

a voit

ce ati vrut
spuneti
civ. e vorba
art. 677
de drepturile copiilor naturali asupra bunurilor mamei
intentionat chestiunea,
Mi se pare c
D-1 Perieteanu : Foarte bine,
aceasta domnule

de confuziune. Cu
butiti insA a produce nici un
principiile ce
ne convingeti
mai
veti reusi
ca,
civ.
desprind din textul art. 677

www.dacoromanica.ro

- 102 data

vor estinde,

aceste

o bizar concepdespre mijloacele ce

tie
legilor
intrebuintate
a se ajunge la ref orma legiuirei mascivile Am dredinta, c juriul care ne judecA, prin verprincipiul
su, nu va

ajungem la reformarea legilor. Ne 'nfioreaza

toti
ce
Palatul de justitie,
magistrati,
ar
fi expusi
de revolver,
vreme
cutare
nu
unor anume
sau
tivitti !
acum, d-lor,

termin, conformndu-ma

rintei exprimat de
Curtei, sa revenim la
E vorba de o
Se pune
responsabilittei acuzatului. Pentru
acoast chestiune
unei instante
ar
existe o interventie activ
fi
trebue

astfel
desigur
cazul de
materie criminal
interveutia
pretinde
in
Petropol aceast ipotenu este
ce
ideea
derivate. Chiar de
fi
ne aflAm
eazul
rosponsabilitatea
s'a adogat
din urm (secundara) fr s o distrug,
sau
ei,
sau subsidiar.
fi
care o judecati o
responsabilitate
dar aceasta nu
poate
responsabilitatea
a acuzatului.
Ne putem
a existat o interventie pur
spiritual
pe
interventia
spiritual a acuzatului
ce
este indiferent.
intereseazA
ceoace este
fapacuzatul a avut
tul sanctionat o relatie
de altfel
o responsabiltate
contiguitate.
Ori care
fi dar
prin care veti privi crima lui
Petropol, ideea de responsabilitate nu
fi
Presupunem
se va face
dvs.
psiholoMai avem

a intentiilor, motivelor, sertimentelor acuzatului. Vi se

probabil,
descoperiti in el imoralitatea
aceleia
care aetul
trece de a-i fi simptomul,
regsiti
el
a svrsit-o
racterul
in
alte cuvinte
cercetati
sea
cu
lui. Chiar
ati accepth un asemenea examen
ajmige la un
nu puteti
la iresponsabilitate, ci va
recunoaSteti
va

www.dacoromanica.ro

- 103

Se impune ca
:

ce a tras

ce a venit Elzer

maiorul Orezeanul
luase
dinainte
luase
Acestea sunt chestiunile.
Orezeanu, v'ati contrag
mkrtjurisire. Zic
-vins, cred,
tru c timp
20 de ani,
cnd pledez,
un
care s fi catezat
cu mai
gndul
afirme
preconeepuit, care
cu mai mult
da, este adevrat, purtam
de
mai
vreme. Imi reamintesc e drept sabla atenuare:
potriva cui ave
gndul ca s
apr. Dar
am luat-o
se
In
presupuselor
de
maiorului
cari ar fi putut sa fie expus din
aseultat
zeanu
ascultat declaratiile lui,
jignitor

interval de timp, ct a
maiorul Orezeanu n'a rostit

un

cuvnt

fi fcut vr'un gest de

adresa

a avut dar

deplin
arroat, nu este

rezeanu care prin profesia lui

tui de putin dispus s

potriva sa,
arma, s'o pue o parte. In
cu grije buzmiar,
-urmroa un gnd de rzbunare. Amintiti-v
re v'a spus :
supruno.
procedeze astfel,

da, vrearn

; am

doninta de

orb

pe

de

!"

Astfel s'a exprimat

Curtei
imaginei lui
Christ, ce st atrnat
ca o dojan,
indiferent
acuzat Din ea
sentiment de
mil asupra
!
Orezeanu, l'a
Este bine retineti. Acest
mnt i-a pus
revolverul,
venit tribunal.
armat. Dvs.,
jurati,
revolverul browning are magazie de
Pentru
dreptul
percutorului, trebue
!

de functionare. Va

astfel arma e gata

de

imediatei

acuZatul

Astfel pregtit, intrase

justitie.
Palatul
eacum
psihologia acuzatului
lui. A intrat in sala de audient, a
II-a .de la
Tribunal, pentru a
la un
de
urma
Grigore

acuzatului nu i-ar fi

ar fi obtinut cstig de
nimio. S'a

www.dacoromanica.ro

pe-o

- 104 ban*

i se

gesturi

pe

relata adineaori
nebun; se
din martori. Altul a spus mi s'a parut
tavan
ou figura congestionat,,
rtacit, cu
Elzer, sau
de spasmuri. E cert
sine, se
ou
nu
sau
cuprins de
nervozitatea pe care ti-o pricinueste
momentului
prielnic pentru executareu
format. La suspendarea
sedintei a
afar. Scapat de atmosfera
a
dientei, de
a
daca ar fi
tras
alto victtime, Petropol a
s
fata
de aceasteptarea
propice.
situatia favorabila care i-ar fi
trag sa nimedoar tinta, nu pe-alaturi. Precautie, care exclude ideea
impulsivitate, de gest bruse
Un
in
mintea caruia
criminal
se
stantaneu, nu
seama de eircumstante, de primejdii,
turburare, un

Elzer

face s000tedi,

evite ochii victimei.

nuitor
armei Manlicher, -astfel
se recomanda, nu intentiona
ou bravura
drept
pieptul victimei, ci s'o vizeze pe la spate,
la
meditare o
N'a avut
famaiorul Orezeanu,
atins, ar fi tras pe
sabia
i-ar fi
in abdomen sau ar fi
revolverul
1-ar fi clulcat la pmnt.
de pielea
pe fudar, d-lor,
asasinate, care n'a obtinut nicioindulgenta juriului.
Dar
Acuzatul a
sala
pierdati, s'a
la
a
venind
Orezeanu.
Nu, a
teptat
trcac in al doilea plan,
momentul
spatele, a ochit
a tras.... La
produs,
iorul Orezeanu,
care glontul
nemerise
Elzer
revolverul in
refugiat
Petropol,
in sala de
atins tinta,
nu
el, cu
s'a
in
strigand:
omor,
intrand
sala de
pe maior
se ascunsese in
parte din public a
asupra
lupt,
care
un
glont a pornit din teava revolverului.
Scena aceasta
o
oprosc
ei,
martorului Reck.
!

Acest martor, relatnd fuptul, s'a dedat

www.dacoromanica.ro

- 105 el e
a
de
a vzut pe Petropol
revolveru
La
s'a repezit
i-l'a smucit
din
a recunoscut
fost
acuzatului printr'o sfortare calectiv. Apoi, aci,
intea d-voastr,
din
de viteaz exelusiv,
Reck
care u dezarmat pe acuzat !
noi
d-sa. Despre bravura
ndoirn. In schimb credem pe d.
profesor de
arme
care
Tir, un
curajul
loialitatea.
Dimitriu e mai obisnuit
lui
Reck, pe care
prind
l'ar
mai

care atunci

suspecte. La

zaitul
D-1 P.

ce

: Dar curajul lui Levy ?

Perietednu : Levy a avut alt
mai
centuat ca al
Reck. E chla

lui Petropol,
intentia
jos
de altfel
de talia
Stineseu.
: Domnule
un udmiraca colegul

a reusit.
-turia
P.
tor d-lui
D-1

e cert

Levy s'a urcat pe o

a avut curajul, absolutumente

acuzatului, pentru a-1

la o
micul parantez.
!

la explicarea faptelor. Elzer a tras

nu un prim
de
pe sala
gestul
care l'a
o
bine, o realizase.

tite nu

de
acel moment

I a Inaltei Curti de
altii

ne

rnaiorul Orezea-

pierduti. Se ziee
demonstratie. Ei
de jus-

de sus
Am

alarmati, ne-am repezit spre

ce s'a petrecut.
demonstratia
Elzer nu! se
fi imediat arestat;
va
prilejul
de
a
tras,
tras
va fi adus
Curtei
jurati,
a-i
incinta
de teatru,
a
prezent domnilor jurati romanul
foileton. Scopul
atins. Dar nu acesta
scopul.
de aceea usasinul nu s'a

mirginit gestul la o
victima a
Din potrivi, viznd
foc, fugind
a urmrit-o acolo, vociferndu-si
sala de
intentia
pornirea. Au spus-o martorii Stinescu.
de nimeni
individul nu s'a
ci a
la use, n'a aruncat
revolverul
a
mai tras
dl Stinescu ci doilea
S'a confirmat
a
tras
oprit,

www.dacoromanica.ro

- 106 dela u. Ca
de
general,

divertiv vi s'a fcut teorii

foarte spiritual s'a rostit d-1 procuror
mai mult o
de
de

Fapt e
a
fie
mai
a mai putat
nu
un al doilea foc,
din
urmrit victima care se ghemuise
mobil devenise o
nu
Levy in spinarea
nu l'ar fi desarmat
acesta

al

dovada

omor
Ei
urmrind pe major
:
bine domnior jurati,
de mare ar fi talentul cuiva,

este

fatpelor uuni proces, nu

intentimiea
a acuzata-

ce magie ar
intentiune bine

tru a

zice

prin acte lipsite de

activ

foarte bine, interventia lui Petropol

voluntar; dar crui
a cedat pen-

D-voastr, judecgtorii
ai poporului, cari
din
constiintei, dati sau refuzati
satisfactiunea
cazul
ordinea
de mobilul une crime.
turburat,
Distinsul meu
Radu Rosetti, cum
mod spiritual, d-1 Standiu, care
pronuntati acel
s
de
ou usurinta
care o femee,
i s'a spus un
vers i-ai mai
e frumoas, ciripeste mult asteptatul
da";
meu Radu
face
din
bilul unei crime, o
pe dare
produce
sufletele dvs.
care
copilul
este
de
o nenorocia
a societtii,
care
faptul, a cedat
sentimente de
de.
spaim, nAscute
sdrobit de
seducAtorul, ce-si
libertate lasitatea. Dvs.
sati. pierdeti
vedere s
problema,
femeia nu
copilul". Faptul pruncuciderei e
totusi real. D-vs.
numai
ni l'a oferit faimoasele pledoarii din
caz
procesul Cristescu,
important din
vedere
psihologic
social, proces
care, fie zis
verdictul.
P.
: Suntem de acord !
: Cum
nu
ce e rational !
D-1
Dar
eazul nostru care
Ce se
Elzer,
pe maiorul Orezeanu,
care pretinde
i se
pe
la care

tr'un da sau

gest, disperat de copil niatural,

mijloace de trai, care a
patrimondu la care
drept
Un
societtei,
injust. Un atare rezultat

www.dacoromanica.ro

- pe
obtine Elzer
n'a
acest lucru.
a declarat,
o rzbunare absuri
de
smintit,
potriva
alt
a deteiminat
faptul
d-soara
cum
al aeuzatului,
patrimoniu
ar fi
tropol
s'ar fi mritat, averea
mas
Elzer.
va
astf el fapta criminal.
sunt
cari au deternu-s de
provoace

El

Orezeanu, dup
motiv. El
de rudele de
hrtuite de

primat
sele
color

miliei, care

el, care se

lupta, se
a estorcrilor facile.
log al

avocati,

am

adevratul lupttor
singurul ocrotitor

de tot

de interesele
se

de a-1 rosti. Se

patic pentru domnii

su-

adtele necesare,
calea

aceasta apare dar ca

un
zice
acesta e un

epi-

Gestul lui
-.Petropol nu poate fi confundat eu gestul spontan
al
copil natural rsvrtit contra
societatea i le
actuala stare a
.Cnd tragi
revolverul
ucizi,
tie ci
eventuale beneficii;
vii
te aperi,
cnd
n'ai vrut omori, ci dear s-ti prilejuesti o exibitie
argi
protestezi
contra legilor,
judecat
de altii din care
ai
e
vii.
chiar
templul ei, nu se mai
de achitare.
d-lor
d-vs., oameni respectosi
de
gile
dvs. cari

sa'

astki,

a
Orezeanu,
zura Inaltei Curti de
chestiune,

Themis-ei o

la

mod definitiv
trecute
in cercetare

cen-

Nu, d-lor, ar fi
ei

de catastrofal ar fi
dreptul
ar
la
;
turbure gray
atta
de care
pntru
marea ei
pentru
juratilor,
judecat
se
contraasezmntului
sub
vnt,
dup fericita expresie a lui Morin,
fapte
De

www.dacoromanica.ro

- 108 negresit -

in contra

se

pot fi foarte bine

sau

invite
anumite concep-

anumite legi

a
zorite

se poamoralitatea acestui proces.

care chestiunea
o jurisprudentA streinA,
simpatie
lui
aspee
fi
privitA
Niculae
anarhic
antisocial
care a
a solutionat
eu
din
De
procese
eu

ua fost vorba de gesturi de bastarzi explicabile,

copilul fatA
nor eonfliete acute,
zilelor lui, sub povara dispretului a restristei, a putut
tr'un moment de desechilibrare sA
crime
tra proprietAtii.
acesta este cazul
al copilulni
incencare a
averei nu
cArui duce, pentru

acesta

nu-1

dar prudenti tari

jurati, nu vA
pe panta unor
ademeniti
nejustificate, nu
o
de tiradele
eu cari set
bisnueste a se
faimoasa chestiune
copilului
actuala
nu poute
tural. Juriul
nici transformA pe
atmosfera

relevez eA

la o vreme o
derea

institutiunea

Tin de

eu

de naturA

pluteste

numit juriu". A
de care dau

jura-

mai grozave crime, cari au turburat societatea.

in
D-lor,
este mare, pentru cA
a
devie o prof
risic. Pe
ceput
vreme furturile

potriva propriecari
totdeauna
legei, trimetnd la
pe acare a furat o gAinA, care, nemncat, a furat o
sunt
infractori
potriva prograve a; din
cari
cele
liberi, pentru
tentate potriva
de represiune.
stare de
a
toate ataeurile aduse

scriitori, sociologi,

cugetAtori, etc.

voe sA citez pentru edifiearea dvs., o remarcabilA

ginA

mai
Tarde.

academicianului

de

des respansabilits", pag. 75 :

pe care

veti

ale marelui
serierea lud Et l'horreur
judecAtonii

www.dacoromanica.ro

fapta

certi-

109 pe care-I asteapt

fie pedepsit;
ca de va fi wins are
sau condanmat. Aceast
comite actul in incertitudinea de a fi
mult incurajatoare dect
este Dare-mi-se,
bizui
avocat,
judecdtorul mi se
care-I
schimbe niciodata
catul ne putnd
pe avocat care schimba foarte adesea starea
Juriul se
multumiti nu pot
sufleteasc a
cride la tribunal la jurati, dect judeatorii
trecerea proceselor
o grea raspunderc,
aceasta scapa
Judectorii
- 50 la
de a nu
pentru c la
pe cari
achitati
de
Jurati
75
la
sutd.
Aceasta e
norocul
de
a
se
ca din. 100 de crime
incurajater.
inteo oarecare
gurator,
50 la suta
rmn necunoscute, ca
50 cari
50 la
sunt anu sunt descoperiti ;
din 25 cari
75 la
dintre
o exagerare, ci dinpotriva, ca un criminal,
chitati; se poate
cnd a
94 de
de a
fi
face

de

negustor, 5

Astfel se

fcnd
progresiunea

suta

foarte repede a

alt
Guilher met, avocat
psihologie din
criminal", face la Andu-i

la

Mediul

observatii:

Cate achitari n'au pronuntat Gurtile cu Jurati. In materie pasionald,

cte ori omuciderea sau asasinatul are ca mobil dragostea, ura, gelozia,
acihitarea este regula,
exceptia.
Franta
ucizi
revolverul sau cutitul ;
cu acid corosiv, ca
zicem astfel
n mod impunit.

onicare

In

sunt foarte
Tot
in Spania vulcanica
rasa Sarazinilor aceea a Mauau ldsat violenta pasiunilor
amorul constitue mai invederat
dect auirea cea
preocupare, intrebuintarea
represiuni
necrurtatoare a
considerabil stavil desvoltdrei crirnelor pasionale.
sunt ocrotite contra infractorilor,
tot astfel este

$i totusi exist ceva

spune

pretios
popular".

? Rana

mai departe
lipsa
pe
Curtile
justitiei, distinsul
spime :
asupra
in ce priveste aplicatia, pedepse excesive sau

www.dacoromanica.ro

a
de
decancer-

- 110 ceeaoe

exagerare

mului,

juniului.

e viat in Capita
'tar la

de o

Panchoinke

c'a

va atrage

Lyon

faot

sine dect
dedlaira

Paris pentru

e mai

intellgent".

domnilor jurati,

de a se
ati fost inteligenti". Ar fi
lui Elzer

reputatie sunt sigur

va

Sagacitatea dv.
material melodramatic,

lui Petrotpol un
decor menit

dar

care

vorabil.

domniile voastre,
acest sens,
evite

pe care bima dv.

la o Darte tot acel

con-

de impunitate,

pe acuzat sub un

In mijlocul acelui decor,

s'ar face, figura acuzatului se va
chip de
maestru
ale
ce a profanat
crimei, care
gestul
lui
a

gloante

unde

acolo

incinta

autoritatea
vArsat

care a avut-o

jurati

sinistrele

judecat,

picioarele dv. chiar,

are
potriva

i-a armat bratul !

audient,

de tea-

mers

Verdietul dv.
procesul de
e
de
nu
ca o
sanctiune a unei crime de asasinat
dar
dar
mai presus de
o stigmatizare a cutemntii
seamAn de a se
sfid
gray justitia
sanctuard ei.
Aoest
nu
fi dar
afirmativ !

www.dacoromanica.ro

Rechizitoriul d-lui procuror

www.dacoromanica.ro

IONESCU

www.dacoromanica.ro

Rechlzitoriul d-lui procuror GEORGE IONESCU

Jurati,
Curte,

te

Spectatori luminati

impartiali aicauzei

acum

procesul acuzatulni pentru

de asasinat
zer, zis
este de
constituit din doua
o fafamilii,
proces
existenta ei
o altA familie
care
cea
pentru cauze mai mult sau mai
tin avuabile; este
un proces penal propriu
zis
acesta este
dvs., procare
dauna
Nu
interedvs.
acuzatul care-si zice
Petropol
este sau nu
natural al
nu
Christache
sunt
nu

lomnii cari s'au aruncat prin gura martorilor cari au

pasiunea lui, dar

ales
unei
a miei
milii; dar ce
pe dvs.,
criminale, este
sau nu
acuzat e vinovat cA
ziva de 22 Noembrie 1922 a oomis lasasinat
premeditare impotriva maiorului Teodor
Orezeanu.
Asezat de lege,
jurati,
strig5tul de
rere, de
de disperare
glanu
respectabil
concluziunile mele nici
ajung
cuvantului
spirat domnului Perieteanu,
cum v'ati
dvs.,
v'ati
la o improvimatiune
eu care
vor
vor
acei
Voi
aceste conditiuni,
fiecare

su,

www.dacoromanica.ro

- 114 legea de
lecare spune
a
Tribunal de
rohil acuzatorului public este acela de a expune
Curtii subiectul acuzatiunii
de a sprijini cu dovezi
meu

gea

acuzatiune.
Doonnilor, acuzatul Nicolae Petropol
aci
a-i
pe
atitudine de
pentru a
care o are pentru
public
timp
in
lipsa de
pe care o are
acuzatul ne
desbaterile acestui proces faptul
culae Petropol sau Niculae Elzer - deci
Petropol a
cari au precedat gestul criminal de
toate
ascultat
contribula 22 Noembrie 1922;
pe care
reprezentanti ai
civile au adus-o
sprijinul acuzatiunii
a se
tot ce
de
dvs de
ai
in
acuzatului. Nu vreau
reeditez
materiale ale acestei
dect numai att
e
cesar pentru dvs. a primi informatiuni precise indispensabile
asupra
puie
de fapt care
rosti asupra
vor
de a
Domnilor, e
de o
e vorba de un
omor
la
premeditare. Voi venj
circumstanagravantA
lege,
ratiunea
omeneasck
totdeauna care este premeditatiunea
unei
me.
fixarea acestui moment din ziva
22 Noembrie 1922,
acuzatul Niculae Petropol se
Trib. Ilfov sectia II-a civ.
la
nui
care nu
sa
din
punct de vedere moral, nici din
de vedere material,
oricare ar fi
justitiei, Nicclae Petronu ar fi avut
de cstigat,

nu ar fi avut

de pierdut. La un moment dat, in tim-

un proces
nici
din uirmg, la care, euriozitatea l'ar fi putut atrage pe Petropul

se

pol,

acestei

se

a esit pentru recreatie

pierduti. Acuzatul se
un revolver in buzunar, - vom
vom veni la expunerea
din care se trage dovada
zunarul acuzatului.

care

de

iese

atunci, domnii

acestui revolver
cursul acestei susmaiorul Orezeanu, care

pentru judecarea pro-

se
ment, din
eminentul reprezentant
eveniment aproape unic
anabele justitiei
rgsune la
ca un
de revolver
sglii
cesului

www.dacoromanica.ro

- 115 de niunei persoane care nu se

de provocatiune. Asezat la 2-3
un
asupra
spatele maiorului Orezeanu, acuzatul a
v
pencelui
un
revolver.
tru
abilitatea pe care
vinovatia
ou remarcacut-o,
pe care nu
dvs. pe
intelectual
care s'a prezentat
bilul
care recunoastem, dar care
daca este
ridicarea persoanei sale din punct de vedere moral nu poate
fie intr'ajutor pentru
cuzatul deci v spune: n'am vrut
trag ca
vrut- a
pe
;
am tras
dol
pasi cum s'ar fi putut
nu-1
aceasta mi-a fost
intentiunea Sunt aci tot attea
le-a pus
care au
de o examinare
s'a putut
este o
a
de
faptul
de a
maiorul Orezeanu,
ferieirea
societhtii, spre mndria,
ce n'am
armatei el
un
ofiter
Stat major
dar
tul acuzatului faptul
Ovezeanu a
intact
dar
fata cui
acuzatul
fata unor
cari
n'au mai
ce este aceea
cari n'au mai. auzit
se poate trage
pasi,
se
Dar toate
lurnea
se
trage
imediata apropiere a unei
persoane totusi
tinta,
parte
ricoseze.
sinucigasi, a
voint
de a-si
moartea
fie
toate
cestea nu
se omoare pentru acest motiv
oricare le-ar fi dorinta de a se
de mare
de
fi vointa asasinului,
de
ar fi intentiunea de a
a
nu se
meni

cu

poate

nici

sinucigasi,

fractorul de drept conmn

stare de
sufleteasch
cnd intreprinde o actiune
nu este de natur a-i

la asasin, nici la

dvs. acea
pe care o axe un

aveti

normal care
face
mure
lui
aeuzatului nu a reusit,
pro-voace
moartea maiorului Orezeanu, nu
acuzatul n'a fcut tot
i-a
putint
omoare.
cred
dvs. ati
aceaa acuzatului;
a tras dela dai pasi numai

pentru o glum, sau

supra dnsului atentiunea

a atrage

Nu
fi
ca
stare
s fie
asupra persoanei sale, ca
doi pa sau chiar mai
se
asupra sa
cidere dare este revolverul Browning.
atunci, domnilor,
reusit
v spun

cine

www.dacoromanica.ro

- 116 de
tiunea sa
este
nu l'a ajutat
tras
pe care
binevoitoare, fiindc pe
data
ceanu a fost scris numele
ofiter care vine
tot de fapt,
r dreptate. Dar,
celelalte
pe care
pretinde
a
ele
avut-o de a face numai un gest teatral, atrgnd asupra per-

sale

lumii

Intr'adevr,
un foarte ran
s'a prezentat
a adus
acestei
faptul
gtor
este miop.
imprejurare,
cum foarte bine
marcat al
o
jurat, n'are
rezolvirii chestiunii care ne preocups,
vorba de
care n'are trei diopbrii,
acuzatul
acest defect
vizual este de
numai
a-1 face
vederea,
ochii liberi, dar nici de cum de
a
este vorba de un obiectiv
de mare cum e
na
se trage dela o
de
trei pasi). Sunt
domnii
fapte
xeaz
actiunea
a acuzatului en
Tribucare ar
V'a invitat partea
ati refuzat este
sunteti
nu
nevoie de a se face
- v'a invitat partea
aci am onoare a
aduce
personal a
care v

constatati

fata

glontul s'a

pervazul
mare

care nu-i
slii Tribunalului la o
statura maiorului Orezeanu. Glontul a trecut deci pe
acest
ar fi avut
lovindu-1, s-1 omoare.

posibilitatea

lo-

Dar eel putini

a tras asupra
ati
mrgine45te
putin aci
lui actiune
de el
s'a dat el
a cerut iertare aceluia, pe care
vre-o vin f
vre'o provocare, fr vre'un interes mcar
Nu, dimpotriv,
urmArit pe major
sala Tribunalului. S'a
ieri, aci,
major Orezeanu

a fugit. S'au pronuntat

lui Petropol, s'au spus attea

stantele de toate gradele

tara romneascA,
imputatiunea adus
victime

mate impotriva bratului unui criminal de a fi fugit, de a

fi
larg pieptul
doilea
astA
ucightor,
rpuie
este una din
cele mai putin surprinztoare.
unui instinct firesc de conservare
trat pe
de
luat
pe
perete,
de acuzat cu arma
mai firesc
sala de
intrat

www.dacoromanica.ro

fugit, a
spre stnga,
mn.
fi
s mearg

- 117 de bAnci; el

pe
cele
v'am spus, a mers spre
rocul lui,

mnat de instinct sau de nol'a

din
de tragere, al armei ucigAtoare
care4
un foarte
acuzatul. bumea a sArit,
de o parte
natural
instinct de
proprie prin
vreti
place s'o cred
rea atentatorului,
de dorinta de a face pe atentator inofensiv
victimei, s'a aruncat
l'a
a
o
Atentatorul continua
arma
s
aceasta a facut ca al doilea
directiune
aceea
care se afl obiectul intentiunii sale
ucightoare. Acest al doilea
sunt gata
constat
expun realitatea ori
favoarea
ori

- nu

s'a tras in major pentru

motiv

fericire pentru dnsul, orizonde tragere al armei. Astfel

acest
n'a
lovit pe nimeni desi a fost tras
salA care se umpluse
maiorul nu se mai
lume.

am datoria
a le spriAcestea sunt
pe
pot s uit depozitla acelor
v'au spus
acuzatul
departe
a
spectacolul
care
nui
sa, a
s'a recules
de criminal,
totusi
instincte
frurnoase, din acelea care dorm
sufletul celui
din urmA
care, trezindu-se sub
a unor puteri
fac
caz
iertare, dovedind
lui de
nu, domninemultumit
maiorul avusese norocul
scape,

zatul este departe de a se fi

s'a calificat el insusi; el a
poate
fi trezit un dureros
tul
dvs.: am
acuzatul

miel

crud

aci, domnilor jurati,

pe care a

dvs. ca

de

nu
sufle-

ant facut ea

de
Ore&anu.
dar neisbutitA.

Crimaaceasta este
zice legea
gunt
cari vin
sarcina
este o imprejurare care vine
favoarea sa. Eu am
examinez
pe
nu
pe
cealaltA.

Domnilor, prima imprejurare care

nea acuzatului este o imprejurare
legea
universala
de
a omenirii o considerA
atarP.
Acuzatul a
vii
un
vei fi
ce ai
acolo
te
nici interesua
nici nu
citat
ai venit simplu spectator de ce ai ve-

www.dacoromanica.ro

- 118 Cu abilitatea care

nici
aci o diversiune. El
am intrat
Tribunal din curiozitate sau
spun. Dar,
din ori ce alt motiv pe care nu sunt dator
se
fi venit cu
cnd
este greu
explice aceast imprejurare a purthrii unei
dect prin intentiunea, prin planul
l'a format de a
persoana
care dinainte
cnd el
va chreia a tras Diversiunea
nu fie atacat din partea rnaiorului
indiferenth.
tuturor proceselor
cu revolver
acuzatul

mea pe

a-si

de

ginit la
pe un
care, atunci cnd
este aproape s'o creadA
el

Petropol
zice: acuzatul
lui de
Orezeanu se va
dela
societate, de militar distins, de om care

stimat
pericol
pe front, pentru a pune
cinste
de reclamat,
unui
nu
impotriva

potriva chruia nu
Dar nu se poate

un interes de revendicat.
atta naivitate din partea acuzacare
v'am

tului Petropol, care este

dovada,
rnarilor
criminale,
cari din nenorocire
l'au ferit
el
ispite ci l'au ajutat
el fapte din acelea de care
vorbeste
justitiei criminale mondiale, Dar este
care cbntrazice
posibilitate de
o
afirmatiune a acuzatului. Inteadevr acesta
v'a spus eri
cumphrat cu
revolverul,
eu nouA luni
scrisese un articol
ziar
din
a
sale la
un gest de
rhzbunteare. Nu poate
fie
rat acest lucru
poate
fie
pentru
ou
luni
de
un
impotriva
dar
mai 'bine
de defhimare
impotriva acestui ofiter.
articol a fost scris
tot
luxul de
ziarul LuptAtorul" din
18 Octombrie 1920, al doilea
Aotiunea Romn"
din 26 Noembrie 1920.
1920
in
1922, cnd
revolverul,
un gest
de agresiune,
gest de atentie din partea
sau a familiei
notati acest lucru
te articolele din
erau ou
mai violente
mai degradatoare
rnd
pentru dnsul de
timp.
se face
imen'a
de
diat
ce a
primul gest de agresiune

www.dacoromanica.ro

- 119 importante
imediat dup cele
potriva acestei
.mai jignitoare atacuri publice pe care le-a dus

constatat din partea maiorului atta

niste
an
jum6tate,
cinstit
de
atunci
face
cum
fensiv,

tatea sa
nea sa pentru

de

atta

deasupra
al

a scris un articol
Orezeanu va
i-o

un act
la dnsul,
acuzatului
afirmathme
rzbunare.
de
a faptelor acuzatrul apare
spulber prin realitatea
faptul de fi oumnu poate
aceast situatiune,
de a se
de
prat revolverul altfel
un

put

de

Faptele

ar fi

se

de data

de agresiune

la

22

c
9

Dar v'a spus

planul
mult
l'a executat
am spus
dispus
exagerez
dauna acuzatului
jurrile
nu vreau

daca

cum se face

nu

cred

din

acuzatul

fata justitiei represive cea mai

natiune
care
vre'odat in fata
-vi s'a artat
Curti eu jurati. El
un simplu
care
de
bunare, unei meschine dorinti
a
un
nimic
mult. Nu-i din partea sa usurinta
de

codru, sau a banditilor cari

Capitalei ca s-si scape
persoan. Pentru
de
tirul
crimirevolverul este sigur,
este limpede
impuntoare; ea se
promtia ezitat.
tudine. Acluzatul de fat
de
ar fi persoana acuzatului, i-a
greu

de a

acelui
A coneeput
luni
a
va fi
omorul proiectat a emnprat revolverul.
criminal s'a trezit
s'a afirmat din ce
ce-

crima

buruiana cea rea iese deasupra pmntului,

obstacolele care i

l'a tinut,

pun

cale. Reviolverul a-

sau poate l'a

temat
intentiunea de ucide a urmat ode gestatiune,
and, evolund definitiv, s'a transformat
la 22
1922.
st, domnilor, explicatiunea de fapt
a premeditatiunii
a
partea aeuzatului de a
pune
sa.

www.dacoromanica.ro

- 120 A doua
zatului
de
premeditare

-este
stiuni
-este

care

asupra situatiunii acu-

rar se pote
o
s lipseasch acest al doilea element

Nu
util
insist asupra acestei
reamintesc numai
ati constatat din

acuzatul
care,
vointa

El este dat

it dar neisbutit.

de fapt care

va

victima sa pe la spate. Dar

vine in favoarea aeuzatu
pentru crima de asasinat

cuvinte,

Domnilor, e
pentru
a
tot
ce
din
sa ca
a
a tras. Viatima lui
n'a murit,
asasinatul
isbutit, aceasta
este din vointa acuzatului,
ci din imprejurri eu totul
tine
de ea.
de acest
aceast situatiune
de aceea am
spus dela
constitnie pentru acuo imprejurare
Poate
n'ar fi drept a se
duce vre'o
el
situatiunea lui din acest fapt
nu
ajuns tinta desi a vrut omoare, oricum,
tine
sanctiunea
ca o
mult

Domnilor jurati, m'ar

de a
cere,
acuzat dacA nu m'asi simtj in stare
spun judechtorilor pentru ce a comis fapta,
acestia ar
fi drept
avem
fata noastr un
sau
care
nici un caz nu
mearg la
de expiatiune,
impotriva lui severitatea
s'ar
mod inutil.
deci pus
de a expune,
au
aphrtori ai phrtii
civile, dar
o contributiune
gestului
criminal al acuzatului pe
tras
aveti in fath.
ce
de ce a
acuzatul aceast
Aici
din primul
din
acuzaabila
savauta diversiune care l'a
tie ieri un
in
de
interogabor, divensiune
va seni
sustinerea tezii care va
fi
in fata dvs. Dece a tras a spus-o
din
primul moment
a
: pentru
se
situatiunea
in situatiunea
de
copilului natural,
de un elementar
de
societtii care
de
nu este un gest
strightul de durere
de disperare
umii rhsvrAtit impotriva
inechitti din organizatiunea noastr socialh.
n'ar fi
care este atunci
mobil
a
pentru
ce punct
fi
din cauza situatiunii

www.dacoromanica.ro

- 121 pentru un moment

adevar
pe care
provoace, sau

ne putem

Care este contributiunea

o aduca,
psihologie cu totul speciala

a putut

ar fi

de

care-

pentru
Sub greutatea acuzaei bine piedestalul este
tiunii care apas asupra acestui acuzat, fragila
acuzatul se suie nu poaoopilului natural pe

pentru a se

devr acuzatul

sa strige
dar,

orisice
un revoltat,
un
aceasta
oricui
maiorului
nu.
aceasta copilului natural, situ-

nu

a format subiecte pentru piese de

pentru alte produse literare, dela
Dumas-fils,
sinceritate ale polila- declamatiunile
ticianilor de cartier, poate
drept
orisice,
nu poate
fie dect
atunci
vrei
faci din ea
crime impotriva
pertiune care a interesat

soane cu
nevinovate.
gislatiunea noastr

aceast

care a disprut

Este
adevr o nedreptate
care se aduce
nu curtezanel care-si
atmosfera
a localurilor de perdithme, ci
meiei considerate
ipostaza
a
Dar
poate
fie chestiune care
atentiunea legiuitorului viitor,
el ar
ridice
noastr la
progresului realizat
cari s'au desvoltat sub influenta ideilor umanitare noui,
care stau eu mult
noastr
civilizatiune, dar nici

cari au luat

caz,

cari au luat

nici

femeiei, nici

cari, din egoism, din nepricepere sau din alte motive

ridicat
pastrarea statului-quo
prin
Napolioniana din
1804, nimeni nu s'a
ereieze din situatiurea
a copilului natural o
de impunitate
un asasinat. N'a
interes
ca
omoare

Orezeanu, nu puta

a-1
psicare spune
este psihologia care
gestul criminal
22
N'a avut interes pentru
dacA ar fi murit maiorul
rezeanu nu-i
N'a putut
fie purtat
hunare impotriva
pentru
pentru
durerea
disperarea
care acuzatul a articulat-o
dvs.,
iorul Orezeanu, nu
vinovat eu

hologia sa

fost

al

Petropol, acuzatul v'a spus

pe

www.dacoromanica.ro

subsidiile

- 122 de
lunare pe cari le
lui,
care pretinde
la acel
atunci
timp
obiectul celei mai delicate atentiuni.
simpatie
poate
mai fie privit de justitie
mama care
cu care e privit
dreptate
ri pe
tineretii salesau copilul natural care
primi pe
zilelor
mai este ceva, o spunem
aceasta cu tot
genepentru persoana omeneasci
re,
de o suferinti
atunci cnd se
este
respectabil cum se
a
lui
n'am nici intentia, cum n'am
de a

stare sufleteascA

acuza-

tul copil natural, se poate, dar nu uitati ci chiar

poate
fi privit de opinia
i de justitie
aceacare de
pare mai
se fileste
ci se plnge, nu uitati
alti copii naturali,
chiar din
ale nasterii, copii crescuti
azile
de oaritatoa publici, copii cari
tori sau populeazi
penitenciare din canza lipsei
protectiune
de
pe care pirintii ar fi. fost che-mati si-1 exerciteze asupra vietii
Ceva mai gray
care
nu
acuzatului) sunt copii cari au
fi

cari,

peri de

d-ta,acuzat,

cauza
cum

modeste ale
fost
bine
dupi cum singur a declarat.

avut din

acestui pirinte

nu

dus

toate vaantagiile pe cari multi copii

le pot
tunci de
mai poti
Te
plnge de
dar
vre'imeia din
cari te
deci nici impotriva maiorului Orezeanu pe
ai voit
suprimi. Marele vinovat al situatiunii d-tale,
azi esti d-ta,
care
fost
muncitor
din
E greu
te
milionar, azi, la 46 de ani,
la
n'ai
o meserie
pentiu a o lis
a
alta. Te-ai .prezentat
a
multor limbi
striine, te-ai prezentat ca
al
Vasile
dri
ai spus ei ai frecventat alte scoli
A-.
pus,
atunci ce
democratica
a
societAtii de azi
alegi o
d-tale,si societitii.
Atunci nici nu te-ai fi gndit
profaci sau
de scandal din care ti-ai ficut o
specialitate
ai fi
cu indignare
care ti-o trimeteau
-cei interesati
instrumentul orb pasiunilor
nu ai
fi
asasinarea
sala
tribunal a unei
persane impotriva
nu ai nimic de
de
care se fileste azi
se
la Operi,
in
risfRat unui
ai fi
copilul silitor,
immcitor
stiruitor de
trziu,

www.dacoromanica.ro

123 en grija

jurati. Ai
mai fericiti

fata Curtii
au

a existentii
acuzat
a

deca

mai
ai

ai avut din partea

care

azi, -

fi
asasinat
poate de

d-tale o
ce te-a
bine determinat,
situatiune
bine

onoreaz

devii azi un
tot cazul un

avut,
in

societate.

Aci e rspunsul care trebuie

devr voieste
sper acuzatul
verdict pe

naivitatm dvs. acel

vin s'o

jurati, socotese

atmosf era de diversiune abil pe care

nu sa
s'o
justitiei
in toate
aci.
acesta este

Nu. V'am

care

numai
pe
domnii

a
sfiit s'o

definitiv

mai
un
nu-i eauza pentru

chiar
situatiunea sa. Considerati,
rog, pe
tot
lui,
un copil
tinerete, un tnr
i s'a dat o
brbat
lueruri
cunsocgtor de limbi
dar lipsit de educatie sufleteaun
de
vrsta de 46 de
ani.
tot cazul
profesiune determinat.
Ei bine,
gndul unui astfel de
care
din vina
lui
ziva de
dect eu strngere
de
unui astfel de
e
dorul de rzbunare
care i
pare
avetrea
lui. Aventurier
cagetrii,
aventurier
diferitelor
acu-

zatul s'a ametit de

averilor pe care le

astzi

zestre"
influenta

Orezeanu.

xercia asupra lui, struitor sistematic,

eari i-au venit din partea
simptia

in

de rzbunre

care se

ave

suprimnd pe acesta din

va face
un pas mai departe
a
pe
din avere,
avere, esind din
a unui brbat, ajnngnd
sale.

mei (soacra

s profite

st,

de

maiorului), i-ar fi

lui

fa-.

se-

averea pe care au rvnit-a o viat

mobilul
care o judecati:

a aeuzatului,

sadica,

www.dacoromanica.ro

nu l'a

- 124 rAsit niciodatA

pe care ati putut-o

dvs.

maiorul Orea spus,

se felicite
dela moartea pe care
toate relele pe cari mintea omeneascA le poate

care o juacestea sunt

cauza
mare proces social pe
decti iese din cadrul
acuzatul. Ea se prezintA
pentru
se sfnseaCare este interesul
ca west proces
justitiei
infierare a
din
nici una
Domnilor, nu aunt aci pentru a
dispozitie, dar nu
din imblnzirile pe cari
le
atentiunea binevoitoare a dvs. asupra situapot s
piece liber,
tiunii
acuzatul
care
admirat
un erou de cinematograf,
specde
dvs. ati
un verdict de a
conchitare,
crede
usurinta
damnabil cu care judecgtorii au privit acest fapt
este atentatul impotriva unui
nevinovat
pretoriu al justitiei.
Nu,
nu
este
pe care justitia
are
societtii
azi. Esiti din
toate categoriile sociale, aveti indatorirea de a prezent
verdictul
mare exemplu de
ralitate,
cum aveti indatorirea de a
de
ordine
de dreptate,
de care o societate ajunge la
solutiune. Nu
nu asasinatul
consfintite
poate
drept
pe cari un
la satisfactiunea la care crede
are drept.
nici
situatiune, a
nedreptAtit, nu poate
fie

acuzatul.

Nu uitati
mei,
rolurile se pot

dacA

Nu uitati

sunteti
dvs.

vre'o
care
e mai
poate
devie mine
ucigAtoare al unui alt
criminal
acest
devenit acuzat
fata altor
rati, ar
afiseze cu
de
nu
ajuns planul
atunci acela
azi insult, aplaudnd,
fi
care, oricum
verditul dvs. va
din aceast
zdrobitA, acepublic ar
durerea dvs.
atunci
: daci nu
si trenici un motiv
ceti peste marea consideratiune
dreptate
de ordine social, n'aveti nici un motiv
sur.zi la
torul
familia lui
de
care acest
-adreseazi,
de dreptate, ce
domnilor, srigit de
s'ar
verdictul dvs. lipsit de moralitate

www.dacoromanica.ro

- 125 acuzatul ur
fi
aai gresit
22 Noembrie,
i-ar
trage mai bine, d-le
altA
Eu cred cA
dve. nu puteti
opera de asasinare
care au
ceilalti din
mai
mai multa
vi-1

cesta

mai
mai

urm,

pasiune,

mai putinA milA,

te-a
cA n'au
fizic.

curaj de a

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui VICTOR

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Edit.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VICTOR MALINESCU

Note biogratice. - Victor

brie 1900 a urmat

nscut in
Ferdinand

liceului

de

din

in drept.

la 14
Bacu.

1922 a

inscriindu-se in

aceast dat profeseaz

catura.

Biblioteca

Procese

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui VICTOR MALINESCU

pentru acuzat,

Curtil
Jurati din jud. Ilfov,
de noapte dela 22
1924

Curte,
Oomnilor jurati,

Yreme de 4 ore,
au desfsurat acuzarea

Nicolae Petropol.

va fi

a
a
vntului, desigur

din

aidervArul"

de

din west
dar

arti a

de dreptate.

a talentului, dar mai mare

a dreptgtii,
numele
pentru
Petropol.
jurati,
de

Mare este
este puterea

Ati
a oircumscrie acest
foc de revolver, tras eu
Orezeanu in sala
Ei bine,
noi
contra
cesul de
lui
pilului natural;

a fap-

II-a.
acuzatorilor, prodevenind
care

a acuzatului de azi,
a

sub a

pe banca

penibil.

M'a
instructiunea

parte

durerea
de

opiniei

tragic

coliorta

in care Petropol

prin

reprezentativ.
lui
a sunat
cinth, greu,
o mustrare, pentru sociebatea
re a
regimul odi.os
vreme de 50 ani, in
copilului natural.
sa,

eel

www.dacoromanica.ro

- 132
curmat de mult
rusine a trecutului chiar Bulgaria s'a
realizeze
acest fericit
al ideilor morale
texte
pozitive.

al
este procreatinnea, per-

drepturilor dintre

paza
Noi am
piilor conceputi

care

a
drept fat de cei ce i-a adus
de fictiumea

legale,

mina

pun

acestui

realitate

gheze.

Ori, ipocrizia

afar de cgstorie,
profund imoral,

care

vre-o

nu
unul din
roade, este
cere azi judecat cumpnit
donmilor jurati, aceast apropiere
tea legal
fapta lui
pentru
sunt legate
evident
de
certat
morala,
existente
se

sufletele victimelor

te, ce

de

lui

dar a

pus
Speranta

use, i s'a

Petropol,

nedreptatea a
o

adreseze

el nu este lege ; a

brutal in obraz, sub

de

presei care
pentru
drepttii banii pe care nu-i
imaginatia lui
de
a conceput
revolver,
sanctuarul
care
pe slujitorii ei,
rsune mai departe,
din
fiece
un
al cauzei
a odor vin
; visa,
jurati, o
re celeia din
care hi afacerea Dreyfus, a
larg procesul
in forul
afar
dectorilor, solutia
sentimentului general.
de
! cci ceea ce a
in inch isoarea
campanie

Nu
domnilor
urmati judecata
zatorilor, desprtind in
viata
epoca
anterioar
cci ele
singur tot,
de o motivare
profund
Acuzatorilor, cari
v
viata lui

www.dacoromanica.ro

- 133 mostenitor de proastfel o viacinstit, nu le voi

prea mult,
am
simtit
totii artificialitatea adjectivelor,
asupra lui
Petropol.
Vi-se
Acest
de
a murdrit
unei
din anul 1920,
ziare, sub
fantasmagorii, din dorul de a stoarce
hani dela o familie
care vi-s'a
1920
sngeros" sub
numele
vi-s'a
onoarea care nu
tiuni intrzieri in
ei, de
a adus pe
pe banca
pentru
colae
antaj
Vreme de trei ani
primit zvrcolirile
de dreptate,
ca
din
direct loviti, s-1
Intrebarea are
rspuns.
In
intrziere de a
onoarea
trconfirmarea credintei noastre,
Nicolae Petropol
1920
martorii
azi
a
adevruri.
Crime le de substituire de oopil, s'au
dar la
codului civil, rezumat
imposiblitatea de a
starea
a cuiva, ori de
de
stare
o
de
act, adevrurile prof crate de
au
fr reprimare penal. civil.
le au rgmas
sufletele
dincolo
marele
unde de 20 ani, e
cunoscut
mod
pe care
pentru a
drept romanul
asasin de
fesie, dublat de

al

ochii.

o intrebare desprind din pledoariile acuzrii:

se reduce la calomnie, de ce nu
recurs la
pertiza
care ar fi
minte,
cnd
Eliza Petropol,
nu a
nici odat, desi
de stare
trei copii.
Refuzul expertizei riedicale lipsa de reactiune la
din 1920 in ziare,
la

deslegare,

las confratilor mai

a

Terminnd,

de achitare va

d-voastr curate.

ca

acestui
drumul

sarcina de a
lipsa
de
simulacru
atentat la

miezul
crimi-

de achitare. Verdictul
imperativ categoric al constiintiea
cer mai

www.dacoromanica.ro

- 134 -din

fiti

un purtAtor de
mai de
pe legiuiborul
o
imorblitate
care se
curme
copilului
nostru

www.dacoromanica.ro

profesio-

de-

regi-

Pledoaria d-lui

BENTOIU

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

AURELIAN BENTOIU

erou
ermit

ca

cu

mai presus de toate, osos. Osos ca un

cu gravitate castilian dintr'o
8pania,
Oasele, cari-i
sacoului,

de

pielea fetii,
coasta

niste

probab
Ochii vii, de
tea

pierdvt
cari
de tragere obrazul mead, de
de file
crude, pe care
dau capului d-lui
aerul
al insomniei.
la

expirndu-si

pe

sala de

vldtuc albastru, a intrat, cu o

Cineva a

s'a oprit asupra

ghiftuit
drept numai
ce a fost
celui ce a gustat

bine

pioas,

totusi,

ce a

d. Bentoiu,
de

parcursul unei
deabia

unda caloriferului. Domnide Presedinte

rostite cu
te"
rotund baritonate,
simtiri
pe
se
jilturi.
apoi
ca un
catre se
lung.

efort. Se

mai
la

Fraza - scurt. Fruntea

desvoltare.
pledoaria,
ar
spondee.
Dar,
vorbele se topesc
legato melodic,
mnuntel cresc, opiniile se strecoar
cu faptele,
ca
meiul din poveste,
deodatd, pledoaria curge
apa de
ca
dia,
stare s
nu
cum,

asist la aceast

ce

www.dacoromanica.ro

- 138 spum

du-l. A
ironie.

s-i exprim puterea, totla metri cubi.

s'a
o
unghiuri de

adversarul l-a
apoi ascutit :
replica a
ca

De 'a-:

bec

exegetic

cum,

la mar
de preipastii absurde,
un gest
de
nodude
a unui principiu de
Trecut prin
maestrului Micescu, d. Bentoiu
totdeauna
teoretic al operatiunilor
de
preocupare de spet, d-sa
o
pe
materie.
fiu al
stepa teoriei are
arunce din
cdnd
o orhidee literarei,marginea unui capitol
E
material
d.
pledoariile sale,
face impresia
lupta,
bagajele mai pe
nul strateg care
cu
adversarul
mai

unde,

armele.

pledoaria,

sa,

lustru de
Vatotw, numai tema miroase a
riatiile le vezi turnate
tiparul fierbinte al clipei.
aceste
au trezit mai
der&
de benedictin.
delung

i-ar fi atras tot

tul care a
la
n'o pot

cusururi. D-1 Bentoiu este.

firesc, ca a
pe
valurile verzi.

eel mai clit la,

talent original,

D-1

Micescu,

Dante

Tu es

cum

giliu-

chiar

el

matre et mon auteux.

pe deasupra tuturor
d-1
mai ales de maestru:
una care
fesiunea cu o pasiune
Casi vioara
d-sa
cu o
catura e

are
iubeste pro--

involbureze toate melodiile.

care

pe

nu e
care despre
profesie se poate spune
vremea
despre poezie: cine
din
ceeace Gautier
din cauza
are curajul de a-i
d-1
toate puterile
e
mai senine,
avocat,
avocat.
spre
Note Biografice. -

la 29
cursurdle liceale la
drevt la Bucureti.
drevt
barou ca liCentiat
Inscris

1892,

comuna

cursurile universitare-

Ialornita. A
de filosofie

Decembrie 1919.

www.dacoromanica.ro

d-lui AURELIAN BENTOIU

pentru acuzat

Curte,

jurapi,

la

au

numeroase Oedoarii ce

faptele deja expuse s

ce voi

asupra

au ilustrat

cari

pe care se

Partea
editie penal a

art

aprarea

gseste o

formulare a

aveti

aprobare.

of

hiperbolic

de o perversitacinism fr precedent, o
o afacere tenebroash
de
formi de roman
iar pe de alti parte:
un
gabond,
o minte
de
pofta cstigului, un
te
o
formidabili

proces

premeditat de

epitetele svrlite
nu pentru
fie
dar pentru.
dvs.
partea
sub
recente
din Ponon
Terail.
distributia aeestei
de epitete,
adversari
printeun
de
Am

si

ne, intentia de a face din criminal

S'a
bunul motiv
Donmilor,

deeoratiunile
erou

spunem: ni
e la

in

sale. Aceasta
are

pos-

din
lui
vom
sabia,

moral, suntem
cette indignit" !
este
drame
acesta, epilogul
vieti pe

www.dacoromanica.ro

- 140 care

de exagerare, putem
monstru moral, ci victima

Ar fi

nu se

se

comentarii,

ar fi

ar duce la

cruzime, socotim

Dar
retete de judecatA, care

act, nu de dreptate, ci

mai

le combatem.

: nu

cam aceste

pentru

se

natural. Se va face
west subiect
epuizat
Se va face
sentimentele dvs. spre a se
tul pe care dreptatea-1
Vi se recomandA
inimile
extirpati

tru a nu face
greu
judecati nu

Ornul,.

a expune obiectiv faptele,

impun singure
vi s'au
va

calvar.

la

pomposul

red,

sufletele dvs.
mai

sufletul
dvs.
materialitatea faptelor

de sacerdoti

ca buni

criverdic-

justitiei,
'ascudtati

simtimnt
penred, ratiimei exclusive.
demnitatea justitiei

revine a vi se cere

ci

sufletul mutilat.

judecati pornind numai de la

rechizitoriul,
recomand
ca
al
public,
chestiud.
sA fie
nea printr'un
care
ocna concluzie, fAr ca prin
sA abdicati
sA dezertati dela datoria
puterea pe care v'o dA
v'o
de a pune
pe care tot
cevA pioate determin convingerea
Sunteti instant de
caracter special.
nu vA
ca pe
ordinari,
camera
texte care
puse ca premize,
fatalitatea care o
pornit
anume
trebueste sA
la mi anume
duo adesea la
damnri
echitatea
dar
care
contra
le
legea dvs. constitutivA vA
ca
de a
intima convingere. In ct
la
dvs.
abia dacA mai

teri admirabil ca

vre'un zuvnt.
s'ar
chiar
dreptului
suprasaturati de silogisticA intr'un dcmeniu ce
cadrur
simplelor interese
protesteazA vehement
abuzului de
Imi
o
din
e nievoe sA
fie

cram lui Edmond Picard, Le droit pur", att de

carte de

www.dacoromanica.ro

- 141 Trebue sa ne
Iacobini

dici, de

juri-

excesivi, de acei

de acei

de Pedantocratia care face s

trebueste sacrificat de
mijloc
lucru. Trebueste s se ded un

dreptului

scop in ceeace nu este

ori utilitatea

sennmentulur (pag.

Aoeiasi idee o exprim

:
dreptului
Este a nu

Spiritul

Ihering

a comite o

a dreptulud

esenta

eroare, aceea de a vrea numele

tic. Viata nu poate s
modeleze
trebuesc s se modelez'e dup

ci

pentru a
convingere
dela oameni de
cei mai stegluciti
reprezentanti ai poeziei, reaminteso
cuvintele
creator, care a fost Goethe care
nu se imparte exact

Ne

cu sufletul

a-i
toate

prin intelesul

exact
ei nu se
care pe
ratiune mai

de sentiment.

ne socotim atinsi de
flemeaua ce s'a fcut pe socoteala sentimentalismului nostru,
de partea
de ce atunci cnd s'a
cicare
parodieze
Luceafgrul, perla
ce

re a literaturii romnesti, ne
se

dvs. o

aprarea.

pentru ce ne socotim
de silogisme, de ce

deschideti

chiar de
de acord

rece incercarea de a ni

antecedentele

inimile
reamintind
confratii

nu vedem
cerem

ne

oe s'a fgcut
partea
nu exisa inrfractiuni, ci infractori, suntem
a nu desprinde
ce aveti
judecati,

zise,

rea actului ca o
te aduce
treoutul lui

pledat

mimai

de a o face:

poa-

Copil
acest f de veni
pe iume, e cea
mai. mare nenorocire, la 27 Octombrie 1878, ca fiu lui Christache
al
acuzatu
sub ingrijirea
afectiunea
a
care
nici un
chip nu
patemitatea.
pus

www.dacoromanica.ro

- 142 -

de o seminificatie
fapte numeroase
tot timpul vietii sale.
zile el
Astf : din
unde acesta creste
doici din
rea
Reamintese
depozitiei martorului
de
:

u am fost adnmistrator la

Christache Petropol
cunoscut de cnd
la 1920. Pe Nicolae Petropol
de
trimes de Christache
la doic
spusese c este
deoarece el

din 1880
mic
plteam

- E omul de inoredere al lui

tea. Este
a

care ne

ajutorul
al cArui devotament cinste
ne vorbeste
l'a ajuat pe Petnopol
timp de 40 de

pentru ca el, sluga

viata
fata

nu poate

de mijloace. Un asemenea

martorul, l'am internat in

pn la etatea de 15-16 ani".

Cnd s'a %cut copil

apoi la

la

terrnine
in

Institutul Negri
intretinut
afectimie de defunctul

depozitia: la Galati

opresc aci

a fost

sub

supraveghiat
tache Petropol.
sar,

mai

dovezi, va gAsi
de acuacel
zat pe numele Petropol. Un certificat
medicului Vizzu

purtnd data de 11 lanuarie

Subsenmatul fac
mate

are acest continut:

astzi

Nicolae

sntatea sau a

fr

dula 13-22 IDecembrie 1893 retind

celorlalti. A
din cauza

m(s) Medic Vizzu.

Un al
zandri,

certifioat,
al Directiunei
de 29
1895
dosar, ne

.Se certific, c

Petropol

acest liceu clasa

1878 a

nscut
anul

Ale-

27

1890-1894, clasa

etc., etc.

Dlrector, P. D. Petrovici

firesti

1896. Acuzatul
pntia de care

fin au durat swine

la
atunci 18 ani.
spre bine tot attea

www.dacoromanica.ro

- 143 rau.
gheze,
lui.

trebue
inimei printesti

ve-

calea

de aceasta n'a avut parte.

La 20 Ootombrie 1896 barnul Petropol se
preoedent cstorie doamna se
ou Eliza
De

mise

Din afectiune
Neindoios

este

natural
mostenire. Afectiunea
dispozitiune
de

fu

brbaturlui

Este
de mult de a fi
existenta
milioanele,
perspectivele
el, se
traduce
care
servi deceptii
atunci o

pentru

copilului. Re-.

ni-1 spune mai

Din cauza intrigilor

el

a plecat In lume

mai

vre-o 10-12

Nu e de

ca

piece

ghicim ce s'a
lume. Expresiunea aceasta traduce

In timp

adevrat,
piece de
afectiunea
disperarea
casa
trnului Petropol. sosea
unui voiaj
copil
cutie de plrii,
adus printeun simulade maternitate care
intre mai
incuviintarea justitiei
poarta
civil.
Nu
asupra
pentru
nu
s ni se
aouzatiunea cA am
un
la instantele
Dar
de a
cauzalitatea actului ce aveti
nu

judecati constrnge s semnalm faptele ce

un serios dubiu, dar
zice certitudinea, cA

adevrat,
civir
interzice
paternitAtii, s'a substituit
a
stare
este interzis fi
din pricina unei
dictii legale.
Eliza Petropol,
anterior
un bArbat, care a
dovodit
a nu steril, n'a avut nici
copil odatA
Petropol devine de o fecunditate
raculoas.

In mai

de patru ani de zile, dela Octombrie 1896

ki 3 Martie 1900, are bucuria de a fi de trei ori
doi copii, a cAror nastere
acoperit de mister, mor unul dupA

www.dacoromanica.ro

- 144 Exact la
naste al treilea

luni de la

Se
Cristodor

la

celui de
lui Petropol.
civile

se

al lui

Martori la
indivizi
o
de nici un
domiciliati
lea Veche
Labirint.
martorii
au defilat
intea
voastre, femeia Lina
e
martorul
Georgescu, concubinul
pretinde
e
Ambii
Eugenia
din
a dat
d-nei Petropol.
cunoaste faima
Peiu
furnizoare
pentru femeile
natura le-a reuzat bucuria
care dintr'un motiv sau altul
chip
fie mame.

ifirmatiunea
stituirea
legea
sabventie

bani

este infamanta,
la
Eliza Petropol
Caci

de la

d-na Elena Orezeanu,

lui
nu cunoaste pe Lina
pe
ei
dar
au primit diverse sume
moartea
De
nu fie

care pretul tkerei

de bani in

De

in

de
:

lui
acei
Am auzit vorbinduse de
chiar CTistache
de
lena Orezeanu n'ar fi
dar acum este prea
astfel. Stiu
ml-a
ce auzeam"...
cnd

D-na Eliza Petropal

deelaratia sa dela instractie
Geargescu,
in parte cele spuse de Lina
marturisind
s'a servit de
Peiu. De ce femeia
periferie
cnd i-ar
Intr'un proces cifi stat la dispozitie attia
i se
maternitatea, contrazichnd cele
vil,
risite
prin reprezentantii
afirmatia
a
a
de
uitnd
doctor
decedat nu
specialist
boale de
In
pretinsa
pe
femeia
Cea dinti
Georgescu au
subLina
ei
nu-i
ventionati, oea de a doua
Intr'un
recent, un frate bun
Elizei
maternitatea sorei sale.
moartea lui
fr

www.dacoromanica.ro

- 145 oontradictoriu ou

interesati cum cere

stare

public

a fi

in rectific4e

civile

care
cere intreptarea numelui
act,
Cristache Petropol
lugru
exact
prin simpl
a
de stare
Ilfov secjudecat la
ziva
care

i se
de stare
proces d-na Eliza Petropol
Elena
zeanu,
unui fine de
actiunea respinge fr a
fondul.
situatiune: un copil
Se
astfel,
nu-i permite
fie fiul
e acuzatul;
nu
un
improvizat, pe care
permite s-1 scoti din
uzurpat
familie
acesta este printre acuzatorl.
fiinte
soarta
creiat drumuri deosebite
toate
ce se pot
Gonit de
toate durerile ce nu
su, sidit s-si
a trebuit s

tia III, un proces in

In

Iipsit

s'a

toate
meditator,

sprijm, a

Rtqind
de

cu tot ce poate
o
viata
care adeseori morala
biruitor; nimeni nu a putut a-i

dar din acest

el a

act de incorectitudine.
zece ani, a
cci
Februarie 1915
cu
unui
pierdut.
Nenorocirea fu
afectiunea sa,
ura intriga

mai

de
afectiunea

neschimbat

Petropol nu
statornic
de sacrifichi.
s'a

constante.

spiritul
prtat
de casa
vad phrintele de
ori
putinta
o
ajutat fiul
la moarte.
Un ordin dat de el
Banca
data de 16 Martie 1916
Tog ca

la

astfel :

nou

Persoanele

pur-

lunar persoanelor indicate

sumele artate
fie aruia:
D-lui N. Petrepol Lei 300 lunar;
2) D-tei Atena Sttescu lei 350 lunar;
3) D-rei Eufrosina Sttescu lei 50 lunar.
Cu

s-si

Crisiache Petropor.

ordin erau fiul, sora

www.dacoromanica.ro

- 146 In
legei noastre civile, neputndu-se face recunoasterea unui copil
dect
recunoaste in fata legei,
l'a recunoscut
fata
voit
repare greseala, din
care
o
nedreptate.
In depozitia martorului
Trif on, acesta ne spune
i-ar fi

Cu Nicu am regulat bine, el are s fie

de

Din depozitia
alti martori audiati, reiese
un
testament
favoarea acuzatului a existat.
este
testament De nu a
la
la moartea lui
Pentru
nici persoanele cari
interesul
=prime, n'au
putin este
a
doinniile voastre
ave de apreciat
este
justificatA,
nediscutat,
din
credint
a rezultat o
stare de spirit, care
getat,
este adus
banca acuzArei.
cineva cunoaste

acestui om
Un

impresiunea
lucru putuse
Legea
care in
cruzimea ei interziceA
se
fiul celui ce-1 adusese
depe lume, a avut
apere
a
din
Acumtul primise
primise
de
numele de Petropol.
Inscris
defunctul Petropol sub
nume, a
poarte
pe sub
ci
de toat lumen.
a
La dosar am depus
certificat doveditor
ggsj
si-a
sub numeie de Petropol;
datoria de
paspoarte, certificate, tot
dosar
de acte pe
Uzurpat fi fost numele acesta
nimeni nu mai puconform art. 18
legea

a
acest lucru a fost

conteste.

la o
sear ceasuri
asistat
totusi, dvs.
bun, la
sfortare de a i se smulge west din
din
nangere. In
o incerdare de a
nu
acuzatul
civile ati
pledoariile
Elzer zis Petropoli Intreb
lui adevrat, eu
partea
:
De ce zis Petropol? Pentru
ultima
paharul
Pentru ca exaspernd
deterpronu de
ci de disperare
duse aceste acte
trimiterea victimei la
pentru asta
nevoe de ratiune
de
Pentru
asta faceti
sentimentului
actea
de
litaratura
surecurgeti la
?

www.dacoromanica.ro

- 147 -Ati trivializat durerea

frmnosul vers al

n'ati fi fAcut-o daca v'ati fi

Vigny :

des souffrances

rati

judecati, donmilor jude o

care aveti

Acesta e omul

nenorocirea

fapta lui este

dati seama
Nu
un
criminal
aveti
fata
.esit din revolta
prigonit
un profund nedreptAtit de
ntea dvs.,
paradox.
e
de lege. Nedreptatea
:
noastrA, filozoful Bacon
Cu
(pag. 8).
universali sive de fontibus
De
vis mera illaquaeatio
Triplex est en:m
textu legis, et accerbitas ipsius

e izvorul

violenta

i cruzimea legii,
Am amintit euvintele marelui filozof, pentru a
utilitatea cauzei,
e o teorie
de
o nedreptate. Ni se
cA din lege poate
cunoscute, de unul
parte,
verva
sale
din cei mai de
reprezentanti ai baroului nostru,
teza
a
natural, nu
izbuti
fasentimentald. Cer
onoratului meu
adversar.
e cova mai
a prezentat-o. Este una din
serioase ale unor omeni
de elanuri sentimentale, profesorii cari
catedra
mai rigide principii de drept civil. D-1 Ambroise
profesor la
bine documentat articol
Revue Trimespe 1902 pag. 257
urm., ne spune
altele :
ei, rAutatea

lungi

sub

elocuente discutiuni

este inutil a mai

remarasupra

asupra
este

art. 340 din codul civil (307 roman. Interdictia

reste de acum
condamnar.

general se poate spune

paternittei)

mai departe :
Situatia copilului natural
in mod general chiar acea a
tine de
de
sangelui, de
anterioare
superioare
regule scrise
pe care legislatiunea trebue
le consacre" (pag. 259).

lucrul acolo nu e

Cu multe

Les dix livres de la republique L. I

www.dacoromanica.ro

lui

IX, Bodin

148 idee spunnd: Les lois des princes soiuvechanger les kis de Dieu et de la nature".
a unui popor, ce se poate
Va
geniului juridic roman,
drept
pretinde
de
nedreptatea legii
condamnase de mult cruzimea
Franta,
printr'o
reparatimie
trcopilul natural.
lege fise permite fiului
zie a acestei
afectiunei legitime

La noi 7. D-1
Ce

are

parere.

un fapt banal, o

ne putem
Fadem

dragostea s aib consecinte,

de

auzit-o :
Fiecare

cabaret. Mai trziu

de
s'a intmplat ca
sa turbure morala
ce drept ar

cinstite?"

cial

Phstrm

societatea
a
mon'am
la
a
catui, va
chip
verdictul
sa ne vorbeasc
clvs.
altfel am fi
dreptul
spunem
vrea s realizeze
turpitudine.
Noi,
permitem a crede, divergentA de
tea
de uspiratiunile
societatea
datoare
ascultare tribulatiunilor justitiei, reparnd
mai
nacrud nedreptate se face
a
dvs.
ce
sunteti chemati a judeck o
din
consecinte, a
unei
de
legea cide

Veti apreca cA

fata
e
sA
te
resemn, cci
izbuteste
o facA este
acuzatul am
peatru ce motiv nu are
pretentie.
Cel mult
ca nefericirea
sA
determine o trezire a
sociale spre
probleme. Ce importA cA dela el, hulitul,
De
Destul

noapte un fulger, cui

pasa?
face noaptea o
mai frumoas'i(1).

vine

datA fulgerul se desprinde din noaptea

naufragiat
care
ce a pierdut
firesc
piard equilibrul sufletese. A
o
a pierdut-o, din
prejudecAtile soeietAtii
ni se
o
amce
rhrile
A avut un tatA
stApinit de aceleasi prejudecAti,
procurase carne pentru
De

1) P. Cerna.

www.dacoromanica.ro

- 149 barier de ne-tie vremelnic, a alungat pe mama

pe care zadarnic a cercat
trecut
el
fiu,

trziu s'o sfarme. L'a pierdut

acesta.

care printeo refparatiune trzie,

parte lsat
tesfusese
numele, iar
tament, i s'a r5pit deasemenea.
numele pe care
tzi se
se suprime
pe care legea i-1
nu-i
la
Ne puteam
Averea
cleclaratia martorilor,

mnt 7

Dar, pentru

s'au

neizbuaiurea,
locul fiului
este
ca
cnd
lucru
lui
nenorocirea
conicedem ipotetic
defunctul n'a
singur copil, ci
a
stare
este
legea, altul
dezacord
nu din
lui,
:
lova codului civil. E
ne
aici

tite de a se dovedi
din

crim se poate
embrion de
pe care o contractime suprem l'a
vltoarea
ca o dureroas repercutie a
descrari nervoase de
una:
de ce s-1 love$ti?
cnd
iinte de inconstient
lumina zilei de ce legea
legea
contra celuilalt ?"

Domnilor jurati,
dvs. se reduce la a rspunde
sau printr'un nu,
dintre doi
ai aceluiasi
cu
drepturi
dreptul natural
Dumnezeu, iesiti din
cu destine deosebite,
poate
profite de milioanele agonisite de
iar
la umbra ocnei
un crmpei de
care nu l'ar mai
dect
fier.
veniti
Veti face un act de dreptate o

2) Clemenceau : La

sociale".

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui I.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

D.

I. PERIANU

sa, n'a
multumirea
ei constiincioasd, de fiecare zi,
proteicele-i forme,
de care se
chiar spiritele cele mai de
ale Baroului.
la
abstractiunilor,
Spirit
d. Perianu
a studiat mai
s'a acomodat repede
dreptului,
eminamente a realittilor, cu
mirea aceluia, care vroeste
adapteze textele reci ale legii
viata clocotitoare a
actuale,
attea nedreptti bat
la poarta
o autoritate protectoare,
legei garantia
contra celor
in
reclama

de

lacomi.

Viata care se sbote

pretoriul instantelor de
nu l'a lsat indiferent ca pe multi alti prof esionisti, ci
de asistentd judiciard aproape in fiecare zi, d. Perianu
a alinat multe suferinte, a salvat multe naufragii morale
materiale, a adus
in multe familii nevoese.
Ce simbol mai
pentru un avocat! Da, avocatul
trebue
fie
din
al bietilor
tati de dreptate, inteo lume unde nedreptatea,
fortei
imoralitatea incep a fi
pragul
secol de
cari iau din ce in ce o
mai
mai ameninfidtoare.

Avocatura mai ales

vremurile de
ar
imbrace tot mai
aspectul unei supape de
prin care
aburii revoltelor comprimate, cari
sfarme cazanul

aceasta
D. Perianu a
acestei lature a
sale de
minunat latura pur

sociale de
de ce
asupra
judicird, care

www.dacoromanica.ro

- 154 Dar d. Periaau s'a

pe

doc-

1913 legea judeetoriilor de

aducnd o
meritoria la elucidarea multor chescontroversate, la cari
aplicatiunea legei.
Deasemenea
concluziunile
scrise
diversele prope cari le-a sustinut, se
ca
jurist
numai de ideea de a
adecios, scrupulos
de a-1 ascunde,
uncle
se
sofistice, cari
impresio,trinare,

In orele libere, cnd ecoul

de la
palat al Justitiei, retras
birou,
o
pe cari multi muritori nu o au,
culese din contactul vietei, pe cafe
se

le

pline de

simple,

literare.
In

vibreze
impresiile
sa
nuvele

Minerva a redat

traducere

romanul lui Turghenieff Cea dint& iubire", ode

primei tinereti,
iubirea atotpe sufletul mintea noa,strd, ne face
farmecile, ca apoi
deziluziile acestui simtimnt
pururea
dar totufi
de capricios...
In pledoariile sale d. Perianu
stil concis,
destul de colorat,
dispice cu
chestiunea de fapt
toat cornplexitatea
ca
din ele
elementele necesare chestiunei de drept,
de scopul ce

le
ci

care
descoperi.

interesul unei con$tiincioase interpretdri, din

se

cu

celui

a se pierde
oratorie
care
impresioneze mai mutt
fond,
digresiuni
dar captivante, mai ales
fata Juratilor,
el merge
drept la
siguranta aceluia, care nu e preocupat
de a determin convingerea
lumina faptelor
dovezilor,
pe care le-a cercetat
scrupulozitatea
de a se convinge mai
pe sine de
de a
pe
altii.
preferim
aceleia de a
smulge convingerea
artificii oratorice,
de

f apte

klntuire de rationamente ad-hoc cauzei, cari nu

clipa
care s'au elaborat, necontribuind la progresul general al convingerei statornice
eterne.
a face
D. Perianu este
admirator
d-lui lorga.
E. C. DECUSARA

www.dacoromanica.ro

- 155 D. I. Perianu s'a nscut

cuosurile

matematici,
Mai
in

1878

Teal

sat din. judetul Brila.

la, dup terminare s'a

ani.
care le-a urmat
a urmat dreptul la Facultatea din

mari laude.
19.... in Baroul de Ilfov,
S'a
marcndu-se printre avocatii de seam.
A comentat
adnotat in 1913 Iegea
de ocoale.
A tradus
Biblioteca Minerva" Romanul lui Targhenieff Cea

A saris

nuvele pe care le-a

diferite reviste literare.
A fost colaborator la ziarul Adevrul".
La Barou
diferitte
a tinut
subiecte junidice

sociale.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui I. PERIANU

pentru acuzat

jurati,

Curte,

determinA,

iau cuvntul pentru

Petropol.
dau seama, c sunteti
Imi dau seama, cA este
oratori, inducA
dup
obositi;
dau
mine mai
cA
distinsul domn Procuror general;
vortrei talentati colegi, cari tin
sunt
solemn, cA mai
d-lor, de aceia
de
dvs.
de 20 minute nu

Domnilor jurati,

partea

care d. Presedinte al acestei

cu atita rbdare, atta tact eu
impartialitate a eondus desbaterile,
a evitat toate mimultumire
de
Curti,

acuzare, incidente inerente

cile incidente dintre
tr'un proees
de
de pasiuni ca acesta. IncA
repet, aratAm
totii adnea
multuanire.
Domnilor jurati, nu pot
tree, fr
sA
admiratiunea
cAtre d.
de instructiune Negrea. Nu este aici,
pare bine, cA nu este
nu-1
personal.
Instructiunea, pe care a
judecAtor,
trece
De obiceiu la o instructiune se
martorii referitori la
s'a comis
la
cate
la ale
victimei. Dar n'aan vAzut
atta tact de a
ingtructiunea,
a fost fcutA,
noi, eel
eu personal, ne-am inspirat
noastrA din
instructiume, pe care a fkut-o
Negrea.
Evident, v'am
20 minute,
gesturile,
notele,
sunt foarte multe,
voi

www.dacoromanica.ro

- 158 Domnilor jurati,

spmieam
o
amintire,
Nicu
iau cuvntul
cunoseut personal
Petropol. L'a cunoscut
o rud a
rposatul Arhitect Matousek,
rzboi,
care de attea ori mi-a vorbit de Petropol,
amintire, dupa descrierea
imaginea unui
care
fer, a mini
inteligent, unui
resemnat, a mini
este Petropol astazi.
ruda mea,
alearg,
citeste,
este preocupat toat
ziva, desi situatiunea lui de familie este
de nenorocita.
Cnd, acum
am
dspre aceast
re, - nu-mi vine
de asasinat, memoria
care mi-a vorbit
de convingtor de corectitudinea lui Petropol, dar par'c
demnitatea lui Petropol, care s'a
de frurnos
dvs.
am rnias
Mi-am amintit toate,
mi-am aminitit de scumpul
defunct, n'am ezitat un sinvizitat
gur moment,
la
mat de nirneni,
atunci pentru prima oara, am
Petropol.
jurati,
antecedentele" acestui
importa
aceastA
Evident
dvs.
cati,
vi s'a cerut
de partea civil,
de ctre
general, ca
desprtiti fapta de
judecati pe
Onorati jurati, nu aceasta
acesmisiunea dvs.
te imprejurri, nu
se
Dvs. astzi judecati
mod incidental
Nicu
D-veastr astzi
realitate o
din codul nostru
S'au fcut ironii pe dontul acestei
s'a zis
aceasta va fi calul
al aprrii.
Ei bine,
jurati,
o dispozitiure barbar, de a
se
copilul natural; - este o dispozitiune,
care noi am
prin codul Napoleon,
dreptul roman. Nu mai
nici o legiuire. Nurrai la romani era.
determinh
Nu

conceptiune,
de

ter familias acest

La romani

in dreptul roman aveh rest

familiei, pade coavere,

de

In acest stat, cu
de a se

rost aceast
mostenire copiii naturali.
Aceast dispozitiune
nu mai are rest timpurile noastre,
vnturi, nu numai de egalitate
democratie, dar
chiar vnturi mai grozave
s
asupra omenirii.
Dar chiar in timpurile romanilor au
suflete mai
blnde,
mai.
mai luminate, cari
timpul
severA Dup August
dispozitiune

www.dacoromanica.ro

- 159 -se prevad

mostenire al copilului natural.
timpul, ajunsese,
Astfel

incepuse,

relative la dreptul
Dreptul roman,

natural o parte din

urna pn la o

se

lui, care ajunsese

Dreptul roman cu
mare

s'a ajuns

nit

tunci,

pentru
de

nu

Desi

Prin

de for-

ocrotire a copiurm la
romani a venit Evul Mediu, a ve-

cu noui conceptiuni de umanitate, totusi,

a
i se adune toate cutumele,
Napoleon, domnia aceiasi idee
Napoleon,
pe timpul Rornanilor,
dispozitiune privitoare la
in Cod,

pilul natural, nu

conceptiune,

din Dreptul Roman.

se
aceast
de copilul natural.
codului nostru
se
Mai trziu, s'a
zitiune barbar, ajungandu-se, sub
de
pentru c a fost
se
o despgubire
in
un.
natural. Dar
s se
la
jurisprudenta
ezitat mult. In cele din urm
dispozitiune a
din
Au
alte popoare, au
noi nu.
e de mirare, domnilor
a
ostru aceast dispozitiune,
cuvnt
cuvnt din cofrancez,
noi,
legiuirea
veche, nu aveam
aceast
shlbticie a ei.

In Dreptul nostru vechiu erau dispozitiuni mai umane

de
natural; el
fratii
tirni la o treime, mi se pare, iar
celelalte rude venea
E de mirare deci cum,
cnd s'a
Codul nosseam de obiceiul
nici
spide egalitate
fratennitate, care
in acea vreme.
iuteala, ou care s'a tradus toate legiuia fost cauza acestei
erori, pentru
Onorata Curte,
toate legiuirile noastre au
traduse din
frantuzeste in
zile, dela 6 Oetombrie
la 4. Decembrie 1864,
ordinul Consiliului
de Stat
acea vreme.
v puteti
dvs.
studii s'au putut
S'a
la noi jurispruderta,
o satisfactiune
tot sub form de
copil
dar nu
fcut aceasta
mod foarte timid.
fucrurile, domnilor jurati,
cari sunteti reprezentantii
aveti
deeideti, nu asupra unei
de pre-

tru nu s'a

www.dacoromanica.ro

- 160 tins asasinat, ci dvs. aveti

pol,
momentul,

vedeti astazi,
Nicu
s'a gsit, a fost sau nu culpabil
acest pretins asasinat.
convins de cinstea lui

Onorati jurati,
am auzit, cum,

fata dvs.
toate
nu
am vzut
sinceritatea declaratiunilor sale, m'am convins
mult de
Cnd Peropol a
intrebat
nu
care din

avocati: Dar

ce ai tras in Palatul de justitie, nu-1

puteai

parte

Pe
Orezeanu puteam
ucid de
ori vream,
des pe strada
Belvedere, pe str. Academiei; puteam
in
tile puteam
suprim ori and, dar n'am avut intentie
omor, pentru
nu
el
ci
liza
singura mare
pe
s
o
aveam
ea
care
acest
dar n'am facut aceasta".
Petropol a

Ceea ce am fcut, a

asupra cazului meu".

S'a ironizat,de acuzare,

De ce

atrag atentia

ca

declaratimie

atentia societatii asupra

cci nu

s'a

la succesiune !"
acum, domnilor jurati, ca ne
trebuie
ne
la origina lui Petropol.
crescut de
Petropol a
de
mic,
pentru
mama sa, imediat
fost silit de
imprejurri,
orasul Brila,
s
ingrijirea
lui Cristache Petropol.
am
eu, despre aceste
d.

toate,

martor in west

singur.

vrrut

entru

de

fac convingerea

daca

stau lucrurile sau nu.

totii un deosabit respect, pentru d. Flmnda;
a
are mare greutate
venerat coleg,
spus d-sa,
fata dvs.
: Cristlache Petropol
Nicu Petropol e
ferm convins,
o
de el",-eu am
Nicu Petropol este eu adevarat fiul lui
aceasta este
Christache Petropol
Avem

convingerea dvs.

Domnilor jurati, ati

rindat prin fata dvs.

diferiti

cari

pe-

discerneti din toate

D-voastra, trebuie
din
criticati de unii,
vedeti
tiuni ale acestor
acesti
au spas adevrul complect,
din
e
tul
dovada
martorii v'au
din acel moment chestiunea rezolvata.pentru

www.dacoromanica.ro

--.161

Nicu
este fiul lui
dach v'ati fAcut convingerea
pe Petropol, ea
Christache Petropol, nu veti
un asasin oareeare.
Nu este un bandit oarecare, care la drumul mare, a
pe
Orezeanu; nu este un teribil
tlnit
a
de acruzare, - ci este un em blnid liasasin -cum s'a
de Petropol,
ca fiul lui
nistit, care
de
de Petropol, dus la
Petrepol, dat la
lui
numele lui Petropol,
din

starea lui nenorocit, iar,

imprejurdrile acestea, nu s'a putut
un bandit
oareeare
dvs. nu o
judecati, ca pe
individ
sala pasilor pierduti,
jusde
care
asasinat.
Domnilor jurati, cred
bine a zis Petropol,
se teafacerea aceasta
nu fie
revolverul
mna
InteadevAr, la doi pasi,
suprimandu-se astfel aproape un metru
distanta,
care
imposibil,
nu
ar
fi vrut

Petropol, n'a mai putut

glontul,

de

deasupra capului maiorului, puteti s mai

dvs.
de asasinat
a fast o
Nu vedeti dvs.
n'a voit sA asasineze,
ar
fi voit ar fi putut s'o
Nu vedeti,
a fast numai
ce a zis el: ,o
de a atrage atentia societAtii asupra
dacA dela a
de
n'a
este
a ridicat mna,
ca
ci
deci nu poate fi vorba de asasinat.
punct au cAutat
deturneze,
partea
cu
reusit.

recunescutd,

d-1 Procurer general, dar n'au

dacA
tuturor este,
a fost imposibil,
sA fie o crim,
dreptate Petropol,
mA
astfel de imprejurdri afacerea
fi clasatA".
de ce, d-dor jurati, dvs.
judecati,
este o
cu
n'a fost
sA fie o

damnati.

n'a putut

jurati,

erescut,

fie o

nu puteti

imprejurArile, in cari acest

in cari acest
a
imprejurAri chinuitoare,

de familie, in
vorbind
chiar cu
Ei bine, domnilor jurati,

con-

fi tras

Dvs.,

s'ar fi
chiar
nu-1 puteti
!
nu sunteti, ea judecAtorii eeilalti, rna-

Biblioteca Marilor F roceso

www.dacoromanica.ro

- 162 de carier, cari

pe care o

prin

legi

Dvs. judecati dupa constiinta dvs.; dvs.

oercetati nici o lege; dvs. judecati

Dvs. nu judecati fapta

sine,

fapte
Aceasta e deosebirea
dvs.
JudecAtorii de carier, magistratii,
nu mai coresnunde timpului,
care de o

intentie - s'o atenueze prin

Dvs., d-lor
purtati jurisprudenta

complcxul de
!

o lege,
se

dvs.
orice moment, reprezentati societatea,
moment judecati,
fapta, pe
cineva a fost sau nu
de societate.
care a
aceasta este menirea dvs.
Aceasta judecati dvs.

moment,

dvs.,
dvs.

In toate timpurile

va
lumea, nu se va gAsi
institutiunea
care,
institutiune mai
reprezinte societatea, far
fie
fiecare moment,
de lege,
nevoie de modificarea
dvs.

jurati, nu

un text de lege.
retrageti
forul
dvs.
acolo,
forul
acestei constiinte, examinati pe om,
este vinovat sau nu.
Nu
fapta lui,
vine
In cazul de fat,
nu fapta lui Petropol,
Petropol,
cum a crescut,
lui, este sau nu
afacere;
felul
a comis
este sau nu denm de a fi
ertat sau capabil de fi
In acest complex de
un sinmoment,
mine,
noi toti din
Petropol este o
a societAtii, o victima a
o
a legiuirilor
se vor
la noi.
cum v'au spus-o ceilalti
verdictul dvs. de
aohitare cerem, fiindca,
judecati omeneste
achita, ci
ceva mai
dela dvs.
Sunteti, d-lor jurati, reprezentantii autorizati ai
aveti menirea,
peste zidurile acestei Curti cu jurati,
propagati acest cuvnt mai departe,
modificarea
ct mai curnd a
barbare divozitiuni din codul
civil.

ajute

www.dacoromanica.ro

Pledoarla
MARGARETA
(Portretul d-nei Margareta Paximade-Ghelrnegeann a
tBibHoteea Marilor Procese. No. 3)

www.dacoromanica.ro

publioat

www.dacoromanica.ro

'Pledoaria d-nel MARGARETA PAXIMADE-GHELMEGEANU

jurati,

Carte,

totii rechizitoriul d-lui Procuror general

cuvntare a prtei civile. Mrturisesc
am fost
vraja ei, dar am
prins eu ca dvs. toti desigur,
a
a fost
de
acesta s
un
de
amintese
acum un an de cnd tot
se
pe aceiasi
pe
Cristescu,
trsese un foc de revolver
Emanuel Antonescu
suferise mult
gray. Desj
toate
vinovat, a
frumos de a spume: Eu
datoria".
astzi prin
gestul
Orezeanu,
voinic
care n'a suferit nici mcar o atingere
hainei sale,
care vine
a
Petropol.
Cine e omul, pe care
judecuti ce
are
la
stabilim
nu e
Elzer, ci, cum a
recunoscut
acuzarea
cele din
Petropol.
E tot
de putin Elzer,
este un asasin. A
partea
ca din toate
dela
nu-i
nici numele
AstAzi
d. Procuror general
partea civil
este
poarte.
Am

Acest

a fi

Sooiettei, clare

de sub scutul ei, din ziva in care a aprut pe lume,

e copHul natural

Christache Petropol.

Copil natural", imperechere

atunci

spun

de cuvinte, care se
nu se
ca o

www.dacoromanica.ro

- 166 totusi

nemeritatA,.

nu-1
drumul
eopilud natural, trebue
greu, cci Societatea nu
va
ea, printr'o
care a venit pe lume,
de condamnat, a prima phstreaz bun.
Petropol, desi materialmente a avut ajutor
impiedecat,
care sotia sa
la
faptul
securitatea pe care ti-o
dar i-a lipsit tot
care o
de a
ai o familie, acea
west
singur
intim a
nu
i
fcut
un
a
cinstit,
a
un aventurier
vre-o dovad
se fi adus de

de nimic.

care
certificat al regimentului
Avem la dosar
tot
se spune
de frumos
demn
fcut
Oamenii totdeauna au fost pusi la incercare
timpul
grea, rhzboiul,
imprejurri grele. In

omul care n-a avut o familie care

sacrificiul de
la
Acesta este omul.

Ce vin i se aduce
tras un glonte de

iubeascA, s'a

material, brut, este de a

sala Tribunalului.

Dintre toti martorii cari de dou ore tree

fata
dvs. aducnd mrturia
asupra faptelor procesului,
gurul care poate fi
stare
spue ce s'a petrecut
Tribunalului, e martorul Rech, pentru
Rech, batjoPerieteanu pledoaria sa, a slat pe
Petropol
ca acesta
fi tras cu revolverul.
L'a interesat starea nervoas
acuzatul
care se
observat de aproape
ce spune : La un moment dat s'a suspendat
Petropol
Rech erau
sala
pierduti,
usei
de
a esit
din sal.
Petnopol 1-a vzut, s'a ridicat,
revolverul in mn, l'a lsat totusi
pe
el; n'a
Cnd
s'a
maiorul
reintre
sala de
atunci, spune
Rech, la
pas disa tras in sus.
acum
de ce
Petropol n'a tras din
moment: Pentru
atunci
Orezeanu esia din sala de
acuzatul nu
fixeze
glonte in trupul acestuia, ci
trag sus, demonstrativ, s'a temut nu cumva glonteledin greseal pe cineva din
care
holul. De aceea la doi pasi distanth,
Orezeanu
punctul
in sala de
acuzatul a tras
care a. intrat in pervazul usei. Este
explicatiune ce se
desi
a trecut pe
a-

www.dacoromanica.ro

- 167 l'a
atunci,
cuzat cnd a esit din sal, totusi acesta n'a
asteptat se intoare. Distanta dela care pornit glontele nu
nici de
de d-1 Procuror
e contestat de
a putut ochi,
orica s'ar spune e miop
partea

pasi distant, numai cnd nu vrei, nu

la

sustinerei sale faptul

Acuzarea aduce
zile la el.
a
purtat
revolverul
nou luni
Niculae

fi trebuit atta lung

Oare
de sticl, sau
Orezeanu stetea sub
escort

Dac ar fi vrut
vie aici la palatul de justitie ca

Ce,

pe strad

ar fi asteptat
o

fapt

lucontinuarn nararea
Dar
petrecut. Dup ce a tras acuzatul
mea e de
strig : Vreau
te
tr sal dup imaginara
!"

Cum d-lor, vrei realmente s ucizi pe cineva,

spatele
aer
alergi
in revolver, ai tras
strighnd: te or" dar nu tragi !
lui
arma
4-5 martori, cari au venit
Nu mai vorbesc de
care
el l'a dezarmat. S'ar crede
de
vine
zmbiti
vedeti
luptat cu un atlet. Nu
slab care
c s'au tras 3
Partea civil a
focuri
revolver. D-1 Procuror general a restabilit adevrul,
s'a tras .un singur
contra d-lui maior
doilea glonte s'a dEscrcat
din pupitrele salei
Acestea sunt faptele materiale,

Orezeanu,

a intrat

v'am artat

din

s'au petrecut

cari se pot trage din

Acum d-lor jurati, v voi

foarte putin de
rrile
cari
D-lor jurati, artndu-v dvs. aceste
n'am
un verdict, prin care stabiliti astzi
a doamnei Orezeanu. Nici
putea-o
N'am
v
nici
convingerea
dvs.
d-na Orezeanu nu
are starea civil de care se bucur. Voiu
s adun
toate elementele, cari rezult cu prisosint din depozitiile
martorilor
v
pe dvs. omeneste judecnd
in situatiunea lui Nicolae Petropol, interesat
ralmente
materialmente de
eveniment petrecut
milia lui Christache
dac
aceste
nu
au putut fi de
a
in sufletul lui oredinta,
Orezeanu este o
familia lui
PetroNumeroase sunt aceste elemente. Vi s'a
de substituirea a 3 copii. Vi s'a spus
lucru: d-na
fusese

www.dacoromanica.ro

- 168 mai multi -ani,

Christache Petropol, necu-

un anume

trait
situatiunea a rhmas

copii.

au

De

zile precis, timpul necesar

Timp de 2

gestatiunei, d-na
jumtate

are alt
nu
acesta, d-na
ar
moartea lui,
de zile
doiarate
este
situatiunea de a naste, apare
de
zile.
9
lea
care moare
cu aceiasi premziune se
d-na Orezeanu, bod-lui
Orezeanu,
gata mostenitoare, care face
asthzi. Aceasta traifnid, d-na Petropol, n'a mai avut alt
ade prisos; unul singur
pentru
verei
sotului.
un prim element,
s'au suecedat copiii.
Al doilea. Toti acesti copii, veniti pe
la
nu erau nscuti la tar, la proprietatea lui Petropol, acolo
sotii, erau nscuti la oras. Christache
la mosie, Doanma
copil.

la tara.
Al treilea element : D-na Petropol, sotia unui
o
situatiune
foarte frmnoash, a recurs la ajutoarele moaPeiu de care spun
o reputatie bine stapensiune pentru avorturi nasteri nemrturisite
a cunoscut de aproape cabinetele de instructie ale acestui

Tribunal.
de

Intreb: Prin
rang social ridicat,

asemenea

la o

tropol.
Vine timpul

se fac

aceast femee, sotia

o

de folul moasei

Asthzi

ni se spune
s'a servit de doctori, dar
se dau nurnele
a doi ilustri, al
l'a
de mult parnntul.
sunt
suficiente, pentru ca
mintea lui Niculae Petropol, credinta
toti
trei
erau ai Elizei Petropol.La aceasta se
tot vorbeau
defunctului fratele
Ati auzit
azi
ei ce au crezut, cred azi au
acuzaanume
doamna Orezeanu, n'ar fi copila
Peacuzatulul
numai glume.
Petropol.
D-lor jurati,
cu nedumerire,
a putut d-na
Petropol,
rabde
fie
cinstea ei de femeie
sentimentul ei de
fr a
duce proba irefutabil, de care
colegul men, proba
certificat medical. S'au
articole in ziare,
societatea
jurul
s'a adus
chestiunea
fata instantelor
joc stare&

ce i s'au spus,
tru credinta
este

www.dacoromanica.ro

- 169 a fiicei sale, cum a putut

mami

timp

tac atta

e interesat

Judecata a

nimeni s nu poat desfiint prin nici im fel de dovezi

ori
rezult pentru ciueva din actul de nastere.
care e
tribunal
cte
a fiieei sale,
d-nei Petropol
din fapte, ci la
bazate nu pe
aratarea lui, opinia
unui text de lege care
fata
convins. Justitia poate fi
se va
anu. Ea
dispozitiuni legale,
rate
Toate elementele, donmilor jurati, pe cari art care
a
spun, sunt
de
produc
nu credeti
ar fi suficient de puternice,
mine
d-na
bnuial, nu in
o
Niculae
Orezeanu n'are starea civil pe
Petropol se
situatiune,
s vad
numele tatalui
batjocorit,
lui pe
strine,
usor s
mai mult
o
dinta
Eliza
nu e
o abil
care a
acum
batjocorit pe
ei tot timpul
verea pe nedrept. Ce
d-lor jurati,
Petroarte,
pentru
In fata
justitiei nu pute
vin,
i s'ar fi strigat : Cine
tu, un copil
N'ai
un drept !
presa.
folosit de ea
de
la indeman
pentru a-si spune psul. Dela un timp,
i-au
In timpul acesta, rudele
Christache Petropol, talacuzatului, au
tribunalului de
pentru a dovedi
d-na Orezeanu, nu e fiica
Toat atentia acestui nenorocit a
asupra
procede a crui
propria lui
procesul s'a pierdut,
in ziare nu mai
ii mai
o singur use, pentru
opinia
a
acestei sli, a
jurati.
a
mn in
justitiei,
o provoace
aseultare. Acesta este
ce se poate
tras de
In fata multimei de
triste cari s'au sbt,ut o
sub privirile dvs., vi se
jurati, in chip ne2 ipoteze.

fi avut un moment
Orezeanu, a tras
revolverul, pentru a
ei de azi,
fapte, pe cari
obisnuite, s le cerceteze. E prima
De partea ei
A doua ipotez,
pe care o
procuror ge-

ornoare pe
sill
sub
opreste

www.dacoromanica.ro

- 170 neral
evident partea
este
ar fi vrut prin gestui
su
viata maiorului Orezeanu. Dar se iveste de
dat
noastr
Ce interes
s'o
Cci numai
msura
pe
pute mcar
bnuj, acuzatul
fi
de gestul
ca
al
asasin.
n'avea un mobil, e
dement
dus aiu-

rea deck

ingrijit,
nu batjocorit.
S'a
de aeuzare:
Orezeanu
care
sustine aprarea
procesele
puneau in cliscutie
civil a sotiei
el rmneau dou femei slabe fr
ajutor.
fie Socot c
Procuror general ar
fi cunoascut pe d-na Eliza Petropol, ar fi
d-sa poate
aprarea
familiei sale mai
un
regiment
lui Niculae Petropol
cui-va, desigur c

ar fi fost

fac gestul albatic de a

viata
asupra d-nei
nu aPetropol, care l'a jignit o tinerete intreag,
supra prtei civile, care nu are alt vin
de a
se
de
unei averi, din care
s se
frupte
Petropol.
In
absurdului acestei ipoteze, rmne prima solutiune pe care o
faptele
simt. Acest
vorbeasc, nimeni nu-1
Atunci a recurs la
glonte
el s-1
aici
fata dvs.
aib
sfrsit
dreptul
spue durerea.
A spus acuzarea
glonte er
care
cheie un
lantul
Nu, cred
gestul lui
. tropol
menit
fie cheia, care s desfac lantul, pentru
a risipj tenebrele,
se
d-na Petropol.
este cert
acuzatul
nici un. interes
ridice
un intecivile, e tot atta de cert
res moral
material
provoace discutarea
civile a
sale.
luat in btaie de joe, onorat parte civil,
firmarea
Nicu Petropol
s
din mormntul
tatlui
osemintele celor doi
pe cari
consider
Sunt lueruri pe cari oricine nu le poate pricepe,
sunt
de sensibilitate in -care unii nu pot crede.
Petropol sufer
alturi de
cei doi copii a
consituie
acuzatului o
profanare a cadavrului
Acuzatul
un
aprtoruil a
Nu
omoare pe bravul
dou femei slabe
bogate, dar
lumineze starea divil a
dnei Orezeanu.
un
trebue
existe
testament lsat de
Petropol,
priveste pe
cuzat. Nici d-1 Procuror general, nici partea
gaduit azi
Petropol
recunoscut col'a ajutat. Cu
de a
martorul.

ar fi fost

www.dacoromanica.ro

- 171 eu
cuzatul de azi.

soarta lui

un testament prin
Orezeanu,

pe

In ziva in care d-na Orezeanu s'ar fi dovedit a nu fi

a lui
nemai
dreptul de la
mostenire, s'ar fi vzut personal interesan
lege la

sertarelor, acest testament, pentru ca astmgear jumAtate din avere.

cari ati asD-lor jurati,
increderea
pe acest nefericit, care u
prin luni de
pentru a
vorbi,
ocrotire.
cred
va
unul din dvs., care
ce a aflat ct a
rit,
incununeze lantul de
de
acum, printr'o
nedreptate,
de a-1 trimete
ocn.
ce se vor
veti trece
mera de
intorcndu-v,
aduceti cufvntul
liberator nu". Veti fi
fapt
fi impiedicat
primul
remuscarea
n'ar
cuprind sufled-lui Orezeanu
fi
lumei un
care nu
din
poat

fcut vinovat prin

pentru a fi exclus. Cci a
nu poate fi
inchisorei

lumina

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria

POMPILIU

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui

IOANITESCU

Domnule pre$edinte,
Curte,
Domnilor

in apropierea clipei
Pentru dvs., care sunteti
o adevrat
de viata acuzatului, a
stati
s
vreme de athtea ore
tati ca
v formati eonvingerea
formalitate, care
Ne apropiem
de
rezumadin
dup care va
vntul
De
tul
ultim
deliberrile
cuvnt al aprrei,
fin foarte
voi permite
m refer numai }a fapte
aceast
acum
cauz,
s
nimic. La o
voi permite
aveti

s rspund d-lui Procuror general: D-sa a imputat lui N.

Petropol
la
aceasta n'a ajuns multimilionar.
Sunt destui
marele regat al
cari nu sunti
milionari vor mai fi
mult vreme multi, cari la
lui Petropol nu
fi totusi
N'am s
d-lor, nici
termeni
terari, a
reprezentant al
Orezeanu,
de Petropol
a fcut tir de porumbei Palatal de

justitie sau alte phsri mai mult sau mai putin rpitoare,
n'am
discut, domnilor jurati,
din
s'a spus
despre Petropol ar fi
care
aceast afacere a
santajeze,
d-1 major Orezeanu a
fata dvs.

nici odat Petropol nu i-a cerut nimic, dar absolut nimic.

Toate acestea sunt
din
de aceea ne vom
lucruri
mai grave,
acum nedesvluite
dvs.
Domnilor jurati, care
oare explicatiunea faptului
maiorul Orezeanu apare
fata
? Pentru
n'a fcut
actul

de a

de o parte, acas,

www.dacoromanica.ro

nu fi venit

- 176 acuze

dvs.

Petropoll Este

a
team
viata
sau este altceva

un fel

virtutea

fie,

accesoriu al rninisterului public

lui

la

din

se va pierde gratie lui Petropol

v artm ce
desvluim adeeste, pentru
fie
se
de ce
rsuntor al lui Petropol are
pretutindeni, din cauza
ce
a suferit, din
crimelor
cari odat
fi descoperite, pentru
adevrul este
focul care mocncste sub
cenus, dar care,
am face, tot va
lui
va
prin a se
de pretutindeni. Domuilor jurati,
iat ce
adus
acuzat
f
dvs.
monsieur" cum i s'a spus, inteligent
procuror :
iat ce
vrul

legea

prim-procuror, am
totul dezarmat"

un

nu
-dezarmare din care i
fcut o
lui Petropol
legiuitorului, - dezarmare
care a vrut
fie
tat mobil al unei crime, care s'a
a se
prohibitiune de a se
paternitatea,
nu se
paternitatea, ci maternitatea: a cui
este doamna
Chestiunea aceasta este desohish, nu s'a isprvit
judecata ori cnd poate fi reluat
titi prea bine
tta vreme
nu se va fi dat ultima sentint nu se poate

lucru este definitiv judecat.

....contra

oamenilor. Iat pentru care motiv

protectiunea dv.".

doamne

viafa

pentru ca
arate
a ajuns
fie
lui Christache
Petropol, dup ce a trecut o
aventuri
foarte bogat
de tot felul. In aceast petitiune N.
mai arat
locuirile
dopii, trei la numr mai cere
Petropol:
"artati lumei care este adevrul,

este cupabHul ca

ia pe-

deapsa"!!

Aici
cere
rind acesta

chestiunea, pentm
maiorul Orezeanu vine,
condamnarea lui Petropol, pentru ca
piar persoana care
care acuz, care

anumite fapte, care voieste adevrul, de care are

ce spune
16 Maiu:

Petropol

www.dacoromanica.ro

petifiunea lui

- 177 In

care v'am adresat-o,

am
o
la cabInetul dv., la 12 Maiu a. cor.,
este
s
cerceteze cauzele mortei
men, Cristache N. Petropol, decedat la 24
Mile 1920. Tata a
dIe
cu
refilectez mai
cu
bnuelile mi se
el
a murit de moarte

jurati, intervine
aci o
formal
de asasinat asupra persoanei lui Chrisfiache Petropol. Acest
Domnilor, s'au
a
aceia cari voiau s
verea
nu au
tatl meu
viata
cum viva Dumnezeu, i-au provocab moartea, l'au asasinat.
formal :
Dar
reflectez mai mult,

murit de moarte

mi se

zice acuzatul.
:

de fapte imorale, cum nu se

o serie de crime
sesec
la
care face foarte
s'a
moartea
men.
vederea mortei sale a
derabile pe care trebuie
o ea in
Petropol a comis
,crimele sale anterioare".

Domnilor,

A fost chemat

afacere a

gi

Foarte vag,

Petropol
instructie s
lmuaceast afacere
nu
fi
atunci intrebarea este: pentru ce se fereste
de
Cine are cugetul
vine
la judecat:
adevrul; nu e
exact; am fost
de crim,
e adevrat,
cum m
dai
judecat pentru calomnie,
ce pe
te-a acuzat !
ce acuzare poate fi mai
domnilor jurati,
c ti-ai ucis
vedeti
, ce
este
la atari
doamna Petropol, care este
: printr'o
petitiune,
de instruct:e
aceast
!

-facere,

30 Mai,

la

Bucuresti cnd o
E mereu bolnav sau nu e
justitia adevrata
de care sufer
cu justitia de fel. Pentru eel Ce
este aceea de a nu
este
Ce
Sau de ce e team de a veni
fata justitiei
Am

ce amme afaceri sunt

donm, care a uzurpat aumele
sot
care
fi
comis fapte reprobabile,
Nicolae Petropol,
Tudor C. Orerelative la nasterea
mele
s'a spus

www.dacoromanica.ro

- 178
Dar despre chestiunea
Spus-a
Este
sarul aci, nu
absolut nimic, nici un cuvnt.
o acuzare precis de asasinat a
din partea
acuzati, din partea domniilor
Ei, d-lor, dar poate
au fcut un
de

c demnitatea sentimentul de
al
Petropol
a
Orezeanu, sentiment care este sfnt, poate i-a
cu
undeva Nimic, d-lor !
facem
o mic paralel, ca
anumite fapte, anumite
sufletesti pentru ca.
o masc, s'o
jos dup fata cuiva, care
dvs.
pus
masca de cavaler !
jurati, in Indreptarea" apruse un
privitor la procesul civil de mostenire
care
d. avocat
martor in acest proces Angelescu,
prezentat cA ar fi acela care conduce acest
D-1 Angelescu are
demnittei
cinstei ! Cum se poate s
pe nedrept
tacat Face
notificare
portrei Indreptarei": Trebue s-mi publice
Nu este adevrat nimic ; protestez cu indignare ! Aceasta este o infamie ! Nu
nimic
ziarul.
la d-1 procurer. Chestiunea merge la instrucface o
este chemat
tie. Directorul ziarului,
declaratiune,
spline :
acel

a fost

dup

precise ale

rezeanu"...

Ce spune
d-1

L'a chemat d-1

nit la
cev?

ceasta a

avocat major Angelescu

a fost acela care a dat

la consiliul
d o declaratiune. Credeti
face declaratiuni foarte lungi

Curtei

ziar.

A ve-

recunoaste
cari spune:

este adevrat; n'am

la d-1 Gongopo1, n'am dictat nimic; ajudiciar al

Congopol,
acesta spune: n'ai
ai dictat ? Nu
adevarat. Ce spus maierul
Angelascu
fata
A spus precis: d-ta ai dat Inmaior Orezeanu a spus:
maiorului
a retractat
Pe
modul cel mai

Confruntare

fast d-ta

pleat !

Cnd dosarul este

care dovedeste c
d-1 maare dieptate cauz, cA d-sa
la
mijloace, pentru a lovi,
ziar nualtul,
pe
rspundeerea, cnd a fost confruntat cu
rectorul ziarului a spus cA nu
a dictat,
directorul
d. maior
a binevoit

pace Indreptarea".

www.dacoromanica.ro

- 179 tree peste cavalerismul acesta, pe care 1-am

fata dvs.
la acest
viu la alt
att de literar de fruparte a chestiunei. D-lor , s'a
proced-1 Perieteanu,
dvs. urmAtoarele:
mos
civil de contestare
sul
stat tre d-na Atena
tescu d-1 major Orezeanu nu
nici un
Petropol.
este un
el nu are nici un amestce
culae
afacere; venea el acolo
se
dar ce rost are
Acosta este omul care nu are mobil
care a
zisa
s'a spus
nu are mobil, aci s'a spus
este
un
de nrirnic, cnd s'a spus
este un
nit,
tal

proectul

socotit,

sufletesc

! Ei bine, d-lor, nu

Petropol nici un rost

afacere D-lor,
vedem
tot
denuntarile lui,
el
in
pe aceia
in mod
familie, sa vedem
nu zice
privitor la adevAratul

prima reclamatiune a lui gsiti precis o

D-lor,
:

au furat testamentul batrnului; mi-au furat drepturile mele.

la mine ca
lui din cap.

de apr.

mele, semnain cu el ca

a doua oar
probabil
c el

de asasinat in contra lui Petropol s'a

manifestat ideea
un testament
s fie
in mod)
numali

din

pentru ca

mistic".

Va

trebue
dinar,
tot,

zicA, d-lor o denuntare precis, pentru interese

se poate de bine
pe cari
nu
protejeze,
dreeptul de la lege
La
cineva
sau un singur
de o
pe
lume, cui

nu justitiei
Ei bine, interesul este categoric
Petropol a mers la
justitie s'a
Dar vedeti
n'a avut urmare plngerea
lui, s'a plimbat
parchet la instruetie a
pe
drum.
memoriu al lui, Petropol spune lucrul
:

este greu s
milioanele lui se

cari au milioanele
pentru c
asasinarea chiar a
milioanelor".

www.dacoromanica.ro

- 180 ohiar aici la

nevaota
Unde s'a mai

a spus :
a

otrvindu-se cineva

smocihine?"

-Ei bine, absolut nimic ! Cercetarea stagneazh.

vedeti

nu a

Petropol
este. Chestiunea asasinrei
lumin !
pus
nu poate
prin
atunci, vznd
merge denunt la ziare, prin

din partea
insertii. Au descoperit
insertiile se
vil ceva extraordinar cnd au spus
ziar. Destul
este insertie sau
Dar ce
c afirmatiunea mea este
ziar,
se public fotografia
jos....
a Elenei Orezeanu, cu
Linei Vlad
!

Mama"

Fika".
mint adesea, -

totdeauna adevdrul".

In acest articol Petropol

nunt categoric uciderea tatlui

ideea asasinatului

izgonirea mea

Petropol,

a tuturor rudelor

ale tatlui meu spre a pune mna pe averea sa

- fapt care se poate

cum

medic - a

de

usurint

trei

sub

comis
copil,

de-

de

de

de art. 275 codul

mcd universal cunoscute, crime
10
recluziune,
de vechile legiuri ale Trii Romnesti ale
1alte
civilizate pedeapsa
Eliza Petropol avnd un interes
un
exact
9 luni dup constatarea
ultima crim de
crime,
trece
subsbitutie de copil,
in actele strii civile ale
Nr.
din 3 Martie 1900, sub numele de Elena Petropol"
luat in

menta nasterei dela mama sa care fusese ademenit

moasei Peiu,
alte
femei, in acest soap.
Printii acestei copile, azi
sunt: o
Florica,

Lina, nseut
actul

in casa
anume

Bucuresti, in anul 1878) cdstorit

al Primriei Capitalei dn tuna Septembrie-

1916, condamnat la 20 ami

prin
Jurati de
Nr. 75
Octombrie 1900, pentru
in complicitate
Petre
trescu, mort la
a comis tentativ de asasinat (strangulare
aruncareIn put) in noaptea
27 Aprilie 1900 asupra copilului Nae
Ambii
mama in Capitald,
tata
din judetul
Victima tatlui acestei fete substituite (astzi numit
Orezeanu)
a
cu
gratie
Dissescu,
ministru,
in Bucuresti, calea Victore 218.
substituit s'a cdstorit
Teodor
rezeanu in 15
1920
a
tatl meu o dot regeascd,

www.dacoromanica.ro

- 181 cu acte dotale

3740

castel
regul.

Dumitru lonescu, fraEcaterina Stncescu, mama Elizei Petropol

in comiterea acestei ultime crime.
tele su, au avut un rol
Dumitru Ioin complicitate cu fratele
Eliza Petropol
Acuz
nescu, a ascuns testamentul tatlui meu spre a m
pe mine, fiul
legatar principal.
Strig
sa dosit testamentul.
Eliza Petropol
cari au
bil de crime
delicte: dosire de testament,

un numr incalculaadulter, asasinate,

trei crime de substitute de copil profanare de
sperjur, etc. vor
cu averea
meu, de cari
desprtit,
sunt bogati
puternici.

Acuz pe

pe Tache
culpabili de sperjur
justitia (Vezi
Ch. N. Petropol
care la 20 August 1920,
Trib. Ilov s. III, au declarat
Elena
este fiica tatlui meu
a
Eliza,
c sora
Petropdl, n'a
in
un copil de 20 de ani nu
cas deck de numeroasele crime de
de copil a
s
averea
dup moartea sa.
Eliza Petropol, sustine
tata a
intoxicat cu
cumprat un
Petropol
moartea
48 ore
ina dus-o;
viata foarte
pe
cu
disproportional
cadawulni
cavou
a
mormantarea
a
cercetare medical
urmare scoaterea
cauzelor mortei
devin aproape
c justitia n'a fost
stiintat de moartea. sa,
a
c,
una din
sale: eu, unicul
unica sa
etc., n'am
anuntati,
de
sa,
de moartea sa,
eram in Capital, am aflat aceast
fratii

norociere

vesel
Petropol
3414 din 1920,

Pandele,

zi'are.
le

a trebuit
cear
grin
a le pune in
ciul mortuar!!!,
din
tatei
o mare
fric
autorieti. De ex.: cnd intre 20-23
1920, sraca Lina
a
trimes
un
al su, Gheorghe Isbsescu, la
sa Elena OTezeanu,
Elena
mai ales maiorul Orezeanu
btut pn
snge
acest
copil,
ilegal arestat
la
gonise

noaptea,
indrznit
Miencuri, 28 Julie 1920, abea
ore dup
10-12 a.
Petropol, ajutat de
cercetau violent
Orezeanu, ca s
rezeaml o declaratie
pri care s_i se

tropol la o parte din avere

o parte
uzufructufl averei,

nu-i

calftate de... mam),

Cer stkuitor s cerceteze dac defunctul
sing prin
de Eliza Petropol, care a comis toate
in vederea numai
numai a
sale.

www.dacoromanica.ro

c
su

dreptul

deck

Pe_
la

n'a
anterioare

- 182 Cer strultor ca

osemintele
complicil

se indeprteze

doi

tatlui meu,
introdusi acolo de

o
introducerea

Petropol
de

In casa sa, a foist necinsitire

brnetei sale".
zicA,
este
ca, dac
fac atari acuindiferent de ceeai ce a
pe
nu reclame
cei
ce fel
aprtori
Atunci
de n'a
proces de calomhie?
calomar fi
nie la
atunci ce
ati fi auzit din
unor
ca
Rosenthal, Perieteanu, Papadat ! Nimic
Tac
prea bine
nu
se
asupra unei chestiuni,
cari nu
se
nu se afle
ce

Va

ascunde

Ei bine,

lucrurile, v

voiati
mai
Nieolae
cru
la noi
este dezarmat
chestiunea
natural

pe Dvs.: ce
convins de un lude
paterni-

cum ni s'a spus,

o chestiune rsuflat; dar vedeti un lucru: domniile
c acuzatul este copil natural al lui
ceasta nu se mai
de nimeni
nici nu se
a adus biletul lui Chr.
scris de mna
lui din care
sunt o
de acte cari

nu
ar putea-o face, nu i-ar fi nici un
el
alteeva:
testamentului btrinului,
doare
! Ei bine,
nu se face
nimic la justitie, c nu obtine nimic prin
s'a gndit
chiar

omul:

dat

proba.

fac

pot
pentru ealomnie

atunci a meditat
pseudo-atentat" (e chiar

dar

fi adus la
atentat l'a

o
atunci
dovada,
zis
fac
un
lui). pentru ca
pot

tot adevrul. Acest pseudoPetropol

aici.
aeum
v spunem, noi
un
amnunt dar de foarte mare important
:
Petropol arestat. Noi, la fiecare
cnd se
procesul, fceam cerere de liberare provizorie.
Ei bine
ce ne spune Petropol Nu
aeeasta,
pune
libertate nu
mai
niciodat
ajunge Orezeanu
de a nu se judec procesul
!
Deci a venit la
a tras focul de revolver. S'a
aduce
fata
este
cu
un roman-foileton
film de cinematograf
s'a citat
numele a feluriti autori de romane
sau melodramatice. Dar, bine,
ce este viata
nu un film
lumea toat nu e o
pe care unii apar de
se

www.dacoromanica.ro

- 183 conform destinului pe carel au

fapte

se

cari

le ar

ima-

nici eel mai imaginativ autor de romane

de
Evident
da!
S'a
apoi un
eftin pentru a lovi
tropol, s'a venit cu serrisoarea
de Lina
vi s'a
citit
intonatiune
cum vi s'a citit
soarea ocnasului. Dar
mie
aceia au fcut acele
puteti imputa Pe mine
judecati pentru actul meu,
nu pentru actele
A, altii, de la periferia moralh,
profit
sentimentul
maternittei la acea femeie Poate
s'o fi gndit ferneia
aceea
se
pe chestiunea dragostei de
baza
va
dragostea de
- conform
naturei
fiica a ajuns bogatA prin moartea lui
colae
obtine un ajutor mama
Dar
pot
ce
pot
poate s'o fi
ocnasul o fi
chiar treCut
partidului maiorului Orezeami,
o
ce se
familii,
familia maiorului Orezeanu
dar
mine nu
priveste, eu pentru
sunt
pentru
de revolver pe care
tras eu. Va
nu pot fi
atacat, nici
prin
Anica
sau

alte

Ceeace dovedeste

sunt

nimic altceva nu poate fi

sarcina
defavoarea mea,
d-1 procuror general
d-sale
care-1
absolut nefundat
tate de
fata justitiei dvs.
Ei bine, d-lor, vrut-a
omoare Petropol Nu, domnin'a reusit cu reclamatiunea la
prin
atrag
ziare, a vrut
atentiuna asupra cazului
a crezut el.
ar fi vrut
pe
rul Orezeanu, ar fi putut-o face foarte usor, nu e nevoie
de argumentare pentru a
aceasta.
lucrurile,
se poate aduce o
Dar
se poate
o condmnare
atari
Cine a
Nimeni.
A
Nimeni. Atunci evident
se poate
cineva pentru grava
de asasinat
premoditat, dar neisbutit, nefiind crimh,
ci numai un apel
unui oropsit de societate pentru a

face justitie !
Domnilor jurati,
la
parte a
mele.
Imi dau
voi fi foarte scurt pentru
de oboseala dvs.
am credinta
buzele dvs. tutulor are
vntul NU" care va fi rspunsul constiintei
cinstite
la acuzarea
Petropol.
omul acesta, Nieu Petropol, este un copil din

www.dacoromanica.ro

- 184 este indiscutabil, -

Christache Petropol. Viata lui a

natural al lui

bunh, frumoas,
nu
mare
stare. Petropol,
de
frumoasele castele dela Mufvreme,
mai
tin,
spre
n'avea numeroase
dar...
acuzat
frumoas.
acesta
Dar de cnd au
pentru
Eliza Petropol,
mai
cnd
intrat casa
fi
Evident,
copil
ce este vitregia unei mame ! Este cunoscut. Ea
nu poate
altul, care nu este copilul ei,
casa unde
a ajuns
parte
De o parte vitregia mamei, de

anurnite interese sau combinatiuni. Vedeti ce mare

este familia
Ati avut

Grigore
care
un
de nu
n'am
pe d-1 Grigore
care
att de guraliv
attea attea, un
care la un moment dat avea 800.000
lei
maior Angeleseu pe cari le-a pltit foarte
desi luase
bani cu imprumut, dar

car ii-a pltit repede. Cu

vremurile sunt
bani urgent
a
Ei
a plAtit tot, scpnd pe girantul, maiorul

este criz de numerar,

bine,
in

Gr.

Ionescu

Miatul Nicu Petropol,

de o parte pentru
dragostea printelui fat de el,
de
parte
s'a
marea lui avere le
peste
poftele. Mostenirile mari au provocat adesea
Ei d-lor, gazetele proceselor criminale
pline
fape de asemenea
nu se
Testamente
asasirmte numai ajung cineva
pun
sapnire pe mari averi Ei bine, Nicu Petropol
luat
me
cap.
zis: a
strAintate. Nu d-lor, a
!

numai 16 zile. A fost contabil modest, care a dus o

foarte modesta de
slujbas. Ei bine,
acestui
de atta modestie, este o dovad
este un
la vrsa de 46 de ani cum de nu a
nimid
Evident,
un
care
modest
munceste cinstit
trecutul lui este limpede ca lumina zilei,
fie
capabil de o
de a
viata cuiva. Dar este un
este
de dreptate care a
ea
spue
tare, pe
cale a proclesului de
care este
afacere. care
v
mintile,
cnd va
definitiva ei
lumea toat,
cnd Petropol,
la un moment dat, a trimes
el
apucat dorul,
toti martorii
spus
de mult
la el,
pentru
este
firesc
un tat tie mai mult la beti
judechtori,
a plecat omul

www.dacoromanica.ro

- 185 la fete. Poate

fructul unei dragoste de tinerete,
mai
mult iubit de Christache Petropol.
orn,
judecata dv. Poate
fie donAjuns
damnat Cine ne
spune
adevr
a vroit
uCa n'a vroit
ar fi
ucid, este absolut sigur.

vor pura numele,

cari

tras mai multe focuri, -ceeace

se isprve
el n'a vroit
acuzatul n'a vroit

putinth,- evident

viata d-lui

Orezeanu..

atunci,

la connu poate fi
se poate judeck cum trebuie a se
atari
general v'a
D-1
d-v.
De o parte,
d-sa, publicul mai
mult sau mai putin inconstient
intereseaz;
simpasau
pe de
parte, mai
o ad-sa,
chitare din partea d-v ar echivala
o asasinare morali a
rnaiorului Orezeanu. Nu mai este
de asasinarea
exclus
damnare.

vedem

a maiorului Orezeanu dupi

proces.
Nu re putem
de fel
acest mod de a
al talentatului domn procuror
afacere, pentru
dv.
sunteti suverni, absolut suverani
proces
clontiinaveti
dati
nimnui de verdietul dv.
nu
atari formule cari au mai fost
produse
in fata juratilor
nu se poate dobndi condamnarea
contra
se spune
opinia publiea nu are nici un fel de interes pentru dreptate
pentru ideile mari, s'a
o
chiar orgapentru
nizatiunea justitiei astAzi, d-le procuror general, tot din
a iesit. Constiinta publica este
stiinta
constiinta
mentine
sociali
de
d-lor o societate are nevoe de constiint publici
credem
de fati manifestarea
penPetropol
ci nu trebue fie condamnat
Petrotrebuie adiittat,
ar fi cea
strigAtoare nedrepel an trebul
dispari din randurile celor vii, prin
condamnare.

atare afacere.
d-le presedinte, dintr'o
a
judecitor de profesiune, a cunaseutului presedinte Magnaud.
trebuie

un citat foarte

Magnaud:

Judecgorul
de a
bilitate
actul

dale.
ceeace

de a
fat de

soeettei

pecleapsa

contra

pe

nu

cauzele

usurtoare directe,

ar fi

a se
neresipons.a-

de a
ilndirect, al

in constiMta
fac sau trebuie

c societatea
tot
fac, greseafa ceki
urmreste

www.dacoromanica.ro

- 186 a

in ochii si,

aceia a celui urmrit

ades'eori

xnai

Persist

nu ai

de a

un

dac exist o gresal

de
s'a
pe acela care este victima

Vedeti

societate, dacA
cam o sA
sociale
nu

cietatea este

Par'cA s'a

pentru procesul nostru, par'c Magnaud

Petropol, care este
de nenorocit".
El a
peste tot, a strigat pretutindeni, dar dreptate
nu s'a fcut; altli au
averea tatAlui
care
nu se
s'o aib.
citesc numai
voi permite
cteva rnduri din articolul
Aurora" privitor soarta

averi:

Cer jumtate

o da pentru

meu

binefaceri, etc. etc".

averea lui: la birefaceri, la sraci,

faciA
ce
imense
nu unii
la
srmani ca el sufere, lipsit de ajutorul care li cuvenea
de mare.
dintr'o avere
la una din cele
fac aluzie
Domnilor, dar am
onoratului nostru cloleg
rieteanu, la Revista Marilor Procese" Nr. 2, am
a
Cristescu partea
din darea de
aceasta
cteva zile, cnd tot
un
de

juratii au

sub

astAzi o
bine au fcut cci el
e
o exploatare mare de mine
este director
lui.
ce ne spune d-1 Perieteanu despre
admirat de

achitat pe
acel

grea a

Pe msur ce se ascultau
celui apsat de
o adevrat peregrinare a adus din

de

luau aspect

favonabile inculpatului

pledoarhi.

care acucurente de
voint dela inceputul pledoariilor. De aceea partea civil
vrsat
gulrea
ostil ei.
bun impresie a produs

a pstrat-o tot
aceast

atitudinea

die demn

Sala

rechizitoriu al

nostru procurer,

s fireze culpabilitatea
pe care instructia oral

in

www.dacoromanica.ro

- 187 cndr e vorba de

prinde mutte
contra
se

br'un

cazul de fat,
realele victinie dispruser,
a izbutit

vehementa

tate

Constat

de

adevgr, care nu se poate

care va aduce un verdict
cuvnt:

in

pe

nimic zdruncing, stare

pentru Justitie,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Procesul

Spitalelor CivileSocietatea Anonim Sinaia"

I

Istoric. - Acte judiciare

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ORIC
Procesul Sinaia constituie pentru literatura
una din chestiunile judiciare, cele mai
din punct de vedere al solutiondrilor date acest proces,

mai cu

din nasterea

chestiuni de drept,

o solutiune judiciard, din cauza cun'au putut

riozittii faptelor acestui proces.
In
din acest scurt istoric, se va vede
mari probleme de drept, plutesc neclescifrate :
a)
societdtile anonime comerciale, au
adunarile
generale, cu
legale, s se
ele
astfel
subscrie singure actul de
es :
b)
societtile anonime
de justitie m
au vre-o
fie
sunt considerate
:iede fapt,
personalitatea juridicd, fie
sunt
considerate
rear fi existat niciodatd operatiunile
iate de ele,
tot timpul existentii
la anulare au a

se poate face de
unei societdti
interventiune direct
Curtii de Apel, atunci
e
vorba de existenta
a
de avutul ei social
evenimentul care determind necesitatea interventiei survenise
dela darea sentintei Trib.
la judecarea apelului, astfel
interventia nu putea fi
introdusd la Tribunal.
Faptele procesului
prinse de alte interese particulare n'au putut
primeascd evolutiunea
a
unor procese obicinuite. Cursul
a
scindat, sau mai
bine zis, obstruat
retragere de apel,
de
pe
procesul se
stare de
la

www.dacoromanica.ro

- 192 Curtea de Apel, astfel

n'au putut
o solutie
urmdtoarele probleme principale din
cest proces :
I)
votate de Parlament cari dau mandate
de executare Consiliului de Ministri a anumitor conventiuni,
fac valabile acele conventiuni,
clauzele, numai principiu, au
votate de Parlament,
ca conditiunile
de executare
fie determinate de Consiliul de Ministri.
II)
Parlamentul prin diferite legi categorice
cunoaste dreptul unor anumite institutiuni,
sau
de a
jocurile de noroc fixndu-le taxe fis-

cale asupra acestor jocuri, nu a derogat in mod exceptional dela principiile dreptului comun cari
in general jocurile de noroc.
In anul 1911
Spitalelor civile din Bucuresti a
autorizatd, prin legea
din 17 Mai 1911,
parte la formarea unei
pentru infrumusetarea
statiunei climaterice
(y. actul No.
$i2).

a fost autorizatd
ca aport
tate, terenurile necesare pentru constructiuni, materiale de
constructie suma de lei 750.000
numerar.
In virtutea acestei legi se
societatea Sinaia,
care primeste autorizarea de functionare din partea Trib.
Ilfov s. I corn. prin sentinta cu Nr. 624 din 11
1911,
actul
3
4).
Tribunalul cu ocaziunea autorizdrii ordonase prin senca art. 4 din statute
fie modificat
:
In
de
sunt interzise jocurile mecanice (Ruleta,
jocurile de
la care ar particip ad-tia in
Sunt admise
jocurile obicinuite
cercuri
chise".
Societatea

un capital de lei 4 miliin virtutea drepturilor pe cari le

date prin statute,
o conventiune pentru constructiunea unui hotel
art. 4 din
a unui Casino la
exploatarea
statute pe timp
40 ani cu fratii de
exploataconstituesc pentru
re Soc. Marilor Stabilimente din Sinaia soc. englezeascd
de

www.dacoromanica.ro

- 193 Trust Sinaia"

sediul la Londra, fiecare functiondnd

administrandu-se distinct.
Aceste societdti exploateazd timp de 11 ani Casino-ul
hotelul din Sinaia, jocurile functioneazd la acest casino
in ochii tuturor, Parlamentul prin legi speciale, impune
aceste jocuri la taxe
stat,
ani
diferite
din totalul
de zile
August
1922 Eforia Spitalelor civile, una dintre fondatorii
proces soc.
in anularea
tru
motive: a)
actul prin care
s'a obligat
nul,
de ceilalti constituitori ai soc. Sinaia
a fost autorizatd la
unei soc. pentru
frumusetarea statiunii Sinaia,
inetrzise jocurile de noroc
totusi prin
a fost
in eroare
a constituit o societate de joc
b)
nulitate nu
fi acoperia prin trecere pe timp.
actul Nr. 7).
Trib. Ilfov s. corn. prin sentinta Nr. 925 din 6
embrie 1922 admite actiunea
nul
efect actul constitutiv al soc. comerciale Sinaia, aut. de Trib.
Ilfov s.
sub Nr. 6518-911 publicat in Monitorul Oficial
Nr. 75 din 6 lie 1911.
actul Nr. 10).
Soc. Sinaia in contra
sentinte face apel care se
repartizeazd la Curtea de Apel s. I
actul Nr. 11).

La apelul soc. Sinaia fac interven(ie o parte din actionari, conf. dispoz. art. 248 pr. civ. 1) Pentru
a intentat acest proces soc. Sinaia, spre a-si valorifica actiunile sale,
obtinerea sentintei
de 2000 astfel
actiunile ei in
apel nu
mai poate
actiunea.
2)
soc. Sinaia a fost victima unei
clandestine
consiliu
care
s'a ho-

se renunte la apel de

soc. Sinaia, cu condi-

tiunea de a se da descArcare consiliului pe tot timpul trecut

3)
actionarii intervenienti
apelul
pentru a-si
interesele
ale soc. Sinaia.
actul
Nr. 12).
In
la 7 Martie, soc.
acestei interventiuni

Sinaia la 22 Martie 1923

sedinte al C. de Apel

retrage apelul. Primul Prerezolve cererea

camera
13

Biblioteca Mari lor Procese

www.dacoromanica.ro

- 194 o trimite spre judecare

de consiliu
14).
actul Nr. 13
Cererea de interventiune se
mai
tndu-se
motive
o parte din acfionarii
soc. au atacat
nulitate decizia ad. generale care a
trt retragerea apelului, nu se poate
aceast
tragere de apel,
de a se
trib. sesizat
cererea de anulare
chiar
s'ar
la judecare, nu se poate
in
retragerea apelului,
contra intesociettei aceast retragere de apel, care consacr
nulitatea ei,
contra intereselor actionarilor.
actul Nr.

s fie
15).

C. de Apel s. I prin decizia din 24 Dec. 1923, resinadmisibile cererile de interventie fcute de
act de declaratiunea
de soc. Sinaia,
retrage apelul
de declaratiunea de acceptare
de
Eforie pentru aceast retragere dispune
dosarului.
actul Nr. 16).
In acest chip sentinta care a
anularea soc.
Sinaia,
urma cererei
a
definitiv
soc.
Sinaia
in virtutea acestei sentinte.
nu au
Instantele noastre superioare
vut posibilitatea
se pronunte asupra importantelor chestiuni de drept deduse in justitie
acest proces constituie
primul caz
analele justitiei romnesti, cnd s'a
anularea unei societti conform deciziunii
generale
a actionarilor
majoritate.
Problema
societtii anonime a efectelor sale

pinge
tionari,

deschisd.

se vor
drepturile respective ale
ale fostilor fondatori
de activul social, care
tzi avnd
vedere capitalul initial de 4.000.000 lei are
o valoare de
putin 100 milioane lei
Casino-ul,
mobilierul) constitue una din chestiunile cari vor
supuse spre rezolvare instantelor noastre
;
care e situatiunea tuturor operatiilor
site de soc.
durata ei, constituie a doua chestiune
ce-si

rezolvarea.
IOSEF G. COHEN.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 1.

LEGE
pentru
EXPLOATAREA STATIUNII

la 13 Mai 1911
publicatd in
din 17/30
1911).

Art. 1. -

No. 36

climaterice Sinaia
lor

necesare,

constitue o societate
Aceast soc5etate va fi persoana juridic,

este

ei se va determina

in

Art. 2. -

ca aport

spitalelor civile

pentru con-

calinou, palatui de sport, etc. pe

necesare,
etc.,
o suma care va fi
de 750.000 le.
Art. 3. - Societatea va fi scutit pe tennen de 10 ant de plata
care stat, judet,
existerbe
acelea
ce s'ar
Pentru
climaterice.
Art. 4. - Modul de adminisratie
toate
de
de

a
a fi supus

la

societate,

va

osebit

Consiliului de

www.dacoromanica.ro

care

ACTUL No. 2.
DIN 17 MAI 1911

EXPUNEREA DE MOTIVE A

Este in deobste cunoscut

nitiativa
pentru a face
care

capitaiuri
de
de iimportanta

nu poate

de

de o

statiunei

Sinaia.

asemernea

ar pusa la
in ea publicul
tot
fac ca statimile acestea
constituie adevarate

localitate, prin pozitia sa

similare din
fortul

ide agrement.
Pentru
ar putea
multe din asemenea statiuni,
s'a
ar putea ajunge la realizarea acestei
rinite, care este dorinta
public care viziteaz
ar vizita.
sa
in
avantajoase
ea.

va poseda

de natura

de mai sus, este constant ca o mare

care
carli se
blic din

aiurea

va
in

vecine, care

pe

clientela
tar
ea
capitalurile
aceasta, ar putea atrage
pu-

localitatiie mult

mai depktate.
modul acesta s'ar
un
destul de
nu numai
foriei dar
In consideratia celor de mai sus, ne permitem a solicita
de lege.
Ministru de

AL MARGHILOMAN.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 3.
T RIBUNALUL ILFOV, SECTIA CO
dela 11

1911

Presedintia d-lui CONST. G. RATESCIJ, Prim-Presedinte

Ministerului Public ocupat de d. Procurar Niculescu-Bolintin.
No. 624

de d. Pas-

pentru judecarea

fiind fixat
cal Toncescu, prin petitiunea

f
No. 9795-911,

cietatei anonme Sinaia", de a

numele

acestei

se

de a

nea

prin d. advocat Vasile Toncescu,

S'a

losar.

depus

D. advocat T.

pentru
toate
au fast indepiinite, avizul
cere a se
Societatei autorzatunea

consbituirea saciettei anonirne

de comert este favorabil

gald de a
D. Procunor a pus

in sensul

formalitatile

de

Tribunalul,
in vedere cererea
la No. 9795-911 de a se
petitiunea
de a
naTa" autorizatiunea

Avnd in vedere

d.

cu

anonorne Sfcerere in baza

face

dat prin actul cansbitutiv

torizatiunei ce

daca tribunalul va
s

sodettei.

Avnd in vedere

dosar,
societaProcuror.
art. 138 c. corn. s'a depus
in satisfacerea
constitutiv
statutele
adat cu cererea
autorizare,
sectia de notariat la No. 6518-911
autentidicate de tribunalul
Nationale a
reciOse ale
din
societtei.
de art. 132
de 30 fa sut
comunicat
de camert din
in vedere avizul
conduziunile
Avnd
vedere

adresa Nr. 2237-911 prin care adunarea generafd a

dinta de 2

1911., examinnd sqatutele

in

constituft a gsit

www.dacoromanica.ro

- 198 este

onorable

cd

este e-

aportului adus

xagerat
Avnd in vedere
chemat

sunt

cd

138

examineze cererea de autorizare poate sa arate

ce crede

trebuesc introduse in actul constitutiv

statute.
in vedere
observnd actul de constituire
in special
4 din statue gseste necesar a
a
bine
societtei urmtearele
art. 4 al. a. In slile de
joc sunt
(ruleta,
de
a

care ar

jocurile

in cercuri inchise".

cd in ce priveste

Avnd
tribunalul

diferite

tutelor, gaseste cd

ale

cerute de
ale sta-

constirtutiv

sunt conforme cu prescripthunile

de

cata sa fie admisa.

Pentru aceste motive, de acord cu d. Procurer,
Admite cenerea
d. Pascal
pr'n petitiunea
Cd

legei

9795-911 in numele soc. anoniime Sinaia"

consecint.
autorizatinnea
de a
cit
matoarea
in actul constitutiv
statute
art. 4
aliniatuf
de joe stint interzice
a, In
(ruleta,
curile
crti
care ar participa
in banca.
jocurile
cercuri inchise".
Se vor indeplini disp. art. 92 95
corn.
Dat
citit
azi 18
1911.
la

i(ss)

G.

(ss)

www.dacoromanica.ro

Dumitrescu.

ACTUL No. 4.
SINAJA"
climatenice Sinaia

Pentru

CAP. I.

Durata
Art.

1. - In

17 (30) Mai 1911, se constituie o Societate

Nr.
sub

pe
statiunei

denumirea de Societatea Sinaia" pentru

Sina*.a.

Sitaia" este

Art. 2. - Societatea

au

in

Art. 3. - Durata ei va fi de 60 ami,

drept de preiungire

urma

Adungrei generale.

GAP. II.
operatiunile

Art. 4. - Scopul Societtei anonime Sinaia" este de a

localitatea dimateric Simaia.
va
face urmtoarele operatiuni:

a) a
sport, restaurante, casiinouni

sau lua cu
sli de joe, de lectur,

de hoteturi,
teatru
con-

certe :

b) a
torilor

ferate, tramwaie,

sau

etc. ;

animal
va

ar
a contribul la ridicarea localitatei la Mivelul unei

viAtaclima-

terce de
Tang ;
d) a particip direct
infrumusetarea.

e) a se

exploatarea acestei

condica

in con-

de

fie

sale ;

nevoile
mobilele

t) a
Art. 5. - Societatea nu are drept

www.dacoromanica.ro

sale.
un

- 200 s ihsta-

hydroterapic ; ea
curtenie sau
in oiricare

pentru

de
laze

obidinuite

pentriu

Capitalul
CAP.

Art. 6. - Ciapitalul

Art. 7. -

Sina:a" este

al Societtii

va
in urma

ei. Acest

fi

social de 4.000.000

purttor de
se vor

sporit prin una sau mai multe

generale.
este
in 8.000
1-8,000.
numerile
de
un

la

500 lei fiecare,

registru
matc,
a
administratork
Eforia participa
un capital de 1.000.000 lei, din care
terede lei 250.000 este adus d'e
750.000
numerar,
p. anume desemnate
actul
de circa 10.000
permite asemenea
extraga gratuit in
Art. 8. primii patru
piatr de
de
din carierele ce se vor dede
dupa trebuinta Societatei pentru toate canstructiunle
da
fra
apa necesar
pentru
pentru
pe tot timpul
la
structie,
va
de 10 m. c.
zi.
un
ea va
Pentru suma de 1.000.000, reprezentand capitalul adus de
o valaare
primi actiuni de ale Societatei
suta
Art. 9. - Societatea va fi constituita prin varsarea a 30
varsamintelor

epoca

de

terioare. El va

in acest scop pe actionari prin publicatie

form art. 36
statutele de
Intre publicarea
de plata
interval de o

epoca fixata

va

nu se va

Art. 10. - Sporirea

baza aprobarei date

Adunarea generala in conforrnitate
prezentele statute.
art. 6
Nici un
dreptul a se
la
capitalului aprosa ceara rambursarea
de Adanarea
activul Societtei.
sale
La caz de o nou emisiune, posesoril:
actiuni
fi
facute asupra actiunilor se
Art. 11. - Pentru

titturi povizoa
de

Art. 12. plectarea

Art.

vor

definitive vor f liberate de Societate dupa

in

13. -

plti o
exigibile
tot timpul
Daca actionarul va
tului

numar de

Titlurile provrzorii
administratori.

titlurilar

actionar care va
de cell putin 7 la suta

efectuarea varsamanasupra

cu plata dupa

www.dacoromanica.ro

termen

- 201 de administratie, Societatea va

at

ca

ce se va face

iat fril
Art. 14. -

urma

s- vnd ime-

sau

titlurile

fanmallitate

atrage dup sine adesiu-

statutele Societtei si la

sta-

luate in

comercial.

tutele

Art. 15. -

de plata total a

sunt

de

Art. 16. - Proprietatea actiuniler se transfer prin simpia

actiunile sale, comunicnd aceasta

este

Societtei.
CAP.

Administrarea

Art. 17. - Soc:etatea se

campus din 9

gati de

de un

cal

de 4 ani, restul

pe

de

o treime dele-

12

de actionark

numit pe 4 ani chiar prin actul

oansiliu va

al

Sooiettei.

Dup acest

fiecare

Consiliul

de administratie

1/4 d:n

vor

an

la sorti la

tragere

vechime.

esiti sunt

Art. 18. -

a patra adunare general

caz de vacant
de administratori,

Art. 19.

de

membru

in care se

in

motiv

pentru complectarea
pot coopt

membri.

cooptat in locul altuia, care a

de a
va
drept s functioneze pe
predecesonului
Cooptarea este supus
Adunrei generale.

Art. 20. 'al

de
depune
la Casa societtel'.,
a
sale, 30
ale Societatii
S'inaia"
in valoare de 15.000 lei.
trebue sa
toate
cupoanele cari nu au
s fie
in
de 30 zile
data
Aceste
suint inalienabile in toat durata
sale nu se
deck cnd nu va mai face parte
Cansidiul
de
dup ce compturide gestiunIei sale
fi aprobate.
Art. 21. - Cansilirul allege
membrii si,
de
un
Pre$edinte
Vice-Presedinte.
Art. 22. - Consiliul de administratiune delibereaz
decide asupra
afaceridar
de
natur,
reservate
aprobrei Adunrei generale,
Societtei ; el
face
regulamentede privitoare la
Societtil.
reprezint Societatea avnd

Jar de

un fel de rezerv.

www.dacoromanica.ro

- 202 poate

mod

multor

si, unui director

persoaine, parte
pe un timp
fixndu-le in acelasi
director,
membrii si, fie

scop

functionari,

si,

termenul

cumpra asemenea bunuri

imobilele
societtif

tuturor fondurilor

asupra
toate

gseste eu cale pentru indePlimers al Societtii

toate
ile ce gseste
cale pentru indeplinkea

cuvnt,

nirea
scopului

mobaele

precum

dec:de in

de membeif

conditikmile

poate, in spedal,
pretul

sale,

bunului mers al

Art. 23. - Convocarea fiecrei

comunicat in timp
Ocinvocarea

trebue s fie

administratorilor

va

scris.

Prezenta a

functiune este

trebuincioasa pentru ca

in mod

caz de paritate a vaturilor, votul

Dac

vice-presedintele

zidat de eel mai in vrst dintre

Gonsillul se

Art. 24. -

decide.

absenti, Consiliul este

prezenti,.

sau directoruinteresele Societtet o

reprezentati prin
absenti pot
cunvocarea

in

Niel un
delegatie.
Art. 25.

nu va

al

primi mai

dect o-

administratie se

procesele
transcrise
administratorii
au participat la

se

va
fi incredintata
Art. 26. - Directiunea
Consiliul de
de administratie
director, numit de
afacernor
care s
un
tratie va
concediu sau alt impiedicare, dir'ectorul va
caz de
administratie.
fi
printeun delegat al
are
afaceArt. 27. - Directorul sau administratorul

de

Societtii sub conducerea

itimitele

sale.

Art. 28. toane de prezent

ca

valoare de 40

vzute la art. 43 din

de

a
de tantiemele

statute.

angajeaz Societatea, se va face

Art. 29. - Semintura
sub
sau stampilarea awintellor Sinaia",
prin
un administrator delegat su un membru din
care va sernn directorul
eu unul din acesti doi sau alte persoane anume
Consiliul de
delegate de

pentru

ammit timp.

www.dacoromanica.ro

- 203 CAP. V.

de 3
va fi
de Adunarea general a
2
care unul va fi numit de
pe termen de un an.
de Adunarea
2 cenzori
tot in conSe va
de mai sus.
Numai cenzorif aleSi de Adunarea generala vor trebui
o
de
Societdta
de 25

Art. 30. -

lu parte la

vor

cte ori vor

Atributiunie
in

Consfiliullui de

de
sunt determinate
codul de
jetoane de prezenta
ca retributiune functiunilor
de Ajeton de 30 lei
o indemnizare care se va

generald.
CAP. VI'.

Eforia Spitalelor Civile

Art. 31. -

Societate

apart social lei 1.000.000,

Spitaledor

cum se
mai sus, ea are drept
Societatea
va da
pentru aprobare in prealabil planurile
devizele necesare constructiunilor

ce se vor fce de Societate.

nu mai are nici

aprobate,

amestec.

Art. 32. - In caz de vnzare in parte sau

sale, ea va avea drept
o treime

actiuni

la

total de
a
va vinde
treimi sau toate

2 admiinistratori
va vinde
la

actiunile.

va
In tot cazul,
nistratie
un cenzor, fie

va

la un membru in
vre-o actiune sau nu.

Art. 33. - Societatea este scutit pe timp de 10

impozte sub
exisetnte,

Art. 34. -

denumire

de cele ce
Spitalefor

de admide

taxe

stat, judet,

s'ar

asupra

nu va mai penmilte infiiintarea

similare

ulterior Soc:etatea ar
raport
scopul ce
pe pretul curent.

nevoie de

pentru
se

le

CAP. VII.
Adunarea

Art. 35. - Adunarea generald, constituitd conform statutelor,

totalitatea

in fiecare an
fcute priln

Consillului

tratie.

www.dacoromanica.ro

admiinis-

- 204 se va

Adunarea

ori de

de administratiune va gsi de
convoace
eset dator
de
unei deciziuni
cere in

de
ori

se va
sau in

10 actionari
reprezentd
provenind
Cererea de convocare facut de
din eapitaluil

de actionari, trebue s fie

de toti acel ce o
mod precis ordinea de zi a adundre:gonerale

precum
arate

Art. 36. - Pentru ca

ordloaril
extraordinar s
constituit, este meaprat ca minatoarele dispozitiuni
fi fost
prealabil indeplinite:
Monitord Ofi1. Ca publicarea avizulul de convocare s fi aprut
;
inaintea
fixate pentru
15 zile
2. Ca
cari voiesc s
parte a intrunire
fi depus
la resed:nta Societtei sau la casele
zina
pentru intrunire.
de convocare cinci zile, col putin, ina!nte
aceste conditiuni sunt
general
va
la ziva fixat, ori care ar fi numrul actionarilor prezenti reprezentati
de capital social pe care
reprezint sub rezerva prevazut
fie

la art. 37 din aceste statute.

Art. 37. - Cinci
Numrul voturilor unui
tot
co
Orice actionar poate
un alt .actionar.

dreptul la
este

la Adunarea genexala.
la 100 voturi
direct

de catre

fie yeprezintat

minori pot s fie reprezintati de

tutorele
persoajudiciar de
curatorele lor;
de catre
al
casele de comert de
membrii
sematura
in genere, de ctre
din

nele puse sub

un

avnd procur special.

Procuratoriii trebuie
mandatele la resedinta Societatei
o zi
putin
de intrunirea Adunarei generale.
Consiliul de administratiune va decide
mandatele sunt in regula
sau

Art. 38.

ea va
la 10

tot

caz

Eforia va vinde in total

de vot
proportie cu
fie
ar mai
actiuni sau

in

ce le poseda

Art. 39. - Adunarea general este prezidat de

Consiliului de administratie, in lips de Vice-presedinte

tuia de del mai in vrst dintre membrii

in

aces-

de

prezenti.

dirige deliberrile
ordinea de zi, inserat
publicarea de convocare
voturile.
actionari prezenti
mai mare mimar de
sau in caz de
dill parte-le, cei ce
dupa
Indeplinesc
serutatori.
Presedintele
un secreter
actionarii
ordinar sau extra-ordinar,
va
deliberi

www.dacoromanica.ro

- 205 coprinse in

asupra
de
de convocare.

este dator
de actionari,
20
fost prezentate

la ordimea zilei

semnate de
aceste propuneri au
de intrunirea
generade.
absoluta a voturilor;
caz de

se

ritate, votul

publicarea

decide.

a cenzorilor se face prin

Alegerea

secret.

de

pot fi

prima votare nu se
majoritatea absoduta, se procede la a doua votare, in care rnajoritatea relativ decide. In caz de
sortul decide.
ritate, la aceast a
Art. 40. - Adunarea
asupra tuturor
ordinea de zi.
mod special:
ea ascult raportul Consiliului de administratiune
al cenzorilor,
sau
anual ce
prezinta;
b)
inlocueste
cari
;
ea alege censorii;
ea
,retributiunea censorilor ;
e) ea decide despre toate
de .introdus in statutele de
despre
de operatiuni ;
alt societate ;
despre
despre reducerea capitalului social ;
i)
sau sporirea
social ;
k)
dizolvarea
;
despre lichidare
Art. 41. - Adunairea nu
mod
cestiunilor prevazute mai sus la
e, f, g, h, k, de
actionarii prezenti,
cel putin
capital.
caz, deciziunile
nu sunt
de
majoritatea de doua
treimi a voturilor emise.
o Adunare
spre
asupra
prevazute la
ca
mod
e, f, g, h, k, n'ar
de
va
o a doua Adunare genera%
termen de
toate regulele prevazute pent,ru convocari.
scrise

Aceast a doua Adunare va

numrul actiunilor
vor

deciziunile

majoritatea de

valabil, oricare ar fi
spre a
valabile,
a voturilor

CAP.

Bilant. Impartirea beneficillor. Fonduri de

Art. 42. -

social

la

la 31

se

cemvrie.

Consiliul de administratiune
stabileste
Prirnul bilant al Societtei se va

la finele

an, inventariul

la 31 Decemvrie 1912.

www.dacoromanica.ro

- 206 Art. 43. - Beneficiul net al Societtei se compune din

ce se vor fi
toate cheltuelile, toate
prtile de beneficit acordate de
de admnistratiune, directorilor
societtei,
amortizarile de fcut
conform propunerei Consiliului de
in fine tot ce poate fi
considerat ca
Adunarea
va mai
propunerea
ministratiune,
intrelyuinteze o
din produs
a
sau spori
rezerve extraordinare
fonduri speciale. Beneficiul net astfel stabilit se va
in modul urmtor :
a) Consiliul de
va
o quot parte pentru formarea
de rezerv; aceast
va pute
caz mai
de 5
sut din beneficiul net.
dividend
b) In urm se va distribui
favoarea
la la
6
sut asupra beneficintu total pentru Oonsiliul de
sale,

se va
sut pentru formarea
case de
a
la 4 la suta asupra
vrsat se va
da
ca al 2-lea divident pentru complectarea umtb dividend de 10 la
e) Dup propunerea Consiliului se va
la 5
sut ca rezerv
Aceasta
va pute
intrebuintat la
Din

e) 2

bunttirile

infrumusetarea

actionarii vor fi primit

f) Soldul eVentual dup
de 10 'la suta, se va imparti in
Art. 44. de

dividend total
o

dat ce acest fond va fi

cu a patra parte
varsat.
Acest fond este o parte din proprietatea social va fi
genere la toate operatiunile autorizate prin statutele de fat.
Art. 45. - Bilantul stabilit de consiliu
de censori va fi
8 zille

blicat

de

46. - Plata dividenduhd precum

eventual se va
face de
15 zile eel
aprobarea bilantului de catre Adugeneral.

Art. 47. - Div

ce nu vor fi reclamate in termen de 5

sunt dobndite

dela

Societate.

CIAP.

lichidare

Art. 48. - Societatea anonim Sinaia"

de
deck in cazurile prevzute de
generale, emis conform art. 40 de
Art. 49. - Adunarea general care a
scrutin secret pe lichidatori
puterile
tot timpul
mai inainte.
timp

va
in

fie dizolvat
vot

sus.
dizolvarea,
in
stabile$te modul de lichidare.
generale

www.dacoromanica.ro

- 207 CAP. X.

Dispozitii

Art. 50. - Tome

Societtei vor fi

Art. 51. celorlalte

nilor

in tnod

Monitorul Oficial.

singur

le atribuite anual pentru

cuprinse in

masifond

vor

aparte, care se va capitaliza

de

tratiune.

Art. 52. -

al

se va capitallzA

dnd compus.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 5.
MINISTERUL

Jurnalul Consiliului de

Nr. 918

ministrlor,
edinta sa de astazi, 18 lie 1911, lund in
delLberare referatul d-lui
de Intenne
Nr.
care cere
aprobarea statutelor societtii
la".
legea pentru
statiunei c1imaterice Sinaia

Nr. 36 din 17 Mai 1911 ;

publicata
:

Aproba

624 din 18

chestiune

modificarea

in

Nr.

Ilfov, sectia

1911, a
6

(ss) T. Maiorescu, Al.

S. Nenitescu, M. G. Cantacuzivw.

1911.

I. N. Lahovari, B. Delavrancea, D.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 6.
ANONIIME SINAIA"

CONSILIUL

Proces-verbal No. 11
1912, Presidentia d-lui

16

La ordinea

IONFSCU, presedinte.

facerea unei
scrisoarea Nr.

Greditul

de
26

st.

1912,

a se stabili

exercitiul
asupra
ce
la
in baza
statutelor
a
Monitorul Oficial NT. 36-911, dola 17 Mai 1911,
exploatarea
climaterice
Consilinl,
unanimitate hotar4te
se incheie urmtoarea conven-

prietate al

Spitalebor.

din Bucure$i, de o parte

Spialelor

,,Sinaia", reprezentat

mai

subsemnatif, a

conventiune :

1. - Noi, toarte

in executarea
publicate
Nr. 36-911, a
constitutiv
a
ciettii Sinaia", s'a pus la dispozitia
prin procesul-verbal semnat
de delegatul Eforel, D. I. Sangeorzan
de delegatul Societtii Sinaia,
D. Al.
ziva
26 Februarie 1912, terenurile
pentru
constructia cazinoului, hotelnlui de sporturi
anume:
in

5.989

2.500 mp.

pentru

cazinoului.

oonstructia

1.950 mp. teren

constructia palatului de sporturi, deci
total
mp.
interiorul parcului
Mai
in
cu art. 8 din actul const:tutiv, socictatea si-a indepltinit
de a
un otel
un caiino, conform
planurilor aprobate de
de sporturi,
intre
in
anului 1913.
ca constructia lui
aceast
Societatea
afectat pentru
a otelului, cazinoului
de
dispune de
in drept a se folosi

www.dacoromanica.ro

- 210 lund act de trebuintele

in consecint
proprietar,
scopul pentru care societatea a
societtii, in interesul
Funciar Urban din.
ca societatea s ipoteceze la
de sporturi, pentru
terenul
cazinoul
de
30 ani.
pe
de
2.000.000
zarea
al
explicarea actului
Totdeodat
favoarea
ridica pe locurile constitufte
ce se vor
toate
ca

o rezerv, de servitute de trecere, de

pe toat inenderea actual a
la acest pare.
in
pentru
2. rezerv dreptul de a
de
captul parcului spre
intrarea
structie a hotelutul
pn
pare spre sud, in dreptul localuhd
precum
dreptul de a inlocui
structiunile actuale
eu
ins pe
suprafata
de mice
ar conveni Eforiei.
in aport,

de

vedere
de scurgerea
alte terenuri

Art. 3. -

act,

se va

constitutiv,
comercial
va fi

art. 92

supus aprobrii

de

Nr.

legii publicate in Monitorul

se va face

despre

este trecut

marginea
pe

aceast

constitutiv al
d:n

G.

auetntifice

sa

legale.

Take Ionescu, Pascal Toncescu, G. Miclescu, P.

www.dacoromanica.ro

M. Gr. Popescu.

ACTUL No. 7.
CONVENTIUNE INTRE
DIN
SOCIETATEA ANONIMA SINAIA"

de mbnistri,
referatul
lativ
curesti

1912, lund in
sa de
23
Ministru de interne cu Nr. 32.362 din 1912,

unei

Spitallelor

Societatea SInaia",
exercitarea drepturilor de
tate asupra terenurilor pe
societatea construeste la Sinaia, aduse ca
la constituirea societtia :
vedere
expuse

de

sus citatul referat ;

vedere ca,
art. 4 din legea pentru exploatarea
nei climaterice Sinaia, publicat
Nr. 36
17 Maiu
1911, se prevede
toate
de participare a Eforiei
socletatea
vor face pr;n osebit
care va fi supus aprobrii
de Ministri.
Pentru aceste
ca
Societatea

Bucuresti,

toarea :

intre
Spitalelor
cietaea Sinaia" de
a intervenit

Bcuresti
reprezentat

de
prin

parte
jos semnatii,

1. - Noi, toate

c in

cate in Monitorul
Nr. 36-911, a
constitutiv
statutelor
s'a pus la dispozitiune societtii prin procesul-verbal
nat de delegatul
D. I. Sangeorzan, delegatul soctettii Sinaia, Mex.
ziva de 26
1912, terenurile necesare pentru constructia cazinoului, hotelulut
de sporturi
anume:
5.989 nip.
pentru constructia
;
2.500 mp. teren pentru cornstructia
;
1.950 nip.
pentru constructia pa1atului de sport, deci
total
10.439 nip.,

interiorul parcului

Mal constatm c, in conformitate

art. 3

www.dacoromanica.ro

so-

- 212 construi un hotel

in ceeace

obligatiunea de

cietatea

aprobate de

cazinou,

de

ca constructa lui

in

1913.

aceast dat
lut

cazinoulud

este in drept a se

palatul de
ca

de aceste imobile,
Eforia,
act de trebuinte1e
societatea a lost
pri-

in

interesul si scopul
meste ca societatea
ipotezece
urban
hotelul,
terenul
pentru palatul de

societtii,

zarea

de 2.000.000 lei, pe termen de 30

explicarea actului constitutiv al

statutelor, Eforia
ridicate

se

mai

construite

pe

al
toate
aport,

la acest

intinderea

2. -

isi rezerv dreptul de a

tuni de terenul dela

mai

Sinaia

o rezerv, de servitute de trecere, de

de scurgerea apelor

sud,

Bucuresti,
pentru

in favoarea

uz, fr
Art.

pentru

terenului

spre bulevardul Ghica, intre

constructie a
Caraiman
intrarea in
dinspre
dreptul localului
precum
de a
nuactuale din
pe
suprafat de
Eforiei.

Art. 3. - Prezentul act,

dispozitiunile actului const!tutiv,

conform art. 92
codul comercial
va fi
de mini$tri, conform
publicate

se va transcrie
pus aprobrii
Nr. 36-911.
despre

este trecut actul

va face

pe marg;nea regis-

societtii.

jurnalului de fat se vor aduce la

de interne.
(ss) T. Maioreseu, C. C. Anion, T.
Pangrati, D. Neni(esca,

M. G.
1. Lahovari

www.dacoromanica.ro

de d.

ACTUL No. 8.
SPITALELOR CIVILE DIN BUCURE$TI

ACTIUNEA

Domnule

Subsemnatii,
Civile

de
in

cu
judecata

str.

in

reprezentanti ai
Elisabeta Nr. 5.
pe

Spitalelor

legali.

10

1911, Eforia Spitalelar Civile

a lost autorizat

prin legea din 17 Mai 1911, s la parte

climaterice

avea si are

pentru care-

deosebit interes.

era
sare penrtu constructill

societate

materiatle de constructii

simia de lei 750.000._

Cu ocazia disentlei acestei
s'au fcut
guvennului
jocurile vor
din societatea ce se
De asemenea
societtei autorizatia
a cerut
inserarea
statute a unei clauze speciale
se
ca
interzise jocurile mecanice
se permit
in
curi inchise.

proectate s fie incepute, societafea

societati formate in
antrepriza
mentionndu-se In mod expres
va fi perm:s jocul

a cedat
de bula.

expuse de
unei

sus, rezult c desi Eforia nu putea contracta

acest soap

desi legea

societti pentru
terzse
de noroc, totusi prin fraud s'a indus in
constituindu-se o sodetate
cum
societatea Sinaia,
este
lipsit de autorizatia
pentru a putea
parte
constituirea el.
inct
s
care
s'a obligat
de
societttei
ca

pentru o contractare

www.dacoromanica.ro

- 214 caz cnd pentru motive

a contractat

de

va

cerem
intruct

Eforia are nevo:e de o

aceast schimbare,

lege.
75-911,

Of

1.

care e

actul con-

statutele

s.

Nr. 624-911.

2. Actul de concee

de Maray

Nr. 672-911.

din

din 12

inche:at

3.

Alartie 1920.

de judecat.
Anex6m
timbru
comunicafe.
(ss)

de lei 60, drept tax

L.

dup

I.

(ss) Const. Stoenescu.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 9.
CLUZIUNI SCRISE
depuse de Eforia Spitalelor Civile prin
avocali Istrate Micescu,
E. Siefert, In procesul cu Societatea Sinaia" Inaintea
Micescu
Tribunalului Ilfov S. H Comercial
motivarea

a cerut

Eioria
constitutiv

nalului

a luat parte ca

fondator, este nul

numerar adus cu
ocazie de

urmare

de

su.

cerere, care a

parte,

aparte,

Spitialelor

Eforia Spitalelor

obiectul unor dis-

prim justfe,
iimobile aduse ca aport de
de fond, a
a
se
se constate
Motivarea actiunel de fond,
cum
este
cuvinte

persoam

al Statului, era
avnd un deosebit

in

Spirtalelor

nu a et

trebue
judiciar,

care

soc,iettei

la

proocazia actului

de
sub

de terenuri in

infrumusetare se poate face

mai lesnicios
capitaluri, a hotrit
1911
cooperare a sa
crearea unei societti care
de scop infrumusetarea
;
ca
10.000
p.,
terenul
care se afl
Palace
casittoul,
o
numerar,
de numerar
vederea atingerei
urmrit de
fie adus de
la
creeze.
Ins
ce
Splbalelor
ccntracteze
sale

baza un'ei autorizatruni date pe temeitul unei legi speciale, un proilect

de lege fu adus in 1911,
in lege la 17 Mai
este
sa
lege Eforga Spitalelor
o

conform

comencial

www.dacoromanica.ro

lege) ; este-

- 216 s

natura

ca

necesare
lege) ;
toate conditiumile de

750.000 lei

de

precum

aceast scdetate"

se

s fie

conceeace

prqn

de Ministo.
se introduce actul
le

25

care face parte

au fort prezentate
pe care

al socflettei
a,

4, al.

s le

de a

era

a.

de joc.

Prin procurator se cere

legalla de functionare. Tribunalul
Tlfov
din 18
le 1911,
da cu
ocazie,
la art. 4
spre a
bine
o adaoglre in
sensu

sale de joe s

in

vreme
autorizarea
la 29 'August 1911 un

Nu
procurator

intreaga exploatare a
pe

prin

D.

urma s se

la", prin
de

societtei,

40

in tripou

acum, sodetatea

De

baza

mod
ciulle a

pe aceasta
a
de

Sinaia",
ca Eforia
canti
sa fie

sa faca o

in

cane se cere ca

actiune

sa constate
vade de

a fost

operatiunea

contractul este

alte

de

lla" are un
expunerea motivelor care

Istoric

are

lor

in

de a

resedinta

Regala
se
distractle,
s
lipsa de

infrumusetarea

proecteaza crearea
societati
o parte din
sale
in nunierar
restul de

suficiente

ca

care ea s
o buna parte
numerar s

de
al soctiettei era
Eforia Sptallek)r
le
putea sa procedeze fa.cerea
speciale
printr'o

s o
Faptul
mai sus

de a contracta.
avea nevoe
a

de

1911

deajuns

de
sub

de
care

autoripe baza
capacitatea sa

o dege care s'o

ca concursul

www.dacoromanica.ro

in socpul

- 217 deturneze
vreme

aceea
de

: prin

prin care se

de

in

care

a parte la
de motive).
expunerea de
ca
se vede
de

(vezi
liege,

o rreala

de

statiunei

mai in urm

de lege

in

care

care a

format
noroc.

de jocuri

a)

de motive

vorbeste

ea Sinaeg.
art.
lege,

b)

care

se

de ra

de

mod

textual :

staViunef

climaetnice

necesare,

o societate

din

comericial".

de

pe de o rarte,

data
pe

albe

treibue

parte

pe de

dela
dect

mai molt, ca autorizarea

vigoarre,

este data
specift de a
o
confonn'tate
cod.
com. Ori, Vnem sa remarcam dela
printre
cod.
corn. privitoare la
ollyiectul 1(scopul)
trebue
;
fie
nefibd
de a
o
dect
codul
aceasta
afara de
avut autorizanea de a face
o sodietate care sa
de
Eforde este precizat
art. 3
al legei : Efor:a
va
condar

hortekrri, casino,

apel, etc.
d)
in

care va fi
care este lasat
o

sport, etc.
maximum 750.000

Consiului de

fapt de catre
art. 4 al legeM se spune

s'a dut. In

ce

modul de

toate

de parrOcipare
sodetate, se
conventie,
va
srupus aprobarei
vorbe,
precizeaz,
era natural de
ca
conditliunlle

de
de
societatei in

Prin

in

face

Cu alte

modul de
a Eforiel
lsate aprobarei
daca
cu legea,

air aproba ceva care sa

de
a fost preclzata
data
1, aceasta aprobare air fi
ar merge in
gaseste,

exesens

de lege

natural,

de lege ca
de a face o

expunerea de

www.dacoromanica.ro

obireetul

art.
nu

de no-

- 218 roc, dar

joc de

fie

dela acea
s

proectate, intreprinderi de

noroc,

in

date

ctre

este

de
G. Duca

se

este redactat
chip prea vag,
vreti s'o
Stafa". . . ." sunt
cani par
face o societate.... in
s'ar

ce fel de societate val

exploabarea

acest

se

laceea pe

pentru

noastr
cesionrei,
s instaleze

sa

Eforia are de gnd

mice

Sinaia jocuri de noroc

e
aticeri.

con-

amate

am putut

din

care

h) La

doputat
C.

timp a

nu

c
Adeasta

textual : D-1 Duca

transforma

se
nu

de

timp

pus

Va

daca

se

va face
nu
acest contract o exploatare de
a rspuns
textual: win contract
se
penmite
exploatare, care
jienitoare
b) La Senat
care ddea
asuproectului
lege a
Drept

fcut

pentru

dinta
beral

in
contra

,,de

da

societarilor

de

de

in

de

textual:
o laprobare un'ei

pot s declax

conistituita

de

o soctetate
pe care a-ti
aerui a
v

la acuzrile de
privinta
actul
in contra

.m

ne va da

legi

sau aproape

joe

mult

de

am fost

sunt in

de

contra

contra uned

de liege

de noroc in rese-

case de

dela

nu se va
de noroc. Presedintele

sunt

: combat

care spunea
el se tinde

de

se despriinde in

aceiste
:

autorizatiune primilt de

1.

pe baza

s'a

www.dacoromanica.ro

la

- 219 adeea de a

de

la

de

2.

deck

cod. corn.
adus vire-o

respectua

3.

lege

mod specific

4.

a
ga,re la

de

obiectud

de
ce pnrveste jocurile de
sou o
pe baza cdneia prin
s'ar
exploatarea
de moroc, dar

de-

nu a intrat
de

s'e

o asemenea
acordate Efor:ei, aceasta
in totul conforma

urmare,

putea

toata
interesate au crezut

formale
Eforiei,

complectamente

ca au gdsit mijlocul, din cauza termenilor vagi ai

la

societati

de autorizare,
sa

jocul de
sd

In adevar, inainte
ca soaietatea sa fi
Sinata" imtruntti in
sa trateze
de noroc, in
tul

un

ina'nte ch:ar
ai

soc':etati

de case

ce s'a

concesiune
parte,
25

ulterior

contrae-

1911).

11

1911 se

al

societatd Slnaia", act

stai-

tutele societdtei

acea

in

ce

ce
se constitue, statutele
art. 4, precitau, pe de o parte
tei anonime
este de a
localitatea
Sinaia,
iar pe
cd pnintre
pe care aceastd
le
face era
de a
exploata,
sau
cu
de
insusi actul constitutiv se crea o stare de
in
de
timitativ al autorizdrei date Eforiei Spitalelor Civile.
legea permitea construirea
aceast lege concorda cu expunerea
de motive
date de
Ministeriald nu
construirea
de casinouri
sli de
att mai putin exploatarea unor atari localurd,
se prevede
statutele
ce
Cu
de
datd de
mare
se
surprindere o
pe
putea sd le
Se introduce la art. 4,
a, un non
preclzeazd
pe care
sodetate
s le
;
nou
se
mai mult
de a conpe care
o
o

www.dacoromanica.ro

- 220 urmator : in

de
in

jocurtile

Sunt

jocurile

de

Minisbni in numele

dea
fel de
exploabarea jocurilor
918 dela 10

ce
de

cu
aprobalt.

de
parte
in

sooletatea

fel Eforia a

penal,

ale

stint

ca ea s
o
s'a dat aceast

fra

in

terinara data actuhid constituitiv al

art.
care pentru
de
elect asemenea
Din actul
le
urmatoarele in ce

de

fac

Sinai la" se constarta

Nate de

ca aport de

a
de

no.

care

lua parte pe baza

aceist fel a luat
precise alie
acestel
de
prin

in

pe cane se

in

10.000

prim

construite

a adus deasemenea
lei

capitalul de 4.000.000

750.000

la

'a dat
Eforia
in mod gratuit tot
de piatr, de var de
; ea s'a obligat pe
timpul
va
nfzeze in mod gratuit 100
cubi de ap pe zi.
2.
0
din
de
1.000.000

de
avea dreptul la doi administinatori
de

avea

unei

in

dreptu sa

sus
sa

din

caz, chiar
un

trator.

3. Eforia se obliga sa
sodietatei in
aceasta ar avea
pe pretul
este constaitat
actul constitutiiv
statute, ca
natur
de Ef
a
pe care
s'au
mai
Palace
confacute au fost efectuaite
nevoe : noi

care
Societatea
crezut

Sinaia" o
magi

avasesera initentia sa
de exploatare die jocimi die
au
introducerea a

in statutele
sau prin o pracizare a acestor
in sentinta de autonizare, au putut sa canstitueascd o societate
laisnd la o parte
de a mail anasca
au
coutractului din 11
1911, intervenit
frati D. Maray
prin

contract de

www.dacoromanica.ro

- 221 fratil D.
de 40 ani

ce se

de cane

constru

act, se

In art. 2,

se

D.

D. Maray

instala

de

de

dreptul concesionarilor s per-

pourcenitage

contract se vede

sunt complectamente

de

de a percepe

pentru

tax de

drept
240.000
provenind din tocurite de noroc (vezi art. 5 al.
art.
reteta
;
de 5 la
din
gsim textual
prezenta
fi
deleglati
S:inafa".
bine
de
Pentru a
societtei
jocurilor de
sodietatea
grije
ea
va
alle
contribui la pierderile
acest contract
in
a
de
Predzarea
din statute
sus
faptu
convenfunei, de
de inchiriere
ea
este
o asociatie in
Dealtfet din felul
care aceste
au
exploatate de
D.
baza
sus
din
de
de
cliin
acestail sodetti care
ca
ale soc.
exploatairea jotrase
de noroc,
Soc.
este exploatarea
de noroc, liar

kite

secundare.

Justificarea

de

pe aceste
constate
efect : acesta

Spitalelor Civile a cerut Tri-

de fapt,

Ca urmare a
ca Trib.
constate

concluzille
all

aduse ca

MobiMe
Civile nu

de

esit

ea a

print

Pentru justificarea

acestei

Sinaia"
fast

Sinaia" este

constituttiv al
obiectul

de

llegea

este proprietatea
(canstatarea
nul efect, Eforia a
s

actul consde
o

nu a

care o

www.dacoromanica.ro

s con-

- 222 Ira,teze,

Sinaia", ac-

lege

ca

este

tul

bil

Este necontestat c
; ea este
a
pentru a putea

obleat
idstitutiune
de

le
unei
;

o atare

de

acest motiv.

sus, am

In fapt,
expunerea
Eforia a fast autorizat

1911 s

17

; a fost

vederea reade sport,

sus mentonat, hoteluri,

etc.

statiu-

comercial,

conform

a fast
de norcc.

intreprinderi de

exploateze

a fost

gene-

ca in

de

dar

nu

de

de motive

sus

din

Eforla nu a avut o
o societate

vederea de a contracta

aie

de

Situattnea

de vedere

din

alt

de

La care a

avurt

Dar,

scopul sodetail Sluaia",

a
vedea
este caracterul
va
De caracterul

Soc.

ce punct actul
Sacietatea

sau
statultele

fcute

care

rezult ca ea are un object

va fi fcut,

dovada

tatea va fi de

va face ca
avut
aduse

societatea
au

intra in patrimoniu? unei

tenta

care

urnilaire

este

in adeva,
a) Bunimile

actul

va fi
dedu-

legal, va

statutele soc.
materie de sacietatte,

de care asoc:atii

vinte
Scopul

nu a

cere s se

caracterul
pie baza

constatat de
societatea nu are
nu au

in

de

pentru
a

alte

ce pr:ma

www.dacoromanica.ro

societate, cu alte

- 223 zis al

cea de a doua

vntulni

se

societtel
De altf el
autorul

desire

mod
obiectul

ad

textual: ceeace se

al

complect
obiectul

se

care

ele o fac.

pe

de
Tom.

lege in
de

de

de
Nr. 168 pag. 69-70).

curent

pe

inteobiectul sociattei
exploatarea une:
s
acest
eeace

il

este
termenul

sau

fie

acest
ferate
unor

sau exploatarea
obiectull

ei.

este

societatea o dubl semnificare :

mai

nscute

1. Obiectull
;

Nu se poate

2.

scop...

nu se

o societate far object,

o

air

air

Thorie et
des nullits
des
20, pag. 35-36).
lmnriri
sd vedem
statutele societtei la art. 4
a.
scopal
se vede
-operatfunie
construi, exploata,
sau
(veal J.

soc.
sub

face

stabutelor definitive

joc,

cizarea

des

socites

puternOc a exploatrei de

chiar a jocurilor ce vor

Deasemenea

prima operatiune a

SMaia", se vede

o parte

pre-

de joc de moroc,
precitare
localurile societtei.
la 11
1911, care
mai

pe

noroc dirept realizarea

jocurilor de

sau.

aceasta vom

a fort

societatei,

ca societatea s fi

inceput

de a

jocurile de

societtei,
noroc.

reaiizare, a
intre Sinaria"

el

tembrle 1911 se

dela 15

D. Maray la 11 Sep-

1911,

te de

fondatorii

deciziunea

catre

ce s'a

dictat

jocumile

Pe de alt parte se

contract

ce

sd

de

zile

societatel au
s

trebula s fie supuse

acestor
de

www.dacoromanica.ro

jocuprealabi)

- 224 asemenea

pentru

Ceva

special din ultima dare de

die

adbnate

se

ale

jocurilor de noroc.

din

Din toate
soopul
au

Ca de

sau
operatiuni

al

de

exploatatea
in intent:a
a

s fie
ce

scopul

in mod aproape

de noroc.

exploatairea

sa contracteze o

tocmai'

de depute sau

sodetate de

sa fie

de

la

s'a

la

rezultatul contrar de
principal ob'ect sunt

creat

de wide
rezerva
aceasta
la

o societate a

preocupare

de

Rezulta
mod categoric,
Eforia este
codul comercial,

autori&are se prevede in

art.

a face o soaietate in
al

societatei Sinaia", este

de
o societate nu

serie

arata

sale,

din

de obiect, de

sau

a) In civil art .948, 963, 1492

sidera
de
ca
in speeal
nu pot

1636 arat

lar

legea pe de o parte
de alt parte

cod, arata ca

b) In comercial, art. 89 combinat

societatea
care

ope-

die

art. 1
trebue
obiect
art. 349
350 pedepseste

pe aceila

case de jocuni de inoroc.

acestea

de societate ca

in

alte
trebue
jurisprudenta
de acord a
ca o
al
obiect,
sau openatiluni
de
este
o societate
conform
ordind publice.
sponie Lyon-Caen
Renault pasiunea
este peste tot
ca
specularea
asupra
este
deck
H, Nr. 71)
mt are nici
sau,
inulitatel
se exprilm Hemard
tratatul sau
in
codul
de a cere
delict
<be
considera
este
de
contract,
fie licite

derata in dreptul
ceeace

aceea noi

imotrala

trebue sa-1
este
chiar

exploatarei

care ar trage

www.dacoromanica.ro

; de
profit care-

- 225 care

de
tnage

nioroc

ar

noroc
el

jocuriie
societate

Societatea

sodletate care
o
jocuri
ce
51).
beneficiu oanecare" (Hemard, pag. 49
scop,
carei

de noroc, este o sodetate

mod fatal

conduce

Societatea care are un

de o

ilicit este atinsd de o

este facuta,

ce

Din

de ordine
ale

pa care

ca

societatet,

le-a facut
de noroc,

sa

ce din

ai

Kvezi

15

1911

anterior chiar introducerei

rezult

D.

in

a lost

constitutiv, scopul
rilor de noroc ;

este

de seam la

(vezi

genenal)

de noroc,

exploartarea

este

sa
de ordine
Comecinteie acestei nulitati
a) Actul constitutiv
deci

crea-

este

societatea

neexistente, n'au

legala.

nu a putut acoperita
o trecere
o ratificare, deci
nici o confinmare oricine i-ar fi dat-o
cnd ar fi venit.
Cu
cuvinte, in
chiar in care membrii fondatori
la constituirea societatei Sinaia", ei
un act care
ilicit nu putea s
un elect ; cu alte cuvinte deasemenea
in
in care Eforia consemtea ca sa ias din patrimoniul sau
bilele din Sinaia,
moment
care aceste imobile
patnimoniul societtel, fnd nul, imobilele nu au putut
Aceast

prin

din

situatiunile ulterioare
prin prizma acestui
elect juridic.
de nici
important
este
c printre oVectele societtii s'ar putea gsi
obiecte licite:
este nul
intregmea ei,
actul
consimtmnt initial este

ris

Jhrisprudenta a avut ocazie s se pronunte in

sens: nulitarea
asociatiuni trebu'e sa fie pronuntat chiar atunci
operatiunile
ar fi operatiuni
(vezi C.
1854 Sirey, 1855 II. pag. 548). In
sens s'a pronuntat

Casatiunea
No. 50).
in

(vezi

1886 pag. 957

Dreptul din 1887,

Antorii sunt de acord sa arate

generale ale
nulitatea unei societati pentru obiect
este o nulitate
de
public...
daca o societate
mai
din care unul este
nulitatea societtil trebue cu
Biblioteca Marilor Procese

15

www.dacoromanica.ro

- 226 a unei societati ilicite poate sa fie

aceste prcnuntata... act'unea in
ca
de cdtre
avnd un
exercitate de
de cdtre creditori personali ai
tarti de catre debitorii
al
fie formulatd in
'de ereditori sociali. Cererea poate
ca
chiar

prima

apel

Judecdtorul

este

nulidin
la o
69 No. 61-62).
tatea
un moment ; aporturtle
vorbe societatea nu a
celor care le aducea
nici
im
moment
din
nu
au
in
fie proprietari.
tale ; ei
in
fi
acest punct de vedere pretentiunea formulata de adversari
ca aport de
o restituire oarecare a imobileior
trebuit s
un

Eforie este complectamente nejuridicd.

se constate ca actul constitutiv

:
a cerut
ca s
Sinaia" este nul; presupunnd chiar

al

din dezbateri ar fi reesit pentru tribunal caracterul de nulitate de

se sesizeze
societtei, Tribunalul avea dreptul
o constate.
oficiu de aceast
imobilele
Dar din
nu au
din patri;
niei n'au
un moment din
In
ei, fortamente nu este locul
imobile care sunt
proprieftei imobilelor,
patripatrimoniui
conteuitatea
chiar din oficiu a nultttei de
prin faptul
motiv
exclude compiectamente fie nevoia ca
se fi
specific de
ce
nulitatea pentru obiectul
fie o
cerere
a reclama
A crede in altfei, ar
ne
on act
care
il
neexistent
neproducdtor de nici
ar putea
s
oarecare efect.
Adversarii au
s fac o
plecnd dela faptul
so-.
cletatea a functionat
acum, au sustnut
exist in fapt o stare
de
membrii fondatori,
prin aceea
a
public

functionat.

Dar toomai
de fapt
stare de indiviziune; Eforia

Efor'ei

in

de numerar un

din punctul de vedere al

apart in societatea
se gseste
fiinta,
din
ce este recu-

pentru
el nu a pier't
nu putea s
noscut in drept
din cauza
de ordine
constitutiv al
societatea nu a luat

de care este izbit

implicit transferul
de proprietate nu a putut
se opereze ;
este
proprietara imoterenul adus de ea ca
acest teren s'au construit
la care au luat parte diferite persoane, prin capitalutile cari le-au investit,
aceasta este o chestiune ce se va desbate ulterior
Eforie ca
tar
proprietari
a sumelor
care s'au construit aceste
valoarea
a cladirilor
proportiile in care diferite persoane au
contribuit la
poate sa influenteze situatiunea
a
terenului propriu zis.
a
proprietara
baza
rerilor ce se vor face ulterior
contra
in calitate de proprietar, judecata

www.dacoromanica.ro

- 227 va avea de

1. dac au fost sau nu constructori de buna credin-

ce ar fi acordate de catre pro2. proportiunea

prietari se cuvine.
o
camplectamente distinct de chestiunea
Aceasta este
moment ce actul constitutiv va
declarat nul pentru
care se dezbate;
drept si
object ilicit, de
va constata c proprietatea tereEforiei. Aceasta e singura consecintd d:rect
nului nu a esit din
a
ce
dea in acest proces.
cauza
solutiuni, pe cale de consecinta se va
un litigiu
proprietarul
pe judeaceasta nu trebue s
terenului
nu va fi
in justtie,
soolutiune ce va da.
pentru
Nici un moment prin urmare, terenul apartbnnd
nu va face obbecpartaj, pentru
tul unei indiviziuni care
efectul nulitatei absolute, el nu a
nu numai in proprietate,
Terenul apart'ine
in posesiune,
pentru motivul
el
o
nu a
posedat, in sensul posesiunei
ce societatea a

existenta. In adevr, din

juridice de o

ei nu au putut

posesiunea jutidic,
posede pentru o

puteau
ea nu poseda pentru ei,
doctrina
inexistent; de
jurisprudenta sunt de
tile izbite de o nulitate purtnd asupra ilicittii obiectului nu au, prin deosefi
de o
bire de societtile cetelalte cari ar
de alt
cu incepere din
hotrlrei
nici un fel de
definitive
cu elect retroactiv
acestei hotriri. Citez textual: Aporturile vor fi restituite
din asociati... (titularul le va relua
de
el nu a
proprietatea)".
nici un moment de a
rezumat societtile
sunt nule
nulitatea atinge contractul de
sodetate.
nu
deck fapte, ele
ca contracte
nici ca persoane
ele nu constituesc societti, ele nu au
niul
nu
persoane morale" (Hemard, pag. 89).
aceasta este situatiunea
consecint
este
bunalul trebuie
constate nu numai nulitatea
constitutiv ci inexistenta chiar a societtei; din aceast constatare a
rezaltnd
mod evident
nu a
s fie proprietara asupra aportului su,
consistnd
va
pur
simplu dreptul su de proprietate.

pentru

Obiectiunile intimatilor

au fcut
1.

obiectiuni
este

figureaz in

deci Tribunalul nu trebue s tin seam de el.

2.
chiar dac Tribunalul
tine
nu este obiect iticit pentruc
a fost autorizat
lege
ca
un asemenea contract
prim unmare legiuitorul a inteles s deroge
principille codurilor civile, comercial
penal;
derogare se gseste cofnsfintit
prin

Tribunalului, prin jurnalul

de ministri

serie de legi

www.dacoromanica.ro

prin vre-o

- 228 caz,
sa fie indreptatd in contra fonin
3.
in contra sodetatei.
datorilot
caz nu se dovedeste c obiectul este
Vom rspunde
4. In
fiecare dintre ele.

capt de cerere special, purtnd asupra

Nu s'a
Am aratat

nulitatea
ilicitatea obiectului, este
o nulitate de ordine publica, ea poate
fie invocata oricncl
propus chiar din oRciu.
ce putea sa fie ridicata
din oficiu,
avea nevoe s formeze un motiv special.
Dar
afara de
nulitatea
constitutV al
ciettei Sinaia" pe obiectul ilicit, nu
dect o documentare
ficare in fapt a obiectului
In adevr, in cererea introductiva de
instanta,
a cerut
fie declarat nul, sa fie constatat cu alte
vorbe
actul constltutiv al Soc. Sinada",
ca justificare a obiectului
principal a cererei
aratat in
ca Eforia
putea
s fie autorizat sa
o
exploatare de
de
dine publica,

pentruca (ad vine partea a doua a argumentarei) atari

a contractat, societatea este nula ;
acestei nuLtati atinge

existenta actului

constitutiv,

societatea chiar trebue sa fie declarat ca

dar, motivul purtnd
obiectului, este implicit in
expus in actiune
deci in
caz nu avea nevoe sa fie
De
societatea Sinaia" pr:n reprezentanta
de
pe care il dadea
de proc. civ. de a cere comunicarea sa, prin
lui.
ceasta a consimtit la

II. Derogare la dispozitiunile de

S'a

comun

o derogare la dreptul
hotrrea Tribunalului
care a dat
societatei prin jurnalul
de Ministri
care a aprobat actul constitutiv
statutele,
concordante
o serie
legi ulterioare care a consfintit exisenta jocurilor de noroc licitatea
a pus taxe in aCeast
aceea
In
Aceast sustinere este complectamente
nefondatd.
adevr,
textul legei prin care Eforia a fost
ia parte
comun,

legea

17

1911,

aceasta derogare este consfintita

la actul constitutiv al societtei Sinaia" nu se vede

deroge in vre-o
declarathmile categorice ale

Ministeriale ca

deroge la nid unul din

tul legei se
cietatea conform

ca

nu trebue
fi adus vreo

leginitorul
Din

fi

ale Eforului

nu a inteles

in mod

Civile, Deputat,

pretinde

dela

Din contr, in chiar

este autorizat sa contracteze

conform
codul comercial.
se
din vedere

comercial

prin derogarea ce se
unui text din codul
conform

www.dacoromanica.ro

- 229 pen. cei

350

case de jocuri de noroc sunt pasibili de o

cd penaceasta
putut permite Eforiei Spitalelor
constitue o societate
al
scop sa
ex.ploatarea
se putea
joc de noroc,
evita dispozitiunile art. 350
pan. ar fi
ca legiultorul
deroga
acest text.
din codul penal, indica un
de
sociala,
convietuirei in Stat,
ca
poata sa fie dispensat
trea respecta acest minimum de morala
bue ca legiuitorul
o prevada
mod expres,
aceasta cauza in
terie de derogare la dispozitiunile cod. pen. derogarile trebuesc prevazute
mod expres; legea
d'e legiuitor
atare
17 Mai 1911, nu prevede
derogare expresa
ea nu
fie
pe cale
interpretare.
Pentru a
acest lucru, este deajuns
spunem ca legislatia
deapsa

la

luni

a se

franceza in care codul penal contine o dispozitiune la fel cu cea a art.

350 codul nostru penal
410
penal
a
1907 sa se
deschiderea in statiunile balneare, termale sau
climaterice, sali de jacuri de
(casinouri) textul legei scrie categoric

lege

art.

;,par derogations a l'art. 410 c.

p.

pourra

accord

Cercles et Casinos, etc.".

$i totusi
Franta ex'st in fapt o
a casinourilor cu
de joc pe baza autorizatiuniar comunale; a fost de aljuns ca Primarul co-munei Neris sa interzica, bazat pe dispozitiunea art. 410 cod. pen. pentru
de Stat prin deciziunea din 18 Aprilie 1902 (D. P. 1903, 3-99)
ca
la
pe calea legislativa
derogare
pen. intreprinderile de
dispozitiunile art. 410
pot
in fapt.
cari ar fi lost toleranta
Din
rinterpretare
de casatiunea
materia
a
nistrativa, se
deduce
la dispozitiunile art. 350 c. p. societatea Sinaia"
o derogare
ilicit.
din
codul penal
faca ceva
de
se poateraspunde in
In
Tribunal; nu se
pe cale de
tionare
de
pen.
Tribunalele
55 se deroge la dispozitinni precise din
text legislativ
ceva licit,
nu pot face din ceva
A crede intealtfel ar fi a ne inchipui
se poate pe cale
este in
se creeze
puterea legislativ,
de imixtiume a putere
aplice legile,
in speTribunalele
dispozitiuni
ele. Ar fi o
erezie
cial cele de natura
nu
deroge
dispenseze societtatea
Ilfov a putut
a ne
cd
Tribunal
cazuri similare
Sinaia" de apiicatia art. 350 c. p.
este chemat
zis-1 aplice.
de Ministri prin care se pretinde cd
ce priveste jurnalul
a societtei
s'a dat o consfintire legal situatiunei nelegale de
argument: a) In momentul in
Sinaia" se
ea ca toti
dat
neexistent;
s'ar
un act compiectamente nul
sustine cd
sa'r fi
art.
jurnalul
c. p.
intervertire a tuturar
de fart,
se
din

www.dacoromanica.ro

- 230 exploatarea jocurilor de noroc un obfect licit

legal,
caz
inexistent, ar fi trebuit
dea
odat (act
pentru c
gasim in materie de societate,
conde societate nu
s fie constatat
prin contractarea
noi

ar

acest fapt nu s'a

prin urmare chiar dac prin
s'ar putea admite argumentarea adversarilor,
caz societatea
neexistent, pentru
actul
1911 era nul, de ordine

Toate principiile de drept se opun ca pe calea administrativ s

deroga la dispozitia
Dealtfei
legea de
a
Eforfei nu a dat in
de
s aprobe
de
a
conditiile de
societti
ale
schianbarea
obiectului societtei. Scopul obiectul societtei au fost fixate
art.
ai legei
autorizare in
ctr
cod.
deci
de
fost limitat inluntrur
comercial
nu
de el.
De altfel, chin dac s'ar admite,
dispozitie administrativ,
e jurnalul
de
ar putea
fac
ceeace este
ar trebui ca dispozitia adaninistrativ, in
care ea se da
fi avut valabilitate, dar in fapt
constitutiv al societtei Sinaia" era
la 18 lie 1911, data jurnalului Consiliului de Ministri, pentruc
el era izbit de o nulitate de ordine
data
lui :
gument in
sens ca mai
poat

Sinaia" a
de o societate

care

truck ea atac

c in
este
cere s se constate ca inexistent
fi trebuit s
citeze

nu societaitea inexistent.

Argumentarea societtei Sinaia" pierde din vedere

desi exlist acte
drept, totusi constaitatrea acestei
(inec prin urmare
apartine deck
vreme
judeatoreasc nu stabileste
lor, ele krebuesc
o
aparent o existent
De
ca
tie
definitiv
a infervenit.
o
timp
legali_
bazat pe aparenta sa
societatea Sinaia" are singur
legalmente,
adminisitate, s figureze in
pe cale
actual a bunurilor
membrilor fonsau pe cale de mandat tacit
gestiune de
datori.

punct de
Din acest
in seam.
nu poalte fi
IV. S'a sustinut deasemenea

Este destul s reamintim toat

de
arat c scopul

argumentarea societtei Sinaia"

a fost
expus mai

de
fondatori,

ntstratie din 15 Mai 1911, prima

11 Septembrie 1911,
sunt
din
beneficiile
a cldirilor,
specialistului

care
admi-

drile ei de

care-

de noroc,
materie de Maray, precum

www.dacoromanica.ro

- 231 activitatea notorie a socfetttei Sinaia", pentru a se

a

rea

scopului, obiectului

dovada

societtei:

de noroc.

de noroc constitue un object ilicit, n'a

Concluziunile generale

a fost autorizat s
o societate
fie exploatarea jocurilor de noroc, din aceast
actul
al societtli Sinaia" trebue
fie declarat nul.
Caracteral
cauza
ilicit al societtii, fi:nd
acela al unen nulitti
judeatoreasc trebue s
Spitalelor Civile

cbiect

constate inexistenta chin a

Sinaia",

constatarea c aportul in imobile

poate

de Eforia Spitalelom

dect

nu a

un

Pentru aceste motive, cerem

se constate nulftatea absolut
lui constitutiv al socieatei Sinaia" ca urmare
terenurile aduse ca
Spitalelor Civile, nu a esit
un moment din patrimoniul su.
cheltueli de judecat
spese de avocati.
p. Eforia Spitalelor Civi le.
(ss) I. Micescu, D. Micescu, E.

avocati.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No.
CONCLUZIUNI

Depuse de Societatea Anonim Sinaia" prin

Em. Antonescu
losef G. Cohen
proces
Civile
Trib. Ilfov Sectia
in judecat

Slnaia"

reprezentantii

1. S se declare

actul

avocati Toma
Eforia Spitalelor

Societatea Aprin petitia

de

s'a obligat

constituitori ai Soctietatei

ea

de
pentru o

subsidiar, in cazul in care s'ar

2.

a contriactat valabil.
Sinalia"
schirrnbarea obiectului.
predise ale actiunei.

dispuna l:chidarea
cele dou
Acestea
Actiunea e

Lipsa de abilitare

a)

din 17 Mai

tru infrumusetarea statiunei

noroc

prin

imprejurarea ca legea

a Eforei,

s ia parte la
Sinaia"
Efor'ta a

interzise jocurHe
in eroarre si a

joy.

La ambele aceste capete de

abandonndu-I

in

un alt

sells, pe

al Teclarnatiunei

necomunicate noua, s'a cerut

motive neformulate in scr:s
nu
asupra acestui punct ca

alte

s fie

ilicit.

in primul
pe Onor. Tribunal ca sa
Am intmpinat
act
de reclamanta la cererea sa subsid'ara
petitia
de insltanta
in al doilea
sa constate ca s'a
schirnbat obiectul
motiVele reclamatiei;
nu suntem
sa raspundem
Eforie
la
actiune astfel
de
pur
formulata
actiunea
petitiunea introductiva de
ar
;

Inteadevar, Eforia a cerut prin petitiunea ei za Justitia

decIare
prin care ea s'a
catre
Sinaia", intruconsirntimntul sau la corstituirea acelei
i-a
smuls prin
frauda.

ca

www.dacoromanica.ro

a cerut

- 233 cu societatea Sinaia" s fie desfiintat, intruct consimtamntul

su a fost
si-ar fi desvoltat
i s'ar fi putut
chiar dac
rspunde, cu succes,
societtei,
in

fi fost
in realitate, ea n'ar avut
de princ:piu
(vezi
953
cod. civ.) c
ca vitiu de
contractante
se poate opune dect autorului lui cci
actiona,ni ai societtei
in soc:etate au
an
pe participarea
de manoperile dolosive care au
fi exercitate asupra
Cezare Vivante,
ei
pag. 219 No. 241
Aubry et Rau
IV pag.
In
privint
e constant
in Italia
Franta
unele
cari
in
caz
in
asoc:atului al
a lost
vitiat prin dol, aceasta nu fac
fondatorii
autorii vinovati
dolosive. In specie fondatorli
dup

ruinta carora s'ar constitui societatea Sinaia" a lost

Si le contract s'est
entre plus
deux parties et si le consenrune d'elles a t obtenu par le dol d'une
des autres, la
convention ne peut
demande contre celles qui Wont pas
particips aux manoeuvres dolosives, et si
de la convention est
sible,
devra
maintenue pour le tout, sauf le droit pour la partie
d'exercer une action en dommages-intrets
l'auteur du dol. (Auet Rau, vol. IV pag. 506, Demolambe,
Baudry
et
Barde, I.,
Ar fi
straniu ca
gseasc
sale fapte, legit:matia unei
in contra celorlalti
cari, de buna credinta au comptat tocmai pe faptele
autoritatea
Lund
de aceste
de drept, Eforia
lost
sa
actunea sa,
cum o formulase in scris s
o
inlocuiasca
alta actiune al
obiect
motive
cu totul diferite
cea

Inteadevr pr'n conciuziunile sale puse in

reclamanta a cerut de
dat anularea
societti,
avnd un obiect
ceea
ce fireste e
totul altceva
obiect
ca motiv al actiunei dect ceeace
se formulase
de instant.
t:nuti s primim aceast schimbare de actiune
s rsNu
formulata
va fi
pandem prin urmare la ea
procedure\ civile.
Artt. 69 pr. civ. prevede
de

lipsa numelui a pronumelui

nearatarea
prescrise sub pedeaps de nulitate, iar
temecare se sprijin cererea, indrituesc pe partea
de drept

interesat a
amnarea
ccatunicarea lor.
desvoltat astzi
dac nu atrage
Near4area
s
partea
actunei, pe care noi o cerem, trebuia
reclamanta
scris.
Dar pentru
intmpinare
pentru
justitia
acestei
observatiunile noastre penactiuni, am
a
de neinteleas ar fi asemenea nou actitune.

www.dacoromanica.ro

- 234 examinand care este obiectul actiunei

in instant :

In aceasth
fust

de a

1. Incapacitatea

ea

de

formeze Societatea Sinaia"

obiectul astfel cum s'a
deci Societatea
e nuld,..
statutele ei
ak existenlei contractului.
Prima parte a motivului: Incapacitatea Eforiei de a
neseriozitatea
e
sa
Pentru a

lament
terminal
lipsind

petrecute.

Spitalelor Civile, de
vreme
diferitii sai reprezentantr
de infrumusetare al statiunei
realizata prin oheltueli de sume
de
cari
nu le
la
ale
sentimente nu
fi
au obtinut
din
1910,
din 5
care
de
243.700 in efecte
sd
lei 80.715
la
Casinou la
(vezi legea
5 Mai 1910, HaVol. 6, pag. 600).
Acest
al Eforiei
n'a putut
realizat din acest excedent.
de constructiuni de
localuri de sport, etc.
In anul 1911,
poate
poate
veniturile de care avea nevae,
o societate
cu ape] la aapitalul public.
putea
sumele

a cutat
setare care

de el ar avea

capitalul

Societatea ce

pe

din
asemene,a localurf,

de sport,
care sunt administrate
exstatiunide climaterice sau
din straihotelurile,

in

In acest scop s'a creat de

s'a
apel
cmn vom vedea
Eforia Spitatelor
lie 1868

anonime
din

Spitalelor
cele

ideia
maid

la

in virtutea
ce o
regulamentul
II, pag. 164) in ce
administratia bunurilor sale, este supus la
reguli ca
contabilittei generale a statului,
necesar,
ce trebuia aduse
aport, de o lege
cire
torize la facerea
societki.

vorba

o au-

acest scop
Parlamentulegea din 17 Mai 1911,
Monitorul
n.
Pentru a se vedea
dntentia.Eforiei, a fost
creeze,
exploatarea
veniturile n'ecesare, ca
prin
restaurantele ce se vox face in
se
de asemenea
care

chemat s discute
trebuia din
s

voteze aceast lege a

ce va

lumea

cea din

ca

la Skala, creind

www.dacoromanica.ro

venit

- 235 sa citim expunerea

Statuiui, e
motive
Interne de atunci
Alexandru Marghiloman:

Este in deobste cunoscut ca initiativa particulara nu

de Minisdispune

capitaluri insemnate
a face luer4ri mari
special
de o
astfel
care sa aduca o real
statiunei climakerice
de
locatti ca S:naia.
pozitia sa pittoreasc,
la
balneare din
in ea publicul air
tut confortul
atracjiunile cari fac ca
acestea sd
4e agrement.
Pentru c Sinaa ar
cu
multe din
statiuni,
s'a
ajunge la realizarea
care
public care
vizta
deck
struiasc pentru
unei
anonime
avanta--

gioase pentru ea.

Cnd Sinaia va
infrumusetri
ramura celor
sus, este constant ca o mare parte
clientela
care
distracjii, va
in
ea
cari se
in strdlntate;
ar putea atrage
din
rile vecine cari azi e
in localitji mull
In modul acesta s'ar crea
venit
de
ioriei dar
Statului.
In. consideratia celor de
a salicita
de lege".
de Interne, (ss) Al. Margliiloman.
exploatarea Stajiunei Climaterice

Legea
Penbru

Sinaia
Spitalelor
le
conform

neceske,

s
o
Aceast societate va fi persoan
urm.
2.
Spitalelor
le, va depune ca

este

sediul ei se va determina

social pentru constructiuni. de hOteluri, cazinou, palaturi de sport, etc. pe lng

sare, ap, etc.
sum care va fi
la maximum
3.
va fi scutit pe
termen de
ani,
Plata
tului
existente
stat, judet, coniun
acelea ce
s'ar
cliimaterice.
de adminisratie, cum
condijiunile de participarea Efola aceastd societate, se va face prin
va fi
Consiliului de

Parlamentul au Inteles
s aibe in exploaitare acest

formeze o sacietafte
cum se

in statiunile sirnblare

-varieteuri, restaurante, etc., cari

sld

atrage

celor

www.dacoromanica.ro

- 236 profitnd

ca

duce

vedea ca

s'a

leului din
Deci Eforia
tarea

de cuvnt,
marl

Statul.
mai

general,
sale.

1910 formarea unui astfel de

autorizarea, dar
i se arata de
expunerea de motive, cum trebuia exploatat
sunt casinourile
statiun:le similare

chiar

Parlamentul
ciente, sa adresat publicului,

de

lament,

cu sill de joc. cari

de catre
strainatate,

pe cari

viz*atorilor

le-ar gasi acolo.

Fuind dar

voinfa

care pretinde astizi

Efora nu a fost
duna cerere, sa
o societate anonima
la

un

lare

a cerut autorizarea
motive, se
moment autorizati,
care pe lfinga
se face in sratinnile simi-

expunerea

fi'nd

ea a

ca Parlamentul
ce vor nezulta din
a
creeze

ei Eforfei"
dupd

pe care l'a
Legea e

prin

ui un mare

posterioare.

prin

o modificare a articolelor

de

propose.

sa constitue o
conform
drept aport pentru construietc. pe lnga terenuri
suma de
750.000

Pr:n
lege se
codului comercial, unnnd ca Eforia

rea de
Parlamentul mai
nile de
ale
conventie, care sa fie

modul de

la aceasta

aprobarei
Or, prin aceasta chiar se
mandat die

sa se

prin

de ministri.
consi-

Mnistri, ca, convenOunea ce se va face de

fondatori ai societatei, sa fie aprobate de Consilliul
M'nis'r!, care
poate fhca

sa fie

odata, capacitatea

de

votul Parlamentului.
In virtutea acestei legi Eforia
alti participanti

Consilful de

actul constitutiv al societtei

la n. 6518 din

bunal.
din 6-19
La

cari se
se publica in

de Tri75

1911.

societate

fondatori in
:
Blank, The Bank of Roumantan Lim:ted, Banca
Bann Romneasci,
de Credit

Banca
Banca
C.
et comp.
Firma L. Bercowfitz,
Th.
et comp. Corn. N. Moroianu, Panait et
M.
Isak M. Lewy, Banca Regatului., Tache
gelescu, Gr. C. Cantacuzioo,
Rosetti-Billinescu.

Prie acest act

statute se stabilleste

www.dacoromanica.ro

George
C.
de

7la a

consObuirea
sai

ale

formate

punctele principale
aceste statute.
,,Art. 4. - Scopul societtei anonime
a
este
litatea dimateric
va putea face
:
ocaluri de hotea) A
a
inctihria sau lua ou
de sport restaurante,
de teatru, de
de
de

concerte,
Art.
care
10.000 m. p.

lei din
on
valoarea
de
dest)nate prin actul constitultiv.
permite asemenea sociletatei
in
piatra de var de constructie din
ce se
de
trehuintele
la
constructiiie
d
fr plat
tie, ct pentru
pe tot timpul
maxisocietatea
mum 100 mc.
zi.
milion
sunia de
reprezentand capitalul ados de

Eforie, ea va

250.000

de o

de
se

Art. 17. -

un consiliu de
cari 1/3

compus din noua niembri!

de
pe teremen do 4

restul aesi de

Art. 30. - Contrclu

cari unul va fi

societtei va
de Efonie".

12

Art. 31-34-arata
la art. 31

aprcbate

pentru

are

societate prin
de

se

vor

un

un

Art. 43
f.
eventual dup ce
dividend total de 10 la suta se va
in

egale

fi

actionari

Eforie.
In

ca

in

D-I DrD. Leonte

mai sus
Din
ou 1.000.000 lei
1. De

statutelor,

prin aCtul
de

avea

din parte_i pe un period

din

Ion

pe

ca Eforia este

aceasta sodietate

avantagii:
de

acde

dupa art. 32 din

parte va avea
total sau
zare a actionilor
1/3
administrator!, cnd va
statute, la
pna la 2/3 dn
daca va
la
consiliul de
va avea drept la
In tot
actiune sau nu.
un cenzor fie ca va avea
2.
aera f (in afar de dividend) soldul eventual dup ce
in
egale
se va
vor fi primit de 10 la
In

vizele pentru

de aceste

dupa art. 31

de-

statulte,

Eforla

amestec.

www.dacoromanica.ro

are

un

- 238 Toate aceste

Al. Sc.

de

Dr.

de

Gr. IC.

din 1911,
art. 4
de functionari data de
s'a oerut
Consiil)u de

De

tele, dupa
de

acest

Tribunalul d'e

no. 624

prin

Sec.

18

cu urmatoarea

de functionare a

al. a.)
de
statute, (la art. 4
constitutiv
jocurile de
la cari
jocurile
ar
in ceradnzinistratia in
curi inchise".
Aceast
in
no. 75 din 6
cu legea
1911 (vezi act.
3)
No, 36 d:n 17 Mai 1911, pentru
blicat
1911, (veal
prin jurnalul 1918 din 18
cEmaterbe Staia, a

gire la

no. 4)
tnta No. 624

artat in

in

bUcat in

dar in baza

hotel

care a

sa
form statutelor au
aprobate de
In acela
societatea
inchei)at
Fratti de
act
a

noaptea

ziva

vor fi

de lei partru

un

in

de 40

4).

acte, sodetatea anonima

a

S'a

I Comerdala,
se
pubilicat in

1911 a

Illov
Nr. 75 din 6
1911. Acest
no. 89 din 23 Julie 1911.
act.

18

teatrului

ale cror

dela 15

a
1912.

de o intreprLndere moderna, a
29 August (11 Sept. 1911), la Paris
n. 5)
exploatarca pe
cafeului,
berrfei, deschise
a unui
de sporturi,
supuse in prealabil

Deoarece
de
de exploatare au
de a ceda contractul altor persoane, sau
un
o so_
din care vor face parte, locatarii
virtutea acestui drept au corstnuit
o societate
pe
la 23 Noembrie 1911,
de Tribunal la
15984 la
au adus
de
societatea
din 29 August ,11 Septembde 1911).
statute in regula poart
de
detaltea

Stabiliniente

care

este

n. 7).
aceasta

s'a continuat

Sinaia

in baza statutelor
a
calitate de
baza statutelor
La 6 (19)
1916 se promulg

(vezi actul n. 8).

taxe
50
la noroc, sub
sub
adlc acelea unde hazardul
principalul

pentru Gimpunerea la taxe a caselor de

art.
lege se
sut
venitul brut
Caselor de

orice form ar

la Aprilie 1916.
6 legea
la

perceperea

www.dacoromanica.ro

care

9-

toate statnunle balneare

in

prezente

inclusiv

8).

Pe baza acestei legi statul

din

sear dela Soc. Marillor

brut

din

de

soclettii

interesati

Aceast

50

constatare se face in fiecare sear de

stabllimente din

acest

Cu ocazia
aceasta lege se
noaste de ex'stenta

legi

dac

in Camer s'au ridicat chestiunea

la
sau se recu--

casele de

care

de motive

dela

aceast taxa se

act. 9)

al progresuld

irnteresul inlesnirei

d'scurs

Take

din 31

1916,

(vezi actul 9) a dovedit ca ou se poate

o
asupra
tiuni in functrune
urinare pr:n aceast
statul recunoaste
de joc
noroc
Snaia
Constanta, pe lng alte moce invoaca in favoarea racunoasterei
stat a existentei
dar

Se

prin proectul de lege

fusese
statului

in sta-

din

earece capitalul de

4.000.000 era

pentru

Snaia a fost

hotelului

un imprumut de lei 2.000.000 dela societatea Creditului

cereri,

consiliuld de

in

societtei
o convent:une

de

bine

Urban a solic:tat ca printr'un

art. 4
lege s se pre:zeze

sacietatea Sinab,
c societatea anonim Sinaia
care Eforia
a
sporturi
o
fr
de
imobile,
este in drept de a se folosi
lund act de
in ccmsecint
pentru care s'a
ca
de sport,
teceze hotelul, cazinoul,
terenul afectat pentru
Abunci

2.000.000 pe termen de 30 ani.

de
in Monitorul Oficial
73
3-16
1912.

impruimut de

s'a aprobat

bis.

Aceast
cial

Ilfov

No.

s declarm
pentru

17/30
n. 85
transcris in
512-912 (vezi act. 12).
cei 1950 m. p.
a

in

care se aflau
sus

No.

pe

hotelului Caraiman,
pe

c Eforla a
Sinaia conform statutelor sale,

propetard pe acest
autorizat s formeze

dedis

www.dacoromanica.ro

- 240 nu e

pentru acest

De

se poate

nici

am

morala, ci memhrilor

ca

fat

societate
daune.

nurnai o

Trecem la al dollea motiv :

sodetatea S:naia"
S'a pretins
,este o societate
exploatare de
tarea

care autorizase

are un

ca

Pentru a se

la aceast
pretns
chiar
se fi constituit cu statute
neldmurite, in numele
ei s'ar incheiat, deja, o conventie
frani de
pentru concesilode noroc din
ce avea sa se construiasca
cd,
aceasta concesiune coloreaza
adevarabul su
racter
eran
in
Este
in
ca in
o
de date comis de
reclamanta Eforle,
de
are data de 29
ca sociebaitea

gust
de

Paris,
date

de

Septembrie) 1911,
posterior
pentru

prim

statutelor soc.
de

Dar daca ar fi lost adevarat

concesiune

cd, contractul

exploatanea

odat

mult

ce aveau
aceasta ar dovedi
Eforfei ca
a contractat

construite a fost

soc.

este

de

a fost smuls

tinta de
In adevdr persoanele
numele soc.
iat
contract de
au lost
au

numele
desenbnate ide

soc. Sinaia;

de

autorul

aprobarea staEforie ca s'o prezinte

primul
urmare
frauda
comis,

stru:t

Eforiei cani

au tratat

Eforia

Dar afar de

nu se poate

naia este
ploatare condamnata de

vorbi

soc.

consista in exploatarea jocurilor de noroc,

dela care nimeni n'ar fi avut cadere

.deroage.

Sodetatea

obiect

daca ar fi
dela dreptul penal in privinta
face
ci
de

cd

legea care
autorio derogatie
noroc, aceasta
n'ar putea

cd in lege nu era

s fie
de
de
Stabillimente din

ca

object

contractul

ar fi abuziv

fi denuntat ea contrariu ordinei publiee.

Dar din
din 1911,
din toate
rezult neindoios
s'a
constibuirea soc.
incoace
inteles
prin derogatie
dreptul

www.dacoromanica.ro

ar
posterioare
de

acea so-

- 241 detate s se constitue pentru

se

scopiului ce se

la

Cdci, cnd in legea

1911 se zacea
este
o societate
in care
social,
un
construct:a de hoteluri,
palat de sporturi, etc.
i
ceasta
au
deci
s
exploatate conform
fie introduse atractiunne cari
lumea sunt de
unor asemenea
localuri.
De altminteri
unei

lege se
pasticipare
conventiuni supuse

modul de

ca

aveau s

la

legea, Efora a procedat la constirtuirea societatei, in

ale cared statute, a declarat formal,
acea societate,
a-si

de a

localitatea

va

de sport,
sali de
de
concerte.
Doua
legale erau chemate
degea din 1911,
generale ale
dupa
ca sa exam:ueze aceste statute
sa
dea
ca ele
definilhive.
de Comert
conform art. 138 cod. corn.
s dea
autorizarea
pentrru
soctetatel.
de comert
dupa staruinta a
reprezentantului Eforiei in urma
de
examinnd cum era
altole, moralitatea
offectul societatii precum
termeniii
autorizase
sccietatea, a
prin hotdrrea
Nr. 624
1911, pubdicata in
Monitorul Of. No. 75
6
De 1911,
statute e vorba de sali de joc,
adica
de noroc, nu de dans
in acele
sunt intera'se
ca sunt permise
Pe
aprobdri,
conform
de
s'au
subscriptiunnle
s'a constituft acea socletate.
deci
hotarre judecatoreasca,
emanata
autor:tatea
dupa strudinta a
Eforia,
a constnui,
rante,

de
de teatre

sau

socictatea

este

are
che-

ceeace

nu se
mate sa

apnobarea constitui.rei unei

s'o fi fcut
in
acesta este
elementare de drept,
caz
dobnd:t
sentinta de aprcbare a constitui:rei sooietdtet e ramas

autoritate
de asemenea
soc. Sinaia
a

aprobe conCon-

la ea, a

de

Cu toat
puterea
executive
cuprinse
ale

de a aduce
legi.
se

constituite de a

reclamante, este

cert

adesea de acest drept,

de a

delege

face pentru regulamentede de

de autonizarea unor
ales cnd e
de
diferi.te, in specie

www.dacoromanica.ro

- 242 vorba de partparea .

fi mai in

la o socdetate de
de Ministri de a

dect

nu putea

la o asemenea

prei

de M:nistri
jurrial a aproazeia pe de o parte
S:naia, cu modlificarea Introdus de
bat statutele
mail sus
pe die alta parte, a aprobat
de care s'a

1911, a lost

special care conform

soc. Snaia pentru a

nou
de

odata

de

ale ei
societate.
Cu modul acesta
stabit in mod definitiv
legale ressocIeatea
la
legal
ceeace neaparat
oblectul
cum a fost
statutele
este
in sensul
legea care a incuviintat
acelei
a
interesul
regulele dreptuki penal.
confirmare a aceluiasi
s'a facut prin
din
a
taxa de 50 la
brut al incasarilor ce se vor
face in cazincul
In adevr,
mod formal

o asemenea taxa in special asupra

cazinoului din.

aceasta chlar
dar
permise,
adic prin
dh-eptull penal,
pot s existe asemenea jocuri.
acesta a
formal afirmot, far
o

din 1916, de care cei ce au

guvernuki,

ocaziunea d.scutiei
invocat

1916

socitetate all

nu era
din 911 in puterea
50

acelle

cazinoul

sut asupra

cuvntul
sensul
a

legi.

nici
ar nul

cum ca o
cauza

sau

ca sa interpreteze

am
de
nimeni

sa

cazinoul din
la.
din 1916,
putut s infiinteze taxa de
brute,
jocurile

se
in acest
ele
la aceea
toate
toti oamenii
un
tidu oarecare au participat la
actelor necesare
anaia,
violat legea
au
au
toti eforii
1911
acum s'au succedat
conducerea
rei,
lost de
ori
trdtori.
In adevr s'a
consiliul de ministri
Tribunalul n'au
car
fac actele
un asemenea lucru pentru
poat judeca
destul s se
seriozgatea actiunei

se

aa proca
averea acelora
s'au increzut
in
unor asemenea
un
din
la care
participat dect
romnesc
sunt angajate zecirmi de
Ebria crede
mna pe
miliSub

moralittel,

actiune cea
sale fapte, voeste s pun

www.dacoromanica.ro

Spjtalelor comilte

- 243 cane

ce

pe

autoritathe

le-au vdrsat pentru infrumusetarea

Nu

va inlesni

ca

de

pe att

asernenea act, pe

dnnAtor dintereselor generase romne.

adverse

Obiectiunile

Eforia

de parlament

nu a

1.

o sodetate

un

nu puled sd abiliteze

de

Ori

de
avnd
aceasta.

teoria tutelei admindstrative sustinut

In spiritul acestei
in studiul sau asupra
de
13
Berthelemy opus citat
de la separation des pouvoirs.
Consequences du
La separation du pouvoir lgislativ et du pouvoir
a les consesuivantes :
1. Le pouvoir
ne peut pas par ses actes, cantredire ou
disposit:on legislative.
ne peut rien ajouter aux lois
soit implVtement contenu.
2. Aucun recours n'est ouvert contre les lois
devant les
soit devant le conseil
lions
Ce serat en
du legis-

ne se

ce

nu are cAderea

aceste principii astAzi

care este o

examineze

contra leglor votate

la formarea

penfru autor:zarea
cu scopul intre altele de a
Casinoul
ia aplicarea taxei de 50 la
care

pentru iegea
existenta
a

Constanta
administrativA

de

pag. 91, se manifesta

actele.
ce

ordine de msuri

actele

dreptul de
prin

ne spune Brthelemy
persoande

ce

supuse
se

fie prin

admi-

sau suspensiuni,

sau

speta

nu e vorba de controlul administrativ ci' de o

autorizatiune care conform

publice
dat
prin lege,
vorba de instrAnare de bunuri, lege care s'a votat
a dat
mandat
de
sa fixeze conditunide de participare
Cons
Minstri,
organul legal de control, iar Tribunalul
puterea
de puterea legiultoare.
neputnd modifica
2. Caracterul ilicit al jocurilor de
legiuirea noastrd face
ca
fie
object jocurile de noroc
aceasta d_nul Micescu se
art. 1636-1638 cod.
art. 350
penal comblnat cu art. 5 cod. civ.
In primul
s
pur
simplu art. 1636-1638 cod.
nu se
la cazul nostru.
e vorba de conventiunfle
ca acelea din ele care va pierde

www.dacoromanica.ro

- 244 societate.
nu
determinata ; l'enj'eu; pr in actul
laite o
fondiatori.
de conventiune cu cedalti
facut o
pen.
faptele acefor cari tin case
Art. 350
de noroc.
dreptul
D:spozitiunile
tenta
la

interpretare
de trei condiTi :
principal aceast destinlatie.
se
aiba acces.
de moroc. 3. Ca pubkul
statiunile
au fost
text. (vezi Cas.
J. R. n. 24-919
578_2 Mande 1912 Blanche VI Nr. 284; Ch. et.
de

Franta e

1. Ca locul
Ca jocurile

fie

Cercuriqe

exoluse dela
750 idem. C. II
2318.

Vezi Carpentier
et Paris Cap, II pag. 52 n. 558--559 Les cefcles
des stations balneMres et
soumis
reg:me particulter.
Un prmier point a
une certaine hestitation celui de savoir
considres comme
tous et
si les cas'inos sont accesibles
de lieux publiques auquels puisse tre appliqu l'art 410 C. p.
La jurisprudence dcide aujourd'hul que le principe de la libert
commerce et de l'industrie autorise le directeur
casino
n'y donner
accs qu'aux personnes
lui convient d'y rcevoir et ce quand intra
mme de son tablissement et de es abonnes
cet egard son
trole
des trisouveraine et ne peut tre subordon

bunaux.
la

in

ia

s'a fcut

textul art. 350,

exclus

cazinourile.

a precizat

insusi

legea din Martie 1909

calitafea de persoana marala
automcnihtui Chib
Hamangiu, V, pag. 217).
Prin logea
Marte 1909 asupra
de
in
societat', se
mai precis aceasta derogare dela art.
350
penal, pentru
casinouri.
pag.
In adevar
recunoaste
se poate juca in
cluburi, caziarata textul art. 1: in
cazinouri, societti, nu se
intrebuinta dela Aprilie 1900
de
investite
timbru
II:
indicnd destinatia
nroprietari
sau garantii
case
vor procura
de joc ce le sunt
depozitele
monopolurilor statului.
Deci in
au aceast iege, prin derogare dela art. 350
cod. p. se poate
in cluburi
numai
carti

Nu este dar vorba

caracter
de

de o

administrativd, ci de o lege
codului penal, care admite

in

parlament avnd cunostint de aceste

lege ca
cit nu a transformat
societatea
mite

sa infiinteze un
la
in licit exploatarea acestui

www.dacoromanica.ro

legale, perOare

de catre

- 245 Parlamentul nu cunostaa

anterioare
tia ce are
se
fac in cazinou?
Mai
5
parlament prin legea
1916
vd. VIII pag. 963) creeaza un
fond al mobilizatilor care
perceputd asupra
care hazardul are
cipalul
in
care se
cercuri
in
publice, de 20 la suta asupra produsului brut al jocurilor.
Tot
aceast lege arat
de aplicare se vor determin
1916 prevede
regulamentul
3
:
localurile pubce sub
1. Cluburile, cercurile
denumire
noroc, hazardul avnd principalul rol, vor
jocuri

de 20 la

asupra produsului brut al acestor

considerate ca jocuri de noroc: bacaraua cu doua tablouri, bachemin de fer, chouette d'ecarte,
se mai prevad
aceste
trebue sa tfina registre
regula.
Legea
Martie 1916, votat de Parlament,
taxa la 50 la suta,
din
brut al caselor de
unde se
jocuri de
2.

Sinaia,

Dac aceasta este

ca

noastre,
aceste legiuiri
s'a derrogat
lim'tndu-se
la casele de
sau

se

art. 350

pret:nde
pen.

cari

care
fi soarta celorlalte
sau
incontestabil
Constanta
ochii fegiuitorului au fost considerate din contra ca
necesare interesului general, de aceea au primit o situatie exceptional prin
lege,
cum in Franta s'a facut legea
anul 1907 care permitea
mod formal
se putea da
de a se
localuri
speciale

sa se poata practica

de noroc in

Iata textul legei :

Art.
Par daregation
l'art. 410
il pourra tre
aux cercles et
des stat'ons balneaires, thrmales
sous
nom que ses tablissements soient designs, l'autarisation temlimiter a la saison des trangers, d'ouvrir au public
distinctes et separs
pratiqus certaines
jeux
sous
conditions
dans les articles suivantes.
D-1 Micescu
penal? leglle noastre

a lost

de o derogare
o derogare

nu

in seam.
Oare
legiuitoruf francez, nu
cuvntul ,,prin derogare" dela
dreptul penal, inseamna
legea nu e
car:
o situatie
lege
deroga dela ea. Dar
dem
tocmai prin cuvntul de derog are in legea
s'a
a
se lasa sub regimul
comun ceeace nu e expres
$i aceasta
necesar
Franta, deoarece
practica
abuzase de dreptul de a se
autorizatiunea pentru a se crea case de
joc,
a exista lege
de
Paris.
Inteadevr, decretul din 24
1906, autarizase pe Ministru
Po-

www.dacoromanica.ro

- 246 part'culare pentru case

locurile
sa faca
prin codui
a
in
existau surse termale; dar acest
1836 care dispunea prin art.
penal venit ulterior
legea
18
stint
De
10
ou
de la Ianuarie 1838 jocurile
sa
pe care
avut
aceasta lege a
orasul Paris
ordonanta dela 5 August 1918, confirmat
le4ea
1920 de a
de joc
a le
17
junisprudenta consiliului de Stat din 18
1902
1902 pag. 101) c:tata de d. Micescu,

J.

noastr.

Aceasta judsprudent este motivat

1839, care oprise
publice.
primarttl unei comune unde
interz:cnd
egei
acestei

in

pe legea
un stabiliment termal
n'a

mod
prefectul

dect
e de

as:gure

pro-

(lege care

considerentul : Mais consdrant que le decret

24 juin 1806
a t abrog
son entier tant par le code penal que par la loi
18
Juillet 1836, dent
10 dispose
partir du 1 Janvier 1838
jeux
sont probibs, le prfet a excd les pouvoir de surveillance hirarchique qui

Or la noi, dispozW,unile codului penal d n art. 350 au fost restrnse

sau cazinouri
mod expres.

erau

de

posterioare codului,

dela el

din Stnaia in mod special a fost infintat prin legea

In parlament in conformitate cu expunerea de motive a d-lui
man, expunere de motive care exista si posterior
legea
se exprim
francez
lui: daca se
prtnire
grije
statunilor climaterice termale,
se
jocude sunt absolut
(veil Dalloz citat).
urmare
toate acestea rezulta ca exploatarea
departe de a cadea sub prevederile ccdului penal a fi contra
necesar
este
necesitatea
a fost
preciala de legea care a autorizat
sa precum
de leg 'e
ricare.
o neces6tate social,
considerat ca un
ilicit care -sa aduca nulitatea societatei
nu poate fi
ca
neputnd partea adversa sa adauge la lege.

are in

III. Societatea Sinaia

rnd am dovedi

In

nu e un

o serie de

societate e

ele

evident

exploabarea cazinoului

ar fi considerat ca atare, prin

expres ca licit ?
totusi in ipotuza extraordinard ca
consiJera acest
dar

sibil, care legea

S ne
oWect din cele 15 ale societatei ca
Intreaga societate
cb:ecteolr

anulata? Celelalte
o volabilitate,

ale sccietdt6 n'au

Nu se contest

fi:nd

www.dacoromanica.ro

capital de

- 247 care
al
in
150 mii lei
a construit un hotel,
a investit
30.000.000 lei
teatre, prvalii
de

4.000.000 lei

ca aport

miiioane)

restau-

fie dela Creditul Urban, fie dela soc.eLtea auxiliar

fie

cu acesti
a realizat un al doilea punct
ei,
de
teatre, etc. de
cari
it
Oare trebuie
soc. pentru
cauza parlamentului
a
se faca un caz;nou a canstruit
obligat
cu sali de joc ca
in
din strindtate?
ca obiectul societtei este foarte vaniat, ca boelurile sunt
o neces'tate
nu poate
caz eventual deck ca,

litate de actionar, s

obiectulut societAtei,

s'ar

i ca
Casat'a
pag. 957 din 1886 a hotart
trebuie
sa examin'eze
e vorba
un
care caz
nu,
s se lichideze societatea
la
s'a renuntat.
Act'unea
pentru anulare nu putea
fie adresata contra
tatei
ci in contra fondatcrilor
au contractat,
eventual
s'ar
anularea, se eonsider ca societatea
n'a
putea
justitie ca persoan
prim reprezen(vezi Lyon Caen et Renault, Vol.
pag. 76).
Actiunea trebuia Indreptat numal contra membrilor fondatori, actiunife
transmise de ei
valabile,
s'ar considera
nula societatea,
tot fondatord
a rspunde de daune interese fat de actionari in
cazul unei eventuaie
Pentru toate aceste motive,
in
1.
motivat
urmeaza s f:e
conform art. 69 pr. civ.
in
caz modificarea
aca
drept
de fapt trebuia
fie comunioat
in sods.
2.
actiunea in
inetmelat. pe
Eforia mr a fost
autorizat
corntracteze ca
pe
societatea n'ar
trebue
f:e
in contra fondatorilor
deci trebuie
ca ru indreptat
contra socettei Sinaia.
3.
exis
judecat asupra obiectului
prin
TribunaComercial
f n.
4.
caz actinnea trebuie resp:ns,
drept
in fapt pentru motivele artate
sus, ou
cheltuieli de
judecat.
socotl

(ss) Thoma

ea

Em. Antonescu,

G.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 11.

TRIBUNALUL ILFOV SECTIA II-a COMERCIALA
6 Noembrie 1922

Presedintia d. V.
Spitalelor Civile

Presedinte
Societatea

Sentinta No. 925.

Eforia
6443-922, chiama

judecata

Bucuresti,
societatea

pentru ca s

declare mil actul

care
Sinaia, ea
constituitori ai
o contracture valabild.

petitia

la

pe

s'a obl:gat fata de

abilitarea

multe amnari legale ce s'au urmat

fixat
6 Septembrie 1922,
la
judecarea procesului
facut
s'au
redamanta
Spitalelor
Bucuresti, prin
L. Catargi, asistat de
advocati I.
S:efert
prta
D.
anonim pe actiuni Sinaia" prin
advocati T. Stelian
Cohen,
Procedura complecta.
cet't actele
dosarului
procedura
in cauza.
S'au
dela 6 Septembrie 1922,
in
sedintele dela 13 Septembrie, 20 Septembrie
25 Octombrie 1922, prtile

care au pus
6750, 7059

care s'au trecut in jurnalele cu Nr. 6509,

8370-922, in sensul ccnduziunilor

depuse

dosar, dup

Desbater:le

a studia

declarate

avnd necesitate de
dosarului, a amna
la
Noembrle 1922
de ad la 6 Noembrie 1922, cnd in urma
ce au avut
a pronuntat, in
urmatoarea

hotrre :

Avnd in vedere

pr?n actiunea de fat, Eforia Spitalelor Civile

a cerut
constate
constitutiv al Societtil
in
Eforia
parte ca
prin

foodator, este mil, renuntnd

societtei
;

www.dacoromanica.ro

capt de

lichidarea

- 249 din actele prezentate,

in vedere
Spitalelor
proprietti

Bucuresti, avea

le

Si-

in care se

a da acestel

de vara, o desvoltare mai mare ca statiune dimaterica,

resedinta

1911, in

scop
pentru
comstruiasca

care s o ridice pe

de sport,

distractie

de

treapt similara

balneare

necesare

Lips!ndu-i

cietati, care s

la

aport

care se va

noua

planurrile

acest

ca aport in

terenurile

necesar pentru scopurile

se decide a aduce ca
sow, o parte

o buna parte din capitalul

filnd o
Statului,

pus sub controlul

baza

Societti

lai

capacitatea pentru a putea con-

speciale, care
;

dela

se voteze o lege iir

starue

parlament, prin care se

Civile din Bucuresti,
ca
parte la
unei
comerciale, case
o la
statiunei climaterice de importanta
ca
punerea de motive a
expurnerea de
a legei,
se

vorbeste deck de

localitatei Sinaia, iar in legea speciali

Monitorul Oficial cu Nr. 36 din

Mai 1911,
este autorizat a constitui conform codului
pentru explcatarea
conform cu textul

talelor
cietate

pentru

talelor
conform

Spio

Spi-

necesarre,

o societate ano-

este

de comert" ;
Rezulta dar, ca obiectul sau scopul anic,
care era autoCzata
constituie Societatea Sinaa, era infrumusetarea

tati,

readiZeze in acest scop

rangul
climaterice

a o ridica

sc p

Pentru nicest

lege, a aduce

pentru
cele

strai-

,este

constructia cladirilor
terenuri,
cesare
o
la
750.000 lei,
art. 4
din aceiasi lege
de
aprobe
modul de
nistratie
de
a
soc:etate ;
textul
din expunerea de motive
rezulta
societati
de a se autoniza
a
parte la
care
;
obiect intreprinderea jocurilor de
in
Mai
chiar,
in Senat, precizarea
de catre
find
senatori,
guvernul prin reprezentantii
mai autorizati de atunci,

nu este

aport

de a

si

www.dacoromanica.ro

o societate

- 250 nu se va

de
acest

aibe drept scop

concesiune

un

societarilor

parlament, Consiliul de
Posterior acestor dedlaratiuni
de a
modul
art. 4 din lege, nu avea alta
conditile de participare a
la aceast soc:eaduse la
anonime
tate,
statutele
de functionare data de catre
art. 4,
acestui

sectia I-a

,,de joe sunt

in

de crti,

mccanice

in banc.

care
cercuri

admise

Spisus, rezulta
lege dect a partielp
de obiect sau scop
unei
care
la
respectnd
de infrumusetare a localitatef
zarea
impuse
codul de comert
gulele de drept
f
de
in parlament,
cu
dale
aiba
joc, care
nu se
;
de
e seep exploatarea
a
constitutiv
din
Avnd in vedere
Sp:talelor
care a
reese
acest act,
are
princ:pal scop
noroc ;
chiar
societatea
Din contractul
de societatea
ratri de
la
11
1911, se
dela 15
1911,
10
de "ntroducerea actului
fondatori
societtei
pe
contracteze
de
mult
in
indicat ulterior,
acest contract, ba
de
constructie ale
supuse spre aprobare,
prealabil,
aprobdrei corncesionarilor jocurilcr de
spre a vede
corespund
cerintelor
;
Avnd in vedere
prin
ulterior, pe baza
contract, se
deosebi act constitutiv din 25 Noembrie 1911, o
societate a
prin art. 5 din, statutele
soc:etti,
se vorbeste
sparturi, se
de
aduc ca aport consoc'etatea
in mod
ei singuri jocurMe de noroc,
ca cineva din
se poat
teca in aceste
sau si turbure pe
de
in libera posefolosInt a localurilor
inteles de
localuri pe care
Stabilimente din
le-ar fi construit
varsat de
actionari ai
fratil
ne
cipatie
in contractul
o
ca
soietatea
in
i-a hiat
de
de societatea,
dect

expuse

Avnd in vedere

din Bucuresti,

de a varsa

de 240.000

redevonta de

din

fost

in

brute

venitul net la toate

localurilor,

15 la

sa fie

trarea
a localurilor de
incasarea beneficlilor ;
Avnd in vedere dar, ca reese cu evidenti
modul

www.dacoromanica.ro

tot dupi

din

- 251 pentru
operafune in real:zarea
unel societtt in participatie
exploatarea jocurilor de noroc ;
penrtu exercitarea
aceste jocuri
Considerand de
se contesta de
azi
de la
continuat in
decursul
localurilor
chiar
in speeal
cd, ceva mai
dare de seamd a
generale a
se censtata ca principalele vein:turi ale
astfel cd
cestei soetdti prov'n
d:n
de
Societatea

ca

care a fest creata soc.

aceasta

cettei a

este

ca principalele
exploatarea jocudlor de
vedere ca astfel
a contravenit

pentru

scopul
;

a vedea cd
art.

cdci

societate care

la
Comert ;

fie

legea

era autorizat deck a parde

cu

Ca art. din
de comert prevede ca in materie de comert se apliacolo mide legea
ca codul
dispune ;
codul civil prin art. 948, 963, 1493
cousiderd jocurile de
o fapta
contnactele
societtile nu pot
ilicit ;

un

vedere c d'e
el
penal
art. 349
350 pedepamenda, pe cet
jocuri de wroc ;
Cd intreaga.
este de acord a stabili
exploatarea
de noroc
deci
contrara
pubHce
cd socieal
obiect sau scop este operatiunil sau expleatarea
noroc, sunt o societate
ordinet
este consideratd pretutindeni ca un
ese
adestu
mai
virttul
Caen
Renault, Tom. III,
71), pennu este justiffeata
faptul
de
sau antrenamentului"
o jurlsprudent constant stabileste
Cd de
des in
s'au prezentat cazuri
in mod constant
instantele judeatoresti s'au
contractede
solciettile
au
obiect jocurile de noroc
nule, pe baza
1131
1133 din cod.
civll Francez corespunzdtor
967 din
966
civil
;
Cd, dar,
a
ecntractul
pe baza
pentnu
textelor de lege
este nul
de
elect, neproduator de nici
efect juridic
;
dela constitutrea
vedere
mai
sesc

cd se opun la modificarea in instant a actlunei pe baza art. 69 pr.

civ., intru

de
admiterea actiunel constatandu-se nulitatea soclettii
in
nu
asupna
insistat
tatea
s fie
pentru motivul
;

se

ar

la cele sustinnte prin

cd dar, nefiind tinuti a

motivelor actiunei, cer sa se
Avand in vedere
coprinsul

de

se

pentru motiv de
cd socie-

cd

declare nul actul de constituire al

pur

care face obiectul

Civile
Bucuresti, a
se
in exponerea motive-

www.dacoromanica.ro

- 252 care o duce a cere a se

arata
: societafea

este

constituite in acest scop

unei

priza jocului la
;
Ca dar, chiar din coprinsul actiunei introductive de
stata

se

instainta,

ca
aetului

prin
nu se cere
al societteil
printre
constitutliv, este

duc

rea aceasta de
care
baza pe care se
care a dus la intentarea
limoralitatea ce rezult d?n comtractarea sodettei Sinai:a a jocurinoroc
acestor
o societate
pentru
in special, a
chiar
n'ar fi
formulat
scris
adverse, autorii
de acord a
mulitatea unei
pentru

ilicit, este o

ea poate fi

de

astfei
proce-

de

este supus
nulitatea chiar din oficiu;

apel
un dliferend la o societate
astfel
este fondat
unmeaz a
Cd
obiectliunea

a Vedea acest motiv

nu

de

in

de
de Minlistri a
cd a fost
s'a constituit
fi
die
se
a
peste
dat de
fost
de
a
sodietate
jocuri,
nu este serioas,
s'a dat autorizare de functionare
societati de
cu obiect
de
ce
societatea
;
in
se mai
de
cd in
s'ar
cd societatea
este
s'a chemat judecat
o societate care dup ardtarea
inexistent,
functiona

urma decii

se

in

constatare
apartine
nulitate
cd

baza

mai

figureze

din motivele

in vedere
nullittei

cu contract

a fi

fapt

de

nu este

seam ;

mai cere Tribunalului ca odat

terenuri

se

capital n'au esit nici un

din
vedere
acest fapt
a

care

exist

li decli

a nu fi

cd ea sin-

ad Socielatea

dar,

dedlarat

n'a

timp

sodetatea a
aparentei sale de
gur are

de drept,

este

desi

in

de

constitutiv
SocietteD
deal
persoand

www.dacoromanica.ro

sine ca o conduzlie
care,
este valiabil

sub-

- sub
ca societate de fapt, care gireaza patrimoniul asociatilor,
regimul
de bununi, care duce la
partagiul averei
Mdiviza, rezultat care va reintoarce efectiv cu acea

este Mutil

Spitalelor Ciivisle in

aportul

asupra acestei

Tribunalul sa se

de fat urmeaza a

fi

vedere
cererea de cheltu:eli de judecata, care
onorar de advocat,
timbrele, taxele
suma de lei 10.000.

Pentru aceste
in virtutea
d:n
de Eforia Spitalelor
6443
29
la aceast sectiune
pe actiuni

cu

prin petitia inregistrata

1922, contra

Edgar Quinet No. 10

in

Declara nul
de
Mornitorul

Acerda

societatei
no. 6518-911
no. 75 din 6-19 lulie 1911 ;
10.000 (zece
de judecat ;

Sectia

Cu apel ;

azi 6

citita

1922.

(ss) V. Perietzeana-Buzn ; I.
Grefier, (ss) N.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 12.

APELUL SOCIETATII ANONIME SINAIA"
pr( ces cu Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti.
de Apel din Bucuresti, sectia 1).
(Dos. No. 1025/922 al

Domnule Prim-pregdinte,
totul
binevoiti a reforma
Trib. Ilfov s.
Rugm
consecint a se respinge actiunea Eforiei
295 din 6 Noembrie 1922
d'e judecat pentru urmtoarele
Insemnate
motive :

art. 69 din pr. civ.

de instant s se

Efora a cerut prin

s'a obligat
societtei anonime
Intruct consimtimntul su la constituIre
prin fraud, ea
o contractare
abiEtatea necesar
a
societtei ;
In instanta
a renuntat la ambele capete
dou
actul prin

a) Lipsa de capacitate, Eforia,

formeze o so-

de

b) nulitatea societtei, avnd un

Am
oblige pe reclamant ca

art. 69 pr. civ., s

aceste

conformitate

s ni 1e

comunice.

aceasta pe

nulitatea unei
public, poate fi ridicat
oricine
in
stadiu
din oficiu, fr a
asupra cererei noastre de comunicarea motivelor In
conform art.
pr. civ.
exclude comundearea
prooedura
In scris, chiar cnd
nuEitate de ondine
In
s'a schimbat
petitie
(adic
jun'dtc)
care
s'a cerut anularea a
ca
ne

pentru obtect

de

www.dacoromanica.ro

- 255 a fost

Al doilea motiv. -Am

a se

acest act a fost

nui actul constitutiv fata de
de ersoane, membri fondatori.
alte

actul

tre
grant

diferite Bncil ca

de

s'a cerut este

statutele societatei cari fac parte

act.

pe
Nulittile invocate de atre
bazate pe ilicitatea
pe
lipsa de capacitate a
constitutiv, pe stadeduse din ele, trebuhau c!tate persoanele
s'a contractat
tute
Staia".
nu societatea
prim
acest act,
ca societatea Sinaia face
fie
s'ar
nu poate
in anularea
direct de
din
cum
aceast sociebate
object ilicit,
este
ar
nu i se
opune de
actionari
drepturile pe cari le au acfonarii concomerciale in materie de societati, pe
form
aidunrilor
sau extraordinare,
art. 154, 155, 61,

ins

codul

din

stature, aceast

trebuia indreptat contra fonda-

torilor.

Nu poate o societate, chiar

declarata
oererea

din operatiunile 'ei sunt

sau de

dntre membril

vre-un acfonar, ci numa aceste

sine pot
discutate.
pentru a se putea
nulitatea rezultand
actul
stitutiv
statute,
indreptat actiunea contra
fondatori
contra tertiului
al averei sociale, societatea

Al treilea
s'a prouuntat asupra unei
cereri formulat de
Verbal
anume,
constate
sentinta ce o va
aporturile
numerar
au
un moment din
In primul
pretins cerere a Efoniel
a fost
in
in
onor. Tribunal trebue
o
din on'ce discutiune a sa.

Noi am cerut ornunitarea motivelor relative la militate,

mult am fi cerut comunicarea acestui motiv relativ
tureor.
Partea reclamanta,
cum se vede din
ceasta chestiune In concluziudife sale
oral
instanta.
In

de fond nu s'a discutat

noastre

nu am fcut

a pus

mai

apor"esvoltat

fi dewoltat
despre acest
un

de

pe acea_

chestime.

Aceasta s'a desvoltat de

si de
cal!a sechestrului
ar fi admis,
nu
cere
urrneaz si se proceadi la lichidarea

cu
imposibil

in

conform codului co-

www.dacoromanica.ro

- 256 fiecrui actionar, cota parte a sa ce va

ceast lichidare in
Tribunalul in
mai pe
asupra ei,
o

de a

din

aceast

din

nu-

s se pronunte

c este

actului constitutiv.

de sequestru
in care s'ar
aporturile ei nu se restituesc
torilor, astfel cum
fost aduse la
ca activul ei
fie lichidat
se atribue cota parte
suma rezultat
lichidare, prin
a
patrulea
- Tribunalul socoteste ca
nu a
capa-

Am artat cu
o soc'etate

pr:n lege deck de a lua parte

de a contract,

la formarea
comerciale,
nu la o sacietate care
noroc.
de scop exploatarea
Pentru aceasta, Tribunaul examinnd legea promulgata la 17
1911, socoteste ca aceasta lege a autor?zat
sa
la formarea
socdetti comeroiale cu un singur
scop: infrumusetarea
Sinaia, fr a
pe care leginittorul
1911 le-a
lasat la dispozitiunea
societti, ou autorizarea Consirudui de
reaiizarea scepului
lege, Eforia a
autorizat ca sa
la
societti, tocma
explcatarea
climaterice
pentru
ca
ce vor rezult
aceste exploatri sa se reatizeze imnecesare.

art. 2 a acestei
se arat ca urnreaza
se
hotecazinouri,
de sporhiri a
exploatare des.gar
faca obiectul
ce
sa se creeze,
de participare
relative la

Eforiei,

fie aprobate de Cons

fixat de
lament.

scopul societatei

Astfel
climaterice

aporturile

de Mindstri,

societtei,
cap:talul fusese
statinnef

la

crearea de hoteluri, cazinouri, locuri de sport, etc.,

la a cror exploatare a
autorizat in
special Efon:a, lasndu-se
de catre
lament
mijloacele de exploatare a acestor hoteluri
determinate de
de
Al cincilea motiv. - Eforia a contravenit
din 1911
art. 988, 963, 1493 si 1636 cod. civ.

de

349

350 cod.

penal.

este vorba
un proces
care
face Eforiei, stabileste ca Eforia ar
contravespeciala, ca
ar fost
de o

ca o
nit

tune pe care noi am fi

contra
socoteste
lege find autorizat Eforia a formA o societate
comerciala, nu
sa
articolelor
mai sus,
noroc, ca
ar fi
facnd
expoatarea hotelulut

ea ar fi facut aceste jocuri.

odat prezam, nu este vorba
acest proces de anularea
ratiunilcr

de

de

www.dacoromanica.ro

ac:'ulu;

al

- de

scopul pr:ncipal

societtei, el

nid
a acestor acte se vede ca ele nu
fondatori.
push
la
facerea
de
o asemenea
Tribunal, din
a legei speciale, a introducerei de
vdrtutea
sunt interzse
la art. 4 din statute, a
sale de
jocurile de
administratia ar participd
jocurile mecanice
cercurile
permise jocurile de
de Ministri, sodetatea
ulterior constituirei
probat de
ei legale de functionare, a inchiriat fratior de
hotelul
drepturfle pe cari i
acordase societtea, deja
Ori din examimarea

existente,

de
acest contract cu

legei

sa

cietatea

chestiune care nu se poate

ulterior de
ratiunile
prin

de

lament.

e valabil sau nu ; dac soin cazinoul ei cluburi inchise, aceasta e o

in acest
de opesocietate,
nu de
soclettei
de

constitutiv

statute.

motiv. - Tribunalul
se pronunt asupra tuturor motivelor
invocate de noi, doveditoare
societatea
contraete
pentru exploatarea
jocurile cari au fost
mod special de consildul de
Tribunal ct
de
virtutea
Al

votat

lament.

nu se pronunt
asupra ceIorlalte motive invocate de noi
toate ceelalte legi ce
urmat
recunosc c
unic, existenta
societatea Sinaia de a
cazinou, lege
existenta
taxe

6 Apri lie

precum

cari

autorizate, impungndu_le la diferite

Al seaptelea

- Tribunalul vdoleaz

judeoat,

din

Tribunalul

prineipiul autoritgtei
s. I

torizare de functionare societatei anonime

Chiar dac din
fapt nu cade sub prevederile penale,
tatea lucrulud judecat
poate

a dat
se decide
are autori-

care s exa-

greseala prime!
s
efectele acelei
Noi am
in actul constitutiv
statute
au
o
la
c.dreptul
a
jocuri in
din
a fos acordat societtei nu de
fondatori,
de
de
in virtutea legei
1911,
de
care a
totul modificarea
de Tribunal
Inteadevr, cu ocazia
de functionarea societtei,
Tribunalul din
cere imtroducerea in
la art. 4 a specificatiunei,
in
de joc
interzise
(ruleta,
jocurile
de
cari
admiise jocurile
administratia in
cercuri
Tribunalul comercial a
aceasta
pentru a
anal
care
din 1911, interpretare
bine biterpretarea pe care o
a
apel
partea
care reprezint
pu17

Biblioteca Marilor Procese

www.dacoromanica.ro

- 258 din partea vreunui membru fondator

blia,

intre

de

paritea

a aprobet-o in

a rmas definitiv,

votate a

Parlamentul

nu a format in
eo

Zisa

sau

ar fi existat
impusa d'e Tribunal

e
consltiul

dat prin lege sa aprobe teate dauzele

de

moral
mascat repede

ca

de

de Tr:b. a tuturor actiunilor

- Tribunalul socoteste in

tate

statute,
de lege,
care

proces a

de

Al optulea

este

scop

noroc

lar

continuu.

man-

de-sen-

gresit c

ar fi o

sociebatea

partidpatie pentru exercitarea

exploatarea jocurilor de
instant s'a cerut
conPrin act:unea
pentru Epsa de capackate
a fost aukbrizat
s
o soaletate de joe
tot
s'a desvoltat
oral,

iar
pentru motivul de
sus.
Aim
c societatea
la este o societate
constructiuni,
construirea
hoteluri,
etc.
scop a
ccmstructiunile
fcut a hoacordate in mod
ce i-au
jocurile specificate
sentinta de
Am artat
am dovedit
societatea
nu a exploatait
jocurile
ci s'a
numai
a face zisele construca-le
persoane
jocurile dupa
a fost
fa

al

tul

prin lege de
de Tirb. comencial.
motiveaza

noroc, nu ca decurgn

de

de

prin

principal al
sau statute,

ar fi jocul
cl

contract
de
la
Tribunalui pentru
constitutiv
poate sa se
pe contractele uiterioare formatiunei soc:etatei, acte pe cari le_ar fi
soc.
dup
functionare.
Dac
contractele ulterioare sau
operatiunile
facute
de sacietatea
s'ar
peste drepturike
aceasta nu atrage nulitatea societatei,
acelor
dac ele ar declarate
judeatoreste.
nu
dreptul
sa cear nalitatea soc. ci convoadunrei generale in conditiunile legel, pentru
situ pentru schimbarea obiecbului
in cazul
adumarea general
totusi schintbarea acestui obiect, legea
permite
actionarului
de a se retrage
societate,
de a cere
litatea societtei.
Tribunalul
crede
principal este inumai
de
roc,

de

pe o afirmatiune inexacta
s'ar fi incheiat de societate

www.dacoromanica.ro

de autbrizarea ei,

- 259 drepturile ce

fr a

la 6

Or, societatea a fost

fost

Maray a

1911, Lar

la 22 Aug. 1911.
ca

scopul

pe

se

mai format o soc. Manile

aport ccntractui
Aceast formate poster:oar a
soc.

mai

al soc.
t
s'a
posterior formrei soc.
la care
de Maray a. adus
este

soc.
scopul

mai

totul
statute.

e jocul de
cu de Maray.

priudrpalele

este
hotelului,
sociebatea

astbi

nu a pealizat aproape

celelalte

Ins nu
poate socoti, chiar dac ar
mai
acea afacere ar scopul socfettei,
afacere, ca
sem
facerea care produce
a
de sociebale dup
ei iegal,
virtutea
acordat special
contract
persoane.
aceste motive

ta
decat.

si a

cnor. Curte,
actiurnea

www.dacoromanica.ro

in

de

ACTUL No. 13.

CEREREA DE INTERVENTIE DIN PARTEA ACTIONARILOR

SOC. SINMA"
Pre$edinte,

in conformitate
anonim Sinaia"
Eforia Sp:taleNr.
proces
lytelegad,

anonime

ai

interventie
dispoz. art 248 pr.
aceasta onor.

de

prin

voiti a admite cererea noastr

dreptul a

acest proces soc. Smaia",

Civile

1)

scop de a-5i valorific

si-a
zuit

cesului

deci

imediat dup pronuntarea sentintei

actinnile ei,

toate
adresele
Nr.
astfel
astzi nu mai poate

apel. E exact

de 2000

dup

35.769-922

ctre soc.
actinnea ca intimart in
cumprate
pro-

posed azi
se pot folosi de

2) Societatea Sinaia" a lost

unel

de administratie
zentantul s.u, d. L. Cartargi, la o epoc
zentantul
ca membru
Prin

Eforie,

Catargi era

din

extraordinare,

de a

de tribunal,
de

Dup ce noi am

in adunare general
judecat

se da descrcare d'e ctre

reprezentnd
Eforiel.
dezicem aoest
cu
penale, hotcontilnuat procesul, dupa ce

pendirnte in apel, au demisionat din

contestatie

care s'a

in

renunte la

au

contra
nare,

ce ne

u-rmtoarele
:

Eforiei,

ou

ne vedem expusi a pierde toate

noastre,
tnd la dreptul de
contra zisel
3)
ca
in
de membri ai
roului
din 3 Februarie, n'e
aceast renuntare
apel
v
a ne admite
pentru a ne
astfel
a
introdus
pe motiveie desvoltarte
dosar de
depuse
cernd respingerea
Alturm 2 copili de pe prezenta spre
suma de 200 lei.

Avocat

se

taxele

p. G. G. loan,
Catzigera, Edm. de
Dr. D.
personal, ou
ales
d. Dr. D. Ec.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 14.

RETRAGEREA APELULUI SOCIETATH SINAIA"

Domnule

Catargi
M. Niculescu-Ianca, in calitate
Sinasia",
Infrumusebaza
Sinaia,
statiuneir
generale
17 Martie 1923,
ca retragem apelul

Subsemnatii

Trezentanti ai soc.

H-a corrierc.

Ilfov

925-922,

ziva de 6 Noembrie 1922 (dos. n. 1025-922).

Cu toat stirna,
Soc.

Sinaia pentru

statiunel

climaterke

(ss) Lascr L. Catargi,

(ss) Mihail

la

C. A. Roseti 11 bis.
str. Dionisie Nr. 44.

ACTUL No. 15.

SPITALELOR CIVILE LA RE'PRAGEREA
LULU SOC. SINAIIA"

ADESIUNEA

Domnule Prinz_pre$edinte,

prin

la

3351

22 Martie 1923, soc. Si-

a declarat c

contra
Nr. 925-922, dosar Nr. 1025-922, subsemnatul

taut al
a

retragerf

Trib.

s.

de reprezenact de acceptatea
v rog s
inchiderea dosarului.
toata
Eforia Spit. Civi4e. (ss) Al.

www.dacoromanica.ro

AC11JL No. 16.

MODIFICAREA CEREREI DE INTERVENTIE A ACTIONARILOR

Prim_prevdinte,

de interventie, subscr'sii
La cererea
cerem s ni se
adunarea genea societtii care a
retragerea
in
sale din 17 Marite 1923 a
de noi, ca
codului
comert.
de drept, conform statutelor
Ilfov s. I
susProces pendinte
pendarea cerut la
se
pendinte
de Apel
IV-a termen la
1923.
Astfel
adunarei generale este anulat, nu
fe
de onor. Ourtea de Apel cererea de retragere a ape-

naa",

in

caz nod

sectiunt, pentru a
detrbmentul tertiilor

ai

astf el societatea lsata cu

nostru, actionariior.
Cu
E.

G. loan,

www.dacoromanica.ro

aparare

ACTUL No. 17.

CURTEA DE APEL DIN BUCURESTI SECTIA
Audienta de la 24 Decembrie 1923
Consilier
d_lni S.

Deciziunea Comerciali No. 121

judecarea

19 Noembrie 1923
de

dreptate
925

acestei Curti cu
contra sentintei
6 Noembrie 1922,

de sodetatea
conexate

15 Februarie 1923,

651

Ilfov sectia II-a comercial

Nr.

Dr. D. Economu-Prahova, G. G.
in calitate de acfonari ai
P. Catzighera,
Sinaia", precum
de C. M. Vasilescu
de creditor ai
aceea

detti

zisei

in

La apeld
s'a
d. ay. Siefert

apelanta

asistat de

Civile

ay. D.

Mi-

ca

cescu
al

Marcay,

toate interventinnile,
in

pe

timp

C. M. Vasilescu,
pelainta

S'a dat

de

asistat de ay.
E. Pantazi

Cohen,
Toma

ay. Vasilescu-Natara,
Catzighera, procedura,

sentintei apelate, cereriior de

dosar.

S'a ascultat d. ay. Siefert, care a sustinut

retras apelul,

n'au pe

D-sa cere
S'a ascultat

d. dr. D. Economu-Prahova
sustinerea
de
ay. D.
in
oral,
scrise depuse la dosar
Curtea
ca orele sunt
procesul
Intate, prin incheierea cu Nr. 5236-923, a
continuare penziva
3 Decembrie 1923
La apelul nominal s'au prezentat
parti ca la precedenta

www.dacoromanica.ro

- 264 Mihai

L.

hen
tea
in

partea

plus apelanta societatea Sinaia prin. d-nif

Josef CoS'a ascultat d.
d. ay. Vasiiescu-Notara din
d. ay. S:efert
Lascr L. Catargi
oral in sensul concluziunilor scrise depuse la.

intervenienti

C. M.

orele sunt
Curtea vznd
procesul
multe discutiuni, prin incheerea cu n. 5570-923, a amnat
tinuare pentru ziva de 11
1923
La
nominal s'au prezentat aceleiasi
ca
mai sus,
G. G.
C. M. Vasilescu

de-

Petra

Catzighera.

S'au ,ascultat d-ni ay. Pantazi

Tonna
in sustineera
ay. D.
in
sustinnd
scrise depuse la dosar.

de interventii
oral in sensul
Lascar

d_sa aceleasi concluzii

S'au
apoi
replic
ay.
Cohen
I. Micescu,
au
sustinut in sensul coneluziunilor
la dosar.
terminate
Curtea avnd
de
pentru a
a
lucrariie din dosar,
cu n. 5776-923, a
decilziunei la 18
1923
pe parti
sa depun
condluziuni
la dosar,
pentru
cuprins in
n.
5949-923 a amnat pronuntarea deciziunei pentru astazi 24
1923
cnd in urma
au avut
Curtea a pronuntat
rea dedziune :
Curtea,
Asupra
facute de
Edmorud de
Dr. D.
G. Joan
P. Catzighera, toti in
Late de
ai societtei
precum
aceea
de d. C. M.
in caiitate de
al
societtl in
societatei
naia, in contra sentintei
Sectia
Nr.
din 6
1922.
Avnd in vedere sustinerile prtilor
actele
dosar din
se
fapt c la 29 Iunie 1922
Spkalelor
din
resti
in
sectia
Comerciala societatea
anonim pe actiuni Sinaia." cere s se declare nul contractul
societate
societatei Sinaia",
intre
fondatori
de Eforia
pe motiv
Eforia, autorizat
lege spedal
s
aceade a
localitatea climateera
ca s aib
exploatarea
de noroc.
a
aceast adtinne
mai
sus
a
nul
actul constitutiv
societtei
Sinaia. Impotriva acesteli
societatea Simaia ct
Spitaau declarat apel
Curti
au lost conexate.
La 22
1923, prin petitiunea adresata acestei Curti
moregstrat
Nr. 3351, d_nii Lascr
M.
in
de
Teprezentanti ai
in baza
adunrei geneextraordinare din 17 Martie 1923, declar c
apelul fcut de

www.dacoromanica.ro

- 265 societae in contra

Nr. 925-922,
prin petitiunea inregatrat
3569
27 Martie 1923, A.
in
de reprezentant
cene

retragerea

se la act

aceast instauta ca ac:epta

fcut de sodetatea Sinaia

dosarul

proces.

aceste
fost rezolvate c se
in
cercetarea apelului.
aceste
de Maray,
D.
G.
Petre Catzighera, in
de actionari
c:etatei
prin
la Nr. 2630 din 7 Martie 1923, fac
conrform art. 248 pr. civ., in
de societatea
in
sentintei Nr. 925-922, lar, prin
din 31
1923, C. M.
in calitate de
intervine de asemenea
acest
in vedere ca astzi
termenul
judecarea ambeconexate, inervenientii
sus arMati
cerut Curtei a
act de declaratia societtell
de retragerea apelulni
a se
rezolvarea
chestiuni pn cnd instanta legal s'esizat cu cererea
pentru
generale, a
tei
prin care s'a
retragerea
in chestiune
s'a dat
mandat in acest scop d-lor
L. Catargiu M. Niculescu-lanca,
se
pronunte daca aceasta deciziune este sau
valabda,
in al
au mai cerut ca
sa
sunt admisibile in
pentru a
s
apelul fcut de societatea
de
tru
rece au terv t
i
Avnd
vedere
reprezentan-tii societdtei
au
fcute in acest apel sunt linadmisibile,
au un
agresiv pentru aprarea
interven1entiaor,
nu conservator, ca
Sinaia
se desist dela apelul introdu.,,
apoi fat de
poate face
nici
se
nu se
rezultatul examtnrei
cursul acestei
pentru a se
cercetarea
tel
maindatului dat de adunarea
instante caire
a se
in
este deferit
actionari minoritari
Avnd
interventinnile fcute de
vedere
la
de creditorul ring. C. M.
societatei S:naia
deal la
fudecarea apelului .fdcut de sodetatea
care o
ca
in
claratiunei
retragerea
intervenienti, punnd concluziuni
drepturilor
ca prin
celor puse de ireprezentantii sodlettel Sinana,
soc.
cum au susnu pentu
proprii,
avnd un
ca,
aceste
pot fi fcute direct inaintea instantei
art.
pr.
ele
in consecinta
i din
mai
de
cauza
societkii Sinaia dela judecata apelului introdus contra
925-922 pentru consideratlunile ce
trivit art. 260 pr. civ., o priind se stinge
modalitati,
declar
care figureazd
singur se
aceea cnd

www.dacoromanica.ro

- 266 care

se las d'e
va
putut

prtului;

c s'a

de

o parte

despggubiTea
prin

acest text,
declaratiupne in

parte,
afacere
c,

se
desesz,at

ces

precizeazg

procesului
deci,

este
dect
este
stingerea

acestui

desistarea in apel produce

elect
a procesuiui inaintea
de apel.
prin reprezentanti
socletatea
in
judecata
introdus de dnsa
de a se
dintre

proces ce

fapt

se las de

drept

desistndu-se dela
inter-

litigante

stins

de vreo

nu

din

"a

mai exist.

retragerel rapelului:
cererei de a se
Avnd in vedere c
cerere
in care e
nefiund
pe nici un text
lege care
admiterea ei, Curtea o
nefondat,
suspendare s'ar putut
in
cnd intervenientii s'ar
in
mandatelor date de cftre adunarea
extraordinarg
Lscr L. Catargi
M.
ceeace mu s'a pretins de
nienti;
chestiunea
acestor mandate
dedusa pe cale
in judecata tribunalului, Curtea nu poate astazi
in cercetareci are numai s observe aparentele de legalitate a
dunarel generale extraordinare care a conferit mandatele
sus mentionate; or,
fapt, Curtea constat c,
aceste mandate au
date de adunarea general
a
dea 17
1923 a adundrei, care a fost convocat din
justifiei, constatat prin
Nr.
19
cerere a intervenientilor.
Pentru
motive,
numele
decide :
act de declaratia
de
Sinaia
retrage
petitia inreg. a Nr. 3351 din 22 Martie 1923
de
de
tare
de
petitia
3569
27 Martie 1923,
care cere inchiderea
acestui pro-

Curtea respinge

1923;

ces.

inchiderea dosarului
ca
cererile
Prahova, Edmond de
G. G.
tzighera.

de D.
M. Vasiescu
Petre

Cu

Dat

24 Decembrie 1923.
S.

A. Radovici, A. Lerescu.
Grefier,

www.dacoromanica.ro

S. Georgescu.

ACTUL No. 18.

CONSULTATION
par Mr. le Professeur Joseph Barthelemy,
lev entre l'Ephorie des hpitaux civils et la

sujet du diffrend

Expos des faits

Proprttaire
des hpitaux
exploiter 'et

dens le site
de
de Bucarest avait, depuis longtemps, la pense de les
le
grand
des
dont elle

a la charge.
preocupation aboutit au vote par le Parlement roumain
du 17 mai 1911.
L'Ephorie, ainsi que l'indique
des motifs du projet gouvernesoumis aux Ohambres, poursuivait non seuiement la
des
gnraux qu'elle reprsente;
encore rendre service

la nation toute

s'agissait de doter
pays d'une
offrant aux
lies distractions et toutes les
-attractions qui font que ces stations constituent de vraies
et capable
retenir ainsi une
de la
maine qui cherche ailleurs des distractions.
un mot il s'agissait
cher les nationaux de porter leur argent en dehors de la Roumanie ; et pour
atteindre ce but, il fallait
Sinaia au niveau des autres stations
de l'tranger...".
On quelque opinion que
avoir sur ce fait, c'est tout de
un fait qu'i n'y a pas de station climatrique sans casino, et u'il n'y a pas
de casino sans jeux.
Pour
toute
valeur aux
possdalt
naia, l'EphoKe est donc autorise par cette
du 17 mai
provoquer
d'une
ccmmerciale, dans la
anonyme.
apportera
socit en change d'un certain nombre d'actions,
tre ses terTains,
somme
laquelle
2 impose un maximum de
Le Parlement attache un tel
de Sinaia que la
de
utterieurement

pour les

de la station
de dix ans, la
et futurs, meme de ceux qui

national

la

pour un

climatriques".

www.dacoromanica.ro

- 268 n,

l'usage
tous les pays
ne pouvant pntrer dans les

la loi, d'ailleurs.

semparagraphe
de Particle 3. Le mode d'administration
que
les conditions
partfciparon de
cette
seront tablis
convention
pare qu: sera
l'approbation du Conseil des Ministres".
Conformment cette
a t constitue la
anonyme par
dans
sont
des capitaux
ces statuts, oette socit se
pour
construire,
explo:ter, donner bail tous tablissements
usage
de sports, de
restaurants, de casinos avec salles de
salles de lecture, de concert, 'etc.
statuts, approuvs
le tribunal commercial dlifov,
les
du 18 juin 1911, dterminent
modifications xiges par lui dans sa
blable affaire,

de

dans

des

le

dans la station.

seront les jeux

Ills
les jeux
boule et
les petits chevaux; ils admettent
tous les jeux de cartes dans lesquels la banque
participe pas.
Les statuts furent
conformment a
au greffe du tribunal
(Chambre commerciale) n'y dcouvrit aucune
le
Par son jugement du 18 juin 1911, donne aux statuts,
sur

caniques tels que la roulette

mande,

qu'il vient

reserves.

une

La Socit Sinai ne s'est pas

d'exploiter la station arnat-

pour un'e dure de quarante annes, une socit

dominent
cessionaire, la Socit des Grands Etablissements de Sinai,
rique ; elle l'a

intrts

D'autre part les troupes bongros'es

cours de nnvasion
et le
de
Simaia, les deux Socits prcites firent
appel particuller aux capitaux
pour
la reconstitution et la remise ea tatt
des tablissements de la station. A cet effet, fut constitue Paris, le 10
de 1916,

de

graves

Socit franaise auxillaire des grands tablissements

C'est cette
qui
subi tous les
de la
des
dommages
la
propritaire n'ayant
ce mofvrier 1920,

ment

avance.

La Socit des Grands Etablissements et la Socit Francaise

quoique n'ayant pas
dans le
de
instance, ont
ralit dans
au moins les
que la Socit Propritaire, et il n'est mime pas interdit de se demander si ce 'West pas
qui
sont le plus difectement vises par la
de PEphorie.
ne vivent
en
que par leur contrat avec la
propritaire et, si la
propritaire est dciare nulle
le
de sa constitution, les Socits
contractantes risqueraient de s'vanouir avec elle.
Sans aller dans tous
cas
extrmit, n'est pas douteux
que ces socits ont trait de bonne foi avec la
propritaire, en conde ce fait qu'elles pourraient trer des
de l'exploita_
tion des jeux, exploitation formellement autorise par le gouvernement rou-

main en vertu de la loi du 17

C'est
parce que

1911.

tre une station

www.dacoromanica.ro

que des.

- 269 dont
anonyme
ont t
la
capitaux
aujourd'hui demande
l'Ephorie.
la dissolution
les socits
du 6 avril 1916
venue
D'ailleurs la

existantes dans leur conviction qu'elles se trouvaient en

La loi d'autorisation avait dclar
la
conimpts roumains
serait
de
et futurs, pendant
dix ans. La loi
une dure
6 aviril 1916, rompant avec cette promesse
sous
de la
ordonnait
de
sur
brut des jeux ; et
de
sur sa
le
tout
de
gnralit, elle
en termes propres
ce prflvement
et de
les jeux de
la
les casinos de
legislation

Canstainza".

C'est dans ces

des Hpitaux civils de

s'tet toujours conduite
si les
qu'il n'y
a tt prise, sous l'influence de
a pas lieu d'indiquer ici,
tardii. Elle assign devant
la
commercial
qu'elle a fonde pour que
carest,

ayant,
autorits comptentes
raient pas permis par derogation au droit commun
Dans
jugement du 6 novembre 1922, le tribunal commercial de
ces
celle ci

jeux

des

nulle

n'aude jeux.
a

taint que

objet

C'est dans ces

Le gouvernement
mai 1911
autoriser et

que se pose la question

reglementer par

et la loi precite

climatrique de

par la loi du 17

pouvalt-il

la station

des
lui donne-t_elle

DISCUSSION

I. - En

la loi du 17
au

gouvernement n'a
pass le mandat

en principe les jeux

soin de reglementer les
Le

1911 a
le

pas, contrairement

du tribunal,

lui avait t

trouvons d'abord
d'une question
tation de textes. Lorsqu'il a
la loi du 17 mai 1911, le Partement roumain a certainement entendu habiliter le gouvernement autoriser les jeux.
Cette intention
tres
de la lettre de la loi et des travaux prparatoires.
I exprime
effet
fade de Sinaia
climaterique"
et la realisation des
civils

rexploitation de

'station climatrique Sinaia

Hpitaux

Bucarest est autorise

constituer une socit anonyme conau Code de commerce..."

c'est
un
que
peut
versement apprcier, mais devant
s'incliner ; dans.
on est
station climatrique entre
de jeu.
C'est
un fait
ancien;
le dcret
24 juin 1886. ayant pour

www.dacoromanica.ro

- 270 objet
de

prohiber les maisons de jeu, arutorisait dans

4 le ministre
existaient
des
pour les lieux

des eaux minerales". On ne

sans jeux.
c'est
qu'il n'y a pas de grande
de
cette ide en prvoyant la
L'article 2 souligne
,,Casinos"; L'E.phorie dposera comme apport
pour la construction
d'htels,
eaux,

de sports, etc. en outre des terrains ncessaires,

qui ne

une

Or, le casino est par

pas

750.000

un endroit

l'on joue. Le vieux

dictionnaire de Littr donne

definition du casino : Nom propre
de
pour
causer, jcuer ou danser qu'on appllque
semblables".
d'autres lieux, pour des
Le mot
son tour la Grande
en
les
de
et de
aujourd'hut le
indispensable
stations thermales et aux vines d'eaux..,
les
de
une grande
entre dans le programme de
avec
sans partiques, des salles
pour les jeux,
caf,
et
les plus
une
la
de concert et de
somme
le langage courant
ne
pas une stat:on
tent
matrique sans casino, ni un casino sans
Mais pourrait_on
d'objecter, les jeux
dans
casinos
que les
jeux de commerce', ceux
le
joue un
la part:e,
au dbut

mais

le rle princtal est

l'intelligence

deur.

le n'est certainement pas

de la
Cette
ressort
de lexpos des motils. Les jeux que
veut
ce sont des jeux
complets pour que
pas
d'aller
chercher aleurs. Ce sont
consequent
jeux que l'on rencontre dans les autres
climatriques du monde. La
Mite dans un esprit de
national.
s'agit
dveloppe emplement
d'offrir aux
des
chez eux,
ensemble d'attracNons" tel
ne
pas
amns
ailleurs leur argent
doit
et
Par consequent les jeux
Sinaia doivent &re
ceux que l'on trouve
les grandes stations climatriques.
Le gouvernement
s'est
la
en approuvamt des
statuts qui dterminent les jeux admis Sinaia. Les jeux
tels que
roulette et les
chevaux sont
par
les statuts admettent boule et
jeux
cartes dans lesquels la banque ne
pas. Il est d'ailleurs
cenformment l'usage
que
jeux
sont pas auverts tous venants. Par consequent, on pourrait dire que
n'a pas us
ses dernires
de l'autonsation
tale puisqu'il existe des
cflmaitriques
les
mcaniques
admis.

C'est
la

que
essaieraft d'invoquer contre cette
qui a
devant
loi.
des
le vote
Les observations de certallns membres de la minorit
les craintes
exposent et les
qu'ils
ne
contraire que

www.dacoromanica.ro

cette ide, que, dans

casino de Sinaia. Rpondant

1 --

inistalls dans le
de torus, des jeux
Duca, M. Cantacuzne qui tait alors phore,

ne serait pas transforme en maison de jeu

lui donna l'assurance que
cette qualification
interlope". Il est impossible de
les
o ne
que
jeux
lies mames conditions
nations les plus soucleuses de la morale
admettre, par le
prit l'engagemont de
Le ministre de
contrat, de
attentatoire
morale pubLque".
qui est
comme attentatotre la
publique un ensemble de
admis dans tous les tablissments du
civilis analogues
de
des travaux

ressort

deux

tendait
les jeux
2. Le gouvermement devait prendre
pcher les abus.
Il
ces
en

1.

au

d'une part par l'Ephorie

admises par tous

l'tabltssement de

eu pour effet d'autoriser les

au lendemain de cette loi

c'est l'interprtation qui

constitus de

des

desquels la loi

II. - Que la loi du 17 mai

a

ncessaires pour

d'autre part, pas tous

: Gonvernement,

les

Parlement.

11 est un fat dont

est ncessaire de tenir compte: c'est

de la
du 17
1911, au lendemain de la
gation de cette loi et
la
de l'Ephorie
le
sujet

L'Ephorie elle-mme s'est

et a agi comme autorise tablir
jeux. Cette clirconstance est d'autant plus remarquable que le prince
avait panticip, comme
la Chambre des
la discussion de la loi. Ce n'est qu'une fois que le
prince
a t
dans cette fonction par M. Lascar L.
targi que
a cru pouvoir modifier son attitude. Or c'est sur
donne la loi au lendemain de sa promulgation que
intrts
out pu, de bonne foi, s'engager
l'affaire.
son
gouvernement qui en avait
le projet et qui en avait
discussion a interprte la
autorisant les jeux de
Le tribunal d'Ilfov a
ne s'est pas
un enregistrement
des statuts; il les a
et dans
jugement du
62214)
a mme exig certaines
ment en ce qui concerne les jeux qui
adms. a
les prcisions
Dams les salles de jeux sont interdits les jeux
te,
chevaux) ainsi que les jeux de cartes
la banque. Sont
admis les jeux
dans les
ferms".
Sans
ici
question de
pareille dcisibm non con-

inadictoire

l'autorit de la chose juge

permettrat d'opposer une
toute contestation sur
la

isrfragable

www.dacoromanica.ro

- 272 comme indication de l'interprtation

de la
qui tait donne sans contestation au lendemain de promulgation de la loi.
rejette assez lgrement la consideration tire
Le jugement dont cet
que la socit a t autorise par le tribunal
de cette dcision,
fait de donner
tonctionner comme socit de jeu, n'est pas sriense, car
par erreur l'autorisation de fonctioner une socit de jeux dont l'objet est
d'immoralit que prsente la socit de
illicite,
pas le
Sinaia".
Nous rpetons que nous laissons de ct la question de savoir si OR peut
contester devant un tribunal le caractre licite d'une socit que le
tribunal a prcdement proclame.
Nous recherchons seullement
est la porte de la loi; nous
qu'au lendemain de la promulgation de cette loi, le tribunal
considrait comme
les jeux pratiqus dans les cercies
nous

ferms.

Le jugement dont cet appei expose qu'une pareille autorisation donne

par erreur n'enlVerait pas son caractre
la
Notre

est que le
si ce qui est

pas
la

ne
notre

comme c'est prcisment le

dactivit que s'est donn

invoqu lorsque,
le genre

socit Un tribunal n'a pas le

est moral ou ne rest pas. Or. les jeux

lgaux

Sinaia.

le Parlement dans
du 6
de 50 pour cent sur le produit
station
serait soumise ta
de
du 17 mai 1911. C'est
que
cette date les jeux comme

- Si, par
de la loi du 17 mai
1916

1916. Cette loi

des jeux; et elle

nouvelle, en dpit de la

un prque la

Parlement
considrait
et comme y &ant autoriss.

un doute pouvait subsister sur

ce doute serait lev par la loi du 5 avril

une interpretation

donc obligatoire de la loi.

n'est pas dians

pense de dire
le fait que
clame par analogie un versement fiscal
mode
par
ce
Ainsi, le faft que, en France,
taxe
les
sur
entres aux courses de taurreaux, ne
pas tes
ganisateurs
l'abri des poursuites pnales.
l'hypotse est bien diffrente. ne s'agit pas d'un
tabli
une
un tablissement
Les derniers mots de l'artIcle

y compris les casinos de Sinaia et de Constantza" quivalent en effet

goureusement cette preposition ; Les jeux, dans le casino de Sinaia sont
d'une
de cOnquante pour cent".
Oui pourrait souten:r que
se bornerait canstater officiellement
l'existenoe des jeux dans le casino de
sans,
la
les
prouver. Puisqu'il les taxe exprssment pour l'avenir,
prvoit par la
mme
ces jeux doivent
A l'appui de
interprtation on peut invoquer un fait qui vient de se
produire rcemment devant le Partement
La loi
interdt

www.dacoromanica.ro

- de cent
jeux dans
de Paris. Cette disposition
vise directement le casino d'Enghien, en Seine-et Oise, qui exerce sur la petite
population parisienne
un
qui
t jug
ces
dangereux. C'est
que, le 6 fvrier 1923, plusieurs
une proposition tendant
Seine-et-Oise ont
que Ies
taxes
s'appliquent aux
situs
de
un
cent kilometres autour de Paris". Les auteurs de cette proposition
dissimulent d'ailleurs aucunement que leur intention est d'obtenir, dans cette forme
peine indirecte, l'autorisation pour le casino d'Enghien.
consequent, on
comme
de soi,
loi
frappe
d'une taxe
cet tablissement.
tablissement
Si l'autorisation
pas t donne par la loi du 17
1911 rsul1916.
teraq de la
du 6
Mais cette loi
pas entendu apporter
nouvelle. Elle s'est
tat de
les jeux de Sinaia. Et il ne viendra encore
borne constater
une fois l'ide de
que la
puisse officiellement constater un tat
de choses
si ce n'est pour y mettre fin. Puisque la loi a prvu la
nuation de cet tat de fait, c'est qu'il
La loi a donc
la loi
de 1911 une interpretation obligatoire qui s'impose aux tribunaux avec la torce
elle-mme.
de la

- Quel que soit le pouvoir d'apreciation des tribunaux en

.d'ordre public et de bonnes moeurs,
ne va certainement pas
pouvoir
nul comme immoral ce que la loi a
; le
commis un
a
de pouvoir en appreciant la moralit d'une
autorisee par la
Le
dans ses motifs
ainsi: l'abjection que
aurait autoris la dite socit fanctionner comme socit de
pas
srieuse; car,
par ereur, une
de
avait t accorde,
le caractere d'immorah de la
ce fait".
n'aurait pas cess
est
permis de soutenir qu'une autorisation pair un tribunal
ne rend cependant pas licite
socit. Ma's dans
ce cas, c'est la
d'autorisation dont serait ncessaire d'obtenir ran_
nulaticm.

l'autorisat'an n'a pas

Mais le tribunal en

de la
est
pouvoir et

en soi

sa

sans

grave excs de
qu'une juridiction ne saurailt,
nulle comme immorale une

par la
autoris les jeux
Or les
1911 et de 1916
.gement
de pouvoir.
est entach

Donc

ju-

V. - Une loi spciale pouvant toujours droger a une loi gnerale,

en faveur de
la regle

loi du 17 mai 1911 pouvait

de l'interdictian des jeux.

La loi du 17 mai 1911 (confirme par la loi du 6 avrii 1916) droge, en

www.dacoromanica.ro

- 274 de Singa, la
gnrale des articles 349
350
qu'elle laisse cependant
en
pose la question de savoir si une loi
(peut tout en lailors
y
pour
Pour voir
sant subsister loi
question de doctuine constitutionnelle it faut soigneusement
distinguer le point
doit pas entrer duns les procupavue
tions de l'autorit
de vue juridique qu'elle doit seul
et
faveur
Code

la

point
vue politique, on peut estimer que
des lois
duelles est une
dangereuse pour le Parlement; qu'il est sage pour les
qu'il est davantage dans la nature du pouvoir
de planer dans la
des
gnrales; et
envisager des
risque d'empieter
domaine de l'Excutif et
du Judiciaire. On peut
invoquer l'appui de ces propositions l'article
6 de la
des
de rhomme et du oitoyen: La
tre la
pour tous". Mais ainsi que
Arndt
Seibtaendige Verordnungsrecht, p. 58)
recommandation n'a pas
te
d'une
s'agit
de considerations
d'opportunirt que l'on pourrait faire valoir dans un
ou
dans des
de presse
qui ne
pats avoir accs la
d'un tebunal. Pour dower tout son
la station de
la
ya
les jeux; - elle a considr en outre
que, du moment que les
jouent, y a encore Intrt a leur
jouer chez eux. Ce sont des
de
qui chappent
de l'autorite judiciaire.
Mais au point de vue juridique,
seule question qui se pose est de
voir si Parlement a le
faire
des lois spciales
rogeant la
gnerale.
Nous laissons d'ailleurs de ct, pour viter des complications superflues
la question de savoir si, dans le
rautoOt
competente
rgularit d'une loi vote dens les formes
lues par le Parlement et rgulirement promulgue
le pouvoir executif.
dehors de toute ide de sanction jud.ciaire, nous
la question de savoir si Parlement a le pouvoir
de voter une

une

genrale.

&hors de cede hypothse

que les
drogent des 1ols gnrales en
de
Fleischmantn
mate_
Gesetzgeburg, Handbuch der Politik, t. I, p. 217) fait remarquer que
devient de Plus
plus
que le lg'slateur statue par
d'es
sur des cas particullers; ma:s prcise-t-il, cela n'est impossible, nf
inconstitutionnel.
n'est pas
de dire que Thabitude de la gnralite
de
est un
de
est impossible d'admettre que g-

soit le caractre distinctif et le criterium de la

On ne peut
rower en faveur de cette affirmation, quelquefois formule,
argument
juridique, rationnel, polltique ou historique. Mais surtout toute base de droit
dfaut. n'est aucune institution
impose la
le
de la
Le plus
la loi este gnrale; il est
en
Mais
particulire reste
possible
le droit

www.dacoromanica.ro

- 275 tous les pays

elle est souvent

par l'intrt

y a des lois
visent simplement limiter le fait
la loi
sur
C'est par
congregations; les congrgat:ons
sont Sinterdites sauf celiles qui seraient autorises par
loi.
Mais
en dehors de ce cas,
loi spciale
dans le
de la constitution, droger une loi gnrale qui reste
pendant en vigueur.
La
se distingue
en ce
n'est pas
legislation prexistante. C'est
un des
spcifiques de la loi,
une des forces qui lui sont spciales. A la
de l'autorit administrative qui ne peut
titre particulier, aux lois, ni
ses propres
le lgislateur
puissance d'apparter, par
de mesure
et exceptionnelle, des derogations aux
gnrales qu'il a
poses. La loi a pour caractre
de ne pas dpendre
de lois antrieures
ce
sens
un acte de puissance
de puissance
du
des lois en vigueur, les
constiL
tutionnelles exceptes (Artur, Revue de droit public, t. XIII, p. 221).
prcisement
caractre de la loi, dit Cahen. (Loi et rglement, p. 308) de
pouvoir &roger par voie de mesure particulire aux
gueur". La loi se caractrise par sa libert, par sa puissance d'initiative.
a
no
la
est
de la
plus haute de
Le lgislateur est legibus solutus, chappe la ncsd'observer ses propres
Nous nous gardons
en dire que
de la prtemdue
qu'en principe l'auteur d'une
gnrale serait toujours mitre
porter des exceptions individuelles
par lui pose: cette
n'existe pas. le ne s'applique pas en effet l'autorit administrative et aux rgiements faits pour elle. La
est que le pouvoir qu'a la loi de
existante se fonde uniquement sur une puissance propre l'organe
lgislatif; n'y a pas
ou de (imitation
l'organe
est
dans le
public de tous les pays qu'une loi peut
rement &roger, par
de mesure particulire, aux
gueur.
de decisions individuelies, le. legislateur n'est limit que
ses propres sentiments
et par
considerations politiques ; au point

vue juridique, sa puissance est absolue.

Carr de Malberg
de la
gnrale
p. 366): Le
la
tend
assurer
du corps legislatif et n'implique que
subordination de l'administration
aux
Le lgislateur est
n'y a que
qui
lie pair
la loi et
t. I,
statuer intra legem (Otto Mayer. Droit
p. 97; Jellinek, l'Etat
t.
p. 327
s.).
abonLes
de lois
drogeant des
suite.
peut mme citer
rappellerons quelques uns
dent et nous
une toi
et y apporte aussitt une
qui pose elle-mme une
une classe
rogation: c'est la
franaise du 9 juillet 1907 qui
s'etaient produits
ses foyers
maintient.sous les drapeaux une
quelques actes

www.dacoromanica.ro

6 --

le droit
de toutes les conla loi du 17
1911 pouvaft
jeux,
autoriser
gnrale de l'interdiction

unanime,

stitutions, d'aprs
donc,

maintemant

chargeant

des

de les Tglementer.

VI. - Le legislateur pouvait autoriser le gouvernement apporter par

changements ou exceptions
la legislation existanie, la loi
17 mai 1911, pouvait habiliter le gouvernement a rglementer
des jeux interdits dams le reste de
Rownanie.
comme elle a
La loi du 17
1911 a lev en
de
gnrale
des jeux.
temps, elle chargeait gouvernement de prendre toutes
les
precautions de
de
faire
exception et
elle le chargeait implicitement par consequent
produire tous ses
prciser quelle devrait
l'tendue de cette exception
faire de
une
climatrique ne le cdant en
aux stations.
existantes.
En agissant
le Parlement
aux
les.
poseplus rtraditionelles et les mieux
de la technique legislative. La
de fixer les
les principes gnraux et laisse
gouvernement
a
aux prceptes
par
discours
du
civil: Les
proprement dites different des simples
C'est aux lois poser
chaque
les
et
les
Les
proviaccidentalles, les objets instantans ou
soires
en un motles
qui sollicitemt bien
suveillamce de
qui
ministre, que l'intret de puissance qui institue ou qui
sont du ressort
des
Les ex.emples
dans la politique
dans leur
de
final, contiennent injanction
excuf de
les
des principes qu'elles ont
Dans
cas, le Tglement doit trefait en Conseil
p6rte le
de reglement
L'acte &analyse souvent
une simple
adresse au pouvoir
excutif d'user de son pouvoir reglementaire, cette
est
ligne

la

au chef de

pour

la loi.
il arrive aussi que le lgislatenr
injonction au pouvoir excutif de
pi endre sur une matie,re determine des dispositions qui auraient paru
domaine de la loi. On dit assez couramment dans ce
cas
dlgatioin
pouvoir
Cette
qui peut cependant
pour elle l'autorit de la

constitution de 1848 a soulev quelques scrupules dans une partie de la

doctrine francaise. Le
lgislatif est
competence;
un droit; on ne dlgue pas une competence. Ces scrupules doctrinaux
prcisment oublier le
initial de la loi, sa libert
dans le domaine de la constitution.
ne s'agit d'ailleurs que de s'entendre. Historiquement, logiquement,.
rationnellement, constitutionnellement, le Parlement et
gouvernement se

www.dacoromanica.ro

- trouvent

dans

plupart

cables aux citoyens. Le

pays, pour l'mhssion de

la loi et celui du reglement ne se

la supsi ce n'est pas le principe

ne peut pas pntrer sur
de la
sur le reglement. Le
emparee.
un domaine dont la loi s'est
S'il est ainsi, rien n'est plus
que l'opration par laquelle
qu'une
une loi
est
domaine legislatf pour
pas juridiquement

passer dans le domaine rglementaire.

dans l'chelle hierarchique des orCe dciassement d'une
dres de
d'ailleurs pas sans
Le pouvoir constituent
'en effet
facult d'enlever
au
constitutionnel pour la
descendre dans
domaine
lgislatif: depuis 1875,
y a deux exeruples de cette
France.
La
de 1879
la
du
pouvoirs
et aussitt une
transporte ce
Paris. La
Versailles
loi de 1884 dconstitutionnalise les disposHions sur les elections des snateur et aussitt une loi
l'institution des
movibles et
que les commissions enverront au
electoral
Snat un nombre de dlgus variable avec le nombre des conseillers municipaux.
De

oonstituant
que le
falre passer
matitre
domaine constitutionnel dans le domaine lg:slatif, de mme le pouvoir
gislatif peut
une
pour la faire passer le

mentaire.

donc absolument lgitime que

loi du 17
1911 autorist le
gouvernement roumain
reglementer pour Sinana des jeux interdits

le reste de la Roumanie.
La
francaise admet en effet sans difficult que le lgislateur,
pouvant toujours droger ses propres
lui est en
temps
sible
de charger le gouvernement de mod:fietr
l'ensemble
du droit
tous les citoyens, soit de l'autor:ser apporter par dcret des excepeons la legislation existante et
en vigueur. Cette
opinion est nettement exprime par M. Carr
Malberg dans la Thorie
gnrale
l'Etat. (p. 629) et elle n'est contredite par
auteur.
Cette doctrine va d'ailleurs
soi. On ne conteste pas au
lorsqu'il
une loi, la facult d'y apporter
derogations, ou la
facult de
que le gouvernement sera autoris
y apporter des
gnrale
Pourquoi le lgislateur qui a pos une
un
instrument lgislatif ne pourrait-il pas, par des documents postrleurs,
apporter ces
Le
du 24 juin 1806
les maisons de jeu; mais
4 autorise le ministre de la police faire des rglements particuliers
sur cette
pour les lieux o ex'staknt des eaux
pas
qu'un texte postrieur aurait pu conten:r les dispositions de
l'article 4 et
leurs nnms les sations dans lequelles le ministre
de la
pouvait autor:ser les jeux?
Cette doctrine
Parlement peut autoriser le

www.dacoromanica.ro

- 278 .gnrales en vigueur

confirme par la pratique
le gouvernement
Ainsi deux lois du 13 juillet 1906
1890, relative l'avancement des ofdu 24
roger
4 de la
de ces lois auterisant le gouvernement rficiers brevets. La
active, contrairement
toutes les
un
dans
le promouvair,
nant-colonel en retraite (le lieutenant-colonel Picard) et
au grade de
brigade.
les
encore contrairement
rintgrer
l'arme et
La seconde
autorisait
candamnatlion
promouvoir au grade superieur le capitaine 'Dreyfus,
avait priv de
grade.
La
franaise du 18 juillet 1906, dans son article
porte que les
quelque titre que ce soit, l'obmembres du Parlement ne pourront
ou d'une promotion
la
d'honneur". La loi
jet

droger par des dispositiens particulteres aux

est

que exception relative aux

du 30 mars 1915 n'a
1922, k
des
faits de guerre". Or, dans sa sance du 18
texte qui dispense le gouvernement,
ce qui
a
cerne M. Artaud, commissaire
de l'exposition
Marseille, de la

qui interdit de nomer dans la

Parlement.
C'est

conformment

roumain a pu autoriser
des jeux
interdits.

des

la doctrine et
gouvernement

du

la pratique que le
le_
rglementer pour Sinaia

vain que
a
dans ce dbat l'auterit du Manuel
C'est
droit administratif
M.
Barthelemy : La separation du pouvoir lgislatif et du pouvoir excutif a les consequences suivantes : 1) le
pouvoir excutif ne peut pas, par
contredire ou modifier une
disposlition legislative. 2)
plicitement

ne peut rient ajouter aux lois qui n'y soit

va de soi que
souscrivons sans
vrits
evidentes, tellement videntes,
tait bien superflu d'invoquer
leur
alppui, antorit
maltre.
la question ne se posait pas ainsi, puisque
ment mandat au Conseil des Ministres
certaines derogations
la

Pour resumer et pour conclure

A.-En
17 mai 1911, a
en prncipe les jeux Singa, laissant au gouvernement le soin de rglementer les
Le
est
rest dans les limites du mandat qui Jul a
confi.
Cette interpretation est
qui a t admise unanimement au
main de la proMulgation par toutes les
constitues de
Roumanie:
gouvernamentale, autorit judidaire, et enfin poulgislatif. Celui-ci, par la loi du 6 avril 1916 a donn de la loi de
La

obligatoire et

aux

www.dacoromanica.ro

- 279 B. - En droit :
loi
pouvant toujour droger une loi gnrale, la loi
17 mai 1911 pouvait droger en faveur de la Socit
Sinaia
la
de
des jeux.
Le leslateur pouvant autoriser le gouvernement apporter
-des changements ou exceptions la lgislation existante, la loi du 17 mai
1911 pouvait habiliter le gouvernement, comme elle
fait,
rglementer
Sinaia des jeux interdits dans le reste de la Roumanle.
Le tribunal counuettrait un
de pouvoir s'il se permettait d'aprde la loi javec ordre
ou les bonnes moeurs.
Par consquent le .tribunal
d'Ilfov
jugement
6 novembre 1922 a mal jug en dclarant nulle
Socit
de
gouvernement conformment
approuve
la loi.
Ce jugement doit tre

dlibr

Paris,

14 fvrier 1923.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 19

CONSULTATION
du diffrend lev
mise par Mr. le Professeur Albert Wahl, au
entre l'Ephorie des hpitaux civils et la Socit SinaYa

dix ans
anonyme,
1. La demande en null:t d'une
des fcndateurs, doit-elle
dirige contre les
aprs la constitution par
?
autres fondateurs ou contre la
'est illicite, le tribunal peut-il
a plusieurs objets, dont
2. Si la
ou y a-t-il lieu de convoquer une
prononcer la nullit de la
l'objet illicite? Quelle
gnrale pour qu'elle ait
exclure
illicite figure parmi les
admettre si
est, sur ce point la

de la
objets
3. Lorsqu'une

est

objet

prennent-ils leurs apports en nature ou y a-t-il

et son actif, chacun des fondateurs prenant
quotepart proportionnelle ses apports ?

les fondateurs
de liquider
Sodans cet actif

4. La
judtiaire qui, dans une
le Tribunal avait
statuer sur la formation de la
a autoris cette
que le Tribunal, sur la demande du
public, a 'exaet l'a trouv
exigences d'une
speciale, approuve par dcret rendu en conseil des Ministres, fait_elle obce que les fondateurs rclament ultrieurement la nullit de la Soen raison du caractere
de cet objet, alors que ces
fondateurs
t
et
la dite
judiciaire et
in'ont pas exerc de recours contre elle?
tionner,

objet de la

1. Contre qui l'action dolt tre dirige.

gnrale une action intente contre une
dirige contre ses reprsentants satutaires, c'est dire
s'agit d'une
anonyme contre ses administrateurs.
est-il de
d'une act:on en nullit? La ques'tion n'a
t
examinee. La demande en nullit tend
faire
que la
n'a
d'existence juridique et
jamais fonctionn qu'en fait, elle tend donc
notamment
faire dcder que les administrateurs, qui ne peuvent
D'une

www.dacoromanica.ro

- 281 senter qu'une socit vritable n'ont pas de pouvoirs et, particulirement,
n'ont pas qualit pour agiir en justice.
soutenir que
en nullit
On
les actionnaires.

C'est ce qui a t jug par le Tr'bunal civil de Marennes le 28 juillet

1896 (Journal des Socits 1896 page 11) le jugement dclare que tous les
actionnaires doivent tre mis en cause et que, si
d'entre
sont inconnus, y a lieu d'appliquer la procdure tablie par le Code civil
pour le cas d'absence (article 112 et 113), c'est dire de dsigner un
ministrateur charg de dfendre les
des actionnalres, rests
Cette opinion, toutefois, ne
pas juste; tant que la Socit West
pas annule, la preuve West pas apporte que les administrateurs Wont pas
de pouvoirs; par consquent, ils doivent
provisoirement considrs
comme ayant t rgulirement dsigns et action en nullit est valablement dirige contre eux.

la situation est diffrente lorsque l'action en cullit est form& par

des fondateurs. En ce cas le demandeur en nullit invoque l'irrgularit du contrat auquel il a particip lui
ce contrat a t conclu
entre les divers fondateurs; l'action en nullit de la Socit qulDvaut
l'action en nullit des statuts et de toutes les ccnventions pralables la
constitution. Il semble
bien comme
en nullit de tout
trat, elle ne peut tre forme sans que tous les contractants c'est
dire
tous les fondateurs soient
en cause. Au surplus, l'annulation de la
Socit peut entra'ner la responsabilit des fondateurs respansables des
erreurs et irrgularits commises dans la ccnstitution. On ne saurait
mettre
les fondateurs fussent, sur un jugement rendu la requte de
l'un
considrs comme responsables.
La question ne s'est prsente qu'une seule fois devant
jurisprudence franaise. Elle a t tranche dans le sens qui vient
indfique
deux juridictions (V. Sirey, 1887
partie, page 191, Journal des
Socits, 1887, pag. 205).

Attendu, a dit le Tribunal de

et les
instance, que
parties intervenantes
l'action en nullit deux fins de non
cevoir tires, la premire...., et la seconde de ce que Ebel et Senn n'ont
pas mis en cause tous les fondateurs.
fondateurs qu'Ebel et
,,Attendu, sur la non-mise en cause de tous
diriger leur
contre tous les fondateurs.
Senil auraient
Atendu, en effet, que puisqu'ils ont mis la prtention de faire
clarer
la Socit la fondation de laquelle
ont eux mmes paret dont ils sont rests les administrateurs, leur
devoir
tait d'appeler tous leurs co-fondateurs, comme eux responsables des
ce dont pourrait tre entache la Socit, et qu'en se bornant une
action isole contre Desprs, ils cartent certains fondateurs qui, respon_
sables de par la loi dies graves consquences que la nullit
la socit
peut entrainer pour eux, tant au point de vue civil qu'au point de vue
nal, ont le plus grand intrt et le droit incontestable prendre part aux
dbats.

www.dacoromanica.ro

- 282 Attendu que, s'il tait permis de procder comme

et

fait

socit rgulirement constitue pourrait

,,Senil,

tout

stant tre mise en doute, puisqu'il suffirait de trois admindstrateurs mal

provoquer et obtenir une nullit dont les cosequences
intentionns
directesupportes par ceux
qui
senaiet
atteints, n'auraient pas t appels se dfendre ;
ce second point de vue, faut declarer irrecevable l'acAttendu

tion en nullit (jugement du 31 juillet

s'est exprime ainsi :
Sur appel la Cour
et
Sur l'action en nullit forme par
demande en nullit forme par

qui ont determine les

que la
et Senit est irrecevable, par les motifs

juges, et que la Cour adopte"...

du 19 mars 1886).
Cette jurisprudence ne

querpar un

avoir

M. Thaller, qui, tout en estimant que d'une

l'auteur,

gnerale les actionanonyme sans mettre en

naires peuvent demander la nullit

cause les fondateurs,
Un
a
que action en
anonyme pour vices de constitution West valablement
qu'autant que tous leurs co-fontente, par des fondateurs de cette
dateurs sont mis en cause. Mais cet
se justiffia:t par le fait que le
dbat s'engageit entre les personnes iresponsables et qu'il y avait lieu de
determiner la part de responsabilit de chacun d'elle une fois que la nullit

serait prononce.

2. Indivisibilit de la nullit.
Sur ce second point aucun princ'pe de droit West

tout est

une question de fait.

Si la
n'avait qu'un seul
et que cet objet fut Elicite,
est clair que la nullit de
objet entrainerait la nullit de la
puisplus d'objet.
que celle-ci

Etant donne qu'il y a plusieurs objets, c'est

des

qu'il faut rechercher. Elles

avoir consenti
illicite comme
tenement essentiel que le tribunel estimera se conformer
leur
est nulle tout
dcidant que la
Elles
ainsi en
sens
reputes avoir cart toute indivisibilit et le
se conformera a leur intention en
que la
West pas nulle.
Cette distinction rsulte des principes gnraux. D'un part, c'est l'intendon des parties qui doit
recherche pour determiner le sens du

contrat et de ses clauses (c.

art. 1134 et 1156). D'autre part, toute
condition d'une chose... contraire aux
moeurs, ou prohibe par la
loi, est nulle et rend
la convention qui en depeind (c. civ. art.
sorte que pour savoir si la
toute entire est nulle faut
cher si objet
a t la condition de la formation de la
c'est
dire si dans la pense des parties, le caraotre
l'objet devait
faire tomber la
elle mme.
Mais l'article 1157 du code civil
lorsqu'une clause est
bible de deux

on doit plutt l'entendre dans celui avec lequel elle peut

www.dacoromanica.ro

283 quelques effets que dans le sens avec lequel

n'en pourrait pro-

duire aucun.
d'autres termes, il est conforme
rintenprte le lgislateur,
pour elle.
absolue de

rintention des parties, telles que

s'il ny a

impossibilit

la Cour de Paris, dans un

C'est ce qu'a
du 23
1894 (Sirey 1895, 2-e partie, pag. 105), au sujet de la
constitue
pour l'achat et ?exploitation d'un tablissement industriel. L'objet de la
par sa
des Etablissements Decauville. La vente de
tablissements avait t
nulle et la Soavait t annule elle
comme consequence de cette nullit par
le
de la Seine.
de
La Cour de Paris s'est exprim ainsi :
Attendu que les premiers
ont
la nullit de la
le motif suivant. qu'ils ont estim que la vente des
Decauville tait nulle..., et que, par voie de comquence, tait nulle aussi
anonyme dont cette vente
la raison
nceset
saire..., considrant que,sans
y ait lieu de prononcer sur la nuliite
de cette
convient de feconnaitre, ainsi que le soutiennent
que la vente devrait
appelants, qu'alors
dclare
la nulnecessaire
ne serait pas la
lite de la
la nullit de

la vente".
De
Particle 1865 range l'extinctiou de la chose parmi les
causes de dissolution de la
la doctrine et :a
sont

nimes
adder que la disparition d'une
des objets de la
n'entraine pas la dissolution de plein droit et
appartient
aux tribunaux de prononcer la dissolution judiciaire s'ils estiment que
cette extinction partielle
en
la
de fonctionner (Cour
1886, Journal des
de Paris, 7
page
17 fvrier
1890, Revue des
1890, page
Cour de Lyon. 18 mai 1893,
Cassation 4
1895, DaHoz 1895,
133; 1
de
la
23 ju;n 1897. Journal des
1898,
41; Cour de Cassa-

30 avril 1900, Sirey 1904,

par'ie. page 333.
1-re
tie, page 315; Baudry
et Wahl,
de la
du pre,
du
3-e
No. 380 et 462. Trait
tome
No. 694;
Trait des Socits commerciales, tome
No. 748 ; Thal ler et Pic,
des
commerciales, tome 1111, No. 573 ; Guillonard, Trait de la
No. 289 et 375 ; Lyon Caen et
Trait de droit commercial,.
tome 10 No. 308 ; Houpin,

4..e.

des Socites, tome I-er No. 173)..

3. Reprises des apports.

dans lequel les apports effectus
est un contrat
chaque associ servent raliser des
journaliers.
le passe
n'e peut
c'est
dire que l'on ne peut supprimer les pertes ou
les
la nullit
la
obtenus depuis la
n'a pas
la rtroactivit
dans la majorit des contrats; elle ne proest de
ses effets
nullit a t prononce, c'est dire
partir du jour
La

www.dacoromanica.ro

- 284 une dissolution. C'est un principe constant

'de la Cour de Cassation de 3

ment
tie, 1889, page 259, 9 juillet 1888, Sirey, 1891,

notam-

1885, Sirey,

page 59 15 janvier
1889 Sirey, 1891, I-re partie, page 196, 15 novembre 1892, Sirey, 1893,
364, 18 fvrier 1905, Sirey, 1904, 1-re partie, page
partie,
lloz, 1912,
partie, page 516, 6 dcembre 1910,
1904,
191.
partie, page 474).
La consequence de ce principe en ce qui concerne les apports en
que, quand la Soture effectus par les associs est la suivante:
n'a pas fonctionn, l'associe peut se dispenser de raliser son
1886,
(Cassation, 25
s'il a
port, ou peut le
de commerce de la Seine 22 fvrier
1887, I-e partie, page 268,
1900, Journal des Socits 1900, page 315), en est tout autrement si la
une dissolution, les
a fonctionn, comme l'annulation quivaut
tait valable:
si la.
apports sont devenus,
la personne morale, ils sont donc compris dans l'actif social et doivent,
distribus entre les associs (V.
ce sens:
me tout le reste de
1862, I-e partie, page 825,
lloz 1862,
Cassation 19 mars 1862,
de Rennes, 26
1837, Sirey 1838, I-e partie
partie, page 407,
Journal des Socit 1901, page 64,
519, Cour de Paris 9 mai
Cour de Douai 11 juin 1900,
des
1901 page 299; Houpin,
tome

des

No. 652;

No. 325.

porte arret de la Cour de Paris du 9 mai 1900, qu'une

dclare nulle doit
liquide entre les parties conformment
aux stipulations du contrat, comme en matire de
que
lors
les apports sociaux sont devenus et restent
proprit de la
de
fait, sans que la reprise pralable
des
de ses apports
puisse
dissolution de la
avant la terme conadmise, que
coassoci ou des
,,venu, ne saurait modifier sa situation au regard
tiers en permettant l'apporteur de reprendre ce qu'il a
4.

de chose juge.

Les jugements rendus en mabre gracieuse, c'est

dire sans

ait eu de contestation soumise au Tribunal, ne sont pas de vritables

jugements,
plutt des actes de protection ou
tutele (V.
ment Cassation, 20 juillet 1887

188,

partie, page 67 ; 24 dc. 1901,

Sirey 1902, I-e partie, page 353 lloz

partie, page 361; 25 octobre 1905, Sirey 1909,
partie, page 27,
1906, J-a partie, page
337 ; 17 octobre 1911, Sirey 1912, I-e partie, page 139 ; Cour d'Angers 12
1901, Sirey 1904,
partie, page
; Larombire, Thorie et pratique
des
sur l'article 1351, No.
; Laurent, Principes de droit
tome XX No. ; Aubry et Rau, Cours de droit civil, 5-e
tome
paragraphe 76-69, page 396, note 3 et suivantes).
rsulte de
que ces decisions n'ont pas l'autorit de la chose juge
ainsi que le
les decisions precites.
Cette
a t
notamment aux jugements d'adoption, elle

a t encore applique aux jugements homologuant un partage,

www.dacoromanica.ro

moins

- une interprtation juridinque au sujet

n'ait eu
intervenue entre les parties; enfin, elle a t appliique

gue le

de famille
aux jugements
homologuent les dliberations du
mineurs (V. sur ces divers points Cassation 18 juillet 1886, Collection chro_
sa date; 17 dcembre 1849, Sirey 1850,
de
partie,
page 299;
lloz 1850, I-e partie, page 77; 13 Mai 1868, Sirey 1868,

partie, page 338, 11 novembre 1873, Sirey 1874, Le partie, page 276 ;

mai 1897, I-e partie, page 408,

Chambre du Conseil, tome I-er, page
;
cit., Aubry et Rau, tome XII,
397, note.
Dans
ii
a pas eu de contestation quelque soin
pu
le tribunal apprcier la lgalit des statuts,
n'y a pas eu de

dbat sur cette lgalit. Par consquent, le jugement n'a pas autorit
chose juge.
Le
que les fondateurs ont accept ce jugement d'homologation, le
fait
provoque,
pas obstacle
leur action
en nullit fonde sur objet illicite de la Socit, car les
de ce genre
fondes sur l'ordre public, et ne sauraient
l'objet d'une ratifica-

libr

Paris

29 janvier 1923.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

II

Pledoariile avocatilor

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Edit. Curierul Jucliciar".

pENRIC

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ENRI C SIEFERT

D-I Enric Siefert s'a

BIOGRAFICE.

1889 in comuna Buftea-Bucoveni (dud.

va din Bucuresti la 1908,

ce

de

toratul

(1915),

cursurile

juridice

Franta unde trecu docnaturale

alctuirea acestei teze d-sa facu studii speciale

dreptul german.
la

Absolvent al liceului Sf.

1911,

teza:

la 14

in baron! de

la 1915,

Siefert desvolt o modesta

dar rcdnica act:vitate, care l'a clasat printre

de valoare ale

generatiuni de avocati.

19

Biblioteca Marilor Procese

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PLEDOARIA D-LUI
Din partea

SIEFERT

Spitalelor Civile

Curte,

Noi voiam

din

cari nu

pro -

rezolvirea lui
am arAtat dela

aceste chestiuni era, dupA

istoricul constituirei
Sinaia". Totusi, de
vorbit despre acest istoric s'au spus
lucruri inexacte, din
cari
s se
favorabilA
am
relief ez
cteva
restabilesc adevArul. S'a
vorbit mai
de legea prin care
formareia soc.
Sinaia". In
lege nu se vorbeste nimic despre jocurile
de noroc
cuvnt, care s'ar fi strecurat
lege,
partea
s'ar fi
trag concluziunea
este permis sA se
jocuri de noroc. UitA
s'a artat,
la tribunal s'a
ocaziunea dezbalege
discutat pe larg chestiterilor parlamentare la
unea s'au fcut declaratiuni categorice
jocurile
din aceste
vor fi permise. Am sA vA citesc numai
chesca sA
ct de categoric este
s'a spus la CamerA: D. Ducti a
:
a
chip prea vag,
se
acest project este redactat
expe care vreti s o constituiti
se
cari par s confirme
sunt in lege
ploatarea statiunei
s fie desavantajoase
va face o societate... in conditiuni care
timp jignitoare pentru
tar
din
am puni se arate conditiunile concesionrei,
s instaleze la
jocuri de
are de
tut
se zice

ce fel de societate va fi

no,roc".

www.dacoromanica.ro

- 292 d. Duca a ridicat chestiunea cu ocaziunea

Prin
se
a spus:
da
discutiunei acestei legi
iat ce riispunde: La observatiujocuri de
vor
Efor al
deputat
nea
Duca, d. Grigore
Spitalelor
D. Duca s
stafiune de
eu

se va transformA
grije c statiunea
face
timp
odat nu s'ar
Aceasta

fi la

a prideclaratiunea ministrului
De
la
ce s'a spus
Senat. Este firmului ministru de atunci.
ministeriale, care
matiunea
de lege cari sunt mai cAtegorice. D. Gussi,
partidului liberal spune:
acest proect de lege pentru

unei case de joe de noroc in

el se
Regal dela

la

clarandu-v in numele partidului

c nu se va
guvernul nu ne va
asigurri
fel de concesiune de joe de noroc".
rilor

temin
legi

societa-

La .aceasta Presedintele Consiliului de Ministri a

nu vom
pot
Consibului de
mod in ct de departe sau de
o aprobare unei societti constituit
fie
fi privit ca o societate
aproape s
civile.
a le
care
avut
de imoralitate
mai
c guvernul actual este
privinta jocului v dau asigurarea
ct
ceea ce
priveste perin contra
asemenea institutii de
sunt
contra locontra
de Stat.
sonal am
de Stat,
att mai
am s
case de joc".

Curte
Prin
a fost
legea pentru coustituirea soc. Sinaia". S'au fAcut declaratiuni
categorice
jocuri de noroc
nu se vor
chiar de a
tunci intervine constituirea soc. ginaia".
soc. Sinaia"
de a se irdeplini for
se fi constituit
actul
malitaile de constituire la, tribunal, s'a
concesiune
este inexact
spune d.
fratii
Cohen

s'a

s'ar fi dat cOncesiunea

naia a
direct concesiunea

Marilor Stabilimente
Stabilimente. Societatea
de
care

www.dacoromanica.ro

- dat Marilor Stabiliinente parte din aceast

pentru
de noroc.
atunci,
unde este
De
Alumnealor, sau de partea
De
dumnealor, cari
vor
o
jocuri
contra
iegei
a
fcute
corpurile legiuitoare, sau
partea noastrk cari voim
o astfel
de societate
Deasemenea s'a insisitat asupra adunhrilor generale. Nu
reiau
firul acestei chestiuni,
este prea lung este
inutil
relevez. Dar se
d.
.adunare
actionarii au venit
rnajoritate
toare. Apoi
majoritatea zdrobitoare
noi,
plngeti contra unei asemenea adunri generale
Se plnge
o majoritate zdrobitoare a hiat
adunare general! Dar
D. de Margay, care
s'a
600 de
Se
suspendat prima
a adungrei generale dar
spune
adunare general la care au vede ce s'a suspendat. La
comitetul de atunci
-nit
s'au inscris peste 6000 de
a lsat voteze nua
votul a peste 5000 actiuni
a voit cu votul
600
mai 600
atunci,
vie
peste 5000 de actiuni
asemenea fraudare vointei
tribunalul
Era foarte natural tribunalul suspenDe ce nu s'a
de
Penitru
atunci
cerut dumnealor
majoriregula
rea
a
cum spude lege, zdrobitoare,
tatea a
aceea
aceanu se
d.
st
Aceste aveam de spus privitor la pretinsele
venim la chestiucari s'au adus adunh'rei generale.
procesului.

artat partea
un.
-Tribnnal. A
al
a
Sinaia". Acest
tatelor Civile sod. Sinaia"

Curte.

rat

care a

procesul

la

anulare a

de Eforia Spiapel, care este pendinte

apel

Eforia a declarat
retragere a apelului. Sunt la dosar aceste

declar c-1 retrage,

www.dacoromanica.ro

- uni. Pe
o

din

vin

apel

din partea a patru

pretins creditor al
vedem dac sunt admisibile ackste

pot

interventinni:
o interventiune
nu

admit felul de a

adverse
mai
chestiunea
s
admisibilitatea principiu a interventiuniei, pentru
d-vs. aveti
nu dreptul s puneti
vreu
in
ct
nu este admis in principiu puteti
proces. Prin urmare
trebue
se

deveniti parte
tiunea este admisibil,
puteti veni
pune
cari le
crede
interesul d-vs.
vedem, sunt admisibile
Inti, avem interventiunea actionarilor.
Curte,
priveste
mod precis categoric, cari sunt dropstabileste
turile lor. Un
societate
nu
lezeaz inteintreprind
actiune care i s'ar
sau
interesele
resele
actionarii nu pot
reprezinte societatea
justitie.
zentarea
este deasemenea
de lege. Din
le avem nu putem
textele de lege pe
altora
de
a
dect organelor fixate prin lege nu
putem
actionarilor drepturi mai multe dect le
priveste
societatea. Cred
este inutil
mai citez
autorii sunt de acord,
printre
d. profesor
care apr
advers
une societti anonime pe
care
adunarea
aunt: consiliul de administratie,
general. Dar
societate
o parte din
tionari pretind
se
contrar intereselor soeiettii, contrar statutelor,
suint drepturile actioAceasta trebue
se
Pentru ca
se de actionarilor dreptul de a interveni
aici
apel, ar trebul
ca ei personal
poat
face o
societkei, pentru
nu au acest drept, nu
au
dreptul
numele
personal
apel.
Aceste acuzatiuni pe cari actionarii
ar
fi de
feluri: acuzatiuni aduse
contra consi-

www.dacoromanica.ro

- 295 de administratie
fi facut
cari nu
dreptul
le
sau acte cari ar fi oontrarii legei sau statutelar
contra adunrei
dac adunarea n'a fost tinut
dac a
msuri pe
nu
le
Dac actionarii
consiliul de adminisa luat o msur pe ,care nu
s'o ia,
care
contra
ce
au
Codul de
art.

154 ne arat ce drepturi au acesti actionari. Dreptul este

adreseze censorilor,
le
censorii vor

la
aceste neresunt intemeiate plngerile
cestor actionari, atuinci au de
ah
mai departe.
mai. mult
codul de
este un
mr determinat de actionari
cari
arat, atunci
este obligatorie.
tribunalul ce face
caz cnd
Conivoac
general.
prin urmare. Dar alte msuri nu are dreptul
potriva hotrrei tribunalului.
spun,
suntem de acord
toat
doctrina
ct
romneascg.
unnare dac
pretind
de administratie
a
vreo nerregul, nu aveau dect
se
de codul
Acum,
nu consipretind
liul de administratie, ci adunarea
a luat
r pe care nu
s'o ia -o vedem dac adunarea general
sau nu dreptul
atunci
art. 165 corn.
ne arat
se adreseze tribunalului,
suspendarea hotrrei
general au droptimp cear anularea acestei hotrri. Natural,
am dreptul la corerea
se judece
acestei hotrri luate
ca
general.
care au
este
au cerut suspenactionari. Ei s'au adresat
darea. Tribunalul le-a respins-o pentru
se mai
de Apel, unde nu vor
Au fcut apel la
s'a tinut 17
desi adunarea
niciodat nu vor
noi am
totdeauna citatiile,
una din
se judece vine d. Economu, care reprezent
desi
Apel s. IV
apelante
Curtea

desi a fcut
reprezenrtantul
prti, nu mai reprezinit d-sa aciea parte, dar
timp
acea parte,
a

www.dacoromanica.ro

- 296 fie citatA la

resti,
dura

putem

se
din
prin
seriozitatea
cereri. Deasemela tribunalul comercial,
cererea de anulare, desi adunarea
s'a tinut la 17
n'am avut o
acum, desi
noi am
ciiatiile, pentru
totdeuna vin
diferite chestiuni
procesul.
este natural
evite judecarea
proces, pentru
sunt
pretentiuni
nejustificate, aunt toate fAcute numai ca
solutionarea
ce ne
atunci,
adionarii
acest drept numele

personal,

punA concluziuni

con-

tra societnei, fie contra consiliului de administratie, fie contra adungrei generale, este natural
nu pot s
drept nici pe cale de interventiune
apel, pentru
f
bine
d. Vasilescu, treibue
dunmealor un interes pe care legea
aceea
vinA
o parte din proces. Nu poate
vinA sA
apur
simplu
cutare parte din
aceast instant.
rate dreptul
personal de a figur
mergem mai departe
Dar
acest drept adionarii, sA presucA ar
SA
numele
personal
vinA
punem
dreptul
socieatei. Ar
concluziuni relativ la
de apeH In acast privinfacA acest luoru
este categoric :
avem art. 248 pr. civ. al. 2,
Interventiunea fcut de
de al
pricina se
timpul
se va
instante. Interventia pentru aprarea drepturilor
stare a procesului
parti, se va puta fae to
de Casatie".

aprarea drepturilor

sale,

din prigonitoareleinstant, chiar

un fel de
Aici se face de partea adversA
Articolul
aceste
ale acestui
numele d-tale perdacA d-ta faci o interventiune

nu ai

s'o faci deck la prima

DacA

vrei sA faci interventie la .Curtea de Apel,

poti s'o
pe una
cari se gsese
ce
a sustine
una din
cari se gAsese
Insemneaz a sustine concluziunile pe cari acea parte
pune
nu
cum poti sustine intere-

www.dacoromanica.ro

- 297 proces punnd concluziuni contparii

acelora pe
le pune partea. D-ta nu pot
mai bine
partea
care
ei
Ar fi un
nou
Dealtminteri
voi
sensul
decat totdeauna Curtea
Casatie.
de aceavedem
sta
S'a invoct de d. Cohen
trina
jurisprudenta
mod gresit,
textul francez este deosebit de al
ce spune legea
art. 466:
Aucune intervention ne sera reue si ce n'est de la part de ceux qui
auraient

de former tierce opposition".

art. 474 care trateaz

Une partie peut

opozitie, spune:

tierce opposition un jugement qui

ses droits, et
dicie
appels".

duquel,

elle ni ceux qu'eHe reprsente Wont

Prin urmare
legea
eu
alte
se
prineipii. In
francez nu se face distinctiime
prima a doua
ci se pune un singur principiu, se
ne: are
oricare parte, care ar
dreptul
opozitie. Tert opozitie are dreptul
oricine are interes
aceast chestiune care n'a fost
reprezentat la prima
la
de a doua.
Prin urmre este cu totul alt chestiune dreptul
dreptul romnesc,
trina ct jurisprudenta

S'a mai pus de d.

sustinem c este fraud
Curtei

trebue
inlturm
docasupra acestei chestiuni.
cum, d-lor, dar noi
dreptul
N'avem
arAtat

este

este

fie fraud, dar rspund juridiceste, chestiunea

o
aci pentru
cnd vii
udei nu se
grade
de
tiune
celor
trebue s fie
jurisdictie
vrei s'o discuti
vii eu chestiunea
jurispentru prima oar apel, am fi lipsiti de
grad
fel
de
pui
dictiune. Pe cnd la prima
dect sustinnd
nu poti
concluziuni, la a doua
pe

din

time care

pentru.

nu pui o ehestiune

ci o ches-

de partea care a sustinuto la

prima

www.dacoromanica.ro

- 298 mai
d. Cohen cazul unui intervenient, care
masa credal
de curte de apel.
pe care
d-sa este toemai
conformitate eu
ce spunem noi,
ce
Vine
cu masa
fie
in stare de falimenT,
prin urmare pune aceleasi concluziuni pe cari le
dicul reprezentantul masei
nu vM eum
exemplu poate
fie
avantajul
acum
vedem
s'a
la noi
chestiune
a interventiunei apel. Am
jurisprudente ale
de Casatie pe cari le voi
pentru
se
prima
chestiunea
de actionari a doua eu chestiunea
de
creditorul iintervenient.
ce s'a
primul caz..
chestiunea de o interventie
apel intimatul
a
o declaratie care
intervenientului.
vorba de o
ntimatul apel recunoaste la interogator
a fost
el a avut
vanzare a
baza acessimulath.
tei
a intimatului, intervanientul care
un cre-

ditor al intimatului a venit

nu

apel,

timatului
declarafiune

a pus
act de declaratiunea
pentru
el face
de sub
mea a-

Prin

vine
actionarii
act de retragerea apelului
care o face
pentru aceastA retragere o face numai ea
bunurile d-lor
favoarea Eforiei.
Curtea
Casafie

lu-

cru

Sinaia",
ce a

de fond, Gurtea de Apel, apreciind mr-

Avnd

oare declar
stia
apel,
actul de
turishrea intimatuiui
Maturnd
sale pe care
zare
era serios, era
recurentul o deducea din acea mrturisire, pe motivul invocat de intervenient,
ci
in. scop ca s susactul de vnzare
discutiune
la urmrirea creditorilor, printeaceasta Curtea de Apel a fcut o apreciere pe care
nu o
face, cnd e vorba de
partea care
mrtuesirea,
este
acea parte n'avea
s mt o fac,
a fost preocupat Curtea de
nu de
care
mdrturisirea,
pe care
vedere la
darea deciziunea sale, ci de interesul prpriu
de
intereselar

acea mrturisire nu era

trag imobilul

in

cnd

motivele

www.dacoromanica.ro

sale

- 299 acea mrtarisire era

creditorului interve-

in

Curtea de Apel a vio3at regula de

de
de al tredea
sale nu se va
timpul
pricina se gd_

nient.

din art. 248,

rarea

prirnei

1903

Prin urmare

825.

de Casatie

interesul trebue
stabilesc eu, parte
n'ai drepd-ta intervenient te amesteci
spui
interesul meu
este altul.
ai dreptul nurnai
pui concluziuni sustinnd
coneluziunile pe cari le-am pus eu.

In

s'a mai pronuntat Curtea de Casatie

1912. (V.

din 1912, p. 972, n.4), staibilind

onor. Curte, chiar

ar
acesti
actionari
ei nu pot
conformitate
concluziunile depuse de societatea Sinacare
retrage apelul. Prin urmare cnd d-ta,
actionar vii
spui:
soc. Sinaia"
retrage
nu
are dreptul
retragere
apel, vii
pui concontra
Sinaia". Ori, aceste concluziuni, cari nici
n'au fost
la prima
prin
cari nu au

grade de jurisdictie, nu se pot pune astgzi. In apel nu

sustineti
pe cari le pune

aveti dreptu.1

Sinaia".
Vala interventiunea dlui Vasilescu.
silescu, un pretins creditor al soc. Sinlaia" vine ce cere
societAtei Siamestec
nu
calitatea mea de creditor spun
vin
dreptul soc. Sinaia"
acest drept
de
diseutat. Sincreditorul. Mai
creanta
este
chestiunea este pendinto inaintea Curtei de
gar
spus

Apel.

drept
in conceptia d-vs., dar
nu
dvs, dar noi
lit de justifie.
pe
de
este
atunci voiti
vi-1
f
drept
interventiune la Curtea
drept asupra
voarea d-vs., pe care
am o jurisprufata instantelor.
Casatie
dvs.,
a Curtei
care este
D.
D.

Este
: Drept

www.dacoromanica.ro

- 300 nu puteti veniti

stabiliti apel pe
de interventiune pretentiunile dvs. pentru
trebue
calea
duceti la prima
faceti
thme, de altminteri
a spas tot Curde
in
privintd.
vorba de
proces
douA prti, la care
apel fac
altii pretinznd
coproprietari cu una din
Curtea de Casatie a spus: din moment ce
penru care vrei
vii, ti
acest drept de coindivizar nu poti
apel contra ei acest drept.
ce a spus
de
satie :
Avand in vedere c se constat

nimic n'au dovedit dinaintea

de fond
interes actual
nscut, pentru ca
conformitate cu
art.
procedura
vil
poat interveni direct
apel,
s sustin pe una din prtile angajate
legat de la prima
ci
scopul de
crea
drept de indiviziune cu Mosnenii Bertesti, drept contestat de acestia, ceea
ce ar
un adevrat
intre
Mosneni
in
favoarea
recurenti pret:nd c au
s
interventiune;

Considernd c in aceast stare de

Curtea de fond ar fi trepretentia recurentilor fat de Mosnenii Bertesti, numai
de apel, suprimndu-se
Considernd,

astfel

pins cererea de interventie

Prin urmare

acesta

cu drept

instante

Curtea de fond a res-

de recurenti direct in apel...

se spune

deciziunile

: Eu

nu
un drept contra societAtei
west proces.
D.
ert:
dvs. veniti astAzi
D.

dvs.,

de creditor al soc. Sinaia" faceti

eu

faceti

calitate
ca dv.
de mine interventiunea, nu

intervencreditor al
cA

dreptul dvs. de creditor. Or, tocmai aceasta

nu vi-1
de creditor nu vi-1 recuconstructiuni pe baza unui
pentru c ati
viz,
aeea
pretins
ati fcut
cari
rau
deviz
cari
veniti sA cereti sA vA
sunt prevAzuie
atunci noi,
dintre
soc. Sinaia",
recunoastem acest drept
nu
stabinu puteti contra vointei mele sA

www.dacoromanica.ro

- 301 al meu. Nu se poate admite figurati

cretimp ct dreptul dvs.
stabilit
definitivA, care
scum nu existk
de
Curtea de Casatie:
contra vointei uneia din

ditor,

admite interventiunea,
stabilesc aceast
intervenient
pentru
care intervine privez partea un grad de jurisdictiune
ce nu se poate
pentru interventia d-lui Vasilescu, se
poate
apel, atta
Si-

naia" nu-i recunoaste acest drept de creditor, atta timp

soc. Sinaia" nu-1 primeste
ca creditor al socieIn sfrsit chiar in aceste
d-sa nu poate s
sustine societatea Sinaia", punnd
coneluziuni,
a sustine pe
a pune aceleasi
Dar mai existA incA impedicare
d-lui Vasilescu. S'a
adineaori existA aetul la dosar,
soc.

22 Martie

la apel s'a fkut incA din zina de

zile dupA aceea, Eforia a

cA
acceptA
renuntare a apelului,
interventia
se face la 19 Mai. Prin urmare s'a fkut la un moment
cnd
de d-sa
societate Eforie.
In
s'a
doctrina jurisprudenta
am sA v citez numai o
dare se stao dezistare de
bileste cA nu este
ea instanta sA
un jurnal sau
nu
dezistare. Din moment
prin care se constate
una
din moment
a
renuntare,
cA
parte a
ce a spus
trebue considerat ca
1892, 2, 56). ErA
din Nancy
Curtea de
o renuntare
se
O parte eomunicase
partea care acceptase
dupA
se conprin care
o
a cerut sA i se
state
de apel condamnA la chelrenuntare.
d-ta nu mai
ocazionate prin
hotArre
din
moment
ce
s'a
dat
aveai
de
este un
tarea a aceeptat-o cealaltA parte.
lux trebue sA
vrei sA
d-ta
mAsuri pe care
la

www.dacoromanica.ro

- 302 ocazionate de acest lux.

suporti

ce spune

de Apel
Atendu qu'aucun texte de

ne prohibe actquiescement

un jugement

de rejet de demande en divorce

par voie de consequence le

ment de l'appel contre une pareille dcision ; - Que dans ces conditions y
devait accepter purement et
le desistement signifi
femme, et non l'obliger a vnir
la Cour pour
acte
ce dsistement; Que ce desistement signifi par acte
avou tait
suffisant pour doniner force de chose juge au jugement du 7
regulier
ce desistement ainsi valablement donn annule note
1890: attendu
appel, primitivement
en sorte que la Cour se trouve dessaisie
de cet
et
plus a statuer ni sur sa
ni sur sa leg:timit;
Par ces motifs declarant regulier et suffisamt le dsistement
par la
dame j. deboute j. de sa demande et
condamne aux depens postrieurs
audit dsistement".

Prin urmare, spune Curtea de Apel, din

ce

s'a dat
parte a acceptat aceade
dezistare, se consider% apelul ca inexistent, ca anulat
prin urmare nu aveati
care
de
a Curtei,
se constate
dezistare.
vine face interventiunea d-sale, o face

nu mai
tionarii
de

d. Vasilescu,,

de un apel,
pentru
s'ar
de accare au fcut
interventiune anterior,
un
nu se mai poate
pentru

nu mai

ce priveste retragerea apelului,

unea ar fi admisibil, eu
acest caz s'ar
numai
pute
retras
Sinaia bine sau
apehi,
cazul cnd intervenientii ar
au
tul
instant,
intervenientii ar
timp
prti in procesul nostru.
intervenientii
aunt
noi nu putem
de
vorb
dumnealor, prin urmare nu putem
rAspundem concluziunilor pe cari le pun. Totusi,
s'a discutat chestiunea
s'a insistat de ambii
ad-vocati asupra acestei
chestiuni, am
rspund
cuvinte
in

-Spuneau dunmealor
considerA
o chestiune prejudiluat
adunarea
cerere de anulare
a societtei Sinaia".
Curte,
s'ar admite un asememea fel de a

www.dacoromanica.ro

- 303 rezerva
am
discutAm
ehestiune, atunci acest
nu poas'ar
t
fie
timp de 5 ani. Sunt
autori, cari
mai
att.
stabilese un drept pentru actiode a
hotgrrile
generale, cari
sunt mod invederat contrarii
sau legei, dar nu
spune in
timp
atacate
nea
spune
hotrrea
de un actionar
pretentiunea acestui actionar,
actionar mai are
sau nu mai
dreptul
el o cerere de anulam a

tgrrei adungrei generale. Cei mai multi dintre autori spun

hotgrrile
generale
acest drept de a
timp
5 ani
zile.
ia
vedem ce s'ar
Noi ne
apel,
apel
pentru
care Curtea de
nu are dect
act de retragerea
Jos la Tribunal au
pelului
camdat cerere de anulare
de
din
vreo doi.
ce li se respinge cererea
pe alt motiv a. m. d.
alti actionari
Curpe
ar
timp cinci
dreptul tutulor actionaricnd s'ar
tei
Apel,
de adunarea general. Or,
de a mai
admite o asemenea teorie,
cred
nu se
nu are
valoare.
ar
In ce priveste dreptul de retragere,
am mai discutat acest
retragere a
de adunarea gecru eu ocaziunea suspendgrei
nu
societatea Sinaia"
am
retragere de
ca
s convoace adunarea
mai mari
dau drepturile
apel. Statute le soc.
are pusiliului de administratie.
ori cnd consiliul de administradiscretionare,
aceast retragere a apelului,
tie ar fi
dreptul
generale, consiliul de admiconvocarea
a
n'ar
fi avut dreptul s retranistratie a fcut-o nu pentru
fie
apelul, dar pentru ea consiliul de administratie
actiune
pentru.
de
consiliului de
sa, pentru ca
nu i se poat
adunarea
relatiunile dintre el
administratie
este de acord asupra
general
actiune.
pentru ca s
cuiva
acestui
nu

www.dacoromanica.ro

- 304 fac o retragere de apel, ci acela care are dreptul

tiunea, acela are dreptul s
Gsesc
aceast privint Crpon De la cour d'appel" mai multe exemple.
ce spune el la No. 3066,
ce la Nr. 3065 spune cine poate
apoi
drepturi
dezistarea,
spune :
A condition,
yant qualit pour le

que le desistement mane dune partie

effet pour que le dsistement ait pour

consequence de desaisk le juge et de former une exception opposable

d'une partie
maitresse de
pel, il est ncessaire qu'il

ses droAs et pouvant renoncer a l'appel

elle

avait le

de

sans l'autorisation ou l'assistance de personne.

apel fr
Consiliul de administratie
aprobarea adunrei generale sau a vreunui
mai
Crpon
organ al socieatei.
autorizatiunea nimnui,
acest apel, fr
mai
fgr autorizatia nimAnui.
ne
dreptul
la Nr. 3067 un exemplu :
Ces conditions n'xistent pas pour les
plaider qu'avec autorisation de l'autorit aidministrative"...

ne peuvent

la No. 3068:
Mais les prfets peuvent
et sans autorisation du conseil de
prfecture, se desister
appel par eux interjet comme reprsentant le
domaine de

Prin urmare prefeetul,

afacere
care se
la domeniul statului, are
fac
o retragere a apelului pentru
tot el ar fi avut dreptul s
o chestiune

apelul,

cear autorizatia nimAnui.

lativ la retragerea apelului care s'a fcut de

societatea

de consiliul de administratie eu depline

puteri pe cari le
afar de aceasta consiliul de administratie a mai avut aprobarea
generale
care i
s'a dat mandat imperativ s
aceast retragere de apel.
astAzi hiterventiunea
care prtile nu mai exist, pentru
noi
procesul este
Eforia Spialelor Civile nu mai are nimic dc
discutat
soc. Sinaia",
soc. Sinaia" a declarat
retrage
Eforia a aeceptat.
atunci dvs. interveniel

www.dacoromanica.ro

- 305 ce veniti

Veniti

ttei Sinaia de a-si retrage

lucru, pentru

discutati dreptul socie-

Nu aveti dreptul
artat
nici nu
nici nu v
dreptul

tati aceast societate Sinaia,

calitate de actionari
ministratia acestei
dul comercia1, art. 154, sau
cazul

prevAzute de

de art. 165. In aacest drept nu

s v
alt drept,
nu
recunoaste.
ne mai existnd proces
tre Eforia Spitalelor Civile soc. Sinaia" socotesc
chiar
ar fi admisibil pe
motive pe

cari le-au artat

nu este admisibil din

acest

pimot de vedere.

De ceea, onorat Curte, din

Civile, noi v rugm s
c
Sinaia"
c Eforia cceptat aceast retragere
apelul,
dispuneti inchiderea dosarului
nile smit inadmisibile.

www.dacoromanica.ro

Spitalelor
retras
conse-

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui losef Cohen

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

IOSEF

COHEN

Totdeauna atit

quatres pingles, simpatic, privirea

maniere de adolescent abia
de
sub tutela unei guvernante severe, afabil
timid, d. Cohen
de la prima vedere,
cuno$ti mai de aproape te cucere$te.
Sub un calm aparent, se sbate totu$i o
de fier
ve$nic
activitate, vointa, care
curente pe cari
nu le-ai fi putut
este capabild,
elaboreazd
cu largi consecinte practice.
Spirit fin cultivat,
gesturi,
ceva din misticismul
care
lucrurile
cele mai de
Predispus spre
place
se afunde
lumile cugetdrii subtile
cerceteze dornenii purin accesibile
a reusit
adapteze teoria
a
caracterelor la drept,
nu numai
cunoscutul sistem a lui Bertillon, dar
o
a delicventului.
Putem spune
d. Cohen a fost unul din percursoril
a metodei psiho-analizei lui Freud, Ramon
Fire de artist
a cultivat cu pasiune muzica
poezia, cari
susceptibil
sufletul l'a
infinita
a suferintelor omenesti.
nu
o
de
la care
Nu a fost
de ajutor fie pentru confra(i, fie pentru al(ii.
parcd destinat studiuUn astfel de temperament
aprofondeze cu ardoarea
lui dreptului, pe care a
de aceea a juristului practician,
de
re a
de
dreptul nu este
o
cd
www.dacoromanica.ro

- 310 pentru realizarea

acelui
la

asigurarea
ca

liber

de egoismul feroce a semenilor lui.

dreptul comercial, d. Cohen a adus un aport personal destul de important la desvoltarea

acestei ramure a dreptului, nu
prin contribufla sa la
studiul diverselor probleme comerciale publicate
revisele noastre juridice sau prin
procese mari
s'au
la bara justitiei, dar
comisiunea de
a codului comercial,
pe
o
o cunoat$ere
a
ce stau
la baza
comerciale.
D. Cohen a privit dreptul comercial nu
ca o discare
libera desvoltare a afacerilor
merciale, ci ca
de cooperare la prosperarea unui popor, ca atare el trebue
fie reflexul
acelui popor.
D. Cohen ca avocat
problemele de drept
meticulozitatea savantului profesionist, care
disece
conViintiozitatea, de aceea aduce la bara
dar convingdtoare, putere de
o
a faptelor principiilor care ele se

de aceea pledoariile sale au aerul unor

rate prelegeri, fapt care l'a consacrat de timpuriu printre
comercialiVi ai

de

C. DECUSARA.

Bucuresti 21 Mai 1884. A fcut

nscut
la
Basarab dreptul
Doamna
cursurile primare la
tidul de licentiat
la facultatea juridic din Bucuresti,
multe colidiane din
tombrie 1905. Publicist dela 1900 la 1910, a colaborat
poesia. A scris articole
tar. Nuvelile sale, semnate Urif respirau arta
violonist
orchesChopin a luat parte
supra
national filarmonia de sub conducerea defunctului Wachmanu. Prima
in
asupra stiintelor oculte,
critica
Septembrie 1909 a avut
e o vie inspiratie a
Noua
Romn": lucrarea
neatinse, o
spre
alese
1906-1910 a fost secretarul defunctului C. I. Stoicescu, lost
al Justitiei, unul
al generatiei trecute.
Din anul 1912 inscris ca avocat baroul de
a pledat
procese a
activitatea literar ca jurist.
Printre
realiarticolele importante

www.dacoromanica.ro

- 311 a incapacittii juri(1910); Alcoolismul,

dreptului la
imobilelor
asupra Decretelor-legi (1918);
dice (1911);
datorite de
armata ocupant
chizitionate
franceze (1920) ;
(1919); Aspectele recente ale
grupurilor de
moneta strin (1922) ;
in
anonime (1924); Dissertation sur
cunoscuta revist de
Socits anonymes rcumaines, publicat la Paris
drept comercial Reckeil juridique des socits (1925).
A luat parte in 1919 la formarea Societtii anonime Curierul
in consiliul de
o activitate neobosit, fiind
unde
nistrate, comitetul
de redactie.
actionari

A luat
brescu

jutor de

votul

la 15
Otulescu,

1922

fond de

C. Dissescu, Dem.
pentru

de acordat avocatilor

baroului 'de
A
initiativa
a
Bals,
scu, C. Stoyanovici
M. A. Dumitrescu, la
ttilor a
comercial".

la dispozitia
D. Tsloanu,
Tr.

Februarie 1924, Revista

A luat initiative a constituit la Martie 1924

cu
Pantazi, Matehei
un grup
de Legislate comparat societate afliat Soc. similare
Paris, care a
personalitate
fost onorat cu o subventie
partea Ministerului de justitie
externe.
A scris numeroase articole, note
judiciare
de justitie,
Judiciar", revista Societtilor Pandectele romne.
La 10 Mai 1923 a
numit de
ministerul
in
misiunea de unificare Jegislativ la subcomisiumea dreptului comercial.
Decembne 1924 a fost numit membru al Societtei de
comparat din Paris. In
1924 a lost numit membru asociat al Societti de
studii legislative din Framta.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PLEDOARIA D-LUI IOSEF COHEN

din partea actionarilor intervenienti

Importanta
materiale diverse pe cari solutiunea acestui proces le poate
mai
seachestiunilor ce
le rezolvati, relativ
la drepturile actionarilor minoritari contra decisiunilor aduin societhtile anonime, in
de drepturile
acordate prin dispozitiunile art. 165 urmtorii cod. corn., ne
o mai
dezvoltare
proces.
In
pe de o parte, ghsim pendinte
Onorate Curti, un apel al
contra sentintei trib.
s. II-a
eu N. 925 din 922,
procesul de anulare a
intentat de Eforia
civile; pe de
parte, o cerere de interventiune din
unor actionari ai
societ4ii Sinaia,
acestora, o
tiune de retragere a
in
soc.
soc. Sinaia",
de reprezentantii
legali,
de doi
tinsi
generale.
speciali ai
Actionarii intervenienti fac opunere la retragerea acestui
implicit
apel ea fcut in frauda
Sinaia
frauda
retragerii
cer
pelului
la terminarea procesului in anularea votului
dunhrii generale care
ilegal retragerea acestui
pentru a sustine
subsidiar admiterea inteiventiunii
ei
instant.
soc. Sinaia,
aceast interventiune este admiPentru a
sibil in principiu, socotim
urmAtoarele cheptiuni

www.dacoromanica.ro

- 314 a) Care e caracterul juridic al drepturilor

b) Daca actionarii pot interveni direct

Curtii
proces pendinte
societatea din care face
un tertiu, atunci cnd votul adunArii generale care
soarta
proces se
atacat nulitate.
c)
asernenea interventii po fi fAcute
sau nmnai
depinde existenta
acelea de soarta

de apel,

asemenea

d)

se pot

sau pentru una

aplicarea solutiunilor acestor probleme la procesul nostru ne fie
scurte cuvinte a
prealabil istoricul faptelor petrecute.
din anul 1900 parlamentul
o serie de legi,
creeze un
cari Eforia spitalelor civile
casino la Sinaia. In
Ef
gsindu-se proprietarA a
terenuri, Sinaia" a
creeze fonduri
att
valoare a acestor terenuri, cari pe atunci
se vindeau eu
greutate
prin
4 sau 5 lei m. p.,
rearea
care
ridice statiunea
Sinaia
straturilor similare din
Cum
de legea contabilittii
publice,
ca incapabilA ce priveste
averei sale imobiliare,
absolut
o autorizare
printr'o lege votatA de parlament.
Pentru construirea
a cazinoului hotelului trebuiau
capitaluri insemnate, de cari Eforia nu dispuna. Eforii dela
epocA s'au adresat
unui consortiu franacest
sA reacapitalurilor
cez de capitalisti,
peste
lizeze fondurile necesare.
vede cA

societatea ISinaia" pe care azi Eforia de ao parte din actionari

o anuleze,
f
interesat v art cam ce s'a
OnoratA
petrecut
epocA. Vi s'a vorbit in mod vag
de Si30.000.000 lei

cord

naia",
societatea

Marne Stabilimente", ba de Casino". ba de

adunarea generalA

ventiunea Eforiei prin reprezentantii ei de

acest
vedem ce rAmne
Se
la 17 Mai 1911
liwnei elimaterice

www.dacoromanica.ro

ba de interatunci,

exploararea
cuprins:

- 315 exploatarea statiunei chmaterice

pentru realizaren
necesare,
Spitalelor Civile din Bucuresti, esie autorio societate
conrform codulut comercial.

zat s
Aceast societate va fi persoan juridick

sediul ei se va

in

Efor:a SpitalelAr
va depune ca aport social penkru
de
cazingu, palaturi de sport,
pe
terenurile necesare,.
etc.
o
care va
la maximum 750.000 lei.
3) Societatea va scutit pe
termen de 10 ani, de plata
ctre stat,
Eforieatt existente
acelea oe s'ar
pentru statiunile climater:ce.
Modul de administrate, cum toate conditiunile de participarea
la aceasta societatea, se va face prin
conventie, care va fi supus aprobrei
de

un lucru
atunci

OnoratA

tut pune aplicare

de o
lege
rind capitalul

votate

capital

civile
pentru a-i
fie posibil
sunt
stare de

In

citatei legi se

venturi
cari cu

Nu s'au
a fost

pentru a salvgard
Eforia
acestea

astAzi

societatea

societate astf
prin legea
s'a
format
mod clandestin cum s'a spus
parte. Ea, s'a
la lumina zilei, aproape
toate
mari
existente
multi oameni politici
aceastA epock
cari purtau interes
Voi
numai pe
dintref ondatori
anume
Eforia spitalelor
gsirn
Marmorosch Blank
Comp., Banca
Banca
Credit, Take Ionescu, Dr. C.
Banca
gelescu, Gr. G .Caniacuzino, etc.
Toti acestia, consecventi legei votate, consecventi intepentru a infrurnureselor Eforiei omenintat
formarea acestei
statiuneta climatericg Sinaia, au
au. prezentat
lege
pe baza principiilor puse
statutele societgtii
tribunalului Comercial actul constitutiv
obtinerea autorizgrei legale de functionare.
destul
determinat
Scopul sociegtii, astf el cum

ce anume jocuri se vor

de
nu se
de teama de a nu se introduce joeuri ca trente et
e la Monte Carlo, sau ruleta, sau alte jocuri mecanice, a

www.dacoromanica.ro

- 316 cerut
determine de
mod obligatoriu
pentru phrtile contractante, care este scopul precis ce are
se
in aceste casinouri.
atunci,
urma acestei
terve'ntiuni acute de parchet din oficiu, tribunalul
lui
prin
de autorizare
de
sant interzise
de crti la oarii ar Darticipa admitastratia in

Krulet, cisori)

admise jocurile o-

bi,snuite in cercuri

Cu alte cuvinte, tribunalul

edinta
contradictoriu
procnrorul: ce are
se joace
cazinou,
unde
publid este
cum set vor
stabilite prin
parlament
s'a mai
terminat
mod precis
jocurile mecanice
ruleta nu se
vor

Aceste statute astfel modificate se supun spre aprobare

consiliului de ministri de atuncir,
conformitate cu art. 2 din
care
spre aprobare
statutele fie
pentru ca societatea
consiliului de
fie
definitiv.
lui,
de minstri
aplicatiunea legei,
cum dAduse mandat parlamentul
statute si
totul
baza acestei ratifisocietatea
Sinaia".
Aceasta a
origina
acestei societhti, nu pe

zilei, prin parlament cu tribunalul comercuns, ci la

cial
Eforia, contoti membri fondatori
f ormndu-se in
conditiunilor de functionare impuse de
lege, care a autorizat-o.
de
lege,
de aEi bine,
Curte,
de aceasta deciziune a Consiliului de Miceste statute,
s'a putut
nistri, capitalul
a
nu
care siguranta lui
in tara
o societate
poate fi
In aceste conditiuni, se formeaz societatea Sinaia, avnd
un capital de 4.000.000 lei, dintre cari un milion este adus ca
din acest, milion aportul
de Eforie. De notat e
restul de 750.000 lei
terenuri este evaluat la 250.000 lei;
se
in numerar.
face
Ce se
Dar capitalul
la Sinaia Planul
se construiasch
eu

www.dacoromanica.ro

- 317 casinoa, hoteluri,

rentru toate

de sport, opere de binefacere.

in'semnate.

direct la Paris fratilor

le
capital,
le-au
conditiuni favarabile exploatarea

s'a

cest
hotelului.

Fratii

aduc aceste drepturi

Soeietatea

Stabilimente"

De
a

societate
Sinaia.

avem prima societate

eu capital romnesc, a
doua socieliatea Marilor Stabilimente", tot
capital rocu capital
care societate a Mari
Stabilimente" se
construiasch hoteluri,
exploateze jocurile autorizate
sentinta
formitate
legea
eu
Pentru
Eforia
tatdeauna contiolui ei asupra
societhtii
prin statutele soc.
Eforia
trei
consiliul
de administrate,
va vinde toate actimuile
caz
un membru
consiliu.

In

timp,
neobservat la acea
stitutiv,
ce

un privilegiu, care a
un privilegiu prin

rrepartitunea dividendelor stipulnd

divila 10 la
este peste 10 la
actionari,
se va
se impart egal
Eforie
s'a
bazele pe
enit
Ei bine, Onor.
capitalal
ajutorul lui s'a
servicial soc. Sinaia
dere, el s'a
proces
construit casinoul, pentru care suntem
organizat
creditorul Vasileseu ; s'au construit hoteluri,
de sport, etc.
li se rezervase
timp, fratii
In
asociatie eu soc. Sinaia,
ploatarea jocurilor
de
capital
pentru pune exploatare aceste
cu ajutorul capitalistilor englezi formeazii o
denumith: Trust Sinaia".
a treia societate,
caCare vor
se constitue trei
Sipitalurile
pentru
legitime.
speranta chtigurilor
n'ar
mers binisor.
Afacerile soc. Sinaia
hotelului, desigur
fi adus distrugerea

ar fi cstigul

www.dacoromanica.ro

- 318 ar fi fost mai

mai cu

n'ar fi venit
prin care
din
rile cari
dela_ jocuri se
de
participatiune statului.
In urma
hotelul
distrus
soc. Sinaia nu
venituri; actionarii nu
aveau dividende. Ce
de fkut? La acea
de
al soc.
se
din
de
ca
capitalurile necesare Teconstructiunii
nu
un milieu sau
ci
de 15-20
milioane lei,
la acea
Fratii de
formeze
Paris o
societate care sA
te societAtii Sinaia
necesare reonstructiunilor.
francezi,
pus toate eco-

o conventiune de
de administratie al
reprezentat prin d. Cantacuzino,
capitalul ei este
la
casinoului
Restituirea acesui capital se
Cu aceastA societate francezA se

cAtre

convine a se face prin o

a miei
din vedin jocurile dela cazinou pe toatA durata
coutractului.
se acesti bani, circa douA
ce se reface
ei casinoul hotelurile, Eforia
anulare
nimerit sA invente procesul
a nu
ce

francezi,
mai

situatiunea acestor mari

tArii

aces-

Eforia Spifalelor

vile, istA rezultatul la care s'ar expune

prin anularea societAtii
12
firul
din
Eforiei Spitalelor Civile
anularea ei.
societgtii Sinaia,
primul
Se pretindeg
tivele erau
abilifarea
care s'a dat de parlament societAtii Sinaia nu este
a
o societate
abilitatA sA
pentru cA
nu
jocuri; In al doilea
un cazinou
lichidarea societAtii.
de vedere se
ar admite acest
desbaterilor,
Inaintea
nu poate
primeascA
znd cA acest procesr
motiau
favoarea
o solutiune
noastre

revenim
de functionare,

www.dacoromanica.ro

- 319 vul de anulare au

ilicite fac
jocurile
deci atrage nulitatea

im

anme:

fie ilicit

s'ar fi

Curte, acest proces de trila

fie verbal;
o

bunal,

treilea motiv

tiune, fie
un
de
aribuit Eforiei Spitalelor Civile

problemelor puse

discuexiste

imediat,- n'ar fi
averea societAtii, prin-

tr'un
care ar
definitiv prin retragerea
Sinaia,
s'ar fi
apelului de
procesul numai la nulitatea societAtii,
a
procesul de anulare pe cale
n'am fi ceaclunarii generale, care
retragerea
rut amnarea
la terminarea celui de anulare ci
fi
direct fond.
cere de EDar
s'a petrecut lucrurile la tribunalr
anulareia
pentru object
procesul de anulare s'a
o cerere de sequestru judiciar;
ocaziunea pledrii procesului de sechestru
Eforia
Civile
pe
chiar
ar fi pericol
Noi argtam
tribunalul
principal ar anula societatea,
materie
de
anonime nu se
generale dela
contracte
nulitatea
are de
drept nu cunosc
singur autor care
fie de

activului social pro-

acestei

actionarii

nu restituirea aportului

Aceast discutiune s'a fhout la cererea de sequestru; iar

de cum la procesul principal de anulare.
lul
capht de
ca
existe
la
aporturilor, printr'un simplu considerent,
fie sesizat
Eforiei revin ei de drept
plicit prin faptul
de
a societAtii Sinaia.
Cu alte cuvinte aceastA sentinth, prin care se admite
societhtii,

din considerente

tia

chespro-

la restituirea aporturilor
de sequestru judiciar. Ei bine, dach ni se respinge interventia,
prin retragerea apelului
fcut de soc. Sinaia,
s'ar
interpretA
a atribuit Eforiei restituirea aporturilor in
tale

www.dacoromanica.ro

- quale. Ei atunci,

cu ce rAmne societatea
terenuride

tot ce s'a adus de Eforie ca

gAsesc azi constructiunile

vor fi restituite -

cari se
mai

are.Sinaia. Cu ce va plti creditorii

le dato40.000.000
proces Eforiei ca
tori
Cu ce vor
nu
reprezintA interesele
de ce artam
siliti
toate
consecintele acestei retrageri de apel din toate punctede de
dere. D-1
Catargi va
urma
anulirii va despAgubi pe toti
prin
Simple promisiuni!
caz nu d-sa este chemat
dreptatea conform principiilor convingerilor
Dar de
ce s'a pronuntat
tribunalului, prin
care s'a anulat societatea Sinaia ea avnd un obiect ilcit,
a
pelul de
Eforia
vndut

N'o
spun,
de diferite legi
tunci privitoare la drepturile statului asupra beneficiilor caselor de
la 1916 vine o lege speciali pentru soc. Sinaia"
prin care
de a
50 la
din
sumele
la jocuri att la Sinaia
la Constant&
ci parlament s'a recunoscut categoric
stint ilicite aceste operatiuni
mod exceptional pentru
Sinaia
Constanta zisa lege
de a
jocuri. Dar toate acestea le vom
vom ajunge

apel.

ea apel, pe care

Intre

retras.
vndut actiuapel, noii actionari

vreun
de a
cer convocarea unei adunri generale care si se pronunte asupra acestui apel.
ce a
Intrebarea care ne-o punem e foarte
scop moral
cut Eforia procesul
anulare? Pentru
tarea jocurilor! sau pentru
cstig material rezultat
fi putut
din agiotagiul provocat asupra
Cine
procesul
va vinde
Eforia
Ea
att de moral
procese
valorii activului ei social
pentru agiotaje,
acacest
a
procesul de ce nu a
tiunHe
societatea anulati, actiunile
nile;

www.dacoromanica.ro

- 321 500 lei la 3000 lei. Prin urmare,

de patru ori valoarea
la
internrii
pe care au avut-o
pe piata Bucuresti aceste
cine
lumea se
adevrul: Eforia nu vnduse
Ei bine, Domnilor
actiuni, le-a trecut de form la oamenii
realitate
prepare
luni de zile
acestia
de paie pentru
adunarea
de scop retragerea
care
nouii actionari fac imediat notificare soc.
In
:
Sinaia prin cari cer
care
schimbe
1)
se
adimarea
are
de administratie care nu
la

de zile dela

de adunarea general
de pierderea procesului
Eforia.
Vashzic
actionari
au
2)

de luat

so

nile

nu se
cum - chci Eforia de le
serios
le fi vndut
lege
acesti domni
actionari fac
notificare spun: vrem schimbarea consiliului
avem o
e
fixeze atitudinea pe care trebue
o avem
de proces
- se
de unii vor sustie mai bine
dar
meni nu
vor retrage apelul.
In urma acestei notifichri se
de acesti domni
actionari pretinsi cumpArtori ai actiunilor Efoi iei
tribunalului pentru convocarea
generale,
puncte la ordinea zilei. In acest proces
se
in functiune
vechiul consiliu de administratie,
am avut onoare
tot pentru soc. Sinaia
d. prof. Toma Stelian,
nu se poate
se
retiagerea acstui
care
ca societatea Sinaia
semneze singur condamla moarte
fi singurul caz cnd cineva singur se
in materie de fadeclard incapabil, exceptie ce nu
liment
nu poate
ca
un vot al
o societate ci
un vot unanim aplicndu-se la

de

actionarii ei teat e regulele dela

tuire.

In sfrsit,
a
donanta s'a admis de

soarta societhtii Sinaia.

s'a obligat societatea, Si-

adunare

aceste

ches21

Biblioteca Marilor Proceee

www.dacoromanica.ro

- 322 la ordinea de zi. Membrii

de administratie
la
au fAcut apel imediat contra acestei
a
tribunalului,
care
s'a judecat.
D-dor, in
intervine
membrii consiliului
de
d.
Catargi o
in vederea adunhrei generale prin care se
reciproce.
lului
lei

la

ea Consiliului de gestiunea lui, retragerea apede Soc. Sinaia etc. toate acestea nu la lumina
societhtii clandestin mistic.

In urma ordonantei tribunalului,

pentru 3 Februarie 1923.
La 3 Februarie,
consiliul consimtise ca
se voteze retragerea apehrlui,
generali
sustinerea
contra sentintei
de anulare.
Eforia,
de acest
cere, prin actionarii ce
ea tribunalul
decizinne
convoace o
adunare generalh.
Tribunalul sectiunea II admite
suspendare.
timp se face a treia adunare generali la 17 Martie.
dunare generali,
Curte,
din nou
nu se
mai
procesul soc. Sinaia. Cum s'a obtinut
unul din actionari, d. Econonm, a
btut, n'au putut actionarii
exprime voturile, aceasia nu intereseazi pentru
moment. Un fapt
relevi grandios. De unde acesti
tionari
adunrii generale
de luat
vederea
adunaodati
intruniti
pderderii procesului ficut de
rea
contrariul :
procesului,
prin retragerea apelului dela Curte declaratia de nuli a
cietitei
de adunarea ei generali.
de adunare,
D-lor, fati de aceast noui
de
vitiile de formi de fond, posibile, s'a
votarea
necontinuhrei
procesuminoritari si se constate
care
lui a retragerid apelului
contra
Curte
acest
constitue o fraud
declari nuli societatea
Si
cum ar
generale e nul.
vet al
plastic.
o
dan un sim
imobil care valareazi 50 milioane
tate anonimi are
si
adunare generalh, majoritatea actionarilor
Actionarii rninoritari
se vndi acesi irnobil cu 5 milioane

www.dacoromanica.ro

323 cari n'au

un mijloc
se lupte
contra rnajorittei actionarilor, au

adunarea
singur drum: contestatie conform art. 165 corn. prin care se
votului
care constitue indirect o
a
actionarii,
intervenientii
azi, au
lucru: au atacat aceastA
de adunarea generalg, conform
165,
principial nulitatea
pe cale de
suspendarea
decisiunei adunArii generale.
sunt pendinte
eel de anulare la tribunal,
de suspendare la Curte.
s'ar
de actionarii disidenti ar
adunarea
care a votat retragerea
e

azi ni s'ar respinge

deci

proeesul, trebuie
cerem in principal anularea
sentintei
definitivA prin retragerea de apel
vointa
vitiat deci
nul.
Ar trebu
un alt
pentru anularea acestei
care
definitivA
ce-1
acel
proces in trei instante
procesul actual dela Curte
starea care se
astzi; care nu se poate drept, fat
de aceastA situatie
socotiti judecarea prooesului
anulare,
ohestie
o .chestiune nrejudicial, care ar
suspende judecata aoestui procs pentru evitarea de
efect
terminarea procesului fraucontradiotorii,
dieptul cornun Cci
tribunalului
acestea ar da sentinte concare ar fi situatia
tradictorii ne-am gAsi de o parte cu apelul retras care conparte cu
de
sfinteste lucrul judecat,
prin
care nu exist prin
o deciziune care a
oonshnitimAntul voit,

prin

mornentul

dv.

acest consim-

pentru retragere.
vot
obtinerea
dup cum
actionarii minoritari prevznd intentiile Eforiei,
ziva de 7 Marti e 1923.
noastre de interventiune, la 22 Martie,
pend,inte

In urma
cietatea Sinaia depune
pelului la dosarul Curtii :

petitiune de retragere a

repreM. Ni.culescu lama, in calitate

statiunel
pentru
generale extraordinare dIn 17
in baza deciziumei
retragem apelul introdus In contra
prin

Subsemnatil Laser
ai soc. anon.
climaterice
Martie 1923,

www.dacoromanica.ro

- 324 trib.
S. LI
1922 Dos. No. 1025-922".

N. 925-922,

proountat

ziva de 6 Noembrie

vedeti,

de d-nii
a

de retragere fAcut
Sinaia este semnat pentru societatea Sinaia
Catargi, efor la Eforia Spitalelor Civi le, care
proces contra soc.
Mai trziu ac-

tionarii

cererea
legitimand-o
motivele artate
alte doua principale
procesul principal
anulare ; astfel
vointa a sociedo a
apelul s'ar gsi
al doilea rfind
calitatea
de creditori de actionari pot face intersus-

tinerea drepturilor lor.

In priveste petitiunea retragere de apel,
atrag
atentiunea onoratei Curti asupra unui singur fapt insemnat.
Adunarea general extraordinar dduse un mandat special
L. Catargi Niculescu Tama, ca
retraga
acest apel
numele adunkii generale.
astzi
dos.
Curtii de Apel,
gsim o retragere de apel
de
domni
calitate. In
Curti de Apel nu se gseste
o petitiune
de Soc.
de
doi donmi, dar
calitate de administratori ai
Retragerea apelului este
deci
ori votul adunrei
de soc.
mandat
special
L. Catargi
M.
numele
adunrei
momentul judefac retragerea,
crii nu
Prin
dv. veti
s'a legat
petrecut
nu cum pare partea
afirme
lucrurile. Nu
momenttl
pledgm
miare o petitiune din partea d-lor ca
ai
simplu
rei generale, conform acestei deciziuni
este pur
22 Martie petitiunea
L. Catargi Niculescu
Sinaia.
calitate de administratori ai
al faptelor,cer ertare
istoricul
Acesta
permit a
ratei Curti pentru digresiunea
de drept
cazuri relative la
c.
Textul art. 247

terventiune :

www.dacoromanica.ro

- 325
Acela

legitim,

un

ce se

actual,

alte persoane, va putea cere s

dnsul in istant".
Interventia se va putea face,
pentru recunoasterea drepturilor
venientulu, fie pentru apararea dreptu[rilor

din prigonitoarele prti".

Prin ulmare,
un interes legitim,
cut actual, trebue s dovedesa
fie drepturile mele,
fie drepturile societtei. Dar art. 248 mai pune o
:
se va
stante".

fcut de cel de al treilea pentru aprarea drepturilor sale,

timpul cnd pricina se gseste inaintea

Adic, dacA ar fi sg-mi

exclusiv un drept al meu,
art. 248 este categoric, trebue s'o fac
mea este
n'am fcut-o, spune legea,
instante. Dar ce,
mai departe
:
Interventiunea pentru
drepturilor uneia
prigonitoarele
se va putea face
ori ce stare a procesului la ori ce instant,
inaintea

de Casatie",

Curte, este
situatiucadrul acestor texte de lege. Dar mai
de toate
vedem, cum s'a modificat' codul de procedur
la 1900, care a fost intentiunea legiuitorului, cnd a stala tribunal sau direct apel.
drepturile
examinarea comparativ legislatiilor strine asupra
materiei
nostru, d. Disse stabileste
sescu, s'a inspirat acea
dela codul german din
rerea dominant a jurisprudentei existente acolo care
chiar pendirect la a doua
posibilitatea de

tru aprama intereselor sale - atunci

major te-ar fi impiedicat de a fi introdus

un caz de fort
la tri-

ministru al Juealitate
ce spune d. Dissescu,
:
ocaziunea
discutrei
art.
stitiei, la Senat
ca
Asa de ex. debitorul meu are un proces cu un alt creditor al
mai face apel
procesul
de conivent
fraudeze pe mine
actiune pautian
nevoit s fac o
sau recurs. De ce eu creditorul s

s nu pot interveni in
de Casatie,

stare ar fi procesul in apel sau

pe debIttorul meu, care nu voeste

www.dacoromanica.ro

se apere

- 326 interesul meu.

am introdus-o
lege

s
artioolul

v rog s

Cu alte cuvinte

legiuitcrului dela 1900 a

de ce ori o

ca

multe

e redactat".

care ar

da

nastere unei actiuni pauliene, de ce s

trimit
judece pe calea principal.
ce
nu permit
chiar
Curtei de Apel sau chiar
Curtii de
Casatie,
pentru interesul
in-.
terventiune
este vorba
apr interesele uneia din
am dreptul dela lege. Dar, spune d. Dissescu,
e
de fraud, poti
aperi
interesele
d-tale
Curtii de Casatie. Spuneam
aceast dispozitie este cam aicloma
dup dreptul german. (art.
Ace la care

accesorie, nu este admis fat de

c contestatiunea,
cum a fost
el nu 'este
a pretinde
partea
a
prIncipal a condus
procesul deck
att, intru ct starea
momentul
sale sau
actele, prt4 primcipale'
de a valorifica oarecare mijloace de atac sau de
cunoscute lui, au fost
ipartea 9rincipal in
intentionat

litigant

sau

s
ru

culpa grav (culpa lata).

Textul pare confuz, dar coprinde un mare adevilr. Adecare

total jurisprudenta francez. Ce
german
presupuneti
caz,
caz de
major, cnd
n'a putut interveni
tribunal Eau presupuneti alt caz: o
care a intervenit
tribunal curte.
cunostint de acest
fapt intervenit dup pronuntarea sentintei
ctre tribunal
pe cnd se
procesul la curte, face iuterventie.
spui
este
sau
n'a intervenit
la tribtmal
faptul
nu
s intervie,
nea legei, este
Or atunci, cnd d-ta nu aveai
de fapt, pentru
el nu
s nu
interven
direct
Curtii de apel sau a Curtii de casatie,
faptul a intervenit
aperi chiar drepturile
Este
privint prerea lui
vol. VI, p. 356 No.

Poate s intervin la apel

pentru c circumstantele

intervenit la prima
tertiu, cnd
motiveaz interventia

www.dacoromanica.ro

- 327 s'au produs

la inchiderea desbaterHor instantelcr prime. (Cass.
29 August 1870 D. P. 70 1.

ori de cte ori n'ai avut

sau n'a exibtat faptul care-ti naste dreptul d-tale de interventiune nu
poate legea
o imputare
nu te-ai dus
faci in_
tribunal
ai venit direct
Curtei
de Appel.
Gargonnet
:
este bazat pe echitate
art. 466 pr.

nu e

toate

Idem citat".

In legislatia noastr exist dar

ori e vorba de
ori de
procedura
civil
principii : art. 298
o

aceast ideie a
de

avem

major.
care presu-

a face direct la

faptul a intervenit

proce-

de la
indirect
de Casacreditor, care intervede Apel.

s'au

asupra acestei chestiuni. S'a judecat

22 Martie 1910, procesul
interesul masei
direct
ce spune Casatia :
Avand in vedere

ca recurentul a fost declarat

stare
e
sentinte,
contra
sentinta Trib. No.
creditoare Neufflize et
apel,
Paris, a fkut
alturi de
s se mentie starea
ventie in apel,
de faliment.
a admite
principiu aceast
Curtea de
Considerand
interventia avea
deadreptul
ei,
interventie
de scop s apere pe una
prti, adica masa creditcrilor reprezentat
prin judele
art. 248 pr. viv. interventia
Avand in vedere
dup
prigonitoarele
se poate face in
pentru
drepturilor uneia
instant, chiar
Curti de Casatie.
stare a procesului la
in spet, interventiunea
admisibil in apel, intru
Consilderand
creditorul
nu
la valorificarea
realizarea vreunui
drept
asupra bunurilor
sau mobile ale falitului, ceeace nu
art. 717 c.
s'ar fi putut admite
in adevr asemenea actiuni
nu se poate
sindic
de
contra
nu pentru prima
de faliment

oar in apel".

Cu alte cuvinte atunci cnd un sindic face apel

massei credale, creditorul desi este reprezentat
sindic, poate face direct interventie

www.dacoromanica.ro

lege

- 328 implicit prin liehidarea falimentului i se ating

lui, pentru
implicit el
cuvntul ca erediJor a luat
cuvntul
pentru interesele massei credale. Caracterul ainterventiuni
mixt,
creditorului, interesul
massei credale ; natura care
dreptul
cste
interesul sAu, interesul massei credale. Curtea
Casatie a
:
In aceast ipotez
are acest

s sustin .aceste

mixt".

atunci
aceasta este situatiunea
care
natura
a doua
pe care
s'a rezolvati. Interventia fAcut de actionarii dizidenti
direct
de Apel ce caracter
drept Care este na-

controversa care
materie..
A fest va
din cele mai grele materii ale dreptului comercial, determinarea naturei juridice a
actionarului.
ca
Unii au
de determinare elementele ce
pun drepturile lui. Primul element : dividendele.
In tot timpul
dureaz societatea actionarul nu
drept,
acela
la
anului, pe baza bilantului
reclame dividendele
Deci are un
nu
eventual, un drept existent, dar conditionat de existenta diviadendelor
de
acestor dividende. Va
Se

cesta este un prim element, care ar putea s deiermine

tura
a acestor
Al doilea element. Ce drept mai are
societate El are un drept activul
pendente conditione lichidarea
Dreptul lui
urmare nu se
la dividende, d mai are un drept acest activ al
din ziva lichidrei, cenditionat de lichidare. Este un
drept care se
atunci, dar este un drept care
din mornentul cnd a luat parte
fondator la intemeierea
sau
cnd devenit prin remitere proprietar
Se
ehestiunile sunt foarte malt
teoria

pune

au spus -

de

a personalittei juridice. Unii

frunte Lyon Caen aceasta este

www.dacoromanica.ro

- 329 am
punem

care este

acestui drept,
trebui
caracterul
de proprietate
asupra activului social. Cui apartine
proprietate
Activul
apartine
care este o fictiune, sau din
social apartirie actionarilor
este numai
mod vremelnic administrat de societate Cu alte cuvinte
actionarii,
statute sau prin efectul legei au delegat drep-turile
de proprietate
avutului
conside administratie
numai
la lichidare.
atunci, spune Lyon Caen,
sistemul
franceze
.ar fi un fel de coproprietate intre actionari societate,
prietate, care
proprietate
atunci
este un fel de coproprietate.
permite,
Curte
justificarea.
ce spune
Caen, la No. 141 :
Le fond
un

apartient
moral lequel en

la collectivit des associs qui

du fond social est

de

creancier au
envers k tiers, soit
associe". (Cas. 3 Mar. 1892. 1966).

la No. 107 pag. 107

La proprite de l'actif appartient
Zistincte de la personne des associs.
est

envers

la socit
morale,
n'y a coproprit entre les

l'associ n'est que cranoier de sa part dans les

s'a
acest al doilea sistem. De
un drept sui generis, numai
sistem se spunea
pe actionar chiar
la- dividende, al doilea
principiu
proprietar asupra activului social. Este curios
timp
este
:
este o fictiune ;
de proprietate ale tuturor
societatea
neexistnd
cnd fictiunea a
actionarilor, dar

proprietatea divizat
eu actiunile sale.

teoriei dreptului de creana dat

a drepturilor
care
in drept natura
cum sunt legiferate de
a adungrei generale
conform art. 165 e.
cod. Ei au drept la
care

actionarului un f el de drept de

www.dacoromanica.ro

- 330 Citez

sistemul acestei teorii pe d.

Beudant_

De asemenea avem
sensul copropriettii: Casatia f
la
; Pardessus
III,
; Tromplong, t. I, No. 70.
Sistemul italian, care parte este sistemul nostru
dreptul actionarilor
anonime, ca un
drept de
Mai gsim un text de lege codul comereial care spune
care
ar
creditori,
ai lui pot
sechestreze partea lui social chiar s'o
partea social reprezentat
actiunea reprezentat prin dreptul
de copropriate.
atunci,
desmembrare a societAtei conditionat
gseste aplicatiunea
ce priveste urmrile
este legiferat de art. 168 com., nu se
lucru
ce priveste dreptul actionarilor
N'au ei aceleasi drepturi pe cari le au credit'orii
asupra
din activul social Ei au un drept
pra dividendelor dar un drept
coproprietate dar suspendat prin vointa actionarilor,
la lichidarea societgtei.
Art. 544 din codul Elvetian dispune :
Lucrurile,
Societate

drepturile reale bransferate sau

asociatilor

contractului".

Oricare din aceste trei sisteme ar fi

Curte, ne gAsim
trei
: Dreptul
atunci
tionarului, ori este un drept mobiliar sui generis
tot creditor este
societate; ori este un drept de coproprietate
interesele lui personale interesele
dreptul
asemnaor
ciettei, ori este un drept de
drepturile lui pentru diviatunci
interesele societgtei pentru pgstrarea acestor
vidende
conformitate
realitaea.
ce priveste
Care este sistemul oodului nostru
in principin sociotatea este administrat de
general, consiliul de administratie, censorii. In
far de aceasta in cazurile prevAzute de lege actionaiii
pot s impun vointa
pentru minoritatea
Astfel este art. 165, care
actionarilor. Art. 152 care d dreptul actionarilor minoritari
Se

www.dacoromanica.ro

- 331 denunte cenzorilor anume fapte, - permite actionarilor

.cheme la rspundere pe cei ce au
grave nereguli
ininistrarea societtei.
Avem art. 159, care permite convocarea adunrei generale
8 zile
de actionarii minoritari
Astfel

se manifest fie
rnajoritate
de
lege, fie de o minoritate
anumite conditiuni cazuri, fie
prin
vointa izolat a unui
actionar.
Nu
dar un sistem unitar codul nosiru.
actionarului
a fost formal respectat reglementat

dispozitiile art. 165,

singur
nei luate de adunarea general. Acest sistem al legei trebue
voite
legiuitorul a
glementat
dreptul de suspendare al hotrrei adugenerale
judecarea actiuni principale anulare.
Totusi
unanimitgtei voturilor s'a
el
anumite cazuri
ar atinge
existenta
ciettei.
spune Vivante
ce priveste unanimitatea aclionarilor :
Principiul este majoritar, dar atunci
general s se
drepturi,
in sine
de societate nu modificarea

de lege, iar

se

e vorba ca
s
s se
statutelor, nu modAicarea
societafea, in acest caz, se

cere unanimitatea
cum se cere unanimitate in luarea
este vorba de donatiuni".

cnd

presupunem
vrea
averea
majoritatea decide ? Nu, unanimitatea.
Crecleti dv.
presupunem
societatea Sinaia, prin majoritatea expriCatargi, care avem
organul d-lui
donatiune
stima, ar vrea
interesul bolnavilor, credeti dv.
Civile,
forma unei adungri
aceast donatinne deghizat
al
?
_fictive, ar putea
printr'un
(vezi Vivante pag.
: relativ la oonstituirea societtilor
donatiuni).
adunare
un actionar,
De asemenea
-

www.dacoromanica.ro

- 332 nu are interese omogene

punctul pus ordinea de zi, nu poate voteze, trebue se abtie, pentru
interese opuse
interesele
atunci
su nu
mai exprim vointa colectivA. De aceea
aceste cazuri votul
nul". (Vivante ditat).
dar princtipiul legei
caz,
moment al
sociale
pune, fie
adunarea
general
fie
admiarea general
fie reprez-entnd minoritatea, fie
cazul art. 165, fie
celelalte
el nu
numai interesul
el reprezintA
timp interesul
interesul societtii.
hotArre, de
natur, pe care ar
aceste calitti
de lege, nu-i folosesc numai
lui personal,
societAtei. Dac noi am reusit s
cum
general ce
acesti
tru
vor
n
Nu, domnilor, acesti patru
interesele

- nu pot

cietAtii

sonal

ei per-

exclusiv nici un beneficiu.

In aceast privint citez

note a lui

92, 2,
L'associ,
et

son

exerant

priv. Ni lui

que c'est Faction

jamais aboutir
de

n'agit pas
titre propretribunauX ne
perdre
est mise 'en mouvement qu'elle ne peut
exclusif pour
;

ceux qui ont intrts dans le fond

profiter
et

crleanders

dar
Curte, dac pe de o
examinam
un chept, fie sui gene_
tura acestui drept de actionar, care
de
ris, fie de coproprietar, fie de
interventii, dac aceste
examinm rezultatele unei
al actionarului
rezultate nu pot fi
care din hipotezele
interesul
s vedem atunci
de art. 247 pr. civ. suntem cuprinsi
creditorul societtei. In acest
Sunt actionar
deci
drept al meu. Dar caradteiul men nu
caz
actionar reprezentand prin
simplu, este mixt : m prezint
justitie ale actionarezultatele la cari legea
actiunile
cu legea infteresele societAtei.
ca s
pro_
apr pe una din prigonitoarele prti",

eesul de

www.dacoromanica.ro

- 333 Nu
spunit

se

vre-o
pe care a obtinut-o

numai lui

ar avea
exclusiv,

ca

autor care
si-i
rezultatele acestei

acest efect nu este pentru mine

apAr pe una din aceste

apr pe societatea Sinaia", care se

dinte

apelul pen-

dv.

juridic al dreptnlui actionarilor,

siacestui drept
acest
prin lege,
drept in dispozitiunile art. 247 pr. c. Cu
cuvinte pot
interviu direct
Curtii de Apel, pentru cA
numai drepturile mele, dar drepturile
acest drept,
Curte,
principiu,
este admisibilA. Care
fie
fi posibilitatea
pe una din prigomtoarele pArti : apr prin efectul impli-

cit pe care legea

dreptul meu de actionar.

ipoteza art. 247.
prin imposibil c nu
contra
este caracterul juridic al actionarului,
creditor. Care ar fi situael
numai drepturide sale
interviu la
tiunea
Eu actionar puteam
care era
fac interventiu_ne
deja reprezentat,
Eforie Nu, pentru
votul meu pentru judecarea acestui proces. Era acel caz
era acel text din
de
de
echitate
german citat de d. Dissescu, era acea situatiune
major intervedictatA de natura lucrurilor, era acea
dispozitiunea adunArei generale care a
ce s'a judecat procesul
apelului, a
fac interve.ntinne la procesul
puteam
tribunal.
apr interesele
tribunal, cnd acolo m
caz pot interveni
Dar
eram
tor direct CurDea de Apel. Mi va rAspunde, nu poti face
ce
timp ct
!
art. 165.
frauda
drepturilor
nu ar desfiinta
care ar vita win
anularea
mele nu ar fi proces
chiar
exprimat
numai
ce s'ar da
de majoritate.
am un drept
motive
Pentru
calitate.
Curtii
de
Apel
direct
care
este
de aceasta, onoratA
In
n'ar interveni ?
intierventiunea se
Dar presupuneti
dv.

www.dacoromanica.ro

- 334 Societatea .,Sinaia"

retrage
chip ho_
tribunalului
care a decis nulitatea soc. Sirestituirea
a
Eforiei, va
prin
din
justitiei, autoritatea lucrului ju_
decat. Cu alte
societatea Sinaia", prin
nerad, face o
deghizatA Eforiei
Apel o
stabilind
judecat.
Oare poate cineva sustine o adunare general are drep_
tul doneze o parte
social
unanimitatea

actionarii intervenienti aratA

indubitabil
constitue o donatiune, nu pot ei intervirtutea drepturilor
a cere
Curtea
interventia
cA
cnd nu se
votul a
majoritar !
Socotim, onorat
de cele
e necesar
pn la terminarea
prinamnati acest
anulare, pendinte
tribunalului S. I ComercialA admitnd
principiu interventia
conCe s'ar periclia prin
solutiune Nimic.
tra,
rezolcare se gseste
tribunahrlui
vat,
dv. care ultemod oare care va
ca
rior se va da apel, s fie o
nesupus posibilittii
ziva
de anulare. DacA respingeti interventiunea noastiA,
care vom obtine anularea
principal pentru fraud a acesfata lucrului judecat ;
tei adunri genrale, ne
gsi
un non puoces pentru. anularea
atund vom fi
a
acestei hotArri.
acest mod .de a veda, de a se
nu
interesul justitiei ea chestiune prejudicial procesul de
sustinerea uneia din priatunci sA nise admit
gonitoarele
sA pledm pentru soc. Sinaia"
acestei
TatA
Curte, motivele
cari socotim cA
d.
terventiunea noastr este admisibilA
principiu
sentimente morale
Lascar Catargi, creznd cA serveste
la
a
va
sA salveze Eforia, suntem

aceasta cnd imprejurArile vor dovedi cA mijloacele

tocrnai contrarii
sunt permise
buintate de d-sa
tereselor Eforiei.

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui I. Vasilescu-Nottara

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Edit. Curierul Judiciar".

J.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

I. AL. VASILESCU-NOTTARA

Vasilescu-Nottara : de
ori
acest
vocale sacadate, apare
mea figura
bine conturatd, a unuia din frumoasele talente ale
baroului.
Ca$i sunetele pline cari
numele,
lui
ceva definitiv, bine a$ezat.
de

este

Lini$tea ce se desprinde din statura aceea

numai
; mersul sdu sigur ascunde o
interioard, pe care numai cei ce au observat
lumina sclipitoare a ochilor

o pot ghici.

In sufletul acesta superior,

reflexe
dormio
din cele
intense ; de aceea
Palatului de Justitie, o nedumerire
acest distins avocat,

dest, tace prea

ultimul

e prea
prea

care este inzestrat.

In anii de studii universitare, am cules multe
frumoase din scrierile domnului Vasilescu-Nottara ;
indrumarea
erudit al dreptului comercial,
neintrecutului Vivante, publicistica
a
pentru alesele

de la domnul Vasilescu Nottara

de drepturie

importante, pe deplin
Fire

din

domnul Vasilescu-Nottara
curen-

inaintate.
distins, domnia-sa

,tele

Avocat
la

la tribuna

www.dacoromanica.ro

; un bun

- 38 tor,

pe

paginilor semnate de
domnia-sa, domnul Vasilescu-Nottara poate
drept
o personalitate
de
ceeace

George Lisken

Vasilescu-Nottara,
1885. Absolvent al
Sf.
al faculttei de drept din
(1907), d-sa se
1908. Firea sa
lilfov
de onizonturi noi
NOTE

re$ti

Buculicentiat

(1904)

baroul de
lrgite,

crnia se devotase,

de cunoptinte
tara
un moment
bara
plec in Italia pentru a-ii complect studiile juridice la unlversitatea
Roma. Aci in 1910
diplcma de doctor in drept
ecopolitia.
intervalul de
in care aprofunda dreptul
Roma
avu norocul de a pute
in
profesorului de drept comercial
Cesare Vivante
munca sa a fost desigur
aci, la obtinerea
diplomei de
magistrul
oeri opera sa
dedicatie: Scumpu1ui
Vasilescu-Nottara, care ne las In Italia o
aleas amintire desprtilrea sa".
tar d-sa
intrerupt al avocaturei,
dat
senioasa_i pregAtire profesional, trecu de la
in primele
plednd
urmtoarele procese importante :
dintre
crut
faliment, inaintea Sectiunilor Unite ale
Curti de Casatie
d-sa,

(1911) ; Falimentul
Construct:a Cazdnoului

pltilor

datei

Notelului din

(1912-1924) ; Procesul

Universul (1915) ; Procesul grevei generale

; Procesul Cooperatistilor (1924) ; Procesul Soc.
(1924) etc.
Aceast intens activitate profesional, nu-1
se devoteze
de o potriv publicisticei. D-sa
1910 Revista
de drept,
care apru trei
tipri, pe
studil si adnotri in diferite
de drept,
moLa scioglimento delle societa
;
Relatiunew
de faliment
sanctiunea
de
(11911) ;
de drept comercial (1913).
Conferentiar fertil
neobosit,
Vasilescu-Nottara, pe lng remar:

pe cari le-a tinut in tar, la cercul de studii linanciare

in
comercial (1913), la Baroul de Ilfov
anonime (1921), la cercul de studii al

cabile
economice.

Ref

legislative

la societatea de geografile,
din Amerka (1920),
(Partidele de clasd, 1923), a confereutiat
in diverse tocalitti
America de Nord-asupra zboiului
revolutinnei ruse (1918-1919).
Cele 15 conferinte rostite peste ocean,
de adnc
sufletesc,
in deosebi toat exaberanta uneil personalittti bine conturat
Sinzestrat. Astfel se
pentru ce
care avusese
de

s fac lungi

www.dacoromanica.ro

in

Europ,

- fgasul unui surghin abrutizant, se

setos de a vedea
afla
noi. Cu

se ghemuiau

cnd
largul
pare,

in

la sosirea talazului
7 luni le petrecu in
moment.
UnIte

asistnd
Petrograd,

preocu-

desfsurarea
afla

acel

trecu in China pentru

dup o sedere de o
StateleAmericti, unde
Inc s se desfteze luat
marei
glsui strinttei 'despre
sbuciumul Romnlei.
miPtant nu putea s
fie atras
partidului trnist, al
alegeri de deputati. In

Un atare temperament, clocotitor

de arena
crui

In 1920 d-sa intr

deveni la

d. Vasilescu-Nottara n'a dat

ale sale au aprut in coloanele zirelor : Aurora,

Dacia,

la

acestea trebuie
adugim
aprute in ziarele
americane Chicago tribune", Cleveland Pain
The Lunday
pository" America",
etc.
d. Vasilescu-Nottara, care pe ct se vede e o
pregAtit,
atre profesorat,
1920-1921 a tinut prelegerti de drept comercial, ca profesor

suplinitor la Academia

Inaite studii camerciale.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d.lui 1. Al. Vasilescu Nottara

Donvnule

Curte,

Societatea Sinaia"
se

acum vreo 12 ani a avut

chiar din primul

zodie

moment a avut o serie de

;
din
conflicte
l'a avut
constructorul
casinoului din Sinaia;
de
a fost un conflict
:
a construit pentru societate acele
frumoase palate din Sinaia
iar la platA societatea a refuzat pur
acbitarea
datorite, din
cauz constructorul pe care reprezint,
d-voastrA a
un proces
de circa
milioane contra
contra
care erau
ea,
la tribunal
Curtii de Apel.
instantelor judecAtoresti
alt conflict privitor tot la societatea
ai acestei
faptele expuse pe larg de predecesorul men
petrecut
:
parte din actionari
Eforia Spitalelor
vile, care
un
de actiuni,
12 ani de functionare a
dat
desi
pute zice cam tArziu, cA scopul societAtii este imoral
au cerut
acest motiv de moralitate publicA
contractul
anulare,
care cer
ne
chiar ei, prin vocea reprezentantului
17 Martie 1923,
dunarea general
doresc
prima
a face alta
de a
hotelul cazinoul din Sinaia, implicit jocurile de noroc.

www.dacoromanica.ro

- 342 Cu alte cuvinte

Vor

Cnd

fie

aceasta

unii

locul

vor fi protestatorii de astazi, chestiunea

va mai ave

vor fi ei.

reaminteste de o
societate,
imprejurul
s'au dat
politice
juridice, care
acuzat
nu este naional
sunt
mna
ea ar fi trebuit
ou
chiar etatizat,
acestea
mornentul cnd s'au
noui
care
au
acaparate
acei ce
glgie, societatea a deveca prin
romneasca, desi capitalul strain era.
majoritate. Fac aluzie la societatea
Dar este evident
noi n'avem
un rol
care au survenit
actionarii
nu
de
cnd aceste certuri
noastre avem
le
intea d-voastra.
aceea, in numele construetorului
Sinaia" vom pune concluzimii
Dorinta,
de a face o nou
aduce acuzafia de imoralitate,

intervenind

este creditor al
interventia ce am
careia
nu
e administrat

principiu ne-ar
mie
este egal
societatea este astazi administrat
d.
Catargiu,
gore Cantacuzino, sau va fi mine de d.
dar, cnd prin suprimarea
imoral se
opun,
garantia
de creditor, am toti
acelora, care au
turburnd chiar sentrimentele morale
asteptat 12 ani,
ca
le
Ceeace
intereseaz pe mine este
vechea
jua
de

Sinaia", aceea cu care am contractat

valorific drepturile mele,

pun concluziuni
am tot dreptul
atunci este evident
intervin
justifie
menfine; am dreptul
rea
interesele
soprin aceasta apar nu
mele
dar pe
Dar,
admisibilitatea sau inadmiside a
noastre,
cred
astfel
se prebilitatea
zint
prim rnd o
trebuie discutat
cheatiune
apel
vechea administrafie
d-voastr s'a
-

www.dacoromanica.ro

343 --

societAtii Sinaia",
adrninistratie

timp, dupa
a venit
aceasta
cerere de retragere a a-

pelului.

Ins, in contra acestei adunri generale, care

pretinsa nou.administratie, domnii actionari, care
intervenienti
apel,
o actimie
tribunalului
penlru anularea deciziunei adunrei generale.
se pune chestiunea, chestiune care
intereseaz pe mine personal, chiar mai mult ca
actionali :
tribunalul de comert, unde se
pendinte contestatiunea actionarilor,
de exemplu,
conform
157
corn., retragerea apelului nu era posibil,
disolsociettei, care trebue fcut
anumite forme,
disolvare e fcut
mod ilegal,
adunarea genea ales o
administratiune
dat mandat pentru
retragerea
a trecut limitele puterei
este ilegal
este evident
aceste toate motive tribunalul va pute
deciziunea adunrei generale
tribunalul de
cererea actionarilor, este evident
chestiunile, care se
astAzi
d-voaste, nu vor mai
noi
este
se suspende
preces, s se suspende chiar
sau
interventiunei
noastre
judecarea nrocasului pendinte inaintea tribucomercial.

este evident

ar

deciziunea
s'a luat
de a se

rtribunalul de
cazul
spune :
generale, dacA el
apielul,

a societtii Sinaia" va rmne

fiinta
pe mine mr
atunci nici eu nu am ce
viitor, nu
nici o
ceeace va
mea este eu trecutul, interesuT
sa
meu este ca societatea Sinaia"
Vedeti
prin
urmare
ct
west scop intervin
tribunabilui a chestiunei
important are solutionarea
credem
depinde
adunrei generale,
en
nu tinem
este in interesul
adiscutarea
judecarea apelului de
este
de aceast
sau nu,
este
compede
alt instant
tinte conform legei noastre

www.dacoromanica.ro

- 344 donmilor,
chestiune prejudicial,
numai
de nu
admite teza
noastrA,
luati
disoutiune admisibilitatea
acum
dati voie a
demonstr adnaisibilitatea
interventiei noastre,
cum
meu a demono

strat

interventimiei actionarilor.
s'a construit un
un cazinou la Sinaia,
de
societatea Sinaia" prin
constructorului
inginer C. M.
pe
reprezint astzi in instanlucrare a
de
Vasilescu,
un rest care se cifreaz
la un milion
jumAtate.
acestui lucru o fac
care s'au depus
anume eu o
a defunctului administrator
prin care se spune
societatea Sinaia" se
a plti toate suphmentele.
Cu o
in
la 10 Septembrie 1912
tribunalului comercial prin care se
fie
societatea Sinaia" s
cldirea
lei
d.
Fils, suma
950.000 lei, plus
daune,
care s'a dat de care tribimalul
mercial sectia I-a, hotrire care
nu este
ci
apel
la 10
acestei Curti, apel care se va
Decembrie. Prin urmare, se
din
acte
eu am
un
actual
in contra societAtii Sinaia",
am
interes
interesele
Sinaia"
pretinsii reprezentanti ai
cnd ele nu sunt
de
Am spus

cestei

instanatunci,
dreptul meu de a
de apel este
mai simplieat dect dreptul aetionarilor,
pentru
am un drept al ereditorului, un
care a fost
de
moclificatorul codului de
vil, d. Disseseu, care l'a dat ca exemplu tipic al cazului
Explica dumnealui eu
se poate

caziunea dezbaterilor parlamentare asupra legei de modif

care a prooedurai civile, cnd se

art. 248 care spune

Interventiunea fcut de cel de al

sale, nu se va
in timpul cnd

pentru
se

tant.

psntru

se va puta fate
intea

stare

drepturilor
in

drepturilor uneia din prigonitoarele

la
chiar

de Casatie".

www.dacoromanica.ro

- 345 Atunci,
ministru

ocaziune, s'a cerut o explicatiune domce

Senat :

el

,13ebitorul meu are

cu un alt creditor al sgu,
deze pe mine, fiinid de conivent, Verde procesul nu mai

s
apel sau

'recurs.

De ce, eu creditorul s
nu pot interveni
de Casatiune,

nevoit

in
meu.
pot
6atiune a admis aceast
Curti.
msur

procese

care

Curte

multe fraude

in lege

procese, am
radactat".

paulian

stare ar fi procesul,
sau
apr pe debitorul
care nu voeste s

v rog s admiteti articolul

Curti
apere,,

Camulte
cum

Prin urmare,
vede din
date de
Dissescu care introdusese o inovathme
de
civilA,
acest art.
are aplicarea toemai
speta noastr.
Inteadevr,
se prezint cazul nostru Am
creditor
care din interese meschine
dispar
fiinta
consecinta retragerii
debitoare,
nu este alta
disparitia
a fiintoi societAtii.
a
persoanei fat de care am interes existe,
de care eu am
un credit.
foarte bine

domnilor, la prima instant

hotrkrea care s'a dat, s'a

societate sub motiv

imoralitate, prin.
s'a dispus desfiintarea
Cnd
administratori ai
vin fata d-voastr declar
retrag apelul,
ei admit
bine a
seaz
ei.
stnd lucrurile este
de care
d.
cazul nostru
acea
sescu,
pe un creditor.
-pentru a
doniventa
au cerut
actionarii care
repreaceia
care
pretind
anularea societtii
conivente este, nu nusocietatea,
rezultatul
interesele
actionari, dar chiar
mai acela
a
teresele
ereditorul societtii.
Societatea se anuleaz,
CAci,
gocietatea dispare,
dela
mod retroactiv, se
se

ei. Care va fi situatiunea mea in ceeace

creditul men
stan

de fapt
cipala actionar

contra

asupra existentei juridice a

urmresc Eforia Spitalelor Civile prinnoua societate pe care voeste

www.dacoromanica.ro

- 346 Ef
cu fondul
de
nu am
o
Vedeti la
a ctor
de drept
cte noui procese
realizarea
meu,
obligatie va
pentru mine
va
aduce tergiversarea
creditului meu, dach dv. nu
miteti interventiunea mea, pe care o fac astzi
instantg,
pentru
intereselor societaii ale mele.
D. Dissescu
date
merge mai departe
chiar posibilitatea
creclitorul
pentru
intereselor debitorului
i implicit ale
sale personale, are dreptul chiar
debitorului nu voeste
se apere,
acesta este
giuitorului,
att mai mult ai
intervii
pentru a
pe acela care voeste te
prin
gerea unni apel. Evident,
dreptul
fac chiar eu
apel, eu att mai mult am
interviu
instanta,
pelul
cer
indiferent de
pe care o ia debitorul apelant.
Prin urmare,
interventiunea
apel este
una dintre
clasice admise de
procedurei
o

din 1900.
eu
intervenient,
S'a
apr un interes altuia.
Da,
este exact, intervenientul
timp
dar
interesul uneia din prigonitoarele

un interes personal. Dv.

interventie care s'ar face in
care ai
de un tertiu oarecare, de un
acest apel
pe cutare, care se
Eu vreau
nici un
de interes in
din pur sentiment,
a
apel ; acest drept
Nu,
acest caz nu ai
el

acel

adrniteti

nu
ai

personal.
dect interesul
intervii in favoarea uneia dintre prti,
interes ca
indiferent
care
poti
naste un drept
vrea.
Acest
intervii
vrea
ori
partea favoarea
noua noastr legislatiune are aplicatimie
principau pus
Sinaia" voeste sau nu
indiferent
mentinerea acestei
se apere, eu care am
intervin
se
eu care am

www.dacoromanica.ro

- 347 propriu, pentru a

societatea Sinaia", desi ea nu voeste s se apere.
S'ar
poate
acest drept este exorbitant,
realitate nu este
un drep, de apArare
contra
in procese o
pe care
face contra creditorilor sau
contra tuturor acelora ce sunt
in cazul
este tocmai
fraudei,
principal al acestei interventiuni eu
actionarii dorim ca
societatea Sinaia" in contra
vointei acelora care pretind
o reprezint astAzi, pentru
acestor reprczentanti este
frauda noastr
acest proces

rnmiai

dreptul

folosul
majoritAti fictive.
atunci vedeti domnilor, interventiunea

este

otul

De aceea, rezervandu-mi dreptul ca

rspund
cari mi se vor face de
in rezumat
primul
eu cred,
trebue
disoutati,
d-voastrA
prejudicialA,
este loo la suspendarea acestui
apel
pendinte
tribujudecarea afacrei
la judecacomercial,
I-a,
pe
rea procesului
implicit la discutimlea
principiu a interventiunei.
cazul

chestiunea

consprincipiu a interventiunei, atunci v

dreptul intervhi, pentatati, cA, conform art. 248 pr. civ.,
Sinaia"
intereselor mele ale
interventiune.
admiteti
principiu

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui Em. Pantazi

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Edit.

Judieiar".

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

EM. PANTAZI
E Mrd
figura cea mai greu de prins in obiectiportrelistului literar. Nimic din personalitatea sa nu
strigdtor aten(iunea totu$i in ansamblul ei
personalitate
considerabil baroul.
Maestrul Pantazi e avocatul ultimului
Dupd ore
de desbateri
analize minulloase, cu digresiuni obositoare,
incidente
atentile se

pentru a primi sinteza.

expunerea-i
cesul
o noud

mai ales convinsd, prode detalii, de chestiuni

indrunte ce
bucurat de o atentiune nemeritatd cad in
digratie. In dedalul elementelor' de fapt ale procesului,
nu se
sedusd de
Maestrul
mari.

de imagini, Mrd redondan(e de cuvinte,

strigdtoare de
in
punere, pledoaria lui are simplitatea,
a
ceiace

se

Cine l'a auzit s'a putut sustrage obliga(iei de

o impune. Cea mai
Pantazi nu
interes.
expunerea lui
a putut pleca
de
Cine a
prins de primele fraze, auditorul e prizofi terminat ?
?

de firesc unul
Argumentele se
nier Mrd
a unui polisilounitatea
pe altul
'de a-i fi auzit
gism perfect a pleca
unei
a
pledoarii a avut
Cine i-a ascultat concluzia
maestrului e apodicalte
?
iluzia
E ilustratiunea
; puterea ei de convingere

www.dacoromanica.ro

- vie a

pentru a convinge trebue

convins..
Convingerea lui Pantazi ?
Poate fi reflexul
sufletesti 'care nu s'a
sat niciodatd
de
dar este
in primul
unei deosebite
profe sionale.

Cnd ai
constiinciozitate

studiul unui proces

la acea

la
grad
de respectul

deslegare
un lucru
te dispensezi de
tocmai
acest
lui Pantazi autoritatea unei probe legale.
Sobru constructie, concis
elegant
turi, totdeauna egal
el
autoritar,

rului, la care constiinta

este permis

a fermeca dar constant

de a

convinge, maestrul construeste

fiecare pledoarie o
de prestigiu profesiunei lui.
Ascultnd glasul al
timbru aminteste muzicalitatea
a violoncelului,
egal deprtat
comune, cei
de elanurile insiprate ca de
ne-o invidieze,
noi
ini profesiunei noastre sunt
ne simtim mndri de a o fi
distinctiunea
asupra tuturor ne
maestrului se
pe
AURELIAN
in orasul
s'a
D-1 Em.
NOTE BIOGRAFICE.
la liceul
pnimelor
1870. Dup
de
din
urm
in 1892.
chemare
obtfinu
din
avea
fie, il atrase la
strlucit
avu morocul s-1
Mai 1893
astfel

la 13
Basarab

nul

Em. Pantazi

De

repede asupra-i

contenice avoctura, atrase

de junisconsulti cari au ilustrat bara

a fost

din

se aventureze
servator,
care

clip

ocup

este socotit. In 1895 dfistinsul avocat

partidul
partidul
de deputat Intre
1899-1901.

luptele pontlice,

produs intre Cantacuprjntre

frejujtorj, jar deziluzia sfortrilor zadarnice
mntrile patice nu-s
izvor
pentru alcatuiri
ca a sa.
eu cderea guvernului Carp, Pantazi
retrase
pentru totdeauna din zbuciurnata aren a politicei.
parte se fragment, prin

Canpisti, firea-i

www.dacoromanica.ro

- 353 su gsi ins o

a
Latura
un
forul justitiei,
utilizeze
PantazD, care a

s le
munitia

verbale a putut

potrivite

sentimentele

a
asfixiantele
estetice

rea

prin a nimici in parte aceste frumoase

chipul acesta,
sa ager

Polittica ar fi
fi lost pcat.

susiiri.

- dac n'a putut lansa

- asemenea unui
al

trznete
scapere,
exuberant

attea ori

parlamentare, a
dreptului,

sufletul

de sentimente estetice, a gsit tihna

armonia de
forme ce-i
concretizare a unor senzati de art,
d:n
orizontari
cari se complace din

de

se Diarz.
ins

seam,

atingem,

de a

notele

pe care

un

ne iinterzice

in

I. GR. P.

Biblioteca

23

Procese

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

d-lui Em. Pantazi

din partea intervenientilor

Chestiunea pe care aveti

se pune
dv.
chipul
: Eforia spitalelor oivile a
o actiune
principalA la tribunal,
se declare nul contractul de
societate al
Sinaia",
fondatori,
de Eforia Spitalelor Civile, pe motiv
Eforia, autorizatA
printr'o lege
fac
societate, nu era
oonsimt ca societatea
exploateze jocuri de
Tribunalui a admis conchiziunile
spitalelor
a declarat nul contractul de societate, al
Sinaia".
Impotriva acestei
a tribunalului, societatea
a fcut
care a
repartizat fixat pentru judecarea
lui
La acest apel,
cari
le voi
fcut
7 Martie interrventiune o serie de
interventiune
de a
apelul
Sinaie. La 22 Martie se
Prim-Presedinte
al acestei Onorate
o
a
Sinaia",
de d. LascAr Catargi de d. Niculescu-Ianca, prin care
la apelul
tribunalului imediat
Eforia spitalelor civile,
o
renuntare. Pe
petitiune, prin care

petitiuni, d. Prim-Presedinte, a pus

va avea

vedere

apeluTui".

este
Termenul fixat pentru judecarea
act
despre
aceast
noi v rugm s binvoiti a
judecarea acestei chesgere de apel a
a
legal eu o
tiuni pn cnd instanta

anularea

generale a soc. ,.Sinaia" care a

www.dacoromanica.ro

retragerea apelului,

cnd acea
se
de adunarea
a soc.
Sinaia" este valabil sau
retragerea apelului
nu
azi pentru c se face
baza
rizatiuni care este posibil
fie
de
instantele
chemate
judece noi sperm
va fi.
La aceste concluziuni
noastre, ni ee opune din
societAtii Sinaia", de data aceasta de
cu
lelor civile, ambele reprezentate instant prin d. Lascar
targi, ni se opune
ne
fata
fapt
pentruc apelul s'a retras, Tar
nu putem
ooncluziuni
ca
nu avem pe cine sustine,
apenu mai pune concluziui par'c'ar fi vrut
spun,
nu am avea
intervenim
acest
independent de retragerea
Noi evident combatem aceste
ce fapte ne bazm.
ce imprejurri
pentru ce luptm
Mai
ne dm
aici fiecare din prti. Mie mi se pare
din ce s'a desvoltat
a
limpede
justitiei,
dreptul garantat prin toate
unei
civilizate de a fi judecat chestiunea inaintea tuturor
telor judecAtoresti
la epuizarea dreptului de
interventiunea
discutiunea pe care o
deciziunea

va

ducem astzi aici, nu tinde

nu se stirbeasc,

fie

acest drept de aprare

ca

dv.,

care ar fi asupra fondului, fie o

care
toritatea
pe care trebuie s'o
justitia,
avem noi
dreptului
de a fi
rarea noastr
complet,
tuturor instantelor.
Or,
lucru
fie
de ctre adversarii
nostri.

De ce se face

Mai

in sine, acela care este dedus

dv.
apel,
in
care s'a anulat
constitutiv al societtii Sinaia", care
solutiunea dat de tribunal este criticabil foarte
pretindem
prin acest incident,
Noi
rezolvim
s cerem
fie rezolvith
sau intr'altul
Nu. dar este
nea de
cteva chestiuni
fond.
judecata
dati
gravitatea
importanta
dreptul
avem

www.dacoromanica.ro

in

chestiuni nu ne puteam
mai a ne
la prima
Eforia spitalelor civile pentru infrumusetarea statiuna
climaterice
a
autorizat printr'o lege
o
cietate
hoteluri, cazino, dup
modelul cazinourilor din
terenuri de sport,
etc.
care
Eforia
acest lucru adaug':
statutele vor
s fie aprobate de
de ministri.
face actul oonstitutiv
statutele de
cei trei
reprezintau la 1911 Eforia
ceilalti fondatori,
zicem

care ne-am permis relevm

Banca Romneasc,
d. Dr. C. Angelescu, actual ministru
Publice
Dr. Oantaeuzino.
de ministri aprob statutele bgati de seam.
era
guvern
care se
legea
despre care se zice
un d.
ar fi declarat

nu vor fi jocuri de noroc. Ei bine, vedem

aceministri, aprob aceste statute. Statutele astfel
asfel aprobate, vin la autorizatiunea
dup concluziunile ministeruhi public, care a cercetat
care
capacitatea Eforiei toate celelalte
tiuni
statutele, se cere o modificare, una sinse
admite anume
de joe
nu fie
jocuri
oonsiliu

cident,

1911, unsprezece ani de zile

sAli de
ca la toate cazinourile din
pe la
vederea eforilor cari au

in fiecare
Eforia
de atunci
a avut un agent
partea ei din beneficiul jocurilor ;
o lege
a
dreptul Statului. Mai mult dect att, s'a
special, pentru impunerea jocurilor din Sinaia Constanta,
s'a aplicat aceast lege. Budget al Statului, in care e
budget al Eforiei
trecut venitul din impozitele
aprobat de
cu venitul din
gsit
rzboi,
rile dela Sinaia, din
fiinda
devastate
lipsite de mobilier
societate a dal
cietatea Sinaia" nu avea bani, o
s'a refcut otelul, cazinoul mobila din otel tot ce era
refcut,
D. Lascar Catargi a
cari au costat
-declarat
d. de Marcay n'a dat nici un frame. Chiar de
;a
ar fi asa. Eforia spit. civile, e cert n'a dat nici un

www.dacoromanica.ro

- Dar cine a dat

terenurile

care a dat

I A fost

Drepturile

a d-lui Lascar Catargi

Este o
adunare
a d-lui Siefert,
o
creditorilor vor respectate.
drepturile
autorizare autoritate fac
Ce fel de respectare Cu
am vzat,
pe cine angajeazg
acest act de societate
o
Eforia spit.
a
functionare de
lege,
aprobarea
obtine la prima
de zile, am
vine
11
pot
ce valoare
Prin
Catargi pe cari
ale d-lui
deelaratiunile de
le
pentru a
justitia crezfind
va
o
valabilg,
:
avea nioi
de creditori
de actionari.
probleme se pun, vedeti
de
Ei bine,
era problema
la prima
a mai
aminti alte motive ca acela, de exemplu, judecata de anulare
Sinaia".
se ceruse contra fondatorilor, ci contra
fapt, o mgrturisire
S'a mai adgugat
a
Catargi care
soc. Sinaia" a
in
trecut
Eforia, n'avea
v'a explicat
d-sa,

Sinaia",

d-sa

ceva

un
d. de Marcay
4. de Marcay
contract de mare
prin
societatea
pe
de 40 de ani,
un
de 240.000
an,
otelul dela Sinaia.
atunci
mea,
cred
a d-v., este
Eforia,
crede
este
contract
societatea Sinaia"

Marcay,
contract,
societate
de Marcay,
cumva este
e
serios de
contra lui, vine cere anularea
nu are
de

Toate aceste probleme cari au format obiectul procesului

prima
civile a
le
nu mai
judecatg
de apel
aceasta
au imaginat: Au
actiuni pentru a
o majoritate sau
adunare
se fcuse o a-

www.dacoromanica.ro

- 359 dunare

la 11 Februarie care
se apere
contra
in
d. Lascar Catargi, anularea
a adunrii generale
anulat. S'a
nulat deciziunea
generale
care se
procesul,
de

.tinuarea
de

ei,

de a
la o
administratorii cari erau de
cari erau de

nue procesul
se
.5
care se
Va

apelul,

ne

adunare
se continue
nu se mai
fcut o invoire la

a nu mai sustine

membrii

de

pe
fie

de gestiunea
le
pe deoparte
atunci, adunarea
membrilor
eonsiliu, care
jar
retragerea
parte, se
pe de
Vom
ce gravitate are
la
are.
ce
o
Am
atunci cerere
dreptul
nularea deciziunii aduniirii generale, conform

pendinte la tribunalul comercial s. I-a

oa

fond
la judeearea
baza art. 165 c. corn.,
se
generale
anulare a
a procesului
adunri
pentru
ca
s
nu
se
suspende deciziunea
implinit,
rag apelul s nu fim pusi in fata
,cerere,

printeo actiune
care va trebui pe
unei asemenea pronulare eu toate consecintele
a sustine
Inaintea d-lui Prirn-Prsident,
voi
asupra
se
aceast
deciziune
a
revin. Se
onoarea
numai o adunare
pentru
dunrii generale este
poate s
eu unanimitatea voturilor
propriului contract de crearea
o asemenea anulare s'ar fi putut
chiar
doilea, pentru
actionarilor,
din
decide eu o majoritate de
real
nu
este
majoritate este
asupra
petrecut o serie de
mai departe, din cari
ri voi
oCaziunea
nu pute fie o majoritate care a lucrat leal

www.dacoromanica.ro

- 360 nici formele pentru

nu

respeatate.

Inaintea

instante,
d-lui President al tride
in chestiunea
sine,
mai cerem suspendarea
este trziu
deciziunii adunArii generale
ea s'a executat
Catargi,
societAtii
de
a avut diligenta,
representant
adversarilor
tot' d-sa
pentru societatea Sinaia",
imediat ce
dat
17
autoriznd retragerea apelului,
faca o
rere de retragere de apel tot d. Lascar Catargi
la partea ciealalth, la Eforie, a
aeceptarea
bunalului,

la prima

la suspendarea, de executiune,
nu
mai
retras deja apelul, nu
suspendarea.
Bine inteles
anularea pentrucA
aceasta nu
retragerea,
lua act de ea, tot aveam
dreptul
cor anularea care este pendinte pe calea
am
Aceasta este altA chestiune.
ziere judecarea apelului asupra
de noi
am venit
dv., unde este miezul chestiunii
rezolvati
: este fapt
Este retras
stA carte apelul nu mai putem spune
cale principalA
vom
adunArii generale
principalA
Sau
o
fapt
distrugerea
constatati dv. cA nu este

ni se

pnA

justitia

toate cAile ei se va

noi Nu este fapt

d-lor ce
pentru : la 7 Marnu s'a retras
Pentru ce
tie era
la 22
interventimlea
d-nii Lascar Catargi Mihail Niculescu-lanca, nu
numele soc. Sinaia", spun, in baza
adunArii generale din 17 Martie :
prezenta

trib. Efov s.

ziva

apelul dntrodus contra

6 Noembr.".

pe urmA, d. BAbeanu pentru Eforie,

d. LascAr Catargi zice:

www.dacoromanica.ro

- 361 calitate de reprezentant al

Ce s'a
s'ar fi
fcut de care Curte un jurnal de
fapt implinit. Dar
exisa

din 7 Martie,

de

accept

s'ar fi
am fi fost
n'a putut

petitiuni.

anterioar
rezolutia d-lui

La

spre a

pe

avea

vedere in

La dosar spre a se avea

vedere la cercetarea

cerut pe urm o

nu va fi

de

s'a retras

discutiune

sub prelbxt

dar s'a

respins aceasa cerere. Care este dar faptul

pentru
Curtea n'a
act de retragerea apedului, dinpotriv
d. Prim-President a pus rezolutia :
Se va avea in vedere

cu toate

s'a cenit de ambele prti

se

dosatul".

Aceasta se
fapt
s fie, pentru
o
marea intervenientului nu se
el
parte
nu se

Nu.
nici nu
anterioar,
inchide dosarul,
act de o asemenea

viotandu-i-se dreptul.
pend-v.
Astzi
se
pune
pentru curte,
nu este
rea,
imediat de intelegerea dintre
trebue
fostii adversacri, Eforia spitalelor civile societatea
de a
apelul
una de a nu se ,mai
suspende
tragerea,
oererea
poate
este
se
va
sau
aceast
pe
generale,. care
ori nu deciziunea
retragerea
societatea Sinaie
a judecatii dv.
trebue o oprire
Ca spunem noi
de care depinde soarce se va
seriositatea cel
retragerii apelului, trebue
actiunea
de
sustinem noi

www.dacoromanica.ro

- 362 o
de a
o solusolude .ordin foarte serios, a
tiune poate
fie
conform cu cererea
disca
avem
o spunem,
fondul chestiunii, ci
seriozitatea

nu e

ci

noastre.

atunci cari sunt

temeinice
noi, la instanta de fond, la prima
este acum
cererea
anulare a deciziuei
nrii generale Sunt
adunri
deciziunea

cari ne

generale ca
ttii nu se poate
tru ce Pentru

anularea
su constitutiv al socieou unanimltatea actionarilor.
contract, contraetul nu
societatea este
se
unanim al
dec
acest luontractante.
nu este nevoie
cru sau
ne mai gndim
la el, pentru dac o
n'ar voi
Pentru ca anulezi
evident tot unanimitatea
ceeaoe ai
prtilor oontractante;
societate anonirn

actionarilor sau mcar a fondatorilor, dar unanimitate.

Da. Nu
ceasta este regula. La
simt
suntem
pentru ca
ajungem
exceptie.
regulei acesteia, pe care o voi document acuni, trepune
prealabil
bue
pe ce
cum se
spun
ceast chestiune,
- este
de o simpl retragere de apel. retragere
apel nu este
o achiesare la hotrrea primei
o
o asemenea achiesare la o retragere de apel ar
chiar singur consiliul de
fr
neral.
felul
voi permite
o achiesare
care se face
retragere de apel, sau o
nu este
consiliului
achiesare ordinari care
intre
a
administratie, sau a unei aduniri generale ordinare
adunri generale
treimi. Pentru
ce este

Achiesarea despre care este vorba aici,

este
recunoasterea din partea
care a
nudi societatea pentru ci
contractarea ei
capacitate, este
a
oonstitutiv, este renuntarea la toate drepturile

www.dacoromanica.ro

- 363 pe

ca societatb.
face fie
ceast
de anulare, fie
la un asemenea drept,
trebue recunoasterea care
cuprind o
mai trebuie
de a face renuntarea,
pe
cale ar
nu are
nu poate
face
mod legal
poate s'o
mod indirect sau
pe
de achiesare la o
judecktoreasprin retragerea unui apel. Este exact aceasta Inconte!
dati-mi voe pentru
s citez din

vol. 1

945, care

Achiesarea e
la un drept. Se poate s

se supune la pretentia
alta. In
se
desiunta la judecatt, renuntarea
atac. Uneori e
act
alteorl un contract, in care caz e
ce priveste
valdditate
prob la
No. 944.
ach:esarea implic
la un drept brebue ca pairlea
de a dispune liber
Astfel
emancipat

dect

care e capabil. Deasemenea femeia

dar,
se
la un
la care
ai eapacitatea cerut pentru a
vedem care este
pacitatea unei societti de a
stitutiv
Domnilor, mi-am permis de adineaori
v enunt
vorba de un
trebue
tuturor
derogare
societtile
ca
actele
constitutive
nonime, fie
in mod expres
mod expres, legea
n'au stabilit
statufe, fie
prin
materie
160, care nu
lege
pentru anucontracte, vointa
a prtilor,
nu
deciziunea
fapte,
mite eategorii de acte

ar fi greu de

o majoritate care uneori s fie simtru mersul afaeerilor,

o majorit'ate special de 2/3
pM majoritate
caracter limitativ sau
sau 3/4. Dar aceste dispozitiuni sunt
exceptional,
din vointa
De
teori a prtilor, in inomentul facerii oontraetului
act
ehestiunea dac
s'a
se
care
statut se-permit
constitutiv sau

www.dacoromanica.ro

- 364 faca statutulni

majoritate,
se
oe fel
modificAri
acelea Care este limita puterilor
celei
modificare
de
Att doctrina
jurisprudenta sunt de acord
nu poate
fie
de modificAri, cari
derogare dela principiul contractelor nu se
poate presupune a fost admis de actionari, la
sitatutelor.
nu
a
gndit cineva ca anularea
s'ar putea
o
text de
statute. NicAeri legea
nici statdele
Sinaia"
o adunare
extraordinarA
un
de
mai putin dect
reso cele spuse :

II, No.

In Lyon Caen,
Adese o

a statutelor

general va putea aduce

S'ar putea
de

? A se da
contra vointE
tundamentale.

asemtnea caz
orict
o
cari cele mai
dela

'ea

un termen general
adunarea
a determina natura acestor
general poate
cele
grave ca cele

de general, am risca s
nu

gndit la

att

trebue

Asemenea

prtilor. Aceste
dent o distinctiune
pare

s
o interpretare
din art. 1134 dup care
au fcut a se admite de
general poate aduce
bazele
nu s'ar putea schimba

de

care ne trimite la
din Lyon
la
care e de
o
serie de deciziuni, o gAsim
o gAsim
adnotare foarte frumos
a lui Thaller
1893, 1,
107,
dati
reproduc
:
Orice act

face
derogare

ar trebui special

prin

principiu dela contracte : ca

un
trebue
fie
sau lege :

asemenea

. Dar

poti

pe

ca o

adeslune

a spe-

fie

se

www.dacoromanica.ro

- 365 a

tinderea.

de a

sa la statute,
ce le va

mai

s'a putut

Pag. 110,
este faptul
amendament la

(elle

Pag. 113,

de a aduce,
de functionare".

In ceeace prive5te nutneroasele variatele acte pe cari adunarea

1867 (art.
rom.) este autobaza art.
a
face, ar trebui s se determine acelea care nu
In sfera sa
de actiune
a) Mai
vefond
ohei
ca s o
o alta nou.
Sub
general care
tracte partculare,
o
subscriitori, contracte redijate pentru
conne
cum
a crede, un
tract sinalagmatic, intre act'onari
societate, adunarea
represocietatea
conlr putere pentru
mai in
tractul.... De
s'a mai
prin vointa
o conventie
a
din
? Nu-i trece nimnui prin minte
s'ar
contra
aport, s se scad estimatiunea
aceluia care a adus
zei, pentru care
rezervat un anumit
de

Cnd 2/3 din actionari pot

ei
acest drept pentru
vointa unanimittii
au contractat
se poate
aduce o
contractului,
nu consimte unanimitatea
spune

Aceasta
modificartile
le aduc nu ating esenta, existenta
aduci
priveste nurnrul
atcelea

trebue

dar
vaniatele

cari au dreptul cele

treimi s
a
dela fundarea ei.
valabil contractul
societate. In ce
la stingerea societtii

in

dreptul contractual

etc.".

stattutele

zicA, domnilor, din toate

prin
din
fie modificat
toate

prin doctring, prin

contract nu poate
Nu se

poate, orict de mare ar fi majoritatea se impunA ciontractul

este pencare nu vrea
tru contract,
pent'ru anularea contractukii. In

www.dacoromanica.ro

- 366 anularea
justitie, exoeptiunile
limitative.
ce exceptiuni
?

de

ideii generale
existenta societkii

comercial,

pe care am rezumat-o noi,

ei, se poate printeo

314. (de 213

statutele

s se

de

modificri:

disolvarea
prelungirea duratei, fuzhmea
societate, reducerea
exceptiuni la
social,
gula
trebue unanimitate. Printre aceste
nulitatea
n'a existat niciab
ce a functionat 11
de zile.
incetarea
de termen,
lichidarea, gsesc fuzionarea
dar
acestea presupun o
se
dela
momentul
decide
etc. Dar,
dela
chiar,
aceasta este nulitatea,
care are efect retroactiv la momentul constituirii
pe
aceasta se bazeaz Eforia spitalelor civile,
nulitate

consimt adunarea generalg, fr

Nu se

poate.

atunci, s'a
un
de
de
de
Evident, domnilor, amestec foarte explicabil,
dar pa care, dac refleetm putin, trebue
lmurim
inlturm, amestec
dreptal
constituirea unei
ca parte defixarea vointei societtii pentru functionarea ei.
care au constiCu alte cuvinte se eonstituie o sooietate,
trateaz drepturile personale,
avantajele, contra avantajele, ca
de
contract'. Dar odat fcut societatea
trebue
organele ei de
de functkmare, care
sunt direetiunea, consiliul de administratie, adunarea general.
Adunfirea general este organizatia
a unei
Ea trehuie fie
aceast
prin totalitatea vointelor
eolectiv, se
duale ale actionarilor. Dar acesti actionari, care vin adunarea genei al hotrse
are s se administreze societatea,
eum are
fac, ce
fie consihul de administratie, ce acte
acte
nu
contracte, ce exploatri, etc.
acestea
Cu aceast ocaziune,
adunarea
nu se

www.dacoromanica.ro

- 367 teaz tin

actionari, ci se
Sum
a organizat

deosebite : este
contractului,
este functionarea
ei
prin adunarea
lucru
pe care cte
din vedere este
doctrina
de drept.
dati-mi
voe
v citesc o
din Vivante, ed.
vol.
:

No. 493 Adunarea

493 bis.
intii colective a
ca

e organul
asochatii

sociale, nu se
o
de
de
comun
abstractie de interesele

bire de ale
In
un contract, o putere de
ci

obligati prin

vo-

votul
fata

a regul,
de ecord

deliberare,
in

ei nu au

ar

a
tredeose-

cnd

pentru
constitutiv

prin lege a

al

Asociatii concura la

sociale ca organe
lege

de

ale
inspirate

social".

o distinctiune categorica
dreptul
care constituie o
fmictionarea sociece a
e vointa
functiune la care
actionailor, dar
nu ca adversari, nu prti care contradeaz,
care functioneazg
baza contractului
Va

anVerior.

atunci,
este asa, apoi toate atributimille adungrii
generale, toate
de administratie,
decO atributiuni de
interng, de organzatie a
care
conpoate
tractul social, care are ca
nu poate s'o desfiinteze. Nu s'a putut coneepe un consiliu
de adminisfratie, care are
proces
proces,
pentru societate,
apel,
el
desfiinteze societatea. El poate face
aceste acte
existentii societAtii nu
contra ei, desfiintnd-o.
putere
atributiunile consiliului de
este
tratie, nici
majoritgtii adungrii generale
este
soeiettii

www.dacoromanica.ro

- poate
fie
constituirea ei.
Nicgeri
nu spume
este
mnem
regula dela contracte. V'am argtat
autoritlatea lui
prineipiile
achiesarea

cnd e
face valabil

un drept sau cnd e contract, nu

limitele puterilor, pe care le are

ce

Or,

poate s

treimi

locul unanimittii.

interpretare s'ar da statutelor ele nu dau dect

treimi

se

la

de
ale
societate, s
capitalul, sg-1 reconstituie sau
disolve
existent
a
este
valabilg, s'o lichideze la
sau
de termen
toate acestea, o
momentul
nu spune
poate
prin anulare societatea
mod retroactiv
se

ei

atunci
la
generale ale
Dar
nu ar fi
s'ar
c adunarea gea
Sinaia" ar putea ou 213
societatea
ei,
declarndu-o
anuleze tot
vedem, donmilor,
motivele pe care le aduceam
tea
de fond, pentru a
dgrmarea deciziunii adugenerale,
destul seriositate ca dv.,
asupra
general
Trebuesc
pentru ca
o deciziune
formele
ga: trebue
ca
fie indeplinite,
doilea
joritatea
interes
lucreze
interesul
nu
particular,
generale
atunci
dreptul
Din
aceste
de nulitate. Pentru
dela 17 Martie 1923, este
nu poate nimeni
? Dv.
este o
fie
parte
defendor,
reprezinte
reclamant
principin elementar
lege. Nu era nevoie
gseste aplicarea prin
texte
fie exprimat formal lege. Dar se spune, de exemplu,
de afdministratie,
materie de societate, la
voteze, cnd au alte interese. Ce
tratorii nu pot! niciodatg
Reclamatiunea
se
adunare

www.dacoromanica.ro

- 369 de ctre
inspirat,
altii
d.
Catargi, efor de doi
de zile la. Eforia spitalelor civile.
In acest proces, s'a obtinut impotriva soc. Sinaia" o hotArare,
dup pledearia
de Eforie, reprezintatA
d. Lasear
care eontinu
fie
efor. Acesta este
mantul. Contra
Contra soc. Sinaia"
care se gseste
ca
Eforiei,
consiliul de administratie,
d.
Catargi, adversarul de
dem
pe
Eforia spitalelor
prt societatea Sinaia". Se
la uni rol
care nu-1
pentru
eforie
l'a exercitat,
petitiunea de intentarea actiunii. Acum vrea
nu mai
fotoliul la
potriva sentintei pe care a
partea advers, dar
a
de a fi efor
intereselor Eforiei.
la
care
era chemat
msuri sA societatea,
era eonvocarea,
prima
apare ea prezident al
adversarul societAtii,
eforul Lascar Catargi
prezideaz adunarea
a
Sivaia".
c dup
att Nu. Dv.
dup lege,
actiunilor
depun la o adunare
generaf,
sunt aetionaiii, cti aunt, ce drepse
le
s'au depuis
turi au,
actiunile, toate
de comert). Pe
eenzorii (art.
din
S'a ridicat
care este
d. Economu chestiunea
in
general de
aunt
este
depuse, nu sunt numr
sthtute are 2000 de actiuni
care
verbal,
Ef
o
la 100
cari
de
aceste actiuni la un
majoritate, a
ct ea
100 de
exereite mai
nu sunt
un
numr
a
operatiune,
ajute la
in realitate actionari veniti
;
nu
o
pentru a frauda
a
depus
prezenti toti
cari
de
se
pentru a
de
prezenti
se
sau prin pretinse procuri, dupA adunare.
le
cari
Aceste ehestiuni,

www.dacoromanica.ro

- 370 dinfe,

fie puse
ei,
d. Lascar Catargi, zicnd :

d.

D-1

D-1 presedinte
ceste

cnd d.
cero :
ori o amnare
se verifice ade
verificarea ; ce
glasul presedintelui, adia d. Lascar
din vedere
de
calificat de actionari,

censorii !

ori
se

se face
Catargi, respinge.
ori
adunare
cere amnarea adunrii,
se
prin
legii vointa acelor aetionari.

de plin drept
nu este

de actionari cerut ci un numr mai

sau
singur, atunci cererea lui se rezolv de adunarea
ca
Or,

se

discutia

generale.

a rezolvat-o
pe aceasta d. presedmte. Nu nurnai
att' : D. Economu mai sustine
adunarea nu este regulat
constituita
Mai mult, att d. Lascar Catargi ct
Eforiei, improvizati actionari,
retragerea
apelului facut contra
Nici una din chestii nu se suastfel se ajunge la rezultatul
pune adunrii spre
d. Lascar Catargi, or
adversar al societatii
eonpentru soc. Sinaia", rdragerea apelului
tra d-lui Lascar Catargi, eforul !
discus'a
o majoritate
2/3,
asemenea
tiune
se suspende deciziunea
este fapt
nerale, ni s'a spus
este
eapete pe baza
noi cerem
Sunt
aceste
fie luate consideratiune
? Au
sunt absolut intemeiate. Dar
fe Incontestabil. Noi credem
ceeace voiam
demonstram
sriozit'atea a
dv.
anuprocesului
sine a mijloacelor, prin cari noi vrem
retrageadunarii
cale, nu se pierde
rea acestui apel.
reusim pe
putem.
dreptul
dimpotrivA, ajungem
chestiune a
apel,
instantel
in modul
nulittii soc. Sinaia", pe care n'o
pera rezolvat-o
adunare
in care
soane
nu rezolvam prin
reclamanti
defendori,

www.dacoromanica.ro

- 371 principiilor de drept

insulte, nici prin

nici prin insinugri, nici prin

toate nu pot

be nici
legatlitatea,
care cred
care o cerem
suntem autorizati
o corm, acela
fim judecati. In
fond,
de judecat

nu, dar la
s'ar zice.
Ce ni se mai obiecteazg
acestea ar fi bune,
n'am
a face
tertiu
Eforia spitalelor civile, care
act de
retragerei aplului soc.
Sinaia"
un tertiu este
tertiu de
tertiuhi de
nu i se poate
neregularittile
unei
generale,
cari
este
le-a putut cunoaste.
prineipiu. Numai
nu se potriveste cu principiul.
In
ceeace priveste
a fast luat
o majoritate de voturi de 2/3,
de
aceasta
nu mai este o chestiune
tertiilor, aceasta este o
de principii de
la materia contractelor, care duce la o chestiune de capacitate sau incapacitate,
care, ca toate chestiunile
drept
opozabile tertiilor,
Prin
lipsa
este opozabilg
la
tertiilor
este
pe lege nu se
modul
constituire prin
de publicitate, etc.
In ce priveste al doilea caz, cnd ar fi suficaient o
joritate de
obiectumea adversarilor, ar fi adede al treilea n'ar fi
acela care a
ganizat adunarea generalg. care a participat la ea, care,
al voturilor. Am
astfel a
realitate, adversarul societtii Sinaia" prin
pe
o majocari
le-a
la actionari fictivi,
lui pe fo;
ritate pe care altfel n'ar fi
generale, a impiedecat adunarea
prezidentiei
verifice ea
gem

and,
soc. Sinaia" sau inrfiltrat

actionarilor
.

au fcut-o

calitatea

cuvinte,
majoritate,

au voit, atunci acesti adversari nu mai

de necuautorizati
de
generale.
care s'a dat deciziunea
s'au fcut nereguli,
De
ori un tertiu cunoaste
s'au fkut fapte cari nu
la lege,
s'au fcut
buna
nu mai poate
conformitate
dreptul,

www.dacoromanica.ro

- 72 Cu..
de a
fi de
lui credint,
att mai mult cnd este cauza autorul acestci fraude la
e
interesul
De asemenea cnd deeiziunea
a
actionari. Acest principiu
Evident. Nu gsim niceri o
materie deet Bossier, vol. II, pag. 352,
derogare.
ce citese
Nr. 979. Abuz de drept. Fraud :

Cnd
servit de dreptul

reprezentnd majoritatea in adunarea general, s'au

detrimentul celorlalti aca ameliora
de vot

ca
tionari,
ce le
sunt
actionarii compunnd
comis contra
invocnd

fie

calitate

s cear nulitatea
? Wahl zice c nu. Deciz:unfe
fie inspirate de inferesul

adunril generale
Dac

in

aoeste

autoritatea
de interesul general a majorittii actionarllor, abuznd
scop de despotism sau de
pentru a-si crea avantaje nejustificate,
detrimentul minorittii, nu mai sunt msuri calective,
date invatacare
oaracterul fraudullos ceeace
corrumpet" Nota
mati de a
baza
fraus
L Perceron Jt. 1907; Thaner, Journal de
1921,
; Lecouturier
17 Lyon Caen et

atunci cnd Eforii, functionarii superiori,

foriei, vin ca
la admiarea
a societktii
versare,
hotrase ei,
societatea
renunte de a se mai
impotriva
toate aceste deciziumi nu se mai
iau
interesul societtii Sinaia"
interesul altora, ou
vAtmarea drepturilor
aetionarilor. Nu mai poate
fi vorba nici de tertiu de bunk credintk, nici de
cenoastre,
se impune suspendarca sau amnarea,
se va
actiunea.
oarecari obiectiuni, pe cari voi
Ni s'au mai fAcut
rmnnd
sine a
le
sau suspendArii
interesul unei
justitii,
o desvolte d. Stelian. Ce
rol aveti
s'a mai spus
actionari
cerere de suspendare SA faceti
Veti
obiectiune, ajmigem la
cari
dela
ce rol
cA trebue o suspendare sau o amnare.
D. Cohen
v'a spus
trei teorii
asupra calittii
so- Ce este un
cietate Este im creditor,
o pArere, este un purtAtor al

www.dacoromanica.ro

- 373 unui drept mobiliar special

altii, este
o
prere. Dar fie creditor, fie are un drept
cial, fie
este coproprietar, el are un drept societatea al
actionar este atunci cnd este stabilit
are un drept,
are un
legitim legea spume
poate
intervin
tr'mi
acela care are un interes legitim actual
Interesul legitim are acela care are un drept. Este acest
drept actual Desigur
sunt actionar astzi.
se va desfiint societatea,
se va lichidA, va
tul meu, dar pan cnd va
west drept, sunt
dreptul meu
actual. Dar este nscut Desigur
de vreme ce
discutiune
care pericliteazA dreptul meu. Cnd ar fi,
Dup ce s'ar
secietatea definitiv
atunci, fie
sunt creditor, fie
sunt coproprietar,
fie
am un drept special mobiliar, dreptul acesta
interesul este legitim, este actual
am
este
acum se pune chestiunea
dreptului
Este

tertiu se
Incontestabil
nu
ficat de a intervenl.

I, Nr.

Glasson,
Rezult

care are un interes poate interori cine nu este

doctrina este acest sens. Este
nu
chemat,
ca
fii cali873,

spune :

numeroasele
ce

a interveni, apartine

lege,
procesul

un

pentru un
pentru

pri-

dreptul de a

va
al

judecata va avea
de lucru
a Interveni acei cari ar
face ter% opozitie
drept
prin
Deasemenea se poate considera ca avnd

creditorilor, pentruc
mai au dreptul
consecint au acest

terti.
interes suficent, chiar cnd
citatiuni).

Pag.

934,

Dar cnd

Nr.

:
unui

Dar am dreptul
c

angajat,

materie s'e
defendorul) se
ca s
care-I amenint.
sau altela

persoan deck
dreptul de a
pentru a
permis a inferveni in Interesul

spun vre-un cuvant cnd apelantuI

sustine apelul

www.dacoromanica.ro

- 374 abstract numai principial

este inutil. Cu
acestea, voi
: Da. Aceasta este scopul interventiunii.
De aceea
se
: interventiuni
nu se pot face
la
in inteal
interventiuni cari se pot
face in apel, dar
nu
propriu al intervenientului,
al uneia din
De
se
face
apel
interesui propriu
intervenientului
Pentru s'ar
cauza
nrocesului, ar lip...
sitg
contra
se face interventiunea de cele
grade de
Intervenientii apel
pot
peste conoluziunile pe cari
partea
Pot fac
debitorului meu care
apel, eu care n'am figurat prima
De sigur
da. Pot viu
apel,
intervenient,
concluziuni
de debitorul meu, mai multe
el,
argumente pe
le neglijeazg sau le ignoreaz
Sigur da. Nu pot
cer mai mult
ceruse el prima
dar pot
tot
el neglijeazg
nu
aceea,

fi avut

va
nu va
nimic din cererile lui, n'asi fi
ca
debitorul meu, sau pe
de care am interese. Dar
pentru
el nu vrea
apere interesele, sau
pe care o face nu
poat
intervin,
acesta este scopul interventiunii.
cum se poste pune
mai poate interse
venientul puie ooncluzii,
apelantul nu
am
el tace,
s
el nu
De
se sustine, eu
Numai
o conditie :
a doua instantg,
nu s'a
la prima instantg.
ceasta este
De
materie noi avem o dispozitiune
de codul francez, unde inter ventiunea se
care
aceia care au dreptul la tert opozitie,
face
Disescu,
pe cnd la noi s'a generalizat. Explicatiunea
in Senat
torul aotualului
de procedurg
acest lucru. Ori de
care vi
citit
de d. Cohen,
prin rea credintg,
meu este
ori
nu se
prin
cnd
pun
intervin eu
lui
!

www.dacoromanica.ro

- Este inutil

care el ar fi avut dreptul

mai discut
dv. nu
dv.,
principal. Dar ca
apelantul principal nu pune
trage apelul,
trebui pentru aceasta
bilit
adundrii care a hotrt

le

ajungem
re-

fie stase

apelul de care societatea Sinaia", este o deciziune

de care puteti
act.
revenim la ceia ce am
nu se poate
cerem
cred
dv. veti bine
a admite
cluziunile
s se amne juidecata acestor chestiuni
va judec validitatea deciziei
generale.
este

la aceast chestiune de a
sau nu deciziunea
generale care a

apelul
este rmne
numai atunci s'ar putel
noi mai
pune
cnd apelantul principal
retrage
am speranta
acea
vom
dreptul
punem
total
Dar ce
cauz, este chestiunea valabilittii adundrii
Adversari
ne-au spus : dar pentru aceasta aveti art.
165 cod.
acestei curti, penNu puteati veniti
tru
special.
ne
este o
Art. 165 cod.
se
numai de suspendarea
a efectului deciziunii unei
generale.
dare
la d. Prim-Presedinte pentru motivul
de retragere de apel, nu pentru
este deja declaratiunea
sine a
motivul
fond, dar cererea
ar fi
nu este judecatii
deciziunii
prin
fapt
nu poate fi
baza
s'ar fi retras apelul
plinit. Pentru
numai
anulare
generale, actiunea
ziunii

soc. Sinaia

consecintele vor fi atunci altele, mai grele, mai

o
se
pentru va
pentru. toat
starea de
se repue lucrurile
cietate,
va
impotriva unei deciziuni deja date apoi procese
mai
de daune, etc.
interminabile de
ajungem la aceste concluziuni
Pentru a le
cari d. Stelian va
de suEpendare sau
va
amploarea

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui Toma Steliam

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Curierta Judiciar'.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TOMA STELIAN
ha.is le mouvement qui dplace
et
je ne pleure et
je

ne

(Baudelaire)

din cupeul

cd par a

albi,

de albi

de pe alte
domol scara,
pietrei pe care

.
.
siluetei domnului Stelin
eterne.
Figura-i de ambasador, expresivd dar statuar de
face aparifia
sala de
a Cur(ii. Linistea
trald cari
de
ample atmosfera de
se
nimeni n'ar crede cd peste
minute, d. Ste va
S'ar zice cd a venit asiste solemniaceea a protocolului intrat

in

Cu un timbru care
in el nuante de autoritate
pledoaria. E calm ca un
mare ce
pare nemiscat
ar
de repede. .
Totdeauna calm. Totdeauna senin. senindtate de procare'si
pretutindeni studenfii.
obiectieroare ar fi o zi
produs al credinfei cd
de poesia nop(ei.

l'ar irita o

care
reald.

pe adversar mai malt

se
pe
tumulturt
Fraza curge lind,
grije
calcul.
mated
un clasic. Argumentarea e
Stelian e
Pledoriile sale n'au culoare; au
Expresia
relief. Domnia-sa

Cuvintele se

www.dacoromanica.ro

- 380 mintea magistra(ilor o convingere

din sine
Deseori
de a fi calm, devine cald.
Spre deosebire de al(ii, d. Stelian nu pledeaz nici pen-

tru client, nici pentru sine ; vorbeste pentru magistra(i. Pe

acestia nu-si propune
distreze, ci
lumineze. Nu
rerupe.
nu
la
E prea generos ca
turbure adevrsarul prea
ca s se lase turburat de el.
Totdeauna urban, nu se
niciodat la atacuri
personale. Nu
Taie numai
Intre realitatea care se zbate vital ociziul sdu de
d. Stelian pune totdeauna o
de cristal. Via
(a apare astfel mai limpede ;
se simte mai
sigur.

Virtuos al dreptului comercial, d.

admirabil toate domeniile dreptului. E un latifundiar. Cu o
de orientare, domni-sa a
domeniul
dreptului
la Universitate, la Palat, discursul d-lui Stelian
dreptul
de a
sau a
respir aceeasi
e un
nesc la nivelul legiuirilor occidentale. Cursul
prelegere.
de studii. Pledoria, -o
splendidei
D. Stelian prin distinctia
bara,
mari,
care
au
ilustrat
generatii de
Eo
de
tribuna
catedra,
de mult pe firmacreia dorim
juridice
mentul
STRIHAN
s'angscut
-D.
NOTE
le
facut studifle liceale pe
3 Aprilie 1860. In
apoi cursurile
Bucuresti,
trecu
1877. Bacalaureatul
de Pascal, drept
se
die
drept,
cari pe acea
de
drept
C. Disgescu, ca
C.
obtinerea lietc.
Constitutional; Alecu C. $endrea,
examenele de
in
pleca la Paris,
ce trecu
p
1884,
pe ale
de
urm cursurile de drept roman
4 ani de
aprofundate, era in posesia a
importante
doctor in
diplome :
de st'inte politice aceea
laureat al
drept, diploma
de
Teza sa de doctorat a
fost Plebea la Roma
Falimentur.
ca memoriu
remarcabila lucrare, servi
concursul deschis

www.dacoromanica.ro

- Societatea
ordinea
chastiunea

francezi, obtirand premiul.

o pregtire
d.

luni,

atunci

:a

cu cari era In.

la catedra de drept comeicial,

de

de drept

Comisiunea exam:natoare,
de
trei delegati
C.
avut mult de
intro cari
N. Mandrea,
teze,
denerat
a
cele
depl'na
a aceluia care avea s ilustreze catedra de drept comercial,
10 and,
la
la
unde
fu transferat
mai
in locul lui Jac Negruzzi. Tot atunci d. Stelian
in magistratur,
mp de
an un
de judecdtor la
Iasi, care la acea
membr:b
V. Sculy,
Maori, Pandele ZamNicoleanu, etc.
personalitate ca a sa nu se putea
in
'n spatiul
avea
de expansiume.
al unei catedre
Arena
atrase
desc:nse in ea, la Iasi,
guvernului
Ion
Cnd partidul
la
in 1896,
primi in
lui.
parlamentar, la valeur
pas le nombre
des annes", la 1897,
ocaz:a
cabinetului Sturza (proclamat
partidului
Toma Staan fu
1892),
s
intro
D-sa
al
aceasta onoare
partidului. Peste
soldat in
and ins,
in 1907, in urma
eel care era de mult
un
al partidului liberal,
portofoliul justitiei in cabinetul
de D.
Sturza. Prezenta sa in capul acestui departament se simti imediat,
d-sale
la
se datoreste toata
mag:straturei:
de
;
a
; legea
organizrei
iar
ordine
contra trustuddei
ruler arend5esti.
Marcanta-1 personalitate, importanta
care a desfasurat-o
al justitiei ca
ca
oratorice, nu erau
devenit

facultti

consideratiuni destul de puterrice pentru a mentine totdeauna

a
politice,
care a luat parte la proclarnarea d-lui
Ion I. C. Brtianu ca
Senior al intelectualial partidului national
tati,
de valoarea
sau
nu
cotropeascd acest patn:moniu;
nu se im-

de

De aceea in 1915 fu

ale personalittei
it s

cari le reclarn

polltica.

al

gan de publicitate deveni ziarul Nalionalur.

Nu ne propunem
intrm in
programul aceled
teresante
nostru a intrerupt-o. E
patice,
cient s spunem
sa nu l'a
de deceptii,
dependentii
de care a
In
de filde$, in
ce
medocritati
chemate
Dar
toat izolarea
viata
snttoase, e
sa, castelanut unor idei
ca o mare
ndejde,
de debandada post

www.dacoromanica.ro

- 382 ne-ar

ce prive;.te
greu

din marea
ceie

de

al

este

spuneni

a eminte aoastre
ce s'au desfsurat

ea face

D-sa a

bara noasta in
I. GR. P.

www.dacoromanica.ro

la

Pledoaria d-lui Toma

Curte,

expunerile facute de care colegii

asupra

nu voi reveni, pentru ea

nu v
din
s'a putut
lucruri, pe cari nu
reamintese
pentru ca s
relief
particularitti cari cred
Din
expuneri
vzut c o lege a intervenit, o lege
cola.
gul Cohen, care fuEese provocat de struintele
ale
rilor
s se
o modalitate de a-si
procur
pentru infrumusetarea Sinaei. Legea
Eforia spitalelor civile
constitue
altii
societate
scopul acesta. Ca
executarea legei
societatea
v
eolegul
men Pantazi, statutele chiar
societti au fost aprobate de
de
Pe
au
supuse,
fireste, tribunalului de comert respectiv, pentru
se
neeesar. Ce s'a urmat dup aceasta
contracte
tatea astfel constituit a
altii, eari
s_i procure sumele necesare pentru constructiunile ce
iau
aceasta nu v intereseag pentru moment.
constiintermeaz este soeietatea aceasta Sinaia", a

tuire a trecut prin aceast evoluare,

- uitam s mai adaog

viitoarea
lege chiar, se
tate, va interveni o conventimie, care va fi supus aprobrei
aceasta
s'a
tot a consiliului de

dup cum
cietate astfel constituit a
lumea
mult vrerne,
se vede c noi nu
tot timpul acela morala puhlic era
nu-si
s000teal

www.dacoromanica.ro

- 384 mod constant ultragiat. A trebuit

vie cineva, ctiva
cavaleri ai moralei publice, fireste, pentru ca
rzbune
rala
care era astfel ultragiatA la Sinaia.
s'a
contr soc. Sinaia de
Eforia
spitalelor civile, care era
societate, eu
drepturi. Dup multe dibueli, pentru
n'a
precizat dela
s'a gsit, in sfrsit, o
tea
ca s se cear nulitatea societiltei
tru
are un
ilicit; obiectul ilicit
jocurile de
noroc dela Casino. Vi s'a spus, este
o particularitate pe
care vreau s'o semnalez,
in statute chiar prevede
tare de easinouri
sAli de
din
nostri
adversari, in
la
aceasta
trebue
fie
:
de joc de
Dar
sfrsit, era o
un
fireste, care a trecut. Dar,
timp, s'a
forrnul
societatea este
nul pentru are un object ilicit tribunalul, prin
apelat de soc. Sinaia, a dat
de
Eforiei, constatnd
alte
societate are un object ilicit,
ceeace insenmeaz,
care a preoamenii din
zentat
parlamentului, toti membri din
de
ministratie, tribunalul, toti aceia cari avuseser ocazinnea,
cu
titluri,
examineze actele de constitire ale acestei
cari nu
societti, toti erau niste imorali,
felul
public,
teleag ce va
cesta,
efori actuali. Adic
la venirea
toti
cap
Petre Carp, Maioreseu,
vi s'a citat numele
toti,
ministratori, Take Tonescu, d. Dissescu, toti
a fost imoral, pentru
imorali !
tribunalul
!
a autorizat constituirea unei
prin
toate acestea s'a obtinut aceast
aceacare se
societatea. S'a mai
o particularitate, pe care voiam s'o
sta este
tribuformulat
cum
cererea aceea,
patrimose
de era
nalului, nu se vorbeste
fiindc se
niul
societti, dac se
de sechestru judiciar, ne_am judecat cererea de
o
cnd se pledase chestiunea
chestru judiciar, in
ne-am opus la
fond,
pronuntarea
alte motive,
sechestru judiciar,

www.dacoromanica.ro

- 385 s'a cerut

care se

nu se

cheEtiune :

cere ceva din

soclefie
aad5ogam
devine patrimoniul unei
care
; este una din problemele cele
dreptului comercial.
ce s'a

s'ar
pentru
mai insemnate,
'tamplat In hotrrea tribunalului prin care se
cietatea,
pomenit,
patrimoniul societtei

asupra
prin aceiasi hotrre,
mi se ceruse nimic prin urmare
se discutase
nimic
hotrste, pe cale de
aporturile
Eforiei
civile se
toate cldirile de milioane de zeci de mlioane
pe
a intervenit
Oblinuse prin
urmare Eforia mai mult deck
cu
aceste s'a
s faca apel. Ne-am pomenit apel din partea Eforiei ! Am
noi apel,
cum eram datori,
se
numele soc. Sinaia. Apelul Eforiei s'a repartizat
sectiune. Pe cale
a. atras, se
telege,
apelul nostru, care
o
Ctva
vreme
aceasta s'a retras apelul de care
atund
rog s judecati, care a
care a
acel
apel, pe care
s'a grbit
retrag Rezultatul era
se
ne amnase de cteva ori,
D. Micescu: Apelul Eforiei n'a fost repartizat la aceatoat argumentarea cade.
DJ Toma
: Se
fie o
Dar
s'a Meut apel, pe
1-ati rctras.
a fost
tot ne-ati
de
ori
ca
se conexeze apelurile.
urm
retras
Ce s'a mai
In timpul cnd
se
procesul la tribunal, d. ef or, care a simtit

s ia cuvntul, ca s v

dvs., a.

spus: la
fcut
lueru la tribunal,
vreau sA am spelunc la
poate s fie
ce-o fi, eu
voi desfiint societatea Sinaia, pentru
Sinaia
merge
avem majoritate cu care putem
mine
este o bravad. M'am
desfiint soc. Sinaia. Eu am
colegii
S'a realizat.
ce mijloace
o
chestiune
ne
asteptam
:
de a se
de important
interes
judece
este legitim sau nu
ca
se vad
25

Biblioteca Manlier

www.dacoromanica.ro

- 386 au luat calea piezis, au provocat adugenerale extraordinare,

nici
ele
mai
nici mai putin
desfiintarea
adi
retragerea
tribunalului, care
definitiv
patrimoniu soc. Sinaia Efose
actionarilor
pe urm drept
minoritate,
de
n'au
Eforia va
nici
nici croditorii. Cu alte cuvinte,
pe
s'a
apelul
s'a
s
vi s'a aratat ce
cale
ca
o majoritat e
conditiuni,
apelul.
se
Spuna d. Pantazi adineaori, este un lueru care
pe
era
apelul Sinaiei pendinte
dvs.,
chiar de a doua adunare general
ordinarg, s'a
de care actionarii minoritari, pentru
conoonventiunea
se aflase
unii din membri, dinde administratie de atunci
tre
reprezentanti ai
ivire la
aranjamentul care le convenea
acestia minoritari
ei vor fi
S'a

de a se

interventiune. Prin
introdus cererea de retragerea
earn vi s'a
de

care s'a
era

meu, d. Pantazi, s'a ho-

nu se va

peatru ce
D_voastr
Era apel pendinte din
aceste
interventiune din partea actionarilor minoS'a produs adevr o
de retragere a
care
aceeptat de care un. domn
nurnele Eforii, Aceasta este
Ins
timp aceiasi
minoritari au
publie.
public
partea soc.

de anulare a

generale, cerere care este

tribunalului de prima
o cerere
de suspendare a
acelui vot, care se
de apel s. IV. Aceasta este
Partea
ne
lucru pe care trebue
de apel este admisibilitatea
interventiunei.
este,
pentru
bilitatea
prealabil,
se
se
de partea dvs.
este aceasta :
Un vot al adungrei
care s'a
retragerea

www.dacoromanica.ro

- 387 apelului Sinaiei. Prin urmare,

acel
cioare
retragerea se efectueazd, atunci evident dvs.
nu puteti
faceti nici o interventiune,
zic
S000tim c mai
s facem
interventiune al drei caracter
s-1 precizez, dup
acum ca
nu fie
asupra lui. Se
interventiuertati
reamintesc acest lucru, ca
fac aplicatiunea la cazul nostru concret
interventiunea este voluntar sau
Nu
de cea
fireste, este
de interventiunea voluntar. Interventiunea
ei, este de dou feluri : interventiune agresiv
interventiune conservatoare. Interventiunea agresiv este
dare se
face de catre oricine care are
sufere

din cauza unui proces de

proccdura noasi'm, ca
proceduri, permite ca o asemenea interventiune agresiv
se
face numai la prima
Interventiunea
adid alturat pentru
din
litigante, aceea se poate face
deadreptul
Curtei
apel. Tiu
se
aceasta este mai
obiectull
concluziunilor pe cari am onoarea
le
dvs.
interventiunea noastr este pur conservatoare. Intelegem

intervenim pentru soc. Sinaia care nu este prezenta

este cineva sau a
cineva
a
clarat c retrage apelul
numele Sinaiei". Soc.
nu
este prezentd, repet
odat, nu se prezint nimeni, nu
punde nimeni pentru soc. Sinaia
regulat, dar chiar
ar Taspunde, lucrul nu se
concluziuni
putem s punem. Dar
ofrit,
este o chestiune
in._
Ceeace intereseaz este
se
c
pentru soc. Sinaia
dvs. apelul
regulat care,
este
fcut de ea in
d-vs.
dinte
prirnul
dovedesc
Pentru
intocmita dup
de
adunarea
tul care s'a

este regulat, ca nu este

acela
cum vi s'a
valabil
obligatoriu, nu este valabil. Al doilea,
sine
votul,
persoanele
cari
au
fost
ar fi
generale a majorittei
acelei
in
apelul, nu aveau calitat'ea de
generale ca
nici.
apelul nu
a
Al treilea
dealtminteri
n'au

www.dacoromanica.ro

- 388 hipoteza
care s'ar
votul a fest
persoanele cari au dat hrtia
Curte. pentru retragerea
apelului aveau calitatea de a o face,
ca actionari minodup principiile dreptului
materie, suntem
facem
interventiune conservatoare
soc.
chiar
ar fi
legal reprezentatA
majoritatea adunrei generale nu
violentetze
drepturile noastre
ceeace a hotlrt,
tragerea
Pentru aceasta
este
ca,
prealabil,
se judece,
dat de inajoritatea adugenerale
este valabil sau nu. Cine are
judece
chestiune Vi s'a spus
o repet i eu : chestiunea este pendinte
de
s. I corn.

aceast chestiune s'ar juded de dv., pentru ca este o

chestiune prealabilA, pe care o
dv.,
atunci ati
judecati o chestiune de care este sesizat
mod

Intreb :

de
posibil
faceti Imi

drept un asemenea lucru

dv.
sA cred ca n'o s'o facqi pentru ca ar fi ca
iveasca un conflict de jurisdictiune o
contrarietate de deciziune
doilea nu
fireste, sA
privati pe
angajate acum
instant de
pe
au la douA instante. De aceasta nu
vorba.
Dar
dv. ati
toate acestea
puteti sA judecati,
aveti
evocati afacerea aceea care este pendinte
tea tribunalului, asemenea caz tot este
de o deciziune
a dv.
dv.
binevoi a
: puteti
lucrul acesta, adic
evocati afacerea care este pendinte
tribunalului de
De
tea
rog

suspendrii
votului
de a doua instante In
tiu
deelatati
d. presedinte
binevoiasd cero d-lui grefier
de altminteri cred
binevoi
ne
coneluziuni

tr'un caz nu
Fac
declaratiune, pentru
cine

vreme
atins
a validittei
implicit'

la dosar - nici

scris,

la

mentionate.

s'ar

se
de
prim ce intmplare,
Curtii de
chestiunea sine
instante,
care este pendinte
renuntati la acele instante; prin urmare,

www.dacoromanica.ro

- 389 pentrud

la
este posibil,
putem
nici un
declaratiune formal, c nu
beneficiul instantelor mentionate.
legii
cale. D. Panexplicat' de ce am intrat
tazi
:
spunem lucrurile acestea
vedeti seriozitatea procesului, pe care
fcut, s nu
un proces de
; este un
foarte serios. De aceea, fac
declaratiune ca
renuntm cu.
un chip.
nu
D.
D-1 grefier va
act de
declara-

fac
chip

D. Toma

veti
v

:
atunci, Onorat Curte,
puteti
judecati dv. chestiunea,
adineaori, noi
primul

n'a existat un vot valabil din partea adunrei generale,

ipoteza chiar
d. Pantazi
care, dup
ar fi permis asemenea chestiune fie rezolvaf
majoritate, nu cu unanimitatea actionarilor. Este o chestiune
pe care la timp o vom
dv. Dar
trebue
majoritatea
s'ar admite c
fie,
generale
o asemenea
acela era nul, din diferite came,
dv. c
de apel suspencaz este pendinte
adaog
acum,
darea acelui vot
acestea s'ar
s'ar
hipoteza
care
ca fcute mod regulat, totusi avem dreptul, dup
minoritari
intrgenerale ale dreptului, ca
de a doua,
facem o interventiune
noi drepturile la cari aceia, cari
vatoare

ai soc. Sinaia", au
Care va fi formula juridic dup care s'ar
vreme
la judecarea acestor
mi se
sunt sezizate Celelalte instante
amnati pur simaveti alegerea, socotim, sau
a
la
definitiva
plu judecata acestui proces
rigoare
aplicati
lorlalte
Puteti, socotesc, chiar
de
de
art. 264 pr. civ., care
conflict de jurisdictiune. Aceiasi
pentrud este
a trei instante, tot cazul
juridid
instante. Cine are judece acest conflict de jurisdic_

www.dacoromanica.ro

- 390 Este o chestiune care se va rezolvi

pe care dvs. puteti s'o
dealtminteri,
procedura
nu prevede
Dar,
prin analogie
se petrece in cazul
este conflict de jurisdictie
prima a doua instant,
c-a solutiunea se poate
In tot cazul, cu aceasta
sunt concluzinile noastre de
:
dv.
a
interventiunei noastre, este absolut
ca prealabil
se
:
este
aped al soc.
Sinaia" pendinte
dv.,
este apel, atunci
oricine
putem
pentru soc. Sinaia". Ce
pune Alturi
se
soc.
va
atunci,
ce interventiunea noastra va fi
va fi partea
spue : odat ce
venit pentru soc.
Sinaia" nu aveti
emboitati pasul,
sa-i tineti
isonul, cum se zice pe
Curtii de apel.
vom fi
: mi este as,
intervenit penconform

Sinaia", dar

apirim drepturile ei

aprni

drepturile noastre. Codul civil face

acestui
cazuri remarcabile.
materie de
art. 775
mi 'nsel din codul civil,
drept ereditorilor unui
instant,
ea nu
detrimentul
o
Deasemenea,
aplicatiune foarte remareabH
materie de separatiune de
provocat de femee contra sotului su. Creditorii sopot
stare a separatiunei ca
dice colizinea
soti,
si nu se vateme drepturile

Acestea nu sunt
aplicatiuni ale prinoipiului geneDar
atunci interventiuodati ce se va
conservatoare fcut de noi,
interesul societhlii ,.Sise va veda ce coneluziuni putem
punem
bberi
fi dv. fireste atunci
: nu poti merge
aci,
tirebue si te opresti dincolo. Dar
atunci, in prealabil,
trebue si se
daci adevr este sau nu apel
d-v

Acestea sunt
voiti a le admite.

pe cari

www.dacoromanica.ro

bine-

Pledoaria d-lui Dimitrie Micescu

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Edit.

p.

Judiciar".

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

D. MICESCU
de

la care natura a adaptat un

cap de abanos. Un cap de emir,

ochi
care focul
iatagane,
nas
de intrebare spre
barba
ca o conspira(ie...
li
in rama unei
ca
de Alep cruia emirul generos i-a redat libertatea
rilor
care se
smochini, dar care revine
spasmul pedalat al unui motor
In zborul cadre Banque Belge..." sau
Palatal
masca sa
aerul sumbru
cabinetului de
lucru. D-1 Micescu a
a
de
lucru
e o problemd, care-$i cere
cescu, care a studiat a izbutit, a
a
a nzuit
a ajuns, a jucat a
partide
inceputul
de
are pe
local luminii satisfac(iei,umbra
mereu
de
zuie mereu.
pasionant
final din ce ce
parteneri din ce
ce mai tari,
foamea de
il chinuie
mai
In
setea de risc. Necunoscutul ademene$te ca
certitudine
an picior fin de femee sub un domino bizar. Dar nevoea
pentru
certitudine, pentru folosul altora mai malt
principala sa preocupare. Ei i-a
destulare proprie,
posilaborioase, in
inclzinat ani tineri de
bilittii de aplicare in disciplina dreptului a metodelor
pledoarii
nevoe
pozitive.
$ah,

zie. Cine

argumentarea pe terenul solid al principiilo

de
E un amator de precizie. Nu
lungimea pledoariilor sale se datore$te

www.dacoromanica.ro

- 394 nerea

sau nevoii? Plcerii de a face o

sau nevoii de
a teoriei

din expuservi con-

clientul?

sunt,

Micescu e o fie, bogat toate sensurile,

barou. Intr'o societate
care a
a fi, d-1 Micescu e unul dintre pu(inii cari au
numai
au.
de
cari
PETRE STRIHAN

s'a
in August
in acel oras, la
diploma de
urma cursul
de drept din
fra a
; ccf
io 1908. In
se inscrise In
Paris, unde in 1911 trecu doctoratul in
cu
pleca
teza : ,,Essais sur la technique juridique", lucrare ce obtinu mentiunea
fu
de Factdtatea de drept din
In
cane desi
de
n'a
prezinta la concursul deschis de Facultatea de
pentru
de
drept noman, in
crerei catedrelor pentru doctorat.
1913-1916
cest concurs, d-sa piec din nou la Paris, uncle intre
speciale de
si, In plus, colabor sub
D. M. la
note sub aceleasi
Revue trimestrielle de droit civil
la Sirey,
NOTE BIOGRAFICE. - D-1

itrie

Pitestit

1887 in

initiale.

avocatura
1918, in
in
de
In potriva
de
aceasta dat
vitatea
se accentua din ce in ce,
d-sa
un obisnuit
barei, trecnd
printre
ei. Procesele
Steana cu Minlisterul de
Procesul ziar4tilor
a avut
sau

de

in

dispune,

cali-

tati profesionale cu care este inzestrat.

afar de preocuprile
care
serios
zarv,
timpul cu
carora a reusit
intocmeasc o importanta
in
:
tia regimului dotal". Nadjduim ca
opera va vedea in curnd
mina

impreunii
suntem

lui Gny

pe care le are in
au incoronarea unor elogioase

Saleilles.

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui Dimitrie

nu s'a crutat

acest
pentru ca desbaterile
procese : stenograf, care
eeou marilor interese
joe, fie
reprezentanti ai
coticliane savantele pledoarii rostite de
adversari, chiar
noi n'am fi observat aceasta,
ce
nota hazlie reprezentat prin expunerile fcute de
din
reprezentantii prtei adverse,
proces, - nimic nu
crutat pentru
procesul
desbaterile sale
sfrsit
un
fie considerat sub un aspect pe care
nui
totusi desbaterile nu au
nici
de important a intereselor asupra
Donmiile-Voav
nici mai ales simplitatea problemei de
drept pe care acest proces o
procesul nu va
unor desbateri de senzatie menite provoace curiozitatea
chestiuni
pentru desbaterile lui
asupra
importan
deajuns
dar
de

aspectul
pledoariile spre a
fie
care
ne ammte
s

pe confratii mei advereari pe

De aceia eu nu voi
inutile pentru a
unor
euvinte chcstiu.
care o
speta care pledAm. In
aveti
este
asupra
aceia
admisibil o interventiune
dacA mai
a se
sting din
proces
instant de apel,
mai
dezistat de
principale din el,
Aceasta este
desbate
fata
Societafea,,Sinaia", pArti
de fapt : Eforia Spitalelor
fata primei
singurile care au figurat
principale in

www.dacoromanica.ro

- 396 instante, pentru motive ce le privesc au declarat

nu
s
mai judece
fata instantei de apel
streine de desbaterile primei
dare pretind
un

de a

instanta de apel, voesc

ce prtile principale
stins.
de aceast situatiune precis
fapt
drept vor
juridid care se poate
pune
desbaterile din fata Donmiilor-Voastre.
pentru
noi ne
feri de a
pe adversari pe panta
rei desbaterilor de
proces de
chiar
prea mari nu aveau ce
spre a
mai. mult problema pe care pe terenul
juridic aceast
de fapt o
dela
citim textele de lege care au
situatime
fapt, spre a
acest fel care
este
pmict de vedere juridic
aceste
vor putea
asupra
texte de lege pe care desbaterile
Singurele
proces pot
le
sunt articolele 248
260 Cod. de
o interven_
Civ. ;
art. 248
ce se
principiul
pentru una din
tiune nu se poate face apel
partea va
rele
text
fac o inacest

nu a
instante ; articolul
va

o asemenea cerere
:

cerenR de

ceia ce pune destul de

intervenientul nu
din momentul
instant
care s'a
asupra admisibilitAtii interventiunei sale. DacA pe
care
termenii oategorici ai art.
acest text vom
cauzele care pun capat in mod definitiv
penultimul aliniat, se roste5te
existente
felul
oes,

de prose
se
impiedecalrea
inchiderea procesului,
prtululi".
va fi rputut

texte de situatiunea de
vom
aceste
vor fi
mai
procesul desbaterile asupra
de a se
cuprindA:
limitate la ceeace ele
au renuntat la

www.dacoromanica.ro

dintre ele, cu

- 397 ce
mai
mai pot
proces a fost
prin efectul cererii
prti
care nu au
gurat fata primei instante care nu au fost
nici
de apel
mersul procedural al
gerea
se fi produs.
sunt textele de lege pe care desbaterile
meaz
se produc
nu
poate
din
res_
trns al acestor texte a acestor
desigur
Curte suntem
a
e c
pierdut un timp
pledoarii inutile cari au ocupat trei
Neoontestat
care a existat odata
principale a f ost interesant
faptelor,
nu pe
truc fapte ca acelea care fceau obiectul lui
poti
le
era intere_
tingi prea dea proape
s te intinezi, eel
el
o
sant din punctul de vedere juridic
de o mrecare
de o neeontestat
judiciare.
Eforia Spitalelor Civile
ce consista acel

vorbe

fusese
fusese co_contractant,
de_
a
hotrarea dela prima
ca noi
lucru
judecat,
Eforia
fusese
finitiv are autoritatea.
vederea
grup de persoane
contractant6
SocietAti pentru infrumusetarea statiunei elimaterice

naia, Societate care urm poarte numele Sinaia":

ani de
mai bine de
1911;
Societate se constituise
Tri_
urma cererei Eforiei Spitalelor
functionare,
aceasta
Seetiunea II-a Comercial
bunalul
Societate nu a existat niciodat din punct de vedere
imoral, legea nu poate
ilicit
pentru obiectul ei
pentru a nu
unor atari
dea
considerentele
a nu
detalii inutile,
citez numai dispozitivul, din care se va
multumeEe
att obiectul procesului care a existat
in care acest
Sinaia" Eforia Spitalelor Civile,
Acest dispozitiv are
proces a fost solutionat de
prinsul urmtor
de Efor'a
Rucure*ti contra
Nr. 6515-911".

al Soc. S1ntaa",

judectoreasca

dela

www.dacoromanica.ro

instantk ple-

- 398 invocate de Eforia Spi-

cnd dela motivele de

talelor Civile bazndu-se

Sinaia";

contra acestei

se face
apel la Curte att de Societatea
de Eforia
talelor Civile ;
apeluri erau pendinte in fata scctiunei
I a Curtei de
timp majoritatea actionarilor

Sinaia",

s'ar fi

de

Secie-

ttii

respingerea apelului fAcut de ea

contra acestei
hotArari, sesizeaz pe d-1 Presedinte al
tiunea
cu o petitiune
de parte se cere
convocarea
generale ordinare, iar pe de. alta con_
generale extraordinare. Adunarea geneunei

ordinar nu are nici

nici important
ce urmeaz
fafa Domniilar_Voastre. Ce
obiect
general extraordinar
ce spun
cari au cerut convocapea
:
in

proces in contra Soetati:, prIn care s'a

anularea actului constitutiv
a Soc'etati ;
prima
Eforia a
procesul
s'a dat s'a consderat
'efeot acest act
deoi existenta

Tribunalul
de
o Adunare ge_
care
se pronunte asupra urmatoarelor
chestiuni precise : 1) Inlocuirea Comiliului
administratie;

pe care Societatea va crede de

le
fata cu noua situatiune
prin intentarea de
Civile, a procesului
constitutiv
2)

deci a

multe, foarte multe

care

interes ca

la 17 Martie anul 1923

care le crede de

nu

adunare
ce

provocate de
io o ho-

ia dispozitiunile pe
inlocuirea Consiliului

adunarea
adest
al ei
inutil, pentru
Consiliul de administratie demisionase
locul lui se
un altul, care se
de increderea
adunrii generale ;
ce priveste atitudinea
Sicare
naia" trebuia
o
de apelul pendinte
Sectiunei I-a Curtei de Apel;
textul adunrii generale :

www.dacoromanica.ro

- 399 extra-ordinar
Adunarea
imperativ d-lor L.
Scdetatea
facur

da
trage

secta

Nr. 925-922

de 17 Martie 1923,

a re-

M. Nicuflescu-Ianca,

de

Bucuresti,

Sectienea I, Dos. Nr. 1025-922".

Pe baza
mandatari ai
mandat imperativ,
Societhtii se prezint la
de Apel personal dan
toarea petitiune :
Subsemnatii Lascar Catargiu

de

M.

S;naia",

baza deciziunei
nerale extra-ordinare
17 Martie 1923 declairam prin prezenta ca.
gem
in contra
Trib.
Sectrunea
925-922, proinuntata in ziva de 6 Noembrie 1922".

in

procesul

fata Curtei de Apel, Eforia Spitalelor Civile d

ratiune la data de 27 Martie,
cuprinsul urmator :
naia" a

Ge-

Inregistrat
Nr. 3351-923, Sociefatea Sice formeaza obilectul
Nr. 1025-922,
de reprezentant
va rog sa luati
acceptarea
a acestei retrageri
sa
inichiderea do-

care

normele obisnuite

Civile ar fi trebuit

fie definitiv terminat. S'a

totusi
se creeze
pret o complicatitme : la dosar se
o petitie
de d-nii Edmond de
Dr. Eco_
nomu-Prahova Ioan Catzigheri, care declar
fac interventiune
acest
de actkmari. Interventiunea este
la 7 Martie deci
anterior cererii de
tragerea apelului
de Societatea ,,Sinaia",
acceptarii flicut de
Aceast petitie
mai are o
particularitate, aceia
facerea unei cereri de
desi
interventiune, niciodat
acum Onorata Curte nu a
se lege
interventiunea admisibil, deci nu a facut
instanta cu
care
procesul principal.
de
de
complicatie
ceraea E_
petitiunei, Onorata Curte
act de retragerea apelului
foriei Spitalelor Civile de a se
Societtii Sinaia", dispune pur simplu printeun jurnal

www.dacoromanica.ro

400

dosaruhii,
ar fi
natural
normele
din Codul de ProcedurA
a dispus
ca ea
fie
in vedere la termenul ce se
pentru judecarea

care nu se mai
se

din

de a
ce se desprinde din
fapte, este firesc lucru ne punem o
: Trei
persoarie afhmnd
de actionari ai
o cerere ; dar
ca
cnd prezinti
tate oarecare
ca
orice discutiune
existenta acestei
in mod firesc
sunt
domni care
de
in
Am
dosarul
gsesc vre-un act doveditor c5
momentul
punA conclu.
care petitonarii voesc
ziuni in calitatea pe care o
sau au fost
se dea o ho_
actionari ai Societatii Sinaia". Cnd ceri
afirmi un interes o societate pe
baza titlului de actionar, prima
o
pe care trebue
aduci este aceia a existentei
in
care pui concluzia,
o atare dovada nu este adusa astfel
se constatA din dosar concluziunea pe care suntem
sA o tragem este foarte simpla : noi va rugam sA
cerere
la
binevoiti a respinge de
justifice calitatea de actionar
nu existA nici o pies, care
sernnatarilor petitiunei pe temeiul cAreia s'a pledat.
pri_
gem de
el
punem concluziuni formale
din
simplul bun
cluziune.
De

din punct de vedere juridic respingerea interde calitate este intemeiatA pe art. 72
se produce
Cod. de Pr. Civ.: o cerere de interventiune fie
primei instante, fie
se produce la a doua instanta,
de
reguli de procedurA
caz este
orice cerere introductiv
acest sens atunci
intervine
oces, fie
se face o
oarecare
afirmA existenta unei calitti,
justifice existenta ei
ei pentru a se
tine searna de
; din combinatia
69
72 din Codul de procedurA
pe de o
parte
introducerea
tiebue
actele justificative
de alta
de cincizile
data cererei
pe baza

www.dacoromanica.ro

- 401 crora cel ce

un drept

de a fi
din dreptul de a se mai
de
ele, afar numai
probeazcazul de
care l-au
impiedicat
le depun.
de acest din
text pe care
voi
s-1
cum spu_
neam
pe acest
fat de acest text clerem
resping de plano cererea de
interventiune pentru nedepunerea
termenu-

lui prevzut de el. In adevr art. 72

teste in felulurmtor :

partea ultim

ros_

Dac

vor fi depus
cu
se
in
in
aratat,
VOT
cere un
termen
Greta ; judecata
nu va
da acest
dect
care l'a.
va
fost in
cart
in adevr s
depunerea la timp".
mai

sa,

atunci,
Curte pentru a se justificA primul
existenta acestei
peatru a puta tine seama de ea,
trebuia ca aceast
de
care
care o semo iau s fie justificat prin -acte dosar
tate art. 69 72
de pr.
A trecut teimenul
trul
depunei ea actelor
care s'ar fi
calitate, puteau
fie depuse,
nu au fost depuse
ziva judectii, deci
deczuti de a o mai face
imprejurari
munai de
s'ar
s
Desigur nu vor
de forta majora i-au
din moment
o
situatiune de
major.
probeaz calitatea de actionar, singura
ce nu
interventiunea este fcut,
virtutea
de calitate
respingeti interventiunea pentru
fondul discutiunei.
a
a lipsei de
Dar
de aceast prim
de lipsa dovezei din care s rezulte dreptul
calitate
proces,
petitionarilor de a interveni
care semneaz petitiunea Ne_
cine sunt
tre v'ati

contestat, pentru noi, care am dus acest proces sub

felurite,
soane

semneaz cererea de interventiune nu

de interesele Societtii Sinaia". Pentru D-v.

a trebuit vi se fac istoricul Societtii Sinaia"
fie prezen_
a tinut
sub care acest
sub

tat de adversari, pentru a se

cine sunt petitionarii.

www.dacoromanica.ro

- 402 Din istoricul

de adversari s'a putut
cel care
are interese
singurele interese reale, printre cei trei
titionari,
Edmond de
din
istoric s'ar
fi putut desprinde
singurul semnatar al acestei cereri de
nu
fi
E. de
acest
nu
fie
prea cunoscut Eforiei
Civile tuturor interesatilor
Soc. Sinaia".
personalitatea
de
D-sa
astfel
chiar apritorii sii, un specialist materie de
jocuri de noroc, este persoana
exercitiului
cestei
acaparase
anume moment toat averea Societatii Sinaia" prin contracte fara
care s'au
succedat
care
de
miens
persoane care luau parte constituirea patrimeniului acestei
Societti, nu
deck numai specialitatea sa,
a
jocurile de
Acesta este
adversar nu
numai al Eforiei Spitalelor Civile, dar chiar al
Si_

Sinaia"

Eforia Spitalelor Civile, au vrnarit un

singur
seep ifrumusetarea statiunei climateriee Si_
naia
a trebuit si intervini specialitatea d-lui de
plmadirea contractului pentru
un contiact
pur romnesti
interese
un contract care
la bazi
interes de natura
estetic si se transiforme gestul
putin estetic acela al
specialistului de jocuri
!
bula.
Interese contrarii
Sinaia" Eforie n'au e..

xistat nici la prima instanta, nici in fata instantei de apel

nu existi nici acum, pentru
oamenii care constituesc
Societatea , Sinaia"
care conduc intereSpitalelor Civile,
unii
altii si apere
interese omnesti sub auspiciile
necesitati morale
tiunile balneare ;
acet
Societatea Sinaia Eforia
Spitalelor Civile au
se plaseze
siu
a
ventia d_lui Edmond de
momentul
care
vele constituirii
erau in curs pentru
aceia
Tribunalul de Comert a
transforme
stigmatizat
sa ca un act care nu
aibe
obliiduirea
Societatea
In acest
nea initiatorilor
infrumusetarea statiunei clial specialistului
materice Sinaia, gratie

www.dacoromanica.ro

- 403 de jocuri de noroc, se transformase

Actionarii
ai
Sinaia" Eforia Spitalelor Civile, care
s'au vazut coprtasi fortati la o asemenea activitate, au
de acest
au reactionat, de aceia spu_
neam
nu exista divergen de
Societatea
Eforia Spitalelor Civile. A,
de interese,
anumiti actionari ai
Sinaia", de
o parte,
actionari
Eforia, de alt parte,
contiarietate de
a aparut
din
in care Edmond de
prin
contracte facute, a devenit acaparatorul avutiei
i-a dat ca object principal, atela care era
de specialitatea sa. Pentru a
cine sunt
adversari

ai Societatii Sinaia"
ce
ei pot s

pentru a
prin aceasta pn
afirme vin
apere interepermiteti-mi
una din
pim
diversele faze ale proceselor dintre Societatea Sinaia"
E_
f
noi, banuind
dosul
reprezentanti ai
Sinaia" se ascund in realitate
care vor
apere
numai cu titulatura acesam formulat am luat un interogatoriu
Sinaia"; prin acel in_
Consiliului de ad-tie al
terogator
nu
contratoemai s
actionarii
intere_
aceast contrarietate exist toemai
ale d-lui Edmond de Margay. Aceia
care
care
proces Societatea Sinaia",
actionari ai acestei
pe
nu pledeaz pentru interesele comune ale tuturor actionarilor
alte procese, pentru
au
ci
aceasta se desprinde din
d-lui Edmond de
proces anterior
le_am pus
pe
una din
Sinaia";
de ad-tie al
att de indiscret pe
indiscret, poate chiar
de d-I
de jenant a fost raspunsul dat, fusese
tocmai
Civile
Lascar Catargiu eforul
destul de jenant nu
fost indiscret
adineauri,
unul din adversaiii
asupra
ultragiate
cavaleri ai
mi-ar fi vorbit despre
simt de moral
s se respecte un
care au

Eforie, ci

www.dacoromanica.ro

- 404 vorba de

in acest proces
Edmond de

al moralei
:

adia ono-

ce

Sodetatea

nu

de Societatea

de
de

In

aceastA, intrebare era

de o
Societatea Sinaia",
prin
de administratie cel vcchiu.
pe de alta,
majoritatea actionarilor care cereau
generale pentru verificarea gestiunei fostului Consiliu
Ad_
avutului Societaii.
Intercsul acestei intrebri era
: prin
se
acei care
campania de
contra majoriatii
nu sunt reprezentantii propriu.
ai Soc. Sinaia" nici
interesul exclusiv al acestei
ci
dosul
se ascundeau intcresele
d-lui de
de
rspunsul
interesele sale.
Consiliu_
lui de Administratie :
Exact
care o

Societatea SdnatIa" pe

angajat

serie totusi de acte au dovedit

ceia
micile onorarii ale avocatilor pentru
impor_
tanta onorariilor datorite
avocati
care
dau au
dar interesuportate de persoane
de
sate vechiul mers
Societaii Sinaia"
acaparqrea
vutului acestei
de
ele.
Presedinte Onorati Curte,
cel
surprinzAtor aceiasi aphrtori
au pus concluziuni
tru Societatea Sinaia" la prima
PanrAspunsul
tazi), erau aceiasi apgrtori care care se
Soc. ,Sinaia"
de ad-tie

proces anterior, aceiasi care pun concluziuni

de apel, dar care
astazi
contra intereseSocietai.
Prin aceast observatiune situatinea se
Nu este
tinem
nu cste
de
accentuAm

www.dacoromanica.ro

- 405 intense contrarii

Eforie Societatea Sinaia";
ele
nu mai
proces. Sunt interesele contrarii,
initial al
Sinaia",
contrarii ale capitalistului
ca nu-i zicem
de
jocuri, care
de seam
din mn avantajele pe
care
de pe urma exploatrii
joritatea actionarilor ; dar aceste interese contrarii sunt ale
d-lui de Maway personal nu
interesele Societtii
de Eforie.
ce se pledeaz astzi
Dom_
niilor_Voastre, prin urmare nu sunt
ci
personale ale unui strein de Societate de actiocapitalurile care o compun.
Odat lmurit situatiunea
interese a intervenientilor
din
care se
procesul astAzi
in
Domniilor-Voastre.
la apel din partea So_
Sinaia", o
din partea
acestei
Proces Contrarietate de interese Dar proces nu
mai
timintele
s'au

proces nu a mai. existat din momentul ce

Sinaia"

al Eforiei Spitalelor Civile

de ceeace s'a petrecut

mod
ralnic, de prtile, de singurile parti, care figurau mod legal
ca legate in instant. Dealtfel
Onorata Curte
nindu-si
rol pe care mai
aibe
o atare
imprejurare acela de a
de
a stinge procesul a constatat acest lucru prin chiar mentiunea
Sinaia". ca
pus
pe
de Eforia
petitionea
din mentilmea pus
de
aceste de_
s'a
luat
Spitalelor Civile. Faptul
litiinstanta nu mai
ca
claratiuni
Cnd pretindeti
este
gioas.
atunci
din moment
v mai
cu
mai em judecatA.
: noi
care au
Eforia declar prin petitiunile
Att Societatea Sinaia"
cum au declarat astAzi
care se
dosar,
proces0 este
deplin
ele
sunt
1923.
data de 20
stins cu
mai
putin
ju_
peste argumente mai
acest fapt care se
dicioas,e, se poate
acest fapt repetat
declaratiuni la dosar,
semnat

instant, ca o confirmare a trecutului, nu se

www.dacoromanica.ro

- 406 -oricare ar fi istoricul care s'ar face asupra

oricare ar fi
care s'ar aduce.
Aveti vre_o nemultumire
S'ar
adversarilor
tinde la aceasta. Aveti motive s
impotriva acelor care au fcut o declaratiune acelea care
la dosar,
fi
calita tea de o face
Aveti motive
aceste
frauda drepturilor D-v. Nu aici este
faceti a_

fut

semenea

pentru c spre a le putea face

trcbui ca

procesul
mai existe. Noi
cazul
socotiti
un atare drept
este fondat, la o actiune impotriva
Societdtii
Sinaia",
prevzute Codul
desigur
contestm

in cazul

a fost rezultatul unei conivente

frauduloase
acesti mandatari ai Soc. ,.Sinaia", v
la o atare actiune, dar o actirme
care nici
Spitalelor Civile nici Societatea Sinaia" nu
vor fi private
in msura
grad de
care nu este
fie
direct
ca o actiune
aceiasi msur
fata celui
al doilea grad de jurisdictie,
pretentiunilor D-v. de a stabill eixstenta unei
apel este
fata instantei
frauda drepturilor D_v.
Aveti pretentiuni din cauza declaratiunilor de
gere a apelului de acceptare din partea Eforiei, sau aveti
acelor care le-au fcut,
o
pretentiuni
sens. Nu se pot aduce
distinct de intentat
discutiuni lucruri care formeaz sau
po
cale
formeze obiectul unei actiuni principale.
ar pute
pentru
din
de
De
ar
a discutiunilor tot
simplificarea
s'au
care se pretinde de adversari
modul
de retractare a
ctuit sau s'au

de acceptare din partea Eforiei ; pentru situatiunea actuala

brut al acestei retrageri de apel al
nu
deat
retragerei care pune capt procesului dintre Efo_
Societatea Sinaia".
Spitalelor Civile
fapt brut aplicnd textele de
Numai
se poate
pled
pe care le-am mentionat la
solutiunea
desbaterilor.

care se impune

www.dacoromanica.ro

ca

al

- 407 Curte,

cerere
interventiune, pentru
existe,
alte
vinte pentru
fie tinuta seamg,
anumite conditiuni
care legea le_a prevzut
art..
: Nu poti
faci interventiune
proces in
de apel,
n'ai figurat la prima instantg.
citire a acestui articol
:
Ace la care are vin interes kgibirn,
intre alte ersoane, va

actual

ce

sa stea

de
pentru a p-ute justifici prezenta ea
tervenient
trebue
fie cineva
de ea.
Dar atunci
intitulezi calitatea pe
tervii, aceia de actionar mai poti
esti cineva strein
Actionarii nu sunt
prin personalitatea
a
Cnd faci interventiune
de apel
calitate
actionar nu ti poate r5spunde ai figurat
dela prima
prin personalitatea juridica a
care te_a reprezentat,
calitate,
cum a reprezentat pe toti
Problema pus acest
fcl este rezolvat prin
inteivenientilor :
Ei pretind
parte la un
care se
Soc.

Sinaia"

Eforia Spitalelor Civile. Dar pentru a

ca procesul

persoa_
alte persoane.
care
accentueze calitatea
fac
interventiune fac o dedublare a
spun: noi nu intervenim
personal ci
Sinaia". In
calitate de
prin urmare
calitate
actionari pentru Societatea Sinaia" Dar

fie
avnd

tru aceasta trebuia

nu fi figurat la prima
fi
parte
ori prima
ai figurat tocmai
Eforie Societatea Sis'a purtat
pentru
de actionar, ai fost reprezentat
urmare,
instante.
fata
conditiune, de a nu fi figurat proces la prima
de
reese
de
mai
avea
de
nici
o
demonaratie.
nu
art. 247
acest sens natural logic, care se
Totusi, pentru a
ca o consecint a art. 247, d_l Siefert v'a citat

instantil, este

www.dacoromanica.ro

- 408 dinta precedent o Jurisprudent a Inaltei

de
satie.
Dealtminteri,
consecint este
natural fat
de
care se poate face interventiune

apel; cnd textele arat interventiunea nu se poate

pentru propriul
interes ci
uneia dintre parti,
fata instantei de apel,
acest caz
se
pune: sau intervii propriul
interes
in acest caz cererea de interventie este neadmisibild,
interedar acest caz
trebue
fie
de persoualitatea ta pentru
altfel nu
ratiunea a interventiunei ; cnd ai figurat fata primei
stante
cnd ai
reprezentat mod legal in fata
instante nu mai poti
fata instantei de apel
intervii
pentru
te
figurnd chiar
Cnd actualii
intervenienti se intituleaz actionari ai Societatii Sinaia"
ca ei nu mai lucreaz prin prisma
persoualittii
legale ci prin
ale Soc. Si; dar Societatea Sinaia a figurat la prima
ca
ea
purtat procesul,
a existat ca parte
atare
care intervin nu sunt
dar conditiunea
de textul formal al
gei, aceia ca persoanele interveniente s fie distincte de
lea
urmat procesul nu este
care
interventiunea trebue sit fie inlaturata.
consideratitme, Domnule Presedinte
In afar de ace
Onorata Curte, textul art. 247 trebue fie complectat peninstant
; ne gsim
art.
tru a fi aplicat spetei cu
de apel
interventiunea trebue aibe caracterele cerute
poate interveni fie pen.prima
de art. 248.
un interes
a
eres propriu, fie pentru a
un
de apel nu poate face interventiune de_
strein,
nu
;
ct
interesul uneia din
personalitatea
instanta de apel
poti interveni
proces, crici aceasta ar
dintre
care figureaz deja
pus de art. 247, ci
o eludare principiului
interesele uncia
personalitatea ta proprie
tre prti figurnd
Cu alte vorbe este a face distinctiunea pe care
agresiv
o aceentueze
Stelian
pentru a
interventiunea conservatoare;

www.dacoromanica.ro

409 tiunile art. 248

Economu

interventiunea
Catzighera

de

de

No

dect

Dar
astfel este Eituatiunea,
adversarii
les s
o interventie conservatoare, fie
prin declaratiunea categorica
de aprtorul
ni
argu_
mentarea pe care vrem s'a facem.
In adevr nu mai are
din moment
inter_
ventiunea f&cut de petitionar este de
nu mai are rost
fata Donmiilor-Voastre distinctiuni teorii de
privitoare la rolul
anonime ; fie
el ar fi considerat creditor, fie
purttor al unui drept mobiliar, fie coprtas, oricare
ceste teorii s'ar admite este
ori_
pentru
caz atunci cnd semnatarii petitiunei
Domniilor-Voastre ei nu s'au putut
pentru interese
ktreine ci pentru
interese ale
Sinaia";
din moment ce au intervenit pentru Societatea Sinaia",
tot
prumutnd personalitatea ei
sensul
ce
trebue
dat
art.
247
ceia ce am afirmat
se
fata instantei de apel : Nu pot interveni
prin
la prima
Manta de apel acei cari au
faptul
erau reprezentati de
Societate; nu pot
parte la instanta de apel ca intervenient acei care au fost
figurat
faptul
prezentati de Societate
fata primei instante.

o curioziDar explicatiile date asupra art. 2-18

actionarii
tin s insist : atunci
de chiar Societatea Si_
se
de declaratiunea
procesul dintre ea
declaratiune pe
declaratiune mt
stins.
foria Spitalelor Civile
dela acela pe care intervenientii au pretentiu_
eman5,
nea
reprezinte
de actionar
invoci
tiunea nu le este opozabil,
calitate,
fata instantei de apel
te prezinti
prin
in
prin urmare nu ai calitate de a

tate asupra

a
cute de Societate

sunt

Smaia",

Societatea Simtia" a

www.dacoromanica.ro

- 410 clarat

la acest apel

v este

opozabilA.

este
Domnule
coroborez
argumentare oarecari citate din
Jurisprudenta
Doctrina
se va puta
acesteia
zise intervemtiuni conserva_
toare,
Doctrina
Jurisprudenta nenumrate
duri au afirmat declararea de detzistare dela o

recare sau achiesarea la o pretentiune, declaratie sau achie_

sare fcute
de
acelea pentru care se intervine
titlu de interventiune conservatoare, este
inter_
venientului
este
mod definitiv. In acest
sens sub art. respeotiv din Codul de
Francez, art.
339 din
Codurilor Adnotate Da lloz" gsesc urasupra Doctrinei
Jurisprudentei :
Jug

la

qui n'est
par
constitue qu'une annexe de

mais
qui

demande, s'croule
(Douai, 26

que
cause

elle, si
1897).

Aceasta
cineva nu
figureze ca
tervenient
ca
al
principale,
nea intervenientilor
al peeste
un
titiunei de apel al SocietAtii Sinaia", pentru
D-v. nu puteti interveni sprijinindu_va pe alt drept
pe dreptul de
mai
apel al SocetAtii Sinaia"
adest sens
sus
momentul
s'a
moment
din dreptul de a mai
pentru D-v.
pune concluziuni instanta
definitiv
:
aceiasi
de legi citez

cas

depuis

originaire

de
la

des
consen-vatoire,

de

caz
mai
:
Nu se poate afirmatiune mai
definitiv
de interventiune conservatoare drepturile
apel nu
: Intetrventiunea
logid
fie
interventiunea care se face
ia o
separatA, distincti
ia aspectul unei
fata primei instante, care
perfect
; interventiunea
apel este

www.dacoromanica.ro

- 411 adaptat principiului,

peripetiiie
; ea
rol
tot timpul
aspect
litigiului. Prineipiile sunt
tarea
a crede
totusi
trageti
sccinta din interventiunea Dv. fat de argumentarea,
Jurisprudenta afirmate adineauri este a cere
care este
nelogic
imposibil din punct de
juridic. Sau
intervcnit
propriu in
caz textul art. 248
faceti o atare interventiune, sau ati
o interventine
astfel cum dealtfel o afir_
acest caz
mod
Dv. sant
f initiv de soarta actiunei principale :
fazde

acestei cereri.

Pentru a continua citatele

prcnunte
Jug que
a pour resuhat,

va
adineauri,
a avut ocazie s

nenumrate randuri in
dsistement
teignant

de

fortnul
interventIons,

tomber

et ne

que

des

sur un
13

1865).

avut grije s precizati :

intervenim pentru

ce

pentru Soc:elaitea Sinnia".

ca sa nu
de textul art. 248, dar din moment
facuto atare preciziune
legat soaita

de soarta actiunei principale,

care apelul
D_v. a disprut pentru
nu
cipal s'a
Nu
vorba
mai
de
sa capete o
situatiunea
de drepturi de interventiune similare
care exista
dreptul francez, care permite calea
chiar
fata
de apel ; legiuitorul omn a pus
vil dreptului de a interveni in interes propriu in apel
sa
astfel activitatea
de soarta apelului
alt consideratiune
Dar
de
adversarii se plaseaz pe
la
de vedere juridic
contrarii tuturor principiilor elementare
ziuni care
trage
drept. In adevr, pentru s
proces angajat,
vre_o pretentiune
a
parte in acel proces. Este drept
de

www.dacoromanica.ro

- 412 in prezent n'am vgzut

ooncluziune tinla judecarea procesului ; adversarii in concluziunile
au cerut fie
judecArii lui
judectii, fie
invocnd prinoipii care nu-si gsese nici un temeiu
text oarecare de
nu au pus nici o conchiziune forfondul procesului. Oricare ar fi
concluziunile
nu trebue s
din vedere
dnsii nu sunt
acest proces
se
in prealabil de
Curte, pentru
ca
s
a
vreo concluziune este
de a
instant. In primul
stahilirea dreptului
rapo
starea
a
ment deci
pentru a se
ce
textele de procedur
lature adversarii nu au nici chiar posibili_
chiar
situatiunea
a
vre-o
in
retragerii
anterior, ulterior
La un
de care Soc. Sinaia" de Eforia Spit.
stint
versarii au incercat, dndu_si seama
prin subtilitate procedurala: au
proces se streooare
rut aplicatia art. 151. Este necontestat
ar fi
de pr. civ. este aplicabil pentiu
ar. 151
acest caz ar fi
intervenienti,
lipsa unuia
Spre nefericirea adver_
recunoscut c ei sunt prti
transparenta
subtilitatea procedural era
sarilor
vedere Onoratei
punnd
de noi,
tru a nu fi
decurge pentru proces din o
ce ar
Curti
:
sensul
a hotart
plicatie a art.
Avnd in vedere

apficanea

151 Cod. de

Curtea prin Jurnalul din 31 Mai 1923 la o data cnd

irevocabil adordul
mod definitiv
se perfccteaza
procesului
vederea
Eforie Societatea Sinaia"
ele.
Avnd in vedere
proces
dintrInsii
vedere
Avnd

kocul
apicarea art. 151
iguireaz dou sau

cnd
prti

de
desi in
asupra acestei cereil

a se
este
legat
aceasa
nu poate fi
art. 151
de

de
s'a introdus o
statuat, spre a

asemenea

instanta

civ.".

www.dacoromanica.ro

- 413 Prin

la o

genii apelului, la o datA

Eforia Spitalelor

acestei retrageri

acel

moment procesul nu era

Eforia Spitalelor
Civile Societatea Sinaia" a
in acel
ment
a putut sA se
pentru
de
tile cari cereau stingerea lui nu mai
altele
acest
proces.
de
situatiune asupra cAreia Curtea s'a
pronuntat
considerentele
cari
citit adineauri,
vedom

astAzi s'ar mai

pula aceasta
faceti

sA faceti
pentru
s'ar reduce solutiunea
de adversari, ati
pe baza
unor
de proces, un
proces
s'a stins definitiv prin acordul singurelor
care erau
ao
Textul art. 266, text aplica_
Onoratei
poate
poate
o atare situatiune :

Daca

s'ingur se

se

fara

judecata
rilor pagubetor ce va

Prin urmare un
-este speta

reclamant o
parte, aceasta
de pr. civ, Dar aceasta era
de art. 260
se
20 Martie 1923

Curti care respinge

constata prin
art. 151. Reclamantul s'a retras,
Eforia a declarat
retragere. Care este singurul
al D-v.,
accepta
art.
ne-o
un atare caz
Curte,
:
destul de
Judecata

des-

va

prfitu1u.

din
Prin urmare, independent de
nistrarea
cam greoaie a Justitiei, care ne_au
am fi voit, independent de
avem termene mai lungi
pe..
introdus o petitiune
faptul
a se face diversiune proces,
titiune prin care se
1923 s'ar fi prezentat Soc. Sinaia" pe de o parte
la 20
Eforia Spitalelor Civile
de alta v'ar fi cerut
alte
nu
siderati Dosarul
D-v.

www.dacoromanica.ro

- 414 puteati
Nu

faceti
textul

inchideti dosarul
o spime

Acest dosar cksi nu este

actualmente din cauza
cestei petitiuni introduse
streine de
tual
principial este
20 Martie, cnd s'a
acordul
litigante. Nu depinde de
ca sa
sau nu un proces, pentru
nu
caderea
de a impune sau nu dreptul
de a se
este
un contract care se
care
se adreseze judecatii
judecAtorul nu are
dreptul
aprecieze pretentiunile
care pot
ne_
ele
momentul
care aceste
i_o
prin acordul
liber ; din
in care
tuni
nu mai
din
partile,
avnd un litigiu asupra acestei chestiuni, asupra
careia
care au figurat proces, nu
sa se mai
judecatii. In realitate Efoiia Spitalelor Civile face
mai anult dect avea nevoie
: Ea ar fi puiut
nici
instant; deasemenea Societatea Si_
prezinte
pe
ar fi putut
nu se prezinte
un liunei
dosar care nu mai
tigiu
o
c5derea oricui,
pro_
cari au
legate
dosar
ca
fie chemate din nou in fata Justitiei ;
ces
litigiul ce a existat
tervenientii nu
Societatea ,.Snaia"; noi sin_
Eforia Spitalelor Civile
Eforia Spitalelor Civile Societatea Sinaia"
acest proces; noi singuri avem posibilitatea
parti litigante
cum am voit,
de a decide de soarta lui am
fi fost parte alturati litigiul angajat
care am citit-o
din
dintre noi. Dovada
petitionarii nu sunt parte
adineauri, prin care se constati
litigant. In acest caz Eforia Spitalelor Civile ar fi putut
fata judec5tii pentu
prezint
: nici nu
de libertatea mea
nu are dreptul
instantelor judecAtoresti, cnd nu are
cheme
nu introduce cererea dup formele
procedurii civile.
nuite

www.dacoromanica.ro

415 aceasta ar fi
Eforia Spitalelor
Soc. Sinaia" nu s'ar fi prezentat
ele
considernd g,
era stins, nu ar fi
nici
putin sa fac act de
mentinndu-se pe o
deja
cine ar fi putut
judece adversarii
Fat de declaratiunea formal
de singurele prti care
vile

erau

a pune concluzhmi in aceast

intervenientii, sau mai
zisii inter_
venientii nu
proces, poate Onorata Curte ia
ciziune
Nu
de a
dosarului
poate
refuze Curtea
dect
zul cnd
desp5gubirea
judecat, pentru
de renuntare din
toat
partea reclamantului
este
se
dosarului, nu pentru transarea fondului pricinei,
care
definitiv stins prin
declaratiune a
tului, ci numai pentru cheltueli
In
vint de
conformitate cu
judecgoresti,
materie au avut
principiile elementare ce se
o
;
se
Curte de Casatie
zinne
:
a
o

partea

acest caz

dezista

de
posibilitatea acesteil
un
are

dar
260 pr. c:vila
care
de occeptarea
numai dera
in

in a se
vede recunoscute
(Cas.

I, 20 Oct. 1919

unnare
din partea
se opuna la acest
aveam dreptul

Judiciar" Nr. 24-920).

este neconditionat
nu are dreptul
nici chiar
Nici noi Eforia Spitalelor Civile nu
ne opunem
am fi voit o
singurul
de
Soc.
declaratiunea
cerem era ni se acorde daune
cru pe care
mai putin
alt. Cu
cheltueli de judecatd.
judiciar
dintre
care este afar de
nu se sting pricina
tile litigante avea dreptul
parti.
consecintele
a
pot
Necontestat
prin
curgnd din responsabilitatea activittli
cazul cnd

www.dacoromanica.ro

- 416 au lucrat, au
sau au frustrat drepturile unor
terti; dar aceasta este cu totul
Chestiunea responsabi_
venind
o consecint unor atari
pi ejurAri nu se poate
dect
dreptului comun.
intervenientii
socot
prin miloacele
de Ef
Spitalelor Civile de Societatea Sinaia"
s'au adus daune,
prin acest procedeu de a se
asupra
de la
ai Societtii Sinaie pretind
s'a adus o daun
au, pe de o parte
contra
datarilor Soc. Sinaia", iar
de
contra Eforiei dacA
dovedi coniventa
Dr nici
baza nici unui text de lege nu pot
care este
prin efectul
formuleze
pretentiune.
asemenea imprejurAri
are alt rol
ia act de
consimtimantul celor care sunt
nimic
cA nu sunt pArti
aceasta
mult.
uste singura solutiune care se impune, este faptul cA
faceti prin vre-o hotarre
Domniile-Voastre
parte proces,
fie
considerati
ea intervenientii
Eforia Spitalelor Civile Soeietatea Sinaia" vin din nou
felul

declarA :

Nu

In acest caz
D_v. Ce hotArAre puteti
proces, atta vreme ct
aveti
vA pronun_
dect
baza consimtimntului
care
dA
Nu pot adverde a
o
Curte,
puteti nici chiar Domniile-Voastre
ne fortati
care noi,
stAm
proces
gante,
voim,
ar fi responsabilitatea la care
ne expunem din faptul mentinem
nile fcute ; judecata nu poate
ne
sA stAm
proces care pentru noi nu
existA. Nu
cAruia
legislatia acestei tAri im text de lege pe
fi fortat
care
se
poate
existe o chestiune de
declarA
au.
responsabilitate
din faptul
s'au fraudat
rile unor
o chestiune
stireine
proces,

www.dacoromanica.ro

- 417 care in nici un caz

poate

fie nici
fata

fata instantei de aped.

telor ordinare,
acolo
a existat
frauduloas
Eforia Spitalelor Civi le
Societatea Sic pe baza acestei
s'a retras acest apel,
din cauza
specialitatea
de Maray nu
poate

binefacerile sale asupra celei

statiuni climaterice a trii noastre,

pe
veda
cale se
o asemenea cerere este justificat sau nu.
In nici un caz, nu fata Domniilor_Voastre.
De alqel o serie
de
judecgtoresti au con-

sfintit acest
de vedere. Astfel Curtea de Casatie
tiunea
prin decizia din 19
1900 (Buletin pag. 73)
:

,,Un proms se

ambele

sau

preludiciul de daune

act

hotArre a Casatiunei Sectiunea ILa din 14

rie 1880 este
:
Conform art. 260
Interesata

se knchide
cere

prr. civ.

act
dezIstare

ei,

fi facuta de o

ce va

tru

cnd partaa
pag. 4).

Cas.

sufenit".

o
pen,-

de retragerea apelului
se
era Eforia Spitalelor Civile, parte proces,
nici de
persoane streine. Din moment ce
anterior al acestei
Onorate Curti a
acesti
intervenienti sunt
de procesul ce a
Eforia Spitalelor Civile
Soc. Sinaia", este neeontestat c nu pot ei s
pret Eforiei Soc. Sinaia" :
Trebue s

Chestiunea retragerii apelului

noi,

aceeptrii acestei retra..

din
fata Donmiilor-Voastre,

cari ar pute

nu poate
pentru nu mai aveti
s
Dealtfel Onorat Curte legtur eu
S.
citit o deciziune a Curtei de
usurint
1912 din care se poate
acest act al

eu".

proces

trebue

vi
din 29 Octombrie
la
27

Marilor

www.dacoromanica.ro

- 418 au confirmat
procesul este
este
nediscutabil,
Soc.
cest consimtimnt este
noastr
c nu
proces
Soc. Sinaia",
inter..
venientii de astazi combat
cute de Soc. Sinaia",
acest caz concluziunile
ne mai
concordante
acelea ale Soc. Sinaia", ei nu mai
interesul ei ci interese proprii.
D-v. nu aparati came
realitate un interes propriu
cnd puneti concluziuni prin care
desfiintati
fata
declaratiunea
de Soc. Sinaia" Cnd veniti
a Soc. Sinaia" nu
de
im_
s mai aibe proces, Domniile_Voastre
departe proms, prin aceasta nu
de a
vident
v
interesele personale, discordante
teresele
Sinaia" Nu
acest fel de
a
imposibilitatea Donmiilor-Voastre de a face
interventiunea
Dar,
Curte,
ar fi
chiar
am admite frauda
de adversar,
Eforia Spit. Civi le
Soc. Sinaia"
faptul brut
stingerii procesului,
ori
ce
fel de cale de a
aceast
pune conoluziuni
acest temei din moment
procesul este
Aceast Onosectiune printr'o deciziune din 1913 a pus problema
a
rezolvat_o
de a redeschide procesul
pe
:
stantele noastre
nostru
vedere.

face

se

ca
in

spune

existe
de judecat.

tractante puterea

un proms

nu se

printr'o

in

obiectutul

tr'un

nu se poate
proces

1913,

care

nu

exist

s
un

403).

Undo este
curs de
Ne mai
gasim aici
judecarea
zis al procesului
vre-odat
parte in acest
ca
s fi
stins
sirgurelor
care figurau

www.dacoromanica.ro

--419 Nu mai
litigiu,
dup
spune
Curtii,
care am citito, din moment ce
mai exista litigiu,
poti pe cale de interventiune
faci
de
Domnule Presedinte
Onor. Curte, lucrul
este logic :
a
o argumentare
care o schitm
mai
moment ce chemarea
a
litigante
pe care
o
litigiile dintre prti, nu este altceva
analiz
un contract ce se
cei care
adre_
justitiei, din moment ce
fat de un atare
contract nu sunt chemati s se
dect asupra
ce
investesc eu un
s le aduca spre
drept
judecare, legmntul dintre prtile litigante
judecator dispar, atuncea cnd
prti socotesc c numai au nevoie
de concursul judectii ; aceasta este
temeiul
careia judecata este
dreptul
a se

fata primei instante

fata instantei de apel. Jude_
pe baza cererei
cata nu este investit
atare putere
de juprtilor
cnd ele declar: nu mai avem
noi, judeatorul nu mai are alt rol dect acela de
dat
existentei consimtimantului ce
phstrtor al
DomniileCare ar fi motivul pe temeiul
in
puteti fiti sesizati cnd litigiul dintre noi
Voastre s
Soc.

s'a
s'ar pune

drept
in
caz
abilitate s'ar
omenste imposibil a se
20 Martie, cnd prtile au de_
care sunt stinse. La data
aibe proces, situatiunea pe
s
nu
. clarat formal
adversari,
ca in natur,
temeiul

Domniile-Voastre erati sesizati a

definitiv de a mai
fi
Care ar

mcd

Efo_
declaratiunilor
ria Spitalelor Civile de Societatea Sinaia" care sunt conAcestea
aceste
secintele ce ar decurge
D-v.
chestiuni care nu trebuesc nu pot
Eforia Spitalelor
s o
pentru
nu mai aveti
va
execute
momentul cnd va avea
Civile,
care le va crede de
trage consecintele
prin faptul hotrrea primei instante a

definitiv. Odat ce D_voastr ati luat act de

de Soc. Sinaia"
fcute de

www.dacoromanica.ro

- 420 textele de lege rolul Curtei a

Consecintele deciziunei ce
aplicarea ei
fapt,

toate acestea nu pot

priveasca deca pe Eforie.
Ati vazut Donmule Presedinte Onorkta Curie, cum s'a
deturneze problema
nu s'a tinut seama
in realitate
care
buia
preocupe
legtur
felul cum s'a stins procesul
era aceia a mandatului dat de Soc. ,Sinaia" vederea facerei
declaratiuni. In primul rand tinem
precizAm: Atunci
cnd Eforia Spitalelor Civile
actiune in contra Soc.
Sinala", ea nu
se preocupe de afacerile lguntrice ale
Societai. Din acest punct de vedere din moment ce
formele legale pentru darea unui
de catre o societate
sunt respectatle,
fat
care se uzeaz de un atare

mandat, nu este obligat

Ceia ce Eforia a avut cerceteze pn

cnd avea
hotrrea, aceast preoeupare neeontestat
nu o
care re_
pe ea, era
de a
prezentau Soc. Sinaia", aveau
nu mod
eu
alt. Eforia se
de reprezentanti,
Statute le,
Soc. Sinaia"
mandatarii pe cari
rea general Eau legea;
fata
de Apel Eforia cona conferit un mandat imperativ
stata o Adunare
sensul de a retrage apelul.
la doi din administratorii si,
Pe Eforie n'o priveste nu poate s'o priveasc, nu o
asupra ori_
nu are se preocupe de nici un fapt
ginei mandatului
; ea nu are a conduce dect de urmStatutele Societaii Sinaia" exista dispo_
principiu :
angajeze
administratori pot
zitiuni pe temeiul
putinta de a
Societatea,
acesti doi administratori,
Conconformitate
face acte de administratie
de a face o retragere
siliului de administratie, au
doi mandatari ai Societtei nu
actul fcut de
de apel,
ea un act procedural de retragere
privit altfel
con_
rationeze
de apel. Desigur, adversarii au
retrager
secintelor ce ar decurge pentru Societate prin
apelului facnd teorii asupra drepturilor adunrii generale de
atari imprejurri: era o nou diversiune care
a
in desbaterile din fata Damniilor-Voastre.
se
fata
de largi s'a argumentat
ati vzut
desvoltri
Domniilor_Voastre,

o atare retragere de apel echivaleaz

www.dacoromanica.ro

- 421 disolvarea
Ce
avea pentru
lutiunea singurei probleme care punea
Oricari ar fi consecintele retragerii
apropiate sau
partate, actul facut de administratorii
Sinaia"
poate
schimbe caracterul
intrinsec de a ramne din
punct de vedere strict juridic, tot ca un act procedural de
tragere de apel nimie
din. retragerea
se
pot produce
ulterioare
apropiate sau mai de_

aceasta nu are
aceste
se vor produce nu direct din faptul retragerii apelului
ci ea o
direct-poate a faptului
hotrrea primei
ar rmne definitiv. Liehidarea
sau situa_
fiunea sa de a
stare de lichidare nu se
prin
simplul fapt al votului Adunrii generale sau o consecint
a acestui vot
care se
mandat imperativ la doi
ministratori de a face act procedur in
eu
pro_
ces pendinte, ci ca o
a altui fapt ulterior acel al
mnerei definitive a hotrrei primei instanfe. Chestiunea de
a se
a
definitivi prin
faptul retragerii
urmare a acestui fapt
Sinaia" se
stare de lichidare
alti situatiune similari, nu poate
intre cadrul desbate_
rilor ce se
Domniilor-Voastre, pe
proce_
durale absolut distincte se va constata acest lucru. Presupuo adunare generali
de
si se
o afacere foarte important, dar
o conse_
da de o
a acestei
Societatea se
este nevoit
procedeze la lichidare. Dup teoriile adde mandatarii
versare s'ar
consider actul
mandatului dat de Adunarea
un
act nul pentru
Adunarea Generali neavnd
sa
lichidarea
en anumite forme.
hoMrasci disolvarea
nu
mandat vederea participrii
de a
la aceasti afacere care implicit aduc la lichidarea
de
Societifii.
dup cum este absurd a
pilda dati
sus, tot
vedere juridic o asemenea teorie,
principiilor
este absurd a se susfine o asemenea
Adude
de drept
de
vederea retragerii
un mandat
generale, care
ulterioare
ale
apelului, ca

genii acestui apel nu pot

www.dacoromanica.ro

nimic

422 mandatului

Nu Adunarea Genera
mornentul

care a conferit

mandat administratorilor de a retrage apelul, ci

juacest
care va
in raport cu prima
histant,
care rmnnd definitiv
va
o situatiune
din care va
ulterior pentru Societate starea sa de lichidare.
neam
este o diversiune
s'a
de adversar ;de
de asemenea noi excludern
purtnd
asupra
asupra Adunrii generale, asupra. caracterului ei
poEibilittilor acestei adunri
a
sau de a nu
nu au
lichidarea
;
nici un rost aici, nu fac
complice mod inutil dis_
transporte
fata Dornniilor-Voastre
fata
unei instante care nu are
o misiune precisa, chestiuni

luntrice ale Societitii Sinaia". A credo intr'altfel ar fi a

ajungem la
rezultat : in
putern
ca cererile pentru
luerrilor Adunrilor generale
se
spre judecat
fata instantelcr ordinare
spre
posibilitatea celor
grade de jurisdictiune,
care,
s'ar veni
asemenea
fata
de
teoriile adversarilor ar trebui
instanta de
Se
care
noi suntera

ne

anulare a hothrrei unei

generalo

Ne

noi aici ce s'a petrecut AdunareaD _v.

Puteti
D_v.
Eforia Spitalelor Civile, care este streica

Soc. Sinaia" puteti

fata instantei de apel certurile D-v.

pra valabilithtii lucrhrilor generale
Noi trecem
consideratiuni, penCurte peste
a le combate este a pierde
timp
Dar pentru a
seriozitatea
actionarilor,
care ar vroi
la anularea luerhrilor adunrii generale
pe
cale, este de ajuns
mentionm
fapt :
un proces pendinte pentru anularea
dunrii generale extra_ordinare. Procesul acesta astfel, cum.
se
dcpunerrn are
din certificatul
rantiile de seriozitate, care
din cele vre_o 15
reclamantii
de
provocate nu de Societatea Sinaia"
cereau
anulare ; procesul nu s'a judecat din cauza
a
reclamanti
lipsei de
discutati

www.dacoromanica.ro

- 423 acest proces de a

la judecarea
; cnd dupa
foarte mari Soc. Sinaia" a
judece eel putin cererea de
hotirrea
ce s'a
care respinge
de suspendare forde reclamant, a respins
cerere
;
contra ordonantei prin care se resipinge cererea de
suspendare este pendinte
fata
de Apel
aici
procesul de fond pentru anulare, se
mijloacele de
de
apelant pentru a se ajunge la
rezultatul de a nu se
apelul bor. Este
v
prezintm acest certficat
coroborm
afirmatiile
versarilor pentru ca
dovada neseriozitatii teoriilor

s'au desfkurat
Dar, cum spuneam, pe noi nu ne preocuph, nu intelegem
combatem
pentru lipsa
de seriozitate

nile ce
de adversari. Pentru noi, in acest senz
concluziunile noastre sunt formale categorice,
exist
ct fapte precise :
un mandat, care
momentul
cnd el a
exercitat, n'a
suspendat,
de vre_o nulitate
care
ne fie
opozabil
Eforia Spitalelor Civile.
de exisitenta
cestui mandat,
avea toate
noi am
de
Soc.
Sinaia"
;
judecata
luat act de
act de declaratiunea
de manpoate ea deca
; noi, Eforia Spit.
vom trage eon..
datarii Soc.

secintele din producerea acestor dedaratiuni,

un caz
aceast situatiune
toate formele legale.
trece. Oricare ar fi argumentele
de adverse
ceeace
ar fi diversiunile ce e
de pr.
discutiune este aplicatia art. .260
acestui text eu
pricina este definitiv
o atare situatiune nu mai st nici
fcute ;
un
din proces de a face
proces care este
pentru
analizeze
natura
acestei
adversarii au
din situatiunea felului
afirme
chiar
au
care Adunarea General s'a tinut, s'ar putea trage
nu
o atare declaratiu.ne de retragerea apelului
ziunea
adversarilor,
rspunznd asupra acestui
cu
sustinerile
argumentatia
pentru a

www.dacoromanica.ro

- 424 materie, vom

trinei

curiozitate

prea mult, pArerile u.nui singur autor, spre a

a
Se va vede
temeinicia argumentrii
comerciale
declaratiunile
cest fel
materia
valabile chiar
fcute de Consiliul de administratie
ar
existe
asupra unor
comise cu oeaziunea hottirrilor Consiliului.

In primul rnd

ce priveste dezistarea proprin

pentru c despre dezistare este

de apel, iat

ce priveste
lui Glasson
acs_ast pri-

Dat

care este

un

nterdemandorului nu
va

independent de

sa aduc

dezistare ; dar
se adaoge
caz dezistarea
produce cleat

d)rect
propriu

el nu

nu a
dintre

de
ca

el a
de a

pentru

ma9

au expirat astfel
asupra
o

dat

de apel
dar
apel

poart
in
T. 111, Nr. 941).

Prin urmare
intervenientii ar
un inheres
priu, in acest
s'ar mai pute
discutiune
instanta
poate
continue sau
; o asemenea interventiune
nu
este
pentru
ne gsim
apel. Dar
astfel cum s'a tinut
se
de
adversar
se
afirmatiune categoricA, interventiunea
conservatoare,
acest caz

este de
cele

principale este definitiv stin

pentru intervenient. Presupunnd prin urmare
ar fi fost parte
alte cuvinte cA s'ar fi dat o
de admisibilitate
prineipiu al interventiunii
presupunnd
gsit timpul judecAtii
intervenientii
parte
proces,
chiar acest caz,
retragere de apel, erice
dezistare
de una din
litigante, stinge definitiv
priaina chiar
raport eu intervenientul. Aceasta este
trina concordant
Jurisprudenta.
Efectul dezistArii dela instanta de apel este
de a
stinge in mod
raport eu apelul.

www.dacoromanica.ro

- 425 echivalenz, din moment ce termenul de apel a

o achiesare
la natura dreptului. Ori, termenul
de apel
privinta a
de
vreme, pentru
judecndu-ne contradietoriu termenul de apel era de o
dela pronuntarea
In
cnd d_nii de
Catzighera
a au
de
terventiune trecuse termenul de apel,
mite teoria
auzito adineauri
un
yant-cause cuiva poate face apel pentru
locul lui,
acest caz
nu
este posibil un apel pentru terme_
nul trecuse.
lature a
de
aceia
a indatoririlor a Eforiei Spitalelor Chile
de produeerea
declaratiunii de retragerea apelului prezentatA de mandatarii

SocietAtii Sinaia", vom

Sinaia" nu era

se preocupe de
autor

de existenta mandatului.
Vivante,
puterea deciziunilor
de ad-tie
Soc. anonime

este
vor

cari au

de

tatea

sodara
a

Noi

Niculescu-Ianca

Lascar Ca._

targiu, ca mandatari ai Soc. Sinaia" nu ar

clarati

; dar astfel
se poate
dect

s fie
cazul cnd Soc. ar
vreo
mai departe Vivante :
care

documente

Vivante preciznd

examineze".

idee

s'a judecat
dela care

a lost

convocat,

derceteze
rtoti mein-

mod reguig".

Deciziunea
sens se
din Turin din 28
1885 (Vezi Vivante editia
II No. 559 pag. 392).
raport prooesul ce
Noi suntem

www.dacoromanica.ro

de Casatie
vol.

426 Sinaia"

actionaiii

mandatarii
Intre
aceest problem ce
de
juridic.
pe care Eforia
Spitalelor Civile o formuleaza, pe baza declaratiunei
Soc. Sinaia singurele indatoriri ale
erau urmtoarele :
s'a prezentat
a constatat
mandat
Consiliul de
coroberat
statutele
a vazut
el este
regul. Chiar
un asemenea mandat ar fi pu_

Soc. Sinaia",
raport
s'ar pune nu exista nici un fel de
In raport procesul de
noi

tut

fie isbit de o

numai Societatea Sicaz mandatul

o atare nuliate. In
toate aparentele de regularitate
Spit. Civile
nu era
departe. Man_
fuEese ccm.ferit de o

el era imperativ
el, a fost publicat

de a se retrage
Soc. , Sinaia",
dea_
Monitorul Oficial din care
semenea
el a fost conferit
adunare generala extraordinar a
a
convocare a fost
de Tribunal
carei ordine de zi era trecut acest punct: atihidinea pe care
trebue
o
Societatea
de situatiunea
ei prin
faptul pierderii wocesului
prima instanta. Prin
din
Spit.
de
legal,
faptul
Civile era tertiul
raport
Societatea Sinaia",
lucru
maximum de
era datoare
care
era acela de a
regularitatea mandatului dat;
ei bine acest mandat era dat
conformitate
conformitate
statutele.
din momentul care a.
la aoeasta vom
declarafiunea de retragerea apelului cnd
baza ei,
ca domniile-voastre
dosarul
nici un fapt juridic constatat nu
o
lui,
judecata nu poate
asupra
seama de el. Chiar
ar
inandatului,
noi
Spitalelor
toate riscurile eonsecintelor
avem dreptul
spunem :
toate acestea ca dv.
asupra noastr
cerem
luati act de retragerea apelului ; domnitle_voastre, Judecatori,
interesele mele din momnt ce eu
nu aveti
Consecintele Acestea nu pot
le
pe mine Eforia Spitalelor Civile.
de cene vom
Noi, Eforia Spitalelor Civile

www.dacoromanica.ro

- 427 eaoe s'a petrecut

pretinde
s'a
extraordinar a Societtii Sinaia". care a autorizat
acestei
; pentru. noi din
vedere legal,
din moment ce Adunarea
s'a tinut, din moment
ei au fost publicate conform dispez. cod. de
din moment ce ea a
mandat conformitate
rintele legale, nu avem
ne preocupAm de
se vor
actionari, cari din dorinta de a
pentru
motive de
satisface interese pe care nu pot le mrtu_
riseasa fata Justitiei, vor
intenteze
actiune in anulare, fie cerere de suspendare, toate acestea nu
ne privesc;
ar trebui ca Societatile anonimo
reguleze
efectele actelor
o societate nu
putea s mai inchee vre-o tranzactie
trecere
ani de zile dela
hotararii asupra incheerii
ei,
s'ar
intotdeauna actionarir cari
fac
cereri
anulare
contra hotrarilor adunrilor generale,
care
decis incheerea tranzactiunilor. Dac dv. ati
o
adopte
de vedere al adversarilor
ati
ati
acest caz prin precedentul
activitate a tuturor societAtilor anonime, pentru
acest ca7z oricine ar
contracteze cu mandatarii unei
societAti,
aminte
care
tioneaza existenta
de un act de
par_
tuturor actionarilor, ar
s
contract cu
vreme
societtilor
legale
nu ar fi treciite in vederea exercitrii
nulitate ;
impune tuturor vor contracteze
de a
generale care ar
fi
principiu asupra acestor cheEtiuni, a
tertii la
care ar aduce o necontestat
stanjenire
datorite afacerilor comerciale.
a voi
in incercarea
Adversarii nu au menajat
fac o diversiune, chiar persoana d_lui
:
din mrejile acestor
car Catargiu nu a
Spitalelor Civile, care
vi s'a spus,
de o parte prezipe de alta
deaz Admiarea General a Societtii
Spitalolor Civile
act de declaracalitatea sa de

baza mandatului contia

de Societatea Sinaia
prezident
care Eforul
ferit
Adunarea
nu gsesc nici un text de lege
al Adunrii. In. primul

www.dacoromanica.ro

- 428 nici vreo incornpatibilitate oarecare

calitatea de
al Statului dreptuL de a
actiuni
societate
anonima. Nu trebue
se confunde
personalitati
distincte ale d_lui Lascar Catargiu ; D-sa este Efor al Spit.
calitate nu
exereite afunctiune
interesele
astfel
a crezut
de
; D-sa ca
particularA era
de
a fi actionar al Societtii ,Sinaia" desigur
nu calitatea
sa de functionar public
pe
de a
face
prezideze adunarea
a acestei societati.
sigur d_l de
ekte nemultumit
neavnd majoritatea
actionarilor Sot. Sinaia" nu a putut
ca aceast socie_
tate Adunarea
sA dea un concordant cu interesele
personale, interese vAdit
Societatii Sinaia"
presus de toate
interes
al
Dar
nemultumire a d-lui de
nu
priveascA nici pe
Eforia
Civ. nici pe d_l Catargiu, aceast nemultumire
mai ales nu justifich pe
d-sale
la
se
tacuri personale
contra d_lui Catargiu. CA
ca anumite calcule ale d-lui de
nu
felul in care legea calculeazA voturile
adunArile generale,
de calculul legei d_sa a vazut dArmndu-se
nurile sale de a
speculeze mai departe
specialitatea sa banii romnesti ; aceasta este posibil. Dar ca din
de

se facA un motiv de imputare

Catargiu
fi exercitat drepturile
de
al Soc. Sinaia", aceasta nu este de
dupA cum noi
nu avem dreptul
motivul pentru care
de
gresit calculele sale, tot
dv., nu
sA
este actionar
pentru ce d-1 Catargiu a fost
al Soc. Sinaia" ; activitatea particularA a fiecAruia dintre noi
trebue
rmn in afar de desbaterile acestui proces.
Dar,
Curte,
din urmA parte voi terminA pledoaria mea, procesul,
adversari trebue
la o parte
digresiunile inutile
jurul
cadrul strict al diEcutiunilor care se nasc
limitat
sA cercetAm mai adnc
retragerii apelului. CAci dacA ar
care este adevarata sorginte a desbaterilor de fatA, desigur am
discordante
se datoreste nu
constatA cA
ci
Soc. Sinaia"
de interese
ale
celor
cari
au
interesele
discordante

www.dacoromanica.ro

- 429 facut cerererea de interventiune

interesele
mrturisesc am avut o curiozitate,
de cerceta
acei are figureaz
Si.,.
ca actionari ai
au mai figurat cndva
trecutul
calitate ;
am oonstatat
dintre cei
semnatari ai
tiunei nu gsim ca singur actionar
pe d..1 Edmond de
a. face o destinuire
cre_
a
definitiv
Mi vzut care este si_
Soc. Sinaia", vi s'a spus
Ed. de
are
un contract de concesiune pe 40 de ani a
bunurilor
Sinaia" pentru derizoria
se
anual de 240.000 lei,
vede destul de
cel mare
aibe
care poate
de Margay ca un atare contract nu dispar
dis_
8inaia". Marele interese
acest
nu se
chiar
stingerea lui actionarii
ai Societtii Sinaia"
c se apar propriile
inte_
acesti actionari singur
au
de
mai
d_v. veti
a
nu este vorba de
unor interese ale Societatii ci de
unor
rese personale.
pentru
Curte,
cursul pledoa_
adversarilor s'a cutat
de o oarecare re_

volt a

de nerespectarea drepturilor unui

Sinaia" pe
acest fel procesul
streinilor, pen_
adevratul su
de aprare a
se afirme
tru
fata dv.
mers
de departe
face destinuiri asupra judecArii procesului
s'ar
prima
permis,
artm treact cine sunt
la asemenea
ea msur au dropcei care fac pe
in
care
au
interese care le-au
tul se
de Justitia
acum.
produs venituri
precedentA vi s'a vorbit de un gazetar strein,
In o
de prima
ca aceia care a
care prin o
acest
spus
ar fi
pgubit milioane ; nu vi
cazul
gazetar
se adreseze
o camsunt lezate a
cnd ar fi
titlu informativ
curiozitate
ca o
panie de
ptrein specialipentru Onorata Curte citm dintr'o
cum se pare a
campanie ;
tatea celui care duce
rezult din publicatiunea pe care o vorn
valoare prin reclama
acestui domn este aceia a punerii
oriunde
se constiluie societate
a jocurilor de noroc

www.dacoromanica.ro

- 430
pentru

de

asemenea

faca
drept recompens5 &
actiuni, natural
a
care
pentru exploatarea unui

serviciilor ce aduce o
parte
contra-valoarea lar.
ce
se
de formarea
la Chamonix ;
ce se
un numr de
tiuni reprezentnd 500.000
franci francezi au fost date
lui care se
a face publicitatea necesar vede_
rea lansarii SocietAtii, gazeta care
scrie
textual :
,,Cele 500.000

de

de aoort au 4ost

angajeaza de a
de

de

iat aportul pe care

;

vederea

aceia
Sinaia",
aduce revoltatul contra Justitiei Trii
cA pierderile de milioane rease

Societatea Sinaia" nu smit pierderi reale ;

pe care adversarii pretind
le_au pierdut adversarii
reprezint
ce s'a fcut
specialittii
reprezintA banii
rilor d_lui de
dar ele
care s'a
construit nici Cazinoul,
Palace-Hotel, acestea au fost
cute
banii actionarilor
drept multumire a
timp
15 ani venituri de milioane au
fie de di de
fie de revoltatul de adineauri, far
fi adus vre-odatA vre-un ban ca
Soc. Sinaia", nu
gasit
strig5tul de
chiar in contra
tiei
care vin
apere aceste interese
trebul observe ca nainte de a
aibe
de a face
pe moralizatorii trebue
se ridice
de sus pentru a
realitatea
autaritatea moral
Cnd
telor
pe
au specialitAti ca aceea a d_lui
care duce camsau
a
panic
nu trebue
contra Tarii
din
vedere
este
putin deplasat a
; chestiunea readus pe adevratul
teren
este
de interese
m5sur
interventiunea
capete eel putin aspectul de
lizate

seriozitate.
motivele pentru care v
Curte,
concluziunile noastre
respingeti interventiunea
neintemeiatA.

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui Istrate Micescu

din partea Eforiei Spitalelor Civile
Portretul grafic

literar se gsesc reproduse In No.

Biblioteci, - pag. 177

www.dacoromanica.ro

al

www.dacoromanica.ro

Pledoaria d-lui Istrate Micescu

Curte,

Tot din
Spitalelor Civile
combat ultimele concluziuni puEe,
astzi, din partea
acelor
paraponisiti. S'a oerut, cu o
de
deosebire
Pantazi
lian, ca
profesor Toma
transarea
netemeiniciei
sau
suspendati judecarea acestei
pn la data cnd
vor
instante, cari au de judecat, fie suspendarea, fie anularea
adunrei genetrale a soc. Sinaia. La aceste
Stelian
aci e
pe care o semnalam, c
un caz nu
acestei curti faptele pledate de d-1 Pantazi timp de o
De aci,
Atunci pentru ce le-a pledat d-1
daca, acestei Curti,
nu i se cere s se pronunte aElupra
Stelian
clara: desi ne rezervAm
mod formal
suspendrei deciziunei adunrei generale a sacietatei
naia,
urmeze
la instantele cari
sesizate, se poate
ca Curtea s retin
chestiuni,
o lectie de drept
atunci, ca cum ar fi
poate
doar Curtii
deze un
nu
se
de chestiunile pledate. Lucru de mirare !
a
Cum Se retine mai multe
la
naste
Curtei, se pun
se
replici,
Epiritul acelor ce trebuiau s conchid,
doiala
poate sau nu
ocupe de chestiunile pledate
se
se arate dac nu poate, de ce nu poate,
mod categoric

se cear

precis, se cere Curtii

saroina de a o
concluziunile
definitiv ce vi se cere
urmtor:
Stelian le completeaz
d-Jui Pantazi,
al
soc.
Sinaia
care
a
perdut
procesul
apel
Aveam
mai avem
Dar acest apel
prima

www.dacoromanica.ro

- 434 a fost retras. Pe

apel azi retras se

cele doua

cereri de intetventiune
care pledeaz
Pantazi
lian. Ei bine, desi dosarul
prin
s
tragerea
se cere ca interventiunea
fie ju_
pe ce
Interventiunea
apel se poate
chiar
ce apelul s'a retras.
era o
faz a concluziunilor din
precedent.
vi se cere
totul s se suspende, procesul
fie
suspendat sub cuvnt ca exista conflict de jurisdictiune
sensul
264 pr. civ.,
sa vi
ban,
spunk de d-1
cine are
transeze acest conflict. Dar se poate
o pricina

pin cnd d-1 Stelian va

e-

nigma
Acosta este
rezumat procesul,
este prezentat
de
advers. Incontestabil ca asemenea
trebul
la rezultatul ca
se lmureasc priloe
cina de fata,
fie
fel
sa
solubila.

Ei bine, onorata Curte, eu

din
proces trebue sa aib un

nea lui de a fi. Dar

trebue

sit, nu
zis,

le

ales
ajutor,

lammim

E ratiulitigante

sa-1

poate fi incurcat.
acum
cane
dupa noi procesul, Eau mai bine
ce i
fost
care este
lui actual

vine
Societatea

a fost

Spitalelor Civile

de

Ilfov,
1-a
pentru a
aportul
care
terenudin 750.000 lei numerar
s se
rile necesare oonstructiunikur cu
nu constitue un aport social,
toze localitatea Sinaia,
Eforia,
tru
constitutiv al societtei,
purict de vedere.
din cele mai vechi instituEforia Spitalelor Civile,
de Parde binefacere
acestei tri, a
capital
o socidate
lament s fac o conventiune
Le_
mare pentru infrumusetarea statiunei
autorizatie Eforiei vorbeste adevr de
gea care
localittii, dar nu spune nici un cuvnt' de
introducerca jocurilor imorale, penpngrirea statiunei

www.dacoromanica.ro

- 435 tru
codul penal rezerv pedepse nu dezbateri parlamentare. Totusi urtenia s'a
a
la conducerea Eforiei Spitalelor Civile vie
de
moral
Catargi, pentru
al
bazate pe libertatea sau
hazardului
Acest
vine din intentarea
procesului care a fost
la prima
de Eforie.
Ce-a zis
de
A constatat
Eforia SpiCivile n'a
autorizat
de perditiune din
Sinaia, ci doar
contribue,
terenurile
capitalul ei,
unei
care
infrumuseteze aceast
s'o asaneze
s incurajeze sporturile,
nu jocurile de noroc.
ar fi
acest
ne spun de
misterios,
detine
de obicei,
et
mai
ilustri disasigurndu_ne, garantia mortilor, lucrul sine
nu e imoral.
Avem tot respeetul
mortii neamului. N'am vazut
un document emannd
Petre Carp,
Take
Maiorescu, din
s se
fi
faca
cndva, Eforia Spitalelor Civile
numele
de
de noroc eu d-1 de Margay. Protestarea
;
mai
ai rii a ramas
Eforia ar fi
a mai constatat
chiar
spus de d-1
fost teoretic ipotetic
consiitutiv
exploatat
de
este
exploatarea jocurilor de
care
rezultatul procenul, ca avnd un obiect ilicit.
de a
sului
prin
prima
o societate are un
autorizat,
n'a
prin reprezentanobject ilicit, combtut de
fost
ei de afunci, sau mai bin4e zis ai d-lui de
societatea
Sinaia
a
de aci,
admig de tribunal
aceasta
totul pentru
desfiintat
societatea Sinaia a
renteze, mai
la
acestei
societate de fapt. Apoi,
caz so.
de drept. In
existenta ei are anume
naia a
apel.
la
- se
prima
In intervalul
a
Sinaia noul
consiliul de ad-tie al
dela
ce trebuia
unei
sit nu e de

www.dacoromanica.ro

- 436 lucruri

alta menire,
cari
de codul penal.

un

care

la blciuri, pe la
soc. Sinaia a

astfel retras.

de a se
dosar petitia de
acestui apel, s'a
o intervenfie
ctre trei
cror imeres legitim
actual de a se

al

Societatea Sinaia
Eforie, sau nu
daca e legitim, sau vede dar e
de a fi
Intervenientii sunt d-nii Dr.
d_l
d-1
Ce vor Cer s a_
pere Societatea Sinaia,
ajutor sustinerea apelului.
Cu alte cuvinte
apel conform art. 248 pr. civ.,
apararea dreptului altuia pentru aceasta
deranjat pe
Pantazi.

acest
vede

vom

atunci nu

imediat.

Deocamdat, Onorata Curte,

faci
apel,
este c nu poti s'o faci pentru drepturile
acestea trebuia
acompaniezi
prima
instant.
de Margay et Comp. fac intervenprigonitoarele prti
apel, sustinnd pe una
nume, pe Soeietatea Sinaia, care avea apel momentul facerii

dar nu mai are

se poate apune, din partea
lian

ziu; eu Societatea
s-mi retrag
care

apel

ce aceasta a
dac vine la timp,

momentul

ei. Ce-

Sinaia
Pantazi, dar sosesc prea tr-

nu mai am
Luorul este
prigonitowrele parti,
apere pe una
sau, chiar
prigonirea, vine
degeaba. Din pareea
s

le spunem
In cazul de fat, sub masca aprrei intereselor
prigonitoarele
intervenientii,
dr. Bibica
apere interese proPrahova, de
vor
Curtii de Apel,
peste
prii. Pot s'o
direct
prima
Incontestabil, nu.
sul, sau
priveste pe d-1 de
voi
mai bine zis, gsesc urme de natura acestui
nu
mod Epecial de d-sa.
actual, nici
interesul legitim,
dovedit
depus odat
forma
pentru
actiunile
dela Cassa de Depuun

www.dacoromanica.ro

- 437 au

eonsemnare la

Casa,

ca au

urmare un drept care li se

de
Societatea Sinaia,

spune

are eontraPte de locatiune

care
ca
jocuri de noroc,
are,
atare, interes ca
Societatea
sa nu fie declarat nul, ca Societate
o_
biect ilicit, pentru
atunci dispare
titularul autor al
drepturilor
locatiune,
Sociecari le-a adus
aport
tatea Marilor Stabilimente. Aceasta ar fi interesul d-lui
Maray. Dar un
D-lui de
de ce
Maray' i se pericliteaza drepturi proprii.
era
ca
prima
intervin
proces, pentru a-si apr aceste drepturi, a
asupra
mersului procesului a
sa-i impiediee desnodamntul.
Erain convinsi,
asteptam,
avut
un soi
teanici emotiune, ca la prima
D-nul de Maray
va interveni
pentru
noi nu
ministru de justitie, despre
Tarii. Noi
d. Stelian,
cedem
judectoresti
pot obtine prin surprindere. Procesele se
la lumina zilei,
mod contradictoriu, sub
unor
expedmentati,
integri, pentru
se vad do ce parte este dreptatea.
apere pe
Era bine
ca
dac
Maray,
se prezinte
lepede masca la prima
al drepturilor aeestuia. Ar fi facut atunci
direct
o
timp util, pe
ar fi putut
o interventiune
se opun.
Apel. Ar fi putut atunci
pn
mentinerea sa ca
la inchiderea dosarului s-si
aperi pe una din
vii aici, sub
litigant. Dar
prigonitoarele prti, cnd nu se mai prigoneste
prin
a
insirmezi
nu
obligat a retract,
tru ca la urm
faci precizri, pentru a
nu vrei
spui ce
Am protestat, la timp,
cine Aceasta e prca
pe
priveste,
intrerupnd
nu pot
tatea pe care o am mijlocul
fie tratate in
oolaboratorii ei, Baroul,
ca
Stefostul ministru de justitie d-1
acest chip.
con1-am
ne
s'a oprit avnd
trziu pentru a se
este
tinue,
mult, pentru a mai
a spus deja

www.dacoromanica.ro

- 438 cineva. A
atunci prin deelaratiunea
nu
vorba nici de Justitia
nici de
de ce a mai rApit timpul Curtii ca spue

Barou,

este vorba de
care-I
pe
de

acel alteineva
o generozitate tardivA, se
Ce

prin urmare ce
masca de interveniene, pentru apArarea drepturilor altuia,
valorific drepturi proprii.
Din fericire avem un cod de
care ne
contra acestor mosafiri nepoftiti,
temeiul acescod,
respingA,
interventiunea
inadmistibilA,
stadiul actual al procesului ;
al doilea
sub

se
adverse
concluziunije
privinta.
amnarei, suspendArei sau
vnt
proces,
sub
fi un conflict de jurisclictiune.
Conchideam primul
la respingerea
inadmisibila. De
Maray s'a demasoat, voi
de interventiune.
zicem mai
moti-

ei ar fi,
Chile. Dar noi
Aci nu facem

actiunilor din Partea Eforiei

nu
apel ne
actiunea.
apelud

ad-

furnizeze Societatei Sinaia

d-1 de
care
mai
argument cu care se poate
mijloc
aparare,
are cu Eforia Ei bine,
cale de interventimie pentru sprijinirea SocietAtei
a
retragerea apelului din
Soc. Sinaia, un
devenit
mijloc inutil, ca propteaua care vine la gard
ce a
verse.

de

de retragerea apelului. Se
sultat pentru
nevoe de
nu
azi

nu a fost
! Dar n'a
La
mai
cineva care

de

apelul,
Sooietatea Sinaia
nu mai are
au
litigiul ne mai existnd
interventia nu mai
nu
la prima
deci
ca inadmisibil
mai are ce sprijini
ca
interes.
: Socidatea a fost victima unei
A doilea
clandestine".

Consiliului de Administratie

ca Societatea Sinaia ar fi fost

de

www.dacoromanica.ro

I Nu

- 439 rostul intrigei. Societatea

de Maray
Nu. vreau
mai
nu am nevoe".
acest

de

d-lui

zice

Eforia,
e dcci
ne mai avnd nici
inteiesele unni
judec

rost o interventiune menit

care
retras apelul.
un al troika motiv.
Dar tocmai
adevratul
ad
d-lui de
in acest proces. Subscrisii,
actionari in
minoritate
rnduri, e
d-lui dr.
Eoonomu-Prahova
de membri ai
Generale, ne opunem la
remmtare
Sa vedem,
calitatea s opun retragerea apelului Soc.

Societata Sinaia? Nici

Societatea Sinaia regulat reprezentat
west proms
si-a
s
declaratiunile pe cari le
Or, de vreme ce
nu
Sinaia, in procesul de
mai este parte apelantA, nu mai prigoneSte pe nimeni, nu
mai are de ce
!

Economu-Prahova.
a Soc. Sinaia
renuntarea la
s
c
in
ca
frauda
ce-si
drepturi?
contra Soeiettei apelante Dar ale cui sunt
proces la prima
prti
Ale
cari nu au
erau
de apel
ca atare
nici un
apel
mai eSinaia
tervenienti era al
nu pot veni.
aceast
Prin urmare nici
apel a Soc. Siaface
Au
le
cari cred
fcut frauda drepturilor
ca
cari noi nu le
au,
ajunge da asemenea rezultate, nici a atinge o
nu se
motivul ca intervennu se poate tot
menea
tiunea este inadmisibil.
d-1 dr.
Voesc,

Procedura civil
vin cu ea
apel,
aici partea
vile,

- se

jurisdictie.

Nu

pe cineva
prima

beneficiul color
ori
de mai

ia pricina din
cnd partea
grade de
mai

cari
abilitAti de asemenea natur din partea
apere
vin
sub
pretext
scurteze drumul
vor
interesele altora. Creditorul chivor

www.dacoromanica.ro

rografar care intervine

proces
baza art. 247
vine in propriul su interes, ca
de
nu
poate face interventiune
Curtii de Apel pen_
tru
sub
inadmisibild.

voc

acest sens o deciziune a

Dreptul, 1892.

de Apel din

S. I,

Alt caz.
creditor poate face interventiune in apel
pentru a sustine apelul sindicului, care
la prima
conchlziuni
instanta de
apel. Creditorul
acest caz
apel
de
sustine
una din prigonitoarele
urmare cadrul
248 pr. civ., fAcnd o interventiune
misibil.
cale interesele lui coincid
ale impricinatului
sprijine
Dar forma sub care
interventiunea
de
motivelor d_sale,

Soc. Sinaia
apel
atace, sA

o forma inadmipibild,
le apere, ci

anularea retragerii
apelului Soc. Sinaia, ca
frauda drepturilor
sale. Lucrul
nu e posibil, pentru
din acest
rezultA
drept
pentru noi, Eforia, drept
prima instantd.
prin dispozitivul
Acest drept chiar dacA
sA ni-a
sA ni-1 discute
de
calitatea pe care
trebue sA ne cheme
dar nu poate
dela prima

tenii

deadreptul

apel,

art. 248

pr. civ.
am
prima interventie am
conohmiunile colegilor mei,
derat
deajuns,
interventiu.nea este inadmisibild.
la a doua interventie. Un dormi creditor, face el
inadmieste
o interventiune, care,

D. Vasilescu: D-le Micescu, prima interventiune a

de modificarea
voi
D. Istrate Micescu:
apel
fi modificat-o, tot
ceavta eci, orict
care
nu
mai
are proces.
un
tot pentru a stine
MA ocup acum de inerventiunea d-lui Vasilescu. La ce
interesele Soc.
interventie SA
tinde
prin
de creditor al ei.
Sinaia

www.dacoromanica.ro

- 441 ne intelegem. Pentru ca

apere Societatea Sinaia,
sa ar fi fost admisibil; dar a intervenit un eveniment;intervetiunea aceaEta a
la 21 Mai 1923,
iar Societatea Sinaia
retrAsese apelul
21 Martie
1923.

D. Vasilescu: Cererea nu era rezolvatA.

D. Istrate
Nu mai este
de
cnd
retra,s apelul.
Eforia cheltueli de
tot,
nu poate
forteze pe
apelant
un apel,
care nu vrea
mai
data intervenient,.
intervii
prigonitoarele
nu poti
una din ele s-si sustin un apel,
care
Cnd ai sosit
la 21
-era retras
din Martie 1923. Dar
admit
ai facut
terventia vreme.
ai aceiasi
prima
terventiune de care m'am
Interventiunea d-tale a
venit inadmisibil
faptul
nu mai
o prigonitoare parte
care s'o aperi, ca
te aperi d-ta intered-tale
cale, eEte inadmisibil. Trebuia s'o iei
prima
S'au pus alte concluziuni, s'a zis: nu puteti
pronuntati
inadmisibilitAtii interventiunei,
prin faptul
a
partea
sprijinul
pentru
intereselor
fusese
terventiunea.
ce trebue
faeeti
vin povetile d-dui
Pantazi, complectate de
Toma
Han. D-1 Pantazi,
cope prin a ne spune
Societatea Sinaia,
apelul, a intervenit o Adunare
extraordinarA,
a autorizat,
mai
a dat mandat
imperativ, Consiliului de Administrtie,
apel.
S'a zis: noi, trei
nemultumiti... nu
sunteti
trei actionari, nici
e
ca altul,
nu este dovedit
dar
admitern hipotetie
ati fi, - noi,
actionari, ziceti d-v.,
sA
deciziune a
Generale, care a dat mandat
imperativ
de Administratie
apelul
ce cale V'ati
proceml eu Eforia. Dar
conform
art. 165 corn.,
a unei ordonante prezidentiale, prin care
suspendarea executarii aeestei
de
ea
ciziuni,
alte
retrgnd apelul
Ad-tie sA execute imediat

www.dacoromanica.ro

- 442 al doilea rand

unei celeri
anulare a
ciziuni, pentru ea nu mai aibe mandat
de Ad-tie
retraga apelul. Ei
ce este
aceste judecati
urmeaza
sunt,
cum vi s'a
prinbi'un certificat
instantele
amnate
la infinit, pentru
au
neintemeiate

ar fi

nu de a

atunci,
sa

Curtoa
lasat cedin

nwezolvat
totul
care s nu mai
esim. Bine, dar roctul unui proces e
se termine,
sa
acesta
care
judecgti,

nu a intervenientilor.

Dar s

mod, serios

vedem,

este

amnati solutiunea care

impune azi,
dosarului, prin rebragerea apelului din partea apelantei
respingerea interventimiilor
inadmisibile
fr
aceasta
solutiunea cerut de
cazul

in proces.

Ei bine,
Mai
o
ce
se
termen sau fr termen, se
pentru ce
o
se
Au
citatiile neplAtite
fr termen ? Nici
Nu. Atunci, care este
cnd so vor
unul. S'a mai cerut suspendarea
anume, oererea
procesele pendinte la alte instante
Generale, pendinte
suspendrii executgrii deciziunii
anulare
a
Apel s. IV sau
de Curtea
Generale Extaardinare, care este pendeciziuni a
prima
Dar bine, o prila Trib.
s. I,
ne gasim
se suspende, trebuie
e
indicate de codul de
cazurile
prin
e91, 253, 254. Nu mi s'a
nume de
ne
acelor procese mersul lar
ar trebui
eu procedura
la
ea
dispozitiunile
revedem art. 91, care
cestui proces.
ulterioare ale
253
:
:

91

care una din

Guspenda
in

chemate

253 procedura

www.dacoromanica.ro

- 443 Judecata se suspencld prim

la strigarea pricine.

wigonitoareior

Noi,

pendare. Dv. ati intervenit

prigonkoarele
Noi

ca

sau prin

o asemenea susaprati pe una din

mai
nu

ranjati, sositi prea trziu, nu mai avem nevoie de

Nu consimtim la
Trebue
se
pe temeiul chruia
suspendarea.
Art. 254
alte cazuri,
o
se
mod obligatoriu :

dv., ne-am

un alt motiv

Judecata se va
a) Prin moartea uneia

numai

posesia
viat
gseSc
b) Prin interdicOa sau
sub
afar numai
tutorul, curatorul sau

a un'eia din
se gaseste

prti, intmplata in termen

c) Prin moartea procuratorulul
de 9 zile
de ziva
d) Pr'n incetarea functiiior tutlorelui, curatorului
didar.

Acestea sunt
cnd
urmeaza. a se susori nici
din ele nu se aplicA,
codul
tru de
nu aunt.
au facut onoratii
adversari, cnd
au cautat
necesitatea unei suspendAri
fata
inchiderea
solutiunei care era
dosarului prin
apelul intimarespingerea interventiunilor ca inadmisibile
tul a aquiesat,
asupra
interes Au voit sA
o
care
Pantazi a prezentato cu astiunei
ca un preventiv conflict
pect de litispendentA d-1
nici
acest
de vedere
Voi
de
nu pot reusi.
care litispendenta
este litispendentA
leacul prin conexitate ! Dar nu
nu este
instante,
se
la celela
cu totuil
pentru
pune
litisooncepe
nu se
este litispendentA
vedem acum
cum este definitA
cod, este
legei. Litispendenta,
raport la incertitudinea
din progresele actualului cod
notiune
cod de
care

www.dacoromanica.ro

- 444 110, procedura

Nimen: nu

fi chemat in judecata pentru

parte

de

cauz,

inaintea mai

Cu mine, Eforia

lor Civile, d-ta nu

nici un

d-le de Maray ! Oi fi avnd proces

Treaba dv.
aid,
Eforia Spitalelor
vile,
judec ea
apel,
Soc. Sinaia,
d-ta nu ai proces
mine,
nu poate
Dar diiar
ai
oces cu mine, mai trebue,
alte conditiuni,
pricinele
fie la
de
grad. In ce priveste
care este
Tribunade Comert cu Soc. Sinaia,
nu poate
fie de
Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie
experienta noastr ne-o

Dup

110 procedura

nu poate sa

de

dou cereri
aduse in judecata a
in Dan sub

Alta
Pantazi
voind s

sunt
de

dect atund cnd

ar

aceleasi
grad.
(V.

118 N . 3).

noastra aspectul sub care a cautat

justifice necesitatea susp
acestui
invedereze seriozitatea celorlalte procese nu

o
de
Pantazi, care este un
dare. M mir de
foarte sobru,
odat eforturi inutile, de ce
i-a
care nu face
elocinta, jurisprudenta doctrina, pentru un proces pe cale
principal. Acolo
rostul desvoltrile pe cari
dat
aici
mod
fata
instante
este sezijudece
totul altceva.
conflictul d jurisclictiune, spunea d-1
anularea
privire la cererile de
Stelian,
d-sa
art. 264. Pent u un
Generale,
mai mult
obisnuit
pe
respectul ce i-a fost
autoritatea ce i-a fost
i vrea
totdeauna
Stelian avea
pe
le
nu pledeaza
rezerve
Curtea
a
dela celelalte instante, sfrsi
Intelegern
rezolve
nu
gseste
poate
d-1 Stelian.
fcek
*ocoteala pe care

www.dacoromanica.ro

- 445
- am luciu

d-sa

bine,

ma apar
rezervat dreptul
dinoolo. Cred
pentru un
att serios, nu este im mod
de a conchide destul de serios. Ce zic articolele 264
amestecate
tori,
spre
pricinei ci spre
?
conflictelor do jurisdictiune
codul de
civila
art.
:
Art.
:
; daca o

Dac o
care
Doua

de

prost,

se afla

a
sau mai multe judecatorii de
tribunal, competinta
de acest tribunal.
se va
de
etc.
de mai multe

art.

Mai

Dac

cerere este
Tribunal sau la mai multe
Curte, reguiarea competintei
se

la

ale
sau mai multe
de aceiasi
judetene care

judeca de aceasta Curte" etc.

Prin urmare, legalmente trebuie

fie vorba de cereri
aceleasi parti. Or,
pe cari le au d-lor, in potriva
Soc. Sinaia, privesc. Eu, Eforia na am nici un
de
mestec
acele diferende.
care
certificatul
ni se
sa so
Eforia figureazA
parte
acele procese
d_lor,
nu sunt aceleasi cereri,
solut identice, nu
cu
persoane,
dar chiar
identitatea
persioanolor, la instante de
grad, nu
pune chestiunce
tului de jurisdietiune.
vreme nu ni se aduce un
certificat,
ni se
vorbi de o contrarietate de
amenintatoare de a comprohotArri posibilA, cu
mite prestigiul Justitiei !
Art.
:
Indata ce judecata va constata
cererea
la regularea
judeca".

va
interesate,
trimitndu-se

Ei bine, d-lor,
se poate

dela sine sau

de

procedura
la

in

de a'l

nu este
conflict de
preciziime de art. 262-264,
dofinit
pe
cuvnt desprins din text, o

de suspendare a
acum, conchid

asupra

a doua

www.dacoromanica.ro

care se

- 446 a

un
s'a

adversarilor

puteti

Vi

este

din
a izvort
imperativ de
Soc. Sinaia
proces,
atunci
ca
dosarul, s
suspendati pricina.
pretentiunii de
a
procesul actual. Nu este nici conflict de
dictii, nu e deci caz de suspendare.
este,
dar, pretentiunea de a se
acest proces
a fi lsat
de
deasemenea, cererea
amnare
tercare n'ar fi
tot un
de suspendare,
atins prin alte mijloace. atunci, trebue revin la pri-

rog Curtea, ca land act de rettagerea

apelului Soc. Sinaia, retragere
prin imputernicitii
cestei
cari au calitate
in
s declare
procesul dintre Eforia Spitalelor
Civile Soc. Sinaia, care retrgandu-si
cu aquiesarea
Eforiei
pretinde
cheltueli de judecata, interventiunile
a se respinge,
devenite inadmisibile,
pentru
intormn far interes. Au
alti, cnd
reselor altuia Nu mai au interes s
altii, nu
judece.
vor
concluziunile subsidiare ale
ceeace
a se respinge cererea de
Maray et comp.,
a
darea
nostru, pentru consideratiunile
am Invederat-o.
ror temeinicie sper
mele

FINE

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Procesul Petropol

Orezeanu

PARTEA I

- Acte judiciare
Pag.

Istoric, de d-1 H. Aznavorian

Ordonanta Judecdtorului de istructie
Rechizitorul Procurorului General

Deciziunea No. 40 a

Apel din Bucureti

de punere sub acuzare a Curtii de

16

Actul de acuzare al procurorului general

Anuntul aprut In ziarul Universul" din 19 Sept 920

18

21

Idem din 15 Sept. 1920

Scrisoarea

milionar in mizerie", articol aprut in Actiunea

26 Oct 920

Scrisoarea lui

22
23

din
25
28

Georgescu

Afacerea Petropol", articol aprut In Aurora" din 7 Mai 1922.

A doua scrisoare a lui
Georgescu

Sentinta No. 159 din 4 Martie

a Trib. Ilfov. Sc. civ. corectionald
Decizia
No. 95 bis din 6 Apr. 922 a Curtii de Apel din Bucureti Sectia III
Actiunea
de Gr.
dup respingerea
Atena

29
36
37

42
45
47
48

I-a scrisoare a lui Gr.

Declaratiile lui Gr.

13

la Instructie
PARTEA II

Pledoariile Rechizitorul
V. V. Stanciu. Portret literar, de Petre Strihan
Pledoaria d-lui V. V. Stanciu
Pamfil Seicaru. Portret literar de Cezar Petrescu
Pledoaria d-lui I Gr. Perieteanu
Rechizitorul d-lui procuror George lonescu
Victor Mdlinescu, Note biografice
Pledoaria d-lui V. Mdlinescu
Aurelian Bentoiu. Portret literar de Petre Strihan
Pledoaria
Aurelian Bentoiu
D. I. Perianu. Portret literar de Dr. E. C.
Pledoaria d-lui Perianu
Pledoaria
Margareta Paximade-Ghelmegeanu
Pledoaria d-lui Pompiliu loanitescu

www.dacoromanica.ro

54
77
88
114

. .

129
131
137
139
153
157
165
175

- 448 Procesul Soc.

- Eforia Spitalelor Civile

PARTEA I

Istorle - Acte judkiare

Istoric, de d-1
G.
Lege pentru exploatarea statiunei climaterice
Expunerea de motive a
din 17 Mai 1911
Sentinta No. 624/911 a Trib
Sc.
Statute le Soc. Anonime
Jurnalul Consiliului de Ministri No. 918 din
.
Verbal No. 11/912 al Consiliului de A-dtie al Soc. Sinaia .
Conventiune
Eforia Spit. Civile
Soc. Snaia
Actiunea Eforlei Spit. Civile
Bucuresti
Concluziuni
depuse de Eforia Spit. Civile
Concluziuni
depuse de Soc. Sinaia
.
. .
No. 925 din 6 Noembre 922 a Trib. Ilfov Sc. Il Corn.. . .
Apelul Soc. Sinaia
.
Cererea de interventie din partea actionarilor
. .
Societtii
Retragerea
. .
.
Adeziunea Eforiei Spit. Civile la retragerea apelului Soc.
. .
Modificarea
de interventie a actionarilor .
.
Deciziunea comercial No. 1211923 a
de Apel
Sectia
Consultation mise par M. le Professeur Josept Barthelemy . . .
Consultation
par M. le Professeur Albert Wahl

191

195
196
197
199
208

209
211

213
215
232
248
254
260
261
261

262
263
267

280

PARTEA

Enric Siefert, notite biografice

Pledoaria d-lui
Siefert
G. Cohen, portret literar

289

biografice de Dr. E. C.

Pledoaria d-lui
Cohen
Al. Vasilescu-Nottara, portret literar de George Lisken
Pledoaria d-lui Al. Vasilescu-Nottara
Em. Pantazi, portret literar de
Aurelian Bentoiu
Note biografice. de I. Gr. P
Pledoaria d-lui Emanuel Pantazi
Stelian,
literar de Petre- Strihan
Note biografice
1. Gr. P
Pledoaria d-lui
. .
D. Micescu, portret literar de Petre Strihan
Pledoaria d-lui Dem. Micescu
Pledoaria d-lui Istrate Micescu

www.dacoromanica.ro

291

309
313
341
351

352
379
383

393
395
433

In
de losef Cohen, avocat.
Executarea
Pretul 10 lei.
- Alexandru Djuvara, conferint biografica
de d-1 avocat Em.
la Baroul de Ilfov. Pretul 20 lei.
- Decretul de Amnistie Grape din 15 Oct. 1922, adnotate de
Dr. E. C. Decusara.
- Probleme de Procedura
Revizuirea In penal, de
Dr.
Decusara. Pretul 15 lei.
E.
jurldico-economic, de
Dr. E. C.
- Dreptul la
de d-1 Profesor A. C. Cuza. Pretul
o
lei.
de
Dr.
- Despre Traficul de
Dongoroz. Pretul

-- de drept penal de d-1 Dr. V. Dongoroz, avocat. Lei 25.

d-1 avocat Dr. V. Dongoroz. Pretul 20 lei.
6

observatiunl asupra decretului-lege de

2696-919 de

- Pentru unificare, Legislatia Ungar din Transilvania In comparatie

Codul Penal, Institutia . Divortului, de
magistrat
cu legislatia
7 lei.
G. P. Docan.
- Idem : Mandatul de
de d-1 G. P. Docan, magistrat. Lei 15.
- Idem : Observatiuni asupra legilor maghiare de organizare proG. P. Docan, magistrat. Pretul 15
de
- Criza de drept de
G. P. Docan, magistrat
7 lei.
Grigore Pherekyde, Presedinte la Curtea de
- Femeea-avocat de
10 lei.
Apel, Bucuresti.

- Efectele rechizitiei asupra raporturilor contractuale derivnd dinde locatiune, de

Pretul 10 lei.

Consilier D. Hozoc

avocat I. Gr.

Al. Em.
- Despre ldeea de Subrogatiune,
juridic pur, de
Doctor in drept dela
avocat. Pretul 40
Dr Erast
- Studiu comparativ asupra procedurel civile, de
Mandicevschi, Profesor Universitar
Consilier la Curtea d
40 lei.
nationale
de drept, de d-1
- Unitatea
Intrirea

20 lei.
Alex. Oteteleseanu, avocat.
Problema judecatoreasca, Necesitatea
de D-1 N. C. Schina. Prelul 20 lei.

magistraturei cu

IN DEPOZIT SPRE VANZARE:

comercial,
de drept comparat asupra
de
comert, de d-1 Const. A. Stoianovici, doctor In drept dela Paris, avocat

Pretul 80 lei.
Legiuiri silvice, de d-1 Corneliu
consilier la
Curte
de Casatie, legate. Pretul 150 lei.
- Noul Codice de
judecatorului de Orol, comentat
Botez, noua editie. vol. Pretul 85 lei,
notat de d-1
vol. 95.
vol III 250.
de
de
C.
format de servieta,
velin, legat elegant.
450
I de drept
de d-1 Profesor S. Longinescu. Pretul
vol. p. II
120
- Regulamentul Hotarniciilor de d-I VI, Mavrodineanu Consilier la
Curtea de apel Tg
Pretul 50 lei.
Penal adnotat de
judecatori Paul Ionescu-Pastion
M. L Papadopol. Pretul 180
brosat, 250
legat elegant.
- Delirul de presecutie interdictie judiciara, de
I, Gr. Perieteanu,
avocat. Pretul 20 lei.

www.dacoromanica.ro

- Etude sur la Condemnation ConditioneHe de

Dr. George Vrabiescu. Pretul 30
- Studiu de drept penal de
Dr. G
avocat,
25.
- La Diffamation des Corps Constitues dans la legislation Franaise,
Dr. George Vrbiescu. Pretul 15 lei.
de
asupra compersatiunilor datorite detinutilor
preventiune
drept
Vasile Antonescu, Dr.
Paris, avocat Pretul 25 lei.
de
- Teoria
aparent de d-1 Vasile Antonescu Dr. drept dela
Paris. Pretul 60 lei.
- Reforma Juratilor, de d-1
Antonescu, doctor
drept dela
Paris, avocat. Pretul
judecAtorestt, de d-1 C. S. Man, magistrat.
60.
- Elementele Dreptului Civil, de d-1 Profesor Matei B. CantacuzIno.
Pretul 120 lei.
- Codul de Procedur
(ed. III), comentat i adnotat de d-1
avocat Em. Dan.
150 lei.
- Procedura
adnotat de d-1 Hamangiu,
portativi.
25 lei.
- Codul penal adnotat de d-1 Hamangiu, ed. portativd. Pretul 25 lei.
- Critica Decretului lege asupra chiriilor, de d-1 avocat Ioachimovici.
8 lei.
- Codul
jurisprudenta adnotat de d-1 N. G.
rinescu, avocat al Statului. Pretul 120 lei.
- Conflagratiunea Europeana
Dreptul international public de d-1
Radu, Dr. In drept. Pretul 10 lei.
- Pravilistul Flechtenmacher, de d-1 Andrei Radulescu, consilier la
Curtea de apel
Pretul 16 lei.
- Cultura juridia romneasa In ultimul
de
Andrei
lescu, consilier la Curtea de apel din
Socialist
Carl Marx de d-1 Profesor Teodorescu. Pretul
40 lei.
- Des Contras agricoles en
de d-I D. G. Teodorescu. Pretul
20 lei brosat, legat elegant 120 lei.
toate mo- Dreptul vamal sanctionator, In adaos legea vmilor
dificarile ei, de I. V. Merlescu, doctor In drept, avocat. Pretul 100 lei.

- Observatiuni asupra notariatului din Basarabia de d-1 Coast.

50 lei.
Panaitescu, avocat,
- Necesitatea cadastrului de d-1 Victor Romescu, jud. Pretul 10
pentru mrirea productiei agricole, de
Victor Romescu,
magistrat Pretul 35 lei.
- Surdo-Mutii,
de legea de autentificare, de d-1 Teodor G.
magistrat.
10 lei.
nu aplice o
neconstitu- Tribunalele curtile
datoare
20 lei.
de d-1 N. D. Comsa, avocat.
- Proectul noului cod de comert Italian, de
E. Cristoforeanu
C.
avocati. Pretul 120 lei.
- Codul civil adnotat
I (art. 1-643 de d-1 C. Hamangiu, Consilier
la
colaborare cu ceeace priveste DocCurte de Casatie
Jurisprudenta mai
a D-lui N. Georgescu magistrat.

400

Judecatorille de pace de Virgil M.

-Un minister public pe
30 lei.
avocat.
- Curs de drept comercial, de Virgil

Gavrilescu, Prim-Procuror.
120 lei.

Se va

de

volum

pentru
6

www.dacoromanica.ro

recomandat
volumul mare.

DE VANZARE CART! DE DREPT

Soc.

in

CURIERUL JUDICIAR",

- Tratat de Drept

Procedurd Pena l,

str.

No.5

(1064 pag.). Pretul

500 lei,

Repertorul general de jurisprudenta

a Inaltei Curti de
600
(4 mari volume),
- Asupra Contractului de locatiune, (ed. 2-a) de d-1 N. Jac Constantinescu, Consilier la Curtea de apel
Pretul 50 lei.
Noul cod al Inchirierilor (1924), de Gr. Conduratu, I. Gr. Perieteanu
la cotor
Al. Velescu, avocati. Pretul 240 lei brosat, 320 legat
400 lei legat
piele la cotor.
- Codul Inchirierilor (1922), de Gr. Conduratu,
Gr. Perieteanu
Al. Velescu, avocati. Pretul 100
- Inchirierea (1923),
Gr. Conduratu, Gr. Perieteanu Al. Ve80
escu, avocati.

- Patru ani de decanat, de d-1 Dem. I. Dobrescu, fost Decan al

Capita lei, care cuprinde Panegiricile,

ticolele referitoare la profesiunea de avocat

Deciziunile

la Barou. Pretul 50 lei.

- Legea pentru unificarea contributiunilor directe, adnotat comenC. Georgescu. Pretul 80 lei.
- Curs elementar de Drept Roman anul I
de d-1 C. Stoicescu,
Profesor la facultatea de Drept din Bucuresti. Pretul 250 lei
- Drepturile proprietarilor creditorilor ipotecari in raport cu legislatia
de
Traian Alexandrescu, avocat. Lei 30.
de drept comercial, de d-1 C. A. Stoianovici, doctor In drept
220 lei.
suplinitor, avocat.
dela Paris,
- Biblioteca legilor uzuale, adnotate, No. cuprinzand
autentificdril actelor
legea de unificare organizare a
de avocati,
doctrina
jurisprudenta
Desbaterile Parlamentare de d.
adnotate
avocat Lascarov-Moldovanu. Pretul 80 lei.
- Idem vol. cuprinzAnd: Constitutia Romniei din 1923. adnotate
Desbateri Parlamentare Jurisprudenta de
Al. LascaSergiu D. lonescu. Pretul editia de lux (Velina) 260 lei,
rov-Moldovanu
de

180 lei.

85 lei.

- Biblioteca Mari lor Procese, vol. cuprinzand Procesul Pdltineanude lucru

apdrare). Pretul 120 lei.
- Idem, vol. II, cuprinzAnd Drama dela Technica
Pretul

- Idem vol. III, cuprinzAnd procesul Amira Expropierea pdurilor

din Basarabia. Pretul 110 lei.
- Idem vol. IV V,
: I. Pro cesul Caragiale-Caion (Calomnie de pres)
Procesul arhitectului Socolescu (Crima de incendiu).
Pretul 100
- Idem vol. VI
cuprinzand:
Procesul Petropol - Maior
Orezeanu
dar neizbutitd)
Procesul Soc. Sinaia Spitalelor Civile. Pretul 200 lei.

- Procedura

de domnul Traian Alexandrescu, avocat

Pretul 10 lei.

- Colectii complecte

de

din Curierul

1900-1924, lei 600 flecare an.

- Colectii complecte din Jurisprudenta
anul (1923)
II
1924), brosate. Pretul 600 lei fiecare an.
- Transformarea dreptului de proprietate dela fondarea
In
noastre de d-1
drept filosofie.
Pretul 40 lei.

www.dacoromanica.ro