ANUL

DECEMBRIE 1923

DIRECTOR = I. G R.

= AVOCAT

AURELIAN
REDACTOR! = H. AZNAVORIAN
CORDELIA DOBRESCU = V. DONGOROZ
G. LISKEN
MARGARETA PAXIMADE
I. ROSETTI-BALNESCU
AL. VELESCU =
PETRE STRIHAN
SECRETAR DE REDACTIE =
V. STANCIU = AVOCAT

Drama

Technica
de asasinat,
1LUSTRATU

EDITURA

dar
A. MURNU

ANONIME CURIERUL

CURE5T1

PRETUL 85 LEI.
www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

DECEMBRIE 1923

ANUL I

DIRECTOR

NRUL

AVOCAT

G R.

H. AZNAVORIAN
AURELIAN BENTOIU
REDACTORI
V. DONGOROZ = G. LISKEN
CORDELIA DOBRESCU
MARGARETA PAXIMADE
I. ROSETTI-BLNESCU

PETRE STRIHAN
AL. VELESCU = AVOCATI
SECRETAR DE REDACTIE = V. V.
= AVOCAT

Drama dela Technica

Indolt

de asasinat,

dar neisbutit

DE A. MURNU

SOCIETATII

CUR1ER UL

Calea Rahovei

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

celui de al doilea numar, Biblioteca Marilor

Cu
a
tutulor aceProcese" se crede datoare, in prim
lora cari
incurajat apantia, fie prin abonamente, fie
elogioase recenzii,
prin verbala recunoastere a
ei.
Toate aceste binevoitoare manifestri constituesc
un pretios
pentru cei grupati in jurul publicatinnei,
mai
au pornit
bund parte dela persoane ale
opinii au valoarea unor adevdrate consacrdri.
Favorabila demonstratie, in care am
moralmente,
noastre, nu poate
o
a
regretul pe care
avut de a constata
nu toti cei pe
am crezut
servim prin opera
si-au dat
de rostul importanta ei.
atmosferd de
de preocupdri pur materialiste
se pare
domind
lumea barourilor noastre. Nici
nici un elan
acele spirituale orizonturi ce se deschid spre viitor,
de
Multi,vai,
loarte multi dintre
indeplinit, nu vor
mai sus, vultureste, ci
vizual,
ca
la
de
pe cari le au dinainte.
ce este mai gray, tocmai
generatie e aceea care ne
aceste amare reflexii.
De aci
consecinte. Pe de o parte, refuzul de abonamente pe cari
primit de la numerosi confrati din
vreme ce s'au grbit se aboneze
cari
le
direct publicatia
medici, rentieri, agricultori, negustori, etc. Pe de
parte, indiferenta
nirile unora dintre tinerii colegi ale
pledoarii am voit
le scoatem de sub
pe
un Matei
Cantacuzino, un Mihail Antonescu, un Rosental,
tasi ai barei, - al
renume,
ar fi fost egoisti. le

www.digibuc.ro

Bibliotecei
Pronu acorde mare
au rdspuns,
delicateld si promptitudine solidimpotrivd
noastre ;
ce
de-abia
curs de cucerire a reputatianei, au
cd ne
o mare
fie corectand stenogramele pledoariilor
fie reconstituind
pledoarii, sau procurdndu-ne datele biografice necesare.
Din
nu numai cd
in
coordonarea materialalui destinat
dar
noastre. La
trebuit
chiar
pentru obtinerea stenogramelor, revizuirea
nuscriselor, facerea corecturilor, intocmirea istoricului portreliterare, s'a addogat pierderea de vreme pe care
pus-o neincetatele
in
dreapta
pentru a
aproape a cer$i,
nostri, note biografice, ste-nograme
manuscrise de pledoarii reconstituite.
ne
ci
aceste
nu
o stare de lucruri ingrijitoare,
nu e totusi
de editurd,- e
de
a ne descuraja.
nu-i
ci de sacrificii. Publibine
se
cese,

pledoariile
nostri, nu ni se face, ci facem un
serviciu, si
vreme cdt vom putea
idealisti ce suntem, vom merge
pentru atingerea
realiza
mare si folositor scop. Acest lei se poate
colaborarea
a
cari nu voesc sd-i
cari,
greoi, se cred indispensabili

Bibliotecir noastre.

pledoariile rostite
De aceea, dorim
se
cd nu
proces sant absolut necesare pentru publicarea
cd
ire putem lipsi
de unele dintre ele,
vom
caz-,
cd, in
de a prezenta autorilor stenogramele spre revizuire, va
fi
cu nepdsare sau
vom publica pledoaride respective
noi
stenogramele.
desigur
Cititorii ne vor
usor
vor putea da
milie. Din cuprinsul
obstacolele pe cari
si le
cd
in drumul
al
cornitetul de
lui
Procese" si-a
intrarea in
Rosetti-B5lanescu, G.
Petre
d-lor
a incheia,
pe care am
Semnaldin,
biografice
portretal
al
acesta,
pe care
de a crea o antologie
e pe cale de
Numarul 3 al Bibliotecei e rezervat in prima parte procestilui Amira (Testament evacuat la Moscova. Reconstitairea

www.digibuc.ro

rostite
Curti de CasaS. Rosental, C. G. Disescu, Mih. Antonescu, Istrate
Micescu
pieLongin Heliade
; in partea a
Mihail Cristea,
doaritlor d-lor
Cantacuzino
in
Curti de
proSectiunilor-Unite ale
ces al exproprierii pddurilor din

tie de

anume

disparut Barbu Dela4 va fi consacrat

pledoarii din procesele Carageale-Caion (cavrancea, ale
prin
Architect Socolescu
de incendiu).
le vom reproduce, precedate de un portret literar al
de o
biografie.
Vor urma, pe
alte mari procese
curs de stenoI. OR. PERIETEANU.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PARTEA I

istoric. - Acte judiciare

www.digibuc.ro

- 10 tolerat fraudeIe. Neasteptata

jignitoarea esire impotriva
Antonescu, prilej de indispozitie
snut
presedinte si
adundrii, fu urmat de o vie altercatie
tarul surexcitat. Cuvintele tari
agraveze explozia de
invinuiri reciproce. Tumultul deveni general, determinnd
terventia
a d-lor N. Mihdescu, Al. Georgescu
C. Frunzescu.
In larma
produs, inginerul Cristescu scoase
un revolver dintr'o serviet pe care o avea
el, si
Antonescu. Acesta, lovit cap, se prun foc aslinra d-lui
spre Mihdescu, care,
grozit, tugi pe
Al. Georgescu, cuprins la rndu-i de spaima care
atmosferd,
directia lui Mihdescu, astfel
asupra
fugi
glontul
a toraceatinse pe el, rnindu-1
regiunea
efect,
lui. Un al treilea foc de revolver
elan, se repezi
inginerul Cristescu,
duMihdiescu. Acesta se refugie
magazinul Leon Pinchas.
Cu arma
spre fugar, Cristescu
mazazin. Trase, de data
torentul mniei nu secase
revolverul mai avea un
a
cincea,
lui Mihdiescu o
glont, o
la cap.
Din fericire
ingrijirile primite, au
a fost totusi,
primul moment,
uimirea provocatd
generald. La aceasta s'a
cul acelora, cari, cunoscnd pe inginerul Cristescu
tele
lui vieti, nu-si puteau explica contrastul produs de
cruzimea aproape nebuneascd a gestului
Presa, secondatd de opinia
fu
a
fi

d-lui

fiera faptul de trei ori criminal. Parchetul de Ilfov

contra inginerului I. Cristescu, care,
urma
din
instructiunii efectuate, prin ordonanta definitivd
No.
21 Dec. 1922 a cabinetului I de Instructie, a fost declarat culpadar neisbutit, asupra perbil de
de asasinat,
Al. Georgescu,
Antonescu, N.
soanei
conf. art. 225, 226, 227, 232 al. I combinat
art. 38 al. II cod
actiune

Camera de punere sub acuzare a Curtii de Apel

www.digibuc.ro

ordonanta judelui instructor, prin decizia sa

prevenitul nu poate
fi
sub acuzare
pentru crima de asasinat
asupra persoanei d-lor
Antonescu N. Mihaiescu, deoarece
nu era dovedit intentia de omucidere sau
ce priveste
No. 738 din 29 Decembrie 1922, a

lui Al. Georgescu.

Afacerea fu

cu Jurati din judetul

In ziva de 27 Februarie 1923, zi

pentru judecatd,
marea incint a justitiei populare suferi asaltul unui
val de
curiosi. Procesul, pe
senzationalul pe care oferea la un
se poate de ridicat,
o
potential
destul de atrgatoare. Crima deslntuit
att de frenetica
ponrire,
o att de
mnie, echivalenta
dementa subit
trecatoare, de care se
stiinta penala, era susceptibila de
a sugera constiintei juratilor chestiunea iresponsabilitatei.
Pledoariile, cari au
ziva de 28 Februarie 1923 la
aceleasi zile la orele 8, au
si s'au terminat
2 p.
curs
valuri abundente, Uneori insinuante ca un lac ce se
vars lenes ca s te fure sigur ; alteori au tsnit impetuoase,
o
arteziana.
elocinta darnic
de
cheltuita,
la
chiar, a fost aproape toat
consideratiuni
caracter stiintific
social, cari,
proerau
cesele banale de fiecare zi sunt deplasate,
bine venite.
lacune a fost desigur marea
Cauza
pe care au
avut-o distinsii avocati ai
de a-si adecva pledoariile
instantii
care se gseau. Desbaterile au

ca un cinema la premiera unui film de aventuri ultra12 snecta tori privilegiati, afundati in fotolii de orcomode, erau gravi ca
zeita Thernis. Defilarea
numerosilor rnartori, desi
variata.
a fost interesant
Unii au glsuit patetic, altii pe un ton vesel, dup temperament.
De pild, depozitia d-lui
o
cu
si-o
de orn, a inseninat desbaterile, descretind chiar fruntea d-lui Procuror General.
Pe
ce se ascultau martorii situatia grea a inculpatului se usura. Trecutul celui apsat de grava acuzare
cea vrednic de comptimire.
adevrata peregrinare a

www.digibuc.ro

in diferite orase informathini

de
inculpatului
impresie a
depozitiile luau aspect de pledoarii,
produs iarsi atitudinea admirabil de
pe care acuzatul a
tot timpul desbaterilor. Sala
curente de
dela inceputul pledoariilor. De aceea partea civil si-a
vrsat tnguirea
ei.
atmosfer
Vorbind de partea
trebue s subliniern
a gestului fcut de d. Em. Antonescu.,Distinsul avocat
profesor universitar a dovedit mult mrinimie. Cu toat primejdia
prin cari trecuse,
tescu,
partea
ertat,
a pierdut
mai impor-

'tant atout".
vehementul rechizitoriu
energicului
procuror d-1 Origore lonescu n'a isbutit
fixeze culpabilitatea
nici s risipeasc
simpatie pe care instructia
desprinsese
jurul
E cunoscut de
multimilor. Atunci
vorba de
contra persoanelor,
ajun-

ge, de tnulte
printr'un ciudat miraj, s transforme
se deslntue oprobiul
m pe invinuitul contra
prin rechizitoriul Ministerului public.
dispruser,
cum realele
cazul de

vehementa acuzrei a izbutit s provace in

ale asistentei, deja pregAtit, mirajul
tele juratilor, ca
Aceasta e .una din explicatiile neobisnuitei
a
ditorului pentru inginerul Cristescu, simpatie, care la
deciziunei de achitare, ajsbuenit
aplauze furtunoase

de sala Dacia

www.digibuc.ro

ACTUL No. I
TRIBUNALUL JUDETULU1 ILFOV, CABINETUL DE INSTRUCTIE No.
ORDONANTA

No.

21 Decembrie 1922

Noi, Jude Instructor la

Ilfov, Cabinetul
toate actele
dresate la cabinetul nostru In dosarul No.
proceduri
lui
Gr. Cristescu,
In etate de 42 ani, nscut
domiciliat
Timisoara, str. Paul Chinezi No. 7, de profesiune inginer
mine, profesor la
Politechnicd-Timisoara, fost locotenent In cavalerie, fost inginer inspector la C. F. R., n'a mai fost dat
judecata corectionald
criminal, arestat In preventie cu mandatul nostru No. 3944
din 14 Septembrie 1922;
prim-procuror la primele
verbal cu data de 14 Septembrie 1922, a declarat
pune In
miscare actiunea publica contra numitului
art. 225, 226, 227, 232
38
rechizitoriul definitiv
No. 71742 din 21 Decembrie 1922 ;
Expunem urmtoarele:
Prevenitul Ion Gr. Cristescu In anul 1905 era sub-locotenent
reg
2 rosiori din Bucuresti,
voind
se insoare
d-ra E. Fiulescu din
govte, care nu avea avere, a fost
s demisioneze din armat
astfel
nevoe de zestre. Dup aceasta a
a putut
se
ne mai
trecut in Germania uncle a fcut studiul de inginer de mine
In anul
1910,
apoi, venit in
a reusit
serviciul C. F. R. ca inginer,
intre
in 1915 a
la
de inginer-inspector la serviciul de tractiune
a servit
aceasta calitate
1918. Cu aptitudinile
prin stual. Il c.

diile ce a fcut prin experienta de functionar la

Ferate, s'a hotrdt
a se aventura
exploatarea de mine, in scop de a-si schimba soarta
alta mai bun&
a realiza
mari pe cale expeditiva
rizicuri
El nu avea
capital, dar
a
ca prin
sale
capete dela
de Industrie Comert o conceaiune
exploatarea minei dela Corcioveni,
Bolgrad,
Ba'saracum am mai spus, nu avea capital deck
mii de lei,

www.digibuc.ro

- 14 din economii, ceeace nu era suficient pentru exploatarea acestei

se asocieze cu avocatul
atunci, ajutat de Imprejurri, a reusit
inginerul Drgulnescu, cad au
Stavr
un oarecare
depus un capital
cu totii au
a face exploatarea
care nu a durat
cinci luni,
dup cum
din cercetarile facute la instructie, scopul
nu era atta de a aduce la un
succes aceast intreprindere,
aceia de a da acestei exploatri o
sare de seriozitate atractiune pentru ca
poat s'o
altora, dela
mine,

care

contracteze
realizeze beneficii reale. Efectiv au reusit
chiar In acest scop, de a cumpara mina Cortatea Basarabia",
cioveni.
societate Basarabia a cumprat mina,
drept
al
minei s'a emis de atre aceast nou societate actiuni
valoarea de 1.000.000, cari au fost repartizate
Intre cari
Cristescu, care a fost ales ca administrator delegat al acestei societti ;
dar el n'a functionat
dou
s'a retras,
atunci societatea. BasarAscumpere actiunile emise, astfel din acest pret s'a
rabia a fost silit
pltit avocatul
Drgulescu,
lui Cristescu i-a revenit actiuni

aceste actiuni societtei

a
mai de acenoua societate,
leasi persoane din care fusese format societatea Basarabia, de exemplu
persoanele mai sus notate
Maltezeanu din
Rezultatul a fost
aceste dou
au fost Incurcate In aceast
nu mai pot functiona In conploatare,
ele, desi mai
chiar amenintate de a dispare. Cu toate acestea
de prosperitate,
de
inginerul Cristescu, care le-a Injghebat, care a luat o parte activ
scurt
a
se strecoare
tnat astzi
nimic nu mai este
amestecat In interesele acestor societAti, desi el a reusit
realizeze un
beneficiu aproximativ de 300.000 lei prin actiunile
nici
un rizic personal.
un
care are darul de a
pe
In
exploatdri
de fericire
care la un moment dat
se retrag realizAnd numai pentru
astiguri,
pe fostii lui asovaloare de 300.000
de Industrie

el mai

Comert,

s-i lase pe marginea prpastiei.

toate acestea reprezintA purul adevr,
In parte, din recunoasterile prevenitului, din
avocatului
din declaratia inginerului Ion
Stavr Cismigiu
care face parte
din acele societti cu numele de Basarabia
Industria
de
Era
pentru prevenit un gen de intreprinderi foarte
pe oricine n'ar avea prea multe
crative
rizic,
drept
scrupule, l'ar
ca
urmreasa astfel de
elanul acestor aventuri comerciale, se
Cristescu deci,
mijloace
ademeniri,
pe care s'o creeze
tarea unei alte
dup
momentuf oportun, potrivit abilittei sale,
s'o
In
afle
In acest scop reuseste
ce va realiza
se
la Curtea de Arges, care ar putea fi exploatat
o

reprezint o

mai bine zis despre care s'ar putea

unindu-se
N. Mihescu
siliului de administratie, plnuesc

Technica

cari sunt

con-

numele de
formeze o societate
scop de creare si desvoltare de industrii miniere in

www.digibuc.ro

- 15 de a contribui prin studii, proecte, lucrri, exploatri

explorri
de mine, la desvoltarea industriei miniere romne. In acest scop, dnsul
un expozeu
(a
copie e la dosar) din care
la
de lignit In cantitti mari de
mina de la Curtea de
ar fi
de a realiza un extras sau o productie medie de cinci vagoane pe
la Infiintarea
socicu aceste preparative se
Odat
dea acestei
cu acest scop, dar mai trebuia ceva care
tisare de credulitate a reusitei
seriozitatea de intreprindere. Pentru aceasta
un personaj cu un trecut bine reputat,
o valoare
o greutate
atunci s'a
numai d-1
An-.
tonescu, care este
de
argesean, ar fi omuf ce le trebuia. Pentru aceasta, prevenitul
cu
N.
se duce
la
Em.
propune
a deveni presedintele soc. Technica
Antonescu
pe care voiau s'o Infiinteze
scop de exploatare a industriei mio serie
persoane marcante,
cari I.
niere,
ce
Purcdreanu dela Arges, A. Mares, fost secretar general director al
Ferate
altii, ca aderenti ai formrei acestei
ce
descrise
cuvinte mari
de perspectiv
exploatarea
de
de
consimtimAntul d-lui Antonescu. Astfel s'a format
la Arges, reusesc
societatea cu o emisiune de capital social In valoare de 2.000.000
in 400 de actiuni la purttor a 500 lei bucata. Ca aport social s'a adus
P. Marinescu, D.
Arges, proprietatea
mina de
dela
cari figura tot ca coproprietar prevenitul Ion
Luca
Manescu.
afacere a obtine
Gr. Cristescu, caci reusise a se
interventiei sale. Acest aport social s'a evaluat de
,calitate drept onorariu
pentru care ei vor primi, ca echivacomun acord la suma de lei
lent, actiuni In valoare
de 500.000 lei, care aport social s'a
dintre cari Cristescu a luat actiuni In valoare de

ceilalti in valoare
100.000 lei, iar restul de 1.500.000
s'a subscris
actionari
cum urmeaz: Em. Antonescu 200.000 lei,
Ion Gr. Cristescu 500.000 lei, M. Mihdescu-Syrius 100.000 lei, C. L. Naumescu
lei, Th. C.
100.000 lei, C. Solomon 100.000 lei, N. N.
300.000 lei,
Al. Georgescu 100.000 lei.
prin actul constitutiv al societtei ca prevenitul Ion Gr.
S'a
Cristescu
Indeplineascd functiunea de director, iar N. Mihescu ca
ministrator-delegat,
astfel s se desfsoare toat activitatea In directia
exploatrei
dela Curtea de Arges, primul aport al societtei Technica
Minier, Infiintat prin contractul autentificat la Trib.
sectia de notariat la No. 5776 din 12 Martie 1920.
societate a mers dela inceput
se poate de
nu numai
administrat, dar s'ar putea zice
administrat,
c era
nu era
administratorii nu se ocupau serios de dAnsa,
aceasta mai ales
dela
prevenitul Cristescu (In calitate de director)
N.
pentru
in
(in calitate de ad-tor delegat) erau
acuneglijenta,
reciproc de
din aceasta
prevenitul
de functionare,
Cristescu,
dat demisia.
200.000 lei

www.digibuc.ro

- autorizarea
cheltueli
a functionat a facut
anume : a cumprat pentru transportarea lignitului mai multe
camioane automobile cari au costat mult
cari nu puteau s fie utilizate
sensul de a face ca productiunea
o parte
fie prosper, pe
de capital suficient,
pe de
parte din
mina dela Curtea
de
nu avea valoarea p care o prezentase Cristescu (vezi
dosar
expozeul sau)
straturile de lignit erau doua straturi de hum&
a
necesit cheltueli deosebite. Toate aceste, precum
oarecari greutti provenite din greva lucrtorilor, cari nu putuse fi
la
au contribuit ca societatea
in datorii mari sa fie
de faliment (ceeace
caci actualmente societatea
este
declarare
se
in
unei cereri da
IR
convocari de consiliu
situatie s'a urmat
se dea
In timpul

consiliului,

informatorul C.
actionarii
societati se
acesta,
matiu, proprietar
de terenuri petrolifere,
ca proprietar al minei Rovicu mostenitorii fratelui
se
Mihescu, a convenit
din judetul Gorj, influentat de Cristescu
de
Aprilie 1920 pe
aceast
soc. Technica
1.000.000 lei, din care a primit 500.000 lei numerar, pentru rest s'a cons fac ca sa se transforme Societatea
venit ca soc.
de
din societate In nume
format
(cci
mai
soc.
vanzare), In societate anonlm pe actiuni,
plateasca Inca 100.000 lei numerar
restul de 400.000 lei
la complectarea
de un milion) s se
in actiuni ale societatii. Aceasta a
rmas
un simplu proect,
nu s'a adus la indeplinire, pentru
nu
s'a platit 100.000 lei
nici nu s'a obtinut concesia de exploatare.
Din cauza aceasta s'a ivit conflict
executarea contractului de
Stamatiu
soc. Technica
astfel acesta devine un
creditor al societatii. Aceasta stare de
a motivat convocarea
consiliului de administratie din 14 Septembrie 1922, pentru cAnd d. Em.
Antonescu, presedintele
care vazuse pornirea rea a acestei
amenintarea de a distrusa, luase initiativa de a face demersuri
pentru indreptarea soartei ei.
la sediul societatei din strada Biserica Enei, a venit
La aceasta
care d. Em. Antonescu, presedinte,
Purcaaproape
consiliul,
cenzor, inginer
reanu, cenzorul Al. Georgescu, Nicu Mihaescu,
prevenitul loan Cristescu, a crui prezent nu
Solomon, C.
pe la societate
aproape
timp nu mai
de
era
se desinteresase.
societtii, a
d-1 Antonescu,
Deschizndu-se
ame.
a fcut expunerea situatiei,
ct este de
nintarile creditorilor, a
timp o solutie, aratnd ca a luat
in

de plat,
diversi creditori, cari ar voi sa acorde
Antonescu va garanta personal
averea sa aceste creante,
atunci
d-sa a aratat consiliului este dispus de a da aceasta garantie, simtindu-se
de a salva mersul societtei, dar a cerut singura conditie ca aiba

www.digibuc.ro

17 subgarantia societtii. A mai

schimbarea consiliului de administratie
complectarea formalittilor pentru Infiintarea nouei
Rovinari, care
garantie pentru valoarea ei
a cerut
rerea d-lor membri din consiliu. La aceste cuvinte s'a ridicat deodat
N. Mihescu
prevenitul Cristescu,
d-1 Antonescu, apreciind, a dat
vntul d-lui Cristescu. Acesta a
prin a spune
i-a perdut averea
prin aceasta afacere, a voit s ating oarecari chestiuni din care rezult
in adrninistratia societtei s'a comis
fraude, i atunci
Antonescu, care
la ce face aluzie Cristescu adic la o afacere care
fusese deja cercetat de
(vezi dos. 129/922 al
5 atasat la
Intrerupt spunandu-i
dos. Trib. lifov s. III corn. No. 25051922),
e
este bine
se rezolve
se discute aceasta
grab solutiunea
de
in binele societtei. Atunci prevenitul Cristescu,
Intr'un mod violent
ameninttor, rspunde d-lui Antonescu ca s
rabdare
astepte pentruc
d-sa este vinovat, fiindc a tolerat fraude.
aceste cuvinte,
Antonescu, care se gsise
situalia omului de
;redint cu o deosebit struint de a da o solutie
mersului sociea ripostat, desigur,
mod violent
indignare,
vinovat in
societate, trebue s fie
este
d-sa (Criscare a avut conducerea ei (din declaratiile informatorilor M. Tudor
C. Frunzescu, ar rezulta ca d-I Antonescu ar fi pronuntat cuvintele de
excroc
canalie, dar ceilalti martori nu confirma aceasta);
tot cazul,
este cert ca o
s'a ivit,
ca urmare la
s'a produs
informatorii
Georgescu au
in consiliu o miscare
sensul
de partea ceainaintat putin spre Cristescu
aceeasi
a facut-o
aerul de a interveni, de a
lalta informatorul C. Frunzescu,
totii
spiritele. Prevenitul Cristescu
n'a lsat nici un moment pierdut
din

vieta sa revolverul, cu care se preparase a veni la con-

vocarea consiliului, tras un foc asupra d-lui Em. Antonescu lovindu-1 in

mod
birou,
din aceasta cauza ranitul a czut jos
cap,
la un moment dat a fost considerat ca mort.
de fulgertor,
pierdut
pe prevenitul Cristescu, care nu
acesta n'a impresionat
a inceput s urmreasc pe N. Mihdescu,
cumpatul
arma
s se salveze fugind pe
care, Inspimntat
vederea focului, a
localul Bncei Romne,
scara care conducea din sediul societtei
trage
dup dnsul a
Al. Georgescu. Cristescu,
partea
a
al doilea foc de arm
izbeste pe AI. Georgescu
in
pe scara Cristescu trece
racelui, pe
dnsul se
care fugise
goan, ca tin disperat,
arma
mna, se
strada
se strecurase
de haine a lui Leon Pinchas,
aci
trage un foc de
asupra lui, izbindu-1 gura ; acesta cade jos,
Cristescu trage un al doilea foc
care il izbeste cap. In mersul lui, Cristescu

a mai uzat de un

care nu a nimerit pe nimeni. Victimile sunt

la spital
anume:
N. Mihescu Georgescu la
spitalul
d-1 Em. Antonescu la sanatoriul Gerota. In ce priveste pe
pacientul Al. Georgescu, a avut pulin de suferit,
el a fost
de
in regiunea anterolateral dreapt a toracelui,
orificiul de in-

transportate de

www.digibuc.ro

- 18 a 7-a
nivelul
orificiul de esire cam la 2 cm. sub mamelonul drept. Prin acest orificiu s'a observat glontul, care a fost extras
o
sectiune. Bolnavul s'a bucurat
inceput de o stare
a esit din spital In aceeasi zi
a fost vindecat complect
examinat la
zile. In ce priveste pe pacientul N. Mihdescu,
spital, s'a constatat
era
stare constient,
vrsturi
o
trare

turburdri motrice
vedere
La examenul
regiunea occipitald dreapt, o tumefactie de mrimea
unei nuci, prin orificiul
se scurgea materie
un lichid
hemoragic. La examenul cavitdtei bucale s'a observat maxilarul superior
drept rupt hernoragie ; iar la examenul rnei craniene un orificiu rotund
unei alune de unde s'a extras
glontului. Mai
s'a
de
extras din
un glonte turtit de calibru mic (vezi la filele 15
125 din
hemoragie

rect s'a observat

dosar adresa Spitalului Coltea cu No. 265/922

certificatul medical al d-rului

Zhreanu). In ce priveste pe pacientul Em. Antonescu, s'a constatat a

presentat o
prin
de foc, In regiunea temporo-auriculard
prin al
orificiu de intrare esea
substant cerebrald. S'a
radiografia bolnavului, prin care se arat
glontele, dup ce a spart osul
orificiul f
os,
o portiune
de proectil, a ptruns
a rmas
mai departe in creer, oprindu-se In lobul occipital
mic parte din
prcectil, care se
aci a fost extras
a fost inaintat cabinetului.
o
astzi este perfect
Starea bolnavului a fost
vindecat (vezi adresa sanatoriului Gerota No. 64/922).
Arma de care s'a servit prevenitul la comiterea acestui fapt, este un
revolver sistem Velaloc", calibru 6
de calitate inferioar, cu
in care
plumb (vezi
este
de
in dosar, p. 55, procesul verbal cu data de 26 Septembrie 1922, In care se
vede avizul expertului armurier Solomon Favelovici). Aceste
expuse, se stabilesc in sarcina prevenitului,
primul
prin constatdri
de fapt rezultate din procesul verbal dresat de noi la 14 Septembrie 1922,
am fost sesizati prin alarmalpublic, din mrturisirile prevenitului din
din declaratiunea martorilor Leon Pinchas, N. Tudor, St. Chicos, Ion Purcreanu, Ion Athanasiu, C. Frunzescu, C. Solomon, Al. Georgescu,
din
victimelor Em. Antonescu
N. Mihdilescu, precum
din actele
medico-legale mai sus notate, prin cari se
cari au fost rnile priAcest fapt, astfel stabilit, constitue sarcina prevenitului
mite prin
dar neisbutit, prevzutd pedepsit de art. 225,
crima de asasinat,
anume pentru
38 al. c. p.
prevenitul s'a servit de o
226, 227, 232,
o distant foarte
arm de foc cu care a tras,
interiorul
loviturile urmrind pe victime, ceeace
asupra victimelor,
mere

acest fapt l'a precugetat rezulta

denot vointa sa criminald de a ucide ;
din Imprejurarea
a adus cu
la intrunirea unui consiliu de admipurtand-o In mod neobisnuit in servieta
o arm
pentru executarea crimei.
acte, pentru a o avea la
era obligat
sa
purta revolverul pentru
caltoria dela
la Timisoara, este
neintemeiat, deoarece mai
nu dovedeste cu nimic
mod obisnuit purta revol-

www.digibuc.ro

-- 19 al doilea rnd, chiar

ar fi adevarat
avea
poarte revolverul la dnsul, nu e natural
credem
o asemenea
buzunar ;
se
In servieta cu acte,
de obicei revolverul se
este
ceva care
premeditarea la comiterea acestei
dar
prevenitul intrnd In
faptul artat de martorul N. Tudor, care spune
o atitndine foarte
societtei pe la orele 12 fr 5 minute,
trecnd prin localul Bncii
(pe unde se intr
a
societate), a trntit
ziva la nimeni, ceeace
un scop bine determinat,
reflectat mai dinainte,
c venea
acest
aceasta era hotrdrea de a extermina pe
pe cari in mod injust,
credea vinovati de pagubele sale,
astfel se poate explica
ocuparea sa de a
repeziciunea
local
a da obisnuitul
unui
in sentimentul
de a
furios. Mobilul acestei crime
au fost cauza care
se fzbuna pe acei pe cari credea dnsul
piedicat
realizeze astiguri mari prin formarea
Technica
societate pe care dnsul a Injghebat-o nu pentru a Intreprinde o afacere de
prosperitate, dar pentru
procura dnsului ocaziunea unor
beneficit erabnice, independent de urmrile viitoare ale societtei,_asa
mai sus
a procedat cu societatea Industria Basarabia
cum s'a
de unde s'a retras
societatea Romnd de Industrie
sau
ce a realizat plata actiunilor emise ;
s'a retras,
o
un interval de cinci
dela soc. Technica
nu mai
venise
nu mai
parte
consiliile de administratie de foarte
timp. In aceast socictate
n'a putut avea succesul de-a Incasa la lumari, cu toate
aici a primit o parte din actiunile pe
cari le-a negociat,
cum se vede mai jos. Cu
acestea, el a rAmas
nemultumit
nu
putut Indeplini scopul
societatea a intrat In datorii cam dela
astfel nu era mijlocul de a profita. Prevenitul,
mentalitate,
pentru dnsul
neobisnuit
oamenilor sinceri
de
mari, a
sustine
societatea Technica
n'a dat rezultatele dorite, cauza
a fost
s'au comis nereguli
conducerea ei, ceeace a
ca el
averea. Sustinerea aceasta este
din mai
evidentA vinovtia. sa
multe puncte de vedere de
a pune
comiterea faptului ce i se
a recunoscut,
informatorii
el este
aceasta se dovedeste
la
el este acela care a recomandat
societdti
initiatorul Injghebrei
tot el este ade Arges,
valoare
mina dela
a pus
cela care a condus in primele luni
societate ;
prin urmare
societatea a mers
se datoreste In parte d-sale
dnsul a fcut la
un expozen de exploatarea minei dela Curtea de
(vezi p.
volum. din dos.) de
a Inflcra sperantele celor cari au aderat la
verul,

formarea societtei.

Dar aceast lucrare nu a corespuns

realitatea, deoarece mina
nu a avut valoarea artt de Cristescu prin studiile
sale,
mult mai inferioar, cu un strat numai de 1,50 m. de lignit
alte
straturi de humA, pentru selectiunea
era nevoie de
dela Curtea de

www.digibuc.ro

mari (vezi
aceasta
declaratiile inginerului Lupascu
ale
festului director de exploatare Marius N. Mihdescu, precum ale unei
consiliului);
dar
inferioritate a mlnei precum
eheltuelile mari ce se
exploatare
insuficienta mijloacelor de a
exploata, au fost cauza dezastrului.
atunci
ce
prevenitul pe altii ? Este adevrat
societatea a mai avut la dispozitia
exploatarea minei dela Rovinar
are o valoare
contine straturi insemnate de
cari,
ar fi
fi
valoare,
fi dat venituri
ar fi putut scdpa societatea de
(vezi declaratia inginerului Lupascu
acelea ale lui Iliescu Constantin fost director de exploatare),
nenorocirea a fost
societatea
era deja incurcatd
cheltueli mari,
conflict de
chiar
acestei mine C. Stematiu (vezi p. 26-35 vol. 11).
Prevenitul a mai sustinut
conducerea societatei s'au comis
reguli,
aluziuni la faptele lui N. Mihdescu.
aceasta privintk
speciale cercetri la Cab. 5 de Instructie, unde prin
s'au
No. 103/9 2 s'a dat caz de neurmarire contra lui N.
No. 129921, atasat la dos. Trib.
ad-tor-delegat (vezi dos. Cab.
se vede
s'a imputat alte nereguk
s. 3 cu No. 2505/922). In acest

'eat

cele
din eroare se emisese un numr mai mare de actiuni
previzute
prin
constitutiv al societtei,
la
moment
dat,
ca societatea
s'a observat eroarea, a anulat aceste actiuni
perdut
Dealtfel
din ordonanta definitivd. Pentru a nu
se putea sustine
la Cab. 5 de
aceast afacere
structie au fost incomplecte, s'a instituit de noi o a doua expertiza de veregistrele
rificare
expert contabil N. Papudof, care a verificat
dela centrul societtei, registrele dela exploatare dela mina Curtea de
dela Rovinari
rezultatul se vede in raportul depus de
expert
actiunile emise
din care reese
registrele au fost tinute in
plus, despre cari am
mai sus, au fost emise din eroare iar nu
preveele au fost semnate de inginer Solomon
coducerea societatei,
nitul Ion Cristescu.
nici o
nu s'a fcut
din cauza lipsei de mijloace societatea a intrat
datorii mari (vezi
dar
pierdut din capitalul
anexa No. 9 la actul de expertiz, p. 93)
social
la 31 Decembrie 1921, 558.887 lei
90 bani,
la 31
lulie 1022 s'a urcat pierderea la lei 754.718, 40 bani. Mai
din actul
de expertizd
prevenitul se gaseste ca debitor allsocietatei
suma
de lei 22.383
65 bani
printre actionarii
restanta cu vrsmintele
un sold de lei 34.900. Prin urmare din toate aceste rezulta foarte
ca
spet nu este cazul de a se imputa consiliului de administratie al acestei
conducerea ei
nici o
o rea credinta
asupra dividendelor
favoarea consiliului In detrimentul
a mers rau
deci n'a putut
deoarece
societate
meni
speculeze
sens sau
; ca ceva mai mult, din toate
facute prin declaratiunile informatorilor,
In special ca
societtei
pentru bunul
Antonescu a depus o struint
mers cl societtei in cele din
s'a oferit a garanta
averea sa

www.digibuc.ro

- termen de
personali a
acesta este adevarul
In
senaj cu asemenea porniri bune

din partea creditorilor, atunci cAnd

acestei societdti s'a
un perdesinteresate, vinovatia prevenitului se
manifestO
toate probele sunt
potriva sa. Caci
definitiv prevenitul este
care a fost initiatorul
acestei so;
el a indus eroare pe societarii aderenti prin
evaloare a
minei dela
de Arges; cA el este
parte vinovat daca societatea a
fest
oarece
a condus
societate;
conclusd,
dacA el a
aproximativ, actiuni
valoare de 300.000 lei, a
la timpul
portum
parte din ele
beneficieze de valoarea
;
nu are
dar dreptul
se
a
din cauza acestei
de
eietti deoarece
societate care
mina dela Rovinari
de
valoare exceptionald) este In
va fi
a prospera

favoarea sa pentru a

abili
diligenti
astfel nimic nu vine
fi avut dreptul sA
la
admite

se

pornire

Pentru aceste motive

unire
Prim-Procuror
:

caz de
contra lui Ion Gr. Cristescu pentru faptele
pedepsite de art. 225, 226, 227, 232 al. I comb. cu 38 al. cp.
anume cA,
mai dinainte
de a ucide, s'a dus
ziva de
14 Septembrie 1922
sala de consiliu a soc. Technica
In plin
a tras
revolverul un foc asupra presedintelui Em. Antonescu,
a tras asupra lui focuri
pe N.
rinindu'l gray la
a
la cap,
acelasi timp a
pe Al. Georgescu,
armA
independent de vointa sa victimele,
o
suferinta, au
cu
crim de asasinat
dar neisbutitd.
CA

Dispunem

Ca prevenitul
arestat provizoriu sub puterea mandatului
cu No. 3944 din 14 Sept. 1922. Se va Inainta dosarul nostru,
dos.
suplimentul de
la care e atalat dos.
corpul delict un revolver calibru mic, cu
cartuse trase, un
proectilul extras dela Em. Antonescu
un proectil
alt
se
N. Mihdescu, d-lui Prim-Procuror pentru a face ca
*as
plineascd dispozititle art. 135 pr. pen.
azi
Decembrie 1922 la Cabinetul nostru In
C. Negrea
Jude instructor,
129/921

Grefier,

www.digibuc.ro

ACTUL No. 2
DE APEL

CAMERA DE PUNERE SUB ACUZARE A

DIN BUCURESTI

Sedinta dela 29 Decembrie 1922

d-lui O. T. lonescu, consdier

DECIZIUNEA No.

573

Procuror General,
Ascultnd raportul
No. 12168/922,
al
despre procedura
la Cabinetul de Instructie No.
In contra lui Ion Grigore Gristescu, Inginer, major, de 42
arestat cu mandatul No. 3944/922, prevenit pentru faptul de asasinat
dar neisbutit.
rechizitoriul scris al d-lui Procuror General subscris de
Procuror de sectie C. Protopopescu,
rechizitor se
la
deciziune.

Grefierul a dat citire,

fata d-lui Procuror de sectie N. D. Hariton,
tutulor actelor din dosarul instructiunei
No. 192/922,
dosarul Trib.
S.
cor.
No. 25051922,
ce s'au
retras
Procuror
Grefierul,
Camera deliberand,
Asupra faptelor cari rezult din instructiunea
asupra probelor aduse,
c prin ordonanta definitiv
No. 116 din 21
cembrie 1922,
de
de
al Tribunalului Ilfov Cab.
No. 1, se
caz de
in contra prevenitului Ion Grigore Cristescu, pentru faptul prevzut pedepsit de art. 225, 226, 227, 232, al.
dinainte
comb.
art.
al.
din codul penal, anume :
lund
hotrrea de a ucide, s'a dus In ziva de 14 Septembrie 1922, In sala de
consiliu a societtei Technica Minier",
consiliu a tras
revolverul un foc asupra presedintelui Emanoil Antonescu, rnindu-1
la
cap, a urmrit pe N.
a tras asupra lui focuri de
rdnindu-1
cap
In
timp a
pe Alexandru Georgescu, independent de
o
au scpat
viat ;
vointa
; victimele,
rechizitorului

www.digibuc.ro

- 23 in vedere
Procuror General
rechizitorul scris cu
data de 28 Decembrie 1922, alturat la
deciziune, cere Camerei ca
prin deciziunea ce va pronunta, s declare c este
de a fi pus sub acuzatiune numitul prevenit, pentru faptul
In acea zi de 14 Septembrie 1922,
a comis omucidere cu voint,
dar neisbutit asupra persoanelor :
Al. Georgescu,
Antonescu ; c mai
luase hofaptei,
de a se
asupra vietei acestora, crim
pedepsit
fie trimis prevenitul in judecata Curtii
de aceleasi texte de lege,
Jurati din judetul
in care judet s'a comis crima
s'a fcut instruc;

In ziva de 14
In vedere c reese din actele de instructiune
convocat consiliul de administratie al societtii Technica Minierd", de ctre presedintele Emanoil Antonescu, la sediul societtii
din str. Biserica Enei, s'a
aproape
consiliul
anume : preSeptembrie 1922,

Emanoil Antonescu,
: Alexandru Georgescu
St.
membrii : I. Purcreanu, Nicu Mihdescu, inginer Solomon C. Frunzescu;
pela orele 12
5 minute a
la
prevenitul, agitat, cu

servieta la subtioark
s salute pe vreunul dintre cei de fat;
presedintele societtei Em. Antonescu, expunnd greaua situatie in care se
seste societatea,
amenintrile creditorilor, a
mijloacele pentru
obtinerea
; c deodat cerndu-se cuvntul de
Nicu
prevenit, presedintele a dat mai
cuvntul prevenitului, care
Mihescu
a Inceput
a spune
pierdut averea
acea societate, c
ministratia societtel s'a comis neregularitate fraude, fcnd aluzie la administratorul-delegat
atunci
Intrerupt de presedinte,
nu este timpul
se mai discute
chestiune, prevenitul
violent
ameninttor s
rbdare
; c a urmat apoi un
schimb de cuvinte
prevenit
Antonescu, imputndu-si
until altuia,
este vinovat de mersul
al societtei,
discutiunea Intre
dnsii devenind din ce In ce mai furtunoas, s'a produs un tumult, atunci
N. Mihescu, Al. Georgescu
C. Frunzescu s'au sculat
picloare, spre a
interveni
calmeze spiritele, dar prevenitul profitnd de
a
scos din serviet revolverul cu care se Inamase, cu hotrrea
mai
dinainte de a suprima pe acei pe care-i credea el
adusese societatea la
faliment, c printre acestia socotind pe d-1 Antonescu, presedintele
rebolverul spre dnsul
trase asupra sa un foc, lovindu-1
cap,
acesta
jos,
crezut c este
lsat,
tndu-se cu arma
spre N. Mihescu, socotit asemenea ca un
ntor al societtei trage asupra lui, timp ce numitul, la vederea
ptevenitul
mereu pe
caut
scape
pe
;
fugea pe
escu
trage dup el un foc, dar cum odat
nemereste pe acesta
aceiasi directiune
Alexandru Georgescu,
a toracelui ;
prevenitul
c nu-si
rneste In partea
scopul, trece
In
arma
Mihaescu,
mai trage un al doilea foc,
nemeri Mihescu reusind s
strad, intr In
hainarului Leon Pinchas
aci prevenitul
trage asupra lui un alt foc isbindu-1
c
jos, pre-

www.digibuc.ro

foc, cu
loveste in cap;
venitul mai trage asupra sa
un
transporcare prevenitul s'a
la sediul societtei
victimele
tate Emanoil Antonescu la sanatoriul d-rului Gerota,
ce
s'au dat, au esit
Georgescu la
Coltea,
vindecati ;
ConsiderAnd

faptele
cum reese din inssunt expuse mai sus, prevenitul are a
omucidere
cu
dar neisbutit, asupra persoanei lui
premeditare,
manoil Antonescu asupra persoanei lui N. N. MihAescu, cari
comise
irnediat una
alta,
aceiasi ocaziune, constituesc agravatiunea
art. 234 al. I cod. penal
deci prevenitul este
de crima prepedepsitA de art. 225, 226, 227
234 al. I din codul
comb.
ca art. 38 al. ultim din
cod ;
prin al. I al art. 234 cod. penal se cere ca omorul
fi fost
mai
sau
urma altei crime, natura
este indiferentA ;
prin expresiunea legei altei crime" se
distinct
de
ar fi ea
oricare va
de executiune ce ea va fi atins, consideratiuni pentru care
fost
in prevederile art. 234 al. ;
urmat
un alt omor,
prin

aliniat al art, 234, a voit a pedepsi

atentat la
aspru reiterarea imediata, constituit prin simultanitatea
oricare ar fi
text, nimic nu india
a doua
ei,
a se
o crim de
;
ConsiderAnd
dace, in
executarea celor
atentate la
viata victimelor Emanoil Antonescu
din
a
trase asupra acestuia din
pe Alexandru Georgescu.
Imprejurare poate da nastere in favoarea numitului
o actiune ciIn nici un caz nu
angaja responsabilitatea
a prevenitului
o infractiune deosebitA,
este constatat
conceptiunea prevenitului, intentiunea sa
urdin instructiune
marit de el, a
de a
numai pe Antonescu
crima
asupra celor urmriti, ea este perpetratA, terminata
tregime
mai poate transmite elementele sale intentionale asupra altei
persoane care ar fi putut suferi vreunul din actele care au contribuit la
ei ;

ca agentul
infractiunea
Ca se
cono serie de fapte. cari toate constituesc o singura infractiune,
o unitate de conceMie, de rezolutiune de scop,
din existenta unitatei de conceptiune se deduce unitatea de infractiune.

fata cu cele expuse mai sus,

prevenitului de a fi comis un atentat
Georgescu,
premeditare

ce i se
la viala lui Alexandru
numai de cele
omucideri cu voint
neisbutite, mentionate mai sus, cari sunt calificate

de lege
prevenitul
major el este justitiabil de Curtea cu
ConsiderAnd ca din instructiunea
In
sunt in
contra prevanitului probe
suficiente
culpabilitate,
astfel

www.digibuc.ro

- 25 este
a se pronunta, conform art. 216
226 proc. crim., punerea sub acuzatiune
trimiterea lui Inaintea Curtii cu Jurati.

Pentru aceste motive,

Adoptand, in parte, faptele motivele din rechizitorul d-lui Procuror
General.
In unire cu concluziunile
ale d-lui Procuror N. D.
Camera,

Reformeaz ordonanta definitiv cu No. 116 din 21 Decembrie 1922,

de
judecator de Instructie
Tribunalului Ilfov, Cab. No. 1,
Declar
este
de a fi pus sub acuzatiune :
Cristescu, major; 1.
Ion
In ziva de 14 Septembrie 1923,
a comis omucidere cu
asupra persoanei lui Emanoil Antonescu,
mai dinaintea faptei, hotrdrea de a se
asupra vietei acestuia
dar neisbutit.
2.
In aceiasi zi de 14 Septembrie 1922, a comis omucidere cu
asupra persoanei lui N. Mihdescu,
de asemenea mai
faptei,
de a se
asupra vietei acestuia,
dar neisbutit.
de omor
3.
premeditare a fost
ocaziune, ori imediat in urma crimei de omor
specificata, fapt
pedepsit de art. 225, 226, 227 234 al.
ce constitue crima
comb.
art. 38 al. ultim din codul penal.
In consecint trimite pe acuzatul de mai sus
judecata Curtii cu
Jurati din judetul Ilfov
care
s'a comis crima s'a fcut instructiunea ca
fie judecat conform
D-1 Procuror General va redacta, conform art. 236 proc. crim.,
acuzare in
lui.
In baza art. 120 din legea liberttii Individuate, Camera mentine
arestarea acuzatului,

se transfere acuzatul de la Casa de arest a tribunalului

la Casa de
a Curtli cu Jurati, inaintea creia este trimis s se
inscrie In registrul acelei case, potrivit dispozitiunilor art. 580 pr. crim. ca
dispozitivul deciziunei de
de faptul
zeci
noua
Pronuntat In Camera de punare sub acuzare azi
membri
Decembrie 1922, sub presedentia D-lui Consilier G. T. Ionescu,
Gr. Pherekyde
Sp. Popescu

(ss) G. T.
(ss) Sp. Popescu

(ss) Gr. Pherekyde

Grefier, (ss) D. Mladoveana

www.digibuc.ro

ACTUL No. 3
PARCHETUL GENERAL AL

DE APEL DIN

ACT DE ACUZARE
Camera de punere sub acuzare a

de Apel din Bucuresti

cA este
de a fi pus sub acuzajiune
deciziunea
No. 753/922
Ion Grigore Cristescu major : 1.
In. ziva de 14 Septembrie 1922 a comis
omucidere
asupra persoanei lui Emanoi Antonescu,
mai
dinaintea faptei hotrtrea de a se
asupra
acestuia,
dar neizbutit.

2. CA In aceiasi zi de 14 Septembrie 1922 a comis omucidere

asupra persoanei lui N. Mihescu,
de asemenea mai
Intea faptei hotrlrea de a se
asupra
acestuia,
dar neisbutit.
3. CA aceast crimA de omor
premeditare a fost
aceiasi ocaziune imediat
urma
de omor sus specificat, fapt ce
constitue crima
pedepsit de art. 225, 226, 227 234
1,
combinat
art. 38
ultim din codul penal.
In

trimite pe acuzatul de mai sus Inaintea

s'a fcut instrucjiunea ca
s'a comis

din jud. Ilfov

care
fie judecat conform

Noi Procurorul General,

executarea
menjionatei deciziuni
o nouA examinare a
tuturor actelor din dosarul cauzei expunem urmAtoarele:
Acuzatul Ion Grigore Cristescu, In anul 1905, pe cAnd era
Reg. 3 Rosiori din Bucuresti, a demisionat din armatA spre a se
tenent
zestre
d-ra Elena Fiulescu din
putea
a studiat ingineria de mine
la
S-a dus apoi
Germania
a intrat ca inginer In serviciul
Fe1910, cAnd s'a
in
rate. In 1915 a fost inaintat ca inginer-inspector la serviciul de tracjiune,
servind
aceast calitate
la 1918. In acest an
serviciul C.
F. R. dorind a se
repede, desi nu avea
un
capital de
mii lei, a reusit
capete dela Ministerul de Industrie concesiunea
minei dela Corceoveni de
pentru
Basarabia.

www.digibuc.ro

- 27 nu avea capital suficient pentru exploatarea acestei mine, s-a

asociat cu advocatul Stavr
cu un oare care Klein
nerul Drgulnescu care au depus un capital mai mare.
ce acesti
asociati au exploatat mina Corceoveni timp de vreo cinci luni, au rsvorba
vor
In scopul de a o cumpra s-a format
cietatea Basarabia",. care
a
cumprat mina Corceoveni, iar
drept
al cumprrii s-a emis de ctre aceast nou societate actiuni
in valoare de 1.000.000
au fost repartizate
Acuzatul Cristescu a fost ales administrator delegat al acestei societti, dar
vreo
de zile s-a retras atunci societatea Basarabia
a fost nevoit
rascumpere actiunile emise. Din pretul realizat s-a pltit
avocatului Cismigiu
ing. DrgUlnescu,
lui Cristescu i-a revenit acSociettii rotiuni
valoare de 300.000 lei pe care
le-a
societate format
din
Comer' o
de Industrie
persoane din care fusese fortnat societatea Basarabia, in plus ativa
bogtasi ca: Maltezeanu din
Rezultatul a fost
aceste
societti au fost incurcate
exploatare dubioas, c ele desi
exist astzi,
nu mai pot functiona In conditiuni de prosperitate,
chiar amenintate s dispar.
Cu toate acestea, acuzatul Cristescu, care a fost initiatorul
societti, a
s se strecoare
astzi numai este nimic amestecat in interesul acestor societti, desi el a reusit
realizeze un beneficiu aproximativ de 300. J00 lei din actiunile rscumprate. Incurajat de
asemenea rezultat, acuzatul se gsea
unei alte intreprinderi
mai mare. In aceast asteptare afl
ar putea s-1 duc la un
in judetul Arges, la Curtea de Arges, este o
care ar putea fi exale cror
sunt
ploatat. Se
N.
infiinteze o societate
ca
parte din consiliul de administratie, ca
sub numele de
Miniera",
de scop crearea desvoltarea de
industrii miniere in
exde a contribui prin studii, proecte,
exploatri de mine, la desvoltarea industriei
miniere. Ca
lucrare pregtitoare
un expozeu
(este
copie la
din care
la mina dela Curtea de
ar fi zcminte de lignit
cantitti mari de
a realiza un extras sau o productie medie de
vagoane pe zi.
se poat prezenta ca
Pentru ca o asemenea societate
perspectivd, acuzatul s'a
in capul ei ar trebui
figureze un personaj
valoare
bine reputat,
cu greutate social. A gsit astfel
Emanoil Antonescu ar fi persoana
de care ar avea nevoie.
Cum

atunci
Em. Antonescu

N.

s'au dns

la

propus ca s primeascd presedentia societtei Techpe care voiau

o infiinteze
scop de exploatare de industrii miniere. A
d-lui Antonescu
mai multe persoane
greutate
materiald ca lancu Purcreanu din Pitesti, Alecu Mares, fost
director al C. F. R. altii sunt aderenti la formarea acretar general
dupe ce i-au descris In culori tnflorite viitorul frumos
acestei societti,

www.digibuc.ro

-al
minei de crbuni dela Arge, au reuit s
d-lui Em. Antonescu.

S'a format astfel societatea Technica Minier eu emisiunea anui capital social in valoare de
milioane lei,
In 400 actiuni la pura
500 lei actiugea. Ca aport social
adus mina de lignit dela
Curtea de Arge, proprietatea d-lor P. Marinescu, D. Luca, C. Mnescu
Grigore Cristescu. Acesta din
reuise
a acuzatului de azi
capete calitatea de coproprietar al minei de lignit
Curtea de
al interventiei sale. Aportul acesta social s'a evaluat de
drept
comun acord la suma de lei 500.000 pentru care coproprietarii acestei
mine vor primi ca
din valoare nominal de 500.000 lei, din
valoare de
acestea acuzatul Cristescu a luat actiuni
ceilalti
la compleccoproprietari de
100.000 lei. Restul de 1.500.000 lei,
tarea capitalului emis de 2.000.000, s'a subscris de actionari in modul
: Emanoil Antonescu 200.000 lei, Ion Grigore Cristescu, acuzatul de
azi, 500.000, M. Mihescu-Sirius 100.000 lei, C. L..Naumescu 100.000 lei,
C. Vasiliu 100.000 lei, C.
lei, N. N.
Alex. Georgesca 100.000 lei.
300.000 lei
Actul constitutiv al societtei Technica Minier s'a autentificat de

Trib. Ilfov Sectia de Notariat sub No. 5776 din 12 Martie 1920.
Prin acest act s'a stipulat ca acuzatul
Grigore Cristescu s
deplineasc functiunea de director,
N.
administrator-delegat.
chiar dela Inceput,
acuzatul
Mihescu
Aceast societate a mers
nu
ocupat
nu se
ei, reproindu-i
reciproc
nu pun nici o activitate
stint
Acuzatul Cristescu
de calitatea sa de director, a fcut
mari
In parte
autorizarea Consiliului,
pentru transportarea lignitului mai multe
acestea s'a
camioane automobile
mare. Pe
chiar
Inceputul exploatrei c mina dela Curtea de
nu avea valoarea pe
care a prezentat-o acuzatul prin expozeul
deoarece
straturile de
lignit erau i
straturi de
pentru selectiunea crora
cheltueli deosebite, A
urmat apoi greva lucrtorilor cari nu puteau fi
pltiti
timp.
situatiunea grea
care se
societatea
technica-minier, injghebat de
prin mijloacele mai sus
Nate diligentele netocmai corecte intrebuintate de el,
cesare i sA
eforturi spre
salva situatiunea, a gsit cu cale ca
numai dupA cinci
functionarea ei
dea dimisia din functiunea
de director
Toate greuttile In care se
societatea au
contribuit
datorii mari i
fie amenintat de faliment,
intre
chiar chemat
declarare la care-a ajuns o cerere de moratoriu.
sceast situatiune a
de Consiliu,
la vre-o solutiune.
aceasta
care
gsea societatea Technica MinierA a determinat pe Constantin Stematiu,
proprietar
de terenuri petrolifere, devenit actionar
cumprarea mai
actiuni
numitei societti, ca sa
.s-i dea
de
spre a salva din
se afla. In
minei Rovinari

www.digibuc.ro

- 29 In
1920 a convenit cu
mina Rovinari societMei Technica
pe
de 1.000.000 lei din care a primit 500.000 lei In numerar, iar penfru
rest
ca societatea Technica Minier
ca se transforme
societatea
din societate
nume colectiv, cum era, In societate
Societatea Technica
s'a mai
pe
lui Stematiu
100.000,
pentru
400.000 lei
la
acoperirea
de 1.000.000
se emit actiuni ale noei
Acest proect de vAnzare
nu s'a adus
Indeplinire,
nu
lui Stematiu suta de mii lei nici nu s'a obtinut concesiun_ea de exploatare a noei
ce era
se formeze.
Din
s'a ivit conflict In
contractului de
zare
Stematin
societatea Technica
Stematiu devenind un
nou creditor al societtei
In aceast stare de lucruri
Em. Antonescu, presedintele Societtii
Technica
In dorinta de a
societatea de dezastrul de care
amenintatd, a
consiliul de administratie pentru ziva de 14
Biserica Enei.
Septembrie 1922, la sediul societtei din
S'a
aproape Intreg consiliul, presedintele Em. Antonescu,
cenzorii Al. Georgescu
St. Chicos, membrii I. Purcdreanu, Nicu Mihdescu,
C. Frunzescu.
Ing. Solomon
la orele 12
5 minute apare In
acuzatul Ion Grigore
Cristescu,
cu o atitudine
cu servieta la subtloar fr
societate se prea
salute pe cineva.
lui nu era
desinteresase de mersul ei. In
acuzatul avea un revolver Inarcat
care
pregtit ca
uz de el, In
acelora din
prin modul
de conducere adusese
pe care-i credea el, In mod eronat,
era cu totul
societatea la faliment.
cum s'a artat mai sus, el a fost
cafe, pe
pusese
la cale Injghebarea
se
mina dela Curtea
de
avea o
mai mare decal
In realitate,

fratelui

cu

stescu

ca

apoi o mare parte din vina

societatea a mers chiar dela
a ajuns
se
asupra sa.
de administratie
Dar ori cum, chiar
alti membri din
al societtei, aceasta
de contributie la mersul
ar fi
partea
cu un revolver
de
putea
s se
la consiliu,
care
uz,
un sentiment de
contra
mod gresit,
sunt
acelora pe
socotea el,
de dezastrul
societtei.
se
revolverul,
de a
aceasta
invederat din faptul
s'a dus
revolverul in serviet pentru
avea mai la
iar nu in buzunarul
care se
de
asemenea
chiar
s'ar admite
avea obiceiul
poarte
ceiace
n'a dovedif
la crim, acuo

In

Presedinte1e societtei,
Em. Antonescu,
ce
greau
societatea
amenintrile creditorilor,
tuatie in care se
acorde
a boat Intelegere cu mai multi dintre ei, cari ar primi

www.digibuc.ro

- d-sa, Antonescu, ar garanta

averea sa acele
;
d-sa este dispus s dea
garantie, simtindu-se fericit a salva mersul
subgarantia societtei. A mai
societtei, dar a
de

complectarea formalittilor
propus schimbarea consiliului de
pentru infiintarea nouei societti Rovinari, a crei
este mina dela
vinari, care
garantie
valoarea ei
Dup

aceasta, a cerut prerea membrilor din consiliu asupra acestor chestiuni.

Atunci s'au ridicat
N. Mihescu
acuzatul Cristescu. Presespunnd
dintele Antonescu a dat cuvntul lui Cristescu. Acesta a
perdut averea
aceast societate,
administratia societtei
s'au cornis
fraude,
aluzie la o afacere care fusese
la Cabinetul V de Instructie care se terminase prin a se
gasindu-se
nu este caz de urmrire in contra administratorului delegat
N. N. Mihescu,
acesta ar fi
mari nereguli In administratia societtei (Vezi dos. No.
al Cab. V, atasat la dos.
No. 2505/922).

Atunci d-1 presedinte Em. Antonescu la intrerupt

nu e
timpul s se mai discute aceast chestiune
se rezolve de
de d-sa (Antonescu) pentru binele societtei. La
propunerea
mod violent
ameninttor, rspunde
aceasta acuzatul Cristescu,
astepte pentru
este
d-lui Antonescu ca
aibe rbdare
novat
a tolerat fraudele. D-1 Antonescu, care
fcuse eforturi
onorabile pentru salvarea societtii, indignat de atitudinea
de cuvintele
nesocotite aleLacuzatului, i-a rspuns,
drept
este cineva
vinovat
reaua stare In care se gseste societatea trebue
fie
dnsul, Cristescu, care a
conducerea ei. Informatorii Nicolae Tudor
spun ca d-1 Antonescu ar fi pronuntat la
C. Frunzescu, care erau de
adresa acuzatului cuvintele de excroc
canalie; toti ceilalti
care se aflau In sala de
Antonescu ar fi spus
nu
In
aceste cuvinte. Ori care ar fi fost
e cert
c, in urma schirnbului de cuvinte
acuzat
presedintele Antonescu,
atunci N.
s'a produs un tumult,
Al. Georgescu C. Frunzescu
s'au sculat In picioare
aerul de a interveni pentru a calma spiritele.
staAcuzatul Cristescu ins, profitnd de acele momente de
criminal, a
pune la executare planul
pnit de ideea de
din serviet revolverul
a tras un foc asupra d-lui Emanoil Antonescu
lovindu-1
biurou, crezandu-se de toti
a fost
; acesta a cazut
In acele
de teroare N.
a luat-o la fug pe scara
care conduce din sediul societdtei in localul Bncii Romne
a fugit Al. Georgescu.
ajuns-a luat
Mihescu
Acuzatul
revolverul
pe
trage al doilea foc asupra lui, lovindu-1
pe Al.
Georgescu in partea
a toracelui,
In perete unde
a fost gasit de
judecdtor de
Apoi acuzatul trece
foc

revolverul
N. Mihescu, asupra eruia mai trage un
nu l'a
fugind pe strad, a intrat
prvlia de
din apropiere a lui Leon Pinchas. Acuzatul l'a ajuns acolo,

www.digibuc.ro

31 Mihescu se Intorsese
va putea
spre
acuzatul a descrcat un alt foc asupra
zarma, n-a mai avut
in
atunci acuzatul trage
Mihescu a
lui
jos
un foc In
lovind-o
cap.
In urma acestora acuzatul, satisfcut c-si potolise setea de
bunare, s-a lnapoiat la sediul societtei In timpul acesta sosind autorittile la fata locului, s-au
cercetarile.
de
la
Victima Emanoil Antonescu a fost
toriul
N. Mihescu
Georgescu la Spitalul Coltea. Dintre cei
In
rniti, AL Georgescu a avut putin de suferit,
a fost
de
regiunea anterolateral dreapt a toracelui,
orificiul de intrare la
velul coastei a
jar orificiul de esire cam la 2 c. m. sub mamelonul
drept. Prin acest orificiu s'a observat glontul care a fost extras fcndu-se
o
sectiune. Pacientul s'a bucurat dela
de o stare general
esind din spital In aceiasi zi
s'a vindecat complect In
zile
la spital, s'a constatat c era
N. Mihescu
turbustare
vrsturi
o usoar hemoragie bucal
motrice
vederea
La examenul direct s'a observat In regiunea
o tumefactie de mrimea unei nuci mari
occipital
prin orificiu
las s se
materie cerebral
un lichid emoragic.
La examenul
bucale s'a observat maxilarul superior drept
rupt
emoragic,
ranei craniene un orificiu rotund de
la
glentului. Mai
s'a exrimea unei alune de unde s'a extras
125).
glonte, un glonte turtit de calibru mic (p. 51
tras din
Rnitul Emanoil Antonescu s'a constatat avea o plag din
de
foc In regiunea temporo-auricular
; prin orificiul de intrare
substante cerebrate. S'a fcut radiografia bolnavului prin care se
arat
glontele,
ce a spart osul, s'a oprit orificiul fcut In os, iar o
portiune de proectil a
mai departe In creer, oprindu-se In
obul occipital
parte din proectil a fost extras Inaintat
binetului de instructie. Din fericire
serioaselor Ingrijiri
Antonescu a
viat
este vindecat (vezi adresa Sanatoriului
Gerota No. 64/922).
Arma de care s'a servit acuzatul la comiterea crimei, este un revolver
sistem Volalok, calibru 6
de o calitate inferioar, cu cartuse In cari
glontul este
crnae de otel
plumb (p. 55).

faptul comis de acuzat, In Imprejurrile mai sus artate,

se constat In mare parte din chiar mrturisirile lui, din arAtrile reclamantilor coroborate cu ale martorilor
informatorilor ascultati In cauz, din
constatrlle fcute de d-1
de Instructie, din actele de expertiz, din
constatrile medicale, cum
din toate
de instructie aflate la dosar.
prin comiterea acestor fapte acuzatul Ion Grigore
Vznd
toscu s'a fcut culpabil de crimele de asasinat
dar neizbutite,
pedepsite de art. 225, 226, 227
234 alin. I comb.
prevazute
art. 38
ultim din
cod,
Prin

Este acuzat Ion Grigore Cristescu, major... (urmeaz dispozitivut deciziunei Camerei de acuzare).
Procuror General, (ss) Mosgos

www.digibuc.ro

ACTUL No. IV
MEMORIUL ADRESAT DE PREVENIT
Rechizitorul

de acuzare sunt
cea mai mare parte,
de N. N. Mihescu
Constantin Georgescu, cari

prin neexactitAtile

Expertizele fcute, asupra operatiilor societtei Technica Miniere,

declaratiile altor membri din consiliul de administratie al acestei
precum
acesti doi oameni aveau tot interesul s
face
societAti pot
prezinte lucrurile
vina mea altfel de cum ar fi In realitate.
instructia s'ar fi
verifice aceste declarattuni ar fi
cerceteze toate relatiunile pe care le-am dat, destul de precis de
cautat
interogator, mai ales asupra tmprejurArilor
cari
la
la
societate, nu se ajungea la concluziile puse, care sunt netntemeiate.
Am venit la Bucuresti In ziva de 13 Septembrie de la
Politechnice
(unde am stat
vara), pentru a depune rectorului
care trebuia s fie apreciat& de trei prodin Timisoara o lucrare
la Universitatea din Bucuresti, pentru a hotrt asupra
fesori
polica profesor definitiv la catedra de thermodynamicA la
din Timisoara,
pe care o ocupasem In cursul anulul 19211922, ca suplinitor.
Modul cum mi-am tndeplinit misiunea, ca profesor ca
memoriul semnat de toti profesorii
reconpolitechnice
firma verbal, domnul rector VAlcovici.
cA domnut
cAtre subclirectorul
Fusesem
rector se va gsi la aceast
In
cA lucrarea mea trebue sA
depus pAnA la 15 Septembrie 1922.
Aceste fapte erau usor de verificat,
instructia ar fi
cercetAri,
se
la domiciliul rectorului, strada Caragiale No. 10, luscrisoarea mea, In care
cA spuneam rectorului cA seara de
zile voi
trec la Timisoara cA peste
la

adresa pentru rspuns.

www.digibuc.ro

- 33 Deasemeni era usor de verificat

avizasem acolo sosirea mea
se
care

nevoie.
perchezitia

mea, cursul pe care

m duceam la Timisoara fiindca

pe cele
luni, de

s'a gsit biletut de edltorie

servieta
tineatn la
plin de corecturile introduse pentru

reimprimare.

tinerea consiliului de
Capitald, nu se
La venirea mea
societate, pe
ministrate
aveam intentiunea s
pe
de mai
duceam deloc. Prezenta mea la acest nenorocit
mult de un
mai
independente de
mea, fapt de
s'a datorit unor
aserneni
de verificat
Prerile unor oameni competent asupra caracterului lucrrei
asupra toncentrrei
care o reclama dolutionarea unei
acest
destinat
aplicatii generale, nu
ar fi putut stabili de la
principiul imposibilittei de a coexista
cari prin natura
de remintea unui
mintea,
imposibilitatea de a fi absorbit, acela
Pentru
astfel de
cari deasemenea era
de
ditare e un
sens.

trebue
existe motive puternice,
lipseau,
ocupatia de preme-

cauzele care m'au

parte la

abia

sa

In Caziva de 13

aceste indicatiuni nu au fast cercetate.

niartorii: FrUnzescu, Solomon Mosgos,
Se poate dovedi
Capital s'a fcut Intampltor
motive
rmnerea mea
la societate.
mi
Capitalk
In rezumat, rmnerea
pentru ziva de 14
urmtoarele
(Calea Victoriei)
a) M'am Intlnit, pe la sau pe
Petre
seara la
caut ca
fi
aflu
la
Ferate
putea avea
Timisoara, ca unii
multe de astea. El m'a
de-la
de stadiul care se
gseste societatea
i-am spas
ca
se
pronttnte asupra reclamatiunilor acute;
e la faliment,
la Cabinetul V reelamatiile
clasare am aflat abia la
mi s'a
meu
m'a
s
m
din nou Palatal
insist
s se facklumin,
refuzat categoric ;
a insistat mi-a dat
frtele
procurorul
a doua zi, pe la
la
cu care
am acceptat retomandatia care, perchezitia
fast decis
a test
in
M'am dus
la restaurantul
mesel,
are
m'ain
cant
vad
avocatul Frunzesca,
zitarul

mele,
Marilor

www.digibuc.ro

- 34 b)

tatea e

dus pe la Frunzescu, unde am aflat

de faliment
atunci am
de

socie-

de a

salva societatea.

acolo, a primit Frunzescu convocarea la Consiliu, pentru a

doua zi.
Necesitatea de a participa la consiliu nu o vedeam
era
cut ; toate consiliile noastre erau desagreabile.
Pentru mine
pentru Frunzescu, esirea din situatia care ne
unui creditor serios sau Inteleera alta
Consiliul,
anume,
gerea cu Stematiu.
In discutiile noastre ne-am fixat asupra interventiei pe
inginerul
de mine Damaschin, cu care Frunzescu avusese oarecari Intrevederi,
care se
dispus
ne vie
ajutor. Noi nu-i
adresa
ca Frunzescu
caute din nou
prin Damaschin
Fixat asupra ideii de a
prin Stematiu, o
solutie favorabila, nu mai
bine
viu la consiliu, mai ales
nu
eram personal chemat.
; discutia
Frunzescu
a luptat sa ma
trebue
nu se mai
violent. In cele din
m'a
a fost
tereseaza de societate nu mai rmne reprezentantul meu
de el.
nu viu la consiliu, pentru a
am ramas.
Abia catre sear& m'a determinat
Esind de la el, m'am dus la hotel Imperial, uncle mi-am retinut o
camera
pe
m'am
la gara, de unde mi-am scos geamantanul
pe care aveam la depozit,
vedere
noaptea
plec cu simplonul la Timisoara.
Seara am fost la cinematograf, am venit sa
culc
Devem'am sculat,
nisern optimist asupra situatiei. A doua zi, 14 Septembrie,
duceam la
era mai mult de 9 ceasuri. Am esit, mi-am luat ziarul
phocolata cu lapte. M'am
pe Calea Victoriei cu
Riegler
fostul
la minele din Basarabia, cu care am stat
catul
mult de
cerut sfatul asupra modalitatilor de evitare a
limentului ; el a opinat pentru o
cu creditorii sau lichidarea
destul
fondul de exploatare, cele
mine, au valoarea

de mare ca sa nu pierdem nimeni nimic.

Pe
in drum cu avocatul
am plecat spre Riegler m'am
I. Florian, deputat, - prieten vechi dela Pitesti, cu care am vorbit o multime de nimicuri,
simteam abatut. Buna dispozitie pe care o avusesem disparea
cu
de multe ori
devin trist,
moDe la un timp mi se
fiziceste eram In
mai ales
tive,
familia mea era
din

Dupa ce

despartit de Florian

la Riegler chocolata

lapte, m'arn indreptat spre strada Regal& spre Societate. In drum m'am
Slceanu,
din creditorii
care societatea
avusese
comerciale din desfacerea
Am stat de
cu el nitel, pe

i-am propus

www.digibuc.ro

caute un a-

- 35 ranjament
societatea prin participatie i nu s'a aratat
ideii ; i-am
cerut
mai reflecteze
am plecat la Societate.
actul de acuzare, dar nu
era ora
- nu 12, - - cum
Cred

pot preciza.
Nu se Incepuse
sala
Frunzescu, Chicos, Mihdescu,
Purcdreanu. Ulterior a venit
presedinte Emanoil
Georgescu
Antonescu, cu care am dat
Nu-i
intrnd
sala nu am
dat
ziva,
am vorbit
Frunzescu iar pe
cu
; nu am
pe Georgescu
pe
nu meritau, sau mai exact
socoteam eu
nu
Venind d-1 Antonescu, a deschis
expunnd situatia generala
falimentului, gsind culpabil, pentru producerea acestei
tuatii, pe C. Stematiu ; pe urm a indicat stadiul
care se
de
proprietate
minei Rovinari,
propunerea de a se Complecta
de cumpdrare printr'o declaratie din partea
a celor trei care semactul de cumprare am fost pentru
eu am semnat, apoi am trecut
S'a redactat actul de
domnul Antonescu i-a
Frunzescu; venise inginerul Solomon,
facut un rezumat de ce s'a discutat
atunci.
Am stat de
Solomon
ce se va termina
scrisul
telor
aduc aminte
i-am cerut adresa lui
convenind
la el, pentru a-i cere sprijinul In felul cum
principiu
mergem
vorbisem deja cu Frunzescu.
Reluandu-se discutia
d-1 Antonescu, a
In
proIn
In actul de acuzare
erau acceptabile ; am cerut
ca
fac contra propuneri avnd de sustinut,
cum convenisem
cu creditorii sau lichidarea
Frunzescu, o
Mi-am Inceput expunerea
am interes
sustin
cale,
care
nu numai averea dar
prestigiul,
falimentul este
desonorabil pentru
accentund
raspundere, In cazul
nu se
va evita falimentul, nu poate fi ferit nici domnul Antonescu, ori
am
lumii
autorii adevarati sunt fratii
nu noi
avem
vina de a fi tolerat atata vreme ca aceilalti. Am spus
de vina
cesti oameni
scrupule
administreze_singuri societatea
nu poate fi scutit d-1 Antonescu...
pot continua, am fost deodat atacat violent de Georgescu
de
; discutia a devenit furtunoasa
nu-mi reamintesc deck
vag ca atunci
de Georgescu, domnul Antonescu
mi-a strigat canalie".
Insulta a venit ca un
mi-am pierdut echilibrul. Am pierdut
nu
recunosc in
desigur mintea,
actiunea de care
ma'm
facut vinovat ; nu-mi explic nimic
nu pot
mi-e oroare de tot ce
ochilor vedeam ca printr'o
s'a
;
un
de
din reflectiile care
fi trecut atunci prin minte
albastru,
nu mi le amintese.
simt foarte nenorocit
de mine
de atunci.
Mi-a fost
: nu ru
ci moral, indefinisabil.

www.digibuc.ro

- 36 aci la inchisoare,

Au

care s

reintru

poat dtermina
suport
fost curiosi care au venit

am czut; poate ei

acum o
Simt acum de fapt? Dutnnezeu

1. Se
concesiunea

nenorocirea
care
nu normal.
stare

mine dac eram

mult
m'am

Inexactitti

calm

sunt

actul de

d-1 Stematiu a cedat sociefatei

era

ca s poata's'o salveze.
Inexact,' Mina
sau mai exact,
rizarea de functionare

Societate chiar de la
in Monitorul Oficial autoa societtei Technica
1920).
(1
poate vedea din actul de cumparare,Lcare
cas:la
ce anterior predasem
tonescu, unde
am dat 50.000 lei,
capitalur social.
scu alti 225.000 lei
cotei
consiliuStematiu a fost dela
membru
lui de administratie,
cota
100 actiuni. Aprecierile mele
asupra acestei mine
fcut
scrisprintr'tm raport-memoriu,
le
nientin.
concesie dispune de o cantitate de
vagoane
lignit
poate fi pretuit cel putin 9.000.000 lei.
mnit sigurant
nici un caz
de
am
peate
de o valoare mai
a

de a se

8.000.000 lei.

prin

Unde este
i sondaj

meu asupra
stratul de lignit are o

mine, cndie:constatat
de

m.

prafata carirei este de 400 hectare.

2. Se aftrm
am
aport mina
de Arges,
aceast
coste beva. Inexact : pentru atfi acceptat ca
de ctre Luca,. Marinescu i Mnescu71e-am pltit
de a fi
de
Technica
o
de 15.000 lei, luati
l mama mea de la
mama sotiei mele.
'Mina a

ca aport, dar nu pentru bni ci pentru

de
ale Societatei Technica Minier", care azi
valoare,
numai
tot eu am
aproape un sfert
capitalul 'social al
Technicei Mlniere".
Actiunile le am, bani nimic.
Raportul de expertiza asupra
care
de;Camera
de comert
darea avizului, a Jost
de inginer Lupascu Magiaru.
Stematiu au
Inginer Lupascu, Inginerul Solomon
cercetare raportul original e la dispozilie (rog a cere de la sotia mea).
rentabilitatea minei este asiguratd dac se
Din el se vede
raportul pe care aveti in copie. Mi s'au
artate de mine
ctre fratii Mihesti, cari
toate consirefuzat mijloacele- concursul
separat In toate zilele
plec.'
terorizau ca
Am
suntem
de rusine. Actul de expertiz aflat
frati Mila dosar dovedeste In mod nendoelnic incorectitudinea

www.digibuc.ro

- 37 societatea este
sau defaimat, ei singuri sunt de
vina. Modul cum au operat se vede din expertiza e cunoscut de: Luca,
Stematiu, Solomon, Frunzescu
de toti, dar ceilalti toti se cred
se
a nu
am condus eu, se vede din registre, Societatea a realizat Incaa fost
mina Curtea:de
productie.
la
mina a produs
cheltueli foarte mid de exploatare, desi de
se fac investitii mari:decapitaluri.
Dupa ce am plecat nu s'a mai produs, dar
au disprut
in locul
compturi, prin care
scoate Societatea datoare
Expertul spune
aceste conturi nu au valoare probatorie,
cum s'au
societatea de bani
ce mod a fost
registrele
la
Ondlavea nevoie.
Am fost nevoiti
facem
de la
c banil
depusi de actionari erau retinuti de Mihdescu,
registre
opein Martie
de Mai
acest interval nu aveam bani
ratia s'a

In cass. Studiind actul de expertiz se poate vedea c suntem

material. Acest individ mai are la activul lui un faliment la
Curtea
urma cruia s'a procopsit. lar Mihescu-Syrius, directorul
de
are trei condamnri la Tribunalul Arges.
Am fost
la instructie de unde am avut bani pentru ca
apuc de intreprinderi
ce am lucrat la minele din Basarabia.
rost,
Intrebarea este In principiu
cadrul organizatiei sociale
de azi,
a
o lucrare serioas,
cineva este de meserie,
se cere prea putin
numai
preget
pricepere.
principiul cutrei originei capitalului s'ar admite
general,
fi
foarte fericit, dar nu
mi se aplice numai mie, pentru o meschina
de
mii de lei, pe care cred
nu e inginer
nu o
este frapanta.
Am dat relatiile
cum trebuia
simplitatea
mostenire. de la tata, casele cu
din
Mi-a
prin 1912 pentru 23.000
Calea Domneasca No. 163, pe care le-am
pentru mama mea 12.000
duprplata datoriilor,
lei, din:care
lei
pentru mine 1000. Soacra-mea avea ea niste casute, tot
pentru 7000 lei.
viste, pe care le-a
Eu in cariera mea de inginer din
lucrri particulare expertize, mai aveam
mii de lei, mi se pare vre-o 4000 lei.
Pot indica
lucrrile care mi-au adus aceste venituri pe
leafa
viata
pe care o
mea, pe atunci destul de bunk
raport
moral

duceam.

Tot acest capital a servit la punerea

valoare a minei din Basa-

rabia.

lnstructia
inexact
capital, mi-am luat de la Inceput
asociati,
acest lucru nu poate fi deck logic ; nu s'ar putea face
inceputul de industrie
capital
de catre
pe
titlul de achizitia unui fond de exploatare
cale, munca
o
valoare.

Dar nu mi-am luat asociati de la

www.digibuc.ro

mina din Basarabia mi-a

- fost
In arend
la Octombrie 1918

exploatare de ctre Ministerul de Industrie Comert

asociati mi-am luat la 15 August 1919 ;
tot acest
timp am stat
izolarea de la
in acel pustiu
marginea
Ialpug
colonia mea de lucratori, ducnd o viat de
de privaDrept
aveam un bordel.
cu micul meu capital produceam un vagon de
pe
iarn, desfacerea acestui combustibil era
toata
zi,
Basarabia nu mai era nici o
lipsea combustibilul.
Am
in acest timp 70 vagoane de lignit
preturi varlind
1800
4000
realizand un total de
brute care trecea de
150.000 lei.

Toate aceste sume se Investeau, pe

ce intrau, in
mina avea o desvoltare treptata, rationald, ingrijit. In timpul
desfacerea lignitului m'am
nevoit
din
desi
de
pentru
cantitti de
pe care
le desfac la particulari.
Ferate Particulare Basarabene Akerman, B. J. D., trimeseserd
pe subdirectorul liniei s viziteze mina
la
cu mine asupra
stadiului unui contract de livrarea crbunilor necesari exploatrei.
Se
experientd
au dat rezultate
fdcatoare.
B. J. D. se obliga
toat productia pentru
Calea
un
fix de 2000 vagonul, loco
privindu-i transportul.
de extractie
de predarea lignitului la gara min&

du-mi la 700 lei, aveam de realizat beneficii din care speram s pot da
intreprinderii o mai mare desvoltare.
asociati pe
Cnd mi-am
inginer Drgulanescu, St. CisL. Klein, mina era
productie aveam o
de locuit pentru
administratie,
suficiente care s
cresterea productiei. Ei au
adus capitalul
am mai luat in exploatare o
vecin
o
de
brichetat praful de lignit, la
De la 15 August
15 Decembrie 1919 am lucrat In
eu
inginerul
Klein
partea
Cismigiu
afacerile comerciale
administrative.
Este de
de la Octombrie 1918
la Decembrie 1919,
eu nu mi-am retinut
un ban
acest fond de exploatare a trecut
la Industria Basarabiei eu nu mai aveam bani, aveam numai un contract.
Intreprinderile noastre au trecut la finele lui Decembrie asupra sode Industrie
sediul
Bucuresti,
Societatea
care
strada Bursei No. 5, reprezentat prin inginerul
ce vizitase mina
tratase afacerea
asociatii mei,
lipsa mea de
acolo.

Aceste Intreprinderi, au fost aduse ca aport social pentru 1.100.000

inferioar celei reale, aport care trebuia s mi se dea
actiuni de ale Societtei Industria Basarabiel".
lei, valoare

Aveam dreptul la 500.000 lei In

Aveam numai contractul

nici

www.digibuc.ro

pe

cari nu le-am avut

tot.

- 39 Acest contract reprezintd deci : capitalul initial al familiei, produsul

munca mea de acolo,
toate privatiunile vietei.
Noua societate m'a oprit pe mine ca administrator delegat la centru
pe Drguldnescu ca director technic la exploatare.
salariu
ce
la Bucuresti
caut onici

minei

tot ce am avut nu mai aveam nimic, abia

mii
un alt rest de alte
miL lei din plusul de salariu de pe vremea
cnd eram la
la Societatea lndustria Basarabiei, fiindc
Nu puteam
rectorul general al
domnul Micsunescu nu
agreia.
cupatie.
lei

de aceste motive
intervenise
chestiunea
capitalului social al acestei societti, de la
milioane la zece milioane lei,
care nu-mi convenea; este explicabil
nu-mi fi convenit
pentru a face cum crede
Micsunescu, se izbea -de opunerea mea.
Demisia mi-am dat-o
lanuarie 1920,
in act n'am semnat
nimic
n'am primit nici un salariu.
Am
decizia
reintru la Calea
venisem la Pitesti ca
de plecare,
am
de acord cu Luca Marinescu
s
asupra minei din Curtea de Arges. Credeam
vom lucra cu
ajutorul
noi singuri,
prin Februarie, am dat peste
care au schimbat cursul lucrurilor.
frati la
afacerea a fost
de cei
acest timp avocatul Cismigiu a
de acord
societatea
de Industrie
Comert ca
rdscumpere
actiuni
pentru 400.000 lei pe care primindu-i i-am plasat la Technica Minierd".
Actul de acuzare pretinde societatea
de Industrie Comert
cumpere actiunile de la Industria Basarabiei.
a fost
De
? Cum
? Ce putea forta pe aceast societate
dea
bani pe niste actiuni streine ? Absurd. Au
vedeau,
de lucru,
Societatea
de ei ar putea
le fie un

Eu nu aveam nici un amestec

societatea

actul de acuzare iar

de Industrie
a fost
de

mine. Fals.
se ia actul constitutiv
statutele acelei societdti ca
Rog stdruitor
se
era o societate anterior
habar nu aveam de
ea mai
drepturile noastre.
de a fi

societatea Industria Basarabiei nu ar merge bine, vina este a

celor care au condus-o

care i-au
10.000.000 lei
voia mea. Dar nu cred

capitalul de la 2.000.000 la
ru
pentru

an social a dat un dividend de 8 la

pstram actiunile tot aveam ceva, pe
vreme
banii la Technica
nu am nimic sau

zastrul moral
material.
Confuziuni regretabile apar
expunerea pe care o face rechizitorul
asupra societdtilor Industria Basarabiei
Societatea
de Industrie
:

www.digibuc.ro

- Pezultatul a fost cd aceste

societti au fost incurcate
exploatare dubioas, cd ele, desi mai exista
nu mai pot
tiona in conditiuni de prosperitate
chiar iamenintate
dispar".
Este inexact din toate punctele de vedere.
In primul
trebue observat cd Societatea Romn de Industrie
director era inginer
avnd ca prezident al conComert, al
de
de a fi cedat noi mina din
Maltezeanu, a fost creiat
Basarabia
intreprindere; din aceasta
pe baze independente de
parte
odat, nici eu, nici asociatii mei.
societate, n'am
Daca chestiunea ar prezenta cndva un interes, adevrul este urmatorul :

Societatea Romana de Industrie, i Comert a lansat pe piat cursul

anului 1919-1920 patru societdti anonime:
1. Vulturul".
2. Industria Basarabiei".
3. Mica".
4. Creditul Forestier".
desi societatea
de Industrie
Comert nu avea drept capital social
1.000.000,
acest capital se &sea deja angajat parte societatea
nume colectiv : Industria Pietrei",
ca object o
in Muscel,
parte de capital servise la diferite
mrunte (de paduri).
Repet
precizez cd nu eu
mei am
societatea Industria
Basarabiei", ci cele
persoane creatoare de
care alcatuiau
consiliul de administratie al Societatei
de Industrie
din
strada Bursei No. 5, al cror suflet
era
dr. Micsunescu.
Tratativele de cedarea fondului minier din Basarabia au fost duse
de catre avocatul
Cismigiu
inginer Dragulnescu cu
se citeasca actele constitutive ale acestor societti
convingerea
se formeaz imediat. Noi fostii proprietari ai minelor din Basarabia am
trecut toate drepturile noastre Societatil Industria Basarabiei",
de
Societatea Romand de Industrie
Comert, care de fapt nu a pus capital pentru lucrri, ci s'a multumit
caute a spori capitalul social al
Basarabiei pentru ca,
de ei p-rin subscriptie publica,
utilizeze

cereale.

a) A se lua interogatorul domnului Klein. care

afacerile, domnului Drgulanescu, care conduce afacerile
a
pompoase prin care s'a cerut sporirea capitalului de la 2.000.000 la
10.000.000 lei.

subscriptie s'a
ce am plecat eu, care
sem categoric.
Eu am demisionat in lanuarie 1920, subscriptia s'a
prin Aprilie 1920,
cam
ceva.

opusemine

Acest fapt este important daca se urmreste stabilirea adevarului

prin creiarea
conducerea acestor societati.
Pe urm mai e fapt tendentios cum e prezentatd chestiunea dela
Se spune :

www.digibuc.ro

- 41 In acest an, (1918), prsind serviciul C. F. R., in dorinta lui de a

un capital de
mil de lei, a
repede, desi nu avea
capete
Ministerul Industriei concesiunea pentru exploatarea
Corcioveni de
Basarabia. Cum
nu avea
pentru exploatare, s'a asociat cu avocatul Cismigiu, Klein,
ce acesti asociati
Draguldnegcu, cari au depus un capital mai mare.
au exploatat mina timp de vreo cinci
au rspandit vorba
or s o
etc. etc."
Va s
a trece dela viata de functionar la intreprinderi, pare dela
inceput curios ; eu,
de mine, nu
fi indicat s fac Intreprinderi
dustriale,
trag ponosul
vreau numai
m
repede.
Dar e acest fapt o not
? In
cum e redactat rechizitoriul,
pare, deli
cadrul organizatiei sociale burghezo-capitaliste e nota
de capital, sunt
In ce m priveste, condamn tendinta
consider ca
de civilizatie burghezo-capitalistd,
triva
conceptie umanitar organizatia care nu ar avea la
de
se
reusit
minei
pital

capital

fi fr
lucra pentru infptuirea acestei idei marxiste,
au Incercat, iar daa, adopt conceptia
doial supus la torturi, ca toti
capitalist
lucrez conform
care tresc, trebue
sufr:procesul
Intreprinderi.
de intentie, precis, categoric : doresc s
a
intreprinderi ; nu trebuia
Mrturisesc
regret incercarea
deck un functionar, toate
pe aceast cale spinoas am ajuns
mai in
s
rostul teoriilor stiintifice, s le cultiv s devin un
biet profesor, amorezat de
la baza conceptiei
despre
ar fi fost
dominant de
pe terenul afacerilor ca toti colegii mei,
trati In viata zbuciumat a intreprinderilor, dar desigur, mi-a lipsit
dorint din momentul ce se constatd, de oameni cari au calitatea de a face
de
constatri,
a fost mai puternic
de a
o
cetri

de

idealist.

Cel mult mi s'ar putea imputa,

pentru o
m'am lasat
de curent ; ar fi
un
adevr, dar numai un oarecare, fiindc
de fapt eram nevoit
o
ocupatie
1918,
pe
de o parte casa,
tot ce lsasem In ea la Pitesti, a fost
de nemti,
iar pe de
parte, leafa era
sporuri, un biet 500 lei pe
am s apuc din Moldova.
Aveam familie
nu vedeam
fcut din bordeiele
cari am trit la
un an
un cmin,
in
incheiat, nu ca patron, ci ca lucrtor, inginer, muncind intens
zile mai bune.
de 40 ani, dup ce trecusem
Eu nu avearn drept atunci, la
prin
sper
lupt pentru un
mai bun sub soare ?
luptat eu mai hain mai putin onorabil deck ceilalli, pentru
pentru nenorocirea
ca acum,
merit nitia
care am czut,
Dumnezeu tie cum,
considerat
de
incorect ?
Oricum
fi judecat,
s'ar putea
mine, nu primesc
s mi se asvrle ochi
revolta fata
altora,
nu-mi pot

www.digibuc.ro

- 42 acestei barbarii, de a fi acoperit cu insulta

sunt un

care nu am

lucrat corect.

ar veni.
Este o calomnie murdark or de
care am suferit,
Am fost
un
se injoseasa,
nimic nedemn. Ceiace am
se umileasck
la 14 Septembrie, in ateva
de inconstienlk nu-mi apartine. M'am judecat singur
am suferit mai mult
poate da morala conventionalA
a
lumii.

condamne
pentru
inconstientA, dar nu primesc
tingerea sufletului meu, care a fost perfect cinstit,
toate manifestrile lui,
toate gAndurile care au cutreerat mintea mea.

In chip meschin fiinda nu aceasta era calea

modalitatea de a scoate justitia
de sub povara
In care a
a clasat afacerea lui MihAescu.
Este calea cea mai
din
se puteau alege, de a
un
In fata
cinstit, care mult-putin,
escroc
a turna
viata
Rechizitorul
chiar atunci

lui, a

trebuia

in felul cum a muncit.

www.digibuc.ro

PARTEA II
Pledoariile

Rechizitoriul Ministerului Public

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOARIA

MARGARETA PAXIMADE

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

DOMNIWARA MARGARETA PAXIMADE

din toamna anului trecut, pe la

Era

sease,
am
pentru prima
pe domnisoara Paximade.
pierduti, nu
atunci mai
Sala
de ce, mi-a
mult
ori and, impresia unui peron de
plecarca
ultimului tren. In
mdturilor, ce autau par'a zorite res-

turile materiale ale impurittii care zilnic se filtreazd

Palatul de Justitie ;
acea atmosferd de un cenusiu
lueta domnisoarei Paximade schita un contrast ce mi-a rmas
nesters
amintire.

pe o bana sub una din imensele ferestre ce dau

in spre cheu,
de indoelnica
a amurgului, ce
se cernea prin geamuri,
ochii
mari negri, osteniti
de prea
melancolie, d-soara Paximade nu m'a fcut
de putin
bnuesc,
acea
in fata mea aveam
decorul cu
o proselitd a d-nei Ella Negruzzi. Din
crezi
ai
o
care contrasta, te

toare nostalgia

De aceia, atunci
i-am fost prezentat de un conf rate,
poezia de care fuam avut o desamdgire; tot farmecul si
sese invluit
risipit de
regretul
era legitim,
a
poezia
se desprindea din
era
desarmonie cu proza aspr care, in chip necesar,
intr definitia
femeniste.
Sunt mai putin
oricine un misoghin. Dar tocmai penadmir iubesc femeea, nu pot fi atras de feminism.
Femeea a fost va
pentru mine o
pagovitripe care vreau s'o vd totdeauna cu ingrijire
parfumeze pururi
na sufletelor; o floare vie,
rile

firea.

Or, femeea-avocat, ca
femee
forurile de
activitate
toate aptitudinile pe cari din belsug

www.digibuc.ro

le are, nu poate uneori infringe

rebele ale profesiunei,
a risca
jertfeascd ce are ea mai scump
farmecul eternului feminin".
$i tot
de adevrat este, aceia ce
drept
ultima sa lucrare, L'Avocat,
Henri-Robert,
o profesiune care
decan al baroului parizian: avocatura
femeei, Palatul de
puterile
supune la
justitie n'a putut fi favorabil unora dintre ele
pentru a le
acolo un sot;
pe cele mai multe
da prilejul
le-a
s
la cariera
Obsedat de aceste
de un estetism, poate, excesly,
putea spune
pe cari le face,
genere, la
femeea-avocat, mi-au trezit pururi sentimentul penibil pe
care
avut de mult,
am
ordin contra-bas...
o
feminitate a orchesPenibil era sentimentul,
de masculinul instrumentului...
trantei era
activitatea profesionald a d-soarei Paximade
mi-a opazionat impresiuni aproape similare.
era
sa se
Curtea
Jurati din judetul
asupra cererii de punere in libertate provizorie a unui
acuzat pentru
de asasinat,
dar neizbutit. Procurorul,
combaterea cererii, justifica necesitatea preventiunei,
altele, pericolul pe care liberarea prevenitul'ar fi
pentru partea
Mai
chiar de
pus sub santinela, d-soara
Paximade
replica.
atunci reflectaserd ceva din
Frumosii sai ochi, cari
calda melancolie a elenicelor
de soare, proin preajmd-i fiori polari. - Gestu-i, care mai
pagau
te
destinat doar desmierddrilor, acum era
ca cutitul
unei ghilotine.
gratioasd se viriliza
ochii. () aud
ironizand concluziile parchetului
acesti termeni:
Dacd socotiti
eliberarea prevenitului ar fi o primejdie
civile, a d-lui X, atunci remediul e simplu:
chideti-1 pe acesta!".
Memorabild
Femeea dispdruse cu totul, substituitd
de un
la care masculinul era esaltat
paroxism.
Acest episod

nu e de
aseze portretul d-soarei
Paximade in cadrul sumbru al femei-avocat tip.
va
izbuti

fericit

gin-

vigoare pe care
avocatura, e
un frumos succes, date

Indrepttit
gdduitele sale
si

expunere

www.digibuc.ro

capteze atentia

- decdtorilor,
a se rataci in labirintul unei eruditiuni
dante, da totdeauna
de serioase cunostinte juridice.
Mostenind claritatea caracteristicd a
distinsul
nostru confrate d-1 . Paximade. d-sa a avut inca prilejul
sistematizeze cunostintele, prin neintreruptul legdmnt intelectual dintr'un prielnic
familiar.
cu un minutios auto-control, d-soara
Cu aceste calitti,
Paximade ar putea fi un fericit exemplar de feminitate, care
ideala
pe care tot d-sa o preconiza
femeii
bArbatul nu mimai in
imprejurare :
ceri, ci
acea zi se a confunda cu
Avem credinta
idea- acea
femenin, rdvnit de Sorel
visat de
femee devotatd,
de dragostea ei, care va
strecoare
bdrbatului nesatiul si-o tinerete pururi
reaminteascd datoriile
lui,
uneori
scapere chiar scnteia genealitter.
I. OR.

Margareta Paximade s'a nascut In BuNote biografice. curesti la 15 Aprilie 1898. Absolvent a
secundare
al
din Bucuresti, obtinu,
lunie 1920, diploma de licentiat
drept,
menVunea magna cum laudae". In
an, luna Octombrie, se
Baroul de Arges,
la Aprilie 1923, ceru transferarea
Baroul de Ilfov.
Desi
colaboratoare a
n'a dat
chestiunea
menist, pe care a tratat-o
de vedere
diferite articole

ce au aprut in coloanele ziarelor Dimineata"

Adevrul". D-sa
dueste
publicistei judiciare o pretioas contributie de adnotri pe care
a inaugurat-o
not la decizia Curtii de Apel din Bucuresti S. Ill-a
No. 9'923, (Jurispr. Genera l No. 10/923, speta 731). Regretm

n'a

avut norocul de a-si vedea consacrata de Casatie solutia pe care o preconiza.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOARIA

MARGARETA PAXIMADE

din

Ilfov, in

Februarie 1923

dela 3 la 28

Domnilor

Desigur, daca m'as

la slabele mele puteri
de
marele interes, pe care am
azi
libertatea, ceiace
viata unui
de
inginerului Cristescu, nu
putea ridica
fata d-v. Dar nu, nu
preocuvoi fi departe de
la care s'a ridicat oratoria d-lui Procuror General
voi
in schimb sa
mai
aproape de
Ceeiace m'a adus aci, pe banca
este
azi
siguranta pe care o am
fata d-v. nu st un vinovat, pe
pedepsiti,
care aveti
care,
o primejdie pentru
din mijlocul nostru, ci un
nenorocit,
tate, aveti
mai nenorocit
vre-unul din noi ar putea
inchipuie,
pe care aveti
iertati
redati societdtii,
dela el
care
de
si
acuzatul
povestea ieri cu vorbe simple
toare, pentru
era sufletul lui in ele,
viata pe care a
nenorocite care Fau adus aci, am
t-o
atunci mi s'a umplut
lucind, perle rare, lacrimi, in ochii d-v.
de nddejde de incredere.
D-lor Jurati, d-1 Procuror General a
cercetdrile
sale
trecutului lui Cristescu a adus in fata d-v.
treg arborele acestei vieti. Dar l'a pus sub o
L'a
privit
reiau
acum
rea
acestei vieti,
un tablou mai

care a fost trit.

1905, acuzatul era locotenent
regiment de
cavalerie. Voind s se
cu o
pe care o
iubea, si armata,
slujea,
se
Cristescu
cariera, care se
se
reste
urmeze ingineria.
Atrag atentiunea d-v.
este primul act pe care
lumina

d-v.

In

www.digibuc.ro

- 52 face pragul vietli lui, act de desinieresare,

sacrificiu.
gestul unei
generoase'si a unui caracter integru
temelia
viata acestui
ea n'a fost
pe care se
de faptele
Cristescu
ingineria de
Germania unde
Ati auzit aci glasul celor cari l'au cunoscut ca
camarad de
muncitor, stdruitor, cinstit. Un prieten
iubesti
Intors
anul 1910 intr
rndul inginerilor de la
ferate, unde trece
succes,
derea superiorifor, respectul inferiorilor
iubirea tutulor,
toat filiera de practia,
anul 1915 cncl
spector 'general.
am ad nu numai mrturia
colegi
din
care i-ati
care vrea achitarea inginerului Cristescu,
cernd
ei ce
despre acest
Am mai
Am o petitinne
de toti cei
d-lui judeator de instructie,
lui l'au apropiaf,
a
cteva
:
Inzestrat cu o fire

caracter

corect,

dat ocazie

aib

a fost
rnultumirea tuturor

violente".

dintre noi,
bine, d-lor Jurati,
eincari suntem
jurul acestui
acuzat de o infamie,
ziva
ne-ar fi
suntem siguri
s'ar spune tot atta bine
trebuitor? L
In
Moldova si-a
Cristescu s'a
gsit
de
lui avutie agonicu
distrus. In
situatie, modica retribuire pridela Stat nu-i mai ajungea pentru traiul lui al
aceasta
dea demisia din postul de inspector
pe
ocupa
se apuce de exploatare de mine.
D-lor Jurati, atrag
re a trecutului inginerului Cristescu nu are
valoare pentru
ludecati, dect aceia a Peisagiului,
actul, pe care azi aveti
care se proecteazd evenimentul din 14 Septembrie. $i d-v.
avea
cercetati
acest eveniment se
mod natural, peisagiului,
el, formnd un sinse
un gest rdslet, venit ca
afagur tot, ori
este
ra vietii luntrice a lui Cristescu, o nenorocire
asupra
acestei vieti,
nu un act vinovat iesit din
Acum continui firut
acuzatului, de unde
In
1919 inginerul Cristescu obtine dela Ministerul de Industrie
exploatare, mina dela Corcioveni,
Bolgrad. Cu o
pustietatea
lucrtori, care el era primul lucrtor,

www.digibuc.ro

- 53 un bordei atunci
avnd drept
bat, acest
se
de
serioasd, incordat
de
privatiuni, dar
unor zile mai bune, a
odihne
meritate.
un an de
mina era
valoare,
c$tigul inginerului Cristescu, pe
ce se realiza, se
vestea mai departe in lucrkile de exploatare a minei.
stare infloritoare a minei i-a adus lui Cristescu
multe
de
ar fi putut-o el
menzi de vagoane de
cu micul capital ce avea investit. Aceasta determind
o
avocat Cismigiu, inginer
si Klein.
ce timp de 5
exploateazd mina
ei
Basarabia, emanaintreprindere
tiune ad-hoc a societkei romne de Industrie Comert, pentru
suma de 1.000.000 lei,
actiuni emise de
societate.
Inginerului Cristescu revenea dreptul la actiuni
valoare de
lei. Mai trziu, prin interventia avocatului Cismigiu,
de Industrie
soc.
Comert, care lansase,
cum
spus, soc. Basarabia, in vederea achizitiondrii minei dela
Corcioveni,
actiunile la care avea dreptul inginerul
lacurilor

Cristescu,

suma de 400.000 lei.

d-1 Procuror
insistent de
D-lor Jurati, s'a pus
rdsfoirea acestor pagini din viata acuzatului,
General
a
voit
arate pe acest
ca pe un speculator necinstit al
0, au fost aci, sub ochii d-v., toti fostii
ai acuzatului
nu au putut ridica nici un incident de
nuire
contra lui. Nu voi vorbi de mrturia d-lui Cismigiu,
putea
e pledoaria unui avocat, dar
amintesc
punerea
de evreul Klein,
simplitate si convingere.
V'a spus: Noi
negustorii, cnd facein
cineva
de vom fi multumiti ne-o merge bine
o tine
tot nu putem spune de acel cineva
e sau nu
de
dect
de inginemomentul cnd ne desfacem de el.
Cristescu 24 de ore am fost
socotit, achitat,
nici o nepldcere.
care

pe realitatea fapadevrul,
el se
telor care v'a fost
prin vocea martorilor. Sustinerile d-lui
se
pe inchipuiri. Si,
Procuror General
erori
atunci cnd d-sa, vorbind de actul lui Cristescu, dela 14
Sept., numeste asasinat, face o
cnd svrle
norol
asupra
vieti a acestui
care n'a fost
preget
cinste
Sufletul lui a
face un
rmas curat atunci cnd
i s'au mnjit de snge.
D-lor Jurati, intru
cercul de
care strng de
aproape gestul nenorocit, pentru care are s
azi
zatul.

ce d-1 Cristescu vinde intreprinderea de exploatare,

pe care o avea Basarabia, vine la Pitesti,
gndul
www.digibuc.ro

- 54 de inginer inspector la caile ferate.

Mdnescu
Marinescu, Luca
de la
coproprietarii
mine de la
de Arges pe care el o
cunostea mai demult, dreptul la o treime
si plsa recapete
Intre timp

nuiesc ca, cu concursul financiar al unor

o
el sinvaloare.
care nu e totdeauna bine
scoate in cale pe
impreun,
pe actiuni,
de a face
Planuri,
pentru desvoltarea
dustriei miniere
noi in
Societatea se formeazd. Inginepe lng d-1 Emonoil Antonescu
primeaca pre$edintia
de administratie. Se face de
Procuror un
capt de acuzare din
struint, spunndu-se
Cristescu a
acopere
numele d-lui
tonescu o afacere necinstit. Explicatia gestului inginerului
Cristescu este mult mai
Este
fiece intreprindere,
la
caut
interesul creditului. de care va
cursul functionrii ei, un presedinte care
preavea
zinte
autoritate. $i
este asa, e d-1 Emaa primit numai dect. In
societate,
Tehnica Minier, Cristescu a adus ca aport social,
de
cu
Marinescu, Luca si
mina dela
spre exploatare a adus suma de 400.000 lei, primiti
de Industrie
ca echivalent al actiudela soc.
urma vinnilor ce avea de primit dela societatea Basarabia,
derei
de exploatare dela Crcioveni. Inginerul
Cristescu este numit director al societtei,
d-1 N. N.
hescu, ad-tor delegat.Primele
societkei
se statornicesc la mina din
de Arges. Cristescu
nu a stat
de
dect 5 luni; in Septembrie
1920 si-a dat demisia. Conducerea societtei a intmpinat greutiti din pricina conflictului continuu dintre inginerul Cristescu,
care
N. N.
interesele societitei,
care purta
mai mult grija intereselor sale personale.
D-lor jurati, se aduce o
invinuire inginerului Cristescu, de
d-1 procuror general, aceea de a fi prezentat
rea credinti, ca o intreprindere rentabild exploatarea
Curtea-de-Arges, desi bine stia
nu are
valoare, astfel
d-sa e vinovatul principal al
Technica
In al doilea rnd, este rispunzdtor de reua
d-sa un
vinovata conducere a societtii, deoarece a fost
timp director al ei.
faptele
vom afla adevdrul.
Ei bine, vom
bunul simt. In societatea care
rdspundem mai
se pretinde
a mers la faliment din pricina informatiunilor
acesta avea
trauduloase date de
tot avutul
400.000 lei. $i
cazul cnd
era
ci Cristescu

www.digibuc.ro

- 55 la minte, - si
tor, - el trebuia
se

acest caz

1-ati putea face

mina societtii

mina
cel mai mare dintre actionari. Dar
vinuiri opunem expertiza d-lui inginer Lupascu,
lejul obtinerii concesiunei
exploatare,

cut de

priraportul
Consilieri inginer Lupascu, C. Stematiu si Luca, la

un pasagiu din acest raport:

1920.

29

prime

Rentabilitatea viitoare a minei credem

este pe deplin asigurat,
vedere modul cum se
zcmntul, precum
conditiile
oarte favorabile pentru exploatare

avnd

De alel,

inginerul Lupascu
d-1 Stematiu,
de terenuri petrolifere, oameni competenti
aprecieze
loarea
au
eri
fata d-v. constatrile
arapoarte.

In ceea ce priveste cea de a doua invinuire,

ce am a
d-lui procuror general. In scurtul timp
Cristescu
a fost director, conducerea societtii a fost
si
continua ciocnire, pe care o avea cu aptitudinile recinstite
ale administratorului-delegat, N. N. Mihdescu.
amintesc
la inceputul lunei Septembrie 1920, acuzatul si-a dat demisia.
Or,
1920,
raport, de care v'am
ce
29
vorbit
care este semnat de
patru membri ai cousiliului de
administratie:
Lucrdrile

de

care constau
desvelirea straturilor
inceperea unei
au fost bine concepute
executate. In aceste lucrri, explorarea
punerea
valoare a zcamnacum

puncte

tului sunt in mare parte fcute".

lar martorul

care a avut in

timpul raporturi
sub directiunea lui
Cristescu, contractele se executaw
livrarea erbunilor se
cea la timp, dar
demisiunea acestuia, a avut numai
cazuri
societatea,
nevoit
reclamatii,
cari
nici un rezultat.
de

Technica

spus

.mai este up raport de expertizd

de

membri ai consiliului de administi atie Stematiu, inginer Solomon

Luca,
1921 luna
cererea d-lui presedinte
Antonescu,
urma repetatelor reclamatiuni aduse consiliului de
inginerul Cristescu, prin care acesta
nu
se fraudeazd societatea si i se risipeste
de a
vutul
folosul
Mihdescu.
citesc numaf
duri care
data de
au
dezordinele vinovate in administratia societtii:

www.digibuc.ro

- asernenea se constata
la rapoartele directorilor
cam dela Octombrie 1920 incoace ;
institutiuni industriale se

societatii
la corespondenta
mine, nu se raspundea mai nici
ca raporturile comerciale
cele-

faceau ce

D-lor jurati, nu voi citi

mult din acest
care evidentiazd
marea vinovtie,
capabili administratorul delegat N. N.

de

care

si fratele
Sirius Mihdescu, numit, a doua zi
ce iesise din
rie, director al
minei din Curtea-de-Arges.
un aranjament
famihe, ct se poate de fructuos.
contra
tinta mea
o fac
este
fac un
fratilor Mihdescu, ci
chip luminos,
Cristescu
dovedesc,
tul, la
nici un fel,
de
poate fi fcut,
care a ajuns Technica

jurati, aceasta era situatia, cnd acuzatul, scrbit de

tot ce vedea pretrecndu-se
jurul lui si neputincios de a
opri jaful ce se
in
societtii, pe care o vedea in
la Timisoara. Achip fatal ajungnd la falirnent, se
colo
o
si
mai largi,
ocupnd o
de technico-dinamicd la
politehnica.
o absent de ctiva ani, el revine la calea adevdrului.
imi voi
fac
eu o invinuire inginerului Cristescu.
Trebuia ca acest
pe lumea aceasta sunt
de oameni:
care muncese iar altii care se

Or, el care face parte din rasa

nu-i
bogtia. Trebuia
se
satisfactie si
care nu att o

o lase celor

drumul muncii

pdtrunde.
regulate, unde rniragiul
greu
de a se fi
dela ea. Retras la Tirnisoara
Cristescu nu-si face numai o
de a profesa la orele indicate de programul obligator al
El vedea
misiunea lui mai
dect executarea unui
contract echivalentul unui
primit; pe el preocupau
rezultatele sfortdrilor
insuficiente orele
Pentru

de program pentru luminarea cu adevrat a elevilor, a

luat ore suplimentare neretribuite, in care lucra
neoamintesc depunerile fcute de colegii lui
bosit
profesori frumoasa rnrturie a d-lui rector Vleovici. Dar am
aci cuvntul tutulor profesorilor, cari l-au cunoscut ca
tinerimii:
Subsemnatii, profesori ai acestei
declarm
In tot acest timp
Inginer Cristescu a
un coleg
raporturile colegiale,
in discutiuni, aprig la datorii. Ca profesor, nu numai
multa competinta
dar
cursurile cari cadeau

www.digibuc.ro

- mod grasarcina unui curs suplimentar, necesar

benevol, pe care l'a fcut tot
de ingrijit.
In tot acest timp, d-I
Cristescu, a
raporturile dintre profesori
elevi prin
practice, excursiuni,
contact continuu, aproape zilnic, de care elevii au profitat necontenit".
mai asumat

tuit

Acum
d-lor jurati,
recunoasteti
acest
pe
pe speculatorul
care vrea
se
mai putine sfortdri, indiferent ce
repede
vorbea d-1 procuror general?
ar intrebuinta, pe omul de care
de Cristescu in cursul
Munca istovitoare,
el
scolar zdruncinase putin nervii. In timpul
trece
la
Dar nu se odihneste,
are de preparat o
lucrare, care trebuia
fie
de un juriu de profesori
urma
trebuia
niversitari, si
i se dea
si
la Koala politehnica.
concentrarea
acestei
incordarea mintii
1-au obosit
mai mult. Pe starea
de
zi
nervoasd, se
o tristete,
cu zi, pe
de
a
lui
nesc, in care
Tehnica
ca

este absolut indiferent

500.000, sigur este ca era tot
-se distrugea gratie
Mihdescu in conducerea societdtii.
tre martori nu se mai
-

era 100.000 lei sau

intr'o
agonisise acest
savarsite
multi dinacesca
acuzatul,
nu-i
se
Tehnica
l'a
observati, din toat
Ceeace v rog
este
niciodatd,
vre-un cuvnt
vre-un
Cristescu
n'a
porniri violente
de cei pe care
cauza nenorocirii lui.
In
Bucviesti pentru
13 Septembrie acuzatul vine
aduce
cursul verii, d-lui recde care se ocupase
tor Vdlcovici, si era
vara
continue drumul la

avizase sosirea. De starea

care se afla

nu mai stia nimic, precis. In

zi se
cu inginerul Mosgos, care
se intereseze la cabine5 instructiune de
cercetdrilor in afacerca Mihdescu.
care
urma expertizii
a reclamatiei
de d-1 Stematiu,
se instruia la parchet.
Tot de o
fratele
i-a dat o scrisoare
procuror general Mosgos,
acesta
pe
nu se va putea s nu se
Cristescu atunci se
pe avocatul Frunzescu, depozitarul actiunilor lui
si
afle dela el mai
ce s'a petrecut la societate dela
plecarea lui. Avocatul Frunzescu spune
s'a
creditori o_cerere in
In timpul
vorbeau a sosit
adunarea

www.digibuc.ro

-- 5S sihului de administratie pentru a doua

este
se
sustie
Cristescu a venit dela Targoviste premeditnd atencontra
Antonescu Mihdescu, cand insasi convocas'a
de
ordin malt, care frdrnntau
tat, care erau preocuprile
a venit la Bucuresti. Desigur
tea acuzatului ziva
nu
alturi de aceste frumoase preocupdri,
avea
negru
al
asasinat.
multe insistente, avocatul Frunzescu a
pentru a doua zi pentru
pe Cristescu
dimineata zilei de 14 Sepde administratie.
tembrie, acuzatul
oras
fostul lui
migiu,
i-a cerut sfatul pentru indreptarea
creditorul
unul din acei cari
rere de declarare
f aliment,
i-a propus un aranjament
societatea prin participatie Crede
procuror
ipoteza premeditrii unui
aceste convorbiri se inlntuesc
omor ?

La orele 12 s'a dus la sediul societAtii. Avea

el o serviet, de care nu se desprtia niciodatd
serviet era arma
nenorocit. D-1 procuror v
prezenta
arme ca pe
o
ireatabild a premeditrii. D-sa nu poate
nu
din
instructia
reese
acuzatul purta
totdeauna
asupra lui, dar spune
prezenta revolverului
in servietd,
a vrut
la
pentru
de asasinat. Or, mi-asi
pun
toarea intrebare d-lui procuror:
revolverul
d-sa crede
e mai la
buzunar, - ceeace
dect
nu e
mai natural lucru
mea, - nu gseste d-sa
din lume e ca atunci, cnd pleci la drum primejdia se
numai ca o
eventualitate fr
poti prevedea momentul,
care ai fi nevoit
uzezi de revolver, porti arma ct
mai la indemnd,-pentru ca neprevzutul
nu te surprindA,deci tocmai
servietd? Dar,
jurati,
amintesc deptinerea
a
inginer Vasiliu, care,
fie
chemat, s'a ridicat din
a
fie ascultat.
spunea: ram
de multe ori pe Cristescu
in serviet
mai poarte arm
la el,
mie mi s'a intmplat o nenorocire numai din pricina aceasta.
mai trziu
am fost trist
nu m'a ascultat.
atunci, pe ce se mai sprijma sustinerea premeditrii? Pe
ca tot restul.
a conCnd inginerul Cristescu a intrat sala de
Frunzescu au stat de
siliului, a dat mna

sosirea d-lui Antonescu s'a fcut un act, o

claratie privitoare la achizitionarea de

Rovinari, Cristescu a semnat acest act.

www.digibuc.ro

societate a minei
aceia stat

- 59 inginerul Solomon, studiind

delung de vorba
ar fi aranmai bun
salvarea societdtii. In timpul
mentul
solutia
pe care
mai nimeritd. Inginerul Cristescu cere
si de data aceasta
pentru a
contra
prin a se
el si-a pierdut tot avutul Tehnica
si
vinovatii surit fratii Mihdescu, cari au
nici
Pentru
d-1 Antonescu
oprit de a mai vorbi de
afacerea
deja clasat de cabinetul de
structie, - acuzatul atrage atentia
urmrile falirnentului
le vor suporta
materialmente prin atingerea demni-

Antonescu are vina de a nu fi oprit la timn

esti
o canalie
pentru ca ai fost director".
pornit de la un
care avea incredere si
pe care suma, a
ca un
asupra acuzatului, ai
nervi, v'am spus
erau deja zdruncinati. Judecata s'a
intunecat,
l'a
masinal, a scos revolverul din
neregulile. Atunci
Antonescu
de falirnentul

a tras. In timp

d-1 Antonescu

jos

apare in fata acuzatului, N. N. Mihdescu. Atunci,

lac de
acesta exasperat mai
de detundtura armii, vede in fata
chilor lui inebuniti,
lui nenorocire,
atrage ca o
prdpastie. Se repede
revolverul
el,
pe
el in magazinul lui
Pinchas unde
focuri asupra lui. Apoi, nervii se destind
deschise
Cristescu
:
D-lor jurati,
rog
prindeti
privire
luminos de
treaga
a acestui
cum ea
din
instructia
fi
fata d-v. Veti edea
Lanimposibil
de ea actul
din 14
tul a fost rupt si
acesta nu
vietii lui Cristescu. A
care masina
fost un moment,
pierdut arma,
a
raiat. Or,
este
pe cine ati pedepsi d-v azi?

Pe Cristescu, omul integru dinainte de 14 Septembrie care e

de azi,
pentru care n'ati putea avea
motive de
mintii,
din
miratie, sau pe omul lipsit de
14 Septembrie, care nu poate
de gestul lui? Apelul
d-lui procuror general nu poate avea ecou in constiintele dv.
convingerea
acest
in ele desigur
caracter integru, e
de gestul
mintea
care

se

citesc

lite de toti fruntasii

a

cea mai mare parte din

nici cnd

peste

faca vre-un

sa:

din ceierile
Pitesti unde acest

fire blajin, ce n'ar fi fost in stare

cuiva; unul din cei
distinsi ofiteri de ca-

de

www.digibuc.ro

- 60
valerie, face studil strlucite la Academia
Heidelberg,
mai moingineri ai cilor ferate".
deste mijloace, devenind apoi
din
mai
crora a trait,
Pentru un astfel de
distins, noi, In
noastr cerndu-v eliberarea lui".
admirat, punem cuvntul

Acesta este strigtul

tescu. Nu vrea ca acest

vrea liberarea lui Crisplamdit dintr'un aluat superior sa

fundul
de tot ce este mai ru mai de
dispretuit. Or, d-v.
doisprezece kideatori trimisi de aceast
societate pentru a o apra a-i pazi interesele,
putea
o
face mai bine, deck
glasul ei?
D-lor
gnditi-va
aceasta sala sunt
fernei,
sotia mama acuzatului, cari, de 6 luni de
el zace in
tunericul inchisorii,
de
Viata
avut o
de cuvntul pe care
rosti. Fi-va el de, cuvntul
ditor de jale durere, fi-va el mr, cuvntul de iertare
tuire? Numai d-v o stiti am toat ncrederea verdictul pe

veti aduce; cu el va intra

bertate!

www.digibuc.ro

PLEDOARIA D-lui

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

IORDACHE CHIHAIA

Era
Una din
se mutase de

lanuarie a anului 1920.

Curtii Martiale a Corpului II de
in monumentalul
al Cercuiui Militar.

salon imens - unde plafonul, superb

lemn, sfida din
dusumelele-oarbe, sortite
parchet, unde colonadele
din mara sub
acoperiti numai cu tencuiald,
ce
reau nestimate prinse de o
sdrentuitd
unde intrrile
larg arcuite stteau sub
unui p'aici nu se tree"
din scnduri necioplite - fusese instalat sala de
a nu
cte cabinete de instructie ale comisarilor
regali.

Cteva mese, ceva mai multe scaune

bnci

ttea
tot
pretoriu. Nimic sever, nimic impu-

dect doar cumplitul frig, singurul care era martial,

acel templu improvizat Justitiei Martiale.

....Se judeca procesul sub-locot. de administratie P., acuzat
de fraude;
de el doi complici, ordonanta un sergent,
plus o
de tdinuitori civili, forman un
pluton pe
banca acuzatilor.

Colonelul Cdlinescu presida Curtea compus din maiorul

activ Viisoreanu, maiorul de

Brezeanu (jude-presedinte
azi cab. 6 Trib. Ilfov), cdpitanul de rezerv Juan
dinte la
I Buc.)
activ Asian.

Comisar-regal era cdpitanul de rezerv Panaitescu (acum

consilier de Curte Ardeal). In jurul celor

cari ser- vorba vine,
nu aveau
veau de
de avocati, unii mai la
altii mai
dect
ordinea reputatiunei
pe
cei mai multi pe deldturi,
formatiune. Radu D. Rosatti,
Popescu,
formate, sau
Virgil Mora, D. R. Ioanitescu,
Toma Dragu, Mihai
cescu, subsemnatul
altii
parte din

-o

Procesul se
zile. Aprtorii acuzatilor
de
principali, terminaserd tocmai pledoariile
o

www.digibuc.ro

- 64
pe nesiintite. Curtea reintratd in
de cteva minute se
sedintd, presedintele
- dar, pe banca
acesteia complectd dezordine, confratii se
unii pe altii
cedeze insigentelor cela
nu era dispus
lorlalti, fiecare socotea prudent a
fie penmai la
tru a
prinde ceva din pledoariile celorlalti,
pentru a avea
posibilitatea
pareze invinuirile ce s'ar artmca de vre'un con sarcina clientului
de infructuoase invitatii de scitoare
In
teptare, la un colt de
apdru un sub-locotenent, strns
peste mantaua-i
svelt,
figura
eu mustata abia
vioi, din eari o privire
toare
spatiul dintre
masa Curtii.
ezitare,
ernotie,
glasul cald
fraza bine
cumpdnite
spre multumirea tuturor, mien!
avocat,
drept in f apt cauza tdinuitorilor.
Pe banca
la altul toti ne intrebam,
din
care, contrar
o fi acest ofiteras, acest
in
se fi evaporat bucuros dela
salvat de prezenta avocatilor ale$i,
din contra
pe pozitie,
a-si face datoria pentru a salva dintr'o
situatie
de meserie, ne
de
ne

timp.

Atunci am aflat
uniforma
sub-focotenent
un
conf
avocatul
Chihaia.,..
Au trecut de atunci patru ani.
din oficiu de odinioard, care satuse, retras
tr'un colt al
modest neobservat, cucerit prin
serioas nepregetatd un
pe
de
tot
ceast
o reputatie
in lumea justitiabililor
dela instantele militare
dreptul de a
o
sarcina
la bara instantelor militare, acolo
pe
e mult mai
nu se
acolo unde
cmpul larg fecund principillor
de drept, ci pe
al unei conceptiuni rigide
severe a
de jus-

titie, confratele Chihaia se va decide cu greu

pentru o
avocat la instantele civile.
Nu doar
vor urma
succesele
bara
nu
dar
mai strdlucite izbnzi
nostalgia zilelor frumoase cnd
rata
smulge prin
grea libertatea a zeci de
de admiratie ale auditorului.
E suficient
destul.

numai

directiune,
putea

DONGOROZ

www.digibuc.ro

- anul 1892
1. Chihaia s'a
Jucursurile
In 1911,
absolvirea liceului din acel
drept anul
1915 diploma de licentiat
Bucuresti, obtinnd
ridice
practice avtcaavu timp
de Arges,
1916
de
odat
de
tura din cauza
militar,
generale din August
fu Juat de
exercitiu4 profesiunii, i-a impus
chiar
pe care a destsurat-o, dup demobilizare, plednd exclusiv
din 1920 d-sa face
militare.
innaintea instantelor
parte din Baroul de
Note

Biblioteea

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOARIA D-lul 1. CHIHAIA

Jurati din jud.
in
Curt
28 Februarie 1922

de zi

Onoratd Curte, Domnilor

procuror general rechizitoriul d-sale a fost
Daca
exprimare,
ca prin aceasta
nu se poate mai moderat
magistratura
piarda ceva din prestigiul
schimb partea
denaturnd complect rolul pe
avea,
s'a transformat
calomniatoare,
insulte,
forta glasului,
de argumente, s
o acuzare
imposibild contra inginerului Cristescu.
Incontestabil
o mare parte din simpatia care
revrsat
asupra inginerului Cristescu, se datoreste acuzatorilor
nume fratilor
Cine sunt acestia?
dintre ei, anurne Sirius, are la activul
un trecut
cum nu se poate mai murdar. Un
ru
toat acceptiunea
cuvntului ; ori pe unde trecea era imposibil
nu lase urma
dect discordie.
dizolvant prin natura sa, nu a
deck
o
parazitard,
care venea
sau o
nesuferit tuturor
contact. Insinuant,
trtor, i-ar sta perfect de bine clasa
reptilelor.
oarnenii
faz parte
Conflictele sale
integrantd din conduita sa. A fost condamnat de nenumrate ori
pentru delicte infamante ca: excrocherie, abuz de incredere, delapidare.
Un asernenea
cu un asemenea trecut, totusi era tolerat
societatea
de
cari, sau
trecutul
si aturici erau condamnabili, sau nu cunosteau pe
cest
atunci vina revenea celorlalti, cari
dernaste.
In judetul Arges,
de intrarea noastra rzboi, ajunomul zilei la un moment dat.
glorie i-a fost

www.digibuc.ro

- moralitate.
la

glorie

cornpleCt

ne

este omul
fapt care Ta determinat

de

de pe plata

tiului,
Acest individ,

asociatie
fratele
acuze
mai cinic posibil.
schimb, rare ori a
bara
un
mai disfrumos
ca
tins prin
procese, d-voastra, domnilor
ca
Magistratii
prin lumea care o
intreg auditorul
acuzatului, care
lost profund
cuvinte
se di-sculpe.
Vocea la

de emotie, acest
v'a expus magistral
sa,
drum
spre achitare. Orice
de
ref
ar fi lost, cred
nu a putut
o
durere
pornit din simpatie pentru persoana
care
dela
a induiosat
este
a fratilor
o
a puteti aprecia mai bine omul am
nu trebrie s
de
de
cunoscut.
trei
d-1
Cristescu a
au pornit sute de
de
ca
la judecatd.
tru
este
durprea in care se
mare, totusi
incalculabil
End, se
i-a fost
dios al simpatiflor de cari se bucurd.
Dar,
de aceste
sense dela
martorilor se
plcut
pe
de
cari
lot,
proiesori,

de

ceilalti martori,
Ingineri,

ai

suPeriori, functionari

mai frumoase cuvinte de

ascopereau

sumar

Pentru mine, care am

proces,
perfect
bine
considerabil
avocatii

priveste soarta procmlui, ertathmi

postru,
e

joe

www.digibuc.ro

sarcina
ce am

persoana
drastic pe
a

in ce
despre

prin inginerul

- 69 tescu

lui Mihdescu-Sirius. In

culminanta
imposibil.

acuzare.

ce

simplu:

dar

de vedere al
chesuunea din
care recunoastem
Chestiunea care se pune
nu vre-o responsabilitate
nostru are
c inginerul
Convingerea
fapta desi
tescu nu are
acel mosub raportul responsabilitdtii, de
revine
de sine,
ment se
al
al legii, dar chiar de sub
5ub
numai
publice.

de acuzare si
eese un prim
afacere inginerul Cristescu
avea
de a
astepta

Din ordonanta
anume
fapt.

de a

acest

Noi sustinem

faptinui, si,

in -momentul

fac o

permite
meni

crirnei,

din toate
sau nu.
ra

nici chiar
: anterior, concomitent
trei
vedem.
a
la analiza
premeditarea
trei momente, se

s'a

a venit Cristescu
A

petrecuse
din

trebuia

fie apreciatd de

catedra

termodinamica la
era

trecere, se

la

Septembrie 1922

ziva de

zina de 13

ce

de

a se
urma sa-i predea o
profesori dela

dela

'profesor

din

de,13
declaratia

spus
anuntase
politehnice din Timisoara,
acest sens pentru .ziva de 13 Septernbrie,
Cristescu
rectorul;
timp s'a
se
inginerul
la rndul
pe
veni
leafa pe cele
Timisoara spre
faptul

.eptembrie inginerul Cristesca, in

www.digibuc.ro

de

- 70 el

la un hotel, face
tocmai

cassa de doi

anume
motivul

ca seara
continue urumul spre Timisoara, Ricuresti;
mai mult convingerea ca nu era
trecere
mai
la hotel de
pe
voi expune, a
determinat
celor ce
Bucuresti. De
in seara de 13
trebuia
piece la Timisoara, se
depozitia inginerului Mosgos.
declarase acest lucru..
care
vedem acuin ce a
Bucuresti din momentul

momentul fatal.
scopul pentru care
s'a
sa
primul
sosind
CapiBucuiesti. De
care
a
indreptat spre strada Caragile No. 10.
Cine
colo? Rectorul,
predea teza, pe
care
i-a
teza o scrisoare.
sirei

In

Ce cuprindea acea scrisoare? Ati auzit cu totii

lector,
autoritatea
pe care i-o
pozitiunea sa
a declarat,
ce a jurat pe sfnta cruce,
acea

care vi s'a citit, a primit-o dela inginerul Cristescu

de comiterea nenorocirii dela Telinica Minierd",
soare care coprindea, printre altele, afirmatia clientului nostru
seara acelei zile,
de 13 Septembrie, trece spre
zi

misoara

peste

zile va fi
eventual
acum?
14 Septembrie,

adresa pentru
Ce

fi

a doua
Bucuresti, de oarece din toate cele

Thnisoara,

apoi la

Cristescu nici nu
va
s'a comis
fie la

uncle trebuia

Ce a facut mai departe clientul

Pe la
p. m., aceiasi zi, s'a
tre Mosgos, care,
altele, l'a

se

ingmerul

ce mai face si

din cauza lui Mihdescumerge Tehnica

Sirius, care a fost chemat
pentru diverse nereguli, societatea merge
Mosgos a insistat pe
tul nostru
profite de ocazia
se
in Bucuresti
se intereseze de
de aproape.
Sub preslunoa acestor vorbe, reflectand mai
Criss'a
n'ar face
contact si
vocatul Frunzescu, procuratorul
depozitarul actiunilor sale.
In tot acest timp Cristescu habar n'avea
a donazi ur.na
la Tehnica
se
acest
un
Nu
pentru mai multe motive.
de a se tine un consiliu
ziva de 13 Septemziva de 14 Septembrie s'a luat chiar
presedintele consiliului
administratie, di
brie de
Fmanoil Antoneseu. Contabilul societdtii, care era
din consiliu invitatii,
a trimis la

www.digibuc.ro

- 71 inginerul Cristescu. Acest fapt s'a dovedit cu nidrturisirea

nu a invitat pe Cristescu, desi era
care a motivat
consiliul
la
adtninistratie, prin aceea
Timisoara, distanta era prea
timpul scurt,
nu
la consiliu.
putea s
inginerul Cristescu se duce la avocatul Frunzescu unde i-se
vestea foarte
societatea

,.Technica Miniere este pe pragul

tirnp, pe cnd clientul nostru era la Frunzescu, acesta

primeste convocarea la
pentru a doua zi. Faptul acesta
rnrturisit de
avocat Frunzescu
inginerul Cristescu nu avea absolut nici-o cunostintd de
consiliul ce urma
a doua zi.
se
Ce s'a discutat
auzit
mod
pe
Cristescu
parte
el la consiliu;
Cristescu
dernonstreze
nu la consiliul de a doua
se va salva societatea; din discutie
discutie
fixat asupra
interventiunei pe
inginerul de jnine Damaschin, care
bogat ar putea s crediteze societatea. Adresa lui Damaschin nu
o cunostea nici
cellalt.

S'a ajuns atunci la ideia

a doua zi, la consiliu,

se

intereseze Frunzescu de adresa lui Damaschin,

care urma
ia contact aceiasi zi
mas.
Frunzescu
ce priveste necesitatea lui Cristesa
las
la
usor convins, amenint c nu se va mai interesa de societate,
nici de afacerile clientului nostru,
calitate
procurist ce era.
Tocmai pe
Cristescu s'a
sa
a rmas.
Deabia in urma
la
Imperial, ducndu-se
aceln timp la
scoat geamantanul.
Ce
se
toate acestea? Ca acest
nici
a doua zi
la tragicul consiliu ca
se
profesor Emanoil Antonescu.
Ce a urmat apoi
a doua zi la
?
peste

toate aceste
le-ati auzit

ne

d-v.

totii.

In ziva de 14 Septembrie 1922, ora 11 sau 12 a. m. Cristescu

ajunge la societatea Technica Minier".

asemenea
s fie
Acest al doilea moment
studiat.
Cum a aprut Cristescu?
Actul de punere sub acuzare sustine
a venit iritat,
scosi din orbite,
dea
ziva celor cari
prezenti
consiliu. Toate afirmatiuni gratuite
interesul

Cristeseu a venit foarte

senin, linistit, a dat

www.digibuc.ro

a dat

eu

este
de retinut
la
inginerului Damaschin, pe care in
viziteze. Adresa a
de
prezent
consiliu
care urma
Un

amiaza

Damasehin. Acest fapt

i
atitudini
fost
de bine reconstituite fata
de
martorii
Atunci se pune o intrebare :
tu inginerul
te-ai fi
pragul crimei
mod constient era
mai dai
cnd
la
de a merge la Damaschin
?
este categeric
nici nu
ce are se
clipele
urmdtoare. De ce?
nu premeditase
Ce a decurs mai

Totul a trecut aela

lui Cristescu la una

iuteala vertiginos,de
de
arat d-v.
complectamente nereflectat

de ce
atitudine,

si

sguduitor de

care s'a scurs acea

putea fi la mijloc deck

Antonescu,
calitate de
d-sa propune
sedinta; discutiile
subgaranteze.
d-sale Societatea, care la
clientul
Imediat
aceast propunere, ia
la adresa fratilor
care tine un
nu se
escu,
arate ca dezastrul
deck acestora.
desi vinovati
Fratii
atare de tot
consiliul, vdzndu-se atacati, tree
violent la contra-ofendevine
nimic nu se mai
lege, nimic nu se mai aude. Vacarm compleet, amenintdri de
acest moment
de alta. Incderarea era gata
o
Emanoil Antonescu nu i-ar fi strigat lui Cristescu cuvntut
canalie ca
la anostrofa clientului
care
nea
dnsul a tolerat
atmosfera era foarte
a trebuit dect
pentru ca inginerul Cristescu, asemdntor

sau fulmicoton,
mai -reflecteze

de

explodeze

domine gesturile din

revolverul
a
cade la prnnt. Trage

Imedjat
in d-1

atinge-

ios. Cristescn
el.

fuge pe

www.digibuc.ro

la

- 73 Cristeseu in mod automat, cuprins

pe N.
membri din

o stare

som-

sub
grozav este
teqtele.
stinctul de Conservare.
face o
se
Cristeseu pentru-a-1 dezarma.
primit
drept
Rana
ale
disesteisuficient
pentru a vedea unde este
este
te
trebue ceva
.Atunci
pe
ai
de
oprindu-te

Ei bine,

acele momente nu mai

care

dispdruse din
stare de
mai putin, ar fi
de o reactiune
lui insusi. Perfect
a declarat Cristescu :
dau

.geta, de oarece

dar atunci nu; de

am

fapte

A! dar

nu

ele:

ehestiune foarte
se poate pune. Ce
servietd? Rspunsul este tot
de
Crisau
teseu purta mod obisnuit revolverul
martorii, ca o
mil, ea
de prevedere
de pe vremea cnd
la
R. si fcea
la oameni.
revolver de data aceasta
in servieta de
a
Cristescu
d-lui
de instructie, chiar
de .14 Septembrie, a fost
imediat a doua
diligenta
cheprin mandat de aducere telegrafic dela Targoviste pe
elientului nostru,
contact eu
se
bnui vre-o prealabild
se
pentrn
a
categoric
revolver dnsa l'a pus
cnd pleca la drum.
s'ar fi putut
un singur moment soda sa ar fi
vre-o nenorocire
revolver,
ea
din
fi fost
care l'ar fi
aseze acolo.
d-lor cum
revolverulai este comspulberatd.
Ce s'a
momentul posterior
l-au avut
directoul contabilul inchisorii
a
v-a declarat era
adestare de
s'a
condai
dai s bee,
;
Yorbia; spupeai
stea,
era
stare

www.digibuc.ro

de zile
Aproape
venea la confirmaun cuvnt din
rea Mandatului de arestare
ce am
gura mare: ce am
ca un
sunt un nenorocit! Se bucura la inchisoare de o adevaratd atentiune din partea intregului personal, atentiune
sentiment de
de un
care se
rat
prdpastie,
voia si
sa.
ornul
trebuia timp
desmeticeascd si
vreme Cristescu n'a putut primi
nimeni
care
be vre-un cuvnt.
acum
d-v.
expunere a faptelor,.
se poate
mai
cineva
inginerul Cristescu a
lucrat
si
sub raportul
penale sau
are
responsabilitate?
spuneam la
legea
nevinovat
acela
moment cnd
care
pierde uzul ratiunei. Acest
moment de
poate
fie
cuiva, sau
repete la intervale regulate, sau
parte din
a lui atunci este bun de dus casa de nebuni.
o eclipsa de
La inginerul Cristescu n'a fost
depresiune

lost incapabil

secutrde,

viata sa, care a fost, este

fapte bine inlntuite

luminos calduzite de o

va fi un

stra-

gesDaca la un moment dat si-a pierdut cumpdtul,

tul cunoscut, acesta nu a putut fi
rezultanta
fatale din ziva de 14 Septembrie care a transformat
tescu
automatd, dar
mecanic.
acum un ultim cuvnt. Nu uitati
inginerul
este,
un
tim9
de societate ideal, dar
un sot un copil
a
conditii cari
onoare, de oarece
mercantilizeze
institutiune, a
perfect de bine
att pe mama sa, ct pe soacra sa,
stau ambele
ca adevdrate bune surori.
sotia
Cristescu nu are alt sprijin
viata deck
sa. Assrac.
tazi ca eri, este un
Nu uitati
cele trei femei,
batrne si sotia sa nu
si
dect pe Cristescu,
copilul iubit.
Dragostea de

sotie este
d-v ati condamna

de
la aceste
Cristescu, tot dv.
ar trebui s asistati la un grozav doliu, la
mai
lume alt rost, dispeneputnd
bea din otrava
pentru a curma
rate ar
suferintelor cari ar trece peste puterile
proIn schimb, domnilor, am convingerea
d-v.
femei,

www.digibuc.ro

75 un verdict de achitare, puternicd

de aplauze va
sublinia verdictul d-v. care va da societdtil pe Cristescu, pe care
cu

In nestrmutata mea convingere, ca unul ce

pe ingineCristescu,
totul dezinteresat,
sentiment
dragoste
de un
pe care nu 1-am
ocaziune,
ruga
permit a
binevoiti, a
un verdict de achitare
unanimitate de

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOARIA

IOANITESCU

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

IOANITESCU

ilustratie a
de Ilfov. Pentru unii o revelatie;
mai multi o autoritate, o competintd, un talent.
scrierea d-lui Pompiliu loanitescu in
Capitalei este recenDevotat vietei publice din primele zile ale frumoasei sale ca-

de succese electorale politice, retinut

electoral, subjugat de tirania popularitdtei, d-1 Pompilin loaniteseu

de Buzeu - pare

fi

cordat
preferint tribunei publice parlamentare.
Dupin a spus
La tribune
dfendre et la
taire offre seulement une cause de
acusbelle: celle du pays". Se poate. Solfegiul poate fi
incinte.
tica
cele
La
d-I Pompiliu Ioanitescu se
entusiast combativ, lipsit de violente, admirabil sustinut de elocintd, claritate
convins
statornic drepturilor imprescriptibile ale adevdrului, totdeauna
documentat obiectiv, esenta pledoariilor sale
ceva mai presus
elocinta.
din
care
darul arta de a putea imprima altora propria
ta convingere.
Devotat
catizelor
in cele
dosarul, doctrina jurisprudenta, d-1
mai
improvizatiilor la
ci al
piliu Ioanitescu nu este
celui
scrupulos
constiincios studiu din care cugetarea
disciplinatd, fraza
limpede,
adesea
prompt la
dar nu la
toare,
apostrof, foarte rar
delicatd,
de multeori
incisivd, uneori vehementd, poate calculatd, nieiodat
subversivd
sau
a fi un estet
suflet, D-1 Pompiliu Ioanitescu las
impresiune prin urbanitatea, atenttunea stima
confratele adversar.
In cauzele mari, pare
de o -emotiune
re-

www.digibuc.ro

- primele cuvinte,
tinutd,dar care se risipeste pe nesimtite
pentru ca la
pledoariei
linistit,
mulTumit
a putut spune tot ce a avut de spus,
sceptic
de rezultat, totdeauna convins de peremptoriul argumentelor
sale.

Religiozitatea, fanatismul, cu cari d-1 Pompiliu Ioanitescu

convingerile
reamince-i surit
tesc cuvintele celebrului Berryer : J'apporte
la justice la
et une tete.
pourra disposer de l'une, aprs avoir
tendu l'autre".
Numrul dosarelor diversitatea multiplelor cauze
tiuni ce are de studiat zilnic,
intimidat niciodat pe
Pompiliu Ioanitescu,
o putere de munc
un rgaz
afacere mediocra,
sau chiar minuscula
intereseazd. S'ar putea crede
Pompiliu Ioanitescu este un absorbant
un extensiv. Nici
una
alta,
cochetrie de jurist care si-a
sectia textelor o pasiune,
care
toate nuantele
George Lisken
comuna
Nscut in.Noembrie 1873
A urmat cursul secundar la liceul
(Belgia) inscriindu-se
la
de doctor

(jud

Note biografice.
obtinu

In

1903

de

1904).
A

de pe

- etc.

de 5 ani,
director Al.
militant

redactor la

la Epoca", La Ron-

ales deputat pentru prima aar ca o-

parlamentar in 1912, 1913, 1914

in 1911. De atunci a
1919.
1914 (a
e mem(prima alegere),
din capitald.
bru comitetul executiv al
In Augut 1922 s'a transferat
procesul comunistilor;
procesul N. Schina, a
CriA pledat
etc'.

www.digibuc.ro

de zi dela

din judetu1
28

mea pentru ingineral CrisInainte de 'a

tescu, am datoria de a multumi d-lui Presedinte al Curtei penomenos
proces.
nu a vzut

nu l-a tratat ca

ci a

in adevr,
cn sufletul curat, un nenorocit,

care a suferit

cum a

desbaterile

acuzatul

find
drept impartial,
ca pe un
este,
distins,
at
a unor

de mult, care el

nu

eum s'a
nenorocirea, care a
de profund
cnd spunea
nu se recunoaste
faptul
sit. Pentru aceasta, rnultumim
magistrat care ne prezideaza.
Am putea toti
cati suntem
ai lui Crisnu mai
asupra nevinovtiti lui, din cauza
ce
singur cu prilejut interogatorului

Cristescu, Care nu a avut

Curtei, care tiu se astepta la
Presedintelui, cari au
toate
rile

emotiune, cu suferint
lui, simtit
glasul lui,
zdrov'a artat
mod intreaga lui nenorocire,
spune
el singur si-a cucerit achitarea,
el
Intreaga
a fost

inginerul Cristescu,

bit de

pe

am

ori ce argument contra

a fost
el nu mai pot avea
Inginerul Cristescu
singur
adevrata
de
a
a
de acurn, a oamenilor!
este
Sarcina
de manifestarea
roas opiniei publice
favoarea inginerului Cristescu, socotit o
neriorocit eu
care si-a zdrobit sufleprin prezentarea inaintea Curtei
tul, opiniune

www.digibuc.ro

-a corpului profesoral de la
din
a attor ingineri, profesori, etc. cari au mrturisit pentru Crissocotindu-I nevinovat. Cettenii
Pitesti
TarCristescu, v'au
prin tot ceia ce
goviste, pe unde a
clduroase pentru a reda vietei pe eel
mai distins
vinovat,
colegi ai lui Cristescu.
mernoriul semnat de
ferate, este impresionant
nu se
de
ingineri de la
uita, dupa
fata Curtei a unor inforprezentarea
distinsi, cari ei singuri au cenit sa
favoarea lui Cristescu, au subliniat mai mult care este
tul
publice, cum este acest
descoperi

a discerne a
publicul nostru adevarul
numai ca ne usureaza sarcina

nevinovtia! Acestea toate

dar ne
credinta noastra neclintita ca
va
prin verdiede aci liber, purificat prin suferinta,
tul d-voastra de nevinovatie, spre a-si continua find unei vieti
demnitate!
cinstite,
noua, o viata model.
asupra trecutului!
sa se
Acest
d-lor, a adus in discutiune o adevrat
ladie,
contra
trebuiesc a se lua
a nu fi dus tara la o catastrofa economica finanContra ei trebue a se intrebuinta viguros desinfectiunea.
se
trebuie aplicata o profilaxie
totul serioasa. In
creiaza numeroase societati anonime, pentru diferite scopuri si
intreprinderi, cari fac
in fata publicului nu apare acela .care va
capitaluri. De

va intrebuinta mai mult pentru

societatea fontine in
durile ei. Acela
e
;
executa
scopurile
rentabile,
pentru
In fata publicului este pus un consiliu de administratie,
compus in majoritate,
nu chiar in unamitate, din
ca presedinte se
un
politic
politici,
o suprafata
mare, de
care
parte din partidul de la putere.

ce se

societkei,
se pune pe
societatea
moare,

capitalul dela publicul subscriitor, care

lui, rozdtorul
de sperante,
roade
este
in

se

se

de anemiat

cazuri de

chiar
ac-

tionari la pierderea intregului capital acolo depus. Am

unor societti al
oameni cari si-au incredintat economiile
mereu zadarnic!
sediu
mai gsesc
Asemenea
este primejdioasd
pentru particulari,
contra ei trebuiesc a se lua mapentru
dar mai
suri serioase; la noi societdtile anonime nu pot
cere imperativ msuri,
control serios. Morala
se mai
asemenea vaste
Printre alte manifestatiuni de asemenea
se

www.digibuc.ro

a nu

societatea Tehnica Minier", care a fost

de oda ajuns pe
unor
cinstiti, dar care pe
la adapostul unor oarneni
ca fratii Mihaescu.
s au
numai de ei, s'au
societatea a
ajuns la dezastru, actionarii pierzandu-si
acolo depus.
tipic al speculei publice, in fruntea societtei
du-se un
distins de valoare politician, care avnd
ple ocupatiuni, ca profesor universitar, etc., nu se putea ocupa
mersul societatei de ceia ce
acolo rozatoarele, fratii
poce ironie a soartei ! Tocmai acest distins
intro vreme, in parlament, cu ocaziunea chestiunei tramdin Capitald, pune
problema neparticiparei
numele
infiera participarea,
politici
nu
ralei publice, cerea ca omul politic
fruntea
de suferit atta,
caracter comercial, sa
i se
ta primejdie, tocmai din
a procedat altfel deck
arata,
vremea
proncipiile izvOrte din suflet curat !
Din
la noi in tara sunt dese asemenea tablouri de viata public
privata, ori manifestatiuni de crezuri frumoase,
ealcate ori aruncate ! Totusi trebuie sa fim optimisti pentru vii-

de oarece excesul raului a adus in totdeauna vindecarea

lui. lar acum rul este cu totul escesiv,
nu se poate
sa mai fie
vindecarea mult
Rozatoarele societtei Technica
au
socotit societatea ca a
facnd tot ce voiau cu
ei.
A fost destul de lamurit de attia martori orali
tata Curtei,
au fost intrebuintate stricate automobilele camioane ale
interesul

A fost prea

cu o mare

bogatie de marturii ce
de administratie au facut,
au
ajuns la parchet instructie, unde prevaricatiunile au fost
plect stabilite. In fata d-voastr au venit
de oameni
de mare greutate, cu banii pierduti la Technica Miniera",
cari v'au arkat cele
acolo, infaptuite toate de Miaut reusit sa
S'au jeluit oamenii justitiei, dar
se
dezastrul venea naprasnic asupra
Emotionant a fost d-1 C. Stematiu, fost magistrat, care v'a spus
cele
la societate pe
de mult l'a
d-sa, actionar,
nenorocirea intmplata era fatal sa se
aceasta nu se
cu inginerul Cristescu,
negresit s'ar fi
cu un altul! Atka desnadejde era, din
contra erau menticauza nepedepsirei celor vinovati,
de acuzatiunile dovedite ce
adus si
d-sa era
tat,
d-1 Stematiu
a dat
stare
un asernenea act!
La 16 Aprilie 1921 fusese o
a consiliului de administratie al societatei
precise priviau fost aduse

www.digibuc.ro

tor la administi'atia societatei. Acestea

aduse de
L
D. Luca
de
inginerul Cristescu.
timp
c
la exploatri nu
lost
trei luni de
s'a abuzat de autocamioanele
localului societtei nu a Yost pltit,
chiar
tndu-se societatea. Inginerul Cristescu a mai comunicat
un fapt precis, trecut in modul
procesul
al
societtei:

D.

ristescu

aceste
procesul verbal

neputnd

cero

de 140 (mia
const tutiv

mai grave,
le
consiliului unei societdti

mar; cci

era tare

care

contabAl

consiliulni

cetat de d-sa asupra repartizArii actiunilor

un
a declarat
s'a emis din
zeci)
plus peste cele prevzute
se
urgent o cercetare".
cere

suspendat din
numit o comisiune
din d-1 inginer Solomon, di D. Luca
d-1 C. Stematin,

pentru a ceceta.

a lucrat, a

grave descoperiri, le-a pus

raportul
i a cerut
din
de
delegat a lui .
administrare
neregulr, precum a fratelui
cauzele aratate
N. N. Mihdescu-Sirius, pentru motivele
miscat, protectorii
Cu
precis

au acoperit cu

protectoare!

capitalul, averea
cum li se
au'recurs la justitie, au reclamat formal, au cerut
,incheta
Justitia
sesizat,
5
a face
cest cabinet a
expertul Petre Marinescu spre a
verifica comptabilitatea.
un fapt extrem de imse
Acei

portant, tare este de

a
le

actele

pe

Mi-

'contra lui

expertul tomptabil a avut s sarcina de a

Cristescu pentru scurtul timp
a lost director al

societdtei. El bine expertiza nu a

Cristesen, pe
contra
rezultat:
,,Spre a
cele
constatat:
1)
sarcinad-lui N.

centrald:

www.digibuc.ro

nici un fapt contra

a dat

cercetArile

delegat

administratia

a) Diverse manopere de tnregistrare

contabilitate, pentru
acocreiat in dauna societatei,
avantaje materiale ce
b) Punerea in circulatie a 300 de
peste numarul actiuniior
prevazute
actul constitutiv, in
de a-si procura numerar pentru tre-

peri

personale.
2) In sarcina d-lui Mihdiescu Sirius directorul exploatarii Curtea de
ca

Intocmirea neregulata a actelor lustificative care le face insuficiente

spre descarcarea
exploatare"

Cu toate acestea

pentru ca se
le-a

nimie.

nu
o

de teatru:

de

In urma acestei aprobari, care este o solidarizare,

titia nu a mai avut ce

clasarea-ataceret
venit
spre a
ea cele
cari au dobort o societa-

cari au dus-o la falitent cari au facut ca altea averi

munc chin s se
Aceasta era situatiunea, de
se vede
inginerul Crisdezastrul societtei,
nu a avut
o raspundere
5! martormnele
societatii,
vorbesc
actele, au valoarea
inginerul Cristescu, care este
cum a spus
pe care doare
de cele intmplate mai
pe oricine,
el a
ca din
urzit de
cu
actele
sa fie victima care
a suferit
de mult
mereu din cauza
ce a
reflex,
un
de discernmnt,
acea
nenorocit
a consiliului de adminstratie al societatei.
Dezastrul societtei
a desteptat pe principalul
Em. Antonescu N. N.
politic din societate,
societatea, dar
eanu, scandalul public ameninta nu
Acest lucru trebuia evitat,
nu se
pe
ajunga aci. Cererea de declarare
falirnent a societtei
ta
d-1
care trebuia sa umple paharul
era
si scandalul public sa
Aceasta a
d-I
consHuilui, sub care se
s convoace consiliul societtei
ziva fatal.
se
noieze
inginerul Cristescu nu a primit convocare, de
era membru in consiliu, de
Cristescu,
Bucuresti
chestiunea definitivatului catedrei sale
din
la

cum s'a dovedit

juratilor,- nici

nu s'a
se
nu a cunoscut nimic de convocare,
tereseze dac este sau nu vre-o
la consiliul
Tot fatalitatea
nainte pe advocatul C. Frunzescu,
i-a

www.digibuc.ro

care i-a spus: este

colo".

acurn la societate, aide cu mine

el membru
consiliu.

La consiliu
Antonescu a artat ce i se cere pentru
ca creditorit
astepte: garantia d-sale personal, pe care este
dispus
o dea,
spune ordonanta de dare
judecat, dar
martorii
d-sa
fie asigurat la
d-sale
de
cinsiliului de adininistratie. Dndu-se
tul membrilor
care a vorbit a fost inginerul Cristescu
la
cteva randuri din ordonanta de dare judecata:
Acesta a
a spune
prin aceasta
oarecari chestiuni, din care
ca in admiafacere, a voit
nistratia societatei s-au comis neregularitti
fraude,
atunci d.
nescu, care
aluzie
la o afacere care fusese
la ce
deja cercetat de instructie, (vezi dosarul No. 129 din
l-a
nu este timpul
se discute aceasta
bine
se
rezolve in
solutiunea
de
in binele societtei. Atunci
prevenitul
mod violent
raspunde
d-sa este
tonescu ca
ribdare,
a
dele. La aceste cuvinte, d. Antonescu, care se gsea
situatiunea omului
deosebit struintd de da o
solutiune merde
a ripostat, desigur, In mod violent cu indignare,
sului
este cineva vinovat in aceast societate, trebuie
ca
fie
d-sa
(Cristescu), care a avut coducerea ei. (Din
informatorilor N.
d. Antonescu ar fi pronuntat cuvintele
Tudor
C. Frunzescu, ar rezulta
de excroc si
dar eilalti martori confirma aceasta). In tot cazul,
s'a ivit"...
o
este cert

Ordonanta
de instructie recunoaste
ripostarea violenta a d-lui Antonescu, care asupra sufletului
de pierderea suferit, al inginerului Cristescu, a

efectul dezastruos al unei lipsiri cornplecte de

a
de cea mai
viat
care prin
de ceas
ceas

Ornul cinstit,

adunat o agonisire, care nu avut nici o raspundere, in dezastrul societtei,

s'a pomenit bruscat, violentat,
Caci este sigur,
au
roasele marturisiri facute
fata d-voastrd sub
clovedit-o, d. Antonescu l'a facut
escroc
Un
pe nervii lui, asupra
nu
o
norocire, o pierdere mare, o reducere a
lui sau o distrugere a ei, pus
astfel de situatie,
pierde cumpdtul.
vointa lui, fief ratiunea lui nu mai
nimic,
reflexe fac
o rdspundere din partea ui, care nu-si
de
ce face, care atunci cnd i se spune cele
in adevr el este
este
totul mirat se
ca autor.
autorul sau i se face numai o glum cnd el este

www.digibuc.ro

Dar pentru inginerul Cristescu situatiunea este si

averea
strdnsoarea lui spulberatd, - si
suferintd
lipsuri pentru a economisi!-aiuns a
ta pentru o catedr de profesor la o politehnicd spre a gsi o
devotamentul ctre invtmnt si stumeritosi pe cari
pregteascd pentru viitorul trei, aceast situatiune trist se vede injuriat, el care a denuntat
toate prevaricatiunile de la
altii infaptuite.
Dinainte era desndjduit; provocarea
a d-lui Antonesa
pe un teren
cade lovitura pe un obuz spre a-i produce explozia!
s'a produs instantaneu, nenorocirea s'a
amnuntele nu intereseazd odata- ce sunt stabilite cu
sigurant cauzele cari au provocat-o, provocare
de bine
clarificat
ca
toate faptele
Dar
atitudinea si misarile de atunci ale lui Cristescu, stabilesc acelasi rezultat,
el nu a
ce face,
nu a avut
A tras
focuri in
Atonescu,
mt
a tras apoi
advocat Al. Georgescu, contra
a avut nici o data nimic
din care
Camera de punere
acuzare nici nu-I mentine sub acuzare pentru acest fapt,
a alergat ca un
far de min te
la biroul societdtii si
sau
A venit sus
a voit a scri, pentru ca apoi
a declase sinucidd,
rat chiar atunci celor din jurul lui.
bine, miscarile,
titudinea lui Cristescu de atunci stabilesc sigur c el
acea

nu era normal. Inginerul Crisfescu a

inconstientd,
sub o impulsiune subit
iect mintal
stabilit. De alt
avut vreme
sa
lucreze, s

nici un
nici nu' a

da sau ba
nprasnic, ca o
a se supune
Totul a
ca un cutremur.
atacat
onoarea lui, fostul ofiter,
muncitorul barnic,
mai presus de toate cinstit la extrem
citat
cele
la societate unde triumfau
cari adudezastrul continuau a
acolo, a fost victirna
impulsiuni contra
conscientul lui nu a putut
si a
se opune.
ornului, bolilor vointei, si nevrozelui
cunoaste
recunoaste asemenea cazuri,
Cristescu nu poate decide alt fel de
acest
cult, bun,
drept, cumptat, capabil de
actiuni, a fost atunci sub o
totul inconstient,
totul
de
de raspundere. Aceasta, deoarece este sigur
nu se poate pedepsi coca ce este
prin
de
pulsiune

de pricepere, cum este

privit
Sub acest aspect real
nenorocire,
mai este
acuzatiunea de premeditare. Premeditare cazul acesta? Dar este stabilit
Cristescu nici nu a
este
acea zi, la care

www.digibuc.ro

pldtor
imperativ
dus avocatul C. Frunzescu. Dar pentru
sigur ca daca
minti drepfe
limpezi este
Antonescu
nu ar fi provocat pe Cristescu, care
spunea
consiliu o expunere
care avea dreptul
o
nimic

nimic nu ar mai fi fost de regretat, Crismai fi avut atata,

de
si dureros, de
sufcrit. Arma, revolverul, i-a fost dat
hotel de
de acea
care a voi bit
de emotionant
la
mare
de
greutate,
ce
face pentru
i l'a dat, de suferinta indurata. Cu arma umbla Cristescu
nimeni. Blndedin vremea
era ofiter, nu a mai tras
sufletului lui, delicateta lui,
sunt
pentru
printre cari
a.
sa poata face un
s'ar fi

nu

inginerul Petre Mosgos, au aratat ca nu poate fi vorba o

calea justitiei a
de premeditare, Cristescu cautnd
eptate pentru actionari
singurul mijloc de
nu. nu este
readus in
societatii averea ei. Nu,
este
de o
'provocata, o
Cristescu apare sub cea
mai vie
putea zice
ca o
a imprejurarilor,
ca o victim a moravurilor de dupa razboiu, cari
anonime pe
Dar s'a
de acuzare
Cristescu trebuc negrea fi condamnat, pentru ca
s'ar da un premiu crimei, iar
ordinea
ar mai putea fi mentinuta. Slab argument, neconvinargument!
se face justitie nu trebue ca nimeni sa puna
chestiunea
raacest mod, caci ar
sa se
exist vitiunea existentei justitiei. Aici se cerceteazd
novatie sau nu,
alt nimic,
a se
chiar dreptul suprein de judecata a juriului,
ce nu este
bndi

mis. Juratii sunt suverani apreciatori ai faptelor, ei decid

d-voastrd dati ce verdict veti crede,
ca sa
aveti dreptul de a
gndi ca o achitare poate vre-o
datoria de a face dreptate,
semna premiu crimei, avnd
constiinta

achitnd
gasiti ca un acuzat e nevinovat,
cum
condarnnnd daca
socotiti vinovat.
numai astfel
ordinea
este garantata asigurata.

Cristescu, d-lor, nu este vinovat,

fi
vinovat, el a fost
ursit de
spre a face un gest
rocit,
de pricepere, in
complectd,
cari ori ce orn,
de solid putea sa-si piardd
inintea
lucreze tot ca el. a fost
dcspuiat
a
averea lui, el a suferit
netarmurit de malt, de cele
tamplate, el
va suferi toata viata
Dar daca
si-ar fi dat
de
daca mintea lui nu ar fi fost atunci
umbrita
a

impulsiunca

care

nu ar fi

www.digibuc.ro

bratul.
a voit ca

sigur
nu

se poate ca tocmai Cristescu,

suferi o
de
de dreptate. Juratii
privite din
de desvoltate,
tori sociali
al vremurilor respective, s constate
punct d
numai ca executiune de dreptate, dar
ca factor social, cum trebuie a fi justitia, ale
de minte celor cari speculeazd credulitatea
astfel. Inginerul Cristescu
se
nevinovat, justitia nu
vinovat, opiniunea
de

poate,

tare

nu

d-lor jurati,.
lui Dumnezeu

a oarnenilor

declarati suS
verdictul d-voastrd

constiint este:
Inginerul Cristescu nu este vinovat, el
nu pot fi
victimele nici
fost o
in

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOARIA

RADU D. ROSETTI

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOARIA

RADU D.

cu Jurati din

In

28 Februarie 1922

onorat Curte
E
domnilor Jurati, sunteti
distinsi
si mai am situatia ingrat de a pleda dupa
cari-au epuizat materia spunnd tot ce era de
dradeznodmant fatal aveti
al
judecati. Nu vreau
care, ori-cum va
mai prelungesc nici chinul acestui
aid, pentru restul vietii va fi tot un nenorocit.
Voiu fi scurt,
;
mai pledez n'o fac ca s v conhotrdrea d-voastr in
sigur
ving -

acesta e deja

- ci dintr'un scrupul de constiint, ca

Cine
?! Poate-a

nu mi-am fcut
mai rmas dubiu asupra vinovtiei lui
nu'rni reprosez

sufletul unuia

dintre d-voastr, si pe acest unu vreau s'l conving,

avem ambitia ca inginerul Cristescu s fie achitat

unani-

mitate.

Din fericire, nu aveti de luptat cu

din

crima s'a comis dar

nu
dovezile
sunt slabe. Nu.
criminalul mdrturiseste, victime au fost.
singura intrebare care trebue
v'o puneti este
un
buzei
torul trebue pedepsit sau ertat.
domnului procuror
totusi repet
ticolul 366 din Procedura
e
:
drept
Legea nu zice juratilor
ori-ce fapt este
sau de
nu le zice
aceasta:
ca
care nu va consista In cutare proces-verbal,
aetndestultoare ori ce
In cutare acte, In
san in
Legea face
numai aceast Intrebare care cuprinde
datoriilor
de

avefi

convingere?1

intim convingere ? Nu c'a

fapta, ci

convingere daca trebue sau nu pedepsit. $1

e asa, e
inginerul Cristescu a
barea care vi se va pune va fi
faptele
Prin urmare, nu
n'a
fapta,
ci
momenconchide d-voastrd

www.digibuc.ro

tul acela i-a

c'a avut un moment de
cnd,
ori care
locul lui, pus in aceleasi imprejurri, ar fi fcut la
Acesta e rolul indicat de legiuitor Curtilor
Jurati. Un
judecdtor nu poate erta un inculpat pentru un delict
sentinta, pe
c el trebe
un da sau cu un nu. Care
fie cauza puterii
scurt
ginite ce vi s a
?
cred
fiind-c sunteti nu
fac parte,
decatorii acuzatilor ci si-ai _societdtii din
tate
care-o condamnati
de cateori achitati un infractor
Cnd ertati o biat femee care

provocat avortul nu-'i

ceti prin aceasta Bine-ai facut ci,

de soarta
intima
convingere" de cetateni onesti
liberi
cari-ati jurat sa judecati, far
prtinire, socotiti c
societatea are
ea pat tea ei de
cnd opreste cercetarea
paternittii, nu ia masuri pentru luzia gratuit, etc... etc...
ci cercetati fie-care
Nu stabiliti prin
o
caz
parte, - cnd constatati oropsita de pe banca
acuzarii a fost
i parasita,
n'ar fi primit-o la
c'un
brate,
ca pe de-asupra suferea de epilepsie,sa i aruncati piatra si-o redati liberetii eu
o plngeti
e dovedit.

cd

Sa examinam acum
de-o

domnul procuror.

lata un copil bun,

tarnd

frumoasa,

vedem daca e
cazul de fat
sau de rzbunarea ceruta de
o familie

ofiter

distinctie.
in ziva cnd trebuind
se

gndu-si o
iat soarta
si aleasa

neavnd dota reglementara, ofiterul

dimisia din
armata
pleaca sa'si ia diploma de inginer la Freiberg.
dar care va da masura caracterului
simpla intmplare
secolul de arivisti
omului pe care aveti
judecati.
care
a devenit o afacere de capatuia la. tnarul
dar bogat in sentimente nobile renunta la o situatie si
pleaca
creeze alta, numai ca sa fie alturi
cea pe care
destinul i-o sorocise tovarse de viata nedesprtita. Priviti-o !
; dupa
e aici
de suferintd
ochii
de-atatea
devotat
zile bune ca
zile rele... Cnd yeti
da
gnditi si
ea...
S'a lmurit deci cauza pentru care a plecat Cristescu din
mata si
calomnie afirrnarea prtii civile c'a fost
sa'si dea dimisia pentru purtari incorecte. De
certificatele
mai eloquent
dela dosar recomandatiile
toate pledoariife. Dela nagina 116
la pagina 121 a
nu sunt
acte pe cari puteti
le controlati si din cari

reese regretul ostasilor pentru camaradul de care se despart.

Nu
repeta descrierea zilelor dela Heidelberg -

www.digibuc.ro

capete diploma de
acuzatul a muncit zi noapte ca
giner,
nu va
timpul
elogii frumos de colegii
relativ la servicele spuse
aduse
dnsul dela 1915
la 1918 Cilor ferate
de unde a plecat
exploateze, traind in cort
minele dela Coiceoveni
basarabia.
Dar de oare-ce d-nul procuror general face o
din
prejurarea a
mica
dela C. F. R. numai
rinta de-a se
sunt dator
protestez.
? Trecerea dela viata de
la cea de conducdtor
de intreprinderi industriale, cnd ai facut
speciale pentru
aceasta
doar aia
frmntat creerul
diploma

inginer de mine ! -e o

Adunarea de capital prin

e o actiune
In sensul cum e redactat rechizitorul general
pare,
desi in cadrul organizatiei sociale pe care o reprezintd domnul
numita burghezo-capitalist - indeprocuror general letnicire muncitorului pe care'l
dispret este cea
mai recomandabild.
Dar moraiitatea lui Cristescu,
lui, priceperea pretoate celelalte calitati ale lui, nu din afirmatiunile
stre patimase pot reesi, ci din toata seria martorilor ascultati
de d-voastra sub prestare de juramnt. Auzit-ati
vreun imn
mai
S'ar fi zis
suntem
aula
Academiei, cnd se face prirnirea unui savant, - nu
antecedentelor unui ucigas. Ar. fi o fericire pentru tara
90 la
din eettenii ei ar obtine un astfel de certificat.
ce martori ! Incepnd
rectorul
profesorii
din Timisoara - unde acuzatul ocupa ca
catedra de
thermodinamicd - sfrsind
spectatorii acestui proces
elan de simpatie s'au oferit
din
reros, cari
initiativ, n'a fost unul s nu
o
sau o
miratie. In timpul cercetdrilor la instructie,
petrecut ceva
:
cum v'a
d-soara Paxirnade,
intelectualitatea din Timisoara, Trgoviste Pitesti, o multime de ingidin regimentul de rosiori
neri dela
ferate
din care-a
parte Cristescu, au intervenit pentru punerea
cine garanta pentru
lui in libertate provizorie. Ca
se
dnsul ajunge s citez cte-va nume :
Lalescu, fostul
director al Politehnicei din Timisoara, T. Prjolescu,
prefect al judetului Dmbovita, directorii liceelor respective,
subdirector la C. F. R., colonelul $tefnescu, doctorul
Constantinescu, etc. etc. ejusdem farinae.
ce-i
mai caracteristic,
printre semnatarii acestor memorii figureazd
cti-va magistrati.
$1 un
de
e dat in
pentru crim
premeditare !

www.digibuc.ro

- 102 Mu lte sunt

despre care
ta
celebra pies a lui Scha-

cer

pe
spune

kespeare.
mai uluit de cele
e chiar
Dar
care
acuzatul.
auzit vocea
rspunsurile demne,
pe
Ascultati acum spode impresionante c ne-a
vedania lui, din memoriul depus la dosar, dup ce s'a

nicat actul de acuzare.

care-a suferit
se
un biet
se
nimic nedemn. Ceeace am
la 14
de inconstient, nu-mi apartin. M'am judecat
Septembrie In
singur am suferit mai mult deck
poate da morala conventionala

Am fost

pocrit a lumii.
simt foarte nenorocit
de mine
de atunci. Mi-a
un
fizic
moral indefinizabil. Au trecut
ad In
suport
soare
reintru
calm care
m
determina
viata. Au fust curiosi cari au
nenorocirea
care-am
eram sau nu normal. poate
tiu mai multe deck mine
sau nu nebun
acum o
Incepusem
Dumnezeu tie

scrise
se

snge, demne
penal.

- Nu sunt eu acela

putut comite o asemenea

de toti aceia

liberului arbitru- care-a

a
fatale ;
lipsit
momentul acela nenorocit, e rolul meu
de-a face
art, in putinele cuvinte ce mai am de

Jurati, procesul acesta nu e

Curte
procesul societtilor
procesul lui Cristescu, e
cci din cauza uneia din acestea s'a
pe
decati,
nu e lipsit de interes
de-aceia s credeti
spun
cte-va cuvinte
meu coleg
despre ele.
Trancu-Iasi,
va da explicatiuni
specialist
materie,
mai ample ; eu m voiu mrgini la cte-va reflectiuni.
de oameni cari
Suntem pe lumea asta un
istovindu-ne
seara.
de dimineata
de enorm,
mai ales acum, cnd viata s'a scumpit
ducem
o existent chinuit, - sunt o alt
de indivizi, cari
larg, din expediente,
veroase
sinecuri. Trebue
durere,
de rare exceptii,
s recurioastem
necuristi figureazA
directorii, administratorii delegati, memdin consiliile de administratie si cenzorii societtilor anonime. Cum se aleg acestia? Din tcate partidele, ca s fie toti la
de surprinderi,
ertati-mi expresia popular

www.digibuc.ro

,tin'te traiu pe banii babachii" cu jetoane de prezent

c nu primesc dividende,
contul actionarilor, cari nu
dar pierd capitalul depus.
organizatie de excrocherie
ca s'o
se cuvine.
Daca toti acesti
ai societtilor anonime
face
toria
enzorii ar controla serios conturile, desigur
toate
aceste dezastre financiare nu s'ar intmpla, - si nu s'ar fi destragedia dela Tehnica
de care ne
Lsnd laoparte personalitatea distins a d-lui Emanoil
tonescu, al
gest nobil de clement
apreciat cu totii
care e'n
de discutie, cine erau persoanele pe
incredintaser naivii actionari
strnse
sudoarea

Domnul Manolescu-Sirius - nume predestinat

strlu- fratele
Marius - alt nume roman predestinat
fin. Afacerea se petrecea

familie. Rezultatul

in raportul expertului contabil numit de instructie,

s'au

Marinescu : s'au cheltuit 296.350.79 lei

lar ca concluzie d-sa adaog :

Spre a rezuma cele
am

afirm

Petre

96.157.75.

din cercetrite fcute de

administrator delegat la adminis1. In sarcina d-lui N. N.

tratia central :
a) Diverse manopere de inregistrare
contabilitate pentru a'i acoperi unele avantaje materiale ce
creiat
dauna societtei

b) Punerea in circulatie a 300 actiuni peste numrul actiunilor

actul constitutiv,
scop de a'i procura numerar pentru trebuintele sale personate.
sarcina d-lui Mihaescu Sirius, directorul exploatrii Curtea de Arges.

Intocmirea neregulat a actelor justificative care le face insuficiente

ca:mijloc probatoriu spre deschrcarea sumelor cheltuite spre exploatare".

In privinta finului adaog eu un codicil expertizei,

declaratiile martorilor din care a reesit concursul binevoitor pe care'l da in calitate de contabil pentru acoperirea
delor.
este proaspt
memorie sfeterisirea celor 25.000
lei dati lui Lupascu, greseala" celor 3000 lei trecuti

trebuia, operatia machiavelicA a celor 70.000 de coroane, alte

la
se
banilor actionarilor, e
Culme a usurintii
cazier judiciar.
dedea soarta
pe mna unui functionar
eu calomniez, citesc:
Ca
nu se

CERTIFICAT
Grefa Tribunalului Arge, sectia I-a
Subscrisul, grefier, observnd registrele de condamnati tinute la acest
pe numele de Natribunal, de la anul 1898
In prezent,

www.digibuc.ro

- 104
rius

zis A. Mihaescu-Marin, am

damnatiuni :

1. Prin
306 din 27 lanuane 1900, numitu a
oare pentru
condarnnat in baza art. 338 Codul penal la o luna
excrocherie.

baza
din 23 lunie 1900
2. Prin sentinta corectionala No.
nchisoare
a fost condarnnat la un
art. 140 al. I Codul penal 1
pentru delavidare de
Pentru care am liberal precentul certificat.
Grefier,

No. 35245
14 Oct. 1922

fata unor astfel d

actionarii, in frunte cu d-nu
Frunzescu,
se adreseze ParchetUlut?
Fie pentru ca
reprobabila a sus-numitilor nu mtrunea
eletnentele cerute de
- excrocii de rasa
se strecoare
tie pentru
alte motive, pe cai eu nu le
dar cari au fost
aci
de d-nul Frunzescu, - afacerea s a clasat...
atunci
dintre actionari
dreptate s:ngur.
zatul din fata d-voastr, care, amenintat
din cauza jafurilor dela Tehnica
a luat parte la
narea consiliului de administratie
ru-fcdtorilor,
care'n
fie ascultat a fost tratat el: canalie!
pe
pierdut cumptul, a scos
avea
Atunci
in ghiozdan, si'ntr'un moment de indignare a tras.
nu. Atat de scrbit era de cele ce se pePrecugetare ?
toat agonisirea
treceau in societatea careia
lui,
nu mai dase de-un veac pe-acolo.
fi ocolit
- v'a-spns=o
si-acum casa blestemaa daca un
el, avocatul Frunzescu - nu l'ar fi oprit
cunostintele lui sa caute evitarea dezase
du-I
era

ca

cari si-au batut joc de auttil

Dar revolverul din

?
d-nu procuror general.
dovada
avea totdeauna cnd pleca la drum.
si-apoi
permit observatia
cine are de
extermine
nu'si

fie aproape inofensiv. Ce vreti experientd mai convineitoare

victimelor ?! ptesitrei lovite in cele

prii ale corpului, au

dar nu-i

Nu

putin

dibcia

ale corpului ar fi fost nimerite de un revolver de

calibru mare, azi tragedia ar fi fost mai ingrozitoare.
comit o
nu trece in ajun pe la
Cine are de gnd
cum a fcut Cristescu, lsndu-i
rectorul universittii,

leasi

www.digibuc.ro

105 -

ludarea care trebuia

trei profesori dela Universitatea din Bucuresti pentru ca fie
la universitatea din Timisoara. Detaliu interesant ;
adresa la
unde urma
ca rectorul
acolo.

Cine are
comit a doua-zi o
Bucuresti
nu'si
din vreme un bilet ca
la Trgoviste cum a
Cristescu
nu
la dnematograf. Toate acestea nu sunt simple afirci fapte dovedite in fata instantei unde ne
Prin urmare, nu
trimitere la
premeditare
d-lor jurati, ci-un
nenorocit, cnd acuzatul
in starea de surescitare care se
nu
mai dat seama
ce face a comis nebunia pe care eel d
o deplnge el.
Nu Bine-ai
acuzatule"
zice d-voastrd
veti
ci tot ca'n cazul fecioarei siluite pomenit la inceputul
mele,
socoti in constiinta d-voastrd
de control suficiente
de
este societatea care nu ia
cazul
constituirea societtilor anonime, care n a arestat la
de
este
exasperat, actionarul
de fraude - asa
a
ertat.
dreptate
$1
un
argument. Se va
tara
nu
pedeapsa
moarte,
att mai putin
se va replica
poate aplica un particular,
nici teoria
personale nu poate fi
asa.
ul acesta Cristescu nu poate fi
Ei bine. nici
gestul lui pe care el nu
disperat
explic,
Nu recunosc!", eu
cu'n sentiment de
nespus pentru cruzinlea adevdrului care va fi
relevat ad
sunt dator
SA rnA
terti, biet nenoropit de pe banca acuzdrii,
toria,
fi
triste mizerii intime contra vointel
ce ti-ai incredintat onoarea i
ta
mna
Dar
mea, - ca
care
pe
lui,
atunci cnd
- nentru a te salva
1 va
oroarea ocnei, voiu spune tot.
Curie

domnilor

intrebrii mele, dacA

acustare de neurastenie
explicatiile directorului functionarilor dela
tatea"
imediat ce-a
adus la penitenciat, Cristescu a
vut accese epileptice. $i toate
le voiu
In
foarte importantA parte din memoriul acuzatului,
VA voi aminti

a murit

www.digibuc.ro

intlnirea lui cu avocatul Florian, ateva ore mai 'nainte de

tuirea crimei.
am plecat spre Riegler,

m'am

cu

Florian, deputat, prieten vechi de la Pitesti, cu care am vorbit o

de nimicuri,
; buna dispozitie pe care o avusesem,

Cnd ajunge la societate, unde se tinea adunarea consiliulut

de administratie, Cristescu are febr
40 de grade
Un martor v'a spus precis, creznd
:

dea

ninlnui,

s'a asezat

colt

congestionata".

o injectie
Aici e grozavul adevr ! Nenorocitul
neosalvarsan, operatie care in unele cazuri produce delir.
avem un proces de specialiPrin profesiunea
suntern tinuti s ne documentdm. Pun la dispozitia
d-voastr cartea Syphilis, volumul I de doctorii
Sergent,
L. Ribadean-Damas L. Babonneix, unde, la pagina 118, discutndu-se accidentele arsenobenzenoterapiei, se arat
cazuri de febre, de delir chiar de moarte.
presedinte
crede
cestiunea este discutabil n'are
cheme
clint publia pe domnul medic-legist...
$1
n ajunge numai afirmatia noastr ci
fcut proba, o aduc :
Subsemnatul medic primar al spitalului din
in
ziva de 13 Septembrie 1922 am
d-lui inginer Ion Gr. Cristescu o in
de neosalvasan
Medic Primar, Niculescu

Adaog

tot cartea de

mentionat, la pagina

120, ne lmureste: febra

poate surveni imediat, a doua
chiar a
cauza pentru care Cristescu,
o noapte de
nie, s'a simtit de-odat indispus,
cauza pentru care, ars
de febr, era congestionat,
de ce a avut lesinuri la penitenciar, - si iat de ce scria incoherent mamei sale, imediat
svrsirea faptei : Drag4 mam...
eu..."
tul
mai pretios dela dosar ,care este dovada definitiv a
comiterii crimei
de luciditate a acuzatului in
Aveti in vedere structura
atavic, a bietului orn
verdictului d-voastra, puneti-o
care st tremurnd
in
revolta legitim de care
cuprins la
jafului fcut in averea sa
a actionarilor, nu uitati
era.

www.digibuc.ro

10'7 -

stare de delir,
cat, tot lui !
aproape

arunprovocarea ce i
a gratificat
rdspundeti daca

presedirneie

canalie,
calificativul de excroc
revolverul, a
rienorocit cnd a

Nu domnibr jurati, a fost un ceas

cu
cum

poporul, un moment de
care .din
s'a petrecut actul

urmri, - si care, pentru

ertat.

zice

de pe urma

de

azi nu mai are

invocate mai sus trebueste

peroratia de rigoare, fac un ultim apel la

credinciosi
constiinta d-voastrd, pentru
un
pdrtinire, s
tului fcut s judecati fr
i
verdict de achitare.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

REPLICA

PROCUROR GEORGE IONESCU

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

JONESCU

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

GEORGE

De amicis, nil, nisi bene... La

vechi
ciuni, transpuse lumea prieteniei,
putea
tot ce
desc despre procurorul
spunem noi,
mod familiar
iuteala profesiunei,
Palatul Justitiei, noi
dincoace de
rnagistraturii.
exercitiul functiunei si despre
A vorbi de un magistrat,
modul acestui exercitiu,
putin un act
nu un ultragiu, e
de indelicatetd,
ce vorbeste, nu mai are un alt titlu.
mai copti
acela al fostului camarad de studii, din anii
entuziasti ai vietii.

hotel ocupat in
Erain la Paris, vecini de camere,
miezul Cartierului Latin.
mare parte de studenti,
acest minunat colt al lumei. eu aceiasi
se
: un amestec
care se desfac. Tree
urmele
de
naiv lirism,
de
inaintate
ale puterilor noastre
intransigent pna la asStudent
caracter integru
subtilittile dialecticei
prime chiar fat de el, pasionat
ritului
roman, urmrea
intimidantele volume ale lui
Momsen, rostul unei interpolatii sau intelesul
al unei
controverse cu cari se
jrisconsultii Romei.
la masa de lucru, continua la Cmin, intre
frugale, pe
la Facultate, pretutindeni. Simtea o nevoie
imperioas de a-si verifica o cunostint cpatatd. Un text rsde el obseda ;
papirologie greco-rozel, aceiasi pasiune. Nu
odat discutia
contradictorie aprins
care ne-am angajat
zi,
privire la originca actiunilor contrarii din Dreptul roman, sub
Cuq. Vesnic aceiasi
vera cenzura a marelui nostru dascal
preocupare, cu o usoar
nuant a satisfactiei pe
meritul consacrat
care ti-o
munca rspltit.
apoi la examen
Succesul obtinut acolo,
pentru
de atunci, un distins romanist.
generatia
Au trecut ani de atunci. Rzboiul ne-a desprtit, aruncandu-ne

tabere de activitate profesionala, care

www.digibuc.ro

112 disciplini sociale

inrudite,

gonice.
Am

cdutat,

realitate antasi
intre
am vorbit. Ne-am adus

aminte o
de Paris. Roba lui
a acestei cariere de apostolat,
pe
o cere disciplina
Domnule judecdtor !... Ciudat
simtit
atunci
ne despdrtia o lume, o
conceptie, o prdesi ne
la aceleasi izvoare de
desi
aproape aceleasi
Camaradul de
de oditiinta
intrat
altd categoric
lui,
profesionald pe care
al mmi conflict de
Magistratul, arbitru
drepturi patrimoniale sau morale,
criteriul
din
statornicd.
e arhivarul
forma lui cea
ayocatul,
conservator, pe
zelul lui de a
procesul,
aceluiasi criteriu juridic
dinamism treator
deformnd,
cadrul dezputin
baterilor,
technica regulei de drept.
De ad, atitudinea
a maOstratului, reculegerea lui,
uneori chiar izolarea lui, contrast cu mobilitatea
a
evocatului, vesnic agitat
relatiuni sau tentatiuni de
relatii sociale. Pentru o sensibilitate mai rafinatd, ironia acestei
ar duce mod inevitabil la inactiune sau renuntare.
opresc acj
reflectunilor. Cu
ele se vor aseza,
greutatea unei convingeri
care ti-o
expeaceast perspecviata, cuprinznd
fireste, categoriile sociale deformate de
sociale, deforla rndul
fdrmitndu-i unitatea de conceptie.
Sub aparenta ,colaborare
conflictul latent
pe
cari se
fie-care,
.parte, att ca individ
mai ales ca grup, se perfectioneazd
acel fond de traditii deprinderi, care e la baza
Orei formatiuni sociale.
In zilele turburi
amintirile din anii de studii, trebue
ne potoleascd pornirile,
ne astmpere simpatiile si
pe unii
pe
pornit
Aduandu-ne aminte,
dela aceiasi dis
intelectuald,
ne-am format sufleteste
atmosfera
celeiasi culturi, vom
aparentele.
cerem aceasta procurorului
Cu alt mai
care are avantajul de a fi trit,
de a fi cunoscut, treack
ambelor disciplini ptolesionale
-de
o serioas vocatiune,
un magistrat
cinste
are
avantajul
trecut de
independentg.
H. AZNAVORIAN.

www.digibuc.ro

riescut
Bucurefti la
la liceul Gheorghe
Facultatea
din
Bucuresti (1913), s'a Inscris
baroul de Ilfov, practicend avocatura
rezboiului. Mobilizat ca sub-locotenent de
regimentul 3 artilerie de
a luptat efectiv
decorat
s'a condus, In lupMihai Viteazul" pentru : eroismul
de la 6-9 Octombrie 1916, Bateria din care
parte,
neclintit la postul
de artilerie grea
a
mandnd cu
din
Dupe
rece ultimul
ce mai
incheierea
a
a fost mobilizat special la Curtea
a face instructiunea
apoi pentru a 4ace rechizitoriul
provocatorilor grevei generale.
La 20 Februarie 1919, a
in magistrature, lar de la lunie 1920,
calitate de procuror pe
Tribunalul Ilfov sustine aproape
rechizitoride la Curtea
jurati.

Biografice. -

George Ionescu

1891. Studiile secun dare

din Bucuresti.
obtinerea licentii in drept

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

REPLICA D-LUI PROCUROR GEORGE IONESCU

in numele Parchetului General

Domnilor

Curte,
zile la desbaterile
proces, care au pus
Oxlarea dvs. la o
incercare.

Asistm de

Nu am intentiunea,
pentru a
s abuzez de aceast
pentru care
simt
v aduc, domnilor jurati,
mele. Nu vreau nici
prezint o acuzatiune, care
fie reeditarea
a primului

Techizitor.
Dar,

ce ati asistat la instructiunea oral care s'a

dup ce ati binevoit
ascultati concluziunile ce le-am pus
care-si face din ordine
in numele acestei societti

-din dreptate fundamentalul ei principiu de viat, dup ce

aprtori - considerabili ca

ca talent - v'au expus

mijloacele prin care cred

pot sustrage pe acuzat dela o
ritata sanctiune,
toate acestea, datoria judecdtorilor
partiali cari sunteti, este de a cumpni
prudent si
grij
aratarile din o parte din alta,
a veni
hotrirea
se impune constiintei d-v.
Vreau, in cuvintele care am socotit
mai pot fi spuse din
acest
sa aduc o contributiune pentru acest bilant care trebue
faceti.

Vi s'a aratat, domnilor jurati,

pretinsul motiv care a odin partea
revolta disperarea
actele criminale pentru care este adus inaintea d-v., const
ca el
pierduse intrega sa avere
intreprinderea care functiona sub numele de Societatea Tehnica Minierd".
Aceasta este versiunea pe care acuzatul a
s'o
crediteze in opiniunea
recunoastem
opiniunea puin imposibilitate de a
faptele
in
de a
a primit falaciosul argument care
o explicatiune
revolt dela
s'a transformat
aducea, iar
pede
fel de comptimire, care pare c insoteste pe acu-

www.digibuc.ro

- 16 zat

Din faptul
in ultimul tirnp

nenumrate

c, pe calea subscriptiunilor de actiuni, banul muncit al celor multi a intrat

zunarele aventurierilor cari au reusit
surprind buna crepublic putin experimentat, acuzatill a crezut
dint a
c, producnd
poate bate moned
mintea judectorilor
cceasi diversiune care a prins
constiinta
se va transforma din
asasinat victima interesant
unor
de prad.
am fi,
o oarecare mdsura
putin.
realitatea
n ar contrazice
afirmatiuni.
a
In adevr, n'am avut
un motiv s
cunoaste acuzatului dreptul de a fi ajuns la disperare,
a duce
aceast disperare pana la o crima, in
spectacolului dureros pe care i ar fi oferit pierderea
zi.
avut agonisit prin munc
struitoare de
V'am artat
am dovedit, examinnd
fata d-v. registrele societtii Tehnica Minierd",
acuzatul
ziva
svrsit crima avea investit
intreprinderile acestei societati.
nu 500.000 lei,
in primul moment, ci eel
curn a
suma de lei 110.000 ; zicern
aceasta
au

110.000 lei mai reprezentau in Decembrie 1921

ce le mai poseda
dispusi a-i face
concesiunile, admitem.
Decernbrie 1921
la ziva asasinatului

o actiune. Adaogati la accstea faptul ca o mare

o primise
dar, ca tasplata pentru ca serparte din
Ise de intermediar
proptietarii minei
Arges persoanele care au constituit societatea Technica
nier".
apoi imprejurarea c pentru a se cumpra aceast
cumpardtorii
sprijinit pe raportul
specialist a fose
al unui pretins specialist
materie
cautat sa
acuzatul, care, prin
raport
putin pna va.
primul moment valoarea actiunilor,
sus
avea
mare parte din ele.
ca s
pe cea
in fine,
mult vreme acest
a avut un rol
in conducerea societtii

oricare am fi fost situati-

a acesteia,
Antonescu se oferise a
garanta
datoriile
averea sa
a
salva de dezastru.
Veti vedea atunci, c acest acuzat, departe de a putea
ca o
denaddjduit, in stare de a comite
un moment
uitare de sine, trebuie privit in trista
situatiunea tocrealitatea faptelor anume
mai a acelor aventurieri ai zilelor noastre, impotriva
sigur
dreptate) d-v.
indignare a d-lui Radu Rosetti.
unea

Deci nu

desfiintat materialiceste prin

www.digibuc.ro

- 117 ci
indrdznetele sale spemult un
vina
Un
imbeatire
rante,
care le pusese
impotriva celor
revoltat
i-au intunecat acest nome, acesta este
rut
dea
atunci, domnilor, crima pentru care
aceasta conexplicatiunea sa
are,
invincibila
de razbunare, de care Cristescu a
sist

fost animat impotriva acelora cari,

socoteala sa, au stat
calea sperantelor
Am asteptat, d-lor jurati, din partea onorabililor
discute
tanti ai
faptele si cifrele care
avut onoarea
vi le expun
acuzatiunea ce am sustinut.
Dar, nici
avocati cari reprezintd aci acest corp ilustru
care este
de Ilfov, nici
care reprezintd contributiunea pe care provincia o aduce la solutionarea acestul
proces, n'au vorbit nimic asupra acestei chestiuni
concluziunea la care am ajuns, cd acuzatul n a putut fie, cum
a pretins,
a altora,
fost
a conchide
domnii aprdtori nu mai cred nici d-lor, cd
Cristescu a putut
mintea momentul cnd s'a
dit la imensitatea inchipuitului dezastru, ce ar fi reprezentat
dnsul pierderea avecii sale de o
milion.
explicatiunea,
vreti
$i atunci s'a adus primul
a atentatului dela Tehnica
vi s'a spus
nu
elementul generator al crimei trebuie
primul
nu
provocatiunile
i-ar fi
veni din mediul
felul de a fi al acuzatului, in ereditatea
inconjurdtor,
nebunia
de care a fost cuprins,
o
sa morbida,
fatald cnd a cornis crima, descArcnd in trei persoan
toate

unui revolver.

Recunoastem d-lor cd, sustinnd acest

de
d-1 Radu Rosetti a furnizat,
nu eel din urma argument
agreabild baza
ingator
dar
o
pentru

majoritatea
Este drept cd o ereditate
cazurilor, accese
nebunie la nenorocitii care au fost sortiti
de fatalitate
pe care nu
suporte greutatea
facut. Sunt epileptici
cari,
crime. Si legea
tin
de aceste
ei nu
in fata Curtii
ca
de faptele pentru care n'au
o responsabilitate. Aceste triste exemplare
urnanittii formeaz obiectul de mild
de
nimeni
al societtii nu
act de
nedreptate si de inutild cruzime, ca
de sub supravegherea medicului alienist pentru a-i trimite fata ludecatorilor.
situatiune
nici
caz nu se poate aplica
acuzatului; realitatea faptelor chiar felul cum pretinsa ires-

www.digibuc.ro

- ponsabilitate este prezentatA de.

Radu Roseti,
trazic terna pe care a sustinut-o d-sa.
Intr
acuzatul v'a fost prezentat
de atre
rare
de atre seria nenumAratilor martori ca un
care,
pn la data savrsirii
linistit de ocupatiunile sale nu a dat
de banut
in ofiterul din
in studentul
inginerul de
trziu, sau
Freiberg,
din
profesorul dela
din
mul timp, se ascunde cineva care, prin
sale de
fel,

ar

pe un
pe un iresponsabil. Recunoastem
este
acuzatul a
este
foarte comod a se sustine
i s'ar
in Septembrie 1922 un
putut s fie
nebun, dar
ar fi fost asimilat
fi fcut o
cuprins de un irezistibil.st
in ziva la mornentul crimei a
de nebunie, nebunie care
a durat
o

dupA care a urmat

starea de constient care
pentrua nu a mai fost intrerupt de
de

vre'un alt acces de nebunie. M'am

la
crimei,
arnintindu-vd cA acuzatul, constient de
ei bine
precizez

actul de rdzbunare pe care avea

indeplineasa, nu a tras
la intmplare un
sau mai multe
oricare din persoanele
ce se aflau in consiliul de administratie, ci dimpotriv a ales
pe d-1
Antonescu, fiinda i s a
acesta stnjenia
prin controlul
asupra activitAtii sale si prin
rea energicA ce s'a crezut
a-i aduce, pe MihAescu,

fiinda acesta i s'a

o activitate ce nu avem dealtfel

intentiunea de a o scuza, oprise realizarea visurilor sale de
atrag deasemenea luarea aminte asupra faptului.
cA pe
pe Mihescu, pe
apArndu-i
advocatul
nu avea nimic, i-a spus
se dea la o parte
voieste a trage
rece
posibilitatea piera

derii nu nurnai totale dar chiar partiale a constiintei sale, in

momentul

crimei.

Ati ascultat poate

abila scrisoare a
afirmatiune
care se
ca un leit-motiv
faca impresiune Nu mA recunosc". Sunt aci cuvintele
constient de crima lui, constient de
ale unui
scopul
rile pe care aceast
le-ar putea avea
se gndia
prepare o
de a se sutrage acestor
rare,
nu cuvintele de disperare, de
de reculegere,
care de
au lipsit din partea acuzatului.

ar fi de seduatoare, in

teorie a iresponsabilittii, ea nu poate sA fie invocatA in favoarea acuzatului,

nu i se aplia. De
de cele ce
am
pAnA aci, sunt
consideratiuni, care contrazic
mod evident
sustinutA de apArare.

www.digibuc.ro

refer la
cortegiu al martorilor
de acuzat care au defilat in fata d-v. Acesti marpersonald despre
tori, fr vre-o
vorbeasca despre criminal: sunt
crezut indrepttiti
cente, cred,
memoria d-v depozitiunile acestor martori
nu au
nici de
pe acuzat
a dat vreodat semne de
nebunie sau de fapte incoherente. Dimpotrivd, au fcut chiar
apologia acuzatului, am putea zice
chiar apologia
au
asasinatului
au crezut de
pot
rta bun-vointa fat de
5i, amintindu-v acestea,
dezaproba
nu retin
periculoasa pe
pot
care au oferit-o persoanele care au
s
la
public pe care l'a
acuzatul, deschizand ca si o
de subscriptie pentru a i se atesta moralitatea. Fie, d-lor, ca
acuzatului,
ceast aprobatiune
analele justitiei nostre
asasinatului
minale ca un trist
singuratec exemplu!
In
doilea
c apararea, prin organele
mi s'a
v
versilor
reprezentanti, se eontrazice
ea
cere verdictul de achitare,
da prin aceasta posibilitatea acuzatului de a se
ca
Politehnica din Timisora. Cum se
profesor la
acuzatul,
de
firmatiunea
de ereditate
acte inconstiente
cu
periculoase societtii, mate s
fie
timp capabil pentru o functiune de rasnundere
de demnitate cum este aceea care echivaleaz
functiunea
unui profesor universitar?
la o consideratiune care priveste
Sunt obligat
chestiune sub un alt aspect. Cred
vi s'ar putea cere achitarea pentru un motiv sau altul, cred
motiv
avea
vedere, donmiile-voastre sunteti
primiti
apelul
care vi-1 face
dar
nu se
sustinea
odat achitat, acuzatul, verdictul d-v l'ar indica
reia locul din
fapta sa
superior, de
exclus pentru totdeauna. Oricare ar putea s fie imoar fi opiniunea d-lor
de
ralitatea vremii de azi,
prtori despre simtul de demnitate al societatii noastre, nu
ce i se face. atunci
merit aceast societate suprema
ea ar putea tole reze ca s stea
o
se crede
superior un
pe care mila juratilor va
a
In primul

fi scos din fundul

domnilor jurati, la consideratiuni cari, prin lipsa

care sunt invocate, au

jurati.
fata Curtilor
care a fost
drept
un
el n'ar putea
fie privit

de interes deosebit, prin frecventa

armele obisnuite ale

acuzatul nu este un
gest de sangeroas
de

nebun iresponsabil, el ar

www.digibuc.ro

- putin solicitudinea d-v. prin

merita

fi

nit datoria catre

cu
marelui
Nu avem posibilitatea
a
activitatea acuzatului
cu ocaziunea azboiulut nos ru,
socotim periculoasa
dreapta aceasta
nedreapta pentru
care
si-au facut datoria care
facut aceast
nu pentru
a-si creia mai trziu o prima de imunitate.
este
un verdict pe care dv.
da pentru consideratiunea
ar fi netast prin aceia ca ar tinde sa
la noul
fapte daundtoare pentru ordinea societatii.
o fericire, este
spre cinstea neamului nostru
faptul de a se
cu
sutele de mii aceia cari au raspuns la chemarea
dar
vedem prin ce logica s ar putea sustinea
aceste sute de
mii do viteji se pot transforma
tot attea cete
asasini

neresponsabilitatea asigurata.
apararea pe indulgenta,
Tot att de mult se poate
pe mila, pe
care se socoteste
sa o ceara

dela d-v. ca dela niste judeatori

to+ul suverani.

aceste consideratiuni de
consideratiuni
dine sentimentald, sunt argumentele din urma pe care
le-a invocat intotdeauna.
judecdtorii, chiar
cnd ei sunt
sunt reprezentanti ai societatii, ai
trebuie
fie
relor ei interese de ordine
de dreptate,
Stim

constienti nu numai de itnensitatea puterilor ce le-au fost

pe care si-o iau
credintate, ct mai ales de greaua
in fata societatii
fata propriei
lui Dumnezeu care ne vede pe toti.
Domniile-Voastre nu puteti pierde

vedere

pe care cuvntul justitiei populare este menit ca

fata societdtii.
Acest cuvnt poate

fie trezitor de incredere, sau dimpozdruncine profund increderea pe care lumea

o
aceste Tribunale populare,
care unii au vazut, pe
drept sau pe nedrept, cea dinti cea mai
dintre
realizAri ale dernocratiei.
Nu uitati domnilor,
verdictul dv. poate
braaltor criminali sau constituind un avertisment serios
criminale. Nu uitati
achitdrile
gestul altor
scandaloase pronuntate de unele Curti
jurati, au fost motivul
care a inarmat bratul criminal al
ucigasi.
Puteti sa aduceti
dv. toate mitigatiunile pe care legea vi le pune la dispozitie, dar nu refuzati verdictul afrmativ
pe care am onoarea vi-1 cer.
cer acest verdict, pentru el
singur poate
fie pentru societate un act de reparatiune, pentru odioasa manifestatiun criminald a acuzatului o
fierare
pentru
ei bine, doninilor, pentru acest
o expiatiune meritatA.

www.digibuc.ro

- 121 -

Vi s'a spus, este drept,

un lucru asupra
suntem de acord. Vi s a spus de
acesta a fost argumentul suprein
d-lui Radu Rosetti

domniile-voastre sunteti liberi

aduceti
ati
crede de cuviintd.
Ei bine, da, sunteti liberi ca,
peste realitatea zdrobitoare a faptelor, calcnd
picioare constiinta de dreptate
lumi
sunteti liberi
deosebire de

rnagistrati cari au indatorirea de a-si

decisiunile,

oricum la intrebarile care

asemenea conditiuni
incercati a reda sociePuteti,
pe
intreitului asasinat care de
s'a eliminat
din aceast societate singur iremediabil.
Dar domnilor jurati,
de drepsocoti
puteti
tate de reparatie pe care am
reprimeascd nepedepsit
obliga societatea
acest
ei,
va fi convins
puteti apuca in
care v'o
acuzatul,
dv. de oameni onesti mna
lui Emanoil Antonescu, aveti acest caz o
de
ultimele consedatorire, aveti indatorirea de a merge
cinte ale gestului d-v... atunci nu v'ar mai ramnca de
iesind din pretoriul acestui tribunal,
aruncati
noroi
legea care pedepseste pe asasini, mergeti in pietPle publice
blestemati amintirea acelora cari au infdptuit lezea,
fi aruncat
cu
un vot de achiroba mazistratului care
cere,
cele din
tare,
din
puteri,
faceti,
resurse ale
zitare,
la capt datoria.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOARIA D-lui

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

TRANCU-IASI

zi de vara,
Arsita
plumb topit din vzdu
hut palid-albastru, ca o
moartd.
Oamenii
agale, greu, pe ulita fierbinte,
ar
de
veacuri.
purta in
anemiat povara
un pas mai
elegantcle siluete femeesti se perinda
subt
de amiaz.
In aceasta semi-agonie a zilei, o
merge
rit,
risipeste saluturi, imparte zimbete...
grabeste,
pluteste intr un
o pretuim dup
de activitate, pe care,
masura satisfactiunei personale, este aproape de fericirea absoCine este?
s fie?...
un cettean curios pe
un altul, pe
agitata
urmeaza

care pas
o
exploziune de vitalitate, ca
in
nala cursa el ar calca din succes
succes.
- Nu ?
Trancu-Iasi, fostul ministru al muncei...

in afara de simpatia
s vrea,
zbeste mai straniu mintea curiosului cetdtean, este cum poate
caniculard, un
desfasura
viata neobosit pe acea
ale
contururi amintesc gratiile lui ViteHius al crui
asfaltul muiat de dogoreala
m.
picior se
de zece
soarelui.

Dar
ce-1

Trancu-Iasi are
D-sa nu se uit la
ca altadat marea pe Faraon,
adevrat de-

mocrat, se
D-sa rabd,

poporul asud.
partidul poporului
D-sa se agit si
deviza
litic este:
Cinste, Legalitate,
Noroc.
Trancu-Iasi este un fenomen interesant
si lui Faust:
Zwei Seele wohnen in seinem Brust".

www.digibuc.ro

Ca

D-sa a avut

idealuri:
prospeCu un suflet a
fericirea
cu
ritatea sa personald.
sa demonstreaza
al doilea ideal l'a realizat
prisosinta.
dinti, care se pare c nu
Dar pentru a-1
de usor, d-sa a chibzuit
desvolte
e tocrnai
plex individualitatea moral, pe care apoi
o reverse ca pe o
Trancu
asupra acestui obidit popor. De aceia
si-a ales mai multe tneserii. D-sa este profesor de contabilitate,
poet, advocat,
de stat; - de stat... cnd la putere. cnd in
opozitie.

studii asupra registrulul jurnal

cartea mare,
sonet de amor (pe care pcsteritatea
pe
pledoarli la
de pild pentru
In toiul
d-sa ar vrea desigur
vendicarea unui
continue, desprins o
din mizeriile acestei lumi: Cdci
Curte,
taranilor
partidul nostru a dat
marea
de dreptate sociala".
In toate profesiunile a
D-sa este un cumulard de
competintk
strlucit. Ca profesor autor, a dovedit o
d-sa

Intre

domeniul Dreptului Comercial.

tnr
Ca advocat, se
confrate
vechi, care a continuat
magiile sale colegului

practica
baroului traditiunea de lealitate camaraderie care face fard-I Trancu e un
mecul acestei trudnice meserii.
si de
In pledoaria sa cald, identificat
interesele clientului, d-sa
adversarul elegant, care
trivnicul
a Idellor.
sfera
a suferit o tragedie. D-sa
Ca
de Stat, d-1
de ieri. Aerele sale revolutioera destinat
nare, talentul
energia sa
oligarhia", care se vedea
ori
scaun de deputat, ori
un fotoliu ministerial. Dar azi,
pralicitatia demagogica ce este caracteristica vremei

d-sa s'a

elemente

rmas un simplu burghez.

mai democrate"

legi, a organizat
Ca ministru a fost activ. A
muncitoreasc, a creiat o
asistenta
Mai mult
desbrdcat de
numai unii au drept

dirige un departament al ocrotirilor sociale,

constient
unei pletore numeroase de
d-sa a procurat pinea de toate
dactilografe,
guvernul liberal,
cari i-a dat
ca
o
pe sinecuristii rtidului.
Poet,
este...
Trancu-Iasi a fost
Amorul,

sunt

d-sale, - de

Cnd rosteste un catren, d-sa

www.digibuc.ro

singura.

devine gingas ca o

-- 127 Ware. In scurt, un

de talent, harnic
penal, desi a fost aproape

cinstit, care n'a

ani ininistru. Plecat

se
el
drag,
procurorului
va simti
ceafa sa
de burghez
cumintit:
orn, care a
aceasta e un mare merit pentru

epoca

eut

de
N. PORSENNA.

Biografice. -

s'a
la 1873 in comuna
neobsedat de prejudecti, nu avea
a intrat
la Banca Nationald din
Ani deaa depus tinereascal
serviciul acelei institutiuni, in care
tnterval de timp
terminat liceul a obtinut diploma de licentiat al faultatii juridice din Iasi.
Banca National
Tocmai in 1890 a demisionat
a practica
swvocatura in
Ad
exercitat in mod neintrerupt profesiunea
de
in anul 1922,
s'a transferat in
Cariera
inceput-o in anul 1914. A intrat in camera
de revizuire din Februarie 1914 de atunci a fost fr Intrerupere parlaFrumos
17 ani

Iasi). Fire

mentar.

In sesiunea parlamentar din 1917,

Trancu-Iasi
deputati a pus bazele partidului muncii.
In Martie 1920 sub guvernarea d-lui general Averes,u, competinta
.activitatea indica ca cel
ministru
Muncii
Ocrotirilor sociale.
aceasta
a desfsurat important activitate prin elaborarea urmtoarelor proecte devenite
asupra : regulamentrii conflictelor de
muna (1920); sindicatelor profesionale (1921); vagabondajului
(1921); incurajarii constructiilor (1921)
asupra
(1921).
Ca scriitor, d-1
de numeroase articole aprute
in Curierul
din al
comitet de redactie face parte, In Revista porturilor
navigafiunii",_Legea", Dreptul" in coloanele ziarelor
etc., a publicat numeroase
caracter juridic,
Argus",
conomic

social.

pe cele mai importante :

cooperative (1899); Rolul registrelor comerciale in faliment
(1901); In chestia
anonime
(1905); Administrafiunea
Concepfia
a bancrutei (1912); Responsabilitatea administraanonime (1912);
spre fructificare (1913); Curs
de
Contabilitate; Storea funclionarilor (1914);
economice
timpul rdsboiului actual (1915); Legea mdsurilor exceplionale
financiare
vederea mobiliarii (1915); Casele de
pentru
(1915); Drept comercial,
controverse (1916); Probleme
economice
cu bugetul (1916); Reforma
electorald (1917);
Probleme sociale (1923); Problema

(1923); Colaborarea

(1923) etc.

www.digibuc.ro

Avocatura, publiciatica
chiar politica nu, a
'ndeletniciri literare. D-sa a dat astfel concursul
ecreia sufletul
pleiade de distinsi magistrati,
pe atunci localitate:
Cortielitt
C. Harnangiu, George
Gr. Conduratu,
orasul
un Salon Literar".
Cu concursul aceluiasi
valoros cerc de intelectuali,

Trancu-lasi a contribuit
1910 la un ciclu de conferinte
lite'rare
initiativa", care din punct
vedere practie
a realizat,
allele, ridicarea
monument lui Eminescu
perelor poetului B. Nemteanu, i-a dat prilejul
rosteasca
conferinte:
Opiniuni economice
; Filosoful
in opera
merson" (1911); Ideia de drept"
(1912); Emit Verhaern
intelectuala, negustorescul cadru
(1920)". Cu
caracterip
frumosul port,
apele
a
la un moment dat,
tot farmecul
ape a esit din proza
care era
urmatoarea
din barcarola d-lui Trancu,
O pild gsim
actualul decan al
de d. Virgil
Covurlui:

In

apei

barca uor,

duke
Pe dol amanti
Maestrul Ctnccinat Pavelescu, care,
vorba de o miscare.,. nu In
magistratura, ci artistico-literara, nu putea admite ca
fie
clus, interveni pentru a
mediul
rachetele vervii sale inepuizabile.
la o scrisoare In versuri
care
adresase la Sinaia d-1
Trancu-14, poetul-magistrat spunea:

Eu nu

ce s'admir
malt
te citesc sau
Amice Trancu, s'ar
'ncep scrisoarea mea;
de

m4

Ca tu
verva
De madrigale
rmdi simptu avocat.
talent
ai la
putea
un poet
pierd
De-o calitate-asa de rard
Cum

mai departe, vorbind de Sinaia:

Imi place
Dar de

de

limp abia-I

ca
sar din
De ce nu faceti

in port,
o

www.digibuc.ro

- 129 In sfrsit,
la o
sezatoare
ia parte
nostru scriitor Jean Bart,
trebuia
exprim dorinta, despre :
velescu

la care
Cincinat

0 ez.6toare mai intim

Cu procurorull) Jean Bart,
e-un catart
In care
pune-o
am depasit cadrul restrns al unei notite biografice aceasta se
datoreste activittii complexe a d-lui
A

1) E vorba de procurorul de sectie la Trib. Covurlui, regretatul

DrAgnescu, mort subit In

tunctiunei.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

PLEDOARIA D-LUI GR.

inaintea

din jud.
23 Februarie 1923

de noapte dela

Domnilor jurati,
de complex este sufletul orn
v puteti da
uncle
este de greu s
din
amintiti-vd ultimul rechizitoriu al procuromlui general.
psihologicd a acestui
este explicatiunea
chizitoriu
care a tratat pe
cari
liberarea lui Cristescu ca apologisti ai crimei, a
cu desfiintarea
achitri,
in cazul
ne-a evocat statuia justitiei
atunci
juratii ar da un verdict negativ.
Din cauza vehementei domnului procuror general
ca o
de
pentru mine, mai ales
fac parte din alt
partid politic,
victima Emanoll
meu se indreapt
Antonescu, eminentul profesor
marele avocat, care desi a
.suferit
pe urma lui Cristescu, a avut gestul larg de
a ierta.
deosebire
inltarea d-lui Emanoil Antonescu
intre insistenta
procuror general.
pare
pe
acuzatiunei nu se
locul d-lui procuror, chiar
d-1 profesor Antonescu pentru
el n'ar cere condamnarea lui
Ca

Cristescu, ci ar cere iertarea lui. $i ce bine ar fi

ca iudecdtor
ar fi profesorul Emanoil Antonescu care
ar face
gest nobil de iertare.
cari au cerut liberarea lui Cristescu fac apologja
!
Profesorii
Universitatea din Timisoara,
legii lui, cettenii dela
natal, care a cunoscut pe printele
Ci istescu
sub
crescut, inginerul Cristescu, fac apologia
Eu, prin urmare, care stau pe banca
cer iertare
pentru Cristescu fac apologia
Dac am venit ad, nu am venit nici pentru onorarlile cari
cea mai
mi se dau,
familia lui Cristescu se gseste

www.digibuc.ro

- 132 mizerie, nu am venit nici pentru alte interese, ci

venit impresionat de lacrimile de suterintd ale mamei ale
tiei lui Christescu.
Acolo unde este durere, este
sfnt a zis Oscar Wilde

la acest pdmnt sfnt al dupentru a aduce un prinos al dragostei omenesti,

rerea este o
care sngereazd
de
aceia a dragostei, o atinge.
atunci chiar. spune Wilde,
dar nu de suferintd.
Am venit aci, ca
cer iertare pentru Cristescu
cum
acel a arui imagina de rstignit pe crucea pe care o aveti
fata dvs.
verbul
divin a pledat
fata lui Dumnezeu,
pentru urmasii lui Adam, mai mult nenorociti dect vinovati.
fac datoria de
datoria
Am venit aci pentru ca
de
ocat. Pe banca
nu este numai Cristescu, sunt
De

condamnarea altor
condamnarea lui
femei aevinovate a
ndejde este numai Cristescu.
In acest
tat de Justitie, zidurile
in fiecare
pentru
drepturilor patrimoniale. Un proprietar care-si
chiriasul pentru
mosier, care-si revenin
hectare de pmnt, un creditor care merge
albe ca
cteva mii de
; dar cnd unor
afectiunea
li se ia si
femei li se tot
au, se
avere, pentru
unica
sursa deexistentd era
acest orn, atunci de pe banca Ministerului public, se spune
aprtorii lui fac apologia
!
Avocatul trebue
vocea sa cnd un
inocent
plasat pe banca acuzatilor
verdictul dvs., domnilor jurati,
tara romde legiferarea pedepsei
rtea
chiar
in cazul
va fi afirmativ,
trei fiinte
Avocatul, spunea Kasarinof,
procesul Soukomlichof, trebue
cel
sufletul, avocatul trebue
acolo unde forta sufletului ornenesc se
lupta pendrepturile sale
Prin urmare o
de
de
profesionist
aprarea lui Cristescu.
Nu voi spune,
cum Adler asasinul ministrului Stuck,.
spunea odinioard. E o
a crestinismului ca
trei,

ucizi.

Este
Epoca cnd
epoca cnd s'a
E
sute de mii de
sunt acoperite
cade un
care a coplesit organizarea Statuui, care a
drept lege, atunci
la
amintiti porunca a 5-a
nu
viata omeneasa e sfnt"

cmpurile de
Cnd
ucizi"

cti au suferit murit victime ale

Cnd te gndesti
nesocotintei acelora cari au mnuit
mod necinstit
'te
strns cu sudoare,
poate zlontele lui Cris-

www.digibuc.ro

- 133 mod serios

va fi avut efectul
ca macar sa
urma
anonime,
atentia, acelora cari
care interesele rnultimei sunt
nu este
usurinta
pe Cristescu, nu faci
tate,
ajungi la concluzia ca
apologia crimei ci apologia bunei credinte!
La
vorbia de
Lyon Caen
de Justitie,
Millerand, conflictele de sentimente, de pasiuni, de interese,
sunt tot
de demne de a emotiona, ca acelea din care sunt
romanelor sau spectacolelor teatrale.
aceprobleme psihologice
sociale. Viata
se
cu acea particularitate
sub forma
la Palatul de Juspracticd.
title se cere o solutionare
De aceia, domnilor jurati,
dati voie ca
prim
examinez problema societdtilor anonime.
din attea puncte de vedere, Societatea
preavantaje,
are
sau. Directiunea af
apartine actionarului, care alege pe conducdtorul intreprinderii, pe administrator. Cu timpul
actionarul se desinterede mersul intreprinderei, mai eles atunci
capitalul
se divizeazd in mai multe
De
Socit Gnrale
de Paris, are actualmente 100.000 actionari si este foarte greu
ca majoritatea actionarilor
se
rale,
un
de actionari
din ce
ce mai
parte la desbaterile care intereseazd avutul
Mai ales
actionarii se desintereseaza
afacerile societtii
preocuparea
momentul cnd se svoneste
operatiunile merg mai slab. De fapt actionarul care nu detine
o portiune

din

abut social, nu intervine

mod direct in gestiunea societdtii.

rezultatele sunt bune,
titlul,
are
vinde fara
sa
exercite o activitate
e
administratori
cenzori, ca organe
reprezentnd massa actionarilor, dar vom vedea
cum
acestia
fac datoria.
In timpul din urma, pe
gratie acestei nenorotot
cite
s'a pus problema societatilor anonime
largul ei. In toate sferele preocupate de interesele multimei,
a avut repercusiune.
chestiunea dramei din str.
ei dela 17 Septembrie, discut
Camera de comert,
chestiunea societatilor anonime
ocaziunea aMorizatiunei
de dat, conform codului de comert, pentru functionarea unei
societdti anonime, un membru al Camerei de Comert spune :
trebue mai mult
aprobarea de societti
pentru
s'a
timp efectele acestei usurinti (caTechnica Minierd");
crede
este nevoie

de un comunicat al Camerei de Comert prin care

se dea
avertisment prealabil publicului
nu se vor mai da pe vii-

www.digibuc.ro

- avize favorabile soeiettilor ce se constituese pe

solide" (Argus 17-IX-922).

Presa a fost ea alarmat

putin

rticol a lui Viator

(Argus, 16 Octombrie 1922) se

Multe din societtile noastre anonime recent

sunt putrede,
umea recunoaste
cum banii au
de administratori incapabili sau creduli la succes sau necinstiti. Autoritatea publica
rrnne
indiferent. Se admite c codul nostru de comert are guri
de mari
milioanele risipite sau furate pot trece usor prin ele. Atunci trebue o
astupe aceste guri
transforme meseria de a injgheba
legislatie care
societati
pe actiuni,
intreprindere primejdioasa pentru cei ce
se lndeletnicesc cu dnsa.
clasa subscriitorilor naivi este prea numetocmai autoritatea
roas la noi, deoarece experienta
e
chemat s indrepte acest neajuns".

Voi citi cteva rnduri din

Dinzineate dela 23 Sept.
drama din
care se cere in
:
cluzie interventia guvernului, conchiznd
1922, imediat

In gestiunea
Verosii necinstitii
fie
justitiei.
carora s'ar gasi fapte de rea credinta, s lichideze sa se salveze ce se
de
cu averea
membrii
poate, iar pentru lipsuri
administratie, singurii dupa lege rspunztori de mersul ru al afacerei
mai ales de incorectitudinile

giatie tolerantei

discutiunile economice asupra concentrarii

asupra cauzelor, cari produc crizele financiare
urma acestor concentrri ; nici asupra unuia din fenomenele
economice, cele mai importante,
- acela
a supracapitalizrii (Lover capitalization) care a fcut ca odidin
mai marr trusturi americane, acela al otesa-si
actiunile sale prbuindu-se
cteva zile de
Nu voi
capitalurilor

Dar sd-mi dati

s examinez adininistratia societatilor

anonime :

Din cercetarea fenomenului concentrrii capitalurilor

treprinderi, pe de o parte, jar pe de

parte din cauza infinitei
a acestor capitaluri
a mii de asoprima linie importanta desvrsita a societtii
in a doua linie greutatea
anonime in timpurile moderne,
Intre
bune administratiuni a acestor
cum sunt concepute de dreptul
exist un contrast perfect. In dreptul romn,
cietatea
toti
interesati
administratia societtilor se face de
-totul se face de
strini
toti-aici
administratie. Ei prsesc frnele administratiel
a parte din
numai, sau chiar
unor persoane strine

www.digibuc.ro

- separate doua elemente, cari,

mod
general, in drept, se gsesc reunite
persoana subiectului de
anume : interesul dispozitiunea.
drept
interesul,
a avea dispozitiunea, pe cnd administratorul
dispune,
ca interesul
s fie in
Atunci din
detentorii
numrul interesatilor e prea mare, se stabileste
de drepturi
administratori un raport, care in drept
elemente constituesc pozitiunea
numele de reprezentare.
a reprezentantului : puterea de dispozitiune asupra
unui drept apartinnd
obligatiunea de a uza de acest
drept numai
interesul reprezetatului.
element face situatiunea precara
Acest din
socieNici o trdare nu
interesul protatea
acest interes dispare,
priu dirige afacerea. Dar, garantia ce
cnd pilotul e un strin,
el poate guverna
interesul
particular, in
de-a nu avea vedere dect interesul altora.
expune la multe ispite, avnd
Situatiunea administratorului
dorinta
usurinta de a
averea
apropia
sunt totdeauna iminente.
gseste toate drumurile deschise.
e usor,
luate de
Din cauza acestor pericol, toate
tie sunt neputincioase de a
pe deplin reaua
din administratiunea societatilor anonime. Chestiuea att de
a societtilor anonime, spune Paul Leroy Beaulieu, ar
trebui studiata din mai multe puncte de vedere, de
din
punctul de vedere a
ce dau oamenilor abili
a se
in paguba publicului, pentru a trece acestuia toate repersonale ; ele permit un gen nou de
lele
rie, pe care legea o urmreste rar pe care nu o atinge mai
societdtilor anonime e foarte defecnici
de societate. Gasim

favorizeazd escrocheria
mare, e
contestabil. Drepturile obligatorilor nu's obiectul nici
rantii : responsabilitatea fondatorilor
administratorilor e iluchip
controlul actionarilor nu se poate exercita
continuu ; publicitatea chiar, la care aceste societti
serios
sunt tinute, nu e deajuns de lmuritd.
Toti cunosc brigandajul, care se comite sub forma
societtilor pe
mai criminal. E unul dintre
e nimic mai nerusinat
cele mai triste ale demoralizrii publice.
spune tot P. L. Beaulieu, timpurile cele
Ceiace erau
ale evului mediu,
mai
de aventubriganzi cari jefuiau negustorii prdau satele, astzi
sunt societtile pe actiuni, nu toate - dar multe
mai mult
dintre ele,
mai mult impunitate,
pentru fundatorii directorii
mai mult rgaz mai mult
o
organizare de jaf. Statul las ca pretinsii fi-

www.digibuc.ro

- 136
nanciari,

unei prese venale,

mod

o .sfortare
la lumina zilei, economiile publicului ; nu face
care pepentru a opri
al cdror martor este.
vulgar,
mod sever pe escrocul de rnd pe
depseste
cordoane pe
onoreaz,
cu decoratii
anonime este astzi
hoti ai publicului. Coruptiunea
cauza principal, aproape singura, a bogtiilor enorme. Dreptul
pe administratorii societtilor anonime.
n'a reusit s pue
socoteald adunrilor genedirectiunea
n'a impiedicat
o fraud, nici o minciun. Ar trebui alte
aceasta. Ihering e convins
rnijloace ; e fr
viitorului vor edicta pedepse publice
private, cari vor servi
ca
de garantie pentru faptele rele. Dreptul modern presint aid o
mare.
forma sa actual, zice
societatea anonim este organizata
in modul
mai imperfect
mai periculos cataclismele, cari au turburat
lumea afacerilor
timpurile din urm,
au izvorul in imperfectiunea
in
cu ea.
sau

Trecnd asupra efectelor

demoralizate, cari,
au fost aduse de reginiul actiunilor. ofrvind
onoarei, oneslittii chiar, marele scriitor juridic n'are In
deck partea economica a chestiunei.
Ori cari
avantatele sociale, ce au adus
anonime, ble-

prerea

stemele qe au ridicat, spune

au
binefacerile
Dezastrele, ce au cauzat
grave, dect
bogtia privat, sunt
daca focul sau apa, seceta, cutremurile de
razboiul
s'ar fi
sa mineze
nationala. Comparati lista
rilor dela ultima catastrofa (1873)
acelea din
fundatiunei.
; el
ne
este zdrobitor rimic nu poate
bloul unui
de razboiu
cimitir, de
cadavre,
morminte ; numai acestia sunt in largul
numai ei
au

$i mai departe Ihering continua :

cei interesati imediat ar avea de suferit
cauza
de gray;
fectelor dezastruoase ale societatilor anonime, lucrul n'ar fi
c
urn'aveau dect
fi fost mai prevzatori,
mei, prostia
nu iart
comise de
in dauna
Dar efectul e
simpt de societatea intreaga. Societatile anonime au parvenit a
echilibrul economic, pe care se bazeaz toat ordinea
toata siguranta
comerciul nostru
: ele au distrus in
echilibrul
pret
perdere ;
industrie, au
in speculatiuni,
profit
falsificat balanta
nevoi productiune. Omul de
nu
lucrurile mai scump
valoreazd;
mai puternic negustor, in
scump pentru a
de a face
nu va
eftin deck concurentii si; industriasul nu va
producpunea sa peste
nevoi; in speculatiunile cele mai
nu vor perde din vedere ra-

www.digibuc.ro

- 137 pierdere. Simplul calcul al egoismului le

porturile
miza, beneficiu
tabula
lace o lege dintr'aceasta. Dece oare societatile anonime au
rasa" din aceste consideratiuni ? Pentru
directiunea
cu banul
altuia. Mobilul interesului, acest supretn regulator relatiunilor sociale, nu
exista pentru ele
sentimentul datoriei, care singur-poate tine locul interesului,
pentru un mare numar, o cantitate absolut necunoscuta.
directiune
de a creia o intreprindere, nu
plateasca peste
valoarea lucrurilor. Ea ia din buzunarul altuia,
justul
nu o importa.
mai
intreprinderea
Singurul ei scop e de a pune
picioare.
Banut altuia e
:
produce totul e bine, speculatiunea
adesea,
afacerea e organizatd
se anunta stralucitoare ; se
pentru ei singuri. Daca
ce au pus-o in miscare, o
asa, ca
mai rau pentru proprietari".
rodul lipseste ? Cu

Intr'o lucrare, Les socits commerciales en Allemagne",

Vavasseur, insrcinat de ministerul de comert
cercetarea
cietatilor comerciale din Germania, caut din examinarea statisticelor asupra societatilor anonime din Germania mai ales
din studiul ultimei crize germane s
cteva

legislatia societkilor. Relativ la

ce
nismul societkei anonime reproduce imputdri, pentru
administratorii consacr prea putin timp la afacerite sociale;
de administratie nu-si face niciodat o ideie
despre
multi administratori n'au
situatiunea societkei, din
serios datoria
materialmente timpul
toate
tile care'i numeste contimporani
: cei mai
des alesi sunt bancheri, interesati
mod sau
cietatea a
administratori devin. Pentru Germania s'a fcut
calculul c 70 de persoane
administrator! la 1184 societti,

persoan era administrator la 35 societti, 2 la 30,

la 28, 1 la 26, 2 la 23, 5 la 17 etc. Aceasta se

mai mutt
sau mai putin
Italia,
toate c
u-s statistice aceast
directiune.
penal cu sarcina administratorilor societtei
Banca Sconto a fcut cunoscut cte societki era administrator presedintele
In Germania s'a propus pentru a se evita
nu poat fi administrator
persoan
acest scandal, ca
deck 3 societti deodat.
cenzori la
40
La noi sunt persoane administrator!
de societti.
fac datoria; cum
vreti
neasc mandatul?
e rolul legiuitorului s interzicd
Cred
limiteze drepturile de a fi administrator, cerndu-se
conditiuni de capacitate.
Dup cum spunea Labory
proces:
Toti

nu sunt aci pe banca acuzrii, sunt altii raspunsuferintele omenesti,

acei ce constienti de opera

www.digibuc.ro

- 138
care negandindu-se deck la beneficiile
fac un piedestal din mizeria publica".

onorurile ce le pot obtine

Domnilor jurati, viata omeneascd este foarte complexd,

pe lumea asta, de care se

tot restul
sunt lucruri
omenesti, examinati fiecare viata dv.
vedea
acte fr important sunt adesea determinante a fericirilor sau
nefericirilor prin care ati trecut.
Un romancier, mare cunosedtor al sufletului omenesc, Johann Bojer, un suedez, pune problema aceasta a efectului
din
In Maternite, descrie o
care
gratie intmplrei
nu a avut cinci coroane,
care
restul pensiunei in sanatoriu, s'a prgbusit viata ei
sale exisi s'a luat copilul,
restul
Atunci Bojer spune :
gsirei acelui
tente a fost
Ce este viata, o
pe care o facem
gresesti un singur fir testura aceasta
gratie acestei mici greseli".

un model determinat ;
viata
se

acum o alt lature a chestiunei:

Avocatul Lackenal vorbind de femeea Lombarde care si-a
ucis patru copii, spunea :
Chestiunea
este
de problema patologica
ori
care ar fi atrocitatea faptelor imputate, nu poate fi declarata
faptul ar fi imputat
pedepsita deck
cazul
femee este raspunzaAcuzarea trebuia
ne dovedeasca
toare.
stabileasca ca are
deplina a acte or fcute ca poseda libertatea vointei sale.
afectiunei care se chiama melancolie"
escortat de toate simptomele : depresiune, sentimente de inhibitiune
capacitate ; conceptia deliranta fix de ruina, indignitatea, desesperarea,

sesiunea la care s'a unit l'angoisse grcordiale", termina tabloul boalei

Emiliei Lombarde.
care a armat irezistibil
mintale patologice, liberul arbitru al acuzatei,
prin urmare nu poate fie responsabila".

Sub influenta unei

nu exista in momentul

confirmat
Acest examen patologic, a
celebretitatea
dela Graz.

de Kraft

La baza tuturor actiunilor omenesti distingem de

doi factori determinanti.

1. Imprejurdrile,

realitatea in care trim

2. Impresionabilitatea, sau modul cum aceste realitti se
in fiecare
cari inginerul Cristescu a comis faptele ce
i se
se cunosc din interogatorul luat martorilor in fata
destul de
d-v.
c,
din tot ce se
totalitatea
aceste

un

nu erau de

prin pierderea

www.digibuc.ro

lui averi.

- 139 adevr

Se

inginerul Cristescu, venise

tor la consiliul de administratie care trebuia

asupra declardrii
stare de falirnent a societtii,
care el avea aproape un sfert din tot capitalul social
lui avere.

Era pe de
curs de trei ani de
parte bine stabilit
zile societatea nu tinuse
pentru ca
adunare
mersul afacerilor
pue la curent pe actionari
din
aceast
discutia din consiliu se
greoae.

timpul discutiunilor inginerul Cristescu a fost amenintat insultat.

Acestea
de examinat
factor determinant al actiunilor omenesti: impresionabilitatea
dividului.

Este deobste cunoscut

de impresionabilitate
dela individ la individ.
Unuia spundndu-i-se: Excroc! Cana lie! poate
pe
altul aceleasi cuvinte las rece; pe
altul,
impresionabilitate mai
face s vibreze ca o
reactioneazd imediat.
Imprejurdrile si impresionabilitatea, la un
au putut duce
trecut e
la pierderea echilibrului unui
al
pat.
Odat acest echilibru desfiintat, pasager, controlul faptelor
nu
responsabilitatea inceteaz.

Andr Lorulot, Crime et Socit", pag.

Cu

senzatia este mai puternica, mai brusc mai neasteptatk

e mai repede mai puternic raspunsul organismului la actiunile

exterioare".

insulta a venit pe neasteptate,

inginerul Cristescu se astepta la compatimire si sprijin.
ceea ce a fcut
El mrturiseste
nu se recunoaste
nu-si aminteste nimic din cele petrecute.
citat
lucrare a lui Lorulot, la pag.
D-r. G.
106,

Ori de
: atentate contra
acte izolate de viol
ori se
persoanelor, omucideri, sinucideri, incendii, pe care nimic nu pare s le
provoace, i and,
un examen atent cercetari aprofundate, se deso pierdere a memoriei, dupa actiune... se poate diagnostica : epilepsia larvata",
cum spunea
colegul nostru
Radu
Rosetti.

Emotiunea
omenesti
pag.

de

- constitue

Maudsley, Le crime et la

www.digibuc.ro

ac-

- 140 Ernoliunea este pentru

intelectuali ceeace
este
sensoriali,
actiunea prin care ea se
este tot
de durere sau ca contractiunea inusculara
de involuntara ca
printr'o suferinta
intensa".
spasmodica
pentru

Patru lucruri
de notat in mania de omucidere:
1. Caracterul paroxismal a atentatului care
atunci
ernotia a incetat de a fi suportabild.
2. Usurarea extraordinard a pacientului
ce

actul e iricleplinit.

3. Frecventa
care atentatul are de
ca
o
aproape
sau cineva, prieten sau
care se
mornentul paroxismului.
4. Indiferenta culpabilului
actiune.
Indeplinit in rnomentul
agentul era in
de el,
act al lui, dupa cum convulsiunea nu mai
actul nu mai este
este un efect al vointei (Mandsley,
et folie", paz. 186).
Examinati starea lui Cristescu
in timpul
comiterea actului
vedea cum toate aceste conditiuni s'au

Imprejurrile au creat o suferintd morala ne

urmare
alternative
anurne: sau actiunea din

prin

impotriva inginerului Cristescu, era destul de violent ca

determine sa se considere brusc
- sau aceste stri inconjurtoare au parut numai ca foarte grave
atunci a trecut la o
mintea lui
felul
dicat de dr. Fairet Maudsley, dar
niciun caz, acest
bun, drept
cinstit, nu putea
cunoscut de toti ca
fac
ceea ce a
de natura lui.
ceea ce a facut.
de atermina,

gndese ca domnul procuror spunea

statuia justitiei se va
Cristescu va fi achitat.
Acea justitie, desigur, reprezintatd printeo fernee
ochii
gati, tinnd
o
platane, pe care
cape foarte putin din patimile
suferintele
Dar
aduc aminte de o emblema, despre care
ne vorbea Matei
muzeu din Roma,
Cantacuzino. Un tablou
tnd o femee
despletit. care
ei
care cersea cu ochii o
de
dela
soare. Credeti, poate,
caritatea,
sub acest tablou sta
filantropia sau
ceva ? Nici de cum. Sub acest tablou era
Justitia". Justitia care cuprinde umanitatea

lacrimile,
toate
toate durcrile si
oate
cazurile ei. Justitia aceasta,
cazul achitdrii lui Cristescu, va
fi
vestmnt de sdrbtoare,
este adnc
-teleatoare a sufletului omenesc a complexului de
in care el se sbate.

www.digibuc.ro

- o
acelora cari
Societatea
jesc de printii
de impozite,
de serviciul militar, pe aceia ce-si fac datoria
printii
cari le-au
dat viata. De aceia, dela aceast judecat a poporului, nu trebue

condamnat la moarte, mai nainte chiar ca

s fi existat
noastre, Cristescu, sotia sa
trna care i-a dat viata.
dv. nu va spune
omorul este permis, dar va atrage atentiunea tuturor
jaful
averea
nu este
s

dv. nu va fi apoteDza asasinatului,

apoteoza
de toate zilele.
dv. nu va
fiecare trebue s-si
singur dreptate, dar va
c
cnd esti chemat
administrezi banul strns cu atta greutate, trebue s ai mai
cinstei

mai mult spirit de prevedere,

numai
mult bgare de
social mai serioas, aceasta ne poate duce la o
putem ajunge la consolidarea econornicd si

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERIE
3

Prefata

PARTEA

- Acte judiciare
9

Istoric

Ordonanta Cab. instructie Ilfov

No. 573/922 a Camerei de punere sub acuzare de pe
Curtea de Apel din Bucureti .
Actul de acuzare al
general .
Memoriul adresat de prevenit

22
26
82

PARTEA
Peldoarille
rechizitoriul Ministerului Public
Margareta Paximade. Portret literar de I. Gr. Perieteanu

47

Pledoaria D-rei M. Paximade .

1. Chihaia. Portret literar de V. Dongoroz
Pledoaria D-lui I. Chihaia
Pompiliu Ioanitescu. Portret literar de G. Lisken
Pledoaria D-lui P. loanitescu
Radu D. Rosetti. Portret literar de V. V. Stanciu
Pledoaria D-lui Radu D. Rosetti
Procurorul George lonescu. Portret literar de H. Aznavorian .
.
Replica D-lui Procuror G. lonescu
Gr. Trancu-lai. Portret literar de N. Porsenna
Pledoaria D-lui Gr. Trancu-lai
.

www.digibuc.ro

13

51

63
79
81

93
99
111

115
125
131

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

AN. IICURIERUL

IN

Noul Codice de
al
de Ocol,
el adnot...
Pretul 85 lei,
Botez, noua editie,
lei
L Gr. Conduratu, consilier
de
Codul
50 Lei.
L
Al. Velescu, avocap.
Apel
de
Or, Conduratu,
la
de
I. Gr. Perieteanu
Velescu, avocati.
60 lei..
In
de losef Cohen,

de D-1

Pretul 10 lei.
- Alexandra Djuvara,
la
lege a taxelor de Umbra
Pretul
Decretul de Amnistie
10 lei.
Dr. E. C. Decusara.
de Proceduri

de

de

C.

din 15

Revizuirea In penal, de d-1 Dr. E.

15 lei.

Patru ani de decanat,

Capitalei, care cuprinde
la
de

Dem.

Dobrescu,/ost

Deciziunire

la

- Despre Traficul de

de

lei,
Dongoroz. Pretal

Dr.

asupra
20 lei.
Pentru Unificare: Legislatia

at

Articolele

2969/919 de

de

Dr. V.

Peaal, Institutia

din Transilvania In
magistrat G

7 lei.
P. Docan:
Femeea-Avocat de D-I Grigore Pherekyde,
la
de
5 lei.
Apel
pentru unificarea
directe, de
Constant C.
Georgescu. Pretal 80 lei.
de
de
C. ilamangiu,
mare
hktie
legat elegant.
lei.
raporturilor contractuale
ei avocat L Gr. Perieteanu.
Contract de locatiane, de d-1 Preeedinte D.
lei.

ou o

de
de d-I profesor C. G. Disescu.

- Despre ldeea de Subrogatiune,

Doctor fa drept
Pans,

vol.

Blemente de Drept Roman, de

p. H.

de

Dr
lei.
juridic
de

AL

lei.

Profesor S. Longinescu

oomparativ asupra procedurei

Universitar el
la
de
ei
Procedura
Ungare valabile in
de
Popp ei Xavrodineana.
60

www.digibuc.ro

120.

Pretal
Banat,