TGD - Legislatie de Hamangiu Vol 1 PDF

tL liamapEta
DIIIJ GKERAL
'V
ROMANILEI
Il
",.
G OD JRll LE
'003
o Lew)
ALCALAY. Editor
_
www.dacoromanica.ro
CODUL GENERAL
AL
ROM ANIEi
VOL. I
CODURILE"
1903
NE. A se oonanita: pentrn Codnrile din Vol. 1, Indexele

Allabetlee oe preeedeazi ite-eare ood; pentrn legile de la
1860-1900, Indexul allsbetle 91 eronologie" de la

Ineeputul Vol. 11; iar pentra legue de la 1900-1908, In-
dexad ultabetle 91 eronologie" de la finittil Vol. M.
www.dacoromanica.ro
CODUL GENERAL
AL
ROMNIEI
(Codurile 0 legile uzuale In vignre 1860-1903)
cuprindind: Me Codurile, legile uzuale, regulamentele, cdnventinnile comerciale ai de extridare, decretele ei deciziunile
cele mal importante de la 1860-1903.

Adnotate on trimiterl la legile coreopunOtre, ma note
explicative I Inzestrat on indexe anabolic
id cronologioe
DE
C. HAMANGI1J
PR1M-PROCUROR Lk TRIBUNALIIL II,FOV.
VOLUMUL I.
--mCODURILEL-Constitulia.Legea electorali.Procedura electoralli(1903).

Codal civil.Procedura civili veche pi, noni.Legea Jadeclitoriilor de pace.Codul comercial cm modiiicArile din
1901 01902.Codn1 penaLProcedura penal on modilichrile
din 1902.Codal silvic.Codul marin id
Codal jastitiel militare.
BUCURESCI
Edifura LibrArid LEON 11LCIILNY

1903.
www.dacoromanica.ro
DE ACELAS AUTOR:
Proprletatea ilterara al artistica (1894), un volum de

280 paginl. (Lucrare presentatit ca tez pentru luarea licen(el In
drept), b lel.
Scriltorii si artiatl, studiu asupra dreptulul lor, (1897) un

volum do 212 paginl, 4 lei.
Codul Civil, adnotat Cu jnrisprudenta Curial de Castilla ti

precedat de un index alfabetio (1998), un velum de 800 paginl,
8 lel.
Codul de procedura civil, (textil vechid gi nor'), adnotat cu juriaprudenta Cartel de Casatie gi precedat de un index
alfabetic (1900), un velum de 700 paginl, 8 lel.
Codul Comercial, cu ultimele modilicarl din 1901 gl 1902,

adnotat cu jurisprudenta Curtail de Casatio gi precedat de un index
alfabetic, un velum de 900 paginl, 6 lel.
Codal penal si Codul Justifies' wililare, (In colaborare

cu M. M. Sotir) adnotate en jurisprudenta Tribunelelor, Curtilor
de Apel gi a Casatiel, precedate de un index alfabetic gi urmate
de conven(iunile de eadrddare gi de Me dispositionile petude
din legile gi regulamentele umiak).
SUB PRESA:
Codal de proeedurit penalA, adnotat cu jurisprudenta

Tribunelelor, Curtilor de Apel gi a Casatiel.
No. 62,256C2,110VA, STABILIMENTUL INDUSTRIAL DE ARTE ORAFIGE
.RALIAN
'GNAT SAMITCA
www.dacoromanica.ro
PREFATA
---
la editiunea complectit a Codalui General"

E de principiul unet bune si utile colectiuni de le0,
de a fi tinuta in curentul tuturor legilor, votate in fiecare an de aduna rile legiuit6re, precum s.i. Cu modi-
ficarils ce se fac vechilor texte prin nouile legt in

vigdre.
Urmarind acest scop, am complectat colectiunea

ndstra de CodurT, legT i regulamente, publicar sub
,
tiaul: Cimlul General al RoinanieT.6, adaog4ndu4 la finitul volumult4 al III, nouile legl votate in
fi 1903; fi intercalndu4 unele din
legile nouI, imediat dupti sail inaintea legilor vechl
1900, 1901, 1902
corespunMdre, pe care le modifica.
Ast-fel, am add' ogat la finitul volumului III sub

forma de Anexe" (Anexa I, II fi a III) t6te legile
uzuale votate in ana 1900, 1901, 1902 fi 1903 Cu
parte din regulamentele /or respective.
De asemenea, am intercalat la inceputul volumului I
imediat dupe Legea electorala", noua lege asupra

Procedure! electorale" votata in 1903. Tot ast-fel am
intercalat la locurile lor respective din volumul I:

Noua proceduri civil/0 imecliat fi. inaintea vechiet
www.dacoromanica.ro
procedurl ; modificdrile importante fdcute in 1901 si

1902 Codulul de Comerciii, imediat la finitul Codulul
Comercial ; modificarea din 1902 a procedurel penale
relativd la libertatea individuar, am intercalar imedial inaintea textulul procedurel penale ; de asemenea Noua lege asupra comptabilitgel StatuluI", din
1903, imediat dupe vechea lege pe care o modifica.%
Am intrebuinfat sistemul acestor intercaliirr al

legilor noul, Muga acele vechl pe care le modifica', ca
unta ce mi s'a pdrut mal practic si mal usor de controlat din punct de vedere al deosebirilor de text.
Gratie acestor Anexe" si intercaldrr, Codul General al RomilnieT" pdstrndu-.l acelas num4r de 3
volume, s'a complectat si s'a pus in curent Cif, tte
modificdrile si legile uzuale nouT, votate in anii 1900,
1901, 1902 si 1903, asa cd utilitatea acestel colectiunl
creste, preful el rgmne acelas, multumild sacrificiilor
d-lux librar editor Leon Alcalay, care, cu t6te addogirile fd cuto si carl aii necesitat cheltuell destul de
tnarl, a pdstrat acelas pret de 25 le l a intregel colectiunl complecte.
Pentru inlesnirea gdsirel legilor si regulamentelor

din aceastet edifie complectd a ,,CoduluY general
al Romaniel", a se consulta Indexele alfabetice si
cronologice", aflate la inceputul volumulul II pentru
legile de la 1860-1900 si indexele" afiate la finitul
volumulul III pentru legile de la 1900-1903.
C. HAMANGIU
Primproouror la Tribuna/sil Rfov.
Bucuresm, 1903, Septembrie.
www.dacoromanica.ro
IOAN DAMIN
CONDUCTOR
www.dacoromanica.ro
CONSTITUTIONETh *
ADNOTATA Cu JURISPRUDENTA CASATIET
TITLUL
Teritoriul este imphrtit In judete, judetele
Despre Teritorbil
Art. 1. (Mol. L. 8 hm.
1884). Regatul RomtinieI

cujudetele sle din drpta
Dunfirel constitue un singur Statindivisibil.(Const.
In p141, p1li1e In comune.
Aceste divisiuni i subdivisiunl mi pot fi schimbate, sial rectificate, de crit

prin o lege.
133.Art. 1. L. 9 Martie
TITLUL
Despre Drepturile
Romfinilor
1880).
Teritoriul RomitnieT
este nealienabil.
Limitele statuluI nu pot
fi schimbate sah rectificate, de crit in virtutea uneI legI.
Teritoriul Romfiniei
nu se p6te colonisa cu populatiuni de ginttistrhina.
* Constitutia a fost decre-
Romilnil se buena
libertatea consciinteI
de libertatea Invthmintului, de libertatea presel
de libertatea Intrunirilor.
de
(Const. 13, 21, 23, 24, 26).

Constitutiunea de fat5,
si cele-l'alte legI relative
71, 72, 75, 77, 78, 105, 118, 121,
tata, promulgatti si publicatA prin
122, 131 i 183. Nol o publicarn

ab:1 ast-fel cum se gascsce astii-41
1866. Ea este redaetatA dup. moclelul Constitutiel din 25 Februarie 1835, a regatulul Belgian; a sufe ri t insd mal multe modificarl prin
legile de la 13 Octomi re 1879 i 8
lunie 1884. Prin sea d'intaill 'I s'a
modificalit, mentionand tanga fie-
Monitorul Oficial' de la 1 l'Ale
revisuit mult discutatul art.
7,
caro si asta-Ol inca prov6cd. multo

discutii, iar prin a doua lege, 'I
s'a modificat art. 1, 21,10, 44,45,

68, 59, 60, 61. 62, 63, 68, 69, 70,
IIAMANOIU. Codo' General.
care articol legea respectiva caro la

modificat.
Prin legea de la 8 Iunie 1884
s'a addogat la Constitutie spi art.
133 numit articol adi(ional, prin

care se dispune aplicarea Consti-
tutiunel, prin leg) speciale, si in

partea Romaniel de peste Dundre,
in Dobrogea.
www.dacoromanica.ro
CONSTITUTIA (Art. 7)
la drepturile politice determina, care surit, osebit

de calitatea de roman, con-
diiunile
pentru
exercitarea acestor drepturI. (Const. 7, 8.Civ. 17.
Art. 19. ur. L. 9 Iunie

1884).
*7 (Mod. L. 13 Octombr.
1879). Diferinta de cre-
dinte religiase i confesi-
unl nu constitue in Romania o piedictt spre a do-
bandi drepturile civile

politice qi a le exercita.
. 1. Strainul flirt ose-
bire de religiune, supus

sat nesupus uneI protec-
tiunI straine, pate dobandi

ImptimIntenirea cu condi-
tiile urmatare:
Va adresa guvernu-
luI cererea de naturalisare,
inta de a'0 stabili domiciliul in Romania;
b). Va locui, in urma
acesteI cererI, slece anI in

tart i va dovedi prin faptele sle crt este folositor eI.
. 2. Pot fi scutitI de
stagit
AceI carI vor fi adus
In tart industril, inventiunl utile sail talente distinse, sat earl vor fi fundat aci stabilimente marl
de comercit sat de industrie;
Acel cari, fiind nascutl i crescutI In Romania din parintl stabilitI In
trti, nu s'afi bucurat nicI
uniI, nicl altiI, vre-odata,,
de vre-o protectiune
;
Acel carI at servit
In care va arAta capitalul

ce posedk profesiunea sat
meseria ce exercita, i vo-
sub drapel In timpul resbelulul pentru Independenta i carI vor putea fi
*a). Strainil neirnpa.mintenitt nu

pot face parte intro alegtoriI verlunuI colegi. Cas. II 107 I 88 Bul.
pag. 875. Cas. II 183 88 Bul. pag.
fond
411.
Stating neimplimintenitt carl
s'ad stramutat In Dobrogea,
pot beneficia de drepturile politice
precum beneficiazi supusil Turd

gasitl in Dobrogea la incorporarea
acestel trI la Statul Roman. Cas.
II. 141 88. Bul. pag. 397.
e). Nationalitatea uneI societatl
anonime se determina dupa cum

dims. 'qi are sediul gi obiectul
principal al Intreprinderel in Ro-
mania sat In Ora strain& Prin
urmare, se comite o er6re de fapt

si se interpretza gresit art. 7 V
din constitutiune cand instanta de
tagaduesce Mined Romaniel dreptul de a cumpara imobile in Romania. Cas. II. 147 I 89
Bul. pag. 431.
Copilul nliscut in Romania
dinteun Roman este roman.
Faptul cit plirintele a cerut din
ignoranta. impamintenirea I ul, cand
in realitate era roman, nu p6to atinge cu nimic dreptul copilulut.

Cas. II. 87 90 But. pag. 491.
Copilul until strain, nitscut
si crescut in Ord, care nu se va

fi bucuret niel o data de protec-
tiunea etrin, p6te reclama cali-
tatea de roman, In cursul unul
an dupa. majoritate. Cas. 395 90

Bul. pag. 1259.
Israelitul, de origina pamtntn roman, botezat in religia
www.dacoromanica.ro
CONSTITLTTIA (Art. 7)
naturalisatI in mod colectiv, dupti propunerea guvernuluT, printr'o singurrt

lege i Mr& alte formaI it riti.
Naturalisarea nu
se like acorda de cilt prin
lege si In mod individual.
0 lege special& va
determina modul prin care
crestina inaintea promulgaril codicelul civil din Decembrie 1864,

a incetat de a fi israilit i prin
urmare a devenit pamintn crestin ; ast-fel hand, el nu are nevoe
de a reclama niel calitatea sa de
paminten, niel de a ob1ine naturalisarea. Cas. II 71 91 Bul. pag.
bit de nulitate radicall, putnd
g . Naturalisarea nu se acordtt
de cat prin lege si in mod individual. Naturalisarea conferita parinteltil nu prolita copilulul nascut mainte de dobandirea calitatil
rase& constata in fapt at o per-
de Roman. Cas. II 73 93 Bul. pag.
h). Copilul devenit major due&

promulgarea art. 9 din Constitutiunea modilicata In 1879, nu !mite
invoca beneficiite art. 8 din codul
civil. Cas. II. 254 91 But. pag. 517.
O. Romani' din alte state, cart
n'ati dobandit pe cale legistativi

recunscerea calitatel lor de roman, nu pot dobandi imobile ramie in Romania. Gas. I 389 91
Bul. pag. 1081.
invocat de orl-cine. Cas. I. 180192

But. pag. 465.
Posesiunea de stat a caliti-
ta de Mann roman nu pite li

(Waltmata de cat priu probi contrarie caro incumba pril ce contesta acesta califate.
Ast-fel, cand instanta judectito-
sona s'a bucurat in tot-d'a-una do

posesiunea de Stat a calitatil de
cetatn roman si a fost considerat
ca roman, acelui care 'I contesta
acasta
calitate trebue sit dove-
desca c nu o are. Cas. I. 303 93

But. pag. 851.
nt). Art. 7 din Constitutie, astfel cum a fost modificat in 1879,

a abrogat dispositiunea art. 8 din
codul civil, asa c totl eel nitscntl
crescu(i in Romania pang la
majoritate, fara sa se fi bucurat niel

o-datit de verl-o protectiune strain&
din orl-ce stat strain, are de efeet, co osebire de naturalisare

de a fi intinsa si asupra fiului nas-
nu mal aa, in urma diselor modilicarl, dreptul de a reclama calitatea de roman in cursul unul an,
dupa majoritate, ci trebue sa art
naturalisarea conform art. 7 din
Constitutiune, acesta fiind singurul mod de dobandirea impamintenirei. Cas. II. 881 95 But. pag.
roman in exercitiul drepturilor po-
n). Art. 7 V din Constitutiune

caro nu recunsce strainilor dreptul de a dobandi imobile rurale
Recun6scerea calitittei de _ro-
man, a unul roman de nascere
cut deja in momentul obtinerei

de catre parinte, asa di un asemenea lift trebue a li considerat
litice, pe din creme locuesce in
Romania si nu este supus la nici

o proteetiune
straina. Cas. II.
38 92. Bul. pag. 298, Cas II. 69 94
Bul. pag. 391.
638.
in Romania, nu a adus nicI o

schimbare la ordina succesorala
admisa de eodul civil.
Dispositiunea din citatul articol
k). Dispositiunea prohibitiva pen-
nu are alt litotes de cat acela ca. legiuitorul a voit, in cas cfuad in mos-
rurale in Romania, coprinsa in art.
tenirea deferita unul strain se OA

imobilele rurate, sa ridice acestuI mostenifor dreptul de a poseda
asemenea imobile in natura, far&
till strain] de a dobandi imobile
7 V din Constitutia revisuita In

1879, fiind Wan de legiuitor intr'un interes de ordine politici
sociala, ori-ce act contrar el e is-
inca a 'i loa dreptul la valrea
lor, de 6re-ce legea civil& 'I da,
www.dacoromanica.ro
CONSTITUTIA (Art. Ei-,4)
straia vor putea stabili
lomiciliullor pe teritoriul
Romania
. p.
Numal RomaniI,
sart coi naturalisatl romni
pot dobandi imobile rurale In Romania.
Drepturile pana acum
castigate sunt respeetate.

Conventiunile interna-
tionale asta4I existente 1.6mal) In vigore, cu bite olausele i termenul coprinse

(Const. 6. 8. 9.
Civ. 6 21. Art. 4,13
L. 9 Mart. 1880.-22, . 4
L. 31 Iul. 1881).
In calitatea sa de moldeador, un
drept de proprietate asura acelor
imobile gi acest drept niel o alta
dispositiune de lege nu '1 atribue
altel perscine, Ces. Sect- unite
11197 Dreptul 42.
Recundscerea calitatil de
toman de nascere din orl-ce stat

straiii, are de efod, cu deosebire
de naturalisare, de a ti indas&
ql asupra fmlul nAscut deja In moinentul obtinerel el de catre pa-
rinte, asa ca. un asemenea tia trebue fi eonsiderat ca reman, cu

exercitiul drepturilor politice, pe
cita vreme nu locuesce in Romftnia si nu este supus la niel o prologan strainit. Can. II. 38 92 Bul.
pag. 298; Cas. II 69 91 Bul. pag.391.
**a). Copilui devenit major dupa

promulgarea art. 9 din Constitutia
modificata la 1879, nu 'Ate invoca
benoliciile art. 8 din cod. civil. Cas.
II 254191 Bul. pag. 517.
b). ilosnAnji dit, alte State mil

h'au dobandit pe cale legislativa
recundscerea caliti1 lor de minan, nu pot dobandi imobile rumie/ in Romania. Cas. 1. 389 91
Bul. pag. 1081.
* S. impamIntenirea se
da de puterea legislativa.
Numai Impamintenirea
asmana, pe striiin cu Romanul, pentru exercitarea
drepturilor politice. (Const.
7, 8, 32.Civ. 6.-21).
** 9. Rominul din orI-ce
Stat, ara privire catre lo-
cul nasceriI sale, dovedind
lepadarea sa de protectiunea straini, Oto dobandi
de Indata exercitarea drep-
turilor politice, prin un

vot al Corpurilor
(Const.
Civ. 6-21).
7,
8, 32.
e). Cand este constatat c4 o

dinsa de si este 'Ascua In Romaula si nu s'a buctrrat de niel
O proteetie Irania, nu se pede considera ea avnd caletea de ropersna este de origina. stritinit,
nitin, daca n'a dobandit impamin-
tenirea, conform art. 9 din Con-
stitutiune. Cas. II 231 92 Bul. pag.

398.
Participatiunea une persdne

indino) de nationalitate, in comalunes juratilor, vitiazft. constituirea comisiunel juratilor si a ver-
dictulul ce a pronuntat, ceea ce

pe cale de consecinta atrage nulitatea decisiunet Curta cu jurati,
ql acesta chiar In casul In care
acel jurat ar fi un roman dintr'un
alt stat, si cartita in urma pronuntaril verdictulul '1 s'a recunos-
cut calitatea de cetlitn roman.

Cas. 11. 267193 Bul. pag. 612.
Romanil din altos State, nu
pot dobandi proprietatea imobiliartt
rural& In Dobrogea, rara tia se fi
lepadat de protectiunea straina.

Cas. 1. 69 96 Bul. pag. 192.
t). A se vedea si nota art. 81
din Constitutiune.
www.dacoromanica.ro
CONSTITUTIA (Art, 10 14)
10. Nu exista In Stat
nicI o deosebire de clasA.
Totl RomAnil sunt egall

inaintea legil i datorI a
contribui fftrA deosebire la
dfirile qi sarcinile publice.
El singurI sunt admisi-
bill In functiunile publice,

civile i militare.
LegI speciale vor deter-
mina conditiunile de admisibilitate 0 de inainta-
inA, precum : principi, grafI
baroni i alte asemenea,

ca contrarii vechiuluI ae46mint al tArel, sunt
rmAn neadmise in Statul
romttn.
Decoratiunile strAine se
vor purta numaI cu auto-
risarea Regelui. (Const.10.
Pr. 208).
Libertatea individual& este garantatA. (Con.
P. 99
107, 272
re in functiunile Statulul.
StrAiniI nu pot fi ad-
5.
de at in casurl exceptionale i anume statornicite de legi. (Cons. 111,
rit, de cht In casurile pre-
mi0 In functiuni publice,
130).
*11. TotI strAinil af1A-
torI pe pAmintul Romftniel
se bucurft de protectiunea
data de legI pers6nelor qi
averilor in genere.(Const.
10Civ. 11.Art. 9 L. 9
Mollie 1880).
**12. Tte privilegiile,
scutirile i monopolurile de
clas5, sunt oprite pentru
tot-d'auna In Statul ro-
mkn.
Titlurile de noblet& strA* Actele emanate de la auto-
274).
Nimeni nu pte fi urinft-
vAl;lute de legl i dupft for-
mele prevNute de ele.
NimenT nu p6te fi oprit
safi arestat, afark de casul de villa veghiatft, de

at In puterea, unuI man-
dat judecAtoresc motivat,

0 care trebue sA, fie co-
municat la momentul arestftriI, sa6 cel mult In

24 ore dupi arestatiune.
(P. 99 ur. 149, 272.Pr.

P. 40. 88-127; 576-692).
NimenT nu pte fi
sustras In contra vointeI
sale de la judecAtoril ce
j udecittorescI roman, de cit ca sim-
din Constitutiune prohibind conventiunea prin care se impune o

redeventA anualit pentru exercitarea unul comercit, invoelile anteribre incheiate pentru un timp de-
ditbre, a citror validitate si de-
tirg i tirgovet nu mal produc efect
ritAlile strbine i interpretbrile ce
aceste autoritAti, daa acelor acte,

nu pot fi primite de autoritA(ile
ple mij16ce, iar nu ca acte dove-
punk credinta sb. nu OM fi pus&

in discutiune. Cas. I. 397 93 But.
pag. 1110.
cf).
Art, 12. 108 si urmatoril
terminat intre proprietand unui

dupi sfirsirea termenutul, niel nu
pot fi prelungite, fie expres tie tacit. Cas. I 839 89 But. pag. 905.
b). A so vedea i notele de la
art. 11. din Constitutie.
www.dacoromanica.ro
CONSTITUTIA (Art. 15 20)
'I d legea. (Pr. C. 54-65.

Pr. P. 141, 142, 176-179,
246-258).
Domiciliul este ne-
violabil.
Niel o visitare a domiciliuluI nu se pate face,

de cat In casurile anume
preveOute de lege i potrivit formelor de ea pres-
crise. (Pr. 151Pr. P. 35,

ur. 47, 84-83. L. 28 Febr.
1887).
Niel o pedpha nu
pate fi infiintata, niel aplicata, de cat in puterea
une) legt (P. 2).
Niel o lege nu pate
infiinta pedepsa confiscariT averilor.(P.37,386, 391).
Pedepsa mortiI nu
se va putea reinfiinta, a-
fat% de casurile preva6ute
in codul penal militar, in

timp de reshel.
*19. Proprietatea de oil
ce natur, precum i tate
creantele asupra StatuluI
sunt sacre 0 neviolabile.
Nimenl nu pate fi expropriat de cat pentru cause, de utilitate publice,
*a). Primarul fiind insircinat ca
articolele de indestulare publica
este In drept sa facit regulamento
in privin(a debitiril acestor obi-
ecte caro sunt obligatoril pentru

locuitoril comunel, fara ca prin acesta sit se atinga principiul proprietatil inscris in Constitu(iune.
Cas. 11. 10186. Bul. pag. 166.
b). Art. 19 din Constitutinne,
rnd pentru orl-ce expropriere
claratiunea prealabili a utilitaIll
legalmente constatata
dupa o drpt i prealabila despagubire.
Prin causa, de utilitate
public& urmz a se intelege numaI comunicatisalubritatea puunea
blica, precum i luerarile
de apararea
Legile existente privilaxtare la alinierea
girea stradelor de prin comune, precum i la malurile apelor, ce curg prin,
sail pe Ming& ele, reman
In vigare.
LegI speciale vor re-
gula procedura i modul
expropriatiuneI.
Libera i neimpedicata
Intrebuintare a riurilor navigabile i flotabile, a oselelor i altor cal de co-
municare este de domeniul public. (Civ. 476, 481
Art. 1. L. 13 Apr. 1862.

L. 20 Oct. 1864).
20. Proprietatea data
teranilor prin legea sural

despagubirea garantata
proprietarilor prin acea
lege nu vor putea fi niel

publico legalmente constatabl, a
inteles cA acea constatare sa se
faca conform legilor speciale in viOre, adicS. prin decret regal. Cas.
ti. 24 86. Bul. pag. 217.

c). Tribunalele nu sunt In drept
sit hotaxasca exproprierea de utilitate publica, de cat dacd numal
din actele aflate in dosarul causes
se constata ca tete formalitatile

prescrise de lege sunt observate.
Cas. IL 21188. Bul. pag. 249.
www.dacoromanica.ro
CONSTITLITIA (Art. 21)
o dat5, atinse. (Const. 132.

L. 15 Aug. 1864).
21. Libertatea consciin-
teI este absolua. (Const.

5, 21, 23, 24, 26.Art. 15
L. 9 Mart. 1880.)
Libertatea tutulor culte-
lor este garantatfi, Intru
dineI publice, sau bunelor
moravuTI. (P. 181, 209

212).
Religiunea ortodox& a
R5srtrituluI este religiunea
dominant& a Statului romfin.
Biserica ortodox& ro-
eta Insta, celebratiunea lor
nu aduce o atingere a or-
mlin& este i r5milne neatrnat5, de orI-ce china-
Dac expropriatul din causa

de urgentit, este deposedat din imobilul expropriat mal inainte de
a '1 se plati pretul indemnisatiunel
dinsul are dreptul si la o despitgubire equivalenta co venitul imobilului pe timpul de la deposedare pana la plata indemnisatiunet; afilad dar cand juriul, chemat pentru a lixa indemnisatiu-
tele lego' pentru facerea euvenitelor cercetarl, declara expropriatiunea cortita do acea comuna, pronunta o hofarire casabila. Cas. II.
186 93. Bul. pag. 790.
Dispositiunile art. 4, din legea de la 1 lunie 1893, prin care
se acorda Primario! comunel Bucnrescl dreptul de a expropria co
totul Un imobil atacat prin alinie-
nea n'a prevdut in evaluare si

despagubirea pentru venit pana
la plata efectiva a indemnisatiunel, expropriatul este in tot dreptul de a cera de la autoritatile ju-
decittoresct ordinare, condamnatiu-
nea administratiuniI expropriante

la plata acelor despag-ubiri. Cas.
I. 312 91. Bul. pag. 770.
Judecatorul actiunel posecorle nu prejudeca cestiunca petitorie, respingnd cererea statulut
defender, care invad, drept titlu,
art. 11 din legea drumurilor, spre
a justifica deposedarea proprietarului, far o prealabild despagubire. Cas. 1. 312 91. Bul. pag. 770.
Dupi art. 19 din Constitutiune, utditatea publica tribu sa

aib de caus ori-ce comunicatiune, ort salubritate publica, conditiuni esentiale fax& de care expropriatiunea nu Oto aves. loc.
Aceste dispositiunl sunt generale,
gi aplicabile atat la Stat cat si la

judet si comuna. A.sa dar, cand
Tribunalul, fila& a stabili daca
se gasesce in fata unet cause de
natura a fi privad de utilitate publica, i rara a observa dacit consiliul comunal a indeplinit cerio-
rea unel strade existente, sita u-
nc piete deschise din non, nu

esto constitutionalit, ciicl prin art.
19 din Constitutiune, se preved
cl legi speciale vor regula modul
expropriatiunti si sus mentionata
loge nu este de cat o regulare in
ceca ce privesce interesele speciale

ale orasulut Bucuresci. Cas, II.
292194. Bul. pag. 471.
Legea din 1 Junio 1893, derogand dispositiunilor legel de ex-
propiere din 1864, nu se mal p6te

invoca violares dispositiunilor din
legea de la 1864, in casurile cand
prin legea din 1893, s'a derogat
la acole dispositiunl. Cas. ll 292 94.
Bul. pag. 471.

Conform art. 19 din Consti-
tutiune, combinat co art. 14 din
legea de expropriatiunl, Tribunalul
a fost in drept sa hotrasca expropriatiunea unui imobil pentru

alinierea unel strade vechI, deschiderea une! strade nuol gi largirea unel piete publico tntr'un oras, daca utilitatea publica a fost
constatata gi declarat duplo formole prescrise de lege. Cas. II,
419 94. Bul. pag. 1140.
www.dacoromanica.ro
CONSTITUTIA (Art. 22-24)
chie straina, pastrindu-s1

ins& unitatea cu Biserica
ecumenica a Rsaritulul,
In privinta dogmelor.
Afacerile spirituale, canonice si disciplinare ale
BisericeI ortodoxe romane
se vor regula de o singura
autoritate sinodal& cen-
tralii, conform unel legI
speciale.
Mitropolitil i episcopiI
eparchiotA al BisericeT or-
todoxe romane sunt alesT

dup& modul ce se determina, prin o lege special&
(L. 19 Dec. 1872).
22. Actele Statulul civil
sunt de atributiunea autoritatiI civile. (Civ. 21.

86.I3r. 166, 284.Art. 22
L. 9 Martie 1880.-78 ur. R.
20 lun. 1880.-77 L. 7 Mai&
1887.)
23. Inv6tamIntul este
liben (Const. 5, 21, 24, 26).
Libertatea Invtrunintu-
lul este garantata, Intru

ct exercitiul el nu ar a-
tinge bunele moravurl sa6

ordinea publica.
Represiunea delictelor
este regulatil, numaT prin
lege.
Se vor lnfiinta treptat

scoli primare In tte comunele Romaniel.
Invtatura In scelle le Sta-
tuluI se da fax& plata.
Inv6tatura primar va
fi obligat6re pentru UneriT romftnI, pretutindenI

unde se vor afta instituite
scoll primare.
O lege specialfi va regula tot ce privesce Invatrunintul public.
Intocmirea acestor acte

sit precdft In
tot-d'a-una benedictiunea
religi6sa, care pentru
va fi obligatbre, afara de casurile ce se vor
*) 24. (Mod. L. 8 Tundo

1884). Constitutiunea garantza tuturor libertatea
de a comunica si publica
ideile opiniunile lor prin
vit grai6, prin scris i prin
(Civ. 216, 240, 246, ur. 269).
punc,16tor de abusul aces-
va trebui
prevedea prin anume Iege.
*a) Ofensa adusl contra persone] Regelul, (lind un delict de
drept comun, iar nu politic, se

judecl de tribunalele ordinare, iar
nu de juratl. Cas. 11. 522, 1887.
Bul. pag. 112.

b) Ori-ce tipografie este obligats
a remite, din ori-co can!, diare,

sail alte tipdriri, ce se vor exeruta in atelierul stil, cate trei exemplare institutiunilor Statulul,
(Ir ea prin m'sta sit se intelgl
presa, fie-care fiind rsel se violzit dreptul de proprio-
tate garantat de Constitutiune.Cas.

II. 536, 1887. Bul. pag. 1020.
e) Libertaba presel fiind garantatA prin Constitutiune, ca factor
esentutt al suveranitAtiI, armz.
ea fi-ce fapt delictuos indreptat

in contra presel i avAnd drept
causit opiniunile emise de dinsa,
constitue o violare de ordine
prin urmare un delict politic de competinta Curtilor Cu Ju-
www.dacoromanica.ro
tor libertatl, in casurile
determinate prin codicele

penal, care niel' inteun eas
nu va putea restrange drep-
tul in sine. (Const. 5, 21,
23, 26).
Niel o lege exceptional&
nu se va putea infiinta in
acsta materie.
Niel censura, niel o alta
m6surfi preventiva pentru
aparitiunea, vinderea saa
distri butiunea orl-careI pu-
blicatiunl nu se va putea
in fi inta.
Nu este nevoe de autorisatiunea prealabill a niel
uneI autoritatl pentru a-
paritiunea orI-carel publicatiunl.
Niel o eautiune nu se
odatti sub regimul ayer-
tismentelor.
Niel un (liar sati publicatiune nu va putea fi sus-
pendat saa suprimat.

Autorul este rspunla-
tor de scrierile sle; In

lipsa autoruluI este respunlator girantul ; iar In
lipsa acestuia, editorul.

OrI-ce giar trebuesaib
un giran t rspunOtor,care
sa se bucure de drepturile
civile *i politice.
Delictele de presa se judeca de juria, alar& de a-
cele carl s'ar comite in

contra pers6neI Regelul
a familieT Regale, sati con-
tra Suveranilor Statelor
torI, editori, tipografl
straine. Aceste delicte se

vor judeca de tribunalele
ordinare, dupa dreptul co-
litografl.
Presa nu va fi pusa niel
mun.
Arestul preventiv in ma-
rati. Ces. II. 397 90. Bul. pag.
mersultil si regulttrei afaceillor pu-
va cere de la liaritT, scrii-
1015.
el)
Art. 31 din Constitutiune,
declarand cl tac puterile Statului emand de la na(iune, recunesce principiul suveranitgel

poporuluI, adicI suprematia vointel generale asupra orl-carel vointe particulare; c41 de si acest
titileo] prevede cl aceste puterl
na(innea nu le pote exercita

de Mi priu delegatiline totu-si
art. 21, garantdnd tutulor libertatea de a comunica si publica ideile Ion prin graiii , prin
seria si prin presa' iar art. 26
recunoscend RomUnilor dreptul de
a se Intruni pentru a trata tot
felui de cestiuni" esto invederat
cl dreptul de discutiune asnpra
bien, nu este restaras numal in

puterile constituite, dar el cettltenil a dreptul do a le discuta
prinpres6. si prin intrunirl publice si prin urmare a'st manifesta

opiniunea lor nu numai prin de-
legal, dar inci prin mijlece
tate in art. 24 si 26 din Cottstituliune. Cas, II. 397 90. 13u1. pag.
1016.
e) In meterle de calumnie prin
expresiunea dcted este
cutpabil contine tete elementele

care censtitue culpabilitatea inculpatului, fir a ti trebuintd a
se mal puno juralitor cestiunea
dacit inculpatul a comis faptul
cu bonita". Ces. II. g85 96, Bu(.
pag. 857.
www.dacoromanica.ro
CONSTITIJTIA (Art. 215-30)
40
ferie de presa este inter-
titiunT subscrise de clitre
P. 226-26, ur. L. 13 A-
tiona de &at In numele
P. 47,
(fis. (Const. 105.
77, 181, 193, 299, 398.Pr.
prilie 1862.L. 30 Decembre 1876).
una sati mal multe per-
&fate, neputAnd Ins& peti-
subser4ilor.
NumaI autorittitile con-
stituite ah dreptul de a
Secretul scrisorilor
0 al depeOlor telegrafice
este neviolabil.
adresa petitiunT in nume

colectiv.(Const. 50).
responsabilitateaagentilor
guvernulul pentru viola-
prealabila nu este nece-
0 lege va determina
rea secretulul scrisorilor

depepor Incredintate
poOeT
156.
telegrafulul. (P.
Art. 80, 81 L. 22
Mart. 1880).
Romanii at dreptul
de a -se aduna pacInicT
far& arme, conformandu-
se legilor care regulza.

exercitarea acestuT drept,
pentru a trata tot felul
de cestiunT; intru acsta

nu este trebuinta de autorisatiune
Acsta dispositiune nu
se va aplica ?i intrunirilor
In loe deschis, care sunt
cu totul supuse legilor politienese. (Const. 5, 21,
23, 24, 27).
RomaniT ah dreptul
a se asocia, conformanduse legilor care regulza exercitiul acestul drept.
Fie-care are dreptul de a se adresa la autorit6tile publice prin pe49 Calitatea de membru al polifiel judiciare nu se modifica
tru nimio prin imprejurarea aide-
*29. Niel o autorisatiune
sailt pentru a exercita urmarirI contra functionarilor publicI, pentru faptele administratiunil lor,
de pArtile vat6mate: r6-
maind ins neatinse regu-
lile speciale statornicite
In privinta minWrilor.
Casurile i modul urmarirel se vor regula prin anume lege.
DispositiunI speciale in
codicele penal vor determina penalitfitile prepuitorilor. (P. 104, 296, ur.
Pr. P. 492.L. 2 Mafia

1879.
1880).
35. L. 9 Martie
$0. Niel un Roman, fara,
autorisatiunea guvernuluI
nu piSte intra in serviciul
unul Stat far& ea Insuql

prin acsta
ON& nationalitatea. (Civ. 17, 20
Art. 24, L. 9 Mart. 1880).

Extradarea refugiatilor
politic' este oprit.
lictul sau crime pe care o urmitrea era inchipuitA. Cas. II. 49 S.
Bul. pag. 65,
www.dacoromanica.ro
CONSTITUTIA (Art. 31
TITLUL III
Despre puterlle Statulul

31. Tte puterile Statulul eman& de la Natiu-
ne, care nu le 'Ate exer-
cita, de cat numai prin
delegatiune i chip& principiile qi regulile aegate

in Constitutiunea de fat&.
(Const. 32, ur. 38, ur. 57,
ur.)
*32. Pute rea legislativa
se exercit& colectiv de c&-
tre Rege qi Representa-
tiunea na.tionala.
Representatiunea natio-
nal& se imparte In dou
Adun&il:
Senatul i Adunarea deputatilor.

OrI-ce lege cere invoirea cfLtor trele ramuil ale
puterel legiuitre.
Niel o lege nu p6te fi
supusl sanctiuneI regale,
de cilt dup& ce se va fi
discutat i votat liber, de

majoritatea ambelor Adu(Const. 45, ur., 53,
54, 93, 99, 126).
33.Initlativalegilor este
* Duptt principiile puse In Con-
stitutiune, nic] o pensiune nu se

pte pune In sarcina Statulul
o anumo lege, si instantelor jude-
etttorescl, este litsatit surcina do a
constata din oficia daca este saa

nu lege, fncuviinflind plata el.
Simplul vot al unuia din corpurile
legiuittne, nu constitue o lege
prin urmare judecdtorul nu se
p6te intemeia pe dinsul pentru u
obliga tesaurul public de a servi
37)
&A& fie-clireia din cele treI
ramure ale puterel legislative.
Totu0 ori-ce lege relativ& la veniturile qi cheltuelile StatuluI sa la contingentul armatel, trebue
s& fie votatit maI
de Adunarea deputatilor.
(Const. 113, 120).
Interpretatiunea legilor, cu drept de autoritate, se face numaI de puterea legiuitre.

Puterea executiv&
este Incredintatk RegeluI,
care o exercit& In modul
regulat prin Constitutiune.

(Const. 82-103).
**36. Puterea judecrttorscli se exercit& de curtI
i tribunale. Hotftririle i
sentintele lor se pronuntfi
In virtutea legeI i se execut& In numele Regelui.
(Const. 104, ur.Pr. Civ.
105.L. 14 Febr. 1879.

L. 9 Martie 1879. L. 30
Mart. 1886.Art. 1, 3 L.
1 Sept. 1890).
37. Interesele exclusiv

judetene sat) comunale se
o pensione 6re-care. Cas. I. 89187.
Bul. pag. 175.
Tribunalele ordinare, sunt

competinte a se pronunla asupra
cererilor de pensiune fdcute de
fostil militarl, lar ministerul
rsboift este dator st1 mike ti-
tlurile celor interesall, care in eas

de neintelegere, pot face sa valoren drepturile lor inaintea
telor judecatoresci. Cas. I. b3187.
Bul. pug. 111.
www.dacoromanica.ro
12
CONSTI TUTIA (Att. 2114-48)
regulza de catre consiliurile judetene satl comu-
uneia si al celeT-l'alte A-
date prin Constitutiune si

prin legI speciale. (Const.
106, 110.L. 2 Apr. 1864.
L. 7 Mai& 1887).
salariat& pe care o pri-
nale, dup& principiile ase-
CAPITOLUL I
Despre Represen tarea Nationald
Membrif amandorora
Adunarilor represinta Na-
tiunea, iar nu numaI judetul sat localitatea care

'I a numit. (Const. 31).
edintele Adunarilor
sunt publice.
Cu tte acestea fie-care
Adunare se formza In comitet secret dupa cererea
presedinteluI sat] a ylece
membrit
Ea decide In urma cu
majoritate absolut& daca

sedinta trebue redeschisa
in public, asupra aceluiasI
obiect.
Fie-care din Adu-
narl verifica titlurile mem-
brilor sal, si judech contestatiunile ce se ridica

In Asa privinta.
(Mod. L. 8 lun. 1884).
Niel o alegere nu pate fi
invalidata de cat cu dou
treimI din numrul membrilor present]. (Const. 45,
84, 91, 101, 128).
NimenT nu p6te fi
tot - de - data. membru al
dunfir].
MembriI uneia
celeI-l'alte Adungri numitI
de guvern Intr'o functiune
mesc, Incetza de a fi deretail ecputatI si nu

sercitiul mandatuluI lor de
cat In virtutea unel nouT

alegerI.
Aceste dispositiunI nu
se aplica ministrilor.
Legea electoral& determin& incompatibilitatile.
(27, ur. L. 9 lun. 1884).
4$. La fie-care sesiune,
Adunarea deputatilor 's1
numesce presedintele, vice-presedintiI, i compune
biuroul s6A. (Const. 95).
44. (Mod. L.8 L(11.1884).
Senatul alege din sinul
sail pe presedinte, pe vice-presedintI, precum si pe
cel-l'altI membril aI biuroulul s. (Const. 95).
45.(Mod. L. 8 Iun . 1884).
OrI-ce resolutiune este luat& cu majoritate absoluta
a sufragielor, lark de a-
ceea ce se va statornici
prin regulamentele Corpurilor legiuitre, In privinta

alegerilor i presentatiunilor.
In cas
de Impart615,
a voturilor, propositiunea
In deliberatiune este respinsa.
Adunarile in sedinte cu
jum6tate plus unul din nu-
www.dacoromanica.ro
m6rul membrilor Inscrisi

in apelul nominal. (Const.
40, 84, 91, 101, 128).

Voturile se daa prin
sculare si sedere, prin via

grail"t sa prin scrutin secret.
Un proiect de lege nu
p6te fi adoptat, de cat dupa
ce s'a votat articol cu articol. (Const. 32, 84).
Fie-care din Adu-
narI are dreptul de ancheta.
Adunarile ail drep-
tul de a amenda si de a
desparti in mal multo parti
articolele si amendamentele propuse.

Fie-care membru al
Adunarilor are dreptul a
adresa ministrilor interpelarI.
Orl-cine are dreptul
a adresa petitiunl Adunarilor, prin mijlocirea biu-
roulul, saa a unuia din
membril s6I. (Const. 28.

Art. 29 L. 31 Iul. 1881).
Fie-care din AdunarI are
dreptul de a trimite ministrilor petitiunile ce 'I
sunt adresate. MinistriI

sunt datorT a da explicatiunT asupra coprinderil
lor, orI de cite
Adunarea ar cere-o. (Const. 49).
Niel unul din membrii uneia saa celei-l'alte
AdunarI nu pte fi urmarit saa prigonit pentru opiniunile i voturile emise
13
de dinsul, In cursul exercitiuluI mandatuluT st.

(Art. 64 L. 13 Apr. 1862).
Niel un membru al
uneia sau celeI-lalte AdunarI nu pte In timpul sesiuneI sli fie niel urmarit,
nici arestat In materie d
represiune, de cat cu autorisatiunea Adunaril din
care face parte, afar& de
casul de villa vditft.
Detentiunea saa urmiirirea until membru al uneia, saa celeI-Palte Adu-
nari, este suspendata In
tot timpul sesiuneT, daca

Adunarea o cere. (P. 104.
Pr. P. 40-104-10, L. 2
Maiti 1879).
Fie-care Adunaie de-
termina prin regulamentul s6a, modul dupa care

ea 'sl exercita atributiunile.
5.1. Fie-care din Acludeliberza i iaa

solutiunile lor separat, afar& de casurile anume
specificate In Constitutiu-
nea de fata. (Const.

86).
Fie-care din ambele
AdunarI are dreptul exclusiv de a exercita propria sa politie, prin presedintele el, care singur,
dupa, Incuviintarea Adu-
narii, pte da ordin guarde! de servicia.
Niel o putere ar-
rnata nu se pOte pune la
www.dacoromanica.ro
14
usile sag in giurul uneia

sag alteia din AdunfirI, fara
Invoirea el. (P. 93).
Despre Adunarea
Deputa(ilor
Sectiunea T.
57. Adunarea deputatilor se compune de deputaIT
In modul indicat
acest colegia:
Profesiunile libere;
OficeriI In retragere;
PensionariI StatuluI;
Gel ce ail absolvit cel
putin Invbtamintul primar.
T6te comunele urbane

din un judet, formza, un
Art. 1, L. 9 lun. 1884).
singur colegia cu orasul

de resedinta. (Const. 68,
Corpul electoral este impartit, In fie-care judet, In

treI colegiurl. (Art. 2 L. 9
Fac parte din colegiul al
mal jos. (Const. 68, ur.

*58. (Mod. L.8 lun. 1884).
59, 61.-4, L. 9 lun. 1884).

61. (Mod. L. 8 Inn. 1884).
fun 1884).
treilea totI carl nu sunt

alegkorI In colegiul In-
1884). Fac parte din cole-
teso o dare cat de mica
** 59. (Mod. L. 8 lun.
giul Intaig totI aceI earl,

Intrunind cele-lalte conditiunI cerute de lege, ail
un venit fonciar rural sag
urban de cel putin 1200
lei. (Const. 58, 60, 61.
Art. 3, L. 9 lun. 1884).
60. (Mod. L.8 Iun. 1884).
Fac parte din colegiul al

doilea top ceI earl Intru-
nind cele-l'alte conditiunI

prevNute de lege, ag domiciliul si resedinta In orase si platesc critra. Stat
o dare anualft directa, de
orl-ce natura., de cel putin 20 de lei.
Sunt scutip de cens In
Cel care voesce a 's1 exercite
drepturile politice Inteun district,
pe langtf.cele l'alte conditiunl proscrise de lego, trebue sti aibi o
proprietate 6re-caro, pentru care
pltitesce o dare fonciarit pe anul
thia i al douilea,
catre stat.
Aleg5toril acestui colegig, cart ag venit fonciar

rural de 300 lei in sus si
carl scia citi si scrie, pot
s. voteze dupa vointa lor,
sag direct pe deputat la

orasul de resedinta, sag
indirect pe delegat In comunele lor, impreuna cu

alegkoril farri sciintft de
carte si earl nu ag venitul cerut.
Votza, asemenea direct,
cu dispensa, de cens :
InvtritoriI satescI
preotiI;
Gel ce platese o a-
trecnt i curent. Cas. If. 165188.

But. pag. 405.
** In venitul care constituo consul electoral, trebuesce socotit si
scutirea de imposit care se fane
pentru tntretinerea imobilelor. Cas.

IL 40188. Bul. pag. 303.
www.dacoromanica.ro
rend& anualft de cel putin

1000 lei.
50 aleg6torl aleg un delegat.
Primarul, notarul, perceptorul, seful de garnizonh, precum i orT-ce func-
ionar public nu vor pu-
tea fi alesi delegatl. (Const.
58-61,-5 L. 9 Jun. 1884).
62. (Mod. L. 8 Iun. 1884).
Aceste treT colegiurT aleg
direct in modul urm&tor:
Col egiul Intalil al e ge cite
duol deputatl de fie-care
judet, cu exceptiunea judetelor : Ilfov, Iasi, Dolj, Bu-
z6ii, Mehedinti, Prahova,

Teleorman, Bae, Putna,
Botosa.n1
i Tutova, earl
aleg dup& cum urmgi:

Ilfov, cincl; Jai i Dolj,
c&te patru ; Buz6t, Mehe-
dintl, Prahova, Teleorman,

Bac&il, Putna, BotosanT si
Tutova, cte trel.
Colegiul al douilea alege
precum urmz& : Bucu rescl, nou6 deputati ;

sse ; Craiova i Ploesel,
cate patru ; Br&ila, TurnuMfigurele, Bac&ti, Roman,
Galati, Focsanl, B6rlad
Botosani, ate treT ; Bu-
z66, Giurgiu, Hui, PitescI
T.-Severin, ate douI;

iar cele-Palte, ate unul.
Colegiul al treilea alege

un deputat pentru fie-care
judet, cu exceptiunea urmatrelor judete, si a-
nume : Bfov, Dolj, Mehe-
15
dintT, Prahova, Buz6i1, Ba-
ctin, Putna i Suceava, earl

aleg ate douT. (Const. 67.
Art. 6 L. 9 lun. 1884).
63. (Mod. L. 8 Inn. 1884).
Censul nu se pte dovedi

de eta prin rolul de contributiune, chitantele sail
avertismentele din partea
Implinitorilor de dfirT pe
anul incetat si pe anul curent. (14, 15, 17, L. 9 lun.
1884).
64. Legea electoral& hot&rasce -Vote cele-lalte con-
ditiunl cerute de la ale-
i mersul
operatiunilor electorale.
(16, 18-20, 65-115 L. 9
g6torT, precum
lun. 1884).
Spre a
65.
fi
eligibil
trebue:
A fi Romhn de nascere sail a fi primit marea
Imp&mIntenire ;
A se bucura de drepturile civile i politice ;

A avea vrsta de dou6-
i clue' ani
4ecT
A fi domiciliat in Rom&nia.
Legea electoral& va
determina incapacitiltile.
(Const. 16-21, 24-32 L. 9
Jun. 1884).
66. Membril AdunfireT
deputatilor sunt alesI pen-
tru 4 anl.
Aectiunea H. Despre Senat.
67.
Pentru Senat, cor-
pul electoral se imparte
www.dacoromanica.ro
16
fe-care judet in dou6 co-
vor fi exercitat profesiunea
L. 9 lun. 1884).
Membril AcademieI
Rombme. (Const. 49.-8 L.
9 lun. 1884).
legiurt (Const 58.Art. 7

*68. (MA L. 8 lun. 1884).
Fac parte din colegiul In-
aceI ce all un venit

fundar rural saa urban de
ce! putin 2000 le) anual,
cu dispensi de cens pentru urmilt6re1e pers6ne:
Fostil i actualil preseding saS vice-presedintl
al vre-uneia din AdunArile
legiuit6re:
Fostii si actualli de-
puta) i senatorI, earl' aft

facut parte din dou6 legislaturl ;
Generalil i colonelii
aceT ce ail un grad asimilat cu acela de general sail colonel;

Fostit i actualii
representanti
diplomatic! aT rel;
lor In timp de sse anl;
** 69. (Mod. L. 8 lun.
1884). Fac parte din cote-
giul al douilea totT aleg6to-
directi din orase si din

comunele rurale, cari
un venit fonciar rural, sag
urban de la 2000 le) In
jos pen& la 800, cum si comerciantil i industriasiT
earl plittese o patent& de

clasa 1-itl, sail a II-a.
Sunt dispensatI de cens
in acest colegi urmat6rele pers6ne:
Acei ce posed o diploma de doctor de orT-ce
specialitate saS un alt titlu
procuroii-generalT pe lang5,
echivalent cu acela de doctor, emanat de la sc6le

speciale superkire ;
Licentiatii in drept, In
litere, filosofie saS sciinte ;
Fostil i actualii ma-
AceT ce aa diploma de
IngineriT, architectiT,
farmacistiT i mediciI-ve-
FostiT i actualiT mem-
bril sat presedinti de curte,
curtile de apel, presedinti,

membril sat"' procurori la
Curten de casatiune ;
doctor saa de licentiat in

ori-ce specialitate,
gistral carI ail functionat

in timp de Ose anT ;
terinari cu diploma;
Profesoril scellelor din
carT
*a) In venitul care constitue censul electoral, trebuesce socotit
scutirea de imposit care se face

pentru intretinerea imobilelor. Cas.
II. 40188 Bul. pag. 303.
b) Cel care voesce- sit
exer-
cite drepturile politice intr'un dis-
trict, pc Meet cole-l'alte condi-
ditiunl prescrise de lege, trebue
slt
aibi o proprietate
re-care
pentru care pldtesce o dare Ioneland pe anul curent. Cas.

165 88. Bul. pag. 405.
*49. In venitul caro constitue
censul electoral, trobuesce socotit
gi scutirea de imposit care se lace
II.. 40188. But. pag. 303.
www.dacoromanica.ro
CONST1TUTIA (Art.
orae ale Statului sah al
crilelor secundare, recunoscute de Stat;

f) Pensionaril, carI primese o pensiune minimum
de 1000 leI anual. (Const.
60.Art. 9 L. hin. 1884).

(Mod. L. 8 lunie
1884). Fie-care din aceste
dou6 colegiurI votzti separat.
Colegiul lntai d doul
senatori, pentru fie-care
judet.
Colegiul al douilea
un senator, de fie-care judet, cu exceptiunea urmathrelor judete carl aleg
dupa cum urmz, Ilfov,
cincI ;
Ja1 treI ; Braila,
Covurluih, Dolj, Prahova,

BotapmI, Tutova, Teleorman, MehedintI, Buzhh,
Badal, Putna, Diimbovita,
RomanatT, Neamtu, cate
dora senatorI de judet.
(Const. 62. 76.
10 L. 9
Jun. 1884).
(Mod. L. 8 Iunie
70-75)
17
Legea electorala determina cele-l'alte conditiuni

cerute de la aleg6tor, precum i mersul operanuneI
electorate. (16, 18-20, 65-
115.L. 9 lun. 1884).

73. Universitatile din
BucurescI trimit fiecare cate un membru la Senat, ales de profesoriT Universitatii respective. (Cons.
68, 69.-12, 112-114 L. 9

Jun. 1884).
74. Spre a putea fi ales la Senat este nevoe:

A fi Roman de nascere, sah naturalisat;
A se bucura de drepturile civile i politice ;

A fi dorniciliat In Rominio;
A avea vrsta de 40 anl ;
A avea un venit de
orI-ce natura de 9400 le'',

dovedit In modul prevOut
la articolul 63. (Const. 63,
65, 75.Art. 22-32 L. 9

Iunie 1884).
75. (Mod. L. 8 Iunie
1884). OrI In cate secta ar

fi Impartit colegiul electo-
1884). Sunt dispensati de
tza numhrul de represen-
vice-premdintil aI vre uneia
ral, fie-care aleghtor vo-
tann, pe cae' trebue sa-1
dea colegiul din care face

parte. (11 L. 9. hin. 1884).
(Ad. L. 8 Iun. 1884).
Operatiunile alegerii fie-
dual colegitt de Camera

sah Senat, se vor face in
o singura qi.
cens:
Foltif preqedinn sah

din Adunarile legiuitre;
FotiI deputan i fin-
ta senatorl cae ah facut
parte din douh legislaturI;

Generan].
lor;
ColoneliI in demisie
disponibilitate;
www.dacoromanica.ro
18
CONSTITUTIA (Art. 76S3)
Fostil i actualil
sag representantl
diplomaticl a! Taril ;
Acet ce at ocupat In
timp de trel anl funotiunea de membru de curte,
sati In timp de un an func-
_tiuniie de presedinte de
curte, de procuror-gene-
ral, de procuror sag membru la Curtea de casatiune ;

AceI ce ag diploma
de doctor sati licentiat de
orI-ce specialitate, i carl
vor fi exercitat profesiu-
nea lor In timp de Ose
anl cel putin ;

Membrit Academiet
romine. (23 L. 9 lun. 1884).
76. Vor fi de drept
membri ai SenatuluI:
Mostenitorul Tronu-
tul la varsta de 18 ant;

Insit el nu va av ea vot
liberativ, de cat la vrsta

de 26 anl; (Const. 74 4.
Art. 13. L. 9 hin. 1884).
Mitropolitit i episcopiI eparhiott.
77. (Mod. L. 8 lun.
1884). Senatoril i depu-
tatiI primesc o diurna pe
timpul sesiunilor. (Const.

95.-1. 2. L. 9 Dec. 1884).
78. (Mod. L. 8 Iunie

se aleg pe opt ant, si se
relnoesc pe jumatate la
1884). Membrit Senatulut
fie-care patru ant, prin tra-
gere la sortI. (Const. 66).

Regulamentul Senatului
va regula tragerea la sort,
asa in cat eliminarea

fie repartita pe tate judetele.
MembriI esitt sunt
reeligibilt.
La cas de disolutiune, Senatul se relnoesce

In Intregul sail. (Const. 95
6).
111. OrI-ce Intrunire a
Senatulul, afar& de timpul
sesiunil Adunara deputatilor, este nula de fel.

CAPITOLUL H.
Despre Rege i Minis(ri.

Sectiunea I.
Despre Rege.
Puterile constitutionale ale Regelul sunt ereditare, In linie coborit6re

directa si legitima a Majes-
tdtel Sale Regeluf Carol I

de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat In barbat, prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea
perpetua, a femeilor i coboritorilor lor.
CoborltoriI Majestatet
Sale vor fi crescutI In religiunea ortodoxa, a RasarituluI. (Const. 21 3).
In lipsa de coborltorl In linie baxbatsca
Majestatet Sale Carol I
de Hohenzollern Sigmarin-
gen succesiunea Tronultil

se va cuveni celut mal In
vrstri dintre fratil s61 sag
coborltorilor acestora, du-
www.dacoromanica.ro
19
pa regulile statornicite In
articolul precedent.
vor p4i la alegere,
nu s'ar mal gesi In viate,

sati ar declara mal dinainte e nu primesc Tronul, atuncI Regele va putea numi succesorul sea
dintr'o Dinastie suverane
din Europa, cu primirea
(Const. 40, 45,91, 101, 128).
Daca niel unul dintre

fratii, saa coboritoril lor
Representatiunel nationale, date In forma prescrise

de articolul 84.
Daca niel una, nicI alta
nu va avea loe, Tronul

este vacant.
84. La cas de vacanta

a tronuluI, ambele AdunrI se Intrunesc de tildad, hile singura Adunare, chiar fall convocaOune, qi cel mal terdia
pina In opt dile de la Intrunirea lor, aleg un Rege
dintr'o dinastie suverane
din Europa occidentale.
(Const. 54).
Presenta a treI patrimI
din membriI car! compun

fie-care din ambele AdunerT i majoritatea de
done treimI a membrilor
presentI, sunt necesare
pentru a se putea proceda
la acste alegere (Const.
40, 45, 91, 101, 128).
La cas cend A dunarea
nu se va fi fecut In termenul maI sus prescris,

atuncl In a noua i la amialI, Adunerile intrunite
care ar fi numerul mem-
brilor presentl i Cu majoritate a absolute a voturilor.
Daca Aduntirile s'ar afla

disolvate In momentul vacante! Tronului, se va urma dupe modul prescris la
articolul urmetor. (C. 85).
In timpul vacante! TronuluI, Adunerile Intrunite
vor numi o Locotenente

Regale, compus de treI
persene, care va exercita
puterile regale pene la
suirea RegeluI pe Tron.

In tete casurile maI sus
aretate, votul va fi secret.
(Const. 46).
83. La m6rtea Rege-
tul, Adunttrile se Intrunesc
chiar fare, convocatiune,
cel terdia 10 dile dupe
declararea mortil.
Daca din intemplare ele
at fost disolvate maI Inainte i convocatiunea lor
a fost hoterite In actul de
disolvare pentru o epoca
In urma celor 10 ile, atund Adunerile cele vechI
se adune pene la Intruni-
rea acelora carI oil a le

inlocui. (Const. 95).
86. De la data morteI
RegeluI qi pena la depunerea juramIntuluI a succesorulut sea la Tron, puterile constitutionale ale
RegeluI sunt exercitate, In
numele poporului Romttn,
www.dacoromanica.ro
CONSTITUIR (Art. 87 92)
20
de ministril IntrunitT In
consilitt si sub a lor responsabilitate. (Const. 92
2.L. 2 Maifi 1879).

Regele este major
la v6rsta de 18 anIlmplinitI.
(Const. 76 1.Civ. 434).
La suirea Sa pe Tron,
el va depune mal Intaia
In slnul Adunfirilor Intru-
nite urmatorul jurilmint:
Jur de a pazi Consti-
tutiunea i legile popo-
ruluI Roman, de a mentirle drepturile lul nationale qi Integritatea Teri-
torului."
Regele In viata fiind,
pote numi o regenta compus de trel persbne care,
dupa m6rtea RegeluT,
exercite puterile regale
In timpul minoriatiT succesoruluI Tronulul. Acsta
numire se va face cu
primirea RepresentatiuneT
nationale, data In forma

prescrisit la articolul 84
din Constitutiunea de l'ata.
Regenta va exercita tot

de-odata si tutela sueco-
MembriT RegenteInu in-
bit In functiune, de cat

chipa ce vor fi depus so-
lemn, Inaintea ambelor AdunarT intrunite, jurttmintul prescris de articolul 87

din Constitutiunea de t'ata.
(Const. 84, 87).
DacA Regele se
aila in imposibilitate de a
domni, ministri dupa ce
constata legalmente acsth

imposibilitate, conv6cft In-
data Adunarile.
Acestea aleg Regenta,
care va forma si tutela.
(Const. 88.)
Niel o modifieatiune
nu se 'Ate face ConstantiuneT In timpul Regente).

(Const. 128).
Regele nu va pu-
tea fi tot-de-odatft si Seful

unuT alt Stat, farft consim-
timIntul Adunarilor.
Niel una din Adunri
nu pote delibera asupra acestul obieet, daca nu vor

fi present1 cel putin doug
treimI din membril
le compun, i hotarirea nu
Regenta nu s'ar gasi nu-
se p6te lua de cat cu dou

treiml din voturile membrilor de l'ata. (Const. 40
45, 84, 101, 128).
prescrise la
articolul 84 din Constitutiunea de fattr.
este neviolabila. Ministril

luIsuntrspunetorT. (ConP.
stitutiune 100, 101.
76-80. L. 2 Maill 1879).
Niel un act al RegeluT
nu pote avea tarje, dac&
soruluT TronuluT, In tim-
pul minoritatil acestuia.
Daca la m6rtea RegeluT,
mita i succesorul TronuluT ar fi minor, ambele AdunftrI Intrunite vor numi

o Regentd, procedand duptt
Pers6na RegeluI
www.dacoromanica.ro
nu va fi contrasemnat de
un min istru, care prin acsta &filar devine r6spun-
dtor de acel act. (2,
a.
3, a, 6. L. 2 Mai& 1879).
* 93. Regele numesce si
revcii pe ministriI s).
(Const. 97 ur.).
El sanction6z6 si promulgrt legile. (Const. 32,
115, 126.Decret 1 lulie

1866).
El p6te refusa sanctiunea sa.
El are dreptul de am-
nistie In materie
(Civ. 128, 150).
Are dreptul de a ierta
sa micsora pedepsele In
materiI criminale, afar& de
ceea ce se statornicesce In
privinta ministrilor. (Constitutiune 103).

El nu p6te suspenda cur-
sul urmriril sail al jude-
cAtiI, niel a Interveni prin

niel un mod In administra(Const. 35).
tia
El numesce sail confirm&
In tte functiunile publice.
El nu pte crea o nou6
* a). Exproprierea pentru utilitate public& in privinta lucrarilor

militare se declarft prin decret
regal fara sit fie necositate de o
lego. Regula prescrisa do art,
din legea de la 1864, nu se aplica

la lucrarile militare. Cas. II 24 86.
Bul. pag. 217.
b). Medalla militartt filmt un

drept exclusiv al Regelul de a o
conferi, curtea de fond nu We
sa acorde pensiunea roclatnata
functiune, far& o lege specialO.
El face regulamente necesaril pentru executarea

legilor, Rix& sh part vre-o
data modifica, sail suspenda legile, si nu pte
scuti pe nimen1 de execu-
tarea lor. (Const. 10).

El
este Capul puteril
armate.
El confer& gradurile militare, In conformitate Cu
legea. (1 L. 11 lun. 1878).
El va confera decoratiunea romn6, conform une)
legI. (L. 12 Mai 1877.L.
10 Mai 1881).
El are dreptul de a bate
monet, conform une) legl

speciale. (L. 22 Apr. 1897.
L. 8 Apr. 1879).
El Incheie cu Statele
strOine conventiunile necesara pentru comerciii,

navigatiune i alte asemenea ; mns, pentru ea a-
ceste acte s aib autoritate Indatorit6re, trebue

mal Inthig a 'fi supuse pu-
ten) legislative si aprobate de ea.
de un gardist caro a servit 12

anl, ca una ce este un accesoriO
al medaliel. Gas. I. 10187. Bul. pag.
19.
c). Dupa art. 93 al. 5 din Constitutie, dreptul de gratiere al
suveranulul se 'Weil numal la
starea sad micsorarea pedepselor

corporate, iar nu si la pedepsele
accesoril sat! alte efecte ale esecuWet hotaririlor judecatorescl, cad
asemenea efecte nu pot sit dis-
www.dacoromanica.ro
22
CONSfilTUT1A (Art. 94-99)
Legea fixz lista

pentru durata fie-
rea nu pote exceda ter -
carel DomniI. (Leg. 29 Iul.

1866. Leg. 10 lun. 1884).
menul de o luna, niel a fi

reinoita in aceia0 sesiune,
fr consinitimintul Adu-
fie-carui an, Adunarea deputatilor i Senatul se Intrunesc Para convocatiune,

dac6, Regele nu le-a con-
puteri, de cat acele date luT

prin Constitutiune. (Const.
87, 88, 91, 93, 95, 101).
La 15 Noembre a
vocat mai Inainte.

Durata fie-carei sesiunI
este de treI lunl.
La deschiderea sesiuniI,
Regele expune, prin un

Mesagia starea treI, la
care Adunarile fac r5spun-
surile lor.
Regele pronunta,
derea sesiuniI.
El are dreptul de a convoca in sesiune extra-ordinara Adun5,rile.
El are dreptul de a disolva ambele AdunarI de

data saa numaI una din
ele.
Actul de disolvare tre-
bue sa, contie convocatiu-
nea alegtorilor pana in
doua lunI de c,lile, qi a Adunarilor pana In treI lunI.
Regele pte ~fina A-
dunarile ; orl-cum, amana-
para di cat prin declararea resbilitarel condamnatilor, reabilita-
re care ins& nu este prevlutit
de legiuitorul roman. De aci urmaza cit. persitna condamnatit la

o pedpsit corporal& si la pierde.
rea dreptuluI de ponsiune, nu 'si
redobandesee, prin gratiere, dreptul la pensie. Cas. H. 90 92 Bul.
pag. 529.
* Nu este necesar ea decretal
narilor.
*96. Regele nu are alte
CAPITOLUL III.
Despre Mittistri.
Nu pede fi ministru
de cat cel care este Roman din nascere saa cel

care a dobandit impamintenire.
Niel un membru al
familieT Regale nu 'Ate fi
ministru.
Dac min4tril nu
ar fi membri al Adunari-
lor, el pot lua parte la

desbaterea legilor, fftr a
avea Ins i dreptul de a
vota.
La desbaterile Adunari-
lor presenta cel putin a
unul ministru e necesara.

Adunarile pot exige pre-
senta miniWilor, la deliberatiunile lor. (Const. 32,

46, 50.)
Regal caro declara utilitatea publica, sit individualiseze anume

terenul de expropiat, cacl acsta
se reserva lucrarilor pe taren. Este
destul ca local supus exproprierel si fie individualizat ca sanatiune, intindere i calitate, In cat
sit nu fie proprietarul in ilubiu
asupra obiectulul a cata' cesiune
se reclama. Cas. If. 24 89. Bul.
pag. 217.
www.dacoromanica.ro
CONSTITUTIA Art. 100 104)
In niel un cas ordinul verbal saft in scris

al RegoluI nu 'Ate apara
pe un ministru de respundere. (Const. 92).
Fie-care din ambele Adunarl, precum

Regele afi dreptul de a
acusa pe minitri i a'l
trimite d'inaintea InaHO
Curti de casatiune i justitie, care singura, in sectiunl-unite este In drept
a'I judeca, afar& de cele
ce se vor statua prin legI
in ceea-ce privesce exercitiul actiunel civile a partil
lesate 0 in ceea-ce prive-
sce crimele i delictele comise de mini0ri, afar5, de

exercitiul functiuneI lor.
Punerea sub acusatiune
a mini0rilor nu se 'Ate
rosti, de cat prin majoritate de dou treimi a mem-
brilor do fa. (Const. 40,

45, 84, 91, 128).
0 lege presentatit la cea

dintain sesiune -va determina casurile de responsabilitate, pedepsele aplicabile mini0rilor i modul
de urmarire in contra lor,
atilt in privirea acusatiunei admisa, de Represen-
tatiunea na4ional, cat

in privirea urmarirel din
partea pa,rtilor lesate. (L.
2 Maia 1879).
Acusatiunea pornita de
Representatiune a n ationa-
la contra miniWilor se va
23
sustine de ea Ins50. (30

L. 2 Maki 1879).
Urmarirea pornita de
Rege se va face prin ministerul public. (P. 104).

Panri, se va face
legea prevalut5, In articolul precedent, Malta Curte
de casatiunei justitie are

puterea de a caracterisa
delictul i de a determina
pedpsa. (Cas. 42, 68.L.
2 Maia 1879).
Pedpsa Ins& nu va putea fi mal mare de cat detentiunea, fara, prejudiciul
casurilor anume prevequte
de legile penale. (P. 104.

2, 3. L. 2 Maia 1879).
Regele nu peote
ierte, saa sEt, micpreze pe-
dpsa hothrIta mini0rilor
de catre malta Curte de
casatiune 0 de justitie, de
cat numai dupa cererea Adunaril care 'T-an fi pus In
acusatiune. (Const. 93 5).
CAPITOLUL IV.
Despre puterea indeedtoresett
Niel o jurisdictiune
nu se pte infiinta, de cat

numal In puterea uneI anume legi.
Comisiunl i tribunale
extraordinare nu se pot
crea sub niel un fel de numire 0 sub nicI,,-un fel de

cuvint.
Pentru intregul Stat ronAn este o singura Curte
www.dacoromanica.ro
24
de Casatiune. (Cas. 1.L.
se p6te intenta de cat Ina-
*103. (Mod. L. 8 lun.

1884). Juriul este stator-
NumaI comisiunea juratilor va judeca si pronunta

asupra daunelor interese
asupra cuantumulul lor.
30 Mart. 1886).
nicit In tate materiile criminale si pentru delictele

politice si de presa.
Actiunea pentru daune
interese resultand din fapte i delicte de presa, nu
intea aceleias1 juridictiunI.
(Const. 5.
P. 47, 77 181,
193, 299, 398.Pr. P. 226.

26, ur. L. 13 Apr. 1862.
L. 30 Dec. 1876).
*a). Judectitorul insarcinat a se

pronunta asupra culpabilitatel, este in drept a cerceta, dach acorda sa5 an circamstante atenuante.
In delicte do presa, juriul are a-
tide ch autorul articolului incriminat

are locuinta in Dobro-
drept coman, iar nu politic, se
b 89. Bul pag. 1002.

In materie de delicte de pre-
cast drept. (as. II 387 I 87 But.

pag. 828.
(Manga arias& contra pars&
nel Regelni, Iiind un delict de
judeca de tribunalele ordinare iar

nit de jara(i. Cas. II. 522 87. Bul.
pag. 1012.
Dupe jurisprudenta constan-
1h a Cartel de casatiano in malaria penal& cand recursul nu este sustinut, lipsind recurentul
nu este motivat, so judeca tot(l'a-una ox-oficio. Cas. II. 179 88.
Bal. pag. 499.
and prin verdictul juratilor
so declara ca delietal de calomnic

prin presii nu existii, si reclaman-
tul se condamml in lipsi la despagubiri civile, resultate din acea
actiune, ele nu se pot judeca de
cat pe calea Watauga a actinnilor civile, adica prin acordarea

dreptului de opositiune a colai
judecat in lipsi. Cas. H. 77 88 But.
pa2. 991.
c). Delictele comise in sala de

alegeri de la primario ca ocasiunea alegerii anal senator, prin
NUM gi violente, hind delicte po-
litice se jadec de catre cartea co

jurati. Cas. 11534 88.Bul. pag. 1086
f). Delietul de calomnie prin

presti, stivirsit printeunut din diarele din Galati, este de competinta
Curtel en jurati din Galati, Cu
gea. Cas. II. 198 89. Bul. pag. 796.
Juratil in materio de presti

aunt competing a se pronunta in
privinta daunelor interese. El pot
acorda daune, chiar cand au dat
un verdict de achitare asupra
faptului imputat acusatului. Cas.
Curtea cm jurati pte condamna
la despagubiri civile pe prevenitut achitat de responsabilitatea

penala. sub conditiune ca acolo
despagubiri sti lie lixate prin verdictul comisiunei juratilor. Cas.
II. 19 80 Bul pag. 71, 20 90 Bul.
pag. 75.
0. Arestarea ilegalti a unui cettgdn, in scopul do a fi impedicat de a lua parte la vet, constitne
un delict politic. De ad urmaza
ch oficeril poli(iei judecatoresci,
sunt justiliabill pentru asemrnea

fapte de curtile cu jurati, conform
art. 105 din Constitutie, iar nu de
Curtile de Apel conform art. 493
din procedura penalli. Cas. II.
301 90. Bul. pag. 862.
Libertatea preso) fiind garantatti prin Constitufiune,ca factor esential al suveranitatil, urmdzh ch ori-ce fapt delictuos in-
dreptat in contra presel, si avand drept causa opiniunile omise

do diosa, constitue o violare de
ordine public& i prin urmare un
delict politic de competinta Curtilor
cu jurati. Cas. II. 397 90. But.

pag. 1015,
www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V.
Despre
si comunal&
jude(ene
106. lnstitutiunile judetene i comunale sunt

regulate de legI, (Const.
37.L. 2 Apr. 1864,-36
Orl-ce fapt delictnos comis

cu intentiunea do a atinge libertatea intrunirilor, alud ele ati de
obiect discutiunea cestiunilor de
interes public, precnm este alego-
rea unul concilia judeta, consti-
tue un delict potitic de competinta

Curtilor cu jurap. Cas. II. 431 96.
Bul. pag. 1166; 236191. Bul. pag.
659.
k . Ori-ce fapt .delictuos exer-
citat contra pros" care ar avea

drept causa opiniunile omiso de
ea, constitue o violafiune, nu a
unui drept do ordine privat, ci
a unui drept a carel respectare
esto cerilla in interesul organisarel publico a Statulul i prin turnare de ordine publica; crl ast-fel
fiind, o asemenea violare conga4u un delict politic de compe-
tinta numal a Curta cu jurati
eonform art. 105 din constitutiune.

Cas. II. 193 91. Bul. pag. 559.
I). Ciad se ivesce un conflict

negativ de competinta intre tri-
bunalele ordinare represivo si Cur-
tea cu jurati, in judecarea unul
delict politic i judecatorul de in-
structie s'a pronuntat deja in afacere, prin o ordonanti definitiva,
Guaca de Casatiune este in drept
si pronunte un regulament de com-
peina& si sa trimila afacerea camere! de puliere sub acusare respectiva. Cas. II 380 91 I3u1. pag.
864.
In). Din economia general& a

codului penal, resulta c.a natura
caracterul delietelor, din punctul de vedere al dreptului penal,
nu se determina (tupa faptul material comis, ci dupd inten(iunea
cucare delicnentul l'a comis; de
aci urnidza cii daca delictul pre-
26
ur. L. 9 Mart. 1880.L. 7

Maja 1887).
107. Aceste legT vor avea de basri, descentrali-
sarea administratiuniT inaT

complectft, si independena comunalft.
vadut de art. 181 din codul penal
imputat cul-va, este datorit pasiunel si framinttirilor politice In
limpia alegerilor, gi in scop de a
influenta pe alegatorl ea cit voteze pentru aderentil inculpatilor,
acest delict constituo o violenta

a unui drept de ordine politica,
si prin urmare un delict politic
de competinta Cartel cu jurati.
Cas. II. 8393. Bul. pag. 153.

91.). Delictele de pres& comise
prin ori-ce fel de imprimate sunt
de competinta CurteI cu jurati. Ast-
fel, constitue un delict do presa

de competinta eurtel cu jnrati,
delietul de atentat la bundle moravuri, comise prin intermediul

unen brosuri Uparito si vindute
in public, brosurl caro coprindeaa
naratiunl obscene. Cas. 11. 4998.
Bul. pag. 73.
'ol. Dup. art. 33 din legea or-
ganisaril judecatoresci in Dobrogea, delictele de presa comise in

Dobrogea se judecli do Curtes. de
Apel din Galati, lar nu de Curtes
cu jurati. Cas. II. 119 94. Bul.
pag. 269.
In urrna legel de la 1 Aprilie
1894, pentru introducerea judecatorilor do instructie in Dobrogea
pentru crimele savirsite acolo, si
cari aa a fi judecate de Curtea
do Apel din Galatl, trebue sit se

comunico acusatului decisiunea
canierel de punere snb acusare,
audsta sub peddpsd de nutriste gi
cacarea hotarirel pronuntata de
disa Curte. Cas. II. 590 95. Bul.
pag. 1163.
In urrna casalrei une! bota-
nri data de C:urtea de Apel din

Galati, in miedo de crimd savirsita in Dobrogea, afacerea trebue
www.dacoromanica.ro
26
nale trebue s primsc
TITLUL IV.
Despre Finance
Orl-ce imposit este
asegat numaT in folosul

StatuluT, judetului sad co-
muna (Const. 109).

Niel un imposit al
Statului nu se pte stabili i percepe, de cit. nu-
maT In puterea uneI legT.

(Const. 32, 108).
*110. Niel o sareinti, niel
un imposit judetian, nu se
pte asela de cat cu Invoirea consiliuluT judetian.
Niel o sareinti, niel un
imposit comunal nu se p6-
te pune, de cat eu eon-
simtimIntul consiliulul comunal.

Impositele votate de con-
siliile judetene
a
fi
i comu-
trimis spre a fi judecata
din nou inaintea Curtel cu jurati,

iar nu a une Curti do Apel din
Ord. Cas. II 59095. Bul.
pag.
1163; 702 95 Bul. pag. 1042; Cas.

II 605 96 Bul. pag. 1571.
r). Imputarea in persna cuiva, pe nedrept, prin fol volante

tipdrite, adresato autorititilor
la diferite persOne, a unor fapte

necorecte i nedemne, constitue
un delict de presd, care duplt art.
105 din Constitutiune, este de
competinta Curtil cu juratl de a'l
judeca. Cas. II. 226 96. Bul. pag.
761.
*a). Impositele stabilite prin hri-
Bove domnescl anteriere, numal

sunt obligatoril diva promulgarea
Constitutiunel,'" clacd (ele nu att
fost stabilite In conditiunile prescrise in art. 110 din Constitutie.
Cas. I. 176 90. Bul. pag. 587;
224190. Bul. pag, 669.
eonfirmatiunea puterll legiuitre i intdrirea RegeluI, (Const. 32, 108.
71 1. L. 2 Apr. 1864.
42 1. 43 1. L. 7 Maid
1887).
111. Nu se pot stator-
nici privilegiurT In materiI de imposit. (Const. 10).

Niel o exceptiune, sad
micsorare de imposit nu
se pte statornici de eilt
printr'o lege. (Const. 32,
110).
** 112. Niel un fond pen-
tru pensiunT, sad gratifi-
catiuni in sarcina tesauruluT public, nu se pte

acorda de at In virtutea
uneT lee. (25, f. L. 10 Maid
1890).
113. In fie-care an Adu-
Conform art. 110 si 130 din

Constftu(iune Wad abrogat orl-ce
impozite impuse prin decrete dom
nesct anterefire ei, iar art. 184
alin. II. din legca maximulnl do

la 1871, nu are in vedere de eat
acole taxe cart, conform princi-
piulul stabilit In art. 110 din Constitutiune, s'art botiirlt printr'un

vot al Corpurilor leginit6re. Cas.
I. 221 90. Bul. pag. 772.
Niel un imposit comunal nu
pote fi constituit de cat en consimtimintal consiliulul comunal,

confirmat de puterea legiuitere
inbirit de Caput StatuluI. Cas. I.

13 91. Bul. pag. 13.
Dup principiile puse in
Constitntiune, niel o penman nu
se Ole pune In sareina Statulul,

fira. o anume lege, si instantelor
judeeitorescl, este lisatti. Barcina
de a constata din acid decd.
este sad nu lege, Incnviintind plata
www.dacoromanica.ro
27
narea deputatilor Incheie
se publia in Manitoral
socotelile
getul.
qi regulamente de adnii-
i votz bud-
Tte veniturile sat chel-
tuelile StatuluI trebuesc
trecute in budget qi In
socotelI.
Budgetul se va presenta
tot-d'auna cu un an inainte de punerea lui In a-
plicare Adunfirii deputa-
tilor 0 nu va fi definitiv
de cat dupil, ce se va vota
de dinsa qi sanctiona de
Rege.
Dac& budgetul nu se vo-
oficial, ea i cele-l'alte legI

nistratiune public6,.(Const.
32, 93, 126).
116. Pentru t6thRorninia este o singur, Curte

de compturl. (L. 24 Ian.
1864).
116. Diferitele fonduri

provenite pn acum din
case speciale 0 de care
guvernul dispune sub diferite titluri, trebue si fie

coprinse in budgetul ge-
neral al veniturilor Sta-
tz, In timp util, puterea

esecutiva va indestula serviciile publice dupli, budgetul anulut precedent,
tuluI.
budget mal mutt de un
1884). Tot Romnul face

parte din unul din elementele puterei armate, conform legilor speciale. (L.
16 lul. 1868. L. 5 Mart.
67, 68 L. 9 Mart.
1876.
fr, a putea merge cu acel
an, peste anul pentru care
a fost votat. (Const. 33.
3 ur. L. 14 Apr. 1864).

111. Regularea definitiv, a socotelilor trebue
stt fie presentati Adunrit
cel mal t,rdit In termen
de clout ant de la incheierea fie-ctruI exercitit.
(60, ur. L. 14 Apr. 1864).
*115. Legfie de finance
el. Simplul vet al unnia din corpurile legiuitre, nu constitue o

lego i prin urmare judecatorul
nu se p6te intemeia pe dinsul
pentru a obliga tesaurul public
de a servi o pensiune dre caro.
Cas. 11. 89187. Bul. pag. 175.
A se vedea si nota de la art.

* Pentru ca o lege A fie obli-
110 din Constitutie.
TITLUL V
Despre puterea armaa
118. (lod. L. 8 Iun.
1880).
111). Militarilor nu se
pot lua gradurile, onorurile i pensiunile de ct
numaI in virtutea uneI sen-
tinte judecktorescI i in
casurile determinate de
gatorie
trebue BA fie publicata
prin Monitorul Oficial". Asa
dar, de si calitaten de cotAtn
roman a une persne a fost recunoscutit si votata de corpurile

legiuit6re, diosa ins& nu p6te fi
1nscrisA in listele electorale, pana
ce legea nu va li publicati si promulgatil. Cas. II 204195. Sal. pag.

537.
www.dacoromanica.ro
28
lege. (Art. 1 L. 11 Junio

1878).
Contingentul armateT se votza, pe fiecare an.

Legea care fixza acest
contingent nu p6te avea
tarie pe mal mult de cat
pe un an. (Const. 33, 113).
(Mod. L. 8 lun.
1884). Garda cetatensea

este 0 remane desfiintata.
(Mod. L. 8 btu.
ink nu va putea fi ad1884). Niel o trupa stramisa In serviciul Statulul,
niel ocupa teritoriul RomanieI, niel trece pe el,

de cat in puterea uneT anume legi. (Const. 32, 93,
126).
TITLUL VI
Dispositinnl generale
Colorile RomanieT
unnza a fi : Albastru, Gal-
ben 0 Ro01. (69, L.
detiana sau comunalfi, nu
pot fi indatoritdre de cat
dupa ce se publica in chipul hotarlt de lege. (Const.

32, 93, 115).
Constitutiunea de
fat& nu Ole fi suspen-
data niel in total niel In

parte.
TITLUI, VII
Despre revisuirea Con-.
smutiunei
Puterea legiuit6re
are dreptul a declara ea

este trebuinta a se supune revisiuneI dispositiuni-
le din Constitutiune anume aratate. (Const. 90.)

Dupa, acsta deelaratiune, citita de trel orl din
15 In 15 dile, in edintii
publica i primita de ambele AdunarI, acestea sunt
disolvate de drept i se
convtica altele in terme-
Mart 1880).
nul prescris de articolul 95.

Adunkrile cele nouI pro-
man 0 reqedinta guvernu-
supuse revisiuneT.
Orapl BucurescI
este capitala Statulul rolul.
Niel un jurilmint
nu se p6te impune cul-va
de cat in puterea uneT

legT, care hotaresee qi for-
mula M. (71, L. 9 Mart.

1880).
Niel o lege, niel
un Tegulament de administratiune generala, ju-
ced, In acord cu Regele,

la modificarea punctelor
In acest cas, Adunarile
nu pot delibera daca cel
putin dou treimI a membrilor din earl se compun

nu sunt presentI, qi niel
o schimbare nu se pa
adopta daca nu va Intruni cel putin dou6 treimI
ale voturilor. (Const. 40,

45, 84, 91, 101).
www.dacoromanica.ro
TITLUL VIII
DispositiunI transitorli
atiplimentare
Din liva punereI
In vig5re a Constitutiunet de fat, sunt abrogate
tete dispositiunile din legl
decrete, regulamentele
alte acte, contrariI cu cele
aedate de ea.
Consiliul de Stat
cu atributiuni de contencios administrativ nu se
p6te reinfiinta.
Curtea de casatiune se
va rosti ca i in trecut asupra conflictelor de atributiunI.
29
tteI minitrilor, i celor-
l-altI agentI al puterli e-
xecutive ; (L. 2 Mal 1879).

Asupra msurilor ce-
lor mal nemerite pentru

a stabili abusul cumulu-
(L. 1 Iul. 1890).

Asupra modifiertrii
legiI pensiunilor; (L. 1
lul. 1889.L. 10 Mai 1890.
lul ;
L. 17 Iul. 1891).
Asupra conditiunilor
de admisibilitate i de Inaintare In functiunile admi-
nistratiunil publice;
Asupra desvoltrel
cilor de comunicatiune
Asupra exploatrel
Se va putea infiinta o
minelor i pfidurilor. (L.

24 lun. 1881).
re nu va avea alte atri-
riurilor navigabile sau flo-
comisiune permanent& ca-
but iunI de cat studiarea
elaborarea proiectelor de
administratiune
Se vor putea infiinta
subsecretarI de Stat. EI
vor putea lua parte la desbaterile Corpurilor legiuitre, sub responsabili-
tatea
Asupra fluviilor
tabile ;
Asupra organisatiu-
nil armateI, drepturilor
de Inaintare, de retragere
asupra diferitelor positiuni ale oficerilor. (L. 17
Iul. 1868.L. 5 Mart. 1876
L. 11 Iunie 1878).
Asupra justitiei mi-
(Mod. L. 8 Iun.
litare. (L. 24 MaI 1881.
ciale privitre la obiectele

urmt6re :
Asupra descentralisril administrative ;
Asupra responsabili-
spre a se pune in armonie cu Constitutiunea de
1884). Se vor face in cel

mal scurt timp legI spe-
*a) Art. 132 din Constitutiunea
revi4uit6. la 1884, n'a modificat
legea rurall din 1864 In sensul
L. 6 Ian. 1884).
Se vor revidui t6te codicele i legile existente,
fat.
*132. (Mod. L. 8 Iunie
de a opri pc satenit improprietirip ea si instraineze paminturile

la alp Baten!, sau familit de aft-
www.dacoromanica.ro
30
CONSTITLITIA (Art. 132)
lor clhea0, ale Insurateilor i ale locuitorilor cari
corda prin legI speeiale

facultatea de a instraina
locurile lor de casa.
Ora in loturI miel pro-
plica
1884) Pfiminturile fc0iau cump6rat, sau vor eum-
prietqf d'ale Statulul, sunt

vor fi inalienabile, in
timp de 32 ani, cu incepere de la promulgarea

acestei 1PgT.
Locuitorilor insa coprin0
in raza vre-uneI comune
urbana, se va putea
a-
tea Cas. I 283 91 Bul. pag. 738.
b). Paminturile date bisericilor conform legil rurale din 1864

sunt inalienabile i inprescriptibite, ca i acelea date fostilor
clacasi. Gas. I 3591 91 Bul. pag.
983.
e). Legiuitorurromah declarand

inalienabile paminturile acordate
fostilor claras], prin aceasta le-a
facut a nu fi susceptibile de proscriptiune. Cas. 1 149 93 Bul. pag.
435.
d) Art. 132 din Constitutiunea

reviduita la 1884, n'a moditicat
legea rurala din 1864 si con interpretativa. din 1879. in sensul
de a opri pe sittenii improprietiritl ca s. instraineze paminturile
la alti aten! san familil de sfttenl. Leguitorul prin art. 132 din
Constitutie, nu a voit sa faca
alt-ceva de cat s9. dea inalienabi-
litatel paminturilor date satenilor un caracter constitutional si
sa prelungsch termenul tixat pen-
tru acsta stare de alienabilitate

Cas. 1. 324 93 Bul. pag. 933.
e). Inalienabilitatea paminturilor rural, prevaduta de art. 132

din Constitutiuno, nu opresce pe
sateril de a instraina paminturile lor la sateni in conditiunile

legel din 1864, si cea interpretativa. din 1879. Brin urmare, a-
semenea paminturl vor fi urmilrite prin licitatiune public& siliti,
Inalienabilitatea se ai la priminturile
vindute de Stat In loturi

miel, in partea RomanieI
de peste Minare.
Schirnburile de pamint
contra pamint nu intra

In prohibitiunea legal de
t'ata.
Schimburile pfiminturidupft cererea creditorilor satnulul
improprietarit. Gas. I 355195 Bul.
pag. 1087.
1`). Sitenul are dreptul ai facultatea do a dispune prin testament, de pimintul s&u rural.
Cas. I. 9896. Dreptul No. 23
pag. 276.
g). Dupa art. 8 si 14 din legea

de la 12 Februario 1897, pentru
mentinerea i executarea art. 7
din legea din 1864, hotaraile pronuntate de tribunale in actiunile
intentate pentru anularea
rel paminturitor date dup legea
rural& sunt definitivo si executorif, laxa drept de apel san recurs
in casatie. Gas. 11. 157 96 Bul.
pag. 157.
h . Asomanat art. 8 si 14 din
legas din 9 Februarie 1879, inter-
pretativa legal din 1861, numal

sentintele date do tribunal pentru anularea pammturilor date
conform logel rurate sunt definitiva si nu pot fi atacate pe calca
apelului, niel pe aceia a recursulul in casatiune, nu si sentintele
date de tribunal in anularea vinOre' parnfuturilor cumparate de
satent in loturt fie de la Stat, fie
de la alti salen) caro cumparase
acole loturl in urma acestor
si care sunt supuse apelulul
recursulul.
Cae.
pag. 1507.
www.dacoromanica.ro
1.
388 96. Bul.
CONSTITUVA (Art. 133)
lor, de carl e vorba In acest articol, nu se vor putea face de cit contra altor pruninturI de aceea0
intindere i calitate. (Con-
stit. 20-7,
15 Aug.
1864.-2 ur. 15 L. 7 Apr.
L.
lit.
13$. Dispositiunile acestel Constitutiunl se vor

putea aplica prin legi speciale i In partea Roma-
nieT de peste Dunfixe. (L.
9 Mart. 1880.L. 30 Mart.
1886).
1889).
FINELE CONSTIT [TUNE!
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTOMM
ADNOTATA CU JURISPRUDENTA CA.SATIE(
TITLUL I.
compune de persnele a-
Deepre colegittrile
electorale
(Const. 57).
**2. Corpul electoral este
Impartit In -fie-care judet
Art. 1. Adunarea
putatilor i senatorilor se
* Legea elertorald astiI-41 In
vig6re este promulgan la 9 Iunie 1884. De si prin legea de la
3 MaI 1895'1 se suprimase art. 89
i '1 se modificase din punct de

vodere al competintel art. 90 si
135, vechile dispositiunl ale aves,

tor articole sunt al in vigre, prin
abrogares acesteI legt Menta in

[anuario 1897.
Inaintea actuald legl electora-
le, in Rominia a fost in vigore

legea doctoran. de la 30 Tulio
1866, precum i legea interpretativa pontru garantaroa libert8te1
alegerilor, promulgan. la 23 Apri-
lese In modul urmfttor.
In trel colegiurT (Cont. 68).

aiurea. Cas. II 91 88. Bul. pg.
364.
e) Cand este constatat in fapt
o pers6na a plata darile sale personale fideo comuna, ulule 'si

are domiciliul si a fost deja melisa in listele doctoral, si in contra
sa nu s'a ridirat niel o contesta tie, consiliul comunal fb.rl drept
il sterge din lista pentru di este
oficer in arman., do 6re-ce el n'a
fost inscris ca oficer, ci ea av5nd
conditiunile cerute do lege. Cas.
II 112 89. Bul. pag. 155.
Pentru ea cine-va sit p6tit

cxercita intr'un judet dreptul elec-
b) Can(' cine-va are domiciliul
toral in colegiul I de Camera ($i

Sonat, cand nu este dispensat de
cens pontru acest din urma colegia, nu este suficient a plati mimai simple dare a cailor de comunicatiune in atol judet, servindu-so de censul ce ar avea in
proprietall situate In alte judete,
ci trebuo sI planee& o dare fonci-
politice, nu are nevoe de declaratiune pentru alegerea tul Intru cat

nu se dovedesce ca
exercita
sa posede imobile In acest judet.

Cas. 11 508 94. Bul. pag. 654.
lie 1878.
"a) Prin violatiunea legel, se Inserta in listele electorate ale unc

comuna eel carl nu dovedesc el In
un domicilia real san o reeedinta
do cel putin 6 !un in acea comuna. Ces. II 176 87. Bul. pag.
370.
acolo unde '111 exercitit dropturile
IIAMANOW. (.01111 fieneral
ara cat de mica si in judetul in

caro ar figura ca aleg5tor, adica
www.dacoromanica.ro
34
LEGEA ELECTORAL W (Art. 3)
* 3. Fac parte din colegiul nthiti totl acel carl,

Intrunind cele-lalte con-
un venit fundar rural

sail urban de cel putin
una mie dou6 sute lei.
* a) Fac parto intro alegbtoril colegiulul I de deputati acei cart at)

un venit funciar rural saa urban
de lei 1200 anual ei lei 800 pentru
dintr'o localitate ficutti nuznal

interesul serviciului, nu are drept
efect gi schimbarea domiciliului
politic executat intr'un jude(, a-
ditiunI cerute de lege, BA
colegiul II de Senat. Gas. 11 31 86
Bal. pag. 329. Cas. II 30 86. Bul

pag. 328. Cas. II 83186. Bul. pag.
831. Cas. II 48 86. Bul. pag. 317.
Cris. II 3487. Bul. pag. 264.Cas. II
42187. Bu I. pag. 269. Gas. 11 101) 87.
Bul. pag. 290. Cas. II 134 87. Bul.

pag. 332.
b) Proprietarul scutit provisoria
de plata impositulul unui

OM s8 exercite dreptul de aleg5tor, mitcar ca nu platen() impositul. Cas. II 28 87. Bul. pag.
263.
e) Fac parte din colegiul I do

Camera si Senat to(i acel carl
aa un venit de lei 2000. Cas. II
41 87. Bul.pag. 268. Cas. II 172 87.
Tiul. pag. 351 Cas. II 6 88 Bul.
pag. 268.
Censul electoral so common)
si din venitnl imobilului construit
din noa, pentru care legea 'I scutesco provisoriti de plata foncierei. Cas. II 76 87. Bul. pag. 289.
Fac parte dintre aleg5toril
colegiului I pentru Camera gi Senat cu dispensa de cens, toll col
cart posed o diploma de doctor
saO licen(iat in veri-ce specialitate gi caro exercita profesiunea
lor col putin 6 ani. Cas. II 79 87.

Bul. pag. 292
Censul electoral trebuesce
dovedit prin rolurile de contribu(iunl chitan(e sau avertismente
din partea implinitorilor do dart

pe anul trecut si present. Cas. II
138 87 But. pag. 334.

Get earI posedd censul cerut de lege, co drept cuvint se Inscritt intre aleg5tori. Cas. II 1688.
But. pag. 283; Cas. 11 38 88. Bal.
pag. 301.
h). Stramutarea until militar
(Const. 69).
far& numal do casul and el a
facut cererea de strimutare expresa. Cas. II 25 88. Bul. pag.

294.
In venitul care constitue consul electoral, trebuesce socotit gi

scutirea de imposit care se face
II 40 88. But. pag. 303.
Prin faptul incetarei dreptului de proprietato, incetza si
dreptul de alegtor. Cas. II 51 88.

But. pag. 316.
putea cine-va
Pentru a
exercita dreptul electoral in colegiul I de deputati gi senatori dintr'un judet, nu este destul a /wen
numai consul resultand din pro-
prietati situate in alt judet,
ei
trebue sa platsea o dare fonder&
si in judetul in care a ligurat ca

aleg5tor. Cas. II 65 89. Bul. pag.
436.
B. Un aleg5tor are drept sit figureze inscris in !islet electorale
provisori1 si definitive, ca venitul
proprietatel sale urmarite, chiar

In urma licitatiunel lui definitive,
intru eat se gasesce in posesiunea
el si licita(iunea o Inca sum's&
recursului In casatiune. Cas. II

130 89. Bul. pag. 464.
In). De si rolurile sunt menite
a constata censul, co bite acestea,
cand se dovedesce ca imobilut cu
care a fost inscrisit o persona nu
'I apartine esclusiv, ci mal multor coeredi, nu 'I OM Beryl consul de cat in raport ca por(iunea
sa ereditartt. Cas. II 72 90. Bul.
pag. 477.
Fac parte din colegiul II-lea

de Carnerit, co dispensa de cens,
profesiunile libere, advocatil) oficeril in retragere, pensionaril In
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORALA (Art. 4
* 4. Fac parte din cole-
giul al douilea totT acel

earl, intrunind cele-lalte
conditiuni prevlute de
lege, ail domiciliul si resedinta in orar si plates
retragere
col ce aa absolvit cel
putin invatamintul primar. Cas.

ii 78 91 Bul. pag. 459.
Pentru eladirile situate in
comunele rural consul electoral
se regulza. nu In raport co plata
contributiunel foncierd, ci calculandu-se i scaxjamintul de a paIra parte din vcnit de care sunt
sulfite de imposit. Cas. ii 207 91.
But. pag. 523.
Venitul une proprietatl superliciare, procura este venitul u-
net morl construite pe pamintul

altuia in virtutea unul act de concesiune al acestuia, pte servi de
cens electoral. Cas. 11 84 94. Bul.
pag. 395.
q . Legiuitorul pentru a forma
I de Camera si Senat,
nu a avut in vedere de cat pe
colegiul
proprietarii imobilelor rurale, sari
urbane, iar niel decum pe acel

cari se bueura de un venit fon-
ciar, sat un simplu drept de usufruct asupra imobilelor. Numai
prin exceptiune usufructuaril sunt

chematl u vola in aceste dou6 colegit in dou6 casuri, anume limitate si specificate de legiuitor: atunci chnd este verba do usufruct
legal, mile& pe cat timp parintele
se tumult de usufructul legal al
imobilelor minorilor sal copil,

barbatul do usufructul imobilulul
dotal. Cas. II 269 95. Bul. pag. 623.
r . Patrimea de imposit funciar
do caro aunt seutite contribu(iunile

intl.& in calculul venitului imobi-
lelor, cerute de lege ca cells electoral. Gas. II 553 95. Bul. pag. 667.
* a). Fac parte in cologiul II elec-
toral totI acel cart pe lang cele

alte conditiunl prescrise de art. 16,
an denniciliul lor de resedinta in

i platesc o dare anuala di-
ora
85
catre Stat o dare anualtt

direct& de orT-ce natura
de cel pupil 20 lei.
Sunt scutitT de cens In
acest colegiU:
a) Profesiunile libere;
recta do 20 lel de orl-ce natura.

Cas. II 4486. Bul. pag. 842. Cas.
II 4786. 3u1. pag. 346.
Sunt nedemn1 de a II alegatorl cal condamnatl pentru eserocheril. Cas. II 6487. Bul. pag.
280.
Oficeril in retragere cu drept

sail fr drept la pensiune fac
parte din colegiul II de Camera si
i de comuna. Cas. U 1588. Bul.

pag. 282. Cas. II 9088. Bul. pag.
361.
Oficerit In retragere cart nu

dovedesc retragerea lor ca dreptul la pensie, nu pot avea dreptul de a figura in listele electorale en dispensa de cons. Cas. 11
91 88. Bul. pag. 364.
Fac parte din colegial

pentra Camera totl acel caro platesc o dare cat de midi vitro
Stat si din colegiul II Comunal
am care platese o dare directi

anualit de cel putin 20 lei. Cas. 11
172 88. Bul.pag. 409.

Spre a putea Ii alegator in
colegiul II do 'Camera trebue ca,
pe tanga cele-lalte conditiunl, sa
alba alit domiciliul cat si rosedinta in orasul unde se cero inscrierea. Nu este destul sa aiba
numal domiciliO. Cas. II. 45 89.

Bul. pag. 405.
Retinerea de 5 010 asupra
functionarului cata sa se privase& ca o dare direct& pentru
dreptul de a II alegator. Gas.
56 89. Bul. pag. 409.

Proprietatea-mamel nu phte
servi de basa ca cons potro drepturile electorate ale fiulul On.
Cas. H 7489. Bn1.-iptig. 445.
s). Au dreptul de a fi alegatorI
cu dispensa de cens in colegial
de Camera si Senat farmacistil cu
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORALA (Art. 5)
36
(1) Cei ce ah absolvit cel

putin Invtfunintul primar.
* 5. Fac parte din colegiul al treilea totT earl nu

sunt aleg6torT In colegiul
Intii al douilea i
clinteun judet formz&un
dare Stat
b) Oficeril in retragere;
r) PensionariT StatuluT;
'bite comunele urbane
singur colegi cu orapl
tesc o dare cfa de micft

AlegUoril acestuT cole-
de reqedirrtl. (Const. 60).
gih, carl ah venit funciar
diploma. Cas. II 188 90. Bul. pag.
In colegiul II-lea de Senat

pot figura ca aleg6tori si Col domiciliati in comunele rural. Cas.
II 12 95. Bal. pag. 492.
lui ca cens electoral cerut de lege

pentru colegiul II-lea de Camer&
si II de comunk, el neconstituind
o dare direct& dare Stat, ci in
folosul judetelor saS comunelor.
Cas. II 571 95. Bul. pag. 669.
Dec& art. 4 din legea electoral& si art. I din legea pentru
alegerea consiliilor comunale prevCd c oli-eril in retragere an
dreptul de a figura in colegiul al
toral& si art. 4 din legea pentru

alegerea consiliilor comunalo, dis-
insa
558.
Colonela In retragere at
dreptul a figure, cu dispensit de

cens, In colegiul I de Senat si al
II-lea de Camera. Cas. II 343 91.
Bul. pag. 531.
1). De si art. 4 din legea elec-
pensz de cene, pentru colegiul

Il de Camerit pe col ce ea absolvit Invtamintul primar si pentru
colegiul I do comun& pe col ce aa
terminat invt&mintul secundar,
acest& dispens& Ins& nu se intinde pan& la a fi dispensat

torul si de plata dfixilor pentru cii le
de comunicatiune, dare impusil

tutulor cettRenilor, afar& do acei
apiratl de aceste imposite prin o
lege specialt. Si plata acestel
did name' pe trimestrul lanuarie din anul curent 'Him& ca am-
bulant nu ca contribuabil stabil

al comuneI unde persna pretinde c& 'sI are domiciliul sat] resedinta sa, nu este sulicient& spre
a se dovedi acest domicilia. Cas.
II 264 95. Bul. pag. 621.

Eforia spitalelor civile din
Bucurescl, fiind o institutiune public& posa sub controlul Statului,
pensionara sal aft ca si pensionaril Statulul, dreptul de a fi dis-
pensatl de cens pentru
H de Camera. Cas. II 5495. Bul.

pag. 658.
n). pecimele judetene si comunale nu pot servi contribuabilu-
II-lea de Adunare si I de comunA, co dispens& de cons, adsta

in lips& de dispositiuno exnu implicit catusi
pros& In lego
de putin ideea c legiuitorul a

voit sit excludi de la dreptul de
a figure In disci colegil pe oliceril in activitate, dacit dinsil s'ar

gasi in conditiunile de cens sail In
veri unul din casurile de dispens&
de cena, prevNute de lego. Asa
dar, oficerul in activitate care a
absolvit cel puf in invtilmintul pri-
mar, are dreptul de a figura ca

alegkor in colegiul al II-lea de
Adunare, iar acela care a absolvit
o said de inOtamint serundar in

colegiul I de comuna. Cas.
584 95. Bul. pag. 671.
Pentrn a putea figura
ci-
neva In colegiul II de Camerii al

until judet, se cere ca s8. alba
domiclilu si resedinta inteunul
din orasele acelul judef. Cas. II
594 95 Bul. pag. 673.
* a) Fac parte din colegiul I toll
acel cart, pc Iftng& cele alto conditiunI afi si un venit coi putin
de 1,200 let. In acost colegiu leginitorul n'a acordat dispens& de
cene celor cu diploma de limnPall, etc. Cas II 70 88 Bul: pag.
351.
www.dacoromanica.ro
rural de 300 lei In sus si

earl scia citi i serie, pot
voteze, dupa vointa lor,
sail direct pe deputat la

orasul de resedinta,
indirect pe delegat In comunele lor, Impreuna cu
alegatoriI far& sciinta de
carte si cari nu ati venitul cerut.
Votza asemenea direct

cu dispensa, de cens:
InvatatoriI satescI
preotiI;
Cel ce platesc o a-
rend.. anual a de cel putin

una mie lei.
60 de alegatort aleg un
delegat.
Primarul, notarul, perceptorul, seful de garni-
sank, precum i orl-ce functionar public nu vor putea
fi alest delegatl. (Constitutiune art. 61).

6. Aceste trei colegiurI
aleg direct In modul urmator:
Colegiul Thti alege
cate (Iota deputati de fie-
care judet, cu exceptiunea
b). Ca sit OM figura cine-va
inscris In listele Colegiulul III cu

vot direct, trebue eS dovedsel cii.
are censul cerut de lege Cas.
78 88 Bul. pag, 354.
el. Oliceril in retragere fac parte !titre aleg6toril cologiulul ll de
cerner si I comuna Cu dispensa
de vans. Cas. II 9088. Bul. pag.

361
d). Recipisele de plata foncie-
rel, nu justifica dreptul de a
inscris in listele electorale, deal

nu se face dovada cit darea a fost
37
judetelor Ilfov, lasT, Dolj,

Buzaa, Mehedintl, Prahova, Teleorman, Bacaa, Putna, Botosaal i Tutova,
carl aleg dupil cum urmeat:
Ilfov, ciad; Iasl,
Dolj,
elite patru; Buzaa, Mehedintl, Prahova, Teleorman,
Beata, Putna, BotosanT,

Tutova, cite treI.
Colegiul al douileaalege
precum urmza:BucurescI
nou deputati; Iasi, Ose;
Craiova
PloescI,
cite
patru; Braila, Turnu-M6.gurele, Baca.a,Roman,

Focsani, Brladsi Bo-
tosanT, ate trei; Buzaa,

Giurgiu, Hui, Pitesct si
Turnu-Severin, eke doul;

iar cele-lalte eke unul.
('olegiul al treilea alege
un deputat pentru fie-care
judet, cu exceptiunea urmatrelorjudete i anu me :
Ilfov, Dolj, MehedinV, Pra-
hove, Buzaa, Baca, Putna
si Sucva, earl aleg cate

douI. (Const. 62).
platitit pe annl trecut si present

Cas. Il 144 88. Bul. pag. 399.
Fae parte din colegiul

pontru Camera toll aceia carl
RlAtesc o dare cat de mica cittre
Stat si din colegiul II comunal
met earl platese o dare directit
anuallt de eel putin 20 lel. Cas.
ii 17288. Bol, pag 469.
Homanul de nascere care a
figurat deja in listele electorale
ale anilor trecull este In drept a
fi inscris si in viitor in acele liste
Cas. U 391. Bul. pag. 109.
www.dacoromanica.ro
38
LEGEA ELECTORAII (Art. 7-8)
*7. Pentru Senat corpul
electoral se Imparte, in
fie-care judet, din don colegiurI. (Const. 67).

** S. Fac parte din copie-
giul Intib acel ce afi un

venit funciar rural sab
urban de cel putin 2000
Venitul une! proprietatl superficiare, precum este venitul
unul stabiliment comercial construit pe pamintul altuia, in virtutea unul act de concesiune al
acestuia, 'Ate servi de cene electoral. (as. II 2 92. Bul. pag. 281.
** a). Proprietarul unuf imobil

scutit provisorit de plata imposifuluI, Oto sil exereiteze dreptul
de alegttor, macar cif nu platesce
impositul. Cas. H 28187. kful pag.
263.
b). Gel caro dovedcsce ca are

un venit anual de lel 1,200, pose-
dand censul cerut de lege, are

dreptul de a fi inscris intre aleg5toril colegiului I de Camera si
Senat. Cas. 113487. Bul. pag. 264.
Censal pentru a fi alegtor

se calculeaza pe venitul brut, iar
nu net al imobilulul. Cas. II 75 87
Bul. pag. 288.
d). Diploma de medic veterinar
neconstituind un equivalent al ti-
finita de doctor saa licentiat nu

peto motiva inscrierea titularulut
in listele colegiulul I pentru Senat
cu dispensa de cens Cas. II. 204.
Fac parte din colegiul II de
Senat, acel care intrunind cele

Palie condithml el si un venit
lel anual, cu dispensa de

cens pentru urmfittirele
pers6ne:
a) FostiI i actualil pre-
sedintl sa0 vice-presedintl

al vre-uneia din Adunfirile
legiuit6re ;
tanga cele-lalte conditiunl ceruto
de lege aft si un venit fonciar ur-
ban sat rural de col putin 2000

le anual, macar cit imobilul ar fi
aparat de dare pe un timp hotarit Cae. II 7188 Bul. pag. 270.
h). Ca si pita ti cine-va ale-
gator trobue sit fie
rom5.n do
nascere sat naturalisat roman.

Las. II 11 88. Bul. pag. 280.
i. In venitul care constitue censul electoral, trebuesce socotit vi

scutirea de imposit caro so face
pentru intretinerea imobililor. Cas
40l88. Bnl. 'mg. 308
j) Prin faptul hicetitrel dreptu-
lui de proprietate incetra si dreptul de alegtor. Cas 11 54188 Bul.

pag. 316.
k). Scutirea de fondera pentru

trel anl pentru cladirile nuol, do
si nu impedid. inscrierea in listele electorale, totuvi pentru a se
obtine inscrieren trebuesc dove-
dite in mod legal veniturile imobilulul scutit. Constataren primaruin! nu se pote considera ca o elevada indestulattre. Cas. 11 182 88
Bul. pag. 384.
1). Licentiatil Iii farmacie ail

dreptul sit figurero fitra cens in
colegiul II de Senat, lar MI in

colegiul I ca cei-laltl specialisti,
rondar urban san rural de la 2000

pana la minimum 800 le. Cas.
130 87 Bul. pag. 329.
Adjuteirele de judectitorl de
doctori si licentiati. Ces. 11 138 88.
legtoril colegiulul II de Senat cu

dispensa de cens. Ces. H 15887.
Bul. pag. 343.
395.
cite ca magistral, carl a0 funetionat Ose ani, fac parte din a-
9). Fac parte din colegiul I de

Camera vi Senat, acel cari pe
Bul. pag. 392.

Gensul electoral se dovedesee numal prin recipisele de
plata ciare] pe anul trecut si cet
curent. Cas. II 140 88. Bul. pag.
es). Un alegtor are dreptul si

figurase inscris In listele electorale provisora qi definitive cu venitul proprietatel sale urmarite
www.dacoromanica.ro
39
b) FostiI si actualil deputatI si senatorI carl

flicut parte din dou6 legislaturI;
g curtile de apel, presedintil, membriI sail procuroriI la curtea de casa-
acel cari ati un grad

asimilat cu acela de general sa0 colonel;
d) FostiI i actualil ministri saft representa n1
de doctor san de licentiat
c) GeneraliI i coloneliI
diplomatici al tAreT;
e) Fostil si a ctualiI in em-
bri sati presedintI de curte,

procurorI-generati pe Uta-
tie ;
f) AceI ce ati
In orI-ce specialitate si
cari vor fi exercitat pro-
fesiunea lor In timp de
6 anI;
9) Membril Academiel
romne. (Const. 68).
* 9. Fac parte din co-
legiul al doilea totI aleg-
chiar In urma lieitatiunel tul definitiva, filtro eat se gasesee In
nu in colegiul I-ia. Gas, If 39394.
posesiunea el si licitatiunea e
Inca supusi recursulul In easatie.
Cas. II 130 89. Bul. pag. 464.
Profesiunea de profesor de
Hect' face sa presupuna calitatea
de reman pana la proba contrario.
Cas. II 102 90. Bul. pag. 495.
unel morl construite pe pamintul altuia in virtutea unul act de
Contributiunile platito
do
vechiul proprietar, serva noului

achisitor pentru eonstatarea censulul s5a. Cas. Il 55 91. Bul.
pag. 397.
Nu se rae discuta pe ca-
tea contestatiunilor electorale, va-
liditatea unul act autentic si transcris In regula, relativ la proprio-
tutea imobilulul cu al carul vena este inseris alegatorul in listele electorale, precum ar ii casul
de simulatiune co so invdcii. con-
tra tul. Cas. II 310 91 Bul. pag.
528.
Gesiunea faca& de femee

barbatulul 855 a unor veniturl
averea sa imobiliara parafernala,
nu pede servi acestuia ea cens electoral, de tire-ce asupra unei asernenea averl barbatul n'are usufructul legal. Cas. Il 843 91. Bul.
pag. 331.
Lieerdiatil in farmaeie ae
dreptul a fi inscrisI cu dispensa
de eens In listele electorale ale
colegiului al II-lea de Senat, iar
Bul..:pag. 393.
Venitut une propriettitI superficiare, precum este veuitui
concesiune al acestuia, Oto servi

de cens electoral. Gas. II 81194.
Bul. pag. 395.
Legiuitorul pentru a forma
colegiul I de Camera si Senat,
a avut in vedere do cat pe proprietaril de imobile rural san

urbane, iar niel de cum po eco(
care se bucura de un venit fonciar sati un simplu drept de usufruct asupra imobilelor. Nema'
prin eseeptiune usufructuaril sunt
chematl a vota in aceste dou5
colega in dond casuri, anume li-
mitate ii specilicate de legiuitor:

atunci criad este verba de usufruct legal, atila pe cat timp plirintele se bucura de usufructo,'
legal al imobilelor minorilor s5I
copil si barbatul de usufructul
imobilului dotal. Cas. It 269 95.
Bul. pag. 628.
*a) Pentru eensul legal se cere
venitul brut al imobilulul, tinrmdu-se in sama gi scutirea ce se

faca pentru intretinerea imobilu-
tul. Las. 11 41 88. Bul. pag. 305.

6). Carvi alegtorul ,s1 are doexereita
mieiliul acolo ande
www.dacoromanica.ro
LEGEA LLECTORALA (Art. 9).
40
toril direcp din orase

din comunele rurale carl
doctor, emanat de la scoll

speciale superifte;
in jos ptinft la 800cum
litere, filosofie sag sciinte;

Fostilsi actualiT magistral carl ail functio-
ato un venit funciar rural

sag urban de la 2000 leT
si comerciantil i industriasiT earl plOtesc o pa-
tent& de clasa I-a sato a

II-a.
Sunt dispensatT de cans
in acest colegig urmittrele perstne:

u). Acel ce posed o di-
b). Licentiatil In drept, In
nat timp de 6 anT;
IngineriT, architectii,
farmacistiT si mediciI-veterinarl mi diplomfi;
ProfesoriT sclelor din
plom& de doctor de orT-ce
orase ale StatuluT sag al

sclelor secundare recunoscute de Stat;
:1). PensionariT earl primese o pensiune mini-
drepturile politice nu se cere

be mal fac& declaratiune pentru
alegerea ha. Cu,. Il 88 88. Bul.
legea (llectoral& spre a li alegator

in cologiutlf-lea de Senat. Cas, II
e). Recopiselede plata foncierel until imobil instritinat prin

vindare, numai pule dovedi
sul cerut de lege, mal ales and
el Iiind avere parafernala a femeet, nu p6te sa, procure barbatulul niel dreptul de usufruct.
Us. II 13488, Bul. pag. 386.
d). Cu drept cuvint tribuna.lul
ca inginerl cu diploma spre a
specialitate, sag un alt titlu echivalent cu acela de
pag. 359.
eterge din liste pe un profesor

care nu dovedesee c sela in
care functionz& este o seed& re-
conoscutit de Stat si de grad&
9 90. Bul. pug 377.

Agentil silvict cad termin
cursurile scalel speciale superiere
de agricultur& si silvicultur de la
Heristr&O, ,nefiind chuce ingineri
bilvicultori, nu pot li considerali
dispensati de cens, conform art. 9
atm. 8. din legea electoral& pen-
tru a ligera in colegiul II de Senat. Cas II 341 91. Bul. pag. 529.
Absolvirea cursului sclei
do conductor' de poduri gieosele,
iteeea a scald de agricultura si

precurn i news, a
404.
8c6161 militare, nu pot echivalit

Cu diploma de doctor in ori-ce
earl, intrunind celelalte conditi-
la art. 9 din legea electoralk, pen-
secundar. Cas. 11 101 88. Bu!. peg.
el Fac parte din colegial I de

Camera si al II-lea de Senat cel
mil, ail un venit fonciar urban

sail rural de cel putin 1200 lei
anual, si vor dovedi Cu
chitante sari avertismente din par-
tea implinitorilor de dad a an aehitat (Rune Mat pe anul treeut
ertt si pe cel curent. Cas. II 23 89

Bul. pag. 391.
f) Retinerile dd.-) 0 asupra lefurilor funMionarilor nu pot cons-
censul eerut de art. 9 din
specialitate sae co aceea de ingmer, architect, ect., prevadute
tru a putea da dreptul de inseriere in colegie! II de Senat co

pensa de cens. Cas. II 48 96, Bill.
pag. 502.
s). Asemanat art. 9 dint leeen
electorabl, numal ingineril Cu diplorn& an drept a figura, cu
pens& de cens, in colegiul II de

Senat, lar nu si eel care nu posed o asemenea diploma.. Cas. IL
647 95. Bul. pag. 678.
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORALA (Art. 10-44).
mum de 1000 lel anual.

(Const. 69).
10. Fie-care din aceste

dou6 colegiurI votza separat.
Colegiul intttia d doi sen atorl pentru fie-carej udet.
Colegiul al douilea dk
un senator de fie-care judet, cu exceptiunea urm6-
t6relor judete, earl aleg
dupa cum urmza, :

Ilfov, cinci; Iasi, trei ;
Covurlul, Dolj, PraBotosanl, Tutova,
Teleorman, MehedintI,Buhove.,
zn, Baca, Putna, Dambovita, Romanati i Nrntu, cate doui senatori de

judet. (Const. 70).
* 11. Ori in cate seep'

ar fi impartit colegiul e-
41
votza, num6rul de representanti pe care trebue

dea colegiul din care face
parte. (Const. 71).
Universitatile din
Bucuresci si Iasi trimit fie-
care cate un membru la

Senat, ales de catre pro-
fesoril universitteT respective, fara, ca el sa per06, prin acsta dreptul de

a vota in colegiul din care
fac parte. (Const. 73).
Vor fi de drept mem-
bril al Senatulul:
Moscenitorul tronuluI la virsta de opt-spre-
dece ani; El nu va avea

insa vot deliberativ de cat
la virsta de 25 ant;
lectoral, fie-care alegOtor
Mitropolitti si episcopii eparchioti.(Const.76).

** 14. Se vor tine in sma
* In materie electoralii verlcare alegner are dreptul de a
vea usafructul legal. Cas. II 71 90.

But. pag. 476.
pag. 382.
intit preotilor de mir, de si scu-
** a). Proprietarul until imobil

scutit provisorio do plata impositaluI, p6te sil. exerciteze dreptul
de alegOter, micar di nu platesce
impositul. Cas. II 28 87. Bul. pag.
le serveascica cene electoral. Cas.

II 117 90. Bul. pag. 510.
face apel. Cas. II. 131 88. But.
263.
b). Censal electoral se compune

din venitul imobilulul construit
din noll pentru care legea '1 scutesce provisori0 de plata foncierel.
Cas. II 7687. Bul. pag. 289.
e). In venitul care constitne censul electoral, trebuesce socotit, si
scutirea de imposit, care se face

pentru intretinerea imobilelor. Cae.
II 40 88. Bul. pag. 303.
d . Contributiunile copilulul minor se in In sOma tattklul ca cens
electoral pe tot timpul cat va a-
emote ce servesc de loco-
tite de impositul fundar, pote si.

BArbattil nu pOte cere inscriarea sa In listele electorale, In basa
averel parafernale posedatA de
gotta sa. Cae. II 82 91. But, pag.

171.
Contributiunile femeel pot

servi brbatului ca cene electoral
Po tot timpul cat dinsul are usufractul legal. Cas. II 63 94. Rol.
par. 387.
It). Proba cam cialegitorul poseda nisce constructiuni nuol soutite do impositul fonciar, pe timp
de 3 ant, in virtutea cirora ar
ayes dreptul de aleptor ca

cum ar piti acel imposit, nu
pote si resulte de aft dinteun
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORALA (Art. 15-16)
12
barbatuluI contributiunile
femeal i tatalul ale co-
piilor sI minori, pe tot
timpul cat vor avea usufructul legal.

Proprietarul unul imobil, scutit provisoritt de
plata imposituluI catre
Stat, va exercita dreptul
de aleg6tor ca si cum ar
piti acel imposit. (El. 17).
15. Veniturile fonduri-
lor situate In diferite comune i diferite judete,

vor fi tinute In gm& pentru complectarea censu141 cerut de lege. (El. 14,
17).
TITLUL II.
DeSprO capacitatea electoral('
** 16. Pentru a fi alega-
tor trebue:
certilicat al agentilor liscali intemciat pe registrele de scutire tiflute conform art 15 din legea din
1882, pentru constatarea gi perceperm contributiunilor (sae art. 26
din aceiasi lege din anul 1893),
registre in cara sa se constate la
cat anume s'a evaluat venitul acelor constructitinl. Cas. Il 41195.
prietarulul ca cans electoral, asemanat art. 14 din legea electorala,

nu pete sa resulte de cat din evaluarea facuta de comisiunele de recensamint, lie generate, lie acelea
de prefacer] in cursul periodului
cinctnal, si caro evaluiri trebuesc
a ii constatate gi inscrise In registrul de scutir] prevOrjut de art. 26
il.Contributiunea ce femeia pia-
perceperea contributiunilor directo
Bul. pag. 5(11.
tesce pentru averea sa parafer-
nail]. nu Ole servi barbatulul de

cons electoral. Cas. II
But. pag
124195.
525. Cas. II 289195.
pag. 627.
data ce imobilul dotal al
femeel a fost instrainat contributiunile lui nu mal pot folosi barbatulul ca cens electoral, cu hit
ca a esit din patrimoniul sotieI

sale cu conditiune ca dinstil si
se folosesca de venit in tot timpul cat va dura casatoria intre
el si sotia sa, awl din momen-
tut ce nuda proprietate numal apanine acestela, nici usurructul

barbatultd nu mal este uit usufruct legal, singurill cas in care
a. emnat art. 14 din legea electorahl, barbatul so OW bucura
pen(ru censul electoral de contribittiunile femeei sale. Cas.
317 95. Bul. pag. 684.
Constatarea venitulul unel
con structiu ninon], scutite de plata
imposituluI funciar pe limp de

Ire] anl, venit ce pote servi pro-
din legea pentru constatarea
din amid 1693. Asa dar, este ne-
admibibilidovada ce se intemeiaza
pe o evaluare Wilt& nu de disele
comisiuni ci de perceptorul res-
pectiv, caruia legea nu 'I dd. drep-
tut de a face asemenea evaluad.

Gas. II 465195. Bul. pag. 619.
I). Consul, consistand din venituri de imobile, cerute de lego

pentru ca cine-va si pOtA ligura
in listele electoral() ale unul colegifi, pte servi alegtorulul chiar
atunci cand dinsul a devenit proprietarul acelor imobile in urma
inchidereI tabloului de OW apelurile venite inaintea tribunalultn.
Cas. II 505 95. But. pag. 652.
"a'. Cetatnul otoman din 1)obrogea a devenit Roma prin fa ptul alipirel teritortilui la Romania,
numal intr.(' cat el nu fusese strain.

Cas. II 12 86. Bul. pag. 26(1.
b) Este presuptis Roman col caro
dovedesce el a fost primar si alto

clover]] nu se fac, clar strain
Cas. Il 14 86. Bul. pag. 264.
e). Col naseuti din parint] Ark
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORAL& (Art. 17)
0) A fi Roman de nascere sati a fi dobIndit impamintenirea;
A avea vIrsta de 21
anI ImplinitI;
A reuni conditiunile
ici neimpaminteniti cad n'au facut declaratiune in termen de un

an do la venirea lor la majoritate,
ea inteleg a deveni celateni Romani, bunt incapabili de a li alegiftorf. Cas. lt 57 87. Bul. pag.
273. Cas. IL 71187. riul. pag.
285.
Este incapabil de a fi aleg5tor strainul neimparnintenit. Cabittoria en o romancit i botezul

nu '1 data acest drept. Cas. II 67 87
Bul. pag. 281.
Flint envint se esclude din
listele electorate cel care dovede-
sce ca a avut posesiunea de Stat

de cetatan roman precum o are
acure. Cas. a 81 88. But. pag.
296.
fl Naturalisatinnza, hand un
drept personal, nu se pate intinde si asupra copillor nasentl mai
inainte de a fi dobandit parintele
lor impamintenirea. Ast-fel 'find,
fiul urmand a fi considerat ea

strain, nu se pate bucura de drepturile politice. Cas. H 37 89. Bul.
pag. 299.
gi. Botezul in ritul crestin nu
da dreptul nnul strain d'a se inscrie intre aleg5tori, intru cat n'a
indeplinit formalitiaile impamintenirel. Cas. 11 49 89 Bul. pag.

4416.
h). Evreul imparnintenit, nascut in Romania din parinti israiliti, i earl numal cu ocasiunea
trecerel rusilor la resbel in anul
1876 a treeut si el in Dobrogea,
undo a rmas pan& In present,
nu putea li considerat la 11 A-
prilie 1877, data alipirel Dobrogef
la Romania, ea cebitn ottoman

si prin urmare, ca devenit cetatan roman, si ea atare, nu se pate
bueura in Dobrogea de drepturile
43
cerute pentru a figura In

verI-unul din colegiurile
indicate mal sus. (Constitutiune 64, 72).

* 17. Censul nu se p6te
dovedi de cat prin
electorate. Cas. 1: (17 89.

pag. 438.
Bul.
Naturalisarea este indivi-
dualii. Ea nu se pate inundo si

asupra litdul deja itaseut in me-
monad oblinerel el de mitre pitrinte. Lln asemenea liu esto consideral ca strain daca n'a rectamat calitatea sa de cetain roman
de la venirea sa la majoritate, in
termen de un an. Gas, II 152 89
Bul. pag. 476.
Copilul fitment in Romania
dintr'un roman, este roman. Faptul c parintele a cerut din ignorant& impamintenirea and in realitate era roman, nu pate atinge
in nimio dreptul copilutuf. Cas.
11 87 90. But. pag. 491.
Faptiit cif. o pergina a fost
inscrisa in listele electorate ale

antler truant' constitue o pose-
siune de stat a calitatel sale de
romftn, caro trebue rut fie &Ira:

mat& prin proba contrarie ce incomb& aceluia care cere stergerea
sa din listele anuluf curent. Cas.

11 114190. Bul. pag. 509
1). Cand pdrintele unel persdne
domiciliata in Romania a fost
supus strain, presumptiunea legal& este eft si lint set' se gasesce In aceiatd conditinne pawl la
proba contrarie si ca atare nu
pate figura in listele electorate.
Cas. II 23 91. Bul. pag. 986.
" a). Far& cuvint se {{tinge din
listele electorale, eel caro satis-
face cerintele censulul in momentut confectionareI listelor. Cas. 11

21,86. Bul. pag. 311.
b). Consul electoral se dovedesce prin rolul de contributiunf,
chitante i avertismente. Cas,

25 87. Bul. pag. 260.
www.dacoromanica.ro
LEGE2 ELECTORALA (Art. 18)
44
de contributiune, chitan-
tele sari
avertismentele
din partea implinitorilor

de (Me, pe anul incetat
* 18. Sunt incapabili de

a fi aleg6torI:
Cerqetoril;
pul sub interdic-
pe anul curent, (Const. 63.

El. 14, 16, 40).
Vane judecii.torseit;
c . Far parte din colegial I de

Camera toti aceI cart pa ling&
cele-lalte condi(iunl ad qi un vonit fonciar rural sau urban do col
resultd cd cino-va are o proprietate, care 'I produce un venit

ere-care, nu pata fi primit ca
proband causal, decte na se dovedesce ca acea proprietate este
p utin 1200 lei anual. Cas. 11 13487.

Bul. pag. 332. Cas. II 142 87.
Bul. pag. 335.

t1). Cal care pa itengte cele-lalte
condi(iunl posed vi consul cerut
do lege, pot figure in listele electorale, legea nepun6nd drept conditinni de admisibilitate, senate scrierel vi a eitirel. Gus. II 90 88.
pag. 301.
Strainif nelmpamintenill nu
pot face parto intro alegatort. Cas.
11 183 88. Bul. pag. 411.
Fac parte din colegiul 1 de
(.amera. vi ai 11 de Senat cel cart
pe lang2 cele-falte conditiuni, vor

dovedi, eu rolurl de contributiuni
chile* sau avertismente din partea implinitorilor de dad. atat pe

anal hicetat cat vi pe eel curent,
ea al un venit fonciar de cel putin
1200 le. Cas. II 36 89 Bul. pag. 397.
oJ. Censul trebue platit pe ha-
tregul an trecut. Plata lul numal

pe al 3-lea trimestru nn satisface
cerintele art. 17 din logea electotorall. Cas. 11. 4489. Bul. pag.
404.
Ic.). Do vi
art. 17 din loges electorala prevede probatiunea con-
sulul prin rolurile de contributiunl

etc., acestit proba inste cade cftnd
sainte la plata de imposit fonciar.

Cas. 11 6494. Bul. pag. 389.
Consul cat& a ti probat atilt

pe anal ineetat, cat vi pe anal
eurent, qi acdstd. proba nu pate
il facuta de cat prin rolurile de
contribu(inn1 si rocipisele sal avertismentele tin plinitorilor de dari.
Asa dar, nu se pote admite ea facend o atare dovada certificatal
dat de grefa tribunalului. elliar
decte atesta prin el si numarul

recipisei de pieta. Cas. LE 11 95.
Bul. pag. 191. Cas. II 83 95. Bul.
pag. 51 t.
Consul consistfind din venituri de imobile, cerute de lege

pentru ca cine-va s ptte figura
in Ilstele electorale ale um volegiu, Ole Beryl alegt,toraluf chiar
atuncl clind dinsul a devenit proprietarul acolar imobile In urma

inchiderel listelor definitive ale
consilialut comunal si dap& incheierea tabloulul de bite apelurile venite inaintea tribunalului
Cas. II 505 95. Bal. pag. (U3.
Patrimea de imposit lonciar
de cart sunt scatite contributiunilo
intra. in calculul venitalul imo-
bilelor, cerut de lege ea cons e-
to dovedesce eft persna Inscrisa in
lectoral. Cas. II 558 95.11111. peg.
itnobilulul impas. Cas. II 113 90.

Bill. pag 508.
list/31e electorale cologiui If pa-
acele robot nu este proprietara

i)
Gansu' nu se pite dovedi
de cat prin rolul gi chitaatele sal

avertismentele
implinitorilor do
ter), atat pe anul incetat cIt si

po anti! curent. Prin armare, un
simphi act de expertisA, din care
667.
*a). Este capabil de a figure in
mintnul care aro revedinta in

eras, si care plAtesce o tare a-
nualtl. de 20 lei. Cas. II 47 88.

131111. pag. 846.
Posesinnea calitatel de rotula da drept la inserierea in lis.
www.dacoromanica.ro
LEGEA h:I.EGTOBALA (Art. 19)
Col' In stare de faliment

declaratI i nereabilitatt;
Servitorit cu simbrie.
In categoria servitori-
lor nu infra intendentit
(IngrijitoriI de moiI), calfele, secretarit, (grama-
ticiI) qi
45
In genere totI
amploiatil caselor de comerciu qi stabilimentelor

industriale. (Const. 64, 72).
* 19. Sunt nedemnl:

Cot condamnatI pentru
crime;
tole electorate pana la proba contrarie. Cas. II 184 87. Bul. pag.
luluI a declarat c8. 's1 retrage con-
375.
scrierea cut-va In listele electorate,
Ingrijitorif de mosil aft drep-
tul de a h aleg6tori; el nu pot fi

consideratl ca servitor] i declaraft incapabill conform art. 18
din legea electoralti. Cas. If 2 91.
Bul. pag. 365.
Falijil nereabilitatl sunt nedemnI de a ti alegatori. Cas.
But. pag. 494.
e). In materie de contestatiunl

electorate comunale, nu pot fi acordate, eheltuell de judecata.
Cas. II 134195. Bul. pag. 527.
* a). Delictut de tainuire neintra.nd intro acelea pentru care legea electorala declara nedemn pe
eel care 'I comito, fara. cuvint so
s1erg5 din liste pentru acest rapt.
Cas. Il 130 88. But. pag. 381.
bl. Col condamnat pentru delictul de fart este nedemn de a

ligura In listele electorate Cas. 11
158 88 Bul. pag. 403.
e). Acel condamnat pontru u-
nut din delictele prev6dute de art.
19 din legea electorala esto no-
demn de a figura ca aleg5tor fara

dinstictiune dads condamnafiunea
a fost anteririt. sad posteri6r6.1egel electorate astadi in vigare. Cas.
II 64 90. But. pag. 409.
Este nedemn de a fi alegator cel condamnat pentru delic-
tul de mituire. Cas.
II 150 90.
But. pag. 531.

Toti col condamnatl pentru
delictul de sustractiune de acte
publica, prev5dut de 'art. 204 din
codul penal, sunt nedemni de a

ti aleg5tori. Cas. II 46 91 Bul.
pag. 383.
I). Cel care Inaintea tribuna-
testutiunea co Meuse pentru in-
nu mal are dreptul de a recurge

eu apel in casatiuno spre a re-
pune din nou in discutie acea con-
testatiune. Cas. II 53 95. Bul.

pag. 505.
g). Ce] condamnotl la pedpsa

muncel silnice pe Unit) de deal
pentru desertarea In armata,
sunt nedemni do a ti aleg5tori,
munca silnica constituind o pechips& criminala, prescrisa. de le-
guitor numul pentru crime. Cas.

II 170 95. But. pag. 537.
Col condamnati pentrn delictul de abus de Ineredere sunt
nedemnl de a figura in listele electorate, en tte ca. aC fost gratiati de pedapsa. Gas. II 208 95.
Bul. pag. 539.
1). Toll cel condamnatl pentru

delictul prev6dut de art. 203 din
codul penal stint nedemnl de a

figura in listele electorate, on hte
cit pedpsa ce ti s'a aplicat, u

consistat prin efectut admiterel
circumstantelor atenuante, numal

la o amenda, act legnitorul, cand
a creat acasta nedemnitate, a avut in vedere natura si caracterul delictului, lar nu a pedepsei.
Cas. II 263 95 But. pag. 620.
J). Sunt nedemni de a fi ale81

aleg6torl, cel condamnatl pentru
delictut prov6dut de art. 127 din
codul penal, chiar daca acasta

condamnatiune a avut loo sub
imperiul vechel legi electorate,
earl nu prevede acastli nedemnitate, cad principiul neretroactivitatel legilor nu este aplieabil
legilor caro regulaza capacitatea
politick, ele fiind prin esenta lor,
www.dacoromanica.ro
46
Cel condamnati pentru

delictele prevhOute la art.
la Adunarea deputatilor
trebue :
A fi Romrin de nas-
117-121, 126, 127, 138-146,
197 alin. II, 200-205, 267,

268, 285, alin. II, 291, 293,
308-311, 316, 322-325 si
cere saa a fi ImphmIntenit ;
Persnele In deobste cunoscute ch tin case de pros-
anI ImplinitI;
A fi domiciliat In
Romrinia. (Const. 65.El.
roc. (Const. 64, 72).
56).
334 din codul penal;
titutiune sah joc de no-
* 20. CeI carI tin cash
de joc de noroc numai

atuncl pot fi exclusI crind
vor fi osandintI printr'o

sentinth definitivh. (Const.
64, 72).
TITLUL III
Despre eligibill
**21.Pentru a fi eligibil
legl de interes general Cas H.
419 95 Bul. pag. 640.
k). Ce! condamnati pcntru delictul de fale in acto private, delict prevdut de art. 127 din codul penal, sunt nedemn1 de a figura in listele electorale, tara ea
imprejurarea ca prin decisiunea
de condamnare nu '1 s'a ridicat
drepturile politice, sa aiba de efect
conservarea aeestor drepturI. ('as.
II 41 96. Bul pag 707.
1). Cel condamnati pentru fap-
tul de fale In acte publico, fapt

prevadut i pedepsit de art. 123
din codal penal, numal sunt nedemn1 de a se bucura de drepturile politice, In urma legel din 27
Mal 1893, care a eorec(ionalisat
disul fapt Cas. fl 77 96. Bul. pag.
730.
tu). Cel condamnati pentru delictul de abus de incredere, prevadut de art. 322 ei 323 din codul penal, sunt nedemni de a fi
alegatorl, co tte ca dineil eral)
minori In momentul condamna-
A se bucura de drepturile civile si politice ;
A avea virsta de 25
***22. Spre a putea fi

ales la Senat trebue:
A fi Romiln de nascere saa naturalisat;
A se bucura de drepturile civile si politice;
A fi domiciliat in Ro-
mrinia ;
anl;
A avea vIrsta de 40
tiuna Cas. II 102 97. Bul. pag.

735.
* Cand tribunalul a respins apolul ca nesustinut i nedovedit, ap e-
lantul in casal iune esto linut
produettsi incheerea consiliului co-
munal prin care a fost respinsit
cererea sa de a fi inscris in listele

electorale, spre a se vedea pentru
ce cansa consiliul a refusal a-
casta, inscriere, ei dar inteun atare cas, apelul sau in casatiune

cata. a se respingo ca nedovedit
neintemeiat. Cas. 11 8191. Bul.
pag. 370
** Dreptul de eligibilitate fiind
In stransi legatura cu acole de
alegator, cel care pentru un mo-
tiv saa altul a fost eters din

lista de alegator pentru Senat, nu-
mal pke rainane in aceea pentru

eligibill. Cas. II 49 88. Bul. pa.g.
313.
***
Prin venit de orI-ce natura, prevadut de art. 22, litera e,
din legea electorall, nu pote intra
indemnisajiunea de primar, pa-
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORAL (Art. 23-27)
47
e) A avea un venit de
nea lor In timp de so
dovedit in modul prevOut la Art. 17. (Const.
romine. (Const. 75.El.
orI-ce natur5, de 9400 leI
74.El. 56).
23. Sunt dispensatI de
cens:
Fo0iI preedintl
vice-prepdintI ai vre-unuI
din Adunftrile legiuitre;
Fc0f1 deputatI i foqUI
senatorI calla 5 Mcut parte
din dou legislaturI;
e) GeneraliI si asimilata
lor;
ColoneliI in demisie
disponibilitate;
Fota i actualiI minitri
representantI
diplomatici al trel;
AceI ce aIl ocupat in
timp de treI anI functiunea de membru de curte,

saft in
timp de un an
functiunile de prepdinte
de curte, de procuror-ge-
neral, de procuror sal

membru la Curtea de Casatiune ;
AceI ce ail diplom5,
de doctor sail licentiat de
orI-ce specialitate i carI
vor fi exercitat profesiutonta de avocat si aceea de eit-
rimidar. Ces. 11 10689. Bul. pag.

453.
5).
In venit de orl-ce naturi,
prevNut do art. 22 din legea electoralk, intri si ponsiunile, fiind

un venit cert, i acesto pensiunl
cati a se lua in intregul lor, iar
na sao:jinda-se refinerilo. cicl

in intelesul lego' electorale, venitul co trebue si se tina in semi
anI cel putin;
Membra AcademieT
56).
24. MonachiT nu pot fi

ale0 representantI in Corpurile legiuit6re.
23. Sunt incapabill de

a fi deputatl sati senatorI
prevdute la
art. 18.
Sunt nedemnI de a
fi deputatI sati senatorI
persnele prev5dute la art.
persnele
19.
TITLUL IV.
Despee incompatibillati
Militara in activitate, functioara administrativl, judeatorescl, financiarI, fiscal; guvernatorul BiinceI Nationale, di-
rectoril acestel Une' numitI de guvern, directora

sucursalelor Bncel Nationale, directora creditelor agricole, ajut6rele de
primarI, raembril comite-
tuluI permanent, nu vor
putea fi aleI in niel unul

din Corpurile legiuit6re
este venitul brut. Cas. II 127 89
Bul. pag,
463.
c). Patenta pentru profesiunea

de advocat si fabricant de ciri-
midi nu pede dovedi venitul cerut

22 din legea electoral&
pentru a fi eligibil de Senat, clicl
nu se pide deduce din plata el
venitul ce patentarul are din exercitiul profesiunel sat comerciulul
de art.
siti. Cae. II 110190. Bul. pag. 501.
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORAtA (Art. 2S-35
48
daca nu'0 vor fi dat demisiunea sag nu vor fi
fost revocatl cel mult treI

(jile dupa publicarea de-
cretuluI de convocarea colegielor electorale.
Demisiunea se va pu-
blica prin Monitorta Ofi-
cial sag prin orl ce alt
organ de publicitate, in
termenul aratat mal sus.
(Const. 42).
28. Profesoril definitivi

al invgthmintulul superior
0 secundar pot fi a1e0

deputati sag senatori afar& de :
InspectoriT generall
al instructiuneI;
Revisoril colarl;
Directoril 0 provisoril diverselor stabilimente
de Invgtiimint. (Const. 42).
29. Medial, inginerii,

architectil qi advocata Sta-
tulul pot fi a1e0 In Corpurile legiuittire.

Medicil-primarl de ju-
rapt unde
exercita
functiunea lor. (Const. 42).
GeneraliI pot fi a-
le0 in Senat.
Nu vor putea fi ale0 insh

in circumscriptiunea unde
at' comandamentul lor.
. Asemenea pot fi ale0
In Senat i colonela In
disponibilitate. (Const.42).
Functiunea de ministru i sub-secretar de

Stat nu este incompatibila
cu mandatul de deputat
sag senator. (Const. 42).

Deputatii i senatoril nu vor putea Incheia
cu Statul, in timpul mandatului lor, niel un con-
tract de lucrarI satt furniturI, sub
pedpsa de
perderea mandatului lor

de representantl 0 de nulitatea contractuga.
Membra uneia sat
celei-lalte Adunkri numitI de guvern intr'o func-
dete, medicil de spitale
tiune salariata pe care o

primesc, incetza de a fi
intre mandatul de depu-
de cat In virtutea unei
rurale i advocatiI StatuluI vor fi datori sti, opteze
tat sag senator 0 func-
tiunea ce ocupa. (Const.
deputati i nu '0 reiail

exercitiul mandatulul lor
nouT alegerl. (Const. 42).
Witt In Camera cat 0 in

Senat afar& de colegiul
al douilea de Camera in
TITLUL V.
Dempre downiciliol politic
** 35. Domiciliul politic al
fie-caruIalegtitor este dupa
* FAA cuvint se sterge din
tul confectionkrel listolor. Cas. H
42).
* 30. Primara pot fi ale0
listele electorate, col care satisfpce eerintele censulul in momen-
21 86. Bal. pag. att.
**a). Doiniciliul politic oste in o-
www.dacoromanica.ro
alegerea sa, In oraFil, In

judetul sau In comuna In
care 'I plAtesce darea directa, sat mide

are
proprietatea orI principa-
lul set aplemint.
End cine-va plktesce

darea sa are proprietttl
ra.sul, judetul sat comuna In caro
alegdtorul
'el platen darea di-
recta, sat uncle ,0 are proprietatatea orI principalul aSti agezitmint. Cas. H 99 87. Bul. pag.
295.
b). Cel care platesee ditrile sale
in mal multe judete, nu 'el OW
exercita drepturile politice de cat

in judetul undo 'II are principabil
agezamint sail uncle et l'a ales,
conform legit. Cas. II 291 88.
But. pag. 920.
0). Dreptul de eligibilitate fiind
in stransa legatur& cu ac,ela de slogger, cel care pentru un motiv
49
In mal multe loctrl, este
liter a'qI alege domiciliul

ski politic In orI-care din
acele locurl ar voi, nepuWild ins& exercita drep-
tul set de alegetor de

cit Inteun singur colegit.
La ala cas, este dator a

la primaria undo ar voi O.'S( stabilsca domiciliut politic. Cas. II
6689. Bul. pag. 437.
Cand o persnit unmet domiciliaz
Judd gi niel are
verl o proprietate sao e supus la
verl o dare in acel judet; cand aceiael persona 'el a stramutat do-
miciliul politic d'acolo in alt ja.

deuncle a fost inscris cider in
listele electorate, acea persona numal are dreptul
figureze ei in
listele electorate din primut judet.
Ca& II 73 90. But. pag. 179.
Dupit art. 35 ei 36 din le-
sae altul a fost glera din lista
gea electorala, stramutarea domieiliutut politic al unul alegater.
gibill. Cae. II 4988. But. pag. 312.

Domiciliul politic esto acolo
unde alegetorul
platesce darea
directit sae uncle 'el are principa-
pag. 396.
aleggorilor pentru Senat, numal

FREI rmine In aceea pentru eli-
lul aeezimint. Nu e nevoe de alegere de domiciliu cand partea

cere pentra prima Or& inserierea
sa. O asemenea declaratiune de

alegerea domiciliulul 'el are local
asernanat art. 30 din legea electoralit, unmet In privinta acelor
earl art votat deja in alt judet.
Cas. H 2089. Bul. pag. 388.

Cand cine-va 'el platesce In
mal multe locurl darea directit,
avi)nd proprietitl In mal multe
judete, este liber a'el alego
dual sett politic in orl-care din
acole judete ar voi Wand ins&
deelaratitme scrisa de alegerea do-
miciliului cu trel turd inainte de
Inelteerea listelor provisoril, atilt

la autoritatea comunall a locului
uncle a votat pana atuncl cum si
nu pile sa resulte de cat din declaratiunile anume prevduto de

mete articole. Cas. II 8591. Bul.
Din combinatiunea art. 35
gi 36 din legea electorala, resulta
cif, scopul legiuitorulul cand a
prescris facerea declaratiunilor
prevdute inteinsele pentru stramutarea domiciliulul politic, a lost
ea un slogger sit nu petit figura

in acelael timp inscris in listele
electorate ale mal mutter judete,
spre a Du'el exercita dreptul
de cat intr'un singar judet; aea
dar, orl de cite orl o persna nu
se gasesce In aceste conditiunl,
and adica dime In momentul in
care cere inscrierea sa in listele
electorate ale unul judet, nu mal
figureza gi in listele altul judet,
in acest cas unmet e nevoe de acele declaratiuni. Cas. II 132 94.
Bul. pag. 447. Cas. II.
206 95.
Bul. pas. 538.

Alegtorul care 'el exercitft
www.dacoromanica.ro
50
face Inscrisil, declaratiune
de alegerea domiciliuluT cu
treT lunT Inaintea termenuluTincheereT listelor provisoril, atilt la autoritatea co-
* 36. Alegtorul care 'si-a
exercitat drepturile poli-
tice intr'un judet, nu va

putea s5, voteze in altjudet,
de cit dup5, ce va fi Pacut
declaratiunea de schim-
munal5, a loculuT unde a

votat pan atuncI, citt
bare de domiciliiI, conform
tea s's1 stabilsc5, domiciliul politic pentru a nu

figura do citt Intr'o
(El. 38, 4).
Despre listele electorate

** 37. Listele alegkorilor
la primriile unde ar pu-
drepturile politice intr' un judet nu
pate fi inseris in alt judet, daca

n'a facut declaratiunile de schimharm domiciliulul polititic, prevedut do art. 35 si 36 din legea
electorald.
Singura Imprejurare oS dinsul

platesce actualmente (Wile callar de comunicatiune, in acest din
urma judet, nn pate inlocui for-
inalitatea diselor declaratiunl. Cas.

11 448 05. Bul. pag. 617.
j). Pentru a putea figura ci-
ne-va in cologiul al Ill.. de Ca-
art. 35.
TITLITL
Col carl ail absolvit col pu-
fin invetamintul primar si care

aft domiciliul i resedinta cum
gi principalul asedamint in orase,

fac parte din colegiul I de Camera, co dispensa de cons. (Art.
5, al. d, se refera numal la preotil
Wesel). Gas. II 35 86. Bul. pag.
331.
Domicilinl politic este acolo

undo 'SI are principalul asedamint
it-1ln'
cat nu exista declarminne
de preschimbarea I ui. Cas. II 16 88.
mera al unui judet, se cere ca sa
Bul. pag. 289.

e . Cel care platesce darile sale
mil din orasele anted judet. Gas.
exercita drepturile sale politice do
alba. domiciliul i resedinta inteu11 504195. Bul. pag. 673.
1). Cel care 'st schimba domiciliul politic dinteun judot in altul, cata sa indeplinesca formele
prescriso de art. 35 si 36 din legea eleetorala. Cas. II 8 96. Bul.
pag. 700.
Nu pate cine-va sit fie in*
scris in alt judet de eat in acola

in caro 'sl-a exercitat dreptul de
aleg5t,or, afea. do casul cand co
Irel luni inainte a facut declarafiunl la ambele primaril respective. Cas. II 10 86. But. pag.
257.
6). Domiciliul politic, in mate)be electorala, este dupa alegere,

in ()rapt, judetul saft comuna, in
care 's1 platesce darea directa sari
unde
are proprietatea saa principalul asedamint. Cas. 11 21 86.
Blu. paf. 317.
in mal multe judete nu'ei
cat in judotul unde are principalul asedamint, sau undo i l'a ales, conform legal. Cas. II 2088.
Bul. pag. 291.
f). Cel care voosce say exercite drepturile politice inteun district, pe lingd colo-lalte conditiuni prescrihe do lege, trebue sa
MIA, o proprietate 6re-cure, pentru care platesce o dare fonciara,
pe anul trecut gi curent. Cas.
165 88. Bul. pag. 105.
"
Cu drept ruvint se mentine

in listele electorate cel contesta(1
ca ar fi staini cand nu se dovedesce Cu nimica acesta alegatiune.
Cas. II 90 88. Bid. pag. 361

b Nu este destul ca tribunalul
respinga o contestaliun 01e-tomtit, care ,e imsdza po lipsa
mentina inscrierca u-
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORALA (Art. 3S)
se fortnkft prin ingrijirea

autorit5,tilor comunale.
Ele sunt permanente;
adftogirile nu se pot face

de cht cu ocasiunea revisuireT anuale. (L. El. 38).
* 38. La revisuirea anu-
a listelor, consiliile
comunale vor adaogi pe
a15,
cel ce i-ar cum5sce eft MI

dobindit calitlUile cerute
de lege.
Consiliile comunale scot
din liste:
Pe ceT morti;
Pe aceia a ciirora Innor persene In listele electorate,
pe simplu motiv ca din acele liste
so vede cd. dinsele posoda censul.
Ast-fel fiind, on de cate ort se dovedesce de contestator cd pentru

periodul cincival viitor, care incope in cursul anului pentru caro
s'a format acole liste, acele persinie nu mal sunt inscrise cu un
im posit
fonciar suticieht spre a
putea ligura iii colegiile In earl au

fost inscribe, cererea contestato-
rului de a fi sters din acele cocatd. a fi admisd.. Gas. II

53 91. But. pag. 305.
c . Este neadmisibil apelul in
Casatiune, in materie electorald,
Illcut contra genii*" tribunainlui
cftnd apelul la tribunal a test tardiv. Cas. II 159 91. But. pag. 420.
* a). Cetkiinul otoman din Dobrogea a devenit Roman prin faptul alipirel teritorului la Romania
numai intro cat el nu fuseso strdin.
Cas. II 12 86 But. pag. 260. Cas.

H. 13 86. Bul. pag. 262. Cas.
18186. Bul. pa.. 307.
Cel condamnat pentru delapidare de bani publiei, devine nedemn de a figura in listele elec-
torate. Cas. II 19 86 Bul. pag.

309.
C)
Col care in virtutea eftr;ilor
51
scriere se va fi declarat
null", de autorit5.tile judechtoresci;
Pe cel ce vor fi perdut veri-una din cafitatile
cerute de lege pentru a
fi alegkorl;
Pe cel carl vor fi
cut cerere de schimbarea
domiciliului. (L. El. 35).

Consiliile comunale publicftnd listele revisuite vor
arta trite col6n motivele pe cart se Intemeiazfi,
stergerile sati inscrierile.

37, 39).
de alegdtor 'kif are dobilnditit posesiunea de stat civil, nu mai pete

li obligat, sit '91 doveddsc nailonalitatea, sarcina cd a perdut-o
incumbit-celui care a fitcut contestatiune. Cas. II 25 86 Bul. pag.
319.
d) Cu drept cuvint se mentine

in listele electorate cel contestati
cd ar ii strdini, cdnd nu se dovedesce cu ramie acestd. alegatiune.
Cas. II 90 88. Bul. pag. 361.

Citnd cine-va are domiciliul
acolo unde
exoreitd. drepturile
politico, nu are nevoe de declaratinne, pentrn alegerea lul, intru

cat nu se dovedesce eS si'l exercart i aiurca. Cas. II 91 88. Bul.
pag. 364.
Dupd art. 38 si 42 din legea
eleetorald, pentrn ca listele electorate sit ptS fi considerate ca un
titlu pentru persnele inscrise
insole, trebue sa coprindit in drep-
tul numelui lie-caruia din acele

pers6ne, si in
col6ne deosebite,
pe Iftriga cele-lalte indicatiuni si

loc.ul undo 'si platesce &bile palla
la im plinirea censului cerut de
lege, data si numdrul rolutui suit

al chitantel de contribution', na-
tura si suma acelor ddri, 9 in

eas
de
dispensa de cens sad
www.dacoromanica.ro
52
LEGEA ELECTORALA (Art. 39 40)
* 39. Stergerea numeluT

aleg8toruluT, care a figu-
rat in lista anului prece-
dent, precum si respingerea cerereT de inscriere,

trebue s i se notifice In
interval de treT dile de la
data afisAreT listelor, aratiind i motivele stergerei.
Notificarea prevOutri.
in acest articol trebue
fie comunicath, aleg6toru-
luT chiar si in casul and
se va trece din o list& Inarrttindu-i-se motivele acesteT schimbrixT.
Acst notificare se va
face gratis printeun agent comunal. (El. 38).
ImpArtindu-T dup categoriT. (L. El. 140).
Un exemplar al rolurilor de contributiuni, certificat conform cu origi-
nalul de atre Implinitor
adeverit de casierul districtuluT va fi trimis pentru acest sfirsit inainte

de 1 Ianuarie, la consiliul
comunal de resedint. (El.
14, 15, 17, 52).
Consiliile comunale rurale si urbane din judet
sunt dat6re a trimite pink

la 8 Ianuarie, listele electorale la consiliul comunal de resedinth.
Acesta, avAnd In vedere
siliul comunal al orasuluT
rolurile generale ale judetuluT, va Incheia lista
gore cu cele-lalte consiliT
form art. 41, pentru ca
**40. In fie-care judet con-
de resedint6, prin intele-
comunale din judet, va
generalk o va publica concontestatiunile sa se peon,
face pe fie-care an2 de la

1-15 Ianuarie, revisuirea
listelor cetatenilor earl Intrunesc conditiunile ce-
face numaT la acest consiliu comunal de resedint
de imobil non scutit pc tret anT

de plata foncierel, sa se mentio-
listele provisoril, ci numal Inchee

listele definitive in conformitate
cu aceste decisiurd, gi termenul
rute spre a fi aleg6tori,
neze actul cu care s'a dovedit dis-
pense de cens sae sentirea imobiluluT. Ca.s. Il 21995. Bul. pag.

611.
g). Cal cart aa terminat cursul

scelel technics pot figura, cu dispensa de cells, In colegial II do
comuna, iar nu In colegiul I Cas.
II 49 96. Bul. pag. 724.
* Nicl un text de lege nu o-
bliga pe consillile comunale a comunica decisiunile date de ele asu-
pra contestaiiunilor ce so fac la
in termenul prescris de
lege. (El. 17).

Consiliile comunale ru-
de apel la tribunal curge In a-
ceste cased conform art. 45 din

legea electorala In cele eject dile
de la afisarea acelor liste definitive. Cas. II 118 89 Bul. pag. 459.
**Cand cine-va aro domiciliul
acolo undo 'sl exereitli drepturilo
politice, nu are nevoe de declaretiune pentru alegerea lui intru cat
nu se dovedesce c si-1 exercitii
ainrea. Cas. II 91 88. Bul. pag.
361.
www.dacoromanica.ro
Ss
rale vor avea a revisui
tenire pentrunaturalisatl;
vor resolva
pa,n6 la lmplinirea
censuluI cerut de lege,
natura si suma acelor
&te, precum i clac& scie
numaI lista alegtorilor

colegiulul al treilea. Ele
contestatiunile relative la acest colegiti, (El. 41, 56, 67).

41. Consiliile cornunale
i
vor Incheia listele si le
vor afisa la comune, prefecturi i tribunale, in cea

dinti Duminec5 dup 15
Ianuarie.
Ele vor sta afisate tret
sptmLnI si se va deslusi
intr'Insele c, ori-ce ceta-
tn, care ar avea reciamatiuni de fkut, sil, se

p6t5,
adresa la consiliul
comunal In termen de treI

spt6mitnI de la data afiskel,In care se va Insemna
si diva eftnd acest termen
xpirft. (El. 40, 44, 50, 140).
* 42. Fie-care din aceste

liste va fi ImpAttit pe colegit si va coprinde, In co16ne deosebite, In fata
numeluI fie-crui individ
Inscris locul si data nas-
locul unde 's1 plAtesce
s5,
serie
i s6, citseft.
De asemenea sh se In-
serie Intr'o colnit si adresa alegtorilor,
pentru cei ce locuesc In

orase, strada si numrul
caseI; iar pentru ceI ce
locuesc In conaunele rurale, se va aritta numele
plkeI, al comunei $i al
proprietittel.
Sciinta de carte se va
proba printr'un certificat

liberat de orl-ce Invtfttor
scolar.
Colna care va coprinde
locurile unde alegtorii
pltesc ditrile, va arta si
data si numrul rolulul

sa6 al chitanteI de con-
tributiune. (El. 41, 56).
** 43. Originalul listelor
va fi Inscris Intr'un re-
cereidupitactul de nascere
sa6, In lips6-1, dup5, declaratiunea alegtoruluI;
data actuluI de Imp5,min-
gistru anume numerotat,

snurnit si sigilat.
Imprejurarea ca. In listele e-
care acel contestan at fost in-
lectorale i anume in rubricile lor

respective n'a.A fost trecute con-
ditiunile de insusiri ale alegttorilor inscrisi, nu scutesco pe contestator de a dovedi cit alegnorif
contestan nu intrunese acele conditiunl, daca pers6nole contestate
au ligarat i In listelo anilor precodean. O asemenoa scutiro o are
contestatorul nimia) in casal in
*** 44. Reclamatiunile ce
ar nasce asupra inscrieriserial pentru prima tra in listele
anulul curent. Cas. II. 49 96. Rol.

pag. 724.
** Tutumal de apel In casatiune, In materie electorala, este

de 4ece dile libere calculate de la
data sentintei ce se ataca. Cas.
106 90 ttul. pag. 498.
*** a). Cu cloosebire de tn,crierea
www.dacoromanica.ro
LEGRA ELECTORACA (Art. 45)
64
lor sart omisltinilor ce sar

cOmite In liste, se vor adresa consiliuluI comunal
in cele dintilitt treI s5pt6mrtnI de la data afirel
0115, la 6 ore sra a celeI
din urm5,
Duprt ce consiliul comu-
nal va fi hothrit asupra
tutulor reclamatiunilor ivite, el Incbeie listele definitive i le publicrt negrcnit treT lile duprt expirarea termenului de trel
Opt6mItn1, acordat pentru
reclamatiunI.
in listele electorale pentru comuna

cererea de inscrierea saa stergerea
din listele electorale pentru Ca-
rnea" si Senat, nu se pte faca
direct si pentru prima tirit la tribunal; ele cata. sti fie adresate
la consiliul comunal si
tribunalul Oto fi sesisat numal
cu apel contra decisiunilor date
de acel consiliu. Cas. Il 68 94.
pag. 390. Cas. II 143195. Bul.
pag. 531. Cas. II 157195. Bul.
pag. 532. Cas. II 251195. Bul.
pag. 619.
M. Dup. art. 41 si 45 din legea
electoral& si din intrdga economie

mima( aa acestel legl, reese
leg6toril colegiului respectiv
dreptul a face reclamatiunl si con-
testatiunl contra inscrierilor din

acel colegia, iar nu si ceI strdinf
de
len! colegie. Asa dar, este
neadmisibil ca un alegMor comu-
nal dintr'o comund Ore-care sa

ridice asemenea reclamatiuni si
contestatium pentru inscrieri in
listelo electorale ale altei comuni.

Cas. II 17 96. Bul. pag. 701.
* a). Alegdtoril sunt In drept a

ataca inaintea tribunalului
erile consiliulul comunal pentru
in.crierea sad stergerea unor alegdtori din liste, chiar clac& nu ad
In aceste treT slile nu
se pot primi alte reclamatiunI. (El. 41, 46, 47, 48,

49, 51, 53, 56, 67, 140).
*45.In cele dintairt cinc!
(lile ce urmz, alegaoriI
nemultumitT, fie crt vor fi
figurat set nu dinaintea
consiliuluT comunal, vor

putea apela, In contra hotirlrilor consiliului comunal la tribunalul judetuluT.
In qiva expirrtreT aces-
tul termen, tribunalul va

fi
dator a alisa pe
pretoriului sli tte apeluat parte la decisiunile luiste do

consiliul comunal. Cas. II 101 87
Bal. pag. 297.
b). Un alegetor inscris in listele
electorale definitive, nu mal p6te
fi ters, dupi expirarea termenulul prevddut delega. C:as II 163 87
Bul. pag. 346.
e). In matarle electorald, apelul
in contra incheerilor consiliilor comunale esto neregulat edad se face
d'a dreptul In casatiune. Cas. II

44 88. Bul. pag. 307.
Niel un text de lego nu o-
obliga pe consiliile comunale a co-
munica ptirtilor decisiunile date

de ele asupra contestmiunilor ce
se fac la listele provisorii, ci numal Incheie listeleldefinitive in
conformitate cu aceste decisiuni.
gi termenul de apel la Tribunal
curge in ataste casurt, conform
art. 45 din legea electorall. In
cele
cinc' dile de la alisarea a-
celor liste definitive. Cas. II 118 69.
Bul. pag. 459.

Esto lieadmisibil apelul
cut direct la Curtes de Casatie

contra incheerel consiliului comunal
sd se fi usat mai Intdia
de dreptul de apel la tribunal. Cae.
II 2195 Bul. pag. 391.
Nu lene fi invocat pentru
www.dacoromanica.ro
55
lurile primite, aratand i

qiva cand fie-care va fi
10 dile de la pronuntarea
fipre va incepe a curge
termen, se vor afia pe

ua localului curteI tate
apelurile i qiva in care
aa a fi judecate fie-care
judecat.
TreI dile dupa acsta, a-
termenul de 15 dile, In limitele caruia urmza a
fi judecate tte aceste a-
hotaxlrei.
In diva expirare) acestuI
dintr'insele.
67, 140).
pece dile dupa, acst,

afipre va Incepe a curge
lor tribunaluluI, aleg6torif
milnI In cari au a fi judecate tte apelurile. (El. 45,
pelurI. (El. 44, 46, 49, 56,
*40. In contra hotariri-
nemultumitl, fie ca vor fi
figurat sail nu dinaintea

consiliulul comunal, vor
putea apela la Curtea de
Casatiune, In termen de
prima rit in Casatie mijlocul intemeiat Po imprejurarea

contestatiunea a fost ridicat& de o
person& co nu figura ca aleg6tor
in eolegiul respectiv, ci intr'un alt
colegiu. ras. II 72 95 Bul. pag.

507.
In materie de contestatiuni
eloctorale, pdrtilo nu pot fi repro
sintate de al prin mandatarl, carl
.
au dreptul do a pleda ca advoCas. II 162 95. Bul. pag. 532.
h). Din combinatitinea art. 45
cu 46 din legea electoral& ca si

din intr6ga economic a acostel lenumal aleg6toriI
giuiri, result&
colegiuluI rcspectiv aft dreptul a
lace reclama(iunl si contestatiunl
nssipra intocmirel listelor aceluI
colegiO, iar nu 31 aleg8toril stritin5

de acest colegiO. Cas. II 333195.
But. pag. 615.
Contestatinnile electorate pot
fi [lento si in mod colectiv, ache&
pentru mal multe pors6ne prin

una 61 Ikeda-SI corere. Cas. II
438 95. Bul. pag. 614.
*a). Termenul de recurs in casatinne, in materic electoral& este

de deco Ole libere de la data sen-
termenul de treI sapta49, 56, 67, 140).
(Ad. L. 2 Apr. 1887).
Aceste apelurI se vor putea distribui, In cas de

nevoe i sectiuneI Intaia.
tintel atacatit de recurs. Cas. It
8 87. Bul. pag. 252. Cas. II. 112 87.
Bul. pag. 327.

b). OrI-ce plangere in materie
electorall, nu se pote face de at

in cote
dintiiiil cind dile ce ur-
m6a, dup& expirares tormentilid

prev6dut de lege. Cas. II 26 87.
Bul. pag. 261.
e). Este neadmisibill cererea

f6.cut& d'a droptul in casalinne
pentru inscrieroa in listelo elec-
torate. Cas. ii 11 96 Bui. pag. 38o,
Este neadmisibil apelul facut de un alog6tor direct la curlea
de casatie, fir& ca el bit li figurat

niel la consiliul comunal, niel la
tribunal. Cas. II 52 90. Bul. pag.
406.
In apelul fdcut de un ale-
g6tor, in casatiune, nu p6te interveni un alt aleg6tor, and dinsul
n'a atacat sentinta dal& de tribunal In termonul prev6dut
art. 46 din legos electoral& si in-
tr'un timp and a expirat acid

formen. Cas. Il 107 90 Bul. pag.
499.
Cel co a Mont la consiliul
comunal sai) la tribunal numal

cerere de a fi inscris tn listele doe-
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORAL& (Art. 47-54)
56
* 47. Gref ele tribunalelor
si ale CurteI de Casatiune
sunt datre a da tutulor

acelora earl vor cere un
certificat, constatand ter-
menul and are a se judeca apelul.

In acgstg materie, instantele judecgtorescI vor
mg,riile sunt datre a tipgri sag autografia listele

definitive carl ar contine
mal mult de 50 aleggtorT.

Listele se vor da orI-cfirel
pers6ne care le ar cere.
Pretul lor se va hotgri
de autoritatea comunalg,
fgrg. Ins& a putea fi maI
judecape phrtI fgrg, a le mal

cita si fgrg drept de opozitie.
mare de 1 leu de exemplar,
decisiuneT consiliuluI co-
(and lista va coprinde mal

mult, pretul pte fi sporit
Apelul, atilt In contra
munal, ct
in contra
hotrirel tribunalului, este

suspensiv de executiune.
(El. 44, 46, 56).
Pe temeiul unor asemenea hottirirI, lista se
rectific& de dare consiliul
comunal in termen de trel
Oile de la a lor presintare.
(El. 44, 66, 140).
T6te reclamatiunile
orT-ce acte de procedurg
in acstg, materie sunt gra-
and lista nu va coprinde

maI mult de 1000 nume.
cu 1 leg de fie-care mie

maI mult. (El. 44).
Autorittile uncle se
vor afla rolurile de con-
tribuabilI, vor fi datre s

lase sg se ia copiI sag extracte de pe ele de off-ce
aleggtor. (El. 40 2).
In tot intervalul contestatiunilor, consiliile co-
munale stag In permanentg.. (El. 41, 44).
Listele aleggtorilor
In termen de treT
dupg ce listele electorale ag rgmas definitive,
cancelariele primg,rielor in
prirnariI tutulor comunelor
tuite. (El. 44-46).
stag pururea deschise In
tot timpul hothrit pentru

reclamatiunT, pentru ca
orT-cine sg, le WA consulta i scgte copil de pe
ele. (El. 41).
In tte orasele de
resedintg, ale judetelor, pritorale de commit, nu p6te, por-
nindu-se cu apel in casatie sit tacit
inaintea acestel curil cererea si

pentru inscrierea In listele electorate de Camera ai Senat. Cas.
113 95. Bul. pag. 531,
sunt dater! a trimite la

comuna de resedintg o
scs& dupg lista elec-
toral& localg, care va co-
prinde pe totI aleggtorii
directT al colegiuluI al treilea. (El. 44 2, 55, 140).

* In rnaterie electoraltt instantele judecAtoresei, judeand
parti far& sii le citeze, niel drept
de opositie nu pot avea. Cas. 11
131 87. Bul. pug. 330,
www.dacoromanica.ro
LEGEA. ELFCTORAL (Art. 55 59)
55. Primarul comunei
de rwdinta va publica,
pentru fie-care colegiti osehit, cite o lista generala,

formata din listele trimise
de primariile din judet.
57
cari al luat parte la alegerea delegatului.
Primarul comuneI de reedintii va forma cu aceste

liste, o list& alfabetica pe
Acsta publicatiune tre-
pla0 i comune a tutulor

aleg6torilor colegiulul al
in 10 Ole dupa primirea
afia cel putin cu trel (pie
bue sa fie Anita cel mutt
listelor partiale din judet.

(El. 64, 140).
*56.PentruSenat se forink& o list& a eligibilitor.
Ea se face la acelea0
epoci, ca
listele alegis-
torilor, de catre autoritatile comunale respective

ale oraplor de reqedinta,
potrivit regulelor de mai
sus.
Reclamarile contra a-
cestor inscrierI se vor face
in termenii i modul determinat pentru listele a-
treilea din judet, 0 o va

mat inainte de giva alegerei deputatilor. (El. 5,
140).
58. Rectoratele universitiltilor din BucurescI

Tasi vor aleatui listele electorate ale colegiului universitar, conform regulilor stabilite In articolii
de mal sus.
Asemenea apelurile In
contra hotaririlor rectoratelor se vor face In termenii prevNutI mal sus.
(41, 44-46).
legAtorilor.
Aceste liste se vor pu-
blica In Monitontl Oficial,

prin mijlocirea ministeru-
lui de interne. (El. 22-32,

41, 42, 44-46, 48, 49).
TITLE", VII.
Despre ample de alegE

Lori.
Indatt, ce listele a a
rmas definitive, primarul
57. PrimariI tutulor comunelor din judet vor trimite comunet de repdintii,
a doua li dupft alegere,
saa ajutrele sale, va fi

dator a da fie-carat ale-
eu actele alegerei, precum
Ore a calitatei sale de

alegOtor, In care se va
lista delegatilor ale0 In

comuna lor impreunk
lista alegkorilor directi
* Dreptul de eligibilitate tiind

in strans& legatnr& ca acela de
alegdter, cel care pentru un inn-
tiv sail un altul a rest stars din
gOtor, din t6te trele cotegiurile, o carte constataar5ta:
lista alegteriler pentru Senat, numat pote rtnAne in aceea pentru

Cas. 1148 88. Bn I. pag. 312.
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORAL (Art. 60 63)
58
1). Colegiul din care face
parte; 2). numele si pro-
numele ; 3). etatea ; 4). pro-
fesiunea si 5). domiciliul.
Aceste carp vor fi ti-
parite, lasandu-se in alb

loc pentru a se trece numele, pronumele, virsta,
profesiunea alegatorulul;
vor purta sigiliul

riel; vor
fi
subscrise de
primar sall loco-tiitorul sati
si de alegatorul respectiv.
In cas cand acest din urma
nu va sci a serie si a citi,
acsta imprejurare se va
mentiona pe carta si pe
originalul listeT in dreptul

numelui sat). Carta acelora
call nu schl a scrie si a

citi, va contine semnalmentele pers6nei, adica:
pe
tang&
cele-lalte in-
scriptiuni, talla, fata pa-
ruluI si a ochilor, trasurile

particulare si caracteris-
tice ale alegatorului. (El.
44, 61, 67).
60. Niel un alegator nu

va fi admis s voteze fara
a presinta carta sa de a-
legator.
Dad. panii. In Ohm convocarel colegiului, unul
sail mai multi alegatori

reclamat
primarul va fi dator, in
nu
interval de trei (pie, a le

remite la domicilia sub
luare de chitantil.
In cas de neprimire din
partea alegatorului, se va
face un proces-verbal sub-
scris de agentul comunal

si de trei alegatori cel
putin. (El. 59, 61, 63, 64,
67, 94).
Refusul liberarel
cartel de alegator trebue

sa, se incunosciinteze de
cel interesat presedinteluI

si procuroruluI tribunalului.
Indata ce presedintele
va primi plangerea, va cita
cel mult pentru a doua
pe primarul saa loco4ii-
torul sfl spre a se infatisa

inaintea tribunalului.
Hotarirea tribunalulul
va tine loe de carta. (El.

59, 60, 94).
Cartile de alegator
se vor libera dintr'un registru souche. In dosul
fie-0,1.0 cart( se vor inserie articolcle privitre la
penalitatI.
Child alegerile se fac in
mal multe sectiuni, primarul va pregati pentru

fie-care sectiune cate un
registru souche, i va
delega cate un impiegat
comunal pentru fie-care
despartire ea sit libereze
cartile celor earl nu le vor
fi posedand. (El. 59, 60).
Dad", un alegator
va fi perdut carta, va
putea cere si obtine alta.
Primarul, liberand acsta
a doua earth, de indata

si sub acelasi numar, va
www.dacoromanica.ro
LEGEA EJ,ECTORALA (Art. 04-67)
59
insemna pe dinsa acst5,
alegkorI ce ati stabilit
munica biurouluI de alegere. (El. 59, 60).

64. Nimeni nu va putea
intra In sinul unuI colegia
dad), nu va avea asupra
scris de la biurott a se
Imprejurare care se va co-
sa carta de alegkor
o hottirlre judecatorsca.
Fie-care alegkor va avea dreptul s5, conteste
identitatea pers6neI ce se
presintii la vot.
Intr'un asemenea cas,
daca pers6na contestata
scie a scrie si a citi, va fi
tinutit
schimbe carta
si
reproduc5, iscali-
tura sub ochii biurouluI

si alegkorilor presenp,
spre a se putea face comparatie.

Daca acea persn5, nu
scie a acre si a citi, se
va confrunta cu descrierea
din earth' .
Se va dresa un procesverbal despre tte aceste

incidente, sub-scris de con-
testator si de aceI din alegkoriI presenp earl ar

cere-o; si carta contestatulul se va opri si viza,
spre a se lnainta Camerei
saG Senatului.
Cand din vre-o impre-
jurare un alegkor n'ar
mal fi in posesiunea cartel

sale electorale, i cu t6te
acestea ar figura pe
el pate, daca cererea sa
este sustinuta de alp 10
dentitatea lor, sE car& In-
invita primarul salt ajutorul s, a'T libera alta

in locul celei perdute. (El.
59, 60, 61, 63, 69, 94).
TITLUL VIII.
Despre operatlunile elec.

terale.
Colegiile electorale
se convca prin decret regal.
Ministrul de interne comunica acsta primarilor
oraselor de resedinta earl,
prin intelegere cu primara
din cele-lalte comune ale
judepiluY, convaca pe alegkorl cel putin cu 21 (pie
inainte de termenul fixat

pentru alegere.
Alegerile se fac treptat
pe colegiurI.
Insciintarea de chemare
va arka liva alegereI, nu-
mkul deputaplor si se-
natorilor ce sunt de ales
si localurile unde vor avea

a se intruni alegetorii. Biuroul central va fi tot -
d'a-una la casa comunel.

(Const. 93).
Tot ast-fel se ur-
ink& si In privinta alegerei delegaplor. (El. 5).

Fie-care colegill electoral votz5, separat
alege numkul deputaplor
senatorilor prevlup
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORALA (Art. 6S-74)
so
prin legea de fatft. Chad
truneso la resedinta ju-
face In sectiunl separate,
detuluI Impreuntt eu alegatoril ce votza direct si

proced la alegerea depu-
mar egal de alegatorl.

Impartirea alegatorilor
tilor se face cel putin cu
numarul alegatorilor trece
de una mie, votarea se
coprinqand fie-care un nu-
pe sectiunT se va face de o-
data cu afisarea listelor
tatula (El. 94).
Convocarea delega-
treT iile inainte de a legere.
(El. 5).
Delegatil se aleg din
electorale provisorll si desemnarea localurilor de
noa orl de ate orI se con-
votare, tinandu-se gam& de
A/15a, colegiurile pentru a-
prevalute la articolul 44
lor se compun din primarul

comunelca presedinte, din
locuinta alegatorului.
Alegatorii afi dreptul de
a contesta acsta repartitie in conformitate cu cele
urmatoril.
Niel o sectiune nu va
putea fi compusa, numal

de delegatT.
Repartitiunea lor se va
face pentru ca s intre un
mimar egal de delegatY in
fie-care sectiune. (El.
6,
10, 40, 44-46).
Delegatil colegiulul
al treilea se aleg cu ma-
joritate relativa, cel putin

10 (pie inainte de giva hotarita pentru alegerea deputatilor. (El. 65, 88 2).
Fie-care delegat va
primi Indata, dupa alege-
rea sa, sag eel mult In

termen de 24 ore, din partea biurouluI electoral, un
certificat farft de care nu
va putea lua parte la ale-
gerea deputatulul. (El. 59,

64, 94).
TotI delegatfl se In-
legerile generate sail parpale. (El. 68, 69, 88 2).

Biurourile electorale
pentru alegerea delegatidoul scrutatorl si doui secretan l trasl la sortl, din
alegatoril eu sciinta de
carte presenti la deschiderea colegiului.
Secretarii aa vot con-
sultativ. (El. 78, ur., 86,

113, 122, 123).
Fie- care alegator
vine cu buletinul WI de
vot scris saa tiparit, sat
scris i tiparit.
Scrierea buletinelor in
sala de votare este oprita.
Alegatorul este dator

intre In sala de votare cu
buletinul Indoit, ast-fel

in cat sa. nu se vada scrierea, si-I depune in urna.
Formalitatile prevequte
la articolele 73, 81, 88, 89,
90, 91, 92, 93, 95, 97, 98,

99, 100,
al. I 'de la art.
102, 103, 105, 106, 107, 108,
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORALA (Ar. 75 SI)
sunt indatorittre oi la alegerea delegatilor. (El. 94100, 102-108).
Alegerea deputatilor
senatorilor se face prin
scrutin secret. (El. 76, 98,
131).
Buletinul va fi numai
tiptrit oi va contine un
singur nume.
Niment nu este tinut
de a descoperi secretut vo-
tutu' sta, chiar intr'o instructiune sat contestatiune judicial sat anchett
parlamentart. (El. 75, 98,
131).
Buletinul de vot este
numat pe hrtie all* a-
vnd uniform dimensiunile
de 10 centimetri lungime
oi 10 centimetri
Numele i pronumele candidatilor vor fi tiptirite cu
caractere negre in mijlocul buletinulut.
T6te buletinele aceluiaot
candidat vor fi absolut u-
niforme, atht in privirea

hrtiet citt oi in privirea
caracterelor oi a dispositiunet acestora. (El. 82, 84,
85, 104 2).
Biurourile electorale
vor fi presidate de primilpreoedintl, preoedintit sat
consilieriT curtilor de apel.
Numat la cas cand nunitrul consilierilor nu va

fi de ajuns pentru a presida telte biurourile electorale din circumscriptiu-
61
nea unut curtI, atuncl ele

vor putea fi presidate de
cttre primiT - preoedintt,
preoedintit i membril tribunalelor, afar& de procuror i jude-instructor.
In tot timpul alegerilor
generale procesele pendinte la Curtile de Apel se
vor am'Ona. (El. 73, 79, 86).
Preoedintit biurourilor electorale vor fi traot
la sortI de clitre primilpreoedintt at Curtilor de

Apel, pentru primit-preoedintl, preoedintiT i judecAtoriT curtilor, oi de at-
tre prima-preoedintt sou
tribunalelor,
pentru primul-preoedinte,
preoedintil oi judecttoril
de tribunal.
Acst operatiune se va
efectua in oedintt publick
oi In presenta ministernlut public, punndu-se intr. urn& numele judecpreoedintit
torilor oi In alta numele
judetelor din resortul curtel i scotAndu-se de odatt
ate un bilet din fie-care

urnt.
PreoedintiT de drept
al biurourilor electorale
vor comunica primarulut

din localitate, cel putin
cu ylece qile inainte de

alegere, numele magistra-
tilor cart vor avea a preoede diferitele sectiunt electorale. (El. 78, 79).
Si. Fie-care biurot ewww.dacoromanica.ro
62
LEGEA. ELECTORALit (Art. 82 86)
lectoral se compune din-
tr'un preaedinte, luat In
modul aratat mal sus, din
doul secretar) i doui scrutatorI, traal la sortl de

catre preaedintele biurou-
Id) dintre alegkorii presenti la deschiderea biu-
roulul.
PreaedintiT i scrutatoriI
a vot deliberativ; iar
secretan) a numai vot

consultativ.
In tot timpul operatiuneI electorale vor fi presenti in sala cel putin trel
membri, ai biuroulul. (El.
73, 78, 79, 83, 87, 88, 113,
122, 123).
82. Din liva publicare)

numelor preaedintilor de
biuroil, conform art. 80 de
mal sus, pana in ajunul
alegerel la 6 ore sra, candidatul sail alegatoriI sunt
datori sa depuna la tribunal un model de buletin
de vot, care va avea a
servi la alegerea Ion. Acest buletin va fi sub-semnat de unul sail mai multi
candidati saU alegkorl.

Preaedintele tribunalului saU membrul care '1
inlocuesce va libera chitanta de primirea buletinuluI.
In ajunul alegereI, la
ase ore sra, preaedintele

tribunalultff sat, membrul
care '1 inlocuesce va incheia proces-verbal la gre-
fa tribunalului, constatand
e a aateptat pima la acea
ora depunerea buletinelor
de vot, i fac5nd mentiune
de cele ce se vor fi depus.
(El. 77, 84, 104 3).
Toti eel retribuiti

de Stat, judet i comuna,
i alegkoril ce
nu seta carte, nu pot fi
precum
niel secretan l nicI scrutatori. (El. 81, 85, 88).

Fie-care candidat e
dator s depuna, un nuink de buletine de vot,

cari vor servi la alegerea
sa, egal cu numarul ale-
gkorilor din colegitl.

Pant) in ajunul alegerk
6 ore sra, le va &Tune

la tribunal, conform art.
82; iar In (lina alegerei
le va putea depune pan a
la deschiderea colegiului
la preaedintele biurouluI,
care va libera chitanta
va incheia proces-verbal,
potrivit dispositiunilor art.
82. (El. 77, 82).
Oil-cine este liber

a imparti buletine de vot
de ale candidatilor afara
din sala alegereI.
Niel un agent al Statului, comunei saa judetului
nu va putea distribui buletine de vot. (El. 83, 85,
88).
Deschiderea colegiuluI se face de catre presedintele biuroului la orele

9 diminta.
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORALA Art. 647 92)
Operatiunile electorale
nu se pot incepe maI Inainto de acstii, ora sub

pedpsk de nulitate. (El.
73, 78, 100).
Indatri dupri, formarea biuroului, alegdtorit se
retrag din said, neputrind

rmrinea presenti pentru
controlarea operatiunel de
crit numal candidatlI si delegatiI acestora.
Delegatil cart nu vor
putea fi luatI de cat din
alegdtoril colegiului, vor

fi declaratI biuroulul, ver-
bal sad In scris, de critre
candidati si nu vor putea fi
mat numerosi de crit doul

delegatl de fe-care candidat si de fie-care sectiune.
Functionarii Statulul,j udetulut si comunel nu vor
putea fi delegati. (El. 81,
93, 97).
63
NimenI nu p6te intra

lnarmat In salri, niel chiar
cu ba,ston, afar& de casurile de infirmitritl recunoscute de biuroti. (El. 126).
Niel o putere armatri
sad politiensed nu va putea fi pusri In localul alegerilor sad In jurul localuluI.
In timpul operatiei electorale este interzisti, circu-
larea sad stationarea forteI armate pe strade.

La cas de neorrinduialri
In sala alegereI sad Im-
prejurul et, presedintele

p6te cere ajutorul putereI
armate. Autoritritile civile
militare, cele mal apropriate sunt dat6re

si
urma imdiat cererilor sale

In acstri privintri. (P. 190).
OrI-ce neorrinduelI
turburrirI i reclamatiunl
legdtoriI colegiuluI ce este
se constatri, printr'un proces-verbal al alegereI 0 so

sub-semnzri de biurod si
didatif earl' pot sri, asiste

la operatiunea
chiar (lac& nu apartin acelui colegid.
cuff'. In scris, se certifier+,

de biurod si se alriturd, la
dosar.
Nu pot intra In sala

alegereI de crit numat a-
convocat, afarft de can-
Cei retribuitI de Stat,

i comund nu pot
jude
sta In salri chiar In casul

crind ar fi candidati. (El.
87, 97).
Presedintele are sin-
gur politia adunrirel alegtorilor. (P. 182, 184, 186-
188.El. 129).
de cel presentI, dacri voesc.

Ort-ce reclamatiune, fri-
Dacri, o turburare este

de natur a constitui un
delict sad o crimri, faptul

se constatrt de critre biurod printr'un proces-verbal am6nuntit, care se
Inaintzil neintrirgiat parchetulul (Pr. P. 31, 40).
In cas de neorrin-
www.dacoromanica.ro
61
duell grave, preedintele

luand avisul biuroului, p6te
ridica sedinta pe o jumetate org. (El. 89).

Operatiunea electoralg durza, o singurg.
(Const. 72).
Indattt dup a0Klarea
biuroulul, prepdintele re-
gulza, presenta alegnorilor In salg, dupe cum se

aratg la art. 87.
Dupg acsta chiaing pe
alegOtorl la vot dupg ordinul Inscrierei In listele
electorate. (El. 81, 87).

Aleggtorul presinta
carta sa pre0dinteluI care
taie un coltsi '1 o in-
apoiazit. (El. 60,. 64, 69, 74,

95, 99).
Biuroul dA. fie-citrut
aleggtor, care e dator a le

primi, cate un buletin de
vot de ale fie-caruI can-
didat
i ale un plic cu
care trece singur lute

camera se ore tit, desemnata
in acest scop; Introduce
In plic buletinul de vot
ce a adus cu sine, Indoit
drept in patru, lipesce

i 'I inmanza preedintelul sag scrutatori-
plicul
lor, cart'
'I depun inteo
urnit Inchisg cu doug cbeT
dintre carI una este pas-
tratft de preqedinte i cea-
tan de unul din scrutatort. (P. 97, al. 1. si 2, 104,
2, 5 0 6).
Plicul electoral va fi de
hartie destul de grgsg,
spre a nu se putea stravedea caracterele buletinuluT de vot. (El. 77, 94,

96).
90. Biuroul va stampila
cu sigiliul primariel fiecare plic. CandidatiI presoup sag delegatii lor

dreptul a pune qi qtainpila lor pe plicul electoral. (El. 95, 103, 104, 1).
97. Niel un aleggtor, afarg de persnele prevaOute la articolele 86, 87,

i 88 nu pgte sta In sala
alegerel mal mult de cat
timpul necesar pentru
a vota.
Secretul votuluI este
prescris sub pedpsa de
nulitatea votuluT. (El. 75,76, 131).
Biuroul este dator

asigure pe deplin secretul votuluI si sa nu tolereze a se face votaren
alt-fel de cat in modul
prescris de legea de fata,
iar aleggtorul, care sr voi

sa. voteze alt-fel de cum
prescrie legea, va fi oprit
de a vota i se va consi-
dera ca absinte. (El. 89,

ur.).
99. Nimeni nu pite
fi
primit sit voteze ciao& nu

va fi lnscris In listele definitive; cu t6te acestea
biuroul va fi dator sA. primsch la vot pe aceia earl
vor In fatisa o decisiune de-
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORAL& (Art. 100-104)
finitivii, a autorithtel com-
pentinte, prin care li se
recunbsce dreptul de alegtor. (El. 47, 48, 59, 94).

Odatti chemarea
alegtorilor de pe lista electoral& terminattt, sera-
tinul rmane deschis

votarea se urmzft pftn&
la 5 ore sra.
La 5 ore, preaedintelebiu-
roulul face o ultim& invitare alegtorilor si yin& si

voteze, (lac& incit n'aii vo-
tat. Daci nu rspunde ni-
motif la acest apel, preaedintele declarii serutinul
inchis foi procede la des-
puiarea lui. La cas Ind

se vor mal presenta alegtorI, earl au atl yotat,
scrutinul va sta deschis
pan& vor yota top alegtoril. (El. 86).
Niel un alegtor
nu va putea fi in timpul
alegerel urmftrit sat arestat de c&t numal dup& ce

'el va fi dat votul, afar&
de casal de yin& viditft.
(Pr. P. 40).
La despuiarea sera-
tinuluI totl alegtoril sunt
admial a intra in sala de

votare. Preaedintele nu-
mitr& Intaiti plicurile, apol
le deschide anal ate a-
nal lnaintea votantilor

eitesee en voce tare numele Inscrise pe fie-care.
Numele eitite se Inscriii
66
secretan. (El. 106, 125

P. 97).
Stampilarea plion-
rilor se va face indath dupii
deschiderea colegiulul de
catre pregedinte i candi-
datl, carl vor declara ca

voesc a atampila.
CandidatiI earl voesc
atampila, vor fi datorl a

atampila tte plicurile.
Nu se va putea atampila de at un numiir e-
gal de plicurl cu numrul

alegtorilor din colegiti.
Se va dresa proces-verbal despre acstit operathine. (El. 95, 96, 104 1).
Sant nule:
Plicurile ce nu prtXt
pe dInsele sigiliurile ce
fost puse de preaedinte a't
de candidatl. Aceste nu se
desehid ai se anexzft la
dosarul alegerel; (El. 96,
103).
Buletinele earl nu
vor fi in total identice en

cele depuse la preaedintele biuroulul, conform art.
82 de mal sus; (El. 77, 95).
Buletinele al ciror
model nu va fi fost depus
la preaedintele biuroulul,
conform art. 82;
Buletinele ce vor contine atergerI, adiiogirl Bali
ori-cesemne ale unel preala bile, Intelegeri; (El. 77).
Vor fi mile buletinele
dintr'un plic, ciad vor fi
In numr mal mare de

a
www.dacoromanica.ro
pe dou lista tinute de

11/.11.0201U. Codul General.
LEA atCTORALA (Art. 105-118)
(SG
cat numarul representantilor de ales; (El. 95).

6. Cftnd Intenn pilo va
&dap1 ce n'an isbutit la

prima votare, In 4iva corespun46t6re din s6ptamina viitre.
acel pile. (El. 95).

105. Buletinele declarate
nule se subscrin de catre
contestatorI i de nitre
membril binroulul i se alipeso la dosarnl alegerel.
Asemenea se aliturft la
dosar bnletinele-model depuse la preedintil biurouin!. (El. 82, 104).
gial al treilea se va face
fi un buletin nu], se vor

anula tte bnletinele din
100. Dupit ce biuroul
constatit resultatul siegereI, orl-cine 'Ate intra In

Bala i preedintele pro-
lama, In anzul tutnror,
resultatul general. (El. 102,

108, 110, 111).
Pentru t6te ope-
ratiunile i incidentele ivite In arml alegerei, se

va Inchiea un proces-ver-
Balotagiul pentrn cole-
a doll& 4i.
In acest cas majoritatea

relativa este suficienta.
In cas de paritate sor-
tul va decide.
Intro alegerea deputatilor qi a senatorilor va fi
o tji libera. (El. 102, 106).
Indatit dap& proclamarea unul vot, baletinele necontestate se ard

In presenta aleg6torilor.
(El. 106).
Dupit
sitvilrirea
alegerel, biuroul Intocmesce un act pe care '1 sub-
serie, 'I legalisza la autoritatea comunallt qi 'I

da pers6neI alese. (El. 106,
108).
bal am6nutit, sub-scris

de biaroa. El se va In ainta
Universitlitile din
Bucurescl i Nil formza
rel. (El. 78-105, 108, 124).
colegia, cari aleg cate un

senator dintre profesor!.
la biuroul central Impre-,

unit cu tte antele siege-
Biurou I central face

re cens6mIntul general. (El.
107).
Alegerea deputatilor tti a senatorilor se

face cu majoritate absoluti
a voturilor exprese.
Neputandu-se doban di
majoritate absoluta, la prima votare, se va procede
la balotagiu Intro totl can-
fie-care In parte cite un

(Const. 73).
Rectorul, ca preedinte de drept, i dol

secretar; luatl de dinsul
dintre eel maI fineri profesor!, compun biuroul acestul colegia.
In lipsa rectoruluT bin-
roul va fi presidat de eel
mal In Anti dintre decan!.
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORALA. (Art. 114-117)
Alegerea se face
duph regulile de mal sus,

oi Cu majoritate absoluta
a membrilor presentl.
Neputandu-se doblndi
majoritatea absoluta la Intaja votare, se va procede
la balotagiu In 4ina orespundatare din saptamana
viit6re.
In acest cas majoritatea

relativa este suficienta.
In acest eas de paritate
se va proclama profesorul
cel mal vechia. (81-106,
109-111).
T6te actele relative la alegere se comu-
nica de comune, prin mijlocirea prefectilor respectivl, ministrulul de interne.

TITLUL IX
Despre penalltfitl
* 116. Orl-ce funcionar
administrativ, judecato-
resc, comunal san judotian, precum oi orI-ce per-
sana Investitii en vre-una

din atributiunile putereI
pnblice, va neglija de a
lmplini vre-una din Indatoririle saii serviciile ce-I
sunt impuse prin acstii
Tete delictele electorale, pre'Mate de art. 118 ei urmittoril

din legea, electoral& sant de com.
petinta Cartel en Jurati de a ti
judecate. Penal. 25d 98. Bal pag.

bol.
** Dreptul acordat aleggtorilor

prin art. 184 din legea electorall,
67
lege, se va pedepsi en amend de la 200 pana la

2000 lel oi on perderea
dreptulul d'a mal ocupa
functiunl publico pe termen de dol anl. (El. 37115).
**
117. CeI ce se vor
Inscrie In listele electorale
sub un nnme falo, saii In

virtntea nnor drepturl pe
carl sein ert nn le ati, precum oi cel carI en sciinta
vor ti ascuns vre-o inca-
paoitate din cele prevdute de lege, se vor pe-
depsi eu amendi de la
500 pana la 2000 lel. (El.

38, 40, 44-46).
Primarul sala consiliera
mil vor fi fttent otergerI

sala Inscrierl cn rea oredina sala mil In casul aliniatulul 3 de sub articol
38, vor oterge pe eel ce
eraii Inscriol In lista aunlu precedent l'ara si S in-
tervenit in cursul anulul

vre-un cas ciare si justifice perderea calitatel lor
de alogator4 se vox pedepsi cu Inchisre de la
15 dile la 3 lunl oi cu amend de la 500 la 2000
lel. (El. 38, 118).
de a intenta ei sustine aetinnea

publica, in cae eltrid miniaterul
publie nu ar Ina initiativa. se referi numal peniru pedrpsirea delIctelor comise In timpul alegerilor nu ei pentru delicte e comise
Cu ceaja tnserierei listelor aleo
torete. Cae. Il 601,198. Bel. pag
1808.
www.dacoromanica.ro
68
118. Col ce vor vota In

virtutea une! Inecrierl Monte In unnl din casurile
prevdute In articolil precedentl, se vor pedepsi on
Inchisre de la 15 dile la
3 lunl ei cu amendi de la
500 pan& la 2000 leI. (El.
ligibil de. la 1 pinit la 2
mil ei cu amen de
la.
1000 pini la 3000 lel. (El.

59, 69, 94, 95).
Membril biuroulnl
inri, fiel motiv justificat,
nu se vor presenta pentru a Incepe operatiunile
38, 117).
electorale la ora fixatii, de

lege, se vor pedepsi cu a-
carl vor vota In virtutel

une! InscrierI ficuti lilainte de a fi perdut exer-
1000 In
Daca, din causa absentel lor nejustificati, s'a
aminat alegerea, pedpsa
119. Falitii nereabilitatl

tii totl cel prevduti la articolul 118 de mal sus,
citial drepturilor politice,
se vor condamna en Inchisre de la 15 (lile la 3

lunl ri cu amena, de la
500 pini la 2000 lel. (El.
118.Co. 695 ur.).
120. Se va pedepsi cn
aceael pedpsit:
Alegitorul care, pro-
fitind de lnscrierea sa In
mal multe colegiurT, va
vota sai va luceros si vo-
mendi de la 500 pita la
va fi Inchisrea de la 1
lunit pini, la 6 lunl qi amenta de la 1000 pan&
la 2000 lel. (El. 73, 78,
86).
Membril biuroulul
carl se vor fi Intrunit yi

vor 6 procedat la alege-
rea Intfun alt local de

cit cel destinat pentru
acest scop, se vor pedopsi
teze de doni set de mal
cu Inchisre de la 1 luna
Vnli la 6 lnnl fid mi a-
Cel ce ss} va presinta
la 2000 lel. (El. 65, 67, 73,
multe orl;
cu carta n'Id; alt alegtor

*i va vota sati va. Incerca
sit voteze precum i sutil
cara va juta si se omiti acstit frandi Impru-
mendit de la 1000 pinit

78).
Membril biurouluT
carl refuzi de a subsorie
mutind carta sa.
actele alegerei, se vor pedepsi cu perderea dreptuInl de a vota i de a fi eli-
mil cu rea oredintit vor

fi refusat de a primi un
la 6 lunl i cu amendit
de la 1000 pita la 2000
121. MembriT biuroulnl
alegtor si voteze, se vor

pedepsi cu perderea dreptulul de a vota iiii a fi e-
gibil de la 1 lunit pini

le!. (El. 107, 108).
Daca col cara va

Insircinat tuteo alegere
www.dacoromanica.ro
LEMA ELECTORALA (Art. 126-129)
a primi, a numra sati a

despuia buletinele, va fi
sustras, adhogat sau alterat buletinele, sati va fi

citit alte nume de cht cele
serse IntrInsele, se va pedepsi Cu Inohis6re de la
1 lunit pan la 6 lunl i
en amendfi, de la 1000 pan&
la 2000 lel, i cu interdic-
ta pe timp mirginit. (El.

102.P. 97).
126. Oel carl vor intra
on arme In sala alegerel,
se vor pedepsi ou Inchisre de la 15 zile pttni la 1
lunft, i cu amendit de la
89
tia pe timp mitrginit, (P.

98).
* 128. Acel oarl, prin lo-
viturl, violente sau amen ingle, vor fi influentat

vota' unul aleg6tor, sati
11 vor fi pus In positiune
de a se abtine de la vot se
vor pedepsi on Inobisre
de la 1 lunit pana la 3 InnI
i Cu amend de la 500 pftn.
la 2000 lel. (P. 238).

** 129. Orl-cine, prin ul-
tragiti sati violente asn-
pra binrouluI electoral sati
asupra unuI membru, va
50 pina la 500 le). (El. 89),
fi IntArziat Bat Impedicat

operatinnile electorale, se
dovedi oh a cump6rat voturI saft abtinerl de la

vot, precum i aceI ce '11
100 pina la 1000 leI.
127. Acel are se va
ati vindut votul lor, se
va pedepsi cu Inehisre
de la 1 lunft pan& la 6
lunl i cu amendit de la
Dacli,
scrutinul a fost
vor pedepsi cu Inchis6re

de la 3 InnI la 1 an i cu
violat, pedpsa va fi de la
6 lunl pan& la 1 an i a-
la 5000 lel, i cn interdic-
la 5000 lel. (El. 89).
amena, de la 500 pana
a). Arestarea llegan{ a unul ce-
atan In scopul de a li Impedecat
de a km parte la vot, constitue

un delict politic. Cas 11
Bul. pag. 862.
301190.
b). Actiunea publica pentru un
delict electoral prevdut de art.

128 din legea electoralit, se pre-
serie prin termenul artitat de art.
183 din anejas' lege. Cas. H 4 2 90.

Bel, pag. 1958.
u). Delictele comise in sala
de alegar) a primdriel ce ocasiu-
nea alegerel unul senator, prin
batal si violente, liind delicte politice, se judec de catre curtea cu

juratI Cas. U 534 88. Bul. pag.
1086,
menda de la 1000 pana

Delictele electorale carl, prin
legea din 4 Mat 1895, aa fost

date In competiste instantelor corectionale a le judeca, continua a
ti judecate de cartea cu juratt

daca att fost comise Inainte de amista lege si in curs de judecata
la curtea cu juratl. Cas.11 631198
Bulb pag. 1587.
Ultragint adus unul primar, In
exercitiul functiuneI sale pe cand

presid.i biuroui alegerel, nu e delict politic, eand din antele de in-structiune nu resulta ca acest fapt
a fost de natura a Impedeca alta
cal putin a intarzia operatiunea

alegare!. Cas. 11 199 89. Bul. pag.
378.
www.dacoromanica.ro
70
Rlipirea sati furarea nrneI care conVne vofue nedespniate se va pe-
depsi en Inchis6re de la
2 anT phnil la 5 anl yi en
amendft de la 1000 LAYA.
la 5000 lel.
Violaren scrutinn110 de elitre membril binronlnl Ball de clitre agentil
fortel publico, InsircinatI
en paza urnel, se va pe-
depsi en Inehis6re de /a 5
plInti, la 10 anl i cu a-
mendii de la 1000 pira
la 6000 le. (El. 75, 76, 78,

81, 98).
In tte casnrile pre-
vNute In presenta lege
* In materia de delict electoral, prev5dut de art. 128 din
se va putea aplica i perderea dreptnlul de a fi a-
legnor i eligibil pb.nri la
maximum de 5 anl.
* 133. Aotinnea publica
qi ces. privatli se preseriti
In termen de una hm& de
la proclamarea resultatulnI alegeret (Pr. P. 594).
** 134. La eas and mi-
nisterul public nu ar Ina

leee aleg6torl
sil dreptul de a intenta

/si snstine actinnea pnblicii
pentrn pedepsirea delietelor comise in timpul ale-
gerilor. (El. 101. Pr. P.

60, 178).
*** 135. Delietele prev6-
mares volutal. Penal II 41191.
te! ca jaral, presenta ministerulul public nu constitue o Causa

de militaba, atoad ciad dllisul
n'a luat conclusiunl nid pentru
niel contra delicuentului, marginindu-se nema) a se reteriJa
fi luat initiativa la dece
al. g5-
Bul pag. 849.

e). Dreptut acordat aleglitorilor,
prin art. 18 t din legea elector,a,de
tutulor delictelor eomise in timpul
In cae cand ministerul public

ar loa inifiativa se reten & numal
legea electorata, actiunea publica
ca si ces privata se preacrie In
termen de una luna de la proclaBul. pag. 1000.

**a). Legiuitorul, dand dreptnl,
In cas citad ministerul public n'ar
aprecierea juratifor. Gas. il 549 95.
tori si hiainteze gi se sustinit actiunea publica pentru pedepsirea
a intenta az sustine entinara publica
alekeriler, pria enasta n'a Wat
pentru pe iepsirea delictelor comise
donunlatorl, ci 'I-a Investit Cu carentera! gi prerogativele ce le are

ministerul public dupii dreptul
11 504166. Bol. pag 1808.
din disit alegiStorl niece simpli
coman. Ast-fel tate atributiunile

ce le ar fi sed ministerul public
trecdnd la ce! den alegtitort, &M-
aui numal pata face parte din

conalituirea curtei cu jura II, si
decl, dreptul de a recusa pe ja-
rati apartine acelor aleg5torl. Cae.
II 16195 Bul pag. 52.

b). In materia de deli, t electoral. intentat din initiativa a Oca
alegbtorl si judecat Infantes enr-
In timpul ahgeritor, nu gi pelara

delictele comiso cu ocasiunea
scrierel In listele electorale Gas.
d). Infractiunile la lepe aleetorete nu se pot urmari dar nu

este un numbr de dece aleg5torl
carl s'o c6r8. In lipsa
ministerului public. Gas 11 60 88.
Bul. pag. 77.
*** a) Arestarea ilegala a unul
ceta*, In acopa' de a fi !alpedicat de a lua parte la vot, constitne un delict politic. Prin armare, oficerit politiel judecitorescl
www.dacoromanica.ro
LEGtit ELECTORALA (Art. 138-14o)
7t
tinte prin legea de fati se

vor judeca de catre juratl
Arestul preventiv este intertlis In privinta acestor
Incetzi de a mal
aves exercitinl mandatulul Ion, deputatil sati senatoril carl vor perde vre-
delicte.(Const.2411;105).
TITLIM X.
una din conditiunile cerute

pentru a fi eligibill (Cons.
BlepositInnl generale
Deputatul sati senatorul, ales In mal multe
colegiurl este dator a declara optiunea sa Aduna-
65, 74, 75, 76.El. 21-32).

Adnnarea Deputatilor
satt Senatul se rostesce

In acest cas asupra perderei cantata de deputat
pana In tjece tfile dupa

verificarea titlurilor. De
nn va fi declarat opininnea sa In acest termen,
viclute In legea de fati
r' din care face parte,
Adunarea decide prin vot.

(Constitutinne 41).
In cas de vacanti
prin optiune, mirte, demisiune san almintrelea,
coleginl electoral care nrmizti. a Indeplini vacanta
va fi convocat In termen
de dona lunl cel mal tir-
(Const. 95).
Demisiunea membri lor Corpurilor legiuitre
se va da numal cAtre corpurile respective.
vinovatil de asemenea fapte, sunt

justiliabill de anide eu jurall conform art. 105 din constitutiune, iar
nn de mutile de apel conform
art. 498 procedura codulul penal.

Cas. II 801 90. Bal. pas 862.
ti) Delictul de lovire advAreit
oblar In sala de alegerl pentru
consilinl comunal, In persena anal
alegiltor, constitue i n deba electoral, de comp, tinta curtel cu
jarall de a 'I judeca.
Ces. II
san senator.
*140. Tte termenele pre-
se socotesc pe 4ile libere.
Ciad termennl va expira

In o i de Dumineci sai
de sirbit6re, se va pre-
lungi pentrn cea dintAid

Incritt6re. (El. 40, 41,
44-46, 48, 54, 55, 57).
Diapositiune transitorio.
Pentru ast una dati,

afiltrea noilor liste electorale, previ4ute la art.
41 din presenta lege, se
va face cel mult In ase
siptiminl de /a promulgarea acestel legi.
en oeasiunea alegerilor eomunale

en scop de a Impedeca pe alego-
torl de a patea Mitrando in localut de alegere constitue un delict politic, de c, mpetinta numal
a cartel en jurall de al jadees.

C103. II 121 94. Bal. pag. 205.
* a). Termenele prev6date de
legea electorala, tie cele prevdute

pe dile fie cele prevdute pe s8ptoman!, se socotesc pe dile libere.
Cas II 88193. Bal. pag. 887.

5998. Bul pag. 81.
Delictul de lovirl slivarsite
o
FINELE
LEGEI ELECTORALE
www.dacoromanica.ro
1111EXII la Legea EIectoral
LEGE
Asupra procednreI electorale *)
DIN 14 Aktunit 1903.

CAPITOLUL I.
Operatinnl premergitre serati natal.
1.Convocaren colegiilor
electoral.
Operatiunile pentru
alegerea deputatilor si senatorilor, consilierilor judetenI si comunal; se Avirsesc potrivit dispositiunilor legel de fatii.
Colegiile electorale,
pentru alegerl generale

saii partiale, sunt convocate cel putin cu treI s6p-
t6man1 Inainte de 4iva flauta pentru alegere si ce!
mult In dou& luni de la

vacantit.
Alegerea delegatilor co-
legiulul al treilea are loe
col pntin en o s6ptmftn&

Inainte de (lina fixat& pen-
tru convocares adunlreI

generale a alegkorilor din
colegitt.
Convocarea colegiilor
5) Acsta lege a fost vota% de
Camerit la 11 Martie 190s li de
Senat la 14 Martie 1803. In momental In care no] o paliara, ea
electorale se face prin de-
cret regal, publicat prin
Monitorul Oficial", li este

adus& de Indattt la cunosciinta general& prin pu-
blicatiunI Mente de pri-
mara comunelor, in urma

dispositiunilor late de ministerul de interne.
Aceste dispositiunl sunt
comunicate direct prima-
rilor din comunele rese-
dinte de judet si prin pre-
fecturI celor-Palti primarI.

Publicatiunile vor cu-
prinde liva alegere; numrul representantilor de

ales si localurile nnde vor
avea a se Intrani aleg6toril.
Primara din orasele de

resedint& vor Inainta mi-
nistrulnI de interne, iar
ceI-Palt1 primar; prefecturilor de judete, copil de

pe publicatinnile Mente,
Impreun& cu un procesverbal, semnat de dInsil
constatittor ce. publicatiu-
nile at fost afisate, In ce

locurI si la ce date..
n'a fost sanotionall Inca. A se ve-
dea ei Legea electoral& la care

se refea.
ItAlIANGIU Codul lanera'
www.dacoromanica.ro
s.
II
Legl 177.uale. 14 Martie 1903
Alegerile ati loe de

preferinta intr'o Dumineca set intr'o sdrbrit6re le-
gala; intre dilele fixate
pentru alegeri, cand dona

sad mal multe colegil sunt
convocate succesiv in a-
ceeas1 loca litate, va fi tot-
d'auna o di libera.
afea de judecatorul de
instructiune, si, la neajungere, de judecatoril de

ocelle si ajuthrele lor din
judetul respectiv.
PresedintiI operatiunilor electorale vor fi de-
semnatI prin tragere la

sortf, in sedinta publica
2.Presidarea operatiunilor
si l'ata fiind ministerul pu-
Operatiunile pentru
alegerea deputatilor, senatorilor, consilierilor judetianI si consilierilor comunal' in orasele resedinte de judet, vor fi pre-
Se va pune, Inteo urna,

biletele cu numele magistratilor indicatl de lege
electora e.
sidate de primii-presedinp,
presedintil si consilieril
Curtilor de apel.
Cand numdrul consilie-
rilor nu va fi de ajuns
spre a presida t6te sectiunile de votare din cir-
cumscriptiunea unel CurtI,

lipsa se va Implini, in pri-
mul rand, cu prim ii-pre-
sedintI si presedintil tribu,nalelor din circumscriptiunea acele" Curti; lar eh' nd
niel acestia n'ar fi de a-
juns, cu judecatorli tribunalelor, afara de judecatoril de instructiune.

Pentru alegerea consilierilor comunali In orarasele neresedinte, precum
si pentru alegerea dele-
blic.
spre a presida operatiunile electorale, $i Intr'o

alta urna, biletele purtand
numele oraselor cu numd-
rul sectiunilor unde este

a se efectua alegerea ; dupe
ce biletele vor fi bine amestecate, se va sc6te de
odata cate unul din fie-
care urna.
Tragerea la sortl se va
face, pentru orasele resedinte, de primil-presedintl
a" Curtilor de apel ; iar
pentru orasele neresedinte , de primul-presedinte
sed de presedintele tribunalulul local.
Ministerul de interne
va interveni catre ministerul justitieT spre a pro-
voca tragerea la sorti a

magistratilor indicati de
gatilor In orasele resedinte
lege ca sa, preside operatiunile electorale.
lectorale vor fi presidate
tilor de apel, primil-presedintI sad presedintii de
de judet, operatiunile ede j ude ciitorii tribunalului,
Primil-presedinti al Cur-
www.dacoromanica.ro
Legl Uzuale. 14 Martle 1903
tribunale vor fi datorl a

comunica, cetl putin Cu o
s6pigmana, Inaillte de qiva
alegerel, atta autoritater

comunale respective, cat
si ministerulul de justitie,
numele presedintilor esitl
la sortI pentru fie-care co-
legia sag sectiune electorala.
Pe timpul lipseI judecatorilor pentru alegerile

generale, procesele pen-
dinte inaintea instantelor
carora eI apartin vor fi

amanate din oficia; pro-
cedura pentru noul termen

va fi gratuita pentru aceia
carl nu vor fi luat cunoscinta de termen.

O. In comunele rurale, o-
peratiunile pentru alegerea delegatilor i consilierilor comunall vor fi pre-
mul-presedinte sag de ca-
tre presedintele tribunalulul local, In sedinta publica i fata fiind ministerul public.
Se va palle, Inteo urna,
biletele cn numele tuturor consilierilor judetenl

In functiune; lar Intealta
urna un numgr egal de
bilete, purtand fie-care nu-
mele mal multor comnne

Invecinate.
Grupele de comune se
fixza de delegatinnea judetna, Impartindu-se numgrul tuturor comunelor
rurale din judet cu acela

al consilierilor In func-
tiune.
Fie-care consilier va presida succesiv alegerile din
fie-care comuna a grupuluI sgg, In ordinea Inscrie-
sidate de judecatorul de
rel lor pe biletul esit la
comuna este resedint a

unel asemenea judecato-
ale, se va procede In acelas' chip, cu deosebire
ocol al loculul, si, In lipsa

InI, de ajutorul s'g, dac
ril.
In tite celel'altecomune
rurale, operatiunile electorale vor fi presidate de

cate un membru al consiliulul judetian.
Desemnarea membrilor
consiliulul judetian ca pre-
sedintl al operatinnilor e-
lectorale se va face cel
putin cu spte qile lnainte
de qiva alegerI, prin tragere la sorp de catre pri-
sortl.
In cas de alegerI parti-
c Intr'o urna se va pune

biletele cu numele tuturor consilierilor judetenI
In functiune, iar intealtft
urna, biletele cu numele
comuneI sati comunelor
unde urmza, sil se faca

alegerea.
10. Delegatiunea judotnft va comunica, prin pre-
fectul jndetulul, primululpresedinte sag presedintelnI tribunalului local, spre
www.dacoromanica.ro
LegI Uzuale. 14 Martie 1903
IV
a procede la tragerea la
sortl, atta numele consilierilor judetenI in functiune, cat i grupele de
comune alcatuite In acest

scop, sal numele comune-
lcr In carI urmza. sa se

proceada la alegerl partiale.
Primul pesedinte sag
presedintele tribunalulul
va face cunoscut prefectureI resultatul sortuluI Cu o
s6pt6mana cel putin inainte de (liva alegereI.
In cas de disolvare a
consiliulul judetian, membriT con siliulul disolvat sInt
tinutl a Indeplini, In cas

de trebninta., sarcina de
presedintl al operatiunilor
electorale pan la instalarea noulul consilig.
11. Niel un consilier nu
va putea presida o alegere
In comuna unde el per-
sonal, o ruda sal un aliat
al sgi pina la al doilea
grad inclusiv, va fi proprietar, arendas, debitant

de beuturI spirtelse, explo-
atator de padurI sati de
alte IntreprinderI agricole,

industriale ori comerciale.
Daca un consilier jadetian ar fi desemnat de

sortT sa presideze, In asemenea ImprejurarY, operatiunile electorale din-
tr'un grup de
comune,
prefectul judetulnI va aduce casul la cunostiinta
primulul-presedinte sati a
presedintelul tribunaluluI,
care, pun'and inteo urna,
biletele cu numele tuturor
celor-l'altI consilierI, in se-
dinta publica si fata fiind

ministerul public, va scbte
unul.
Consilierul tras din nog
la sortl si col desemnat

maI inainte vor presida,
unul In locul altuia, operatiunile electorale din comunele respective.
OH-ce consilier judetian este supus, In casurile specificate de art.
122 din legea electoral&
din 9 Junio 1884, la pe-
depsele prevdute de acelasI articol.
Daca pana in qiva

alegerel, un presedinte ar
fi Impedicat dintr'o causa.
fortiuta, se va trage de
Indata la sortl un altul,
conform art. 8 constatandu-se acsta de primul-
presedinte al curteI sag de

presedintele TribunaluluI
local prin proces-verbal.
Ia cas cand, din ori-ce

Imprejurare, operatiunile
electorale nu s'ar putea

efectua In (liva convocared, ele vor fi amanate
pentru (liva corespund6Ore din s6ptgmana ce nrmaza fin alta convocare a colegiuluI sag sectiunel, afara, de alegerea delegatilor caro se va face in
www.dacoromanica.ro
Legl Uzuale. 14 Martie 1903
acea
0, sub preseden-
tia primarultil saa preso-
dintelul comisiunel interimare.
In cas de amanare, O-
peratiunile electorale pentru alegerile legislativo, judetone si comunale vor fi
conduse de un alt presadinte, tras la sortl de urgent1t in conditiunile aratate de presenta lege.
Daca, 4ind mal' multe
sectiunI de votare, operatiunile unora numal aa

fost =Mude, scrutinul celor-l'alte este valabil; resultatul general, Insa, nu
se proclama de cal dupe

ce toti alegatoriI din tte
sectiunile colegiuluI vor
fi votat.
Presedintil alegerilor vor fi asistatI si ajutat13 In lndeplinirea Insar-
cinarilor lor, de cate douI

a1eg6tor1 asistenti si de
cite un secretar.
In cas cand presedintele
alegeriI credo ea stampilarea buletinelor din causa
numaruluT lor ar fi prea
anevoi6sa el va putea eere
sti fie ajutat In acsta u-
nica, Insarcinare de un ju(loador desmnat priir tragere la sortl de catre primul presedinte sail presedintele tribunalulul local.
AlegaoriI asistentI
vor Indeplini orl-ce Insar-
cinare li s'ar da de Pre-
sedinte; n'ati Insa niel vot

deliberativ, niel consultativ.
Alegatoril asistentl sunt
propusT, de fie-care cole-
git sati sectiune de vo-
tare numaI (Mitre cel cu

stiintft de carte, de odata
cu delegatii prevNutI la
art. 19 si desemnatl preCUM urmza:
Daca este
un singur
candidat, el va desemna
pe ambil alegatorI asis-
tentI;
Daca sunt doI candidatl,
fe-care va flesemna cate
un alegator asistent;
Daca, sunt trel sa6 mal
multl candidatT, fe-care
propune cftte unul, si primul-presedinte sat presedintele tribunalului local
la orele 5 din qiva cea din
urma a timpului util pentru a se propune candida.
turne, fati cu candidatil
sala propunatoril lor, daca

vor fi, va trage la sortI
douT din el, carI vor fi alegatoril asistentl.
Daca in Ola alegereI,
la Inceputul operatiilor eleotorale, va lipsi vre-un

alegator asistent, el se va
desemna de candidatul al
ami alegtor asistent va
lipsi, cfind este un singur
candidat sa5 sunt doul

candidata; In cas cnd
sunt mai multI candidatI
alegatorul asistent se va
www.dacoromanica.ro
VI
Legl Uzuale. 14 Marte 1903
trage la sorti de prese-
dinte dintre cei-Paltl alegttorT desemnatl de candidatl.

AlegatoriT asistentI
vor putea lua parte in operatiunile electorale de

cat numal daca candidatul
pe tare 'I represint IsI

mentine candidatura. Daca
candidatul se retrage se
va urma ea i In casul
cnd un alegtor asistent
ar lipsi.
Indeplinirea celor pres-
crise mal sus se va con-
stata prin Incheere de proces-verbal.

Serviciul de secretar, in comunele urbano,
vor Indeplini grefieril

ajutrele Curtilor de apel,
grefieriI si ajutrele tribunalelor, iar la neajungere, seriitoril acestor instante, anume desemnatI de
primil-presedintl aT Curti-
lor de apel si de primiIpresedintl sat de preso-
rale la colegiile universitare vor fi presidate de

rectorul Universitritel; iar
In lipa, de cel mal vechit
dintre decant
Serviciul de secretar
va Indeplini secretarul Universitatil, iar j lipsa

luT, unul din secretarii fa-
cultatilor tras la soql de

rectorul Universitata
3.
Candidatitrite
note de vot.
bitleti-
Pentru alegerea deputatilor, senatorilor, consilierilor judetenT si con-.

silierilor comunall In ora-
resedinte de judet,
nu pot candida de eta avele
neja ale caror candidaturT,
individuale san pe liste,

vor fi fost propuse de eT
InsisI sall de col putin zeta
alegttorl al colegiulur
Candidaturile individuale sat listele de candidatl

copringnd numarul cenit
de lege vor trebui sa, fie

propuse printr'o declaratiune scrisa, in Matea e-
dintil tribunalelor.
In comunele rurale, serviciul de secretar va fi indeplinit de notarul comu-
xemplare cate sectiunT de
In cas de Impedicare a
dresata primului-presedinte sati presedinteluT tribunalulul local; ea se va face
nel.
Secretaril con trasemn6za ti:7de antele alegereT.
secretaruluT, presedintele
p6te Insarcina a'l tino lo-
cul pe unul din alegOtorit

Operatiunile electo-
votare sunt, mal mult unul.
Declaratiunea va fi a-
cel mal tarzit cu cinci
4ile libere Inainte de giva.

fixata pentru al egere, pan
la orele 5 dupe amiaql.
www.dacoromanica.ro
Lag] Uzuale. 14 Hartle 1903
-Gnu' din exemplare va

restituit declarantilor,
eu certificarea In jos a di-
VII
i orei In care a fost
candidatilor, delegatilor
propusl i alegkorilor asistenti.
20. In aceiasI 41 sad cel
Listele earl ar contine
tele tribunalului va dispune sh se tip&rsc& pe bu-
fi
lei
depus; cele-Falte, purtand

aceiasl certificare, vor fi
retinute.
un numr de candidatl
mai mic sad maI mare de

cat numrul representantilor de ales nu vor fi primite.
19. In dim, cea din urml
a timpulul util pentru a

se propune candidaturile,
la orele 6 primul-prese-
mult a doua 4i, primulpresedinte sad presedin-
letine numele candidatilor, individual sad In list,
dupe cum alegerea va fi

pentru Corpurile legiuiOre si consiliile judetene
sad pentru consiliile comunale.
Costul buletinelor si al
imprimatului
se va de-
dinte sad presedintele tribunaluluiva constata, prin

proces-verbal, candidaturile individuale sad listele
de candidatl propuse
In aceiasi di, candidapi
sad propun&torii candidaturilor vor desemna In
scris, primului presedinte
sad presedintelul tribunalulu]; de fe-care candidat
sad list& si pentru Re-care
seetiune de votare, (lac&
sunt mai multe, citte doul
pune In mapa primuluipresedinte sad a prose-
legiulul, Ins& nu functionarl ai Statulai, judetelor

sad comunelor, cu dreptul
de a controla operatiunile
alegerei.
200 grame pe metru patrat.
delegati, alegkorI al co-
Primul-presedinte sat
presedintele tribunalului
va libera, In acelasI timp,
cite o cart& de intrare in
sala de alegere tuturor
dinteluI tribunalului odat&

eu propunerea candidatureI.
Buletinele de vot ad
forma uneichrtl-telegrame
speciale, dupe modelul alaturat la finele legel. Ele
Bunt confectionate de Impremeria Statului din car-
ton subtire, colorat pe o

fat& si alb pe cea-Palt&
numit in comercid dublex

i avind o greutate de
Buletinele vor putea pun-
ta, dupe cererea candida-
tilor, pe partea din 11-
untru i In mijlocul clapel

lor laterale din st&nga, o
figurli, geometric& simplit
sad coloraa.
Niel un candidat nu va
www.dacoromanica.ro
VIII
Legl thusle. 14 Marne 1903
putea adopta un semn sat'

o colre aIs
i ceruta
deja de alt candidat, ffir&
consimtimantul inseris al
acestuia.
Alai multi candidati pot
alego, pentrn buietinele
lor, unul si acelasT semn,
cul6re saa conbinatie de
enlorT.
Clieul semnelor necesar s& serve la tipArirea

buletinelor vor fi promrate de insisl candidatil;
el va fi Inmanatyrimulul
presedinte sea presedintelui tribunalulul, data, en
costul buletinelor.
Buletinele se Inchid cu
fata colorat& in afara. Ele
prta, pe partea -unde se
Inchid, marca Wei si cuvintele: Butetin de vol".
Buletinele pentru alegorila legislative si judetiene, cand sunt Inchise,
vor fi In m&rime de 5-8
cm.; iar pentru alegerile
comunale resedinte de judate, de 6-8 cm.
Cu16rea exteri6r& a bu-
letinelor va varia pentru

Ea-caro alegere de la colegia la colegia, si nu va
putea fi nicl .o data albastra.
Pentru alegerea delegatilor, a consilierilor comunali din oraseis nereqedinte1 si din comunele rurale, candidaturile sunt
scutite de formalita tea presentrtrei.
Buletinele de vot pentru aceste alegeri vor fi

imprimate sa serse; ele
vor avea tot-d'auna di-
mensiunile de 6-8 cm. Cu16rea lor exteriffor& va fi

tot-d'auna albastrh.
Numele fie-c&ruT
eandidat va fi imprimat,
pentru fie-care colegia
alegere, cu acelsi cametore si cern616, In mijlo-
cul buletinului.
Listele de candidati vor
fi imprim ate In coln it pe
partea din mij loo a buletinului
Tipfirirea buletinuluT se
va face ast-fel In cat tiparul sri nu lasa niel o
urma pe fata colorata.
Primul-presedinte
sat presedintele tribunalului va dispune s& se a-.

fiseze in permanent& coi
mal tarzia, In cele dou6
One urnittre, in sala de
sedinte a tribunalului
pe usa de la intrare, la
judecktoriile de ocol, la
prefectura judetului si la
prim&ria orasului, cate un
exemplar din buletinele
de vot imprimate, vizate

de dinsil si purt6nd sigiliul tribunalului.
Cate un asemenea exem-
plar va fi dat, la corers',

fie-c&ruT candidat.
Primul-presedinte saa
presedintele tribunalulul,
va constata prin proees-
www.dacoromanica.ro
LegI Uzuale. 14 IlEartie 1903
verbal Indeplinirea celor

de mal sus prescrise.
Buletinele de vot
imprimate, In num6r egal en aeela al aleg6torilor inserisT In colegie, Im-
preun 6, en declaratlunile de
IX
confeetionarel si al cheltuelilor ocasionate en punerea In vinzare si a remisel acordate vinptorilor.

Pretul tutulor buletinelor va fi fixat In fie-care
an de ministerul de in-
candidatl i procesul-ver&al Incheiat pentru depunerea lor, precum i acelea pentru Indeplinirea
terne publicat prin Monitortal Oficial in limo, de

30 Aprilie.
OrI-ce eontrafacere
colul precedent si din art.

16 si 19, vor fi Inminate
consider& ea contrafacerea unuT act public si se

pedepseste conform coduluI penal.
prescriptiunilor din artisub luare de adeveriut6. de
primul-preedinte sah de
presedintele tribunaluluT,
presedinteluT colegiuluI sari
presedintilor de seetiunI
In ajunul owl fixate pentru alegere.
Tot pima In ajunul
fixate pentru alegere primariT comunelor resedinte
de judet vor fi datorT a

lumina presedintilor operatiunilor electorale, sub
Inure de adeverintil, c&te
dou6 exemplare din lis-
tele de a1eg6torI aI colegiului sati seetiunel respective semnate de dinsil.

Buletinele pentru
alegerile delegatilor
consilierilor comunalI In
orasele neresedinte si In
comunele rurale \Tor fi
puse In comereiti prin debitantiT de tutun, timbre,
c&rtI si mfireI postale; pre-
tul lor nu va fimal mare
de cat costul hartiel, al
a unul buletin de vot se
CAPITOLUL IL.
Operaiianile serutinului.
1.
Durata scrutiuului
modul de votare.
Va fi ate un local
deosebit de votare pentru

cite 760 aleg6torI inserisl.
n d, du pe repartitia
aleg6torilor pe sectiuni,
r6mine un prisos, se va
forma o nou& seetiune de

votare, dac& num6,rul aleg6torilor r6masi trece
peste trel sute ; in cas
contrariu, acest1 aleg6torI
vor fi repartisatl Intro
cele-l'alte seetiunl.
Presedintil, secretara o-
peratiilor electorale si alegtoril asistentI, sunt
datorI a se presenta
In
diva alegeriT, la localurile
destinate pentru votare,

la role
diminta.
Nimenl afar& de
www.dacoromanica.ro
Legl Uznale. 14 Martie 1903
candidatI, delegatI si alegetoriI asistentl, nu pete
intra In sala de votare.

Daca nurnerul delegatilor desemnatl trece de
zece, so va primi de fie
care candidat saa
de candidatl numaI cate

unul din delegatl, i anume cel
inscris in
declaratiune.
La intimplare ca nu-
merul delegatilor desemnati in primul rind sa fie

el insusl mal mare ca ze ce,
prisosul se va elimina prin
tragere la sortI.
DelegatiI eliminatl In
urma acestor operatiunl,

vor fi datori a parasi imediat sala de votare.
In niel un cas, absenta
alegetorilor asistentI, a
candidaiilor saA delegatilor nu va putea zedernici
alegerea.
Cand un candidat 10 va
retrage candidatura, delegatil seI se vor retrage

imediat i daca numerul
delegatilor remasI este
mal mic de cat zece, se
va reprimi delegatil eliminati, tot prin tragere
la sorti.
28. Inainte de a des-
chide operatiunile electorale, presedintele, impreuna eu alegetoriI asisteng

candidatil i delegatiI rema! In sale, vizitze, camerile sa compartimen-
tele rezervate votarel
examinze, urnele pentru

depunerea buletinelor de
vot.
Va fi o camera sail un
compartiment deosebit de
votare la 150 de alegetorl;
ele vor fi ast-fel dispuse
si construite In cit sa garanteze pe deplin secretul
votulul.
Vor fi dou& urne: una.
de coldre alba i ceal'alta de colere negra.
Ele vor fi dupe, verificare
Inchise cu dona lacate,

ale caror chel le va Ina
si Ostra una presedintele
si
alta cel maI in virsta
dintre alegetoril asistentl.

Urnele vor fi confectionato sub ingrijirea personalfi a primaruluI, si In
merimea cenit& dup& nu-
marul candidatilor si al
alegetorilor
29. Scrutinul va fi de-
clarat deschis la orele 9

diminta.
Votarea dureza fea" In-
trerupere pana la ora 12,

cand se suspenda pentru
o ore, si apoi se reincepe
si continue, pan& la orele
5 dupe amiazI ; chiar in
timpul suspendereI, Insa,
presedintil, alegetorii asistentl i secretarii sunt

tinutl a nu perasi sala de
vot.
$0. Spre a Incepe vo-
tarea pentrn alegerea de-
www.dacoromanica.ro
Legi Uzuale. 14 Mart1e 1903
putatilor, senatorilor, con-
de vot de fie-care candi-
ele resedinte de judet,
de candidatI.
Alegatorul, primind buletinele de vot, trece 'in-
silierilor judetenl si consilierilor comunall In orapresedintele va aplica pe

50 buletine si in dosul lor
stampila sa personala.
Sfiqindu-se acestea, se
vor stampila alte 50 buletine, si asa mal departe
pana la inchiderea scrutinuluI.
Daca la alegere sunt

lupta dona sau maI multe
candidaturi off liste, presedintele este dator
ceara, de la candidatI sail
delegatil lor c5.te o stam-
pila in cancilla, va trage

la sortI una si o va aplica
In dosul buletinelor, alaturi cu a sa.
dat set de te-care list
tr'una din camerile sah

intr'unul din compartimentele destinate votarel;
Inchide tte buletinele,
indoind mal intaiil clapele
laterale si apol clapa pe
care su scris cuvintele
Buletin de vot; le lipeste

presinta presedintelul
maI intlih buletinele can-
didatuluI Bah candidatilor

pentru carI votza.
Presedintele le prime0e
apoI le examinza,
prta qtampilele aplicate

pentru control si le Introduce insusI
In urna
Dimensiunilestampilelor
nu vor trece peste 3/3 c.m.
Acelas1 numar i ace-
alba; apol procedz in
cate, pe tte buletihele,
acsta tale unul din colturile cartel de alegtor

a celuI care a votat,
Inapoiaz i d ordin secretarului s noteze
leasl stampile vor fi apli-
In aceias1 parte, in acelasl
sens si, pe cat posibil In

mod un iform.
81. Votarea pentru aoeste alegerl se face astfel :
Alegtorul presint5.
da carta sa presedinteluI.
Presedintele verific
carta cu lista alegatorilor
si, dac nu se ridica
o contestatiune, sea daca
gaseste nefundate contestatiunile ivite, d alegatorulel cate un buletin
acelasl mod si pentru cele
l'alte buletine si le Introduce In urna ngra.. Dupe
lista alegtorilor ca, a

votat.
32. Orl-ce alegtor este
dator sa, presinte presodintelul mal Intiiil attea
buletine cap candidatl sah
liste sunt de ales si apoi

restul complect al buletinelor.
Daca alegtorul refina
a vota atiltea buletine catI
www.dacoromanica.ro
Legl Uzuale. 14 Martle NM
XII
Pandidap sat liste sunt

de ales sat dac6. el nu
presint& numtrul complect al buletinelor, pre-
.vedintele
11
va opri de
a vota, va introduce in
urna negra tte bule tinele
presentate de alegttor
11 va pune sub strict& pri-
-vighere, spre a nu comu-
nica cu nimeni pan& la
terminarea alegerel.
Pentru alegerea delegatilor, a consilierilor
comunall In orasele nere4edinte, precum
In comunele rurale votarea se
face ast-fel:
Fie-care aleg6tor vine
cu buletinul Btu scris sat
imprimat, Inchis i lipit,
'1 inminzil. presedintelui, care 11 introduce in
alma unicit admisii pentru scrutin.
Scrierea buletinelor de
vot In sala si In localul
alegerei, preemie si in jurul lui, pan& lao distant&
de 60 metri, este oprith.

NimenT nu pte fi
prima s voteze pentru
alegerea deputatilor, se-
natorilor, consilierilor judetien1 si consilierilor comunali In orasele rese-
dinte de judet, daca nu
este Inscris In lista electoral& a colegiulul si nu

presint& cartea sa de alegkor sat dac& nu este
delegat la colegiul al tre-
ilea; presedintele este ins&
dator a primi la vot pe
aceia care vor infittisa o

hottirire investit& eu formula executorie, prin care
li se recuntste dreptul de
alegttor.
Delegatii alesi de mai

multe orl nu pot vota de
eat o singur& dat&.

In qiva de alegere, dis-
tribuirea artilor de alegttor se va face de functlonariI primariI In localul

tribunalului, sub controlul unuI judec&tor desem-
nat prin sortI de primul

presedinte sail de presedintele respectiv.
In Bucurestl, Iasi, Craiova
i In orasele uncle
tribunalele ar cdea In
raza prev64ut& de art. 41,
distributia cirtilor de alegttor, in qiva alegerel,

se va face in localul judeckoriei de pace celel
mal apropiate de sectiunea de votare.
Judec&torul, Insfircinat
cu controlul distribuirel,
va decide asupra contestatiunilor si va incheea
separat ckte un proces-
verbal, care se va alfitura
la dosarul elegant
Publicatiunile vor coprinde, pe tanga liva alegeret, numeral representantilor de ales, localurile
uncle vor avea ti se Intruni alegttorii i desem-
www.dacoromanica.ro
Legl Uzuale. 14 Hartle 1903
narea localurilor In earl

se va distribui cartile de
aleg6tor In liva alegereI.
Deck identitatea a-
legetorWul este contestata

si dad). aeesta stie sa, serie
el va fi tinut sa's1 repro-
dud], semnatura sub oehil

presedintelul si al alegotorilor present' In sala,
spre a se putea face com-
paratie eu semnatura de
pe cartea sa de alegOtor.
Daca aleg6torul nu stie
sa. serie, identitatea sa se
va stabili dupe descrierea
din carta; iar dad. alego-
rea se face fara, cart! de

aleg6tor, prin orl-ce alte
mijlce chibzuite de presedinte,
care va hotarl
daert aiegtorul contestat

pte sail nu vota.
XIII
de cat timpul strict ne-
ceser spre a vota.

Aleg6toriT functionarl
nu se pot apropia, niel
intra in localul de votare
si vota de cat dupe orele
3; ei Bunt datorI atunel
sA voteze imediat si sa. se

retraga.
Presedintele va chibzui
si va lua tte m6surile
ea sa, se evite orI-ce Ingramadire dinaintea saliI

si sit se Inlesnesca intrarea In ordine a aleg6torilor spre a vota.
Secretul votuluI este
prescris sub pedpsa, de

nulitate; presedintele este
dator a nu ingadui pe
nimenI sa, voteze

de cat in chipul stator-
sedintele este dator a-I
nicit de lege; aleg6torul

care ar voi sa, voteze altfel, va fi oprit de a vote.
Nimeni n'are dreptul a
descoperi sail a cauta sa,
pedepsei la care se ex-
sari contestatiune judici-
In cas and se dontesta unulalegetor

dreptul B,66 de vol, preatrage atentiunea asupra
actulul ce savarseste si a
pune, dar II va primi la

vot, dam& aleg6torul sta.-
rue si dupe aasta sil voteze.
Nu pot fi
admisl
niel o data in sala de votare mal murtl a/eg6torI

de eat num6rul camerilor
sea compartimentelor de
votare.
Niel un aleg6tor nu pte
fe'mane in sala de votare
descopere secretul votuluI

chiar inteo instructiune
al* orI Intea
ancheta,
parlamentara, sea de alta.
natura,.
Presedintele resolvii.
singur t6te incidentele,
reclamatiunile i contes-
tatiunile ce s'aU ivit In

cursul operatiunilor ale-
gerel; el le va consemna
pe tte In procesul-verbal
de mersul operatiunilor.
Reelamatiunile facute
www.dacoromanica.ro
Legl Uzuale. 14 !garfio 1903
-XIV
In scris vor fi vizate

alfiturate la dosarul alegerel.
Presedintele e dator a
consemna in procesul-ver-
bal ori-ce observatie s'ar

face de ori-care alegator
asistent.
In cas de omisiune, alegatorul asistent va pu-
teo, da observatia sa in
scris si ea se va altura
la dosarul alegerei.
40. La orele 5, prese-
dintele invith pe alegotoril cari n'ad votat

vini sa voteze.
Daca nu rdspunde ni-
menl la acsta invitare el
sat locuri virane, pin la

o distanta de 200 metri.
In comunele urbane,
primniile sunt dat6re a
semnalisa pe strade,
inte de diva alegerei
In chip viidit, distanta de
200 metri ce duce la localul de vot, incepind de
la intrarile lui.
Pentru mentinerea
linistei i bunei ordine,
precum i pentru executarea mdsurilor ordonate,
presedintele are la dispositia sa, In comunele urbano, la fe-care local de
votare, si de la Inceputul
Dac mai sunt alega-
operatiunilor electorale,
cate un oficer cu opt soldata"; lar In comunele rurale cate un geandarm
legatori, ara ca votarea

fie prelungita peste
Este cu totul oprit

alegatorilor orl-ce act de
natura, a turbura linistea
-declara scrutinul Inchis

procede la despuiarea lui.
tori cari n'ati votat, scrutinul va raparme deschis

pana vor vota si acei a,orele 10 seara.
adunare* aleggtorilor.
41. Presedintele are

singur politia adunare' alegatorilor.
Puterile 'ni, In acsta,

privinta, se lntind si In
Jara de sala si localul

de votare, in curtea locala intrarile in curte,
In jurul localulul de alegere, precum si pe strade
rural si pe seful garnisaei locale.

ordinea.
Colegiile electorale nu
se pot ocupa de cat numal de alegerile pentru

care au fost convocate;
ori-ce discutiuni, deliberatiuni sat resolutiunI
politice sunt cu totul oprite in sala de votare.

Nimeni arara, de can-
nn p6te intra In
curtea localului si In localul de votare, daca nu

este alegdtor al colegiului
si nu presinta cartea sa
www.dacoromanica.ro
Lee Uznale. 14 itIartie 1903
san hotfirlrea care Il dfi,

dreptul ad voteze acolo.
Niel un alegtor nu p6te
intra armat, niel chiar en

baston afar, de casurile
de infirmitate
Persnele strAine cologiulul sail sectiunel vor
fi deptirtate din jurul localului de votare; In cas
de opunere, presedintele
va putea ordona arestarea
lor pftnn la terminarea operatiunilor electorale.
44. In cas de turbuari

san de desordini in sala
de alegerl, In jurul el, In
curtea localulul, la intrft-
rile in curte si in jurul
localulnI de votare, san

la distanta hotftrItft, presedintele va putea cere
sporirea putereI armate,
precum i interventia pro-
curoruluI si a judeatto-
XV
rresedintele va constata prin procesul-verbal a

alegereI, ori-ce turburzI
san desordine ivite.
In cas de turburild
sati desordinl, presedintele
pte suspenda votarea,
Insil, pe timp scurt, i, In
acest oas, va putea, dupe

trebuinta, prelungi scru-
tinul pan& la orele
12
nptea.
El va mentiona in procesul-verbal al alegerei
orl-ce suspendare i prelungire a scrutinuluI.
NicI un alegtor nu
va puteo, fi urm'arit san
arestat, in timpu I alegereI,
de da duptt ce's1 va da
votul, afar, de casul de
vin, %/dan.
3.Despuiarea scrutinului
proclamarea resultatului.
rului de instructie.
Aceste cererl se vor adresa In serie san verbal
de presedinte i orI-ce autoritate judiciar, si militarn e datt5re a se con-
47, Indatfi, ce presedintele proclam5, scrutinul

Inchis, conform dispositiunilor art. 40, el procede
sale.
examina, deschide san lua

verl-un buletin, precum
forma imediat cererilor
El pte, In cas de flagrant delict petrecut In

locul supus privighereI
sale, sd ordone arestarea
fftptuitorilor i sft cons-
tate
faptele prin
proces-verbal, pe care '1
va Inainta neIntii,rziat parchetuluI.
imediat la arderea bule-
tinelor din urna ngra,

fr, ea cine-va sft pela
la arderea buletinelor ne
stampilate san stampilate
dar nelntrebuintate.
Un-cine ar lua san deschide verI-un buletin, va
fi dat In judecati si pedepsit cn Inchisre LAJn
la doal an/.
www.dacoromanica.ro
XVI
LegI Uzuale. 14 Ittartlet 1903
Dupe arderea buletinelor presedintele procede

la deschiderea urneI albe
si la numfirarea buletinelor aflate Iniluntru*; apoI
declar. sala de votare lipentru alegaorI,
luand buletinele din urn&

unul cate unul, le deschide
citesce Cu you) tare numele candidatulut
AlegetoriI asistenn
secretarul vor Insemna

num6rul voturilor obti-
nute de la fe-care candidat sah list& de candi-
datl.
Presedintele va verifica
din 10 in 10, numrul buletinelor deschise, precum
numrul voturilor obti-
flute de fe-care candidat

sa0 lista.
48. Sunt nule
Buletinele carl nu
p6rta pe dinsele stampilele Intrebuintate pentru
control; ele nu se deschid,
ci se anexza neatinse la
dosarul alegerel.
Buletinele carl n'ar
fi acelea date de presedinte.
Buletinele carl vor

contine stergerI,locuirl
orl adaugirI de nume, pre-
cum si orI-ce alt semn al

unel prealabile Intelegerl.
Buletinele albe.
49. Anularea voturilor
se pronuntit de presedinte
chiar la citirea lor, iar nu

la sfirsitul operatiuneI.
Buletinele declarate nulo
se subscriu de presedinte,
de alegetoril asistenti
de candidatiI orl delegatii
presentI, si se alatura la
dosarul alegerel, dimpre-
unit cu unul din buletinele ce ah servit la alegere.
Dupe ce presedintele a deschis si a citit

t6te buletinele, el constata numrul voturilor
obtinute de fie-care candidat, lar la alegerile comunale, de fie-care list&
de candidan, i proclama
resultatul In auzul tuturor.
Presedintele sectiunel
centrale, and sunt maI
multe sectiunI de votare,

constat numarul total al
voturilor obtinute de fiecare candidat sail list& si
proclama resultatul.
Sunt proclaman alesi candidatil individualI
sah listele de candidan
carl Intrunesc majoritatea
absoluta din numrul alegkorilor votann, chiar
dacil, ar fi buletine anulate.
Majoritatea se fixza adhogindu-se nunArul unu
la jumatatea celuI mal
mare numar pereche din

tbtalul votantilor.
Pentru ca alegerea
fie valabila, numarul vo-
www.dacoromanica.ro
Lee Umiak+. 14 Martie 190&
XVII
tantilor trebne A fie cel
natorilor li
Pentru candidatul sari

candidatii sat' pentru lis-
ambil alegntorI asistenp
putin egal cu o pfitrime a

alegntorilor Inscrisz; orlee fractiune de numr
din acstn pittrime se leapadii. si se tine In smn.
numnrul Introg total.
tole carT nu ar intruni
se liberzYt
imediat un certificat doveditor al alegereI, subscris de presedinte, alegntoril asistentI si secretar.
In cas And unul san

n'ar voi, san n'ar putea
majoritatea mat sus ceruttt
semna, sat' ar lipsi la semflare, presedintele va face
snptnmina ce urmzn, Mil

altii convocare a colegiu-
In josul certificatulut
Un asemenea certificat
se va libera chiar in (Pia
alegerea se va repreta In
diva corespundare din
luI.
La aiegerea In balotagin, vor fi proclamatl ate sl aceia earl vor intruni
cel mal mare numnr de
votan; In cas de paritate,

decide sortul
Pentru colegiul al treilea, balotagiul se va face
a doua 0.
La alegerile de delegatT
vor fi proclamatl alesi de
la primul scrutin aceia
care vor fl Intrunit cele

mal multe votan.
Resultatul si actele
alegereI vor fi inaintate,
cel mult a doua li, ministerulal de interne, pen-
tru alegerea deputatilor

si senatorilor; prefecturilor de judete, pentru alegere consilierilor judetieni ; primarilor respectivI, pentru alegerea consilierilor comunall.
Deputatilor si seIIALIANCLU, Cuaill enara
mentlune despre acnsta
alegerel si intaina personal si delegatilor votanta In colegial al tre-
ilea, arYt de care el nu

vor putea lua parte la alegere.
A dona oi dupn alegere
se va afisa pe usa fiecruel primrii lista delegatilor alesI.
COITOLUL III.
Contestatinuile eleotorale II resolvarea lor.
Operatiunile snvir-
site pentru alegerea de-
putatilor si senatorilor pot

fi contestate pann In mo-
menta' validnrel; iar a-
celea pentru alegerea consilierilor judetienI san comunal], pan& in Opte

gile libere de la proclamarea resultatulu].
Contestatiunile vor fi
adresate, sail presedinte-
lui operatiunilor electo-
www.dacoromanica.ro
3**
Legl Uzuale. 14 Martle 1903.
VIII
rale, In timpul alegereI,

sati autoritatet chemata
de lege a se rosti asupra
c pronunta casarea alegerei, vor fi rnotivate, acelea ale ministruluI de
55. Contestatiunile operatiunilor electorale, vor

fi resolvate:
prin
lor.
Pentru alegerea se-
natorilor
deputatilor,
de catre corpul legiuitor

respectiv.
Pentru alegerea consilierilor comunall In ora-
ele resedinte de judet si

pentru alegerea consilierilor judetienl, de catre
ministru de interne.
Pentru alegerea consilierilor comunall in oraele neresedinte si In comunele rurale, de catre
delegatiunea judetiana, cu
drept de recurs la ministrul de interne, in termen de zece lile de la afisarea liotartrel delega-
nuneI.
Pentru contestanile alegerilor presidate de mem-
bril delegatiei judetiane,
se va forma o delegatie
speciala prin tragere la
sorn de catre primul presedinte sah presedinte de

odata cu tragerea la sorn
a consilierilor judetittnI
si In acelasl mod precum
se prevede de art. 9.
56. Hotartrile delegatiunilor judetiene si ale
ministruluI de interne, fie

c pronunta validarea, fie
interne vor fi publicate

Nonitarul Oficial,
iar ale delegatiunilor judetiene 'printeo Mili din
I ocali tate.
Termenul pentru resol-
varea acestor contestanuni este de ce' mult done

sptIlmanl de la Inregistrarea contestatiunilor.
In cas cand ar
fi
ne-
voie si s'ar ordona o an-
cheta locala, acest termen va putea fi prelungit cu o s6pti-imina.

Contestatoril pot, o-data
cu Inaintarea contestanunel, s depuna memorit

scrise si orl-ce acto in
sprijinirea motivelor
faptelor in vocate.
Alesil contestan' ati
el dreptul de a face
In
scris ori-ce Intampinari si

a depune orI-ce acte in
sprijinirea lor.
Atat ministerul de interne, ct i delegatiunile
judetene, vor pune la dispositia alesilor contestan,

daca acestia cer, contestatiunile primite, memoriile i actele alturate la
dinsele.
57. 0 alegere nu Oto
fi casata de al in caz de
violare a dispositiuuilor
prescrise de lege sub pedeapsi de nulitate; in
www.dacoromanica.ro
Leg1 Uzuale. 14 Martle 1903.
special, pentru violarea
secretuluI votuluI si pentru violarea libert6teT electorale.

5%. Casarea sail vali-
darea uneI alegerI nu pre-
judea, intru nimio actinnea public& in contra acelora carl ar fi comis In

cursul operatiunilor electoral orl-ce fel de delicte
prev64ute si pedepsite de
lege.
T6te reclamatiunile
contestatiunile si actele
de procedurA In materie
de operatiuni electorale
sunt scutite de timbra.
CAP1TOLUL IV.
XIX
contrariI acesteI legi; in
special, art. 65, 66 si 68

115 inclusiv din legea electora16.; art. 8, 11-15
si 17-23 inclusiv din legea pentru consiliile in.
detiene, precum si art. 42
aliniat ultim, 23, 25-24

si 46-65 inclusiv din le-
gea pentru alegerea consiliilor comunale, sunt si

rOmIn abrogate.
Alegerile se vor
face cu listele electoral&
r6mase definitive; ele in-
tr6. In vigre la 1 Maiu

al fie-clirui an si dur6z
pan& la 30 Aprilie anul
urmAtor.
Impartirea aleg6torilor
pe sectiunI, conform lis-
DisposiIinni Ilnale vI transitor11
telor In vigdre pentru a-
Legea de fatii se
va pune In aplicare In
nul 1903, se mentine pang"

la 30 Aprilie 1904; in noile
liste insui. pentru anul 1904
dims promulgarei ei.

De la acstri. (lath t6te
dispositiunile de lea re-
gulamente qi instructiuni
Impartirea aleg6torilor pe
sectiunl se va face In
conformitate cu prevederile legii de 1'46..
www.dacoromanica.ro
IOA N DAMIN
CONDUCTOR
INDEX ALFABETIC *
CODUL CIVIL
Articolul
648 647
Abandon, bunuri Mx% st&pn
Abandonare, cesiunea voluntar a bunurilor 1124-1125
Ab-intestat, succesiunI
Abitatinne
Abrogarea legilor vechi
Absenti
Absent& presumatft
565
1912-1913
.
Absenta, declaratia el
Absenta, efectele el
Absenta, privigherea minorilor celui absent
Abstentinne, renuntare la succesiune .
98
98
101
106
124
695
480
Academie, pers6n juridic& sad morald
96
Accesinne
483
Album
I 11Z, elementele proprietitel .
Accesinne, asupra calor produse de lucru 483

Accesinne, asupra calor unite sad incorporate
de lucru
651
575
488
126
100
105
123
126
703
482
817
516
487
503
Accesinne, relativ la lucrurile imobile. . 489

503
* A se vedea 'Tabla de materil, dap& eardtole. la
finitul <Codalat eivils iar .Tabla de materti genera14*
la finitul volumuluf.
HAM/in:UM Index nitabetic.
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
74
Articolul
Aceesiune, relativ la Iucrurile mobile

Accesiune, prin aluviune
Accesinne, prin avulsiune . , j
Accesinne, drept de acces
504 516
495 497, 535

498
483 488
Accesinne, insule
Aecesiune, relativ la legate
Accesinne, rupere de piimint
499
488
Aeceptatiunea mostenirlior
Aceeptatiunea donatinnilor
685 694
814 818
Acquieseare, executare voluntarit a und obligati'
Acquizitinni, societate de .
501
g03 904
1167
. intre sot" . 1291-1293
21 86
Actele stetrel eivile
Actele stitrel eivile, registrele lor . . . 27-40, 75

Aetele stii,rei eivile, probarea lor ca martorl in cas de perdere saA neexistenti
Actelti starel eivile, rectificarea lor
Aetele de naseere
Aetele de eitslitorie
Aetele de Ineetare din viatii, .
33
Actele militarilor, starea civilit in timp de

rsboiti
136 138
Aete respect6se, cit'sittorie
Acte autentice
1171-1175
Act autentice, dedararea lor In fats

Acte confirmative, obligatiunl . .
Act conservator'', succesiunI . .
Acte private
84 86
41 48
49 62
63 72
73 83
.
.
.
1173
1190
690
1172, 1174, 1176-1186
Aete recognitive, obligatiunl

Aete secrete, obligatiunI
Acte sub semnaturi, privath .
1189
1175
1176-1186
Aete sub semnitturk privatk, verificarea lor 1178

Acte sub semnittur privat, inregistrarea lor 1182
1295
Acte de vtnzare, transcriptia lor . . .
Aetinnea in anniatie, obligatiunT . . . 1157-1168
1900
Actinnea In anniatie, prescriptiunea el .
Actinnea in dezavnare, copil adulterinl 286 289
www.dacoromanica.ro
CODUL CWIL75
Articolui
Aetinnen, imobillark, tutele.

408- 410
Actinnen, panliank conventiunl . .
975
Actinnea in repetitie, obligation! . .
1092
Aetinnea recursorie a minorilor, in virKittrI 1376
Aetinnea in reseizinne, prescriptiunea el
1900
Aetinnen, in restitnire, condictio in debiti
992
Aetinnea rezolutorie, in vinderl . . . 1365-.4370
Administratori eomptabilt, ipoteca datorite StatuluT
1786
Administratiunea tntorilor
390- 414
Adjudicatinne, exproprialia silite.
A dona eiisittorie
Adoptinne
.
.
1834-r1836
210, 347, 350, 051, 399
309- 324
Adoptinne, efectele el
309-1 317
Adoptinne, formele el
- 318- 324
Adoptinne, inregistrarea actulul
323
Adoptinne, nulitatea el
323
Adniter, causele divortului . . 211, 212, 215, 241-243
Adulter, modul sea de probare
.
, 211, 212
Adulter, actiunea In dezavuare
287-289
Adulterin, drepturile succesorale ale copiilor
652, 677, 678
adulterinI
Atinitate, prohibitionea cisetoriel

Afinitate, succesiunl colaterale
Albie, accesiune
144- 150
672- 676
502
Mentor% contracte
Aleatoril, contractele de joc i prinscire .
Aleatoril, contractul de rendit pe viate.
1635-1651
1636-1638
1639-1651
Alegere de domiellifi
97,
157
Alimente, pensie alimentare. datorite sotiel

250, 281
divortate
Alimente, datorite ascendentilor

Alimente, datorite copiilor
Alimente, datorite socrilor
Alternative, obligatiuni
Alnvinne, accesiune
187- 843
185
188
1026-1033
496-4973 535
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
76
rticolul
Amanet
1685-1696
Ama net, privilegiul amanetarulul 1686-1688, 1730, 1733
Am anet, nuIttl
16's9
1691
1692
Amanet, obligatiunile amanetaruluT. .

Amanet, dob9.nda creantel amanetate .
Amanet, punerea InT sub sequestru .
Amanet, subordonarea luT altel creante
Amanet, nedivizibilitatea luT
1693
1694
1695
1696
1089
503
Amanet, amanet civil si comercial.

Anatoolom, dobltndi la dobandli .
Animal sZlbatice, accesiune
Antlehresa
1697-1703
Antipricon, schimbul imobilulul dotal
1254
Antrepriza, locatiune
Annlatiune, actiunea In anulatie .
Annlatinne, actiune, prescrierea el
1413
1157-1168
1900
Aparare de tutela, causele
370-382
Aparenta, servitute
Apartament mobilat, inchiriere
622
1451
Apel, in materie de acte civile

40, 84
159
Apel, in anularea cis&toriel
244, 245, 270-273
Apel, In materie de divort . .
Apel, in materie de adoptiune
321
Apel, in materie de arestarea unuT minor
336
389
Apel, indepirtarea tutorelul
Apel, in materie de interdictie
446
Aprobat, formula <bun si aprobat
1180
Arborl, distanta la care trebue aditT .
.
607-609
Arendare, contract de
Arendare, regull particulare . .
Arendare, garantiile arendasului
1410-1490
1454-1469
,
1422
Arendare, responsabilitatea in cas de fort&

majori
1431-1435, 1447, 1448
Arendare, respunderea de incendid . . .
1435
Arendare, coneact verbal, juramint .

Arendare, creante privilegiate
www.dacoromanica.ro
1416
1730
CODUL CIVIL
77
Articolu 1
Arendare, pact de rescumpirare
Arendarea avera minorilor
Arendamea imobilului dotal .

Arendare pe haul
Arendare pe fructe
.. 1378.-1383
1419
1268,
1269
1454-1465
1466-1469
1455-1465
Arendao, obligatiunile sale
Arrerage, fructe civile
1785
330
Arestarea copilulni mino

Arhitect, privilegil
Arhitect, responsabilitatea sa
Arhitect, locatiune de lucrftil
1737, 1742
1483
1484
1297
1298
1416
Arvunit,
Arvunit, perderea sal dublarea el . .
Arvunk arendirl, InchirierI
Arvunii., vIndare
Ascendenti, alimente datorite lor . .
Ascendent!, succesiune.
Ascendenti, privilegiul lor la succesiune
Aocendenti, partajul f6.cut de el . .
Aocendenti, dreptul lor la succesiune
1297-1298
.
Asigurare, contract de
Asociatie, a se vedea: societate.
187,
843
670 671
671 673
794-- 799
841
843
1635
Asociati, obligatiunile intre densil .
.
. . 1501-1519
Asocio 41, obligatiunile lor citre ceI de al treilea1520-1522
Atentat la vi, causele divortulul
. ,
Atentat la vith, escludere de la succesiune
Athena", pers6ne juridice sail morale . .
Antenna, titlu
215
655
1J6, 817
1171
1171-1175
Autentice, acte autentice
1188
Autentice, copiile titlurilor
Antorisatinnea barbatului, necesarfo. fe-
meel miritate
197, 199, 203, 257, 1285
Autorisatia femeel, succesiunI . . . . 68, 1879

1201
Antoritatealucruluiludecat, obligatiunl
Averea dotalik, In timpul cisitoriel . . . 1242-4270
Averea extra-dotalls
www.dacoromanica.ro
1283-128ff
LNDEX ALFABETIC
78
Articolul
Avere paraiernalk
1283-1286
Avisa' eonsilinlui de lamine, tutellt 348,

356, 365, 366, 391, 398, 399, 402
Avocati, drepturT litigi6se; pactul quota litis 1308-1309

1534
Avocati, onorarul cuvenit lor
Avnisinne, accesiune
498
B
BArbat, autorisatia ce trebue s5. dea
femeel .
197, 199, 203, 257, 687, 1285, 1879
304 308
304 308
Bastardl, copil naturall

Bastardi, legitimarea lor
Bastardi, drepturile lor la succesiunea mameT 677 678

8
Bastardl, nationalitatea lor
677 678
Bastardi, succesiunea lor
BeneticiA de discutirme, fidejusiune. 1662-1668
Benefielik de discutirme, privilegiT si ipotecT 1794
Beneileiti de dividirme, obligatiunl. . . 1042,1667
Beneliciti de inventar, succesiune 685, 704-723, 778
Besman, embatic, emfiteuzA
Bigamia, nulitatea asitoriel

Birtal, prescriptia actiuneT sale
Botez, afinitate, prohibitiunl la clugtorie .
1415
130, 170
1903
145
1729
1180
Boala cea din 'arma, cheltuell privilegiate

Bnn gi aprobat, acte sub semniturb. privat5.
Bunii credintii,, validitatea asitorielor. . 183 184
486, 1895
Runa, credinth, posesiones de
BunA, eredintA, prescriptiunT
Sumir', In raport cu ace1 carl le posea..
1898-1899
475 479
Minar', partes. disponibilg In donallunl si testa841 846

mente
Bnnuri, cesiunea lor
1122-1127
1235-1282
Minar' dotale, a se vedea <dotg... .
1268-1269
Banal.' dotale, arendarea lor
-
Burlar' fArA stikpAn
www.dacoromanica.ro
646 647
COML. CIVIL
79
Articolul
Sunni./ imobiliare
Baum./ mobiliare
Bunurl paraiernale
462 471
472 474
1283-1286
/lunar/ vacante, succesiunI
680
1768
Banat./ viit6re, ipoteca legal& a StatuluI ,
C
CaAncitatea legaturilor, succesiunI ,
924
Caducitatea testainentelor. . .
.
CalitfLtile cerute pentru a succede
Cantitatea, disponibilk donatitml 0
920 931
654 658
841 846
testamente
Capacitatea de a contracta, a se vedea

<tute16.. 0 .demeea m6.ritat6..
Capacitates de a dispune, prin testa-
806 812
mente
Capacitates de a dispune, prin donatiunl 806 812
Capacitates de a primi, prin testamente 806 812
Capacitates de a primi, prin donatiunl 806 812

Capacitaten, pers6nelor morale . , 96, 817
Capacitatea, p&rtilor contractante . 949 952
Captatinne, a se vedea .testament e 0 legaturf.
Catagraile, a se vedea .inventar..
Causele aparlirei de tute16,
Causele car/ tntrerup prescriptia

Cause/e car/ suspend prescriptia
370 382
. 1863-1873
. 1874-1885
969 972
Causele conventiunilor
Causele divortalul . 211-215, 241-243, 279 280
216 263
966 968
948 966
Calms& determinatk divort

Cans& !Bela, obligatiunI
Cams& Hotta, conventiunI
Cantinne, a se vedea dfidejusiune..
Cautiunea in genere, .
.
.
1118, 1119, 1142, 1155, 1218
1652-1684, 1799
Cantinne, natura 0 Intinderea el
www.dacoromanica.ro
1652
INDEX ALFABETIC
SO
Cautinne, in ce consist. ea
Cantiune, inlocuirea cautionatorulul
Cantinne, efectele el
Cantinne, stingerea el
Cantinne, pentru dot&
Cantinne, prescrierea el
Cautinue, usufruct
Continue, us i abitatie
Artietut
1659, 1675
.
1661
1662, 1669, 1674

1679
1244
1873
541 544
566
1244
718
15
Continue dotal&
Cautiunea eredelni beneficiar

Ca.utinnea ludicatum solvi.
Cantinnea inncianit, a se vedea <presumtia mucian...
Cantinnea sotnini supravietnitor.
682
Cue de fortd, malora,conventiun11431-1435, 1447-1448
Cas fortnit, locatiune
1431-1435, 1447-1448
Casuri, In care donatiunele se pot revoca . 829 840
Climetne, locatiunea lucrarilor
1470-1474
Cdpitan de curable, locatiunea lucrarilor 1470-1474

Cbstttorle, actele de cAstorie
49 62
Casiitorie, conditiunile efectureI
127 150
151 152
Cits/ttorie, formalititile celebrArel
153 161
Chisittorie, opositie .
162 184
Ciis&torie, cereri de nulitate
185 193
Crtsiitorie, obligatiunile sotilor
. .
194 208
drepturile datoriile soplor .
CiteiLtorie, desfacerea el
Chslitorie, dispens de rudenie
Camittorie, dispens de etate
CiLsiitorie, dispens Regal&
209
150
128
128, 150
292 303
filiatiune
Casdterie,
1231
Cii,slitorie, nulit.t1
157, 162-184, 1258, 1269, 1262

177 181
posesie de stat
.
Ciisatorfe, prohibitiunl
Cstori e, erre asupra persdneT
www.dacoromanica.ro
143 149, 313

.
162
CODUL CIVIL
81
Artico/u/
Chnittorie, consimtimintul sotilor
162
Chsittorie, hicut& in tainl; nulitatea el. .

173
Chstorie, contraventiI la Art. 151 Cod. civ
175
Chsfttorie, contract de
1223-1232
Chslibtorie, conditia averel dotale
1242-1270
pnblicitatea el
49, 79
Cltshtorie, prescriptia dote!
1877-1880, 1900
1233-1234
1271-1282
. 1256-1270, 1307
1291-1293
regim dotal
Cii,shtorie, restituirea dote!

Chsh,torie, separatia de patrimonil
societate de aquisitiunl
Chsittorin, a dona
Chshtorin, pntativh,
210
183
151 152
Celebrarea chsittorleI, formalitiitile el
Cercetarea maternith4e1
Cercetaren, paternititteI
308
307
162 184
Cererl de nalitate, -05.ststorie

Certet, datA certfi.
1182
1145
Cert
l lichidii, datorie
CesionarI, creel* privilegiate
1744, 1833
1308-1309
CesionarI, de drepturr litigise

Cesinnl, notificaren lor
1393
Cesiunea bnunrilor, obligatinnl . .

Cesinnea bunnrilor, expropriatie ORA
Cesinnea creantelor
Cesinne indiciarit . .
1833
1391-1396
. 1125-1127
1122-1127
Cheltnell de Indecatit, privilegiul lor.
Cine /Ate cumpitra sari viudo
1727
.
. 1306-1309
1913
Civil, codul civil; punerea lul in aplicare.
6-16
Civile, drepturl civile
Clans& penal, obligatil 1066-1072, 1087, 1089, 1439
Clans& resolntorie, obligatil

Clhdire, usufruct
Codicil, vedl .testamente..
Coda' Calimach, abrogaren lul
Codn1 Caragea, abrogaren lu .
1439
564
.
.
.
.
. 1912-1914
. 1912-1914
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
82
Articolul
Codal Civil, punerea lul in aplicare .

Colaterali, succesiune
1913
672 676
Colon partiar, usufruct
524
Comerciant
197, 202, 433, 1160
4Dvmerc1anti, registrele lor

Comisoriii, pact comisorifi
Comodat, contract de
1183-1185
742
Comodat, natura sa
Comodat, obligaiile comodataruluI
Comodat, obligatiunile comodantelul
Com 6rii,
538,
Comrk usufruct
Compensatinne, stingerea obligatiilor
1365
1560-1575
1560-1563
. 1564-1571
. 1572-1576
649
638
. 1143-1153
. .
Compensatiune legal& .
Competinta Tribunalelor Romitne, stainl
1144
13
Competinta Tribunalelor Rot:Mime, actele

stlirel civile
299
Compromis, mandat
Comptabill-administratori, ipoteca datorit& Statului
1537
1768
Comptul tutelei
Comuna, persdne morale sad juridice . .

Conceptie, fihiaia copiilor legitiml . .
Concubinal
. 415 420
.
96, 817
. 286 291
413
Condictio in debiti actiunea In restituire 992, 1092

127 150
Conditinni la ciisittorie
Conditinni esentiale, pentru validitatea
contractelor
948
Conditiuni casuttle .
Conditiuni dotale
Conditinni incite
Con ditinni imorale
Conditinni imposibile
Conditinni mixte
Conditinni potestativo
Conditinni oprite de lege
1004, 1005, 1012

1242, 1270
966, 968
1008
823, 1008
1007
822, 1006, 1010
www.dacoromanica.ro
1008
CODUL CIVIL
83
Articolul
1019-1021
925, 1017-1018
1004-1021
Conditinnl resointoril
Conditinni suspensive
Conditionale, obligatiunT
Confirmative, acte
1190
Confusinne, stingerea
Congedin, locatiune
Consauguinf, sueoegiune
.1154 --1155
1436-- 1436
674
Consemnatinuea sume', oferte reale .
Conservarea privilegiilor
Consilin de famine
1114--1121
1738--1745
125, 142, 156
335-- 369
Consilin de famine, tutela alttsil. de el
356, 387
Consilin de famine, convocarea lul
357, 383
Consillu de familie, compunerea luT
Consilin de familie, numbrul consilierilor 357, 365
Consilin de famine, interdictiune . . . 440 452
Cons inn de I amille, tuteli 347-348,355-368,386 387
391 429
Consilin ingrilitor, tutellt
345
458 460
Consilin indiciar, risipitorT
310 311
Consimtimtnt, adoptiune
129, 131-133, 141 142
Consimtimtnt, asitorie
953 961
ConsbutimInt, contracte
Consimtimtnt mutual, divort 254-276, 280 285
Constitnirea dotel
1235-1241
Constrangerea tutoreini, depunerea socotelelor
417
490 494
Constructiuni, flcute de proprietar . .
622
Continue, servitutl
1175
Contra-Inscris, acte sub-semnkturii privatit
942 947
Contracte san conventiunl
Contracte, conditlunile validitateT lor. .
Contract, capacitatea prilor

Contracte, consimtimintul Ortilor .
Contracte, obiectul lor
Contracte, causa lor
Contracte, efectele lor
948
949 952
953 961
962 965
966 968
969 975
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
84
Articolul
Contracte, interpretarea lor

Contracta cesiune voluntad',
Contracta conditiunl resolutoril
977 985
1123-1125
1019-1021
.
. .
1017-1018
953, 960, 961, 1203
Contramte, conditiune suspensivA
Contracta dol
Contracte, er6re
Contracta gestiune
953, 954, 961
987 991
Contracto aleatoril
1635
Contracte aleatorii, joc $i prins6re. . 1636-1638

Contracte aleatorli, rendit pe vitit . 1639-1651
Contractul de asignrare, imprumut nautic,joc 1635
Contramtal de casiitorie,702,835,932, 1161, 1223-1293
Contractuldeloca4inne,inchiriere,arendarel4l0-1490
Contractul de rendt pe vitib, natura ss.1639-1645
Contractul de renditir pe vitit, efectele sale intre 041
Contractul de schimb
Contractul de societate
1646-1651
1405-1409
1491-1531
Contractul filma nnme, locatia lucrArilor

1470
Contractul verbal, inchiriere, arendare. .1416-1417
Contramtul de Vindare
1294-1387
1626-1631
1769-1777
Conventional, sechestru
Conventionale, ipotecl
Conventinni saii contracte, a se vedea

.contracte.
Conventinni, obiectul lor .

Conventinni, causa lor
Convengan', efectele lor. .
Conventinni, interpretarea lor
962
965
966 968
969 976
977 985.
Conventinnl matriomoniale, 702, 835,

Copil, divortul plrintilor . . .
Colon gasiti, nationalitatea lor
Copil legitimi, filiatiunea lor
932, 1161
1223, 1293
249, 259,
284
8
Copil untaran
Copil natural', legitimarea lor
www.dacoromanica.ro
282
286 291
304 308
304 308
CODUL CIVIL
85
Artico/u/
Copil naturali,dreptullor la succesiunea mame1677 678

Copii natural", suecesiunea lor . . 652, 677 678
CoplI din flor', a se vedea copiI naturall.
Copille titlurilor autentice, obligatiunI

1188
Coproprietn.te, indivisiune, partaj . . . 728 799
Corectiune, dreptul tattdul asupra fiulul .
337
Cotitatea disponibilk, donatiunT, testamente 841 846.
Cotutor
Creante scutite de inscriptie, privilegil
Creditori, obligatiele lor
348
1739
1034-1038
Creditorl solidar'
1034
Culpft, mandat
1540
Cumprare, contract de
1294-1387
Cumpgrare, cine Ate cumpgra saO vinde .1306-1309
Cumprittor, obligatiunile sale
1361-1370
CnratoP, in cas de absent8
99
Cnrator, in cas de emancipatiune . .
425
Curator, In cas de succesiunI vacante .
701, 726
Dar manual,ase vedea d onatiunl i testamente.
Datit certh, acte sub semnLturti. priva% .
1182.
Datorie, remiterea el
1138-1142
Datorti, plata lor la succesiune
774 785
Datorille i drepturile so,' lor, In cash.torie 194 208
Daune interese.
Debito/4, obligatiunI solidare Intrc el

Deces, acte de deces
Decisorlik, jurimint
Declaratinnen, absenta
1084, 1088,
.
1350
.1039-1056
63 72
1208-1218
101 106
DecIaratinnen. T'ascare', termenul
41
Deliberatinnea succesiunel . . . . 706 710

Delict civil .
. 998-1003, 1162, 1164, 1198,
1255
Delicte si quasi-delicte
998-1003
Dementeb, interdictiune
Denegare de dreptate
435 457
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
Articolul
Deosebite ordine, suecesiunl
659 663
Deposit 91 seqnestrn
Deposit In genera
1591-1634
1591-1592
1593-1594
1198, 1620-1625
Depositul proprin Its

Deposit neeesar
Deposit neeesar, prob& eu martorI
Depositnt voiuntar
Deposit, responsabilitatea hotelierilor.
Deposit, natura lu
Deposit, indatoririle depositarultil
Deposit, indatoririle deponentulu
Deposit, fort& major&
Deposit, locatiunea lucrulul
Deschiderea sueeesinnilor
Deseendentl, succesiune
1595-1598
1623-1625
1593-1594
1599-1617
1618-1619
1601, 1606,
Deposit, probarea lu
Derogatinne, prohibitiunea de a deroga
Desavnare, actiune in
Destaeerea eitsiitoriet
1621
1625
1473
1597, 1621
5
286 287
651 653
669
209
Destlintarea &penile' 1423, 1424, 1430, 1439, 1455, 1463

Destiintarea eautinnel
1670-1684
1573
Destiintarea comodatnInt
Destlintarea Inehirieret 1423 1425, 1430, 1439, 1446
457
Destlintarea interdietiet
1800
Destlintarea ipoteellor
1485
Destlintarea locatinnet
1552-1559
Destiintarea mandatninI
1032-1033
Destiintarea obligatinnilor
790 793
Destiintarea partaintul
1800
Destlintarea privilegillor
Destiintarea renditel
1646
Destlintarea sooletettilor
1523-1531
Destiintarea v.inlrel 1311, 1320, 1328,1330,1347, 1349
1365, 1366
Desprirtenie, a se vedea
Destitnire, tutea
www.dacoromanica.ro
383 389
CODUL CIVIL
87
Articolul
Dieta, a se vedea .testamente.

Discutirme, beneficiuI de
1662 1677, 1678
Dispensfi, de rudenie, asItorie

Dispensa de etate, cisitorie
Dispensa Regala, c&sitorie
128,
150
128
150
Disponibila, partea disponibil& In donatiunl 841 846
Dispositinnl en -MIME gratnit, a se vedea .donatiunt si testamente..

Dispositinni generale, abrogarea legilor vechI1912-1914
Dispositinnl generale, in deosebite specil

de contracte 1223, 1224,-1232, 1312-1313, 1410-1415
1491-1492,1591-1592. 1626,1635,1718-1721,1886-1889
DispositinnI testamentare
856 919
Dispositiunl lintre sotl, prin contractul
936 941
de maritaj
DispositinnlIntre sotl In timpul mariajulut 936 941
Distanta lnerarilor, servitutl
610
Distietinnea bunnrilor
461 479
Divisibile, obligatiunI
Divisinne, beneficit de
1057-1065
Divort
211 285
211 215
216 253
254 276
1667
D'yeti, cancele
Divort, pentru causa determinat& .
Divort, prin consimtimintul mutual
Divort, adulter
Divort, formalit4
Divort efectele luI
D'yeti, pensie alimentar
Divort, lnregistrarea actulul
246-248,
Divort, termenul Inregistrirel

Divort, copiiI celor divortatI
. 249, .259, 282 284
211
216 248
277 285
250,
281
276
246 248
248 276
Divert, nulititI
Divert, recital ...... .

Divort, stingerea cererel
Divo'', urgent&
Dobanda, imprumutul ea dobndi.
. 245, 247,
257
251 253
244
1587-1590
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
88
Articolul
Dobanda, amanet
Dobanda, dotA
Doh(%Aida, fidejusiune
1241, 1242,
..
1892
1278
1669
Dobanda, mandat . .
1544-1550
1111, 1088-109
Dobanda, obligatiunl
Dobanda, societate
1504
1046, 1051
Dobandii, solidaritate
1331, 1363, 1812
Dobanda, vindare
Dobandlt la dobanda, anatocism . . .
1089
DobAndirea proprietatel, diferite modurT 844 649
Doctor, prescrierea actiuneT sale
Dol, conventiunT .
Dol, mandat
Dol, contracte aleatoril
1904
960
1540
1638
Dol civil .
960, 1540, 1638
Dona, an de doliu, dreptul vAduvel
1279
87 96
88 90
Domicilin
Domicilia, schimbare de
Domicilin, femeia mAritatA
Domicilia, succesiune
Domicilia, pers6ne juridice
93
95
96
Domicilia conjugal, pArAsirea luT
97
250
Domicilia ales
Domicilia matrimonial, a se vedea. .domiciliul conjugal.
Donatiani mire vil si testamente
800 941
Donatinni, capacitatea de a dispune sin primi 806 812

813 828
Donatiuni, forma si efectele
829 840
Donatinni, casurile cAnd se pot revoca
Donatinni, partea disponibili
841 846
847 858
Donatiani, reductiunea lor
.
Donatianl, bunurl viit6re
821
407
Donatinni, cAtre minorT
Donating'', contract de cksitorie

Donatinni, Intre sotT
Donatinai, rAspunderea de evictiune
www.dacoromanica.ro
835.
932
932 941
828
CODUL CIVIL
89
Articolul
Donatiunl, nulitfltI
822 823, 839, 940
840
DonatlunI, prescriptiune
1167-1168
Donatinni, resciziune
Donatlunl, revocarea lor . . 821, 829-840, 933, 937
812 820
Donatinnl, transcriptia lor
1167-1168
Dona4lunl, vitiurl de form&
Donittinni deghlzate . .803, 812, 821-823, 839
1233-1234
Dotal, regimul dotal
1223-1232
Dotit, contract de clsitorie
1235-1241
Dot* constituirea el
1242-1270
Dotilb, conditia el In timpul cisitoriel
1271-1282
Dotilb, restituirea el
Doth, cautiune pentru asigurarea el .
Doth, evictiune
Doti'', Inchirierea imobilulul dotal
Both, inscrippunea ipotecari . .
1244
1240
1268-1269
1754-1761, 1805
Doth,instr6inareaavere dotale 1248-1249, 1260-1263, 1255
Dote'', reportul el la succesiune . . . 761, 1282, 1914
.
Doth, schimb dotal

Doti'', separatie de patrimoniu
Both, respunderea de vitil
Dot& allenabilh,
1254
1256-1270
1240
1245-1246, 1249, 1250-1251, 1253
Dovadit, prin ce se pte face

Dovadh, serlsk Inceput de cloyed& scrisi
Dovedlrea Illiatlunei, copil legithril
Drepturi chile
1170
1197
292 303
6 16
Drepturl eivile, perderea lor

Drepturi eivile, strAinI
17
11
Dreptul de aeoesinne, a se vedcaccesiunea.. 483 516
Dreptul copillor naturali, la succesiunea mamel
677 678
Dreptul de lolosintes al viduvel In ave684
rea lArbatuluI
Dreptul de lolosintli, al pirintilor in ave338-341, 397,
rea copiilor
Drepturile proprietarulul, servitute
www.dacoromanica.ro
HAMANGIU. lode: olfabetle.
658
630 635
ll
iNDEX ALFABETIC
so
Artie()ha
Drepturile sotilor
194-208, 1223-1232
116 619
611 614
521 639
Dreptul de trecere, servitute

Dreptnl de vedere, servitute
Dreptul usutructnarulni
Drepturt litigidse
Drepturi reale
1309, 1402-1403
480, 492, 617, 575, 576, 1685, 1697
Dubin exemplar, acte sub semnaturit privati
1737, 1746
1179
E
Edneatinnea eopiilor, divort
282 283
Edition, inchirierea lor
1416-1445
Electele absentel
Eteetele adoptinnet
Etectele beneticlulut de inventar
Etectele eantinnet
Etectele contractelor
Etectele conventinnilor
Etectele divortulni
Eteetele donatinnilor
106 123
309 317
704 723
973 976
969 972
969 976
277 285
813 828
Electele fidelusinnelintre creditor si fidejusor1662-1668

Etectele lidelnsinnei lofts debitor sifidejusor 1669-1673
Etectele tidelusinnel IntremaImult1 garang
Etectele ipotecilor
Eteetele legilor
Eleetele obligatinnilor
Eteetele obligatinnilor divizibile .
Etectele obligatinnilor nedivizibile
Eteetele partainInt, succesiunl
Etectele privilegillor
Etectele vinziLrilor
Emancipat, incapacitate partial&

Emancipat, minorul comerciant
Emancipatinne
Embatie, besman, emflteosil

Emilteosti, embatic, besman
www.dacoromanica.ro
1674
1790-1799
15
1073-1090
1060-1061
1062-1065
786 789
1790-1799
1296
427-430
433
421 433
1415
1415
CODUL CIVIL
91
Articolul
Epitropie, a se vedea <tutela..

704 723
Eredele beneficiar, obligatiunile sale .
. 953, 954, 961
Eroare, conventiunI saii contracte .
Eroare de drept
Eroare de lapt
Erbre de persnk eisitorie
993
1092
162
128
828
1240
787
1503
Etate, dispensa. Regala la casatorie
Evictiune, in materie de donatiunl

Evictinne, in materie de dota
Evictinne, In materie de partaj
Evictiuue, In materie de societatl .
Evictiune, In materie de vin4a.rI .
Excese, cauzele divortuluI
.
.
1337-1350
Exceptinnea lucrulni ludecat

Exclusinnes din tutela,
Executor testamentar
212
1201
383 389
910 919
Exoprica, bunurl parafernale
1283
Experti, partaj
211, 412, 734, 743
Expresa, ratificatiune expresa
1190
Expropriatia s'Uta,
1824-1836
Extradotale, bunurl parafernale
1283
1205
Extrajudiciara, marturisire
Familia, a se vedea <consilia de familie.

Fals, actele stareI civile
Falo, inscriere In fals
Fals, In acte autentice
Fals, In acte sub semnatura privata.
Fals, verificarea seriptelor
Farmacivti, prescriptiunea actiund lor .
37
38
1173
1173
1178
1178
1904
Femeia maritata, autorisatia sotulul 197, 199, 200, 203,

257, 687, 974, 1079.
Fenicia maritata, ipoteca legar . . . 1754-1761

19
Fenicia maritata, nationalite.tea el . .
Femeia maritata, portlunea virill din averea sotulul
www.dacoromanica.ro
684
INDEX ALFABETIC
92
Articolul
803 804
Fideicomise, succesiunl
Fideicomise, prohibitiunea lor
803
Fidejusiune
Fideluslune, natura
1652-1684
1652-1661
intinderea el .
Fidelusiune, dobAndA
1669
Fideluslune, efectele el
1662-1674
Fidelusiune, efectele el Intre creditor i fidejusor 1662-1668
Fideluslune, efectele el intre debitor i fi-
dejusor 1669-1673
Fidejusinne, efectele el intre garantl

Fidejusiune, solidaritate
Fidejusiune, desfiintarea el
Fidelusiune, stingerea el
Fideluslune ludiciarit
Fidejusinne legal&
Filiatiune
1674
1662, 1671
1670-1684
1679-1684
1675-1678
1675-1678, 1799
Fillatinne, dovedirea el
Folosint& legal, usufruct

Fonduri rurale, arendarea lor
Forma adoptiunei
Forma donatiunilor
Forma testamentelor
Forma virml&rei
Formalitati, cftsfttorie
Formalitati, divort
286 303
292 303
338,
511
1416-1445
318 324
813 828
856 867
1294-1305
151 152
216 248
Formula executorie, vindArT

1832
Fortuit, caz fortuit; a se vedea fortA majoril.
Fort& majorii, deposit
1601, 1606, 1625
Fort& maim* inchiried . . 1431, 1435, 1447, 1448
Fort& malork locatiunea luerkilor
1475
For malork obligatiunl
1083, 1198
For majorli, vinrT
1358
Fratl consanguini, succesiune
674
Fraudit, a se vedea
Frandk obligatiunl
1203
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL
93
Artietut
Fraud& la lege .
Eructe civIle
Fructe industriale
Eructe naturals
812,
939-941, 1307-1309
525
622
522
Furt, prescriNunea lucrulul furat
. 1909-1910
G
GagIli, a se vedea .amanet.
Crarant in cans& ..... Garantle, administratorT comptabilI

Garantle, cesiunea creantelor
Garantle, inchirierT, arendiirl
Garantle, perceptorT
. 1065, 1351
1768
1392, 1397
1422
1768
789
Garantle, rendit6.
786 789
Garanta succesiunl
1762-1767
Garantle, tutorT
Garantle de evlotiune, a se vedea .evictiunl..
606 609
Gard eomun, servitup
Glisiti, copil glisitl; nationalitatea lor
Gestinne de alaceri
987,
Gradele de rudenii, succesiune

Gratie, termen de gratie
. 660 663
1101
Gratultatea mandatului
Gravli, injurie, causele divorkulul
991
1532, 1534
.
221 241
Griinituirea propriettttel, servitutl

Greflerl, registrele de ipoted, si privilegiT;
responsabilitatea lor
1816-1823
H
Habitatiune, a se vedea <abitatiune..
Hang% a se vedea .hotelierT>.
Herell, a se vedea .ere41..

Herital, a se vedea servitutl. si ipotecT>.
Hotar, servitutT
Hotelier, r6spunderea lor de deposit
Hotelleri, deposit; proba cu martorl
www.dacoromanica.ro
584
1623
1198
INDEX ALFABETIC
94
Articolul
noteBerl, prescrierea actiunel lor .

Brie's a se vedea avere parafernali..
Hypoteeii, a se vedea ipoteci%.
1903
Ilegitiml, a se vedea copiT naturall.

Incite conditiunT ilicite In oontracte
ImobII dotal, inalienabilitatea luT .
966 968
1248
1878
Imobll dotal, neprescribilitatea lul

Imobil dotal, and se p6te Instraina
1250, 1252
462 471
469 503
bunurT imobiliare
Imobile, accesiune
privilegiul asupra lor
1737
Imobile, prin natura lor

Imobile, prin destinatiune
Imoblle, prin obiectul la care se aplica
Imobile, transcriptia actulul de vindare
463
467
471
1295
409 412
794 799
averea minorilor
Impiimtealk ficuta de tati si mama

Implirtealk societate
Impftrtealli, societate de achisitiunT
Impartealk succesiunl
Impftrtealii, efeetele eT
Impiirtealk expert1
evictiune
garantie
..
1530
. 1290-1293
728-750, 776, 785
.
786 789
. 412, 734, 743
Impetrtealit, licitatiune
nulitag
privilegi
resciziune
Impedeelbrl la elisiktorie
787
787 789
736 748
797
1737-1741
790
127, 166-169, 172, 129,

130, 131-133, 142, 151, 173, 143, 144
obligatiunl
1156
Imprumut
1576-1590
.
1576-1579
Imprumut, natura imprumutuluT
www.dacoromanica.ro
95
CODLTL CIVIL
Artietut
Imprnmut, obligatiunile Imprumutitorulul . 1580-1583

1584-1586
Imprumut, obligatiunile Imprumutatulul
1587-1590
Imprumut, cu dobndi
1737
Imprumut, privileglii
Imprumut nantic, contract aleatorift
1635
Imputatinnea plaid
1110-1113
Inalienabilitate, avere dotal&

Incapabill, de a contracta
1248
960
1435
Incendia, inchirierl, arendarl
Inceput de dovada, proba obligatiilor
1197, 1210
63 73
Ineetare din vitii, acte de
Incetarea mandatulul, diferitele modurl 1552-1559
Inc etarea societatilor
1523-1531
1410-1490
1446-1453
Inchiriere, contract de locatiune . . .

Inchiriere, regull particulare Inchirierel
Inchiriere, apartament
1451
1416
Inchiriere, arvunit
1268-1269
Inchiriere, bunurT dotale
Inchiriere, desffintarea el 1423, 1425, 1430, 1439, 1446
1431, 1435, 1447, 1448
Inchiriere, forkk major&
1442
Inchiriere, garantie
1435
Inchiriere, Ineenditt
Inchiriere, jurkmint
Inchiriere, minorl
Inchiriere, mobile
Inchiriere, privilegiii
Inchiriere, vindare
Incorporatinne, dobandirea proprietitel
Indatoririle dep ositarulul

Indatoririle deponentulni
Indatoririle mandatarnInl
lndatoririle mandantelnl
1416
1419
1450
1730
1380
645
1599-1617
1618-1619
1539-1545
1546-1551
Indivitlibilitate, aervitutl
lndivi#Inne, succesiunl
InHere, a se vedea eadoptiune..
Intnndat, loo infundat; aervitute
www.dacoromanica.ro
642 643
728
616 619
INDEX ALFABETIC
96
Articolul
Ingratitudine, revocarea donatiunilor

Ingropare, cheltuell privilegiale . .
Injuril grave, causele divortmluT . .
Impreseriptibilltate, imobil dotal

Inregistrare, sentina de divort .
InregIstrare, acte de proprietate .
831 832
1729
212 241
1878
246-248, 276
1801
1182
323
32
1173
Inregistrare, acte sub semnri.tur6. privatii. .
Inregistrare, sentina de adoptiune .

Inserlere in tale, actele stareT civile
Insertere In tale, acte autentice . .
InscrIptia ipotecark dota

Inseripila ipotecark tutelg.
.
.
.
.
1754-1761, 1805
1762-1767
Inscriptia lp otecelor 1784-1768,1776,1778,1780-1787
Inseriptia privilegillor
. 1738-1745, 1780-1787
Inscriptia privilegillor, etergerea yi reducerea lor
1788-1789
1171-1190
Inscrisnri, proba obligatiunilor

Insulte grave, causele divortuluI
212,
Instituirea de legatarl
Instituirea de movtenitort
lustitutle contractual&
241
887
887
932 934
InstItutie contractualk nulitatea el
702, 965, 1226
Institutinnt fideicomIsare, succesiunI .

Instile, accesiune
Intitrdiere, pnnerea in intilrgiere
Interdietlune
803
499 501
. 1079, 1436, 1504
435 457
Interdictlune, actiunea in resciziune
1164
448
1900
Interdictinne, nulititi
Interdiettune, prescriptia
1876
Interdletiune, vinlirI
1826-1827
Interese, a se vedes. <daune interese. el .dobindg.o.
Inter410, ipoteca tutorilor

Interdigt, nulitatea testamentuluI lor .
1762-1767
448
Interdisd judietart, a se vedea .consiliu judiciar

Interpretattune, contracte sal conventil 977-985, 1181
Interpretatinne, vinylare
www.dacoromanica.ro
1312
CODUL CIVIL
97
Articolul
Interpuse, persone interpuse; testamente
Intreruperea preseriptiei
Intretinerea copillor, divort
812
1045, 1049, 1863-1870

249
Intretinerea teme% divort; pensie alimentar

250
Inventar, absenta
111
Inventar, beneficia' de inventar
704 723
Inventar, tutela; bunurile minorilor . .
391 395
Inventar, legatar universal
897
704-712, 726
Inventar, succesiune
540
Inventar, usufruct
Ipoteei ell privilegli
1718-1815
Ipoteel vi privile gil, modul inscriptiund lor 1754-1786

1776, 1778, 1780-1787, 1815
Ipoteei vi privilegli, efectele lor fat& de

ceI de al treilea
1786 1787, 1790-1799
Ipoteel vi privilegli, stingerea lor . . .

Ipoteei Ti privilegli, purgarea propriet&tel de ele
1800
1801-1814
Ipoteei 91 privilegii, publicitatea registrelor lor

1816-1823
Ipoteci, sigurantele femeilor m&ritate . .
1754-1761
Ipoteel, garantiile ce sunt obligatI a da tutoril 1762-1767
Ipoteei, garantiile date de perceptorI StatuluI 1753, 1768.
, 1778-1779
Ipoteel, rangul dintre ele
Ipoteei, gtergerea ai reductia inscriptielor . 1788-1789
Ipoteel, garantarea averel dotale 1248, 1281, 1753-1761
Ipoteei, Stat; comuna. . . . . 1753, 1768, 1783, 1814
902
Ipoteel, testamente; legaturl
Ip otea, minorI
Ipoteci, renda& pe vita
Ipoteei, report
Ipoteel, nulit&tI
Ipoteei eonventionale
Ipoteel legale
1753, 1762-1767
765,
776
769
1806
1749, 1769-1777
1749, 1753-1768
www.dacoromanica.ro
95
ENDEX ALFABET1C
Articolul
LT
Joe vi prinsdre, contracte aleatoril .

Judieatum solvi, cautiunea striinilor
Judiciar, consiliu judiciar
Judiciar, deposit
Judiciar, sechestru
1636-1638
15
458 460
1627-1630
1632-1634
mg.rturisire judiciari
1206
1416Juramtnt, Inchiried; arendl

Juritmtnt, proba obligatielor . . 1183, 1184, 1207, 1222
1906
Juritmtnt, prescrippe; viduve; minorI .
Juramtnt deeisorin
Jurb,mtnt dat din oilein
Juramtnt supletoriu
Juriimtnt de eredulitate
Juramtnt Zenobian
1208-1218
1219-1222
1219-1222
1908
1222
942
96, 817
Juridic, raport juridic
Juridiee, persone morale, safi juridice, .

Juriseonsultl, avisul lor, minorI, transactiunI
Justii cansa, prescriptie

Just titln, prescriptie
413
1895
1895
1749, 1753-1788
Legale, ipoteeI legale
1182
Legalizare, acte sub semnAturt. privatts .
Legaturl, in genere 752, 754, 756, 775, 846-855, 887
923 927
Legaturl, caducitatea lor
Legaturi, reductinnea lor
Legaturl en titln universal

Legaturl universal
LegaturI singulare
924
847 855
775
888-894,
897
894, 899 909

Legaturi partiale, fraetitml de moqtenire 894 898
Lego, conventia pirtilor
Lege, servitutl stabilite de lege
Legitimare, copii naturall

Legitiml, filiatia copiilor
www.dacoromanica.ro
969
586 689
304 308
286 291
CODUL CIVIL
99
Articohil
Lezinne, minorl, actiunea In resciziune .

Lezinne, majorI; actiunea In resciziune .
1157
1165
Lichidit, dator cart& fii lichidi
Licitatinne, partaj
Lleitatinne, vincpal
Licite, conventiunI
Litigios, drept litigios
Litigios, lucru litigios
Loeatar, obligatiunile sale
Locator, obligatiunile sale
Locatiune, contract de
Locatinne, edificia
Locatinne, fondurI rurale
Locatinne, inchiriere
Loeatinne, arendare
Loeatinne, arendare pe banl
Locatinne, arendare pe Crude
Locatinne, arvunit
Loeatinne, antrepria.
Locatinne, besman
Locatinne, congediti
1145ie
736-748
1388-1390
948, 966
1308-1309, 1402
1403
1424, 1429
1420
1410-490
1416-1445
1416-1445
1446-1453
1454-1469
1454-1466
1466-1469
1416
1413
1415
1436, 1438
LOCELtilllit, desfiintarea el
1485
Locatinne, embatic
1415
1415
1419
1475
1416
1435
1411
1436
1414
Locatinne, einfiteosg.
Locatinne, imobil dotal

Locatiune, fort& majorit
Locatinne, imobile
Locatinue, incendia
Locatinne, lucruri
Locatittne, punere In Intinjiere
Locatiune, prestatiunI
Locatinnea incretrilor
Locus regit 'minim
Loe tntundat servitute
Lucrari, locatiunea lor
Lncrikri, ce se pot vinde
. 1412, 1470-1490
2, 34, 152
616 619
1412, 1470-1490
1310-1311
www.dacoromanica.ro
ice
INDEX ALFABETIC
Artietut
Lucru input, prescriptia lul

1909-1910
Lucru turat, obligatiunl
1166
Lucru judecat, autoritatea lucrulul judecat
1201
Lucien litigios
Limn' perdut, obligatiunl
Lucru perdut, prescriptia luI
Lucru public, bunurl Mr& stgpftn
1403
1166
Majori, leziune; actiune In resciziune . .

Majorl, leziune ; acceptarea succesiunilor .
Majori, interdictiune
1909-1910
646
435
Maloritate
Mama, cercetarea maternitatel

Mama, tutela mameI sail tutela numitil de ea 343
Mane", partajul flout la succesiune
794
Mandat
1165
694
457
434
308
351
799
1532 1559
Mandat, Indatoririle mandatarulul

Mandat, obligatiunile mandantelul
Mandat, modurile Incetirel lul
1539-1E45
1539-1545
1546-1551
1552-1559
Maudat, natura luI
Mandat, cull* dol

Mandat, dobIndi
1540
1544, 1550
Mandat, femeI; minorI

Maudat, solidaritate
Mandat, substitutiune
Maudat expres
Mandat gratuit
Mandat special
Maudat tacit
1538
1551
1542
1533
1534
1535-1536
1533
Maria!, a se vedea .Ciatorie. i Contract

de cttsgtorie.
Martorl, cand e admis proba ea martoil
1198
Martorl, divort
Martorl, inchiriere
224
Martorl, probarea obligatiunilor
1191-1198
www.dacoromanica.ro
239
1416
lei
CODUL CIVIL
Mrtrturisirea unel p/tril

Mftrturisire judiciarii
Miirturisire extraludiciara,
Artielui
1204-1206
1204, 1206
.
1205
MAzturisirea sotulni, separatiune de patrimonii 1260
Maternitate natural, cercetarea eI
Medio, prescriptiunea actiund luI
308
1904
Militar, actele stare civile In timp de isboiii 73 83

Militar, testamente acute In timp de rsboiu 868 871
491
Mine, proprietatea lor
39
Tilinister public, actele stkel civile.
100
Minister public, absent&
324
Minister public, adoptiune
460
Minister public, consilifi judiciar . .
Minister public, divort 221, 230, 231, 236, 240, 268,
271, 272
Minister public, etate; eAstttorie . .

Minister public, interdictie
Minister public, minorI, transactie .
Minister public, nulitgtl la cds.storie
Minister public, tute16.
139
437, 456
.
.
413
166, 172, 182
395 402, 413
Minor
342
Minor', accep tarea succesiunilor
Minor', actiunea in resciziune . .

Minori, adoptiunea lor
Minor', capacitatea lor in crmitorie
Minori, contract de asitorie

Minori, emandpatiunca lor
Minor', incapacitatea de a contracta
405, 687
1157-1164, 1166
311
1311
1231
421
950 952
Minori, incapacitatea de a fi executorl testamentad 915

Minori, incapacitatea lor de a dispune prin
donation! i testamente
Minorl, Inchirierl i arendirl

Minori, ipoteci legal
ipoteca tutorilor
Minori, mandat
MinorI, prescriptiune
806 809
1419
1753, 1762-1767
1762-1767
1538
1876, 1900, 1901
www.dacoromanica.ro
INDEX A.LFABETIC
102
Articolul
343 420
Minorl, tutela lor

Minor!, vindirl
Minori comercianp, capacitatea lor
Minoritate
Minoritate, vindlial .
1389
433
342
396, 403, 404, 1389, 1826
Mistio, testament mistic

Moarte, acte de moarte
858,864 865
Mobile, bunurT mobiliare
472 474
604 516
63 72
Mobile, dreptul de amnions

Mobile, privelegi asupra lor
Mobile, prin natura lor
Mobile, prin determinarea legal
Mobilier, Inchirierea lul
Modul tncetamel 90431e-04110r.
1728-1736
473
474
1450
.
Modal Stnelerieref priv. vi ipotec.
Modul stabilirel servitutilor .

Modul otingerel servitutilor .
.
.
Modurile dobiLndirel proprietiitel.

Modurile Incettsrei mandatulul .
1523-1531
1780-1787
623 629
636 643
644 649
1552-1559
Monastiri, a se vedea .persoane morale* sati

.juridice.
96, 817
1082, 1088
Moratoril, dolAndl moratoriT . . . .
MoytenirI, a se vedea <succesiunT..
Motive de divort
211, 212, 213, 215, 241, 242, 243
Muciank presumtia mucianit

Mutual, divort prin consimtimint
1200, 1286
254 276
N
Naltere, acte de naetere
Natura comodatulul
Natura depozitorului
Natura tidelusiunel
Natura tmprumutulul
Natura vitmliirel
Natural% a se vedea: ecopil naturall.
Naturalizatinue
www.dacoromanica.ro
41 48
1660-1563
1593-1594
1652-1661
1576
1294-1305
6 16
103
CODUL CIVIL
Articolul
Nationalitale, copil 0841

Nationalitate, dobndirea el
Nationalitate, pierderea el
~tic, Imprumutul nautic
Neaparente, servitutl
Necapacitate, tutelft
Necesar, depozit
Necontinne, servitutl
8 12
17
20
1635
622
383 389
1620-1625
622
Necorporale, stamutarea creantelor ; vinzare 1391-1404
Nedemni de a ene:moda
655 658
Nedivizibile, obligatiunT
1057-1065
Netndeplinirea obligatiiior
1020
677 684
Neregniate, succesiunl
Neretroactivitat ea le glior
Neprescriptibilitate, imobil dotal .

Neprescriptibilitate, filiatiune . .
Notiticarea cesinnei, vindare . .
Notiticarea titinrilor, succesiunT .
1878
301
1393
780
Notificare, obligatiunI; punerea In Intftrdiere
Novatinne
1128-1137
1157-1168
Nulitil*, actiunea In anulatie

Nulititti, la adoptiune
Nulitikti, la amanet
Nulititti, la antichres.
Nnlitati, la asfttorie
Nulitliti, la divort
Nulititti, la donatiunl
323
1689
1701
157, 162-184, 1258, 1259, 1262
248,
276
Nuilt/tti, la interdictiune
Malita:ti, la partaj
Nnlititti, la testamente
Nuliti, la vIndrI
Nulitetti, conventil matrimoniale

Nulitttti, purgarea ipotecilor
Nulititti, rendite pe vitii,
Nuiltrtti, societitl
Nulitki, transactiunl
1079
940
448
797
682, 871, 873, 882, 886
1308, 1309, 1311, 1339
822, 823, 839,
1228
1806
1641, 1645
1513
1714-1716
Num6rni consilierlior, In consiliii de familie 357, 383
www.dacoromanica.ro
104
INDEX ALFABETIC
Artielid
o
Oblectial conventinnilor
Obligatinnl, isvorate din cis'atorie
probarea lor
962 966
186 193
1169-1170
Obligatinni, efectul lor
1073
1074, 1079
Obligatinni, de a da
Obligatinni, de a face sail a nu face
1075, 1094
Obligatiunl, cu termen
1022, 1026
1066-1072
1004-1121
cu cIauz5. penal&
Obligatinni, speciele lor

stingerea lor
1091
Obligatinnl, divisibile i nedivisibile .

Obligatinni divisibile, efectele lor
.
.
Obligatinni nedivisibile, efectele lor
Obligatinnl alternative .
Obligatinnl conditionale
Obligatinni imposibile
1165
Obligatinni solidare, Intre creditorl

Obligatinni solidare, Intre debitorI
Obligatinnile asociatilor
Obligatinnile comodantulnl
Obligatinnile comodatarului
1057-1065
1060-1061
1062-1065
1026-1033
1004-1021
Obligutinnile cumpArii,torulnI
Obligatinnile deponentuluf
Obligatinnile depozitamuluf .
.
.
1034-1038
1039-1056
1601-1622
1572-1575
1564-1571
1361-1370
1618-1619
1699-1617
1057-1061
Obligatinnile divizibile
Obligatinnile eredelni beneficiar. 704 723
Obligatinnile imprumutiltorulai . 1680-1583
Obligatinntle imprnmutatulni . . 1684-1586
1646-1551
Obligatinnile mandantelui
Obligatinnile mandatarnlni . . . 1539-1545
Obligatinnile nedivizibile . . 1057-1069, 1062,
1063-1065, 1695, 1702, 1746
Obligatinnile uzufractuarulul
Obligatinnile vtmltoruluf
www.dacoromanica.ro
. 640 556
1312-1360
COMM CIVIL
105
Articolul
Oenpatinne, dobandirea proprietateT

Ofense, causele divortuluf
645
Oferte de pinta, stingerea obligatielor
Oferte eale, stingerea obligatiunilor.
212, 241
1114-1121
1114-1116
Ologral, testamente
Opositinnf, la casatorie
OpositinnI, excluderea din tute15.
859
153 161
389
Ordine succesorale
659 663
Pact comisoriii
Pact litigios
Pact succesoral
Pact de rgscumparare, vindltif
742, 1365
1308-1309
695
.
Pactul quota litis, avocati, drepturf litigi6se
Parafernii
Parafernala, averea extradotalg.

Partaj, succesiune
Partal, efectele lul .
Partaj, desflintarea luI
Partal, flcut de tata

Partal, fficut de ascendentl
Partaj, averea minorilor
703
1372-2381
1309
1283-1286
.
.
1283-1286
728-750, 776, 786
786
790
794
794
409
789
793
799
799
412
Partal, expertf
412, 734, 743
787
Parta', evictiune
Partal, garantie
787, 789
Partal licitatiune
736, 788
Partal, nulitatf
797
Parta', privilegia
1737, 1741
Parta', resciziune
790
Parten disponibilkdonatiunI testamente 841 846
Particulare, a se vedea legaturl particufare. i cu titlu particular s.
Particulare, societatt
Particulare, prescriptiunT
FIA/4
Inaex Alfabetlu
1499-1500
1903-1911
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
106
Articolut
Pikrtl contraetante, capacitatea lor
949 952
286 303
Paternitate
Paternitate, cercetarea d
307
48
1472
975
PatternItate natural&
Patron, locatiunea lucrArilor; jurAmint
Paullank actinnea pauliank

Peeetl, tutela minorilor
Peeetl, aplicares lor
PeeetI, ridicarea lor
392 394
392, 730
393
Pensinne alimentar, divort
250, 281
PensInne alimentar, datoritA aseen187, 314, 843
dentilor
PereeptorI, ipoteca datoritk. Statulut
. 17
. 1909-1910
Perderea eallatel de romn .

Perderea drepturilor eivile
Perderea luernlul dattorlt
Percha, revendicarea lucrulul perdut
20
1786
17 20
1156
Pers6ne Relee, cisitorie; erre asupra pers6nel
162
872
Pers6ne Interpuse, testamente . . . .

Pers6ne lurldiee, a se vedea .pers6ne
morale.
Pers6ne morale
Petitlune de ereditate, succesiunl .

Pharmaelstl, a se vedea .Farmacild.
Ple&tura, strallnllor, servitutl
Plata, in genere
96,
.
817
686 723
616
Platii, oferte reale, de platk.

Plaza, probarea eI
1092-1127
1114-1121
1110-1113
1114-1121
1169-1170
Platit, refuz de a primi

Pina, stingerea obligatiilor
1092-1109
Plat, consemnatiunea el
PU" Imputatiunea d
Plata datorillor succesiund

Pla.t& prin erre, conventiurd
Plat& prin subrogatinne, obligatil
www.dacoromanica.ro
1114
774 785
992, 997
1106-1109
107
CODLTL CIVIL
Artielut
Policitatie, obligation! alternative . . . 1026-1133

Port strain, testamente ftscute in taxi! strgini 877 878
Posesinnea carat& pentru a prescrie 1846-1862

Posesinnea de stat, cgsgtorie .
. 177 181
Posesinnen de sta.', filiatiune . . . . 293 296
.485, 494, 1895
Posesinne de bun& credintii
Posesinne de rea credintii,
485, 1890
Potestativa, conditiuta
822, 1006, 1010
Predarea incruln% vinlare
1314-1335
Preindicifi, a se vedea .daune interese.
Prescriptinni
1837-1911
Prescriptinn% dispozitil preliminare . . 1837-1845

Prescriptinn% poses. cerutit spre a prescrie 1846-1862
Prescriptinn% de 30 an!
Prescriptiun% de 10 pftret la 20 anl
1890-1894
1895-1902
Prescriptinn% cite-va preseriptil partienlare 1903-1911

1877
Prescriptinn% avere parafernalg. . . .
Prescriptinn% donatiune
Prescriptinn% &Ai
834, 840
Prescriptinn% dreptul creditorulul In succesiunT
1878
722
1895
1255
Prescriptinn% imobile
Prescriptinn% imobil dotal
Prescriptinn% lueru furat
1909, 1910
Prescriptinn% interdictiune
1876, 1900
Prescriptinn% intreruperea el 1045, 1849, 1863-1870
Prescriptinn% Inscrierea privilegielor
Prescriptinn% minoritatate .
Prescriptinn% mostenitorl beneficiar!
Prescriptinn% partaj
1882
642, 643, 1737, 1741
Prescriptinn% privilegiI si ipotecl . .

Prescriptinni, separatiune de patrimonil
Prescriptinn% servitug .
Prescriptinn% solidaritate
Prescriptinn% societ4I
1786
. 1876, 1900; 1901
1800
783
.
.
623, 580, 639 643

1872-1873
1512
Prescriptinn% succesiune, 687, 700, 701, 722, 783, 1879

1884, 1890
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
108
Prescriptlunl, succesiunT vacante .

Prescriptiunl, suspendarea lor . .
Pre s criptl
tutelit
Preseriptinnl, vInzirT
PreseriptiunI, rendite pe vitg.
Articol ta
1884
. 1874-1885
371
1334
1892
1902
PreseriptlunI, responsabilitatea arhitectilor
Prescriptinul, actiunT in anulatie . . .
1900
Prescriptlunl, actiunea profesorilor si maestrilor 1903,
1905, 1906
Preseriptlunl,
Preseriptiunl,
Preserlptinnl,
actiunea hotelierilor 1903, 1905, 1906

actiunea medicilor . 1904, 1905, 1.906
actiunea negustorilor pentru
1904-1906
mail&
Preseriptinnl, directorl de pensine . . 1904-1906
Preserlptinnl, salariul servitorilor . . 1904-1906
Preseriptlunl, venitul rentelor . , .

Preserlptiunl, prestatiunl de alimente .
Preseriptiunl, plf41 periodice
Preserlptiunl, lucarT miscfddre . . .
Preseriptlunl, Incepute sub !agile vechT
Preseriptinnl, anularea cAsitoriel .
Prescriptimil, divort
Preserlptlunl, filiatiune
Preseriptlunl, actele strtrel civile
Preseriptimul, adoptiune
PrescriptiunI, aluviune
PreseriptlunI, dreptul usufructuarulul .
Prestatinuen, luerfimilor, locatiune
Presumatib, absent&
Presumiluni
1907
1907
1907
1909
1911
163, 163, 167

246, 276
290
301
323
498
557
1413
98 100
1199-1203, 1590
PresuinViunl, absenti
99
Prestuntlunl stabillte de lege

Presumtlunl nestabilite de lege
Presumtlunl juris tantum.
Presumtinnea inuelanit
.
Prepil vtnzarei, natura WI
www.dacoromanica.ro
1200-1202
1203
1203
1200, 1286
1303
CODUL CIVIL
109
Articolul
Prinairea succesinna
405 406
1636-1638
Prinsoare, contracte aleatoril
Privigherea, coplilor, In cas de absent& 124 126
Privilegil vi ipoteci
Priviiegli
1718-1815
1120, 1718-1745, 1780-1823
1686-1688
Privilegii, am anet
Privilegii, ar endirT
Privilegil, architect1
Privilegil, cheltuell de judecatit
1831
Privilegil, cheltuell de Ingropare

Privilegli, cheltuell de WI&
Privilegli, cheltuell de conservare
Privilegil, cheltuell de transport
Privilegli, met edi
1737, 1742
1727, 1729, 1731
1729, 1735
1729
1730, 1732
1730, 1733
1737, 1741
Privilegli, creditorl
Privilegli, conservarea lor
Privilegli, hotelierI
Privilegli, imobile
Privilegli, Inchirierl
Privilegil, mobile
Privilegii, novatiune
1743
1738-1746
1730, 1733
1735
1730
1728-1730
1134-1136
Privilegii, p rescrip tiu n1
1800
Privilegil, proprietarul asupra mobilelor

Privilegli, purgarea proprietItilor .
Privliegli, ra.ngul lor

Privilegii, subsistenta debitorulul .
Privilegii, tesaurul public
PrIvilegil, vindare
Privilegti, stingerea lor
1730, 1733
1801-1814
1731-1736
1729
1725
1730, 1737, 1740

1800
Proba obligatinnilor
1169, 1170
Probk, act autentie

Probit, act confirmativ
1171-1175
Probk, act privet

Probit, act secret
Probk, act recognitiv
Probk, ad utter
1190
1172, 1174, 1176, 1186
1175
1189
www.dacoromanica.ro
211, 212
INDEX ALFABETIC
110
Artielut
Proba, autoritatea lucruld judecat

Probit, deposit
1201
1621
fraudi
Probit, inscrisuil
Probit, jur6mInt
Proba, juritinInt decisoriii
1203
1171, 1190
1183, 1184, 1207, 1222
1208-1218
1219-1222
1191-1198,162
Proba, jur&mint supletoriti
Probit, cu motor'
Proba, mArturisire judiciarg.
Probit, mirturisite extrajudiciar6.
1204
.
Probit, mitrturisirea uneI 041

Pi bft, presumtiunl
Proba, presumtiunl legale
Preba, presumtlunl nelegale
1204
1204-1206
1199-1203
1200-1202
1203
Proba, aboaje
1187
Probit, registrele comerciantilor
1183
Probatlane, deposit necesar

Probatlune, obligatiunl i plT
Procaratorl
1621
1169-1222
23, 52, 225, 231, 362
Procuror, a se vedea <Minister public...

39, 70
Procuror, actele stkel civile
Procuror, interventia sa In materie civil 39, 70, 139,
166, 172, 182, 221, 230. 231, 236, 240, 268, 271, 272,
324, 396, 402, 413, 437, 456, 460
458
460
Prodigi
Probibitiuni, la clisitorie
143-149, 313.
Proprietate
480 - 482
611 - 614
Publieitatearegistrelor, privilegil ipotecI 1801-1814,
Proprietatea vecinulal, servitute
1816-1823
Pablicitatea efimatoriel
Pancras, In Indiesliere
49, 79
1079, 1436, 1504
106, 114
Panere in posesie, absent.5.

Purgaren proprietatei, privilegil ipotecl 1801-1814
183
Patativii, cAsitorie
325 - 341
Puterea parintsets
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL
111
A...ticlul
Q
Quasi-contracte
Quasi-delicte
986-997, 1198
998-1003, 1162, 1198
Quasi posesiune, a se vedea <posesiune

Quasi-usufruct, a se vedea .usufruct. . .
Quota-litis, pactul quota litis
1309
Quotitate disponibilit, donatiunl si testamente 841
846, 684
R
Radiare, ipoted
1788-1789
Raport, divort
1778-1779
1731-1736
1778-1779
1731-1736
228, 239
Rang succesoral
Rangul ipotecelor
Rangul privilegillor
Rangul creditorilor ipotecarI .
Rangul creditorilor privilegiatl
659 671
.
Raport, ficut in natua

Raportor, divort
764
228, 239
Raport juridic
Raportul dote', constituite sub legea veche
Raporturl la succesiune
Ratificarea mandatulul
942
1914
738, 761-773, 846

1533,
Ratificatinne, ininorI; actiunea in anulatie 1163, 1167
Ratificatiune expreset
Ratilicatinne tacit&
Ratificatiune voluntarii,
Rearendare tacit&
Retnchiriere tacit&
Reboage, probarea obligatiunilor
1190
1167
1167
1464
1452
.
1187
Rec&settorie
210, 347, 350, 351, 939
1189
Recognitive, acte
251-253
Reconciliare, divort
1143
Reconventionalk compensatiune
84-86
Rectificare, actele st6.rel civile
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
112
Articolul
Recundscere, act de recundscere al unui copil
48
Recun6scere, filiatiunea copiilor legitiml . 286-300

Recundscere, a se vedea <miirturisire judiciarl..
160
Recurs, in anularea cAsitoriel
245, 274, 275
Recurs, in materie de divort
Redibitoril, vitii; vinditrl

Reductiune, donatiurd
Reductiune, rendite pe vitft
1359
847-855
1641, 1612
1788. 1789
Rednotiune, inscriptiunea privilegiilor
Reductinne, legaturl
847-855
Regala, dispens la cgsg.torif
128, 150
Regimul dotal
Registre, actele st6rel civile
1233-1234
. 27, 28-36, 44, 46, 48,
53, 66, 75, 76, 78, 80, 86
Registre, actos de chatorie

Registre, acte de incetare din vit5. . .
Registre, acte de nastere
Registre, actele stkeT civile; tinerea lor
Registre, de Inscrierea ipotecelor . . .
Registre, responsabilitetea grefierilor
Registre, de inscriptiune
Registre, de transcriptiune
Registre, mutatiunI do proprietate
53
66
44, 46, 48
27 36
1816-1823
1816-1823
1821, 1823
1821, 1823
1820
Regstrele comerciantilor, probarea obligatilor
Retina generale, forma testamentelor .
1183-1185
866, 867
Retina comune,locatiunea edificielor si fon1416-1445

1446-1453
1454-1465
.
1437 1452
Relocatiunea tacita
. 1138-1142
Remiterea datoria, obligatiunl . .
Rendita pe vita, contract aleatori . . 1639-1651
Rendita pe vita, natura contractulul . 1639-1645
Rendita pe vita, efectele contractulul 1616-1651
durilor rurale
Regull partionlare, la arendare

RegulI particulare, la inchiriere
Rendita pe vidtit, desfiintare
www.dacoromanica.ro
1648
CODUL CIVIL
113
Artielul
Rendita pe vitit, ipotea

Rendita pe 'OWL, nulitAt!
Rendita pe vlta, sequestru
Rennntare la succesinue
Reparatinnl locative
ReparatinnI marl
776
1641, 1645
1647
695-703, 965
545, 1421, 1447

545, 1421, 1447
ReparatinnI, usufruct .
ReporturI, a se vedea raporturI,..
545 547
Reportnrl
738, 751, 770, 846
Representatinne, succesiunl
664 666
695 708
Repudiarea movtenirilor
Resboid, actele stirel civile in timp de...
73 83
868 871
Resboid, testamentele militarilor in timp de
Rescizinne, actiunea in
Rescizinne, actiunea in anulatie
Rescizinne, partaj
1157
.
. 1157-1168
'790 793
Rescumpiirare, resolutiunea vinylitref
Rescumpitrare, pact de... .

Respectuoase, acte, clsatorie
1371-1387
1372, 1377-1382
.
136 138
Responsabilitate, grefier1; actele de inscrierea ipotecelor ei privilegielor
ResponsabIlltate, vinOil
Respnndere, de evictiune
Respandere, de vitiile locruluI vindut .
1816-1823
1336-1360
1337-1351
1352-1360
Restitnire, actiunea in.... condictio in debiti 992, 1092

992, 994
Restitutiune, quasi-delicte
Restitntinnea dotel
Resedintd.
1271-1282
87 97
Retract lltiglos, plata creantelor
.Retroactivitate
1402
1
1911
1913, 1914
1730
Revendicare, mobile, inchiriere
432
Revocare, emancipatiune
Revocare, donation! . . . . 821, 829 840, 933. 937
920 931
Revocare, testamente
841 846
Rezervii, donatiunI; partea disponibili .
Rezolutorll, condition!
1019-1021
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
114
Articolul
Rezointinnea vindrei, prin r5scumpirare 1371-1387

Risipitori, consiliti judiciar
458-460
498
Rupere de pinnint, accesiune
Rumle, servitutl
621
S
Schimb, contract de
1405-1408
Schimb dotal
1254
Scripting, recunoascerea lor
1177
Sechestru
1626-1634
Sechestru, diferite felurI de sechestru
Sechestrn, amanet
1626
1639
Sechestru, compensatie
Sechestru, locatiunea lucrarilor
Sechestru, rendita pe vitrt
1152
1473
1647
Sechestrn conventional
Sechestrn indiciar
Semniiturk privatk acte sub
1626-1631
1632-1634
. 1176-1186
Separatie de patrimonii, ertsitorie 1256-1270, 1307

Seqnestru, a se vedea <Sechestru
Servituti, servitudenT
576-577
Servituti, aparente
622
Servituti, continue
622
Servituti, neaparente
622
822
Servituti, necontinue
621
Servituti, rurale
Servitnti, urbane
621
Servitnti, distanta intre constructiunl
610
Servitnti, dreptul de trecere
616-619
Servitnti, dreptul proprieteruhil fonduluT
Servituti, gard comun

Servituti, gr5.nituirea proprietetel
Servitnti, indivilibilitate
Servituti, irigatiune
Servituti, loe Infundat
www.dacoromanica.ro
630-635
606-609
584
642, 643
582
616-619
CODUL CIVIL
115
Articolul
623 629
Servitnti, modul lor de stabilire .
Servitntl, modul stingereI lor
636 643
Servituti, nru3cute din situatia loculul
578 585
Servitnti, pic5.tura strasinelor
615
Servituti, prescriptiune . . ,
639 643
Servituti, sadirea arborilor
607
Servituti, sant comun
601 605
Servitup, stabilite de lege
586 589
Serviturti, stabilite prin faptul omuluI
620 636
Servitnti, stingerea lor
636 643
Servitnti, vederea in proprietatea vecinulul 611 614
Servitntl, zidul si santul comun . . . . 690 609
Sesina, succesiunl
653
Siatultori, divort
224 231, 236
Sigurante/e temellor maritate, ipotecI 1754-1761
Soeietate, contract de
1491-1498
Societriti, diverse felurl de societitl
Societlitl, de acquizitiune
Soeletiiti, dobandi
Stocietati, evictinne
1503
1630
Soeleatil, Impirtlk
Societati, indatoririle asociatilor
Soeietilti, modurile Incetb.rel lor
1493
1287-1293
, 1504, 1523-1531
.
.
Soelettiti, nulititl
1501-1519
1523-1531
1513
Soeietliti, obligatiile asociatilor 'nitre el . 1501-1622

Soeietiiti, obligatiile asociatiilor Atre eel de
al treilea
1520-1522
Societii41, prescriptiune
1512
Societftti de acquisitiune
Societttti partienlare
Soeietati universale
Soeotelile succesinnei
Socotelile tutelei
Solidare, obligatiunI
Solidaritate, Intre creditorI
Solidaritate, intre debitorl
1287-1293
1499-1500
1494, 1498
714
415 420
1034-1056
.1034-1038, 1662, 1671
1039-1056
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABET1C
116
Artcolul
Solidn,ritate, mandat
Sot snpravietnitor, sucesiunT .
1551
679 683
194 208
Sotl, drepturile si datoriile lor

Sop, drepturile lor respective
1223-1232
Sotl, dispositiunT intre sotT, casitorie . .
936 941
Sotl, donatiunl Witte prin contractul de maritaj 932 935
Stare child., acte

Stare eivilk acte, rectificarea lor .
Statnl, ca succesor
?natal, ipoteci legalit
Statnt personal .
Statnt real
21 86
84 86
652 680 683

1753
Stellionat, vindarea fonduluT altuia
2
1346
ttitergerea inseriptinnilor, ipotecT
1788, 1789
1128-1155
Stingerea datoriei
Stingerea divortnlni
Stingerea lideinsinnel
Stingerea ipoteeelor
Stingerea obligtinnilor
Stiugeren, prlvileglilor
Stingerea servitutilor
Stingerea neuirnotulnl
Striiinl, cautio judicatum solvi

Strainl, drepturl civile . . .
176S
2
251 253
1679-1684
1800
1091, 1166
1800
636 613
667 564
16
6, 8, 11, 12, 15, 16
licitatiune
748
Striiinatate, testamente !acute in trft strAinit 886 886
Stramutarea ereantelor, vindare .
. 1391-1404
1418; 1467
Sublocatinne, inchirierT, arendid . .
Snibrogatinne, conventitm1
1106 1107
Snbrogatinne, plata prin.... stingerea oblig 1106-1109
.
Subrogatinne legal&
Subrogatiune conventional&
1106 1108, 1106

.
1107
Snbstitntiuni de persiinft, succesiunl
803
804
656
Substitntinni fideicomisare
Snecesinni
803,
Sneeesinni, acceptarea lor
685 706
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL
117
Articolul
723
Snecesiuni, beneficiu de inventar . .

. 704
651
Succestuni, deschiderea lor
Succesinni, calitAtile perute spre a succede 654
659
Succesinni, deosebitele ordine
Snccesinni, deferite ascendentilor 653, 659, 670
Snccesinni, deferite descendentilor. . 653, 659
Snecesiunl, deferite colateralilor . . 669, 672
658
658
663
671
669
676
Succesinni, copil naturall la averea mumeT 652, 677 678
Succesinni, copiT naturall morg

Snecestuni, neregulate
Succesinni, prin representatie
Succesinni, sotul supravietuitor.
Succesinni, gradele de rudenie
Succesinni, inventar
Succesinni, Impirtirea el
. 679
677
683
684
664
668
. 652, 679
683
659
681 705,
663
726
. 728-750, 776, 785
Succesinni, impirtli Molla de ascendentI 794
799
Succesinni, obligatiunile eredelul beneficiar 704
723
659
684
Suecesinni, ordinea lor
655
658
Saccesinni, persdne nedemne
774
785..
Succestuni, plata datoriilor
Succestuni, portiunea viril a sotieT
684
653
Snecesinni, posesiunea bunurilor . . .
Succesiunl, prescriptiune . . 687, 700, 701, 762, 783,
1879, 1884
732
Succestuni, punerea pecetilor
. 681, 730
692
693
Succesinni, refusarea eT
Snccesinni, renuntare la.... . 695-703, 708, 752, 765
773
Suocesinni, reporturT . . . . 738, 739, 751
Succesinni, representatiune
664
668
Snecesinni, rezervi
1307
Succesinni, sotia in concurentg, cu altil

Succesinni, substitutiunl fideicomisare _
Sneceslani, titlu particular

SnccesinnI, titlu universal
Succesinni vacante
Succesinnea Statului
803,
899
778, 779, 888

.
724
679
www.dacoromanica.ro
684
804
909
893
727
683
118
INDEX ALFABETIC
Articolut
1219-1222
Supletoria, jurimint dat din oficia
Suprimarea starei eivile

Suspendarea preseriptinnel
300
.
1874-1885
1017-1018
Suspensiuir, conditiunea obligatiilor
T
Tacita ratificatinne
Tacita reeonduetinne
Tacita relocatinne
Tacita, rearendare
Tacita retnelairiere
1167
1437
1437, 1464
Tata, cereetarea paterna84i1

Tatili, partajul fl.cut de el la succesiune
Termen, adoptinne; lnregistrarea el .
Termen, anulares opozitid, ettstttorie
Termen, divort, lnregistrarea luI
Termen, Inserierea privilegiilor
Termen, obligatiunI en termen
Termen de gratie
Termen de plata
1464
1437
307
794 799
.
323
158 161
246 248
1741-1743
1022-1025
1101, 1146, 1366 1582
Terte persdne, obligatiunl

Tesaur, proprietarea lul
Testament, forma lor
1101
973 976
649,
538
856 867
Testament, formele eator-va testamente
868 886
Testament, %cut pe Mare, pe un bastiment 874 876
Testament, fttcut Inteun port stritin .
877 878
Testament, Meta In tra atrita. . .
886 886
920 931
Testament, caducitatea lul
Testament, capacitatea de a disimile
806 812
Testament, eapacitatea de a primi . . . 808, 810, 811
Testament, executorT testamentart 856-867, 910-919
Testament, ficleicomise
803 805
Testament, legatud singulare

899 909
Testament, legaturI universale
8 8 893
Testament, legatul uneI fractiunI . . . . 894 898
Testament, nulittitI . . 812, 826, 871, 873, 882, 886
www.dacoromanica.ro
CODLTL CIVIL
119
All*caul
Testament, partea disponibilit

Testament, reductia legaturilor
Testement, revocatiunea sa
Testament, substitutiunt fideicomisare
Testament antentie
Testament coninctiv
Testament militar
Testament mistie
Testament mutual
Testament loured
Thin autentic
Titlu ereditatel
841
847
920 -- 931
. 803
558, 860
867
868
....
858, 864,
.
805
863
938
871
892
. 857, 938
858, 869, 892
1171--1175
750
1895
1188
644
Titlu lust, prescriptiune
Titluri autentice, copiile lor

Traditiune, dobandirea proprietteT
846
855
Transactiune
1704-1717
Trecere, dreptul de trecere; servitutl .
818-- 820
1821-1823
1295-1801
616-- 619
Transactiune, tutelfi.
Transeriptiune, donatiunl
Transeriptiune, registre, ipotect
Transcriptinne, viindare
Turburari de drept
Turburari de /apt
413
.
Trite&
343
1427
1426
420
348
Tutelit, a tatitlul sail a mameI

343
349 -- 361
Tutelk numit de tatI sail mam. .
352
Tutela, ascendentl
382
Tutol, causele care apgri de tute16. .
.370
Tutelk administratia tutoruluI
390 -- 414
Tutelk consiliul de familie . . 347, 348, 355, 368, 391
396, 398-405, 406-414, 418, 423-425,429
Tutela, consili ingrijitor

Tutelk destituirea din tutelii.
Tutelk donatiunl flcute minorilor
Tutelk exclusiune din tute15.
Tutelit, garantia tutorulut
www.dacoromanica.ro
345
383-- 389
407
383-- 389
1762--1767
INDEX ALFABETIC
120
Articolul
Tutei, inventar
395
Tutelit, ipotea.
Tutel, necapaeitate
Tntelh, minoritate
Tutel, partaj
1753, 1762-1767
383
343 420
. 409
412, 747
Tutelt, prescriptiune
Tutel, socotelile tuteleY
1901
415 420
Tutori, adhoc
747
Tutori, administratinnea lar

Tutori, ipoteca lor
Tutori, numirea lar
Tutorl, responsabilitatea lar
Tutor', transactiunl
319
414
1762-1767
355 394
390
413
U
Universal, legat ca titlu universal
Universale, societtql
Urbane, servitutl
Urgenth, divort
888-893
1494-1499
621
644
Urmitrire, datoriile succesiuneI

Us i abus, elementele propriet54el
780
480
Us si abitatinne
565 575
Usucapiune, prescriptie
Usufruct
1890
517-576,-805
Usufruct, cautiunea usufructuarulul
641
534
564
524
538
559
Usufruct, cedarea lul

Usufruct, crdire
Usufruct, colonul partiar
Usufruct, com6r5.
Usufruct, durata lul
621 539
.
Usufruct, drepturile usufructuaraluI .
684
Usufruct, fetneia ta succesiune,
526
Usufruct, lucrur1 cad se consum5. . . . .
Usufruct, obligatiunile usufructuarulul . 517, 521, 539,
Usufruct, reparatiune
www.dacoromanica.ro
540
545
656
547
isi
CODUL CIVIL
Articoha
Usufruct, stingerea lui

Usufruct legal. femee mritati
Usufructual
557-564
684
ligatiile lu
540-556
Usufructuar testamentar
650
Uterini, trap consanguinT ..
674
V
Vacante, succesiuni
ValidHate, conventiunl
Viiduvit, usufruct legal
Vecini, servitutea de vedere
680
948
684
Vedere, in proprietatea vecinuluT

Verbal, contract verbal; locatiunI . .
Verificare, acte sub-semnAtura privatA
611-614
611-614
. 1416-1417
1178
1178
Verificarea scriptelor
Vitii, cantrastul de renditi pe vitil.

.
1639-1651
VII, donatiunl intre 'AI
800 805
Violentit, in materie de conventiunl 953, 965, 967, 959
.
961, 1203
Vitil, donatiu ni
1161',
Vitii, doti
Vitiile lucrulul vindut .

Vitille obiectelor dotale
1320, 1352-1360, 1365

1235. 1240
1359
Vitiile redibitorli, vin46.rI

Vintlare, contract de
AT/00,re, natura si forma sa
Vlmlare, cine pete cump&ra sail vinde
Vitntjare, lucrurile care se pot vinde
VIntjare. obligatiunile vindatorului
VIntjare, predarea lucrului
VIndare, respunderea vinOtorului . .
Vitnlare, respunderea de evictiune . .
Vitudare, respunderea de vitiI
VIne)are, obligatiunile cump6rlitorului ,
Vintjare, pact de rescumpirare

VIIntjare, licitatie
.
.
1294-1404
1294-1305
1306-1309
1310-1311
P412-1313
1314-1335
1336-1360
1337-1351
1352
1360
1361-1370
1371-1387
1388-1390
www.dacoromanica.ro
HAMANMO. in i,,, Alrabatic.
1168
1240
IV
INDEX ALFABET1C
122
Articolul
1 91 1404
Vindare, strmutarea creantelor

VIII(fare, aceesiune
Vindare, actiunea rezolutorie
1235
1296
1368-1370
1380-1831
1311, 1328, 1320, 1330, 1347,
1349, 1365, 1366. 1371-1387
.1331, 1363, 1812
Vindare, aren4I
Vindare, desfiintarea eL
... -
Inndare, dobInd
Vitt(fare, efectele el
1296
Vitudare, expropriatia silit

Vinglare, fort. major& .
Vitudare, interdictiune
Vindare, minorI
1824-1836
1355
1826, 1827
396, 403, 404, 1389, 1826
Vine) [are, natura pretuluI
1303
"%Titular, nulittI
1308, 1309, 1311, 1339
Vindare, prescriptiune
VInglare, privilegfl
VIIIdare, prohibitiunea dintre sotl
VInlare, succesiune
1334
1730, 1740
1307
1i99-1401
Viallase conditionalii, .
Virsat, dispens Rego.16, cisatorie .

Vain', testamente fficute in timp de
Volnntar, deposit .....
1296
128
874 876
1595-1598
Voinntarit, ratificatiune
1167
ZiLlog, a se vedea .amanet>.

conceptie, filiatia copiilor legitimI 286 291
Zenobian, jurmintui zenobian
1222
Zestre, a se vedea dot...

Zestral, a se vedea .regim dotal,.
Zid eonnan, servitutI
-- e
AP-
www.dacoromanica.ro
590
609
CODICELE CIVIL *
(DECRET. 26 NOEMBRIE 1864 PROMULGAT 4 DECEMBRE 1864. PUS TN LUCRARE
LA 1 DECEMBRE 1865)
TITLU PRELIMINAR
Despre efeetele sl aplica.

rea legilor lu genere
Legua dispune numai
pentru viitor ; ea n'are putere retroactiva.(civ. 1416,
1589, 1911; pr. eiv. 739,
742; c. p. 2; civ. Fr. 2).
Numai itnobi/ele afla-
Ore in coprinsul teritoriului Romitniei sunt su-
puse legilor Romane, chiar

* Codul civil roman coprinde
1914 articole, earl mal bite sunt
traducer Meld a dispositiunilor

din Codul Napoleon", care coprinde 2281 de arlicole. La sledtidies acestul cod s'a avut In vedere si proectul codulul civil italian al Ministrulul Pisanelli, -precum si legea belgiand de la 1851
din care so vede c s'a inspirat
legiuitorul roman in regulamentarea ipotecelor gi privilogiilor.
Legile
in viere inaintea pro-
mulgitrel codulul actual ati fost:
De la 1652-1711, Pravilele lul

Vasile Lupu si Matel Basarab;
la 1806, asa numitul cod al 1111
Torna Carra, tradue din limba
cand ele se posed& de straini.
Legile relative la starea
civil& si la capacitatea perseonelor, urmarese pe Ro-
mani chiar Mind el 'si aa

resedinta in strainatate.
Forma exteriOra a actelor e supusa legilor tOrei
unde se face actul. (eiv.
34, 162, 885, 1773; pr. civ.
374; c. p. 3-5; civ. Fr. 3).

Judecatorul care va
grecdscit; Codul lul Andonachi

Donici, care avti putere de lege
pand la 1817. Tot pana la 1817 fu
vig6re in Muntenia Pracilicsca condica a domnului Alex.

in
Ion lspilanti Voevod. De la
1817-32, Codurile Calimach

Caragea, lar de la 1332 Inclice
Regulamentul organic
Redactoril codulut civil actual
sunt d-nii: I. Strat, Papadopol
Calimach, Gh. Vernescn, Gh. Apostoleann si Alexandra Cretenu.
Luerftrile aO incepnt la 10 Octombre 1861 si s'a9 terminat la

4 Decembre acelasi an, adic&
mal putin de done lunl.
www.dacoromanica.ro
11A/JANGIT'. Codul General.
CODUL CIVIL (Art. 4-10)
124
refusa de a judeca, sub
cuvint ca legea nu prevede,

sat! eft este Intunecata san
ne Indestulatare, va putea
fi urmftrit ca culpabile de
calitatea de cetatn, care

nu se pate dobandi i pas-
tra de cat conform art.
din acsta condica.

(c. p. 8 II. 13, 16, 22;
16
307; c. p. 152;
const. 6-9; leg. elec. 3-9;

civ. Fr. 7).
ruluT de a se pronunta,
In hotarlrile ce da, prin
vile. (civ. 6,17-20; c. p. 8,
denega de dreptate. (pr.

civ. 305
civ. Fr. 4).

Este oprit judecatocale de dispositiunT gene-
rale qi reglementare asu-
pra causelor ce 'T sunt

supuse. (civ. 1201; c. p.
108; civ. Fr. 5).
Nu se pate deroga
prin conventiunT san dispositiunl particulare la le-
gile, care interesza, ordinea publica, i bunele
moravurT. (civ. 620, 702,
728, 803, 839, 965, 968, 1008,

1226,
1089, 1125, 1224
1339, 1373, 1471, 1492, 1513,
1689, 1701, 1760, 1838; pr.
civ. 340; com. 79, 880

3; art. 1, 2, leg. 20 Febr.
79; civ. Fr. 6).
CARTEA I
Despre pers6ne
TITLTJL L
Despre drepturlle chile

vi despre naturalisare
CAPITOLUL I.
Despre bueurarea de drepturile civile despre naturalssa(iune.
0. Exercitarea drepturilor chile nu depinde de
7. Tot Romanul se va
bucura de drepturile ci-
13, 16, 22; const. 7; civ.

Fr. 8).
S. Verl-ce individ nascut si crescut In Romania pan& la majoritate, si
care nu se va fi bumrat nicT o data de vr'o
protectiune straina, va pu-
tea reclama calitatea de
Roman In cursul unul an

dupa majoritate.
Acel ce, afiandu-se in
conditiunile de mal sus,
vor fi devenit majorl
inte de promulgarea acestuT codice, vor avea termen
de un an de la promulgare
pentru a reclama calitatea
de cetatan Roman.
CopiT gasitl pe teritoriul

Roman fara tat& si mama,
cunoscutT, sunt Romani.

(civ. 9 11; const. 7, 9;
civ. Fr. 9).
CeT carT nu sunt de
ritul crestinesc nu pot dobindi calitatea i drepturile de cetatn Roman,
de cat cu conditiunile prescrise la art. 16 din acest
codice. (civ. 6; const. 7, 8).
Tot copilul nascut
www.dacoromanica.ro
din Roman In Ora straina

este Roman.
Tot copilul nAscut In
Ora strainil din un Roman,
care ar fi perdut calitatea

de Roman, va redobandi
tot-d'a-una acea calitato
indeplinind forma1it5,ti1e
prescrise de art. 18. (civ.
17-20; civ. Fr. 10).
Strainil se vor bu-
cura in de obste In Ro-
manta de acels1 drepturI
civile de care se buena
si Romanii, afara, de casurile unde legea ar fi hothrit alt-fel. (civ. 13-15,

1773; pr. civ. 75 7,106,
107, 374; const. 7 5,11;
c. p. 220; leg. 16 hin. 81;
civ. Fr. 11).
Straina ce se va
crtsatori cu un Romn se
va considera de Romanca.
(civ. 19; civ. Fr. 12).
Strhinul, chiar cand
n'ar avea resedinta sa In
Romania, va putea fi tras
lnaintea tribunalelor Romane pentru indeplinirea
obligatiunilor contractate
de dinsul in Romania, sail
In tara straina cu un Roman. (civ. 11, 14; pr. civ.
106; c. p. 5; const. 11; civ.
Fr. 14).
* Log. 13 Oct. 1879: Art. unic.
.In locul art. 7 din constitutiune,
cara se revizuesce se va puna ur-
rntorul:
Art. 7. Diterenta do credinte re-
ligioso si confesiuni nu constitue
in Romania o pedica spre a do-
125
Romanul va putea
fi tras Inaintea unul tribunal Roman pentru obligatiunI contractate de
el in tra straina, chiar
cu un strain. (civ. 2, 15;
pr. civ. 106, 107; c. p. 4,
5; civ. Fr. 15).
In orl-ce materie,
afarit de cele comerciale,
strhinul reclamant, care
nu va avea imobile in
Romania de o val6re suficienta pentru a asigura

plata cheltuelilor de judocatri si a daunelor interese
ce ar putea resulta din
proces, va fi tinut de a da
cautiune pentru plata acestora. (civ. 11, 14, 1675,

1676 ; pr. civ. 106, 107,
392-396; civ. Fr. 16).

* 16. Strhinul care va
voi a se naturalisa In Romnia va fi dator a cero
naturalisatiunea prin suplica catre Domn, arfttand
capitalurile, starea, profe-
siunea sah meseria ce esercitA, si vointa de
statornici domiciliul pe te-
ritoriul Romaniel. Daca
dupil o asemenea
cerere, va locui 10 anl In

trh, i daca prin purtarea i faptele sale va doMadi drepturile civil si politice,
si a le exercita.
I. Strainul far osebire de resupus ese nesupus unel
protectiunt straine, pete dobandi
impamintenirea, Cu conditiile urmatera:
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 17 19)
126
vedi ell este folositor Orel,
adunarea legiuitre, dupe
inktiativa Domnului, ascul-
tend i opiniunea consiliulul de Stat, va putea

acorda decretul de natu-.
ralisatiune, care va fi sane-
tionat
promulgat de
DOM11.
Cu t6te acestea va putea
fi dispensat de stagiul de
10 ant strrtinul, care ar fi
facia terel serviciI importante, sa ti care ar fi adus
in ter& o industrie, inventiunI utile sae talente dis-
tinse, sae care ar fi format In tea stabilimente

marl de comercie sat de
industrie. (civ. 6, 9, 87;
const. 6-9).
CAPT1OLUL
Despre perderea drepturilor

eivile prin perderea caiita(ei de Roman.
17. Calitatea de Roman

se perde:
a) Prin naturalisatiune
dobindite in tare streine.
Va adresa guvernuliti cerorea de naturalisare, in caro va a-
rta
ce posedd., profesiunea sad mecerla ce exercita i vo-
inta de a'si stabili domiciliul in
Romania.
Va locui In urma acestel ce-
reel, id anl in tdra gi va dovedi

prin faptele salo ca este folosi-
tor el.
II. Pot fi scutiti de stagiu:
al Acel cari vor fi adus In Ora
industril, inventinnl utile sad talente distinse, sad earl vor 11 fondat aci stabilimente mail de comorciu sad de industrie.
Prin primirea fare

Roman a vre uneI func-
autorisatiunea g uvernului
tiunI publice, de la un guvern strain.

Prin supunerea pentru orI Cat de putin titnp
la vre o proteetiune stre(civ. 7, 19, 20; const.
30; civ. Fr. 17).
Romanul, care va
fi perdut calitatea sa de
Roman, o va putea redobandi intorcendu-se in Ro-
mania cu autorisatiunea
guvernulut Roman, si declarand c voesce a se aseda in tea, si c renunte

la tte distinctiunile contraril legilor Romane. (civ.
17; const. 9; civ. Fr. 18).
Romance care se
va cesetori cu un strain
va urma conditiuneI sotu101 see.
Devenind veduva ea va
redobindi calitatea sa de
Romance. (civ. 12, 93; civ.
Fr. 19.
b) Acei cad !find ndscull si cree-
culi in Romania din parinti stabit* in Ora, nu s'at bucurat niel

unit nid altii, vre o datd de vre
o protectinne straina.
C) :keel can ad servit sub drape' in timpul resbelulut pentru independent& si earl vor putea li naturalise* in mod colectiv, chip&
pro punerar guvernutui, printer,'
singur lege si feud alto formalitati.
ILL. Naturalisarea nu se inste

aeorda de eat prin lege gi in mod
individual.
IV. 0 lega speciala va deter-
mina modul prin care etrainil vor
www.dacoromanica.ro
CODIJL CIVIL (Art. 20 25
Romenul, care fea
autorisatiunea guvernulul,
va intra in serviciul militar la streinI, sae se v aletura pe liinge vre-o
poratiune militare strein

va perde calitatea de Ro-
El nu va putea reintra
in Romenia de cet cu per-
misiunea guvernulul. El
nu va putea redobendi ca-
litatea de Romen de cht

conform art. 18; tete acestea fea a fi scutit de
ostindele pronuntate de legea criminalft, contra Romfinilor, carI aft purtat,
sa a vor purta arme contra patriel lor. (civ. 2, 8,

17; c. p. 66, ur.; const.
30; civ. Fr. 21).
TITLUL
Despee actele atara ci vine*
CAPITOLUL I.
Dispositiuni amorate.
127
domiciliul tutulor per-
semelor inscrise in ele. (civ.

29, 43, 62, 65, 71, 87; const.
22; leg. timbr. 29 6;

civ. Fr. 34).
Oficerii sterel ci-
vile nu vor putea trece

in aceste acte, niel prin
adnotatiunl niel prin alte
adaose re-care, de cid mi-
mal ceea ce trebue a fi
declarat de persnele ce
se infetiszti inaintea lor.

(civ. 29, 41-43, 434, 70,
307, 308; civ. Fr. 35).
In casurile chtml
prtile interesate nu vor

fi obligate a se infetisa
in persene, ele vor putea
fi representate de un procuratore, cu procuratiune

specialft i autentice. (civ.
31, 61, 276, 1171, 1532,
1535; civ. Fr. 36).
Martoril produsI la
actele stftrei civile nu vor
putea fi de cit in virsta
Actele sterei civile
de 21 de anl, cel putin, rude
facut, prenumele (numele

de botez), familia, virsta,
profesiunea sal meseria
(civ. 26, 33, 42, 57, 61, 81;
putea stabili domiciliul lor pe tetitoriul Romaniel.
* Vol:A regulamentul din 2 lunie 1865 pentru punerea in aplicatiune a titlnlul privilor la antelo
stbset civile; regulamentul din 3
Decembrie 1866, pentru servicinl
vor cuprinde anul, luna,

diva si ora cand ele s'alt
V. Nimia' Romanit
naturalisatt Romanl pot debandi
imobilo ruralo in Romania.

Drepturile pana. acum castigate
sunt respectate.
Conventiunile interna0onale asta-ellexistente r6rmin in vigre Cu
tete idausele i termenul cuprins
inteinsele.
sae streinI, i vor fi alesi

de persnele interesate.
c. p. 22 3; civ. Fr. 37).

Oficerul strel ci-
actolor starei civile; art. 37 din
legea de la 21 Martio 1873; art.

78-84 din regulamentul consular
din 20 tunie 1880; art. 77 *i 85
din legos comunala de la 8 Maitt
1887.
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 20-321
128
vile *a Cid prtilor mufatisate satt proctratorilor
ler preetin Ii
inartOrlIOr
actele, si se va face mentiune despre Indeplinirea

acestei formalitatl. (civ.
23, 26, 36; c. p. 124; civ.
Fr. 34
Aceste acte se vor

subscrie de oficerul
reI civile, de persnele Infatisate Inaintea lul,
de martorI, sah se va
mentiona causa ce a poprit pe acestia de a subserie. (civ. 25, 36; civ. Fr.
39).
Actele strel civile

vor fi Inscrise In fie-care
comunil. Intr'unul sah mal
multe registre, %limite In
cate douh exemplare. (civ.
29, 36, 38, 46, 48, 49, 66,
68, 72, 180; c. p. 161; civ.
Fr. 40).
Registrele vor fi
numerotate, snuruite
parafate, pe fie-care pagina, de presedintele trihunalulal de Intiila instantfi, sah de judechtorul ce'l
data Z1U se va serie in cifre, ci In litere. (civ. 26,

36; civ. Fr. 42).
Registrele se vor
inchela de oficerul
civile la finitul fie-cruia
an,
si pira Intr'o
unul din cele dou6 exempiare se va depune la arhivele comuneI; iar cel alt
se va trimite la grefa tribunaluluI de !l'Italia instanth, spre phstrare. (civ.
36, 39; civ. Fr. 43).
Procurele si celelalte Inscrisurl care trebue
rmn anexate la ac-
tele sthreI civile, se vor

depune, durra ce se vor
parafa de persnele care
le ah depus si de oficerul
stArel civile, la grefa tribu-
nalulul d'impreunft cu registrele care trebue siirrutina In lisa grefh. (civ.

23, 39, 52, 54, 56, 57, 59;
civ. Fr. 44).
Orl-cine are drept
de a cere de la pristriltorii registrelor stireI civile
va inlocui. (civ. 49; civ.
estracte din acele registre. Estractele date con-
Actele se vor inserie pe registre In sir,
sato de presedintele tri-
Fr. 41).
fria loe gol; rhsturile
indicatiunile, notitele, vor
aprobate ci subscrise
in acelasi mod ca si textul actulul.
fi
Nu se va putea serie
nimio in prescurtare si
form registrelor
bunalulul de intilia instan-
, sah de judecritorul ce
va lnlocui, vor fi ere-
'1
lute, pe ct timp ele nu
vor fi atacate prin inscriptiune de fals. (civ. 43, 61,

64, 84-86, 176, 292, 1171,
1173, 1188; c. p. 123-126;
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 3$-38)
pr. p. 450, ur.; leg. timbr.

29 6; civ. Fr. 45).
Cand nu vor fi existat registre, san se vor
fi perdut, lipsa san perderea lor se va putea dovedi atta prin dovezI Inscris cit i prin martorI,
si In asemenea casuri, casatoriile, nascerile i l'Icetarile din vita se vor
putea dovedi atat prin registre si inscrisurl de ale
tataluI si a mameI
tatI din vita cat i prin
martort (civ. 176, 292, 296,
297, 308, 1185, 1198; civ.

Fr. 46).
OrI-ce act al stareI

civile privitor la Rom&n/
san la strainI, facut fiind
i29
depuse la grefa. Spre acest sfirsit oficerul starei

civile va vesti, in termen
de 3 dile despre mentiunea de el fama, pe procurorul tribunalulul respectiv care va priveghia
ca mentiunea sil se faca
bite un moduniform la ambebe registre. (civ. 36, 39,
48, 86, 180; civ. Fr. 49).
36. OrT-care abatere din
articolele precedente din
partea functionarilor In ele

aratate, va fi urmarita
Inaintea tribunaluluI de In-tala instant& i pedepsita
ca o amena., care nu va
putea trece peste 100 lel.
el In tra straina, va fi
civ. 39, 40, 174, 181, 182;

civ. Fr. 50).
37. Verl -care deposi
$5. In tette casurile cand
pentru alteratiunile ce s'ar

savarsi in ele, r6manAnd
Insli, acestuia, de va gasi
vrednic de credinta, daca

el se va fi flicut dupa formele pazite In acea tra.
(civ. 2, 32, 45, 152, 885;
civ. Fr. 47).
urmza a se face men%infle despre un act privitor la starea civil, pe

marginea unuI alt act deja
Inscris In registre, acea
mentiune se va face dupa
cererea parte' interesate,
de atril, oficerul stareI
civile pe registrele
ce, sati pe acelea care vor
fi fost depuse la arhivele
comuneI, si de catre grefierul TribunaluluI de Intala instanta pe registrele
tar al registrelor mentionato va fi supus actiunel

civile a parte" vatOmate
de cuviinta, dreptul de a
se Int6rce cu urmarire asupra adev6r4ilor raptaitorI a sus diselor altera-
tina (civ.
38, 182, 998;

999; civ. Fr. 51).
38. OrI-ce alteratiune,
orI-ce falsificare In antele

stareI civile, orl-ce Inscri-
ere a acestor acte, Mota& pe vre-o f6ie libera,

nu in registrele destinate
pentru tinerea ion, va da
drept partilor interemate
www.dacoromanica.ro
130
a'sI cere despfigubirt, si a-
vre o platA, la locuintrt spre
luluI de Intla instant

va fi dator a verifica starea registrelor, cand ele
se vor depune la grefa;
el va Incheia proces-verbal sumariu despre a sa
de catre medicl sah hi-
csta fara prejuditiul pedepselor prescrise de codul penal. (pr. p. 61, 179;
c. p. 123-126, 161; civ.
Fr. 52).
30. Procurorul tribuna-
verificare, va m'ata abaterile saa vinele comise de

oficerul stareI civile, si va
cere osandirea sa la amen-
dele prevdute de lege.

(civ. 36, 81, 84; pr. p. 21,
31. ur., 45,178; civ.Fr. 53).
Phrtile interesate
ah dreptul 'de apelatiune
in contra hotaririlor date
de tribunalul de Inflija instanta asupra actelor strtrel

civile. (civ. 85; pr. civ. 316,
urm.; civ. Fr. 54).

CAPITOLUL II.
Despre actele de naseere.
Declaratiunea des-
pro nascerea unul copil
se va face la oficerul strtreI civile al loculuI, In ter-
men de treI que dupa usurarea femeil. Copilul

se va infatisa.
La cas de irnpedecare
de a se transporta copi-
lul Inaintea oficeruluI starel civile, acesta va fi da-
tor a merge insusI, fara
a constata nascerea. (civ.

42, 45, 77, 84, 292; c. p.
276; civ. Fr. 55).
Nascerea copiluluI
se va declara de catre tatal san, In lipsa acestuia,
rurg), mse, sari de catre
orI-ce alte pers6ne care

vor fi fost Uta la nascere.
lar daca, mama nu va
fi nascut la domiciliul e),

acsta, declaratiune se va
face si de pershna aceea la
locuinta crtreia ea a nascut.
Actul de nascere se va
redige Indatrt fath cu dol
martort (civ. 24, 45, 94;

c. p. 276; civ. Fr. 56).
Actul de nascere va
araa cu deslusire
ora, locul nascereI, sexul

copiluluI, prenumele ce')
se va da la botez, precum
si numele de familie, profesiunea sa meseria si domiciliul tatalui, mame), si
al martorilor. (civ. 21, 22,
24, 42, 307, 308; c. p. 276;
civ. Fr. 57).
Verl-cine va gasi
un copil no nascut va fi
datar a '1 Incredinta oficeruluI stareI civile impreunft cu thte hainele
obiectele gasite la copil
si a declara t6te Imprejurarile timpuluI si locul un de
'1 va fi gasit.
Oficerul starei civile va
intocmi indath proces-ver-
www.dacoromanica.ro
COMA, CIVIL (Art. 45-40)
bal ar6t6tor de tte Im-
prejuritrile, ha care se va
coprinde virsta copiluluI
dup aparint6, sexul si
numele ce i se va da si
autoritatea civil& la care

se va fi incredintat.
Acest proces-verbal se
va trece In registra. (civ.
27, ur.;
c.
civ. Fr. 58).
p. 276 279;
45. Dac6, se nasce un

copil pe un vas Romftn
cillAtorind pe mare, actul
de nascere se va face pn5,
in 24 de ore in presenta
tataluI, clac& se va fi aflat
fatk si a duol martorI luati dintre oficeriT vasulul

sati In lips. dintre 6meniI echipagiului.
A cest act se va redige

de apitanul, stapnul sau
patronul vasulul si se va
trece In rolul (lista oficia16,) pers6nelor ce se afl
pe vas. (civ. 21, 24,

72, 875; civ. Fr. 59).
71,
49. La col intti6 port
unde se va opri vasul, de

va fi un port Romn,
pitanul, st6,p6nul sati pa-
181
transmite autoritatel co-
munale a domiciliuluI tat61u1 copilulul nliscut satt

de nu s'ar cun6sce tat&I,
al mamel.
Autoritatea comunal&
va trece actul Indatii In
registrul st6reI sale civile.

(civ. 47, 72; civ. Fr. 60).
De va aborda va-
sul Inteun port strttin,

st6,pitnul sau patronul vasuluT va trimite
prin posta loculuT la Ministerul de Interne al RomnieI o copie legalisat,
de pe actul de nascere.
Ministerul i autoritatea
comunal& vor urma in acest cas dup6, cum s'a pres-
cris la articolul precedent.

(civ. 46, 72; civ. Fr. 61).
Actul de recunscerea unul copil se va Inserie In registrele st6,reT

civile cu data sa, si se va
me-ntiona recunscerea In
marginea actulul de nascere, dac6, exist6, asomeneo, act. (civ. 27, 35, 304;
civ. Fr. 62).
tronul vasuluI, satt orl-
CkPITOLUL W.
Th,spre actele de edscitorie.
depune dou6 copii autentice dup act la autoritatea portuluI. Acsta va

opri o copie in cancelarla
clattorieI o ficerul s arel' ci-
cine ar fi redigiat actul

de nascere este dator a
sa, iar cea-lalt o va trimito neintkziat Ministru-
lui de Interne caro o va
Inaintea celebrttreI
vile va face dou6 publicatiunT, in interval de 8 lile,
in qi de Dumineck inaintea usei bisericei enorieT
si la usa caseI comunale.
Aceste publicapunI $i
www.dacoromanica.ro
132
actul ce se va incheia Intru acsta, vor cuprinde

prenumele, numele, pro-
satorie se vor face In clout)

exemplare sub-semnate a-
bilor viitoil sop, calitatea
citii lor prin procuratiune

special& si autentica. U-
fesiunea i domiciliul am-
lor de majorl sat minor;
si prenumele, numele, profesiunea i domiciliul tatilor i rnamelor. Acest act
va maI cuprinde idilele,
locul si ora In care s'ati

facut publicatiunile; el se
va Inscrie pe un singur
registru care va fi numerotat i parafat, precum

este prescris la art. 28, si
care la finele anuluI ur-
mza a se depune la grefa

tribunalulul de Intitia instanta. (civ. 50, 51, 55,
79, 80, 84, 152, 174, 175,
342, 434; civ. Fr. 63).
50. Un estract dupit
actul de publicatiune se
va afisa pe usa easel co-
munale unde
domiciliul viitoriT sop si va r-
manea afipt in tot inter-
valul publicatiunilor.
Ciisatoria nu se va pu-
tea celebra, de cat dull&

3 dile libere de la cea de
a dona publicatiune. (civ.
174, 175; civ. Fr. 64).
M. Daca cfisatoria nu
s'a celebrat in cursul u-
nul an de la cea din urm&

publicatiune, atuncI se vor
mandou de insusl oposantil sat de Imputerni-
nul din exemplare dim-
preuna cu copie dupa procuratiune, se va comunica
partilor In persnfi, si In
se va Iiisa la domiciliul lor; iar cel-lalt
exemplar, asemenea cu co-
pie dupil procuratiune, se
va comunica oficeruluI stare) civile care va pune visa

sa. (civ. 23, 53, 55, 62,
153-161, 174; civ. Fr. 66).
Oficerul stareI civile va trece pe scurt, in

registrul de publicatiune,
t6te opositiunile. Dad), ac-
tele opositiunel se vor a-
nula prin vre o hotarlre
judecitorsca, saft prin vre
un act de retragere din
partea celor ce le dedese,
acea hotarire sat act se
vor trece, pe scurt, pe mar-
ginea aceluiasl registru.

(civ. 62; civ. Fr. 67).
La cas de oposi-
pune, oficerul streI civile
nu va putea celebra c&-
storia pan& ce nu i se va
face formal cunoscut anularea opositiuneI, prin retragerea celuI ce a dat-o,
face nouIpublicatinnI dup&
sat prin hotArire de ju-
la art. 49. (civ. Fr. 65).

52. Opositiunile la ca-
care va urma In potriva,
formele prescrise mal sus
decata.
Oficerul stareI civile,
www.dacoromanica.ro
va fi osIndit la o amenda
de 300 lei si la despagu-
birea de t6te cheltuelile

si pagubele urmate parOlor (civ. 62, 7, 174;
civ. Fr. 68).
Daca, nu s'a ivit
vre-o opositiune, se va
mentiona acsta in actul

de casatorie, si daca pu-
blicatiunile att fost frtcute

In mal multe comune, partile vor lnfatisa certificatele fie-careT comune la
functionarul starel civile,
spre a constata ne-ivirea

de opositiune. (civ. 62 7;
civ. Fr. 69).
Oficerul starel ci-
vile ca cere si va lua actele de nascere ale ambilor viitorI sotI.
Daca Irisa va fi cu neputintil a le avea, atuncl

se va indeplini lipsa aces-
tor acte prin alto dovedl

de la locul nascerel saa
al domiciliuluT lor. (civ.
57, 59, 87, 138; civ. Fr. 70).
* 57. Dovedile ce vor

Indeplini lipsa actelor de
nascere sunt: declaratiunea a 5 martorl, barball
* L,egea din 8 Mart. 1876, pentru modillcarea art.57, 58 si 59 c.civ,
Art. nnic : .Actul prev6dut la

art. 57 ei 68 din codal civil, va
avea deplina trie, pentru persa-
nele domiciliate in comunele ce nu

sunt reeedinte de tribunal, in arma
legalisareI primarulul comuneI care
va faculta declaratiunile cerote

de art. 58 a martorilor prev6duti
In art. 67.
133
sau femel, rude saa nu al,

viitorilor sol, care va co-
prinde prenumele, numede,

profesiunea i domiciliul
viitorilor sotl, locul si pe
d'a se va putea mal nemerit epoca nascerel

causa pentru care nu s'a
putut Infatisa actul de
nascere.
Martoril vor subscrie a-
cea declaratiune, care se
va legalisa de primarul comunel, i daca. vre unul

din martorT nu va sci, sal
nu va putea subscrie, se
va face mentiune despre
acsta in acel act.
(civ.
56, 58, 138; civ. Fr. 71).
5. Actul de dovedire
se va Infatisa tribunaluluT de Intaia instanta al
judetuluT, unde trelme

se savarseascil casatoria.
Tribunalul, ascultfind conclusiunile procuroruluT, va
face saa va refusa legali-
satiunea luT, chipa, aprecia-
rea ce va da declaratiu-
nilor martorilor i impre-
jurarilor ce a impedicat
Infatisarea actuluI de nascere. (civ. 60 ; leg. jud.
Aceste declaraiuni se vor t'eco
sub prestare de juramint, ei pri-
marul va constata, In procesul ver-
bal ce va redacta, indeplinirea acestor form al itki
Actul prevdut la art. 59 din

codal civil, pentru aceleasi perske, va avea deplina putere ca
act autentic, In urma legalisarel
primaru I uf.
www.dacoromanica.ro
134
COM.% CIVIL -(Art.
oc6le 62; leg. 29 Oct. 77;

civ. Fr. 72).
Actul autentic desconsimtimintul
lul, mameI, rmnulul (bunu-
lui) si meiseI (bunet), satt

in lipsa-le despre consim-
timintul familiel, va cuprinde prenumele, numele,

viitorilor sotI si a tutulor

acelera ce vor 11 luat parte
la acest act, precum
gradul InrudireI lor. (civ.

131-134, 142, 164, 165,
1171; c. p. 162 ; civ. Fr. 73).
Casatoria se va celebra in comuna, in care

unul din scitI va avea domiciliul
Acest domiciliu, Intru

cat privesce casatoria, se
va stabili prin o resedintil
de 6 lunl continue Intr*o
comuna. (civ. 73 ur., 87
ur., 151, 173; civ. Fr. 74).
In qiva botarla de
partile ce voesc a se Insoti, dupa expirarea termenuluI de publicatiuni,
oficerul starel civile in casa
comunalft, in presenta de
4 martori, rude saii strini, va da citire partilor

de actele sus mentionate,
relative la statul civil a
partilor si la formalitatile
casatorieI, i le va citi capitolul VI a titluluI des-
pre casettoril, despre drep-
holle i datoriile respective ale soplo. ; el va in-
9 62
terpela pe viitoriI sol precum i persnele care autorisza casatoria, de vor

fi de fata, sa declare daca
s'a fama vre un contract

de casatorie si, la cas de
afirmativa, data acestuI
contract, precum i nurnele

resedinta autoritateI,
care la legalisat. Oficerul
stareI civile va primi (lup
acsta declaratiunea fiecareia part una dupe alta,
c voesc a se casatori.
El va pronunta In numele
legeI c partile sunt unite
prin casatorie si va re-
digea indata act despre a-
csta. (civ. 24, 49, 51, 151,

173, 194-208; const. 22; c.
p.162, 166, ur.; civ. Fr. 75).
In actul de casatorie se va coprinde:

Prenumele, numele,
profesiunea, etatea, locul
de nascere si domiciliul
tie-caruia din sotI. (civ.
21).
De sunt majorI sail
minori. (civ. 21, 342, 434).

LII. Prenumele, numele,
tatilor si a marnelor lor.

Consimtimintul tatilor si a mamelor, bunilor sal al bunelor saa al
familiel, in casurile cerute
de lege. (civ. 131-133, 164,
165).
Actele respectoase,
daca acestea s'ar fi facut.
(civ. 134-138).
www.dacoromanica.ro
i 35
Publicatiunile in diferite domieiliurI (civ. 49-
judiliul dreptuluI partilor
51, 174).
cu articolul 84 al acestuI
Oposittunile de ar
urma nisce asemenea, revocarea acestora sail mentiunea ett nu s'a aratat opositiune. (eiv. 52, 55, 153161).
Declaratiunea par-
tilor
contractante
: ,
ert se
:au de sotI 0 pronuntarea uniuneI lor de catre
interesate, in conformitate
codice. (c. com. 19, 20;
leg. 29 Oct. 77; eiv. Fr.

76).
CAPITOLUL IV.
Deepre actele de incetare

din vidtd.
Niel o inmormin-
tare nu se va face fara
miciliu I fie-caruia din mar-
autorisatiune. Autorisatiunea se da de oficerul

starel civile, carele nu o
va putea elibera 'Ana ce
mal intahl nu va merge
nea de sunt rude sail a-
cetat din vita, ca sli se
oficerul public. (civ. 129).

Prenumele, numele,
etatea, profesiunea si dotorl, preeum i declaratiu-
iinI al sotilor, de ce anume parte 0 grad. (civ. 21,
24, 660, ur.).

Declaratiunea ce s'a
facut asupra interpelatiu-
nel prescrise de articolul

precedent, ca a urmat sati
nu contractul de casato-
rie 0 pe cat se va putea

data contractu luI de exista,
precum 0 numele si locul

resedintel autoritateI care
l'a legalisat; t6te acestea
sub pedpsii contra flee-
ruluI starel civil de a-
menda preserisa, la articolul 64. In cas cfind declaratiunea s'ar fi omis,

sau gresit, rectificatiunea
actuluI, in ceea ce privesce
omisiunea, sag gresla, se
va putea cere de procurorul tribunalului fat% pre-
InsusI la locuinta celul In-
incredinteze despre mrtea sa, si pana nu va trece 36 ore de la incetarea

din vita, afar& de casurile prevedute de regulamentele politienescI.
In localitatile uncle se
vor fi afland revisorI de
mortI, oficerul starel civile
'1 va lua cu dinsul pentru

a face constatare.
Autorisatiunea de inmormintare se va da fara
plata de vre o taxa. (civ.
67, 68; c. p. 284, ur.; civ.
Fr. 77).
Actul de Ineetare
din vita va fi redactat
de catre oficerul starel 6vile, dupa, declaratiunea a
2 martorl; acestI martorI
vor fi de se va putea din
cele mal de apr6pe rude
www.dacoromanica.ro
CODUL, CIVIL (Art. 65-4S)
186
sag vecint lar And ci-
ne-va va muri. afarg din
facut i duptt sciintele ce

va fi luat; se vor Otea in
locuinta cgreia a murit,

d'impreung cu ruda sall
mente, registre destinate
domiciliul sg, pers6na in
alte persifine, vor servi de

martorI. (civ. 24, 76 ur.,
68 ur., 81 ur.; civ. Fr. 78).
Actul de Incetare
din vitft va coprinde prenumele, numele, virsta,
profesiunea si domiciliul
mortulul; prenumele celuI
alt sot, dacri mortul era
clisitorit sag vduv ; prenumele, numele, virsta,

celor ce ag declarat mrtea, si de sunt rude, gradul Inrudiret AcelasI act
va mal coprinde, pe cat

se va putea qti, prenumele,
numele, profesiunea si domiciliul pftrintilor mortu-
i locul nascerei sale.

(civ. 21, 22, 25, 36; civ.
Fr. 79).
luI
Dile& Incetarea din
vitil, a vre uneI pers6ne

s'a Intamplat In spitalele
militare, civile, sag In oil-
ce alte stabilimente publice sag particulare, superioril, directoril, administratoriI i stripanil acelor case vor fi datorI a da
de scire in 24 ore oficerulul stitrel civile, care va
merge Indatg ca al,
se
se vor
fi
Incredinteze de mrtea acelel pers6ne, dupg decla-
ratiunile ce
oisele spitale si stabili-
spre a se Inscrie acele
declaratiunI i sciinte.
Oficerul staret civile va
Intocmi actul de incetare
din vita, si '1 va trimite
la locul unde incetatul din
vitg, va fi avut cel din
uring domicili, pentru a

se Inscrie in registre. (civ.
21 ur., 63, 81, 82; c. p.
284; civ. Fr. 80).
Cand vor fi Ore-
carI semne sag indiciurI de

mrte violenta. sag alte ImprejurfixT bgnuitgre, mor-
tul nu se va putea Ingropa
de att dup incheimea

unuI proces-verbal de catre un functionar politienesc, fat Cu un medic sag
chirurg, spre a se constata starea cadavrului, si a

verI cgrel alte Imprejurgri
relative la acsta, precum
orI ce informatiuni ce se
vor putea lua despre prenumele, numele, vf.rsta,
profesiunea, locul nascerel
si domiciliul acelul mort.

(civ. 63, 68, 70; c. p. 284,
285,; pr. p.43; civ. Fr. 81).
Functionarul poli-
tienes va fi dator a tr-
mite ludat oficeruluT strt-
reI civile, al loculul unde

va fi murit acea persing,
tino sciintale argtate In
procesul s'u verbal, In con-
www.dacoromanica.ro
157
formitatea caruia se va redacta actul de incetare din
rolul echipagiulul. ((Av .21,
Functionarul stgrel ci-
unde va intra vasul, de va

fi portul roman, cpitanul,
stapanul sag patronul vasuluI, care a redigeat actul, va depune dou6 copil
Incredintate de el a actu-
vile va expedui o copia dup6,
aeea comunicatiune despre Incetarea din vita a

aceleI pers6ne la domici-
liul s6g, de va fi cunoseut,

si asta espeduire se va in-
serie in registre. (eiv. 27,
45 66, 72; civ. Fr. 86).
La eel Intaig port
lul de Incetare din vita
65, 67, 87 ur.; civ. Fr. 82).
la autoritatea portulul, care va urma confom art. 46,
in inchisorl se va Inclinosciinta Indata. oficerul stareI civile, de catre Ingriji-
47, 65, 71, 87; civ. Fr. 87).
69. In cas de mrte
torul Inchisorel,spre a merge acolo dupa, coprinderea

art. 66 spre a redigea actul
de Incetare din viata. (civ.
64 ur., 70; civ. Fr. 84).

In tte casurile de
m6rte In InchisorI, nu se
va face In registre niel o
mentirme despre asemenl
Imprejurttri i actele In-.
cetareIdin vita se vor redacta numaI dup6, formele
iar de va intra vasul intr'

un port strain se va urma
conform art. 47. (civ. 46,
CAPrroLtIL V.
Despre actele stdrer dude privit6re k militarii, ce se Osase arara de teritorul rocun, serie pe teritorut roinda, Lu tinsp de resbel
sau de turburdri.
Actele starel civile,
facute dar pe teritorul

roman, gag pe teritorul
roman In timp de resbel
sag turburarl, i cae pri-

67, 69; civ. Fr. 85).
In cas de mrte pe
un vas reman ealatorind
vesc la militar' sag alte
constata pana In 24 ore

prin un act In presenta a
mal sus, afara de eseep-
pe mare, mrtea se va
douT martorI luatI dintre
oficeriI vasuluI, sag, In lip-
s6, dintre 6meniI echipagiulul. Acest act se va redigea de catre capitanul,

stitplinul sag patronul va-
suluI si se va Inscrie pe
pers6ne In servicil pe Mg& armatrt, vor fi redactate dupa formele prescrise clima dispositiunile de
tiunile coprinse In artieolele urmatre. (civ. 21 ur.,
ur., 30 ur., 42 ur., 62, 64,
87; civ. Fr. 88).
Cuartir-Maestru In
fie care corp de unul sat

mal multe batali6ne sail
escadrne, oficerul contit-
www.dacoromanica.ro
188
bil In cele alte corpuel, vor

Indeplini functiunile de oficerl aI stgreI civile. Ace-
ste functiunl vor fi ludo-
plinite, pentru oficeril fari

trupe sipentru functionaril
oere. (civ. 41 ur.; civ. Fr.

92).
Oficerul Insrcinat
cu tinerea registrelor starel civile va fi dator, In 10
armateI de catre intendentul atasat pe 'ring&
dile dupe trecerea unuI act

de nascere In registrul sti,
adreseze un estract func-
pul de armath. (civ. Fr.
locul unde 'SI a avut in
armatg, sag pe Ittnet cor89).
Se va pgstra In fie-
care corp al trupelor un

registru al actelor stgrei
civile pentru gmeniI din
acel corp si altul la sta-
tul major al ostirei pentru

actele dyne relative la o-
ficeriI fr trupe i lafunctionarii atasatl.

Aceste registre se vor
pAstra ca i cele-lalte registre ale corpurilor si ale
tionarulul stgrei civile
urmg, domiciliul tatal co-
piluluI sal mama, cilnd

tatfil nu e cunoscut. (civ.
49-51, 74, 87 ur., 174; civ.

Fr. 93).
Publicitrile cgsgtorieT militarilor
functio-
narilor de litngg, armattl,

se vor face la locul uncle
an avut eel din urnatt domiciliu. Pe langtt acsta,
25 lile mai inainte de sgvirsirea cgsgtoriei, publi-
terului do resbel la In-
catiunile se vor pune la

ordinea dileI a corpului,
pentru ceI ce tin de un
matelor In trtt, sal la In-
armateI pentru ofiiceril
statelor majore si se vor
depune In arhivele ministiforcerea corpurilor sag ar-
cetarea resbeluluI sag a

turburgrilor In Ora. (civ.
27, 76; civ. Fr. 90).

Registrele vor fi numerotate i parafate, In
fie-citre corp, de cgtre oficerul care'l comandtt si
statul major de titre capul statuluI major general. (civ. 28, 75; civ. Fr.
91).
Declaratiunile de
nascere in ostire se vor
corp, si la ordinea dileI a
Ur& trupe i pentru func-
tionarii atasati pe langtt

dInsele. (civ. 49 -51, 87,
127, 151, 174; civ. Fr.
94).
Indatg, dupg, Inscri-
erea In registre a actului

de serbarea cgsatoriel, oficerul Insgrcinat cu tinerea registruluI va trimito
o copie functionaruluI stgrei civil& al locului uncle
cttsgtoritii 'si vor fi avut
din urma
www.dacoromanica.ro
face In 10 dile dupg, nas-
cel
(civ. 62, 74,
Fr. 95).
78, 87; civ.
Actele de incetare
din vita se vor face in
fie-care corp de catre Cuartir -Maestru i pentru

oficeril ara trupe i func-
tionaril atrtatI pe lana
armat, de catre intenden-
tul corpului, dupa lucredintarea a 3 martorT,

estract (lupa aceste regis-
tre se va trimite, In 10
aile functionarulul stareI

civile la locul unde '11 a
avut cel din urma domiciliu Incetatul din vita.
(civ. 21 ur., 33, 64, ur., 74,
78, 87; civ. Fr. 96.
La cas de n'arte
in spitalele multare ambulante sau statornice, actul
se va redacta de directorul acelor spitale i se va
trimite la Cuartir-Maestru
saa la intendentul corpuluI din care face parte
incetatul din vita; ace0I
oficerI vor timite o copie
functionarulul stareI civile
al loculuI unde lnceta.tul
din vita, 'I a avut domicilul In urma. (civ. 66, 74,
78, 87; civ. Fr. 97).
Functionarul starel
civile de la domiciliul par-
tilor, indata ce va primi

de la armatii, copia unuI
act al strel civile, va fi
dator a'l trece In registru.
(civ. 29, 36 ur., 78, 80-82;
civ. Fr. 98).
139
CAPITOLUL
Despre rectificarea actelor

starei civile.
Cana se va cere
rectificarea unrif act al sttt-
reI civile, tribunalul competent va judeca, cu drept

de apel, ascultand conclusiunile procuroruluI. Partile interesate se vor che-
rna la judecata, de va fi
trebuinta. (civ. 21, 40; pr.
civ. 80 2; leg 29 Oct.

77; civ. Fr. 99).
Hotartrea a supra re o-
tificareI nu va putea niel

o data, fi opus & partilor
interesate, cari n'aj fa' cut
cerere, saa carI n'aa fost
chemate la judecata. (civ.

40, 1201; civ. Fr. 100).
Hotfiririle asupra
rectificareI se vor trece
In registre de catre functionarul stareT civile, Inda-
VA ce '!se vor fi comuni-
cat, qi tot de odata se va

face mentiune despre aasta pe marginea actuluI
reformat. (civ. 35, 36, 48;
civ. Fr. 101).
TITLUL
Despre Doinielliu
Domicilul fie-caruI
Roman, In cat privesce
exercitarea drepturilor sale civile, este acolo unde
'O are principala sa aezare. (civ. 8 ur., 60, 151,

1104, 1115, 1121; pr. civ.
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 8S-97)
140
10, 58, 63; pr. p. 93; obr.

Fr. 102).
SS. Schimbarea de do-
miciliu se operza prin lo-
cuinta In fapt inteun alt

loe, unit&
Cu
intentiunea
de a 'si statornici acolo
principala asestare. (civ.

89, 92, 93; (civ. Fr. 103).
Dovada intentiunei
resulta din adins declara-
tiune, acida atilt, la au-
toritatea comunal& a locului ce se parasesce, d'A

si la aceea a locului unde i-a stramutat domiciliul. (civ. 88, 90; civ. Fr.
104).
In lips& de declara-
puna expresa dovada intentiunet va depinde de

imprejurarI. (civ. 89; civ.
Fr. 105).
Cetatnul ch e m at in-
t'o functiune publica timporaria sati revocabile,
va pastra domiciliul de
mal Inainte, de n'a manifestat o alta intentiune.
(civ. 88; civ. Fr. 106).

Primirea uneI func-
tiunl pe vita va trage
dupti, sine stramutarea nemijlocitti, a domiciliulul

functionaruluI In locul un-
de este chemat a exercita

acea functiune. (civ. 88;
civ. Fr. 107).
9$. Femeia maritata nu
are alt domiciliu de cat

acela al barbatului s't.
Minorele ne-emancipat va
avea domiciliul la parintiI

set tutorele sat ; majorele
intertlis va avea pe al sat
la curatorele st. (civ. 196,
250, 390, 452, 454, 1265;
civ. Fr. 108).
Majorii carl serva saa lucrza obicinuit

la altul vor avea acela0
domiciliu ca perscina pe
care o serv& sa la care
lucrza, cand vor locui in

acelasI loc. (civ. 196, 341,
390, i50; civ. Fr. 109).
Domiciliul uneI succesiuni este domiciliul cel
din tima al defunctult.

(civ. 695, 704; pr. civ. 63;
civ. Fr. 110).
Art. 96. Domiciliul unel
persne juridice este acolo
un de acea persana juridica
are central administratiunel sale. (civ. 87. pr. civ.
75)
97. Citad partile sat

una din ele 'si va alege,
pentru executarea unuI
act, domiciliul In alta

parte de cat unde este domiciliul real, citatiunile,
cererile qi urmririle re-
lativo la acel act se vor

putea face la domiciliul
prevagut prin gisul act
inaintea judecatoruluI acestuI domiciliu. (civ. 157,
969, 1104, 1115 6, 1121,
1781, 1804; pr. civ. 51, 64,
74 ; com. 773, 889, 907, 917,
924; pr. pen. 65, 137, 179,

534; civ. Fr. 111).
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL Art. 98-104)
TITLUL IV.
Despre absent', adiea eel

earl lipsese de Islam' lor.
141
cul domiciliulul safi, sail
al resedintel sale si nicI
Despre absenta presuntata.
a lasat procura pentru administratiunea averel sale, si dacit in cursul de 4
9$. De va fi trebuinta
a Ingriji de administratiunea totala, sail a unel
anl nu va avea nimenI
scant& despre dInsa, patile interesate se vor pu-
care n'are un imputerni-
senta..
CAPITOLUL f.
partI a averii lasate de catre o persana care se presupune a fi absenta, si
tea adresa cii cerero la

tribunalu I de prima instan, spre a o declara ab-
cit, tribunalul de prima in-
lar, daca va fi existand

procura pentru administratiunea avereil sale,
partite interesate nu vor
stantft va lita dispositiu-
nile cuvenite dupit cererea

partilor interesate. (pr. civ.
621; civ. Fr. 112).
99. Tribunalul, dupa ce-
putea cere a se declara
pe col presupusi absentI
absenta de cat chip& 10

ani deplinI de And a disphrut persOna sari de la
primirea color din mina
sciinte de la ea. (civ. 98;
s'ar afla interesatt. (civ.
absenta, tribunalul, chip&
rerea partei Met mal sta.-
ruittire, va insarcina un
curatore spre a representa
la inventare, socoteli, Imparteli si desfaceri la carl
pr. civ. 622; civ. Fr. 115).
730, 747; pr. civ. 668; civ.

Fr. 113).
Inscrisurl si dovell pro-
14111. Ministerul public
este special insiircinat de
a priveghia asupra inte-
102. Spre a constata
duse, va ordena a se face

cercetare in fiinta procuroruluI In ocolul domi-
ciliului si acel al residenteI,
puse absente, si va ha
de vor fi osebite. (pr. civ.

185 ur., 621; civ. Fr. 116).
Tribunalul statu-
privittire ha dinsele. (civ.

102, ur., 111; pr. civ. 80,
621; leg. 29 Oct. 77; civ.
Fr. 114).
vea In privire motivele absentel i causele carI a pu-
reselor persianelor presu-
cuvintul In t6te cererile
CAPITOLUL It.
Despre deelarafiunea rtbsen(ei.
101. Cand o persOna

nu se va mal arata la lo-
ind asupra cerereI va a-
tut sa Impedice de a avea sciinta despre persona presupusa absenta. (civ.

Fr. 117.)
Indata ce se va da
hotarire, fie pregatitare,
www.dacoromanica.ro
142
fie definitiva, procurorul
va trimite copie dupa cansa
ministerulta justitiel spre

a se publica prinMonitorul
Oficial". (civ. 100, 105 ; leg.
lor administrare. (civ. 109,

ur., 120, 652, ur., 1535, ur.,
1652 ur.; pr. civ. 392, 621;
civ. Fr. 120).
Daca absentul va
lasat procura, atuncT
mostenitorii sal presumptivI nu vor putea cere de
la TribunalurI punerea lor
29 Oct. 77; civ. Fr. 118).
fi
ratiunel de absenta nu se
va da de cat un an dupft
hotarirea care a ordonat
cercetarea. (civ. 102, 104;
civ. Fr. 119).
In posesiune provisorie de
cat dup5, 10 ani deplinI
de c'and el a disparut, sat
103. Hotarirea decla-
CAPITOLUL
Despre efectele absenta.

Sectiunea L Despre efectete absentei in privin(a averit ce
absentul poseda in cflua
dispeirerel sale [lipsiret sale].
106. Daca absentul nu
va fi lasat procura pentru administrarea avereI
sale, atuncI acei carI ar fi

fost mostenitoril s51, In
diva cand el a dispsut
(s'a facut nevdut) sati
cand s'a prima cele din

urma sciinte de la dinsul, (mostenitorli presumUNTO vor putea cere, In
virtutea hotarireI judecatoresci definitive, prin care
se va fi declarat absenta,
punerea lor in posesiune
provisorie pe averea ce
absentul avea In diva por-
nirel sale, saa a primirel

celor din urma sciinte de
la dinsul, cu indatorire
insa pentru acestia de a
da cautiune despre buna
de la primirea celor din
urnift sciinte de la el. (eiv.

101, 108; civ. Fr. 121).
Tot ast-fel se va
urma icnd termenul p ro-
curel ar expira si, in asemenea cas, se va procede la administrarea averel absentulut potrivit
regulelor statornicite prin
capitolul I din acest titlu.
(civ. 98 ur., 107; civ. Fr.
122).
Dup ce moste-
nitoriI presumptivI vor fi

fost pus' in st'apanire pro-
visor, testamentul, daca va exista, se va des-
chide dup5, cererea parti-
lor interesate, saa a procurorulul tribunalului, si

legatariT, donatariT, pre-
cum si top acoja, can l aveaa asupra averei absentutti!, drepturi sub-ordo-
nate mort,O1 absentulta, le
vor putea exercita provisoriu cu indatorire din

parte-le de a da cautiune.
(civ. 100, 119, 801, 889,
www.dacoromanica.ro
899; pr. civ. 392 ur.; civ.
143
rath de cht ca un deposit,

care va da celor ce a dobfindit-o dreptul de a ad-
roruluI; cheltuelile acestet

lucrftri vor fi In sarcina
averet absentului. (civ.100,
106, 110; pr. civ. 211 ur.,
431, 674 ur.; civ. Fr. 126).
Ce> cari, In puterea punereI lor In posesi-
cu indatorire din parte-le

de a da sma absentuluI,
chnd s'ar aritta, sah se va
proba existenta sa. (civ.
absentulul nu vor fi datorI

a int6rce absentului de cht
Fr. 123).
Posesiunea provisorie nu va fi consideministra averea absentulul
une provisorio sah a administratiuneI legale, se

vor fi folosit de averea
106, 109, 111 ur., 1599, ur ,
a cincea parte din venit,
Cei ce vor fi dobndit

in pose-
dovedith inainte de 15 ami
civ. Fr. 125).
siune provisorio vor fi datorI a stftrui pentru facerea

inventarulut avereI
Ore i a inscrisurilor absentuluI in finta procuro-
rulul tribunalu luI de prima
instanth.
Tribunalul va ordona,
in cas de trebuinth, vingarea avereI Intregl mi-
chtre sah a uneI partI

dintr'insa In cas de vinOre, atftt pretul el cht
veniturile se vor capitalisa
In bant saa in phmint.

CeI ce vor fi dobndit
punerea In posesiune pro-
visorie vor putea, pentru

propria lor siguranth, cero
de la tribunal oranduirea
unuI expert care sh revizuiasch averea
Ore i sh, descrie starea
el printr'un proces-verbal,
care se va aproba de tribunal in presenta procu-
dad. existenta lul va fi
deplini din qiva chnd el a

disphrut i a 4ecea parte
chnd existenta lul se va

dovedi duptt 15 ani deplinI.
Veniturile vor fi in In-
tregime ale motenitorilor
presumptivi, cand att tre-
cut 30 anI deplinl de la
qiva declaratiuneI absente; saft 100 ani de la liva

nascerel absentulul. (civ.
106, 114, 123, 545, 548, ur.;
civ. Fr. 127).
Ce> carl se folosesc de averea absentului

numaI in virtutea punerel
in posesiune provisoria, nu
vor putea Instraina, nict
ipoteca averea lui cea nemischt6re. (civ. 110, 117,

1111; civ. Fr. 128).
Dach absenta se
va prelungi 30 ant, din
qiva punerei in posesiune
provisoria, sah dach se vor
fi Implinit 100 de ant de-
www.dacoromanica.ro
144
CODIJL CIVIL (Art. 115-120)
plinl de la nascerea absentuluT, cautiunile date

se vor ridica, totT ceT indrituitT vor putea cere de
la tribunalul de I-a in-
stanta Impartla averer absentuluT si punerea in po-
pitnirea definitiva, el 'sT

va primi averea In starea
In caro s'ar gasi, precum
si pretul lucrurilor instadnate din ea, sag cele cumOrate cu pretill averei celeT vindute, Mar a putea
sesiune definitiva,. (civ. 106,
urrnari acea avere, daca
ur.; civ. Fr. 129).

Mostenirea absentuluT va A deschisit din
persana. (civ. 114, 118; civ.
115, 117, 728; pr. civ. 691,
va fi trecut la o a treia
Fr. 132).
Copil si deseen-
diva mortei luT dovedita In

folosul mostenitorilor celor
maT apropiatI In diva morter, si ceT carT se vor fi
dentil In linie drpt al
tuluT vor fi datorT a o res-
averel absentulul dupa, cum
folosit de averea absentitui acestora cu reserva
veniturilor ce li se envine
In virtutea art. 112.
lor,
(civ. 33, 95, 106, 123, 651,

1169, 1876, 1890; civ. Fr.
130).
Daca absentul re-
vine, sala daca se dove-
desce esistenta luT In tim-
pul punere1 In posesiune

provisorie, efectele botaArel prin care s'a declarat
absenta vor Inceta, Irisa

rara prejuditiul, daca, va
fi trebuinta, a masurilor
conservatoriT prescrise de
capitolul I din acest titlu,

pentru administrarea avereT. (civ. 98-100, 115;
civ. Fr. 131).
Daca absentul se
ivesce, sag daca esistenta
Tul este dovedita, chiar
si
dupti punerea In sta-
absentuluT pot asemenea,
In termen de 30 ant de
Ja punerea In definitiva
stfrpanire, cere restituirea
s'a lis In art. precedent.
(civ. 106, 114, 116, 1876;

civ. Fr. 133).
Dupti, darea
prin care s'a de-
clarat absenta, verT cine
ar avea drepturl contra
absentuluT nu le va putea
exercita de cat in contra

color ce vor fi fost pusT
In posesiunea averel lur,
sag In contra celor ce vor
fi avAnd administratiunea
legala (civ. 106, 114; civ.
Fr. 134).
Sectiunea
absen(ei
Despre efeetele
privirea cireptu-
rilor eventuale earr se

pot euveni absentuluf,
VerT-cine va reclama un drept deschis,

unel pers6ne, a arel exis-
www.dacoromanica.ro
ten th nu va fi recunoscuta,
este dat,or a dovedi ch. acea
persn& exista In timpul

chnd dreptul s'a deschis
pentru dinsa. (civ. 98, 99,
114, 121, ur.; 654, 668, 808,
924, 1169, 1651; civ. Fr.
credinta. (civ. 485, 486;

civ. Fr. 138).
CAPITOLUL IV.
Despre privegherea copiitor mi-
nort al tatalut eare a

disparut.
135).
121. Daca, se va deschide o mostenire, care

s'ar cuveni unul individ,
a caruia existent& nu este

cunoscutii, ea se va da nu-
maI acelora cu carI individul s'ar fi gasit In drept

de a concura, saa acelora
ce aveat drept de a o dohindi In lips&-I. (civ. 98,
99, 120, 122, ur., 654, 664
668; civ. Fr. 136).
122. Dispositiile coprinse
In precedentele douts art.
vor avea puterea lor,
fax& prejuditiul actiunilor,
prin care se cere o mostenire saU alte drepturl

ce se vor euveni absentu-
luI orl representantilor sal".
nu se vor perde de da
146
Daca, tatSi dispa-
rut a l&sat copil minorI
facutl cu sotia sa Inaintea

plecareI sale, mama va avea
privigherea asupra lor

va exercita tte drepturile
barbatuluI, In privinta educatiunel si a administratiuneI avereI lor. (civ.
132, 325, 327, 330 ur.,
343; c. com. 10; civ Fr.
141).
Dach mama va fi
Incetat din vitil In timpul de Ose lunI din diva
chnd tathl a disphrut, saa
daca, ea ar muri, mal Ina-
inte de a se declara absenta la tribunal, privegherea copiilor se va In-
dup& trecerea termenuluI

statornicit pentru proscriptiune. (civ. 115, 117,
118, 683, 974, 1890; civ.
Fr. 137).
123. Pe cht timp absen-
credinta de chtre consiliul
plinh proprietate venitu-
civ. Fr. 143).
tul nu se va arata, san

actiunile nu se vor exercita In numele sha, ceI
ce vor fi primit mostenirea, vor dobindi in derile luate de dinsil cu bulla
de familie la ascendenti/
coi mal apropiatl, si In

lipsa lor unuI tutore provisoriu. (civ. 352, 355; civ.
Fr. 142).
Tot ast-fel se va
urma si In casal chnd unui din sotT, disparind ar
fi lasat copiI minorI din
alta cashtorie. (civ, 126
www.dacoromanica.ro
COMA, CIVIL (Art. 127-135)
146
TITLUL V.
Despre Clis5torie
CAPITOLUL I.
Des pre insusirile
eondi(ia-
Dac tan,' sag

mama art murit, sag dad",
unul din el se gsesce In ne-
putintrt d'a manifesta
inta sa, consimtimintul
tale necesari spre a se patea 3401.4 easatoria.
este de ajuns pentru svrsirea cstoriei.
127. Nu este ertat barbatuluI inainte de 18 mil
un., 164, 456; c. p. 162; civ.
si femeeI inainte de 15
anI s se casatortsca.(civ.
128, 166, ur., 948; civ. Fr.
144).
12$. NumaiDomnul p6-
fe da dispense de virsta
pentru motive grave. (civ.

150; Ieg. 15 Mart. 81; civ.
Fr. 145).
Nu este astorie
citad nu este consimti-
mint. (civ. 162, 163, 183,

184, 953; civ. Fr. 146).
Nu este ertat a
trece in a dona casatorie

Nr ca cea dintaiti A, fie
desfacuta. (civ. 153, 166,
169, 172, 183, 184, 210; c.
p. 271; civ. Fr. 147).

Baiatul care nu are
virsta de 25 de anl de-
plinI, precum si fata ca-
ro n'are virsta inca, de 21
anl deplinI, nu se p6te ca,satori Ora, consimtimintul
tataluI si al mame).
La cas de desbinare Intre tata si mam, consimtimintul tataluI este de
ajuns. (civ. 59. 132, 141,
142, 164, 165, 168; c. p.162;
civ. Fr. 148).
(civ. 98 ur., 124, 133, 138
Fr. 149).
Daca tatal si mama sunt mortI, sat dacit
se gasese In neputinta d a
manifesta vointa lor, atuncI bunul i fauna despre
tata, si, in lipsa acestora
bunul i huna despre
tin locul acestora.
Daca este desbinare, a-
asta va fi considerata ca
consimtimint. (civ. 59, 98
ur., 125, 126, 164, 165, 448;
civ. Fr. 150).

UopiI legiuiti carl
vor fi ajuns in virsta
prescrisil, de art. 131 sunt
datorI inainte de a se casatori, a cere prin un act

respectos si formal consilinl tatalui si al mame) orI
cand tatal si
al
mama
bunilor'
sunt mortl sat in
neputint, de a manifesta
voluta
(civ. 98, ur.,
131, 135, 136, 140, 164,
448; civ. Fr. 151).
133. Ne primindu-se
niel .un rtspuns sat un
rtspuns negativ, dupa, o

luna, de la cea intaia cerere respectsa se va repeta acsta cerere de dona
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Ark..136 142)
ori in interval de o luna

Intre fe-care cerero; la
expirarea luneI a treia ca-
satoria se pte face, orI

care ar fi resultatul cererel respectase, fie si a-
cerea. (civ. 60, 134, 140,

164; civ. Fr. 152).
Dupa implinirea
virstel de 30 anI, casato-
ria se va face la o luna
trimiterea actuluI
respectos. (civ. Fr. 153).
Actul respectos se
va comunica prin organul
primaruluI ComuneI per(lupa,
snelor cuvenite, saa In

lipsa lor la domiciliu,
primarul va da chitanta,
formala celor ce afi facut

actul respectos, spre a le
servi de dovada., ca, s'aa
conformat leget. (civ. 89,
134; civ. Fr. 154).
13S. Cand acela, ami
sar fi cuvenit a se face
actul respectos va fi absent, casatoria se va face
si rara un asemenea act

daca, viitoriI sotI vor Inf-
tisa hotarirea tribunalu-
lui de prima instanta prin

care sa declarat absenta,
sal cel putin copie (lupa
ordinul tribunaluluIpentru
a se face cercetare despre
absenta. (civ. 102, 105, 124,
125, 140; civ. Fr. 155).
139. Oficerul starei civile care va fi celebrat casa:toria baetilor sau a fetelor ne ajunsl Inca In vir-
147
sta prescrisa la art. 131,
fama consimtimintul persnelor Indrituite a'l da

dupa. art. 131, 132, si 133,
va fi pedepsit, dup cererea persanelor interesate
saa a ministerulut public,
conform art. 162, din codicele penale. (civ. 59, 62,
140, 164; c. p. 162 pr. p.
60, 178; civ. Fr. 156).
Oficerul stareI civile care va fi celebrat cununia fama, sa existe do-
vadft ca, s'a facut actul res-
pectos, cand acesta este
cerut de lege, va fi pedep-
sit cu inchisare de la o
luna, pana la 3, si cu ameno:Va de la 100 pana, la
300 leI. (civ. 69, 134
138; c. p. 162; civ. Fr.
157).
Copilul natural
care va fi perdut pe mama
sa, saa a careia mama se

va afla in neputinta de
a manifesta dorinta sa, nu
se va putea castori Inainte de virsta de 25 ani,
fara, consimtimintul tuto-
relui su. (civ. 98, 131, 142

152, 156, 355, 448; civ. Fr.
159).
Cand tatal, mama,

buniI i bunele sunt mortl,
saa In neputinta de a manifesta vointa lor, atuncI

baetil daca n'aaajuns Inca,
virsta de 25 ani, i fetele
la cea de 21, nu se pot

casatori t'ara a cere con-
www.dacoromanica.ro
148
simtimintul consiliulul de
familie. (civ. 152, 156, 355
ur.; civ. Fr. 160).
14$. In linie direct& este oprit& eas&toria cu des&virsire Intre aseendentI
si descendentl i Intre afiniI (cuseriI) de aceiasI linie, fkr& deosebirea inru-
fiitoruluI tata, nicT cu fiica

luI, nicT cu mama luI,
legiuit& Insotire. (eiv. 166169, 172, 313, 660, ur.; civ.

Fr. 161).
Tutorele sat curatorele nu se p6te efisltori cu nevirstnica ce se
direl de legiuit& sag ne-
144. In linie colatera-
cu sora mameT luT sag a
tat&lul SSO. (civ. 146, 309

ur.).
Nu este slobod a
se clis&tori cine-va cu adoptata sor& a tatiluI sg,
a mameI, a bunuluI sag a
buneT sale. (civ. 309, ur.).
crts&toria este oprit&
afl& sub tutela sa.

Asemenea niel tatl tutoreluI, nicT fratele aces-
clusiv, f&r& osebirea Inru-
tuia care Inc& se DAM sub

pririntsea putere, niel fiul
lft,
pan& la a patra spit& indirel de legiuit& sag nelegiuita nsoire, i Intre
afinil (merit) de aceiasT
spitft. (civ. 150, 166, 169.

172, 313, 660. ur.; civ. Fr.
162).
145. La rudenia- din

SI. Botez se ()promo el-
sktoria !Litre nasT si fin&
precum si intre nas&

fin.
Tat&I adoptiv nu
tutoreluI nu p6te lua in
ciis&torie pe pupilk, f&r&

de primirea i Inscrisa ade-
verint6 a tribunaluluI co-
prinqltre c& acest tutore

a dat pentru tte socotl&
Ittmurita, i c& insotirea

minreI cu el, sail ell altul din numitele pers6ne,
va fi spre folosul el. (civ.
349 ur., 355 ur., 390, 415
p6te s& se c&slitorse6, cu
ur.).
acestia, niel cu femeia fiuluI sg adoptiv. (civ. 147,

309, ur., 313).
pens& din prohibitiunile
adoptata sa, niel en fiica
Adoptatul fiu nu
se p6te c&sktori cu
Cu tte acestea
Domnul pentru motive
grave va putea acorda dis-
cuprinse In art. 144 din
a-
acest cod, *) adicd. pentru,

casatoriele dintre eumnati
b) Cuvintele : adiciL pentru

satoriele dintre cumnag si cumnate, i pentru acole dintre verl
vere , nu ligurezi in textul art.
acolo art. 150 se terminii cu cuvin-
ceea ce a fost femeia in-
150, publicat in Monitorul Oficial,

cu No. 271 din 4 Decembre 1864;
tul cod.. IneS. acest adaos al art.

150 '1 gfisim in editiunea oticiala
a codicelui civil publicat in brosurl

la 1865.
www.dacoromanica.ro
CODuL CIVIL (Art. 151-158)
eumnate, qi l'entra acele (nutre vert
(eiv. 128; civ. Fr. 164).

CAPITOLUL
145
opositiune la cAstitoria copiilor i descendentilor lor,
chiar de vor avea virsta

de 25 anl lmplinil, sau
de 21 anI mpIinii pen-
la celebrarea caseltoriel.
tru fete. (civ. 52 ur., 131,

ur., 153, 157, ur., civ. Fr.
151. CAsAtoria se va ce-
173).
Deapre formalitatile relativo
lebra In public Inaintea
oficerului stfirei civile al

domiciliuluI uneia din Orille care se insclesc. (civ.
49, 60, 61, 87, ur., 173
175; const. 22; c. p. 166;
civ. Fr. 165).
Casfitoria siivir-
sith, in trl strfiina, Intre
}toman)" set intre Romanl
strAinI va fi puternictt
si In tArfi, clac& se va fi cele-
brat dupil formele usitate
in acea tr,si clac& Romftnul nu va fi contravenit dispositiunilor coprinse in capit. precedent. (civ.
2, 34, 127-150, 162, 165,
176, 178; civ. Fr. 170).
CAPITOLUL
Despre opositiuni la
cdsdtorie.
Dreptul de a forma opositiune la celebrares asittorieT 'I are per6na legatft prin citstorie
cu una din phrtile con-
tractate. (civ. 52, ur., 130,

157-161; civ. Fr. 172).
TatAl si, In lipsa
tatalul si mama, iar In lipsa
155. In lipsA de aseendentl fratele san sora, uneldul saU inAtusa, vtirul
sat. vara primar, fiind In
legiuita virstA, pot forma
opositiune, Insi numa" In
casurile urmAtdre:
CAnd consimtimintul
consiliului de familie cerut
de art. 124, nu s'a dobAndit.
CADA opositiunea e-
ste basati pe starea de
smintire a viitorului sot;

acsttl opositiune a cAria
anulare o pte pronunta

tribunalul ffirti, niel o instructiune san formalitate,
nu se va primi de
ciit
muna! cu Indatorire pentru oposantul de a cere interdictiunea si de a do idin-
di In privirea el, hotArirea formal& In termenul

ce i se va da de tribunal.
(eiv.130, 157-161, 435, ur.,
pr. civ. 643; civ. Fr. 174).

156. In cele dou casurt
prevlute In articolul precedent, tutorele sail cura-
torul, nu va putea In tot
cursul tuteleI saU curatelel
si a tattiluI i a mainel, forma opositiune f5,r5, a fi

bunul i huna pot forma fost autorisat de c5,tre un
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 1 7-164)
150
consiliu de familie, pe care '1 va putea convoca.

(civ. 155, 356; pr. civ. 638
civ. Fr. 175).
Vert-ea act de o-
positiune va arata Insu-
sirea, care di oposantulul
drept de a o forma, ale-
gerea de domiciliu, locul

unde casatoria urmza a
se celebra, precum i motivele opositiunet, afar%
numal daca va fi fost ceruta, de catre un ascendinte.
Tate acestea sub pedpsa

de
nulitate a actelor si
sub interdictiune pentru

oficerul de stare civila,
care ar fi vizat actul ce

coprinde opositiunea con-
form art. 52. (civ. 53-55,

97; civ. Fr. 176).
Tribunalul de prima instantli va hotiiii
n5, in 10 qile asupra cerereI de anularea opositiuneT.

177).
(civ 159; civ. Fr.
Daci urinzti apel
Resping6ndu-se opositiunea, oposantiY, daca nu vor fi ascendentl, se

pot osandi la despagubire.
(civ. 157, 998, 1084; pr. civ.
Fr. 179).
CAPITOUTL IV.
Despre cerert de mili/ate

a
casatoriel.
(Jasatoria care se
va fi facia farli consimtimintul ambilor sotI, sau
a unuia din el, se pate
ataca numal de catre sott,

saa de cittre acela din el,
al cant"' consimtimlnt nu
a fost liber.
Daca, a urmat erre asupra persnei fisice, ehs'atoria se pte ataca numaI de catre acela din soti,
care a fost amrtgit. civ.
129, 163, 181 183, 853-958;

c. p. 280, 282; civ. Fr. 180).
In casul prevHut
la articolul precedent ce-
rerea, de anulare nu se
mal pate primi, daca
in 10 qile de la data ci-
urmat Impreuna vietuire

In curs de 6 lunY, care se
vor socoti de chnd sotul
a dobfindit deplina sa
bertate, sat' de nand a re-
Mick urmkft recurs in casatiune pricina

se va trata de urgentfi,
tat& far& consimtimintul
citatiunile se vor face piingt
In 3 (pie, de la primirea
apelului, iar hotftrirea se
va da cel mal tfrzi pfan5.
tatiuneI. (civ. Fr. 178).
se va da hothrire cel mult
p5.,n5, In termen de 1 km&
de la data primireI
cursuldl.
cunoscut er6rea. (civ. 162,

1167, 1190; civ. Fr. 181).
Casatoria contrac-
tataluI sari al mameI, al

ascendentilor saa al consiliulut de famine, in casurile in care acest con-
www.dacoromanica.ro
CODUI, CIVIL (Art. 165-172)
151
simtimint este necesar, se

pate ataca numaI de catre
aceT al caror consimtimint
este cerut. (civ. 131-133,
141, 142, 166, 183, 184; c.
p. 161, 162, 282; civ. Fr.
de cand acestI consotl sat'
165. Cererea de nulltate nu mal pate fi por-
127, 166, 168, 172; civ. Fr.
n it& de catre aseendentii al

cftror consimtimint era ce-
rut, daca castitoria va fi
aprobata anume saft prin

tacere de catre aceT al caror consimtimint era ne-
cesar, sad daca a trecut

1 an de cftnd ad cunoscut
casatoria fark reclamatiune din parte-le. (civ. Fr.

Ori-ce casfttorie
contractatft in contra dispositiunilor coprinse la art.

127, 130, 143, si 144, pote
fi atacata atat de catre
insusisotil, cat si de catre

totT aceia earl' ad vre un
interes la acsta, precum
si de catre ministerul public. (civ. 167, 169 ur., 172,
183, 184; c. p.280-282; civ.
Fr. 184).
Cu tte acestea
casatoria contractatft de
consotiT carl n'aveat Inca

virsta ceruta pentru a putea contracta casatoria,
sail din care unul numai

nu ajunsese Inca. In acsta virsta, nu se mal pa
ataca:
1. Daca ad trecut 6 luni
unul din el ad ajuns la

virsta competenta.
2. Daca, femeia care nu
avea Inca acsta virsta a
devenit grea inaintea espirarei acelor 6 lunT. (civ.
185).
168. Tatal, mama, ascendentil si familia care aa

consimtit la casittoria con-
tractata, in casul preveQut prin articolul prece-
dent, n'aa dreptul de a
cere nulitata el. (civ. Fr.

186).
Pers6nele care in-
tentza actiune de nulitate contra unel casatoriI

numai intr'un interes pecuniar, nu o pot intenta
de cat &and acel interes
este un interes actual.
(eiv. 166, 173; civ. Fr. 187)
Sotul, in preju-
ditiul caruia s'a contractat
o a doua casktorie, pate
cere nulitatea aceste1 din

noa csatorii. (civ.130,169,
171, 183, 184; c. p. 271;

civ Fr. 188).
Daca acel din uropun nulitatea casittoriel Celei dinm
UM, se va judeca prea-
labil validitatea saa nulitatea acelei casatorit (civ.

170, 172, 299, 300; c. p.
271, pr. p. 8; civ. Fr. 189).
Procurcrul In tte
casurile, carora s'a aplicat
www.dacoromanica.ro
162
art. 166, Insusl cu modificatiunile prescrise la art.
167, pate, si e dator sa,

carrt nulitatea casatoriei
in timpul vietei ambilor
sotl i condamnarea lor
la despartire. (civ. 181; c.
p. 271; leg. 29 Oct 77;

civ. Fr. 190).
173. Ofi-ce casfitorie

care s'ar fi facut in taina
si nu s'a celebrat inaintea
oficeruluT competinte al
starei civile se pate ataca
de catre insusi sotul, de
catre tatal si mama, de catre ascendentia si de dare

totl aceia earl aft la acesta un interes actual, precum si de catre ministerul public. (civ. 49, 61, 62,
65, 151, 174, 175; leg. 29
Oct. 77; civ. Fr. 191).

174. Dacit casatoria n'a
fost precedata de cele dou6
publicatiunI prescrise de
175. La pedepsele pronuntate prin articolul precedinte, se vor supune persnele insemnate in el,
pentru ori-ce contraventi-
une la regulile prescrise

In art. 151, chiar de nu
s'ar considera acole contraventiun1 Indestulatare
pentru a se pronunta nu-
litatea casatoriei. (civ. 60,

61, 151; civ. Fr. 193).
176. Niminea nu pate

reclama titlul de sot si
efectele civile ale casatoriei, daca nu presinta un
act de celebratiune a casatoriel, inscris in registru starei civile, afara de
casurile .prevNute de art.
33 sub titlul actele stareT
civile". (civ. 27, 32, 33, 177,
180; civ. Fr. 194).
177. l'oesiunea de stat

nu va putea dispensa pe
lege, saa daca interva-
pe acei ce se pretind casatoriti si o invaca, de a In-
curatorul va provoca in
rea casatorieT inaintea oficerului stareT civile. (civ.

176, 178, 179, 294; civ. Fr.
lul timpuluT prescris pentru publicatiunT i celebrare nu s'a observat, procontra oficeruluT strel ci-
fatisa actul de celebra-
195).
partilor contractante saa in
178. Child este posesiunea de stat, i find se

infatiskja actul de colebrarea casatoriei inaintea
cstri contraventiune o glo-
testa validitatea acestul
verea lor. (civ. 49 ur., 175;

civ. Fr. 192).
196).
vile o amend& bansca,
care nu va putea trece
peste 300 le!, si in contra
contra acelora, sub puterea ca,rora ele aa fcuta-
bire proportionata cu a-
oficerului starel civile, sotu l nu pot fi primiti a con-
act. (civ. 176, 294; civ.Pr.
179. Cu tate acestea

www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 180 1S3)
dac5. in casurile prev5lute

la art. 176 si 177, eixsta copiT fficutT de dou5 pers6ne,
carT a vietuit Impreunft

In public ea barbat si femea, si care amIndoul aa
Incetat din vita, legitimitatea copiilor nu se p6te
contesta sub singurul cuvint e nu se represinta

actul de casatorie, orl cnd
acsta legitimitate se dovedesce prin o posesiune

de stat ne-contraqish. prin
actul de nascere. (civ. 180,
290, ur; civ. Fr. 197).
Cfind dovada celebrareT legale a casatorieT
153
299, 300; pr. p. 4, 12; civ.

Fr. 199).
Daca functionarul
stareT civile, Basa orT care
alt autor al fraudeT a In-
cetat din vita cand s'a
intentat actiunea In contra

sa, mostenitoril luT vor fi
urmaritI lnaintea tribunaluluT civil, pentru despagubire de catre procurorul
in finta partilor interesate,
duph denunciatiunea
cut din parte-le. (civ. 37,
653; civ. Fr. 200).
Casittoria cara s'a
declarat nula totusl produce efectele sale civile,
se aflft dobndita prin re-
atat In privirea sotilor cat
durT crinainale, Inscrierea

sentinteT in registrele sta-
ea s'a contractat cu buna

credinta. (civ. 127, 130,
sultatul vre uneT proce-
reT civile, asigura casatorieT, din Ola celebrareT

sale, t(Ste efectele civile,
atftt in privirea consortilor cat si in privirea copalor nascuti din acea casatorie. (civ. 27, ur., 84, un.,
299, 300; c. p. 123-125,

140, 203
205; civ. Fr.
198).
Daca sotil, saa uunul din el a incetat din
si in privirea copiilor, daca
143, 144; civ. Fr. 201).

Daca buna credin15, exista numaT din par-
tea unuia din ambil soti,
casktoria produce efectele

sale civile numaT In fav6rea sotuluT celuT cu bulla
credinta si a copiilor nas-
cutT din acea chsatorie.

(eiv. 183; civ. Fr. 202).
CAPITOLUL V.
vita, M'A a fi intentat vre-
Despee oblign(iunile ce
isvornse din ensillarle.
singurl pentru sine, saa

tot-d'o-data cu actiunea
tz impreuna, prin singurul fapt al casitorieT,

indatorirea de a alimenta,
a Intretine si a'IT educa
o actiune, actiunea
p6te fi intentata de catre representantiT ion, saa
publica intentata de catre
Procuror. (chi. 172, 174,
i85. OftsatoritiT contrae-
www.dacoromanica.ro
i54
CODUL:CIVIL (Art. 186-194).
copiiI. (civ. 189, 190. ur.,

283, 285, 314, 338, 339,
758, 759, 974, 1092, 1253
pine. (eiv.187, 191 tu..; civ.
1265,1547,1548 ;civ.Fr.203).
d. saA acela care primesce
186. Copilul nu pte

cere de la tata saii ma-
m6, vre o parte din ave-
rea lor spre a se c&sii,tori,
sa a'al crea vre un sta-
biliment. (civ. 768; civ. Fr.

204).
187. Copil sunt datorI

a da alimente tatiilui
mameI lor ai celoa-lalti
ascendentI earl se vor afla
In lipsft. (civ. 189, ur., 314,

475, 831, 974, 1041, 1058,
1065, 1147, 1310; pr. civ.

408, 409; civ Fr. 205).
188. Ginerif ai nurorile
sunt datorI asemenea

In acelea0 ImprejurArI a
da alimente socrulul ai s6creI. Acst&Indatorire In-
Fr. 208).
Cind acela care
alimentele ajunge trite

stare ast-fel, eft unul nu
le maI pte da sa& cel-
lalt nu maI are nevoie de

ele in total saA In parte,
se pte cere a fi ap&rat,
satt a se face reductiune
din ceea ce da. (civ. 192;
civ. Fr. 209).
Daca persna care e dat6re a Inlesni trebuintele vietuireI, va justifica eii numaI pOte pl&ti
pensiune de intretinere,
tribunalul p6te, dup& ce
va cereeta ai se va incre-
dinta de adev6r, s ordone

c& s primsc& in locuinta
sa, s, alimenteze ai s Intretin& pe acela c6,ruia era
cetz& ins:
and scra se c6,sfttoresce de a doua ra;
dator a da acea pensiune.
care producea afinitatea

(cuscria) i copit nascutl
saft mama, care va oferi a

primi s6, alimenteze i sfi
intretin6, in casa sa pe copilul eftruia este da,tor a'I
da mijlce de vietuire, va
putea fi scutit de plata
pensiunef In banI. (civ.Fr.
and acela din sotI
din c&satoria sa eu cel-lalt
sot, a& murit. (civ. 187,

189 ur.; civ Fr. 206).
189. Obfigatiunile ce result& din aceste dispositi-
unI, sunt reciproce. (civ.

187 ur.; civ. Fr. 207).
190. Alimentele se daft
In proportiune cu trebuinta acelora care le reclama,
cu starea aceluia
care e dator sa le intlm-
(civ. 193, 1075 ; eiv. Fr. 210).
Tribunalul va hoar' asemenea dac tat&I
211).
CAPITOLUL
Despre drepturile si datoriile

respective ale so(ilor.
SotiI 'al datoresc unul
altuia credinta, sprijin ai
www.dacoromanica.ro
ajutor. (civ. 185, 211, ur.,

241, 250, 1253; c. pen. 269,
270; civ Fr. 212).
Brtrbatul e dator
protectiune femeeT, femeea
ascultare larbatulul; (civ.

1224; civ. Fr. 213).
Femeea este dat6re
s& locusa Impreunit cu

urtarbatul sn,
meze orl In ce loc va gitsi
el de cuvint&
stabi16sc& locuinta sa; larba-
tul este dator a o primi

a'T Inlesni tot pentru
vietuirea el, dup& starea
puterea sa. (civ. 93, 194,

105, 250 263, 1225, 1226,
civ. Fr. 214).
Femeea nu p6te
porni judecath, Mr& auto-
risatiunea larbatuluI
el,
chiar si In casul and e
comerciantit publia. (oiv.

198 ur., 1224, 1225, 1242,
1265, 1285, 1806; c. com.
15, 16, 18; civ. Fr. 215).
Autorisatiunea
batulul nu se core and

femeea va fi urmhritli
inaintea judeatel, In pri-
155
(oiv. 196, 200, 201, 202,

687, 914, 950 3, 1164,
1176 1224, 1265, 1285, 1538,
1900 c. com. 15, 16; civ.

Fr. 217).
Dad+, larbatul se
apune a da forme/ autorisatiunea de a porni judecata., tribunalul 'I pdte
da acstt autorisatinne.
(civ. 197, 204; pr. civ. 624,
art. 20 23 leg. timbr.;

civ. Fr. 218).
Dadi bnxbatul se
apune de a autorisa pe
femee ca sft fax& vre-un.

act, femeea p6te s chame
da dreptul pe larbat Inaintea tribunaluluI de In-
thia instant& din districtul

(judetul) domiciliuluI comuneI* care pte s. dea
san nu autorisatiunea sa,

dup& ce va asculta
larbatuluI In Camera de consiliu sati va

fi dovad& despre chernarea sa. (c. civ. 93, 199,
203 ur; pr. civ. 624; art.

20 15 0 23 leg. timbr.;
civ. Fr. 219).
Mid femeea a-
club criminale san politienescI. (eiv. 197, 200, civ.

Fr. 216).
Femeea. avAnd
chiar parafernh, nu o p6te
Mtorit& care va avea parafernft, va face comercin
tin oneros san gratuit, far&
tot ce privesce negotul sn.
conform art. 5 din codicele

de comerciO, ea se va pu-
da, Instaina, ipoteca, nu

pte dobndi avere cu ti-
tea obliga, flia autorisatiunea barbatulul, pentru
concursul larbatulul la facerea actulul,sat prin deosebit consimtimInt
* Din er6re se ziee coinuttei

to loe de comun,
www.dacoromanica.ro
HAMA/MILL Codul GenoraL
156
tata, ne avAnd paraferna,
lar and femeea marlva face comerciu, se va
la judecatil, saa ea sa p6til

contracta. (civ. 197, 199,
urma dupa art. 6 din co-
eiv. Fr. 224).
dieile de comerciu*. (civ.
206. OrI-ce autorisatiune generalk, chiar and

este stipulatil prin con-
199; c. com. 15-18; civ.

Fr. 220).
Gaud barbatul este cut sub o condemnathine eriminala, chiar la
cas and deeisiunea este
ur.; 342; pr. civ. 626 ur.;
tractul de easatorie nu e-
ste valabilii de eat pentru administratiunea bunurilor care sunt parafer-
data In lips& (contumace),
nale. (civ. 200, 1224, 1225,
at tine ands s por-
207. NumaIfemeea, barbatul, sat moOenitoriT lor
femeea, chiar In virsta legiuitil, nu p6te In timpul
nsea judeeata, niel

contracteze de eat dupit
autorisatiunea tribunaluluI care 'Ate in acest cas
sa dea autorisapunea so,
fr ea s fi chemat sail
ascultat pe barbat. (civ.
197, 199, 204; pr. civ. 624;
c. p. 7; civ. Fr. 221).

Daca barbatul se
Oa sub interdictiune, saa
absent, tribunalul 'Ate,
dupa apreeiarea Impreju-
rarilor, a autorisa pe femee sat ea sti stea la judecata, saa ca sil contrac-
teze. (eiv. 106 ur.; 197,
199, 200, 435 ur.; pr. civ.

626 ur.; eiv. Fr. 222).
Daca barbatul este minore femeea trebue
sa aiba, autorisapunea tri-
bunaluluI saa ca sa stea

* Vez1 art. 15, 16 ai 18 din
noul cod de comerciu earl schimb5
en totul dispositiunile art. 202 C.

eiv.
1242,
223).
1535 ur.; civ. Fr.
pot cere anularea tocmelilor sati a pornirilor de

judecata. Moan farli autorisatiune. (civ. 197. 199,
952, 1164, 1265, 1900; civ.
Fr. 225).
208. Femeea pate face
testament, fftra, autorisatiunea squint SSO. (civ.

800, 802, civ. Fr. 226).
CAPITOLUL VII.
Despre desfacerea ceisd.toriel.
209. Clisiltoria se desface :
prin m6rtea unuia

din sol.
prin despartenia legal pronuntata. (eiv. Fr.
227).
CAPITOLUL VIII.
Despre a doua edsdtorie.
210. Femeea nu roite

trece In a doua eilatorie
www.dacoromanica.ro
de al dupa 10 lunI de-
pline de la desfacerea celel
dntMcasatoriI. (civ. 209

278; civ Fr. 228).
ca,
in pri-
nie. (civ. 254

Fr. 233).
277; civ.
In contra sotuluI care
CAP1TOLUL I.
Despre camele despdrteniet.
Barbatul sati femeea prte cere despartenia pentru causa de adulteriu. (civ. 194; c. p. 269,
270; civ. Fr. 229).
CasatoritiI'pot, fie-
care In parte, cere desfacerea casatorieI pentru

escese, cruzimI sati insulte
grave ce '11 va fi fficut

unul altuia. (civ. 194-196.
c. p. 238 ur. 299, 300; civ.
Fr. 231).
Desfiintarea csatoriel se pone coro si dobandi cand unul din sotI

va fi osandit la mune&
silnic sati la reclusiune.
(civ. 243; c. p. 7; civ. Fr.
232).
Consimtimlntul mu-
i staruitor al
vinta lor, este o causa

peremptorie de desparteDespartenia se
pene pronunta:
TITI.UL VI. *
Despre desphrtenie
tual
nesuferita
157
so-
tilor exprimat In chipul

prescris de lege, In con-
a vrajmasit vita celul-lalt

sor, saii sciind c. altli o
vrajmasese nu '1 a facut

aratare indata. (civ. 194;
art. 6, p. 3, cap. 16 c. Carag.).
CAPITOLUL II.
Despre desrirtenie pentru
eausd determinatd.
Sectiunea I.Despre formalitd(iie despdr(irei pentru
eausd deternsinatet.
Orl-eare ar fi natura faptelor sati a delictelor, care ar provoca cerera de desp5,4enie pentru causa determinata, o
asemenea cerero nu se pOte
face de cid numal la tribunalul civil al districtuluT, In care sotil 's1 att do-
miciliul. (civ. 87, 93; civ.

Fr. 234).
Daca vre-una din
faptele imputate de sotul
care cere desfacerea ca-
determinate de lega, va
sa,torieI va fi de natura
a da loe urmarireI crimi-
ca vita In comun le este
ruluI public, actiunea des-
ditiunile i dupa cercarile
servi de dovada indestulit,
*In editiunea ofician, din er6re
acest titlu
de VI.
prn No. IV, in loo
nale din partea ministe-
parteniel se va suspenda
pana ce se va da botadrea miel en juratI; atuncl
www.dacoromanica.ro
158
se va putea relneepe judecata fara a fi permis a

deduce din acea botarire
vre-o respingere saA es-
pentru care se va face
contra sotulul care a fa-
dona prin procesul-verbal

ca partile s& se Infatieze
Inaintea sa la 4itia i ora
ceptiune prejudiciabila In
cut cererea. (civ. 212, 215;
pr. pen. 8, 212 ur.; civ.

Fr. 235).
OrT-ce cerere de
despartenie va arraa cu
amanuntul, faptele; cere-
rea se va da dimpreuna
cu dovelile, de vor fi, preedinteluI tribunaluluI,

judecatoruluI ce 'I va sine
mentiune in procesul-verbal. (civ. 218, 220, ur.;

civ. Fr. 23'7).
Judecitorul va or-
ce va determina. Spre acest sfirit se va trimite

copie dupit ordonanta sa
pers6nel In contra careia
se cere desfacerea casatonel. (civ. 221, 224, ur.;
eiv. Fr. 238).
In /iva hotarIta
locul, de catre solul ce
judecatorul va da ambilor
In persank afar& numaI

dad', va fi Impedicat de
WM, In care cas, dupit
cererea sa i eliberarea
saa reclamantulul, dad+,

numal singur se va inf&-
cere desfacerea caslitorieT
unuI certificat de 13615 a

vre-unuT medic, magistratul se va duce la domici-
sot; de se vor Infatia,
tia, consfiiurile ce va etsi

cu cale spre a stivIri imp&ciuirea. De nu va putea
primse& acolo cererea sa.

(civ. 211, ur., 219, ur.; art.
isbuti va Incheia procesverbal i. va ordona a se

comunica cererea qi dovelile ministerului public
va refer despre tate
Fr. 236).
229, ur.; leg. 29 Oct. 77;
liul reclamantuluI ca
20 25 leg. timbr.; civ.
Judecatorul dupa
ce va fi ascultat pe reclamant i 'I va face observatiurule ce va socoti de
tribunaluluI (civ. 222, ur.,

civ. Fr. 239).
Duptt 3 Oile tri-
bunalul, dupa referatul
trebuinta, va parafa ce-
preqedinteluI saa a judeclitoruluY ce 'I tine locul
maI (lac& nu va sci a serie,
nisterulul public va acorda sa va, suspenda permisiunea de a se face citatiunT 'Arthur; suspendarea nu 'Ate trece peste
20 de ile. (civ. 221, 223;
rerea i dovelile alaturate

i va Incheia proces-verbal pentru primirea lor.
va sub-serie de judecator
i de reclamant afar& nu-
dup& conclusiunile mi-
www.dacoromanica.ro
art. 21 23 leg. timbr. ; leg.
29 Oct. 77; civ. Fr. 240).

Reclamantul va
cere de la tribunal a se
cita, dupa formele obicInuite, parItul, ca A se Infatieze In persona In edint& secretft i In terme-
nul prescris de lege; se

va trimete Impreuna, cu
citatiunea parteI parte co-
559
telor ce vor fi produse de

reclamant i asupra mar-
torilor numiti de reclarnant. Paritul va numi pe

martoril ce 'I propune a
Infit4a qi asupra carora
reclamantul va face i. el
observatiunile sale. (eiv.
232, ur., 237, ur., 239; pr.
civ. 186; civ. Fr. 243).
La a lor Infati-
pie diva cererea de despartenie q't clupa actele
vare se va Intocmi proces-
17 1 leg. timbr.; civ.
risirile ce unul saa altul
doveditre. (civ. 218, 224;

pr. civ. 68, 70, 74, 78; art.
Fr. 241).
La expirarea ter-
menuluT, daca partea parita se va Infatip sari nu,

reclamantul In persona,
asistat de un sfatuitor, de
va gasi de trebuinta, va
expune saa va face a se
expune motivele cerereI
sale, va Infatiqa doveOile

i va spune numele martoril or ce va fi avand. (civ.
225, 231, ur., 234, ur., 234
verbal despre spusele i ob-
servatiunile partilor, precum asemenea i martupote face.
Se va da citire proce-
suluI-verbal pers6nelor In-
fat4ate, carI se vor Indatora a'l subscrie, i se va

face Inteadins mentiune
despre semnatura lor saa
de declaratiunea ca n'afi
putut saa n'ati voit si
sub-serie. (civ. 238; civ.

Fr. 244).
In materie de des-
Tribunalul va soroci partile pentru audienta public& a carel Oi

si oril, o va fixa; va ordona a se comunica lu-
tile nu vor putea sa, se
qi va numi un raportor.
ur.; pr. civ. 186 ur.; civ.

Fr 242).
partire de casatorie par-
infatiseze prin procurator!

carl sa pledeze. (civ. 218,
224, 237).
Daci paritul se
va infatia in persona va
putea propune observarile
sale atilt asupra motivelor
cerereI cht si asupra ac-
crarile ministeruluI public
(civ. 220, 229, 230, 231;
pr. civ. 81, 86, 96, 99; leg.
29 Oct. 77; eiv. Fr. 245).

La qiva si ora ho-
tarita, asupra raportuluI
judecatoruluI raportor, du-
pa ce se va asculta ministerul public, tribunalul
www.dacoromanica.ro
COWL CIVIL (Art. 230-234)
160
va hothri mal Intftiti asupra neadmiterei cerereI de

desplirtenie, de va fi fost
insusT nu se va InfIqia
Cnd motivele neadmiterel se vor gfisi temeinice

cererea de desplirtenie se
va respinge; In casul contrariU, sail de nu se va fi
pronunfa hottrirea care va
propusil.
facut propunerea de neadmitere, cererea de des-
in pers6n5. (civ. 225, 229,
232, ur.; civ. Fr. 248).
232. Indatt ce se va
ordona a se face cerce-
tfirl, grefierul tribunalu-
luT va oeti partea procesuluT-verbal care confine

numele martorilor propusT
partenie se va admite. (civ.
221, 230, ur.; pr. civ. 96;
si pe earl plirfile at cerut

a fi ascultafl.
Partile vor fi vestite de
leg. 29 Oct. 77, eiv. Fr. 246).
cAtre
miterea cererel de despilrtenie, asupra raportulul j u-
torI; ns, c chip& acsta
239. Indat5, dup5, ad-
dechtorulul raportor, ascultindu-se i ministerul

public, tribunalul va hoari asupra fondulul, dad).
va OM causa in stare de
a fi judecatrt; la din con-
tra va admite pe recla-
mant a dovedi faptele, pe
presedinte et mal
pot propune si alfl mar-
nu vor mal putea fi primite a maI face si alte

propunerl. (civ. 221, 226,
ur., 223, ur.; 234; civ. Fr.
249).
23$. Pfirfile vor face

propunerile lor Indatt in
contra acelor martorT ce
i pe pitrit a dovedi con-
vor voi a se depArta. Tribunalul va hot5ri asupra

acestor propunerl, dupi ce
231, ur.; pr, civ. 91, 99;
public. (civ. 226, 232, 234,
care 'l fondzil,
trariul. (civ. 211, ur., 229,

leg. 29 Oct. 77; civ. Fr. 247).
231. Asupra fie - ctruT

act al pricineT, ptrfile
dupt raportul judecitoru-
luT, 0 mal Inainte de a
vorbi ministerul public,

pot propune contestatiunile lor, mal Intftiti asu-
pra motivelor de admitere

apol asupra fonduluT,
dar In nicl un cas asistentul reclamantuluT nu va fi
admis, dact reclamantul
va asculta pe ministerul
ur.; leg. 29 Oct. 77; civ.
Fr. 250).
234. Rudele ptrfilor, a-
far& de copiT
i descen-
denfI, nu pot fi respin0

ca martorI sub =Ant de
rudenie, precum aseme-
nea niel slugile crtsAtori-
tilor, sub cuvint c sunt

slugl; dar tribunalul va
aprecia dupi imprejurarI
depunerile rudelor qi ale
slugilor. (civ. 224, 232,
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 235 -241)
ur.; pr. civ. 191; civ. Fr.

251).
2$5. Oil-cehotarlre care

admite vre o dovada testimonial & va denumi pe mar-
toril ce urmzrt a fi ascultatl i va hoar! (liva i ora

in car/ prixtile sunt datre
aduce la tribunal. (civ.
Fr. 252).
230. Depunerile martorilor se vor primi la tribunal in edinta secret& de
fatfl cu ministerul public

cu partile, sfatuitorfl sad
amicil lor, pan& la numarul de 3 din fie-care parte.
(civ. 224, 237; pr. civ. 100,
194, ur.; leg. 29 Oct. 77;

civ. Fr. 253).
Partile prin sine
sad prin organul sfatuitorilor, pot face martorilor

observatiunile i interpe-
latiunile ce vor grtsi de
cuviinta, farit Insit ea sal

Intrerupa In cursul depunerilor ce ad a face. (civ.
226, 228, ur.; pr. civ. 919;
eiv. Fr. 264).
Fie-care depunere
se va face Inscris, precum
asemenea i tate 4isele
observatiunile ce se vor
face asupra acelor depu-
nerI.
Procesul-verbal al cercetarei se va citi atat martorilor cdt i partilor;

unii i altil vor fi datorI
a'l subscrie. Se va face

mentiune despre subscrie-
161
rea lor, sad despre a lor

declarare ca nu pot sad
nu voesc a subscrie (civ.

227; pr. civ. 198; civ. Fr.
255).
Dupli sitvirirea ce-
lor cloud cercetarI saa a
celei cerute de reclamant,
dach pdrItul nu a adus

martorI, tribunalul va soroci partite pentru edinta
public& a care% sli i ora
o va determina. Va ordona a se comunica lucrrtrile ministerului public
i va numi un raportore.
Ordonants, de sorocire
se va notifica prituluI In
termenul ce se va hotari
prin acea ordonanta. (civ.
220, ur., 223, ur., 228, ur.,
240; pr. civ. 81; leg. 29

Oct. 77; civ. Fr. 266).
La 4iva, hotarlta
pentru judecata definitivi
se va da citire raportuluI
de dare judecrttorul In-
sfireinat eu el. Partile vor

putea mal l urma face
prin Inile tate observatiunile ce vor socoti folo-
sitre pricinel lor. Dupi

acsta ministerul public va
lua conclusiunile sale.

Hothrirea definitivrt se
va pronunta In edinta publica. (civ. 239; leg. 29
Oct. 77; civ Fr. 257, 258).
Child cererea de
despartenie va fi facuti
pentru motiv de violenta.,
asprime sad injura grave,
www.dacoromanica.ro
162
COMM CIVIL (Art. 242-246)
chiar dup& ce tte vor fi

bine constatate, judecrtto-
ru aS facultatea de a nu
admite indat& desprirtenia.
In acest cas mal Inainte

de a hotArt vor autorisa
pe femee a p&rhsi locuinta
blirbatuluI s, 'Aril a
fi
datre del primscrt la din-
sa, 'lac& ea nu va voi;

vor condamna pe b5.rbat
a'T plati o pensiune de intretinere In proportiune
cu mijlcele sale, dac& fe-
meea Ins5,I nu va avea ve-
niturl indestul&tre pentru sustinerea trebuintelor sale. (civ. 93, 190, 196,
212, 242; civ. Fr. 259).
Dup un an de
cu un certificat de la curtea de jurati, care sd constate di acea hotArlre nu
mal pte fi atacath prin

niel o cale lega15,. (civ.
213, 217; c. p. 7; pr. pen.
396, 405, ur.; civ. Fr. 261).
In cas de a se
face apel In contra sontinteI de admisiune, sa6
a judecAteT definitive date

de tribunalul de -prima in-
stant& in materie de desp&rtenie, causa se va cer-
ceta ai se va judeca de
urgent& de dare curtea
apelativit. (civ. 229, 240,

245, ur.; pr. civ. 78, 316,
326; civ. Fr. 262).
cercare, dac pArtile nu

vor) reveni la Impreuni
vietuire, sotul reclamant
Apelui nu se va
primi de at clack va fi
fost dat In cele 2 lunI socotite din 4iva din care
sot Inaintea tribunaluluI

in termenul prescris de
lege, pentru a asculta definitiva hotftrire, care atunc/ va admite despartenia. (civ. 241; civ. Fr.
termenul spre a face re-
pte face a se cita cel-lalt
60).
Citnd despiirtenia
se va cere pentru cuvIntul c unul din sotI se ail& condamnat la osInda

muneel silnice sag a reclusiunel, singurele forma-
Rap de observat consth:

a Inf544a tribunalului de
prima instant o copie legalisat& dup& hothrirea

prin care s'a condamnat,
s'a comunicat apelantuluI

hotlirlrea dat5, In fiinta
ambelor 041 sat In lips& ;
curs de casatiune In contra uneI hot/trirI definitive,
va fi de 3 lunl din diva

cdmunicatiuneI hot&rireI.
Recursul In casatiune
va suspenda executarea
hotlirirei. (civ. 244, 246,

248; pr. civ. 318, 337, civ.
Fr. 263).
In virtutea orl-areia hotriri datfi In ul-
tima instantft, safi care a

dobindit putere de lucru
judecat, ai care va fi autorisat desp&rtenia, sotul
www.dacoromanica.ro
163
ce a dobandit-o va fi dator a Inf1iaoficerululstrei civile, In termen de 2
Seefiunea II. Despre

provisorii, ce se pot /no in str-
acea hotirire spre a se
Tinerea provisorie a copiilor va rnminea
lunl, copie legalisati dupit
lnscrie in registrul stfirel

civile, In care s'a Inscris
si actul de cnsItorie. (civ.
35, 151, 247, 248; civ.
Fr. 264).
247. Aceste 2 lunI se
vor socoti, In privinta ju-
decntel de la prima instan%n. dupn, expirarea ter-
menuluI de apel; In privinta hotnr/rilor date de

curtea de apel In lipsa
pritului, dupn expirarea
termenulul de opositiune;
si In privinta judecntel
contradictorie In cea din
urmit instantn, dupn, ex-
piraren termenuluI pentru recursul In casatiune.

(civ. 240, 244,248; civ. Fr.
265).
248. Sotul reclamant,

care va fi lfisat s trcit
cele 2 lunl determinate
mal sus fitrn a Implini
formalitatea prescrisn la
art. 246, va perde beneficiul judecateT co astigase, si nu va mal putea
reincepe actiunea sa pen-
tru desprixtenie, de cnt
sna
cererei de despcirfenie yen-
tru CCUU3d determsnatct.
lanrbatuluI, In procesul de
despitrtenie, afarb, numaI
dacil. se va hotarl In alt-
fel de cn.tre tribunal, duph
cererea mame! sah a familiei sah a ministerulul

public, spre folosul copiilor. (civ. 93, 282, 326; civ.
Fr. 267).
Femeea In procesul de despnrtenie va putea pnrisi domiciliul bnr-
batuluI, in timpul cat va

tinea procesal, i cero o
pensiune de Intretinere,
In proportiune cu mij16cele blrbatuluI.
Tribunalul, dac va incuviinta acstft cerera, va
botart tot o-datn i suma
de banI ce bArbatul va fi
dator a da femeeI sale

pentru intretinere. (civ. 93,
190, 196; art. 21 24 leg.
timbr.; civ. Fr. 268).
Sectiunea HL Despre camele

de respingere a cererei de
despartenie pentru cause
determinat.
Cererea de des-
numal pentru o altit causa

noun, In care cas p6te
se Intemeieze Inaintea judecnteI si pe causele cele
pnrtenie se va stinge prin

Impcarea sopor urmatn,
dupnintimplarea faptelor,
266).
nirea cererel 4e despnr-
vechI. (civ. 247; civ. Fr.
cae ar fi putut sprijini

acea cerere, sail dupn por-
www.dacoromanica.ro
tenle. (civ. 211 ur., 216,

ur., 252 ur.; civ. Fr. 272).
tual nu se va mal primi
casurt, cel ce cere despkr-
Implinit vIrsta de 46 ant
In ambele aceste
tenia va fi respins; el va
putea inst porni o nouli
cerere de despkrtenie pen-
tru cause provenite dupit

impficare, si In asemenea
cas el se va putea servi
Intru sprijinirea cererel

sale si de causele cele
vechI. (civ. 248, 251, 253;
civ. Fr. 273).
Dack, cel ce cere
desprtenia tfigkduesce
ar fi urmat Impicare, cel-
lalt sot 1:Me dovedi c a

urmat, atat prin Insoria,
cit i prin martort dupk,
forma prescrisk prin precedentul* capitol. (civ.
216, ur., 251; civ. Fr. 274).

CAPITOLUL
Despre despdr(enia prin consimtimintul mutual.
Consimtimintul mu-
tual al sotilor, nu va fi
primit, dack bkrbatul are

mai putin de 25 anl, sah
dupk, 20 ani de clisittorie,

niel duprt, ce femeea va fi
(civ. 214; civ. Fr. 277).

In niel un cas consimtimintul mutual al sotilor nu va fi Indestulktor, dad), acel consimtimint nu va fi autorisat
de catre tatlil sak mama,
sati de cktre ceI-IaltI ascendentI, In vit fiind,
potrivitregulelor prescris e
la articoliI 131, 132 si 133
din titlul al V-/ea pentru

crtsktorie. (civ. 214, 258,
ur.; civ. Fr. 278).
Sotil hotkritl a se
desparti, prin consimtimintul mutual, vor fi datorI a face mal intilik inventariti i pretuire a intregeI lor averl misckt6re
nemiscktre si a regula
drepturtle lor respective,
in privirea cArora sunt
liberl de a face Involk.
(civ. 214, 259, ur. civ.; Fr.
279).
El vor fi aseme-
femeea mal putin de 21
nea datorI a face lntre
tual nu va fi primit de
1. CuI urmzt a fi IncredintatI copil ce vor fi
ant (civ. 214, civ. Fr. 275).

Consimtimintul mu-
dinsiI Inscrisk tocmlk, asupra urmkt6relor puncte
ct dupk, trecerea de 2
anl de la skvirsirea cfts,k.toriet (civ. 214, 254, 257,
ur.; civ. Fr. 276).
Consimtimintul mu-
avut din cksrttoria lor, atat

pentru timpul cerckret ckt
dupk, pronuntarea despArteniet
* Din gresca se trimite ad la
despre camele despiirteniet, In loe
precedentul capitol eare tratzA
de prin presentul capitel'.
www.dacoromanica.ro
185
2. Ce sum5, va fi dator
brbatul a da femeei sale,
In intervalul acela de timp,
dup5, cererea lor de des-
niturI indestule spre a In-
depune indatd In tribunal pe langd actele pro-
dac5, ea nu va avea ve-
tdmpina trebuintele eI.(civ.

249,
250, 257,
268, 260,
ur.; civ. Fr. 280).
260. Sota se vor pre-
senta impreund si In persoand Inaintea presedinteluI tribunaluluI civil al

ad
districtuluI, unde
domiciliul, sad la judeciitorul care sine locul prevor desedintelul,
clara vointa lor de a se

desprti, in presenta a doul
martorl adusl de el. (civ.
93, 196, 215, 261, ur.; civ.

Fr. 281).
261. Judectorul va fa-
ce atta ambilor sotl In-
trunitl at
i fie-crtruia
din el In parte, In pre-
senta color douT martori,

sfaturile si Indemnririle ce
el va gfisi de cuviintd; le
va citi Capitolul IV din

acest titlu care regulz,
efectele desplirtenieI, si le
va arta t6te consecintele
fapteI lor. (civ. 277-285;

civ. Fr. 282).
262. Daca sota i dupd

acsta vor strtrui In botarlrea de eI luatfi, li se va
da act de clitre judeclitor
* Din gres611, In .Monitorul
Oficial., figurdzi aci cuvintul
In loe de sa4.
pilrtenie prin consimtimi n-
tul mutual, si vor fi da-
torI de a presenta si a
serse la art. 258 si 259
si urm,t6rele:
Actul de nascere
acel de ~torio.
Actele de nascere si
de Incetare din vitk a
copiilor nscutl din casatoria ion.

Declaratiunea autentic, din partea phrintilor
lor si * a altor ascendentI
In vit, fiind, care sd ros-
tsa, cd pentru causele
lor cunoscute, autorisza

pe fiul sad pe fiica lor, pe
nepotul de fiu saii pe nep6ta de fiicd cdsdtorit sal
crtsdtorit cu cutare, de a
cere desphrtenie prin consimtimint mutual si de a
consimti la el.
Tatil, mamele, ** bunele
sotilor vor fi presumatI ca

In vit, plin6, se vor Infritisa acte constattre Incetrirel lor din vitd. (civ.
41, ur., 49, ur., 64, ur.,
257; civ. Fr. 283).
263. Tribunalul va In-
cheia proces-verbal de tot
ce se va fi rostit si fdcut
In virtutea articolelor pre** Din erre credem c lipsesee la nol cuvintele bunii si, care
se glieese in art. 283 trances.
www.dacoromanica.ro
166
cedente ; actele aduse de

sotI vor rama,nea In tribunal.
In procesul-verbal se va
face mentiune despre autorisatiunea ce va trebui
a se da de judecitor femee; pentru a se retrage

din casa conjugala. (civ.
93, 196; civ. Fr. 284).

Declaratiunea de
despfirtenie a sotilor va
trebui a fi repetata la a
patra, la a sptea si la a
clecea luna, observinduse aceleasl formalitatI; la
fie-care repetare sotil vor
fi datorI a constata formal
ca, tata si mama sag altI

ascendent; in vita, fiind,
persista in cea dintaia a
lor hotarire. (civ. 260, 263;

civ. Fr. 285).
In 15 ile, dupri.
expirarea unuI an de la
Intilia declaratiune, sola
asistatI fie-care de doua
pers6ne notabile din comunti, si In Virsta, de 40
anI cel putin, se vor presenta Impreuna, si In perMal, Inaintea presedinte-
notabililor de mal sus, admiterea despartenieI. (civ.

260, 266; civ. Fr. 286).
Dupa. ce judeclitorul si asistentil vor fi fa.cut observatiunile lor soIllor, daca. acestia vor sta-
rui In hotarlrea lor, grefierul va incheia procesverbal care se va subscrie
atit de catre partI cat si

de catre persnele asis-
tente, sag se va face men-
tiune dad], nu a voit sag
nu ail putut a subscrie.

(civ. 261, 264, 265; civ.
Fr. 287).
Judecatorul va re-
feri tribunalulul despre

tte Imprejuritrile, pe lan-
e,. care referat se vor co-
munica si conclusiunile mi-
nisterulul public Inscris.
(leg. 29 Oct. 77 ; civ. Fr. 288).
26$. Dec& ministerul pu-
blic gfisesce in acstit *
dovad& ci ambii sol ertte
In etate, bitrbatul de 25
anl si femeea de 21 anI,
cAnd ag facut Intiia lor
declarare, ca la ac6sta epoca erag casatoritI de 2
luI sag a judecatoruluI care
anl, $i cii, casatoria nu e
actele anexate la ele, si

vor cere de la judecator
fie-care In parte, insa In
presenta unul altuia $i a
loe de acte.
'I tine loen], 'I vor da copii adeverite dupft cele 4

procese-verbale care cuprind consimtimIntul mutual dimpreuna cu tate
fault& de mal mult de 20

anI, ea femeea avea mai
putin de 45 anI, ch consimthnIntul mutual a fost
exprilnat de 4 orI In curgerea anuluI, dupa tate
formalitatile cerute de ca* Din erdre se c)ice acstet, in
www.dacoromanica.ro
pitolul de t'ata, si mal ales
cu autorisatiunea tataluI
saii a mamei sotilor, sari
cu autorisatiunea celor lalti ascendenti, va face
conclusiunile sale In termena urmatorl : legea
permite" iar la cas contrariu conclusiunile sale
vor fi legea opresce" (civ.
254-267; legea 29 Oct. 77;
civ. Fr. 289).
Tribunalui asupra
referatuluI nu va putea
face alte verifican l de cht
cele aratate la articolul

precedent. Daca tribunalul va crede crt partile at
satisfacut conditiunile,
a lndeplinit formalitatile
prescrise de lege va admite divortul. La cas con-
trariu, tribunalul va de-
clara ca despartenia nu se
p6te admite, aratand motivele sale. (civ. 267, 568;
civ. Fr. 290).
Apelatiunealn contra hotarirei tribunaluluI,
prin care se va fi refusat

despartenia, nu va mal fi
primita daca ea nu va fi
fost data de catre ambele
pfirtI prin act separat,
In termen de 20 dile de
la data la care li s'a comunicat hotarlrea tribunalului. (pr. civ. 316 ur.,
326 ur.; civ. Fr. 291).
* Din er6re se dice ministe-
rulub in loc de .minieternb..
187
Apelul se va co-
munica si ministeruluI pu-
blic de lftngift intaia instantil (leg. 29 Oct. 77;

civ. Fr. 292).
In cele 10 dile
de la comunicarea apelatiunel; ministeriulul* public de langa tribunal va

supune conclusiunile sale
procuroruluI general de la
curtea de apel. (civ. 271,
273; leg. 29 Oct. 77; civ.
Fr. 293).
Procurorul curteI
de apel va fi dator
da i el conclusiunile sale
In scris, In urma carora
presidentul curte) de apel,

saa judecatorul ce '1 va
pum locul, va face rapor-
tul sau curteT, pana In 6

dile, i curtea va hotarl
definitiv asupra apelati-
une), cel mal tardiu pana

In 10 dile de la primirea
referatuluI. (civ. 272, 274;
leg. 29 Oct. 77 ; civ. Fr.293).
Daca, curtea de
apel prin botfirlrea sa nu
va admite despartenia, recursul In casatiune nu va
fi primit daca nu va fi
fost dat de catre ambele
piirti i in termen de 1
luna de la notificarea **
hotarireT partilor. (civ. 270,

275).
In cas chnd cur-
** In texttil oficial din greiglit
se (pea modificarea, in loa de

noteficarea.
www.dacoromanica.ro
168
tea va fi prima divortul,
tiv se va fi pronuntat des-
Indatk ce se va
consimpmIntuluI mutual,
sotul in contra ciiruia, s'a
pronuntat despartenia va
fie-eare din sop pte face

separat recurs. (civ. 274).
pronunta hotkrirea defini-
tivk care admite despkrtenia, i dupa expirarea

termenuluI de recurs in
casapune, partite vor fi
datre a presenta Impreunk qi In persnk, pnft
In termen de 2 luni, copie
legalisatii dupk acea hotkrlre oficerului stgreI civile,
spre a o inserie in registrul Bare civile, in care

s'a inscris qi actui de di-
sktorie. Nelndeplinirea acestei formalitfip va trage

dupk sine nulitatea hotitOrel%
(civ. 35,
60, 246,
248; civ. Fr. 294).

CAPITOLUL IV.
Despre efectele desprfeniet.
Sotft
carI se vor
despirti nu vor mal putea

sk se ettsiitorsa impreunk. (civ. Fr. 295).
Femeea despirtitk
nu va putea trece In all
cisktorie de cat duph, 10
luni de la despArtirea eI.
(eiv. 210; civ. Fr. 296).
In cas de desprtrtenie pentru musk, de adulteriu, sotul vinovat de
adulteriu nu se va putea
nicI
o datk clislitori cu
complicele sku. (civ. 211,

216, ur.; eiv. Fr. 298).
Pentru orl-ce mo-
pkrtenia, afark de casul
perde tte avantagiurile
stipulate In favoarea sa de
clitre eel-lalt sot, fie prin
contract de efisktorie fie
dupk skvIrOrea asktoriei.
Partea In favrea ci-
reia s'a pronuntat despkrtenia, va conserva bite acele avantagiuff chiar i

clack, ele se vor fi stipu-
lat cu cansa expresk de

reciprocitate, fr ea acea
reciprocitate sii aibk loc.
(civ. 254 ur.; 281, 936, 1224
ur.; civ. Fr. 299, 300).

Daeft, Aotil nu'sI
dedeserk niel un avantagiu unul altuia, sag dac
acele avantagiurI nu vor
fi Indestulkt6re spre a asigura subsistenta sotulut
care a dobAndit despfirte-
nia, tribunalul va putea
ordona i lua mOsurI pentru a se da acestuia o pen-
siune de Intretinere din
averea celui-lalt sot, care
nu va putea trece peste

o a treia parte din suma
veniturilor; acstii pensi-
une se va putea revoca

and ea nu va mal fi ne-
cesarie. (civ. 190 ur.; 259

2, 280; civ. Fr. 301).
Copil se vor lucredinta sotului care a dobitndit despartenia afark nu-
www.dacoromanica.ro
169
mal cand tribunalul dupii

cererea familieI sart a mi-
cutl din casitorie, chiar
spre binele copiilor ca cu

totil, .saa In parte, sa, fie
Tata! ai mama lusa, vor

avea dreptul pe venitul
nisteruluI public, va regula
din 4iva celel dintaiii declaratiunI de despartenie.
incredintatl sotului, In con-
acelor 041 din avere, pana,
tra caruia s'a pronuntat

despartenia saa uneI a
treia pers6na. (civ.
249,
259 1, 283 ur.; 326; eiv.

Fr. 302).
OrI-careI persdne
se va Incredinta copiil, ta-
ta! ai mama lor vor avea

He-care dreptul de a priveghea asupra lor i Indatorirea de a 'I Intretinea i de a le da crescere,
in proporpune cu mijI6cele lor. (civ. Fr. 303).
Desfacerea asaoriel prin despartenie, nu
va lipsi pe copiiI nascutI
din acea casktorie, de nicI
la ajungerea copillor in
virsta
copiI, dupa mijlcele
dupa, positiunea lor sociala ; tte aceste vor urma

ara prejudiciul celor-lalte
folse, ce ar fi fost asigurate ziibor copa, prin

tocmelile casatorielurmate
intre tatl ai mama lor.
(civ. 254, ur.; 338; civ.
Fr. 305).
TITLUL VII.
Deepre paternitate tyl des.
pre M'atiene
unul din folasele carl lea
CAPITOLUL I.
asigurate de legI,
sati de tocmelele casatoriel Incheiate futre tata, ai

mama, dar drepturile copiiilor nu se vor deschide
de cal in modul i conditiunile In care ele s'ar fi
deschis daca nu urma despartenia. (civ. 282 ur.; 285;
civ. Fr. 304).
In cas de despar-
tenle prin consimtimint
mutual, jumatate din averea barbatului i jumatate din averea femeeI va

fi considerat ca
proprietate a copiilor nas-
cu Indato-
rire lus pentru el de a

Intretine ai a cresce pe
Despre filia(ittnea eopiaor legitimi neiscup satit corleepufi in cdscliorie.
Barbatul este ta-
ta] copiluluI conceput
mislit) In timpul citsfitoriel.
Barbatul lus va putea
si nu recum5scii, de al s6i1
pe copil, daca dovedesce

ca In cursul timpuluI cuprins Intre a 300 zi i In-
tre aceia a 180-ea, mal
Inaintea nascereI copilulul, a fost in imposibilitate Asic de a coabita cu
www.dacoromanica.ro
170
sotia sa, fie din causa de

departare, fie din orI-ce
alt accident. (civ. 43, 287,

ur.; 290, ur.; 298, 306,
654, 808; civ. Fr. 312).
287. Barbatulul nu'I va
fi ertat sa nu recun6scrt
de al s6O pe copil, sub
cuvInt de neputinta trupesca ; nu va putea a nu
'I recunsce niel chiar pentru causa de adulteriu,
(prea-curvie), afarit numal
nd nascerea '1 se va fi
tainut, la care cas va fi

admis a propune t6te fap-
tele propril a justifica ea

el nu este tata] copiluluI.
Nerecun6scerea nu va
putea fi primitft cand a
existat In fapta Intrunirea
futre sot. (civ. Fr. 313).
288. Barbatul nu va
putea tagiidui paternitatea copiluluI nascut mal

Inainte de 180 zile de la
data casatoriel In urma-
t6rele casurI:
Daca a sciut maT Innainte de casatorie cft femeia e Insarcinata.
Daca a asistat cand
s'a facut actul de nascere

qi daca acel act este subseria de el, satt contine
declaratiunea sa oft nu
scie subscrie. (civ. 290, 304,
654; civ. Fr. 314).

289. Legitimitatea copiluluI nrtscut dupe 300
zile de la desfacerea casittoriel va putea a con.-
testatit. (civ. 286, 654; civ.

Fr. 315).
In deosebite casurl, in cara barbatul este autorisat a reclama,

el trebue sa'sI faca reciamatiunea In termen de 1
luna, de se afia acolo unde
s'a nascut copilul; In ter-
men de 2 lunl de la Int6rcerea sa, daca la epoca
nascereT era absent; In

termen de 2 lunl, dupa
ce a descoperit frauda,
daca i se va fi ascuns nascarea copilulul. (civ. 286

un; civ. Fr. 316).
Daca, barbatul a
murit mal Inainte de a
reclama, dar, In timpul pe
cand era Inca primit a o

face, mostenitorll vor a-
vea 2 lunI spre a contesta

legitimitatea copiluluI, socotite din qiva cand acel
copil ar fi intrat In posesiunea avara/ bitrbatusaa din epoca cand

ar fi atacat posesiunea
mostenitorilor asupra acele! averl. (civ. 286, 290,
295, 302, 303, 308, 653;
civ. Fr. 317).
CAPITOLUL II.
Despre dovedirea filiatiunei

eopiilor legitima.
Filiatiunea copiilor
legitimI se dovedesce prin
actele de naseere tracute

In registrele stareI civile.
(civ. 277 ur.; 286, 294, 295,
www.dacoromanica.ro
171
1173; c. p. 275; civ. Fr.
titluluT s5u de nascere.
319).
(civ. 178, 292; civ. Fr. 322).
In 1ips5, de un asemenea titlu este Indestul&t6re posesiunea constant& a statulul de copil

legitim. (civ. 33, 291; civ.
Fr. 320).
Posesiunea de stat
se statornicesce prin Intrunirea de fapte Indes-
tu15,t6re, ce arat&
mintul de filiatiune i rudenie lntre un individ
familia din care pretinde
a face parte.
Cele mal de capetenie
din aceste fapte sunt: c5,
acel individ a purtat In
tot-dauna numele parin-
teluT, al c&ruI fiu se pretinde a fi; c5, tat51 l'a tra-
tat ca pe fiul su si a In-
grijit, In acst& calitate,
de crescerea, de Intretinerea i de stabilirea sa.
C5, a fost recunoscut In
acstk calitate In tot-dauna In societate

a fost recunoscut In
:last& calitate de atre

famine. (civ. Fr. 321).
NimenT nu 'Ate
reclama o stare civil& con-
trarie aceleia ce'T d ti-
tlul s5u de nascere, i posesiunea de stat, conform

acestuT titlu.
vice-versa nimenT nu
'Ate contesta starea civil& aceluT ce are o posesiune de stat, conform
In lips& de titlu
si de posesiune de stat
statornicg, orT ciao& copi-
lul a fost Inscris, sat sub

nume mincin6se, sat ca
n&scut din tata si mam
necunoscutI, dovada filiatiuneT se 'Ate face prin
martorl.
Cu t6te acestea dovada,
acsta nu pte fi primit5

de cat atuncl cand exista
un Inceput de dovadil, Inscris, orT and presumtlunile satt indiciurile ce result& din fapte constante
sunt de o ast-fel de gravitate, In cat s5, se p(Stli

primi admiterea dove4iT
prin martorT. (civ. 33, 196,
292, ur.; 296, ur.; 1197,

1203; pr. civ. 162, 185, ur.;
civ. Fr. 323).
Inceputul de do-
vad& Inscris result& din

titlurT de familie, registre
si hartiT casnice ale tatftluT
san ale mameT, din
acte publico sati chiar pri-
vate, emanate de la una
din p&rtile ce figurz& In
contestatiune, sat care ar
avea vre-un interes In ces-
tiune dacit ar fi In vitil.

(civ. 1197; civ. Fr. 324).
Dovada contrarie
se va putea face prin bite
mij16cele propriT de a statornici, cfi, reclainantul nu
e copilul mameT ce pre.
www.dacoromanica.ro
299-307)
CODUL CIVIL (Art.
172
tinde ch are, sat, Miar

flind maternitatea dovedith, ch nu e copilul
batuluI mameI. (civ. 296;

civ. Fr. 325).
Tribunalele civile
vor fi singure competinte
a hothri asupra reclamatilor privitre la starea
(civ. 182, 300; c. com.
884; pr. civ. 80, 340; civ.

Fr. 326).
Actittnea
in contra unul delict pen-
tru suprimarea sthrel civile, nu va putea incepe
de citt duplk, ce s'a dat ho-
thrlrea definitivit asupra
ces tiunel sthre/ civile. (civ.

38, 39, 180, 299, 302; c. p.
375; pr. pen. 8, 21; civ.

Fr. 327).
$01. Actiunea pentru

reclamarea sthreI civile,
este neprescriptibilh in privirea copilulul. (civ. 1844;

civ. Fr. 328).
Actiunea pentru
reclamarea stare.' civile nu
se va putea porni de eh-
ltsat sh trch 3 anI fetri
a o mal urmhri insusI, so-
cotindu-se de la cel din

urmh act de procedurg.
(civ. 291; civ. Fr. 330).
CAPITOLUL III.
Devi-8 copii natural&

Seclinnea L Deapre legitintarea copiilor natural&
304. Copiil nhscutl sat

conceputl afar6, din chat;
torie se vor putea legitiprin chshtorie, facuth
duph nascere intre
si mama lor, c[1,nd acestia
'I vor fi recunoscut, chiar

prin actul lor de chstitorie. (civ. 48, 288; civ. Fr.
331).
305. Legitimarea se p6te

face chiar in folosul copiilor IncetatI din vith, earl
at lisat duph, dinsiI descendenti i atuncl acestia se bucur de efectele
el. (civ. 304, 306; civ. Fr.

332).
306. Copiii legitimati
prin chshtoria urmath duph,
tre mostenitoril copilului,

care n'at reclamat, de clIt
clInd acesta ar fi murit
minor, sat in termen de 5
anl duph implinirea
nascerea lor, vor avea acels1 drepturl ca si cum

ar fi fost nfiscuti din a-
majore. (civ. 291, 653; civ.

Fr. 329),
333).
Mostenitoril pot
urmAri actiunea deschish
de chtre copil, gall), numal cinch, acesta se va fi
leplidat formal, sati ar fi
cst6. citshtorie. (civ. 653,

659, ur., 836, 841; civ. Fr.
307. Cercetarea 'paternithtel este oprith. La cas

de rhpire, ca,nd epoca rhpireI va corespunde cu aceea a zimislireI copilu-
Jul, ripitorul va putea fi
www.dacoromanica.ro
COWL CIVIL (Art. 303 313)
declarat dupg, cererea
interesate, de pftrinte
al copilulut (civ. 286, 299;
e.
p. 281, 282; civ. Fr.
340).
178
Mr& consimtimintul celul-
lalt sot. (civ. 318; civ. Fr.

344).
Mad pgrintele si
mama adoptatuluI sag nu-
Cereetarea waternititteI este primitg.

Copilul ce'sl va reclama
pe mama sa va fi dator a
mal unul din el este In
eopil pe care ea l'a ngscut.
pgrintil sl, sag de aeela

din el care traesee.
vedi acsta prin martorT,
n'are pftrintl, se va care
dovedi eft el este aceltq
Nu va fi prima a do-
de cgt numaI atund and

va fi un Inceput de dovadg, lnseris. (civ. 292
303, 677, 1197; pr. civ. 185,
ur,; eiv. Fr. 341).
TITLUL VIII.
Despre adopt' une

CAPITOLUL I.
Sectiunea 1. Adop(iunea
efectelo sale.
Nu pot adopta de
eftt persnele de ainbele
sexe, si care la epoca adoptiunel nu vor avea niel
copiI niel descendentl legitimI; pe Iftngg acsta
trebue sfi, fie cal putin 18
anl maI mare de cat a-
cela pe care 's1 propun a

adopta. (civ. 11, 310, ur.;
civ. Fr. 343).
i dad), adoptatul
n'a Implinit 25 anl, el este
dator a aduce consitimin-
vitg,
tul dat la adoptiune de
In cas and adoptatul
consimtimintul tutoreluI.
(civ. 131, ur.; civ. Fr. 346).
Adoptiunea va da
eeluI adoptat numele (de
familie) adoptatoruluI pe
care '1 va adhoga la adevgratul sett nume, putend
Ins& pune numele de familie al adoptatorulul
Inainte de adevgratul sa
nume de familie, daeft astfel va urma toemla. (civ.
Fr. 347).
Cel adoptat va
rmInea In familia sa firsei, In care

va pastra i t6te drepturile sale;
cu to5te aeestea egsgtoria
este pope% :
Intre adoptatorI cu eel
adoptat i deseendentiI acestuia
Infra copii adoptivl al
Nimenl nu p6te
fi adoptat de mal multe
aceluitts1 individ.
doui consortl.
In urmg, adoptatorul.
Intre cal adoptat i so-
pers6ne, afar& numal de
Un so t nu 'Ate adopta
Intre eel adoptat si copill ce ar putea avea mal
www.dacoromanica.ro
tul adoptatoruluI, precum

si futre adoptatoril si soturceluIfadoptat. (civ. 143,
ur., 166; civ. Fr. 348).
814. Indatorirea natural& ce va continua a exista n'Are cel adoptat

tatitl si mama sa, de a's"
da unul altuia alimente,
ditiul drepturilor unor a

treia persne.
Prisosul bunurilor adop-
tatuluI va fi al pftrintilor
s61 &esa, i acestia vor
esclude tot-d'a-una, pentru obiectele specificate In
dar va avea asupra mos-
acest articol, pe toti mostenitorii adoptatoruluI afax& de descendentil s61.

(civ. Fr. 351).
Dac trftind adoptatorul, i dupli, mrtea adoptatulul, copiil sau descendentil Iftsatl de acesti
din urmrt, vor muri i el
fkrft posteritate, adoptatorul va mosteni lucrurile
date de dinsul, dupft cum
leasl drepturI ca
dar acest drept se va
In casurile hotftrite de lege

va avea aceiasIurmare Intre adoptator i ce! adoptat * unul catre altul. (civ.
187; civ. Fr. 349).

Cel adoptat nu va
dobndi niel un drept de
mostenire asupra bunurilor rudelor adoptatorulul,
185
3115.
tenirel adoptatoruluI, acei co-
pia nilscutI din clistorie,

chiar dac& In urma adop-
tiunel s'ar nasce asomenea copiI din castorie.

(civ. 318, 669, 841; civ.
Fr. 350).
316. Murind adoptatul
fitr& descendentI legitimI,
lucrurile date lul de Mire adoptatorul prin dar
Satl prin mostenire, ce se

vor gttsi In natur. In vremea mortal adoptatuluI se
vor Intrce la adoptatorul
sat la descendentil sI, cu
Indatorirea de a contribui
la datoriI, i fir. preju* In .Monitorul Oficial din erre se dice aci: <intre cal adoptator anal catre altnl..
s'a lis In art, precedent,
m&rgini numaI la persna
adoptatoruluI, si nu se va
transmite si la mostenitoril 861, chiar de ar fi

descendentil direcp. (civ.
Fr. 352).
Sectinnea II. Despre formele
adop(iuner.
Persna ce
propune de a adopta
va
s't
aceea ce va voi a fi adoptatft se vor Infltisa la tribunalul domiciliuluI adop-
tatoruluI spre a face Inscris declaratiune cit acesta
este cu consimtimIntul amandurora. (civ. 309; civ.

Fr. 353).
Tribunalul, dup ce
va lua sciintele trebuin-
www.dacoromanica.ro
lIb
cise, se va trage In ca-
unde curtea va gasi de
rifica:
Fr. 368).
tte conditiunile cerute de
dupri, darea botarlreI, adoptiunea se va Inscrie,
mera de consiliu si va ve-
De sunt lndeplinite
legI.
Daca persona care vo-
esce a adopta se bucura
de o bunil, reputatiune. (civ.
309, ur; civ. Fr. 355).

Dupit ce procuro-
rul '11 va da conclusiunile,
tribunalul, printeun proces-verbal nemotivat va

hotarl In acestI termenI:
se Incuviintzti, sa nu se
incuviintzii adoptiunea.
(civ. Fr. 356).
In termen de 1 lu-
na, de la data hotarireI

tribunalulul, acsta botaAre va fi supusa, dupa
cererea partel celeI maI
staruitre, curtel de apel,
care va urma In acelasI
timp* ca i tribunalul de
prima instantii, i va pronunta printr' un proces-ver-
hal nemotivat:
Hotarirea e confirmatii,
sa hotarirea e reformata.
Prin urmare se Incuviin-
(civ. 321; civ.
In cele 3 luni
dupa cererea uneia san

alteia din part, In registrul actelor civile al loculuI unde
va avea domiciliul adoptatorul.
Acsta inscriere se va
face dupa o copie legalisata a botarirel curtei a-
pelative ; si adoptiunea va
r6manea l'ara efect, de n'a
fost Inregistrata In ara-
tatul termen. ( civ. 27, 87;

civ. Fr. 359).
Daca adoptatorul
ar muri, dupa ce s'a depus la tribunal actul care
constata vointa sa de a
adopta si mal inainte de

a se da hotifirlrea de catre tribunal, se va urma
cu procedura Inainte si
adoptiunea se va primi,
de se va gasi cu cale.
Mostenitorii adoptatorulul, vor putea, de vor crede
tza saa nu se Incuviin-
cit adoptiunea nu pote fi

primita, a da procurorulul
civ. Fr. 357).

OrI-ce hothrlre a
curtel apelativo, care va
tiunI ating6teire de acsta

adoptiune. (civ. 318; leg.
29 Oct. 77; civ. Fr. 360).
si se va afisa la locurile
TITLUL IX.
Despre puterea pArint*scia
tzli adoptiun ea." (civ. 322;
incuviinta o adoptiune se
va citi In qedint6 publica,
orI-ce memoriu si observa-
La ori-ce virsta
copilul este dator s owww.dacoromanica.ro
* Textul zice din greedlit timp

in loc de chip.
las
CODUL Civil., (Art. :t26s341
noreze i si respecteze pe
tata' si pe mama sa. (civ.
131-136, 1224; civ. Fr.
371).
Copilul rmine
sub a lor autoritate pan6
la majoritate sati emancipare. (civ. 131, 249, 282,
283, 327, 421, 434, 1000;
civ. Fr. 372).
In timpul cisittorieT tatl singur exercit acstil autor itate. (civ.
1244; civ. Fr. 373).
Copilul nu pte
parlisi casa prtrintsci
voia tatfilul s. (civ. 93

249, 282; civ. Fr. 374).
$29. Tatl caro va avea motive de nemultumire frte grave asupra

purtfireI copilulul sti va
avea urmAt6rele mij16ce
de Indreptare: (civ. 414;
civ. Fr. 375).
Dack copilul are
mal putin de 16 anI, tat.! 'I va putea pune In o
cas6 de arest pentru 1
lunli cel mult, drept care

presedintele tribunalulul
de district, dup6, cererea
tat6luI, va trebui a libera
ordinu/ de arestare. (civ.
334, ur., 414; civ. Fr. 376).
De la vIrsta de
tru acsta la presedintele

tribunaluluI, care dup ce
se va intelege cu procurorul, va libera sati va
refusa ordinal de arestare
liberind ordinul de ares-
tare, va patea scurta termenul arestkrel cerut de

tatl. (civ. 334, 414; leg.
29 Oct. 77. civ. Fr. 377).
In embole aceste
casurI nu se va face niel
o procedur6 Inseris i nicI
o formalitate judecrttor6sea, afar numal lntru citt

privesce ordinul de arestare, care nu va cuprinde
motivele pentru care el
s'a dat; tat61 va fi numaI
dator de a subscrie Indatorirea de a plti tte

cheltuelile si de a da a-
restatuluI alimentele cuviincise. (civ. 185; civ.

Fr. 378).
Tat61 pte scurta

ori crtnd va voi termenul
aresthrel de el reclamat
In casurtle prevdute de
precedentele treI articole.
Dacit dup6, esirea copilu-
luI din arest el va face

din nou alto necuviinte,
arestarea luI se va putea
ordona din nou, cu mo-
16 ani pn, la majoritate, san emancipatiune, ta-
dul prevdut In articolele

precedente. (civ. Fr. 379).
Dac, tat61 se va.
stt, pe timp cel mult de

6 lunI, adresindu-se pen-
s66 din precedenta c6,s6,-
tra va putea nuniar s6,

crlt arestarea copiluluT
crtsfitori din nou nu va

putea aresta pe copilul
torie, ciliar de ar avea
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 385.-340)
mal putin de 16 anl, de
cftt conformandu-se celor

Fr. 380).
Mama v6duvii,
care nu se va fi m&ritat
din nou, nu va putea aresta pe fiul el, de cat cu
concursul a don& din cele
mal apr6pe rude despre
tata, si numaI prin cerere

adresat& tribunalulul conform art. 331. (civ. Fr.
381).
Cnd copilul va
avea avere proprie a lul,
sag and el va exercita

vre-o profesiune sag me-
serie, nu va putea fi arestat, chiar de va avea

mal putin de 16 ami, de
ct prin cerero adresat&
tribunaluluI conform art.
331. Copilul arestat va pu-
tea adresa un memoriu

procurorulul general de
lang& curtea de apel. Acesta va ordona procuroruin' pe lang& tribunalul
de prima instant& ca
cerceteze Imprejurkrile
va face apol el insusi raport presedintelul curteI
apelative, care dup& ce

va insciinta pe parinte
dap& ce va fi adunat t6te
177
337. Mama are drepturI

de coreCtiune asupra copiilor s61 naturall, legalmente recunoscutl. (civ.48,
308; civ. Fr. 383).

338. Tatttl in timpul cftsatoriel, i dup& desfacerea asgtorieI acel din don't
sot.I rmas In vit& conserv& dreptul de folosint&
asupra avereI copiilor lor
prim& la virsta de 20 ani
deplinl, sag pin& la emanciparea lor, ciao& se va
face Inainte de acst& etate. (civ. 285, 343, 397,
416, 421, 517, 521, 541,
572, 658, 1225; civ. Fr.
384).
339. Dreptul acesta de
folosint& impune urm&td-
rele sarcinl:
Sarcinile care privesc
pe usufructuarT.
Alimentele, intretinerea i crescerea copiilor
In proportiune cu averea
lor.
Plata rentelor sail a
dobindilor capitalurilor ce
datoresc copiiI.
Cheltuelile IngropitreI
i acele al bleI din
urmg,. (civ. 186, 540, ur.,

1729 2 si 3; civ. Fr. 385).
340. Acest drept de fo-
tea revoca sag modifica
losint& nu va avea loe

pentru tatl sati mama,
de presedintele tribunaluluI de prima instant&
nuntat desp&rtenia. Mama care va trece In altfi

caatorie nu va maI avea
sciintele putincise, va pu-
ordinul de arestare liberat

(civ. Fr. 382).
In contra areia se va fi pro-
www.dacoromanica.ro
175
CODUL CIVIL (Art. a41S47)
acest drept de folosinth.
(civ. 280, 338; civ. Fr. 386).

341. Dreptul de f o losing"
nu se va lntinde asupra
avereI ce copiiI ar putea
chstiga prin deosebita lor
munch si industrie, precum niel asupra avereT,
ce s'ar fi dat prin donatiune sah legat copiilor,
cu conditiune expresh ca
tathl si mama sh nu se
folossch de ea. (eiv. 343,
658; civ. Fr. 387).
TITLUL X. *
Despre minorltate,despre
tutelh t despre emu'.
eipatiune
CA.PITOLUL I.
Deepre minoritate.
$42. Minor este acela
care nu are Inch etatea
de 21 anI Implinitl, fie
parte bhrbhtsch sah fe-
me6sch. (civ. 434, 950, 1187
ur., 1166; eiv. Fr. 388).

CA.PITOLUL
Deapre tute14.
Sectiunea LTutela tatalui
a Mama
343. Tathl, In timpul

easfttorieT, administrzh, averea personal& a copiilor
s6I minorI, da soma despre
fondul i veniturile [were
asupra crtreia n'are* dreptul de folosinth. Dd smh

Din orare In textul (Akio], aoest titlu &tit No, V,
'0
numal despre fondul avereI asupra chreia legea
dh dreptul de folosin h.
(civ. 124 126, 338-341,

343, 315 ur., 427, 658,1224;
civ. Fr. 389).
Duph mrtea unuia din sotI, tutela asupra minorilor copiI revine
de drept sotulul r6mas In
vi&th. (civ. 124-126, 346,
347, 355, 385; c. p. 268;
civ. Fr. 390).

Tatra pte sa orinduiasc& un consiliu Ingrijitor pe lhng& r6masa In
vit& mamh a copiilor, In
care Nis ea nu va putea
face niel un act ating6tor
de tutela, fhrh seirea
Invoirea consiliaruluI. (civ.

Fr. 391).
Mama nu este Indatorath a fi neap&rat tutrice. La Intlmplare edad
nu va primi tutela este
datre a face acstit deelaratiune la tribunal In
40 dile dupa mrtea sotuluI, si a lndeplini datoriile
tutelel, phnh chnd se va

orindui un tutore duph
formele prescrise de lege.
(civ. 344, 355; civ. Fr. 394).
Dach mama tutrice
va voi a trece In a doua

chshtorie, este dat6re mal
Inainte de a se chshtori,
a cere de la judechtoria
competent& adunarea con-
siliului de famine, ea acosta s6, hot&rasch de se
www.dacoromanica.ro
envine a se lasa tot asu-
pra el tutela san nu; In

lipsa acestel formalitap ea
va perde de drept tutela
noul el so dimpreuna
cu dinsa vor fi rnspundntorT solidarI pentru tnte
urmarile tuteleT, ce ea a
tinut In contra legeI. (civ.
344, 355 ur., 1039; civ. Fr.
395).
Child consiliul de
famine, adunat dupa, lege,
va lasa tutela asupra mame!, ce voesce a trece In

a doua casatorie, el atuncI
va trebui s numeasc5,
ca tutore* pe eel de al
douilea barbat care, Im-
preunil, cu sotia sa, vor fi

respunIntorT solidarT des-
179
cetza, din vita,. (civ.344,
350; civ. Fr. 397).
Mama casatorita
din nou careia nu I s'a
lasat tutela fiilor din In-
sotirea dIntain nu p6te sa
anduiasca tutore asupra
lor. (civ. 347, 349; civ. Fr.

399).
Cand mama cea
din nou citsatoritil, careia

i s'a %sat tutela, ar orIndui, prin testament, un tu-
tore pentru copil din ea-
satoria de mal Inainte, acea
orinduire nu se va tinea
In sma de cat numaT cand
va fi Intarit de catre consiliul de familie. (civ. 347,

356 ur.; civ. Fr. 400).
pre administrarea aceleI

tutele; iar cand barbatul
de al doilea nu va voi
fie cotutore, atuncl niel
femeea nu va putea fi tu-
Seetiunea III. Despre tutela ascenden(dor.
va alege alt tutore. (civ.
copil, tutela revine d'a drep-
trice si consiliul familieI
347, 356, 390, 1039; civ.

Fr. 396).
Sectionea 11. Deepre tutela nu-
mitli de tatl sa4 mama.
Dreptul personal
d'a alege, prin testament
san prin un act autentic,un
tutore rudenie san strain

nu'l are de cat cel din urma dintre paring care in* Din erdre se alai ca tutore in
loe de cotutore.
Cand cel din urmli

dintre parintI, care va Inceta din vitil, n'a ales tutore asupra minorilor
tul, buriuluI dupgt tata, iar
In lipsa acestuia bunuluI

sli dupgt, mama,
i asa
suindu-se dupa, spite, astfel ea ascendentil dupgt tata sa, fie tot-d'auna preferap Inaintea ascendentilor
In aceeasI linie, dupa
(civ. 125; eiv. Fr. 402).
Dacii, In lipsa bu-
nuluT dupa tata si a bunuluI dupgi, mama a minorilor, s'ar afia don! ascendent! de un grad mal
www.dacoromanica.ro
180
sus, cd.rora se euvine tutela

si care amilndouT ar fi din
rerea si stitruinta dri-c5,reia din rudeniile mino-
ruluT, atunel tutela revine
sad a altor pd,rt1 intere-
al tatillul minoruluT. (civ.

Fr. 403).
grijirea judee6torieT competinte.

E liber orT care a da de
unja despre tat6 a minode drept aceluia care s'ar

gfisi a fi bunul dup6 tatit
Dack o asemenea
concurentd, s'ar gasi mire
douT buni, al doilea din
linia duplimamit, numirea
se va face de cd,tre consiliul de familie, care va

fi Ins& dator a alege pe
unul din aceT ascendent!.
(eh'. 365, ur.;eiv. Fr. 404).
Sectiunea IV. Despre tutela als4 de cdtre consiliul de
Tamale.
CELnd un copil mi-
nor si neemaneipat ar r6-
minea fruit tat& si mamd,,
f6r6, tutore ales de edtre
tatftl sad mama sa, si Mr&
ascendenti de sex bitrbrttese, preeum si la Intilmplare ed,nd tutorele, fiind u-
nul din ceT pomenitt maI sus,
s'ar gfisi sat In stares, esclusiuneT de care se va
vorbi mal jos, sad dup6

lege ap6rat de tuteld, atuna eonsiliul de familie
va lngriji pentru numirea
unuT alt tutore. (eiv. 344,
346, 349, 362, 370, 383 ur.;
pr. eiv. 638 ur.; c. p. 22,
268; civ. Fr. 405).

856. Consiliul familieT
se va aduna, said prin ce-
ruluI, sad a creditorilor luT,
sate, sad ex officio, prin in-
seire tribunaluluT despre

eausele ce reelamrt numirea unul tutore. (civ. 93,
357, 369; pr. civ. 638 ur.;
civ. Fr. 406).
357. Consiliul de familie
se va eompune eel purin

de 5 rude, din care 3 vor
fi despre partea tataluT,
si 2 despre partea mame!,
lar cand despre partea unuia din pdrintI nu ar fi
rudeniT, ea A se p6td, Indeplini acest num6r, lipsa

sd, se indeplinscit eu rude
de partea celul-lalt pitrinte,
pdzindu-se rinduiala de a
se prefera tot-d'auna cele
mal de apr6pe rudeniT des-
pre fie care linie. Rudenia
se va prefera lnaintea a-
finelul (cuscru) de acelasT
grad si, Intre rudeniile de
asemenea grad, eel mal

In virstft se va prefera.
(eiv. 358, ur.; 365, 383, 386,
660 ur.; c. p. 22, 268; civ.

Fr. 407).
858. FratiT bunt (adiell
fratl de un tat& $i mam)
aT min oruluT si brtrbatil su-
rorilor bune sunt de drept

membri al consiliuluT de
familie, MA a fi mitrginit
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Ad. 359-365)
numrul lor, de vor fi hm&
maI putin" la num6r de

cftt 6, alte rudena vor fi
che mate spre complectarea consiliulul. (civ. 357,

383; civ. Fr. 408).
M'Id In districtul
unde s'a deschis tutela nu
se vor gisi rudeniI de a-
prpe in num6r Indestuliitor spre complectarea con-
siliuluI, atuncl tribunalul

districtuluI va cherna pe
rudele cele mal de aprpe
ale mortulul din cuprinsul
trei; iar lacas de necom-
plectarea consiliuluI cu ru-
dele cele mal de aprpe
ale mortuluI, atuncI se vor

cherna alte pers6ne dintre
cetnteniT din aceea41 comunk cunoscutI cii ati avut
leghtur6, de amicitie neIntrerupt6, cu tat61 san
mama minorilor. (civ. 357,
360; civ. Fr. 409).
Tribunalul va puteo. chiar In casul cind se
gfisesce In coprinsul districtuluI un numr ludes-
181
Intrunire se va regula de
catre tribunal in di anume

hottsrlti, potrivit cu apropierea san depArtarea lo-
cuintel pers6nelor ce an
a fi chemate. (pr. eiv. 729

ur.; civ. Fr. 411).
Rudeniile,afinil san
amicil adunatI ast-fel vor
fi datorI a merge In persemi, san a fi infnti,atl

fe-care de procuratorl anume i. inadins rinduitl
pentru acesta. Un procu-
rator nu pte inffitia me"

mult de AA o singurri,"per-
snh'. (civ. 364, 1632, ur.;

civ. Fr. 412).
De va:urma legiuit aprtrarekdin partea

chematilor,
i de se va
gfisi de cuviintli orI a se
atepta membril ce lipsesc,
orI a se indeplini cu alte

pers6ne, la un asemenea
cas, precum i la orl care
altul cii,nd interesul mi-
tulAtor de rudeniI san afinI
norelul ar cere, tribunalul

va putea hothrl adunarea
pentru o ala di. (civ. 362,
364; civ. Fr. 414).
consiliul de familie, si che-
OrI-ce rudft, cuscru

san amic, convocat, i care
(cuscri) pentru a forma
me pe alte rudeniI mal

apropiate In grad, san tot
fttri scusi legitimk nu va

veni la adunare, se va su-
deniile ,yi afiniI present;

domiciliate in alte districte
pentru a forma san a complecta consiliul familieI.
nu va trece peste 200 lel,

O se va pronunta de entre
tribunal frtrn, apel. (civ.
362, 363; civ. Fr. 413).
de acelal grad ea i ru-
(civ. 359; civ. Fr. 410).
Termenul pentru
pune la o amendn, care
865. Consiliul de familie
format dupli lege, se va
www.dacoromanica.ro
182
aduna la taibunalul judetuluI, sati aiurea unde va

decide presedintele tribunalului; aflarea de fat& a
6 membri eel putin este
famine nu va fi primiti.
358; art. 62 leg. jud. ocol.;

civ. Fr. 415.)
Consiliul se va pre-
Indeplinirea la vreme a le-
obligatorie spre a putea

pi In lucrare. (civ. 357,
sida de catre eel mal

virsta din membriI preseng. Chibzuirile se vor
incheia dupa majoritatea
voturilor, &lie& cel putin
cu un glas mal mult peste
jum6tatea glasurilor persnelor
aflate de fatil.,
inteleendu-se ca num6rul pers6nelor de fatii

fie tot-d'a-una fara sot.
(pr. civ. 638, ur.; civ. Fr.
416).
Spre a nu se compromite interesele minorilor prin Intardiere, and

consiliul de familie, convocat dupit lege, nu BO va
aduna In terinenul pre-
scris, afar& de casul aratat

de art. 373*, tribunalul dis-
trictuIui va pasi cu lucrarea ex officio, si va !ride-
plini datarla ce are con-
(civ. 361, 368;
La tte intimplarile mal sus aratate, tribunalele de judete sunt

dat6re, sub a lor r6spundere, a se Ingriji despre
giuitelor formalitatl, spre

a nu se vat6ma interesele
orfanilor, rilmaind ele res-
pundatre pentru ori-ce
Incuviintare a nelegalelor
m6suil propuse de consiliul familiel, i membril
consiliulul vor fi respund6torr pentru fraudulsele
lucrarT din parte-le, prin
care s'ar causa pagubli pupilulut (civ. 367, 998, 1876 ;
pr. civ. 305, 308).
$69. Tutela este o In-
sarcinare personal& care
nu p6te trece /a mostenitoril tutoreluI. Acestia
vor fi numal r6spundistorI

despre administratiunea
aceleI tutele, si daca vor

fi majorl, vor fi datoil a
continua cu tutela panii
se va numi alta. (civ. 653,

1552, 1559; civ. Fr. 419).
See(iunea V. Devre eausele
care apd.re de tuteld.
aratand acsta anume In
370. Pot sh se apere de

tutela persnele care fac
o asemenea lucrare,
orl ce propunere s'ar face
din partea consiliulul de
ail& In serviciu public, si

cal care at o carmuire su-
siliul de familie dupa lege,

jurnalul ce va Incheia. Dup&
* Din er6re se trimite la art.
373 In Ion de 363,
parte din cler; eel ce se
perira in ramurile ce le
sunt Ineredintate precum
a) Ministri.
www.dacoromanica.ro
CODLTL CIVIL (Art. 871 877)
Membrii Curta de Casatiune.
Membra consiliuluI
de Stat.
Presedinta tribunalelor i curtilor.
Prefectil.
Sub-Pref ecta.
Directora ministere-
lor.
rilor.
Directora prefectu-
Grefierit
1) Militara In serviciu.
Directoril de diferite
servida publice.
Ce! trimisI In misiune In tra straina, si top
ceT carl ad o functiune

publica In alt district de
188
Tot acel ce nu este
niel ruda, niel afin (cuscru) en pupilul, nu pote

fi silit a primi tutela ar
voluta sa, afara de casul
cand in tot cuprinsul districtuluI unde este domiciliat minorele, nu se afla
niel o ruda, san afin In
stare de al administra tutela. (civ. 379, 453; civ.

Fr. 432).
374.Pers6nele In virsta,
de 65 anI, pot a se apara

de primirea tuteleI; iar a-
cela ce ar fi fost numit
tutore, mal Inainte de a-
asta vIrsta, va putea la
cat acela unde se des-
70 anT s cra lepadarea

sa din tutela.. (civ. 379,
ur.; civ. Fr. 433).
375. Pers6nele supuse
une! infirmitatI grave, le-
ce ad primit tutela, aflandu-se In serviciele mal sus
prate de tutela; daca acea infirmitate li s'a In-
vid!. (civ. 370, 379; civ. Fr.
ur.; civ. Fr. 434).
chide tutela. (civ. 371, 372;

civ. Fr. 427, 428).
Cu Oto acestea cei
aratate, nu vor fi In urmit

1gaduitl a se lepada de
dinsa din causa acelor ser430).
lar la din contra,

aceT care ar fi intrat In
unul din serviciele mal sus
aratate, In urma primireT

uneT tutele vor putea, daca
nu voesc a Sine acea tutela, s cera In termen de

1 luna adunarea consiliuluT de familie, spre a a-
lege un alt tutore In loen-le (civ. Fr. 431).
galmente dovedita, sunt a-
tamplat In urma primireT

vre uneT tutele, pot cere
desarcinarea lor. (civ. 379,
276. 0 tutela,
este pentru aceeasl per-
s6na o legiuita aparare de
a nu primi si o a doua
tutela. (civ. 379, ur.; civ.
Fr. 435).
377. CeI ce ad 5 copit
legiuii sunt aparati de
orI care alta tutela stra-
ata; copa mortl nu vor fi

num6rat1, de ct numai
atuncl cand i acestia vor
www.dacoromanica.ro
184
fi lasat copil vil. (civ. 379;

civ. Fr. 436).
CopiInascuti In cur-
sul duratel tutelel nu pot

fi o causa spre a se eere
desa,rcinarea din tutela.
(civ. Fr. 437).
Daca tutorele ales
este fat& la deliberarea

consiliululde familie, care
pune asupra lui sareina
tuteleT, el este dator Indata sa propue, spre apararea Ba, orI care din imprejurarile mal sus arittate, iar ne fiind fata, va
fi Indatorat In 15 4ile cel
mult, dupa ce i se va face

cunoseuta numirea sa,
Impartfissea tribunalulul
euvintele apariireI sale, lar
ne pazind aceste formalitatA nu va fi In urma, primit a mal face propunerI
de aparare. (civ. Fr. 438,
439).
(Ind tribunalul d istrictulul va cundsee calmprejurArile de aparare pro-
puse de alesul tutore nu

ail finta lor, 'I va indatora a primi tutela.
In tot casul Insa pan&
la decisiunea tribunaluluT,
tag care ar fi acea decisiune, va fi dator a administra provisoriu tutela.
(eiv. 378, 379; pr. civ. 638-
642 civ. Fr. 440).
881. Daca va isbuti a
rmanea aparat de tutela,
aceia care se vor fi Im-
potrivit aparfireI, pot fi con-
damnatI la despagubiri.
Dach nu va fi apitrat,
va fi Insus1 condamnat la
cheltuell. (pr. civ. 140, 143;
civ. 378,379; pr. civ. 638

642; civ. Fr. 441).
382. Acel cari, far& a
Infatisa legiuite euvinte de

aparare i dupa formele
preserise de lege, nu vor

voi a primi carmuirea uneI
tutele ce li s'a oferit dup&
legl, vor fi respundkori de
to:Ste pagub ele causate prin
refusul lor In averea minoreluT. (civ. 370, ur., 379).

Sectiunea IV. Despre tvecapacitatea eaclusiunea qi des-
tituirea di tidal.
383. Nu pot fi tutorI,
nid membriI unuI consiliu de familie:
Minoril, afar& de fatal
si mama.
InterslisiT.
Femede, afar& de ma-
ma si de femeile ascen-
dente.
Totl aceia care insusT,
saS al caror tata i mama,
aa cu minorul un proces
in care este compromisii
starea civil& a acestuia,
saa averea lul, sail o parte
insemnata din ea. (civ. 325,

342, 384 386, 441, 452;
civ. Fr. 442).
384. Osanda la o pe-
dpsh criminal& aduce cu
sine de drept esclusiunea
www.dacoromanica.ro
185
de la tuteli, precum oi
destituirea din o tutela
fi chemat oi ascultat Ina-
p. 7, 22, 268; civ. Fr. 443).
format chemereT, esclude-
tituibilI:
Persnele cu purtare
rea In deobsce cunoscute.
lipsa. (civ. Fr. 447).

$89. Daca tutorele se va
multumi cu escluderea sat
primita mal dinainte. (c.
385. Sunt asemenea oprit/ de a fi tutori oi des-
Persnele care daa
dovedl de rea credinta, saa
incapacitate In Indeplini-
intea luT i tutorele. Dace,
tutorele nu se va fi con-
rea satt depeztarea se va

Incheia de consiliu i In
depertarea lui, atuncI se
va numi alt tutore care

va intra indatit In fune-
386. VerI care va fi es-
tiunea sa.
Dace, va urma plangere
din partea tutoreluI asupra eseluderel sali a des-
tutele nu mal pote fi niel

o data mernbru la vre un
consiliu de familie. (civ.
cel mult, de &and i se va

fi incunosciintat escluderea sali destituirea, cand
rea sareinel de tutore. (civ.

458; pr. civ. 145; c. p.330;
civ. Fr. 444).
clus sa destituit din o
347, 383, ur.; civ. Fr. 445).
387. Destituirea tutore-
luI se va face de catre
consiliul de famine, convocat fiind el de tribunal.

Tribunalul nu va putea
refusa convocarea consiliuluI de familie and cererea de convocare se va
face formal de catre unul
saa mal multe rude Baia
afinl al minorulul, prima
la gradul de ver primar,

sat In mal de apr6pe spte,.
(civ. 356, UT., pr. civ. 642.
eiv. Fr. 446).
388. Incheierea consi-
liuluI de familie, prin care
se va pronunta escluderea sat destituirea tutorelul, va trebui a fi motivate, oi data dupe. ce va
tituireI sale pan& In 5 dile
ea s'ar fi Incheiat In nefiinta lul, tribunalul va
hotart de urgent& asupra

plangereI remaind dreptul
de apelatiune, In eas de
nemultumire, atat rudelor saa afinilor earl au pro-
vocat escluderea set destituirea, cat oi tutoreluI.
Din momentul cand tribunalul va Ineuviinta es-
cluderea saa destituirea
tutorelul, acesta va fi suspendat i se va mind o
altii, pers6na ca tutore provisoria. (pr. civ. 641, 642,

683; eiv. Fr. 448, 449).
Sectiunea VIDespre administrqiunea tutorilor.
390. Tutorele va parta

grip, de persna minoru-
www.dacoromanica.ro
188
Julsi 'I va representa In
tte actele civile, el va administra bunurile minoru-
lui ea un bun plirinte de
at fost fat& la punerea sigilielor In eas de ar fi rudenil de fat s se cheme
dinsele s punt sigili-
si va fi respun- ele lor, 0 In lipst, de rude

daor pentru daune inte- s6, cheme din cetatenii cel
familie,
rese ce s'ar putea Inampla din rua lor adminis-
mal bine notati ca sit fie

presentl la acsttt opera-
cump6ra bunurile mino-
62 leg. jud. ocol).
contra pupiluluI su. (civ.
(eiv. 392; pr. civ. 668).
trare; el nu pte niel a Vane. (pr. civ. 654 ur.; art.
ruluI, niel a le lua In aRidicarea sigilierenda, nicI a primi celor se va face duprt aceleasl
siunea a vre unui drept forme ca i punerea lor
sat a vre unel creante In prin Incheiere de jurnal.
93, 338, 356, 398, 414, 807,
809, 1231, 1308, 1419, 1538,
1753; e. com. 10, 13, 18,

pr. civ. 145, 653; eiv. Fr.
450).
391. Consiliul famillei,
sat In lipsa acestuia tri-
bunalultinutulul va regula
facerea catagrafiel averel
minorelul, spre a o lucredina tutoreluI numit, frt
de care tutorele nu va putea intra In functiune. (civ.
367; pr. civ. 671, 674, ur.;
civ. Fr. 451).
$92. La ori ce Intlm-
plare care motivzli dupii

legI numirea unuI tutore,
tribunalul districtului unde se institue tutela, va numi Indat un delegat, care
In unire cu procurorul vor
pune,Indatt, sigiliul pe t6te
lucrurile minorelul, i vor
Ineheia jurnal; un exem-
plar se va depune la tribunal subscris de ceI ce
Tribunalul districtulul, lndat6, dup sh,v1rsirea lucrttrel coprinse in

articolele de mal sus, este
dator st, convce consiliul
de familie spre a numi tutore. (civ. 391, 392; pr. civ.
654 ur).
In urma lucrArilor
prescrise la art. 402, 403
0 404* delegatul tribu-
nalulul, Insotit de procurer si de tutorele, vor ca-
tagrafisi averea minorelul,
si o vor Incredinta tutorelui prin un jurnal care

se va subserie de acesta.
Dam& minorele datoresce
ceva tutorelul, acesta va

trebui srt declare acsta
In inventariu, sub pedpsa

de a perde creanta sa, si acsta se va face dupit rechi-
sitiunea procurorulul sat
*Din er6re se trimite la aceste

articole; cele care trebniatt citate
aunt art. 892, 898 si 894.
www.dacoromanica.ro
COWL CLVIS. (Art. 396-400)
a delegatuluT tribunaltiluT,
mentionandu-se i In juriial. (eiv. 392-394, 396, 706,
730; pr. civ. 654, 657, 668,

674; art. 18 14 leg. timbr.;
leg. 29 Oct. 77; civ. Fr.
461).
In curgere de o hint
de la faeerea inventarului
tutorele va vinde prin licitatiune, care se va face
prin Indeplinirea tutulor
formalitatilor la tribunal,
t6te aver& miettre, afar& de acelea pe care eon-
siliul familiel l'ar fi autorisat a le pristra in naturt.

(civ. 397, 472 ur.; pr. eiv.
677; civ. Fr. 452.)
Tatal i mama, In
era timp at folosinta legall a bunurilor minore-
lul, sunt seutitl de a viuda

averea miWttre, dact eT
preferesc a o p5,stra 1.1 a
o restitui In natur5,.
In acest eas el vor face,
eu cheltuelile lor, o estimatiune drptt prin un ex-
pert, care se va numi de

tribunal, dupl ce va depune juramInt. (civ. 338,
ur.; 396; civ. Fr. 453).

La Ineeperea orT
duel tutele, afari de aceea
a tattluT ai a mamel, consiliul de familie va regula
chip& starea avereT suma
cftt s'ar socoti de cuviintli,
pentru cheltuelile minors-
luT cele de peste an, pre-
cum i cheltuelile admi-
nistratiunel averel; acela0

act va coprinde anume dact
tutorele este imputernicit

ca, In lucrarea sa, sti, fie
ajutat de unul satt de mal
multI administrator' i procuratorl cultfit ; aceqtia voz
gera sub respunderea tu-
toreluI. (civ. 343, 1642; civ.
Fr. 464).
Consiliul familiel
va hothrl suma din excedentele veniturilor asupra
cheltuelilor de la care va
!mope pentru tutore obligatiunea de a o da cu dobanda; o asemenea Introbuintare urm6z5, a se face
prin asigurare eu garantie potrivit legilor ei in soroc de 6 lunl, chip& expi-
rarea cfiruT termen tutorele va fi obligat a plltti

dolAnd5, pentru sumele ne-
Intrebuintate, de nu va dovedi cfi '1 a fost en nepu-
tinti a Intrebuinta acole
sume. (civ. 1088; civ. Fr.

465).
Daclt tutorele n'a
ftteut a se determina de
consiliul de familie suma

la care Incepe pentru dln-
sul obligarea de a o Intrebuinta, el va fi dator

chip& trecerea termenulul
expres prin art, precedent
a pliti dobinzile pentru
orT-ce sunlit neIntrebuintaorT cat de midi ar fi acsta.(eiv.399,420,1088,1689;
civ. Fr. 466).
www.dacoromanica.ro
1111141AGIU. Cadul Genend,
188
Tutorele, fie chiar
tatal sari mama, nu p6te

lua Imprumut pentru minore, nicl a ipoteca, niel
a Instraina averile luI cele

miscatre, mal lnainte de
a fi Imp-uternicit de dare
consiliul de familie; o asa
Imputernicire nu se va putea da de cat pentru causa
de mare nevoe, sati de un
folos Invederat; la intimplarea dintala consiliul de
famine nu va da Imputer-
nicirea sa, de cat numal

dupi ce se va constata prin
o socotla, In scurt Infatisata de tutore, cum ca,

banil, lucrurile miscatre
siveniturile minoreluisunt
nelndestulatre ; consiliul
familieI va Insemna In tte
casurile anume averile ne-
mischtre, care ar trebui
sa se vInda maI !TAM, pre-
cum si conditiunile ce ar
socotimaIavantagi6se pentru vInzarea lor. (civ. 402,
404, 951, 1166, 1771; pr.

civ. 681 ; civ. Fr. 467).
Hotarlrile consiliulul de familie ating6t6re
de acest ()Meet, nu se vor
pune In lucrare dupa ce
tutorele va fi cerut si dobandit aprobarea tribunaluluT, care va decide In

camera secreta, ascultnd
si conclusiunile procuroruiuT. (civ. 401, 404; pr. civ.
639, 682 ur.; civ. Fr. 458).
VInzarea se va face
publica prin lieitatiune In
tribunal In finta tutore-
lui si dupa ce se vor face

legiuitele publicatiunI.
La cas cand vinzarea nu
s'ar putea face Inaintea
tribunaluluI, atunci el va
orandui pe un judecator
supleante sail pe sub-prefectul respectiv spre a o
savtrsi la fata loculuI. (civ.
396; pr. civ. 682 ur.; civ.

Fr. 459).
404.Formele cerute prin
art. 401 si 402, pentru instrainarea bunurilor minoreldl, nu se vor aplica
nicI de cum la casul and
o asemenea vInzare prin
licitatiune va fi fost ordonata prin o sentinta judecatorscri, dupa, cererea
unuI coproprietar.
hurt, in acest cas, licitatiunea nu se va putea face
de cat dupa, formele stabilite prin art, precedent;

strainil vor fi neaparat admisI la licitatiune. (civ. 396
409, 454, 733, 736, 747, ur.;
1388, 1389, 1826; pr. civ.

682; civ. Fr. 460).
405. Tutorele nu va putea primi nicl refusa o mostenire crtzuta minorelui,
ffirli, a avea mal Intaia autorisarea consiliuluI de fa-
mine; primirea nu se va
face de cat cu beneficiu
de inventarie. (civ. 687,
695, 704, 751; pr. civ. 702;
civ. Fr. 461).
www.dacoromanica.ro
La cas alud suc-
cesiunea refusat5, In numele tninoreluI nu s'a prirnit de o alta pers6na, ea

so va putea relua, sat de
tutorele autorisat prin o
nout deliberatiune a consiliuluT de farailie, sat de
minore ajuns la majoritate, Ins5, in atarea In care
189
In ambe casurile
art. precedentT,tutorele va
fi dator a consulta consiliul de familie In privinta

mijlacelor de aparare. (civ.
408, 409).
0 Irapart515, atin-
gtdre de averea minore-
lul, ca s ptta avea
reluare, i far5, a se putea

ataca vinzarile sati alte
acte, carT s'ar fi facut le-
giuit In timpul vacantel.
trebue Mi se faca
prin judecAtorie, In urma
uneT pretuirI Menta prin
expertI numitI de catre tribunal i dup5,Indeplinirea
tutulor formelor legiuite.
(civ. 405, 701 ; obr. Fr. 462).
(civ. 409, 412, 734, ur., 743,
succesiunea s'ar glisi la
Donatiunea facuta
unul minor nu se pede primi
de cat cu autorisatiunea
consillulul de familie.
Ea va avea in privinta
minoreluI acela efect ca
In privinta majorelul.
(civ. 801, 815; eiv. Fr. 463).
40S. Niel un tutor@ nu
va putea intenta actiune
In numele minorelui, av5nd
de oblect un drept asu-
pra vre unul imobil, niel

a Incuviinta la o asemenea cerero facuta In contra minoreluT, rara autorisarea consiliuluI de familie. (civ. 357, ur.; 952;
com. 10, 12, 16; civ. Fr.
747, 749, 952, 1166, 1190,

1900; pr. civ. 692, ur.; civ.
Fr. 466).
Expertii, dupit ce
vor depune jurtudnt Inaintea presedintelui tribunaluluI sat a judecatorului

sine locul,
's1 vor Indeplini eu eredintIt misiunea, vor procede la divisiunea lucruluI de Impartlrt i forma-
rea loturilor, carl se vor

trage la sortI In presenta
unuI membru al tribunaOrl-ce alta ImpArt15,
se va considera ca nelegala. (civ. 411, 734, 743;

pr. civ. 700; civ. Fr. 466
464).
2).
sare va fi trebuittre tutoreita pentru facere de
tea precurma prin transi-
409. Asemenea autori-
o linpfirtla, pornita In con-
tra minoreluI. (civ. 408,
410, 728, 747; civ. Fr. 465).
Tutorele nu va pu-
gere pricinT ating5t6re de

interesul minorelul, de cat
nu/nal cu autorisarea consiliulul de familie, i dup6
www.dacoromanica.ro
190
CODUL CIVIL (Art. 414
avisul a 3 jurisconsultl,
arittatT de procurorul tribunalulul, aprobat de crt-
tre tribunal, dupa ce va
fi ascultat i conclusiunile
procurorulul. (civ. 1164,
1166, 1706, 1900; civ. Fr.
467).
Tutore/e, ce ar avea cuvinte de nemultumire insemnt6re pentru

purtfirile minoruluT, va putea s, arate plfi ngerile sale
consiliuluT de familie,
dacti el va fi autorisat de
consiliu, va putea cere punerea la poprlft a minoreluT conform cu regulele
stabilite la titlul IX. Despro puterea parintsca. (civ
330, ur ; civ. Fr. 468).
Sectiunea VIII. Despre socotelile
tuteler.
Fie-care tu tore este
dator a da s6mft despre
administratiunea sa. (civ.
416, 419, 426, 1541, 1753,

1901; pr. civ. 653; civ. Fr.
469).
Fie-care tutore, a-
far de tatft si mam, si

acestia numaT pe timpul
ct ati usufructul legal a-
supra bunurilor minoreiuT
este dat,or In cursul tutelel sale a arta Insers la
tribunalul puntal, la finele fie-crut an, starea
administratiuneT sale; iar

tribunalul, la Intftmplare
cftnd tutorele este ales de
411I)
cittre consiliul de familie

va fi dator a Implirtsi
mal Intaiti copie Intfirit
de starea acesteT administratiunT consiliuluT de fa-
milie, care av8nd a face

lurtrI aminte asupra Imprejurrailor administrati-
uneT tuteleT, le va adresa

tribunalulul In termen de
15 lile, dupli, primirea co-
piel; treand lusa acest
termen, atunes/ tribunalul

frirli a mal astepta sus disele lurtrT aminte, va re-
gula cele de cuviint In

privirea dftreT de sm
partea tutorelul. (civ. 338,

343, 348; civ. Fr. 470).
Tutorele care nu
va depune In tribunal socotelile pila& In 15 ()He

dup6, finitul anuluT, va pu-
tea fi executat pentru pre-
darea lor de atre tribunal. (civ. 416; c. p. 330).

La esirea sa din
tutelfi, tutorele este dator

a da socoteli obstescl pentrutdtduratatutelei sale ;
spre acest sfirsit el este

dator a Intocmi dou6 de
o potrivrt exemplare, care
treand prin consiliul de
familie, se vor supune tribunaluluT cu observatiunile ce va fi fcut, r6mitind
tribunalulul a le Incuvi-
inta sati nu, dup6, imprejuritrI. Numai dupli predarea socotelilor obstescI
Ineuviintarea lor de O,-
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 411)-424)
tro tribunal, se va considera tutorele desfAcut de

tutela sa, fArli jignirea
mancipat de Catre taal

.560, safi in lipsa tatilut
de catre mama sa, chnd
luT devenit majore de a
virstel sale.
dreptuluT reservat pupilu-
cere sma tutorelul de ad-
ininistrarea tutelet (civ.
415, 1540 ur.).

Ori-ce conventiune
sfivirsitit Intre tutore
intre pupilul ajuns In ma-
joritate, va fi
fArii,
tArie
(tac& ea va fi fost fAentii,
inaintea expirAreT uneT lunT
de la desfacerea definitivit
a tutorelut (civ. 418, 809,
1707; civ. Fr. 472).
Daek dupA socoten, tutorele va rfimtinea

dator cu vre-o sumA mi-
norelut acea sumA va purta dobAndfi. din (liva chiar

a Incheilirel socotelilor tut eleT.
Dobilmle pentru manolo
cu care ar rfimanea da-
tor minorele clitre tutore

nu vor curge de cftt din
diva chip& incheierea so-
cotelilor definitive In care

se va fi ffieut somatiune
de platfi. (civ. 1079, 1088;
civ. Fr. 474).
CAPITOLUL
Despre entancipa(iume.
Minorele se orlan-
eipzA de drept prin efi-
sfitorie. (eiv.127, 431, 1224,
1225; civ. Fr. 476).

Minorele chiar ne-
efisfitorit, va putea fi e-
va fi indeplinit 18 en/ ai
Acstfi, emancipare se va
face prin singura declaratiune a tatfilul saA a ma-
mel, la tribunal, care se

va publica. (civ. 431; art.
20 1 leg. timbr.; eiv.
Fr. 477).
Minorele ai cfiruT
tat i mam afi Incetat
din vith va putea asemene fi emancipat, ins

numal dupA ce va fi implinit virsta de 20 anl,
dad), consiliul de t'amibo
va gh,si de euviint.
In acest cas emancipatiunea va resulta din de-
liberatiunea consiliulul de
familie, si din declaratiunea ce tribunalul dimpreun& cu consiliul de fami-
lie va fi fficut In acelasT
act, c minorele este e-
mancipat.
Ineuviintarea emancipatiunel se va publica. (civ.
356, ur., 431, ur.; pr. civ.
638 ur.; obr. Fr. 478).
Dad', tutorele nu
va fi fficut niel o cerero
de emancipatlune a mi-
noreluT, de care s'a vorbit

In art. precedente, si dacA
una safi mal multe rude

set cuscri al acestuT mi-
nore in gradul de vfir primar, saA in grade mal de
www.dacoromanica.ro
192
aprpe, '1 vor gesi destoinic de a fi emancipat, vor
putea cere de la tribunal

de a convoca consiliul de
familie ea Mt delibereze
despre acste emancipare.
(eiv. 423; civ. Fr. 479).
Minorele emanci-
pat va avea un curatore
sistenta curatoreluI seg.

(civ. 749, 815, 915, 1538;
civ. Fr. 482).
Minorele emanci-
pat nu se va putea im-
prumuta sub niel un euvint, fare deliberatiunea

consiliulul de familie, a-
va da emancipatulul minore, In fiinta curatorelul
deverita de tribunal, dupa

ce va asculta pe procuror.
(civ. 950, 1157, 1166; pr.
eiv. 638, 639; c. pen. 322;
civ. Fr. 483).
Nu va putea vinde
niel instaina vre un lucru
nemischtor, niel a face vre
480).
de acele privitre la o sim-
paint la etatea major& care
se va numi de consiliul
de familie. (civ. 421, 426,
434; civ. Fr. 480).
Socotla tuteleI se
set]. (civ. 415 ur.; civ. Fr.
Minorele emanci-
pat nu va putea arenda

sag Inchiria nemiscatrea
sa avere mal mult de eat

pe 6 anT.
El '0 va strange veniturile, va da chitanta de

a lor primire, si va face
orI-ce act privitor numaT

la o pure, administrare a
averel sale, IntocmaI ea
un majore, fr s pet&
ataca asemenea acte In
tte casurile In earl, niel
majore fiind, nu le ar putea ataca. (civ. 1157, ur.,

1419, 1538; civ. Fr. 481).
Nu va putea porni
nicI un proces privitor la
vre-o avere nemiscetre,
niel chiar de a se apara,

niel a primi, niel a ridica
capitalurl, ilia a da chitent& pentru ele, fara a-
un alt act, de cat numaI
ple, administratiune fare,

Indeplinirea formelor prescrise pentru minoriI neemaneipa41.
Obligatiunile de dinsul
contractate, prin cumperare sag prin alt mod, se
vor reduce la preturile eu-
venite cand vor fi peste

mesura Incercate. Tribu-
nalele la asemenea Impre-
jurarl vor lea In consideratiune averea minorelui,

buna sag rua credinta a
persnelor ce vor fi contractat cu dinsul, precum
i folosul sali nefolosul acelor cheltuell. (civ. 401,

ur., 427, 806, 1157, 1164,
UF.; com. 12; civ. Fr. 484).
OrT care minore

emancipat, ale caruI tocmen se vor fi sceclut In
virtutea art, precedente va
www.dacoromanica.ro
COWL UNTIL (Art. 432-440)
perde beneficiul emaneipatiuneT, care i-se va ridice cu pazirea acelorasI

forme, cu care i s'ari si dat.
(civ. 422, ur.; civ. Fr. 485).
Din Oiva In care

se va publica revoearea
emancipatiuneI minorelul,
minorele va intra din nou
sub tutela, si nu va mal

putea esi, pana la ajun-
gerea sa In majoritate.
(civ. Fr. 486).

Minorele emancipat care va face comercin
se socotesce ea major pentru faptele elite privesc la
comerciul sn. (civ. 1160;
com. 10, 11, 12; eiv. Fr.
193
imbecilitate, de smint,615,
san de nebunie cu furie,

trebue a fi interlis, chiar
si cand are intervale lu-
cide. (civ. 457, 950, 952;
pr. civ. 643 ur.; civ. Fr.

489).
OrI-ce ruda este

primita a provoca inter-
dictiunea rudeI sale. Asemenea si unul din sot,I In

privinta celuI-lalt. (pr. civ.
643, ur.; civ. Fr. 490).
In cas de nebunie
cu furie, dull interdictiunea nu este provocata,

niel de sot niel de rude,
ea trebue sa fie provoca-
ta de procuror, care In
TITLUL XI.
casurI de imbecilitate sag

de smintire, pte aseme-
Despre majoritate, despre

interdictinne si despre
unal pers6ne, Ins5, numaI
487).
consilini indiciar
CAPITOLUL I.
Despre majoritate.
Majorl se socotesc
atilt barbatul cat si femeea
care an Indeplinit 21 anT;
la acsta virsta fie-care

este capabil a face t6te
actele privitre la \dea

civilit, afar& de restrictiu-
nile prevNute la titlul ca-
satoriel. (civ. 127, ur., 197,
311, 326, 435, 464, 1165;

civ. Fr. 488).
CAPITOLUL Jr.
Despre interdietiune.
Majorele care este
nea a o cere in contra

cand n'are niel sot, niel
sotie, nicI rude cunoscute. (pr. civ. 643 ur.; civ.
Fr. 491).
011 - ce cerere de
interdicpune se va face
catre tribunalul de prima
instanta. (pr. civ. 59 ur.;
eiv. Fr. 492).
Faptele de imbe-
cilitate, de smintire san

de nebunie cu furie vor
fi aratate prin scris; col
ce vor cere interdictiunea

vor infatisa martorl si InscrisurI sprijinitre cererel lor. (civ. Fr. 493).
410. Tribunalul va or-
In o stare obienuitii de dona ea consiliul de fawww.dacoromanica.ro
104
milie, format dupft modul

determinat la sectiunea
IV a capitolulul U de la titlul X. Despre minoritate,
despre tutela i despre e-
mancipatiune", sa 'sl dea

parerea asupra stare! In
care se aflit pers6na a carel interdictiune se cere.
(civ. 357, ur.; 441; civ. Fr.
494).
Aceia cari vor fi
provocatinterdictiunea, nu
vor putea face parte din

consiliul de faxnilie ; ca tte
acestea, sotul sari sotia

copiiI perstnei, chiar cerAnd interdictiunea, vor
putea fi admisI In consiHui de familie, fara a lua
parte la vot. (civ. Fr. 495).
Dupa ce va primi
parerea consiliulul de familie, i opiniunea medicilor competinti, tribunalul va face interogator parItulul i de nu va fi In
stare a se Infatisa in camera de chibsuire, se va

face la locuintft, de unul
din judecatorl, Insarcinat
cu acsta, insotit de grefier. In tte casurile procurorul va fi fat& la interogatoriu. (pr. civ. 645;
civ. Fr. 496).
44$. Dupit cel dintait
interogatoriu, tribunalul
va orindui, de va gag de
cuviinta, un administrator
provisoria spre a Ingriji

de perstna si averea
ritului. (pr. civ. 320, 322;

civ. Fr. 497).
Hotarlrea asupra
unel cererl de interdictiune, dupa ce s'a ascultat
partile, sat se vor fi chemat legal, nu va putea fi
data, de cat in sedinta publica. (civ. Fr. 498).
De va respinge cererea de interdictiune, tribunalul va putea dupalm-
prejurail, ordona, ca paritul sa nu mal fie liber

a pleda, a se invoi, a se
imprumuta, a primi un
capital, nicl a da chitanta

de primirea luI, a instill,ina, nicl ipoteca averea
sa, fart' asistenta unul
consiliu, eel va fi orinduit
prin acea hotarlre, la cure
cas
se va face publica-
tiune prin Monitor. (civ.

458, ur.; pr. civ. 647; civ.
Fr. 499).
In cas de apela-
tiune in contra hot5,rireI de
prima instantit, curtea de

apel va putea, de va gasi
de cuviintft, a supune la
un nou interogatoriu per-
stna In privinta careia
s'a cerut interdictiunea,
sat a orandui un judeca-
tor spre a face acel interogatoriu. (civ. 442; iv.

Fr. 500).
Hotarlrea cartel de
apel sat a tribunaluluI de

prima instant& care va
pronunta interdictiunea
www.dacoromanica.ro
sati numirea unul consi-
liu, va fi, dup6, struinta

reclamantilor, scsi a far6,
comunicat pfirtilor si Inserisil, In registre. In ter-
men de 10 dile va fi afipt In sala audienteT,
precum i publicat prin

Monitor. (civ. Fr. 501).
44S. Pronuntarea
terdictiuneI saa a numirel
's1 vor avea efectele lor din diva
de ch,nd s'a publicat hotrirea.

Tte antele Mute In
urma publicapunel de interdictiune, sai far a-
sistenta consiliuluI judeciar vor fi de drept socotite ca frr. finta. (civ.

445, 447, 948, 950, UF. 1164,
196
curtea de apel
va confirma acea hot5,r1re,
se va orindui un tutore
interdisulul, potrivit regulelor prescrise la titlul des-
pre minoritate, tute16, si

emancipatiune; administratorul provisoriu va Inceta din functiunile sale,
qi va da socotla tutorelul, de nu va fi chiar el
InsusI tutore ornduit.(civ.
355, ur., 447, 454; pr. civ.
129; civ. Fr. 505).
Brbatul este de
drept tutore al femeeI sale,
cand va fi pus& sub in-
terdictiune. (civ. 196, ur.;

civ. Fr. 506).
Femeea va fi tu-
trine bArbatului 014 interdis,
ci In asemenea cas
Dup5, mrtea uneI
consiliul de familie va regula forma si conditiunile

administratiunel, r6maind
femeel dreptul a reclama
fi atacate pentru motiv de

smintire de minte, de cal
se va socoti nedreptittith
prin regularen consiliulul.
1201, 1652, 1900; civ. Fr

502).
pers6ne, antele sivirsite

de ea nu vor mal putea
In casul cand interdictiunea aceleI pers6ne va fi

fost pronuntatil saa cerut5,
Inaintea morteI sale, afar
de casul eind dovada smin-
tire! minteI result6, chiar

din cuprinderea actulul ce
se atea. (civ. 948, 953,

1900; civ. Fr. 504).
De nu va fi apel
in contra hotrlrel de interdictiune dat de tribunalul de prima instantli,
Inaintea tribunalelor de
(civ. 383, 398, 441; pr. civ.
638 ur.; civ. Fr. 507).

NimenI, afar5, de
sotI, de ascendentl si de
descendentI, nu va fi da-
tor a linea tutela unuI
interdis mal mult de 5 ami.
Dup6, acest termen, tuto-
rele va putea cere a
fi
lnlocuit, c cererea sa tre-
bue a fi primitii. (civ. 370;

civ. Fr. 508).
Interdisul se asea-
www.dacoromanica.ro
196
man& cu minorele Intru

ceea ce privesce persana
averea sa; legile relative la tutela minorilor se
vor aplica si la tutela interdisilor. (civ. 342 ur., 390
ur., 413; civ. Fr. 509).

Veniturile unuI in-
terdis trebuesc a fi mal

cu osebire Intrebuintate
spre a'I Irnburattati srta,
si a'T grahi vindecarea,
potrivit cu caracterul b6lei si chip& averea ce va
fi avand. Consiliul de fa-
milie va putea hoari de
trebue sa, fie Ingijit In casa
sa, set de trebue sa fie
asedat in vre un stabili-
ment privat sail In vre un

spital. (civ. 357, ur., 398,
452; civ. Fr. 510).
CAM va sosi timpul de a se casatori copilul unul interdis, zestrea
tte cele-lalte conven-
tiunl privitre la stabilirea saa casatoria lul, se

vor regula de clitre consiliul de familie, dupti Incuviintarea tribunaluluI,
care va asculta conclusiunile procuroruluI. (civ.

1223; pr. civ. 639; civ. Fr.
511).
Interdictiunea Incetza de o dati cu causele ce aa determinat-o;

cu Vita acestea nu se va
putea pronunta desfiintarea el de cat observanduse formalitatile prescrise
pentru a eI pronuntare, si
interdisul nu va putea reintra in drepturlle sale de
cat dupace se va pronunta
si publica hotitrirea pentra a el desfiintare. (civ.
438, 440, ur., 460; pr. civ.
644, 647; civ. Fr. 512).
CAPITOLUL
Despre eonsilide judiciare.
Se pot opri risipitoril de a pleda, a face

transactiunl, a se Imprumuta, a primi un capital
si de a da chitanti de pri-
mire, de a Instraina
ipoteca averea ion, fara

asistenta unuI consiliu o-
randuit de tribunal. 0 asemenea oprire se va pu-
blica. (civ. 197, 200, 204,

445, 459, 450; com. 14; civ.
Fr. 513).
439. Oprirea de a lucra

farit asistenta until consiliu va putea fi provocat& de catre aceI ce aii
dreptul de a provoca interdictiunea ; cererea lor
trebue a fi cercetata, i ju-
decata, tot In acelas chip;

acstii oprire nu se va putea desfiinta de cat observandu-se aceleasi forma(civ. 436, ur.; civ.
Fr. 514).
460. Niel o hotarire In

materie de interdictiune
sail de numire de consiliu nu va putea fi data,
sax de tribu nalul de prima
www.dacoromanica.ro
CODIJL CIVIL (Art. 461-46S)
197
Indatii ce recoltele se
instan t& sad de curtea de
apel, de cat dupa ce mi-
vor taia, i fructele se vor
culege, sunt mobilI. (civ.
nisterul public 's1 va pronunta conclusiunile sale.
463, 466, 471, 484, 972, 1295,
(pr. civ. 80, 644; leg. 29
1393; pr. civ. 467, 468; civ.
Fr. 520).
Arborii ce se taie,
Oct. 77; civ. Fr. 515).
CARTEA II
Despre bunur7 l despre
osebitele moddleavunI
ate proprietatel.
devin mob ill. (civ. 465, 473 ;
civ. Fr. 521).

Animalele ce pro-
prietarul fonduluI da arendasulul pentru cultura,
sunt imobill pe cat timp

li se pastraza destinatiunea lor (eiv. 503; pr. civ.
TITIXL I.
Despre distinetiunea
bunurilor
407; civ. Fr. 622).

Obiectele ce proprietarul unui fond a pus
Tte bunurile sunt

mobill saa jinobill. (civ.
462, ur., 472 ur.; com. 490;
pe ele * pentru serviciul
civ. Fr. 516).
Bunurile sunt imo-
exploatarea acestuI fond

sunt imobill prin destine.tiune.
Ast-fel sunt imobill prin
destinatiune, cand ele s'aa
sau prin destinatiunea lor,
servIciul 1 exploatarea fon-
CAP/TOLUL I
Despre
bill saa prin natura lor,
pus de proprietar pentru
saa prin obiectul la care

ele se aplica. (civ. 1750;
dului :
Animalele afectate la
cultura;
Instrumentele aratoare;
Semintele date arenda-
civ. Fr. 517).
Fondurile de pa-
mint i cladirile sunt imo-
bill prin natura lor. (civ.
silor saa colonilor partiarI ;
Fr. 518).
Morile de v'ent, saa
Porumbil din porumba-
rie ;
de apa, asedate pe stalpl

sunt imobili prin natura
Lapinil tinutl pe langa
casa;
StupiI cu roI;
lor. (civ. 473; civ. Fr. 519).
Pescele din iaz (heles-
65. Recoltele carl Inca

se tin de ildcinl, i fruc-
laic) ;
tele de pe arborI, necu-
Teascurile, caldarile, a-
lese Inca, sunt asemenea

imobili.
* Mn erre se (Pee ele in loe
de el.
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 469 4'74)
198
si va-
lambicurile,
ele;
Instrumentele necesarie
pentru exploatarea ferrtrielor, fabricelor de hartie
si altor usine;
Paele i guni5ele;
Mal sunt imobill prin
destinatiune tiSte efectele

mobiliare ce proprietarul
a asedat catre fond in perpetua. (civ. 473, 503, 1746,
1750, 1909; pr. civ. 406,

407; civ. Fr. 524).
Proprietarul se pre-
supune ca a asedat catre

fond in perpetua efecte
mobiliare, cand acestea

sunt Intarite ca gips, var
sau ciment, saa cnd ele
nu se pot sc6te fril a se
strica sail deteriora, sea
fara a strica sail deteriora

partea fonduluI catre care
sunt asedate.
Oglindile unui apartament se presupun asedate
In perpetua, cand parchetul pe care ele stall, este
una cu boaseria cameret
Acsta se aplica si la
tablourI si alte ornamente.

Statuele sunt
cand ele sunt asedate ina-
dins, chiar cand ele s'ar

putea sc6te farti fractura
sae deterioratiune (civ.468,
1200, ur.; civ'. Fr. 525).

Urleiele sail tevile
ce serves pentru condu* Din mire se dice lcidlle, in
Jo e de Wile.
cerea apelor la un fond

de pamInt, saa la vre-o
casa sunt imobill, i fac

parte din proprietatile la
care servesc. (civ. Fr. 523).
Sunt imobilI prin

obiectul la care se apnea:
usufructul lucrurilor imoservitudinile, actiunile
carI tind a revendica un
imobil. (civ. 517, 576, ur.,

1750; civ. Fr. 526).
CAPITOLUL
Despre mobili.
Bunurile sunt mo-
bil' prin natura lor, sail
prin determinatiunea legel. (civ. 1909; civ. Fr. 527).
Sunt mobil' prin

natura lor corpurile earl
se pot transporta de la
un loe la altul, atat acele
carI se mica de sine precum sunt animalele, precum si cele cart nu se
pot stramuta din loe de
cat prin o putere straind,

precum sunt lucrurile ne-
Insufletite. (civ. 467, 1316;
com. 490; civ. Fr. 528).
Sunt mobili prin

determinatiunea legeT osiactiunile earl
ati de obiect sume exigibilI sail efecte mobiliare,
actiunile saU interesele In
companiI de finante, de
comercia sail de industrie

chiar i child capitalul acestor companil consta In
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 475-4S1)
Aceste actiunI saa interese se socot ca mobilI

numaI In privinta fie-c5,rol din asociatI, si pe ad
timp sine asociatiunea.
Sunt asemenea mobilI
prin determinatiunea le-
gel veniturile perpetue sati
pe vit asupra Statulul

sati asupra particularilor.
(civ. 462, 1837 ; civ. Fr. 529).
CAPITOWL
Despre bunuri In raportul lor

014
eet oe le posecl.
Ver' cine pata dispune liber de bunurile ce

sunt ale lul, cu modificatiunile stabilite de legI.
Bunurile cari nu sunt
ale particularilor sunt administrate, qi nu pot fi Instrinate de cid dup regulele s't formele prescrise
anume pentru ele. (civ. 199,
390, 445, 458, 480, 1243,

1265, 1285, 1306; co. 712;
civ. Fr. 637).
Drumurile maA,
drumurile miel i ulitile
earl sunt In sarcina statuluT, fluviele i riurile na-
vigabile saa plutitare,

murile, adtiugirile catre
mal si locurile de unde s'a
retras apa m'arel", porturile
naturali, saa artificiall, ma-
lurile unde trag vasele

In deobste tate prtile din
pAmIntul Rominiel carInu
sunt proprietate particular& sunt considerate ca
199
dependinte a domeniuluI
public. (civ. 647, 963, 1310,
1844; civ. Fr. 538).
Tate avente va-
cante si fr stpftnI7 precum si ale pers6nelor carI

mor fkr, mostenitorI, saa
a caror mostenirl sunt le'Adate, sunt ale domeniulul public. (civ. 499, 646,
680, 724 ur.; 1845; civ. Fr.
539).
Portile, zidurile,
santurile, Intriturile pietelor de resbel si ale fortretelor, fac si ele parte

din domeniul public.
Aceste luerurI reintr In
comerciu cind numal servesc la usul public. (civ.
476, 1844; civ. Fr. 540).
l'ate avea cine-va
asupra bunurifor, sati un
drept de proprietate,
un drept de folosintk
numaI servitute. (eiv. 480,
ur., 617 ur., 565 ur., 576,
ur.; civ. Fr. 643).
TITLUL
Despre proprietate
Proprietatea este
dreptul ce are cine-va de
a se bucura si a dispune
de un lucru In mod es-
clusiv si absolut, Ins5, In

limitele determinate de
lege. (cil% 475, 582 ur.,
998, 999; const. 19; eiv.
Fr. 644).
NimenT nu pte fi
www.dacoromanica.ro
200
silit a ceda proprietatea
sa, afaa numaT pentru ca-
lla de utilitate publia
primind o drisptg,
despAgubire. (civ.
475, 581, 616; legea de
expropriare ;contra 19; civ.
Fr. 545).
Proprietatea unuT
lueru mobile saft imobile
drept asupra tot ce

produce lucrul i asupra
tot ce se unesce, ca ac-
pusii de altiT. (civ. 1730;

civ Fr. 548).
Posesorele nu
t'O proprietatea fructe-
lor de at can(' posea), Cu
bunl credint5.; la casul
contrariu el este dator de

a Inapoia productele Impreunft cu lucrul, proprie-
tarului care 'I revendia.
desoriu, ca lucrul Inteun
(civ. 486, 487, 494, 974,

ur., 1730 ur., 1898, 1908,
1909; civ. Fr. 549).
Posesorul este de
Acest drept se numesce:

drept de accesiwne. (civ.
ca proprietar in puterea
unuT titlu translativ de
(15,
mod natural saA artificial.

480, 488, 489, 490, 491, 903
ur., 1202, 1324, 1396, 1833,
1847; civ. Fr. 546).

CAPITOLUL I.
Despre dreptul de accesiune

asupra celar produse
de lueru.
Fructele naturalT
sari industrialT ale pamintuluT.
Fructele civili.
Sporul animalelor (prrt-
sila).
Se cuvin proprietaruluT
In puterea dreptuluT de accesiune. (civ. 522 ur.;
Fr. 547).
Fructele produse
din vre un lucru nu se
cuvin proprietaruluT, de
cftt cu Indatorire din parte'l de a plftti semnrtturile, araturile i munca
bun5 credinp, and posed5,
proprietate, a c5,ruT viciurT
nu 'T sunt cunoscute. (civ.

994, 1894 ur.; civ. Fr. 550,
al. 1).
El Inceta, de a fi
cu bunft credint5, din mo-
mentul and aceste viciurl

'T sunt cunoscute. (civ.486,
994; civ. Fr. 550 2).

CAPITOLUL II.
Despre dreptul de accesittne
asupra celor unite fi incorporate de lucra.
Tot ce se unesce
se Incorporkft ca lucrul
se cuvine proprietaruluT
lucruluT, potrivit regule-
lor statornicite maT jos.

(civ. 482, 1325 ; civ. Fr. 551).
Seetinnea I. Despre dreptul
de accesiutte relativ
luerurile intobile.
Proprietatea pft-
mIntuluT cuprinde In sine
www.dacoromanica.ro
proprietatea suprafetei
a subfetel luI. (civ. 490,

492, 607 ur.; civ. Fr. 662
1).
Proprietarul pte
face asupra pAmintulul tte
plantatiunile i clAdirile
ce glisesce de cuviingt, a-
fea de esceptiunile statornicite la capul* care

trat6z6, despre servitudinl.
(civ. 480, 492, 607 ur., civ.
Fr. 662 2).

Proprietarul pte
face cub fata pAmintului
tte onstructiunile i s6.pliturile ce gAsesce de cu-
trago din el tte

fol6sele ce acestea ar produce, afar6, de modificativiintA,
unile prescrise de lege si

regulamentele privitre la
mine, precum si de legile
regulamentele
nescl. (civ. 480, 492, 607
ur.; civ. Fr. 652 3).
OrI-ce constructiune, plantatiune sal lucru
fcut in pAmint sat asupra pAmintulul, sunt pre-
sumte a fi hicute de ca-
tre proprietarul acelul pA-
mint cu cheltuiala sa
c6, sunt ale lul pftn6, ce se

dovedesce din contra. (civ.
1200, 1202, 1890; civ. Fr.
553).
Proprietarul
mintului care a flicut con*) Legiuitorul a 'volt e
ttititti in loe de capul.
ic la
201
structiunI, plantatiunl
lucrrIcu materialurI strlt-
ine, este dator si plAts-
c6, valrea materialurilor.
El mal pte fi osandit dup6,
ImprejurArI pentru o asemenea urmare si la plata

de daune - interese. Dar
proprietarul materialurilor
n'are drept a le ridica.
(civ. 1084; civ. Fr. 654).
Dacit plantatiunile,
constructiunile i lucrArile
aft fost flcute de cAtre o
a treia pers6n6, cu materialurile eI, proprietarul

pAmintului are dreptul de
a le tinea pentru dinsul,
sati de a indatora pe acea
pers6n6, s le ridice.
Dac6, proprietarul p6.mintuluI cere ridicarea
plantatiunilor i a constructiunilor, ridicarea va
urma cu cheltuiala ce/ut
ce le-a fAcut, el p6te chias
dup6, imprejurlie fi condamnat la daune-interese

pentru prejudiciele saA
ce a putut su-
feri proprietarul loculut

Dacl proprietarul voesce
a Ostra pentru dinsul a-
cole plantatiuni i oladirl, el este dator a plAti

valrea materialurilor
pretul munceT, ffirrt ca s6,

se ia in consideratiune
sporirea valreI fondulul,
ocasional& prin facerea

unor asemenea plantatiunl
i constructiun, Q11
www.dacoromanica.ro
209
tte acestea, daca plantatiunile, c1dirile i operele

ati fost facute de catre o
a treia persna de bunil,
credintii, proprietarul
mIntuluT nu va putea cere
ridicarea sus liselor plantatiunT,
dar va avea dreptul sag

de a Inapoia valrea materialurilor i pretul munceT, sag de a plat o suma
de haul egala, cu acea a
uncle apa s'a retras pro& de aluviune, fail ea

proprietarul tarmuluT opus, sa pat& reclama plimintul cel perdut.
Acest drept nu are loe
in privirea pamInturilor
parasite de apa mril. (civ.
476, 495, 502; civ. Fr. 557).
Aluviunea nu are
loe In privirea lacurilor,
elesteurilor si a iazurilor;
(civ. 482, 485 ur., 987, 991,
proprietarul Ion conserva,

tot-d'a-una pamintul acopen it de apa, chid ea este
565).
lesteuluT, iazuluT, chiar da-
crescereI valarel fondului.
997, 1084, 1191; eiv. Fr.
495. Crescerile de pamint ce se fac succesiv

si pe nesimtite la malu-
rile fluviuluT si a rlurilor,

se numesc aluviune. Aluviunea este In folosul proprietarulul riveran clnd e
vorba de un fluviu sag

rlu navigabil, plutitor sag
neplutitor, cu Indatorire
Irish pentru proprietar de
a lasa, pe pamintul sag,

drumul trebuitor pentru
conducerea vaselor, (civ.
476 ur., 482, 488, 495, 496,

499, 500, 587; civ. Fr.
556).
490. Tot ale proprietarulul riveran sunt i paminturile lasate de apele

curgatre, cand ele se re-
trag pe nesimtite de la
unul din tarmurT si se indrptri, catre cel-lalt tarm;

proprietarul tarmuluT de
la Inaltimea scurgereI eca catimea apeT ar scadea
In urma, ; i vice-versa, pro-
prietarul iazuluI nu castiga niel un drept asupra

pilmintulul riveran, ce se
acopera de apa iazuluT
and urmzli, varsaturl ex-
tra-ordinare (civ. 495, 1847
c. p. 353, 356; iv. Fr.

558).
Daca un fluviu sag
un flu navigabile, sag nu,
rupe de o-data o parte
mare, si care se p6te recunsce, de pamInt, si o

lipesce la piimintul unuI
alt proprietar, acea parte
ramlne a cuT a fost pa,-
mintul de la care s'a rupt;

Ins& daca se va reclama
In termen de 1 an. (civ.
476, 495, 1894 ; eiv. Fr. 559).
Insulele si prunturile earl se formza, In

albia fluvielor 0 a riuri-
www.dacoromanica.ro
lor navigabile sati pluti-
tdre, stint ale Statulul clack nu i se opune titlu sad

prescriptiune. (civ. 476,
500, 1845; civ. Fr. 560).
Insulele i prunturile earl se formzit In
riurile nenavigabile i neplutit6re, sunt ale proprie-
taruluI tdrmulur pe care

ele s'ad format; dac5, insula format& trece peste
jumdtatea rluluT, atund
fie care proprietar riveranTare dreptul de proprietate asupra pArteI de
insult', ce se Intinde spre
el, pornind de la jumetatea riuluI. (civ. 499, 501;
civ. Fr. 561).
Dac5, un riu sad
fiuviu formilndu-0 un brat
nou, tae i Inconj6rd pamintul unul proprietar ri-
veran si face prin acest

chip o insuld, proprietarul nu perde pdmIntul ce
s'a transformat In insuld,
chiar dad', el s'a Mcut de
un fluviu sail de un riu
navigabil sad plutitor. (civ.
499, 500; civ. Fr. 562).
Dad, un fluviu
un riu 's1 face un nou
curs p5,rdsind vechea sa

albie, acstd albie se im-
parte Intro proprietaril

mfirginarI. (civ. Fr. 563).
Oil-ce animale sad
sburatdre sdlbatice tree
In cuprinsul nostru, se fac
ale n6stre, pe cat timp
208
rdmin la nol, afar& numal dad, asemenea trecere s'a ocasionat prin
fraude sati prin artificie.
(civ. 468, 998; c. p. 309
1, 368; civ. Fr. 564).
Sectitmea II. Despre dreptul de
aeeesiune relativ la luerurile micetre.
ate& clout' lucruri

a dottl deosebitI stlipanl
s'at unit Impreund In cat
amindou formzil, un sin-
gur tot, dar se pot despiirti 0 conserva fie-care
in parte dupd desptirtire,

atuncI totul format este al
proprietarulul lucruluI care constitue partea prinrdmlind el dator a
pldti celui-lalt proprietar
pretul lucrului ce a fost

unit cu principalul. (civ.
505 un.; civ. Fr. 566).
Este principal a-
cela din doud lucrurI, pen-
tru usul sad pentru ornamentul, pentru complecta-
rea aril; a servit unirea
celul-lalt lucru. (civ. Fr.

567).
Cind Ins& lucrul

unit este mult mai de
pret de at lucrul princi-
pal si And el s'a unit

fdrti, scirea proprietaruluT,
acesta 'Ate core despdrtirea i restituirea lucruluI unit, chiar dad', ar resulta din despartire recare vdtdmare lucruluI 04-
www.dacoromanica.ro
204
tre care el a fost unit.
CAnd cine-va a In-
(civ. 728; civ. Fr. 568).

MLA din cele doub
lucrurT unite pentru a for-
trebuintat In parte materie care era a sa i In
nul nu p6te fi privit ea
fitrfi, ea niel o parte din

materie str'sl fi perdut cu
totul fiinta i (lac& acele
ma un singar tot, niel u-
accesoriu al celuT-Ialt, atuncl acela este conside-
rat ea principal care va
fi mal mare In
val6re.
Dad+, valbrea ambor lucrurilor ar fi mal tot aceeasI, atuncI lucrul cel mal
mare In volum va fi eonsiderat ca principal. (civ.
Fr. 569).
Daa un meter
sab alt cine-va a Intrebuintat materia care nu
era a sa si a Merit un
lucru nou, atunei proprietarul materiel intrebuintate are dreptul d'a

reclama lucrul format din
ea, p/Atind pretul muneel,
atat and acel obiect ar

putea at si and el n'ar
putea reveni in starea primitivA. (oiv. 509,
1686; civ. Fr 570).
1478,
Dui Ins& manopera ar fi atht, de impor-
tantA, In ct ar intrece
parte materie strAinA,pen-
tali a forma un lucru nou,
materil nu se mal pot
despirti fArti.vAtImare sat

pagub6. atuncT lucrul format se envine ambor proprietarilor, celuT intilib In
proportlune cu materia ce
era a sa, i celuT-lalt In
proportiune cu materia sa
cu pretul muneeT sale.
(civ. 511, 728, 1388; civ.
Fr. 572).
and un lucru s'a

format din amestecarea
mal multor materit cu diferitI stkpni din care niel
una nu We fi consideratA
ea materie prineipalit, atuncI proprietarul, In ne-
sciinta arul a urmat amestecarea, 'Ate cere desfacerea ion, dacA ea este
cu putintA a se desface.
Daa materiele amestecate nu se mal pot des-
cipalA, si luerAtorul va a-
pArti fArA vAtAmare sat

pagubA, atuncT lucrul format se envine tutulor
fie-crouT ins& in
proportiune cu atimea,
calitatea i valbrea ma-
lucrul format plAtind proprietarului pretul materi el.

(civ. 509; civ. Fr. 571).
573).
cu mult valrea materiel

intrebuintate, atuneT mun-
ea lucritorului va fi consideratA ca parte prin.
vea dreptul de a retinea
terielor lui, intrebuintate

la facerea aceluT lucru.
(civ. 728, 1388; civ. Fr.
www.dacoromanica.ro
Dac5 materia u-
ntil din proprietarI ar covrtr0 pe cea-laltrt materie

prin val6re i cantitate,
atuncI proprietarul mate-
riel mal cu pret va putea cere lucrul format
205
Principlele regulelor de mal sus vor servi

judecrttorilor 0 In decisiu-
nea casurilor analoge ea

cele precedentI. (eiv. 3).
TITLUL
prin amestecare, platind

ins5, celui-lalt proprietar
pretul materiel sale. (eiv.
505 ur.; civ. Fr. 574).
Despre usufruct, despre
mat r6mhne coman intre
Usufructul este
dreptul de a se bucura cine-va de lucrurile ce sunt
proprietatea altuia, IntocmaI ca Insusl proprietarul
lor, Insrt cu indatorire de
and lucrul for-
proprietarli materielor din

cart s'a format, atunel lu-
crul se va vinde prin licitatiune i pretul se va

impArti. (civ. 728, 1388;
civ. Fr. 676).
In tte casurile In
earl proprietarul materiel
intrebuintate Mr& scirea
lul la formarea unul lucru nou, este In drept de

a reclama lucrul format,
el are 0 voia d'a cere In
loe de lucrul format o
materie de aceea0 naturd, cittime, greutate,
rime 0 calitate sari valrea aceleiasI materti. (civ.
Fr. 576).
VerI-carI vor fi In-
trebuintat materit strAine
frt scirea proprietaruluI

lor, vor putea &Td im-
prejurrtrI fi osanditI si la
plat& de daune-interese,
acsta far& prejudiciul
urmitririlor prin canal extra-ordinar. (civ. 1084; c.
p. 306, ur.; civ. Fr. 577).
us v1 despre abitatiune
CAF'ITOUIL I.
Deapre usufruct.
a le conserva substanta.
(civ. 479, 480,
618, u'r.,
526, ur., 540,1242; civ. Fr.

578).
Usufructul se stabilesce prin lege saU prin

volute. omuluI. (civ. 338
805, 844, 1242; civ. Fr.
679).
Usufructul se pifte
stabili sari pur, sad cu
termen, saa cu conditiune. (civ. 1004; civ. Fr.
580).
Usufructul se pte
stabili pe tot felul de bufluff mobilI i imobill. (civ.
526, ur.; civ. Fr. 681).
Sectinnea I.Despre drepturile usufruetuarului.
Usufructuarul are
drept de a se bucura de tot
felul de fructe ce 'Ate

www.dacoromanica.ro
206
CODUL CIVIL Art. 522-5220
produce obiectul asupra
citruI are usufruct, fie naturalT, fie industriall, fie

civill. (civ. 617, 521, 522,
ur. 1292; civ. Fr. 582).
Fructele naturale
sunt acelea ce pgmintul

produce de la sine; productiunga i prgsila (spo-
rul animalelor) sunt asemenea fructe naturale.

Fructele industriale ale unuT fond sunt acelea ce
se dobAndesc prin culturg.

(civ. 483, ur., civ. Fr. 583).
Fructele civile sunt
chiriele caselor,
sumelor exigibile, venitul

rentelor; arendele fut.&
In clasa fructelor civil.

(civ. 1088, 1587, 1649; civ.
Fr. 584).
Fructele naturale
industriale neculese In
momentul cand se des-
chide dreptul de usufruct

sunt ale usufructuaruluT.
Acelea ce se gisesc In aceeasl stare cand se sfarsesee dreptul de usufruct
sunt ale proprietaruluT,
frir de a putea pretinde
unul de la altul despagubire de cheltuelile urruate pentru argturT si seingngturl. Drepturile colonulul pcvrtial ce vor fi e-
xistat la Inceputul, sag la

finele usufructulul, nu pot
fi vrttgmate de dispositiunea precedentl. (civ. 529
1280; civ. Fr. 586).
Fructele civile se
socotesc dobalndite
li,si se cuvin usufructua-
ruluT In proportiune cu
durata usufructulul set.
Acstg. regulg, se
aplicii
la areruji si la chiriele ca-
selor si la alle fructe eivile. (civ.1280, 1587, 1649;
civ. Fr. 586).
Daeg usufructul
cuprinde lucrurI cu carl
nu se p6te cine-va servi
fgrg, a le consuma, precum banT, grIne, laguturT,
usufructuarul are dreptul

de a dispune de ele, gis&
cu Indatorire de a le Inapoia In aceTasl cantitate,
calitate i valgre, sag protul la sfirsitul usufructuluT. (civ. 557; civ. Fr.
587).
Usufructul
rente pe vitg art usufruc-
tuaruluI, pe durata usu-
fructuluT sgt, dreptul de a

percepe veniturile flag de
a fi obligat la niel un fel

de restitutiune. (civ 1266,
1639; civ. Fr. 588).
Dac5, usufructul
cuprinde lucrurI carI Mi%
a se consuma indatit se
stricli dupg vreme prin
Intrebuintarea lor, precum

rufele, mobilele casel, usufructua,rul are dreptul
de ase sluji cudinsele pen-
tru Intrebuintarea la care
ele sunt destinate, si nu este
obligat d'a le Inapoia la
www.dacoromanica.ro
CODLIL CIVIL (Art. 629-534)
sfirOtul usufructuluI, de
crit in starea ce se vor a-
fla, ins6 ne stricate din dol

sau culpIi. (civ. 1274; civ.
Fr. 589)
Dacil usufructul cuprinde pfidurI destinate de
proprietarul lor la derI
periodice, usufructuarul e-
ste clator a Ostra ordi-
207
tt suprafata domeniuluI.
(civ. Fr. 691).
In tte cele-lalte
casuri, usufructuarul nu
se pte atinge de arboril

inaltl; va putea hm& Intrebuinta, spre a face reparatiunile la carI este obligat, arboril desrfidneinatl san sfrilmatT din ac-
nea i chtlitimea tnerd in

conformitate cu regulile
cidente; pte chiar a tnia

pentru acest sfitrlit arboriI trebuincio0 cu Indatorire tus& a constata In fiinta proprietaruluI acstil
trebuinth. (civ. Fr. 592).
pentru p6rtile Insate netniate in timpul usufruc-
lua din p6durl arad pen-
stabilite de proprietar, san

cu usul loculul, f6,r6, a putea pretinde vre-o desp6gubire niel usufructuarul, niel motenitoriI
tuluI s6n.
Arborii care se pot sc6te
dintr'un seminariu de pomI
f6r6 degradatiunea aeestul, nu vor face parte din

usufruct, de cat cu Indatorire, pentru usufructuar
de a se conforma obiceiulul local In privirea lulocuirel lor. (civ. 530, 534;
civ. Fr. 590).
Usufructuarul se
mal bucurk conformitndu-
se cu epocele qi usul vechiti
al proprietaruluI, de p6rtile de pAdurI Inalte carI

ati fost puse In triare regulatn, san c aceste
inri se fac periodice pe o
lntindere de pAmInt determinat6, san e& se fac
numaI d'o entime Ore-
Usufructuarul pte
tru vil, 1:Me asemenea lua

de pe pomI producto anuale san peridice, t'A tilde
acestea duptt obiceiul loculuI yi al proprietaruluI.

(eiv. 529; civ. Fr. 693).
PomiI roditorl carI

se usuc6 i chiar aceI ce
sunt desr6d6cinatI san d6-
rimatl din accidente, se
cuvin usufructuaruluI cu
lndatorire de al inlocui
prin altil. (civ. Fr. 694).
Usufructuarul se
pte bucura el Insu1, san
Inchiria altuia san ceda
exercitiul dreptuluT sti.

De va Inchiria, urmzn a
se conforma, pentru epo-
cele cand se preinoese con-
tractele qi pentru durata
regulelor Intoemite
pentru b6rbat, In privinta
averel femeeI sale la titlor,
care de arborI alesI pe

www.dacoromanica.ro
908
lul Despre contractul de

casatorie. (civ. 523, 1268
UF.; civ. Fr. 595).
Usufructuarul se
folosesce de adtugirele fft-
cute prin aluviune la obiectul asupra etruI are

usufruct. (civ. 495 ur.; civ.
Fr. 596).
El se folosesce de
drepturile de servitudine
si In genere de tte drepturile de care se pte folosi proprietarul, si se folosesce IntocmaI ca Insusl
proprietarul (civ. 517, 537
ur., 576 ur., civ. Fr. 597).
Usufructuarul se
folosesee asemenea Intocmal ca proprietarul de minele, petrftriele i nisipurile ce sunt In exploatatlune la deschiderea dreptuluI de usufruct.
Dacii Insk se atinge de
o exploatatiune, care nu
s'ar putea face fftrt, o con-
cesiune, usufructuarul nu
se va putea bucura de ea
ffirft a dobandi mal
invoirea guvernuluI. (civ.
538: civ. Fr. 598 1).

53S.Usufructuarul n'are
nicI un drept asupra minelor i pietriirielor nedeschise, Ineft * niel a-
supra nisipurilor a aror

exploatatiune nu e Inca
inceputt, niel asupra co-
m6reI care War putea gfisi

* Virgula nr
fi
dap& cuvintul Hie&
trebuit sit
lie
in cursul usufructului
(civ. Fr. 598 2).
Proprietarul nu p6te prin faptul sSS niel cu
orl-ce chip vatma drepturile usufructuaruluI.
Usufruetuarul nu p6te
la Incetarea usufructultil,
cere vre-o desp6gubire

pentru Inbunittfttirea ce ar
pretinde efi, a falcut, chiar
cand printeinsele ar fi spo-
rit valrea lueruluI. El sat

mostenitoriI 0.1 pot inst.
ridica ogll, tablour7,

alte ornamente, pe cae
Je ar fi amlat, cu indatoere de a restabili localttl
In starea ce a fost mal Inainto. (civ. 494 ; civ. Fr. 599).

Sectiunea II nespre obligaiunile
Usufrucl uarul in
luerurile In starea In care
se afift; el Insft nu p6te

intra In folosinta lor, de
eftt dupft ce va face In pre-
senta proprietarulul,
dupii, ce'l va cherna formal, inventariu lucrurilor
misciittre i constatarea
stftrel in care se vor afta
cele nemisciltre, supuse
usufructulut (civ. 889, 895,
899, 1432; civ. Fr. 600).
Este datar a da
cautiune, e6, se va folosi

ca un bun pftrinte de fa-
milie, de nu va fi scutit
prin actul constituitiv al
usufructuluI; cu tte
www.dacoromanica.ro
209
tea tap, mamele ce vor
usufruotuluT. (civ. 528, 542;
verei copiflor lar, vim:Ado-
Inthrrgerea de a
da cautiune nu ridia u-
avea usufruct legal al arul sah donatorul care

ah reservat usufructul, nu
sunt obligati a da cau-
tiune. (civ. 388, 517, 540,

542, 1244, 1659 ur., 1675,
ur.; pr. civ. 392; cw. Fr.

601).
Duch, usufructua-
rul nu ghsesee cautiune,

nemischt6re1e se dau cu
arendh, sumele de banI cu-
prinse in usufruct se pun

la doblindh, productele se
vind i pretul lor se pune
asemenea la dobindh, ; dobfingile acestor sume si pre-
tul arendelor se cuvin usufructuarului. (civ. 543, 1675
eiv. Fr. 602).

In lipsii de cautiune din partea usufructuarululuY, proprietarul p6te
cere ca mobilele supuse

periciunei prin intrebuin-
tare, sh se vin46, spre a
se pune pretul la dobtindk
si usufructuarul se folosesce de doblincIi in cursul
usufructuluI, cu Obi) acestea usufructuarul va putea cere, i judecritoril vor

putea ordona duph, impre-
jurfie, ca o parte din lu-
crurile misatbre necesare

pentru propriele sale trebuinte, sa i-se base sub
simpla sa depunere de jurhmint, i cu I ndatorire de
a
le preda la curmarea
eiv. Fr. 603).
sufructuarului dreptul de
a se folosi de fructele la
earl el avea drept; ele i

se cuvin din momentul de
and s'a deschis usufruc-
tul. (civ. Fr. 604).

Usufructuarul nu
este obligat de at la re-
paratiunile de intretinere.
Rep aratiunile cele marl rh-
nail in sarcina proprie-
tarului; afar& numaI daca
aceste s'ar fi causat din

lipsa reparatiunilor de In-
tretinere de la deschiderea usufructului, In care

cas usufructuarul este obligat a le face si pe aceste. (civ. 517, 541; civ. Fr.
605).
Reparatiunile cele
marl sunt ace's ale zidu-
rilor celor marl si ale boltelor, restabilirea

lor si acoperisului intreg,
acelea ale zhgazelor si ale
zidurilor de sprijinire
de imprejmuire in total;
t6te cele-lalte reparatiunI

sunt de intretinere. (civ.
Fr. 606).
Niel proprietarul,
niel usufructuarul nu sunt
obligati a reclridi ceea ce
a calut de vechime safi

s'a distruit din cas fortu it. (civ. 546, 563, ur., 1083,
1431, 1488; civ. Fr. 607).
www.dacoromanica.ro
210
Usufructuarul este
obligat In cursul folosinteI sale, la tte sarcinele
anuale ale fonduluT, precum contributiunile i altele ce dupgt obiceitt sunt
considerate ca sarcine ale
fructelor. (civ. 545, 574;
civ. Fr. 608).
In privinta sarcinelor ce pot fi impuse pe
proprietate In cursul usufructuluT, proprietarul i
usufructuarul contribuesc
duptt modul urmkor: proprietarul este obligat a le
pl5ti i usufructuarul a'T
r6spunde dobftndile, iar
daca usufructuarulle a phi,-
tit, el are dreptul a cere
pentrn care fondul este ipotecat, i de va fi silit
sg, le plfitscfi, are actiune
In contra proprietarulul.
(civ. 905; civ. Fr. 611).

Usufructuarul fie
universal, fie cu titlu u-
niversal, trebue sil, contribuiasea Impreungt cu pro-
prietarul la plata datorie-
lor, dupgt cum unnzgt: se
pretuesce val6rea fondu-.

luT supus usufructuluT, se
defige In uringi, atimea cu
care urmzgt a contribui

la plata datorielor In proportiune cu val6rea disulul fond. Dock usufructuarul voesce s avanseze
suma pentru care trebue
prietar la expirarea usu-
fondul sa contribue, capitalul i se InapoiazA la sfir-
fructuJul. (civ. 557, ur. ; civ.
itul usufructuluT far5,
eapetele plgttite de la pro-
Fr. 609).
Acel ce egtstig5, cu
titlu gratuit un usufruct
universal saA en titlu universal, este dator a achita

In proportiune en folosinta
so, i f,rk niel un drept
de repetitiune, legaturile*
pensiunile alimentare
veniturile rentelor perpetue sati pe vitit carT privesc asupra patrimoniulut
(civ. 888 ur., 894 ur.; eiv.
Fr. 610).
Usufructuarul cu
titlu particular nu se obliggt la plata datorielor

* Din ereore se dice legdturite,
in loe de legaturile,
o dobAnd5. Iar de nu va
voi usufructuarul a face
acest avans, proprietarul
pte, dup5, a sa
vointgt
sa5 sa pigttscg, dinsul acea
suma, i atunel usufrue-
tuarul pl5tesce dobltndile In tot cursul usufrue-
tuluT, sa5 s5, pun5, In vin-
dare o parte din averea

supusgt usufructulul pangt
se va dobandi un pret a-
nalog sumeT datorite (civ.

549, ur., 309, 1087; civ. Fr.
612).
55$. Usufructuarul e da-
tor a p15.ti numai cheltue-
lile proceselor ce privesc
folosinta qi ale acelor lalte
www.dacoromanica.ro
condemnatiuni la carIprocesele arttate pot da nascere. (pr. civ. 140; civ. Fr.
613).
554. Daca In cursul usufructuluI, o a treia persnrt face vre o usurpatiune asupra fonduluI, sad
vre-o Ott Incercare spre
a ales drepturile proprietaruluT, usufructuarul este
tinut a'l denunta proprietaruluI, ate' la din contra

usufructuarul rtmtine respundttor pentru t6te daunele ce ar putea resulta
pentru proprietar, proem
ar fi respundttor pentru
ori-ce strichciune s'ar face

de el insusI. (civ. 998; civ.
Fr. 614).
355. Dack usufructul a-
re de obiect un animal $i
dad" acesta va peri fart

culpa usufructuaruluI el
nu este obligat a da proprietarului alt animal in
loc, niel de a'l pltti pretul. (civ. 657, 663, ur., civ.
615).
556. Dad), turmape care
un usufruct a fost consti-
tuit, din IntImplare sat
din 13616., va peri eu totul
ftrt, culpa usufructuarulul, acesta nu este obli-
gat de cit a'l da stma de

peI sat de valtre lor.
Dad, turma nu va peri
cu totul, usufructuarul este
dator de a inlocui numtrul vitelor perdute, prin
211
vitele ce da sporul. (civ.

Fr. 616).
Seetiunea III.Despre stingerea

usufructutul.
337. Usufructul se stin-
ge prin mrtea usufruc-
tuaruluT, prin espiratiunea

termenuluI pentru care u-
sufructul a fost acordat,

prin consolidarea sad Intrunirea asupra aceleiasI
pers6ne a ambelor calitati
de proprietar si de usu-
fructuar;
Prin neusul dreptuluI de
usufructuar In curs de 30
anl;
Prin totala desfiintare
a lucruluI asupra citrul usufructul era, constituit.

(civ. 636, 1154, 1890; civ.
Fr. 617).
S. Usufructul pte In-
ceta asemenea prin abusul ce face usufructuarul

de folosinta sa, sat aducnd stricticiunI fondului,
sat lfistmdu-1 s se degrade
din lipsii, de Intretinere.
Creditoril usufructuarulul
pot interveni In contestatiunile pornite In contra-I
pentru conservaren drepturilor lor, el pot propune
repararea degradatiunilor
filcute
si a da garantil
pentru viitor.
iudeciitoriI pot, dupti,

gravitatea Imprejurt,rilor,
sat a Marl stingerea u-
sufructulul, sat a lt,sa pe
www.dacoromanica.ro
212
proprietar sa se bucure de
fructele obiectuluI supus
la usufruct, eu indatorire
de a plati pe fie-care an
usufructuarului sa color
ce presinta drepturile sale,
o sumit hotarIta, pani In
iva cand usufructul urma

Inceteze. (civ. 541, 975,
976, 998; civ. Fr. 618).
Usufructul care nu
e
acordat particularilor,
nu pte trece peste 30 anl.

(civ. 557; civ. Fr. 619).
Usufructul consti-
tuit pana, ce o alta per-
soin& va ajunge la o vlrsta. hotarita, tine pnrt la

acea epoca, chiar de ar muri
isa persna Inaintea virsteI hotarlte. (civ. Fr. 620).

VIngarea lucruluI
supus la usufruct nu aduce
niel o schimbare dreptu-
lulusufructuarulul ; el con-
tinue a se folosi de usu-
fructul sea, de nu a renuntat la dinsul In mod
formal. (civ. Fr. 621).

Creditoril usufructuaruhil pot sa, crtt a se
anula renuntarea flicuttt.
In paguba lor. (civ. 975,
976; civ. Fr. 622).
Daca o parte numaI a lucruluI supus la
usufruct s'a distruit, usufructul se pastrza asupra

parteI r6mase. (civ. 555;
civ. Fr. 623).
De va fi usufructul constituit numal asu-
pra uneI cldirl, i acst

cladire va arde sail se va
distrui din alta. Intimplare,
sad se va dItrirna de vechime, usufructuarul nu

va avea drept a se folosi
de pamIntul pe care a fost
clfidirea, niel de materiaburile remase.Daca, usufructul s'ar afla constituit
asupra unuI domeniti din
care facea parte si eladirea, usufructuarul se va

folosi de pamint. (civ. 557;
civ. Fr. 624).
CAPITOL UL U.
Despre us fi abitatiune.
Drepturile de us
si de abitatiune se stabilase si se perd In acelasl
chip ca i usufructul. (civ.
518, ur., 557 ur.; civ. Fr.
625).
Ca si In casul de
usufruct, nu se p6te folosi

cine-va de aceste drepturI,
far& a da mal IntJ cautiune i far& a face inven-
tariu. (civ. 540 ur., 1652

ur.; civ. Fr. 626).
Usuarul i col ce
are dreptul de abitatiune
trebue sa, se folossca de
ele ca un bun parinte de
familie. (civ. 541 ur.; civ.
Fr. 627).
Drepturile de us si
de abitatiune se regulza
prin titlul care le-a Infiin-
tat si primesc dupii cuprinderea lul mal multe.
www.dacoromanica.ro
218
sat mai pupil& Intindere.

(civ. 569; civ. Fr. 628).
Dac& titlul nu se
esplic& asupra IntindereI
acestor drepturI, ele se regulzit precum urmeadt.
(civ. Fr. 629).
Cel ce are usul unul loe, nu pte pretinde
maI multe fructe din acest
loo de cat se olivine pentru trebuintele sale 0 ale
tuelile de cultura, repara-
familieT sale.
ticulare. (civ. 565, 570; civ.
Ptite pretinde i pentru

trebuinteie copiilor ce va
avea In urma constituirel
dreptuluI de us. (civ. Fr.
630).
Usuarul nu peite
ceda niel Inchiria dreptul
s6a. altuia. (civ. 573; civ.
Fr. 631).
Cel ce are un drept
de abitatiune pe o casa,
'Ate edea Intr'Insa cu fa-
milia sa, chiar de n'ar fi
fost lnsurat la epoca cand
tiunile de intretinere
s& platsea contributiunile

ca i usufructuarul. Dac&
nu ia de cat o parte din
fructe sat dacti nu ocup&
de cat o parte din, castt,
el contribuesee In proportiune cu lucrul de care se

folosesce. (civ. Fr. 635).
Usul plidurilor se
va regula prin legl parFr. 636).
TITLUL IV.
Despre servitudini
Servitudinea este
o sarcin& impusa asupra
unuI imobil pentru usul
utilitatea unul imobil a\rand un alt stapan. (civ.
471 ur., 677, 620 ur.; civ.
Fr. 637).
Servitudinile isvo-
rise saa din situatiunea
natural& a locurilor, sati
i s'a dat acest drept.

Cel ce are dreptul de
abitatiune pete Inchiria
partea case! ce nu loeu-
din obligatiunea impusa

de lege, sat din conventiunea dintre proprietari.
esce. (civ. 573; civ. Fr. 632).
ur; civ. Fr. 639).
Dreptul de abitatiune nu pote fi niel cesionat niel Inchiriat afar&
de esceptiunea adusli la
art. 572. (civ. 571; eiv. Fr.
634).
Daca, usuarul ab-
s6rbe -Vote fructele fondu-
lui saa (lac& ocup& tart
casa, e dator sa, fad), chel-
(civ. 578, 586, 588, ur., 620

CAPITOLITL I.
Deeps servitudini ce se nase

din situa(iunea loewrilor.
Locurile inferitire
sunt supuse a primi apele ce curg firesce din

locurile superi6re far& ca
mana omuluI s fi contribuit la acsta,
www.dacoromanica.ro
914
Proprietarul inferior nu
prietate este pe marginea
oprescrt acstrt scurgere.

Proprietarul superior nu
de apele earl sunt declarate dependintl de domeniul public prin art. 476
la titlul Despre distinctiunect bunurilor, pte lua
pte ridica stavill ca
p6te face nido lucrare spre
a gravarea servitudiniT fon-
dulul rnferior. (civ. 481,

582, 583, 615, 634, 535;
civ. Fr. 640).
Col ce are un isvor
pe proprietatea sa pte
face orl-ce intrebuintare
cu dinsul, Irk ins& a ve.-
*ma dreptul ce proprietarul fondulul inferior are

dobanclit sae prin vre un
titlu sae prin prescriptiune asupra acelui isvor.

(civ.489, 490, 491, 580,
582, 583, 623 ur., 635, 636;
civ. Fr. 641).

In acest cas prescriptiunea nu se Vote do-
bindi de crit prin o folo-
sinth neIntrerupth In timp

de 30 anl, socotitl din qiva
eft nd proprietarul fondu-
luT inferior a facia si a
sitvirsit lucriri aparentI

destinate a inlesni trecerea i scurgerea apel In
proprietatea sa. (civ. 579,
623, 634, 639, 645, 1844;

civ. Fr. 642).
Proprietarul isvo-
ruluI nu'I pone schimba
cursul cilnd isvorul d apa

trebuinci6srt locuitorilor uneT comune, unuT sat sail
until cfitun. (civ. 481, 489,
ur; civ. Fr. 643).
Acelit, a clirul pro-
uneT ape curg6tre, afar&
aprt pentru irigatiune proprietAtilor sale, Mr& hue,
a o abate de tot.
Acela prin al crtrui fond
trece apa o pte chiar Intrebuinta in ttil, intinderea prin care ar avea curgore, cu indatorire numai
a't lAsa cursul firesc la esirea din proprietatea sa.
(civ. 476, 480, 481, 578 ur.,
623 ur., 631, 634, 635, 647,
1837, 1844, 1840, 1890; civ.
Fr. 644).
De se ridia vre-o
contestatiune Intre proprietarii crtror aceste ape
pot fi trebuincise, tribunalele, la darea hothrirel,
sunt datre sit caute a imprtca interesul agricultu-
ral cu respectul cuvenit

proprietiitel, observAnd In
tot-d'a-una regulamentele
particulare si locale asu-
pra curgereI si usulul apelor. (civ. 582; civ. Fr.

645).
OrI-ce proprietar
pte indatora pe vecinul
see lagranituirea proprietrttei lipite cu a sa; cheltuelile grAnituireI se vor
face pe jum6tate. (c. pen.
321, 355; civ. Fr. 646).
www.dacoromanica.ro
Tot proprietarul
pte Ingrldi proprietatea,
216
crttre legile asupra politieT

rurale.
Cele-lalte sunt relative
afar& de esceptiunea ce se
face la art. 615 * (civ.
la zidul sat la . antul co-
Fr. 647).
and se pte intilta un
612, ur.; c. pen. 355; civ.

CAPITOLUL
Despre servitudittl 'Win e

de lege.
Servitudinile stabilite de lege at de obiect
utilitatea publicrt, sat a
comunelor, orT acea a par-
ticularilor. (civ. 577; civ.

Fr. 649).
Acele stabilite pen-
tru utilitatea public& sat

comunalfi, at de obiect Ararea sat poteca pe Pang&
marginea rlurilor navigabile sat flotabile, construe-
tiunea saS reparatiunea

drumurilor, sat alte lu-
cr6,r1publice sau comunale.
Tot ce privesce acest fel
de servitudinT, se determin& de crttre legile sat
regulamentele particulare.
(civ. 476, 495; civ. Fr. 650.
Legea supune pe
proprietarT la osebite obli-
gatiunI unul dare altul,
frri, chiar sit existe vre-o

conventiune Intro clInsiT.
(civ. 578,
Fr. 651).
686, 610; civ.
Parte din aceste
obligatiunl e regulat& de
)Aci e o gresalA de tipar, cAcl

art. 616 trebue citat
mun Intro vecinT, la casul
contra-zid, la privirea asupra propriet&teT vecinu-
lul, la scurgerea stresinilor, la drumul de trecere.

(civ. 590, 611, 615; civ, Fr.
652).
Sectinnea 1.Despre
eantul comm.
si
590. In orase si la r6,
ori-ce zid care servesce de

despartire Intre clAdirT, saft
lntre curte si grdink
Intro ograde la Or& se so-
cotesce comun, dae6, nu

exist& titlu sat semn care
ar proba contrariul. (civ.
611, 1200, 1202; civ. Fr.
653).
Este semn de necomunitate chnd culmea
ziduluI este drpt6, si perpendicular& despre pre-
tele de o parte, iar des-
pre cea-laltfi parte infrt-
tisz& un plan Inclinat; In
acest cas zidul se presu-
pune crt apartine esclusiv

proprietaruluT despre care
exist& planul inclinat. (civ.
590, 1200, 1202; civ. Fr.

664).
Reparatiunea si
recldirea ziduluT comun
sunt In sarcina tutulor devrtlmasilor,
www.dacoromanica.ro
i In propor-
216
CODUL CIVIL (Art. 693 -600)
tiune cu dreptul
(civ. 693, 600; eiv. Fr. 655).
Cu tte acestea fie-
tare coproprietar al unul

zid comun p6te fi aparat
de a contribui la reparatiunl i reeladirl, renunand la dreptul s, dacrt
Irish zidul comun nu ar
sprijini vre-o elitdire a sa.
(civ. 632; civ. Fr. 656).
Fie-care coproprietar p6te srt zidsea In contra until zid comun i s.
bage grindI sail legaturI

in teal grosimea ziduluI
lasand 54 milimetre despre vecin, farg, prejuditiul
dreptulul ce are vecinul
ea sa, scurteze acele grind'

pan& in jumOtatea zidulul,
In cas cand i el ar voi a

pune grindl tot In acele
locurI, sag a lipi un cos.
(civ. 599, 610, 611; civ. Fr.
657).
OrI-ce coproprietar
pelte srt inalte zidul comun,
dar e dator a face singur

cheltuialainaltareI,reparatiunile de intretinere pen-
tru partea inaltata si tot

data pagubirile pentru
sarcina causata ziduluI co-
mun in proportiune Cu
Inaltimea. (civ. 597; civ.
Fr. 658).
Daca zidul comun
nu e In stare a purta greu-
tatea InltreI, celce vrea

sin Inalte e dator a'l face
din intreg din temelie cu
cheltuiala sa, i orl-ce adaos In grosime

fad),
pe locul sn. (civ 599; eiv.
Fr. 659).
Vecinul care n'a
contribuit la Inaltare,
castiga dreptul de comu-
nitate lalatind cheltuiala

jumtate, precum i pretul pe jumtate al loculuI, ce s'ar fi Intrebuintat
pentru Ingrosirea zidului.
(civ. 596; civ. Fr. 660).
OrI-ce vecin al until zid p6te
facil comun in parte sag tot, piatind stapanuluI zidului jumtate din valrea so, sag
jumaate din val6rea par-
te) ce vrea srt fad), comu-
na, precum
i jumtate
din val6rea loculuI pe care

este elrtdit zidul. (civ. 599,
611, 612, 623, 625; civ. Fr.
661).
Unul din vecinI nu
pOte gnri zidul comun,

nici sit alature sag sa spri-
jine de dinsul vre-o lu-
crare fr consinflimintul
celul-lalt.
In cas de impotrivire el
nu pote face acsta fit%

a regula maT Intaig prin
expertI mij16cele necesarie pentru ea acea lucrare
sa nu vateme drepturile
celui-lalt. (civ. 594 ur., 611;
civ. Fr. 662).

Pie-care peote In
orase i suburbie a Inda-
tora pe vecinul sn a con-
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (A rt. 601-608)
tribui la cladirea i repar area IngradireI ce desparte casele, curtile i gr&dinile lor; Inaltimea IngradireI se va hotttrl dup&
reglementele particulare,
217
bue intretinut cu ~Ruga% comuna. (civ. 592; civ.

Fr. 669).
OrI-ce gard ce des-
parte dona proprietata se
socotesce comun, afar& da-
saa dup& obiceiul obstesc,

In lips& de reglemente
c numaI una singura, din
ziduluI va fi cel mult de 2

metri socotindu-se i coima.
un titlu Bat posesiune Indestul&t6re care s& constate din contra. (civ. 590,
602, 609, 1200, 1202; c. p.
355; civ. Fr. 670).
si de obiceiti, Inaltimea
(civ. 481, 585, 592, ur.; civ.
Fr. 663).
601. M'id se recl&de-
sce un zid comun sal casa,
tate servitutile active si

pasive se perpetua, In pri-
virea nouluI zid sati a noueI
case, fttr& a se putea lusa,

Ingreuna daca, recl&direa
s'a fcut mal lnainte de
dou proprietitI va fi Ingr&ditti, saa de nu va fi
Nu e ertat a sadi
arborI care creso Inalti de

c&t In departarea botarla
de reglementele particu-
lare, sal de obiceiurile constante $i recunoscute, si In
Implinirea prescriptiune.
lips& de reglemente si de
obiceiurl, In departare de
665).
partitare a acelor &n'a pro-
(civ. 636 ur., 1890; civ. Fr.
602. Tate santurile fu-
2 metri de la Unja des-
cotesc comune de nu va
fi titlu saa semn contrariu.
(civ. 480, 1200 ur.; civ. Fr.
prietatI pentru arboril InaltI, si de o jumatate metru pentru cele-lalte plantatiunI i gardurI vil. (civ.
480, 489-491, 586, 608,
666).
627, 639, 1890; civ. Fr. 671).
tre doua propriet541 se so-
60$. Este semn de neco-
munitate cand pamIntul

e Inaltat saa aruncat numaI de o parte a santu-
(civ. 602, 604, 1200;

1202; civ. Fr. 667).
an tul se socotesce a fi esclusiv al acelul
luI.
In partea ciruI pamIntul

e aruncat. (civ. 603. 1200,
1202; civ. Fr. 668).
Santul comun tre-
Vecinul pate cere

ca arboril i gardurile vil
pusl la o distant&maI mica,
sti se scatl.
Acela pe a clirul
prietate se lntind
arborilor vecinuluI pate sti,
Indatoreze a le tala.
Daca, radacinile se Intind pe pamintul sati are
drept a le tala singur. (civ,
489-491, 625 ; eiv. Fr. 672)
www.dacoromanica.ro
218
COMIL CIVIL (Art. 609-615)
Arboril ce se afl&
in gardul comun stint comun/ ca i gardul, si fiecare din ambiT proprietarl
e In drept a cere
tali. (civ. 606, 1200, 1202;
civ. Fr. 673).
chidere Inteun zid comun.

(eiv. 599; civ. Fr. 676).
Sectiunea II.Deapre distanta

qi luerdrile intermediare
sea, de nu va fi o distant&
oerute pentru 6me-cari

constructiunt.
Cel ce face un put

sag o privet& 1fIng& un
zid fie comun sag nu;
Cel ce vrea s5, cl&dsc&
un Amin sag yeti* o fer&ritt, un cuptor sag sobl,

stei al&ture un ocol de vite
sag cel ce vrea s& pue
lOngO zid un magasin de

sare sag grfimedI de matell! corosive.
E Indatorat s5, lase departarea prescrish, de reglemente i obiceiurile particulare a,supra unor asemenea obiecte, sati s& fac
lucr5,rile prescrise de ace-
leasi legl i reglemente
spre a nu aduce v&t5mare

vecinulul. (civ. 489, 699
ur., 998; civ. Fr. 674).
Sectiunea 111.De8pre vederea
in proprietatea veeinului.
Unul din vecini nu

/NA face fart" consimtimIntul celul-lalt niel Intr'un chip ferstr& sag des-
NimenT nu pte
avea vedere sag ferestre
spre vedere, nicT balcne

sag alte asemenea asupra
proprietfitei IngrAdite
neingrildite a vecinuluT
de 19 decimetre Intre zidul pe care se deschid aceste veden l
proprietatea. (civ. 489 ur., 570, 608,
618, 620, 623, 634; civ. Fr.
678).
Nimeni nu p6te a-
vea veden l piezise pe pro-
prietatea vecinului de nu
va fi o distant& de 6 decimetre. (civ. 489 ur. 614,
634; civ. Fr. 679).
Distante, de care
este vorba In cele dou5
articole precedente se socotesce de la fatada ziduluI pe care s'a deschis vederea, si de va fi balcne
sag alte asemenea, de la

linia ion cea din afar& Omit
la linia de despIrtire a
color dou5 propriet&ti. (civ.
Fr. 680).
Sectiurica IV.Despre picdtura
streeinilor.
Tot proprietarul este

dator a'al face straaina ca-
se! sale ast-fel In cat a-
pele din ploi sO se scurgrt
pe terenul s6u, sag pe ulite, iar nu pe locul veci-
www.dacoromanica.ro
CODLTL CIVIL (Art. 416-622)
nului sea. (civ. 840, 623,

998; civ. Fr. 681).
Sectinnea V. Despre dreptui
de trecere.
616. Proprietarul al a-
rid lee este Infundat, care
nu are niel o esire la calea publick pte reclama
o trecere pe local vecinu-
lul sed pentru exploatarea fonduluI, cu indato-
rire de a'l despligubi in

proportiune cu pagubele
ce s'ar putea ocasiona. (civ.

585, 617, ur., 624, 633, 998;
civ. Fr. 682).
617. Trecerea trebue

regulat fficutrt pe partea
ce ar scurta calea proprietarului fonduluI Incbis,

ca s& lase, la drum. (civ.
616. 618, 634, ur.; civ. Fr.
683).
61S. Cu tte acestea tre-
bue a se alego trecerea

prin locul ce ar pricinui
o mal putin& pagub& ace-
Jul pe al diml loo trece-
rea urinz& a fi deschish.

(civ. 617; civ. Fr. 684).
619. Actiunea de despfigubire, In casul prevedut prin art. 616 este prescriptibilil ; lard trecerea
trebue sti urmeze dim&
prescriptiune, de si actiu-
nea de indemnitate nu
919
CAP1TOLUL Ill.
Despre servitudinile stabilite

prin faptut mu/W.
Seclumea I.Despre osebite
feturi de serroitufi ce se
pot stabili asupra
bunurilor.
Este ertat proprie-
tarilor a stabili pe proprietritile lor, sad In folosul proprietd4ilor lor
ce servitute vor g&si de

cuviint& pe cat timp aceste servitutl nu vor impune pers6neT proprietaruluI fondulul serviente
obligatiunea unuI fapt personal si pe cat timp aceste

servitutl nu vor fi con-
trarie ordinal publice.

Ilsuls't intinderea ser-
vitudinelor stabilite astfel se regulzil prin titlul
ce le constitue si in lips&
de titlu dup& regulele ur-
m&tbre. (civ. 5, 480, 576,
621, ur., 968, 1798; civ.

Fr. 686).
Servitutile sunt
stabilite sad In folosul elldirilor, sad in folosul prtmintulul.

Cele de felul
dint&id se numesc urbane
chiar c&nd el&dirile pen-
tru earl servitutile sunt

instituite se vor afla nu
numaI In oral dar si la
tea; cele de al doilea fel
s'ar mal putea admite (civ.

616, 624, 1890; civ. Fr.
se numesc rurale. (civ. Fr.
685).
continue sail necontinue.
687).
Servitutile sunt sail
www.dacoromanica.ro
LIAMANG1U. Codul 001107.1.
850
Servitutile continue stint

acelea al ciiror exercitiu este sati pote fi continu a fall
s aib trebuinta de fap-
tul actual al omului ; ast-f el
aunt apaducele, scursurile

apelor, ferestrele i altele
asemenea. Servitutile ne-
continue sunt acelea earl

aa trebuintil, de faptul actual al omulul spre a fi e-
xercitate, ast-fel este drop-
tul de trecere, de a lua
apti din fintanft, de a pasee

vite i alte asemenea.
Servitutile sunt aparintl
sae neaparinti. Servitutile
aparintl Bunt acelea earl

se ounosc prin luerarl exteri6re, precum: o usa, o
rinte, nu se pot stabili de

cat prin titlurI. (civ. 576,
616, 622, 623, 635, 645,
1845, 1847; civ. Fr. 691).

Destinatiunea proprietaruluI tine loo de titlu
In privinta servitutil or con-
tinue si aparintl. (civ. 622,

627; civ. Fr. 692).
Nu p6te fi desti-
natiune a proprietaruluI
de cat numai and se va
dovedi di cele done fondurI acum despertite aft
fost averea aceluiasl proprietar i c printr'Insul

s'att pus lucrurile In starea din care a resultat servitutea. (civ. 638; civ. Fr.
693).
ferestrft, o apftducere ; servitutile neaparintY sunt a-
Daca proprietarul
a done proprietatI, Intro
bitiunea de a zidi pe un
de servitute, Instrainza
una din proprietatI,
ea contractul sii, contina,
nicI o conventiune atin-
celea ce n'ati semn exterior de existente lor, precum spre exemplu, proi-
fond, sati de a nu zidi de

cat panft la o inaltime determinata. (civ. 639 ur.,
1349; civ. Fr. 688, 689).
Seetiunea if Despre modul cu

care se stabilesc servituyle.
Servitutile continue si aparintI se doban -
dew prin title sat prin
posesiune de 30 anl. (civ.

578, ur. 622, 1847, 1894;
civ. Fr. 690).
Servitutile continue neaparintI i servitutile neeontinue i nea,pa-
earl exista un semn vedut
get6re de servitute, ea ur-
mza de a exista Inteun

mod activ sail pasiv In
favrea fonduluT nelnstrainat * (civ. 625, 626, 633,
1349, civ. Fr. 694).
Titlul constitutiv
al servitutei, In privinta
servitutilor ce nu se pot
dobandi prin prescriptiune
nu pote fi Inlocuit de cat

prin un titlu de recun6scerea servitutei i dat din
* Din erere se dice nein.9tr4inat in loe de instrainat.
www.dacoromanica.ro
partea proprietaruluT locului servit *. (civ. 623,

624, 1189; civ. Fr. 696).
and se stabilesce
o servitute se Intelege ert
se acord5, tot de-o-datit
tte mijlcele spre In-
trebuintarea el. Ast-fel ser-
vitutea de a lua apit din
altuia trage cu
finth,na
sine i dreptul de trecere.

(civ. 630 ur.; civ. Fr. 696).
Despre drepturile
proprietarului fondului ed-
Sectinnea
rui se *twine servitutea.
Acelul citruI se eu-
vine o servitute are drep-
tul a face tte 1uer6rile
trebuincise spre a se sluji

cu dinsa i spre a o pastra. (civ. 631, 636; civ.
Fr. 697).
Aceste lucr6,rI se
fac cu cheltuiala sa, iar6,
nu cu cheltuiala proprietarulul fondulul supus, a-
far5, numaI And se va
stabili alt-fel In titiul de
stabilirea servitutei (eiv.

Fr. 698).
In casul chiar unde
proprietarul fonduluI su-
pus este Insiircinat prin

titlu a face en cheltuiala
sa lucrrtrile trebuincise
pentru a se servi de servitute sau a o pristra, el
pte tot-d'a-una a se scuti

* Din er6re so 4ice servit, in Inc
de aservit.
221
de acst6, sarcin, Iftsitrid
fondul supus In dispositiun ea proprietarului fondulul c6ruI se cuvine servitutea. (civ. 503; civ. Fr. 699).
Dad+, proprietatea
pentru care s'a stabilit**

s'ar ImpArti, servitutea r6-
ultimo tot aceea0 pentru
fie-care parte, frtrii ca fon-
dul supus sit se Ingreuneze. Ast-fel de va fi un
drept de trecere top de-
vor fi Indatoratl
a'l exercita prin aceltql
loc.
(civ. 627, 653, 728;
civ. Fr. 700).
Proprietarul fonduluI supus servituteI nu

p6te face nimie spre a'T
sefidea Intrebuintarea sau
a 'T o Ingreuna. Ast-fel nu
pte schimba starea lu-
crurilor,nicT striimuta exer-
citarea dintr'un loe

tul, de eitt acela unde servitutea a fast din Inceput
stabilitrt. Cu tte aceste,
dad, acea stabilire primi-
tiv a devenit mal Im-
pov6r6,t6re proprietarulur
fondululsupus, 8131 dad', 'I
opresce a 'I face pe dlnsul reparatiunI folositre,

va putea oferi proprietarulul celul-lalt fond un loe
ce ar avea aceeaI inlesnire pentru exercitarea
drepturilor sale, i acesta
**
Ad d din gre011i, de Upar, lip-
seeee cuidntul servitutea.
www.dacoromanica.ro
222
nu va putea refusa. (civ.
617, 1128; civ. Fr. 701).
i acela ce
635. Ins
are un drept de servitute
nu'l po5te intrebuinta de at
duptt cuprinderea titiulul
s MOL a putea face niel
In fondul supus servitu01, niel in fondul pentru

care servitutea este infiintath, vre-o schimbare
impovOrAt6re celul
fond. (civ. 481, 578, 620,

ur., 634, 636, 969; civ. Fr.
702).
Sectitmea 1V.De8pre modul
stingerei servitu(ilor.
636. Servitutile Incetz5,
and lucrurile se gAsesc

In ast-fel de stare, in at
servitudinea nu se mal
p6te exercita. (civ. 481,
576, 601, 634, ur.; civ. Fr.
703).
637. Ele renasc dad',
luerurile sunt restabilite

Intr'un chip in cit servitutile si se p6t5, exercita,
afar, numaI de nu ar fi
trecut un spatiu de timp
In aceeasl mfing. (civ. 1154;
civ. Fr. 705).
639. Servitutea este

stinsl prin ne-us in curs
de treI-zecI ani. (civ. 580,
623, 640, ur.; 1842, 1847,
1864-1890, ur ; 1895; civ.
Fr. 706).
AcestI trel-qeci de
ani se num5r5, dup5, osebite felurl de servitutl, sati
din qiva de M'id a hacetat de a se folosi de dinsa

and este vorba de servi-
tutI necontinue, 88,15 din

qiva de and s'a facut un act
contrariu servituteT continue. (civ. 622, ur ; civ. Fr.
707).
Modul servitutel se
p6te prescrie ca i servi-
tutea, si cu acelas chip.

(eiv. 639, ur; civ. Fr. 708).
Daa proprietatea
in folosul arel s'a stabilit
servitutea este a mal multor coproprietari, Intrebuintarea din partea unuia
popreste prescriptiunea In
privinta
(civ.
643, 1875; civ. Fr. 709).
Indestulfitor spre a se pu-
Dac5, dintre coproprietarl se gasesce u-
704).
aplica, precum un minor,

acela pAstrzii dreptul tuturor celor-laitI coproprietarI. (civ. 786, 1876; civ.
Fr. 710).
tea presupune a s'a desfiintat servitutea, dup5,

cum se zice la art. 640.
(civ. 636, 1798; civ. Fr.
6$8. Oil-ce servitute
este stinsii, cand fondul
c5,tr5, care este datorit
nul In contra arul prescriptiunea nu s'a putut
acola ce o datoresce cad
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 644 :-.4153)
CARTEA
Despre diferite modurT

prin carI se dobndesce
proprtetatea.
644. Proprietatea bunurilor se dobndesce si

se transmite prin sueco-
siune, prin legate, prin

conventiune i prin traditiune. (civ. 630, ur., 651,
800, ur., 886 ur; civ. Fr.

711).
Proprietatea se mal
dobindesce prin accesiune sab incorporatlune, prin
prescriptiune, lege si prin

ocupatiune. (civ. 482, ur;
1837, 1909; civ. Fr. 712).
Bunurile frtt stapn
ale StatuluI. (civ.
477, ur; 680; civ. Fr. 713).
Sunt bunurI
nu apartin nimulul si al
cror us e comun tuturor.
LegI de politi regulz
felul intrebuintrel lor.

(civ. 476, ur.; civ. Fr. 714).
Facultatea de a vna
sati de a pescui este relegI particugulata

tare. (civ. Fr. 715).
Proprietatea unal
tesaur este a aceita ce Fa
gsit in propriul ala fond;
dac tesaurul este gsit

in fond strin, se Imparte
pe din dou intre cel ce
l'a descoperit i futre proprietarul fondulul.

Tesaurul este orI-ce lu-
228
cru ascuns sau ingropat

pe care nimenl nu pte
justifica cA, este proprie-
tar si care este descoperit printr'un pur efect al

asarduluI. (civ. 489, ur.;
civ. Fr. 716).
TITLITI, 1.
Desp re succesinni
Succesiunea se deferesce satt prin lege, sau
duptt, vointa omuluI prin
testament. (civ. 651, ur.,
800, 802, ur.).
CAPITOLUL I.
Despre desehiderea sueeesiandor.
Succesiunile se deschid
mirto. (civ. Fr.
718).
Legea regulz, or-
dinea succesiunilor intre

mostenitorii legitimi.
CopiI naturall, in pri-
vinta succesiunei mame!

lor si a colateralilor s6I,
sunt asimilati copiilor legitimi i vice-versa. In lips, de mostenitorl legitimI
sad naturalI, bunurile se

mostenesc de sotul supra-
vietuitor. In lips de sot,

Statul devine mostenitor.
(civ. 477, 646, 659, 677,
679, ur., 680; civ. Fr. 723).

DescendenVI si as-
cendentil ad de drept posesiunea succesiunel din
www.dacoromanica.ro
224
momentul morteT defunc-
tulut
CeI-IaltI mostenitorI intr.& In posesiunea succesiunel Cu permisiunea justitie1. (civ. 651, 652, 659,
672, ur., 713 ur., 777, art.
ur. leg. timbr.; civ.
51,
Fr. 724.)
CARITOWL
Deepre ealita(ile ceratepentru

a succede.
654. Pentru a succede

trebue neaprirat ca persna ce succede A, existe
In momentul deschidereI
succesiunel.
Copilul conceput este
considerat c5, exista.

Copilul nfiscut inort este
considerat cli, nu existrt.
(civ. 289, 924 ; civ. Fr. 725).
655. Sunt nedemnI de
a succede i prin urmare

esclusl de la succesiune:
Condamnatul pentru
cA, a omorlt sail a Incercat sfi, omre pe defunct.
Acela care a frtcut In
contra defunctulul o acusatiune capitalli, declaratti,
de judecata calomnisa.
Mostenitorul majore
care avAnd cunosciintii de
omorul defunctuluI, nu a
denuntat acsta justitiet

656, 657; c. p. 38,
225 ur.; pr. pen. 29, 381;
(civ.
civ. Fr. 727).

656.
Lipsa de denun-
drepturile lor pe ascen-
i descendentiI omoritorulul. pe afinil s5I

de acelasl grad, pe sotul
saii sotia sa, pe fratiI saa
dentiI
surorile sale, pe unchiI satI
matusile sale, pe nepoth

sari neptele sale. (civ. 655;
civ. Fr. 728).

Mostenitoru/ depiirtat de la succesiune ca
nedemn, este obligat a Intrce tOte fructele i veniturile a cAror folosintl.
a avut'o de la deschide-
rea succesiunel. (civ. 485,

656, pr. civ. 139; iv. Fr.
729).
CopiiI nedemnuluI
viind la succesiune In virtu-
tea dreptulul lor propriu,

flirfi ajutorul representatiunel, nu aunt departatl
pentru gresla tatfilul lor ;
acesta Insa nu p6te niel

Intr'un cas reclama usu-
fructul bunurilor succesiuneI, pe care legea 'I acord& tatilor si mamelor

asupra bunurilor copiilor
lor. (civ. 338, ur., 664 ur.,
698; civ. Fr. 730).
CAPITOLUL
Despre deosebite online

de eruccesiune.
Sectiunea LDisposititint
generale.
Succesiunile sunt
deferite copiilor i descendentilor defunctulul,ascen-
tare nu pate vatama In

www.dacoromanica.ro
CODLTL CIVIL (Art. 660 6(30)
dentllor i rudelor sale colaterale, In ordinea i dupa
regulele mal jos determinate. (civ. 652, 669 ur.,

672 ur. 680; civ. Fr. 731).
Proximitatea rudenieI se stabilesce prin
numrul generatiunilor ;
fie-care generatiune nu-
mita un grad. (civ. Fr.

735).
irul gradelor formz& linia: se numesce li-
nie drptk sirul gradelor

nitre persnele ce se co-
bor una dintr'alta; linie
colateral sirul gradelor

Intre persnele ce nu se
cobor unele din altele, dar

care se cobor dintr'un autor comun.
Linia drptil, se Imparte
In linie drpt& descendent&
si In linie drpt& aseen-
denta.
Inthia este aceea ce Mg&
pe capul nmuluI cu aceI
ce se cobor de la el; a
doua este acea ce Mg& o

pers6n11, cu aceI din carI
ea se cob6r5,. (civ.Fr. 736).
In linie drptii se nu-
mttrit atfttea gradurI cate

sunt i generatiunI Intre
pers6ne: ast-fel fiul este
atre taal sti In cel dintaia grad; nepotul de fiu

In cel de al douilea si vice-
versa, tatitl i bunul cifre

fiT
lor si nepotiI lor de
fiu. (civ. Fr. 737).

In linie colateral&
225
gradurile se numrl dupit

generatiuni, IncepAnd de
la una din rude pinli, la

autorele comun si de la
acesta ~fi la cea-lalt&

rudA.
Fratil dar, sunt In gradul al douilea; unchiul

.nepotul in al treilea, veril
primarI In al patrulea si
c. 1. (civ. Fr. 738).
Sentimos H.Despre representa(iune.
Representatiunea
este o fictiune a legel, care
are de efect de a pune pe

representantI In locul,
gradul si In dreptul re-
presentantuluI * (civ. 658,
665, 668, 755; civ. Fr. 739).
Representapunea
se Intinde nem&rginit In
linie direct& descendent.
Ea este admis& In t6te
casurile, concure copiiI de-
functuluI cu descendentiI
unui copil mort mal dinainte, I ntiimple-se ca totI co-
piil defunctulul fiind
lnaintea lul, descendentiI

iilor copil si se gftsscit
Intre el In gradurl egale

sati neegale. (civ. 658, 662,
664, 669; civ. Fr. 740).

In linie colateral&
representatiunea este ad-
mis& In privinta copiilor

descendentilor, fratilor saft
surorilor defun ctului, vie el
* Din er6re se ice representantu/14i in loe de representatului,
www.dacoromanica.ro
2E6
la succesiunea sa in concura cu uncliI sita matuse,
nul din el' prin represen-
Intample-se ca totl fratiI
tatiune. (civ. 306, 315, 658;

civ'. Fr. 745).
mortl mai dinainte, suc-
Sec(iunea IV.Despre succesinJale deferite aseenden(ilor.
gradurI egall saa neegall.
Daca defunctul n'a

lasat posteritate, nic) frate,
surorile defunctuluI fiind
cesiunea sa se gassca trecut la descendentil lor, in

(civ. 667, 672, civ. Fr. 742).
In t6te casurile In
carI representatiunea este
admisa, partagiul se face
pe tulpina (souche), daca
aceeasl tulpina a produs
mal multe ramuri, sub-divisia se face iarasI pe tulpina in fe-care ramura si
membril aceleeasI ramurI
se impart egal intre dInsiI.
(civ. 675; civ. Fr. 743).
Nu se represinta
de cat persnele mrte.
1)15te cine-va representa
pe acela la a caruI succealune a renuntat. (civ. 658,
698 ur.; civ. Fr. 744).
Succesiunite deferite deseendentilor.
Sectiunea
Copiil sail deseen-
niel surork niel deseen-
dentI dinteacestia, succesiunea se cuvine ascendenti-
lor din gradul de rudenie

cel maI apr6pe.
Ascendentil de acelasi
grad, mostenesc partI egale. (civ. 660 ur.; 678;
civ. Fr. 746).
Daca tatal si mama
une) persne mrte l'ara
descendentI, 'I aa suprave-
tuit, lasand acea persona

frat, sume, saa deseen-
dentI aI acestora, succesiunea se divide in doua portiunl egal e, din carIj umatate
numal se cuvine
mame) si se Imparte de o
potriva intre dinsiI. (civ.
673; civ. Fr. 748).
dentil lor succed tataluI,

mame), mosilor, m6selor
Sectiunea V. Despre sitecesinmile colaterale.
farft deosebire de sex si

ciliar de ar fi nascutI din
maI dinainte tatal si mama
ced In parti egale cand

se gasesc totl in gradul
sal descendentil lor sunt
ver)-caruI alt ascendent,
deosebite casatoril. EIsuc-
sunt chematl
dupa propriul lor drept,
el succed pe tulpina cand
dintaia
In cas de a muri
une) pers6ne mrte Mi%

posteritate, fratiT, surorile
chematI la succesiune, departand pe ascendentl si pe
ce)-IaltI colateral). El suc-
ced saa dupa, propriul lor
sunt cbematl toti sat u- drept, sita prin represenwww.dacoromanica.ro
tatiune In modul regulat

in sectiunea II a acestuT
cap. (civ. Fr. 750).

Daca tatal si mama
pers6net mt5rte fara, posteritate '1 ad supravietuit,
fratil, surorile sad representantil lor lad jumatate.
succesiunea. Daca, numaI
tatal sati numaI mama 'I a
supravetuit, fratil, surorile
sad representantil lor iati
treI patrimI ale suceesiuun et. (civ. 674 ; eiv. Fr. 751).
Partajul j um6tatel
sad color trel patrimt cuvenite fratilor sad surorilor, duprt continerea art.
precedent, se face Intro
el, In portiunl egale, daca
sunt tott dinteaceiast
satorie ; de sunt din easatorif diferite divisiunea se
face pe jumtate Intre cele

(10116 /Intl paterna s materna a defunetuluT; fratiI
primari iat parte In amandoul3
liniile, uterinil sati
conseingenil fie-care in li-
nia sa numai. Daca sunt
fratt sad surorI numaI lute linie, el suceed In total, exclud'end pe tte rudel e din cea-lalta 1 inie. (civ
672, 673; civ. Fr. 752).
In lips& de frati
sat surer/ sad de descendentl dintr'InsiI si In lip-
s& de ascendent], succesi-
unea se d rudelor colaterale din gradul de rudenie col mal apropiat.
227
Cand aunt mal multe
rude colaterale In acelast

grad, succesiunea se imparte egal Intro dinsele.
(civ. Fr. 753).
Rudele succed
dout-spre-deeelea grad inelusiv. (civ. 660
na la al
ur.; civ. Fr. 755).
CAPITOLUL IV.
Despre succesiunile neregtaate.
Sectiunea I.Despre dreptarde

eopiilor naturaii asnpra
uarilor niatnei lor i despre suceesiunea coptilor
natttran mor(i Wei
posteritate.
Copii1 naturalT, chiar
and casatoria ar fi proibit& Intro mama si teal
lor, sueced mamei lor, ascendentilor i colateralilor
mamel, ca si copiiI legitimI.
Succesiunea copi-
luluI natural, mort far&
posteritate, se cuvine mantel sale i, In lipsa mamel, rudelor el celor mal

de aprape.
Sectiunea II. Despre auceesittnea sotulnisapravietuitor fi
despre G Statului.
Cand defunctul nu
are niel rude in gradul
succesibil, filet copil na-
turalt, bunurile succesiu-
net tree la sotul In vieta
nedespartit. (eh'. 652; civ.

Fr. 767).
In lipsa de sot supra-vietuitor, suecesiunea
www.dacoromanica.ro
228
trece la Stat. (civ. 477,

646, 652 ur.; 681, 724; civ.
Fr. 768).
Sotul In vita,
Statul care cer succesiunea sunt obligatl a face
sa, se puna pecetI, a pretinde sa se faca, inventariu, chipa formele prestrise
pentru acceptarea succesiunilor sub beneficiu de

inventar. (civ. 705, ur.,
713; pr. civ. 654 ur., 668
ur.; civ. Fr. 769).
Sotul In vita este
Inca dator a transforma

In numerariu lucrurile
ciiteore saa a da cautiune

solvabila pentru restituirea succesiunelln cas atad
s'ar presinta mostenitorT
al defunctulul In termen
de 3 anT. Dupa acest termen cautiunea este liberata (civ. 716, 1675; pr. civ.
692, 677 ur.; civ.Fr. 771).

68$. Sotul In vita, saa
Statul, care n'aa Indepli-
nit formalitatile la carl
sunt respectiv IndatoratI,

pot O, fie supusI la daune-interese catre mostenitoril ce s'ar arata. (civ.
vere, dama la o portiune
virila, in usufruct, din suc-
cesiunea barbatulul, daca

acesta are descendentI.
Cand bfirbatul las& un
singur descendent, portiunea femeeT In succesiune
va
fi numaY de a treia
parte. Acest drept Incepe

de la epoca incetarel usufructulul legal.
Cand barbatul 'as rude
de sus sala de alaturI, atuncT femeea succede la
o plitrime In n'in& proprietate din averea mortuluT. (civ. 338, 1249).
CAPITOLUL V.
repudiarea ntostenitorilor.*
Despre aceeptatiunea
Seetinnea II.Despre Gemida-
Succesiunea pone
fi acceptata curat i simplu
satt sub beneficiul de in-
ventaria. (civ. 701, 704 ur.,
928; civ. Fr. 774).

NimenT nu este o-
bligat de a face accepta-
tiunea uneT mostenirl ce-1
681, 682, 1084; civ. Fr 772).
se cuvine. (civ. 695, 706;

civ. Fr. 775).
Despre dtieptul
de mostenire al temed eand
nu pot face valabil ac-
deseenden(i saii al te rude
uni de cal cu autorisati-
Svetiunea III.
se alta in eaueuren(d eu
(*mude dupd leal la

succesiunea sotului
ei mart.
684. Cand biirbatul nliS-
re $i vaduva se, n'are a-
Femeile ~tate
ceptatiunea uneT succesi* Din &tire se dice ad nostenitorilor in loe de mostenirilar.
www.dacoromanica.ro
unea barbatuluI sail a justitieT.
MinoriI i inter4i01 nu
pot face valabil acceptatiunea uneI moOenirl de cat
conform dispositiunilor titlului de la minoritate, tutela i emancipatiune. (civ.
199, 201, 405 ur., 454; civ.
Fr. 776).
Efectul acceptatiu-
neT se suie pana la diva
deschidereI succesiuneI (c
653, 696, 701, 786; civ. Fr.
777).
Acceptatiunea pate
fi sau expresa sau tacita.

Este expresa, cand se In-
s4esce titlul sail cautatea de erede Inteun act

autentic sail privat; este
tacita and eredele face
un act, pe care n'ar pu-
tea sal faca de cat In

calitatea sa de erode
qi
care lag& a se presupune
neaparat intentiunea sa
de acceptare. (civ. 690,

703, uy.; civ. Fr. 778).
229
Tot asemenea se In-
tampla :
Child unul din eredi
renuntli chiar gratuit in

folosul unuI saia a mal
multi din coeredI.
Mud renuntarea se
face In folosul tutulor coeredilor fara deosebire,

se primesce de renuntator
pretul renuntareI. (civ. 689
695, 1399; civ. Fr. 780).
092. Chad acela ding
se cuvine o succesiune a
murit frtra sa se fi lepadat de (lima, saa fir& sa
o fi acceptat espres saa
tacit, erediT sal pot d'a

dreptul saaccepteze saa
se lepede de dinsa. (civ.
653, 689, 693, 696, 701;

civ. Fr. 781).
Daca eredil sal nu
se Invoesc pentru acceptarea sail pentru lepadarea succesiunel, succesiunea se va accepta sub beneficiu de inventaria. (civ.
692, 704, ur.; civ. Fr. 782).
mirea motenirel, daca cel
Majorele nu pate
sa.'0 ataco acceptatiunea
expresa saa tacita a uneI
succesiunl de cat In casul
and acsta acceptatiune
sari calitate de erede. (civ.

707; civ. Fr. 779).
Donatiunea, vindet
reclama In contra accepta-
un erede, trage chip& sine

acceptatiunea succesiunel.
absorbita saa micorata eu
Actele curat conservatoril, de Ingrijire

de administratiune provisorio nu sunt acte de price le-a flout n'a luat titlu
rea saii transportul drepriler succesive, Mute de
a fost urmarea uneI viclenii ce s'a Intrebuintat

In privinta-I. El nu pate
tiuneI pentru cuvinte de

vatamare, de cat in casul
In care succesiunea ar fi
www.dacoromanica.ro
230
mal mult de jum6tate,
prin descoperirea unuI testament necunoscut In momentul acceptatiunel (civ.

689, 703, ur., 953, 960, 1092,
1156, 1157,- 1165; eiv. Fr.

783).
Seetinnea II
Desp IT realm-
(area la succesiane.
695. Renuntarea la succesiune nu se presupune ;

ea nu se p6te face de cilt
la grefa tribunaluluI de
prima instant& a districtuluI In care succesiunea
s'a deschis, 0 pe un registru tinut anume pen-
tru acsta. (civ. 691, 694,
697, 701, 791, 928; civ. Fr.

784).
Eredele ce renunt&
este considerat cd n'a fost
niel o data erede. (civ.

688, 699, 752, 975; 976 civ.
Fr. 785).
Partea renuntato-
ruluI profit& coeredilor s6I;
daca este singur, succesi-
unea trece la gradul urmtor. (civ. 691, 692, 696,

929, 965; civ. Fr. 786).
Eredele renunthtor nu peote fi representat

datfi. Dac& renunt&-
torul este singur In gra-
dul s6d, sad dac& totI coerediI 561 renuntd, copiil
lor vin la succesiune, In

virtutea propriuluI drept,
pentru
egale. (civ.
664, 668, 697; civ. Fr. 787).
CreditoriI acelui ce
renunt& In paguba lor pot
s& ja autorisatiunea justitiei ca s accepte succesiunea pentru debitorele

lor, in locul i rindul
Inteacest cas renunta-
rea este anualat& numal In
favorul creditorilor 0 numai pan& in concurenta

creantelor. Acceptarea nu
se face In folosul erede110 care a renuntat. (civ.
975, 976; civ. Fr. 788).
Facultatea de a
accepta, sad de a se lepada de o suceesiune se
prescrie prin acela timp
ce se cere pentru pres-
criptiunea cea mal lung&

a drepturilor imobiliare
(civ. 688, 701, 1890; civ.
Fr. 789).
In tot timpul in
care prescriptiunea dreptulul de a accepta nu este

dobindit& in contra ere-
dilor ce ad renuntat, el
ad Inc& facultatea de a
accepta succesiunea, dac&
succesiunea nu este deja

acceptatli de altI ered1.Nu se pot vatma Ins&
drepturile carI ar fi dob&ndite de alte pers6ne
asupra bunurilor succesiuneI, sad prin prescriptiune, sad prin acte valabile, fkcute de curatorele
succesiunei vacante. (eiv.
406, 688, 700, 724, 1882,
1883, 1890; civ. Fr. 790)
www.dacoromanica.ro
CopuL civil, (Art. 102-707)
Niel chiar prin con-
tractul casttoriel nu se
p6te renunta la succesi-
unea unul om In vi,
nicI se pot Instaina .drepturile eventuale ce s'ar putea dobandi asupra succesiunel. (civ. 5, 115, 965,
1224, 1226, 1900; civ. Fr.

791).
Eredil carI at dat

la o parte, sat at ascuns
lucruri ale uneI succesi-
28t
de un inventariu fidel
esact a bunurilor succestunei, facut (hip& formele
cerute de legile de pro-
cedurt si In termenile mal

jos hottrIte. (civ. 704, 706,
7 2, 723; pr. civ. 674; civ.
Fr. 794).
Se dii, eredulul din
diva deschiderel succesi-
uneI 3 lunl pentru facerea inventaruiul.
I se maI acordt, pen-
unl, nu mal at faculta-
tru a delibera asupra ac-
el r5mitn eredI si nu pot
cesiunel, un termen de 10
dile care vaincepe a curge
tea de a se lep5,da de dinsa ; cu t6t5, renuntarea lor
lua nicI o parte din lucru-
rile date la o parte sat
ascunse. (civ. 712; c. p.

307; civ Fr. 792).
Seciiunea III.
Despre benefi-
ceptarei sat repudiiireI suc-
din diva expirrireI a celor 3 lunI date pentru inventariu sat din liva In-
cheifirel inventariuluT, dact
s'a terminat mal Inainte
cud de inveractriu, despre

eteetele sale fi despre
obligatiunile ered)tha
beneftiar.
de expirarea celor 3 lunl.

(civ. 708, ur.; pr. civ. 674
ur.; civ. Fr. 795).
Declaratiunea unul
erede c5, ja acstil, calitate
sub beneficiu de inventatrebue sil fie ftcutil.
cestea sunt In succesiune

obiecte supuse stricAciuneI, sail obiecte a c5,ror
conservare ar costa mult,
tuluI in care succesiunea
succede, si fArt sii se p6t5,

lice cii s'a fiicut accepta-
la grefa tribunalului de
prima instantt a distric-
este deschist; ea trebue

st fie Inscrist pe registrul destinat pentru trecerea acte/or de renuntare
(civ. 705: pr. civ. 702 ur.;
civ. Fr. 793).
Acstt declaratiune n'are efect de cit Rind precedatti, sat urmatt
'707. next en t6te
a-
eredele 'Ate In calitatea

sa de pers6n5, In drept a
tiune din parte-I, st lea
autorisarea justitieI ca sii,

se vIndt acole obiecte.
Acsti vhulare trebue

sit se fact cu forma yindtrilor publice. (civ. 690,
716; pr. civ. 702 ur.; civ.
Fr. 796).
www.dacoromanica.ro
232
In timpul termenelor pentru facerea inventariulul si pentru deliberare, eredele nu pte

fi silit a se pronunta,
nu se p6te obtine o condamnatiune In contra-I.
Dad], el
renuntA.
(Imp&
expirarea termenelor, sag

Inaintea expirireI lor, chel-
tuelile ce legiuit s'a f5.cut de dinsul pfiait la acea epoa, privesc succesiunea. (civ. 706, 1884; civ.
Fr. 797).
Dupii, expirarea ter-
menelor ar5,tate, eredele

urnityrit pte cere un nog
termen, pe care tribunalul ce se ail& In cercetarea urmirireI 'I acord5, sag
'I rails& dup5, eircum-
stante. (eiv. 711; civ. Fr.

798).
Cheltuelile urmrt-
(WO expirarea termenelor date de judeator, conform art. 709, facultatea
de a face Ina inventariu

si de a se declara erede
beneficiar; acsta mnsit In
cas citad dinsul n'a fkcut

acte de erede sail In cas
and nu este dat In conta-I o hotruire judeatorsc5, desilvArsit5. care stel
condamne ea erede curat

simplu. (civ. 704 ur.,
1201; civ. Fr. 800).
Eredele care a ascuns obiecte de ale sue-
cesiunel, sag care cu Bel-
Olt& si rea credintfi, n'a

trecut In inventari efecte
dintr'Insa nu se pte folosi de beneficiul de inventarig. (civ. 703; pr. civ.

705; civ. Fr. 801).
Beneficiul de in-
ventaria dt eredelul avan-
rirei In casurile articole-
tagiul :
cesiunea, daa eredele jus-
cut evenimentul morteI sail
succesiuneI numaI Om&

In concurenta val6reI bunurilor ce el a primit; de
situatiuneI bunurilor, sag

din causa contestatiunilor
bunurile succesiuneI creditorilor i legatarilor.
lor preeedentl, privesc suc-
tifia, sag a n'a cunoscit termenile 'I ag fost neIndestullit6re, din causa
ivite. Dacit el nu pi:Ste justifica , cheltuelile
privesc. (civ. 708, 709; eiv.
Fr. 799).
Eredele conservit
cu tte aeestea, dup5, ex-
pirarea termenilor acor-
date de art.
706,
chiar
De a plat datoriele
a se scuti chiar de plata

datorielor, predInd t6te
De a nu amesteea,
bunurile sale propril cu
acelea ale succesiunel si
de a conserva In contra
succesiunel dreptul de a
core plata creantelor sale.

(civ. 405, 685, 778, 1108
4, 1882, 1883 ; civ. Fr. 802).
www.dacoromanica.ro
Erodele beneficiar
administr6z6, bunurile suc-
cesiunel, si este dator sti
dea socot616, de adminis-
tratiunea sa creditorilor
legatarilor.El nu devine rspumpttor cu bunurile sale propril, de clt
duprt ce i se va fi cerut
darea socotelilor si el nu
va fi indestulat acstit Indatorire.
Dupri, 15,murirea socotelilor, el nu p6te fi r6s-
puml6tor cu bunurile sale
proprie, de cfit Oat la
concurenta sumelor ce
mane dator. (civ. 713, 715
ur.; 777, 778; pr. civ. 707,
civ. Fr 803).
El nu r6spunde pen-
tru administratiunea sa,

de cat de gresell grave,,
(civ. Fr. 804).
El nu pte vinde
obiectele mobile ale suecesiuneT, de cftt prin formele legiuite pentru ving6rile publice.
Dadi el represinttt In
naturit obiectele misat6re, nu r6spunde de cat de
depretiarea satt deteriora-
rea lor causatrt din neglijenta sa (civ. 707; pr.
civ. 677, 702 ur.; civ. Fr.

805).
El nu pte vinde
958
Rout cerero a primi pretul. (pr. civ. 803; civ. Fr.

806).
El este dator, da-
cit creditoril Bah alte per-
sne interesate o cer, sit
dea cautiune solvabilit pentru pretul miscittrelor co-
prinse in inventariu i pen-
tru portiunea pretulni
mobilelor nedelegatit ereditorilor ipotecail.
De nu se va da acstit
cautiune, se vor vinde mischt6rele, i pretail lor se
va depune ca i portiunea
nedelegatit din pretul
mobilelor, spre a se intre-
buinta la desfacerea sar-
cinelor succesiuneT. (civ.

1675; civ. Fr. 807).
Dad), unil din oreditorl se opun, eredele be-
neficiar nu pte OW de
eiLt dupa ordinea i chipul
regulat de judeator.
Mix& creditoril nu se opun, eredele plittesce ereditorilor si legatarilor, dupiL
cererei. (civ. 720,
1719, pr. civ. 455; civ. Fr.

808).
Creditorii ce nu se
opun si carl se presinth.,

dupa, liimurirea socotelilor si plata reliquatelor,
nu ati recurs de citt in
imobilele de cat dup6, for-
contra legatarilor; aceia

earl se presinta inaintea
d itoril or ipotecar; cari all
recurs i in contra credi-
mete prescrise de procedurrt. El drt mandat ore-
liimurirel socotelilor plei reliquatelor vor avea
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 721-72$)
984
torilor pltiI Inaintea lor.
(civ. 719; civ. Fr. 809 1).

Creditoril ce se opun vor avea recurs i in
contra eredulul.
In t6te casurile pre-
v54ute de art. 719 oi 720,

recursul se prescrie duph,
expirarea termenulul de 3
anl, care incepe din Out

lmurirel socotelilor i a
plftteI reliquatuluI. (civ. Fr.
809 2).
Cheltuelile pentru
pecetT, pentru facerea in-
ventaruluI oi pentru darea socotelilor privesc succesiunea. (civ. 708, 1729;
civ. Fr 810).
Seetienea IV.Despre succesiunile vacante.
Daca duptt expi-
rarea termenilor pentru facerea inventaruluI i pen-
tru deliberatiune, nu se
presint5 nimen1 ea sil re-
clame succesiunea, i clac&
nu este niel un erede cu-
noscut, sat clact
cunoscutl s'ail lepAdat de

succesiune, succesiunea este privitft ca vacantft. (civ.
695, 704, 706, 1882, 1883;
civ. Fr. 811).
Tribunalul de intaja instant din districtul in care succesiunea
este deschistt, numesce un

curatore dup5, cererea persnelor interesate, sat 4u-
aceea a procurorulul.
(civ. 95; civ. Fr. 812).
Curatorele unid sucesiuni vacante,trebue inainte de bite sil, constate
printr'un inventariu, succesiunea ; el exercitt i urtraresce drepturile el; rsp5,
punde la cererile fAcute

In contrk-I; administrzt
sub indatorire de a vtr-
sa numerariul succesiuneI,
ca
i sumele adunate din
vingarea mobilelor i imobilelor, in casa de consernnatiunI oi deposite, oi
In fine sub aceea de a da

socotelI. (civ. Fr. 813).
Dispositiunile sec-
tiuniI III din acest cap. asupra formelor cerute pentru facerea inventariuluI,
asupra moduluI de administratiune 1 asupra socotelilor ce eredele bene-
ficiar este dator stt dea
sunt Indatoritre i pentru curatoril succesiunilor
vacantI. (civ. 705, 714 ur.,

719 ur.; civ. Fr. 814).
CAPITOLUL VI.
Despre impltrtire i despre
reporturi.
Sectittnea I.Despre imparyrea
succesiunet.
Nimeni nu pte fi
obligat a rtminea in in-
divisiune. Un coerede 'Ate
orl cnd cere Imptrtla
succeshmei, chiar cOnd ar
www.dacoromanica.ro
exista conventiunI sag pro.
ibitiunI contraril.
Se pte face invoire pen-
tru suspendarea divisiune1 pe termen de 5 anI.
Duph trecerea acestultimp

Invoirea se p6te relnoi.
(civ. 5, 729, 736, 966, 968,
1008, 691, ur.; civ. Fr. 815).
Divisiunea 'Ate fi
cerutrt chiar and unul sag
mal multi din eredi art po-
sedat 041 separate din
succesiune, dacg, nu a fost
act de Impfirtlrt sail daa

nu se pte opune prescrip-
tiunea.(civ. 728,1167,1190,
1846, 1847, 1855, 1890: civ.
Fr. 816).
Dacg, toti eredil
Bunt presenti i majori, se
pot imparti intre
orT cum ar voi, Mr& Inde-
plinirea vre unel formalitlitl.

Dadt, totI erecjiT nu sunt
presenti, sag dad], intre
dinsii sunt minorl sag interdisi, atuncI se vor pune

pecetl pe efectele succe-
-siuneI In cel mai scurt termen, sag dupg, cererea e-
redilor sag dup6, aceea a

procuroruluI tribunalului,
de prima instant6. (civ.
747, 916; pr. civ. 654 ur.;

civ. Fr. 819).
Creditoril pot si eI
sg, cearrt punerea de peceti in virtutea unul titlu
executoriu, sag a unei permisiunl judeatorescI. (civ.
239
732, 974, pr. civ. 656; civ.

Fr. 820).
Dupfi punerea pecetilor, creditoril pot face
opositiune i flir a avea
titluri executoril sag per-
misiunea justitiel. (pr. civ.

666, 668 ur.; civ. Fr. 821).
Dac vre unul din
coereli nu consimte la facerea implirtelel, sa dac6,
se ivesc contestatiunT, orT
In privinta moduluI de procedare, sa asupra chipului
de a o termina, tribunalul se pronunta, In mod

somariu sa numesce, de
cere trebuinta pentru operatiunile imp&rtelei, pe

unul din judec&tori, dup&
raportul ca,ruT judec6, con-
testatiunile. (pr. civ. 692,

694 ur.; civ. Fr. 823).
Estimatiunea imobilelor se face de experti
alesI dinprtile interesate ;
de experti numiti din oficiu and pg,rtile refusg,

a '1 alege.
Procesul-verbal al ex-
pertilor trebue sg, arate ba-
sole estimatiunei; si in-
dice daa obiectul estimat

perte s6 fie comod impartit si In ce chip; sg, fixeze
In fine, In cas de imprtire, fie-care din partile ce
se pot forma precum
valrea lor. (civ. 411; pr.

civ. 211 ur.; 685, 694 ur. ;
leg. timbr. 18 20, 21
20; civ. Fr. 824).
www.dacoromanica.ro
288
CODLTL CIVIL (Art. '735-741)
i pasivulul eredi-
735. Estimatiunea imobilelor trebue sit se facil,

de (anent cunoscatorl
dupa adevaratul lor pret.
(civ. 772; civ, Fr. 825).
730. Fie-care din coe-
vulul
In natura din mobilele saa

imobilele succesiunet. Cu
tOte acestea, de sunt creditorI sequestrantI sail o-
port& la masa succesiuneT
rug pate core partea sa
tatel, la compunerea partilor si la restitutiunile ce

ereOil ar trebui a's1 face
Intre dInsiI. (pr. civ. 694,
700; civ. Fr. 828).
738. Fie-care erede re-
ponentl, sati daca majo-
conform en regulile mal

jos prescrise, donatiunile
ce a primit i sumele ce
este dator catre succesi-
ritatea coereqilor socotesc
necesara vinderea mobilelor pentru plata datoriilor succesiuneI, ele se vind
publice dupti, formele o-
biclnuite.
Dacii imobilele nu se pot
imparti se vor vinde la

tribunal prin licitatiune.
Dad), tate partite sunt
majore, ele pot conveni
facii vintlarea In fata unul arbitru, numit de din-
sele. (civ. 730, 740, 785,
974, 1388, pr. civ. 677 ur.;

civ. Fr. 826, 827).
737. Dupa ce mobilele

imobilele s'ati estimat,
s'at vIndut, judecatorul,
de cere trebuinta, tramite
pe partI la un arbitru, numit cu consimtimintul lor,
sad numit de-a dreptul de
cand partite nu se
unesc pentru numirea luI.
Se procede Inaintea acestul arbitru, la facerea
socotelilor ce copartitoril
pot fi datorl a 'ql da uniI
altora, la formarea acti-
une. (civ. 739, 751; civ. Fr.

829).
739. Daca reportul nu
se face In natura, coeregil

cfiror li s'a datoresce iaa
mal Intaiti o parte egala

din masa succesiunel.
Aceste preluttil se fac

pe cat este posibil In obiecte de aceiasI natura
i calitate cu ace/ea ce
era sft fie date In natura.
(civ. 762, ur.; 769; civ. Fr.
830).
740. Dupft preluail, se

formza din restul mesel
succesiuneI, atatea partl
egale catI sunt i ereqI
sa6 stirpi impartit6re. (civ.

737, 741; civ. Fr. 831)
741. La formarea i cornpunerea partilor trebue sf),
se dea in fie-care parte,

pe cat se pte, aceiasl can-
titate de mobile, de inao-
bile, de drepturl saa de
creante de aceicts1 natura

val6re.
Se va evita Ins& cat va
sta prin putinta ImbuCa-
www.dacoromanica.ro
tatirea peste masura a e-
ritagelor si divisiunea exploatatiunilor. (civ. 736,

742, 770, 776, 1060; civ.
Fr. 832).
Inegalitatea par-
tilor date In naturase compensa prin banI. (civ. 741.

1737 3; civ. Fr. 833).
Partile se formz5,
de unul dintre coeredl saa
de alta pers6nrs daca, totI
eredil sunt de acord In a-
legere si daca, cel ce a fost

ales accepta. Insarcinarea;
In cas contrariu partile se
formza de un expert nu-
mit de judecator.
Partile apoI se trag la
sortI. Daca, lusa eredil vin
la mostenire cu partI inegale, autoritatea judeclitorsca decide de trebue
sa se procda prin tragerea la sortI In parte,
saa prin darea partilor In

total. (civ 736, 742, 744;
pr. civ. 700; civ. Fr. 834;
Ital. 996).
Mal inainte de a
procede la tragerea partilor la sortI, fie-care com-
partitor este admis a propune reclamarile sale, In
237
749; pr. civ. 692 ur.; civ.

Fr. 836).
Daca asupra operatiunilor tramise Inaintea
arbitrulul, se fac contestatiunI, arbitrul Incheie
proces-verbal pentru dificultatile i ylisele partilor,
si le tramite inaintea judecatorulul pentru
out. (civ. 733; civ. Fr. 837).
Daca totI coeredil
nu sunt presentl, saii de

sunt lntre eI interdisI
minorI, fie si emancipatl,
Impartirea trebue s se
faca inaintea tribunaluluI

observand regulele prescrise in art. precedentl din
acsta sectiune.
Daca sunt mal multI mi-
norI cu interese contrarie

la impartlii, se va da fiecarui dinteinsil un tutore
special. (civ. 99, 409, ur.;
430, 454; pr, civ. 692 ur.;
civ. Fr. 838).
In casul articolelor precedentI, licitatiunea
de este trebuinta, nu se
va putea face de era inaintea tribunaluluI cu formete prescrise pentru In-
contra formareI Vapor.
strainarea bunurilor m inorilor. StrainiI vor fi tot-
Regulile stabilite
pentru Impartirea mesei
1388 ur.; pr. civ. 681, 694,
(civ. Fr. 835).
d'a-una admist (civ. 736,
serva, in sub-divisiunile ce
696; civ. Fr. 839).

Impartirile Mente,
conform cu regulile mal
compartitare. (civ. 728, ur. ;
torI cu autorisatiunea con-
de mostenire se vor ob-
se vor face Intre stirpele
sus prescrise, sal de tu-
www.dacoromanica.ro
288
siliului de familie, sah de

minori emancipatl asistatI
de curatoriT lor, sah in nu-
mete absentilor, sunt definitive. (civ. 99, 409, 411,
ur.; 425, 430, 454, 1166;

civ. Fr. 840).
750. Dupti, 1[111046M se
va remite fie - arui din
comp&rtitorl titlurile particulare obiectelor ce '1

s'ati dat.
Titlurile uneT proprietAtI
sk, tot ce a primit de la
defunct prin dar, atAt direct cat si indirect, afar'a

de casul cfind donatorele
a dispus alt-fel. (eiv. 738,
752, ur.; 840, 845, ur ; 1191,
1282, 1914; civ. Fr. 843).

Eredele ce renunti
la succesiune pte popri

darul, satt a core legatul
ce i s'a f&cut, In limitele
parteI disponibile. (civ. 696,
701, 706, 751, 841, 843, ur.;
Imprirtite se fin de acela

ce a luat partea cea maT
mare, cu indatorire de a
le representa cfind comOrtitoriT, avkid trebuinth
de ele, i le vor core.
846, 851 civ. Fr. 845).

Donatorul care nu
se tin de acel erede pe
ste obligat de a face re-
Titlurile ereditiiteiintregl
care totT !'ah ales ca depositar, cu Indatorire de

a le representa la orT-ce
cerere.
Dacti, nu este unire pen-
tru acsti alegere, atunci
titlurile se depun In ar-
hive Statulul, i judecfitorul liberzii, de pe dinsele

fie-chrul din erediT ate o
copie legalisat6. (civ. 1188;
civ. Fr. 842).
Sectianea II.Despre reporturi.
751.Fiul sag descenden-
tele care vine la succesiune, chiar sub beneficiu
de inventarig, Impreura cu
fratil orI surorile sale, sag
Cu descendentiI acestor,
trebue a reporta coerelilor
va avea * calitatea de a
mosteni In momentul do-
natiunel, dar care avea*

acsti calitate la epoca
deschiderel succesiunel, e-
port, (lac& donatorele nu
Fa dispensat de acsta.
civ. 846; civ. Fr. 846).

Donatiunile si legaturile fAcute fiulul unel
pers6ne, care are calitatea
de erede In momentul deschidereI succesiunel, sunt
presumpte c s'ag fAcut

cu scutirea de report. (civ.
751, 763, 846, 1202; civ.
Fr. 847).
Fiul care vine cu
dreptul ski propriu la succesiunea donatoruluT, nu

este obligat a reporta darul fAout prtrintelul
chiar cand ar primi succe* Cuvintele va avea ai avea,
din orre sunt puse invers, unul
In locul altuia.
www.dacoromanica.ro
siunea acestuia ; dar cnd

fiul vine la succesiune cu
dreptul de representatiu-
ne, atuncI este dator
reporte aceea ce s'a dfiruit

p&rinteluI sea, chiar In ca-
sul cnd ar fi renuntat la
succesiunea VarinteluI.(civ
664, 751; civ. Fr. 848).

Donatiunile si legaturile Mente sotulul unul descendinte succesibil,
sunt socotite ca facute cu
scutirea de report.
Dac5, darurile sati lega-
turile s'ab fficut la doul
sotl impreun, din carI numaI unul este descendinte
cu drept de succesiune,
partea d5,ruit acestuI din
urm este supusft reportulul. (civ. 763, 1202; civ.

Fr. 849).
Reportul nu se pte
face de cftt numaI la succesiunea donatorulut (eh%
751, 763, 769; civ, Fr. 850).
Coeredele este dator a reporta aceea ce p5,rintele a cheltuit cu dinsul,

dotndu-1, procurindu - I
vre-o carierft, saft plfttindu-I datoriile (civ. 751,
760, 772, 1282 ; civ. Fr. 851).
Cheltuelile de nutriment, Intretinere, educatiune, de Invtfttura unuI mestesug, cheltuelile

ordinare pentru Imbriclminte i alte obiecte tre*Din evire se 4iee donatorulni,
In loc de donataruisti.
239
buincise la intrarea in
armatft, cheltuelile de nuntu
i presenturile obicI-
nuite nu sunt supuse re-
portuluT. (civ. 185; civ. Fr.

852).
Imobilul care s'a

perdut din cas fortuit
fr gresla donatorului*,
nu este supus reportului.
(civ. 1156; civ. Fr. 855).
Dad), Inzestrtorul
ascendinte platesce barba-
tuluI zestrea flirft asigu1.511 suficiente, fiica Inzes-
trata va fi datre a reporta

numaT actiunea In contra
barbatulul. (civ. 751, 1282;
Ital. 1007 2).
Fructele i interesele lucrurilor supuse re-
portulul, nu sunt debite

de cat In ** iva deschi-
dereI succesiuneI (civ. 751,
854, 1608; civ. Fr. 856).

Legataril i credi-
toril nu pot pretinde ca
eredil s5, fac5. report. (civ.

751, 974; civ. Fr. 857).
Reportul se face
sati In natura, saa
dndu-se val6rea sa din
partea celuT obligat a face

report. (civ. 739, 772, 773;
civ. Fr. 858).
Reportul se p6te
pretinde In natur5, pentru

imobill; chnd cel ce a pri-
mit imobllul, l'a Instrinat sad ipotecat Inaintea
** Din erre se dice aci in In

loe de din.
www.dacoromanica.ro
240
CODUL CIVIL (Art. (766-772)
deschidereI succesiund ,
reportul In natur5, nu este
obligator.
Reportul in acest cas, se
pretuesce duptt valrea ce
imobilut a avut in momentul deschidere) succesiuneI.
(civ. 736, 751, 769; civ. Fr.
859, 860).
In orI-ce cas trebue stt se in socotltt donatarulul de cheltuelile necesarie i utill. (civ. 494,
768, 771; civ.; Fr. 861, 862).
Donatarul este respundOtor de tte degradirile si deterioratiunile earl

an micsorat valrea
biiulul prin fuptul, culpa

san negligenta sa. (civ.
998, 1102; civ. Fr. 863).
Cand imobilul s'a
Instritinat de dator * a-
melioratiunile i degrad6,-
rile fttcute de cel ce

dobftndit, se vor tinea
smit, conform cu dispositiunile color douI articoil precedentl. (civ. Fr.
864).
aiind reportul se
face In naturil, bunurile
intra in masa succesiuneT
libere de tte sarcinele
create de donatar; creditoril ipotecarI insft pot stt
intervin5, la Impttrtln spre
a nu se face reportul cu
frauda drepturilor lor.(civ.
Gaud un succesibil primesce, cu dispensft

de report, un dar care escede portiuneadisponibilli,
reportul escedentuluI se
face In naturi, (lac& intrcerea escedentulul este

posibilL
In cas contrarin,
escedentele, trece peste jum5tateavaloreI imobilulul,

donatoriul** reportil. imo-
bilul In Intregimea luI si

prelevn asupra masel va-
lreaportiuneIdisponibile ;
(lac& acsttt portiune trece
jumetate valrea
donatoriul ** pte tinea imobilul In intregimea
lui, ia Ina maI putin din

cele-lalte bunurI ale succe-
siuneI si recompens5, pe co-
erep s51, sail In banT, satl
orl cum alt-fel. (civ. 741,

841 ur ; civ. Fr. 866).
Coeredele care reportzii imobilul In naturft,
pte sit retini posesiunea

pftnft la plata efectivO a
sumelor ce '1 sunt datorite pentru cheltuelI
ameliorat iuni (civ. 766; civ.
Fr. 867).
Reportul mobilelor se face, Itandu-se mal

putin din cele-lalte bunuri
ale succesiuneI. El se calcultt pe val6rea ce mobi-
765, 785, 975; civ. Fr. 865).
lele avean In momentul

ceref darulul, dupti, statul
* Din erdre se spline dator in

lee de donatar,
In loe de donatariul.
**Din ereiro se dice donatoriul
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 773-7'78)
estimatiunel anexat actulul de dar, In lipsa aces-
241
tul stat dupit estimatiu-
bi/ele liberate inaintea formitre! pftrtllor.

Daca coereliI Impart
735, 739, civ. Fr. 868).

Succesibilul care a
care se gftsesce, imobilele

ipotecate se estingt dupft
aceeasl norma ca i cele-
luand maI putin din nu-
lalte imobile ; capitalul renditeI Ins& se scade din pre-
nea expertilor, Mutt& pe

pretul cel mal just. (civ.
primit baniI face reportul

merariul succesiunei.
La neajungere, donato-
riul * p6te stt nu reporteze numerariul dfind e-
chivalentul in mobile i In
lipsa acestor In imobilele
succesiunel. (civ. 772; civ.

Fr. 869).
Sectiunea III.Despre plata
datoriilor.
Coere4il contribu-
esc la plata datoriilor si
sarcinelor succesiuneI fie-
care in portiune cu ce ja.

(civ. 713, 777, 902, 1041,
1060, 1061, 1072, 1695; civ.
Fr. 870).
Legatarul cu titlu
universal contribuesce de
o potriva cu ere0iI, In proportiune ell emolumentul

s&h. Cel particular nu contribuesce. (civ. 55, ur., 774,
777, 893, 896, 909, 1746;
civ. Fr. 871).
Ctind imobilele uneT
succesiunI sunt ipotecate
special, pentru plat& de

rendite, fie-care din coere4I 'Ate pretinde ca ren-
succesiunea In starea In
01 imobiluluI. Eredele, In
partea chruia s'a dat imoMiele, r6mttne singur da-
tor a Oral rendita si ga-
rantzi pe coere4i1s6I pentru acstft platft. (civ. 1061,
1063, 1648; civ. Fr. 872).

Coere4 iT plfttesc da-
toriile si sarcinele succesiuneI, fie-care In proportiune cu partea sa ereditara. (civ. 316, 317, 774,
893, 896, 902, 1061; civ.
Fr. 873).
Coeredele sah succesorele cn titlu universal
care din causa ipoteceI, a

pratit din datoria comuntt
mal mult de cftt partea
sa, are recurs, In contra

celor-lalt1 coere4I set succesorI
Cu
titlu universal,
numal pentru partea ce

fie-care din el era obligat
a pliiti, chiar citnd coeredele ce a desfAcut datoria
ar fi fost subrogat In drepturile creditorilor. Coere-
dele Ins& ce a acceptat
ditele s5, fie pifttite si lino-
succesiunea sub beneficiu

de inventar, conservii, fa-
* Din er6re se dice donatori;l

ill loe de cionatariul.
creantelor sale personale,
cultatea de a cere plata
www.dacoromanica.ro
249
ca
alt creditor al
succesiunei (civ. 713 2,
774, 777, 893, 902, 1053, 1108
4, 1674; civ. Fr. 875).
Cilnd unul din coere01 sa5 succesorT cu titlu
universal este insolvabil,

partea lui din datoria ipo-
tecarii se Imparte Intro

toti ce! -lalti In proportiune cu ce la fie-care din
succesiune. (civ. 788, 1053,
1667; civ. Fr. 876).

Titlurile executoril,
obtinute in contra defunc-
tulul, sunt personal exe-
cutorii i In contra eredeluI. Cu t6te acestea creditoril nu pot urmAri exe-
cutiunea de cat dupa 8

gile de la notificarea a-
cestor titlurl f5cut5, persnel, sa5 la domiciliul e-
redelul. (civ. 653, 781; pr.

civ. 373, 398; civ. Fr. 877).
ET pot cere, In orlce cas i in contra ori-ariff creditor, separatiunea
patrimoniuluI defunctulul
de acela al eredeluT. (civ.
780, 782, 783, 1748; civ.
Fr. 878).
Acest drept nu p6te
exereitat cand, acceptAndu-se eredele de debitore, s'a frizut ast-fel novatiune in privinta creanfi
el contra defunctului.(civ.
777, 781, 1128, ur.; civ.
Fr. 879).
In privinta mobi-
lelor; dupii trecere de 3
anl, dreptul este prescris.

In privinta,imobilelor, actiunea se pdite exercita In
tot timpul In care imobilele se giisesc In meant eredulul. (civ. 781, 1743,
1909; civ. Fr. 880).
CreditoriT eredeluT nu
pot core separatiunea patrimonielor, in contra creditorilor succesiuneT. (civ.

Fr. 881).
CreditoriT lulu) din
comp5xtitorI, ca nu cumsrt, se facA

cu viclenie in v5t5tnarea
va Imp5,461
drepturilor lor, pot pretinde s5, fie presentI la Im-
0,4615,, pot dar sfi, inter-
vin5,, cu spesele lor; nu
pot ins& sil atace o impfirt15, shvilrOt5, afar5, numaI
de s'a f5,cut in lips&-le, i

Mr& s5, se 1in5 smft, de o-
positiunea lor. (civ. 732,

769, 975, 1825, civ. Fr. 882).
Sectiunea W. Despre efeetele
imprklei i despre ga-
rantia
Fie-care coerede
este presumpt eft a mo-
tenit singur
i imediat
t6te bunurile earl compun
partea sa, sa earl i-a 65(Alt prin licitatiune, i cft,
n'a fost niel odat5 proprietar pe cele-lalte bunurI ale
succesiuneT. (civ. Fr. 883).
Coerelit sunt da-
torT garantI unul cfdre al-
tul numai despre turbu-
www.dacoromanica.ro
rarile i evict,iunile ce pro-
ced dinteo causa anteri-
ra ImparteleI.
Garantia incetza, cand
o evictiune a fost esceptata
anume printr'o clausa espresa, a actuluI de Impartela, sal cand evictiunea
a fost causat, din greeredeluI. (civ. 788,
1337 ur., 1351, 1737 3;

civ. Fr. 884).
Pie-care din erell

este obligat, In proportiune cu partea ereditara,
a despagubi pe coeredele
s6A de paguba ce a su-
ferit din causa evictiuneI.
Cand unul din coereql

va fi insolvabil, partea ce
el este dator a contribui

se va Imparti Intre ere-
dele garantat, 1 Intre ceI-
Ialti coere41. (civ. 779, 787,
789, 1737; civ. Fr. 885).
Garantia pentru
solvabilitatea debitoreluI
une) rendite durza numaI 5 anI de la Impar-
tala. Achsta creanta,* Incetza crind nesolvabilita-
tea a luat nascere in ur-
ma ImparteleI (civ. 779,

788, 1398; civ. Fr. 886).
Sectiunea V. Despre desfije(area san rescisiunea
impartelei.
Impartelile pot fi
desfiintate pentru violenta

saa do!.
* Din erre so dice aci creanyt
in loc de garan(ie.
243
Pentru o simpla omisiune a unul din obiectele

succesiunel, nu se stric&
impartla; se face numaI
un supliment de Impartlii,
pentru obiectul omis. (civ.
792, 793, 796, 798, 953,
955, 960, 1900; civ. Fr.
887).
791. Orl-ce act, sub orl-
ce titlu, In urmarea carul

a Incetat indivisiunea In-
tre ereql, este supus la
actiunea de rescisiune din

articolul precedent.
Dup& impartela, sal du-
pa actul carel tine locul, actiune a de rescisiune nu mal

este admisa, in contra transactiuneT facute asupra di-
ficultatilor realT, ce presinta primul act, chiar

cand nu ar fi fost proces
Inceput asupra obiectuluI
transactiuneI. (civ. 790,
1704, 1711 ur.; civ. . Fr.
888).
Acola In contra &a-
mi s'a facut cererea de
rescisiune, pato popri desfiintarea imparteleI, dand

reclamantulul suplimentul
din partea sa ereditar&

In numerar sah In natura. (civ. 749, 790; civ. Fr.
891).
Coeredele care a
Instrainat portiunea sa ereditara In tot sah In par-
te, nu pate intenta actiunea de rescisiune pentru

dol saa violenta, daca, In-
www.dacoromanica.ro
244
strainarea s'a flicut in ur-
si descendontiT fiilor pre-
ma descoperireI doluluI sari

Incetiirei violentel. (civ. 790
959, 1167, 1190, 1900; civ.
mu rip.
Fr. 892).
redil far& distinatiune. (civ.

728 ur., 795; civ. Fr. 1078).
SecOunea VI. Despr impetrOla fdcutd de tatd, de ntasici sag de WO aacendentt

intre descendentii tor.
Tata, mama si eel-
lalti ascendentl pot face
Impartla, bunurilor lor intro HI si cel-lalt1 deseen-
den!. (civ. 795; civ. Fr.

1075).
Acsta Impartla,
se pate face prin acte Intro vil sad prin testament
cu formele, conditiunile qi
regulile prescrise pentru

donatiuni intre vil si pentru testamente.
Impartla Manta prin

acte Intre vil nu pate avea de obiect de cat bunurile presente. (civ. 794,
800, ur., 813, 821, 829, 856,
ur., 965, 968, 1008, 1252;

civ Fr. 1076).
Daca, tate bunu-
rile, ce ascendentele a lit-
sat la martea sa, nu ad

fost cuprinse In Impartlrt,
bunurile ne cuprinse se
vor Imparti conform cu legea. (civ. 728 ur., 790, civ.
Fr. 1077).
Este nula Impar-
tla In care nu s'a
cu-
prins totI copiiI In vita,

la deschiderea mo0enireT
Actiunea de nulitate se
pate exercita de top eImpartla Manta,
de ascendente se pate ataca, cand ar resulta dintrInsa sad dintr'alte acte,

A prin dispositiunea Melia de ascendente, vreunul din aceI Intre cail
s'ad Impartit bunurile s'ar

giisi vetamat In partea legitima. (civ. 790 ur., 841
ur., 849 ur., 1167, 1190,
1890, 1900; civ. Fr. 1079).

Copilul care, pentru causa aratata la articolele precedente*, ataca
impartla facuta de ascendinte, este dator a plati
Inainte cheltuelile estima-
tiunel. Daca reclamatiunea nu este fondata, cheltuelile estimatiunel si ale

judecateI vor fi In sarcina
sa. (civ. 798; pr. civ. 140,
144; civ. Fr. 1080).
TITLUL II.
Deepre doun(faul f utre vil
11 despre teetantente
SOO. Nimeni nu va putea dispune, de avutul sed
cu titlu gratuit, de cat cu
formele prescrise de lege
* Din creme se dice aci artico-
lele precedente, In loe de articolul
precedent.
www.dacoromanica.ro
245
pentru donatiunl Intr vil

sag prin testament. (civ.
Este permisg asemenea dispositiunea Intro
801. Donatiunea este
nudg la alta. (civ. 803;
644, 801, ur., 812, ur., 841

ur., 856 ur., 932, 939, 1138
1640, 1642; civ. Fr. 893).
un act de liberalitate, prin

care donatorele (16. irevo-
vil sag testamental* prin

care usufructul se dil la
o persng, i proprietatea
civ. Fr. 899).
cabil un luau donata-
CAPITOLUL
rulul care 'I primesce. (civ.

813 ur., 821 ur., 829, 937,
946; civ. Fr. 894).
Despre capacitatea de a dispose, sail de a primi prin

donatinne Intre vit awl
prin testament.
un act revocabil pri-n care
Minorele mal mic

de 16 anI nu pte dispune
nicT Inteun fe!, afar% de
esceptiunile regulate la capitolul IX* al acestuT titlu (civ. 807, 936, 1231
civ. Fr. 903).
802. Testamentul este
testatorele dispune pentru timpul IncetgreI sale

de tot sag parte
din
din avutul s. (civ. 800,
866 ur., 887, 920; civ. Fr.

895).
803. Substitutiunile sag
Minorele de 16 anT
fideicomisele suntproibite ;
orI -ce dispositiune prin
care donatarul, eredele
pte dispune prin testa-
896).
tiuneI.
instituit sag legatarul, va

fi Instirclnat de a conserva i a remite la o a treia
pers6n6, va fi nulit, chiar
In privirea donatarulul, a
eredulul numit sag a legatarulut (civ. 5; civ. Fr.
804. Este permisii dispositiunea prin care o a
treia persnit ar fi che-
mata a lua darul, ereditatea sag legatul, in casul And donatarul, eredele
numit, sag legatarul, nu

ar primi sat nu ar putea
prirni. (civ. 803, 925; 928;

civ. Fr. 898).
ment si numaT pentru ju-
m6tate din bunurile de
earl dupg. lege Vote dispune majorele. (civ. 939;

civ. Fr. 904).
SOS. Este capabil de a
primi prin donatiune Intre vil orl-cine este conceput In momentul dona-
Este capabil de a pri-
mi prin testament ori-cine

este conceput la epoca
mortel testatoreluT. (civ.
120, 286 ur., 654, 814, 925;
civ. Fr. 906).
809. Minorele de sespre-lece anl nu p6te prin

* Capitolul ce trebuia citat adi
e capitolul VII, iar nu /X.
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 810M4)
246
testament dispune In favrea tutoreluI

Minorele ajuns la majoritate, nu p6te dispune
nici prin donatiune intre
vil, nicI prin testament,
in favrea fostulul sti tutore, daca socotelile definitive ale tuteleI n'ag fost
prealabil date si primite.
Sunt esceptati in amandou casurile de mal sus
ascendenta minorilor, mei
sunt satt ag fost tutorl al

lor. (civ. 419, 812, 1900,
1901; civ. Fr. 907).
810. Doctoril in medi-
cina, sat In chirurgie, oficeril de sanatate i spi-
teriI earl ati tratat pe o

persnii, In bla din care
mre, nu pot profita de
dispositiunile Intre vil sag

testamentare, ce dinsiI ag
facut in favre-le In cursu 1 acestel b6le.
Sunt esceptate:
Dispositiunile remu-
neratoriI acute cu titlul

particular; se va tine in-
s& sma de starea dispuntoruluI si de serviciile

facute;
Dispositiunile uni-
versale, in cas de rudenie
pana la al patrulea grad

inclusiv, afar& numal daca
mortul va avea ere41 In
linie drpt5., i daca acela
in profitul Arta s'a facut

dispositiunea, nu este el
Ace1eas1 regule aunt aplicabile In privinta preotilor. (civ. 812, 887 ur.;
eiv. Fr. 909).
Dispositiunile intro vil sad prin testament
facute in favrea ospicie-
lor, saracilor dintr'o co-
muna sag stabilimentelor

de utilitate publica, nu pot
avea efect de ch,t de sunt
autorisate prin ordonante
domnescI In urma avisuluI Consiliulul de Stat.(civ.
808, 812, 814, 817; civ. Fr.
910).
Dispositiunile in fa-
vrea unai incapabil sunt

nule, fie ele deghizate sub
forma unuI contract one-
ros, fie facute In nurnele

unor persne interpuse.
Sunt reputate ca per-
sane interpuse tatal si mama, copiiI i descendentii

sotul perseineI incapabile. (civ. 802, 808, 856,
940, 941, 1167, 1191, 1200,
1202; civ. Fr. 911).
CAPITOLUL III.
Despre dona(ittnile intre vit.

Sectiunea I.Despre forma
efectele cionci(iunilor
bare cit.
T6te donatiunile
se fac prin act autentic.

(civ. 800 ur., 827, 1167,
1168; leg. timbr. 21 8;
civ. Fr. 931).
Donatiunea nu o-
bliga pe donatore si nu
www.dacoromanica.ro
chiar erede in linie drpta.
va produce niel un efect
de at din 4iva In care

va fi fost acceptatL
Acceptatiunea 'Ate
fi
fAcut5, satt In act, saA prin-
tr'un act autentic poste-
rior, mai inainte Ins& de

m6rtea celuI ce dhruesce;
in acest din urm5, cas, do-
natiunea n'are erect de
eta din 4iva In care se va

fi comunicat donatorelui
actul de acceptatiune.(civ.
691, 795, 801, 827, 1171;

leg. timbr. 21 9; civ.
Fr. 932).
Donatiunile Monte
unor minorI neemancipatl
sa unuI interzis, se accept& de tutore safi de p&Ante.

Minorele emancipat pelte
accepta cu asistenta cu.
247
tatea udciar, dup& regulile stabilite pentru minorI. (civ. 426, 814; civ.
Fr. 936).
Donatiunile Monte
persOnelor moral!, nu pot
fi acceptate de cilt prin
ordonant& domnsa, dal&
In urma avisuluI consiliuluI de Stat*. (civ. 811;

civ. Fr. 937).
Ctind se dAruese
bunurl ce pot fi ipotecate
transcriptiunea actuluI ce
contine donatiunea, i acceptatiunea ca i notificatiunea acceptatiuneI (acute prin act separat, se
va lace la tribunalul disstrictulul uncle sunt situate bunurile. (civ. 814, 819,
1740, 1801; civ. Fr. 939).
Lipsa transcrip-
ratoreluI.
Mama, cu telte c5, ULM
ar fi In vita, i celel-laltI
ascendent!, cu tine e& genitoriI ar fi In vit&, vor
putea asemenea s& accepteze donatiunea facut5, mi-
tiunel 'Kite s fie invocati
de 0 el n'ar
1802; civ. Fr. 941).

820.MinoriI inter00**
femeile m&ritate, In lips&
norulul emancipat 0 intergisuluI,
avea calitatea de tutorI.
(civ. 407, 425, 454, 820;

eiv. Fr. 935.)
Surdo-mutul ce nu
scie s5, serie, nu 'Ate ac-
cepta o donatmne de citt

cu asistarea unu! curatore
special numit de autori* Consiliul de stet a fost desfiintat prin legea din 12 Iulie 1866.
de orI-ce perstine all in-
teres la acsta; so oscopt&

Ins& persnele obligate a
starui s se fac trans-
criptiunea sati representantil lor, asemenea 0 donatorele. (civ. 818, 1801,

de acceptatiunea salt' de
transcriptiunea donatiunel
nu pot cere obiectele

mite ; all Ins& de se envine, recurs in contra tutorilor sa b&rbatilor. (civ.
4* Din er6re se dice minorif inter-
4isf In lac de minorii, intentifif.
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 821 -S28)
248
390, 454, 815, 1243, 1753;

civ. Fr. 942).
821. Donatiunea intre
vil pentru bunurile viitre
sul cand donatariul i descendentiI s6I ar muri ina-
intea sa.
Aceste stipulatiunI insa
este revocabila. (civ. 5, 795,
nu se pot face, de cat in
atarna numaI de vointa
nu se aplica la donatiu-
801, 822, 826, 933, 965,

1167, ur.; civ. Fr. 943).
822. Este nula, orI-ce
donatiune faena ou conditiunI a caror indeplinire
donatoreluI. (civ. 5, 823,
826, 1010, 1167; civ. Fr.
944).
823. Este asemenea nuvi, daca s'a facut sub conditiunea de a se satisface
datoriT sah sarcine carI
nu existaii la epoca dona-
tiuneI, sah carI nu erah

aratate in aetul de donatiune. (civ. 5, 826, 934,
935, 969, 1229; civ. Fr.
945).
824. Cand donatorele '11
a reservat droptul de a
dispune de un obiect cuprins in donatiune, sah
favrea donatorelul. (civ.

316, 803, 829, 969, 1012;
civ. Fr. 947).
Dispositiunile art.
821, 822, 823, 824 si 825,
nea din Capitolul VIII i

IX* dintr'acest titlu. (civ.
932 ur., 936 urm.; civ. Fr.
951).
OrI-ce act de do-
natiune de mobilI este valabil numal pentru obiectele trecute inteun act
estimativ sub-semnat de
donatare ** 0 donatar.
(civ. 772, 813, 1167, 1168;
civ. Fr. 948).

Donatorele nu este
responsabil de evictiune
catre donatar pentru lucrurile daruite.
rilor daruite, atta in casul
Donatorele este responsabil de evictiune cand el

a promis expres garantia.
Este asemenea responsabil cand evictiunea provine din faptul shh, cand
este in chestiune o donatiune care impune sarcinI
donataruluI; intr'acest cas
insa garantia este obligatorie, numaI pana la suma
S Capitolele VI qi VII trebuiat

eitate aci.
legiuitorul.
de
o suma determinata
din bunurile daruite, daca

m6re f6,ra sil, fi dispus de
dinsele, un asemenea obiect sah asemenea suma

r6mne eredilor donatore luI. (civ. 826; civ. Fr. 946).
825. Donatorele pte

stipula intrcerea bunucand donatariul ar muri
inaintea luT cat ,s,ii in ca-
sarcinelor. (civ. 787, 1240,

1337; Ital. 1047, 1077).
** Donatore a voit el ic& aci
www.dacoromanica.ro
Sectiunoa H. Des pre casurile
in cari donatiunile se pot
sati din qiva and donatorele a cunoscut faptul.
Actiunea de revocare n u
reiVOra.
829. Donatiunea Intre

vil se rev6a, pentru neIndiplinirea conditiunilor
cu carT s'a fk,cut, pentru in-
gratitudine si pentru nascere de copa In urma do-
natiuna (civ.
20
801,
937; civ. Fr. 953).
835,
830. Cknd donatiunea

este revocatii, pentru neIndeplinirea conditiunilor,
bunurile reintrk In mana
donatoreluT, libere de orTce sarcink si ipoteck. (civ.

829, 832, 1770 ; civ. Fr. 954).
831. Donatiunea filtre

vil se rev6c1, pentru in-
gratitudine In casurile urmAtre:
Dack, donatarul a a-
tentat la
vita, donatoreluI;
Dack, este culpabil In
privintk-1 de delicte, cru4imI sa6 injuriT grave;
Dile& fkrk cuvint '1
refusii, alimente. (civ. 187
ur., 314, 930; civ. Fr. 955).
832. Revocarea pentru
nelndeplinirea conditiunilor si pentu ingratitudine,
nu se face de drept niel

o dat. (civ. 930, 1020,
1021; eiv. Fr. 966).
833. Cererea de revocare pentru ingratitudine

trebue faena In termen
de 1 an din sliva faptulul,
se pote intenta In contra
eregilor donataruluT, niel

de ereqiI donatoreluT In
contra donatarulul, afark,
numaI dack In acest cas
actiunea s'a intentat de

donatore, sati donatorele
a murit In anul In care
se putea intenta actiunea.
(civ. 931, 1881 ; civ. Fr. 967).
Revocarea pentru
ingratitudine nu pte in-
firma niel Instraintaile M-
ente de donatar, niel, ipotecile sail alte sarcinl
reale cu carI el ar fi putut greva obiectul daruit:

este neap5,rat, Insi ca a-
cestea sli se fi facut Inaintea inscriptiunel estractuluI cererel de revocati-
une pe marginea transcriptiunel prescrisa prin

art. 818.
In cas de revocatiune,
donatarul se condamnk, a
Intrce val6rea obiectelor
Instrainate, dup estima-
tiunea ce li s'ar face In
timpul cererel; se condamnii, asemenea a Intrce ve-
niturile din qiva cerereI.

(civ. 458, 1770; civ. Fr.
968).
Donatiunile Mente
In favrea maritagiulul, nu
sunt revocabile pentru ingratitudine. (civ. 280, 936;
civ. Fr. 959).
www.dacoromanica.ro
250
OrT-ce donatiunT
prin acte Intro viT acute

de persone ce n'ah copiT
sah descendenti existentl
In timpul faceriI lor, orlcare ar fi valrea acestor
donatiunl si sub ort-ce titlu s'ar fi f5,cut, fie chiar
donatiunea mutual& soh
remuneratorie, fie In fine
donatiune In favrea maritagmlul Mena sotilor de
orl-care alta pers6a, afar& de ascendentiT lor,

sunt revocate de drept,
dacit donatorele, in urma

donatiunel, dobkndesce un
copil legitim, un postum,
sah chiar c5,nd a legitimat pe un copil natural,

prin maritagik subsequent. (civ. 304 ur., 840, 937;
civ. Fr. 960).

Revocatiunea se fa-
ce, 0 cand copilul donetorulul, sah al donatricel

ar fi fost conceput In timpul donatiuneT. (civ. 836;
civ. Fr. 961).
Donatiunea rmk-
ne revocatb, chiar and

donatarul ar fi intrat In
posesiunea lucrurilor d5-
ruite si ar fi fost lisat In
posesiunea acelor lucrurT

dupb, nascerea fiuluT donataruluT; donatarul po-
101 safi legitimatiunea se,

prin castdorie subsequenti. (civ. 485, 486, 836; civ.
Fr. 962).
OrT-ce clause sah
conventiunl, prin care do-
natorele ar renunta la revocarea donatiuneT pentru
nascere de fiu, este nulk

fka niel un efect. (civ.
6, 968; civ. Fr. 966).

Prescriptiunea actiuneT de revocatiune se
hnplinesce dupb. 30 de anT
de la nascea Ruin!. (eiv.
1890, ur.; civ. Fr. 966).

CAPITOLUL Vi.
Despre partea disponibild a Ins-
nuritor i despre reducyune.

Sertiunea I.Despre partea disponibild a banurdor.
LiberalitAtile, fie
acute prin acte intre viT,

fie fAcute prin testament,
nu pot trece peste jumtatea bunurilor dispun&torulul, (lea la m6rte-I
laa un copil legitim; pes-
te o a treia parte, deck

lask douT copil; peste a
patra parte dacb, lad], trel

sah maT multI. (civ. 306,
316, 677, 770, 798, 842 ur.,
939; civ. Fr. 913).
Sunt coprinsI In
sesor nu va fi obligat a
articolele precedentl* sub
naturb. luate de el, de at

din dina In care i se va
fi notificat nascerea fiu-
* Din er6re se dice articolelepreceden(1, in toe do articolut prece-
restitui fructele de orT-ce
nume de copil, deseendent.
www.dacoromanica.ro
CODLTL am (Art. 843S49)
dentil de orT-ce grad. (civ.
664 ur.; civ. Fr. 914).

Liberalitatile prin
acte Intre vil, sat prin

testament, nu pot trece
peste jumOtatea bunurilor daca, In lipsa de copil, defunctul Iasi tata i
mama, sail numaT pe unul dintr'InOT. (civ. 670,
672, 676; civ Fr. 915).
Daci dispositiunea
prin acte Intro viT sat prin
testament, constitue un
usufruct sat o renditit viagera, a carel val6re trece

peste cantitatea disponierelil reservatarT at
facultatea de a executa aceste dispositiunl, sati de
a abandona proprietatea
cantitatel disponibile. (civ.
550 ur., 841 ur., 1641; civ.
Fr. 917).
Yalrea bunurilor
Instrainate unul succesibil
In linie drpta, cu sarcina
uneT rendite viagere sat

cu reservit de usufruct va
fi socotiti, In portiunea
disponibilit, i escedentele,
de este, se va trece In
masa succesiuneT. Imputatiunea i reportul nu

pot fi cerute de succesi-
bilul In linie drpta care

a consimtit la aceste Instritinfirl. (civ. 751 ur.; civ.
Fr. 918).
Cantitatea
pte fi data In tot
sat In parte, sat prin acte
Intro vil sat prin testament, copiilor sat altor

succesibilI al donatorelut,
fAr ca donatarul sat legatarul, ce vine la succesiune, srt fie supus la report, dad, In dispositiune
se (lice expres, cit ceea ce

s'a dat este peste partea sa.
Declaratiunea cA darul
sail legatul este peste partea succesibilulul, se pote
face sat In actul ce contine dispositiunea, sail In
urmft cu formele dispositiunilor !titre vil, sat tes-
tamentare. (civ. 751 ur.;

813 ur., 847 ur.; civ. Fr.
919).
Sectinnea IL Despre reduc(iuflea doncgiunilar qi a legatelor.
Liberalitatile prin
act sat Intre vil sail prin
testament, cand vor trece
peste partea
vor fi reduse la east&

parte. (civ. 841, 848, 849,
939; civ. Fr. 920).
Reductiunea liberalitafilor I/Are viT nu va

putea fi ceruta de cat numaT de erecliT reservatarl,
de ereliT acestora, sat de
ceT earl Infatisza drepturile lor. (civ. 763, 841 ur.,

975, 1167; civ. Fr. 921).
Partea disponibiht
se calculi cu chipul ur-
mator: pe lane), bunurile

ce a Ilisat donatorele sat
testatorele In momentul
www.dacoromanica.ro
HAlfABORT. Codul General.
251
CODUL CIVIL (Ad. 850-856)
SISS
calcul i bunurile de cari
ruite. (civ. 741, 752, 765,

770; civ. Fr. 924).
Intre vil, dupa starea lor,

din momentul donatiunei
dupft valdrea ce aa avut in momentul mortei
ticulare fax& clistinctiune.
mortelsale, se adaoga prin
a dispus prin donatiunI
donatorelui. Din acsta,

masa, de bunurl, sciiOnduse
datoriile, pe ceea ce
va ramanea se calcula par-
tea disponibila, dupa num6rul i calitatea eredilor. (civ. 751, 755, 763,
841, 842; civ. Fr. 922).
Intaia se vor re-
duce dispositiunile testamentare; cand bunuri cuprinse In aceste dispositiuni nu vor mai fi, atunci
numai se va face reductiunea donatiunilor.
Reduetiunea va Incepe
de la cea din urma donatiune, dupa, savirsirea acestia se va trece hielan,
la cea a doua dupa d'usa,
si asa pe rind pana, la cea
mal veche donatiune. (civ.
848; civ. Fr. 923).
Calad donatiunea
futre vil supusa la reductiune s'a facut la unul

din ce/ Cu drept de moqtenire, acesta va putea
Se vor reduce cu
analogie atat legatele universale cat i cele par(civ. 775, 853 ur., 888, 893,
902, 909; civ. Lr. 926).

Cand testatorele va
declara ca un legat sa fie

preferindmse cele-
lalte, acest legat nu va
fi supus la reductiune, de
cat dupa ce valrea celorlalte legate nu va implini
reserva legal& (civ. 852,
893, 909; civ. Fr. 927).
Donatarul va restitui fructele portiunel ce
trece peste partea disponibila din momentul mortel donatorelui.(civ. 485 ur.,
762,890, 1907 ; eiv. Fr. 928).
Donatorul * este
obligat, daca a alienat bunurile diiruite, sa faca In

urma reportul escedentuluI
peste portiunea disponibilft, (lupa val6rea lucrurilor din timpul mort ei disponentului. (civ. 765, 834,
1890; civ. Fr. 930).

CAPITOLUL V.
Despre disposiliunile
test amentare.
scadea parten cu care ar

trebui sa se reducii dona-
Sectiunea I
bunurile nedisponibile,
capabilit do a face testa-
aceeasi natura mi cele da-
torui, In loe de donatarul.
din parten ce i
s'ar cuveni ca erede In
tiunea,
aceste bunuri sunt de
Regule generale
pentru forma testamentelor.
OrI-ce persna, este
* Din &di. se 4ice aci dono-
www.dacoromanica.ro
ment, daca nu este poprita

de lege. (civ. 208, 802, 806
ur., 887 ur., 899, 920; civ.
Fr. 967).
Dou6 saa mal mul-
te persne nu pot testa

prin ace1a0 act, una In
fav6rea celeI-lalte, saa In
favrea uneI a treia pers6ne. (civ. 886, 938; civ.

Fr. 968).
Un testament pte
fi saa olograf, sat" facut
prin act autentic, sao In
forma, mistica. (civ. Fr. 969).
Testamentul o.o-
graf nu este valabil de
cat cand este scris In tot,
datat isub-semnat de mil-
na testatoreluI. (civ. 858,
885, 886, 892, 920; civ. Fr.

970).
Testamentul auten-
268
leg. act. autent. 2; civ.

Fr. 971).
Judecatoria, Inainte de a face adeverirea,

va citi, din cuvint in cuvint, testamentul In audul si in fata testatorelul;
cand testatorele nu va putea veni Inaintea judecatoriel din cans& de b61,
atuncl citirea testamentuluI, chip& cum s'a dis mal
sus, se va face de jude-
catorul numit de tribunal,
spre a se duce la domi-
ciliul testatoreluI *. (civ.

87, 860, 862 ur., 886; leg.
act. autentice 8, 19, 33;
civ. Fr. 972 3).
86.2. Indeplinirea for-
malitteI citireI din arti-
colul precedent, cat si declaratiunea testatorelul ca
tic este acola care s'a a-
testamentul este al sti,

iscalit de el i flout din
libera sa vointa, se va
*1,egea pent en antenti desires se-
rul delegat trebue sit constate in

procesal-verbal casul de Ma vi
s indice en precisimie locuinta
unde a ilistrnmentat;-3) Formele
autentificitrei se pot indeplini de
un singur judecdtor, fie la looninta testatoruluf fie la tribunal.
intr'un cas i intealtul Irma,
el trebrie sti. lie asistat do grefier
caro va coMrasemna in act;
deverit de judecatoria competinte. (civ. 861 863, 886;

telor (1 bept. 86). CANTOLUL IV.
D is posi(iuni in le rpretative
privit6re la forma unor teslamente, art 33: Disposifiunile
prescrise in art. 859 vi urmatrele
din codul civil, in privinfa formel

testamentelor, nu se ating in
mie prin presenta lego. Pentru
curmarea ins& a indoelilor co s'ad
ivit iii practica judecdtordscd asupra unora din atole formalititff
se dispun peLtrn viitor cele co
urine7a:-1) Delegatiunea pentru

a instrumenta la locuima testatoruluf se pte da prin simpl re-
solmiune a presedintelui sad a
judecatoridui care 'I fine locul,
pilaf pe petifiuneit prin care s'a

cerut delegatomea;-2) Judecato-
4) Judecitorul va trebui neap:Vat ad
constate identitatea testatorului,
in procesul-verbal de autentificare ;
5) Itegulile prescriso la art. 14

din presenta lege pentru consta-
tares identildiel se vor aplica vi

la testamente.Tnte cele ce preced se vor observa sub pedepsit
de militate a procesulul verbal

de autentificare.
www.dacoromanica.ro
264
mentiona sub pedpsit de
sad scris de altul si aclit de testatore.
mit, at si In adeverirea
a de Wit, va fi In neposibilitate fisia de a se
nulitate a testamentulul,
eat in raportul ce va face
judectorul, and este nutribunalulut. (civ. 860, 861,
863, 886; civ. Fr. 972 4).
Testamentul tre-
bue sit fie isalit de testatore ; daa el declarit a

nu scie, sat c nu pte
isali, se va face mentiune

despre declaratiunea testatoreluI si causa ce'! Impedic5, de a isali, at:6A In
raportul judeatoruluI nu-
mit, at si In adeverirea
tribunalulul. (civ. 860
862, 886; civ. Fr. 973).
and testatorele
va voi a faa un testament mistic sag secret,
trebue neaarat al isalscrt, sag a l'a scris el
InsusT, sat a a pus pe
altul a'l serie.
HArtia In care s'a scris
dispositiunile testatorelul,
sag lifirtia care servesce
de plic, de va fi, se va
strInge si se va sigila.
Testatorele va presenta tribunalululcompetinte
testamentul strins s'i pe-
cetluit, precum s'a 4is,

sag '1 va strInge si'l va
pecetlui lnaintea tribuna1 ulut
Testatorele va declara
c5, dispositiunile din acea

lthrtie este testamentul OA
scris si isalit de el InsusI,
Cilnd testatorele din cau-
presenta inaintea tribune-
lulu], atuncl presentarea
testamentulul, pecetluirea
lui si declaratiunea susmentionatrt, se vor face
Inainteajudec5,torultil, nu-
mit de tribunal pentru acest sfirsit.

Tribunalul, sag judectltorul numit, va face actul
de subscriptiune pe htrtia In care s'a scris testamentul, sag pe lartia care
servesce de plic.
Acest act se va subscrie
atflt de testatore ciit si de
tribunal sag de judeator.
Tt5t5,1ucrarea de mal sus
nu va putea fi intreruptA
de nicI o anti operatiune ;
and testatorele, din o caua posteri6a subsemn5rel
testamentulul, va declara
eft nu pte subsemna subcriptiunea, acstrt declare-
tiune se va trece In sub-
scriptiune. (civ. 865, 867,

886, 892; civ. Fr. 976).
AceI carI nu scitt,
sag mil nu pot citi si scrie
nu pot face testament in

form& mistia. (civ. 884,
886; civ. Fr. 978).

Mud testatorele n u
/Ate vorbi, dar scie a
serie, atuncl declaratiunea
a testamentul este al sg
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. S67-873)
o va face In scris In ca-
255
nalulul.
sistat de comandantul militar, Insarcinat cu politia

ospiciulul. (civ. 884, 886;
civ. Fr. 982).
Dispositiunile ar-
torul numit va constata
sunt admisibile de at in
pul actulul de subscriptiune Inaintea judeatoruluI

numit, sag Inaintea tribuTribunalul sag judecrt-
in actul de subscriptiune
declaratiunea testatoreluI.
(civ. 864, 867, 886; civ. Fr.
979).
In casurile and se
numesce un judeator el
va comunica procesul sgti

verbal tribunaluluI, care va
legalisa actul de subscriptiune sag testamentul. (civ.
861, 862, 864, 866).
Deepre regulele
specialeasupraformelor eator-va teetamente.
Sectiunea II.
Testamentele militarilor i ale indivigilor

intrebuintati In armatfi,
sunt In oil-ce Ora valabile Wine In presenta unuI cap de batalion sag
de escadron, sag In presenta ori-arul alt oficer
superior, asistat de douI
martorl, sail In presenta a
doul comisarI de resbel, sag
in presenta unuI din co-
misarI asistat de dual martor!. (civ. 869 ur., 886: civ.

Fr. 981).
Sunt asemenea,
(lac& testatorele este bol-
nav sag anit, valabile

cute in presenta capuluI
oficerulni de snfitate
ticolelor precedente, nu
privinta acelor ce sunt In

expeditiune militar, sail
In cuartier, sag In garnison& LIMA din teritoriul
roman, sag prisonierl la
inimicl, frg ca ceI ce sunt
In cartier sag In garni-
song, In intrul tgrel sa p6til
profita de acstg, latitudine, de nu se gsesc In

o cetate asediatg, sail In
alte locurI ale aror prirtI
a fie inchise i comunicatiunile Intrerupte
din
causa resbelulul. (civ. Fr.

983).
Testamentul flout
In forma mal sus arg,tat
este nul dupg, 6 luni de

la Intrcerea testatorelul
intr'un loe unde are
li-
bertatea de a testa cu for-
mele ordinate. (civ. 868 ur. ;
civ. Fr. 981).

Testamentul filcut
intr'un loe, care este sons
din comunicatiune din cau-
sa ciumeI sag altei ble

contagise, se Vote face
inaintea unuI membru al
consiliuluI municipal, asis-
tat de douT martorl. (civ.

Fr. 985).
Testamentele men-
tionate In cele doug ar-
www.dacoromanica.ro
256
ticole precedente, sunt nule
dupe trecere de 6 lunI de

la deschiderea comunicathmilor cu locul unde se
gesesce testatorele, sat
dupe 6 lunI de la trece-
rea sa Inteun loe unde
comunicapunile nu sunt
intrerupte. (civ. Fr. 987).
874. Testamen tele Monte
pe mare In timp de voiagirl sunt valabile.

Pe corebli i alte bas-
ficeruluT Insercinat cu ad-
rninistratiunea, pe basti-
mentele de comerciii, tes-
tamentul cepitanuluI, al
patronuluY, sag al scribuluI, se pot face,In presenta

acelora ce, In ordinea serviciuluT, yin dup dinsiI,
conformendu-se pentru ce-
le-lalte formalitetl u dispositirmile articoluluI pre-
fecute In presenta oficeruluI comandant al bastimentulul, sag In

In presenta acelul ce
inlocuesce dupe ordinea
cedent. (civ. Fr. 989).

In ttite casurile testamentele mentionate in
cele done articole precedente se vor lace fie-care
In done exemplare originale. (civ. Fr. 990).
Dace, bastimentul
administrathme, sag de o-
unde se gesesce un agent

d'al Orel, functionariI In
timente ale Orel, mind stint
serviciuluI, ins& i unul i

a ltul asistati de oficerul de
fi cerul ce Indeplinesce func-
iunile acestuia.
Pe bastimentele de cocend sunt fecute
in presenta scribuluI bast imentuluT sae In presenta
acelul ce'l inlocuesce,
si unul i altul asistatI de

cepitanul sat de patronul,
sag in lipse-le, de aceI
inlocuesc.
intr Inteun port strein,
presenta cerora s'a Malt

testamental', sunt datorI
sil depue unul din exemplarele originale, Inchis
pecetluit In minile aces-
tuI agent, care 'I va trimite Ministerulul de In-
terne, spre a fi Inaintat

la grefa tribunaluluI domic iului testatoruluI. (eh .
47, 72, 87; civ. Fr. 991).
naril in presenta carer se
Dupe Intrcerea
bastimentului In tre, fie
asistatI de cate doul
In portul armamentului, fie

In orl-ce alt port, cele doue
exemplare originale ale
In tete casurile, functio-
fac aceste testamente VOY

fi
martorl. (civ. 875

886; civ. Fr. 988).
884,
875. Pe bastimentele
Statultil, testamentul ehpitanuluI, sat acela al o-
testamentulul inchise
pecetluite sail exemp arul

original remas, dace dupe,
articolul precedent coi-lalt
www.dacoromanica.ro
a fost depus in cursul voiagiuluI, vor fi date la biuroul

comandantului de port,
care le va tramite fara. intarziere Ministerului de In-
terne, ce va lace de posi-
tul conform art. precedent.

(civ. Fr. 992).
Se va inscrie pe
marginea rolului basti mentului numele testateruluI, mentionandu-se des-.

pre remiterea originalelor
testamentulul In mainile agentuluT, sat la biuroul comandantului de port. (civ.
Fr. 993).
Testamentul nu va
fi reputat ea facut pe mare
de 0 s'ar fi facia. In cur-
sul voiagiulul, daca in tim-
pul In care s'a fost fticut

bastinientul s'ar fi apro-
piat de un t6rm strain,

unde s'ar afla un agent
al Romniel. In acest cas
testamentul nu este va-
labil de cat clacii s'a facut

dupa, formele prescrise de
legea Romaniei, sat dup.&
acelea Intrebuintate In tra
uncle a fost faeut.
(eiv.
885, 886; civ. Fr. 994).

Dispositiunile de
mal sus se aplica, i la testamentele pasagerilor, earl
267
bfi de cat dacti testatorele
mare pe mare, sat dupa.
3 lunI de la Intrcerea lui

pe uscat, Inteun loe unde
ar fi putut s 'I refaca cu
formele ordinare. (civ. 858,
885, 886, civ Fr. 996).

Testamentul facut
pe mare nu va putea cu-
prinde niel o dispositiune

in favarea oficerilor bastimentului, dacri dIn01 nu
sunt rude cu testatorele.

(eiv. 812, 874. ur.; 886,
civ. Fr. 997).

Testamentele cu-
prinse in articolele precedentI II presenteI sectiuni, vor fi sub-serse de

testatorI 0 de oficeril pu-
bliel, in presenta caror s'at

facut.
Daca testatorele declara
crt nu scie sail nu pte

sub-serie, se lace mentiune de declaratiunea sa,
0 de causa ce l'a impedicat de a sub-serie.
In casurile in care se
cere asistenta de duoi martorI, testamentul va fi subseria eel puOn de unul din-
tr'in01, si se va lace men-
tiune de causa ce a linpedicat pe cal-lalt de a
mi fac parte din echipa-
sub-serie. (civ. 863, 768,

un.; 874, 886; civ. Fr. 998).
995).
afla In Ora straina, va pu-
gig. (eiv. 874, ur. civ. Fr.
Testamentul faeut
pe mare cu formele articolului 874, nu este vala-
Romtinul ce s'ar
tea lace testamentul sat,
sat in forma
olografa,
sat In forma, autentica,

www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 886
258
Intrebuintata. in locul unde
se face testamentul. (civ.

2880; civ Fr. 999).
Formalitlitile la
carI sunt supuse deosebitele testamente prin dispositiunile presentei sectiuni i acelea ale sectiunel precedinte se vor observa sub pedpsa de nulitate. (civ. 862; civ. Fr.
1001).
Sectituwa III.Despre institutiunces de mostenitorl i despre
legaturi in genere.
Se pone dispune
prin testament de tata sal
de o fractiune din starea
cui-va, saa de unul sati

mal multe obiecte deter-
minate. (civ. 800, 807, 856,

888, 894, 899 ; civ. Fr. 1002).
Sectiunea IV. Despre lega tul

universal.
8881. Legatul universal
este dispositiunea prin care
testatorele lasa dupa mrte-T, la una saa mai multe pers6ne universalitatea
bunurilor sale. (civ. 807,
856, 889, 894, 899, 928,
929; civ. Fr. 1003).
889. and testatorele
are eres"' reservatarl, legatarul universal va cere

de la acestia punerea In
posesiune a bunurilor cuprinse In testament. (civ.
8193)
653, 841 ur.; 895, 899, civ.

Fr. 1004).
Legatarul univer-
sal are drept a pretinde

fructele bu nurilor cuprinse
In testament, din diva cererel In judecatli sati din

liva in care eredele a consimtit al da legatul. (civ.
Fr. 1005).
Calo' testatorele
nu a lasat eredi reservatarI, legatarul universal

va cere de la justitie po-
sesiunea bunurilor cuprinse In testament. (civ. 653;

civ. Fr. 1006).
Testamentul olo-
graf saa mistic, inainte
de a fi executat, se va pre-
senta tribunalulul de ja-
de t in ocolul cttrui s'a deschis succesiunea.

Presedintele va constata
prin preces-verbal deschiderea testamentuluI sta-
rea in care l'a gasit, si va

ordona depunerea lul la
grefa tribunaluluI. (civ.
95, 859, 864; pr. civ. 662,
664; leg. thnbr. 20 17;
civ. Fr. 1007).
Legatarul univer-
sal care va veni la mostenire, in concurs cu un
erede reservatar este obli-
gat la datoriele
sarci-
nele succesinneI personal

pina. In concurenta prtrtet
sale, si ipotecar pentru tot.
(civ. 550, ur.; 774, 775,

777, 896; civ. Fr. 1009).
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (art. 894 900

Socliunea V. Despre legaturile
unei fraqiunt de mostenire.
Acest legal pte

avea de obiect o fractiune a mostenirei, precum
jumetate, a treia parte,
saa t6te hnobilele saa tte

mobilele, saa o fractiune
din imobile saa mobile.
OrI-ce alt legat este singular. (civ. 887, 896, 899;
eiv. Fr. 1010).
Legat aru I uneI frac-
tiunI de ereditate va cere
posesiunea de la eredif reservatari, In lipsa acestora
269
a intra In posesiunea bunurilor fAra inventar, va

fi obligat a plati t6te debitele succesiunei, chiar
de ar fi mal mar de cit

averea la.sata, de testator.
(civ. 888 ur.; 894 ur.; leg.
timbr. 18 14).
898.Legataru I u neI frac-
tiunI din mostenire peto

pretinde fructele din giva
cerereI In judecat6, saa
din diva in care i s'a oferit de huna voie darea
legatuluI. (civ. 895, 896;
Ha% 864).
de la legaatriI universall,
Sectitinea VI. Despre legatele

singulare.
legitiml. (civ. 653, 659, 841

ur.; 888, 899 ; civ. Fr.1011).
899. OrI-ce /egat pur
iar In lipsa i acestora din

urmrt, de la ceI-Ialt1 eredi
simplu d
legatarulul,
Legatarul une' frac-
din lita mortel testato-
torulul, personal in proportiune Cu partea sa,

ipotecar pentru tot. (civ.
sentantilor sOl.
Cu bite acestea, legata-
tiunI din ereditate este obligat la sarcinele si datoriele succesiuneI testa-
550, 552, 775, 774. ur.; 852;
eh,. Fr. 1012).
Legatarul universal, sati acela al unel fractiunT a succesiunei, nu se

pte pune In posesiunea
legatuluI,
ftirl a se face
dupit cererea luI, un inventar al bu nurilor ce com-
pun legatul, de judecatoria In ocolul ciirei s'a deschis succesiunea.

Legatarul care va primi
ruluI, un drept asupra lucruluI legat, drept transmisibil ereqilor i repre-
rul singular nu va putea
intra In posesiunea lucru-
luI legal, niel a pretinde
fructele saa interesele, de

cal din oliva In care a
cut cerere in judecat6 saa
din (pita In care predarea
legatuluI 'I s'a Incuviintat de bun6.-voie. (civ, 900,
603, 926, 1013, 1017; civ.

Fr. 1014).
900 Interesele i fruc-
tele lucrului legat devin
ale legatarulul din momeu-
www.dacoromanica.ro
280
tul mortei testatoreluT,
daca dinsul n'a fficut cerere Inaintea justitieT:

I. and testatorele a declarat expres in testament
voesce a urma ast-fel;
U. and s'a legat drept
alimente o rendit5, viagerft
sag o pensiune. (civ. 899,

1689; civ. Fr. 1015).
Cheltuelile cerereI
pentru predare sunt
sarcina succesiunel, frfi,

ca Cu acsta sfi, se peitii
reduce reserva
quisitiunI, si de ar fi
turea cu imobilele, nu pot
fi socotite ca parte a le-
gatuluT de nu se face o
nouit dispositiune pentru

acsta.
Infrumusetfirile si constructiunile nouT, Mente
asupra fonduluI legat, fac
parte dintrinsul.
Asemeneaface parte din
legal adaosul ce testatorele
a flcut unuT loe Inchis Intinqnd ingradirile sale.
(civ. 488, 903; civ. Fr. 1019)
In cas cand testatorele

ar ordona alt-fe/ prin testament, se va urma duptt
Dila, Inaintea testamentuluI sat in urmfi,

lucrul legat a fost ipotecat pentru datoria succesiuneI, sat chiar pentru
alt6, datorie, sat supus
dreptuluI de usufruct, a-
chita, fle-care in proportiune cu partea ce ia din
legatul, nu este tinut a libera lucrul o acst5, sar-
voluta lul. (civ. Fr. 1016).

Erelil testatoreluI
satt orl-ce altA pers5rift obliga-O, a plitti un legat,
sunt personal datorT a'l asuccesiune.
Sunt datorT ipotecar pen-
tru tot, pan& In concurenta valrel imobilelor ce
detin. (civ. 550, 552, 774

896 urrn., 908,
ur... 893,
1060, 1061; civ. Fr. 1017).
Lucrul legat se va
preda cu accesoriele ne-
cesare In starea In care
se gAsia la mrtea dona-
torelul. (civ. 467, 482, 904,
civ. Fr. 1018).
amd cel ce a dat

legat un imobil, a mftrit
In urm5, acest imobil prin

alte aquisitiunl; aceste a-
cela ce este dator a da
cinft afta numai clac& tes-
tatorele l'a obligat expres

la acsta. (civ. 551, 720,
776, 923; civ. Fr. 1020).
Cftnd testatorele,
sciind, a dat legat lucrul
altuia, InsArcinatul cu acest legat este dator a da
sat lucrul In naturli, sat
val6rea lui din epoca mortel testatoreluT. (civ. 907,
923; civ. Fr. 1021; Ital.

837 I).
and testatorele,
ne-sciind, a legat un lucru strain, legatul este nul.

(civ. 906; civ. Fr, 1021).
www.dacoromanica.ro
()and legatul dat
251
este un lucru ne-determinat, Insarcinatul Cu lega-
pate fi executOra, testamentara, de cat cu consimtimIntul barbatulul. Dac&
un lucru de calitatea cea
nurI, sari prin contractul
tul nu este obligat a da
mai bunk nu pate oferi

ins& niel lucrul cel mal
(civ. 1027, 1103; civ.
Fr. 1022).
Legatarul singular nu este obligat a OW
datoriile succesiunel. (eiv.
651, 775, 853, 1108 3;

civ. Fr. 1024).
-ectinnea VILDespre esecutorii testamentari.
Testatorele paeanmi unulsaa mal multi executori testamentarl. (civ.

911, 913, 916 ; eiv. Fr. 1025).
El pate sa, le dea
de drept, in posesiune, tat&
saA parte numal din ave-
rea sa mobill, pentru un
timp care mi va trece peste

un an de la martea sa. (ay.
653, 912; civ. Fr. 1026).
Eredele pote sa-1

scat& din posesiune, oferindu-le sume Indestulatare pentru plata legatelor de lucruri mobile, sari
justificand c a platit aceste legatur]. (civ. 911;
ea este separata de bu-
de maritagia sai1 prin sentinta j udecatorsca., va pu-
tea deveni executara testamentara, cu consimtimIntul barhatului saft cu

autorisatiunea justitieI In
cas de refus din parte-I.
(civ. 199, 201, 913, 949, 950,
1265, 1538; civ. Fr. 1029).

ti
Minorele nu pate
executor testamentar,
chiar cu autorisatiunea tu-
toreluI sa& curatorului sail.

(civ. 427, ur., 1538; civ.
Fr. 1030).
91.6. Executoril testamentarl vor core punerea

pecetiilor, daca sunt oi ered1 minorl, interdioI sad
absent].
El vor stitrui a se face
inventariul bunurilor sue-
cesiuna In presenta eredeluI presumtiv, saC in

lipsa-1 dupa ce i s'a facut
chemarile legiuite.
El vor cere vinderea
miocatarelor in lips& de
suma indesturtre pentru

plata legaturilor.
Acela ce nu se
El vor ingriji ca testamentele sa se execute, oi
Fr. 1028).
Femeia maritata, nu
asupra executiuneI, el pot

sit intervin& ca sa susting
validitatea lor.
El stint datori, dupti
civ. Fr. 1027).
pote obliga nu pate fi niel

executor testamentar. (civ.
914, ur., 950, 1538; civ.
In cas de contestatiune
www.dacoromanica.ro
262
cere de un an de la mrtea
testatorelul, a da socotld
despre gestiunea lor. (civ.
730, 911, 919; pr. eiv. 247
ur., 654, 657, 670 ur., 677
un act legalisat de tribu-
Ja eregliI sl. (civ. 1552, 3,
terior* nu rev6eg, anume pe cel anterior, nu
ur; civ. Fr. 1031).

917'. Dreptul executoreldi testamentar nu trece
1559; civ. Fr. 1032).
Dacit sunt mal mult1
exe cut oil testamentarI cart
ad primit ackstg, sarcing,
unul singur va putea lucra In

El vor fi responsabili
solidan l de a da socotlg,
de miscgtrele ce li s'ad
nalul eompetinte, care act

va cuprinde mutarea, vointeI testatorelul, sad prin
un testament posterior.
(civ. 802, 858, 886, 892,

921-923; civ. Fr. 1035).
Testamentui pos-
desfiintzk din acesta, de

ct numaI acele disposithin' carI sunt necompatibile, sag contrarie cu acelea ale testamentuluI
posterior. (civ. 920; civ.
Fr. 1036).
Revocatiunea fa-
Ineredintat, afark numaI

daca testatorele a desphrtit functiunile lor i clack
fie-care din el s'a mfirginit In ceea ce i s'a lucre-
cutg, prin testamentul pos-
1033).
nu ad voit a primi ere-
dintat. (civ. 1039 ur., 1543,

1547; pr. civ. 145; civ. Fr.
Cheltuelile acute
de executorele testamentar pentru punerea pecetiil or, pentru inventar, pen-
tru socotelI, i alte cheltuell relative la functiunile sale sunt In sarcina

suceesiunel. (civ. 916, 1729
I; civ. Fr. 1034).
Despre revocatiunea testamenteh.

agspre eadueitatea,
Sectiunea VIII.
tIn testament nu
p6te fi revocat, In tot sad
terior va avea tag, validitatea el, cu t6te e acest act a rilmas fr efect
din causa necapaciateI eredeluI sad a legataruluI,

sag din caus cg, acetia
ditatea. (civ. 808 ur., 920,
924, ur.; civ. Fr. 1037).
92$. Orl-ce Instrainare
a obiectulul legatulul,
cutg, eu ori-ce mod sag
conditiune, rev6ci legatul
pentru tot ce s'a Instal-
nat., ehiar And Instainarea va fi nulg, sad cAnd

obiectul legat va fi reintrat In starea testatoreluI
(civ. 905, 1371 ur., 1405;
civ. Fr. 1038).

924. Orl-ce dispositiune
* Ad, din greela de upar, s'a.
In parte, de at sag prin uitat cuvintul enrelntsxtal oficial.

www.dacoromanica.ro
testamental% devine caducg, cand acela, In favrea dirul a fost facutii,

a murit Inaintea testatorelul. (civ. 120, 654, 925;
968
tuncl acela din legatail,

care vine la legat, ja totalitatea; jar de primesc
mal multi legatari, legatul se Imparte lntre el,
testamentarg, frtcutit sub
fgt.& a se sclidea pgrtile

legatarilor necapabill, sag
ale acelora cart n'ag pH-
de, cand eredele sag legatarul a murit Inaintea
lul. (civ. 697, 888, 1057
civ. Fr. 1039).

923. Ori-ce dispositiune
conditiune suspensivg, ca-
indeplinirel
conditiuneI.
(civ. 1004 ur., 1017; civ.

Fr. 1040).
Dispositiunea testamental% Melt% de la un
timp inainte, nu opresce

pe eredele numit, sag pe
legatar de a avea un drept
dobandit din momentul

mortei testatorelut (civ.
899, 1004, 1017, 1021: civ.

Fr. 1041).
mit legatul, sag earl ati

murit lnaintea testatore-
ur.; civ. Fr. 1044, 1045).

Acelea0 cause earl
dupit art. 830,' si dupg cele
dinti dou6 dispositiunT
ale art. 831 autorisg ce-
rerea de revocatiune a donatiunilor Intre vil, vor fi
primite qi la cererea revocatiun et d ispositiun nor

testamentare. (civ. 832 ur.,
931: civ. Fr. 1046).
WA cererea de
iatg pe o injurie gravrt,
Legatul va fi caduc, dac lucrul legat a

perit de tot In vita tes-
revocatiune este Interne-
1083, 1166, ur.; civ. Fr.
sil fie intentatg In curs de

un an din 4iva delictulul.
(civ. 832, 833, 930; civ.
Fr. 1047).
tatoreluI. (civ. 971, 1079,
1042).
OrI-ce disposiIiune
testamental% cade, and

eredele numit sat lega-
tarul nu va primi-o sat
Men% memorial testato-
relui, actiunea va trebui
GAPITOLUL VIII. *
va fi necapabil a o primi.
(civ. 695, 701, 808, civ.
Despre donatiunile fdeute sofiler prin eontracti41 de

maritagill.
elnd din disposi-
Donatiunile fgcute
sotilor, sag unuia dintrInprin contractul de ma-
Fr. 1043).
va
resulta, cg, cugetul testatiunIle
torelul a fost de a da legatarilor drept la totalitatea obiectulut legat, a-
* Din gresla acest capitol Ora

No. VIII, cand ar trebui sit Ode
No. VI.
www.dacoromanica.ro
984
ritagi, nu sunt supuse
Ja niel o formalitate. (civ.

800, 813, ur., 826, 835, 933;
eiv. Fr. 1081).

Donatorele 'Ate,
casal art. precedent,

st dea donatiune i buIn
nurile sale viiteire.

Donatorele in asemenea
cas nu mal p6te dispune

gratuit de bunurile sale.
Cnd donatorele supravietuesce soplor, saa sotulul donatar, donatiunea

este revocabila. (civ. 801,
821, 922, 934 ur., 965; civ.
Fr. 1082, 1083).
Prin contractul de
s'a anexat actulul ce continea donatiunea bunurilor presente si viitre, do-
natarul nu p6te de cat,

sail a accepta saa a se
lepda de donatiune in
intregul el.
Gaud accept, nu pdte
cere de cat bunurile existente la mifortea donatorelul, si este supus la tte
datoriele i sarcinele succesiunel. (civ. 818
820,
827, 934; civ. Fr. 1085)
CAPITOLUL IX.**
maritagia, se Vote face
Despre dispositiunile &lave

soti, tactile san in conOctant de nictritagia,
snitiLS tinipui
saa a uneI prl numaI
contractul de maritagia
cumulativ donatiunea bunurilor presente si viitdre,
dinteaceste bunurl, ca Indatorirea Ins& de a se a-
nexa actului un stat de
datoriile i sarcinele exis-
tente, la earl este supus

donatorele In momentul
donatiuneI. In acest cas
donatarul este liber sa, se

lepede la m6rtea donaterelui de bunurile viit6re,
SotiI pot prin con-
faca reciproc, saa numal unul altui, ori-ce donatiune vor voi. (civ, 801,
836, 937 ur., 1224; civ.
Fr. 1091).
OrI-ce donatiune
facuta, Intre sotl, in timpul maritagiulul este revocabila.
oprsca numal pe
cele presente. (civ. 821,
Revocarea se OW cere
de femee, Mr& nicI o autorisatiune.
Dec& statul de care
ch In urma, s'ati nascut
826, 827, 835, 836, 933,

935; civ. Fr. 1084).
se face mentiune in articolele precedente, * nu

* Din erre se dice aci articolele precedente in loe de artico1u1 precedent.
0 asemenea donatiune
nu este revocabila pentru
copit (civ. 801, 826, 827,
829, 836, 938 ; civ. Fr. 1096).

** Din erre acest capitol este
clasat al IX-lea, and el nu este
de cat al VII-lea al acestul titlu.
www.dacoromanica.ro
CoDUL CIVIL (Art. 958-947)
Sotil nu pot, In
timpul maritagiulul, sit's1
faca, niel prin acte intre

vil, niel prin testament,
vre-o donatiune mutual&
reciproca printfunul
acelasI act. (civ. 857, 936,
civ. Fr. 1097).
Barbatul sat fe-
meea care, avnd copiI din-
tr'alt maritagit, va trece

In al douilea sat sub-sequente maritagiu, nu va
putea darui sotuluI din
urma de cht o parte egaltt
partea legitima a copilulul ce a luat mal putin, si fr ca, niel Intfun

Cu
cas, donatiunea s tra

peste cuartul bunurilor.
(civ. 841, 847, 940; civ.
285
TITLIIL
Despre contraete salt eon-
ventiunl
CAPITOLUL I.
DisposiOuni preliminare.
Contractul este acordul Intre dou sat mal

multe persne spre a con-
stitui, sat a stinge Intre

dinsil un raport juridic.
(civ. 948, 962, 969, 1091,

1169, 1191;c. com. 35 ur.;
civ.Fr.1101;civ.Ita1.1098).
Contractul este bi-
lateral sat sinalagmatic

and partile se obliga re-
ciproc una catre alta. (civ.

1020, 1179, 1294, 1405,1410,
c. com. 35; civ. Fr. 1102).

Contractul este u-
nilateral, and una sat

mal multe persne, se oruiasca indirect mal mult bliga dare una sat mal
Fr. 1098).
Sop nu pot sh'sI da-
de at s'a aratat mal sus.
Ori-ce donatiune, deghi-
sail. sat Mouth, uneI perOne interpuse, este nulh.

(civ. 812, 973, 939, 941,
1307; civ. Fr. 1099).
Sunt reputate pers6ne interpuse copiii ce soul
are din alt
maritagit, asemenea sunt

reputate i rudele sotalluI
donatar la a chror eredi-
tate acesta este chemat
In momentul donatiuneI.
(civ. 940, 1200, 1202; civ.
Fr. 1100).
multe pers6ne, fara ca acestea din urmft 66, se oblige. (civ. 1180, 1576, c.
com. 38, civ. Fr. 1103).
Contractul oneros
este acela in care fie-care
parte voesce a'al procura

un avantagit. (civ. 1294,
1405, 1410; civ. Fr. 1106).
Contractul gratuit
sat de bine-facere este acela In care una din partI
voesce a procura, farft equivalent, un avantagiti
celei-lalte. (civ. 800, 1532,
1591, 1652 ; c. com. 442, ur.;
civ. Fr. 1105).

047. Contractul cu titlu
www.dacoromanica.ro
266
oneros este comutativ, a-
tuncI cand obligatiunea
unel partI este equivalentul obligatiuneI celeI-lalte.

Contractul este aleatorid, calad equivalentul depinde pentru una sail t6te
'Arpe de un eveniment incert. (civ. 2294, 1405, 1411,
1491, 1635; civ. Fr. 1104).

CAPITOLUL
Despre eonclittunile esen(iale
pentru validitatea oonven-
(h. nilor.
948. Conditiunile esentiale pentru validitatea uneI oonventiunI sunt:

Capacitatea de a contracta;
Consimtimintul va-
1 abil al parte' ce se obliga ;
Un obiect determinat;
0 causa licita,. (civ.

949, ur.; 953 ur.; 962 civ.
969 ur.; c. co. 38, 39, ur.;
Fr. 1108).
Sectiunca I. Despre capaeitatea
pdalitor contractante,
949. Pte contracta verI-
ce persna, ce nu este declarata necapabila de lege. (civ. 948; civ. Fr. 1123).
950. Necapabill de a
contracta sunt:
Minora, (civ. 342, 390,
427 ur.; 433, 1157, ur.;

1166).
Interdi$il, (civ. 435, ur. ;
445, 448, 449, 454, 458).
Femeile maritate, in
casurile determinate delege. (civ. 197, 199, 1248,

1249, ur.; 1265 ur.; 1281,
1283 ur.; 1287 ur.).
In genere top acel

aror legea le-a prohibit
re-care contracte. (civ.
390, 419, 1307-1309, 1498,
1706, 1769: civ. Fr. 1124).
051. Minorele nu pte
ataca angajamentul ski

pentru causa de necapa-
citate de cat In cas de lesiune. (civ. 430, 1157, ur.;

1163; civ Fr. 1125 1).
932. Persnele capabile
de a se obliga nu pot o-
pune minoruluI, interdisu1111, femeeT maritate, nocapacitatea lor. (civ. 207,
1157 ur.; civ. Fr. 1125).

Sectiunea H.
Despre con-
sinifinant.
Consimtimintul nu
este valabil, and este dat

prin erre, smuls prin violenta, sat surprins prin
dol. (civ. 162, 954, 961,
993, 1092, 1352, 1900; civ.

Fr. 1109).
Errea nu produce
nulitate de cat cand cade
asupra substanteI obiectulul conventiuneI. (civ.
1352. ur).
Errea nu produce nu-
litate cand cade asupra

pers6neT cu care s'a con-
tractat, afara numaI and

consideratiunea pers6nel
este causaiprincipala, pen-
www.dacoromanica.ro
tru care s'a facut conventiunea. (civ.162, 992, 1206,

1712, 1900; civ. Fr. 1110).
Violenta In contra
celul ce s'a obligat este

causa de nulitate, chiar
287
lege pentru restitutiune.
(civ. 793, 961, 1167, 1190,

1900; civ. Fr. 1115).
Dolul este o causa
de nulitate a conventiunei cand mijI6cele viclene,
persnil de cat aceea In
intrebuintate de una din

sunt ast-fel, In cat
ventiunea. (civ. 162, 790,
ste machinatiunl, cea-lalta,

parte n'ar fi contractat.
child este exercitatil de alta
folosul cruel s'a fticut con-
953, 1900; p. civ. Fr. 1111).
Este violen
tot-
d'auna cand, spre a face

pe o persna a contracta
'1 s'a insuflat temerea, rationabila, (Imp& dinsa, ca
va fi expus persna saa
averea sa unul raa con-
siderabil i presinte.
Se tine compt in acstil
materie de etate, de sex,

si de conditiunea pers6nelor. (civ. 957, 959, 1203,
civ. Fr. 1112).
Violenta este ca-
usa, de nulitate a conven-
tiunel si cand s'a exercitat asupra sotuluT sail a

sotieI, asupra descenden-
tilor i ascendentilor. (civ.

Fr. 1113).
Simpla temere reverentiara, fara, violenta,
nu pte anula conventiunea. (civ. Fr. 1114).
Conventiunea nu
p6te fi atacata pentru causa de violenta, daca, dup
violenteI, conventiunea s'a aprobat expres saia tacit, saa dad',
a trecut timpul clefipt de
este evident oh, fara aceDolul nu se presupune.
(civ. 953, 961, 998, 1173,
ur.; 1190, ur.; 1203, 1898;

pr. civ. 291; c. com. 454,
783; civ. Fr. 1116).
Conventiunea
cuti prin erre, violent&
sati dol, nu este nula de
drept, ci da loe numai ac-
tiunel de nulitate. (civ. 959,

1157, 1167, 1900; civ. Ar.
1117).
Sectiunea 111. Desp re obieeit( conveit(ittnitor.
Obiectul conventi-
unilor este acela la care
partile sail numaI una din

partI se obliga. (civ. 948,
963 ur.; civ. Fr. 1126).
NumaI lucrurile ce
sunt In comercia pot fi obiectul unuI contract. (civ.
476, 478, 965, 1156, 1310,
1844; civ. Fr. 1128).
Obligatiunea trebue s aiba, de obiect un

lucru determinat, cel put1 In In specia sa.
Cantitatea obiectulu1,
pte fi necerta, de este
www.dacoromanica.ro
CODOL CIVIL (Art. 965-972)
268
posibilii, determinarea sa.

(civ. 908, 948, 1103; civ.
Fr. 1129).
Lucrurile viitre
pot fi obiectul obligatiunei.
Nu se pote face renuntare la o succesiune ce nu
este deschisa, nici nu se
pot face invoiri asupra uneT ast-fel de succesiuni,
chiar de s'ar da consimtimintul acelui, a chrul suc-
cesiune este in cestiune.
702, 1226, 1310.

civ. Fr. 1130).
(civ. 5,
Deepre causa
eonvenlianilor.
Sectiunea IV.
Obligatiunea fart,
causa sat fondata pe o

causa falsa, sat
nu 'Ate avea niel un e-
feet. (civ. 948, 968, 969,

993, 1092, 1653, 1746, 1776,
civ. Fr. 1131).

Conventiunea este
cu t6te c causa
nu este expresa.
Causa este presumpta
'Ana la dovada contrarie.
(civ. 1169 ur.; c. com. 270;
civ. Fr. 1132; Ital. 1120,

1121).
96m. Causa este n eli-
CAPITOLUL ra.
Despre rectal conuentiuni/or.

Sectiunea I. Dispositiunl
generale.
Conventiunile le-
gal facute at putere de

lege intre partile contractante.
Ele se pot revoca prin
consimtimintul mutual sat
din cause autorisate de

lege. (civ. 1078, 1523, 5,
1566; c. com. 36 ur.; 108;

civ. Fr. 1134).
Conventiunile trebuesc executate cu bun&
credinta.
Ele obliga nu numai la
ceea ce este expres inteinsele, dar la tte urmftrile,
ce equitatea, obiceiul sat
legua da obligatiunei, dupt,
natura sa. (civ. 969, 977

ur.; 1999; civ. Fr. 1134
3, 1135).
In contractele ce
all de obiect translatiunea
proprietatel, sat unui alt

drept real, proprietate a sat
dreptul se transmite prin
efectul consimtimintulul
partilor, i lucrul rtmine
In risico-pericolul dobanditorulul, chiar cand nu i
cat cand este prohibita de
s'a facut traditiunea lu-
bunelor moravurl si ordinei publice. (civ. 5, 620,

728, 839, 948, 1338; civ.
Fr. 1133).
1074, 1156, 1295; civ. Fr.

1138; Ital. 1125).
Lac& lucrul, ce cine-va s'a obligat succesiv
legi, cand este contrarie
crului. (civ. 644, 1018, 1022,
a da la dout persoine, este mobil, persona pust
www.dacoromanica.ro
In posesiune este prefe-
60. si r6mane proprietar&
chiar cand titlul sa este
cu data posterirA, numal

posesiunea MI fie de buntt
credint5,. (civ. 472, ur.;

1316, 1391, 1393, 1898,
1909; civ. Fr. 1141).
Seciunea II.- DPepre efectul

e.onuen(tunilor in privin(a
persnelor a treia.
Conventiunile n'ail
efect de cat Intre p&rtile

contractante. (c iv. 969, 974,
1047, 1049, 1056, 1141,
1142, 1175, 1558; 0. som.

853; civ. Fr. 1165).
ere ditoriI pot exer-
cita tte drepturile si actiunele debitorelut lor, a-
far& de acelea care 'I sunt

exclusiv personate. (civ.
558, 562, 699, 769,
781,
269
drepturilor respective ale

soplor, s& se conforme cu
regulile cuprinse Inteinsele. (civ. 173, 699, 785,
1257, ur.; 1264, 1842; civ.
Fr. 1167 2).
Seqiunea iit.-Despre interpreta(iunea conventiunitor.
977, Interpretatiunea
contractelor se face duptt
intentiunea comun5, a par-
tilor contractantl, iarli nu

dupa sensul literal al ter-
menilor. (civ. 953. 969, 970,
1011; civ. Fr. 1156).

Gaud o claus& este
primitre de dou6 intele-
surT, ea se interpret& In
sensul ce p6te avea un e-
feet, iar nu in acela ce
n'ar putea produce niel

unul. (civ. Fr. 1157).
TernaeniI suscep-
785, 833, 848, 1253, 1257,

1692, 1730, 1825, 1843; c.
com. 712, 722; civ. Fr.
tibilt de dou5 IntelesurI,

se interpret& In intelesul
ce se potrivesce mal mult
1166).
ell natura contractuluI (civ.

Fr. 1158).
El pot asemenea,
in numele lor personal,

sti,
ataco actele viclene,
facute de debitor In preju ditiul drepturilor lor. (civ.
562, 699, 769; 785, 974,

976, 1264, 1843; pr. civ.
633; c. c. 21, 720, 722;
Dispositiunile Indoi6se se interpret& dup5,
obiceiul locului unde s'a

Incheiat contractul. (eiv.
607, 983, 1451; civ. Fr.
1159).
Clausele obicInuite
civ. Fr. 1167).
intr'un contract se sub
sunt datorI, pentru drepturile enunciate la titlul

succesiunei, acela al contractelor de maritagia si
civ. Fr. 1160).

T6te clausele con-
Cu t6te acestea
Inteleg, de si nu sunt exprese Inteinsul. (civ. 970;
ventiunilor se interpret&
www.dacoromanica.ro
270
unele prin altele, dndu-
se fie-carel Intelesul ce resulta din actul Intreg. (civ.

Fr. 1161).
Cnd este Indoiala,
conventiunea se interpreta, in favrea celui ce se

(civ. 980, 1312; civ.
Fr. 1162).
Conventiunea nu
coprinde de eit lucrurile,
asupra carora se pare eh
aa propus a
prti1e
contracta orI ct de generalI ar fi termeniI cu
mil s'a Incheiat. (civ.1709;
civ. Fr. 1163).
Cand Intr'un con-
tract, s'a pus anume un

cas pentru a se esplica
obligatiunea, nu se pate
sustine ca, printeacsta s'a
restrIns Intinderea ce an-
gajamentul ar avea de
drept in casuril e neexprese.
(civ. Fr. 1164).
OAPITOLUL IV.
Despre quasi-eontracte.
Quasi-contractul e-
ste un fapt licit si volun-
tar, din care se nasce o

obligatiune catre o alta
persnft, set obligatiuni re-
ciproco Intre pr1. (civ.

Fr. 1371. Ital. 1140).
Acela eare, cu voluta, gere interesele altuia,
fira cunoscinta propriotaruluI, se obliga tacit a

continua gestiunea ce a
Inceput si a o savIrsi, pana
ce proprietarul va putea
lngriji el InsusI. (civ. 988,
1191, 1632,1539,1541, 1556,
civ. Fr. 1372).
Gerantele este o-
bigat, cu tate ca, stiipanul
a murit lnaintea savIrsireI afacerel, a continua ges-
tiunea pana ce eredele va
putea lua directiunea a-
facerel. (civ. 987,1539; civ.

Fr. 1373).
Gerantele este obligat a da gestitmeI Ingrijirea unul bun proprietar. (civ. 998: civ. Fr.
1374).
Gerantele nu res-
punde de cat mimal de
dol daca, fara, interventiunea lui, afacerea s'ar fi

putut compromite. (civ.
989, 1540).
Stapanul ale carli
afacerI att fost bine ad-
ministrate, este dator a indeplini obligatiunile contractate In numele s5a de

garante, a'l indemnisa de
tate acelea ce el a contractat personalmente, si

plati tte cheltuelile
utile si necesare ce a facut. (civ. 766, 987, 993,
1532, 1533, 1546, 1550; e.
com. 109; civ. Fr. 1375).
Cel ce din er6re

saa cu sciintft, primesce
aceea ce nu'l este debit,
este obligat a'l restitui aceluia de la care l'a primit.
www.dacoromanica.ro
(civ. 1092, 1588; civ. Fr.

1376).
Acela care, din erre, creIgndu-se debitor

a plgtit o datorie, are
drept de repetitiune In
contra creditoreluI.
Acest drept incetzg cftnd
creditorele, cu bung cre-
dintg, a desfiintat titlul

ski de crean: dar atund
cel ce a plgtit are recurs
in contra adevgratulul debitor. (civ. 994, 1092, 1588,
1638; civ. Fr. 1377).

Cand cel ce a pri-
mit plata a fost de rea
credintft, este dator a res-
titui atilt capitalul, cat si

interesele sag fructele din
qiva plfttet (civ. 485 ur.,
522 ur, 997 ur., 1088, 1589,
1890; civ. Fr. 1378).

Cnd lucrul
nedebit era un imobil sat

un mobil corporal, cel care
l'a primit cu rea credintit

este obligat a-1 restitui
In naturg, dacit existg, sag
valrea lucruldi dacit a

perit sag s'a deteriorat,
chiar din casurl fortuite,
afar& numal de va proba
cft la aceste casuri ar fi fost

expus lucrul fiind i In
posesiunea proprietarulul.
Cel care a prima Went!,
cu bung credintft, este obli-
gat a'l restitui, dacit existit, dar este liberat prin

perderea luI, si nu r6s-
271
996 ur., 1083, 1156, 1898;

civ. Fr. 1379).
Cftnd cel ce a pri-
mit lucrul cu rea credingt
l'a Instrginat, este dator
a Int6rce valrea lucrulul

din 4.iva cererel In restitutiune.
Cand cel care l'a primit era de bung credintg,
nu este obligat a restitui

de citt numal pretul cu
care a vindut lucrul. (civ.
997, 1095, 1607, 1898; civ.

Fr. 1380).
Acela clirdi se face
restitutiunea, trebue ad
despggultscg pe poseso-
rul chiar de rea credinta

de t6te cheltuelile facute
pentru conservapunea lucruluI, sag care aft eres-
cut pretul lul. (civ. 994.

1569, 1574, 1730, 1737; chi,
Fr. 1381).
CAPITOLUL V.
Despre delicte qi quasi-delicte.
Orl-ce rapt& a omulul, care causzft altuI

prejuditiu, obligg pe acela
din a chrui gresglft s'a ocasionat, a'l repara. (civ. 999,
1075, 1081, 1084, 1162; c.
com. 37, 63, 67, 85, 152, 381,
515, 522; pr. pen. 1, 3, 48,

593, ur.; civ. Fr. 1382).
Omul este responsabil nu numal de prejuditiul
ce a causatprin fapta sa,dar
si de acela ce a causat prin
negligenta sag prin imwww.dacoromanica.ro
punde de detenorgrI. (civ.
272
prudenta sa. (civ. 998, 1000,
1483, 1902; c. pen. 248,

249. 393 3; c. com. 506;
civ. Fr. 1383).
1000. Suntem asemenea responsabili de prejuditiul causat prin fapta

persOnelor pentru carl sun-
tem obligati a respunde,
saa de lucrurile ce sunt
sub paza tostra.

Tata', si mama dupa
in6rtea barbatulul, sunt
responsabill de prejuditiul
causat de copiii lor minori
ce locuesc cu dinsiI.
Stapanii $i comitenth,
de prejuditiul causat de
servitorii si prepusil lor
in functiumle ce li s'aa Incredintat.
Institutorii si artisaniT,
de prejuditiul causat de e-
lovit i ucenich lor, In tot
timpul ce se gasesc sub

a lor priveghere.
Tatal si mama, institu-
tora si artisanil, sunt a01.41 de responsabilitatea aratata mal sus, daca
sa, saa ca, a sapat. (c.

pen. 385 12, 389 3, 4
si 8, 393 2; civ. Fr.
1385).
1002. Proprietarul undi

edificiu este responsabil
de prejuditiul causat prin
ruina edificiului, cand rui-
na este urmarea lipseI de

Intretinere, saa a unul
vitiu de constructiune. (civ
1435, 1483; c. p. 393; civ.
Fr. 1386).
1003. Cand delictul sal)
quasi-delictul este imputaba mal multor persone,

aceste persiSne sunt tinute
solidar pentru despagubire. (civ. 1039 ur.; civ. Ital.

1156).
CAPITOLUL VI.
Despre deosebitele speeil de

obligatiuni.
Seetiunea I.Despre obliga-
fiunile contigionale.
1. Despre concli(inne in genere si (lespre deosebitele
sale specii.
probza, c n'au putut im-
1004. Obligatiunea este

conditionala, &bid perfec-
bil. (civ. 326, 1001, 1434.
eveniment viitor si necert.

(civ, 1017, 1019; .civ. Fr.
pedica faptul prejuditia1487, 1624; c. co. 393, 423,
501; civ. Fr. 1384).

1001. Proprietarul unui
animal, saa acela care se

servesce cu dinsul, In cur-
sul serviciuhu, este responsabil de prejuditiul ca-
usat de animal, san c animalul se afla sub paza
tiunea ei depinde de un
1168).
1005. Conditiunea ca-
usala este aceea ce de-
pinde, de asard, si care

J111 este niel in puterea
creditorului, niel intr'aceea a debitorului. (civ. Fr.
1169).
www.dacoromanica.ro
1006. Conditiunea potestativa. este aceea care

face di, depinda, perfecta-
rea conventiuneT de un
eveniment, pe care si una
si alta din partite contractante pate sit 'I faca a se
Intampla, sati p6te
Impedice. (civ. 822, 1010;
civ. Fr. 1170).
1007. Condltiunea mixta
este aceea care depinde
tot de o dat de vointa
uneI din partite contractante si de aceea a uneT

alte pers6ne. ( civ. Fr.
1171).
1008. Conditiunea
saa contrarie bunelor moravuri, saft proibit& de lege, este nula, si
desfiint6A conventiunea,
ce depinde de dinsa. (civ.
5, 968, 1223; civ. Fr. 1172).
1009. Conditiunea de
a nu face un lucru imposibiI nu face ca obligatiu-
nea, contractata sub acsta conditiune, s fie
nula. (civ. Fr. 1173).

nut& cand s'a contractat

sub o conditiune potestativa, din partea aceluT
ce se obliga. (civ. 822,
1006, 1007, 1014, 1372 ; civ,
Fr. 1174).
1011. Implinirea conditiunel trebue sa se faca

ast-fel cum aa inteles partite sh fie facuta. (civ. 977;
eiv. Fr. 1175).
273
1012. Mud obligatiunea

este contractata, sub conditiunea ca, un eveniment
Ore-care se va Intampla
Intr'un timp fixat, conditiunea este considerata ca
daca tim-
pul a expirat farit ca e-
venimentul sa se Intmple.
and timpul nu este
fixat, conditiunea nu este

considerata ca cazuta, de
cat and este sigur ca
evenimentul nu se va maT
intampla. (civ. Fr. 1176).

1013. Cnd obligatiunea este contractata, sub
conditiunea c un eveni-
ment n'are sa se Intample, intr'un timp defipt,

mast& conditiune este in-
deplinita, daca timpul a

expirat, far& ea evenimentul O. se fi Intamplat ; este
asemenea Indeplinita daca
Inaintea termenuluT, este

sigur, c evenimentul nu
se va mai Intampla; daca
nu este timp determinat,

conditiunea este Indeplinit& numai cand va fi sigur, c evenimentul n'are
sli se mal intmple. (civ.
Fr. 1177).
1014. Conditiunea este

reputata ca Indeplinita,
and debitorul obligat, sub
acsta conditiune, a impedicat Indeplinirea el.
(civ. 1010; civ. Fr. 1178).
1015. Conditiunea Inde-
plinita are efect din liva
www.dacoromanica.ro
274
in care angajamentul s'a

contractat. Dac creditorul a murit inaintea Inde-
plinireI conditiunel, drepturile sale tree eredilor

set (civ. Fr. 1179).
1016. Creditorul pote,
inaintea Indeplinirel con-
ditiuneI, s exercite t6te

actele conservat6re droptuluI Wt. (civ. Fr. 1180).
2. Despre condiptitecs sitspensivd.
In care se gasesce, fara
scadere In pret.
Daca obiectul s'a deteriorat, prin greOla debitoru1uI, creditorul are drep-
tul saa sa cra desfiintarea obligatiuneI, saa sil

ia lucrul in starea In care
se gasesce, cu daune interese. (civ, 1015, 1020,
1081, 1156 ur., 1355; civ.
Fr. 1182).
3. De8pre coodiCittliea esolutorie.
1018, 1022, 1295, 1302, 1770,
1019. Conditiunea resolutorie este aceea care

supune desfiintarea obligatiunel la un eveniment
viitor si necert.
Ea nu suspenda executiunea obligatiunel, ci numaI obliga pe creditor a
restitui aceea ce a primit
1181).
nimentului prevadut prin
1017. Obligatiunea, sub

conditiune suspensiva, este
aceea care depinde de un

eveniment viitor necert.
Obligatiunea conditional&
nu se perfecta de cat dui:oa
indeplinirea evenimentu(civ. 1004, 1012, ur.,
1885; c. co. 63; iv. Fr.
1019. Child obligatiunea este contractat& sub

o conditiune suspensiva,
obiectul conventiunel re-
mane In risico-pericolul
debitorulul, care s'a obli-
gat a'l da, in cas de Indeplinire a conditiunel.
Daca obiectul a perit,
In intregul saa, far& gre-
sla debitorulul, obliga-
tiunea este stinsa.

Daca obiectul s'a doteriorat, fara gresla debitorulul, creditorul este obligat a'l hut In starea
in cas de Indeplinirea eve-
conditiune. (civ. 1112 un.,
1015, 1018, 1091, 1372,1770 ;
civ. Fr. 1183).

1020. Conditiunea resolutorie este sub-intelsii
tot-d'a-una, in contractelo
sinalagmatice, in cas cand
una din Warp nu indeplinesce angajamentul saft.
(civ. 832, 943, 1021, 1079,
1081; civ. Fr. 1184).

1021. Inteacest cas con-
tractul nu este desfiintat
de drept. Partea in pri-
vinta carel angajamentul
nu s'a executat, are alewww.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. io22-1osoS
gerea sati s& silscit pe

cea-lalt& a executa conventiunea, cand este posibil, sa&
cra desfiin-
tarea, cu daune-interese.
Desfiintarea trebue at se
crii in aintea justitie1, care
976
termenuluI, c&nd este ci-
(jut In deconfiturit, sat

and, cu fapta sa.., a micprat sigurantele, ce prin
contract dedese credito-
rulul sOti. (civ. 1081, 1101,

1323, 1661, 1673, 1730, 1746 ;
chip& circumstante, pote

acorda un termen p&rteI
actionate. (civ. 832, 943,
pr. civ. 128; c. com. 714
1020, 1079. 1101, 1365, 1367,
nile alternative.
1439; pr. civ. 126 ur.; C.

co. 44; civ. Fr. 1148).
Sectiuntia ILDespre obligalitinea eu tertnen.
1022. Termenul se deosibesce de conditiune, pentru crt el nu suspend& an-
gajamentul, ci numaI amin& executiunea. (civ.
1017, 1025,1101, 1146, 1572,
1886; civ. Fr. 1185).
1023. Aceea ce se da-
torosco Cu tormon, nu se
pote cere Inaintea termenuluI, dar ceea-ce se pl&-
tesce Inainte, nu se mal

p6te repeti. (civ. 1016, 1092,
1581, 1616; c. co. 316; civ,

Fr. 1186).
1024. Termenul este
presupus, tot-d'a-una,
s'a stipulat In fav6rea debitoruluI, dac nu result&
din stipulatiune, sa& din
circumstante, el este primit i In favorul creditoruluI.(civ. 115; c. com. 316;
civ. Fr. 1187).

1025. Debitorul nu mal
lake reclama beneficiul
ur. ; civ. Fr. 1188).
Sectiunea
obligatiu-
1026. Debitorul uneI obligatiunI alternative, este

liberat prin predarea unuI
din doll& lucrurl, ce era&
cuprinse In obligatiune.
(civ. Fr. 1189).
1027. Alegerea o are
debitorul, (lac& nu s'a acordat expres creditoru-
luT. (c. civ. 983, 1026; civ.

Fr. 1190).
1028. Debitorul se pt5te
libera prednd saq pe u-
nul sat pe altul din lu-
crurile promise; nu Ole
Ins& sili pe creditor a primi parte dintr'unul 0 parte dintr'altul. (civ. 1027,
1060, 1061, 3, 1101, 1314
ur.; civ. Fr. 1191).

de 0 contractatrt
cu mod alternativ, (lac&
unul din dou6 lucrurl pro-
mise, nu pote fi obiectul
obligatiunet (civ. 963; civ.

Fr. 1192).
1030. Obligatiunea alternativ& devine simplg,

dac& unul din lucrurile
www.dacoromanica.ro
976
promise piere, sah nu maT
'Ate fi predat din orT-ce
alti caus&, i chiar cam"
aceste s'att intamplat din

gresla debitorului. Pretul
acestuT lucru nu We fi
oferit In locu-T.
Daca amandoub lucru-
rile ab pierit, ins& unul

dintfinsele prin greOla
debitoruluT, el va plkti pre-
tul celuT care a pierit in
1032. Dac& anAndou6
lucrurile ad pierit, Mx&

gresla debitoruluT, obligatiunea este stinsI. (civ.
971, 1156; civ. Fr. 1195).
1033. Aceleasl principil se aplica, cand obligatiunea alternativii cuprinde mal mult de doub
lucruri. (civ. Fr. 1196).
Sectiunea
obliga-
1031. and, in casul
yunile solidare.
1. Despre solidaritatea intre
creditori.
cedente * alegerea este,
solidar Intre mal multi
urm&.(civ.1029,1156,1311,
civ. Fr. 1193).
prevbslut de articolele pre-
prin conventiune lbsittit

creditorului i numal u-
nul din IncrurT a pierit:

dac& lucrul a pierit prin **
gresla debitorulul, creditorul va lua pe cel rbmas;

(lac& a pierit din gresla
debitorului, creditorul p6te
cere sub lucrul r6mas, sari
pretul aceluia ce a r6mas
d ca amandoub lua***
crurile a pierit prin greqela deb i toruluT, creditorul,
dup& alegerea sa, pte su
cru pretul unul din ele;
creditorT citnd titlul creanteT da anume drept fiecAruT din eT a core plata
In tot a creantel, i cand
plata Mouth unui din creditori liber& pe debitor. (civ.

1064; civ. Fr. 1197).
1033. Pbte debitorul
pl&ti la ori-care din creditoriT solidan, pe cat
timp nu s'a facut Impotriv&-I cerere ta judecatri
din parten unul din creditor'.

Cu tte acestea remisi-
(lac& Ins& numal unul din
unea Wilt& de unul din
debitoruluT, creditorul nu
pte cere de cut pretul acestul lucru. (civ. 1030,
1156; civ. Fr. 1194).
pe debitor de cat pentru
ele a pierit prin gresla
*) Din erre se dice aci artieolele prece&nte, in loc de articolut precedent.
creditoriT solidan l nu fiber&
partea aceluT creditor. (civ.
1064, 1140 1215; eiv. Fr.

1198).
* In Inc do prin, ar trebui
is fdrd, ca In textul frances.

Din er6re se dice aci rmas
In loe de pierit.
www.dacoromanica.ro
277
1036. Actul care Intre,rupe preseriptiunea In pri-
altil cu termen. (civ. 1004,

1022; civ. Fr. 1201).
solidari, profita la totl ereditoril. (civ. 145, 1863 ur.;

civ. Fr. 1199).
1037. Creditorul solidar
care a primit ttr,. dato-
Mar nu
co-creditor; afar& nurnal de va proba

c obligatiunea este con-
legel. (civ. 347, 348, 918,

998 ur., 1003, 1039, 1053,
vinta unuI din creditora
ria, este tinut a imparti

cu
tractath numaI In interesul sag- (civ. 1034 ur.).

103$. Creditorul solidar
represint pe ceI-lalti
creditor; In tte actele
earl pot avea de efect

conservarea obligatiun el.
(civ. 1036, 1056).
2. Despre obligatiunea solidara Mere debitorr.

solidara din partea debi-
torilor, child toti s'ati o-
bligat la acelas lucru, ast[el ea fie-care pote fi constrans pentru totalitate,
ca plata Melia de unul

din debitori libera si pe
ceT-lalti catre creditor.(civ.
1039, 1056, 1059, 1062,
1136, 1137, 1140, 1141, 1155,
1215, 1872; c. co. 42, 106,

203,
277, 301, 339, 389, 393, 398,
114, 118, 127, 194,
674; civ. Fr. 1200).

1040. Debitoril solidani
se pot obliga sub diferite
modalitatI, adica: uni, pur,
alfil sub o conditiune
1041. Obligatlunea sose presuma,

trebue sa, fie stipulata expres ; acsta regula nu incetza de cat numaI cand
obligatiunea solidarft, are
loe de drept, In virtutea

1065, 1510, 1520,1543,1551,
1571; e. co. 42, 106, 277;

civ. Fr. 1202).
1042. Creditorul unel
obligatiunI solidare, se p6te
adresa la acela care va

voi dintre debitorI, fara
ea debitorul sa, pt opune

beneficiul de divisiune.
(civ. 1049, 1065, 1666, 1667;
eiv. Fr. 1203).
1043. Actiunea intentata contra unul din debitorl, nu popresce pe cre-
ditor de a exercita ase-
menea actiune s't In contra

debitorY.
(civ.
1035, 1039; civ. Fr. 1204).
1044. Daca luerul de-
bit a pierit din culpa
unui satt maI multor debi-
tori solidan, cei-laltI debitorI nu rman liberal'
de obligatiunea de a, plati
pretulluerului, dar nu sunt
rOspundOtorI pentru daune.
Debitoril cari ab IntAr-
diat de a plOti, sunt In
Creditorul nu pote cere
www.dacoromanica.ro
278
daune de cat numal In
contra debitorilor In culph.
(civ. 1081, 1166; civ. Fr.

1205).
1045. Actiunea inten-
tata In contra unul din

debitorT intrerupe prescriptiunea In contra tu-
tulor debitorilor. (civ.1036

ur., 1872; civ. Fr. 1206).
1046. Cererea de do-
Winn, Mona In contra unuI din debitoril solidan,
face a curge dobanda in
contra tutulor debitorilor.

(civ. 1045, 1079, 1088 ur.;
civ. Fr. 1207).
1047. Codebitorul solidar, In contra calm) creditorul a intentat actiune,
1)6te opune b5te esceptiunile carl 'I sunt personale,
precum 0 acelea car) sunt
comune tutulor.
debitorilor.
Debitorul actionat nu
like opune acele mcep-
tiunl, carI sunt curat per-
sonale ale vre-unui din
ceI-lalt1 codebitort (civ.

1052, 1065, 1126, 1140 un.,
1155, 1215; c. co. 349; civ.

Fr. 1208).
1048. Ciind unul din
debitori devine erede unic
al creditorulut sag and
creditorul devine unic erede al unuI din debitort
confusiunea nu stinge cre-
anta de cat pentru partoa

debitoruluT sag a credito-
rulut (civ. 1154,1155, 1680 ;
civ. Fr. 1209).
1049. Creditorul care
consimte a se Imparti tlatoria In privinta unuia din

codebitorl, conserva amtiunea solidara, In contra
celor-lalt) debitort dar cu
scadamantul partil debitorulut pe care l'a liberat

de solidaritate. (civ. 1047,
1050,1064, 1141, 1521, 1666,
ur;. civ. Fr. 1210).

1050. Creditorul care
primesce separat partea

unul din debitorl, fark ca
In chitanta sa '0 reserve
solidaritatea sag drepturile sale In genere, nu
renunta la solidaritate de
cat In privinta acestul debitor.
Nu se Intelege A ereditorul a renuntat la so-
lidaritate in favrea until

debitor, and primesce de
la el o sum& egala, cu par-
tea ce e dator, daca chitanta nu dice A acea suma este primita, pentru
partea debitorulut
Asemenea din simpla
cerere In judecatil formata
In contra unit' din debi-
toil pentru partea sa, daca
acesta n'a aderat la ce-
rere, sail (lac& nu sa dat

o sentinta de condemnatiune, nu se presuma renuntiatiunea la solidantato in fav6rea acelui debitor. (civ.1049, 1200, 1203;
civ. Fr. 1211).
1051. Creditorul, care
www.dacoromanica.ro
primesce separat Ltd fara

reserva solidaritatel portiunea until* din codebi-
torI din venitul renditeI

sad in dobngile und datoril solidare, nu perde
solidaritatea de cat pentru
venitul i dobanda trecuta,
iar nu i pentru cele viitdre, mcI pentru capital,

afard daca plata separata
nu s'a urmat In curs de

10 anl consecutivi. (civ.
1050, 1200, 1203; civ. Fr.
1212).
1052. Obligatiunea solidara, In privinta credi-
torului, se Imparte de drept
intre debitorl; fie-care din

el nu este dator unul ca.tre altul de cat numaI
partea sa. (civ. 778, 779,
1060 ur., 1108 3, 1872;
c. co. 801 ur. ; civ. Fr. 1213).
1053. Codebitorul so-
lidar care a platit debitul In totalitate, nu pdte

repeti de la ceI-lalt1 de
cat numal de la fie-care
partea sa.
279
In favdrea until sad mal

multi din debitorI, dac
unul sad mal multi din
cel-laltl codebitori devin

nesolvabilI, partea acestora se va ImpArti cu analogie !titre cel-lalt1 codebitorl, cuprinOndu- se
aceI carl ad fost des-
carcat1de solidaritate. (civ.

1049, 1053; c. co. 802 ur.;
civ. Fr. 1215).
1055. llaca datoria solidarli era facia& numal

in interesul unuI din debitoril solidan, acesta in
fata cu
ceI-lalt1 codebi-
torl, rdspunde pentru tta

datoria, cci In raport cu
el, el nu sunt privitI de
cat ca fidejusori. (civ. 1669
ur., 1674; civ. Fr. 1216).

1056. Codebitorul solidar represint pe cel-lalt1
codebitorl In t6te actele
carl pot avea de efect stin-
gerea sad Imputinarea obligatiune1.(civ.1038,1039,

1137, 1140, 1155, 1218).
Dac unul dintre co-
Sectiuttea V.Despre obligatiti-
nesolvabilitatea acestuia,
1057. 0 bligatiunea este

iedivsibil cand obiectul
el, far& a fi denaturat, nu
debitorT este nesolvabil, atuncI perderea causata, de
se Imparte cu analogie,
intro cei-lalt1 codebitorI
solvabilI, si Intro acela care

a facut plata. (civ. 778,
779, 1052, 1667; c. co. 802
ur.; civ. Fr. 1214).

1054. Cand creditorul
renuntat la solidaritate,
nile
qi nedivisibile.
se p6te face in part1 niel

materiale, niel intelectuale. (civ. 1058 ur, 1695,
1872; civ. Fr. 1217).

Inca nedivisibila cand obiectul este divisibil, dar
www.dacoromanica.ro
CODUL
280
civa, (Art. 1059-1064)
partile contractante l'ati
nea lor a fost ca debitul
nedivisibilitate. (civ. 1057;

civ. Fr. 1218).
1059. Solidaritatea con-
WO.
privit sub un raport de

tractat6, nu (15, unei obliga-
tiunI caracterul de nedivisibilitate. (civ. 1039, 1061;

civ. Fr. 1219).
I. Despre efectele obligatiunei di visibite.
1060. Obligatiune pri-
mitre de divisiune, trebue stt se execute mire
creditor si debitor ca cum

arfi nedivisibil. DivisibiI itatea nu se ap tic& de cht
in privinta ere d ilor lor, car'
nu pot cere creanta, sat'

cart nu sunt tinutI de a o
plAti de Gat in proportiune
cu pArtile lor ereditare.

(civ. 653, 741, 774 ur., 777,
786, 1061, 1531; civ. Fr.

1220.)
1061. Principiul din art.

precedent nu se aplictt in
privinta eredilor debito-
ruluI:
Oilnd debitul are de

obiect un corp cert;
Cind unul din eredi
este Insgrcinat singur prin
titlu, cu executarea obligati-unel ;
Clind resula sati din

natura obligatiunel,sat din
aceea a lucruldi ce ea are
de obiect, sat din scopul
ce pturtile i at propus
prin contract, ci intentiu-
sti nu se OM aebita In
In cel dint.i cas, eredele,
care posedit lucrul debit,

pte fi actionat pentru totalitate, rttmitindu-1 recurs
In contra celor-laltl eredi.
In cel d'al douilea cas,

numai eredele instacinat
cu plata debitului, si In
cel d'al treilea cas fie-care
erede pOte fi actionat pen-
tru totalitate, rimaindu-I

recurs In contra eredilor*
s6I. (civ. 776, 915, 970, 1029,

1061, 1102, 1156, 1611, 1737,
1746; eiv. Fr. 1221).

2. Despre efectele
net nedivisibile.
1062. Fie-care din cel
earl an contractat Impreunii un debit nedivisibil este
obligat pentru totalitate,
cu Vote oh' obligatiunea nu

este contractat5, solidar.
(civ. 1063, 1382, 1695, 1746,
1872; civ. Fr. 1222).
1063. Sunt obligati asemenea in tot si eredii

aceluia care a contractat
obligat iunea nedivisibiltt.

(civ. 776, 1052, 1611; civ.
Fr. 1223).
1064. Fie-care din eredii
creditorulul pte pretinde
In totalitate executarea obligatiunel nedivisibile.
Un singur erede nu p6te
* Din orire so epee creditor in
loc de ooeregilor.
www.dacoromanica.ro
CODUL crvm (Art. 1065-1069)
face remisiunea totalitrtteI debitului, nu infle primi pretil' in locul lucruluI.

Daca, unul din ere41 a
remis singur debitul saa

a primit pretul lucruluI,
coeredele sea nu pte pretinde luerul nedivisibil de
cat cu scaderea parteI eredeluI, care a facut remisiunea saa care a primit preuI. (civ.1049, 1096,
1383, 1611; civ. Fr. 1224).
1065. Eredele debitorului fiind chemat In judecata, pentru totalitatea
281
Despre obligatiunile cu clausct pensad. *
Sectiunea VI.
1066. Clausa penal& este aceea prin carI o per-
a da asigurare
pentru executiunea uneI
obligatiunl, se lgb, a da
un lucru In cas de neexecutare din parte-1. (civ.
sn
1068 ur., 1087, 1647, 1708;
c. com. 439. leg. 20 Febr.

79; civ. Fr. 1226).*
1067. Nulitatea obligatiuneI principale atrage pe
aceea a clauseI penale. Nu-
obligatiunal, pte cere un
litatea clauseI penale nu

atrage pe aceea a obliga-
sa si pe coerep s!, afara numaI daca, debitul

va fi de natura a nu putea fi achitat de cat de
cultatea de a cere de la
termenca s puna In cau-
eredele tras in judecata,
care atuncI pOte sa fie osandit singur, ramaindu-I
recurs in contra coere-
Olor si. (civ. 1042, 1061,

1385; pr. civ. 126 ur.; civ.
Fr. 1225).
* Legea pentru anularea clan-
sei penale, dio 6re-cart contraele pentra odaosul unui

aliniat la art. 1089 din codal
civil (20 Februar. 18781, apuneArt. L Clausa peitaid allati in
contracta de imprumuturi sad de
prestatiuni in natura, este si va

remanea anulatit, orl-care va fi
data actulul a cdrul executare se
cera,
numal dacd termenul
creantel va cddea in
arma promulgirei acestel legi.
Judecdtorul, in cas de imprumut, va putea condamna numal
la plata dobiladei prevdduttt de art.
tiuneI principale. (civ. '702.

965, 1087. civ. Fr. 1227).
1068. Creditorul are fa-
debitorul care n'a oxeen-
tat la timp, saa Indeplinirea clausei penale saa

aceea a obligatiuneI principale. (civ. 1077; civ. Fr.
1228).
1069. Clausa penala e-
ste o compensatiune a dau-
1589 din codal civil, saft, in cas

de alta obligatiunl, la daune-interase, conform art. 1084 din codal
civil.
Art. 2. Dact clausa penalti, nu

va fi stipulat direct, ci va li deghisatd. sub o altd. form., sati va
resulta din conditiunile actulul,

judecittorul va aprecia si va putea anula din contract aceea ce
ar avea caracterul de clausit
putnd aplica, dupd casuri,
art. 1589 sad art. 1084 din codul
civil.
Art. 8. (Vedi-1 la art. 1089 codal civil).
www.dacoromanica.ro
R2
nelor-interese, ce creclitorul sufere din neexecutarea obligatiunel principale.

Nu peite dar creditorul
divisibild, nu Amami su-
tiunel principale, afar& da-
obligatiunea principald ,
fdrii a avea ereditorul vre-
cere de o chart si penalitatea si obiectul obligacd, penalitatea nu s'a sti-
pulat pentru simpla Intdx4iere a executtireI. (civ.

1081 ur., 1087, 1708; civ.
Fr. 1229).
1070. Penalitatea p6te

fi imputinatd de judectttor, cnd obligatiunea prin-
cipal& a fost executath in

parte. (civ. 1087; civ. Fr.
1231).
1071. Ctind obligatiunea principald, contrac-
tatd, cu o clams& penalk,

este nedivisibild, penalitatea este debitd prin con-
traventiunea unul singur

din ereql, si se va putea
cere sat In totalitate In

contra acelul care a co-
mis contraventiunea, sag

de la fie-care erede In pro-
portiune cu partea sa e-
reditard, lar ipotecar pen-
tru tot.
Acela din ereqi, care a
plAtit, are recurs in con-
tra eredelul din faptul diruja s'a Indeplinit condit iu nee penalitAtil.(civ. 1042
1062 ur., 1746; civ. Fr.
1232).
1072. egad obligatiu-
nea principal& contractatti
cu o clans& penalti, este
pus la penalitate de ctit
eredele acelui debitor care
a alca leglimintul, si acsta numaI pentru partea la care este hint In

o actiune In contra ace-
lora carI ad executat obligatiunea principald.

Aces% reguld, primesce
esceptiune in easul cdnd
cugetul prirtilor a fost ca
plata obligatiuneI principale sd nu p6td fi Mental
In OW, s'i unul din coeere4I a Impedicat execu-
tiunea obligatiuneI pentru

totalitate. In acest cas cre-
ditorul pote cere de la acesta penalitatea intrgd,

iar de la cet-laitI coeredI
numal pentru partea lor
ereditard, rOmdind recursul ce ad in contra eredeluI care a Impedicat executarea obligatiuneT. (civ.
1058; civ. Fr. 1233).
CAPITOLUL VII.
Despre efectele obligatiunilor.
1073. Creditorul are

dreptul de a dobgndi Indeplinirea esactli a obligatiuneT, si In cas contrar
are dreptul la desdaunare.
(civ. 1074 ur., 1081 ur.,

1084 ur.; pr. civ. 138; c.
com. 66, 81, 84, 110, 524,
civ. Ital. 1218).
1074. Obligatiunea de
www.dacoromanica.ro
a da cuprinde pe aceea
de a preda /ucrul, i de
a'l conserva pknft la pre-
dare.
Lucrul este In risico-pe-
ricolul creditorului, dark

numaT cftnd debitorul este
In intfulfiere ; In acest cas
risico-pericolul este al debitorulta. (civ. 1079, 1081,
1166, 1314; civ. Fr. 1136).
1075. Ori-ce obligatiu-
ne de a face sag de a nu
face se schimbk, in desdaunkri, In cas de neexe-
cutiune din partea debitorului. (civ. 969, 1026,

1029,1081,1082,1084,1094;
civ. Fr. 1142).
1076. Creditorul We
cere a se distrui ceea ce
s'a fftcut, alandu-se obligatiunea de a nu face,

i pete core a fi autorisat
a distrui el Insu0 cu cheltuiala debitorului, afar& de
desdaunliff. (civ.1075,1081;
civ. Fr. 1143).
1077. Ne-fiind Indepli-
nit obligatiunea de a face,
creditorul pte asemenea

sg, fie autorisat a o aduce
el la lndeplinire cu cheltu-
iala debitorultii. (civ. 1075,

civ. Fr. 1144).
MS
1079. Bac obligatiunea consistit In a da sak

In a face, debitorul se va
pune In Intitrtfiere prin o
notificatiune ce i se va
face prin tribunalul domiciliuluT ski.
Debitorul este de drept

In Intardiere:
1.111 casurile anume de-
terminate de lege;
Cand s'a contractat
expres cit debitorul va fi
In Inthrdiere la Implinirea
termenului, nix& a fi necesitate de notificatiune ;
Child obligatiunea nu
putea fi Indeplinitk de at
In un timp determinat, ce
debitorul a lksat sk trck.
(civ. 971, 1078, 1081, 1367;
c. com. 43, 380; civ. Fr.

1139).
1080. Diligenta ce trebue sit se punk in Indeplinirea unei obligatiuni
este tot-d'auna aceea a unul bun proprietar.

A cstk regulk se aplia
cu mal mare sat mai mia
rigtire In casurile anume
determinate de aasti lege.
(civ. 390, 541, 567, 715, 989
ur., 1243, 1429, 1640, 1564,
1078. Dacii obligatiu-
1599, 1633, 1691; c. com.,

465, 506).
debitorul care a alcat-o,

este dator a da despftguhire pentru simplui fapt
debite de at atunci, and

debitorul este In Intirdi-
nea consist6. In a nu face,
al contraventiuna (civ. Fr.

1145).
1081. Daunele nu sunt
ere de a Indeplini obligatiunea sa, afark numaT de
casul and lucrul ce dewww.dacoromanica.ro

9
RAMANCIIII. Cadol Oenend.
284
bitorul era obligat de a

da sati a face, nu putea
interese carl ad fost prev6dute, satt earl ad pu-
tr'un timp Ore-care ce a
rea contractulul, and ne-
fi dat niel fcut de ckt in-
trecut. (civ. 998, 1020, 1065,
1069, 1079, 1321; civ. Fr.

1146).
1082. Debitorul este situ-
dit, de se cuvine, la plata
de daune-interese, sad pen-
tru ne-executia obligatiunet, sah pentru In,trtr4ierea executiunel, Cu t6te el
nu este rea credintii din
parte-I, afar& numal dac&

nu va justifica cii, ne-executarea provine din o caus
strin, care nu'l pote fi
imputatft. (civ. 1069, 1056,

civ. Fr. 1147).
108$. Nu 'Ate fi loe la

daune-interese, cand, din
o fortft major& sad din un
cas fortuit, debitorul a fost
poprit de a da sad a face

aceea la care se obligase,
sad a fAcut aceea ce 'I era

poprit. (civ. 760, 1156, 1342,
1358,1423,1431,1435, 1460,
1565 ur., 1601; civ. Fr.

1148).
1081. Daunele-in tere se,
ce sunt debite creditoru-
lul, cuprind In genere per-
derea ce a suferit si be-
neficiul de care a fost lipsit, afar de exceptiunile

si modificatiunile mal jos
mentionate.(civ.1082,1085,
1086, 1344; civ. Fr. 1149).
1085. Debitorul nu ras-
punde de cat de daunele
tut fi prevNute la face-
Indeplinirea obligatiuneI
nu provine din dolul sn.

(civ. 960, 1086; civ. Fr.
1150).
1086. Chiar In casul cand

n eexe cutare a obligatiuneI
resulta din dolul debitorulul, daunele interese nu

trebue sd cuprindli de cat
aceea ce este o consecintd,
direct& si necesar& a. neexe-
cutArel obligatiuneI. (civ.

1085; civ. Fr. 1151).
1087. and conventiunea cuprinde, crt partea
care nu va executa va
plti o sum& Ore-care drept

daune-interese*, nu se pote
acorda celeI-lalte p&rtl o

sum& niel mal mare niel
mal mie. (civ. 1066, 1069
ur.; leg. 20 Febr. 79; civ.

Fr. 1152).
1088. La obligatlunile
eari ad de obiect o sum
Ore-care, daunele interese

pentru neexecutare nu pot
cuprinde de c&t dob&nda
legalft, afar& de regulile

speciale in materie de comerciti, de fidejusiune
societate.
Aceste daune - interese
se cuvin Mr& ca credito-
rul sil fie tinut a justifica
* Veit sub art. 1066, Cod. civ.

In notA, legea din 20 Febr. 1870
asupra ciausei penale.
www.dacoromanica.ro
despre vre-o pagubft; nu
sunt debite de cat din diva

cererel in judecata, garb,
de casurile In call, dupft

lege, dobanda curge de
drept. (civ. 399, 400, 420,
994, 1078 ur.; 1089, 1090,
1241, 1278,1363, 1504, 1639,
1544, 1560, 1586, 1589, 1608,
c. co. 43, 84, 336

1, 372, 380, 383, 766; civ.
Fr. 1153; civ. Ital. 1231).
1089. Dobinda pe tim1669,
pul trecut pate produce
dobfuldft, sail prin cerere

In judecath, sag prin conventiune speciali, numaI
ca, sail In cerere sail In

conventiune, a fie ces-
tiune de doblindft debit&
cel putin pentru un an
intreg.
Ad. Leg. 20 Febr. 1879*
Clausa prin care, de maI

Inainte si In momenta]
formitreI uneI conventiunI alta de cft o conventiune comerciala, se va
285
cut, precum: arendI, chirii,
veniturI de rendite perpe-
tue sail pe \data, produc
dobandft din qiva cerereI,
sat a conventiunel.
AceeasI regula se aplica
la restitutiunl de fructe,
si la dobindile pratite de
o a treia pergola& credito-
ruluI, In comptul debitorului. (civ. 185, 1088, 1089,
1363; pr. civ. 139; civ. Fr.

1165).
CAPITOLUL vin.
Despre stingerea obligayunilor.
1091. Obligatiunile se
sting prin plattt, prin no-
vatiune, prin rem itere voluntara, prin compensatiune, prin confusiune, prin
predarea* lucruluI, prin
anulare sal rescisiune, prin
efectul conditiuneI resolutorio, 0 prin prescriP-
tiune. (civ. 1019, ur.; 1092,
ur.; 1128 ur.; 1138 ur.;

1143 ur.; 1154 ur.; 1166
stipula dobandli la dobilndile datorite pentru un an,
ur ;. 1837 ur.; civ. Fr. 1234).

Sectiunea LDespre plata.
mal mult de un an, saa
1. Despre platd in genere.
sail pentru mal putin, orl

1088, 1090: c. co. 43; civ.
Fr. 1154).
1092. OrI-ce plati presupune o datorie; ceea ce

s'a platit MA, sk fie debit
este supus repetitiuneI.
Repetitiunea nu este admist+, in privinta obligati-
* Legea din 20 Februarie 1879.

Art. 8: La art. 1089 din codal civil se adaug uriniltorul aliniat.
*Din erre se dice aci pvedare

In loc de pierdere.
la alte venituri viltre, se

va declara nula. (civ. 994,
1090. Cu tate acestea,

veniturile, pe timpul tre-
www.dacoromanica.ro
286
unilor naturale, cari ati
fost achitate de bung. voe.

(civ. 992, 1023, 1169, 1588,
1636, 1638; civ. Fr. 1235).

109$. Obligatiunea pote
fi achitata de orI-ce perseal& interesata, precum
de un coobligat sag de
un fidejusor.
Obligatiunea pte fi achitata chiar de o pers6na
neinteresata; acsta persOna trebue Ins& sa lu-
creze In numele qi pentru

achitarea debitorelul, sag
de lucrza In numele el
propriu, sa nu se subrge
in drepturile creditorului.
(civ. 987. 1094, 1107, 1108;
c. co. 322, 325. ur.; civ.;
Fr. 1236).
a face nu se pte achita
de alta persna In contra

vointei creditorulul, and
acesta are interes ca debitorul chiar s'o l'ndeplinasca. (civ. 1075, 1093;
civ. Fr. 1237).

1095. Plata, ca sa fie valabilk trebue facutrt de pro-
prietarul capabil de a Instraina lucrul dat In plata.
Cu tte acestea, plata
uneI sume In banI, sag altor lucrurI ce se consumit

prin Intrebuintare, nu pate
fi repetita contra credito-
rulul, care le-a consmnat

de bun& credintrt, de si
plata s'a fficut de o persna, ce nu era proprietar,
sag care nu era capa-
baa de a Instrgina. (civ.

949, 974, 1898; civ. Fr.
1238).
1096. Plata trebue sa
se faca creditoruluI, sail

imputernicitului WI, sag
aceluia ce este autorisat
de justitie sag de lege a
primi pentru dinsul.
Plata data aceluI ce n'are
Imputernicire de a pritni
pentru creditor, este valabil& clack acest din urma o ratifica sag profit&
de dinsa. (civ. . 343, 390
ur. 454, 475, 1097, 1114,
ur. ; 1138, 1167, 1169, 1190,
1197, 1203, 1265, 1242,
1532, 1533, 1609, c. co.

309; civ. Fr. 1239).
1097. Plata facuta cu

bun& credinta acelul ce
are creanta In posesiunea

sa, este valabila chiar (lac&
In urma posesorul ar fi
evins. (civ. 993, 1393; civ.
Fr. 1240).
1098. Dactt creditorul
este necapabil de a primi,
plata ce i se face nu este
valabila, afar& numal (lac&
debitorul proba ca lucrul
platit a profitat credito-
ruluI. (civ. 390, 428, 445,

454, 458, 950, 1164, 1242.
1265, 1285, 1538; civ. Fr.
1241).
1099. Plata Mena, de
debitor creditorului sati
In urma unul sequestru

sail opositiunl, nu este va-
www.dacoromanica.ro
labia in privinta creditorilor sequestrantI i oponentl; acestia pot, In virtutea dreptulul lor,
silsa a plati din nog;
debitorul Ina In acest cas

are recurs In contra creditorulul. (civ. 1152, 1616,
1719; pr. civ. 379, 399 ur.;
455, 484, 613, ur.; c. co.

317, 321; civ. Fr. 1242).
1100. Creditorul nu pegte
fi silit a primi alt lueru

de at acela ce i se datoresce, chiar and val6rea
luerului oferit ar fi egalL

hail ma! mare. (civ. 1578,
1604; c. co. 41, 315, art.
8 si 9 leg. monet. 17 Mart.

90; civ. Fr. 1243).
1101. Debitortd nu p6te
sili pe creditor a primi
parte din datorie, fie da-
toria divisibila, chiar.

Cu to5te acestea, judeca-
tord pot, In consideratiunea positiunei debitorulul,
sit acorde miel termene
pentru plata i s oprsa

executiunea urmaririlor,
lasand lucrurile In starea
in care se gasese.
Judecatoril Ins& nu vor
ttia de acsta, facultate de
cat cu mare reserva. (civ.
287
este liberat prin tradarea

lucrului In starea in care
se gasea la predare, daca
deteriorrtrile ulteriare nu
sunt ocasionate prin fap-
tul sat gresla sa,
niel
prin aceea a persemelor

pentru carI este respon-
sabil, sag daca Inaintea a-
cestor deterioarl n'a fost

In Intardiere. (civ. 903,
971, 1000, 1074, 1079, 1083,
1156, 1324, 1605; c. co. 62;
civ. Fr. 1245).

1103. Dadrt datoria este
un lucru determinat numaI prin specia sa, debi-
torul, ea a se libereze,
nu este dator a '1 da de
cea mal buna specie, nicI
Ina de cea maI rea. (civ.
908, 970,; civ. Fr. 1246).
1104. Plata trebue a se
face In locul aatat In conventiune.
Dad], locul nu este ark-
tat, plata, In privinta lucrurilor certe si determinate, se va face In locul

In care se gasea ohiectul
obligatiunei In timpul con-
tractarel.
In oil-ce alt cas, plata

se face la domiciliul de-
312, 314,-318, 324; art. 54,
bitoruluI. (civ. 87, 1115

6, 1121, 1319, 1361, 1362,
1614. ur.; c. co. 59, 272,
310; civ. Fr. 1247).
cert $i determinat
In sarcina debitoruluI. (oiv.

1117, 1317; iv. Fr. 1248),
1021, 1025, 1060, 1831; pr.
civ. 126, 128; c. co. 44,

leg. credit. 6 Apr. 73; civ.
Fr. 1244).
1102. Debitorul unul
corp
1105. Cheltuelile pentru efectuarea pIe1 aunt
www.dacoromanica.ro
288
8.
Despre plata prin trubrogatiune.
1106. Subrogatiunea in
drepturile creditoruluI, frtcut& in folosul unei a treia

pers6ne ce '1 plittesce, este
sag conventional& sag legabi. (civ. 1107, 1108, 1391 ;
civ. Fr. 1249).

1107. Acest& subrogatiune este conventionalft:
and creditorul pri-
mind plata sa de la o altil
pers6nfi, d acestel per-
s6ne drepturile, actiunile,

privilegiele sag ipotecele
sale, in contra debitorului;
acstg, subrogatiune trebue s& fie expres& i fil-
cutg tot intr'un timp cu
plata;
Mud debitorul se impruraut& cu o sumh spre
a'si pliiti datoria i su-
brog& pe imprumutgtor in
drepturile creditoruluI. Ca
s fie valabilft acstft sub-
rogatiune, trebue sa se
fac& actul de imprumutare
chitanta inaintea tribus'a', se declare in

actul de imprumutare
1393, 1670, 1737 2 si 5,

1744; civ. Fr. 1250).
HOS. Subrogatiunea se
face de drept:
In folosul aceluia care, fiind el insusl creditor, plIttesce altui creditor ce are preferint&;
In fo/osu/ aceluia care, dobfindind un imobil,
platesce creditorilor c&ror
acest imobil era ipotecat;
In folosula celuI care,
fiind obligat cu altil sag
pentru altil la plata datonel, are interes de a o

desface;
In folosul eredelul
beneficiar, care a plktit
din starea sa datoriile succesiuneL ( civ. 713, 778,

1063,1670,1720, 1723,1778,
1790 ur., 1799; pr. civ. 706;
c. co. 298, 323, 462, 464,

680; civ Fr. 1251).
1109. SubrogatiuneastaMHO., prin articolii precedent!, se per& atftt in con-
tra fidejusorului ctit si in

contra debitoruluI. Ea nu
'Ate. desfiinta dreptul ere-
suma s'a luat pentru a
ditorului, amid plata i s'a

f&cut numal pentru parte
din datorie; In acest cas
s'a f&cut cu baniI datI pen-
ce are a mal lua, ace1eas1

drepturT, ce exercit& i su-
nalulul,
face plata, si In chitanta,

:IA fie declarat c& plata
tru acsta de noul creditor. Acstrt subrogatiune

se oper& Mr& concursul
volute' creditoruluI. (civ.
1093,1106,1108, 1176,1182,
el p6te exercita, pentru
brogatul, pentru partea
celuI cif( a flicut
o plat& partialL (civ. 973,

1652, 1669; c. co. 803; civ.
1252).
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Ate. 1110-1113)
S. Despreimputatiunea platel.
1110. Debitorul, av6nd

mil multe datoriT, al c6ror obiect este de aceeasT
spetil, are dreptul a declara, c6nd plfttesce, care
este datoria, ce voesce a
desface. (civ. 1091, 1113,

1506; civ. Fr. 1253).
1111. Debit,orul unel da-
toril, pentru care se p16,tesce dobilndtt, sal o renditft, nu pte, Mr& consimtimintul creditoruluT,
s6, impute plata ce face

pe capital cu preferint6,
asupra renditeT sal a do-
bandel. Plata partia16,

cutd pe capital si dobilnd6,
se imputii, mal Intitil asupra dobAndeT. (civ. 1110,
1588, 1590, 1692, 1697; civ.
289
In acel timp, avea mal

mare interes a o desface.
In cas de o datorie ajuns6,

la termen si alta neajunsfi,
de si acsta din urm ar
fi mal putin* oner6s6, imputatiunea se face asupra

celeT ajunse la termen.
Dac6, datoriile sunt de

ega1 naturi, imputatiunea se face asupra celeT
mal vechT; dac datoriile
sunt In tte egale, impu-
tatiunea se face proportional asupra tuturora. (civ.

1110, 1112, 1151, 1506; e.
co. 407; civ. Fr. 1256)
g 4. Despre ofertele de piat4

qi despre consemnatiune.
1114. Mud creditorul
unel sume de buff refus6,
Fr. 1264).
1112. Cand debitorul unor deosebite datoriT a pri-
de a primi plata, debitorul p6te s6'1 fac oferte

reale, si refusind crodito-
creditorul imput aceea ce

a luat special asupra uneT
din aceste datoril, debito-
consemnatiune, lib er6z6., pe
mit o quitantd prin care
rul, nu mai pte core ca

imputatiunea s se fac
asupra uneT alte datoril,
afar& numal dac credi-
torul l'a am6git, sal l'a
surprins. (civ. 1113; civ.

Fr. 1255).
1113. Cilnd In chitant
nu se Oice nimic despre

impuLtiune, plata trebue
s6 se impute asupra acelei din datoriT ajunse la
termen, pe care debitorul,
rul de a primi, s consemne suma.

Ofertele reale,urmate de
debitor; ele, In privintfi-I
in loe de plat6, de sunt
valabil facute, si suma con-
semnatli, ca acest mod,
este In risico-pericolul creditoruluT. (civ. 969, 1115,
1116, 1375, 1807; pr. civ.

604-609; c. co. 320 civ.
Fr. 1257).
1115. Pentru ca ofer-
tele sh fie valabile trebue
* Cuvintul putin credem CS. s'a
strecurat ad din er6re.
www.dacoromanica.ro
290
srt fie 'Acute creditoruluT, ce are capacitatea de
sul creditoruluI,sisi arate
drept de a primi pentru
ci nu Vote subscrie. (civ.
a primi, sat acelul ce are

dinsul;
Si fie ficute de o
persni ca.pabili, de a
SA fie ficute pentru

tti suma exigibili,, pentru rendite si dobindl datorite, pentru cheltuelT lichidate qi pentru o sumft
Ore-care In privinta cheltuelilor, nelichidate, sumi,
asupra ci,reia se pote reveni, dupi lichidarea aces-
tor cheltuell;
Termenul A. fie Implinit, dacil, a fost stipulat In favrea creditorulul;
6. Conditiunea sub care
datoria s'a eontractat
se fi Indeplinit;
Ofertele si fie 'Acute
In locul ce s'a hotirit pen-
tru plat,
i dacti, locul
pentru plati nu s'a determinat prin o conventiune

speciali, si, fie fficute sat
creditoruluT In persOnit, sat
la domiciliul sit, sati la

domiciliul ales pentru exe-
dad], creditorul a subscris,
a refusat, sai a declarat

87 ur., 97, 1017, 1023, 1024,
1092 ur., 1100, 1101, 1104,
1121; pr. civ. 604-609; c.

co. 320; olv. Fr. 1268).
1116. Nu este necesar
pentru validitatea cons emnatiuneT ea ea si fi fost
autorisatft de judecitor; e
destul:
SA fi fost precedati
de o somatiune significati
creditoruluT, In care si se
arate diva, ora
si locul
unde suma oferiti, are si

fie depusit;
Ca debitorul si de-
puni, suma feria In casa

de deposite i consemnatiuni, cu dobinda el 'Anti
In liva depunerel;
Si se fad+, proees-
verbal de oficerul public

despre natura monetelor
oferite, despre refusulcre-
ditorulul de a le primi,
sai despre nevenirea sa,
si In fine despre depunere ;
In cas de nevenirea
cutiunea conventiunel;
Ofertele sIi fie Mute
creditoruluT si, i-se sem-
era competinte pentru ast-
de a veni sit'sT ja suma
prin un oficer public, ce

fel de acte;
8, Procesul-verbal Inch e-
iat de oficerul public, si

indice numirul i calitatea monetelor oferite, si
faci mentiune de rispun-
nifice procesul-verbal al
depunereT, cu somatiune
depusi. (civ. 1114 ur.; pr.;
civ. 604 ur.; c. co. 320;
civ. Fr. 1259).
1117. Cheltuelile ofertelor reale qi ale consem-
natiunel, sunt In sarcina
www.dacoromanica.ro
291
creditoruluT, de sunt %cute valabil. (civ. 1105;
fica satt In pers6nrt, sati
1118. Pe cit, timp con-
tarea conventiunet Dup5,
civ. Fr. 1260).
sati la dola domiciliul

miciliul ales pentru execu-
semnatiunea nu s'a pri-
acstd somatiune, dad, ere-
mit de creditor, debitorul
pote s5, ja InapoI suma

depusA,
i Inteacest cas
codebitoril, sari fidejusoril
s51 nu sunt liberati. (civ.

1119, 1679; civ. Fr. 1261).
1119. Wad debitorul a
dobandit o hotiirire ce are
puterea lucrulul judecat,
prin care ofertele set consemnatiunea s'ati declarat

bune i valabile, el nu
mai pote, chiar cu con-
ditorul nu '" la lucrul

debitorul are trebuintli de
locul unde este pus, acesta din urmrt pote lua permisiunea justitieT, ca
depung in altrt parte. (civ.
97, 1104, 1319; c. co. 59,
68; eiv. Fr. 1264).
5. nespre cesiunea bunurilor.
1122. Cesiunea bunu-
rilor este abandonaren strt-
simtimintul creditorulul,
stV retragO suma depusrt
in prejuditiul codebitorilor sari fidejusorilor sin
rel sale intregl, frtcuta de

debitorul, ce nu pte Wad
creditorului, sati creditorilor s5I. (civ. 1123; pr.
eiv. 648 ur., 653; civ. Fr.
(civ. 1047, 1201, 1679, 1681;
1265).
civ. Fr. 1262).

1120. Creditorul, caro a
lor e voluntarrt set
consimtlt ca deb itorul
retragit consemnatiunea,
dupli ce acsta s'a declarat valabil5 printr'o hot&rire ce dobttndise puterea
lucruluI judecat, perde
dreptul de privilegii sati
potecl ce avea pentru plata
creanteI sale. (civ. 1261;
civ. Fr. 1263).
1121. Dacit luerul debit
este un corp cert care tre-
bue a se trOda In locul
unde se grtsesce, debito-
1123. Cesiunea bunuri-
(civ. 1122, 1124 ur.;

civ. Fr. 1266).
1124. Cesiunea bunuri-
lor voluntar5, este aceea

ce se acceptit de creditor'
de bun5, voe, i care n'are
alt efect de cat acela ce
result5, chiar din stipulatiunile conventiunei luchelate intre el qi debitor. (civ.
969, 1122; civ. Fr. 1267).

1125. Cesiunea bunurilor* este un beneficiA pe
care legea '1 acordrt debi-
rul este obligat a soma toruluT nefericit i de bunft

pe creditor stel ja, prin* Aci din ()rem, credem ci s'a
tr'un act ce i-se va noti- ornis cuvinhtl judiciarei,
www.dacoromanica.ro
292
credinta, cliruT, ca
Cand debitorul con-
redobandi libertatea * i
tracta In privinta credi-
une contrarie. (civ. 5, 1123;
Mild un no debitor este substituit celul
Fr. 1268).
cat de creditor;
se permite sh dea creditorilor shl inaintea justitieI tte bunurile sale, si

chiar in cas de stipulati-
pr. civ. 648 ur., 653; civ.
1126. Cesiunea judi-
ciara nu transmite creditorilor proprietatea ; ea le da
numai dreptul de a face

sa se viral& bunurile In
folosul 'or, si de a le lua
venitul pana la vIndare.
(civ. 1125; pr. civ. 648 ur.;
civ. Fr. 1269).
1127. Creditoril nu pot

refusa cesiunea judiciara,
de cat in casurile esceptate de lege. Ea descarca
pe debitor de constrange-
rea corporala; nu'l liberza Ins& de cat pana In

concurenta cu valrea bu-
nurilor lasate In dispositiunea creditorilor. Cand

bunurile nu sunt Indestulatare, el este obligat, de
va dobandi altele, srt le lase
si pe acestea in dispositiunea creditorilor pftna la

plata datorieT intregI. (civ.
1122; pr. civ. 653; civ. Fr.
1270).
Sectiunea II.Deapre nova lince.
1128. Novatiunea se opera, in 3 felurn

* Vedl legea constrangerel corporale din 12 Sept. 1864, care Insi
pu WA pus niel odati in aplicare.
torulul sha o datorie nouh

ce se substitue celel vechi
care este stinsft;
vechia carele este desalt--
Child prin efectul u-
nuI noa angajament, un

noa creditor este substituit celui vechit, catre care
debitorul este descarcat.
(civ. 781, 782, 1130, 1137;
c. com. 370 ur.; civ. Fr.

1271).
1129. Novatiunea nu se
opera de cat intre persOne
capabile de a contracta.
(civ. 950 ur., 1128; civ.
Fr. 1272).
1130. Novatiunea nu se
presuma. Vointa de a o
face trebue sft resulte evident din act. (civ. 1113,
1128, 1132,1167, 1180,1197,
1203; civ. Fr. 1273).

1131. Novapunea, prin
substituirea unul noa debitor, pate sa se opere !Ira,
concursul primulul debitor. (civ. 1093, 1128; civ.
Fr. 1274).
1132.DelegaOunea prin
care un debitor art creditoruluI un alt debitor ce

se obliga catre dinsul, nu
opera novatiune, daca ereditorul n'a declarat expres,
ca descarca pe debitorul
ce a facut delegatiunea.
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. lil3-041)
(civ. 1130, 1133 ur, , 1393

1744, 1831; civ. Fr. 1275).
298
prin novatiunea
1133. Creditorul, ce a
fAcutrt Intre creditor si unul din debitoriI so) dan.
care s'a ftteut delegatiunea, n'are recurs In contra acestuI debitor, daca
debitorul delegat devine
(civ. 1039, 1136 1682; civ.

Fr. 1281).
desclircat pe debitorul de
nesolvabil, afar5, de casul
Novatiunea facut In
privinta debitoruluI principal liberz& cautiunile.
Despre retniterea
datoriei.
c&nd prin act se reserva

expres acest drept, san
ettnd delegatul este de-
Sectiunea 1H.
deconfiturit, In momentul
delegatiuneI. (civ. 1132,
1149, 1392, 1397; e. co.
695 ur.; civ. Fr. 1276).
1134. Privilegiele i ipoecele creantel celel vechi
cut& de creditor debitoruluI, drt proba liberatiunel.

Remiterea voluntarfi, a
copie' legalisate a titluluI
las& a se presupune remi-
este substituith, afarrt de
(civ. 969, 971, 1169, 1200,

1202; civ. Fr. 1282, 1283).
1135; civ. Fr. 1278).

1133. Can(' novatiunea
se oper& prin substituirea
unuI nou debitor, privilegiele i ipotecele primitive
lul dat ca sigurant& nu

este de ajuns ca sit facrt
clarat falit san Adut In
nu le are st creanta ce'I

casul atad debitorul le
a reservat expres (civ.
ale creanteI nu pot trece

asupra bunurilor nouluI
debitor. (civ. 1091, 1128,
1136; civ. Fr. 1279).
1136. Und novatiunea

se oper& futre creditor si
unul din debitoril
privilegiele si ipotecele ve-
cheI creanta nu se pot re-
1138 .Remiterea voluntara a titluluI original fa-
terea datoriel san plata,

pan5, la proba contrarie.
1139. Remiterea lucru-
a se presupune remiterea
datoriel. (civ. 1685 ur.;
civ. Fr. 1286).
1140. Remiterea tittuluI original san a copie'

legalisate a titlulul f&cut
unuI din debitorI are aceefect In folosul codebitorilor. (civ. 1047, 1056,
1138 ur., 1141; civ. Fr.
1284).
1141. Remiterea san
serva de c&t asupra bu-
descarcare a expres5, f5,cutn
bitoril solidan, liberdzA pe
n urilor acejul eare contraedatorie. (civ. 1147,

1134, 1137; civ. Fr. 1280).
1137. Codebitorit sunt
In folosul unuI din code-
totT ceI-Ialtl, afari numaI

dad). creditorul 'si-a reser-
www.dacoromanica.ro
29 4
vat anume drepturile sale

in contra acestor din urma.
In casul din urma creditorul nu p6te cere plata
datoriel de cat scad6nd

partea aceluI carui a facut remitere. (civ.
1047,
1049,1054, 1056;c. co. 805;
civ. Fr. 1285).
1142. Remisiuna saa
descarcarea expresit fault&
debitoruluIprincipal
cautiunile.
Aceea acordata cautiunet nu liberft pe debitorul
principal.
Aceea acordata uneI din
cautiunI, nu liberft, In totul, pe cele-lalte.
Aceea acordatt uneI cau-
tiunt date in urma, prin

act sei arat nu libera in
nimic pe cele-lalte.
Aceea ce creditorul a
prima de la o cautiune
pentru a o descarca din
chezasia sa, trebue sa, se

impute asupra datoriel, si
siL descarce pe debitorul
principal si pe cele-lalte
cautiunI. (civ. 1141, 1161,

1674, 1679);c. co. 805; civ.
Fr. 1287 si 1288; civ. Ital.
1282-1284).
Seetiunea IV. Despre compensatiune.
1143. Cand dou6 persOne sunt dat6re una alteja, se operza Intro dinsele o compensatiune care
stinge amandou6 datoriile
in felul si in casurile esprese mal jos. (civ. 714,

973, 1144, 1508; c. co. 370,
720; pr. civ. 327; civ. Fr.

1289).
1144. Compensatiunea
se opera de drept, In puterea lege; i chiar cand
debitoriI n'ar sci nimic
despre acsta; cele don
datoril se sting reciproc
In momentul cand ele so
glisesc existand de data,
si pan& la concurenta cotitatilor lor respective. (c
1101, 1143, 1145; c. co. 370
2; civ. Fr. 1290).

n'are loe de cat Intre dou6
datoriI carI de o potriva

ad de obiect o suma de
ban; o cantitate Ore-care

de luerurl fungibile de aceea0 specie qi earl stint
de o potrivit lichide si
Prestatiunile in fructe,
al caror pret este regulat
prin mercuriale, se coinpensa cu sumele lichide
exigibile. (civ. 1143, 1796
ur.; civ. Fr. 1191).

1146. Termenul de grape nu Impedica compensatiunea. (civ. 1101, 1582,
1831; civ. Fr. 1292).
se opera, oil- care ar fi
causele unel saa celeI-Ialte
datori; afar& de casurile:

1. Unel cererl pentru
restitutiunea unut lucru ce
www.dacoromanica.ro
pe nedrept s'a luat de la
proprietar;
Unel cererI pentru
restitutiunea until deposit
neregulat;
UneI datorn declarate nesesisabile. (civ. 1145,
1570, 1604, 1719; pr. civ.
406, ur.; 499; c. com. 85,

370 2; civ. Fr. 1293).
se peel, In privinta cautiunel, pentru ceea ce creditorul datoresce debitorulul principal.
Compensatiunea n'are
!cc, In privinta debitorului principal, pentru ceea
ce creditorul datoresce cautiunel. (civ. 1047, 1662,
1681; civ. Fr. 1294).
1149 Debitorul care a

acceptat pur i simplu ca
un creditor se fac cesi-
unea drepturilor sale uneI alte pers6ne, nu maI
pete invoca In contra cesionarulul, compensatiu -
nea care ar fi avut Ice In

privinta cedentulul, Inaintea acceptatluna
Crind cesiunea s'a notifloat debitoruluI, dar nu
s'a acceptat de dinsul, nu
se Impedice de cat compensatiunea posterire a
acesteI notificatiunI. (civ.
1132, 1144, 1393; civ. Fr.
1295).
1150. and cele done

datoril nu sunt platnice
InteacelasI loe, nu se pete
295
opera compensatiunea, de
pltind cheltuelile remitereI. (civ. 1105, 1142;
civ. Fr. 1296).
1151. Grind sunt mal

multe datoril compensabile, datorite de aceiasl
pers6a, se urmze, pentru compensatiune, regulele stabilite pentru imputatiune de art.1113.(civ.
Fr. 1297).
n'are loe In prejudiciul
drepturilor dobrindite de
alte pers6ne.Ast-fel, cel

ce, fiind debitor, a deve-
nit creditor In urma sequestruluI ce i s'a feud de o

alte, persnft, nu pte invoca compensatiunea, In
prejudiciul sequestrantulul. (civ. 1099; civ. Fr. 1298).
1133. Acel ce a plitit
o datorie stinse, de drept

prin compensatiune, nu
mal pte, repetind plata
creanteI pentru care n'a

invocat compensatiunea,
pretina., In prejudiciul al-
tor pers6ne, privilegiele

sae ipotecele acesteI creante, afare numaI dace,
este o cause, evidente, ce l'a
flout se nu cunsce creants care trebuia s com,
pense datoria sa. (civ. 1144-
1800 1; civ. Fr. 1299).

SectiuneaV.Desprecottrusiune.
1154. Child caliteti necompatibi le se Intrilnesc pe
www.dacoromanica.ro
296
capul aceleiasI pers6ne se
face o con fusiune, care stin-
ge amandou drepturile,
activ qi pasiv. (civ. 567,
565, 638, 1048, 1091, 1165,
1617, 1680, 1800; civ. Fr.

1300).
1133. Confusiunea ce se
opera prin concursul calitatilor de creditor si debitor principal, libera cautiunile;

Aceea ce se opera prin
concursul calitatilor de cre-
ditor eaU debitor, i cautiune, nu aduce stingerea

obligatiunei principale; aceea ce se opera prin concursul calitatilor de cre-
ditor si debitor, nu pro-
fit& codebitorilor s6I soli-
dan, de at pentru por-
tiunea datorita de dinsul.

(civ. 1048, 1680; civ. Fr.
1301).
Sectiunea VI.
Despre perderea
luerului datorit i despre diferit ele =sari in earl indeplinirea obligatiunei este
1156. Mid obiectul obligatiunel este un corp
cert i determinat, de piere,

de se sc6te din comerciu,
sah se perde ast-fel In at
absolut a nu se scie de
existenta lul, obligatiunea
este stina, dacii lucrul
a perit sati s'a perdut, fara

gresla debitorului, i Ina-
inte de a
thr4iere.
fi
pus In In-
Chiar and debitorul este pus in IntarcAere, daca

nu a luat asupra-s1 casurile fortuite, obligatiunea
se stinge, In cas and lucrul ar fi perit i la creditor, daca i s'ar fi dat.

Debitorul este tinut de
a proba casurile fortuite
ce alega.Orl In ce chip
ar pieri sag s'ar perde lu-
crul furat, perderea sa nu
libera pe cel ce l'a sustras de a face restitutiunea pretulul.
Oligatiunea se stinge tot-
d'auna and printr'un e-
veniment 6re-care, ce nu
se pte imputa debitoru-
'di, se face imposibila, Indeplinirea acesteI obliga(civ. 927, 971, 1030,

ur.; 1074, 1079, 1102, 1311,
1439, 1479, 1566; pr. civ.

306, ur.; c. co. 62; civ.
Fr. 1302).
Sectiunoa VII. Despre ac(ittizen
de anula(iune
reseisiune.
1137. Minorul neemancipat p6te exercita actiunea in rescisiune pentru

simpla lesiune In contra
conventiunl; minorul emancipat, In contra oil-carel conventiunI
ar trece peste capacitatea
sa ce este determinata la
titlul minorita4e, tutelel
emancipatiuneI. (civ. .
390, 401 113, 427 ur.;
749, 820, 951, 962, 1160
www.dacoromanica.ro
ur.; 1538, 1876, 1900; pr.

civ. 291, 297, civ. Fr. 1305).
297
ritate, clacit l'a ratiflcat

dup& ce a devenit major,
norul n'are actiunea In
si aedsta si In casul and

angajamentul este nul In
forma sa, si In acela and
produce numaI lesiune.
civ. Fr. 1306).
1311).
115g. Citad lesiunea result& dintr'un eveniment

casual si neasteptat nilrescisiune. (civ. 1083, 1157;
1159. Minorul ce face

o simplft declaratiune a
este major, are actiunea
in rescisiune. (civ. 1157,
1162; civ. Fr. 1307).
1160. Minorul comer-
ciant, bancher safi artisan,

n'are actiune a In rescisiune
contra angajamentelor, ce
a luat pentru comertul sag
arta sa. (civ. 433; c. com.
10 ur.; civ. Fr. 1308).
1161. Minoru] n'are ac-
tiunea in rescisiune contra conventiunilor &cute

in contractul de dtsfttorie, dach acesta s'a Mott
cu consimtimIntul si asis-
tenta acelora, al c&ror con-
simtimInt este cerut pentru validitatea cfisitoriel

sale. (civ. 131 ur.; 1231,
civ. Fr. 1309).

1162. Minorul n'are actiunea In rescisiune contra
obligatiunilor ce result&
din delictele sad quasidelictele sale. (civ. 998 ur.;
1157, 1169, 1164; civ. Fr.

1310).
1163. Minorul nu mal

'Ate exereita actiune in
reseisiune In contra angajamentulul f&cut in mino-
(civ. 1167, 1190; eiv. Fr.

.
1164. and minoriT, interdisa, sad femeile mftritate sunt admisI, In 1:Last& ealitate, a exercita
actiune de rescisiune In
contra angajamentelor lor,
el nu Intore aceea ce ad
primit, In urmarea acestor
angajamente, In timpul
minorititteI, interdictiuneY,
saii mantagiului, de at
dac& se prob& c& ad pro-
fltat de aceea ce li s'a dat.

(civ. 199, 207, 430, 445,
468, 1098, 1698; c. com.
10-12; civ. Fr. 1312).
1165. Majorul nu /Ate,
pentru lesiune, sft exercite
actiunea in rescisiune. (civ.
434, 694; civ. Fr. 1313).
1166. and formalit&-
tile cerute, In privinta minorilor said inteNisilor, atAt pentru Instrilinarea imobilelor, eftt si pentru
Imptirtla unel succesiuni,
s'ab indeplinit, el sunt,
relativ la aceste acte, con-
sideral ca cum le ar fi
fticut in majoritate sail In a-
intea interdictiuneL (civ.

401 ur.; 411, 413, 430, 464,
749; civ. Fr. 1314).
1167. In lipsa unul act
www.dacoromanica.ro
298
de confirmatiune sa4 de
ratificatiunei este destul
ea obligatiunea sfy. se execute voluntar, drip& epoca
CAPITOLUL /X.
Despre proba(iunea obligayuniter ;4 a plei(ei.
In care obligatiunea putea

fi valabilft, confirmaa
ratifieatft.
Confirmatiunea, ratificatiunea sati executiunea
voluntarft, In forma si In
epoca determinatft de lege,
1169. Cel ce face o propunere Inaintea judecatel
privinta mij16celor si es-
unI, prin miirturisirea unel

din partI i prin jurAmint.
se vfttb.ma Insft drepturile
ur., 1204 ur., 1207 ur. c.
tine loe de renuntare In

ceptiunilor ce putead fi
opuse acestul act, flirtt a
persnelor a treia.
Confirmatiunea sail ratificatiunea, san executiunea voluntarft a uneI donatiunI, fficute de cAtre
ere4I safi representantiT
donatorulul, dupb, mrtea
sa, tine loc de renuntare

attlt In privinta vitiurilor
de formft, cat si In privinta ori-eftreI alte exeep-
(eiv. 800 ur.. 959,
961, 1167, 1168, 1190; iv.

Fr. 1338, 1340).
1168. Donatorul mi p6te
repara, prin niel un act

confirmativ, vitiurile uneI
donatiunI lntre vil; nulA,
lyr privinta formeI, ea tre-
bue sit se reac cu formele legiuite (civ. 800, 813
ur., 1167; civ. Fr. 1339).
* A se vedea legea pentru autentificarea actelor din 1 Sept. 1886
ai 1 Ianuarie 1887.
trebue s o dovedseb.. (eiv.

1170, 1191, 1203, 1205; civ.
Fr. 1316).
1170. Dovada se tyke

face prin Inserisuri, prin
martorl, prin presumpti(civ. 1171 ur., 1191 ur., 1199
co. 46, 47, 49 ur.; civ. Fr.
1316).
Seetiunea I.Deapre inserisuri.

1. Despre titlu autentie.
1171. Actul autentic este
acela ce s'a fAcut cu socerute de lege,
de un functionar public,
care are drept de a functiona In loeul unde actul
s'a fb.cut. (civ. 813, 860,
1172 ur., 1228, 1772; leg.
act. autent.* 90 ur., reg.

consular (20 lun. 80); 37,
38, leg.. credit. agric. (2

lun. 92); 4 ur., leg. tocmel.
agrio.; civ. Fr. 1317).

1172. Actul care nu irk
fi autentic din causa ne-
competinteI sail a neeapacitfrtei functionaruluI, saft
din lipsft de forme, este
valabil ea scripturft sub

semnfttura privatft, dad,
www.dacoromanica.ro
299
s'a isellit din* plirtile contractante. (civ. 1171, 1176;
art de ** obieet un fapt cu
Fr. 1318).
1173. ActuI autentic are
deplin& credinta In privirea oil c&reI pers6ne des-
vi de c&t, numaI la un In-
leg, act autent. 22; civ.
pre disposipunile si conventiunile ce constat5,.

Executarea actuluI autentic, care este investit
cu formula executorie, va
fi suspens5, prin punerea
in acusatiune, c&nd se intent& o actiune criminal&
In contra pretinsului au-
tor al actulut Tar c&nd In

eursul uneI instante civil
actul se atac& de fals, tribunalele pot, dup5, Imprejur5r1, a suspenda provi-
sorit executarea actulul.

(civ. 1171, 1174; pr. civ.
162 ur.; c. p. 123 ur.; pr.
p. 8, 450 ur.; leg. act. autent. 20; civ. Fr. 1319).
1174. Actul cel auten-
tic, sari cel sub semn5,tur5,
privat& are tot efectul intre p&rti despre drepturile

si obligatiunile ce constatr",
precum si despre aceea ce

este mentionat In act, peste obiectul principal al conventiunel, and mentionarea are un raport Ore-care
ou acest obiect.
Dar mentionarile carl
* Din er6re se spune aci din
in lee de de.
** Cuvintul de, din er6re, lipsesee In editiunea oficird.
totul str&in de acela al

conventiunet nu pot ser-
ceput de dovadr". (civ 1171,

1176, 1191, 1197, c. co. 46;
civ. Fr. 1320).

1175. Actul secret, care
modifier' un act public, nu
We avea putere de cat

Intre p&rtile contractante
si succesoril lor universali;
un asemenea act nu pote

avea nicI un efect In contra altor perstine. (civ. 973,
1173. 1176, 1229, 1230; civ.
Fr. 1321; Ital. 1319).
II. Despre aotele sub sem-
uatura privet&
1176. Actul sub sem-
nAturr" privat5, recunos-
cut de acela cfiruI se opune, safi privit, duprt lege,
ea recunoscut, are acelas

erect ca actul autentic Intre acel carI raft subscris
$i Intre ceI care represintli

drepturile lor. (civ. 1171
ur., 1177 ur., 1182, 1191;
pr. civ. 167, 173 ur.; c. co.
46, 47; civ. Fr. 1322).
1177. Acela c5,rul se o-
pune un act sub semn&turtiprivat5, este dator a'l

recun6sce, sad a taglidui
curat scriptura sari subsemn5tura sa.
Mostenitorfi s51,*** ceI ce
*** Aei din er6re, s'a omis euvintul sail, punndu-se in loeu-I
o virgula.
www.dacoromanica.ro
300
represinta drepturile aceluia al atruia se pretinde

ar fi actul, pot declara
calm cunosc scriptura sail
sub -semntura autorulul
parte se obligit catre alta

a '1 plati o sum& de bant
sat o catime gre-care, trebue sit fie scris in Intre-
lor. (civ. 1178, ur.; leg. act.

autent. 27, 28; pr. civ. 162
cesta inainte de a sub-
ur.; civ. Fr. 1323).
1178. and cine-va nu
recunsce scriptura 0 sub-
semnatura sa, sag cftnd

succesoriT sal declarac
nu le cunosc, atuncl justitia ordona verificarea actului. (pr. civ. 159, 162 ur.,
176 ur.; civ. Fr. 1324).
1179. Actele sub semna-
tura privata, carf coprind

conventiunT sinalagmatice, nu sunt valabile daca
nu s'ati fitcut in atatea

exemplare originate cite
sunt parp cu interes contrarig. Este de ajuns un
singur exemplar original
pentru tgte persnele carI

ati acela interes.
Fie-care exemplar trebue sa, fad', mentiune de
num6rul originalelor ce
s'ag facut
Cu tte acestea lipsa de

mentiune ca. originalele
s'ati facut in numar indoit,
Introit s. c. I., nu We fi
opus de acela care a executat din parte-1 conventlunea constatata prin act.
gul luf de acela care l'a

subscris, sag cel putin a-
semna sA adaoge la finele
actuluI cuvintele bun qi

aprobat, aratand tot-d'a-
una in litere suma sag ca.timea lucrurilor i apoT sa

iscalsca.
Nu sunt supu1 la ac-
sta regal,
comerciantiT,
bad ustrialiT, plugariT, vieriT,
slugile i gmeniT cart muncese cu iva. (civ. 944, 1172,
1181, 1197; c. co. 46, 47,

275; civ. Fr. 1326).
1181. Cand suma ara-
tatft In act este deosebitit
de aceea ce este aratata

in bun, obligatiunea se
presuma ca este pentru
suma cea mal mica, chiar
cand attul precum i bu-
nut sunt serse in Intreg

de mana aceluI care s'a
obligat, afar numaT de
nu se va proba in care
parte este gresla. (civ.
983, 1180, 1191; c. co. 313;
civ. Fr. 1327).
1182. Data scripturei

private nu face credinta
In contra pers6nelor a treia
interesate, de ct din cjiva
(civ. 943, 1167, 1190, 1197;
in care s'a Infatiqat la o
tut% privata, prin care o
In care s'a inscris inteun

registru public, din (putt
civ. Fr. 1326).

1180. Actul sub smug.-
dregatorie pub lfca,din
www.dacoromanica.ro
mortel acelul sag unuI din

acei carI rag subscris, sag
din liva in care va fi fost

trecut fie si in prescur-
tare in acte acute de o-
ficerii publicl, precum procese-verbale pentru pune-
rea pecetel sag pentru fa-
cere de inventare. (civ.
1176, 1393, 1441, 1730

1; c. co. 46, 47, 49, 57;
leg. act. autentice 30; civ.
801
ca sa tina loe de titlu in
favrea creditorulul. (civ.

33, 297, 1198 4, 1203,
1207; civ. Fr. 1331).
1186. Ori-ce anotatiune
flicuta de creditor in josul, pe marginea, sag pe
dosul unuI titlu de creanta,

este creduta, cu tte ca nu
este subsemnata niel da-
tata de el, and tinde a
proba liberatiunea debito-
Fr. 1328).
1183. Registrele comer-
rulul.
prind In contra pers6nelor

necomerciantl.
Dar judecatorul pite dajuramlnt
ginea sat In josul duplicatului unul act sag chi-
ciantilor nu fac credinta,

despre vIndarile ce cu-
la una sag la alta din
partf. (civ. 1184, 1219; c.

co. 22 ur., 50, 51 ur.; civ,
Fr. 1329).
1184. Registrele comer-
ciantilor se cred In contra

lor, dar cel care voesce a
profita de ele nu p6te desparti cuprinderea lor,
sand aceea ce pte al fi

contrariu. (civt 1183, 1206;
c. co. 46, 50-54, civ. Fr.

1330).
1185. Registrele, cartile

hartiele domestico,
nu fac credint in favrea
sag
aceluI care le a scris, dar
ail putero in contra lul:

and coprind curat
primirea unel OW;
Mad coprind mentiunea expresi c nota sag

scrierea din ele s'a facut
Aceeas1 putere doveditre are si scriptura facuta,

de creditor pe dosul, marfanta, dar numaI and du-
plicatul va fi In mail-die
debitoruluL(civ.1200,1202
1204; civ. Fr. 1332).
III. Despre retuSge.
1187. Rebgele, And
crestaturile dupa, aman-
doua bucittile sunt egall
corelative, sunt un mij-
loc de probare intre persnele carl ag obiceiti a

se servi cm un asemenea
mijloc de probatiune. (c.
co. 46; eh% Fr. 1333).
IV. Despre copielc titluritor

autentice.
1188. Cand originalul
exista, copia legalisata nu

Vito face credinta de cat
despre ceea ce se coprinde in original, Inffitisarea
www.dacoromanica.ro
302
CODUL CIVIL (Art. 11S9-11)0)
carui se pate cere totd'a-una.

Cand originalul nu existri,
copiele legalisate de
oficierii publicl competenti

se cred dupti distinctiunile
urmatare:
Copiele scase din ordinea magistratuluT, par-
tile fiind fatal sag chemate,

cu formele legate, precum
copiele scase, far& inter-
ventiunea magistratului,
dar de fat& Cu partile cart
a asistat de buna voia
lor, ag aceeasi credintg ca

titlurile originate;
Copiele cart se vor fi
dat de oficeriT publicT com-
petentl, farri interventiu-
nea magistratului sail consimtimlntul partilor, fac
asemenea credinta dupa

30 anT, socotitl din liva
in care s'ati dat aceste copit Cand asemenea copiT
vor fi date de mai putin

de 30 ant nu fac de cat
un Inceput de dovada;
Copiele legalisate de
un oficer public necompetinte, nu pot face de cat un

simplu Inceput de dovada;
Copiele copielor nu ati
tate prin un tithr prece-
dent, nu face probri despre datorie si nu dispensa

pe creditor de a presenta
titlul original de cat In urmatarele casurl:
Cand actuld e rem-
nascere cuprinde causa si

obiectul datoriei, precum
si data titlului primordial,
sag
Cand actul recogni-
tiv, avand o datg, de 30

ani, este ajutat de posesiune, si de unul sail mal
multe acte de recunascere
conforme cu dinsul.
Actul recognitiv, in cele
dour)
casurl mentionate,
nu pate avea niel un efeet despre ceea ce coprinde mal mult de cat
titlul primordial, sag des-
pre ceea ce nu este In asemanare Cu acest thin.
(civ. 628, 1197, 1893; e.

com. 46; civ. Fr. 1337).
VI. Despre aetele math,
mative.
niel o putero probatare.
1190 Actul de confirmatrunea sag ratificatiunea unei obligatiuni, in

contra carel legea admite
46; leg. act. autent. 31;
este valabil de cat atunci
(civ. 32, 1173, 1197; c. co.
civ. Fr. 1334, 1335).
V. Despre acte recognitire.
1189. Actul de recun6scerea until datorii consta-
actiunea In nulitate, nu
And coprinde obiectul, causa i natura obligatiuneT,
cand face mentiune de

motivul actiunei In nulitate, precum i despre in-
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (A rt. 1191-1195)
tentiunea de a repara vi-
BOB
banda cuvenita, trece peste
11111 pe care se intemeia
suma de 150 leI.** (civ.
1167, 1168, 1248, 1295,1546,
1193. Cel care a format

cerere, In judecata, pentru
acea actiune. (civ. 791, 953,

959 tin; 966, 974 ur, , 1163,
1653, 1681, 1900; eiv. Fr.

1338).
Despre martort.
1. Despre maul e4nd do-
Sectiunea II.
vada prin martort

este primied.*.
1191. Dovada despre un

lucru Ore-care de o suma
sail de o valare mal mare
de 150 10** chiar pentru
deposit voluntar, nu se
1191; c. com.46, 478; CiV.

Fr. 1342).
o suma mal mare de 150
lel, chiar de va voi

restringe cererea la 150
lef, nu va fi primit a indovada prin martorI.
(civ. 1191; civ. Fr. 1343).
1194. Dovada prin ma rtori nu se pate admite
niel In casul cand cererea
In judecata este pentru o
suma mal mica de 150 le1,**
pate face de cat sa prin

un ;act autentic, sail prin
un act sub semnatura pri-
dar care este un rest din

o creantit mal mare, ne-
Nu se va primi niel odata o dovada prin martorI, In contra, saa peste
1195. Cand In aceeasl

instant5, o parte face mal
multe cererI, pentru earl
vat5.
ceca ce cuprinde actul, niel
despre ceca ce s'ar pre-
tinde e s'ar fi dis Inaintea, la timpul, saa in urma confectiuneI actuldi,cu
tte c ar fi cestiune de
o sum& safi o valre mal
mica de 150 lei.** (civ. 33,
960, 966, 1173, 1197 ur.,

1416, 1597, 1621; c. com.
46, 55; civ. Fr. 1341).
1192. Articolul precedent se aplica si In casul
cand capitalul unit cu do* Acest paragraf nu are niel o
ratinne de a II, Mtn] cat acstit
sectiune nu e subdivisi in paragrafe.
constatataprin inscris (civ.

1191; civ. Fr. 1344).
nu are inscrisurl, (lac& tOte
aceste cereit, uuindu-se,
tree peste suma de 150

dovada prin martori
nu p6te fi admisa, chiar
cand creditorul ar pretinde
eft aceste creante provin

din diferite cause, si eh s'aft
nftscut In diferite epoce,

afar& numai dad+, creditorul a dobandit aceste drep-
turf de la alte persone,

prin succesiune, donatiune
sail cu un mod Ore-care.

** Aceefilei, aunt lei veCtil, con-
form sistemulul monetar in vi-
gore In timpul promuldre coda-.

1111 civil.
www.dacoromanica.ro
CIADUL CIVIL (Art. 1196-1200)
804
(civ. 1191, 1196; civ. Fr.

1345).
1196. Tgte cererile, sub
titlu, carI nu sunt
justificate prin lnscris, se

vor face prin aceeasI petitiune. OrI-ce alte pretentima posterire ne-probate prin Inscris i carl se pu-
tea face la darea petitiunel nu vor mal fi primite.

(civ. 1195; civ. Fr. 1346).
1197. Regulile mal sus
prescrise nu se aplica in
casul cand exista un Incaput de dovada

Se numesce tInceput de
dovada orl-ce scriptura a
aceluia in contra caruI s'a
format petitiunea sag acelui ce el represinta

care scriptura face a fi de
creslut faptul pretins. (civ.
297, 308, 1174, 1183 ur.,
1188 2 si 3, 1191, 1198,
1203, 1206 ur., 1533; civ.
Fr. 1347).
1198. Acele regule nu

se aplica lusa tot-d'a-una
cnd creditorului nu '1 a
fost cu putinta, a 's1 procura o dovada scris despre obligatiunea ce pretinde, sag a conserva dovada luatil, precum:
La obligatiunile carI
se nasc din quasi-contracte
si din delicte sag quaside liete ;
La depositul necesar,
In cas de incendia, ruina,
tumult sati naufragig,
la depositele ce fac caratoril In ospiltaxia unde

trag; despre tte acestea
judecatorul va avea in vedere calitatea persnelor
circumstantele faptuluI;
La obligatiunile contractate incas de accidente
neprevdute, cand nu era
cu putinta partilor de a
face InscrisurI;
Cand creditorul a per-
dut titlul ce '1 servea de
dovada scrisft, din o causa
de forta majoril ne-pre-
vkjuth. (civ. 33, 986, ur.;

998 ur.; 1203, 1473, 1620,
1623; c. com. 528; civ. Fr.
1348).
Sectiunea III. Despre presump(iuni.
1199. Presumptiunile
sunt consecintele, ce legea satl magistratul trago
din un fapt cunoscut la

un fapt necunoscut. (civ.
1200 ur.; 1203; c. com. 46,
82; civ. Fr. 1349).
, 1. Despre presumptiundle
stabilite de lege.
1200. Sunt presumpti-
unl legale acelea carI sunt
determinate special prin

lege, precum:
1). Actele ce legea le de-
clara nule pentru c le
privesce fa,cute In frauda

dispositiunilor sale;
www.dacoromanica.ro
905
In casurile eftnd legea declarit c& dobindirea dreptulul de proprietate, sal liberatiunea unuI
debitor result& din recarIimprejurftrI determinate;
de a se reclama in judecaa, afar& numaI de casurile, child legea a permis dovada contrarie
afar& de aceea ce se va
Puterea ce legea a-
(civ. 286 ur., 492, 812, 845,

941, 1138, 1201,1206, 1315;
presumptiunl, anulii un act

6re-care, saitt nu dtt drept
Puterea doveditre ce
1egea da marturisirel, sea
jur&mintuluI, ce face o
parte;
4ice In privinta jurftmintuluI qi marturisirei ce ar

face o parte in judecatft.
cord& autorit6,teI lueruluI

judecat. (civ. 590, 591, 812,
845, 941, 1119, 1138, 1204
eiv. Fr. 1352).
ur., 1207 ur.; 1590, 1903,

1906; c. co. 42, 48, 67, 82,
286, 374, 375, 410, 418,
424, 480, 624, 645, 722,
795, 796, 800; eiv. Fr.
1350).
1201. Este lucru jude-
cat atuncI amid a doua

cerere In judecat& are acela0 object, este Intemeiat6, pe aceea0 caus&
este Intre acelea0 pftrtI,

facutft de ele i in contra
lor in aceia0 calitate. (eiv.
703, 749, 751, 953, 992,

1081 ur.; 1060, 1071, 1092,
1200, 1365, 1692, 1777,1864,
1890, pr. eiv. 375, 376,_ur.;
eiv. Fr. 1351).

1202. Presumptiunea le-
gal& dispens& de ori-ce

dovad6, pe aeela In fav6rea eftruia este ffteuth.
Niel o dovad6, nu este
primit& Impotriva presum-
ptiunel legale, and legea

In puterea uneI asemenea
II. Despre presumptiunile

earl nu sunt stabilite
lege.
1203. Presumptiunile
call nu sunt stabilite de
lege, sunt lrtsate la luminele i intelepciunea magistratul ; magistratul nu

trebue sgt se pronunte de
cat Intemeindu-se pe presumptiunl, carI set alb& o
greutate i puterea de a
nasce probabilitate; presumptiunile nu sunt permise magistratulul de etlt
numaI in casurile and este pernais6, i dovada prin
mArtorI, afar& numai cleat
un act nu este atacat e&

s'a fiteut prin fraudii, dol
saviolentl. (civ. 956, 960,
1173, 1191, 1197, ur.; c.

co. 46; eiv. Fr. 1353).
Seelianea IV.-Despre marturisirea unei pkr(i.
1204. Se pte opune unei plirp mhrturIsirea ce
www.dacoromanica.ro
CODIJL CIVIL (Art. 1205-1213)
306
a facut sati inaintea Ince-
pereI judecrtteI, saii In cursul judecrttel. (civ. 1170,

1200 3, 1205,1206, 1260;
civ. Fr. 1354).
1205. Marturisirea extra-judiciara verbala nu
pote servi de dovada cand

obiectul contestatiunel nu
pote fi dovedit prin martori. (civ. 1191, 1197. 1198;
civ. Fr. 1355).
1206. Marturisirea ju-
diciara se 'Ate face Inaintea judecatorulul de Insusl

partea prigonit6re, sal de
un Imputernicit special al
el spre a face marturisire.
O asemenea marturisire
face deplinadovada in con-
tra acelul, care a marturisit; nu se pote desparti
in contra-I si nu Oto fi
revocat de el, atar numai de va proba c a facut-o din er6re de fapt.

(civ. 1184, 1206; pr. eiv.
227 ur.; civ. Fr. 1356).
Sectitinea V. Despre jur4mint.
1207. JuramIntul judiciar este de doug specil:

Acola ce o parte pri-
gonit6re da celeI-Ialte; acest juramint se numesce

decisoriu;
Acela care judecfito-
rul, de la sine, da la una

sag cea-lalta din partile
prigonit6re. (civ. 1219 ur.,
pr. civ. 237 ur.; c. co. 46,

c. p. 293; eiv. 1357).
I. Despre jurdmintill
deeisoriu.
1208. Juramintul decisoriu p6te fi dat In orl-ce

fel de contestatiune. (civ.
1175, 1209 ur.; 1416;, o.
com. 46; civ. Fr. 1358).
1209. JuramIntul nu
'Ate fi dat de cat asupra
uneI fapte personale a a
celul, chruI se propune a
jura. (civ. 1212, 1906; civ.
Fr. 1359).
1210. Acest juramint
pata fi dat in tot cursul

procesulul cu Vote ca nu
exista, niel un Inceput de
dovada despre cererea sag
esceptiunea asupra carel
se propune jurarea. (civ.
1197, 1214; civ. Fr. 1360).
1211. Acela, caruI se da
juramintul, daca, nu '1 pri-
mesce sati nu '1 referesce

adversaruluI 550, orl ad-
versarul, care refina, juramintul ce i s'a referit,
vor cadea In pretentiunea

sag In propunerile lor de
aparare. (civ. 1200, 1208,
1221; civ. Fr. 1361).
1212. Acela, azul se da,
juramint nu Oto a '1 referi calad obiectul jura.mintuluI este un fapt per-
sonal al MI, lar nu si al
celei-lalte pr1. (civ. 1209;

civ. Fr. 1362).
1214, Cama o parte a
www.dacoromanica.ro
jurat cea-lalth nu maI e-
ste primitt a proba faytatea jurtmIntuluI. (civ.

1200 ur. ; 1203,1210; pr. civ.
290 3, 296 6, c. p.
293, civ. Fr. 1363).
1214. Partea care a dat
sat care a referit jur5,mIntul nu maI pte a'l

retrage, daa adversarul
a declarat a este gata a
jura. (civ. 969; civ. Fr.

1364).
1215. Juramintul fficut
sat refusat nu drt o do-
vadt de at In favrea
sat In contra acelul care

l'a dat, sat In favrea orI
in contra erelilor s61
acelor care 'I infritiszt.
(civ. 973, 1047, 1142, 1116;
civ. Fr. 1365).
1216. JurrimIntul dat

debitorulul de unul din
creditorii solidar! si
nu fiber& pe debitor de
cA pentru partea acelui
creditor. (civ. 1035, 1217,
507
bitoruluI, profit& la totl cre-
ditoril solidar!. Jurtmlntul dat debitorulul principal si Meat de el, fiber&
si pe fidejusor (chezas).
Juramintul dat unuI din
debitoriI solidarl i fAcut,

profit& si celor-lalti de-
JurtmIntul dat fii flcut, profiti debitoruluI principal.

dejusoruluI
In aceste din urmil dou
casurI, jurtmIntul codebitorului solidar sat at

fidejusoruluI. nu profit5,
celor-Ialti debitorI sat debitoruluT principal, de at
atunci, and jurtmintul a
fost dat asupra fiinteI datonel, iar nu asupra axis-
tentel solidaritttel sat a

cautiunel. (civ. 1038, 1056,
1215 ur., civ. Fr. 1365).

gII. Deapre jurdminttel
dat din *in.

1219. Judeatorul pte
civ. Fr. 1365 2).
da jurlimint la una sat
ditoriI solidarI i refusat

de acesta, libel% pe debi-
plecta consciinta niagis-
1217. Jurrimintul dat

de debitor unu! din eretor numaI pentru partea
creditoruluI care a refusat
a jura.
(civ. 1038,
1215
ur.; 1218).
1218. Juriimintul dat

de unul din creditoriI so-
lidar! si refusat de debitor

sat juramintulfacutde creditor, dupt propunerea de-
la alta din phrtile prigonitre. Acest jurtmint se
spre a se com
tratulul, In decisiunea ca-
use!, salt spre a se putea

determina suma condemnatiuneI. (civ. 1169, 1183,
1203, 1220 ur.; 1417, 1472;
pr. civ. 237 ur.; c. co. 53;

civ. Fr. 1366).
1220. Judeatorul nu
p6te da din oficiu jurt-.
www.dacoromanica.ro
308
inint, sad asupra cererel,

sag asupra esceptiuneI opuse, de cat sub urmat6rele dou6 conditiunl:
Ca cererea saa esceptiunea sa, nu fie pe deplin
justificata ;
Ca cererea sag escep-
tiunea sa nu fie cu totul
lipsita de probe.
Afarift de aceste dou6
casurI,judecatorul nu pate
de cttt saa a adjudeca saa
a respinge curat cererea
sag esceptiunea. (civ. 169,

1197, 1416, 1472, civ. Fr.
1367).
1221. JuramIntul dat

din oficifi uneI OW, nu
pate fi referit de acsta
parte celei-lalte. (civ.5211,
civ. Fr. 1368).
1222. Juramintul asu-
pra valreI obiectuluI re-
clamat nu p6te fi dat de
judecittorul * reclamantu-
lul, de cat atuncl, &and

constataren acelel valorI
va fi imposibila de a se
face cu alt mijloc; chiar
n acest cas, judecatorul
este dator a determina
TITLUL IV.
Despre eontractill de ca.
siitorie l despre drepturtle respective ale
trainer.
CAPITOLLIL I. **
1223. Legea guvernza

asociatiunea conjugala, In
privinta averilor, conform
regulelor prescrise In capul urmator, daca pitrtile
facut conventiunl speciale. (civ. 6, 968, 1008,
1233, 1247; pr. civ. ,708
UF.; eiv. Fr. 1387).
1224. VerI-ce conven-
tiunl matrimoniale sunt
libere Intro sop, Intru cat
acelea nu vatama drepturile barbatuluI de cap
affamilieT, saa de cap al

asociatiunel conjugale,
Intru cat nu deraga la dispositiunile prohibitive ale
acestuI codice. (civ. 5, 195,
291 ur., 343, 421; civ. Fr.

1388).
1225. Nu pot sotiI, In

contractul lor de casato-
rie, s modifice drepturile
suma pan& la care reclamantul va fi crezut pe juramintul s. (civ. 1219;
ce d legea, la titlul IX
1369).
ur., 338 ur., 343 ur., civ.
pr. civ. 237 ur.; civ. Fr.
i X din Cartea I, aceluI
dintre sotI care supra-vietuesce celuI-Ialt. (civ. 326

Fr. 1388).
1226. Nu vor putea a-
* Din er6re se 4ice aicl dude-
ecItorul" in loc de judecator."
** S'a ornis de a se Intitula a-
cest capitol
rale'.
Disposi(iuni
www.dacoromanica.ro
gene-
semenea s
fac& niel o
conventiune sat renuntare

care ar avea de obiect sh,
schimbe ordinea legal& a
succesiunilor Intre
si descendentil lor. (civ.
659 ur. 702, 965; civ. Fr.
1389).
1227. C&nd pg.rtile de-
ciar In contractul lor de
cas&torie ca adopt& regimul dotal, asociatiunea
conjugal& In privinta averilor, se va regula Intru
tte dupit cele prescrise

la capitolul urmiltor. (civ.
1233 ur. civ. Fr. 1391).
122S. Conventiunile matrimoniale vor fi acute
prin tribunal, mal Inainte
de celebrarea cs&toriel
dup& formele stabilite In
Codicile de procedur& sub
pedps& de nulitate. (civ.
1229, 1236; pr. civ. 708

720; c. co. 19, 20, 796 ur.;
civ. Fr. 1394).
1229.
SchimbArile
ce
s'ar face la acele conven-
tiunl, mal Inainte de celebrarea cstoriel, sunt
supuse la aceleasI formalimp, ea conventiunile

matrimomale.
Deosebit de acsta, ele
nu vor fi valabile, dac&
nu se vor face In presenta
cu consimtimIntul si-
multaneti al tutulor pers6nelor earl ati figurat ea
809
pr. civ. 708 tif., 716; civ.

Fr. 1396).
1230. SchimbArile,
cute conform regulelor cuprinse In precedentul articol, nu vor fi valabile
In privinta unel al treilea
pers6ne, dac nu vor fi

trecute In josul contractulul de as&torie.
La cas de contraventiune, tribunalul grefie-
rul vor fi supusl la acti-
une recursorie civil& pentru daune-interese, deose-
bit de alte pedepse, dacil
va fi un asemenea cas.
(civ. 1175, 1229, 1250; pr.
civ. 716; c. co. 19, 20, 793
ur.; civ. Fr. 1397).
1231. Minorele, caro
este capabil de a se di,
s6,tori, este capabil a face

ori-ce conventiunT re-
lative la contractul s6a
de cas&torie. Acele conventiunI de dInsul facute

sunt valabile, dac& a fost
asistat, la facerea lor, de
persnele al ch.ror consim-
timint este necesar pentru validitatea cisAtoriel.
(civ. 127 ur., 1161, 1253;

c. co. 10 ur.; civ. Fr 1398).
1232. Regimul ciisatoriel, fie legal, fie conventional, Incepe din sliva celebrhreI c&sttoriel inaintea
oficeruluI stfireI chile; nu
se 'Ate stipula e& el va

plirtl la contractul de c&- Incepe dup& un termen
satorie. (civ. www.dacoromanica.ro
1175, 1230; Ore-care, sah la Implinirea
310
vre-unuI conditiuni. (civ.

Fr. 1399).
CAP1TOLUL
Despre regimul dotal.
1233. Dota este averea
ce se aduce harbatuluT,
din partea saa In numele
temed, spre a'l ajuta sti
sustina sarcinile casatoriel. (civ. 1234; civ. Fr.
1540).
1231. Este dotal tot
ceea ce femeea 'si constitue drept dota..

Este asemenea dotal, in
lipsa de declarare contra-
rie, tot ceea ce se da fe-
meel, In contractul sil de
casatorie, sea de un al
treilea sal de viitorul et

htirhat. (civ. 1232, 1236,
1242, 1248, 1283; c. co. 16;
civ. Fr. 1641).
Secviunea I. Despre eonstitu(tunea dotei.
1235. Constitutiunea de
dota coprinde Wat, averea
presenta si viitare a fe-
meil, sea numai tela averea presenta. orI viitare,
sati fluvial o parte din a,

verea presenta ori viitare,
saa chiar numel un obiect
individual.
Constitutiunea, faena
in termeni generan de tata,

averea femeiI, nu coprinde
averea sa viitare.(civ. 965,
973, 1234, 1242, 1247 ur.,
1283 ur.; civ. Fr. 1542).
1236. Dota nu pede fi
constituitft niel atiftogitg,

in timpul asfttoriel. (civ.
1227, 1228, 1283; pr. civ.
716; civ Fr. 1543).
1237. Daca tatgl si mama constituesc Impreunft
o doth, ffirg, a distinge
partea fie-artif, dota se

considerg constituitg, In
portiunI egale.
Dad, dota este constituja numai de tatft pentru partea sa si a mamet,

acsta, chiar presinte de
ar fi fost la facerea contractuluI i chiar de l'ar

fi subscris, nu va fi de loe
Indatorath, ci dota va 1.6m'anea intrgg, in sarcina
tatfilul. (civ. 1238; pr. civ.

709; civ. Fr. 1544).
1238. De si Sica dotan,
de tatgl sag* si de mam

sa ar avea averea sa pro-
prie de care se bucurg,
dota se va lua din averea

constituitorilor, dad), nu
este stipulatiune contrarie. (civ. 338 ; civ. Fr. 1546).
1239. Citnd cel r6mas

In vita dintre sop constitue o dota din bunuil
paterne si materno, fitra
a specifica portiunea fiecaruia, dota se va lua mal
Intaifi din partea ce are

viitorul sot in averea defunctululsi la ne-ajungere,
din averea sotuluI cons* Credern e& din erre se 4ico

aici nsonl" in loe de vsditr.
www.dacoromanica.ro
d-
tituitor. (civ. 1238; civ.

Fr. 1545).
1240. Col ce constituesc o dota sunt datorI sd,

respundl de evictiunea
de vitiele obiectelor con-
stituite, dup regulele stabilite la titlul pentru \du

are. (civ. 1337 ur., 1352;
c'iv. Fr. 1547).
1241. Dota care consista
i n capital, produce de drept
doblinda, din diva cd.sltoriel, In contra color ce ad
promis-o, chiar de ar fi
un termen pentru
dac nu este stipulatiune
contrario. (civ. 1278 ur.;
eiv. Fr. 1548).
Sectiunoa 11. Despre condi(iunea amera dotate En timpul

cecsdloriel.
1212. Numal b&rbatul

are administratiunea avereI dotale In timpul c&slitoriet
El singur are drept de

a urm&ri pe debitoril i
pe detin6toriI avereI dotale, de a lua fructele i
dobandile i
ca pitalurile.
de a primi
Cu t6te acestea, se pte

stipula in contractul de
cilsatorie, c femeea va
primi ea ins6.-0, pe fie-
care an qi sub chitantele el
singure, o parte din ve-
niturile sale pentru futretinerea qi trebuintele sale
311
porsonale. (civ. 1243,1248,

1253, 1265, 1286, 1753; civ.
Fr. 1549).
1243. BArbatul este supus, In privinta averel do-
tale la t6te obligatiunile
unul usufructuar.
El este rdspunddtor de
Oto prescriptiunile c4tigate asupra averel dotale,
precum *i de striaciunile
Intamplate In aceeaI avere din a sa negligentd,.
(civ. 540, 545 ur., 1244,
1275, 1754 ur.; civ. Fr.
1562).
1244. BArbatul nu este
dator sd, dea cautiune pen-
tru primirea doteI miFft-
tdre a femeel, dac& nu s'a

supus la acsta indatorire
prin contractul de els&-
torie. (civ. 541, 1243, 1245,

1281; civ. Fr. 1550).
12-15. Dac& dota sal

parte din dotil consist& in
obiecte mic&tre, pretu-
ite prin contractul de clslitorie, b&rbatul se face

proprietar acelor obiecte,
r6m&ind debitor de pretul lor, afar& daca s'a cu-
prins in contractul astonel declarallunea c pre-
tuirea nu face lindare.

(civ. 1272; c. coin. 793 ur.;
civ. Fr. 1551).
1246. Pretuirea nemi-
catrelor, facutd, prin contractul de clis&torie, nu

strlimut& proprietatea Ion
la barbat, daca nu este

www.dacoromanica.ro
312
declaratiune expresa de
acesta. (civ. 1245, 1273;

1552).
1247. Nemiscatorul, cas-
tigat in timpul casatorieT
prin bani dotan, nu devine dotal daca nu s'a stipulat In contractul de casatorie asemenea intrebuintare a banilor dotall.
De asemenea, nu devine
dotal imobilul ce s'ar da
servand formalitAtile prescrise prin articolul pre-
cedent, sa dea imobilul
stl dotal
Pentru ertpatuirea copiilor sel dintr'o casiltorie
anterira ;
Pentru capatuirea co-
spre plata doteI care a

fost constituita In banl.
piilor comunI ambor sotilor. (eiv. 199, 201, 1248

ur.; civ. Fr. 1555, 1556).
1251. Cand femeea Instrainza o avere dotala
eu permisiunea justitiei,
In cas de refus de auto-
1553).
tului, acesta conserva de
(civ. 1254, 1307, civ. Fr
1248. Niel barbatul, Die

femeea, niel amandouilm-
preuna nu pot, In timpul

casatoriel, a Instraina, niel
a ipoteca imobilul dotal,

M'ara de casurile prev-
risare din partea barbadrept folosinta luerulut in-
strainat. (civ.
199, 201,
1249; civ, Fr. 1555).

1252. Imobilul dota
pite fi instrainat, cand instrainarea sa este permisa
chite prin art. 1249* 1250,
prin contractul de casa-
1252, 1253, 1254. (civ. 1255,
torie. (civ. 1223, 1231, 1234,

1242, 1248, 1253, 1255: CiV.
1265; civ. Fr. 1554).

1249. Dota mobiliara,
care dup& distinctiunea
art. 1245 si 1246, este proprietate a. femeel, nu pte
fi
alienati de acsta de
cat Cu autorisaliunea barbatulul, saa, la cas de refus din partea acestui, cu

permisiuneajudecateL(civ
199, 201, 1248, 1250 ur.,
1265, 1285; c. corn. 16:
civ. Fr. 1555).
1250. Femeea pote, ob* Din greselA se citzi aci art.
1249, caro trateall de dota mobiliar, iar nu do cea imobiliartt.
Fr. 1557).
1253. Imobilul dotal

p6te asemenea, consimtind
femeea, a se Instraina cu
permisiunea justitiet
dup& formele vinOrtrilor
publice
Spre a salte de la
inchisOre pe barbat sa
pe lomee;
Spre a procura alimente familieT in casurile prevOzute prin art.
185, 187 si 188 de la titlul despre easatorie ;
Spre a plati datoriele
www.dacoromanica.ro
COMM CIVIL (Art. 1254-1256
femeeY sad ale celor ce

a constituit dota, ettnd
acele datoril ad' det anterire cdattorieT;
Spre a face repara-
tiunI mari neaphrate pentru conservarea imobilelor dotale;

In fine, child acel
hnobil se stiip&nesee In
indivisiune on altil i este
recunoscut 6, nu se p6te
Imparti.
In cas and licitatiunea

pentru causa aicI exprefi provocatd de o
s
a treia pers6nd, In puterea art. 728 0 1388, consimtimintul femeel pentru instrilinarea imobiluluI dotal nu este neapdrat.
In tte casurile, ceea ce
prisosesce din pretul vinOrel' peste trebuintele recunoscute, va rknilnea do-
tal 0 se va lntrebuinta
spre cump6rare de alt
mobil, de se pte. (eiv.
546, 736, 1171, 1182 1243,
307; civ Fr. 1558).

1234. Imobilul dotal
pte fi schimbat cu eonsimtimIntul femeeT, pe alt
imobil de val6re eel putin
de 4 eineimI din valrea
sa, justifieftndu-se de utilitatea schimbulul, dobandindu - se autorisatiunea
justitiel, i dupd o pretuire prifl expertI numitI din
oficiu de tribunal.
In acest eas imobilul pri-
318
mit In schimb va fi dotal;
adausul in banI ce s'ar

putea lua pe Mg& imo-
bilul primit, va fi asemenea dotal; i se va Intrebuinta spre cumpArare de

imobile, de se pte. (eiv.
1248, 1253, 1255, 1405; civ.
Fr. 1559).
1255. Dad., gat% de casurile exceptionale mal sus
aatate, femeea sad amanduol sotil lmpreund In-
strdinez imobilul dotal,
femeea sad motenitori sei
p6te face a se revoca Instr6.inarea, in curs de 10

anI, dupd desfacerea eftsdtoriel.
Femeea va avea acela0
drept in curs de 10 anI

dupft separatiunea patrimoniilor. BArbatul va pu-
tea 0 el insu0 s facd, a
se revoca alienatiunea In
timpul ettatorieI, rdmaind
cu tte acestea supus
daune-interese atre cumpArdtor, daert nu va fi declarat In contract c imobilul vindut este dotal. (civ.
207, 1164, 1190, 1242, 1248,
1256 ur., 1878, 1880; civ.

Fr. 1560).
1256. Dee& dota este In
pericol de ase perde, 0 de-
sordinea daraverilor Urbatulul este ajunsd la aqa

grad, In cit este Indoios
cd, averea sa ar putea fi
Indestuld, pentru verT-ce
actiune ce femeea ar pu-
www.dacoromanica.ro
514
CODUL CIVIL (Art. 1257-12ea)
tea a aib6, la timpul cu-
trebui s6, fie publicate, duph,
batuluI, ea va putea urmari separarea patrimoniilor. (pr. civ. 628-637;

c. com. 10, 21, 800; civ.
crise In codicele de pro-
venit, In contra avereI bar-
Fr. 1443).
1257. NumaI femeea
'Ate s cr separatiunea
patrimoniilor. Creditorfl
personall aI femeeI nu o
pot cere de at cu con-
simtimintul so.
Cu t6te acestea, In cas
de faliment sitO de nesolvabilitate a bOrbatulul, credi toril femeeI pot exercita
drepturile acesteia pInft

la suma la care se
creantele lor. (civ. 971,

1266, 1258, 1261, 1264; c.
com. 10, 21, 793, 800; pr.
civ. 628 ur.; civ. Fr. 1446).
125S. Separatiunea patrimoniilor nu se pte face

de cat prin judecattt;
ce separatiune de patri-
moni intro bfirbat i femee, flicutft de bun& voe
In timpul diatorieT este

nu16.. (civ. 1228, 1261, 1264;
pr. civ. 628 ur.; c. com.

21; civ. Fr. 1443).
1259. Cererea pentru separatiunea patrimoniilor
nu se va socoti forma%
de at dupti ce o va fi autorisat presedintele tribunalulul.
Atkt acea cerere, and

ar fi autorisatii, at si ho-
tArlrea ce ar interveni vor
formele si la epocele pres-
cedua, sub pedpsa de nu-
Mate, care va putea fi o-
pus atfit de creditoriI bar-
batului, ct i de insusI
brirbatul. (civ. 1258, pr.
civ. 628 ur., 639; c. coin.

21; civ. Fr. 1445).
1260. Confesiunea bitrbatuluI nu va putea face
prob6, chiar dad), nu s'ar
afla creditort (civ. 1204,
1258; pr. civ. Fr. 870).
1261. Creditorii b6rbatulul pot interveni In instant6. spre a contesta
cererea pentru separatiunea patrimoniilor. (civ.
975, pr. civ. 647 ur., 631,
633; c. com. 21; civ. Fr.
1447).
1262. Separatiunea patrimoniilor de i pronuntat de judecat va fi milk,

clack, In curs de o lun6, de
la pronuntarea hotiriral,
si In urma publiarilor de
carI se face mentiune la
art. 1259, nu se va fi inceput executarea hotkrireI.
Acea executare se va
face prin plata real& a

drepturilor femeeI, In inOsura avereI bfirbatului,
constatata prin act autentic, safi prin urnarir1 Incopule sineintrerupte.(civ.

1171, 1307; pr. civ. 632;
c. com. 21; civ. Fr. 1447).
1263. HotOrlrea care a
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 1)264-126S)
pronuntat separarea patri-
moniilor, are efect din 4ilia
cilnd s'a format cererea,

fil,r5, Irish ca acela sh se
Infiniti la actele de administratiune ale blirbatuluI,
ficute In urma cererel
maI inainte de hothrlre.

(civ. 1258; pr. civ, 629, 633;
civ. Fr. 1445 2).

1261. Creditorii bCtrbatultiI pot ataca separaVunea de patrimoniI, pronuntatit i chiar executath
cu fraud& In contra drep-
turilor lor. (civ. 975; pr.

civ. 274 ur., 631 ur.; c.
com. 21; civ. Fr. 1447).
1265. Femeea care a

chstigat separatiunea de
315,
batulul nu 'l-a maI r6mas

nimio. (civ. 185, 194 ur.,
1265, 1284; civ. Fr. 1448).
1267. In cas de sepa-
ratiune de patrimonil, bhr-
batul nu este r5spuniptor

pentru intrebuintarea ce
ar putea face femeea cu
pretul imobiluluI s5ii. Instrrtinat prin autorisatiunea judecritel, afar& nu-
mai dad, a luat parte la

contract, sae dach este probat c6, pretul a fost primit de dinsul, sad s'a Intrebuintat In folosul s66.
Dach ins vinlarea imobiluluI femeei s'a flicut cu

consimtimIntul s66, orl
pune de averea sa mo-
mime,' In presenta sa, el

este r6spumptor de nelntrebuintarea pretuluI, dar
nu r5spunde nicl Q dat6
de utilitatea Intrebuinth-
dar nu pte Instrilina
1450).
patrimonii, dobandesce li-
bera administratiune a avutuluIoski. Ea pte dishurt i chiar a o instrhina,
mobilul f6x5, consimtimin-
tul barbatuluI s66, sail la

cas de refus, fhr6, autori-
sa4iuneajudech4eL(civ.199
201. 1242, 1248, 1270, 1285,
1307; civ. Fr. 1449).
1266. Duph separatiu-
nea patrimoniilor, femeea

este datre -sit contribue
duph puterea mij16celor
sale si ale brirbatulul, la
sarcinele case! si la crescerea copiilor comunI. Ea
este dat6re s Inthmpine

aceste sarcine In tot numal cu al 860, ditch bar-
reI luI. (civ. 1265; civ. Fr.

1268. Inchirierea sail arendarea ce face b5,rbatul
de averile dotale ale fe-
meeI pe malmult de cine!

ant, nu aunt oblightre, In
cas de separatiune de patrimonil sail de desfacerea
chstorieI pentru femee
saS pentru mostenitoril
s61, de at pan& la Implinirea de cincI anI de

la Inceputul lor, saS pfinri
la implinirea verI earn!
period cinema! urn:di-tor In
care se af111, phrtile, la e-
poca separatiunel de pa-
www.dacoromanica.ro
HAMANGIC. Coda, General.
10
818
trimonil sati a desfacerel

astitoriet (civ. 209, 634,
1256, 1419; civ. Fr. 1429).
1269. Reinoirea de arendare sat de Inebiriere

a averilor dotale, Monte
de bfirbat Inaintea expir&rel contractulul cu mal
mult de dol anI pentru bunurile rurale si Cu mal mult
de un an pentrn case, r6mftne Mr& efect pentru

femee sati mostenitoril 861,
clack, In momentul separatiunel de patrimoniI se&

al desfacereI cs&toriel,
Inc& n'a Inceput a se pune
In lucrare. (civ. 1268, 1419;
tul lor de astitorie, este
nulii. (civ. 5, 1008, 1223,

ur., 1226 ur., 1228 ur., 1232,
1266 ur.; pr. civ. 634 ur.;

civ. Fr. 1451).
Sectiunea III.Deapre restitutiuttecs dotei.
a restitui dota la nascere
sa6 prin desfacerea cits&toHeI, saA prin separatiunea de patrimona, sari prin
absenta unuI dintre sotI.

(civ. 98 ur., 106 ur., 211
ur., 1256 un., pr. civ. 717;
c. com. 793 ur.).
1272. Dac6, dota con-
civ. Fr. 1430).
sist& In imobili, saA In mo-
patrimoniI Intre b6,rbat si
ite In art. 1245 si 1246, nO
1270. Separatiunea de
femee p6te Inceta, si regimul creat prin contraetul de c&sAtorie pte fi

restabilit cu consimtimtntul ambor p&rtilor.
Acst& restabilire nu se
pote face de at prin tri-
bunal, dup& formele pres-
crise In codicele de pro-
ce dull.
In acest cas tte sunt
puse In starea de mal Inainte ca si cum n'ar fi fost

separatiune, fin & Ins& a
se atinge Intru nimio e-
fectul actelor Monte de femee, In urmarea art. 1265,

1266 si 1267.
Veri-ce conventiune, prin
care sotil ar modifica regimul creat prin contrae-
bill, cad dup& cele legiu-
fost r6mase In proprietatea femeeT, btirbatul saA

mostenitoriI s6I pot fi eon-
strinsI a o restitui Indath

ce obligatiunea de restituire a luat nascere. (civ.
1245 ur, 1271, 1273; civ.
Fr. 1564).
127$. Dacift dota consist& in banY sat In alte

imobile carl ati fost trecute In proprietatea MxbatuluI, conform art. 1245
s'i 1246,
obligatiunea de
restituire are termen de

un an din momentul de
cand a luat nascere.
Aces obligatiune, In eas
de separatiune de patrimonil, va trebui a& fie
pl&tit& sail asigura.t& in-
www.dacoromanica.ro
317
data fara niel o distinc-
pundkor, ci se va libera
com. 793 ur.; eiv. Fr. 1565).
527, 1243; eiv. Fr. 1567).

1276. Dacit dota cuprin-
tiune. (civ. 1245 ur.; c.
1274. Cacti mobilele, a

carora proprietate a ramas
a femeel, ad perit prin us
si frtra culpa barbatuluT,
acesta nu va fi dator sa,
Intarc de cat pe cele rtimase si In starea In care

se vor afla.
Cu tate acestea, femeea
va avea facilitate, in eeea
ce privesce rufele, vestmintele si alte obiecte de
intrebuintarea sa personala, sa ja pe cele ce ser-
vesc la usul sad actual,
ftirli a distinge daca chiar

acelea ad fost constituite
ea dota sad ciao& ad fost
Mute In timpul casatoriel.
Asemenea si In casul
eand acelea ad fost constituite estimate, femeea
va avea facultatea a lua
In natura lucrurile carI

servesc la usul sad actual,
sad a cere estimatiunea
celor constituite ea dota,
ramlind sa se primp, acea
suma In restul doteI de
restituit. (civ. 528, 1245;
c. com. 793 ur.; civ, Fr.

1566).
1275. Dadt dota cuprinde obligatiunI sati eonstitutiunI de rendita car! ati
perit, In tot sad In parte

/Ira negligenta barbatulul, acesta nu va fi ras-
restituind contractele. (civ.
de un usufruct, barbatul
sati mostenitoriI sal, vor
fi obligatI sa restitue numal dreptul de usufruct,
nu si fructele din timpul
chatoriel. (civ. 527, 1243;

iv. Fr. 1568).
1277. Daca casittoria a
tinut nee anI de la implinirea termenilor puse

pentru plata doteI, femeea sad mostenitoriI sai
o vor putea repeti de

la barbat la epoca restitutiunel, far sa, fie datoil a proba ca el a pri-
mit-o. Barbatul nu se va
putea apara de Indatorirea de a o restitui, de cat
(lac& va proba ca it ffieut
cuvenitele diligente spre

a-'I o procura si ca, ace-
lea ad ramas fira efect.
(eiv. 1200, 1202, 1275; civ.

Fr. 1569).
127S. Dobindile si frue-
tele dote' sunt de drept
datorite de barbat sat de

mostenitoril sal, din liva
evenimentulul care a dat
nascere la obligatiunea res-
titutiunei. (civ. 1088; civ.

Fr. 1570).
1279. Dadt casatoria se
desf ace prin martea bar-
batuliff, femeea are ale-
gerea de a cere, pentru

cursul anulul de dollu, sad
www.dacoromanica.ro
318
dobamBle orT fructele doteT sale, sati alimente din

succesiunea barbatuluT
In tate casurile, abita-
tiunea In cursul aceluT an

vestmintele de dolitt trebuesc a se procura femeeT
din succesiunea brbatuJul
(civ. 684, 1088;
civ. Fr. 1570).
1284). Cand sarcinele casatori el Incetza pentru
barbat, fructele imobilelor

dotale se Impart Intre barbat i femee, sati filtre
mostenitoril lor, In pro-
portiunea timpuluT cat a

durat bucurarea barbatuluT de dota In cursul celuT dupa, urma an.
Anul Incepe In 4iva cand
s'a celebrat casatoria. (civ.
524, 527; civ. Fr. 1571).
1281. Femeea are ipo-
tec& legal, supusti cu tate

acestea la inscriptiune, asupra imobilelor barbatu-
arta, niel profesiune, fiica

dotatii, nu va fi datare O.
raporteze la succesiunea
tataluT sft sati mainel sale
de cat actiunea ce are satt
ar putea avea In contra
barbatuluT pentru restitutiunea doteT.

Daca, barbatul a deve-
nit nesolvabil In timpul

chattoriei, safi daca avea
o ara satt o profesiue
care-T tinea loe de avere,

perderea doteT cade numaT asupra femeel. (civ.
751 ur., 761, 1914; civ. Fr.
1573).
Sectitmea IV.Despre areren

parafernald.
1283. Tt6 averea fe-
meeT care nu este dotala

este paraferna saa avere
extradotal. (civ. 1234, civ.

Fr. 1574).
alienabila. In niel un cas
1284. Daca tata averoa

femeel este parafernala, si
daca, In contractul de ca-
(civ. 197, 199, 207, 1242
portiunea contribuitiva. a
femeeT la sarcinele casa-
tul sta, pentru dota cea
femeea nu va putea renunta la acsta ipoteca,

sub pedpsa de nulitate.
ur., 1753, 1754 ur., 1760;

art. 67, 71 leg. Belg. 1851;
art. 23 si 24, part. 3, cap.
8, c. Carag.).
1282. Daca In momentul cand tata.] san mama
a constituit fiicel sale o
dota, barbatul era deja ne-
satorie, nu este conventiune care sil determine

tonel, femeea va contri-
bui cu a treia parte din

veniturile sale. (civ.
1266; civ. Fr. 1575).
185,
1285. Femeea are ad-
ministrarea i folosinta aven' sale parafernale. Ea

nu pate aliena acea avere,
niel a sta In judecata. pen-
solvabil si nu avea niel

www.dacoromanica.ro
tru dinsa, de cat cu autorisatiunea bkrbatulul, sad

la cas de refus din partea
acestuia, cu permisiunea
judecd,tel. (civ. 197, 199,
201, 1234; c. com. 16, 793
ur.; eiv. Fr. 1576).
1286.-Daci femeea
barbatului sd, procuratiune ea sk administreze
averea parafernalk, bar-
919
ca achisitiunI. (civ. 1288,

1290; civ. Fr. 1499).
1290. Tte cite sotil
vor castiga prin industria

lor, sail amandoul Impreunk sad fie-care In parte;
tte fructele i veniturile
averel dotale si ale eelel
parafernale earl se vor
eeonomisi, vor forma fon-
dul comun al acesteI so-
batul va avea ektre femeea
cietkti. (civ.1288, ur.; 1291
mandafar. (eiv. 1539). ur.,

civ. Fr. 1577).
1498).
sa tte obligatiunile unuI
Dispositilua partictaiare.
12S7. Supuindu-se re-
gimulul dotal, sotil pot eu
tte acestea sit stipuleze

o societate de achisitiunI,
ale carel efecto sunt cele
urmAtre. (civ. 1224, 1228,
ur.; c. com. 17. civ. Fr1581).
12SS. Sotil cart stipulzk In contractul lor de

eksktorie, o societate de
pastrza, fie care pe sma sa, datoriile

sale actuale $i viit6re
mobilele respective pre-
sente i viit6re. (civ. 1287,

1289; civ. Fr. 1498).
1289. Dad, mobilele, exi-
stente la epoca crisato-
ur.; pr. eiv. 722; eiv. Fr.

1291, La incetarea sarcinelor cksktoriel, fondul
comun de care se face
mentiune In articolul precedent, se va Imprixti pe

jumktate intre sotl
!titre mostenitoriilor, dup5, regulele l cu urmarile
stabilite pentru Imphrtirea
succesiunilor. (civ. 1280;
civ. Fr. 1474 1476).
12W2. ImpArtla nu se
va face de ettt dupft restitutiunea doteI, i dupd,

ce amiindouT sotil vor lua
din fondul comun, sumele
ce 's1
datoresc reciproe.
(civ. Fr. 1498).

1293. In cas and amitn-
doul sotil vor avea, pen-
tru drepturi ale lr per-
sonale, a prelua valorl din

fondul comun, femeea sad
mostenitoril sl vor trece
earl ad cazut
unul dintre sotI maI In Inaintea bkrbatulut (civ,
urmk, 'fad fost consta- 1292; eiv. Fr. 1471).
tate prin inventaria regulat, ele vor fi soeotite
www.dacoromanica.ro
riel, sad
820
TITLtTL V.
Despre vinder1
CAPITOLUL I.
Despre valitra qi forma

vimlarel.
1294. Vinderea este o
conventiune prin care dou 5
partl se obliga Intre sine,

una a transmite celeI-lalte
proprietatea until lucru al
Ea pote ayes de obiect
dou5 sag mal multe lu-
crurl alternative.
In ate casurile efectele
sale sunt regulate dup&
prineipiile generale ale
conventiunilor. (civ. 942,
1004, 1021 ur.; 1026, 1033,
1302; c. com. 63; civ. Fr.

1584).
1297. In cas de vindere
acsta a plati celeI din-
Mont& prin dare de ar-
942 ur.; 1176,1191; c. com.
sorie a arvuneI nu va
tAiti pretul luI. (civ 644,

60, 70; civ. Fr. 1582).
1295. Vinderea este per-
fect& Intro WO ai pro-
prietatea este de drept

stramutatil la cump5rator
in privinta vins15.toruluI,
Indati ce partile s'all invoit asupra lueruluI ai asupra pretuluT, de ai lucrul Inc& nu se va fi pre-
vunii, conventiunea acce-
putea avea niel un efect:

1 Daca conventiunea
principaltt a vindereI este
nu15,;
Daca vinderea se executza ;

Dad"), vinderea se re-
siliaza prin comun consimtimInt ;
Dack executarea vin-
dat ai pretul Inca nu se derel a devenit imposibila
va fi numfirat.
far& culpa nicI uneia din
In materie de vindere Prutl.

de imobile, drepturile carI
Arvuna In aceste ca-
surI se va Inapoia sag se

fect& Intre partl, nu pot va prinde In prestatiua se opune, maI Inainte nile reciproce, chip& imresult& prin vinderea per-
prejur5rI. (civ. 1298; civ.

Fr. 1590).
care ar avea at ar fi con1298. Daca vinderea nu
servat, dupa lege, Ore-carl s'a executat prin culpa
drepturI asupra imobiluluI unel din partite contracde transeriptiunea actuluI,
uneI al treilea pers6ne
vindut. (civ. 644, 971, 1300

ur.; 1801, 1802 ur.; pr.
eic. 721 ur.; civ. Fr. 1583).
tante, acsta va pierde
arvuna data sag o va In-
t6rce Indoita av6nd-o pri1296. Vinderea se pote mitli, daca partea care nu
face sati p u r sag sub con- este In culpa nu ar alege
flitiune.
mal bine sa aril execuwww.dacoromanica.ro
tarea vindereT. (civ. 1297;

c. com. 68; civ. Fr. 1590).
1299. Daca s'ala vIndut
marfe cu gramada, viudo-
rea este perfect& de si

marfele n'aa fost Tm& can-
terite, numerate saa
surate. (civ. 1300; mv. Fr.

1586).
1300. Dace Ins& mar-
321
trebue se fie serios si de-
terminat de perp.
(civ.
1304; c. com. 60, 61; civ.

Fr. 1591).
1301. Cu tate acestea,
determinarea pretulul pote
fi
lesate la arbitrarul u-
neT al treilea persene. (civ.

1012, 1303; e. com. 40, 60,
mada, ci dupe, greutate,
61; civ. Fr. 1592).

1305. Spesele vinOereT
sunt In sarcina cump6r11,-
man In risieul-pericol al
toruluT, In lips de stipulatiune contrario. (civ. 1317

1357; civ. Fr. 1693).
fele nu s'ati vIndut cu gredupe numer, saa dupe mesura, lucrurile vindute re-
vIngletorulul, pene ce vor

fi centerite, numerate saa
CA.PITOLUL H
mesurate; dar acesta nu

Impedic pe cumperetor
Cine p6te ountpre sati vinde.
cas de neexecutare, sat
vinde top cerora nu le este
saa daune-interese, daca,
390 475, 949 ur., 1248,
de a cere si a dobandi, la
1306. Pot cumpera
predarealucrurilor vIndute
oprit prm lege. (civ. 113,
se envine. (civ. 1018, 1076,

1156, 1295; c. com. 62;
civ. Fr. 1585).
1308 ur., 1518 ur.; pr. civ.

409; c. com. 10, 12, 15, 16,
1301. In privinta vinului, a oliulul si a altor asemenea lucrurI carT, (Tupe
obiceiti, se guste mal Inainte de a se cumpera, vin-
derea nu existe pene ce
cumperetorul nu le-a gus-
tat si n'a declarat ce 'T

convin. (civ. Fr 1587).
1302. Vinderea Watt
pe Incercate este tot-d'auna presupusti

pan& la Inceroare.
(civ. 1017 ur.; 1296; civ.
Fr. 1588).
1303. Pretil] vInlereT
720 ur.; const. 7 5; c.

pen. 143; civ. Fr. 1594).
1307. Vhularea nu se
pate face Intre sotl de
cet pentru cause de lichidatiune i anume:

Cnd, In cas de separatiune de patrimoniT,
unul dintre sol de celuTlalt, drept plata miel da-
toril, o avere a sa;

Cand berbatul cede
femeel, chiar neseparate,
din averea sa, pentru o cause legitima, precum pentru un imobil ce era dator
se 'T cumpere eu banT do-
www.dacoromanica.ro
CODUI, CIVIL (Art. 1309 1313)
322
tali, sal pentru o soma

ce 'I datora;
3. and femeea coda
barbatulul sal, din avutul
s66 propriu, drept plata

unel sume promise bArbatulul ca don,.
In tate casurile mostenitoriI reservatari ai partilor contractante aa drept
do a ataca asemenea operatiunl daca ele ascund

beneficiI indirecte, (civ.
1233, 1250, 1258 ur., 1262;
civ. Fr. 1595).
1308. Sub pedpsa de
nulitate, nu se pot face

adjudecatarI niel direct,
niel prin pers6ne inter-
puse:
Tutoril, aI avereI ce-
lor de sub a lor tutela;

MandatariI, al avereI ce sunt InsarcinatI
vinOft.
AdministratoriI, al averel comunelor saa stabilimentelor Incredintate

Ingrijirel.lor;
Oficiantil publicI,
averilor statulul ale chror

vindarI se fac
(civ. 390; c. p. 142; civ.
Fr. 1596).
1309. Judeciitoril i supleantil, meinbril ministerulul public si advocatil
nu se pot face cesionarI

de drepturi litigiase, carI
sunt de competinta curtel
de apel In a carel circum-
tiunile lor, sub pedpsa

de nulitate, spese si daune-
interese. (civ. 1403; civ.
Fr. 1597).
CAPITOLUL III.
Despre luerurile earl se pot

elude.
1310. Tate lucrurile carl
sunt In comercia pot sa

fie vindute, dart+, numal
daca vre o lege a oprit
acsta. (civ. 476, 963, 1844;
pr. civ. 514; civ. 1598).

1311. Daca In momentul vin4rel, luerul vIndut
era perit In tot, vinderea
este nula. Daca era perit numaI in parte, cum-
pratorul are alegerea Intre a se lass, de contract,

saa a pretinde reducerea
pretului. (civ. 1030, 1031,
2156; c. com. 62 ur.; civ.
Fr. 1601).
CAPITOLLTL IV.
Despre obligatiunile eln4gtorulal.

Dispositinni
Secliunea I.
generale.
1312. VInetorul este
dator sil, esplice curat Indatoririle ce Intelege a lua
asuprall.
Yen-ce clans& obscura
saS Indoi6sa, se interpret&

In contra vinliitoruluI. (civ.
977, ur. 1027; civ. Fr. 1602).
1313. VIndatorul are

dou6 obligatiunIprincipale,
a preda luerul si a r6swww.dacoromanica.ro
scriptiune 's1 exereita func-
323
punde de dinsul. (city. 1214,
rilor, Ban prin usul ce face
8celivaea ILDespre predarea
toruluI. (civ. 1391, ur.1647 ;
1366; civ. Fr. 1603).
1314. Predarea este sta..

mutarea lucrulul vindut In
puterea si posesiunea cumpr.ratorului. (civ. 969; civ.
Fr. 1604).
1315. Obligatiunea de a
preda imobilele se hide-
plinesce, din partea vindatoruluI, prin remiterea che-
ilor, dad', e vorba de o
cladire, sati prin remite-
rea titlulul de proprietate.

(civ. Fr. 1605).
1316. Predarea lucrurilor mobile se face:
San prin traditiune re;
sad prin remiterea
cheilor, cladireI, In care se

MTh, puse ; san prin simplul
consimtimint al partilor,
daca stramutarea nu se
p6te face In momentul

vindarei, saa daca cum-
p'efittorul le avea In puterea sa, la facerea vindareI,
Cu vreun alt titlu. (civ. 972,
1315; civ. Fr. 1606).
1317. Spesele predarel

sunt In sarcina vindato-
ruluI, si ale ridictirel in
cumpktiterulul ,
dad', nu este stipulatiune
contrarie (civ. 1105; civ.
sarcina
Fr. 1608).
1318. Traditiunea lucruri I or necorporale se face,
sa4 prin remiterea titlu-
cump6ratorul de dinsele,
cu consimtimintul vindaciv. Fr. 1607).
1319. Predarea trebue

sa se fad), la locul, unde
se afla lucrul vindut In
timpul vindareI, (lac& par-
tile nu s'aii lnvoit alt-fel.

(civ. 1104, 1121; c. com.
59; civ. Fr. 1609).
1320. Daca vindatorul
nu face predarea in timpul determinat de ambo

partite, cumprfttorul va
avea facultatea de a alego
Intre a cere resolutiunea

vindarel sat/ punerea sa in
posesiune, daca Intardierea nu provine de citt din

faptul vindatoruluI. (civ.
1021, 1321, 1365 ur. ; c.
com. 67, 68; civ. Fr.1610).
1321. In tte casurile,

vindatorul trebue sa fie
condemnat la daune-interose,
dad), =aka, vre-o
vatamare pentru cumprator din nepredarea lucruluI la timp. (civ. 1081;

1611).
1322. Vindfitorul nu este
dator sft predea lucrul, dam&
cumprfitorul nu platesce
pretul si nu are dat de
vindator un termen pentru plata. (civ. 1361 ur.;

civ. Fr. 1612).
1323. El nu va fi dator
sa fach predarea, cbiar
www.dacoromanica.ro
324
ar
i dat un termen pentru plats, daca de la vinOare Incoa cumperatorui
a caljut In faliment, sati

In nesolvabilitate, In cat
enclatorul se afla in pericol de a perde pretul, ajara
numaT daca cumperatorul
va da cautiune ce. va plati
la termen. (civ. 1017, 1322,
1370; c. com. 695 ur.; civ.
Fr. 1613).
1324. Lucrul trebue stt
fie predat In atarea In care

se afla In momentul vIngrtreI. Din acea (ji tete fruc-
tele sunt ale cumperatorulul. (civ. 488 ur. 1325;
pr. civ. 565; civ. Fr. 1614).

1325. Obligatiunea de a
preda lucrul coprinde ac-
cesoriele sale i tot ce a

fost destinat la usul set
perpetut. (civ. 1336, 1396,

1824; civ. Fr. 1615).
1326. VInlatorul este
dator s predea coprinsul

lucruluI endut In mesura
determinatil prin contract,
irisa cu modificarile maI
jos aratate. (civ. 1454; civ.

Fr. 1616).
1327. Daca, vimjarea u-
nuI imobil s'a facut cu aratare de coprinsul set, i

pe atat mesura, vIncjatorul
este dator sh predea cumperatoruluI, daca acesta
cere, coprinsul aratat In

contract. Ne-putend, sati
cumperatorul
ne-cerend,
enslatorul este datar BO
sufere o scadere propor-
tionallt la pret. (civ. 1436,

1454; civ. Fr. 1617).
1328. Dacrt, din contra,
In casul art. precedent, s'ar
gsi ce, coprinsul lucrulu1
e maI mare de cit col aritat in contract, cumpe-
ratorul p6te sat a com-
plini pretul dupil, numerul

mesurilor aflate, sala, daca,
escedentele coprinsulul aflat se ridice, la o a done(jecea parte a coprinsului
declarat In contract, a strica vin@rea. (civ. Fr. 1618).
1329. In t6te casurile
de vinglare Monta alt-fel

de cat pe atat mesura, fie
en4area de un corp cert

limitat, fie de mal multe
fondue distincte si separato, fie conceputa cu expresiunea mesure' Inaintea desemnfireI obiectului
sat din contra, niel en(littorul n'are drept la adaos
de pret pentru escedent,
niel cumperatorul, la seadere, pentru lipse, de cat

In casul cand escedentul
sat lipsa pretuesce o a
doua-lecea parte din pretul total al vinflarel (civ.

1330; c. com. 60; civ. Fr.
1619).
1330. Dispositiunile celor trel articole precedente
nu se vor aplica de cat

In lipsa de stipulatiune
contrarie Intre parti.
1331. Cand, dupa art.
www.dacoromanica.ro
1328 si 1329, este cas de

a se adaugi pretul pentru
escedent de msurI, cumparatorul are facultatea
de a alege, intre a strica

vinlarea si a implini pre-
tul. Suplimentul pretailuI

se respunde, cu &banda,
daca cumparatorul a pstrat imobilele. (civ. Fr.
325
tractuluT. (civ. 1327; civ.

Fr. 1622).
1335. Pericolul total sail
partial al lucrulul vindut
mal inainte de predare, se

judeca, dupa, regulele ge-
nerale ale obligatlunilor

conventionale. (eiv. 971 ur.
1018, 1091, 1156; c. com.

66; civ. Fr. 1624).
1620).
1332. In tate casurile eand
cumparatorul are drept de
a strica vingarea, vinlatorul este dator sal restituiasefi, deosebit de pret,
daca l'a primit, spesele

contractulul.(civ.1341 ; civ.
Fr. 1621).
133$. Daca s'ati vindut
dou fondurl printr'un singur contract, drept un singur pret, cu aratare de masura fie-eftrui, si coprinsul
imui este mal mic de cat

cel declarat, lar al celuIlalt mal mare, se va face
compensatiune intre pretul escedentului si pretul
lipsel, si aetiunea vins15,-
torulul pentru adangire saii
a cumparatoruluI pentru
scadere de pret va fi supus& regulelor mai sus sta-
bilite. (civ. Fr. 1623).

1334. Actiunea vinq ato-
rulal pentru complinirea
pretului, si a cumparatoru-
lul pentru seliderea pretmluI saa pentru stricarea

contractului, se prescriu
printr'un an din 4iva con-
Sectiunea JI!. Despre respowderea vine:pitar-14W.
1336. Vinlatorul raspunde catre cumparator :

De linistita posesiune
a lucrului, si
De vitiile aceluiasI
lueru. (eiv. 1313, 1320,1352,
ur.; c. com. 70 ur.; eiv.

Fr. 1625).
I. Respunderea de evietiune.
1337. Vimpitorul este de

drept obligat, dupri natura
contractului de virularea
raspunde catre cumparii-
tor de evictiunea total

saa partial a lucruluI
vindut, saa de sarcinele
la carI s'ar pretinde supus
acel obiect si cae n'ar

fi
fost declarate la face-
rea contractulul. (civ. 787,
1083, 1328 ur, 1340 ur.,
1351, 1408, 1797, 1813; pr.

civ. 565; civ. Fr. 1626).
133S. PCirtile pot, prin

conventiune, sh adauge, sa
micsoreze saa sa strga.
www.dacoromanica.ro
COIMA, CIVIL (Art.
36
obligatiunea de a rspunde
de evictiune. (civ. 969,1337,
1339, 1354; civ. Fr. 1627).
1339. In nicl un mod

trage de la r6spunderea
vIndatorul nu se p6te sus-
pentru evictiunea care ar

resulta dintr'un fapt personal al srt: verl-ce conventiune contrarie este nula. (civ. 1337, 1340, 1394;
civ. Fr. 1628).
1340.Stipulatiunea prin
care vindatorul se descar-
a, de r6spunderea pentru
evictiune, nu'l scutesce de
a restitui pretul, In cas de
evictiune, afarti numaI dad, cump6ratorul a cunos-
cut, la facerea vindarel,
1339)316)
dere. (civ. 1084 ur., 1305,

1347; civ. Fr. 1630).
1342. Daca, la epoca evictiuneT, lucrul vIndut se
aflii de o valre inferi6r6,
saa a suferit deterioratiunI
orl prin negligenta cump6rfttorului, orI prin evenimente independente de

cumprator, vIndfitorul nu
se p6te apara de a restitui pretul Intreg. (civ. 988;

civ. Fr. 1631).
1343. Dar dad cump6rhtorul a tras fol6se din

stridciunile ce a fil,cut lu-
cruluI, vindfitorul are drep-
tul a opri din pret o suma ega15, ca acele foldse.

(civ. Fr. 1632).
pericolul evictiuneI, sah da-
d a cump6rat pe rspun-
1344. Dacrt lucrul vindut se afiti, la epoca evic-
derea sa proprio. (civ. 1337,
%infl!,
1339, 1349, 1353; civ. Fr.

1629).
1341. CAnd vindtorul

este rspund6tor de evicthine, cumprfttorul, daca
este evins, are dreptul a
cere de la vIndfitor:
Restitutiunea pretu-
de o valre mal
mare, din orI-ce caush, vIn-
dittorul este dator sft

tsd cump6rAtoruluI, pe
Muga pretul Ansiare', esce-
dentele valrel In timpul

evictiunet (civ. 1338; civ.
Fr. 1633).
dator a le Int6rce proprie-
1115. VIndAtorul este

dator s Intrcri, cumpratorulul, el insusl, saA prin
eving6tor, t6te spesele ne-
Spesele instantel des-
tinere ale aceluia. (civ.Fr.
luT;
Fructele, dac este
tarulul care l'a evins;
chise de dinsul In contra
vIndfitoruluI si ale cele!
deschise de eving6tor In
contra sa;
Daune-interese i spesele contractuluI de vin-
cesario, utile si de Intre1634).
13-16. Dac vInOtorul

a vindut ca rea credintri,
foridul altuI, el va fi da-
tor s Int6rd cump6a-
toruluI t6te spesele ce va
www.dacoromanica.ro
327
fi facut, chiar si cele de

simpla placere. (civ. 485
ur., 1898; civ. Fr. 1635).
regulile generale ale conventiunilor. (civ. 971, ur.,
rul este evins numal de

o parte a lucrulul i mesh are, In privinta totu-
rul s'a judecat pana, la
1347. Daca cumparlito-
luI, o asa insemnatate In

cat cumparatorul n'ar fi
cumprat lucrul fax& acea
parte, el p6te strica vindarea. (civ. Fr. 1636).
134$. Daca, in cas de
evictiunea uneI pIrtI a fon-
dulul vIndut, nu se strica

vindarea, cumpratorul
are dreptul a cere valrea, In utomentul evictiunel, a pagel de caro a

fost evins, iar nu o parte
proportional& din pret, orl
de a crescut sail de a schdut imobilele in valre de

la vindere Incoa. (civ. 1327,
1344; civ. Fr. 1637).

1349. Daca imobilul vin-
dut se afla Insarcinat de

servitutI neaparenp, nedeclarate de vindator
de o asa importanta, In
U se ptte presupune ea,
cumptratorul n'ar fi cumprat de le-ar fi cunoscut,
el Vote cere, sati stricarea
contractuhri sat o indemnitate. (civ. 1622, 1347,
1353; civ. Fr. 1638).
1350. Cestiunea de daune-interese ce ar resulta
din neexecutarea vinderei,
carI nu sunt prevadute

aicI, se vor decide dula&
1017, 1020 ur., 1075, 1844;
civ. Fr. 1639).

1351. Daca cumparato-
ultima instantii cu evin-
gttorul sta, fax& sft cheme
In causa, pe vindator,
a fost condenanat, viudatorul nu mal r6spunde de
evictlune, de va proba e&
era mijlce sa se castigo

judecata. (civ. 1509; pr.
civ. 112 ur.; civ. Fr. 1640).
It. Rspunderea de tiVile
luerulut vndut.
1352. Vinqatorttl este

supus la r6spundere pentru vitiele ascunse ale htcruluI vindut, daca din
causa acelora, lucrul nu

este bun de Intrebuintat,
dupa destinarea sa, sita
Intrebuintarea sa e atat
de micsorata, In cat se
pte presume e& cumpa-
ratorul nu l'ar fi camparat, sat n'ar fi dat pe dinsul ceea ce a dat, de i-ar
fi cunoscut vitille. (civ.
1312,1336, 1347, 1349, 1.353
ur., c. com. 70, 71, 72, 454
ur.; civ. Fr. 1641).

1353. Vindatorul nu e
rOspundator de vitiile a-
parente i despre carl cuna -
paratorul a putut singur
sa, se convinga.. (civ. 1340,
1349; c. com. 70 ur.; civ.

Fr. 1642).
www.dacoromanica.ro
828
1354. El este rgspundgtor de vitiile ascunse,

chiar i c&nd nu le-a cunoscut, afar& numaI dacfi,
In casul acesta, nu se va
fi Invoit cu cumpgratorul
ca sg, nu rgspund& de vi(civ. 1338, 1340, 1355;
civ. Fr. 1643).
1855. In casurile art.
1352 si 1354 cumpgatorul
pte sag a Intrce lucrul
a's1 reprimi pretul, sag

a opri lucrul i a cere inapoiarea unel phrtl din pret
arbitrat& prin expertI. (civ.
1327, 1345; pr. civ. 211 ur.;
civ. Fr. 1644).
1356. Dac vIndItorul

cunoscea vitiile lucrulul,
el este dator, pe IMg
restitutiunea pretuluI, de
tte daunele-interesele c&tre cumpgrator. (civ. 1084,
1341 ur.; civ. Fr. 1645).

1357. Dac& vIndiitorul
nu cunoscea vitiile lucru-
luT, el nu p6te fi apucat

de cat pentru restitutiu-
nea pretuluI i pentru spesele f&cute de cumpgr&tor

cu ocasiunea vindareI (civ.
1085, 1341, 1361; civ. Fr.

1646).
1358. Dac lucrul a perit din causa vitiilor sale,
vindgtorul e dator a Intrce cumpgratoruluI pre-
tul i a'l desdauna, con* Din er6re se dice aci predarea, In loc de perderea.
form celor doug articole
precedente.
Dar predarea* lucruluT
prin cas fortuit va fi pe
sma cumpgr&toruluT. (civ.
1156, 1352; civ. Fr. 1647).
1359. Actiunea pentru

vita redebitoril trebue sfi
fie intentat& de cumpgrator In scurt termen, dup&
natura vitiuluI, obiceiul din
partea loculul si distant6.

(civ. 1900; c. com. 70, 71,
72; civ. Fr. 1648).
1360. Acst& actiune nu

exist& In vindArile publi-
ce. (pr. civ. 449, 631 ur.,

694, 696; civ. Fr. 1649).
CAPITOLUL V.
Despre obligafiunile cumprtortattl.
1361. Principala obli-
gatiune a cumpgr&toruluI
este de a plAti pretul la

qiva si la locul determinat prin contract. (civ.
1059, 1104, 1364, 1730, 1737
ur.; civ. Fr. 1650)

1362. Dac& nu s'a determinat nimic In privinta
acsta prin contract, cumpgratorul este dator a plriti
la locul si la timpul In
care se face predarea lu-
cruluT. (civ. 1104; c. com.

69; civ. Fr. 1661).
136$. Cumpgrltorulul**
**Din erre se dice aci eumperdtoralui", in loe de eumprdtoruP.
www.dacoromanica.ro
datoresce dobilnda pretulul vinddrel pan& la plft-
tirea capitalulul, In cele
trel urmtre casurT:

Cae& acsta s'a coprins
anume In contract;
Dad', lucrul vindut
predat produce fructe sag
alte veniturT;
Dadi cumprtorul a fost
interpelat a pifia.
In acest dup urnifi cas
dobtinda nu curge de cat
din momentul interpelftre1. (civ. 522 ur., 1979,
1088, 1324; civ. Fr. 969.
1652).
1364. Dacti cumpgrto-
torul este In perico! de a

perde lucrul i pretul.
Dad, asemenea pericol
nu existA, judecritorul peste
da cumpArtitoruluT un ter-
men maT mult sag mal

putin lung, dupi Impre-
jurftrI, frft sfi paf'. da In
nicl un casal doileatermen.

Treand acel termen, fru
ca cumpArktorul sA pliit-
scg, se va pronunta resolutiuneavinOreT. (civ. 1020
1021, 1101, 1367, c. com.

64, 69; civ. Fr. 1655).
1367. CAnd la o vinvare de imobile, s'a sti-
rul este turburat, sart are
pulat eh, In lipsft de plata

pretailul In termenul de-
actiune, saii ipotecarA, sea

de revendicatiune, el p6te
suspenda plata pretuluT
pan& ce vingfitorul va face
pirarea termenuluT, pre cat
cuvInt de a se teme
ar fi turburat prin vre-o
sd Inceteze turburarea sat

va da cautiune, afard numaT dac se va fi stipulat
cA, plata stt se facri
de ar urma turburare. (civ.
1652; civ Fr. 1653).
1365. Dadi cumpArfttorul nuplAtesce pretul, vInqAtorul Oto cero resolutiunea vhulrer. (civ. 786,
1021, 1063, 1111, 1385, 1647,
1730, 1770, 1780, 1909; pr.
civ. 565 2; c. com. 63,
69; civ. Fr. 1664).

1366. Resolutiunea vIn(pixel de imobile se pronunt indat, clac& vin46-
fipt, vIndarea va fi de
drept resolvatA, cumpArti.-
torul p6te plAti dup4 es-
timp nu este pus de vin46,tor In Inttuliere printr'o interpelatiune in formg; dar dupft asemenea
interpelatiune, judecittorul nu 'T p6te da termen.
(civ. 1020, 1021.1079, 1651;
civ. Fr. 1656).

1368. Actlunea vIn0AtoruluT pentruresolutiunea
vIn4firiT este realft. Cu tte
acestea vingltorul nu se
va putea preval id a de drep-
tul sgg, In contra autori-
tteT publice, niel In contra
adjudecatarilor In vInslfirl
suite, de ah conformandu-se, pentru acest dupf"

urrnd ces, regulelor pre.
www.dacoromanica.ro
330
serse In procedura. (pr. civ.

565).
1309. Actiunea resolutorie creata prin art. 1365

este supusgt la acelas mod
de conservare ea si pri-
vilegiul vIngfitoruluI. Ea
nu pa() fi exercitata, dupa
stingerea acestuI privilegia, cu viitamarea unel a
treia pers6ne, care a cAs-
tigat de la
cumprgttor
dreptuil asupra imobfiu-
luI vindut, qi care s'a con-
format legilor ea stt Ostreze acole drepturI. (pr.

civ.
565
2:
civ.
Fr.
1722 ur).
1370. La vinylarI de de-
nariate si de lucrurI mobite, vinlarea se va -ressolvi de drept si l'ara in-
terpelatiune In folosul vinclatoruluT, dupgt expirarea

termenuluT pentru ridicarea lor. (civ. 1300, 1730,
c. com. 67, 68, 69; civ. Fr.
1657).
CAPITOLUL VI.
Despre resolutiunea vingdrei

prin reseumprare.
1371. Deosebit de causele de anillare saa de resolutiune coprinse in acest

titlu, si de cele comune la
tte conventiunile, contractul de vincjare se pte
resolvi si prin facultatea
de rescump6rare ce 'sl pte

reserva vinlatorul. (civ.
948 1019 un., 1307 un., 1326
ur., 1347, 1365 ur., 1365
un., 1372 ur., 1900; civ. Fr.

1658).
1372. Facultatea de res-
cumprare este un pact
prin care vinslatorul Vi

reservit dreptul a lua lilapol lucrul vindut, resti-
tuind pretul principal si

platind cele aicI mal jos
legiuite prin articolul 1377.
(civ. 923, 1004, 1019, 1396,
1445; civ. Fr. 1659).

1373. Facultatea de res-
cumprare nu pote fi sti-
pulata cu termen mal lung

de cincI ara, sub pedpsit de
a fi redus la cincI anl.

(civ. 1375; civ. Fr. 1660).
1374. Termenul odat6

defipt de partI, nu se maI
pte prelungi niel de ele
InsiisI, niel de judecgttor.
(civ. 1373; civ. Fr. 1661).
1375. N.a vingatorul,

In termenul prescris, nu
Incepe a exercita dreptul
s6ii de rescump6rare, cump6ratorul r6m6,ne proprietar nerevocabil. (civ. 1373,

1377, 1445; civ. Fr. 1662).
1376. Termenul curge

In contra tuturor pers6-
nelor, chiar In contra mi-
norulul, care va putea avea

actiune recursorie In. con-
tra cui se va cuveni. (civ.

1876, 1908; civ. Fr. 1663).
1377. VinOtorul car e

voesce a exercita pactul
sn de rescumprare, trebue sa, int6rett pretul in
www.dacoromanica.ro
capete, spesele contractuJul vinsihrel, spesele repa-
ratiunilor necesarii, spe-
selereparatiunilor utili ph,

nh, la suma adaosului de
valre prodush. printr'insele.
El nu pte intra In posesiune de cht dupi ce a

indeplinit tte aceste obligatiuni. (civ. 1019, 1372,
1737, 1770; civ. Fr. 1673).
1378. Cumphrlitorul cu
pact de rescumphrare,exercith tte drepturile vinslh,-
torulul sti. El p6te prescrie atht In contra adevratulul proprietar, cat
0 in contra celor ce ar
pretinde eh, ah drepturl
ipotece asupra lucruldi

vindut. (civ. 1843; civ. Fr.
1665).
1379. El pte opune, cre-
ditorilor vinOtorului
beneficiul de ordine
discutiune. (civ. 1662 ur.;
civ. Fr. 1666).
1380. Mud vinslatorul

reintrii, In urmarea pactuluI de rscumprare in
drepturile sale de mal Inainte asupra imobilului, acesta 'I revine liber de tte
sarcinele i ipotecele de
earl cumprh.torul l'ar
fi
inchrcat.
El este dator ins& sii,

execute contractul de Inchiriere sati de arena, ce
ar fi fh.cut cump6rfttoru1
fArtt
fraudft.
(civ. 1372,
931
1410 ur., 1746 ur., 1770;
civ. Fr. 1673).

1381. Vinsihtorul cu pact
de rescumprare p6te exer-
cita actiunea sa In contra

unui al douilea cump6riitor, ajar i cftnd facultatea de rescumphrare n'ar
11 fost declaratft in col d'al
douilea contract. (civ. 973;
civ. Fr. 1664).
1382. Dach eel ce a cum-
prat, cu pact de rescumperare, o parte nedivish

unuI imobil, s'a fIcut adjudecatar al tuturor color-
lalte 0,41 ale aceluia0
mobil, la licitatiunea pro-
vocath in contra sa, va
putea obliga pe vimrator,

cand acesta va voi a exercita dreptul 1364 de rescumperare, sit ja imobilul
Intreg. (civ. Fr. 1667).
138$. Dac mal multi

ah vindut In unire, printr'un singur contract, un
irnobil comun, actiunea de
rescumprare nu se va putea exercita de fie-care de
cat pentru partea sa. (civ.
1057, 1385; civ. Fr. 1668).
1384. Se va urma tot
asemenea child cel ce a

vindut singur un inmbil,
a %sat mai multi mo0e-
nitorl: nu va putea fie-
care moSenitor a exercita

actiunea de rescump5rare
de at pentru partea ce la
In succesiune. (civ. 1060,

1383, 1386; civ. Fr. 1669).
www.dacoromanica.ro
839
CODUL CIVIL (Art. 13S5-1391)
1385. Dar In casul celor
CAPITOLLTL VII.
douf) articole precedinte,
De3pre Iicitatiune.
como0enitoril 0, se hitsMg& spre a lua imobilul
mun al mal multor nu se
cump6rlitorul 'Jae cere ea

top covincAtorii Ban totl
Intreg; ciao& acetia nu se
Inteleg, cumprntorul va
fi scutit de a da numal
parte din imobil. (civ. Fr.

1670).
1386. Dach vInlarea unui imobil al mal multor
nu s'a fAcut in unire 0
pentru tot imobilul de odatft, ci numal fie-care a

vIndut partea sa, fie-care
va putea exercita separat
actiunea de rescumprare,
pentru partea ce avea.

i cump6rfttorul nu va
putea constrange pe cel
,
ce o exercitn ca sit ja hnobilul intreg. (civ. Fr. 1671).

1387. Dacn cumprntorul a lftsat mal multi mos-
tenitori actiunea de res-
cumpnrare nu se va putea
exercita In contra fie-ch-
rui de cftt pentru partea
sa, in cas and lucrul cumprat este !nett neimphrtit,

sari lmpfirtit intre totI.
Dar dad], la impartla
mo0enireI, lucrul cump-
rat a cOut numai In partea unul dintre mostenitorl, actiunea de rescum-
1388. Dacit un lucru co-
pt5te Impftrti usor 0 Mr&

perdere;
San dacn lute Impftrtln, de bunn, voie, s'ar afla lucrufl pe earl niel unul din impitrtitori n'ar
putea, san n'ar voi a lua.

Vlqarea unor asemenea lucrurI se va face cu
licitatiune si pretul se va
Impttrti Intre coproprietari. (civ. 728 ur., 786, 1741 ;
pr. civ. 494, 694 ur.; civ.

Fr. 1686).
1389. Fie-care din proprietarl p6te cere ase che-
rna la licitatiune strninl;

vor trebui de neapnrat slt
se cheme dacit unul din
coproprietarI este minor.

(civ. 404, 748; pr. civ. 494,
691 ur.; civ. Fr. 1687).

1390. Modul si formalittttile pentru licitatiune
sunt arntate la titlul despre succesiunia i In Codicele de procedurn. (civ.

736, 747 ur.; pr. civ. 494,
691-701; civ. Fr. 1688).
CAPITOLUL VIII.
Despre streintutarea crean flor

si altor luorurl neeorporale.
1391. La stramutarea
Ware p6te fi intentatn,

In contra acelui pentru
uneI creante, a unuI drept
ur ; civ. Fr. 1672).
darea intre cedente 0 ce-
tot. (civ. 777, 786 ur., 1060
sari a uneI actiuni, pre-
www.dacoromanica.ro
sionar se face prin remiterea titlulul. (civ. 953,

960, 1015, 1294 ur., 1393,
1686; c. com., 281, 370, 447;
pr. civ. 409, 410; civ. Fr.

1689).
1392. Cel ce viuda o

crean, sag verT-ce alt
lucru necorporal este dator s rspundft de existenta sa valabili In folosul sOfi, In momentul vIn-
Orel, de 8i vInslarea n'ar
coprinde acst6, Indatorire

de rOspundere. (civ. 1338
ur.1393, ur.; civ. Fr. 1693).
139$. Cesionarul nu pelte
opune dreptul sOri la o a

treia persng de cat dupft
ce a notificat debitoruluT
cesiunea.
Acelaq efect va avea acceptatiunea cesiunei fficutli
de debitor intr'un act autentic. (civ. 1149, 1171,
888
1097, 1149, 1393; oiv. Fr.

1691).
1396. Vinderea sati ce-
siunea uneT creante coprinde accesoriele crean-
teT, precum cautiunea, privilegiul i ipoteca. (civ.
903, 1106 ur., 1744; civ.

Fr. 1692).
1397. VInOtorul, sag
cedentul uneT oreante nu

rOspunde de solvabilitatea
debitorulul, de c'it (lac&
s'a Indatorat anume la acsta 8i numal pftng la suma pretuluT de dinsul pri-
mit. (civ. 1398; civ. Fr.

1694).
1398. Cnd a primit a-
supra-81 rOspunderea pen-
tru solvabilitatea debito-
ruluT, acstft indatorire se

intelege contractatft numaT
In ceea-ce privesce solvabilitatea actualg a debito-
1394; c. com. 277, 281,447,
ruluT, nu 8i cea viit6re,
1394. Cu t6te acestea

verT-ce act sad hotgrire
(civ. 1133, 1397; civ Fr.
479; civ. Fr. 1690).
care constatft o cesiune sag
o chitantg de chirie sag
arend pe douT anT viitorT,
va trebui sft fie transcris
pe registrele oficiulul ipotecar. (civ. 1393; pr. civ.

722, 724).
1395. Dactt, maI lnainte

de notificarea cesiuneI fil.-
cutrt de cedent sad de cesionar debitorelul, acesta

plgtise cedentuluT, liberarea sa va fi valabilg. (civ.
afarg de casul cand se stipulzft anume contrariul.

1695).
1399. Cel ce vinde o
mo8tenire, Mr& a specifica

cu amOnuntul obiectele In-
trInsa coprinse, nu respunde de cgt de calitatoa

sa de mo8tenitor. (civ. 691,
1392, 1400, ur ; civ. Fr 1696).
1400. Dacg s'a folosit
de fructele vre until fond,
sag a primit plata vre-uneT creante ereditare, sati
a vindut lucrurT de ale

www.dacoromanica.ro
884
succesiuneT, este dator sil

Intarca, tate acestea cumparatorului daca nu si le-
a reservat anume la vin-
vare. (civ. 1399, 1401; civ.

Fr. 1697).
1401. Cumparatorul este
dator i el sa Intarca, vIntlatoruluT sumele platite de
acesta pentru datoriile si

sarcinele succesiuneT,
tina sama de sumele de
carl era el InsusT creditor

al succesiunei, daca nu e
stipulatiune contrarie. (civ,
1400; civ. Fr. 1698).
1402. Cel In contra caruI
exista un drept litigios vin-
dut, se va putea libera de
cesionar numarfindu-T pre-
tul real al cesiunel, spe-
sele contractului si dobttnda din Oiva cand cesiotiarul a platit pretul cesiuneT.
(civ. 1309, 1403; c. com. 45;
posesorul fonduluT asupra
caruia exista dreptul litigios. (c. co. 45; civ. Fr.

1701).
TITLUL VI.
Despre sellaimb
1405. Schimbul este un
contract prin care partile
'I dail respectiv un lucru
pentru altul. (civ.1406 ur.;

civ. Fr. 1702).
1406. Schimbul se face
prin singurul consimtimInt, IntocmaT ca si vinOarea. (civ. 644, 971, 1295,
1801 ur.; civ. Fr. 1703).

1407. Daca unul din co-
permutailtI a primit lu-
crul dat luT in schimb, si

In urma probad), c cel-
lalt contractant nu este

proprietar al acelui lucra,
nu pate fi constrins a preda
civ. Fr. 1699).
pe cel de dinsul promis,
tesce litigios cand exista,

proces sala contestatiune
primit. (civ. 1322, 1364; civ.
1403. Litem' se soco-
asupra fonduluT dreptuluT.
(civ. 140; c. com. 45; civ.

Fr. 1700).
1404. Dispositiunile articolului 1402 incetdt:
Cand cesiunea s'a facut la un comostenitor saa
coproprietar al dreptuliti
cedat;
Citnd s'a facut la un
creditor, spre plata crean'01 sale;
Cand s'a fa,cut catre
ci numaT a Intarce pe cel

Fr. 1704).
1408. Cop ermutantul e-
vins de lucrul primit In
schimb, pate cere dauneinterese sal intarcerea lucruluT saa. (civ. 1084 ur.;
1341; civ. Fr. 1705).
1409. Tate cele-lalte regule prescrise pentru vin-
Ore, se aplica si la contractul de schimb. (civ.

1294 ur.; civ. Fr. 1707).
www.dacoromanica.ro
TITLUL
Despise eontractul de
locatiune
CAPITOLUL I.
Disposiliuni generale.
1410. Obiectul contractuluI de locatiune este un

lucru sail o lucrare. (civ.
MTh
pentru care se executz&

o lucrare. (civ. 1416, 1470,
1498; e. co. 557 ur.; civ.

Fr. 1711).
1414. Se consider& ca
o locatiune ori-ce comesiune timporar& a unuI
imobil drept o prestatiune
anualk orI sub ce titlu ar
1411, 1413 ur. ; civ. Fr. 1708).
fi f&cutrt.
1411. Locatiunea Merurilor este un contract prin
nu trece atre cesionar
care una din prirtile contractante se Indatoresce a
asigura celeI-lalte folosin-
ta unuI lucru pentru un

timp determinat, drept un
pret determinat. (civ. 1420,
O asemenea concesiune
nicl o proprietate, chiar

and s'ar fi stipulat con-
trariul, ceea ce va fi Mr&

niel un efec,t.
1415. Locatiunile ereMare ast&-(11 In fiint& cu-
1709).
noscute sub nume de emfiteuse, ori embatic (bes-
1412. Locatiunea
rilor este un contract prin
care una din piirtI se In-
vor regula dup& legile sub

carIs'ab' n&scut.
1750; c. co. 716; civ. Fr.
datoresce drept un pret

determinat, a face ceva
pentru cea-lalt& parte. (civ.
1470 ur. ; civ. Fr. 1710).
1413. Locatiunile sunt

de mal multe feluri si ab
regulele lor proprie.
Se Wands. Inchiriere, locatiunea edificielor si ace ea
man) se pastaz.. Ele se
Pe viitor ele nu se maI

pot Infiinta (58 ur. leg. 7
Apr. 89).
CAPITOLUL II.
Regule comune la loca(iunea

edificiilor i a fondurilor
rural.
Antreprisk luarea a-
1416. Daa contractul

facut verbal n'a primit
niel o punere In lucrare,
si una din partI 'I ngri,
nu se pte primi proba
prin martorl, off cat de
mic fie pretul i chiar and
s'ar dice cii s'a fost dat
materialul se da, de acela
NumaI celuI ce ngrt

contractul se p6te deferi
miscritrelor;
Arendare, locatiunea fon-
durilor rurale;
Prestatiune a luerrtrilor,
locatiunea munceIsi a serviciuluI;
virsireI une) 'mar' drept

un pret determinat, and
arvuna,.
www.dacoromanica.ro
886
CODUL CIVIL (Art. (1417-1422)
juramInt. (civ. 1191, 1203,

1207 ur.; civ. Fr. 1716).
1417. Urmand contests-
thin' asupra pretalul con-
tractulul verbal, a cam"
punere In lucrare a Inceput, vi nefiind niel o chitanta, proprietarul jurand

va fi cre4ut, dad" beata-
ml nu preferesce a cere
o estimatiune prin expert'.
In casul din urma, spesele
expertise' cad In sarcina

lul, daci estimatiunea intrece pretul ce'l reclama.
(civ. 1207 ur., 1219 ur.;
eiv. Fr. 1716).
1418. Locatarul are drop-
tul de a sub-Inchiria orl
a sub-arenda vi de a ceda
contractul s64 catre altul,
daca o asemenea facultate
nu 'l-a fost interslisrt.
Ea pte fi interslisa In
tot ori In parte; acsta interslicere nu se presume,
ci trebue sa resulte din o
stipulatiune speciala. (civ.
1020,1021,1076, 1191,1203,
1429, 1439, 1466, 1467; civ.
Fr. 1717).
1419. Dispositiunile ar-
ticolelor relative la contractele de arendare a averilor dotale ale femeilor
maritate, se vor aplica vi

la contractele de arenda
ale averilor minorilor. (civ.
534, 1268, 1269; eiv. Fr.
tractuluI, far& sa fie trebuinta de niel o stipulatiune specialft:
De a trade locatarulul
lucru Inchiriat satt arendat ;
De a'l mentinea in
stare de a putea Beryl la
Intrebuintarea pentru care

a fost Inchiriat sah arendat ;
De a face ca locata-
rul sk se pail folosi neImpedicat in tot timpul

locatiuneI. (civ. 1413 ur.,
1421, 1439; civ. Fr. 1719).
1421. Locatorul trebue
s tradea lucrul In ava
stare In cat A. OM fi Intrebuintat.

In cursul locatiuneI, trebue sa fee& tte acele reparatiunI ce pot fi necesare,
afar& de micele reparatiuni (reparatiunI locative)

prin us aunt in sarcina locatarului. (civ. 1420,
1432, 1439, 1447; civ. Fr.

1720).
1422. Locatarul trebue

sa fie garantat pentru tte
stricaciunile i vitille lu-
crului Inchiriat orl arendat ce'! Impedica intrebuintarea, chiar de vi nu

ah fost cunoscute locate-
rulul* la timpullocatiunel.
Daca din aceste vita vi
defecte deriva, pentru locatar o daun6, 6re-care, locatorul este dator a'l des-
1718).
dauna. (civ. 1352 ur., 1420,
1420. Locatorul este dator, prin InsuvI natura eon-
ruitst,fi loo de iocatoruiui.
* Din erdre se dice aci locata.
www.dacoromanica.ro
1422, ur., 1675 ur., civ.
Fr. 1721).
1423. Daca In timpul
locatiunel, lucrul Inchiriat,
orl arendat se strica In

totalitate prin cas fortuit,
contractul este de drept
desffteut. Daca Insh se dis-
truesce In parte, locatarul

Oto, dupd imprejur6r; sit
edrl. o satdere din pret, orI
desfiintarea contractuluI.
In amindoud casurile nu
i se d nicl o desdaunare.
387
care, si a 04(31 lucrulul

Inchinat de a carel Intrebuintare a rdmas lipsit.
Daca reparatiunile sunt
de asa fel In cat locatarul
si familia sa se afift In ne-
putinth de a locui, el va
putea cere anularea con-
tractulul. (civ. 1421; civ.

Fr. 1724).
1426. Locatorul nu este

r6spun4dtor cdtre locatar
de turburarea casunata luI
prin faptul une a treia
(civ. 969, 1429, 1439, 1457;
pers6ne, care persna nu'sT
chiriat sad arendat. (civ.
drept asupra lucruluI Inchiriat sati arendat; locatarul are Irisa facultatea
de a reclama In contrd-le
1425. Dacd, In cursul
(civ. 1428; civ. Fr. 1725).
civ. Fr. 1722).

1424. Locatarul* nu pte
In cursul locatiuneI, sd,
schimbe forma lucruluI In1429; civ. Fr. 1723).
locatiunef, /ucrul Inchiriat
sati arendat are nevoe de

reparatiunl urgente, ce nu
se pot amana pana la fi-
nele contractuluT, bocatarul trebue sd, sufere strim-
torarea ce i se cdsunzd,
orI ce fel fie ea, si fiind
lipsit chiar, pe timpul fa-
sprijind acel fapt pe un
in numele sdt personal.
1427. Dad, din contra,

locatarul a fost turburat
In fol osinta saln urmarea

unei actiunT relative la
proprietatea lucrulul, are
drept la o scadere In proportiune cu dreptul
riftreI sad arenddreI, intru
cat Insd, a insciintat pe
a o parte din lucrul In-
locator de acdstit molestare si Impedecare. (civ.
Dacd, Insft aceste repara-
tiunI continuesc mal mult
1428. Dacd, aceT ce ad

oftsunat turburarea cu de
locatiunel se va sclidea In
proportiunea timpulul In
lucrulul, ori daca locatarul
carel lor, de Intrebuintarea
chiriat sati arendat.
de cat 40 de dile, pretil'
* Din erore, credem, se dice aci
locatarul, In loc de iocatorul)
cum o yi In textul francos.
Fr. 1726).
la sine putere, pretind a

avea vre-un drept asupra
este chiemat In judecati

pentru a fi condemnat a
perde lucrul In totalitate
www.dacoromanica.ro
938
saa In parte, saa pentru
a suferi exercitiul miel ser-
vitutl, el trebue sa insciinteze pe locator spre a fi

garantat contra uneT asemenea turburarT i, daca
vrea, p6te O. fie scutit de
ori-ce chemare in judocata, aratand Ins& pe locatorul In a caruT nume
poseda. (pr. 112 ur.; civ.
Fr. 1727).
1429. Locatarul are dou
IndatorirT principale:
Trebue sfi intrebuin-
teze lucrul inchiriat
arendat ca un bun pro-
prietar i numaT la destinatiunea determinata, prin

contract ;iar In lips& de sti-
pulatiune specialrt, la destinatiunea presumpta dupa eircumstante ;
Trebue sa platsca
pretul locatiunei la termenele statornicite. (civ. 969,

1020, 1021, 1423, 1730; c.
co. 715; civ, Fr. 1728).
1430. Dad:, locatarul usa
de lucrul inchiriat orl arendat In alt-fel de cum

se aratil, In contract, sad
in un mod din care ar pu-.
tea sit resulte o v5tamare
pentru locator, acesta, dupa
Imprejur5,rI, 'Ate cere des-
fiintarea contractulut (civ.

1026, 1453, 1455; civ. Fr.
1729).
1431. Locatarul trebue

sil restitue lucrul in sta-
rea In care I-a primit, con-
form inventariulul, daca

s'a fost facut un asemenea intre dinsulsi locator ;
nu este respunl5tor Ins&

de perderea sail deteriorarea provenita din causa
vechimei saa a uneT forte

majore. (civ. 494, 1432,
1448; civ ; Fr. 1730).
1432. In lips& de inven-
tar se presuma c locatarul a primit lucrul In-
chiriat orI arendat In starea In care locatorul era

dator a'l trrtda, i trebue
restitue In aceeasI conditiune, afama numal cand

ar putea proba contrariul,
(civ. 1421, 1434, 1447, un.;
civ. Fr. 1731).

1433. Locatarul e dator
a apara lucrul inchiriat
contra ,usurpatiunilor.
Urmand usurpatiune, e-
ste dator a Insciinta

fi pus spre cercetare. --
locatar In termenul ce s'ar
Calcand acsta datorie, re-
mane r5spunptor de dau-
ne i spese. (civ. 1429,1434;
civ. Fr. 1768).

1434. Locatarul este illspunyltor de stricaciunile
perderile Intamplate In
cursul folosintei sale, In-
tru cat nu proba ca ail
urmat far5, culpa sa.

Asemenea este r5spunOtor si de stricaciunile
perderile casunate de persnele familieT sale saa de
sub-locatar. (civ.1000, 1431;
www.dacoromanica.ro
COIJUt CIVIL (Art. 14315-1442)
1432, 1447; civ. Fr. 1732,

1736).
1433. Este rapumptor
de incendia, (laca nu pro-
baza ca incendiul s'a Intamplat prin cas fortuit,

sat forta majora, sad prin
defect de constructiune,
sat cd focul a venit de la
o casa vecina. (civ. 1083,
1102, 1156, 1423, 1429,1448,
1719; civ. Fr. 1733).

Locatiunea Menta
pentru un timp determinat Incetza de la sine cu

trecerea termenuluT; fax&
s5, fie trebuinth de o prealaba& Insciintare.
Daca contractul a fost
fAratermen, concediul tre-
bue sa se dea de la o parte la alta, observandu-se

termenile defipte de obiceiul locului. (civ. 1411,
1416, 1437, 1463; c. com.
716; civ. Fr. 1736, 1737).
1437. Dupa expirarea

termenuluT stipulat prin
contractul de locatiune,
daca locatarul rtmane
e lasat In posesiune, atuncI se considera locatiu-
nea ca relnoith, efectele
el bis& se regulzii, dupa

dispositiunile articoluluT
relativ la locatiune ffir,

termen. (civ. 1429, 1436,
899
sat arendat, nu Vote o-
pune relocatiunea tficuta,

(civ. 1437; civ. Fr. 1739),
1439. Contractul de locatiune se desfiintza cand
lucrul a perit In total sat

s'a facut netrebnic spre
obienuita Intrebuintare.
In cas cand una din
plirtl nu implinesce Inda-
toririle sale principale, cea-
'alta parte 'Ate cere desfiintarea contractuluT. (civ.
1020,1021, 1025, 1423,1453 ;
c. com. 716; civ. Fr. 1741).
4440. Contractul de locatiune nu se desfiintza
prin martea locataruM,

niel prin aceea a locatoruluT.
1742).
(civ. 1485; civ. Fr.
1441. Daca locatorul

vinde lucrul Inchiriat
arendat, cump5ratorul este
dator O, respecte locatiunea facuta Inainte de vIn-
vare, Intru cat a fost

prin un act autentic
sat prin act privat, dar

cu data cera, afara nu-
mal cand desfiintarea eT

din causa vinlareT s'ar fi
prevlut In Insu0 contraetul de locatiune. (civ. 972,
1171, 1182, 1803, 1806; pr.

civ. 516, 566; civ. Fr. 1743).
1442. Daca in contrae-
1452, 1464; civ. Fr. 1738).

143S. Cand s'a notificat
concediul, locatarul, chiar
tul de locatiune s'a pre-
servi de obiectul Inchiriat
desdaunarea de la locator,
daca ar fi continuat a se
l'Out dpsfiintarea lul din
causa vImArei, atuncea lo-
catiunea are drept a cere
www.dacoromanica.ro
840
coDuL CIVIL Art. (1443-1449)
afar& numal and s'ar fi
riel. (civ. 1200, 1439, 1453,
stipulat contrariul. (civ. Fr.
1455, 1730, 1909; eiv. Fr.
1744).
1752).
1443. Cumpitratorul ce
voesce s factt Intro buin-
tare de facultatea rezer-
vat& prin contractul de lo-
catiune de a da concedit,
trebue sit vestsa mal InVIM pe locatar. Chiria-
sul va fi vestit mal InaInte cu timpul cerut de
obiceiul loculuI; arendasul
cel putin cu un an. (civ.
1436, 1462; civ. Fr. 1748).
1444. Arendasil orl lo-
catariI nu pot A dap afar& bud Inainte de a fi

desdaunatt de atre locator, iar cand acesta nu o
face, de atre cump6rfitor.

(civ. Fr. 1749).
0 1445. Cump6atorul cu
pact de ascump6rare nu
p6te s dea afar& pe locatar maI Inainte de a fi
devenit proprietar nerevocabil prin trecerea termenulut rescump6arel (civ.

1375, 1378, 1441; civ. Fr.
1741).
1447. Reparatiunile miel
numite locative, ce rnan

In sarcina locataruluI, (lac&
nu s'a stipulat din contrtt,
stint acele pe carI
obt-
ceittl loculul le consider&

de ast-fel, s't Intre altele
sunt urmktrele:
Reparatiunea vetret sobelor, a gurel lor, a capacelor, s.c.1., a striarel tencuelet din partea de jos a
pttretilor camerelor si a altor locurl de locuint& p&n&
la laltimea de un metru;
La parchet i dusumele,
Intru at numal unele bu-
a1 sunt stricate;
A geamurilor, intru
sfarrtmarea lor nu ar fi urmat din causa uneI Int&mplttrI extra-ordinare forte majore, de care nu p6te
fi responsabil locatarul;
A uselor, ferestrelor, bascel or, verigelor i alt-fel
de Incuetorl. (civ. 1421,
1232, 1434, 1448; civ. Fr.
1754).
CAPITOLUL III.
Despte regulele particulate

la inchiriere.
1446. Contractul de Inchinero se p6te desfiinta
and locatarul nu mobi-
1448. Niel una din reparatiunile reputate locative, nu cad In sarcina locatarulut, and stric&ciu-
nile at fost causate prin
vechime sat fort& majoa.
lztt In deajuns Casa, afar&
(civ. 1431, 1432, 1447; civ.

Fr. 1755).
suficientA pentru plata chi-
lor si a plimb&torilor este
numaI (lac& dtt garantie
1449. Cuatirea puturi-
www.dacoromanica.ro
841
In sarcina locatorulut (civ.

Fr. 1756).
1450. Inchirierea mobilelor destinate pentru mo-
85, fie concediat tnainte de
gasin, se consider& faeuth
de Inchiriere se desfiintzre
bilarea unei case IntregI,

a unuI apartament ori ma-
pentru durata ordinara, a
Inchhierel caselor, apartamentelor, magasinelor, dupa, obiceiul loculul. (eiv.

980, 1200, 1202, 1436; civ.
Fr. 1757).
1451. Inchirierea unlit

apartament mobilat se va
considera Monti pe un an,
cind s'a stipulat athta chirle pe an; de o lun6, and
s'a stipulat at:Ma chirie pe
lunti.;
De o i, and s'a stipulat atata chirle pe O.

Dach nu existii, niel o
imprejurare din care BA,
se probe ea inchirierea s'a

Mont pe un an, pe o lunk,
sati pe o di, se va consi-
dera facuta, conform obiceiului loculut (civ. 980,

1436, 1451; eiv. Fr. 1758).
1452. Daca locatarul,
clupa, expiraren termenu-
lul locatiunel, continue a
r6manea in casa saii a-
partamentul Inchiriat, fara

nici o Impedieare din partea locatarului, el se consider& ch voesce a le ocupa sub aceleasi conditiunI
pentru un timp deter-
minat de obieeiul loculuI,

si nu p6te niel sh stt niel
a se fi facut vestirea In*

termenul obielnuit in localitate. (civ. . 980, 1436,
1451; eiv. Fr. 1759).
1453. Dad, contractul
pentru culpa chiriasulta,

acesta e dator de a plati
china pe tot timpul ne-
cesar pentru o flours, inehiriere, i daunele ce ar

fi provenit din rua Intrebuintare a lucruluI Inchiriat. (civ. 1084, 1430, 1439,
1416, 1730; civ. Fr. 1760).
CAPITOLUL IV.
Despre regulele pertiouiare

la are/id-are.
Sectiunea LArendcwea
pe bani.
1454. Daca, prin contractul de arendare se arata o intindere mal mica

saa mal mare de eat are
fondul in realitate, arenda
nu se va seadea i nu se
va spori de cat In casurile si dupa, regulele co-
prinse la titlul vindereI, articolul 1327. (civ. Fr. 1765).
1455. Daca arendasul
nu Inzestrza, mosia eu vitele i instrumentele ne-
cesarie pentru exploatatiune ; dad', nu o cultiva de fel, (lac& nu o cultivit ca un bun proprietar,
daca, face din mosia aren* In oditiunea oficial& din er6re
lipaesce cnvintul in.
www.dacoromanica.ro
342
data o Intrebuintare diferith de aceea ce a fost

destinat, sat in genere
trul sti, s, faca un sea-
daca nu indeplinesce clau-
lmint provisoriu, In proportiunea daunel suferite.

(civ 1423, 1459; civ. Fr.
sele arendlireI asa In cat din
1769).
acsta sa derive o daun

pentru locator, acesta pote,
&up& imprejurfirT, s crfi
desfiintarea contractului.
In bite casurile sus Vise,
arendasul este rspundator de daunele provenite
din neindeplinirea contractultd. (civ. 1429, 1430, 1439,
1730; civ. Fr. 1766).

1456. Fie-ce arendas este
datar srt 's1 string& recolta numaI In locurile obicInuite spre acest finit
Intru cat nu a urmat o stipulatiune diferitft.(civ.1465
1730; civ Fr. 1767).
1457. Daca arendarea

s'a lent pe mal multI anl
si dad, In cursul el s'a per-
dut prin cas fortuit tt5t5.
recolta unul an, sat cel
1458. Daca arendarea

nu s'a fftcut de cat pe un
an s't toata recolta sari cel
putin jumtate din ea s'a

perdut, arendasul va ca-
pata un scalmInt proportional cu arenda. (civ.
1457, 1459; civ. Fr. 1770).
1459. Nu se va face
scalmint and perderea

fructelor se va fi Inthmplat dupft culegerea lor.
(civ. 1156, 1457; civ Fr.
1771).
1460. Arendasul pte

prin o clans& expresa s
ja asuprall casurile fortuite. (civ. 969, 1156, 1461,
civ. Fr. 1772).

1461. Sub stipulatiunea
articoluluI precedent nu
se cuprind de cat casurile
putin jumtate din ea, arendasul pote s, crft un

scaVamInt din arenda, afar& numaI and s'a conapensat prin precedentele
fortuite ordinare cum grin-
Acest scadamint nu se
va putea determina de cat
la finele contra ctului de
arendare ; atuncea Ms se
obicinuith In tra, afara

numal chnd s'ar fi lepadat de dreptul de seadmint din motivul casuri-
recoite.
va face compensatiunea
prin recoltele tuturor anilor de arendare.
Rana atuncea Ins& indecatorul pote duph arbi-
din, brumh, s. e
I.
Nu se 8uprind sub dinsa

casurile fortuite, extra-ordinare cum : devastatiunile
din resbel, inundatiune ne-
lor fortuite, prevVute si
neprevlute. (civ.Fr.1773).
1462. Arendarea farh

termen a uneI mosiT, se
considera Mena pentru tot
www.dacoromanica.ro
timpul necesar ca aren-
dapl s.& culg& tte fructele el. (civ. 1416, 1437,

1463; civ. Fr. 1774).
1463. Contractul de arendare ffir& termen Incetzrt de la sine eu expirarea timpuluI pentru care
se consider& f&cut, dupl
dispositiunea articolulul
843
lucrurilor i In particular
pentru arendarea pe banl
se aplic& i la arendarea
pe fructe, cu modificatiunile urmtitre. (civ. 1454,
1465, 1467, ur.; civ. Ital.
1647).
1467. Dac& arendndu-
se mo0a s'a stipulat ca a-
precedent, (civ. 1436, 1462;
renda s& se plAtsc& In o

parte din fructe, orI-ce sub-
civ. Fr. 1775).
arenduire este opritft, clac&
nua 1 se las& in posesiu-
dare nepermis, proprietarul are drept de a'I lua

Ind&rat folosinta mo0eI
1464. Dad, dup& expirarea arend&reI facute cu

termen, arendaul conti-
ne, atuncl se formz& o

noub, arendare cu efectul
artat la articolul 1462.
(civ. 1437, 152, 1463; civ.

Fr. 1776).
1465. Arendaul ce ese,
trebue s& dea celul ce vine
dup6 clInsul, IncAperile cu-
viinci6se li alto Inlesnirl
pentru muncele anuluI urm&tor, i vice-versa, aren-
dalul ce vine trebue sa

laso celuI ce ese Inape-
rile cuviincise li alte inlesnirI pentru consumarea

forajelor, i pentru strnt,o.erea
recoltelor ce ar h
mal r6mas a se face. (civ.

1456; civ. Fr. 1777).
Sectiunea II.Arendare
pe fructe*.
1466. Dispositiunile In
genere pentru loeatiunea
* in editiunea oficial. din erre
se dice aci adunare de in loe de
arendare pe.
nu s'a permis anume. (civ.

1446, 1468; civ Fr. 1763).
1468. Urmnd sub-aren-
sale i de a fi satisfkcut
de daune-interese, ce ar
proveni de la nelndepli-
nirea contractului. (civ.

1467, 1469; civ. Fr. 1764).
1469. Perderea recolteI
prin casurI fortuite, In tot
orI In parte, cade In sarcina ambor prtilor, atril

a da drept niel uneia din
ele a trage la rspundere
pe cea-laltfi.
Nu va, privi Ins pepro-
prietar perderea recoltei
dup& strngerea O, clac&
arenda4u1 s'a fost pus In

intrziere cu trAdarea 'Ar-
te' cuvenite aceita.

Fr. 1771).
(civ.
CAPITOLUL V.
Despre loca(iunea lucrarilor.
1470. Exist& treI felurT de
locatiunI a lucrzilor ;
www.dacoromanica.ro
544
Aceea prin care persnele se obligll, a pune

lucrArile lor In serviciul
altor;
Aceea a cargusilor si
a cripitanilor de cortbiI,
earl se Insarcinzti cu tran-
sportul pers6nelor sat a

lucrurilor *;
Aceea a Intreprinfi6-
1474. CfirausiT si apitanil de corgbfl sunt rspunfi6torI nu numaI pentru
lucrurile ce ad Inctircat
In bastimentul sag carul
lor, dar si pentru acelea
ce li s'ati remis In port
sat in magasinele de deposit, spre a fi Incgrcate
In bastimentul sat carul
1471 ur., 1478 ur.; 0. corn.

413, ur, 571; civ. Fr.1779).
lor. (civ. 1000, 1473, 1475,

1476; c. com. 425 ur.; civ.
Fr. 1783).
pune In serviciul altuI lucrrile sale de cat pentru
fi6torl de perderea si stri-
torilor de lucrfirI. (civ.1412,
1471. Nimenl nu pte
o Intreprindere determinatfi sat pe un timp mfir-
ginit. (civ. Fr. 1780).

1472. Patronul se crede
pe cuvintul s6a:
Pentru Atimea salariuluI ;
Pentru plata salariuluI

anulul expirat si pentru
aconturile date pe anul
curg6tor. (civ. 1208, 1729,

1903; civ. Fr. 1781).
1473. Dispositiunile din
capul despre deposit si se-
chestru relative la stgpti-
nii de hoteluri se vor aplica si la argusiI s'i cgpitaniI de corgbiI, lntru

cat privesce paza si con-
servatiunea lucrurilor Incredintate lor. (civ. 1623,

1730 6; c. com. 413 ur.,
571, ur. 592 ur.; civ. Fr.
1782).
* In edifiunea oficiald din Wire
so dice luerdrilor, in Ion de /8crini/or.
1475. EI sunt r6spun-
aciunea lucrurilor lucre-
dintate lor, cind eI nu
prob6, cg &ad perdut orI
s'ag stricat din must, de

fortg, major& sag casurI
fortuite. (civ. 1083, 1156;

c. com. 425 ur, 506, 508,
civ. Fr. 1784).
1476. Intreprin46tora
de transporturl publice pe
uscat si pe apg trebue sfi
tint, un registru de banl,
de efectele si pachetele cu
carI se instircinzg. (civ.
1191, 1474, 1621; c. com.
425 ur.; civ. Fr. 1785).
1477. lntrprin OtoriI de
transporting s'i de trfisuri
publice, cum si patronil
bastimentelor maI sunt su-
pul si la regulamentele
particulare cart ad putere

de lege Intre dinsil si ceI
laltI cetgtent (c. com. 413,
441; civ. Fr. 1786).
1478. Und se comite
cuI-va facerea until lucru,
www.dacoromanica.ro
se 1:Me stipula ca el
sti,
punA numaI lucrul sg, sati
meseria sa, sati s procure

si materia. (civ. 1191, 1198,
1413, 1470, 1479 ur., civ.

Fr. 1787).
1479. CAnd luerAtorul
d materia, dad lucrul

piere fie In orI-ce chip, Inainte Ind de a se fi trAdat, dauna rmAne In sar-
cina sa, dad, numaI dad,
comitentele a IntrOiat de
a'l primi. (civ. 1018, 1156,
1480, 1481; civ. Fr. 1788)
1480. Chad meseriasul
pune numaI lucrul sed, sag
industria sa, dac lucrul

pIere, dauna nu cade In
sarcina lul de cht numaI
dad va fi urmat din culpa
sa. (civ. 998, 999,1156, 1481 ;
civ. Fr. 1789).
1481. In casul art. precedent, dad, lucrul Viere,

de s'i fAr, culpa luerAtoruluT, Inainte InsA de a fi
fost trAdat si fAr, ca comitentul sA fi Intarcjiat de
a'l verifica, meseriasul pu
are niel un drept de a
pretinde salariul sg, a-
farA bid numaI lucrul a

plerit din causa unuI vitiu al materiei. (civ. 1079,
1156; civ. Fr. 1790).
1482. Cand e vorba de
un lucru ce se mlisrA,
sag care are mal multe
bucAtl, verificatiunea se
p6te face in pArtl, si se

presumA fAcut, pentru t6te
ao
plirtile plAtite, dad, co-
mitentul plAtesce lucdtoruluI In proportiunea lucruluI fficut. (civ. 1200,

1202; civ. Fr. 1791).
1483. Dad, in curs de
zece anl, nundratl din 4i-
ua In care s'a isprAvit c1A-
direa unal edificig sag fa-
cerea unuI alt luan InsemnAtor, unul orl altul

se dArfiznA, in tot oil In
parte, sat amenintA, Invederat dArAmare, din causa
unuI vitig de constructi-
une sag a pAmIntulul, Intreprinc,ltorul si architectul rAmttne rspunclAtor de

daune. (civ. 1479, 1484,
1737 4 si 5, 1902; civ.

Fr. 1792).
1484. Intreprind6torul
sag architectul care s'a

insArcinat a da gata un
edificig dup5, un plan statornicit s'i desbAtut cu comitentul, nu pte cere niel
o sporire de platA, niel

sub pretext de scumpire
a munceI manuale orl a
materialelor, niel sub pretext di, s'ag fAcut la planul lis schimbArI si adao-
girI, dad aceste adngirI

s'i schimbArl n'ati fost In
scris aprobate si pre'tul
lor defipt cu comitentul.
(civ. 1206, 1208, 1737 4.
1742; civ. Fr. 1793).
F,-
1485. Contractul de lo-
catiune a lucrArilor se des-
fiintzA cu m6rtea mese-
www.dacoromanica.ro
346
architectulul, sag
intreprindgtoruluI ( civ.
1094, 1440; c. com. 492:
civ. Fr. 1795)
1486. Comitentul lush*
este dator s5, p15.tscit eredilor lor in proportiunea
pretulul defipt prin conventiune, val6rea lucrgrilor acute ai aceea a materialelor pregittite, intru
cat Ins& acole luergrI
materiale pot fi folosit6re

pentru dinsul. (civ. 1485,
civ. Fr. 1796).
1487. Intreprindgtorul
rgspunde de lucrgrile persdnelor ce a Intrebuintat.
(civ. 1000; civ. Fr. 1797),
1488. Zidaril, lemnaril,
lucrittori Introbuintatl la clAdirea until
edificiti sag la facerea u-
-net alte lucrgr1 date In

apalt, pot reclama plata
lor de la comitent, pe atilt pe eta acesta ar da-
tori intreprindtoruluI In
momenta' reclamatiunet
(civ. Fr. 1798).
1489. ZidariI, lemnarii

lucratorl cart
contractza direct Cu un
pret hotaritt, aunt privill
ea IntreprindgtorI pentru
partea de lucru ce Tan asuprft-le. (civ. 1490; civ.
cest capitol, 80 aplicg ai la

(civ. Fr. 1799).
TITIATI,
Despre eontractul de
soeletate
CAPITOLUL I.
Disposifiuni generale.
1491. Societatea este
un contract prin care doug

sag mal multe persne se
Invoesc sit pun& ceva In
comun, cu scop de a Impgrti fol6sele ce ar putea

deriva. (civ. 474, 942, 943,
945, 947, 1492; c. com. 77
ur.; civ. Fr. 1832).

1492. Ort-ce societate
trebue s aibit de obiect

un ce licit, al srt fie contractata spre folosul comun al pgrtilor.
Fie-care mentbru al uneI societgtI trebue s pun6 In comun sag banl, sag
alte lucrurl, sag industria
sa. (civ. 5, 948, 962 ur.;
968, 1008, 1491, 1513; c.
com. 87; civ. Fr. 1833).
CAPITOLUL II.
Despre diversele Mart de
ai cu
Fr. 1799).
1490. Dispositiunele articolelor precedente din a* Din erre, in editinnea ollei-alit, se dice {nod, In loe de inset.
societdp.
1493. Societfitile sunt
universale sag particulare.
(civ. 1494 ur.; 1499 ur.;

civ. Fr. 1835).
Seetiunea L Despre soeieteifile univereale.,
1494. Societittile universale pot fi de doug felu
www.dacoromanica.ro
COWL CIVIL (Ar t. 1495-11501)
Societatea tutulor bunurilor a membrilor el;

societatea universal& a
castigurilor. (civ.Fr.1836).
1495. Societatea tutulor bunurilor presenti este aceea prin care membril el pun la raijloc tte
averile mobile si
ce posed, si tte cstigu-
rile ce ar putea resulta
din ele.
In contractul societAtel,
el pot coprinde orI-ce alt-
fel de castigue, bunurile
Ins& ce vor putea dobandi
prin succesiune sat dona-
tiune nu vor intra. (civ.

965, 1287 ur.; civ. Fr. 1837).
347
1498. Contractul de societate universal& se pte

face numal Intre persnele
ca,pabile de a da sat a
primi una de la alta,
care at facultatea de a
se avantaja reciproc in
prejuditiul altor persOne.
(civ. 808, 812, 841 ur., 939;
civ. Fr. 1840).

Seoflunea I1.Despre societatea
particular&
1499. Societatea particular5, este aceea ce are

de obiect Ore-carl lucrue
determinate sail usul lor,
ori fructele lor. (civ. 962
ur ; c. com. 77 ur.; civ.
1496. Societatea universal& a castigurilor este aceea prin care membriI eI

pun la mijloc castigurile
din industria lor, ce cu
Fr. 1841).
1500. Asemenea socie-
Averea mobilft, ce posed& fie-care din asociatl

In momentul contractulul,
intet In societate; imobilele lor Ins& personale nu
determinat5, sat pentru
orl-ce titlu ar dobindi In

cursul societItel.
intrii, de at pentru folo-
sint& numaI. (civ. 472, 517,
1605, 1511; civ. Fr. 1838).
1497. Fficndu-se un
simplu contract de societate universaltt, f&r&

o altrt declaratiune, atunci
se Intelege c s'a format
numal o societate universala de castigurl. (civ.
1496; civ. Fr. 1839).
tate particular& este si a-
ceea format& prin un con-
tract, prin care mal multe

persOne se alefituesc, sal
pentru o Intreprindere
exercitiul unfit meseril sat
a unor
profesiunT. (civ.
1499; c. com. 77 ur.; civ.

Fr. 1842).
CAPITOLUL In.
Deapre obligatiunile asocia-
filar intre el inqii si

privin(a. altera.
Seciiunea 1.Despre indatoririle

asocia(ilor intre et in0i.
1401. Societatea Ince-
pe In momentul facerei
contractuluT, (lac& nu se
www.dacoromanica.ro
11MANGIU. Codul G000rol.
II
348
stipul6z6, un alt timp. (civ.
scutit s de plata de da-
1843).
une-interese, clac& s'ar cuveni.
969; pr. civ. 62; civ. Fr.
1502. Daca nu s'a stipulat nimia In privinta
duratel societittel, atunal

ea se presumi contractat6
pentru tt& viata asociatilor cu singura mlirginire
coprins& In articolul 1527.
Daca bis& ea are de obiect o afacere ce nu dur&
de cit un timp determinat, atraei se presum&
contractat6 pentru tot tim-
pul at va tinea acea a-
facere. (civ. 1523, civ. Fr.

1844).
1503. Fie-care asociat,

In privinta societatal, se
considerft ca un debitor
de tot ceea ce a promis
de a pune In comun.
Dac s'a promis un obiect determinat de care
societatea s'a evins, asociatul,
ce l'a pus in co-
mun, e respund6lor Otro

societate in felul precum
vind&torul este cAtre cump6r6tor. (civ. 1074, 1078,

1316 ur., 1329, 1336, 1492.
1504; c. com. 82 ur.; civ.

Fr. 1845).
1504. Asociatul care era
dator a pune In comun o

sum6, de ball!, si care n'a
fficut-o, de drept f6r6 niel
o cerere, r6m6ne debitor

de dobinda acestel sume,
dindiva In care trebuia

s6 o plittscii, f6r6. a fi
Asemenea se va urma
si in privinta acelor sume
ce ar fi luat din casa so-
ciet6tel, a c6rora dob&nd5,
va Incepe a se socoti din

diva lulireI lor pentru un
folos
al s66 particular.
(civ. 1081, 1084, 1088; c.

com. 84, 110 ; civ. Fr. 1846).
1505. AsociatiI carI s'ai1
Indatorat a puna in comun industria lor, vor tre-
bui sfi, dea smil de tte

c6stigurile Mente prin acel fel de industrie ce este
obiectul societfttel. (civ.
1511; civ. Fr. 1847)
1500. and un asociat

este pe gula sa creditor
de o sum& exigibil al unei pers6ne, debitor ase-
menea si atre societate

cu o sum6 exigibil6, atunci
aceea ce primesce de la
un asa debitor va trebui
s6 se socotsc6, att In
creditul societilteI ct
In al s66 proprra, in proportiunea ambelor cre dite, chiar c6nd prin chitanta data s'ar specifica
c6, primirea s'a f6cut nu-
maI pe sala credituluI
s6n particular.
Dac& ins6 prin chitanta
data s'ar specifica c6 primirea s'a fIcut mima! In
contul credituluI societ6tai,
atufe! so va urma dup6
www.dacoromanica.ro
acst declaratiune. (civ.

1110 ur., 1507 ; civ. Fr. 1848).
1507. Cnd unul din
primit partea sa Intrgg. din creditul comun, si debitorul

a devenit apol nesolvabil,
acest asociat va trebui slt
pung, In comun ceea ce a
asociatI
primit, chiar chnd ar fi
o chitantrt, anume
pentru partea sa. (civ. Fr.
dat
1849).
1508. Fie-care asociat
remftne rgspundgtor atare
societate de daunele cltsunate prin culpa sa. Acesta daune nu pot sil. se
compense cu folsele aduse societritel prin indu-
stria sa in alte afacerI.

(civ. 1081 ur.; 1145; c. com.
85; civ. Fr. 1850).
1509. Luergrile* a ca-
ror folosintg numaI a fost

pus& In comun, daci sunt
corpurI carta i determinate ce nu se consum prin
Intrebuintare, rgmiln In
pericolul asociatuluI proprietar.
Dae aceste lucrurI se

consum, sat conservandu-le se deteriorzg, dad,
aS fost destinate spre vin-
dare, sag s'a pus In comun In urma uneI esti-
matiunI Inscrise in un inventarig, atuncI ele rginfin In pericolul societhtel.
*Din ertfore se dice ad /nora-
rito, in loe de /14crurile.
149
Dado, luan' a fost pre-
tuit, asociatul nu pte pretinde alt de cat pretail lui.

(civ.1102, 1156, 1503, 1525;
c. com. 83; civ. Fr. 1851).
1510. Un asociat are
actiune contra societAteI

nu numal pentru restitutiunea capitalelor eheltuite in contul el, dar Ineg
pentru obligatiunile contractate de bung, eredint
pentru afacerile sociale,
pentru pericolele nadesphrtite de administratiunea lor. (civ. 1041, 1053,
1088, ur., 1530, 1546 c. com.
109; civ. Fin 1852).
1511. Chad prin con-
tractul de societate nu se
determing partea de eilstig sali perdere a fie-cg-
ruI asociat, atuncI acea
parte va fi proportionatft
eu suma pus& In comun
de fie-care.
In privinta acelul ce n'a
pus In eomun de cid industria sa, partea do astig sag perdere se va re-
gula ea partea aceluI ce

ar fi pus In comun va16rea cea maI micg. (civ.
1491, 1496, 1505, 1521; civ.
Fr. 1853).
1512. Dac asociatiI,
pentru determinarea pgrtilor, s'ati Invoit a se raporta la judecata unuia din
eI sau a unuI al treilea,

atuncI nu se va admite
LicT o reelamatiune con-
www.dacoromanica.ro
350
tra uneT asemenea determinan, afar& numai cti,nd

va fi Invederat contrarie
echitittei.
In acsta privintrt nu se
va admite niel o reclamatiu-
ne, dupa trecerea de nouaOci 1ilepline num6rate din
4iva In care asociatul ce

se pretinde daunat a aflat
despre o asemenea determinare, orl crtnd din partea
sa a Inceput a o executa.
(civ. 1304; civ. Fr. 1854).
1513. Este nul contrae-
tul prin care un asociat
'1 stipulz totalitatea eftstigurilor.

Asemenea nula este con-
ventiunea prin care s'a
stipulat ca unul satt mal*

multi asociati srt fie scutip de a participa la perdere. (civ. 6, 968, 1008,
eiv. Fr. 1855).
1514. Asociatul insarcinat cu administratiunea
In
puterea unei clause
speciale a contractului de
societate, pte sa faca,
frtra Invoirea celor-lalti asociati, tte actele ce depind de la administratiu-
posterior contractului de
societate, atunci se 'kite
revoca ea un simplu mandat. (civ. 1517, 1529, 1550
ur., c. coin. 107, 119; civ.
Fr. 1856).
1515. Cind mal multi

asociati sunt Insarcinati
cu administratiunea, fruit
ca MI, fie determinate
functiunile lor, ori farit
ca sa fie stipulat crt unul
nu 'Ate srt faca niel un
act far& cel-lalt, atunci
fie-care din el pot face
In deosebT t6te actele dependinte de acstrt administratiune. (civ. 1543; c.
com. 107, civ. Fr. 1867).
1516. Daca s'a stipulat
crt unul din administratorT sa nu part face nimic far& cel-lalt, atunci
unul singar nu va putea
fruit o non& conventiune,

face nimic in absenta ce-
lul-lalt, chiar and acesta

ar fi In neposibilitate de
a lua parte la administratiune. (civ. 1510, 1520,

1537; c. com. 107; civ. Fr.
1858).
1517. In lips& de sti-
nea sa, Intru citt le face
pulatiunT speciale In pri-
Acsta facultate nu i se
pte revoca In cursul societatei frtra o cans& legitimrt; dacrt Insa i s'a
acordat acsta prin un act
nistratiune, se vor observa
far& dol.
Crivintul mat din enSre lipsesce in editiunca
vinta modului de admi-
urmatrele regule:
1. Se presuma
dat reciproc
facultatea de a administra
unul pentru altul. Fapta
unuT oblig i pe cei-lalti
www.dacoromanica.ro
asociatl fr
ca el sit fi
fost intrebatI; acestia Ins&
saii unul din e/ pot In
tot-d'attna a se opune la
o asa operatiune lnainte
de a fi fost Mena.
Fie-care asociat pote
sg,
se serve de lucrurile
societgtei, intru cat le intrebuintzit la destinatiniiea

statornicitg, prin
us, intru aid nu face da-
ung societkteI, i intru &It
nu impedica si pe cel-laltI
asociatI in exercitiul dreptuluT 'or.
Fie-care asociat are
dreptul de a obliga pe coasociati sft contribue la

cheltuelile necesare pentru pgstrarea lucrurilor so-
851
nu pte !nat. Mr& Invoi-
rea acsta, a 1 asocia si

la societate, chiar cnd
ar avea administratinnea
el. (c.
1861).
com. 80; civ. Fr.
Sectianea ILDespre
asocia(ilor cdtre a
treia pers6nk.
1520. In orI-ce societap, afark de cele comerciale, asociatil nu sunt solidari respundgtort pentru
debitele sociale, i nici p Cote
unul s oblige pe ceI-lalti,

dad+, acestia nu 'I-ar fi dat
imputernicire. (civ. 1041,
1517,
1531; c. com. 42,
106, 114; civ. Fr. 1862).
1521. Cgnd mal multI
cietgtel.
asociatl s'att Indatorat
pte face nicl o inovatiune asupra imobilelor
rgingne rgspundgtor dare

acesta cu o sumg si parte
Unul din asociatl nu
societittel, chiar and o ar
tre un creditor, fie-care
orT care ar fi ca-
crede avantagisg, el, dad),

ceT-IaltI asocial' nu se
invoesc la acsta. (civ.991,
997, 1610, 1615, 1520, c.
pitalul, alai% nurnat egad

anume s'a stipulat cft fie
151S. Asociatul ce nu
este si administrator, nu
Fr. 1863).
com. 107; civ. Fr. 1859).
pote niel vinde, niel obliga

lucrurile, chiar mobile, ale
societgtet (civ. 1517; civ.
Fr. 186'0).
1519. Fie-care asociat,
p6te, fArg invoirea asocia-
asocieze o a
treia pers6ng. In privinta
pgrtel ce are in societate;
%nor,
care rgmilne rgspundtor

In proportiunea capitaluluI pus In societate. (civ.
1522. Stipulatiunea anume rostiti c s'a contractat o obligatiune pe

sma societgteI indatore-
sce numaTpe asociatul con-
tractant i nu pe cel-laltl,
afarg numaI cfmd acestia
l'ar fi Imputernicit la acsta, sag cilnd ar fi resultat un profit pentru so-
www.dacoromanica.ro
352
cietate. (eiv. 1517, 1521;

civ. Fr. 1864).
CAPITOUT. IV.
Debpre diversele oduri dupa

earl incetzd societatea.
1523. Societatea ince-
tz5:
Prin trecerea timpulul pentru care a fost contractata ;
Prin desfiintarea o-
biectuluI sag desavaqirea

afacerel;
Prin mgrtea unuT din
asociatT;
Frill interdictiunea,
sag nesolvabilitatea until"
din el;
Prin vointa expresa
de unul saU mal multi* asociatI de a nu voi a continua societate a. (civ. 1019,
ur.; 1502, 1527 ur. c. com.
19, 103, 193, 234; ay. Fr.

1865).
1524. Prorogatiunea u-
nel societatI contractate

pentru un timp determinat, nu pite fi probata de
cat prin aceleasI medfi,
prin care pate fi probat
insusT contra etul societ5tet (civ. 1191, 1197, 1203,
c. com. 89, 96; civ. Fr.
1866).
1525. Child unul din asociatI a promis de a pune
in comun proprietatea u-
nuI lucru, daca acesta a

pIerit Inainte de a fi fost
in faptil conferit, societa-
tea incetza in privinta
tuturor asociatilor.
Asemenea incetza societatea in orl-ce cas prin
pierderea lueruluT, And nu -
maI folosinta a fost pus&

In comun.
Nu se desface ins& societatea prin pierderea lucrulul a foul proprietate
s'a fost pus deja in co-
mun. (civ. 971, 1156, 1503,

1509; civ. Fr. 1867).
1526. Daca s'a stipulat
ea, In cas de marte a unuT

din asocintl, societatea tre-
bue sa continusea cu e-
redele s, sag ca trebue s5, continusca numal
intro asociatil rgmal in

vita, se va urma tuteemal. In casul al douilea,
eredele defunctulul nu are
drept de cat la impArt,irea
societiltel dupa starea in

care a fost in momentul
mortel asociatului, participand i la Vita drepturile ulterigre, Insa numal
Intru cat sunt o conse-
cinta necesark a operatiunilor %cute lnaintea morteT asociatuluT care* succede. (civ. 1523; c. com.
193; civ. Fr. 1868).
1527. Desfacerea societateTprin voluta unei partI
urinza numal atuncT cand
durata el este nemarginita ;
ea se efectuza prin re-
* Din einre se dice aci ca,re,In

los de cdruist.
www.dacoromanica.ro
COMM CIVIL (Ar t. 15 28-153 11
958
la forma acestel
ImpartirI si la obligatiu-
n untarea no tificat6, a * tu-
ditft.tel,
se face Cu bun& credintrt

si la timp. (civ. 1502, 1623,
1628; civ. Fr. 1869).
nile ce result& Intre eredI.

(civ. 703, 728 ur.. 736; pr.
turor partilor, intru
1528. Renuntarea nu
civ. 494, 691 ur.; c. com.

31, 199 ur., 210, 212 ur.;
asociatul o face In scop

de a'sI Insusi singur profitul ce asociatit speri a'l
tluluI present se aplica la
este de bun& credinthcand
dobandi in comun.
Este facutit fad!, timp,
cand lucrurile nu se mal
afia In tart Intregimea lor,

interesul societriteI cere
amanarea desfaceret. (civ.
1527; civ. Fr. 1870).
1529. Desfacerea societateI facut6.pentru un timp
determinat nu se p6te core
de unul din asociatI Inainte de expirarea terme-
nulul pus, afara numal

crInd exista, juste motive
cum : In casul &Ind unul din
asociatI nu 10 Indeplinesce
indatoririle sale, sati cand

o infirmitate de Vito I;lilele '1 Impedic6, de la Ingrijirea afacerilor sociale,
sat1 in alte casuri analoge.
Apreciatiunea unor asa
motive e lasata la pru-
denta judecatorilor. (civ.

ur., 1523; c. com.
191, 192; civ. Fr. 1871).
1530. La Imprtrtirea averel societateI Intro aso1020
ciatI,
se aplica regulele
relative la Impartirea ere* Parficula a din er6re

ani.
civ. Fr. 1872).

1531. Dispositiunile tisocietrttile comerciale, In-
tru cat nu sunt contrarie

legilor i usurilor comerciale.
(c. com. 77-268;
civ. Fr. 1873).
TITLED IX.
Despre mandat
CAPITOLUL I.
Despre natura manclattaut.
1532. Mandatul este un

contract In puterea carut
o pers6n se oblig6,, fruit
plata, de a face ceva pe

sma uneI alte pers6ne
de la care a primit Insarcinarea. (civ. 948 ur., 987

ur., 1294, 1546 ur.; c. com.
374-404; civ. Fr. 1984).

1533. Mandatul 'Ate fi
expres saa tacit.
Si primirea mandatului
pte srt fie tacita i sa re-
sulte din executarea luI

din partea mandatarulut.
(civ. 987 ur.; 991, 1191
ur. ; 1197,11203, 1206, 1632,
1639, 1540; c. com. 402;

civ. Fr. 1986).
1534. Mandatul este Met
plat6., cand nu s'a stipulat
www.dacoromanica.ro
854
COWL CIVIL Art. 1535 1510)
contrariul. (civ. 1540; c.

coin. 374; civ. Fr. 1986).
1535. Mandatul este
special pentru o afacere,

saa pentru 6re-carT anu-
me afacerl, orT este gene-
ral pentru t6te afacerile

mandantulul. (civ. 1536;
c. com. 375, 395, 404; civ.
Fr. 1987).
1536. Mandatul con-
ceput in termenT generall

coprinde numal actele de
administratiune.
iar in contra femeeI mttritate care a primit mandatul Mr& autorisatiunea lArbatulul, de
cat dupa. regulele stabilite
la titlul despre contraetul de casatorie i drepturile respective ale sopTor. (civ. 427 ur., 960 ur
1167 ur., 1164; civ. Fr.
norilor ;
1990).
CAPITOLLTL II.
Des pre indatoririle mandatarutul.
and e vorba de instrainare ipotecara, * saa de

facerea unor acte ce tree
1536 Mandatarul este

Indatorit a executa man-
dinara, mandatul trebue

sa fie special. (civ. 362,
insarcinat, i este raspunqator de daune-interese
peste administratiunea or1533, 1636, 1637, 1646; c.

corn. 375; civ. Fr. 1988).
1537. Mandatarul nu
pate face nimic afar& din
limitele mandatulul sat;
facultatea de a face o transactiune coprinde pe aceea
de a face un compromis.
(civ. 1533, 1546, 1546, 1704
ur.; pr. civ. 339; c. com.

123, 375 ur.; 405; civ. Fr.
1989).
1538. Femeile i minoriI
emancipatl, pot
fi alesl
mandatarI ; mandantul ins&
datul atat timp cat este
ce ar putea deriva din

causa neindeplinireT
Este asemenea indatorit
a termina afacerea !neeputa la inartea mandantuluT, dad), din intaroliere
ar putea urma pericol.
(civ. 987 ur., 1075, 1084,

1632 ur.; c. co. 376, 379,
405, 608; civ. Fr 1991).
1540. Mandatarul este

raspundator nu numaI de
dol, dar Inca si de culpa
nu are o actiune contra
comisa in executarea mandatului.

Pentru culp, cand man-
* Din erre se dice ad instrdinare ipotecar4, In lee de instrainare, ipotecare.
In cas contraria. (civ. 989,

998, 1534, 539; c. co. 381,
506; civ. Fr. 1992).
mandataruluI minor de at
dup regulele generale relative la obligatiunile mi-
datul este fara plat, respunderea se aplica cu mai

putina rigurositate de cat
www.dacoromanica.ro
355
dile sumelor rtmase, din
a da sma mandantulul
de lucrtrile sale, si de al
remit tot aceea ce ar fi
cele sume. (civ. 1079, 1088,
dator, ori and i se va cere,
primit In puterea mandatului, chiar and ceca ce ar

fi primit nu s'ar fi cuvenit
mandantulul. (civ. 1540,
1544; civ. Fr. 1993).
r6spunltor pentru acela
pe care a substituit
In
gestiunea sa:
Mud nu i s'a conces
facultatea de a's1 substitui pe cine-va;
Cand i s'a conces o
atare facultate Mr& art-
diva and i s'ati cerut a-
1550. 1586 ur.; c. co. 380,

383; civ. Fr. 1996).
1543. Mandatarul care
a dat pfirtel cu care a

contractat in asemenea
calitate, o Indestult notith de puterile primite, nu

e tinut a garanta aceea ce
s'a fAcut gall din marginile mandatului, dar

numai and s'a obligat pe
sine Insu-si In numele att.

(civ. 1537, 1538; c. co. 384,
civ. Fr. 1997).

CAP1TOLUL
tarea pers6ne1, si cea aids&
Despre obligayunde
dantulut.
de dInsul era cunoscutt

de necapabilt i nesolva-
In t6te casurile mandantul 'Ate st intenteze
man--
1546. Mandantul este
stnei ce mandatarul si-a
Indatorat a indeplini obligatiunile contractate de

dare mandatar In limitele
puterilor date.
s'ail constituit mal multi
rul ar fi fficut afar& din limitele puterilor sale, arm%
dInsil, afar& numal and

anume s'a stipulat. (civ.
1190, 1532, 1537, 1542 ur.;
direct actiunea contra per-
substituit. (civ. 1000; civ.

Fr. 1994).
1543. Ciind prin un act
mandatail sat procuratori,
nu existftsolidaritate Intre
998, 1039, 1041, 1062, 1555;
civ. Fr. 1995).

1544. Mandatarul e da-
tor a plgtti dobandi pentru sumele Intrebuintate

in folosul stt, din diva In.
trebuinttrel lor ;iar
Nu este lndatorat pentru tot aceea ce mandatanumai and a ratificat expies sail tacit. (civ. 1167,
c. com. 381 ur., 402, 405,
ur.; eiv. Fr. 1998).
1347. Mandantul tre-
bue s desdauneze pe mandatar de anticipatiunile

si
spesele ftcute pentru
Indeplinirea mandatului
si a '1 plfttsa onorarull
www.dacoromanica.ro
356
CODUL CIVIL (Art. 15 IS-1550)
daca i s'a promis. (civ. 966,

968, 991, 1634, 1640, 1545,
1548,
1560, ur.; e.
co:m.
386, 387, ur .; civ. Fr. .

1999).
1548. and nu se p6-
C,APITOLUL IV.
Despre diferif ele
dsipl
earl tuandatul incetzd.
1552. Mandatul se stinge :
Prin revocatia man-
te imputa mandataruluT
niel o culpii, mandantul
nu 'Ate sfi se scutbsca de
asemenea desdaunare si
datarului ;
n'a reusit, nicI s reducti,

suma cheltuelilor sati a
falimentul orI a mandantelul, orl a mandata-
Prin renuntarea mandataruluT la mandat ;
Prin mrtea, inter-
plata, chiar cnd afacerea
dictiunea, nesolvabilitatea
anticipatiunilor pe cuvint
ar fi putut fi mal mica.
(civ 1534, 1547; civ. Fr.
ruluI. (civ. 447, 988, 1539,

1553; c. co. 390 ur.; civ Fr.
1999).
1549. Mandantultrebue
asemenea s desdauneze
pe mandatar de perderile
suferite cu ocasiunea
plinirel Insarcinarilor sa-
le, dacrt nu i se pte im-
puta niel o culpa (civ. 991,

1540,; c. com. 109; civ Fr.
2000).
1550. Mandantul trebue

sh pltsca mandataruluT
dobnda sumelor anticipate, socotita din ()Ina piatilor probate. (civ. 1278,
1279, 1644, 1907; c. co. 386,
ur; civ. Fr. 2001).
1551. and mal multe
persne, pentru o afacere comuna, au numit un

mandatar, fi-care din ele
este i. spunq'tre solidar
pentru tOte efectele mandatulul. (civ. 1039, ur.,
1647, 1548 ; c. com. 389; civ.
N'r, 2002).
2003).
1553. Mandantul p6te

and voesce, revoca mandatul, si constringe la cas,
pe mandatar de al remite
Inserisul de imputernicire.
(civ. 1655; eiv. Fr. 2004).
1554. Revocatiunea mandatuluI, notificata numaT
mandatarulul, mi se pte
opune uneI alte persone
care In nesciinta de acsta, a contractat cii dinsul cu bung, credintii; in
acest cas mandantul are
recurs contra mandataruluI Wt. (civ. 973, 1546;
civ. Fr. 2006).
1555. Numirea unuT nou
maudatar pentru aceiasl

afacere, coprinde in sine
revocatiunea mandatului
dat celuT Intaia, din qiva
in care i s'a notificat. (civ.
1554 ur.; civ. Fr. 2006).
1556. Mandatarul pote
renunta la mandat noti.

www.dacoromanica.ro
ficand mandantuluI renun-
tarea sa.
457
Imprumuta altuI un lucru

spre a se servi de dinsul, cu
In aa cas mandatarul re-
mane catre mandante res-
punqator de daune, daca

renuntarea sa le caunza,
afara numaT cand el se
aila in neputinta de a'I
continua mandatul fax& o

dauna insemnatre. (civ.
987 ur., 998, 1639; c. com.
391, 399; civ. Fr. 2007).
1557. E valid aceea ce

lace mandatarul In numele mandantulul, atat timp
cal nu cunasce martea lul,
sati existenta unel din causele ce desfiintza mandatul. (civ. 1539, 1558; civ.
Fr. 2008).
1558. In casurile ara-
tate in articolul precedent,
sunt valide contractarile

mandataruluI cu al trojlea pers6ne carI sunt de
buna credinta. (civ. 1544,
1898; civ. Fr. 2009).
1559. In oas de marta
a mandatarului, ere4i1 lul
indatorire de a-1 inapoia.

(civ. Fr. 1875).
1561. Comodatul este
ese ntial gratuit. (civ. 946;
civ. Fr. 1876).
1562. Imprumutatorul
ramane proprietar lucrulul dat Imprumut. (civ.
1564 ur.; civ. Fr. 1877).
1563. Obligatiunile ce
se formza in puterea co-
modatulul trec la ere0iI
comodantului i al comodatarulu1.
Daca lusa imprumutare a
s'a facut in privinta numaI

a comodataruluI i numaI
persnei lui, ere111 lul nu
pot sa continuase& a se
folosi de lucrul imprumutat. (civ 1560; civ. Fr.

1879).
CAPITOLUL II.
Deapre obligatiunile como-
datarului.
trebue sa insciinteze pe
1564. Comodatartil este

dator sa ingrijasea, ca un
sa Ingrij asea de ceea ce
servarea lucrului impru-
mandant, .1 pana atuncea

Imprej urarile reclama pentru interesele acestul. (civ.
369, 988; civ. Fr. 2010).

TITLUL X.
Bespre comodat
CAPITOLUL I.
Deapre natura eomodatultd.
1560. Comodatulesfe un
contract prin care cine-va
bun proprietar, de conmutat,
i nu pite sa se
servsea de eta la trebttinta determinata prin natura lui, saa prin conventiune, sub pedpsa de a
plati daune -interese, de
se envine. (civ. 970 1429,
1565; civ. Fr. 1880).
1563. Daca comodatarul
se servesce de lucru la o
www.dacoromanica.ro
alta trebuinta, orl pentru

un timp mal Indelungat
de cat se cuvine, atuncI re-
mane respundtor de perderea casunati, chiar prin

cas fortuit. (civ. 1102, 1156,
1430; civ. Fr. 1881).
1566. Daca lucrul Im-
prumutat piere prin un cas
fortuit de la care comodatarul l'ar fi putut sustrage, subrogandu-I un lu-
cru al s6h,* daca el neput6nd scapa * unul din

dou6 lucrurT, a primit *pe
al s6d, atuncl este respun-
d6tor de perderea
(civ. 1083, 1156, civ.

Fr. 1882).
1567. Daca lucrul s'a
pretait cand s'a Imprumutat, atuncl, pentru per-
derea luI, casunata chiar

prin cas fortuit, r6mine
r6spund6tor comodatarul,
Intru cat nu s'a stipulat
contrariul. (civ. 1083, 1609,
1562; civ. Fr. 1883).
1568. Daca lucrul se
deteriorzi cu ocasiunea
Intrebuintfirel pentru care
s'a dat cu Imprumutare,

fark culpa din partea
comodataruluI, acesta nu
e respund6tor. (civ. 1102;
civ. Fr. 1884).
1569. Comodatarul, f6,* Credem a din erdre de copist
frasa s'a alatuit ast-fel cum filo/liza In acest articol; ea ar

trebuit s. fie ast-fel: suf daca
el no putimd tapa de cdt unul
cnd spese necesare la
usul lucruluI imprumutat,

nu pote sa le repete. (civ.
1574; civ. Fr. 1886).
1570. Comodatarul nu
pte sil, retina luerul sub
cuvInt de compensatiune
pentru manta ce are a-
supra comodantulul. (civ.

1145, 1147; civ. Fr. 1885).
1571. Daca mal multe
persOne ah luat Impreuna
cu imprumut tot acelas
lucru, ele sunt solidar obligate catre comodant.

(civ. 1039, 7041, 1062, 1065;
civ. Fr. 1887).

CAPITOLUL HL.
Despre obligatiumile como-
dantului.
1572. Comodantul nu
pte sa ja Indarat lucrul
Imprumutat, inainte de
trecerea termenului cuvenit, ** sah, In lips de

conventiune, Inainte de a
fi servit la trebuinta, pen-
tru care s'a dat cu
prumut. (civ. 969, 1022 ur.,

1673; civ. Fr. 1888).
1573. Daca tusa in curgerea termenulul sati mal
Inainte de a se fi ludes-
tulat trebuinta comodataruluT, comodantul InsusI
am cadea In o trebuinta
din dou6 lucran, a preferit pe
al sn". cum e si in textul trances.

** Din er6re se 4ice ncuvenit",
In loc de ,convenit".
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL' (Art. 1574 1579)
mare si neprevOlut& de
959
ur.; c. com. 602 ur.; civ.
acel lucru, judec&torul pote

dup& Imprejur&rI sri obli-
Fr. 1892).
titutiune5(civ.`' 1572; civ.

Fr. 1889):
1574. Dac& In curgerea
termenuluI, Imprumutatul
a fost silit, pentru plistrarea
lucruluI, sii fac6 Ore-carl
devine proprietarul lucruluI primit care, plerind,

fie In ori-ce mod, piere in
contul sO. (civ. Fr. 1893).
1578. Obligatiunea ce
result& din un Imprumut
cesare
i asa de urgente
in at sfi nu fi putut pre-
pentru aceeasi sum& nu-
veni pe comodant, acesta

va fi dator a i le lnapoia.
(civ. 1669; civ. Fr. 1890).
1575. Dadt lucrul Im-
IntOmplandu-se o sporire sag o scAdere a pre-
1577.
In puterea im-
ge pe comodatar la res-
prumutuluI, impru mutatu I
spese extra-ordinare, ne-
In bani este tot- (Fauna
prumutat are asa defect

In at s& pt dauna pe
acel ce se servesce de dinsul, comodantul rOm&ne

rspunOtor de daune, (lac& cunoscnd-acele defec-
te nu a prevsestit pe co-
modatar. (civ. 998, 1352

ur., 1388, ur., 1580; civ. Fr.
1891).
T1TLUL XI.
Despre Imprumut
CAPITOLUL I.
natura imprumutului.
1576. Imprumutul este
Despre
un contract prin care una

din p&rti d& celel-lalte Ore-
meric& artitat& In contract.
uluI
de
a sosi epoca plAtei, debitorul irebue sil restituiasett suma numeric& Imprumutat& si nu este obligat a restitui acstil sum&
de citt in speciele aflittbre
In curs In momentul
(civ. Fr. 1895).
1579. Regula coprins&
In art, precedent nu se
va aplica la ImprumutfirT
de vergl metalice sa4 producte.
In acest cas debitorul

nu trebue sti restituscft,
de era aceeasi calitate si
cantitate ori care ar fi
suirea sail Mersa pretu-
luI lor.
Asemenea ofind s'a illcut Imprumutul in monete
de aur orI argint si s'a
care atime de lucrurI, cu

indatorire pentru dinsa
stipulat o restitutiune In
lucrurT de aceeasT specie

si calitate. (civ. 526, 1103
sat se va altera valbrea
de a restitui tot atitea
aceeasT specie si calitate,

intrinsec& a mon etel or, sari
www.dacoromanica.ro
880
nu se vor putea gfisi, san
vor fi sc6se din curs, se

va restitul echivalentele
pretuluI intrinsec ce acele
monete avusesea In tim-
pul In care aS fost Impru-
mutate. (civ. 1100, 1106; c.

com. 41; civ. Fr.1896, 18971.
CAPITOLUL II.
Despre obligqiunea imprumutdtorului.
1580. Itnprumuttorul,
este supus la rtspunderea
prevtc,lutitla articolul 1675
pentru comodat. (civ. Fr.

1898).
rile Imprumutate In aceeasi cantitate i calitate
la timpul stipulat.(civ.1023,
1101, 1576; civ. Fr. 1902).
1585. Cnd este In neposibilitate de a lndeplini

datoria preseris, prin art.
precedent, va plti val6realor, calculatk dupktimpul i locul In care urma
a se face restitutiunea.
Dack nu s'a determinat
niel timpul niel locul plkteI I inprumu tul ul, plata ur-
mzft a se face de ektre
imprumutat chip& val6rea

curen% din timpul In care
nu Ole, mal Inainte de
In locul unde s'a contractat. (civ. 1104, 1586;
prumutat. (civ. 1023, 1026,

1572, 1584; civ.'Fr. 1899).
1582. Ne fi ind defipt ter-
1586. Dack lmprumutatul nu Intrce la timpul

stipulat lucrurile Impru-
1581. Imprumuttorul
termen, s crt, lucrul Im-
menul restitutiunel, judeektorul p6te sk dea lmprumutatulul un-1,termen, potrivitcu Imprej urfirile. (civ.
1101, 1672 ; civ. Fr. 1900).
1583. Dack Insk s'a stipulat mima! ca Imprumutatul sk piktseft chnd va
putea sal cftnd va avea
medil, judecktorul va pre-
serie un termen de platk
duptt imprejurArI. (civ.1101

pr.civ.126 ;128 ;civ Fr.1901).
CAPITOLUL M.
Despre obligatiunea imp 114.-
mutatu/ui.
civ. Fr. 1903).
mutate sat valrea lor,
trebue s plktso si dobandl, de la diva cerereI

prin judecatit a Imprumutului. (civ. 1088, 1589; c.
com. 43; civ. Fr. 1901).
CAPITOLUL IV.
Despre imprumutul eu
doband4.
1587. Se p6te stipula
dolattndl pentru un impru-
mut de bani, de denariate

(zaharele) sat de alte lucrurl mohile. (civ. 1907;
c. com. 370; civ. Fr. 1905).
1588. Imprumutatu I ca re
a apucat de a plfiti dohindi ce nu s'at stipulat,

www.dacoromanica.ro
1584. Imprumutatul este

dator sit restituscit lucru-
CODUL CIVIL (Art. 15S9-1596)
sat mat marl de cat s'ati
stipulat, nu mal p6te a le

repeti, niel a le imputa a-
861
dout feluil: deposit propriu iis i sequestru. (civ.

1593, 1626; civ. Fr. 1916).
supra capitaluhiI. (civ. 1C92
1111; civ. Fr. 1096).

15S9. (Leg. 10 Decem.
1882). Se defige o dobanda
de cincI lasuta pe an pen-
tru afacerile civile, si de

sse la suta pe an pentru
cele comerciale, in Vote
casurile unde nu s'a ho-
ta rit de parti cuantumul el.
Dobanlile legale Ince-
pute, cerute, precum si cele
consacrate prin hotarlrI

definitive, se vor calcula
conform legel vechl, pant,

in mornentul promulgarel
legel de fata.
1591). Adeverinta data
pentru capital fax& reserva
a dobamplor este o presumptiune de plata lor

scutesce de dinsa. (civ.
1111, 1173, 1174,1200 1202;
civ. Fr. 1908).
TITLUL XII.
Despre deposit si despre

sequestia
CAPITOLLTL L
Despre deposit in genere.
1591. Depositul In genere este un act prin care
se primesce lucrul altul

spre a'l pastra si al restitui In natura. (civ. 1693,
1604; civ. Fr. 1915).
159e. Depositul este de
CAPITOLUL II.
Despre depositui propriu

Sectiunea LDespre
depositulut.
mat:4,ra
1593. Depositul este un
contract esential gratuit,

care nu pte avea de obiect de cat lucrurI mobile.
El nu este perfect de cat
and s'a Meat traditiunea

lucruluI.
Traditiunea se Inlocu-
esce prin singurul consimtimint, dad), lucrul ce este
a se lasa In deposit se afill deja In mama depositaruluT sub orI-ce alt titlu.
(civ. 946, 1316, 1608, 1628;
-iv. Fr. 1917-1919).
1594. Depositul este vo-
luntar sat necesar. (civ.
1595, 1620; civ. Fr. 1920).

Sectiunea II. Despre depositul
voluntar.
1595. Depositul volun-
tar se formza prin con-
simtimintul celul ce da
celuI ce primesce lucrul
In deposit. (civ. 948, 953;
civ. Fr. 1921).
1596. Depositul voluntar se face in tot-d'a-una
numaI de catre proprieta-
rul lucrului deposit, sat

prin consimtimIntul oa
www.dacoromanica.ro
862
expres orl tacit. (civ.1610;

civ. Fr. 1922).
1597. Depositul volun-
tar nu se pote face de cat

prin Inscris. (civ. 1191, 1197,
1606; 1621; civ. Fr. 1923).

1598. Dack depositul s'a
Mont de catre o pers6na

capabile, dare una necapabila, aceea ce a facut
depositul are numaI actiunea de revendicatiunea lucrului deposit, pe cat timp
se afig. In mana deposita-
ruluI, sag actiune de restitutiune pe cat acesta s'a
folosit. (civ. 949, 1164 (civ.

Fr. 1926).
Sectinnea III. Despre indatori-
rile depositanclut.
1599. Depositarul trebue s ingrijesca, de paza

lucrulul deposit, intocmaI
precum Ingrijesce de paza
lucrulul seg. (civ. 1600; civ.
Fr. 1927).
1600. Dispositiunea axticolului precedent trebue
s se aplice cu mal mare

rig6re:
and depositarul s'ar
oferit a prirni un de-
fie respundetor de orI

ce culpa. (civ. Fr. 1928).
1601. Depositarul nu
respunde nicI o data de
stricaciunile provenite din
forta majora; afarg, de ca-
sul cand a fost pus In Intaroliere pentru restitutiunea lucrulul deposit. (civ.
1079, 1604 ur.; civ. Fr.
1929).
1602. El nu pote si se
servsce, de lucrul depus

fare, permisiune expresa
sag tacit& a deponentulul.
(civ. 1665; civ. F. 1930).
1603. Nu pote de fel se,
caute a vedea lucrurile ce
i s'ag depositat, dacgt, i s'ag
incredintat in o lade, Inchisa sail sub o copertil,

(civ. Fr. 1931).
1604. Depositarul trebue sli, Inapoeze tot acel

lueru ce a primit.
Un deposit de banI, &and
depositarul, conform articolului 1602, Meuse Introbuintare de dInsul, trebue

sg se restitusca In acele
monete In carI s'a facut,
atat In casul de sporire
posit;
cat si In acela de scadere

a valoreI lor. (civ. 1147,
vre-o plata pentru paza
1605. Depositarul nu e
dator de a restitui lucrul
fi
Cii,nd s'ar fi stipulat
1591. 1605; civ. Fr. 1932).
depositulul;
Cand depositul s'a re-
depositat de cat In sta-
positarulul;
Cand s'ar
pul Inapoifirel. Stricriciunile survenite fara faptul see,
cut numaI In folosul defi
alcatuit
expres ca depositarul si
rea In care se afla la tim-
remin In sarcina deponen-
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL Ad. 1606-1612)
tulut (civ. 1102, 1156. civ.

Fr. 1933).
1606. Depositarul carul
s'a luat prin fort& majora

lucrul depositat, si care a
prima In locu-I o sumft

de banI, sat orl-ce alt lu-
cru, trebue s restituiasca
aceea ce a primit.
(civ.
1601; civ. Fr. 1934).

1607. Eredele depositarulul, care a vindut In bu-
na credinta, lucrul ce n'a
363
pate pretinde ca deponentul sa probe ca lucrul depositat este proprietatea sa.

Cu tate acestea, dad),
descopere cit lucrul este
de furat i cine este adevratul proprietar, trebue

sit vestsca acestuia depositul ce i s'a facut, interpelndu-1 a'l reclama
in un termen determinat
indestulator, fartt pre-
sciut ca este depositat,
juditiul disposhiunilor codicelul penal.
tituiasca, pretul primit, safi

sit cedeze actiunea sa con-
reclamarea depositulul, de-
este dator numaI sa res-
tra cump6ratorulu1, dac

pretul nu ar fi fost
(civ. 996, 1604, 1909; civ.

Fr. 1935).
1608. Depositarul trebue sa restituiasca, fruc-
tele produse de lucrul depositat i culese de dinsul.

El nu e dator de a plati
nicI o dobanda pentru baniI ce i s'aa depositat, afar
din (liva de
And a fost pus in intardiere de al restitui. (civ.

484, 1079; civ. Fr. 1936).
trebue si restituiaseft lucrul depositat de cat aceluI ce'I l'a incredintat sati
aceluI in al caruI nume
s'a flicut depositul, saa
pers6nel aratate spre a'l
primi. (civ. 1611, 1612; civ.
Fr. 1937).
Dacil acela care a fost

vestit de acsta, neglige
positarul este bine liberat

prin tradarea deposituluI
In mftna aceluI de la care
s'a primit. (civ. 1596, 1616,
1909; civ. F. 1938).
1611. In cas de marte
a deponentuluI, lucrul depus nu se pate restitui de

cat eredeluI.
Daca sunt mal multT
lucrul depositat trebue sa se restituiasca, fiecaruI din el o parte pe
cat i se envine.
Daca lucrul nu se pate

imparti, erep trebuie slt
se unascit intro dinsil asupra moduluI primireI lul.

(civ. 1060; civ. Fr. 1939).
1612. Dacit deponentul
prin schimbarea statuluI
saa a perdut administratiunea bunurilor sale, dupit
facerea deposituluI, acesta
nu se pate restitut de cat
www.dacoromanica.ro
564
persan el insarcinate cu ad-
depositarulul un act de
Fr. 1940).
ne la restitutiunea saa la
stamutarea lucrulul depositat. (pr. civ. 455, ur.,
tor saa administrator In
indatorire a depositarulul,
ministratiunea sa a fost
Incetata in momen tul restitutlunel, acsta nu se
proprietarul lucrulul depo-
ministratiunea averel deponentulul. (civ. 199, 390

454, 458, 1242, 1597; civ.
1613. Daca depositul a
fost facut de catre un tu-
asemenea Insusire, si adpte face de cat catre per-
011a ce a fost representata, saa catre noul el re-
presentator. (civ. 1609; civ.

Fr. 1941).
1614. Daa prin con-
tractul de deposit s'a sti-
pulat locul unde trebue

sa se faca restitutiunea,
depositarul trebue a transporteze acolo lucrul epositat; spesele lusa ce s'ar

face sunt in groutatea deponentuluI. (civ 1103,1615;
civ. F. 1942).
1615. Restitutiunea tre-
bue a se faca, dac prin

contract nu s'arata locul,
acolo unde se afla lucrul
depositat. (civ. 1103, 1614;

civ. F. 1943).
1616. Depositul trebue
A. se restituiasa deponentulul Inda% ce s'a reclamat, chiar and s'ar fi

stipulat prin contract un
anume termen pentru restitutiunea luI; se exceptit
fusa casul and, in for-
mele legale s'a notificat
sequestru sala de opositiu-
610 ur.; civ. Fr. 1944).
1617. Se atinge orI ce
dacii se descopere si se
probza, a el este InsusI
sitat. (civ. 1154 ur.; civ.
Fr. 1946).
Sectinnea IV.Despre tadatoririte deponentului.
1618. Deponentul este

Indatorit a Int6rce depositarulul tlte spesele filcute pentru pristrarea lucruluI depositat, si a'l des-
dauna de tAte perderile
casunate luI din causa de-
posituluI. (civ. 991. 997,

1619, 1730 4; civ. Fr.
1947).
1619. Depositarul Oto
sa oprse depositul pana,
la plata integrala cuvenitft lui din causa depo-
situluI. (civ. 1147; civ. Fr.

1948).
Sectiunea V.Despre depositul

necescw.
1620. Depositul necesar
este acela ce se face sub

sila une! Intimplari, cum:
un foc, o ruina, o predare,
un naufraghl sail alt eve-
www.dacoromanica.ro
niment neprevadut de forta, majora. (civ. 1021, ur.;

civ. Fr. 1949).
1621. Proba prin mar-
torI este admisa pentru

depositul necesar i chiar
in casal cand valarea deposituluI ar trece peste

150 lel. (civ. 1191, 1198,
1620; civ. Fr. 1950).
1622. Depositul necesar
este supus la tate regulele
depositulul voluntar, ifit-
ra prejudicial dispositiunilor art. 1198. (civ. Fr.

1951).
162$. Osp6tatoril or/

hangil raspund, ca depositariI, pentru tate lucru-
rile aduse in localul lor

de un calator; depositul
unor aa lucrurI trebue
sh se considere ca un deposit necesar. (civ. 1473,

ur., 1624 ur. ; civ. Fr.
1952).
1624. El raspund de
furtul saa stricaciunea lucrurilor calatorulul, in cas

citad furtul saa stricliciunea s'a comis de servitorl,
orl de ceI insarcinap cu

directiunea
ospatarielor,
orI de strainil ce le fre-
cuentza. (civ. 1000; c. p.

309, 389; civ. Fr. 1953).
1625. El nu sunt rasmise cu mana inarmata
1)un46torI de furturile co-
sud In alt-fel ca forta ma-
lora. (civ. 1038; civ. Fr.

1954).
865
CAPECOLD L
Despre sequestru.
See4unea LDespre diversele
felarl de sequestrari.
1626. Sequestrul este
conventional sall judiciar.

(civ. 1627 ur., 1632 ur.;
civ. Fr. 1955).
Sectiunea ILDespre sequestru conventional.
1627. Sequestrul conventional este depositul

unul lucru in litigiu
de una saa mal multe persane, unuI al treilea, care
la asupra-1 indatorirea de
a'l restitui, dupa terminarea procesulut, celuT carut
va declara judecatorul
se cuvine. (civ. 542, 628
ur.; pr. civ. 129 4; civ.

Fr. 1956).
1628. Sequestrul pate
nu fie gratuit. (civ. 1593,

1600; civ. Fr. 1957).
1629. Cand este gratuit,
se aplica asupra-T regulile
depositului propriu dis, eu
deosebirile ce se vor m'ata
mal jos. (civ. Fr. 1958).
1630. Obiectul sequestruluI pate fi bunurI mobite saft imobile. (civ. Fr.
1959).
1631. Depositarul, Insarcinat cu un sequestru,

nu pato fi liberat de dinsul
lnainte de terminaren procesulul, de cat atuncl cand
www.dacoromanica.ro
366
t6te pratile interesate vor

consimti, safl and va urma o cams& ce se va ju-
deca de legitim6.(civ. 969,

1616; civ. Fr. 1960).
Seetiunea III.Despre sequestru
judicial*.
1632. Afar6, de casurile

statornicite de codicele de
procedurit civil, judeciitorul pte ordona seguestrul :
A unuI imobil sat a

unuI lucru mobil pentru
a citrul proprietate orI posesiune se judec6, dou6
sat mal multe persne;

A lucrurilor oferite
de un debitor spre liberarea sa. (civ. 542, 1114,
1116, 1121; pr. civ. 512
522 ; c. co. 68, 71, 438, 567;
civ. Fr. 1961).
1633. Depositul judi-
ciar di nascere la oblige-
de lege, sat, in lips6,, pe

At '1 va hotArl judecittorul. (civ. 1632; civ.Fr.1962).
1634. Sequestrul judi-
ciar se dri sat pers6nel
asupra are! s'a
Invoit
ambe pfirtile interesate,

sat uneI pers6ne numite
din fiat de autoritatea

judiciar6..
Si Inteun cas i lutealtul, acel ce a luat In

plistrare Weill], este su-
pus tuturor Indatoririlor

ce nasc din sequestru conventional. (civ. 1116, 1627
ur.; civ. Fr. 1963).
TITLUL XIII.
Despee contractele
aleatorei
CAPITOLUL I.
Despre contractele aleatorii

in genere.
1635. Contractul alea-
tiunl re ciproce intre segue-
torit este conventiunea
Ingrij6sc6. de pOstrarea lu-
In privinta beneficiilor ei
a perderilor pentru Vote
stranp 0 depositarl.
Depositarul trebue A
cruluI sequestrat ca un
bun proprietar.
Trebue s6, '1 dea de fat&
pentru vlOarea spre indestularea sequestrantuluI, orI spre a '1 restitui

0091 de la care s'a sequestrat, In cas de revocatiune a sequestrula
Sequestrantul este dator sit platscA deposita-
reciproc6, ale cArel efecte
sat pentru una

sat mai multe din ele,
pfirtile,
depirkd de un eveniment
necert.
Ast-fel sunt:
Contractul de asigurare;
Imprumutul nautic;
Jocul 0 prinsrea ;
Si contractul de renditit pe vi6t6,.
Cele dou6 d'inthit se

www.dacoromanica.ro
rulul salariul statornicit
regulzit dup5, legile comerciulul maritim. (civ.

947, 1636, ur.; 1651; c.
com. 601, 615 ur.; civ. Fr.
1964).
CAPITOLUL II.
Despre joc ei prin86re.
1636. Legea nu (15.
o actiune spre plata unul

debit din joc sat din prin-
367
oneros. (civ. 474, 523, 527,
844, 845, 945, 947,

1646 ur.; 1785, 1907; civ.
Fr. 1968).
550,
1640. Ea se pte con-
stitui i cu titlu gratuit,
prin donatiune intre vil

sat prin testament;
Trebue Ins& atunci s5,

revestitti. de formele
fie
cerute de legi pentru a-
s6re. (civ. 1638; c. p.350).
semene a acte. (civ. 800, 813,
jocuri/e ce contribuesc la
exercitiul corporal, cum:
armele, cursele cu picio-
infiintata prin donatiune
si alte asemenea.
Cu tte acestea judec5.torul pte s resping5, corerea cand suma pus la
nu15, dac se face In fav6rea unel pers6ne neca-
1637. Sunt esceptate
crtlare sat cu carul
joc sat la prinsre ar fi
(civ. 1636; civ.
escesiv5,.
Fr. 1966).
163S.Per46torul nu pte
ut.; 856ur.; civ. Fr. 1969).

1641. Rendita pe vitil,
satt testament este supusit

la reductiune, dad, Intrece
portiunea disponibilA; este
pabile de a primi.
(civ.
841 ur.; 844, 847, 939 ur.;

civ. Fr. 1970).
1642. Rendita pe vitrt
se p6Le Infiinta In fav6-
afar5, numaI in casul cilnd
rea pers6neI ce a plAtit

pretul, sat a alteI a treia
ce n'are niel un drept la
Fr. 1967).
si intrunesce Insusirile uneI liberalitti, totusI nu

este supusit formelor sta-
In niel un cas repeti ceea
ce a pliait de bunit voe,
astigatorul a Intrebuintat
dol, Inselliciune sat am5,giro. (civ. 953, 960, ur.;
1092; c. p. 332; 334; civ.
CAPITOLUL
Despre contractut de renditd

pe vi(d.
Sectiunea I.Despre natura

contractului de renditd
pB vi(d.
1639. Rendita pe vitA
rendit5..
In casul din urma, de
bilite pentru donatiune;
ILIA este In totul supush,

dispositiunilor articolulul
precedent. (civ. 751, 1640:
civ. Fr. 1971, 1973).
1643. Ea se p6te lnfiinta
In favrea uneT sat mal

multor pers6ne. (civ.
se pte Infiinta cu titlu 1972).

www.dacoromanica.ro
888
1644. Este Wit lucrare
orI ce contract de ren-
dita pe vitft, Infiintat

favrea unei pers6ne care
era deja mrt& In mo-
mentul facerel contractulul. (civ. Fr. 1974).
din produsul vinderel, o
sum& suficient& spre plata

termenilor. (civ. 1020,1365,
1367, 1646, 1651, 1719 ur;
1824 ur.; civ. Fr. 1978).

164$. Infiintatorul ren-
1645. Contractul de ren-
ditei nu pate sft se libereze de plata eI, oferind
data contractuluI, este nul.

(civ. 1644; eiv. Fr. 1975).
In a aror favre s'a in-
ditft pe vit6, in favetrea

uneI pers6ne afeetate de
o ND& de care a murit In
interval de 20 4i1e de la
Sectiunea 11.Despre efeetele

eontractului de renditd pe
vit4(.4 intro pdrtile contraetante.
1646. Acela in a c&rut

favre s'a Infiintat cu ti-
tlu oneros, o rendit& pe

vitft, pte sft at% sfaramarea contractului, (lac&
Infiintfttorul el nu cm asi-
gurttrile stipulate pentru
executare. (civ. 1019, ur.;

eiv. Fr. 1977).
1647. Singura neplatft
a termenelor expirate a
renditeI nu d drept celul
In a anti favre este In-
fiintat5,, sft cr& Intrcerea
capitaluluT, sati reintrarea
in posesiune a fonduluI
instainat. El are numaI
dreptul de a face sit se

sequestreze i stt se vinz&
averea debitoruluI seD,
cere ca, neconsimtind

debitorul, sit se reguleze
inapoiarea capitahtlul qi
renuntand la repetitiunea
anuitiitilor plfitite, orI cat
de lung& fie vita acelor
fiintat rendita, si orI cut

de oners5 fie prestatiunea renditel. (civ. 1893;
civ. Fr 1979).
1649. Rendita pe vitrt
se dobndesce de proprie-
tarul el In proportiunea
4i1e1or ce a trait.
Bat& Ins& s'a stipulat

ca termeniI eI sa se plfttsa anticipat, atunci se
consider& de castigat fie-
care barmen din diva in
care a venit plata lul. (civ.

523, 525, 527, 1280, civ.
Fr. 1980).
1650. Numal In casul

In care rendita pe vitft
s'a Infiintat cu titlu gratuit, se Oft, i stipula ca
dinsa s5, nu fie supus& se-
questarel. (civ. 1640 ur.,
1718; pr. civ. 408, 613 ur.;

eiv. Fr. 1981).
1651. Proprietarul renditel pe vita nu pte s&

eft& termenele expirate de
cat justificand existenta

sa, ori existenta pers6itel
www.dacoromanica.ro
969
In fav6rea Aral' s'a !Tiffin-
sub conditiunT mal putin
Fr. 1983).
grele.
Cautiunea ce Intrece da-
tat. (civ. 120, 1169; civ.
toria sat care este con-
TITLUL XIV.
Despre Ddefusinne
(cantiune)
CAPITOLUL L
Deapre natura fi intinderea

lidejusiunei.
1652. Cel ce garantzit

o obligatlune, se lga dare
creditor de a Indeplini In-
sus! obligatiunea pe care

debitorul nu o Indeplinesce. (civ. 943, 946, 1179,
1656, 1666 ur.; c. com.
803, 855: pr. civ. 392 ur.,
civ. Fr. 2011).
1653. Fidejusiunea nu
p6te exista de cat pentru
o obligatiune valid5..
Cu t6te acestea se 'Ate

face cine-va fidejusorele
uneT obligatiunT ce pte
fi auulata In virtutea unel esceptiunl personale
debitoruluT, cum de pilda

in casul de minoritate.
(civ. 964, 965,968 ur. ; 1681,
c. com. 352, 353; civ. Fr.
2012.)
1654. Fidejusionea nu
pote Intrece datoria debitorelul, niel p6te fi ficutli,
sub conditiunT mal oner6se.
Bite fi Ina numal pen-
tru o parte
datoriel
tractatft sub conditiunT maT
oner6se e valid& numaT

pb,n5, In m5sura
uneT principale. (civ. 1656
ur,; civ. Fr. 2013).

1655. OrT-cine pte
se fac5, fidejusore faril, or-
dinea si chiar fro5, sciinta
acelui pentru care se obi
Asemenea se pte face

nu numaT pentru debitoml principal, dar si pentru fidejusorul acestuia.
(civ. Fr. 2014).
1656. Fidejusiunea tre-
bue sr),
fie expresh si nu
se pte intinde peste marginile In care s'a contraetat. (civ. 1041, 1203; civ.
Fr. 2015).
1657. Fidejusiunea nedeterminatil, a uneT obli-
gatiunl principale, se Intinde la t6te accesoriele

uneT datoril, i mnc i la
spesele prime' reclamatiunT, si la tte cele posterire notifiarel* ffieute
fidejusorulul. (civ. 1654,

1666; civ. Fr. 2016).
1658. Indatoririle fidejusoruluT tree la eredi, gar
de constringerea corporala
War (lac& Indatorirea era
asigurat5, prin constringe* Din er6re so dice aci notificd/rei, In lee de notifloirt,
www.dacoromanica.ro
870
gere corporal. (civ. 653,

1657; civ. Fr. 2017).
1659. Debiterul obligat
a da sigurabta trebue
presinte o persiSna. capa-
bilft de a contracta, care
stt poscia avere Indestula
spre a garanta o obliga-
tiune, si care sa alb& domiciliul In teritoriul juridictional al cartel apela-
tive la care trebue sit se

dea. (civ. 1675; pr. civ.
393 ur.; civ. Fr. 2018).
1660. Solvabilitatea
garant se masrit nu-
maI dupa nemiscat6rele

ce pot fi ipotecate, afarit
de casul cand datoria este
mica sag afacerea este

comercialft. spre acest fi-
nit nu se pot lua In consideratiune nemiscatrele
In litigia, niel acelea situate la o asa departare

in cat sft devina f6rte di-
ficile lucritrile executive asupra-le. (civ. 1659, 1675,

1806; civ. Fr. 2019)
1661. Dacii, fidejusorul,
capatat de creditor de bunft
voe saa judecatoresce, a

devenit apoI nesolvabil,
trebue A. se dea un altul.
Acstft regulit nu se apilot" In singurul cas In
care fidejusorele s'a dat
numalin puterea uneI con-
ventiunI prin care creditorele a cerut de fidejusor
o anume pers6n6.. (civ.

1133; civ. Fr. 2020).
CAPITOLUL II.
Despre efeetele fielejusiunet.
Sectitmea LDespre efeetele

dejusiunet intre creditor si
eau(ionator (fidejuser).
1662. Fidejusorul nu
este tinut a plitti credito-
ruluI de cat find nu se
pote indestula de la debitorul principal asupra a-
vereI cruia trebue mal
nti sft se face discutiune,
afara numaI and
InsusI a renuntat la acest

beneficia, saa s'a obligat
solidar ce datornicul. In
casul din unrat efectul obligatiunel sale se regulza dupft principiile statornicite in privinta datoriilor solidare. (civ. 1677,
pr. civ. 112; c. com. 42,
464; civ. Fr. 2021).
1663. Creditorul nu este
indatorat s discute averea debitorulul principal,
daca garantul nu o cere
de la cele d'antaia leernl

indreptate contra sa. (civ.
1662; civ. Fr. 2022).
1664. Fidejusorele care
cere discutiunea trebue
indice creditorulul averea
dellitoruluI principal si
anticipeze spesele cuviin-
ciase pentru punerea In
lucrare a executhrel.
Nu se va tine In smil
aratarea bunurilor debitoruluI principal situate
afar& din teritoriul juri-
www.dacoromanica.ro
dictional al curte! apelativo in care trebue sd, se

efectueze plata, sa a bunurilor In litigiti, orI a
bunurilor deja ipotecate
pentru siguranta datoriei,
care nu mal sunt in po-
sesiunea debitorului. (civ.

1660, 1665, 1791; civ. Fr.
2023).
1665.
De cite ori cau-
tionatorul va aeda bunurl

in cuprinderea articolulul
precedent si va anticipa
spesele euviincise pen-
tru discutiune, creditorul

rfimilne d'Are garant respunletor pan la val6rea
hunurilor arkate, In cas

de nesolvabilitate a debitorului principal survenitd
prin anAnarea urmdrirel.
(civ. Fr. 2024).
1666. edad mai multe
perstine ad garantat unul
si acelas creditor pentru
una si aceeasl datorie, fiecare din ele reindne obligat
datoria In(civ. 1039 ur.; 1652,
1657, 1674; civ. Fr. 2025).
Cu tito acestea
fie-care din persnele ardtate In articolul precedent, Intru cat n'a renun1667.
tat la beneficiul
pdte cero ea creditorul sfi,
divide mal intditi actiunea
sa i ste, o reduci la proportiunea fie-cdrui.
Dacii unii din garant
()rail nesolvabill In timpul
871
In care unul din el obti-
nuse divisiunea , acesta

rmb,ne obligat In pro-
portiunea une! asemenea

nesolvabilitti; daca Insd
neaolvabilitatea a supravenit dupit divisiune, atunci nu mal pte fi res-
punptor pentru acsta.
(civ. 1668, ur.; pr. civ.
112; civ. Fr. 2026).

1668. Dacri, creditorul
insusl si de bund voe a

ImpArtit actiunea sa, nu
mai pa sd se lepede de
acestd, divisiune, de si, mal
Inainte de timpul In care
a primit-o unil din cau-
tionatorl ad fost nesolvabill. (eiv. 1049; civ. Fr.

2027).
Sectinnea II.Despre efectele
fidejusiunet intre debitor
cautinator (fidejusore).
1669. Cautionatorul ce
a p15,tit are regres contra
debitoruluI principal, atat
cind a garantat cu sciinta
debitoruluI cit si pe ne-
sciinta
Regresul se Intind eatitt
asupra capitalului cal si

asupra dobttnOilor si a spe-
selor ; cu tte acestea ga-
rantul nu are regres de

cal pentru spesele Multe
de dinsul dupd ce a notificat debitorulul principal reclamatiunea pornitd
asuprk-I.
Fidejusorul are regres
www.dacoromanica.ro
372
pentru dob&nda sumeI

ce a pltit, chiar c&nd datoria nu produce dobind&
Inc&
i pentru daune-
interese clac& se envine.
Cu tte acestea dobn(pie ce ar fi fost datorite

creditoruluI nu vor merge
in faveirea garantulul de
eftt din pm, in care s'a
c&nd in timpul platel, datornicul ar fi avut me4ifc

de a declara stins& datoria sa, 'I r6m Ame mns drep-
tul de a cere Inapoi de

la creditor banil datl. (civ.
974, 994, 1669 ; civ. Fr.2031).
1673. Fidejusorul, i f,r&

a fi plfttit, 'Ate s& reclame
desdaunare de la debitor:
notificat plata. (civ. 1093

1108; c. com. 803 ur.; civ.
judecatit pentru a pl&ti;
Fr. 2028).
1670. Cautionatorul ce
falit sa in stare de ne-
a platit datoria intr& in

dreptul ce avea creditorul contra datorniculut.
(civ. 1108, 3, 1682; civ.
Fr. 2029).
Ctind sunt mal

multi debitorI principalI
1671.
solidan l pentru una si aceial

fidejusorul
ce a garantat pentru ei
MI, are regres In contra

fie-c&rui din e! pentru repetitiunea sumei totale ce
a plAtit. (civ. 1108, 1664.
1670, 1682; civ. Fr. 2030).
1672. Fidejusorul ce a
plfitit prima data, nu are
regres contra debitorulul
principal ce a plAtit de a
CAnd este urm&rit In
Chad debitorul se afi,
solvabilitate;
Cind debitorul s'a
indatorat de a '1 libera

de garantie Inteun termen determinat i acesta
a expirat;
and datoria a de-
venit exigibil& prin sosirea scadenteI stipulate;
Dup& trecerea de 4ece

anI,ctind obligatiuneaprin-
cipal& nu are un termen

determinat de seadentft,
lntru eta iris& obligatiunea principal& nu ar fi
fost de asa fel in c&t stt
nu p6t& a se stinge inaintea unui termen determiAat, cum de exemplu tu-
nea de repetitiune contra
tela, orl Intru c&t nu s'a stipulat contrariul. (civ.1022,

1025, 1684; civ. Fr. 2032).
rit si froft sh fi Insciintat
Seetienea III.Despre efectele

fidejusiunei intre mai
mu/ti garant.
doua 6111; are ins, actiu-
creditorulal.
Cilnd fidejusorul a phi,tit, fruti s fi fost urm6,pe datornioul principal, nu
1674. CAnd mal multe

va avea niel un negros
contra acestuia in casul pers6ne ati garantat penwww.dacoromanica.ro
878
tru unul i acelas debitor
torest nu p6te cere dis-
torie, garantul ce a platit

datoria, are regres contra
celor laltl garantI pentru
portiunea ce privesce pe
fe-care.
Cu tte acestea nu are
1678. Cel ce s'a faca

garant numal pentru fi-
pentru una si aceiasl da-
loe regresul de at cand

garantul a platit in unul
din casurile arkate In articolul precedent. (civ. 991

1108; Fr. 2033).!
CAPITOLUL III.
Despre fidejusiunea legald

si cea judecatoresc4
1675. De cate orT o per-
sna este obligaa de lege
sita de judecator a da o
garantie, garantul ce se
oferesce trebue sa, alba, con-
de art,
diliunile
1659 si 1660. Fidejusiunea
judeatorsca trebue Inca

s Vota, fi supusa la con-
stringere corporala. (civ.

15, 106, 109, 541, 666, 644,
718, 1364, 1659, 1660, 1806,
Pr. civ. 106, 112, 129, 155,

392, ur.; c. com. 339, 134;
civ. Fr. 2040).
1676. Gel ce e dator

dea o garantie, e liber
(lea un amanet sa6

asigurare care a se gil.-
ssca suficientft pentru asigurarea creantel. (civ.

1685, ur., pr. civ. 107; civ.
Fr. 2041).
1677. Garantul judea-
cutiunea averei debitorelui principal. (civ. 1662;

civ. Fr. 2042).
dejusorul judeatoresc, nu
p6te s ara discutiunea
avereI debitorulul principal i a fidejusorelui, (civ.

Fr. 2043).
CAPITOLUL W.
Despre stingerea ficlejusinnei.
1679. Obligatiunea ce
nasce din fidejusiune se
stinge prin acole cause prin
care se sting si cele-lalte
obligatiuni. (civ.1044,1045,
1091 ur.; civ. Fr. 2034).
1680. Confusiunea urmaaintre datornicul principal si fidejusorul 866, prin
eredirea unuia de catre altul, nu stingo Aluna ereditorului contra aceluT ce
a garantat pentru .fidejusor. (civ. 1154; civ. Fr.

2035).
1681. Garantul se pte

servi In contra creditoruluI de ate exceptiunile datornicului principal meren.
te datoriei; ina nu'I pte

opune acele ce sunt cmrat personale datornicu-
!u!. (civ. 1093, 1118 un.,

1142, 1148, 1155, 1201,1216,
1653, 1837, 1890, 1906 ur.;

civ. Fr. 2036).
1682. Cautinatorul se
liberza, de garantia sa,
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 168:1 1689)
97 4
cand nu pate sa intre In trat in regulh ce se enunte

suma datorita, specia si
drepturile, privilegiele
ipotecele creditorului din
causa acestuia. (civ. 998,
1107, 1169; civ. Fr. 2037).
1683. Daca creditorul
primesce de buna-voe un
imobil sag alt lucru In plata

datorieI principale, cautio-
natorul ramane liberat

chiar cand creditorul a fost
evins din acel lucru. (civ.
1128; civ. Fr. 2038).
1684. Prelungirea termenulul acordat de creditor in favarea datorni-
natura lucrurilor amanetate saa o discriptiune de

calitatea, greutatea i m6sura lor.
Facerea unuI act Inscris
Inregistrat nu este nea-
pitrat de cat dud datoria

trece peste 150 lei. (civ.
1171, 1179, 1182, 1191, ur.,
1722,1730; c. com. 478, 479,
480, 495 ; civ. Fr. 2073, 2074).
1687. Preferinta aratatft
In art. precedent nu se
pote Infiinta In privinta
culuI principal, nu liberza

pe fidejusor de garantia sa,
mobililor necorporall, cum

creantele mobiliare, de cat
Fr. 2039).
bitoruluI creanteI date In

amanet. (civ. 1171, 1174,
care pote In acest cas sa.

urmarsca pe debitor pentru plata. (civ. 1673; civ.
prin un act In regula Inregistrat si notificat de1182, 1393, 1686, 1688; civ.
TITLUL XV.
Despre amanet
1685. Amanetul este un
contract prin care datornicul remite creditoruluI

sad un lucru mobil spre
siguranta datorieL(civ. 942,
1139, 1316, 1591 ur., 1676,
1689, 1690, 1730 3; c.

com. 478 ur., 495, 496 ur.;
civ. Fr. 2071).
1686. Amanetul d creditoruluI drept de a fi pia,

tit din lucrul amanetuldi
cu preferintit Inaintea altor creditori.
Ca s resulte preferin.ta se cere un act Inregis-
Fr. 2076).
1688. In tate casurile

Ins& acest privilegia nu
subsist& asupra amanetu-
luI de cat child s'a dat
a ramas In posesiunea cre-
ditoruluI saa unuI al trei-
lea ales de partI. (civ. 1139,

1316 ur., 1393, 1730; c. com.
480, 496; civ. Fr. 2076).

1689. Creditorul, la cas
de neplata, nu pote sa,

dispuna de amanet; are
dreptul Insa s earl de la
judecator ca amanetul sa-I

ramana, luI, drept plata,
si prima la suma datoriei,
cu ale el dobanp, de se
cuvine, dupa o estamaOune
www.dacoromanica.ro
ricutit de expertI, orI aft

se vIndit la licitatiune.
875
tuna dobindile creanteI

amanetate se in In snift
E null ori ce stipula- asupra capitaluluI datotiune prin care creditorul riel. (civ. 1101, 1111; civ.
s'ar autorisa sati a'el a-. Fr. 2081).
propia amanetul sag a dis1693. Dad creditorql
pune de dinsul fat% formalitiltile sus aratate. (civ.
5, 968, 1008, 1700; pr. civ.
211 ir., 437, ur.c. co.
482-488; civ. Fr. 2078).
abusii de amanet, debito-
rul 'Ate sft crft ca acel

amanet sii se pun sub
se questru. (oily. 1632, 1685).
1694. Debitorul nu p6te
1690. Pin la expro-
pretinde restitutinnea a-
este s se facit, el r6n-fane

proprietarul amanetulul.
(civ. 1685, 1686, 1701; civ.
Fr. 2079).
1691. Creditorul r6spunde, dupft regulile stabilite
la Whit: Despre contracte
tft s'a fost dat amanetul.

Dac acela debitor ar
priatiunea debitorulul, de
qi obligatiuni in genere,
de perderea sag strichciunea amanetuluI provenitft

din culpa sa.
Asemenea ei debitorul
trebue a hit6rc creditoruluI t6te spesele utile ei

cele necesare ffteute pentru conservarea amanetu-
lui. (civ. 991, 999, 1081 ur.,

1156 ur., 1690; c. com. 481,
civ. Fr. 2080).
1692. Dad s'a dat drept

amanet o creantg, ce produce dobtindT, creditorul
trebue sg, tina In snig, aceste dobetndI asupra dobandilor ce am fi datorite.
Dad, datoria, pentru a

cruel sigurantii s'a dat amanet o creantk nu produce ea lush* dobin4I, a-
manetuluI de c4t dug& ce

a pliitit in intreg capitalul,
dobkndile ei spesele datoriel pentru a cilrel siguranfi fftcut o an& datorie cii-
tre acelae creditor dupft
traditiunea amanetulut, i
o asemenea datorie ar fi
devenit exigibilg, lnainte
de plata prime datorii,

creditorul nu va putea fi
constrins sft libereze ama-
netul mal Inainte de a fi
plittit ambe creantele,chia r
clind nu s'ar fi stipulat de
a subordina amanetul la
plata datoriel a doua. (civ.
1619, 1730; civ. Fr. 2082).
1695. Amanetul est nedivisibil, de ei datoria este
divisibilft Intre eredii de-
bitorelui, ori intre aceia

ai creditoruluY.
Eredele debitorulu, ce
nu* ei-a plfttit partea sa
* Particula nu, care face acest
articol neinteles, credem cit dill
erre figurzii In textul oficial.
www.dacoromanica.ro
876
de datorie, nu pte cere

restitutlunea phrtel sale
de amanet at/it timp
datoria nu este platitil in
Intregul el.
vice-versa, eredele
creditoruluT care si-a pri-
mit partea sa de datorie,

nu pte sA restituiasa amanetul cu daunarea coeredilor s Inca nep15,tit1.
(civ. 1058, 1062; civ. Fr.
2083).
1696. Dispositiunile pre-
cedente nu se aplia, in
materie de comerchl,
la casele de Imprumut pe
amanet, In privinta direra se va urma dup5, legile si regulamentele rela-
tiva la dinsele. (c. com.

478-489; civ. Fr. 2084).
TITLUL XVI.
Despre antiehrese
1697. Antichresa este
un contract, prin care creditorul dobAndesce dreptul de a'si apropia fructe-
le unul imobil remis lul

de datornic, ca indatorire
de a le imputa pe fie ca-
re- an asupra dobtindilor,

de sunt datorite, i apoi
asupra capitalului creantei
sale. (civ. 1698 ur. ; civ.
2085).
1698.
Acest contract
trebue s5, fie f5cut Inscris

transcris, Intru citt este
o
datorie mal mare. de
150 lei. (civ. 1179, 1191,

1197, 1198, 1686; civ. Fr.
2085).
1699. Creditorul, daca
nu s'a stipulat contrariul,

este dator sa platscrt drile si sarcinele anuale ale
imobilului ce posedii in
antichresiL Asemenea tre-
bue s ingripscii, de In-
tretinere si stt fax& reparatiunile necesare si utile

ale imobiluluI; la din contr5,, r6milne respundkor
de daune-interese.
Tte spesele relative la
obiectele sus-aratate se vor
preleva asupra fructelor.

(civ. 1691; civ. Fr. 2086).
1700. Debitorul nu pte
reclama folosinta imobi-
luluI dat In antichres5,, mal
Inainte de a fi plAtit
datoria. Creditorul Insfi ce

A
oesce a se libera do Indato-
ririle enumrate In articolul precedent, pte tot-d'auna, Intru cat n'a renuntat
expres la acest drept, sili
pe debitor stes1 prim6sett IndArrit folosinta imobilului. (civ. 1694; civ. Fr.
2087).
1701. Creditorul nu de-
vine proprietar al imobilulul prin singura neplatit

a datoriel la termenul stipulat; orl-ce clausulfi con-
trarie este nun,.
La neplata, pte s crit

expropriatiunea debitorulul (WO, formele legale,
www.dacoromanica.ro
(civ. 5. 1008, 1689; civ Fr.

2088).
1702. Dispositiunile art.

1695 se aplica la antichrese Intocmal ca la amanet.
(civ. Fr. 2090).
1703. Creditorul antichresist conserva asupra

fonduluI 0 cele-lalte pri-
vilegll 0 ipotece, legal
formate i conservate. (civ.

1697, 1698, 1700, 1790; civ.
Fr. 2091).
TITLUL XVII.
Despre transactinne
1704. Transactiunea este
un contract prin care partile terminii. un proces Inceput sati preintampina un
proces ce pate sa nasca.

(civ. 791, 969, 1191, 1709
ur.; pr. civ. 339 ur.; civ.

Fr. 2044).
1705. Transactiunea tre-
bue sa, fie constatata prin

act scris, 1171, 1176, 1191
ur., 1704; civ. F. 2044).
1706. Transactiune pot
face numal aceI ce pot

dispune de obiectul coprins In ea.
AceI Ins5, ce nu pot dis-
pune de obiectul coprins
in transactiune, nu pot
transige de cat In formele stabilite de legI speciale. (civ. 5, 113, 199 ur.,
413, 963, 966, 968, 1707,
1711; pr. civ. 339, 340; c.
com. 810; civ. Fr. 2045).
877
1707. Se pate transige
asupra uneI actiunI civile

ce deriva din o infractiune.
(pr. p. 4; civ. Fr. 2046).
1708. In transactiune se
pate stipula o penalitate

contra celul ce nu se va
tinea de dinsa. (civ. 1020,
1021, 1066, ur.; civ. Fr.
2047).
1709. Transactiunile se
marginesc numal la
o-
biectul lor ; renuntarea, M-
elia in tate pretentiele
0 actiunile, coprinde numaI aceea ce se report&

la pricinele, asupra carora a urmat transactiune.
(civ. 984, 1710. 1716; civ.
Fr. 2048).
1710. Transactiunea nu
se Intinde de cat asupra

pricinilor de call tratza,
fie intentiuneapartilor ma-
nifestat prin expresiuni

speciale saa generale, orl
resulte ea ca o consecintii,
necesara din ceea ce s'a

expres. (civ. 977, 984, 1709.
1716; civ. Fr. 2049).

1711. Transactiunile at
intre partile contractante

puterea uneI sentinte neapelabile. (civ 79, 954, 966,
1200, 1201, 1206, 1704, 1709 ;
pr. civ. 288, ur.; civ. Fr.

2052).
1712. Este admisibil

actiunea de nulitate contra unei transactiunI, pentru er6rea asupra pers6-
ne1 sail a obiectulul in

www.dacoromanica.ro
318
CODOL CIVIL (Art. 1713-1710)
proces. (civ. 954, 966, 1191;
civ. Fr. 2053).

1713. Asemenea se Oto
ataca transactiunea facu-
ta spre executarea unuI
titlu nul, alar numal dind

partile ar fi tratat expres
despre nulitate. (civ. 954,
966, 1167, 1190 1711; civ.

Fr. 2054).
1714. Transactiunea
cuth, pe documente dovedite In urma, de false, este
nula. (civ. 966; pr. civ.
290 ur. 366; civ. Fr. 2055).
1715. E asemenea nula,
prin fapta uneia din partile contractante.

Insa transactiunea va fi
nula, cind ea nu ar coprinde de cht un singur
obiect i s'ar dovedi din

documentele In n'In& des-
coperite, ch, una din part
nu avea niel un drept

asupra aceluI obiect. (pi'.
civ. 290, 296; civ. Fr. 2057).
1717. Invederata gre-
sla In socoteli, urmata la

facerea transactiuneI, nu
pagubesce pe niel una din
transactlunea asupra unul

proces finit prin sentinta
partI, i trebue sa se repareze. (civ. 1712; pr. civ.

292; civ. F. 2058).
partile sati una din ele

n'aveaa cunoscinta.
Chnd sentinta necunos-
Despre privilegii vi
neapelabila, despre care
cuta partilor ar fi Inca a-
pelabil, transactiunea va*

fi valida. (civ. 954, 1202;
civ. Fr. 2056).
1716. Ch,nd partile aii

transigeat In genere asupra tuturor afacerilor ce ar
putea sa existe futre dinsele, documentele ce le ar

fi fost necunoscute lor In
timpul transactiunel,
cari s'ar fi descoperit In
tima, nu constituesc un
titlu de anularea transactiunel, Mara numai atuncI

chnd ar fi fost ascunse
* In editiunea oficial& din erkre
SO dice act ar In lec de va.

** In ticket& materie a privilegielor ei ipotecelor vom indica
TITLUL XVIII.
ipoteci**
CAPITOLITL I.
Disposijiuni generale.
1718. OrI-cine este obligat personal, este tinut
de a Indeplini indatoririle
sale cu thte bunurile sale
mobile i imobile, presente
viit6re. (civ 1719, 1824,
1826, ur.; pr. civ. 379 ur.;
1. Bel. 7; civ. Fr. 2092).
1719. Bunurile unui de-
bitor servesc spre asigurarea comuna a credito-
rilor sdi, i pretul lor se

atat articolile corespundtre din
legea belgiank de la 16 Dec. 1851
cal gi articolele coreepungetime ale

codulnl frances.
www.dacoromanica.ro
CODuL CIVIL (Art. 1720 1727)
imparte intre eI prin analogie, d'ara de casul
criad exista futre creditorl
cause legitime de prole(civ. 1718; pr. civ.
450, ur., 477, ur., 578 ur.,

c. com. 786; 1. Bel. 8; civ.
Fr. 2093).
1720. Causele legitime
de preferinta sunt privi-
379
ditor cdlitatea creanteI sale
de a fi preferit celor-laltl
creditori, fie chiar ipote-
carl. (civ. 1686, 1723, 1737,
1738, 1741, 1790; c. com.
387, 437, 678 ur; 1. Bel. 12;
civ. Fr. 2095).
1723. lntre creditoril
privilegian preferinta se
regulza, dupa diferitele ca-
legiile i ipotecele. (civ.

494, 771, 1377, 1686, 1722
ur., 1746 ur.; /. Bel. 9;
civ. Fr. 2094).
ntan ale privilegiilor. (civ.

1729 UF.; c. com. 678-681;
I. Bel. 13: civ. Fr. 2096).
recolte, saa alto bunurI

mobile vor fi fost asigu-
aa de o potriv6, drept la
1721. Citnd un imobil,
rate in contra incendiulul,

san In contra orl-caruI alt
cas fortuit, suma, ce se va
datori de catre asigurator,
va trebui, daca nu va fi
fost cheltuita In repara-
tiunea obiectuluI asigurat,
fie afectata la plata

creantelor privilegiate
sft
ipotecare, dupa rangul fie-
carel din ele.

Asemenea se va urma
si cu orI-ce despagubire
va fi datorit6, de catre o
a treia persna, pentru
perderea totala saa doterioratiunea obiectuluI Insfircinat de un privilegia
saa ipotec6. (c. com. 448,
679; 1. Bel. 10).
CAP1TOLUL H.
Despre privilegii.
1722. Privilegiul este
un drept, ce da unuI oreCodul O
1724. CreditoriI privi-
legian, carl a acelas rang,
plata. (civ. 1723; c. com.

681; 1.; Bel. 14; civ. Fr.
2097);
1725. Privilegiile tesaurulal public si ordinea
in care se
exercitft ele,
sunt regulate prin legI

speciale.
Tesaurul public nu p6te
Mine un privilegia In
contra drepturilor pers6-
nelor al treilea dobandite

mal Inainte. (civ. 1730
8, 1753; art. 8 1. urm6.r.
77, art. 17 1. comptab.; I.
Bel. 15; civ. Fr. 2098).
1726. Privilegiile pot fi
atftt asupra mobilelor c6,t
asupra imobilelor. (1. Bel.
16; civ. Fr. 2099).

Seetiunea I.
Despre
cari se intind asupra mobilelor qi intobitelor.
1727. Cheltuelile de ju-
decata sunt privilegiate
www.dacoromanica.ro
12
attt asupra mobilelor

asupra imobilelor, In
privinta tutor creditorilor
In interesul cftror Eta fost
acute. (civ. 1729, 1737; c.
eom. 808; 1. Bel 17).
lui i familieT sale In curs
Sectiunea II. -Despre privilegie

asupra mobilelor.
fecta cu preferintli la plata creantelor ar&tate prin

presentul articol. (civ. 98,
99, 339, 461, 472 ur., 723,
1728. Privilegiile sunt

sat generale, saa speciale
asupra unor mobile:Mc.
com. 786 ur. ;1. Bel. 18; civ.
F. 2100).
I. Despre privilegie generate
aoupra mobilelor.
1729. Creantele privi-
legiate asupra tutor mobilelor sunt cele mal jos

aratate, si se exercitft In
ordinea urm&tare:
Cheltuelile de judo-
cat& filcute In interesul co-
mun al creditorilor;
Cheltuelile Ingrop&reI
In raport cu conditiunea
si starea defunctulul;
Cheltuelile blel celel
dup& 'Irma Monte In curs
de un an;
Salariele menilor de
servicia pentru un an tre-
cut si restul datoriet din

anul curent;
Salariul de Ose lunI al
calfelor de pr&vb,lie, i sa-
lariul pe o lunit al lucrittorilor cu 4iva;

Pretul obiectelor de
subsisten t& date debitoru-
de Ose lunI.
CAM valarea imobilelor

n'a fost absorbitd, de crean-
tele, privilegiate i ipote-
care partea din pretul lor
ce mal ramane se va a-
919, 1279, 1471, 1723, 1725,
1730 ur., 1093, 1904., ur.;

c. com. 678, 683, 686, ur.,
687, 786; pr. civ. 421
1.
Bel. 19; civ. Fr. 2101).
2. Despre privilegie asupra

6re-cdror mobile.
1730. Creantele privilegiate asupra 6re-cilror mobile aunt:

1. Chiriile arendile. Chad
contractul este autentic,
sail are o dati cert6,1 proprietarul are privdegia
pentru tat& china sad a-
renda pe anul curent, pre-
cum vi pe tot timpul ce

ramitne a curge pin& la
expirarea contractuluI.
Cand contractul nu e
autentic, sail nu are datA

certfl, proprietarul are privilegia numaI pentru chi-
ria saa arenda pe anul
curent i pe anul viitor.

In casul
dad'
prin contractul de arendare sail Inchiriere nu va
fi fost expres prohibit& sub-
arendarea sad sub-Inchi-
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. 1730)
881
rierea, ceI-laltlereditorl al
debitorulul pot reInchiria
datorite pentru instrumen-
tract; dar sunt obligatl de

a plati proprietaruluI tot
ee'l este datorit.
pentru privilegiul arendeT.
casa sat rearenda mosia

pentru timpul ce mal remane a eurge dupa con-
Obieetele asupra aror
se exercite, privilegiul sunt :
Pentru casit, tte mobi-
lele din ea.

Pentru mosie, Ma recolta anuluI curent, precum si tot ce servesce la
exploatarea mosiet
Aeelas privilegit are loe
pentru reparatiunile loca-
tive si pentru tot ce pri-
vesce executiunea contra ctuluI.

Proprietarul mate segues-
tra mobilele carl se afle,
in casa sa sat pe mosia
sa, cand ele ati fost duse

in alt loe, fare, consiiniinintul
i proprietarul
conserve,
privilegiul
set pe aceste mobile, In-
te de exploatatiune, pe
pretul acestor instrumente; In ambe aceste casurI,

cu preferinta chiar Inabatea proprietaruluI mosiel
Creanta pe amanetul
ce este In posesiunea ereditorulut
Cheltuelile !Acute pen-
tru conservarea ilucruldr.

Pretul pentru lucruri
mobile neplatite, dace, se
afle, Inca In posesiunea debitoruluT, chiar si In casul
and a cumperat eu ter-
men de plata.
Dac vInlarea s'a facut
fare, termer' de plata, yinOatorul pte chiar si revendice obiectele vIndute,
pe cat timp se afle, In posesiunea cumperatoruluI,
pote s Impedice, re-
vinderea
acelor
dace, Inse s'a fault cere-
rea sa In termen de opt (plc, dupe, tradarea lucruri-
tru at timp le a revendicat, adia, and sunt In
lor,
01, dace, a facut cererea
tradareI lor.
Perderea actiunel de re-
cestiune mobilele uneI mo-
sa In termen de patru-lecI
ylile si and sunt in cestiune
mobilele unel case, In term en de cinci-spregjeee
2. Sumele datorite pen-
tru seminte, sat pentru

cheltuiala recolteI anulul
curent, asupra pretuluI acestel recolte, i sunaele
si daca lucrurile se
afle, Ina, tot In starea In
care se gaseajla timpul

vendicare aduce cu sine
perderea actiuneI resolutorie a contractulul yinOftrel, In privinta celor-altI

creditorl.
7. Creantele ce_arelun
hangit In aaste, calitate

asupra efectelor voiajori-
www.dacoromanica.ro
882
lor, ce se ala in ospitftria sa.
7, Creanta cheltuelilor
de transport si a cheltuelilor accesorii asupra
transportat, intru
cit timp acela ce l'a transportat, 11 are In posesiunea sa, s't in cele dou6-4ec1
patru ore ce vor urma
tradttreI IncruluI la destinatarul s6, dac acesta

din urrnft. a conservat posesiunea lucrului.
8. Creantele resultAnd
abusuri i prevaricallunI
ale functionarilor publicI,
in exercitiul functiuneIlor,
asupra cautionamentuluI
lor precum i asupra dobfIndirilor*, ce ar fi produs acel cautionament.(civ.
480, 991, 997, 1021,, 1171,
1176, 1182, 1198 2, 1370,
1416 ur., 1421, 1429 ur.,
ur., 1455 ur., 1618,

1621, 1623 ur., 1685 ur.,
ror creantelor in interesul arara att fost filcute.

(civ. 1729 1; c. com. 387;
1. Bel. 21).
1732. Cheltuelile fAcute
pentru conservarea lucrutrec Inaintea privilegiilor anteribre.
Ele trec, In Oto casu-
rile, chiar lnaintea privilegiilor coprinse la numerile 3, 4 si 5 ale articolu-
lui 1729. (civ. 1730 4; 1.

Bel. 22).
1733. Creditorul amanetar, hangiul i crtrAusul sunt preferiV viudatorulul unuT obiect mobiliar care le servesce de si-
guranta, afarii de casul
cftnd ei, primind lucrul, att
sciut c pretul era 'lila

datorit.
Privilegiul vingfttorulul
nu se exercitil, de cat duptt
1446
acel al proprietarulul ea-
1686,1688,1691, 1725,1734,
1737, 1742, 1751,1903,1909,
casul cand vinOttorul, la

transportarea lucrurilor in
locurile inchiriate, a ilcut
1910; pr. civ. 406, 468 ur.,

478,610,611 ; c. com. 2, 387,
388, 437, 589, 675 ur., 686,
716, 786; 1. Bel. 20, civ.

Fr. 2102).
. 3. Despre rangua privilegiiior supra. mobile-lor la
eas de conouirs iatre ele.
1731. Cheltuelile de judecatA vin inaintea tutuice ad dobandirilor, in loc do dolaindilor.

4, Din er6re se
seI safi moie1, afaa de

conoscut proprietarulul
pretil inctt nu i s'a platit.

(civ. 1685 ur.; c. com 387,
388, 786 3; I. Bel. 23).

1734. Sumele datorite
pentru seminte, saa pentru cheltuelile recolteI de
peste am se platesc din

pretul acesteI recolte;
sumele datorite pentru ustensile, cari servese la exploatatiunea mosieI, din
www.dacoromanica.ro
388
pretul acostar ustensile, cu
trebue sh fie constatat prin
Inainte a tuturor celor-lalte
baniI ImprumutatI.
Coered0 asupra imobilelor suecesiunel pentru
garantia impartelel facute
Intre el si a sumelor cu
preferinta In ambo aceste

casurI Inaintea privilegiulul proprietaruluI mosiel.
(civ. 1730 2; 1. Bel. 24).
173$. Privilegiul cheltuelilor de Ingropare trece
privilegit (civ. 1729 2;

L Bel. 25).
1736. Cele-lalte privi-
legil generale sunt pri-
mate de catre privilegiile

speciale. (c. com. 678 ur.;
L Bel. 26).
Seetiunea III.Despre privilegii
asupra imobilelor.
1737. Creditor0 privilegiatI asupra hnobilelor
sunt:
Vindatorul * pe imo-
bilul vindut pentru plata

pretulul. Daca s'ah facut
mai multe vindarl suecosive pentru care a remas
datorit pretulln total saii
in parte, Intaiul vinlator
se preferesce celuI de al
douilea, cel de al douilea
celul de al treilea si asa
mal inainte.
AceI ce ah dat banil
carI ah servit la achisitiunea unui imobil. Trebue
lusa se, fie constatat intr un
mod autentic, prin actul de
Imprumutare, a suma era

destinata a fi Intrebuintata la acsta; asemenea
* In edipunea ermitl din orero
se dice act vinOtortaut.
chitanta vingittorulul
plata pretulul s'a facut cu
carI a remas dator unul
catre altul.
Architectil, antreprenoriI, petrariI i altl lucratorl Intrebuintatl pentru a zidi, a reconstrui,
sah a repara edificil, canalurI sah alte opere, Cu
conditiune Irisa ca prealabilmente sa se fi tuche-
iat un proces-verbal de
catre un expert numit de
tribunalul de prima instante. In circumscriptiunea carul suut situate edificiile, constatator stareI
felulul lucrarilor ce proprietarul va declara ca, are
de gand a face, si numal
In casul cand acele lucrarI
ar fi fost primite cel mult

in curs de sase lunl, dup6,
terminarea lor de catre

expert, asemenea numit de
tribunal. Dar privilegiul

acesta nu p6te trece niel
o date, peste valorile constatate prin al douilea ritoces-verbal, ci se va reduce
la adaosul de valre ce
va fi existand la epoca
alienarel imobilului ca re-
sultat al lucrarilor executate.
www.dacoromanica.ro
CODUL )CIVIL (Art. 1738-1741)
384
5. AceI ce ail Imprumu-
creantele aratate la arti-
tat banl pentru a indemnisa pe lueratorI, se bu-
colul 1729. (civ. Fr. 2107).
ins& numal la casul and
sad prin transcriptiunea

titlulul care a transferat
cut% de acelas privilegia,
1740. Vindatorul privilegiat conserva privilegiul
Intrebuintarea acelor banI

va fi constatata intr'un mod
autentic prin actul de Imprumutare, i prin chitanta lucratorilor, In modul
In care s'a vorbit maI sus
proprietatea eumparatoruluI, i care titlu constata cil

i-se datoresce Intregul pret
despre aceI earl a Imprumutat banl pentru a-
chisitiunea anal imobil.

(civ. 728, 736, 742, 778,
787, ur.; 1021, 1107, 2,
1171, 1294, 1365, 1483 ur;
1488, ur. ; 1742, 1745, 1790,
1902 c. com. 687 12;
civ. Fr. 2103).
Sectiunea IV.---Gum se conserva
privilegiile.
1739. Intre creditorI,

privilegiile nu produc niel
un efect, In privinta Imo-
bilelor, de cat atuncI and

ele s'ail adus la cunosciinta
publicrt, prin inscriptiune,
numaI de la data acelel

inscriptiunI In registrele
tribunalelor de prima in-
stant destinate pentru

acsta, duph modal determinat de lege, gal% de
singurele esceptiunIce ur-
mzrt. (civ. 1722, ur. ; 1745
1780 ur.; 1790, 1818; pr.

civ. 725 ur.; 1. Bel. 29;
saa parte din el; asemenea
i acela care a dat
banl pentru cumpararea

unuI imobil conform aliniatuluI 2 de la art. 1737,
conserva privilegiul s6a
prin transcriptiunea titlu-
lut care constata. destinatiunea ImprumuthreI
trecerea asupra sa a tu-
tutor drepturilor vinopto-
rilor. * (civ. 1365 ur.; 1801,
ur.; civ. Fr. 1208).

1741. Coeredele sat copartasul la o Impartla
conserva privilegiul
asupra bunarilor coprinse
In fie-care lot, sati asupra
lucrulul pus In licitatiune,
pentru tot ce are drept
a reclama in acsta calltate, prin inscriptiunea acestul privilegia In termen
de sse-c,lecl dale socotite de
ladata actulul de Impartsaa de la data adjudecatiuneI prin licitatiune; In
cursul acestul timp niel

o ipoteca nu pate fi con-
civ. Fr. 2106).
stituita In prejudicial coeredelul saa copartasulul
formalitatea inscriptiunet,
Din er6re se dice aci vindtorilor, in Inc de ninkitoru4ui.
1739. Sunt scutite de
www.dacoromanica.ro
CODIJL CIVIL (Art. 1142-4444i)
creditor asupra niel unul

bun care se glisesce coprins In masa comuna.
(civ. 728, 742, 748,
787
ur.; 1737 3, 1740, 1745,

1780 ur.; pr. civ. 692 ur.;
eiv. Fr. 2109).
1742. Architectil, antreprenoriT, petrariI i alti ln-
cratorl Intrebuintatl pen-
tru a zidi, a reconstrui,
saA a repara edifice, canalurT, san alte opere, si

aceI care a& imprumutat
pentru a indemnisa pe
persnele de mal sus, on

banI a caror intrebuintare
se constata conform aliniatului 5 de la articolul
1737, misery& privilegiul
lor prin inscriptiunea proceselor-verbale ale exper-
tilor mentionate la aliniatul 4 al articolula 1737.

(civ. 1738, 1745; civ. Fr.
2110).
1743. CreditoriT i legatariT, earl cer separatiunea

patrimoniului defunctuluT,
conserva privilegiul lor asupra imobilelor succesiu-
nei in fata creditorilor,*

ere4ilor sati representantilor defunctulul, prin inscriptiunea acestul privilegin in termen de sse lunl
de la data deschiderei succesiunei.
Inaintea expirarel acestuI termen, niel o ipoteca
* Credem ea din erre s'a in-
terealat ad actistti
stabilitft de catre
886
ereclif
sea representantiT defunotulul asupra acelor bunuri
spre prejuditiul creditorilor sati legatarilor succesiunel, nu like avea efect.

(civ. 781. 783, 902, 1738,
1745, 1780; civ. Fr. 2111).
1744. Cesionaril acestor
diverse creante privilegiate, exercita intru Vote
aceleasl drepturl, cart le

avea i aceT ce le att cedat aceste creante. (civ.
1106 ur.; 1391 ur.; civ.
Fr. 2112).
1745. Me crean(ele
privilegiate supuse la fornaalitatea inscriptiunei,

privinta citror nu s'ar fi indeplinit conditiunile pres-
crise pentru conservarea

privilegiuluT, nu incetea-
z cu tOte acestea de a
fi creante ipotecare ; ins&
ipoteca in privinta tutor
pers6nelor al treilea nu datza de citt de la epoca in-
scriptiunilor care vor tre-
bui fftcute, dupft cum maT

jos se va arata. (civ. 1725).
1778, 1786; civ. Fr. 2113).
CAPITOLUL III.
Despre ipo feel.

1746. Ipoteca este un
drept real asupra imobilelor afectate la plata nneT obligatiunT.
Ipoteca este din natura

el nedivisibil, $i subsista
www.dacoromanica.ro
COM.. CIVIL (Art. 1747-1754)
886
In Intregimea el asupra
tutor imobilelor afectate,

asupra fie-carul, i asupra
fie-carel portiunl din acole

imobile.
Dreptul de ipoteca, se
conserva asupra imobilelor In ori ce mina va trece.

(civ. 1062 ur.; 1720, 1722,
1790 ur.; 1800; c. com.

813; civ. Fr. 2114).
1747. Dreptul de ipoteca nu se pte constitui

de cat In casurile l cu
1751. Mobilele nu pot
fi ipotecate. (civ. 472 ur.;

1909; civ. Fr. 2119).
1752. Nu se aduce niel
o modificatiune prin acest codice dispositiunilor
legilor maritime In pri-
vinta navelor i bastimen-
telor de mare. (c.
com.
678-694; civ. Fr. 2120).

Seetinnea I.
Despre ipotecele
legate.
formele prescrise de lege.

(civ. Fr. 2115).
1753.Drepturile i oreantele oarl se asigur de

lege prin o ipotea, sunt?
legal& saa conventionala.
asupra bunurilor bffrba-
1748. Ipoteca este saa
(civ. 1749 ur.; 1753 ur.;
1769 ur.; 1. Bel. 43; eiv.

Fr. 2116).
1749. Ipoteca legala es-
te aceea care la nascere

In virtutea uneI disposi-
tlunl speciale a legei.

Ipoteca conventionala,
este aceea care ia nascere
din conventiunea partilor
cu formele prescrise de
lege. (civ. 902, 1738 ur.;
1763, 1769 ur.; 1. Bel. 44;
civ. Fr. 2117).
1750. Se pot ipoteca:
Imobilele carI sunt
In comercia, Cu accesoriile
lor, ce dupa lege se
privesc ea imobile ;
Usufructul asupra acestor imobile i accesorii.
(civ. 471, 488, 492, 963,
1770, 1777, 1824; eiv. Fr.
2118).
Ale femeilor mitritate
tuluI.
Ale minorilor i intercliOlor asupra bunurilor tutorelul.

Ale Statulul, ale comunelor i stabilimentelor
publice asupra bunurilor

perceptorilor i adminis-
tratorilor centrali* (civ.
343 ur, ; 348, 390, 415 ur.;
435, 454, 1242 ur.; 1281,

1754 ur.; 1725; c. com.,
799; civ. Fr. 2121).
1. Despre sigurantele temedor nviritate,
1754. Femeia va avea

o ipoteca speciall asupra
bunurilor ce sunt afectate
prin contractul de casatorie pentru asigurarea doteI alienabile.
* Din er6re se dice ad i centrali,
In loe de complabili.
www.dacoromanica.ro
Ipoteca se va Inscrie de
btrbat Inaintea celebrt.reT
ciisatorieT,
si nu va avea
efect de cftt de la data acelel inscriptiunt

Inscriptiunea va putea
fi cerut si de fernee. (civ.
1242 ur.; 1281, 1753, 1755
ur.; c. com. 799; 1. Bel. 64).
1755. Prin contractul
de clisatorie se vor spe-
cialisa imobilele ipotecate,
obiectele dotall garantate

si suma pftn, In concu-
renta citreia se va putea
lua inscriptiunea ipoteeark

(civ. 1224 ur., 1756 ur., 1.
Bel. 65).
In lipsh de stipulatiunT exprese de ipoten In contractul de ch1756.
siitorie set cand garantiele

determinate prin acest con-
tract nu vor fi indestulttdre, femeea va putea In

timpul citstoriel, In virtutea autorisatiuneI date
de atre presedintele trihunalulul domiciliului sal,
si pana la concurenta sumeI dotale alienabile, st,

crt, inscriptiunea ipotecaril, asupra unuia sat mal
multe imobile anume de-
terminate ale b6rbatuluI

stt. (civ. 1224, 1755, 1767
ur.; c. com. 799; 1. Bel. 66).

1757. Femeea va putea
Inck ciliar In cas de conventiune contrarie, dar

cu autorisatiunea presedinteluI tribunalului do-
987
miciliuluT stti, sil, crli In

timpul clishtoriel inscripti-
unT ipotecare asupra imobilelor bfixbatuluI stti, pen-
tru orI-ce pretentiunl ar

.putea avea In contra lul
In virtutea f6eI sale dotale. (civ. 1756, 1758; c.
com. 799; 1. Bel. 67).
1758. Inscriptiunile luate In virtutea articolelor

1756, 1757 vor artta spe-
cial fin-care imobil, $i vor
determina sumele pentru

care sunt cerute acele inscriptiunI. (civ. 1759 ur.;
e780; I. Bel. 68).
1759. In tte casurile

determinate mal sus In
cae femeea mt.ritatit are
drept de a cere inscripti-
unea de ipotect, asupra
bunurile imobile ale 136.rbatulul, dacii ea nu va exer-
cita acest drept, '1 va putea exercita In numele el

acel ce a constituit dota,
si In lipsa acestuia, chiar
procurorul tribunaluluI de
prima instanta a domiciliuluI femeeT. (civ. 1754
ur.; leg. 22 Oct. 77; 1. Bel.
69, 70).
1760.
Femeea nu va
putea renunta niel intr'un

cas In fav6rea biirbatulul
stfi la inscriptiunile luate
In virtutea articolelor precedente. (civ. 1253, 1281,
1754, 1769; 1. Bel. 71).
1761. 136,rhatul va pu-
tea contesta val6rea, do-
www.dacoromanica.ro
388
CODUL CIVIL (Art. 1762-176S)
tei alienabile, pentru care
s'a luat inscriptiune
1780; pr. civ. 638 ur.; 1.
femee dupg, stvIrsirea cg-
Bel. 49).
1763. Deliberatiunea con-
tribunalul va decide intr'un

mod sumar asupra contes-
motivata i datft dupft ce
de
sgtorieL In casul acesta
siliuluI de familie va fi
tutorul va fi ascultat saft
chemat. (pr. civ. 638 ur.;
tatiunel, numind expert1

pentru estimatiunea dotel
alienabile, i ascultind ra-
1. Bel. 60).
siunile procurorulul. (civ.

1756 ur.; L Bel. 72).
pentru care s'a cerut in-
portul lor, precum i conclu-
2. Despre garantille ce aunt

obligati a da tutorii in interesele minori/or
interdisilor.
1762. Inaintea intrgrel

tutorilor In administratiunea tuteleI, consiliul de
famine va defige suma
pentru care se va lua inscriptiunea ipotecarg, va
argta anume imobilele tutorelul asupra citror acstft

inscriptiune se va cere.
La determinarea sumel
inscriptiuneI, consiliul de
familie va avea In vedere
starea minorulul sat a
terOisilor, natura valorilor
de carl sec ompune acstg
stare si eventualitiitile de
responsabilitate la carI pgte fi supus tutorul.
Con siliul de familie dupg
1764. Tutorul va putea

contesta valgrea venituluI
scriptlune la tribunalul de
prima instanth, la care cas
tribunalul va urma IntocmaI ca la articolu11761.(civ.
1762 ur., 1780; 1. Bel. 51).
1765. Inscriptiunea va
fi luatg de tutor In virtutea deliberatiuneI consiliu-
luI de famine (civ. 1762

ur.; 1766, 1780; pr. civ,
638 ur.; 1. Bel 52).
1766. Consiliul de famine va putea numi special pe unul din membri
01 sag
alt pers6ng pentru luarea inscriptiuneI. (civ. 1765, 1780; 1.
Bel. 53).
1767. Cndtutorele este
tatfil sag mama rtmast in
ipoteca legal& nu va
avea loc. (civ. 352 ur.,
1753 . 2).
3. Despre garantiile ce &nut
suma inscriptinneI sa nu
obligati a da Slatutui, comundar i stabilimentelor publice, perceptorii

st administratorii
minoruluI sag al inter0isula (civ. 390, 454, 1763,
1768. Ipoteca legalg a

Statulul, a comunelor
imprejurgrI piite decide ca
fie mal mare de cat venitul pe un an al stgreI
contabili.
www.dacoromanica.ro
COWL CIVIL (Art. 1799-1/77)
a stabilimentelor publice
asupra bunurilor perceptorilor i administratorilor
publicI, nu se pate stabili
de cat asupra bunurilor

presente iar& nu 0 a celor
viitre. (civ. 1763 3).
Sectiunea II. Deapre ipotecile
convenfionale.
1769. Cine are capaci-
tatea de a Instaina un
imobil pate a'l i ipoteca.
(civ. 199, 401, 458, 950 c.
com. 16, 379; civ. Fr. 2124).
1770. AceI, cari aa a-
supra unuTimobil un drept

suspens prin o conditiune,
saa resolubil In are - cart'

casurI, saU supus la o
actiune de reseisiune, nu
pot consimtl de cat o ipo-
tee& supus& acelora0 conaceloral resditinni

cisiunI. (civ. 1017, 1019,
1900; civ. Fr. 2125).

1771. Bunurile minori-
lor 0 ale interdi0lor nu

pot fi ipotecate de cat
pentru causele i cu for-
mete prescrise de legl. (civ.

199, 401; civ. Fr. 2126).
1772. Ipoteca conven-
tional& nu va putea fi con-
stituit& de cit prin act

autentic. (civ. 778, 1171,
1633, 1848, 1776; civ. Fr.
2127).
1773.Ipotecele consim-
tite In thit strrtint su pot
a.vea efect In Romtnia de

cilt &up& ce actele, prin
380
earl s'a consimtit ipoteca,

se vor fi vizat de preedintele tribunaluluI civil al
situatiuneI bunurilor 0 se
va fi luat inscriptiune.
Acest magistrat va verifica (lac& actele de constitutiunea ipoteceI unesc
tate conditiunile corte de
legile loculuI unde s'aa facut spre a fi autentice.
(civ. 2, 1789; pr. civ. 374;
Bel. 77; civ. Fr. 2128).
tional& nu este valabilit
dad), prin actul de consti-
tutiune al ipoteceI nu se
specific& anume natura 0

situatiunea fie-crtrut imobil al debitoruluI, asupra
crtruI se consimte ipoteca
creanteI. (civ. 1794; 1. Bel.
78; civ. Fr. 2129).
1773. Bunurile viitre

ale debitoruluI nu pot fi
obiectul unel ipotece. (civ.
966; I. Bel. 78; civ. Fr.
2129).
tional& nu pate fi valabilh
de cat atuncl And suma,

pentru care ipoteca este
constituita, va fi determi-
ne& prin act.
Mix& creanta este conditionalft se va mentiona

c6nditiunea in inscriptiune. (civ. 948, 965, 1009,
1015, 1017, 1019, 1746 ur.,
1770, 1781; e. com. 372;

1. Bel. 80; civ. Fr. 2132).
1777. Ipoteca se Seat-
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. I778-1783)
890
de asupra tuturor amelioratiunilor survenite In urma constituireI

ipotecat. (eiv. 462 ur., 494;
civ. Fr. 2133).
Sectionea III. Despre rangla
ipotecelor lutre ele.
1778. Intre
creditor%
ipoteca, fie legal, fie con-
ventionala, nu are rang
de eat din Oiva inseriptiuneI sale In registre. (civ.

1108, 1745,1180, 1780,1790;
I. Bel. 81; civ. Fr. 2134).

1779. Ipotecile inserise
in registre in aceeasI
art acelasl rang. (civ. 1820;
I. Bel. 81; civ. Fr. 2147).

CAPITOLUL IV.
Despre modu/ inscripOunet

privilegiilor i ipotecilor.
1780. Inscriptiunile se
fac la grefa tribunalulul
districtuluI In caro sunt
702 ur., 721 ur.; c. com.,

720-723; 1. Bel. 82; civ.
Fr. 2146).
1781. Spre a opera inscriptiunea, creditorul

debitorul, In persona sat
prin mondatag cu procure
autentice, vor presenta
presedinteluI tribunaluluI
actul autentic al conventiuneI prin care se consti-
tue ipoteca. Tot odata creditorul va face si alegere

de domiciliu la vre-un loe
din circumscriptiunea tribunalulul. (civ. 97, 196,
1132,1746, 1774, 1784, 1788 ;
I. Bel. 83; eiv. Fr. 2148).

1782. Presedintele gasind actul Investit cu tbte
formele cerute de I ege pen-
tru inseriptiune, va ordena inscriptmnea so, dup5,
care se va certifica pe
actul original data si nu-
situate bunurile ipotecate.

Drepturile de privilega
m6rul de ordine, sub care

s'a Inscris In registru. (civ.
1780 ur.; pr. civ. 727).
inscris inaintea morteI de-
de inscriptiune a unei ipo-
ipotece earl nu s'ar fi
bitorulul, nu vor mal putea fi Inserise de cat duprt
treI lunI de la deschiderea

succesiunal. Inscriptiunile
nu vor produce niel un

efect and vor fi foSt luate
In intervalul de timp In
cursul carul aetele acute
Inaintea deschidereI falimentelor sunt declarate,
de lege, nule. (civ. 708,

945; pr. civ. 496 ur., 565,
1783. In t6te casurile
tool legale sat a unui privilegit, este destul ca ereditorul sat mandatarul sOt
singur sit se presinte Inaintea presedintelul tribunaluluI i sa crri, inscrip-
tiunea ipotecel sat a privilegiului s In virtutea

titluluI din care decurge
acea ipotecti, sat acel privilegit, (civ. 1753 ur. 1769
ur.; c. com. 851).
www.dacoromanica.ro
391
1784. Inscriptiunile asupra bunurilor unel persane nuirte, pot fi cerute
725 ur.; I. Bel. 90; civ. Fr,
2149).
1783. Creditorul privi-
inoitii, trebue 01, indice inscriptiunea primitiva ce se

reinoesce. In lips& de o a-
tru o rendita care produce interese, are drept ca
anta ipotecara va avea

rang de la inscriptiunea
din lima. (pr. civ. 721,
numaI de creditor. (civ.

1781; I. Bel. 86; civ. Fr.
legiat sa ipotecar, Inscris

pentru un capital saa pen-
interesele datorite pe treT
anI sa alba acelas rang

ca i capitalul, [ara pre-
juditiul inscriptiunilor ce
pate lua pentru interese

dim& treI an7, si earl vor avea rang din Ohm, inscriptiunel lor. (I. Bel. 87; civ.
Fr. 2151).
1786. Inscriptiunile con-
serva dreptul de privile-
gift si de ipoteca In curs de

cincl-spre-Oece anI din Okla
In care s'at facut inscriptiuntie. Efectul lor Incetza

daca, inscriptiunile nu at
fost reinoite inaintea expirarel acestuI termen.

Cu t6te acestea inscriptiunile luate in faverea
minorilor, interqisilor, a
femeilor maritate, a Statului, comunelor i celor-lalte

stabilimente publice, sunt
dispensate de a fi reinoite
pna, dupa un an de la in-
1800 ur., 1804;
civ. 721,
2164).
1787. Inscriptiunea re-
semenea indicatiune, ere-
726 ur.; 1. Bel. 90).
GAPIToLUL V.
Deopre qtergerea i reduc(iuma
inacripfiunilor.
1788. Inscriptiunile vor
fi sterse saa reduse prin
consimtimintul partilor interesate, capabile de a
consimti la acsta, sal in

virtutea uneIsentinte date
In ultim instanti,
care a dobandit puterea
lucrulul judecat. Mandatul dat spre a face o stergere saa reductiune trebue sa fie expres
tentic (civ, 417, 949, 950,
1200, 1201, 1204, 1740, 1778,
1789, 1800, 1817; pr. civ.
583; c. com. 694; /. Bel.

92; civ. Fr. 2157).
1789. Acte/e facute in

tra strain care constata consimtimintul pentru
cetarea tutelei, disolutiu-
stergerea sati reductiunea

uneI inscrippuni nu sunt
rea din functiune a func-
cat dupa ce s'ati vizat de

presedintele tribunalului
nea casatorieT saU Incetationarulul. (civ. 969, 1740,

1778, 1180, 1781, 1790 ur.,
executorii In Romania, de
situatiuneI bunurilor, care
www.dacoromanica.ro
302
va verifica autenticitatea
acelor acte.(civ.1773, 1788;
pr. civ. 374).

CAPITOLUL VI.
Despre efectul privilegiilor

ipotecelor in contra vers-
olor al treilea cari

defin imobilul.
1790. CreditoriT carT aa
privilegia saa ipotech inunul imobil,
scris
Il urmaresc in orl-ce mana ar trece. (civ. 1719,1722,

1746,1763, 1778,1786,1800;
civ. Fr. 2166).
1791. Daca persna. a
treia, care detine imobilul

nu indeplinesce formantapie mal j os stabilite pen-
tru a purga proprietatea

sa, ea ramine indatorati,
prin singurul efect al inscriptiunilor, In cafitatea
sa de detentor a imobilu-
tul, la tate datoriile ipotecare, i se bucura. de

totl termeni1 de plata ce
avea i debitorul primitiv. (civ.1108,1740,1792,
1804 ur.; civ. Fr. 2167).
1792. Detentorul este

tinut In acelaq cas saa
de a plftti tate capitalu-
rile i interesele exigibile,
la ori-ce suma s'ar urca,

saa de a Iba imobilul
potecat t'ara niel o reserva. (civ. 1791, 1795; civ.
Fr. 2168).
1793. Chad detentorui
nu Indeplinesce una din

aceste obligatiunl pe deplin, fie-care creditor ipotecar are dreptul de a cera
vinilarea imobilulul ipotecat pentru creanta sa. (civ.
1836; civ. Fr. 2169).
1794. Cu -tate acestea
detentorul care nu este

personal obligat pentru
creanta ipotecarft a oreditorulul, pte sil se puna la vinlarea imobilulul

ipotecat ce i-a fost transmis, daca aa mal rmas
alte imobile ipotecate pen-
tru acsta datorie in posesiunea principaluluT saii

principalilor debitorT, i
pte sil ara, discutiunea
prealabilft dupa forma regulatft la titlul Despre

ccvutionament". In timpul
acestel discutiunT se va opri vinlarea imobiluluT
potecat. (civ. 1662 ur.; pr.
civ. 112; civ. Fr. 2170).
1795. Cat pentru lasa-
rea imobiluluT ipotecat, ea
p6te sil fie facuta de catre orT-ce detentor care

nu este personal obligat
la datorie i care are capacitatea de a instraina.
(civ. 949, 1799; civ. Fr.
2172).
1796. Detentorul p6te
sil lase imobilul chiar chipa
ce a recunoscut obligati-
unea saa dupa ce a fost

condamnat in acstli, calitate; litsarea imobilelor
www.dacoromanica.ro
nu Impedick niel pe detentor, pftna la adjudecatiune, de a lua imobilul

inapol plfttind nth datcrria si cheltuelile. (civ. . 1797;
pr. civ. 544, 549; civ. Fr,

2173).
1797. Lasarea imobilu-
luT ipotecat se face prin

declaratiune la grefa tribunaluluT situatiuneT imobiluluT.
Tribunalul va Ineheia
act despre acksta.
Duptt cererea celul mal
diligent dintre cel intere-
sal, se va numi un cura-
tor imobilulul pArksit,

se va urmAri vin4area sa
dupi formele pres cri se pen.

tru expropriatiunl. (civ.
1824 ur.; pr. civ. 496 ur.,

503 ur., civ. Fr. 2174).
1798. Servitutile i drep-
turile reale ce avea asu-
pra imobilulul detentorul

Inaintea posesiuneT sale,
renasc dupft piirksirea set
adjudecatiunea imobilulul.
(civ. 576, 636 ur., 1091,
1795; civ. Fr. 2177).
1799. Detentorul care
a plfttit datoria ipotecark
sat care a lksat imobilul
ipotecat, sak care a suferit expropriatiunea aces-
tuI imobil, are recurs In
garantie, de drept, In con-
tra debitorului principal.
(civ. 1336 ur., 1812; civ. Fr.

2178).
seg
CAPITOLUL VU.
Deepre etingerea privilegillor

qi a ipoteceiar.
1800. Privilegiile si i
potecele se sting:
Prin stingerea obligatiuneT principale;
Prin renuntarea cre-
ditoruluT la ipoteck;
Prin Indeplinirea formalintilor i conditiunilor
prescrise detentorilor pentru purgarea bunurilor dobandite de eT;
Prin prescriptiune.
Prescriptiunea este cftstigatft debitorului, pentru
bunurile care se afiti, In

posesiunea sa, prin expirarea timpulul defipt pentru prescriptiunea a.ctiunilor ce result& din ipotee& sati din privilegit.
Cat pentru bunurile earl

se giisesc In mftnile until
al treilea detentor, prescriptiunea 'leste castigatk
prin expirarea timpulul re-
gulat pentru .prescriptiunea proprietateT in fay&

rea sa ; In casul And prescriptiunea presupune un
titlu, ea nu incepe a cur-
ge de At din 4iva &and

detentorul s'a Inscris
registrele tribunalulul ca
noti proprietar.
Inscriptiunile luate de
creditorT nu Intrerup cursul prescriptiunei stabilite

prin lege In favkrea debi-
www.dacoromanica.ro
CODUL CIVIL (Art. /801-1606)
torulul, sat In fa.vrea unel al treilea pers6ne detentre a imobilulul. (civ.

1091, 1107, 1134, 1780, 1786,
1788, 1801 ur., 1837 ur.,

1863, 1890; c. com. 690;
1. Bel. 108; civ. Fr. 2180).
CAPITOLUL VIII,
Despre modul de a purga proprieta(ile de privilegii

si ipedece.
1801. T6te actele translative de bunurI i drerrturl carl se pot ipoteca se

vor transcrie pe registre
ce se vor tinea spre acest
sfArOt la grefa tribunaluluI in ocolul cruia sunt
b u n urile situate. (civ.1803,
1816; pr. civ. 721 ur.; I.

Bel. 1; civ. Fr. 2181).
1802. Ori-ce act de
instainare a drepturilor
mentionate in articolul
precedent nu se va putea
opune pers6nelor al treilea, de nu se va fi fttcut tran-
scriptiunea cerutft prin acel articol. (civ. 1801, 1803;
pr. civ. 723).

1803. Transcriptlunea
prescris6. prin articolul
1801, transmite dobfindi-
toruluT drepturile ce instrrtintttorul avea asupra
proprietrttel imobiluluI; dar

cu privilegiile i ipotecele
cu cari imobilul era instrcinat. (civ. 1746, 1770 ur.;

civ. Fr. 2182).
1804. Daca noul pro-
prietar voesce a fi aprat
uringririle autorisate prin

Capitolul VI al presentuluI titlu, este tinut, In cta.sul lunel de la transcrip-
tiunea actuluI de transmisiunea propriettiteI, de
a notifica creditorilor la
domiciliile ce 'al aj ales
cftnd at luat inscrippunile ipotecare:
Contractul de dobilndirea imobiluluI.

Un certificat de trenscriptlunea luI.
0 tabeli in trei co-
16ne, din care cea d'Intftia
va coprinde data ipotecelor *1 aceea a inscriptiunilor; cea de a doua, numele creditorilor, i cea
de a treia sumele creantelor inscrise. (civ. 1115,
1806 ur., 1813; c. com. 691;
civ. Fr. 2183).
1805. Noul proprietar

va declara prin acea no-
tificatiune a este gata a

piral indat6 datoriile
sarcinele ipotecare, ramal
pana la concurenta pretulul stipulat prin actul
de instrtinare sat pana

la valrea la care va pretui imobilul, clac& este d6.-
ruit, fr distinctiune intre datoriile exigibile set
neexigibile. (civ. 1791 ur.;

1804; civ. Fr. 2184).
1806. pupa ce noul pro-
prietar a facut notificatiunea prescrisil,
www.dacoromanica.ro
terme-
nul defipt prin articolul

1804, oi daca pretul sti-
pulat nu Vote acopen i t6te
datoriile privilegiate
potecare, orI-ce creditor
al can't' titlu este Inscris,
Liao cere punerea imobi-
lului in vindare prin
citatiune publica, cu indatorire:
De a comunica asta
cerere noului proprietar
in curs de patru-deci dile
de la notificatiunea ce acesta 'I a facut;
De a se supune a sui
pretul imobilului cu a decea parte mal mult peste
pretul stipulat In actul de
Instrainare
Rite acestea se vor comunica, dupti cererea in-
scris a creditorului, atilt

nouluI proprietar cat ,oi
instrainatorului imobilu114 prin tribunalul unde
s'a facut transcriptiunea

actului de instrainarea
mobilulul.
Tte acestea sub pedpsa de nulitate. (civ. 1804,

1808, ur.; pr. civ. 547 un.,
722;_civ Fr. 2185).
1807. Dacit creditorii
nu vor cere punerea in

licitatiune in termenul
cultformele prescrise In
articolele precedente, vale,rea imobilului va rOnfinea
definitiv defipta la pretul

stipulat prin contract, saa
la silnia estimatiuneI In
396
cas de donatiune, oi noul

proprietar va r5mitnea liberat de off-ce privilegia
oi ipotecit, platind pretul
creditorilor dupft ordinea
inscriptiunei lor sat' depun8ndu-I la casa de dei consemnatiunt

(civ. 1115, 1116, 1361, 1800,
posite
1806; pr. civ. 604 ur.; civ.

Fr. 2186).
1808. In cas de revin-
dare, ea se va face cu
formele prescrise pentru

expropriatiunile fortate,
dupi staruinta sat a ereditorului care a cerut re-
vindarea saa a noului
proprietar.
Acela din aceotia care
va starui pentru vindare,
va ingriji a se pune in afiptele de publicatiune pre-
tul stipulat prin contract

Safi declarat dupit estimatiune, oi suma cu care ere-
ditorele s'a obligat a sui
acest pret. (civ. 1806 2;

pr. civ. 640 ur., 544, 549;
civ. Fr. 2187).
1800. Adjudecatartil este dator, peste pretul adj udecatiunel, a restitui dolifinditorului imobiluluI
donatorelut * deposedat
teite cheltuelile ce acesta
a fficut cu formarea contractuluI s60, pentru transcriptiunea lui, acelea ale
notificatiunel, oi cele fa* Din er6re se (pee nei (Ionatorelui, in loe de cionatartglur.
www.dacoromanica.ro
SOR
cute de el la vim:lama prin

licitatiune. (civ. 1019,1341,
1809; civ. Fr. 2188).
1810. Dach imobilele in
urmarea licitatiuneI s'a adjudecat asupra dobilndito-
rulul imobilultil sag a donatoruluI*, acesta nu este

obligat de a transcrie jurnalul de adjudecatiune.
(civ. Fr. 2189).
1811. Retragerea creditorulul care va fi cerut

punerea In licitatiune, nu
va putea stabili sub niel
un cuvInt adjudecatiunea
publicrt, ciao& nu vor con-
simti tot' ceI-laltI creditoil privilegiatI sag ipo-
tecarT. (civ Fr. 2190).

1812. Dec& adjudeca-
tiunea se va face asupra
aceluia care cumprlise irnobilele, atuncl va avea

recurs in contra vind,to-
rulul spre a fi desdaunat

de suma care escede pre01 stipulat prin actul de
Anders, si pentru dobitnda acestuI escedent. (civ.
1336 ur.; 1798 ur., 1813;
civ. Fr. 2191).
1813. In casul cand titlul nouluI proprietar ar

coprinde imobile $i mobile, sat mal multe imobile din call unele ipote-
cate s't altele neipotecate,
situate In aceeasI sag In
* Din er6re se (pee aei donatorulul, in loe de dortata-
rs*I.
diferite circumscriptiunl
de tribunale, t6te instriti-
nate cu un singur prat

sag pentru preturI deosebite si separate, sag cir
aceste imobile sunt
co-
prinse, sag eft nu sunt coprinse In aceeas1 exploata-
tiune, in acest cas pretul

imobiluluI asupra crrruia
sunt luate inscriptiunI se
va determina cu analogie
dupg pretul total, si va fi
declarat in notificatiunea
ce noul proprietar este obligat a face conform cu
art. 1804.
Creditorele care a cerut
punerea In licitatiune nu
este dator, In niel un cas,
a face suireapretulut cerut
prin articol 1806 pentru

mobile sag pentru alte imobile de cat cele potecate creantel sale.
NouluI proprietar 'I remime tot-d'auna recurs
In contra autoruluI sg
spre a fi desdaunat de vfr-
tAmarea ce ar suferi, sag

din causa divisiuneI twirlsitiunel sale sag din causa
divisiunel exploatatiuni lor. (civ. 1791 ur., 1804,
1806; civ. Fr. 2192).
1814. Niel un iambi'
nu pte fi liberat de ipo-
tecele legate, de At supunndu-se ipotecel un al t
imobil de aceeasl val6re,

sag depun8ndu-se, la casa
cle deposite si consemna-
www.dacoromanica.ro
tiunI, o suma egalli cu va-
16rea creantel asigurate
prin ipoteca.
Formele ce mink& a se
observa la mutarea ipotece" de pe un imobil pe
altul, se vor determina
prin legea de procedura.

(civ. 1753, 1800; pr. civ.
725-728).
Dispositiune transitorie.
1813. Femeile ofisittorite pana la promulgarea

acestet legI, vor fi datdre
In curs de un an de la acestri epoca a cere inscripti-
une asupra imobililor bar-
batilor pentru asigurarea

dote" lor, conform regule-
lor prescrise prin acest

codice. (civ. 1754-1761).
CAPITOLUL IX
Despre publieitatea registrelor

despre responsabilitatea
grefterilor de tribunals,
insrcina(1 Cu (germ
registrelor.
1516. GrefieriI tribu-
nalelor sunt tinuti de a

elibera tuturor acelor ce
cer, copie de pe actele
transcrise In registrele
lor, i de pe inscriptiunile
existente, sad certificat
nu exista niel o inscripti-
une. (civ. 1778, 1791, 1796,

1817, 1822; civ. Fr. 2196).
1517. El sunt respon-
sabilI pentru orl-ce preju-
dititi ar resulta:
1. Din omisiunea pe re-
397
gistrele lor a transcriptiunilor actelor de mutatiune ale proprietate", qi a

inscriptiunilor luate In biu-
rourile tribunalului ;
2. Din lipsa de mentiune in certificatele lor a

unel sad mal multor inscriptiunT existente, afara
de casul and en:51.0a pro-
vine din aratarl nesuficiente carl nu pot s le fie

imputate. (civ. 998, 999,
1105, 1780 ur., 1788, 1801,
1819, 1822; civ. Fr. 2197)
1815. Imobilul In privinta canal grefierul ar fi

omis in certificatele sale
una sad mai multe sarcine inscrise, ranadne Cu bite
acestea Incarcat Cu t6te

sarcinele inscrise, rdminand Ind" noului cumpdrator care a fost indus In
erifire recurs In contra gre-
fieruluI pentru daunele ce
i s'ad causat prin omisiune, precuna i recurs contra vindlitoruluIpentru in-
tdrcerea pretulul i dau-
nelor interese. (civ. 1746,

1778 ur., 1790, 1804, 1822;
civ. Fr. 2198).
1819. In nici un Gas
grefieril tribunalelor nu
pot refusa, niel Intlialia
transcriptiunea actelor de
mutatiune ale proprietrttilor, inscriptiunea privilegiilor .1 drepturilor ipo-
tecare, niel eliberarea de

certificate ce se cer de
www.dacoromanica.ro
898
phrtl, niel presentarea registrelor originale chnd se

cer de plirtl, sub pedepsh
de r6spundere de dauneinterese catre part; drept

care, la cas de refus san
Intftrdiere nemotivati, se
va Incheia Indath asupra
ce rereI phrtilor proces-ver-
b al despre achsta de elitre

procurorul tribunaluluI respectiv. (civ. 1817; eiv.
2199).
1820. Grefieril tribuna-
lelor vor fi tinutI de a a-
vea un registru pe care
vor Inscrie ii cu iti i In

ordine numerich depune-
rile ce li se vor fi fricut
de actele de mutatiune ale

proprieth4ilor destinate de
a fi transcrise; el vor e-
libera deponentuluI un bilet de recunscere, care va
purta num6rul de ordine

sub care s'a inscris depunerea In registru, si el nu
vor putea transcrie, In re-
gistrele destinate pentru

acesta, actele de mutatiune ale propriethtilor de
cht cu data si duph, ordinea In care s'a fhcut depunerea acelor acte la grefh. (civ. Fr. 2200).
1821. Thte registrele de
transcriptiune i inscrip-
tiune vor fi snuruite, numerotate i parafate pe

fie-care paginh, de chtre
presedintele tribunalulut
(civ. Fr. 2201).
1822. Grefieril sunt tinutI de a se conforma, In

exercitiul functiuneV lor,
tuturor dispositiunilor capitoluluT present, sub pe-
dpsh. de amendh de4a 500
pata). la 3000 leI pentru

inthia contraventiune, si
de destituire pentru a doua
contraventiune, %A, prejuditiul daunelor-interese

chtre phrtI carI vor fi plhtite lnaintea amendel. (civ.
998, 1084, 1730, 1817; civ.
Fr 2202).
1823. Mentiunile de depos it, inscriptiuni le si tren-
scriptiunile se vor face, in

registre, In sir, fh.rh, niel
un loe alb, niel interlinil,
sub pedpsh In contra grefieruluI de o amendh de la
1500 pnh la 5000 le :;si

de daune -interese catre
phrtl, earl vor fi plhtite
Inaintea amendei (civ. Fr.
2203).
TITLUL XIX
Desp re expropriatiunea,
silit
1824. Creditorele /Ate
urmhri expropriatiunea:
A bunurilor imobile
si a accesoriilor reputate
imobile cae sunt proprietatea debitoruluI s60.
A usufructulul ce are
debitorul asupra bunuri-
lor de aceeasI naturh. (civ.

462 ur , 171E4, 1750; c. com.
www.dacoromanica.ro
COWL CIVIL (Art. 1823 1831)
813, 830, 837; pr. civ. 371
ur., 492, 503, ur.; civ. Fr.
390
ante) sale. (civ. 1718; civ.

Fr. 2209).
1825. Cu tate acestea
1829. Vinlarea snit& a

bunurilor situate In dife-
erede In imobilele une)
succesiunI nu pate fi tuna
provocata de cat succesiv,

afar5, de casul child acele
ditoriI sM personall Inaintea Impartelel sag a licitatiuneI ce pot provoca

creditoril, daca vor gsi
Vinlarea se urmresce
Inaintea tribunalul In cir-
2204).
partea nedivisa a unut co-
In vinlare de catre ore-
de cuviinta, sag In care ad

dreptul de a interveni. (civ.
785, 974, 1746, 1793, 1825;
pr. civ. 494; civ. Fr. 2205).
1826. lmobilile unuI mi-
rite districte nu pate
fi
bunurl fac parte din una

aceea0 exploatatiune.
comscriptiunea crul se ga-
sesce centrul exploatatiunei, sag, In lipsa unuI asemenea centru, partea bunurilor ce presinta col mat
nor, chiar emancipat sail
mare venit. (civ. 1830; civ.

Fr. 2210).
vimpreI mobilelor sale.
nurile ce nu '1 sunt ipo-
until inter4is, nu pate fi

pus In vinlare inaintea
(civ. 401; civ. Fr. 2206).
1827. Discutiunea prea-
labila a mobilelor nu este

ceruth la expropriatiuuea
imobililor posedate In ne-
divis de catre un majore

0 un minore sag inter4is,
(lac& datoria le este comuna; asemenea discuti-
unea nu se cere nicIIn
casul And urmririle

fost Incepute In contra
unuI majore sag inaintea
pronuntarel interdictiunel.
(civ. Fr. 2207).
1828. Creditorul nu pate
urmari vin4area imobililor
carl nu'l sunt ipotecate

de cat la casul cand bunurile ce-) sunt ipotecate
nu ajung spre plata cre-
1830. Dacii bunurile ipotecatecreditoreluI i butecate sag bunurile situate

In diferite districte, fac
parte din una 0 aceea0

exploatatinne, vInOarea unuia 1 altora se va ur-
marl la un loc, dad), o va

cere debitorul. (civ. 1790,
1813; civ. Fr. 2211).
1831. Daca debitorele
justifica, prin contracte de
arencla autentice, c ve-
nitul curat al imobilelor
sale pe thnp de un an este

de ajuns pentru plata capitalulut datorieI, dobaniilor i cheltuelelor, i daca
el da delegatiunea credito-
reluI de a percepe acel
venit, tribunalul pote suspenda urmaririle, cari ur-
marirt pot fi Ins& conti-
www.dacoromanica.ro
400
CODUL CIVIL (Art. J32-184i)
nuate (lac& se presint& vre-
un obstaeol sail vre-o opositiune la plata datoria

(civ. 1132, 1171; pr. civ.
502; civ. Fr. 2212).

1832. Vin4area snit& a
imobilelor nu ptite fi provocat& i urmrit& de cat
in virtutea unui titlu autentic i executorih pen-
tru o datorie cert.& @i lichiclrt.
Daell datoria consist& In
si fie precedat& de o somatiune de platft, f&cut.

din partea creditorulu, de-
bitoruluI in persn&
mandatarului sh (pr. civ.
378, 387, 496 ur.; eiv. Fr.
2217).
TITLUL XX.
Despre preseriptiune
CAPITOLUL I.
Disposi(Mni preliminare.
sume nelichide urmiririle

sunt valabile, dar adjude-
ste un mijloc de a dobAndi
(civ. 1171, 1173; pr.

civ. 371, 378; civ. Fr. 2213).
sub conditiunile determinate prin actista lege. (civ.

557, 565, 645, 1091, 1800
capunea nu se va putea
face de at dup&
1833. Cesionarul until
titlu executoriti nu pte
urmiiri expropriatiunea de
eiLt dupfi significatiunea
Mutt& debitorulul despre
cesiunea titlulul. (civ. 1391
ur.; 1832: civ. Fr. 2214).

1834. Adjudecatiunea
nu se ptite face de cat
chip& o sentint, defiinitiv.'
In unhurt instant& sari tre-
cut& in putere de lucru
judecat. (eiv. 1201, pr. eiv.

376; civ. Fr. 2215).
1835. Urmkririle nu pot
fi anulate sub pretext c,

creditorele ar fi Inceput
a (sere urnihrire pentru o
sum& mai mare de eitt

ceea ce este datorit.. (civ.
Fr. 2216).
1836. OrI ce urmrizire

de expropriatiune trebue
1837. Prescriptiunea e-
proprietatea sah de a se
libera de o obligatiune,
4; c. com. 937 ur; eiv.

Fr. 2219).
1838. Nu se pte re-
nunta la prescriptiune de
It chip& implinirea el.
(civ. 5, 965, 968, 969; civ.

Fr. 2220).
1839. Renuntarea la
prescriptiune este sah expres& sari tacita.
Renuntarea tacit& result& dinteun fapt care
presupune de IrtsareadreptuluI ch@tigat. (civ. 1838;

civ. Fr. 2221).
1840. Cel ce nu pte
instraina nu pte renunta

la prescriptiune. (eiv. 113,
199, 401, 430, 950 ur., 1155
ur., 1248 ur., 1265, 1306,
1310, 1536 ur. eiv. Fr. 2222).
1841. In materia civil&,
www.dacoromanica.ro
judecOtoril nu pot aplica

prescriptiunea, daca cel
interesat nu va fi invocat
acest mijloa. (civ. Fr. 2223).
1842. Prescriptiunea p6te fi opush, In cursul uneI

instante pan& In momen-
tul cand curtea de apel
401
thug, ca particularil,
ea si acestia, le pot opune.

(civ. 1895; civ. Fr. 2227).
CAPITOLUL
Deapre posesiunea cerutd pen-
tru a preaorie.
va pronunta definitiva sa
1846. Verl-ce prescriptiune este fondath pe fap-
ce! In drept a o opune ar
rea unuI lucru sail folosirea de un drept, exereitata, una sail alta, de
decisiune, asupra careia nu

mal pate reveni duprt lege,
afar& numal de casal and
trebui sit se presume, dupa

imprejurfiri, eft a renuntat la (lima. (civ. 1094;
pr. civ. 327; civ. Fr. 2224).
1843. Creditoril si ver1-ce
tilt& persantt interesata pot
tul posesiuna
Posesiunea este detine-
noI insi-ne saa de altul In

numele nostru. (civ. 554,
1778, 1800, 1847, 1554,
1890: civ. Fr. 2228).
1847. Ca s se WO
opunrt prescriptiunea
castigata debitoruldi sati
codebitorulul lor ort proprietarului, chiar i daert
acel debitor, codebitor saa
proprietar renunta, la dinsa. (civ. 974, 1019, 1408,
1670; civ. Fr. 2225).
1844. Nu se pate prescrie domeniul lucrurilor
prescrie, se core o posesiune continuil, neintre-
prie sea printr'o declara-
mitente anormale,
sil
care din natura lor pro-
tiune a legeI, nu pot
fi
obiecte de proprietate pH-
vata, ei sunt sease afar&
din comereitl. (civ. . 476,

478, 581, 963, 1845, 1847,
1854, 1890; civ. Fr. 2226).
1845. Statul,stabilimen-
tele publice i comunele,

In eeea ce privesce dome-
niel lor privat, sunt su-
puse la aceleasI prescrip-
rupta, neturburata, public&
si sub nume de proprietar, duph, cum se explica

In urmOtarele articole. (eiv.
624 ur.; civ. Fr. 2229).
1848. Posesiunea este
discontinurt cand poseso-
rul o exercitza. In mod

neregulat, mile& cu inter-
(civ.
1847, 1850).

intrerupta, prin modurile
si dupri, regulele prescrise

In artieolele 1863 1873.
(civ. 1847, 1850).
1850. Continuitatea si
neIntreruperea posesiuneT
sunt dispensate de proba
din partea celui ce invecA

preseriptiunea, In west
www.dacoromanica.ro
402
COMM CIVIL (Art. S51-185S)
sens a, posesorul actual

care prob67. crt a posedat
Inteun moment dat mal

Inainte, este presupus
a posedat In tot tot timpul

intermediar, Mr& ins& ca
aasta s Impedice proba

contrarie. (civ. Fr. 2234).

turburatit and este fun-
dat& san conservatti prin

acte de violent& In contra
sati din partea adverse-
rului. (civ. 1847; civ. Fr.

2233).

clandesting, and posesorul o exercita In ascuns
de aciversarul ski, In at
acesta nu este in stare
de a putea sk o cunsa.
(civ. 1847).
1853. Actele ce exerci-
tm
asupra unui lu-
cru al altuht, sub nume
precarig, mile& In calitate

de locatarY, depositarT, usufructuarl, etc., sal asu-
pra unul lucru comun, In

puterea destinatiunei legale a aceluia, nu constituesc o posesiune sub nume de proprietar.
Tot asemenea este po-
-sesiunea ce am exercita
asupra unuT lucru al al-
tuia, prin simpla Ingfiduintfi a proprietarului

(civ. 1847 ur.; civ. Fr.
2236, 2232).
1854. Posesorul este presupus
sine, sub nume de * proprietar, daa nu este probat c a inceput a poseda

pentru altul. (civ. 1200,
1202, 1263 ur.; civ. Fr.
2230).
1855.
and posesorul
a inceput a poseda pentru altul, se presupune
a a conservat aceiasl calitate, dac& nu este prob&
contrarie. (civ. 1200, 1202,
1847; civ. Fr. 2231).
1856. Posesiunea vitiat&
prin vre-una din causele

arAtate In art. 1847, devine posesiune utilft, In-
dat ce acel vii Incetztt.
In vre-un mod 6re-care.

(civ. 1848 ur.; civ. Fr.
2233).
1857. Posesorul care po-
sede nu sub nume de proprietar, nu Like sfi schimbe
el insusI, fie prin sine sin-
gur, fie prin alte persne

intrepuse, calitatea unel
asemenea posesiunI. (civ.
1856, 1858; civ. Fr. 2240).
1858. Posesiunea care
se exercitz& nu sub nume
de proprietar, nu se pte
schimbaln posesiune
de cat prin vre-unul din
urm&trele patru modurI:
1. and detin5torul lu-
crulul primesce cu bunA
credint& de la o a treia
persnk, alta de at adevilratul proprietar, un tiDin erGre euvintul de iiresce
a posed& pentru In textul

www.dacoromanica.ro
408
tlu translativ de proprietate in privinta lucruluI

ce detine,
Cftnd detintorul lucrului ngit dreptul celut
lor dou6 articole preceden-
nea, prin acte de resistentft la exercipul dreptului
siuneI consista In discon-
de la care tine posesiu-
Child detintorul straninta posesiunea lucruluT,
printr'un act au titlu particular translativ de proprietate, la altul care este

de bunk credintit.
Cand transmisiunea
posesiunel din partea detinatorulul la altul se face
printeun act cu titlu universal, este de bung, ere-
din. (civ.
1857, 1861;
civ. Fr. 2237-2239).

1859. In OW casurile
child posesiunea aceluiasI
lucru trece pe rind in

mal multe maxi, fie-care
posesor incepe, In persna

sa, o nouIt posesiune, fttra
a distinge daca strilanutarea posesiuneI s'a Mont

in mod singular saii uni-
versal, lucrativ sat one-
ros, (civ. 1860; civ. Fr.

2235).
1860. Verl-ce posesor

posterior are facultatea,
spre a putea opune pros-
criptiunea, sa uneasca posesiunea sa cu posesiunea

autoruluI shii. (civ. 1659;
civ. Fr. 2235).
1861. Dispositiunile ce-
te nu derg la cele prescrise prin articolul 1858,

In ultimul st.t aliniat. (civ.
1859, 1860).
1862. Dad" vitiul pose-
tinuitatea, In interuptiu-
nea sat in precaritatea

sa, verI-cine are interes
ca sh, nu fie prescriptiunea lmplinith, 'I p6te opune.
Dala clandestinitatea
turburarea posesiuneI
sunt vii1 numaI relative,
si nu pot fi prin urmare
opuse de cat numaI de cal
in privinta caror posesi-
unea a avut asemenea
caracter. (civ. 1847 ur.;

1853 ur).
CAPITOLUL III.
bespre gamete cart intrerup

sea care suspend cursul
prescrip(iumi.
Sectiunee I.Desprecauseleicari
intrerup prescrip(iunea.
1863. Presciptiun ea p6te
fi Intrerupth sa in mod
natural sat In mod civil.
(civ. 1847, 1864; c. com.

690, 938; civ. Fr. 2242).
1864. Este intrerupere

naturala:
1. Chad posesorul es-
te i rhmitne lipsit, in
curs mal mult de un an, de
folosinta lucrulul, sat de

catre vechiul proprietar
sat de catre o a treia perstna ;
www.dacoromanica.ro
404
2. and lucrul este declarat neprescriptibil In

urmarea uneI transformarl
legale a naturel sat desti-
continuatrt. Posesorul sail

debitorul pot incepe o nourt
prescriptiune dupa ce aete-
le constitutive de Intrerup-
Intreruperea ci-
tiune Ineeteazil, conform

naturei lor si regulelor
ad I mai jos stabilite. (civ.
In judecata, fie introduc-
1861, 1866, 1868).

1868. Cererea Mouth in
natiunel sale.(civ.Fr.2243).
1865.
vil& se opera:
Printr'o cerere ffteutt.
tiva de instanta sail nu-
maI incidente printr'o instan t& deja Inceputa ;

Printr'un act Incep6.-
tor de executare, precum

sequestrul (sai-sie) sat cererea executiunel until titlu eitrul legea recunsce
puterea executorie;
Prin recumiscerea de
catre debitor sail posesor
a dreptului celui In con-
tra carut prescrie.
(civ.
1189 ur., 1204 ur., 1863;

civ. Fr. 2244, 2248).
1866. Efectele intreru-
perel prescriptiunei prin
vre-unul din modurile na-
turale, sunt absolute; In-
treruperea civilk, afar& de

exceptiunile coprinse in
artico/ele 1872 si 1873 si

altele' asemenea, nu folo-
sesce de cat celuia ce o

face $i nu vatiima de at
celuI contra caruI se face.
(civ. 1864 ur., 1867 ur.).
1867. Intreruperea, fie
civil& fie naturala, sterge
Cu totul veri-ce prescriptiune inceputa Inaintea sa ;
In niel un cas acea prescriptiune nu mal pate fi
judecata nu va putea In-
trerupe prescriptiunea, de
cat daca va fi Incuviintata
de judeatorie prin hotarlre de nerevocabila autoritate.
In casul acesta nici o
prescriptiune nu pte curge de la formarea cererel

In judecat& s'i pin& la pro-
nuntarea unei asemenea

hotirlrI. (civ. 1865, 1869,
1870; pr. civ. 376; eiv.
11, 2247).
1869. Daca cel ce a for-
mat cererea In judecata

lasa s& se perimeze acea
actiune a sa prin nelucrare ;
(lack se desist& de acea
cerere pentru verl-care alt
motiv, afar& de nulitatI

de forma sat de necompetinta instanteI catre care
o a fost facut, niel o In-
trerupere de prescriptiune
nu p6te fi. (civ. 1865, 1870;
pr.civ.257,261; civ.Fr.2247).
1870. Cererea In jude-
cat& Intrerupe prescripti-
unea, dup& regulele coprinse In articolul 1868

si 1869, chiar In casul and
este adresat5, la o instant&
www.dacoromanica.ro
j udecitorsca necompetin-
te, si chiar (lea, este nula

pentru lips& de forme.
(civ. 1869, 1871; pr. civ.
406
criptiunea In contra ace-
lor codebitorl, trebue o Intreruptiune filcutli In con-
tra tuturor mostenitori-
In casurile pre-
lor debitorulul defunct.

(civ. 112, 973, 1039, 1045,
ce] interesat va fi facut

mal lnainte de hotarlrea
vila, a prescriptiunel fa-
111; civ. Fr. 2246).

1871.
vdute In articolul precedent prescriptiunea nu va

fi Intrerupta, de cht daca
de pereratiune, ce ar putea fi pronuntata In con-
tra sa, o noul cerere In
bun& si cuvenita forma,

si daca acsta dupa urma
cerere, se va fi incuviintat, dupa, cum se area
la articolul 1868. (pr. civ.
257, 376).
1872. Intreruperea ci-
1052, 1062; c. com. 938;

civ. Fr. 2249).
1873. Intreruptiunea ciult& In contra debitorulni
principal, are efect si In

contra cautiuneI.
Intreruperea facuta In
contra cautiunel nu p6te
opri cursul prescriptiun eI

datoriel principale. (civ.
1652, 1679; c. com. 938;
eiv. Fr. 2250.)
vil& a prescriptiunel, fa,-
Sectiunee. II.Deepre muscle

oare suependa oursul
prescriNiunet.
feet In contra tuturor colorlaltl codebitorI al BR

Intreruperea civila fa-
1874. Suspensiunea opresce cursul prescriptiunel pe timpnl cat durzii,

fail Ins& a o sterge pen-
cut& in contra unul din

debitoril solidar], are e-
cuta In contra unuI din
mostenitoril unul debitor
tru timpul trecut.
(civ.
contra celor-laltI comos-
1875 ur.).
1875. Prescriptiunea curge In contra verI-ciirel per-
ar fi ipotecara, daca obli-
voca o esceptiune anume
solidar nu are efect In
tenitorl, chiar decd. creanta
s6ne care n'ar putea in-
gatiunea nu este nedivi-
stabilita prin lege. (civ.
sibila. Asemenea Intrerupere nu are efectIn contra

codebitorilor
debitoruluI
defunct, de cat In masura

plirteI de obligatiune a
mostonitoruluI contra card/ s'a facut Intreruperea.
Spre a Intrerupe pres-
1874,1876 ur.;civ.Fr.2251).
1876. Prescriptiunea nu
curge In contra minorilor

si interdictilor, afar& de
casurile determinate prin
lege. (civ. 342, 454, 642
ur., 1376; pr. eiv. 257, 322;
c. com. 938; civ. Fr, 2252).
www.dacoromanica.ro
CO DUL CLVIL (Ark. 1877-1884)
406
1877. Prescriptiunea
curge in contra femeei mrt-
Mate, In privinta avereI

sale parafernale, chiar si
pe clit timp tine cfistito-
ria, nici o actiune a fe-
meeI care ar putea stt se

resfringa cum-va In con-
daca aceea se BAIA sub ad-
tra brtrbatuluI, de ar
cu reservrt Ina, pentru
tra uneI a treia persoa-
ministratiunea brtrbatuluI,
casul acesta, de acpune
recusorie a lomee! In contra bArbatului. (civ. 1283
ur., 1878 ur.; c. co. 938;

civ. Fr. 2254).
1878. Prescrippunea nu
curge pe at timp tine
ashtoria, In contra femeel

miritate, In privinta imobilelor dotale earl n'ag
fost declarate alienabile
prin contractul de asrt-
fi
exercitatit de femee conn6. (civ. 1878 ur.; civ. Fr2256).
curge Intro sop, pe at

timp tine aatoria. (civ.
Fr. 2253).
curge In contra mostenitoruluI beneficiar in respectul creantelor sale asupra succesiunel.
Ea nu curge In contra
torie, de at, daa. va fi
succesiunel nici In privin-
inte de aatorie, sag din
vinta drepturilor
inceput a curge maI inamomentul separatiuneI pa-
trimoniilor, conform articoluluI 1256-1270, verI-
ta creantelor nicI In pri-
reale.
(civ. 653, 713; civ. Fr. 2258

1)-
care ar fi epoca in care
1883. Regulile prescrise

prin articolul precedent
2255).
rul legal al avereI uneI
prescrippun el, pe at timp

tine cfiatoria, actiunea de
ne vacantrt, si pers6na nu-
a inceput posesiunea. (civ.

1877, 1879 ur.; civ. Fr.
1879. Nu este supusg
nulitate a femsel contra

actelor Monte de dinsa fa-
se aplia si la prescriptiunea dintre administratopersne si acea persnA,

precum dintre o sucesiu-
mitrt curator al
el. (civ.
a, autorisatiunea brtrba-
724 ur.; civ. Fr. 2258 2).

1884. Prescriptiunea cur-
casurile In care legea declarrt obligatorio acea autorisare. (civ. 199. 201,
in contra unel sucesiunI

vacante chiar si daan'are
curator, si chiar in timpul
1878, 1880).
terminelor de treI lunI pen-
tultil sag a judeatel, In
1880. Nu este aseme-
nea supusrt prescriptiune;
ge atilt In folosul at si
tru facerea inventarului
si de patru-led cililepentru
www.dacoromanica.ro
deliberar. (civ. 706 ur.;

civ. Fr. 2258, 2259).
1885. Prescriptiunea u-
neI creante conditionale
salt Cu termen nu Vote
incepe de cat din momentul cand s'a Implinit conditiunea se& a expirat termenul.
A ctiunile reale ale ereditoruldi sag proprietarulut sunt, prin exceptiune,
supuse prescriptiunel, in
folosul celui ce detine lucrul, War si mal Inainte
de realisarea conditiunilor
sail de expirarea termsnelor la cari acele actiunI

pot fi subordinate. (civ.
998, 1017, 1022 ur., 1408,
1800, 1890, 1895; civ. Fr.
In 24 de ore. Ea Incepe
la miedul noptel si se
nesce la miedul nopteI urmatre.

1889. Preseriptiunea nu
se socotesce citstigat& de
cat dupa implinirea celet

dup& urma dile a termenulul defipt prin lege. (civ.
Fr. 2261).
Despre prescripOunea de 30 de ani.
Sectiunea II.
1S9O. T6te actiunile atat reale cat si personale,

pe cart legea nu le-a declarat neprescripti bile s't
pentruo cart n'a defipt un
termen de prescriptiune, se
vor prescrie prin trel-deci

de ani, fara ca cel ce invoca
acsta prescriptiune sa, fie
2257).
CAPITOLUL IV.
Despre timpul cerut pentru a

presorie.
Dispositiund
Sectiunea I.
generate.
1886. Niel o pr escrip-
tiune nu pte incepe a

curge mai inainte de a
se nasce actiunea supusa
acestuI mod de stingere.
1887. Termenul pres-
crippunel se calcula pe
dile,
407
i nu pe ore. Prin
urmare diva in cursul carel prescriptiunea incepe
nu jilt% In acel calcul.

(civ. Fr. 2260).
1888. Villa se imparte
obligat a produce vr'un

titlu, i ffira s i se OM
opune reaua credinta. (civ.

639. 1847 UF.; 1872, 1893,
1898,
1905; c. com. 939
civ. Fr. 2262).
1891. Instantele incei delasate se vor
pute
prescrie, in lips& de cerere
de peremtiune, prin treIdecl de anl socotitl de la

cel dupft urma act de procedurft, orI care ar fi termenul de prescriptiune al
actiunilor In urma caror
se vor fi Inceput acele instante. (civ. 1869 ur., 1871;
pr. civ. 257, 259, 404).

1892. Renditele saft creantele ale caror capete nu
www.dacoromanica.ro
408
sunt niel o data exigibile

si cart produc In folosul
creditoruluT interese periodice sag In perpetuti sag
pe vita, se prescritt prin

tret-dect de ant Incepnd
tor determinat, va prescrie proprietatea aceluia
prin dece ant, dad', adevaratul proprietar locuesce in

circonscriptiunea curtei de
apel uncle se all& nemisca-
de la data titluluT lor cons-
torul, i prin doug-dect de
tit utiv. (civ. 1639 ur., 1893).
ant daca, locuesee afar& din
1893. Dupa 28 de ant

de la data titlulul consti-
tutiv sag a odd de pe
urm& titlu, debitorul 'Ate

fi constrans a procure un
nog titlu creditoruld sat
representantilor sl. (civ.

1189, 1865 3, 1890; civ.
Fr. 2263).
1894. Regulile prescrip-
tiund relative la alto o-
biecte de cat cele coprinse
in acest titlu si cart
sunt expuse la locurile res-
pective din acest Codice,

exclud aplicarea dispositiunilor acestut titlu In
Vote casurile and sunt

contrarit lor. (civ 118, 122,
163, 166,1 67, 290 ur., 301303, 489, 490, 498, 557, 559,
679, 580, 619, 623, 628, 639
ur., 700, 720, 722, 783, 789,
833, 840, 931, 1334, 1359,

1376, 1612, 1800 4, 1901;
c. com. 937-948; civ. Fr.

2264).
Sectiunea
III. -
Despre pres-
erip(iunile de 10 0,0 la
20 de cad.
1895. Cel ce castiga cu

i printr'o
bun& credin
just& causa un nemisca-
acea circonscriptiune. (civ.

462 ur.. 486, 657, 818, 1897
ur., c. com. 939, 940; civ.

Fr. 2265).
1896. Dac& adevgratul
proprietar a locuit, in diferite timpurl, In circons-
criptiunea curtei de aper
unde se afla nemiscatorul

afar& dintr'insa, proscriptiunea se va complec-
ta adaugandu-se, la milt
de present& un numar de
ant de absenta, indoit& de
cat eel ce lipsesce la anit
de present& pentru ca sa
fie ece. (civ.1895; civ. Fr.
2266).
1897. Justa causa, este

vert-ce titlu translativ de
proprietate, precum vinderea, schimbul etc.
Un titlu nul nu pate
servi de basa prescriptiunel de dece pan la douadect de ant.

Un titlu anulabil nu pdte fi opus posesorulut ca-
re a invocat prescriptiunea de dece pan la douaded de ant, de cat de eel ce
ar fi avut drept de a cere

anularea sa, sag de repro-
sentantiT dreptuld sag, da-
www.dacoromanica.ro
posesorul n'a cunoscut

causa anulabilitliteI. (civ.
207, 952; civ. Fr. 2267).
1898. Buna credinta este credinta posesorulul
cel de la care a dobIndit

imobilul avea t6te
cerute de lege spre

putea transmite pro-
prietatea.
Este destul ca buna eredinta, sa fi existat In momentul castigarel inaobiluluI. (civ. 960, 1899; civ.
Fr. 2268, 2269).
1899. Justa causa tre-
bue sa, fie tot-d'auna probata de cel ce invca, proscriptiunea de Ocia pana la
doua-decT anI.
Buna credint se presu-
pune tot-da-una, i sarcina probeI cade asupra

celut ce alga, rea credinta. (civ. 1897, 1898).
1900. Actiunea pentru

nulitatea sat pentru stri-
carea uneX conventiunI, se
prescrie prin lece anl, in

tate casurile cand legea
nu dispune alt-fel.
Acst prescriptiune nu
incepe a curge in cas de

violenta, de cat din liva
cand violenta a Incetat;
in cas de erre saa de dol,

din 011a cand errea san
dolul s'a descoperit; pen-
409
rilor din diva majoritatel,
iar in respectui interdicOlor din diva cand s'a riclicat interdictiunea. (civ.
Fr. 1304).
1901. VerI-ce actiune a,
minoruluI contra tutorelui, relativa la faptele tutelel, se prescrie prin doce
Incepand de la ma-
joritatea sa. (civ. Fr. 475).

1902. Duph lece anl, architectiI s't IntreprindatoriI de lucrfirT, sunt de -
sarcinatl de r6spunderea
la care sunt supusl pentru stricaciunea In tot saa
In parte a constructiuneI
prin vitiile de construire
sat prin vitiile pamintuluI. (civ. 1483; di/. Fr.
2270).
Sectianea IV.
Despre cdte-va
prescriptiuni partiaulare.
1903. Actiunea maesi institutorilor de
trilor
sciinte sat de arte, pentru lectiunile ce dat cu

luna;
A ospatatorilor i gazduitorilor, pentru nutrirea
locuirea ce procura, si
a 6menilor cu diva, pen-
tru plata dilelor, a materiilor de dinsiI procurate

si a simbriilor.
Se prescrit prin se lunI.
tru actele facute de fe-
(civ. 1412, 1451, 1472, 1729,
te, din qiva desfacereI casatorieI; In contra mino-
1908 ur.; c. com. 939; civ.,

Fr. 2271).
meI maritate neautorisa-
1730 6, 1887 ur., 1905,
www.dacoromanica.ro
410
1904. Actiunea mediei-
duvelor si mostenitorilor
potecarilor, pentru visite,
crind sunt minor;

pentru ca sr), aibg. a de-
lor ; a chirurgilor si a a-
op eratiunl i medicamente;
A negutAtorilor, pentru
marfele ce And la particulariT earl nu sunt negutriton' ;
A directorilor de pen-
sionate, pentru pretul pensiuneT scolarilor lor, si a

altor maestri, pentru pretul ucenicieT;
A servitorilor earl se toemesc cu anul, pentru plata
simbriei lor.
Se prescrit printr'un an.
(civ. 1183, 1472, 1729 3,
4 si 5, 1887 ur., 1903, 1905
ur.; c. -com. 945, 946, 947;
civ. Fr. 2272).
1905. Prescriptiunea, in
casurile mal sus arkate,
se va Implini, chiar de ar
urma serviciile, lucrfirile
si predArile acolo mentionate.
Ea nu Incetztt de a curge de c&t, amid s'a Incheiat socotla, s'a dat un bilet sat adeverintri, orT s'a
format cerero In judecatA.
(civ. 1203, 1904; civ. Fr.
2274).
1906. Cu to:Ste acestea,
eel door vor fi opuse a-
ceste prescriptiunT, pot deferi, celor ce li se opun,
jurtimInt asupra cestiunel

de a se sci dacil lucrul s'a
pliltit In adev6r..lurilmlntul va putea fi deferit v-
sail tutorilor acestor dupfi
clara (lac& nu scit cO, lucrul este Ina datorit. (civ.

1208 ur., 1904, 1908; civ.
Fr. 2275).
1907. Veniturile renditelor perpetue sail pe vitli ;
Prestatiunile periodice
ale pensiunilor alimentare ;
chiriile caselor i are/1-
(We bunurilor rurale;

Doi:dupe sumelor Imprumutate si In genere tot
ce se plAtesce eu anul sat
la termene periodice mal
scurte ;
Se prescriu prin 5 ant
(civ. 523, 900, 1429, 1587,

ur., 1639 ur., 1908; c. com.
941; civ. Fr. 2277).
1908. Prescriptiunile presentel sectiunT curg In con-
tra minorilor i interdic-
tilor, rOnatinAnd acestora
recurs in contra tutorilor

lor. (civ. 1876; civ. Fr.
2278).
1909. Lucrurile mischt6-
re se prescriti prin faptul

posesiunei lor Met sti fie
trebuinti de verl-o cur,

gere de timp.
Cu tke acestea cel ce
a perdut sail eel cftrui s'a
furat un lucru, pote
revendice, In curs de trel

anT din sliva cind l'a perdut
sat cilnd i s'a rural, da la

cel la care 'I glisesce, r-
www.dacoromanica.ro
mannd acestuia recurs In
contra celuI de la care '1

are. (civ. 472 ur., 486 ur.,
972, 998, 1156, 1200, 1446,
1598, 1696, 1910; c. co. 58;
civ. Fr. 2279).
1910. Daca posesorul

actual al lucrului furat sat
perdut l'a cumptrat la un
Wilda sad la trg, satt la
o vindere publica, sat de
la un neguttitor care vinde asemenea lucrurI, proprietarul original nu p6te
ja lucrul InapoI de cat
Intorcnd posesoruluI pretul ce l'a costat. (civ. 1909;
art. 20 leg. 21 Ian. 83;
civ. Fr. 2280).

1911. Prescriptiunile In-
cepute la epoca publicareI acestuI Codice, se vor
regula dupe legile cele
* Decret pentru anuinaren pu,

nerei in lucrare a Codicelut Civil (publ. 2 Julia 1865): Art. 1.
Punerea in lucrare a nouluI Co-
411
ve chi. (civ. 1, 642, 1890; c.
co. 959; civ. Fr. 2281).

Dispoeqiuni generale.
1912. Codicil Domnilor
i Caragea,
orI-ce alto legI civile anteritre, ordonantele domnescl i instructiunile ministeriale din ambe Principatele-Unite aunt abrogate In tot ce nu este conform regulelor prescrise
In presintele Codice.
1913. Acest Codice civil se va pune In lucrare
la 1 Iulie, anul 1865*.
1914. Fiica dotata InaCallimach
lutes promulgareI acestel leg; de voesce a veni

la o ereditate deschisa In
urma promulgarel acestei
legI, va fi obligata a raporta dota. (civ. 751 ur.).
dice Civil Alexandra loan I. este
amanat pani la 1 Decembrie viitor.
FINITUL CODULUI CIVIL.
IOA N DAMIN
CONDUCTOR
www.dacoromanica.ro
NAIIANGIU. Cods! General
rs
TII.1311A
DE IVIATERII 1
CODITL CIVIL
TITLUL PRELIMINAR
Articolul
Despre efectele si apli-
vitn
carea legilor In ge-
Cap. V. Despre actele stireI civile privitre la militarl, ce
nere
CARTEA I.
Despre pers6ne
Cap. 1 Despre bucurarea de drepturile

civile si despre naturalisatiune . . .
Cap. II.Despre per-
teritoriul turnan, san
pe teritorul romn
ni tim p de resbel, san
6-20
litittel de Rotnan
Tit. H. Despre
aetele stirel elvile
Cap. I. DispositiunI
generale
..
Cap. I.Despre actele

de nascere .
Cap. III. Despre actele de cisitorie .
turbaran . . . .
Cap. VI.Despre rec-
6-16
17-20
21-86
21-40
41-48
49-62
A se vedes TABLA DE MATERD ALFAIDSTICA le ineeputol Coduluf Civil.
73-83
titicarea actelor atarel civile . . . .
84-86
donticiliii . . .
Tit. IV. Despre
absenti . . .
98-126
Tit. III. Despre
derea drepturilor ci-
vile prin perderca ca-
63-72
se gisesc atar de
Tit. I. -- Despre
drepturile chile si despre nuturlalisatittne
Articolut
Cap. IV. Despre actele de incetare din
Cap. I. Despre absenta presumati .

Cap. II. Despre declaratiunea'absentel.
Cap. III. bespro efectele absentel.
Despre eSect. I.
fectele absentet in
87
97
98-100
101
106
privinta averel ce absentul poseda in diva
dispftrerel sale (lipsirel sale) . . , .

Sect. II. Despre efectele absenteI In
www.dacoromanica.ro
106-119
414
TABLA DE MATERII
Articolul
Articolut
privirea drepturilor
eventuale care se pot
cuveni absentelul .
Cap. IV.Despre pri-
120-123
Cap. Ill.Despre despartenie prin consimtimintul mutual .
124-126
Tt. VII.Despre
paternitate si
vegherea copilor m
norl al tatalul caro

a disparut . . .
Tt. V. Despre
easatorie . . .
Cap. IV. Despre efectele desparteniel.
a se putea sitvirsi
cdsatoria . . . .
Cap. 11. Despre for-
Cap. I. Despro
atiunea copiaor legitiml, nascutl, seta
conceptal ni casa,
127-150
Cap. II. Despre do-
celebrarea eLs8toriel
151-102
Cap. 111.Despre copii natural' . . .
Despre in-
susirile si conditi-
unile necesaril spre
malitatile relative la
Cap. III. Despre opositinni la casitorie
Cap. IV. De pro ce-
red de nulitate a
casatoriel
Cap. V
Despre obligatiunile ce isvoresc din casatorie .

Cap. VI. Despre dreptorito si datoriile res-
pective ale sottlor .
Cap. VIIDespre desfacerea casitoriel .

Despre
Cap. VIII.
a dona casatorie .
Tt. VI. Despre

despartenie
Cap. I. Despre cansale desparteniel. .

Cap. II. Despre des-
partenie pentru causa determinata. . .

Sect. I. Despre formalitatiledespartirel
pentru causa determinata
Sect. 11.Despre m6-
158-161
usele de respingare
a cererel de despartenie pentra causa.
determinata . .
vedirea i atitmel copiilor legitiml. . .
292-303
Sect. I.Despre legitimarea copiilor naturall
301
304-308
185-193
Cap. I.Despre adop309-324tatue. . . . .

Sect. I. Adoptiunea
194-208
Sect.
209
210
211 985
211-215
216-253
216-248
cererel de desparteterminatti.
286-291
Tit. VIILDespre
se pot lua In urrns

nie pentru causa. de-
torie
162-184
surile provisoril ce
Sect 111.Despre ca-
277-285
despre dliatiune 286 808
127-208
Cap. I.
251-276
249-250
251-253
adopfinne.
gi efectele sale. . .
Despre formete adoptiunet .
309-317
tdseit
Tt. X. Despre
lll i ll oritate. despre tutela si des-
325-311
Tt. IX. Desliz.

pnterea parin-
318-821
pre einadeipa-
Cap. I.Despre mino342

raste . . . . .
Cap. Il. Despre tu313-420
tela
Sect. I.
Tutela tataita si a mameI . 343 348
Sect. 11. Despre tutela numita. de tata
seta de mam . . 349-351
Sect. 111.Despre tutela ascondentilor
Sect. IV. Despre tutela ales& de catre

consiliul de familie.
Sect. V.Despre ma-
ula care apara de

tutela
www.dacoromanica.ro
852-351.
355-369
370-382
TABLA DE AIATERII
415
Articolul
Articolul
Sect. II.Despre dreptul de succesiune
Sect. VI.Despre ne-
capacitatea, exclushows i destituirea
din tutela . . . .
Sect. VILDespre administra/ames tutorilor
Sect. VIII.Despre so.

cotelile tutela
Despre eCap. III.
manci patiune
Tit. XI. Despre

majoritate,Uespre interdietiune tul despre
consillui Judiciar
Cap. I. Despre me-
joraste
Cap. II.Despre interdictiune . . . .
Cap. 111.Despre consiliile judiciare . .
383-889
390-414
415-420
421-433
bili
nurl In raportul lor cu

cel ce le poseda
.
Tit. II. Despre

proprietste .
Cap. I. Despre dre-
ptul de accesiune asupra celor produse

de lucra . . .
Cap. Il. Despre dre-
p tul de accesiune asupra acelor unite

Incorporate de lu-
cru
Sect
Despre dreptul de accesiune re-
434-460
484
435 457
458-460
pturile
usufructua-
gatiunile usufructuarulul .
. .
Sect. III. Despre stingerea usufructulul .
Cap. II.Despre us si
abitatinne .
Tt. IV. Despre

servitudini . .
Cap. I. Despre servitudinl ce se mis
521-539
540-556
557-564
565--575
576-577
586-589
Sect. IV.Despre pi-
derea In proprietatea vecinulul.
catura strsinelor
Sect. V.Despre dreptul de trecere .
Cap. 111.Despre ser.
483-487
517-520
lege
Sect. I.Despre zidul

si santul comu,
Sect. ILDespre dis-
475-479
480-482
517-575
578-585
472-474
462-471
601-516
din situatia locnrilor.
Cap. II. Despre servitudini stabilite de
tanta si lucrarile intermediare, cerute

pentru ore-carl constructitud . . . .
Sect. 111. Despre ve-
461
vitudinile
590-609
610
611-614
615
616-619
stabilite
prin faptul omulul.

Sect. I. Despre osebite felurl de ser-
vitutl ce se pot sta-
488-503
lativ la lucrurile imobile
fruct
Despre usu-
Sect. I. Despre drerulul
Tit. I. Despre distinetinnen bunurilor . . . .

Cap. 111.Despre bu-
Cap. I.
Sect. ILDespre obli-
CARTEA H.
Despre bucen l despre esebitele
modilleatittol ale proprietiltel
Cap I. Despre imobit"

Cap. Ir. Deepre
relativ la lucrurile
miscatre . . . .
TIC III. Despre

usufruct, despre
us si despre abitatinne . . . .
bili asupra bunurilor.
620-622
bilesc servitutii le
623-629
Sect. II.Despre ritodul cu care se sta.
Sect. III.Despre dre489
508
pturtle proprietarulut
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATEAR
416
Articaul
Articolul
rendida' cdrul se cuvine servitutea . .
Sect. IV.Despre mo-
dul stingerel servituOlor
Cap. V. Despre ac680
635
686-643
Despre diferlte moduri prin

se dobndesee proprletatea
Despee
mileeesitini .
Cap. 1. Despre deschiderea succesiuni-
lor
Cap.
Despre calittitile cerote pen-
tru a succede . .
Cap. 111.Despre deosebite ordini de suc-
650
651-653
654 658
cesitine
Sect. I. Dispositiunl
generale
Sect. II
Despre representatiune
.
Sect.
111.
659 663
664-668
Succesiu-
mie diferite deseen-Olor
Sect. IV.Despre suc-
669
cesiunile diferite as.

.
cendentilor
670-671
cesiunile colaterale.
Cap. IV. Despre sito-
672-676
Sect. V.Despre suc-
turile copiilor naturall asupra bunuri-
lor mamo! lor si des-
Sect. 11.Despre suc-
677-678
cesiunea solulal supraivetuitor si des-
pre a Statului
Despre
Sect. 111.
dreptul de mostenire
679-688
a femeeI cind se ata In concureti ea
descendentil, sud al te
rudo chemate dup

legl la succesiunea
sotulul mort
.
.
ceptatiune . . .
Despre renuntarea la succesi.
.
.
.
une .
.
Sect III.Despre be-
685-694
695-703
neficiul de inventar,
despre efectele sale
despro obligatiunea eredelul beneficiar
704-723
cesiunile vacante
724-727
Sect. 1V.Despre suc.
Cap. VLDespre im-
partir i despre reporturl.

Sect. I. Despre
succesiunel.
Sect. II. Despre reportar'
Sect. 111. -Despre pla-
ta datoriilor . . .
Sect. 1V. Despre efectele impartelel si
despre garantia parOlor .
728-750
751
Sect. V.Dospre des-
778
774-785
786
789
fiintarea, san rescesiunea impfixtelel .

Sect. VI. Despre impartes. Idead de ta-
790 -793
de altl ascondentl,
filtre descendontil lar.
791-799
ta, de mam., san
cesiunile neregulate.
Sect. I.Despre dreppre succesinnea copiilor natural' mortl

frd posteritate . .
Despre se-
Sect. I.
Sect. 11.
CARTLA 111.
TU. I.
ceptatiunea si repudiares mostenitorilor.
684
TU. II. Despee

donatiuni tutee
vil mi despee testangente . . .
Cap. 11.
Despre ca-
800-605
pacitatea do a dispene 88.8 d'a primi

prin donatiune Intre
vil,
san prin tes-
tament
Cap. III. Despre donatiunl futre vil.
Sect. I. Despre forma si efectele do-
natiunilor filtre vil

Sect. li. Despre casurile In carl do-
www.dacoromanica.ro
806
812
813 -828
TABLA DE MATERII
417
Articolul
natiunile se pot revoca
Cap. IV. Despre par-
829-840
Sect. I. Despre parductiunea donatiuni-
lor si a legatelor
Cap. V. Despre dis-
841-846
847-855
posi llenito testamentare.
tes tamentelor.
Sect. II. Despre regulele speciale asupra formelor calorva testamento . .
Sect. 111.Despre in.
Sect. IV.Despre legatul universal . .

Sect. V. Despre le-
887
888-892
910-919
revocatiunea testamentelor si despre

eadueitatea lor . .
920-931
Cap. VI. Despre donatiunile Mente sotilor prin contractul

de maritagin . . .
Cap. VII.
Despre
dispositiunile intre,
soll,
899-909
932-935
maritagiuluI .
T1t. 111EDespre
contructe sud
conventinui.
Cap. I. DispositiunI
preliminar . . .
Cap. ILDespre con-
Despre obieetul conventiunilor
962-965
Sect. IV.Despre cansa conventiunilor 968-968

Cap, Iii. Despre egenerale
Despre efectul conventiuni-
terpretatiunea con ventiunilor . . . .
Cap. IV.Despre quasi-contracte . . .

Cap. V. Dospro
936-941
972
978-976
977-985
986-997
quasi-delicte 998-1003
sebite specii de obligatiunl.
Sect. I. Despre obli-
gatinnile cenditionale 1004-1021

Despre conditiunile in genenere
si despre deosebitele
specii
1004-1016
Despre conditiunea suspensivn. 1017-1018
3. Despre conditiunea resolutorio . 1019-1021

Sect. li.
Despre obligatiunea ca termen
1022-1025
tivo . .
.
.
1026-1093
Sect. IV. Despre obligatiunile solidare 1034-1056
1.Despre solidan-
tatos filtre creditorl
2.Despre obligatianea solidar intre

942-947
969
Cap VI. Despre deo-
Sect. III.
Despre obligatiunile alterna-
(acate san In
contractul de maritagifi, san in timpul
Sect. Ill.
868-886
ecutoril testamentarl
- Despre
953-961
lor in privinta persenelor a treia . .

Sect. III. Despre in-
894-898
Sect. VIII
949-952
simtimint
Sect. II.Despre con-
Soct. II.
gaturile unei fractiuni de mostenire .

Seo'. VI. Despre legatele singurale . .
Sect. VII Despre ex-
948
856-9.67
stitutiunea de mostonitorl gi despre lega-
turi In genere.
citatea ptirtilor contractante .

.
fectul conventiunilor
Sect. I. Dispositiuni
Sect. 1.Regulele ge-
nerale pentru forma
esent late ,
pentru validitatea
Sect. I llespre capa-
pre reductinne.
Sect. II. Despre re-
ditiunile
conventiunilor
tea disponibili si des-
tea disponibili a bunnrilor .
Articolut
debitorl
Sect V.
1034-1038
. . . 1039-1056
Despre o.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERTI
418
Articolul
Articolul
bligatiunile divisibile
si nedivisibile. . . 1057-1065
1. Despre efectele
obligatiunel divisi-
bite
2. Despre efectele
3.Despre reb6ge
Despre cepille
1188
cognitive
1189
Despre acte re-
1060-1061
Despre actele
confirmative
obligatinnel nedivisibil
.
.
. 1062-1065
Sect. II.Despre mar-
bligatiunile cu cla1066-1072
ira penal&
Sect. 111.Despre presumptiunt . . . .
fectele obligatiunilor 1073-1090

Cap. VIII.
Despre
stingerca obligatiu-
ptiunile stabilite de
Sect. IV. Despre oCap. VILDespre e-
1091
nilor. .
Sect. LDespre plata 1092-1127
1. Despre plata in
genere
2.Despre plata prin

subrogatiune
1192-1105
. 1106-1109
8. Despre imputa-
hunea platel . . 1110-1113

4. Despre ofertele
de plata
si despre
consemnatiune
: 1114-1121
bunurilor .
. 1122-1127
5.Despre cesiones
.
Sect. 11.Despre no. 1128

vatiune
.
. .
Sect. III. Despre re-
1137
torl
1.Despre presumlege
2.Despre presuniptiunile care nu sunt

stabilite de lege
.
Sect. I V . Despre mrramInt
1.Despre juramintul decisorin
Sect. VI.Despre perderea lucrulul da-
torit ei despre diferite casurt in care
lit. IV. Despre

contractulde era.
satorie si des.
pro drePturile
respective ale
soplar.
XI.
1156
Despre
probatiunea obligatiunilor si a platel 1169-1170

Sect. I.
Despre inscrisuri
1171-1190
1.Despre titlul aut'Infle
generale
mul dotal .
1223-1232
. 1238-1284
Scct. I.Despre eon-
stitutiunea dotel. . 1235-1241

Sect. 11.Despre conditiunea averei do-
Sect. VII.Despre achimes de anulati une san rescisiune 1157-1168

Cap.
1207
tale, in timpul ca-
Indeplinir ea obligati-
unel este imposibili
1203
2.Despre juritmlntul dat din oficia . 1219-1222
Cap. II.Despre regi-
. 1188
1200-1202
. 1208-1218
compeiratiune . , 1143-1153
Sect. V. Despre confusiune . . , - . 1154-1155
Despre
1199
Sect. V.Despre ju-
Cap. 1. Dispositimil
IV.
1
1191-111998
turisirea unc partl 1204-1206
1112
miterea digerid
Sect.
1187
titlurilor autentice .
satoriel
1242-1270
Sect. 111.Despre restitutiunes dotel . . 1271-1282
Sect. IV.
Despre aversa parafernala . 1283-1286
Dispositiunt particulare 1287-1293
'lit. V.
vinder".
Cap. I.
Hespre
Despre na-
tura ei forma vinegtret.
1171-1175
2.Despre actele sub

semnatura privat . 1176-1186
1294-1305
Cap. IL Cine /Ate

compara san vinde. 1306 1309
Cap. III. Despre lu-
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
419
Articolui
crurile care se pot

vinde.
1810-1311
Cap. IV. Despre obligatiunile vinditorulul . . . . , 1312 1318
generale . . . . 1312-1313
Sect. II.Despre predarea lucrulul . . 1314-1335
Sect. III. Despre rspunderea viratittoru1336-1360
lui
1.Rftspundcrea de
eviction . . . . 1337-1351
2.-116spunderea de
vitiile lucrului vindut 1352-1360
Cap. V.Despre obli-
gatiuntle munpirit 1361-1370

torului
Desrpre reCap. VI.

solutiunea vIndarel
prin rescumpiirare . 1671-1387
Cap. VII.
Despre
1388-1390
licitatiune . . .
Cap VIII.
Despre
btramutarea eremite-
lor ei altor Merlin
necorporale.
1891-1404
'lit. VI. Despre

sehinib . . . . 1405-1409
Tit. VII.Despre
contrnetni de loentinne.
Cap. I. Dispositiunl
generale . . . . 1110 1415
Cap. 11.Regule co-
mune la locatiunea
edificeelor ei a fendurilor rurale
1416-1445
Cap. 111.Despre regulele particulare la
inchiriere
. 1446
Cap. IV.Despre re-
1468
gulele particulare la
arendare
Arendarea
Sect. I.
pe bent
1454-1465
Arendarea
Sect. II.
pe fructe
. . 1466-1469
.
.Articolul
1491-1492
generale. . . .
Cap. H. Despre diverse felurl de societAtl
1493
Despre soSect. I
cietatile universal 1494-1498
Sect. H. Despre so-
cietatea parttculari 1490-1500

Cap. 111. Despre obligatiimile asociatilor introit el India!
In privinta altura.
Despre InSect. I.
datoririle asociatilor
Intro el 111541. . . 1501-1519
Sect II. Despre obligatiunile asocia-
tilor care a treia per-
s6nd. ....
Cap. IV.
versele moduli du-
pit care inceteati societatea . . . . 1523-1531
Tit. IX. Despre

mandat .
Cap. I.
Despre natura mandatulul . 1532-1538
Cap. II Despre Indatoririle mandatarulul. 1539-1545
Despre oCap. III.
bligatiunile mandantului
1548-1551
Cap. IV. Despre diferitele modurl dupi caro mandatul

incetri
Tit. X.
. 1552-1559
Despre
comodat . . .
Despre natura comodatulul . 1560-1563
Cap. I.
Cap. 11.
Despre obligatiunile comocla-
1564-1571
Despre obligatiunile comodantulul
1572-1575
larulul
Cap. III.
Tit. XI. Despre

imprnmut.
Cap. V. Despre lo-
Cap. I,
Tit. VIII.Despre
contrnetul de
Cap. II.Despre ohligatianea imprumu-
catiunea lucrarilor . 1470-1490
societate.
1520-1522
Despre di-
Despre natura imprumutulul. 1576-1579

hltoruluI
www.dacoromanica.ro
. 1580-1583
420
TAI3LA DE AIATERII
itracolul
Articolui
Cap. III Despre obli-
Tit. XIV.Despre
Cap. IV. Despre tm-
Cap I.Despre natura
Tit. XII. Despre

deposit si despre sequ'estro .
Cap. 11.Despre dec-
gatinnett imprum a.
tatului
. 1584-1586
prumutul ca doblinda 1587-1590
tole fidejusiunel.
positul proprio 4is . 1598-1594

Sect, I. Despee natura depositulul . 1593-1594
Despeo de-
positul voluntar
1596-1598
datoririle
rulut
1599-1617
Sect. [II. Despee In-
deposita-
Sect. N Despre In-
datoririle deponente-
al
1618-1619
Sect. V. Despre depositul necesar . . 1620-1625

Cap. III. Despee sechestru
Sect. 1.Despee diver-
sole felurl de sec,

bestrnd . .
Sect. Il Despre sec-
1626
hestru conventional 1626-1631
Sect. III Despee sec.

hestru judiciar . 1632-1634
'lit. XIII,Despre
atorii.
1635
Despre joc
Cap. II.
o prins6re . .
. 1636-1638
-Cap. IIIDespre con-
tractul de renditi pe
vi(Sti
. .
. 1639-1651
Sect. I. Despre nature contractulul de
rendita pe vidtA . 1639-1645
Sect. II. Despre clactole contractulul de
renditri pe viet6. Intro
creditor si cautionar
(fidej usor). .
Sect. Il.Despre dec.
1662-1666
tele fidejusiunel intro

debitor i cantionator (fidejusor). .
1669-1678
Sect, Ill.Despre erec-
tole fidejusiunei intre mat multi garand

1674
Cap. 111.Despee tidejusiunea legal& aicea
judecitorsei . . . 1675-1678
Cap, IV.Despre stingerea fidejusiunel . 1679-1684
Tit. XV.Despre
amsnet . . . 1685-1696
Tit. XVI.Despre
antiehrese . . 1697-1703
Tt. XVII.Despre
transacjiune . . 1704-1717
'lit. viqu.- Despre privilegill

'peter!".
Cap I.
Dispositiunl
generate . . .
1718-1721
legiile care se Intind
asupra mobil elor
Despee con-
tractele sleeted! In
genere
tole fidejusiunel Intro
Cap. II. Despee privilegil .

. .
1722-1726
Sect. I.Despre privi-
contractele ale-
Cap. I.
1ntinderea fideju1652-1661
sianel .
Sect. I Despre efec-
Cap. I.Despre deposit In genera . 1591-1592

Cap. U. Despee deSect. 11.
fidejusiune (eau none).
partite contractante 1646-1651
rnobilelor . .
Sect, II.Despre pri-
1727
vilegil asnpra mobi-
lelor
1728-1736
1
Despee privile-
giele generale eau-
pra mobilelor .
2.
Dospre privilegiele asupra ere-cAror
mobile
8,
Despre tango]
privilegielor asupra
mobilelor la cas de
concurs intre ele . 1731
www.dacoromanica.ro
1729
1730
1736
TABLA DE MATERII
421
Artieolul
A rticolul
Despre privilegiele asupra imobilelor
Sect. 111.
Seq. IV.
1737
Cum se
proprietatile de privilegil gi ipotecl. . 1801-1814

Disposition! transitorie
conserva privilegiele 1788 1745

Cap. II!. Despre ipoted
1746-1752
Cap. IX.Despre pu-
1753
de tribunale, Insarclasp Cu tinerea re-
Soc. I.
Despre ipotecole legate . . .

Despre siguran-
tele femeilor marital

1764-1761
Despre garanpile ce sunt obligati
a da tutorii, in in-
teresele minoririlor
interdisilor . . . 1762
Despre garantiile
gi
1767
8.
ce sunt obligati a da
Statului, comunelor
stabilimentelor pu-
blice, perceptoril
administratorii comptabilii
Sect. ll Despre ipotecile convontionale 1769
Sect. III. Despre ran-
1768
gistrelor
. 1816-1823
Tit. XIX.Despre
expropriatiunea
1824-1836
ninth
Tit, XX.Despre
preseriptiline.
Cap. I. Disposition!
preliminare . . . 1837-1845
Cap. II.Despre posemoos corutii pentru
a prescrie . . . . 1346 -1802
Cap. 111.Despre ca-
usele cad intrerup
sacare suspend cursul prescriptionel .
1777
Sect. I.Despre can-
1778-1779
Sect. II. Despre ea-
vilogielor si ipotecelor 1780- 1787
Cap.IV.Despre timpul cerut pentru a
gul ipotecilor intro

ele
Cap. IV. Despre modul inscriptionel pri-
Cap. V. Despre ster-
gerea si reductiunea
mscriptiunilor . . . :788 1789
Cap. VI.
Despre efectul privilegider
ipotecelor In contra
persnelor al treilea
care detin imobilul 1790 1799
Cap. VII. Despro stingerea privilegielor si
1800
a ipotecilor . . .
Cap.
VIII. Despre
modul de a purga
1815
blicitatea registrelor
despre responsabilitatea grefiorilor,
zele care Intrerup

prescriptiunea . , 1863-1873
mole care suspend&
cursul prescriptinnel 1874-1885
prescrie.
Sect. I. Disposition'
.
. . . 1886-1889
Sect. 11.Despre proscriptiunea de 80 axil 1890-1894
Sect.III.Despre pros-
generate
cri ptiunile de 10 pan&

. . 1895-1892
la 20 ani . .
Sect. IV.Despre
te-va prescription!
particulare . . . . 1908-1911
Disposition! generate 1912-1914
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
LA
LEGEA PENTRU JUDECATORRE DE PACE

(comunale
ei
de ocoale)
A
Articolid
Acceptatiune, succesiunl; beneficifi de inventar

Act dotal, transcrierea copieT
Acte, denaturare de; recurs
63
66
98
99
67
76
60
Acte autentice, partaj

Acte de adoptiune
Actiune publica, stingerea eT
Actinni posesoril
Adoptiune, acte de
67
67
817. 123
Adoptiune, confirmarea el
Advocati
Atacerlcivile, amftnarea pronuntkreT
www.dacoromanica.ro
89
INDEX ALFABETIC
421
Artielul
Agent, condemnare la amend&
Amtnarea pronuntiimel, afaceri civile

Amendifi, agent; neindeplinirea procedurel
Amendare, lips& de respect fat& de jadecittor
Ape curggtoare, lucrnl facute
Apel, Judecittoril comunale

Apel, Judecitorif de ocoale
Apel, contestatiune la executare
Apel, e,ontraventil
Apel, fiicut de Procuror
Apel, field de partea civil&
Apel, judecare contradictorie
Apel, judecare in lips&
Apel, in materie civi16., comercial&
Apel, in materie penal&
82
89
82
88
61
16, 19, 36
54, 70, 73, 75, 92
92
69
73, 75
73, 75
92
92
92
73, 75
Apel, termen de apel
36 75, 92
Arbitragiu, hotirirea
117 119
118 119
Arbitragin
Arbitragiu, executarea hotitrirel

Asigurare, msuri de; sequestru
Audiente, Judecitoril de col
Autentice, acte; partaj
Autentificare, compromis, arbitragiu
119
97
86
99
117
Autentificare, fol dotale
66
Autorizare, femeia !nitrite.%
67
Avocatf
Bli,t1E1 simple, competenta corectional&
87, 123
Beneficiu de inventar, acceptatiune .

Bunurf nemlycidoare, actiunl posesoril
www.dacoromanica.ro
.
.
71
63
16, 65
LEGEA JUDECATOMILOR DE PACE
425
Artico/u/
C
Carte de indeoatft, judecAtoriI comunale
Carte de judecatit, jud. com. executarea eL
Carte de judecatk, jud. com. formula exe-
38
31
47
40
cutor%
Carte judecatil, jud. com. executarea prin

portArd
47
91
91
Carte de Indecatil, judecitoril de cede

Carte de indecatii, jud. oc. redactarea eI
Carte de judecatii, judec. oc., ce trebue
91
s6. cuprindii.
Carte de Indecatkjud. oc., comunicarea el

Carte de indecatit, jud. oc., executarea el
Carte de ludecattt, jud. oc., executia pro-
93
95
vizorie
96
96
97
Cantiune, executarea cirtilor de judecatA
Cantina, sechestru
Cercetare local&
103 104, 109
Cercetarea pricinelor, judecAtoril comunale
27
Cererl reconventionale
Cererl verbale
Cereri In indecatrt, judec'toril comunale
Cereri In indecath, judecA.toril de oc6le .
Civilii, competenta judeatoriilor de mile .
Comerciale, actiunl
Competent& civilli, judecitoril comunale
Competent& eivilk judecAtoril de ocol .
Competenta (Avila, actlunI personale, mobiliare si comerciale
30
57
83
26
22
77
54
66
14
54
68
66
21
68
65
56
80
57
Competent& eivilii, cererl reconventionale
Competent& corectionalfi, judec. de ocle 69
76
117 119
Compromis, arbitragiii
2
13
Comunale, judecAtoril
2
13
Comnnale, Intocmirea judecAtorillor . .
www.dacoromanica.ro
26
INDEX ALFABETIC
Articolut
Comunale, competent& judecatoriilor . .

Comunicare, c11.41 de judecati civile .
Comunicare, cirtY de judecatit corectionale
Cotestatiuni, la executare
Cons!Bit de famine, succesiunT
Contracte, desffintarea lor
Contract, de inchiriere
Contraventii, cu drept de apel
Contraventii, Ma drept de apel . . .
Corectionalk competenta judecittoriilor
14
21
93
94
88, 92
65
59
18
69
69
69
76
D
Declarare in tals
Delicte silvice
90
71
Denaturare de acte, recurs
98
59
58
Desiiintare, contracte
DespAgubirl civile
Despre chemare, inaintea jud. oc.
77
Dispositivul hotrirel
85
89
Distrugere, competenta corectionalit
71
77
66
69
Domicillift, resedinta pirituluT

Dotale, foT; autentificare
Drept de apel, contraventil

Drept de apel, a se vedea apel.
Drept de recurs
Drept de trecere
98
17
E
Erarchie, judecitorul de ocol si ajutorT .
Eredi tate, petitiunl de;
Estimatinne, averea succesiunel . .
Eire din indiviziune

www.dacoromanica.ro
51
63
65
63
LEGEA JUDECATOMILOR DE PACE
427
Artie()lul
Etate, acte de legalizarea eT
67
Exceptiuni
103 112
Exceptiunl, chemarea in garantie
110
98
Exces de putere, recurs

Executare, ciirtl de judecaa. comunale
Executare, formula executorie
Executare, obiectele ce nu pot fi urmirite
Executare, oprirea eT
38
47
40
42
45
47
Executare, prin portttrel

Executare, contestatiunl la;
68, 92
Executare, artl de judecati ale Jud. de

0c6le
95
Executare, hotilrirea arbitrilor

Executie, suspendare; recurs
119
98
96
Executle provizorie
Expertl.
103 106
Extract, comunicarea crtilor de jud. corec94
tio nale
defaimarea until act in fals

Famille, consilia de; succesiunT
90
65
Femel maritate, autorisatia sotuluT . .

Fol dotale, autentificarea lor
Formula exeoutorie, carte de judecati
67
Forth, deposedare prin; actiunT posesoriT .
66
40
60
Furturl simple, competinta corectionalft
71, 76
Fart de pasen I
Fort de lemne
Gamut, chernare in garantie: exceptiunT
Garantle, chemarea in
71
71
110 111
110 111
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
428
Articolul
Garantie, a se vedea .cautiune..

Gard, actiunI posesoriI
Gradul, Judecittoriilor de Ocol
Gradul, Ajutorilor de judecittor
17,60
51
51
flotare, strAmutare de; actiunI posesorI .

Hotiirire, dispositivul el
Hotrtrtre, pronuntarea el la fats. loculul
Hotitritri, pronuntate contradictori
Hotftritri, pronuntate In RNA
HotiirtrI, comunicarea lor
Hotiirtri, executarea lor
HotiirtrI, executia provizorie
60
61
89
109
92
93
94
92
95
96
Hotitritrea arbitrilor
118 119
Hotitrtrea arbitrHor, termenul and trebue O. se dea
118
119
llotifirtrea arbitrllor, executarea el.
vindare, partaj
linprudentit, lovirl ; competenta corec%ional
99
71, 76
Impetearea piirtHor, stingerea actiuneI

76, 89
publice
Ineompetentii, recurs
Indemnizatie, martorl
ludivizinne, esire din;
InfiLtioare, termen de,.... la jud. oc.
84
98
105
63
85
prin cine se pot inf544a pArtile
In sedinti
Injurn, competenta corectionalb.
Inregistrare, taxa de
www.dacoromanica.ro
87
71, 76
63
LEGEA JUDECATORIILOR DE PACE
499
Artico/u/
Insulte, competente corectionala.
71, 76
Intoemirea judeciitorillor, comunale

Intoomirea indecittorillor, de ocol .
48
Inventar, beneficia de;

Inventar, sucesiunl, tutela
canalurI
61
Judeciitorli comunal
Judeciitoril comunale, Intocmirea lor
Judeetttorli eomunale, competente lor
Judeciitoril de coila, organizarea lor
Judecittorli de ocle, competente civil
Judeeiitoril de oedle, competente
2
2
14
48
54
47
13
21
53
68
co-
rectionalit
69
Judeattoril de oele, procedura inaintea lor
Legalizare, acte de etate

.
Licitatie, partaj
76
77 116
Judecatit In lipsii, judecatoril comunale

Judecatii In lips, judeca.toril de ocoale
Jurati comuna% alegerea lor . . . 3-6, 10
Jurntl comuna% conditiunile spre a fi alest
Jurati comuna% incapacitatea de a fi .
Jurati comuna% jurimintul lor . . . .
Jurati comuna% recuzarea lor . . . .
Legalizare, compromis, arbitragiti

Lege, violare de; recurs;
13
53
63
65
34
100
12
6
7
11
37
67
119
98
99
judecata. In; drept de opositie la jud
34, 35
com.
Lipsli, judecata, In ; drept de opositie la jud. oc

100
103, 104, 109
Localk cercetare
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABET1C
43O
ArticoJul
Loviri simple, competenta corectionall.
71, 76
Lovirl prin imprudent, competenta corectionalit
71, 76
Luoriirl, fficute pe ape
61
M
Muratori
Martori, juriMint
103 108
108
106
97
Muratori, indemnizaia lor
316suri de asigurare, sechestru .

311116ce de aparare
Minister public, drept de apel .
Minister public, apel pArtel civile
Minister public, termenul de apel
Mobile, licitatie, vinzare, parlaj
Mobiliare, actiunI
89
73
73
75
65
99
58
N
Naturft, partaj In naturi
Nelndeplinireu, procedurei, amenda a-
99
gentuluI
82
0
Obiecte, ce nu pot fi urmArite
Ocol, organizarea judecitoriilor de ocol
Omisinne esentialit, recurs

Onorar, expert1
Opozitie, judecittoriI comunale
Opositie, jud. com. termenul de.
Opozitie, in materie pena16. .
www.dacoromanica.ro
48
42
53
98
106
35
35
74
LEGEA. JUDEUTORIILOR DE PACE
431
Articolul
Opozitle, judecitoril de oc6le

Opozitie, jud. oc. termenul de
Opozitie la opoziiie
Oprirea exeoutitrel, judecitoril comunale

Organizare, judectitoril comunale . . . .
.
Organizare, judecitoril de ocol . .
.
2
48
Parta', executarea in naturi

Partal, cand nu se poate executa in naturi
Penalii, competenta penal& a jnd. ocol
Personal, actiunl
Personalul indealitoriei, tratamentul sbil
Petitinni de ereditate
Politie rural&
Poprirea exeentiirel, cArti de judecati
comunel
69
55
100
101
102
45
13
53
99
99
76
56
126
63
19
45
Portitrel, executarea artilor de judecati comunale .

Portlirel, executarea cArtilor de judecatA ale
jud. oc.
Posesoril, actiunT
Prepull
47
95
60
87
Proeedurii, neindeplinirea el; condamnarea

82
agentuluT
Procednri preparatoril, judecAtoril de

ocoale
Procuratori
Proenror, apel
103 112
87, 123
73.
Procuror, apelul pArteT civile
Procuror, termenul de apel

Pronnntarea hotftrirel, amO.narea eT
Pronuntarea hothrtrel, la fata loculuT

Provizorle, executia provizorie
Pnblicatiunl, vindare, partaj
www.dacoromanica.ro
73.
89.
109-
96
99
432
INDEX ALFABET1C
Articolul
Reconventionale, cererT personale, mobiliare, comerciale
67
98
98
98
37
Recurs, atacarea cArtilor de judecati .

Recurs, unde se declarii
Recurs, termenul de recurs
Recusare, juratl comunall
113 114
Recusare, judecAtorT de ocol

Recusare, respingerea eT
115
116
63
77
63
Recusare, admiterea el
Registre, succesiunT
Resedintili, domiciliul pirituluT
Revendieare, actiunT in
Sechestru
97
Servitori, contestatiunT civile
Servituti, exercitiul lor
61
61
71
65
Sig1111, succesiunl
Silvice, delicte
Socoteli, tutells.
Somatiune, autorizarea femeel
Stptni, contestatiunT civile
67
58
Stingerea amtluneI publice prin impAcarea pArtilor
Strilimutare de hotare .
Subpretect, succesiunT, delegare . , .

Succesfuni, regularea lor ; partaj ; renuntare
Succesluni, beneficia de inventar .

Suspendare, declarare in fals
Suspendarea executiel, recurs.
www.dacoromanica.ro
76
61
65
63
63
90
98
LEGEA JUDEC;iTORIILOR DE PACE
438
Articolul
tOedinte, tinerea lor

ttledinte, prin cine se pot Infitisa pirtile
86
87
Taxe de inregistrare
63
Tentative, de fart, competenta corectionali

Termen de apel, judeciitoril comunale.
Termen de apel, judecitoril de octile
71
36
92
75
Termen de apel, in materie penali

Termen de apel, al procurorulul .
75
33
Termen de gratie
Termen de Iniiitiqare, la judecitoriile de

ocol
84
Termen de opozitie, in materie civili

Termen de opozitie, in materie penali
85
9a
74
Termen de plat&
Termen de recurs
33-
Timbra, scutire de taxi
46
Tocmeli agricole
98
62
21
Turburare de posesie, anul de la ; actiura

posesoril
60
Tuteie
65.
Tutor% gestiunea lor

Tutori, luarea socotelelor
65
65
U
Uluci, actiunT posesoril
Urmitrire, obiectele ce nu pot fi urmirite

Urmitrire, bunurT imobile
Urmibrire, zilele and se 'Ate face
Urmitrire, portireT
www.dacoromanica.ro
17,
60, 61
42
43
44
47
484
INDO( ALFABETIC
Articoliil
V
Veeini, distant& de observat Intre; .
17
61
Verbnle, cererl verbale la judeatoriile de

ocol
Verificare de scripte, declarare In fals
83
90
Vitnz are, executarea cirtilor de judec. comu-
nal.
Vinzare, partaj
Violare de lege, recurs
Violenta, deposedare; actinia posesora
44
99
98
60
Z
Zagazurl, actiunI posesora
Ziduri, actiunl posesora
Zile libere, partaj; vinzarea imobilelor .
www.dacoromanica.ro
17, 58. 60
17
61
99
IOAN DAMIN
CONDUCT OR
LEGE
pentru
JUDECATORIILE DE PACE C)
DISPOSITIUNT GENERALE
1. Judecrttoriile de pace
supraveghiarea presedintibor tribunalelor de judet.
decittoriile de ocol.
Cele d'AntAlt se constituesc i functionzA sub
controlul i supraveghiarea judectitorilor de ocol
respectivT; cele de al douilea IsT exercita atributiu-
CARTEA L
Judecatorille comunale.
TITLIJL I.
Acstit lege a fost votatit la
a judecatoriilor de pace. Legile

anteri6re actualei iegi a judectitoriilor de pace sunt : legea pentru judecaloriile comunale qi
sunt de doug tropto : judechtoriile comunale ju-
nile lor sub controlul
6 Aprilie 1896, decretatit i promulgatit la 31 Mai, publicatti. in

Monitorul Oficial No. 47 din i
tunie si pus& in aplicare la 1 Iu-
lie 1896. Prin ea s'a reintliintat

din non judectoriile comunale
desfiintate prin legea precedentb.
InteemireaJudecatoriilor
~mulle
2. In fie-care comung
rural& sag urbanft, care
de ocble din 6 Medie 1879, si legea pentrujudeccitoriile de pace,

din 4 'garbo 1894.
www.dacoromanica.ro
11AIIANG113. Codal Ganara)
14
436
LEGEA JUDECATORIFLOR DE PACE (Art. 3 6)
nu va fi reedint5, de judecdtorie de ocal, se Infiintzit elite o judecttto-
une. (art. 2 Leg. Jud. Oc.

1879).
In satul de reedint5,
rie comunalft, compusd din

primarul aceleT comune,
al primarieI 0 In cele-
juratI ale0, carT, impreunit
pulatiune de 100 familiT

cel putin, se vor alege cite
ca prepdinte, 0 din duoT
Cu primarul, vor avea a
Impca 0 a judeca t6te
prigonirile Intamplate In-
tre locuitoriI acelelcomune,
dupe regulele arfitate mal
alte sate dependinte de

acea comunit, avnd o po-
doul juratI 0 cite unul
suplimentar, care, la cas

de lips5, sad b615, a vreunuia din eel d'intilid,
j os.
'I Oa lnlocui.
comuneT va servi de grefier i scriitor al aceleT

judecittoriI 0 va Ingriji s5,
se indeplinscrt to5te formele prescrise de acstil,
pus& dintr'un singur sat

sad Virg, se va alege patru juratl, din care douT
facerilor de competinta acelel judecrttoril. (Art. 1.

Leg. Jud. Oc. 1879).
va comunica, Indatd dup5,

alegere, judechtorieT de o-
Notarul sad secretarul
lege pentru judecarea a-
Dacrt comuna este com-
suplimentarl.
Lista de numele juratilor ale0 in fie-care sat se
autoritateT administrative
col prin organul sub-prefectuluT respectiv. (art. 3

JuratiT se vor alege
In cele dintaid 8 qile ale
lunel luT Ianuarie, pe rind
in fie-care sat sad citun,
bleepOnd cu satul de re-
de frunte l cu cunosciintfi,
Alegerea se va face tie

ob0ea satuluI cu vot uni-
8. In fie-care sat sad
cdtun, avnd o populatiune de 50 familiT cel putin,
se va alege la inceputul
fie-citrul an, prin ingrijirea sub-prefectului i a
superidre, cAte un jura+

dintre locuitoriT eel mal
de carte al acelui sat.
Satele sad cdtunele cari
qedintil, al comunel.
nominal, prin stitruinta prima ruluT, Insotit de notar,
n'ali o populatiune de cincI-
0 sub a luI prepdentie.
alege pe juratul lor Impreunk cusatul sad cfitunul eel

mal apropiat din acea co-
stata, pentru fie-care sat

sat citun, yliva cand s'a
flout alegerea, numisrul
locuitorilor earl ad luat
parte la vot, vointa ob-
decl familiI cel putin vor

munit on care Impreun5,
ar insu0 acstit conditi-
Un proces-verbal va con-
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDECATORIILOR DE PACE (Art. 6-9)
steI si numele juratilor

alesl. Acest proces-verbal
va fi subscris de primar
impreund cu notarul, de
preotul sail parochul satuluI si de locuitoriI cu
sciintrt de carte cart vor
fi luat parte la alegere.
El se va comunica de ur-
gent6, In copie sub-prefecturel respective. (art. 4
si 6 Leg. Jud. Oc. 1879).

Ca s6, ptil fi ales ci-
neva jurat trebue sit fie
romrtn de nascere sad Im-
pdmintenit, domiciliat si
seqdtor In acea comunit
sh scie citi si scrie si A
aibrt etatea de 30 anl Implinitl.
Dad, In verI-un sat sad
catun nu se grtsesc lo-
cuitoil cu cunosciint6, de
carte, vrednicl de a fi jurat!, atuncl obstea acelul
sat va putea alege pe juratl si dintre locuitoril de
frunte carl n'ar Insusi acst6, conditiune, dar earl
ar avea Increderea A
Preotil si invtraoril satuldi pot fi alesI juratI.
Faptul 0 un locuitor
este deja ales consilier co-
munal nu este o pedicit

ca sit fie ales si jurat,
dacii Indeplinesce conditi-
unite acestel legI. (art. 5
Leg. Jud. Oe. 1879).

Nu pot fi alesI juratI:
1. Arendasil, intendentit sad Ingrijitorilde mosil
437
sub orl-ce titlu sari denumire ar fi el, debitantii

de bduturI spirt6se si servitorii ;
2. Sunt incapabilI de a
fi alesl: Eolith nereabilitatl, ceI osinditl pentru
crime sail pentru verl-unul din delictele urmdtre :
furt, inselliciune, abus de

incredere, mituire, fals,delapidare, atentat la bunele
moravurT, mfirturie mincinsrt si
snstragere de
acte. (art. 6 al. 1 si 2 Leg.

Jud. Oc. 1879).
Orl-ce contestatie con-
tra alegerel sail a proce-
suluI-verbal se va Indrepta
In termen de cincl
glile
de la data lor, la judeedtoria de ocol respectivrt,
care o va judeca de urgentrt, cerdnd actele de

la primar.
Alegerea se socotesce
definitivii dacil, pan& la
16 Ianuarie inclusiv, judele de ocol nu a primit

niuT o contestatie Impotriva el, said (tacit judecdnd contestatia o va fi
respins ca nefondatd. (art.
7 Leg. Jud. Oc. 1879).
La cas and s'ar con-
stata di procesul-verbal
coprinde arritttrl neadev6rate si cii, obstea satulul
nu a fost consultatii, atuncl judeciitorul de ocol,
pe de o parte, va ordona
o nou6. alegere, (laud de
www.dacoromanica.ro
488
LEGkA JUDEUTORI1LOR DE PACE (Art. 10-12)
sake i sub-prefectuluI res-
pectiv ; iar pe de alta, de

va fi loc, va constata falsificarea si va face sft se
urmftrsci f&ptuitoril con-
form legoI penale.

La cas ca.nd contestatia
s'ar Intemeia pe faptul
ved-unul din juratii alesl
nu Intrunesc conditiunile
art. 7, alegerea nu va fi
anulat& de eat In ce se
atinge de alegerea acelul
jurat. (Art. 8 Leg. Jud.

Oc. 1879).
Juratil alesI pentru

un an pot fi realesi in anil
viitod dactt vor fi dat doyell de destoinicie i bune
purtarl. Pan& ce alegerea
cea nou& va r6manea definitivfi, juratiI anulul trecut vor urma cu indeplinirea functiunel lor.
Pe tot timpul functionfirel lor, juratil vor fi

scutitl de Oilele de prestatie judetiene i comunale, fie In banT, fie In
naturI, cum si de serv,iciul de caraul& safl pas&
de npte in comunft. (art.
9 Leg. Jud. Oc. 1879).
Juratil, Wilhite de
nu vol judeca de cat pe
fiint& de adevr si pe drep-
tate, orl de cate orI voi fi

chemat.
Asa sfeml ajute DumnegeA.
Acest jurftmint va fi
subscris de primar, de notar, si de preot, cum si

de acela care a jurat, dacft
va sci sft subscrie, iar la
din contra prin punere de
deget.
Dac& locuitorul ales ju-
rat este Instill preotul, el

p6te indeplini functiunile
de jurat i far& a face acest jurAmInt. (art. 10.
Leg. Jud. Oc. 1879)
12.Dacft prigonirea este
Intre clodl satt mal multi

locuitorT din acelas sat,
judecata se va face de
primar impreunit cu juratil aceluI sat; iar dacit

satul acela n'are de cat
un jurat col d'al doilea

jurat se va lua din satul
de resedinth, preferindu-se
tot-d'auna cel cu cunoscinta de carte.
Dac& prigonirea este !ti-
tre duoi sati mal multi

locuitorl din sate diferite,
a intra In functiune, vor judecata se va face totfi datorl a depune Inain- (Fauna et' juratii satuluI
tea primarulul, asistat de de resedintft; iar In cas
preo tul satulul de resede lips& a ved-unuia dindintft, jurftmintul urmit- teinsii, el se va Inlocui
tor :
Jur
voin indeplini
datoria cu sfintenie i cft
cu alt jurat din satul pi-
In asemenea cas juratii
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDECiTORIILOR DE PACE (Ad. 13-16)
suplimentarT nu vor lila
parte la judecata de cht

daca juratil din satul pl-
rituluI lipsesc. (Art. 11

1$. OrT de cate orl pri-
marul nu va putea lila

parte In pers6nft la cercetarea sail judecarea uneI prigonin, sah va fi
lipsil, el va fi Inlocuit prin
439
de apel la judecatoria de
col respectiva pana la su-
ma de 50 leI inclusiv capote i dobandI, orI-ce pri-
gonire de ort-ce natura
intre locuitoril aceleI comune pentru pretentiunI
de avere miqc5,t45re, satl
pentru datorie sala pentru

despagubirI de orl-ce fel
din ori-ce causa ar is-
ajuterul s50, aratandu-se

acsta imprejurare In car-
vorl ele.
Aceealf competintli. o
consiliulul comunal, atri-
alta comuna, destul ea piritul sa fie domiciliat sah

qedator In acea comuna.
tea de judecata sah de

impaciuire.
In cas de disolvare a
butiunile primaruluI se vor

exercita de preedintele
comisiei interimare. (art.
11. Leg. Jud. Oc. 1879).
vor avea judecatoriile i

daca reclamantul este din
(Art. 13.Leg. Jud. Oc. 1879).
Daca prigonirea este

privithre la stapanirea bu-
nurilor nemicatre, sah
la hotare Intre vecinl pen-
TITLUL
Despre ~terne JudeefitoAltor eomunale.

Datoria de ciipetenie a judecatorieT este sa
Impace pe part. Daca Impaciuirea isbutesee, jude-
Merla da la mana, partilor o carte de Impaciuire

In modul ar5.tat mal jos.
La cas contrarit, ea proeedza la cereetarea i ju&carea pricinei, constatand in cartea de judecatit
ca Implicluirea n'a isbutit.
Judeeatoriile comunale vor judeca fara apel
pan5, la valerea de cinei

lel inclusiv, qi Cu drept
tru locurile, tarinile
ogradile lor, judec5.toria
se va margini a tine de
fapt In stapanire pe acela

care a stapanit locul mai
mult timp In cursul
an pe Uta i ffir Impo-
trivire din partea eeluialt, i pe acolo pe unde
s'a urmat stapanirea futre

(11110, pana ce partile se
vor judeca la judecatoria
compententa, pentru stabilirea dreptuluI de pose-
siune sail de proprietate

asupra loculuI sah botarultii de prigonire.
Daca cel ce a stapanit

mai mult timp in cursul
www.dacoromanica.ro
440
LP:ORA JUDECATORIILOR DE PACE (A`rt. 17 -20)
acelui an locul sat hotarul de prigonire a fost nu
numaI turburat, dar si secs

cu violent& din stapanirea
acelui ice sat hotar de par-
tea cea-lalta, atuncl judocatoria 11 va reintegra in
stapanirea sa de mal Innainte i 11 va mentine

de fapt In acea stapanire
pan& ce instanta competinte se va pronunta asu-
judeca de cat daell china

sail arenda anualanutrece
peste 50 lel, i altuncl numal cu drept de apel.
(art. 17. Leg. Jud. ocol.

1873).
Judecatoriile comunale vor judeca asemenea
cu drept de apel, t6te abaterile i oontraventifie
pra dreptuluI de posesiune
prev64ute de legea politiel rurale, conformanduse formelor preserise de
partI. (Art. 14 si 15. Leg.

Jud. Oc. 1879).
17. Se va urma aseme-
cele prev64ute de dinsa,
sat de proprietate Intre

nea conform articolului de
mal sus si cand prigonirea va fi pentru pacifica
stapanire a verI-unul drept
de trecere de vedere sat
de alt-fel de robire asupra

proprietritilor 1nvecinate
sat pentru staprinirea gardurilor, santurilor, ulucilor
sat Oidurilor despartitre
1ntre vecinl, sari pentru
gazurl i ori-ce luerarI A-
cute pe lazuli, eanalurI,
sail ape curgare, spre

udarea tarinelor, facerI de
mori i altele. (Art. 16.
19. Mud se cere des-
fintarea verI-unul contract

de inchiriere sail de aren-
dare si se6terea afarit a
chiriasuluI sat arendasului din localul sat din

casa Inchiriatri, judeeatoria comunala nu va putea
acea lege, si rara ea amenOile ce ar pronunta

sa fie mal marl de eat
niel desprigubirea p5,rteI
vatamate sa trca peste

60 leI.
Ori-ce solidaritate Intre

locuitorI In acsta privinta
este desfiintata. (art. 18.

Judecritoriile comu-
nale vor avea asemenea

a judeca abaterile de simpla politie, prev6ylute In
art. 164 din codul de procedur5, penal& i Intam-
plate In coprinsul aceleI
comune, eand friptuitorul

se prinde asupra faptulul
sat and atat el cat
martorii se gasese In acea
comuna.
In amandou6 casurile a
acestor dou6 articole (19
si 20), daca pedpsa pro-
nuntata nu este Inchis6rea, sat daca amenda

despagullirea nu trece fie-
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDEaTORILLOR DE PACE (Art. 21 WS)
care peste 5 leI, judecatoria comunalti, judeca in
prima si ultima instanta

lar la cas contrariti cu
drept de apel.
In Mote casurile, impacarea pfirtilor pune capat

judecateI. (Art. 19. Legea
Jud. Oa. 1879).
T6te contestatiile
isvorind din tocmelele a-
gricole se vor judeca de
judeclitoria comunal6, tinAnd sma de dispositiu-
nile speciale ale legel acelor tocmell, si cu drept

de apel la judeca,toria de
ocol dack reclamatiunea
este mal mare de cat 5 lel.
Prin acsta Ins& nu se

prev6Vuta de art. 27 si
28 din Visa lege.
TITLUL
Despre eereren In Judedecatil, eereetarea inlet iii.

lor, Doti/mire si apel
Ori-ce cerere in ju-
decal6, pentru prigonirl
de caderea judecatoriilor
comunale, se va face in
scris catre primarul comunel printeo petitie in
indoit exemplar, din care
unul se va pastra la dosar, iar cel alt se va Inapoia reclamantului, spre

a 'I pune in vederea plritului Impreun cu term-
nul de Infiitisare. (Art. 21.

441
Petitia va coprinde
numele si locuinta atAt a
pirltului cat si a reclamantuluI, va arata deslusit ce
se cere si pe ce temeiti,
si va fi subscrisa de reclamant daca el va sci
subscrie.
Dach acesta nu scie sa
serie,
petitia va fi sub-
scrisa de scriitorul care a
fticut'o si de reclamant
prin punere de deget. In

asemenea cas, primarul
este dator, atuncI cand i
se va da petitiunea, sa o
citsca reclamantulul din
cuvint In cuvint i sal
intrebe dach acsta este
ceea ce a voit sa reclame.
(Art. 21 Leg. Jud. Oc.1879).
Daca reclamantul
nu scie sA serie 0 nu gli-
sesce cine sal scrie pe-
titia, el pte
faca reclamatiunea i prin grain.
Atunci primarul sat' notarul, ascultand plan gerea,
este dator sil, o astrna Intr'un proces verbal In Indoit exemplar, constatand
cele reclamate, i acest act
va tine loe de petitiune.
Indata ce primarul
va primi o reclamatie, el
va insemna pe dinsa qiva
primirel si va face sa se
trcit in scurt coprinsul
el in registru de intrare
al primariel.
El va cita tot-odata pArDumineca sari
tilP
www.dacoromanica.ro
442
LEGEA JLTDECATORIILOR DE PACE (Art. 26-29)
srhatrea viitre spre infatiqare, Insemnknd acest

termen pe petitiune. (art.
22. Leg. Jud. Oc. 1879).
Dupil Inregistrarea
petitiunel, primarul sati

notarul va merge Impre-
juratiI Ti cu partile, vor

tine edinta la casa preotulul sat a juratultil. (art.
24 Leg. Jud. Oc. 1879).
Pitrtile nu se vor
putea Infiltia de at In
unit Cu reclamantul la casa
persna. Dreptatile 0 le
vor sprijini singure. Ni-
care 'l-o va citi din cuvint

In cuvint, i spre a'l comunica termenul.
pot, nu se va putea Inf44a In numele altuia sub

titlul de procurator, ad-
pirituhil spre a'l pune In

vedere reclamatiunea, pe
In lipsa plrituluI de la
domicilit, reclamatiunea
0 term enul se vor pune

In vedere juratuluI res-
pectiv, sat a uneI rude sag

vecin care ar fi mal la In-
demkna, spre a vesti pe

Writ.
Despre Vote acestea se

va face mentiune pe ambele exemplare ale petitiunei. (art. 23. Leg. Jud.
Oc. 1879).
Judecata se va face
obicInuit In localul primitriel, unde atilt juratiI cat
partile prigonitre vor
fi datorl at se adune, hnpreuna Cu primarul i Cu
notarul, In liva sorocita,

Indata drip& e0rea de la
biserica.
In cas and judecata s'ar

putea face mal cu Inlesnire la fata loculuI, prinotarul se vor
marul
transporta In satul unde
se afia prigonirea, ai acolo,
adunandu-se Impreuna cu
meni, afar% de tatil, sot,
fit, frate, unchifi sat ne-
vocat, vechil sat cumpOrator de drepturI.

Cu tte acestea, proprietaril
arenda0I se
pot Infittiqa prin ingrijitoril lor de mo0a sat altI
insarcinatl de afacerl. (Art.
26 Leg. Jud. Oc. 1879).

Cea d'Antitit datorie
a judecatorieI este d'a cauta sa lmpace pe partl. Pentru acsta, drip& ce se va
convinge ea mal Intkiu,

de adevOr, va pune verbal In vederea prigonit6relor parti cum ar fi maI
drept sh se impace 0 le
va Indemna la acsta.
Daca partile primesc, atune! primarul Impreuna,
Cu juratiI vor incheia un
proces-verbal constatimd
acsta, 0 In care se va
arita desluOt chipul cum

partile s'at Impaciuit.
Acest proces-verbal va
tine loo de carte de Impacaciuire 0 va fi subscris
arid de primar, de juratI
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDECITORIELOR DE PACE (Art. 30-32
si de notar, cat si partile prigonit6re dacii. Beni

subscrie.
La din contra, cel ce nu
vor sci s6, subscrie vor

isciili prin punere de de-
get In dreptul numelul lor

fcndu-se despre acsta
vorbire In procesul-verbal.
Fie-care parte are drep-
tul e ar copie de pe
acest proces- verbal; lar
originalul va sta la dosar,

insemnindu-se si In registru, unde s'a Inscris re-
clamatiunea,cit pftrtile s'a

Imp Mat. (art. 26. Leg. Jud.
Oc. 1879).
30. Daca judeciitoria nu
va isbuti sii Impace pe
prtl, atuncI ea va judeca

pricina i '111 va da hotit-
rhea sa- chiar In acea di

sail cel mal trdia Dumi-
neca sasrbtrea viitre,
tinnd socotlii de dropfie-cilruia si de dovedile ce vor fi avnd,

precum: Inscrisuri, marjurfimint.
Legea his& la sufletul

cugetul primarulul
juratilor ca sli nu judece
si at nu hotrtrase5, de cat
448
positiunne acelor
dar
In marginele competinteI
determinate prin legea de
fatii. (art.
Oc. 1879).
27. Leg. Jud.
Hotrlrea judectorieT comunale se numesce

carte de judecatd". Ea se
va serie pe o Wit de htirtie osebitii, duph formularole tipfirite ce se vor trmite de minister, si se va
pstra la dosar Impreu-
n cu petitunea prin care

s'a pornit judecata. Ea va
fi datat, subscrisrt de primar, de notar si de juratil
care aft luat parte si va

arta deslusit aceea ce a
hotrlt judecata, si se va
ceti In audul plirtilor de
dare primar sail notar,
indat ce s'a redactat
suberis de el'.
Dacri verl-un jurat nu

scie carte, el va subscrie
prin punerea de deget In
dreptul numelul lul.
Mentiune despre chipul
cum s'a terminat judecata
se va face si In registrul
de intrare al primrieT
Daca procesul este pentru fapte prevgdute de le-
unde s'a Inregistrat rechtmatiunea. (art. 28. Leg.

Jud. Oc. 1879).
Indat duptt serierea i subscrierea
sa a procesuluI-verbal de Impliciuire, prima-
tocmelilor agricole, el vor
plirp cate un extract de
pe flint& de adevOr, i sli
nu dea dreptate de cilt

numai celuI ce o are.
gea politiel rurale sa0 a.

hotrl, tinOnd smil, de dis-
rul va da la mana fie-cAreI
pe aces, hotiirlre, scris pe
www.dacoromanica.ro
444 LEGEA JUDECATOMILOR DE PACE (Art. 33-38)
formularele tip&rite ce se
pe usa caseI, cum s'a dis
spre acest sfarsit, si mentiune despre acsta se va

face din josul originalulul
hot6rireI pAstrat la dosar.
sit o primsa.
vor trimite de minister
Dec& partea condemn at&
nu voesce sf primsc& ex-
tractul hottirlref sag lipsesce de a cask primarul

va Jipi extractul pe usa
easel si va llisa o copie de

pe dInsul In primirea uneI
rude sag vecin sag a juratuluIrespectiv ca srel dea

piritulul, incheiand despre
tAte acestea cuvenitul proces-verbal, care se va Ostra la dosar. (art. 29 si 30.
and datornicul nu
este de rea credint& si
nu trtgAduesce datoria, dar
(lice ca nu p6te acum
pl&tscii, judeciitoria 'I va
putea da un termen de
plea; i, dac& niel atuncI
nu va plati, ea '1 va condamna la plat& si va Imnlini banil, conform regulilor de mal jos, spre a'l
da creditorului. (art. 31.
Dacii piritul lipsesce
de la inf&tisare, si dac& se
constat& cit primarul sag
notarul 'I-a fost pus In vedere reclamatiunea si termenul de Inflitisare, atuncl
judecata se va urna si In
lipsa pirltulul,si hot&rirea
mal sus, dac& el nu va voi
lar dac& plrltul lipsesce

si se glisesce ch termenul
nu i s'a fost pus In vedere
conform acesteT legI atuncI
judecata se va amana pen-
tru Dumineca sag sgrblit6rea urmkt6re, cit&ndu-se
negresit plrittul pentru acest nog termen, cum s'a

lis maI sus. (Art. 32. Leg.
Jud. Oc. 1879).
3. Partea condamnat&
In lips& nu are drept de
opositie de cat dacri, condamnarea nu trece peste
cincl lei. Dec& condamna-
rea trece peste acst& sumfi, atuneI cel judecat in

lips& n'are de cit drept de
apel la judeciitoria de ocol
respectivii.
Opositia se va face In
termen de eincl ile libere
de la primirea hotkrirei
data in lips& sad lipirea
pe
si se va judeca
acelas chip si cu aceleasI

forme ca si reclamatiunea.
(art.. 33. Leg. Jud. Oc.
1870).
36. Apelul se va face

If termen de o lun& din
diva ctind s'a dat hothri-
rea la miina piirteT, sag de
cam' i s'a lipit pe usa ea-
sel conform art. 31, fie c&
hot&rirea a fost (let& In

lipsk, fie di a fost datii In
mod contradictorio.
ce se ya da i se va lipi
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDECATORDLOR DE PACE (Art. 37 39)
Termenul de apel In cas

de condamnare la amendrt
este de dud Ole, qiincepe

dupd. (;liva in care cartea
de judecata a fost comunicata. (art. 33. Leg. Jud.
Oc. 1879).
37. Dad), intre eel douI
juratI; desemnatl a lua

parte la judecarea procesulul, sunt rude sad afinl
prima, la al patrulea grad
inclusiv, unul din el se va
exclude prin tragere la

sortI, operata de primar
In qedintrt publica, i se
va suplini prin altul con-
for art. 12, alin. 2.

Juratil pot fi recusatl
pentru motive de rudenie
cu verI-una din plirtile pH-
gonitre sad cu primarul

prima la al patrulea grad
inclusiv, i pentru causa
de duqma.nie cunoscuta in
potriva reclamantuluI sad
a pIrltuluT.
Recusatia se va face In
scris sad verbal inainte de
judecata, 0 In acest cas,

primarul sari notarul trebue sa, o insemneze din
josul reclamatiuneI prtstrata la dosar.
Juratul reousat se va su-
plini prin altul, conform

alin. 2 al art. 12 din acsta
lege. (art. 34. Leg. Jud.

Oc. 1879).
445
TITLUL IV.
DeSpre executorea cfirtilor de Judecatis

Niel o carte de judecata a judecatorillor comunale supusa apelulul nu
se va putea executa de
cat din giva child ea va fi

rdmas definitiva i dupa
ce se va fi autorisat executarea el de judecitorul
de ocol respectiv.
Cartea de judecata se
socotesce rdmasa defiinitiv cand nu s'a facut apel

contra el in termen de
o Inn sad de cincI Ole, aratat mal sus ; sad cand,
ind apelata, ea a fost Intarita i prin hotarlrea
judecatoriel de ocol.
Dad), condamnarea nu
trece peste cincl lel, cartea de judecata, cand pIritul a fost fata, este defi-
nitivrt din I iva pronuntarel
iar (lac& judecata s'a

facut in lipat, din qiva ex-
pirarei termenuluI de opositiune sad a respingereI aceleI opo,sitiuni.
In ambele casurl, primarul va declara cartea

executorie scriind pe din-
sa: se va executa i investind'o cu sigiliul prji cu propria 110

semnatura. (art. 36. Leg.
mrtriel
Jud. Oc. 1879).

OrI-cine va voi BA,
execute o carte de jude.
www.dacoromanica.ro
446
LEGEA JUDEUTORIILOR DE PACE (Art. 40 42
cat& condamnand la o sumii, mal mare de cincI lei,

se va infiitia cu dinsul la
marite se vor da In pri-
pectiva, dupa, ce va face
debitoruluI urmiirit i se
va da chitanta de descarcare subscrisa de primar
qi de perceptor, 0 aratand
judecatoria de ocol res-
sii se ateste In josul el,

de catre primar i notar,
suba! lor iscaliturii,
Cu si-
giliul primariel, qiva cand
acela care s'a dat in primirea parteI condamnate,
saa s'a lipit pe ua easel
sale, conform lege de fatii.
Judecatorul va verifica
de urgent& 0 din oficia
daca notificarea cartel de
judecata, s'a Mont conform

legeT, daca termenul de o
luna de la data notificarei

a expirat, IAA s se fi facut apel din partea celor
interesatl; 0, in casul aeesta, el va ordona exe-
cutarea, punAnd din josul

cartel de judecata, formula
executorie prescrisa de loge. (art. 36. Leg. Jud. Oc.
1879).
40. OrI-ce carte de judecata Investita Cu for-
mula executorie, conform

articolelor de mal sus, se
va executa, dupa staruinta
parte! care a caqtigat, de
primarul comuneT 0 de
perceptorul local, dupii acelW regull i conform

legel de urmarire cu care
se implinesce i darile catre Stat i comuna.
BaniI ce se vor prinde
din vingarea lucrurilor ur-
mirea creditorulul sub luare de cuvenitii dovada,
care va sta la dosar; iar
suma ce s'a implinit de
la dinsul In socotla condamnatiunel.

Amene,lile implinite se
vor vrsa In casa comunalii. (art. 37. Leg. Jud.
Oc. 1879).
Daca cartea de ju-
decatift atribue re clamantu-
lul proprietatea unuI lucru micator de prigonire,
executatea el se va face
de primar, luandu-se lucrul din stapfInirea
tulul i dandu-se In primirea celuY ce l'a c4tigat;
iar daca hotarlrea este privitre la stapinirea lucrurilor nemicat6re, atuncl
executarea se va face dandu-se afar piritul din locul saa imobilul ce stapanesce pe nedrept, i pu-
nandu-se de fapt cel ce a

ca,0igat In posesia acelui
loe saa imobil.
Despre tte acestea se
va incheia cuvenitul proces-verbal, care se va ata,01 la dosar.
Nu pot fi urmari-
te i sechestrate
1. Locurile de muncii,
casele i ogralile date lo-
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDECXTORIILOR DE PACE (Art. 43-45)
cuitorilor s&tenl prin legile do Improprietttrire,

earl le dean% inalienabil e ;
Lucrurile trebuinci6se
pentru culcatul datornicu-
si familiei sale care

trlesce cu dinsul In acelul
easI casa;
Vestmintele sat stra-
ele luI si ale familieI luI

necesariT pentru trebuinta
(ilnic i obiectele de buc&tftrie indispensabile ;
Instrumentele de a-
rat si uneltele earl slujesc

la munca eimpulw, cum:
arat, se mnat, se cerat, grft-
pat, cosit, c6rat sat treerat ;

6. Semintele i Ingr&s&mintele pentru cultura pft-
mintulul datorniculul;
Fina, malaiul i alte
miel merinde trebuinci-
se pentru hrana datorniculul si familiel sale pe

timp de o lunft;
0 vacft si 2 bol sad cal
si, in lips6 de vadt, 6 capre sat 10 oI 0 un rimator. Asemenea i nutretul

acestor vite pe timp de o
lunft;
Uneltele lucatorilor
mesterilor trebuincise
la exercitiul meserieI lor;
Carul, cftruta sal& sacaua, pentru car6us, c&rutasI sat sacagiI, Impreunft
Cu vitele neapfirate pen-
tru trasul lor;
447
Stupil de miere, gin-
daciI de matase i frun-
Ole de dud pe timpul

erescereI lor ;
Icnele si altele luruff de asemenea natura

trebuincise cultulul sat
religieI datorniculul. (art.
38. Leg. Jud Oc. 1879).
43. Bunurile imobile
ale datorniculuI nu pot fi
urmkrite daca legile popresc instrttinarea lor; lar
daca datornicul are si alte
imobile, urmftrirea lor nu
se va putea face de eftt
prin organul judecittorieI

de acol respective si conform regulelor de procedurft prescrise prin legea
de urmlrire pentru implinirea datoriilor ctre Stat
si comunft.
Atat urmttrirea cat
vinslarea nu se vor putea

face de cat In fiilele de Duminic6, sat s6rb fttre, dup6,
esirea de la biseric6, si
dupft ce primarul va fi Insciintat pe juratI si pe obstea satulul uncle se face

vinfiarea despre acsta.
(art. 39 Leg. Jud. Oc. 1879).
Dac6,, cu prilegiul
execuarei uneI aril de
judecatft, datornicul se va
impotrivi pe temeit c& el
a fost lips& si n'a avut cunoseint& de termen
de hot&rirea ce s'a dat ea
s& se p6t6, ap&ra sat face
apel, i (lac& primarul Cu
www.dacoromanica.ro
448
LEGEA JUDECITORIILOR. DE PACE (Art. 46 50)
juratil, carl at luat parte

la judecata, vor gasi Impotrivirea lui Intemeiata
spusele luI adeverata,
atuncI el vor popri executarea i vor judeca pricina
din not fate. cu amandou
partile, imediat si conform
regulelor de mal sus. (Art.
40. Leg. Jud. Oc. 1879).
T6te actele privitre la cercetarea i jude-
carea pricinilor acestor judecatoril, de la cererea de

judecata pana la definitiv...
executare a hotarirel, se
vor face pe hartie libera
vor fi scutite de orI-ce
taxe de timbru sat altele.
(art. 41. Leg. Jud. Oc. 1879).
Daca partea care a
castigat voesce sa execute

cartea de judecata prin or-
ganul portareilor este libera sa o faca; Ins& In acest cas, orl-ce cheltuell
de executare reman In sarcina sa. (Art. 42. Leg. Jud.
Oe. 1879).
CARTEA II.
PARTEA
TITLITT4 I.
Organtearea judeeittoriiler de oeol
Se Infiintza pe tot
teritoriu.1 regatuluI un numOr de 130 judecitoriI de

ecol, repartite Intro diferi-
tele judete, proportional
si cu suprafata teritoriului.
Aceste judecatoriI vor
avea aceleasI circumscriptiunI i resedinte carl erat
In flint& la punerea In aplicare a legel din 4 Martie 1894.

Niel o modificare nu se
va putea face la aceste

circumscriptiunI
rose-
dinte de cat prin decret

regal si in urma avisului
consiliului de ministri. (art
43 Leg.. Jud.
Oc:
1879;
art. 1 Leg. Jud. Pace 1894).
Niel o noua judecatorie de ocol nu se va pu-
tea infiinta In viitor de

cat printr'o anume lege.
In primul an Insa al
punereI In aplicare a a-
cesteI legl, ministerul de

justitie este autorisat a a&toga Inca cite o judecatorie In judetele In carI
ar fi absoluth necesitate,
fara muse, ca numerul total
al acestor judecittoriI s
tree& peste Oce.
Infiintarea acestor nouT
judecatoril se va face prin
decret regal, In urma Incuviintarel consiliulul de
ministril. (art. 44. Leg.

Jud. Oc. 1879; art. 2. LegJud. Pace 1894).
Fie-care judecatorie
de ocol se compune dintr'un judeditor, un ajutor

doul copistI, carl vor
Indeplini tot- d'odata
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDECATORULOR DE PACE (Art.
functiunile de grefier
si
archivar, dupft trebuintele

serviciuluT. (art. 46. Leg.
Jud. Oc. 1879; art. 3 Leg.
Jud. Pace 1894).
51. Judec6toriI de ocol
vor avea acolas grad erarhic si acelas onorari6

cu judeatoriT de tribunal
51-58)
449
a acestel legT, qi numaI

In lipsfi de candidatl titratI, vor putea fi numitl
ca ajut6re la judec6toriile
de ocol: procuroriT, substitutT, supleantil de tribunal si judecittoril de
pace netitratl.
Ajutorul judecitto-
conditiunT de admisibili-
rulul de ocol Indeplinesce

tte functiunile judecfao-
nerea In aplicare a acestel
cearl la fato, loculuT, ingrijesce de regulata expeditiune a lucritrilor jude-
si vor fi supusT la aceleasl
tate si Inaintare.
Prin exceptiune, insii,
acsta !lis& numal In interval de un an de la pu-
legi, judeatoril de ocol
ruluI In cas de lipsit saft

Impedicare a acestuia.
El p9te fi delegat in cer-
vor putea fi numitl si dintre judec6.toril de pace,

supleantiT sati substitutil
clitorieT si contra-semnzit
vor avea mal putin de
Judecfttorul de ocol si
In lipsit saii prin delegatie, ajutorul, vor pfistra,
sub a lor r6spundere, actele de valre si recepisele depuse la acea judecittorie. (art. 4 Leg. Jud.
de tribunal titratY, care

duol anT de grad In una
din aceste functiunT.

In cas, Insft, de lipsit de
candidatl titratl, se vor
putea numi si dintre presedinti1 si judecittoril detribunale, procuroril li j udeAtoril de pace netitratl
carT vor avea cel putin 4
anl In diferitele aceste
functiunl.
Aj u trel e judeciitorilor
de ocol tia aoelas grad
erarhic cu supleantli de
tribunal.
Conditiunile de admisibilitate si drepturile lor
la lnaintare sunt aceleasI.
In timp de duol anI lusa
de la punerea In aplicare
procesele-verbale de autentificare In cas de lipsit

a copistulul-grefier.
Pace 1894).
Statul plittesce personalul judeciS,toriilor de
ocol si procurit materialul
de cancelarle si registrele
necesariT.
Judetele pentru judec6.-
toriile cu resedintele
In
comunele rurale, si comu-
nele urba.ne pentru cele
cu resedinta In aceste co-
mune, sunt tinute at dea

localul, mobilierul necesar si combustibilul,
www.dacoromanica.ro
460
LEGEA JUDECiTORTILOR DE PACE (Art. 64-57)
Atat judetele, cat i comunele urbane mal aa In

sarcina lor plata unuia din
cei duoT copisti al judecatoriei.
Tte cheltuelile puse
prin acsta lege In sar-
cina judetelor -san comunelor urbane sunt obligatoril si se vor Inscrie din
oficia, de autoritatea administrativa. superi6riii In
budgetele lor respective
200 le' inclusiv capital

interese, lar en apel pana,
la valrea de 1,600 le' inclusiv capital si interese.
Se Intelege ca, In comunele resedinte de ju-
decittoriT de ocol, acestea

insugesc qi competinta dat
prin lege judecatoriilor co-
munale. (art. 51.Leg. Jud.

Oc. 1879; art. 8. Leg. Jud.
Pace 1894).
lndatorirea lor. (art. 49.

Leg. Jud. Oc. 1879; art. 6
Leg. Jud. Pace 1894).
Cand Inteo acpune

personala i mobiliara, ce
deriva din acelas1 fapt juridic, figurzh, mal multi
reclamanp san mai multi
pirip, chiar daca, filtre
TITLUL II.
solidaritate, competinta se
In cas cand dinsele nu
vor fi satisfficut pe deplin
Competinta villa a Judecfitoriilor de ocol

Judecatoriile de ocol
judech tte apelurile primito contra c5,rtilor de
judecatft pronuntate de judecatoriile comnnale In
prima instanta si de orIce alte autoritar administrative sati fiscale, al caror
apel le-ar fi deferit prin
legi speciale. (art. 60. Leg.

Jud. Oc. 1879).
Judecatoriile de ocol
sunt competinte a judeca
tte cererile In materie
dinsil n'ar exista veri-o
determini dupa ceea ce
se cere de top reclamantii
sat se pretinde de la top

piritii.
Cand obligatiunea nu
deriva din acelasi fapt juridic, reclamantul nu pte
cherna In judecatit prin
aceeasl cerere pe mal multi
debitorT, chiar dacit obli-
gatiunea este constatata

prin unul i aeelas act.
(art. 9. Leg. Jud. Pace
1894).
Judeciatoril de ocol
sunt competintl a judeca

cererile
reconventionale
chiar i comerciale, in ces,
ce se fac cu ocasiunea
unel actiuni In aceleasi limite de valre si de In-
Valrea de 50 lei pana la
cipala,
personala
mobiliarit de
ori-ce natura ar
fi ele,
din urma instanta, de la
tindere cavi actiuneaprin-
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDEaTORIILOR DE PACE (Art. 58-60)
451
58. JudecatoriT de ocol

sunt competintI a judeca
in cea din urma instanta,
de la valrea de 50 let pa-
n'ati intrat pe calea penala. (art. 52. Leg. Jud.
cu apel pana la
sunt dompetintI a judeca

cererile pentru desfiintarea contractelor de aren-
n& la cea de 200 lel inclusiv, s't
orI-ce valgre:
Cererile pentru vatft-
mare aduse de catre 6menl sag dobit6ce Winelor, holdelor, fructelor si

recoltelor;
Cererile pentru curaurea santurilor, canalurilor de irigatiune, iazurilor,
garlelor, agazurilor (iezeturilor) ;
Cererile pentru usurpare sag striaciunl de locurl, copad, gardurT, san-
turl sail alte ingadirT;

Cererile pentru reparatiunile locurilor satt
cladirilor Inchiriate. impuse prin contract sag de
catre lege In sarcina locatarulul (chiriasului);
6. Contestatiunile dintre
stapanT si servitorT, meseriasT si calfe sag ucenicl,
comerciantl sibitetl de pavane, patronT s't lucratorT
cu cjiva, cu luna sati cu
anul, pentru plata simbrieT,

sag salariuluI lor, orT exe-
cutarea contractulul;
6. Cererile pentru despagubirT civile provenite
din delictele si contraventiunile pentru earl judocittoriT de ocol sunt competintT, and insft partile
Oc. 1879; art. 10 Leg.

Jud. Pace, 1894).
JudecatoriI de oeol
dare sag Inchiriere,
orT
pentru isgonirea arendasuluT sag chiriasulul, in

prima si ultima instant&
and valrea locativa anualit este de la 50-200

leI inclusiv, si Cu apel
and acsta valre se urea
pana la 1,500 leT inclusiv.

(art. 65. Leg. Jud. Oc. 1879;
art. 8 Leg. Jud. Pace 1894).
Judeatoriile de ocol
judecit In prima instant&
si cu drept de apel, ori

care ar fi valrea lucruluT,
actiunile posesoriT.
Aceste actiunI nu vor fi
admise ca fondate de cat:

Daca nu a trecut un
an de la turburare sag
deposedare ;
Daca reclamantul dovedesce ca, inainte de aasta epoca, el a posedat

cel putin un an, si
Daca posesiunea luI
Insusesce conditiunile cerute de art. 1846 si 1847
din codul civil.
In cas cftnd deposedarea,
sag turburarea s'a facut
prin violenta sag fora, reclamantul este dispensat

de a face proba cerutit de
www.dacoromanica.ro
459
LEGEA JUDEUTORIILOR DE PACE (Art. 61-63)
numerile 2 si 3 din acest

articol. (art. 54. Leg. Jud.
Oc. 1879; art. 12 Leg. Jud.

Pace 1894).
Judeclitoriile de ocol
judeck asemenea In prima

instant&
cu drept de apel, orI-care ar fi valrea
lucrulul;
1. Pl&ngerile relative la
striimutarea de hotare ;
2.Pretentiunileprivit6re
la lucrgrIf&cute pe ape cur-
gilt6re pentru irigatiune
sat pentru punerea In mis-
care de morI, fabric; etc.

3. Reclamatiunile pentru exercitiul servitutiilor,
santupentru zidurile
rile comune, pentru distantele de observat Intre
vecinI, la constructiunl
plantatiunl.
In OW casurile prev6-
Oute de acest articol, dac&
se va contesta vre-unea
din piirtI
dreptul de
proprietate saa titlul con-
stitutiv al servitutel, judeciltorul de ocol nu va

statua de cat asupra ac-
tiunel de posesiune, far&

ca acsta s& prejudice fondul chiar al dreptuluT, care
rmilne a se judeca pe cale
principala, dup& regulele

generale de competintft.
(art. 66 Leg.Jud. Oc. 1879;
art.13 Leg. Jud. Pace 1894).
In materie
liar& judeatorii de ocol
sunt competintT a judeca
In prima instant& actiunile In revendicare

genere, orT-ce actiune imobiliar& pin& la valrea de
1,500 lel capital inclusiv,

saa 150 leT venit.
Actiunea Ins& In reven-
dicare, care ar decurge
dintr'o hotarnicie In curs

de judecatil, saa care ar
schimba o linie de des-
plirtire fixata printio hottirnicie depus& la tribunal,
va rmnea de competinta
tribunalelor de prima instant& curtilor de apel,

orT earl ar fi val6rea saa
intinderea loculul reven-
dicat.
Sunt scutite de taxa timbruluT si de orl-ce alte
cheltuell de procedur& tt e
actiunile imobiliare privi-
t6re la paminturile date
locuitorilor satenT si declarate inalienabile prin

legile de Improprietiirire.
(art. 57. L. Jud. Oc. 1879).

63..Petitiunile de ereditate, t6te cererile privit6re
la punerea In posesiune
regularea succesiunilor, esirile din indivisiune
Imp&rtirea succesiunilor,
chiar imobiliare de ar fi,
sunt asemenea de competinta judeatoriilor de ocol

ca prim& instantii, (lac&
valrea succesiunel de revendicat saa care este de
regulat orT Impiirtit nu trece peste suma de 3,000 lei.
www.dacoromanica.ro
Taxele de inregistrare
se vor putea asemenea
r6spunde la perceptia comuneI de resedinta a judecatoriel.

Declaratiunea de accep-
tatiune sub beneficia de

inventar a acestor suecosiunI, saa renuntarea de
la dinsele, se vor putea
face si la judecatoria de
ocol In coprinsul canea
463
Actele priu carI se pate
dovedi valrea sala venitul

imobilulul sunt: rolurile
de contributiunI, recepi-
sele de imposite, contrae-
tele de vinlare sail
In-
hiriere si orI-ce acte de

evaluare sal expertisa emanate de la verl-o autoritate judecatorsca sal
de la autoritatea comuna-
transmita copie de pe a-
la respectiva.
Partea nemultumith pe
evaluatiunea judecfttoruluI nu o va putea ataca cu
apel de cat data, cu apelul asupra fonduluI.
tru a se Inscrie in registrul prevaslut de art. 695
ar judeca ca, evaluatiunea

era gresita i ch ast-fel litigiul intrecea competinta
s'a deschis succesiunea.

In acest cas, judecatorul
de ocol este obigat ca,
la 'hiele fie-clireI lunI,
coste declaratiunl la grefa
tribunaluluI de judet, pen-
din codul civil.
64. In cas cnd competinta judecatorulul se
regulza dupil, valrea obiectului In contestatiune,
valrea se va determina
si justifica prin insusi petitiunea.de intentare a actiuneI.

Daca cererea nu cuprin-
de valrea saa daca se
ridica contestatiuni asupra

eI, judecatorul va resolva
contestatlunea inainte de
j udecata fondului, dupa a c-
tele ce i se vor presenta

de partI, saa prin cercotarea la fata locului, facuta,
fie in persna, fie prin de-
legatiune, de judecatoria
comunala, respectiva.
In cas alud tribunalul
judecatorulu7,
va evoca
fondul si va judeca aface-
rea In prima instanta, o-
blignd pe reclamant a
complecta timbrul legal.

65. Judecatoriile de ocol sunt competinte ca
instanta a regula tu-
telele cand patrimoniul de

administrat nu trece peste
valrea de 5,000 leI.
Judecatoriile de ocol vor
avea In acstit privinta

tate drepturile i indatoririle tribunalelor dejudet
pentru numirea tutorilor,
Intocmirea consiliilor de
familie, luarea socotelilor
si supraveghiarea gestiuneI tutorilor
Ele vor da autorisatiu-
www.dacoromanica.ro
464
LEGEA JUDECITORIILOD. DE PACE (Art. 88 87)
nea ceruta, de art. 408 din

codul civil, orT de cite orT
va fi vorba de o actiune
Acsta pretuire obliga-
torie Ins& nu operzit yinlarea mobilelor, afar& numaI daca In Ma dotal& nu
In partagit Intre mostenitorT sat de o actiune imobiliara al caror obiect nu
se (lice expres contrariul.

Gaud constitutiunea de
Estimatiunea patrimo-
tile sunt obligate a de-
trece peste competinta lor.

niulul se va face prin insusl
inventariul ce se va Incheia de judecatorul de

ocol sat ajutorul st.
Pentru comunele neresedinte de judecatorie, judecatorul de ocol

delega pentru punerea sigiliilor, facerea inventariuluT i estimatiunea averei, pe sub-prefectul sat
ajutorul acestuia sat chiar
pe primarul comunal respective.
data, cu procesul-verbal
de inventoriere se va co-
dot& coprinde imobile, par-
pune si o copie de pe actul dotal. Acsta copie va

fi expediata de judecato-
rul de ocol Indata dupa
autentificarea fiel dotale

catre grefierul tribunaluluT unde este situat imo-
bilul, spre a transcrie a-
csta mutatiune a pro-
prietateT In registrul de
trans criptiunI.
Judecatorul de ocol si
grefierul tribunaluluT sunt

personal rtspunetorT, fie-
care In ceea ce '1 privesce, de nelmplinirea obli-
munica judecatoruluT lista

rudelor celor mal apro-
gatiuneT ce 11 se impune.
Dispositiunile art. 718
lista prietenilor defunctuluT. (art. 16. Leg Jud.

Pace. 1894).
ati competinta sR autenti-
Pace 1894).
piate din comuna, sat judo sati, In lipsa acestora,
fice foile dotale pan la

val6rea de 3,000 leT inclusiv.
si 719 din codul de procedura civil& se abroga.

(art. 62. Leg. dud. Oc.
1879; art. 17. Leg. Jud.
sunt competintl a se pro-
nunte asupra actelor de
adoptiune ale locuitorilor
din comunele rurale
haul, partile sunt tinute
celor din comunele urbane earl nu aunt resedinte

de judet.
Cartea de judecata, in-
In InsulT actul dotal
fi supusa tribunalulul de
Chiar child Ma dotal&
contine imobile sat obiecte mobile altele de cat
a face pretuirea acestora
cuviintnd o adoptiune, va
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDEUTORIILOR DE PACE (Art. 68-69)
judet respectiv spre con-
firmare in modul si termenul prevgdutI In art.
321 din codul civil si Inscrise In registrul oficiuluI strtreI civile, conform
art. 323 din acelas cod,
JudecgtoriI de ocol sunt
In drept a legalisa actele

de constatarea etitteI servid pentru adoptiune
pentru crtsgtoril, conformhndu-se, In acest din
urmg, cas, art. 56 si 57
cod. civil si
Martie 1875.
legel din 8
El mal sunt incg, competint1 a da femeilor mitritate autorisatiunea de a

sta In judecat& In procesele ce sunt de competinta
lor, observnd formele pre-
v Njute de art. 624 si urmiltoriI din codul de procedurg, civilit.
456
durI de expropriare (vin-
dare silit& imobiliarrt) ur-
mrtritg Inaintea tribuna-
luluI.
Contestatiunile se a dres6zit la judecrttoria de ocol in
circumscriptiunea are%
se face urm&rirea, afta&

numai clac& se atacit insud l titlul executorig, in
care cas contestatiunea
trebue indreptatit judecrttorulul care a autentificat
actul. (art. 19 Leg. Jud.

Pace. 1894).
TITLUL III.
Competinta coreetionald,
a judeetlitorlilor de (mol
69. Judecittoriile de ocol sunt tribunale politienescl i judecli In prima
instant& contraventiunile
de simplg, politie de orI-ce
sotuluI Insit se vor face
natura si din orI-ce lege

ar decurge, cu restrictiu-
toril din presenta lege.

(art. 18 Leg. Jud. Pace
19 si" 20 din legea judo-
Somatiunea ci citatiunea
conform art. 80 si urmil,1894).
68. Judectoril de ocol

sunt competintl a statua
asupra tutulor contestatiunilor ivite la executiunea actelor autentificate
de dInsil In virtutea legeT
de fatrt, sag a legel din 1
Septembre1886 pentru au-
tentificrte, Intru cit nu
este vorba de o contestathine contra unei proce-
nea Iris& prevgdutg, de art.
cfitoriilor comunale.
Cu t6te acestea, o carte

de judecatit datg, asupra
contraventiunilor de com-
petinta judecitoriilor de
ocol, nu este primitgre de

apel cnd amenda, restitutiunile sag reparatiunile
civile ce ar pronunta nu
trec fie-care In parte peste

suma de 25 leI, osebit cheltuelile.
Atributiunile date prin
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDECiTORIILOR DE PACE (Art. 70-78
466
art. 141 si 142 din proce-
dura codulnI penal sub-
prefectilor i politailor se
vor exercita numai de judeatoril de ocol. (art. 59.
Leg. Jud. Oc. 1879; art.

20. Leg. Jud. Pace 1894).
Judee&toriile de o-
col, ca tribunale politieneseT, judec& in ultima

instant& apelurile contra
artilor de judecath pronuntate de judecatoriile
comunale in casul prev5-
Out de art. 19 si 20 din
acst& lege. (art. 60 Leg.

Jud. 00.1879. art. 22 Leg.
Jud. Pace 1894).
Judeefttoriile de ocol sunt tribunale coreetionale i judedt In prima
instant& i
apel:
cu drept de
Faptele prevNute si
pedepsite de art. 238, 249,

299, alin. I, 352, 353, si
356 din codul penal;

Furturile simple, precum i tentativele de asemenea furturi, prevNute si pedepsite de art. 308
din codul penal, cand va16rea obiectuluT furat nu
trece peste 100 leT;
gravante prevNute de art.

310 din codul penal, efind
vabrea nu trece peste 100
1(.1;
Furturile precum
tentativele de furturf, prevk)ute i pedepsite de art.
309, 2, and val6rea nu

trece peste 100 lel.
In cate patru aceste casurl partea civil& sag reclamantul este tinut a arata insusI, in reclamatiu-
nea sa, valrea pagubel
causate;
6. Tftinuirea obiectelor
sau banilor provenind din
delictele de maT sus;
6. Delictele silvice, c&nd
delictul nu atrage dupft
sine o amend& mal mare

de 300 lel. (art. 60 Leg.
Jud. Oc. 1879; art. 22 leg,
Jud. Pace 1894).
Pentru diferitele de-
licte din articolul precedent, judeditorul de ocol

va pu tea pronunta peclpsa
inchis6rel In limitele pres-
tivele de asemeneafurturl,
crise de acele articole, ca

orT-ce Tribunal de prima
instanta. (art. 23. Leg.
Jud. Pace. 1894).
Procurorul tribunalulul p6te face tot-d'auna
apel contra c&rtilor de judecat pronuntate In prima instant& In materie
trebuintarea mij16celor a-
tiune de a notifica apelul

sn p&rtei interesate.
Apelul pfirteI civile, in
Furturile de pasenl
domestice, safi alte miel
animale, precum i tentacomise in curtl, In cimp,
In cotete sa& aiurea, fie
nelptea, fie cjiva, Mal in-
corectionall, f&r& obliga-
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDECATORIILOR DE PACE (Art. 74 78)
materie de delicte, contra

cartel de judecatit achita
Ore, pune in miscare actiunea publica si Investesce pe tribunal cu drep-
tul de a se pronunta
asupra pedepsel. Retragerea apeluluI nu '1 perte
devesti de cal numal In
casurile prev6dute de art.

24. (Leg. jud. Pace. 1894).
Termenul de opositie contra cartilor de judecata In materie penalti
este de cincI
de ministerul public, cal si
de partI fie la Judecritorie, fie la Tribunal. (art.

26 leg. Jud. Pace. 1894).
In delictele prevadute de art. 238, 249 si
si 299, alin. I din codul
penal, si contraventiunea
prevOduta de art. 300 si
pedepsita de art. 396 din
acolas cod, actiunea publica se p6te stinge prin
Impacliciunea partilor.(art.
27, Leg. Jud. Pace. 1894).
PARTEAII
Acest termen Incepe (lu-
pa diva In care cartea de

judecata a fost comunicata,. (art. 26. Leg. Jud.
Despre procedura Inain-
tea judecatortilor
de Ocol.
Pace. 1894).
Termenul de apel
contra cartilor de judecata,
pronuntate atit In materie de delicte, cat i de
contraventiunI, este de dece dile.
Acest temen curge de

la data cartel de judecata
cand partile ati fost presinte, si de la comunicare
atad ele aa fost absinte.

pilla In care cartea de
judecata s'a pronuntat,
sati aceea in care copia

s'a comunicat, nu se socotesce In calculul dilelor
de mal sus.
Pentru ministerul pu-
blic termenul de apel curge in tot-d'auna de la

pronuntare. Decl aratiune a
de apel se pote face atilt
457
TITLUL
Despre ehemare
Cererea In judecata
se va adresa la judecatorul domiciliuluI saa resedintel pirituluI. Daca ce-
rerea este relativa la un

imobil, ea se va adresa
la judecatorul loculul unde
este asedat imobilul, (art.
63. Leg. Jud. Oc. 1879;
art. 28 Leg. Jud. Pace

1894).
Cererea se va face
In scris. Originalul cerpreI va fi Insotit de atatea
exemplare copiI cate part1
sunt. Ea va coprinde numele, profesiunea si domiciliul

oblectul
prigonireI si temeitirile re-
www.dacoromanica.ro
458
LEGEA JUDECITORIILOR DE PACE (Art. 79-82)
clamantului, va fi subscrisi de dinsul 1 datatit. (art.
64. Leg. Jud. Oc. 1879;
art. 29 Leg. Jud. Pace,

1894).
Judeclitorul, Indati
ce va primi cererea, va
Insemna pe Oto exemplarele termenul de Infitiare,
va pune data i va semna,
va trece termenul In registrul de edintri, va o-
pri In caneelarie originalul cererel; lar copia saii

copiile le va remite reciamantuluT, Impreun eu.a-
atea tidule cite sunt e-
xemplarele, pentru ea reelamantul s Indeplinsch

procedura. (art. 65. Leg.
Jud. Pace. 1814).
Procedura pentru
ehemare se Ote Implini,
dupi alegerea plirteT, fie

de reclamant In pers6nli,
fie prin comisaril i sub-
comisara de politie saii
primariT eomunelor rurale,
1879; art. 31 Leg. Jud.

Pace. 1894).
Copia se va lisa in
mina piritulul, care va is-
din idula de primire.

In cas etind ptritul nu
va voi si primsei copia
mil si iscilsell, idula,
ori nu va fi aeasi, prima-
rul, comisarul saii sub-co-
misarul va lisa copia la

domiciliul ori reedinta pl-
rItului, In mina uneT rudo, orT unul servitor, orT

unuT vecin apropiat, care
va iscili idula de primire;

iar daci nu sunt rude, servitorT saii vecinT, saii clac&
acetia refusi, copia se va
lipi pe 110, i se va Ineheia proces-verbal de a-
asta; procesul-verbal se
va da pe urmg, reclaman-
tulul spre justificare ei

s'a indeplinit ehemarea.
(art. 65 Leg. Jud. O. 1879;
art. 32. Leg. Jud. Pace.

1894).
In tac) aceste ea-
fie prin eorpul de porti-
surl, daci judecritorul san
la acsti proceduri spe-
nelndeplinireT procedureT
conform legel, el va putea
reT; In acest din urmi eas,

cheltuelile privese numaT pe ceT carT ati recurs
cialli.
tribunalul va fi nevoit si
amine procesul din causa

condamna, prin aceeaT In-
Procedura se va Tildeplini In aeela mod i la

tribunalele de judet, orT
de cate orT vor judeca afacerile venite In apel de
eheiere, pe agentul culpabil de negligenti saD rea

credinti, la o amendi de
la 10 leT la 100 lei i la
o despigubire egali eitre
(art. 65. Leg. Jud. Oc.
flir4 executie provisorie.
la judecitorul de oeol.
partea vitgmati, eu sag
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDECkTORIILOR DE PACE (Art. 83 87)
459
Cererile in scris pot

fi inlocuite prin cereri ver-
judec6,tor de ocol si Indes-
f6.rti sciint6 de carte.
tatiuneI lor A fie constatate

In scris Inaintea judeertto-
bale pentru reclamantiI

Spre acest sfirsit se va
fixa printr'un regulament,
intr'un mod uniform pentru tte judecittoriile de
ocol, o cji in care Impricinatil, dhnd timbrul legal,
vor putea face plingerile

lor.
Judecittorul sari ajuto-
rul shti va incheia proces-
verbal de cele reclamate

si achsta va tine loe de
petitie.
Termenul de Inf6tisare va fi de la 3-15 Ole
cel mult si va fi pus In
vederea plrItulul eel mal

thrliti Cu dou6 Ole Inainto de Inftttisare.
In castle urgente, ins6,
judecrdorul va putea da
termen de inflitisare pentru aceeas1 qi.
Urgentile si motivele el
de admitere vor fi consem-
nate si iscklite de judec6tor atht pe originalul

cererei, cht si pe copie.
(art. 65 Leg. Jud. Oc. 1879;
art. 35. Leg. Jud. Pace.

1894).
P6rtile se pot inf6,tisa inaintea orl-cArdi judeclitor de col, f6,r6, niel

o chemare si flirfi niel o
cerere In scris, Indestul
ca procesul s6 fie de na-
tul ca vointa partilor, obiectul si valrea contes-
ruin! printr'un act format

de judeciitor, sub-seria de
el si de p6,rtile Imprieinate.
Judechtorul va judeca
causa sah In aces oli sati
In alt6 cli Insemnat de
el. P6rtile vor subscrie spre
sciintri, si, la pia Insemnat6, causa se va judeca
IntocmaI ca si cele ce sunt

In chem6rI. (art. 69. Leg.
Jud. Pace. 1894).
TITLUL V
Despre hotfizirli,judecat A,
msuri asigurt6re si
exectatinni
Judec6toriI de ocol
vor tine audiente In t6te
Qiiele de lucru; iar Duminecile si serbhtorile numal
In cas de urgent& si and
ar fi pericol In intirliare.
Sedinta va incepe la orele 10 diminta si va putea dura piln6, la orele 6
sra. (Art. 70 Leg. Jud.

Pace 1894).
Pfirtile se vor itfatisa In persnti, prin ad-
vocat, printr'unul din aparhtoriI sari procuratoriI

prevNutl la art. 123, sail
prin orl-ce rudit sari afin
turf], a se judeca de un
www.dacoromanica.ro
00
LEGEA 31 DECTOID1L011. DE PACE (Art. 88-90)
p&nli, la al patrulea grad

inclusiv. Niel o alta per-
sdna, sub titlu de cumprator de drepturI, nu
va putea figura In numele

vre-uneea din part.
Cu t6te acestea, proprietariT saii arendasiI, intru
eat privesce afacerile proprietatel ce exploatza, se
pot Infatisa prin prepusil
si insareinatil lor de afacerl, daca, acestia vor a-
vea o procura. (Art. 71

38 Leg. Jud. Pace 1894).

SS. Partile vor fi ascultate pe rind. Ele vor vorbi
cu cuviinta si respect; la
cas contrarit, judecatorul
le va face observatiunT s'i
neindreptiindu-se, le va da
piara saa va pronunta con-
tra lor amenda de la 5

pina la 20 lel. (art. 71

89. Judecatorul, dupa
ce va asculta pe 019 si
In afacerile eivile judecatorul, daca, va avea nevoie de o mal indelungata,

chibzuinta, va putea chiar
amana pronuntarea judo-
cateT pentru un termen

cel mult de treI dile.
Dispositivul hotarirei va
.ft subscris de jadee/110r

si contrasemnat de copis-
tul-grefier de o data cu
pronuntarea.
Judecatorul este dator

a se pronunta asupra tuturor mij16celor de apa-
rare ce ar putea resulta

din desbaterT, din actele
partilor satt din Imprejura.rile causeT, ciliar daca
aceste mij16ce n'a5 fost
invocate de parti.
In casul acesta, lusa,
numaT dup ce le va fi
pus in desbaterea partilor.
(art. 72 Leg. Jud. Oc. 1879;
art. 40 Leg. Jud. Pace.

1894).
90. Cind una din prtT
va da citire actelor lun.-
va denega scrierea sal

sub-scrierea dintr'un act
rea, fira a se ridica de
rul de ocol va face el insusI

verificarea scriptelor, pro-
tisate de dinsele, va cerca

a le Impaca si, daca. Impli.caciunea nu este posibilit, va pronunta hotari-
pe loc. Va putea, cu thte

acestea, de va aveit trebuinta de o mal lunga cugetare, sil, se retraga, luiind si actele Infatisate,
spre a se chibzui in nefinta partilor.
saa va defaima un act in

fals, Mil Irisa a indica pe
autorul falsulul, judecato-
cedand conform art. 162

si urmatorfl din codul de
procedura civila, si hota-
rirea lui asupra acestui
incident va fi supusa apelului numaT o-data cm ho-
tarirea asupra fonduluT,
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDECikTORIILOR DE PACE (Art. 91-93)
Intru cat acesta este susceptibil de apel.

In casul alud se Va in-
dica autorul falsuluI, judecatorul va urm,a conform art. 170 din codul
de procedura civilli, sus-
pendfind afacerea si Inain-
tand de Indate actele ministerulul public. (art. 73

Cartea de judecata
se va redacta pe scurt, va
arete ca s'a propus Impaciuirea, va coprinde mijlecele de aparare ale par-
tilor, textul de lege pe
care s'a Intemeiat judecata si va face mentiune

daca este pronuntate, cu
apel san In ultima instante..
Tete aceste asub pedep-
sa prevegute, de art. 191

din procedura penala, In
cas de omisiune, pentru
judectitorul set ajutorul
care a dat hotarlrea.
Ea va fi redactata cel
mal tarlia In termen de
cincl gile de la pronuntare
subscrisli de judecator i
contrasemnata de copistul-grefier, si va fi trecute
In extract Inteun registru
special. (art. 75 Leg. Jud.

Pace 1894).
Termenul de apel
contra cartilor de judecattt pronuntat In ma-
4431
terie civil, si comerciala

este de o luna.
Acest termen incepe,
pentru carta de judecat
pronuntate contradictoria,
diu Oua pronuntareT lor;
pentru cele date In lipsit,
din liva comunicareI.
Daca cartea de judecata
s'a dat asupra uneI contestan l la executare sail

In urma unei opositiunI,
termenul de apel va curge de la pronuntarea hoterlreT asupra contestati-
uneI san opozitiunel, chiar
daca cartea de judecata

s'a pronuntat in lipsa oponentuluI sea contestatorului. (art. 43, Leg. Jud.
Pace 1894).
Pentru comunicarea
cartilor de judecata civile

sea comerciale se va urma
conform art. 80 si urm.
din presenta lege. Dovada
de predare data, de par-
tea condamnate, sala procesul-verbal Incheiat de

primarul orl comisarul san
sub-comisarul de politie,
se va remite judecatoruluT de partea castigetere.
Originalul dovelel sea
procesul-verbal se va po-
pri de judecator, spre a

se alipi la dosar; iar pe
copia cartel' de judecata,

ce se afla In mana parteI
se va transcri In copie chi-
tanta set procesul-verbal,

semnndu-se de judecator.
www.dacoromanica.ro
482
LEGEA JUDEUTORDLOR DE PACE (Art. 94 97)
Asemenea se va urma
si pentru comunicarea hotitririlor date de tribunale
asupra apelurilor 'venite

de la judecatoriile de ocol
contra cartilor de judecata date In materie civil& sati corectionala,. (art.

77 Leg. Jud. O. 1879; art.
44 leg. Jud. Pace 1894).

Cartile de judecata
corectionale sail politienescl se vor comunica, In
extract, prin administratiune, cu acelsI sanctiunI
prevadute In art. 80 contra agentuluI abatut In cas

de nelndeplinire a procedurei. Dovada sad proce-
sul-verbal se va tramite
direct de administratiune
judecatoruluI de ocol.
Executarea acestor cart!
de judecata, pronuntate
In ultima instan t& de ju-
declitorul de ocol, se va
face .de Insusl judecatorul.
(art. 45 s'i 46, leg. Jud.

de Pace, 1894).
Executarea cartilor
de judecata civile sad comerciale se va face In vir-
tutea unel formule executorii date de judecatorul de ocol, conform art.

373 si 375 din procedura
coduluI civil.
Executarea se va putea
face, dupa alegerea partel, fie prin administrapune, fie prin agentiI de urmitrire al tribunaluluI. In
acest din urmit cas, lnsa,
cheltuelile portare ilor sunt
In sarcina parteI care a

recurs la ministerul lor.
Se exceptza, executarea
asupra imobilelor, care nu
se pate face de cat prin
agentil de urmarire al tri-
bunaluluI si in sarcina par-
teT condamnate. (art. 78

si 79. Leg. Jud. Oc. 1879;
art. 47. Leg. Jud.Pace 1894).
Judecatorul de ocol
va putea ordona executerea provisorie a hotaririlor sale date cu drept de
apel, and este urgent&

sad pericol a se mal In-
tardia executarea.
Acsta executare se va
face cu sad fara cautiune,
dupa Imprejurarl. Cand
Ins& valrea obiectuluI tre-
ce peste 500 leT, cel ce

core executarea va fi dator a da atutiune. (art. 80.
Leg. Jud. Oc. 1879; si 48
Leg. Jud. Pace 1894).
JudecatoriI de ocol
sunt Inca In drept, obserWind formalitatile prevalute de procedura codului
civil, ca, In limitele competintel lor, sa, ia orI-ce
masuri de asigurare. (art.
371-491 si 610-620 din

procedure coduluI civil),
cu sad fara, cautiune.
Cautiunea ce s'ar cere

in asemenea casuri se va
putea depune si la per-
ceptia respectiva de la re-
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDECATORDLOR DE PACE (Art. 98 99)
sedinta aceleI judeatoril.

(art. 81. Leg. Jud. Oc. 1879;
art. 49. Leg. Jud. de Pace

1894).
9S. Clirtile de judecatfi,
fie dyne sati comerciale,

fie penale, pronuntate de
judeatorul de ocol In ultima instanth, vor putea
fi atacate cu recurs Inaintea tribunaluluI de judet respectiv pentru ex,ces de putere, incompetintit sad violare de lege,
omisiune esentialii, si denaturarea actelor.
Recursul se declaa fie
463
afacerea in cercetarea alteI judeciltoriI, ci, evoand

fondul, o judecii in prima
saii ultima instantii, dup5,
regulele de competint 5. pro-
pril ale tribunalelor. (art.

99. In executarea partagelor de competinta judeciltoriilor de ocol, and
implirtla se 'Ate face In
naturfi, judecittorulva cnu-
ta s Invoiasa pe 041
Intre ele, daa sunt maj6re i capabile. In cas de
a isbuti, el va adeveri a-
bunal. El este suspensiv
csth Invoialk care va dobAndi ast-fel caracterul unul act autentic.
fi de cincI dile libere In
voesc sa Impfirtla in natur5, este imposibilk se va
lunit In materie civilfi sail

comercial. Acest termen
bile se va face cu licita-
la judeatorie, fie la tri-
de executare.
Termenul de recurs va
materia penalk si de 0
va curge de la pronuntarea chrtel de judecatri and
partea a fost presinte
de la comunicarea el and
partes a fost absentA,
acsta chiar In casul
cartea de judecatii s'a pronuntat asupra uneI opo-
sitiunl.
Attit recursurile, cat si

apelurile contra artilor de
judecath se vor judeca de
tribunal in complect de trel

judeentori. Dac5, tribuna-
lul gasesce recursul fun-
dat, casa cartea de judecatk Insii nu tritnite
awn piirtile nu se In-
procede la vindare.
Vindarea obiectelor mo-
thine public& intr'o Ji de
srblithre san de Wan,
fie la fata locului, fie la resedinta judecntoriel,
alegerea judeatoruluI.
Vindarea va fi precedata
de publicatiunI la judec5,-
toria de ocol si la primnria localk Acute cel pati' cu treI dile libere inainte de vindare.
Vindarea imobilelor se
va face la tribunalul districtulul, conform reguli-
lor ordinare. Spre acest

scop, judecatorul de ocol
va transmite dosarul par-
www.dacoromanica.ro
461
tagiului preedintelui tribunalului. (art. 83. Legea

Jud. Oc. 1879).
TITLUL VI.
Despre Judecato in lipsiC
si despre oposilluni
Daca la 4iva In-
semnata pentru Inflitiare

partea pirita, lipsesce, ju-
decitorul de ocol va da
hotarlrea in lipsa, admitand cererea reclamantu-
lul numai daca, i se va parea justa i dovedita.

Daca, partea care lipsesce
este insu0 reclamantul, a-
tunci hotarirea, ce se va
da In lipsit, va apara pe pi-
rit de pretentiunl. (art. 83

Partea judecata in
Hin& va putea face oposi-
tiune in termen de cincT

lile de la comunicare.
Originalul petitiunei de
opositiune va fi insotit de
atatea exemplare copii cate
partisunt.Judecatorul,primind opositiunea, va urma conform art. 79.

Partea oponenta nu este
tinuta a justifica causele
de nevenire la prima Infatiare, niel Inaintea ju-
(art. 84 i 86 Leg. Jud.
Oc. 1879; art. 63 i 54
Leg. Jud Pace 1894).
Oponentul care va
lipsi i la infatiarea urmata dupa opositiunea sa,
nu va mal fi admis a face

o a doua opositinne. (art.
87 Leg. Jud. Oc. 1879; art.

TITLUL VII.
Despre diferitele proceduri preparotorll s despre eaceptiuni

tea Judecittorilor
de ocale
Judecatoril de ocol
sunt in drept (lupa Impre-
jurarl, ca mal inainte de

a pronunta hotarirea, sa
facii mal multe lucrarI pre-
paratoril pentru luminarea lor, prin cerceta,r1 la

l'ata locului, prin ascult are
de expertl, de martori, etc.
daca, aceste diferite probe
sunt admisibile.
El vor putea asemenea

de o-data cu primirea reclamatiunei i inainte de
orl-ce infatipre, proceda
tribunalulut
fie In pers6n6, fie prin delegarea ajutorului judechtoriel saS primarului respectiv, la ori-ce fel de constatarI de fapt ar fi necesarii pentru stabilirea sta-
sitiunea este in termen.
em-Mor mobile carl fac

obiectul litigiulul. (art. 88
decatorului de ocol, niel in
apel saa recurs Inaintea

Judecittorul va avea numai sa verifice daca, opo-
rel imobilelor sati a lit-
www.dacoromanica.ro
LEGEA JUDFCTORIIL011. DE PACE (Art. 101 107)
Leg. Jud. Oc. 1879; 66 Leg.
Jud. Pace 1894).
Dadt judeatorul
hotrtrasce a merge la fata

loculuI i daca acst5 ho-
t5,rire s'a pronuntat In pre-
senta ambelor OW, acestea vor subscri spre

sciintit, i la liva 0 ora
485
ins5,0 cartea de judecat5,

care se va pronunta asupra litigiuluI principal.
Un regulament va desvolta aceste diferite puncte.
(art. 90 i 91. Leg. Jud.

Pace 1894).
La Okla hotaritit
fixatft se vor afla presinte

la fata loculul.
martoril vor ar5ta numele,
Dacit Etas% hotftrire pre-
cuinta I or, vor jura inaintea
gittitre s'a pronuntat In

lipsa uneea din partI, ju-
profesiunea, etatea qi lo-
judedttorulni de a spune
deattorul va da o citatiune
adev5rul ; vor declara dac

sunt rude sa5 afinI (cuscri)
Incunosciinta pe cea-laltft
de qiva termenuluI, con-
dacit le sunt servitorl, 5-
Ortel presinte, pentru a
form art. 80 0 urm. pentru chemftrI in judecat5..

(art. 89. Leg. Jud. Oc. 1879.
art. 57. Leg. Jud. Pace

1894).
Experth 0 mar-
toril vor fi chematI prin
inijlocirea piirtel interesate i chip& formele cheinArei In judecata.
Incheiereajudeatortilul
care va admite expertisa
cu pArtile 0 in ce grad,
meniI de servici5, i dac
nu sunt In prigonire Cu
una din OW.
MartoriI vor fi ascultati
citte unul In parte, fat&

cu partile, (lac& acestea
sunt presinte la Infh44are.

(art. 95 0 96 Leg. Jud. Oc.
1879; art. 69. Leg. Jud. Pace
1894).
Partile nu vor Intrerupe pe martorI.

Judec5,torul va putea, orI
va fixa i onorariul expertaint. Acest onorariti va fi

depus la grefa judedttorieT
dupi cererea partilor sari

de la sine, s5, fac martorilor verI-ce intrebrirI va
0 va r5mftnea definitiv In
luminare.
de partea ceit mat diligent5.
sarcina pArtel condamnate.
MartoriI vor avea drept

la o indemnisatie, dac o
car In instant5.. Judeeftto-
rul este tinut s ia act de

acst5, cerere 0 sit acorde
o just& indemnitate prin
etsi cu cale pentru a sa

Fie-care din 13541 are
dreptul a contesta pe mar-
toril propu0 de cea-lalt5
parte 0 judecatorul va
aprecia. Dupft depunerea

miirturiet niel o imputare
adustt martorulul nu va fi
www.dacoromanica.ro
486
LEGEA JUDECXICORIMOR DE PACE (Ark 108-113)
tinut in smil alar& numal daca va fi dovadii, In

seria. (art. 97 ai 98 Leg.

Jud. Pace 1894).
Pentru chemarea garantuluT se va procede conform art. 80 i urm. din

acsta lege. (art. 92 leg.
In tete casurile se
va Incheia proces- verbal

Jud. Pace 1894).
Daca acsta cerera
martorilor.
Fie-care martor va sub-
parare asupra fondulul saa
coprindator de arkarile
scri arkarea sa, san se va

face mentiune de neputinta sa de a subscri. Pro-
nu s'a filcut lnainte de a-
dac5, garantul nu vine la

iva InfatiOrel, judecato-
rul va putea hatoi asu-
cesul-verbal va fi subscris
pra cerereI principale, remanand, de va fi trebu-

Jud. Pace 1894).
La fata loculuI ju-
art. 64 Leg. Jud. de Pace
de judecittor si de copistul-grefier. (art. 99, Leg.
decatorul va putea exa-
mina prin el Insual atarea

locurilor; va putea asculta
martoriI, expertI san orI-ce
alto persdne competinte,
pentru a'l lumina ; va putas
ciliar daca procesul este
In stare de a fi judecat,
dea hotarlrea sa asupra fondulul. (art. 90 Leg.

jud. Oc. 1879; art. 62 Leg.
Jud. Pace 1894).
Daca la Infli44area Inaintea judecatorulul

o parte aratil un just mo-
tiv de a cherna In jude-
int5, a se pronunta mal*

tirdid i asupra garantiei.
(art. 93 Leg. Jud. Oc. 1879;
1894).
Tke incheiarile ce
judeciltorul de ocol va face

en ocasiunea procedurilor
preparatoriI nu vor fi su-
puse apelului de cat o-data
cu hotartrea asupra fondula (art. 104 Leg. Jud.

Pace 1894).
TITLUL VIII.
Denme reetteatinne
Judecatoril de ocol
pot fi recusatl:
Cand vor avea un in-
cata pe un garant sat subgarant, $i produce cerero

Inscrisa pentru acsta, ju-
teres personal In proces;

Cand vor fi rude set
men Indestullitor, potrivit

cu distanta spre a chama
pe [mala In judecatit.
inclusiv ;
dectitorul va acorda un ter-
afinI cu una din 0,41, pana
la gradul de vk primar
Cli,nd s'a urmat proces criminal Infra dinsul
www.dacoromanica.ro
LME PAT1-11i JI 1)1:CA1'01111LE DE PAD, (Art. 114 119 467
i una din prtrtI sat sotul

el, ori rudele sa afinil el
in linie drptli;
Dadi exista proces civil intre dinsul i una din
admite recusatiunea, trmite pe piirtT a se judeca

la judeclitorul de ocol cel
mal apropiat, dac ele nu
se inteleg a merge la un
Daca va fi dat o parere inscris asupra procesulut (art. 105 Leg. Jud.
TITLUL IX.
pirtl sat sotul el;
Oc. 1879; art. 66. Leg. Jud.

Pace 1894).
Recusatiunea se va
propune mal Inainte de

orl-ce aparare asupra fon-
dula (art. 106 Leg. Jud.
art. 67 Leg.
Jud. Pace 1894).
Daca judectorul
respinge recusares, el va
Oc. 1879;
intra in cercetarea fonduluI
apelul sat recursul a-
supra recusare! se va face
o-data cu apelul sati

cursi! asupra fondulut
Daci tribunalul recu-
ntsce c recusatiunea a
fost pe nedrept respinsii
de judector, evoac, fondul i, clac& partea care a

propus recusatiunea, cere,
el reincepe t6te actele pre-
paratori1 Riente inaintea

judeatorulul.
Preedintele tribunaluluI va comunica ministeruluI casul spre a lua msuri disciplinare in contra
judecAtorulut de va fi loc.
(art. 107 Legea Jud. Oc.
1879; art. 68. Leg. Jud.

Pace 1894).
Dad, judecittorul
alt judecfutor.
Despre arbitragi
117. JudeatoriI de ocol
sunt tinuti s autentifice
compromisele prin
prtile ar voi st supunit
judecAteI unuT arbitru diferendul lor, sub conditiu-
nea ca
Litigiul srt fie de com-
petinta unul judeator de

ocol
i s aibl loe intre
pers6ne mil at liberul exercitill al dreptulul lor;

Litigiul sa nu 'Arte
asupra uneT cestiuni de
stare civil, unuI divort
sat unuT obiect asupra
ruia legea nu permite A,

se fac, transactiune. (art.
118. Procedura inaintea
arbitruluI va fi sumar qi
expeditiv. Hotfirlrea lul
se va da In termen cel
mult de una lunt, de la
data compromisulut sub

pedpsii, de nulitate; ea
va fi definitiv, i oxeentorie. (art. 71. Leg. Jud.
Pace 1894).
119. Hotfterea arbitru-
lul se va executa prin o
ordonantii, a judeatorulul
www.dacoromanica.ro
NAM240117. Coctel General
16
468 LEGE PENTRU JUDEUTORIILE DE PACE (Art. 120-123)
de ocol, care a legalisat

compromisul.
TITLUL X.
Dispositiu ni transitoria
Acst Iege se va
pune In aplicare dupti, o
luna de lile de la promulgare.
Panit la acst dat, ministerul justitiel va lua
t6te msurile necesare atta pentru fixarea definiUy& a circumscriptiunilor
si resedintelor judeato-
riilor de ocol, cht si pentru Intocmirea judectoriilor comunale si alego-
rea juratilor prin Intelegere cu ministerul de interne, In ceea ce se atin-
ge de atributiunile aceluI
minister. (art. 110 Leg. J ud.

Pace 1894).
Juratii ce se vor
alege la punerea in aplicare a acestel legI vor rmanea in fiintrt si pentru

anul viitor; lar contestatiunile prevdute de art.
8, se vor judeca pentru acstil, singurlt dat de c.-
tre tribunalele de judet,
respective. (art. 111 Leg.

Jud. Pace 1894).
Ministerul justitiel
este in drept a complecta

orI-ce lips, prin instructiunI circulare si a resolva
orl-ce dificultilff s'ar ivi
In cursul aplicatiuneI acesteI legl, regulata functi onare a judeclitoriilor co-
munale si de ocol. (art.

112 Leg. Jud. Oc. 1879).
Acel carI vor fi

functionat, In timp de douT
anl cel putin, ca judector
sail ajutor de judeclitor de
pace, ca grefierl de curtl

sala tribunale, vor putea
exercita profesiunea de a
pliator saA procurator pe
Mg& judeclitoriile de ocol,
chiar daci nu ar fi titrap,

clac& Insii nu vor fi fost
destituitI din acele functiunl pentru vre-o abatere
gravfi de la datorie.
Presedintil tribunalelor
de judet., dupti, cererea co-
lor interesal, si pe basa
actelor justificative ce acestia le vor presinta, vor

alcatui pentru fie-care judecfitorie lista apratorilor
set procuratorilor admisi

a'slexercita profesiunea pe
lAng acea judecatorie si

o va comunica judecgtorilor de ocol respectivI.
In cas de abaterI grave
de la datoriile profesionale, tribunalul va putea
dupii plangerea pristel vii,-
tmate, retrage aprtoruin! sall procuratoruluI

abtut, autorisarea de a's1
exercita profesiunea pe ter-
men de o lunli pin la un
an de dile, condamnindu-1
www.dacoromanica.ro
LEGE PENTHU JUDECiTORIILE DE PACE (Art. 124-126) 469
tot de ()data si la despitgubire catre partea vtftmatit. Decisiunea sa se va

da In camera de consiliii,
dup, ce va asculta si pe
apttrfttorul saU procuratorul inculpat.
124. Tte actiunile adI

pendinte Inaintea judechtoriilor de pace si acelea
carI se vor mal Introduce
la promulgarea aoeste! legI i carl sunt de

pftnfi
competinta judecatorillor
comunale, se vor trmite
de judectoril de pace primriilor respective, spre a
se cerata i judeca de ju-
decittoriile comunale conform legeI de fat,ft, Indatit
ce ele se vor constitui.

Cid pentru dosarele celor-alte afacerl, de com.petinta judecAtorillor de
oc6le sat a tribunalelor de
judet, carl vor fi pendinte
(liva promulgttreI aces-
tei legl, Inaintea judecitoriilor de pace ce sunt

a se desfiinta, ele se vor
trmite prin organul subprefecturilor respective, la
judectoria de ocol sati
la tribunalul respectiv, In
e.ompetinta crora tree
dupft presenta lege. (art.
113 Leg. Jud. Oc. 1879).
De la promulgarea le-
gel de fat, i pnft la pu-
nerea el In aplicare, noile

actiunl ce s'ar mal introduce se vor adresa la judectoria comunalk, la judectitoria de ocol, sa6 la
tribunalul de judet respectiv dupl competinta

fie-citruia.
Sunt abrogate : legea din 4 Martie 1894 pen-
tru judecktoriile de pace,
precum bite legile i regulamentele anteri6re carl

vor fi contrarli legel de
fatft.
Tratamentul per-
sonaluluI judectoriilor de
ocol este cel prevlut prin
statul de mal jos. El face

parte din lege.
JudecAtor, pe luna .
Ajntor,
. lel 500
800
120
Copist-grefier pe luna.. .
archivar (plittit de iud.
sail comuna) po InnIt . le 100
Camerier, pe hmil . . .
40
Total pe lima lel
1.060
Economiile ce se vor
realisa In budgetul aces-
tuI an, al ministeruluI justitiel, prin aplicarea acesteT legl, nu vor trece la casa
pensiilor, ci vor r6minea,

ca economiT In budgetul
general al Statulut
FINELE LEGEI JUDECITORIILOR DE PACE
www.dacoromanica.ro
ttEGULAIVIEV.T
pentra
Punerea in aplicaliune a legei Judecitorillor de Pace *)
.Prom. qi puld. in Monit. Oficial No. 93 din 13

Iulie 1894.
Dispositiuni generaie.
Judecatoriile de pace vor sine audienta, In

tate gilele, l'ara deosebire
de sarbatorl.
Judecittorille din comu-
nelo rumie vor reserva,
Insh, Sfunbata si Dumineca pentru cercetarI locale.
(art. 17 legea 1894; art.
63 legea 1896).
Chnd judecatorul de
pace este In cercetare local& si
nu are un ajutor,
saa cilnd In genere judecatoria este lipsita, de titularul eI si de ajutorul
var al judecatorieT va pri-
mi tate petitiunile ce se
vor presinta la judecatorie, le va Inregistra si va
da partel recepish de primire, Mata din un registru cu match,. In recepish

si pe mata se vor indica
data primireI si numarul
de Inregistrare.
In casul de mal sus,
Inda% ce judecatorul, saa
ajutorul, se presinta saa

se Intarce la post, el va
da fie-chreI cererI cursul

el legal si va fixa termenele.
Dac partes, este Inca
acestuia, acolo unde exist
presenta, judechtorul va
procede, conform art. 30,
Sl Acest regulament se relea

la legea pentru judecatoriile de
cabil i;si actualel lag letra ea el
un ajutor, copistul-archi-
Pace din 1894; el insto. este apli-
nn este abrogat si nu contine dispositiuni centrare legal din 1896.
www.dacoromanica.ro
47 2
ltEGUL. JUDEaTORTILOR DE PACE Art. 4-7)
inmanandu'l copia sag copille i idulele. (art. 17,
i 31. legea
1894; art. 63, 77, 78, 79
28, 29, 30,
'I
80, legea 1896).
L'axil, insk cel care a
presentat petittunea In lipsa judectitorulul n'a putut

atepta intrcerea lul i a
fficut cerere specialk ca

procedura sii se implin-
scg, prin administratie,judectitorul va Ingriji ca copiile i tidulele sil, fie direct inaintate agentulul
administrativ (primarul,
comisarul sag sub-comisarul) al domiciliuluI plritulul sati piritilor pen-
tru ca el
sil,
implinsert
formele cerute de art. 31

O urmfitoril din lege.
In acelaq mod se va pu-
ne termenul i In cons-
ciinta celul care a presen-
tat petitia. Se va sc6te,
legea 1894; art. 81 legea

1896).
pina de VinerI este
uniform fixatg, la tte judeatoriile de pace din trb, pentru primirea i protocolarea cererilor verbale,
conform art. 34 din lege.
Bine int,eles cli partea, care formulzii o cerero ver-
balfi, trebue sg, dea timbrul legal. (art. 34 legea

1894; art. 83, legea 1896).
In acea yli edinta nu
va lncere de cat dupg, primirea acestor cereri.

Aceste cererI vor fi
formulate Ifimurit i In
scurt, arfitandu-se numele,
pronumele (numele de familie) qi domiciliul sati reedinta piirtilor, obiectul
cererel titlul pe care se
fondzit pretentiunea sag

faptul din care dinsa de-
bine Inteles, o tidulfi, suplimentaril, pentru din-
curge.
In materie imobiliark se
va indica, conform art. 14,
sul.
Aceia1 procedurit se va
mobilulul.
arma pentru cererile primite prin potft sag prin

persone streine, nelmputernicite prin procurk
4. In casul celor doug
articole precedente, agen-
tul administrativ, care a
Implinit procedura, Inapo-
iazfi, direct i de urgenVi, doveylile la judectitorie,
spre justificare cfi s'a Im-
plinit chemarea. (art. 32
val6rea sag Intinderea iTinerea eedin(elor.
La qiva InftttiOreI,
judecfitorul, dupg, ce a as-
cultat pe piirtl i a cer-
cat, Mil succes, sg, le impace, Intru cat Impiiciuirea este permisg, de lege,
se va rosti dup elementele ce s'ati adus In des-
baten. (Art. 40 legea 1894;
ait. 89 legea 1896).
www.dacoromanica.ro
MAUL. JUDECATOMILOR DL PACE (Art. 8
In materie penal& judo-
atorul este tinut a se

pronunte, de Indatk
de a putea =Ana rostirea hottirlrel pe a doua
Actsta nu Impedia pe
judeator de a se retrage,
daa voesce, In camera de
chibzuire pentru a con-
sulta textele si a examina

actele inainte de a se pronunta.
in materie civi15,, judocttorul p6te amino, pronuntarea hotlirlreI pentru
un termen de cel mult

treIle. In casul acesta,
dac& pronuntarea hottrirel nu s'a putut face In
termenul maximum de treI

()He, fie din cans& de WA,
ori de congedit, de mrte

sat de schimbare a judaatorulul, afacerea se ple(MA din not, conform art.
139 din legea de organi-
sare judeatorsa.
M. Dispositivul cartel de
judecat& va fi mai
formulat lntreg, Inscris,
Mr& steraturi, adaose sat
abreviatiuni; va fi semnat
de judeclitor i numai pe
urmli,
citit cu glas tare
In sedint& publick
9. Clind cartea de jude-
cat& se fondzt pe marturisirea uneia din p6,41,

fie spontanee, fie fcutln
urma unuI interogatorit,
sat and plirtile convin

st sting& procesul prin bu-
11)
413
n& Intelegere, se va inchela proces - verbal de

mlirturisirea prel sat de
lnvoaiala p&rtilor; acest
proces-verbal se va semna
de OW, daa scit carte, si
de judeator si se va citi
In fata i auzul pArtilor.
NumaI dup& Implinirea

acestei formalitfiti judecli-
torul va pronunta cartea

WI de judecatli (art. 227
urnifitorii din procedura civilli).
and judec&torul are
nevoe de o descindere lo-
cal& sat de o expertisk

el va consemna prin proces-verbal puntele asupra
arora urmz& a se face

cercetarea pregitit6re
va da termenul In cunosciinta p&rtilor presente.

Pentru partea care nu este presenta, se va procede conform art. 30 al legel. (art. 56 si 57 din legea 1894; art. 103 si 104,
legea 1896).
Expertul, se va numi de
judecAtor, In momentul
and ordonts expertisa, du-
pt, ce va fi consultat pe
parti daca ele nu convin
asupra alegereI luI.
Partea cea mal diligent& este datre s& depunk la cancelaria judec&-
toriel, cheltuelile de transport ale judec&toruluI si

onorariul expertulul, cal-
culat dupli cum mal jos
www.dacoromanica.ro
474
REGUL. JUDECATORIILOR DE PACE Art. 12 17
se arlit&. (art. 58 din legea 1894; art. 105, legea

1896).
Expertul, meserias
sati muncitor, are dreptul
la un onorariu de trel leI
pentru fie-care vacatiune
de patru ore si la cheltuelile de transport, apreciate de judec&tor, cand expertul este silit sti mrgli la o deplirtare re-care
din locul unde este domiciliat.
Expertul architect, ingi-
ner, medic, om de art&

set de sciinO, are drep-
tul, In aceleas1 conditiunl
pentru acelas timp. la

un onorariti de doce lel.
Judec&torul tarifzA, In
ultim resort, vacatiunile.

Dacli nu se pote precisa dinainte timpul necesar pentru facerea expertiseI i redactarea raportului, judecitorul fixzfi o
sum5. aproximativa, care
se va depune cu anticipatie pentru acoperirea va-
catielor eventuale.
Dup& terminarea ex-
pertisei, judec&torul, cal-
culfind indemnitatea de
transport i onorariul cuvenit expertuluI II va pliti din suma depus& de

parten stkruitre, constatfind quantumul prin proces-verbal si plata prin
recipisa expertuluI.
Aceste acte justificative
se vor anexti la dosar, spre
a servi la fixarea cheltuelilor de judecath, la care

va fi condamnat& parten
care perde.
Martorul propus de
catre una din p&rti, a carel depositiune va fi luati
de e/are judecrttor
In teritorul comuneI unde
el domiciliaa., sati la o
distant& mal micii de doce km., ducere si intdrcere,
va avea, dad', cere, dreptul la o indemnitate echivalent& cu costul dilelor
de lucru ce a perdut, luandu-se de j u de chtor, drept
norm& profesiunea martorulul

pretul curent al
muncei.
II& Daca martorul va

fi fost chemat a face depositiunea sa la o deptirtare mal mare de 10 km.
ducere i Intrcere de la
domiciliul s6, pe Muga
indemnitatea recunoscut&
prin art. 14 i se va aloca

echivalentul uneI dile de
lucru pentru fie-care 10
km. distangi.
Judecritorul, dup&
ce'l va lua depositiunea,

va Intreba pe martor
pretinde verI o indemnitate i rspunsul 11 va

consemna In procesul ski
verbal.
In liva pronunt&reI
artei de judecatrt, judec&torul, tinAnd sm& de
www.dacoromanica.ro
REGUL. JUDECitTORIILOIt DE PACE (Art. 18 22
cererea ficuti de martor,

va condamna din oficiii,
chiar In lipsa martorulul,
pe partea care cade In

pretentiune, la plata indemnitite/ martoruluI.
Cartea de judecati
In privinta indemnititel
martorulul se va pronunta
Cu executiune provisorie,
orl-care ar fi ciile ce ar
rminea deschise pirteI
475
15 din legea 1894; art. 65,

legea 1896).
Indati dupi ce o
tutela s'a deschis prin

mrtea unuia din pirintiI
unor copa minorI, primarul comuneI este dator si
aplice imediat sigiliile pe
averea micitrea a mi-
norilor, si ja msurI de
conservare pan& la infiin-
condamnate, neputnd fi
reformat& sati retractati
tarea tuteleI i inventoriarea avereI i si comunice casul judecitorulul
judecitorul ar fi violat dis-
din procedura civili), aritind numele pirinteluI r6-
de cit. In casurile cind

positiunile art. 14 i 16
din acest regulament (art.

129, alin. VII i 203 din
procedura
Drepturile i obligatiunile
judeccitoritor in materie de tuteld.
T6te msurile privit6re la regularea tutelelor se vor dirige personal de judecitor, chiar da-
are un ajutor.
Judecitora de pace
pot delega pe sub-prefect,
pe ajutorul acestuia, sa0

pe primar, in casul cnd
partea nu procuri mijlce
de transport, i dupi distinctiunile stabilite in art.
15 alin. IV nu numal pen-
tru inventorierea avereI

la deschiderea tuteleI, dar
pentru predarea el In
mina tutorulul dupi ce

acesta a fost numit. (art.
de pace respectiv (art. 657
mas In viti, daci este
unul, numrul, numele

virsta minorilor i numele,
pers6nelor, carl conform
art. 15 din lege, ar putea
fi chemate In consiliti de
familie.
0 dati tutela organisati conform art. 15 din

lege, consiliul de familie
sad judecittorul, In casul
aliniatul VI de sub acest

articol, va araa imobilul
tutoreluI i va defige su-
ma, pina la concurenta

duela se va lua inscriptiunea jpotecarit, pentru
garantarea pagubelor u-
neI eventuale rele administratiunI, i va cere din

oficiul tribunalulul si se
Indeplinsci formalititile
cerute de art. 1762 din codul civil.
www.dacoromanica.ro
476
ItEGUL. JUDEUTORIILOR DE PACE Art. 23-28)
Pina, la luarea in-
scriptiuneT ipotecare saa

ptLna la judecarea defini-
tiva a motivelor de scu-
tire, saa de aparare, ce

tutorele va invoca conform
art. 379 si urmatoriT din

codul civil, tutorul va fi
dator a administra tutela
si a ingriji de persana mi-
norilor, sub pedpsa de
daune-interese si de des-
tituire (370-382 din codul civil).
Cand veniturile a-
verel minorilor sunt de
putinti Insemnatate si persnele, ce duptt lege sunt

datare sti, primscd tutela,
nu pot oferi garantille pretinse de art. 1762 din co-
dul civil, consiliul de fa-
milie, sub a sa raspundere,
va putea scuti pe tutor

de cautiune.
23. Cu incepere de
1-15 Ianuarie al fie-crtruT an, tutoril, dar, de

cel dispensatl prin art. 416
din codul civil si art. 16

din legea judecatoriilor de
pace, sunt datorl a da smii catre judecatorul de

pace de starea avereT minorilor si de administra-
tiunea lor. In cas de in-
decittorul va tine un registru In care va nota
epoca Infiintarel tutelel,

numarul si numele copiilor minorT, virsta lor, numele tutorulul, mentiunea
ca, tutorul este legal, da-
tiv saa numit de
tata.,
conform art. 349 din codul civil, data inventoriiireT averel i numarul dosarului , data
depunereT
socotelilor, daca ad fost

aprobate saa nu, data excluderel, dispensar& set
destituirel tutoruluT, data
incetarel tuteleT i ar6ta-
rea evenimentulul, din care
tutela a incetat.
Fie-care tutor va
depune socotelile de veniturl i cheltuelT In cate
dou exemplare, dintxe a-
cestea unul, dupa. ce va

fi aprobat de catre consiliul de familie si de judeciktor,
se va pastra la
dosarultutelel, iar cel-lalt

leg lisat, ca conform cu
cel aprobat, se va remite
tutorelul, spre a 'T servi

la depunerea socotelilor
generale, ce ad loe la Suele tuteleT.
In termen de 15
(Pie de la depunerea lor, ju-
tardiare judectorul Yl va
avertisa formal spre a depune socotelile in terme-
decittorul va convoca con-
si 416 din codul civil.
va gasi de minuta asupra
nele ce va fixa art. 415
siliul de familie pentru o
anume determinatii, spre

a'sT face observatiunile ce
26. In acest scop, ju- situatiuneT generale a tuwww.dacoromanica.ro
REGUL. JUDECATORIILOR DE PACE (Art 29 33
telei si a justificiirilor fAelite de tutor.

DacA dui A o prima
convocare consiliul de familie nu se intrunesce in
numkul prescris de art.
365 din codul civil, judechtorul va putea proceda

din oficifi, potrivit mi art.
367 din codul civil, orl de
ate ori va socoti c, din
causa intrdierel s'ar com-
promite interesele minorilor.
In asemenea cas va a-
proba sala refusa socotelile
dupii apreciarea ce va da
actelor justificativo, prirnite de la tutor. (art. 15
alin. VI din legea 1894;
art. 65 legea 1896).
Cand tutorul are o
rea purtare In de obste

cunoscutA, saA azul dA
dovedl de rea
sati necapacitate in indeplinirea sarcineI sale, des-
tituirea lui se va face de

crttre consiliul de familie
convocat fiind pentru a-
csta de clitre judecAtorul

de pace, fie dupil. plAngerea rudelor sita afinilor,
prinii la al patrulea grad

inclusiv, fie dupii o constatare fAcutA de catre
primarul saa sub-prefec-
tul respectiv, fie ciliar din

oficiA de cAtre judecAtor.
Destituirea nu 'Ate
In niel un cas scuti pe tutore de 1. spunderea pe-
477
nalA a faptelor administratiunel sale, ce cad sub

prevesiunile art. 330 din
codul penal.
AtAt In timpul administratiuneI, cUt i in
urmi. destituireI, judecittorul de pace si cei-lalti
ofiteri de politie judiciarri,
ati dreptul i ciliar dato-
ria de a constata abusurile tutorilor si a trimite
procebele verbale dresate

de d'Are ministerul public,
spre a supune pe culpa-
bill judeciit,ei. (art. 15 din.
legea 1894; art. 65 legea

1896).
In special judecAtorul
de pace va da in judecata.
tribunaluluI corectional ,
conform art. 330 1 din
codul penal, pe tutorul
care va refuza sA depunii
conturile anuale, saA care
ne scuzat fiind, refuzii
primse persona i ave-,
rea minorului.
DupA scutirea, excluderea, destituirea sall
incetarea din vitri a u-
nul tutor, tutorul ce se

va numi in locu'l va fi
dator a cere qi-obtine predarea averel minorilor de
la predecesorul s, sati
de la motenitoril luI, cAnd
tutorul anterior a incetat

din viti. In cas contra-
riA va rAspunde catre minon l de daune interese.
www.dacoromanica.ro
478
REGUL. JUDECNTORIILOR DE PACE (Art. 34 39
Opositiune, apei #i exeoutare

in materie penalcl.
Termenul pe opositie, fie pentru delicte,

fie pentru contraventiunt,
Bind fixat la cincl gile de
art. 54 al legeI, sa se ob-
serve a art 149 i 183
din codul de procedura

penal sunt modificate In
acest sens. (art. 54 din

legea 1894; art. 101 din
legea 1896).
Pentru a Inlesni exercitiul dreptul de apel al
procuroruluI tribunalulai,
judecatorul va trilmite la
parchet, In termen ce!
Inuit de 3 ilile, extract de
pe teite cartile de judecatil

corectionale pronuntate de
dInsul. (art. 24 i 45 din
legea 1894; art. 73 qi 94

legea din 1896).
Sunt scutite de acsta
.comunicatie cartile de judecat in materie de contraventie politiensca.

Judecatoril sunt Insarcinati cu executarea
cartilor de judecata corec-
tionala, nu numal and aceste sunt pronuntate
apel, dar i cand, date

Bind, In prima instanta,
.ele a rtimas definitive
prin ne apelare. (art. 46
din legea 1894; art. 94 al.
11 legea 1896).
Despre casurile do inipedioare

brusea, de congedill a judocdtorului sail de eaeanpl a postulta.
La cas de impedicare brusca saa de con-
gedia, judectitorul, ce nu
are un ajutor, este indatorat sa Incunosciinteze
imediat pe preqedintele
tribunalulul, spre a delega
pe un ajutor de la alta
rul tribunaluluI ca si 1
judectitorie sail pe grefie-
tina local. Pan la sosirea

delegatuluI judecatorul nu
va putea
postul.(art.
5 din legea 1895, abrogat
prin legea de la 1896).
Daca judecatorul
este In imposibilitate de
a comunica previdinteluI
tribunalulul, motivul de
impedicare, sal daca, retragndu-se din functiune
saS nepresenttindu-se la
post, judectitoria este fara

titular precum i in Vito
casurile similare, copistularchivar este obligat a incunosciinta imediat pe preqedintele tribu nalulul, con-
form art. 5.
39. In acest din urmtt
cas copistul-archivar, va
urma conform art. 2 din
acest regulament, in ce
privesce petitiunile ce se
vor presinta, lar pentru

procesele inscrise la ordiva pune in venea
derea partilor c vor fi

www.dacoromanica.ro
1E.(1 L. JUUDEC.kTORIILOR DE PACI, Art. 40-481
citate pentru o alt, 4i ce
se va defige ulterior de
cutre
judecktor; despre
t6te aceste va dresa un
proces-verbal, are se va
depune In archiva judecfitoria
Delegatul preeedinteluI tribunalului, presentandu- se la judeciitorie,
bligatI sii dirige el personal tte lucrrile privitre

la executare.
La, finele fie-areI
lunl, judecktorul va In-
tocmi Ate un tabloii, in

In dublu exemplar, coprinptor de amenclile pronun-
tate definitiv in materie
cesele amnate, procednd
penalti, in favrea Statulni

set a comunelor. Unul din
exemplare, constttor de
amemple cuvenite fiscului,
va fi Inaintat casierului
eu art. 3 din presentul regulament.

Delegatul trkmis in
afarii de reeedinta lul, va
casare ; iar cel-lalt ministerulul de finance, spre a

!nearca partida casierulul
general respectiv.
Ct pentru amen(jile co-
va da curs tutulor incarilor curente ei va fixa

nuoI termene pentru pro-
pentru indeplinirea procedurei, In conformitate
avea dreptul la o diurnk de

7 lel pe 1;11, pe tot timpul
cat va dura delegatiunea

ei la o indemnitate de
transport, care se va lichida ei aloca de preee-
dintele tribunaluluI.
Si unele si altele se vor
plkti de ministerul justitieI o data cu statul lunar

al tribunaluluI.
Spesele delegatiunilor, causate prin absen-
tele nejustificate ale ju-
decktorilor, nu sunt In sar-
cine acestora ei se vor
retine de minister, din onorariul lor.
Inaasarea amenclilor jwiecatoresci.
general, cu cerere de in-
munale unul din exempiare va fi trkmis prima-
rului comuneI respectivepentru a incasa amenlileindicate Inteinsul, iar cellalt prefectulul judetuluI,
spre a priveghia regulata,
incasare.
Casierul general, saii
primarul comunel citrina

'1
s'a cenit incasarea a-
menlilor, este obligat a

comunica, In termen de
douk lunl, dack amenlile
s'at incasat, sat clac& condamnatiI sunt insolvabill.
Dup primirea acestor comunicri, judecato-
rul va face mentiune In
registnil de amen41 des-,

pre incasare, set va transforma amenda in inchi-
JudeatoriI sunt owww.dacoromanica.ro
480
REGUL. JUDECITORIILOR DE PACE (Art. 47 52
sare i va lua mfisuri de
incarcerare.
La cas de Intardiere
Kit de negligent& din par-
tea agentilor InsarcinatI

cu incasarea amendilor,
judecatorul este tinut s&
repeteze cererile sale i
si aducit la cunosciinta
autoriatilor, de care depind aceT agentl, neajun-
surile ce incra In executarea hot&ririlor sale.
InspecOunea judecdtoriilor.
De doua orT pe an,
pree din tele tribunalulul,
este obliga sil, inspecteze

cu am6nuntul lucr&rile fie-
c&reI judec&toril din re-
sortul st, s controleze ra-
porturile judeclitorilor cu
publicul i si aducil, la cunosciinta ministeruluI justitiel tot ce este de natur&
a compromite earacterul
magistratulul, in dicand ne-
regularitiltile descoperite
lipsurile observate i Imbun&thtirile de introdus.
Cancelaria judecdtoriei.
Dac& judeciltoria are
mal multI copi$1, unul
dinteinil va fi numit prin

decisiune ministerial& copist-archivar. La judec&toriile du un singur copist,
acest copist este de drept
archivar.
Copistul - archivar
este depositarul dosare-
lor, re.gistrelor trebuin -
ciase serviciuluT judeatoriel i tuturor actelor ce
sunt Incredintate In a
sa calitate.
Afar& de atributiunile ce 'T sunt date prin
legI speciale, copistul este

Ins&rcinat cu inerea registrelor de nitrare
eire, cu trecerea hot&rl-
rilor In condicile anume
Infihrtate, cu formarea dosarelor, opisulul general

alfabetic, cu tinerea re-.
gistrulul memoria, cu condicele
de amendl qi de
executarea mandatelor de
arestare, i, in fine, cu tate
lucraxile cancelarieI, conformindu-se dispositiuni-
lor art. 22-24 din regulamentul grefelor tribunalelor de judet de la 9

August 1880.
Copi$il vor fi numiti dintre candidap ce

vor Indeplini conditiunile
din art. 8 i 9 al regulamentuluI grefelor tribu-
nalelor de judete mal sus

mentionat, Carl vor dovedi cil, posed cel putin cunoscintele claselor primare, i cu deosebire dintre
cel cari aa practicat In

cancelarla unel judec&toril,
saa In grefa unuI tribunal
unul saa maT multi anI,

dat dovezT de aptitudine, activitate s;i probitate.
www.dacoromanica.ro
REGUL. JUDECiTORDLOR DE PACE (Art. 53-54
53. Numirea lor se face

prin decisiune rninisteriala, clap& o listfi. de minimum trel candidati,
presintatft de presedintele
tribunalulul. Presedintele
tribunaluluT va putea autorisa pe judeclitor a presinta el insuI lista can-
481
54. La intrarea lor in
functiune copistii vor depune jur6mintul inaintea

judeatorulul respectiv dupit formula art. 80 din legea
organis6,reI judecAtoresci,
cu data de 1 Septembre
1890.
didatilor.
FINELE RLGUL. JUDECiTORIILOR DE PACE.
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC*
LA
PROCEDURA CODULUI CIVIL
Articotut
Abrogarea legilor, anteri6re procedurel

civile
Absentft, martorl condamnarea lor.

Absent', dispositiunl relative la
Absent', raportul judecKtorulul
Absent', conclusiunile procurorulul
Absent', declararea absente
Absent', numirea curatoruluT
Accesor11, actiunT, competintI
Acte, comunicarea lor
740 741
188 189
621 623
623
621
622
623
61
97
Acte de adindecare, recursul contra lor 658 564

Actinnea reconventionallt, accesoril
61
Actinnea recursorie civilft, in contra
305 315
judecAtorilor
Actinnea reenrsorie civilii, casurile in
care se pot urm5.ri judecitoril
305
Actinnea reoursorie eivilii, la ce tribu308 309
nal se face9
Actinnea recurso rie MIA, admiterea eT

Aetinnea recursorle civilrs, respingerea el
313
312
* A se vedea tabla de materil dupe capitole, la finiturProce-
durd civile.
www.dacoromanica.ro
VI
INDEx ALFABETIC
484
Artietut
Actiuni accesorii, competent& . . .

Actinn" comerciale, competenti, societittl
comerciale
61
62
Actinni in materie de taliment . . 64, 112 114

Actinni in garantle, competen
64, 112 114
Actinnl In materie de molteniri
59 60
63
Aetinn1 imobillare, competen t&
Actiunl mobillare, competent& . , . .

58
Aetinni personale, competen t& . .
.
58
630 535
Adindeeatinne, amO.narea el . . .
Adjudeeatinne, casurile In care se man& 534 535
Adludecatinne, efectele el
666 568
Adludecatiune, efect retroactiv . . .
567
562 564
Adjudecatinzie, casurile casirel eT . .
Adjudeeatlune, imobile urmirite . . . . 536 550
Adindecatinne,pronuntarea adjudecatiunei
545
Adjudecatinne, recursul contra eT
558 564
547 650
Adjudeeatinne, supralicitare
560
Adindeeatinne, suspendare
Adludeeatinne, succesiunT, vindarea bunu688 690
nurilor imobiliare
Adjudeeatinne, succesiunT, impArtirT si lici
tatiunT
Adjudecatinne delinitiv&
Administratinni, modal cum se citzi .
697 698
549 550
75
274, 275
Mini, recusatiune
266
Mini, strAmutarea procesulul
Atinitate, strAmutarea judeciter la alt trib
266,- 273
din calla, de
481, 484
Alipte, publicatiunT, sequestru
Alipte, separatia patrimoniulul . . . . 629-632, 636
Alive, vindarea saA licitarea objectelor mobile 437 439
Alive, vindarea imobiluluT de succesiune . .
687
Alive, urmirirea imobilulul
503-513, 646
Alimente, urmArirea bunurilor mobile, exe-
marl suite
www.dacoromanica.ro
409 410
485
Artieolul
Amendrt, expertI
Amendit, martorl, condamnarea lor
Amendit, urmirirea arendeI
216
188, 189
477 478
530 535
Aminarea adjudeentinnel
Andnaren indeattei, ceruti de pirti
93
Andnaren, indeetttel, in eas de divergent&

de opiniI
116
103
Amtnaren, prommtrel, und hotirld

Antielpatie, plata chirid
484
Anticipa/0e, plata ereantd cu termen

Apel, dreptul de
Apel, la Curte
593
316 325
316 338
Apel, dobin41, cered noul in apel

Apel, contrarietate de opiniud
Apel, cestiunl de incompetent&
Apel, ce trebue si coprind& petitia de apel
Apel, formele si efectele lul
Apel, In cas de incompetenti
Apel, hotirirl contradictoril
347
330
335
336 228
326 338
325, 335
318
318
323
324
322
642
Apel, hotirld date in lipsi

Apel, hotirid preparatoril
Apel, hotirid in ultima instant&
Apel, minorl interzisl
Apel, consilii de familie
Apel, suspendarea termenuld de apel
Apel, exceptiunile ce se pot propune
321
.
.
331
Apel, confirma:ea sal reformarea hotierd

trib
384
336
55
Apel, contra hot. preparatoriT

Apel, tribunalul ea instant& de apel . .
Apel, in materie de strimutarea proceselor
Apel, recuzatitine
I
270, 272
283
317
Apel, renuntarea la apel

Apel, termenul de apel
Apel, procedan l preparatoril, repetarea lor
Apel, arbitri
. .
318 323
.
332
344, 862 364
www.dacoromanica.ro
DIDEX ALFABETIC
486
Articolui
Arbitragin, casurile In care Incetza .
369
Arbitrl
339 360
Arbitri, apelul contra hot. lor

Arbitri, atacarea hot. lor
Arbitri, opositiune
Arbitri, ce trebue s cuprinda .compromisul
364
361 367
361
342
lor?
340
Arbitri, cestiunile call nu pot fi supuse lor
370
Arbitri, condamnarea lor la daune
Arbitri, efectele hotarireI lor
360
352 360
Arbitri, hot&rirea arbitrilor
348 351
Arbitri, instructia Inaintea lor
351
Arbitri, jurtimInt
Arbitrl, nuliti4l
Arbitri, numirea de supra-arbitru
Arbitri, numirea de arbitri
Arbitri, nulitatea hot. arbitrale
Arbitri, renuntare la apel . .
Arbitri, recusarea lor
Arbitrl, revizuire
Arbitri, revizuirea hot. lor
367
347
39 347
366
344
345
365, 367
365, 367
Arbitri, terminarea arbitragiuluI.
Arent% efectele adjudecatiuncI
368 370
566
. ....
477 478
Arendl, urmarirea arendel
129, 477, 484, 516
Arendi, executil .
610 612
Arendi, sequestru
610 613
Arendl neplittite, sequestru asigurator
90
Arestare, politia audientildr; desordine .
Arestare, opunere violent& la predarea silita
a mob. i imob.
A sir gariktor, sequestru
601
610 620
Atributinnile Ministerulni public
Andiente, politia lor ......

Andiente, publicitatea edintelor
Andiente, secrete
Autorinarea, femeel maritate de tribunal
www.dacoromanica.ro
80 85
86 90
86
99
624 627
487
Articolul
Antoritatea lucrulul indecat 183, 329, 375-377, 404

Avizul rudelor, succesiunT, minorT, vira-
881 690
rea imob .
Benelicifi de cesiune, cesiunea bunurilor

Beneficifi de cesiune, stelionatT, bancru-
651, 653
tarl, condamnatI
653
Beneficiu de inventar, actiunile contra

706
mostenireT
Beneficiii de inventar, comptul gestiunel

sale
707
702 707
Beneficifi de- inventar, succesiunT . .
Beneficiii de inventar, vInchirea misci-
702 704
t6relor
Bilant, depunerea lui, cesiunea bnnurilor
648
613 614
648 653
Bilet de ordin, sequestru

Bunurl, cesiunea lor
Bunurl, cesiunea lor, debitorT, depunerea bilantulul i registrelor
648
652
Bunuri, cesiunea tor; hotirirea tribunalului
BunurI 'mobile, succesiunT, vin4area lor . 681 690
Bunarl indivizibile
494
Bunurl mobile, executiunea lor silitg.
406-466
406-410
Runup' mobile, care nu se pot urmiri . .

Runup' mobile, care se urmiresc in anumite casurT
407
....
Bunurl mobile, urmiririle pentru datoriT

de alimente si chiril
408-409
504 603
677 680
Runup' mobile, predarea ion siliti . .

Bunurl mobile, succesiunl, virKlarea lor
Capacitatea, de a concura la licitatiunT
542
Casa de depunere i consemnatii, consemnarea pret. adjudecatiunel
551-553, 561
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
488
Artirolut
Casa de depuneri si eonsemnatii, vin586, 586
dare
Casa de depunerl si eonsemmttil, sequestru
483
Casare, ordonanti de adjudecare . . . . 662 664

690 692
Cantinue, creante conditionale
-Cantione, In materie de executdrIsilite 129, 384, 392
396, 401, 633, 690 692
Cantinne, comunicarea actelor
660
Cantinne, suspendarea executieT
650
Cantinue, vinderea bunurilor
652
Cautinnes indiestum solvi
Cantinnes ludicatnm solvi, fixarel el

Cantinnes ludlostum solvi, dispensare
Citsirttorie, conventiunT matrimoniale
Cftsfttorie, transcrierea actulul
106
107
107
708, 720
721)
Ceuta mosnenilor, modal cum se citzit
Cererl @I eitatiuni
75
66 79
Cereri incidente, executie siliti. 399-400; 525 529

CererI incidente, opositiunl la urmiirirT
imobil
625 529
Certii, 91 liquidli, datorid, exectitirT suite
CereetftrI la ista loculul
378
222 226
CereetlirI la tata loci:dui, conclusiunile

procuroruluT
226
Cereetitrl prin martori
185 210
644 653
Cesinnest bunurilor
Cesinnes bunurilor, debitorl; depunerea

bilantulul, registrelor ei titlurilor .
648
Cessinnea bunurilor, benefici de cesiune 651 653

652
Cessinnea bunurilor, hotirirea tribunalulul
Cheltnell de indecatit
Cheltneli de Indecaa, din ce se compun

Cheltnell de judeentit, tutor!, curatorT .
Cheltueli de judeentli, distributia lor .
138 U7
146
145
141
Chemarea Stu garantie,exceptiunT dilatoriT 112 114
www.dacoromanica.ro
489
Articolul
Chemarea la interogator
Chirle, urmitrirea cbiriel
ChirlI nepilitite, sequestra asigneitor
227
477 478
610 613
Citattunt si corer
66 79
69 72
73 74
Citatinnl, cuprinsul lor

Citatinnl, modurile pred5.reI lor
CitatinnI, cum se citzi Statul
Citatinnl, cum se oitz5. comunele . .
Citatinnl, administratoriI, stabilimente pu-
75
75
bike
75
75
75
Citatinnl, societati comerciale

Citatinnl, citarea acelor Mr& domicilia.
Citattunl, citarea acelor aflitorl in tail

striline
75
75
CitattunI, citarea ceteT monenilor
Citatinnl, nulitAtI
Citatinnl, termenul lor
76, 111
78 79
Comandament prealabil, executarea silitit a imobilelor
496 502
Comandament prealabil, cum se face

comandamentul
497
Comandament prealabil, suspendarea urmarirel
502
Comandament prealabil, urmd,rirea In

contra until minor
Comandament prealabil, nu1it5tI
499
.
Comeretale, societitl, actiunr, competentA
Comiste rogatorte, ascultare de martorl

Comiste rogatorie, interogatorul pArtilor
Comiste rogatorie, jurAmInt jndiciar .
Comiste rogatorie, ordinea creditorilor .
Compa,ratie de seriptarl, verificare, declarare In fals
Competentli, regulare de competentA
501
62
210
236
243
571
174-180
262-265
Competenik instantele care regulza conffictul

262-363,-265
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
490
Articolul
Competentii, actiunT personale .

Competentit, actiunT mobiliare
Competentk actiunT imobiliare .
Competenta, actiunl accesoril
Competent6,, secietAtl comerciale . .
Competentit, In materie de mostenirI .
Competenta, in materie de faliment .
Competentii, actiunT in garantie . . .
Competentft, in cea din urmit instant& .
58
58
59-60
61
62
63
64
64
56-57
54-65
Competenta tribunalelor
Compromis
342-344, 348, 356, 363, 369
Compromis, actul numirel arbitrilor

Comuna, modul cum se citzit
Comunicare de acte
342
75
97
Comunicare de acte, minister public 80-85, 650,

639, 644, 703
Comunicare de acte, cesiunea bunurilor

Comunicare de acte, consiliO de familie
Comunicare de acte, interdictie . . ,
Comunicare de acte, beneficifi de inventar
Comunicaren copillor
Concluzinni scrise
137
98, 101
Concluziuni sorise,rezumat dat greflerilor
Concluziunile procurorului
650
639
644
703
101
120
621
Concluziunile procurorului, absent& .

Concursul creditorilor, urmirirea imobil
523, 624
Coneursul creditorlior, urmitrirea mobil 450,-462
Concursul, mal multor urmirirT imobiliare
.
Conexitate, a se vedea <incidente. .
Conditionale, creante, ordinea creditorilor
523-524
113
589-592
Conditinni rezolutorii, creante; ordinea

creditorilor
590
Conditinni suspensive, creante; ordinea

creditorilor
591
Conflict de atributiuni
262-265
Conflict de atributiuni, instantele care

regulzi conflictul
www.dacoromanica.ro
262-263, 265
491
ArtieIta
Consemnarea pretulni, adjudecatiunI ei

vindirl
551-557
604-609
Consemnatinni si oferte
Consemnatinni, refuzul oreditorilor de a
606 609
517 522
primi oferta
Conservarea imobilelor ormttrite .
Conservo,tor,imobile urm6.rite, Indatoririle sale 518-522

Consilin de lamilie
638-642, 693
Consiliu de famine, apel
642
Consilin de famine, comunicarea actelor

639
638 642
Consiliu de !amine, deliberirile luI .
Consiliu de famine, aprobarea hot6.rireI
-.
de Tribunal
639
641
Consiliu de famine, interventiune .

Consilin de lamilie, opunerea a parte din
membri, motivare
641
638
Consilio de famine, urgent&

Contestatinni, tabloul de distribuirea pretuluI
451, 452
Contestatinni, urnarire'a tertelor detentorl

Contestatinni, la tab. de ordinea creditori-
463
576, 577, 580, 587, 588
lor
Contestatinni la executare, persnele cad

pot face contestatie
399
Contestatinni la executare, chemarea

pirtilor In termen scurt
400
Contestation' la executare, suspendarea executitrel .
401
Contestapnni la executare, timpul and

se pot face
403
Contestationi la executare, and mi se

mal pot face
403, 404
Contestailunela executare, daune interese

Contract de ortsiitorie, conventiunI ma-
405
708 720
trimoniale
Contract de citsettorie, transerierea luI
www.dacoromanica.ro
720
492
INDEX ALFABETIC
Articolui
Conventionl matrimoniale
708 720
Conventillo' matrimoniale, clotro. mobiliar
711
Conventionl matrimoniale, dotg. imobiliar
712
Conventillo' matrimoniale, registrele de

712, 714, 717 720
133-134, 137
transcriptiunl
CopHle hotartrilor
Copil dupe t'entinte, comuniearea lor
137
Crearate, plata lor, ordinea creditorilor
678 588
Creante conditionale, tabloul de ordinea

creditorilor
689
Creante conditionale, rezolutoriI
Creante exigibile
Creante neexigibile
592
590
613
430, 438, 450 452
Creante speeiale, ordinea creditorilor. . 689 693

593
Creante en termen, ordinea creditorilor
CreditorI, concursul mal multor urrnitrirT
525 529
imobil
669 689
Creditorl, ordinl lor
, . .
573 576
CreditorI, tabloul de ordine
Cuprinsul petitionilor
69
Curatorl, condamnare la cheltuelT de judecatit
Curatorl, absentL, numirea lor .
Cortile de apel
623
130 316 338
Curtile de apel, Impltrtirea opiniilor .

Curte de easastie, actiune recusorie civill
Curte de easatie, revizuire
129, 145
330
309, 310
304
Curte de abestie, regulare de competintA 262, 263

Custode, urmirirl mobiliare ; conditiile cerute 419 421
Cnstode, responsabilitatea sa
422
421
Cnstode, remuneratia sa
600
Cnstode, predarea silitit a mob. s'i imob.
Custode, punerea pecetiilor la succesiunl
660, 663
. 422
Custode, desdaunare
660, 663
Custode, succesiune
www.dacoromanica.ro
493
Articolui
Custode, urinkrire 418-422, 425, 426, 441, 466, 471,

595, 600
D
Datorie cerda, 'llichi" execulari suite
Datorie nellchldii,
Danne interese, agenti judiciarl
378
378
77,427,437
Danne interese, arbitrl

Danne interese, conservator
370
620
405
Danne Interese, contestatiunI la urmarire

Danne interese, debitor urmkit . . . .
Danne interese, ordinea creditorilor .
Debitor, urmrirea bunurilor mobile aflate
517
677
411 430
in posesia sa
DebItor, modul de urnagrire In absenta sa
412
DebItor, debitorul nu pite fi numit custode
419
Debito, opunerea la urmitrire; depunerea
val6reI
Declarare In tale
428
166, 168
162, 171, 174
Declarare In tale, verificare de scripte

Declarare in tale, determinares. autoruluI;
fals criminal
Declarare in tale, fals criminal . . . .

Declarare In falso, fals civil .
.
. .
Declarare In tale) acta de comparatie .
Declarare In tale, concluziunile Minister.
170, 181
170, 181
171
176
184
public
Declinatorlt, exceptiunT
DeclInatorii, exceptiunl ratione perscine
DeclInsdorl, exceptiunI rsttione materie
108 110
Definitivii, adj u decatiune
549 550
638 642
108
109
DeliberrtrIle consiliulul de familia
Dendsinnen, arbitrulni
369
Denegare de dreptatte, actiunea recursorie contra judectstorilor
Denegare de dreptate, diferite casurY
www.dacoromanica.ro
305 315
305 307
o
INDEX ALFABETIC
494
Articotul
Deschiderea ordinel creditorilor .

Deschiderea succesiunllor . . .
.
.
669-577
654-707
Deschiderea succesinnilor, punerea pe654-665
cetilor
DeschMere& succeslunilor, cine poate

656-657
cere punerea. pecetilor.
Deschlderea sneeesinnilor, punerea peeetilor din oficia
657
Deschiderea succesitmilor,procesul-verbal de punerea pecetilor
659
Deschiderea succesiunilor, punerea pecetilor, custode
660, 663
Deschiderea succesionilor, punerea pecetilor; grtsirea until testament
662, 664
Deschiderea saccesiunilor, pecetl opositiunl la punerea lor
666-667
Deschiderea succesinnilor, pecet1 ridi668-676
carea lor
Desehiderea succesinnilor, facerea inventarultd
Deschiderea saccesiunilor,
673-676
vin4arett
677-680
mobilelor
Deschlderea succesluollor, 1'1110.41d qi

691-701
licitatiunl
Desehiderea succesinnilor, beneficia de

inventar
Desdannari l cheltueli
Desdannitri
Desdatuari, arbitri
Desdannetri, executiun1 suite
Desdannetri, custode
Desdanatri, martorl
702-707
138-147
138-147
370
405
412
203, 422
260, 261
Desistare de la proces
Despligubirl civile, martorl
Dilator'', exceptiunI
112-114
Dilator% exceptiunl chemarea garantilor in

causi
112-114
www.dacoromanica.ro
203
PROCEDURA CODULLT1 CIVIL
495
Articolul
Dispensilb de cheituell
Dispensk de a se infitia in pers6n5.
143
163
Distributia, pretului, tabloti, vindarea objectelor mobile
. 459, 454, 488, 490, 569-593
Distributia pretnini, apel contra hotkirel
Divergent& de opinii .
Diverse proceduri
453
116, 117; 330
604 728
99 100
Divort, edinte secrete

Dobfindi, cerer1 nouT in apel
327
608
581
581
Dobitnli, eonsemnatia lor

bobAudi, executia silit5.
DobAult', ordinca creditorilor
Doi, actiune recursorie contra judec5.torilor
Dosar, urmitrirea imobilulul

Dot& mobiliark conventiunT matrimoniale
Dot& imobiliark conventiunT matrimoniale
Dot& imobiliarh, registre de transcriptiunl
Dreptui de apel
305
513
711
712
712, 714,
717 720
316 323
Dteptui de proprietate, transmisiunea lul,

adjudecare
567
Dpeptni proprietarniul, Inchiriere

Duplica, i replica . .
610 620
102
E
Elect retroactiv, ordonante de adjudecare
667
Etecteie adjudecatiunel
Electele tipeluini
565 568
Eiectele apeinini, suspendarea executiel
337 338
Etectele hot. arbitrilor

Electele peremtiunei
Etectele urm&rirei imobiliare
337
360
258-259, 329
514 616
385 387
Epoca executiunel, suite

Epoca urmitrirel, fructe
Epoca vituahrei, mobilelor
468
514-516, .565 568
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABET1C
496
Articolul
Estimare, succesiunT, minor!, bunurl imobile, vindare .

684 685
Exception'
Exception', Inaintea apArArel
106 114
106, 107, 331
331
Exception', la Curtea de apel

Exception', cautio judicatum solvi
Exception' declinatoril
Exception deelinatoril, ratione persone

Exception' deelinatorli, ratione materie
106 107
108 110
108
109
Exception' dilatoril .
112 114
.
Exception' dilatoril, chemarea garantilor
in calla
112 114
Executarea hotartrel arbitrilor . . 358 360
Executie provisorie
126 131
Exeentie provisorie, casurile In care pte
fi acordat6.
129
Exeentie provisorie, custode, conditil, res-
419 422
punderl, onoraril
Executie provisorie, formele el

.
Exeentle provisorie, suspendarea el in
4
135
337 338
apel
Executie silita, titlurile cerute de lege . 371 378
Executie silia, formula executorie . 135, 373, 375
374
Executie slink hoUrfal date in tr6. streinit
375 377
Executie silita, lucru judecat
Executie silita, titlu executoriu . . . .
378
378
Exeentle silita, datorie cert4 qi liohld6 .
Executie slink debitorl, mo6tenitoril lor. . 379 380
Executie silita, clad se 'Ate exercita . . 381 391
Executie slink hotirlrIprovizoril, executoriT 382 384
Executie silita, timpul pan oftnd se pte face
Executie slink ()He In care nu se pte face
Executie silita, somatiune de exeoutare

Exeentie silita, primirea cautiunel . .
Executie slink contra mogtenitorilor .
386
386
387, 388
,
392 396
379 380
397-398
www.dacoromanica.ro
497
Articolul
Exeentie slink contestatiunl contra el . 399 40 6

Exeentie slink contestatiunI, suspendarea
executitrilor
401
Exeentie sifit, bunurl mobile . . . . 406 466

Exeentie ninth, bunurI mobile mil nu se
pot vinde
406 410
Executie ellitii, bunurl mobile aflate In
posesiunea debitoruluI
... 411 430
Exeentie siiit, pecetl, sigilarea averel ur-
423 425
mttrite
Exeentie silith, opunerea debit. plata datonel
428
Exeentie silitrt, vindarea sal licitaVa mobile, urmArite
431 449
Exeentie slink asupra veniturilor imobi. . 477 491

lelor
Executle silitft, urmitrirea fructelor prinse
467 476
de ridkinI
Executie slink timpul and se pot urmiri

fruct
468
471
Executie siiJt, urmitrirea fructelor ; custode
Executle siiit, urmirirea fructelor; yindares
Exeentie ellitfs, asupra imobilelor . .

Exeentie silit, comandament prealabil
Expert", declarare In fals
Expert", numirea lor
Expert", numgrul lor
Expert", recuzarea Ion
Expert", citarea. lor
Expert", amendarea i aducerea lor
Expert", indemnizarea lor
Expert", depunerea jurimintulul
Expert", forma jurimIn' tulul
Expert", raportul de expertizi
474 475
492 668
496 602
180
211, 212
213
214 215
216
216
216
218
217
219 221
Expertizii, succesiunI, lmprtiniii licitatiunl, 695, 699,700
www.dacoromanica.ro
498
INDEX ALFABET1C
Artico
Expertizii, vinzarea succesiunildr
684, 685
Faliment, actiunl, competent&

Fals, acte de comparatie
FaIs, concluzlunile Ministerulul Public
FaIs, declararen autorulul, fals criminal
FaIs, declarare in fals

Fals, numire de experti
Fads, verificare de scripte
Fals civil
Fals criminal
Familie, consiliii, deliber.rile lul
176
184
170, 181
166, 168
180
162, 171, 174
171
170, 181
.
. 638 642
Femee mrltat, autoriza,tia data de tribunal
624 627
Femee miiritatii, inter4is; autorizaren tribunalul al
627
Femee mitritatal, separatia patrimonielor 628 637

624
Femee mikritatft,somakie ficutit birbatultil
Fol dotale, conventiunT matrimoniale . . 708 720
Fol dotale, registre de transcriptiunl . . 712, 714,
717-720
Forma petitiunilor
Formele apelulul .
66
68
326 339
Formele comandamentulul, executgrl

suite
497
Formele revizuirel
Formula executorie
Formula juriintintului, martorT
Formula lurilimintului Indiciar

Fruete, aparate de urmitrire
Fructe, executiunea gift&
293 304
135
196
240
476, 622
476, 522
Frisets, urm&rirea fructelor prinse de riclEcinl 467 476

Fructe, timpul cand se pot urmAri . . .
468
Fructs, urmilrirea lor; numirea custodeluT
471
Fructe, urmarirea lor; vin4are
www.dacoromanica.ro
474 475
499
Articoha
64
Garantie, actlunl in garantie, competent& .
392 396
Garant, in materie de executare silit&
690 692
Garantle, creante conditionale
Garantie, ridicarea sequestrultil asigurittor

Garantl in canea, chemarea lor; excep-
617
112 114
487 489
tiunl dilatoril
Gemid, sequestru
Hotiirtrea arbitrilor, dile de atac; apel 361 364

Hot&rtrea arbitrilor, depunerea el la grefa
tribunalulul
Hoartrea arbitrilor, efectele el
356
360
Hotiirtrea arbitrilor, executarea el, ordo-
358 360
nante executoril
Itotiimtrea arbitrilor, nulitatea hotirireI

arbitrale
366
liotftrtrea arbitrilor, imp&rtirea opiniunilor
353
Hotiirtrea arbitrilor, revizuirea el

Hot/trtrea arbltrilor, termenul pronunti-
365, 367
reI superarbitruld
354
iloartrea arbitrilor, tribunal arbitral
352 360
pronuntarea el
iloartri preparatorli
103
159-161, 171, 174, 323, 336
Hothrtri, divergent& de opiniuni

Hoartri, comunicaren copio:1
116 118
137
148-158, 318, 319

Hotitrtri, date in lips&
123
Itotiimtri, ce trebue si coprind& o hotisire
138 147
desdaung.il i cheltuell
133 134
Hoartri, eliberarea copiilor dupe ele .
129
Hotiirtri, executie provisorie
Hotiirtrt, f&r& drept de opozitie

Hotiirtri, formula executorie
www.dacoromanica.ro
MAMARON!. Indez Alfabetla.
151
135
VII
INDEX ALFABETIG
boo
Articolul
notlirtri, motivarea opiniel minorit.
118
120
liottirtrI, opinia s'i concl. TribunaluluT
. 382 384
HottirtrI provisoril exeentoril
HotilbritrI, transcrierile lor In registre
liotibrtrl executoril
121
156, 373, 374
HoarIrl In genere
116 137
1
492 495
'mobile, cad pot II urmarite
492 668
'mobile, executiunea silitit asupra lor .
'mobile, executiunea silitit; comandament
496 502
prealabil
594 603
Imobile, predarea lor silita.
479 491
'mobile, sequestrul venituluT
681 691
Imobile, succesiunT; vin4area lor
494
'mobile, urmarirea parteT indivize
477 491
Imobile, urmarirea veniturilor
Imobiliark dota; conventiunl matrimoniale
712
ImprirtirI 91 licitatinnl, succesiunl . . 691 701

693
ImpiirtirI si licitatinnl, succesiunl minorl
Incidente, cererl incidente; opositiunT la ur-
525 529
260 261
marirea imob.
Inchiderea Indecilitel
Inehiderea Mileage', forma in care se face
260
Inehiderea ordinel ereditorilor

Inchiderea procesulni
578 588
Inchiriere, dreptul proprietaruluT .

Inehiriere, efectul adjudecatiunel .
Inchiriere, stramutarea proprietateT
610 622
Inchiriere, sequestru
Inchiriere, urmarire
566
724
610 612
129, 477, 484, 516
326, 335
Incompetentk apel
Incompetentk ration% materize

Indemnisare, mar torT
260
Indivizibilitate, bunurl
109
203
494
InscriptinnI, privilegil, ipoted; registre . 721, 726-728

81, 85
Intergisi, ministerul public ca parte alaturata
www.dacoromanica.ro
PROC.EDURA CODULUI CIVIL
501
Artioolul
Interdietinne
643 647
Interdietinne, conclusiile ProcuroruluT, pinta medicilor, p6rerea consiliuluI de familie
Interdietinne, judecitor raportor .
643
644
Interdietinne, motivele; imbecilitate, smint16., nebunie
643
643
Interdietinne, punerea sub
Interogatorul partilor
227 236
Interogatornl partilor, chemarea la interogator
Interogatorul partilor, comisiune rogatorie
Interogatorul palillo., in cas de b615, .

Interogatornl partilor, refusul de a respunde
227
236
235
234
Interventinne
247 252
Interventinne, respingerea el
252
Inventar, benefici de inventar, succesiunl 702 707

Inventar, succesiunl; ridicarea pecetilor. . 673-676, 679
Ipoteel, inscriptiunea lor . . . .
. 721, 725-728
Ipoteel, urmirirea imob
612, 569-572, 683
J.
288 292
Judeeatl, revizuirea lor
Judeeati, stdmutarea lor; exceptiunl decli108 110
natoril
JudecatorI, actitmea recusorie civil& con305 316
tra lor
Judecatorl, denegare de dreptate
306 307
Judeeatori, recuzarea lor
274 287
573
Judecator Comisar, ordinea debitorilor
Jadeeator Comisar, Inchiderea tablouluI
de ordinea creditorilor . .
. . . . 683 684
Judeeator Comisar, Impirtirea succesiunilor
700
Judecator Comisar, stritmutarea proprietitel
www.dacoromanica.ro
726
INDEX ALFABETIC
5O2
-4rticolul
Judecittor raportor 96, 115, 621, 626, 639, 644, 694
Judecarea In lips&
93
Judicatum solvi, cautitmea streinilor reclamantl
106
Judicatum solvi, dispensi de cautiune

Judicatum solvi, fixarea cautiunel . .
Juritmtnt, arbitri
107
107
351
Juritmtnt, comisie rogatorie

JuritmInt, expert1
Jurrtmtnt, martorT
Juretnitnt, martorI minorl
243
217, 685, 695

196
197
Juritmtnt indiciar
160, 237 246
Juritintnt indiciar, formarea luI

. .
Juritmtut indiciar, modificarea lul dupg
religiunI
Juritmtnt indiciar, refusul de a'l presta
Jurfuntntni martorilor
240
241
245
196
L
Leturt, urmirirea lor
Licitatie, adjudecarea definitiv
Licitatie, imob. urmgrite
Licitatie, inceperea striggrilor
Licitatie, persnele earl pot concura
Licitatie, supralicitare
Licitatie, afise continutul lor
Licitatie, epoca vingrel obiect. mobile .
Licite 41e, locul unde trebue si se facii.
Licitaile, vindarea mobilelor urmirite
409
549 550
536 -550
539 545
542
547 550
437 439
433 435
.
Licitatinni 91 tmpitrtiri, succesiunI . .

Licitatinni 51 tmprtrtiri, succesiunT, minorl
432
431 499
691 701
693
Limine title, exceptiunl ...... 106, 107, 331

Lipsit, hotgrirl date in lips&
148 158
262 266
Litispendentft,
Locuitoril tmproprietitriti, modul cum
se citzli,
www.dacoromanica.ro
75
PROCEDURA CODULUT CIVIL
503
Articolul
Lucru ludecat, formula executorie . . . 375 377

Lucru judecat, peremptiunea judecatei In
apel
329
M
Magistratl, actiunea recursorie contra lor .
MagistratI, denegare de dreptate . . . .
Megistrati, recusarea lor
Illandat de aducere, dat contra martorilor
Martorl, absenta, condamnare la amendi
Martori, cercetarT prin martorl
Martorl, depunerea listel la grefi
Martorl, formula juramintulul
lliartorl, indemnisarea lor ..

Martori, comisie rogatorie
Martori, conrupere de martorT
Illartorf, mandat de aducere
Martori, marturie mincinsa
..
Martorl, natal!
Blartori, opunere la ascultare

Inartori, persnele ce nu pot figura ca martori
305 315
306 307
274 287
189
188, 189
185 210
186
196
203
210
204
189
208
186
191, 197
207
Martori, refuzul de a jura
190
Martorl, scutire de amend&
708 720
Matrimoniale, conventiunT
621
Minister public, absenti, concluziI . .
80
Minister public, atributiunile sale . .
Minister public, ca parte alaturata. .
81, 85
80 81
Minister public, ca parte principala . .
120
Minister public, conclusiunile sale in civil
Minister public, conclusiunl in materie de
fals
184
Minister public, interdictie, conclusil . .

644
Minorl, Ministerul public ea parte aliturati 81, 85
Minor', vin4area imobilelor unel succesiunl 681 69 1
Mino Millen, opinia serial In cas de diver118
gent,11.
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
504-
Articoltd
Mobile, bunurl mobile earl nu se pot urmkri, 406 410

Mobile, bunurT mobile carT nu se urmiresc
In anumite casurT
477
Mobile, ce se all in posesia debit.; urmitri411 430

rea lor
Mobile, ce se urmaresc pentru datoriT de a-
408 409
406 466
594 603
limente si chiriT
Mobile, executiunea ion siliti

Mobile, predarea lor silit&
Mobile, dotk conventiunile matrimoniale
Mobile, succesiunT, vindarea ion
711
877 680
Mobile, urmArirea lor, continutul procesuluTverbal
416
58
Mobiliare, actiunI, competent&

More judaico, modificatiunile juramintuluT
judiciar
241
Mosneni, modul cum se citzi

Mostenire, a se vedea .succesiunT.
75
.
Mostenirl, actiunT, competent&
63
Mostenitori, executia siliti . . . . 380, 397 3913

Mostenitor beneficiar, succesiunT . . . 702 707
118
Motivaren opiniel, in cas de divergent&
Mutatinni de proprietate, transcrierea

actelor in registre
721 727
N
Necompetentit, apel
Necompetentii,, exceptiunT declinatoril
325, 335
.
Necompetentit ratione loci

Necompetentii ration materiae
Necompetenttt ratione personae
108 110
108
109
108
565
Notificare, adjudecatiuneT
Militia'', 69, 76, 111, 208, 342, 366, 367, 391, 398, 410,
412, 501, 503-512, 735-737

Nulitii,41, acte declarate nuie de la leg . .
736
Nulitii,ti, actele de undeincepe anularea procedurel
737
www.dacoromanica.ro
PHOCEDURA CODULUI CIVIL
506
Artier)Jul
NuMAO, casurile In care un act este declarat nul

NulitlitI, calcare de forme
NuHMO, and se pronunta, ele
Nulitiitl, And trebuesc propuse
Nonfat% acte de procedura, rand trebuesc
propuse nulitrttile
NuMAO, magistrat incompetent
Nuliatl, Minister public
735
735
736
111
111
735
736
503 511
NnHap, afipte
o
604 609
Olerte de plat& si consemnatiunl
Olerte reale
604
118
Opinia minoritittel, motivarea el

Opositinni, amendarea oponentulul
OposiVinnl, admiterea lor
OpositinnI, ce trebue O. coprinda ele.
Opositlunl, comunicarea hotifirilor .
Opositlunl, hotarirl date In lipsi . .

Opositinnl, la opositiunl
OposItinnl, la o urmarire imobiliara.
533
157
154
137, 153
145 158
158
525 529
OpositlunI, la punerea pecetiilor cum trebuesc acute
666
Oponitinnl, la punerea pecetilor In succesiunI
666 667
Opositinnl, suspendarea executarel
155
Opositlunl, termenul and se pot face . .

154
OrdInea creditorllor, comisiunl rogatoril
571
Ordlnea creditorllor, contestatiunl la tabloil 576-577
580, 587-588
Ordinea credltorllor, creante conditionale 589 592

Ordinea credltorllor, creante speciale . 589 693
Ordinea creditorilor, deschiderea ordinel
si inftqlsarea titlurilor
669 677
Ordinea creditorilor, dobitn41 . . . .
581
Ordlnea credltorilor, Inchiderea el . . 578 588
www.dacoromanica.ro
506
INDEX ALFABETIC
Artielul
Ordinea creditorilor, judecator comisar

573
Ordinea creditorilor, plata creantelor
678 588
Ordinea creditorilor, tabloa de ordine . 573 576
Ordinea indeciirei proceselor

Ordonanta, de adludecare
Ordonanta, de adindecare, recurs contra el
Ordonanta preparat6re
91
558 659
660
159 246
Partagifi, succesiunl i 1icitaiun1. . . . 691 701

693
Partagi, succesiunI, minorl
Patrimonii, aprarea lor -dintre bArbat qi
628 637
femeie
Peceti, custode
660, 663
441
Peeeti, desfacerea lor, licitatie, vindare
Peceti, gsirea unul testament
662, 664
Peceti, opositiunI la punerea lor . .
666 667
PecetI, procesul-verbal de punerea lor. . . .
659
Peceti, succesiunl; cine pot cere punerea lor 656 657
Pece, succesiunl; punerea lor

Pecetl, succesiunl; punerea lor din oficia
Pecetl, ridicarea lor, facerea inventariulul
Peceti, ridicarea lor
Peceti, ruperea lor, penalitate
Permit', sigilarea averel mobile urmarite .
Permit', urmrirea mob, de cine trebuesc puse
Peceti, verificarea lor

Pensinni, executie provisorie
P ensinni, urmarirea lor
654 665
657
673 676
668 676
444
423
423
441
129
409
Perimare, efectele el
257-326, 329
267-259, 329
Perimare, peremptiune
Perlmare, timpul cerut pentru perimare
257
Personale, actiunl, competint
58
Petitinni, in cate exemplare trebuesc %mute
Petitimal, cuprinsul lor
Petitinni, forma lor
www.dacoromanica.ro
70
69, 72
66 68
PROCEDuRA cODULUT CIVIL
507
Articoha
Plata, ereantelor, inchiderea or3inel cre578 687

604 609
ditorilor
Platt', oferte si consemnatiunl
Politia andlentelor
Politia andientelor, arestarea acelor ce

prov6c6. desordinea
86 90
90
Poprire, depunerea banilor la Casa de Depunerl
643
Poprire, mobile aflate in mitna celor de al
455 466
treilea
Poprire, tert1 detentorT; cererea creditorilor 456 457

Poprire, tert1 detentorT; contestatil . . .
463
463
Poprire, tertl detentorl; (intervenirl) . .
466
Poprire, tertl detentorl; incetarea urmArireT
Poprire, validarea el
455 491
Porttarel, oferte de plata; somatiuni
. .
605
Portfarel, predarea silitit a mob. si imob. .
594
Portfarel, sequestru asiguritor . . . . 612, 618 619
Prealabil, comandament; executarea
.
496 502
594 603
Predarea silit, vioientA, opunere, arestare
600
601
a imobilelor
Predarea silitta, a mob. si imobilelor
Predarea slink custode
Pret, consemnarea pretuluT adjudeareT
551 557
Pret, depunerea lul in cas de contestatie la

Trib
Pret, distributiunea lor la vinlirT suite

Pret, distributia pretuluI; apel
451 452
450 454
453
PrImirea eantinnel in executiunI suite . 392 396

inscriptiunea lor; registre . 721, 725 728
Privilegiti, urmirirea imob. . . . 560-572, 583, 610
Proeeduria, suspendarea el in cas de conflict de atributiunl
Procedurl diverse
Procednri preparatoril
Proeeduri probatoril
www.dacoromanica.ro
264
604 728
169 246
169 249
INDEX ALF'ABETIC
508
Articolul
Procese, ordinea judecAtel lor

Procuror, a se vedea (Ministerul Public.
Procuror, absenta; concluzil
Procaror, conclusiunile sale . , . .
Procuror, interdictie concluziunl . . .
91
80 85
621
120
644
Pronuntarea adjudecatiunel, licitatiunea imobilulul urmArit
545
Pronuntarezi hotartrei
103
Proprietate, transmisiunea dreptuld; ad667

judecare. . Provisoriii, executia provisorie
126 131
Publicitate, separatia patrimoniuluT . .
629 630
Publicitate, urm6sirea imob. . . 503-516, 554 555
Publicitatea vedintelor
86
Publteitaten Vind,iirel, obiecte mobile 442, 686, 690

Puuerea pecetilor, succesiunT a se vedea
654 666
643 647
<PecetT.
Punerea sub Interdictie

Punerea sub interdictie, conclusiunile Procurorulul, opinia medicilor, pArerea consiliuluT de familie
Punerea sub interdietle, motivele
644
643
R
Raport, dat de judecittorT In pricinl complicate
Rapotul de expertizil,
96
219 221
Ratione loa, exceptiunl declinatoriT . . .

Ratione materize, exceptiunT declinatoril .
108
109
108
61
Ratione persome, exceptiunl declinatoril

Reconventionale, actiunl accesoriT
Recurs, In materie de strgmut6a1 de procese 270, 272

Remire, contra actelor de adjudecare . - . 558 654
Recursoril, actiunT recursoril contra judecitorilor
Recusares expertilor
Recuzatinni, acel care nu pot fi recuzatl
www.dacoromanica.ro
305 315
214, 215
277
509
Articolul
Reenzatinni, c.azurile de recuzarea judecA-
274 287
torilor
Recuzatinni, and trebuesc ficute
280
281
286
Reenzatinnl, cum trebuesc produse . .

Recnzatinnl, persnele ciror se pot aplica
Retuzul de a Jura, martorT; jurAmint judi ciar
207, 245
......
Registre, conventiunT matrimoniale trecerea

lor in; . . . .
.
Registre, depunerea lor; cesiunea bunurilor
708 720
648
Registre de inscriptinnl, privilegi si

721, 725-728
ipoted
Registre de transcriptinnl, dota imobi712, 714-720
Hag.
Registre de transeriptinnl
Regularea de competen t&
Regularen de competentk instantele

care regulzrt conflictul
Renuntarea la apef
721 728
262 264
. 262-263, 265
317
102
Replica,
ResolutorlI, creante conditionale
Retroactivitateas, ordonantelor de adjude-
590
care
567
Revendicare sequestru
615
Reviznirea hot&rtrilor arbitrilor
365, 367
Reviznirea jaulecittilor, de citre Stat, comunit
291
Reviznirea judecratilor, cazurile in care

nu se pdte primi
303
Reviznirea Indeastilor, cazurile In care

se p6te cere
Reviznireat Iudecilor, cand nu se pot
288 292
292
cere
Reviznirea Indecatilor,
concluziunile
ProcuroruluI
294
Reviznirea Iudecilor, formele in care

se face
293 295
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABET IC
510
Articolui
Reviznirea judeeritilor, mentiunile ce

trebuesc Smite pe hotfoirile revizuite
302
Revizuirea indeehtilor, termenul in care

se face
296 297
Reznmat serfs, concluziunl scrise pentru

grefier
Ridicarea pecetilor, cine o p6te (sere

Ridicarea pecetilor, deschiderea succe-
101
670
siunilor
668 676
Ridicarea peeetilor, facerea inventariului 673 676
Ridicarea pecetilor, succesiuni; And pot
fi ridicate
668
Rndenie, strImutarea judectiteI In cas de

266, 274-275
rudenie
Rupert& peeetilor, urmarirea bunur. mobile
424
S
Salarii, urmarirea lor
Seripte, verificarea lor ......

Seri se, concluziunl
Sechestrn, afipte, publicatiunT
Sechestru, urmirirea veniturilor, casurile in
care incetzi
Sechestru, urnarirea veniturilor unul i-
98, 101
481, 484
491
479 491
mobil
Seehestru asigurittor
Sechestru asiguriltor,
409
163 185
610 620
autorizatia Tri-
bunalulta
Seehestru asignrittor, chirit arendl ne-
614 616
610-613
plitite
Seehestru asignrrstor, ridicarea lul

Secrete, sedinte secrete
Sentinte
617
99 100
115 137
Sentinte, ce trebue sli. cuprinchl. In o sentint6
Sentinte, comunicarea copieI
www.dacoromanica.ro
123
137
511
Articolul
Sentinte, date In lips&

Sentinte, desdaunirI gi cheltuell
Sentinte, divirgent& de opiniunl
Sentinte, eliberarea copiilor
Sentinte, executie provisorie
Sentinte, fftr& drept de opositie
Sentinte, formula executorie
Sentinte, motivarea opiniunel minoritita .
Sentinte, opinia Id concluziile Procurorulul
Sentinte, transcrierea lor in registre . .
Separatinnea patrimontilor, afiqarea

extractuluI cererel
Separatinnea patrimonillor, afiarea
148 158
138 147
116 118
133 134
129
151
135
118
120
121
629 630
hotirireI
632
Separatiunea patrimonlilor, dintre bir628 637
bat i femeie
Separatinnea patrimonillor, incetarea

el; unirea patrimoniilor
Separatinnea patrinionlilor, termenul
634 637
pronuntrel hotirird
631
Sequestru, a se vedea .sechestru..

Siglii, ruperea lor, penalitatea
424
423
Sigilli, urm&rirea mobiliar&

Sigilil, urrnirirea mobiliarii, de cine trebuesc
puse
423
Silitili, predarea mobilelor gi imobilelor
594 603
Sooletkil eomerciale, actiunI, competent&
62
Societitti comerciale, citarea lor
75
Somatinni de exeentare, executirl suite 378,388,416

Somatinne, femeia mil.' ritat& ; autorizares trib
Somatinne, oferte de plata
624
605
Somatiune, predarea silit& a mobilelor i imobilelor
594, 699
Somatinne, executia silit&

388 391
468
Somatinne, urnarirea fructelor . . .
Stabilimente publice, modul cum se citzi
75
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
512
Articolut
Eitataii, modul cum se citzA
76
Strannitarea judeorstel, apel si recurs .

Stramatarea judeattel, and trebue pro-
270, 272
267
pus&
Stritmutarea indecittel, exceptiunl decli-
108 110
natori1
Stramwtarea judeciLtel, la alt tribunal,

pentru rudenie, aflnitate
266 273
Strilimutarea propriettttei, transcripti721 728
unea actelor ; registre
Succesiuni, imp6.rtirl si licitatiunl . . . 691 701

Snocesiunl, benefici de inventar . . . 702 707
Succesinni, cine pite cere punerea pecetilor 656 657
Suocesiuni, deschiderea lor
654 707
Succesiuni, facerea inventariulul . . . . 673 676
Succesinni, pecetl, opositiunl la punerea lor 666 667
Succesinni, pecetl, ridicarea lor . . . . 668 676
Succesinni, proces - verbal de punerea pecetilor
659
Succesinni, punerea pecetilor, a se vedea
664 665
.Pecetl.
Suocesinni, punerea pecetilor; custode . . 660 663
657
Succesiuni, punerea pecetilor din oficiA
Succesinni, punerea pecetilor, gAsirea unul
662, 664
testament
Succesiuni, vin4area mobilelor . . . . 677 680

Succesor, executia snit&
380, 397 398
Succesor beneficiar, beneficifi de inventar 702 707
Superarbitru, Tribunal arbitral . . . 347, 353, 354
Supralicitare, adjud. definitivi . .

Supralicitare, adjud. imob. urmArite
Suspendarea execnarel, in apel

Suspendarea executhrilor
.
.
549 550
. 547 550
. 337 338
401
Suspendarea procedure', in caz de conflict de competinti
Suspendarea termenulul de apel .
www.dacoromanica.ro
264
321
PROCEDURA CODLTLUI CIVIL
513
Articolul
Suspendarea urmiirirei, comandament

prealabil
502
Suspensinnes judeetitel, casurile clind

253 254
se pot suspenda
Snspensiunes judeeMei, respingerea judecitel
256
Itiedinte, politia lor

Sedinte, publicitatea lor
edinte, sedinte secrete
86 90
Tabloti de distributiunea pretuluI In apel .

Tabloti, de distributiunea pretuluI In vIndIrl
453
451, 452
86
99 100
Tabloti de ordinea ereditorilor
Tabloil de ordinea ereditorilor, contestatiunI contra lul
573 576
576-577; 580, 587 688
Tabloti de ordinea ereditorilor, Inchiderea tabloulul
Telal, licitatiunl, vIndArT
Terminares arbitragiului
578, 683, 587

443, 538
Termen, creanti cu termen
Termen de oposititme
Termental de apel
368 370
693
154
318 319
Termenul de apel, In contra hotgririlor

preparatoril
323
Termenul de apel, In contra minorilor,

interzisilor
322
Termennl de apel, In casul respingerei opositiunel
Termenul de apel, hotirtrel contradictoril

Termenul de apel, hotitrireI date In lipa
Termennl de spot, perderea dreptulul de
apel
319
318
318
320
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABET1C
514
Articolui
Termenul de apel, reinceperea luT

Termenul de apel, suspendarea luT
321
321
78 79
Termenul citatinnilor
Termene, expirarea lor

Termene, lunT, s6pt6manT
733
730
729 734
Termene, dispozitiT generale
Termene, suspendarea lor

Termene, lile libere
734
729
731
257
Termene, i de s6rbfadre
Termennl de perimare
Termenul de revizuire
296 297
Termenul de reviznire, pentru Stat, comunt, minorl
297
Terta detentoril, urm6.rirea mobiliar in

mftna celor d'al treilea
455 466
Testamente, actiunl in validitate ; competintli
63
Testamente, succes ; punerea de pece!; gi662 664

sirea lui
Titlurl active, depunerea lor cesiunea bunurilor
648
Tian executor
Titln executor,
135, 375, 378, 395, 455, 457,480

395
cautiune
.
Titlu executor, executiunT silite . . .

Titlu executor, ordonanta de adjudecare
Titlu executor, predarea silitit a mobilelor
378
667
698, 620
i imobilelor
Transactiune, stramutarea propriet64el

721 728
Transcriptiunl, registre; dot6. imobiliari 711, 720
Transmisiunea dreptulul de proprie-
667
tate, adjudecare
Tribunal, autorizarea data femeeT maritate 624 627
Tribunal, hotirirea arbitrilor
362 360
348 351
Tribunal, inaintea arbitrilor
Tribunal, jurimint
Tribunal arbitral, arbitri, super-arbitri
Tribunal arbitral, compromisul . .
www.dacoromanica.ro
351
339, 347
.
342
PROCED LIRA CODULUI CIVIL
515
Articolul
Trimiterea la alt Tribunal, pentru Ca266 273
uzit de rudenie afinitate
Tutorl, condamnarea lor la cheltuell de judecati

Tutor, executiune
145
129
Ultima instant&
Urgenfit, diferite casurT .
66, 57
.
. 383, 394, 400, 428, 560, 638
503 516
Umnfirirea ljnobHiar
Urmitrirea imobillar, imobile care se
492 439
pot urmAri
Urmetrirealmobillara, concursul mal multor
513
Urmitrirea imobiliar, dosarul grefel .
Urmitrirea imobiliar, efectele el . . . 514 516
Urmarirea im ob Mark apte, cuprinsullor 504 509
Urmrtrirea mobillar, Inchirierl, aren did
516
Urmkrire, bunurilor mobile earl nu se pot
urmri
406 410
Urmftrire, bunurilor mobile earl se urmiresc

In anumite cazurI . .
407
Urmitrirea, bunurT care se urmiresc pentru
datoril de alimente i chiriT
408 409
Umn4rire, procesul-verbal de urmkirea mobilelor Dilate in posesiunea debit. . .
416
Urmitrirl
523 624
Urnatrire, contra tert.iile detentorT; cererea

creditorilor
462
419 421
Urmitrire, custode, conditiunile cerote .

Urmitrire, custode, responsabilitatea sa .
422
.
467 476
Urniftrire, fructe prinse de ridicinT ; custode
471
Urmitrirea, fructelor prinse de ridicinl
Urmitrire, fructeprinse de ridicinT ; vin4area 474 475

UrmAzire, mobile aflate in mina celor de
al treilea
Urmitrire, tertiT detentorT; contestatiunl
MAILANOW. Index Altabeti.
455 466
.
www.dacoromanica.ro
463
VIII
INDEX ALFABET1C
616
Articolut
Urmlirire, tertil detentorl; depunerea banilor

la casa de depunerT
463
Urmiirire, tertil detentorT; Incetarea urmArirel
Urmiirire, tertil detentorl; intervenirl
Urinfizire, timpul and se pot urmAri fructele

Urmiirire, veniturile unuT imobil . . . .
466
462
468
477 491
V
455 491
Validare, poprirl
Validitatea testamentelor,
actiunl In
competintA
463
Venituri, executie OM
Ven itnri, urmArirea veniturilor imobilelor
Venituri, urmArirea imobilelor ; sequestrarea
477 491
477 491
479 491
162 184
venitului
Verificaren seriptelor
V erificarea seriptelor, acte de comparatie
176
Verificarea scriptelor, cazurile in care

are loc
162
Verificarea seriptelor, concluziunile MinisteruluT public
Violentk predarea siliti a mob. si imob.
184
601
V erificarea seriptelor, declarare in fals 166 169

Verificaren seriptelor, experti, numirea lor
180
Verificarea scriptelor, fals civil . . .

171
Verificarea seriptelor, fals criminal . 170, 171
Vindarea truetelor, prinse din rAdAcini 467 476
VIndarea imobilelor
492 568
land, area imobilelor, uneT succesiunT
681 691
Vintiarea imobilelor, unel succestunl minog
Vtndarea imobilelor, urmirite . .

Vindarea mobilelor, unel mostenirl
.
.
Vindare, licitatiune, afise, continutul lor. .

Vindare, licitatiune, cerere de nulitate .
www.dacoromanica.ro
681 690
636 5E0
677 680
437, 439
449
517
Articolul
Vitn#are, licitatiune, cum trebue sit se feel
432
Vintlave, licitatiune, desfacerea si verific. pecetilor

Vintlave, licitatiune depunerea pretuluT .
441
448
Inn()are, licitatiune, epoca vincl5re1
433 435
Vitn4are, licitatiune obiecte mobile urmirite 431 449

442
Thulure, licitatiune publicitatea vimArei
z
Zapis nethglicinit, sequestru
Zile, in care nu se pdte face executia siliti
Zile libere, despre termene
Zile nelibere, despre termene
www.dacoromanica.ro
613, 614
389
729
729
NO UR PROC En UaL
frTMULGAT LA 14 "ARTIE 1900
Art. UniC.Codul de procedura civila, pus in aplicare la 1 Decembrie 1865,

se modifica dupe cum se
arath In acstit lege.
afarit de ca,surile unde legea prevede alt-fel.
CARTEA II *)
Tribunalele de judete.
de ochle.
Competinta, In tte
casurile, se va regula dupe
GAP. I
Competinta.
Tribunalele de judet judeca to:Ste prigonirile
dintre orl-ce Impricinati
roml sati strain; atilt

civile cht
s't
cele ce
le
aunt date In Were prin
Pricinile de o val6re
mat mica de 1,500 leT, sah
de 1,500 leI tocmaI, rhman
In cliderea judecatoriilor
valrea aratatit In cerere.
Acsta dispositie nu
schimbh. randuiala loge'
judecittoriilor de pace privitre la competinta.
In materil personale si mobiliare cererea
se va face la tribunalul
alte legl.
Tribunalele judeca,
In ape] pricinile venite de
la judechtoril de ocle.
Cele-alte pricinI le vor
domiciliulul phrItulul7 Hatt
Pricinile cart ail u&

valre mal mare de 1,500
hiliare In contra militarilor din armata permanen-
la domiciliul ales.
Dad. phrltul n'are domicilin cunoscut, la tri-
judeca In hntia instan.
bunalul resedinteT sale.

Cererile personale si mo-
Iel capital le vor judeca

numaI la anthia instan,
t& se vor face la txibu-
* Cartea 1 este formati de legea

asupra judeditortilor comunale
de cede din 1 lunie 1896, care
precedifati acest cod.
Noul cod de proceduri
pfistrdrO aceiael numerotatie de
nalul domiciliulul loculul

articule ea i vechiul cod, asa
indeen4 alfabetic ahlturat, ser-
veste pentru consultarea amlndu-
tore. Vechiul cod de procedurti

civil& se ann. publicat imediat
dupe acetate.
HAMANKIT- Codul General.
www.dacoromanica.ro
lb a
II
Modiflc.area loge! de procedurA civilA (Art. 59-64)
unde '81 an garnisona,

timp sunt In serviciul activ.
Actiunile niscute dintr'-
un fapt ilicit se pot judeoa Ban de tribunalul

unde faptul ilicit s'a sitsan de tribunalul
domiciliuluT pitrituluT.
Reclamantul are alego-
rea Intro mal multe tri-
bunale competinte.'
Cererea pentru bunurT nemi8cktre se face
la tribnnalul in judetul ertrig se OM nemi8cntorul, afarlide conventie contrarie.
bind nemi8c6,torul
este supns la maI multe
juridictil, reclamantul are
dreptul a face cererea la
tribunalul domiciliulul sail

re8edinIel ptrtuIui, ciao&
domicilinl Ban re8edinta

acestula se aflit In unul
din judetkle In earl se gisesce imobilul. and padtul n'are niel domiciliul,
nicT re8edinta in unul din
aceste judete, reclamantul
pone face cererea, dupe a
sa alegere, la nnul din tribunalele In carT se glisesce
nemiqcAtorul.
Actinnea accesorio
trebue 86, se facit inaintea
judeatorilor competintl a
judeca pe cea
Cererea reconventionalli,
se va face Inaintea judecitorulul cerero! princi-
pale, And ea este In le-
gitturrt au acsta din nrmit

sail cu mij16oele de ap6.-
rere ce i se opun.
In materie de societate, pan& la sfax8itul li-
chid6,rel de fapt, cererea

se face Inaintea judecittoruluT loculul In care sodetatea este stabiliti, sati la
sncursala el.
63.1n materie de mo8tenire, se Indreptzii, la tribunalul loculul In care s'a

deschis mo8tenirea:
Cererile privitre la
validitatea testamentuluT
8i la executarea dispositiilor coprinse Inte6nsul;
Deosebitele corer] 8i
pretentil ce mo8tenitoriT
nfl unul In contru altuia,
pin& Insi la des6v1r8ita
Impirt616. Intre d6n8i1.
Cererile Monte de
creditoriT mortuluT inainte
de des6vIr8ita Impitrtl&
a mo8tenirel.
64. Cererile se mal Indreptzit:
In materie de fali-
ment, potrivit coduluT comercial;
In materie de garan-
tie, la judectdoria uncle
se aflit peudinte cererea

origina16. In contra datorniculul ;
In casul cilnd, pentru exeoutarea unuT act,

s'a ales un domiciliu, cererea, fie privitre la executarea actulul, fie la a-
www.dacoromanica.ro
Modificarea legel de proceduri civili (Art. 65-67)
nularea sad desfiintarea

lul, se face la tribunalul
domiciliulul ales, sad la
tribunalul domiciliuluI
ritulul.
Desfiintat.
CAP. 11
Cererl, ordonanle presidenfiale
fi
Orl-cine
pretinde
un drept sad un lucru,
spre a'l dolidndi, In cas

de lmpotrivire din partea
datorniculul sad detintito-
ruluI trebue s. feed o cerere Inaintea tribunalului
competinte.
Persnele morale pot
sta in judecattt, cilnd

capacitate dupe legea romind, chiar clack legea
Wei lor le declari incapabile.
Dreptul de a sta in ju-
decatii, nu coprinde Ins&
In sine si capacitatea de
a exercita i cele-alte drepturI.

.
cine are interes

constate declaratia unul
martor, pdrerea unul expert, utt stare de lucrurl
a unor bunurI miscathre
sad nemisclitbre, a obtdne
recundscerea unul act seria
sad unel obligatil, validi-
tatea sat nevaliditatea u-
nuI titlu va putea cere
judecdtorulut competinte,
potrivit art. 58 si urmitoriI din acest cod, cherna-
III
rea de urgent& Inaintea

sa a phrtilor interesate,
pentru stabilirea cererel
sale.
Asem enea constatar! pot
sluji ca acte probatoril,
potrivit deosebitelor rIndueli ale legal.

66 bis. Cnd legea dit In
ciderea presidentulul tribunalulu1 sad al CurteI

Incuviintarea unuI act, ce-
rerea i se va Inuaina In
camera de chibzuire. Presidentul se va pronunta
ce! mult In trel iile, prin
u5, Incheiere In scris, mo-
tivatd, datath
i isciilith
de dnsul si de grefier
Inlocuitoril lor.
Presidentul tribunaluld
sad lnlocuitorul sdti va putea asemenea sA hotiras-
eft In acelas1 termen, In
casurl grabnice,pentru p5.s-
trarea unut drept, care s'ar

pfigubi prin verl-utt intirOere, precum i pentru
inIttturarea pedicilor ce,
s'ar ivi au prilegiul adu-
cereI la indeplinire a unuI

titlu executoriti.
Presidentul n'are cddere
de a face asemenea Incuviintarl And insAI tribunalul sad Curtea din cara
face parte n'ar fi competinte.

Incuviintarea presidentutu] are un caracter vremelnie si este executorie
prin sine
www.dacoromanica.ro
IV
Modificarea legel de procedurA civill (Art. 67-69)
Aceste Incuviintild presidentiale se dat faxii

drept de opositie, on drept
pe incapabil pan& la mij-
locirea mandataruluI legal.
de cinc! (pie de la data
Ori-ce cerere Inaintea unlit tribunal se va

face printeua petitie catre presidentul tribuna-
fi de cinol lile:de la data
fi Impreuni reclamante
de apel, la tribunalul sail

Curtea din care face parte presidentul, in termen
comunicareI ordonanteI.
comunicarel
ordonantel.
Judecata se va face In
termen scurt.
Atilt apelul cat 0 recur-
sul se vor judeca tot In
camera de ohibzuire, dupe
citarea partilor.
67. Pentru ea cine-va
sil pail face o cerere in

judecata, sail pentru a se
putea apara In contra uneI cererI, trebue sit alba
liberal exercitiu al drepturilor sale.
Persnele 0 corpurile,
earl n'att liberal exercitit
al drepturilor lor, vor fi
representate, asistate sati
autorisate in chipul alittat de legile:carl regulzii
starea sail organisarea lor.
Mid se face o cerere
din partea sail contra uneI par' incapabile de a

sta In judecata, dac acstil parto n'are man-
datar legal, inLcas de perico! In intarcliere, presidental tribunalului da,

dupe comma ce i se face,
un mandatar special Insarcinat de a representa
lulul.
MaI multe pers6ne pot
sail impreuni parte, and

este intro ele o legiltura
de interes cu privire la
pricina, i and dreptul
sat obligatia lor sta pe
acelasl temeiti juridic sail
de fapt.
Petitia va coprinde:
Numele, pronumele,
profesia, domiciliul sail
reedinta reclamantuluIi
al paritulul;
Obiectul cerereT 0
faptele pe curl ea se sprij ina ;
Ariltarea actelor de
carl partea se
slujesce,
precum i deosebitele sale
mij16ce preglititre 0 pro-
batre In dovedirea corerel;

Child este vorba de
nemiscatra: strada, numilrul imobiluluT, sail doul
vecini In lips& de num6r,

plasa, oraul sati comuna
In care se aflii. nemiciitorul.
Lipsa numelul, a pro-
numeluI 0 nearatarea o-
biedului sunt prescrise
sub pedpsa, de militate.
www.dacoromanica.ro
Modilicarea lego de procedur5. civila (Art. 70 72)
Neindicarea temeiurilor de
fapt i de &Opt pe datI

se sprijina. cererea indrituesc pe partea interesata a
cere amanarea si comunicarea lor, fara a se putea
face o a doua amanare pe
acest motiv.
Procedurile se vor indeplini, In tart curgerea

pricinel, la domiciliul fixat
in Intlia citatie.
barea domiciliuluI nu va
ti oposabila. parteI protivnice pentru procedurile
urmat6re de cat dupe ce

acsta schimbare va fi
fost incunosciintata prin
portarel.
70. Petitia se va face de
reelamant in atate exemplare cate sunt partite citate, mai mult un exem-
plar, semnat de d6nsul,
pentru tribunal.
Pe langa petitie, recla-
mantul va alatura actele

de earl se slujesce In cop. Aceste copil vor fi cer-
tificate de dnsul ca intocmai cu originalul.
Ele vor r6mane la dosar pan& la des6vIrsirea

pricinet
Daca actele sunt serse
in limb strain& saa cu li-
tere vechl, ele vor fi traduse i scrise cu litere latine.
In cas cand cererea se
face prin mandatar, se va

alatura si copie de pe man-
dat, care va r6iii&ne la de-
nt.. Schimbandu-se mandatarul In curgerfSa
nel, noul mandat se va
pune de Indata la dosar.
Presidentul tribunaluluI
nu va fixa termenul de
infatisare de at dupe ce
se vor plati taxele portareilor, saa se va alatura
actul de saracie.
Presidentul, Indata
ce primesce petitia reclamantulul, chiama pe partI
la infatisare. Tot-o-data
va ordona chemarea partilor la interogatoria, daca
se propune de reclamant
prin cerere, remilind ca
judecata sa so pronunte la
diva Infatisarei asupra admisibilitatei.
Citatia va fi datata
si va coprinde ora, diva

si anul in care sunt chemate partile spre infati-
sare, instanta inaintea ca.reia trebue s se infatiseze, numele, pronumele

si domiciliul reclamantulul si al paritulul, precum
si felul pricinet
Se va tramite parituluI,
impreuna Cu citatia, un
exemplar de petitie.
Paritul va fi dator ca,
pan in termen de 15 dile
inainte de diva fixata, pen-
tru infatisare, sa depuna,

si dnsul, prin grefa tribunalulul, la dosarul causei, copil de pe actele cu
www.dacoromanica.ro
VI
Modilicarea legeI de proceduri civil (Art. 73-75)
carl se slujesce, certificate
de dnsul ca Intoemal cn
originalul.
Prtile vor avea dreptul
sit arit la inratisare presintarea originalelor ac-
telor depuse la dosar. Judecata va ehibzui daa trebue datun noti termen pen-
tru ca cel interesat
facit cuvenita verificare.
Dach prtile nu vor fi

depus actele en carT se
slujesc In pricinit In termenul mal sus arittat, ele
vor putea cere un nod
termen pentru comunicarea actelor prin grail; judecatainsftnu va putea da
acest termen, de at dac

cel care
cerut va fi
stata acsta printeun proces-verbal Incheiat fatit

eu comisarul respectiv,sati
cu primarul In comunele
rurale, sati ajutrele lor.
Adeverinta de primire
va fi certificat de agentul judiciar.
Dadt agentul nu gsesce pe cel chemat la domi-
ciliul sti, va da citatia

unel perstine din familia
luT, care locuesce eu dn-
sul ; In lipsa acesteia, u-
nul om de serviciu, cernd adeverintil. ; iar
lipsa lor o va lipi pe usa

citatuluT.
In cas and acesie per-
sne nu voesc s primsa

citatia, sad nu vor voi orT
earl n'att fost in vointa
nu vor putea da adeverint de primire, sad, In
vdr s. fac depunerea la
agentul va constata Im-
dovedit c Impregiurite
sa 1-att Impedicat In adetimp.
Niel o citatie nu se
pte da pitrplor in Oilele
de arbitorT legiuite, a farit
da casurT grabniee, dupe

Incuviintarea presidentuluT.
Citatiile se dati sad

persnel, sati la domiciliul
orT resedinta pers6neT.
Dacit partea, afiandu-se
lipsa lor, o va lipi pe us,
pregiurfirile printr'un proces-verbal Incheiat fat/

cu comisarul respectiv,
sad primarul In comunele
rurale, sad ajutrele lor.
Vor fi citatI:
Statul i, In genere,
administratiile i stabilimentele publice si de in-
teres public, In persna
primseit eitatia, sad, primind'o, nu voesce orl nu

Wm da adeverintit, agen-
capuluT administratieI, la
scaunul administatieI sad
stabilimentulul;
Societitile civile
comerciale pan la Hein-
nat cu Inmanarea va con-
representantul lor, la sean-
la domicilitl, nu vrea
tul judecitorese Inarci-
darea lor de fapt, prin
www.dacoromanica.ro
Modificares legal de procedurA civil/ (Art. 75)
nul societateT, mil la sncursalit;
Masa creditorilor nnnI faliment, prin sindie;

Pentrn cal ce loonese
In hotelurT, citatia se va
Imana, In lipsa lor, h6-
telieruluI sal contabiluluI

aceluT hotel;
Coi ce se aflit In Inchis6re vor fi citatI la direetia Inchisorel;
9) Cel ce se aflit bolnavI In spital i clirora nu
li se cunsce alta
prin economul spitalnlul;
Osta01 din armata

active, precum i cel din
reserva sati militiI, cand
se alltt in concentrare, se
vor cita la comandamen-
VII
procuratorul lor din tra,

daca aii nnul cnnosent,
lar lor, se va trimite o citatie printr'o scrisre recomandati la adresa din
strainkate; recepisa de
predarea sorisorel va tino
loe de dovada.
Daca el n'ati procnrator
ennoscnt In 'Ora, pe Irme%

citatia trimisit lor prin
scrisre recomandata, ci-
tatia se va publica i In
Monitorul Oficial;
Membril corpuluT
consular stritin In Ora i

personalnl lor dependent.,
preenm i membril corpului diplomatic i consular roman din strain6tate
tul superior cel mal apropiat;
se citza prin ministerul

de externa;
Cetele de monenI
parte dintr'un corp de

trupe cantonat In Ora
sati mobilisat, sati din echipagiul unul bastiment
al flote! pus In armament
de r6sboin, li se tramite
itoril improprietaritl, dar

neimpartitl, se vor cherna
printr'o eitatie colectiva,
pe numele cetel, Insoptit
de o singurit copie de pe
Pers6nelor cae fae
citatia la antoritatea In-
vestita en comadamentnl;
Ce! ce se ailit In tra
strftinit, fax& domiciliti sail
reqedintli cunoscuti, vor

fi citatI prin Monitorul Oficial i prin procnratorul
lor din trit, daca ail unul cunoscut.
CeI cu domicilinl saii reedinta cnnoscutit In stra-
inUate, se vor cita prin
(obqtea rzeOlor) i loen-
cererea reclamantuluT.
Portarelnl instantel la
care este procesnl va a-
nunta, prin scrisre recomandata, pe primarul comune! de origini de care
tine ata monenilor, ea
sa Insciinteze pe mopenT
Bar' locuitoril Improprie-
taritI sa se adune in lo-
calul primaria' dupe eirea din biserica, Inteo

de Dumineett sal serbit-
www.dacoromanica.ro
vm
Modiflearea legei de proceduri civilS (Art. T8-17)
t6re, ce va fixa el pentrn

sosire.
lictului de refus de ser-
Portiirelnl va merge In
pers6ni la localitate, firft
a putea delega In locu-I
pe verl-un alt agent, si,
dupe o bitae de Oh& de
Faptnl primarulul de a
nu convoca pe locuitorl
potrivit invitatleI pera-
In fata mosnenilor sah Impropriettiritilor afiati fati,

atta citatieT cit i copiel
de pci reclamatie. In urmit
vor pedepsi potrivit ar t
lisind o copie de pe
pentru portftrelul din causa citruia procedura nu

a fost
Predarea citatiilor, In
casurile aritate in alin. 1,
15 minute, va da citire,
le va lipi pe ua primi-
dinsele In mina prima-
rulul sati ajutorulul.

De ttft (Ins% operatie
portirelui, Impreuni en
priman:ti, va Incheia pro-
ces-verbal. In cas de nevoire din partea primaruluI de a instrumenta Bah

a monenilor de a veni la
primitrie si asculte citatia, portirelui va Incheia
singur proces-verbal, tonstatind citarea ceteI i ne-
vointa primaruluI sal a

Ene'.
Acest proces-verbal, Im-
prenni cu recipisa de trii-
miterea scrisoreI recoman-
dati primarulul, se va Inainta instantel respectivP,
care o va alittura la dosarul causel.
reluluI, precum i nevoirea de a fi fati. la Incheieerea procesulul-verbal, se
190 codul penal.
TU acestea firit Im-
piedicarea pedepselor disciplinare i despigubirilor
2, 3, 5, 6, 7 si 8 de mal
sus, se va face In mina
functionarului Instircinat
cu primirea actelor Bah

corespondentel, caro va da
cuvenita dovadft.
Nevointa de a primi ci-
tatia, se va constata de
agentul judecitorese printr'un proces-verbal lucheiat fati cu comisarul,
primarul In comunele ru-
rale, sal ajut6rele lor.

Rindurile articolelor 74 qi 75 de mal sus
sunt prescrise sub pedpsil
de nulitate.
Dactt un act de pro-
In cas de nevointi din
cedurfs s'a declarat nul
strumenta, portirelul va
Inainta copie de pe pro-
putea fi osii,ndit, pe langti
partea primaruluT de a in-
cesul-verbal i parchetuluT pentru constatares de-
pentru fapta portftreluluI

sail agentului, acesta va
cheltuellie procedurel a-
nulate, i la despigubiri
www.dacoromanica.ro
Modificirea legel de proeeduri civil& (Art. 78-95)
cuvenite partel dupe 1mpregiurarl, prin chiar hotarirea de amanare.

Termenul obidnuit
al Intitielor citatil pentrn
ce! domiciliatl In Romania va fi de 30 oile de la
data preditrel citatiet
In casurl de urgenta, pre-
sidentul va putea, dupe
Impregiurri, Incuviinta ca
citatia sit se facti In termen mal seurt.

In acest cas paritul va
putea depune actele sale
inainte de dine. Infatiaftrel, sad chiar In liva in-
fatiaareT, dupe Impregiurarl.

Pentru cel se se aflit afartt din Romania, terme-
nul va fi de 40 dile de la
data publicatiel citatieT In
Monitorul Oficial, sat de
la data predarei citatiet
proeuratorulul cunoscut.
and citatia, facuta
unel partI domiciliate afar& din Romania, va fi

data partel In Romania,
citatia se va face en termenele ordinare, avand
drept presidentul a le pre-
lungi, de va gag de cuviintii.
CAP. III
Atributiile miniaterului public.
Ministerul publics de
pe tang& instantele judecittoreseI are In atributiile

sale:
IX
A Indeplini sarcinele
de parte principalit,
In
pricinile penale Inaintea

instantelor de fond;
A eta, In calitate de
parte principall, In pricinile In cart i se pune Indatorirea acsta prin lege.
A sluji de organ al
legeI ai al guvernulul In
casurile In earI legea
dit acsta calitate.
SI. Ministerul public va
lua conclusiunt ca parte

alaturata inaintea deose-
bitelor instante, fie In aedint& publick fie In camera de chibzuire, oil de

cate ori guilt interesatl in
caush nevrstnidi, intersah cel pull sub conBind judiciar.
82. Desfiintat.
SS. In casurile In cart

judecata face o cercetare
la. fata loculuI, sati un judecator Insarcinat de tribunal saa Curte face un
inventariii, sail un act, In
care presenta procurorulul este ordonati, lucrarea
se va face fir& chemarea
sat inounosciintarea acestuia, afarft de easul In care
singur ar lua initiativa.

Si. Ministerul public
pastrza t te cele - alte
drepturl ai Indatorift ce
nu s'atl modificat prin legea de fattt.
85. In cunt In care procurorul are rolul de parte
www.dacoromanica.ro
Modificarea legal de proceduri eivill (Art. f16-92)
allturath i nu este fati,

va putea fi Inlocuit prin-
a le facie cuvenitele ob-
tr'un advocat din salh,
presidentul va putea da
afea din sala sedintelor
tr'un judectitor, sati prin-
dupe chemarea ce '1 va

face presidentul.
CAP. PI
&dintel ei politia, lor.
edintele vor fi pu-
blice, asa de oasurile
cind legea ordonh alt-fe!,

sati and discutia publich
pte aduce vfttemare
publice
prigoni-
trele 041.
Politia sedintelor
este Incredintatil. presidentulul.
AceI cari asisth la

sedinte vor fi cu capul
descoperit i vor sta cu

respect.
Procuroril EA advocatil
vor pvtea tine toca pe cap
(quid nu vor lua conclu-
siunl sati cind nu vor

vorbi.
Tot ce va ordona
presidentul In privinta ordinel va fi executat Indati

IntocmaI.
Aceeasl dispositie se va
observa in locurile ande

Bah judechtorul, sati ministerul public, Indeplinesc
functiile ce le sunt date.

Dach una sati mal
multe pers6ne, orl-care ar

fi, turburit linistea i fac
desordine In orI-ce chip,
presidentul este In drept
servatil.
Dachnelinistea continuh,
pe turburiitorI. In cas de
Impotrivire din parte-le,
el vor fi arestatl i dusI
Indath, la casa de poprlh.
pentru 24 ore, unde vor

fi primitl dupe arlitarea
ordinulul presidentulul. In
procesul-verbal al sedintel se va face vorbirea de

ordinul de arestare.
CAP. V
eltemarea i judeoata pricinilor.
La Inceputul fie-cti-
reT sedinte se face mal

intiti strigarea tutulor
pricinilor puse la ordinea

slileI. Se vor amftna tte
causele in carl este loe la
aplicarea art. 151 din acest cod, Bah acele a chror amillare se cere prin
buni Intelegere.
Se vor suspenda pricinile In carI una din ph,rtI
a incetat din vith sati In
carI phrtile chemate nu
rspund. In arma, se va
Incepe judecata pricinilor
deciarate urgente, apoi se
va judeca cele-alte pricini
dupe ordinea intrfirel lor,
dftndu-se prechdere color
rmase In divergintft.
La Inceputul fie-ch-
reI s6ptmlnI se vor pu-
www.dacoromanica.ro
Modificarea legel de procedarit civilI (Art. 93-97)
blica In sala sedintelor
gl
pricinile earl aft s& se ju-
Fe-caro parte va avea

dreptul a vorbi de dou
cursul acestel s8pt8m1ni.
urmit euvoIntul. Presiden-
dece dupe rindul lor In

C&nd numal una
din p&rti lipsesee, causa
se va judeca In lips6, afar& 'numal dads, partea
care rspunde nu va voi
Inskst a o amino, pentru
alt&
i, salt a r8mb.nea
(sea din urm& la r8nd.
Prigonit6rele pftrtI pot
core amitnarea sae schimbarea r8ndulul, far& ins&
a putea Inllitura dreptul

de Inf&tisare al impricinatilor sorociti inainte.
OrT-ce pricink care a

fost amanat& de trel or'
de bun&-voik nu se va mal
pune in stare de judecatk
de eitt dupe plata unel

not taxe de introducera
In acea instantk
Partile se vor Infltisa In persoink sail prin

mandatail ea proeurT In
regul legalisate, asistatI
de advocatl, sati prin ad-
vocatl declaratt la sedintk

orl eyelid procurt legalisate.
Retragerea procnrel
mandatarulul nu se pote
opune p&rtet protivnice
de cat de la data IneunosciintfireI prin portirel
or', phrltul av8nd cel din
tul, la cas de trebuintk
pote acorda euvenatul

de mal multe or].
Tribunelul va Mite ea,
prin Intreb&rI puse p&rtilor, s deslusseli punc-
tele nelimurite ale pricineT,
Va putea ere ort-ce
murk pentru deslegarea

cestiunilor ce Bunt a se
ridica din acid.
Va putea asem enea or-
done din oficie, in margini-
le r8nduelilor leget pentru

t6te m8surile cart
pot s& '1 lumineze.
In pricinI complicate presidentul va putea

Insitnina pe unul din judee&torT s& fac& o dare
de sml asupra Inpreginririlor prIclnel, f&r& a a-
rate a sa parere.
Acst& dare de smli se

va citi in sedintli publick
Inceputului desbaterilor.
Actele depuse de
041 sad oomunicate In
instant& r8nifin dob8ndite
causel si nu se mal pot

retrage Mr& consimtimntul p&rtilor protivnice.
Actele depuse In origi-
nal nu se vor putea lua

a retragerel procuret
Presidentul va da -InapoI de partea care lecuvntul mal tnti p&r- a depus de citt dupe ce
teI reclamante.
se va Ilse copil legalisate
www.dacoromanica.ro
XII
Nlodificarea legal de procedurd aria (Art. 98-104)
de grefa instanteI la care

s'a flicut depunerea.
Partile vor putea fi
lndatorate, dupe Inchide-
rea desbaterilor, si dea,
si conclusinnl serse.
In t6te pricinile de
despartenie sedinta va fi
secreta. Asemenea In t6te
cele-alte pricinI dintre sotT,
dintre rude de sus si de

jos, se va putea ordona
sedinta secreta, dupe cererea uneia din parti.
edinta, secreta se va
putea ordona si In prici-
nile dintre asociatT, san

In orI-ce altele, In carl ordinea sal!! moralitatea publica sunt interesate, dupe
cererea uneia din parp,

Ball a procuroruluT, san
din oficiu de tribunale.
Hotarirea se va pronun-
ta tot-d'a-una In sedinta
publica.
In sed intele secrete
fie-care parte va putea fi

Insotita, pe lang5. advocap, de treI rude saa amiel.
In t6te casurile
va socoti destul de luminata, tribunalul va declara

desbaterile inchise.
Cercetarea prici-
nei fiind ispravita, judeclitoriI vor pronunta ho4

tfirirea lor san Inda% In
sedinta, sati dupe ce vor
trece in camera de chibzuire.
Daca pronuntarea hotarireI se va amana pentru o alta li, se va arfita

causa acesteI amanari.
and, pentru deslegaren une) cererT, este
nevoe de mijlocirea judocate), Ir Ins5, Brt se urmfirsea stabilirea unuI
drept protivnic fata cu
pftrtile, potrivit alin. 1 de

sub art. 66 din acest cod,
tilor.
hotarirea se va da In camera de chibzuire, dupe

cererile si scrisurile parinteresate.
l'Arpe vor fi citate cand
legea cere asemenea (A-
MO. Judecatorul insit le

va putea cherna In camera
de chibzuire de cate orI
advocatilsail partile, daca
va crede de cuvinta, pentru cuvenitele lamurirI.
putea fi Indatoratl a da
drept de opositie; Irisa en

drept de apel si de recurs.
Termenile de apel si de
nu ati fost Indatoratl a

da conclusiunl serse, vor
grefierului o scurtare, iscalita de dnsil, de conclusiunile lor motivate.

Grefierul va iscali aceste
prescurthrT.
and o pricina se
Hotarlrea se da fara
recurs vor fi de cate 15
(lile de la comunicarea
hotarlrilor.
Apelul si recursul se vor
judeea de urgenta tot In
www.dacoromanica.ro
Modidicarea logel do procedorA civilit (Art. 106-11o)
camera de chibzuire. A-
ceste hothrIrT, cat timp nu
vor fi anulate, vor fi oposabile numal partilor interesate earl ail Iuat parte
la dansele, i sunt executoriI prin ele InsitsT.
OrI cand se va de-
pune acte la gref, grefa

va da imediat dovada de
primirea lor, pe care o va
lua InapoI de o.datit cu

Intarcerea actelor.
CAP. VI
P.,xcepfiunile oe se propun in.

twunten cereetdrei fondukti
Desfiintat.
107.- Desfiintat.
108. Partea care este
chematil. In judecatit Innaintea altut tribunal de

cat acela care trebue a&
judece pricina, va putea
ere tramitrea sa Inaintea judectitorilor compe-
tintl.
Acstit cerere o va face
Inaintea aparfireT asupra
fondulul.
Incompetinta juridictiel
eivile pentru cause comerciale, preeum si a juridictieT comerciale pentru cause civile, se acopera, dac
nu s'a propus la Intaia

instant& Inaintea orI
rel apararl asupra fondulul.
Partea care propune incompetinta va fi datre
XIII
stanta competinte a judeca pricina.

In cas Band judeeata
se declara competinte, va
trece la cercetarea prieineI, eel nemultumit ramanand In drept a face apel
dupe savirsirea el.
In cas and instanta se
va declara incompetinte,
ea este datare s tramita
pricina Inaintea instantel
pe care o va judeca competinte.
Instanta de tramitere
va judeca pricina fir&
verl-o alta cerere
ductivii i fr alta plata
de taxe, de cat aceea a
citatiilor.
Instants de tramitere
nu va fi investita eu judecata, de cat dupe ce ho-
-Wires care a Incuviintat

tramiterea va fi ramasa
definitiva prin judecata

In apel,prin neapelare, sari
prin renuntarea la dreptul de apel..

Incompetinta de
ordine public& a instanteI
se va putea ridica chiar
Inaintea Curtel de Casatie, In oil-ce stare a pricinel qi chiar din oficia.

Nimenl nu pate fi
chemat In judecata pentru aceiasl caush, acelasl
obiect si de aceiasI parte,
Inaintea mal multorl instante (Litispendenta).
In asemenea cas partea
sa declare care este inwww.dacoromanica.ro
XIV
Modificarea legef de procedurit eivilit (Art. 111-114)
In drept va putea cera trimiterea pricineI la ins-
a cheuta, la randul stie

pe alt-cineva ea garante
Cu cererea
meinicia chemarei In garantie, i daca o va gasi

fondatIL, o va declara admisibila, dand partilor un
tanta care a fost mal Intftl
de judecati
Partile vor putea cere
Intrunirea mal multor pri-
cinl ce se afta Inaintea
aceleiasT instante, saa in-
stante diferite de acelasi

grad, In earl sunt aceleasI
part1 sala oblar Impreuna
ou alte
1)&41, si al ca-
ror obiect si causa ati l'Are
judecata va cerceta te-
termen spre a cherna si
pe aceia la judecata.
In curgerea aoestuI ter-
men se va suspenda I-
ce lucrare asupra cerereT

originale.
Chemarea in garantie
dansele o stransa legatura. (Conexitatea).
va cuprinde tot ce se cere
litate In privinta actelor
trebui sa Indeplinsel dis-
111. Orl-ce causa de nu-
de procedura privitre la
cererile de legares instantel prin actiunT,
contestatil, apel, recurs In
ensaye i cererl de revisuire, este stinsi, daca nu
se propune Inaintea orIcarel apararl asupra fon-
pentru actiune, si cel ce

face acst chemare va
positiiie art. 70 si urma-
tdrele ale acestuT cod.

Chematul In garantie va
trebui sa Indeplinsell,
dinsul disposltiile art. 72
din acest cod.
Cererea original&
111 bis. 'Me apararile
cererea asupra garantilor se vor judeca printenna i aceiasl hotarire.
mal sus se vor propune,
va putea judeca mal In-
dulul.
enumerate In articolele de
sub pedps& de a nu mal

putea fi tinute In sama,
In ordinea urmatare:
Nulitatea actelor de
procedu ;
Incompe tinta ;
e) Litispendenta;
d) Conexitatea.
Chensarea in garantie.
112. Daca o parte chemata In judecata voesce
Cu t6te acestea, se
tal cereros principala, ramantmd a se judeca mal
In urma rema contra
garantilor:
Daca oererea In garantie s'a facut dupe apararea asupra fonduluT;
Daca cererea principal& este In stare de a se
judeoa
i cererea de ga-
rantie este de natura a nu

putea fi j adema In graba;
www.dacoromanica.ro
Modificarea egel de proceder civil& (Art. 116-118)
C) Judecata va putea,
chiar dupe declararea admisibilitAtel chemftrel In
garaniei Intrunirea
cererea principalli, sfi 1neuviinteze desfacerea, ri3mfin8nd a se judeca chemarea In garantie In urnaft.
CAP. VII
Despre sentiti(e
Dupe chibzuire, pre-
sidentul va aduna pare-
rile fie-cli.rul judecfitor, in-
ceptind de la cel din urmfi

numit.
In pricinile pentru carl
s'a flicut verl-o dare de
judeclitorul care a
va da cel d'in-
ffi,cut-o
tifl
Presidentul '01 va da eel

din urmli pftrerea.
Daeft pftrerile se
impart, pricina se va ju-
deca din noti in aceiasi 4i

sail In alta. Pirerile im-
pfirtite se vor trece motivate In procesul-verbal
XV
rea cestiuneT; In lips& de
judeditor sad supleant se
chiam un advocat din ce!

presenti.
In acest cos prlle vor

pleda din Boil cestiunea
asupra cfireia s'a ivit divergintil.
Judeatoril vor putea reveni asupra pftrerilor lor

de mal lnainte.
Dupe judecarea punctelor rmase in divergintit,

complectul care a judecat
inainte de ivirea diverginteT, va putea continua on
cercetarea pricinel.
Indati ce majoritatea s'a format, se va Incheia un proces-verbal coprindlind dispositivul hotEtrirei.
Acest proces-verbal, is-
alit de judeclitorl i grefier, se va citi Indatft de

president pArtilor In se-
dint& publicli.
Dad+, motivele hotlirlreI
Dacli la noua in-
nu s'ail redactat
cu dispositivul, ele se vor
alatui In termen de eel
de cat don plirerl, jude-
tarea hothrlreI, sub pe-
al sed in tel.
ffitisare nu vor fi maI mult
cfaoriT In numr mal mic,
sunt datorI sit se unsci

cu una din pilrerile judecfitorilor
In numr mal
mare.,
Daca insfi pfirerile vor fi
impfirtite pe jumi3tate, se
chiamft un alt judecfitor

sail supleant spre hotftrl-
mult 15 dile de la pronun-
dps disciplinar pentru

judeciltoril earl at' pricinuit intfirlierea.
Minoritatea va fi dat6re,
sub aceiasl pedpsiii
da plirerea motivatfi In
tot In acelas1 timp and majori-
josul hotiftrireI,
tatea 'sl dii, hotftrirea EA.
www.dacoromanica.ro
Modifiearea 'egol de proceduri eivilit (Art. 119-126)
XVI
0-datil ce hotfirlrea s'a isclit si s'a pronuntat In public, ea
are ttrt puterea legiuitrt,

niel un judecrttor nu
maI pite retrage ischlitura. Reformares, revisui-
rea sati casarea el nu se

va putea face de cat In
casurile i modurile prescrise de lege.
Phrerea si conclusiile procurorulul, saft o-
ral, sail In soris de se vor

fi fcut, se vor coprinde
In textul procesuluI-verbal.
Grefierul va Ingriji
ca hottirlrile redactate
isofilite sit se We intr'un
registra special, nade ia1.41 se vor iscili de jadecrttorI.
Nimio pe margin!,
printre Hull, prin adrtugirI
prin scurtrl Batt cifre, nu
se ptIte scri Intr'o hotfirlre judecitorscrt, sub pedpsii, de a nu se sine smti, i frirri Impedicarea
altor urmrirI penale i civile.
Fie-care hotruire
va ouprinde, sub pedpsii
disciplinar pentru cel-ce
se va fi abitut:
Numele, pronumele,
domicilial ori resedinta par-
tilor; calitatea In care se

judecli : numele, pronumele advooatilor;
Obiectul cerereI si a-
prnile prtrtilor In scurt;

Coprinsul pe wart al
actelor co prtrtile ail Insustine fiefrttisat spre
care cererea sari propunerile;
Ariltarea ci
terul public 's1 a dat con-
clusiile, dacri el s'a pronnntat ;
hincturile de fapt
de drept;
Motivele;
Dispositival, tidier" aceia ce judecata hotitrasce
In virtntea legilor.
Hotiirlrea mast co-
prinde marturisirile si declaratiile ce aft putut face

pitrtile la infritisare.
Aceste mrturisirl sail
deolaratiI nu vor putea

fi opuse celul ce le-ar fi
Meat, de At dacri vor fi
semnate de (Mitsui sati im-
puternicitul Oil la acsta,

In procesul-verbal al sedintel.
In cas find cel-ce a
cut mrtrturisirea sail declaratia nu va voi sati nu

va patea sh le iscrilscfi,
judecittorul va face aril-
tare de acest fapt tot In

acelasi proces-verbal.
Fie-care hotirire
va mal anta termenul a-
peluluI, al opositiel, al revisuireI sail al recursulul

In casatie.
In casurile in mid
judecittoriT pot da termene
www.dacoromanica.ro
bleditlearea legel de procedurit civil& (Art. 127-134)
pentru executarea bothririlor lor, el vor face acsta prin chiar hothrirea
care va deslega pricina,

arithnd i motivele pentru carl s'a Incuviintat
termenul.
Desfiintat.
Datornicul nu va
putea obtine tornen, nicl
va putea sh se bucure de
termenul ce i s'ar fi dat:

daca bunurile lul se vInd
dupe cererea altuT creditor; dach. este In stare de
faliment Bah de insolvabilitate de obAte cunoscuti,
sah de contumacie; sai1

dacd prin fapta sa a micAorat sigurantele ce prin
contract dedese credito-
rului sn, sah dad, nu a
dat i garantiile promise.

Executia provisoria va putea fi Incuviintati
cu Bah Mt cantle, dupe

imprejurfirI, In casurile urmitt6re :
1). Pentru punerea

ridicarea pecetilor saii facerea inventariuluI;
2).Pentru reparatil grabnice ;
Pentru desfiintarea
contractulul de Inchiriere
sati arendare, cu sat fhr5.
termen ;
Pentru sechestrikrI
paza lucrurilor ;
Pentrn dare de cautil;
Pentru numirea de
XVII
ministratori, i pentru darea socotelilor;
Pentrn pensiile sail

ajutrele alimentare;
and -va fi un peri-
col v2Idit In Inttoziere.

Executia provisorio
fi Incuviintatil chiar and
se dri termen de ingliduire.
In acest cas executarea

nu se 'Ate face lnainte de
sfIritu1 termenulul.
Dach executarea
provisorie nu s'a Inouviintat prin hothrirea judeclitorilor de la inthia ins-
tantii, ea nu se va putea
pronunta de cht de dare
judecitoril in apel.
Executia provisorio nu p6te fi Incuviintath

pentru cheltuelI de judecath.
Procurorli vor cere
Sd li se infhtiAeze In tte
lunile originalul hothrlrilor, i vor verifica de s'ati
lndeplinit disposiii1e proscrise de legl.
In cas de abatere, el vor
lncheia proces-verbal i
vor raporta.
Grefieril nn vor
putea da pirtilor copie de
peek hotiirlre judechtorsch
de cht dupe ce ea se va
fi ischlit de judecitori,
sub pedpsh, de a fi urmhritI ca falsificatorI.

Orl-cine va avea
dreptul a scte prin gre-
fier, cu a sa cheltuialh
www.dacoromanica.ro
tUtorl, curatorI i a1t1 ad-
XVIII
Moditlearea legal de procedurit civil& (Art. 185-140)
copie de pe hothrirl isciilite de judeclitorT, afarli

numaT de hotherile carl
s'ah dat dnpe desbaterl

In sedintil. secreth.
Copie de pe aceste din

urm nu se vor da de cht
phrtilor sal color ce le represinth.
Altil le pot ciipiita numal cu incnviintarea pre-
sidentulul.
185. Expeditdile hotti-
ririlor ce ah a se aduce
la Indeplinire vor purta
formula executorie, In chi-
pul urmhtor:
NoT (numele RegelnI),
cu mila lul Dumnedea si
vointa nationalh, Rege al
RominieT, la totl de fatit
si viitorl, slinhtate".
(Aci nrinzi textul hothrfrel).
Dhm putere si porun-
cim agentilor administrativl s execute acsth (decisiune Bah sentinth); procurorilor sil sthruiasch,
pentrn a el aducere la Indeplinire. Spre credinth,
presenta sentinth sati decisiune s'a ischlit de
(urmz subscrierea j udecfitorilor si a grefierului).
136. Aceste copil, mil

vor purta formula execu-
torie, se vor da numal pirtilor carl ati chstigat, sati

representantilor lor.
Grefierul va Insemna aUt pe acstti copie, cht si
In originalnl hothrlreI, per-
s6na chreia s'a dat titlul

executoriti.
Dupe ce hothrlrea
datil. In lipsh, sat fati cn
phrtile, va fi redacta* ea
se va putea trimite In co-
pie fie-chrel piirti. Acstil
copie se va lisa la per-
s6na, saft la domiciliul orl
resedinth, si agentul ju-
declitoresc va procede po-
trivit art. 74 sati 75 din

acest cod.
CAP. VIII
Despre despgubiri si cheltueli.
OrT-ce hothrlre ju-
dechtorsch, care va condamna la despigubirI, va

arhta si cifra la care li
se lira, ami dupe actele

produse, sah dupe o cercetare a acestor cifre.
OrT-ce hothrire care
va condamna la restituire
de frnote, va dispnne ca
ea s se fach In naturi
pentru anul din urmh si

In banT pentru anil de mal
Inainte, dnpe pretuirea ce
se va face.
Dach restituirea In natul% pentru cel din urmil
an este cu neputintii, ea
se va face ca pentru anil
de mal Inainte.
110. Partea are perde
se va condamna la cheltuelile ce se vor fi prici-
nuit phrtel citstigtithre din

causa judechtel, filrii ca
www.dacoromanica.ro
Modificares legel de proceduri civilA (Art. 141-148)
XIX
acsta sa. lmpedice acordarea despagubirilor cuvenite. Cheltuelile i. des-
portfireiT, pot et fie chiar

din oficia condamnatl, de
judecata Investita cu cer-
de oat dupe oerere.

141. Daca stint mal multe
parl oondamnate, cheltuelile se vor Imparti Intre
loo, printr'o gresla vadita.
pligubirile nu se vor da
ele pe capete; sari dupe

interesul oa fie-care din
oetarea pricinel, a plati

cheltuelile la me ail dat
146. Cheltuelile de judecata vor coprinde:

Taxele de judecap;
Cheltuelile faccite au
ele are in prioinii.
martorI, expert; agentl
par' vor fi condamnate,
cubil;
Daca mal multe
pentru causa de violenta,

viclesug, sail de obligatie
solidara, cheltuelile vor fi
pronuntate asupra lor solidaricesce.
Condamnatul va
putea fi scutit de cheltue-
lile personale ale impri-
In tot sat: In
parte, and pricina este
Intre sot; Intre rude de
cinatilor,
sus, fratl, surorI sail snap

In acelasl grad.
Judecittoril pot compensa cheltuelile In tot sat
In parte, dacfi partile aunt
osandite respectiv asupra
unor punote.
Tutoril, curatori;
mostenitoril sub beneficia

de inventar, saa alt1 ad-
ministrator; oarI lute

pricinit ea vatamat, prin
vina lor, interesurile ad-
ministratieT lor, vor putea

fiosanditl personal la cheltuell i ohiar la despagu-
birI, de se cuvine.
Grefieril tribunalulul
saa oercetlirI la fats. loCheltuelile de drum

si de locuinta, cnd par-
tea ce a castigat a alittorit numal In vederea

procesuluI;
0 plat& a advocati-
lor, dupe chibzuiala judodecatel, se va tine In samft

partel castigatare.
147. Lista amanuntita
a cheltuelilor de judecatit
se va putea da judecatel
de fie-mire parte cu alte
acte probatre, Indati dupe pledarea prieineT.

Fie-care va avea dreptul a discuta lista presentata de partea protivnica.
Cifra oheltuelilor de ju-
decatit si a platel de ad-
vocat va fi motivatii, In
coprinsul hotarirel.
CAP. IX.
Hotdririle date in lipsd

oposif la.
148. Se dit hotarlre In

lips& contra aceleI partl
care, la 4iva Insemnata,
www.dacoromanica.ro
int
Moditiearea legel de preceded( eivild (Art. 149-15S)
pentra infiitiare, n'a rgspuns la strigarea pricinei
titT, nu dh, loe la aplicarea
Dach reclamantul
nu rgspunde la strigarea
pricinel sale, hothrlrea da-
thrlre In lipsh dach eitatia

este nulii, sag dacii co-
top phrltil, chiar dealt s'ar

Inflitisa numal unil din el.
de lege.
sale.
US. In lipsa sa apiiri pe
phritul nu
vine la liva inflitisfirel,
Chnd
hothrirea data In lips& va

Incuviinta cererile reclamantulnY, (lac& judecata
le va ghsi bine Intemeiate.
Dacii din duol sag
mal multi reclamantl sag
phrit,1
lipsesce nnul, iar
cel-altI se hiffitiqgzh, nu se
va da hothrlre, ci phrtile
se vor cita de al doilea,
dispositiilor de mal sus.
Nu se va da ho-
prinde un termen mar

scurt de at cel lnsemnat
Desfiintat.
Partea condamnath
In lipsii are dreptul a face
opositie In termen de opt
dile libere de la primirea

hothrlrei In persni sag
la domiciliu.
Cererea de opositle va
semnath de parte sat
de un imputernicit al sgt
cu procurh legalisath, si
fi
va coprinde temeiurile pen-
tru earl se cere schimba-
arh.thndu-se In citatie cft

s'ail Indeplinit dispositiile
acestuI articol.
La a doua Inffitisare se
va da o singura hotiirlre,
rea hothrlrel date In lipsii.
persnli moralli, un stabi-
e pronuntatli on executie
litate publici, o ctli de
provisorie.
Desfiintat.
proprietftritT si nelmphrtiti,
00, procednra se va re-
hill drept de opositie.

Mid strl In judecath o
liment public sag de utimopenT sail locuitorl Im-
lipsa unuia sag mal mul-
tora dintre cel earl formz persna juridich, sag
earl sunt Inshrcinatl cu

representarea stabilimentuluI precum si lipsa unuia sag mal multora dintre moplenT, locuitorT im-
propriethritI si neimphr-
In timpul terme-
nulul de opositie si apel,

precum si In timpul judecfitel opositiel si apelulta,
hothrlrea data nu se p6te
executa, afar& numal dac
In judecata oposi-
Incepe din punctul in care

se afiii chnd a lipsit oponentul.
Judeciitoril vor putea sa
lase sag sh schimbe hothrirea data in lipsii, In

tot sag In parte.
Nu se mal pite
primi opositie de la ace ea0
www.dacoromanica.ro
Mod ificarea legeT de procedurit civil (Art. 159-166)
parte asupra une) hottirtil

care va fi respins Intftia
opositie Mutt& de dAnsa.
CAP, X.
Procedurile pregtit6re fi probatre in general.
In tiSte pricinele
in earl fondul procesulul

nu se 'Ate judeca Indati,
judeciitoril pot sii Monviinteze, Intr'un mod pregittitor si probator, veri-
ficarea scripturilor, cercethe prin martorI, merger'

la fata loculul, expertise,
interogatorul plirtilor si
orI-ce site m6suri, ciao&

tteacestea sunt folositre
pentru descoperirea adev6ruluI.
Judeclitoril nu sunt
lega) prin aceste IncuviintitrI preghtit6re sari ur-
m&rile lor.
JudecittoriT sunt Ins& le-
gatT de acele Incuviintrirl

premerght6re call, fir& a
boar? In totul pricina, prepar& deslegarea el.
Miisura preg&titbre
se va hotilrl prin IncheiltrI
luate de judecittori dupe

majoritatea voturilor, ca
si hot&ritrile judecittoresol.
Sectia I
Verificarea scrip-
turi/or.
Verificarea de scrip-
turl se face cand un act
Infittisat si folositor pen-
tru hotitrIrea pricineI se
XXI
va afla In una din Imprejurftrilor urmittre:
Dacit una din 041
pretinde A actul este fals;

Dash, fiind vorba de
un act, atribuit uneia din
piirtl, autoruluI WI, sail
unui al treilea, partea c&-
reja se opune actul deciar cit nu cuniSsce serierea sail isc&litura.
In casurile ails ariitate, judecitoril vor ordona piirtilor ca sit se Inffitiseze In pers6ni si sit
arate titlurile si mijI6cele
prin (sari sustin adev6rul
sail falsul actulul precum
si sit aduc& scripturile ce
vor servi la comparatie.
Nu se vor scuti de In-
ffitisare In persnit de cat

p&rtile earl, din causa unei ImpediciS,r1 bine-cuvin-
tate, vor fi In neputintil

ca sit vin& la sedinth.
Acestia se vor putea In-
fittisa printr'un procurator, avnd o procurit special& pentru acsta.
La cjiva insemnat&
presidentul va Intreba pe
partea care a produs actul (lac& Intelege a se sluji
de dinsul.
Thiel aces parte

lipsesce sal nu voesce a
r6spunde, sail declar& c
nu voesce a se sluji de
act, acel act se va sc6te
din proces.
Dac& partea de-
www.dacoromanica.ro
XXLI Modificarea legel de proceduri civilS (Art. 167-172)
clarit ca. voesce a se sluji

de act, presidentul va Intreba pe cea-lalta parte
daca. starnesce In declaratia ca. :tan] este fals, ca.
nu '1 recunsce, sail cit
face vorbire despre acsta
chiar pe act.
Dam& partea care
defaima actul ca fals pre-
tinde ca. acela care
'1-a
produs este chiar autorul

falsulul,
tAgrtcluesce scrierea orl iscalitura.

Disci acsta, parte
sari complicele
punde, sad nu staruesce

In Intaia sa declaratie, se
va primi actul; iar serie-
sulnI, cestiunea se va pu-
lipsesce, nu voesce a ras-
sail dacii, ea arata o alta.

persantt In viata ca fiind
autorul sail complicele fal-
rea tti iscillitura se vor

considera ca recunoscute.
tea suspenda In instanta

spre a se judeca pe
cale penali.
In cas de suspendare,
presidentul '1 va (mire sa.

arate mijlacele i temeiu-
de fals, impreunit cu procesul-verbal si alte lucrarl ce
Dad. actul este defaimat ca fals, partea va fi
Ja judecata penala, judo-
Dad. partea sta.ruesce In declaratia sa,
rile pe carl Vsprijina declaratia sa.

Intrebatit de a se explica:
a) ca de ce fel de fals
actul este defaimat; b)
(lac& persnele earl in ac-
tul aunt autoril sail compliciI aceluT fals.
In casul articolelor de mal sus, actul produs se va depune Indata

pe masa judecateI. El se
va Incredinta grefierulul,
dupe ce i se va constata
starea sa materiala, stergerile, adliugirile sail dresaturile ce va fi avand,
dupe ce se va ball atit

de president, cat si de
1)641. Dad'. partile nu vor
sail nu pot iscitli, se va
se va trimite judecatoruluI
competinte actul defaimat
s'aa fcutcu acest
Daca, nu este
loo
catoril vor procede la corn-
paratia scripturilor ei vor

hotarl asupra primirel
respingerel actuluI, dupe
ce vor asculta apararile
Daca Ins& vre-una
din pitrtI o va cere, tate
actele produse se vor depune la grefit.

Actele de comparatie se
vor iscali de president si
de catre par!, iar Infaticarea urmatare se va da

In ounoscinta partilor.
Pan& In 4iva fixat a

sedintel, fe-care parte va
fi In drept a Ina cunoscintit de actele si mij16cele celeI-lalte.
www.dacoromanica.ro
Modifiearea legal de procadard eivila (Art. 173-183)
178. JudechtoriI vor pu-
tea de asemenea amine

cercetarea pricineI:
Dach vor gftsi ell, titlurile, mij16cele ci actele ara.-
tate de pfirtl nu aunt Indes-
tullitre pentru judecath;

Dec& ghseso de auviintil a se face expertise
asupra actului defftimat,
numind de Inclath expertl;
Dach phrtile vor pro-
pune dovada cu martorI

ale unor fapte pe carI judecata le-ar gasi hoar!.
Ore in privinta adeverulul sail falsulul aotulai.
174. Prin aceeacl In-
Mere se vor hoar', In

casul prevOut mal sus
alin. II, 4i33 0 ora la care

va depune jurftmint inaintea presidentului expertul
sail expertil numitl.
175. Child phrtile se
Invoesc, judecitoriT vor
primi ca acte de comparetie numal scripturile ariltate de phrtl.
176. Dacil phrtile nu se
Invoesc, judechtoril vor
primi ca sate de comparatie
numai pe cele urmhtre:

Actele autentice;
Seri pturile private re-
cunoscute de partl;
Partea din act care
nu este defftimath sail titglicluith,
cand numaI o
parte s'a defhimat sail s'a

tagfiduit.
177. In cas de lipsi sail
XXIII
de neajungere a actelor
de comparatie, partea ch.reels.
se atribue scrierea
sail iscillitura va putea fi
Indatoratft de dare president ca sh scrie lnaintea

sa sad sub dictarea lul.
Nevointa de a acre va
putea, dupe casurI, sli tra-
g cu sine recunscerea
actulul defftimat.
Desfiintat.
Desfiintat.
Desfiintat.
Cand din ttli aOath instructie se vor ivi

indiciI asupra autorulul
sail complicelal falsulul, ei
dach aceetia stint In viath

procedure In civil se va
suspenda, qi oestiunea se
va Inainta, impreunit cu
actele privitre, la instanta competinte.
Dupe ce instructia
civil& se va termina ei nu
va fi trebuintil ca cestiu-
nee sh, se trimith la pe-
nal, judechtoril vor bothrl

asupra adevbrulul sail falsultil actulul, asupra primirel sail respingerel sale,
asupra desfiinthreT sah reformftreI actulul defftimat.
Se va hoar! i Inapoierea tutulor actelor de-
puse la grefft.
Hotilrirea ins& asupra desfiintfirel sail reformarei actulul defttimat
nu se va execute, de cat
chnd a dob1ndit puterea
www.dacoromanica.ro
XXIV
Modificarea legal de procedurit civil& (Art. 184-192)
lucrultil judecat, prin respingerea recursulul In casatie salt nefacerea lul In

termen.
Ministerul public
'Ova da conclusiile In tate
casurile ()and actul pro-
dus va fi defttimat de fals.

Sectia II.Cercetarea prin
martori.
In Incheierea prin
care se Incuviintaza a se
face aercetare Cu martorl,
In casurile and legea nu
se opune la asemenea cer-
cetare, se va determina
faptele carl trebuese astfel probate.

Cand din desbaterI se va ivi necesitatea
de a se face vre-o cloyed&
cu martorl, propunatoriI
vor trebui sit depuna la
grefit, pan In termen de
5 (pie de la admiterea a-
rerea pallet cate 'I-a propus,
se pot Infittip de
buna-vos la judecatii, saii

se vor cita Inteo 41 fixa,
fir& a li se comunica copie despre ceea ce aft a
marturisi.
Martorul Hat, care
nu vine lnaintea judecitel, se va osandi la o amend& care nu va fi mal

mare de 100 lel ') se va
cita din nou.
Dad, i}i dupe acast& citare tot nu vine,
se va ()Audi la o amend&
care nu va trece peste
300 leI i se va putea da

In contra luT un mandat
de aducere.
Dacfi martorul se
justifica pentru ce n'a putut veni, se va putea scuti
de amends pronuntata In
contral.
Nu vor putea
cesteT probe, lista coprin(Ware de numele, pronumele-, profesiunea i lo-
ascultatl ca martorl:
care parte va voi a se
Unchil 1}1 nepotil;
cuinta martorilor ce fiemanna, justificand i plata
taxelor de Hap; sub pedal)* In cas de neurmare

sit nu se mal OM folosi
de aoastil. probit.
Fie-care parte va putea

si se Impotrivasca la as-
cultarea unuT martor, care
nu e Inscris In acea lista,

sail nu e arittat litmurit.
Martoril, dupe ce-
fi
Rudele de sus iiii de jos
ale uneia din partl;

FratiI qi surorile;
Afinil (cuscriI) In ace-
la0 grad;
Sotul &liar despiirtit.
Persnele declarate de
lege incapabile de a marturisi.
Cu tte aoestea,
pirtile vor putea face ca
sit se asculte rudele i afinil mentionatI In articolul de mal sus, earl de
www.dacoromanica.ro
Modificarea toga de proceduri civil l (Art. 193-200)
rudele de jos, In cestil de
stat civil 0 de despartenie.
Orl-ce alte per-
One sunt primite ca martor!, r6mantind numaI ca
partile sit arate, ai jude-
adorn sa pretuiascrt, deosebitele Impregiurarl earl
pot face ea marturia lor

sa fie InMurata sail primita.
In qiva Insemnatii
pentru Infatiarea marto-
rilor, el vor fi Introdu0
XXV
lul Dumneleil, care scie

tte, el vola marturisi adev6rul, nimic alt de cat
adev6rul, far& url sail par-
tinire pentru verl-una din

partl".
Dupe ce martorul va
jura, presidentul III va 4ice

aceste cuvinte :
Dumne4eii, caro scie

tte, martor de juramntul ce al Mont, sl te pedepssch dad . ye] spnne
neadevr.
Asemenea veI sci cl
In sala aedintelor pe rind

ai deosebitT, Incep6nd de
la martoriI propual de reclamant, dacii vor fi asemenea martorl.
Fie-care martor va
legea pedepsesce pe eel
president a declara:
Nu mele 0 pronumele,
profesia ai domiciliul;
16 anl Implinitl vor pu-
fi mai Intal Intrebat de

Daca este ruda sail afin cu una din 041 ai In
ce grad;
Daca se afia. In servi-
ce este martor minemos".
Dad martorul este de
o anti religie, judecata va
schimba juramIntn1 potri-.
vit religiuneI martorulul.
CopiT mal miel de
tea fi ascultatl fara a jura.

Martorul va miirturisi fara sts aihe voie de
a cal marturia ce are de

facut Inaintea judecateT.
ciul edil;
Partile, judecatorul, precum ai procurorul
parti.
mijlocirea presidentuluT,
Dada se afla In orl-ce

alte legaturl cu una din
Mal lnainte de WO
face marturia, va face un

juramint precum urmza:
Va pune maim, pe cruce,
presidentul va 4ice ai mar-
torul va spune dupe dinsul urmat6rele:

,Mil leg pe oinste ai In
cuget curat; jur lnaintea
vor putea adresa martorulul orI-ce cestiunl prin
care este In drept de a
autorisa pe parte a pune
Intrebarl martoruluI ii de
a dreptul.
Dupe ascultarea
martorilor se va face un
proces-verbal, care va co-
prinde, sub pedpsa de

nulitate:
www.dacoromanica.ro
Modificarea legal de procedurft eivilk (Art. 201-209)
XXVI
Numele, pronumele, profesia i domiciliul martorulul ;
deosebitit Incheiere a aedintel, Incheiere care va fi

executorie al pe cale administrativa.
Dacit din instruc-
Arittarea cit martorul a

jurat intocmaT dupe dispositiile art. 196;
tie ies banuell grave de
citit
din cuvint in cuvint
mituire de martorT, judecata civil& va trimite pe
Zisele martoruluT;
Arittarea oft i s'a
declaratia sa elk stitruesce

Inteinsele, semnatura luT,
a presidentuluT ai a grefieruluT.
Dacit martorul nu va
putea sag nu voi sit

lsca, se va face vorbire
despre acsta.
Pie-care martor,
dupe ascultarea sa, va remane In sala aedintelor
pan& la sflraitul cercetareT,
afar& numaT daca judecata va hotari alt-fe!.
marturie mincin6sit sati de
martor in cercetarea autoritatilor penale.

Daca totl martoru
nu pot at fie ascultap in aceeaal ledinta,
cercetarea se va urma la
ua alta aedintit fitrit alte
Daca una sail alta
din parp va care a se aduce ei alp martorT, judecata a putea prelungi

cercetarea.
Nu se va putea Ins& da
putea fi confruntatT.
de cat na singura prelungire pentru fie-care parte.

Daca martorul nu
voesce, fitra un just motiv, sa jure sati marturisi,
se va condamna la dialtuell de despagubire catre parp, ai la !lit amend&
core despagubire pentru
peste trel sute lei.
MartoriT vor putea
fi din flat intrebap, off de
cate orT -acsta vafi de nevoitt, in urma ascultarel altor martorT.

MartoriT, ale cttror arrttarT nu se potrivesc, vor
Dad, un ;nartor
venirea sa, judecata va

hothrl cifra scalel despagubirl dupe starea ai profesia martoruluT, dupe departarea domiciliuluT sea,
timpul ce a pus in asta
cercetare, condamnftnd pe
propuntorul martorulul
la plata acesteT sume prin
care nu va putea trece

Nulitatea uneia saa
maT multor mftrturiT nu

va atrage nulitatea Intregel cercetarl prin martorl.
Daca un martor,
din causa de bola, sat alta
1mpedicare bine-cuvnta-
ta, nu va putea veni la
vedintli,presidentul va tat-
www.dacoromanica.ro
Modificarea legel do procedurit civil& (Art. 210-216)
mite pe nnul din judecittoil la locuinta sa, ca, Im-
preunft cu grefierul si fat5,

au piirtile, sail dupe ce s'att
chemat formal, sfelasculte.
Dac un martor
se aflit en sederea In proa

mare deplirtare, judecata,
XXVII
mit, recnsarea nu e valabilft dacit nu s'a flout In

cele treI clile de la numirea expertilor.
Recusarile se vor
face si se vor judeca la

sedintft, fatit cu pirtile
nalul local nil, comisie ro-
sati dupe ce s'att chat.

ExpertiI vor fi eltatl a veni la judecatit ca
si martoril.
fat& en protile sad dupe ce
lor de a'sl da Orerea, di
dupe ce va asculta pe plirtT,
va putea tramite la tribu-
gatorie, ca acel tribunal,

teat chemat formal, sit a-
Nevenirea sail nevointa
sculte pe martor asupra
loc la aceleasl pedepse ca

si pentru martorI.
Sectia III. Deapre exper(i.
bui si Indeplinsc5, sarcina sa, neputelnd fi scntit

de cat de Insfts1 judecata
faptelor ce l se vor aritta.
Cand judeciitoril,
spre a se lumina, vor grist
de cuviintft a avea parerea unor expertI, vor determina punctele asupra

chrora expertiT all sii, se
pronunte.
212.Experti1 se vor numi d'a-dreptul de clitre
judecatit, earl numal da-
d, pArtile nu se vor In-
voi, chiar la sedinta, asupra numireT lor.

243. Expertisa se va fa-
ce de unul sati treI ex-
pert!, dupe 1mpregiurlirl.

214. Expertil se pot recusa pentru aceleasl cause ca si judecfitoril.
El se pot recusa pentru
utt
caush ivit5, In urma
numireI lor, sat mal d'inainto.

.
In casul acesta din ur-
Expertul numit va tre-
care 'l-a numit, si pentru

cause en adev5rat bineeuvilntate.
Ufi-datit cu nnmirea ex-
pertilor, judecata va fixa

plata cuvenit5, lor. Banff
de plat& se vor depune pe
jumaate Inainte de pros-
tarea juritmAntulul de ell.-
tre expert' la greffi, care
II va libera expertilor. Jum5tatea cea-altft se va piati dupe lnaintarea raportulnI.

Acsti plat& va r5mft-
nea definitiv In saroina

pftrteI care va perde pricina.
Expertul care va cere,
sat primi, mal mult de

eftt i s'a fixat de judecati, se va pedepsi eu pedpsa prevNutit in codul
www.dacoromanica.ro
XXVIII
Modificarea legel de proceduri civil& (Art. 217-222)
penal pentru judectitorul

care la mitit.
Daea obiectul cercethrel este de naturli asa

expertil pot
dea
plirerea Indatii, el se vor

asculta chiar la sedintli,
separat, In ordinea si du-
pe modul aratat pentru
grefa en eel putin 4ece
/He lnainte de /hut Intl,tisarel.
In cas and expertiT nu

vor putea depune rapor-
tul In termenul de mal

sus, li se va putea da, dupe a lor cerere, un noh
termen.
martorT prin art. 195, 196,

197, 200, 201 si 202.
Daca Irish expert%
Dad. nici `pentru noul

termen nu vor depune lu-
nunta, a trebuinta de un
ca ua nevointa de hide-
mal lnainte de a se pro-
deosebit studid, sail sa
m6rga la fata loculuT, atuncI el, sub pedpsit de

nulitate, vor jura mal Int6itt Inaintea judecateT,
crarea, faptul nedepunereT

raportulul se va considera
plinirea sarcinet
La sedinta Insemnata pentru ascultarea raportuluT expertilor, grefie-
rul va da citire acestul
potrivit art. 196, cli 'sT vor

impiini sarcina cu ere-
raport.
JudecatoriI vor putea sa
Expertul nu va putea
pertilor la judecata pen-
face nicT tilt lucrare la fata

loculul, de cOA fat& eu pri-
gonit6rele part', sat si In

lipsa lor, dupe ce afl fost
chemate anume prin scriOre recomandata. Recepisa de predarea scrisorei
la posta tine loe de dovada.
ExpertiT In acest
cas '&41 vor face un raport
saris, care va coprinde pa-
rerea lor motivata, dupe

majoritatea voturilor.
Dacti sunt mal multe
paren; raportul va ooprinde pe a fie-carul expert.

Acest raport va fi iscalit de expertl, i depus la
Incuviinteze Infatisarea ex -
tru a da si alte
Daca judecatoril
nu sunt destul de luminatl printr'un Int8iti raport de expert; el pot ordona ca s se faca un al
duoilea raport de catre aceia0 expertT, sail de catre altii.
Sectia.IV.ereetdri la fafa
locului.
In cas eind jude-
cata va socoti de trebuinta, va putea Incuviinta ca

unul din judecatorI,
Mar complectul, s mrga la fata looului, spre a
se lumina asupra unor ce,
www.dacoromanica.ro
Modificarea legal de procedura civilS (Art. 223-231)
XXIX
stinnI carl se vor deter-
rogatoriti, And par tea ca-
ta loculuT.
Judeciitorul salt ju-
legitim i este privitor la

fapte personale, carl, fiind
In legfiturii cu pricina, pot
mina prin Incheierea care

va hotirl cercetarea la fa-
dectitoril carI vor merge

la fats loculnI vor fi In
drept a asculta, In chipul
arfttat mal sus, martorii
sati expertii.
Martoril i expertil se
vor cita de judecitor sat

judeolitorii aflatl la fata
locului, In presenta cruora
el vor face jurimntn1 prescris de art. 196 si art. 218
al acestuI cod, si clitre cart
vor lndrepta rapor-
turile sail depunerile lor.,

Cercetarea la fata
looulul se va face fat& c'n
Outdo, sail dupe ce se vor
cherna formal.
223. Judeclitorul sail

judeciitoril earl vor merge la fata loculuI vor face proces-verbal despre
t6te cele urmate. Acest
proces-verbal 11 vor pune
In vederea complectuluI.
CiInd tot complec-
tul merge la fata loculul,

el va fi Insotit si de procuror, care 's1 va face con-
clusiile sale asupra color

urmate, In casurile In carl
presenta sa este ceruth de
lege.
Sacia V.Interogatoriul
re '1 care are un interes

duce la deslegarea el.
JudeciltoriI sunt In drept
ca s Intrebe pe par' a-
supra tutulor faptelor pricinel.
PArtile vor fi Intrebate personal, prin president, asupra fie -awn'
fapt In parte, precum

asupra orl-carei alte Im-
pregiurftrl care p6te lumina judecata.
Ele vor r6spunde Uri
srt pt citi un proiect de

respuns scris.
Partea va putea fi antorisata de president de a
pnne intrebarile de-a drop-
tul partel chematil la interogatoriti.
Pirtile se vor intreba fat& una ou alta,

sail si:in lips& una de alta;
In acest cas ele vor putea

E confruntate.
Fie-care din judoatorT, cerud cuvntul de
la president, va putea fa-
ce p6.rtilor orl-ce fel de
Intrebiri va gisi de enyunta.
Ministerul public va a-
vea acelasI drept, and e

chemat a lua parte la se-
petr(ilor.
Se va putea Incu-
viinta chetnarea la inte-
Pirtile 's1 vor putea face una alteia tntre-
www.dacoromanica.ro
Modificarea legal de proceduri eivili (Art. 232-237)
XXX
bite i observatil prin organul presidentulul i firi a se Intrerupe.

Grefierul va citi
fie-crtreI p&rt,I declarwtia
sa, 1. presidentul o va Intreba clac& st&ruesee In-
trInsa, atta daci are a mal

adliuga orl a mal sehimba
ceva. Ada.ugirile sati schim-
bkrile se vor trece aseme-
nea In josul asa In marginea procesulul -verbal.

Totul va fi iscrtlit de president, grefier i partea ca-
re s'a Intrebat.
Dac& partes nu voesce

saa nu pte si iscalscift,
se va face vorbire despre
mitrturisire complectl,saa
ca Inceput de proba, In favarea aceluia care a propus interogatoriul.
In acest din urm& cas,
atat proba testimoniala,

ct i jur&mintul supletoria, sunt admisibile pen-
tru complectarea probel.

Dacit u& parte arata, ett ni Intemeiata anpedicare o opresce de a
veni In persn& la judecat& spre a raspunde la
Intreb&rile ce i se vor face,
judecata va putea tramite

la domiciliul saa pe unul
din judeclitorl, ca, Impre-
acsta.
unit cu grefierul i fat&

cu cea-alt& parte, sati In
de utilitate publici, pre-
mal, si '1 ja cuvenitul interogatoria.

Daca, acea parte
se afi& cu reedinta In alt
Administratiile
stabilimentele publice saa
cuna i tate institutiile carI
se guvernz& prin sta-
tute recnnoseute potrivit

legel, vor fi Indatorate a
numi un agent sati administrator, care si aibtt procura special& legalisattt,
spre a r6spunde la cestiu-
nile earl i se vor
fi co-
municat.
231.Dac& partea nu vo-
esce si raspund& la cestiunile ce i se vor pune
lips& dach s'a chemat for-
judet, judecata va putea

tramite u& comisie rogatorie tribunaluluI local, ea
unul din membrii acestuia,
fati eu grefierul i cu cea-
lalt& parte, san In lips&

dac& s'a chemat formal,
si ia cuvenitul interogatoril.
Seetia VI..Turdmdtttul judiciar.
de judecatit, sati daca, fila a ar&ta u& lmpedicare

bine-cuvantati, nu vine la
tea, dupe cererea uneia
te considera Impregiuri-
l'alto 041 jurlimitntul a-
interogatoria, j ude cata p6-
rile
Judecittoril vor pu-
din 041, si dea celeI-
de mal sus sati ca supra unor fapte ce se vor

www.dacoromanica.ro
Modificarea legal dc proceduri civil/1. (Art. 238-246)
XXXI
determina prin Incheierea care hotarasce juramantul. Juritmantul nu

se Oto da de cat asupra
bite, martor de juraman-
fiind In legatura, ou pricina, pot duce la deslegarea el.
pedepsesce pe cel ce jura

pe nedrept".
Jurlimantul se va
tul ce al facut, si te pedepsscil, daca nu vel spune
unor fapte personale carl,
adev6rul.
Vel sci ch, legea penal&
Judecatorul va pntea
putea modifica de jude-
respinge pros tarea a cestuI
juramant, cand va fi dat

cu vadita rea credinta.
Mal Inainte de a
se saviri jurlimantul, presidentul, In edinta pu-
blica, va arata parte' faptele asupra carora are sa

jure, i '1 va aduce aminte
pedepsele In contra celor
ce jura pe nedrept.
Juriimantul se va
face In audienta In care
a fost admis.
Juramantul se ya
s6vari In chipul urmiltor:
Cel-ce are sil, jure va

pune mana pe cruce, pre-
sidentul va lice ci el va
spune dupe dansul urmitt6rele cuvinte:
Jur pe tanta cruce i
lnaintea 'ni Dumne4e9,

care scie t6te, de a apune
adevrul i nimio alt de
cat adev9rul, asupra faptelor augite, asupra oarora
partea protivnica 'ml cere
marturisirea".
Duro& ce partea va fi
facut acest juramant, presidentul va adaoga:
Dumne4ell, care sale
cata potrivit religiunel par-
tel.
Juramantul se va
silviiri tata cu partea protivnic, sa j In lipsa el,

daca s'a chemat formal.
Dispositiile art. 236
i 236 se aplica i la ju-
ramnt.
Dupe ce s'a svIrit juramantul, judecata
va primi declaratia 0.40
ce a jurat asupra cestiunilor ce '1 s'aii pus.
Aceste declaratil, Mente
sub puterea jurfimantuluT,
se vor trece In procesulverbal, iscalit de president,
de grefier ei de partea ce
a jurat.
Daca partea nu va putea sita nu va voi sri iscals* se va face vorbire
despre m'sta In procesulverbal.
Nevenirea parteT
careia s'a dat juramantul

la gima ci locul Insemnat
spre a'l sivari, se va con-
sidera ca o nevointa din

parte-1 de a primi si jure.
Se vor observa toSte
cele-l'alte rinduell cuprin-
www.dacoromanica.ro
XXXII
Modificarea legel de procedo& Ovil& (kit 247-264)
se In codicilo civil asnpra

juritinttntulul.
CAP. XI.
inter v enfila
Acola care are un
interes legitim, nAscnt si
actual, intr'o pricintt ce
se nrmzit Intre alte per-
s6ne, va putea eere sit

atea oi &mili In instan.
Interventia se va putea
face, fie pentrn reennscoree drepturilor intervenientulul, fie pentru apitrarea drepturilor uneia din
prigonitrele pArti.
Interventia se va
face prin petitie Intocmal

ca si cererile introductive
de instantrt. Petitia, Im-
terventie este admisibill.

Desfiintat.
Dad% interventia
este admisk prigonit6rele
pitrtl vor avea dreptul sit
cearrt o emanare spre a

Ina cunoscintA, de actele
i mij16cele pArtilor interveniente.

Cererea principalit qi ce-
rerea intervenientuluI vor

face obiectul une) singure
judecittl.
Intervenientu( va
lua procedura din punetul
unde se gilsesce. Actele

de procedurit indeplinite
pan& In momentul interventiel nu relncep, considerftndu-se ea Indeplinite
si fatrt de dAnsul.
preunti Cu aotele, se va
CAP. XII.
leT de Inflare a proce-
Suspensiuttea, pertmarea gi In-
putea da satt Inaintea cji-
sulul principal, Bah chiar

In acea Oi.
Interventia Metal de
cel d'al treilea pentru aprtrarea drepturilor sale,
nu se va primi de cht In
timpul cAnd pricina se gil;
sesee lnaintea prime! ins-
tante. Interventia pentru
apirarea drepturilor uneia

din prigonitrele pitrtI, se
va putea face In orI-ce
stare a procesuluI oi la
A-ce instan, ciliar Inaintea Curtei de casatie.
Judectitorilvor ho-
ce pareo ludechiCilor
Judecata se suspena,. prin Invoirea prigonit6relor prtrtI, sati prin
lipsa lor la strigares. prieinel.
Judecata se va mal
suspenda:
Prin mrtea uneia
din pArtI, afarit numaI dach
motenitoril pArtel hice-
tatii, din viatit se gseso

pu1 In posesia succesinneI;
Prin interdictia set
punerea sub oonsiliti ju-,
diciar a une! 041, afea

www.dacoromanica.ro
trtrl daca cererea de in-
Modificarea legd de procedurft civil& (Ark. 256-25t)
numal (lac& tutorul, curatorul sa consiliul judiciar

se gasesce numit;
Prin mrtea procuratorulul uneia din partt,
intamplata in termen de
9 Pe Inainte de giva Infatiarel ;
Prin lncetarea functiilor tutorelui, curatoru-
lul sat% consiliuluT judiciar.

Impregiuritrile Ins&
aratate In artic?lul de mal
sus nu vor opri niel conclusiile ministerulul public, niel pronuntarea judecatel, dad, ele Wail Ivit dupe terminarea
Judecata va reincepe :
Pentru casul child partile ail cerut supendarea

sail ail lipsit, dupe o noua
cerere, cu flora citatll.
Pentru casurile insemnate la lit, a, b, c i d de
sub art. 254, dupe o cerere i nouT citatii ce se

vor face motenitorilor, cu-
ratorilor, tutorilor, consiIiilorjudiciare, partilor sail

noilor representantT.
257- Orl-ce actiune, opositie, contestatie, apel,

recurs In casatie sat cerere de revisuire se va perima, dupe cererea 0,1'01
in teresate, chiar In privinta
neviirstnicilor, inter4i0lor
liul judiciar, daca partea
va litsa s trifle& 2 anT de
la cel din urmil, act de

procedurit.
Actul de procedurit este
orl-ce dispositie, pe care

a incuviintat'o judecatorul
In cercetarea pricinel.
Se privesce ca act intre-
rupator de perimare, orlce act de procedura flout
de partes interesati, cu
caracter contradietorit.
Partea care voesce perimarea, va trebui si faca
o cerere catre instanta respectiva, dovedind 0 plata
tax& citatiel, sail alaturand actul de sitracie.
Judecatorul, Indata ce
primesce cererea, va ordo-
na de urgenta constatarea de fapt a tutulor ac-
telor de proceduril a pricinel a carel perimare se
cere, dispunAnd tot o-dat
citarea de urgent& a par-
tilor peritru o rji cat se

p6te mal apropiata.
La 4itia. InfatiareT judecata, dupe ce va asculta
pe parti, se va pronunta
asupra cererel de perimare.
Hotarirea de primire sail
de respingere a cererel
de perimare se va da fara
drept de opositie i far&
drept de apel, Ins& cu
drept de recurs in termen
de o tuna de la data pronuntilrel hothrirel.
sat celor pul sub consiHALHANGILI. Codulwww.dacoromanica.ro

Omen'
15 b
XXXIV
Modigearea legel de preceded. civill (Art. 2168-283)
HothrIrea CurteT de ca-
sap se va da fara, drept

de opositie.
258. Perimarea are de
efect ca tte aotele de

procedura i Werth-lie preparatoril sit fie stinse ; dre p-
tul Insii, de a deschide o

nous actiune nu este stins
daca nu este prescris.
259. Chiar dupe perimarea judecatei, cand actiunea se deschide din non,
partile se vor putea fo-
losi de:
Mirturisirile, declaratiile i juramantul fa-
cute de una din parp In
timpuljudectiteT perimate;
Depunerile martori-
chiderea procesulul,
Impedioarea despagubirilor pentru pagubele ce va
fi putut causa petratulul.

In acest cas reclamantul pte porni un noti proces, dad" dreptul Oa nu
s'a prescris.
261. Desfiintat.
CAP. XIII
Regularea con flietelor de juridigit&
26::. Dad, o pricina se afla, lnaintea a duoT Baia mal
multi judecatorl de ocol

earl tin de acelasl tribunal, competinta lor se va
regula de acest tribunal.
Dacti judeclitoriT de o-
lor mortl deja si care se

aflii constatate prin pro-
col tin de mal multe tri-
260. 0 pricinft se stinge
Curtea de apel respectiva.
bunale, regularea compe-
ces-verbal.
tintel se va face de catre
and prigonitrele partI,

capabile de a dispune de
drepturile lor, prin act
scris, declara c nu mal
nu tin de aceiasT Curte,
Daca judecatoriT de ocol
sat cand causa se aft. 'Ina-
an niel o pretentie una
intea unel judecitoril de

ocol si un tribunal, regu-
gerea pric ineT.
face de catre Curtea de
In contra alteia, i cer stinPartile vor putea aseme-
larea competinteT se va
nea core ca judecata sa

trca In dispositivul ho-
casatie.
263. Dacii, aceiasi cerere
este Indreptata la dou6 saa
derea dosarulul i stingerea procesulul, coprinsul

Invoelel lor.
celuiasi tribunal, set la

mal multe tribunale judotene carT tin de aceiasi
tarireT, care dispune Inchi-
Daca reclamantul sin-
gur se Infiitisza si declara
c se las de proces, judecata va Incuviinta In-
la mal multe sectil ale a-
Curte, regularea competintel lor se va judeca de

acsta Curte. Ea se va ju-
deca de casatie, dacit tri-
www.dacoromanica.ro
Modificarea legal de procedurit civilb (Art. 264-271)
bunalele nu
in de ace-
iaql Curte, sail (lac& con,flictul s'a produs Intro mal
multe sectil ale aceleiaql

Curti, sail intre mal multe
Curti.
Indatit ce judecata
va constata conflictul de
juridictie, de la sine sail
dupe cererea phrteI interesate, se va suspenda ri-
ce alth procedurit pint la
regularea conflictuluT, triimittndu-se dosarele la ins-
taiga In drept de a'l judeca.
Tribunalul sat Cur-
tea care va judeca con-
flictul, va regula competinta fatit au pArtile, sat

In lipsa lor, dact ele n'art
venit dupe citatia ce
XXXV
de apel, cele-l'alte 041
vor putea cere strtmutarea pricinel la un alt tribunal satt o alit Curte.
Strtmutarea se va
cere Inainte de a se in-
cepe cercetarea pricineT.

Cererea de !damntare se va cerceta fat& cu
cea-altft parte, sat qi in

lipsill, dacit n'a rtspuns
la chemare.
Se va incheia procesverbal despre qisele, dovelile qi mijl6cele fie-cit-
rel OW. Hottrirea prin

care se va primi sat se
va respinge Strimutarea
va fi motivatit.
Dacit cererea de
strimutarea se face Ina-
li
intea unul tribunal, i ;la-
s'a Mont, MLA opositie, qi
c& ea se primesce, strtimu-
numal cu drept de recurs
In casatie In termen de
15 (file do la data pronunOrel.

Hotartrea CurteT de ca-
satie va fi fir& drept de

opositie.
CAP. XIV
Strdmutarea /a un alt tribunal

din causa rudentei saii a-
tarea se va face la unul

din tribunalele cele mal
apropiate, care tine de aceeal Curte; iar dact ea
se primesce de o Curte,
strAmutarea se va face la
una din Curtile cele mal
apropiate.
Cererea de strit-
mutare se va judeca far&
finitalei
opositie
Mad una din pitrtl

va avea (lout rude sat afinI pia, la gradul al cincelea inclusiv Intro judoagora tribunalultil de ju-
opositie.
kii
apel, dar cu
drept de recurs in casatie.

Recursul va suspenda judecarea fondulul.
Hothrirea CurteI de casatie va fi asemenea ftti,
Acela aruia i se
va respinge cererea de
www.dacoromanica.ro
det, orl treI rude sat afinT

de acelaql grad la o Curte
XXXVI
Modificarea legal de preceded{ civil& (Art. 272-276)
striimutare, se va condam-
na la despigubirI cittre
partea protivnicrt, si se va
putea osindi si la o amend& de la 100 pan& la 500 lel.
Recursul se va fa-
ce WA Utah, In termen
de trel lile de la pronuntare.
Recursul se va face prin-
tr'o cerere scrisit, datit la

grefa instantel care a judecat cererea de stramutare ; judecata va Inainta
d'a-dreptul cererea autoriattel competinte.
Mild hotirlrea prin
care se respinge cererea
de strimutare a rnmas
definitivi, procedura se va
continua Inaintea tribunalulul sail Curtml ce Icepuse cercetarea pricineI.
CAP: XV.
Despr e reeueatie.
271. OH-ce judecitor va
fi recusat:
Cand el sad femeia
sa este interesat personal
In proces;
Cilnd judecdtorul va
fi rudit or afin al pirtilor
salt al uneia dintrAnsele
pdat la al patrulea grad
inclusiv;
Dacit femeia judecittoruluI este rudit orI afind
a uneia din 041 pdnii, la

gradul mal sus arlitat, In
cas nand femeia va fi In
viti si nedespiirtitit, sad
&tad, fiind Incetatd, din

viatd orl desprtrtith, se ail& copiI dinteinsa.
Daci este Incetatli din
viat sad despdrtitd si nu
Bunt copil dintednsa, nu
se vor recursa de cit sotul, ginerile si cumnatul.

275. Orl-ce judecdtor
va maI fi recusat:
Dao el, femeia sa,
rudele lor de sus sat de
jos, ad un proces asupra
uneI cestiunl asemdnatft
Intocmai cu aceea care se

judecit Intre pfirtl;
Dad' aceste pers6ne
ad o judecatd la tribunalul sati Curtea uncle una
din OW este judeator;

Dac tare aceleasI
pers6ne si una din prtrtl,

orI sotia si rudele sale de
sus si de jos, a fost o judecatd, criminallt In timp
de cincl anl lnaintea recusrtreI.
276. Orl-ce judecator
se va maT recusa:
Dacit el, femeia sa sad
copii sdl nevirstnicI sunt

creditor; datornicl orI garantI al uneia din pfirtI ;
Dacit este mostenitor
presupus sari donatar al
uneia din pftrtT, sad dacd

una din pg,rtI este mostenitorul s64 presupus;
Mix& el este stdpan
sad tovarlis al une! 0.41;
Dacit judecdtorul este tutor, curator sad con.
www.dacoromanica.ro
Modificarea legal de procedur& civil& (Art. 277-282) XXXVII
silig judiciar al nneia din

Prirtl ;
6) Daca el este administrator al anal stabiliment

sag societatl care se afla
interesate in proces;
Dads, a pledat sag 10-
a dat parerea In acsta,
pricing;
Dacii. a mal lnat parte la acstg, pricing ea judecator, arbitra sag expert;
Daca a fost martor
in pricina;
Daca a primit de la
una din 0141 darurl, satt
fagadueli de darurl, orl

alt-fel do IndatorirI;
Daca este vrajmlisie
mare Intre judecgtor i

una din partl; daca din
partea judecatorulnI a ur-
mat In contra uneia din
Tot judeclitorul ca-
re va sci oft pate il recu-
sat, va declara InsuO* tribunalului sag Cartel causa recusarei.

Judecatorul ling,
reeusabil va putea Ina par-
te In proces, dacil tate

partile cart stall In pro-
ces, si earl vor fi capabile

a contracta prin ele 'Masi,
vor declara direct, sail prin
un Imputernicit special
pentru acsta, eh primesc

a'l avea de judecator.
Hotarlrea va face vorbire despre acsta.
2S0. Cel co va voi sg,

recuse va trebni sli, facii
propunerea sa de recusare
mal Inainte de cercetarea
pricineI.
Dacli cansele de recusa-
partT, In cele qse lunI dinaintea recusareT, lovirl

Injuril sag amenintarl prin
re s'ati ivit dupe Inceperea procesulul, partea in-
frate, cumnat, ruda de sus

orl de jos, ginere sag socru cu avocatul uneia din
parti.
prowls& printr'un act scris

dat presidentaluI, sati, da-
scris, sag At graig.

Daca judecatorul este
277. Nu se pot recu-
sa rudele sail atinil ace-
lora earl stag In proces ea

tutor!, curatorT, directorl
al until stabiliment public
sag de comereig, cilnd a-
cestI tutor!, curatorI oil

administratorl nu vor avea un interes personal
In proces.
teresatft le va propane In-
data ce le va cunasce.
Recusarea va fi
ca recusarea este In contra presidentulni, dat judeerstorulul care II va tine local.

Acest act va fi iscalit
de partea care propane
recusarea sag de Imputernicitul WI.

Presidentul va co-
munica actul judeatorn-
lui recusat.
Acesta va rgspunde, In
www.dacoromanica.ro
XXXVIII
Modificarea legeI de procedurti oivill (Art. 283-288)
seria sati prin grai, In

camera de chibzuire.
Nu se va face niel un
alt act de procedurl.
Nu se admite interogatoriul se& jurtimintul ca
mijloc de dovad& a cause) de recusare.
Judecata, Initintea
cireia s'a propus recusarea, va chibzui
dupe ce va asculta, In tte

casurile, i conclusiile ministerulul public.
Judec&torul recusat nu
va putea lua parte la chibzuire
Hottirlrea asupra recuarel se va citi In sedintA
i dreptul de apedica pe tribunal sa&

publicfi,
pel sati recurs nu va Im-
Curte de a intra in cercotarea fondulul.

Dach recusarea s'a
primit, judec&torul recu-
sat se va retrage si nu
va patea, sub nicl un fel
de cuvftnt, slt atea fa t& la

chibzuirea judecitorilor a-
supra pricinet
Recusarea film% cu rea

credinta, In scop de a In-
tirdia judecata, supune
pe acola In numele c&rnia
s'a ficut la despfigubiri

clitre partea v&tiimatfi.
Judeclitorul chemat a
judeca o recusare e competinte a se pronunta asupr&-i, de si este si (16n-
sul recusat.
NumaT respingerea
recus&rel contra unuia din
membril curtilor apelativa pte da loe la casares

decisiel Curta
Recursul In contra hot&-
ririlor tribunalelor pentru
acest motiv se va putea

face numal atund, c&nd
sentinta pronuntath de tribunal este din acelea carI
~in definitive.
Rnduelile de mal
sus asupra causelor de re-
cusare si chipul de a le
propune i judeca se vor

aplica:
Procurorilor i substitutilor lor, precum i grefierilor.
Procurorii i substitup
nu se pot recusa c&nd j6c6, rolul de parte principalL
R6,nduelile de mai
sus fiind aplicabile la materille penale ca si la cele
civile, art. 650 pan la
art. 572 din procedura codicelui penal r6m1n desfiintate.
CAP. XVI.
Revisuirea hotdririlor
destusirea tor.
Sectia I. Casuri/e in care se
pite cera revisuirea.
Se va putea cere
revisuirea unel hotirirl

mijlocitit pe cale de judecat& principal& saft (1st&
cu prilegiul executirei ju,
www.dacoromanica.ro
Modificarea legal de preceded. civil (Art. 289-293)
XXXIX
deoiltet, r5masti definitiva
nisce acte earl ()rail deja
prin neapelare:
partite se judecatl, sail

earl s'att recunoscut si declarat false In urma judocatel;
Daca martoril earl art
In instants, de apel sail

Dactt coprinde dispositive contraril unul altuia
sat' asa In at nu se pot
aduce la lndeplinire;
Daca se pronunta asupra unor IncrurI earl nu
s'all cerut;
Daca judecata a dat
mal mult de eta s'a cerut;
Daca s'a uitat a se
pronunta asupra
punct cerut;
unuI
Daca obiectul procesulul nu se aft&In fiinta.

Revisuirea se 'Soto
cere daca este contrarietate de sentinte sati decisiunt definitive, date In-
tre aceleasl par; asupra

aceluiasl obiect i cu aceleasl mij16ce, de catre
aceleasI tribunate sati
declarate false, pe And
depus In acea judecata,

sag partea care a jurat,
s'ati descoperit mal In urma ca acel martorI ait fost

mincinosT, sail ca acea par-
te a jurat pe nedrept.
Statul, judetul, comunele, stabilimentele pu-
blice sad de utilitate publicti, nev8rstnicil, interdisil i cel pus! sub con-
silia judicial., pot cere revisuirea, (lac& cel Insarcinatl

apara 'I-ati aparat
cu viclenie, sat nu 'I-ail

apiirat de loo asupra ca-
Curtl.
patuluI Batt capetelor de

cerere aduse In judecata.
Revisuirea nu se
36 din legea Curtel de
material& de redactie a-
Aliniatul IV de sub art.
casatie se Inlocuesce prin

art. 304 din acest codice.
Revisuirea se va
mal core:
Daca de la pronun-
tarea hotarfreT s'a descoperit acte dovedit6re, earl
s'ati retinut pftna atuncI

saa de dare chiar partea
In folosul careia s'a pronuntat judecata, sail prin
o fort& majora;
Daca judecata s'a pronuntat Intemeindu-se pe
pOte cere pentru o gresla
supra numelor, calitatel

conclusiilor
partilori
pentru o gresla
de so-
cotlk In dispositiv. Aseme-
nea greselI se pot Indrep-
tit In urma unel simple
cererl, In marginea sail In
josul copieT i originaluluI

hotarlreY.
Sectia II. Formeie pi termenii
cererilor de revistare.
Ori-ce cerere de
revisuire a uneI hotarle
www.dacoromanica.ro
XL
Modifiearea legel de preeeduri civil. (Art. 294-301)
se va Indrepta de cittre
partea interesatit la instanta care a dat bottle-
rea r6masi definitiva.

Cererea de revisuire se va cerceta i judeca c a ai orI-ce ali cerem principaltt. Ministerul
In casul arlitat la
art. 291 din acest cod,
Statul, judetul, comuna,

stabilimentele publice sat
de utilitate publia, nearstnicil, inter4iTil i ceI
puql sub consiliti judiciar,

vor aveaun termen de clou6
public va fi ascultat In
casurile aritate de lege.
Cererea de revisuire nu va opri executa,
lunt de la primirea copiel
visuire se cere.
Cu OW acestea, jude-
pedia rtspunderea
ai penal& a representan-
rea hothrirel a anti re-
cata va putea, dupe Impregiuriii, sat s oprsa

executarea, Indatorind pe
partea care cere revisui-
rea a da cautie, sat s
supunit la cantle pe par-
de pe hotrtrirea rmasi
definitivi, spre a cere revisuirea et.
Acstit dispositie nu im-
tilor incapabililor mat sus
arttatt pentru casul de

viclenie.
Dacti tribunalul
sat Curtea, care judea
tea care voesce a executa.

Cererea de revisu-
cererea de revisuire, o va
Incuviinta, va schimba hotftrirea datit, In tot sati In
(1) In termen de o hin

de la primirea copiel ho-
revisuirea unor puncte
ire se va face:
titrIrel pentru casul art;

tat In art. 288, 1, 2,
3 ai 4, ai art. 289.
Pentru casul prevNut
la art. 288, 5, termenul
va fi tot de o lun, Ins&
va curge de la cel din
parte, dupe cum s'a cerut
art.
sat a Intregel hot/t-
Daa cererea de
revisuire a avut de obiect

numal desluirea unel dis-
positiI neIntalese, se va
limuri acea dispositie fa-
urm act de executare;
a a se atinge fondul.
Judeatorul va putea In
din qiva de and s'a des-
desluirea dispositivulul
MIA In vedere i elemen-
b)In termen de dou6lunI
coperit actele cele not sat

falsitatea actelor Infatipte, jurilmIntul pe nedrept,
ori neadev6rul aril-Wet

martorilor, dupe cum se lice In art. 290 al acestul cod.
tele de fapt coprinse in
considerantele hotitrireI.
Desfiintat.
Dacii se primesce
cererea de revisuire formate pentru contrarietate
www.dacoromanica.ro
Modificarea legel de preceded chill (Art. 802-81I)
Intre hotArld definitive
XLI
date de acela$ tribunal
In casurile In cart legea 'I declare, respun46-
cea din urma hoterire qi

se va ordona execntarea
In cas de tiigadit de
dreptate.
sail Curte, se va desfiinta

liotArfreT cele! dintAY.
302. Se va face vorbire de hotArlrea datti In
revisuire In josul originalulul bote.rireI revisuite.

803. Nu se va primf ceTerea de revisuire pe acelea0 motive:
A hotralreT contra ci-
reia s'a maI flout o cerere de revisnire;

A hotArirei prin care
s'a judecat cererea de revisuire.
304. Cererile de revisuire a hote.ririlor definitive

contraril date de done de-
osebite CurtI, sat de un

tribunal i Curte, orI de
done deosebite tribunale,

In una i aceea1 cause,
Intre aceleakil pers6ne, In
acelea0 calittiti i en acelea0 mijlce, se vor Jude-
ca de Curtea de casatie,
potrivit legel acestelCurtT.
GAP. XVII.
R6spunderea judealtorilor cdtre prigottil6rele 041.
305. JudectitoriI se pot

urmAri :
1) Dace, se pretinde di
In timpul cercettirel sal
judeatel pricineI al lucrat en viclequg sail ail

fost mituitl;
torI;
306. Este titgadii de
dreptate, ce,nd judecAtoril
nu voesc a se pronunta asupra uneT corer!, sati a

judeca pricinile earl sunt
In stare sal la rind a se
judeca.
$07. Tfigada de dreptate se constate, cAnd, dupe
done cereri fAcute do par-
tea interesatli, la ate treI

oile eel putin, judecitoril
striruiesc In nevointa lor
de a respunde sal judeca.
In urma cererel a doua,
judecAtorul se pete nrmAri.
UrmArirea contra
judecAtorilor de ocol qi In
contra judecAtorilor tribu-
nalelor de judete, se va
face la Curtea, de apel de
de care el tin.
UrinArirea contra
judecAtorilor de Curti se
va face d'adreptul la ' Cur-
tea de casatie.
Desfiintat.
In cererea ce partea vitte,matii va face, nu
va Intrebuinta nimio injuros In contra judecAtoruin! ce voiesce a urinfiri,

sub pedepsA de a i se Inapoia cererea.
Instanta va Incuviinta
dupe aceste, cerere Infil-
www.dacoromanica.ro
XLII
Modificarea legal de preceded. &mild (Art. 312-321)
tisarea judeclitorulul urmrit

sa.
Desfiintat.
Desfiintat.
Pin& ce se va da
hotiirlre des&virsitii a-
supra urmfirirel, judec&to-
rul urmarit nu va putea

lua parte la judecata ce
partea urmiiritre,
At, sa rudele de sus sari
de jos, vor avea la tribunalul sail Curtea din care
urmfiritul face parte.
Ditch, dupe Infliti-
sare, urmirirea nu se gliseam+ intemeiatii, partea

ce a urmfirit se va osandi
la o amend& de la 300 la
600 leI si la alte despilgubirI cfttre urmhrit.
CARTEA
Canine de apel.
CAP. I.
Dreptut de apel.
Pa rtea nemultumi-
tii pe hotfirirea unui tribunal, data fat cu

tile satt In lipsi, 111W
pe care acel tribunal

nu o putea judeca In cea
din um& instantit, se va
putea porni eu apel la Cur-
tea apelativi.
Apelul va fi isclit de
apelant, sa0 de Imputernicitul s eu procurit ce
se va alatura /a dosar In
copie.
Apelul iscalit de alt&
persnit va putea fi ratificat In termen.

317. Partea care a dat
multumire !marls& pe o
hot&rire, sail a executat'o

de bun& voie, nu mal are
dreptul de a o apela.
Partea care a executat
hotfairea tribunalului in
parte, va avea dreptul a
apela pentru cele-alte
capete din dispositivul hotiirlreI neexecutate.

Termenul de apel
va fi de don& lunl pentru
hotfirirI date, fie fat& cu

pfirtile, fie in
Acest termen va curge
din Ohm primirel botarirei, potrivit art. 74 si 76
al acestul cod.
Dac cererea de
opositie s'a respins, fie ea

nesustinuti, fie ca neintemeiatil, termenul de apel
va curge din (liva hotfirl-
rel prin care s'a respins

opositia.
Acela care va 11sa srt tre& acest termen

f&rit a apela, va perde dre-
ptul de apel.
Termenul de apel
se suspend& prin mrtea
condamnate.
Se va face o nou& comunicare colectivit a hotarlrel la domiciliul deschidereI succesiunel, pe
numele mostenirel, fill% a
arlita numele i calitatea

fie-c&rul mostenitor.
www.dacoromanica.ro
Modificarea legel de proceduril civil (Art. 322-326)
O asamenea comunicare
colectiva se va face i
prin 4iarul de publicatil
oficiale din localitatea domiciliulul motenirel i In

Monitorul Oficial.
Termenul de apel va re-
Incepe a curge din qiva

publicatieT hotarlret
Daca motenitoril sunt
Inca in timp de a face inventaria i a delibera, re-
inceperea termenulnl de
apel va fi din 4iva comaniciirel hotarireI catre tutore, curatore saa consilia
judiciar.
Apelul prin sine insuO
nu constitue un act de
primirea motenirei.
In contra nevarstnicilor, inter4iilor i celor pu1 sub consiliti judi-
ciar, termenul de apel va
incepe a curge din giva

comunicarel hotarireI ca-
tre tatore, curatore sail

consili judiciar.
In contra hotarlrilor premergat6re, date

Inainte de judecarea fondului, nu se va putea face apel dedil de odattt cu
hotarirea asupra fondului.
Vor fi supuse ape-
luluI i hotarlrile carI se
sunt date In cea

din urma instan, cand
(pe c
ele s'aa dat de judecitorl

carI nu putean sa. judece
de cal, In Intaia instanta.
Nu vor fi primite ape-
XLIII
lurile In contra hotaririlor carT sunt in cea din

urma. instanA de i ju-
decatoril n'aft is acsta,

sat ala (lis ca, sunt In Intaia instantit.
Desfiintat.
CAP, n
Formele i efectele apeluiui.
Apelul se va faee
prin petitle Indreptata ca-
tre Curte, pe tanga care
se va alatura copie de hotarirea sati dispositivul

hotarireI apelate..
Petitia va coprInde numete, pronumele, profesia
qi domiciliul apelantuluI
al paratulul, precum
mijlacele de &pe!.
Dac apelantul voiesce
a se sluji i de alte acto
dar de cele depuse in
dosarul tribunalului, va
trebui sil, le depue la gref o-datft cu apelul, potri-
vit art. 70 din acest cod,

fitc6nd vorbire despre acsta In apelul stlt.
Intimatul este i
Indatorat ca, In termenul
ar5.tat de art. 72 din acest
cod, sit depuie prin grefft
actele, daca va voi a se
folosi de acte non( In apel.
Presidentul va primi
va ordona Inregistrarea a-
pelului, iar termenul de

Inf54iarea pitrtilor 11 va
fixa dupe plata taxel cita-
Olor s afi dupe ce se va,

alfttura actul de sfixttcie.
www.dacoromanica.ro
XLIV
ItIodi carea legel de preceded( eivilit (Art. 527-555)
In conditiunile mal sus

aratate apelul se va putea
da si presidentulul tribunaluluI care a judecat pricina,saa InlocuitoruluT sea .
In acest cas, apelul, Impreunii cu dosarul causei,
se va Inainta, cat mai In

graba, primului president
al Curtel respective.
In apel nu se va
face niel o non& cerere,

care nu s'a ficut la Intilia
instant& eat% numal de
compensatie sail cererl car!
servesc ca mij16ce de aparare la actiunea principala.
Nu se va putea schim-
ha In apel niel causa, niel

obiectul pricinei i niel
ca lita tea partilor.
Se va putea Ins& cere
In apel dob601, veniturT
de ori-ce fel si ori-ce alte
despigubifilntOmplate du.
pe judecata de la Intaia
instanta, sat din causa
judectsteI in apel.
Desfiintat.
Perimarea apelu-
lul are de efect a da ho-
tarirei apelate puterea lucrului judecat.
and Inteo Curte
de apel se vor impri parerile, se va cherna un alt
judecator si se va pleda
pricina din noa.
In cas de lipsa de ju-
decatorl, se va putea cherna unul din advocatil in-
scrisi In tablou, aflati In

sala de sedinta
Dim& se vor ivi mal mult
de (loud parerI, cei mal

putin la numar se vor uni cu parerile color mal
multi
Cele aratate in aliniatul
5 de sub art. 117 din acost cod se aplica si la

Curti.
Desfiintat.
$32. nte procedurile
dovedit6re Monte la Intaia
instanth, se vor putea fa-
ce din no& In apel, daca

judecatorii le gasescgresite saa nelndestulatre.
Curtea va putea asemenea incuviinta orl-ce alte
m6surl si probe carl ar

putea lumina pe judecitorI.
Tate cele-alte randuell prescrise pentru tribunalele de Intaia instant& se vor aplica si la Curti.
Curtes va putea
confirma sati schimba, In

tot sail In parte, hothririle
apelate.
Cand se face apel
contra hotarlrei prin cara
Intaia instant& s'a declarat incompetinte, dacit instanta de apel gasesce apelul Intemeiat, va schimba hotarirea apelatii i, declarandu-se competinte, va
judeca pricina In fond.
Dach Ins& Inthia instan-
ta se va fi declarat com-
www.dacoromanica.ro
Modificarea legal de 'procedurit civilit (Art. 336-343)
petinte, iar judecata In a-
pel va 00 ea era incompetinte, reformand bon,rlrea apelatit, ea va arata

instanta competinte, eftreia II va tramite pricina
XLV
CARTEA IV.
Dempre arbitri
CAP. I.
Numirea arbitri/or.
spre cercetare.
336. Desfiintat.
837. Desfiintat.
Persnele carT ab
liberul exereitiu al drep-
obtine Inainte de judecata

apelnlul, prin vsebita ce-
decata pricinilor lor.
33S. Partile vor putea
rere data o-datit cu ape-
lul, suspendarea In tot sab

In parte, dupft Impregiurail, a execdtieT provisorie, sea supunerea pftrter
protivnice la dare de cantle, cftnd ea fusese soutitit de asemenea cantle.
Asemenea partea care
nu va fi obtinut exeoutia
provisorie, coma la trait-
ia instanta, o va putea
me In apel, tot inainte
de judecata apelnlul.
J udecatoril
a pretui nd
casul, vor hotarl dupe as

cultarea partilor, Hate de
urgen.
Hotiirlrea va fi data fft-
rii drept de opositie, cu
drept de recurs In casatie In termen de 15 qile
de la data pronuntareI hotarlrel.

Hotarlrea CurteI de casatie va fi asemenea fitra
opositie.
turilor lor vor putea sii,

reguleze prin arbitri ju-
Nu vor putea
fi
supuse la arbitriI cestiile

de stare civilii, desparteniile qi tte drepturile asupra carora legea nu per-
mite a se face transactie.

Arbitril se vor numi de catre parti prin act
Inscris, autentificat de tribunal.
Pot fi arbitriT orT-ce per-
One capabile de orl-ce nationalitate.

Compromisul sail
actul prin care se numesc
arbitri, va arata, sub pe-
dpsa de nulitate, numele
arbitrilor 0 contestatiile
nftscute, sail ce s'ar putea
nasce, 0 pe earl arbitril
a a le judeca.
843. Judecata arbitrilor
se va termina la epoca aratatift In compromis; lar
daca acesta nu coprinde
niel un termen, sab (lac
termenul nu s'a prelungit
printr'un act iscalit de partl
0 Incunosciintat tribunalului, Insarcinarea arbitri-
lor nu va tine mal mult
www.dacoromanica.ro
XLVI
Modificarea lega de procedurA civil& (Art. 344-353)
de cincl lunl de la data

constituirel tribu nalulul de
arbitri.
344. Partile vor putea

renunte la apel prin
compromis.
Daca lusa arbitriI sunt

chematl a judeca uft priGin& care este In cerceta-
rea une' Curti, judecata
lor va fi tot-d'a-una defi-
nitiva.
845. Arbitril se pot recusa pentru cause ivite

urma numirel lor, si atunal el se pot recusa pen-
tru aceleasI cause ca
judecittoriI.
Recusarea se va judeca,
In cas de neintelegere, de
tribunalul care a autontificat compromisul.
In timpul functionfirel lor,
arbitril nu se
pot revoca de ct prin
consimtimantul
tutulor
partilor.
Daca num6rul arbitrilor este cu so t voturile se Impart pentru darea hotarlreI, el vor numi
un super-arbitru, daca. sunt
Indreptatitt la acsta.
Daca n'ah dreptul de a
numi un supra-arbitru, sati
deca uft pricina ce era la

acea Carte.
CAP. II.
Cercetarea procinet inaintea

arbitritor.
Fie-care din partI
va da arbitrilor actele, documentele i memoriile ce
va fi avnd, In termenul
arfttat In compromis, sati,

In lipsa uneI asemenea clause, in termenul insemnat
de arbitri.
Uft-data ce acest termen
a expirat, arbitra vor judeca dupe actele si memoriile ce vor fi avnd.

3-19. Pftrtile vor avea
dreptul a se apftra prin
graia inaintea arbitrilor,
prin ele fusile sal prin pro-
curatori, In termenul Insemnat de arbitri.

Arbitril vor putea
Incuviinta in terogatoriu
partilor i orl-ce masurt
pregatitre, ad se
pot,
face si de judeca.torI.
Juramntul Inaintea arbitrilor se va s6virsi
potrivit art. 240 si urma.
toril din acest cod.
CAP. III.
avOnd acest drept nu se
Hotartrea arbitrilor.
el se va numi de presi-
tarlrea cu majoritate de
Inteleg asupra numirel tul,
dentul tribunalulut care a

autentificat compromisul,
saa de presidentul Cartel
de apel, daca arbitrit, ju-
Arbitra vor da ho-
voturI.
In cas de Impartala a parerilor, superarbitrul se va pronunta du-
www.dacoromanica.ro
Modificarea legel de proceduri civilS (Art. 854-360)
pe ce va fi ascultat pe
XLVII
luT care a antentificat setul de compromis.
sati va fi citit numal actele lor, clacil nu

s'a fficut i apkrare prin
Actele de cercetare se
vor putea reproduce In
uni cu una din prtrerile
re cas nu vor mal trebni
Super-arbitrul se va
arbitrilor, sail va putea fa-
ce a se schimba In tot
sat In parte pfirerea Cu
care se nnesce.
Prtrtile vor putea, prin
bunk Intelegere, sil Indrituiascrt pe super-arbitru
sil ja parte la cercetarea

pricinel Impreunk, cu arbl-
tril i skdea hotkrirea nitdal& cu el.

/WEI& indrituire va trebui sil fie aratatit in chiar
actul de compromis.
304. Super-arbitrul va
avea tot-d'a-una opt dile
de la numirea sa spre
da hottirlrea, chiar clack
termenul compromisulul
s'a sfArpit.
Arbitril vor da hotrtfirea lor Intemeiindu-se
pe lege, afar& numaT and,
prin actul de compromis,
vor fi indrituitl a judeca
numal dupe cugetulei chibzuirea lor.
Acsti hotkeire se va
alcittui ca i aceea a ju-
deatoril or.
Hottirtrea arbitrilor, Imprennti cu actul de
compromis i actele de
cercetare, se vor Inainta
In trot gibe de la data hotitrirel la grefa tribunalu-
practicaua hothrlrel,In ca-
fi alfiturate la hotlizire.
Hotrierea arbitrilor se va comunica prigonit6relor prtrtT, dupe cererea celuT interesat, po-
trivit art. 137 din acest

cod.
Hottirlrea arbitrilor se va investi cu titlul

executoriti, dacii pfirtile al
renuntat la dreptul de apel prin compromis, In

virtutea unel incheierI a
tribunalulul la care s'a depus hothrIrea.
Incheierea se va trece
In josul originalulttl.
Titlul exeentoriu se va
pune pe copia hottirlrel
arbitrilor el se va da Ortel er4tiglitt5re.
Inaintarea /marl-
reT arbitrilor (art. 356), co-
mnnicarea copiilor atre
prtrtl (art. 357), investirea
cu titlul executorib (art.
358), se Tor face la sectia

respectivii. a Curtel de a-
pel, and pricina ce s'a
judecat de arbitri fusese

lnaintea Cu rt el.
Hotkrirea arbitrilor, investiat cu titlul executorin, are efectele ho-
tartrilor judeatoresel
se execnti In acela91 chip.
www.dacoromanica.ro
Modificarea legal de proceduri civil (Art. 381-370)
XLVIII
Hotiririle arbitrilor se dan fth drept de
asupra unor cestiunI carl

nu fusesera supuse arbi-
Ele nu sunt supu-
Daci pretinsa hotalire s'a dat de unit arbi-
opositie.
se la apel dacit pricina

este de naturil, a fi judocat& In cea din urma, in-
stan t& de catre tribunal.

$63. In cele-alte casurI,
hotarlrea ' arbitrilor este
supusi la apel, daca par,

tile n'ati renuntat la acest
drept prin compromis sail
prin act formal posterior,
Apelul In contra
hotaririlor arbitrilor se va
da In forma i termeniI
hotarlt1 pentru hot:11.11.Ra
tribunalelor.
Hothrirea arbitrilor va fi supush la contestatie i revisuire In casurile i modurile prev6lute

de lege.
Contestatiile i carente
de revisuire se vor judeca
de instanta care a pus titlul executorid, sail de Curtea la care fusese pendinte pricina supusa. arbitrilor.
Se va putea care
nulitatea hotarireI arbitri-
lor la instants care a au-
tentificat compromisul:
Daca aceia co a dat'o n'aii primit ui asemenea Insarcinare de la 041;
Daca arbitriIs'aii pronuntat dupe sfrairea termenuluI arbitragiulul;
3)Dach hotilrlrea s'a dat
trilor ;
tri, nelndrituitl sa judece

In lipsa celor-altI;
Dad, este vorba de
casurI pe carI legea opresee a se judeca de arbitri.

Desfiintat.
Inslircinarea arbi-
trilor Incetza prin pro-
nuntarea hotilrireI lor.

369.Arbitragiul mal Incetzil, Inca, Sara de alta
lnvoire:
Prin sfrqirea termenulut insemnat In cornpromis, sail prelungit de
partT, orI prin sferirea
termenululprevalut la art.
343 din acest cod, ch,nd nu
a fost alt termen Invoit;

Prin revocarea arbitrilor cu consimtimantul
tutulor partilor;
Prin mrtea, recusarea orI demisia unuia din
arbitriT;
Prin m6rtea uneia

din partI, and moteni-
toril s6I Orstniel i capa-
bill nu voesc sa se mal
judece cu arbitri.
370. Arbitril earl, dupe
ce att primit, se las faril
cans& bine-cuvAntata, sati
nu voesc sit judece, pot
datl judecateI pentru

tagada de dreptate, pofi
trivit art. 306 i urmato-
www.dacoromanica.ro
Modificares legal de preceded civili (Art. 371-375)
ril din acest cod, ai condamnatl i la despagubie

catre partI.
CARTEA V.
Despre executares RUDA

GAP. I.
DIspoei(iura generale.
Sectia L Talurile aortae pentru executarea alga.
371. Executia snit& se

va urmari:
In virtutea unel hotarie judedttorescl;
In virtutea unuI titlu
executoria.
372. Hotaririle des5vir-
qite pronuntate de tribunale se vor execute prin

mijloeirea lor.
Daca hotarlrea desavirit este a une! Curti, ce-
rerea de executare se va
lndrepta la acea Curte, ca-
XLIX
vaclut de art. 135, earl
de hotaririle pregatithre
qi de hotherile executoril
provisorit, car' se execua i faril, titlul executo-
ea.
Hotaririle judeert-
toreseI date in tarl straine nu se vor putea executa In Romania, de cat

dupe ce tribunalul, In al
caruI ocol vor avea a se
executa, va Incuviinta prin-
Wu& sentina investirea
lor cu titlul executoria, in

urma citare! partilor.
Acsta, investire nu se
va putea incuviinta de cat
daca aceste hotarle aunt

date de tribunalele competinte F,;i stint rmase definitive, dacrt nu se calca
legile de ordine publica,
ale Romaniel, i dad+. batre amanduoa Statele este
re o va execute prin tri-
reciprocitate de executa re.

Titlul executoriti
va face de catre agentil
tentice, potrivit art. 20 din

legea autentificare!.
bunalul care a judecat In

int8ia instanta.
Executarea atat la tribunale cat qi la Curti se
de executare alaturap pe
langa tribunale O. CurtT,
potriv it regulamentaluI 1 or
:Ocu plata Insemnatft prin

tarife.
373. Niel uft hotarlre a

tribunalelor sail a Curtilor nu se va putea execu-
te de nu va fi investita
cu titlul executoriai pre-
nu se pune de cat asupra

hotaririlor earl ati ramas
definitive i a actelor auActele autentificate de
consulatele i legatiunile
romane din strainatate se

vor putea investi cu titlul
executoriti de tribunalul
domiciliulul uneia din par-
tile partae la actul au-
tenth).
Dad, niel una din WO

nu ati domicilia In tra?
www.dacoromanica.ro
Modificarea legel de procedurA civil& (Art. S76-3S2)
titlul executoria se va putea Incuviinta de tribunalul Ilfov.

370. Sunt hotarIrl desavIrsite orl-ce hotarirl date
dupe chemarea plirtilor:
sum& nelamuritit, urmaririle se vor amana panii
pel;
379. Executia silitit se

Intinde asupra tutulor bu-
De uit Curte de a-
De un tribunal And
el judecit In cea din urmit

instanta;
De un tribunal care
a judecat In Intala instan-
mal intaitt se va face lichidarea.
Seca II.Persnele fi bunurile

supuse emeautdrei suite.
nurilor miscatre si nein iscatre ale datorn icu I ul,
afar& de exceptiile admise
0, daca partile ali lasat
de lege.
080. Desfiintat.
sail a hint sit se perime
Sectia III. Ctind se pte exereita exeoutia sail&
sa trcit termenul de apel,
judecata la Curte;
De asemenea hotiirl-
rile date In lipsa, daca

partea judecatrt In lips&
n'a facut opositie in termen, sati dad, i s'a perimat opositia, si hotitrirea
nu mal este supusit apelulut
877. Pe cand nit !iotarlre definitiva se afia In
curs de a se judeea In con-
testatie, sail In urma cererel de revisuire, ea are

Inca puterea lucrulul judecat p&na ce se va Inlo-
cui prin ua alth hotarlre.

378. Niel nit urmarire
asupra bunurilor mobil'
sail imobill nu p6te avea
lee de cat In virtutea unul titlu executori9, sat' a
unel hothrirl date cu exe-
cutie provisorie, si pentru

uit datorie certa si Uchida.
Dacit datoria consista In
Child printeuit ho-
Mere s'a dat un termen

de platit, executarea nu se
pate face pitnit la sosirea
acelul termen.
Cu tate acestea,
partea care a castigat va
putea, si Inaintea sosireI
termenulul, sit crit eXecutarea hotfirlreI:

Daca, datornicul a
fugit;
Daci datornicul risipesee averea sa miscatare
ti nemiscatre;
e) Daca altI creditorI e-
xecutit alte hotitrIrl asupra avereI sale;
d) Dae prin fapta sa
el a micsorat asiguritrile
date creditorulul sail, sa9
n'a dat asigurarile promise orl Incuviintate, Batt e-
ste In stare de insolvabilitate de obste cunoscuta,
www.dacoromanica.ro
Modificar ea leget de proceduri civilS. (Art. 383-392)
In casurile aritate
In articolele de mal sus,
instants, care a investit
hotttrirea cu formula exe-
cutorie va hotitrl de urgenti, dupe ce va cita pe

041 In termen scurt.
In casul cAnd datornicul a fugit, citatia i se va

da la ultimul domicilitt.
Hotiririle ce ea si
se execute provisoria eu
dare de cautie, nu se vor
execute mal Inainte de a
se da cautia.
Niel ni executer()
nu se va putea face Inainte de ora opt diminta
si dupe ora sse sra.
Exeeutarea inceputi va
putea continua In acea
sea in glilele urnait6re.
Executia siliti nu
se va face Duminicile
srbitorile legale sea nationale prevtitylute In legea
vacantelor, afar& de casurl urgente, dupe o anume Incuviintare a presidentuluI tribunalulul sea
CurteI care a dat ordinul
de executare.
Niel uli. hotirlre
sati titlu executoriti nu se
va putea execute, de cit
numat dupe ce se va fi
incunosciintat datorniculuI ui-dati cu somatia

comandamentul.
Cu eel putin o cji
lnainte de orI-ce executie,

agentul ce are srt execute
LI
va face nii somatie dator-
nicului, la care se va alitura $i copia titlulut ce

se executtt.
Daca creditorul a
lisat si trcit un an de
la somatic, fir& a execute,
el nu maI pote execute
de cat dupe o noutt soma-
tie de executare, la care
nu mal trebue aliturat
titlul ce se executi.
In cas de contestatie la
executare, termenul de un
an va Incepe a curge de
la data hotirirel prin care
contestatia este definitiv
j udecati.
Cele dou articole
de mal sus n'u se aplici

In casurile and legea Ineuviintztt executarea fir&
somatie.
Asemenea nu se va no-
tifica datorniculuT, nicl so-
matia, niel hotirirea sea

titlu, eind executarea se
face potrivit art. 382 din
acest cod.
Ctilcarea art. 384,
385, 387, 388 si 389 aduc
anularea executiel.
Sectia W.Peatru primirea
cau(tei.
Hotirlrea care
pe ult parte ca stt
dea uti, cautie, sati un ga-
rant, va arita i termenul cand si se aduci acea

cantle, sal si se Infitiseze acel garant.
www.dacoromanica.ro
Modificares legal de procedurA civilfi (Art. 393-400)
LII
393. Garantul se va In-
flitia InainteajudecrtteT In
edintrt. publica, fat& Cu
t6te pkrtile, salt In lipsa

lor, daca ati fost chemate
formal.
Judecata va primi pe
garant clack solvabilitatea
sa va fi de obte cunoscutk, sari clack se va do-
vedi cu acte.
39-1. Partea protivnick
va putea sk conteste solvabilitatea garantuluT i
judecata va apretui de urgentk.
Dack se primesce
cautia sati garantul, actul
care le primesce va fi executoriO, cu tot dreptul
de apel sat opositie.
Garantul fiind pri-
mit, va face lnaintea judeclitel declaratia ch primesce a garanta.
Acstit declaratie se va
trece In procesul-verbal al
qedinteT.
Din momentul acesteT

declaratil, el va fi supus
la tte consecintale ce aduce garantia sa.
Sectia V.
Execufia in contra
snoqtenitori/or.
and datornicul a
murit, lisind numal mcltenitorl vOrstnicI, executia Inceputa asupra bunurilor sale se va continua
in contra lor opt oile dupe ce printr'o notificare sit
fost Insciintatl In mod colectiv la ultimul domiciliti

al defunctuluI.
Child Intre moOenitorT
sunt nevOrstnicl, executia
Inceputit se va suspenda
pink la alcatuirea representanteI lor legale, care
se va face prin mijlocirea
tribunalulul cat se pte de

grabnick.
Dack executia nu
Incepuse Inc& la mrtea
datornicului, hotfiririle i
titlurile executoril nu se
vor putea executa In contra moqtenitorilor, sub pedpsit de nulitate, de ckt

opt One dupe ce ti s'a flicut uk, IncunoqUintare co-
lectiva a acelor titlurI saii

hotitrirl la domiciliul deschiderel succesiunel, pe
numele xnoqtenirel, /Ark a
se arrtta numele qi calf-
tatea fie-cirul moqtenitor.

Seca VI.Contestafii asupra
execu(iei silite
$99. OrT-ce executie si-
IRA se pte contesta de
interesatl salt vitt6map prin executare.

400. Cererile incidente
0 tte contestatiile carT
s'ar ridica asupra executiel suite, sail Intre plirtl,
sa0 de catre ceI de al treilea interesatl, privitre la
Intelesul, Intinderea i aceT
plicarea dispositivuluT hotfirftrel ce se executh, se vor
www.dacoromanica.ro
Moditicarea legeI de preceded. civilit (Art. 401-406)
Indrepta la instants care
a Incuviintat titlul execu-
torit.
Tte cele-alte incidente

sail contestatil, ce s'ar ridica asupra urmarirel In-
de
la data pronuntareT
sentinteT sail decisiel.

40$. Contestatiile In materie de executarT suite se
si, se vor Indrepta la
vor putea face In tot timpul cat va tine executarea.

Uft-datft ce cel din urm
artico/ vor coprinde pe
mi niel o contestatie asupra executarel.
instanta care executtt hothrlrea.

Cererile aratate In acest
larg motivele plangeret,
iar actele princinel se vor

depune de u/1.-data cu ce-
rerea la grefa instante)
respective, potrivit art. 70

din acest cod.
Partile se vor cherna In
termen scurt i judecata
asupra contestatiel sah incidentelor se va urma de
urgen, cu preclidere asupra tutulor celor-alte

pricini, fara. drept de opo-
sitie pentru cet judecatT
In lipsa, la orl-ce instanta.

Judecata va putea,
dupe Infittiare, sh, sus-
pende sat) sa lase executarea cu sati fara cautie,

fixata de instanta judecatorsca. Executarea se va
putea suspenda In casurl
urgente chiar i inainte
de orl-ce Infatiare.
Termenul de apel
In contra sentintelor tri-
act al executareT s'a sevIrOt, nu se va mal pri-
Cel din urina act de
executare este Inchelerea

pe care tribunalul va trebui sa o fack. rara citarea
partilor, Indata ce va primi procesul-verbal de executare, constatand s6virirea executhrel.
urt hotarire jude-
catorsch, care nu s'a exe-
cutat In timp de 30 an)

de la data sa, nu se va
mal putea executa si va
perde puterea lucruluT judecat.

Partea care va cli-
dea In contestatia sa a-
supra executhreT, va fi supusft la despagubirT ce va

fi pricinuit prin Imepdicarea executarei i la plata uneT amendl de la 25 WWI
la 500 le) In casurl de

vditi rea credintft.
CAP. II.
teT de apel, date In ase-
Exectaarea si1it4 asupro /mum-nor misedtdre

Sectia 1.Bunurite miee4t6re
cidente, va fi de ua luna
Nu se vor putea
bunalelor, i eel de recurs
In contra hothrarilor Curmenea contestatiT said in-
cari nu se pot uroutri.
www.dacoromanica.ro
Modificares legal de procedurit civila (Art 407-408)
LIV
urmari si vinde pentru r!-
ce fel de datorie:
Lucrurile trebuincise
pentru culcatul datorniculul si famine! sale care
traesce Cu dinsul In casa;

Vestmintele cu earl
sunt acoperitI sail earl le
slujesc
la trebuinta de
fie-care oi;
Armele, echipamentul si Imbracamintea militarilor ;
lenele si portretele
de familie.
407. Nu se vor putea

urmari si vinde, de eat
numaI In lips& de alte
bunuri si numaI pentru
datoriT de alimente, de
chiril, arendI sail alte cremate privilegiate asupra

mobilelor, urmat6re1e obiecte:
rat;
Instrumentele de a-
Animalele, semintele
si ingrasamintul destinat
pentru cultura plmintuluI;
Fina, malaiul si alte

micl producte trebuit6re
pentru hrana datornicului
si a familieT sale In timp
de o luna;
0 vacii, sail do'l bol,
sad duct capre, Bah patru
rImittorI, sat ytece ol, dupe
cum va alege datornieul;

Tot nutretul trebui-
tor in timp de o lun5,

pentru hrana animalelor
ce nu s'ati urmarit;
Uneltele lucratorilor
si mesterilor;
Masinele In lucrare
si instrumentele trebuinci6se pentru exploatarea
uneI fabricl sail industriI;
Carul sah caruta, sacaua si alte asemenea unelte de munch;
Stupil cu miere, gindacil de mrttase, frundele
de dud; pe timpul ores-
eereI lor;
InstrumenteIe sah
cartile trebuinci6se pen-
tru sciinta, arta sail profesia ce practica sah exercitit datornicul.
urnahri si sechestra, de
cat numal pentru datoril

de alimente, de chirii sail
alte ereante privilegiate
asupra miscatrelor, urmit6rele:
Sumele sail pensille
earl s'au dat de judecata
sail cart s'ati daruit, orI
s'atlegat datorniculul sub
titlu de pensie alimen-
tea;
Rentele viagere cad

s'ah diruit datorniculuI
sub conditie de a nu se
putea urmari.
Mud acestea se vor urmarl si sechestra, la casurile exceptionale arlitate
mat sus, judechtoril pot

si fixeze ce parte dint.%
Insele cat& si se urm5.rase& sail A se sechestreze.
www.dacoromanica.ro
Modificarea legel de procedurl eivilit (Art. 409.-415)
Pensiile de retra-
gere, recompensele Rationale i lefile eclesiasticilor, militarilor i tutulor

functionarilor platitl de
Stet, district sail comuna

nu se pot ceda niel in total, niel In parte. Ele nu
se pot urmari de cat pang
la o treime pentru dato-
riI catre Stat, penalitatI

prevalute de lege, precum si creantele privile-
giate prescrise de articolul 1729 codul civil; pana

la jumatate In ce privesce
plata dotel legiuitel soti;
i alimentele acordate de lege atilt sopel, cat i copiilor.

precum
Cesionaril de pensil, cu
titlurl anterigre legel de
la 1 Martie 1881, pot care

restituirea capitaluluT numarat, cu a luI legal& doobtine despagu-
hires lor prin urmarirea

pin& la q treime a pensiel.
Pentru militarI
rirea se va putea face pia
la o patrime pentru orice datorie.
Este nula od-ce
urmarire sail cesiune

cut& In contra prescripfati.
tiilor
Sectia II.Urmdrirea bunurilor
miecdtre ce se Oil in poaegis; datornicului.
Urmarirea bunu-
LV
rilor mischt6re, corporale
sad necorporale, earl se
aft& In posesia datornicu-
lul, se va face prin agentiI ce aunt alipip pe ling&

autoritatile judecatorescI,
fie-care in ocolul sari, si
dupe rinduelile stabilite
pentru acsta de catre
president.
Presenta unul comisar de politie sat' aju-
tor al WI, i, In lipsa lor,

a primarulul sat a ajutorulul sail, va fi necesara,
sub pedpsi de nulitate:
Dacii usile datorniculul sunt Inchise si nu
voesce a le deschide;
Daca nu voesce a
deschide camerile sati mobilele ;
Dec& debitorele lip-
sesce si nu este, spre a'l

representa, nicI o ruda
locuind cu dinsul.
418. In aceste casurl,
o-data ce casele saO mobilele s'aa deschis de catre debitor, sail, nevoind
el, or! In lipsa luT, de catre agent, presenta comisarulul, a judecitorulul de
plasa saa a primaruluT se
va putea suplini prin dol
martori majod.
Camerile i mobilele se vor deschide trep-
tat, pe cat se va face si

Inscrierea lor In proce-
sul-verbal.
Creditorele va pu-
www.dacoromanica.ro
LVI
Modificarea legal de preceded. civill (Art. 416-4.23)
tea s nu fie fat& la lu-
face mentiune despre a-
rase singur, sah fat& cu
Custodele asedat
pentru pazit cat& si fie
art. 410 si 411, va forma
fi insusT datornicul, vre-un
crarea -urmilrirel.
410. Agentul judecfitopersnele Insemnate In
Indati un proces-verbal
care va coprinde:
Enuntarea titlului esecutoriu In virtutea cfiruia se face executiunea;
Ariltarea creditorulul
pentru lucrurile ce a cerut a se urinfiri, clack asemenea cerero s'a ficut;
Numele, pronumele
domiciliul piirtilor, al
agentuluI, precum si al
altor pers6ne earl vor fi

fost fatil la urniftrire;
Somatiunea verbal&
frteutil debitorulul ca
plktsci, precum
rs-
punsul lul (lac& a fost fatil;
Descrierea obiectelor nrinfirite i artaarea

num5rulul i calithel lor,
Po c5.t se va pntea;
Ar5,tarea loculuT,
oreI cftnd s'a fficut
urmftrirea.
417. Acest proces-ver-
bal se va subsorie de agent si de t6te persnele

ce ail fost fat la urmilrire.
419. Indatii ce prom-
sul-verbal se va termina,
obiectele descilse Intr'insul se vor pecetlui, sail
se va pnne un custode
pentru paza lor, si se va
csta in procesele-verbale.
verstnic ; el nu va puteo
servitor al 855, sail rudil,
satt cuscru al ski pOn la
a patra spit& inclusiv, de
crtt atuncl and Insusi ere-
ditorul va consimti la acsta.
Nu se vor putea
aseza custodI de cfit pervine solvabile, earl se vor
putea supune si la dare

de cantie, dandu-se pre-
cidere tot-d'a-una acelora
carI se vor mitts de cre-
ditor.
Obiectele sechestrate nu
se vor putea strAmuta din
local uncle s'aii urin5rit
de cit cu voia judecEtto-
ruluI care a incuviintat

urinttrirea.
Custodele va avea
drept la o plat& ce se va
fixa de autoritatea judeclitorscrt.
Acst plat& se va lua

on precildere din pretul
lucrurilor urmfirite.
422.Cnstodele va fi r5spundkor de oil-ce pagubil
se va aduce creditoruluI
din causa negligentel sale,

putitnd fi, dupe impregiu-
rftrI, supus si la pedpsa

arrttatift de legea penal&
pentrn abus de Incredere.
423. CAM lucrurile ur-
www.dacoromanica.ro
Modificarea legal de procediera eivild (Art. 424-429)
mrite all fost puse sub
peceti, aceste pecetl se vor
pune de agentul judec5,toresc i de persnele a-
atate In art. 412 din acest cod.
Acola care, firft,
LV1t
agentului care a urmhrit,

va declara urmirith acstli
avere si de dinsul, si va
putea urmftri i alth avere
care nu ar fi fost deja urmtiritil.,
strica aceste pecetI; se va

pedepsi potrivit legeT penale, afarli, de alte des-
OrI-ce agent judechtorese va fi dator, sub

pedpsh disciplinar si de
despigubirt, ca, In 21 ore
dupe Intarcerea sa, si de-
condamna.
verbal Incheiat de dInsul
drept, va rupe satA va

pligubirI, la cail se pte
Incisa dupe pu-
nerea pecetilor saa ase-
Oarea custodeluI, agentul

judechtoresc va Iftsa o co-
pie de pe procesul sha
verbal In mftna datornicula saa la domiciliul

sha, precnm si o lista, de
obiectele urmhrite In mana
custodela dach, asemenea
custode exista. Custodele

va ischli de primirea lista
Originalul se va depune
la grefa autoritata a 'liareis hothrire se executh.

Agentul are, presentandu-se la locuinta
datorniculut, va glisi o alth
urmhrire nimia, si ave-
rea mischt6re sub pecett

saa sub pazi de custode,
dupe ce va lua copie
de pe procesul-verbal a-
fiat in mana custodelul

saa In mana datornicula
orl la domiciliul sha, va
face un proces-verbal aratand tate aceste Imprejurful, precum i numele
pila. la grefh procesulJa fata locula
Datornicul nu va
putea sh se Impotrivsch
la o urmhrire ce i se face
de d'A depunand valarea
ce I se cere la casa de depunerl set la administrafinanciar a judetula
tia financiar
Tot de o-dat el va fi
dator a da In n'Ama agentuluIjudec5,toresc, pe Mg& recipisa de depunere,

i petitia ciare autoritatea
judeatorscli respectivrt,
In care a& arate cuvintele

pentru carI el cere lucetarea sala suspendarea esecuti el.
Judecata va hotitri de
urgentri, potrivit cu cele
4ise la art. 400 i urmrttoril din acest cod.
In orl-ce alt cas,
urmftrirea se va termina,
rhmilind ca saeta In con-
tra d'Isla ea s'a %cut sh
reclame autorithteI competinte, potrivit celor dise

la art. 399 pan& la 405.
www.dacoromanica.ro
LVIII
Modificarea legal de praeadurd civflil (Art. 480-138)
CreditoriI datorni-
de dona saptaminT, niel In
tea sil, se Impotrivscil, la

executarea urmarirel, niel
la vindarea obiectelor. EI
data procesulul-verbal.
Ofind Iris& atta
oreditorul DIU i datornicul vor ere, termennl
cubil urmarit nu vor pu-
vor fi numal In drept a

se opune, pana la regn-
larea pretentieT lor, la dis-
tribuirea sumelor provenite din Andares obiec-
mal mult de o Inni de la
vIndreT se va putea scurta
Bah prelnngi.
Asemenea cfi.nd o-
biectele vor ameninta stri-
telor.
Acsta opositie a credi-
clicinne sati perire, autoritatea competintrt va pu-
antoritatea judecatorasca
scurteze termenul vind6-
torilor se va face catre

prin care s'a operat Andares.
&Ola III. sellare sat's

tafia bunurilor misodtre
urmarite.
In 36 ore el mult
dupe depnnerea procesnlul-verbal al agentulnI la
grefa respectiva, judecil.toral, In camera de chibzuire, va Insemna diva
locul ulule are si se faca
Andares obiectelor nrmiirite.
Acasta, vino:laxe se
va face Inaintea tribunaluluT de Intaia instanta.,

sati la fata looulul, sea In
locurile obiclnuite pentrn
Andar) publice, dupe Impregiurfirl.
Ziva vIndarel se va
Incunosciinta, formal datorniculra In persni sati
la domicilia.
VIndarea nu se va
putea face In mal putin
tea chiar din

re!.
oficia s
Vindarea se va
vesti Cu 3 dile cel putin

mal Inainte, prin anunturI
lipite pe strade, la uva
judecatorieT, la porta primariel saa la locul unde
se va face vindarea, preeran vi la alte locurl publice.
In revele unde snnt

jurnale, (tasa vestire se
ve face vi prin jurnale.
Aceste anunturl se vor
face prin grija agentuluI
ce a flicut urmarirea, sub
pedpsft, In ces de nenrmere, de o amendi de la
lel 60 la 2.000 lel vi alte
despagnbirl catre partile
interesate.
Daca, din cansa
uneT contestatil saii unel
InvoirT Intre 041, diva

vin4arel s'a amanat de
catre antoritatea ce are
a o efectua, se vor face
alto anunturl nonI, potri-
www.dacoromanica.ro
Modificarea legal de procedurfi chili (Art. 439-446)
vit articoluluT de mal sus,
cu trel 4ile ce! putin. Innaintea vinlrei.

433. Anunturile vor
coprinde liva, locul 0 ora
vimpreT, precum ai na-
tura obiectelor, ffirl alte

aminunte.
Costul acestor anunturT
se va Inainta de dare creditor In socotla lucrurilor urn:Arita.

In qiva publicat&
pentru vingare, agentul

Insiircinat cu urmirirea
va merge la locul uncle
se aflii obiectele, impren-
n& cu grefierul tribunaluluT, sat ajutorul sdti;

iar dac& aceste obiecte
sunt In alt& localitate, cu
comisarul sad cu prima-
rul local, sad au un ajutor al lor.

Agentul va ridica
pecetiile, sad va primi obiectele din m&na custodeluT, dacit a fost asemenea custode.
Va verifica starea ai
numdrul obiectelor dupe
procesul-verbal de urmi-
rire ai va da chitantit de
liberare custodelul, iar acosta va presinta to:Ste obiectele ce i s'ail lucre-
dintat ai sa cum i s'aii
Incredintat.
Dac vinOarea se va lace
In alt loe de cit ace's

unde se Onus obiedele,
ele vor fi duse la acel loc.
LIX
Ditch obiectele aii sit se

vin06. chiar In locul uncle
se an, se va face indatit

vin4area.
VIOarea se va
chise ai cu toba sad In
face publicfs, cu u0le des-
gura mare.
44$. Agentul judecii-
toresc sad un telal, in

localitatea unde se all&
telalT, vor propune &care obiect, arit&nd pretul, ai 'I vor adjudeca, In
aceeaT 4i, aceluia caro la
a treia strigare va da cel

mal mare pret, chiar crind
In lips& de alt1 concurentl
acesta a fost singurul doritor.
Licitatia se va face
pe banI gata, ai obiectul

se va da aceluia care is.
0 numdra pretal cu care
1 s'a adjudecat.
Dacfi acela carul i a'a
adjudecat obiectul nu va
num6ra pretul. de indata,
obiectul se va vinde ime-
diat din non,
intitiul
adjudecatar va rdspunde
scitderea ce va ei la a
doua vin4are, dupe constataren Melia de agentul
judecittoresc.
Numdrarea pret,uluT se
va face in fats loculuT.

Agentul de urmitrire va Insemna pe o listit
obiectele vIndute al pretul cu care s'a vindut.
Indati ce din va-
www.dacoromanica.ro
LX
Modificarea legel de procedurii eivili (Art. 447-452)
'rea avereT vIndute se
vor acopen i creantele reclamate i cele-lalte cheltuell ale agentulul, ale
custodelul, ale publicatiilor
i altele, se va curma b-
citatia, i datornicul 'T

va primi Inapol lucrurile
r6mase Bah prisosul pretuluI, de va fi asemenea
prisos.
447. Agentul de urmh-
rire va face, In Se-care
41 de licitatie, un procesverbal de cele urmate,
'I va ball atit el, ckt i
ceT-IaltT representatl al au-
torittitel publico de earl a

fost Insotit.
44S. Pretul eit din adjudecare se va incasa de
agentul judecAtoreso, care
va higriji da mal, nein-
tfrrziat sft depue la casa

de depunerT satk adminis-
tratia financian & a judotulul, Inaintfind recipisa

Indat cu procesul-verbal
de vInlare grefel respective.
449. Niel o cerere de

nulitate sat de stricare a
vInOreT nu se va primi In contra celuT asupra cfsrul s'a adjudecat
lucrul i cara a platit pretul, afar numaT de nu a
fost viclequg din parte-l.
Cererea piirteT vit6mate

va II numaT In contra ce-
luT ce a urmirit, sati a

agentuluI de urmtirire, orT
a celor-lalti oficerI publicT
ce ati esecutat, dupe imprejurtiri, In cas de rea
credinti sati neindeplini-
rea formelor cerute de

lego pentru esecutare.
Sectia IV. Distribu(ia preMui.
Din sumele evite

din vInqare se vor sclidea
mal Tutti cheltuelile de
urmlirire i de vInc;lare
alte creante privilegiate

ce s'ar arftta.
Restul se va da creditorului ce a urnArit.
Dad, Sus& ail fost i altT

croditorI ce ah fcut opunere la distribuirea pretulul vimprel i titlul lor
este recunoscut, pretul se
va Impfirti lntre creditorul ce a urmhrit i creditoril oponentI.
Dacii, este contes-
tape satt din partea datorniculuT, sati din partea
unuia din creditorI, su-
mole adunate 'se vor de,

pune la tribunal, care potrivit titlurilor Inffttiate,
va face tabloul de distribuirea pretulut
Acest tabloti se va
comunica In pers6nit sati
la domiciliul datorniculul
urnattrit i creditorilor oponentl.
Dacii In timp de 8 (lile
de la primirea acesteT comunictirl nu s'a flicut
o apunere, tribunalul va
www.dacoromanica.ro
Modificarea legel de procedurtt civill (Art. 453 458)
distribui pretul. Daca. s'a

facut opunerI, tribunalul
va judeca In termen scurt
asupra opunerilor, fax&
drept de opositie pentru
ce) judecatl In lipsa.
433. Termenul pentru

apel In contra hotarireT
de opunere la distributia
pretului va fi de 16 dile
de la data primireT e) sail
tasare' la domicilia.
fi de o luna de la pronuntarea hotarlreT instante)
de apel.
Cand filtre lucrurile urmarite ale datorniculuI se vor fi glisit sume
de banl, se va urma cu
aceste sume Intocmal ca
cu cele esite din %dudare;
iar din cele-lalte obiecte

se va urmari mima' cate
trebuesc, spre acoperirea
creantelor reclamate si
cheltuelilor urmate.
Sectia V. Urmdrirea gi poprirea bunurilor milc6t6re ale

datornicului, cari aula in
mina celor de al treilea,
OrI-ce creditor va
putea, pe baza de titlurT
executoril,
sil,
urmarsca,
si sil poprsca, pentru sumele coprinse In titlul sat,

sumele saa efectele dato-
rite datorniculuI sati de

catre un al treilea.
a) Orl-ce alt creditor,
a carul oreanta e consta-
LXI
tata, prin ad Boris neau-
tentic, va putea, de o-
data cu intentarea actiuneT, sil poprscli sumele

saa efectele datorite da-
torniculul BO de catre un
al treilea, put6nd fi supus
dupe aprecierea autorititte1 jadecatorescl, si la darea une) cautiT fixata de
dinsa;
b) Acelasl drept 'I vor
aves si creditoril carl n'ati

act scris, fiind lusa Inda-
toratl ca, o data cu cerorea de poprire si dovada

de intentarea actiunel, sil,
dea si o cautie de jumatate din valarea reclama-
tiel.
In casurile prevadute de
afiniatele a si b din acest

articol, validarea se va
face dupe ce reclamantul
va fi obtinut o sentinta
de fi n itivit.
Acstit poprire se
va face dupe o cerera ce
creditorul va adresa la
tribunalul domiciliuluI ce-
luI de al treilea san

datornicului.
al
In atas% cerero
se va arlita causa pe baza

duela se face poprirea si
suma creanteI.
45S. Presidentul, pe de
o parte, va ordona facerea poprireI prin agentul

judeofitoresc, lar pe de alta
parte va cita atat pe ce-
d'al treilea, &U si pe da-
www.dacoromanica.ro
LXII
Modifiearea legeI de proceded). civilI (Art. 461.1-4041
tornic, comunicAndu-li-se
taco se vor judeca prin o
OrT-ce parte interesatii,
datorniculuT urmarit va
putea interveni la judo-
si copie de pe cererea de
proprire odatii en citatia.
va putea face contestatie
la poprirea incuviintatit,
judeandu-se acstit contestatie Inainte de validare, potrivit art. 400 si urmlitoriT din acest cod.
La liva lnsemnacel d'al treilea poprit

va veni Inaintea jude-
cliteT In pers6nA Bah prin

procurator.
El va declara dacit da-
toresce suma ce se popre-
sce, cal este acea

pe baza de ce titlu, daca
maI este popritli si de al-
ti!, si clac& acea datorie este exigibil5,.
lar dacli s'a poprit si
alto efecte, el le va arfita

starea, calitatea i cu ce
titlu le tino.
In fine, el va rspunde
la orl-ce alte explicatil ce
'T va cere presidentul.
singurit hotArlre.
462. OrT-ce creditor al
cata de poprire prin o simplii, cerere, pfinli ce nu s'a
dat o sentint definitivti
asupra
463. Contesta-Vilo de
orT-ce naturii ce se vor face fie de cel d'al treilea
poprit, fie de datorniciT
popriti, precum si de cltre creditoril ce urmarese

sala Intre ei, Bah intre el
datornicl, se vorjudeca
de instanta investitit cu
cererea de poprire, potrivit regulilor ordinare.
Judecittoril vor putea ordona, dupe impregiuriirT, ea valorile poprite
sI se depuntt la casa de
consemnatie;
Hotiirirea data asu-
pra validitreT este ffirft

drept de opositie, supusil,
Dacii, se dovedeste
msI apeluluT In termen

de o lunft de la comuni-
tor, instanta va valida poprirea, condamnAnd pe
torit& de eel al treilea, se
cl tertiul poprit este da-
tertiul poprit sa patsc,

suma popriti creditorulul
propritor.
Dad . sunt mal mul-
te poprirl din partea mal
multor creditorl aT aceluiasl datornic, si pe aceeasT

valre al celuI de al t. ei-
carea eT.
464. Suma popritift, da-
va distribui, dupe scriderea
cheltuelilor, de cittre tribunal futre creditoril ce

ati urmitrit, In proportie
si dupe natura creanteT
lor.
Acea sumit li se va plati
In modul si termenil coprinsl in titlul constitutiv
lea, la aceeasT instan,

www.dacoromanica.ro
Modifioarea legei de procedurtt civili (Art. 4135-474)
al datorfeI celul de al treilea.

Daca valorile poprite sunt efecto mobile,
judecata va ordona vin-
darea lor si distributia pre-
tulul lor, potrivit cu cele

aratate la sectlile III si
IV ale acestuI cap.
Cel de al treilea ce le
tine va fi onstodele lor,
daca judecata nu ordona
alt-fe!.
Desfiintat.
CAP. HI
LX111
atores, Uta eu comisa-
rul, primarul me unul din

ajutoriI 861, sati In lipsa
lor, a duol martorT verstniel.
Agentul va lucra
potrivit cu cele prescrise
la art, 416, 416 si 417.
El va aseda ca cus-
todo al fructelor pe un
pender (jitar) de campurI

al comunel, sale pe o alta
persene din comuna unde
se Mili cele mal multe din
fruetele urmarite, eu pre-
adere lusa pe acela ce
Sootia L IIrmdrirea fructelor
va fi aratat de creditor.
0 copie a procesulul-verbal al agentulul
Fruetele si recol-
mune!, sati la judecaterul

de ocol, acolo unde este.
grecu(ia Wad asupra vettituritor nemsecaldre.
prime de rddctoint.
tele neculese si Inca prinse
de rediteinl, ce sunt ale
datorniculnl, nu se pot ur-
mari de U pe basa de
titlurI executoril; ele se
pot fina sechestra potrivit art. 610 si urmatorii

din acest cod.
Drmarirea aoestor
fructe nu se va putea face
de cat In 6 septemlinI Ina-
intea ccerel lor si va fi
precedate de o somatie de
plata cu done 4ile Inaintea urmarirel. Sechestrarea lusa se va putea face
In orI-ce timp.
IIrmarirea acester
fructe se va face prin mij-
locirea nnul agent jude-
se va 16.sa la primarul co-
Originalul se -va depune
la tribunal.
Copia se va Inmena si
datorniculut
Autoritatea jadeclitorseli va cita pe partI
Inaintea sa si va hot6,rt
satl respingerea urmari-
reI, sae vindarea fructelor, asa cum sunt prinse

de redecilla, sali dupe ce
se vor culege.
Vindarea se va a-
nunte Inainte en 3 dile cel

putin la comuna, la domiciliul datorniculul si la pOrta
autoritatel judeatoresa
Ea se va face In lilele
s'it la asurile hoterite de ju-
decitor, preferindn- se di-
www.dacoromanica.ro
LXIV
Modificarea legel de procedur eivilit (Art. 475-481)
lele de Dumined si de bald

(iarmaroc), la fata loculuI,
In localul tribunalulul, salt
la bhIcI oft tilrg.
475. VIn4area se va
face pe banl gata de chtre agentul judecittoresc,
filth en primarul comunel
orl ajutorul an si cu datornicul, san si In lipsa
luT, ciao& se va fi chemat

formal.
476. Dad, datornicul urmfirit nu va avea alte mij-
Ike de vietuire, va putea

chpfith de la autoritatea
judecitorsch a se schte
din vIn4are:
Chtimea fructelor cite
trebuesc pentru hrana lui
ei a familiel lul In timp
de o Innit;
Chtfttimea nutretuluI
trebuincios pe timp de o
lunit, pentru hrana vitelor
ce nu se pot urmitri, potrivit art. 407;
Semintele trebnincise pentru semfinitturit.
Seetia II. Urtneirireci venituri/or unid bun netnifeator.
477. Acela care va voi
sh urmirsch veniturile
generale, precum: china,
arenda set alte veniturl

ale unuI bun nemiscittor
al chilli proprietar sail usufructuar este datornicul
sd, va nrma potrivit randnelilor de mal jos.
datornic, aren das, sat chirias, are din mosia sari
casa arendath Ban Inchieat& lul, se vor putea asemenea urmitri, respecthndu-se privilegiul ce le-
gea acorde. proprietarulul.

Creditorul va face
cerere la tribunalul local,

afar& de conventil contra-
ril, spre a obtine sechestrarea veniturilor bunulul
nemIscitor si a cita pe dotornic In judecath.
Dach el are titlu
autentic neexecutorlit, san
si un act privat recunoscut al datorniculuI, tribu-
nalul, pe de o parte, va
luau viinta sechestru pentru
suma coprinsh In titlu, pu-
thud supune pe creditor
si la darea uneI cautil pen-
trn despitgubirl, lar pe de
alta va cita pe datornic
In judecatit.
Pentru titturile executoril nu se va cere cautie.
Chnd nu existit act scris
sechestrul se va putea Infiinta prin o hothrlre data
In drma Inflitiserel, Irish

numaT sub dare de cantle,
echivalentit cu a treia parte
din suma nrmitritit.
Dach existft act scris,
fusil nerecunoscut, cautia
va putea fi de un sfert
din suma urmftrith.
Indatit ce Judea.torul Incuviintzit seches-
478. Veniturile ce un trill, se va publica acsta

www.dacoromanica.ro
Modificarea legel de procadari.civilA
prin afipte la p6rta autoprintr'un jurnal

din localitate, dad, va exista.
Un extract dupe acest

ordin se va transcrie de
prin mijlocirea
grefeI, In registrul respecIndatrt,
tiv de transcriptil:
482. Un agent judeclitoresc va merge la felt+,
loculul si va face procesverbal, potrivit art. 416,
de diferitele veniturl ce ati

a se aduna pe sma creditorulul.
Chiria.sil sati arendasiT
vor fi prevenip ci Indatorap a depune chiriile sati

arendele datorite, sail ce
vor datori, la tribunalul
local, potrivit botrirlrel de
sechestru a tribunalulni.
48$. Tribunalul va pu-
tea Andui, dupe lmpreca tot venitul

se adune direct la casa de
consemnatie, sail va pu-
tea numi un girant spe-
cial, care A administreze

bunul nemisAtor si A inoaseze veniturile sail chiriile, orI arenslile, pe earl
le va Inainta easel de consemnatie prin mijlocirea
tribunaluluI.
484. Indath ce ordinul
de sechestru s'a transcris,
s'a afisat, s'a publicat si
s'a Mont cunoscut la fata

loculul prin agentul judeclitoresc, vor fi nula de
(Art. 482-4E)
drept, numaI de la data

transcrierel,
Inchi-
rierl sati arendlirl ce se

vor face de datornic, si
OW de chirie sati de arentlI se va primi de (An-
sul In urma dateI trans-
criereI,
Vor fi asemenea nula
tot de la data transcrierel, ori-ce p1541 frtcute Ina-
into de vreme In contra
elauselor contractulul de
Inchiriere Batt arendare.
DaA datornioul ocup& el Insusl, In total sail
In parte, imobilul al A-
rul venit e sechestrat, tribunalul va putea, dupe Im-
pregiurfirl, s ordoue ca
el A deserte, In tot AA
In parte, Indatil safi la un

termen fixat, imobilul seoh es trat.
Dacil datornicul nu
are alto mijlce de tralil

de At veniturile sachestrate, tribunalul va putea
fixa o parte din aceste veniturI ca s servscrt pentru Intretinerea luI si a
famine' lul In tot timpul

At va tine sechestrarea.
Dacil tribunalul va
numi un administrator al
bunulul sechestrat, 11 va
supune la dare de cautie
si va fixa tot prin acea
hotirire salariut acestuI

administrator, precum
felul si limitele dreptuluI
Ail de administrare.
www.dacoromanica.ro
HAINANGIO Codal General.
LXV
15 c
LXVI
Modigearea 'egg de preceded. civil& (AA 488-495)
Salariul gerantulul nu
va trece peste maximum
de 100/0, dupe Impregiu-
Eamoutarea Baia supra bu-
ce va inca8a.
La finele fie-cdrul
Seetia 1.Bunuri cart pot /1
rite, din veniturile neto

an, semestru sad trimes-
tru, dupe cum judecata

va hottirl, administratorul
va da socotld tribunalului, fa tti cu impriainatil,
citatl spre acest sfirsit,
de venitnrile si cheltuelile
nrmate.
Deed. girantul administrzli. rdll, sad nu dd,
socotelile la termennl fixat,
sad trece peste atributiunile ce '1 s'ati dat de tribunal, el va fi destituit si

condamnat la despdgubirT.
Imptirtla veniturilorIntre creditoril seche-
strati sad intervenientl

se va face de ciitre tribunal In proportie Cu ereanta fie-chruia.
Creditoril cu dreptul de
preferintit se vor pliiti po-
trivit dreptulul si rangulul lor.
Sechestrarett vent-
turilor nu va Inceta de
at In urmittrele casurl:
Prin consimtimantul
creditorilor sechestratl si
intervenient1;
Prin plata creantelor
lot : cap ital,dobin41 si cheltuelT ;
Prin adjudecarea si-
lit& a bunulul nemiscdtor.
CAP. 1V.
nurilor nemiscdt6re.
urns/trite.
NumaI bunurile ne-
miscdtre prin natura lor

pot fi obiectul unel urmrtrirI imobiliare.
Urmdrirea unit( bun

nemischtor prin natura
sa va cuprinde Ina ca
accesoril si &Ste obiectele
ce slujesc la exploatarea
imobilulul, sad carI sunt
ase4ate In imobil pentru
vecInicie.
Creditorit personall
ItI unuI Impreunit moste-
nitor sad al unul asociat
nu vor putea sit urmtirdscii,

si sd, pun/ In vinglare par-
tea, deviilmase a datorniculuI lor, In imobilele mos-
tenireI sad societrttel. El

vor trebui mat Intd1 sit
crd Imp/4.461a sad licita-
tia imobilelor ce se aild

In devfilmlisie.
Se p6te Ins& vinde par-
tea devillmase (indivisd),

(lack Minim el este ne-
indoelnic stabilita si limuritti, (licb idd.).
Vintjarea snit& a
bunurilor nemiscii.t6re se
va urmtiri la tribunalul
unde se atilt aselat imobilul, said la alt tribunal
ales de pitrtI.
www.dacoromanica.ro
Art. 498 aliniat. 2 din procedura 6vild cea noucl, a fost modificat astfel prin legea din 16 Illai" 1900:
In casurile in carI legl speciale inlocuesc comandamentul prin somatiunl saa notificata pentru punerea in v1n4are a imobilelor, acele somatiunT lucetaza de a 'sl mal avea efectul lor, de Indatti ce
debitorul a achitat, inainte de licitatie, tate ratele

cu dobinlile si cheltuelile de orl-ce natura., exigibile
In momentul platel.
www.dacoromanica.ro
Modificares legei de proceduri civill (Art. 496-502)
Sectia II. Urmdrirea sentiscdtbrelor busuri
OrT-ce urmarire a
unul imobil va Incepeprin-
teun comandament facut

de chtre creditor datorniculul i detinatoruluI de
va fi, prin mijlocirea unuI
agent judecatoreso.
In casurile In cad legl
speciale Inlocuesc coman-
damentul prin somatiunI

sett notificatiuni pentru
punerea In vindare a imobilelor, aceste somatiunl
trebuesc, sub pedpsa, de
nulitate a urmirirei, sa
fie reinoite In numarul
la termenile fixate de legile speciale respective,
deal, debitorul somat a achitai ratele i dobAndilu
pentru cad somatiunile
s'ati notificatiunile fusese

facute, plus cheltuelile.
Acest comandament se va face In perOn& sail la domiciliul datorniculuI i det,inatorulul.
El va cuprinde copie
dupe titlul vxecutoritl, somatia de a plati i Insciin-
tarea c, daca nu va
se va face vindarea cutii,ror sari cutfiror nemiscat6re.E1 va fi iscalit de agent.

Acest comandament se
va transcrie de urgenta
IfXVII
498, Agentul va luaunosciinta acest comandament, potrivit randuelilor
aratate la art. 74 si urmatoril din acsta legiuire.
Dac urmarirea se
face In potriva unuI nevarstnic, interdis satt pus
sub consiliul judiciar, a-
far& de copia de comandament hint& la tutor, curator orl consiliul judiciar,
se va mal Incunosciinta
procurorul tribunalulul
local, care va iscali ori-
ginalul comanda mentuluT.
Daca att trecut 6
lunT de la liva comunicii-
rel coma nda mentuluI, farli
ca alte act de procedura
s fi urmat, comandamentul se consider& de plin
drept, ca i and nu ar fi
fost.
Randuelile de la
art. 497, 498 si 499 ale
acestel legiuirI sunt sub
pedpsii de nulitate.
Daca, dupe primirea comandamentuluI, datornicul dovedesce Waintea tribunalulul ca venitul curat i liber al nemiscatrelor sale pe timp
de un an este de ajuns
spre a plfiti Wit datoria,
capete, dobaudI i cheltu-
municare, dupe ordinea In-
isil.
dim& el dell sati
delga aceste veniturT ere-
tru special.
p utea susEenda uiwiirea
In extract Indata dupe co-
registrarel, intr'un regis-
ditorulul, judecilioria va
www.dacoromanica.ro
LXVIII
Moditicarea legeI de prosedurd eivild (Art. 603-506)
riImannd a o relncepe
daca alte pedid I saa opo-
sita s'ar ivi.
Seetia III.Procesulverbal de
eituape, afiptele eipubliea(iite.
Dupe 30 de 411e de
la comunicares comandamentuluT, portirelul se va

transporta la locul situatiel imobilulul a cliruI urmlirire se face, al acolo va
Incheia un proces-verbal
de situatie.
Acest proces-verbal va
coprinde reproducerea In
extract a titluluI ce se executii, ai ua descriere pe
cat se p6te mal amrtnun-
tia a imobilulut
Afiptele qi publicatiile vor coprinde:

Nnmele, pronnmele,
profesia ai domicilinl, orl
reaedinta creditorulul ce
urmaresce ai ale datorniculul urmarit;
Titlul executoriti pe
basa azuda se face urmil-
rirea In extract;
Aratarea bunurilor
nemiacit6re inri se urma,resc, lidia,:
Daca este o casa: co-
muna, strada, num6rul sati
localitatea unde se afia acea casa;

Daca este u/ moaie, un
prtmnt, Ball orl-ce avere
rurala: aratarea judetuluT,
pIllaeI sati plaiuluT, a comunel i a inora din ve-
cinil acelul imobil, precum
i descrierea amanuntitft
a imobilulul din procesulverbal de situatie.
Grefierul va fi da-
tor de la sine, i prin Ingrijirea presidentulul, sa

caute In registrul ipotecolor ai sa fach u& lista
speciala de t6te inscriptiile, transcriptiile de privilegil sati ipotecI ce exist asupra nemiacatornlul urmarit.
Daca urmarirea se face
inaintea unuI alt tribunal
de da acela al situatieT
bunulul nemiacator, tribunalul de urmitrire va
cere acsta lista, prin o
comisie rogatorie, de la
tribunalul situatieI imobi1 ului.
Grefierul va InScri pe
marginea acestel liste orlce cererl sati reclamatil

s'ar face, precum si suma
fie-ciirel creante.
Afiptele si publicatille vor mal coprinde:
Locul, qiva ai ora

cand are al se faca vin-
4area i adjudecarea bunuluI nemiacator;
Pretul ce creditorul
urmaritor va arata, In cererea ce va trebui sli faca,
tribunalulul, Inainte de
plata taxelor de afipte ai
publicatil;
Conditiile ce va fi av6nd vinlarea i diferitele
www.dacoromanica.ro
Modificares legeT de procedurit civilti (Art. 506-512)
sarcinI sad alte Impregiurail ale nemiscatorulul
pana. atuncl cunoscute ;

4) Somatia catre totI acoi carI ar pretinde verlun drept de chirie, privilegia sala ipotech, ea Inintea adjudecatiel sa arate
tribunalului pretentiile ter,
sub pedpsii. de a nu li se
mal tino In smli..
506 bis. Un judecator-
comisar, Inshroinat de president, va faca tabloul
ordinal creditorilor dupe

care el M a se plati, potrivit Cu titlurile lor de
preferinta.
Acest tabloti se va face
patru s6pt6manI dupe cea
d'ant6iapublicatie a urmarirel.
OrI- cara din creditorl
saa din persnele interesato va avea dreptul

ja cunoscintrt saa copia
de pe acest tabloa al ordinal, pana In momentul
adjudechrel.
Contestatia asupra pu no-
turilor coprinse in tabloa

se va face mal M'Ola lilaintea judeolitoruluI-comisar.
Acesta va cauta sa Impace pe partI. Daca mi va

putea, va tramite contestatia Inaintea tribunalului
spre a se judeca, potrivit
articolelor 626 si urmato.
ril din acest cod.
507. Aflptele se ver lipi;
LX1X
La usa tribunalulul;
La parta Bata pe pa-
retil casal ce are sa se

adjudece ;
In comuna unde este

asezat bunul rural ce are
sa se viuda..
AceeasI publicatie
se
va face neaparat In
Monitorul Oficial i In alt
jurnal de publicatiI oficiale, acolo unde este.
Un exemplar de
de pe acst publicatie se
va incunosciinta in persOna
la domiciliul da-
torniculul urmarit, si detinatoruluI de va fi, pre-
cum tutulor creditorilor

carl a ipotec saa privilegia ounoscut, pana la
emiterea publicatiilor.
Acsta. Incunosciintare
se va faca creditorilor ipo-
tecarI saa privelegiatl, la
domiciliul ales de el cu
ocasia luareI inscriptiEkl,
chiar daca de fapt n'ar

domicilia acolo.
Vintlarea nu se va
face de cat dupe trel lunl
din liva publicarel In jurnale.
O copie de pe a-
cst publicatie se va depune la procurorul tribunalulul orl de cate orl se
urmliresce averea unu] nev6rstnic, intertlis paf] pus
sub consilia judiciar.

Tte formalitatile
arktate la art. 603, 504,
www.dacoromanica.ro
LXX
Moditicarea loge do procedurit deli% (Art. 513-518)
506, 607, 608 In ceea ce
privesce numal publica$iunea prin Monitorul Oficial, i pan la 611 inclu-
siv din acest cod, vor fi
observate sub pedpsil de

nulitate a urmitrireI, afar&
numal de greselile partiale In descrierea bunurilor uringrite.

Se va $ine la grefh
un dosar special pentru

fie-care urmrtrire de bun
nemisciltor, In care se vor
trece tte actele si in cidentele privithre la urmitrire i adjudecare.
Sectia IV.Efeotele urnsdrire

banurilor nemivell6re.
Va fi nuIrt de drept
orl-ce Instrrtinare a ne-
misciltorulul urmrtrit, Mcut& de datornic In urma

transcrierel comandamenitilul
Cu teite acestea, ava acstil Instrilinare

vea thtli thria sa dacii, Ina-
inte de adjudecare, cumprhtorul a dobAndit ratificarea creditorului sari

creditorilor ce urmarese
vindarea, sail dac a consemnat sumele trebuin-
comandamentuluT vor fi
anulate, dach creditorul
sat creditoril ce urmaresc
vor cere acsta.

Inchirierile sail arenarile d'inainte nu vor putea fi anulate, In tot sail
In parte, de cht child vor
fi fost facute In frauda
creditorilor. Nu se vor tine

In smil plittile Acute Ina-
inte de vreme lmpotriva
tocmelilor coprinse In con-
tractul de Inchiriere sah

de arendare.
Seeps. V.Pdstrarea bunuritor

nernigodtbre urmrile
De la comanda-
ment pan& ce ordonanta

de adjudecare va r6minea
plistrarea bunurilor urmttrite va fi incredintatil datorniculul ur-
mlrit.
Prin urmare, el nu va
putea face niel nil. Mere
de lemne 0 nu va putea
aduce nicI uft stric&ciune
imobiluluI, sub pedps& de

despAgubirl, i chiar de
cise spre a plhti In Intregul lor thte creantele
urmftrire criminal& de va
fi casul.
185. Tribunalul Ins& va
putea, dupe cererea unuia
sati mal multor din creditoil, ea s Incredinteze plistrarea nemiplitorulul bun
cheltuell.
dupe Impregiur&e, el va
lor,
capete, dobilndh
Inchirierile sail arendhrile Monte de datornic dupe data transcriereI
until alt conservator, 0,

putea lndatora pe datornie
s se striimute din imo-
bilul In care va fi locuind.
www.dacoromanica.ro
Modificarea lege1 de procedarl civill (Art. Me-524)
LXXI
Conservatorul va
fi, pin& ce ordonanta va
Sectia VLConcursurmat mga,or urnsdriri imobiliare.
cinat :
creditorl ail Mont comandament urmitrind acelasT

imobil, t6te urmririle lor
r6manea definitivN
Cu paza imobilulul ur;
Cu adunarea chirillor,
arendelor si altor veniturI;
Cu recolta si cu 'vinlarea fructelor, care se va

face potrivit art. 474.
Conservatorul va
YI dator sfi, dea s000tlii. tri-
bunalulul, fa cu pArtile
chemate In regultt, despre
Dac mal multi
se vor Intruni ca s se
fad, una singurii pentru
totl, dupe cererea lor sa0

chiar din oficifi.
Totl creditora ce se vor
Intruni la o urmiirire all
un drept egal, afarit nu-
4ile dupe adjudecatie,sati
maI ciao& titlul sail calltatea lor le acordii, un alt

drept de prioritate sail
precadere.
bunal, sub pedpsit, in ass
mfirit Inaintea mal mul-
s si condamnat la des-
In prima, ipotec, iar In
veniturl si cheltuell, In (pee
la termenul fixat de tride neurmare, de a fi destituit, lipsit de salarial

pligubirt
Produsul administratiel conservatoruluI, Indati. dupe incasare, se va
depune prin tribunal la
casa de depunerY si consemnatie, spre a fi Impar-
tit creditorilor Impreun
cu pretul nemiscAtorulul.
Daa, datornicul nu
are alt -mijloc de vietaire
de at fructele sat veni-
turile bunurilor urnArite,
tribunalul va putea,
timpul urmfirirel, s1 '!dea
un ajutor din aceste veniturl pentru vietuirea lul

si a familieT luT.
Ch.nd un imobil este ur-
tor tribunals, intrunirea se

va face la tribunalul ales
lipsa -uneY asemenea alegen, la tribunalul situatieI imobilulul.
Retragerea unuT credi-
tor pentru verI-ce causit

nu 'Ate Intrerupe cursul
urmil.rireI, sari al vInOreT,
Intru cat cel-altY creditori
courmaritorl nu consimt
la acsta.
52-1. and se face mal
multe cererY de urmilrire
asupra diferitelor bunurI
nemiscifit6re ale aceluiasl

datornic, tribunalul va pu-
tea, dupe cererea dater-
niculur, s amine cererile

de nrmrtrire de mal In urmii, (lac& se va crede
din vinlarea nemisclitoru-
www.dacoromanica.ro
LXXII
Modificarea legeI de procedari civil& (Art. 526-530)
lul sat nemiacatrelor urmarite de mili Inainte se
vor putea despligubi ai

ereditorli ce sil urmarit
mal In urma.
vor arata actele tji titlnrile pe carl se Intemeiaza,

ai carI vor trebui sa, fie
depuse In oopil, certificate

pentru conformitate de re-
clamant, la grefa tribu-
Socia VII.Oposi(ii ci cereri

incidente la o urmdrire de
naluluI, o-data eu cererea,

sub pedpsa, de nulitate.
525. Opositiile ce se fac

In contra nnel urmarirl de
nemicatare, sati din partes datorniculuT, orI a creditorilor sa1, saa din par-
partes reclamanta sala de
intervin, saa pentru a se

anula urmarirea, sat pentru revendicarea orI prtstrarea unuI drept de proprietate, sala a orI-chruI
instanta va chibzui, pu-
bunuri nemif cdt6re.
tea altor al treilea care
alt drept asupra nemiert-
trelor urmarite, se vor
face prin cerere inscris ca-
tre tribunalul prin care

s'a fiteut urmarirea.
Ele nu vor putea fi

Mente de cat cu ce! pu-
in 20 dile lnainte de diva

fixatii pentrn adjudecarea
provisorio,
qi nu vor fi
primite de eat dupe ce
taxele eitatiilor vor fi platito;
In ce privesce nulitatea actelor de proceduA, in tot timpul urmarire; ea se va putea invoca

chiar In 4iva vindarei en
Ele vor fi iscalite de
un Imputernicit al Mil special en procura legalisata.

Daca, In timpul judeca-
teI, partes va declara ca
se slujesce kil de alte acto,
tnd acorda un noti termen de Inflitiare.

Reelamantul va fi obligat ea, In cererea de opositiune srell alga un domicilia In oraul de reaedinta al tribunalulul, sub
pedpsii, de nulitate.
Tribunalul de Indata, va Incuviinta citarea
atat a ereditoruluI saa a

creditorilor ce urmarese,
cid i. a datorniculuI urmarit, comunicandu-li-se
qi copie de pe cerero.
Desfiintat.
Tribunalul se va
pronunta asupra tutulor
opositiilor de ori-ce natura
inaintea dileI pentru ad-
judecare.
ocasia licitatdel, fax& ce-
Sectia VIII. Ansdnarea adju-
526. Aceste cereri de
Daca prin contestatie se cere desfiintarea
rera In seria.
opositlI vor fi motivate,
decatiel.
www.dacoromanica.ro
Modificarea legal de proceder& civill (Art. 551-536)
urmarirel pentru nnlita-
LXXIII
Daca instanta de apel
tea titlulul pe basa carnia

se urmaresce, tribunalul
va judeca temeInicia acestel contestatil.
Daca contestatia este
basata pe u& cerero prin
care Insa1 proprietatea
nemiOltorulul urmarit e
reclamata, In total sail In
parte, tribunalul, apreciand seriositatea cerereT,
schimbd sentina tribuna-
de revendicare se va ju-
ere de creditorul ce nr-
bilul 8E16 imobilele
cand creditoriT carl ad intervenit nu se Impotrivesc ;

2). Cand exeentarea ho-
va putea s amane
brea pana cand cererea
deca definitiv. Tribunalul,
In casul revendiciireI numaI a uneI part din imorite, va putea chiar sii pro-
cda la Vinilare, scotand

din licitatie ceea ce este
contestat, sita 36, imane
pentru tot. In aceste casurl,
tribunalul va putea, dupe

ImprejurarT, sit oblige pe
contestator i la darea nnel cantil ce o va fixa.
Desfiintat.
Desfiintat.
Cand tribunalul va
respinge contestatia, va
face de Inda% vInbrea,

hotaririle date In aceste
casurI nefiind supuse de
cdt recursulul o-data cu
lulul, i recnrsul nn s'a

facut In termennl prev6zut
de art. 402, ea va tramite

afacerea la acela$ tribunal, caro va face nouI publicatiT de vIn4are In termennl aratat de art. 636
din acest cod, i va continua cu urmilrirea.
Adjudecarea se va
mal amana:
1) Cand acsta se va
milresce i de datornic,
tarirel sail a actulul pe
basa Garuja se face urmilrirea ala snspendat.

In orI-ce cas amanarea adjudecatieT nu p6te
fi mal murta, de patru
s6pt6manl.
Alte publicatiI r}i aflpte
nonI se vor faca In dona

saptamanI el putin
intea oileT din noti hot6.-
eta pentrn adjudecatie.

Cu aceste noul publicatil i afipte se va urma
potrivit art. 607, 608, 609
i 611 din acest cod.
ordonanta de adjudecare.
Sectia IX. Licitafia #i adju-
admite contestatia, aceste

hotarIrI vor fi supuse apeluluI, potrivit art. 402 din
acest c6d.
VIn4area nemicilt6relor urmarite se va face

In ()Tina anuntata pentru
In cas cand tribunalul
decarea bunuritor nemiecdt6re urmdrite.
www.dacoromanica.ro
LXXIV
Modificarea legal de proceduri civil& (Art. 537 544)
licitare, vi care va fi dupe
expirarea celor treI lun1
ale publiettrei.
Licitatia se va incepe prin citirea incunosciintirilor vi publicatiilor, a conditiilor vinyl&
reI, a sarcinelor ce exist&
asupra nemivdttoruluT, a
opositiilor vi a hotttririlor
carl le-ail judecat.
Sedinta va fi public& vi telalii vor anunta
Inceputul licithrei.
Strigitrile se vor
Incepe numaI dupe ce ere-
ditorul ce a urinttrit, orl

unul din creditorii ce ail
intervenit, va declara oil
voesce a se face vIndarea.
Desfiintat.
OrI-ce pers6n sol-
vabilti vi capabilft de a
contracta li a dobbndi bu-
nurile ce se vInd va pu-
tea lua parte la licitare

vi da un pret mai mare.
Tribunalul va aprecia
can dintre coneurentl vor

trebui s5, depunti utt ga-
rantie de a doua-decea
parte a pretului Exat, potrivit art. 540 din acest cod.
Tribunalul, la Inceputul
licitatiuneT, va pune In ve-
derea concurentilor, oilcari ar fi, rftnduelile art.

333 i 351 din codul penal.
Datornicul nu va putea
columra nicI personal vi
In cas contrarit, licitarea se Inchide, vi nu se

va putea deschide de eftt
dupe o nona cerere a unuia din creditoril ce ail
urmilrit, sail carI ail intervenit, vi dupe noul publicatil vi noul termene.
Termenul eel nott al ad-
Solvabilitatea, capacitatea vi interpositia stint lasate la aprecierea sumar

vi imediati a tribunaluluI.
CeI ce jail parte la licitatie ea mandatari vor
trebui stt presinte utt procurti special& legalisat5,
la Okla publiefirei, nicl mal
rul vind5reI.
Grefierul vi agen-
judecirei nu va putea fi
mal scurt de 20 dile de
lung de 60 dile.
Cheltuelile filente en
prima urmirire Inchistivor
fi In sarcina creditorului
ce a urmarit.
In 4iva adjudeettrel provisorie, strigkile,
vor lncepe - de la pretul
indicat de creditor In afipte vi publicatit
niciprin pers6ntt in terpusii.
care se va opri la dosa-
tul de urmttrire vor tine

liste de numele pers6nelor ce ati luat parte la licitatle vi de sumele cu
earl ail concurat.
Strigarile se vor
repeta de trei orI; Intre
fie-care strigare va fi ne-
apttrat un interval de chid

minute oel putin. Vorbire
www.dacoromanica.ro
Modiiicarea liege' de procedurit civilI (Art. 545-551)
despre acsta se va face

de dare grefier.
Bunul se va adjudeca
asupra aceluia care la cea

din urm6. strigare va fi dat
pretul cel mal mare.
Dac nimenl nu a dat

un prat mal mare de cat
acola care s'a pus de cre-
ditor $i au care s'a des-
chis licitatia, bunnl se va

putea adjudeca asupa acelul creditor.
In lipsk de mal multi

coneurentl, se va putea
adjudeca imobilul asupra
acelta ce va fi oferit un
prat mal mare de cat eel
oferit de creditor.
Adjudecatarul va
isc6,li lista en pretul eu

care s'a adjudecat bunul
asuprk-I, si nu se va mal
putea retrage din momen-
tul cand s'a pronuntat de
judeektor cuv6ntul adjudecat".
Tribunalul va In-
ebeia indatrt proces-verbal
despre OW, si va anunta
pe prtrtile presinte ca peste
opt tille O. yin& iar6.0 la

tribunal, Acest termen se
va afige si la usa judec6toriet.
In timpul acestor
opt One qi In i;liva de supralicitare, ori-ce alti per-
On& capabil6 va putea

s. supraliciteze, adicrt s6,
dea un pret cu a 4ecea

parte cel putin mal mare
LXXV
peste pretul cu care s'a

adjudecat bunnl. Nu se
primi supralicitarea
f6r6 depnnerea adaosului
de a 4ecea parte.
54S. Supralicitatorul va
ar6,ta adaosul prin urt cerare scris6 i ise6lit6 c6.tre tribunal.
va
In liva fixata pen-
tru supralicitare, tribuna.
tul va pane din nor' bunul In licitare, daa ere-
ditorul urm6,ritor sari intervenientii starnesc In

vinlare, incep6ndu-se de
la pretul dat de supralieitator. Bunul se Ira ad-
judeca definitiv asupra a-
celuia care la acstrt a
doua licitare va da pretul

eel mai mare. Se vor observa rnduelile art. 639
din acest cod.
Dacrt in timpul a-
eelor opt vile nu s'a ivit

niel u propunere de supralicitare, i dacrt la noua
Infittisare din litut a opta
ng va da nimenT un prat
mal mare, bunul va r6mftnea pe sma primuluI

adjudecatar.
Scotia X.Consenmarea preluita adjudeodrei.
Adjudecatarul este
obligat sit depunrt la casa
de consemnatie, sail administratia financiar de

judet pretul In numerar
taxa portlireilor pentru e-
www.dacoromanica.ro
LXXVI
Modificarea legei de procedurfi civil& (Art. 552-553)
m ite r e a ordonantel si taxa
de Inregistrare, In termen
de nit lunii, de la data adj u dec treI definitive.
Taxa porthreilor pentru
emiterea ordonantiT si taxa
de Inregistrare nu intrii
In pretul vt.nd6reY, ci aunt

in sarcina adjudecatarului.
Pretul se va putea de-
pune i In efecte de ale
Statulul sat garantate de

Stat; In acest cas, Ina,
se va depune efecte cu
cuponul curent i cu un
adaus de dece la sutli poste pret.
Efectele se vor socoti

dupe cursul 4ileT de depunere.
Chnd pretul este depus
In efecte, adjudecatarul
va fi obligat ca, In termen de spte oile, de and
ordonanta de adjudecare
va deveni executorie, sti,
depue pretul In numerar

In locul efectelor, cu do-
binda legal& din.diva depunereI efectelor.

Dupe expirarea acestul
termen, efectele depuse se
vor transforma In numerar: din!oficit prin mijlocirea sindiculuI bursel,
min And adjudecatarul rts-
pundttor de oil-ce diferentil ce s'ar ivi, precum

si In, drept
sosul.
primi pri-
552. tac h adjudecatarul este creditor ipotecar
sail privilegiat,
In rang
util si necontestat, creanta
sa se va putea depune
drept pret.
Tribunalul nu se va putea pronunta de cht dupe
expirarea unul termen de
cincl 4ile de la depunerea
creantel asupra admisibilitliteT el drept pret.
Dach In acest interval
se ivesce verl-o contestatie, tribunalui o va judeca
de urgen, cithndu-se Ortile, flirt, opositie i apel In
cas de admiterea creantel.
In cas de respingerea
creantel, adjudecatarul va
avea dreptul de apel In
termen de dece lile de la
data hotitrirel prin care
creanta s'a respins.

553. Dacii, la expirarea
termenelor sus citate, addecatarul nu va aduce recipisa de depunerea premini la casa de consemnatie sat administratia financiath a judetuluI, pre-
cum si recipisa de plata
taxelor portiireilor si de In-
registrare, tribunalul, sat
de la sine, sat dupe cererea unuia din phrtile
interesate, va pune bunul

din not In licitatie in socotla adjudecatarului.
Garantia demist, de adjudecatar nu i se va libera
de eft dupe ce ordonanta
de adjudecare a imobilulul va fi rtmast. definitivii,
www.dacoromanica.ro
Modificarea leget de procedari civila (Art. 554-5B9)
si nu 'I va fi aplicabil art.

657 de mal jos.
Acsta floua licitatie se va Incunosciinta
datornieulul urn:du-it, adjudecatarulul In socotla
efiruia se face vInOarea
creditorilor urmaritorl
intervenientl, In persna
sad la domiciliti, si se va
publica potrivit art. 507
608 din acstli legiuire.
Termenul adjudecaref
nu !Ate fi mal scurt de
20 (Ilia, nicI mal lung de

60 Oile din 4iva publicatiilor.
In acsta noua pu-
blicatie se va eoprinde,
pe Mug& cele aratate la

art. 604 si 506, numele
adjudecatarulul care nu a
depus pretul i suma cu
care se adjudecase asuprii-I.
Acsta, sum& va sluji ca
punct de plecare la noua

adjudecare.
Daca In liva Insemnatil pentru adjudecare nimenl nu va da un

prat mal mare peste vechiul adjudecatar, i daca
acesta va depune In acea
pretul adjudechrel sale

cu dobanda legala dinoina,
And trebuia sit depunit
pretul, i cheltuelile ce ad
ocasionat noua adjudecare,
el va fi mentinut In cali-
tatea sa de adjudecatar.
Daca din contra,
el
LXE VII
nu va depune acest
pret, bunul se va adju-
deca pe sma aceluia care
va da un prat fie si mal
mic; iar fostul adjudecafi condamnat a
tar va
plti diferenta pan& la pre-
tul primal adjudecarl, cu

dobanda legal& i cheltuelile ocasionate eu noua.
adjudecare, prin sentina
de adjudecare In compt
Acst sentina va
fi
far opositie si apel.

Sectia XI.
Actele de adjude-
care ei gamma be contra tor.
Indat& dupe ter-
minarea adjudectirel si de-
punerea pret.ului potrivit

art. 661 sad 662 din acest
cod, tribunalul va da adjudecatarulul ordonanta de
adjudecarea imobiluluI, In
care se vor coprinde t6ta

lucrarile s6vIrsite.
Complectul tribunaluluI
va semna atat originalul
ordonanteI ce se va remite.
parteI, cat i acel ce va

auntinea la dosar.
Acsta, ordonantA se va
transcrie In registrele de
mutatie atat ale tribunalulul care a efectuat urmarirea, cat si ale tribunalulul situatiei nemisetttoruluI.
In termen de patru-lecI 4ile de la data

transeriereI ordonantel de
adjudecare In registrele
www.dacoromanica.ro
LXXVIII
Modificarea legei de procedard civil& (Art. 660 567)
tribunalullf de urmarire,
datornicul urmarit, oreditoril sala orl-ce alta, pers6na, interesat, vor avea
dreptul sa, faca recurs in
casatie in contra ordonanteI de adjudecare.
560. Acest recurs se va
judeca de urgenta; el va
fi suspensiv de executare.
561. In curgerea acestor patru4ecl 4ile pretul

adjudecarel se va pastra
la casa de consemnatie
tli nemiscatorul nu se va
da In posesie adjudeoata-
rulul, urmand a fi conservat potrivit randuetilor
aratate in art. 517 pana
la 622 din acsta, legiuire.
562. Ordonanta de adjudecare se va putea casa

In casurile urmatare:
Cand s'a calcat vre-ult
randuiala a legal prescris
sub pedps de nulitate,

potrivit articolelor de mal
sus tli a articolelor 732 i
735 din acest cod;
Pentra causa de in-
competinta, exces de putero li omisiune esentiala.

563. Daca ordonanta se
casza, tribunalul care a
Wat urmarirea va continua procedura i actele

urmarireI de la actul casat.
Sumele consemnate se
vor restitat adjudecata-
rulul.
t'Ir s se facli, cerero in

casatie, sati fiad cererea
acsta s'a respins, II s'a
indeplinit dispositiile art.
551 din acest cod, ordonanta de adjudecare se va
esecuta, de va fi loe, i pre-
tul se va imparti intre
creditorl.
Nefacerea recursuluT se
va dovedi de partea in-
teresata. printr'un certifi-
cat de la primal grefier

al Cartel de campe.
Sectia XII. Efeotelo adjude,

cdrei.
Ordonanta dead-
judecare l'amasa definitiva
qi executata, trece adjudecatarulul dreptul ce avea i urmaritul asupra

bunuluT vindut; imobilul
iris 1.613:lame liber de orl-
ce privilegia saa ipoteca

la care era supina.
in privinta con-
tractelor de inchiriere saa

arendare ale bunuluT ad-
judecat, se va firma po-'

trivit randuelilor codicelul
civil, iar in privinta pta.tilor faculte inainte de catre chiria4 saa arenda
se va urma potrivit art.
616 alin. 2 din acsta, le.

giaire.
Ordonanta de adjudecare are puterea unul
titla executoriu, observandu-se Ir& dispositille art.
564 din acest cod.
564. Cand cele patralecl de 4ile s'ati sfarqit

www.dacoromanica.ro
Modificares legel de procedurti civill (Art 568-577
LXXLX
In privinta transmiterel
into de punerea In apli-
folosinth, asupra pers6neI adjudecataruluI, acstit

ordonantil, are efect retroactiv din momentul chiar
al depuneret pretuluI.
tru a chror Implinire sr
dreptulnI de proprietate
568. OrT-ce cerere ds
evictiune, total& sah partialft, a bunuluI adjudecat,
care a acestul cod, si pen-
trebui sh. trets Anal =At

de cincI ani, se vor Implini dupe trecere de duel
ant, cu Incepere de la data
puneret In exeeutare a
legeI de fath.
se va prescrie in termen fie
CAP V.
Tablout de inspdr(cfla pretului
nonsifoatrelor
adjudecare.
Adis-a prescriptie va
curge si contra absentilor,
nev6rstnicilor, interolisilor
Seeps I Deschiderea distribu(id iefa(ieerea Wiwi/or
eincI anI, din momentul

executfirel ordonanteI de
celor pusl sub cansiliti

judiciar.
Dad:, cererea de evictiune se va face inainte
de Imphrtla pretmluI adjudechrel, tribunalut va
putea, dupe eererea ad-
judecatarului, ghsind cererea de evictinne seri6sh,

sti suspende, cu Bah Mr&
caulk), Imphrtla pretulul
pin& la judecata definiCy& a cererel In revandicare.
Cand cererea In revandicare va fi Dicta& dupe

impfirtla pretulul adjudectireI, se va urma dupe
dreptul comun.
Prescriptiile incepute la
epoca publichrei acestul
cod ice se vor regula dupe
legile cele vecht.
Cu t6te acestea, prescripple Incepute mal Ina-
569. Desfiintat.
570. Inlocuit en art. 505,
571. Inlocuit cu art. 505.
572. Inlocuit cu art. 505.
573. Inlocnit cu art,
506 bis.
574. bide ce
ordo-
Dante de adjudeeare a devenit executorie, creditoril

vor depune titlurile crean-
tel lor pentru facerea ta-
blouluI de Imptirtlii.
Acest tablota va coprinde:
Diferitele cheltuell ale
urmlirirei si plile agentilor urmaritorl;
Creantele fie-ehruia
creditor pr vilegiat sail ipotecar, dupe rangul pH-
vilegiulul sat: ipotecel sale;
Creantele simple satt

chirografare.
575. Inlocuit cu art.
506 bis,
576. Inlocuit
506 bis.
577, Desfiintat,
www.dacoromanica.ro
oil
art.
LXXX
Modificarea legel de procedura civil& (Art 578-585)
Seetia
Itsohiderea distribu-
04 fi plata oreanplor.
Dupe ce ordonanta
de adjudecare va deveni
executorie,judecatorul-comisar
Incheia tabloul
si va regula facerea
tilor, dupe citarea partilor.

El va regula suma
total& a cheltuelilor saa
taxelor ce Mi a se opri
cina datorniculul din mo-
mental depunereI pretulul adjudecatieT la casa de

consemnatie, afara numal
de se va fi convenit alt-fel.
Creditoril a drept nu-
maI la dobanda ce
pla.-
teso.) casa de depunere

consemnatie, iar pentrn
restul dobandeI i pentru
plata despagubirilor pri-
cu precidere.
Va Insemna plata ce se
cuvine Se-caruI creditor,
oinuite u Intarzierea de
plata, va fi tinut contes-
peri tate creantele.

In cas de contestatie, judecittorul-comisar
va Insemna numaI partea
creantelor ce sunt necontestate i at sa se platasca. Inaintea color contestate.
acea parte se va da da-
saa parte din asta plata,

daca, pretul nu va aco-
Partes, celor-alte oreante
se va pastra si se va imparti numaI dupe ce s'a
dat asupra oontestatieT o

hothrlre definitiva.
Hotarirea tribunalului
asupra contestatiilor se da
fr drept de opositie, cu
drept de apel, recurs
si
revisuire.
TermenuI de apel va fi
de 16 4i1e de la pronuntare ; termenul de recurs
va fi de u& luna, din qiva
hotarireI instantel de apel.
Dobandile crean-
Olor ce se platesc integral nu vor mal fi In sar-
tatorul care a fost respixis

In cererea sa.
582.Daett dupe plata tutulor cheltuelilor si creantelor a mal ramas u& parte
din pretul adjudecatief,
torniculuI urmarit.
Dupe Inchiderea ta-
bloulul de Impartla, judeoatorul-comisar i grefiera! vor Ingriji a se ster-
ge din registrul inscrip-
tiilor privilegiile sati ipotecile ce existati asupra

bunurilor nemiscat6re adjudecate.
Titlurile creantelor ce s'ex platit integral
se vor depune la grefi,
spre a se da datornicului
urmarit.
Dacit o amauta se va
plati numaI In parte, ju-
decittorul-comisar va 1nT
semna pe darlas partea ce
se platesce, i titlurile se
Inapoieso tot creditorulul.
Tribunalnliprimincl
www.dacoromanica.ro
Modfflearea legal de procedari eisdll (Art. 586-592)
tabloul de Impartlacrean-
telor ass precum definitiv cunt Inscrise In tablot, va Incheia procesverbal despre creantele ce
ati a se plati Indata, si
va da fie-arel 04 un
LXXXI
Se va putea Ins& primi

contestatil asupra greselilor de socotl& ce s'ati
putut face In tabloul de
Impartla.
Desfiintat.
mandat de plata cuvenita

din pretul adjudearel, a-
Scotia III. Regulcirea unor ere-
si consemnatie.
onale se vor asea la randul lor ca cum ar fi ere-
supra easel de depunerI
Va mal tramite catre
acsta cash si un extract
de pe tabloul de Impartlli.
580. Aastit cacti va OW
fie-carel part1 dupe man-
datul sat.
Fie-care parte va iscali
de primirea platel, atat
pe mandatul de plati, cat
si pe marginea extractulul din tabloti.
Inctat& ce tte platile
s'ati flout, casa de consemnatie va Inapoia tri-
bunalulul extractul de ta-
blot' are coprinde chitantele de platile facute.
auk specials.
Creantele conditi-
ante simple.
Dad ti conditia va
fi resolutorie, nu se va
putea libera creditorulul
suma cuvenitti., de at da-
a acel creditor va da ca-
utie sal o ipotecti catre

aceia car' ar trebui A se
folosscil, de [tam suma,
In cas de Implinirea conditiel.
Clad conditia va
fi suspensiva, suma cuvenitft creditoruluI conditio-
nal se va da creditorilor
ce vin dupe dansul, dada
extract In dosarul adju-
ins& acestia ver da acelul

creditor conditional 6 ca-
de Impartla s'a Inchis,
Intarce suma ce all primit

In cas de Implinirea con-
verbal al tribunalulul si
tamiterea extractuluI de
Dacit, In casurile
aratate prin cele dou articole de mal sus, credito-
Grefierul va aseza acest
decatiet
587. Ult-data ce tabloul
prin In cheierea procesulul-
tablott la casa de consemnatie, nicI un creditor nu
se mal pote primi a pro-
duce titlurl de creante sad

a contesta creante Inscrise
In tabloul de Impartla.
utie sal ipoteca a il vor

ditiel.
ril nu vor, orl nu pot a
dea o cautie, orI ipotecft,

suma va ramane depusti
In casa de consemnatie
pants, la Implinirea condi.
www.dacoromanica.ro
LXXXII
Modificarea legel de procedurd chili (Art. 593-598)
tiel resolutorie sat suspensiva.

Data/ eremite, este
termen, se va Inscrie
la r6ndul eI qi se va plati
Indata, de 6i termenul nu
e ajuns. Dada Ins& aces
Cu
creanta e fitra dobanda,
plata Inainte de vreme nu

se va face de cilt scfultndu-se dobinda cuvenitli
pana la Implinirea termenuluI. Nevoind creditorul
sa fact, scaderea, partea
ste articole In privinta

custodeluI saii punereI pecetilor.
Pe Mgt, procesulverbal ce agentul judect,toreso va Incheia pentru

luarea obiectulul din mina datorniculuI, el va face
un alt proces-verbal care
va constata ea ele s'at predat proprietarulul.
Acosta va iscali acest

din mini proces-verbal,
se va pftstra la casa de
consemnatie spre a i se
care se va depune la grefa tribunaluluI respectiv.

Dac partea con-
CAP. vi.
bun nemi6cator, sat a 16,sa posesia unuI nemi6c6,-
libera la termen.
Predarea sildd a miecdtrelor

fi netniect6relor.
alai partea con-
damnatt, a restitui nisce

luorurl miscittre nu voesce a le da In termenul
prescris de judecata, niel
a doua 4i dupe som4ia
ce i se va face prin un agent judecatoresc, predarea acestor obiecte catre

proprietarul lor se va face prin puterea 6i. autoritatea publica.
Se vor observa pen-
tru predarea silith a acestor obiecte formalitatile

prescrise pentru urmarirea miscitrelor de la art.
41.1 pant, la art. 430 din
acest cod, afar& de cele
ce se orauduesoe de ace-
damnati a e6i dintr'un

tor, sat a'l preda proprietarulul, nu voesce a 16,sa
imobilul In termenul Insemnat de judecata, nicI
opt lile dupe somatia ce
i se va face, ea va fi gonit& Cu puterea 6i autoritatea publica, 6i nemiscatorul se va preda proprietaruluI still.
Spre acest sfar6it
acela care va avea titlul

executorit de punere in
posesie, se va Indrepta la
tribunalul loculuI unde este aselat imobilul, 6i tri-
bunalul va Insaroina pe
un agent de urmarire ea
singur, saii insotit de un
judecitor, 6 mrgi la fats, loculuI spre a executa

predarea nemiscatorulul.
Agentul va putea lua.
www.dacoromanica.ro
Modificares legal de procedari civilit (Art. 698-604)
en sine 0 agentl politieneseI dupe trebuintft.
Agentul va soma
pe parte a e0 de Indatft
din imobil, i, nevoind, va
incheia proees-verbal de
impotrivirea sa, procedftnd
In urmit eu ajutorul forteI

publice la deplirtarea lul
din imobil, i va declara
pus In posesia bunulul pe
cel In drept.
Dacit parten lipsesce de
scads., sati nu voiesce a

deschide u0le, agentul judeentorese se va Insoti, In
t6te casurile, de un comi-
sar de politie orI ajutor

al snfi, acolo uncle sunt;
de primar san ajutor al

snit, acolo uncle nu stint
comisan l de politie.
Disc& mobilele per-
s6nel condamnate nu sunt
urmiirite pentru datoril,

agentul va proceda la se6-
terea mobilelar pe stradit

san pe calen publicift. Si
dad. parten condamnatit
lipsesce d'a emit 0 nu e

de nimenT representatn, se
va pune un castode la aceste mobile cu plata de

la proprietarul lor.
LXXXIII
peratiile din fata loculuT,

precum i despre predarea imobilulul In posesia
proprietarulul snit.
O copie de pe acest proces-verbal se va lftsa atilt
la parten isgonitit din imobil, cit. i la proprietarul pus In posesie.
El se va bean de t6te
persnele ce an lnat parte

la executare, preeum i
de pftrtI.
Daeft acestea nu vor voi,
sati ntt vor putea sit

MBA, se va face vorbire
In procesul-verbal.
Originalul acestul proces-verbal se va depune
la tribunalul prin care s'a
inenviintat executarea, i
care va trebni de Indatit,
la primirea procesulul-ver-
dal, se. Indeplinseit cele

oritnduite la art. 403 din
zest cod.
'NW cheltnelile de
executare arntate In aeest
titlu Tor fi In sareina deposedatului.
CARTEA VI.
Proceduri diverse.
CAP1TOLUL I.
Numirea custodeluT i
predarea mobilelor In pa-
Despre oferte de plaid si
acest cod.
Desfiintat.
Se va face un pro-
Child datornicul
va voi se. plfitseit aceea
ce e dator, i creditorul
nu va voi sit primseit
za lul se va face potrivit

art. 418 i urmatoril din
ces-verbal despre t6te o-
consemnafii.
plata, datornicul e In drept
www.dacoromanica.ro
LXXXIV Modificarea lege1 de proceder civilit (Art. 605-610)
a face ofert& real& si a

consemna aceea ce e dator.
el
Spre acest sfarsit,
va face creditorulul,
prin mijlocirea until agent

de ling& tribunalul domiciliulul acestuia, sad al
domiciliuluT ales, o soma-
tie ca sit primsc& valrea datoritii.
In acea somatie se va
milt& liva, ora si local,
and i ande suma sail o-
biectul oferit are sit 'T fie

predat.
Dacit creditorul nu
voesce sd. se presinte sail
SS primscii suma sail obiectul oferit, agentul judeatoresc va Incheia proces-verbal, si va ar&ta
creditorul a iscilit orT
n'a putut, sad n'a voit s&
ischlsci.
Datornicul, In acest eas,
va putea, spre a se libe-
ra, sit consemne6e suma sail lucrul oferit la casa de depunerT sad admi-
nistratia financier& a judetuluT respectiv, iar re-
cepisa se va depune la
prin osebitii petitie, dupe

regulele stabilitel pentru
cererea principall.
Desfiintat.
Se vor aplica cele-alte rnduell ale coduluT civil, privitre fa ofertele de plat& si la consemnatiT, coprinse In art. 1114
1121 inclusiv, afar& de

alin. 8 din aro. 1115 si alin. 3 -si 4 din art. 1116.
CAP. Il.
Sechestrui asigurdtar
judiciar.
ProprietariT, prin-
cipalil chiriasl sad arendasT vor putea, pentru a-
ren6ile sad chiriile

tite i datorite, s& sechestreze, printr'o simplft petitie &AA Afro autoritatea judec&torscft
lucrurile i frnctele care
se vor afla In cask mosie
sail pimOntul Inchiriat orT
arendat.
El vor putea sit seche-
streze j averea miscatre
care se afl& In cud.' sad

pe mosia lor, dar care s'a
transportat In alt loc fro,
tea face lnaintea tribuna-
rS consimpm6ntul proprietarulul, i proprietarul

pilstreazil privilegiul s6ii
pe acst& avere, Intru cat
timp a revendicat'o potri-
intftrscl, sad pentru ca
civil.
corpul portfireilor tribunaluluT domiciliului creditorulul.

Cererea ce s'ar pu-
luluT, sad pentru ca s& se
vit art. 1730 din codicele
sa se anuleze aceste oferte

consemnatiT, se va face
Acelasi drept II ad proprietarli, principaliT chi-
www.dacoromanica.ro
Modificarea legel de procedurd &gild (Art. 611-615)
rias1 si arendasil earl nu

ati contract soris; aunt Ins& Indatoratl ca, data Cu
cererea de sechestru, at
presinte dovada de chemare in judecatft, si sa dea
o cautie fixata de antoritatea judecatoreasca.

Luorurile snbchiriasilor si subarendasilor,
earl se vor afla In locurile

ocupate de dansiI, si fructele pamntulul ce li s'a
subarendat, se vor putea
sechestra pentrn plata chi-
LXXXV
AcelasT drept '1 vor a-
yes ksi creditoril care n'ati

act scris; aunt Ins& Inda-
toratI ca, data cu cererea de sechestru, sit dea

o cantle de a treia parte
din valdrea reclamata.

Acest sechestru se
va pune en Incuviintarea
tribunaluluI domiciliuluI
datorniculuT, si creditorul
va putea fi supus la o
cantle.
OA de cite ori e-
xista un proces asupra
proprietateI sail posesiel

unul lucru miscator sail
riel sail aren4e1 ce datoresce chiriasul sari arendasul principal. Li se vor

tine Ins& In Mina chiriile sail arenflile ce el ail
nemiscator, sat asupra administratieI sail folosinteI

unuI lucru comnn, judeca-
nu Ins& si plfitile ce vor

fi fficut Inainte de vreme.
partilor, sil Incuviinteze

sechestrul bunuluI sail al
platit de buna credinta,

pentrn termenii trecutl,
Aceste sechestrarI
se vor face prin-un agent

al tribunaluluI unde este
asec)at nemiscatorul, au a-
celeasI forme cu call se

fac si urmaririle pentrn
vingarea silita a miscat6relor.
Oil-ce alt creditor

a calm' creantil este constatata printr'un act scris
si este ajunsa la termen,
va putea, de data. cn chemarea In judecatrt pentru
plata creantel sale, si puna un sechestrn asigurator pe mobilele datorni-
mini ski
ta va putea, dupe cererea

celul interesat si citarea
lucrulul comun a arid

proprietate, posesie, admi-
nistratie sail folosinta se

discutii, putand sil oblige
pe reclamant a da o cantle, ce va fi fixatil, de judecatit.
Paza bunulul sechestrat
pate fi Incredintata sail

detinatoruluI acelni bun,
saa uneI a treia persna.,
numita de judeclitor, In
cas de neintelegere Intro
PArti
Sechestrul va putea face tate actele de conservare si administratie. Va

putea sta In judecati In
www.dacoromanica.ro
LXXXVI Modillearea legeI de procedur civild (Art. 616-921)
numele partilor litigante
u privire la bunul pus

sub sechestru, numaT Cu
o prealabilli indrituire a
autoritatel care l'a numit.
Sechestrul judiciar va
incasa orI-ce veniturT
sume datorite, va putea

piad datoriT cu caracter
curent, preeum pi cele con-
statate prin titlu executor.

Plata sechestruluT se va
fixa de judecata care '1-a
Infiintat. In niel un eas ea
nu va putea depltpi, pe
fie-care an, de (leca la sutil,
din venitul net anual al

bunultil apreciat de ins-
tan.
616. Tribunalul vaputea

Inca. sa Ineuviinteze a se
sechestra In maulle datorniculuT averea sa milcli-
Ore, pentru creantele arittate la art. 613, chiar
cand nu sunt ajunse la
termen, In casurile urmittre
Cand datornicul a
mieporat, prin fapta sa, asigurarilece dedese, sail nu

a dat asigurarile promise;
M'id e perieol ea datornicul s fuga,
aseundri, orT sii'pl risipesca, averea sa.
In ambele aceste casurT,
sechestrul nu se va putas
Ineuviinta de eit en dare

de cautie, care va fi fixata de autoritatea judeolitorselt.
Daca datornicul va
da, In t6te casurile, garantie Indestulatre, judeca-
toria va putea ridica sechestrul de asigurare.
Sechestrul de asigararp se va pune prin agentil. de urmarire dupe

aceleapi forme ca pi cele
cerute pentru urmkrirea
mipeatrelor, i numai pe
averea, mipeatre
ce se
p6te urmari.
In tte casurile a-
ratate In acest cap, au-
toritatea judeclitorsei va
putea, dupe trebuinte, pi
In casurile urgente, s dea
autoritateT looale ordin in
sexis ca,
chiar Inaintea
mergereT agentultd, sli se

oprsell datornicul a se6-
te sat a da de o parte
vre-un lucru din cele a

caror sechestrare se cera.
In tte casurile a-
ratate In acest cap, vinbrea silitil, a mobilelor

nu se va put ea face, de
en dupe ce creditorul va
fi dobandit un titlu executor.
CAP. III.
Dispotatii relativo la abeenfl.
In casul aratat de
art. 98 din codicele civil,
se va da petitia de catre
partea interesata catre presidentul tribunaluluI ulti-
mului domicilia al celuT

presupus absent.
www.dacoromanica.ro
Modificarea legal de procedmit civil& (Art. 622-629)
Acesta va lnainta cere-
rea ca actele procuroruluT local, care va face cu-
venitele email si va
raporta. Tribunalul va hotest, dupe ce va asculta citirea acestul raport si conclusiile procurorulul.
Aceleasl formali-
tAtT se vor arma si Ond

va fi vorba de declararea
de absent& de la cartea I,
tit, 4, cap. 2 al codicelul
civil.
Tribunalul, dupe
cererea piirteT interesate,
va InsArcina pe unul sat
mal multi curator'', dupe
trebuintil, pentru administrarea intereselor celor
presupusl absentt
CAP. IV,
Autorisarea femeei mdritate

de Mfrs tribunal.
In casurile and
femeia mAritate, va trebui
a fi autorisatif de justitie,
ea va face maI Inteld o

somatie blirbatuluT set
prin un agent al tribunalulu; si dacli bilrbatul set

tot nu va voi sil dea autorisarea sa, femeia va face
cerere cAtre presidentul
tr i bun alulul domiciliulul
sotulul,
care va cita pe
bArbat de urgentil In camera de chibzuire, spre

a arAta temeiurile nevointei sale.
Dupe o se va as-
ILXXXVII
culta bArbatul sail dace, el
nu va veni la diva Insemnatri, tribunalul va hotarl

asupra cerereI femeei, ascultAndu-se si conclusiile
ministerulul public.
Dac bArbatul va
fi presupus sat declarat
absinte, sad interdis, si femeia va voi a doblndi au-
torisarea justitiel, nu va
mal fi nevoie de somatie
si citatie, urmAndu-se po-
trivit celor de mal sus.

Desfiintat.
CAP. V.
Despdrffrea averuritor clinks

bdrba(i rl ferns*.
Cererea pentru des-
plirtirea averurilor nu se
va putea face de cet dupe
ce femeia va fi autorisatA
de presidentul tribunalulu'l In acest scop.
Presidentul, mal nainte de a da autorisarea, va

putea face 01.01 observatiile ce :va credo de cuviintA.
Indat ce cererea
pentru despArtirea averurilor se va face, grefierul
va S dator a Bpi In sala

sedintelor un extract de
pe cerere. Acel extract va
coprinde:
Data cerereI;
Numele, pronumele,
profesia si locuinta sotilor ;

Cantitatea si arfita-
rea averel dotale dupe petitle, potrivit Mel dotale.
www.dacoromanica.ro
LXXXVIII Modificaren legal de preceding. civil (Art. 630-6117)
Acest extract se
va afloa la uoa tribunalu-
lul, la primarie 0 la camera de comercia, 0 se
va publica cn cheltuiala fe-
mee in unnl din jurnalele localitatel, sag, daca a-
cea localitate n'are jurnal,

In unul din ale localitatel
vecine.
0-data ce cererea
de desplirtirea averuriler,
femeia va putea, cu autorisatia tribun alulnI chemat
a judeca cererea, sa ja orlce masurl conservatre
asiguratare, pentru ceea

ce i se ouvine In temeiul
MO de zestre.
Hotarirea asupra cererel de despartirea averuriler nu sejval pronunta,
de cat o luna, cel putin
dupe afigerea i publicarea acelei corer'.
Dupe hotarirea asupra despartirel averuriler dintre sotl se va scats
un extract, care se va afige de patrn orVdin trel

In trel lull', In sala oedin-
telor tribunaluluI care a
pronuntat'o, la tribunalul
comercial, la camera de
comeroit, precum 0 in sala primariel, comunel unde barbatul '0 are domiciliul, facAndu-se prima a-
fioare pana In termen de

26 de ()He de la data pronuntireI hotarireI.
Femeia nu va putea ta
inp executarea
hot11.-
rirel de cat din Ilea de
cnd s'a implinit formalitatile sus mentionate,
potrivit art. 1262 cod. civil.

Dupe expirarea ter-
menului de trei lunI al ultimei afioarl, creditorii bar-
batuluI nu ver mai putea

interveni, spre a ataca hotfirlrea asupra despartirei
averurilor.
Despartirea averurilor Intre barbat i femeie
pate !meta, i regimul
crest prin contractul de
casktorie pate fi iara0 restabilit, prin consimtimntul ambilor sotl.

Spre acest sfOroit,
barbatul i femeia vor da

o petitie la tribunalul ca-
re a pronuntat separatia
vor ere unirea averu-
riler.
Partite se vor presinta In persanit la tribunal, 0 declararea verbal&

a vointel lor se va constata in procesul-verbal al
oedintei.
Tribunalul va pronunta
apoI hotarirea pentru u-
nirea averurilor.
Acst hotarire se va
publica in extract, potri-
vit cu art. 630, ca i aceea
pentru despartirea averurilor.
ITnirea averurilor
nu va viithma Intru nimic
drepturile,dobindite de cei
www.dacoromanica.ro
Modiflearee legel de procedurit civil& (Art. 838-648) LICXXIX
de al treilea In timpul des-
p6rtirel averurilor, potrivit art. 1.265, 1.266 si 1.267
din codicele civil.

CAP. VI.
Deliberdrde oottsiiitaut de
familia.
6$8. In tte casurile
prin motivele ce va expune In serie, a nu se aproba hotitrirea consiliuluT.

Hotitririle tribunaluluI, ce se vor Incheia asupra deliberiirilor consiliuluT de familie, vor fi su-
puse la apel.
CAP. VII.
&t'Id se (+ere pirerea consiliulul de familie, daciiho-
Despre interdie(ie.
Intelegerea tutulor, fie .ca-
va da pentru punerea sub

interdictie a unel pers6ne,
t6rirea nu este data ou
re membru '11 va arfita

parerea sa In procesulverb al.
Tutorul, ouratorul sati
orl-care din membril con-
siliuluI de familie, MI drep-
tul a ataca acst hotarlre la tribunal, caro se va

pronunta de urgenti.
Cind hothrirea con-
siliulul de familie trebue

s6 fie supusli aproblirei
tribunaluluI, tutorul, sa6
un altul Inarcinat In lo-
cu-T, va presenta originalul IncheiereT presidentuluI tribunalulul, are o va

comunica procurorulul.
Dac6., In timp de
15 lile de la data el, acstii hot6rIre nu s'a presin-
tat tribunalulul, orl-care

din membril consiliulul de
familie are drept a cere
aprobarea cuveniti.
Orl care din membril consiliulul de familie
are dreptul a interveni la
tribunal si a se Impotrivi
In petitia care se
se va anunta imbecilitatea,
smintla, nebunia sati fu-
ria; se vor alltura actele

justificative, si se vor Insemna martoril ce vor fi
a se asculta.
Presidentul va comunica petitia si tte actele procuroruluI, care va
face cercethrile ce va apretui, cer6nd si parerea
consiliuluI de familie, ifi
pirerea medicilor competinti.
Copie de pe peti-
tie, de pe pirerea consiliulul de familie $i aceea

a medicilor, se va Incunosciinta pfirituluI mal in-
ainte de a se procede la
interogatoriul ski.
Dac interogatoriel si actele propuse nu
sunt IndestulAtre, si dac& faptele se pot justifica
prin martorT, tribunalul va
ordona si ascultarea de
martorl In formfi ordinarh.
www.dacoromanica.ro
XC
Modilicarea legal de procedan% civil& (Art. 647-864)
Martoril se vor aseulta

saa In presenta parituluT,
saa lacta din presenta sa,
dupe Impregiurfirl; In a1st din urmrt cas, consi-
liul parltulul 'I va putea

representa.
Se vor urma tete

cele-alte rinduell presorise In codicele oivile la ca-
ditora In sedintil, publica

a tribunaluluT, cii. voieso a
ceda bunnrile sale.
Tribunalul va Incheia
proces-verbal dupe acstil

declarare.
Hotlirirea oare va
admite cesiunea bunurilor, da putere ereditorilor
pitolui Despre interdic-
a vinde bunurile miscat6re sail nemiscatre ale datorniculuI, si se va proce-
CAP. VIII.
de la aostXt N/1*re in formele prescrise p entra mos-
tie".
Cesiunea bunurilor.
Datornica, carI vor
fi In positie de a reclama
cesinnea judiciaril acordata de art. 1.126 al codiceluI civil, vor fi tinull a de-
pune la grefa tribunalulul, unde acsta cerere

va fi Menta, bilantul lor,
registrele lor, daca ail, si
titlurile lor active.
Cererea datornieu-
lu se va Indrepta la tribunalul domiciliulul MIL
tenitorl sub beneficia de

inventar.
Nu pot fi admisl
la beneficia de cesiune:
stelionaril, bancruta fraudulosl, persnele oondamnato pentrn furt Bar' tuselacinne (escrocherie); niel
comptabilif, tutora, administratoril Ball depositara.
CAP. ilc.
Procedan relative la desehide-
rea unta suessiuni.
Acstrt cerere va
fi comunicatii ministeruIII publio. Ea nu va suspenda efectnl niel unel nrmrtrirl, afea numaI daca
judeciltoril, chemand si pe
piirti, vor ordona ca s. se
suspende acstrt executie
cand legea ordona punerea de pecetI dupe m6rtea unel pers6ne, aceste
pecetI se vor pune de ca-
provisoria.
Datornicul admis
tre nnul din judeolitoril

tribunaluluI de judet. Pre-
pers6na, chemandu-se ere-
Insarcinare judecatorulul
la beneficiul de cesiune,
va fi dator sil, declara In
Seetia I. Punerea peeetilor

dupe nuirte.
In tino casurile
sidentul tribunaluluI va
putea lusa delega acstrt
www.dacoromanica.ro
Modificarea legel de proceder& civil& (Art. 655-660)
de col local In easurl de

mare urgentil.
655. Pecetea ce se va
pune va fi aceea a tribunalulul Bata a judeatoriel
de ocol.
656. Punerea pecepor
pote fi cerutil:
De acel earl pretind
drepturI In sail contra
suceesiunel;
De creditoril carI oil
un titlu Boris In contra

celul Ineetat din vit;
In cas de lipsh. a moOenitorilor, orl a unuia

din eI, de persnele carl
edeail In casa cu Incetatul din vitrt, de rudele
satt amicil luT.
XC.I
lor va incheia la fata loculul un proces-verbal ,

care va coprinde:
Anul, luna, giva i
ora;
Numele, pronumele,
profesia i domiciliul per-
s6nel ce a cerut punerea

pecetilor, Ball domiciliul
ales de dInsa In acea comunii, daca locuesce in

alt, parte;
Daca nimenl n'a fil,
cut asemenea cererl, procesul-verbal va apune cii.
pecetile sunt puse de oMil, dupe declararea procueorulul, orI a primarulul;
Arttarile i oisele per-
657. Pecetile se vor putea pune chitar din eficill.

In comunele rurale pri-
s6nelor earl ail fost fatri,

la punerea pecetilor;
inchide i pecetului lucru-
rourilor, ltuplor dulapurilor pe carl s'aii pus pece-
marul comuneI va putea

rile defunctulul, mal Ina-
inte chiar de a veni ordines tribunalului, i. de
a sosi judeatorul ce are
Apunft pecetile sale, vestind lusa Indat pe tribunal despre acsta.
658. Daa pecetile nu

vor fi puse lnaintea ingropirel, judeatorul va
constata printr'un procesverbal minutul and a fost
chemat srs le punti. Isi causele carI afi IntLriliat punerea pecetilor.
659. Judeciltorul Insflr-
cinat cu pnnerea peceti-
Ariltarea locurilor, bi-
tile ;
Ufi descriere pe scurt
a obiectelor carI nu aunt

puse sub pecetI.
660. Judeatorul, dupe
trebuinta, va da viiduveI,
copiilor saii rudelor ce aii

locuit Cu repausatul, cele
trebuinci6se pentru traiD,
precum qi bani de vor fi.
Banil insi nu se vor da

de at potrivit en conditia social, cu titlul de
Intretinere pe timp de o
lunil, i acsta sub luare
de chitantil..
El va putea ap4a i
www.dacoromanica.ro
XCII
Modificarea legal de procedurk civilk (Art. 661-868)
un oustode pentru paza

lucrurilor de sub pecetl.
661. T6te cheile de la
lftdile, dulapurile i locurile inchise ou pecetT se

vor liza dejudectitorul care
a pus pecetile, si se vor

depune la tribunal.
Vorbire despre marea
acestor cheT se va face In

procesul-verbal.
662.Dadt la punerea pecetilor se va grtsi un testament sati alte hArtil pecetluite , judeditorul va
constata forma exterirrt
pecetea i subscrierea de
va fi, va parafa plicul, atftt el, cat i pArtile pre-
sente, dad. sal sari pot

iscrtli, si va writs (liva
ora cfi,nd pachetul va fi
de drum' presintat presidentuldf tribunaluluT ju-
detian. Tao acestea
se
vor arrtta In procesul lui

verbal, care va fi iscrtlit
de prtrtT, sal se va face
vorbire de nevointa orT ne-
putinta de a iscAli.
Obiectele miscrt-
Ore, carT nu se pot pune

sub pecetl, se vor lucredinta unul custode; custodele se va plftti i lucrurile se vor Intretine au
cheltuiala mostenirel.
and testamentul
se va fi depus la tribunal,
presidentul tribunalulul,
dupe ce va cherna pe per-
pArtl interesate la punerea pecetilor, Il va deschide, va constata starea

sa material, i 'I va conserva la tribunal, constatriad tte acestea printr'un
proces-verbal.
DacA, la punerea
pecetilor, portile i usile
se ail& inchise, sau se ivesce alt obstacol prin
care se Impedica punerea
pecetilor, judeatorul le
va deschide, ajutindu-se
la trebuint i ou agenti I
administratiel locale.
Sectia II. Oposifii la punerea

pecetilor.
Opositille
la pu-
nerea pecetilor pot fi Acute sau prin o declaratie

in procesul-verbal, sau prin
o petitie datrt presidentuluT tribunaluluT care a ordonat pecetluirea.

JudecAtoria, apre-
tuind, va judeca de urgen, si va mentine sa0
va suspenda operatia punerel pecetilor.

Sectia
Ridicarea pece(ilor
inventariti.
Pecetile nu vor
putea fi ridicate i inventariul fficut, de cat 3 4ile

dupe Ingropare, de vor fi
puse Inainte, i treT dile
dupe punere, de vor fi

puse de la Ingropare, afar& numaT de casurl
snele ce ati figurat ca gente.

www.dacoromanica.ro
Modificares legeI de procedarit civilit (Art. 669-677)
Daca moatenitoriT
sat cal-va din (A sunt

nevrstnici neemancipap,
nu se vor ridica pecetile
mal Inainte d'a li se numi
tutor, sau de a fi emancipatl.
Ridicarea peceti-
lor se We cere de orI-ce

parte interesata.
Ridicarea peceti-
lor se va face In urma

until ordin al tribunalulut
Tot de o data tribunalul va anunta pentru ca

st, asiste la redicarea pecetilor, pe sotul ce va fi
in vista, pe moatenitoriI
cunoscutl sat presupual,
pe executorul testamentar, de va fi, pe legataril
ce se vor cunsce, pe- per-
snele ce at Mont opositie la punerea pecetilor,

sat pe ministerul public,
(lac& moatenirea e vacantii.
Tte aceste pers6ne se

pot presinta inai-le sail
prin mandatarl.
In qiva Insemnata se
se va procede la ridicarea
pecetilor fa tft cu partile
chemate, sati In lipsa lor.
Se va face un proces-ver-
bal despre ridicarea pecetilor.
Acest proces-verbal va coprinde: 1) data;

2) numele, profesia, loot:-
inta celor ce at cent ri-
dicarea pecetilor, ciao& a
XCIII
dinul tribunalulul pentru

ridicarea pecetilor; 4) numele, pronumele, profesia
pers6nelor chemate ai earl
at asistat; 6) 4isele ai ob-
servitrile lor; 6) aratarea

stifireI In care s'afi gasit
pecetile.
Pecetile vor fi ri-
dicate una dupe alta pe

cat se va face ai inventariul.
Inventariul se va
face fata, cu persnele ce
asista la scterea pecetilor.
Acest inventariu
va fi o descriere fidela a
tutulor obiectelor afiate
sub pecetI.
El va coprinde pe larg
cele mentionate in procesul-verbal de ridicarea pecetilor, descrierea cu a-
mftuntul a obiectelor aflate, aratarea calitateI al

a cantitateI lor, pe cat se
va putea.
Tao pretentiile,
cite se vor ivi In timpul
facerelinventariulul se vor
trece In procesul-verbal,
spre a se apretui ai judeca de tribunal.
Sectia IV. Vinqarea migodtrekw unei mosteniri.
Cind vInlarea miacatrelor unel moateniri
se va face In basa art.

730, 10, din codul civ., a-
cstit vinlare se va exewww.dacoromanica.ro
fost ase moues cerere ; 3)or-
/CUY Modificarea legol de procedurl civil& (Art. 878-6815)
cuta potrivit rinduelilor
aratate pentru ~jama

sita& a misctttrelor, prin
art. 437, 438, 439, 440, 443

444, 446 din acest cod.
Partea interesatt
se va adresa la presidentul tribunaluluI local, ale-
gtml $i un domiciliu In
acel loe, dad, locuesce in

ah& parte.
Se va face inven-
tariul obiectelor de vin-
dut, dupe ce se va cherna
atit cel ce a facut cere-
Cand tribunalul va
inthri acest avis, va de
clara, tot In hothrirea sa,

ct. vint;larea se va face In
fiinta tutorulul, inaintea
tribunalulul.
68$. Incheierea care va
Incuviinta vigarea, va insemna i pretul cu care
are a se incepe, si conditiile el.
Acstt pretuire va
fi regulatt sail dupe avisul ,rudelor, sat dupe ti-
rea, cat i alte pers6ne

interesate cunoscute.
tlurile proprietilteI, sail

dupe contractele autentice,
sat iscAlite cu datt certii,
se va faca la locul insemnat de tribunal, potrivit

art, 430 din acst, legiu-
dupe rolul contributiei fonciare.

Cu tte astea, tribunalul
Vigarea publicil
ire.
Seetia V. ; itidarea bunuri/or

nentifedterie ale nevirstnicilor.
Vigarea bunuri-
lor nemiscatre ale nevir-
stnicilor nu va putea fi
incuviintatil de cid dupe

un avis al rudelor, aratitor de natura bunurilor
de valrea lor aproximativil.
Acest avis nu va fi necesar, daca bunurile vor

fi tot de o-datt si ale vir-
stnicilor, i daca vindarea

este cerutt. de dinsii. Se
va nrma atuncl potrivit

rnduelilor din sectia urratt6re.
si, de nu sunt contracte,
va putea, dupe impregiurtri, s fac pretuirea total& sat partialk a nemisciltrelor.
Pretuirea acsta se face

dupeimportanta si natura
bunurilor, prin unul sail
trei experti, numitI de tribunal spre acst sfttrsit.
Dila, pretuirea a
fost ordonatt,expertul sad

expertii, dupe ce vor jura
sat inaintea presidentuluI
tribunalulul, sat inaintea
judecitorulul numit de dinsul, vor face raportul lor,
care va arttta In scurt basele pretuirel, ffirt de a
intra in amtnunte de descriere a bunurilor de vin4are.
www.dacoromanica.ro
Modificarea legal de procedurA civill (Ark. 656-694)
XCV
Aeest raport se va depune la grefa tribunaluluT, ei se va da copie de

pe dinsul la cel ce o vor
aprobe pretul e0t, sau sit
un act de publicatie, care

va coprinde:
Aritarea hotterel care Ineuviintzii, vtularea;
Numele, pronumele
nevirstniculul al al tutorulul sea;
Arittarea nemiacitt6relor ce se And ei un ex-
mune acestel sectil arti-
cere.
686. Se va forma apol
amine vinylarea pentra alt

termen, care se va publica
tot In chipul arlitat In articolul de mal sus.
Sunt declarate cocolele 637, 638, 642, 543,
644, 645, 646, 651, 662, 553.
654, 655, 656 0 567 din
[west cod.
In cele opt 4i1e car'
tract din conditiile vin-
vor urma dupe adjudecatie, orl-cine va putea st

supraliciteze cu o a ylecea
parte mal mult peste pre-
In hotarlrea vinlitrel;
4) Pretul en care are
cu cele arktate la art.

648, 649, 650 0 688 din
o:Are!, coprinse mal pe larg
Inapt licitatia;
6)
iva, locul ai
ora
cand are sit se fact. vInylarea.

087. Acest act se va a-
fige, In timp de 30 (pie

cel putin, atilt la uaa tri-
ul
conformilndu-se
acest cod.
Sectia VI./mpdrtiri gi licitafii
Imprtrtirea de sue-
cesiunl Intro mal multe

pers6ne se va face prin
bunalulti, sat la locul undo
tribunal, dad" ele nu o
cat 0 la tqa
legere.
are st se fact, vinylarea,
unde se aft& aptjat ne-
miclitorul. Tot de o-datit
un extract se va publica
Intr'un jurnal al localitttei sat, in lipsift, in unul
din ale loaalititteI vecine.
688. Dec& In pia Insemnatit pentrn adjudecare nu ese un pret niel

mtear egal au pretul In-
semnat de tribunal ai pu-
blicat, tribunalul va putea,

dupe ImpregiuritrI, sat si
pot face prin bun& biteIn casurile arlitate

de art. 733 0 747 din codicele civil, imprtrtirea se
va face dupe cererea
teI celel mal starnitre.
Numirea de tutori
pentru nevirstnicI, carI lu-
te Impirtlit at interese
contraril, se va face de
cittre tribunal, dupe avisul consiliulul de familie.
In urine raportu-
lut jud eatoruldi numit

www.dacoromanica.ro
XCVI
Modfficarea legal de procedurA civil& (Art. 695-701)
pentru operatiile Imparte-
egal en pretul pus de tri-
codioile civil, tribunalul va
dis In art. 688 din acest
lel, potrivit art. 733 din
hotitri a se face Impartla

In naturit oi, de va fi trebuinti, va hotarivIndarea
nnora salt mal multora nemiocatre.
Acsta vindare se va
face prin licitatie, sati Ina-
lutes judecatoruluT, saii
Inaintea tribunalulul nnde

se aflit aqedat nemicatorul, Cu expertisa sad WA
expertisa, dupe ImpregiuritrI.
Dacil. tribunalul va
hotarl a se face exper-
Usti., el va putea numi u-
nul sa0 trel expert; car;
dupe ce vor jura, vor face

la fata loculuI raportul
lor dupe basele pretui-
reT, fitrit art intre In amanunte de descriere a obiec-
telor de Impartit.
VIndarea obiecte-
lor se va face potrivit cu

cele ce s'a dis pentru vindares bnnurilor nem4citt6re ale nevirstinicilor.
Pan& la vindare, partite
vor putea Imparti Intro ele
veniturile bunulnI mipitor sat nemiocittor, potrivit en partea ce fie-care
are stabilit judeclitoresee,

sail recunoscut de top, In
bnnul ce se vinde.
Daert In 4ina, In-
bunal, se va urma cum s'a

cod.
In cele opt 411e dupe
adjudecare, orI-cine va pu-
tea sa supraliciteze cu o
a lecea parte mal mult
peste pretul adjudecareI,

potrivit cu cele 4ise la art.
690 din acest cod.
Cand situatia ne-
miocatoruluT va care mal

multe expertise deosebite
i se va constata cit fiecare bun nu se p6te Imparti, vindarea prim licitatie nu se mal face daca,
din apropierea raporturi-
lor, resulti ca totalitatea

nemicatrelor p6te a se
Impitrti In natura.
Daca cererea este
ca nemiqcat6rele sit se Im-
part& In mat multe partI
In naturli, dupe ce vor
face pretuirea, vor Insemna cum trebue sit se cornpun& fie-care lot salt parte
a se da.
Raportul expertilor fiind
aprobat de tribunal, loturile sati particelele vor fi

trase la sortl, fatit en partile, lnaintea tribunalului
salt unul judecitor-comisar numit de tribunal.
In cele-l'alte casurl se va urma potrivit

on art. 737 Omit la 760
semnati pentru adjude- din codicele civil.

care pretnl eoit nu va fi
www.dacoromanica.ro
Modificarea legel de procedaril civill (Art. 702-710)
Sectia V11.Betteficiul de itt-
702. Dacit mostenitorul

beneficiar voesce, lnainte
de a se declara mostenitor, ca, potrivit u codicele civil, s se autoriseze
a vinde bunurile
tre ale mostenirel, el va
presenta, spre acest sfarsit, o petitie la presiden-
tul tribunalululloculul unde s'a deschis mostenirea.

Vinlarea se va face Inaintea unuI agent judeca,toresc, conform art. 432,
437, 438, 439, 440, 442,
443, 444 si 446.
703. Daca. cererea este

de a se vinde bunurI nemiscat6re de ale succesi-
nel, mostenitorul beneficiar va presenta presidentuluT tribunalultil loculul

unde e deschisit succesiu-
nea o petitie, In care se
arfa& necesitatea acestel
virupel i nemiscittrele
de vIndut.
Presidentul tribunalulul
va comunica cererea mi-
nisterulul public, i va ho-
taxi de trebue a se face
vInlarea si de trebue Bah

nu a se face pretairea de
expertI.
704. Se va procede la
vinlare dupe formalitatile

prescrise pentru vinderea
nemiscitt6relor unuI nevirstnic.
705. Mostenitorul be-
neficiar se va socoti mostenitor pur i simplu, daca

a vIndut nemiscitt6re,
a urma potrivit randuelilor prescrise mal sus.
Actiunile ce mostenitorul beneficiar are a
intenta In contra moste-
nireT, le va intenta In contra celor-l'alt1 mostenitorT
daca. sunt; In casul contraritt, el le va intenta In

contra unuI curator ce se
va numi dupe formele cum

se numesc curatoril la mo-
stenirile vacante.
Mostenitorul beneficiar va ti obligat a da
socotla despre admistratia sa, si va fi raspun4a-
tor de
sale.
actele gestiuneI
CAP. X.
Conven(iile matrimoniale.
706. T6te conventiile
matrimoniale, sati contractele de casittorie i foile dotale, se vor trece din
cuvemt In cuv6nt intr'un

registru special ce se va
tine la grefa fie-citrul tribunal de judet.
Contractul de ca-
satorie se va iscali 'atat

de barbat, cat $i de fe-
mee, precum i de parintiI lor, i de ceT ce consti-
tue dota, daca dota ecsistit.
Mal Inainte de ce-
www.dacoromanica.ro
/3AHANGIU. Codul General.
XCVII
16 d
Modificares legel de prooedarl civil (Art. 711-714)
XCVIII
lebrarea casittorieI, ambii

sop, Impreuna cu eel ce an
constituit dote, se vor presenta, In persona sari prin
procuratorl special; Inaintea tribunalulul
Schimbarile ce s'ar
face la conventlile matri-
cere autentificarea i tran

sorierea contractulul In re-
cute In josul contractuluT

de efielitorie, potrivit art.
1230 din codicele civil.
Cnd dota se restitue In casurile prevalute
de art. 1271 din codicele
civil, restituirea se va trece
in registrul transorierel pe
barbatulul, au petitie
isefilitit de dancil, spre a
gistrul tribunalulut
711. Presidentul va opri

originalul contraetuluI c't
daca dota oust& numaI

In miccatre, el va da ordin grefieruluI ca, dupe autentificare, se faca ci trans-
crierea.
712.. Dacii dota ooprin-
de nemiccat6re, aetul se
va transorie i prin tribunalul loculuT uncle ele sunt
acelate.
71$. Dupe 'wren, pre-
sidentul tribunalulul va da
barbatulul un extract legalisat dupe contractulsati

de casitorie, care va servi
de aovada pentru ace4a-
rea definitiva, a conventiilor matrimoniale.

Pro cesul-verbal du-
pe Incheierea transcrierei
se va trece In josul eontractuluI de easatorie
In registrul de transcriere.
Luarea Inapol a
contractulul autentificat
se va face de barbat In
presents, in zestratoruluI,de
va fi, care amandoT vor iscall In registrul de primire.
moniale mal Inainte de
celebrares casatoriel, aunt

supuse la aceleall formaRap ea ci convenpile matrimoniale.
Ele vor trebui a fi tre-
margines Nei unde este
trecut contractul de casiitorie, dupe cereros parteT

interesate.
Judeatoril de ocol
an competinta sa, autentifice foile dotale pan& la
valbrea de 3000 lel inclusiv. Chlar and f6ia dotal&
conpne bunurI nemicoatre sall obiecte mobile al-
tele de cat ban!, piirtile

stint tinute a face pretuirea acestora In Insucl setul dotal.
Acsta pretuire obligatorie, Insa nu operza yinlarea mobilelor, afar& nu-
mal daca In f6ia dotal&

nu se lice anume contrariul.
and constituirea de dota
coprinde bunurI nemiceat6re, partile aunt obligate

a depune ci o copie. dupe
actul dotal. Acsta, copie
www.dacoromanica.ro
Modificarea legeI de procedarit civilI (Art. 7I9-722)
XCIX
care tribunal de judet un
va fi Inaintati, de jaded,torul de ocol, !inlet/ dupe

autentificarea faiel dotale
&Are grefierul tribunalu-
registrn de transerierea aetelor de mutatie san str5,mutarea proprietittilor, un
crie acst5, mutatie a pro-
privileglilor i ipotecilor,
un alt registra pentru
lul unde este asedat nemisetttorul, spre a trans-
prietktel In registrul de
alt registru de inseriptia
soe, de nelmplinirea obli-
transcrierea actelor de amanet siunul pentru transeriereacomandamentelor.

Se va transcrie
registrul de transeriere al
tribunaluluI unde este asedat bunul nemiscitor:
Grefa tribunalulul ande
str5,inare a proprietittilor
transeriptil.
Judecitorul de ocol
grefierul tribunalulul sunt

personal r5spunddtor1, fie-
care In ceea ce 'I privegape' ce li se impune.
s'a Watt transerierea va
rilspunde judecittoriel res-
pective In eel mal scurt

timp c5, s'a Meat transcrierea.
Desfiintat.
1)
To:Ste
aotele de In-
nemiscrtt6re, sad a dreptu-
rilor reale ce se pot Ipoteca;

T6te actele prin care
se renuntli, la aceste drepturf ;
act matrimonial este fd-
`Me aetele prin earl

se constitue o anticbresk,
dator, 3 lunl dupe Int6r-
usufruct, de us saii de lo-
Bdrbatul, al cdruI
cut In striinntate, va fi
cerea sa In tArtt, aft trans-
crie aeest contract In registrul tribunalulul domiciliulul set.
Deed aunt sinemiscritre,
actul se va transcrie fo.

registrul tribunaluluI si-
tuatiel bunulul nentisedtar.
CAP. XI.
Transerierea adder de strelmutarea i wrmdrirea pneprietd(ei s despre

privilegiilor ipotecilor i cvmaneteler
o servitute, un drept de
euint5,f
Tte actele prin earl

se renuntit la aoeste drep-
turI;
Transactille asupra
drepturilor reale;
Ordonantele de ad-
judeeare ;
Declaratia relatiVit
la drepturile eopiilor asu-
pra averel pitrintilor,

cas de divert en eonsimtimitnt mutual, dupe ce
sentinta de divert a rmas
definitivd.
Tribunalul eare fneuvi-
Se va tine la fiewww.dacoromanica.ro
Modificarea legol de procedurit civil& (Art. 723-726)
intza despartenia va dispune in acelasI timp transcrierea hotiftrirel In registrul de mutatiune, and
este vorba de 'mobile.
Tribunalul care a pronuntat despartenia va comunica acsta dispositiune
tribunalului situatiunel
mobiluluI, care va opera
transcrierea din oficiti cat
mal In graba. Ministerul
public va supraveghia executarea acesteI dispositiunI;
Hothrlrile date In materie de expropiere pentru

utilitate publica;
Cesiunile de veniturI
pe un timp mal marede

duo' anI;
Extract dupe con-
tractele de arendft sat In-
&Were pe un timp mal

lung de 3 anl.
La actele aratate In alin. 1, 2, 3 si 4 de vor fi
autentificate tot la tribu-
nalul situatieT nemiscato-
rulul, transcrierea se va
lace numal In extract.
723. Pin& la transeriere, drepturile resultand
din actele mentionate la
articolul de mal sus nu se

pot opune 'color de al treilea, earl att drepturl asupra
bunuluI nemiscator, chiar
daca at cunoscinta de existenta actelor de mal sus.
Se exceptza bine Inteleg casurile de viclenie.
724. Se vor transcrie in

extract In registrul de ur-
made:
Comandamentele prealabile ;
IIrmaririle de veni-
turI.
724 bis. Cererile de tran-
scriere se vor face la grefa tribunaluluI de partea

interesanta, chiar pe basa
unor titlurl sub semnatura. privatft.
725. Inscrierea privilei ipotecelor se va

face in registrul tribunagiilor
luluI unde se Oa situat
bunul nemiscator, potrivit

rnduelilor aratate In codicele civil.
In cas and actul a ca-
rd' inscriere se core este

autentificat tot la tribunalul situatiel nemiscatoruluI, se va inserie In re-
gistru numai ordonanta de

inscriere.
726. Can& se va incu-
viinta inscrierea actului de
privilegiti sati ipoteca, se

va face cercetare In registrul de Inseriere, transeri-
ere si urmarld de un ju,
decator-comisar, asistat de
grefier, spre a se vedea

dac exist& diferite alte
sarcinI sat drepturi asupra acelul bun.
Vorbire despre aceste
cercetarl se va face In actul de Inscrierea ipoteceI
sat
www.dacoromanica.ro
Modificarea_legel de procedurd civil& (Art. 727-734)
Partile pot renunta la
cercetarealin registre.
Pe actul original,
pe 'hug& certificarea dateI i numrulul de ordine
ceruti de art. 1.782 din

codicele civil, se va transcrie i ordonanta 'de inscriere, aaa cum s'a trecut
In regIstrulde inscriere,
Aceleaql formalitfiti
de inscriere se -vor urma

cand, pe basa -art. 1.814
din codicele civil, u& ipotecit se va muta de pe un
bun pe ltul.
Vorbire despre acsta
mutare se va face pe marginea primed inscriptil.
728 bis. Se va transcrie
In registrul de amaneturl
t6te actelaprin earl se constitue un amanet, potrivit
art. 1.685 ai urmatoril din
codal civil, dupe oererea
paztel interesate.
CARTEA VII.
GAP. IX.
Dispositiunl generale
I. Despre termene.
Termenele (sor6cele coprinse in procedura

se inteleg pe 4ile libere,
mile& nu se socotesce
pia And s'a inceput, niel
qiva cand se sfrqesee termenul.
Termenii insem-
Cl
natT ell anii, cu lunile sad

sptminile, se sfArtlesc In
4iva lunel sad a saptmanel corespunlt6re au liva
punctulul de plecare.
Termenul care, pleeand
de la 29, 30 sad 31 ale

lunel, se implinesce inteua
lunts care nu are acea Oi

corespunfltre, se va socoti ca sThrait In cliva cos.
din urma a lunei.
Orl-ce termen care
se va sfrei inteua Du-
minecit sad alta 4i de serbatre legallt, se va prelungi pentru cea d'intAit1

4i de lucru urmitt6re.
Prelungirea sad
scurtarea unui termen pre-
va4ut de lege nu se pte

acorda de judecittor, sub
pedpsa de nulitate, de cat
in casurile in carT legea
le di In mod formal acast& facilitate.

Sfrairea unul ter-
mea dat de lege pentru

exereitiul unul drept atrage eu sine caderea droptulul, afar& de easurile
legea prevede alt-fel.
Cu t6te acestea,
termenul se va suspenda
prin mrtea part,e1.

El nu va incepe cursul, in contra mo0enitori-
lor sl, de eat de la sfrirea termenuluT, pentru

a face inventarit, al a delibera, afar& de casurile
undo legea prevede alt-fel.
www.dacoromanica.ro
Modificares legel de proceder d'AM (Art. 735-742)
C11
U. Despre auutesti,
736. Se va declara nul,
sub conditiile aratate la
Nimenl nu p6te invoca
utt nulitate prioinuitit prin

propriul s6ti fapt.
vale, orI-ce act de prooedudo, ficut cu clceme acesteI legI:
Cind un set se va fi deolarat nul pentru un vicirt

de formi, datorit faptuluI
oficerjudectoresc necom-
erail Insfircinatl cu facerea actulul, liuda sala a-
Daci aotul este fiicut de un magistrat as
petinte
Dack c6,1carea formel
a pricinuit prtel care o

inr6c6, n6, vit6mare, pe
care nu o pte Indrepta
de cid anulnd actul;
Dar, nulitatea actulul este formal pronuntat6, de lege.
Nulitatea se va
pronunta numal dupe ce-
revea pfirtuI In favrirea 06,-
reia legea a admis'o, sed
care va aves un interes
a e optune.
Ministerul public va pu-
tea de la sine invoca n6,

nulitate, In t,6te casurile
cAnd este -ob I igat de lege a
lua .conolusil, preeum ei
materil de ordine
Nulitatea nepropusi la
aceluia sau aoelora cari

ceia vor putea fi destituiti,
conform legilor speciale.
CAP. 11.
Dispositii transitorii.
Acest codice de
procedurk ast-fel modificat, se va pune In aplica-
re la 1 Septembre 1900.
Desfiintat.
Tte legile, decre-tele i regulamentele contraril legal de fati, alfar&
de dispositiile de proce-
durli, eoprinse In codul co-
mercial, sunt desfiintate.

Actuala lege a judecittoriilor de pace rmine In
vigre pan& la noul dispositit
Dispositiile legeT
instanta de fond, se va
Curtel de -casatie, contraril renduedilor acestuI cod,
inaintea Curtai de campe, de cate orI privesce
Tte actele de procedurru Ineuviintate ei In-
putea propune d'a-dreptul
ordinea publica legalk

na oere ni, verificare a elementelor de fapt
1J6, proesdur nu
rmftn desfiintate.
deplinite Inainte de data
punereI In aplicare a prosentulul cod, Isl vor produce tot efectul lor.
se va anula de eit de la
Cele netndeplinite
actul care a dat naseere la acstil, datk, In eri-ce
la aoea nulitate.
causa sala instantk se vor
www.dacoromanica.ro
Modifiearea lega de proceder& eivilit (Art. 743-746)
Indeplini dupe orftduelile

formele acestul cod de
procedurh.
Hotherile, al chror ter-
men de reformare nu s'a

sfrsit lile& la data pune-
re In aplicare a acestuT
cod, vor rhmhnea supuse
cfillor de reformare phnh
la sfOrsirea acestor ter-
mene.
Aceste dispositiunT nu se
aplich la nev6rstniciI In
ce privesce dreptul de revisuire prevOut la art. 291

al presentuluI cod. El vor
putea exercita acest drept
In termen de dou lunl

de la majoritate.
Desflintat.
Desfiintat.
Regulile privit6re
Cnt
la facerea i executarea
hothrniciilor se vor de-
termina printeull lega speojal ; phnli atund remine

In fiint6 regulamentul astitop In vig6re.
Se vor regula, sub
forma regulamentelor de
administratie publich;
Formulare pentru actele de proceduri cele mal
Intrebuintate;
Diferitele tarife de
plAtl cheltuell judechto-
resol pentru expertish, mar-
torl, copiI de acte, citatiI,
somatil, executhrI suite, urmhrirI i lioitatil, transcrierI de mutatiT, InscrierI
de ipotece i altele.
www.dacoromanica.ro
COIDULk bE PPOCEbURA
PROMULGAT LA 11 SEPTEMBRLE 1865.
CARTEA II*)
Despre tribunalele de
judete.
TITLUL I.
Hespre competitipt
54. Tribunalele de judte vor judeca t6te afacerile civile, atilt personale,
cat si reale qi mixte. (Pr.
55,
ir.; Civ. 13, 14; Co.
889, 890; Oc. 54-68; Org.

J. 6-21; Org. Gen. 69).
53. Ele vor judeca In
Tribunalele de judote vor judeca In ultima
instanta.,ttite afacerile cari
aa o valre de 1,500 leT

capital ;4 interese sat 100
lei venit.
Afacerile ce aa o mai
mare valore le vor judeca

numai In prima instanta.
(Pr. 66-57; Co. 891, 904;
Oc. 62; Org. Gen. 70).
Competinta In cea
din urma instanta se va

regula, nu dup suma ce
apel causele venite de la
s'a adjudecat de tribunal,

ci dupft suma ceruta de
oc6le.
p artI. (0 c. 64; Org. Gen. 63).
judecatoril de pall sat
Cele-lalte cause le vor

judeca In prima saa ultima instanta. (Pr. 54, 56,
ur; Co. 891, 904; Oc. 65;
Org. Gen. 62).
* Cartea I a fost abrogata
prin legea pentra judeeitoriile comunale i de mile.

FIA/dANGIU. Codul General.
le
In materii personai mobiliare, actiunea
se va adresa la tribunalul domiciliulul pirltului,
ma daca n'are domicilia
cunoscut, lo. tribunalul reedintel sale.
Baca sunt mal multi
www.dacoromanica.ro
16
PROCEDURA CIVILA (Art. 59-65)
520
actiunea se va a-
dresa la tribunalul domiciliulul unuia din eT, du.

alegerea reclamantu-
(Civ. 87, 456; Co. 897,
898; Oc. 55, 56, 77; Fr.

59,3").
Actiunea pentru
mobile se intenta la tri-
bunalul In judetul c&rula

se afire, situat imobilul.
(Pr. 495; Oc. 77; Fr. 50,31.
and imobilul este

supus la mal multe juri-
dictiunT, reclamantul are

dreptul a intenta actiunea
la tribunalul domiciliulul
saa resedinteT piritulul,
dac& domicihul saa roe-
dina acestuia se aflit In
unul din judetele In care

se gAsesce imobilul. and
plritul n'are nicT domicilia nicT resedinth in unul din aceste judete, reclamantul pate intenta
actiunea, dup& alegerea
sa, la unul din tribunalele judetelor In care se

g6sesce imobilul. (Pr. 59,
Civ. 87).
Actiunea accesorio
trebue s fle intentat&Ina-
intea judechtorilor com-
petinp a judeca pe cea
tea judecktoruluT loculuT,
In care societatea este

stabilit&.(Pr. 64; Civ. 1491,
ur.; Co. 77. Fr. 59, 5").

63. In materie de moste-
nire, se adres6z& la tri-
bunalul loculuT In care s'a

deschis moscenirea:
Actiunile relative la
validitatea testamentului
si la executarea dispositiunilor coprinse Intr'Insul;
Diferitele cererT
pretentiunT ce mostenito-
riT aa unul in cotra altuia, pn& Ins& se vor Imp&rti Intro dinsil.
Cererile ficute de
creditoriT mortulul Inainte de impartla mostenireT. (Civ. 95, 728, ur.

856-915. Fr. 59, 6").
64. Actiunile se mai intentzIt:
a) In materil de fali-
ment, la judecltorui do-
falitulul. (Co.
697. Fr. 99, 7").
miciliuluT
b). In materil de ga-
rantie la judeatoria ande

se aft& pendinte cererea
original& In contra debitoruluT. (Pr. 112, un.; Civ.
1336, ur.; 1351 Fr. 59, 8").
princmal&. (Pr. 58-60, 63,
c) In casul, cand pentru executarea unul act
state comercialfi, pe cat

societatea exista i pan&
m icil iuluT plrltului. (Pr. 65;
ur; 115, ur.).

In materie de soci-
la stsvIrsirea partagiuluT,
astimiea se intent& Inain-
s'a ales un domicilia, la

tribunalul domiciliulul a-
les sail la tribunalul do-
Civ. 97. Fr. 59, 9).

65. Cu t6te acestea,par-
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVILi (Art. 66-71)
tile, invoindu-se, vor putea si se judece Inaintea

orI-cgruI alt tribunal de
cat cele insemnate prin

articolli precedentl.
Pentru acsta, ele vor
trebui s depun5, lnain-
tea tribunaluluI unde vor

s5. se judece, un act Inscris coprinptor de a lor
vointa. Va trebui Insg,

ca tribunalul sg fie competinte a judeca materiI
de natura acelora carl fac

obiectul relamatiunei
tilor. (0c. 85).
TITLUL II.
Despre cereri
cita-
tiunit
OrI-cine pretinde un
drept sag un lueru, spre

a'l obtine legal, in cas de
refus din partea debitorulul sag detentorulig, tre-
bue sd formeze o cerere
inaintea tribunaluluI competinte. (Pr. 67, ur. ; Gen. 1).
Spre a forma cineva o cerere lnaintea jus-
titieT, sag spre a se ap5ra

In contra une) cererI, trebue s alb& liberul esercitig al drepturilor sale.
Persnele
corpurile,
carI n'at liberul exerci-
WI al drepturilor lor, catd
a fie representate, asis-
tate sag autorisate in modul prev5lut de legile carI
521
reguldzii starea sag organisarea lor. (Pr. 66, 628;

Civ. 197,
204, 408-413,
427, 428, 448; Gen. 2).
68. Ori-ce cerere

reclamare inaintea until
tribunal se va face prin-
tr'o petipune adresatil. presedintelul tribunalulut (Pr.

69, ur.; Oc. 78, 80; Gen. 4).
69. Petitiunea va cupiva, luna si anul;
prinde;
Numele, i pronumele, profesiunea, domiciliul

sat resedinta reclamantu-
lul sag pirituluI;

Obiectul cerereI si
espunerea pe scurt a mij16celor pe earl se baszfi
cererea;
cl). Cand este vorba de
imobile, plasa sag plaiul,
orasul sag comuna in care este situat imobilul.
Lipsa numelul, a pronumeluI i neariitarea obiectului cererei atrag nulitatea petitiuneI. (Pr. 68,
70; L. Timb. 20, al. 2;
Fr. 61).
70. Petitiunea se va face de reclamant in atfttea
exemplare ate sunt pgrtile citate, maI mult un
exemplar pentru tribunal.
(Pr. 68, 69, 72, ur.; Oc.
78; L. Timb. 17, 1).
71. Presedintele, indatg
ce primesce petitiunea reclamantului, chiamg pe
partl la Infatisare prin o
www.dacoromanica.ro
522
PROCEDURA CIVILA (Art. '72 76)
singurtt citatiune. (Pr. 72,

ur. ; 0 c. 76; L. Timb. 19, 8').
Citatiunea va fi da.
tata, si va coprinde ora,
qiva, luna si anul in care
sunt chemate partile spre
In flitiqare.
Cu eitatiunea se va comunica pirituluI si un exemplar de petitiune. (Pr.

70, 71; Oc. 78).
Niel o eitatiune nu
se pte da phrtilor In 4i-
lele de strbtorI legale,
afart, de casurl urgente.
(Pr. 74, 385, 386; L. Yac.

2. Fr. 63).
Citatiunile se dat,
sat pers6nel, sat la domiciliul persnel.
Dact, agentul judeatorese nu gsesce la dominiel pe vre-una din

rudele sale, niel cel pu-
tin pe vr'un servitor, el

va da indath citatiunea
unui vecin, care va subserie de primire. In cas
d'a nu voi vecinul s'o primseii, sat sR subscrie de

primirea el, atuncI agen-
tul va lipi citatiunea pe
usa sat pe p6rta phrtiI
citate si va Incheia despre

achst un proees -verbal,
fat& cu sub-comisarul in
orasele unde sunt comisarl sa cu ajutorul politaiulul in cele alte orase,

mr In comunele rurale facu primarul. (Pr. 65, 73,
75, 137, 153, 498; Civ. 87.
ur.; 97; Oc. 81; Co. 881;

L. Timb. 18 al. 12'; Rg.
Port. 18; ur.; Fr. 68).
7$. Vor fi ()Rap:
Statul, and sunt in
cestiune domeniurI sat

dreptuil domeniale, prin
Ministerul inshreinat cu
administrarea acestor bunuri.
Administratiunile sat
stabilimentele publice prin
biurourile Ion la scaunul
administratiunel.
Comunele, prin persna sat la domiciliul primarulul.
In casurile de maa sus,
pers6na care primesce ei-
tatiunea va da chitanth
de primirea el.
Societhtile comerei-
ale, pe at aceste socio-
M4' existh, prin casa socialh; s't (lac& nu este ca-
sh socialh, prin pers6na

sat la domiciliul unuia din
asociatt (Com. 88 105).
Uniunile si directiunile de ereditorI, prin persnri sat la domiciliul u-
nuia din sindiel sat prin

directorI. (Co. 205, 233, 400,
520, 713).
Aceia carl n'at do-
micili
in Roma-
nia, se vor cita la resedinta lor
Dad+, niel domiciliul niel
resedinta nu le este eunoscuth, citatiunea se afige pe usa tribunalului
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVIL:A (Art.
76-79)
523
ciurI oficiale.
prietari al pamintului vecin cu hotarul. (Civ. 87,

ur.; L. Adm. Dom. Stat.
cita prin procuratorul lor,
L. Dom. Cor. 8).

Prescriptiunile co-
unde se face cererea si se
publica In fia de anon-
7. Aceia carl se vor afla in Ora straina se vor
de ail unul cunoscut,

In cas contraria, se vor
cita la domicilia, publicandu-se citatiunea i in Mo-
nitor. (Pr. 137; Fr 69).

8. Cetele mosnenilor
(obstea rezesilor), se vor
cherna printeo citatiune
colectivit, Insotit de o sin-
gura copie dup.& cererea

reclamantului. Acsta ci-
tatiune va cuprinde numele cetei de mosnenT
se va adresa primaroluI
respectiv care o va da in
cunoscinta tutulor mosnenilor, pro ced6hd conform

art. 74. Va incheia proces-verbal despre acsta,
sub-scris de consiliul comunal,
va lnainta In
copie judecatorieI respec-
tive In termen cel molt
de spte dile de la primirea citatiuneI In comuna.

9. (30 Ian. 1887) Locuitora ImproprietaritY, prin
legea rural& pe aceia-sI
mosie, se vor cherna la
21; L. Timbr. 10 al. 12;

lor doua articole prece-
dente vor fi observate sub
pedpsa de nulitate. (Pr.
74, 75, 111, 152, 735; Fr. 70).
Dac o citatiune s'a

declarat nula pentru fapta aproduluI saa agentuluI, acesta va fi osindit la
cheltuelile procedureI anulate, Ira prejuditia de
daune interese cuvenite
partil (Imp& Imprejurarl.
(Pr. 74-76; Civ. 998, ur.;
Reg. Port. 18; Fr. 71).
Termenul obicinuit
al citatiunilor pentru ce!
domiciliatI In Romania va
fi de 40 Ole de la data
citatiunei.
In casurile de urgenta,
presedintele va putea, clop& imprejurfte, permite ca
citatiunea s se faca
termen maI scurt. (Fr. 72).

Pentru cel ce se all& afar& din Romania, terme-
nul va fi de doua Ion! cel

putin. (Pr. 71-79,152, 729.
Civ'. 87; Co. 101; Fr. 73).
tro
and citatiunea adresata une! part' domi-
sip din individiune prin
va fi data parte! In Romania, citatiunea se va
hotfirniciile vecinilor pria-
citatiune colectiva, daca nu vor fi ehotarirI rmase definitive.
In acest din urma cas,

vor fi citatI locuitora pro-
ciliate alai% din Romania,

face cu termenile ordinare,
avAnd drept presedintele
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVILi (Art. so $s)
524
a le prelungi, de va gasi
de cuviint5, (Pr. 78; Fr. 74).
TITLUL III.
Despre comunicationea
Mena' ministerului
public*
SO. Ministerul public de
pe Ihngh instantele judechtoresci are in atributlu-
nile sale :
A indeplini sarcinile
de parte principalh., in pro-
cesele penale, inaintea in-
stantelor de fond; (Pr. P.

2, 4).
A figura in calitate
de parte principalh, In pro-
cesele In car' i se pune

indatorirea aceasta prin
lege ;
A servi de organ al
legeI 0 al guvernuluI in
casurile In carl legea II
dh, acstft calitate.
Si. In Vote casurile, In
nit Ministerul public nu
are calitatea de parte prin-
cipalh, presenta sa la pdintele diferitelor instante
incetzh, afar& de ceeace privesce pe minori qi

interliA in fav6rea chrora
se conserva existenta pro-
curoruluI ca parte alhturatft. (Civ. 100, 343, 420,
verI-ce comunicare sat no-
tificare de acte incetzh,

liber fiind insh, procuro-
rul sa iea cunoscinth el
insu-0 de orI-ce act judechtoresc.
83. In casul in care vreo judech.torie face vre-o

descindere local& (cerco-
tare la fata loculul) sat
vre-un judechtor delegat

de Tribunal face vre-un
inventarit, sat orI-ce act
In carI presenta procuro-
rulul este ordonatli, lucrarea se va face far& cherna-
rea sat incunosciintarea
acestuia, afar& de casul In
care singur ar lua initia-
tiva (Pr. 226).
Si. Ministerul public

conserva tte cele,- lalte
drepturI i indatoriii ce
nu s'at modificat prin legea de fath.
In casul in care procurorul are rolul de parte

alhturat5, i nu functio-
nzh, nu este trebuinth a

se mentiona in act di procurorul a fost Incunosciin-
tat 0 nu a voit sh figureze. (Pr. 120).
TITLUL IV.
Despre nudiente si
pOIiialor
435, 460).
82. In casurile prevtdute de art. precedent,

* Art. 80-85 an fost moditicato
prin legea pentru atribufiunea
ministerului pub/io, din 29 Oct.
edintele vor fi publico afaril de casurile

1877.
Nol dam act textul a41 in
itigre.
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVIU (Art. 87 93)
legea ordona alt fel, sal
cand discutiunea publica

pte causa scandal. (Pr.
99 ur. ; Pr. P. 151, 168, 186,
206, 334; J. Mil. 108; C.

Cas. 56; Org. Gen. 42).
Politia gedintelor es-
te incredintata pregedinteluI. (Pr. 89, ur.; Pr. P.

300, 515-521; J. Mil. 109;
Org. J. 128; Org. Gen. 38).
Acoja carI asista la
audiente vor fi cu capul

descoperit gi vor sta cu
respect. (Pen. 183; J. Mil.

110. Fr. 88. 1').
Procuroril i advocatil
vor fi liberi a-gI conserva
toca pe cap and nu vor

lua conclusiunI saCi and
nu vor pleda.
Tot ce va ordona
pregedintele in privinta
ordinei va fi executat indata gi intocmai.

AceiagI dispositiune se
va observa in locurile unde
sal judecatorul saii Ministerul public exercitza
functiunile ce le sunt atribuite. (Peti. 183 ;Pr. Pen.

33, 177, 186, 301, ur.; 515.
Fr. 88, 2)
Daca unul saD mal

multI indivkji, orI-carI ar
525
nit; i daca, dupa acsta

prevenire desordinea se
continua, el vor puteo, fi
datl afara din sala edintelor, laxa daca se vor opune, vor fi arestatl
dugi indatii la casa de po-
prlii pentru 24 ore. El

vor fi primitI la casa de
poprla dupa aratarea ordinului pregedinteluI gi acest ordin va fi mentionat

In procesul verbal al audienta (Pr. Pen. 515, ur.;
J. Mil. 110; Oc. 88 Fr. 89).
TITLUL V.
Despre introduciiinea
si instruefiutiest
eamselor
Procesele se vor in-
fatiga inaintea judectiteI

dupa, ordinea intrarei lor,
afara de cele declarate prin
lege ca urgente. (Pr.
78,
92, ur.; 383, 400, 452, 667;

Co. 901 ; C. Cas. 50. Gen. 58).
La inceputul fiecarel s6ptmfini se va afige, In sala audientelor,

causele puse In stare, ce
se judece dupa rindul lor, in curentul acestel sptOmanI.
Daca la chemarei
intrerup tacerea, dati
cause); piirtile lipsesc, cau-
causza In orI-ce alt chip

turburare gi desordine in
sala audientelor, vor fi in-
Iar daca partile nu se vor
fi,
semne de aprobatiune, sa5
vitati de pregedinte a se
tinea in respectul cuve-
sa va rmanea cea din

urma la rind in acea oi.
arista de loc in acea

judecata se va suspenda
gi nu se va redeschide de
www.dacoromanica.ro
526
cat dupa cererea din not

a reclamantulut
lor procesuluT, far& vre-o

conclusiune din parte-I.
lipsesce, causa se va ju-
Acest raport se va aid

In audienta publia Ina-
Insds1 a o amana pentru

altd ii, sad a rmanea cea
Fie-care parte va
avea dreptul a cere co-
rinduluI, WA ins& a putea
copie, dupit actele produse de cea-lalta parte. Presedintele va ordona comu-
Cnd numal una din OW
deca In lipsit, afarii daca

partea presenta nu va voi
din urmd, la rind.

Ambele partI pot cere
amanarea sad schimbarea
Inlatura dreptul de infatisare al impricinatilor sorocitI inainte. (Pr. 92, 148,

ur.; 264).
Partile se vor in-
fatisa sad Insile, sad prin
intea InceputuluI desbaterilor. (C. Cas. 63, ur).
municare, in extract sad
nicarea, care se va face

la grefli, i judeatoril apretuind faptele, vor putea Insemna, un alt ter-
men, cand 'Agile a se
advocap declarap la au-
Infatiseze din nod. (Pr.105.

Fr. 188, 189).
legalisata, sad prin per-
snele sub puterea sail au-
torate, and li se va cere,

depune In scris mij-
(Pr. 96, ur.; 97, 100, 101,

Oc. 87, 123; Civ. 225; Pr.
P. 150, 181. Gen. 69).
Presedintele va da
99. In tate causele de

divort sedinta va fi secretd,. Asemenea in tte
dientd, orI avnd procura
toritatea arora se afla.
cuvintul mal Intaid partei reclamante.

Fie-care parte va avea
dreptul a vorbi de dou
piritul avAnd cel din

urma cuvintul. Presedin-
tele, la cas de trebuinta,
p6te acorda cuvintul si de

mal multe ori. (Pr. 94, 102,
104. Gen. 90).
In pricinI complicate, presedintele va putea Insdrcina pe unul din

judeatori sii faca un raport asupra imprejurari-
98 Partile vor fi ida.
16cele de aparare. (Pr. 94,

101. L. Tim. 19, al. 5).
cele-alto cause dintre soti
dintre ascendentl si descendenti, se va putea ordona sedinta secretri, dupd
cererea uneia din parti.

8edinta secretrt se va
putea ordona i In causele dintre asociatI sat in
orI-ce alte cause In earl
ordinea sad moralitatea publica sunt interesate, du pa
cererea uneia din partI,

sad a procurorului, sad de
oficitt de tribunale.
Hothrirea se va pronun-
www.dacoromanica.ro
ta tot-d'auna in sedinta
527
publica. (Pr. 86, 100. Civ.

223, 240; Gen. 85).
scris, ele se pot judeca

farainfatisare saa pledari.
Spre acest sfirsit, fie-
crete fe-care parte va putea fi insotita pe BATA

advocatI de trei rude saa
amict. (Pr. 99; Civ. 236.
in scris mijlacele sale de

aparare sub forma de memorifi, impreun, cu tate
actele ce vor avea, in termenul ce li se va insom-
100. In audientele se-
Gen. 86).
101 In tate causele advocatit saa partile, dad],

nu aft fost indatoratI a
depune in scris mijlocele
de apitrare, vor fi datorI
a da grefieruluI o scurtare, sub-scrisa de dinsiI,
de conclu.ziunile lor motivate.
Grefierul va sub-serie
aceste prescurtarl. (Pr. 98).
and o cams& se
va socoti ca, este destul
de luminata, judecata va
putea refusa partilor replica fi duplica. (Pr. 95,
103; Gen. 90, 2).
Instructiunea fiind
terminata si causa ascul-
tata, judecatoril II vor
pronunta hotarirea lor

indata in sedinta, sag du-
care parte II va depune
na de preedinte.
Aceste acte i memoriI
se vor depune la grefa,

si fie-care parte va putea
lua cunoscinta despre dinsele, pan& in treI Ole dudepunerea lor.
Asupra acestor acte si
memoriI, judecatorit I.I vor

pronunta hotarirea, care se
va citi in sedinta, publica.

Judecatorit insa valand
ca, este trebuinta de mat
multe explicatiuni vor putea ordonainfatisarea partibor. (Pr. 148, 255; Org.
J. 138, 139).
Ori-cand se va de-
pune acte la grab., grefa

va da imediat dovada, de
primirea lor pe care o va
pa ce se vor retrage in
lua inapoI de ()data cu Intarcerea actelor. (Pr. 97).
rirei se va amana pentru

o all& 0, se va specifica
Despre exceptinnile ce se
propun innintea ap-
116).
Seqiunea I. Despre cau(iunea

ce aunt datori a da
camera de consilia.
Daca, pronuntarea boa-
causa acesteI amitnarl. (Pr.

115, ur. Org. J. 138, Fr.
In causele simple,
cand ambele partT vor
cere, nrin
act Boris si subt-
TITLUL VI.
raTei
strctinii.
100. Orl-ce strain recla-
mant principal sail inter-
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVILA (Art. 107 112)
528
venient, care nu va fi domiciliat In Romania, va fi

dator, (lac& cel interesat
a cerut Inaintea orl-careI
63, 109, ur.; 111, 266 280,
dului, de a da cautiune pen-
tile vor putea cere stramutarea, i judecatoriI o

vor ordona chiar de oficia, in ori-ce stare s'ar
alte apararI asupra fontru plata cheltuelilor

daunelor interese la care
ar putea fi condamnat pentru orI-ce materil afar& de
cele comerciale. (Pr. 107,
140, 247; ur.; Civ. 11, 13,
15, 1675. Fr. 166).
Sentinta care va
ordona darea cautiuneI, va
hotarl suma pfina la concurenta careia ea va trebui sa fie data. Reclaman-
tul care va consemna acsta suma, saii care va
justifica ca imobilele sale

din Romania sunt indestu-
latare pentru acoperirea

sumei mentionate, va fi
dispensat de a da cautiune. (Pr. 106, 392 396;
Civ. 15, 1676; Fr. 167).
Despre strdmuMr{ snit exceptiuni de-
Sectiunea II.
clind t6re.
Partea care este
chemata in judecata Inaintea altuI tribunul de citt

acela care trebue sli ju-
331 ; Gen. 65. Fr 168, 169).
Daca, Ins& esto

vorba de o necompetinta
din causa materiel, par-
afla procesul. (Pr. 54, 108,

110; Com. 892, 895, 896,
Gen. 66).
Cererea pentru
strlimutare se va judeca
in mod sumar 0 se va
regula mal lnainte de oilce
hotarlre asupra ces-
tiuneI principale. (Pr. 108,

ur.; 325, 335; Fr. 172).
Sectinnea In. Despre nulitd(i.
Oil-ce causa de
nulitate In privinta cita-
tiunilor sag actelor de pro-
cedura este gins& (lac&
nu se propune inaintea
orY-careia apararl asupra

fonduluI saa exceptiunel,
afara de exceptiunile de
necompetintrt. (Pr. 69, 74,

76, 77, 106, 108, 152, 208,
333, 735-737; Fr. 173).
Secliunea IV.Despre cherna-
rea earantitor in causO
dece contestatiunea, va pu-
seta despre excepOunt
intea judecatorilor com-
Daca o parte arata,

un just motiv de a cherna
In judecata pe un garant
tea cere trimiterea sa InapetintI.

Acsta cerere o va face
inaintea orI-careT alte esceptiunI i aparaff. (Pr. 542
dita toril.
saa sub-garant,
se va
acoda un termen indestn.
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVIL (Art. 1113-111)
Itor, potrivit cu dep5,rtarea locurilor spre a cherna
si pe aceia la judecath.
(Gen. 69, 1).
Dach sunt mal multi
garanti interesal In aceeasi garanti5, se va da
pentru top un singur termen, care se va regula

duph distanta locuintei ga-
rantului celui mal deprtat. (Fr. 175, 2).
In timpul acestui ter-
men se va suspenda
ce lucrare asupra cererei
originale. (Pr. 64, b. 113,
ur.; civ. 787 ur.; 828, 1240,

1336, ur.;1351, 1428, 1662,
1667, 1794; oc. 110, 111,

L. tim. 20, 2. Gen. 69, 2).
Cererea originalh
cererea asupra garantilor so vor hothrl printr'

una si aceeasi hothrire.
(Pr- 1.22, 114).
Cu 1,6te acestea se
va putea judeca mal In-
thin' cererea originar, r6-
maind a se judeca mal

In urmh cererea contra
garantilor:
Dach cererea In garantie s'a fficut dup6, aphrarea asupra fondulul.
Dach cererea origi-
nalh este In stare de a

se judeca, i cererea de
garantie este de naturh
a nu putea fi judecath In
grabh.
529
formulat In scris cererea
sa in contra garantilor
sah sub-garantilor, asa in

cht acestia sh se p6th cita
la termenulinsemnat. (Pr.
113 Oc. 111; Gen. 70).
TITLITL VII.
Despre Sentinte
Presedintele va aduna opiniunile fie-chrui
judechtor, Incep6nd de la
cel mal Van%
In causele pentru care
s'a fficut raport, raportorul va opinia col dinthig.
Presedintele va opinia
cel din urmh. (Pr. 96, 116,
ur.; Org. Gen. 46).
Dach opiniunile se
impart, causa se va amit,-
na a se reinfhtisa in alth
0i; ins5, opiniunile imphrtite se vor formula si
motiva In scris printr'un
proces-verbal al audientei
chiar In acea di. (Pr. 115
117 ur.; Org. J. 137, 141.
C. Cas. 61).
Dacrt la noua in-
filtisare vor fi mal mult
de cht dou opiniuni, ju-
dechtorii in numhr mal

mic, sunt datori sh so u-
nsch cu una din opiniunile primite de judechtori In numar mai mare.

(Fr. 11).
Dad), ins opiniunile
Dad, acel chrui s'a vor fi imp6,rtite pe jumhacordat termenul, nu a tate, se chiamh un alt juwww.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVILX (Art. 118-123)
decittor sag supleant, spre

hothrirea cestiuneI; In lips& de judeclitor sag suplea nt, se chiamg, un advocat,
dupg ordinea tablouluI In

care este inscris.
In acest cas p5,rti1e vor
pleda din noil. (Pr. 116,
118 ur.; 330. Org. J. 18-20;
C. Cas. 61. Fr. 118).
Indata ce majori-
tatea s'a format, se va

resuma opiniunea sa Intr'un proces-verbal, sub-
scris de judecatorI, pe care

presedintele 11 va ceti Indata. pfirtilor In audient5,
public&
Desvoltarea motivelor
botarirel se va citi sag

In acea tp, i atuncI nu
se va mal redacta resu-
matul de conclusiuni sus

mentionat, sag va r6mftnea a se face mal tilrqin
In redactiunea hothrirel.
Minoritatea va fi dat6re a-0 da opiniunea In
josul hotArireI tot In acela.s
timp cand majoritatea

dii hotgrirea sa. (Pr. 115
ur.; 333. Org. J. 138-141.
C. Cas. 61).
face de at in casurile si
modurile prescrise de legl.
(Pr. 118, 157, 298, 333).
Opiniunea si conclusiunile procuroruluI, sag
oral, sail In scris de se
vor fi
fgcut, se vor co-
prinde in textul procesulului-verbal. (Pr. 84, 123).

Grefierul va ingrij
ca sentintele si decisiunile
redactate i sub-serse sil
se trcrt Inteun registru
Special, unde iargsl se vor

sub-serie de judecatorI.(Pr.
119, 122).
Nimic pe margin1,
printre unii, prin adhogirl, prin scurtgrI sag cifre
nu se pte scri intr'o hothrlre judeciitorsc6. (Pr.

119, 121).
Fie-care decisiune
sag sentintri, va coprinde:
Numele, pronumele,
domiciliul orI resedinta
prtilor; calitatea In care
proced; numele, pronumele advocatilor.

Obiectul cerereI si
conclusiunile p6rtilor. (Pr.
98, 101).
Resumatul actelor ce
0 dat5, ce hotgrlrea s'a sub-scris, si s'a

pronuntat In public, ea
pArtile ag Inftisat spre
galrt, si niel unul judea-
terul public si-a dat conclusiunea dacrt el s'a pronuntat. (Pr. 82, 83).
Cestiunile de fapt
de drept.
10 are t6t. puterea le-
tor nu 'I este ertat a'sl

mal retrage sub-scrierea.
Re formarea, revisuire a sag
casarea el nu se va putea
sustine fie-care cererea sag propunerile.

Mentiunea c6, Minis-
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIV1LA Art. 124 129)
631
Motivele. (C. Cas.
putea obtine termen, nicI
Dispositivul, adia aceea ce judecata ordona

in virtutea legilor. (Pr.
de termenul ce i s'ar fi
37, 3).
ur.; 333, 335; C. Cas.

60. Fr. 141. P. Gen. 107).
124. Acsta redactare
va maI coprinde, dupa, tre-
buinta, marturisirile, declaratiunile, primirile sad

lepadarile ce ad putut face
partite la InfAtisare, verbal sad In scris. (Pr. 123,

Gen. 108).
123. Fie-care decisiune

sad sentint,a, va mal arata
termenul apeluluI, al opositiunel, al revisuireI sad
recursului In casatiune .
(Pr. 154, 296, 318, 3.24).
In casurile In aft
tribunalele pot acorda ter-
mene pentru executarea

sentintelor lor, ele vor
face acsta prin chiar sen-
tinta care va hotaxi contestatiunea si care va e-
va putea s se bucure
acordat, daca bunurile luI
se vind dupa cererea altuI creditor, daca este In

stare de faliment sad de
insolvabilitate notorie sad
de contumacie, sad daca

este pus la Inchisdre,
dad, prin fapta sa, a micsorat sigurantele ce prin
contract dedese creditoruin' sdil, sa daca nu a
dat i garantlile promise.
(Pr. 127, 381. P. 470, 483.
civ. 1025, 1323, 1582. Fr.
124).
Executiunea provisorie va putea fi ordoflat& cu sad fdra, cautiune, dupa, Imprejuraff,

In casurile urm5,tdre:
Pentru punerea i ridicarea pecetilor, sad facerea inveniariulul. (Pr.
657-676).
Pentru reparatiunl
nuncia motivele pentru earl s'a Incuviintat termenul.

(Pr. 127 ur.; Civ. 1011,
1025, 1101, 1583, 1831. Pr.
Fr. 122).
urgente. (Civ. 1425).
ge din pm darei sen-
Pentru sequestarl si
paza lucrurilor. (Pr. 418,
Termenul va cur-
tintei, and este contradictorie ; si din giva significareI In persdna sati

la domicilid, and este
data in lipsa. (Pr. 126;
Pr. Fr. 123).
Debitorele nu va
Pentru departarea
chiriasului, sad arendasu-
luI, cand nu ad termen,
sad and termenul este
expirat. (Civ. 1436-1438).
ur.; Civ. 1626).

Pentru darea de eau-
tiunt (Pr. 395).

Pentru numirea de
tutori, curatorI si alp administratorI i pentru da-
www.dacoromanica.ro
682
PROCEDURA CIVIL& (Art. 130-135)
rea socotelilor. (Civ. 380
fier,
cu a sa cheltuialk
ajutrele alimentare. (Pr.
copie dupe hotftrirI sub"

scrim) de judec&torT, afar& numai de hothririle
Dacrt executarea
crettt. Copie dup& aceste
454).
7. Pentru pensiunile sail
156, 337; Oc. 96. Civ. 187

188, 250; Fr. 135).
provisorie nu s'a admis
prin sentina judeatorilor de la prima instantrt,

ea nu se va putea pro-
nunta de eat de dare ju-
dectitorii In apel. (Pr. 129,

131, 338; Fr. 136).
Executiunea provisorie nu pdte fi ordo-
tat& pentru cheltuell de
j udecatri. (Pr. 130, 140 ur.

Fr. 137).
ProcuroriI vor cere
a li se Infatisa in t6te lunile originalul hotaririlor
si vorverifica de s'a& inde-
plinit dispositiunile prescrise de legI.
In cas de contraventiune, el vor Incheia pro-
ces-verbal i vor raporta.

(Pr. 121, 122. Pr. P. 192.
Org. J. 41. Fr. 140).
183. GrefieriI nu vor

putea da prirtilor copie
dup& o hot&rire judec6.-
torsc& de cat (hip& ce

se va fi subscris de ju-
deciltorI, sub pedps& de

a fi urmtiriti ca falsificatorI. (Pr. 119, 121, 134.
P. 123, ur.; Pi.. P. 192,
Fr. 139).
134. OrT-cine va avea

dreptul a scte prin gre-
carl s'ati dat la urma de

desbaterl in sedint& se-
din urmii, nu se vor da

de cat pftrtilor sat celor
ce le represinth. Altil le
pot c&pata numal cu autorisarea special& a presedinteluI. (Pr. 133, 135,

ur.; L, Timb. 18, 50; Gen.
109).
1$5. Expeditiunile esecutoriI ale hothririlor ce

aii a se aduce la indeplinire vor punta formula
executorie, in chipul urm&tor:
NoT (numele Domnito-
ruluI) cu mila luI Dumne4eti i vointa national&
Domn al Principatelor-Unite-Romfme,
la top do
fat& si viitorI srtnAtate:

(Aid urmzrt textul hotarirei).
Min putere si 0rdon5ln
agentilor administrativI,
s execute acst& (deci-
siune sail sentint6) ; procurorilor sh stiiruiasca pentru
a el aducere la Indepli-
mire. Spre credint& presenta sentint& saU decisi-
une, s'a subsemnat de...

(urmza sub-scrierea ju-
deatorilor). (Pr. 136, 373,
375; Const. 36; Oc. 95:

Gen. 110).
www.dacoromanica.ro
Aceste expeditiunI
san copiT,
earl vor purta
formula executre, se vor
da numal partilor ce at
castigat san representantilor lor.
Grefierul va insemna
ant pe acsta expeditlune, cat si In originalul
hotarireI pers6na careia

s'a dat expeditiunea esecutre. Pr. 135; Gen. 110,
2,
111).
In timp de 8 gile
cel mult de la pronuntarea une) hotarirI, ea se
va trimite in copie fie-careI partl. Acsta, copie se
va lasa la persna sati la

domiciliul orl resedinta
agentul judecatoresc va
proceda conform art. 74
de la citatiunl, cu deosebire c in cas and partea n u va fi acasa, san nu
va voi a primi hottirlrea
ea se va lasa In mana
functionarilor administra-
tivI nratatI in art. 74, Incheind proces-verbal des-
pre cele urmate. Extract

dupa acest proces-verbal
se va lam In mana until
servitor orI vecin san In
cas de nefiinta sari nevointa din partea aces-
tora, se va lipi pe usa sat
la p6rta. (Pr. 74, 76, 6,
7, 121, 153, 357, 387; Rg.

Port. 33; L. Timb. 18, 3).
548
TITLUL VIII.
Despre desdauniirit
cheltueli
Ori-ce hotarire ju-
decatorsca care va condamna la daune interese,

va ar6ta i cifra la care
se urea aceste despagubirT, sat dupa actele exis-
tente, sat dupii o prea-
labila cercetare, ce s'a
facut asupra acestor cifre. (Pr. 140 ur.; Civ. 998,

1084, 1087, 1088; Fr. 128).
OrI-ce hotarire
care va condamna la restitiftiune de fructe, va dis-
pune ca restitutiunea sa
se faca in natura, pentru
anul din urma, si In banl
pentru anil precedentI ,
dupa o estimatiune fauna

de expertI.
Dad], restitutiunea in
natura pentru eel din urma, an este cu neputinta,
ea se va face ca pentru
anil precedentI. (Civ. 112,

485, 762, 854, 899, 1280,
1324; Fr. 129).
Partea care perde
se va condamna s't la cheltuelile judecittei dacti Bunt ;
cheltuelile cuvenite par-
tel ce a cistigat nu i se
vor adjudeca de cat duptt
cererea eI. (Pr. 138, 141,
144, 146, 147, 405; Pr. P.
159, 187, 188, 394; L. Timb.
30 ur.; Fr. 130).

Daca sunt mal mul-
www.dacoromanica.ro
534
te prt.i condamnate, chel-
tuelile se vor Imparti intre ele (hip& capete, sag

dupg interesul ce fie-care
din ele are in contesta-
tiune. (Pr 140, 142; Gen.

115).
Daca mal *multe
part' vor fi condamnate

pentru causa de violen,
de fraudil sail de obligatiune solidara, cheltuelile
vor fi pronuntate asupra
lor solidar. (Pr. 141. Civ.
1003, 1034 ur.; Gen. 116).
Condamnatul va
putea fi dispensat de chel-
tuelile personale ale impricinatilor. .In tot sag in

parte, and procesul este
Intro sotl, intro ascen-
dent); fratl si surorl sail

aliati In acelas grad. (Pr.
Civ. 660; Fr. 131, 1").
144. JudecatoriI pot

compensa cheltuelile in
tot sag In parte,
daune interese, de se olivine. (civ. 390, 454, 714,
ur.; 724, ur.; Fr. 132).

146. Cheltuelile de ju-
decat se vor compune:
Din tacsele de ju-
decati;
Din cheltuelile facute
cu martorl, expertI, a-
gentl sag cercetrl la fata

loculul;
Din cheltueli de drum
si de locuinta, cand partea ce a castigat a calk-
torit numaI In vederea

procesuluI;
0 plat& a advocatilor, aprquita de judecti,-
tor; se va tine in sniii

parteI ce a castigat, numaI cand i se vor da daune-interese. (Pr. 140, 147;
L. Timbr. 41; Gen. 121).
147. 0 lista de cifra si
specificarea cheltuelilor de
judecilt) so va putea pre-
dad),
senta judecatel de fie-care
Tutoril, curatori),
mostenitori) sub beneficig
dreptul a discuta lista presentata de partea adversa.

Judecatoril vor putea da
prtile sunt osandite respectiv asupra unor punturl. (Pr. 140, 143; Fr.
131, 2).
de inventar, sag altI administratorI, carI Inteun
proces ad compromis din

culpa lor, interesele administratiunel lor, vor putea fi condamnati la cheltueli In numele lor personal
faril stt aibg dreptul de

repetitinne, i phiar la
parte cu alte acte probatire, indata dupg, pledarea asupra fondulul.

Fie-care parte va avea
un termen pgrtel caro va
cere a aduce dovezT spre
a combate cheltuelile aratate de cea-lalta parte.
Copie dupg acsta,
se va anexa la finele hotarirel. (Pr. 140, 146).
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVILA (Art. 11S 164)
TITLUL
nesnro hoaririle date

in lipsa i despre
opositiuni
148. Se d& hothrire in
lips:
In contra acelei part1
care in (liva Insemnat&
pentru Inf&tisare, nu s'a
535
cst5, hot&rire nu va mai
da drept de opositiune.
(Pr. 149, 150, 158 Fr. 153).
Nu se va da ho-
trire In lips5,, clac& citatiunea este nul, sat: (lac&
coprinde un termen mal

scurt de citt cel Insetnnat
de lege. (Pr. 78, 148; Co.
aratat. In contra acelei
901; Gen. 133).

Ori-ce hothrire dat&
pled&ri, nu '0-a adus actole sa memoriile la 4iva
sein& sag la domicilia, con-
parti care, intr'o cam&

ce era a se judeca far&
insemnatil,
de judecat&.
(Pr. 93. 104, 149, ur.; 152

ur.; Oc. 100, Pr. P. 147,
182, 470. Gen. 129).
119. Dac& reclamantul
nu se presint& la diva Inftis5,rei, hothrirea dat&
In lipsa sa, apr& pe plrit. (Pr. 150; Gen. 131).
Mid paritul nu
vine la diva Inkitisrei
in lips& se va comunica
p&rtei ce a lipsit In perform art. 74. (Pr. 74, 137,
148, ur. C. Cas.73 ; Fr. 156).
Partea condamnat& In lips& are dreptul
a face opositiune In termen de opt 4ile libere de
la primirea hotrirel in
pers6n& sag la domicilia.
Iar and partea va lipsi

de la domicilia i sentinta
va fi din acelea carl nu
th drept de apel, atunci
hot&rirea data In lips& va

admite conclusiunile re-
termenul pentru opositiu-
meiate. (Pr. 149; Gen. 130).
cari se basz& opositiunea.
clamantului, dad', se vor

prea juste si bine Intenix& din doui
ne va fi de 15 Ole.
Cererea de opositiune
va cuprinde mijlcele pe
Ele se vor discuta de
mal multi plritl lipsesce

unul, iar cel-lalt se Inhothrirea nu se
cea-lalt& parte si a pretui
al douilea piritul sat pi-
Inscri In josul boarirei,
pronuntg, ci se citzA de
ritii earl' arc lipsit La giva

ar&tat& In citatiunea de a
doua, tribunalul sag cur-
tea va da o singurit ho-
de tribunal sag Curte, la

c,liva ce se va Insemna pen-
tru inf&tisare, child se va

dat5, in lips, primirea sail
respingerea opositiunei .
(Pr. 74, 153, 155, ur.; 157,
321, 333, 361, 729, 731, 734;
thrire pentru toti, si a- Oc. 101 ; Pr. P. 149, 183,

www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIV LA (Art. 156-162)
636
203, 483; Co. 902. C. Cas.

73; L. Timb. 18, 1"; 20,3;
21, 7'; 22, 1"; Gen. 136

139).
In timpul termenuluI de opositiune, precum si In timpul termenului de apel se suspend&
executarea unel hotkrirl
dat& in lips6. (Pr. 156. Pr.

P. 337. Gen. 142).
TITLUL X.
Despre procedurile preparat6re probat6re

in general
In -0-to causele In
care fondul procesulul nu
se p6te judeca Indatrt, judec&toriI pot s& ordone,
Inteun mod preparator,

verificarea
scripturilor, cercet&rI prin
si probator, ,
judec&toril, In hot&rirea
martorI, merger' la fata

loculuI, raporturI de ex-
sorie a hoarireI, cu sat
preliminare, dad, tte a-
Cu Vote acestea,
dat& In lips5., vor putea

ordona executarea provif&r& cautiune.
Acst& executare provi-
sorie nu se va putea ordona de cht In cas cand

ar fi titlu autentic, o promisiune recunoscut& safi
un pericol in Int&rdiere.
(Pr. 129. ur. 155. Oc. 96.
Gen. 143).
Dac opositiunea
se admite, procedura se
va reIncepe din punctul
in care se afla &and a lipsit oponentul. Gen. 146.
Judeclitoril vor putea s
mentie sat sa schimbe hot&rirea datfi. In lipsk In
tot sat in parte. (Pr. 154.

Gen. 147).
Nu se mal pte
primi opositiune format&

de aceeasI parte asupra unel hot6r1rI, care va fi respins Intfiia opositiune facut& de dinsa. (Pr. 148, ur.;
Oc. 102; Fr. 165. Gen. 149).
pertI, interogatorul pArtilor si orI-ce alte operatiunI
cestea sunt folositre pentru descoperirea adevruluI, si permise de lego. (Pr.

103, 160, ur. 162, ur. 185,
ur. 211, ur. 222, ur. 227,
ur. 332, 350; Oc. 103. Co.

889; Gen. 150).
Judec&toriI nu sunt
legatI prin aste ordonante

preparatre sat prin con-
secintele lor, afar& de ceeace se ylice pentru jurAmin-
tul judiciar deferit uneI
pitrtI. (Pr. 159, 237, ur.;
Civ. 1213, ur.; Gen. 151).

Operatiunea pre-
paratre se va hoar! prin

IncheerI luate de judectori
majoritatea voturilor ca i hotaririle judecktorescl. (Pr. 115, ur.
159, ur.; Gen. 152).
Sectiunea I. Despre verificarea soripturilor.
Verificarea de scrip-
turl are loe, c&nd un act
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CDTIL (Art. 162-10S)
637
presentat si folositor pen-
sul. (Pr. 163, 165, ur. Pr.
va afla In una din Imprejurarile urmatare:

1. Daca una din prop
sustine cii actul este fals;
.20. Daca fiind vorba de
Daca, acea parte

lipsesce sag refusa de a
rspunde, sat: declara ca
nu voesce a se servi cu
clark ca nu curnisce scriorea sag subscrierea;

3". Dacrt, fiind vorba de
clara ca, voesce a se servi
tru hothrirea causel, se
un act privat, atribuit uneia din part!, acsta deun act privat, atribuit unui al treilea sag' autoru-
lul uneia din partl, acsta

declarft ca nu cum5sce scri-
erea sag subscrierea. (Pr.
163, ur.; P. 127, ur.; Pr.
P. 450. Oc. 90. Civ. 1177,

ur. Gen. 231).
In casurile sus mentionate, judecatoril vor or-
dona partilor ca sa se Infatiseze In persana chiar

In aceea qi sag intr'o alta
oi ce se va Insemna.
Nu se vor dispensa de
infatisarea In persana, de
cat partile, cari din causa
uneI impedicarI grave, vor
fi In neputinta ca A villa
la audienta, s'i carI se vor
putea Infatisa printr'un
procurator, avand o procura speciala pentru acsta (Pr. 162, 164. ur.; Gen.
P. 460. Gen. 233).
actul, acel act se va scate

din proces, (Pr. 164, 166,
ur. (len. 234).
Daca partea de-
cu actul, presedintele va
soma pe cea-altii parte de

a declara, daca staruesce
a sustine ca actul este fals,
ca nu-1 recunasce sail ca,-I

tagaduesce scrierea, ori
subscrierea. (Pr. 165, 167,
ur.; P. 127, ur.; Pr. P. 450,
ur. Gen. 235).
Daca acstrt parte

lipsesce, rails& do a raspunde, sag nu staruesce
In prima sa declarare, se
va admite actul i serierea si subscrierea so vor
considera ca recunoscute.
:,3
(Pr. 166, 168, ur. Gen. 236).
Daca partoa staruesce In declararen sa,
presedintele o va soma ca
sa arete mijkicele si argumentele pe carI isI sprijina declararen sa.
La audienta Insemnata, presedintele va soma
Dacli actul este defalmat ca fals, parten va fi

interpelata de a se explica: a) ca de ce specie de
fals actul este defaimat:
intelege a se servi cu din-
actul sunt autoril sail complicii acelui fals. (Pr. 166,
232).
pe partea care a piodus

actul, de a declara dad],
b) daca persnele carl tin
www.dacoromanica.ro
638
PROCEDURA CIVIL (Art. 169 174)
ur. 169, ur. P. 127, ur. Pr.

P. 450, ur. Gen. 237).
In casul articolelor precedente, actul produs se va 'depune Indat6,
pe biuroil. El se va meredina grefieruluT, dup5, ce
i se va constata starea sa
materiaI6, stergerile, adaosele sat dresilturile ce
va fi av8nd, i dup5, ce se
va subscrie atat de predinte cat si de prirtl. Dec&
pArtile nu vor sat nu pot

subscrie, se va face men-
1. A produce titlurile
mijlcele prin carT sustin
veritatea sat falsul actuluT.
2. A arg,ta actele earl

pot servi pentru comparatiunea scripturilor.
Dec& actul contestat este
produs numaT in copie se
va putea ordona ca sA, se
aduc5, i originalul. (Pr.
162,
ur. 170; Pr. P. 454,
Gen. 240).
'Me aceste acte

se vor depune la grefri,
tiune despre acsta chiar pe

act. (Pr. 162, ur. Gen. 238).
impreunk cu mijlcele in
scris, prin carT se sustine veritatea sat falsul ac-
defaimri, actul ea fals, sus-
tuluT.
Dad+, partea care
tine c acela care l'a produs, este chiar autorul sat

complicele falsulul, sat
dac ea aratA un alt in-
divid In vitrt, ca fiind au-
torul sat complicele falsuluT, cestiunea se va sus-
penda de la civil, spre a

se judeca la criminal.
Spre acest sfirsit, se va
transmite magistratuluT
coropetinte actul defiiimat
de fals, Impreunit cu procesul-verbal i alte lucr6rI
ce s'at fricut cu acst6, ocasiune. (Pr. 162, ur. 166,
ur. 168, ur.; Pr. P. 8, 12,

450, ur. 493; Gen. 239).
Dacti, nu este loe
de a se trimite cestiunea
la criminal, judeciitoril in-
tr'un inod preparator vor

Indatora pe piirtl:
Pani In qiva fixat6, a
audientei fie-care parte va
fi In drept a lua cunoscint5, de actele
i mij16-
cele celeT-Ialte.(Pr.171,173
ur.; Gen. 241).
17$. La liva de audi-
enttt insemnatk prin astil

ordonantti preparatoare ,
dacrt titlurile i mijlcele
produse pentru sustinerea
veritAtel sat falsuluT ac-
tuluT sunt indestullitre

probatre, se va hotiiri de
indat asupra primireT sat
respingereT actuluT. (Pr.
172, 174, ur.; Gen. 244).
174. In casul contrar,
prin o alai ordonantii preparat6re, se va admite verificarea actului prin comparatia scripturilor.
Se vor boar! scriptuwww.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVEL (Art. 175-1sl)
rile sat aducerea scripturilor destinate a servi la

acstil comparatiune.
Se va putea asemenea
admite dovadt cu martorI
pentru faptele ce se inv6c5, de piirti. (Pr. 173,

175, ur.; Civ'. 1198; Gen.
245).
175. Mid pfirtile se Invoesc, judeatorii vor ad-
mite ca acte de comparatiune numaI scripturile

arttate de ptirti. (Pr. 174,
176, ur. Gen. 246).
176. Lac& ptrtile nu se
judeatoril vor
primi ca acte de compainvoesc,
ratiune numaI pe cele ur-
539
gb, cu sine recuntscerea
actului contestat. (Pr. 175,

ur.; Pr. P. 464; Gen. 248).
178. T6te actele de com-
paratiune se vor depune
la greft, dupt ce se vor

subscrie de dare presedinte si de et tre parti. (Pr.
174, u'r.r 179, ur.; Pr.; P.455.
Gen. 249).
Verificarea prin
comparatiunea scripturilor,
se va face de chiar
judecttori, dupt ce vor as-
culta observatiunile ptr-
tilor si ale minsterului public. (Pr. 174, ur. 180. ur.;

Gen. 250).
Cu We astea dact
mfitbre :
Actele autentice ;(Civ.
judecttorii all& de cuviintli
1171).
de expertI.
Expertil se vor numi de
Scripturile private re-.
se vor ajuta prin un avis
e) Partea din act care

nu este defftimatt sat tt-
oficiu de judecttort si'si

vor face raportul Inteun
termen mtrginit. El vor
putea fi ascultatI si ver-
te s'a deftimat sat s'a tt-
tru martorI. (Pr. 181, ur.,
cunoscute de parti; (Civ.

1177; Pr. P. 458).
gfiduitti, cAnd numal o par-
gtduit. (Pr. 175, 177, ur.;
Pr. P.456; Civ.1171, 1176;

Gen. 247).
177. In cas de lips& sat
de neajungere a actelor
de comparatiune, partea
areia se atribue scrierea
sat subscrierea, va putea
fi Indatoratii de dare presedinte ca st serie Inaintea sa sub dictarea sa
Refusul de a serie, va
putea, dupt casurT, sa, tra-
bal In forma prescrist pen185, 194, 211 ur.; L. Timb.

18, 110, lit. e; Gen. 251).
Ctrid din teott a-
cstii instructiune se vor

ivi indicil (semne) asupra
autorului sail complicelul
falsuluI, si dacit acestia
sunt In vitt, procedura

In civil Nse va suspenda, si
cestiunea se va Inainta Im-
preunt cu actele relative

la Magistratul competinte
pentru criminal. (Pr. 162,
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVILA (Art. 1s2-189)
6443
ttr. 170, ur. 182, ur. Gen.
bate. (Pr. 159, 187, 198;
251).
Civ.1170, 1191-1198, 1416,

1705; Co. 46, 55; Gen. 179).
Dupti ce instruc-
tiunea civi15, se va termina, 0 nu va fi trebuintft

ca cestiunea at se trimtli
la criminal, judeatoril vor
110,1.1 asupra veriatel sati

falsuluI actuluI, asupra pri-
mirel satt respingereI sale,

asupra suprimAreI sat reformttrei actului contestat.
Se va hot6r1 i Inapoerea tuturor actelor depuse
Lista coprimpt6re
de numele, pronumele profesiunea i locuinta mar-
torilor, ce fe-care parte

va voi a se asculta, se va
depune la great, cu ti-el
cel putin lnaintea
lei Insemnate, pentru cer-
cttnd a dobttndit puterea
cetarea cu martorT.
Fie-care parte va putea
sk se opun5, la ascultarea
unui martor, care nu e inscris In acea list, sail nu
e ar6tat 16,murit. (Pr. 187,
ur. 191, ur.; Pr. P. 340; L
Timb. 19, 9'; Gen. 180).
Martorli duptt cererea piirtei care 'I-a pro-
Gen. 255).
bung-voe la judecatii
la great. (Pr. 183; Pr. P.

466. Gen. 254).
Hotttrlrea insI asupra suprimttrel sati reformitreI actuluI contestat
nu se va executa de ciit
lucruluI judecat. (Pr. 376;
Ministerul public
10 va da conclusiunile in
VAR casurile child actul
produs va fi defftimat de
fals. (Pr. 80, ur. 162, ur.
170, 181; Gen. 256).
Seetiunea II Despre cerceta-
rea prin martori.
Incbeerea care regulz5, a face cercetare prin
dus, se pot presinta de

se vor cita trite
far& a li se comunica co-
pie despre ceea ce aft a

m5,rturisi. (Pr. 185,188, ur.
198; Oc. 105; L. Timb, 19,
8. Gen. 181).
Martorul citat care
nu vine inaintea judecttteI, se va condamna la o

amend& care nu va fi mal
mare de una sut6, leI *
martori, In casurile cand

legea nu se opune la asemenea cercetare, va specifica i enumera faptele
cart trebuese ast-fel pro-
se va cita din no (Pr.
* Acesti lei sunt vechl de &T-
mulyatd In urma promulgarel codicelui de procedura civila.
ee
pentru Mfiltitarea nou-
tut sistem moneMr, a fost pro-
187, 189, ur.; Pr. P. 77,155,

329, 378. Gen. 182).
Dad, niel dup6 a-
csa citare tot nu vine,
www.dacoromanica.ro
541
se va condamna la o amenda care nu va putea
partile sa, arate, ai judeeittoriT srt apretuiasca, deo-
tra luT un mandat de a-
pot face ca marturia lor

sa, fie lepadata, sag pri-
P. 90, 94, 99, 101, 155, 378;

Gen. 183, 184).
348. Gen. 190).
trece peste treT sute leT;

se va putea da in con-
ducere. (Pr. 188, 190; Pr.

Dacii, martorul se
justifica pentru ce n'a putut veni se va putea scuti
de amenda pronuntata in
contra-T.
(Pr. 188; Pr. P.
156, 379. Gen. 187).
Nu vor putea fi ascultatI ca martorT;

Rudele, In linie drapta
ale uneia din partT;
FratiT i surorile;
Uncial i nepop ;
AfiniT (cuscriT) in ace-
la0 grad;
Sotul chiar divortat;
Persnele declarate de
lege incapabile de a marturisi. (Pr. 192, ur. 195,
197, 214, 274, ur.; Civ. 660,
ur.; Pr. P. 76, 154, 347, P.

7, 5', 8, 2, 22, 3; 27, 309,
334. Gen. 188).
192 Cu tate acestea
partile vor putea face ea

sa se asculte parintil
afinil mentionati In articolele precedente, afar& de
deseendentI, in cestiunl de
stat civil si de divort. (Pr.

191, 193, 'Pr. P. 154; 347.
Civ. 234. Gen. 189).
193. Ori-ce alto pers6-
ne sunt primite ca mar-
torT ramannd numaT ea
sebiteie imprejurarT earl

mita.. (Pr. 191, ur.; Pr. P.
In diva insemnata
pentru Infatiarea martorilor, el vor fi introduI in
sala audientelor, pe rind
i deosebitY, Incepand de
la martoriT produ0 de reclamant, daca vor fi asemenea martorT. (Pr. 185,
195; Pr. P. 70. Gen. 192).
Fie-care martor va
fi mal intaiA intrebat de
preedinte a'0 declara:
Numele, pronumele, profesiunea i domiciliul;
Daca este ruda, sail afin
cu una din partT i in ce

grad;
Daca se afia. in serviciul safi;
Daca se afirt in orT-ce

alte relatiunT cu una din
parti. (Pr. 191, 196, 217;
Pr. P. 72, 342. Gen. 193).
Mal Inainte de a
depune mArturia va face
un juramint precum urmza:
Va pune m" na pe cruce,
preedintele va pronunta
i martorul va repeta urmat6re1e:
Ma leg pe on6re 0 pe
consciinta; jur inaintea luT
Dumnedea e. voiti marturisi adevaruli nimio de cat
www.dacoromanica.ro
542
adev6rul, fr urft sab fav6re, pentru veil una din

phrtl."
Dupft ce martorul va
jura, presedintele II va adresa aceste cuvinte:
Dumnegell martor de
juramintul ce al fAcut,
Phrtile, judechtorul cum si procurorul, vor
putea adresa martorului

orl-ce cestiuni, prin mij-
locirea presedinteluI. (Pr.

200. Oc. 107. Pr. P. 346.
Fr. 273, 1").
In cursul depune-
te pedepssa dac vei fi
rei, nimeni nu va putea
Dach martorul este de
199, 217; Pr. P. 344. Gen.
sperjur".
o alth, religiune, achsth for-
Intrerupe pe martor. (Pr.

197).
Fie-care martor,
mulft se va modifica dupft

cum prescrie religiunea sa.
duph, depunerea sa, va rh-
(Pr. 197, 217, 218, 240, 241;

Oc. 106; (Pr. P. 72, 153,
Gen. 192).
lor pnft la terminarea cercethrel, afaa numaI ciao&
milnea In sala audiente-
Copit mal mid de
judecata va hothri alt-fel.
tea fi ascultatl fra a jura.
Martorii vor putea

din non' fi Intrebati, orl
16 anl Impliniti vor pu-
(Pr. 196, 217; Pr. P. 76.
Gen. 195).
(Pr.217;Pr.P.345; Gen.198.
de ate orl aasta se va
se vor citi, se va
'Area necesar in urma asculth,rei altor martori.

MartoriI ce se vor contraslice vor pulea fi confruntatI. (Pr. 199, ur. 217.
Pr. P. 351. Gen. 199).
teinsele: acestea sub pe-
cere desphgubire pentru
273, 2.)
va sub-semna, tot sub pedpsh, de nulitate, de mar-
ari cifra aceleI despgubin dup starea "profesiunea martorului, dup
Martorul va depune frti, sh'I fie permis de
a ceti In scris depunerea
sa. pisele sale se vor trece

de grefier In proces-verbal ; i
Intreba, dad', sthruesce Indpsh de nulitate. (Fr. 271,
tor, de presedinte si de gre-
fier. Dac martorul nu va

putea sah nu va voi a subscrie, se va face mentiune
despre aasta. (Pr. 194, ur.
196, 199, ur. 228, 735; Pr.
P. 73; Fr. 273, 2"; 275, 20).
Daa un martor
venirea sa, judecata va ho-
dephrtarea domiciliului shn
timpul ce a pus in asth

cercetare.
Acstii, Indemnisare se
va plfiti Indath de partea
care a citat pe martor.
(Pr. 746, lit. b Pr. P, 79.

Gen. 200).
www.dacoromanica.ro
143
Daca din instructiune es bnuell grave de
din caus5, de b615, sag altii
corumpere de martorI, judeciitoria civiltt va lnainta

cestiunea in cercetarea judeatorilor criminall competintI. (P. 287, ur. 292
ur.; Pr. P. 355; J. Mil. 121;
edintele va trimite pe u-
mOrturie mincingsg sag de
Gen. 201).
Dac toff martoriI
citatl nu pot
sii fie as-
cultatI In aceea1 audientg
cercetarea se va urma la
o alth audient5,, ffir alte
citatiunI. (Pr. 194; Gen.
202).
MIA una sail alta

din p5,41 va cere a se aduce i altI martorI, judechtoria va putea s5, acorde prelungirea cerce-
tOrei.
Nu se va putea Ins5, a-
corcla de cht o singurh
infirmitate gravtt, nu va
putea veni la audientA, pre-
nul din judeatorl la lo-
cuinta sa, ca, lmpreung, cu

grefierul i fata cu pAr-
tile, sag dup5, ce s'a diemat formal, s5, primsca

depunerea sa. (Pr. 210,235;
Pr. P. 80. Gen. 209.)
Dad+, un martor se
afi5, cu ederea In prea
mare departare, judecatoria, dup5, ce va asculta pe
pOrtY, va putea trimite la
tribunalul local o comisiune rogatorie, ca acel tribunal sO primscg depu-
nerea martoruluI asupra

faptelor ce i se vor specifica. (Pr. 209, 236; Pr.
P. 81; L. Timb. 18, 11" lit.
e i 20).
Sectiunea III.Despre exper(i.
prelungire pentru fie-care

parte (Gen. 203).
Dad, martorul pre-
Mud judecOtorii,
spre a se lumina, vor
motiv, de a jura sag mOrturisi, se va conclamna la

cheltuelI de desp5,gubire
&are pArti, i la o amen4:11 care nu va putea trace
semna expertfi qi obieetele

dea.
asupra ciirora
sent refusa, frir6, un just
peste treI sute lei. (Gen.

204).
Nulitatea uneia sag
mai multor mOrturii nu

va atrage nulitatea IntregPi
(Pr. 294).
prin martori.
Dac6 un martor,
de cuviint5, a avea Orerea unor expertI, vor In-
opiniunea. (Pr. 180, 212,
ur. 223, 684, 694, 695; Oc.
103 ;Civ.111,397, 734,1417;
Co. 46; Pr. P. 42, 43. Gen.

214).
Expertit se vor nu-
mi d'a dreptul de cOtre
judecat5,, afar& numa.I da-
cg, partile nu se vor Invoi,
cbiar la audient5,,
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVILI (Art. 213-220)
644
asupra numireI lor. (Pr.

211, 213, ur. Gen. 215).
Espertil vor fi In
numr de treI.
Cu OW acestea (lac&
partile consimt, saa daca
este vorba de obiecte ce
aa o mica valre, un singur expert va fi destul.
(Pr. 212, 214; Civ. 111, 397,
411, 734, 743; Gen. 216).
Expertli se pot re-
cusa pentru acelea-0 ca-
use ca qi judecatoriI. (Gen.

218).
El se pot recusa pentru

o causa posteri6ra saa anteriara numireI lor.
In casul acesta din urma recusarea nu e vala-
URA daca nu s'a facut In
cele trel Ole de la numirea expertilor. (Pr. 215,

274, ur. 277, ur.; Gen. 218).
21.5. Recusarile se vor

propune 0 se vor judeca
la audienta, fata cu par-
tile saa dupil ce s'ati citat.

(Pr. 214. Gen. 219).
ExpertiI vor fi citatI a veni la judecatil ca
martoriT.
Nevenirea lor saa refusul de a'0 da pa' rerea

vor atrage acelea0 pedepse ca i pentru martorI.
El vor avea acela0 drept
cetiirel este de natura In

cat expertiI sa-0 pdotti, da
Indata, opiniunea, el se
vor asculta chiar la audienta, separat, in ordinea i dupa modul cum s'a
aseqat pentru martorI prin
art. 195, 196, 197, 200, 201
i 202. (Pr. 218 ur.; Gen.

221).
Dacii Insa expertiI
mal Inainte de a se pronunta aa trebuinta de un

examen prealabil, sa sa
mrga, la fata loculuI, atuncl el vor jura mal
Intaia Inaintea judecatzI,
conform art. 196, ca'0 vor
Implini misiunea cu credintft. (Pr. 217, 119, ur.;
Gen. 222).
ExpertiI, In acest
cas, ll vor face un ra-
port scris care va coprinde
parerea lor motivata, dupa majoritatea voturilor.

Daca sunt mal multe opiniunI, raportul va arata
opiniunea fie-caruI expert.
Acest raport va fi subscris de experp i depus
la grefa. (Pr. 218, 220, ur.;
L. Timb. 18, 11 lit e 0
20'; Gen. 224).

La audienta insem-
nata pentru a asculta ra-
de indemnisare. (Pr. 187,
portul expertilor, grefierul

va da citire acestul raport.
Mart. 1868, art 3. Gen.
sa ordone qi Infati area
Daca obiectul cer-
tru ca sa dea explicatiunI
188-190, 203, 207. Reg. 28

220).
JudeciitoriI vor putea,
expertilor la judecata, pen-
www.dacoromanica.ro
645
verbale care ar llmuri mal

bine raportul lor scris. (Pr.
194, 219, 221; Gen. 227).
DacajudecatoriT nu
punerile lor. (Pr. 185, ur.
printr'un inthit raport de

expert; eT pot ordona ca
prtrtile, sat dupri, ce se vor
sunt destul de luminatl
01. se fad, un al doilea ra-
port de catre aceia0 ex-
pert! sat de catre
(Pr. 218, ur.; Gen. 228).
Sectitmea IV. Despre cc, celdrt
in fa(a locului.
In cas and se va
socoti de trebuinth, jude-
cata va putea ordona ca

unul din judecatoriT tri-
bunalului oil al Curtel sat

chiar complectul unuT tri-
bunal, sit mrga la fata
211, ur. 222, 224, ur.; Gen.

229).
Cercetarea la fata
locului se va face fata cu
cherna formal. (Pr.222,225).
Judecatorul saS ju-
dectitoril cart vor merge

la fata loculuT, vor face
proces-verbal despre tfte
cele urmate, pe care
11
vor pune in vederea complectului judecatoriet (Pr.

222, ur. 226; L. Timb. 18,
11 lit. a).
Cand tot complec-
tul unuI tribunal merge

la fata loculuT, el va fi
insotit 0 de procuror care
'0 va face conclusiunile
loculuT, spre a se lumina

asupra unor cestiuni earl
sale asupra color urmate.

(Pr. 83, 222, ur.)
ierea care va hot6rt cer-
Sectiunes V. Despre interoga.

torul pcir(ilor.
se vor specifica prin inche-
cetarea la fata locultil. (Pr.

159, 223, ur. 332; Reg. 28
Mart.1868, art. 7; Fr. 295).
Judecatorul sat ju-
decatorii earl vor merge

la fata locului vor fi in
drept a asculta, in modul
prescris de sectiunile precedente, martoriT sat experfil.
Martorii i expertil se
vor cita de judecfitor sat
judecatoriT aflatl la fata
loculuT, in presenta arora
eT vor face juramintul prescris i atre earl
vor
adresa raporturile sat de-
Judeatoril vor fi
in drept ca s Intrebe pe
prtl asupra tuturor cestiunilor ce aunt in contestatiune.
Fie - care din Willi va
avea asemenea dreptul ca
s crii a se Intreba atilt

dinsa cat 0 cea-l'alta parte
asupra faptelor procesului.
(Pr. 159, 228; Civ. 1170,
1204-1206; 1260; L. Timb.
29, ult. al.)
22S. Partile vor fi In-
trebate personal, prin preqedinte, asupra fie-caruT
www.dacoromanica.ro
546
PROCEDURA CIVILA (Art. 229 236
fapt in parte, precum
asupra off-cAreT alte Imprejurari care p6te lumina judecata.

Ele vor rspunde f&r&
s& p6t5, citi un proiect

de rspuns scris. (PF. 198,
227, 229, ur ; Gen. 162).
229. Prtile se vor in-
treba fat& una cu alta, sa6

si In lips& una de alta; in
kst din urm& cas, ele vor
fi
apoI confruntate. (Pr.
228, 230, ur.; Gen. 163).

Pie-care din jude-
atorI, cerkid cuvintul de
Dad, partea nu voesce

sail nu pte sub-serie, se
acsta. (Pr. 198, 228, ur.;
Gen. 166).
Administratiunile
stabilimentele publice
vor fi indatorate a numi
un agent sa& administrator care sit aib& procur&

special& spre a r5spunde
la cestiunile carI i se vor
fi comunicat. (civ. 1206;
Fr. 336).
Dac& partea refusit
de a r5spunde la cestiunile ce i se vor pune de
la presedinte, va putea face

prtilor ori-ce fel de intre-
judecat5,, sail dacA, Mr& a
b6rI i observatiuni prin
ur. 230, ur. 245; Civ. 1200,

1204; Gen. 167).
23.1. DacA o parte arat5,
c& sufer5, de o b61it sari
Ifri va g&si de cuviint.

Ministerul public va avea acelas drept. (Pr. 199,
227, ur. 231; Gen. 164).
il vor pdPro
tea face una alteia intro-
organul presedintelul,
Mr& a se Intrerupe. (Pr.
229, 232; Gen. 165).
232. Grefierul va citi
fie-c&reia parti declaratiunea so, si presedintele o

va intreba dac& saruesce
intr'Insa, sa dac& are a

mal adftoga ori a ma1
schimba ceva. Adaosele
saA schimbrile se vor
trece asemenea In josul
sal& In marginea procesu-
justifica pedica legitima,

nu vine la interogator,
judecatoril vor putea considera faptul ca marturisit in contra sa. (Pr. 228,
infirmitate gravft, care o

opresce de a veni In persn& la judecat, spre a
rspunde la intreb&rile ce
i se vor face, judecata va
putea trimite la domiciliul ski pe unul din judocritorl ca Impreunti cu grefierul, i fat& cu
parte sail in
lips5,, dac5,
1111 verbal. Totul va fi sub-
s'a chemat formal s&-I iea

interogatorul cuvenit. (Pr.
209, 236, 243; Gen. 168).
trebat.
se afirt cu resedinta In alt
scris de presedinte, grefier, si partea care s'a in-
236. Dac5, acea parte
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA GIVILA (Art. 237 214)
judet, judecata va putea

trimite o comisiune rogathre tribunaluluI local, ca
unul din membril acestuia,
fata cu grefierul, sa ja in-
terogatorul cuvenit. (Pr.

210,
171).
235, 243; Gen. 170,
SocOunoa VI.Dos pro jurdmin-
tut judiciar deferit

uttei pax( f.
Judechtoril vor pu-
tea, sah de la sine sail

dup, cererea celeI-Palte
defere uneia din
partI jurmintul asupra unor fapte ce se vor precisa prin incheerea care
hotrasce juramintul. (Pr.
159, 238,ur. ; Civ.1207-1222,
1906; Co. 46; L. Timb. 18,

190, 22, 2'; Gen. 172).
Mal lnainte de a
se savirsi juramintul, presedintele in audient, pu-
blica, va expune parteI

faptele asupra chrora are
sa jure; si-I va aduce aminte pedepsele in contra

sperjuruluI. (Pr. 237, 239,
ur.; P. 293; Civ. 1207, ur.;
Gen. 173, 11.
Juramintul se va
face in audienta urmatre,
afara numaI daca lmpre-
jurrile cer ca sa se savirssca indata. (Pr. 238,

240, ur.; Gen. 173, 2).
Juramintul se va
savirsi In modul urmator:
Cel ce are s, jure, va
57
pune mana pe cruce, presedintele va pronunta
el va repeti urmtrele
cuvinte:
Jur pe santa cruce
lnaintea luI Dumnedea de

a spune adeverul i nimic
de cat adevrul, asupra

faptelor audite, i asupra
chror partea adversa (dacli, este vorba de juramint

deferit de dinsa) sat1 judecata ( daca este vor ha de juramint de oficia)
ImI cere mrtursirea consciintei".
Dupa ce partea va
fi
pronuntat acest jurhmint,

presedintele va adaoga:
Dumnedeh martor de
juramintul ce ai facut, sa
te pedepssca daca veI fi
sperjur." (Pr. 196; Gen.
174).
Acsta forma a ju-
rhmintulul se va putea
modifica de judecata dacit

partea are o religiune care
o opresce de a face ase-
menea juramint. (Pr. 196.

240; Gen. 175).
Jurarnintul se va
savirsi tot-d'auna fat& cu
partea adversa, sah si in

lipsa eI, daca s'a che.
mat formal. (Pr. 224, 235,
240, ur.).
Dispositiunile art.
235 si 236 se aplica si la

juramInt.
214. Dup5, ce s'a sti-
virsit juramIntul, judecata
www.dacoromanica.ro
va primi declaratiunea
parteI ce a jurat asupra
cestiunilor ce i s'ah pus.

Aceste declaratiuni facute sub puterea juramIntuluI, se vor trece In
procesul - verbal, subscris
de presedinte, de grefier
si de partea ce a jurat.
Daca partea nu va putea saii nu va voi a sub-
serie, se va mentiona des-
pre acsta. (Pr. 239, ur.;

Gen. 176).
243. Daca partea careia

s'a deferit juramintul, nu
va veni la liva si locul

lnsemnat spre a savirsi
juramintul, acsta se va
putea considera un refus

din parte-1 de a primi sa
jure. (Pr. 234, 237; Civ.
1200,1215-1218; Gen.1779).
Se vor observa tte cele-alte dispositiunl

coprinse In codicele civil
asupra juramIntulul. (Civ.
1207-1222, 1906).
TITLUL XI.
Despre interventimie
Acela care are interese intr'o contestatiu-
219. Acsta interven-
tiune se va forma prin

petitiune care va coprin-
de mij16cele i conclusiu-
nile. Petitiunea se va putea da sal& Inaintea oileI
de infatisare a procesulul principal sail chiar in

acea i. (Pr. 106, 249, ur.;
Fr. 339; Gen. 268, 1).
JudecatoriI vor
pretui dad, asta cerere

incident& va trebui
nu sa amane procesu prin-
cipal, care va fi pus In
stare. (Pr. 248, 250, ur.).
In orl-ce cas, ju-
decata va Indatora Po interveniente ca s produca bite actele i mij16cele

ce va fi avOnd spre
sustine cererea sa.
Partile vor putea lua incunosciintare despre t6te
aceste acte si mij16ce. (Pr.
97, 249, 251, ur.; Gen.
268, 2).
Daca interventiu-
nea este admisk inter-
venientele va avea dreptul s ja cunosciint& despre actele i mij16cele

partilor principale.
Chestiunea principal&
cererea intervenientu-
ne ce se urmza Intre
alte persone, va putea cere ca sa intervina i el
luI va face obiectul uneI
328, 399, ur., 462, 525, ur.;
Dac judecatorli
vor apretui ca interven-
In proces. (Pr. 248, ur.;

633,
641; Civ. 769, 785,
1261; L. Timb. 20, 2'; Gen.

267).
singure judecO4I. (Pr. 113,

250, 252; Gen. 269).
Ounea este far& interes

nefondata, eI o vor res-
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA. CIVILI (Art. 253 269)
i vor urma judedecarea causel. (Pr. 140,

pingo
251; Gen. 270).
TITLUL XII.
Despre anspensinnea, pa.

rempiinnea (inchiderea) si inceperea
jiidecitplor
253. 0 judecat6, care se
afl6, In cursul el, se va
suspenda, dad), tte partile vor cere. (Pr. 254, ur.,
57; Gen. 272).
254. Judecata se va suspenda Inca:
Prin lipsa Ortilor
in diva fixat6, pentru In-
f isare.
Prin m6rtea uneia
din pfirti.
c)Prin interdictiunea el.
Prin mrtea, suspensiunea i exclusiunea procu ratorului uneia din 0,41.
Prin Incetarea functiunilor In virtutea cArora o parte se inf6tisa. (Pr.
549
Judecata va reincepe
Pentru casul chnd Ortile att cerut suspendarea

saa a lipsit, dup5 o non&
cerere ce se va face 0
dupa nuol citatiunl. (Leg.
Timb. 18, 15", 20, 23).
Pentru casurile Insemnate la lit, b, c, d 0 e, de

la art. 254, dupii nuol ci-
tatiunI ce se vor face mo-
tenitorilor curatorilor, tutorilor, prilor sat: nouilor representantl. (Pr. 263

255. Gen. 275).
Judecata va fi perimat6, dup6, cererea p6rteI interesate, chiar In pri-
vinta minorilor 0 inter4i0lor, dad], partea va 1.6.-
sa sa tr6c6, doui anI de

la acel din urm6, act de
procedur5 fr s6, rein-
c6p6, judecata. (Co. 903).

Peremptiunea se va de-.
clara prin o hot6fire dat,
fAr6, vre-o chemare a p6,r-
93, 170, 181, 253, 225, 256;
tilor. (Pr. 258, ur., 729-
arfitate In articolul precedent nu vor opri niel

public, niel pronuntarea
Efectul peremptiuneI unei judec64I este

06, blte actele de procedur6, i ordonantele pre-
vit dup6, terminarea

sail duprt terminarea instructiunei serse,
Dreptul Insii de a intenta o noutt actiune nu

este stins. (Pr. 257, 259,
Civ. 1552, ur.; Gen. 273).

255. Imprejuririle ins6
conclusiunile ministeruluI
judec5teT, dac6, ele s'ail
dind causa era a se judeca fr pledare. (103,

104, 253, ur.; Gen. 274).
734; Civ. 303, 1869, 1872,

1891; Gen. 276)
paratoriT se afl6, stinse.
329, 376, 3"; Civ. 1869;
Gen. 277).
Chiar dup6, peremp-
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVIL& (Art. 260-264)
650
tiunea judediteI, citnd ac-
TITLUL XIII.
noti, pgrtile se vor putea
bespre regulareit de
tiunea se intentgt din
folosi qi vor putea in-
voca:
Mgrturisirile, declaratiunile i jurgmintul,
fttcute de una din pii.41

In timpul judeoritel perimate. (Pr. 124, 233, 244).
Depunerile martori-
lor mortI deja i carI se

Ott constatate prin proces-verbal. (Pr. 198, 257,
ur.; Gen. 278).
260. Un proces se Inchide egad ambele part!,

prin act scris comunicat
judecgteI cer Inchiderea.
Reclamantele singur
se p6te desista, Mil prejuditig de daune interese
pentru pagubele ce va fi
putut causa plritului. (Pr.
138; Civ. 998).
Numal pgrtile capa-
bile de a contracta prin

ele Ins6,11 se pot desista.
(Civ. 949, ur.).
Acelaki tribunal sag
curte va statua asupra
daunelor interese ce va
putea pretinde pIrltul. (Pr.
261; Civ. 1869; Fr. 402,

403).
261. Duptt ce una din
prirti s'a desistat, i ceaaltg a acceptat desistarea,

actiunea este stinsg, definiiiv. (Pr. 260; Fr. 403,1').
competintia
262. Dacrt o cam& se

afi inaintea a duoi saa
mal multi judeert,tori de
plasrt cart tin de acela
tribunal, competinta lor
se va regula de cittre a-
cost tribunal.
Dad:, judecgtoril de plasg, depind de mal multe
tribunate, regularea competinteI se va face de cg-
tre curtea de apel respectivg.
Dad. judectitoril de pla-
sg nu depind de aceiasI
curte, regularea compe-
tintei se va face de ca-
tre Curtea de Casatiune.

(Pr. 263, ur.; Pr. P. 522,
ur.; C. Cas. 36; Fr. 363,
1", 2, 30).
263.Daa aceia0 cerere
este adresatit la dour), sag
la mal multe tribunate
judetene carl in de aceia0 curte, regularea competintel lor se va judeca
curte. Ea se
va judeca de cgtre Curde acstg.
tea de Casatiune, dacg,

tribunalele nu tin t6te de
aceiaqi Curte, sag dacg
conflictul exist& Intro u-
na sag mal multe curtI.

(Pr. 262, 264, ur. 304; Pr.
P. 523; C. Cas. 36; Fr.

363, 4).
261. Indatg, ce se ivesce
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVIL. (Art. 205-271)
551
casul de regularea competintel, se va suspenda
cere lnainte de a se In-
na, la regularea conflictulul. (Pr. 262, ur., 265;
P. 640; Fr. 469, 1$

Cererea de stramutare se va desbate
se va pleda, fat& cu cealalta, parte, sat i in lipsa, daca s'a chemat for-
veri-ce alta procedura pa-
Pr. P. 530).
Tribunalul said cur-
tea care va judeca con-
flictul, va regula competinta, fat& cu partile, sat

in lipsa lor, dad, ele n'aa
venit dup6, citatiunea ce
li s'a facut. (Pr. 262, ur.;
Pr. P. 626)
TITLUL XIV,
Despre trimiterea la un
alt tribunal pentru
cana de rudenie
safi de atinitate
and una din OW,
va avea dou6 rude sail

afinI pink la gradul de
var al doilea inclusiv, Intre judecatoril tribunaluluI de judet, orI trel rude
sa afinI de acela, grad,
la o curte de apel, saa
cand va avea o ruda, In

gradul aratat, lntre judecatorii tribunaluluI,
ori
dou6 rude la curte qi In-
partea aceea va fi
membru la acel tribunal

sail curte, cea-lalta parte
va putea cere stramutarea la un alt tribunal sal
o alta curte. (Pr. 267, ur.,

271, ur, 277; Civ. 660, ur.;
Pr. P. 539, ur.; Fr. 368).
Stramutarea se va
cepe pledarea partilor. (Pr.

108, 266, 268, ur., 280; Pr.
mal.
Se va incheia procesverbal despre qisele, do-
vedile i mijh5cele fie-ca-
reI parti. Incheerea curteI

saa tribunalului, prin ca-
re se va primi sag se va
respinge stramutarea, va
fi motivata. (Pr. 266, ur.,
269, ur.).
Daca cererea de
stramutare se pune Inaintea unui tribunal, qi da-
ca ea se primesce, stramutarea se va face la unul din tribunalele cele

maI apropiate care tine
de aceia0 curte; iar dad',
ea se primesce de o curte,
stra,mutarea se va face
la una din curtile cele

mai apropiate. (Pr.
Cererea de stramutare se va judeca cu

apel i recurs. Apelul
recursul vor suspenda judecarea fondului. (Pr. 272,

283; Fr. 376).
Acela care, In de-
finitiv, va cadea asupra
cererel sale (to atrainu-
tare, se va condamna la
www.dacoromanica.ro
HAMANGIU Codul Gleuen4.
266,
ur., 273; Fr. 373).
17
652
o amenda de la 100 lel

pana la 500 lei, i la alte
daune interese in fay&

rea celeI-Ialte parti. (Pr.
138, 273; Civ 998; Pr. P
538; Fr. 374).
272. Apelul sat recursul se va forma firli taxt,

In termen de trei dile de
la citirea incheerei In sala audientelor. 0 data ce
acest termen a trecut, Incheerea asupra stramutareI va r6manea definitiva.
Apelul sat recursul se

va face printr'o declaratiune sonsa, chiar inain-
tea judecatoriei care a fftcut Incheerea; judecatoria

va lnainta d'a dreptul cererea autoritateT competinte. (Pr. 270, 318).
27$. and stramutarea

nu s'a primit, procedura
se va continua Inaintea
tribunalulul sat curteI ce
incepuse judecarea procesula (Pr. 271).
TITLUL XV.
Despre reensatiune
274. Ori-ce judecator
va fi recusat:
and judecatorul sat

ferneea sa este, unul sat
altul, interesat personal
In preces;
Mild judeclitorul va
fi ruda orT afin al phrtilor, sat al uneia dintr'in-
sole pana la al patrulea

grad inclusiv;
Daca femeea jude-
catorului este rudit off afin a uneia din partl, pant, la gradul mal sus
arttat, In cas and femeea va fi In vitft si nedi-
vortatt, sat daca fiind
nu5rta orT divortati, se ail& copiI dintr'insa. Daca
este m6rtft sat divortati

i nu sunt copil dinteinsa, nu se vor recusa de
cat sotul, ginerile si cum-
natul. (Pr. 266, ur., 275,
ur., 313, 314, 345;

Oc. 113; J. Mil. 23; Org.
276,
Gen. 99).

va mal fi recusat:
Dacli judecatorul, femeia sa, descendentiT ori

ascendentiT s6I, sat afinii
861, de aceia linie, at un
proces asupra une1 cestiuni asem6natt, In tocmai
cu aceea care se judeca

intre parti:
Daca aceste perstne
at o judecata la tribunalul sati curtea unde una

din partT este judecator;
Dad', Intro acelea1
pers6ne si una din partI,

orI sotia si rudele sale
In linie drpta, a fost o
judecatil, eriminalt In de-
curs de cincl anl Inain-
tea recusarel.(Pr,274, 276,
tur. 314; Oc. 113; J. Mil.

23; Org. Gen. 103).
va fi Inca recusabil:
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVIL/X. (Art. 277-270)
Dacit el, femeia sa,
saa copiiI BM minorI sunt

creditorT, debitorI orI ga-
rantl aT uneia din partl.
(Org. Gen. 104).

Dacit este moatenitor
presumptiv sail donatar

al uneia din paxli sat daca una din OW este moatenitorul Oil presumptiv.
(Org. Gen. 104, 2).
Daca el este stapan

saa asociat al uneI plop.
(Org. Gen. 104, 4).
Dad, judecatorul este
tutor, curator saa consilit judiciar al uneia din

partI. (Org. Gen. 104, 5).
Dad', el este administrator al unuI stabiliment saa societatI care

se afla interesatit In proces. (Org. Gen. 104, 6).
Dacil, a pledat sail
ai-a dat opiniunea In scris

in acest proces. (Org. Gen.
553
orl de servicia. (Org. Gen.

105, 7).
Dacii, este inimicie

capitaltt Intro judecator
si una din OW; daca din

partea judecatorulul a ur-
mat In contra uneia din.

partl, In cele Ose lunl
din naintea recusatiunei,
agresiunI, injuril saa a-
menintarI verbale sat In

scris. (Org. Gen. 105, 9).
Daca, este frate, ru-
cift de sus or' de jos cu
advocatul uneia din p541.

(Pr. 274 un., 277, ur.; Oc.
113; J. Mil. 23; Org. Gen.
106).
277. Nu vor fi recusabill rudele sail afinil acelora carI figurka, In pro-
ces In calitate de tutori,

curatorT, directorI al unuI
stabiliment public sail de
comercia, cand aceatl tutorl, curatorI orI adminis-
106, 1).
tratorl nu vor avea un
te la acest proces ca jucator, arbitra sat expert.
(Pr. 274-276; Org. Gen.
Dad', a mal luat par-
(Org. Gen. 105, 3).
Dact a depus ca
interes personal In proces.

102).
278. Tot judecttorul

care va sci ca exist& In
martor In acsta cestiune.

(Org. Gen. 105, 4).
Dad', si-a manifestat
pers6na sa o cans& de recusatiune o va declara Insu-sI tribunalulul sag Cur-
105, 5).
decata. (Pr. 274, ur. 279,

ur. 283, ur.; Org. Gen.
public opiniunea sa mal

lnainte de a se pronunta hotarirea. (Org. Gen.
Dad', a primit de
la una din parta darurI
sail promisiunI de darurI
01, care va decide dad',

trebue di, la parte la ju169).
279. Judecatorul Ins&

recusabil va putea lua
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVIII (Art. 21S0 285)
554
parte la proces, dact Vote

ptrtile earl' figurzt in
proces, si carl vor fi capabile a contracta prin

ele instil, vor declara di-
rect, sat prin un impu-
ternicit special pentru a-
asta, ca primesc a-1 avea de judecittor.
Sentinta sati hortrirea

acsta. (Pr. 274, ur.; Org.

Gen. 110).
Cel ce va voi A,
recuse va trebui A fact
propunerea sa de recusare
mal nainte de inceperea
scris sat verbal, in camera de consilit.
Nu se va face nicl un
alt act de procedurt. (Pr.

281, 283, ur.; 267. Org.
Gen. 113, 3, 4, 5).
Tribunalul sag Cu r-
tea inaintea ctreia s'a pro-
pus recusarea, va delibera asuprt-I dupt ce va
asculta si conclusiunile
ministeruluI public. (Org.
Gen. 114, 1).
Judecatorul recusat nu
va putea lua parte la astt deliberare. (Org. Gen.
116, 11.
perea procesului, partea

interesatt le va propune
indatt ce le va cunsce.
Incheierea asupra recusatiunel se va putea

citi in sedintS, publict,
si dreptul de apel sat
recurs nu va impedica pe
tribunal sail Curte de a
Recusatiunea va
284, ur.; 287, 345. Oc. 115;
desbaterilor. (0c. 114).
Dact causele de recu-
sare s'at ivit (Imp& Inca(Pr 214, 267, 278, 281, ur.
287, 345; Org. Gen. 111).
fi
propust printr'un act
scris, dat presedintelul, sat
dact recusatiunea este in

contra presedinteluI, dat
judeettoruluI care '1 va ti-
nes locul. (L. Timb. 20,32).
Acest act va fi subpune recusarea sat de

imputernicitul set. (Pr. .
scris de partea care pro274, un.; 280, 282 ur.; 287.
Org. Gen. 113, 1 si 2').

Presedintele va comunica actul judecttorulul recusat.
Acesta va r6spunde, in
intra In examinarea fondulul. (Pr. 215, 280, ur.;

Org. Gen. 114, 2').
281. 'Jac& recusarea s'a
primit, judeettorul recu-
sat se va retrage, si nu
va putea, sub niel un fel
de cuvint, asista in camera de consiliti, la de-
libertrile judeettorilor a-
supra procesuluI (Pr. 280,
ur.; 283, 286, 287. Oc. 116.
Org. Gen. 116, 21.
285. NumaI respinge-
rea recustreI contra u-
nuia din membriI curtilor apelative,p6te provoca
casarea sentinteI Curtei.
www.dacoromanica.ro
PROCF.DLTRA CIVILA. (Art. 286-289)
Recursurile contra hothririlor tribunalelor pentru acest motiv, va putea
avea loo numal atunel
and sentinta pronuntath
de tribunal este din a-
celea cari rmiln definitive. (Pr. 283, 284. C.

Cas. 38).
286. Dispositiunile de
mai sus asupra causelor
de recusare 0 modul de
a le propune i judeca
se vor aplica:
Procurorilor
i substi-
tutilor lor, precum i grefierilor.
Procuroril i substituth
nu se pot recusa and
pc& rol de phrtl principale. (Pr. 81, 274-276, 277,
ur.; Org. Gen. 117).

287. Dispositiunile de
mil sus, fiind aplicabile

la materiile penale ca i
la cele civile, art. 550 Om&
la art. 572 din procedura

codiceluI penal rhmiln abrogate. (Org. Gen. 118).
TITLUL XVI.
Despre revistlirea Jude.

efitilor
Sectiunea I. Casurile in cart se
pte cere revieuirea.
288. Se va putea cere

revisuirea uneI sentinte
sah decisiunl r6mase de-
finitive:
1. Dach, coprinde dispo-
sitiunI contradictoril una
555
alteia sail atilt de ob-
scure in cat nu li se phte

intelege sensul i nu se
pot aplica.
Dach se pronunth a-
supra unor lucrurI carl

nu s'ail cerut.
Dad, judecata a dat
mal mult de cat s'a cerut.

Daa s'a uitat a se pronunta asupra unuI punct
cerut.
Daa objectul procesului nu se afliiin flint&
sah nu se pone pretui.
Ditch condamnatul va
dovedi ch a indeplinit deja
parte din dispositiunile
hothrireI cu care cere a

se sadea.
Dach, sentina, Bind

pentru imobile, puncturile de hotare, fie 0 strhine, pe carI s'a intemeiat
hothrirea, sunt contestate
in fiinta lor.
Dach, asupra uneIpre-
tuirI ordonate prin defi-
nitiv
se vor ivi
contestatiuni bine -cuvintate. (Pr. 289 ur., 292, ur.,
296, 365, 367; L. Timbr.
21, 7; Gen. 281).
289. Revisuirea se p6te
cere dad), este contrarietate de sentinte sah decisiunI definitive, date intro
acelea0 phrtI asupra aceluia0 obiect i cu acelea0
mij16ce, de chtre acelea0
tribunale sah curt!. (Pr.

288, 290, ur., 293, ur., 296,
www.dacoromanica.ro
556
304. Pr. P. 445, ur. Civ.

1201. Gen. 282).
290. Revisuirea se va
mal cere:
-Daca de la pronuntarea hottirlrel s'a descoperit acte probatorii, earl
s'at retinut Omit atunci
sail de catre chiar partea

in favrea care% s'a pronuntat judecata, sat prin
o fort& majora.
Dad:, judecata s'a pro-
nuntat intemeindu-se pe
nisce acte cari erag deja
declarate false pe cand

ayea loe infatiarea sag
carl s'ala recunoscut i de-
clarat false In urma judecilteT.
Dacit martorii cari
ad depus in acea judecatil,
sau partea care a jurat
s'aii descoperit mai in urma cil acel martori ag fost

mincino6 sail ca acea parte a comis un sperjur. (Pr.
288, ur. 291, 293, ur., 296,
365; Pr. P. 445-449; Civ.
1714, 1716; Gen. 284).
291. Statul, comunele,

stabilimentele publice i
minoril pot fi Inca admiI
a cere revisuirea, dacli cel
apara nu
Insarcinati
'1-ail aparat, sag daca, In-
tr'un mod fraudulos, fig

omis a arta justitel acte
importante, sag a Mat a
se calca forme esentiale
prescrise In favre-le de
procedura i legl. (Pr. 288,
ur. 292, ur. 297. Civ. 390,

454. Fr. 481).
Prin cuvintele dacil ce)
interesatl a'T apara nu'i-
ail aparat" din art. 291

din Procedura civil& se
Intelege nu numai lipsa
total& de aparare, dar i
ori-ce aparare, incompiec-
ta, care nu ar Imbrittia

tte punctele deduse In
instanta. *
Revisuirea nu se
p6te cere pentru o er6re
material& de redactiune
asupra numelor, calitateT

conclusiunilor partilor,
nici pentru o er6re de calcul In dispositiv. Asemenea erorl se pot lndrepta,
In urma unel simple cerel.! in marginen sail in

josul copie) i originalului hotitrIrei. (Pr. 123. Civ.
1717. Gen. 287).
Seetiunea H.Forme/e qi termenii cererilor de
revisuire.
Ori-ce cerero spre
a revisui o sentina sag
decisiune, se va adresa de
catre partea interesata, la
tribunalul sag curtea care
ag pronuntat, In ultima
instanta, acea sentinta sail

de cisiune. (Pr. 288, ur., 294,
ur., 296, 367; L. Timb. 18,

1"; 21, 70; Fr. 490).
* !west aliniat a fost lntrodus
prin legea interpretativa din 18
Apr. 1885.
www.dacoromanica.ro
PROCEDLTRA CIVILi (Art. 294-301)
Cererea de revisiune se va instrui i judeca
ca i
orT-ce alt5, cerere

principal. Ministerul pu-
blic va fi tot-d'auna as-
cultat. (Pr. 80, ur., 293,

295, ur., 298; Gen. 295).
Cererea de revisi-
une nu va opri executarea sentintel sag decisiuneT atacate.
Cu t6te acestea Tribunalul sati Curtea va pu-
tea, dup5, imprejurarT, sari
sa oprsca executarea in-
datorand pe partea care

cere revisuirea a da cautiune, sag s5, supuna. la
cautiune pe partea ce vo-
esce a urma executarea.
(Pr. 293, ur., 337. Gen. 296).
Cererea de revisiune se va face:

In termen de o luna
de la primirea copieT de sen-
tint& saii decisiune, pentru

casurile coprinse in art.288,
1, 2, 3, 4 i 8, 0
art. 289. Termenul de o

lunii, va curge de la cel
din urma act de executare pentru casurile prevdute la art. 288, 50,
6" i 7.
In termen de dou5
luni din (lima de and s'a
descoperit actele cele noul

s'ail falsitatea actelor presentate, sperjurul orT nea-
devgrul aratirei martorilor, dup cum se prevede

prin art. 290. (Pr. 293, ur.
557
297, ur. 729. Pr. P.445-447.

Gen. 288, 290).
In casul prevgdut
la art. 291, Statul, comunele i stabilimentele pu
buce vor avea un termen
de doug lunT, de la primi-
rea hotarirel spre a cere

revisuirea el
Pentru minor!, terme-
nul va fi de patru lunl

de la majoritate. (Pr. 291,
296; Fr. 484).
Dad), tribu nalul sag
curtea, care judeca cererea
de revisuire, o va admite,
va reforma hotarirea data,
In tot sag asupra totalitateT sag in parte, dupg

cum revisuirea s'a cerut
asupra unor puncte numaI, sag asupra totalitateT
hotarirel. (Pr. 294, ur., 299,
ur.; Gen. 298).
Daca cererea de
revisuire a avut de object
numai interpretarea uneT
dispositiuni obscure, se va
15,muri numaI acea dispo-
sitiune fara a se atinge

fondul. (Pr. 288, 1; 293,
ur.; Gen. 280).
Dad, s'a cerut re-
visuirea pentru orT-care

din cele-alte casurT prevNute de asta lege, tri-
bunalul sag curtea va statua asupra fonduluT chiar,
coprins In punctele con-
testatiuneT. (Pr. 288, 289,

293, iir.; Gen. 299).
Baca se admite
www.dacoromanica.ro
558
cererea de revisuire format& pentru contrarietate intro hothriri definiti-
(Pr. 263, 289; C. Cas. 36,

4"; Fr. 504).
ve, date de acela tribunal
TITLUL XVIL
cea din urmit hot&rire, i
se va ordona executarea
Despre actinnea recursorie elvilii In contra pidecittorilor
289, 302, 304; Gen. 300).

302. Se va face menti-
urmAri In urm&trele ca-
sail Curte, se va retracta

hothrirel celeT d'intftifi.(Pr.
une de judecata dat& in

revisiune In josul originaluluT primitiv al sentintei orT decisiuneT. (Pr.
ur., 298, ur.; Gen.
305. Judeatoril se pot
surT:
Dac& a fost dol sa&

mituire, ce se pretinde
c& s'a comis sa in cursul instructiunel safi In
In revisuire;
In contra hotArlreT
timpuljudeatel. (Civ. 960;

P. 144, ur.).
Dac& urnArirea este
anume pronuntatti, de lege. (Pr. P. 74, 114, 163,
304, 381, 393, 491, ur.).
Dac& legea declar5
In contra botrtrireT
care, chip& ce s'a admis
cererea de revisuire, a
statuat din noti asupra
fondulul contestatiunei.
sub pedpsa de daune-interese. (P. 99, 100, 102).

Dac este denegaro
de dreptate. (Pr. 306, ur.,
309, ur.; Civ. 3; P. 153;
Fr. 505).
301).
303. Nu se va primi
cererea de revisuire:
In contra hothrireT
care a fost deja atacata
prin care s'a judecat cererea In revisuire;
(Gen. 302)
304. Cererile asupra ho-
taririlor definitive contrariT date de dou5 diferite

Curti, saii de un tribunal
i curte, orT de dou5 dife-
rite tribunale, In una i
aceea1 caus5,, intre aceleaT persne, in acelea1

calitati i cu aceleaT mijlike, se vor judeca de
curtea de Casatiune, conform legeT acesteT
pe judec&torT responsabili
306. Este denegare de
dreptate c&nd judecItoril
nu voesc a se pronunta
asupra uneT cererT,

neglige de a judeca causele carl sunt In stare
sa& la rind de a se judeca. (Pr. 305, 307; Civ. 3;
P. 153; Fr. 506).
307.Denegarea de dreptate se constat5, and,
chip& dou5 ceree 'lento
de partea interesatfi, in
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVILA (Art. 30S-315)
interval de cate trel qile
cel putin, judeerttoril stk.
ruesc In refusul lor de a
rspunde sak judeca.

In urma cerereI a doua,
judeektorul se p6te urmfiri. (Pr. 306, 308, ur.;
Pr. P. 491, ur.; Fr. 507,

508).
$08. Urmiirirea In con-
tra judecrttorilor de pl4I

i in contra judecktorilor
tribu nalelor de judete, se
va face la eurtea de apel
de care el tin. (Pr. 305,

ur. 309; Pr. P. 491, ur.;
Fr. 509, 2).

309. Urmkrirea In contra judecrttorilor de curtI
se va face direct la curtea
de casatiune. (C. Cas. 36,
2'; Fr: 509, 21.
$10. Cu t6te acestea,

urmrtrirea in contra judeektorilor nu se va in-
cepe de cat dupk, ce mal

intrtifi partea va fi autorisatrt de cktre curtea respectlyk, sak curtea de
Casatiune, care
se vor
pronunta definitiv, duprt

memoriul dat de parte,
in camera consiliuluI, i
Mr& niel o altrt form& de
procedurrt. (Pr. 305, ur.,
308, ur, 311, ur.; Fr. 510).
311. In cererea ce par-
tea vfitmatit va face, satt
in memoriul ce va da,
nu va intrebuinta niel o
559
voesce a urmkri, sub pedpat de a i se inapoia

cererea i memoriul. (Pr.
308, ur.; Fr. 512).
Dad:, cererea de
urmkrire
este respinsit,
partea ce a urmkrit va fi
condamnatii la o amendk
de la 200 la 500 lel i la
alte daune-interese cittre
partea urmkritil. (Pr. 308,

UF., 313, ur.; Fr. 513).
Thick cererea este
admisii se va cita judo-
cittorul sag judecktoriI ur-
mkritT spre a veni Inain-
tea judecktel. (Pr. 308, ur.,
313; Fr. 514, 11.
Pink ce se va da
o hotrtrire definitivrt asu-
pra urmrtrirel, judecktorul urmarit se va abtine

de a lua parte la vr'o judecatk ce partea urmkrit6re, sotul skk, sak rudele sale in linie drptrt va
avea la tribunalul sail cur-
tea din care urmitritul face parte. (Pr. 312, ur.; Fr.
514).
Thick duprt Infrt4i-
are urmkrirea nu se grtsesce fundatrt, partea ce

a urmirit se va condamna la o amend& de la 300
la 600 lei, i la alte daune-interese dare urmkrit.
(Pr. 198, 271, 312, 313;
Civ. 998; Fr. 516).
expresiune injuridisrt in
contra judeerttoruluI ce
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVILI (Art. 316 322)
560
CARTEA W.
Despre eurtile de apel.
TITLUL I.
Despre dreptal de apel

Partea nemultumi-
care s'a respins opositiunea. (Pr. 154, 157, 318;

Co. 904).
$20. Acela care va lbsa A, trcil acest termer,

far& a apela, va perde
dreptul de apel. (Pr. 318,
ta pe sentinta unuI tri-
ur., 321, ur., 733; Fr. 444,10).
tiva. (Pr. 56, 270, 283, 317,
Se va face o noub trimitere a sentinteT la domiciliul mortulul, sab da-
bunal, intr'o causa pe care acel tribunal nu o putea

judeca In ultima instanta,
se va putea porni cu apel
la Curtea de apel respec-
Termenul de apel
se va suspenda prin mrtea pfirtel condamnate.
Gen. 303).
di sunt mo0enitoi1 cunoscutT, In pers6nri, sab la

domiciliul acestor mo0enitori.
sentinta, nu mal are drep-
cesteT nuoT trimiterT la do-
362, 642; Oc. 78; Civ. 40,

84, 159, 244, 270, 389, 446;
L. Timb. 20, 5'; 21, 5';
Partea care a dat

multumire tumis pe o
tul de a apela. (Pr. 316,
318, ur., 363; Gen. 305).

Termenul de apel
va fi de doua lunl. Acest

termen se va Incepe:
Pentru hotarlrile date
contradictoria, din 4iva
primirel hotarirel In persnti saa la domicilia. (Pr.

74, 137).
Pentru hotarlrile date

in lipsa, 'din ijiva expirareI termenulul de opositiune. (Pr. 137, 153, 154,
272, 316, 319, ur., 364, 402,
453, 729, ur.; Oc. 92; Co.

904; Fr. 443).
Nt cererea de
opositiune s'a respins, ter-
menul de apel va Ineepe

din qiva hotarlrel, prin
Termenul de apel se
va reIncepe din liva a-
miciliul mortuluT sib In

persdra orT la domiciliul
mo0enitorilor.
Dacb, mo0enitoriT se aflit Inc& In termenul de a
face inventariti 0 a delibera, reinceperea termenuluI de apel va fi din
pia expirarel termenuluI

pentru inventaria i deliberare. (Pr. 256, 318, ur.,
322, ur., 398, 737; Civ. 706,
ur.; Co. 906; Fr. 447).
In contra minori-
lor 0 interli0lor, termenul de apel nu va Incepe

de cat din liva significareI hotarlreI cfitre tutore
sail curator. (Pr. 318, ur.;
Civ. 390, 428, 454; Fr.
444, 21.
www.dacoromanica.ro
PROCMURA MILI (Art. 323-310)
In contra hotfirl-
rilor preparatoril nu se
va putea forma apel, de
da de odatft cu hot&rIrea
asupra fonduluI. (Pr. 159,
ur., 336; Oc. 112; Fr. 451).
Vor fi supuse ape-
i hotaririle care se
sunt date In cea
din urm& instantk cand
ele s'ad dat de judectitoril carI nu putea s pronunte de cat In prima inlu.lu1
stantd.
Din contra, nu vor fi
primite apelurile In contra hothririlor car1 sunt

in cea din urm& instantk
de si judec&toril n'ad lis
acsta sart ad lis e& sunt
561
si va face a se lnregistra
acst& petitiune, (latid apelantuluI chitant& de formarea apelului. Acstil
chitant& va constata liva
primireI apelului. (Pr. 316,

ur., 327, un.; L. Timb. 20,
50; 21, 50).
In apel nu se va
face nicI o nona, cerere,
care nu s'a f&cut In prima instantk afarl numal
de cererl de compensatiune, sati de cererI
serversc ca mijloc de aOrare la actiunea principala.
Se va putea fina cero
Cand va fi vorba
In apel dobin11, venitur1

si orI-ce alte despagubirI
sati daune-interese intam plato dup& judecat& de la
prima instant& sati din
se va primi, chiar de va
fi hotirirea In ultima in-
(Pr. 326, 328, ur.; Civ.

483, ur., 1143, ur., 1842; Fr.
In prima instanta. (Pr. 56,

57, 125; Fr. 453).
do
incompetintrt, apelul
stantri. (Pr. 108, 109, 335;

Fr. 454).
TITLUL II.
Forniele t efeetele
apelulni
Apelul se va forma
prin petitiunea adresata

catre curte; pe lang& acstfi cerere se va alltu-
ra si copie de hot&rirea
apelata.
Petitiunea va coprinde
In scurt mij16cele de apel.
Presedintele va primi
causa judecateI In apel.

464).
NicI o interventiune nu se va primi la judecatrt In apel. (Pr. 247,

ur.; Civ. 785, 1261; Fr. 466).
Peremptiunea judeatel ce se afl& la apel,
are de efect a da ilotarirei care s'a apelat puterea lucrulul judecat. (Pr.
257, ur., 376 ; Civ. 1201, 1869,
1871; Fr. 469).
M'Id Inteo curto

de apel se vor Imp6rti opiniunile, se va cherna un
alt judecator sat supli-
www.dacoromanica.ro
562
ninte, i se va pleda causa din noh.

La cas de lips& de judectitorI se va cherna unul din advocatil cu titlurl, InscriqI In tabloh,
dup& ordinea tablouluI.
Dac& se vor forma mal
multe de at dou6 opiniunl, ceI mal putinI la numr vor urma opiniunile
celor mal multi. (Pr. 117;
Org. J. 31, 33. 137-141; Fr.
468).
La curte nu se vor
putea produce exceptiunile existente la prima in-
stand, qi carl nu s'ail in-
vocat in acea instantfi,
afar& de exceptiunile peremptorii. (Pr.106-114,332,
ur.; Gen. 331).
Tao procedurile
probatoriI filcute la prima

instant& se vor repeta In
apel dac& judeatoriI le
afl& defectu6se saa incomplecte.
Curtea va putea asemenea ordona ori-ce alto instructiunI, sati admite producen! de probe nouT earl
vor putea lumina pe judeclitorI. (Pr. 159-246, 331,
334; Gen. 323).
Tte cele-lalte regule prescrise pentru tribunalele de prima instant&
se vor aplica qi la curtI.

(Pr. 71, 72, 86, ur., 91, ur.,
115, ur., 138, ur., 148, ur.,
159, 287; Fr. 470).
Curtea va putea
confirma sail reforma, In
tot sah In parte, sentintele ce s'ati atacat In apel. (Pr. 157, 316, ur., 335,
ur.; Gen. 324).

Mud apelul a fost
asupra cestiuneI de incompetintfi, Curtea se va pronunta numaI asupra aces-
teI cestiunI i fondul se

va trilmite a se judeca de
tribunalul competinte. (Pr.
325; Gen. 327).
Mid in apel so
atac& o hotilrlre preparatorie, curtea va decide

asupra fonduluI prin una
aceiaI hot& rlre. (Pr. 159,
ur. 323;
328, 1, 3).
$37. Apelul, dat In for-
mele i termenile pres-
crise mal sus, suspend&

esecutarea hotriririlor de
la prima instantil, afara
numaI dac& tribunalul n'a
ordonat In sentint& ese-
cutarea provisorie,conform
cu cele dise la art. 128.*
(Pr. 129, ur., 155, 316, ur.,

326, ur., 338; Fr. 457, 1).
338. Apelantul va putea
inaintea orI-c&rel apirarl
asupra fonduluI, a& cril
In apel suspendarea In tot
satI In parte, dup& Impre-
jurArT, a esecutgrel pro-
visorie, sag supunereap&rtei adverse la dare de
cautiune, cand ea fusese

* Citesce art. 129.
www.dacoromanica.ro
PROCEDLTRA CIVILA (Art. 339 346)
dispensat, de asemenea
cautiune.
Judec5,torii, apretuind
casul, vor decide. (Pr. 129,
ur., 337; Fr. 460).
CARTEA IV.
Despre arbitri.
TITLUL I.
Despre
aren de arbttrl
Persnele carl
liberul exercitiil al drepturilor lor, vor putea sa
reguleze prin arbitri ju-
de cata contestatiunilor lor.

(Pr. 340, ur.; Civ. 113, 199,
UF., 413, 430, 445, 448, 458,
950, 1637, 1706; Co. 199220 ; Fr. 1003).
Nu vor putea fi
supuse la arbitri cestiunile de starea civila, cererile de divor i tate
obiectele asupra carora le-
gea nu permite a se face
transactlune. (Pr. 339, 341,

366, 6. Civ. 216, 299, 438,
1258, 1270, 1706 ur.; Gen.
337).
Arbitrii se vor nu-
mi de dare par) prin act
inscris, legalisat de tribunal. (Pr. 342, ur., 366, 1;

Civ. 1705; L. Timbr. 20,
21; Fr. 1005).
Compromisul saa
actul prin care se numesc
arbitri, va coprinde artarea obiectului contesta-
563
tiunei i numelearbitrilor,
sub pedpsa de nulitate.
(Pr. 366, 1, 3; Fr. 1006).
Judecata arbitri-
lor se va termina la epoca

artata, in compromis;iara
daca acesta nu cuprinde

niel un termen, sa daca
termenul nu s'a prelungit
printr'un act sub-scris de
0,41 i incunosciintat tribunalului misiunea arbitrilor nu va tinea. mai mult
de trei lunT de la data
compromisulul. (Pr. 341,

346, 354, 366, 2"; 369, 1";
730. Fr. 1007).
Partile vor putea

sa renunte la apel, prin
actul de compromis.
Dad), msS. arbitri sunt
chemati a se pronunta asupra une) contestatiunT,
care se aft pendent& innaintea unel Curti, judecata lor va fi tot-d'auna

definitiva. (Pr. 363; Fr.
1010).
Arbitri se pot re-
cusa pentru cause ivite
in urma numirei lor, si atunci ei se pot recusa pen-
tru acelea0 cause ea
si
judecatoril.
Recusarea se va judeca,
In cas de neIntelegere de
tribunalul care a legalisat compromisul. (Pr. 214,

274, ur., 369 3; Gen. 344,
345).
In timpul functionarei lor, arbitril nu se
www.dacoromanica.ro
664
pot revoca, de cdt prin consimtimIntul tutulor parOlor. (Pr. 369, 2; Civ. 969;
Fr. 1008).
Dac numrul arbitrilor este cu sot, i vo-
turile se Impart pentru
pronuntarea hotfirlrel, el
vor numi un super-arbi-
tru, dad), sunt special autorisap pentru acsta. (Fr.

1017, 1").
ata, nu ad astft auto-
risare, sad chiar avAnd'o,

dacd, nu se Inteleg asupra
numireI super-arbitruluI,
acesta se va numi de prepdintele tribunaluluI care
a legalisat compromisul,
sad de preedintele Curtil
de apel, dad), arbitri judecd. o contestatiune ce

era pendintd, la acea Curte.
(Pr. 353, ur.).
TITLUL II.
Dempre instructinne tu-
nainten arbitrilor
Fie-care din pfatI

va da arbitrilor actele, documentele si memoriile ce
va fi avAnd, In termenul
prescris In compromis, sad

In lipsd, de asemenea clausd, In termenul Insemnat
de arbitri.
Odatd ce acest termen

a expirat, arbitri vor judeca dupd actele i memoriile ce vor fi avAnd.
(Pr. 349, ur.; Gen. 346).
Partile vor avea

dreptul a se apdra verbal inaintea arbitrilor, prin
ele Inile sad prin procuratorl, In termenul insem-
nat de arbitri. (Pr.
348,
350, ur.).
Arbitri vor putea
ordona interogatoriul pti,rOlor qi orI-ce alte mdsurI
de instructiune preparatorio, carI se pot face i

de judecdtorI. (Pr. 159, ur.,
227, un., 348, ur.)
JurAmintul Inaintea arbitrilor se va stivirsi

t'ata cu un membru al tribunaluluI local, dupft for-
mula ordinarh. (Pr. 196,

237, ur.; L. Timbr. 18, 19",
22, 2'; Gen. 349).
TITLUL ILI.
Hotfiriren arbitailor
Arbitri 10 vor da
hotarlrea dupl majorita-
tea voturilor. (Pr. 118, 353,

ur.).
In cas de ImpArtirea opiniunilor, superarbitrul numit spre a decide majoritatea, va fi

dator dupft ce a ascultat
pe plirt1 sati a citit numal actele lor, a se uni

cu opiniunea color mai
multI la numr.
Dad+, fie-care opiniune
are un egal numr de voturl, super-arbitrul se va
uni cu una din opiniunI.
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIV ILi (Art. 854-362)
El va putea ingt, In rice cas, face a se modifica,
in tot sail In parte opiniunea cu care se unesce.
565
copieT hotrlreI arbitrilor.

(Pr. 135, 136, 356, 359, ur.,
(Pr. 347, 354, ur.).
373; Fr. 1020. 1').

Depunerea hotrtrireI
arbitrilor (art. 356), inain-
de la numirea sa spre a
muleI executorie (art. 358),
termenul compromisuluI
a expirat. (Pr. 343, 353,
tele acestelcurti ctind con-
$54. Super-arbitrul va
avea tot-d'a-una opt qile
se pronunta, chiar (lac&
366, 729).
Arbitri IsI vor pronunta hottolrea lor basindu-se pe legl.
Acst& hotrtrire va fi
redactat& ca s'i aceea a
judecatorilor ordinarl. (Pr.

118, ur., 123. ur., 359, ur.;
L. Timb. 19, 1'; Fr. 1019).
Hot&rlrea arbitrilor, impreun& cu actul de
compromis si actele de instructiune, se vor depune
in treI ciile de la data ho-
trireI la grefa tribunaluluI care a legalisat actul

de compromis. (Pr. 341;
Fr. 1020 2).
Tribunalul va Ina-
inta p&rtilor copil dup&
hotfirlrea arbitrilor, In for-
mele ordinare ale sentintelor si conform art. 137.
tarea copiilor dare partI

(art. 357), Inscrierea for-
se vor face de curtea de

apel si de dare presedin-
testatiunea ce s'a judecat

de arbitri fusese pendinte
la curte. (Pr. 344; Fr. 1020,
2).
Hotfuirea arbitrilor, avnd formula de executare, se asnirmrt In

efectele sale, cu cele-alto
hotttrirI judeatorescI i
se va executa pe aceea1
cale. (Pr. 358, ur., 371, 375,
ur., 270, ur. ;Civ. 1711; Gen.
356).
TITLUL IV.
Despre ndylifeele de a
ataca hothrtrea arbltrilor

$61. Hotroirea arbitrilor nu este supusit la opositiune, din cans& de
(Rg. Port. 39. Timb. 19, 2).
lips&. (Pr. 148, ur. 362, ur.

Gen. 357).
dintele tribunaluluI la care

s'a depus hotarirea, si scris& In josul originaluluI si
judecath In cea din urm&

instant& de crttre tribunal.
(Pr. 56, 57, 344, 361, 363,
ur.; Gen. 361).
$5S. Hotttrirea arbitrilor va deveni executorie,

in virtutea uneI ordonante
executorie dat& de prose-
362. Ea nu este supus&

la apel dac& contestatiu-
nea este de natur& a fi
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA
566
363. In cele-lalte casurl,

hotArirea arbitrilor este
supus la apel, daca p6rtile
n'ati renuntat la a-
cast drept, prin compromis saft prin act formal

posterior. (Pr. 317, 344,
362, 364; Gen. 362).
364. Apelul In contra
boarlrilor arbitrilor se va
da In forma i termeniI
hotritl pentru sentintele
tribunalelor. (Pr. 318, 321,
ur., 326, ur., 363; L. Timb.
21, 5*, Gen. 364).
365. Hotarirea arbitrilor va fi supus5, la revisuire in casurile i modul

prevlut de art. 289, *
pAnit la art. 304).
366. Actul calificat de
hoteirfre arbitral, se va
putea ataca ca nul
1. Dac6, aceea ce al pro-
nuntat n'al primit ase-
menea misiune de la plirtI;
Dach arbitri s'aa

pronuntat chip& ce a expirat termenul arbitragiuluI;
Dull, hot6x1rea s'a
dat asupra unor cestiunl

call nu fusese supuse arbitrilor ;
Mich pretinsa hot6.-
fire s'a dat de nisce arbitri neautorisatIsrtjudece

In lipsa
Dacit este vorba de
* Din grosli s'a pus ad i art.

289, caci art. 288 trebue citat.
Boercsa).
(Art. 363-369)
casurI pe carI legea
o-
presce a se judeca cu arbitri. (Pr. 339, ur., 340.

342, 354, 367, 368; Gen.
358).
367. Cererea In revisuire, precum i in nulitate

se vor adresa i Judaea
de tribunalul care a legalisat compromisul satt de
curtea la care fusese pen-
dinte cestiunea ce s'a judecat cu arbitri, (Pr. 293,

341, 344, 365, 366; Gen.
360).
TITLUL V.
Terrain:wen arbitra-
Otani
36S. Misiunea arbitri-
lor Incetz5, prin pronun-
tarea hothrireT lor. (Pr.
355, 369, ur.; Gen. 365).

369. Arbitragiul mai incetzit Inca, afarrt cilnd va
fi Invoire contrarie:
Prin expirarea ter-
menulul Insemnat in com-
promis, sal prelungit de

p5xtl, orI prin expirarea
celor treI luni de la data
compromisuluI &and nu a
fost alt termen Invoit. (Pr.
343).
Prin revocarea arbitrilor cu consimtimintul

tutulor pfirtilor. (Pr. 346).
Prin mrtea recusarea orl demisiunsa unuI
din arbitri. (Pr. 345, 370).
Prin mrtea uneia,
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA. CIVILA (Art. 370-376)
din parti, chnd mosteni-
toril s61 majori i capabili
nu voesc a se mai judeca

cu arbitri. (Pr. 339, 368,
370; Gen. 366).
$70. Arbitri cari, (NO,
ce aa acceptat, se lasa
far& vre-un motiv valabil,
saa nu voesce s judece,

pot fi condamnati la daune-interese catre, parti.
(Pr. 207, 216, 305, 369;
Gen. 367).
CARTEA V.
Despre executIunea
snit&
TITLUL I.
Disposltluni generale
Sec(itmea I. Titlurile cerute
pentru executarea
371. Executiunea Olt&

so va urmAri:
In virtutea uneT liotArirT judeclitoresci.
In virtutea until titlu

executori0. (Pr. 135, 358,
360, 372, ur.; Aut. 20; Civ.
1173; Gen. 374).
872. Hotriririle defini-
tive, pronuntate de tribunale,
se vor executa
prin mijlocirea lor.
Daca hotarirea definitiva este a unei Curti, cererea de executare se va

adresa la acea Curte, ca-
re o va executa prin tribunalul care a judecat In

prima instanta.
567
Executarea atht la tribunale cat si la Curti, se

va face de catre agentii
de executare, alaturati pe
Mg& tribunale i curti,
conform regulamentului
lor, si plata insemnata
prin tarife. (Pr. 360, 371,

373; Oc. 95; Rg. Port. 43).
373. Nici o hotarlre a

tribunalelor sati a curtilor nu se va putea executa, de nu va fi Investit
formula executorie, prevNuth la art. 135,
afartt de botaririle preparatorii si de hotaririle

executorii provisoria, cari
se executa i farft formula executorie. (Pr. 129, ur.,
159, ur., 372, 374, ur.; Oc.
95, 96; Co. 936; Gen. 375).
$74. Hotaririle judecatoresci, date in tara straina, nu se vor putea exe-
cuta In Romhnia, de at
in modul i limitele, cum

hotarkile judechtorilor
din Romftnia se executh

In acea tara, si dupa, ce
vor fi declarate executorii
de catre judecatorii com-
petinti romani. (Pr. 106,

ur., 135, ur.; Civ. 11, 13,
15, ur., 1773, 1789; Gen.
376).
875. Formula executo-
rie nu se pune de cat asupra hotaririlor cari

puterea lucrului judecat.
(Pr. 135, 370, 376, 567).
$76. Are puterea luwww.dacoromanica.ro
568
crulul judecat orT-ce hoWire contradictorie care
s'a dat:
De o curte de Apel;
De un tribunal and
el judec in cea din urinstanta;
De un tribunal care
a judecat In prima instan, daca partile att

lsat sa trca termenul
de apel, saa a Iftsat sa se

perime judecata la Curte.
(Pr. 257, ur., 318, 329, 344,
376; Oc. 95; Civ. 1201;

Gen. 379).
Pe and o 1100:
curs de a se judeca in
opositiune, sat In urma
rlre definitivii, se MIA in
cerereI de revisuire ea are

nc caracterul de lucru
judecat pana, ce se va revoca prin o alta, hotarire.
(Pr. 148, ur., 154, 288, ur.,
295, 376; Gen. 380, 381).
ce lichidarea datoriel. (Pr.

371, ur., 620; Civ. 1171,
1832; Fr. 551).
Sectiunea II.Persnele i bunurile supuse executclrei
suite.
Executiunea silitft
se Intinde asupra tutulor

bunurilor mobile 0 imobile ale debitoruluT, alar& de exceptiunile admise de lege. (Pr. 380, ur.,
406, ur. 492; Civ. 1718;
Gen. 382).
Executiunea snit&
nu se va exercita asupra
persdneT debitorului, de
cat in casurile i modul
prevalut de legea constrangerel corporale.*

Ea nu se va putea niel
o data, exercita asupra perseineT mo0enitoruluI. (Pr.
379, 397, 398; Gen. 384).
NO o urmarire
asupra bunurilor mobilI
Sectiunea III.Celnd se p6te escer-
loo de cat In virtutea u-
ere se afla un termen
saa imobilI, nu pate avea
nul titlu executor, 0 pentru o datorie cerutii, i

Dacit datoria consist&
situ execuOunea enact.
Child intr'o hoth-
pentru plat& executarea
nu se pate face pima la

ajungerea aceluT termen.
In suma nelichidata, ur-
(Pr. 126, 128, 382, ur. ; Civ.

1022, 1101; Gen. .385).
* Prin art 76 al legel pentru

constangerea corporald din 12
Sept. 64, dispunftndu-se cl acst5
lege se va pane in executare dup5 10 ile de la infiiMarea unor
case speciale pentru arestul debttorilor in materiI civile si comerciale i asemenea case nefiind Inca infiintate, legea constrangereI
corporal nu se Me executa.
maririle se vor amain,

pn maT Intaia se va fa-
Cu tate acestea,
partea care a et4tigat va
www.dacoromanica.ro
669
i inaintea ajungereI termenulul s cra

executarea hotarireI:
mal In cas de urgent& qi

cu ordinea expresa a preedintelul tribunalultil saa
nuit c are at fuga;

Dad, stint fapte de
hotarirea. (Pr. 73, 385;

Oc. 97; Vac. 2; Gen. 391).
Niel o hotarire sail
putea,
Dad', debitorul e bit-
curteI care a pronuntat
risipirea averei sale micat6re;
titlu executor nu se va
c)Dacft alp creditorI exe-
cut& alte hotarie asupra

averel sag persneI sale.
d) Daca, prin fapta sa,
el a micprat asigurarile
date creditorului sed, sari
n'a dat asigurftrile promise ori ordonate. (Pr.

126, ur., 383, 616; Civ.
1025; Gen. 386).
In casul articoluluI precedent tribunalul

saa curtea care a dat hotarirea execut6re, va ho-
ar' de urgenta, dupa ce

va cita pe parp In termen scurt. (Pr. 78, 378;
Gen. 387).
putea executa, de cat nu-
mal dupa ce se va fi incunosciintat debitoruluI,

conform art. 136.* (Pr.
137, 888, ur., 391; Reg.
Port. 48; Gen. 292).

Executiunea catrt
s5, fie precedatb, de o somatiune de executare facut& prin agentul ce are
ta execute, si cu o oi cel
putin maI Inainte de executare. (Pr. 372, 387, 389,
ur., 468, 496; Civ. 1836;
Reg. Port. 44; L. Timb.

19, 6; Fr. 583; Gen. 392,
393, 1).
Dacri creditorul a
Hotaririle ce aa a
lfisat s6, trca un an de
darea de cautiune, nu se
vor executa mal inainte
de a se da cautiunea. (Pr.
xecuta de cilt dup o nouri
se executa provisoria, sub
129, ur., 156, 338, 391, 392.
ur.; Gen. 389, 1).
383. Niel o executare

nu se va putea face In-
nainte de rsaritul i dupft

apusul s6reluI. (P. 73, 386,
391; Gen. 300).
386. Executiunea snit&
nu se va face duminecile
In sarbatorile legale
sad nationale, afar& nui
la somatiune, Mr& a exe-
cuta, el nu mal 'Ate e-
somatiune de executare.
(Pr. 388, 390, 404, 500;

Gen. 393, 21.
Cele dou6 articole
precedente nu se aplica
in casurile c&nd legea
ordonii executarea
somatiune. (Pr. 397, 456;

Gen. 394).
* Din gresal de tipar s'a pus
itei art. 136, awl art. 137 trebue
a se pane. (Boereseu).
www.dacoromanica.ro
570
PROCEDuRA CIVILA (Art. 391 399)
Violarea art. 384,
385 0 387 aduce anula-
rea excutiunel. (Gen. 395).

Sectiunea IV.-Pentru primirea
cautiunet.
Cand prin o ho-
afire se va Indatora o
parte ca sa dea o cautiune, se va lnsemna i

termenul cand sa aduca
acea cautiune. (Pr.
106,
129, 156, 384, 393, 401, 455,
480, 590, 614; Civ. 15,
106, 109, 541, 566, 682, 718,
Garantul fiind ad-
mis va face inaintea ju-
decitel declararea ca primesce a garanta.

Acsta declarare se va
trece In procesul-verbal
al sedintet
momentul acesteI
declarail cautiunea va fi
supusa la tate consecintele ce aduce garantia sa,
(Pr. 394, ur.; Civ. 718,
1652, 1658,
Gen. 398).
1661, 1675;
1323, 1652, 1675, ur.; Pr.

P. 117, 120, ur.; Fr. 517).
Sectiunea V. - Executiunea in
contra moetenitorilor.
presenta inaintea judecateI, In audienta

fat& cu -bite partile, sari
In lipsa lor, daca aa fost
chemate formal.
Judecata va admite cau-
murit, executiunea Inceputa asupra bunurilor sale, se va continua In con-
Cautiunea se va
tiunea (lac& solvabilitatea
sa va fi de notorietale
sal daca se va justifica
prin titluri. (Pr. 392, 394,

ur.; Civ. 1659, ur., 1675;
Gen. 396).
Partea advers va
avea dreptul sa conteste
solvabilitatea cautiuneI qi
judecata va apretui de urgeng. (Pr. 393, 395, ur.;
Civ. 1660; Fr. 520).
Daca se admite
cautiunea, actul care o
and debitorul a
tra mo0enitorilor farit alte

amanarl. (Pr. 390, 398.;
Civ. 659,
Gen. 399).
398 Daca
ur.'executiunea
nu incepuse Inca la martea debitoruluI, hothririle
titlurile executora nu
se vor putea executa In
contra mo0enitori1or sub

pedpsa, de nulitate, de
cat opt dile dui:4 ce li s'a
incunosciintat In persna
sail la domicilifi, acele titlurl sa hotarirl. (Pr. 137,
387. 397; Civ. 780; Gen.
400).
admite va fi executoria,
Soctinnea VI.- Contestatiuni asIspra executiunct
396; Gen. 397).
pate contesta sail de catre partea condamnata,
cu tot dreptul de apel saa

opositiune. (Pr. 155, 394,
$99. 0 executare se
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA (VILA (Art. 40e-406)
sag de ctre ceI de al
treilea interesatI. (Pr. 400,

ur. 428, 430, 461, 525).
Cererile incidente,
opositiunile i to:A(3 celelalte contestatiunl
s'ar ardica asupra executiu nei suite, sag I ntre
sail de dare eel de al treilea intervenientI orI oponentI, se vor adresa la tribunalul sag curtea care a
pronuntat hotrirea exe-
571
Contestatiunile asupra hotaririlor executoriI se vor putea face In

tot timpul cat va tinea executarea.
Odat, ce cel din urma
act al executareI s'a terminat, nu se va mal primi niel o opositiune sag

contestare asupra executiunel. (Pr. 400, ur., 405,
587, 588, 602).
0 hotrire judo-
cutre.
catorsca, care nu s'a exe-
va urma de urgent cu
perde puterea luerului judecat. (Pr. 376; Civ. 1890,
Partile se vor cherna In

termen scurt i judecata
asupra contestatiunel, se
precadere asupra tutulor
celor-l'alte. (Pr. 78, 399,401.
ur., 428, 525, ur.; L. Timb.

18; 150; 21, 60; 29, 210; 30;
Gen. 408).
Tribunalul sag curtea va putea dupa. infAti-
sare sa suspende sail
mentin executarea cu sag

fara cautlune. Executarea
se va putea suspenda In
casing urgente chiar i Ina-
cutat In timp de 30 ani

de la data sa, nu se va
mal putea executa qi va
1891).
Partea care va cdea In contestatiunea sag

opositiunea sa asupra executitreI, va fi supus la
daune-interese ce va fi cau-
sat prin impedicarea executareI. (Pr. 138, 146, 400,

ur., 533, 577).
TITLUL H.
inte de orl-ce Inftisare.
Despre executiunea silita asupra b'unurilor
Apelul In contra
hotaririlor date in cestiunl de asemenea contestatiunI sag opositiunT, se
va putea face In termen
de o luna de la data pro-
Sectiunea I.Bunurile mobile
(Pr. 295, 392, ur., 400, 402,

ur., 405, 530).
nuntrel hotrirel. (Pr. 318,

ur., 326, 400, ur., 405, 453;
Gen. 409).
mobile.
cart ni se pot
Nu se vor putea
urirnri i vinde pentru ri-
ce fel de datorie :
1. Lucrurile trebuinci6se
pentru culcatul debitorelui i familiei sale, care
traesee cu dlnsul In cas.
www.dacoromanica.ro
672
Vestmintele cu earl
aunt acoperitl sag earl le
servesc pentru trebuinta
Carul sag &Anita, sa-
caoa* i alte asemenea unelte de muneft.

Stupil cu miere, gamdaciI de matase, frunlele
de fie-care
Armele, echipamentul i Imbracamintea indiviglilor din armata, dorobantl sag militil. (Pr.
379, 407 ur., 493; Oc. 42,
43. Urm. 9; Gen. 411).
cartile trebuinekise pentru

sciinta, arta sag profesiu-
urmari
vinde, de cat
numai In lipsa, de alte bunbrl i numaI pentru datoril de alimente, de chiril,
378, 406, 408, 476 ; Civ. 1728,
arende, sag alte creante
privilegiate asupra mobilelor, urmatgrele obiecto:

Instrumentele de arat.
Animalele, semintele
Ingraamintul destinat
pentru cultura pamIntulul.
Fina, mlaiul i alte
miel producto trebuithre
pentru hrana debitorului,
qi a familiel sale In timp
de o luna.
0 vach, sag dol bol,
sag eind capre, sag patru
rImatorl, sag 10 ol, dup
cum va alege debitorul.
6. Tot nutretul trebui-
tor In timp de o lull& pen-
tru hrana animalelor ce

nu s'ag urmrit.
Uneltele lucratorilor
me0erilor.
de duOI, pe timpul crescereI lor.
Instrumentele sag
nea ce practica sag exercita debitorul, pana la valrea de cinci-ylecI galbenI, dupa, alegerea sa. (Pr.
ur., 1730, ur.; Oc. 42, 43;

Urm. 9. Gen. 412).
urmari i sequestra, de cat
numal pentru datoril de
alimente, de chiril sail alte
creante privilegiate, asupra generalitateI mobilelor urmatre:

Sumele sag ponsiu-
nile care s'ad adjudecat

de justitie, sag earl s'att
daruit, oft s'ag legat debitorelul sub titlul de pensiune alimentara.
Rentele viagere earl
daruit debitoreluI sub
conditiune de a nu se pu-
tea urmari.
Mud acestea se vor urmaxi
i sequestra In ca-
M4nele in lucrare
surile exceptionale mentionate maI sus, judeca-
uneI fabrieT sag manufacturl.
copist, iii editia oticial, se dice

casa in loc de sacaoa. (Beereseu).
instrumentele trebuincise pentru exploatarea
toriI pot sa fixeze ce parte

* Din gresela de tipar sah de
www.dacoromanica.ro
573
dintrInsele catrt s5, se ur-
tru a patra parte asupra
treze. (Pr. 406, ur., 409,
tru orI-ce datorie In te-
mftrscrt sail art se segues-
486, civ. 185, ur., 241, 250,

281, 1639, ur., 1650, 1728,
ur., Gen. 413).

409. * Pensiunile de retragere, recompensele nationale i lefile eclesiasticilor, militarilor fi tuturor
impiegatilor p1titI din tesaurul public, saii din alte
case publice nu se pot ceda
niel In totul niel In parte.
Ele nu se pot urnittri de
cat pan& la o treime pentru datora ciltre Stat,

prevOute de legI,
precum i creantele privilegiate prescrise de art.

1729 codul civil; pan& la
jumaate In ce privesce
plata doteI legiuitel sotil,

precum i alimentele acor-
date de lege, atilt sotiel

copiilor.
CesionariI de pensiunI
cu titlurl anteri6re legal

de fatri,** pot cere restituirea capitaluluI num6rat, cu a lust legal& dolAndft
i obtine desptigubirea
lor prin urm5,rirea Omit

la o treime a pensiuneI.
Drepturile doblindite pen* Acest art, a fost modificatinIi prin legea din 1 Martie 1881,
care a modificat art. primitiv
Pr. si apol prin legea din 19 lu-
nie 1892, cara a modificat primul

aliniat al legal precedente si a in-
trodus un al treilea aliniat. Am

dat aci textul In vigore. A se ve-
lefurilor militarilor, pen-
meiul legeI de la 1 Martie 1881, ph,n5, la data promulgrireI legei de fat5,,***
remtin neatinse.
Este nulit ori-ce urm5,rire sail gesiune Mont&
In contra prescriptiunilor
presenteI sectiunI.**** (Pr.
406-409).
Sectiunea 1I.De8pre urmdrirea bunurilor mobile ce se

alici in posesiunea debitorelui.
ITrmilrirea obiectelor mobile, corporale sat
incorporale, care se
afi5,
In posesiunea debitoruluI,
se va face prin agentiI ce

sunt alipitI pe lting5, tri-
bunale i curtI, fie-care

In circonscriptiunea sa, i
dispositiunile luate
pentru acsta de dare preqedinte. (Pr. 372, 412 ur.,
dupil,
470, 618).
Presenta unul comisar de politie saA ajutor al s6t, sati In lipsa lor
a judeatoruluI de plas5,,
orl, 0 In lipsa acestora, a
primaruluI sail a ajutorudea vechile texte la finele acestul
codice.
** I Martie 1881.
*** 19 lunie 1892.
**** Acest articol a fost modifloat ast-fel prin legeu din 1 Marti
1881.
www.dacoromanica.ro
574
luT srt, va fi necesarit, sub
pedpsa de nulitate.
1. Baca, u0le debitoruluT sunt inchise 0 nu voesce a deschide.
2 Dacrt nu voesce a des-
chide camerile sad mobilele
3. Daca debitorele lipsesce i nu este spre a '1

representa, nicT o ruda lo-
cuind eu dinsul. (Pr. 411,

413, ur., 469; Gen. 418).
413. In aceste casurl, o
data ce casele sad mobilele s'aa desehis de catre
debitor, s'ati nevoind el,
orT In lipsa lul, de catre

agent, presenta comisaru-
lui, a judecatoruluT de plaza
sea a primarultd, se va
putea suplini prin doI martorI majorI. (Gen. 419.)
414. Camerile qi mobilele se vor deschide trep-
tat, pe cat se va face i
inscrierea lor in procesulverbal. (Fr. 587, 1").

415. Creditorele va putea sa nu fie fa t& la lucrarea urmarireI. (Fr. 411
ur., 470; Gen. 420).
416 Agentul judeato-
resc singur, sart fatrt cu
persnele insemnate in art.
410 0 411 * va forma indata un proces-verbal care

va cuprinde:
1. Enuntarea titluluT e-
xecutor in virtutea caruia

se face executiunea.
* Citeace articolul 411 vi 412.
Arlitarea creditoru-
luI pentru lucrurile ce a
cerut a se urmari, daca asemenea cerere s'a fault.
Numele, pronumele
domieiliul partilor i al agentuluI, precum 0 al altor persne earl vor fi fost
fatrt la urmarire.
Somatiunea formala
facuta debitoreluT ea
platsert, preeum i rtispunsul luT daca, a fost fata.
Descrierea obieetelor
urmarite i aratarea nu-
m6ruluT i calitateI lor, pe
cat se va putea.
Aratarea loculuT,
orele and s'a facut
urmarirea. (Pr. 411, ur.,

417. 470; Urm. 11; Gen.
422).
Acest proces-ver-
bal se va subscrie de agent, 0 de tine persnele

ce ad fost fat& la urma-
rire. (Pr. 416, 418, ur., 470;

Reg. Port. 49; TJrm. 11; L.
Timbr. 18, 12; Gen. 424).
Indata ce procesul-verbal se va termina,

obiectele descrise inteinsul se vor pecetlui, sal se
va pune un custode pentru paza lor, i se va face
mentiune despre acsta

in procesele- vorbale. (Pr.
416. ur., 419, ur., 423-471;
Urm. 11).
419. Custodele wcIat

pentru paza cat& sa, fie
major; el nu va putea fi
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CW1LA (Art. 420-420)
insuT debitorul, ori vre un
servitor al sgg, sag ruda,
saft cuscru al s5u pft,n1 la

al patrulea grad inclusiv,
de cat atuncl eft,nd.InsuI
creditorul va consimti la
acsta. (Pr. 418, 420;ur.;
575
orT de primarul sag de ajutorul sg. (Pr. 418, 424,

ur.)
Acela care WA
drept va rupe sag va strica aceste pecetT, se va pe-
Gen. 428).
depsi conform legeT penale, afar& de alte daune-
ae4a custocjI de c&t per-
condamna. (Pr. 423, 425;
Nu se vor putea
s6ne solvabile carl se vor
putea supune i la dare

de cauVune, preferindu-se
tot-d'auna acelea carl se

vor presenta de creditor.
(Pr. 393, ur., 418, ur., 421,

ur., 48'7; Gen. 429).
Custodele va avea
drept la o plat& ce se va
fixa de tribunal.
Acstii plat& se va lua
cu preferint& din pretul
urmkrite.(Pr. 418
lucrurilor.
ur., 422, 446, 487 ; Civ. 1633,
1729; Urm. 11; Gen. 435).

Custodele va fi rOs-
punptor de orl-ce pagu-
b& se va aduce creditoruluT, din causa negligenteT

sale, putOnd fi dup& imprejuarT,supus la pedepsa
prescris& de legea penal
pentru abus de incredere.
(Pr. 418, ur., 421, 441; Civ.
1633; P. $23, 330).
C&nd lucrurile ur-
marite ati fost puse sub
pecep, aceste pecetl se vor
pune de agentul judec&toresc, i de comisarul local, sag In lipsa acestuia,
de judecAtorul de plasii,
interese la carl se pote
P. 198, ur., 200, 202, 204).

42.5. Indat& dup& pune-
rea pecetilor sag ase4area

custodeluT, agentul judec&torese va Ifisa o copio
dup& procesul s5g verbal
In liana debitoruluT sag

la domiciliul sn, precum
i o list& de obiectele urm&rite In mana custode-
14 (lac& asemenea cus-
tode existO.. Custodele va

subscrie de primirea listei.
Originalul se va depune
la grefa tribunaluldl, sag

curteT a c&reia hot&rire se
executrt. (Pr. 418, ur., 422,
ur., 472 ;Rg. Port. 50 ; Urm.
11; L. Timbr. 18, 121.

426. Agentul care present&ndu-se la locuinta de-
bitorulul, va g&si o alt&

urm&rire efectuat6, i averea miscAt6re sub pecetT i sub pazil, de custode, va lua copie dup&
procesul -verbal aflat In
m&na custodeluT sat In

mama debitorulul orT la
domiciliul s5g.
Va face un proces-ver-
bal ar&tand tofite aceste Im-
www.dacoromanica.ro
676
prejurge precum si nu-
urmiirirea se va termina,
rgmitind ca acela in contra cgruia ea s'a fgcut,
reclame la tribunalul sag
rite. (Pr. 411, ur., 418, ur.,
form color vise la art. 399

ping la 405.
Creditoril debito-
mele agentulul care a urmgrit, si va putea urmgri

si el numal lucrurile carI
nu vor fi fost deja urmg-
427, 523; R. Port. 51; L.

Timb. 18, 12'; Gen. 427).
Orl-ce agent ju-
decgtoresc va fi dator, sub
pedps6 de destituire
de daune-interese, ca In
curtea competinth con-
ruluI urmgrit nu vor putea sg. se pun& la executarea urmgrireI, niel la

vinderea objectelor. El vor
cesul-verbal Incheiat de
fi numaI In drept a popri

ping la regularea pretentiuneI lor, sumele prove-
425).
telor.
Acstri opositiune a cre-
24 de ore dupg, Intgrcerea

sa, sg, depung la grefg pro-
dInsul la fata loculuI. (Pr.

411,416, ur., 431 ur.; Gen.
Debitorul nu va
putea sfi se opue la o

urmarire ce i se face, de
cit depunnAd valgrea ce
nite din vindarea objecditorilor se va face dare
tribunalul sag curtea prin

care s'a operat vihdarea.
i se core In mina judo-
(Pr. 428, ur., 431, ur., 450,

ur., 455; Gen. 439).
Tot de flat& el va fi
Sectiunea III.Despre vimlarea

licitatiunea obiectelor
mobile urm4rite.
cgtoruluI, comisaruluI sag

primaruluI localititteI.
dator a da In mina agentuluI judecgtoresc, pe lingg chitanta de depunere,
petitia catre tribunal
sad curtea respectivg, In
care s arate cuvintele
pentru care el cere mee-
tarea sail suspendarea executiuneI.

Curtea sag tribunalul va
judeca de urgentg, conform cu cele vise la art.

400. (Pr. 78, 401, ur., 411,
ur., 429, ur.; Reg. Port.

51; Gen. 436, 11.
In off-ce alt cas,
In 36 ore cel mult
dup.& depunerea procesu-
luI-verbal, al agentului la
curtea sag la tribunalul
respectiv, presedintele, In
camera de consilig, va insemna 4iva i locul uncle
are sg se file& vindarea

obiectelor urmiirite. (Pr.
372, ur., 427, 430, 432, ur.;
L. Timbr. 21, 10; Gen. 440).
Acstg vindare se
va face Inaintea tribuna-
lulul de prima instar0,

sail la fata loculuI, sag In
www.dacoromanica.ro
hotelul special pentru yinari, dupalmprejurarl. (Pr.

372, 431, 433, ur., 474).
Epoca vindarel se
va incunosciinta formal de-
bitoruluI, In pers6na, saa

la domicilia. (Pr. 431, ur.,
434, ur., 609).

Epoca vindlirel nu
se va putea face In mal
putin de dou5 s5pt5mhnI,

niel In mal mult de o luna
de la data procesuluI-verbal. (Pr. 416, 431, 433, 436,
ur., 510; Urm. 11; Gen.

442).
and ins& atht creditorul cftt i debitorul o

vor cere, epoca acesteI
vindarT se va putea scurta
saa prelungi peste acest
termen. (Pr. 434, 435, 534).
Asemenea chnd obiectele vor ameninta stri-
cacitine saa perire, judecatoria, insarcinata cu yin-
darea, va putea chiar de

oficiti s scurteze terme-
nul vindrel, (Pr. 434, 435,

437, ur.; Gen. 447).
437.Vindarea se va ves-
ti cu treI
i1e cel putin

mal Inainte, prin afise lipite pe strade, la usa ju-
decatorieI, la prta primft-
HO sag la p6rta localitateI unde se face vindarea,
precum si la alte locuri

publice.
In orasele unde sunt
jurnale, acsta vestire se

va face si prin jurnale.
577
Aceste anunturl se vor

executa prin grija agen-
tulul ce a facut urmitrirea,

sub ped6psft, In cas de neurmare, de o amend& de
la lei 50 la 2000 lei i alte
daune interese, catre partile interesate. (Pr. 372,
434, ur., 438, ur,, 474, 507;
Gen. 441, 443, 446).
Dad, din causa u-
nel opositiuni, sag une!

InvoirI Intre part; diva
vind5reI s'a amftnat de ca-
tre tribunalul ce are a o

efectua, se vor face alte
anuntuil noul, conform articolului precedent, cu treI

dile cel putin inaintea vin-
Orel. (Pr. 399, ur., 437,
439, ur., 05; Gen. 444).

Anunturile vor coprinde diva, locul si ora
vIndarel precum si natura
obiectelor fara alte aminunte.
Costul acestor anunturI
se va lnainta de creditor,
In socotla lucrurilor ur-
marite. (Pr. 437, 438, 450;

Gen. 441).
In diva publicat5,
pentru vindare, agentul
insarcinat Cu urmttrirea,
va merge la locul unde
se afla obiectele, impreuni cu grefierul tribunaluluI, sag ajutorul s60, orI

Impreuna cu membriI tribunaluluI, (lac& obiectele,
se all& in orasul resedin-
teI tribunalulul; iar dacit
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIYILA (Art. 411 416)
578
acesto obiecte sunt in ala

localitate, fatil Cu comisa-
ml sag primarul local sail
cu un ajutor al lor, orT

cu judecgtorul de plasg.
( Pr. 431, 441, ur., 475;

Urm. 13).
Agentul va des-
chide pecetille sat va pri-
mi obiectele din milna cus-
todeluI dad, a fost ase-
menea custode.
Va verifica starea qi nu-
aceeaqi qi, aceluia care,
la a treia strigare, va oferi cel rnaT mare pret,
chiar dud, In lipsg, de altI
concurentI acesta a fost

singurul doritor. (Pr. 372,
431, ur.,
444,
Urm. 13).
ur., 544;
Licitatiunea se va
face pe banl gata qi obiectul se va preda aceluia care va qi numgra

pretul cu care i s'a adju-
m grul obiectelor, dupg, pro-
decat.
qi va da chitan tg de li-
adjudecat obiectul nu va
numgra pretul, el se va
vinde din nog, i adjude-
cesul-verbal de urmgrire,
berare custodeluT; lar acesta va presenta Vote o-
biectele ce i s'at Incredintat i aqa cum i s'ag
incredintat.
Se va procede la transportarea obiectelor In localul vnre1, dad, acstg,
transportare este
sg,
se
fad, sag se va procede
Indatil, la vindere, dad obiectele ag sfi, se vindg

chiar In locul unde se a-
fig. (Pr. 411, 416, 418, ur.,

427, 431, ur.; Gen. 451).
VIn4area se va face
public, cu uqile deschise

qi In sunetul uneT tam-
bite, sag In gura mare.

(Pr. 443, 538; Gen. 452).
Agentul judeatoresc, sag un telal, In lo-
calitlitile uncle se aflgtelall, vor propune fie-care

obiect, vor formula pre'I vor adjudeca, In
tui
Dad acela druia s'a
catarul d'intgia va res-
punde scgderea ce va eqi
la o a doua vinlare.
Numgrarea pretuluT se
va face sail in fata boubu!, sag egad obiectul se

va transporta la casa ad-
j udecataruluT. (Pr. 442, ur.,
445, 475, 551, 557; Gen.

453).
Agentul de urmgrire va insemna pe o list&

obiectele vindute i protul cu care s'a vIndut, (Pr.
444, 447, ur., 543).
Indatg, ce din va16rea efectelor vindute se
vor acopen i creantele reclamate i cele-lalte cheltuell ale agentulul, ale
custodeluT, ale publicatiunilor i altele, se va curma licitatiunea i debitorul
va primi InapoT lu-
www.dacoromanica.ro
crurile r5mase sat' prisosul pretuluI de va fi ase-
menea prisos. (Pr. 431. ur.,

447, ur., 582; Reg. Port. 55;
Gen. 454).
417. Agentul de urnatrire va redacta in fie-care

de licitatiune, un proces-verbal de cele urmate,
si-1 va subscrie atfit el at
ceI-altI representantI al
autorit54eIpublice de care
a fost insotit. (Pr. 445,ur.,
448; L. Timbr. 18, 12').
Pretul esit din ad-
judecatiunea de fie-care
se va depune Indatt
la tribunalul local, sat and
vinderea se va face In o
localitate uncle nu e tribunal, la casa primfirief,
a judeatoruluI do plas5.
ori la comisiunea de politic. (Pr. 444, ur., 447, 551;
Gen. 456).
Niel o cerere de
nulitate sat de resolutiune a vindarei nu se va
primi in contra celul asupra ctrul s'a adjudecat lucrul, si care a pltttit pretul, afar& numaI de nu a
fost fraud& din parte-I.
Cererea parteI vtilmate
va fi numaI in contra ce-
lui ce a urm5,rit, sat a
agentuluI de urmilrire, orI

a celor-l'altI oficerl publici
ce at executat, duptt Imprejurtrl. (Pr. 565; Civ.
1359, ur., 1368, 1909; Gen.

457).
579
Sec(innea IV. nespre di.stribit(ittnea prqultei.
Din sumele evite
din vindare se vor sc5,dea
mal intftit cheltuelile de

urmArire si de vindare.
Restul se va da creditorulul ce a urirarit.

Daa Ins& a fost si alti
creditori ce ail facut opositiune asupra pretuluI
vindrel, i titlul lor e re-
cunoscut, pretul se va imp5rti Intre creditorul ce a

urmarit i creditoriI oponent1. (Pr. 400, 430, 446,
464, 490, 579; Civ.
1719, 1731; Gen. 458).
451, Dac5, este contestatiune sag din partea de-
bitoruluI sat din partea
unuia din creditorI, sumele
adunate se vor depune la
tribunal, care asupra titlurilor Infttisate va for-
ma tabloul de distributiunea pretultil. (Pr. 400. 450,

ur., 569, ur.; L. Timb.
20, 31'; Fr. 663, 1).
452. Acest tablot se ve
comunica In pers6n5,
la domiciliul debitoreluI
urmArit i creditorilor oponentI.
Dac5, In timp de opt

(pie de la primirea acestel comunicarI nu s'a f5,cut nicl o opunere, tribunalul va procede la distributiune. Daa, s'a for-
mat opunerl, tribunalul va

judeca In termen scurt, a-
www.dacoromanica.ro
580
supra opunerilor. (Pr. 74,

400, ur., 430, 450, ur., 453,
cautiune pentru daune-interese dupil ImprejurrtrI.
ur., 675, ur ; Fr. 663, 2'; 665,
(Pr. 371, 392, 408-410, 456,
45$. Termenul pentru
1171, 1176, 1393; Co. 907;
666, 1'; 668).
apel In contra hotarirel de

opunere la distributiunea
pretuluI va fi de 15 (41e,
de la data primireI el sail
lasarei la domicilia. (Pr.
ur.; Civ. 974, 1099, 1152,

Fr. 557).
Acsta poprire se
va face dupa o cerere ce
creditorul va adresa la
tribunalul domiciliulul ce-
318, 402, 451, ur., 729-731.
lui de al treilea saa la al
Cand Intre lucrurile urmarite ale debito-
455,
Pr. 669).
rulul, se vor fi gsit su-
me de baxil, se va nrma
asupra acestor sume IntocmaI ca asupra acelor
provenite din vinlare; iar
din cele-lalte obiecte se
va urmari numal ate tre-
debitorulul. (Pr. 58, 68,
457, ur.; Oc. 97; L.
Timbr. 18 2'; 21, 16'; Gen.

472, 1).
In acsta cerere
se va arata titlul In virtutea chruia se face urmarirea si suma creanteI.
(Pr. 69, 456, 458, ur.; Gen.
472, 2).
Presedintele pe de
buesc spre acoperirea creantelor reclamate i cheltuelilor urmate. (Pr. 446,
o parte, va face oprirea
Seetiunea V -Despre urnadrirea

qr. poprirea obieetelor mo-
spre a-el face declaratiu-
ur, 450. ur.; Gen. 462).

bat ale debitorului, earl
sunt in maw& celor
de al treilea.
Orl-ce creditor va
putea In virtute de titlurI
executorii, s urmarsca
srt poprsca pentru sumele
coprinse In titlul sat, sumele sail efectele datorite

debitoruluI sUt de catre un
al treilea.
Acelasl drept vor avea
tA
eel Cu titlurl private
sail cu titlurT autentice
neexecutoril, druid sail nu
prin agentul judecitoresc,
lar pe de alta, va cita atat pe cel de al treialea

nea sa, cat si pe debitor
spre a raspunde la urmarire.
Copie dupa cererea de
poprire se va trimite celui de al treilea i debitoruluI. (Pr. 70, 455, ur.,

459, ur., 480 ; Reg. Port. 57).
La (liva Insemnatil
d'al treilea urmarit

va veni Inaintea judecrtteI in persnrt saa prin
cel
procurator.
El va declara dad, este

debitor de suma ce se po-
www.dacoromanica.ro
preve, cat este acea suma, In virtutea de ce titlu, daca mal este poprita
qi
de alp! 0 daca acea
datorie este exigibilL

Iar dad, valorile poprite consta 0 In alte efecte
mobill, el va arata starea
lor, calitatea lor 0 cu CO

titlu le tine.
In fine el va raspunde
la orT-ce alte explicatiunT
II
va cere preedintele.
(Pr. 94, 227, 458, 460, ur.,

466; Gen. 475).
Daca col d'al treilea nu voesce a declara

nimie, judecata It va condamna ea un debitor pur
0 simplu, pentru val6rea
creanteI proprita, daca acea valdre s'a declarat de
creditorul ce urmaresee.
(Pr. 234, 455, 459; Gen.
476).
Dacit sunt maT

multe poprirI din partea
mal multor creditorT, al
aceluiaq debitor, 0 pe aceia0 yak-we a celui d'al
treilea, tte se vor judeca prin o singura hotliOre. (Pr. 455, 463, 623;
Gen. 477).
OrT-ce creditor al
debitoruluT urmarit, a ca-
rul creanta este Raid&
0 exigibila, va putea interveni la judecata de
poprire, prin o simpla, ce-
rere In cursul instantel,

conform regulilor de la
581
art. 299* 0 urmatoriI. (Pr.

455, ur., 463; L. Timb. 18,
2; 21, 16; Gen. 478).
468. In cas de mites%

tare asupra declaratiunilor facute de eel d'al treilea pentru cererea de urmarire, precum i Intre
creditoriI ce urmaresc sad
fare el i debitor, se va
procede conform regulilor

ordinare.
Judecatoril vor putea
ordona, dupIt ImprejurarT,
ea valorlie poprite a se
depund, la casa de con-
semnatiune. (Pr 459, ur.;

Gen. 479).
Suma popritil, da-
torita de cel d'al treilea

se va distribui, dupa, seaderea eheltuelilor, de ca-
tre tribunal, lntre credi-
ce ad urmitrit, In
proportiune 0 dupa natorif
tura crantelor lor.
Acea sum& li se va plati

In modul i termeniT co-
prin0 in titlul constitutiv al datorieT celuI d'al

treilea. (Pr. 450, 455, ur.,
459, ur., 465, ur. ; Gen. 480).
Daca valorile poprite sunt efecte mobile,

tribunalul va ordona vIn4area lor i distributiu-
nea pretuluT lor, conform
cu cele prescrise la sec* Din gresld de tipar s'a pus

aci art. 299, cncI 399 trebue a se
citi. (Boerescu).
www.dacoromanica.ro
682
tiunea 3 0 4 a acestuI
titlu.
Cel de al treliea ce le
tine va fi custodele lor
dacit judecata nu ordon5,
alt-fel, (Pr. 418, 431, ur.
Urmarirea acestor
fructe se va face prin
mijlociraa unuI agent judecatoresc, fat& cu pri-
marul saa unul din ajutoril sa (Pr. 372, 411, 416,
450, ur. Gen. 481).
467, ur., 470, ur. ;Gen. 486).
celuI d'al treilea va in-
de conform cu cele pre-
Poprirea in mana
ceta, (lac& creditorul ce
a provocat'o, dupa citatiunea facutii In persn5,
sal la domicilit, nu va
veni la Infatisare niel in

pers6na, niel prin procurator. (Pr. 74, 94, 149,234,
455, 458, ur.; Gen. 482, 1).

TITLUL 11.1.
Despre execnibmea sinti.

asupra venitorilor
imobilelor.
Sectianea I. Urtndrirea fruetelor prinse de rdddeini.
Fructele si recoltele neculese si Inca prinse
de radacinl, ce sunt ale
debitoruluI, se pot urma-
ri. (Pr. 379, 468, 776, 610;

Civ. 466; Gen. 483).
Urmarirea acestor
fructe nu se vor putea
face de cat In sse s5pt5manI Inaintea cacereI lor,
si va fi precedatk de o
somatiune de plat& cu
dou dile inaintea urmarireI. Sequestrarea Ins& se
va putea face la orI-ce epoca. (Pr. 388, 467, 469,

ur., 610, ur.; L. Tim. 19,
6'; Fr. 626).
Agentul va proce-
scrise la art. 411, 415, 416,

417.
tode
El va aseda ca cus-
al fructelor pe un
pandar (jitar) de campurI

al comunel, saa pe o alta
pers6n5, din comuna unde se afla cele mal multe
din fructele urmarite. (Pr.
418, 419, 469, 472; Gen.
487).
772. 0 copie a proce-
sului-verbal al agentului
se va lasa la primarul comuneI, sail la judecatorul de plasa acolo unde
sunt. Originalul se va de-
pune la tribunal. (Pr. 415,

ur. 470, 473,ur.; L. Timb.
18, 12').
Tribunalul va cita
pe OW inaintea sa 0
va heart sail respingerea
urinfirirei, sail vindarea

fructelor, aa cum sunt pe
picior, sat' dup5 ce se vor

culege. (Pr. 472, 474, ur.;
Gen. 490).
Vindarea se va anunta lnainte cu treI Ole

cel putin, la comuna, la
domiciliul debitorului si
la p6rta tribunalului.
www.dacoromanica.ro
Ea se va face In oilele
si orele Insemnate de tribunal, preferindu- se di-
lele de Dumined si de
brad (iarmaroc), la fata
locului,
In localul tribu-
nalulul, sail la bnIcI oil
trg. (Pr. 432, 437, 473,

475; Rg. Port. 59).
475. Vindarea se va
588
ale until imobil al c6ruI

proprietar san usufructuar este debitorul s511, se
va conforma regulelor
prescrise la vale. (Pr. 379,
ur., 478, ur., 602; Civ. 474;
Gen. 499).
Veniturile ce un
debitor arendas sag chi-
face pe banI gata, de c6tre agentul judecntoresc,
rias, are din mosia san

casa arendat6 orI Inchiriatil luI, se vor putea
cu debitorul san si in lipsa luI, dac6, se va fi che-
gea acordn proprietaru-
fath cu primarul comuneI orI ajutorul s6n, si

mat formal. (Pr. 444, 474).
476. Debitorul urmnrit,

dac6 nu va avea alte mij-
16ce de viquire, va putea diplta de la tribunal

a se sc6te din vIndare:
Mimeo, fructelor elite trebuesc pentru hra-
na luI
si a familieT lui
In timp de o lunn.
Clantimea nutretulul
trebuincios pentru hrana
vitelor ce nu se pot urmari, lnsemnate la art.
407, pentru o luni. (Gen.

495).
Semintele trebuincise pentru sem6n6turrs. (Pr.

467, ur., 522; Gen. 496, 1).
Sectiunea II. Despre urnulrirea
veniturilor unui intobil.
477. Acela care va voi

sil
urmarsell, veniturile
generale, precum china,

arenda sail alte veniturI
asemenea urmari, respecandu-se privilegiul ce leluI, (Pr. 477, 479, ur.; Civ.
1730).
Creditorul se va
adresa cu cerere la tribunalul local spre a ob-tine
sequestrarea imobi-
luluI si a cita pe debitor
In judecatil. (Pr. 478, 480,

ur.; Gen. 499).
Dacn el are titlul
autentic neesecutor safi
si un act privat recunoscut al debitorulul, tribu-
nalul, pe de o parte, va
Infiinta sequestru pentru

suma coprins5, In titlu sub
darea de garantn pentru
daune-interese din partea

creditoruluI, si pe de alta
se va cita debitorul In judecatil.
Pentru titlurile esecutoriT nu se va cere garant6,.
In cele-alte casuri sequestrul se va putea Infiinta tot sub dare de ga-
rant6, prin o hot5,r1re da-
www.dacoromanica.ro
HAMANGIII Codal mend.
l8
Wit
PROCEDURA CIVILA (Art. 4S1-487)
tti. In urma Inf64is6re1. (Pr.

455, 458, 479, 481, ur.; Civ.
1171, ur., 1652, 1659, 1660).
Indatii ce ordinea
de sequestru s'a afisat
el va publica acstii, prin

afipte la 'Arta sa, i prin
organul jurnalelor locali-
&Stores, vor
Indatii ce tribunalul ordonti sequestru,
tltel, de vor exista. (Pr.
480, 482, ur., 507, ur.; Rg.

Port. 61).
Un agent al tribunaluluI va merge la

fats, locului, si va forma
proces-verbal, conform art.
416,. de diferitele venituri
ce ad a se aduna pe s-
ma creditorului.
Chiriasii sad arendasiT,
vor fi prevenitI i Indatoratl a depune chiriile
sad arendele datorite sad
ce vor datori, la tribunalul local, conform hotrtri-
reI de sequestru a tribu-
naluluI. (Pr. 478, ur., 481,

4$3, ur.; Reg. Port. 62; L.
Timb. 18, 12).
Tribunalul va putea regula, chip& Impre-
jurari, ca tot venitul

se adune direct la casa
de consemnatiunI, sea va
putea numi un gerant special, care sa, administreze
imobilul si sit primsca
veniturile sail chiriile, orI
arendele pe cirri le va Inainta easel de consemnatiunT, prin mijlocirea triburialuluI. (Pr. 482, 487,
ur., 518; Gen. 501).
sad s'a publicat sad s'a

facut cunoscut la fata
prin agentul judo-
fi nule de
drept, ori-ce InchirierI
arendfirI se vor face de

debitor, i orI-ce plriti de
chirle sad de aren41 se va
primi de dInsul, In urma

acelor publican.
Vor fi asemenea nule
orI-ce pltip prin anticipatiune, fricute In contra
clauselor contractului de
Inchiriere sat arendare.
(Pr. 482, ur., 516; Civ. 1099;
Gen. 503).
Daca debitorul ocup& el Insusl, in total
saa In parte, imobilul al

cexusi venit e sequestrat,
tribunalul va putea,
ImprejurarT, s ordone ca
el sa, desarte, In tot sail

In parte, indate sail la
un termen fixat, imobilul
sequestrat. (Pr. 479, ur.,
518, 597; Gen. 504).
Daca debitorul nu
are alte mijlce de vie-
tuire de cat veniturile sequestrate, tribunalul va

putea Inseama o parte din
aceste veniturT, ea sa, ser-
vesca pentru Intretinerea

luI si a familiel lul, In
tot timpul cat va tinea

sequestrarea. (Pr. 477, ur.,
522; Gen. 505).
Daca tribunalul va
www.dacoromanica.ro
numi un gerant de administrarea imobilulul sequestrat, 11 va supune la

dare de cautiune solvabi-
si va regula tot prin
acea hotgrire, salariul acestul gerant precum

modul i limitele dreptuluI sq de administrare.
Tribunalul va fixa salariul gerantulul, care nu
va trece peste maximum
de 10 /0 dupri Imprejurtal
din veniturile ce va face
a se incasa. (Pr. 420, 483,

488; Civ. 1633; Gen. 506,
507).
veniturile i cheltuelile urmate., (Pr. 483, 487, 489,

520; Gen. 508).
Dacit gerantul ad-
minstrz6 r6i1 sag nu O.

socotelile la epocile fixa-
te, sail trece peste atributiunile Insemnate de

tribunal, se va destitui
si se va condamna la damne-interese. (Pr. 483, 487,
ur.; Civ. 998; Gen. 511).
Distributiunea veniturilor Intre creditoril
sequestrantl sag intervenientI se va face de dare
tribunal In proportiune cu
creanta fie-cgruia. (Gen.
508).
de preferintit se vor pl&ti

conform dreptuluI si ranguluI lor. (Pr. 450, 464,
481, ur.; Civ. 1729, 1730,
1731; Gen. 509, 1).
491. Sequestrarea veniturilor va Inceta:

Prin consimtimlntul
creditorilor sequestrantI
intervenienti.
Prin plata creantelor

lor, capital si interese, si
a cheltuelilor.
Prin adjudecarea MHO, a imobilulul. (Pr. 477,
ur., 492, ur.; Gen. 519).
TITLUL IV.
La finele fie-cgrul
an, semestru sag trimestru, duprt cum judecata

va hoar!, gerantul va da
socotlfi, tribunalulul de
Creditoril cu dreptul
585
Despre executarea silita

asupra imobilelor
Sectiunea I../mobilele cart pot
fi urmarite.
492. Numai bunurile

imobile prin natura lor
pot fi obiectul uneI urinttrirI imobiliare. (Pr 379,

493, ur.; Civ. 463, 464, ur.,
1824; Gen. 514).
493. Urinfirirea unui
mobil prin natura sa va

coprinde Ins ca accesot6te obiectele ce
riI, si
servesc la exploatarea imo-
sag earl sunt ase-
(late In imobil pentru per-
petuitate. (Pr.
492, 494,
un.; Civ.407, 468, un., 1824;
Gen. 515).
494. Creditoril personal' al unuI comostenitor, saii al unul asociat nu
www.dacoromanica.ro
586
vor putea s
prinde copie (WO titlul
tea indivi46. a debitorulul

lor, In imobilele mosteni-
a plati, i avisul ca, dac

nu va plati, se va urmari vIn4area cutrtror saa
cutaror imobile. (Pr. 74,
498, ur.; L. Timb. 19, 6';
urma.rsca.
sil, pun& In vIncjare par-
reI saa societateI; el vor

trebui mai IMAM A, prov6ce Impartla saa licita-
tiunea imobilelor In comun. (Pr. 492, ur., 691 ;Civ.

728, 1388, ur., 1530, 1825;
Gen. 516).
Vinlarea snit& a
imobilelor se va urmrtri
la tribunalul uncle se afla
aselat imobilul, sail la alt
tribunal aratat de debi-
tor, In interval de 15 gile

de la darea comandamentulul, conform art. 495 *.
executoria, somatiunea de
Fr. 673).
498 Agentul va pro
cede pentru incunosciintarea acestuI comandament

precum se procedza, pentru citatiunI, dupa art. 74.
Daca urmarirea se
face In contra unuI mi-
nor sal inter4is, afar& de
copia de comandament la-
la tutor orl curator,

se va mal lncunosciinta
satil,
Civ. 1829).
ProcuroruluI tribunalu141 local, care va subscri
Sectiunoa II. Comandamentui

prealabil.
518).
(Pr. 479, 492, ur., 496, ur.,
OrI-ce urmarire a-
supra unuI imobil va fi

precedatil de un coman-
dament %tut de catre ereditorl debitorului, prin mij-
locirea unul agent jude-
originalul coman damentuluI. (Pr. 497, ur., 501; Gen.
Urmarirea asupra
imobiluluI nu se va putea
face
Inainte de 30 gile
dupa comandament. Daca

Ins& a trecut treI lunI de
la 4iva comandamentului,
catoresc. (Pr. 388, 468,
urmarirea nu se va putea
face de cat clupil, un noa
Port. 44; Urm, 15; L. Timb.
496, ur.,501,ur. ; Cred. Func.
497, ur.; Civ. 1836, Rg.

19, 6'; Fr. 673).
Acest comandament se va face In pars&
nri sail la domiciliul debitoruluI prin act scris si
subscris de creditor si agent, In care se va co* Citesce art. 496. (Boerescu).
comandament. (Pr. 389,
61; Gen. 520; Fr. 674).

Dispositiunile co-
lor doua articole precedente sunt prescrise sub
peclpsa de nulitate. (Pr.

735, ur.; Gen. 521).
lac& chip& primirea
comandamentulul, debito-
www.dacoromanica.ro
rul probzk, inaintea tribunalulul, prin contracte

autentice, cli, venitul cu-
rat i liber al imobilelor
sale, in timp de un an,
este de ajuns spre a pig;

ti tart datoria, capete, interese i cheltuelI, i
oferk, sak delft& aceste
clacel
veniturI creditoruluI, ju-
dectitoria va putea sus-
penda urmitrirea, rAm5.ind a o reincepe clack, alte piedicl sak opositiunl

s'ar ivi. (Pr. 496, ur.; Civ.
1831; Gen. 522).
Urmrirea
imobiliar.
Sectiunos
Se va procede la
urmArire asupra imobilelor prin afipte i publicatiuni &cute In modul
urmttor. (Pr. 496, ur. 504,

ur.; Gen. 523).
Afiptele
vor coprmde:
Numele, pronumele,
ori reedinta creditorulul
ce urmOresce i ale debitoruluI urmOrit.
Titlul executor In
virtutea ortruia se face urmkrirea.
Artttarea imobilelor
care se urmareso, adicli,:
Dactt este o cas6,: co-
muna, strada, numkrulsak
localitatea ande se
afift
acea cask.
Dacd, este o moie, un
587
prtmint, sall orI ce avere rurali: arktarea judetulul, ple1 sett plaiuluI,
a comunel i a unor din
vecinil a,celuI imobil. (Pr.
505, ur., 555; Cred.

Func. 63; Gen. 524).
505. Aceste afipte
publicatiun" se vor redacta conform procesuldl-ver503,
bal care se va incheia la

fata loculuI de cil,tre a-
gentul tribunalulul loomlul unde se ail& imobilul.

(Pr. 416, 504, 506, ur.).
506. Afiptele i publicatlunile vor mal coprinde :
Lout', liva i ora
cind are srt se fact,, yinlarea i adjudecatiunea

imobiluluI.
Conditiunile ce va
fi avnd vingarea i diferitele sarcinI sak alte ImprejuriirI ale imobilului

pan& atunci cunoscute.
Somatiunea dare totI
aceI care ar pretinde vre-
un drept de proprietate,
usufruct, servitute, chirie,

privilegik, ipotecit sak orI-
ce alt drept asupra bu-
nurilor urmitrite, ca lnain-
tea adjudecatiuneI di, se

arate la tribunal, spre
arata pretentiunile lor,
sub pedpsa de a nu li
se mal tine In smO.
(Pr. 439, 504, ur., 507, ur.,

514, ur., 555, 565; Gen.
525).
507. Afiptele se vor lipi:
www.dacoromanica.ro
688
La usa
La localitatea unde
are s5, se fad), adjudecatiunea.
derea imobilelor ipotecate. (Pr. 504, ur., 508, 612,

ur., 721, ur.; Civ, 1820.
Gen. 629).
Tao acestea for-
La /Arta safi pe plreti1 easel ce are s5, se
mall-trip vor fi observate
In comuna unde este

aseqat bunul rural ce are
s5, se Anal- (Pr. 437, 474,
a urmArireT, afartt numai

de greselile partiale in
adjudece.
506, 608, ur., 512, 614, ur.,
554; Rg. Port. 31; Cred.

Func. 63; Gen. 527).
Aceeas1 publicati-
une se va face neap6rat
in Monitorul Oficial" sati
In alto jurnale de publicatiunl oficiale. (Pr. 437,

481, 507, 610, 512, 554;
Gen. 535).
Un exemplar dupli,
acstil, publicatiune se va
Incunosciinta, in pers6na
sati la domiciliul debitoruluT urmftrit. (Pr. 74, 433,
474, 504, 507, 510, ur.; Rg.
Port. 64; Gen. 530).
VInlarea se va
face dup5 trel lunT din
iiva public5,reT In jurnale. (Pr. 437, 474, 508, 512,
536, ur.; Urm. 16; Cred.

Func. 62; Gen. 533).
0 copie dup5, acstti, publicatiune se va

depune la procurorul tribunalulul, si la impiegatul Indircinat cu tinerea
registrelor de ipoteci. Acest impiegat va trece In
marginea orT In josul registruluT urmfoirea i vin-
sub pedps5, de nulitate
descrierea obiectelor urmftrite. (Pr. 503-611, 735,

ur. Gen. 538, 539).
Se va tine la gref5,
un dosar special pentru

fie-care urmrtrire imobiIn care se vor trece
tte actele si incidentele
privitre la urm5,rire
adjudecare. (Civ. 1820.

Gen. 543, 1).
Despre efectele
urmdrirei imobiliare.
Sectiunea IV.
Va fi nulti de drept
orT-ce Instr5,inare a imobiluluT urmArit, Melia de
debitor de la cea
afisare de urmfirire. (Pr.
507, 616, ur.; Gen. 545).

Cu tte acestea, acstft Instr5,inare '0 va avea efectul s69, clack Ina-
inte de adjudecare, cumprfttorul a doblndit ratificarea creditoruluI sal

creditorilor ce urmftresc
vinderea, sail dacli a consemnat sumele necesare
spre a plitti integral t6te
creantele lor, capital, doland& i cheltuell. (Pr. 614.
Civ. 1190. Gen. 646).
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA eWiLA (Art. 510-521)
Inchirierile sat' a-
rendarile acute de debitor, dui:oh, publicatiunI, vor
fi anulate, daca creditorul

saa cr. ditorii ce urmaresc
vor cere acsta.
Inchirierile saa arendil.rile de mal nainte, nu vor
putea fi anulate, In tot
sail In parte, de eat cand

vor fi fost facute In frauda creditorilor. Nu se vor
tine In smil, partile prin
anticipatiune facute in con-
tra clauselor coprinse In

contractul de Inchiriere
saa de arendare. (Pr. 484,
566, 724. Civ. 975, 1182.
t.89
unul alt consevator, si du-
pa imprejurarI, el va putea indatora pe debitor sa

se stramute din imobilul
in care va fi locuind. (Pr.
485, 617, 619, ur., 597; Gen.
649).
Conservatorul va
fi, pana la adjudecare, insareinat :
Cu paza imobiluluI ur-
maxit.
Cu adunaren chiriilor,
arendelor si altor veniturI.
Cu recolta si eu vinda-
rea fructelor, care se va

face conform art. 474. (Pr.
Gen. 547).
483, 518, 520, ur., 561; Gen.

550).
Sectiunea V.Conservarect imobilelor urtnarite.
fi dator s dea socotla
De la cea d'intaia
afisare pana la adjudeeare, conservarea bunurilor
urmarite va fi Ineredinta-
turI si cheltueli In deee
tA debitorului urmarit.
Prin urmare el nu va
face nieT o taere de lemne, si nu va putea aduce
niel o striaciune imobi-
lulul, sub pedpsa de da-
une interese si chiar de
urmarirea criminalfi, de,
va cere casul. (Pr. 507.

418, ur., 536, ur., 561; Civ.
998;P. 330,352; Gen. 548)
Tribunalul Inca va
putea, dupa cererea unuia sat. mal multor
din
creditori, ea sa incredin-
teze conservarea imobilului
Conservatorul va
tribunaluluI, despre veniolile dupa adjudecatiune,
saa la alta epoca fixata,

dad', adjudeoarea se va
prelungi, sub pedpsa, in

cas de neurmaxe, de a fi
destituit, lipsit de salariul
s6ii si eondamnat la daune interese. (Pr. 488, 519,
521, 636; Gen. 551).
Productul gestiuneI conservatorulul, Indata dupit peroepere, se va
depune prin tribunal, la

casa de depunerI si con-
semnatiunl, spre a fi distribuit creditorpluI impreuna cu pretul imobiluluI.

(Pr. 483, 519, ur,, 569, ur.,
678; Gen. 553).
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA cnttr.,A (Art. 532 528)
690
Daeli, debitorul nu
are alt mijloc de vietuire

de cat fruetele sad veniturile imobilelor urm&rite,
Sectiunee. VII
Deepre oposi(i-
uni fi cereri incidente la o

urrndrire imobiliard.
Opositiunile ce se
tribunalul va putea, pen-
fac In contra unor
acorde un ajutor din aste

veniturl, pentru vietuirea
tea debitoruluI, orl a creditorilor 01, sail din par-
tru timpul urmirireT, sil '1
luT si a familiel luT. (Pr. 486;
Gen. 554).
Seckiunea VI.Coricursui mat
multor urnsdrirl
insobniare.
imobiliare, sad din par-
tea altor al treilea,

intervin, sad pentru a se
anula urm&rirea, sad pen-
tru revendicarea orI con-
servarea unuI drept de
creditorl urnafiresc acelas
proprietate sad orT-care

alt drept asupra imobile-
se vor intruni ea at se
prin cerere inscris, e&tre
Dad, mal mulp
imobil, t6te cererile lor
fax& o singurfi urmitrire

pentru top.
Top creditorii ce se vor
Intruni /a o urm&rire ad
un drept egal, afar& numaT dael titlul sad calitatea lor le acord& un alt
drept de proprietate sad
preferintil. (Pr. 426, 461,
524; Civ. 1719; Gen. 555).
Mid se fae mal
multo cererI de urmarirI

asupra diferitelor imobile
ale aceluiasI dabitor, tribunalul va putea, dup&
cererea debitoruluT, s& a-
mine cererile posterire

de urmarire, dae& se va
crede c, din vindarea imobiluluI sad imobilelor
urmirite de maT 'nainte,
se vor putea desplgubi
creditoriI ce ad urmi.rit
mal In urmil. (Pr. 446, 523;
Gen. 558, 559).
lor urm&rite, se vor adresa
tribunalul prin care s'a
fri,cut m.milrirea. (Pr. 399,

ur., 526, un., 530, ur.; L.
Timb. 18, 15', 21, 6, 29,
21'; Gen. 560).

Aceste cererT de
opositlunI vor fi motivate,
vor mentiona actele i ti-
tlurile pe care se baszh,

si vor fi subscrise de partea reclamantA, sad de
un imputernicit al s6d special. (Pr. 525, 527, ur., Gen.
561).
Tribunalul, in termen de treI dile de la primirea opositiunel, o va co-
munica atit creditorului
sail creditorilor ce urmil.rose, cit si debitorulul urmilrit, (lac& nu este el care
se opune. (Pr. 526, 528,

ur.; Gen. 562).
Aceste formalitfiy
se vor observa pentru crri-
www.dacoromanica.ro
ce alte cererT incidente,

earl se ivesc in cursul ur-
mariret (Pr. 626, ur., 629;

Gen. 563).
Tribunalul va cita
pe par; In persnd, sad
la domicilit, i se va pronunta asupra tutulor opositiunilor cererilor incidente, Inaintea lilel pentru adjudecare. (Pr. 74,
ur., 625, ur.).
Soctianea VIII. Despre anidna-
591
teze asupra pretuluI imobilelor urmrtrite. (Pr. 530,

533, ur.; Gen. 674).
533. Oponentul va da o
cautiune echivalentd, cu o
a treia parte a val6rel presumate a imobiluluI pentru daunele interese la earl
pte fi condamnat In cas
and cererea sa s'ar g6.si
nedrptd.Oponentul va pu-
tea fi condamnat si la o
amend& de la 100 pan& la
rea adjudecOunei.
10000 leT, and cererea sa
Daca prin opositiunI i cererl incidente,

proprietatea imobiluluT urmrtrit este revendicatit, adjudecarea luI se
va amttna pttnft and, prin
o hotrtrire definitivd se va
credinti. (Pr. 406, 630, ur.,
hotrtri asupra revendiarel. (Pr. 626, ur., 531, ur.;

Gen. 672).
Dacli, Ins& se revendicit numal o parte din
imobilele urmrtrite, se va
procede la adj udecarea res-
tulul, sad se va amitna adjudecarea pentru tot, chip&

cum tribunalul va afla maT
avantagios pentru creditorT. (Pr. 530, 532; Gen.

573).
Se va putea amAna
asemenea adj udecarea,
nrt se va da o hotrtrire de-
finitiv4, asupra
alte opositiunT i mutes-
tatiunl, care ar fi de naturrt a putea srt influen-
va fi fost fficutrt cu rea

634, ur., 677; Civ. 998;
Gen. 676).
534. Adjudecarea se va
amttna:
Cand acsta se va core
de creditorul ce urnirt-
resce si de debitor, i frort

opunere din partea creditorilor ce ad intervenit.
Cttnd executarea ho-
tdrireT sad a actuluT
virtutea crtruia se face urmarirea, s'a suspendat. (Pr.

295, 338, 630, ur., 633, 635;
Gen. 676, 1, 6 ).
535. In orT-ce cas ama-
narea adjudecatiuneI nu
p6te fi mal scurtrt de patru s6pt6mhnI.
Alte publicatiunI si afipte nouT se vor face In

dou6 s6pt6minT cel putin
lnaintea lileT din nod hotrtrIt6, pentru adjudecatiune.
Mesto noul publicawww.dacoromanica.ro
PROCEDTJRA CIVILA (Art. 536-542)
592
tiunl se vor da In eunos-
ciinta debitorului urmttrit,

conform art. 509. (Pr. 504,
ur., 530, ur., Rg. Port. 65;
Gen. 578, 579).
Lieita(Mnea
adjudeca(iunea imobilelor
urmdrite.
Sectiunea IX.
Vinlarea imobile-
lor urmttrite se va face
iva anuntatii, pentru

licitare, $i care va urma
indat dupg, expirarea celor trot lunI ale publichIn
rel. (Pr. 506, 510, 637, ur.).
Lieitatiunea se va
incepe prin citirea, de cfitre agentul ce a urmg.rit,
a Ineunosciintgrilor i publicatiunilor, a conditiunilor vinlgra), a sarcinelor
ce p6te avea imobilul, a

opositiunilor si a hotttrIrilor earl le-ad regulat. (Pr.
504, 525, 536, 538, ur., Gen.

585).
Usile vor fi deschise i telalil, acolo unde
sunt, vor putea a se ajuta

Si cu sunetul de tobg, sati
trambitg, spre a anunta Inceputul licitg,reI. (Pr. 442,
537, 639, ur., 542).
Strigitrile se vor
incepe numaI clupg, ce cre-
ditorul ce a urmgrit, orl

unul din creditoril ce
intervenit, vor declara
voesce a se face adjudecarea. (Gen. 582).
Papa acstit declarare
nu se va face, sad dad],

niel debitorul urmirit nu
stitruesce a se face vinlarea, licitarea se Inchide,
si nu se va putea deschide
de cat dup o noug, cerero
a unuia din creditoriI ce
ad urmrtrit, sag earl ad
intervenit, i chip& nouT

publicatiunI i nouT ter-
menI. Termenul col nog
al adjudeareI nu va pute a
fi mal scurt de 20 qile de
la gliva publiegreI, niel mai
lung de 60 One.
Cheltuelile flicute cu pri-
ma urmrtrire Inchisa, vor

fin sareina creditorulul ce
a urmfirit. (Pr. 492, ur., 636,
ur., 540, ur., Rg. Port. 65;

Cred. Func. 65; Gen. 583).
In liva adjudeea-
tiunel creditorul care a

urm&rit sag unul sag mal
multi din creditorfi ce ad
urmarit orI ad intervenit,
vor declara cel
pret al imobilului.
Striggrile se vor !mope
de la acest pret pus de
ereditorT. (Pr. 636, 539,
641, ur.).
441. Dae niel unul din

creditor' nu va pune pretul, tribunalul va Insemna
un pret de la sine chip&
valgrea presumatrt a lucrulul pus In vinlare. (Pr.
540, 654).
542. Off-ce persn ca-
pabila de a contracta, si
a dobfindi bunurile ce
www.dacoromanica.ro
PROCEMMA CEVILA (Art. 543-548)
59g
vid, va putea concura la

licitare 0 da un pret
mare. (Gen. 586, 1).
concurenti se va putea adjudeca imobilul asupra ce-
curentl :
solvabili.
ur., Cred. Func. 66).

545. Adjudecfitorul va
subscrie de pretul cu care
depune o garantle perso-
pal, 0 nuil va mal pu-
Vor fi admi0 intro eon-
TotI aceia cari sunt
Top aceia car! vor
nal sad real& de o a 20-a
parte a pretulul fixat conform art. 538 * (Pr. 640;
luI ce va fi oferit un prat.

(Pr. 542, ur., 545, ur., 547,
s'a adjudecat lucrul asutea retracta obligatiunea

sa din momentul cand s'a
Civ. 950, 1306-1308 ; Cred.
pronuntat de judecdtor cuvintul adjudecat." (Pr.
tul de urmdrire vor tine

liste de numele pers6nelor ce ad concurat i de
bal despre t6te 0 va a-
Func. 66; Urm. 16).

Grefierul i agen-
sumele cu carI ad concurat. (Pr. 542, 644, ur.).

Strigdrile se vor
repeta de trei
intre
fie-care strigare va fi un
interval de 5 minute cel

putin sati de 16 minute
ce! mult. Mentiune despre
acsta se va face de dare

grefier.
Lucrul se va adjudeca
544, 546, ur, 551, ur.).

546. Tribunalul va incheia indatd, proces -ver-
nunta pe pdrtile presinte

cri, peste opt stile sa vin
iard0 la tribunal. Acest

termen se va afige qi la
ua judecdtoriei. (Pr. 447.

545, 547, ur., 551, ur.; Cred.
Func. 67; Urm. 16f 3).

547. In timpul acestor
opt 4ile, orI-ce altd per&Sufi, capabild va putea sd
supraliciteze, adicft eS dea
asupra aceluia care la cea
un prat cu a qecea parte

cel putin mai mare peste
(Gen. 591, 1).
decat lucrul. Nu se va primi supralicitarea bird de-
din urmd, strigare va fi

dat pretul cel mal mare.
Dads nimenl nu a dat
prat mal mare de cat acela care s'a pus de creditor, si cu care s'a deschis licitatiunea, bunul se
va adjudeca asupra acelui
creditor. (Gen. 591 2 .)
In lips& de mal multi
* Citesce art. 590. (Boerescu).
pretul cu care s'a adjupunerea adaosului de a
parte. (Pr. 546, 548,

ur., 690, 698; Cred. Fun.
68; Urm. 16; Gen. 592).
548. Supralicitatorul va
declara adaosul de pret
prin o mere scrisd 0 subscrisk adresatft tribunalula (Pr. 547, 549, ur.).
www.dacoromanica.ro
694
PROCEDuRA CIVILA (Art. 549-63$)
549. In qiva a opta duprt
adjudecare, tribunalul va
pune din noa imobilul In
licitare, incepAndu-se de
la pretul dat de supralicitator. Lueru se va ad-
judeca definitiv asupra acelul care la acsta a doua
licitare va da pretul col
mal mare. Se vor observa

dispositlunile art. * 539.
(Gen. 594, 595).
530. Dacrt In decursul
Acsta ereantrt se va
primi de casa de consemnatiunI, dupa o special&

notificare a tribunalului.
(Pr. 551, 553, ur. ; Gen. 602).
Daca la expirarea
termenelor sus eitate, ad-
judecatorul nu va aduce
recipisa de depunerea pre-
tuluI in casa de consem-
natiunI, tribunalul, sari de

la sine, saa dup& cererea
acelor optle, nu s'a ivit

niel o propunere de su-
uneia din prtrtile interesate, va pune luerul din

noa In licitatiune, in so-
nu va da nimenT un pret
16; Cred. Fune. 70; Gen.
pralieitare, i (lac& la noua

Infatisare din liva a opta,
mal mare, luerul va itmlinea pe sma primulul adjudecatar. (Pr. 545,

546, ur).
Sectiunea X.
cotla adjudecatoruluI. (Pr.

444, 551, ur., 554, ur.; Urm.
606).
Asta nou& licitare
se va Incunosciinta debitorului urmrtrit, In person&
nespre consent-
tiarea pre(ului adjudecatinei #i vindarea obieotutut adjudecat.
Adjudecatarul este
obligat sa depun& la casa
de consemnatiunl, junta-
tate pretul, doua saptamaul dupi adjudecare,
cea-l'altrt jumatate, In cele
alte dou s6pt6manl ur-
mat6re, eel mal trlia. (Pr.
545, 549, 552, ur.; Urm. 16;

Cred. Fune. 70; Gen. 600).
Daca adjudecatarul este creditor, In rang

util i necontestat, creanta sa se va putea depune
drept banl.
saa la domicilia si se va
publica conform cu art.
507 si 508.
Termenul adj udecrtrei nu
pote fi mal scurt de 20
niel mal lung de 60
qile din liva publicatiunilor. (Pr. 74, 509, 553, 555,
ur.; Rg. Port. 67; Cred.
Fune. 70. Gen. 608).

In acsta nourt publicatiune sa va coprinde
pe Mg& cele aratate la

art. 502 si 504 ** numele
adjudecatoruluT ce nu a
depus pre-tit' i pretul adjudecatiunel sale.
* (Itasca art. 542. (Boerescu).
**Citesce art. 504 i 506. (Beerescu).
www.dacoromanica.ro
Acest pret va servi ca

punct de plecare la noua
adjudecare. (Pr. 640, 541,
554, 556, ur., Gen. 607).
Daca In qiva In-
semnata, pentru adjudecare nimenT nu va da un pret
mal mare peste vechiul
adjudecator, i (lac& ace-
695
lucrarile savIrsite. (Pr. 536,

ur., 644, ur., 549, 551, ur.,
559, ur.; Reg. Port. 66; L.

Timbr. 21, 4"; 33, 30; Gen.
616, 617).
In termen de 40
Oile de la data ordonanteT
de adjudecare, debitorul
sta va depune In acea
urmarit, creditori1 sari rice alta pers6nli interesata,
preuna Cu cheltuelile ce
aa ocasionat noua adjudecare, el va fi mentinut
In calitatea sa de adjudecator. (Pr. 553, ur., 657;
(Pr. 558, 560, 729, 731; C.

Cas. 6; Urm. 16; L. Timbr.
22, 1 ; Gen. 619, 1"; 620,
pretul adjudecareT sale Im-
va avea drept sa, faca recurs In casatiune In contra actulul de adjudecare.
Gen. 613).
1, 3).
el nu va depune acest pret,
judeca de urgentit; el va
skim aceluia care va da

un pret fie si mal mic;
iar fostul adjudecator va
fi lndatorat a plati diferenta prima la pretul ad-
tor 40 de Ole, pretul adjudecareT se va pastra la
Daca, din contra,
lucrul se va adjudeca, pe
judectirel salo precum

cheltuelile ocasionate cu
noua adjudecare. (Pr. 444,
556; Cred. Func. 70; Gen.
Acest recurs se va
fi suspensiv de executare.
(Pr. 559, 561, 567, 578; C.
Cas. 77; Gen. 620, 4).
In decursul acescasa de consemnatiunT, si
imobilul nu se va da In
posesiunea adjudecatoruluI, urmand a fi conservat
614).
conform regulilor coprinse
Sectiunea XLDespre actele de

adjudecare i recursul in
contra tor.
(Pr. 551, ur., 559, ur., 562).

562. Actul de adjudeca-
55S. Indat dupa ter-
m inarea adjudecareT, depu-
nerea pretuluT, plata cheltuelilor i rspunderea taxelor, tribunalul va da ad-
In art. 517 pana la 622.
tiune se va putea casa numal In casurile urmat6re:

CAM nu s'a facut publicatiunile prescrise. (Pr.
503. itr.).
Cand nu s'a observat
j udecritorulut ordon ant& de
termeniT adjudecareT. (Pr.
adjudecarea imobilulul, In
510, 535, 536, 539, 546, 549,

554).
care se vor coprinde t6te
www.dacoromanica.ro
696
Cind s'a violat vr'o
formg pronuntatli sub pedpsrt de nulitate. (Pr. 501,

512, 735, ur).
Dac6, nu s'a fficut amilnrtrile In casurile citnd

trebuia a se face conform
art. 528 si 531. * (Pr. 531,
ur. 535).
Pentru caus de necompetint sa exces de
putere. (C. Cas. 36, 2; Gen.

619).
Dacrt actul de adjudecare se cas6zA, curtea de
Casatiune va obliga pe ace-
las tribunal care a facut

mlniirirea ca s procdtt
la o mutt adjudecare, cu
observarea formelor legiuite, i sumele consemnate
se vor restitu adjudeck-
torulul. (Pr. 551, ur., 562,

564; C. Cas. 39; L. Timbr.
46; Gen. 622).
CLnd cele 40 dile
a expirat, frixtL srt se facii
cerere In Casatiune, sati

cand cererea acstte, s'a
respins, ordonanta de adj u-
decare se va executa
pretul adjudecireI se va
distribui Intro creditor'.
Spre constatarea nefor-
nAreT recursulul, partea in-
teresatit va presenta tribunaluluI o cedull, de la

primul grefier al Curtel de
Casatiune, doveditre des * Din gresala de copiare s'a
pus aci art. 528 ai 631, cicl art.
pre acsta. (Pr. 559, ur.,
563, 578; L. Timb. 18, 6").

Sectiunea XII. De8pre efectele
adjudecatiunei.
Adjudectiunea tran-
smite adjudeatoruluI nu-
mal dreptul ce avea
urmAritul asupra lucrulul

vIndut. (Fr. 717, 1").
Cu tte astea adjudecrttorul nu va putea fi turburat In proprietatea sa prin
niel o cerere de resolutiunea vInd6reI, fondata pe
lipsa de plat& a pretului
InstrAinrixilor anteri6re, afar& numaI dac acst5, ce-
rere nu se va fi notificat
tribunaluluI and s'a facut
vindarea inaintea adjudecatiuneI. (Fr. 717. 2).

Dad), cererea acsta se
va fi notificat Inaintea adjudecatiuneT, ea se va judeca conform art. 525 si
urmitoriL(Pr. 449, 506, 3.
514, ur., 530, ur. ; Civ. 1368;
Fr. 717, 3, 4, 5, 6).
In privinta con-
tractelor de Inchiriere
arenduire asupra lucruluI
adjudecat, se va urma conform dispositiunilor CodiceluI Civil. Iar in privinta
plktilor facute cu anticipa-
tiune de citre chirias sati
arendas se va urma conform

art. 516, 2. (Pr. 516, 722,
680 si 534 trebuo a fi citate. (Boorescu).
www.dacoromanica.ro
724; Civ. 1394, 1441, ur.;

Gen. 626).
Ordonanta de adjudecatiune are puterea unuI

titlu executor, observhnduse Ins& dispositiunile art.
564.
In privinta transmisiunel
dreptuluI de proprietate
asupra pers6nel adjudechtoruluI, acst& ordonanth

are efect retroactiv din momentul chiar al adjudecatiuneI. (Pr. 371, 545, 558,
597
urm&rit, va fi dator sh se
arate la tribunal, In pers6nh sad prin procuratorI

si sh Inf&tiseze titlurile
creanteI sale. (Pr. 503, ur.,
570, ur ; Gen. 634).
Grefierul va fi da-
tor asemenea, de la sine

si prin Ingrijirea presedin-
told!, a chuta In registrul

ipotecilor si a'l forma o
list& special& despre WO

inscriptiunile de privilegia
sati ipotecit ce pot exista
ur., 568, 722, 723. Civ., 971,

1295, 1801).
asupra imobilulul urmhrit.

(Pr. 569, 571, ur., 721, 725,
0 dat& ce actul adjudecaliuneI s'a dat noulul

proprietar, imobilele sunt
ur.; Civ. 1780, ur., 1817,

1818).
autoriI s6I. (Pr. 506, 525, ur.,
'bunalul de urmitrire va
libere de orl-ce privilegil

sail ipotecI consimtite de
debitorul urmArit sag de
564, 667, 583; Civ. 1720,
1722, ur., 1746, ur., 1814,
1818; Cred. Func. 70; Gen.
627).
TITLUL V.
Dach urmhrirea se
face Inaintea unul alt tribunal de cht aoela al situatiuneI imobiluluT, tricere acsthlisth, prin o co-
misiune rogatorie de la
tribunalul situatiunel Imobilulul. (Pr. 495, 570, 572,

ur.).
Grefierul va Inscri
Ordinea ereditorilor si
distil/m(1111nel 'wetland imobilelor
pe marginea acesteI liste

off-ce cererI satt reclamatiunI s'ar face, precum si
Sectiunea L-Deschiderea ordines qi infatilarea

titiurilor
suma fie-chreT creante. (Pr.

513, 571, 673, ur.).
De la ce) d'intaia
act de urmfirire asupra
unuT imobil, si pan& In
mo m en tul adj u de cruel, orI-
ce creditor va avea un
drept de privilegit sat ipotech asupra hnobilului
Un judecator comisar, Inshrcinat de presedinte, va forma tabloul

ordineI creditorilor, odic&
al rIndulul duph care el

ati a se Will, In conformitate cu titlurile lor de
preferinth.
www.dacoromanica.ro
598
Acest tablot se va for-
ma patru stpttminI du-
pli. cea d'intftit publicatiune a urmftrirel. (Pr. 569,

ur., 574, ur.; L. Tim. 20,
31'; Gen. 635, 636).
574. Pentru ordinea dupft care at sb se facil
tile, acest tablot va co-
prinde
Diferitele cheltuelI ale urmbrirel i remunerftrile agentilor urnabritorI.
ur., 673, ur., 577; Tim. 20,

25; Gen. 643).
Dacft din o con-
testare nefondatt se va
aduce Intb,rdiere in plata

uneI creant,e, reclamantul,
care a Nut In cererea

sa, va fi supus la plata
de daune eta'"e creditorul
a artif platt s'a Intitrdiat.
(Pr. 138, 405, 533, 576, ur.,
581; Gen. 646).
(Civ. 1727).
Seetitmea II.
Inchiderea orditsei i plata crean flor.
le. (Civ. 1722, 1787).
pretuluI adjudecatiunei,
expirarea celor 40 i le pentru recurs la casatiune,
Creantele fie-cbruia
creditor privilegiat sat ipotecar, dupt rangul privilegiuluI sat ipoteceI sa-
Creantele simple sat
chirografariI. (Pr. 450, 573,
675, ur.; Gen. 637, 638).

575. Orl-carI din creditorI, sat din persnele in-
teresate, va avea dreptul

s ja cunosciintt sat co-
pie dupt acel tablot al

ordineI pin& In momen-
tul adj udecatiun eI. (Pr. 452.
574, 576, ur.; Gen. 640).

576. Contestatiunea asu-
pra puncturilor coprinse

In tablot se va face mal
IntAit Inaintea judecbto-
Dupli depunerea
sat dupft respingerea recursului, judecbtorul comisar va lncheia tabloul

i va regula efectuarea
pitttilor. (Pr. 661, ur., 659,

ur., 564, 573, ur., 579, ur.;
Gen. 647).
Spre acest sfar0t,

el va regula suma total&
a cheltuelilor sat taxelor
ce at a se opri cu prefe-
rintb. (Pr. 674).

Va Insemna plata ce se
=vine fie-cftruI creditor,
rulul-comisar.
sat parte din astit

dact pretul nu va scope-
lulul, spre a se judeca conform color prescrise la art.
tatiune, judecbtorul comisar va Insemna numal partea creantelor ce sunt
Acosta va cbuta a Impaca pe pfirp. Dad, nu va

putea, va trimite contestatiunea lnaintea tribuna-
ri ttite creantele. (Pr. 578,

580, ur.; Gen. 648).
In cas de contes-
tecontestate 0 at sft se
www.dacoromanica.ro
525 0 urmittorit (Pr. 452,
PROCEDURA CIVILA (Art. 581-5S0)
pltsch, Inaintea celor con-
testate.
Partea color-lalte ore-
ante se va conserva 0 se
va imparti numaI duph,
ce s'a dat asupra contestatiunel o hothrire definitivit. (Pr. 451, 673, ur.,
576,679,681, ur.; Gen. 649).
DolAn4ile crean-
telor ce ah a se plhti in-
tegral nu vor mal fi in

sarcina debitorului din mo-
mentul depunereI pretuluI adjudecatiunel In casa de consemnatiunI.
Creditoril at drept numaI la dobilnda ce p1Atesce casa de depunerI

consemnatiunI, iar pentru
restul dobftnei, el '1 pot

reclama de la ceI ce ail
599
Titlurile creantelor ce s'ah plAtit integral
se vor depune la grefh,

spre a se da debitoruluI
urmririt. (Gen. 653).
Dach o creanth se va
plrai numaI in parte, judech.torul-comisar va Insemna pe Musa partea co
se plAtesce, i titlurile se
inapoese tot creditoruluI.
(Pr. 585, ur.; Gen. 654).
Tribunalul primind
ordinea creantelor aa pre-
cum definitiv sunt Inscri-
se in tablog, va incheia
proces-verbal despre cre-
antele ce aii a se pl&ti

Indatii, 0 va da fie-chreI
phrtI un mandat de plata cuvenith, din pretul
adjudechreI, asupra easel
de depunerl i consemna-
contestat, conform art. 577.

(Pr. 651, ur., 680, 582, ur.;
Gen. 650).
tiunI.
te din pretul adjudecati-
573, ur., 678, ur., 586, ur.;

Gen. 655).
Acsth cas va plh-
Dad'. chip& plata

tutulor cheltuelilor i oreantelor a mal rmas o par-
uneT, acea parte se va da

debitorulul urmArit. (Pr.
446, 678, ur.; Gen. 651).

Dupri. Inchiderea
tabloulul de ordine, judeatorul-comisar i grefierul vor ingriji a se qterge

din registrul inscriptiunilor privilegiile sah ipo-
tecile ce existah asupra

imo b ilel or adjudecate. (Pr.
568,
578, ur., Civ. 1788;
Gen. 652).
Va mal trimite ciitre
achsth, cas 0 un extract

duph tabloul ordineI. (Pr.
ti fie-chreI phstI duptt man-
datul shii.
Pie-care parte va subserie de primirea

atat pe mandatul de plaa, cat 0 pe marginea ex-
tractuluI din tabloh.

Indath, ce We plrttile
s'ail efectuat, sah fondul
s'a absorbit, casa de consemnatiunI va Inapoia tribuualului extractul de tu-
www.dacoromanica.ro
600
blot care coprinde chitantele de efectuarea
Grefierul va apda a-
cost estract In dosarul adjudecatiuneI. (Pr. 585, 587,

Gen. 656).
Odath ce ordinea
s'a Inchis, prin lncheerea
procesulul-verbal al tribunalulul i trimiterea extra ctulul de tablog la casa de consenanatiunT, nicT
uo creditor nu se mal p6-
te'primi a produce titlurl

de creante sad a contesta
creante Inscrise In tabloul
ordinel.
Se va putea lush primi

contestatiunl asupra erorilor de calcul ce s'afi putut comite In tabloul or-
(Pr. 573, ur., 575,

578, ur., 685, ur., 588.; Gen.
dineT.
658).
Odath plata efec-
tuatrt, creditorul plhtit

mline aphrat In contra orTcrtror contestatiunTs'ar mal
putea ivi. (Pr. 576, ur., 580,
587).
Sectiunea I1I.Despre regularen
unor creanfe speciale.
Creantele conditionale se vor ageda la rin-
dul lor ca cum ar fi cre-
ante simple. (Pr. 590, ur.;

Civ. 1004; Gen. 659).
Dad]. conditiunea
va fi resolutorie nu se va
putea libera creditorulul
suma cuvenitrt, de eht da-
c acel creditor va da cantiune sail o ipotech, chtre
acoja care ar trebui sh se

folossch de acea sumh,
In cas de Implinirea conditiuneT. (Pr. 392, ur., 589;
591, ur. ;Civ. 1019, ur., 1675.
Gen. 660).
Chnd conditiunea
va fi suspensivrt, suma cuvenith oreditorulul condi-
tional, se va da oreditorilor ce vin duprt dInsul sat
cu dInsul, dad*, Ins& ace--
tia vor da aceluI creditor

conditional o cautiune sat
ipotecrt spre a'l Intrce su-
ma ce a primit In cas de
Implinirea conditiuneL(Pr.
392, ur., 590, 592, ur.; Civ.
1017, ur., 1675; Gen. 661).
Dach, In casurile
prevedute prin cele dou6
articole precedente, creditoriT nu vor, orT nu pot
a da o cautiune orT ipo-
tech, suma va rhminea

depusi In casa de consem-
natiunl pinft la Implininirea conditiuneT resolutorio sat suspensivrt. (Pr.
590, ur., 593; Civ. 1016; Gen.

662).
Dads, creanta este
cu termen, se va lnscrie
la rindul el, 0 se va p15ti lndath, de 0 termenul
nu e ajuns. Dach. Ins& a-
cea creanth, e Mr& dobrtn-
drt, plata prin anticipatiune nu se va face de cat

scompthndu -se
www.dacoromanica.ro
clobhuda
PROCEDTJFIA CIVILA (Art. 594-598)
601
cuvenita pant). la Implininirea termenuluI. Nevoind
In josul procesuluI-verbal ce agentul ju-
Civ. 1022, ur.; Gen. 663).
tru luarea obiectuluI din

mana debitorului, el va
forma un alt proces-verbal, care va constata cli,
ele s'aa predat proprieta-
creditorul a face scomptul, partea sa se va conserva la casa de consemnatiuni spre a i se libera

la termen. (Pr. 590, ur.;
TITLUL VI.
Despre predarea silitii

a mobilelor si luso.
594. Daca partea condamnatil a* restitui nisce lucruel mobile mivoesce a le da In trmenul
prescris de judecata, niel
a doua i chip& somatiunea ce i se va face prin
decatoresc va Incheia pen-
ruluI.
Acesta va subscrie a-
cest din urma proces-verbal, care se va dupune la

grefa tribunalului respectiv. (Pr. 427, 595, 597, ur.;
L. Timb. 18, 12; Gen. 728).
126, 595, ur., 597, ur.; Gen.
Dad), partea condamnet a** esi dintr'un

imobil sail a lasa posesiunea unuI imobil, sat" a'l
preda proprietaruluI, nu
voesce a lase, imobilul In
termenul Insemnat de judecata, niel opt 4ile duptt
somatiunea ce i se va face, va fi gonita cu puterea i autoritatea publica,
726).
595.
Se vor observa
pentru predarea silita a
proprietaruluI sail. (Pr. 594,
tile prescrise pentru urmarirea mobilelor, de la

art. 411 pan la art 430,
afadt de cele ce se regu-
acela care va avea titlu
un agent judecatorese, va
fi supusa, la predarea acestor obiecte catre proprietarul lor, prin puterea

autoritatea publica,. (Pr.
acestor obiecte formaliti-
ldt de aceste articole In
imobilul se va preda
ur., 598, ur.; Gen. 729).

Spre acest sfirsit,
executoriti de punerea In
posesiune, se va adresa la
tribunalul loculuI uncle este aselat imobilul, i tri-
privinta custodelul saa pu-
nerea pecetilor. (Pr. 594,

596, ur.; Gen. 727).
bunalul va Insareina pe
un agent de urmarire ca
singur sa Insotit de un
* Din gresal de tipar se dice

aci, in editiunea oficiali ar ressitui, in loc do a restitui. (Bo-
** Din gresdlit de tipar se dice

aci, in editiunea olicial ar esi,
in lee de a esi. (Beerescu).
ereseu).
www.dacoromanica.ro
PROcEbuRA. CIVILA Art. (599-605)
judecator, sii mrga In fata loculuT spre a executa

predarea imobilulul.
Agentul va putea lua
cu sine si agentI politienesel 'chip& trebuinta. (Pr.

372, 597, 599, ur. ;L. Tim. 18,
15; 21, 170; Gen. 730).
Agentul va soma
pe parte a esi Indatil din
imobil, i nevoind, va Incheia proces-verbal de opunerea sa.
Dacil partea lipsesce de
a casa, sad nu voesce a
deschide usile, agentul judecatoresc se va Insoti, In

t6te casurile, de un comi-
sar de politic) orT ajutor

al sd, acolo unde sunt;
sat de primarul, ajutorul
add, orT judecatorul de
plasa, acolo unde nu sunt
comisar! de politie. (Pr.
412, 597, ur., 600, ur.; Gen.
731).
Dacd, mobilele pers6neT condamnate nu sunt
urmarite pentru datoril,
agentul va proceda la sc6terea mobilelor pe strada
sad pe calea publica. Si

daci partea condamnata
lipsesce d'a casa si nu e
de nimenT representata, se
va pune un custode la a-
ceste mobile, cu plata de la
proprietarul lor. (Pr. 419,

599, 601, ur.; Gen. 732).
In cas de resistenten t& orl violenta din partea condamnatuluT, agen-
tul va forma proces-verbal, subs-cris de totT ceT
present!, si va proceda Indata la arestarea luT, spre

a se judeca dupd. regulele CodiceluT Penal. (Pr.
600, 602; P. 170, ur., 182184, ur.; Gen. 733).
Se va face un pro-
ces-verbal despre tte operatiunile din fata loculuT, precum i despre predarea imobilului In posesiunea proprietarulul s'd.
(Gen. 734).
0 copie dupil acest proces-verbal se va 'Asa atat
la partea isgonitd, din i-
mobil, cat si la proprietarul pus in posesiune. (Gen.

735).
El se va subscrie de US-
te persnele ce ad luat
parte la executare, precum si de partT.
Daca acestea nu vor

voi sad nu vor putea sa
sub-serie, se va face mentiune In procesul-verbal.

Originalul acestuT pro-
ces-verbal se va depune
la grefa tribunaluluT prin
care s'a acordat executa-
rea. (Pr. 416, ur., 425, 427,

597. ur., 603; Gen. 736).
Tte cheltuelile de
executare prevdclute in a-
cost titlu, vor fi In sarcina deposedatuluT. (Pr. 594,

597, ur.; Rg. Port. 68, ur.).
www.dacoromanica.ro
CARTEA VI.
Proceduri Diverse.
TITLUL I.
603
(Pr. 604, 607, ur. ; Civ. 1114,
ur., Rg. Port. 18, 12'; Fr,

813, 814).
Cererea ce s'ar pu-
Despre oferte de pinta

si consemnatiuni
604. Chnd debitorul va
voi s plAtsch aceea ce e
dator i creditorul nu va
tea intenta Inaintea tri-
oferte reale i. a consem-
bilite pentru cererea prin-
voi s primsa plata, debitorul e In drept a face

na aceea ce e dator. (Pr.
605, ur.; Civ. 1114, ur.).
603. Spre acest sfirsit,

el va face creditoruluT,
prin mijlocirea until agent

de 15110, tribunalul domiciuluI acestuia, o somatiune ca sh primsch val6rea datorith.
In acea somatiune se va
arrtta liva, ora
i locul
and suma oferith are s5.
fie depusli. (Pr. 604, 606,

ur.; Civ. 1114, ur., 1116,
Rg. Port. 47; L. Timb.
19, 6"; Fr. 812).
606. Dach creditorul re-
rush primirea sumel, a-
gentul judeatoresc va in-
cheia preces-verbal de respunsul set!, i va mentiona

dac creditorul a subseris,
orI n'a putut, sah n'a voit

a subscrie.
Debitorul, In acest cas,
va putea, spre a se libera,
s5, consemneze suma sail
lucrul oferit, observhnduse cele prescrise In art.
1116 din Codicele Civil.
bunaluluT, sari pentru ca

sh se Intlirsch, sat' pentru ea sh se anuleze aceste oferte si cons emnatiunT,
se va forma prin osebith,

petitiune,duph regulele stacipala. (Pr. 66, ur., 608 ; Civ.
1116, 1121; Fr. 815).
Judecata, care va
recunsee a bine s'ah f5.cut ofertele, va ordona, in
cas and consemnarea nu
s'ar fi fhcut c5. (lac& creditorul nu voesce a primi
suma sail lucrul oferit,
se consemneze, i off-ce
dolandh va Inceta de la
4iva realishrei acestel consemnfirT. (Pr. 604, ur.; Civ.
1114, 1116, ur.; Fr. 816).
Se vor aplica ce-
le-alto dispositiunT ale Codicelui Civil, relativ la

ofertele de plat& i la consemnatiunl. (Civ. 1114
1121.; Fr. 818).
TITLUL
Despre dreptulproprietarilor asuprn mobilelor,

efeetelor 1 fruetelor
ehirinsibir si areusilor, ii des'pre se'questrul asigu-
rator
ProprietariT,
Iocataril sat' aren-
www.dacoromanica.ro
G04
PROCEDURA CP/ILA (Art. U-616)
vor putea, pentru arenqile sail chiriile neplittite i datorite, s seguestreze, printeo simplh petitiune dad), chtre judechtoria local5 lucrurile i fructele call se vor afla in cast+,
mo0e sa p5,mintul inchi-
riat oft arendat.

El vor putea s seguestreze i mobilele earl se
aflah In cash sah pe mo0a

lor, dar earl s'ah transportat In alt loe f5,r5, consimtimIntul proprietarulul;
proprietarul conserv5,
vilegiul s'eil pe aceste
mobile, Intru cht timp lea revendicat, conform art.
1730 din Codicele Civil.
(Pr. 467, 477, 611, ur., 617;
ur.; Civ. 1429, ur., 1455; L.
Timb. 18, 2; 21, 17; Fr.
819).
611. Lucrurile sub-locatarilor i sub-arenda0-
lor, care se vor afla In lo-
curile ocupate de din0I,

fruetele phmIntulul ce
li s'a sub-arendat, se vor
putea secuestra pentru
plata chiriel sah a arenlei ce datoresce chiriaqul

sail arendaul principal.
Li se vor sine Ins& In sm5, chiriile sail arengile ce
eI att plAtit, de bunil eredinth, pentru termenil trecup, nu Ins& i plritile ce

vor fi fhcut cu anticipare.
(Pr. 610, 612, ur., 617; Civ.
1730; Fr. 820).
Aceste sequestrarI
se vor face prin un agent
amlat imobilul, cu acelea0 forme cu earl se fac

urmhririle pentru
derea silit5, a mobilelor.
(Pr. 411, ur., 469, 613, ur.,

617, ur.; Rg. Port. 73, Oc.
97; Fr. 821. 1).
OrI-ce alt creditor,
a ertrul creant5, este eon5tatat5, printr'o polith, bilet de ordine, sail zapis
netfighduit, 0 este exigi-
bil5 va putea, de odath

cu intentarea actiunei spre
a ajunge la plata creane1 sale, sh punil un secuestru asiguator pe mo-
bilele debitoruluI s56. (Pr.

614, un., 618, ur.; Co. 907,
ur.; L. Timb. 18, 2 ; 21, 17*;
Fr. 822).
Acest sequestru se
va puno au autorisarea tribunaluluI debitoruluT, i
sub Indatorire pentru creditor a da cautiune de daune interese. (Pr. 199, 392,
ur, 455, 613, 615, ur.; Oc.
97; Co. 908; Gen. 21).
Tribunalul va putea
asemenea s autorize a se
sequestra tu manile orTchruI detentor, lucrtuile
mictithre a chror proprietate se revendich prin osebit& actiune. (Pr. 617, ur.,
619; Co. 907; Gen. 9).
El va putea Inch
s ordone a se sequestra,
www.dacoromanica.ro
PROCEDLTRA CIMA (Art. 017-023)
In maulle debitorulul, e-
fectele sale mobile pentru

creantele prev6dute la art.
613, chiar and nu sunt
exigibile, In casurile urm6,Ore :

Cnd debitorul a mic-
prat, prin fapta sa, asigur/trile ce dedesh, sail nu a

dat asigurhrile promise.
Cand e pericol ca debitorul sh fug6 sah sh'I
risip6scitaverea sa.(Pr.128,
382, 615, 617, ur., 619; Co.
907; Gen. 10).
Dacti debitorul va
da, In tte casurile, garan-
tie de ajuns, judeatoria

va putea ridica sequestrul
de asigurare (Pr. 610, ur.;
613; Co. 908; Gen. 12.
Sequestrul de asi-
gurare se va pune prin

agentiT de urm6rire, dup.&
ace1ea0 forme ca i cele

cerute pentru urmltrirea
mobilelor, i nu mal pernohuele ce se pot urmhri (Pr.

406, 411, ur., 612, 613. ur.,
619, ur., Rg. Port. 73; Fr.

821).
In tte casurile prev64ute prin acest titlu, tri-
bunalul va putea, duph
trebuinte, i In casurile urgente, sh transmith autoritlitei locale ordin Inscris crt,
chiar Inaintea mergereI agentuluI, sh se oprsc6, de-
bitorul a sc6te sah a da

de o parte vre-un lucru
din cele a chror sequestrare
605
se cere. (Pr. 610, ur., 612,

ur., 618).
In tte casurile prev6dute prin acest titlu, vinderea silit6, a mobilelor nu
se va putea face de citt
duplo, ce creditorul va fi
dobindit un titlu executor.
(Pr. 371, 378, 610, ur.; Fr.
824).
TITLUL
Dispositinni relative la
absenti
In casul prev6dut
de art. 98 a CodiceluI Civil,
se va presenta petillunea
de chtre partea interesati
clare preqedintele tribuna-
lulul. Asupra acestel petitiunI, i a actelor ce vor
alhtura, preedintele va In-
siircina pe unul din judeclitorI s fach raport. Tribunalul va hothri, dupil, ce
va asculta citirea acestul

raport, i conclusiunile procuroruluI.(Pr. 622; Civ 100;
Fr. 859).
Acelealf formaliatI
se vor urma i cand va fi
vorba de declararea de ab-
sent de la Cartea I. Tit.
4. Cap. 2, al CodiceluI Civil.

(Pr. 621, 623 ;,Civ. 101-105;
Fr. 860).
62$. Tribunalul, duph
cererea preI celeI mal diligente, va Inshrcina pe unul

sah maI multI curatorI,
txebuinth, pentru admi.
www.dacoromanica.ro
806
nistrarea intereselor color
presupusl absentl. (Pr. 621,
ur.; Giv. 98, ur.).
TITLUL IV.
Despre auterisarea femeal maritate de

catre tribunal.
624. In casurile and femeea mrixitati va trebui
a fi autorisaa de justitie,
ea va face mal tut/114 o
somatiune barbatuluI sti,
prin un agent al tribunaludacti. barbatul tot va

refusa autorisarea sa, femeen va forma cerera dare
presedintele tribunalulul,
care va cita pe bilxbat In
camera de consiliu, spre a
arAta motivele refusulut,
so. (Pr. 625, ur., Civ. 197,
ur., 200, ur., 1251, 1285. Rg.
Port. 47.; L. Timbr. 19, 6;

20,
Fr. 861).
623. Dupd ce se va asculta bdrbatul, sad dacit

el nu va veni la diva in-
semnati, tribunalul va hoar!, asuprd cererei ferneeI,

dupti ce mal intald va ascul-
ta conclusiunile ministeruin! public. (Pr. 624, 626,
ur., Civ. 201; Fr. 862).
626. Dad), bArbatul va fi
presupus sati declarat absinte, si femeeava voi a dobindi autorisarea j ustitiel,
ea va adresa cererea la
presedinte, care va numi

un judeador raportor,
tribunalul va hoar' asupra

raportulul slid, ascultnd
conclusiunile ministerululuI public (Pr. 624, ur.,
627; Civ. 98, 101, 204.; Fr.
863).
Femeea unuI inter4is se va autorisa conform

articolelor precedente ; ea
va alAtura pe tang& peti-
tiunea sa copie legalisath

a hotttrIreI de interdicti-
une. (Pr. 624 ur. Civ. 204,

205, 435; Fr. 86:1).
TITLUL V.
Despre separaptinea pa.

trimonillor dintre barWWIo.:1 Seine/.
Cererea pentxu separatiune a patriimonilor

nu se va putea forma de cilt
duph autorisarea ce pre-
sedintele tribunalululva da
asupra uneI petititna ce i

se va presenta spre acest
scop.
Presedintele, mal Inainto de a da autorisarea
va putea face pttrteI obser-
vatiunile ce va crede de
ouviintli. (Pr. 629, ur.; Civ.
1256, 1258; L. Timbr. 20,

2"; Fr. 865).
lndat co cererea
pentru separatiunea patrimoniilor se va forma, grefierul va fi dator a lipi in

sala audientelor un extract
dupd cerere. Acel extract
va coprinde:
www.dacoromanica.ro
Data cerereI;
Numele, pronumele,
profesiunea i locuinta sotilor ;
Cantitatea i ar6tarea
averei dotale dup& petitiune si conform MO dotale.
(Pr. 628, 630, ur. ; Civ. 1259,
Fr. 866).
Acest extract se va
afisa si se va publica cu
cheltuiala femeeI In unul

din jurnalele localitritel,
sari (lac& acea localitate
n'are jurnal, tu unul din
alte localit&til vecine (Pr.

629, 631, ur.; Fr. 868).
Afar& de actele curat conservat6re, tribuna-
lul nu va putea prortunta

hot&rirea sa asupra carereI de separatiune, de cat
o lunk col puttin dup& afigerea i publicarea acelei
cererl. (Pr. 628, ur., 632,

ur.; Civ. 1264; Fr. 869.)
Dup& hotarlrea a-
supra separatiuneI bunu-
rilor dintre sot4 se va sc6te un extract, care se va afige In timp de un an In sala audientelor tribunaluluI
care a pronuntat'o si la
tribunalul comercial, pre-
cum si In sala prim6riel
comunei unde b&rbatul

are domiciliul.(Fr. 872, 1).
Femeea nu va putea sh incp/i. executarea hotrulreT,
de cat din diva de c&nd

s'a lmplinit formalit&tile
sus-mentionate, f&r& ins&
607
s& aib& trebuint& de a astepta expirarea termenuluI
de un an cat tine
publicarea. (Pr. 631, 633;
Civ. 1259, 1262 ; Fr. 872,2).
Dupit expirarea termenuluI de un an al

creditoriI b&r-
batuluI nu vor maI putea

interveni spre a ataca lio-
tlirirea asupra separatiuneI

patrimoniilor. (Pr. 631, ur.;
Civ. 1261, 1264; Fr. 873).
Separatiunea de
patrimonii Intre b6rbat
femee p6te inceta, si regimul creat prin contrae-
tul de cils&torie 'Ate fi

iart restabilit prin consimtimIntul ambilor soti.
(Pr. 628, ur.; 635, ur.; Civ.

1270; Civ. Fr. 1451, 1).
Spre acest sfirsit
b&rbatul i femeea vor da
o petitiune la tribunalul
care a pronuntat separa-
tiunea patrimoniilor i vor

care unirea patrimoniilor
lor. (Pr. 634, 636, ur.; Civ.
1270).
Pfirtile se vor presenta In pers6nli la tri-
bunal i declararea verbal&

a vointeI lor se va con-
stata In procesul-verbal al
audienteI.
Tribunalul va pronunta
apol hotillirea pentru unirea patrimoniilor.
Acstfi hoarlre se va
publica in extract, conform ell art. 630, ca si a-
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVILA (Art. 637-64g)
808
ceea pentru separatiunea
numi un judeclitor ea A
patrimoniilor. (Pr.6 34, ur.,

638.; Civ. 1270).
ur.; Civ. 402, 413, 418; Fr.
Unirea patrimoni-
ilor nu va v&tma lntru

nimio drepturile dobandite
de ceI de .al treilea, In
timpul separatiuneI patrimoni ilor, conform art. 1265,
1266 si 1267 din Codicele

civil. (Pr. 634, ur. Civ. 1270.;
Fr. 1451, 30).
TITLUL VI.
Despre deliberarile eonsiliului de famine
In t6te casurile
and se eere deliberarea
consiliuluI de famile, daci. hotti,r1rea nu este datk

In unanimitate, fie-care
membru 'sI va arata parerea sa In procesul-verbal.
Tutorul, curatorul, sad
orl-care din membriI consiliulul de familie, ad dreptul a ataca acstft hot&rire

la tribunal, care se va pronunta de urgentri. (Pr. 639,
ur.; Civ. 365, ur., 401; Fr.
883, 884).
Cand hotirlrea con-
siliuluI de familie trebue
0, fie supus& aprobtireI tri-
bunalulul, tutorul sati un

altul Insrucinat In locu-I
va presenta o copie dupli
(lima presedinteluI tribunaluluT, care o va comunica procuroruluT, 0 va
fad. raport. (Pr. 638, 640,

885).
Dacrt In timp de
15 glile de la data sa, a-
cst6. hottalre nu s'a presentat tribunalulul, orIcare din membriT consiliulul de familie are drept
a cere aprobarea euvenitd.
(Pr. 639, 641, ur.; Fr. 887).
OrI-care din mem-
brii consiliuluI de familie

are dreptul a interveni la
tribunal si a se opune prin
motivele ce va espune In
scris, a nu se aproba lio-
tttrirea co nsil iuluI. (Pr. 639,
ur., 642.; Fr. 888).

Hot5.ririle tribunaluluI, ce se vor Incheia asupra deliberArilor consi-
liulul de familie, vor fi

supuse la apel. (Pr. 316,
ur., 639, ur., Civ. 389.; L.

Timbr. 29, 8'; Fr. 889).
TITLUL VII
Despre interdietiune
In petitiunea care
se va da pentru punerea
sub interdictiune a uneI
pers6ne, se va enunta imbecilitatea, smintla, ne-
bunia sad furia; se vor

alraura actele justificative
si se vor Insemna martoriI ce vor fi a se asculta.

(Pr. 644, ur., Civ. 435-440;
L. Timbr. 20, 9"; Fr. 890).
www.dacoromanica.ro
PROCEDLTRA CIVILA (Art. 644-651)
Prevedintele va co-
609
TITLUL VIII.
munica petitiunea vi tate

actele procuroruluI, vi va
pespre cesinnea bu-
nurilor
numi un judecator spre

a face raport pentru o
hotarith. El va cere pa-
fi
competing conform art.
CodiceluI civil vor fi tinutI
rerea consiliulul de familie i opiniunea medicilor

442 din codicele civil. (Pr.
643,645, ur.; Civ. 440, ur.;
Fr. 891, 892).
Copie dupe petiti-
une, dupa parerea consiliuluI de familie i aceea
a medicilor, se va da in
cunoscinta pIrituluI mal
648. Debitorii carT vor
In positlune de a reacordata de art. 1126 al

clama cesiunea judeciark
a depune la grefa tribunalulul unde acsta cerero
va fi facuta, bilantul lor,

registrele lor, daca ati,
titlurile lor active. (Pr.

649, ur. ; Civ. 1122, ur.; Fr.
898).
649. Cererea debitoruluI
inainte de a se procede
la interogatorul st. (Pr.
se va adresa la tribunalul
644, 646.; Civ. 442, ur.; Fr.
648, 650, ur.; Civ. 87; Fr.
893, 1).
446. Daca interogatorul i actele produse nu
sunt indestulatare, vi daca

faptele se pot justifica prin
domiciliuluI BOA. (Pr. 58,

899).
650. Acstil cerere va

fi comunicata ministeruluI public. Ea nu va sus-
martog tribunalul va or-
penda efectul niel unel

urmarig afara numai da-
tori, in forma ordinara.

Martoril se vor asculta
se suspende acstil exe-
dona vi ascultarea de mar-
sat In presenta plritulul
sail afara din presenta sa,

dup5, ImprejurarT; In acest
din urma cas, consiliul pirItului 11 va putea representa. (Pr. 645, 647; Civ.
442 ur.; Fr. 893, 2, 3).
647. Se vor urma tate
cele-lalte regull prescrise

In codicele civile la capitolul Despre interdictiune". (Pr. 643, ur.; Civ. 435457).
ca judecatoril chemnd vi
pe parg vor ordona ca s5,
cutiune, provisorit. (Pr.
648, ur., 651, ur.; Fr. 900).
651. Debitorul admis

la beneficiul de cesiune
va fi dator srt declare In
persnt, chemandu-se oreditoriT, In audientt publica
a tribunaluluT, ca voesce
a ceda bunurile sale.
Tribunalul va Incheia
proces-verbal dupra, acsta
declarare. (Fr. 901).

Daca debitorul va fi in-
www.dacoromanica.ro
610
chis, el va fi adus Maintea judectiteI, spre a face

acestd declaratiune. (Pr.
648, ur., 652, ur.; Civ. 1127;
Fr. 902).
Hottrirea care va
admite cesiunea bunurilor d putere creditorilor
a vinde bunurile mobile
sad imobile ale debitorulul, qi se va procede la aIn formele
cst
prescrise pentru moteni-
torl sub-beneficit de in-
ventar. (Pr. 648, ur., 653;

Civ. 1126.; Fr. 904).
Nu pot fi admiO la
beneficifi de cesiune, stelionariT, * bancrutiI frau-
rea de pecetl dup5, mdrtea une) persne, aceste

pecetl se vor pune de c5,-
tre unul din judeatoril
ribunaluluI de judet. Preedintele tribunalului va

putea Ins& delega acstit
misiune judec5,toruluI de
plast local. (Civ. 391, 681,
723, 730, 731, 916-919.; Co.
704, 705, ur.; P. 198, ur.;

Fr. 907).
Peceta ce se va
pune va fi aceea a tribunaluluI sat a judecttoriel

de plast. (Pr. 654. ; Fr. 908).
nate pentru furt sat In-
636. Punerea pecetilor

pte fi cerutd:
De top aceI earl pretind drepturl In succesiune sau In comunitate ;
ministratoril sat deposi-
ad un titlu executor asupra bunurilor ce trebuesc
duloI, persnele condamelaciune ( escrocherie )

nicI comptabiliI, tutorii, adtaril. (Pr. 648, ur.; Civ. 390,
1125; Co. 695, ur.; P. 306,

332, ur.; Fr. 905).
TITLUL IX.
Procedan i relative la
desehiderea nnel
succesinni
Sectiunea I. Despre punerect
pece(ilor dupet subrte.
In,,-:ttite casurile
cind legea ordond puneStelionat so numesce

1. Fapta de a vinde saAipoteca
un imobtl etiind ci nu este al OA.
2Fapta de a ipoteca un ne-
miqator al BM presentAndn'l ea
De totI creditoril carI
puse sub pecetI.
In cas de absent5, a
a mWenitorilor orl a unuia din el, de persnele
carI edeati In casa cu de-
functul, de rudele sat a-
miciI luI. (Pr. 654, 657, ur.;

Civ. 730, 731; Co. 704, 705,
743-754; Fr. 909).

657. Pecetile se vor pu-
tea pune chiar de oficit,

dup5, declaratiunea procuroruluI orI primaruluI
Banta., in contra adev6rului, prin
declarare expresk ca liber, sari

ea numal in parte supus la alte
ipotece Ban privilegie. Art 18 din
legea constrAngerel corporal.
www.dacoromanica.ro
611
local catre tribunal, cand

e vorba de minorI ce nu
aa Inca tutor, orI de mo-
perstinel ce a cerut pune-
defunctul a fost depositar

public, spre a se pecetlui
In alta parte;
tenirI vacante, saa and
lucrurile publice depuse

la dinsul. (Fr. 911).
In comunele rurale, pen-
tru casurile prevdute de

acest articol, primarul comuneI va putea Inchide
i pecetlui lucrurile defunc-
tulul, mal lnainte chiar

de a veni ordinea tribu-
naluluI i de a sosi jude-
catorul ce are 0, puna

pecetile sale, vestind ins&
Indat pe tribunal despre

acsta. (Pr. 654, ur., 658,
ur.; Civ. 395, 730 ; L. Timbr.
18, 11).
Daca pecetile nu
vor fi puse Inaintea In-
groparel, judecritorul va
constata printeun proces-
verbal minutul cand a fost

chemat s le puna, i causele curl a Intardiat pu-
nerea peceplor. (Pr. 659,

ur.; Fr. 913).
Judecatorul insarcinat cu punerea pecetilor
va Incheia la fata locului
un proces-verbal care va
cuprinde:
ora;
Anul, luna, (liva
Motivul punerI pece.

tilor;
Numele, pronume-
rea pecetilor, saa domiciliul ales de dinsa In acea comuna, daca locuesce
Daca nimeni n'a facut asemenea cererI, procesul-verbal va spune ea,

pecetile sunt puse de ofidupa declararea pro-
curoruluI orl a primarulul;
Aratarile
isele
pers6nelor, earl ati fost

fat& la punerea pecetilor;
Aratarea locurilor,
biurourilor, llilor, dulapurilor pe earl s'ati pus pecetile ;
0 descriere pe scurt
a obiectelor earl nu sunt
puse sub pecetl. (Pr. 654,
un., 657, ur., 660, ur.; L.
Timbr. 18, 12 ; Fr. 914, 1, 8)
Judecatorul, dupa
trebuintit, va putea aeza
0 un custode pentru paza
lucrurilor de sub pecep.(Pr.

418-420, 659; Fr. 914, 10).
T6te cheile de la
rape, dulapurile i locurile Inchise cu pecetI, se
vor lua de judeca.torul care
a pus pecetile, 0 se vor
depune la tribunal.
Mentiune despre luarea
acestor che) se va face in
procesul-verbal. (Pr. 659;
Fr. 915).
Daca la punerea
pecetilor se va gasi un
le, profesiunea, domiciliul testament saa alte hartil
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVILA. (Art. 6183-669)
612
pecetluite, judecraorul va
constata forma exterirk
pecetia i sub-scrierea de
va fi, va parafa plicul atkt el ckt i prtile presente, daca scin sad pot
subscrie, si va arta
si ora &Ind pachetul va
fi de dinsul presentat presedinteluI tribunalulul judetn. Tte acestea se vor
mentiona In procesul luT
verbal care va fi subscris
de pfirtI, saA se va face

mentiune de refusul orI
neputinta de a subscrie.
(Pr. 659, ur., 664, ur.; Civ.

859, 864, 892. Fr, 916).
Objectsle mobile,
ivesce alt obstacol prin
care se Impiedea punerea

pecetilor, judecittorul le va
deschide, ajutindu-se, la
trebuintk i cu agentiI administratiunel locale. (Pr.
412, ur., 654, ur.; Fr. 921).
Seetiunea ILDespre oposiliuni

la ponerea pecatilor
Opositiunile la pu-
nerea pecetilor pot fi fkcute saA prin o declare,tiune in procesul-verbal,

sa0 prin o petitiune datA
presedintelui tribunaluluI
care a ordonat pecetluirea.
(Pr. 654, 659, 667; Civ. 732;
call nu se pot pune sub

peceti, se vor Incredinta
L. Timbr. 20, 7*; Fr. 926).

Judecittoria, apre-
va pltiti, i lucrurile se
vor intretine cu cheltuiala
va suspenda operatiunea
unul custode; custodele se
tuind, va judeca de urgen, si va mentine stiti
mostenirel. (Pr. 418 - 420,
punerel pecetilor. (Pr. 666).
659, 660).
and testamentul
Seetittnea III.Despre ridicarea

pece(ilor ql inventariti
dup, ce va cherna pe per-
putea fi ridicate $i inven-
interesate la pune-
(pie (WO ingropare, de

vor fi puse inainte, i treT
dup, punere, de vor
se va fi depus la tribunal,
presedintele tribunalului,
snele ce et figurat ca
rea pecetilor,fiva deschide,
va constata starea sa materialk i '1 va conserva

in tribunal, constatiind
tte acestea printr'un proces-verbal. ( Pr. 662; L.
Timbr. 20, 16'; Fr. 918).
Daca la punerea
pecetilor portile i usile

se afift Inchise,
saA
se
Pecetile nu vor
tariul %tut, de eat treT
fi puse, de la lngropare,
afar& numal de casurl ur-
gente. (Pr. 654, ur., 658,
669, ur.; L. Timbr. 18. 11';

Fr. 928).
Dad, mostenitoriT
saA citti-va din el, stint
minor' neemaneipatI, nu
www.dacoromanica.ro
se vor ridica pecetiile mal
Inainte d'a li se numi tu-
tor, sad de a fi emanci-
patl. (Pr. 667; Civ. 335,

394, 421, ur.; Fr. 929).
TotI acel carl sunt
In drept de a core punerea pecetilor pot cere ridicarea lor, afar& numaI
de aceia earl ad cerut pu-
613
cetilor. (Pr. 654, ur., 666,

672, ur.; Civ. 393, 681; L.
Timbr. 18, 11).
672. Acest proces-verbal va coprinde; 1. data;

numele, profesiunea, lo-
cuinta celor ce ad cerut
ridicarea pecetilor, dad,.
a fost asemenea cerere;

ordinul tribunalulul pen-
nerea pecetilor In virtutea

art. 656, 3. (Pr. 656., 10,
2, 657; Co. 750; Fr. 930).
Ridicarea pecetilor
tru ridicarea pecetilor; 4.

numele, pronumele, profesia pers6nelor chemate
ardini a tribunalului.
Tot de o datrt tribuna-
tarea stAreI In carI s'ad
O. asiste la ridicarea pecetilor, pe sotul ce va fi

In vitrt, pe mostenitoriT
cunoscutI saa presupusI,
pe executorul testamentar, de va fi, pe legataril
cit se va face 0 inven-
se va face In urma unei
lul va anunta pentru ca
ce se vor cundsce, pe per-
snele ce BA fttcut opositiune la punerea pecetilor, safi pe ministerul public, (lac& mostenirea e
vacant6,.
To:Ste aceste persone se
pot presenta in0-1e sad

prin mandatarl.
In liva Insemnatit, se
va procede la ridicarea pecetilor fat& cupartile che-
mate sad In lipsa lor. Se

va forma un proces-verval despre* ridicarea pe*) Din gres616 de tipar s'a pus.
In editiunea oficialit, vorba dupd
In loe de despre. (Boerescu).
carI ad asistat; 5. 4ise1e
observdrile lor; 6. ard-
grisit pecetile. (Pr. 659,

671, 673, ur.; P. 198, ur.;
Fr. 936).
673. Pecetile vor fi ri-
dicate una dup6. alta pe
tariul. (Pr. 668, ur., 672,
674, ur.; Co. 750.; Fr. 937).
674. Inventariul se va
face fat& cu persnele ce

asistii. la sc6terea pecetilor. (Pr. 671, 673, 675, ur.;
Co. 751.; Fr. 942).
675. Acest inventarid
va fi o descriere fidel& a
tutulor obiectelor aflate,
sub pecetl.
El va coprinde pe larg
cele mentionate In procesul-verbal, de ridicarea
pecetilor, descrierea cu aminuntul a obiectelor aflate, arfitarea calittttei
a cantitatei lor, pe cat se
va putea. (Pr. 672, ur., 676;

Co. 751; Fr. 943).
www.dacoromanica.ro
614
PROCEDURA. CIVILA (Art. 676-682)
T6te pretentiunile
ate se vor ivi In timpul
formhreI inventariulul se
vor trece In procesul-ver-
bal, spre a se apretui

judeca de tribunal. (Pr.
674. ur.; Fr. 939, 8).
Sectiunea IV. Despre tinqarea

mobilelor unei mofteniri.
Child vinslarea mo-
bilelor unei moatenirl se
va face In virtutea art.
736, 10, din C. civ., acst

vInOare se va executa, con-
form regulelor prescrise,
pentru vinilarea snail a

mobilelor prin art. 437,
438, 439, 440, 443, 444, 445.
(Pr. 678, ur.; Civ. 396, 707,
716, 916; L. Timbr. 33, 3";

Fr. 945).
Partea interesath
se va adresa la preaedintole tribunaluluI local, aleghnd ai un domicilid in
acel loe, (lac& locuesce in
alt parte. (Pr. 677, 679,

ur.; Fr. 946).
Se va procede la
facerea inventariuluT obiectelor de vindut, dup
ce se va cherna atilt cel
ce a fficut cererea e.t i

aite pers6ne interesate
cunoscute. (Pr. 670, 680;
Fr. 947).
Vinlarea publich
se va face la locul Insemnat de tribunal, conform
art. 430. * (Pr. 432, 677,

ur., Rg. Port. 78; Fr. 949)
Sectinnea V. Despre oindarea
bunurilor imobile ale nanorilor.
Vinlarea imobilelor minorilor nu va putea
fi ordonath de cat duph

un avis al rudelor
tor de natura bunurilor
ai de val6rea lor aproximativh.
Acest avis nu va fi necesar dac bunurile vor
fi tot de o data ai ale ma-
jorilor,
i dach vh-Klarea
este cerutil, de dfnail. Se

va urma atunci conform
cu regulile din sectiunea
urmAthre. (Pr. 682, ur.; 691,
ur. ; Civ. 355, ur., 401-404,
409, 717, 728,736 ; L. Timbr.
23, 2. ; Fr. 953).
Mud tribunalul va
inthri acest avis, va declara tot In hothrlrea sa,

ch, vinderea se va face In
finta tutoruluT, Inaintea
tribunaluluT ; sat dac vin-
derea nu se OW face Ina-
intea tribunaluluT, el va
orIndui pe un judechtor
Bah pe sub-prefectul respectiv cu judechtorul de
plash, spre a o sivIrai la
fata loculuI conform art.
403 din codicele civile.
(Pr. 681, 683, ur.; Fr. 954).
*) Din gresld s'a citat art. 430,

cficl art. 432 trebue a se cita. (Boerescu).
www.dacoromanica.ro
Ineheierea care va
ordona vinderea va Insemna I pretul cu care

are a se inoepe vi condi-
tiunile el (Pr. 682, 684,
ur.; Civ. 401; Fr. 955, 1).
Asti pretuire va
fi regulatti, sati dupit avisul rudelor, sea dup
615
lnI vi se va da copie dupli,

dInsul /a eel` ce o vor ere.
(Pr. 218, nr.; 684, 686, ur.;
(iv. 734;1. Timbr. 18 20;
21, 18'; Fr. 956).
686. Se va forma apoi
un act de publicatiune, care
va coprinde:
Arlitarea hotftrirel care
titlurile proprietatei,
duplicontractele autentice
sae isciilite au datit
antoriszi vinlarea;
Nnmele, pronnmele
minoruluI i al tutornini
dup rolnl contributinnel

fonciare.
Arkarea imobilelor
ce se vind, vi un estract
lul va putea, dupii Impre-
coprinse mai pe larg in
vi de nu snnt contracte,
Cu thte astea, tribune-
juari, s procdrt la estimares total sail partial/
a imobilelor.
Estimareaacsta se face
dupik importanta l natura
bunurilor, prin unul sati

trei experti, numiti de tri-
bunal, spre acest sfirvit.
(Pr. 213, 683, 685 ur.; Civ.

401, 1171, 1186, 1182.; Fr.
955, 2, 3, 4).
Dec& estimarea a
fost ordonatii, espertul sat
espertii dupli ce vor jura,

sail inaintea prevedintelui
tribunaluldi sati inaintea
judeclitorulni numit de
dInsul, vor face raportul
lor, care va arlita in scurt
basele estimfirel,fiiriL de a
intra In aminunte de descriere a bnnurilor de yin-
Ore.
Acest raport se va depune la grefa tribunalu-
din conditiunile vinVtrel,

hotitrirea vin4lirel;
Pretul cu care are M
se incp licitatiunea;
locul vi ora (sand
are aft se facii vinOarea.
(Pr. 683, ur.; 687, ur.; Civ.

403; Fr. 958).
687. Acest act se va afige, In timp de 30 Ole
cel putin, atilt la uva tri-
bunalului, san la locul unde
are sil se fads vhularea,
cat vi la nva primirieT uncle

se all& ave4at imobilnl. Tot
de o datii, un estraet se
va publica intenn junta
al localiatel saii In lips&
In nnul din ale localititel
vecine. (Pr. 507, 508, 686,

688; Fr. 959).
688. Dec& In Okla Insemnati pentru adjudecatinne, nu ese un pret nict

mlicar egal en pretul Insemnat de tribunal vi pu-
www.dacoromanica.ro
HAMANC4I0. GAO General.
19
616
PROGEDURA CIVIL& (Art. 689-898)
blicat, tribunalul va putea,
dupi Imprejuritif, sat si

aprobe pretul esit, sat si
1825. L, Timbr. 21, 13 Fr.

966).
698. Numirea de tutori
amine vIndarea pentru alt

termen, care se va publica
tot ou modul previq.ut In
articolul preoedent. (Pr.
687, 689,
Fr. 963).
ur.'deolarate coSunt
pentrn minor; car; lute
ticolele 537, 538, 542, 643,

544,
545, 546, 551, 552,
1' 557. (Fr. 964. 1).
553, 556,
Asnpra raportulul
judeciitorulul numit pen-
mune acestul Win* ar-
In cele opt (In()

car; vor urma dupi adIndecatiune, orl-cine va
putea si supraliciteze cu
o a qecea parte mal mult
peste pretul esit conformindu-se si Cu cele co-
prinse la art. 548, 549. (Pr.

550, 688, ur.; Fr. 965, 1).
Sectianea VI.Despre impctrtiri
fi lioitaliunt.
Implirtirea de suc-
cesiunI Intro mal multe

persine se va face prin
tribunal, dads, ele nu o pot
Impirtli au interese contraril, se va face de We

tribunal, dupil, avisul con-
siliulul de famile. (Pr. 638,

691. Civ. 99, 356, ur. 409,
747. Fr. 968).
tru operatiunile impfirtklel

conform art. 733 din codicele civil, tribunalul va hotttri a se face implirtla
naturi vide va fi trebuintA
va hotarl vinderea unora

sail mal multor imobile.
Acstrt vindere se va face
prin licitaliune, sat Ina-
intea judeatoralul, sett
Inaintea tribunalulul uncle

se OM ae4at imobilul, en
expertigt, dup5. bnprejuAO. (Pr. 691, 694; Civ.
743, 1388; Fr. 970).

Dacfi, tribunalul va
hotirt a se face expertizi.,
el va putea numi unlit sad
pirteY celel mal diliginte.

(Pr. 691, 693, ur.; Civ. 95,
treT expert; carl, dupa ce

vor jura, vor face la fata
looului raportul lor dupi
basele estimitreI, fin & si.
intre In aminunte de descriere a obiectelor de Implirtit. (Pr. 212, ur., 694,
696, ur.; Civ. 734, ur.; L.
Timbr 18, 20, 21, 18'; Fr
409,728, 785, 1388, ur.,1530,
871, 1 3).
face prin buni Intelegere.

(Pr. 63, 692, ur. Civ. 728750; L. Timbr. 33, 2, 31.
In casurile previ4ute de art. 733, 747, din
Codicele civil, Impirtirea
se va face dupi cererea
Citesee actestei sec(iuni. (Boresew.
VIndarea obiectelor se va face conform en
www.dacoromanica.ro
PROCEDIJRA CIVILA (Art. (397-703)
cel ce s'a is pentrn yin-
4area bunurilor imobile ale
minorilor. (Pr. 683 690,
695, 697, ur.; Civ. 748; Fr.
817
aprobat de tribunal, lotn-
rile sad pirtieele vor fi

trase la sort, fat& en pirlnaintea tribunalulul
697. Daci In 4iva insem-
sat a nnul judeeitor-comisar numit de tribunal.
pretul esit nu va fi egal
Civ. 737, ur., 743, ur.; Fr.
972).
nati pentrn adjudecatiune

Cu pretail pus de tribunal,
se va proceda dupi cum
s'a lis in art. 688. (Pr.

696, 698; Fr. 973, 5).
In cele opt 4ile
(MO adjudecatiune oricine va putea sit supralieiteze en o a sleoea parte

mal mult peste pretul adjudecatiunel, conform cu
cele 4ise la art. 690. (Pr.
546, ur. 696, ur.; Fr. 973,6).
Cind situatiunea
imobilulul va cere mal
multe expertise deosebite
si se va constata cd fiecare imobil nu se p6te
vinderea prin lici-
tatiune nu se mal face,
clack din aproprierea raporturilor resulti cd totalitatea imobilelor pte ase Imparti In natari. (Pr.
691, 700, ur.; Civ. 741, 742,
744; Fr. 974.).

Daci cererea este,
ca imobilul Rat imobilele
si se Impart& In mal multe
pirtl, In naturi expertii

dupi ce vor face estima.
rea, vor Insemna cum tre-
bue si se compuni fiecare lot sau parte a se da.

Raportul expertilor fiind
(Pr. 212 ur., 691, 699, 701;
975).
In cele-lalte casue se va -arma conform
en art. 737 pin& la art.

760 din Codicele
(Pr. 700).
civil.
SeqiuneaVII.Despre beneficiad
de inventarifs.
Daei mostenitorul
beneficiar voesce, Inainte
de a se declara mostenitor,
ca conform eu codicele ci-
si se antoriseze a
vinde miscitre ale mostenirel el va presenta spre
vil,
aeest sfirsit, o petitiune

la presedinte tribunaluluI loculuI unde s'a deschis mostenirea.
Vinderea se va face Ina-
intea until agent judeciitoreso conform art. 432,

437, 438, 439, 440,442, 443,
444 si 445. (Pr. 677, 703,

ur. ; Civ. 95, 405, 704, ur.,
713, ur., 716; Fr. 986).
Daci cererea este
de a se vinde imobile de
ale snecesiuneI, mostenitorul beneficiar va presenta preRedinteluI tribunaluluI loeulul undo e deschisft succesinnea, o peti-
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVIL!' (Art, 704-711)
thine In care se era% necisitatea acestel vImptrl

imobilele de vIndut.
Preaedintele tribunalulul va comunica cererea
ministeruluI public i va
hotirl de trebue a se face
vin4area, ail de trebue sari
nu a se face apretuirea
de expertl. (Pr. 702, 704,

ur.; Civ. 95, 704, 717; Fr.
987).
Se va procede la
vindere dupl.
tile prescrise pentru vin-
derea imobilelor until minor. (Pr. 681-690, 702, ur.;

705, ur.; Pr 988, 1).
Moatenitorul beneficiar se va socoti moate-
nitor pur i simpla, deal

a vindut imobile fiirit a se
conforma regulelor presarise mal sus. (Pr. 702, ur.;
Civ. 689, 711, ur., 717; Fr.
988, 3).
Actiunile ce moa-
tenitorul beneficiar are a

intenta In contra moatenirel le va intenta in contra celor-lalt1 moatenitorI
dad" aunt; In casul con-
trariu el le va intenta
In contra unuI curator ce

se va numi dupe formele
cum se numesc curatoril la moatenirile vacante
(Civ. 713, 725, 3882, 1883;
Fr. 996).
707.Motenitoru1 bene-
ficiar va fi obligat a da
socotlit despre adminis-
trarea sa, ai va fi respon-
sabil de actele gestiuna

sale. (Civ. 713, 714, ur.; Fr.
995).
TITLUL X.
Despre conventimaile ma-
trimonial
Tte oonventiunile
matrimoniale, sail contraetele de ciisittorie i foile
dotale, se vor trece din

cuvint In cuvint Inteun
registru special ce se va
tine la grefa fie-cftrul tribunal de judet, (Pr, 709,

ur.; Civ. 1228, ur.).
Contraotul de ciistttorie, se va subscri atftt
de blirbat cftt ai de femee,
precum ai de pftrintiI lor,
ai de cel ce constitue dota,
dad" dota existft. (Pr. 708,
710, ur. ; C iv. 1223, ur., 1228,
ur., 1235, ur.; L. Timbr.

20, 8).
Mal 'nainte de celebrarea cstoriel, ambiT

sotl, Impreunil. cu ceI ce
ail constituit dota, se vor
presenta, In persnft- sett
prin procuratorI special'

inaintea tribunalulul. domiciliuluI birbatulul cu
petitiune subscrisit de din-
spre a core transerip-
tiunea contractulul In registrul tribunalulul. (Pr..

709, 711, ur.; Civ. 1228, ur.;
Co. 19 2).
Pr eqedintele v a opri
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CIVILA (Art. 712- 719)
originalul contractulul, eft

(lac& dota constd. numai
In miqctitre, el va da ordin grefierulul ca, In termen de trel 4ile de la primirea petitiuneT, sii filch
transcriptiunea. (Pr. 710,
712, ur.).
619
contractuluT de clisfitorie,
si In registrul transcripti-
unel. (Pr. 710, ur., 715, ur.).
Luarea InapoI a
contractulul legalizat se
va face de bilrbat, In presenta Inzestrlitoralul, de
va fi, care amindoT vor
imobile, se va face cercetare prin tribunalul loculul untie ele sunt aeclate,
despre posesiunea fuzestriitoruluT, i ipotecile sati
alte drepturl reale ce pot
fi tame asupra lor.
Mentiune despre acstil,
subscri In registrul de primire (Pr.711;Civ.1237,ur.).

Schimblirile ce s'ar
face la conventiunile matrimoniale, mal Inainte de
celebrarea cfisd.toriel, sunt
supuse la aceleasT formaMat; ca h conventiunile
matrimoniale.
procesul-verbal Inscris pe
cute In josul contractuluT

de cfistitorie, conform art.
gistrulul de transcriptiune.
1230 din codicele civil. (Pr.

708, ur.; Civ. 1229, 1236).
712. Dacti dota coprinde
cercetare se va face In
marginea orl In josul re(Pr. 711, 713, ur.; Civ. 1235,
ur., 1240).
71$. Dacti din t6te aceste cercearl va resulta

Inttlx4iere, i cfistitoria va
trebui sil fie celebrath Inpreedintele tribunaluluI va da blirbatuluT

un extract legalizat, dupd
contractul an de cdslito-
rie, care va servi de doyacht pentru aelarea definitivd, a conventiunilor

matrimonial e ( Pr. 711, ur.,
714, ur.; Civ. 61, 62).

714. Procesul-verbal dupA
transcripti-
unel se va trece In josul

* Art. 718 qi 719 ail foot abrogate prin art. 66 al legel judectitoriilor de pace din 1 hum 1896.
Ele vor trebui a fi tre-
Mud dota se res-
titue In casurile prev&lute

civil, restituirea se va trece In registrul transcriptiunel pe marginea foie!
uncle este trecut contractul de cfisatorie, dupti cererea parte! interesate.
(Pr. 715; Civ. 1272, ur.; Co.
19, 20).
718, 719.* Judechtoril

de ocol ad competinta sil
autentifice foile dotale 'Anti la valrea de 3000 lel
inclusiv.
Chiar and Ma. dotal&
Am dat aci art, 66 Oc.; iar vechile

texte la fmele acestul codice.
www.dacoromanica.ro
620
contine imobile salt obieo-
TITLIM XI.
ban; partite sunt punts
Deepre traneerlptionea
noteler de etrfimutarea
proprietiitei ei despre inseriptinues
privilegillor ei
ipetocelor
721. Se vor tine la fiecare tribunal de judet un
te mobile altele de cat
a face pretuirea acestora

In Insust :taut dotal.
Acsta pretuire obligatorte Insa nu operza vinlarea mobilelor afar& numaI ciao& In fta dotal& nu
se ()Ice expres contrariut.

Cand constitutiunea de
dot& coprinde imobile par-
tite aunt obligate a de-
pune si o copie dupit actul dotal. Acstit copie va

fi expediata de judecato-
rul de ocol Indati dupi
autentificarea f6iel dotale

catre grefierul tribunalutut uncle este situat imo-
bilul, spre a transcrie aasta mutatiune a proprietatel Inregistrul de transcriptiunt

Judecatorul de ocol si
grefierul tribunaluluI sunt
personal r6spun4torl, fiecare In ceea-ca '1 privesce
de nemplinirea obligatiunel ce li se impune.
Dispositiunile art. 718 si
719 din codul de procedura civil& se abroga.
720. Barbatul al anti
contract de casatorie este

format In stritinatate, va
fi dator, treI lunl dupti Intrcerea sa In tara, sa tranaerie acest contract In registru tribunalulul domiciliuluI sti. (Pr, 741; Civ.
1228; Co. 19, 20)
registra de transcriptiu-
nea actelor de mutatiunea

sa0 stramutarea proprietittilor, Qi un alt registru
de inscriptiunea privilegiilor si ipotecilor. (Pr. 722,
ur., 725, ur.; Civ. 1780, ur.;
1801, 1821).
722.Se va transcrie In re -
gistru de transcriptiune

ase4at imobilul: (Trans.
fr. 1).
Tte actele de Instr6inare a proprietatilor imobile, sat a drepturilor reale
ce se pot ipoteca; (Trans.
fr. 1. 1).
T6te actele prin cart
se renunta la aceste drepturI; (Trans. fr. 1, 2).
Tte actele prin cart

se constitue o antichresa
o servitnte, un drept de
usufruct, de us satt de abitatiune. (Civ. 517, ur., 565,
nr., 1698, 1801,1823, Trans.
fr. 2, 1).
'Me actele prin cart
se renuntit la aceste drepturI. (Pr. 721, 723, ur. 726.

Trans. fr. 2, 2).
723. Pana la transcrip-
www.dacoromanica.ro
tiune, drepturile resultind
din actele mentionate la

art, precedent nu se pot
opune color de al treilea,
earl at drepturI asupra imobilulul. (Pr. 722, 724;
Civ. 1295, 1802; Trans. fr.
3, 1).
Contractele de arende, sail Inchirirere, pe

un timp mal lung de cat
anI, nu se pot opune ce-
lor de al treilea, de treI

atuncI And ele se tree
prin extract In registrul
de transcriptiune. (Pr. 723.

Civ. 1394. Trans. fr. 3, 20).
Inscriptiunea pririsi ipotecilor se

va face In registrul tribuvilegiilor
naluluT unde se aft/ si-
tuat imobilul, conform regnIelor prevadute prin codicele civil. (Pr. 726, ur.;
Civ. 1780, ur., 1823).
Spre a se ordona
inscriptiunea actulul de
privilegia sati ipoteca, se
va face cercetare In registrul de inscriptiunI qi
transcriptiunT de un judoclitor-comisar asistat de
grefier, spre a se vedea

dad" exist& diferite alto
sarcinT sati drepturl asupra aceluI imobil.
Se va presenta tot de
odata i titlurile, ciao& exista, despre proprietatea

obiectuluI supus la privilegiti saa ipoteca.
Mentiune despre aceste
at
cercetarl i aceste titlurT,

sad despre constatarea linifAiteI posesiunl, se va
face In actul de inscriptiunea ipoteceT ma privilegiuluT. (Pr. 712, 725, 727,
ur.; Civ. 1780 ur.).
Pe actul original,
pe lfingli certificares dateT i numrulul de ordi-
ne, ceruta de art. 1782 din

codicele civil, se va tran-
srie i actul de inscripti-
une, aa cum s'a trecut

In registrul de inscripti-
une. (Pr. 726, ur., 728; Civ.

1780, ur.).
Acelea0 formalitap de inscriptiune se vor

urma cand In virtutea art.
1814 din codicele civil, o
ipoteca se va muta de pe
un imobile pe altul.
Mentiunea despre sodstrt mutare se va face pe
marginea primirel inscriptiunel. (Pr. 725 .ur.).
CARTEA VI!.
TITLIIL L
DIspositinni generale
I. Despre termene.
Termenele (sord-
cele) coprinse In proceduel, se Inteleg pe 4ile libere, &Tic& nu se socote-
see niel qina de and s'a
Inceput, niel (liva and se

Implinesce termenul. (Pr.
730, ur.; Gen. 737),
www.dacoromanica.ro
622
Termenil Insemnap Cu mulle sat 86130mantle se Implinesc In dina
luneI sail a slpt6manel corespund6t6re cn iva minetnItil de plecare.

Termennl care, plecand
a face inventar al a delibera. (Pr. 321, 733; Civ.

706; Gen. 743).
2. Despre
de la 29, 30 sail 31 ale

lunel se tmplinesce Mee
lunh care nn are acea di
735. Se va declara nui,

sub conditinnile prescrise
la vale, oil-ce act de pro-
coti Impirnit In 4ina cea
a cestel I egi ;
corespund6t6re, se va sodin urnal a lunel. (Pr. 729,

731; Co. 307; Gen. 738).
OrI-ce termen care
se va Implini Inteo Du-
cedura flout en caloarea
Daca actnl este flout
de un magistrat sati floor judecatorese necom-
minecii, di de vacan t& sat
petinte.
Dacii calcarea forme-
Ore. (Pr. 730, 732, nr. ; Vac.
o invOca, o vltlimare, pa
care nu o pote repara de
cat an-aland actnl.
Droll, nulitatea actului
formal pronuntati
aft& di de slrbatre legal,

se va prelungi pentrn cea
d'intaiti di de Worn urma1; Gen. 739).
Termenil regnlag
de leginitor nu se pot scnr-
ta niel prelungi de judecatorl, de cat In casurile
eand legea le da acsta

facultate. (Pr.733, Ur.; Gen.
741).
Expirare nnul termen acordat de lege pentru exercitinl unul drept,

atrage cu sine caderea dre-
ptulul. (Pr. 320, 732 734;
Gen. 742).
Cu tte acestea termennl se va suspenda prin
mrtea partel.
El nu'I va Incepe cursub In contra moOenitorilor s6T, de cat de la expirarea termenuluT pentrn
lor a causat parteT care
de lege. (Pr. 736, ur.; Geri.

745).
736. Nulitatea se va pronunta numaT drip& cererea

pa rteI In fav6rea careia le-
gea a admis-o, sat care va

avea un interes a o opune.
Ministerul public va putea de la sine invoca o nulitate, In tte casurile cand
este obligat de lege a Ina
conclusinnT, precum al In
materil de ordine publiel...
(Pr. 80, 735, 737 ; Gen. 746).
737. 0 procedura nu se
va anulado cat de la actul
care a dat naseere la acea
nulitate. (Pr. 735, nr.; Gen.

748).
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CINTILA. (Art. 788-746)
TITLUL II
Dispos1ttan8 traneitorn
Acest cod ice de pro-
ceder se va aplica de o
data en pnnerea in lucrare
a codicelul civil. (Civ. 1913).
Procesele cae la
promulgarea acestel legI,
se vor afla judecinde-se

In drit, la tribunalele
curtile de peste Milcov, sal

la Curtea de Casatiune, du-
legea din 1847, se vor

relncepe la tribunalele de
judete competintl, pentrn
a se judeca din nou dula&
acest codice.
T6te legfle, decretele, regulamentele, instructinnile ser' deslegaril
ministerial e, relative la
procedura, snnt i rhmitn
desfiintate de la aplicarea
acestel leg; afar& de dispositinnile de proceder&

coprinse In codieele comercial.
Dispositiunile legel
CurteI de Casatiune, contraril dispositiunilor acestul codice, ~MI abrogate.
'rae procesele
actele judecatoresel, cate
se vor afla pendinte la enrtl
tribunale, in momental
apliciirelacestellegl, se vor
regula i judeca dupe for-
mete prescrise de &astil

proceda rit.
Procesele pendinte
la consistoril sall la mitropolie orI episcopil in mo-
528
mentul punerel in lucrare a acestel codice i codicelnl civil, vor trece, cele
de la consistoril la tribuna-
lele de Intala instanth,

cele de la mitropolie sati
episeopil la eurtile apela-
tive respective.
Publicatineile facute pentrn vIndarea sita&
a imobilelor, conform leginirilor vechi, nu se vor
mal Innoi, ci adjudecatiunea numaI la termennl

publicat, se va urma conf orm acestel proceder'. (Pr.
536).
Regulele privitre
la facerea i executarea
bottirniciilor se vor determina printr'un regulament

de administratiune publiert: pan& atufo! vor ramanea In Muta, regulile speci al e asta.dI In vigore. (Re g.
Hot. din 6 Martie 1868).

Se vor regula, sub
forma regulamentelor de
a dministratiune publicg:
a) Formulare pentrn notele de proceder cele maI
usuale ;
b)Diferitele tarife de OO.tl si cheltuelljudecatorescI,
pentrn expertisb., martorl,

civil, de acte, eitatinnl, somatiunl,. executinnl silite,
urnarirl i licitatinn; trenseriptinnl de mutatinnI, in-
scriptinnl de ipoteee,
altele.(Reg.31Martie 1866.)
www.dacoromanica.ro
TI413Ltla bE
A PROCEDUREI CODULUI CIFIL*)
CARTEA I.
Abrogati prin lego& din 9 Mart 1879, ft Inloculti brin leges de la I tulle 1896, &-
supra indeeltoriiler
de pace.
petintA
Tlt. I1.Despre ce.

nia si citatiuni
Tit. III.Despre co-
municares faceta ministerulul pnblic .
Tit IV.Despre endiente si polilla loe

Tit. V. Despre in-
troductianea si instrucfinnea canselor
Tit. VI.Despre ex-
34 85
66 79
111
marea garantilor
Tit. VII.
Despre
sentinte
Tit. VIII.
Despro
desdannild si chal.
Tit. IX.Despre ho-
tiririle date in lipsA

si despre opositiunl
Tit. X.Despre pro-
112- 114.
116-187
188-141
118-158
cedurile preparatre
80 85
66 90
91-105
pun Inaintea apilare! fondulul .

.
106-115
tiunea cesnut datorl

a da strainiI .
.
108-107
Sect. ILDespre
mutrl saft excep*ion! decliniltre .
cansA, san despre ex-
tueli
eeptiunile ce se pro-
Sect. I.Despre can-
litAti
Sect. IV.Despre che.

ceptinnl dilatoril
CARTEA TI
Despre tribunalele de judet

41rticolui
Tit. 1.Despre com-
Ara:misa
Seci. 111.Despre
106-110
probat6re In ge-
neral
Sect. I.Despre verificarea scripturilor .

Se. 11.Despre cercetarea prin martorl
Secf. III.Despre expert!
.
.
Sect. W.Despre cercetArl in tata loada!
Sect. V.
Despre interogatorul pirtilor .
159-161
162-184
185-210
211-221
222-2R6
227-236
Sect. VI.Despre juramtntul judiciar deferit und part . 287-246
Tit. Xl.Despre in-
*) A se vedea .itsdeand alfabettop la Inceputul Procedurel civile

pag. 488.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Artioolul
terventiune
TU. XII. - Despre

suspensiunea,peremptiunea (Inchiderea)
si Inceperea judecit-
Ver
Tit. X111.- Deepre

regulare de comiciotintt
TU. XIV. - Despre
Despre executlunea s'IR&
258-261
262-265
trimiterea la un alt
Trib. pentru caos&
de t'adenia san afini-
tate . .
TU. XV.-Despre recusatiune
266-278
274-287
revisuireajudecittilor
Sect. I. - Casurilo in
carl se pite cere re.
visuirea . .
Sect. II. - Formele
termenil cererilor de
revisione
.
Tit. XVII.-Despre
actionea recursorie
civil& In contra ju.
.
decitoriilor
arbitrilor
Tit. 111.-Hothrirea
.
TU. 1V.-Despre mij
892-398
rilor
nel silite
.
.
Tit 11.-Despre e:ce-
326-388
839- 847
348332-360
eutianea *Jaita asupra bunurilor mobile

Sect. L-Buriurile mo-
361-367
arbitragialul .
368-370
TIC V.-Terrninarea
.
399 - 405
406-466
bile carl nu se pot

urmAri .
406-410
Sect. 11. - Despre urbunurilor
mobile ce se atIA In
posesiunea debitortt.
.
. 411-430
lul .
Sect. 111.-Despre vn-
Oree ea& licitatiu-
nea obiectelormobile
.
urmitrite
.
Sect. IV.-Despre distributiunea pretuMI

Sect. V.- Despre
mitrirea i poprirea
obiectelor mobile ale
debitorelul, carl sunt
In mAna calor de al
treilea
.
.
TU. ill. - Despre
481-449
440-451
455-466
executiunea silit& e-
stiva venitarilor i.
467-191
ridacint .
.
.
Se01, 11.1-Despre ur-
467-476
mobilelor
16 cele de a ataca hotArIroa arbitrilor
397 - -398
uni reuma exemitiu-
mArirea
Despr e arbitri
arbitrilor
881-391
298-804
805- 815
379-110
mirea cautiunel
Sect. 1V.-Pentra pri-
Sect. VI.-Contestati-
CARTEA W
structiune Inaintea
pote exercita oxeen.

tinrea silitA .
288-292
lit. 1.-Despre drep318-325

tul de apel
.
.
TU. 11.- Formele
Tit. 1. -Despre numires de arbitri .

TIC II.-Deepre in-
Clud se
Sect. 111.
Sect. V.-Executbanea
In contra mostenito-
Despre Cintile de Miel
e fectele apelult
Sect. 11.-Persnete
bunurile supuse exe-
288-304
CARTEA 111
TU. 1.-Disposititml
generale .
.
.
371-105
Sect. 1.-Titlurite cerote pentm asentare edil&
.
. 871-378
cutara suite
TU XVI. - Despre
Articolui
CARTEA V
217- 252
Sect. L - Urmitrirea
fructelor prinse de
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
627
Articolul
veniturilor
unul imobil . . .
Despre executarea silitft asupra imobilelor . .
inArirea
Tit. IV.
Sect. I.Imobilele carl

pot fi urmirite . .
Comandamentol prealabil .
Sect. II.
Sect. III. UrmArirea

imobiliarl. . . .
Despre eSect. IV.
fectele urmAnrel imobiliare
477-491
492-568
492-495
496-502
503-513
Articolul
dares silitft a mo-
bilelor si imobilelor
Despre procednri
Tit. 1.Despee oferte
de plat/. si consemnatiunl
Tit.II.Despre drepsupra rnobilelor, efectelor, ci fructelor

chiriasilor si despee
sequestrul asiguritor
514-516
517-522
TU. III. Dispositi-
623-524
Tit. IV.
Sect. VI. Concursul

mal multor urmitrirl
imobiliare
Sect. VII.Despre o-
positiunl i cererl in-
cidente la o urine.-
rire imobiliarl. . .
Sect. VIII Despre amanarea adjudecatiunel
. . .
.
.
Sect. IX.Licitatiunea
si adjudecatiunea
mobilolor urmftrite
Sect. X. Despre consemnarea
625-629
530-635
536-550
pretulul
adjudecatiunel53i yin-
darea obiectuluI adjudecat

.
. . .
551-557
Sect. XI. Despre extele de adjudecare
recursul in contra tor. 558-564
Sect. XII. Despre e- 565-568
fectele adjudecatiunel
565-568
Tit. V.Ordinea cre-
ditorilor si distribubilelor
Sect. I. Deschiderea
ordinal si infitisarea
ljtlurilor .
.
.
Sect II. Inchiderea
569
594
669-577
ordineI si plata ereantelor
678-588
gularea unor creante

speciale
589-593
Sect. III. Despre re-
Lit. VI.Despre pre-
610-620
unl relative la absentl
Despre
621-623
autorisarea femed
maritate de cAtre tribunal
Tt. V. Despre se-
624-627
paratiunea patrimo-
Miler dintre Wimp

ci femel
Tit. VI.
Despre
deliberlrile consilin-
lul de tamale
Tt. VII. Despre

interdictiune . . .
Tit. VIII. Despre
eesiunea bunurilor. .
Tt. IX. Proceduri
relative la deschide-
rea land succesiunI
Sect LDespre punerea pecetilor dupl

rrirte
Sect. II.Despre opositiunl la punerea

pecetilor
Sect. III.
thine/ pretulul imo-
604-609
tul proprietarilor a-
imobilelor urmArite
Sect. V.Conservarea
594-808
CARTEA VII
Despre
ridicarea pecetilor si
inventaril
Sect. IV.
628-637
638-642
643-647
648-653
654-707
654-665
666 667
668- 676
Despre
vindareamobilelorunel mostenirl . .
677-680
Sect. V.Despre vin-
dares bunurilor imobile ale minorilor .

Sect. VI.
Despre
Impl.rtirI si licitatiunl
www.dacoromanica.ro
681-690
691-701
TABLA DE MATERII
828
Sect. VII.
Deepre
beneticiul de inventaritt
Tit. X. Despre con-
702-707
niale
Despre
transcriptiunea actelor de strAmutarea
proprietAtel, si despro inecriptiunea pri-
721-728
CARTEA VII
ventiunile matrimo-
Tit. XI.
viiegiilor FA ipotecilor
708-720
lit. I.
Dispositi-
nnl generale
1., Dupre termenI

20.Despre nulittitt
729-797
729-784
735 737
nut transitoril
738-746
Tit. II.
Dispositt-
www.dacoromanica.ro
IND EX ALFABETIC
LA
CODUL COMERCIAL*
A
Articolul
Abandon
644 654
Abandon, sub conditiune
651
Abandon, facerea lul

Abandon, in cas de naufragitl
Aliando'', impedicare de navigatiune
Abandon, lucrurl asigurate
Abandon, oprirea navigatiunel de un Stat
Abandon, termenul luI
Abandon, barman de platit
Abandon, valabilitate, obligatiunl in
Abandon, vas maritim
660
644
644
644 653
644, 648
649
660
651
Abordagifi
Abordaglii, actiunI in
Abordaglii, daune provenite din lovirea va-
502, 503
672 677
,
selor
Apeeptant, obligatiunile resultate prin accaptare .
1
* A se vedes Tabla de
e.
Matera,
dupe capital,
900
672, 673
290, 293
la fmitul Co-
dula! Comercial.
HALA:4010. Index Allebetle.
www.dacoromanica.ro
XI
INDEX ALFABETIC
630
Articolul
294
Acceptant, pentru onre
292
Acceptant, tertiii
282, 290, 301, 304
Acceptatinne, pe cambia .
304
Aoceptatinne, pe copie de cambie . . .
Acceptatinne, refus de, pe cambie . . . 288, 289
283
Acceptatinne, scrisit pe cambie . . .
Act constitntiv, al societitilor, 90, 95, 98, 137, 138
228, 235
Act de administratie, In societ54ile

comanditi
Act, doveditor al capitalulul societ54e1 .
In
118
138
809
200
767
839
Act, de Instreinarea averer in faliment .

Act, de lichidare In faliment, publicarea lur
Acte, predarea lor In faliment

Ante, suspendarea lor in timpul moratorulur
Aete nule,f5.cute inainte de omologarea con-
864
824
838
cordatulur
Activ, faliment, admiterea creantelor la

Activ, lichidarea voluntar5.
Aetiv 91 Pasiv, bilant

Actinne cambial&
Actinne cambialk contra garantilor
Actinne cambialk esceptiunl . .
Actinne cambial, perderea el . .
Actinni comerciale
24, 178 184

339, 351
348
349
.
350, 351
166 173
902
Actinne comercialk drept de opositie
889 911
Actinne comercialk exercitiul el . .
Actinne comerolalk In abordagiii . . .
900
892
Actiune comercia/, incidente . . . .
897
Actinne comercialk intentare& el . .
903
.
Actinne comercialii, perimarea el.
Actinne comerciala, personalA 0 realit
898
Actinne comerciabi, termen de apel . . 904 906

901
Actinne comercialh, termen de Infitisare
906
Aetinne comercialk termen de recurs
Actinni, cesionarea lor
www.dacoromanica.ro
170, 171
CODUL COMERCIAL
681
Articolui
Actinni, constituirea lor ca gagi . . . .

479
Actim% contra administratorilor societateI 152-- 155
Actinni, contra ar6.usi1or
432, 956
ActinnI, contra coobligatilor In faliment
802
Actinni, contra lichidatorilor
208 210
Actinni, contra prepusulul
400
Actinnf, derivind din cambil, prescrierea lor
949
Actinnl, derivInd din contr. de asigurare
954
Actinnl, derivInd din contr. marit. presoris
950
Actinnf, derivind din contract de Inchiriere
954
.
Actium% derivind dintr'o societate, prescrise

Actinni, de despigubirI In abordagili .
Actinni, de regres
Actinnl, de regres In faliment
Actinni, emisiunea lor
949
677
345, 346
724, 801
132
Actium% la purt5.torI, consemnarea lor .

219
Actinni, nominative la purtAtorl . 166, 167, 171, 172
225, 226
Actinni, pentru plat& de daune
Actinnl, pentru furniturl

Actinnl, prescriptia lor
Actinniie, sindicilor falimentelor . . .
Actinnile, societiltilor comerciale, fapte de
comerciii
953
955
967
713
3
Actinnile, subscrise, beneficiile lor . .

Actinnile, societ5.ti1or, virgmintul capitalulul de
vinzarea lor
Adjudecare, depunerea pretulul . .

Administratia, in faliment, cheltuell
Administratia, In faliment, formarea statutelor
131
133, 134
170, 171
927
735
734
726
Administratia, sindicilor in faliment .
Administratia, societiteI anonime . . 121, 123, 126
124
Administrator% societatilor, garantia lor
Administrator%
numirea lor
www.dacoromanica.ro
125
INDEX ALFABETIC
652
Artielta
Administratoril,sooietitilor obligatianile lor 141, 156165, 229
Administrator% societitilor, responsabili-
149 151
tatea solidarit
Admiterea, sindicilor in faliment
Atneeri eomereiale, samsarl
.
.
726
3
.
.
920 922
Aftpte, pentru vinsarea vaselor
Agent' mi ofteeri, de afaced comerciale

Ambulant, oomerciant
34
Anonime, societAtl coward ale, 73, 78, 93, 121-126, 223

869
Anonime, societiltl, faliment
958
Anonime, societtitI, scutite de autorisatie
Anonime, societttI, statutele

Anularen, cambiel perdu% sat sustrasi
Anularen, conventinnilor
90
355
888
AWL, transport de pers6ne

Apel, contra admiterel sat respingerel crean-
773 775
telor la faliment
Apel, contra aprobireI statutelor unel societttl
Apel, contra omologgrel concordatuluI .
Apel, contra respingerel cererel de reabilit.
Apel, dreptal creditorilor falitulal de a face

Apel, falitul judecat In lipsit
Arestamea, falitultil pentru fraud5.
138
855
829
707
707
709
Apestare, ordonantt de arestare .

713
Asigurare, aplicarea codulul civil .
464
473 477
AsIgurare, asupra vieteI
.
447
Asigurare, cesiunea dreptuluf de .
Amigurare, contra daunelor . . . 448-463, 464, 472
AsiguritrI, contra riscurilor navigatiunilor 616 643
442 447
Asigurare, contract de
Asigurare, contract, obligatiunile asigurttoruluI cittre asigurat
616 634
449
Asigurarea, fructelor neaulese
Amigurare, In oas fortuit sail kill majorif

459
257 283
Asigurare, mutualet, asociatl
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL
833
Artietut
Asigurare, nulitatea el
454-456, 619
Asigurare, obiectul el
618
Asigurare, pagubele provenite din incendia
465
446, 617
683
470
Asigurare, polite. de
Asigurare, prima de, a crean. privileg. .
Asigurare, recolta i fructele plmintulul
Asigurare, restituirea de prim& . . .
Asigurare, societate de
Asigurare, timpul In care pate fi ficut&
477
147
620, 622
Asigurari maritime
Asiguritri valabile
Asigurittor, drept la prim&
443
620
453
Asigurittor, notificarea daunelor In abandon
650
Atsigurrttor, obligatiunile lui
636
Asiguriitor, rise
Asiguriitor, rise locativ
AsigurAtor, sechestru
Asigurittor, sechestru, pe vase
Asiguriktor, sume datorite
Asociati, raport cu societatea
Asociati, alegerea lor
Ageela,ti, In nume colectiv
Asociati, in participatie And arc loc
Asociati) in participatie, drepturile lor
467, 627
467
Q07 908
910, 944
643
80 86
223
106
.
Asociati, num5rul lor In societatea a nonim&
Asociati, registrele lor

Asociati, responsabilitatea de banil luatI
Asoeiati, restituirea de beneficiI . . .
Asociati, retragerea, escluderea, disolvarea
societ&tel
251, 252
253, 255
121, 160
142
111, 112
110
96, 99, 103, 148, 191, 195, 220, 231, 263
Asociati, scutirea de forme

Asoeiati, societatl de asigurare mutual&
Asoelatie, disolvarea el
256
263
115
263
Autori, In abordagia
675
Asocia0, solidan l obligap
Antorisarea, femeel sari a minorilor de a

face comerciii
www.dacoromanica.ro
18
694
INDEX ALFABET1C
Articohil
296-2.99
Aval
Aval, garantarea prin
Avaril
296-297
66, 615, 654-659
Avarii, clause
637
Avaril, comune, sume datorite creantelor privilegiate
683
Avaril, comune (marl)

Avarii, contributiunl in
654, 657, 659, 662
659-671
Avaril, felul lor
659
Avail.% garantare prin aval

Averea, falitulul in timpul moratorulul
Alden!, cameral de comerchl
296-297
836
138
B
Bauch. operatiunl de schimb
Ban% datoratl de asigurgtor
Rani, depunerea lor In cas de faliment
Rani, luatl de asociat, responsabilitate
Banernth trandu16611,
Banerntli trandulmft, nereabilitarea bancrutarilor
Banerntll trandnlsk penalitatea
BanerutL, intervenirea falitulul In.
Mumma simplit
762
111, 112
880
831
882
713
876 879
Banerntli, minipill, penalitatea

Bailment& simpla, reabilitare
Billeinri,platm cambiilor In
Benefiell, concordat In societate .
Beneffeli, restituirea lar de asociat
Benefleil, resultate din actiunI subscrise
Bilant
3
643
881
831
308
87
110
131
178-184, 202, 223
Bliant, activ si pasiv

Bilant, de datoriile falituld
Bilant, de lichidare
Bilant, Intocmirea luI in inventari
Bilant, nedepunerea lul In faliment
www.dacoromanica.ro
24, 156
699
210, 217
755
709
CODUL COMERCIAL
635
Articolul
presentarea MI in faliment
Bord, inciircarea lucrurilor pe
704
662
BunurI, dobindite de femee ea banil falit
792
861
973
794
73
Banuri, Instrein&rI nule

Manar', nedovedite dotale sail parafernale
Banari, probarea de achisitiune
Bursit, contract de
Bureo, interzicerea falitulul de a intra in localurile de burse
711
Cambiale, actinnI
Cambiale, actiunl contra girantilor
Cambiale, actiunI, exceptiunl . .
Catnbiale, titlurI de credit
Cambie, achitarea el In 'Alela
Cambie, cek
Cambie, cerere de anularea el
Cambie, conditiunl esentiale
Cambie, contra cambie
Cambie, copie dupe
339-361
348
349
748
308
3, 6, 270 276
365
272, 273
335, 338
303, 304
479
Cambie, eonstituirea gagiuluI

Cambie, drepturI de conservare
Cambie, fals sad semnatfL de pers6ne inca-
366
362-353
pabile
Cambie, taxi tgrie

Cambie, forma eI
354
276, 278, 300
Cambie, ioc de plat,

Cambie, perduti saii sustrasg.
Cambie, plata el
Cambie, patibilft, in taril strin.
310
364 357
309 321
.
Cambie, prescriptia actiunel cambiale
346
944
342
Cambie, protesta* insciintarea garantulul

Cambie, refus de acceptare
Cambie, scadenta el
288, 289
Cambie, scadenta la epocI fixe
306, 307
www.dacoromanica.ro
271
INDEX ALFABETIC
ArtieJul
Cambie, seadenta la Vedere

Cambie, sub-semniturA privati
305
274, 275
346
Cambie, tras1 in Romtmia

Camera de comercifi, aviso! eT
Capital itn atctinnl, al societgel
Capital social
138
132-134
148, 175, 178, 221, 224
.
Capital social, reducerea lui In societate

Capital social, vArsAnfintul in actinn1 .
CapitaJul soeletAtel, In comanditA . .
Cam de nrmiirire, sat,' neurmArire in fal.
Cas NAIL% sail fort& majorti.
Cantlane, cerutA de posesora! cambia!
Cantinne, societAtel strttine
Chliktorl, contract de transport
101, 117
132, 134
104
710
459
340
246
590 601
CAlAtori, hrana lor
698
CALlAtorI, resilierea contractuluT de transport 595 597
CApitan
506-- 630
CApitan, de vas, patron responsabil

Cttrat, scrisre de
Carhull
501
414, 417, 421
34, 413, 417, 418, 419, 420 425

actiuni contra Tor
432
436
437
Cetrttnsi, daune contra lor
Ulm&mg, privilegill
19, 20
CAsAtorie, Contract de, al comerciantulul
Oak
36, 270-276. 364. 369
Cek, ftir dati, fals, etc.

leek, knit% luT
369
365, 366
367, 368
185, 187, 223
153
Cek, posesorul luT
Censorl
CensorI, responsabilitatea lor
tesionarea, actiunilor
Cesinnea, dreptultif asiguratulal .
Cesiunea, saO fristrAinarea vaselor
Cererea, de reabilitare a falituluT .
171, 222
. . .
447
493, 494, 499, 600
827
.
. .
Cbeltnell de IndecatA, privilegiate &supra lucrurilor
www.dacoromanica.ro
683
CODUL COMERCIAL
037
Artielilt
Cheltnell de institie, in faliment . .

Chelinen de justitie, in formarea stat
Cheltnell extra-ordinare, in avaril
.
.
Cheltnelile, vasului Inchhiat

Chirla matgasinelor, datoril privilegiate
asupra lucrurilor
734
734
655
517
683
Chlrogralari, creditorl, in concurentil cn

cred. ipotecarl In faliment
785
Civile, societAtl
236, 250
Citatinne, emiterea el
34.7
Civil, cod. aplicarea Jul In comercia

Clausal., far& avarie
107
637
Clansa, fitra protest

Clansrt, in gir
Clausal, penal, in contract de transport
333
280
439
935
Codnl, de proced. civ. aplicat in comercia

Cod, civil aplicat in comercial
Colectiv, asociati in mime colectiv .
Colectiv, comanditi, lichid. societatilor
Colportorl
107
106, 115
210 221
34
Copier registra
Coprinsul pratestulni
26, 27
328
Comandatment, pentru urmarirea vaselor

Comanditar, acte de administratie
Comanditar, responsabilitatea luI .
Comanditar, revocarea lul
914 919
118 120
389
119
Comanditik, soc. comerciale . In 77, 78, 93, 104, 114

Comanditift,
scutite de autor. guy . .
958
Comercial, dob. datorit6. de mandatarul .
380
Comercial, exeeutarea mandatulul . . 382, 386, 388
390, 391
Comercial, Incetarea mandatului . . .
Comercial, mandat liber

Comercial, responsabilit. mandatarnlul
Comercial, revocarea mandatulul . .
Comercialk dobiLnda.
Comercialk jurisdictiunl
.
.
www.dacoromanica.ro
376
377
378
43
9
INDEX ALFABETIC
838
Articolui
34
Comerciti, ambulant
3-6
Comercitt, fapte de.
Comercifi, maritim, nevigatiunl.
490-505
3
Comerciale, actiunl de societate . .
Comerciale, actiunT drept de opozitie
902
Comerciale, actiunI incindente
892
Comerciale, actiunI intentarea lor
897
46 49
Comerciale, obigatiunI probarea lor
903
Comerciale, perimarea actiunilor .
Comerciale, societi41
7, 77
Comerciale, societitl aplicarea cod. civil
107
Comerciale, societitl In nume colect. . 77, 105 113
Comerciale, societitI termen de apel con-
tra actiunilor
904, 905
Comerciant,
Comerciant, calitate de
Comerciant, contract de asitorie
Comerciant, contracte i obigatiunl
8, 9
.
19, 20
Comerciant, declarare In faliment . .

Comerciant, declarare In faliment dupe
703
mdrte
703
Comerciant, instritinare, hipotecare de bunull de minor!
12
10
Comerciant, minor
Comerciant, registrele lul
Comerciant, separatiunea patrimoniilor. .
Comercianta, femeia mitrit&

Comerciantl, nu pot fi interzig1 .
Comision
Comision, in compt curent, drept de .
Comision, mandat comercial
Comisionar
Comisionar, vinderea prin
c&l&tor1 pentru comerciii
pentru negot.
Competinta, comercial&
www.dacoromanica.ro
22 34
21
16 17
14
3, 405 413
371
374 391
406
410 411
402 403
404
893
me
COMM COMERCIAL
Articolul
Competinta comercial, exceptiunl . . .

Complicf, fraudulo1 In faliment, arestarea
lor
895
709, 713
Compt onrent
6, 370 373
Compt curent, desfiintarea contractului

Compt curent, dobttn(16. In
Compt ourent, existenta 1111
Compt curent, inchiderea lul
Comunicarea, registrelor
Concedarea beneficiilor in societate .
Concordat
373
370
371
372
31 33
80
84-- 865
Concordat, amftnarea delibergref In .

Concordat, anularea WI
Concordat, apel contra omologiref luf ,
Concordat, convocarea creditorilor In
Concordat de societate In faliment .
Concordat, femeia falitulul in
Concordat, inadmisibilitatea luf .
Concordat, inchierea lul
Concordat, inscriptiunea omolog6ze1 . .
Concordat, nulitatea Instaingrel bunurilor
de falit
851
882
855
847
873
849
853
845
859
851
846 852
Concordat, omologarea luT
863
Concordat, resilierea luf
Concordat, sobietg.tf, neadmiterea la pasiv
a unor creditorf
Concordat, validatatea luf

Concurentl, la vin4are
Conditinnile, abandonulul
Consemnarea, actiunilor la purtfttorf
Constitnirea, creantelor ca gagi . .
Constituirea, societitef
870, 873
805
924
651
219
481
127 140
Constitntiv, act al societg.teT 90-95, 98; 100, 129, 134,

137, 141
Constructinni, Intreprinderl
Contestatinnl, comerciale
www.dacoromanica.ro
3
894
INDEX ALFABETIC
640
Articolul
Contestatinni, contra incetareT pligilor

Contestatinni, contra privilegiuluI . .
Contestatinni, la lichidarea falimentulul
Contestatinni, transigerea lor de attre
sindic
719
784
217
807
Contra-cambie
335, 338
Contract, cumulativ, nulitatea lui .

Contract, de asigurare
Contract, de asigurare contra riscurilor in
442-447
navigatie
722
616-643
Contract, de bursts.
Contract, de comercid
73
3, 35-40
Contract, de gagiii asupra vaselor navig. 495, 499, 600
Contract, de Imprumut maritim

Contract, de inchirierea unuT vas
Contract, de inrolare pe vase
601-612, 614, 615

.
557-564
632-533
Contract, de locatiune, destlintarea luT in [a717
liment
Contract, de report
374-376
.
Contract, de societate
Contract, de transport, clause penale
Contract, de transport, nulitate . .
Contract, de transport, prescriptiunI
Contract, renuntare la
Contract, resiliere, aplicarea cod. civil
Contract, resiliere din causa avariilor
88-104
.
.
64
62
.
Contract sinalagmatic
Cooperative, societ54
Cooperative, societ41, calitatea de soc.
Cooperative, societitT constituirea lor .
Creante, admise la pasivul falimentuluT
Creante, constituirea lor ca gagiii . . . .
Creante, declarate la faliment dupe expirares. termenuld
Creante, declararea tardivi in faliment .

Creante, excladerea de la fal. opositie .
www.dacoromanica.ro
439
441
949
66
35
221-235
223
222
778, 780
481
780
823
773, 774
CODUL COMERCIAL
641
Articolul
Creante, femei admise la faliment . . .

Creante, fixarea lor la purtatorl . . .
Creante, formarea declaratiuneT in falim.
Creante, garantate, dobanda lor .
.
Creante. girante de falit
Creante, in acelas grad de privilegil . .
Creante, faliment Incasare lor de sindic .
Creante, inscrierea lor pentru rest la masa
789
715
770
714
772
681
759
falimentulul
800
Creante, necontestate, admise la masa falimentulul
772
Creant.e, nedeclarate, admise la masa falimentului
824
Creante, opozitie contra admiterel creante780

lor la pasiv
825
Creitnte, plata lor In faliment
Creante, privelegiate
678 682
Creante, privelegiate aplicarea cod. civil In
comerciil
Creante, privelegiate asupra navluluI . . .

Creante, privelegiate asupra vasulul . . .
Creante, privelegiate declarate de lege, pla-
ta lor
Creante, privelegiate preferate
Creante, tabloO de arAt. lor in faliment .
Creante, renunarea la privelegiii . . .
783
685
686 694
686
682
754
850
Creante, termen de plata presentarea lor

in faliment
Creante, termen de plata in faliment .

Creante, termen de verificares lor In fal.
Creante, titlu constitutiv In faliment . .
Creante, verificarea lor pentru moratoriti
Creante, vizarea lor in faliment
Credit, talud de vindere lor
Creditori, actiunea contra coobligatilor .
Creditori, convocarea in faliment . . .
704
779
704
823
841
829
3
802
www.dacoromanica.ro
806
INDEX ALFABETIC
642
Artielta
Creditor?, dreptul de apel in faliment. . .

Creditor?, opunerea lor la reabilitarea falltuluT
707
829
Creditorl, privelegiatT, dreptul lo asupra imobilulur falitulul

Creditor, privelegiatT, in concurent6. Cu chi-
786
785
rografariT
Creditoril,privelegiap si Statul fa t& de moratoria

Culpa, in abordagi, autoril el
Cumpitritri si vinderl de vase, fapte de comercia'
Cumpiirrittor, renuntarea la contract .

Cumulative, contracte, nulitatea lor .
Cumpitriirl, de producte s'i narfurl .
CumpArAtor, renuntare la contract .
839
676
3
64
722
35
64
.
.
Curent pret, v1n4are de
dl
Custode, in constituirea gagiulul asupra vaselor navigabile
497
D
284 287
Data' acceptatiuneT cambieT
Data, cek Ur&

Daune, asigurirT
369
3, 63, 448 464
Duane, asimilate celor produse grin incendia

Dunne, contra cargusilor
Danne, datorite de asiguator
466
436
460, 461, 462
Dunne, in societatea comercialli

109, 110
Danne, mandat comercial
. . .
. 381, 382, 391
953
Danne, prescrierea actiunilor in
672, 673
Dunne, provenite din lovirea vaselor
465
Daune, prin foc
Dunne, responsabilitatea prepusulul
397
Deelararea creantelor dupe expirarea termen.
780
Declarare, de Incetarea plitilor
.*
Declarare, in !aliment
www.dacoromanica.ro
699
695
CODUL COMERCIAL
643
Articolul
Declarare in faliment, a cornerciantulul

retras din comercia'
703
Declarare In faliment, a eon3erciantulut

dupe mrte
Declarare In faliment, a une! societ641

Declaren In taliment, citnd nu se justifie5.
rnoratoriti
703
148, 851
842
Declararen in taliment, de catre cred.

Declarare In faliment, din oficia . .
Declarare In taliment, hotg.rire de .
Declarare In faliment, prin nellehidare
700
.
701
697
209
Declararen, tardiv& a creantelor in falim.
824
Declaratinnea, creantelor in faliment .

Declaratittnea, de invoiali en creditoriI,
704
omolagarea eI
840
Deliberare a,lcreditorilor in concordat, amitnarea lul

Deliberaren, creditorilor in faliment . .
Deliberatinni, in faliment de societalI

Deposit, cause de comercia'
Deposit varante
Depositar Indiciar
851
781
866
3
3
752
Depnnerea banilor falitulul la casa de depunere
DescArcare, cheltuell priveligiate fgeute

Desiiintarea, contract. in compt curent .
DespAgnbiri, actiunl In abordagia . .
752
683
373
677
434
263
Destinatar, de transport
Disolvarea asociatiunel
Disolvarea societkel 96, 99, 103, 148, 191-195, 220
936 944
Dispositinnl, speciale
967 971
Dispositinnl, transitoriI
933
Distributinnen pretnIni, opositiunI la
Dividende, restituirea lor In faliment .
DobAnda, remite admise la pasivul falim
DobAndA, eomerciali
www.dacoromanica.ro
799
778, 780
43
INDEX ALFABETIC
644
Articolta
Dobfluda,, creante garantate

DobAndit, datorit5, de mandatar
Dobitiada., In compt curent
Dobilutift, suspendarea el
380,
Dookuri
Drept, de asigurare, cesionare de
Drept, de comision In compt eurent
Drepturile,
Drept de prima, In contra asigurarel

Drept de primal', al asiguratorulul
Dreptul, participantilor
Drepturi, asupra oambiilor perdute
Drepturl, subrogare In
714
382
370
714
3
447
371
629
453
253 255
366
323
128
i datoriile fundatorilor soeiet.
299 302
Duplleat, copil dupg. camba

Durata, inearcard vasulul
Dtarata, Inrolitrel pe vas
Daratit, lichidarel in faliment
559
535, 536
216
E
fapte de comercia
3
220
Efectuaren, lichidariel
Eteetele 1ruIu
Eteetele gindul, pe scrisre de carat
281, 309
414
Eteetele, sentintel declarative In faliment a

unel societAtI
866
132
828
349
895
264
831
Emir:almea, actiunilor
EmIterea,, mandatulul de plata In faliment
EseepViuni, la actiunI cambiale . . . .
Eseepttitni, de incompetenta
Eserocherit, asociationl comercial,. .

Esehroeherit, nereabil. falitulul pentru
Eseluderea, asociatilor din societate 96, 188, 190, 222

229, 231, 282, 263
Eseltaderea, creantelor de la faliment
Eseluderea,
>
773
apel .
773, 774
776
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL
645
Eselnderea,creantelor de la faliment opos

Esentiale, conditiunile cambie!
Exereitarea, conditiunilor de sindiel in fali-
Artielul
773, 774
ment
272, 273
Exercitarea, privilegiulu!
713
679
Exeentarea, chiriel datorit6. de falit, suspendarea el
716
59
Exeentareay obligationilor, . . . . . .
Executarca, mandatulul comercial . 382, 386-388
Exeentarea, mandat. com. opositie la
388
Exeentarea, provisorie in concordat .
856
Existents, comptulul curent
371
3
Expeditil, fapte de comercia
Expeditor, obliga. catre intreprindator .
413
Expert', in materie de faliment
733
Expert', in verificare de script .
909
Expres, mandat dat prepusulul
394
Expres
revocarea lui
Extra-ordinare, cheltuelI in avaril
Fabric', intreprinderl; fapte de comercia'

.
Facerea, abandonulul
Facturi, pastrares lor
Faliment .
399
654
660
30
.
Faliment, acte conservat6re

raliment, acte nule f6.cute inainte de omologarea sad resilierea concordatuluI
Faliment, acordarea um! al II-lea moratoriu

Faliment, actiunl de regres
Faliment, admiterea creantelor necontestate
Faliment, admiterea creantelor la activ nedistribuit
695-726
758
864
843
724, 801
772
824
Faliment, admiterea creantelor la pasiv ne776
contestate
/14MANGICI. Index Alfabetic.
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
848
Articoha
Faliment, admiterea creantelor la pasiv. pro-
780
visoria
Faliment, amitnarea deliberatiund In con851
cordat
Faliment, am&narea vinz&reI

.
.
FaHumid, anularea concordatulul
Faliment, apel contra omologareI concordat.
Fa'intent, apel contra ordonantel de respingerea revendicArel
803
882, 888
855
817
Faliment, apel contra ordonantol judeatoruin! comisar
821
Faliment, apel contra respingereI cererel de

reabilitarea falituluI
829
Faliment, apel la admiterea sail excluderea

773-776
creantelor
Faliment, aplicarea codulul civil fa ereante

privilegiate
783
Faliment, autorisarea total& sail partial& pentru vinderea lucrurilor falitulul . . . .

Faliment, autoris. trib. de vindereamirfurilor
Faliment, bancrut& fraudulds&
Faliment, bancrut& simplli.

Faliment, And are loo omologarea
Faliment, cerere de reabilitare
Faliment, cerere de revendicare
Faliment, cerera non& de moratoriii
Falament, cheltuell de justitie
Fulfilment, comunicarea sentintel ministerulul public
809
808
880
876-879
807
827
817, 818
842
860
708
Faliment, comunicarea statulul de cheltnell

judelul comisar
Faliment, concordat
Faliment, concordat; omologarea lul
771
845-865
.
846
Faliment, concarenta creditorilor privilegiatl

en hirogrifaril
Faliment, conditiunT de admisib. sindicilor
785
728
www.dacoromanica.ro
647
CODUL COMERCIAL
Arlicolul
Faliment, consemnarea banilor resultatl din

vinzare
763
Faliment, oonservarea actiunilor contra coobligatilor de catre creditorl
802
Fallment, contestatie pentru cererI de reven-
Fallment, contest. contra incetArel plitilor

Faliment, contestare contra privilegiulul .
Faliment, continuarea comerciulul . . .
Faliment, controlul ministeruluI public . .
817
719
784
760
708
Faliment, convocarea creditorilor pentru concordat
846
&care
Faliment, convoc. credit. In faliment . .

Faliment, convoc. cred. pentru moratoriA
Faliment, cota de repartitir
778
778
733
Faliment, creante admise la pasiv fir& dob
Faliment, custoil
Faliment, judecAtor de instructie; ordonanta
de urrnirire sail neurmirire
Faliment, declarare
Faliment, decl. comerciantuluT dupe mrte
Faliment,
806
835, 842
comer. retras din comercifi
710
695
703
703
Faliment, declararea creantelor dupe expi-
rarea termenulul
Faliment, declararea fAcutg. de creditorI, ascendentI si descendentl
Faliment, declarare flicuti de credit6re .

*
din MO trib.
Faliment, *
Faliment, * in cas de nejust. martor.
Faliment,
Faliment,
Faliment,
pentru nelicbidare
une societAtX in
.
.
tardiv a creantelor
Faliment, delegatiunea sindicilor
Faliment, deposit judiciar

Faliment, dep. banilor la casa de deponen l
Faliment, despre moratorifi
www.dacoromanica.ro
780
700
700
701
842
209
148, 236
824
729, 730
752
752
834, 844
INDEX ALFABETIC
648
Articoltel
812-818
Falament, despre revendicatiI

Faliment, discutarea cerereI de moratorill
Faliment
contestatl contradictorl
Faliment, drept de apel al creditorilor . .

Faliment, drept de gagiil asupra lucrurilor
falitulul
Faliment, drept de plat& la restul crean.

Faliment, examin. registr. de cittre sindic
Faliment, expert custozI

Faliment, executia provisorie In concordat
Faliment, forma declaratiuneI creantelor
Faliment, forme de proceduri
Faliment, formarea majorititil creditorilor
In concordat
Faliment, formarea statulul de chcltuell
Faliment,
Faliment,
de repartitiI .
tabloul actelor de protest
Faliment, gaglii asupra lucrurilor falituluI

Faliment, gagiA, nulitatea luI
Faliment, hotgrire de declarare In . . .
Faliment, admisibilitatea concordatulul . .
Faliment, Incetarea falimentulul . . . .
Faliment, lncetarea falimentulul; darea socotelilor de sindic
Faliment, incasarea creant. de citre Bindle

Faliment, Incetarea pl34iior
Falliment, lnchiderea procedarel
Faliment, Incheerea concordatuluI . . . .
.
.
Faliment, infractiunT
.....
836
719
707
783
825
757
733
856
770
698
850
734
820
702
783
722
697
853
832, 833
860
758
696-718
829, 825
845
875-889
Faliment, imobil dotal parafernal perceperea

veniturilor
Faliment, inlocuirea sindiculul
..
Faliment, Inscrierea la masa fal, a creant

Faliment, intocmirea bilantulul
Faliment, intervenirea sindiculaI pentru punerea pecepor
www.dacoromanica.ro
790
V31
800
935
705
CODUL COMERCIAL
649
Articolul
751
Fallment, inventar, scutirea de tax. timbr.
710
Faliment, jadele de instructie In . . .
739-742
Faliment, judecator comisar
Faliment, liberarea fidejusorulul prin resili-
863
rea corcordatulul
Faliment, lichidarea activuluI

Faliment, lichidarea pasivuluI
Faliment,
voluntara a activuluI
Faliment, luarea inscriptiuneI

Faliment, majoritatea credit, in concordat
Faliment, mandat de plata

Faliment, nulit. actelor facute titlu aceros
Fallment, nulitatea actelor i contractelor
803, 831
768-802
838
768
848
820
722
722
cumulative
Faliment, nulitatea de drept a actelor si operatiunilor
Faliment, nulitatea gagiurilor e't anticres
Faliment,
Faliment,
inscriptiuneI ipotecare
Instreinitret bunurilor
Faliment, numarul sindicilor

Faliment, numirea judecatorulul comisar .
Faliment, numirea sindicilor
Faliment, omologarea actulul de instreinare
Faliment, omologarea concordatulul . . .
Fallment, opositie contra admiten:1 crean.
Faliment, opositie la admiterea sa excluderea creantelor necontestate
Faliment, opositie la omologarea concord.
Faliment, opositie i apel contra sentinteI
Faliment, opunerea creditorilor la reabilitatea falitulul . . . .
Faliment, pedpsa pentru bancruta fraudu-
720
722
723
722
727
704
728
809
852
780
776
864, 856
704
828
882
dultsi
Faliment, pedpsa pentru ba.ncrut. simpa'

Faliment, plata datoriilor de catre sindic
Faliment, prelung. termenului de plata creant
www.dacoromanica.ro
881
805
779
INDEX ALFABETIC
650
Faliment, probatiunea moratoruluT . .

Faliment, procedarea la repartitia sumelor
Faliment, procedura In
Fallment, pronuntarea de tribunal . . .
Faliment, prospect de administratie . . .
Faliment, publicarea autorisatiel de a continua comercial
Articolul
844
825
710
698
765
760
706
707
Faliment, publicarea sentintel

Faliment, punerea sigiliilor
Faliment, punerea sigiliilor, inventar .
743-753
Fallment, reabilitarea falitule

Fallment, reabilit. falitului dupe tart ,
Falament, recusarea sindicule
Faliment, redeschiderea procedure in
Faliment regis tre, nepunerea lor sub sigilil
Faliment, regull in scopul lichiditre . . .
Faliment, remiterea corespond. sindiculuT .
Faliment, renunt. la privilegiile creantelor .
826
830
732
825
747
838
759
850
Faliment, representarea falituld prin mandatar In concordat
Faliment, resilierea concordatule

Fallment, restituirea dividendelor
847
863
799
Faliment, retragerea lucrule in gagiii de

sindic
781
Faliment, revendicarea mitrf. in deposit

Faliment, revendicarea mArfurilor neajunse
813
in magasie
Faltment, revendic. mitrfurilor neplittite
Fallment, revendicarea mkrfurilor fraudate
814
Faliment,
Faliment,
titlurilor la purtitor
Fallment, ridicarea dreptule falitulul de a
administra bunurile sale
.
Faltment, sotia falitule; concordat
Fallment,
in infractiunT
www.dacoromanica.ro
814
812
remiselor cambial
Fallment, sentina asupra opositie
813
813
713
707
883
885
CODUL COMERCIAL
651
Articolul
Faliment, societittl; concordat
Faliment,
Faliment,
Faliment,
873
declarare in
866, 871
In comanditi anonimi
sentinta de declarare; e-
fectele el
869
866
Faliment, statul creantelor privilegiate in

moratoriti
839
Faliment, suspendarea admiterel creantelor

necontestate
Faliment, suspendarea actelor in moratoriii

Faliment, suspendarea vindoel
Faliment, tabloul creditorilor
Faliment, tabloul de operatiunl i administratle
767
Faliment, termen de contestatie . . .

Faliment,
de Incetarea pl4ilor.
Faliment,
.
.
719
718
pentru presentarea crean-
telor
Faliment, titlu constitutiv de creant& .

Faliment, transactiunI asupra omologgrei
Faliment, transigerea contestatiunilor
704
823
807
de
sindic
704
837
Faliment, urmrirl penale

Faliment, verificarea creantelor
Faliment,
Faliment,
776
839
804
764
768, 769
term. la.
704
In cas de res-
>
pingerea moratorulul
841
Fallment, verificarea i ratificarea bilantulul

7E5
Fallment, finzarea averel falitulul . . 203, 808-811
Faliment,
Faliment,
Faliment,
gagiuluI
lncrurilor mobile
782
.
810, 811, 860
obiectelor supuse stria-
ciunel
Faliment, vinzarea obiectelor puse sub sigilid
Faliment, vinzarea creantelor admise in
Falit, a1iuni1 luT contra sindiculuT
www.dacoromanica.ro
760
746
772
713
INDEX ALFABETIC
652
Arlieolul
Falit, admiterea femeeI l'II la pasiv . .

Falit ajutcre pentrn el qi familia sa . .
Fallt, arestarea complicilor lul in frand&
Fttlit,
lul pentru fraudA
Falit,
797
762
709
709
pentru lips& de registre nejustificate i nepresentarea bilantulul .

Fallt, ordonanta de arestare; comunicarea el
procurorulul
700
709
Falit, bilant de starea datoriilor
619
Falit, bunurI dobAndite de femee en banil falitulul
722
bunurl nedovedite dotale sa parafernale
793
725
716
773
746
699
717
Falit, cheltuell de justitie i administratie
Falit,
suspendarea executArel
creante datorite ea garant

creditorl privilegiap
Falit, declaratie de incetarea plAtilor . .
Falit, desfiintarea contractuld de locatiune
Falit, dobitrida creantelor garantate de
714
Falit, drepturile femeel in averea luI .

Falit, exercitarea de sindic a actiunilor
Falit, excluderea creantelor
Falit, fixarea creantelor
Falit, infAti,area prin mandatar
Falit, inscrierea in
790-797
713
773
715
712
tabloil ; publicarea ta-
bloulul
Falit, interzicerea de a intra la burs& .

l'ante interventia lul in bancruth . .
Falit, ipoteca legar
Falit, judecat in
711
711
713
796
drept de apel i opo-
si tie
Fallt, liberarea provisorie; avisul trib. . .

Falit, obligatiunile fidejusorelul . . .
.
Falit, presentarea bilantulul qi registr. de .
Falit, proba de achisitiune asupra bunurilor
www.dacoromanica.ro
707
709
798
704
714
651
CODUL COMERCIAL
Articoitti
Falit, actiuni de regres contra coobligatiunilor

Falit, representarea luT de mostenitorl
Font, suspendarea dobandilor datorite .
799
725
714
Fals, in actele societtel
264
Falsa, garantie in poli.
352, 353
Fapte de comerelif
3-6
Faptele, prepusilor ; responsabilitatea patronilor
393
654
Felul, avariilor
Fenicia ialitulul, drepturile sale in fall793-800
mentul sotului
Femeia maritata, are drept de a instritina

bunurile sale
16
Femeia, maritata, autorisat de a face co.

merciti
,
Fenicia maritata, comerciant
Femeia maritata,
18
15t7
incetarea
mandatului
390
Firme social
105, 115
465
Foe, augurare contra
270, 276, 278
Forma, cambii
365, 366
Forma, cekului . .
279
Forma, girului
256
Forme, in asociatiunl in participatie
459
Forth, malora, lucruri asigurate . . . .
334
Fort& majora, in impedicarea protestului .
Funetionarea, societtilor streine . . . 248, 249
127, 141
Famdatoril, societtilor
Fandatorli, societtilor ; drepturilor i dato-
riile lor
128
Fusinnea, societAtilor ....

Fragile, lucruri transport de .
Franduloasa, bancrut
Fruote, neculese; asigurarea lor
Furniturl, fapte de comerciii
195-198
.
426
880, 882, 831

449, 470
.
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
651
Artietut
Gagifi, asupra creantelor i actiunilor

asupra lucrurilor falituluI
.
.
Gagifi, conservarea lucrulul constituit . .

Gagifi, constituirea lul
Gagift, contract de, asupra vas. navigabil
Gagifi, custode asupra vaselor navigabile
Gagiii, inscrisul constitutiv
Gagifi, nulitatea lul In faliment . . .
Gagiti, nulit41 privit6re la apropr. gag. .
asupra lucrului constit.
479
783
481
478-489
495
497
496-498
722
488
480
Gaunt, scrisorI de
3, 478-479
Gagi, vinderea lucrulul
482-487, 782
Garanti, actiune de regres
348
Garanti, insciintarea de protest. cambie!
342
Garantl, In polite false
353
Garanti, perderea lor
Garantl solidan l
Garantia, administratorilor soc. anonime
Garantie, prin aval.
Gir
282, 293
277, 301, 338
124
296, 297
277-281
Gin, clausi In
280
Gir, creante date de falit ca
773
Glr, efectele luf
281, 301, 309
Gir, forma 10
279
Gir, forma lul pe scris6rea de carat .
414
Gir, pus de copii de cambii
304
Gradul, creantelor privilegiate
682
Grape, termen de, In obligatiunI comerc.
44
Gratie, termen de, In cambil
312
Hirografarl, creditorY, in concurenti cu

creditoril privilegiatl
Hotartre, de declarare in faliment
www.dacoromanica.ro
785
697
CODUL COMERCIAL
655
Artiedui
Hotiirtre, in separatiune de patrimoniti
21
598.
Hrana cltorilor, navlu

vin4area lor
803, 808-809
societAtilor, numirea lor

fapte de comercifi
145
Incaortrl, prin contra cambie

Incapabili, isc5.141 in cambie
Incendik strid.ciunl eausate luer. asig..
Incidente, in actiunl comerciale . . .
Infractinnl,
Iniractinnl, sentina
466, 468
.
892
875, 883, 888
888
723
859
758
897
713
Inscriptinnl, hipot. in materie de falim.

Inseriptinni, omologard concordatulul .
Incri$iuni, marea in faliment
335
362
Intentaren, actiunilor comerciale . .

Intervenirea, falitulul in hancrutit .
Intervenirea, sindicilor pentru punerea
si-
gilielor
705
Interventle In accept. unel cambiT 291, 295, 322-325

Interzicerea, falit. in localurT de burs& .
711
Interzisii, nu pot fi comerciang .
.
.
Inventar, registrul
Inventar, in faliment
24, 138
743-763
Inventar, facerea lui In presenta moqtenitorilor
Inventar, pentru lichidare

Inventar, scutirl de tax6.
Ipoteca, instrAin. de citre comerc. minor. ,
Impedicarea, navigatiunilor (abandon)
Imprumutul, maritim
Imprnmitt, pe politl de incircare, creante
privelegiate
Incasarea, creantelor falitulul de sindic
Incitreare, pat&
www.dacoromanica.ro
763
202
751
13-
644
601-615
683
768
365-570
INDEX ALFABETIC
656
Articolul
Inciircarea, vasuluI
Incetarea, falimentulul
559
832, 833
767, 860
Incetarea, falimentuluI, predarea actelor

Incetarea, functionlrel societatilor streine
Ineetarea, mandatulul comercial
Incetarea, plfttilor, contestatiunl
Incetarea, plElilor, termenul el
248
390, 391
719
718
,Incetarea, pl4i1or
InchIrlere, vase, contract da
696, 718
557-564
Inchiriere, contract de, pentru transport de

690-601
InchMerl, ea luna
InchirierI, maritime
560
3
3
producte nArfuel
In/Apare, prin mandatar

Innintarea, societiitilor
712
138
731
Inlocalrea, sindiculul prin un alt sindic
Inro1ri, cu luna
538
Inrolare, contract de
Inrolame, durata el
532, 533
535, 536
Inroln,re, pe Intreaga cilAtorie
639
Inroletrl
531-556
Inscrlerea, in tabloil a falitulal
711
Inscrieren,, la masa falimentulul pentru restul creantelor
800
Inserts, constitutiv al gagiulul ,

InstreInare, act de instreinare, omologarea
luT
Instrelnare, de bunurI
Instreinare, de bunurI in mat, de falim.
Instreinare, ipoteca comerciant. minor.
Instreinare, cesionarea vaselor de navig.
Intitrzlere, de transport
Intocmlrea, bilantului
Intreprinderl,
IntreprinipStor, obliga. expeditor. citre
www.dacoromanica.ro
495, 498
809
861
722
3
493, 494
428
765
3
413
CODUL COMERCIAL
I3W7
Articolul
Judecarea, in lipsi a falitulul, apel .

Judecarea, in lips& a falitulul, opositie .
Judecittor comisar, numirea Jul in faliment
707
707
704, 739--742
Judecittor de instructie, In faliment .

Judecittor de instructie, ordonants, de
urnarire sad neurmirire.
710
710
762
860
734
Judeciar, deposit
tiustiOe, eheltuen de
Justitie, cheltuell de formarea etatuluT .
Jurisdicilune comerciale
Jurnal-registru
9, 890, 891
23, 876
Librirtrie, fapt de comer
Lichidare, bilant
3
210
217
216
220
202
209
.....
Lichidare, contestatie la lichidare .
Lichidare, durata el
Lichidare, efectuarea eI
Lichidare, inventaril
Lichidare, neimpedecarea falimentulul
Lichidare, opositia la
Lichidare, publicarea actuld
Lichidare, termenul. de recurs
Lichidarea, pasivuld
Lichidarea, societitilor
Lichidatorl, actiune contra lor
102
200
210
768, 802
199-209, 233
.
Lichidator4 conservarea registrelor
208, 210
202
212, 213, 215
.
Lichidatori, numirea lor

Lichidatori, operatiunile i oblig.
,
.
Localurl de harsh, interzicerea falituld
de a intra in ......
Locativ, rise asiguator
www.dacoromanica.ro
202-207
711
469'
INDEX ALFABETIC
668
Artio olla
Locatinne, contract de, desfiintarea lul in

faliment
717
310
324
Loen', ande se achiti cambia

Loen', unde se face protestul
Lucrurl asignrate
644-653
Lnornri asignrate, rOscumpOrarea lor incas de prad&
653
745
Luornri, ce nu pot fi sechestrate In falim.
783
Lucrurl, drept gagiii In faliment . . .
Lucrurl, mobile, vinzarea lor in faliment 808, 810, 811
644, 645
LucrurI, perderea lor in cas de abandon
683-685
Lnornri, privilegiA asupra lor
Lucran i supuse stricIciunel, vinzarea lor in
faliment
760
Luernri, de transport pe ap&

Lucruril, vinzare partial& in faliment . .
Lucrar', vindute; omologarea ordonantel de
adjudecare
809
808
M
Mandat comercial, comision
Mandat comercial, incetarea lul
Mandat comercial, libar
Mandat comercial, refusul de a'l primi
374-391
380. 391
375
376
Mandat, dat prepusulul

394
829
Mandat de plata, dupe statul de repartitil
382, 386, 387, 388
Mandat, executarea lul
Mandat expres, dat prepusulul
394
.
.
.
Mandat expres, revocarea lal
399
388
Mandat, opositie la executare
Mandat tacit, dat prepusulul . . . 394
Mandat, violares luI de citre prepus . .
395
Mandatar comercial, dobanda datorit&
380
Mandatar comercial, responsabilitate 377, 379, 381
Mandatar comercial, rovocarea InI
www.dacoromanica.ro
378
659
CODUL COMARCIAL
Articolfil
Itlandatarni falitulnl .
. .
Manntactura, fapte de comercia . . . .

Masa ereditorilori nulitatea creantelor fati de
Masa falimentnlul, inscrierea creantelor
Marta, ordin, In producte de
Marla, ordin, epoca in
Marta vinduta, vitil
Marinri, autorisarea de vinzare a .
Marinrl, cumpararl
Marturf, predarea lor
Marinri, in deposit; revendicarea lor
.
Marfurf, neplatite; revendiearea lor
Marfuri, vindute fad. frauda; revendicarea
lor
721
3
720, 721
800
368
360. 361
72
808
3
567
813, 814
813
817
Inagasine, china privilegiata asupra lucrurilor
683
555
Marinan, salariile lor

Maritim, comercia
Maritime, asigurarl
Maritime, expeditil
Maritime, imprumuturI
490-505
443
3
,.
601-615
Minor, autorisatia de a face comercia
18
Minorul comerelant
Millocire, samsaril; fapte de oomerciii
10
3
803
41
726
843
842
835, 842
Mobile, vinzarea bunurilor mobile ale falitulul
Moneta, curs comercial
Moetenitorl in faliment
Moratoria, acordarea a'l face a doua 6r6.
Moratoria, cerere de noil moratoria . .
Moratoria, convocarea creditorilor . .
Moratoria, discutarea cerera! de . . .
Moratoria, in faliment
Moratoria, incredintarea avere falitului
.
pentru
Moratoria, m5surl luate pentru facerea lul
www.dacoromanica.ro
835
834-844
836
837
INDEX ALFABETIC
660
Artielid
Moratoriii, nejustificare ; declarare in fallment
Moratorlil, probatiunea lul

Moratoriii, revocarea WI
842
844
841
839
839
Moratorilit, suspendarea executArel actelor
Moratoria, Statul tii creante privilegiate

Moratoriii, veriflcarea creantelor
Itidrte, reabilitarea falituluI dupe
841
830
Mufti,le, societ641 de asigurare
257-263
N
Navigatinni, asigurAri contra riscurilor. .
Navigatinni, comercifl maritim
490-505
Navigatinni, contract de
Navigatinnl, contract de oonser, vaselor

Navigatinnl, contracte de constructil; resilierea lor
Navigatinni, riscurI
Navigatinni, vase de
Navigatinni, impedicarea de .
.
Neeesarii, ajut6re date falituluI
Nedeterminate de prat. vindare . . .
Necontestate, creante admise la pasty . .
Navin, creante privilegiate &supra
491
492
619
3, 490
644
762
60
778
685
Nominative, act. la purt5.tor . 166, 167, 171, 172, 226

Negot, comis pentru
404
Navin
Notiffearea in abandon
671-691
650
Milk vtndare
139
Mile eonventinni de asigurare in comercit.' maitim
Mile operatinni in societate

Nnlitatea asiguarel .. . . .
630
140
.,
. 454-456, 619
Militate& actelor Monte inainte concordat.

Militate& actelor Monte de falit cu titln o-
864
722
neros
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL
661
Nulitatea, actelor in faliment

NnMates, contractelor cumulative . .
Militates, creantelor fat& de masa credito-
Articolul
704
rilor
722
720, 721
720, 721
Nulitatea, creantelor de prepus .
in faliment acute on
Nulitatea,
titlul oneros
Nnlitfiti, in contractul de transport . .

Militates, Instr&ing.rel lucrurilor in falim.
Nulitatea, inscriptional hipotecare . .
NuMAO, privitre, la apropierea locrului in
gagiii
722
441
722, 861
723
488
77
727
Nnme eoleetiv, societ541 in
Nnmrtil, sindicilor la trib

Numirea, administratorilor in societ&tI anonime
125, 134
Nnmirea, judecittorulal comisar in falim.

704
Numirea, impiegatilor societ&tilor
.
145
212-213, 215
Nnmirea, lichidatorilor
Nnmirea, sindicilor la tribunal
728
o
Meet de lima, fapte de comerciii
Obieete, lisate drept plat& navlulul . .
.
Obleetele, falitului, vindarea lor
Obligatinnes, arendasulul,
Obligapunea, asiguritorulul
Obligatinnea, asigaritoralui in abandon ,
.0bligatinn1, executarea lor
Obligatinnl, contracte comerciale
3
591
860
433
636, 638
952
Obligatinni, titlurl emise de Stat . . 173, 174-177

Obligatinnile, acceptantulul
290
Obligatinnile, administratorilor, 141, 156-165, 229
Obligatinnile, comisionarnlul
. . . 406, 409-412
0 bli liatinnile, comerciale
35, 60
Obligatinnile, comerciale, probarea lor . 46 18, 49
www.dacoromanica.ro
HAMANGIU. Index AlMetle.
XI
INDEX ALFABET IC
662
Artieolul
Obligatiunile, de Stat, vindarea lor

Obligatiunile, solidaril
Offeeri agentl de afacerT comerciale

Omologarea, actuluT de instreinarea bunurilor In faliment
Omologarea, actelor de trans. In falim. .

Omologarea, adjudecatiunel lucrurilor vindute
Omologarea, apel contra omolog. concord.

Omologarea, concordatuluT
Omologarea, concordatului, anularea el
Omologarea, declaratinnel de invoialli .
Omologarea, opositiel la omolg. concord.
Omologarea, sentina definitiva, omologa.reT concordatului
Oneros titlul, acte facute de falit, nulit.
115
3
809
807
808
865
846 852
862
840
864-857
860
722
294
767
3
108
140
On6re, acceptatiune pentru . . . .

O peratiuni, de administratie In faliment
Operatiuni, de banca.
Operatiunl, In societatT comerciale
OperatiunT, nulo
Operatiuni, si oblig. lichidatorilor .
. 202, 207, 217
3
Operatiuni, samsaril
240, 245, 260
Operatiunile, societittilor treine . .
Opositiune, drept de, al falitulul judecat in
lipsi
Opositinne, In contra sentinteT comerciale
707
652
Opositiune, la adrniterea sal excluderea

creantelor in faliment
Opositiune, la distributiunea pretuluT .
Opositiune, la executarea mandatulul .
Opositfune, la omologarea concordatulul
Opositiune, sentina data In
773, 774
933
388
854, 857
707
Opositinne,0 apel contra sentintelor declarative in faliment
Ordin,in producto de mara
www.dacoromanica.ro
704
368-363
CODUL COMERCIAL
663
Ordin, in producte de marf6; epoca hotaritg.

Ordinele, fapte comerciale
Oprirea, de cAtre Stat a unul transport
Articolut
360, 361
3
644
P
Pagnbe, provenite din predarea lucrului
430
Paralernalk, si dotall; averea sotielin faliment
790
Paralernale, bunurl nedovedite

793
Participanti, in asociatiune . . 251, 252, 261, 263
Participanti, in asociatiune, drepturile lor. 263-265
Participantl, in asocia., sentiri de forme.
256
Partialit, vindarea a lucrurilor falituluT
Pasiv, activ, hilan

Pasiv, admiterea creantelor fra dobindi la.
Pasiv, admiterea creantelor femeeT falitului .
Pasiv, admiterea creantelor necontestate .
Pasiv, adral' rea provisorie a creantelor la
809
24
780
797
776
780
Patrimonil, eparatiuni de; sotT comerclan t
Peceti, punerea lor de sindicl in faliment

Pedpsa, in bancrut frauduls
Pedpsa, in bancruti simpl.
Penal, clausi in contractul de transport

Penale, urmiriri in faliment
Penalitilti
21
705
882
881
439
837
264-269, 881, 882
Perderea, actiunilor carnbiale

Perderea, dreptuluT de administrator, censor In societate
350, 351
153
Perderea, garantilor
282
Perderea, lucrului in abandon . . 644, 645, 663, 659
Perdntit, sa6 sustrasi cambia
354, 357
Perdut, sail sustrasi cambie, cerere de anulare .
Personale, actiuni
Persnele, ehcipagiului
www.dacoromanica.ro
358
898
531-536
INDEX ALFABETIC
664
ArtieJul
PermSue, transport de, fapte de comerciii
Ponta de asigurare.
Ponta de tncitroare
PoprirI
Plata, carnbiilor in Mehl

Plata, cambiilor, locul unde se face . . .
Plata, cheltuelilor de administr. in faliment
Plata, datoriilor din operatiunile sindicului .
Plata, drept de plat& la resto! creantelor .
Plata, emiterea mandatului de plat& . .
mandat de, dupe statul de repartitif
portul pentru transport
Plii41, contestatiuni contra incetarel de, in fa-
3
445, 446
565, 570
908
308
310, 341
753
805
825
823
820
440
liment
Platl, declarare de incetare de, in faliment

PlatI, termen de incetarea plA1ilor in falim
699,
Posesor, de cambia, . ,
Posesorul, cambia; dreptul de a cere cau-
309, 314
tiune
Posesorul, cekulul
Predarea, m&rfurior .
Predare, termen de
Prelungire, de termen la plata creantelor
Prepus, actiune contra lul
Prepus, mandatul dat prepusulul .
Prepus, responsabilitatea de daune
719
718
718
.367,
341
368
567
422
799
392-401
394
397
Prepull
392-401
Presoriptlunea, actiunilor comerciale .

Preseriptiunea, acpnel contra cgrauilor
Prescription ea, resultat& din contractul de
asigurare
903
956
954
Preseriptiunea, actiunilor; contract de inchiri ere
Preserlptlunea, actiun.; contract maritim

Presorlptiunea, actiunilor; contract de societate
www.dacoromanica.ro
954
953
949
CODUL COMERCIAL
665
Articolul
Preseriptinnea, cambiilor
Preseriptinnes, pentru furniturI
949
955
Preseriptinni
945-957
Presentares, bilantuluI In faliment
704
Presentares, cambie! perdut& saa sustras&
355
61
927
933
Pret enrent, vindare pe

Pret, depunerea de adjudecatar
Pret, opositiune la distributiunea luI
Pret, nedeterminat, vindare pe
Prima, de asigurare
Prima, de asigurare pe vitI, restit. el .
Prima, drept de, In contra asiguritoruld
60
Privilegiat, imprumut en polit de Indo.

Privileglata, china magasinelor . .
Privilegiata, prim& de asigurare
. .
Privilegiate, cheltuell de judecati . .
Privilegiate,
Privilegiate,
Privilegiate,
Privilegiate,
desclircare
idemnitate
transport
vara.
.
.
.
Privilegiate, creante
Privilegiate,
Privelegiate,
Privilegiate,
453
477
629
683
683
683
683
683
683
683
683
678-694, 783
asupra navluluI
685
vasuluI . .
declarate de lege
686-694
686
Privilegiati, creditorl in concurent& cu ce!

chirografarI
786
Privileglati, creditor! asupra mobilelor falitulul
786
Privilegia', asupra lueruluI constit
gagiii
Privileginl, ea:1.1'1010r
Privileginl, contestatie contra

Privilegial, creante in acelas grad de .
Privileginl, creantelor NO. de moratoria'
Privileginl, crea* Incetare prin renunt.
Privileginl,
renuntarea la. . .
Privileginl, exercitiul lul
www.dacoromanica.ro
480
437
784
681
839
850
850
679
sss
INDEX ALFABET1C
Artielui
Privileginl, preferinta creantelor ca . .

Privileginl, subrogare in
Probatinnea, de achisitiune asupra bun.
682
680
794
Probatinnea, cc registre
Probatiunea, obligatianilor comerciale
50-54
46-49
55-57, 258
Probatinnen, scrisd,
935
Procedurn eivilh, in urmilrirT comerciale
Procedurrt, forme de, in faliment .
826
Procedura,, in faliment
825
825
Procedura, inchiderea el in faliment .
Producte, cump5arT de, fapte de comerc.
Producte, de marfa, ordin in

Producto, de marf6., epoc& hot. din ordinu
Procuror, comunicarea sentintAl declarative
in faliment
Procuror, comunicarea ordonante1 de arestarea falituluT
Proenror, drept de control in faliment . .

Pronuntaren, in faliment de tribunal . .
Prospect, de administratie in faliment .
Prorogat, termen de veriBcarea ereantelor
in faliment
Protest
3, 5
858, 863
360, 361
709
709
708
698, 710
765
821
326-334
Protest, act de
327
Protest, extract dupe, trimes Curtel de Casatie in faliment
Protest, eland. Mai

Protest, coprinderea /uT
Protest, fort. majoril, impedicare . .
Protest, insciitarea garantilor
Protest, tabloil dupe actele de protest .
Protestate, formaren tablouluT de actele
Provisorie, executie a concordatulul
Provisorie, liberare a falituluT
Publico, spgctacole, fapte de comercia
Publicarea, tablouluI falitilor
www.dacoromanica.ro
702
333
328
334
342
702
702
855
709
3
711
667
CODUL COMERCIAL
Articolul
Publicarea, sentintel declarative In falim.

Publicare% actulul de lichidare
Paneros, sigiliilor, in faliment
Parieres, sigiliilor, inventar
Pulieren, sigiliilor, lucrurl apirate de
Puratori, actiunl la
Parthtori, comunicarea actinnilor la
Purtiitori, falimentul societatilor ou titluri la
Purt/itorl, titlurl de
706
200
704
743-753
745
166
219
871
58
R
Rectificares bilantului
Reabilitarea talitalul
755
827
Reabilitarea ialitului, apelul contra respingerel cererel de
829
Reabilitarea falitului, opunerea creditorilor
828
830
831
Reabilitarea falitaini, dupe nbrte .

Reabilitares falitului, nebancrutar .
Responsabilitate, in cas de abordaghl
674-675
R4iSspunderes, autorilor oulpel; abord
Rspunderea, ciriusului
675
425-429, 431
Reale, actiunI
Recolte, asigurarea lor
Recurs, contra garantilor
Recurs, contra lichiciftrel, termen de
Recurs, contra sentintel comereiale
898
470
314
210
906
Recusaren, sindicilor
Redeschiderea, procedurel In faliment
Reducerea, capitalulul de asociatl
825
Retas, de acceptarea cambiel

Retas, de mandat comercial
Registre, comercian!
Registre, eomunicarea lor
Registre, obligatorif
www.dacoromanica.ro
732
101, 160
288, 289
376
22-34
31-33
26, 27
INDEX ALFABETIC
668
Articolul
50-54
Registre, probatiunea cu.
Registre, pistrarea lor
30
Registre, punerea sub sigiliii In materia de

faliment
747
Registre, vizarea de tribunal

Registrele, asociatilor
27
142
Regstrele, cipitanuld de vas
510, 511, 515
Regstrele, comisionarilor
Regstrele, sindicilor
Registru, jurnal
Registru, copiar
Regres, actiunl de
Regres, actiunI in faliment, de regres
Remiterea, corespondenteI sindiculuT
.
.
Renuntarea, la contract
Renuntarea, la privilegiul creantelor in
faliment
Reparatinnile, vasulul In timpul cedfiloriel

Repartitie, procedarea in faliment la . .
Repartitinne, in masa falimentuluI . .
Repartitinne, stat de
Representantli, comercian .
. t.
Representantil, societitilor strAine . .
Representarea, falituluI prin mostenit.
Resilierea, contractulul de transp, alit.
Resilierea, contrac, din causa avariilor .
Resilierea, contractuluT, dupe codul civil
Resilierea, contractulul pentru constructie
de vase
Resillerea coneordatulul
407
757
23
26, 27
345, 346
724, 801
750
64
850
519
825
798
820
392-401
246
726, 847
596, 697
66
67
492
863
Resilierea coneordatnlui, acte nule facuto inainte de
864
Resillerea coneordatnini, liberarea fidej usorului
Responsabilitatea, cipitanulul da vas

Responsabilitatea, de banil luan de asociat
www.dacoromanica.ro
864
506, 508
111, 112
CODUL COMERCIAL
669
Articolul
377, 379, 381
Responsabilitatea, mandat, comerc. .

Responsabilitatea, patronuluT pentru faptele prepueilor
Responsabilitaten, patronulul unul vas
397
501
Responsabilitatea, prepusuluT cu patronul

solidar
Responsabilitaten, prepusuluT de daune

Responsabilitatea, solidar&
Responsabilitatea, solidar& a administ
Responsabilitatea, solidar& a comanditarilor
Restitnirea, de prima de asigurare pe vitri

Restituir ea, dividentelor in faliment .
Retragerea, asociatilor
Revendicarea, lucrurilor in faliment . .

Revendicarea, lucrulul vindut in fraud& .
Revendicarea, mIrfurilor in deposit . .
Revendicarea, m&rfurilor neajunse in magasinele falitulul
817
817, 818
817
812, 818
814
813
813
813
75, 76
3
119
378
339
841
467, 627, 635

472, 647
469
626
3
Riso de resbel
Riscuri, asiguarl contra lor

Riscnri, asigurArT contra lor in navig.
Riscuri, in imprumut de navigatiunT
389
477
729
814
Revendicarea, mirfurilor nepliltite

Revendicarea, titlurilor la purt&torl
Revinderea, titlurilor in report
Revinderea, de producte
Revocaren, comanditarulul
Revocares, mandatulul comercial .
Revocaren, mandatuluT expres
Revocaren, moratorulul
Rimo asigurrttor, de transport

Riso stsiguriLtor, locativ
149, 260
96 222, 231, 232
Revendicare,apel contra resping. cerera de

Revendicare, cerere de revendecare . . .
Revendicare, contest. contra cerereT de .
Riso asigurittor
398
397
127
611 643
609, 613, 623
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
670
Articolul
S
Salarlile marinarilor, in cas de b615, .
Salarille marinarilor, in cas de mirto .
Salarlile marinarilor, in congediil . .
Salarille marinarilor, nu se urmIresc

Salariile maminarilor, pe luna . . . .
Salarille marinarilor, prin0 i ficuti pri-
547, 548
649
662
556
539
550
sonier1
531 536
Salariile pers6nelor, echipagiulul .

SameariI, in afacerT comerciale
Seadenta, cambie!
Sendenta, cambie! la vedere
271, 306, 308

305
Seadenta, cambie! la epocg. fixtt. . . . 303, 307, 308

715
Seadenta, creantelor obligatoril ale falituluT
3
Schimb, scrisurT de banca
Series, acceptatiune
Serieft, probit
283
55-57, 268
414, 417, 421
Serisdre, de citrat
Serisdre, de cir at, coprinderea el
ScrisurI, de gagiti .
Sentir, de taxe in faliment
415
3
751
Seehestru asiguriitor
907, 908, 910
Sechestru asigurittor, pe vase
910 944
Sentinta, de declarare In faliment; apel opositie
704
Sentinta, definitiv de omologarea concordatului
860
888
Sentina, in Infractiuni
Separatinnea, patrimoniilor sotilor comercian tT
21
Sigilaren, ei inventarierea
Sigilare, lucrurl apftrate de
Sigilare, %limarea lucrurilor ap&rate de
vinzarea lucrurilor puse sub
744 753
.
Sigilaren, registrelor in cas de faliment
www.dacoromanica.ro
745
745
746
747
CODUL COMERCIAL
671
Artietut
SigiIII, punerea lor in faliment

Simplti, bancrun.
704
876 879
banerutA; pedpsa pentra .
881
Simple avarli
654 658
Sinalaginatio, contract
35
713
Sindic, actiunl contra lul in faliment .

Sindic, condithmile de admisibilitate.
Sindic, darea socotelilor
Sindic, delegatiune
860
729, 730
Studio, exercitarea administratiunel falirnentulul

726, 727 738
Sindiel, Inlocuirea lor

Sindicl, numrul lor
Sindiel, numirea lor
Sindici, plata datoriilor resultate din operatiunl
Sindici, punerea pecetilor in faliment .

Sindicl, recusarea loe
Sindiel, registrele lor
Sindicl, remiterea corespondentel falitulul
Social, capital
731
727
727
805
705
732
757
759
101, 148, 175, 178, 221
Societate, anonimk num6rul asociatilor

Societate, beneficil concedate in
. .
.
.
Societate, comercialk aplicarea coduluf civil
Societate, comercialk daune in

Societate, contract de
Soeletate, disolvatk conservarea registrelor
121
87
107
109
88
220
96, 103, 148, 191, 192, 220

Soeietate, disolvarea el
866, 871
Societate, declarare In faliment . . .
Soeletate, declarat in faliment; sentina de
declarare
Soeietate, numirea impiegatilor

Societate, operatiunl nule
Societate, prescriptiea actiunilor contracta, . .
balde
Societate, termen de contestatie la lichidare
www.dacoromanica.ro
866
145
140
949
217, 218
INDEX ALFABET1C
-672
Articolul
Socleap unman), administratoril lor

122, 126
127
Societ41 anonime, garantia administr
236- 250
Societ&ti civil
Societitti comerciale
Socleati comerciale, actiuni
7, 77, 269
.
SocietAii comerciale, anonime 77, 78, 93, 121-126
S cleat' comer chide,
in comanditts 88, 89, 93, 99,

114, 120
Societati comerciale, in nume colectiv
77, 78, 89,
99, 105-113
90-98, 127-141
Societilti, constituirea lor
Societki, colective si In com.; lichidare . 210, 211
223
Societrtti, cooperative, constituirea lor
147
Societaiti, de asigurare
147
Societitti, de asigurare streine
127, 141
Societati, fundatoriT lor
128
Sociediti, fundatoril lor; drept i datorii
199-209, 222
Societliti, lichidarea lor
873
Societati, in faliment, concordat . .
.
Societetti, infiintarea lor
138
237, 239
Societrtii, sediul lor
Societetti, statutele lor
. 90, 126, 138, 221, 226, 245
Societiiti streine
236-250
SocietAti streine, cautiune

streine, Ineet. de a funciona
Societi41 streine, representantii lor .
Societitti streine, operatiunea lor . .
245, 246
Solidarit, respundere in societate .

Solidarii, respundere in abordagiti .
Solidan, codebitorl
Solidan, giranti
Solidan, obligati
248
246
240, 245, 250

127, 150, 151
674
42
277, 301, 336

.
Solidan, responsabilitatea comanditarilor

Solidan, responsabilitatea prepusului cu patronul
115
389
397
Sop, creditorl neadmis la pasivul fal. soc.
www.dacoromanica.ro
870
CODUL COMERCIAL
678
Articolue
Sotia ialitului, in concordat

Spectacole publice, fapte de comerciii
849.
3
Stat, de cheltuell de justitie in faliment .

Stat, de repartitil in faliment
Stat, obligatiuni de
Striciicluni, incendiii, trrtsnet, etc., lucrug
734
asigura.te
Strierteluni, de transport
820
173
466, 468
727, 730
Stricrecluni, vindarea lucrurilor supuse striaciunel
760
323
Subrogatinne, in drepturl
Subseinnetturit, privat5, pe cambie . .
Subscriptinnea, actianilor comereiale .
Snspendarea, admitenl ereant. la falim. .
Suspendarea, esecutirei contractului de locatiune al falitulul
Suspendarea, vind&re! In faliment

Sustraok cambie perdutrt flag
274, 276
131,
135
n6
716
804
364-358
Snstrasi", cambie perdut& Bah', cerere de anulare
368
T
Tablob, de creditorl
Tabloil, de creditorl, argtarea creantelor .
Tablofi, de operatiuni in faliment . . .
Tablok de proteste in faliment
Tabloa, pentru inserierea falitulul . .
Tacit, mandat, dat prepusului
Tardivit, declarare a creantelor in falim. .
Taxe, scutirea de, in faliment, p. inventaria
Terestre, rtsigurirI
Termen, de apel
Termen, de contestatie la lichidare . . .
Termen, de gracie, obligatiunt cambil . .
Termen, de incetarea plgtilor in faliment
Termen, de infritisare actiunT comereiale
www.dacoromanica.ro
764
764
767
702
711
396
824
761
3
904, 906
217, 218
44, 312
718
901
INDEX ALFABETIC
674
Articolul
Termen, de Infatiprea. cekulul

Termen, de opositie
Termen, de opositie la execut. mandatulul
Termen, de peremtiune
Termen, de platk in abandon
Termen. de predare
Termen, de pre,sentarea cambiei pgrdutk .
Termen, de vindarea vaselor

Termen, pentru presentarea creantelor in
faliment
Termen, prorogat p. verificarea creantelor
368
902
388
903
650
422
355
923
704
821
649
677
346
292
722
823
748
Termenii, abandonulul
Termenli actiund de despkg. In abordag
Termenil, actiund de regres
Tertiii, acceptant
TitIn, oneros nulitatea actelor in faliment
Titln, constitutiv de creante
Tit'furl, cambiale cu duratk scurti .
Titluri, date In report, revindere .
75, 76
Titluri, de credit, vinzare de
3
Titlarl, la ordine, constituirea gagiulul .
479
Titlull, la purtitorT
58
Titlurl, obligatiuni emise de Stat . . . . 173-177
Transaetinni, supuse omologkrel trib. in faliment
807
Transigerea, contestatiunilor de sindic In

faliment
Transport, asig. lucrurilor de transport .

Transport, clans& penalk, In contract. de
Transport, de persdni
Transport, destinatar de
Transport, de lucruri fragile
Transport, Intirziere de
Transport, nulitittl de transport
Transport, plata port pentru
Transport, strickciuni de
www.dacoromanica.ro
807
471
439
3
434
426
423
441
440
427
CODUL COMERCIAL
675
Articolul
Trhsnet, incenditi. stricaciunl cansate, lucrurilor asigurate
466
U
bancruta. franduldsa.
Urmariri, ballena& simpla.
UrmAriri, de vase
penale In faliment
sechestru asigurator
880-882
876-879, 881
914-935
710, 837, 876-882
907-944
Uscat, transport de pers6ne si lucrar! pe
V
asigurare
620
652
850
Vaiabilitatea, abandonuluT
Vailditatea, concordatuld ,
Valren, actiunilor nominale
Varante, fapte de comercia
Vas, abandonare de
Vas, comanda.ment de urmarire
Vas, crea* privilegiate asupra luT
226
3
502, 503
914-915
686
517
519
501
Vas, de echipagitl, cheltuelilo luT

Vas, reparatiunT In timpul calittoriel
Vas, responsabilitatea patronulul
Vas, seehestrarea, urmarirea Jul

Vase, ce nu se pot sechestra,
Vase, cumparare i vIndare de
Vase, de navigatiune
Vase, de navigatiune, cesion, sal Instrain.
Vase, de navigatiune; cotract de gagia .
capitalulul In actiunT .
910-944
912
3
490
.
Vedere, scadenta cambie! la vedere . . .

Veniturile, imobiluluT dotal; perceperea lor
in faliment
Verificaren, creantelor in faliment

Verificaren, de scripte
www.dacoromanica.ro
493, 494
495, 496
133, 135
305, 311
790
704
909
INDEX ALFABETIC
676
Articolul
Verificaren, i rectificarea bilantuluT .
asigurild pe .....
755
3, 6, 147, 473 477
%limare
-60 73
lanzare, actiunl; societAtl

Vinzare, aplicarea procedurel civile in ma-
170
teria comercian
811
autorisatie de, a mArfurilor fal.
808
803
aminarea el in faliment .
.
920, 922
de vase, afipte
lucrud constituite in gagiti . . . 482 487
"%Tincare, in faliment, consemnarea banilor
763
lanzaren, in fraudft, revend. lucrurilor
814
lanzares, gagiulul In faliment
782
lanzare,
lanzare,
lanzare,
Vinzare,
519
lucrurilor incArcate
760
lucrurilor fal, supuse stricAciunel
803
lucrurilor mob. i imob. in fal
801 811
mobilelor falituluT
%Tincares, obiectelor falltulta pentru cheltuell
de justitie
860
61
lanzaren, pe pret curent
VInzarea,
Vinzarea,
lanzaren,
Vinzarea,
%Tincaren,
pe pret nedeterminat
60
lanzarea, prin comisionad

lanzaren,
publicarea el
lanzares, suspendarea in faliment .
lanzaren, termen de .
VInzarea, total& sol' partiall a averel falit.
nule
Violare, de mandat (comision)
Vitii, marfA vindutA

Vizarea, creantelor admise la faliment .
Vizarea, registrelor de tribunal
VoInntare, lichidarea in falima, activulul
FINITUL INDEXULU ALFABETIC.
www.dacoromanica.ro
410, 411
808
804
923
809
139
408
72
772
27
840
CODUL COMERCIAL *
CARTEA I.
DESPRE COMERCIU !N GENERE
TITLUL I.
Dispostinni generale
In comerciti se aplic5,
legea de fa.
unl cari serv comerciuluI,

se regulzft prin legile
regulamentele lor speciale.
(Com. 73, 957; legea 28

lun. 81, 4 lul. 81; Ital. 2).
Unde ea nu dispune se
TITLUL
codicele civil. (Civ.
1531; Com. 889; Ital. 1).
Despre faptele de
Bu rsele, bilciurile (iar-
contereifa
marocurile), tirgurile, docurile i intrepositele, precum icele-l'alte instituti-
Legea considera ca
fapte de comercitl:
* Cede' Comercial, astAdl
supra politelor din 25 Noembrio
1887 9i pus in aplicare la 1 Septembrie acolas an. In anul 1896

i s'a modificat Cartea III Despre
6 l'unjo 1869; legea germana din
vigre a fost promulgat la 10 Maid
j'alimente", prin legea promulgata.
la 20 lunie. Modela' care a servit legiuitorulul nostru din 1887

la alcatuirea lui, a fost Codul Co-
1848; Codul Comercial germen din
19 Iunie 1872, pontru introdncorea
acestui cod In Alsacia si Lorena;
In fine, logea bolgiana din 5 iVlai0

1872 asupra gagiulul comercial si
contractulul de comision.
Inaintea actualulut Cod Comer-
brmaterele decrete si logl; docro-
cial, era in vigere, in Romania,

Codul do Comercia de la 1810
complectat prin legea de la 1864
care l'a facut aplicabil si in Moldova. Acest Cod era o traducere
pentru aplicarea Codului Comer-
1807.
mercial al Regatulul 'talio!, din

:11 Octombrie 1882. In dar de
acest cod, leginitorn1 nostru comercial a mal avut in vedere si
tul italian de la 14 Decombre 1882
cial al Italiel; topa germana a-
dupe Codal Comercial francez din
www.dacoromanica.ro
HAMANGIU. Codal Clearral.
20
678
COMM COMERCIAL (Art. 3)
Cumpararile de -produde sag de marfurI spre

a se revinde, fie In natura,
fie dupe ce se vor fi lu-
crat sati pus In lucru, or!

numal spre a se inchiria;
asemenea i cumpOrarea,
spre a se revinde, de o-
bligatiunI ale Statulul, sag

alte titlurl de credit cireu-
land In comercig;
(Civ.
bricl, de manufactura,
imprimerie;
Intreprinderile de edituril, librarie qi obiecte
de art& and altul de cat
autorul sag artistul vinde ;

Operatiunile de bane& i schimb ;*
Operatiunile de mij-
locire (samsarie) In afacerI comerciale ;
1410-1490; Co. 5, 60-73) ;

VInlarile de producte,
vingarile i inchirierile de
Intreprinderile de
transporturI de perstone
sad de lucruil pe apa, sag
gatiunl ale Statulul sag

de alte titlurI de credit
In producte sati ma,rfurI;

(Com. 270-358).
marfurl, In natura sag lucrate, i vInlarile de obli-
circuland In comercig,cand
vor fi fost cump6rate cu

scop de revinlare sail in-
chiriere ; (Com. 5, 60);

Contractele de report
asupra obligatiunilor de
Stat sag a altor titluil de
credit circulnd In comer-
cal; (Com.
73, 74, 75,
76, 77);
Cumpararile sag yin-
larile de par! sag de acti-
unI ale societatilor comerciale ; (Com. 77; 166-172) ;
OrI-ce IntreprinderI
de furniturI;
6.Intreprinderile de spectacole publice;
7. Intreprinderile de comisine, agentiI qi oficiurI
de afacerI ; (Com. 405-412) ;
8.Intreprinderile de constructiunI ;
9. Intreprinderile de fa-
pe uscat ; (Com. 415-600) ;

Cambiele i ordinele
COnstructiunea, cum-
pararea, vlqarea i revIn4area de tot felul de vase

pentru navigatiunea interirtt i exteri6r& 0 tot ce
privesce la echiparea, armarea qi aprovisionarea u-
nul vas;
Expeditiunile maritime, Inchirierile de vase,
imprumuturile maritime 0
ttr contractele privit6re

la comerciul de mare i la
navigatiune ; (Com. 557 ur. ;
602 urm.; 616 urm.);

Asigurarile terestre,
chiar mutuale, In contra
daunelor i asupra vieteI;
Asigurarile, chiar
mutuale, contra riscurilor
navigatiunel;
* In toxtul art. 8 Codul italian,
lipsoac cuvintele: qi schimb" carl
aunt aditogate de legiuitorul roman.
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. 4-10)
Depositele pentru
caus5, de comercitt; (Com.
478-490);
Depositele in dokurI
intreposite precum
ttite operatiunile asupra
recipiselor de deposit (varante) i asupra scrisuri-
lor de gagi, liberate de

ele. (Com. 4-6, 74, 171,
270, 358, 405, 413, 442,
491, 557 urm., 571 urm.,
592 urm., 601 urm., 616
urm.; Ital. 3).
Se socotesc, afar& de
acestea, ca fapte de co-
mercifi cele l'alte contracte i obligatiunI ale undi

comerciant, dad), nu sunt
de naturk civil sa,6 clack
contrariul nu result& din

insusl actul. (Com. 3, 5,
6, 7 urm.; Ital. 4).
Nu se p6te considera
ca fapt de comercin cumpkrarea de producte saA
de mkrfurl ce s'ar face
pentru usul saR consumatiunea cump5rktoruluI orl

a familiel sale ; de asemenea revin4area acestor lucruel si nicI vino:lama pro-
ductelor pe carl proprietarul saR cultivatorul le

are dupe pkniintul skti saa
cel cultivat de dinsul.(Com.
3, 4, 6; Ital. 5).
679
ciA numaI in ce privesce

pe asigurktor.
Comptul curent si ce-
kul nu sunt considerate

ca fapte de comerciO in
ce privesce pe necomercianti, afar& numal dad, ele

n'att o calls& comercialit
(Com. 3, 364, 370, 442;
Ital. 6).
TITLUL III.
Despre comereinup
Sunt comerciantl aceia earl fac fapte de comerciti, avAnd comerciO,
ca o profesiune obicInuitfi,
societ5,tile comerciale,
(Com. 3-6,77, 890; Ital. 8).
Statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comerciantl. (Com.
9; Ital. 7).
OrI-ce perstink care

Inteun chip accidental, face o operatiune de comerciti, nu 'Ate fi consideratft
ca comerciant; ea este Ins5, supusfi, legilor si jurisdictiuneI comerciale pentru Vote contestatiunile ce
se pot ridica din acstk

operatiune. (Com. 7, 8, 42,
56, 890, 893, 945).
Minorul* de orI-ce
saA stabilimente mil nu
sex, pentru a putea face

comerciO i prin urmare
a fi considerat ca major,
tel, sunt fapte de comer-
unsancipqr,
Asigurkrile de lucrurl
sunt obiectul comerciulul

asigurftrile asupra vie-
Textul italiguijeo:nminoril
www.dacoromanica.ro
680
intru eitt privesce obligat iu nile contractate de din-
sul ca comerciant, va trebui sit aibt, etatea de 18

ani mplinil, st, fie emancipat, sa aibt. autorisatiunea Inscrist, a tatalul sat,
sat In cas de m6rte, interdictiune orI absentt a

tatalui, aceea a mumeT sa-
le; iar in lipsi de tata
mam., autorisatia tutorului

avisul consiliuluI
de familie omologat de
tribunalul civil.
Actele de emancipare i
de autorisare vor fi pre-
sintate la tribunalul in
jurisdictiunea eitruia mi-
norul voesee a'0 stabili

domiciliul s comercial,
spre a fi transcrise in registrul destinat pentru acsta i afilite in sala tribunalulul, in sala comuneY, in localurile bursei
celeI mal apropiate, daca

vor fi, i publicate in ftia
anunciurilor judiciare a
locului; t6te acestea prin
ingrijirea grefel.
Grefierul tribunalului va
pastra la dosar proba ct,
afitrile i publicatiunea,
s'a facut.
Inainte de transcriere,
afiarei publicatiune, minorul nu va putea incepe
* Alci trebue s figureze euvIntul ces, de 6re-ce so refer la
tata ai mama. Textul italian ziee:
comerciul sat. (Com. 11-
13, 18; civ. 422 urm., 433,

1160; 20 leg. 31 Iul. 1881;
Ital. 9 ; 3 Germ. 19 lun. 72).
Dispositiunea articolulul precedent este a-
plicabila minorului ernancipat, chiar necomerciant,
pentru actele pe cail legea le considera ca fapte
de comerciti. (Com. 3, 10;

Ital. 10).
Minorul comerciant
In conditiunile art. 10, pontru tot ce privesce comer-
ciul sat, p6te ipoteca i

instraina imobilele sale,
fara a avea necesitate de
vre-o noria autorisatiune.
(Civ. 430, 433; Ital. 11;
3 Germ. 19 hin. 72).

Tathl sati mama care exereita puterea
Ose& sat, In lipsa-le tutorul, nu pot continua comerciul in interesul unul
minor daca nu vor fi autorisatI, ce! * d'intaitr de
tribunalul civil i cel de al
doilea prinincheierea consiliuluI de familie omologata de tribunal.
Actul de autorisare va
fi afiqat i publicat conform art. 10. (Civ. 326 urm.,
337; Ital. 12).

Interzisul i cel pus
sub un consilit judiciar

il
itore" euvIntul do mama.
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. 15 IS)
nu pot fi comerciant,1 si
nicT a continua un comercia (Civ. 435, 458*.

15. Femeea maritata, nu
pote face comercia far&

consimtimIntul expres sail
tacit al barbatuluT s611.
ConsimtimIntul barbatu-
luT se presum& clad exercitiul comerciuluT femeeT
este public si notoria, a-
far% numaT daca barbatul
a prohibit acsta In mod

expres prin declaratiune
public& in forma art. 10,
681
autorizatiunea special& a
sotuluT, sail In cas de interdictitine orl absent& a
acestuia, fir& aceea a tribunalului civil.
In caz cand sot,u1 autoriza pe femee Inscris, autorizatiunea va fi transcrisa,afisata si publicata confort art.10. (Com. 77; Civ.
199, 204 urm., 950, 1202;
201eg.31 Iul. 81 ;Ital. 13, 14).
Femeea comercianta,
p6te, fara autorisatiunea

sotuluT safi, a sta In ju-
Cand femeea nu face de
decatil si a se obliga pentru tot ce privesce comer-
luT, ea nu pote numal prin
sfirsit, a ipoteca si a in-
2.
cat vinde In detalit marfurile traficulul barbatu-
acsta sa fie considerata
ca comercianta.
Daca barbatul este minor, el nu va putea auto-
riza pe femeea sa a face

comercia de cat numaT daca
va fi fost si dinsul autori-
sat a da acest consimtimint dupe regulile si In

formele prevazute de articolul 10.
Daca barbatul este interzis sail absent, autorisatiunea va fi data, de tribunalul civil.
Femeea, de si comerci-
anta, nu pte ins& intra
Inteo societate comercial&
In care 'si-ar lua o raspundere nemarginita, far&

* Dispositiunile acestuI a,rticol
tipsesc In codul Haan.
ciul Oa.
Ea We, pentrn acest
straina Mt& averea sa fara

consimtimIntul sotulul.
Cu tte acestea, bunurile dotale nu vor putea
fi ipotecate sail Instrainate

de cat In casurile si dap&
formele prevNute de codicele civil. (Com. 15; civ.
197, 199, 202, 1248, urm.;
Rai. 14; Fr. 7).
Mild prin contraetul de casatorie barbatu"
va avea vre un drept asupra bunurilor castigate

de femee, aceste bunuri si
veoiturile ion r6man ex-
ciusiv afectate la plata datoriilor comerciale. (Civ,

1287 urm.; Germ. 8).
Autorisatiunea de a
face comercia, data minoruluT de catre parintelo
www.dacoromanica.ro
682
sal sail de c5,tre tutor in
conditiunile prevlute mal

sus, precum qi aceea data
de catre barbat femeeT, pot
fi revocate In ori-ce timp.
Actul de revocare insa

trebue facut cu observarea formelor prevadute la
art. 10.
Cu t5te acestea, ciao&
minorul saa femeea meepuse a exercita comerciul,
revocarea nu va putea pro-
duce niel un efect de nu
va fi aprobati i de tribunalul civil dupe ce acsta

in camera de consiliti, va
ascultat pe minor sag
datorirea impus prin a-
cest articol, va fi supus la
o amenda de 25 pana la
100 lei; iar daca omisiunea a fost facutft cu rea
credinta, la destituire; in
amindoua casurile fan pre-
juditiul drepturilor pfirtilor interesate. (Com. 799,

797; Ital. 16, 17).
Dacil, sotul devine
comerciant In urma casatonel sale, dinsul este dator sa, depuna copie duprt
contractul sari de casato-
rie, In termen de o luna

socotit din diva and '.l-a
pe femee i pe aceia carl
inceput comerciul, sub pedpsa, In cas de faliment,
In niel un caz revocarea

mi pte vatama drepturile
celor de al treilea, nici
19, 796, 877; 7 leg. 18 Apr
fi
le-aa retras autorisatiea.

chiar pentru afacerile In
curs de executare. (Com.
de a fi considerat ca un
bancrutar simplu. (Com
84; Ital. 18).
Cererea de separathine de patrimonii flare
10, 15, 390; Ital. 15).

19. Contractul de casatorie intre persone dintre
carI una este comercianta,
va trebui sa, fie trimes In
sop dintre mil unul esto

comerciant, trebue sa fie
men de o luna de la data

ha, de catre oficerul stareI civile care a celebrat
casatoria, la tribunalul in
jurisdictiunea caruia se
glisesce stabilimentul comerciantuluI pentru a fi
tea fi pronuntata de cat
copie certifican, In ter-
publicat conform articoluluI 10.

Oficerul stareI civile care
va omite a indeplini in-
publican In modul prev-
dut la art. 10.
Hotarirea asupracererei
de separatiune nu va pu-
dupe o luna de dile de la

sus disa publicatiune.
Daca se admite separatiunea, h o t rut r e a definitiva
va trebui stt, fie publican,

tot In acelaq mod, In termen de o luna de la data eI.
In lipsa acesteI publicatiuni, creditoril comerciulul sotulul pot opun e, orI
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art.
cand interesul lor o cere,

nulitatea separatiunel pro-
nuntate i sa, atace restituirea drepturilor dotale

ale femeel, daca a avut loc.
Deosebit de acsta el pot
sa exercite actiunea ce le
acorda, art. 975 din codicele civil, And separatiu-
nea ar fi fost f6,cuta, In

frauda drepturilor lor. (C iv.
925, 1256, 1259, 1264, pr.
civ. 629 urm.; 7 legea 18

Aprilie 1884; Ital. 19).
TITLED IV.
Despre registrele comereinntilor

Registrele obligatoriI pentru comercia ntI sunt:
registrul jurnal, registrul

inventar vi registrul copiar. (Com. 23-25, 34, 142,
510; 15, 42, 62, 63; leg.
timbr. ;Ital. 21 ;Fr. 8; Germ.
28; Belg. 16).
OrI-ce comerciant
este dator ca in registrul
jurnal s inscrie pe fiecare 4i ce are sa la i ce

are s dea, operatiunile
22-25)
688
sumele intrebuintate pentru cheltuelile easel sale.

Acest registru jurnal este
deosebit de alte registre
ce se obiclnuesc in comptabilitatea comerciala, dar
carI nu sunt obligatoriL
(Com. 22, 142, 202, 229,

407, 510, 876, 877, 880;
civ. 1183, 1184. Ital. 21).
Comerciantul este
dator a forma la inceputul comerciuluI s6a i in
fie-care an, sub a sa sem-
natura, un inventaritl de
averea 8a mobilk i tinebill vi de datoriile sale
active vi pasive, incheind
bilantml cuvenit. Acest in-
ventar i bilant le va copia in registrul special pen-
tru acsta vi le va semna.

Tte efectele vi datori-
ele active trebuesc evaluate in inventaria vi bilant dupe pretul curent

la epoca facerel inventariuluI.
Datoriile active grea de
Incasat saa indoise se
comerciuluT s6h, conventiunile, acceptatiunile saa
vor pretui dup probabilitate; creantele ce nu se

pot Incasa se vor inscrie
numaI pentru memorie.
ciale, i In general tot ce
varavI solidar; trebue
fe-care finit de lull& vi
29-31).
girurile efectelor comerprimesce vi platesce sub

orl-ce titlu* trec8nd la
* Textul Haan adaoget.: civil

saii comercial" (civil o coinerciale .
Daca, sunt maI multi to-
subsemneze fie-care. (Com.

22, 610, 877 ; Ital. 22; Germ.
El este tinut a copia

In registrul special vi dupa ordinea ()HOT t6te scri-
www.dacoromanica.ro
684
CODUL COiVIERCIAL (Art. 26-29)
sorile ce trimite. (Com. 22.

Ital. 21).
26. Registrele obligato-
riI vor fi numerotate pe

fie-care pagin& i, afar&
de registrul copiar, para-
fate de un judeator al
tribunalulul loculuI de reedinta al comerciantului,
liul tribunaluluI saa judecatoriel.
Niel un fel de taxl, tim-
brEl sa altele nu se vor

percepe pentru Indeplinirea formalitatilor prevdute de aceste doua arti-
Pe ultima pagina a a-
cole. (Com. 22; 142, 610,

876, 29 22, leg; 31 Jul.
81; Ital. 23).
La fie-care tribunal
comercial i, In localitatile
uncle acestea nu exist, la
fie-care tribunal de judet,
judecatorieI. (Com. 22, 142,
care se va inscrie numele

comerciantilor carI
presintat registrele lor, ce
anume registre, precum
numarul filelor fie-caruia.
Tot ast-fel se va urma i
sal de catre judecatorul

ocoluluI respectiv in localitatile uncle nu exist& tribunal.
cestor registre, judecatorul va constata num6rul

filelor ce compun fie-care
registru i va semna acsta certificare punnd sigiliul tribunalului saii al
610; Ital. 23).
27. Registrele* pe carI
comerciantul este obligat
a le avea, afar& de copiar,
vor fi presintate tribuna-
luluI sa judecatoruluI de
ocol la finele fie-ciirul an
se va tine un registru in
cu registrele pe carI comerciantul le presint anual pentru Incheiere i
Dad', numerotarea saa

viza unuI registru a fost
comercial spre Incheiere i.

viza.
fficuta de judec&torul de
ocol, atuncI acesta la fienele fie-caruI an, esta da-
torul de ocol va pune
tribunalulul judetulul saa
Tribunalul sa judec&-
mediat, sub ultima operatiune Inscris& urmatrea

iza: AstadI la
anul
s'a presintat registrul (jurnal, inventaria) al
comerciantului ... i s'a
vizat Cu a nstr semnatura", punndu-se i sigi. Art. 23 Cod. italian zico
In loe de
Registre" euvintele:
tor sa remit& un tabloti

tribunaluluI comercial respectiv. (Com. 22; 2, 6, 11
reg. com. 10 Sept.
87;
Ital. 24).
Registrele comerciantilor vor fi tinute In limba romin& saa In vre-una
din limbile moderne en-
21 giornale e il libro clrgli inventari".
www.dacoromanica.ro
ropone, dupe ordinea datei fie-carel operatiuni, far&
a se lasa vre-un loe in alb,

faril stergere sa adaogire ;
se pot face indreptari
stersaturI, daca acsta este
necesar; se vor face Inat

numaI ast-fel ea cuvintele
sterse sa Indreptate srt fie
citibile. (Com. 22, 142, 510;

Ital. 25; Germ. 32 ;Fr. 8, 10)
ComerciantiIsunt da-
tor' a pastra, In timp de
10 anl de la cea din urmtt

viza, registrele pe earl le-
gea le impune a le tine,
precum i scrisorile i telegramele primite.

Asemenea sunt datorI a
pastra, cel putin pana, la
doI anI, facturile marfurilor cumprate i introduse

in stab ilimentele lor. (Com.
22; Ital. 26; Fr. 11; Germ.

33; Belg. 19.)*
Comunicatiunea re-
gistrelor nu pate fi ordo-
nata, de judecatil dupe ce-
rorea uneI partI de cat in

afacerl de succesiuni, comunitatl de bunuri, societap, si In cas de faliment.
(Com. 22, 32; pr. civ. 97;
Ital. 27; Fr. 14).
In cursul uneI contestatiuni i ori-care ar fi
natura eI, judecata, dupli
685
spre a se extrage dintr'in-
sole numaI ceoa co este

privitor la litigia. (Com.
22, 31; Ital. 28; Fr. 15).

Cand registrele oferite, cerute saa ordonate
a se Infatisa, se afla, In
circumscriptia unui alt tri-
bunal, judecatoria va adresa o comisiune rogatorie tribunalului saa ju-
decatorului de ocol respectiv pentru a lua cunosciinta, de continutul acelor

registre, a'l consemna in-
tr'un proces verbal si a-I

trimite tribunalului unde
casa este pendinte. (Com.

705; pr. civ. 210, 236, 243;
32 1. 1 Sept. 86; fr. 16;
gm. 39).
$4. Dispositiunile coprin-
se In presentul titlu nu se
ap!iccolportonibor, comer-
ciantilor carl fac micul
trafia ambulant, carausilor

sati acelor al caror comercia nu ese din cercul unel
profesiI manuale. (Com.22
33, 413; 2 legea 17 Mart.
84; Germ. 10).
TITLUL V.
cererea uneI part( sail chiar
Despre obllgatinnile comerciale in general

35. Contractul sinalagmatic Intro pers6ne de-
* Acest al 2-lea aliniat lipsesce

in Codul italian.
;lac& acceptarea n'a ajuns

la cunosciinta propuitoruluI In termenul hotarlt de
din oficiii, va putea ordona Infatisarea registrelor
partate nu este perfect
www.dacoromanica.ro
686
dinsul san In termenul ne-
cesar schimbuluI propuneret i acceptarel, dupe

natura contractulul.
Propuitorul Instt 'Ate
primi ea bun& i o accep-
tare ajunsh peste termenul hotfirlt de dinsul, cu
conditiune ca sil Incunos-
este fAcutit. (Com. 36; civ.

944; Ital. 36).
Acceptarea conditionatn san limitatfi se con-
sidern ea un refuz al primel propunerl i formzn

o noun propunere. (Com.
35-38; Ital. 37).
and urmzit a se
cinteze Indatn pe acceptant despre acsta. (Com.
hotttri adevnratul pret sati
36. urm. ; civ. 943; Ital. 36).

36.Cilnd propuitorul cere
executarea imediatn, a contractulul, i un rnspuns pre-
sporturilor, navluluI, al pri-
alabil de acceptare nu este
cerut i niel chiar necesar, dupn natura contractulul, atuncl contractul este perfect Indattt ce par-
tea cealaltit a Intreprins

executarea lui. (Com. 36,
37, 39; Ital. 36).
nun, ce contractul
nu este perfect, propunerea i acceptarea sunt revocabile. Cu Otis, acestea,
de i. revocarea Impedictt
ca contractul sil devie per-
fect, (ken ea ins& ajunge

la cunosciinta celeI-lalte
pnrt1 duprt ce acesta Intreprinsese executarea luI,
atund eel ce rev6c6 eon-
tractul rnspunde de dauneinterese. (Com. 35, 36, 38,
39; civ. 998, 1084, urm.;

Ital. 36).
In contractele uni-
lateral1 propunerea este obligatorie Indatn, ce ajunge

Ja cunesciinta pnrteIcareia
pretul curent al produe-
telor, al mfirfurilor, tranmelor de asigurare, cursul

schimbulul, al efectelor pu-
blice i al titlurilor industriale, el se ja dupe listele

bursel sail dupe mercurialele loculuI unde contrae-
tul a fost Incheiat, san,
in lipsit, dupe acelea ale

loculuI celui mal apropiat,
sail dupe orI-ce alt-fel de

probn. (Com. 61, 82, 337,
363, 430; leg. burs. 9, 91,
urm.; Ital. 38).
Crtnd moneta aril-
tat& Inteun contract, nu

are curs legal san comercial In tarn, i cand cursul el n'a fost determinat
de Ins61 pnrtile, plata va
putea fi fficuth In moneda
threI dupn, cursul ce va

avea schimbul la vedere
In diva scadenteI i la locul pinteI; iar cnnd In acea localitate n'ar fi un

curs de schimb, duprt cursul pieteI celeI null apro-
piate, earn, numaI dacit

contraetul porta clausa
www.dacoromanica.ro
efectiv saa o alta asemenea. (Com. 315, 625; civ.

1100; Ital. 39).
In obligatfunile comerciale codebitoriT sunt
tinutT solidaricesce, afar&
de stipulatiune contrarie.
Aceia0 presumptiune exista 0 contra fidejusoruluT, chiar necomerciant,
care garantza o obliga-
tiune comerciala.
Ea nu se aplica 0 la necomercianp pentru operatiunl carT, in cat IT pri-
vesce, nu sunt fapte de
comercia. (Com. 5, 9, 66,

98, 127, 149, 277, 339, 389,
393, 674. Civ. 1039, 1041,

1662; Ital. 40).
Datoriile comerciale
lichide i platibile in banl
produc dobanda de drept
din liva and devin exi-
gibile. (Corn. 81, 336, 372,

380, 383; civ. 1088, urm.,
1589; Ital. 41).
687
ciale i liberatiunile se pro-
bza:
Cu acte autentice;
Cu acte sub semnatura
privata;
Cu facturl acceptate;
Prin corespondenta;
Prin telegrame;
Cu registrele partilor;
Cu martorT, de cate-orl
autoritatea judecatorsca,
ar crede c trebue sa admit& proba testimoniala
acsta chiar In casurile
prevaslute de art. 1191 Codicele Civil;
In fine, prin orl-ce alte

mijlce de proba, admise
de legea eivila. (Com. 22
urm., 30, 65; civ. 1170,
1173, 1176, 1187, 1199,1204,
1207, urm.; leg. act. autent. 28-30; Ital. 44).

47. Telegrama face pro-
ba, ea act sub semnatura
privat, and originalul
este subscris de Insa0 per-
In obligatiunile co-
sna aratata Inteansa ca
gratie permis de art. 1021

din Codicele Civil. (Com.
312; civ. 1101; Ital. 42).
43. Retractul litigios
prevOut de art. 1402, 1403
0 1404 din Codicele Civil
cand ar fi probat c originalul a fost predat oficiului telegrafic sail trimis spre a i se preda, de
merciale judechtorul nu
p6te acorda termenul de
nu pte avea loe in cas
do cesiune a unuT drept

derivand dintr'un fapt co
mercial. (Com. 3-6; 1tal. 43).

46. Obligatiunile comer-
trimittorul el. Ea face aceia0 proba, chiar daca acesta persona este subseris de o alta mana,
Insa1 acea pers6na.

Daca subscrierea origi-
naluluT este autentificata

de autoritatea competenta
atuncT se aplica principiile
generale. In cas and iwww.dacoromanica.ro
688
COWL COMERCIAL (Art. 48-52)
dentitatea pers6neI care

a subscris sail predat ori-
ginalul telegramel s'a stabilit prin alte moduri prevaqute de regulamentele

telegrafo - postale, proba
contrarie este admisa.
Registrele cemerci-
antilor, tinute in regula,

pot face proba In justitie
intre comercianp, pentru
fapte i cestiuni de comerciii.
Data telegramelor sta-
Inscrierea in registre,
Melia de prepusul care
trarie, diva 0 ora In care

ele afi fost in adevar expediate de oficiurile tele-
tea, are acela0 efect ca
bilesce pang la proba con-
grafice. (Com. 48; civ.1176,
1182; 1 urm., 24, 30, 34

leg. 1 Sept. 86; Ital. 45).
4S. In cas de erare,
schimbare saa Intardiere,

In transmiterea unel tele-
grame, se aplica princi-
piile generale asupra cul-
pet Cu tate acestea tri-
mitatorul unei telegrame

se presuma, afar& de oil-
ce culpa daca a Ingrijit

a o colationa sad recomanda conform dispositiunilor regulamentelor telegrafo-postale. (Com. 47;
civ. 998, 1080 urm., 21
urm., leg. 22 Mart. 80;

Ital. 46).
49. In comercit, man-
datul 0 orI-ce declaratiune de consimtimint chiar
judiciar, transmi se prin te-
legraf cu subscrierea declarata autentica, de autoritatea competenta, sunt
tine scriptele saa este Insarcinat cu comptabilita-
0 and ar fi Mont& de Insu0 stapanul. (Com. 3-9,

22 urm., 61, 392 urm.; civ.
1183, 1184; Ital. 48).
Registrele pe earl
comerciantii sunt obligatI
a le avea 0 earl nu vor

fi tinute In regula i niel
investite cu formele pre-
vadute de lege, nu sunt

primite a face proba, in
justitie, spre folosul celui

ce le-a tinut.
Neindeplinirea prescriptiunilor legel In acsta privinta, pate atrage Inca

durd sine aplicatiunea pedepselor prevadute In cas
de faliment* (Com. 22 urm.
50, 51, 53, 54, 876, 877,
880; Ital. 49).

Registrele comerci-
antilor chiar netinute In

regula fac proba conira
lor. Partea Ins& care vo-
justitie. (Com. 47, 48; 1,
esce a se referi la dinsele

nu p6te scinda continutul
lor. (Com. 50, 61, 53, 64;
civ. 1184; Ital. 60).
tent.; Ital. 47).
* Acest aliniat lipsesce in articolui respectiv al codulut Milan.
valabile
i fac proba In
1. urm., 14, 34; leg. act. au-
www.dacoromanica.ro
Daca partea la re-
gistrele careia cea-lalta

parte ofera,s dea oradamnt, refusa a le presinta,
judecata pdte defer aces-
tei din urma juramintul
asupra obiectulul contestatiunel. (Com. 50-52; civ.
12 9; Ital. 51).
Judecata este In
drept a aprecia daca se
pata atribui continutului

registrelor unu'l comerci-
ant, un caracter de validita te mal mult saa mal

putin mare, daca trebue a
se renunta la acsta proba, In cas cand registrele
comerciale ale pa,rtilor nu
concorda, saa a atribui o
credinta mal mara, registrelor uneia din partI.
(Com. 50-52; Ital. 52).
and Codicele Comercial cera proba prin

scris, proba testimonial&
nu pte fi admisa de eta

In easurile In cari ea este
permisa, si de codicele civil. (Com. 88, 256, 258,
270, 273, 445, 478, 491, 493,
495, 508, 525, 532, 557, 602;
civ. 1191, urm; Ital. 53).

Daca un act este comercial numaT pentru una
din partI, totI contractantiI sunt supusI, in cat priyesca acest act, legal comerciale, afar de dispositiile privitre la persdna
cbiar a comerciantilor
de casurile In carI legea
589
ar dispune alt-fel. (Com.

5, 9, 42, 695, 893, 945; Ital. 54).
Data actelor si a con-
tractelor comerciale trebue s, arate locul, yliva

luna si anul.
Ea pata fi stabilit, fatli
cu cel de al treilea, prin

t.:Re mijlcele de proba,
aratate In art. 46.
Data aratata In cambie
si In oil-ce alta titlurT la
ordin precum si In girurile lor se considera drept
adevarata pana la proba

contraria. (Com. 284, 306,
794; civ. 1182, 1202; Ital. 55).
Posesorul unuI titlu
la purtator, usat, stricat

sal distrus, are dreptul
ca contradictoria cu emitentul sa eril. un duplicat al acestuI titlu sati un

alt titlu echivalent.
Clieltuelile privase pe
reclamant.
In privinta titlurilor da-
torieI publica, a biletelor

de banca si a altor titlurI
de asemenea natura, se
observa legile speciale.
Revendicarea titlurilor
la purtator pierdute satl
furate nu se admite de cat

contra aceluia care l-a ga-
sa sad furat i contra a-
calora cari le-ad primit cu

orI-ce titlu, cunoscand vitiul causal posesiunel. (civ.
354, urm., 1901 urm., 25
www.dacoromanica.ro
(390
leg. 28 lunie 81; 1, 6, 23,

leg. 21 Ianuarie 83; Ital.
56, 57).
Orl-ce obligatiune
trebue s5, fie
executatil. In locul aratat
prin contract sat In locul
care ar resulta din natura
operatiunel, oil din intencomercial
tiunea partilor contra tante.
In lips& de o clams& expresit contractul trebue s5,
fie executat In locul unde

cel ce s'a obligat 'sT avea
stabilimentul st comercial sat cel putin domici-
tul curent este asemenea

valabila. In acest cas pretul se determina conform
dispositiunilor art. 40.
Determinarea pretuluT
pte fi Incredintata arbitruluT uneT a treia pers6ne desemnate In contract
sat rmase a se alege In

urma.
and persna desem-
nata sat AMA nu voesce

sat nu pte primi, partite
trebue at procda la o
non& numire.
Dac5, partile nu se in-
marea contractulul.
Dac5, Ins& urmzit a se
voesc, numirea se face de

justitie. (Com. 60, 62; civ.
1304; Ital. 60).
and m5,rfurile yin-
nat, care dupe cunosciinta
tract numaT prin catatime,
liul oil resedinta, la for-
preda un lucru determipartilor se gasea Intealta
parte In momentul for-
Wool contractuluT, atuncl
predarea se va face In a-
eel loc. (Com. 272, 310; civ.

977, 1104, 1121,1319, 1362;
Germ. 324).
TITL17L VI.
Bespre vIngare
VInlarea facutb, pe
un pret nedeterminat In
dute sunt aratate In con-
fel si calitate, fara niel o

all& indicatiune de natura
a desemna un corp cert

si determinat, vhiptorul
este obligat a preda, la
loen! si In timpul stipulat

c5,tatimea felul s'i cautatea convenite chiar dacii
marfurile cad ar fi fost
la dispositiunea sa In momentul formareT contrac-
tulul, sat pe earl el
si
le-ar fi procurat in urmiii
contract este valabilii, (lac&
In executarea luT, ar fi pe-
pra unuT mod de a'l determina In urm5,. (Com.
sat sosirea acelor marfurl

ar fi fost Impedicata din
partile at convenit asu60,61, 62 ; civ. 1303 ;Ital. 60).
VIncjared facuta pe
adevratul pre% sat pe pre-
rit, sat dacit expediarea
verl-o cans& 6re-care. (Civ.
1156, 1299 urm., 1311; Ital. 61).
www.dacoromanica.ro
Vindarea mitrfuri-
rilor earl' se afla In Alatorie cu arlitarea vasuluI

care le transport& sat care
urmz& a le transporta,
este supus& conditiunel so-
sireI In bun& stare a acelul vas.
Dag& vinetorul '0 re-
serv& drepturile ca, In timpul fixat prin conventiune,
EA arate vasul care transport& sat urmzri a transporta m&rfurile vIndute,

clacil,
acest termen a
trecut, cump5r&torul are

dreptul s& cr& sat exe-
cutarea contractuluI sat

daune-interese.
Pentru apreciarea pa-
691
la contract sat a'l pre-
lungi termenul o dat& sail
de mal multe orl.
and Ins& nu s'a fixat
niel un termen pentru sosirea vasuluI, se Intelege
c& p&rtile at luat drept
termen, timpul necesar

pentru Implinirea c&l&torieI.
In cas de Intftrziere, justitia, tinnd sna& de ImprejurkrI, pte fixa un termen, si dac i acest termen expir. Mr& ca vasul
s& sosscA, contraetul se
consider. ea resiliat.
In niel un cas justitia

nu [Ate fixa un termen
gubeI causatri, judecata va

tine sm& de timpul fixat
maI lung de at de un an,

socotit din qiva plec&rel
vasulul de la locul unde
lor vindute sati de acela
Inarcate. (Civ. 1012, 1021 ;
pentru predarea m&rfuri-
determinat pentru desemnarea vasuluI.

Dad), prin conventiune
nu se fixz5, verl-un termen pentru ar&tarea vasuluI, cump6r5,torul e In
drept a core ea termemil

fie fixat de justitie.
(Civ. 1004, 1021, 1073, 1084,
urm. Ital; 62).
Dac& prin contract,

satmaI in urm5., s'a fixat un
termen pentru sosirea vasului In care se all& m&rfurile ce c&l&torese 0 termenul expir& fir& ca vasul s. fie sosit, cump5rlitorul are dreptul a renunta
m5,rfurile vindute au fost
Ital. 63, 64).

Dac& In cursul c&latoriel, din caus. de fort&
majoa, sat cas fortuit

marfa vindut& este tran-
sportat& din vasul desem-
nat pe un alt vas, con-
tractul nu se desfiintgt,
vasul pe care s'a Mont
transportul se consider.,
pentru t6te efectele con-
tractuluT ea substituit primuluI vas. (Ital. 65).

Avariile IntAmplate
In timpul cal&toriei resi'Has& contractul, dacit mar-
furile sunt pan& Inteatit
deteriorate In at numaI
www.dacoromanica.ro
692
CODUL COMERCIAL (Art. ($7-60)
pot servi la intrebuiuta-
rea pentru care fusese destinate.

In orT-ce alt cas, cumparatorul este dator s primsca marfurile In starea
in care se vor afla la sosire, Ins& cu o potrivita
scklere de pret. (Com. 654;

civ. 1018, 1156, 1311, 1335;
Ital. 66).
67. Cind mal inainte de
expirarea termenuluT fixat
pentru executarea conven-
tiunel, una din parti a oferit celel-lalte predarea

lucrulul vindut sai plata
pretului, i acsta nu's1
indeplinesce la termenul
fixat obligatiunea sa, atuna conditiunea resolu-
torie se implinesce de drept
in fav6rea partel care isT

executase obligatiunea sa.
In lips& de asemenea
oferte sai de stipulatiunl
exprese, resit iarea contractului se regulza, dupe dis-
positiunile Codicelui civil

priviteire la conditiunea
resolutorie tacita.
In amindoua casurile
col In culpa rispunde de
daunele interese causate.
(Civ. 1020 urm., 1073, 1084
urm., 1365, 1370; Ital. 67).
6.
Cand cumparatorul
unuT lucru miscator nu'sI
Indeplinesce obligatiunea
sa, vingitorul are facul-
tatea sati a depune lucrul

vIndut la o casa acredi-
tata de comercia, pe socotla si cheltuiala cumpiratorulul ,

vinde.
sai de a' 1
Vinlareft se va face prin

licitatiune publica, saa
chiar pe pretul curent daca
lucrul are un pretla bursa
sai In targ, de catre un
oficer public insarcinat cu

asemenen acte icu dreptul pentru vinflator la plata
dintre pretul
obtinut i acela convenit
la prima vInlare, precum

si la daune-interese.
Daca neexecutarea contractuluT provine din par-
tea vInetorulul, cumpiratorul are dreptul de a

face si se cumpere lucrul
de catre un oficer public
insarcinat Cu asemenea
acte.
Cumparatorul are drop-
tul a pretinde diferinta

in mal mult dintre pretul
platit a doua 6r i acela
convenit cu primul yin-
lator, precum si a cere
daune-interese daca ele se

cuvin.
Partea care va usa de
dreptul ce i se acorda prin
acest articol este datire
sa Incunosciinteze preala-
bil despre acsta pe cealalth parte contractantii.
(Com. 40; civ. 1073, 1077,

1084, 1121 29, 82, 89; leg.
4 Iul. 81; Ital. 68).
69. Daca termenul sti-
www.dacoromanica.ro
CODIJL COMERCIAL (Art.
pulat inteun contract de

vinijarea unul lucru mobil este esential naturei
operatiunel, partea care
voesce executarea conventiuneI MLA sg tie smi de
expirarea termenuluI stipulat In favrea sa, trebue sli incunosciinteze pe

cea-altri parte, In termen
de 24 ore de la expirarea
termenulut
ajar in acest cas yin-
()area lucruluI nu se p6te

face de cit a doua i dupg
incunosciintare. (Ital. 69).
Cump6ritorul unor
mrtrfurl sail producto pro-
venind din o altn piatrt,
este dator s denunte vinOntoruluI vitiile aparente
In timp de done aile de
la primire, ori de cite orI

un timp mid lung n'ar fi
neeesar din causa conditiunilor exceptionale, in care se ail& lucrul vindut sail
persna cumprgtorului.
El este dator s5, denunte
vitiile ascunse ale lucru-
Jul in cele d'intiin doun
70-72)
693
dupg cererea cumpOrgtoruin' san a vin15,torulul,

crt
atilt calitatea cat i
starea in care se aflii, lucrul vindut si fie constatate de unul sari mal multi
expertl, pe carl ii va numi
din ofioia.
Prin aceiasl ordonantrt
de numire a expertilor,
prin o alta, presidentul tri-
bunaluluI sari judecitorul
de ocol pte ordona sari

sequestrarea lucruluI vindut, sag depunerea Jul in-
tr'un deposit public sail

intr'alt loe pe care '1 va
desemna; i clacrt, pistra-
rea lucrului We aduce

marl pagube san ocasiona
cheltuell insemnate, chiar
vimjarea meinl lucru, pe
socotla celuI ce se cuvine i in conditiunile ce se
vor determina prin insisi
ordonanta. (Com. 894; civ.

1121; pr.'civ. 213,216 urm.;
Ital. 71).
Ordonanta presiden-
tulul tribunaluluI san ju-
ijile de la descoperirea lor.
decitoruluT de ocol va trebui srt fie comunicatg,
mal p6te & primit a re-
crare, celeI-Ialte piirt1 sail

representantuluI sed, dack
lucrulul vindut. (Civ. 1352
localitate.
()data acest termen expirat, cumpnritorul nu
clama ceva pentru vitifle
urm.; Ital. 70).

Presidentul tribunaluluT, si acolo undo nu
exist& tribunal, judec5,to-
rul de ocol, 'Ate ordona,
inte de punerea el In luvre-unul din el se aflg in
In cas contrariti, ordonanta va fi comunicatil

termenul prevnlut de art.
137 din procedura Civi15.,
de la executarea el.
www.dacoromanica.ro
694
Cumpgr&torul care nu
va voi a beneficia de dispositiunile coprinse In articolul precedent, va tre-
75,76; Civ.1295, 1314,1318 ;
tiune, sit probeze atilt identitatea c&t i vitiile

miirfeI cumpttrate de dinsul ; Ital. 71).
prelungittt prin vointa p&r-
bui, In cas de contesta-
7$. Dispositiunile coprinse in articolele 67, 68
si 69 se aplica si la contractele de burs& lucholate dup& formele
lute de legea ei specialL

(Com. 41, urm.; 93 leg. 4
Iul. 81; Ital. 72).
TITLUL VII.
Despre report
74. Contractul de report
const& in cumpgrarea pe
banI gata, a unor titlurI
de credit circulind in comerciu i In revingarea

simultanee cu termen
pe un pret determinat catre aceeasi persn& a unor titlurl de aceiasI specie.
Pentru validitatea con-
tractuluI este necesar& predarea real& a titlurilor date
In report.
Proprietatea lor se transfer& la cump6r5,tor.
P&rtile pot stipula ca
primele, rambursurile
dobiniple ce se vor cuveni
titlurilor In termenul re-
portulul, srt rgmantt In profitul vins16toru1ui. (Cona.
46, 54; leg. 4 Iulie 81; 1tal. 73).

Revinclarea titlurilor date In report p6te fi
tilor, pentru unul sag mai

multe termene succesive.
(Com. 74, 76; Ital. 74).
Dim& la expirarea
termenuluT reportului,
tile lichidz& diferintele
spre a face separat pltile lor si reinoesc repor-
tul asupra unor titlurI ce

difer& prin cantitatea sag
specia lor, sag pe un alt
pret, a,tunci se consider&

c6, pttrtile ail Incheiat un
nog contract de report.

(Com. 74, 75. Ital 75).
TITLUL VILI.
Despre soclet4itd despre nsoelattunif coinerelule

CAPITOLUL I.
Despre socitfi.
Secfiunea I. Disposi(iuni
gen43rale.
Societtttile comerciale ag drept obiect unul
sag mal multe fapte de
comercig, si se deosibesc
In urmiitgrele feluri:
1. Societatea In nume
colectiv (copringgtor) ale
carel obligatiunl sociale,
sunt garantate prin responsabilitatea nemttrginita i solidar& a tuturor asociatilor ;
www.dacoromanica.ro
COWL COMERCIAL (Art. 7S-81
Societatea In coman-
dit& ale arel obligatiunI

sociale sunt garantate prin
responsabilitatea nem&r-
ginit5, si solidar a unuI

sat maI multor asociasI
comanditati, i prin responsabilitatea unuI sat
mal multor asociar co-
manditarI m&rginit& la o
sum& determinatft, care
OW fi representat& i prin
actiunl;
Societatea anonimit
In care obligatiunile so-
ciale aunt m&rginit garan-
tate numaI ptin& la concurenta unuI capital de-
terminat si de care fiecare asociat nu rtspunde

de ct numaI cu sumele
ce s'a obligat a pune In
societate sat cu valrea
actiunilor sale. (Com. 37,
106, 117, 166 urm., 221, 236
urm., 251, 257; civ. 1491

urm., 1500; Ital. 76).
78. Societatea In flume
colectiv, societatea In comandit& simpl& i societatea In comandit& prin actiunl exist& sub o firm&
socialL
Societatea anonim& nu
are firm& social& si nu

p6te fi determinat& prin
numele niel unuia din asociatl *; ea este Ins& calificat& printr'o denumire
* In art. italian respectiv lipacme cuvintele: qi nu p6te fi

determinatel prin nuniele
895
particular& sat prin

tarea obiectuluI Intreprinderel sale. Acst& denu-
mire sat ar&tare trebue

s& se deosibsca
de aceea a orl-c&reI alte

societ541.
Societ&tile sus ar&tate
constituesc, In raport cu
ceI de al treilea, o persn& juridic& distinct& de
aceea a asociatilor. (Com.

77, 89, 90, 105'urm., 114,
253, 870; 1. urm., 10 leg.
18 Martie 84; Ital. 77).
Noul asociat al unel societatl constuitil r5spunde, ca i ceI-IaltI, de
tte obligatiunile contrae-
tate de sociatate Inaintea

admiterei
chiar dad,
s'ar fi schimbat firma soOrI-ce conventiune con-
trarie, n'are efect fat& de

ceI de al treilea. (Ital. 78).
Cesionarul i asoci-
atul asociatuluI n'ati nicI
un raport juridic cu so-
cietatea; eI particip& numal la beneficiile si perderile cuvenite asociatuluI,
In proportiune cu partea
de interes ce II s'a atri-
buit. (Civ. 1519; Ital. 79).
Asociatul care a
vtrsat In societate una sat
maI multe creante nu e-
ste liberat, de cat dup& ce

unida dintre asocia(i, care
ad fast ad:legate de legiuitond
romin.
www.dacoromanica.ro
696
societatea a obtinut plata sumel, drept care s'a

facut vgrsamintul.
Dad], plata nu s'a putut
obtine prin urmarirea debitoruluI, asociatul rgspun-
de de suma datoritg, cu
dobanda legala din diva
scadenteI creantelor vgrsate, deosebit de dauneinterese ce s'ar cuveni.
(Com. 188 1; civ. 1503;
Ital. 80).
Cand valoarea lucrurilor vrsate de un a-
sociat nu s'a, fixat de catre
contractang se presupune ca convenita valgre

curenta din diva fixata
tit de daune-interese, daca ele s'ar cuveni, i deosebit de dispositiunile articoluluI 170 0 188. (Com.
43, 170, 188; civ. 1088,
1504 i 1589; Ital. 83).
Asociatul nu p6te
opune societateI, In com-
pensatiunea daunelor ce
'I-a cauzat prin dol, abus
de putere sag grela, folsele ce 'I-ar fi adus In
oil-ce chip ar fi. (Civ. 1143,
1508; Ital. 84).

CreditoriI particular aI asociatuluI nu pot,
de expertl. (Com. 40, 89,

90, 135; Ital. 81).
In lips& de stipula-
In timpul durateI societatel, sa'ql exercite drepturile lor de cat numaI asupra partei din beneficiile
cuvenite asociatulal dupft
bilantul social; iar daca
societatea este disolvata,
asupra parteI ce i-ar veni
din lichidatiune.
Cu Vote acestea, el pot
sequestra orI-ce parte, i,
tea societatei. (Com. 254;

civ. 1509; ital. 82).
Asociatul care intarzie sg, verse partea sa este
rgspundgtor de daune-interese causate, i dacti,
vinde partile sag actiunile debitoruluI lor. (Com.

102, 117, 183; 191, 870;
Ital. 85).
Participarea la be-
pentru vgrsare, dupe cota

bursel sag mercurialele
unde li are sediul
societatea, i in lipsa, du-
pe o estimatiune Mouth
tiune contrarie, lucrurile

vrsate devin proprieta-
misa s'a stipulat in numerar, este tinut de drept

qi fara niel o cerere, la
plata cu dobilnda legala

a acesteI sume, din diva
in care trebuia sa faca
vgrsamintul, farg, a fi scu-
in societatile In comandita prin actival qi anonime, pot sequestra i chiar
neficil concedatii, impie-
gatilor sag altor agouti

ai societateT, ca plata totala sa partiala a muneel lor, nu le atribue numal printeacsta calitatea
de asociatT. (Ital. 86).
www.dacoromanica.ro
COWL COMERCIAL (Art, S-90)

Sectiunea If.
Desp re forma
contractului de soeietate.
SS. Contractul de socie-
tate trebue fault prin act

scris.
Societatile In comandi-
ta prin actiunI i societa-
tile anonime trebuesc con-
stituite prin act autentic.

(Com. 56, 98, urm., 129,
222, 256, 258; civ. 1171;
21 leg. 31 Iulie 81; Ital. 87).
89. Actul constitutiv al

societatilor In nume colectiv si al societatilor In
comandita simpla, afar&
de data, trebue s cu-
prinda:
Numele, pronumele
sad firma comerciala si
domiciliul asociatilor;
Firma social& si sediul societatel;
Asociatil earl ad semnatura sociala;
Obiectul societateT,
partea pus& In societate
de fie-care asociat dud

este In numerar, In ereante sad in alte bunuil,
valrea ce li s'a dat
modul evaluarel;
Partea fie-chruI aso-
ciat In beneficil si perden;
Epoca and trebue
sil ?nap& societatea si

acoea cftnd ea trebue si
inceteze. (Com. 57, 82, 87,
90, 105, 114, 222; civ. 1492,
1501, 1611; Ital. 88).
90. Actul costitutiv
897
statutele societatilor anonirue i acelea ale societatilor in comandit6, prin

actiunI, trebue sil arate:
Denumirea si sediul
societatel, al stabilimentelor sirepresentantelor sale;
FeJul si natura afa-
cerilor earl constituesc obiectul societateI;

Suma capitalulul subscris i acelui v6rsat;
Persnele asociatilor i domiciiiul lor sati
num6rul i val6rea nominal& a actiunilor, cu aratare (lac& sunt nominative sad la purtator, daca
actinnile nominative pot

fi convertite in actiunl la
purtator si vice-versa; sca-
denta i sumele vrsamintelor ce ad sil faca, asociatil said actionariI;

6. Valrea creantelor
sad a altor bunurl puse

In societate;
In ce mod trebuesc
filcute bilanturile, calcu-
late si impartite benefielite ;
Avantajele sail deosebitele drepturI concedate fondatorilor;

Numdrul administratorilor, drepturile i dato-
riile lor, ca aratare care

dinteinsil ad semnatura
sociala; iar in societatile
In comandita prin actiuni,

numele, pronumele ei domiciliul comanditatilor
www.dacoromanica.ro
698
Numarul censorilor;
Puterile adunare):
generale, conditiunile pentru validitatea deliberatiunilor sale i pentru exercitiul dreptuluT de vot, daca s'a inteles a se deroga,
In aceasta, privinta, la dispositiunile art. 158, 159
160;
Epoca casad incepe

1 clnd incetza societatea.
Pe Muga, acestea, in ac-
tul constitutiv al societttte) urinza sa se mal arate documentele continnd

subscriptiunile asociatilor
i probele depunerel primulul varsamint in modul
prescris de art. 134. (Com.
122, urm., 128, 131,

urm., 171, 183, 185, 222;
Civ. 1492, 1501; Ital. 89).
82,
91. In termen de 15
zile de la data actuluT constitutiv al societate) In
nume colectiv qi al socio-
tate) In comandita, simpa, un duplicat al actuluT constitutiv daca este
su b-semnatura privata, sati
o copie certificata conform cu originalul daca, actul este autentic, se va
depune la grefa tribunalului de comercia In jurisdictiunea cruia sociotatea

stabilit sediul
pentru a fi transcris
In registrul pentru sociotal. In acelaq timp se va
depune qi extracte dup,
actul constitutiv, conti -
nand indicatiunile cerute

de art. 89, pentru a fi a4ate in sala tribunaluluT,
In sala primarie) i In localurile burseT cele) maI
apropiate.
Transcriptiunea i afiOrile se vor face In urma

une) ordonante presidentiale. (Com. 238, 249; 10
leg. 18 Mart. 84; Ital. 90).
92. Actul constitutiv si
statutele societitilor in
comanditg prin actiunT qi
ale societatilor anonime
se vor depune, prin ingrijirea 11 sub rispunde-
rea administratorilor, In
cele 15 lile dupe ce va
ramlne definitiva, Incheie-
rea judecatorsca, care a

autorisat infiintarea societate), la grefa tribunaluluT comercial In circumscriptiunea chruia este stabilit se diul societateT. Tran-
scriptiunea i afiqarea ac-
tulul constitutiv i a sta-
tutelor In formele pre-
scrise de articolul precedent, se va face in urma
une) ordonante a tribunaluluT, data In camera

de consilia, fati"), cu procurorul tribunaluluT. (Com.
91, 138, 174, 266, 884; 1

leg. 29 Oct. 77; Ital. 91).
93. Dacii societaten In momentul constituireIsale sau
In urmk, institue una sati

mai multe representante
www.dacoromanica.ro
afara din circumscrippu-
nea tribunalulul In care

se aflii sediul s6a, sail al
899
actul constitutiv al socie-
tatilor In nume colectiv

gi In comandita simplft, i-
celor-lalte stabilimente so-
denticft ca cel prevNut
sentantulul trebue sa fie

depus, transcris gi afigat
fie publicat, In termen de

una lunft de la depunerea
actuluI constitutiv la tri-
ciale, mandatul dat repie-
in forma ?i In termenul sta-
bilite prin art. 91 la tri-
de art. 91 va trebui sa
bunalul comercial In cir-
bunal, prin staruinta administratorilor, in Moni-
Societatile in comadita
prin actiunl gi anonime
loculul unde societatea '0
are sediul, stabilimentele
saa representantele sale.
cumscriptiunea ciruia este

institu ita representante.
trebuesc, prin stftruinta gi

sub r6spunderea administratorilor, sa depuna gi s
faca a transcrie gi afiga
procesul-verbal al delibe-
ratiunei relativ la Infiintarea a noul stabilimente

saa a noui representante
in Romftnia saa In strai-
natate, mal Inainte de exeoutarea luI, la grefa tribunalulul comercial in circumscriptiunea caruia este
stabilit sediul societateI gi
la a celor tribunale
In
circumscriptiunea carora
'0 ati sediul nouile stabilimente sati noile representante.
Administratoril sunt da-
torl sa. ceara gi sit starue

ca acest proces-verbal sa
se &deft In registrul pentru societatl, pe marginea
actulul constitutiv al societatei. (Com. 238, 394,
884; Ital. 92).
torul Oficial" gi In Ma
(Ital. 93).
Actul constitutiv 0
statutele societatilor In comandita prin actiunI gi a-
nonime se vor publica,
prin Ingrijirea adminis-
tratorilor, in Intregul lor

gi Impreunrt ca tte do-
curnentele relative la constituirea societateI, inMonitorul Oficial" gi In fia

loculul ande societatea '0
are sediul, In termen de
una inn& de la data ordo-
nanteI tribunalului, prev6dut de art. 92. (Com.

884; Ital. 94, 95).
Schimbarea, retragerea sati escludereatasociatilor; schimbarile firmel sociale, ale sediuluI
saa ale obiectuldi societiteI, saa ale asociatilor care Eta semnfttura socialft;
reducerea, sporirea sag reconstituirea capitaluluI i
94. Un extract clup5,

www.dacoromanica.ro
700
disolvarea inainte de termenul stabilit in contract;

fusiunea cu alte societati
si prelungirea peste termenul sus zis, trebuie sa
art. 92 si 95. (Com. 108,
160, 188, 266, 884; 11 le-
gea 8 Martie 1884 ; Ital. 96).
97. OrT care asociat are
claratiune saa deliberatiune expresa a asociatilor;

iar actele relative trebue
sa fie depuse, transcrise,
afisate si publicate* con-
dreptul de a indeplini cu
cheltuiala societriteT formanta-tile prescrise pentru depunerea si publicatiunea actuluT constitutiv
si a statutelor societatel,
precum si a actelor preva4ute in art. 96, saa do
a core ca administratoril
articolele precedente.
Actele sus zise si In general bate schimbarile introduse in dispositiunile
legal constituita, mal ina-
resulte, pentru societatile

in nume colectiv si In comandita, simpla, dinteo de-
form dispositiunilor din
actuluT constitutiv sail sta-
tutele societatilor in comanditi prin actiunI si
anonime, trebue sa, resulte dintr'o decisiune luata,

In conformitate cu prescriptiunile legeT si actuluT
constitutiv saa statutelor.
Acsta decisiune se va
depune la grefa tribunaluluI de comercia. ** Tri-
bunalul va verifica daca

conditiunile stabilite de
lege aa fost Indeplinite
si va ordona transcriptiunea 61 in registrul pentru

societatT.
Transcriptiunea, afisarea si publicarea
ziseT decisiunl se va face
conform prescriptiunilor
Textul italian din articolul
respectiv adauga .5n extract. adie& publicate in extract.
VI. A rticolul italian corespunOtor
societateT sa, fie condamnatI la lndeplinirea lor.

(Ital. 97).
9S. Societatea nu esto
inte de Indeplinirea formalitatilor prescrise de

art. 88, 91, 92, 94 si 95.
AsociatiT, fondatorii, ad-
ministratorii si top' ceI ca-
re mal inainte de consti-
tuirea societateT lucreaza,

in numele el, 'sl iaa o responsabilitate nemarginita
qi solidara pentru tate obligatiunile ce contractza. (Com. 42, 127; Ital. 98).
99. In lipat de act scris

si a publicatiunilor ordonate de articolele precedente pentru societritile
In nume colectiv si In comanditA simp16., fie-care
din societari are dreptul sii
crri disolvarea socieateI.
zice: Tribunalulul civil in loe

de .TribnnaluluI comercial. cum
a dispus legiuitorul roman.
www.dacoromanica.ro
Efectele disolvareI Incep a curge din (Ana cerereI.
Lipsa formalitatilor sus
zise nu va putea 85,
fie
()push', de catre asociatil

celor de al treilea.
In societatile In comandita prin actiunI i anonime, subscriitoril actiunilor pot core sit fie libe-
rap de obligatiunea
ce
decurge din subscriptiuni-
le lor, (lac& vor fi trecut
treI lunl de la expirarea

termenului prevalut de
art. 92 pentru depunerea
actulul constitutiv si a-
cstii depunere nu s'a efectuat. (Ital. 99).

Schimbarile actului constitutiv sag ale sta-
tutelor, orl care ar fi felul societateI, nu ail putere
pana ce mal intiti nu vor

fi transcrise si publicate
In conformitate cu dispositiunile art. 96. (Ital. 100).
Capitalul social nu
701
Opositiunea suspenda
executarettdecisiunel luata pentru reductiunea ca-
pitalulul pana la retrage-
rea sag respingerea el prin

hotarire definitiva. (Com,
160, 197, 266, 884; Ital.
101).
Creditorii particular aI asociatuluI hi nume colectiv, sag aT asociatulul responsabil rara limit& In societatea In comandita, ale caror drepturT
sunt lichidate prin sentin-
a definitiva, pot face o-
positiune la deliberatiu-
nea asociatilor privit6re

la prelungirea societateI
peste termenul
stabilit
pentru durata sa.

Opozitiunea fficuta In
cele 10 zile de la publicatiunea deliberatiunel sus-
penda, In privinta oponentilor, efectul prelungi-
rei societatet (Com. 86,

160. Ital; 102).
Disolvarea societIt-
se va putea reduce de en
dupft trecere de treI lunl
teI Inainte de expirarea
rilor judiciare publicatiunea declaratiuneI sag deliberatiunei societatel In

acasta privinta, cu Insciintare expresa ca acel
care ar avea vre-un interes pot face opositiune In
acalas termen.
Jun& de la publicarea actuAil de disolvare. (Com. 191
din liva In care va fi apitrut in Monitorul Oficial" i In faia anunciu-
termenuluI hotatit pentru

durata sa n'are efect, fat&
cu ceI de al treilea, de cat
numal dupe trecere de o
urm.; Ital. 103).
In 01.1 ce contract
scris, stipulat In interesul
societateI, i in ori ce act,
scris6re, publicatiune
emanand de la o
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. 105 109)
702
societate, va trebui sa se
arate lamurit felul i sediul

societatel.
Capitalul societatel In
comandita prin actiunThi
anonime va fi aratat In
aceste acte, dupe suma e-
fectiv varsata resultand din

ultimul bilant aprobat.
(Com. 178, 200, 223, 268,
884; Ital. 104).
Despre deosebitele feluri de, societtitl.
Sectiunea III.
I. Despre societatea in nunte

colectiro.
105. In societatea In nume colectiv numal numele

asociatilor sag firmele lor
de comercia pot face parte
din firma sociala.
Asociatul care are sem-
natura social& nu o p6te

transmite sag ceda, clack
acsta, facultate nu i s'a dat
prin contract. In cas contrarig, obligatiunea con-
tractata de cel substituit

rmine in risen] acestuia
qi al mandantelui BO, iar
societatea nu este obligata
catre substituit de cat numaT pii,na la concurenta su-
mei beneficiilor ce se va fi
realizat din"'operatiune.
(Com. 78, 89 ;ci.v.1522 ;Ital.

105).
106. Asociatil In nume co-
lectiv sunt obligati solidar

pentru ()praline facute In
numele i pentru comptul
societatei sub semnatura

adoptata de dinsa de dare
persnele a.utorisate a administra.
Cu bite acestea, credi-
torii societteT nu pot pretinde sa, fie platiti de aso ciatT
din averea lor mal
Inainte de a fi exercitat
actiunea In contra societa-
tel. (Com. 42, 77, 116, 208;

civ. 1039, 1041, 1520, 1522;
Ital. 106).
Cele-l'alte puterT
ale asociatilor administratoe se regulza dup dispozitiunile art. 1514 pin&
la 1517 din codicele civil.
Maj oritatea determinata
prin partile de interes decide asupra opositiunel unul sag mai multor asociati,
prevOuta In paragraful I
al art. 1517. (Ital. 107).
Majoritatea asociatilor, afar& de stipulatiune
contraria, nu are dreptul
de a schimba sag modifica

felul societatel i conven-
tiunile sociale, i nici nu

OW face alte operatiuni
de cat cele determinate
prin contract. (Com. 105

108, 160; Ital. 108).
Fie-care asociat are
actiune contra societatei,

nu numal pentru sumele
cheltuite peste capitalul
promis in folosul societatel
i pentru procentul legal al
acestel sume, dar Inca qi

pentru obligatiunile con-
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL ,Art. 110-114)
703
tractate de buni credit-4i

pe sma societitel.
Dacg asociatul prin notele ficute In acsti. cali-
las obieet, nicl sg facg, operatiunI pe comptul Ion
daune, el trebue si fie despfigubit de tot ce a perdut

si de daunelesuferite. (Civ.
tul celor-laltI asociatI.

Consimtimintul se pre-
tate incrci perdere sag
1510, 1546, 1649 urm.; Ital.

109).
Asociatul care, firi

consimtimintul scris al celor-laltI asociatI, intrebuin-
tzi capitalurile sag lu-
crurile societitel In folosul

sag specula sa proprie sag
In aceea a unel alte pensne, este obligat si restitue societiteI beneficiile ce
ad resultat si daunele-in-
terese cuvenite, fir& preju-
ditioul actiuneI penale de

va fi cas. (Civ. 1084, 1088,
1504; pen. 330; It. 110).
Niel un asociat nu
Vito lua din fondul comun
mal mult de eft i s'a fixat
pentru cheltuelile sale particulare. Asociatul tare
contravine acestel disposi-
tiunl este responsabil de

sumele luate ca si cum
n'ar fi virsat misa sa Intrgii, fiind obligat si la

plata daunelor interese.
(Com. 84; civ. 1084, 1504;
Ital. 111).
AsociatiI In nume
colectiv nu pot si se intereseze ca asociatl cu res-
ponsabilitate nemirginiti
sai pe comptul altor persne In acelas fel de comercig. firg, consimtimin-
supune ca dat, ciao& intere -
sul sag operatiunile fiind

anterire contractulul de
societate si cunoscute de
dare ceI-Ialt1 asociatI, acestia n'ail stipulat ca ele
si Inceteze. (Com. 116, 162,

397, 526. Ital ; 112).
In cas de contraventiune la dispositiunile articolulul precedent, societa-
tea, deosebit de dreptul

ce'l este recunoscut prin
art. 188, pte sag sfi, decidi

ci, asociatul a lucrat pentru
comptul el, sag si cearg,

daune-interese.
Acest
dreptsestinge dupi trece-
re de treI lunI din pia
and societatea va fi avut

cunosciinti, de aceste fapte,
fir& sg, fi luat vre-o hotirire. (Com. 112, 116, 188;

Ital. 113).
IL Despre societatea in comanditd.
Societatea in comanditil se administrzi

de citre asociatiI cu res-.
ponsabilitate nemirginiti.
In societitile In comanditg, prin actiunI, unicul
administrator sat cel putin
jumitate plus unul din

www.dacoromanica.ro
In alte societitI avnd ace-
704
numerul administratorilor
vor fi romani. *
Numai numele asociatilor cu responsabilitate nem&rginit& i firma lor comercial& pot face parte din
firma socialL
Daca, In contra acesteT

dispositiuni, firma coprinde si numele asociatuluT
comanditar, acesta devine
responsabil solidar i Mr&
limit& de tte obligatiunile societatei. (Com. 77,
78, 90, 119, 120, 122, 185;
Ital. 114).
Cruid sunt mal multi
asociatI obligati solidar sub
o firma socialk *1 In acelaq
timp asociatI comanditan,
fie ci asociatiT obligati soli-
dar administrz5, totT Impreunk fie c& administratiunea general& s'a confiat
unuiasaA maT multora din-
Wins; societatea este in

acela4 timp societate in
nume colectiv fat& cu aso-
ciatiI obligati solidar,
societate in comandit5, fat&

cu comanditan!, (Ita1.115).
Dispositiunile art.
106, 112
i 113 sunt apli-
cabile asociatului sa& asociatilor obligati solidar.

(Ital. 116).
Asociatul comanditar r&spunde pin5, la concurenta miseT sale de perderile i de datoriile sociale.
* Articolul italian corespundtor
u coprinde aceot al 2-lea aliniat,
El nu p6te fi constr&ns s5,
restitue piirtile de interes
qi dividendele sociale ce a
perceput de bun& credint5,
conform bilantairilor rh-
gulat fricute din earl resultaii acele beneficil.
In cas de lmputinare a
capitalului social, nu se va
mal procede la plata de

dividende pin& ce din be-
neficil nu se va Implini
treptat capitalul social.
(Com. 77, 183, 204, 208,
265, 872; Ital. 117).
Comanditarul nu
pte face niel un act de

administratiune din care
s, nascl dreptuil sa obligatiunT pentru societate,

niel chiar In virtutea unei
procuratiuni generale saif
speciale pentru o serie sail
natur& de afaceri. Ori-ce
fapt contraria acestei prohibtiunI '1 face responsabil
far5. limit& i solidar catre
eel de al treileapentru tte
obligatiunile societ&teT.
Dacri, procuratiunea este
special& pentru o anume

afacere, comanditarul rspunde personal i solidar
cu societatea de obligatiunile resultind din acea a-
facere
Avisul qi consiliile, actole de control si supraveghere, numirea qi revocarea administratorilor In
care a font adttogat de logiuitorql
romAn.
www.dacoromanica.ro
casurile prevadute de lege

autorisatiunile date administratorilor In limitele
contractului social pentru
705
servele a ratate in articolul
precedent, pte subroga
lor, nu 16ga, pe asociatul
o alta, persna administratorului revocat, mort, falit,

interzis sat legalmente incapabil ; daca insa slnt mal
comanditar. (Com. 77, 114117, 188; civ. 1039, 1041,

1535; Ital . 118).
In societatile In co-
bata i de catre aceOia.

Administratorul subro-
acte carT trec peste puterile
mandita, prin actiuni administratorul pte fi revocat de catre adunarea gene-
ral' a actionarilor printr'o
decisiune luata, cu majoritatea ceruta de art. 160, cu

rezerva pentru asociatiT oponenti de a usa de facultatea ce le este acordatil, prin
penultimul aliniat de sub

acel articol.
A dministratorul revocat
ramine responsabil catre
cei de al treilea pentru
obligatiunile ce a contrae-
tat In timpul administratiunel sale, cu dreptul de
multi administratorT, nu-
mirea va trebui sa fie apro-
gat devine asociat comanditar cu responsabilitate

nemarginita. (Com. 118,
119, 126, 153, 156, 188, 193;
Ital. 120).
g
societatea
anon imd.
Societatea anonimil
trebue sa alba un numar

de col putin 7 asociat,I.
(Com. 77; Fr. 23).
Societatea anonima
se administrza, de catre
unul safi mal multi man-
datar T ti m p rail, revocabill,
asociati sat nu.
Unicul administrator sal
recurs In contra societatel.

Daca revocarea s'a facut t'ara causa, bine-cuvintata, administratorul revo-
col putin jumatate plus

unul din num6rul admi-
* Textul oficial din aren alce:

majoritate In loe de majoritatea
pe cand legiuitorul roman ea ai col

italian, a fatales a cero majoritatea
artetat in articolul precedent si
cat are dreptul la dauneinterese. (Com. 163, 391;

civ. 1514; Ital 119).
Adunarea generala,
cu majoritate * i sub redupe cum este a i in ar tico tul Rallan
corespundAtor. Daca s'ar xice
joritate s'ar schimbaintelesul articolulul, litsand sa. se crda

majoritatea ordinara ar fi de ajuns,
nistratorilor vor fi romInl.

(Com. 90, 114, 119, 185,
259; civ. 1552; Ital. 121).
Administratoril, prin
faptul administratiunei lor,
nu se obliga personal pentru afacerile sociale.
garuf de art. 160, adiett un numar de voturi care si reprezinte
jurnitate cel puf in din trei patrimi

ale capitalulul societlif el.
www.dacoromanica.ro
708
Cu VA() acestea, el raspund de executarea man-
In casa societrttel, daca prin
decurge din obligatiunile

pe carI legea le impune.
nu s'a desemnat un alt loc.
datuluI lor si de ceea ce

Dinsii nu pot A. faca, alte
operatiunI de cid acele carI
sunt expres mentionate in

actul constitutiv ;In cas de
abatere sunt rgspunlgtorI
atIt catre ceI de al treilea,
clt i catre societate (Com.
149,151,154; civ. 1539, urm ;
Ital. 122).
124. Fie-care adminis-
trator trebue sa dea pentru
gestiunea sa o garantie
care sa represinte a suta
parte* din capitalul social
l'ara ca totusi acgsta ga-
rantie s pta fi mal mica

de A,000 leI. **
Cu tte acestea, prin

actul constitutiv se 'Ate
stipula ca garantia si nu
trci peste 15,000 leI cnd

capitalul societa4eI este de
6,000,000 cel mult, niel
peste 30,000 leI clnd capitaeste mal mare de 6,000,000.
Garantia va putea fi de-
pusa In numerar sal In
efecte publice sag actiuni
ale societatel pe valgrea

nominan.
Garania se va efectua
prin depunerea actiunilor
* Legiuitorul italian prin art.
corespundMor, cera numal a cincidecoa parte din capitalul social,
lar nu a suta parte ca ce! roman.

4* In art. italian, lipsesc cavia-
actul constitutiv
Basa
de
catre adunarea generan

Daca actiunile depuse
sunt la purtator, ele se vor

converti In actiunI nom
native, si In orI-ce cas se
va face mentiune In re-
gistrul actiunilor ca, dinsele
serv ca garantie.
Daca capitalul nu este
Impartit pe actiunI si daca

modul cum are sa, se dea
garantia nu este hotarit
prin actul constitutiv, tribunalul comercial *** de-
termina garantia. (Com.

92, 171,
123).
958,
959; Ital.
125. Numirea administratorilor se face de catre

adunarea generala; cu tte
acestea primit administratorI pot fi numiti prin actul
constitutiv, irisa termenul
mandatulul lor nu pte
trece peste 4 anI.

Daca durata mandatului
nu este fixata, se presupune
ca el a fost dat pentru

2 a nI.
Daca administratoriI nu-
mitl In acolas timp sunt
mal multI de eta unul,
junntate dintrInsiI se retrag din administratiune

tole: fara ca tatua] acdstil garan,io
si p6t fi mal mica de 8000 le!.

*** Art. italian respectiv zice
Tribunalul civil.
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. 126 - 128)
la Implinirea jumtttel termenulu/ mandatuluT, si
trebue s& fie inlocuit,I.

Dad, administratorii sunt
In numr neegal, atuncI
se retrag jumtitate dinmal putin unul, a-
fat% numaI dac& nu s'a sti-
pulat
Sortul decide earl stint
administratoriI ce trebuese
s& se retragii.
Administratorii sunt In
dot-d'a-una reeligibill, cind
actul constitutiv sail statuele societiltei nu dispun
707
nistratorulul. (Com. 166

urm., 185, urm; Ital. 125).
Disposi(iuni comune societd(ilor in coman-
Sectiunea IV
dita prin aefiuni si soctetettilor anonime
Despre constituirea so-
adapt.
127.Fondatoril sunt res-
ponsabili solidar si ftirA

mitt+, de obligatiunile ce
contractztt pentru consti-
tuireasociet&tel, cu drept
de recurs In contra aces-
(Com. 135,166;
teia, de va fi cas.
El iat asuprtt-le conse-
126. In caz de vacant&

a until loe de administrator, cei-laltI administrtorl
intrunitI cu censoril si de-
se p6te constitui, fonda-
Ital. 124).
libertind In presenta a
dou5 treiml i cu majori-
tate absolutA, procedz5,

(lac& actul constitutiv sail
statuele nu dispun
altfel, la lnlocuire prin-
tr'un alt administrator pftnts la convocarea adun&reI generale.
and este un singur ad-
ministrator si acesta se retrage, adunarea general&

va trebuis& fie convocattt.
In cas de mrte sail de
impedicare fisic5,, numirea
provizorie se va face de
c&tre censorl; Ins& aduna-
rea general& va fi convo-
cat& de urgent& pentru nu-
mirea definitivk a admi-
cintele actelor i cheltuelile necesariT constituireI

societitei, i ciao& aceasta,
din orI-ce caus& ar fi, nu
toril nu pot recurge contra

subscriptorilor actiunilor.
(Com. 98, 134; Ital. 126).
128. Constituind societa-
tea, fondatoril nu 10 pot
reserva in profitul lor niel

o prima, nicI un agit, sat
beneficit particular, representate sub o form& 6recare de prelu&rI de actiuni
sat de obligatiuni de favelre ; niel sti acorde comisioane In fav6re a acelui a
care va fi garantat sat
Intreprins desface r ea actin -
nilor.
Orl ce conventiune con-
trarie este nultt.

Fondatorii vor putea, cu
tte acestea si's1 reserve
www.dacoromanica.ro
708
CODUL COMERCIAL (Art 129-131)
un profit exclusiv, care nu

va putea sft fie mal mare
de o zecime din beneficiile
neto ale societ&teT asupra
unuia sag mal multor exercitil ; Ins5. nicIo data', pentru
mal multde 5 anI de exercitig, i ou conditiune ca

ace0I anT s, nu trcg peste
treimea duratei societhteL

In nicI un cas nu vor putea
stitutiv sag ale statutelor,

qi fol6sele exclusive ce diniT
reservi asupra be-
neficiilor socieattel sag
carT sunt coprinse In poiectul statutelor. Prospec-
tul va trebui sl fie sub-
scris de fondatorI va putea

sg fixeze un alt termen de
cgt cel stabilit prin art. 99
pentru stingerea
sft stipuleze ca plata s aib5,
unilor subscriitorilor.Pros-
constitui printr'unul sag

mal multe acte autentice,
subscrise de top asociatii
rile autentice ale fondatorilor va trebui, inainte
loe Inaintea aprobgreI bilantului. (Com. 135, 183;

Ital. 127).
Societatea se Otis,
ce vor figura in pergola

sag prin procuratorl cu
procurl speciale i auten-
tice; acest act va arlita

(lac& conditiunile prescrise
de lege s'at indeplinit i
va cgntine numirea administratorilor i a pers6nelor insgrcinate s indeplinsca functiunile de cen-
sori, ping la intrunirea

celeT
adungrI ge-
nerale. (Com. 88, 125, 135,

156, 185; civ. 1171, 1536;
Ital. 128).
Societatea se p6te
constitui i prin mijlocul
uneI subscrippunI publice.
In acest cas fondatoriY vor
face un prospect care va

argta scopul, capitalul acestel societatl, clausele
principale ale actulul con-
pectul va trebui neapgrat

sft arate pers6na care va
presida adunarea prevdut5, de art. 135.
Prospectul cu semnfitu-
de publicatiune, sg fie de-
pus la grefa tribunalulul

de comercin in juridict,iunea cgruia are a se stabill sediul viit6rei societ&P. (Com. 92, 158; Ital.
129).
Subscriptiunile actiunilor se vor face pe unul

sag maT multe exemplare,
In josul prospectulul fondatorilor sag In josul proiectului statutelor societ5.teI. Fie-care subscriptiune
va argta numele i pronumele sag firma comercial&
domiciliul aceluia care

subscrie, numgrul actiunilor subscrise exprimat In
Mere, data subscriptiunei,
0 va conpnedeclaratiunea
expresii ctt subscriptorul
cungsce 0 accept& pros-
www.dacoromanica.ro
pectul sag procentul de
statute. Subscriptiunile pot
asemenea sa resulte din
scrisorI adresate fondatorilor de catre subscriitorI,

coprindnd declaratiunile
sus zise i in special decla-
ratiunea expresa a subscriitorul cungsce si accept& prospectul sag actul

constitutiv, orl statutele
societkteI pentru ale arel

actiunl a subscris.
Subscriptiunile trebue
srt fie autentificate, ori-
care ar fi modul cum BA

fost adunate.
Reserva beneficiilor exclusive in profitul fundatorilor, conform art. 128,
de si primite de subscriitorl, nu va avea efeet daa
nu este aprobatg de aduflare a prevgdut& de art.135.
(('om. 176.; Ital. 130).
132. Pentru a se putea
procede la constituirea so-
ciet6,01, este necesar ca

intregul capital social s
fie subscris i ca fie-care
actionar srt fi vrsat in
numerar cel putin trel zecimI din valrea actiuninilor sag din sumele sub-
serse de dinsul.
Nu se va putea emite
noul actiunT de at dupe
709
de at valrea lor nominalg,. (Com. 166, 227 urm.,
266; Ital. 131).

13$. Dupe ce subscrip-
tiunile s'aii adunat, fun-
datori! tre buesc ca printr'o

Incunosciintare inserata In
Monitorul Oficial i In fia
anunciurilorjudiciare a locululunde societatea V va

avea sediul s, s fixeze
un termen pentru facerea
varsamintuluI prescris In
articolul precedent, acelor
din subscriptorI cari nu'l

vor fi efectuat odata cu
subscriptiunea.
Daca dupe trecerea acestui termen sunt subscriptor! carT Inca n'ail
cut varsamintul, fondato-
aa dreptul sail
li-
bera de obligatiunea ce ad
contractat, sail de a'l con-
strange la varstimInt.
In cas and subscriptoril sint liberal de obligatiunea lor, nu se va putea
procede la constituirea so-
cietgel mat inainte de a

se sub serie din nog si plgti
actiunile neplAtite de din-
sit (Ital. 132).

134. VrsmIntul pres-
scris In art. 132 se va face

la casa de depunerT, consemnatiunI i economie,
plata integral& a celor
la casieriele generale din
In nicI un cas actiunile

nu vor putea a fie emise
pentru o suma ma,T mica
case, la Banca National&

si la sucursalele el.
Sumele depuse nu vor
judete pe comptul ziseI
www.dacoromanica.ro
FIAMANGIU Codul General.
21
710
putea fi restituite de cat
administratorilor numitl,
earl vor presinta certificatul presedintelul Tribu-
datoril 's1 le-ati reservat

din beneficiile neto ale societAteT ;
Numesce administra-
naluluT constat&nd ca, t6te
toril In societlitile anonime,
saa subscriptorilor dad', so-
Numesce censoril.(Com.
82, 90, 157; urm., 185; Ital.
formaliatile prevOute de
lege pentru constituirea
societ&tel s'ati Indeplinit,
cietatea nu s'a Infiintat.

FundatoriT nu vor putea
sit retrag& niel o parte.
(Com. 91; urm., 127; Ital.
133).
135. Subscriptiunile fiind
adunate si vramintul aratat In art. 132 fiind f5-
cut, fondatoril vor convoca

adunarea general& In cele
cincI-spre-lece (Jae de la
expirarea termenuluT fixat
art. 133, afar& numaT dac&
prospectul sal statutele nu

dispun Intealtfel.
Adunarea:
&to& el n'ati fost desemnatl prin actul pe care s'at

Mont subscriptiunile ;
134).
Fie- care actionar

care va declara In (Last&
adunare A nu este des-
tul de luminat, p6te cere

ca adunarea s& fie am&nat& peste trel 411e. Dad&
acka. propunere este sus-
tinut& de un num6r de a-
sociatI cart A represinte
o prttrime din capitalul represintat In adunare, am&-
narea are loc de drept.
Dad & se cere un termen

mal lung, dar nu mai mare
de o luna, majoritatea va
trariti ea numesce unul saa
decide. OrT-ce termen mal

mare de o lun& trebue s&
fie primit de treT p&trimi
din numrul asociatilor presentl. (Com. 164; Ital. 135).
Dup& ce adunarea
general& Indeplinesce tot
evaluarea adev6ratulut lor
lele precedente, va procede
Verific& si aprob& v6r-
s&mIntul partilor sociale

si valrea lucrurilor mobiliare si imobiliare puse
In societate, dad'. a fost

determinat& ; In cas con-
maI multi expert( pentru
pret ;
Discut& si aproba, statutele societAteI, dac& n'aa
fost acceptate In momentul subscriptiunilor ;

Delib erza, asupra pro-
tibor de profit pe care fon-
ce este prescris in artico-
In acea sedintA la facerea
actulul constitutiv al so-
cleateT cu concursul membrilor presentl, earl reprosint, In acest scop, si pe

asociatil absentl.
Dacty nu este posibil ca
www.dacoromanica.ro
actul constitutiv stt se termine In aceiaqI i,edinta
se va putea continua In
iIele urmfare fr intre-
ruptiune. (Com. 88, 90, 158,
166; Ital. 136).
711
Tribunalul, dupe ce va
obtine avisul CamereI de
Comercit In privinta utilitfttel intreprinderel moraliatel fondatorilor 0 ad-
Societatea nu se
p6te Infiinta de at cu au-
ministratorilor, exactitfiteI
inventariuluI i estimatiunile bunurilor mobiliare i
ce se va face de c6,tre fondatorI.
societate, i dup ce va
verifica [lac& s'a Indeplinit
conditiunile stabilite de
lege pentru constituirea le-
138.
torisatiunea TribunaluluI
comercial respectiv, care
va fi &AA dupe o cerere
La cererea de autorisatiune se vor al6tura:

Actul de constituire
statutele societfiteI;
Actele doveditre eft
capitalul a fost Intreg sub-
scris i c6, s'a vfirsat de
fie-care actionar in numerar treIzecimI cel putin din

val6rea sumelor Batt actiunilor subscrise de dinsul ;
Procesele verbale
imobiliare ce se pun In
gal& a societAteI, In qedintft public6, ascultand pe
ministerul public 0 pe representantil societftteI, ad-
mite RIO nu cererea de

autorisatiune ori arat6, mo-
dific6,rile ce trebuesc facute In statute.

Incheierea tribunaluluI
in acstft privint este su-
stat6, deliberatiunile 0 de-
pusit apelulul in termen

de 15 4.ile de la pronuntarea eI.
Dreptul de apel apar-
adunare general& ;
blic.
cele-lalte acte care con-
cisiunile luate de prima

Titlurile de proprietate, cftnd se pun imobile
in societate ai certificatul
tribunalulul situatiunel imobilelor constat6,tor de
sarcinele la carI sunt supuse;
Un inventar complect
In dublu exemplar, descriptiv de starea mobilelor satt imobilelor carI se

pun In societate i evaluarea lor
tine 0 ministeruluI pu-
Curtea de Apel se va
pronunta far& recurs In
casatiune, eel Inuit In termen de o luna, din 4i.ua

facerel apeluluI, ascultand
pe representantil societhteI 0 pe ministerul public
in conclusiunile sale. (Com.
92; 1 legea 29 Oct. 77).

139. Orl-ce vinlare saA
cesiune de actiunI fAcut6,
de ,subscriptori lnaintea
constituirel legaIe a socie-
www.dacoromanica.ro
712
atol este nula i de nul
forma autentica. (Com. 129,
nzil pote fi constrAns sa

restitue sumele ce In acest
scop '1 vor fi fost platite.
Nulitatea are loe cu tate
ca vIndarea a fost facuta
Cu elausa actualmente
pentru &t'Id societatea va
fi constituita" saa alta echivalent. (Ital. 137).
140. Ori-ce operatinne
Menta de fondatorI In afart de actele necesaril
pentru constituirea societ5.tel este nula, In ce pri-
142. Mara de registre le

prescrise pentru orI-ce co-
efect, i acela caro instrai-
vosee pe societate, daca
ea n'a fost aprobata de

catre adunarea generala.
(Com. 127; Ital. 138).
II. Despre administratori.
141.Administratoritsunt
obligati sA, errt 11 fonda-
toril sunt datori sa le In-
urm.; 'tal. 139).
merciant, administratorii
societatilor sunt datori sa
tina:
Registrul asociatilor
care srt arate numele i

pronumele saa firma comercial&
domiciliul asociatilor, saa subscriptorilor actiunilor i. vArsamintele Mente In comptul
sumelor subscrise saa ac-
tiunilor, att pentru capitalul primitiv crtt i pentru

sporire posteAeest registru trebue
contina declaratiunile de
cesiune ale partilor saa
actiunilor nominative, con-
form dispositiunilor art.

171;
mAneze tate documentele

corespondenta privitre
la constituirea societAtel.
Registrul In care Oh
se trca proeesele-verbale
c,umscriptiunea caruia este

stabilit sediul societatel, In
nistratorilor, clac& societa-
Dinii sunt datori a notifica numirea lor la Tribunalul de comercia, In cir-
cele treT dile de cand a

avut cunosciinta de ac-
sta, numire i. notificarea

a o faca printr'un act sem-
nat de dinOI In presenta
preedintelui * tribunalu-
lui satt printr'un act In

* Textul italian dice: in pre-
senta grefterului.,
privitare la intrunirile
deliberatiunile adunarilor
generale;
Registrul intrunirilor
deliberatiunilor admi-
tea are mal mu1t,1 administratorl.

Dispositiunile art. 26,27
i 29 se aplica i in privin-
ta acestor registre. (Com.

22; urm., 114, 122, 132, 156,
171, 884; Ital. 140).

143. CAnd sunt mal multi
administrator; presenta a
www.dacoromanica.ro
jumhtate ce I pupil
daca actul constitutiv
nu cere un numr maI
718
unl. (Com. 228, 265, 884;

Ital. 144).
Secleatile de ad-
mare, este indispensabila

pentru validitatea deliberatiunilor. (Com. 90, 186,
389; Ital. 141).
AdministratoriI sunt
datorl s permit& asociatilor inspectiunearegistrelor aratate In paragrafele
1 i 2 ale art. 142.
gurare asupra vietel Si societatIle earl adntinistrdza
daca li se cere, s libe-
o patrime, ciao& societ5.tile
Sunt asemenea datorI
reze asociatilor i cu cheltuiala acestora, certificate

constatA,nd continutul registrelor actiunilor i vrsamintelor.
Pima la plata integra15,
a sumelor subscrise si a
actiunilor, administratoril
sunt datorl s permit5,, orI-
cul va avea interes, inspoctiunea registrulul asociatilor* (Ital. 142).

Numirea tutulor impiegatilor societ5,tel se face
de catre administratorI, afar5, dac5, prin actul con-
stitutiv saa statute acest

drept nu a fost reservat
adunareI generale. (Com.
90, 156; Ital. 143).
Administratoril nu
pot si cumpere pentru
comptul societatel propriele el actiunl, nicis faca imprumuturI sah avansurT de
fondurl pe aceleasl -acti* Acest ultim aliniat, lipsosce
In articolul itatian corespuncgtor.
tontinele sunt datre ca,

din sumele platite pentru
asigurad si din procen-
tele acestor titlurl, sa In-
trebuinteze In titluri de
ale datoriel publice, depunnd la casa de depunerl,

consemnatiuni i economie
sunt nationale, i jum5tate
dac5, ele sunt straine.
Modul i termenul acestel depunerI (Intrebuintarp si a degajamentelor
(liberarilor) treptate se vor

stabili prin regulamente de
administratiune publica.
Societatile streine de asigurare asupra vieteI vor

face In politele de asigurare alegere de domicili
In Romilnia. In cas contrarih, tribunalul domici-
liulul asigurarel va fi com-
petent pentru thte litigiurile cu societatea**. (Com.
178, 265, 884, 958; Ital.

145).
and administratoril vor constata ca capitalul social s'a Imputinat cu o treime, sunt datorI s conv6ce pe asoci,
ati pentru a'T Intreba dactt

voesc s reconstitue cap i** Art. italian carespunrIltor nu
coprinde aced altim aliniat.
www.dacoromanica.ro
714
taint,
limiteze la suma
care a ramas, sad sa, se

disolve societatea.
Daca ramane numaT o

treime din capital, societatea se disolva de drept
afar& numai dacit asoeiatil
convocap in adunare generala, nu decid reconstituirea capitalulul, sad li-
mitarea Jul la suma ra-
masa.
Cnd societatea s'ar afla
In stare de faliment, administratorii sunt datorl,

crii la tribunal declaratiunea eI in faliment,
conform dispositiunilor cartel a III-a. (Com. 157 urm.;
191, 228, 695; urm., 866,

884; Ital. 146).
149. Administratorii sunt
solidar responsabili catre
asociati i catre ce) de al
treilea:
De realitatea -Ora-
mintelor efectuate de ca.tre asociatI;

De existenta real& a
dividendelor platite ;
De existenta registre-
lor cerute de lege si de

regulata lor tinere ;
De executiunea Intoe-
mal a decisiunilor adunarel generale ;
6. i In`general, de stric-
sonale. (Com. 90, 92 urm.,
128, 166 urm., 161, 175,

178; urm.; 182; urm., 197,
223, 260, 265; 389; Ital.

147).
150. Dad], prin actul so-
cial, sad prin decisiunea
adunareI generale, executarea operatiunilor sociale

este Incredintata unul director strein consiliuluI de
administratiune, acest director va fi responsabil
tre asociatl i catre cel de
al treilea intocmai ca
administratoril, pentru Indeplinirea Indatoriril or sale
duprt prescriptiunile articoluluT precedent, chiar de
ar exista o conventiune
contrarie i chiar daca acost director ar fi pus sub

autoritatea i supravegherea administratorilor. (Ital.
148).
151. In societatile care

all mal multi administraresponsabilitatea pentru actele f acute sat pentru
omisiuni nu se Intinde
la aceI administrator' earl,
nefiind In culprt, ad facia
sa se constate imediat in
registrul deliberatiunilor
Impotrivirea lor, Incunosciintnd prin seria despre
acsta si pe censori.
In cas de a nu fi parti-
ta observare Or datoriilor
ce legea, actul constitutiv
cipat la acele acte, obliga-
earl nu ad caracterul une)

Insareinarl speeiale si per-
tra lor nu exist& de at daca
statutele le impune si
tiunea de a protesta con-
In urma administratorul
www.dacoromanica.ro
CODLTL COMERCIAL (Art. 162 154)
a luat cunosciint5, de dinsele. (Ital. 149).

152. Administratorul
caro Inteo operatiune de-
terminat5, are, fie In numele sed proprid, fie ea

representant al altuia, interese contrarie intereselor societfitei, va trebui
s incunosciinteze despre
acsta pe ceI-Ialt1 administratorl si pe censorl
srt abtina. de la ori-ce deli-
berare privit6re la acst5,

operatiune. In cas etind de-
liberarile n'ar fi fost apro-
bate de censor; admini-
stratoriI care ad luat parte

la deliberfirT sunt respon-
sabill de perderile ce ar
resulta pentru societate.
(Com. 112, urm., 187, 397,
525; Ital. 160).

Orl-ce administra-
tor, censor sad represen-
tant al societtiteT, perde de

drept calitatea sa i trebue
s5. fie Inlocuit daca este

deelarat in stare de faliment, interzis sad legalmente incapabil sad condamnat la o pedps5, co-
rectional5, pentru delictele
715
aduniireT generale care o

exercit0 prin censorT.
OrT-ce asociat are, eu

t6te acestea dreptul de a
denunta censorilor faptele

ce crede c5, trebuesc censurate i el sunt datorT
le verifice, i dad', le ghsese
Intemeiate s dea sml

adun5rel despre dinsele in
raportul lor. Dac, denun-
tarea este fficut, de asociatt representilnd celputin
o lecime a capitalului so-
cial, censoril sunt datorl de
a presinta asupra faptelor
denuntate observatiunile si
propunerile lor.
Zecimea capitalului se
prin depunerea
justificii,
titlurilor de actiuni In mal-
nile censorilor sad la una

din institutiunile prev5luto In art. 134.
Titlurile vor rdmtinea depuse prinA. dupe Intrunirea

Inchiderea cele! maT a-
propiate adunarl generale,
servind asemenea ca
legitimeze participarea de
ponentilor la acst. adunare.
Dacit censoril cred de
de mituire, fals, furt, es-
funda% i urgent5, recia-
dere. (Com' . 120, 126, 185,
presentand 4ecimea capi-
crocherie si abuz de incre-
188, 193, 201, 212, 263;
Ital. 161).
Actiunea contra
administratorilor, pentru
fapte ead privesc responsabilitatea lor, apartine
matiunea asociatilor re-
taluluT social, sunt datorl s5,
convce imediat o adunare
generar; incas contraria,

cestiunea se va supune aduntireT generale celel mal
apropiate. Adunarea va
www.dacoromanica.ro
716
trebui In tot-d'auna sa, delibereze asupra reclamatiuneI. (Corn. 1567, 163, 185;
Ital. 152).
155. Cand sunt brinuelI
fundate ea, grave neregu-
larinp se urmza, In In-
deplinirea datoriilor administratorilor i censorilor,

asociatiIrepresintand o op-
time din capitalul social
pot denunta faptele Tribunalulul de comercit, justiRand proprietatea ttcestel

optimI In modul prescris
de articolul precedent.
Tribunelul ascultamd in
camera de consiliu pe administratorLi censorl, dada
recun6sce urgenta de a lua
masurI lnainte de intrunirea adunarei generale, pote
dispune printr'o Incheiere
a se inspecta registrele so-
cietatel, numind In acest

scop, unul sat mal multi
comisan l ale caror remuneraril vor fi in sareina reclamantilor, fixamd cautiunea
pentru cheltuell.
Verificarea registrelor nu
va avea loc de cat dupe ce
reclamantif vor garanta ert
o suma, ce se va determine
de tribunal, plata cheltue-
lilor la mil va da
loe
verificarea.
Comisaril sunt datorI
depuna, raportul lor la gref5,
In termenul fixat de tribunal.
Tribunalul va examina
raportul In camera de con-
siliti 0 se va pronunta
printr'o hotrtrire.
Dec& bfinuiala nu pare
fundata, Tribunalul p6tesa
ordone ca raportul s fie pu-
blicat In Monitorul Oficial
sat In fia anunciurilor
judieiare, In Intreg sat numaI In conclusiunile luI.

In cas contrarit, Tribunalul va ordona masurile
provisoriT urgente ce va
crede necesariI i convocarea imediat a aduntreI
generale.
Hotarirea va fi executorie
provisori, chiar dacrt se
va fi flout opositiune sat
apel. (Com. 142; Ital. 153).

III. Despre adunei rile generale
156. Adunrtrile generale

sunt ordinare 0 extra -ordinare.
Adunarea ordinarli se In-
trunesce cel putin o data,

pe an, In cele se lunl *
de la Inch iderea exercituluI
social ; ea trebue ca, afara
de desbaterea celor-lalte
cestiunI puse la ordinea
S discute, srt aprobe
sat stt modifice bilantul,

dupe ce va fi ascultat raportul censorilor ;
SO Inlocuiascrt admi-
nistratorilcarI es din functiunile lor ;

* Articolul italian corespunetor
fixzA nest termen la trel
www.dacoromanica.ro
717
fixat5, prin actul constitutiv.
nea de qi. (Com. 166, 186,

268, 884, 937; Ital. 155).
Convocarea adunrilor, carl preced constituirea societhtei se va face
de cittre fundatori sit de
sunt convocate de ate orl
prin prospectul prevNut
Sri. numsc, censorI;

S, fixeze re tributi unea
administratorilor si censo-
rilor dach, ea nu a fost
Adun5,rile extra-ordinare
va fi trebuint5,. (Com.120,
125, urm., 135, 148, 153,
urm., 178, 180, urm., 185,
186; Ital. 154).
157. Convocarea adun5,rilor generale se face prin-
tr'o incunosciintare ce se
va publica, cu 15 (lile cel
putin inainte de data fixat5,
pontru Intrunire, In Moni-
torul Oficial si prin cele-
lalte mij16ce de publicitate
prevdute in actul constitutiv, sall In statutele societAtel.
Depunerea actiunilor carl
dati dreptul a lua parte la

adunare, trebue efectuatts,
cu cel putin 10 Ole inainte

de (jiva IntrunireI.
Dac convocaren s'a fri-
cut pentru un termen de

15 pe, depunerea actiunilor se va efectua ca 5
gile cel putin inainte de
;tina IntrunireI.
Incunosciintarea trebue
s5, contie ordinea de i;li a
cestiunilor carl urmz5, a
fi supuse deliberatiunilor
aduntirei.
Este nu1 orl-ce resolu-
tiune luat5, asupra uneI

cestiuni necoprins5, In ordi-
chtre pers6na desemnat5,
la art 130 ca s5, presideze

adunarea.
In acstO, prim5, adunare fin-care subscriitor are
dreptul la un vot, orl-care
ar fi num6rul actiunilor ce
a subscris; i pentru ca o
decisiune s5, pa& fi luat5,,
se cere presenta a jumritate
din subscriptorl si primirea
el de Otro majoritatea
absolut5, a celor presentl.
(Com. 90, 135; Ital 156).
Pentru aduntlrile
generale, mil unnzA dupe
constituirea legal& a societateI, convocarea se face
de catre administrator i
este necesar5, presenta a
unui num5,r de asociatI mil
sti, represinte cel putin jumlitatea capitalulul social.

Fie- care as ociat are un vot,
i
fie-care actionar care
posed5, pan& la cincI actiunl
are un vot. Actionarul care

posedii, mal mult de cincl,
pfi,n5, la o sut5, are un vot
pentru fie-care d'id actiunT, si pentru col ce posedli peste num5,rul de o

sutil., are un vot pentru
fie-care dou6-4ecl. si ciad

actinia. Decisiunile se ifta
www.dacoromanica.ro
718
CODUL COMERCIAL (Art. 160)
cu majoritate absoluta. Se
p6te deroga la aceste dispo-
si tiunI prin actul constitu-
tiv sag prin statute.

Dita o adunare este In
neputintrt de a lucra din
FusiuneT cu o altrt societate ;

Reducerei capitaluluI
social;
ReconstituireI sati spo-
rireI acestuI capital;
causa numruluI insuficient, adunarea ce se va Intruni dupe o a doua convocare pote srt delibereze
asupra cestiunilor puse la
ordinea lilei cele! d'intftiti
adun5xI, orl care ar fi partea de capital represintatrt
de asociatil presentl.
Schimb&rel obiectulul
societiitel;
trunirea adun&rel ce s'ar

convoca a doua Orrt, nu
este arrttatrt In Incunosciintarea publicatrt pentru
cea d'intitiil adunare, ter-
mesc decisiunile ce s'ar
Dad, giutt pentru In-
menul prevNut In art. 157
va putea fi redus la opt

Oile. (Com. 90, 126, 148,
Orl-crtrel alte modificrtri a actuluI constitu-
tiv.
Acstil majoritate este

cerutrt si In tte cele-lalte
casurI anume prev64ute

de lege.
Asociatil
cari nu pri-
lua asupra uneia din cestiunile prev64ute In numerile 3, 5 si 6 si asupra

prelungireI duratei societrtteT, cilnd ea nu a fost
prevNutft prin actul con-
stitutiv, a dreptul de a
pun tutean fel, este tot-
se retrage din societate si

de a obtine plata prtrtilor
sal actiunilor lor In proportiune cu activul social
unul num6r de asociap,
mul bilant aprobat.
154, 166,186, 230 ;Ita1.157).
160. Cand actul constitutiv set statutele nu dis-
d'auna necesarrt presenta

carI s6, represinte trel piltrimI din capitalul social
votul afirmativ al unuI
num6r de asociatl carl sil
represinte cel putin jum6tatea aceluias capital pen-
tru a lua o hotrtrire asupra:
Disolvb,reI anticipatri
a societtiteI;
Prelungirel durateT
sale ;
ce ar resulta dupe ulti-
Dacli acestl asociatI sunt
presentl la adunare, declaratiunea de retragere
va fi frtcutrt In cele dou6-
zecI i patru ore de la Inchiderea adunrtrel. Pentru
asociatil cae nu a: luat

parte la adunare, decla-
ratiunea trebue frteutil. In

termen de o.luntt din liva
publiarel resolutiunei in
Monitorul Oficial, sub pe.
www.dacoromanica.ro
(Mpg, In ambele casurl

de perderea drepturilor
lor. (Com. 90, 100; urm.,
108, 119, 148, 174, 191,195;
urm., 212; Ital. 158).

161. AdministratoriI sunt
datorl A conv6ce extraordinar adunarea In termen de o luna, and cererea a fost Mena), de un
numnr de asociatl representand a cincea parte din
capitatalul social, i ciao&
ea coprinde cestiunI de na-
tura a fi tratate de adunare. (Com. 186; Ital. 159).
719
tionarT presentl call sfi. In-
trunsca jumaatea capitaltilui representat In adunare, nu se cred destul

de luminatI asupra cestiunilor puse in deliberatiune, vor putea cere ca 03-
dinta sa fie amanata peste treT ile. Cel-lalt1 mem-
briI nu se pot opune la

acsta.
Acest drept nu va putea fi exercitat de cat o
singura, data pentru aceia0 cestiune.

Presenta dispositiune nu
162. Asociata nu vor
se aplica In casul prey&
140, afar& de incapabilii 0 persnele juridice,
165. Decisiunile luate

de adunarea general& In
limitele actuluT constitutiv, statutelor sal legeT,
putea fi representatI In adunarile generale do cat

prin mandatarl asociatT el
earl pot fi represintate prin
mandatarl neasociatl. Ecsercitiul acestui drept 'Ate
limitat prin altul constitutiv san prin statute.

Administratorff nu pot
fi
fi mandatarY. (Com. 230;

Ital. 160).
163. Administratoril nu
pot sa, ja parte la votul:
Pentru aprobarea bi-
lanturilor ;
Pentru resolutiunile
ce privesc responsabilitatea lor. (Com. 119, 154; Ital. 161).
164. Cand o treime din
numnrul membrilor presentI In adunarea generala, sail un numnr de ac-
clut de art. 135. (Ital. 162).
sunt obligatoriT pentru totT
asociatiT, chiar pentru eel
earl nu an luat parte san

carI se opun, cu respectarea dreptultil prevlut
de art. 160.
OrT-care asociat se pa
opune la decisiunile earl'
Inteun chip invederat sunt
contrariT actuluI constitutiv, statutelor sat legeI; 0
presidentul TribunaluluI
de comercin, dupe ce va
asculta pe administratorl
0 pe censorT, pote sa suspende executarea printr'o
ordonanta provisorie care
se va Incunosciinta administratorilor. (Com. 90, 137,
155; Ital. 163).
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. 166 1'70)
750
4. Despre aetiuni.
Actiunile trebuesc
sft fie de o valre egalii.

Ele confer& posesorilor
lor drepturl egale, dac nu
Durata societnta
Acosta titluri vor fi tft-
iate dintr'un registru cu

maten, i vor purta sem-
s'a stipulat alt-fel In ac-
tul constitutiv, respectiln-
tatura a dour administratorI, san a administratoruluI unic. (Com. 78, 92,
du-se In tot casul pentru

orI-ce actionar dreptul de
95,114, 122, 117, 228, 268;

25 leg. 31 Jul. 81; It. 165).
vot In adunnrile generale.

Actiunile pot fi nomina-
tive sail la purtntor.
Actiunile neplatite
In Intreg, sunt In tot-d'auna nominative.
trece peste un milion leI,
Cilnd cap italul social nu
tiI cesionarI sunt responsabill de plata total& a ac-
actiunile nu pot fi mal
miel de una-sut lel fiecare.
De la un 'ninon pan&
la cincI miline, actiunile

nu pot fi mal midi de dou6
sute leI fe-care.
De la dud milicine capital In sus, actiunile nu vor

putea fi mal miel de cincIBute leI fie-care. * (Com.
142, 158, urm., 225, urm.;
Ital. 164).
Titlurile actiunilor
nominative sail la purtntor trebue s coprinda:
Denumirea societlitel;
Data actulul consti-
tutiv i aceea a publicatiuneI sale cu arlitarea lo-
culul unde ea a fost fncut& ;
Cifra capitaluluI social, numnrul si suma totaltt a actiunilor;

*Ultimele troi aiiniate lipaesc
din articolul italiaa corespund6tor.
Subscriptoria
diferi-
tiunilor lor, chiar de le

vor fi instrainat. (Com. 884;
Ital. 166).
Situatiunea actinnilor va fi publicatft Impreunft cu bilantul exercitiuluI social. Ea trebue

s arate vnrsnmintele Mcute, numnrul actiunilor
ajunse la scadentn i nerepuse In circulatiune si
suma vrsatb, In comptul
lor. (Com. 142, 186, 265;
Ital. 167).
Cand actionarul nu
va fi efectuat plata Or-
snmintelor ce datoresce,
societatea, osebit de actiunea el contra subscriptorilor si contra cesionarilor pentru platft, p6te
viudo actiunile pe pretul
curent, In riscul i comptul actionarulul dupe cincI-
spre-zece dile de la publicatiunea uneI somatiunl In
Monitorul Oficial" si In
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. in-173)
fla anunciurilor judiciare

a loculul uncle societatea
'0-a stabilit sediul.
CIInd vIngarea nu se va
putea face din lips& de
cumpratori, societa tea va
putea srt declare actiunea

ajuns& la scadent& i s&
retina vrsamintele facute
In comptul el sa s& exercite contra subscriptoruluI i cesionarilor drepturile ce derivfi din obligatiunile ce 1-aa luat. (Com.
40, 84, 188; Ital. 168).
171. Proprietatea actiunilor nominative se stabilesce prin inscrierea lor
In registrul ar6tat In al.

I al art. 142.
Cesiunea acestor actiunI se face printr'o declaratiune pe acelaI registru, subscris& de ce-
dant i de cesionar, saa

de mandatarii lor.
In cas de ro6rte a ac-
tionarulul i daa nu exist& vre- o opositiune, de-
claratiunea de transmi-
siune a proprietAtel pe registrul asociatiunilor *
a titlurilor actiunilor nu
va putea fi ob(inut, de
cat dupe co partea in drept
va presinta titlurile, actul de deces i Inchee-
rea tribunalului loculul des* Textul italian spune: registrul asoeiafiloru , dup cum ar
fi trebuit sa fio si In articolul roman,
721
chiderei succesiunei, care

sti constate calitatea sa de
succesor.
Proprietatea actiunilor
la purt&tor, se transfer&
prin simpla traditiune a
titluluI.
Actiunile la purtator pot
fi transformate In actiunl
nominative i acestea In
actiuni la purt&tor, afar& de
casul and actiunile n'ati
fost integral pl&tite. (Com.
225, urm., 479; 25 leg. 31

Iul. 81; Ital. 169).
Child o actiune nominativ& devine proprietatea mal multor persone,
societatea nu este tinut&

s inscrie i s recunsch
transmisiunea, dac& acele
persone nu vor desemna,

un titular unic. (Ital. 170).
6. Despre obligatiuni.
Societritile nu pot
s emit& titlui1 de obligatiunl la purtator

nominative, pentru o sum& care ar trece peste capitalul varsat i existent
dupe constatarea celui din
urm& bilant aprobat.
Vor putea cu VA acestea sift emit& obligatiuni,
chiar pentru o sum& mai
mare, and excedentul va

fi garantat prin titluri nominative emise de Stat,
de judete sat' comune, a
aror scadenth s& corespund cu aceea a obliga-
www.dacoromanica.ro
722
tiunilor i carl s fie depuse la casa de depunerI,

consemnatiunI
i econo-
mie pentru a sta acolo
pan la stingerea obligatiunilor emise. Emisiunea
biletelor de banca sag altor titlurI echivalente se

regulzii prin legT speciale.
va depune i recipisa constatatgre de consemnarea
titlurilor.
Decisiunea adunareT nu
are -Me daca, nu se va
transcrie In registrul pen-
tru societal. (Com. 91;
urm., 265, 268, 884; Ital.

172).
175. AdministratoriI,
pap a acestuI articol nu
pentru a procede la emisiunea obligatiunilor prin
telor de depunere, bonurilor nominative sag altor
datoil s publice un manifest, care sa, arate:
Dispositiunile primal
se aplica cambielor, livre-
titluil de creanta decurgand din afaceil particulare. (Com. 132, 178, 270,
364, 884; 12, 30; leg. 17

Apr. 80; Ital. 171).
174. Emisinnea obliga-
tiunilor, chiar de va fi pre-
valuta, In actul constitu-
tiv sag In statute, nu se

va putea face de c'itt In
urma uneI decisiunl a a-
dunarel generale, luata cu

majoritatea prevacluta, In
prima parte a art. 160.
Daca, emisiunea se face
prin subscriptiune public&
decisiunea Impreuna cu
proectul de manifest prevaclut In articolul urma-
tor, se va depune la tribunalul de comercia, pen-
tru a se Indeplini prescriptiunile art. 92.

In casul preva4ut de
primul aliniat al art. 173
o data, en decisiunea qi
proectul de manifest, se
subscriptiune public& sunt
Numele, obiectul i
sediul societaeT;
Capitalul social;
Data actuluI consti-
tutiv 0 a acelora earl aa

adus schimbail la acest
act satI la statute 0 da-
tale publicatiuneI lor;

Situatiunea societatel dupe ultimul bilant aprobat ;
6. Valrea totala a o-
bligatiunilor ce sunt a se
emite i a celor emise;
modul plate' obligatiunilor qi val6rea nominala a

fie-careia, cu aratarea dobndeI ce produc i daca
Bunt nominative sag la
purtator;
6. Data publicarel decisiuneT adunitreI generale
care a aprobat emisiunea.

In casul prevaqut de
primul aliniat al art. 173,
se va adaoga informatiunile necesariI pentru a se
www.dacoromanica.ro
putea aprecia garantia oferith prin acele Whirl.

(Com. 92, 95, urm., 104,
884; Ital. 173).
Subscriptiunile o-
bligatiunilor se vor face
in josul unul sati mal mul-
tor exemplare ale manifestuluI de emisiune.(Com

161; Ita). 174).
Titlurile obligatiunilor vor contine enun-
t6rile coprinse In manifest
si tabloul platilor capita-
luluI si procentelor. (Com.
167; 25 leg. 31 Jul. 81;
Ital. 175).
VI. Despre bilanf.
Administratoril sunt
datoil A presinte censorilor cel putin cu o lun&

inainte de liva fixatA
pentru Intrunirea adun&-
reI generale care are 00

discute, bilantul exercitiuluI precedent, Impreunft cu
actele justificative, aril thndu-se l&murit In bilant:
Capitalul social care

exist& In realitate;
Suma vrsilmintelor
f&cute si a color In Introziere ;
Beneficiile In adevAr
realisate si perderile In-
cercate.
Bilantul societatilor na-
tionale sati stritine de asigurare asupra vieteI si

de administratiune a tontinelor trebue s& contin&,
723
afar& de acestea, proba

ca dispositiunile art. 147
a& fost indeplinite.
Cu opt /He Inainte de

adunarea general& se va
publica bilantul societ&teI.* (Com. 24, 142, 156,
186, 884; Ital. 176).
Societfitile earl* a&
&opt principal obiect exploatarea creditulul sunt

obligate sit depunti la Tri-
bunalul de comercit, In
cele d'intii& opt (pie ale fiecrtreI lunI, o situatiune
sumar pe luna preceden-
t& dupe un formular ce

se va stabili printr'un regulament de administraPune publici, certificandu-se conform adeOruluI
printr'o declaratiune sem-
nat& cel putin de un admi-
nistrator si un censor ;
Societhtile de asigurare
vor trebui s& se conforme

In ceea ce privesce bilantul lor cu modelul care se
va stabili printr'un regulament de administratiune publicii. (Com. 266, 884,
958; Ita). 177).

Cesionaril sunt da-
torl ca, In raportul, care
contine resultatul examin&rel bilantulul si al administratiuneI urmate, A.
presinte observatiunile lor,

propunerile privitre la a-
* Articolul italian corespund-
tor nu coprinde acest ultim aliMat.
www.dacoromanica.ro
724
probarea bilantului 0 al-
prevedea, printr'o stipu-
Bilantul va sta depus In copie, Impreung cu

raportul censorilor, In biu-
o preluare de capital, In
te ingsuri necesarii. (Com.

186, 265; Ital. 178).
latiune expresg, procente

In favrea actiunilor prin
acele societhti industriale

In carl es te necesitate de un
15 (Ale car! preced Intru-
spatiti de timp pentru constituirea obiectului social,
Amandou aceste acte vor
trcli peste cinci la sut.

In acest cas cifra procen-
rourile societittei In cele
nirea adungrei generale

ping ce va fi aprobat
putea fi examinate de cgpersnli, care va

tre
proba calitatea sa de aso-
dar nu pentru mal mult

de trei anl, i cari s nu
telor ce trebuesc plgtite va

fi calculat, In cheltuelile
de prima instalatiune
ciat. (Com. 958; Ital. 179).

Administratoril sunt
trecutg, Impreung cu aces-
tul censorilor i procesul-
dende reale.
Asociatii nu sunt obligati srt, restitue dividendele ce li s'a plgtit. (Com.
117, 265, 884; Ital. 189).
Asupra benefieiilor note ale societteT se
datori ca, In cele 10

de la aprobarea bilantului, s depung o copie la
grefa Tribunalului de comercig, algturgnd raporverbal al adungrei generale,
pentru a se
face

In registrul pentru societti i pentru a se lua
suri de publicarea bilantuluT conform art. 95. (Com.
169, 266, 884, 958; Ital.

180).
Dividende nu se
vor putea plgti asociatilor de citt din beneficiile
reale constatate prin bilantul aprobat.
Societlitile nu pot stt
prevadrt prin actele lor
constitutive, In statute sag
alte documente, procente
In favrea actiunilor.
Cu tte acestea, se We
tea, In sarcina bilanturilor care vor avea divi-
va prelua in fe-care an
cel puf in o a doua-zecea
parte, pentru a se forma

un fond de reservrt, ping
ce acesta va atinge cel
puf in a cincea parte a capitalului social; clac, fondul de reservg dupe complectare se va fi imputinat
dintr'o canal, re care, el
se va restabili In acela0
mod. (Com. 117, 884; Ital.
182).
VII. Despre censori.
In fie-care adunare
ordinarg 0 In cea preve-
www.dacoromanica.ro
qutt. de art. 135 se va

numi trel satt cincI censorl
si tot atiltI supleantl, pen-
tru supravegherea operatiunilor sociale si pentru

revizuirea bilantuluI.
Jumkate plus unul din
numrul censorilor si din
acela al supleantilor vor
fi romiail.
CensoriI vor fi asociatI;
el pot fi realesI.
Rudele si afiniI admi-
nistratorilor, ptnt la al
patrulea grad inclusiv, nu

sunt eligibill, sat perd calitatea de censorI.
In cas de mrte, de renuntare, faliment sail de
perderea drepturilor unuia
din censorl, supleantul col
mal in virsta '1 Inlocues-
ce. Du& cu acest chip
numkul censorilor nu se
pt complecta, censoriI earl
rmin numesc alte persne care st inlocuiascii pe

ceI absentl pant la Intrunirea celeI mal apropiate
aduntrI generale. (Com.
122, 126, 129, 153, 156; It.

183).
186., Censoril sunt datorT ;
St stabilsert, de a-
cord cu administratoril so-
cietttel, forma bilanturilor si situatiunilor actinnilor ;
Sit examineze, cel pu-
in
la fie-care trel lunI,
registrele societrtteI pentru ca st la cunosciinth de
725
operatiunile sociale si a
certifice c scriptele sunt

bine tinute.
St fact adesea si pe
neasteptate inspectiunl ea-
sel, si nicl o data mai de-
ptrtate de un trimestru
una de alta ;
St constate, col pu-
tin o datt pe lunt, prin
mijlocul registrelor sociale, existenta titlurilor sati

valorilor de tot felul depuse In gagifi, cautiune,
sat In pfistrarea societtteI ;

S5, verifico Indeplinirea dispositiunilor actu-
lul constitutiv si a statutelor, privitre la conditiunile cerute pentru presenta asociatilor In adunare;
6.- Si revadt bilantul si
sh fact raportul In terme-
nul fixat de art. 156 si

181;
St supravegheze o-
peratiunile lichidtreI;
Sa convoke, dupe regulele stabilite la art. 157,
adunarea extra -ordinart,
si chiar adunarea ordinart In cas de omisiune dinpartea administratorilor ;
St la parte la tte
Si, In fine A ve-
aduntrile generale;
ghieze ca dispositiunile legel, acelea ale actulul con-
stitutiv sat ale statutelor,

sli fie observate de dare
administratorI.
www.dacoromanica.ro
726
CensoriI pot sa asiste

la Intrunirile administratorilor si sa. faca sa, se
insereze In ordinele de 4i
ale acestor Intruniri, si In
acelea ale adunarilor generale ordinare si extraordinare, propunerile ce
se vor crede de euviinta.
Censoril vor depune
jumatate din cautiunea
membruluI consiliuluI de
administratie*. (Com. 90,
124,
154, 166, urm., 161,
169, 180, 212, urm., 266;
Ital. 184).
Responsabilitatea
censorilor se determina
dupe regulele mandatului.
Dispositiunea art. 162

se aplica si la censorI.
(Com. 389; civ. 1539 urm;

Ital. 185).
Despre escluSectinnea V.
derea asociatitor, despre
disolu(iunea si fusiunea sooieidfilor
I. Despre escluderea asociatiler.
Se va putea ex-
clude din societatea in nume colectiv si din societatea in comandita simpla :
Asociatul care, pus

in Intarziere, nu platesce
ceea ce s'a obligat sa, punft
tor care se va fi servit de
semnatura si de capita-
lurile sociale In afacerile

sale proprii, care comite
fraude de administratiune
sail In comptabilitate, si
care absentandu-se, dupe
invitatiunea ce i s'a facut
In formele legale, nu se
reintirce si nu justifica
motvele absentel sale;

3. Asociatul cu responsabilitate nemarginita:
Care se amesteca, in
administratiune, and administratorul este desemnat In actul de societate ;
Care contravine dispositiunilor art. 110 si 112;
e) Care este declarat In

faliment, interzis, saa legalmente incapabil;
4. Asociatul comandi-
tar care se amesteers In
administratiune contrarit
prohibitiunel coprinsa in
art. 118.
Asociatul comanditar
va putea fi asemenea exclus cand lucrul ce s'a obligat sa punt:, In societate a perit Inainte de a'l
preda, sail chiar de va fi
perit in urmil, dacil si-a
reservat proprietatea.
Asociatul exclus nu este
liberat de obligatiunile
In societate;
Asociatul administra-
existente in momentul excluderei si de despagubi-
* Acest ultim aliniat lipsesce

din articolul corespun46tor ita-
81, 83, 89, 262 urrn.; Ital.
liall.
rea ce ar datora. (Com.

186).
www.dacoromanica.ro
Excluderea asoci-
atuluI nu atrage, prin ea
singur5,, disolvarea socieMO/.

Asociatul exclus rs-
punde de pierden l si are

drept la beneficii pan& In
diva escludereI sale; el In-
s& nu va putea cere lichidarea ion pan& ce qi

unele i altele nu se vor
reprti, conform regulelor
contractuluI de societate.
Dac5, in momentul ex-
cludereI sunt operatiunI

In curs de a se efectua,
asociatul este obligat sh
suporte consecintele, s't nu
va putea retrage misa

sa de ct dupe termina-
rea acelor operatiunl.

Asociatul exclus n'are
drept la o parte proportional5, din avutul social,
ci numal la o sumh, de
banT care sh'I represinte

vakirea. (Com. 117, 193;
Ital. 187).
Asociatul exclus
rmEtne obligat chtre ce)
de al treilea pentru t&te

operatiunile ilcute de ch.tre societate, Om& In liva
In care excluderea sa a
fost publicath. (Com. 96,
232; Ital. 188).
II. D_espre disoluVunea soeietapilor.
Societhtile comerciale Incetzh:
1. Prin trecerea timpu-
727
/u/ pentru care ah fost

contractate;
Prin lipsa sah desfiin-
tarea obiectulul
sah prin imposibi-
litatea de a'l realisa;

Prin terminarea IntreprindereI;
Prin falimentul societrgel, atuncI chiar cand
va
fi urmat de un con-
cordat;
Prin perderea Intro-
guluI capital sah prin perderea lui partial& prey&
duth de art. 148, and asociatiI nu mal voesc a'l

reconstitui sau a'l limita
la suma rhmash.
Prin decisiunea aso-
ciatilor ;
Prin fusiunea cu alte

societAtI. (Com. 96, 160,
495, urm., 866, urm.; eiv.
1523; Ital. 189).
La expirarea termenulul fixat pentru du-
rata sa sah dupe terminarea obiectulul Intreprin-
derel sale, societatea Incetza de drept i nu va
putea fi prelungit& in mod

tacit. (Civ. 1524; Ital.
190).
Societatea In nu-
me colectiv Ineetzh, prin

m6rtea, interdictiunea, incapacitatea legal& sah falimentul unuia din asociati, afar& numaI (lac& nu
exist& conventiune contrarie.
www.dacoromanica.ro
728
COMA, COMERCIAL (Art. )94-196)
Societate In comandita,
afar& 4e conventiune con-
trarie, incetza prin m6rtea, interdictiunea, incapacitatea legal& saa fallmentul comanditatuluT
a unuia din comandit41.
Societatea In comandit,
prin actiunl nu se desfiin-
tza prin moartea, fall-
mentul, interdictiunea saa

declaratiunea legalh de in-
capacitate a administratoruluI, daca in casurile

prevadute de art. 120 se
numesce un altul In locul

sal. (Com. 234, 263; civ.
969, 1523, 1526; Ital. 191).

191. Dupe lncetarea sail
disolvarea societatei, administratorii nu pot intreprinde noul operatluni; In

cas contraria el sunt personal i solidar responsa-
bill pentru afacerile ce vor

fi Intreprins.
Prohibitiunea Incepe din
liva and expira termenul fixat pentru durata
III. Despre fusiunea soeietd(ilor
Fusiunea mal multor societatI trebue sa, fie

hotarita, de fie-care socie-
tate In parte. (Com. 96,
160; Ital. 193).

Publicatiunea prescrisa de art. 96 va fi Mena
de catre fie-care din so-
cietatile cari ag hotarit

fusiunea, i va trebui sa
coprinda Ineunosciintarea
prevaduta de art 101. Da-
ca, printre dinsele se gilsesce vre- o societate In

comandita, prin a etiunI
saa anonima, se va ob-
serva dispositiunile art.

92 i 95.
Fie-care so cietate va tre-
bui, afar& de acsta, sa,

publice eu acelea0 forme
bilantul saa ; i acele earl
In urma fusiuneI Ince OA de a exista, vor trebui sit mal publice qi o
societateI, sail in diva &and
declarapune, coprind'end
modul cum ati hotarit
treprindereI sale sag a supravenit mrtea unuia din
vuluI lor.
s'a terminat obiectul In-
asociag care ar face im-
ajunga la stingerea pasiDaca societatea care a
posibila existenta societa-
resultat din fusiune Il stabilesce sediul saa intr'un
catre Tribunal ca societatea este in stare de lichi-
'I avea sediul societatile

earl ag fusionat, noua societate va trebui sa se conforme dispositiunilor art.
teT; saa and s'a declarat

de catre asociatl orI de
dare. (Com. 123, 149, 199,
urm., 203; Ital. 192).
alt loe de at acela undo
91 i urmatoriI. (Com. 100,
103, 182; Ital. 194).
www.dacoromanica.ro
Fusiunea nu va
putea avea efect de cat
729
Sectiunea VI.
Despre lichiclarea societdOlor.
dupe trecerea de treI lunI
I. Despre lieltidcvre in general.
scrisa, de prima parte a

articoluluI precedent, afa-
Cand actul constitutiv san statutele societatel n'an determinat

modul cum are sa se fa-
nerea sume) coresponden-
actulul social, se vor observa regulele urmatre:
simtimIntul tutulor credi-
voesc pentru numirea li-
Certificatul constatator
ca s'a efectuat depunerea
administratorilor, sail a co-
din 4iva publicatiuneI pre-
r& numai daca nu se va

justifica plata tutulor datoriilor sociale, salt deputa, la casa de depunerI 0
consemnatiunl, salt contorilor.
va trebui 0, fie publicat
in conformitate cu dispositiunile articolulul precedent.

In cursul termenuluT de
mal sus, orl-ce creditor al
societatilor earl fusionza
va putea sa, faca opositiune. Opositiunea suspen-
ct', lichidarea 0 divisiunea

Dacit asociatil nu se In-
chidatorilor, ea se va face
de judecata, dupe cererea
lor interesatl, ramanand

In vig6rea dispositiunile
art. 212.
Pan& la numirea qi acceptarea lichidatorilor, administratoril aunt deposi-
taril bunurilor social) qi

obligati sa dea curs afa-
cateI definitive. (Corn. 101

urra' ., 265; Ital. 195).
cerilor urgente.
OrI-care ar fi coprinsul
actuluI constitutiv sat statutelor societateI, actul de
numire san sentinta care
ratat In articolul prece-
terior care ar aduce vre-o
d& executarea fusiuneI pa-
n& la pronuntarea judeDaca, termenul a-
dent expira far& sa, se fi

facut opositiune, fusiunea
va putea si fie executata,
i societatea care ramane
In fiinta san care result&
din fusiune, va avea drepturile 0 va lua asupra sa
,
obligatiunile
societittilor
stinse. (Com.197; Civ. 1128
urm.; Ital. 196).
o prevede 0 orl-ce act pos-
schimbare In persana lichi-
datorilor, va trebui, prin

Ingrijirea acestora, sa, fie
depus 0 publicat In conformitate cu dispositiunile
sectiuneI a II-a a acestuI

capitol.
Dad, lichidarea se face
pentru ca timpul hotarit
pentru durata societa.tei a

expirat, san din causa cii,
www.dacoromanica.ro
780
CODT_TL COMERCIAL (Art. 200-203)
obiectul societfiteI s'a Indeplinit, va trebui sr), se publi-
ce o declaratiune de li-
chidarea facutri de erttre
administratorl sa4 de c5,tre

lichidatoil. (Com. 89 urm.,
194, 213; Ital. 197).
In urma publicrtrel
actuluI legal de lichidare,
niel o actiune pentru so-
cietate sal contra el nu

se va putea exercita de
cat in numele lichidatorilor, sati In contra lor.
Tte actele emanate de
la o societate In desfacere
trebuesc s5, arate crt dinsa
este In lichidare".
T6te regulele stabilite
renuntare sati revocare,

inlocuirea se va face in
acelas mod ea si numirea.
(Com. 126, 153, 185, 212;
Ital. 199).
Lichidatoril, Indati
dupe intrarea lor In functiune, sunt datorI ca, In
unire cu administratoriI
societrtteI, s5, incheie un
inventar si un bilant sem-
nat i de unil si de altil,

care s constate exacta
situatiune a activuluI
pasivuluI societtiteI.
ET sunt datorI srt pri-
mscit i stt p4streze registrele ce li s'a Incredinta t

de chtre administrator;
acte le costitutive, prin sta-
patrimoniul i hlrtiile societrtteI, i s4 tin& un registru exact, In forma re-
tru eft aceste regull nu
operatiunile relative la lichidare, dupe ordinea da-
pentru societ5,ti1e existente, fie prin leg; fie prin
tute sunt aplicabile si societ6tilor In lichidare, In-
sunt incompatibile cu lieb i-
gistrulul jurnal, de tte

lor.
darea silntru ad nu exist&

dispositiunT contraril. *
LichidatoriI sunt supusl
la aceleasl InarcinfirI i a4
aceasI resposabilitate ca
Asemenea sunt obligatI

srt facrt cunoscut asociatilor, (lac& eI o cer, starea
modul de executare al
lichidiireT. (Com. 22 urm.,
administratoril. (Com. 104,
142, 213, 265 ; Ital. 200).

Lichidatoril nu pot
123, 141; urm, 265, 268;

Ital. 198).
In cas de lipat a
intreprinde nicl o operti-
unuia sal mal multor lichidatorI, provenita prin
une note], de comercia. In

cas contrariti, el sunt personal isolidar responsabilI
* In art. Italian corespundetor,

lipsesc cuvintele: i Mira at nu
exista dispositiunl contrarif.
ciatilor niclo sum5, asupra

parte) ce li s'ar euveni din
lichidare, pitnfi ce me in-
m6rte, faliment, interdicthine, incapacitate legala,
pentru acele operatiunI
Nu pot sA pl5A6sert, aso-
www.dacoromanica.ro
WU nu se vor plti creditoriI societhteI; cu t6te aces-
tea, asociatlI vor putea s5,

crtt ca sumele retinute s5,
fie depuse in conformitate
Cu dispositiunile art. 134 i

di, se f acii, repartitiunI chiar
In timpul lichidhrel, dac&

afar& de ceea-ce va fi necesar pentru indeplinirea
triturar obligatiunilor so-
ciale ajunse sag carI at
s& ajung5, la seadent5, mal
este disponibil cel putin

qece la sut& din actlunl
sag din p'rtile
sociale.
(Com. 194, 210, 217, 265;

Ital. 201).
and fondurile disponible ale societAtel nu
sunt suficiente, lichidatoril

pot cere de la asociatI
sumele necesaril dac5, aceqtia dup& natura societatel
sunt tinutI sa le procure,

sail clacit sunt inc5, debitorI
aI societAteI din valorile

actiunilor subserise de din-
OT sag din pkrtile ce s'aii

obligat s& pun& In societate. (Com. 77, 117; Ital.
202).
Afar& de puterile
731
carI tind la lichidarea so;
SE vind& prin licitatiune

public& imobilele
avere mobiliar& a societ&teI;
SE fac& transactiunl i
srt incheie compromise ;

SE lichideze i sa Inca-
seze, chiar In cas de faliment al debitorulul, ere-
antele societ&teI, dnd chitante ;
SE contracteze
eambiale i sit fax&
ImprumuturI neipotecari,
i In general tte actele
necesare pentru lichidarea

afacerilor sociale.
El nu pot firma, in lips&
de dispositiunl speciale in
actul social sag In actul
lor de numire, sE constitue
ipotecl asupra bunurilor
societhtel, (lac& nu vor fi

autorisatI prin ordonanta
presidentuluI tribunaluluI
de comercit &A& dupe ce
se va luai avisul censorilor. In ori-ce cas lichidatora
nu pot vinde bunurile socialI prin bun& Invoial& ci
mal Intinse sag ma' res-
numaI prin licitatiune public& i nu in bloc. (Civ.
la asociatI, eI vor putea:
Ital. 203).
fie actionati in interesul
propriI lor banl at achitat
trEnse ce lichidatoril ad de
SE stea in judecat&
lichid&rel inaintea tuturor

instantelor civile i penale ;
SE execute i sit termine
operatiunile de comercia
1537, 1704, pr. civ. 75, 342;

Lich idatoriI carI cu
datoriile societiitel, nu vor

putea s&exereite In contra
asociatilor drepturI mal
mail de cilt acelea carls'ar
www.dacoromanica.ro
732
cuveni creditorilor
(Civ. 1108; Ital. 204).
Lichidatoril sunt
supu0 regulelor manda-
tuluT. (Com. 187, 389; civ.
1539 urm., Ital. 204).
CreditoriTsocietliteT
a dreptul s exercite contra lichidatorilor actiunile

carT decurg din creantele
lor ajunse la termen, p
la concurenta bunurilor sociale indivise care exist&
sat o actiune perso-
nal& contra asociatilor pen-
tru plata sumelor datorite

din valtrea actiunilor subserse orl din aceia ce s'ati
obligat a pune In societate,
sat contra asociatilor earl,
dupe felul societ&tel,
luat o r6spundere solidar& i nem&rginiti. (Com.
77, 106, 117; Ital. 206).
Lichidarea nu liberz& pe asociatl 0 nu
impedic& declaratiunea In
stare de falimett.
(Com.
695, urm., 866 urm.; Ital.

207).
II. Regule speckle pentru
lichidarea societatilor in
nume colectiv si in comandita simpla.
Dupe terminarea
lichid5,rel, lichidatoriTsunt
datorls& formeze bilantul

lichidatiunei is propun&
repartitia Intro asociatl.
Dac5, lichidarea i repartitiunea sunt aprobate,
dreptul de recurs nu maT
exist& Intre asociatl i nicI

contra lichidatorilor.
asociatul oponent va fi dator srt'0 expue motivele
sale i s5, intente actiune

in cele treI-decT de dile de
la notificarea legal& a bi-
lantuluT 0 a proectului
de repartitiune.
Dupe expirarea acestuT
termen, bilantul i repartitiunea se consider5, ca
aprobate i lichidatoriT sunt
liberatI.
IntentAndu -se actiune,
cestiunile relative la lichidare vor fi de drept separate
de acelea ale repartitiunel

pentru care lichidatoriT pot
s5, rtm&n& strlinl. (Com.
217 urm., Ital. 208).

Odat& ce bilantul
va fi aprobat i repartitiu-
nea patrimoniulul social

terminat5,, registrele i do-
cumentele car' nu vor
fi
necesaril vre-unuia din co-
prota0 se vor depune la
asociatul desemnat de ma-
j oritatea voturilor, care

este dator s le conserve
in timp de cincI anT. (Com.
30, 220; Ital. 209).
1H. Regule speciale pentru

lichidarea societcitilor in
comandit prin
anonime.
Numirea lichidatorilor In societlitile in comandit& prin actiunT i, anomime se va face de catre
www.dacoromanica.ro
adunarea general& care

ordon& lichidare a,
dacit
actul constitutiv sat statutele nu dispun intealt

fol.
Pentru numirea Uchidatorilor sail Inlocuirea lor
in cas de mrte, faliment,

interdictiune, incapacitate
renuntare sail revocare, se cere presenta
s6,
733
sustin& contestati-
unile la care ar putea da

loc. (Com. 180, 186 ;
212).
Crind unul saa mal

multi dintre administratorif societateTsunt num4Ilichidatori, compturile mentionate in articolul precedent se vor depune i pu-
sa represinte trel prarimI
blica, de o datA cu bilantul

final de lichidare, cu dreptul pentru asociatl de a'l
afirmativ al unuI numr

din el care s& represinte
jumatatea aceluiasI capi-
durata unul exercitit so-
unul numtr de asociati carl

din capitalul social si votul
tal. In cas contrarit, numi-
rea sat inlocuirea se va
face de c&tre judecatii dupe

cererea celor interesatT.
(Com. 90, 160, 199, 201;

Ital. 210).
Prin numirea
datorilor Incetz& manda-
tul administratorilor earl

aunt datori s& remit& color
administratiunea
contesta dupe aceleasi regule i formalitatl. Dac&

ins& lichidarea trece peste
cial, compturile se vor alitura la primul bilant anual
pe care lichidatoril sunt
obligati
presinte daun,rei. (Ital. 213).
Dac& lichidarea durz& mal mult de cat un an,
lichidatoriI sunt tinutl s&
Inchee bilantml anual, conformiln du-se dispositiunilor legel" si ale actului con-
dea concursul lor la lichi-
stitutiv. (Com. 178, urm.,

200; Ital. 214.
Lichidarea Bind
terminatil, lichidatoril fac
dare, (lac& li se core. (Com.

194, 202; It. 211).
tiunea cuvenit& fie-arei
social&.
Administratorii sunt obli-
gati, co tte acestea,
stt
Compturile administratorilor, pentru tim-
pul lrecut de la cel din

urmA bilant aprobat de a-
sociatI si p&n& la lnceperea

vor fi date Belli-
datorilor, carI at dreptul
sit le aprobe saD s ridice
bilantn1 final arritemd por-
p&rti sat actiuni In repar-
titiunea activulul social.
In nicl un cas societarul

sat actionarul, pentru portiunea ce i s'ar cuveni, nu
va putea lua in proprie-
tate o parte sat totalitatea

imobilului ce ar apartine
www.dacoromanica.ro
784
CODUL COMERCIAL (Art. 21S-221)
societatel, ci Impartirea i-.

mobilelor se va face prin
licitatiune publica.
BilanturIncheiat de catre lichidatorl, Insotit de
raportul censorilor, se va
depune la tribunulul de
comercit si se va publica
dupe formele prevNute de
art. 95.
OrI-ce asociat Oto In
termen de treI-lecI (lile de
la acst& publicatiune sa
faca, contestatiune printr'o
cererere adresata tribunaluluI de comercia.
'Me contestatiunile ce
se vor face In acest timp
vor fi Intrunite si se vor
judeca cel mult In termen
de 15 (lile prin una si aceias1 hotarlre.
Orl-ce asociat are drep-
tul sil intervina, In acsta

instan(; iar seutinta data
va fi oposabila si asociatilor carI n'aii intervenit.
(Com. 180, 182, 186, 210,
265; Ital. 215).
218. Daca termenul sus
aratat a expirat l'ara a se

face vre-o contestatiune,
bilantul se considera. ca
aprobat de catre totl po-
probarea comptuldi si a ImpfirtireI Monte. (Com. 210;
Ital. 216).
Sumele cuvenite a-
sociatilor carI nu se vor
fi presintat sa le ara In
cele 2 lunI de la publicarea mentionataln art. 217,

se vor depune la casa de
depunerl, cu aratarea numeluI proprietarulul sat
numerilor actiunilor, daca
ele sunt la purtator.
Casa de depunerl va plati
pers6nel aratate, sail posesoruluI, retingnd titlul.

(Com. 166; Ital. 217).
Efectuandu-se lichidarea si repartitiunea

sala depositul aratat mal
sus, registrele societatei
disolvate se vor depune si
se vor conserva In timp

de cincl anI la tribunalul
de comercit. OrI-ce parte
interesat& va putea sil ja
cunosciint&
de
dinsele .
(Com. 30, 211; Ital. 218).

Sectiunea VILDispositiuni relative la societatile cooperative.
In statutele orI-ca-
sesoril de actiunI; si lichi-
reI societatI se p6te stipula di, capitalul social

va fi susceptibil de eres-
liberatI.
tate Monte de catre aso-
datorii, sub reserva de a

piad repartitiunile, vor fi
Deosebit de expirarea
termenuluI, chitanta de pri-
mirea celel din urma repartitiunT presupune a-
cere prin v6rsaminte trep-
ciati, si de diminuare prin

luarea Inapoi, total& sal
partiala, a miselor vrsate.
Societatile ale caror sta-
www.dacoromanica.ro
tute vor confine stipulafiunea de mal sus, se numesc cooperative i sunt

supuse, afara de regulele
generale carl le sunt propriT, dupe forma lor speciala i disposifiunilor articolelor unnttt6re. (Com.
77 urm.; Ital. 219).
222. Societafile cooperative se constatuesc prin
act autentic.
Actul constitutiv, afar&
de cele aratate In art. 89

si 90, dupe natura diferita
735
constitutive si a modificarilor posterire, indatoririle si responsabilitatea admin istratorilor.
Administratoril se vor
alege dintre asociafT: el
vor putea fi scutifl prin
actul constitutiv de obligafiunea de a da caufiune.
Sunt asemenea aplicabile societafilor coopera tive disposifiunile carT se
raprta la adunarile generale, bilanf, censorl si la

lichidarea societafilor prin
sub pedpsa de nulitate:*
acfiunT, intru cat nu vor

fi contrarie prescripfiuni-
samIntul parfilor lor so-
actulul constitutiv.
Calitatea de cooperativa
trebue sa, fie anume aratata, deosebit de felul so-
a societd,feT, va determina,
Condifiunile de admiterea nouilor asociafi, modul i timpul cand dinsiT

vor fi datorT sa facii vet.ciale ;
Condifiunile retrage-
rol i exclud oroT asociafilor ;
Formalitafile convocareT adunarilor generale

ziarele desemnate pen-
lor articolelor urmatre sad
cietafei, in t6te actele e-
numrate la art. 104. (Com.

92, 95, urm., 122,urm., 138,
141; urm., 156,`urm., 178,
urm., 185, urm., 199, urm.,
societateT. (Com. 88, 157,

235; cilr. 1171; Ital. 220).
223. Societafile cooperative sunt tot-d'auna supuse disposifiunilor privitre la societafile anonime,
In ceea ce privesce autorisarea judecatorsca pen-
212, urm.; Ital. 221).

224. Capitalul social nu
se va putea fixa, prin actul cons titutiv sad prin statutele societafel, la mal
mult de 200,000 leT.
El va putea fi Ins& marit prin decisiunile adunareT generale, luate din an
in an; fie-care sporire nu
publicafiunea actelor lor
cat 200,000 lei.
tru publicafiunea actelor
tru a se putea infiinfa,"

* In articolul italian corespun46tor, lipsesc cuvintele: .sub pedps de nulitate.
va putea fi mal mare de

1* Textul art. italian nu coprinde cuvintele: .autorisarea jaded.torscA pentru a se putea
www.dacoromanica.ro
736
Nimenea nu 'Ate
slaib Inteo societate cooperativ& o parte sociall
val6rea nominal& a actinn i lor subscrise.(Com.132)*.
22S. Dispositiunile pri-
un num5r de actlunI, a
mal plrtI qi ale primuluI

aliniat ale art. 132 qi 148
224).
Actul constitutiv al acastor societritI va putea
mal mare de 5,000 lei, sat

c5,ror valre nominal& s5,
Intrel acstli sum& (Ital.
Actiunile vor fi In
tot-d'a-una nominative.
Valrea nominal& a acVunilor nu va putea fi mal
mare de cat 100 lel, niel

mal micit de 25 lei.
Ele nu vor putea fi negociabile dadi nu vor fi
integral liberate; cesiunea
se va face dupe formele

de transmiterea actiunilor
nominative, i statutele pot
srt atribue consiliuluI de

administratiune sat adunrtreI generale dreptul de
a se opune la transmi-
nu se aplic& la societtitile
cooperative.
deroga la d ispositiun i le art.
146 0 la acelea ale numt-
rului 3 de sub art. 167.

(Ital. 222).
229. Administratoril societltilor cooperative sunt
datorI sE tin5, registrul a-
sociatilor In conformitate
cu dispositiunile art 142,
pe lEng acsta sl mal
arate intelnsele:
Data admiterei, re-
tragereT sat excluderel fiec&ruI asociat;
Comptul sumelor Or-
tere. (Com. 166, 171, 25;
sate 0 retrase de catre
224).
Vor fi datorI s5, depun&

la finale fie-05,ml trimes-
No. 2 leg. 31 Iul. 81; Ital.
Statutele vor determina o stunk sub care

nu va putea scldea capitaint social prin retragerea de mise, autorisati de
art. 221.
Acst5, sum& nu va pu-
tea fi mal micl de clt a

lecea parte a capitaluluT
s ocial.
Societatea nu se va pu-
fie-care dintrIn0I.
tru, la tribunalul comercial in eircumscriptiunea

crtruia societatea '0 are
sediul, o list& de asociatil

cu responsabilitate nem&r-
ginitt, intrati, e0tI i rt-
ma0 In societate, cu ar5.-
tare de numele, pronumele

qi domiciliul lor.
Lista va fi semnat5, de
tea constitui de cat dacl dare administratori 0 con-
s'a f&cut, de catre fin-care

asoeiat, v5r-slmIntul unei
zecimI din capital, satt din
* Codul italian nu coprinde acost art. 22y. El este o inovatiuno

a legiuitorului romin.
www.dacoromanica.ro
737
servata la grefa, Cu drep-
portarel. Ea nu'I produce
cunosciinta de dinsa. (Com.
nuluI social curggtor, dac5,
Asociatil nu vor
putea sa fie representasl
la adunarea generala, de
cat numaI In casul une!
ImpedicarI legitime, prevg4uta In actul constitutiv sag in statute.
Fie-care asociat nu are
de cat un singur vot,
care ar fi numgrul actin-
tru al aceluiaq an. Daca
tul pentru ori-cine a lua
267, 3; urna. reg. 10 Sept.

87; Ital. 223).
nilor ce posed&
Niel un mandatar nu
p6te sa represinte In aceia0 adunare generall, de
efectul de cat la finele aa fost Melia inainte de Inceputul ultimulul trimesins& ea s'a Mont maI
asociatul rgmine rgs-
punlgtor i pentru anal

viitor.
Excluderea asociatilor nu
p6te avea loe de cat pentru
motive determinate prin

lege i * prin actul constitutiv. Hotarirea in acgsta privinta va fi luata de
catre adunarea general&
sag de catre consiliul de
sul este asociat. (Com. 162,

166; Ital. 225).
administratiune conform
cu dispositiunile sus citatuluI articol. (Com. 188,
urm.; Ital. 226).
Asociatul care incetz5, de a maI face parte
asociatI se face prin semnatura lor personal& sad a unuI mandatar special, pus&
tragere de bun& voe, fie in

urma excluderei sale de catre adunarea generar, rg-
ct numaI pe un singur
asociat, afar& de dreptul

sgfi personal daca i dinAdmiterea nouilor
pe registrul asociatilor.
Semnatura va fi certificat& de doI asocia!, earl
A. nu fie administratori.
Dach actul constitutiv
sag statutele nu se opun,
fie-care asociat are drop-
tul s se retraga din societate, orl cand va voi.

Declaratiunea de retra-
gere se va inscrie, de catre
asociatul care se retrage,
In registrul asociatilor, sag

se va notifica societ54ei prin
din societate, fie prin re-
mine rgspunptor, in timp

de dol anI, catre asociatI
cAtre ce! de al treilea,
de bite obligatiunile sociale
existente In momentul retragereI sag excludereI sale, in limitele responsabi-
stabilite prin actul

constitutiv. (Com. 190; Ital. 227).
* Textul italian zice: aprin lege
sail prin actul constitutiva lar nu
prin lege si actul constitutiva cum
e la noi.
www.dacoromanica.ro
788
233. OrI-care ar fi forma
secundar sag o representanta In Romania:
In justitie prin adminis-
tr'o declaratiune a guvernulul lor, ea in tara unde

sunt Infiintate se observa
deplina reciprocitate pentru societtltile romano de
acelas fel;
ciatI ; ea continua de drept

intre ceI-Ialti asociatI. (Co.
193; civ. 1523, 1526).
235. Actele constitutive
ale societatilor cooperative
precum i actele de retra-
prescriptiunile din presenta sectiune, fie-care fel de

societate in ceea ce o privosee. (Com. 77).
societatel cooperative, ea
va fi valabil representata
tratorit
234. Societatea nu Incetza prin mrtea, retragerea, interdictiunea, incapacitatea legal& sad falimentul unuia dintre aso-
gere si de admitere, vor
fi scutite de taxa de Inregistrare si de timbru. (Ital.

228).
Seetitmea VIII.Disposiguni relative la societalite eivile
la societd(ile eonstituite
in ri streine.
236. Societatile civile vor
putea s Imprumute for-
mete societatel prin actiunI; in acest cas ele sunt

supuse dispositiunilor presentuluI codice, exceptn-
du-se cele privitre la fa-
liment si competinta. (Com.
77, 121, urm., 866; urm.,

889, urm.; Ital. 229).
237. Societtttile prin actiunt i cele-lalte societatl
asociatiunI comerciale,
industriale sati financiare,
constituite si avnd sediul
In tara straina, vor putea
sa-s1 stabilsca un sedig
DacvQrdovedi, pr in-
Daca vor indeplini
238. Societatile legal
constituite In tara, streina

stabilesc in Romacart
nia un sedig secundar sag
o representanta, sunt supuse la dispositiunile presentuluI codice In ce privesce
depunerea i transcriptiunea, afisarea i publicatiunea actuluI constitutiv, a
statutelor, a actelor cae

aduc schimbart la unul sal
la altul din disele acte, $i
a bilanturilor ; ele sunt datre Inca sit publice, in
formele prevgdute de acsta lege, numele persnelor cae dirig satt administrza aceste sediurt sag
cari represinta in orI-ce

mod societatea In tara.
Aceste pers6ne sunt res-.
pundgtre t'ata cu ceI de

al treilea ca administratoril societatilor nationale.
Daca.societatile sunt alt-
fel de cat cele prevgdute
in art. 77, ele vor fi su-
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCfAL (Art. 239-245)
puse la lndeplinirea for-
malitatilorprescrise pentru
depunerea i publicarea actuluI constitutiv i a statutelor societatilor prin actiuni, i le sunt aplicabile
tte dispositiunile presente) sectiunTrelative la acelea) societatT. (Com. 92,
urm., 95, urm., 123, 149,
urm., 178, urm., 265, urm.,
392, urm.; 13 reg. 10 Sept.
87; Ital. 230).
Societatile cae, de
constituite In tara stre-
ina, ad lusa In Romania

sediul i obiectul principal al Intreprinderel lor,
vor fi supuse chiar pentru
forma i validitatea actu-
luT lor constitutiv, de i

Incheiat In streinatate, la
Oto dispositiunile presentuluI codice rgmannd supuse qi la indeplinirea prescriptiunilor sectiunel de
fata pentru a putea func-
tiona In Ora. (Com. 88, 90,
121, urm., 138; Ital. 230).

Niel o societate stre-
ina nu va putea face In
739
societatile romine de aceea) natura. (25 No. 4 leg.

31 Jul. 81).
T6te actele pe carT
societatile streine vor avea A, le presinte guver-
nuluT sala orl-careT alte autoritatI romfine i carT vor
emana de la administra-
punea lor centrala vor trebui s pgrte, dar de formele autenticitateI lor,
legalisarea autoritatel consulare romane din acea localitate.
Societatile prin ac-
tiunl, legal constituite In
tara streina, nu vor pu-
tea sa'I Infiinteze un sediA secundar sag o representanta In Romftnia, l'ara

a avea i prealabila autorisatiune a guvernuluT roman.
Acsta autorisathme nu
se va putea da de cat dupa
ce se va lua avisul carne-
re) de comercia din Bu-
curen); i, daca societatea

'Istabilesce sediul Inteun
alt loe, i pe acel al ca-
Romfinia operatiunl la carI

nu este Indreptatita, In tara
unde
are sediul principal.
241.. Guvernul va putea,
mere) de comercifi din acea
cale, a revizui operatiunile

societrttilor streine.
satiune va fi Insotita de
orl de cate orl va gasi cu
242. Societatile streine

sunt supuse acelora0 imposite la cal-) sunt supuse
localitate, sal al cele) ma)

apropiate, can& n'ar fi camera de comercia In acel
loc. (19 leg. 10 Maiii 86).
Cererea de autori-
urmatgrele acte:
1. Statutele societatei
autentificate in regula pre-
cum i ori-ce alte acte do-
www.dacoromanica.ro
740
vedind existenta legal& a

societateI In Ora unde s'a
lnfiintat, i o declaratiune
formall c societatea se
supune legilor romane.
Statutele nu vor putea
s dereoge principiilor sta.-
bilite In acest codice ;

Recipisa easel de depunerI constatand depunerea cautiunel fixatii de guvern pentru a asigura indeplin irea obligatiunilor ce
societatea va contracta In
Ora. Acsta cautiune nu

va putea, In nicl un cas,
s fie mal mica de 300,000

lel, i guvernul va putea
cere chiar sporirea eI pana
la o patrime din capitalul

de actiunI al societateI.
Societatile de asigurare vor
da o cautiune de cel
tin 250,000 leI, pentru fie-
care ramura In parte.
Aceste cautiunIvor servi

pentru desdaunarea cu pre-
ferinta a actionarilor
creditorilor din 'VIA.

Cautiunea va consista esclusiv In efecto publico ale
Statulul roman dupa cursul lileI and se face consemnarea, si va fi depusa

pe numele societateI, care
singura va fi recunoscuta
de proprietara;
0 declaratiune a societateI, omologata de autoritatea competinta a tareI respective, crt cautiu-
ranta numaT afacerile M-
cute de societate In Romania.
246. Deosebit de conditiunile stabilite prin articolele precedente si de
acelea pe carI guvernul

le va fixa dupe Impreju-
1%1.1, societTttile prin acti-
unl straine, vor avea sa

observe si dispositiunile
speciale urmat6re:
Societatile prin actiunI straine 1s1 vor alege
unul din orasele tarel ca

domicilia, unde vor avea
un representant general
pentru tte operatiunile
lor In tara.
Acest representant va
trebui sa fie confirmat de
guvern, si o data cu cererea de confirmare va depune o copie autentica

dupe procura sa generala.
Acsta procura nu va pu-
tea contine alto limite de

t cele puse prin
statutele societateI directiuneI eI centrale ;
Dupe importanta o-
biectulul societateI, guvernul va putea cere, ori cand
va gasi cu cale, a se infinta pe lane), represen-
tantul eI si un comitet de
administratiune, compus
din eel putin douI membriI, avnd domiciliul lor
In tara, si care comitet
va lucra ca delegatlune a
nea va servi spre a ga- administratiunel centrale

www.dacoromanica.ro
a societateT, si va fi rag-
pundator conform statutelor societateI 0 conform

legeT de fata;
Societatile prin actiunI straine vor publica

la epoee fixe earl nu vor
putea fi mal departate de
treI lunI una de alta, un
bilant asupra operatiunilor lor din tara, conform
prescriptiunilor legeI.
Asemenea ele vor Inainta guvernuluT, imediat

dupe publicarea lor, &Lille de sm si bilanturile
ce vor publica la sediul
lor principal;
Guvernul va putea retrage insa autorisatiunea
acordata, observand formalitatile prevadute pentru autorisatiune;
Cand capitalul de actiunI al societateI autori-
sate se va fi redus, prin
orI-ce Imprejurare la juma-
tatea sumeI aratat cand

s'a fiicut cererea de autorisatiune ;
b) Cand prin orI-ce Imprejurare s'ar diminua cantiunea depusa conform art.
245, fara, ea societatea In
termen de 30 Oile, sa, o fi
complectat;
e) and se va constata
c societatea face operatiunI straine eelor proveOute In ctul de constituire ;
Cautiunea depusli, se
741
va restitui numal atuncY

cand se va dovedi ca nu
mal exist& In tara nicI o
obligapune a societatel au-
torisate safi cand o societate romana recunoscuta

ca bun& de guvern, va garanta neconditional pentru societatea strain& care
va core liberarea cautiunel;
Actiunile societhtilor
straine, functionand in ta-
ra nu vor putea fi admise la cota bursel romane,

de cat dupft ce societa
tile vor fi functionat eel
putin un an In Romania,
avand publicat bilantul lor
pentru exercitiul respectiv. *
247. Indeplinirea for-
malitatilor
i conditiuni-
nilor prescrise prin arti-
colele precedent, supune

pe societatile streine la
consecintele legale stabilite pentru societatile nationale, far& ca aceste so.,
cietati streine sa pkg. do-
bandi In Romania alte
drepturI de cat cele recu-
noscute streinilor prin legI

regulamente, i fac pe
societate raspunOthre de
t6te obligatiunile contrac-
tate de administratorll sari

representantil sbI, chiar
cand acestia prin contrae-
tarea lor ar fi depasit pu-
* Acest articol lipsesco In Codul Italian.
www.dacoromanica.ro
ITAMANOTU Codul Genera
22
742
terile ce li se conforise.
(Const. 7 5; Ital. 231).

248. Societ&tile staine
Incetz& de a mal func-
depsele provlute de art.

323, din codul penal.
CAPITOLUL H.
tiona In Ora:
C&nd soeietatea sag
Despre asoeicqiuni.
representantul el nu va
Seetiunea L Despre asocia(ittnea in participatiune.
16z& societ6tile p&mintene
2511. Asociatiunea In
participatiune are loe a-
observa principiile esentiale ale legeI care regu-
dispositiunile presente!
sectiunI;
Cand ar inceta reciprocitatea prevbdut& de

al. 1 de sub. art. 237.
249. Societ&tile streine
de felul color prevNute

de art. 239, earl functionza, precum i color ce
vor avea un sedid secun-
dar sa representante la
punerea In aplicatiune a
presente! legl, li se acor-
d& un termen de treI lunl

spre a'sI regula positiunea
In conformitate eu dispositiunile legel de fat&.(Com,
960).
250. Persnele car' vor

face orI-ce fel de operatiunI sub orl-ce titlu, In
favgrea si pe sgma socie-
tiler strbine earl nu vor

Indeplini conditiunile.
formele prescrise prin pre-
senta sectiune, si vor pa-
gubi printeacsta si pe
Stat de taxele la earl' are

drept, vor fi r6spundtre
de daunele causate StatuluI roman prin operatiu-
nile lor si supuse la pe-
tuncI cand un comerciant
sad o societate comercial&

acord& uneia swig mai mul-
tor pers6ne or! societ&tI,

o participatiune In beneficiile i perderile uneia
sag mal multor operatiunI
sag chiar asupra intregului lor comereig. (Com. 7,
77; Ital. 233).
Asociatiunea In
participatiune pte sa aib&
loe asemenea i pentru operatiunile comerciale
cute de atre ne-comerciantI. (Com. 3, 9; Ital.

234).
Asociatiunea In
participatiune nu constitue, In privinta celor de
al treilea, o fiint& juridic&

distinct& de pers6na inte-
resatilor. CeI de al treilea

nu ati niel un drept si nu
se obliga de eat dare acela cu care a eontractat.

(Com. 78, 257; Ital. 235).
ParticipantiI nu ail
nicI un drept de proprie-
tate asupra lucrurilor puse

In asociatiuner chiar daell
alI fost procurate de dinsiI.
www.dacoromanica.ro
Cu We acestea, Intru
cat privesce raporturile lor
intre dnii, asociatil pot

sft stipuleze cft lucarile
ce aft adus s li se resti-
tue In naturk avAnd dreptul, In cas cand restitutiunea nu s'ar putea face, la
reparatiunea daunelor suferite. Afarit de aceste casurI, drepturile asociatilor
se mfirginesc In a li se da
compt de lucrurile ce att
pus In asociatiune 0 de
beneficii i perder). (Com.
83; Ital. 236).

255. Afar& de dispositiunile articolelor precedente, conventiunile partilor determinft forma, Intinderea ai conditiunile a-
sociatiuneI. (Com. 258; civ.
969; ital. 237).

Asociatiunile In
participatiune sunt scutite de formalitfttile sta-
bilite pentru societ4I, dar

ele trebue sit fie probate
prin act scris. (Com. 55,
88, 258; 21 No. 2; leg. 31
Iul. 81; Ital. 238).
SoOunea II.Despre asocia(iunea de aeigurare mutual&
743
s6nit juridicft distinct6 de

perstna a'sociatilor. (Com.
3, 78, 253, 444; Ital. 239).
Asociatiunea de asigurare mutual5., trebue
sft
fie probatft prin act
scris.
Ea se regulat prin convenpunile Ortilor. (Com.
55, 88, 255, urm.; civ. 969;
21 No. 2; leg. 31 Iul. 81;
Ital. 240).
Asociatiunea se administrdt prin asociati,
sunt mandataril s)
temporall i revocabili
(Com. 122; Ital. 241).
Regulele privit6re
la responsabilitatea administratorilor, la publicatiunea actuluI constitutiv
a statutelor, a actelor carl
aduc schimbttri unuia safi
altuia dintr'insele, a bi-
lanturilor societfttilor ano-
nime 0 la penalitfttile relative la aceste societfttl,

sunt aplicabile i asociatiunilor de, asigurare mutualft.
Din bilanturile acestor
asociatiunI va trebui sft resulte Indeplinirea dispositiunilor art. 147. (Com. 92;
Asociatiunea de a-
urm., 95, urm., 123, 149,
scop de a Impitrti Intro

asociatl daunele causate
958; 22, reg. 10 Sept. 87;

Ital. 242).
Asociatil nu sunt
sigurare mutual& are de
prin riscurile cari sunt obiectul asociatiuneI.
Ea constitue, fatit cu
ce) de al treilea, o per-
urm., 178, urm., 265, urm.,
obligati s contribue de
cftt cu partea determinat
prin contract; 0 In niel
www.dacoromanica.ro
COWL COMERCIAL (Art. 262 265)
744
un cas nu aunt tinuti c5,tre eel de al treilea, de at

fie-care In proportiune cu
val6rea lucruluI pentru
care a fost admis In aso-
o amendrt piind la cincI
Acela care a perdut lucrul pentru care s'a
riTi
tilor,
ciatiune. (Ital. 243).
asoeiat, Ineetzrt de a face
mil leI, afarrt de pedepsele

mal grelo prescrise de Codicele Penal :
Fondatora, administratora, directoril,

societd-
carI in relatiunile
sad comunicArile de tot
miinAndu'l Ins& dreptul la
felul fficute cAtre adunarea generalii, In bilanturl
vine. (Com. 188; Ital. 244).

Asociatiunea nu se
disolvd. prin interdictiunea
credintd,fapte neadevdrate
asupra conditiunilor socie-
parte din asociatiune, rd-
indemnitatea ce i se cusad mrtea unuia din asociati.
Falimentul until asociat

'Ate da loe la excluderea
sa.(Com.188, 193 ;Ital. 245).
CAPITOLUL
Disposi(iuni penale i trananorii.
Se vor pedepsi cu
pedepsele stabilite de codicele penal pentru escrocherie, aceI carl simurnd
sad afirmand fals existenta subscriptiunilor
vdrsmintelor intr'o socie-
tate prin actiunI, sad a-
nuntlind publiculul, cu rea
credintd, ea interesate In
societate pers6ne carl nu
Bunt, sad earl prin alte simulatiunl ad obtinut sad
ad Incercat s obtin5, sub-
scriptiunI sad vdrsliminte.

(Com. 130 urm.; pen. 332.
urm.; Ital. 246).
Se vor pedepsi cu
sad In situatiunea actinnilor, ad enuntat cu rea

trtteI, sad earl cu scant&
ad tinut ascunse, In totul
sad in parte, fapte relative la ace1ea0 conditiunI;

Administratora i directoril earl, cu sciintrt,
in lips& de bilanturI
contraria cu ceCa ce resultd, dintr'insele sad prin
mijlocire de bilanturi fraudulos stabilite, ad distribuit asociatilor, actionarilor sad comanditarilor*
interese sad dividende neluate din beneficiile reale;
Administratora i directorii carI ad emis acti-
unI mal jos de cat val6-
rea lor nominal5,, ad cumpd,rat actiunI ale soeiettel contrarid dispositiuni-
lor art. 146, sad ad Inaintat bani pe actiuni ale

societAteT, s'ad emis obli-
* In articolal italian respecti v.
lipsesc cuvintele : ae(ionarilor
comanditarilor.
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. 266 -269)
gatiunl prin calcarea dis-
positiunilor prime' partl

ale articoluluI 174;
Administratoril i directoril carl aa efectuat reductiunea capitalulul saa
fusiunea societateT, contravenind dispositiunilor
art. 101 si 197;
Administratoril si directoril societittilor de a-.
sigurare asupra vieteI

al societatilor administra-
tive de tontine, earl vor
contravenit dispositiunilor art. 147;

LichidatoriI carI ati
repartit activul social Intre asociatl, contravenind
fi
Aceeast pedpsa se aplica,
censorilor earl, In casurile aratate In numerile 2,
3, 4, 5 si 6 de sub acest
arlicol, nu att lndeplinit
Indatoririle lor. (Com. 117,
745
care din persnele carl

sunt datare a o face sari
de a ordona sa se
facii,
se va pedepsi eu o amen-
da, care va putea sa, se

ridice pana la cincI-zeel
let pentru fe-care i de
Intarziere. (Com. 92, 96,
179, 182, 215; Ital. 248).

Administratoril so-
cietittilor cooperative, al/aid asociap cu respon-
sabilitate nemarginita, cart
nu depun la tribunalul de
comercia, la finele fie-crt-
rul trimestru, lista prescrisa de art. 229, si grefierul care nu va denunta

acsta, omisiune procuroruluI tribunaluluI in cele
zece i1e urmat6re, vor fi
pedepsitI ca o amend&
pan& la treI sute lei. (Ital. 249).

OrI-ce abatere de
la dispositiunile art. 104,
132, 150, 169, 178, 180, 183,
157, 167 si 200 si de la
266. Daca depunerea
cu o amend& care nu va
trece peste una But& lei.
200, 260; 18 reg. 10 Sept.

87; Ital 247).
actulut constitutiv si a sta-
tutelor societatilor in comandita, prin actiunl sati

anonime, a actelor earl adue schimbarI iselor acte,
a situatiunilor lunare si a
bilanturilor, la tribunalul
civil sati la tribunalul de
comercia, dupe Impreju-
rarI, nu s'a Mont In termenele fixate, saa s'a flout In mod incomplect, fie-
cele d'intftifi doua aliniate

ale art. 174, se va pedepsi
(Ital. 250).
Societatile consti-
tuite lnainte de punerea

In lucrare a presentulul
codice, vor fi supuse dispositiunilor art. 104, 169,
180, 181 si 182 precum
dispositiunilor carI carmuesc lichidarea i fusiunea
societatilor saa reducerea

capitaluluI lor.
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERC IAL (Art. 270-271)
74.6
Societatile existente, earl
ar voi sa's1 modifice statutele lor, san earl ar voi

at prelungsca termenul
pentru care fusesera constitnite, vor fi dateire sa'sl
pun statutele in confor-
mitate Cu presentul co-
dice. (Com. 101, 148, 195,

urm., 199, urm., 958, 967).
TITLUL /X.
Despre cambie si despre

eek
CAPITOLUL I.
Despre cambie.
Sectiunea LConditiunae esenfiale ale cambie!.
270. Cambia coprinde
Ban obligatiunea de a plati
Numirea de cambie
sail. polita rostitft in textul inscrisuluI;
Numele persnel sari
firma primitoruluT;
Musa la ordin;**
Aratarea sumei de
platit;
A seadentel;
A loculuI plateI;
Semnatura tragnto-
rulul sag a emitentulul,

cu numele so cu firma
sa, orT a mandataruluT sal

special;
Cambia care coprinde

obligatiunea de a face s5.
se platsca (polite) tre-
bue sft mal arate:

9) Pers6na trasulul a-
die& numele san firma per-
sneT care are sa faca
sag obligatiunea de a face sit se platsea, la sea-
plata***.
fatisatoruluT, dupe formele
In cambie valtirea sail cau-
fall.
loe Intealtul. (Com. 3, 57,

271, urm., 313, 352, 359,
365; 0iv. 966, 967, 1180:
25 5 leg. timb.; Ital.
dent& o suma hothrita in-
stabilite in capitolul de
Cambia coprindAnd obli-
gatiunea de a plati se maT

numesce si bilet la ordine.
Cambia coprinend obli,
gatiunea de a face sh se
pattsea, se mal numesce

si pent& sad tut& *.
Conditiunile esentiale a-
le cambiel sunt:
1. Data;
* In art. italian corespund6tor

lipsese aceste trei aliniate de la
Mceput.
** In textul Italian lipsesce a-
nest aliniat.
Nu se cere sa se arate
sa; niel tragerea dintr'un
251).
271. Seadenta nu p6te

sa fie de cftt una si aceeasI pentru tta suma aratata in cambie, si pte
U fie :
La o 41 fixata;
La vedere (Inffitisare);
*** Din art. Italian corespun-
ddtor lipsese cuvintele: .adica numete sun firma pers6nel care are
all fad. plata..
www.dacoromanica.ro
CODTJL COMERCIAL (Art, 272-276)
La un timp anume
hotarit dupe vedere: la una sa5 mal multe Ole, la
una sati mal multe lunI

dupe vedere;
La un timp anume
hotarlt dupe 4iva emitereI (dupe data).
La un anume
Daca cambia nu arata

epoca platel, ea e platibila la vedere (infatisare).
(Com. 270, 282, 284, 305308, 311, 365; Ital. 252).
272. Daca In polita lo-
cul de plata nu se arata
anume, polita se va plati

la locul aratat tang& numele sail firma trasulul.
In biletul la ordin, locul
emisiuneI se socotesce ca
loe de plata si In acelas
timp ca domicilig al emitentuluT, daca un alt loo
de plat& nu s'a aratat.
(Com. 69, 270, 310; civ..
1104; Ital. 253).
273. Lipsa vre-unuia
din conditiunile esentiale
aratate In 'articolele de mal
sus, exclude calitatea
si
efectele speciale ale cambial, cu reserva efectelor

ordinare ale obligatiuneI,
dupe natura sa comerci-
ala. sa5 civila.
Promisiunea de dobno;II
* Acest uliniat lipsesce in Co-
dill Italian.
** al Textul articolulul corespun46tor din Codul de Comercia

Italian, nu cuprinde cuvintele:
747
coprinsa In cambie sati
renuntarea la prescriptiune **se socotesce ca nescri-
(Com. 42, urm., 270
272, 360; civ. 1073, urm.,

1687, 1838; Ital. 254).
Cambia p6te
fie trasi asupra uneI persne
i platibila la alta.
Ea pte stt fie trasa, in

folosul tragatorulul. Tragatorul se Vote desemna
el Insusi ca primitor***.
Ea (Ate sa, fie trasa
dupe ordinul i In socotla una al treilea. (Com.
270, 286, 341; Ital. 255).
Cand cambia e sub
semnatura privata, i scri-
sa de un altul de cat debitorul, acesta, daca nu e

comerciant, industrial, pl ugar, vier, slug& sail 'a-
erator cu mana e dator
aft adaoge la semnatura

sa, cuvintele bun si aprobat", aratand in litere
suma pentru care se o-
bliglt. (Com. 270; civ. 1180,

urm.).
Cambia se pate
emite si In forma. autentica. Cambia semnata prin

punerea de deget, cu pe-
cete sag cu alte semne,

nu are tarie daca nu este
facuta, In forma prevOu-
renuntarea la preserip-
tinne".
***In texlul italian lipsesco cn-
vintele: jrclg4torul se pole de-
seenna el ineuel ca pronitoe.
www.dacoromanica.ro
748
th de lege pentru auten-
tificarea actelor.(Com. 270,

275; civ. 1171 urm., 1180;
16 urm., 26 urm.; leg. 1
Septembre 86; 94 leg.;

Germ. 26 Nov. 48)*.
Sectiunea H.
Despre gir.
Proprietatea cambieT, au t6te garantiile

drepturile ce decurg dintr'Insa, se trasmite prin gir.
GirantiT sunt solidar respundkorT de acceptarea
de plata cambial la sea-
dentri. (Com. 42, 301, 304,

339, urm., 352, urm., 417,
498, 682; 6,23 leg. 28 lun.
81; civ. 1039, 1041; Ital.

256).
Girul trebue stt fie
scris pe cambie, datat

semnat de girant.
Girul este valabil

and girantul scrie numaT
numele saA fuma sa In

dosul cambia), ffirri, sri, a-
rate numele aceluia In ordinul aruia el e facut (gir

In alb).
Inffitiatorul e In drept
s umple girul In alb.(Com.
57, 277, 283, 296, 365; 5

leg. 28 Innie 81; leg. tim.
25 2; Ital. 258).
Girul In care s'a
adfiogat clausa pentru in-
casare", prin procuratiune", pentru mandat",

valeirea In ga.rantie ",
Dacii trfigkorul,
satt altele de asemenea,
tu la intergis transferarea
cambial prin gir, inserand
Intr'Insa clausa nu la ordin" safi o alti clausft echivalenth, girurile acute
contra acesteT interzicerT
produc numaI In privinta
celuI care a inserat clansa efectele uneT cesiunt
cambial, ci imputernicesce
puratorul, ** sat giran-
(Com. 277; civ. 1391, urm. ;
Ital. 257).
a) In materia camber, leginitorul roman a avut in vedere, pe
langt Codul de -Comercia italian,
si legea germana asupra poli(elor,
care a fost promulgata pentru intitia 6ra ea lege generald a Irnperiulut german, la 25 Noembrie
1848 si 5 tunic 1869, sub titlu de:
Allgemeine deutsche Wechsel-
ordnung".
nu transmite proprietatea
pe Inffitifritor a are plata cambial, a o protesta

i a notifica lipsa de plat& autoruluT sti, a care
In justitie plata, a incasa
suma depusift ai a o gira
prin procuratiune.
Dac se adaogb. In gir
clausa frirfi, garantie ",
oblig",*** sad o alta
** Din er6re se slice aci purliitorul, In loc de emitentul, cum e

si in textul Ration, cad purtil.torul nu are interes de a insera
o atare clausa.
***In art. italian corespundator
lipsesc cuvintele Tetra (Wig'
care att fost adlogate de legiuitorul roman.
www.dacoromanica.ro
de asemenea., girantul e
seu tit de obligatiune a cam-
bial& ce ar putea sa decurg& din girul sii. (Com.
277, 326, 339, urm., 479

urm.; Ital. 259; 17 leg.
Germ. 25 Nov. 48).
Girul cambiei ajunsii. la scadenta produce numal efectul uneI cesiunI. (Com. 277, 715; civ.
1391 urm.; Ital. 260).
Sectitunea III. Despre acceptajiune.
I. Disposifiuni generale.
Cambia trasa la o
epoca fixa, dupe vedere,
trebue sa fie infatip.ta,
pentrn acceptarea Inauntrul anulul de la data sa,
sub pedpsa pentru pose-
sor de a perde actiunea
749
dintr'un loc al
rel, si
platibila intr'o tartt strain& cn care comerciul se
face pe apa, In total saa
In parte, termenul indicat
In prima parte a acestui
articol va fi indoit in timp

de resbel maritim. (Com.
271, No. 3,311, 350, 1,
367, urm.; Ital. 261).
Acceptatiunea trebue sli. fie scrisa pe cambie qi semnata de acceptant.
Acceptarea se exprima
prin cuvintul accept" saa
prin alte cuvinte de asemenea; en tte acestea,

pentru ca o acceptare a
fie valabila, este destul ca
acceptantul sa semneze
numele sail firma sa pe
fata anteribrit a cambiei.
(Com. 273, 282, 296; Ital.
sa de recurs in contra girantilor i. In contra trag6torului.*

Tragtorul 10 fie-care
262).
fixeze un termen mal scurt
trasul rand+, datarea ac-
din girang vor putea srt

de cat un an. In acest cas
acela care a stabilit acest
termen si obligatil carI
vin dupe dinsul vor fi des-
carcatI de actiunea de recurs, daca cambia nu s'a

Infatisat spre acceptare
In termenul fixat de dinsil.
and cambia e trasa
* Din textul Italian lipsese cu-
vintele: In contra giranfilor et

in contra trdgtorului.
Acceptarea uneI
cambil tras& la o epoca.
fix& de la Infatisare tre-
bue sa fie datata. Daca
ceptuluI sal, sail, In lips&

de accept, a pune pe cambie o viz& datata, In aeest
cas posesorul va trebui sa
faca sa se stabilsca Infa-
tisarea la timp a eambiel

prin un protest de lips&
de datare fault& Inauntrul
termenuluI de Infatisare.
Ziva protestuluI va tine
loo, In acest cas, de data
sail de sli de Infa4isare.
www.dacoromanica.ro
750
Daca nu s'a fttcut pro-
test, atone] scadenta in

contra acceptantulul care
a omis datarea, se soco-
tesce de la cea de pe um&

li a termenuluI de infati-
sare. (Com. 57, 271 3,
306, 326, urm., 960; Ital. 363 ;
20 leg. Germ. 25 Nov. 48).
28.5. Acceptarea trebue

sa fie ceruta la domiciliul
trasulul, chiar and cambia ar arata -un alt loe de

platrt. (Com. 274).
Acceptarea cam-
bial platibila Inteun alt

loe de cat acela al rep-
dinteI acceptantuluI, trehue s arate persona prin

mijlocirea careia urmza
sit se fact'. plata. In lipsa
unelasemenea indication],
este presupus c accep-
tantul voesce sa, platsca
el Insual la locul fixat pentru p1att. (Com. 274, 341;

Ital. 264).
Acceptarea trebue
s fie data la Infatiprea
cambie!, sag eel mal tar-
zid in cele 24 de ore de

la Infatiare. Ea nu p6te
fi revocata dupe ce cambia a fost Inapoiata. (Ital.

266).
Acceptarea
s fie restrInsa la o sum&
mal mica de cat cea In-
semnata in cambie.
Daca se adaoga alte restrictiunl In accept, atuncl
cambia ast-fel acceptata
se privesce ca o cambie a
carel acceptare s'a refuzat, i posesorul pte sa

exercite recursul in ga-
rantie in contra girantilor

qi In cotra traggtoruluT;
cu tOte acestea acceptantul ramne indatorat conform regulelor relative la
cambiI, in limitele acceptolui WI. (Com. 39314, 339 ;
civ. 1004, 165 4 ;Ital. 266;

22 leg. Germ. 25 Nov. 48).
Acceptarea defectu6s6 sag refuzul total orT
In parte al accepthrei se
constata in chipul aratat
In sectiunea VIII a capi-
toluluT de fatli. (Com. 314,

319, 326, orm' .; Ital. 267).
Acceptantul contractza, direct obligatiunea de a plati cambia.

Acceptantul este obligat prin acceptaroa Mau-
cuta, de 0 tragOtorul ar
fi calut In faliment In-
naintea acceptareI far ca

acceptantul sa. o fi tiut.
Acceptantul e de asemenea indatorat conform

regulelor relative la cambil dare traggtor; el Insa,
nu are In contra tragatoruin! actiunea cambiala.
(Com. 301, 304, 353; Ital.
268).
11. Despreaceeptatiunea prin
pentru
interven(iune
on6re.
Cambia pe care tra-
sul nu a acceptat'o p6te
www.dacoromanica.ro
fi acceptat5, de persnele
ar6tate intr'Insa pentru a
o accepta sag a o pltiti la
nevoe. (Ital. 269).
292. Cambia care nu e
acceptatft de tras, niel de
nrea areia el a accep-
a! o accepta sag plati la ne-
protestuluI.
Persna onorat& i girantil anteriorI p6str6z6,
persnele ar6tate pentru

voe, OW fi acceptat6 de
cAtre unul al treilea.
Posesorul cambiei are
facultatea a primi sag nu
acceptarea prin interventiune ce o for& cel de al
treilea; * cu tte acestea
acceptarea celul de al treilea nu lipsesce pe posesor

de actiunea de recurs pentru a dobandi cautiune, afar& numaI dae6. din actul
de protest nu reese c6 posesorul a consimtit la acea
acceptare.
Pot Inc& interveni ca
pers6no de al treilea,trasul
sag persnele arkate pen-
tru a accepta cambia sag

a o pl6ti la nevoe, cu tte
c6, In acst calitate ele ar

fi refuzat acceptarea. (Com.
322 326, 339 ; civ. 1130,
urm.; Ital. 170).
299. Acceptantul prin
tat.
Acstit obligati une se stin-
ge and cambia nu se inf6,tisez6 acceptantului peu-
tru onre in termenul

hotarit pentru facerea
actiunea de recurs pentru
lipsa de acceptare In contra
autorilor lor, de si cambia
a fost acceptat& prin interventiune. (Corn. 290, 319,
339; 161 271).
294. Dac& acceptantul
pentru ohre a omis s6, insemneze In acceputul
In area arel pers6ne a-
nume se face acceptarea,

acsta s socotesce dat6, in
onrea trag6toruluI.
Intre mal multe acceptatiunT pontru on6ro, procliderea se envine acoluia
care liber6z6, maI multi obligati, sub pedpsit pentru
posesor de a perde actiunea de recurs In contra

acelora ,carI ag fost liberatl. (Com. 297, 324; Ital.
interventiune se oblig6,
conform regulelor relative
la cambil dare totl girantil
carl succed pers6nel In o-
293. Acceptantul prin

interventiune trebue
* In textul Italian lipsesc covintole: Posesorul cambid are facultal ea de a primi saa nu acceptarea
prip interventiune co oIerl col
de al treilea.
frix6
fac6 a i se InmAna prin po-
sesor protestul pentru neacceptare, i s6,1 remit6,
Intirliere pers6nel
onorate. (Com 289; Ital.
www.dacoromanica.ro
752
CODTJL COMERCIAL (Art. 296-301)
Sectiune IV. Despre aval.
Plata cambial p6te
fi garantata prin aval.
Avalul e saris pe cambie
semnat de catre acela

care II da.
El se exprima prin auvintele pentru aval" sag
altele de asemenea. (279,
283; Ital. 274).
Datatorul avaluluT
ia asupra'sT Indatoririle
pers6neI pentru care se

face garant si se obligo.
conform regulelor relative
la cambil, cu tte c obligatiunea pers6nei pentru
care s'a dat avalul nu ar fi

valabila.
Daca nu se arata persna
pentru care se di avalul,

el e socotit dat la polite,
care platesce cambia sosita

Ja scadenta, e subrogat In
drepturile ce are posesorul
In contra pers6neI pentru
care s'a dat avalul si In
contra obligatilor anteriorT. (Com. 323, 343, urm.,
civ. 1108, 1670; Ital. 276).

SectiuneaV. Despre duplicate
qi copif.
I. Despre duplicate.
TragOtorul sa e-
mitentul cambial e tinut

a da primitorului, dupe ce-
rerea sa, ** unul sag maI

multe duplicate.
OrT-ce alt posesor al cam-
bial pte de asemenea sa
cra duplicate.EI trebue sa
se adreseze pentru acsta

la girantul sag nemijlocit,
care la rIndul sOg se a-
pentru acceptant ; iar daca

polita nu e Inca acceptatii,
pentru traggtor. La biletele
la ordin sag valorl cambia-
mijlocit, pina cnd cererea ajunge In cele din urma la traggtor. (Ital. 277).
Posesorul cambial trebue
$00. OrT-ce duplicat trebue sa aib aceiasI coprindare ca si cambia si sa fie
le, el e socotit dat pentru

emitent.
Indeplinsca In contra
datatoruluI avaluluI tte
actele cari sunt trebuin-
cise pentru a pastra actiunea cambial& In contra

persneI pentru care s'a dat
dresza la girantul sgfi ne-
Insemnat ca prima, secunda, etc.
In lipsa une asemenea
indicatiunT, fie-care exem-
plar e socotit ca o cambia
Datatorul avaluluI
deosebita. (Com. 299, 303;

28 leg. timbr; Ital. 278).
301.Dack s'a platit cambia dupe Inffitisarea unuia
*Cu privire la cestiunea ava/u/ui

a so vedea importantul articol al
d-luT Capitolin publicat In No. 10
pagina 78-78.
** In ari italian corespuncl6tor
avalul. (Com. 294, 319, 353;
civ. 1202, 1653; Ital. 275).
din anul 1888 al 4iarulul Dreptul,
I i psesc cuvintele :.dupe cererea sa..
www.dacoromanica.ro
ODUL COMERCiAL (Art. :W2-803)
din mal multo exemplare

emise, cele-lalte perd putarea lor. Respunderea de
cele-lalte exemplare are

ins& loo In casurile urm atOre:
Girantul care a girat

mal multe exemplare ale
aceleia0 cambil la diferite
persona, i totl girantiI pos-
teriori ale caror se mniitur1 se gasesc pe exemplarele neinapoiate in momental! platel, raspund de
girurile lor
Acceptantul care a ac-
ceptat mal multe exem-
plare ale aceleia0 cambiT,

r6spunde de acceptarile afiate pe exemplarele neinnapoiate in momentul pla-
tel;
Dad]. ma.imulte exem-
plare sunt girate catre pers6ne difunta i tOte acceptate, girantul i acceptantul sunt tinutT solidar pen-
tru fie-care gir i pentru
/63
Depositarul exemplaruluT
expediat pentru acceptare

e dator
posesoruluT duplicatulul
a sa cerere. *
Posesorul unul duplicat
pe care este insemnat la
cine se gasesce exemplarul

expediat pentru acceptare,
nu pOte sa exercite recursul in garantie pentru lipsa
de acceptare sail pentru lip -
sa de plata, daca, nu dovedesce, in formele stabilito
in sectiunea VIII a capitolulul de fat& :

Cit exemplarul expe-
diat pentru acceptare nu
i s'a inminat de catre depositar;

Ca acceptarea saa plata
nu s'a putut dobandi in
temeiul duplicatuluI:(Com.
326, urm., 339, 343; Ital.

280; 68, 69, leg. Germ. 25,
Nov. 48).
11. Despre copii.
303. Ori-ce posesor al
tte acceptele. (Coin. 279,

283; civ. 1039, 1041; Ital.
279; 67 leg. Germ. 25
unei cambil pOte sit scate
302. Acel care a trimis

un exemplar al cambieI
pentru acceptare, trebue
Copiile scse trebue sa

fie conforme cu originalul
qi sit coprinda tte girurile
copil
pentru trebuintela
Nov. 48).
sale.
sa Insemneze pe cele-lalte
exemplare persona la care
qi insemnarile ce se guisase
s'a expediat acest exemplar pentru acceptare ; omisiunea acestei insemnarI nu esclude efectele
cambiel.
In el, cu adaogirea acsta
e o copie" saa o alta de

asemenea. (Com. 300; Ital. 281).
* /west al doilea aliniat lipseseo
din art. italian corespundaor.
www.dacoromanica.ro
754
301. Acceptarea i girurile originale serse pe
bia e platibila In 4iva cea
copie Indaisorza, pe accep-
dente).
tant si pe girantl, ca
and ar fi .serse pe cam-
bia originalrt. (Com. 379,

283; Ital. 282).
Sectianea VI. Despre seadentd.
0 cambia la vedere are scadenta la. infatisarea el. (Com. 271, 311;
Ita). 283).
Scadenta anal' cambfi platibilli la o epoc5.

fixift dupe vedere, e hota-
de pe arm& a lane' sea-
Dacti, scadenta este fixatit
la jumatatea anal lunI, ea

se Implinesce la 15 ale aceleI hint Scadenta la inceputul sag la sfarsitul la-
nai este la prima sag ultima 4i a lana). (Pr. civ.

729, urm.; Ital. 285).
Termenul une) cam-
bil platibila in timpul anal balciti, se implinesce

In ajunul spargereI billciuluI, sati In 4iva de Wa-
daca balciul nu tine
ritrt prin data acceptarei
di."'
statata In modal prev54ut
(Com. 271, No. 5 ; Ital. 286).
sag aceea a InfatisereI conde art. 284. (Coin. 271, 311;

Ital. 284).
Dacg, termenul e
fixat pe 4ile, scadenta are
loe la ultima 4i a termenulul; in calculul terme-
nului nu intra niel
yliva
and s'a emis cambia pig:

tibila dupe data, sag and
s'a infatisat pentru accep-
tare cambia platibilrt dupe
vedere, niel 4iva scadenteI. Cambia platibila la o

Ian& sag mal multe lunI,
sag la o s5pt5mang. sag
mal multe spt5manI dupe
data sag duprt vedere, e
platibila la data luneI sati

a s5ptimaneI scdentel corespumptre cu data emiUral sag a Infatisaret
Dacrt acsta data corespunltre nu existg, cam-
mal mult de cat o

Seetiunea VII.
(ji.
Despre
I. Disposi(iuni generale.
$09. Posesorul une) cam-
bil girata, dovedesce c e

proprietarul el, prin seria
neintreruptit de giruff, cari
ag ajuns pang, la dinsul.

Girurile sterse sunt so-
polite nescrise.
Acela care platesce nu
e indatorat sg, examineze autenticitatea girurilor.
(Com. 277, urm., 357; civ.
1096, urm.; Ital. 287).
310. Cambia trebue sa
fie Infatisata pentru plata;
platita la local aratat intensa si la 4iva scadenteI. Daca yliva scadentei

e o serbatre legala, yliva
platel o cea d'intrtig (ji de
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. 31 1 319)
lucru urmatre. (Com. 371,

urm., 605, urm.; tal. 288).
311. Cambia mesa la
vedere, saa la o epoca fix&
dupe vedere, trebue sa fie

infatiata pentru plat& In
tern3enul qi In modul pre-
vOut de art. 282. (Com.

305 urm., 350, 367; Ital.
289).
312. Termene de gra-
tie, de favare, pentru plata
cambie nu pot avea loc.

(Com. 44; civ 1101; Ital.
290).
$13. Cand suma de piatit e scrisrt In acelaq timp

In litere i In cifre, dac&
este deosebire, suma cea
me mica va trebui sa fie

(Civ. 1181;
Ital.
'291).
314. Posesorul cambiel
nu 'Ate sa refuse o plata
in parte, de i cambia ar fi
fost acceptatrt pentru suma
Intrga; dar ca sa'I prtstreze recursul In garantie
pentru suma neplatita, el
va trebui s dovedsca,
printr'un protest*, lipsa In

parte de plata. (Com. 288,
urm., 326, urm ; civ, 1101;
Ital. 292).
815. Cambia trebue

fie plAtita In moneda a-
ratatg, IntrInsa, cu distinctiunile prev64ute de

art. 41. (Ital. 293).
* Din textul articolulut Italian
corespundMor, lipsesc cuvintele:

prin tr'un pro test.
755
Posesorul cambieI
nu p6te sa fie silit a primi
plata lnainte de scadenta.
Acela care platesce o
cambie Inainte de scadeert
este rspunqator de validitatea platel. (Civ. 1023,
urm., 1115; tal. 294).

Plata unal cambiT
Melia In rokinile posesorulul la scadent6, si far&
oposipune din partea cuiva, Ilberzrt pe debitor.
(Civ. 1096, urm.).
Posesorul cambie
ca srt dobandsca, plata,
trebue sit dea adeverintrt
pe InsrtI cambie i sa In-
maneze debitorule cambia achitata.

Daca debitorul a facut
numaI o plat& In parte,
creditorul trebue sit faca,
mentiune despre plata In
parte pe cambie sail **srt'l

Inmaneze o adeverintrt deosebitrt.
Dac& plata are loc dupe
protest, actul de protest

socotla de Intrcere,
trebue de asemenea sa fie

inmanate debitoruluI care
platesce. (Com. 330, 336;
Ital. 295).
Lipsa total& sari
partial& de plat& se dovevedesce In modul stabilit
la sectiunea VIII, a capi-
tolule de fata.
** In lee de cuvintal sat"; textul

articoluluI italian zice
www.dacoromanica.ro
758
Protestul pentru nepla-
ta trebue sd fie flout in

liva ce urmzii, dupe aceea a sca.dentei; dacii. a-
cea Vi este o Duminecrt
plgtscg la nevoe, ea p6te
fi Wilda de dare un al
treilea.
Plata prin interventiu-
sag serbgtre legal& pro-
ne trebue sti, fie declaratil

In actul de protest. (Com.
d'intilig Vide lucru ce ur-
299).
testul se va face -in cea

mzg. (Com. 289, 326 urm.,
341, 350; civ. 1114, 1116;

Ital. 296).
Dac plata cambieT nu e cerutrt la scadentg, acceptantul sat emitentul, dupe expirarea termenulul protestuluI pentru neplatii, are dreptul a
consemna suma argtatft

In cambie la casa de depunerl, i a depune recipisa la tribunalul loculuT
unde trebuia O. se Nog,

plata, fgrii nioI o all incunosciintare, pe riscul
cu cheltuiala posesorului.
(Com. 272; civ. 1114, urm.,
Ital. 297).
Debitorul cambial
nu p6te fi oprit de la plata
el de cat in cas de perderea cambiel Vi de faliment al posesorului. (Com.
354, urm., 713; civ. 1099;

Ital. 298).
2. Despre plata prin interven(iune sa4 pentru otsre.
292, 328; civ. 1093; Ital.

32$. Acela care pl6tes-
ce o cambia prin interventiune e subrogat in
t6te drepturile posesorului, In limitele arAtate In

art. urmator. (Com. 298,
324, 343, urm.; civ. 1093,

1106, urm.; Ital. 300)
324. Dacg plata prin interventiune e fAcutg pen-
tru (Area trfiggtoruluT,

sag a emitentuluI, top gi-
ranta sunt liberatt
Dad), ea e facutii, pen-
tru on6rea until girant, totI
giranta posteriori sunt

beratl.
Intro mal multi earl o-
fer plata prin interven-
tiune, are preadere acela

care operzfi mal multe liberatiuni. Un intervenient
care plfitesce, cu ttite crt

se Invederzg din cambie
sag din protest cg un al-
tul care ar fi operat mal

multe liberatiuni, a oferit sg, plgtscg cambia, nu
Daert cambia nu e
are recursul in garantie,

In contra acelor giranti,
dare acceptant, de cittre
plata oferitil de cel-lalt.
plAtitd de atre tras, de
emitent, sag de cgtre persnele indicate ca stt o
carl ar fi fost liberatl prin

(Com. 277, 294; Ital. 301).
Dacii trasul care
www.dacoromanica.ro
n'a acceptat, se presinta,
in acstit calitate ca
platsca o cambie protestata, el trebue s aibfl precadere inaintea altera.

Cand ins& trasul se pre-
sinta ca sa platsca prin
interventiune, atuncl se aplica dispositiunile articoluluI precedent. (Com. 292,
324; Ital. 302).

Seetinnea
protest.
326. Protestul trebue

fie facut de portarel dupe
cererea posesoruluI camb ieI.
Asistenta de martorI nu
este necesara.
In oravele nerevedinte
de tribunal protestul se va
face de judecrttorul de o-
757
miciliul pers6nelor insem-
nate in cambie fie de catre trtigator, fie de catre

girant, pentru a o accepta
sag plati la nevoe ;
La revedinta saa domiciliul celuI de al treilea
care a acceptat cambia
prin interventiune.
In cas de grevita safi de
fals aratare a lucrurilor
sus numite, portarelul este
dator s consemne In actul de protest cercetarile
facute pentru a gasi a-
ceste persne. (Com. 270,

272, 291, urm.; Ital. 304).
coprin :
Transcrierea exacta,
a cambiei, a acceptareI,,a
girurilor vi a tuturor argtarilor i Insemnarilor co-
col. * (Com. 289, 319, 960;
prinse intrInsa;
No. 22; leg. 31 Iul. 81; Ital. 303).

se faca prin un singur act:
La locul Insemnat in
cambie pentru acceptare,
sa pentru plata, i in lipsa de asemenea indicatiunI, la revedinta sag domiciliul trasuluI sag al ac-
tru care vi in contra eareia se face protestul;
tentuluI, orl la ultimul

domicilid cunoscut;
La revedinta sag do-
tul n'a dat niel un ras-
41 reg. 31 Mart. 66; 20
ceptantuluI, saa al emi-
* Acest al treilea aliniat lipseseo In artieolul Italian corespun-
Otor.
Numele persaneI pen-
Somatiunea adresata
pers6neI in contra careia
se face protestul, obiectul
somatiuneI, locul vi data
unde i cand s'a facut somatiunea ;
Raspunsul obtinut sag
aratarea oft persona in con-
tra direia e Mont protespuns.
Protestul trebue sa fie

semnat de portarel.
Daca, cambia s'a perdut
vi nu exista un duplicat,
www.dacoromanica.ro
758
pe cat se pine de precis&

a cambia (Com. 279, 283,
ordinea date! Inteun registru special numerotat

si parafat de presedinte,
coprindnd data, natura,
specia actului si numele
320. Portarelul nu va
se pte Inlocui prin un

extract legalisat din re-
nie direct in t6te gra-
dele, si in linie colaterala
partea posesorulul cambiel

nu pte sa Inlocuiasca pro-
resate.
pentru a conserva actin-
sat o copie, protestul, In

locul transcrierel, va trebui sa coprinda o descriere
296, 299, 303, 322, 355; Ital. 305; leg. Germ. 25
Nov. 48).
putea sft fad], acte de protest, In care el singar, rudele sat afiniT lul, In li-
plat- la gradul al treilea

inclusiv, ar fi partI inte-
Portarelul va arata In
partilor. In cas de perdere

dovedita a originalulul, el
gistru. (Com. 702; 25 reg.

10 Sept. 87; Ital. 306).
331. Niel un act din
testul spre a dovedi Indeplinirea actelor necesare

nea cambiaba.
prin cari s'a Incredintat
Cu tte acestea protestul pentru lipsa de accep-
contra carora s'a fficut
plata pte fi Inlocult, daca
actul de protest mijlcele
de identitatea pers6nelor
tare sat pentru lipsa de
protestul.
tersaturile, rlisaturile
posesorul consimte la a-
randurI, sag cu semn de

tramitere, trebue ad fie
aprobate si semnate de
na care rails& de a accep-
si orT-ce scriptura Intre
portarel. (Com. 326, 23;
reg. 28 Nov. 65; 13 leg.
1 Sept. 86).
330. Originalul protes-
tuluT se va aduce la tri-
bunal si, adeverindu-se de
presedinte sat de catre acela carel sine local, se

va da Infatisetorula Portbirelul este tinut, sub pe-
&pat de cheltuell si daune-interese catre partY,
sa, tree& Mote protestele In
csta printr'o declarare da-
ta s't semnata de pers6-
ta sat de a plati. Acsta

declarare trebue sa fie in-
vestita ca data certit In
termenul prescris pentru

facerea protestuluT, sat cel
mal tfirzit In cele 24 ore
carT vor firma dupe expirarea acestui termen.

Acsta, declarare pote fi
Mont& sat pe cambie sat
prin act separat. Declara-
rea prin act separat trebue sit% coprinda transcrie-
rea exacta ceruta de allniatul !Malt al art. 328.

Formalitatile prescrise
Intreg, 4i ca li si dupe
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL
in acest articol se vor observa sub pedps& de nulitate. * (Com. 319, 960, 30;
leg. 1 Sept. 86; Ital. 307).

M6rtea sad falimen-
tul trasului, sad protestul

pentru lipsa de acceptare,
nu ap&r& pe posesorul cam-
biel de indatorirea de a
constata lipsa de plat& in

chipul ar&tat in articolele
de mal sus. (Com. 289; Ital.
308).
Clausa Mr& protest" sad Mr& cheltueli"

ap&r& de protest, dar nu
de dispens& de Infatisarea
cambiel pentru acceptare

sad plath.** (Ital. 309, 42;
leg. Germ. 25 Nov. 48).
Perderea drepturilor prin nefacerea protestuluI In termenul prescris
(Art. 332-337)
759
tru pretul schimbulul pl &tit
de dinsul, prin o contracambia tras& la vedere a-
supra trfigkoruluI sad asupra unuia'din girantI.

Acela care a pllitit contra-cambia take sa se desp&gubscksi el In acelas
mod contra obligatiilor anteriorl. (Com. 277, 323, 336,
340, 344; Ital. 310).
336. Contra-cambia va
fi insotit& de cambia protestat, de protest, sad de
declararea data conform

art. 331 si de o socotl&
de int6rcere.
Socotla de intrcere tre-
bue 85. arate:
Suma in capital a
de lege, nu are loc cand
cambieI protestate cu dob&nda de la qiva scadentel;

Cheltuelile protestu-
in sarcina posesoruluI, daca
schimb, timbru si porto
tul indat& ce imprejurlirile

nu se mal impotrivesc. (Co.
319, 960).
Numele pers6neI asupra c&reia s'a tras contracambia.

Pretul schimbulul cu
o fort& major& a impodicat sad intraziat protestul.

Forta major& rkn&ne ins&
el omite s faca protes-
Sectiunea IX. Despre contracambie.
3:15.Posesorul cambieT ne-
plAtit& pke s Incaseze su-
ma arkat& inteinsa, cheltuelile sidesdaunarea pen* Acest ultim aliniat lipsesce in

textul ital
luIsi alto cheltuoli logiuite,

precum: comisidne de banGA, plata mijlocitorilor de
pentru scrisorI;
care s'a negociat contra-
cambia. (Com. 43,318, 335,
337; civ. 1589; Ital. 311).

337. Pretul schimbului
datorit posesorulul se regulz& dupe cursul schim**Art. italian corespun45tor spune c5. acstA clausit se coastder5. ca ne-scris.
www.dacoromanica.ro
GODUL COMERCIAL (Art. 338 342)
760
bulul loculul undo cambia
trft'l a r6mas farft efect,
dinteI pers6nel asupra eftreia s'a tras contra-cambia.

Pretul schimbulul dato-
acceptant si ca, o noua, ac-
era plittibila asupra rese-
rit girantelul care a platit

cambia se regulza dupe
cursul schimbuluT loculuI
de unde s'a tras contracambia.
Pretul schimbuluI nu
este datorit daca cursul
schimbulul nu s'a afirmat

art. 40. (Com. 336 ;Ita1.312).
Orl-ce girant care
a platit cambia p6te
strga propriul s gir
t6te girurile posteri6re. ((tal. 313).

Socliunea X. Despre actittnea
cambiaht.
Dac5, lipsa de acceptare e dovedita, In for-
mele prescrise In sectiuuea VIII, trag6torul si giunul

catre altul obligatI a da o
rantil sunt solidan l
cautiune pentru plata cambiel la scadenta, i pentru

plata cheltuelilor. (Com.
277, 289, 326
334; civ.
1675-1678; Ital. 314.
Posesorul uneI poli-
te acceptata va avea drep-
tul a cere o cautiune de

la girantI si de la trag6-
tor (lac& acceptantul este
In faliment, saa daca el

a suspendat platile orI da-
ca o executiune In con-
dovedind, in formele stabilite In sectiunea VIII ca

cautiunea n'a fost data de
ceptare, nu se pate do-
bandi de la persnele indicate la nevoe.

Orl-ce girant pte core
cautiune In contra obligatilor anterior)", Infatisitnd
probele aratate mal sus.
Posesorul i giratari/ vor

avea acelas drept si In
casul and emitentul unul
bilet la ordin a calut In
faliment saa a suspendat

platile, on a fost urmitrit
far& resultat.* (Com. 326,

_334; Ital. 315).
Dadt cambia e pia,

1ntr'un alt loo de eta
resedinta acceptantuluIsati
a emitentulul si la o alta
persn, lipsa de platft va
trebui sa fie constatata duperegulile stabilite In secpunea VIII, chiar pentru a
se conserva actiunea In
contra acceptantulul si In
contra emitentuha. (Com.
274, 319, 326
334; Ital.
316).
$42. Posesorul cambieT
protestata pentru neplata

trebue se. Insciinteze pa
girantul sOil despre ac-
sta In cele 2 4ile de la

data protestului saa a de-
* Art. italian corespun46tor nu

coprindo acost ultim aliniat, care
a fost adrlogat do legi itoral roman.
www.dacoromanica.ro
clarareT de care se vorbe-
sce In art. 331.

Orl-ce girant insciintat
trebue s5, faca aceea0 Insciintare autorulul sea ne-
mijlocit in cele dou5 (hie dupe
primirea insciintOreT, i aa
mal departe pan la tat,
0-tor sag pn la primul

girant.
Insciintarea e socotitg,
datO, prin predarea la po$0.,

Iii intrul termenuluT de mal
sus, a unel sensor! recomandatg.
Dacg un girant n'a a-
rOtat In gir locul domiciliului s5t, insciintarea despre lipsa de plat& trebue
sti, fie datg autoruluI sed
nemijlocit.
Acela care omite insciin-
tarea sag nu o (15, auto-
ruinl s5t nemijlocit, e tinut

dare totT girantil anteriori
la repararea daunel eausate prin acst& omisiune,
perOnd inck i dreptul la

dobinsIT i clieltuell in con-
tra acestor pers6ne, de la

earl nu va putea care de
cat suma arlitatO In cambie. (Com 937; civ. 998,
1084; Ital. 317).
761
El nu e tinut sg, obser-
ve ordinea girurilor. (Com.

277, 290, 293, 297, 344, urm.,
907; urm., 946, 949 2;

civ. 1042 urm.; Ital. 318).
Actiunea posesoruluI cambiel neplfitit& la
scadent& se mtirginesce la
plata sumeI indicate in
cambie, a dolAntlilor 0 a
cheltuelilor justificate prin

socotla de Intrcere dupe
dispositiunile art. 336 i

337.
Girantul care a plitit
cambia are dreptul sg,
de la un girant anterior
sag de la emitent * plata
sumel indicatO in socotla
de int6rcere cu dobinda
de la gins. plfitei 0 plata
cheltuelilor 0 a pretuluT
schimbului. (Com. 298, 323,
335; Ital. 319).
Dack posesorul cam-
bieI exercia actiunea sa

de regres individual contra unuia din obligatil an-
terior; el trebue s'o intenteze in cele 15 4ile de

Ja data protestuluT, sail a
declarhreT de care se vorbesce In art. 331.
Dacg, locul de reqedint&
343. Posesorul cambieI
al debitoruluI este inteo
s exercite actiunea cambial& In contra unora din
miriametri de la locul unde

cambia era plgtitti, terme-
neplAtit& la scadentO p6te
obligar sari in contra u.

nuT singur dintre el, firk
sO piar0 dreptul sti In

contra celor-laltI.
departare mal mare de 3
nul va fi sporit cu (Ate o
* Din textul italian lipsesc cu-
vintele: de la un girant anterior

sa6 do la emitent..
www.dacoromanica.ro
769
pentxu fie-care treI miri-
ametri. Fractiunile mal

miel de dou6 miriametri nu
se vor num6ra; fractiunile
de dou6 miriametri i mal
mult vorspori tormenul Cu
li. (Ital. 320).

$46. Daeft cambia este
trasi sag wills& In Romao
nia si platibilft In tra stre-
in6, actiunea de regres In

In contra obligatiunilor re-
sel'end In Regat trebue

exercitata In ter-
sft fie
men :
De 60 Ole deca cambia

e platibiltt in Europa, exeeptandu-se Islanda si in
sulele Feroe, asupra une)
piete maritime a AsieT sag
a Afrieei pe Mediterana,
pe Marea-Ngrii, pe eanalul de Suez sag pe MareaRosie, sag asupra unel pieinterire legate en una
din pietele maritime sus
Oise Cu o cale ferata.

De 120 lile daeft cambia e platibila asupra uneI
piete maritime sag legatft
cu dinsa eu cale ferata. a
OceanieT sag asupra uneT
piete a AmericeT dinc6ce
de Capul Horn.
De 204 lile In cele-lalte
easurl.
Termenele de mal sus

vor fi indoite In timp de
resbel maritim, dacii cambia e platibiltt asupra une)
piete cu care traficul se
face In tot sal In parte pe
ealea mareI. (Com 282, 343 ;
Ital. 321).
347. Citatiunea trebue

s fie inmanata obligatilor actionati, in Intrul termenelor prev6lute in precedentele dou6 artieole.
(Com. 345, 346).
Dacaposesorul exercita aetiunea cambiala eoleetiv In contra girantilor

si In contra trag6toruluT,
el se bueur in privinta
fie-earul din el de termenul fixat In artieolele de

de mal sus.
Girantil ag dreptul sa
exercite aceeasi actiune,
sag individual sag' colec-
tiv, In aceleas1 termene.

In privinta lor termenul
eurge de la data plat& saa
de la data prirnireT citati-
uneT In judecata pentru
platii. (Com. 298, 323, 3354

Ital. 322).
Debitorul uneT cam-
bit na va putea opune de

eat exceptiunile privitre
la forma titlulut sag lipsa
conditiunilor necesare pen-
tru exercitiul acpuneI si
exceptiunile personale aceluia care a exercitat acstri, actiune.
Aeeste exceptiunI personale Ins& nu vor putea
Intarlia condamnarea la
platii, de cat daca ele sunt
liebide si de o grabnica
solutiune, si, In OW ea-
surile, intemeiate, peo pro-
www.dacoromanica.ro
bit scrisit. (Com. 55, 270,

273, 312, 350, 892, 949
2; civ. 1047; Ital. 324).
$50. Posesorul cambiel
perde actlunea In contra

trilgttorulul 0 In contra
girantilor dupe expirarea
termenelor de mal sus:
768
la ordin. (Com. 350; Ital.

&Ounce XI.Despre cambie
purtOnd semngtura unor
pers6ne incapabile sail
o seninetura faded oil
falsificatct.
352. Cambia semnatt de
Pentru InfAti qarea cam-
perstne incapabile e va-
Pentru protestul de
nat'o.
Cambia purtAnd o sem-
bieI plAtibilt la vedere sat

la o pod), fix& dupe vedere;
neplatt ;
Pentru exercitiul actiunei de recurs.
Girantil perd de asemenea actiunea lor de recurs
In contra obligatiilor an-
teriorT, dupe expirarea ter-
menelor de mal sus, fie-
care in ceea ce'! privesce.

Cererea in judecatt, de
i intentatt d'inaintea unor judeatort necompetint); impedicri, perderea actiunei de recurs. (Com. 282,
labilt in privinta perstnelor capabile earl at sem-
nAturft fills& sat falsificar
are ttrie fatrt Cu toti girantii 0 cu emitentul ale

atror semnAturl nu sunt
false sat falsificate. (Com.
10 urm., 14, urm., 297, 353;
civ. 950, 1047, 1653; Ital.
$53. Acel earl at girat,
avalisat sati acceptat o

cambie WA., sunt obligati
fat& cu posesorul ca 0 cand
ar fi girat, avalisat satt
Ital. 325).
acceptat o cambie adevratt. (Com. 277, 290, 297,

352; civ. 966, 1663; Ital.
actiunet de recurs, trAgttorul rtmAne obligat cA-
Sectiunea XII. Despre cambia

perdutd saii sustras4.
311, 314, 319, 334 ; civ. 1870;
351. Cu tat perderea
tre posesorul cambial pen-
tru suma de la care trAgnorul ar avea, in alt chip,
un folos nedatorit in paguba posesorului.

In cazul prevlut de art.
341, acAstA dispositiune va
fi de asemenea aplicabilA
acceptantulal uneI polite

i emitentulul unul bilet
0 cambia perdut
sat sustrast, se 'Ate declara flirt arie fat& cu
orI-ce posesor care nu va

exercita drepturile sale in
termenul hottrit prin dispositiunile urmiittre.(Com.
335; Ital 329).
Proprietarul unei
www.dacoromanica.ro
764
cambil perdutii, sat sustrast, p6te cere anularea
el la tribunalul comercial
al loculuI plAtel. Dad), pre-
sidentul TribunaluluI va
glisi cit reclamantul a j ustificat proprietatea perderea sat sustragerea cambiel, el va ordona prin Incheere, publicarea unel or-
donante, coprinlnd transcrierea exacta sat o descriere precis& a cambiei
perduta sat sustrast,
invitarea dare oil-cine o

posedii, de a o Infttia la
grefa Tribunalului, Insci in-
tand c In lips& de Intiltiare ea se va, declara

flirt thrie fatt cu posesorul.
Termenul pentru presintarea cambiel va fi de
40 411e pentru cambfile
trase sat emise in tart;
iar pentru cele [dar din

tara se vor aplica termenele prevtOute In art. 346.
Ordonanta va trebui at
fie afiatt In sala tribunaluluI, In localurile bursel celel mal apropiate i
In sala comunel loculuI
plateI. Ea va trebui sh fie
publicatt de asemenea In
fia anunciurilor judieiare
ale aceluia1 loe ci In alte
ziare pe earl, dupe Impre-
jurtri, presidentul le va
Insemna in incheerea sa.
Termenul va curge de
la data seadentel cambiei
dac ea n'a ajuns Inca la

scadentii, ci in cas contraria de la publicarea ordonanteI. (Com. 354, 356,
960; 2 urm.; leg. 21 Ian.
83; Ital 330).
In cur sul termenulul stabilit In articolul
precedent , proprietarul
cambieI va putea exeroita
Ott) actele ear' tind la

pAstrarea drepturilor sale
el dupe scadentt el va pu-
tea core plata ditnd eautiune, sat in lips& de cautiune eonsemnarea sumeT.
Dupe trecerea acestuI
termen i constatindu-se
ct cambia perdutt sat sus-
trata nu s'a presintat, ea

se va declara fart, thrie,
fait eu posesorul, prin o
hottrire a TribunaluluT,
data contradictoria Cu eel

obligati.
AcstA hotirire va desarca cautiunile date. (Com.
282, 311, 319, 321, 328, 342,
345, urm., 355, 960; civ.

1659-1661, 1675, urm.; 4
urm,; leg. 21 Ian. 83; Ital.
931).
Posesorul care se
va justifica prin o serie
neintreruptt, de giruri nu
pte fi obligat a Inapoia
cambia exceptiindu-se ca-
sul de rea credintil, sat

de grelt mare stvitrOtt,
in dobindirea el. (Com. 58,

309; Ital. 332).
www.dacoromanica.ro
Secpunea XIII.Despre ordinul

producte acres indrfwri.
358. Ordinul in producte
sat m&rfurl e o politis

se regulzit dupe dispositiunile capitolului de fatt,
cu reserva modifiaril or co-
prinse In articolele urmiiOre. (Com. 27, urm., 359

urm.; Ital. 333).
$39. Ordinul In producte
sat m&rfuri trebue sa cuprind& numirea de polit&
sat de ordin In producte

sat mftrfurl, rostit& in tex-
tul inscrisulul, i sii arate natura productelor,

sat milrfurilor de predat.
calitatea i cantitatea lor.
(Com. 270 2, 6; 25 5
leg. 31 Iul. 81; Ital. 334).
In ordinul In producte sail m&rfuri se va

hottal epoca and va trebui sii se fach predarea.
l&murire, calitatea de polit& va fi exclus& cu reserva efectelor obligatiu-
nilor dupe natura lor ci-
vil& sail comercialt. (Com.
270 6, 273; Ital. 335).

Dupil trecerea termenului fixat In ordin, po-
sesorul va avea facultatea a'l executa sail prin

inciircarea m&rfel pe aprt
sat pe uscat, sat prin striimutarea acestei m&rfl In
alte locuri de deposit, sail
In alte magasii.
Daa posesorul vrea
765
o Pristreze In depositele
sail in magasiile unde ea
se g&sesce, dup& trecerea
termenulul fixat In ordin,

m&rfurile vor 1.6)315,11e pe
socotla ai In risicul stfi.

(Com. 310, 360; civ. 971,
1166; Ital. 336).
$62. In lips& de con-
ventiuni speciale, cheltuelile pred&rel sad, chip&
casurT, acelea ale msur&rei sat ale ciint&rireT, vor
fi In sarcina aceluia care

trebue s predea.
Cheltuelile primirel vor
fi In sarcina creditorulul,
caruia va trebui s se fa a
predarea. (Civ. 1317; Ital.
337).
Pretul mrtrfel nepredate se va regula, intru

oRt privesce plata desprtgubirilor, dupe cursul pie-
te! la bou! i In timpul

hotted pentru predare.
Cursul se va regula
dup& dispositiunile coprin-
se in art. 40. (Com. 62,

337; Ital. 338).
CAP1TOLUL II.
Deapre cek.
Ori-cine are sume
de haul disponibile la o
bane& sail la orI-ce pers6nii va putea disp une de
aceste sume, In tot sat in

parte, in folosul 555 peesonal sat In folosul unlit
al treilea prin un cek.

(Com. 270; Ital. 339).
www.dacoromanica.ro
766
Cekul trebue s arate suma de platit, sa, fie

datat i semnat de emi-
bit de acela unde el este

emis. Ziva datel nu este
sul une) pers6ne numite*

Va putea fi platibil la ve-
care nu'l Infatisza In termenele de mal sus, perde
tent. El va putea fi emis

la Infatisetor sat In folo-
dere sat Inteun termen

care nu va fi mai mare
de dece qile de la I nf appro.
El va putea sa, fie sub-
Boris In ordin i transmis

chiar prin gir in alb. **
(Com. 57, 270, urm., 279;
15 1 lit. c, leg. 31 Iul.

81; Ital. 340).
Sunt aplicabile cekulul tate dispositiunile
privitare la gir, la aval,

la semnatura pers6nelor
incapabile la semnaturile
false sati falsificate, la sca-
denta si plata cambiilor,

la protest la actiunea In
contra emitentulul i In
contra girantilor, la biletele perdute sat sustrase.
(Com. 277, urm., 296, urm
305, urm., 309., 326, urm.,
339, urm., 352, 357; Ital.

341).
coprinsii In acest termen.

(Com. 282, 311; Ital. 342).
Posesorul cekuluT
actiunea sa in contra girantilor; el perde chiar

actiunea sa In contra emitentuluT, daca, suma nu
este disponibila prin faptul trasuluT, la scadenta
termenelor de mal sus.

(Com. 282, 350, urm, 367,
949 2; Ital. 343).

Acela care emite
un cek fir& data, sa cu

o data falsa, sat farti.
existe In mainile deposi-
taruluT suma disponibila,

va fi pedepsit cu o amendE
cu dece la mt a
sume! arrant& In cek, afar& de pedepsele prevtlute In legea penala daca
va fi cas. (Pen. 125; Ital

344).
TITLUL X.
Despre comptul curent
Posesorul cekuluT
trebue
Infatiseze trasuluT pentru plata, In cele
opt dile de la data daca el
este emis In locul plitteT,
curent produce:
1. Stramutarea proprie040 valorilor Inscrise in
* Textul articoluluI italian, nu
4* Acest al doilea aliniat, lipsesce in articolul corespunOtor
si In cele 15 dile dad', el

e platibil Intr'un loo osecuprinde i cuvintele: sall in fo-
losul unet pers6ne numite.
C ontr actul de compt
comptul curent asupra pri-
mitorulai lor prin aceea

ca el le trece In debitul
din codul Italian.
www.dacoromanica.ro
sq, i novatiunea obliga-
tiuneI de mal inainte intre soda care a trimis va-
lorile 0 primitorul lor. Inscrierea ins& in comptul

curent a unuI efect de co-
mercia sail a unuI alt ti-
tlu de credit, e presupusit
facuta sub reserva Incasarel" ;
Compensatiunea reciproca intre partI, pan5,
In concurenta debitulu;
0 a creditului respectiv,
la incheerea socoteleI, cu
reserva plate! diferenteI;
Curgerea de dobinll
pentru sumele trecute in
comptul curent, in debitul
primitoruluI, de_ la data
inscriereI.
Dobinlile sunt cele comerciale 0 se socotesc pe
qi, dacii partile nu s'ati

invoit alt-fel. (Com. 42 ; civ.
969, 1017, 1128, 1143, urm.,
1202, 1391, 1397, urrn., 1589;
Ital. 345).
371. Existenta comptului
curent nu exclude drep-
turile de comision 0 plata

cheltuelilor pentru afacerile insemnate in comptul
curent. (Com. 405, 412; It al 346).
372. Incheerea comptu-
lui. curent si lichidarea di-
ferentei vor avea loe la
scadenta termenelor stabilite prin conventiuni, 0
767
In lips& la 31 Decembrie
a fie-carul an.
Dobanda diferenteI curge de la data lichidarel.
NumaI diferenta (saldo)
lichidata la incheerea com-
ptulul curent pte fi supus5, executiunel sail oprireI
In mana until al
treilea saa asigurat5, prin

ipoteca. Dad), s'a consimtit o ipoteca pentru credit deschis, posesoril efectelor create saq negociate
in termenul acestel des-
chiderI de credit nu se vor

putea folosi de dAnsul de
cat pana la concurenta saldului final al comptulul.*
(Com. 43, 907, urm.; civ.
969, 1768, urm.; Ital. 347).
373. Contractul de compt
curent e de drept desfiintat :
Prin scadenta termenuluT convenit;
In lipsa de conventiune, prin retragerea uneia din partl;

Prin falimentul uneia
din 0,41;
Desfiintarea contractu-
luI de compt curent se

'Ate cere in cas de meorte,
de interdictiune sag incapacitatea legal& a uneia
din par; (Civ. 435, 458,

969, 1533; Ital. 348).
* Articolul italian corespundtor nu cuprinde acest de pe urm6.

aliniat.
www.dacoromanica.ro
768
TITLUL XI.
Despre:maudatul comercial 11 despre comision

CAPITOLUL I.
Despre mandatul comercial
Sectiunea I. Despre-mandatta
comercial in general.
374. Mandatul comer-
cial are de obiect trata-
rea de afaced comerciale

pe sma si socotla mandantulul.
Mandatul comercial nu
se presupune a fi gratuit.
(Com. 3-6, 405; civ. 1202,
1532, 1534; 32. 3 leg. 31
Iul. 81; Ital. 349).
373. De si,conceput in
termenI general], mandatul comercial nu se intinde si la_afacerilelearI nu
.sunt:comerciale, afar& numaI dad), acsta se deciar cu precisiune prin
mandat.
Daufi mandatarul nu are
instructiunI de efit asupra
unor OW ale afacereY,man-
datul se,: socotesce liber

Dentru cele-lalte.
Mandatul:pentru o anume afacere coprinde Yin-
puternicire si pentru tto

actele necesariI executg-
tgreI lul, chiar eitind nu ar
fi anume ariitate. (Com.
374,,,. 395, 404; civ. 1202

1535 -urm.; Ital. 350).
376. Comerciantul care
nu vrea A primsa, o Insgrcinare este dator, in

cel mal scurt termen posibil, sit fac cunoscut man-
dantulal neprimirea; in a-
cost cas este Inc& dator

a face s se pristreze In
toe sigur lucrurile ce
s'ati expediat si srl, ingrijscti de dinsele In socotla mandantuluI, piing

ce
acesta va putea lua
msurile necesaril.
In cas de Intfirliere, el
va putea Inert cere seches-
tru judiciar si chiar vin-
larea luerurilor dupe formele prevdute de art. 71.

(Civ. 1533, 1639, 1556; It.
351).
377. Midi lucrurile primite In socotla mandan-.

tuluI presintri semne * de
stricaciunI suferite In timpul transportuluI, manda-
tarul va trebui s ia tte
msurile neeesarii pentru

pristrarea drepturilor man-
dantulul fatii cu cel ce a
f.cut transportul, alt-fel
este responsabil de lucrurile primite dupe descripVunile coprinse In scrisorile de carat sag In politele de inegreare. Dacg
stricaciunea matting Ingrijiri urgente, mandatarul p6te cere vIndarea lucrurilor dupe formele pre* Articolul Italian corespune-
tor zinc <swum vizibilei. (segni

visibili).
www.dacoromanica.ro
769
vNute de art. 71. (Com.
afacerel, el este conside-
tarea mandatului chiar da
434, 440; Ital. 352).
indatorat a face cunoscut

mandantuluI tate faptele
ce ar putea
hotarasca
a revoca sati modifica man-
datul. (Ital. 353).

respunptor de stricaciu-
nile lucrurilor eel sunt

incredintate spre pastrare,
afara de cele provenite
din cas fortuit, forta, majora, din vitiul sat chiar
natura lor. (Civ. 1083, 1539
urm.; Ital. 354).
$80. Mandatarul e ti-
nut a plati dobanda la
sumele de banl cuvenite

mandantuluI din liva In
care era dator a le trimite sati a le consemna.
(Com. 43, 383, 763; civ.
1088,
1541,
Ital. 355).
1544, 1589
nu se conforma instructiunilor primite de la mandant, respunde de daune

interese. (Com. 408 urm.;
civ. 1083 urm., 1539; Ital.
356).
$82. Mandatarul este
dator a Incunosciinta far
intaropere pe mandant des-
pre executarea mandatula
Daca In urma primi-
rat ea a acceptat execucrl
mandatarul a trecut
peste limitele mandatuluI. (Com. 381; civ. 1637,

1546; Ital. 357).
schimba, destinatiunea su-
melor primite In socotala

mandantulul, e dator dobanda, la aceste sume din
liva In care le-a prima,
deosebit de daune-interese
provenind din neindeplini-
rea mandatuluI 0 de rice alta actiune, chiar penala,
In cas de dol sati
franca. (Com, 43, 381, 382;

civ. 1539, 1544, 1589; pen.
323 ; 'Ital. 358).
$84. Mandatarul este
dator sa'0 arate mandatul

pers6nelor cu carI tratza,
and i se cere.
El nu pate opune color de al treilea instructiunile deosebite ce i s'ar
fi dat de catre mandant,
afarl numai ciao& nu probza, c ace0ia aveaa cunoscintil,
de ele In mo-
mentul and obligatiunea

a fost contractata. (Civ.
1645; Ital. 359).
385. Mandantul e tinut
a procura mandataruluI
rel acesteI IncunosciintarT,
mijlcele necesaril pentru

indeplinirea mandatului,
punsul un timp mal lung

de cat cel cerut de natura
ta conventiune contrarie.
(Civ. 969; Ital. 360).
mandantul Intar4ie res-
afar& numal daca nu exis-
www.dacoromanica.ro
770
CODUL COMERCIAL (Art. 886ass)
cap. III, titlul IV, cartea

III din acest codice.
Dac& lucrurile mandan tului ad fost vindute
de c&tre mandatar, privi-
Suma 013 se dato-
resce mandataruluT pentru executarea mandatulul se determinft, In lips5,

de conventiune, de dare
judecatft, dupe Impreju-
r&A. (Com. 412; Ital. 361).
Mandatarul, pen-
tru tot ce i se datoresce
din executarea mandatuluI sail ichiarpentru retributiunea sa, are un privilegid special. Acest privilegia se exercitil asupra
lucrurilor mandantulul pe
earl mandatarul le detine pentru executarea
mandatuluI, sati earl, se
g&sese la dispositiunea sa,
in magasinele sale sad In

deposite publice, sad pentru earl el OW proba prin
posesiunea legitimit a po-
liteI de Inc&rcare, sad a

seris6reI de arat,
expediat.
c&
Creantele sus zise ad
precadere asupra orl-eil-
ror alte creante coara
mandantuluT i Mar contra vInci&toruluI ce reven-
dick cu tte
eft pl&tile
cheltuelile vor fi fost

f&cute Inainte sail dupe
legiul subsist& asupra pretulul. (Com. 43, 414, urm.,
565, urm., 814, urm.; civ.
1547 urm., 1550, 1733 ; Ital.

362).
Pentru a exercita
dreptul arAtat In articolul precedent, mandatarul trebue s& notifice formal mandantuluT sumele
ce'I sunt datorite, cu invitatiune de a 1 se face

plata In termen de cineI*
One cu prevestirea
la eas de neplatft, se va
procede la vinflarea lucrurilor supuse privilegiuluI.

Mandantul va putea fa-
ce opositiune, citand pe
mandatar Inaintea judoatel. Opositiunea va trebui sft fie notificati mandataruluI in termen de 3
qile de la primirea notificatiuneI
dant.
de dare man-
Daeft mandantul nu are
resedinta sad domiciliul
posesiunea mandatarului.
ales in locul de resedint&

al mandataruluT, termenul pentru opositiune va
privilegiul
mandatarulul aspra lucru-
dantul domicilizi In circumscriptiunea unul tri-
ce lucrurile ad intrat In
In cas de faliment al
mandantuluT,
rilor curnpftrate in sow-
tla luT, se exercitzft con-
form dispositiunilor de la
fi de 10 Ole dac& man* In codul italian acost ter

difame
pagamento entro t, e
mon este de trel
www.dacoromanica.ro
bunal limitrof; de 20 Vile

daca domiciliaza in orI-ce
alta parte a t,arel; de doua
Juni dad), domiciliaza afar. din Rominia.
Daca termenul a trecut
saa opositiunea s'a respins, mandatarul pate, milt alta formalitate, sit fadi, a
se vinde lucrurile
sus Vise, conform dispositiunilor art. 68. (Com.

489, urm; Ital. 363).
Daca mal multi

sunt numiti
prin acela act fara a se
arata ca el trebue s lumandatari
creze Impreuna, fie-care

din el pate lucra In lipsa
celui lalt.
Dad), prin act se declariS,
c mandataril trebuesc sa
lucreze Impreuna 0 man-
datul nu este primit de
toti, acei ce accept& se so-
cotesc autorisatl a'l indeplini ca,nd ar forma majoritatea celor numiti.

Comandataril sunt responsabill solidan. (Com.
42, 143, 149; civ. 1543;
Ital. 364).
Afar& de casurile
prevalute de codicele civil, mandatul lncetza.
Prin casatoria fe-
meei comercianta ce a dat

sa primit mandatul, dacit
nu este autorizata a con-
tinua comercial conform

dispositiunilor art. 15;
Prin revocarea auto-
771
risatiuneI de a exercita co-
merciul, ce fusese acordata femeei maritate sati

minorului cari aa dat mat
primit mandatur. (Com. 18;
civ. 1552; Ital. 365).
$91. Mandantul Bola
mandatarul care, fara, causa justa, prin revocarea
saa renuntarea sa, intrerupe executarea mandatului, raspunde de dauneinterese.
Daca executarea man-
datului este Intrerupta

prin martea mandantu lui, sail a mandatarului,
retributiunea acestui din
urma se va determina dupe ceea-ce s'a executat in

proportiune cu ceea-ce s'ar
fi datorit pentru complec-
ta executare a mandatu-
lui. (Com. 119; civ. 998,

1084, 1522, urm., 1556; Ital.
366).
Despre prep uqi
fi representan(i
Se0unea 11.
392. Prepus este acela
care este inArcinat cu comerciul patronuluI st, fie

In locul undo acesta 'I exercitfi,fi e In alt loc. (Ital.
367).
393. Patronul raspunde

de faptele prepusului i
de obligatiunile contrae-
tate de el in limitele insarcinarel ce 'I-a dat.
Dad', sunt mal multi
www.dacoromanica.ro
772
patron; fie-care din el
este solidar responsabil.

Daci patronul este o societate comercial, responsabilitatea societarilor se
regulzit dupe natura societateI. (Com. 42, 77, 396;
civ. 1000, 1546, 1551; Ital.
368).
Mandatul dat prepusuluI pte fi expres set

tacit.
Mandatul expres trebue
sa fie depus la Tribunalul
In a caruI jurisdictiune
prepusul are a lndeplini
Insarcinarea, spre a fi tran-
scris in registrul destinat

pentru acsta si afipt conform dispositiunilor art. 10.
Un extract al mandatuluI va fi publicat, prin Ingrij irea grefierulul, In fia
aminciurilor judiciare a
localitatel. Pan& la indeplinirea formalitatilor de
mal sus se aplica dispo-
sitiunile articolulul urmator. (Com. 395, 961; civ.

1533; Ital. 369).
Fat& cu eeT de al
treilea, mandatul tacit al
prepusulul se socotesce ge-
neral, 0 coprinde tte
tul contractfirel obligati-
uneI. (Com. 375, 384, 394;

civ. 1535, urm.; Ital. 370).
$96. Prepusul este tot-
d'auna dator a trata In
numele patronulul si sa
arate in subsemnatura sa,

pe Mug& numele 0 pronumele sea propritl, numele si pronumele saa firma patronuluI Cu mentiunea prin procura, sati alta
asemenea.
In lipsa unel asemenea

declaratiunI, prepusul se
obliga personal ; eel de
al treilea Ins& pot exercita si contra patronului
actiunile ce deriva, din actele prepusuluI privit6re
la exercitiul comerciuluI
cu care acesta a fost Insarcinat. (Com. 403; Ital.
371).
Prepusul nu pote,
far& invoke& expresfi, a
patronuluT, a face operatiunl, niel a lua parte, In
socotla sa proprie saii a
altuia, la alte negoturI de
natura aceluia cu care
este Insarcinat.
In cas contraria, pre-
re este dat.
pusul este responsabil de

daune-interese, si patronul are Inca dreptul de a
retine pentru sine folsele
celor de al treilea vre-q
operatiunT. (Com 112, urm
actele necesarif exercitiuluI comerciuluI pentru ca-
Patronul nu pte opune
restrictiune a mandatuluI
tacit, dac nu probza ch
el o cunosteaa In momen-
ce ar resulta din aceste.
152, 525; civ. 10841

urm. Ital. 372).
Prepusule respon116,
www.dacoromanica.ro
sabil solidar cu patronul

de observarea dispositiulor coprinse in titlul ILI i
IV al acesteI cart; in
ce privesce comerciul Cu
care este Insarcinat. (Com.
10, urm. 22, urm.; civ. 1039
1041; Ital. 373).
Rovocarea mandatului expres trebue sa

fie fficuta In ace1ea0 for-
me cu care el a fost dat.

(Civ.1553 urm.; Ital. 374).
Prepusul pote in-
tenta ofl-ce actiune 0 a
fi chemat in judecate, In
locul patronului pentru obligatiunile contractate de

dinsul In exercitiul comer-
ciuluI cu care a fost In-
sarcinat. (Com. 520, 889;

Ital. 375).
Dispositiunea acesteI sectiunl se aplica representantilor casolor comerciale sad aI societati-
lor streine earl de obicinuit tratza sad Incheie

In tare" in numele 0 pe
socotla acestora, afacerile
comerciale cu earl ad fost

insiircinatl. (Com. 238 ;Ital.
376).
Sectiunea 1H.
Despre
cd/citori pentru comercin.
OrI-cine trimite in
all& localitate o persona

din serviciul On, autorisand'o cu scrisori, avisurY,
circular! san alto asemonea documente, ca. tra-
teze sad se, face, operatiunl de ale comerciulul sed.
Amami) obligat prin faptele contractate de acstit

persona In marginele insarcinarei ce 'l-a dat. (Com.
393; civ. 1546; Ital. 377).

Dispositiunile art.
396 se aplica comi01or
latorI; ace0ia Ins& nu pot
subscrie prin procura",

ci trebue numaI sa arate
numele patronulul lor. (Ital. 378).

Sectiunea IV. Despre comisii
pentru negot.
Comi0I pentru ne-
got sunt prepu0 pentru

vinzarea in detaliti a mar-
furilor ; el ad dreptul ca
in locul unde exercitza
comerciul 0 in momentul
predarel sa era 0 se, incaseze pretul merfurilor
vindute, putend da pentru
acesta valabilii chitanta In
numele patronuluf lor.
Mara din magazin, eI

nu pot cere plata creantelor patronuluI fard, autorisatde speciala. (Com.
395; civ. 1535-1539; Ital.
379).
CAPITOLUL II.
Despre comision.
Comisinnul are de
obiect trataren de afacerI
comerciale de catre coral-
sionar in socotla comitentulul.
www.dacoromanica.ro
11AHANOICI. Codal General.
Tls
28
774
Intre comitent i comisionar exist& aceleael drop-
bit pentru fie-care afacere,

ei in cas de plat& at arate
articolele urmAtre. (Com.
pentru care plata s'a Mont.

In lips& de asemenea arrttare, plata se va ImpArti
turI i obligatiunl ca Intro

mandant ei mandatar, cu
deosebirile stabilite prin
3,
urm., 374, urm.; civ.
1539, urm., 1546, urm., 32;
3 leg. 31 lul. 81; Ital.

380).
Comisionarul este
direct obligat dare per-
s6na cu care a contractat

ca ei cum afacerea ar fi
fost a sa proprie.
Comitentul nu are actiune In contra pers6nelor
cu earl a contractat comisionarul, ei niel acestea nu
aii vre-o actiune in contra
comitentului. (Ital. 381).
Comisionarul trebue s6, tie, deosebite intre
dInsele i Mar de ale sale
propril, lucrrtrile * diferitilor comitentT, i s tab&
In registrele sale partidrt

deosebitrt pentru fie-care
op eratiune.
Dacil comisionarul are In
contra aceleiaeI persne
creante provenind din diferite operatinni frtcute In

comptul comitentilor s6I,
saA din o operatiune a sa
proprie i a altuia, el este
dator a cere de la acel
debitor un Inscris deose* Articolul italian corespunO,

tor aim: nle cose" adici <Incru-
rile.; iar nu .lucririlo., cum e

la not.
in registrele sale pers6na
proportional Intre fe-care

creantrt. (Civ. 1113; Ital.
382).
408. Operatiunile Monte

de comisionar cu violarea
mandatului saq peste limitele sale rmin in sarcina sa, i prin urmare:
Dacrt a vindut cupret
maI mic de at cel boarit sail In lipsit mal mic
de cat cel curent, el este

dator sil pIrttscrt comiten-
tulul diferenta, afark numaI dacrt nu ar proba crt

vinzarea cu pretul hotttrit
nu se putea face,
ei
vindnd ast-fel comitentul
a fost scutit de pagubit;

Dacil a cumprat cu
un pret mal mare de at

cel hotilet, comitentul
refuza operatiunea ei a o
considera ca Mena In so-
cotla comisionarulti, dacil

acesta nu ar oferi sil pid-
tscil diferenta pretuluI;
Daa lucrul cump6rat nu corespunde cu calitatea convenit, comitentul

refuza. (Com.
40, 381; Ital. 383).
409. Comisionarul care,
frtrrt autorisatiunea comitentulul, face inaint6x1 de
banl, vinoprI sari alte ope-
www.dacoromanica.ro
ratiunT pe credit,
ja a-
775
teresele ai folsele ce ar
Dacil, In casurile mal sus

aratate, comisionarul dupe
lndeplinirea ins6,rcin6reT
sale, nu face cunoscut corn itentuluT persna cucare
a contractat, comitentul
384).
crt cUmp6rarea sag vInza-
suprii'aT orT-ce r6spundere,
ai comitentul '1 p6te cere

plata neint'arziat5, a creditelor f6,cute cedandu'i in-
resulta din acsta. (Ita).

410. Comisionarul care
vinde pe datorie este dator a, arate comitentuluT,
In scrisrea de avis, pers6na cump6rittorulul al ter-
menul acordat; altminterl

operatiunea se presupune
ert s'a Mcut pe banT gata;
proba contrarie nu este
admis5,. (Civ. 1202; Ital.

385).
411. Cand comisionarul

este Ins6rcinat art vint16,
sag sil, cumpere cambiT, o-
bligatiunT sag efecte ale
Statulul orT alte titlurT de

credit circulftnd In comereiti sag m6,rfurTavAnd pret
la burs5, orT in pia46, dad,
comitentul nu a dispus In-
tr'alt-fel, el InsuaT pte s621
procure pe pretul cerut *

ea vin46tor, lucrurile ce
trebuia s6, eumpere, sag
s6, retin6, pentru sine dupe
pretul curent, ca cump6rator, lucrurile ce trebuia

srt vIn46, In socotla comitentuluT, deosebit de
dreptul s6 la provisiune.
* Credem a din er6re de copist
se zice aci .cerub. In loe de gcn-
rent., cum e si in textul italian,

aci fiind vorba de pretul =ant.
are dreptul s6, considere
rea s'a Mcut pe comptul

s66 i s5, 061.6, de la comi-
sionar executarea contrac-
tula (Com. 40, 374; Ita).

386).
Comisionarul nu
este r6spun46tor pentru

indeplinirea obligatiunilor
luate de crttre persnele
cu earl a contractat, afarrt

de conventiune contrarie.
Cri,nd comisionarul ja o
asemenea r6spundere, el
este obligat personal, fata
cu comitentul, pentru indeplinirea obligatiunilor
resultand din contract.
In acest cas, el are dreptul la provisiunea specia15,
numit6, pentrIgarantie",
pentru credit".
Acst6,
provisiune se stabilesce de
p6rtI prin conventiunea
lor, lar In lips& este .15,satrt

la apreciarea judec5,tei.
(Com. 386; Ha) 387).

TITLUL XII.
Bespre contract-al de
transport
Contractul de tran-
sport are loe Intre expeditor sail acela care drt
www.dacoromanica.ro
176
insrcinarea pentru transportul unuI lucru i In-
Natura, greutatea, mg -
proprig si In socotgla altuia, orI intre unul dintre
sura sag numgrul lucrurilor de transportat, i daci

lucrurile sunt In 16,4I
pachete i calitatea acestora, numgrul i sigiliile
insircingzi a'l face.
sele ;
treprinlgtorul care se obliface In numele sa

g
acestia i chriusul ce se
Se numesce cirlius"
persna care 's1 ia Insir-
sai mircile puse pe dinNumele expeditoru-
cinarea ca intr'un mod re-
luI i locuinta sa;

Nu mole i locuinta
obiect re-care.
si persona destinataruluI
care si transporte sat si

fac a se transporta un
Obligatiunile 'hare expeditor si* Intreprin4gtorul de transporturI pe api,
si cipitan sat patron, sunt
regulate prin dispositiu-
nile previrlute In cartea
II a acestuI codice. (Com.

557 urm.; Ital. 388).
414. Expeditorul trebue
sit dea ciriusuluI care 'I

ar face cerere o scrisre
de amt.
Scrisrsp de ciirat ptesi

fie la ordin sag la purtitor.
Forma si efectele giruluI scrisOrel de cirat sunt

regulate prin dispositiu-
nile titlulul IX din acg-
sti carte. (Com. 277; urm.,

415, 565, urm.; 17 2 leg.
31 Iul. 81; Ital. 389).
413. ScrisOrea de cirat

trebue si fie datati, subscrisi de expeditor si sg,
coprindi:
Locul de destinatiune
cu artitarea dad', scrisrea
de cirat esto la ordin
la purtitor;
Portul sag pretul transportulul i sumele datorite ciriusuluT pentru expeditiune, adlioggndu- se
cheltuelile anticipate sail

de provision;
Timpul in care tre-
bue 86, fie ficut transpor-
tul sag, and transportul

are loc pe calea forati,
dad', trebue ficut cu mare

sag illicit iutgli;
Cele-Palte stipulati-
unl asupra cirora
s'ag Inteles.
Expeditorul se pte desemna el InsusI ca destinatar. (Com. 67, 665; Ital.
390).
416. Expeditorul este

dater a Incredinta
actele de vamg, sag
altele ce ar fi de trebuinti, el este rispunOtor

de cuprinsul i regulanwww.dacoromanica.ro
In articolul Italian corespun46tor se zice:

iar nu .sti ea
In textul roman.
CODUL GOMEL-1.0AL (Art. 417-491)
tatea lor. (Com. 566; Ital.

391).
777
Dacg din cas fortuit sa g fort& maj orft, tran-
Cgrgusul va da expeditoruluI, &and acesta '1
ar cere, un exemplar al
scrisgrel de cgrat subscris

de dInsul.
Daca scrisgrea de carat
e la ordin sag la purtgtor, girul sag remiterea

exemplarulul semnat de
chat's, transfer& posesiunea lucrurilor transportate.

Conventiunile necoprin-
se In scrisgrea de cgrat
nu ag nicl o tgrie, fat&
sportul este Impedicat sag

peste mesura Intfirziat, cargusul trebue s& incunosciinteze Indat& pe expe-
ditor, care are facultatea
de a resilia contractul
tind numaI cheltuelile fg-
cute de cgrgus,
i dacg,
Impedicarea are loe in tim-
pul efectugreI transportu-
luI, cargusul are incg drop-
tul la plata portulul in
proportiune cu drumul fgcut. In amindoug casurile
cu destinatarul satt pose-
se va Inapoia argusulul
reI de cgrat la ordin sag
rat la ordin sag la purtgtor, pe care l'a subscris.
sorul exemplaruluI scris6-
la purtgtor, ce a fost subscris de cgrgus. (Com. 277,

566; Ital. 392).
Dac cgrgusul pri-
mesce lucrurile de tran-
sportat Mr& niel o reservg, se presupune c5, ele

nu presinth vitiI aparente
de imbalotare. (Civ. 1202;
Ital. 393).
CArgusul este da-
tor sg facii expeditiunea

lucrurilor de transportat
dupe ordinea In care le-a
prima, afar& dacg, prin na-
tura lor, din causa destinatiuneI ce acele lucrurI

at, sag pentru alte cuvinte, nu ar trebui s& se urmeze Intr'alt-fel, sag dacg
nu ar fi impedicat de vre-
un cas fortuit sag fort&

majorg. (Ital. 394).
exemplarul scrisgrel de
(Com. 561 urm.; Ital. 395).
Expeditorul are
dreptul de a suspenda tran-
sportul si de a cere re-
stituirea lucrurilor transportate, sag predarea lor

uneI alte pers6ne de cat
aceea argtatg In scrisgrea
de cgrat, ori de a dispu-
ne cum va credo de cuviintg; dar este dator a
plgti argusulul cheltuelile

fgcute si pagubele directe
imediate result&nd din
executarea acestui contraordin.
Obligatiunea cgrgusuluI
de a executa ordinul expeditoruluI Incetzg din

momentul In care lucrurile, fiind ajunse la locul
de destinatiune, persna
www.dacoromanica.ro
778
sunt destinate
care poseda actele nececareia
sari! a facut cererea de
predare cruu1u1, sad din

momentul In care acesta
i-a remis scrisrea de ca-
rat. In aceste casuri nu-
maI destinatarul lucrurilor transportate are facultatea de a dispune de dinsele.
Daca scrigrea de carat

este la ordin sad la purtator, dreptul aratat In
prima parte a acestul articol este al celul ce posed& exemplarul scris6reI
de carat subscris de ca-
ans. Carausul primind con-
tra-ordin are dreptul s&

cra restituirea exemplaruluI sus zis sad, (lac& destinatiunea luerurilor de
transportat s'a sehimbat,

el p6te pretinde o non&
scris6re de carat. (Civ.998,
1081, urm.; Ital. 396).

Termenul predare/
lucrurilor transportate se
hotarasee prin invoirea
partilor. In lips& el este
lasat la apreciarea judecatel. (Ital. 397).

Carausul este rs-
pund6tor de faptele subordinatilor sr, de ale tutulor carausilor succesivI

si de ale orI-carei alte per-
sdne carel dinsul i-a incredintat facerea transportuluI. (Civ. 1000, 1473,
1624; Ital. 398).
Diferitii carliusI
dreptul de a face sE se
declare, pe scris6rea de
stacarat sad
rea In care se all& lucru-
rile ce se transport& In
momentul and ele le sunt

Ineredintate.
In lipsa uneT asemenea
declaratiunI, se presupune
ca el ad primit lucrurile
in bun& stare si conform
cu aratarile coprinse In
scrisoirea de carat. (Civ.

1202; Ital. 399).
Carausul este respundkor de perderea sad

stricaciunea luerurilor ce
I-ad fost Incredintate spre
transport, din momentul
In care le primesce pan&
la acela al predarel lor
destinataruldl, afar5, daca
nu probza c5, perderea

sad stricaciunea ad provenit din cas fortuit
din fort& majorA, din chiar
vitiul proprid al lucrurilor sali din natura lor, din
faptul expeditoruldl sad
din acel al destinataruldl.

(Co. 379, 508, 956; civ. 998,
1081 urm., 1156, 1474, urm. ;
Ital. 400).
Dad. sunt de transportat luerurl fragile sau
earl se stric usor, animale
sad lucrurl pentru earl
transportul urmza sa fie
facut In anume conditiunl,
administratiunile cailor fe-
rate pot stipula ca perwww.dacoromanica.ro
derea sag stricaciunea

se presupuna ca provenita
din vitiul lucrurilor transportate, din causa naturel lor, sag din faptul expeditoruluT orI al destina-
tarulul, afar& numaI ciao&
ele sunt In culpa vadita.

(Ital. 401).
Stricaciunile se vor
proba conform dispositiu-
nilor art. 71, vi expeditorul, posesorul scriseirel de

carat sag destinatarul, dupe distincpunile prevNute
In art. 421, 'Jae fi autorisat de catre justitie s5,

cr5, predarea lucrurilor
transportate, cu sag far&
cautiune. (Com. 414, 415;

civ. 1675, urm.; Ital. 402).
In cas de Intarziere In efectuarea transportulul peste termenul

stabilit prin art. 422, c5,rauvul perde o parte din
pretul transportului In pro-
portiune cu durata !nat.-
ziereI, vi perde Intreg pretul transportulul dach', intrzierea a durat Indoit de
timpul hotarlt pentru facerea transportuluI, afar&

de pagubele maI marl de
mil este respunOtor dad],
s'ar proba ch, ele ag provenit din acsta caus5,.

Cfirauvul nu este respon-
sabil de Intarziere, dads
probdi, c5, ea a provenit
din cas fortuit sag fort&

majora, sag din faptul ex-
779
peditoruluI orl al destinataruluI.

Lipsa mijI6celor
tulat6re de transport nu
ajunge pentrn a justifica
Intilrqierea. (Com. 579 ur.;
civ. 1082 urm.; Ital. 403).
Carauvul l p6te
margini respunderea plat,

la concurenta unel sume
de atilt la sun, pentru lu-
crurile car!, prin natura

lor, sunt supuse in timpul
transportuluI la o micvo-
rare In greutate sag In

msura. Acstri, sum& trebue s fie hot5,r1t5, mal
dinainte i specificata pentru fie-care lad& sail colet, daca lucrurile sunt Impartite in 15,0 sag coleto.
Carauvul nu We beneficia de conventiunea prin
care dinsul vi-a marginit
respunderea, dacii expeditorul sail destinatarul pro-
bza c micvorarea nu a
provenit din natura lucrurilor, sag dad], probza
eh, dupe imprejurarile ce
ag avut loc, micvorarea

nu putea ajunge la aceea
hota,rith de partI. ( Ital.
404).
Paguba provenita,
prin perdere sag stria-
ciune se calculza dupe
pretul curent al lucrurilor

transportate la locul vi In
timpul pred5,rei. Pretul curent se stabilesce dupe dispositiunile art. 40, sc5.46n-
www.dacoromanica.ro
780
du-se cheltuelile ce In tot-
d'auna se fac In cas de
perdere saa stricaciune

Dach paguba este cau-
sat& prin dol saa neglijenta vadita, cuantumul

despagubireI se determina dupe dispositiunile art.
1084 i 1086 din Codicele
Civil.
In cas de perdere a obiec-
telor unul calator predate
carttuuluI fr aratarea
continutuluI, cuantumul
despagubirei se determina,
dupe imprejurarile particulare ale faptuluI. (Ital.
405).
431. Carauul rru res.

punde de lucruile pretiOse, banI i titlurI ce nul
a fost declarate, qi In
cas de perdere saa stri-
caciune nu este raspunga-
tor de cilt, de valrea aratata. (Com. 508 ; Ital.

406).
Dupe ajungerea
lucrurilor transportate saa

dupe trecerea qilei in ca-
re ele trebuiati sa *mg&

la locul de destinatiune,
destinatarul pate exercita
tate drepturile derivand
din contractul de transport, precum i actiunile
de despagubire; din acel
moment el pate pretinde
predarea chiar a lucrurilor qi a scrisareI de carat.
(Com. 899, 956; Ital. 407).
Carimul nu este
obligat sa predea lucrurile transportate pan& cand
persna ce se presinta a
le primi nu'O Indeplinesce
obligatiunile.
In cas de nelntelegere,
dad), destinatarul platesce

suma ce erode ca datoresce,
depune in
ace1a4
timp i diferinta pan& la
suma pretins& de carau,

acesta este dator a'T preda
lucrurile transportate.
Daca scrisarea de carat
e la ordin saa la purtator,
06,1111011 se 'Ate opune
ca sa faca predarea pan&
la restituirea exemplarului subscris de dinsul.(Com.
589; Ital. 408).
Destinatarul are
dreptul sa verifico cu 01)01-
tuiala sa, In momeaul
predareI, starea in care se

all lucrurile transportate,
de i ele n'ar presinta Inc semne exterire de stricaciune.
Destinatarul care primesce lucrurile e obligat

sa platsca ceea ce se datoresce pentru transport
dupe scrisrea de carat,
precum i to:Ste cele-lalte
cheltuell. (Ital. 409).
Daca caraupl prod& lucrurile transportate,

Milt a arata surnele ce'ise
datoresc lul, carau*ilor anteriorI sa expeditoruluI,
sail far& a pretinde depunerea sumei asupra careia
www.dacoromanica.ro
exist& neintelegere, perde
dreptul de regres
rft-
mEne r6spungltor catre

expeditor qi cOrftuiI anteriori pentru sumele ce
li se euvenea; are ins6,
actiune contra destinatarulul. (Ital. 410)
OrI-ce cerere de
despAgubire trebue indrep-
tatO contra primuluI sag
ultimului cAr6uq. Se pte

indrepta i contra cArOuuluTintermediar, can d s'ar
proba c pagaba s'a causat in timpul child acesta

a facut transportul.
OrI-ce cftrOu chemat a
r6spunde de fapte earl nu
sunt ale sale, are facultatea a cherna In garantie
sa pe cftrftupl care '1-a
precedat imediat, saA pe
ciirupl intermediar r6spunOtor de paguid, dupe
dispositiunile stabilite mal
sus. (Ital. 411).
Pentru tOte ere-
antele result6,nd din con-
tractul de transport, crtauqul are privilegiA asu-
pra lucrurilor transportate

panfi, la predarea lor destin ataruluI.
Dac5, sunt mai multI c5.-
r6u1, cel din urm dintre

el exercit5, drepturile ce-
lor anterioil. (Com. 683;
civ. 1730, 1733; Ital. 412).

Dac5, nu se ghses-
ce destinatarul, sail se i-
Vesce neintelegere in pri-
781
vinta primirel lucrurilor
transportate, presidentul
tribunalului respectiv
judeciitorul de ocol
ordona depunerea sat"' sechestrul acelor lucrurl. PO-
te asemenea face a se verifica
starea in care se
afl lucrurile, i s ordone viruilarea lor Van& la

concurenta sumelor dato-
rite chrOuqulul, observOn-
du-se formele prevNute

de art. 71.
Dad, nu e nicl o contestatfune, ettritupl, pentru a obtine plata ce i se
datoresce, se va conforma
dispositiunilor art . 388.
(Com. 667. 689 urm.; Ital.
413).
Dad, in contractul
de transport a fost prev6clutO veri-o clans& penal6,
pentru nelndeplinire safi inthrziere a predftreT, se pte
cere i executarea tran-
sportulul i clausa
Pentru plata clauseI penale nu se cere ca paguba
sft se probeze.
CAM s'ar dovedi c5, paguba suferitit este mal
mare de citt clausa pena15, se pte cere diferenta.

Clausa penala nu Ole
s5, aib6, loe and, In-casurile prevNute de art. 425
428, c6,r6upl nu este
supus it r6spundere. (Civ.

1066. 1069; leg. 20 Fein.,
79; Ital. 414).
www.dacoromanica.ro
782
Plata portulul
primirea fara reserva a lucrurilor transportate, chiar
and plata portului ar fi
fost facuta inainte, sting

orl-ce actiune contra carauplui.
Cu tte acestea actiu-
nea contra carauplui pentru perderea partial& sag

stricaciunea ce nu se putea cunsce in momentul
predareY, subsista 0 dupe
plata portului i primirea
lucrurilor transportate, daca se dovedesce ca perderea sa& stricaciunea a avut loc intre darea lucrulul in primirea ciirauplul
predarea facuti de a-
cesta, cu conditiune ins&
ca cererea pentru verificare sa tie facuta indata

dupe ce se va fi descoperit pagaba) 0 nu mai tfiri
cat cinc) lile * dupe
primirea lucrurilor de catre destinatar. (Com. 564,

671; civ. 1167; Ital. 415).
Ori-ce stipulatiuni
carl
ar exclude sag ar
rnargini in transporturile
pe cale ferata, obligatiunile i r5spunderile stabi-
lite prin art. 417, 418,

419, 425, 427, 428, 429,
430, 432, 433, 436 0 440
sunt nule 0 de nul efeet,

cbiar daca ar fi fost perrnise prin regulamente ge-
* Articolul Italian corespundkor

preyed un termen de adpte dile.
nerale sag particulare, afar& numai de casal and

prin tarife speciale s'ar
stabili ca pretul transportului sil, fie mal mic de
cat acela coprins in tarifele ordinare. (Com. 962;
Ital. 416).
TITLITL XIII.
Despre contractui de
asigurare
CAPITOLUL I.
Disposiyani generate.
Asigurarea este
un contract prin care asiguratorul se obliga ca,

drept o prima, sfi despa-
gubsca pe asigurat de
perderle sag daunele ce
acesta ar incerca din 6reearl intamplail fortuite ori
de fort& majora, sag a
plati o sumil. de bani dupe

durata sag Ore-carT intfun-
plarl ce ar avea loc in
vita uneia sag mal mul-
tor pers6ne. (Civ. 1635 1;
Ital. 417).
Asigurarile mari-
time sunt in special regulate prin dispositiunile
prevNute In cartea II a
acestui codice. (Com. 616
urm.; Ital. 418).
Societatile de asi-
gurare mutual& regulate

prin dispositiunile titlului
VIII sunt supuse i regulelor coprinse in titlul pre-
www.dacoromanica.ro
sent, intru cat acestea nu

sunt incompatibile cu natura lor speciala. (Com.
257, urm.; Ita). 419).
445. Contractul de a-
sigurare se va face prin

act scris.
Polita de asigurare va
fi datata, si va arata:
Persna asiguratuluT
resedinta sag domiciliul
sag;
Pers6na asiguratorulul i resedinta sat domimiciliul
Obiectul asiguriireT;
Suma asigurata;
Prima de asigurare;
Riscurile ce asiguratorul ia asupra-sT i timpul de cand aceste riscurl
Incep i cand se sfarsesc.
467, 472;
26 2 leg. 31 Iulie 81;
Ital. 420).
(Com. 55, 57,
446. Dacit prin

nu se declara pentru cine
anume s'a contractat asigurarea, ea se socotesce
contractata pe sama
ce o face. (Ital. 421).
447. Asiguratorul 'Ate,
la rindul sag, sg, faca sa

se asigure de catre un
altul lucrurile ce si el a
asigurat.
Asiguratul pate sa asigure prima de asigurare.

Cesiunea drepturilor a-
siguratuluT, fat cu asigu-
ratorul, se face transfe-
rand polita printr'o decla-
788
ratiune subscrisa, de cedant
si de cesionar; fat& cu ce)
de al treilea, ea nu are
tarie daca nu s'a notificat

asiguratoruluT sag acceptat de acesta prin act scris.
(Civ. 1393; 19 6, 25; 2
leg. 31 Iul. 81; Ital. 422).

CAPITOLUL H.
Despre asigurarea tin contra

daunelor.
Soc}iunca. I.
Dispositiunt
generate.
Asigurarea se pate face nu numai de proprietar, dar si de creditorul care are vre-un privilegiti sag ipotecg, asupra
lucruluT, si in general de
orT cine are un interes invederat i legitim sag vreo raspundere pentru con-
servarea lucrului. (Com.

473; civ. 1721; Ital. 423).
Asigurarea contra
daunelor pate fi facuta
pentru Intrga valre a
lucruluT, pentru o parte a
valre) sag pentru o suma
determinata.
Asigurarea se pate face
asemenea asupra une) re-
care part) a lucruluT, asupra maI multor lucrurI

de o data sag deosebite,
sag asupra une) universalitatI de lucrurl.
Pot fi asigurate Asti-
guri le ce se spera, si fructe-
le neculese In casurile pre-
www.dacoromanica.ro
784
vedute de lege. (Com. 470,
val6rei intregi, in propor-
contra daunelor nu acoper& de clIt o parte din
1202, 1779; Ital. 427).

Asigurarea pentru
urm., 606; Ital. 424).

450. Daca, asigurarea
val6rea lucrulul asigurat,

asiguratul sufera o parte
proportionala din daunale
perderile incercate. (Ital.
425).
451. Lucrurile asigurarate pentru Intrga lor va-
16rea nu pot fi din noa

asigurate pentru acela0
timp qi pentru acelalI riscurl.
Cu t6te acestea, a doua

asigurare este valabila:
Daca, este subordonat.& nulitateI primal asigurari sail insolvabilitateI
totale saa partiale a pri-
muluI asigurator;
Baca, drepturile resultand din prima asigu-
rare s'aa cedat celui de
al doilea asigurator; saa

(lac& s'a renuntat la primul asigurator. (Com. 620;
Ital. 426).
452. Daca prin cel d'in-
taia contract nu s'a aco-
pen it intrga valre a lucrurilor asigurate, asiguratoriI posteriori rspund

de restul val6rel dupe ordinea datei contractelor.
Tte asigurarile con-
tractate In aceea0 di se
considera ca facute In acela timp i sunt valabile, pana, la concurenta
tiune cu suma asigurata

de fie-cure din ele. (Civ.
o sum& ma! mare de cat
valrea lucrurilor asigurate, nu folosesce asiguratulul daca a fost dol saa
fraud& din partea sa; iar
asiguratorul de bun& cre-
dint& are dreptul la prima.
Dac, nu a fost dol nici

fraud& din parten asiguratuluI, asigurarea este
valabila pan& la concurenta valrei lucrurilor asigurate ; asiguratul nu e-
ste tinut a plati prima

pentru cat a declarat mal
mult, Ins& este dator o indemnitate egala cu jumo-
tatea prime) i nu ma)
mare de cat jumetatea la

slit& din suma asigurata.
(Com. 606, 624; civ. 960,
999; Ital. 428).
Orl-ce declaratiu-
ne falsa saa greqitii, orIce ascundere de Impre-
jurarl saa fapte
cunos-
cute asiguratului, daa loe
la nulitatea asigurfirel cind
declaratiunea saa ascun-
derea ar
fi
fost de aa
natura ca asigurtorul, daca ar fi cunoscut adev-
rata stare a lucrurilor, nu

ar fi Incheiat contractul
saa nu l'ar fi facut In acelea0 conditiunI.
Asigurarea este nula,
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. 455-45S)
chiar clnd declaratiunea

sat ascunderea sunt relative la imprejurilrI carI in
realitate nu ad avut in-
fluent& asupra dauneI sad
perdereI lucrurilor asigurate.

Daca asiguratul a fost
de rea credint, asigurd-
torul are dreptul la pri-
ma. (Com. 610; civ. 953,
960, urm., 1352, 1899; Ital.

429).
Asigurarea este
nula daca, asiguratorul ai
asiguratul saa pers6na ce
a asigurat cunosceaa ca
n'aa fost riscurl, sail ca.
ele incetase, oil c paguba se si
Daca numal asiguratorul cunoscea lipsa sad Incetarea riscurilor, asiguratul nu este dator a plati
prima; daca cel ce a facut
asigurarea stia ca dauna
avusese loc, asiguratorul
nu este tinut la executarea contractului, dar are
dreptul la prima. (Civ.
966; Ital. 430).
Asigurarea se so-
cotesce ca cum nu ar fi
existat (lac& lucrul asigu-
rat nu a fost supus riscurilor, asiguratorul Ins& are dreptul la o idemnitate

care se va determina con* Credem c5. articolul care trebue citat aci este art. 453, corespun46tor cu art. 428 din codicele
285

455* al 1. (Com. 526; Ital.
431).
Asiguratorul nu
ma! este responsabil And
asiguratul prin faptul
a transformat riscurile sad
le-a marit prin schimbarea uneT circumstante esentiale ast-fel in ctrdaca acsta nouit stare' de
lucrurl ar fi existat in
momentul Incheiere1 con-
tractului, asiguratorul nu
si-ar fi dat consimtimin-
tul, sad nu ar fi consimtit la asigurarea In aceleasl conditiunI.
Acsta dispositiune nu
se aplica and asiguratorul a continuat executarea
contractuluI dupe ce avut
cunosciintit de acea schim-
bare. (Com. 474, urm., 635;
civ. 1167; Ital. 432).
Dac asiguratul
cade in faliment In tim-
pul cnd riscurile sunt

Inca p6sibile si asigura-
torulul nu i s'a platit prima, acesta pte cere cautiune sad resiliarea contractulul.
Asiguratul are aceleasI
drepturI daca asiguratorul
cade in faliment sail este
In stare de lichidatiune.
(Civ. 1675 urm.; It. 433).
italian care este aritat ei in textul italian.
www.dacoromanica.ro
786
459. Sunt In sarcina
sigurate p6te fi stabilittt
stricaciunile ce se Intamplillucrurilor asigurate din

casurl fortuite sag de formajorg, pentru earl Oa luat rgspunderea.
Asigurgtorul nu rgspunde de perderile 1 pagubele provenite din 111010
viiul lucrulul asigurat
nedenuntat, nicl de acelea
b admise de lege.
Afar& de dispositiunile
asigurittorulul perderile
causate prin faptul sag
culpa asiguratuluI, a agentilor, comisionarilor sag co-
mitentilor sI.
tl nu rgspunde de riscurile resbelulul sag de

daunele resultgnd din mi-
cgrl populare, afarg, de con-
ventiune contrarie. (Com.

442, 465, urm., 612, 627,
urm.; civ. 998, urm.; Ital.
434).
460. DespAgubirea datoritii de chtre asigurrttor

pentru daunele Intitmplate se determintt dupe va-
lrea ce aveall lucrurile
asigurate In timpul sinistruluI.
Dacrt valbrea asiguratg

a fost precedatit de o pre-
tuire fttcutrt prin expertl

ale0 de ambele OW, acesta nu o pte ataca de
cat pentru fraudg, simula-thine sag falsificare, Mx% prejuditiul orl-crtreI al
te actiuni, chiar penale.

Ditch nu s'a fAcut pretuire, valrea lucrurilor a-
prin t6te mij16cele de pro-
relative la asigurgrile con-
tra riscurilor navigatiunel, asiguratul nu are dreptul stt abandoneasigurlito-
ruluI lucrurile rmase sag
sapate din sinistru. Va16rea lucrurilor rmase
scrtpate se scade din suma datoritg de asigurgtor. (Com. 468, 470, 624,
644; Ital. 435).
In termen de treI
cjile dupe sinistru sail de
cnd a avut cunosciinth
de dinsul, asiguratul este
dator srt'l facit cunoscut
asigurgtorulul; e dator Incrt a face tot ceea eel va
sta prin putintg spre a
evita sat micpra daunele.

Cheltuelile flicute In acest scop de crttre asigurat sag In sarcina asigurgtoruluT, de 0 suma lor
adrtogatg, la aceea a daunelor ar trece peste suma
asiguratg, numal s nu se
dovedscrt crt, In totul
In parte, aceste cheltuelI

ad fost ficute frirg, chibzuintrt. (Com. 638, urm. ;
Ital. 436).
Asiguatorul care
a plgtit despttgubirea pen-
tru stricAciunea sag perdereal ucrurilor asigurate,

este subrogat, fatrt cu ceI
de al treilea, In dreptu-
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. 463- 466)
787
rile ce din causa dauneT

nasc pentru asigurat. A-
pagubelor provenite din
bil de orI-ce act care ar

vartma asemenea drep-
causate de incendi orl
sigurtorul este responsa-
Asigurarea contra
foc cuprinde bite daunele
0,0 dreptul recurgrt con-
din ce caus, ar proveni,

afar de culpa gray& imputabilii, personal asiguratului si de casurile prevlute In ultimul aliniat
al art. 459.
datoresce la fie-care. (Civ.

1108, urm.; Ital. 438).
a i daunele derivnd din

vitiul propria al clitdireI
asigurate de si el n'a fost
turl.
Mix& despgubirea s'a
plait numal in parte, asiguratul i asiguatorul

tra celul de al treilea In
proportiune cu at li se
463. In cas de Instalflare a lucrurilor asigu-
rate, drepturile i indatoririle vechiuluI proprietar

nu tree la noul proprietar,
(lac& nu este conventiune
contrarie. (Ital. 439).
Despre unele
specit do asigurare contra
daunelor.
Sectiunea II.
Asigurarea coprinde In-
aatat, afar, daa nu se
probz, c asiguratul a-
vea cunosciintrt de acel vi-
tiii in momentul !lichee-
rei contractului. (Civ. 1435;
Ital. 441).
Sunt asimilate daunele provenind din incendi, daa, nu este conventiune contrarie :
Striaciunile causate
404. Dac5, creditorul a

asigurat solvabilitatea de-
lucrurilor asigurate de in-
asigurat5., are dreptul s,

invoace beneficiul de discutiune conform art. 1662
urmatorii din codicele
intrebuintate pentru a se
opri saA a se sting in-
bitorului s, asiguatorul, inainte de a plti suma
civil.
Asigurrttorul care pill,tesce suma asigurat este

subrogat In drepturile asiguratulul, fat& cu debi-
torul, cu reserva arrttat

In art. 462 In cas de despfigubire
partia15,. (Civ.
1108, urm.; Ital. 440).
cendiul intfimplat la o con-
structiune invecinatrt, sari

provenind din mij16cele
cendiul ;
Perderile i stricrtciu-
nile Intamplate prin

ce caus, In timpul tran-
sportuluI, lucrurilor asigu-
rate, (lac& acesta s'a
f5.-
cut In scopul de a le a-
pra de incendi;
Striaciunile causate
prin diirmarea construe,
tiuneI asigurate, (lac& s'a
www.dacoromanica.ro
788
facut In scopul de a se
opri sati de a se impedica

incendiul;
4. Pagubele provenind
din stricaciunile produse
prin trasnet, prin explosiunI sat alte asemenea

accidente, chiar daca nu
s'ar fi dat nascere la in-
cendit. (Ital. 442).

Riscul asiguratorulul contra daunelor provenind din incendia ince-
pe de la jumatatea dileI
ce urmzti dateI politeI de

asigurare daca nu este conventiune contrarie. (Com.
445, 6; Ital. 443).
Daunele produse
de incendiul une! Mir;
se determina, prin compa-
ratiunea valrel ce avea

cladirea Inainte de sinistru
cu aceea ce o are dupe incendit.(Com.460; Ita1.444).
Asiguratorul contra riscurilor locative, sat

contra riscului recursulul
vecinilor, rtspunde numal
de daunele materiale earl
sunt consecinta imediatil.
41 directa a sinistrulut
(Ital. 445).
In cas de asigurarea recoltelor sat a fructelor pamIntulni, &spagubirea datorita, de catre

asigurator se determina
dupe val6rea ce aceste pro-
nuit se culeg daca sinistrul nu ar fi avut loc.

(Com. 449, 460; Ital. 446).
Asigurarea lucrurilor ce se transporta mate
avea drept obiect valtrea

lor cu cheltuelile trebuinci6se Omit la locul de destinatiune qi profitul sperat
pentru cel mal mare pret
ce ar avea In acel loc.

Dad, profitul sperat nu
este anume pretuit in polita, el nu este coprins In
asigurare. (Com. 449, 624;

Ital. 447).
Riscul asiguratoruluI de. transporturI in-
cepa din momentul In care
lucrurile aS fost depuse

pentru transport i con-
tinua, pang. In momentul

In care sunt ajunse la locul de destinatiune, daca,
nu este convenpune contrarie.
Intreruptiunea timporal
a transportulul i schimbarea drumuluI hotarlt
sat a modurilor de expeditiune nu liberza, pe asigurator de riscurI, dad],
acsta intreruptiun.e
schimbare ar fi fost necesat% pentru facerea transportulul. (Com. 445, 6,
613, 1, 629; Ital. 448).
CAPITOLUL III.
Despre asigurdrile asupra
ducte ar fi avut In timpul maturitateI lor, sat

OrI-cine ipate ca,
In timpul In care Wet- drept o prima sa, asigureze
www.dacoromanica.ro
789
plata unel sume de banI
ticolelor 454 i 455 se a-
rile ce ar avea ice in insu0 vita sa sati a uneI
supra vietei. (Ital. 452).
dupe durata sag intampla-
plica 0 la asigurarile a-
alte pers6ne.
Asigurarea asupra vie-
sag faliment a aceluia ce
existenta el. * (Com. 457;

Ital. 449).
putea fi mo0enibire, fo-
tel uneI alto pers6ne e

nula daca contractantul
nu are niel un interes la
Asiguratorul nu
datoresce plata sumo! ash
gurata daca m6rtea per-
snel ce '0-a asigurat vita

a provenit din sinucid, duel,
sag e consecinta unuI de-
lict orI a unel crime comise de asigurat.

In aceste casurI asigu-
ratorul ca0iga prima, daca

nu este conventiune contrarie. (Com. 457 ;Ital. 450).
Schimbarea locuintel, ocupatiunilor, stareT

si feluluT vieteT asigura-
tuluT, nu fac sa inceteze
In cas de mrte
a asigurat asupra vietel
sale propril, sag asupra
vieteI uneI alte persne,
o suma ce are a se plati
alteia, de 0 acsta 'I-ar
lsele asigurarel r6min in
beneficiul exclusiv al persnei desemnat& prin contract, afara, intru cat privesce vrsamintele facute
de dispositiunile codicelul
civil relative la raporturi
reductiunI in succesiunl
i la revocarea actelpr fa-
cute in frauda creditorilor. (Civ. 751, urm., 847,

urm., 975; Ital. 453).**
TIT LUL XIV.
Despre
Gagiul constituit
efectele asigurhrel daca nu
de catre un comerciant
art. 457 qi dac asigur&torul, dupe ce le-a cunoscut, nu a cerut reziliarea

contractului.
In cas de resiliare, asi-
contractante, prin tte pro-
ah caracterele aratate la
gur&torul este dator sa res-
titue asiguratulul a treia

parte din prima. (Ital. 451).
Dispositiunile ar-
*Acest al doilea aliniat lipsesce
in art. italian corespundMor.
**A se vedea in Drepttil No.
34, din 1888, importantuI articoi
sag de un ne-comerciant
pentru fapte de comercia
se constata, Intro partile
bele admise de legea comercial& i prev64ute In
art. 46 din acest codice

frtra a se distinge daca
partile ati sag nu acelaq
domiciliti.
al D-lul D. C. Popescu cu privire la acest articol 447. Cod. Comercial.
www.dacoromanica.ro
CODLTL COMERCIAL (Art; 479-452)
790
Fata Insit cu ceI de al

treilea, gagiul nu pte fi
tul de a fi platit cu pri-
care s'a constituit gagiul
i s'a constituit In gagia.

Acest privilegia nu exist& de at dach Merul
dovedit de &It prin Inscris, daca suma pentru

trece peste 500 lel. (Com.
3-10, 46, 56, 495; civ.
1191, 1197,1685, urm., 1696;
20 13 leg. 31 Iul. 81;

Ital. 454).
479. Gagiul cambiilor

i titlurilor la ordin pte
fi
constituit prin gir cu
clausa valrea In garantie" saa o alta de asemenea, din care sii, resulte
vointa partilor c5, aceste
titlurl ea fost date in
iar nu cd s'a trans-
mis proprietatea lor.

Gagiul asupra actiunilor, partilor de interes i
obligatiunilor nominative
ale societatilor financiare,
industriale, comerciale saa
civile, pote fi constituit

printr'un transfert Inscris
In registrele societiltel, cu
aratarea pentru causa de
garantie".
Daca, s'a dat in gagiti o
crean(5, mobila, creditorul

gagist, pentru a'I avea pri-
vilegiul s5a fata de cel de

al treilea, urn:16A sd notifice debitoruluT creanteI
data In gagia, constitui-
rea gagiulul. * (Com. 142

1, 171, 280; civ. 1393,
1687; Ital. 455).
* Articolul italian corespungdtor nu ooprinde acest ultirn aliniat.
Cre ditorul are drop-
vilegia asupra lucruluI ce
s'a pus i se afla In posesiunea creditoruluI sat a

uneY alte pers6ne al6s5,
de partl.
Creditorul este presupus ca are In posesiunea
sa lucrurile date in gagia
cand ele se afi5. In megasinele sale sea ale comisionaruluI s56, in vasele
sale, la yam& sail intr'un
deposit public, sea daca
Inainte de sosirea lor e in
posesiunea polite de Incarcare, sat a scrisreI de
carat ghat& cu clausa va-
lrea In garantie" saa o
alta asemenea. (Com. 280,

4173 450, 942; civ. 1686,
1688, 1730 3; Ital. 456).
Creditorul e dator
a face actele necesare pen-
tru conservarea lucruluI

primit In gagia. Daca e-
fectele date In gagia al sosit la scadenta, creditorul

gagist este dator a urmari
i incasa valrea lor.
Cheltuelile Acute '1 sunt
Inapoiate i, dupe ce
va incase: creanta cu Vote

accesoriile el, va da soco-
-WA, de ceea ce rmane.
(Com. 280; civ. 1691 urm. ;
Ital. 457).
In cas de neplata
www.dacoromanica.ro
la termen a IntregeI datoril pentru care s'a constituit gagiul, creditorul

pote procede la vIndarea
obiectelor date In gagifi.
Pentru acest sfIrsit el
se va adresa la presedin-
tele tribunaluluI cu cerere

de a fi autorisat sil, vInda
gagiul. Presedintele va or-
dona A se comunice Indata prin portareI acsta
791
notificata debitoruluI si aceluia care a procurat gagiul, cu indicarea oilel, loculuI si orel la care se va
procede la vindare si, dupe
ce vor fi expirat cele 3
dile ale opositiuneI, ordonaMa va r5manea definitiva, si In ultim resort, dad,
In 3 lile de la primirea
el debitorul sat tertiul care
cerere atat debitoruluI cat

si aceluia care a procurat
a procurat gagiul nu vor

fi facut opositiune si nu
vor fi chemat pe creditor
daca, acesta este altul de

cat debitorul, cu invitare
ca sal supue In termen de
3 Ole observatiunile saa
Intimpinarile lor contra
men de $ que de la pri-
obiectele date In gagit,
acesteI cererI, daca at vreunele de fficut.
Dupe expirarea color 3

dile libere de la acsta notificare, presedintele va
statua asupra cererel de
vindare a gagiuluI si prin

ordonanta ce va da, va Incuviinta vindarea, fie In
mod convenit de part! daca
Inaintea Tribunalulul.
In cas de opositiune, citarea partilor s'i judecarea
opositiunei, se vor face de
urgent& si cel mult In ter-
mirea opositiunet (Com.

482; 6, leg-. Belg. 6 Ma ia
1872).
Termenul pentru
a face apel contra hota-
rireI intervenite asupra acestel opositiunI va fi de

opt dile de la comunicarea hotarlreI TribunaluluI.
(Com. 483, 485; 6,1eg. Belg.
ele ati stipulat In ce mod

sa se And& gagiul, fie In
mod public si prin organul unuI agent judecato-
6 Maia 72).
Termenele maI sus
prevOut alt mod de yin-
tiul care a procurat gagiul nu sunt domiciliati
rese designat de prepdinte daca paztile n'ati
dare. (Civ. 1689; Ital. 458;

4, leg. Belg. 5 Maiti 1872).
483. Ordonanta acsta

nu va deveni executorie
de cat dupa ce va fi fost
fixate nu aunt susceptibile de a fi m&rite in raraport cu distanta.

Dac6, debitorul saA ter-
in coprinsul acestuT Tribunal si n'a0 Mcut electiune de domicilit in acel

coprins, notificiirile men-
www.dacoromanica.ro
792
tionate la articolele precedente vor fi valabil Mcute prin afisarea lor In

sala de audientg a Tribunalulul i prin publicarea
in Monitor" sag In foile
anunciurilor judeatorescl
din acea localitate.
Procesul-verbal al portgreluluI, constattind indeplinirea acestor formaMgt; va tine loo In acest
cas de dovadg, a notifiarel.
Notificarea primeI or-
donante a presedinteluI se
va face, chiar In Last&

ultimg ipotesg, conform
art. 74 din procedura civi1L(Com.482-484; 8, leg.
Belg. 6 Mail 72).

Ordonanta care autorisg, vinc,larea, daa nu
s'a flout opositie In termenul prescris, i hotgrl-
articolele precedente, nu
sunt suspendate prin falimentul sag mgrtea debi-
torulul, orl colui care a

prom rat lucrul dat In gaga'''. (Com. 782; 9, legea
Belg. 5 Malt.' 72).
Este nulg orI-ce
clams& care ar autorisa pe
creditor a's1 apropia ga-
giul, orI a dispune de dinsul farg indeplinirea formelor de maI sus. * (Civ.
1689; Ital. 459; 10, legea
Belg. 6 Mait 72).
Dispositiunile precedente nu modificg legile
speciale i regulamentele
ce privesc bAncile i alte
institute autorisate a face
Inaintgrl de banl i imprumuturI pe deposite si

lucrurI date in gagig.
rea &Art de Tribunal a-
Gagiul asupra mgrfurilor depuse In magasinele
s'a lent asemenea oposItie , sunt executoriI de
dispositiunile legel speci-
supra opositieI, In cas cind
drept i fgrii cautiune chiar
and s'ar fi facut apel contra acelor acte i Inainte

de expirarea termenuluI
de apel. (Com. 482-484;
7, leg. Belg. 6 Maig 72).
Drepturile acordate
creditoruluI gagist, prin
* In articolnl Italian corespun46tor lipsese euvintele: oria dis-
generale e regulat prin
ale din 28 Iunie 1881, si

gagiul asupra vaselor de
comercig, prin dispositiu-
nile arteI a II-a a aces-
tui codice. (Com. 496; civ.
1696; 9 8 leg. 17 Apr.

27, urm.; leg. 16 lun.
11, urm.; leg. 28 lun.
81; Ital. 460).
pune
dinsul fard indeplinirea formelor de mal sus.
www.dacoromanica.ro
CARTEA II.
Despre comerciul mariUm si despre navigaVune.
TITLUL I.
Despre vase si proprie-
tarn lor
Vasele sunt bunuri

m obile.
Fac parte din vas: imbarcatiunile, uneltele, instrumentele, armele, munitiunile, provisiunile 0 in
general t6te lucrurile des-
tinate usuluI sail perma-
nent, chiar ciind ar fi Orecare timp separate de vas.

(Civ. 472, urm.; Ital. 480).
Contractele pentru
constructiunea vaselor, ,
resilierile
naodificarile
lor, precum i declaratiunile i cesiunile de parti-
cipare la proprietatea unul vas in constructiune,

f&cute de c&tre comitent,
sati de c&tre constructorul care a luat asupra sa

constructiunea, trebuesce
a fi facute In scris, 0 nu se
pot opune celuI de al treilea (lac& nu sunt transense in registrele c6pittnieT
portuluI sat a autorit&teI

maritime unde e intreprins& constructiunea. (Com.
55; civ 1384; 203, urm.;
reg. 30 Mart. 79; 19 7,
21 3, 32 4; leg. 31 Iul.
793
81; 26 reg. 10 Sept. 87;

Ital. 481).
Pe Ifing& drepturile decurgend din dispositiunile codicelui civil relative la locatiune, comi-
tentul mai pte cere re-
siliarea contractuluI pen-
tru incapacitatea manifest& sat pentru frauda

constructorulul.
Constructorul like des-
fiinta contractul pentru

cas de fort& majorit
In cas de mrte a constructorulul, contractul se

desfiintoz& dupe dispositiunile art. 1485 din codicele civil. (Ital. 482).
OrI-ce Instreinare
sag cesiune total& sat partial& a proprietateI sat' fo-
losinteI unul vas trebue

flicut6, prin act scris, afar& de dispositiunile co-
prinse In titlul IV din acost& carte.
Dac& instriiinarea sat

cesiunea are loe In tara,
ea pte fi fAcutii prin act
public sat prin act pri-
vat, dar nu se pte opune

color de al treilea dac nu
e transcris& in registrele
capianieI portului unde

vasul se giisesce inscris.
Afar& din trh, Instreinarea trebue facutt, prin act
Incheiat d'inaintea consu-
luluI 0 nu are arie fat&

cu cel de al treilea dacli
nu este transcrist, In re-
www.dacoromanica.ro
794
gistrele consulatulut Consulul este dator sa trimitii

copie legalisata dupe ac-
Inscrisul facut in tar&

prin care se constitue ga-
di& vasul Inscris.
este transcris In registrele

capitaniel portuluT unde
tul de Instreinare la ca.pitania portuluI uncle se

In Mote casurile,
narea trebue sit fie notata
si pe actul de nationalitate cu aratare daca yinltorul rmne creditor al

pretuluT total sad In parte.
Capitanil de porturT
autoritatile consulare nu
pot primi i transcrie ac-
tul de instrainare, dac&

nu li se presinta actul de
nationalitate al vasulul,
afar& de casul prevdclut la
art. 499 din acest codice.

Cand se va fi Instrainat
vasul la mal multe per-
seine, data adnotatiuneI pe
actul de nationalitate determini preferinta. (Com.

65, 602, urm. 687, 931; civ.
1295; 68, urm., 120 reg. 20
lun. 80; 20 11, 21 4,
33 5, leg. 31 Iul. 81; 26
reg. 10 Sept. 87; Ital. 483).

Autorittile consu-
lare In tara straina, nu
pot primi actele de Instalnare ale vaselor, daca nu

se va fi asigurat plata sad
giul, nu are putero fat& cu
col de al treilea, daca nu

vasul este Inscris, sad a-
celea ale autoritatel consulare ale loculdi unde se ga-
sesce vasul and Inscrisul

de gagid este facut in tara
strainft. Consulul este obligat sa trimitft Indata o
copie legalisat& dupe con-
tractul de gagid la oficiul

maritim uncle vasul se afi.
Inscris.
In amndoud casurile,
gagiul trebue sh fie notat
pe actul de nationalitate
al vasulut
CapitaniI de porturl qi
autoritatile consulare In
tar& strain& nu pot transcrie actul de gagid daca
nu li se presinta actul de
nationalitate, afar& de casurile prevNute In art. 496
si 499.
In actul de transcriptiune
se va face mentiune despre
adnotarea gagiulul pe actul de nationalitate. (Com.

65, 478, 602, urm., 687,
garantia datoriilor privilegiate notate pe actul de
13; civ. 1686; 20, 13 leg.

31 Iul. 81; 26 reg. 10 Sept.
87; Ital. 485).
une1 portiun din el, trebue

facutii, prin Inscris.
putere fata cu ceT de al
nationalitate. (Ital. 484).

Contractul de gagid
asupra vasulul sad asupra
Inscrisul costitutiv
al gagiululul asupra unuT
vas In constructiune nu are
treilea daca nu e transcris
www.dacoromanica.ro
In registrele oficiuluI ma-
ritim In a ciirul circumscriptiune se face eonstruetia.
and dupe terminarea
constructiunei se dtt vasu-
lul actul de nationalitate,

se va adnota In acest act
Inscrisurile constitutive de
gagitt ce ati fost transcrise
In registrele capitaniel portului. (Ital. 486).
Nu este necesitate
de numirea vre-unuI custode pentru ca gagiul asupra unui vas sa 'I alb& tarie. (Com. 480; civ. 1688;
Ital. 487)
Dactt Inscrisul care
constitue gagiul e la ordin,
girul transmite creanta *1
orI-ce
alt drept acceso-
rid. (Com. 277, 682; Ital.

488).
Dad), instrainarea,
cesiunea sad constituirea

In gagid a unul vas se face
In tara, pe cand vasul se

Mitt In calatorie dare o
tart], streina, partite pot
conveni ca adnotarea pe
795
oficiulul consular sus dis

en spesele reelamantula
Contractul nu are tii,rie
fat& cu cel de al treilea de
eat de la data adnotareI

pe actul de nationalitate.
(Com. 603; Ital. 489).

Contractele de eon-
structiuni, de Instreinare
sad de gagiti ale vaselor
micI earl nu sunt destinate
a ei din porturl, din riurl,
din canalurl sad lacurl i
a altora ce n'ad aete de

nationalitate, nu ad putero
fatit cu ceI de al treilea,

&zit nu aunt transcrise
Inteun registru ce se va
tine de autoritatile i In
formele ce se vor deter-
mina printr'unregulament
de administratiune publica. (27 urm.; reg. 10 Sept.
87; Ital. 490).
Proprietarul until
vas este raspundator de
faptele capitanuldl i ale

eelor-lalte pers6ne ale echipagiuluI i tinut de
obligatiunile contractate
de capitan, pentru tot ce
actul de nationalitate A se
faca, In cancelaria consulatulul loculuI unde se afta
privesce vasul i expeditiunea. Cu tte acestea, pro-
eu conditiune ca acest loe

sa, fie declarat In Boris de
o data cu eererea de transcriptlune a titlulul. In a-
sonal pote, In Vote casurile,
vasul saa uncle se duce,
cest cas capitanul portu-
luIvatrimite Indattt o copie
legalisata dupe acel titlu
prietarul sad coproprietarul care nu s'a obligat perprin abandonulvasuluisati
a navluluI ce i se dato-
reza sati este a i se datori,

stt se libereze de rspundere sad de obligatiunile
sus zise, exceptandu-se Inca
www.dacoromanica.ro
796
acelea relative la salariile

i emolumentele persOnelor echipagiului.
Cand c&pitanul este pro-
prietar sat coproprietar al

vasuluT, el nu are dreptul
de abandon; iar daca el
nu este de citt coproprietar,
In lips& de speciale conventiuni, nu este rspundOtor personal pentru Indeplinirea obligatiunilor ce
a contractat relativ la vas

expeditiune, de clit In
proportiune cu interesul
ce are. (Com. 42, 393, 506,
urm.; 516 urm.; 531, 571;

civ. 1000; Ital. 491).
502. Abandonul vasului
se p6te face catre totT oreditoril sat numai catre uniT
Declaratiunea de abandon va fi transcris& in registrele oficiului maritim

unde vasul este Inscris i
dupe ce transcriptiunea s'a
Mont; * ea va fi notificat&
creditorilor a chror titlurT
sunt transcrise In acela

registru sad adnotate pe
actul de nationalitate.
In privinta creditorilor
earl at introdus o actiune
sat fficut o somatiune, abandonul se va face prin
port&rei, notificandu-se la
domiciliul ales de creditor,
sat, In lipsk la grefa Tri* Aci trebue si figureze o virguli,
iar nu punct si virgulit; in testul

Italian dupe cuvintul iinscria"
bunalului de comercifi, in
termen de opt dile de la pri-
mirea citatiunel sat a so-
matiunel primita de la cre-
ditorT, sub pedps& de a
nu se mal tine In smil.
(Com. 501, 503; Ital. 492).

In cas de abandon,
ori-ce creditor pte lua

pentru sine vasul, cu obligatiune de a OW pe ceilalti creditorT privilegiati.
Daca sunt mai multi creditori earl voesc a lua vasul, se va preferi cel ce a
lent intttit declaratiunea ;
i daca declaratiunea este
fAcut& In acela timp, se
va preferi creditorul mal
mare in suma.
Daca niel un creditor nu
voesce a lua pe sma sa
vasul, el va fi vindut dupe

strtruintale creditoruluicelui mal deligent ; pretul va
fi distribuit intre creditorl,
i ceea ce va ramiinea dupe
plata datoriilor va fi al
proprietarului. (Com. 502,
687, urm.; 910, urm.; Ital.

493).
Proprietarul p6te
departa pe chpitan.
In cas de deprtare nicT
o desp&gubire nu va fi da-
toritk afar& numaT daci

acest drept n'a fost stipulat in scris.
Daca c&pitanul dep&rtat
este o virguli, ca si dupe cuvintal
s'a ferscut",
www.dacoromanica.ro
CODITL COMERCIAL (Art. ISOES-60S)
e coproprietar al vasuluI,
el p6te renunta la coproprietate i cere plata caitalulul ce ar represinta
partea sa de proprietate.
Suma acestui capital se
determin prin expertia.
(Com. 552, 668, 610, 629;
Ital. 494).
505. Pentru tot ce se atinge de interesul comun al
proprietarilor unuI vas, de-
cisiunile majoritliteI sunt
obligatoriI i pentru mi-
noritate.
Majoritatea se formz
din cel carI represintO, un
interes In vas mai mare de
ct jumatatea valOreI luI.
Tribunalul este tinut
incuviinteze vinlarea cu
licitatiune a unuI vas, cand
i se va cere de un numr
de coproprietarl represen-Mud junAtatea proprietAtel vasuluI, afar& numal
clack phrtile n'ar fi conve-
nit intr'alt-fel.
Dac vingarea unuI vas
este cerutO, de grave 0 ur-
797
TITLUL H
Despre eilpitan
Crvpitanul sat pa-
tronul Insircinat cu comanda unuI vas este as-
punptor pentru gre0:tli1e

sale, chiar u05re, pe care
le comite In exercitiul func -
tiunilor sale.
Responsabilitatea cri,p
tanulul, In casurile pre-
vgute de acest codice nu
incetzri, de atprobandu-se
obstacole provenite din cas
fortuit sat fort& major6,.

(Com. 544, 577, 579 urm.,
658; civ. 998 urm., 1080,

1083, 1474, urm., 1540; Ital. 496).
Ciipitanul nu pote
refusa Inchrcarea lucruri-
lor cu transportul arora

s'a Instrcinat, sub cuvInt
c5, nu sunt potrivite Cu vatsul sOil. (Ital. 497).

Clipitanul este rs-
puruptor de lucrurile In-
arcate.
DO, recipisri, de primire
gente imprejurAri priviOre la interesul comun,

tribunalul o 'Ate Incuviinta, de 0 coproprietariI
prin polita de Inarcare.

Chpitanul nu rspunde
mult de cat o patrime a
apitanul este respunptor de stricAciunile ce
ce o cer nu represint& maI
prop riettteI vasulul. (Com.

702, 936; civ.728, 736 urm.;
Ital. 495).
de lucruile preti6se, de banI
titlurile de credit ce nu
fost declarate.
din orI-ce causri, s'a Intftm-
plat lucrurilor aqezate de

dinsul pe podla de sus a
vasulul, Mr& cousin:10min-
tul In scris al Incarcatoru-
www.dacoromanica.ro
798
luT. Acst& dispositiune nu

se aplich la cal&toriile cele
cate, la ceea ce se petrece
man, pe ltIng& t&rmurl, fie

pe mare, fie pe rturT. (Com.
55,431, 565, urm., 662; oiv.
luate, la veniturile i cheltuelile vasulul, vi In general, la tot ceea ce privesce

interesul proprietarilor, ar-
scurte ce se fac din port

In port vi din liman in li1474 urm.; Ital. 498).
Capitanul are drep-
tul a Intocmi echipagiul

vasului, a fixa retributiunea pers6nelor ce'l compun, Ins& e dator a face
acsta In Intelegere cu pro-
prietaril vasulul cfind el

se vor afla Inteacel loc.
(Com. 531, urm.; 32 reg.
10 Sept. 87; Ital. 499).
C&pitanul este da-.
tor s& tin& un registru al

vasului Imp&rtit In urm&tbrele 4 OAT:
Jurnal general
vi
de
comptabilitate ;
Jurnal de navigatiune ;
Jurnal de inarcare sati
manual al borduluT,
Inventariul bordulul.
Registrul nu 'Ate fi in-
trebuintat (lac& mal
fie-care fie nu va fi fost
numerotat& i parafat& de
functionarul Insfocinatspedal cu acsta ; el va fi tinut
conform dispositiunilor art.
29, observ&ndu-se regulele
urmiitre:
In jurnalul general vi de
comptabilitate va fi notat
tot ceea ce se raprt& la
atributiunile capitanuluT
fat& cu echipagiul i eu
la lucrurile Inc&r-
mal important In timpul

alfitoriel, la decisiunile
matorilor sat Inchratorilor vi care pelte da loo la

vre-o respundere sat cerere In judecata, afar& de
lnsemn&rile particulare ce
trebuesc acute In
cele-
Ialte jurnale ;
In jurnalul de navigatiune se va lnsemna In special, directiunile urmate,
calea parcurs&, manevrele
f&cute, observatfunile geografice, meteorologice vi a-
stronomice vi tot ce privesce navigatiunea;

In jurnalul de Incarcare
sa& manual al borduluT vor
fi insemnate datele i locurile Inc&rcrtreT, natura,
calitatea vi cantitatea lu-
crurilor incarcate, destinatiunea lor, persna

catorilor i destinatarilor,
locul vi data pred&rel

tot ce privesce Inarcarea;
In inventariul bordulul
trebuesc a fi insemnate uneltele, instrumentele
tte obiectele ce se aflb, pe
vas, precum i orT-ce schim-
bare li s'ar inampla.
Regulele pentru tinerea
uniform& a jurnaluluT nautic ;
a cartilor din care
www.dacoromanica.ro
se compune si pentru verificarea inventaruluI fat&

Cu legile maritime, sunt
determinate de regulament
publicat prin decret regal.
(Com. 26 urm., 611, 513,
963; 16 1 lit, b; leg. 31
Iul. 81; 29 urm. reg 10

Sept. 87; Ital. 600).
Tinerea registruluI
nu e obligatorie pentru navigatiune pe rfurl sea la-
curl si pentru alfttoriile
vaselor cu capacitate mal
mica de 50 tone, and a-
ceste alktoriI nu se intind

mal departe de thrmurile
MAreI-Negre, la Odesa si
Constantin opole. (Com. 532
657; Ital. 601).

Chpitanul va face
sh i se visiteze vasul in
casurile si modurile stabilite prin regulamentele si
legile speciale.
lnainte de plecare, el
se va asigura c vasul este
in stare proprie de a face

chlitoria, a este bine In-
arcat sag ca savura necesartt.
(Com. 581; Ital.
602).
51$. Chpitanul este da-
tor a avea pe vas:

Actul de nationalitate;
Lista echipagiului;
Politele de Inarcare
si contractul de navlu;
Actele de vista;
Chitantele de plat&
sag lnscrisurile de multi-
799
une ale \Thule'. (Com. 531,

657, 665 urm., 21, 14, 22
6 leg ; 3 In'. 81; Ital. 503).
apitanul va cola intrarea si esirea din

manda In pers6n6, vasul
porturI, limanurI, canalurI
sail rIurI.
El este obligat a Intrebuinta, cu spesele vasulul

un pilot experimentat ori
de ate orI acsta ar fi declarath obligatorie prin legis Orel sag prescrish de
regulamentele ori usurile
localI in strhinhtate. (Com.
687; Ital. 504).
In cas de contra-
ventiune la dispositiunile
art. 510, 612, 513 si 614,
apitanul este rspun detor
de orI-ce pagubh chtre eel
interesatI. (Civ. 998, 1084;

Ital. 605).
Chnd apitanul se
aflh in localitatea unde domiciliazg, proprietarii, armatorii sag procurator"' ion,

el nu pote, far& specie:1a
lor autorisare, sh, ordone

reparatiunea vasuluT, sh
cumpere plum, funiI sag
alte lueruri pentru vas, si
niel sh'l inchirieze sag sh
ja banI cu imprumut In
comptul vasulul sag povereI, (inchratureI) sale.
(Ital. 506).
Dacrt vasul este in-
chiriat cu conslintimintul
proprietarilor saa al majoritatel acestora i. vre-
www.dacoromanica.ro
800
CODLTL COMERCIAL (Art. 518-5191
unul dintre coproprietari

refusa a contribui la cheltuelile necesariI pentru
cedent, pata cera, in tara,
pe 24 ore de la somatiu-
In streinatate a autoritateI
expeditiune, capitanul, du-
nea facutil, calor ce refusa
autorisatia TribunaluluI de
comercia si, in lipsa, a judecatorului de ocol, iar
a da partea lor de chel-
consulare a Regatulul, sail,

Incas de lips, a autoritateI
cial saa, In lipsa, a jude-
procura suma necesara,

lund banl u imprumut
tuiala,, pata cera autorisatiunea TribunaluluI comercatorulul de ocol, ca s ja

in comptul lor cu Imprumut suma cuvenita, cu saa
l'ara gagia, asupra paxteI
de interes ce d'usa ail In

vas. (Com. 495, 605, 616,
602, 607; Ital. 507).
In timpul calatoriel, capitanul, dupe ce va

constata necesitatea printr'un proces-verbal subscris de catre fruntasiI echipagiuluT, pata Intrebu-
inta pentru serviciul va-
ce se 0,sesc
pe bord, cu obligatiune de
a piad pretail lor celuI In
drept. (Com. 519, 686; Ital.
suliil
508).
Daca In cursul
torieI va fi trebuinta de
banI pentru reparatiunT,
cumparare de provisiunI,
saa pentru alto urgente
trebuinte ale vasului, ca-
pitanul este dator, daca

e posibil, a incunosciinta
neintarzi at pearmatori, In-
carcatorl sati destinatarI,

si, dupe ce se va constata
necesitatea dupe cum s'a
stabilit prin articolul pre-
streine locale, pentru
pe c,orpul vasulul, dand ga-
gia sal vingand lucrurile
Incarcate sa obligandu-se
catre cel ce vor procura

direct material, uneltele
provisiuni safi vre-o lucrare.
Titlul Imprumutului
actul proband operatiunile
sus zise, se vor transcrie
In modul stabilit prin presentul codice i adnota pe
actul de nationalitate al
vasului de catre functio-
narul maritim saa cosular,
sita de catre autoritatea

ce a dat autorisarea prin
Ingrijirea capitanului, in
timp de 10 Oile do la data

contractulul sub pedeapsa,
de a se perde rangul privilegiului.
Vinbrea lucrurilor In-
carcate se va face:prin_licitatlune publica,.

Proprietaril vasuluI saa
capitanul ce'I represinta
vor tine compt de lucrurile vindute, dupe valarea

ce vor avea In locul i tim-
pul descarcarel vasuluI.

Inchirietorul saa dife-
www.dacoromanica.ro
ritI incarcittoil, clind. se
invoesc, se pot opune la

vindarea sag darea In gagig a lucrurilor lor, descarcandu-le i platind na-
viul in proportiune cu calea Melia. Daca consim-
timIntul unuia sat maI

multor incarcatori lipsesce, acela care va voi
useze de aestrt facultate,

va Oral navlul intreg pen-
tru partea sa de Incarea-
re. (Com. 40, 518, 603, 607,
683 8, 685 6, 687 9;

Ital. 509).
520.In cursul calgtoriel,
capitanul pote, daca este
urgen, srt notifice

acte sag chiar s. porns-
eft judecatg, In numele qi

interesul proprietaril or va-
sulul, intru cat privesce

vasul i navigatiunea Cu
care este insarcinat.
Asemenea, eel de al trei-
lea, c'and se VOf afla in

alt loe de cat acela unde
domiciliazg, proprietarii va-
801
d'auna sre0 Insusca, judecata pornita de capitan

sag* contra lul.
Condamnatiunile pronuntate contra crtpitanului nu ridicg, proprietari-
lor dreptul de a face abandonul vasuluI conform dispositiunilor art. 501. (Com.
400, 501, 917,
610).
923; Ital.
Capitanul, maI Ina-
inte de a pleca din locul

In care a facut cheltuelile
extra-ordinare sag a contractat obligatiunI, va trimite proprietarilor sag armatorilor vasulul sag procuratorilor un compt subscris de el insu0, atat de
cheltuelile facute cu artarea actelor justificative
dad, sunt, cat 0 de obligatiunile contractate, cu

numele, pronumele i lo-
cninta creditorilor.
Daeg, Incarcarea s'a facut In comptul proprieta-
rilor sag armatorilor ea-
suluI sag ceI eel repre-
pitanul le va trimite un
uni, s urmgrsea sag srt
cate i de pretul lor. (Com.

511, 519; Ital. 511).
Crtpitanul care farg,
sinta, pot srt facg, somati-
intenteze actiunI contra

cgpitanulul, in cat privesce faptele luI sag ale
echipagiului, sail obligati-
unile contractate de el in
cursul expeditiuneI. Actele
trebue notificate sag personal eapitanuluT, sag la

bordul vasulul.
Proprietarii pot In tot-
compt de lucrurile incar-
necesitate a contractat obligatiuni, a pus In gagig

s'aii vindut lucrurI Incarcate sag provisiuni, sag a
pus In compturile sale avaril i cheltuell neadeva-
rate, e obligat personal

catre armatorI i cgtre totl
www.dacoromanica.ro
Boa
ceI interesatI la despagu-
bire, afar& de actiunea pa..

nalfi, (lac& este cas. (Com.
506, 519, 654; urm.; civ.

998, 1084; pen. 323; Ital.
512).
Capitanul nu pate
vinde vasul fara mandat
special din partea proprietarulul, afar& de casul and
nu pate face, pe comptul

ski particular, nicI un fel
de comercig, (lac& In scris
nu s'a convenitintr'alt-fel.
In cas de contraventi-
une, lucrurile incarcate de
apitan In comptul
particular raman In profitul celor-laltl interesatI.
vasul nu mal e In stare
(Com. 55, 112, 113, 116,

397, 537, 640; Ital. 515).
Declaratiunea de imposibilitate a navigatiunel

cum i autorisarea pentru
vinlare vor fi pronuntate,
In targ, de tribunalul res-
cere, saA la locul ande ca

voe sad silit se adaposte-
de a putea naviga.
pectiv, iar In streinatate

de catre autoritatea con-
sular& a tare!.
Vingarea va fi Mena prin
licitatiune publica. (Com.
935; civ. 1536; Ital. 513).
Capitanul care s'a
Indatorat a face o calato-
rie, e tInut a o indeplini;

alt-fel e obligat la daune
cheltuell ctre proprietarI i Inchirietorl.
Daca vasul a fost de-
clarat in imposibilitate de
a mal naviga, capitanul e
dator a Ingriji, ca tot di-
nadinsul, WO procure alt

vas cu care sa pat& transporta lucrurile incarcate
Ja local de destinatiune.
(Com. 506, 580, urm.; civ.
1073, 1082, urm. ; Ital. 514).
Capitanul care ca-
Moreno avnd parte din
La sosire In portul de destinatiune, atat

la ducere cat si la Intrsce, precum si In cas de
naufragio, capita nul va ce-
re sa, i se vizeze registrul

vasului de catre functionarul public competinte.
Daca s'a Intamplat evenimente extra-ordinare carI
interesza vasul, lucrurile
incarcate saA persnele,
capitanul, afar& de lndatoririle la earl este supus
de codicele i regulamentele marine] comerciale, e
tinut sa'sI fad), raportul
saA.
Raportul vacoprinde lo-
cul i timpul plecarel, ca-
lea urmata, pericolele pes-
te earl a dat, desordinele
Intamplate pe vas si in
general tate evenimentele
importante ale calatorieT.
(Com. 510, 527, 669; Ital.
516).
Raportul va fi fit-
profit asupra Inarearel, Cut cat de neintarziat

www.dacoromanica.ro
cel mult In 24 ore dupe
sosire sati adapostire, catre presidentul tribunaluluI, catre judecatorul de

ocol, daca sosirea sag adapostirea este Inteun port
803
catre care raportul a fost

facut, prin also la bursa
cea mal apropiata, vecinatatile loculul unde va-
sul este ancorat i orI uncle
al Orel; si catre autori-
se va gasi de cuviinta.
Persnele interesate
tit in port strain.

Raportul facut In tara
iate asupra operatiunilor

de mai sus se vor alatura
la raport.
tatea consular5, a Orel, si

In lips& catre autoritatile
streine locale, daca vasul
se afia sosit sag adapos-
se va depune la grefa tribunaluluI respectiv. Judecatorul de ocol 'I va trimite asemenea, far& In-
ceI ce vor sa, le represinte

chiar fara mandat,sunt admise a asista la verificare.
Procesele-verbale nche-
Constatarile coprinse In
raport pot fi combatute
prin prob a contrarie. (Com.
tarziere, presidentuluT tribunalulul. (Com. 526, 528;
626, 627, 629; civ. 1198;

31 reg. 10 Sept. 87; Ital.
517).
518).
528.
31 reg. 10 Sept. 87; Ital.
528. Presidentul, judecrttorul de ocol sag autoritatea consular& care a

primit raportul, va verifica faptele coprinse Inteinsul, interog&nd In nepresinta capitanuluI si separat persnele echipagiu-
luI, si dach e cu putinta
Rspunsurile
trebue a fi serse. OrI-ce

alte in formatiu nI f olositre
in descoperirea adevruluI
trebuesc culese prin Vote

mijlcele permise de lege.
Verificatiunea va fi facut& In cel maI scurt timp
$i 4iva fixata pentru acest
sfirsit se va face cunoscuta
printr'un anuncig lipit pe

'Arta localulul autoritateT
Raporturile ce nu
sunt verificate nu pot fi
primite In descarcarea ca-
pitanuluI si nu fac proba

in judecat5,, dad', de casul child capitanul singur
a scapat din naufragiti in
facut ralocul unde
portul. (Com. 528 ; Ital. 519).
Capitanul nu We
descarca nicI un lucru din

vas pana ce nu 's1-a facut
si nu i s'a verificat raportul, exceptandu- se casurile urgente. (Ital. 620).
TITLUL
Despre inrolarea si salarifle pers6nelor 'eeltipaginlui

Persnele ce com-
pun echipagiul sunt:
www.dacoromanica.ro
804
pitaikul sat patronul, ofiteril, marinaril 0 lucratoriI indicatl In rolul echipagiuluI, format in modul
prevlut de regulamente,
precum i maini0iI, fo-
chi0i1 0 t6te cele-lalte

pers6ne functionand sub
ori-ce numire In serviciul
ma0nelor la vasele cu abur.
Rolul va arata salariile
sat partea de beneficifi
datorite persiOnelor echipagiuluI. Cele-lalte conditiunI ale Inrolarel trebuesc
coprinse In contractul de
inrolare. (Com. 509, 513,
532, 556; Ital. 521).
532. Contractul de Inrolare va fi facut prin act
scris, legalisat de autoritatea maritima In tara, de
cea consular& In streina-
tate, trecut In registrele
oficiului maritim 0 transscris in regIstrul vasuluI.

Daca cine-va este Inro-
lat In tara streina, unde
nu se alff autoritate consular& romana, contractul
va fi transcris numai in
registrul vasului.
In orI-ce cas contractul
de inrolare va fi subscris
de capitan 0 de Inrolat;
0 daca acesta nu pote sat

nu scie subscrie, de dol
martorT.
Conventiunile carI nu
sunt Investite cu aceste
formalitatl nu ail niel o
tarie.
Dispositiunile precedente nu sunt obligatora pentru contract ele de Inrolare
In casurile prevlute de
art. 511. (Com. 55,510, 531,
533; 33 reg. 10 Sept. 87;

Ital. 522).
53$. Contractul de inrolare enunta, In mod lamu-
rit 0 precis, durata lia i

navigatiunea In vederea
careia se incheia.
In vederea speculatiunilor comerciale, destinatiunea i navigatiunea pot
fi tinute secrete; In asemenea cas insl, echipagiul trebue sa fie Incunosciintat 0 sa, consimt& a fi
Inrolat In ast-fel de conditiunl .
Consimtimintul
trebue exprimat prin act
In scris In forma stabilita

prin articolul precedent.
(Com. 55, 632, 535, 536;
Ital. 523).
534. Inrolatul e dator

aI continua serviciul 0
dupe expirarea termenuluI
Inrolarel pana la Int6rcerea vasuluI In tara, la locul destinapunel sale, cu

conditiunea ca intOrcerea
sa se faca direct, far& alte
intarzierI de cat cele neaparate. In acest cas, aceluia caruia s'a prelungit in-
rolarea are dreptul la o
retributiune proportionata
salariuluI.
Inrolarea se Intelge In
tot-d'a-una terminata, de
www.dacoromanica.ro
0 termenul prevalut in
contract nu a expirat, and
vasul s'a intors In tara la
locul destinatiuneI sale du-
pe ce '0-a Ricut prima
805
nul va da act scris &tare! pers6ne a echipagiu-
luI, pentru e0re din servicia.
descarcat. (Com. 533, 535,

536, 654; Ital. 524).
Acest act va arata numale 0 felul vasulul, numale 0 pronumele capitannin!, timpul cat a tinut
inrolarea, 0 va fi inscris
In registrul vasulul.
serviciuluI dupe duoianl de

la inrolare, afar& de dispositiunea prevaduth, In arti-
care, chpitanul se va afla

in neputinta, de a serie In-
calatorie 0 dupe ce a fost
Daca durata lnrolare1 nu este fixata, marin arul pate care ph,rhsirea
colul precedent. Dad vasul se afla, In Ora strain&
i niel s'a dispus niel s'a
inceput calatoria de Intarcere in tara, marinarul,

afar& de plata salariuluI
se cuvine, mai are

dreptul la cheltuelile de
Intarcere In patrie, dad',
capitanul nu 'I-ar Inlesni
alta imbarcare.
ce i
Marinarul nu p6te care
sh, iasa din servicia inteun
port care nu este cel de
destinatiune.
Inrolarea pe timp nedeterminat 0 pentru tate ch.latoriile ce s'ar intreprinde,
nu Impedich, pe marinar
de a care dupe duoI ani eqi-
rea din servicia, afar& nu-
Cftnd, dintr'o causa 6re-
su0 actul, el va fi scris,

In presenta sa, de ajuto-
rul saa locotiitorul 550, 0

subscris de duo! martorl.
(Com. 510; Ital. 526).
Capitanul 0 persnele echipagiuluI nu pot,
sub niel un euvint, !nearca In comptul lor, pe vas,
niel un fel de mad& fad,
Invoirea proprietarilor i
far& sh, platsca navlul da-
ca nu sunt autorisatl a
face acsta prin conditiunile Inrolarei lor. (Com.
625, 640; Ital. 627).
Persnele echipagiulul Inrolate cu luna, ail
dreptul la salaria din liva
In care sunt Inscrise pe

rol daca nu s'a convenit
maI daca nu s'a convenit
Intealt-fel. (Com. 531; civ.

969; Ital. 628).
sh continue si peste duo!

anI. (Com. 53, 634, 536,
525; civ. 1471; Ital. 625).
fost Impedicath prin faptul proprietarilor, capitanuluI ma Inchirietorilor,

Inainte de plecarea vasu-
in mod expres ca serviciul
Dupe expirarea ter-
menultil inrolaret, capitaflAIIANGIU. Codul General.
59. and calatoria a
luI, marinariI I nrolatI pen-
www.dacoromanica.ro
24
806
COMIL COMERCIAL (Art. 510-541)
tru calatoria Intrga sad
eu luna ad dreptul la plata

qilelor servite, i ca despagubire a retina ceea ce
aii primit inainte. Dacii
nu 11 s'a platit nimio Inainte, marinariT InrolatI cu

luna primesc ea despagubiro salariul cuvenit pe o
lunh; col ce ad fost Inro-
latI pentru calfitoria In-
traga, primase to sum& co-
respundatore salariului pe
o luna, f&candu-se calculul dupe durata probabila
a calatorieI, i daca durata
tanul sad altul interesat,
sad autoritatea competin-
ti, nu le procura !mbarcarea pe alt vas cu destinatiune pentru acel loc.
(Com. 540 urm.; Ital. 529).

Daca comerciul cu
locul de destinatiune al
vasuluI este interzis, sad
daca vasul este oprit prin-
tr'un ordin al guvernului

Inainte de Inceperea ealatorieT, marinaril nu ad
dreptul de cat la plata lilelor servite pan& atunci.
(Com. 639, 545, 561; Ital.
probabila nu trece peste

o luni, primase Intreg salariul cu cat s'a Invoit.
and eillatoria este Im-
530).
tru Intrga calatorie
plata salariuluI pentru tim-
pedicata dupe plecarea vasuluI:

Marinarii lnrolatI penati
dreptul la tot salariul conform InvoeleI;

MarinariI InrolatI eu
luna ad dreptul la salariul cuvenit pentru tim-
pul eat ad servit i afar&

de acsta Inca la o drapta
despagubire in proportiune cu salariul cuvenit pen-
tru restul duratel probabile a calatorieI pentru

care se Inmolase;
Marin aril I nrolatI pen-
tru calatoria Intrga sad

cu luna ad Inc& dreptul
la cheltuelile pentru Int6rcere la locul de unde
a plecat vasul, dacii citpi-
Daca interdicerea
comerciulul sad oprirea
vasuluI se Intampla in cur-
sul calatoriei:
In cas de interdicere,
marinariI att dreptul la
pul cat ad servit.
In cas de oprire, marinaril

cu luna ail
dreptul la jum'atatea salariuluI pentru timpul cat

tine oprirea, i marinan)
InrolatI pentru Intrga ealatorie att dreptul la salariul cuvenit prin Inrolare.
Daca se acord& vre-o
despagubire pentru interdicere sad pentru oprire,
marinariI InrolatI cu luna
primesc restul salariuluI;
iar cal InrolatI pentru In-
trga calatorie ad drep-
tul la salariul cuvenit prin

Inmolare.
www.dacoromanica.ro
Dock se acorda vre-o
despagubire pentru interdicere sat pentru oprire,

marinariT inrolap cu luna
primesc restul salariuluT;
iar ceT inrolatI pentru intrga calatorie primesc o
adhogire de salarit in proportiune cu timpul cat a
tinut oprirea; in orT-ce cas
indemnitatea datorita tu-
turor marinarilor nu va
putea trece peste a treia
parte din indemnitatea a-
cordon, vasulul. (Coin. 639,
urm. ; Ital. 631).

Dad', se prelungesce calatoria, suma salariuluT marinarilor inrolatI,
pentru intrga calatorie,

se maresce in proportiune
Cu timpul prelungira(Com
644; Ital. 532).
Daca desarcarea
vasuluT se face de bun&vod Inteun loe mal apro-
piat de era cel arkat In

contractul de Inchiriare,
salariile nu sunt supuse
la sc6dere. (Com. 677; Ital.

533).
Marinaril InrolatI
cu parte la ci4tig sat na-
vlu, nu ad dreptul la plata

qilelor servite, niel la despagubire pentru calatoria
impedicata, Intarziata sag
prelungita din cas fortuit
sat fort 'papa.
Cand calatoria este 1mpedicat6, 1ntarziat5, sat

prelungita prin faptul in-
807
carcatorilor, persnele e-
chipagiului lag parte la
desp5,gubirile ce s'ar acor-
da vasului. Aceste despagubirl sunt imp5,rtite intre proprietariT vasulul

persnele echipagiuluT in
aceea0 prop ortiune in care
s'ar
fi
navlul.
impartit intre
el
Daca impeclicarea provine din faptul capitanuluT sat al proprietarilor,

eT sunt datorT despagubirile cuvenite persdnelor
echipagiuluT. (Com. 506,
674, urm.; civ. 998, 1083;
Ital. 534).
In cas de predare,
de sfaramare sat de naufragit cu perderea Intrga
a vasulul si a povereT, ma-
rinariT nu pot pretinde

niel un salarit. Nu sunt
ins& obligati a restitui ceia
ce li s'a dat prin anticipatiune. (Com. 626-629,

539, 587, urm.; Ital. 636).
Daca se scapa vre-o
parte a vasulul, marinaril

inrolatI pentru intrga
saii cu luna, sunt

platil pentru timpul ser-
vit din r5maitele vasuluT
sat din ceea ce s'a putut

scapa de prada.
Daca lucrurile scapate
sag redobandite nu ajung,
sat dad', nu s'a scapat

sat redobandit de cat Po.
vara, el sunt platitT subsidiar din navlu.
www.dacoromanica.ro
909
Marinarii, In oil-ce con-
din gresla sa proprie, sah

pe citad se grisesce pe uscat t'ara autorisare, cheltuelile pentru cautarea
nritatal sunt in sarcina sa;
masitelor vasuluI si lucra-
sa. -Re debarcat, capitana'
Marinaril in rolati Cu particip are a la navlu, sunt
In proportiune ca ceea
ce s'a castigat din navlu.
ditiune InrolatI, ad dreptul la plata Valor servite

de el pentru scaparea ritrilor mecate. (Com. 645,
587, urm., 679, 687 7; 1tal 636).

Marinarul ce se Im-
bolnavesce In timpul calatorieT sad care e ranit

In servicial vasulul, primasca salarial; el este atatat i ingrijit ca cheltuelile vasulut Daca, este ra-
nit in indeplinirea ami(
serviola comandat In interesal vasuluI si povereI,

e cilutat i lngrijit Cu cheltuelile vasului i povereI.
Cand chutarea sitnatatel cera ca marinarul sirt

fie debarcat, capitanul va
lusa capitana' este dator

sIt i le inainteze.
Daca marinara' trebue
Ingrijesce pentru cauta-
rea sinatateI lui i pentru

intrcerea in patria in mo-
dul aratat prin articolul
precedent, afara, de dreptul la restituire a cheltuelilor lnaintate, si salarial

nu i se platesce de da pe
timpul servit. (Com. 647;
Ital. 533).
In cas de mil-te a
marinarulul In timpul
Daca era lnrolat ca

luna, salarial ce i se envine se datoresce moscanitorilor pana, la diva mortal sale ;
salara, a Oral, sail la autoritatea competinta a lo-
Daca era inrolat cu

calatoria si mre In timpul duceral sal In portal
debarcat nu are dreptul

la cheltuell de cilutare a
cand mre In timpul IntrcereI, salarial se datorasco Intreg;

Daca marinara] era
Inrolat ea parte la castig
depune la autoritatea con-
culul, suma ce se gasesce

necesara pentru Insiinatosire i Intarcere In patrie.
In orI-ce cas, marinarul
dinfitateT si la salariti pen-
tru mal mult de patru lunl

din liva debatcfirei. (Com.
548, 655 8; Ita1.1537).
Dado, marinarul e
ranit sail se Imbolnavesce
de destinatiune, salarial se
datoresce pe jumatate, iar
sad la navlu, i se dato-
rasco partea intrga, clind

mre dupe inceperea ettlatorieT.
Marinarului mort In a-
www.dacoromanica.ro
prtrarea vasuluI, se datore-
sce Intreg salarial pentru

t6trt cd1toria, dad, vasul
a seripat. (Com. 647, 665
8; Ital. 639).
O. Marinarul prins
facut prisonier pe vas are
dreptul la salarid pin& In
4iva edad a fost prins.
Daert a fost prins qi frtcut prisonier pe and era

trimis pe mare sad pe uscat pentru serviciul vasu-
lul, are dreptul la Intregul salad. pin& In qiva

In care 'Fg-ar fi Indeplinit
serviciul. La plan, ja parte
marfa incrucat pe vas,
dad+, trimiterea s'a fcut
0 In interesul el.
547, 549; Ital. 540).
(Com.
NA, in timpul inroldrel vasul este vindut,

persnele echipagiuluI ad
dreptul la Intrcerea In
patrie ca cheltuelile vasuluI qi la plata salariilor.
(Com. 930; Ital. 641).
Cdpitanul 'Ate con-
cedia pe marinar lnaintea

termenuluI Inrolreii fdr6,
sd fie obligat de a dovedi
crt
datoriile;
dar este dator ca odat6, cu
concediul sd'I inlesnsed
mijlcele necesariI pentru intdrcerea In patrie.
Marinarul concediat frtIA calls& bine-cuvIntatd,
afard de plata pentru servicial Indeplinit, are drop-
tal 0 la o iodemnitate,
809
Dac6, concediul este dat
In portal In care s'a fficut

Inrolarea i Inaintea piecruel, indemnitata este egala ca salariul pe o lund.
Dacii concediul este dat

dap& plecare sad Inteun
port al tire; altul de cat

acela in care s'a frtcut Inrolarea, indemnitatea este
egald cu salariul pentru
40 (Ale. Dads, congediul este
dat afar& din apele trel,
indemnitatea este egald cu
salarial pentru o lund pe

cdstele MrtreI-Negre din
Europa; pentru 2 lunI pe
cstele MrtreI Mediterane

i cele-l'alte cdste ale Md-
reI-Negre; pentru patru

luni pe orI-ce alto cdste.
In niel unul din casu-
rile de mal sus, cdpitanul

nu pdte srt pretindd de la
proprietarif vasuluI restituirea indemnittilor
tite, daed congediul nu a
fost dat ca consimtimin-
tul lor.
Niel o idemnitate nu se
datoresce marinaruluI con-
cediat inainte de Inchide-
rea roluluI echipagiulut

(Com. 604, 509; eiv. 998;
Ital. 642).
55$. Persnele echipa-
giulul ad dreptul s6, fie

Intretinute pe vas, pan&
cand li se va plti salariile
sad partea din profiit ce

li se olivine. (Ital. 643).
554. In lips& de con-
www.dacoromanica.ro
810
ventiune contrarie, pers6nele echipagiuluT, dupe terminarea Tnrolarel, sunt dateire a's1 continua serviciul
orT-ce alta persntt a echipagiulul. (Com. 531, 534,

538, 553-556; Ital. 546).
pana la ajungerea la des-
TITLUL fV.
vasulul. In schimb, ag drop-
Despre contractul 810 tu.

eltiriere
tinatiune si descarcarea
tul la plat& ci intretinere

pentru tot timpul cat servesce dupe expirarea termenului inrolareI.
Daca In timpul carantineT vasul trebue s piece pentru o noug calatorie, persona ce nu voesce
a se inrola are dreptul
fie debareata, In lazaret
platita pana cand vasul

va capata Tiber& practich.
Cheltuelile pentru intre-
tin ere, caranting 0 lazaret sunt In sarcina vasuInf. (Com. 534; Ital. 544).
Salariile ci citsti-
gurile marinarilor nu pot

fi cedate niel sechestrate
de cat pentru alimente datorite dupe lege si pentru

datoril catre vas, nascute
Cu ocasiunea serviciululpe
vas. In primul din aceste

casurT retinerea prin sechestru asupra salariulul
sag castiguluI nu pote trece peste a treia parte (Com.
556, 605; Pr. ay. 409; Ital.
646).
Dispositiunile privit6re la salariile i Ingriprea marinarilor se aplica
si la capitan sea patron,
precum si la oficerT sag
CAPITOLUL I.
Dispositiuni generate.
Contractul de Inchirlare trebue Mont prin

act serie.
Actul trebue sa cuprinda :
Numele, nationalitatea ci capacitea vasulul;

Numele i pronumele
inehirietorultu
chiriaculuI;
Numele i pronumele
ciipi tanulul sag patronului ;
Loma si timpul ce s'a
stabilit pentru incareare
desercare;
Navlul (china).
Daca inchiriarea se raport& la intregul vas sail
numaI la o parte a luT.
Indemnitatea ce s'ar
cuveni In cas de intarziere.
Proba prin scris nu este
necesara daca inchirierea
are de obieet vasele i cliitoriile
la art. 511.
(Com. 55,513 3,571, urm.,
Ital. 547).
55S. Schimbarea capitanuluT sag a patronulul a-
ratat in act, chiar dupe

concediuT dat de proprie-
tarul vasulul, nu face si
www.dacoromanica.ro
inceteze efectele contrac-
nu e loe la adttogire de
nu s'a convenitIntealt-fel.
(Com. 504, 610, 629; Ital.
ziereI.
tului de Inchiriere, daca

548).
Timpul incarcarel
sail al desearcareI vasuluI
se stabilesce prin conven-
tiunea partilor; In lips&
navlu (chirie) sari la despagubire din causa Intar-
Ye cat timp tine Impedicarea, Incarcittorul p6te

desearca cu cheltuiala sa
lucrurile sale, cu obliga-
tiune Ins& de a le relnefir-
de asemenea conventiunI,
el se determina de oficiul
maritim local. (Ital. 549).
Daca Inchirierea
ca saa de a despagubi pe
capitan; pentru Indeplinirea acesteI obligatiunI el
timp 6re-care i nu este

hotarIta. de cand incepe,
1675, urm.; tal. 552).
este cu luna sag pe un
ea curge din liva cand

incepe incarcarea luerurilor ce sunt de transportat pima In giva and sunt
descarcate la locul de destinatiune. (Ital. 550).
Daca Inainte de
va da cautiune. (Com. 420,
561, 574, 677; civ. 1083,
In cas de blocus
al portuluI de destinatiune
saa alt cas fortuit orI de
fort& majord, care ar impedica intrarea vasulul In

acel port, capitanul, daca
nu are ordine sat daca
faptul vre.unuI guvern stra-
ordinele primite nu se pot

executa, este dator sE lucreze In eel maI bun mod
pentru apararea intereselor Inearcatorulul, orI in-
nu datorza, celei-l'alte vre-
orl Intorcndu-se la portul de unde a plecat. (Ital.
plecarea vasuluI calatoria

pentru locul de destinatiune este Impedicata prin
in, contractul este desfiintat qi niel una dintre partI
trand In alt port vecin,
o despagubire.
Cheltuelile pentruIncarcare i descarcare privesc
pe Inclireator. (Com. 420,
540, urm., 582; civ. 1083;
Ital. 551).
Daell. plecarea vasuluI sail continuarea ealatorieT este Impedicata
pentru
timp, din
553).
jora, contractul subsista.
trebue sa coprini,la : natura,
cas fortuit sat forta ma-
Dispositiunile art.
440 se aplica i la contractul de inchiriere prevslut in acest capitol. (Ital.
564).
CAPITOLUL
Dsepre
polifa de inedreare.
Polita de Incarcare
www.dacoromanica.ro
812
specie, calitatea i cantitatea lucrurilor Incfacate.

Ea va fi datata si va arata :
Persema IncarcatoruluI i resedinta sa;
Pers6na cgreia, este
Indreptat5, expeditiunea
resedinta sa ;
Numele i pronumele
apitanului sag') atronulul ;
Numele, nationalitatea si capacitatea vasulul;
6. Locul pleciireI i acel
al destinatiunel;
6. Navlul (china).
Vor fi lnsemnate pe marginea politeI mgr cile si numeril e lucrurilorincarcate.
Polite pote fi la ordin
sag la purtgtor ; In primul

cas formele i efectele gi-
rului sunt regulate prin

dispositiunile titlulul IX
al primei dup.
Polita nu pote fi sub-
serial, de cgpitan Inainte

de Incarcare. (Com. 57,
277 urm., 414 urm., 513
3, 571 urm., 661; 17
2, 20 28 leg. 31 Iul. 81.
Ital. 665).
566. Polita de incgrcare
va fi f5.cuta In patru ori-
ginale, destinate capitanulul, proprietaruluI sag ar-
matorului vasului, 'near-
cgtorului si perainei cAruia
lucrurile Imamate trebuesc predate.

Pe fie-care original se
va ariita pers6na cfireia
este destinatil.
Daca Incgrcgtorul cere
unul sag mal multe du-
plicate ale originalulul destinat persnel careia, sunt

a se preda lucrurile Incgr-
cate, se vor aplica dispo-
sitiunile art. 299 Ti 300.

Originalele destmate cgpitanului i proprietarului
sag armatorului vasuluI

sunt subscrise de c5,tre Incare5,tor ; cele-alte de c5.tre
cap itan.
Subscrierea i perderea
respectivg a originalelor
vor avea loo In 24 de ore
dupe terminarea Ward,rel.
Incgrattorul va preda in
acelas termen capitanu-
lul, facturile lucrurilor incarcate i chitantele de

plat& sag certificatele de
cautiune ;de vgmei. (Com.
416, 613 5; Ital. 556).
567. Capitanul va preda
la locul de destinatiune
marfurile celui care'T va
presinta polita de Inclrcare oil-care ar fi numgrul el, deal, nu i s'a notificat vre-o opositiune.
In cas de opositiune, sag
daca se presint5, mal multi
purtatorl al politel de Incarcare, cfipitanul, cu autorisatia justitiei, va depune mgrfurile In locurile

ce i se va desemna; el va
putea inc5. s5, obtina autorisatiunea de a vinde o
parte dintr'Insele pentru
www.dacoromanica.ro
plata navluluT. (Com. 438,
589, urm.; Ital. 557).

508.Polita de Incgrcare
format& In modul stabilit
mal sus, face probli fatri
cu t6te priIe interesate

in incgreare, precum i In-
tre ele i asigurgtorl. (Com.
640; Ital. 558).

In cas de deosebire
813
lor 0 se probzii prin con-
tractul de Inchiriere sag

prin polita de Inertreare.
Navlu p6te avea de object:
Intregul vas saii
parte a lul, pentru una

sag mal multe crillitoriI,
sag pentru un timp determinat;
Transportul unor lu-
intre politele acelea0 IneircgrI, face prob aceea

ce se afla la capitan, (lac& este scris& Intreg de
catre Incarcator sati de
catre comisionarul sag; a-
m6r, greutate sag volum.

(Com. 557, 565, 673; Ital.
catre incarcator satt de

catre persana careia este
sul este de o capacitate

maI mare sati mal mkt!,
ceea ce este presintat& de
adresatli expeditiunea, face proba, dac este scris&

in Intreg de capitan. (Com.
568; Ital. 559).
Comisionarul sad
destinatarul care a primit
lucrurile arrttate In politii,
de !negreare sag. In contractul de Inchiriare, este
dator, la cerere, a da crtpitanuluI chitantg de primire ; alt-fel este rspunptor de cheltuelile acute
0 de pagubele ocasionate
chiar prin Inatrzi ere. (Com.
589; civ. 998, 1084; Ital.

560).
CAPITOLUL
Despre nerv/u (ehirie).
Navlu se regulzrt
prin convenpunea pitrp-
crurl determinate dupe nu561).
Cgpitanul care a
flout declaratiune cti va-
de cat coa adevrtratg, este

respunltor de orI-ce daune critre chiriaqul vasuluI.
Nu se socotesce ea e-
r6re in declaratiune (lac&
diferenta nu trece peste
a 20 parte, sail ciao& declaratiunea este conform&

actuluI de nationalitate.
(Com. 557 1; Ital. 562).
Dad', vasul este

Inchiriat In Intregul s6g
daca chiriaqul nu di
tifitrt, povara, apitanul nu

pte, Mr& Invoirea aces-
tuia, s Incarce alte lucrurI. Chiriul ce folose-
sce de navlul lucrurilor se
complectzrt povara (Com.

571; Ital. 563).
Chiriapl care In-
nainte de pleearea vasulul
www.dacoromanica.ro
811
declarg, ca nu maI face di-
latoria fara sg. fi Incarcat
ceva, e dator a plati jumatatea navlulul.
Daca nu a declarat
nu mal voesce a face calatoria sag daca incarca o
cantitate mai mica de cat
cea Invoita, e dator a plti
navlul Intreg.
Incarcatorul care,
in timpul calatoriei, retrage lucrurile Imamate,

e dator a IMO navlul Intreg i tte cheltuelile causate de descarcare.
Dacit lucrurile sunt re-
trase prin faptul si din
culpa capitanului, acesta

este responsabil de daune
Dad), Incarca, o cantitate
si cheltueli. (Com. 506, 644,
raport Cu navlul convenit.
ziaza la plecare, In cur-
mal mare, e dator sa

pentru excedent, in
(Ital. 564).
Daca contractul de
inchiriere are de obiect

transportul unor lucruri
determinate, incarcatorul
pate inainte de plecarea
retraga lucruvasulul
rile incarcate, platind ins&
jumatatea navluluI.
In asemenea cas, chel-
tuelile de incarcare, de des-
carcare si de reincarcare
a lucrurilor ce trebuesc
transportate, precum
cheltuelile pentru Maw-
ziere privesc pe Incarcator. (Com. 421, 577; Ital.
565).
Capitanul pate da
afar& din vas la locul IncarcareI lucrurile ce gasesce ca nu 'I-ail fost declarate, sag A. car& pentru
574; Ital. 567).

Dad), vasul intar-
sul calatoriel sag la locul

de descarcare, prin faptul
chiriasului, acesta este respuncltor de cheltuelile Intirzierei.
Dac vasul inchiriat pen-
tru ducere i Intrcere se

inapoiaza neincarcat
Incarcat in parte, se da-
toresce navlul intreg, afark
de despagubirea ce s'ar
cuveni pentru intarziere.

(Com. 557 7; Ital. 568).
Capitanul e dator chiriasuluI despgguhire, dac prin faptul sett
vasul a intirziat la plecare,
in timpul calatoriel sag la
la locul desciirciireI. (Com.
506, 544, 557 7; civ. 998,
1084; Ital. 569).
navlul lor cl mal mare

pret care se platesce in
Dacg, din cas fortuit sag forta majora, capitanul este silit sa'sI repare vasul in cursul
40; Ital. 566).
navlul Intreg.
acelas loe pentru lucrurile de acelas fe!. (Com.
torieT, chiria.sul este dator

s astepte sag sit platseft
www.dacoromanica.ro
COMM COMERCIAL (Art. 581-585)
Daca vasul nu se p6te
repara, navlul se datorkg,

in proportiune cu calgtoria facutit.
Dock pentru transpor-
tul lucrurilor incOrcate la

locul de destinatiune capitanul inchiriase * un alt
vas, noua Inchiriare se socotesce Melia in comptul
incarcatoruluI. (Com. 606,
554,658 7; civ. 1425; Ital.
570).
Capitanulperde navlul i e tinut la despggu-
hire dare chiria1, daca

aeesta probza c vasul
nu erea In stare a naviga
And a plecat.
I'roba este admis chiar
815
un port spre a lua o poval.& si a o duce In alt
port, i interdictiunea de
comercill supravine pe
cand vasul calatoresce spre
a lua acea povara, capita-
nul are drept la cheltuelile fileute In executarea

contractuluI qi la o indemnitate ce se va hotArl dupe
imprejurarl. (Ital. 673).

Dad), vasul In cur-
sul calatorieI este oprit
din ordinul unul Stat strein
sag constrans a se adaposti inteun port pentru a'I

repara strieg,ciunile, chiar
cu vointa suferite pentru
scaparea comuna, nu se
contra actelor de visita.
datoresce vre-un navlu In

tiinpul oprireI sati pdereI
comereiul cu tara catre
inchiriat cu lun niel adaogire de navlu cand a

fost inchiriat cu cglatoria.
(Com. 512, 580; eiv. 1421,

urm.; Ital. 571).
Cti.nd s'ar interfiice
care calatoresce vasul, ca-
pitanul are dreptul la na-
vlul Intreg cu tte cavasul

ar fi constrems Brt se InOrd% Incarcat la locul de
plecare; dar (lac& vasul e
inchiriat pentru ducere
inbircere, se datoresce ju-
mktatea navluluI Intreg

satt a celor douls navlurI
socotite la un loc. (Com.
540, urm., 561, urm.; Ital.
572).
Dac vasul e inchi-
riat pentru a merge Intl

* Ad trebue sa se qica pincliiricize cum e si in textul Italian;
in port and vasul a fost

(Com. 641, 562; Ital. 574).
385. Navlul este datorit

pentru lucrurile Imamate
pe care capitanul a fost
silit a le vinde, a le pune
In gagig, saa a le Intre-
buinta pentru necesitatile

urgente ale vasulul.
Cu t6te acestea, capita-
nul este dator a restitui
proprietarilor val6rea ce
aceste lucrurl ar avea la
locul desearcareT, dadi va-
sul a ajuns bine In port.

CAnd vasul s'a perdut,
iar nu: inchiriase" cum din erre s'a trecut in textul roman.
www.dacoromanica.ro
816
chpitanul va restitui propietarilor lucrurile * vindute safi intrebuintate,

pretul ce a luat pentru
dinsele, i pentru cele date
In gagih suma luatrt In
imprumut, retinttnd in acelaq timp navlul

in politele de indircare.
In ambele casurl, proprietarli ah dreptul s&facrt
abandonul.
Dac5, din acst cams&
result& vre-o perdere pentru proprietariI lucruri-
lor intrebuintate, vindute

sari date in gagifi, perderea este Impiirtitri, prin
contributiunl asupra valorilor ** qi asupra tutulor lucrurilor ajunse la des-
tinatiune, sah a celor ce

ah fost scApate de naufragiti, in urma evenimentelor maritime carI ah necesitatIntrebuintarea, vin-
darea sat' gagiul. (Com.
501 urm., 518, urm., 526;

Ital. 575).
586. apitanul are drep-
tul la navlu asupra lucrurilor aruncate in mare

pentru saparea comunrt,
intrind la contributiune
dupe regulele ar&tate in
titlul VII, cap. II al acesteI dup. (Com. 655, 2,

657, 659, 669; Ital. 576).
* Din erare se dice aci lucrurile. In loe do lucrurilor. cum

ar trebui si fie si cum este
textul italian.
586-589)
Nu se datoresce
navlupentru lucrurile per-
dute prin naufragiti, ra-
pite de piratl sah luate
de inamicI, qi crtpitanul
dator srt restitue navlul,
ce 'I se va fi platit inainte,
(tacit nu exist& conventiune contrarie. (Com. 545;
Ital. 577).
Dacrt vasul qi lu-
crurile inarcate sunt rescumprtrate saS stint sod,pate de naufragig, crtpitanul are drept la navlu
prim& la locul unde vasul
a fost prrtdat sah a naufragiat; iar dac duce

lucrurile incracate la lo-
cul destinatiunei lor, el

are drept la navlul intreg
contribuind cu partea sa
la rescump6.-rare.
Contributiunea pentru
r6scumproare se face dupe
pretul curent al lucruri-
lor incitroate la locul descArcrtreI, scAdAndu-se chel-
tuelile, qi asupra jumrttrtteI vasuluI i naviuluT.

Salariile marinarilor sunt
scutite de contributiune.
(Com. 40, 546, 556; Ital.
578).
Dac destinatarul
lucrurilor incArcate refusi
a le primi, Apitanul p6te

cu autorisatiunea justitiel
** Ad i s'a omis din erenu cuvintut .acestora., ceca ce face frasa
obscura.
www.dacoromanica.ro
a face stt se vinl& cantita tea necesartt pentru plata
817
CAPITOLUL IV.
Despre ealdtori.
navluluI i a pune In deposit ceea ce rgmttne.
Contractul de Inchiriare pentru transport
luI, c&p itanul conserv& dre-
ventiune specialg, se regulz& dupe urm&t6rele dispositiunI. (Ital. 582).
Dac& pretul resultat din

vin4area- lucrurilor nu ajunge pentru plata navlu-
ptul sgg pentru rest con-
tra inettrc&torulul. (Com.

438, 567, 683 4; civ. 1730,
7. Ital. 579).
C&pitanul nu p6te
retine lucrurile Inettrcate
In cas de neplatg, a na-
vluluI. Are dreptul

In timpul descgrareI, s&
eft& ca ele s& se depuntt
In o a treia min& Van&
la plata navlului. (Com.
589; Ital. 580).
In niel un as Inegrciitorul nu 'Ate cere

scgderea navluluI.
Inearctitorul nu pote
lgsa, drept pretut navlu-
de c&liitori, In lips& de on-
Child c5,15.toria nu
mal are loe Inainte de piecarea vasuldi :

Mix& c&l&torul nu vine
pe vas la timpul oportun,

se datoresce navlu intreg
apitanului ;
Dactt ctil&toria nu se
mal face dupe declaratiu-
nea al&torulul sag din
causg, de mrte, b6IA, orl

alt cas fortuit sag de fort &
majortt, privind persona
sa, navlul se datoresee pe
jum&tate, segsfindu-secheltuelile de }Iran& pentru cal
trebuia 85, tin& cAlfttoria,
1111, lucrurile Inctireate sc&-
dad], acestea ad fost coprinse In navlu;
cate pe vitiul lor proprig,

majortt. Cu tte acestea,
clac& vinul, oleul sag alte
pediett prin faptul ggpitanuluI, ettl&torul are dreptul la desp&gubire

Dacti nu mal are loe
lichide s'ag sours, butile ce

le contineag, r&mase
maj orb., privind vasul, con-
(lute In val6re, sag stri-
sat aprepe Ole pot fi Ilisate pentru navlul ce urma a se pl&ti pentru dlnsele. (Coin. 425, 589; Ital.
581).
Dactt cal&toria se im-
tractul este desfiintat
navlul pl&tit Inainte se res-
titue, dar far& drept de

despggubire, niel pentru
o parte niel pentru cealaltg. (Com. 506, 561, 574,

579; civ. 998, 1083, arm.;
Ital. 583).
www.dacoromanica.ro
818
Mid calateria Incetzit dupe plecarea va-
sulul
1. Daca calatorul debarca
In vre-un port de bunavoe, platesce navlul Intreg
2.Daca capitanul nu vrea
sti continue calitteria ma,

prin culpa sa, face pe dilator A, debarce in alt
port, e dator desprigubire
3. Dad, caltitoria lime-
tza din cas fortuit sari
forta majork privind vasul sail persana calatoru-
luT, navlul se dateresce In
propertiune cu calea facuta.
Nu se platesce nicl un
navlu de dare moOeniteHI calatorulul mort in naufragia, dar nicT navlul
platit nu se restitue. (Com.
524, 577; civ. 998, 1083

urm.; Ital. 584).
In cas de Intirziere
a plecareI vasuluT, calato-
rul are dreptul la locuinta

qii chiar la /Iran& pe bord
In timpul intarzierei, dad,
hrana e coprinsa In navlu,
afara, de dreptul la despagubire &and intar4ierea nu
provine din cas fortuit sati
fort& majora.
Daca intarzierea trece
peste 10 ()He, calatorul pate
resilia contractul; In acest

cas trebue sfi i se restitue
navlul intreg.
Daca Intarzierea este ca-
usata de timpul rha, crtlaterul nu pate desfiinta
contractul, de cat perland
a treia parte din navlu.

Faptul ca, timpul este
WI se recum5sce qi se dedar
de dare capitanul
portuluT respectiv. (Com.

562, 579; civ. 1425; Ital.
585).
Vasul inchiriat exclusiv pentru transport de

calatorT, trebue sa'I due&
direct, orT In ce numar ar
fi, la portul de destinallune, oprindu-se la statiu-
nile anuntate inaintea contractuluI de Inchiriere saa

la cele obicinuite.
Daca vasul se abate din
cale saa se opresce din

vointa sad faptul capita-
nuluI, calatoriI continua a

primi locuinta, qi Tirana In
socotla vasuluI i aa drept
la despagubire, pe ltingri,
facultatea de a resilia contractul.
Daca vasul, afar, de caMori, are Incarcate maxfurl sail alte obiecte, capi-
tanul are facultatea de a

se opri, In timpul ctilatorieI, pentru descarcare. (Ital. 586).
597.Dadt vasul, in timpul calatorieT, Inttimpina
vre-o intarziere In urma
uneI oprirl ordonate de un
Stat strein, sat pentru

trebuinte de reparatiunl
1.Calatorul, cand nu vo-
www.dacoromanica.ro
esce BA astepte ca sti. In-
ceteze oprirea sad ca

se feel si sr), se termine
reparatiunile, p6te resale,

contractul, plraind navlul
in proportiune cu
fficutft
2. Dad & prefer& a astepta
sfl, continue cAldtoria, nu

datoresce nicI o ad&ogire
de navlu, dar urmz5, a

se hrrtni cu cheltuiala sa
In timpul oprireI sad al
reparatiunilor. (Com. 584;

Ital. 587).
59S. Hrana cAlfttoruluI
In timpul ctatorieT se pre-
supune eft se coprinde In
navlu; daci s'a convenit

capitanul este
dator In timpul cd16toriel,
si la cas de trebuin0.,
1-o procure pe adev6ratul
pret. (Ital. 588).
Dacri vasul este In
totul sad in parte inchiriat
pentru a transporta cultor; de si num6rul lor nu
este indicat, drepturile chi-
riasulul si ale inchirietorulul sunt regulate dupe
819
alt-fel, platit deosebit.

(Com. 565 urm.; Ital. 689
al. II).
TITLUI4 V.
Despre Impramutal
maritim
Contractul de Imprumut maritim, In sensul
Codicelul Comercial, este
un imprumut Wilt de eft-
tre apitanul until vas In
virtutea puterilor ce 'I d6,

legea i prin care el dit
garantie vasul, navlu, to-
talitatea sad o parte din

marfurile incfmate, cu
conditiune ca suma Imprumutaa s o piard6. Imprumutfttorul dacit lucrurile
date In garantie ar peri ;
lar dad, ele vor ajunge
bine In port, Imprumutatorul sil 's1 primes banii

Impreund i cu prima convenitti, intro partI.
Prima convenitil se numesce folos maritim. (Com.
disositiunile capitoluluI
din acest titlu, (lac& nu ar
fi incompatibile cu obiectul contractului. (Com. 571,
519, 683 9, 685 8, 687

13, 950; civ. 1011 urm.,
1635 2; Germ. 680).
Se aplia, In pri-
cut prin act scris, alt-fel

ramlne simplu lmprumut
si nu produce de cat in-
urm.; Ital. 589 al. I).
vinta lucrurilor ce c6,16.to-
rul aduce cu sine pe vas,

dispositiunile contractuluI
de navlu, dar nu se datoresce, dap& nu s'a stipulat
Contractul de im-
prumutrnaritim trebue frt.-
terese legale.
Inscrisul va coprinde
1. Capitalul Imprumutat
www.dacoromanica.ro
CODLTL COMERCIAL (Art. 003)
820
si suma cuvenith* ca intares saa folos maritim

Lucrurile asupra carora Imprumutul e asigu-
mut la oficiul maritim unde
este Inscris vasul.
Actul nu va putea
fi
Numele vasuluT;
Numele i pronumele
transcris In registre daca,

nu se va presinta In acolas timp i actul de no:0onalitate al vasuluI.
Imprumutul maritim
Persana care da, baniI

aceea care primesce imprumutul ;
nu este autoritatea consulara romana, niel alt-
Imprumutul;
jirea capitanulul vasulta,

pe actul de nationalitate,
rat ;
clipitanulul saa patronulul;
Pentru ce cillatorie,
pentru cat timp e facut
Timpul si locul platel. (Com. 3, 43, 55, 445,

604, 610, 613; civ. 1576,
1589, 25 1 leg. 31 Iul.
81; Ital. 590).
603. Imprumutul maritim asupra vasuluI saa asupra uneIportiunI din el,
facut In tara., se va transerie in registrele oficiulul
maritim al circumseriptiuneI unde s'a facut, adnotandu-se sipo actul de nationalitate al vasuluI.
cut inteo tara, straina, u nde
cine-va care AA tina, lo-
cul,se va adnota, prm Ingri-
de catre autoritatea local&
competinte a da autorisatiunea, saa de un alt

public din acea
funcionar
localitate.
Capitanul care nu do-
vedesce lndeplinirea aces-
teI formalitatl, e obligat

personal la plata ImprumutuluI maritim.
Originalul sat o copie

autentica a contractului
se va expedia Impreuna
cu copia autentica, a ac-
cut In tara, straina, va fi
tulul de autorisatiune a autoritifttel consulare romana
unde este stipulat, adno-
le va trimite oficiuluI maritim competinte din tara.
Daca Imprumutul este fa-
transcris In registrele consulatuluI romiln al loculul

tandu-se s't pe actul de
nationalitate al vasulut
Autoritatea maritima
cea consular& a Oral In
ce mal apropiata, care le

va transcrie In registre si
Contractul nu se p6te
opune calor de al treilea
de ceit de la data adnota-
streinatate, vor trmite co-
rel pe actul de nationa-
* Din orre se 4ice aci cuy enitii,
In textil] articoluiuT Rallan orespuncptor,
pie duptt actul de lmpru-
In loe de eonvenittl com este Id
litate.
www.dacoromanica.ro
In casurile prevklute
de art. 499 si 519 se aplica i dispositiunile acelor

articole. (Com. 493, 495,
506, 687; 26 urm., reg. 10
Sep. 87; Ital. 691).
Actul de lmprumut
maritim, daca este la ordin,
pte fi transmis prin gir.

Formele si efectele girulul sunt regulate dupe
.dispositiunile titluluI IX
al cartel !MIMI.
Garantia de plat& se in-
tinde si la folosul mari-
tim, dad, nu este conven-
tiune contrarie. (Com. 277,
urm., 682; Ital. 592).
Imprumutul ma-
ritim pi:Ste fi constituit:

Asupra IntreguluI vas
sail a une) par) din el;
Asupra uneltelor, instrumentelor i armamentu Jul.
Asupra navluluI;
Asupra poverel sat'

asupra une) par) din ea;
Asupra vasului, nay-
lulul i povereI Impreuna.
Imprumutul maritim nu
se pte face asupra salariilor saa asupra participare) 1a castig a marinarilor si a 6menilor de mare; daca, cu tte acestea,
Imprumutul are loe, fmprumutatorul are drept
numaI la plata capitalulul
fra interese. (Com. 490,
531, 555, urm., 618, 683;
Ital. 593).
821
Imprumutul maritim, care Intrece val6rea lucrurilor asupra carora a fost constituit, are
tarie pentru acea valre
dupe pretuirea facuta saa
convenita; lar restul sume) Imprumutata se respunde cu procente dupe
cursul pieteI.
Daca Ins& a fost fraud&
din partea Imprumutatulu), Imprumutatorul are
dreptul a cere anularea
contractuluI i restituirea
sum elImpru mutate cu pro-
centele de mal sus.

Profitul ce se spera asupra lucrurilor Incircate
nu se socotesce ca oxees
de valre, dacit acsta s'a
declarat In mod expres.
(Com. 40, 449, 453; Ital.
594).
Imprumutul maritim nu pte fi contractat de cat de proprietariI

lucrurilor date In garantie sail de catre ImputernicitiI lor speciall, gar
de drepturile acordate capitanuluI prin art. 517 si
619 (Civ. 1536; It 11. 595).
Din diva In care

capitanul imprumutat si
folosul maritim aS devenit exigibile, nu se dato-
resce de cat procentele legale la Intrga suma.. (Com.
43, 602; civ. 1589; Ital.

596).
64)9. Daca calatoria s'a
www.dacoromanica.ro
822
Intrerupt lnainte de luce-
supra azor s'a constituit
tatul e dator s& restitue

banil Cu procente legall
cu totul perdute din cas
perea riscurilor, Smprumu-
din diu a impru mu tului. Da-
o& Ins& intreruperea
torieI a avut loc prin chiar
faptul sad, el este dator
procente dupe cursul pie-
tel cand acesta ar fi superior procentelor legalI,
deosibit de acsta sa
platscil despagubirea cuvenid, asiguratoruluT, dac& Imprumutul a fost asigurat. (Com. 626; civ. 998
1589: Ital. 597).
610.Imprumut&torul nu
risa nimic in cas de schim-
bare a itinerariulul, a AlatorieT sed a vasuluT, de-
clarete In contract, afar&

numaT clac& schimbarea a
avut loc din cas fortuit

sad fort& malora,.
Asemenea nu risc& nimic Imprumutiitorul c&nd
Imprumutatul se abtine
sad face o declaratiune
falsa, care ar putea s&
micpreze tma de pericole sad sa, schimbe o-
biectul.
Schimbarea capitanului
sad a patronului, chiar prin
concediul dat de propriotarul vasului, nu face s&

inceteze efectele contrae-
Imprumutul maritim, sunt

fortuit sati forta, malora, 'in
timpul i locul pentru carT
imprumutritorul vi-a luat
raspunderea de riscurT,Im-
prumutatul este liberat de

plata.
Dac& perderea e partiala., plata sumelor imprumutate e redus& la val&
rea lucrurilor afectate ImprumutuluT carT ad fost
scapate , dar de plata

cheltuelilor pentru scapare i a creantelor privi-
legiate carora s'ar cuveni

preferinta.
C&nd imprumutul e
cut asupra navluluT, plata
In cas de sinistru, e re-
dus& la ceea -ce se datoresce de catre chiria, sc&dandu -se mal !naif' salariile pers6nelor echipagiu-
luT pentru cea din urml

clatorie .1 contributiunea
cheltuelilor pentru scaparea vasulul.

Daca lucrul asupra c&ruia s'a constituit imprumutul maritim este i asigurat, valcirea parteT ce
s'a scapat se imparte intre
Imprumutator numaT pen-
tru capital,
i asigurator
numaT pentru sumele asi-
tulul, dacit nu este con-
gurate, In proportiune cu
011. Daca lucrurile a-
459, urm., 683, 685, 687;

Ital. 599).
ventiune contrario. (Com.

354, 558, 629; Ital. 598).
interesul fie-caruia. (Com.
www.dacoromanica.ro
823
celea earl sunt causate prin
ce conventiune contrarie
este nula.
Avariile particulare nu
sunt in sarcina imprumutatorilor, dac nu s'a convenit ast - fel : dar daca
daca nu este determinat
nea avaril lucrurile afeetate imprumutuluI nu ajung s satisfacrt pe creditor, sufere i acesta pa-
612. Imprumutrttorul nu
sufere perderile si daunele causate prin vitiul ine-
rinte lucrulut afectat la asi-
gurarea plateT, sat pe afaptul debitorulul. (Com.

459, 627; civ. 998, 1014;
Ital. 600).
613. Timpul riscurilor,
prin contract, lncepe:

In privinta vasulul,
accesorielor luI si navluluI, din momentul In care
vasul parrtsesce portul, pan in oliva cand aruncrt
ancora in portul de destinatiune ;
In privinta povereI,
din momentul In care lucrurile se Inearea In vas
prin faptul unor aseme-
guba ce resuita. (Com. 655
urm.; Ital. 603).
TITLUL VI.
Despre asignrarea in contra riscurilor navigati,

unel
CAPITOLUL I.
Despre contractul de asigu-
sat In /claret pentru a fi
rare si despre obligatiu-
tinatiune. (Com. 472, 623;

Ital. 601).
In titlul X111 al cartel I
portate, nu este liberat
tiunei, intru cat ele nu

vor fi incompatibile cu a-
transportate pe vas pan&

in qiva eand s'a deschreat
pe uscat, la locul de des-
614. Cel ce se Imprumuta pe mrfurI transde plata prin perderea va-
suluI si a poverel, (lac&

nu dovedesce crt se gasea
pe vas luerurI inearcate

pe comptul sti prima la
concurenta sumeI luata cu
imprumut. (Ital. 602).
615. ImprumutatoriI
i el la avariile comune spre usuracontribuesc
rea celor imprumutatl ;orI-
nile asigurdtorului
asiguratului.
Regulile stabilite
se aplie, si la asigurarile
contra riscurilor navigasigurrtrile maritime si nu
vor fi modificate prin dispositiunile urmat6re.
Societatile de asigurare
mutuala, maritima, sunt

supuse
i dispositiunilor
titluluI VIII din aceiasI

carte. (Com. 3 18, 257
urm., 442 urm.; Ital. 604),
Politia de asigu-
rare, afar& de regulile sta-
www.dacoromanica.ro
824
bilite prin art. 445, va coprinde :
Numele, specia, nationalitatea s'i capacitatea

vasuluI;
Numele si pronumele
cilpitanuluI sag. patronului;
Local uncle obiectele
asigurate ad fost sag trebuesc sa, fie Incarcate;
Portul din care va-
sul a plecat sat trebue sg
plece;
Porturile in carI vasul
trebue A Incarce si sa descarce si In earl are sti intro.
Daca, indicatiunile de
mal sus nu se pot face,
sag pentru ca, asiguratul

nu este In stare A le procure, sag din causa natureI speciale a contractuluI,
vor fi suplinite prin altele
In stare de a determina
o'biectul asigurgreI. (Com.
629, 634; Ital. 635).
618. Asigurarea pte

avea drept obiect:
Vasul ca abur, sag
panze, gol sag Incarcat,
armat sail nearmat, singar

sag acompaniat;
Masinele , uneltele ,
instrumentele, armamentul, dotatiunea si provi-
Lucrurile incarcate;
Sumele date ca imprumut maritim;
Sumele platite sag
datorite pentru avarii co-
mune si cheltuelile facute

sail datorite pentru avarii
particulare, cand nu ar fi
acoperite prin un Imprumut ;
Si In general orI-ce
lucrurI earl se pot pretui
In banI si sunt supuse la
riscurile navigatiunet
Asemenea pt5te fi facuta, asupra totalitgeI sag a

uneI partI din sus Oisele
lucrurI Impreung sag deosebit. (Com. 449, urm., 605,
619, 624; Ital. 606).

Asigurarea e nula,
dad), are de obiect:

Sumele luate cu Imprumut maritim.
Lucrurile carl serv drept
garantle ImprumutuluI ma-
ritim nu pot fi asigurate

de cat pentru partea va-
16reI ce trece peste suma

Imprumutatg. (Com. 618;
Ital. 607).
Dacg, Wit fraudg,
s'ail facut maI multe asigurarI asupra acelorasl lu-
crurI de catre deosebitI
interesatI sag de clitre mal
Navlul calatorilor si
al lucrurilor Incarcate, pe
multI representantI al aceleiasI pers6ne ce ad lucrat Ilia Insgrcinare spe-
dea si salariile gmenilor
valabile pang la concu-
siunile ;
Mug& care se pte prevede echipagig ;
cialtt, t6te asiguriirile sunt
renta valnrel lucrurilor.
www.dacoromanica.ro
Co' interesatl ad actiune contra oil-carnia dintre asiguratorI dupe alegere, afar& de recursul
asiguratoruluI care a piatit contra color - laltl, In
proportiune Cu interesul
fie-crtruia. (Com. 541 urm. ;
Ital. 608).
Asigurarea p6te fi
facutrt In timp de pace

sat In timp de resboia,
825
(Com. 621, 628; Ital. 610).

Daca contractul de
asigurare nu determina
timpul riscurilor, se vor
observa regulele urmitOre:
In asigurarile pentru un
timp determinat, riscurile
bleep de la data politeI
iaa sfirsit la timpul convenit,
In asigurarile pentru o
Inainte saa In cursul ca-
calatorie, riscurile incep
Me fi facut5, pentru o
calatorie, saa pentru un
thnp determinat.
s& asigurarea e Wilt& du-
latorieI vasului.
Asigurarea pentru o crt-
latorie OW fi facuta numaI pentru ducere satt

numai pentru Intoarcere,
saa pentru ducere i Int6rcere.
Asigurarea pe un timp
determinat se socotesce fa-
cut& pentru orI-ce navigatiune sad statiune a vasu lui In timpul convenit,
gal de o conventiune
speciala. (Com. 622, 623,
645; Ital, 609).

Adaogirea de prima. convenitit In timp de
pace pentru timpul de res-
bola ce ar putea supra-
veni, si a 0,1.0 sum5, nu

ar fi determinata prin con-
tract, va fi stabilitrt de
judecata avAndu-se In vedere riscurile, Imprejurarile si conventiunile fiecareI polite de asigurare.
si se sfirsesc la timpul aratat In art. 613. Daca in-
pe Inceperea calatorieT ,
riscurile se socotesc de la
data politet
Daca descarcarea lucrurilor asigurate este Intarziata prin culpa destinataruluI, %riscurile
Incetza
pentru asigurator dupe o

luna de la ajungerea vasuldi la locul de destinapune. (Com. 445 6, 613;
Ital. 611).
Luerurile Inctirca-
te pot fi asigurate.
Sad pentru pretul cu
care s'aa cumprat, adaogandu-se cheltuelile de Incarcare i navlu;
Saa pentru pretal curent la locul de destinatiune, dupe ajungerea lor,

fara avariI.
Pretuirea facuta prin
contract lucrurilor Incitrcate fara o alai, explicatiune, se p6te referi la
www.dacoromanica.ro
826
amindoua aceste casurI

0 nu vor fi aplicabile dispositiunile art. 453, daca
ea nu trece peste cel mal
mare din preturile mentionate.
0 a,semenea pretuire se
socotesce in tot-d'auna ca
s'a Wilt dupe declaratiunea asiguratuluI, daca nu

a fost precedata de o estimatiune primita de asi-
gurator, i pentru acest
cuvint ea este supusa reguleI stabilita, In secundul aliniat al art. 460. (Com.
40, 471; Ital. 612).

62.5. Daca, se stipulza,
prin contract ca, pretul lu-
crurilor asigurate sa, fie

platit In moneta streinii,
lucrurile vor fi pretuite In
moneta Ord dupe cursul

ce va avea In timpul subscrierel politei, afara de
conventiune contrarie.(Co.
41; Ital. 613).
Crind chiar prin
faptul asiguratului &Mato-
ria, Inainte de inceperea

riscurilor nu are loe, asigurarea n'are niel un efeet qi asigurlitorul pri-
mesce, in acest cas, ea
indemnitate jumatate din

prima stipulata 0 nu mal
mult de o jumatate la suta din suma asigurata.
(Com. 456, 609, 633; Ital.
614).
Sunt In riscul asiguratoruluI perderile 0
pagubele ce se intampla,
lucrurilor asigurate, din
furtuna, naufragia, asvIrlire pe terenurI sag pe stand,

lovirea Intamplatoare a
schimbad suite
de cale, de calatorie sag
vaselor,
de vas, din causa de a-
runcare in mare, explosiune, foc, prindere, piraterie 0 in general din causa

veil-chrui alt accident de
mare.
Asiguratorul nu este responsabil de perderile i pa-
gubele provenind numaI

din vitiul inerinte al lucruluI asigurat. (Com. 459,
612; Ital. 615).
62S. Riscurile de resbel nu sunt In sarcina asiguratoruluI, daca nu este conventiune expresa.
Daca asiguratorul i a luat
asupra-0 riscurile de res-
bel fara, a le determina

precis, el raspunde de per-
derile 0 pagubele Intimplate lucrurilor asigurate

din causa ostilitatilor, re-
presaliilor, opririlor, prinderilor saa vexatiunilor de
orI-ce natura din partea

vre-unui Stat amic sag i-
namic, de drept sati de

fapt, recunoscut sag nerecunoscut, 0 In general
pentru tate faptele i accidentele de resbel. (Com.
459; Ital. 616).
629. OrI-ce schimbare

de cale, de calatorie saa
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. 630 634
de vas, provenind din fap-
tul asiguratuluI, nu sunt

In sarcina asigurttoruluI;
acesta are drept la prim&
(lac& at Inceput riscurile.
Schhnbarea ctpitanulul
sat patronulul, chiar prin
concediul dat de dare proprietarul vasuluI, nu face
st lnceteze efectele asi-
827
Int6rcere, i ajungnd va-
sul la prima destinatiune
se int6rce gol orl neinarcat deplin, asigurfttorul are dreptul numaI la
(lout treiml din prima de
asigurare convenitt, (lac&

nu existil conventiune contrarie. (Com. 621; Ital. 620).
Dact asigurarea
gurtreI, afar& ins& de dis-
s'a facut separat pentru
mttor. (Com. 457, 558,610;
cate pe mal multe vase

cu arttarea de ct anu-
positiunile articoluluI urItal. 617).
630. Asiguatorul nu
este reponsabil de culpa
sa prevaricatiunile apitanuluI sat thnenilor
pagiuluT, (lac& nu s'a con-
venit Intealt fe!.
O asemenea conventiune Ins& este nun, dacii se
lucrurl ce trebuesc
me sum& s'a asigurat in

fie-care, si povara intrgt este pus& pe un singur vas pe un numr de
vase mal mic de at cel
arfttat in contract, asigurfttorul nu rspunde mal
raportt la un apitan a-
mult de cat suma asiguratt din vasul care a
diazt
arttate; cu t6te acestea
nume arttat In contract,

and asiguratul '1 concei
'1 lnlocuesce prin-
tr'un altul fart consimti-
mintul asiguratorulul. (Co.

501; Ital. 618).
Asiguratul* nu participft la cheltuelile de na-
vigatiune, de ctlfiuzie, de'

ernatic, de carantinft, nicI
la taxele de orI-ce fel, si niel
la drepturile impuse asupra vasulul sat povereT.

(Ital. 619).
Dact con tractul are
de obiect asigurarea
furilor pentru ducere
* Din er6re se dice aci ,asigu-
ratul", in loo de asigurcttorul,
primit povara, de si s'ar

perde ttte cele-lalte vase
asigurttorul are dreptul

la indemnitatea stabilit
pin art. 626 pentru sume-
le in privinta ctrora asi-
gurarea rtrattne ffirt efect.

(Ital. 621).
Dact ctpitanuf are
facultatea de a intra in maI
multe porturI spre a complecta sati schimba pova-
ra, asigurttorul respunde
de riscurile la car' sunt
supuse lucrurile asigura-
te, numal cfit timp ele sunt

dupe sum este si In articolul italian corespundtor.
www.dacoromanica.ro
828
pe vas, afar& (lac& nu s'a sti-
pagubelor de carI este res-
mal rnspunde de riscurl

si are dreptul la prim& ,
punltor asigurfttorul, asiguratul este dator, a'T

notifica OW incunosciinVirile ce a primit. Notifi-
vasul Inteun loe mal de-
treI lile de la primirea
pulat intealt-f el. (Ital. 622).
Asigur&torul nu
daca asiguratul expediaz&
Ortat de eta cel arfitat
In contract, de si aflat pe
aceeasl cale.
Asigurarea isl produce
efectele daca allitoria se

scurtzk oprindu-se vasul
intr'un loe mal apropiat,
in care putea sft statio-
neze. (Com. 617 3, 629;

Ital. 623).
Obligatiunea ash
guatoruluI este flargini-
t& la suma asiguratii.

Dad), In timpul cat tine
asigurarea lucrurile asi-
gurate sufer mal multe
sinistre succesive, asigu-
ratul trebue in tot-d'auna Brt tie socotltt, chiar

in cas de abandon, de sumele ce i s'a plfitit san i
se datoresce pentru sinis-
trele precedente. (Com.

445 4, 644; Ital. 624).
Clausa f&r& de avafie" liberzn. pe asigurfitor

de orI-ce avarie comunn, sag
particulark except&ndu-se
casurile de abandon. In aceste casurl, asiguratul po-
te alego Intre abandon si

exercitiul actiunel pentru
avarie.(Com. 644, 654, urm. ;
Ital. 625).
Pentru verifioares,
catiunea trebue f&cutil. In
incunosciint&reI, sub pedps& de despftgubire.

AceeasI obligatiune are
asiguratul pentru povarft,
and vasul a fost declarat

ca. nefiind In stare a naviga, cu t6te c& povara
nu va fi suferit alt& stri-
aciune din causa sinistrulul Intimpl at. (Com. 639,
642, 644. 646; 19 6 leg.

31 Iul. 81; Ital. 626).
Asiguratul este dater sfs notifice asigurltorulul, In treI lile de la primire, actele dovedit6re ca
lucrurile asigurate an fost
expuse riscurilor si cn, s'aii
perdut.
Asiguratorul p6te face
proba contrarie celor ce
result& din actele presen-
tate de asigurat.
Admiterea probeI contrarie nu suspend& Ins&

condamnarea asiguatornluI la plata sumo! asigurath, dac& asiguratul
cautiune.
Dac& In timp de patru anI
nu a fost fn.cut& cererea
In judecatit, cautiunea este

liberatil. (Com. 526, urm.,
638; civ. 1675, urm. ; It. 627).
In cas de perdere
www.dacoromanica.ro
de mgrfurI inegreate pe
vas In comptul cftpitanului, ecesta e dator s justifice proprietatea lor cu

probe admise de legea comercialg, i povara Cu o
polit de Inegreare, subscrisg, de duoI dintre frunta0I echipagiuluI.
OrI-ce om al echipagiu-
luI saft calgtorul care aduce din strgingtate mgt.furl asigurate In tara, trebue sft consemneze polita
de Ineftreare la consulul
romin din locul uncle se
face Inefircarea , sag, in

lipsg, la autoritatea localg. (Com. 46, 508, 526, 531,
537, 661; Ital, 628).

641. In orI ce cas de si-
nistru, apitanul i asigu-
ratul sag insgreinatul BOO
sunt datorl s dea ajutor

pentru saparea i conser-
varea lucrurlior asigurate,

fftrft prejuditiul drepturilor lor fat& eu asigurgtorul. Cheltuelile fOcute trebuesc plgtite piing la concurenta val6reT lucrurilor
829
Asiguratul notificand asigurgtorulul Incunosciintirile primite,

'Ate reserva dreptul de a
eere prin act separat plata
ce- 'I se datoresce prin asigurare. (Com. 638, 643,
650, 954; Ital. 630).
Asiguratorul este
dator sit plfttscO, sumele
datorite:
In cas de simplft avarie,
In termen de 30 One de
cOnd i s'a notificat lichidatiunea relativg;
In cas de abandon, In
termen de dou6 lunI de la

abandon.
Asiguratul este dator
insft sft probeze, In aceste
termene, sinistrul ce
dfi,
loe actiunel de avarie

dreptulul de abandon.
Dacg, este opunere, fiecare dintre oponentI 0 asiguratul chiar pot cere
ca suma s se consemneze
la casa de depunerI 0 consemnatiunl: (Com. 642 ,644,
urm.; Ital. 631).

CAPITOLUL II.
AsigurgtoriI i agentil
saq insgrcinatiT lor pot, in
intelegere cu capitanul, cu
asiguratii l cu insgreinatil lor, sag cu fie-care din
eI, s ja mg.surI pentru
scitparea lucrurilor asigu-
rate 0 pentru conservarea lor, fftrg prejudiciul

vre-until drept. (Ital. 629).
Despre abandon
Abandonul lucrurilor asigurate 'Ate fi fgcut in casurile:
De naufragiti ;
De pradg;
De oprire prin ordinul until Stat strein;
De oprire prin ordi-
www.dacoromanica.ro
830
nul guvernului, dupe In-
ceperea chltitorie;
De imposibilitate de
a continua navigatiunea,
dac vasul nu We fi reparat, sah dach cheltuelile
necesare pentru al repara
si pune In stare sh reja

chlatoria s sue la trel
trim! cel putin din valrea sa asigurath;

De perdere sah de
deteriorarea lucrurilor a-
sigurate, and perderea
sat' deteriorarea se urea

la eel putin trel phtrimI
din val6rea lucrurilor.

In oil-ce alt cas, asiguratul nu pte cere de ckt
desphgubire pentru avariile suferite. (Com. 654,
659, 671, 685 7, 953;
Ital. 632).
643. Asiguratul pte face
ca abandonul chiar Mr&
sll
fie tinut a proba per-
derea vasuluI, dach, In ch-
16-torille cu lung curs a

trecut un an, si In cele-lal-
te chlatoriI ah trecut sse

lunl, din liva plechrel vasuluI sail din (liva la care
se refer& ultimele sciinte
primite.
In cas de asigurare pe
timp mhzginit si dupe tre-
cerea termenelor de mai

sus, perderea vasulut se
presupune eh a avut loe
In timpul asigurArel.
Dach sunt maI multe asigurh.rT succesive, perde-
rea se presupune eh a a-
vut Ion a doua i dupe primirea ultimelor sciinte.

(Com. 621; Ital 633).
Dach vasul s'a de-
clarat a nu fi In stare de
navigatiune, abandonullu-
crurilor Incarcate Intelnsul se pte face, clack In

termenul de trel lunl de
la declaratiunea imposibilitilteI de navigatiune nu
s'ar fi putut gtisi un alt
vas pentru a reInchrca lu-
crurile si a le transporta
la locul destinatiunel lor.
(Com. 524, 638, '644, 647;

Ital. 634).
In casul prevOut de
articolul precedent si de
art. 524, dach, lucrurile sunt
inchreate pe alt vas, asigurhtorul este obligat sh plh-
tsch strichciunile ce ele

ah suferit, cheltuelile de
deschrcare si de reinchrcare, de deposit si de paa
In magasiI, excedentul navluluT si tte cele - lalte

cheltuell fhcute pentru soh-
parea lucrurilor pan& la

concurenta sumel asigurate, si dad, acsta nu s'a
cheltuit Intrgh, asiguratorul continua, a rgspunde
de riscurl pentru cat maI

r6mine. (Com. 646; Ital.
635).
In cas de oprire
din partea vre-unuI Stat
strhin sah de pradh, abandonul lucrurilor oprite sari
www.dacoromanica.ro
predate mi pte fi fficut

de cat dupe treI lunI de
la notificarea sinistrulul,
deck acsta s'a intamplat
in apele sak mkrile Euro-
831
ne a trecut, asiguratul mai
p6te face abandonul rmknandu-I numal actinnea pentru avaril. (Com.
pe!, in canalul Suez sak
648; Ital. 637).

Asiguratul notifi-
inn! de la notificatiune
clack a avut loe in alte
pote face abandonul, so-
Marea-Rosie, si dupe sse

mkri.
Pentru lucrurile supuse

strickciuneT, termenile de
mai sus se reduc la jumetate. (Com. 649; Ital. 636).
619. Abandonul trebue
fAcut asigurktorilor in termenul :
De treI lunI din qiva in

care s'a primit stirea despre sinistru, dae acesta
a avut lee in apele sail in
mkrile Europei, in canalul Suez sail in MareaRosie;
De sse
clack sinis-
trul a avut loe in alte
mkrI ale AfriceT, in

rile occidentale i meridionale ale Asiei i in mk-
cind stirile ce a primit,

mind pe asiguator sk
plittsck suma asiguratk

In termenul stabilit prin
contract sail prin lege ori
pte a's1 reserva dreptul
de a'l face in termenele
legale.
O dat. cu facerea abandonuluI, asiguratul este
dator a declara asigurrtrile
efectuate saii ordonate
imprumuturile maritime
Monte. In lipsk, termenul
pentru platk nu incepe de
at din qiva in care acstk,
declaratiune a fost notificatii; termenul ins& pentru urmkrirea dreptuluI de
abandon nu se like prelungi.
In cas de declaratiune
rile orientale ale Ameri-
falsk, asiguratul perde tOte
sinistrul s'a intkmplat in
(Com. 453, 638, 642, urm.,
eel;
In termen de un an, dack
cele-alte mkrI.
In cas de oprire din par-
tea vre-unuI Stat stain,

sail in cas de pradi, a-
ceste termene curg de la

implinirea termenelor arktate in articolul precedent.
Odatk ce aceste terme-
drepturile resultnd din

contractul de asigurare.
954; Ital 638).

Abandonul lucrurilor asigurate nu se pote
face niel pentru parte din
lucruri, nici sub conditiune. El coprinde numal lu-
crurile ce fac obiectul asigurrireI si al riscurilor.

(Ital. 639).
www.dacoromanica.ro
832
6.52. Odata ce abandonul s'a notificat i primit

saft declarat valabil, lu-
crurile asigurate devin ale

asigurittorulul, din liva In
care a fost facut. Asigu-
ratul e dator a'I da ttte
actele privittre la lucrurile asigurate.
Asiguratorul nu pite,
sub envint de Int6rcere a

vasuluI, sa se sustraga de
la plata sumeT asigurate.
(Ital. 640).
653. In cas de pradare,

daca asiguratul nu a pu-
tut Insciinta despre acsta
pe asigurator, p6te rescumpara lucrurile pradate
far a mal astepta ordi-
nul
Asiguratul !usa e dator
a notifica asiguratoruluI
Invoirea ce va fi facutpen-
e dator s contribue fara.

Intarziere, la plata el con-
form conventiuneI si In
proportiune en partea asiguratft de dinsul, nelncetnd de a fi rspunittor pentru riscurile calatonel in conformitate cu
contractul de asigurare.
Daca declara ea renunta
la rescumparare, asiguratorul va plftti suma asigurata ara a putea pretinde
eva din lucrurile asigurato.
Cand asiguratorul nu a
notificat alegerea sa In
termenul de mal sus, se
presupune ca el a renuntat la beneficiul rescumparftreI. (Com. 641, 655;
Ital. 641).
TITLUL VII.
tru rescumparare, Indata

ce '1 va fi cu putinta.
Despre avarli si despre
rea sat de a primi asuprall rescumpararea sat
Despre avarii
Asigurfttorul aro alego.
de a renunta la (Ilusa; el
e dator lusa a notifica a-
siguratorulul * alegerea ce
va fi facut In termen de
24 de ore de la comunicarea InvoireI de rescum-
pirare.
Daca declara ca primos-
ce pe comptul ata res-
cumpararea, asiguratorul
* Asiguratului a voit stt zicd.
legiuitorul, dupe cum de alt-fel
este ei ta teztul itaban,
contri% upan e
CAPITOLUL I.
654. Se socotese avara

t6te cheltuelile extra-ordinare facute pentru vas
pentru povara, pentru
amndout Impreuna, sat
pentru fe-care In parte,
tte pagubele ce se intamplft vasuluI i luerurilor incarcate, dupe Incarcare si pleeare pana la Int6rcere i desamare.
Avariile sunt de 000

www.dacoromanica.ro
833:
felurI: avariI marI saA comune, i avariI simple sala

particulare.
runcare In mare s'a causat lucrurilor ramase
pentru intrarea in golfurI,

rlurI sa0 canalurI, set pen-
precum i pagubele aduse
Nu sunt avariI, ci numaI simple cheltuell In

sarcina vasuluI: cheltuelile ce de ordinar se fac
tru a e0 dintr'Insele,
q't
cheltuelile pentru drepturi

saA taxe de navigatiune.
In lips de conventiune
special& filtre parp, ava-
riile sunt regulate dupe
urmatarele disposipunl .
(Com. 627 urm., 655, 658;
Ital. 642).
655. Sunt avariI comu-
ne s'ag marl, cheltuelile
extra-ordinare facute i
pagubele suferite de buna
voe pentru binele i pentru scaparea comuna a vasuft0 i a povereI.
Ast-fel sunt:
Lucrurile date prin
nvoia!i sub titlu de rescumparare a vasuluI i a

poverel;
Lucrurile aruncate In
mare, pentru scaparea comuna,;
Catarturile, panzele,
otgnele i alte unelte taiate se& sfaramate, pentru scaparea comuna;
Ancorele, lanturile
alte obiecte parasito sag
aruncate In mare, pentru
scaparea comuna;
Pagubele ce prin a-
vas ;
Pagubele causate vasului prin operatiunea aruncarel In mare, de buna-voe sa& de necesitate,
vasulul pentru Inlesnirea

scapareI lucrurilor Incascate sati pentru a Inlesni
scurgerea i secarea apelor i pagubele ce s'ar causa, din acsta, lucrurilor
Incarcate ;
Daunele causate va-
suluI i. poverel cu ocasi-
unea stingereI incendiului
de pe bord;
Cheltuelile facute cu
cautarea i hrana persa-
nelor ranite in apararea

vasuluI i cheltuelile fu-
neraril, In cas de mrte
a acelor pers6ne ;
Salariile i hrana persanelor echipagiuluI In
timpul oprireI sala Impedicarel, cnd vasul este oprit In calatorie prin fap-
tul unul Stat strein, sa&
este constrans a sta Intr'un port din causa unul
resbel ce ar supraveni, sati
din o alta asemenea causa ce Impedid+, dilatorio,

la portul de destinatiune,
pftna, cnd vasul i povara
sunt liberate de obligatiunile ce le privesc ;

Cheltuelile de intra-
re sal eOre i taxele de
www.dacoromanica.ro
884
navigati une platite intr'un
se faca In timp de furtuna
tunel, g6nei inamicului sad
a vasuluI saii a poverel,
port unde vasul a fost silit a se opri din causa forpiratilor, orl a intrareI de
aph, provenit& din cas for-
tuit sad forth majorrt;

Salariile i hrana
persnelor echipagiuluiln-
tr'un port de oprire snit&

in timpul reparatiunilor
necesarii pentru continuarea calatorieT, cind reparatiunile constituesc avaria comuna;
Cheltuelile de descarcare i reincarcare a obiectelor puse pe uscat pen-
tru Inlesnirea sad facerea

sus ziselor reparatiunl ale
vasuluI Intr'un port de oprire silith. ; cheltuelile pen-
tru paza
chirie a ma-
gasiilor unde acele obiecte
ad stat In deposit;
Cheltuelile %cute
pentru a se obtine liberarea sad restituirea vasuluI oprit, chnd oprirea nu
provine dinteo causa ce
ar privi exclusiv pe vas,
persna capitanulul sad a-
ceea a armatorulul precum si salariile i hrana

pers6nelor echipagiuluI In
timpul necesar pentru ob-
tinerea uneI asemenea liberarl sad restituirI, dach,

ea a fost obtinuta;
Cheltuelile de des-
carcare pentru usurarea
vasuluI, child a trebuit sa
sah din alta causa priviOre la scaparea comuna
daunele ce vasul sad povara ad suferit cu ocasiunea descarcareI si reincarcarel ;
16. Pagubele pe earl va-
sul sad povara le-ad Incercat In cufundarea la
mal de bunii-voe, pen tru
scaparea vasului de furtuna, de wad& sail de alt

pericol iminent ;
Cheltuelile Mute
pentru schterea d'asupra
apet a vasului cufundat In

casul de maI sus, si recompensele datorite pentru luraffle i serviciile aduse
In asemenea ocasiunI;
Perderea i striedde lucruciunile
rile puse In luntre sag

barci pentru usurarea va-
sului In casurile aratate
la numdrul 14, coprinpndu-se partea de contributiune ce s'ar datori chiar

luntrelor sad barcilor; de
asemenea i pagubele suferite de obiectele rhmase
pe vas, intru cat asemenea pagube pot fi consi-
derate ca avara comune ;
Primele i interesele
Imprumuturilor maritime
contractate pentru a face
fath cheltuelilor conside-
rate hare avariile comune, i primele de asigu-
www.dacoromanica.ro
rare ale acelorasI cheltuelf, precum i perderea ce

trebue sa. se platsea pro-
ptietaruluI marfurilor yindute In timpul calatorieT
In tr'un port de oprire silit6., pentru acoperirea a-
celorasI cheltuell;
19. Cheltuelile regularel
avariilor comune.
Nu sunt considerate ca
avarii comune, cu tte ca,
sunt acute de buna-voe,
pentru binele i scaparea

comuna: pagubele Incer-
cate de vas sail cheltuelile fa,cute pentru dinsul

and provin din vitit, sat
vechime a vasulul, sat din
culpa orI negligenta ca-
885
Pretul sat indemni-
tatea pentru rescump6rarea 6menilor echipagiuluI

trimisT pe uscat In serviciul vasuluI
i 0,04 pri-
sonierI sat tinutI ea ostalief;
Cheltuelile uneI carantine neprev6dute la fa-
cerea contractulul de In-
chiriere, dacii, ea privesce

si vasul i povara, precum
cheltuelile cu salariul
hrana pers6nelor echipagiului In timpul carani
tineI. (Com. 550, 554, 655;

Ital. 674).
Daca, este necesi-
tate de a se arunca In
vasuluI aruncate in
mare luerurI, trebue a se

Incepe cu cele mai putin
necesare, maI grele si de
mai putin pret, pe cat va
fi ell putinta, i apoI lu-
sat alto obiecte parasite
a vasulul i succesiv cele-
na, nu pot fi trecute In-
Sunt avarii particulare tte pagubele In-
pitanuluI sat a echipagiu-
Obiectele de armament
ale
mare, ancorele, lanturile,
chiar de buni-voe, pentru

binele i scaparea comutre avariI, daca, nu sunt des-
crise In inventariul borduluI tinut conform dis-
positiunilor art. 510.

Aruncarea in mare a provisiunilor vasulul nu pi:Ste
fi, niel Intr-un cas, considerata ca avarie comuna.

(Com. 519, 541, urm., 547,
549, 618 6, 653, 654, 670;
Ital. 643).
636. Se considera, ca avarli comune
crurile dupe Intaia pod616,
lalte. (Com. 655; Ital. 645).
cercate i Vito cheltuelile
acute numaI pentru vas,

sail numaI pentru povar6..
Ast-fel sunt:
Orl-ce perdere sat paguba suferita de lucrurile
Incarcate, prin furtuna, incendit, prada,
cufundare, sat prin orl-ce
alt cas fortuit sat de fort&
majora;
Perderea catartelor,
panzelor, fringhielor, an-
www.dacoromanica.ro
08
corelor sail orl-ce alta pagubh, suferith. de vas din

causele mentionate mai
sus;
OrI-ce pagubh sufe-
Excedentul navlului
In casul prevelut de art.

580.
Pagubele in tamp] ate infix-
HUI, din vitiul insu0 al
furilor prin accidente provenind din negligenta ch.-
visiuni pe bord, sag din
celor mhrfurI, avnd acesta dreptul de actiune pentru desptigubire contra eh-
vasului sag al mhrfurilor;

Cheltuelile pentru orice oprire causath, din vitiul vasului, din intrare de
aptt provenind din vechimea lui, din lipsa de proori-ce alth cans& imputabilh proprietarului armatorulul sag chpitanulul;
Salariul i hrana marinarilor In timpul carantine' ordinare, sag in timpul reparatiunilor prove-
nite din vitig sag vechimea vasulul, sag din o alth,

cams& imputabilh proprie-
pitanuluI sag celor-lalte

pers6ne ale echipagiului,
sunt avarii particulare in
sarcina proprietarului a-
pitanului, sag asupra vasului sag asupra navlului.

Chpitanul r6spunde de
pagubele causate proprietarilor vasulul prin lunga
sag arbitrara edere in
porturi. (Com. 506, 508,
685 11; Ital. 646).
CAPITOLUL II.
tarulul, armatoruluI sag
Deepre co ntribuOune.
oprirel ori ederel intr'un

port ce ar privi numai va-
659. Avariile particulare

se suporth 0 se plfitesc de
capitanuluT, sag In timpul
sul sag numal povara, li

cheltuelile pentru a obtine In acest cas liberarea
uneia * sail alteia;
Cheltuelile pentru conservarea marfurilor inchr-
cate sag pentru repararea

but6elor, Iftlilor sag sacilor In earl sunt puse, child
aceste cheltuell nu provin
din pagube considerate ca
avarii comune ;
* A se citi unuia, de 6re-ce acost cuvint se referit la vas: articolut italian corespun48tor 'Lice:
dare proprietarul lucrulul care a incercat paguba, sag a dat ocasiune la

o cheltuialh.
Avariile comune sunt
proportional imphrtite In-
tre povarh, 0 jum6tate a

vasulul 0 a navluluI.
Valrea lucrurilor aruncate este coprinsh, in for-
marea masei ce urmzh

sh contribue. (Com. 615,
dell'una referindu-se la cuvintul

nava care este de geniul fomerdn.
www.dacoromanica.ro
654, urm., 683 6, 685 4,
687 8; [tal. 647).

Bagagele pers6nelor echipagiuluI i ale c&l&torilor nu contribuesc la
avaria comunii (lac& sunt
aruncate In mare sari sustricIciune. (Ital.
fr
648).
Lucrurile ce nu se
cuprind In polita de Inc&rcare, saa pentru care
nu exist& de claratiunea c6,-
pitanulul, de se vor fi a-
runcat in mare, nu so pl&tesc ; iar de aa scapat, contribuese. (Com. 565, 576,

640; Ital. 649).
Lucrurile Inciircate
pe podla de sus a vasu-
luI, contribuesc In tot-d'auna la avariile comune,

(lac& sunt scapate.
llac& lucrurile sunt aruncate In mare saa stricate prin aruncare, afar&
de casul crslatoriilor prevadute de ultimul aliniat

al art. 508, proprietarul nu
este primit a care desp&-
gubirI pentru perderea sat'.
stricarea lor, de citt de la

apitanul care le-a !natl.cat pe podla vasuluI Mr&
Invoirea scris& a inclircii-
torulut In cas contraria,
o special& contributiune
are loe Intro vas, navlu,
ai cele-lalte lucrurl inc6r-
cate pe podll, deosebit

de contributiunea general& pentru avariile comu-
ne la tht& povara. (Ital.

650).
Dac& aruncarea In
mare nu scap& vasul; nu
e loe la contributiune. Lucrurile sclipate nu aunt
supuse la plat& i niel la

desp&gubirea celor aruneate In mare sati stricate.
Dacli aruncarea In mare
scap& vasul i acesta, urmilndulIefilatoria se perde
lucrurile sc&pate c ontribu-
ese la aruncare, dupe valrea lor in starea In care

se afla, sc&dgdu-se
tuelile f&cute pentru
pare.
Lucrurile aruncate In
mare nu contribuesc in
niel un cas la plata pagubelor ce se vor fi Intftm-
plat In urma arunchreI

lucrurilor sc&pate.
Povara nu contribue la
plata vasuluI perdut sati
ajuns In stare de a nu
mal putea naviga. (Coin.

664; Ital. 651).
66-1. In cas de perdere

a lucrurilor puse In luntre saa bArcI pentru 11,411rarer', vasului, repartitiunea perdereI se face asupra vasuluI i asupra IntregeT poverl.
Baal vasul se perde cu

restul povereI, nu e loe
la contributiune pentru
lucrurile puse in 136re sari
luntre, de i acestea a r aj un-
ge bine In port. ([tal. 652).
www.dacoromanica.ro
IIAMANGIU. CodnI aenrral.
837
888
Dac dupe repartitiune, lucrurile aruncate

In mare aunt redobandite
de proprietariI lor, acetia
vor restitui capitanulul
persnelor interesate ceea
ce al primit din contributiune, sapndu-se pa-
gubele causate prin aruncare 0 cheltuelile Monte

pentru redobandire. (Ital.
663).
Vasul contribue
pentru valrea ce are la
locul desarearel, saa pen-
tru pretul ca care ar pu-
tea fi vindut, sc546ndu-se

avariile particulare chiar
posteri6re avarieT comune.
Navlul ce, prin faptul
conventiuneT
aatate la
art. 687, e ca0igat chiar
In cas de perdere a lucru-
rilor incarcate, nu este
supus la contributiune. (It.

654).
Lucrurile sapate
i cele aruncate In mare
saa In orT ce alt chip sacrificate, contribuesc in
proportiune ca valrea ce
ati la locul deseftrarel. Daea a avut loc conventiunea
aratata In articolul prece-
dent, navlul nu se scade

din valre. (Com. 661, 666;
Ital. 655).
Natura, specia i
calitatea lucrurilor ce urmaz sit contribuef a color
aruncate saii sacrificate,

se stabilesce prin politele
de !mascara facturl i In
lipsa, prin orI ce alte mij16ce de proba admise de
lege.
Mud In polita de !nearcare calitatea saa valrea
lucrurilor Inarcate nu este cea adevarata 0 In realitate lucrurile sunt de
o valre mal mare
ele
contribuesc dupe vlrea
lor real, (lac& sunt sapate, 0 se platesc dupe
calitatea i valrea indicatft, daca sunt aruncate

In mare saa stricate.
Dacil Ina lucrurile sunt
de o calitate saa o valre
mal mica cele) declarate
prin polita de InCrucare,
ele contribuesc dupe calitatea i valrea indicatit,
dad', sunt scapate, 0 se

plates dupe valrea lor
realft, daca sunt aruncate
In mare sea stricate. (Com.

46, 608, 565; Ital. 656).
Capitanul va Incheia
proces-verbal despre orl
ce hotarlre va lua si despre operatlunile urmate

pentru scaparea comuna,
indatit ce acsta 'T va fi
cu putinta.
Procesul-verbal va coprinde motivele hotasirel
0 va arftta In mod sumar
lucrurile aruncate sat stricate ; va fi subscris de frun-
ta0 echipagiuluI safi va

aata motivele nevointe;
lor de a subscrie i va fi
www.dacoromanica.ro
CODLTL COMERCIAL (Art. 670-674)
transcris In registrul vasulul.
0 copie de pe acest pro-
ces-verbal, subscrisa, de A-
pitan, va fi alaturatit la
raportul prev64ut de art.
889
TITLUL VIII.
Despre pagnbele eausate

prin loviren vaselor
(abordngiii)
Descrierea, pretuirea i repartitiunea perderilor i pagubelor va fi

facuti, In locul de descitr-
Dad lovirea vaselor a avut loe din cas)fortult sat fort& majora; pagubele i perderile provenite din ac6sta caw& sunt
In sarcina lucrurilor ce le-
grijirea capitanulul, de c11.-
despagubire. (Com. (627,
decatorul de ocol; iar In
Daca lovireaL's'a
Intamplat din culpa unuia
din vase, pagubele 0(per derile sunt in sarcina va-
526. (Com. 610; Ital. 657).
care al vasuluI, prin In-
ad suferit, ffirrt drept de
tre expert; numitI In Ora,

de Presedintele TribunaluluI respectiv i, In lips&
de Tribunal, de catre ju-
658 1, 659, 674 ; Ita). 660).
tar& streinft, de autoritatea

consular & rominft &si, In
lipsaide autoritatea locala.
suluI In culpg. Despftgubirile datorite pers6nelor
Repartitiunea propusa
de expertI va fi supusft, in
Ora, cercetarel tribunalulul respectiv sad judecittorulul de ocol i, In tra
strainft, autoritateI consulare romane, sad autoritatel locale competinte.
(Com. 71; urm., 427; pr.
civ.213, 216 urm. ; Ita1.658).
m6rte sag ranite sunt privelegiate in cas de neajungere a sume) de impartit.

(Com. 674, 678, urm.; civ.
998, urm.; 1084, 1722; (It.
661).
Daca nu se dovede-
sce anti dintre vase se
pte imputa culpa, sad daca culpa se dovedesce a fi

comunft, fie-care sufere pa-
Actiunea pentru
avarie contra chiriasulul
vasulul 0 contra destinataruluI nu pte avea loe
gubele i perderile lacer-
rile Incarcate far& a protesta, chiar and plata naOulu! ar fi fost Melia Innainte. (Com. 440, 664,
953; civ. 1167; Ital. 659).
usate lucrurilor %caseate

0 a lesiunilor causate persnelor, conform disposi-
dach capitanul a primit

navlul si a predat lucru-
cate far& drept la vre-o
despagubire ; cu tte acestea, fie-care vas este obligat In mod solidar la plata
pagubelor i perderilor ca-
tiunilor celor dou6 articole

precedente. (Com. 672, 673,
www.dacoromanica.ro
840
CODUL COMERCIAL (Art. 075 OSO)
675-677; civ. 1003 ; Ital.

675. Responsabilitatea
vaselor stabilite prin articolele precedente, nu aparli, de respundere pe au-
toril culpel catre pers-
manifesta vointa. (Com.

673-676, 900, 953; Ital.
665).
TITLUL IX.
Despre ereautele
giate
nele vatamate qi catre proprietarul vaselor. (Cora.
CAPITOLUL I.
673, 674, civ. 998, urm ; Ital.
Disposifiuni generate.
find un vas a lo-
Privilegiile stabi-
vit, nu din culpa sa, pe
lite prin acest titlu tree
Insuql a fost lovit din culpa
vilegit general sat' special

asupra mobilelor, stabilit
prin codicele civil. (Com.
683, 685, 687; civ. 1722
urm.,1727-1736;Ita1.666).
un altul, ci pentru ell, el
unul al treilea, tt. respunderea este In sarcina
acestuia. (Com. 673, 677;

Ital. 664).
Actiunea de despagubire, pentru daunele

provenind din lovirea va-
Inaintea orl crul alt pri-
In oel-ce cas de
deteriorare sail micqorare
selor, nu pate fi admisa
a lucrulul asupra
exista privilegiul, acesta
men de 3 4ile, catre autoritatea loculul unde s'a
ce orI se scap5,. (Com. 546;
daca nu s'a facut * in ter-
Intimplat faptul, saa a pri-
mulul port In care vasul
s'a oprit.
Pentrupagubele causate
pers6nelor sail marfurilor,
lipsa de protestare sat reclamatiune nu vatama drep-
turile pers6nelor earl nu

se glisesc ** pe vas, sail
nu erati 4n positiune
* Act s'a strecurat o mere e-
se exercita pe ceea ce ramine, saa se redobindesciv. 1721; Ital. 667).

Dacll, creditorul ce
are un privilegia asupra

unuia sati mal multor obiecte, este primat asupra
pretului acestor obiecte de
un creditor al carul privilegiti se Intinde i asu-
pra altor ()Mode, cel d'in-
aia este subrogat in pri-
666 dice : daed nu s'a fdeut pro-
test safe reelamatiune, earl axi-
test sa4 reelamaffune.

" Cori nu to gsea0, trebuia
&me reproduse in eel de al dolea aliniat al acestul articol. Articolul italian corespun46tor art.
in textul italian, iar nu earl nu

se gdsese cum din er6re s'a tre-
r6re prin omiterea ouvintelor pro-
al( in textul italian, ei earl se
55 so dicA aci, dupe cum este si

cut in toxtui roman.
www.dacoromanica.ro
COMM COMERCIAL (Art. 681 654)
vilegiul apartin8nd ulti-
mulul creditor.
Acelas drept 'I ati asemenea i ceI-laltI creditorl privilegiati carl sufer
o perdere in urma sus a-
rrstateI subrogatiunt (Civ.

1108 1; Ital. 668).
681. Creantele privilegiate In acelas grad concur& intre dinsele In cas

de nesuficientrs a lucruluI
in proportiune cii cEt ati

sE la, clacrs aunt contrac-
tate In acelas port. Dar

dads asemenea creante
iaii nascere in urmi, du-
841
Cheltuelile, indemnit&tile i primele de sea-
pare datorite pentru ultima cratorie;

Drepturile vamale
datorite pentru lucran T la
locul de descarcare;
Cheltuelile de trans-
port si desdircare;
China magasiilor In
cari lucrurile desc&rcate
all fost depuse;
Sumele datorite ca
contributiune pentru avariile comune;
Primele de asigurare;
Capitalul si procen-
pe reluarea alatorieT, ereantele posterire sunt preferite celor anteri6re (Civ.

1723, urm.; Ital. 669).
682. Dec& titlul creantel privilegiate este la ordin, girul transmite si pri-
chpitan asupra povereI, In

casurile prev64ute de art.
519 si cu Indeplinirea formalit&tilor prescrise;
688; Ital. 670).
dat haul posed& polita de
tele datorite pentru

contractate de
vilegiul (Com. 277, 498,
Ori-ce alt Imprumut

maritim cisnd acela ce a
CAP,TOLUL II.
incrucare. (Com. 601, urm.,
Despre ereankle privilegiate
asupra /ucrursior in.

cdreate.
683. Sunt privilegiate
asupra lucrurilor Inctsrcate, i pl&tite In ordinea
prevNutli prin presentul

articol, creantele urm&-
618 4, 659, urm., 678,

685, 687, 680; civ. 1730
7, 1731, urm.; Ital. 671).
684. Privilegiile arrstate
in articolul precedent nu
se conservli, dads actiunea nu este exercitat& In
1. Cheltuelile de jude-
termen de 15 qile de la
desc&rcare si inainte de
trecerea lucrtuilor ludo-
tru acte de conservatiune

si de urm&rire a lucrurilor;
snit& a lucrunlor supuse
tre;
catli fitcute In interesul

comun al creditorilor pen-
cate in infirm color de al

treilea.
Pentru sequestrarea, darea In gagift i vIn4area
www.dacoromanica.ro
842
privilegiulul, se apile re-
gulele generale stabilite
prin codicele de procedu-
ril civil, afarh de casurile In care codicele de

comerciti nu ar dispune
intr'alt-fel. * (Com. 683,

910, urm., 947; civ. 1730,
7; Pr. Civ. 411, urm.,

431 urm.; Ital. 672).
CAPITOLUL III.
Despre ereantele privilegiate

asupra naviutut.
685. Sunt privilegiate

asupra navuluI i admise
la plata, In ordinea aci aratatil,urmtrele creante
Cheltuelile de jude-
In casurile prevhlute de
art. 519 i cu Indeplinirea

formalithtilor prescrise;
Pentru despfigubirile
datorite chirialilor vasuluI pentru nepredarea lucrurilor Inciircate sati pen-
tru avaril suferite de dinsele din culpa clipitanuluI

sal pers6nelor echipagiuluI In ultima chlh,torie;
OrI-ce'altti, datorie cu
lmprumut amaritim Bah cu
gagih asupra navlulul,tran-
seria i adnotatit pe ex-
tul de nationalitate. (Com.

519, 531;579, 601, urm. ;
618 3, 659, urm., 678,
catrt Mente In interesul
683, 687, 689, civ. 1729

1 qi 4, 1731 Ital. 673).
tru acte de conservare i
CAPITOLUL IV.
comun al creditorilor pen-
urmrtrire;
Cheltuelile, indemnithtile i primele de
Despre ereantele privilegiate

asupra vasului.
pare, datorite pentru ul-
tima chltttorie;
Salariile, retributiunile l indemnitrttile datorito pers6nelor
giului pentru cillittoria In
care s'a chOigat navlul;
Sumele datorite ca
contributiune la avaril comune;

Primele de -asigurare;
Capitalul 1-1 procen-
tele datorite pentru obligatiunile contractate de

cilpitan asupra navluluI,
* In textul Hallan lipsesc cuvintele: .afard de easurite tit$ ea-
Vasele sati prtrtile
lor,
elijar chnd s'ar afla
In posesiunea unel a treia

pers6nrt,
sunt supuse la
plata creantelor ce legea

declarrt privilegiate, In modul i milrginele mal jos
stabilite. (Com. 480, 697,

910; civ. 1690; Ital 640).
Sunt privilegiate
asupra vasuluI i admise
la plata, &supra pretulul

sah i In ordinea artitath
In presentul articol, oreantele urnarttre:
re Codieele de Comercifi nu dis-
pum intr'alt-fela.
www.dacoromanica.ro
Cheltuelile de judointeresul
comun al creditorilor pentru acte de conservatiune
O urmrire a vasuluT;
Cheltuelile, indemnicatri, fftcute In
tfitile i primele pentru
sapare , datorite pentru
ultima c6.1torie;
Taxele de navigatiune stabilite prin lege ;
Salariile pilotilor, sa-
lariul custodelul 0 chel-
tuelile de paztt a vasuluT,

dupe intrarea luT In port ;
Chirla magaziilor
pentru pstrarea uneltelor
i instrumentelor vasulul;
Cheltuelile de futretinere a vasulul O a uneltelor qi instrumentelor sale
dupe ultima sa c6.11itorie
i intrare in port;
Salariile, retributiunile i. indemnitgile datorite, conform dispositiunilor titluluT III al acestel c41, ettpitanulul qi celor-lalte pers6ne ale echi-
pagiulul pentru cea din

urm6, etillitorie;
Sumele datorite ca
contributiune la avariile
eomune;
Capitalul ai procentele datorite pentru obligatiunile contractate de

ciipitan la trebuintele vasulul In casurile prev64n-
te de art. 619 i cu Indeplinirea
pres crise ;
formalitfitilor
848
Primele de asigu-
rarea vasulul yi accesorii-
lor sale pentru cea din

urmli c6,1torie, dac asigurarea a fost fcutrt pen-
tru un timp determinat
sad eu c6.16.toria, i pen-
tru vasele eu abur ce fac

c16,tori1 periodice asigu-
rate pentru un timp determinat, primele corospunpt6re cu cele din ur-
m, Ose lunl; ai deosebit

de acestea, In asociatiunile de asigurare mutualti,
reparatiunile * i contributiunile pentru ultimele

se luid;
IndemnitAtile datorito chiria4ilor pentru nepredarea lucrurilor Incr-
cate sad pentru avariile
suferite de dinsele din cul-
pa cpitanulul sad a echipagiulni, In ultima c616.torie ;
Pretul vasuluT datorit fue& vliWittoniluT;
Creantele arrstate la
numrul nou de mal sus,
ce ad fost transcrise qi adnotate tszid; orT-ce alt6,
creantift de lmprumut maritim asupra vasulul :}i cre-
antele pentru carT vasul

a fost dat in gagiti.
In cas cind mal multe
creante din cele prevNute
* Din er6re se 4ice aci repara(iunile, in loc de repmrti(itenile ,

cum este si In textui articolulul
tallan corespuncptor.
www.dacoromanica.ro
844
de numArul 13 se all& In
concurenttt, preferinta se
determintt dupe data transcriptiunel titlulul i adnotatiunel lul pe actul de nationalitate. (Com. 490, 493,
495, urm., 514, 531, urm.,
601, urm., 618 1 oi 2, 658,

659,urm., 678, 683, 685, 689,
916, 934, 964, civ. 1729

1$ 4, 1731, 1737 1, 1738;
Ital. 675).
Girantul, cesionarul; subrogatul saA credi-
torul care a primit In gagifi o creanttt asupra unuI
vas, transcrisit adnotatrt

vor putea cere sIt se mentioneze, pe registrul
titnieT portului 0 pe actul
de natIonalitate al vasuluI
girul, cesiunea, subrogatiunea sa0 constituirea gagiuluI ce a avut loc. (Com.
682; 34 reg. 10 Sept. 87;

Ital. 676).
Privilegfile arnate
In articolile precedente nu
se pot exercita, dacti, cre-
antele nu supt probate oi

privilegiile flu stint conservate In modul urmfitor:
Cheltuelile de judecat& cu compturile lichidate de judecittorul competent dupe formele stabilite prin legile de procedurtt ;
Cheluelile, indemnitrttile oi primele pentru tacitpare, oi safari ile pilotilor, cu
autoritAteI martime
cu
cele-lalte probe ce autoritatea judeattorsett va credo
de cuviintft a admite, dupe ImprejurrtrI;
Taxele de navigatiu-
ne cu recipisele autoria-
tilor competinte;
Salariul custodelul,
cheltuelile de pad'. arrttate In num6rul 4 al art. 687
creantele artttate In nu-
mrul 5 al art. 683 oi In

aliniatele 5 $i 6 ale art.
687 prin state aprobate de

presidentul TribunaluluT
respectiv;
Salariele
retributiunile dpitanuluI celor-
lalte pers6ne ale echipagiuluI cu rolurile de armament $i desarmament

extrase din oficiurile au-
toritateI martime, cele-lalte indemnitItl cu raportul

capitanulul 0 et' cele-lalte
probe ale Intamplkrilor ce
le-ati dat nastere;
Creantele pentru contributiunI la avariile comu-
ne, cu actele relative la

reparatiunea lor ;
Creantele aatate la
numrul 8 de sub art. 683,
la aliniatul 6 de sub art.

685, $i la aliniatul 9 de
sub art. 687 prin procesele-
verbale subscrise de fruntaoil echipagiuluI ordinile
de autorisatiune, statele
subscrise de citpitan oi con-
sentinte, cu atestate ale firmate de expert; prin

www.dacoromanica.ro
actele de vimlare li procesele-verbale subscrie de
el saii prin mijlocul altor
845
la num6rul 8 de sub art.

685, li la numarul 13 de
acte, dovedind necesitatea
sub art. 687, cu actele respective transcrise i adno-
cheltuelilor ;
tate in modul prescris. (Civ.
cu politele de asigurare
690. Afara de regulele

generale pentru stingerea
obligatiunilor, privilegiile
creditorilor asupre vasului se sting:
Primele de asigurare,
saii cu alte titlurl subscri-
se de asigurat i cu extractele de pe registrele

mijlocitorilor de asigura-
re ; repartitiune saii contributiunile In societfttile de

asigurare mutual/1., cu ex-
tractale de pe registrele
de admitere a vaselor In
societate;
Indemnitatile datorite
chiriailor unuI vas en sentintele ce le-aa lichidat ; li
daca la timpui distribuirei
pretuluI, sentina de condamnare la despagubire e
pronuntatft, iar daunele-
interese nu sunt Incit lichi-
date, creditorii pot, dupe
ImprejurarT, sa fie admiql

la plata despagubireI pen-
tru o suma arroximativ
dand cautiune ea vor resti-
tui ceea ce se va constata

ea ati primit mal mult; tot
ast-fel vor fi admiql la pla-
ta, li creditoril posteriori

color dintait, daca, vor da
cautiune de restituire;
Vinderea vasulul eu
actul de vInclare, transcris
i adnotat In modul stabilit prin art. 493;

Creantele arfttate la
numarul 9 de sub art. 683,
1676, urm; Ital. 677)
Prin vlmlarea sial,

fleuta satt dupe cererea
creditorilor saa pentru alta,
causa, dup5, formele stabilite de proeedura comercia16, qi dupe plata pretu-
lui asupra citruia privilegiul a trecut;

Prin expirarea termenuluI de 3 lunT, In cas de
Instrainare de huna voe

a vasulul.
Acest termen Incepe de
la data transcriereI actulul de Instrainare, daca

vasul se gasesce in timpul transeriptiuneI In eircumscriptiunea unde e inscris ; i de la data Int6rcerel sale In (lisa eircumseriptiune, daca transcrip-
tiunea Instrinftrel s'a fft-
cut dupe plecarea vasulul,

cu conditiune ca In termen
de o luna, de la data transcriptiunel, vinclarea s fie
notificata creditorilor privilegiatl, a cftror titlurI se
aflii. transcrise i adnotate
pe aetul de nationalitate.
Stingerea privilegiulul
www.dacoromanica.ro
846
nu pote avea loe fate. cu

creditorul privilegiat, ca-re
inainte de expirarea termenuluI a chemat in judocat& pe cumperrttorul va-
sulul pentru a obtine re-
cunescerea privilegiulul
set. (Com.493, urm., 910,
urm., 933, 964; civ. 1091,
1800, 1868, urm. ; Ital. 678).
69E Achisitorul unuI
vas sat uneT pextI din vas,
pentru a'l purga de ereditele creantelor privile-
giate, la earl nu este o-
bligat personal, e dator sfi

notifice creditoritor Wain-
te de punerea In gagiti
sati urmerirea vasulul, un

act continend:
Data vi felul titluluT
sn, datele transcriptiuneI
titluluI vi adnotttreI pe actul de nationalitate;
Numele vi pronumele
autorului set;
Numele, felul vi capacitatea vasuluI;
Pretul convenit vi orl
ce altfi saran& impustt achisitoruluI sat valerea ce
el oferrt sCk plelescit;f
Lista ereditorilor eu
arittarea numelul vi pronumelul lor, a sumelor ce
li se datoresce; data titlurilor lor, a transcriptiunel
vi adnotatiuneI pe actul
de nationalitate;
Oferta de depunere
a pretuluI eonvenit sat a
valOreT deolaratit pentru a
fi
Impitrtitti Intre eredi-
toil ;
Alegerea domiciliuluI
la revedinta Tribunalulul,
care ar fi competinte se,

procde, la vindarea cu li-
eitatiune, dace, acesta ar

trebui sit aibit loc.
Un extract sumar de pe
acest act se va publica In
f6ia anunciurilor judiciare
a loculul unde se afirt oficiul maritim la care vasul este Inscris; acesta va
sine loe de notificatiune
pentru creantele nesupuse publicitittei. (Com. 910;
eiv. 97, 1804, urm.; 19 6
leg. 31 Iul. 81; Ital. 679).

692. OrI-ce creditor privilegiat sat fidejusorul unor asemenea creanta, 'Ate
In termen de 15 Oile de
la notificare sat publicatiunea sus aretatrt, A crit
vindarea prin licitatiune
public& a vasulul, oferind

suirea pretulul, cu a zecea
parte, vi dand cautiune
pentru plata pretulul
vi
pentru indeplinirea orI-crt,-
reI alto sarcine.
Acestit cerere, subscrise,
de eel ce o face sat de un

procurator special al set,
va fi notificatit achisitoruluI cu citatiune de Infitivare dinaintea Tribuna-
lulu] loculul unde vasul
este Inseris, pentru ca ju-
decata A se pronunte atilt asupra admisibiliateI
www.dacoromanica.ro
COMIL COMERCIAL (Art. 693-698)
eautiuneT eta i asupra cererel de vIn4are. (Com. 693;

civ. 1676, urm., 1806; 17
1, 21, 1, leg. 31 Iul. 81;

Ital. 680).
Dad+, vinlarea n'a
fost cerut6, In termenul si
modul stabilit prin arti-
colul precedent, sat (lac&

cererea este respinsa, pretul ramne fixat definitiv
si, prin depunerea luI, achisitorul obtine proprietatea vasuluIsaii uneI part'
simtimIntul partilor intoresate sat In virtutea uneI

sentinte 1.6 mase definitive.
OM cine pone obtine un

act dovedind existenta uneI
saa mal multor transcriptiunT asupra umil vas satt
unel partI din el, saa un
certificat eg, nu exist& niel

o sarcina. (Civ. 1788, 1816,
18 6 leg. 31 IuI.81; Ital.

682).
CARTEA III.
Despre }aliment*
din el, libel% de orI-ce pri-
vilegia. In acest cas privilegiile tree asupra pretuluI depus, care urmdi
a fi distribuit ea In casurile de vInlare
Dac6, cererea este admisii, Tribunalul, prin aceiaqI sentint6, va autorisa
vInelarea vasulul, care se

va face conform dispositiunilor coprinse In procedura CodiceluI Comercial. (Com. 693, 918, urm.,
928-934; eiv. 1807; Ital.

681).
Radiarea transcriptiunilor sati a adnotareI

privilegiilor nu se va putea face de eat dupe con* Cartea a III a Codulu de
comerein din 1887 : Despre Talimente, a fost modificattt in parte
prin legea de la 20 Iunie 1895.

NoI o publicitm ad ast-fel cum
este acta-41 In vigre, cu modifi-
catiunile ce i s'a Meat. Pentru a

facilita Msg. cundscerea acestor
modificatiunI, vom insemna la fi-
847
TITLUL I.
Despre deelaratinnea de
faliment si despre efee.
tele sale.
Comerciantul care
a Ineetat plfiile pentru
datoriile sale comerciale,

este In stare de faliment.
(Com. 3-8, 699-703; 1.
tal. 683).
Singurul refus al
unor p164I, pe temeia de
exceptiunI pe care In bun& credinta debitorul 11 so-
cotesce Intemeiat, nu con-
stitue o probil. de !metarea pi14ilor. (Com. 696,
701; com. vechit-'718; Ital.

706).
nele fie-cftruf artieol, artieolul corespundOtor, modificat saO nemodilleat, al Codulut de comerciO din
1887,
Cu mentiunea: comercial
La urmi, publicIm gi Regula-
mental de serviciti comptabilitate al judecatonlor sindici

flout ca ocasia noilor moditicarf.
www.dacoromanica.ro
848
Falimentul se declara prin hottirire jude-
certificat de falit ca este

adevrat si de registrele
catorsett, pronuntata dupe

declaratiunea falitulul, saa
sale de comercia In starea

In care se MIL
maI multor creditorI, saa
prinda indicatiunea si estimatiunea aproximativa a

tutulor bunurilor, mobile
dupe cererea unuI orl a
din oficia. (Corn. 148, 698,
urm, 710, 875; com. ve-
chiti 696; Ital. 684).

Declaratiunea falimentuluI se pronunta de
tribunalul de comercitt In
jurisdictiunea ettruia debitorul IsI are principalul
stabiliment comercial.
Tribunalul este Investit
cu Intrga procedura a falimentuluI, si va judeca
actiunile derivand
dac prin natura lor

nu vor fi de competinta
jurisdictiuneI civile.
Formele de procedurit
In acsta materie se regulzi prin dispositiunile

speciale coprinse in cartea IV si prin acele ale
codicelul de procedura civila. (Com. 697, 707, 890
8, 942-944; com. vechia
697; Ital. 685).
Falitul va fi dator
ea In cele trel qile de la
Incetarea platilor, In care

se coprinde i liva incetareI lor, sa fact). declaratiunea la tribunalul de comercitt aratat In articolul
precedent.
Declaratiunea trebue sil,
fie insotita de depunerea
bilantuluI, datat, semnat qi
Bilantul trebue sa co-
imobile ale falituluI, sta-
rea datoriilor si a creantelor Cu numele, pronumele i domiciliul fie-carid creditor, si pe cat se

va putea causa fie-c5,rel
datoriT, tabloul profitelor

si perderilor precum si acel al cheltuelilor personale ale falitului i famiHO sale din tot timpul exercitiuluI comerciuluI
pe cat se va, putea. (Com.
22, urm., 57, 142, 698, 831,
877 3 ; 20 30 leg. timbr.;
com. vechitt 698; Ital. 686).
Orl-ce creditor, a
ettruI creanta are o caus5,
comerciaitt, pte sa
tribunaluluI competinte de.
claratiunea In faliment a
debitoruluI s comerci-
ant, prob End incetarea pia-
tilor.
Nu aunt admisl a core

declaratiunea In faliment
deseendentiI, ascendentil
sotul debitoruluI. (Com.
695, urm., com. vechitt 699;
Ital. 687).
701.D ac lneetarea piatilor unuI comerciant este
notorie, saE dacii ea resulta din alte fapte neln-
www.dacoromanica.ro
849
doi6se, tribunalul va de-
obligatiune va fi supus la
Ins& va putea, de va crede necesar, s asculte mal

intaiti pe falit. (Com. 695
50 le!, pe care o va pro-
clara falimentul din oficia;
698; com. vechia 700;

Ital. 688).
702. In cea dintaii1
a fie-careI Optamanl: porOren ei judecatoril de pa-
ce vor transmite preee-
dinteluI tribunaluluI de comerciil In jurisdictiunea
cgruia se all, sat' a tri-
o amend& de la 6 pan& la
nunta complectul tribuna-
luluI In camera de con-
ga' ei fara apel. (Com.
326-330; reg. C. Com. 35;

com. vechi 701 mod.; It.
689).
Comerciantul care
s'a retras din comercirr va
putea fi declarat In faliment, Ins& numai In de-
bunaluluI civil care-I tine
cursul a cincIanI de la acest

eveniment, i numaI and
saptamaneT precedente. A-
loc in timpul exercitiuluI

comerciulul, sag chiar In
anul urmator, pentru datoril decurgnd din ace-
locul, un tablog de protestele facute In cursul
cest tablofi trebue s a-
rate data fie-caruI protest,

numele i domiciliul persanelor carora s'a facut
care a cerutprotestul, seadenla obligatiunel protestate, suma datorita i mo-
tivele refusulul de plat&

sail de acceptare.
Un duplicat de pe acest
tabloO se va trimite Cameral de Comerci4 respective pentru publicare.
Aceste tablourI se vor
face pe formulare tiparite,

trimise de minister, ei vor
Incetarea platilor a avut
laeI exercitiO.
Se va putea Inca declara
falimentul dupe nurtea co-
merciantulul, Ins& numal
In decursul anulul de la
acest eveniment. (Com.
695, urm., 718, 725, 753;

com. vechiO 702; Ita1.690).
Prin sentinta declarativa de faliment tribunalul trebue:
Sa numasca din sinul

sa4 un judecator-comisar
trebui sa fie cusute In
pentru procedure, f alimentulul ;
te la grefa, pentru ca
sigiliilor ;
de dinsele.
Portarelul sail judecato-
tra falimentul;
fascicule lunare i pastra-
cine s p6ta lua cunosciinta
rul de pace care nu indeplinesce ackta Indoita,
SA ordone punerea
srt arate numele sindiculuI chernat a adminisSA stabilissca un ter-
men, nu mal mare de o
www.dacoromanica.ro
860
lunh, In care
creditoriT
trebue sh. presinte la grefa tribunaluluT declaratiunea creantelor;lor;

5. Sh determine diva 0
ora In care se va procede
la rqedinta tribunaluluI,
la verificarea' crearrtelor.
Acest termen nu p6te fi

mal dephrtat de cat cel
mult cu 20 dile/della ex-
pirarea termenulul prevhdut In aliniatul precedent.

Sentinta trebue sh, coprindh Inc. ordinul catre
falit de a Infh.titt, phut+,
In treI dile, bilantul In
forma stabilith prin art.

699 0 (registrele sale de
comerciti, dad, nu aunt
deja depuse.
Achsth sentinti, supush
opositiunel 0 apelulul, este executorie provisoriti.
(Com. 697, 707, 718, 726,
urm., 739, urm., 743, urm.,
768, urm., 944, reg. sindie.
3 0 4; com. vechit 703
mod.; Ital. 691).

Chad averea unuT
comerciant declarat In fa-
liment se all& 0 In alte
localithtl, sindieul va in-
terveni prin comisiune ro-
gatorie, catre autoritatea
judechtorsch local pen-
tru punerea sigiliilor 0
Incheerea actelor constath,t6re acestel operatiunt
(Com. 33, 743, urm., com.

vechiti 704; Ita/ 692).
Un extract al sen-
tinteI declarative de fa-
liment se afige, In termen

de 24 ore, la uca tribunaluluI, independent de pu-
blicitatea cerutii de art.
943. (Com. 704; com. vechit 705 mod.; Fr. 442).
Falitul judecat In
lips& 0 eel care a fost de-
clarat din oficiti fir& sii

fi fost chemat, sah, de 0
chemat, dar judecat In lip-
* are dreptul sti fach opositiune In contra sen-
tintaI declarative de faliment, pmh, In termen de

opt qile libere de la aficarea extraotuluT, prevhduth, de art. 706, sail d'a
dreptul apel pan& In termen de 15 4ile libere* de
la aceea0 (lath.
AcelasT drept 'I at 0
creditorit .r1 ati cerut

declararea In faliment.
OrT-ce alta persnh interesatft are dreptul sh
fach opositiune In contr
sentintei declarative de
faliment phnh in 16 dile

de la Implinirea aceleia0
formalithti.
Sentina asupra oposi-
tiunel se dii, contradictoriti cu sindicul 0 este supush apelului. (Com. 697,

704, 943, 944 ; com. vechit
706, mod.; tal. 693).

Indath dupe pro-
nuntarea sentinteI decla* Articolul italian corespund6tor prevede 80 dile.
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. 709no)
rative de faliment, procu-
rorul tribunalulul va trebui sit ia cunosciinta, In

orI-ce cas, de tt5te actele
din dosar, spre a vedea

daca este loo la o actiune
penal.
In acest cas * prep-
dintele tribunalulul tre-
bue, pan& in 24 ore, sit comun ice procurorulul copia
dupe sentina declarativa

de faliment, cu tte celelalte acte i informatiunI
aflate in tribunal. (Com.
704, 709, 842, 876; com.
vechiti 707; Ital. 694).
709. Tribunalul de comerciti va ordona, de odata Cu pronuntarea senUnto?' declarative de fali-
851
trebue sii fie comunicatrt

imediat procuroruluI pentru executor. In asemenea cas, liberaren provisorie nu pote fi acordat,
de judecatorul de instructiune Insarcinat cu instruirea afacereT, de cat In ur-
ma avisuluI conform al
tribunalulul care a ordo-
nat arestarea. (Com. 756,

876, 877; com. vechia 708
mod.; Ital. 696).
710. Procedura falim en-
tulul Inaintea jurisdictiuneI comerciale 1 instruetiunea sat procedura penalli se vor urma indepen-
dent una de alta.

Judecatorul de instruc-
tiune pte culege de la
ment, arestarea falituluT

In contra caruia se ivesc
indicil suficiente de frauda, mat cu sma In casurl
de disparitiunea sari lipsa
nejustificata a registrelor
de comercia qi nedepunerea bilantuluT ; va putea
de asemenea srt ordone li
arestarea celor-laltI cornplicI al fraude!.
Tribunalul de comercia
i mPI In urmrt, In orl-ce
te asemenea verifica sari

cere copil orl extracte de
pe actele procedure' fall-
mentului, va ordona ares-
tiunea, judele instructor

trebue In orl-ce cas sa
stare a procedureI fali-
tarea falituluI In contra

caruia se ivesc indicil suficiente de frauda.
Ordonanta de arestare
* In acest amp trebuia a se
dice aci, dupe cum este si In telc-
tribunalul de comercia, de
la judecatorul-comisar oil
de la sindic orI-ce infor-
matiunIqi orI-ce qtiinte de

earl' ar avea trebuinta ; p6-
mentuluI, precum i de pe
registrele i hartiile, fali-
tultil, dar nu pte sit le

ridice de la greta tribunalulul comercial.
Complectiindu-se instruc-
se pronunte dacti este sat
nu eas de urmitrire In con-
tra inculpatilor.
tul artic,oluluI corespunddtor din

Codul italian,
www.dacoromanica.ro
852
Decisiunea definitiva a
instantelor penale va trebui sii, fie notath pe mar-
falituluT, din liva pronuntil-
se va pu-
timpul falimentuluI.
Actiunile earl apartin
ginea sentinteT declarative
de faliment
*1
blica ca i acsta. (Com. 708,

741, 747, 837, 845, 943;
com. vechih 709, mod.;
Ital. 696).
Numele i pronu-
mele falitului se va Inscrie

Inteun tabloa afiat In sa-
la tribunaluluI care a declarat falimentul i In sala burselor de comerciil.

AceT al chror nume figurzit pe acest tabloa nu
pot intra In localurile burselor. Acsth dispositiune

trebue sit fie Inscrish pe
tabloti. (Com. 826, urm.;
com. vechiti 710; Ital. 697).
Pam& ce nu se ter-
mina procedura falimentuluT, falitul nu se pate de-
'Arta de la domiciliul sail

fitrh o permisiune a judechtoruluT-comisar, i este da-
tor sit se presinte Inaintea

aceluT judecittor orl de cite orl va fi chemat. Dish.
(lac& judecittorul se va con-
vhige eh falitul este Impedicat de a se Infhtia In

persdnit din cause bine-cuvIntate, p6te stel autorise-
ze a se Infht4a prin mandatar. (Com. 741, 742, 847,
877 4; com. vechia 711;

Ital. 698).
713.Sentinta declarativh
de faliment ridich de drept
rel sale, administratiunea
bunurilor sale, chiar i a acelora pe earl le-a dobhndit In
falituluT nu vor putea fi

exercitate de cht de dare
sindic, afartt de acele earl

privesc drepturile lul exclusiv personale, ma carT
sunt stritine falimentulul.
Din liva declaratiunel
falimentuluT, niel o actiune In contra falitulul pHvitare la bunurile sale mo-
bile saa imobile, i niel

un act de executare asupra aceloraT bunurT, nu
va putea fi intentat sat

Indreptat de cht In contra
sindiculul.
Tribunalu I, dach ghsesce
cu cale, pate permite sail

ordona ea falitul sit fie citat In causo, mal ce smit
atuncT cand ar avea interese opuse ce sindicul.
Falitul are dreptul sh
interving In cestiunile din
earl pot se decurgh. In
sarcina sa o imputare de
bancruth.. (Com. 701, 726,
759, 810, 839; com. vechia
712; Ital. 699).
714. Setinta declara-
tiva de faliment suspenda,

numai fata de masa creditorilor, curgerea dobandi-
lor a creantelor negarantate prin ipotecii, gagia, saa
alt privilegia.
www.dacoromanica.ro
Dobantlile creantelor ga-
rantate nu pot fi cerute

de cat asupra sumelor pro-
venind din vin4area bunurilor supuse privilegiulul sat ipoteoeT; cand In-
sh, din neajungerea acestor
garantil dreptul creditorilor se exercitt asupra maseI hirografare, restul creantel neacoperit se deter-
mina, fir& a se tine
In
sma dobanOile posteriare

dateI sentinteI declarative
de faliment. (Com. 704,785,

786, urm.; civ. 1686, 1697,
1772, 1746; corn. vechit

713; Ital. 700).
715. Datoriile cu scaden-
obligatorie in sarcina
falituluI, i acele a citror
tri,
scadenta este subordonatii,

vointei sale, sunt considerate ca ajunse la scadentii,
prin efectul declaratiunel
falimentulul.
Din momentul declarfireT
in starea de faliment creantele in contra falituluI,

in ceea ce privesce participarea lor la deliberarile
falimentuluT, vor ramane
fixate In mainile ultimuluT
purtittor, anterior decla-
Axel in stare de faliment;
asemenea i cele carl se

vor fi afland In circula-
tiune In strainatate vor
ritmane fixate In mainile

ultimuluT purtator din tara,
anterior declarareT In stare de faliment. (Coin, 778;
853
civ. 1025; com. vechit 714

mod.; Ital. 701).
Pentru chiriile da-
torite de falit, actele de

executare asupra bunurilor
mobile carl servesc la comerciul saii, vor fi suspendate In timp de 30 Oile de

la data sentintel declarative de faliment, afarit de
masurile conservatre i
de dreptul pe care proprietarul 'I dobandise mal d'ina-
inte pentru a reintra In
posesiunea bunurilor Inchiriate. Cand proprieta-
rul a obtinut acest drept,

suspendarea actelor de exe-
cutiune mal sus aratate
Incetza de drept. (Com.
704; com. vechiii 715; Ital.

703).
Daca falitul este locatar de imobile pentru tre-
buintele comerciuluT sat,

si claci contractul trebue
sft dureze mal mult de un
an* de la data declarftreT
falimentuluI, sindicul, cu
autorisatiunea majoritatel
In sume a creditorilor a cftror creante at fost verifica-
te, pate cere desfiintarea

aceluT contract, dand pro-
prietaruluI o drptil, despagubire. (Com. 783 2;

civ. 969, 1730 1; com. ve-
chit 716 mod.; Ital. 703)

Prin sentinta de* Articolul corespund6tor din
codul italian prevede hel anl, iar
nu unul ea In textul nostru.
www.dacoromanica.ro
854
clarativA de faliment, sati

printr'o altA posterirA,
Tribunalul, din oficiA sat
dupe cererea orI cArul in-
teresat, determin provi-
soriii qiva IncetAreI p1Atilor.

In lipsli de o determinare specialA, incetarea p1Atilor se socotesce crt a avut
loe In qiva pronuntAreIsen-
tinteI care a declarat fa-
limentul, saA in qiva mortel
falitulul, saa in aceea a
retragereT sale din comerciti, dacli falimentul a fost
declarat In urma acestor

evenimente.
In niel un cas Incetarea
plittilor nu se va putea
fixa la o epocri, mal depAr-
tat& de treI anI de la datele sus mentionate. (Com.

704, 943; com. vechi 717;
Ital. 704).
719. In contra sentinteI
care determinA provisorit
data IncetAreI plAtilor se
pte face contestatiune
Inaintea TribunaluluI care
termen, sad and sentinta

care s'a pronuntat asupra
contestatiuneI nu maI este

supusfi, apeluluI, data incetArel pliitilor r6mh,neirevocabil determinatA In pri-
vinta tutulor creditorilor,
(Com. 703, 704, 718, 904,

913, urm; com. vechiti 719
mod; Ital. 706).
720. Tte actele 0 o-
peratiunile falituluI 0 tte

plAtile Monte de dinsul
In urma sentintel declarative de faliment sunt nule
de drept.
Sunt asemenea nule, fatA
cu masa creditorilor:
Mt() actele 0 instrAinArile cu titlu gratuit Monte In urma dateI !neetAreI plktilor;
Plata datoriilor neajunse la scadentA fAcutl
in urma sus ziseI date, fie
in banI, fie prin cesiune,
vAnzare, compensatiune
sati alt-fe!. (Com. 704, 718,

721; civ. 946; com. vechitt
tiune numaI ca acstil, contestatiune sA fie notificatA,
720; Ital. 707).

721. T6te actele, plAtile
i instreinArile fAcute In
frauda creditorilor, in orI-
de la verificarea crean-
trebuesc sii, fie anulate con-
a pronuntat'o, sub condi-
cel mult pft.nrt In opt lile

telor.
Tte contestatiunile in
contra acesteI sentinte se
discuta contradictorit cu
sindicul 0 se resolvA prin
una 0 aceea0 botArlre.
Dupe expirarea acestul
ce timp ar fi fost %mute,

976 din Codicele Civil. (Co.
722, 876, 880; com. vechi
721; Ital. 708).
722. Se presum flicute

in frauda creditorilor i
In lips6, de probfi, contra-
www.dacoromanica.ro
COD1UL COMERCIAL (Art. 723-726)
rie se anulza fat& cu masa creditorilor, urmitarele
acte dac sunt survenite

In urma datel Incetrtrel
platilor:
Tate actele, platile si
instrainarile cu titlu one-
ros, and cel de al treilea

cunoscea starea de Incetare a platilor In care se
gasea comerciantul, Cu tate
ca Inca, nu era declarat
falit;
Actele si contractele
comutative, In earl valorile date sat' obligatiunile
luate de falit Intrec cu
mult ceia ce i s'a fost dat

saa promis;
P164ile datoriilor ajunse la scadenta si exigibile, carI nu aa fost e-
fectuate In banI saa cu
efecte de comercia;
Gagiurile, anticresele
si ipotecele constituite asupra bunurilor debitorulul.
AceiasI presumptiune va
avea loe si pentru actele,

pltile Ti instrainttrile cu
orI-ce tttlu facute In cele
4ece zile anteri6re'declara-
tiuneI In faliment, chiar
In lipsa punctelor extreme
sus enuntate. (Com. 704,
718, 721, 723; com. vechiti

722; civ. 945, 947, 1200,
1202,1685,1697,1746,1769;
Ital. 709).
855
unul titlu recunoscut valabil nu stint coprinse in

dispositiunile articolelor
precedente, 'lima] sa fie
anterire sentinteT declarative In faliment. (Com.
704, 720, urm.; com. vechia 723; civ. 1780; Ital.
710).
Daca dupe Inceta-
rea platilor si Inainte de

pronuntarea sentintaI declarative in faliment, comerciantul a platit cambiale, actiunea pentru restituirea banilor se va putea
Indrepta numal In contra
ultimuluI obligat pe cale

de regres, care ar fi avut
cunosciintit de incetarea
platilor In momentul and
cambiala a fost trasa, safi
girata. (Com. 342; com.
vechl 724; Ital. 711).

Daca comerciantul
a fost declarat falit dupe
mrtea sa, saa daca m6re
dupe declaratiunea in faliment, sotul, fill si mostenitoriI si51 pot sa, se pre-
sinte In pers6na saa prin

mandatar, ca In locul defunctulul, la formarea bilantuluI, la cercetarea registrelor si la procedura
falimentulut (Com. 703,
741, 750, 756; urm.; com.
vechia 725; Ital. 712).
723. Inscriptiunile ipo-
tecare luate In virtutea
www.dacoromanica.ro
856
TITLUL
Despre administratinnen
failimentulni
CAPITOLUL I.
Despre persnele insdreinate

eu . administra(iunea falimentului.
Administratia faThnentelor se va exercita

de un sindic aelatpe tang&
fie-care tribunal, sub priveghiarea tribunaluluT i

sub directiunea unuT judecator-comisar.
Ea are de scop conservarea i lichidarea bunurilor falituluT i repartiti-
unea lor Intro creditorl.
(Com. 727, urm., 754, urm.,
739; reg. sindic: 1, 5, 6,

7; com. vechi 726 mod;
Ital. 713).
Sectiunea I. Despre sin die.
Pe Yang& fie-care
tribunal de jude s infiintz& unul sag maT multi
sindici InsArcinat1 in spe-
cial cu adrninistratia fallmentelor.

Tribunalul Ilfov va avea
trei sindici; Tribunalul Ia1
dout
Numrul sindicilor se va
putea spori, dupe necesit&tile serviciului, prin de-
cret regal, In urma unei

decisiunT a consiliului de
ministri. (Coin. 704 3,
726, 728, urm., 754, urm.;
reg. sindic 1, 3-6; Ital,

714),
Sindicif sunt numitt prin decret regal.

EI fac parte din corpul
judeatoresc.
EI sunt asimile4l jude-
c&torilor de edint&; sunt

supu0 la ace1ea1 conditi-
uni de admisibilitate (art.

52 i 59 din legea organisarel judeefitoresci) 0 se
bucur& de acela rang,

dreptuff i avantagil. (Co.
726, 727, 729, urm., 968,
969; reg. sindic. 8).
Sindicii tribunale-
lor, carT nu ag sectiune

special& comercialk pot fi
delegati de tribunal cu lu-
call de orl-ce natur& afar& din Tribunal.
In cas de vacant& sag
de absoluti necesitate, sin dicii pot fi delegati de mi-
nistrul justitiei pentru a

Inlocui pe judeatorul tribunalului sag pe judeciitorul de instructie. (Com.
728, 730 urm.; reg. sindic.
2 0 4).
In cas de lips& sag
de recusare a sindicului
unul tribunal, ori de in-
suficient& de personal la
un tribunal, ministrul justiiel
delega pe sindicu1 unuT tribunal din re-
sortul Curtel de Apel res-
pective spre a tine locul

fie pan& la Incetarea absenteT, fie pftn& la termi-
www.dacoromanica.ro
narea falimentuluT. (Com.
729; reg. sindic 3 i 4).

Tribunalul, acolo
ande sunt mal multi sindicT, pate, In orl-ce stare
857
tribunalulul, s comunice
color interesal Insarcinarea ce li s'a dat. (Com. 726,
727, 761 ; reg. sindic. 6 i 21).
Sindicul este da-
a falimentuluT, sa, Inlocuiasca pe un sindic prin al-
tor, Indata ce hotarirea

de omologare a concorda-
tive. (Com. 704; 3, 730;
sad Indata ce este chemat

sit faca vre-o distributiune
tul, fr aratare de mo- tuluT a ramas definitivii,

com. vechid 733 mod. ;Ital.
720).
Sindicul se pte
recusa pentruaceleaaT mo-
tive ea i judecitoril.
Sindicul care cunsce ca

in persna luT exista motiv legal de recusare, trebue sa. ducts acsta la cunosciinta tribunaluluT In
termen de 24 ore.
Recusaren se judeca, In
camera de consilid, ascultandu-se partea care propane recusarea
(Pr. civ. 274
285; reg.
sindic. 3).
In afacerile presin-
tand dificultatl speciale,

sindicul pte cere tribunaluluT sa se numsea advocatl, expert1 sad custql
de ale caror servicil s'ar
simti nevoie.
Tribunalul, dad,. Inca-
viintza cererea, va de-
semna pe advocatiT, expertiT sad custodil ce va

gasi cu cale i va fixa retri b utiunea lor.
Sindical este dator ea,

cel mal tarzid In termen
de treT ()He de la Incheierea
Intro creditorT, s formeze
statul cheltuelilor de justitie i administratiune al

falimentulul i sa cal% tribunaluluT aprobarea lui.
(Com. 805, 819; arm., 969,
970).
Cheltuelile de justitie i administratiune

preva4ute In statul sindiculuT, aprobat de tribunal,
se vor plati de falit, sad
se vor retine din patrimonial falimentuluT, cu preferinta. Inaintea orT-caror

altor datoriT. (Com. 819;
urm.; reg. sindic. 25).
Sindicil tribunalelor Ilfov, IasT, CovurluT,
Dolj, Braila, ad unul
mal mu1t1 secretarT-archi-
varT. Numarul lor se va
fixa prin decisiune a consiliulul de minitri.

Secretaril-archivarT ad
gradul de grefierT de tribunal; sunt supuT acelora0 conditiunT de admisibilitate ai se bucura de
acelea0 avantage.
El se numesc prin decret regal.
www.dacoromanica.ro
868
La cele-l'alte tribunale
functiunile secretaruluIarchivar se 1ndeplinesc de

grefierul tribunaluluI sati
de un ajutor de grefrt, de-
legat de dinsul sub a luI
r6spundere 0 control. (Co.

737, 969; org. jud. 45, 47,
63; reg. sindic. 9-18).
Secretarii-archivail
sunt tinutI, Inainte de a

intra In functiune, s de-
pun& o cautiune egalrt cu

aceesia grefierilor.
Et sunt supu0, in afar&
de obligatiunile speciale ce
se vor fixa prin regula-
ment, la tte Indatoririle

prevNute de regulamentul interior al grefelor.
(Com. 736; org. judec. 47;
reg. sindic. 9-18).
Un regulament spe-
cial va determina modul

de funcionare al serviciu-
sar trebue sit Inainteze In

24 ore tribunalulul recla-
matiunile ce ar primi In
contra orl-odre) operatiunI

a sindiculuI. (Com. vechia
741 mod.; Ital. 728).
Judectitorul-comiBar are dreptul MI asculte
pe falit, comi0I 0 impiegatiI 01, cum 0 ori-ce aft&

persng, In privinta form6.-
re! 0 verific/treI bilantuluT, In privinta causelor

0 Imprejurttrilor falimentuluI si trebuesf4transmita procurorului tribunaluluI informatiunile culese.
(Com. 710, 712, 725, 766;
urm ; com. vechit1743 mod.;
tal. 730).
Dad, falitul se aflti,
arestat, judeciitorul-comi-
sar 11 p6te asculta orl de
cb,te orI va avea trebuinta.,
telor. (Com. 970; reg. sin-
sail a'l aduce 1naintea sa

dupe propunerea sindiculuI, fttcAnd pentru acsta
Seetinnea II.Despre judecatorui-comisar.
tal. 732).
lul comptabilithteI falimen-
dic. 19-30).
cerere judeatoruluT de instructiune. (Com. 712,741,
767; com. vechi 746 mod.;
JudecAtorul-comi-
sar este In special fnsar-
CAPITOLUL II.
cinat a dirige to:Ste opera-
Despre punerea sigiliilor si

despre inventar.
stt Inlocuiascij udecraorul-
Indatit dupe declaratiunea falimentuluI sari

ce! mult In 24 ore, sindi-
tiunile falimentulut
Tribunalul pte oil-and
comisar cu un alt judechtor. (Com. 704; 1, 726,
740 ; urm., 942 ; com. vechirt
740 mod.; Ital. 727).

Judeciltorul-comi-
cul, si, In lipsa sa, judecitorul-comisar sad judedttorul de ocol, dupe de-
www.dacoromanica.ro
legatiune, va procede la
punerea sigiliilor. Chiar
Inainte de declaratiunea
falimentuluT, tribunalul co-
mercial pate ordona pu-
nerea sigiliilor din oficia,

saa dupe stitruinta unuia,
sail mal multor creditoil,
(lac& debitorul a dosit sari

clacit este sustragere chiar
partial& de activ. (Com.

704; 2, 705, 744; urm.,
754, 876, 880; pr. civ. 654,
urm.; leg. timbr. 18 11;

com. vechifi 746 mod.; Ital.
733).
Sigiliile se vor pune

pe magasine,comptuare,bi-
urourT, case de banl, por-
tofoliT, registre, Muth, mobile pi pe orT-ce efecto ale

falituluT.
Cnd sigiliile s'a aplicat

prin mijlocirea unuT judecittor de ocol, el va Inainta
actele imediat tribunaluluI sat judecittorulul comisar care l'a delegat.

(Com. 743, 745, urm., Pr.
Civ. 659 urm. ; Com. vechia
747; Ital. 734).
Vesmintele, rufele
pi mobilele necesaril falitulul i familieI luI nu se

vor pune sub sigilil, ci se
vor litsa falitulul on o lis-
ta descriptiva, reservin-
du-se dreptul judecittoru-
luT-comisar de a statua
asupra reclamatiunilor ce
s'ar ivi In acsta privintfi
din partea sindiculuT
859
a creditorilor. (Com. 740,

743, 744; Pr. Civ. 408, com.
vechT 748 mod; Ital. 735).
Obiectele a caror
vinlare a fost autorisata
nu vor fi puse sub sigiliT,

daca sindicul va cere, dar
vor trebui sa fie imediat
inventariate i pretuite.
Procesal-verbal constata.tor se va Inainta Tribunalulu!. (Com. 744, 760; Com.
vechia 749; mod.; Ital. 736).
Registrele de comercia ale falitulul, daca

sindical gasesce de cuviinta nu se vor pune sub sigi-
lil, dar vor trebui sit
fie
parafate,Incheindu-se pro-
ces-verbal cu o descriere
minutiasit a starel In care
se gasesc.
va atapa la dosarul falimentuluI, iar registrele se
vor ridica de sindic spre

ale depune Imediat la Grefa
Tribunalulul.
In cas !flat de acusa-
tiune de fals, judecatorul

penal va putea cere remiterea temporalfi a registrelor pentru trebuintele
judecritel. (Com. 710, 744,
756 urm., 591, Com. vechit 750, mod.; Ital. 737).

Cambiile
cele-
lalte titlurI de credit cu
scadentit scurta, sad carI

ar fi de presintat la acceptare, saa acelea In privinta
carora ar 1 necesar a sp
www.dacoromanica.ro
860
face acte conservatoril, pot
fi ridicate de sindic dupe
o prealabilit descriere a
lor printr'un proces-verbal
ce se va ataa la dosarul
f alime ntuluT pentru ea sin-
dicul s. Ingripscrt a se
face acele acte. (Com. 350,

744, 758; Com. vechiti 751,
mod.; Ital. 738).
Atuncl and sin-
dicul giisesce cit inventariul bunurilor falituluT se

pike face Inteo singurrt di,
el Ito:Ste sil, procdit imediat
la facerea inventariulul
apoI sil, aplice sigiliile (Com.
743, 750; com. vechit 752,

mod.; Ital. 739).
In cele treT dile de
la numirea sa, sindicul va
procede la inventariarea
bunurilor falituluT In presenta acestuia, sah citrtndu'l legalmente. (Com.
749, 936, pr. civ. 668; leg.
timbr. 18, 11 com. ve-
chirt 753 mod.; Ital. 740).
Inventariul este
scutit de formalitittile obicinuite de procedurit
de taxele de timbru i Inregistrare; el va trebui
fie fitcut 4n dublu original

de dare sindic, In presenta
unuia sail mal multor ore-
ditorl designatT de dare
tribunal, sail, In cas de
urgentit, de atre judecrttorul-comisar.
Inventariul trebue
srt
al falituluT i
sil, fie subscris de totI aceia care all participat la
facerea lul. Unul din originalelel inventariuluT va
trebui srt fie depus, In 24
ore de la terminarea luT,
la grefa tribunaluluT.
Sindicul se p6te ajuta,
la facerea inventariulul
la estimatiunea bunurilor,
gulul
cu o persn5, expert& numitrt de tribunal.

Cu Vote acestea, cil,nd
Imprejurarile speciale ale
falimentuluT o cere, tribunalul pote prescrie regule i precautiunl particulare pentru facerea inventariului. (Corn. 739, 761 ;
pr. civ. 671, urm. ; reg. sindic 6 ; com. vech
754 mod. ;
Ital. 741).
Inventariul deli
terminat, sindicul se con-
stitue dopositar judiciar

al mitrfurilor, banilor, titlurilor de creante, regis-
trelor, hIrtifior, mobilelor

celor-lalte obiecte ale falituluT.
Sindicul va putea lua,
cu aprobarea tribunaluluT,
orT-ce mfisuril, de asigurare
pentru paza bunurilor falimentulul pentru care este
constituit depositar judiciar.
BaniT trebue s fie de-
pu0 la casa de depunerl

recipisa la tribunal.
In ce se atinge de rewww.dacoromanica.ro
coprindli descrierea intre-
gistrele si de lihrtiile fall-
tulul, In cas de actiune
penal pentru fals, se va
urma conform art. 464 si

457 si altor dispositiunl
relative din codicele de instructiune criminala. (Co.

763, urm., 885; civ. 1633,
urm. ; com.vechit 755 mod.;
Ital. 742).
Dacri. falimentul se
declara In urma mortel

falituluI, mal Inainte de
a se fi facut inventariul
mostenirel sale, sat( daca

falitul m6re In urma declararel falimentuluI, dar
lnainte de facerea inventariuluI, se procede Indata la formarea lul conform regulelor de mal sus,
861
din el o Insciintare specialrt, cu aratarea dispositiunilor din sentina declarativil, de faliment, pri-
vit6re la presentarea declaratiunilor creantelor si

la verificare.
Tabloul creditorilor, cu
aratarea aproximativa a
creantelor respective, trebue sli fie depus la grefa

tribunalulut El 'Ate fi rectificat si complectat de judecktorul-comisar, Inainte
de verificarea creantelor.
(Com. 699, 704, urm., 743,
urm., 749, 768, urm.; reg.

com. 36; reg. sindic. 14;
com. vechiti 757 mod. ;
Ital. 744).
and falitul nu a
in presenta mostenitori-
presintat bilantul, sindi-
urm.; pr. civ. 669, 671; reg.

sindic. 14; com. vechiq 756;
Ital. 743).
Dacii, bilantul a fost presintat de falit, sindicul tre-
lor, sat' el legalmente citatI. (Com. 703, 725, 750,
CAPITOLUL III.
Despre fune(iunile relative la

administratiunea falivientului.
Sindicul, Indatrt du-
pe aplicarea sigiliilor, trebue, dupe indicatiunile bilantului, registrelor si hartiilor falitulul, cum si dupe
oil-ce alte informatiunI ar
mal putea culege, srl, In-
toemsca un tabloti des-
pre creditoril falimentuluI
si sh adreseze fie-caruia
cul trebue sa '1 Intocmsca far& Intitrziere cu elementele ce a putut aduna.
bue sa 'I verifice si A 'Y

faca rectificarile si adaogirile ce ar credo necesariI.
Bilantul ast-fel facutl

verificat si rectificat, trebue depus la grefa tribunaluluI. (Com. 699, 704,
750, urm.; com. vechid 758,
mod.; Ital. 745).
Baca falitul justi-
fie& O s'a gasit In irnpesibilitate, fara culpa din
parte'l, de a presinta bilantul sa0 registrele sale
www.dacoromanica.ro
882
de comercitt In termenul
fixat de art. 699, tribunalul pte, daca nu are niel
asigurare earl vor fi fost
dintrt, sa, 'I autoriseze, prin-
actele conservatre pentru

drepturile falituluT In contra debitorilor EAT si sa ja
o Indoialrt cit ar fi rea cre-
tr'o Incheere data In camera de consilitt, de a pre-
sinta bilantul Inteun termen ulterior scurt; lar dupe expirarea si acestul termen, se vor aplica dispositiunile articoluluT precedent. In acest scop, falitul p6te sa, examineze registrele sale de comercia
la sindic satt la grefa.
(Com. 704, 747, 755; corn.
vechiti 759; mod. ; Ital.
746).
757. Sindicul trebue A

cheme pe falit Inaintea sa
ca s examineze registrele,
srt le recunscrt continu-
tul, srt le certifice starea

In care se aflit, sh le Inchee si sa le semneze In
presenta sa.
Dac falitul nu se presinta, la invitarea facuta,
va fi somat sa compara
cel mult in 48 ore Inaintea judecrttorulul comisar.
Falitul care se all In

stare de arestare, pte fi
autorisat de judecatorulcomisar sa compara prin
prescrise de tribunal si sit

dea chitantii.
El trebue srt faca, tte
asupra bunurilor lor in-
scriptiunea pentru ipotecile earl nu ar fi fost Inserse de &lit.

Inscriptiunile se vor lua
In nnmele masei. (Com.
726, 748, 803; civ. 1780;
urm. ;com.ve chia 761 mod. ;
Ital. 748).
Scrisorile si telegramele adresate falitului

trebue sh, fie remise sindiculuT, care este autorisat a le deschide si pe u-
nele si pe altele; falitul
p6te sii, asiste la deschi-
derea lor, si, dacrt continutul scrisorilor si telegramelor nu privesce la

interesele sale patrimoniale, 'Ate s cra predarea
lor. Sindicul este dator sri
plistreze secretul. (Com.
713; pen. 305; com. vechia 762; Ital. 749).
Sindicul pte fi autorisat de tribunal sr), vin-
4 lucrurile supuse stricaciuneT saa la o micsorare
mandatar. (Com. 712, 742,

747, 877 4, 93; com. vechiti 760 mod.; Ital. 747).
iminenta, de valre, cum

s't acelea a caror conservare ar fi costisit6re.
luT, observand m'surile de
face de cat prin licitatie

publica si dupe o preala-
'75S. Sindicul trebue si

incaseze creantele falitu-
Vinzarea nu se va putea
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. 761-763
bilk expertislt ordonata de

tribunal.
Continuarea comerciulul,
In tot saa In parte, nu se

pate face de cat Cu Incu-
viintarea maj oritatel In numara creditorilor verificatl.

Majoritatea creditorilor,
incuviintand continuarea
comerciulul, va determina
Cu precisiune timpul, limitele i conditiunile sub
earl se va continua s't va

desemna persna, care'l
va face sub respunderea
Tribunalul va putea a-
proba continuarea comerciuluI in conditiunile ara-
tate de majoritatea creditorilor, si va prescrie masurile necesare pentru asi-
gurarea marfurilor si consemnarea pretulul.

Incheierea tribunalulul,
atat pentru vIndare cat s't
pentru continuarea comerciulul, se va publica prin
faja anunciurilor judiciare
saa prin Monitorul Oficial".
Tribunalul va putea re-
tracta in orl-ce timp autorisarea continuarel comerciulul, slat dupe cererea sindiculuI, cat si din
oficia. (Com. 746, 803, 804,
808, 809; com. vechiti 763

mod.; Ital. 750).
761. Sindicul trebue sli
lucreze personal in tate
afacerile Insarcinftrel sale,
daca nu a fost autorisat
863
de tribunal di, se represinte
prin altiI In unele operatiunl determinate.

El mal pate fi autorisat
de tribunal, atund and
ImprejurarI particulare o
reclama, ca sit fie ajutat
In administratiune de una
sa mal multe persona retribuite.
El mal pate asemenea
fi autorisat aft Intrebuinteze pe falit pentru a'l Inlesni administratiunea
in acest cas, conditiunile
concursuluI dat de falit
Bunt determinate de tribunal. (Com. 733, 751; com.
vechitt 764, mod.;Ital. 751).
Tribunal, lutInd avisul judecfttorulul-comisar asupra propunerel sindiculul, p6te acorda falitulul, pentru el si familia
sa, ajutrele necesare din
activul falimentuluI fixand
suma data pentru tot-
d'a-una.
Dupe verificarea crean-
telor, niel un ajutor nu

se mal pote da falituluI
si familial sale far& Incuviintarea majoritateI In nu-
mar a creditorilor
(Com. 933; reg.

verificar'.
sindic. 30; com. vechia 765,
mod.; Ital. 752).
Banil provenind din

vin4ftrI si din incaskrI vor
trebui sa, fie imediat depusI
la Casa de DepunerI si re-
cipisa la tribunal. (Com.
www.dacoromanica.ro
864
752; cem. vechitt 766 mod.;

Ital. 763).
Banii depusl de sin-
dic sag altiI In comptul
falimentulul nu pot fi retrasl de ciit In virtutea

nel IncheierI a tribunaInluI. Dacit sunt sequestratI,
sindicul trebue mal intrtifi
stt obtintt ridicarea seguestruluT. (Com. 752, 763 ; com.
vechitt 767, mod.; It. 764).
Sindicul trebue sit

presinte, la finitul fie-ca-
rol inn!, tribunaluluI un

prospect sumariti despre
administratiunea sa si un
tablott despre depositele
efectuate cu actele justificative. Dacit Imprejurtirile falimentuluI o reciam, tribunalul 'Ate s prelungscit acest termen pan& la treI lunt (Com. 726,
763; com. vechitt 768 mod.;
Ital. 765).
In orI-ce faliment
sindicul trebue, in 16 4i1e
de la primirea Insitrcina-
reI sale, sit remittt tribunaluluI o expunere succinttt a principalelor cause
imprejuarl ale falimentulul si a caracterulul ce

elpresint,cumi un compt
sumariti a stttreT aparente
a masel.
Copie de pe acest ra-
port se va Inainta parchetulul. (Com. 741; leg. timbr.
20 12; com. vechia 769

mod.; Ital. 756).
Mild sindicul In-
cetztt din insiircinarea sa,
Inainte de a se fi terminat
lichidatiunea activuluI dupe dispositiunile titlulul IV,
el trebue s predea
intitrziere succesoruluT ski

patrimoniul i actele fall-
mentului
remit&
comptul administratiunk
sale.
Dacli facerea inventa-
riulul nu este terminath, el

trebue s intervinit pentru
a face stt se constate predarea a tot ce el primise.

Terminindu-se lichida-
rea, sindicul va presinta
tribunalulul un tabloti general constattitor de Vote

operatiunile fticute in cursul administratiunel falimentulul.
CreditoriT i falitul pot
presinta tribunalulul ob-
servatiunile lor. (Com. 762,
766, 860, 936; leg. timbr.

19 3; com. vechifi 770
mod.; Ital. 757).
TITLUL
Despre lichidatinnea pasivalui

CAPITOLUL I.
Despre verificaren crean(elor.
Creditoril falituluI
trebue sft presinte declaratiunea creantelor lor

titlurile din oar] derivi, la
grefa tribunalului de co-
www.dacoromanica.ro
mercia, In termenul fixat

de sentinta declarativit de
faliment. Grefierul le da
chitan tlt si formza un tablot' (stat). (Com, 704 4,
754, 769, urm.; com. vechI
771; Ital. 758).
Daca sunt credi-
tor' earl reved In tra streina, judecatorul - comisar

pote, dupe ImprejurarT, In
privinta acestora, sa prelungsca termenul pentru
verificarea creantelor lor.
Despre acsta, Ina, el tre-
bue sa dea o Insciintare
special& tutulor creditorilor. (Com. 704, 768, 821,

urm., 937; com. vechia 792
mod.; Ital. 769).
Declaratiunea oreantelor trebue sii, arate
numele si pronumele, saa
firma, si domiciliul ore-
ditorulul, suma datorita,

drepturile de privilegia,
de gagia sail de ipoteca,

si titlul din care creanta
deriva.
Ea trebue sa, contina afirmarea clara si explicitfi,
cti. creanta este adevarata
s'i reala, si trebue sa fie
semnata de creditor saa
de o persona autorisatift cu
mandat special sa facit
pentru el *last& afirmare,
trebuind si In mandat sa
se exprime suma creantel.

Dacit creditorele nu domiciliaza In comuna In care reseade tribunalul, de-
865
claratiunea trebue sa conin & si alegerea de domi-
cilia In aceeasI comuna;

alt-fel tte notificatiunile
posterire se vor face oreditoruluI la grefa tribunalulul, afislindu-se si la usa

tribunalulul. (Com. 768;
civ. 97, 1535, urm.; com.
Grefierul tribunaluluT este dator ea, cu chid
oile Inainte de qiva fixata
pentru verificarea creantelor, sit comunice judecatorului- comisar tabloul

(statul) format conform
art. 768. Judecatorul-co-
misar, examinind acest

tablog, va putea din oficia, saa dupe cererea u-
nuia sail mal multor oreditorl, sit dispuna ca la
Oiva fixat pentru verificare, sa fie de fatit sindicul si falitul, sati numal
unul dintr'Insil, spre a'l
da cuvenitele explicatiunl
asupra veracitittei creantelor ; pate Inca sa ordone
comparatiunea personal&
a creditorulul saa sal autorise sh compare prin man-
datar, sit prescrie Infati-
sarea registrelor de co-
merciii ale creditoruluI sari
a unuI extract dintrInse-
le; va putea Inca sa or-
done presintarea orl-careI

alte pers6ne care ar putea
sti dea informatiunI sail
litmurirI, incheind proces-
www.dacoromanica.ro
866
verbal. Chemarile In acest
cas se fac prin grefa tribunaluluT. (Com. 32, urm.,
741, 939, urm.; reg. sindie, 14; leg. timbr. 18

11 lit, d; com. vechiti 774
mod.; Ital. 761).
772. In liva fixata de
sentinta declarativa a falimentuluT pentru verificarea creantelor, judecatornl- comisar, asistat de

grefier, va procede contra-
dictoriti cu eel interesatl

la verificarea creantelor.
Creantele se verifica In
ordinea InscriereT In tablob, prin confrantarea ti-
tlurilor presintate cm registrele si hartiile falituluT.
Falitul si orT-care din

creditorT se pot opune la
admiterea creantelor.
Creantele necontestate
sat acelea pe carl toti interesatiT le reeunose ea
justificate aunt admise la
masa falimentulul.
In cas de contestatiunT,
judecatorul-comisar prin-
tr'o singura sentina se

eontestatiunilor carl privesc creante a carer va1 re nu tree peste compe-
tinta judecatorulul de o-
col, eu reserva apeluluT la

tribunal, In termen de einel
()He de la pronuntare; cat
pentru cele-lalte creante

el trimite contestatiunile
naintea tribunalulul, care

le va judeca in prima instanta, in termen cel mult
de 20 4i1e de la 4iva verificare1.
Procesul-verbal de veri-
ficarea creantelor trebusa arate cu deamanuntul
tte operatiunile acute,
numele oreditorulul, datascadenta si cuantumul creanteT ; dam& suma este da-
torita de falit ca emitent

saa ca girant si numele
girantilor anterioT, W arate numele p rsnelor intervenite si si relateze declaratiunile lor.

Judecatorul comisar va
viza creantele admise, aratand si suma pentru ca,
re s'a admis. (Com. 698

704 6, 761; urm., 890;
urm.; com.vechiti 776 mod;
Ital. 763).
773. Creantele datorite
de falit ea girant se vor

admite la pasivul falimentuluT In mod conditional.
Ele se vor sterge din ta-
blo daca emitentul la sca-
dent& a platit suma.

Judecatorul-comisar va
mentiona pe titln si in
procesul-verbal ca admi-
terea nu este de cat In
mod conditional.
Escluderea unor asemenea oreante se va face de
catre tribunal, dupe cere-
rea celor interesatl.

Sentinta se da contra-
www.dacoromanica.ro
dictorit cu sindicul 0 este

supusg. opositinnel 0 apelul. (Com. 772, 944).
Dupe Inchiderea
procesuluI-verbal de verificare, declaratiunile oreantelor i opositiunile In
contra declaratiunilor saa
a admiterilor de creante
deja acute, trebuesc sit
fie notificate sindiculuI
creditorilor a caxor creante se atacft, 0 stt fie depuse la grefa tribunaluluI

cu documentele pe call se
Intemeiazft, cel putin cu

dou6 Ole maI Inainte de
audienta fixatft pentru resolvarea contestatiunilor.
contestatiunI, audienta trebue sa, fie fixata, in un
termen nu mal mic de 5
0 niel mal mare de 15 dile

de la Inchiderea sus-disulul proces -verbal. (Com.
719, 772, 775; com. vechia
777; Ital. 764).
Tribunalul, exami-
nand tte contestatiunile
de o datii 0 Impreunft,
contradictoria cu sindicul
0 persnele arfttate in articoliI precedent'', se pronunta, prin o singurft sen-
tint4, chiar dads ar tre-
bui sft se ordone vre-un

act 6re-care de instructiune In privinta uneia sati
a mal multor creante.
Sentinta tribunalulul, In
asemenea cas, nu este su-
867
pus& apelulul, de cAl daeri creanta trece peste

val6rea de 1500 lei. (Com.
774, 914; com. vechia 778
mod.; Ital. 765).
In tte casurile in
caft nu se p6te pronunta

sentinta definitivit, tribunalul comercial pte sil, ad-
mit& provisoriti, pentru o

sumit determinatft, la pasivul falimentulul, creantele contestate, pentru ca,
In virtutea lor, sa, se Oa

exercita drepturile creditoruluI In deliberatiunile
falimentulul, cu rezerva
lush a decisiunel definiti-
ve din partea judecfgeI
asupra validitMel contestathmeI.

Tribunalul de comerciti
p6te suspenda decisiunea
definitivil, asupra admitereI uneI creante pan& la
sfIr0tul actiuneI penale
privit6re la &Irma, sati al
procedure' penale inceputa, dupe dispositiunile art.
708, i,
In acest cas
el
determini asemenea dad'.

0 p'na, la ce sum& acea
creantft sit fie admisit provisoria la pasivul falimentuluI. (Com. 710, 772, 775,
822, 848, 896; com. vochit
779 mod.; Ital. 766).
Creditorele citruia
nu i se contestil, de at
privilegiu/ sad ipoteca, va

fi admis provisoriti la deliberitrile falimentuluI ca
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. '77S-7S1)
868
creditor hirografar pan&

ce acea contestatiunea va
fi resolvatit. (Com. 772, 784,
850; com. vechiti 780; Ital.

767).
'778. Creantele neproduatre de dolanda i neajunse la scadenta la data

declaratiunel falimentulul,
vor fi admise la pasiv pen-
tru suma lor Intrga, cu
rezerva expresa
ca
plata orT-arei repartitiunI
partiale sti consiste Intrro
suma, la care daca i s'ar
adaoga interesele socotite
de 6 0/
an, pentru tim-
pul at mal ramine
curg de la data manda-
tuluI de plata pana la 4.iva

scadenteI creanteT, acsta
sum& s echivaleze cu su-
ma cotel de repartitiune.
(Com. 714, urm.; civ. 1589;
pr. civ. 593; com. vechia

781; Ital. 768).
Creantele pentru
declaratiunea arora s'a
prelungit termenul, conform art. 769, vor fi verificate In mod suplimentar la sosirea acelul termen, dupe dispositiile acestul capitol.(Com. 821,
urm.; com.vechia 782 mod. ;
Ital. 769).
Chiar dupe expirarea termenelor fixate

prin articoM precedentl,
creditoriI cunoscutT sat necunoscutT carT nu '08.0 de-
clarat Ina creantele, pot
sa faca acsta declaratie

contradictoria cu sindicul,
pan& and nu s'ati sfitrit

repartitiunile IntreguluT
activ al falimentulut.
Tribunalul va putea ajar
stt'l admit provisoritl la
pasiv, conform dispositiilor precedente.
In cas de descoperire de
fals, de dol, de erorI esen-
tiale de fapt sad de des-
coperift de Mine pana aci

necunoscute, se pate Inert
face opositiune contra admiterilor de creante deja
efectuate.
Cheltuelile derivand din
declaratiunile de creante
opositiunile tardive sunt
In tot d'a-una In sarcina
acelora earl le fac.

Efectele declaratiunilor
i opositiunilor tardive sunt
determinate In titlul
V.
(Com. 768, 774, 824; com.

CAPITOLUL II.
Deepre diferitele specil de

ereditori.
TotT creditoriT fa-
lituluT aa dreptul stt la

parte la' deliberfirile fallmentulul, cu reserva dispositiunilor earl regulza
participarea creditorilor a-
vnd ipoteca, gagia, sat
alt privilegia In repartitiunea activulut i intervenirea lor la concordat. (Com.
www.dacoromanica.ro
787, 786, urm., 819, 860;

com. vechit 784 ; ( Ital.
771).
Seciiunea L
Despre ereditorii
avend gagiu sa all

asupra bunuraor
mobile.
782. Sindicul pte
c&nd, cu autorisarea
srt
retragl In
profitul falimentuluT lucrul
dat In gagin, pl&tind pe
creditor.
Pte asemenea s& fee&
s& se ordone de tribunal

vindarea gagiuluT cu licitatie public, i creditorul
nu se va putea opune la
acesta de cat numaI re-
nuntand la dreptul de a's1

obtine plata creantel sale
asupra celor-lalte bunuil
nesupuse gagiulul.
Dec& gagiul s'a vIndut
pe un pret mal mare de
ct creanta, prisosul apar-
tine maset falimentuluT.
(Com. 487, 816, 819; civ.

1694; reg. sindic. 21 # 5;
com. vechig 785 mod.; It.
772).
783. Dispositiunile co-
dicelut civil privitre la
privilegiile asupra mobile-
lor se aplic& si In materie de faliment, cu reserva dispositiunilor speciale
coprinse In acest codice
cu modificitrile urtn&-
Ore;
1. Salariul datorit luer6,-
torilor IntrebuintatT d'a

dreptul de c&tre falit, In
timpul tune care a precedat declaratia falimentuluT, se va admite Intre

creantele privilegiate, In
acelas rang- ea privilegiul
stabilit In art. 1729 din
codicele civil pentru salariile datorite 6menilor de
servicit. Salariul datorit
brtetilor din pritvAlie si co-
cele 6 lunl
miilor
cart at precedat declarerea falimentulul se va admite eu acelas rang;
PrivilegiullocatoruluT
prev6dut la art. 1730 Codicele Civil nu se Intinde

asupramirfurilor evite din
magasine sat din locurile
unde locatarul IsT exercit& comerciul sat industria
sa, dac ceT de al treilea
at dobilndit drepturI asupra lor, afar& de casul de
sustractiune fraudulsfi.
Privilegiul are loe si pentru despligubirea datorittt
locatoruluI dupe dispositiile articoluluI 717;
Creanta pentru pretul neplrttit al masinelor
de important& val6re, Intrebuintate trite exp16tare industriallt, manufacturierit sat agricola, este
privilegiat& In rangul indicat la num6rul 5 de sub
art. 1730 Codicele Civil,
asupra masinelor vindute
predate falituluT In ceT
www.dacoromanica.ro
HAMANGIU GAO General.
869
26
870
3 anT cad an precedat declaratia falimentuluT, cu

t6te c ar fi devenit imobile prin destinatiune. Acest privilegin nu va avea
niel un efect (lac& vinoptorul, In cele 3 lunT de la
predarea ma0nelor in pri-
Sectiunea. II.Despre ereditorii

privilegia(i sa ipotecari
ampra imobilelor.
result& vinlarea i creanta sa, In registruI de tran-
acele repartitiunl cu intrga lor creanta, cu re-
mirea cumpritorulul in
tuft, nu va fi fAcut si se
transcrie actul, din care
seriptiune imobiliarfi, a tribunalulul in jurisdictiunea
citruia s'an aeqat mminele. (Com. 819; civ. 1728;
urm., 1740; pr. civ. 721,

urm.; com. v. 785 mod.;
Ital. 773).
Sindicul trebue sta,
presinte judecittorulul-comisar lista creditorilor earl
pretind a avea dreptul de
gagin san alt privilegiii

asupra mobilelor. Contes-
tatiunile asupra existen-
tel privilegiuluT vor fi resolvate dupe dispositiunile

art. 772 0 urmat6rele. (Co.
777, 819; com. vechill 787
mod.; Ital. 774).
Daca pretul. mobi-
lelor supuse la un privilegin special nu ajunge

pentru plata creditorilor
privilegiati, ace0ia conculd pentru rest cu creditoril hirografarT la distribuirea celeT-Ialte 041
Dam& una san ma'
multe repartitiuni a pretalui bunurilor mobile se

face Inainte de distribuirea pretului im obilelor, ere-
ditorii privilegiati san ipotecari, ale cgtror creante

sunt veriBcate, concur& la
serva deducerilor mal jos

arittate. (Civ. 1718, 1737,
1647; com. vechin 789;
Ital. 776).
Creditoril privilegiatI san ipoteearl earl,
dupe vinylarea imobilelor,
sunt definitiv colocati asupra imobilelor In rang

util pentru totalitatea oreantelor lor, nu vor primi
partea din pretul ce li se
envine, de cit deducnduse dintr'insa sumele ce ei

ad primit deja prin repartitiffe maseT hirografare.
Sumele ast-Idl distrase nu
erer6man pentru
ditorl ipotecarT, dar sunt
atribuite masel hirografa-
re 0 distribuite numal
(Com. vechin 790; Ital. 777).
Dac creditor"' pri-
vilegiatl sag ipotecarl nu
an fost colocatl de ettt pen-
tru o parte din creantale
lor asupra pretuluT imobi-
de activ. (Com. 714,783,789;
lelor, drepturile lor asu-
com. vachin 788; Ital. 755).
pra maseT hirografare sunt
www.dacoromanica.ro
definitiv regulate in proportie Cu sumele pentru

curl el a mal r6mas creditorl In urma acelel colocatiunl, i masa va fi
subrogat6, In locul lor pen-
tru aceea ce el vor fi primit, dupe dispositiile art.

786, peste proportiunea
pfirtel creantel necolocate.
(Com. vechig 791 mod.;

Ital. 778).
In privinta credi-
torilor privilegiatl sag ipo-
tecarI carl nu aig fost co10041 In rang util asupra

pretuluI, sag carl nu sunt
platitI integral cu pretul

imobilelor,
se va aplica
dispositiile art. 785 (Com.

714; cona. vechig 792 mod.;
Ital. 779).
Seetinnea III.Despre drepturile temed t falitului.
In cas de faliment
al biirbatulul, femeea reia
imobilele dotale cu drep-
tul de a percepe veniturile precum i imobilele

parafernale carl 'I apartineat' in momentul chsgto-
rieI, 0 pe acelea pe earl

le-a dobiindit In timpul
cg.satoriei provenind din
cause juridice anterire,
sag prin efectul uneI do-
natiunI sati succesiuni testamentare sat legitime.

(Com. 791; civ. 1233, urm.,
1271, urm., 1283; com. ve-
chit 793; Ital. 780).
871
Femeea va relua
asemenea imobilele dobfin-
dite de dinsa qi In nume-
le el cu banii provenind
din Instriiinarea bunurilor
carI 'I apartineat In momentul citsfatorieT, sag carI
parvenit in urmil prin

unul din modurile arrttate
In articolul precedent, cu
conditiune Ins& numaI ca
In contractul de achisitiune sil se declare expres
acstii Intrebuintare i ca
provenienta banilor sil fie
stabilitit printr'un inventar sag prin orl-ce alt act
cu data certi. (Com. 790,
792; com. vechig 794; Ital.
781).
In tte cele-lalte
casuil i ori-care ar fi regimul sub care s'ad casittorit sotiI, presumtia este ctt
bunurile dolAndite de femeea falitulul apartin bg.rbatuluI i cil ag fost plgtite cu banil lul, ast-fel In
cat acele bunurI trebuesc
sil fie intrunite la masa
falimentuluI; femeea Ins&

este admisii, sil facil proba
contrarie. (Com. 790, 791;
civ. 1202; com. vechiti 795;
Ital. 782).
Bunurile mobile,
atilt dotale, crtt i parafernale, coprinse In contraetul de crtsfitorie, sag parvenite femeel in verI-unul
din modurile argtate In

art. 790, se pot relua de
www.dacoromanica.ro
879
titatea lor este dovedita
art. 790 si 791 nu pte fi

exercitat de femee de cat
cu sarcina datoriilor si
Dad, bunurile femeeI ail
nuri all fost legalmente grevate. (Corn. vechI 798 mod.;
femee in natura daca iden-
cu un inventarid sad prin

orl-ce act cu data certa.
fost instrainate i cu pres'ail dobandit alte
ul
Winne mobile sail imobile,
femeea pate exercita asupra acestora dreptul indicat in art. 791, cu conditiune ca proveninta banilor i noua lor intrebuintare stt fie constatat printr'un act avand data certa..
T6te cele-lalte obiecte
mobile Dilate in posesiu-
nea fie a barbatulul, fie

a femeeI i orI-care ar fi
regimul casittoriel, se presupun ca apartin barbatulul, afar& numaI daca femeea nu va proba contrariul. (Com. 794; civ. 1202,
1233, urm.,1274, 1283 ;com.
ve chid 796 mod.; Ital. 783).
Data certa. a unul

act, cerutd, de art. 791 si
793, trebue sa, fie stabilita
in !nocturne determinate de
Codicele Civil; dar proba

achisitiunel, a posesiuneI
si a Instrainarel titlurilor
potecilor de cart acele buItal. 785).

Daca barbatul era
comerciant la epoca celebrarel casatorieI, sad daea, ne-avand atuncI v reo profesiune determinatA,
a devenit comerciant in a-
nul urmator, ipoteea

gala pentru dota femeel
nu se intinde in niel un
cas asupra bunurilor
bandite de bfirbat in timpul casatoriei prin orl-ce

alt titlu, afarli, de succesiune sad donatiune.
In casurile sus zise femeea nu pine exercita niel
o actiune asupra masei
limentului pentru avanta-
giile derivand din contraetul de casatorie, i credi-
toril nu vor putea stt se
prevaleze de avantagiile
derivand din acelas contract In fav6rea barbatuluI. (Com. 19 urm.; civ.
de credit si a actiunilor
1281, 1753 1, 1756 urm.

com. vechiii 799; Ita1.786).
1, 171; civ. 1182; com. ve-
creanta derivand dintr'un

contract cu titlul oneros,
sat (lac& ea a platit pentru dinsul verl-o datorie,
creanta este presumattt a
fi constituita i datoria a
de societal' comerciale se
va putea face si cu registrele stabilimentelor publice, sad ale societatilor
prin aetiunI. (Com. 142
chid 797 mod.; Ital. 784).
Dreptul aratat In
Dac femeea are

contra barbatulul verI o
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. 789s00)
fi platita Cu banil barbatuluT, i femeea nu va putea exercita niel _o actiune asupra maseI falimentuluI de eit daca va face
proba contrarie, conform
Femeea falituluI va fi
admisa la pasivul falimen-
tulul pentru pretul bunu-
rilor sale Instrainate in
timpul casatorieI de catre

barbat, reservAndu-se Irisa
actiunea maseI asupra sumelor ce femeea ar putea

scate, con form dispositiilor
art. 1255 din codicele civil. (Civ. 945, 1202; com.

ve ch ia 800 mod. ; Ital. 787).
Secliunea IV.Despre coobliga( i despre ftdejusori.
Creditorul care poseda obligatiunI subscrise,
girate sal garantate solidar de catre falit i de

alta coobligatl, carl aa ca-
dut in stare de faliment,
participa la repartitiunT in
tate masele si va fi trecut
cu valrea nominal& a ere-
anteI sale piln la deplina

achitare. (Cona. 277, 768
urm., 799; civ. 1039, 1662;

com. vechia 801; Ital. 788).
Niel un regres pen-
tru dividendele platite nu

so acorda falimentelor co-
obligatilor, unora contra

altora; Irisa daca creanta
Intrga, capital qi acceso-
Hl, a fost platita, de una
873
sati maI multe mase coobligate, ast-felca credito-
rul nu mal are niel o ac-
tiune contra celor-lalte,

cele d'intiliti vor avea drept
de regres contra celor de

al doilea in proportiune
cu partea datoriel ce aa
Cu aceea ce cadea in sarcina respectiv

a fie-careia.
Daca tate dividendele
Intrunite, ce s'ati atribuit
creditorulul in t6te falimentele coobligatilor, ar
trece peste suma luT datorita, restul va fi Inapoiat maselor falimentelor
in proportiunea sus aratata. Daca has& unil din
coobligatT erat garantiT altora,prisosul apartine dupa
ordinea obligatiunilor ma-
selor falimentelor a acelor

coobligatI cari ati dreptul
s fie garantatl. (Civ 1052
1056; com. vechia 802; It.

789),
SOO. Daca '3reditorul,

posesor al unor obligatiunI solidare lntre falit
altI coobligatI, a primit
Inainte de faliment o parte
din creanta sa, el nu va
putea fi trecut la masa falimentuluT de cal scadin-
du-se partea primita, si

conserva pentru ceea ce'l
mal ramane datorit drepturile sale contra coobligatilor saa fidejusorilor.
Coobligatul saa fideju-
www.dacoromanica.ro
874
COD UL COMERCIAL (Art. SO1 803)
sorul falituluI care a platit o parte din datoria solidark, va figura la masa
pentru tot ce va fi platit
in descarcarea falitului ; cu
tte acestea, creditorul
conserva dreptul de a pre-
lua, pan la plata sa integrala, dividendul destinat

coobligatulul saa fidejuso-
rulul, restrangAndu-0 in
acest cas actiunile sale contra ace1uia0 coobligat, sati
fidejusore la suma pentru

care va mal fi ranas Inca
creditor dupe primirea celor dou5 dividende. (Civ.
1652,1669 ; com.vechib 803;
Ital. 790).
801. Coobligatul sa fidej usorul falitulul care,
pentru siguranta actiuneI

sale de regres, are asupra
bunurilor acestui a un drept
conditionat de ipoteca saa
de gagit, va fi coprins in
masa falimentulul cu suma

pentru care ipoteca sat ga-
giul 'I-ah fost constituite.

Dar acsta sum5, se va
con funda cu acea ceruta de
creditor in masa falimen-
tulul, i prin urmare va

fi computata o singur, data
in calculul majoritatei cerute pentru validitatea deliberarilor creditorilor falimentulul.

Pretul bunurilor ipotecate sah al gagiuluI apartine creditoruluI, deduc6n-
du-se din suma eel este
datorith. (Com. vechiu 804;
Ital. 791).
Creditorli conserva
actiunea lor pentru totalitatea creantelor contra

coobligatilor sa6 fidejuso-
rilor falituluI, chiar daca
acesta ar fi obtinut un con-
cordat la care ar fi con-
simtit de bun& voe in011

acestI creditorI. (Com. vechii 805; Ital. 792).
TITLUL IV.
Deospre liehidarea acti-
vului
CAPITOLUL I.
MijitScele pantrit a Uchida

actival.
Sindicul trebue
procd5,, sub priveghiarea
Tribunalului si sub directiunea judecitorului-comisar, la.lichidarea activuluI

falimentuluI, fie asigurand
i incasand creantele, fie
procedand la vinOarea avereI mobile i imobile, in-
data_dupe trecerea color

10 4ile de la pronuntarea
hotarireI data asupra contes tatiunilor la verificare.
Dad' In acest interval

a intervenit o propunere
de concordat, in vederea
careia s'ar credo oportun
s5, se amane vinclarea, sindicul va putea fi autorisat de Tribunal s5, sus-
pende acea vinlare, fara

prejudiciul dreptuluI de ur-
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. SO4-807)
ma,rire al creditorilor av6nd amanet, privilegiA

sag ipotech.
Tribunalul va trebui ca,
inainte de a se efectua
virn,iarea, s. fach a se estima lucrurile ce sunt de

vindut prin expertI numill de dinsul.
Achsta estimatiune se
va depune la grefa tribunalulul. (Com. 726, 739,
758, 808 urm., 846; legea
timbr. 18 20, 21 20;
com. vechi 806 mod.; Ital. 793).

804. Vinclarea bunurilor este asemenea suspen-
dath, dad', creditorii vor

decide a se continua ex-
ploatarea in tot sail in
parte a patrimoniulul comercial al falitulul, pentru timpul, in limitele

cu conditiunile ce el vor
trebui sh determine cu pre-
cisiune, desemnnd pers6na insreinat cu conducerea exploathrel co-
merciuluT.
Achsth, decisiune nu p6 te
fi luath de aid cu o ma-
joritate de 3 ph,trimI a creditorilor in num6r si in

sumh.
Creditoril disidentl si fa-
litul pot face opositiune

la tribunal, dar achsta nu
decisiunel luate de creditorT. (Coin. 803; coin. vechit. 807 mod.; Ital. 794).
876
805. Datoriile proven ind
din operatiunile sindiculuT vor fi plhtite din ac-
tivul falimentuluT, cu pre-
ferinth asupra datoriilor

anterire; iar dach aceste
operatiunT trag dupe dinsele obligatiunl earl ar
trece peste activul fall-
mentuluT, numaT creditorii earl le-ati autorisat,
sunt personal tinutl peste
partea lor din activ, in
limita Irish a autorisatiuneT date. El vor contribui

in proportiunea creantelor lor respective. (Reg.
sindic. 22; com. vechi

808; Ital. 795).
800. In casul prevNut
de art. 804, creditoril tre-
bue sh, fie convocat,1 de ju-
dectitorul-comisar cel pu-
in o dat pe an.
In aceste aduntirl sin-
dicul va da smh, de modul cum s'a continuat co-
merciul si de resultatele
obtinute. (Com. 937 urm.;
leg. timbr. 19 3; com.
vechiti 809 mod.; Ita1.796).

807. Tribunalul va pute a
autorisa pe sindic a tran-
sige asupra tutulor contestatiunilor earl intereseazh masa, chiar And ar

fi privitre la drepturi
mobiliare.
Cnd obiectul transactiuneT are o valre nedeterminath, sa mai mare

de 1500 lel, transactinnea
www.dacoromanica.ro
876
va trebui sa fie supusa la

omologarea TribunaluluI
Comercial.
trel (pie libere de la publicare.

Adjudecarea trebue sa,
ce falitul va fi fost ascultat safi chemat In regula.
tuarea el. (Com. 760, 936,
Omologarea nu va putea avea loe de cat dupe
(Com. 936; civ 1637, 1706;
com. vechia 810 mod.; It.

797).
CAPITOLUL II
Deepre tinclarea mobilelor

0 a imobileior falitului.
Seetiunea II.Despre vinqarea
mobilefor.
808. Tribunalul pate au-
torisa pe sindic sfi vinda

cu licitatie public& marfurile i cele-lalte obiecte
ale falituluT, dupe ce mal

Intaia le va fi estimat conform art. 803.
Autorisatiunea trebue s
fle tomologata de Tribunalul comercial cel mal
taNia 3 Ole de la efec941; leg. burs. 89; com.
vechia 811 mod. ; Ital. 798).
Tribunalul dupe
cererea sindiculuT si el-
and pe falit, pate auto-
risa vin4area cu licitatie

publica in masa total& saa
partial& a bunurilor mobile rmase nevIndute

a creantelor neincasate.
Actul de Instrainare trebue si fie omologat de tri-
bunal. (Com. 808; com.
ve chid 812 mod.; Ital. 799).

Sectiunea IIDespre viral-area
imobilelor
determine termenul yinOrel, sit prescrie agentil

prin mijlocul carora are
si se faca vInoarea I sa
tel declarative de faliment,

'UM un creditor nu va pu-
are sa se !nap& licitatiunea. Acsta autorisatiune

pate fi acordata pentru
dicul, tusk este dator sa

provce vIr4area lor cu
fixeze pretul de la care
cams& bine-cuvitntata chiar
Inainte de a fi expirat termenul indicat la art. 803,

citandu-se Ins& prealabil
falitul.
Incheerea tribunaluluI
se va publica prin Mo-
nitorul Oficial", i orl-ce

intampinarl se pot adresa
tribunaluluT In termen de
De la data sentin-
tea proceda la expropriarea silita, a imobilelor ; sin-
formele stabilite pentru
vinlarea bunurilor de minonCererea de vinslare va

fi f &cut& catre tribunalul ci-
vil competent Indata, dupe
expirarea termenulut indicat de art. 803. (Com.

713, 808; pr. civ. 495, 682,
urm. ; com.vechia 813 mod.;
tal. 800).
www.dacoromanica.ro
Pot asemenea s
8 11. Dacil urmitrire a era
Inceput lnainte de a se
pronunta sentina declarativh de faliment de ch-
tre un creditor, avgnd pri-
vilegig sag ipotech asupra imobilelor urmlirite,

sindicul trebue sh, inter-
vinh, pentru ca procedura

sh, ptil fi Indeplinitg fz.
inthaliere.
Dispositiile art. 513 i
623 procedura civi15, se a-
plich i In casul In care,
dar, de imobilele supuse

urm6,rireI, falitul mal are
*1 alte imobile In coprinsul juridictiunel aceluia0
tribunal. (Com. 810; com.
vechig 814 mod.; It. 801).
CAP1TOLUL III.
Despre revendicatiune.
812. Pot fi revendicate

rimesele in cambiale sag
In alte titlurI de credit

neplAtite inch, i pe carI
falitul le poseda In naturi In liva sentinteI declarative de faliment dach a-
cesto rimese ail fost facuto de proprietarul lor,

cu simplul mandat de a
877
fie revendicate, clac& se po-
sed6, In naturii, In tot sag
In parte, de chtre falit In
Oiva sentinteI declarative

de faliment, mhzfurile carI
'1-att fost predate cu titlul de deposit spre a fi

vindute In comptul pro-
prietarulul, cu reserva insh,

a dispositiilor din acest Co-
dice relativ la revendicatiunea titlurilor la purthtor pierdute sad furate O

ale art. 1909 din Codicele
Civil.
Pte asemenea sh, fie re-
vendicat pretul sag parte

din pret al aceloraI marfurT care nu fusese plata
In banI sag alt-fel, niel
trecut In comptul curent

Intre falit i. cumpgrhtor,
(Com. 68, 357, 370 1, 387;

com. vechig 816; Ital. 803).
Mhrfurile expedia-
te falituluI, al chror pret

el nu l'a plhtit Inch, pot
fi revendicate dach,, in 4iva
declarhreI falimentuluI, nu
ajunseserh, Inch in maga-
sinele sale sag nu fuse-
serh, primite la dispositia
rea lor i de a o Ostra
tul in magasiile publice

so:4 In alt loe de deposit
sag de paz, saii chiar In
ele ag-fost destinate de
deposit orl de paz& ale
face sh se incaseze vale,In comptul sgg, sala dach
proprietarul lor pentru

p1641 anume determinate.
(Com. 280, 817, 818; com.
vechig 815; Ital. 802).
magasiile sag locurile de
comisionaruluI Insfircinat
sh, le vindi pentru comptul luI.
Revendicatiunea nu este
www.dacoromanica.ro
878
admistt daca marfurile Innainte de sosirea lor fuseserft vindute Mr& fraucla
prin girarea factureI, a po-
liteI de inc&rcare sag a

scrisgrei de c&rat, cand a-
cestea sunt la ordine, sag

prin remiterea acelor titlurl child sunt la purtator.
Acela care revendica,

trebue s& despiigubscit
masa de sumele pl&tite in
comptul luI si de t6te anticipatiunile Monte pentru

navlu sag port, pentru comision, pentru asigurarI
sati alte spese i sft pl&tsca. sumele ce ar fi datorite pentru aceleasI cause. (Com. 387, 414, 434,
665, 815, urm.; com. vechift 817; Ital. 804).
815. Vindatorul 1360 sit
retin& marfurile vindute,
care n'ati fost predate falituluI, sag care nu
fost expediate lul sati u-
neI alte pers6ne pentru
comptul sag. (Com. 814,

816; civ. 1323; com. vechi 818; Ital. 805).
SM. In casurile prevdute de cele doug articole
precedente, sindicul cu au-
torisarea tribunalulul, va
putea cere predarea mar-
furilor, platind vinylatorulul pretul convenit. (Com.

782, 814, 815; com. vechi
819 mod.; Ital. 806).

817. Cererile de reven(Hoare trehue sa fie pro-
puse inaintea judecatoru-
lul-com isar, contradictoritl

cu sindicul.
Sindicul, primind citapunea judeclitoruluI - comisar, este dator ca, In 48

ore, sa comunice falitului
creditorilor copie de pe
actiune, ar&tandu-le si ter-
menul de Infatisare.
Comunicarea se va face
conform art. 937.
Fie-care din creditorI si
chiar falitul sunt admisl
s& contesteze cererile de
revendicare.
Daca nu exist& contestatiune satt dads contestatiunea, dupe vakirea lucrulul revendicat, este de
competinta judecatoruluI
de pace, revendicarea este admis& sag respins&
printeo ordonantft a ju-
decatorulut-comisar, su pus& apelului la tribunal

in termen de trei qUe libere de la pronuntare. In
cas contrariO, judec&torul-
comisar trimite judecarea

afacereI 1naintea tribunalulul de comercia. (Com.
772, 812, urm., 891, 941;
com. vechifi 820 mod.; Ital 807).
818. Cererile de reven-
dicatiune In natura sus-
pend& vingarea lucrurilor

revendicate, dar nu pot anula vinc,Ifirile deja efectuate.
Cererile de revendica-
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art
rea pretuluI nu att efect

asupra sumelor deja distri-
buite Inaintea lor. (Com.

803, 812, urm., 824; com.
vechill 821; Ital. 808).
TITLUL V.
Despre repartitione intre

ereditori i despre inchiderest D'Untentului
819. Sumele de banI
apartinnd falimentulul,
scaend cheltuelile de justitie si de administrapune
ajutrele acordate falituluI i familiei sale, trebue inainte de tate, sa se
intrebuinteze, cu autorisarea tribunalulul, la pla-
ta creditorilor cu gaga'
saa al t privilegia, si res-
tul va fi distribuit Intre
totI creditorli In proportiune Cu creantele lor verificate.
In acest scop, sindicul

trebue sti presinte, in fiecare luna, tribunalului un
stat de situatiune al falimentuluI si al banilor disponibilI, pentru a fi repar-
tisatI. Tribunalul va ordona, de va fi loe, o repartitiune, fixand suma de
distribuit si va ingriji ca
totl creditorn sil', fie avisat,I despre acsta. (Com.
762, urm., 782, urm.; reg.
com. 36; reg. sindic. 14,
23; com. vechiti 822 mod.;

Ital. 809).
819S22)
879
Statul de repartitiune va fi format de sindie si va deveni executoria prin ordonanta tribunalulul.
Pentru repartizarea ba-
nilor aflatI In deposit, sindicul va remite fie-caruia

din creditori mandatul de
plata dupe statul de repartitiune.
Platile se efetuza da
dreptul de catre casi,- (Com.
778, 819; com. vechia 823

mod; Ital. 810).
Nu se va procede
la nieto repartitiunede cal
reservandu-se portiunea co.
respunltOre conform bilantului la creantele pen-
tru carl termenul venir-
carel a fost prorogat, daca,
aceste creante n'aa fost
inca admise la pasivul famentuluI In momentul repartitiunel.

Daca aceste creante n'uta
fost trecute in bilant pen-
tru o suma determinata sal
daca creditorul pretinde o

sum mal mare de cat cea
trecuti in bilant, judecittoral-comisar va determi-
na suma de reservat, cu
apel la Tribunal.Ordonanta
judecatorului-comisar este
provisoriu excutorie. (Com.
699, 755, urm., 769, 779, 819,
822, 941; com. vechia 824,

Ital. 811).
Portiunea reservat
riiinline in deposit pana la
www.dacoromanica.ro
880
COMA, COMERCIAL (Art. 823-624)
Implinirea termenelor proro gate dupe dispositiile art.
769. Daca creditoril, pentru carl termenele a fost

prorogate, nu aa %cut a&
li se verifice creantele, con-
form dispositiunilor ipre-
ce dente, portiunea reserva-
% se va inparti intre creditoril admi0 la pasiv.
AceaTI reserva are loe Ti
pentru creantele In privinta admiterei carora nu

s'a fost statuat definitiv.
Dacil sumele reservate
produc interese, acestea
se cuvin creditorilor pentru earl s'aa reservat.

In tate casurile, deposi-
tul este in risicul Ti pe

cheltuiala lor. (Com. 714,
776, 821; com.rvechia, 825

mod. Ital. 812).
Niel un mandat de
pia% nu se va emite de
sindic de cat numai dupe
presintarea titluluT constitutiv al creantei.
Sindical va mentiona pe
titlu mandatul de Oath.
fi declarat tardiv creantele
lor, conform dispositiilor

art. 780, nu vor putea re-
clama in contra reparti-
tiunilor activuluI deja %cute, niel sa, se opun la

cele deja ordonate de judecatorul comisar; dar vor
concura numal la repartitiunile urmatare in proportiune cu creanta lor,
cand vor
fi
fost admi0
provisoriu la pasiv In pro-
portiune ea suma deter-
mina% de Tribunal. Dad,

insa eI justifica ca aft lost
in imposibiltate de a face
declaratiunea creantei lor
In termenele stabilite, eI
vor putea fi admiTI a prelua
asupra activuluI nedistribuit Inc& i dividendele qe
bi s'ar fi cuvenit In distributiunile anterire.

In cas de opositiune tardiva. In contra admitereI
unel creante. Tribunalul
pate ordona ca sumele cirvenite pentru acstrt cre-
anta in repartipunile ur-
saa daca nu este posibil
mlit6re, saa pentru partea

contestata a acesteI crean-
putea autorisa plata asu-
Ti dacti, In virtutea acelei

opositiunT, creanta va fi in
Dac nu exist& titlu scris,
a'l presinta, Tribunalul va

pra presintarel extractuluI
dupe procesul verbal de ve-
rificarea creantelor.
Creditorul va da chitanta
pe marginea statuluT de repartitiune. (Com. 820; com.
vechit 626 mod.; tal. 813).
Creditoril carl vor
te, sa fie Omit& in rezerva ;
tot ma In parte declarata

neexistenta, chiar sumele
pe nedrept primite In repartitiunile preedente vor
trebui sa fie restituite la
masa. (Com. vechia 827
mod.; civ. 992; Ital. 814).
www.dacoromanica.ro
825. Dupe terminarea
repartitiuneI sumelor provenite din averea mobiliarrt i imobiliar a falituluI, procedura falimentulul
va fi Inchisd; insA fie-care
pAstrzA drepcreditor
tul la plata restuluI ore-
antel sale.
Cu t6te acestea, procedura falimentultil se va
redeschide and debitorul
va face o asemenea cerero,
oferind creditorilor s6I de

a le plAti cel putin inert o
zecime din creantele lor,
si (land cautiune pentru

cheltuell. In acest cas, Tribunalul va rechema la In-
sArcinarea lor pe judecdtorul-comisar i pe sindic,
sad 'I va numi din nod,
si va lua tte mlisurile prevklute In dispositiunile

precedente In privinta con-
servatiuneI si a admini-
stratiuneI patrimonuluI existent, cum si in privinta

lichidatiuneT lul, i In pri-
vinta pasivulul, care ar

fi survenit.
Nu se va procede la niel
o repartitiune de at nu-
mal dupe expirarea in pri-
vinta nouilor creditor; a

termenilor stabilite, con-

704. (Com. 832 urm., 864;
civ. 1675 urm., 1718; com.
vechid 828 mod. ; Ital. 815).
826. Falitul, care va
plAti integral In capete,
881
interese i cheltuell, t6te

creantele admise la masa,
falimentulul, va putea ohtine reabilitarea sa. (Com.
711, 827, urm., 943; com.
vechid 829 mod. ; Ital. 816).
Cererea de reabilitare se va adresa catre

tribunalul care a pronuntat sentinta de declarare
a falimentuluI. Presedintele tribunalulul, primind
acst5, cerero, va ordona
ca o copie identicA BA stea
afisatA, In timp de dou6

Inn; pe usa tribunaluluI,
la Burs si la Camera de
Comerciu, publicAndu -se
de dou6 orl la interval de

ate o lund, s't In Monito rul Oficial". (Com. 826,
828, urm.).
Creditorul care nu
va fi primitpe deplin plata
capitalulul st cu procente
cheltuel; cum si orI-ce
parte interesatA, va putea, in curgerea timpulul

In care copia va sta afisatrt, sk se opun5. la reabilitare printr'o petitiune
depusli la grefa tribunalu-
lul,insotiti de actele pe
care se intemeiaz5,.
Oponentele nu pte fi-
gura ca parte In proces.

(Com. 826, 827, 829, urm.).
Tribunalul, la pia
fixatA pentru cercetarea
acesteI cerer; va examina
In prima linie daa formalittile
sus arlitate ad
www.dacoromanica.ro
882
CODUL COMERCIAL (Art. no saa)
fostindeplinite ; apoT, ascul-
tand pe Talit si examinand
=XL VI.
actele pe care se Inteme-
Despre Daeetftrea si' suspen(Iarea falimelitultd
va putea incuviinta core-
Despre neajungerea
pins reabilitarea va putea

fi atacata, pe calea apeluluT, numaT de catre falit,
Daca, operatiunile
falimentului nu vor putea
iaza cererea, intampinarea

oponentulul, clacit opsitia
s'a flout, i actele depuse,
rea. Sentinta care a res-
In termen de 15 dile de
la pronuntare. Dad], ce-
rerea de reabilitare a fost

respinsa, falitul nu va putea introduce din nod alta
cerere de cat dupit un an
de la data sentintel. (Com.
826, urm., 830, 831).
Falitul va putea fi
reabilitat, dupe mrtea sa,
dupe cererea mostenitorilor. (Com. 826, urm.).
BancrutariT fraudulosl i ceT condamnat)
pentru fals, furt, abuz de
incredere, escrocherie
delapidare de banT public),
nu pot (Mine reabilitarea.
Cererea de reabilitare
este inadmisibila pana la
inchiderea actiuneT pe nale.
Bancrutaril simpli nu pot
fi reabilitap de cat dupe

ce ad fficut pedpsa la care
a fost condamnat). (Coin.
826, urm.; com. vechid 829
2 mod.; Ital. 816).
cAprror.ia.
continua in mod util din
causa insuficiente) activuluT, Tribunalul, ascultand
pe sindic si pe falit, va
putea declara, chiar din
oficid, incetarea acelor operatiunI.

Acsta declaratiune va
reintegra pe creditor) in
exercitiul drepturilor lor
asupra bunurilor falitului,

mentinndu-se in privinta
acestuia efectele declaratiuneI de faliment. (Com.
936; com. vechid 830 mod. ;
Ital. 817).
Falitul i ori-ce
interesat va putea orl-cand
cere tribunaluluT revocarea sentinteT prin care s'a
declarat lncetarea operatiunilor falimentului, piatind cheltuelile judeca441

aratate in articolul precedent si dand cautiune pen-
tru cheltuelile ulterire.

Dacit revocatiunea este
admisa, se va procede con-
form primuluI aliniat al

art. 825. (Com. 832; coin.
vechid 831 mod.; Ital. 818).
www.dacoromanica.ro
CODLTL COMERCIAL (Art. 934S37)

CADITOLUL II.
Despre moratorifr.
Daca sentina declarativa de faliment a

fost pronuntata dupe cererea creditorilor saa din
oficia, falitul justificind
cu probe valabile ca Incetarea platilor a fost consecinta uno r evenimente
extra-ordinare i neprevOute, saa In alt mod scuzabile, i stabilind cu docu-
mente set cu darea de
garantil Indestulat6re ca
activul patrimoniuluI s6a
covirsesce pasivul, va putea sa, cra TribunaluluI,

in cele trel (Pie ce urmza,
dupe publicarea aceleI sontinte ca si se suspende exe-
883
sar pentru a discuta cererea de moratoria si va

fixa la trebuintb, o qi, care s nu fie posteri6ra
lel primeT adunarf ordo-
nata prin sentinta declarativ de faliment.

Acsta ordonanth se va
notifica imediat sindicu-
luI i tutulor creditorilor

prin Ingrijirea falituluI.
Acsta ordonanta nu va
Impiedica Indeplinirea ac-
telor, decurgAnd din declaratiunea de faliment in

privinta persneI i bununurilor falituluT. (Com. 704,
834, 836, 943; com. vechiti
833; tal. 820).

Procesul-verbal al
adunareI trebue srt arate

numele i pronumele cre-
cutarea el.
Cererea nu va putea fi
primiti, data falitul nu a
presintat sail nu presinth
impreunit cu dinsa registrele sale de comercia regulat tinute, bilantul sa
ditorilor cart ail oomph,rut si declaratiunile fiechruia dintelneil 0 a sindiculul, In privinta vera-
nativ de top creditoriT

sT, cu aratarea domici-
arate propunerile m5surilor conservatoriI necesare,

modurile de lichidatiune
comercial si o list& nomi-
liuluI si a sumelor creantelor lor. (Com. 22, urm.,

699, urm., 844; com. vecilia 832; tal. 819).
Presedintele, verificind presintarea registrelor, a bilantulu4i a listeI creditorilor, va ordona
con vocarea acestora Inairitea judeciitornluI-comi-
i fiinteI fie-careI
creante, a cerereT de mo-
cithtei
ratoria si a duratel lul.

Va trebui asemenea
prin Wei Intelegere,
persnele carora se p6te

Incredinta administratiunea saasupravegherea pa-
trimoniulul falituluI In ti mpul moratorulul. (Com. 835,
836, 938, urm. com.; vechit 834; Ital. 821).

837.1,a cea dintaitt au-
www.dacoromanica.ro
884
dienta care va urma dupe
yliva adunareI sus zise, tri-
bunalul va statua contradictorit cu falitul, cu sindicul 0 cu creditoril intervenientl asupra cerereI de

suspensiune, tin6nd mal
cu srnii compt de dorinta
exprimata de majoritatea
creditorilor.
Daca, tribunalul gasesce
acsta cerere admisibila,

el ja urmattrele mOsurI:
Fixza, termenul mo-
ratoriuluI, fara ca acest
termen sit pt trece peste

se lunI;
Ordona debitoruluI
ca Inkuntrul aceluia0 ter-
men sa p'roduca dovada
cum ca a platit tte da-
toriile sale ajunse la sea-
den, sat ca a obtinut
de la creditori amanarea
platel;
Prescrie mOsurile con-
servatoril 0 precautiunile
ce va crede necesaril pentru a asigura integritatea
patrimoniulul debitorulul;
Numesce o comisiune
de creditorl Insarcinata de
a supraveghia administra-
tiunea 0 lichidarea patri-
moniulul ea 4ut In faliment.
Suspendarea procedural
comerciale a falimentulul
nu Impiedica cursul urmarireI penale. (Com. 710,
845, 881, urm., 943; com.

v. 835; Ital. 822).
838, Debitorul care a ob-
tinut moratoriul, are drep-
tul A procedeze la lichidatiunea voluntara a activulul falimentuluI sti i
la stingerea pasivulul cu
concursul comisiuneI ereditorilor sus numita 0 su b

directiunea judecatorulul
comisar.
Regulele speciale ale lichidatiunel i autorisatiunile de a vinde, de a con-
stitui ipoteel sat gagiurl,

de a lua banI Imprumut,
de a transige, de a Incasa
banl sat a face platl, sat
de a face alte acte strict
necesaril In scopul lichidareI, trebue sa fie proscrise de tribunal prin sentinta care acorda moratoriul san prin alte sentinte ulteri6re, ascultandu-se
0 comisiunea lichidatifore.
(Com. 934 urm.; com. vechili 838; Ital. 823).
839. In timpul moranicI un act de

urmarire nu se va putea
intreprinde sat continua
toriuluI,
contra debitoruluI, 0 niel
o actiunea nu se va putea intenta sat continua
contra luI, daca nu result& din fapte posteri6re acordareI moratoriului.

Moratoriul nu are efect
In privinta creantelor Statulul provenind din contributiunl, nicI in privinta
drepturilor creditorilor, a-
vena ipotecil., gagit sat
www.dacoromanica.ro
alt privilegid. (Co. 834, ur.;
com. vechit 837; It. 824).

840. Dacd. in timpul
moratoriuluI intervine o
intelegere de buna-voe cu
top creditoriI, relatiunile
ulteri6re Intro acestia

debitor se regulzd, conform acelel conventiuni.
Invoiala se 'Ate de asemenea stipula In inod

valabil numaI cu majoritatea creditorilor earl ar
represinta cel putin trot
prttriml din pasiv, cu conditiune numaI ea credito-
885
In timpul duratel sale, datoril nedeclarate de falit,
sad neexitenta unora din

cre antele de clarate, sat da-
cd acesta nu Indeplinesce
obligatiunile earl
fost
impuse In privinta administratiuneI i lichiddrel
patrimoniuluI std, sari da-
cd. s'a fdeut culpabil de

fa.pte de dol orl rea credintd, sad dad" activul
nu mal oferd speranta
tat integrale a datoriilor

sale, Tribunalul va putea
ril earl ad consimtit stt ja
revoca chiar din oficit moratoriul, i prescrie mdsu-
cdruI litigit cu creditoril

disidentl si la trebuintd,
obligatiunea ple1 integrale a crearitelor lor.
urm., 862, 943; com. vechit 839; Ital. 826).

842. Chiar inaintea de-
asuprrt-le Impreund, cu debitorul consecintele orl-
In ambele aceste casurI,

dacd, declaratiunea de faliment intervenise deja,
invoiala trebue s6. fie o-
mologatd de Tribunal si
produce efectele concordatuluI Intru cat privesce inchiderea falimentuluI.
(Com. 834, urm.; com. ve-
chit 838; Ital. 825).

811. Dad', cererea de
moratoria nu este admisrt,
tribunalul, (lac& este
necesar, fixdat prin aceeasI sentint6, nouT termene
pentru verificarea creantelor.
Dacii dupe acordarea
moratoriulul se descop6r,
rile necesariI pentru continuarea procedurel falimentuluT. (Com. 704, 834,
claratiunel de faliment, co-
merciantul va putea cere

un moratoriti, numal sd,
fie In stare a justifica concursul conditiunilor prescrise de art. 834, depundnd
la grefa tribunaluluI documentele acolo aratate
suma necesard. pentru cheltuelL
Dud justifielrile pre-
sintate se gasese suficien-
te, Tribunalul, ascultand

pe reclamant In camera
de consilit, va putea ordona convocarea credit.
rilor In cel mal scurt termen posibil, fard, a trece
peste 15 Olio, i prescrie
www.dacoromanica.ro
886
CODUL COMERCIAL (Art, $43-846)
msurile provisoril ce le
va crede necesariT,
cinitnd pe un judeAtor cu
directiunea executhrei.
Sentinta va fi notificat5,
procurorulut tribunaluluT
in scopul indicat la art.

708.
Acest moratorig se regulzi prin dispositiunile

acestut capitol, cart nu ar
fi incompatibile cu dinsul.
Dacti tribunalul gsesce
le-lalte mijleoce de proba-
tiune , avnd de scop a

lumina judecata tribuna-
lului asupra cererel de mo-
ratorig, pot sit fie presen-
tate far& a fi necesar de
a le Investi cu formalitAtile prescrise de legI pentru timbru i inregistrare.

(Com. 824, urm.; com. vecilia 842; Ital. 829).
CAPITOLUL III.
c cererea nu este justi-
Despre concordat.
unul din casurile prev6vlute in articolul prece-
procedureT falimentuluf se
licatft, sag dac se ivesce

dent, se pAsesce, Dirk intitNiere, la declararea de
faliment. (Com. 834, urm.,
879, 943; com. vechig 840
mod.; Ital. 827).
Ori de cate orT s'a
acordat un moratoria, daca In cursul duratel lul se
dovedesce a se fi pl&tit
In orT-ce stare a
pate Incheia concordat ini creditoril s6I,

orT-carT ar fi cota concordatarti, dac& tot! consimt
la acsta.
tre falit
In concordat se poke
conveni incetarea sail suspendarea procesuluT comercial al falimentuluI, dar
creditorilor anteriorT o par-
nu se pate Impedica continuarea instructiuneT pe-
locesc Imprej whit speciale,
omolog&rei tribunaluluT
te considerabilit din oreantele lor, sag dad, mij-
nale.
Concordatul va fi supus
venind un vot favorabil
(Com. 710, 846; com. vechig 843 mod.; pr. pen. 9;

Ital. 830).
care ar represinta cel putin jumfitate din restul pa-
nut un concordat prin con-
Tribunalul va putea,interal majoritittel creditorilor,
sivului, sit acorde un al

doilea moratoriti pentru
un termen care asemenea

nu va trece peste sse lunl.
(Com. 834, urm., 943; com.
vechitt 841; tal. 828).
Documentele si ce-
Dac nu s'a obti-
simtimintul tutulor creditorilor, sindicul este dator

ca, In termen de trel
de la verificarea creantelor, sit cra de la judecitorul-comisar o convocare
a creditorilor pentru a 0
www.dacoromanica.ro
consultati asupra incheiereI unul concordat.
Palitul sag un numr
de creditorI, represintitnd
eel putin a patra parte din
pasivul falimentului, pot
core, in acela termen, o
convocare a creditorilor
pentru a li se propune un
concordat.
Ordonanta de convocare
trebue s
notificat&
fie
creditorilor, sindicului
falitului.
Propunerea concordatuluI nu suspend& actele in-
treprinse pentru lichida-
rea falimentuluI, cu reserva dispositiunilor primuluI

aliniat din art. 803. (Com.
845, 847, urm., 853, 937;
844 mod.; Ital. 831).
847. In adunarea pen-
tru concordat falitul trebue
887
Procesul-verbal al adung,rel va mentiona tot ce

s'a deliberat i decis Intr'insa. (Com. 712, 736,
845 urm., 848 urm., 931;
reg. com. 37; leg. timbr.
20 32; com. vechiti 845
mod.; Ital. 832).
848. Concordatul nu se
OW face de ch,t cu primirea majorithteI tutulor

creditorilor, ale aror cre-
ante ag fost verificate sag

admise provisorig, Cu con-
ditiune ca creditoril ade-
rent' s represinte
cele
trel p&triml din totalitatea

acelor creante; alt-fel con-
cordatul e nul.
Variatiunile in numArul
creditorilor i in suma cre-
antelor derivand din sentinta ar&tat& in art. 775
s se presinte In persnk
nu ag influent& asupra validitftteI concordatulul In-
pentru juste motive, de
dis&. (Com. 776 urm., 840,
dar p6te s& Ele a,utorisal,
cltre judectorul-comisar,
sit se represinte printeo
alta persnit.
Sindicul trebue sa presinte adunrtreI o relatiune
scrish in privinta
falimentulul, a indeplinirei formalitg,tilor, a ope-
ratiunilor ce ati avut loc

i a m&surilor ce crede
necesare a inlesni acea
incheiare. Relatiunea tre-
bue sri fie subscrish de sin-
dic i presintatti judechtorului-comisar.
cheiat cu majoritatea sus
846 urm., 853, 938; com.
vechig 846 mod.; Ital. 833).
Sotia falitului nu
pte lua parte la votarea
concordatulul cu creanta
sa dotalg,. (Com. 848, 849).
Pentru formarea
majorit&teI cerut& pentru

validitatea concordatului
nu se tine socotl& de
creantele cu ipotecg, ga-
gig sag alt privilegig, (lac&

creditoriI nu renuntit la
ipoteca sag privilegiul lor,
niel de creanta dotalg..
www.dacoromanica.ro
888
Renuntareap6te asemenea s se refere la o parte

din creanta s't la accesoril, numaI ca suma, In capital si accesoriI, pentru
care ea are loe, sa fie determinata, i ca acsta
suma sa, nu fie inferi6ra
la a treia parte din creants intrga.

Votul dat fara, nicl o de-
claratiune de renuntare
limitata implica de drept
renuntarea la ipoteca saa
la privilegia pentru intrga creanta.

Efectele renuntareI Incetza de drept ciao& con-
cordatul nu are loo saa se

anulza In urma.
Decisiunile celor-lalt1
creditorl nu pot vatama
drepturile creditorilor ipotecaff sailpriviligiatL(Com.

781, 848, 849, com. vechia
847 mod.; Ital. 834).
851. Concordatul trebue
sa fie subscris In aceiasI
adunare In care a fost consimtit.
Dad)", concordatul s'a

primit numaI de majoritatea In numr a creditorilor presentl sail de ma-
joritatea celor tret patriml

a sumeI totale a creantelor, judecatorul - comisar
pote, dad), creditoril aderentl nu'st retrag consimtimIntul, s amane delibe-
ratiunea la all adunare,

saa sit fixeze un termen
pentru culegerea si altor

adesiunI.
In cas de verI o s chimb are
lu conditiunile concordatulut, adesiunile date In

prima adunare raman fara
efect.
Creditorli aa dreptul sit

ja notite In cancelarie de
pe procesele-verbale ale
adunttret
Judecatorul-comisar nu
'Ate acorda de cat o singu-
ra convocare pentru con-
cordat, niel pte acorda
de cat o singura amanare

pentru deliberatiune de noi
adesiunt. (Com. 850; com.
vechia 848 mod. ; leg. timbr.
21 12; Ital. 835).
Concordatul va tre-
bui sit fie supus omolgrtret tribunalulut

Tribunalul, examinnd
circumstantele falimentuconditiunile concordatulul si dac conditiunile
cerute de lege ia fost Indeplinite, v putea Incuviinta omologarea. (Com.
846, 853, urm., 943, urm.;
leg. timbr. 20 27; com.
vechit. 849 mod.; Ital.
836).
Concordatul judiciar este inadmisibil:

and falitul este dosit ;
Cand falitul este inculpat pentru bancrutri

fraudul6sa i p'ana ce n'a
fost definitiv achitat;
www.dacoromanica.ro
CODUL COMERCIAL (Art. 854 - Asa)
Cand falitul a mal fost
in stare de faliment;
Mud falitul nu se oblig& aplati cel putin 40
din capitalul creantelor;

6 and termenul stipulat pentru plata coteI trece de 18 lunt.
'Ate face apel In contra
acelel sentinte, atat de ere-
ditoriI carl ag votat contra concordatulul, cat

de catre cel carI n'ati in-
tervenit la votare ;iar daca

se respinge omologarea,
se p6te face apel de clitre
Ivindu-se unul din cazurile prev6dute la numerile

1 0 2, Incheierea concor-
falit 0 de afro creditor iI
drept. (Com. 846, 852).

851. Creditorit carl n'ag
mod).
datulul se suspend& de
consimtit sal Wag intervenit la concordat vor putea face opositiune la omologare, In termen de 8
dile de la inchiderea pro-
carI ag votat concordatul.
(Com. 852, 854, 856, urm.,
944; com. vechig 936 2
856. Daca opositiunea

la omologarea a fost fa-
cut& tribunalul se va, pro-
nunta asupra oposittuneI

asupra omologarel prin
cesului-verbal care con-
una iaceia0 sentintit, numat cu apel pentru eel interesatl.
la expirarea termenulut
admisa, tribunalul anulza
statat& operatiunile votareI concordatulul, sag de

concedat de judec&torulcomisar.
va fi motivata 0 va trebui
rart fie notificata. sindiculut
falituluI de o dat& cu
citatiunea pentru audient&

fix& inaintea tribunalulul.
Daca termenul sus zis
a trecut cara sil, se fi flout

verl-o opositiune, tribunalul statuiaza, In camera de
consiliu, asupra omologarel. (Com. 846, 848, 852,
855, urm., 944; com. vechiti 849 2, 3 0 4 m I;

Ital. 836).
855. Dac5, tribunalul
incuvintza omologarea, se
Dada, opositiunea este
concordatul fat& cu top

interesatit
DacI opositiunea este
respinsli tribunalul sal
curtea va putea sa con-
damne pe oponent la o
amend& de 100 pin& la
5000 leI, and opositiunea
va fi fost facuta, cu rea
credinta si In scop hivederat de a Intitrzia executarea concordatului.
Tribunalul, respingAnd
opositiunea, va putea acorda executia provisorie
pentru sentinta care omolog& concordatul.
Niel dicisiunea curteI,

care statuiaza asupramno-
www.dacoromanica.ro
890
CODUL COMERCIAL (Art. S57-860)
logareI concordatulul, nu
este supusa opositiunel.
(Com. 852, 854, 855, 857,
944; com, vechia 849 5, 6
si 7 mod; Ital. 836).
857.Dacajudecareavre-
uneI opasitiunI depinde de
resolvarea unor cestiuni

carI, din causa materiei,
nu ar fi de competinta Tribunalului de comercia, acest tribunal nu se va putea pronunta de cat dupe

resolvarea acestor cestiunI
ins5, va trebui sa fixeze un
termen scurt In launtrul
cdruia creditorul oponent

va fi obligat srt pornscit
judecata Inaintea autoritateI competinte i s jus-
859.0mologarea face concordatul obligatoria pen-
tru totI creditoril trecuti

saa netrecutl in bilant, a
caror creante sunt sita nu
verificate i ciliar pentru
creditorii cari ad resedinta
dar din tara, si pentru
aceia can ad fost admisl

provisoria la pasiv, orI-care
ar fi suma definitiv lichidata, in favarea lor. (Com.

846, 848, 852, 854, urm.;
com. vechia 853 ; Ital. 840).
809. Indata ce sentinta

de omologarea concorda-
tuluI a ramas definitiva,

incetza starea de faliment
si tot- d'o - data, Incetaza
opositiunI fila a se mal
functiunile sindiculuI, cu
reserva Insa a dispositiunilor articolelor urmatare:
Sindicul va trebui sa
dea sama, tribunalului de
administratiunea sa i va
remite falituluI, in presenta judecatorulul-comisar, tate bunurile sale, registrele, httrtiile i oil-ce
858. Daca', prin concordat

s'a consimtit ipotecI pentru
garantarea celor interesatI
re, conformandu-se con-
tifice O. a facut acsta,

cu desteptare ea In cas
contraria se va urma ju-
decata asupra celor-lalte

loa In consideratiune pretentiunile sale. (Com. 854,
856, 892, 896; com. vechia
850; Ital. 837).
Tribunalul, pronuntand omologarea concordatulul,

va trebui sa fixeze un ter-
men scurt pentru luarea
inscriptiunilor ipotecare.
Omologarea nu produce
efect de cat din OivaluareI
inscriptiunilor. (Civ. 1746,
181, urm.; com. vechia 851;
Ital. 838).
alte efecte, intuid desearca-
ditiunilor i precautiunilorstabilite prin concordat.
Judecatorul-comisar va
incheia despre tate proces-
verbal si functiunile sale
Incetza.
Tribunalul vajudeca con-
testatiunile ivite.
Neachitarea cheltuelilor
de justitie si de administratiune ale falimentuluI,
www.dacoromanica.ro
precum i neachitarea ce-
lor-lalte datorii privilegiiate, in termen de treI (pie

de la ramanerea definitiva,
a hotarIreI de omologarea
concordatulul, d drept s in-
diculul a cere de la tribunal autorisarea pentru
a vinde, conform art. 804,
parte din patrimoniul fa-
litulul pan& la concurenta

sumelor datorite. (Com.
767, 852, 854, urin., 944,
951, 969; reg. sindic. 23
vechia 854 mod.; leg.
timbr. 19 3; Ital. 841).
Falitul concordatar,
mal inainte de lndeplinirea
obligatiunilor luate prin
concordat, nu va putea
constitui fondul s6it de co-
mercitt in gagia, nicl instraina acest fond In alt
mod de cat acela cerut de

felul comerciulai sea. OrIce constituire de gagia sati
instritinare,facute incontra
dispositiunilor acestul ar-
ticol, sunt nule de drept
creditoril interesatl pot

cere chiar anularea concordatulal i restabilirea
starel de faliment. (Com.
859).
Concordat'', de si
oinologat, va putea sa fie
anulat de tribunal dupe

cererea sindiculuI saa a
ori-cartil creditor, dupe ce
va asculta cortradictorig
pe sindic si pe falit, daca
se descopere dupe omolo-
891
gare, ca s'a exagerat in
mod fraudulos pasivul sad
ca s'a disimulat o parte
importanta, din activ. Acsta. anulare liberza de
drept garantiile date pentru concordat. (Com. 859,

864, 865, 936, 944, 952; civ.
960, urm., 1653; leg. timbr.
20 2; com. vechiti 855;

1; Ital. 842).
Daca falitul nu
1ndeplinesce conditiunile
co neordatulul, maj oritate a
creditorilor, carI ad luat

parte la deliberatiunI
earl n'ati fost indestulatI
cu sumele cuvenite prin
concordat, va putea cere
resiliarea lui.
Majoritatea se va de-
termina dupe dispositiile

art. 848.
Cererea se va propune
inraintea tribunalului, in
numele
iilor creditorl,
de catre sindic sag de ca-
tre creditorl insgt-si, citan-
du-se sindicul contradictoriti cu falitul si cu fidejusoril, dad]. sunt.

Resiliarea concordatu WI va putea fi cerutli in
mod individual, dar numai
in propriul lor interes de

unul sad mal multI creditor') carI nu vor fi fost indestulati In tot saa in parte de sumele venite la sea-
denta, ce li se cuvenea in
virtutea concordatuluI.
I asemenea cas, acestT
www.dacoromanica.ro
892
creditor' reintrrt In Intregimea drepturilor lor fat&

cu falitul, dar nu vor pu-
o parte din dividend, par-
promise prin concordat de

ciit dupe expirarea terme-
participa numal pentru
tea care restul sumelor
nelor fixate pentru plata

ultimelor rate. Resiliarea
concordatuluI nu liberza,
pe fidejusorI, nicl face sa
Inceteze ipotecele i cele-
lalte garantiI constituite
printelnsul. (Com. 859, 864,

865, 877 5, 944, 952; civ.
1020, urm. 1652; com. ve-
chit 856 mod.; Ital. 843).

864. Asupra presintarel sentinteT care anulza
sat resiliaza concordatul,
tribunalul va proceda conform dispositiunilor primuluI aliniat al art. 825.
Actele facute de falit
urma omologareI concordatuluY, i mal inainte de
anularea sat resiliarea lul,
nu vor putea fi declarate
nule de at numaI dacg,
vor fi fost facute in frauda drepturilor creditori lor. (Com. 862, 863, 865,
944; civ. 975; com. vechit
857 mod.; Ital. 844).
863. Creditoril anteriorI
con cordatuluI reintra In In-
tregimea drepturilor lor
numaI fag!, cu falitul, dar

nu vor putea participa la
masa falimentulul de cat
numaI In proportiunile urmat6re
Daca nu ati primit niel
ticipa pentru totalitatea

creantelor lor ;
Daca ali primit o parte,
portiunea creanteI primitive corespund6t6re cu por-
tiunea de divident promisa i neprimita.
Dispositiunile acestuI ar-
In casal
ticol se aplica
and un al doilea faliment
va fi fost declarat fartt ca
falimentul * anterior sa fi
fost anulat sat resiliat.,
(Com. 862 urm.; com. vechit 858; Ital. 845).
TITLUL VII.
Disposition" privit6re la
folfinentol societirti'or comerciale
Falimentul uneI so-
cleat! comerciale se deciar de tribunalul comercial din jurisdictiunea
societatea '0 are se-
diul el. (Com. 698; com.
vechit 859; Ital. 846).
Falimentul unet so-
cietatI in nume colectiv

sat in comandita produce
falimentul sotilor
tat responsabilI.
Tribunalul va declara
prin aceea0 sentinta falimentul societatel 0 al
* Din (Are se dice aci fa/imen-
tul in loc de concordatul, dupe

cum este ei Hi textul art. italian
corespundnor.
www.dacoromanica.ro
803
sotilor; va arras, numele,

pronumele 0 domiciliul acestora 0 va numi un singur judeed,tor-comisar 0
un singur sindic.
695, 867; com. vechid 861;

Ital. 848).
moniul societiltel va fi tinut deosebit de acel al fieciiruI so t atra la formarea
se fac contra administratorilor, directorilor 0 li-
Cu Ott' acestea, patri-
inventariuluI at 0 In o-
peratiunile administratiuneI 0 ale lichidatiuneI activuluI 0 pasivulul.

NumaI creditoriI societAteI iad parte la delibe-
ratiunile earl intereszri,
patrimoniul social, dar el

concurrt cu creditoriI fiecd,ruI so t la deliberatiunile
carI intereszh patrimo -
niul individual al fie-crtrul
sot cd4ut in faliment.
Sentinta declarativd, de
faliment produce pentru

totl sotii fa lal efectele at-Mate in titlul I al acesteI cArtI. (Com. 77 1 0
2, 78. 86, 114,704, 711 ,urm.,
859, 862, urm., 870; com.

vechid 860; Ital. 847).
868. Falimentul unuI

sat mal multor sotI, nu
trage dupe sine falimentul
societritei.
Falimentul tuturor sotilor ilimitat responsabilI

In societktile In nume colectiv sati in comandith nu
trage dupe sine falimentul societatel, dad', acsta

nu se afl, In stare de incetare de pltT. (Com. 78,
In cas de' faliment

al uneI societdp in comandad, prin actiunl sad anonimd, actele de procedurrs
chidatorilor. El sunt ti-
nutl sii, compare Inaintea

judecraorulul-comisar 0 a
sindiculuI orl de citte orl
ar fi chematI, i In special
a procura informatiunile
necesare pentru formarea
0 verificarea bilantmlul i
pentru descoperirea causelor 0 Imprejurarilor fa-
limentulut. El vor trebui

ad, fie ascultap ea representantI legal' al wcietdte" falte in bite casurile
In carI legea prescrie ea
falitul s, fie ascultat. (Co.
77, 114, 122, 150, 200, 712,
757,
767, 807, 936; com.
vechid 862 mod; Ital. 849).

Creditoril particu-
lar ai unuI sot nu sunt

admi.0 la pasivul falimentuluI societAteI. El nu ad
drept de cra asupra aceia
ce va mal ritmrinea sotulul dupe Indestularea creditorilor societd,teI, escep-
tindu-se drepturile deri-
\rind din privilegiti sad ipote di

Asociatil In participatiune al comerciantuluI fa-
lit nu sunt admi0 la pasivul falimentuluI, de cat
www.dacoromanica.ro
894
numai pentru acea parte

a capitalulut adus de din-
01 pe chre vor putea-o

proba a nu a fost absorbit de partea perderilor
ce cad In sarcina lor. (Co.

77, 78, 86, 106, 116, 251,
867; com. vechid 863; Ital.
850).
Dad], societatea fa-
litft a emis obligatiunI la
purtfitor, posesoril acestor
obligatiunI vor fi admisl

la pasivul falimentuluI in
raport eu val6rea de emisiune a obligatiunilor, sett-
Ondu-se aceea ce li se va
fi plfait cu titlul de amortisment sad de ramburs a-
supra capitaluluI de fiecare obligatiune . (Com.
173; elm. vechiii 864; I-
nuarea sad cedarea introprindereI sociale, si in asemenea cas el trebue sfi

determine conditiunile exploatitrel ulterire. (Com.
77, 804 urm., 846 urm.,
com. vechit 866 ; Ital. 853).
In societAtile In
nume colectiv si in co-
manditrt creditoriI pot con-
simti un concordat chiar

in fav6rea unuia saii mal
multor dintre sotl, curesponsabilitate ilimitatit.
In acest cas tot activul
social se va supune administratiund si operatiunilor sindiculu1. NumaI

bunurile particulare ale sotuluI ofiruia s'a acordat
concordatul sunt excluse,
tal 851).
niel o parte a activuluI sociil nu va putea fi
societittile anonime sad In
obligatiunilor deriviind din

concordat
Daci sotil cu responsabilitate limitatk in

comandit6, nu efectuase
Inc& In momentul declaratiuneI falimentului vrsamintele ptatilor /uate asuprft-le, sindicul pte fi
autorisat dt le crrt v6rAmintele ulterire a elror necesitate va fi recunoscutli de tribunal. (Com.
77, 117, 204; com. vechit

866; Ital. 852).
In falimentul unel
societiitI anonime, care nu
se gasesce in stare de li-
si
intrebuintatd pentru plata
Sotul care a obtinut un

concordat particular este
liberat de obligatiunea so-
lidarA dare creditoriI societMeI ; dar, pentru ca sit

obtin5, sentinta indicata in
art. 826, el trebue sit pro-
beze crt tte datoriile so-
cietfitel falite ad fost pub,tite : capete, interese si

cheltue11. (Com. 78, 845,
urm. ; com. vechi a 867; [tal.
854).
chidatiune, concordatul p6-
te avea de obiect conti-
www.dacoromanica.ro
895
TITLUL VIII.
familiel sale ag fost prea
Despre Infractluni penule
sag conditiunea sa econo-
in materie de flatulent
875. Actiunea penal&
pentru infractiunile coprinse In acest titlu este
marl In raport cu starea

micA;
Dac& a perdut o mare
de ordine publich.
Ea pte fi pusa in mis-
parte din patrimoniul s6g

In operatiunI curat de noroc, sag manifest imprudente;
inchiderea magasinelor, de
a'sI intitrzia falimentul, a

flicut cumpergri cu intentiunea urmatg, de fapt de
a revinde lucrurile cump'erate cu preturI sub va-
care Mar inainte de declaratiunea de faliment,

and incetarea pfirtilor este insotith de faptul de
dosire, de ascundere, de
darea la o parte, sustra-
gerea sag imputinarea fraudul6s6, a patrimoniulul in

dauna creditorilor.
In aceste casurI, procu-
rorul tribunaluluI trebue
Mick In scopul de
16rea lor curentrt, sag dad),
a avut recurs la Imprumuturl, girare de efecte
sag alte mij16ce ruinfttre
pentru a's1 procura fondurI;
comunice indat6, tricetarea plAtilor presedintelui tribunaluluI comercial

pentru indeplinirea dispo-
Dack in urma !neetarel plgtilor, a pilitit pe

veil-un creditor In detri-
cesteI cg,rtI. (Com. 697, 701,
loe registrele prescrise de

lege, orI dacA nu le-a ti-
sitiunilor titlulul 1 al a708, 710, 837, 845; pr. pen.
1, 2, 4, 5, 9; com. vechin
868; Ital. 855).
CAPITOLUL I.
Despre bancrutd.
876. Este culpabil de
bancrutil simpl& comerci-
antul care a incetat p15,tile si care se ghsesce Intr'unul din casurile urmgt6re
1. Dad), cheltuelile sale
personale sail acelea ale
mentul masel.
Dad', nu a tinut de
nut In mod reguiat, sag

cel putin registrul jurnal
Incheiat i vizat conform

art. 27. (Com. 7, 22, urm.,
695, 718, 877 1, 880,881;
c. p. 345; com. vechig 869
mod.; Ital. 856).
877. Este asemenea cul-
pabil de bancruti
comerciantul care a !nee-
tat pltttile si care se gi-
sesce In vre-unul din casurile urmitre:

1. Dac& nu a frtcut In
www.dacoromanica.ro
896
mod exact inventariul anual sati dacit registrele

inventariile sale sunt
incomplecte sad neregulat tinute, sad nu dad sma de adevarata stare a
activulul i pasivuluI sn,
chiar and n'ar fi fraud& ;
Dacti., avAnd contract
de crtsitorie, nu s'a conformat dispositiunilor art.

19 si 20;
Dacrt., In cele treI
de la Incetarea plrttilor, nu
a Mont declaratiunea proscrisrt de art. 699, sad dacrt,
fiind vorba de falimentul

uneI societrttI, declaratiunea Mont& nu arat& numete tuturor sotilor solidar!;
Daci, Mr& Impedecare
legitim6, nu s'a presintat

In persnrt Snaintea judocatorului-comisar sad a
sindiculuI In casurile si In
termenele prescrise si clacit
presentindu-li-se,le-ad dat
informatiunT false, sad dacd s'a dep5,rtat Mr& permi-
siune de la domiciliul sd
in timpul falimentuluT;
Dacrt nu a Indeplinit
obligatiunile luate intr'un
concordat obtinut Intr'un
faliment anterior. (Com.
22, urm., 712, 741, urm.,
757, 876 5, 881; c. pen.
345; com. vechid 870 mod.;
Ital. 857).
878. OrI-cine exercitand
obicInuit profesiunea de
mijlocitor, va fi c64ut In
faliment, e culpabil de ban-
crutri, simpld. (Com. 659,

879-883; c. pen. 348; com.
E culpabil de bancrutrt simplit comerciantul
care, chiar Inainte de declaratiunea de faliment
numaI pentru a's1 facilita
obtinerea unuI moratorid
atribuit cu bun& sci-
intrt si In contra adevd-
ruin! o parte din activ sari

a simulat datoriT neexis-
tente pentru a face si intervie In adunar! creditoriI In tot sail in parte fic-
tivl. (Com. 697, 842, 880,

881, 886; pen. 345; com.
E culpabil de bancrutrt fraudul6srt, comerciantul falit care a sustras s a d
falsificat registrele sale,
distras, trtinuit sad disimulat o parte din activul sed,
si comerciantul care, In-
tr'un alt scop de cat cel

indicat In articolul prece-
dent, a InfAtisat datoril

neexistente; sad care In
registre, in scripte sad in

acte autentice orl private,
sari In bilant, s'a dat In
mod fraudulos dator de

sume ce nu datora.
Mal pot fi declaratT ban-
crutarl fraudulosT comerciantiI earl, Inainte de de-
clararea In faliment, vor

fi Instrainat o parte In-
www.dacoromanica.ro
CODLIL COMELiCaL
(Art. 881-884)
897
semnata de rnarfurT saa

activ, pe preturl reduse,
acsta, declarat incapabil
tul lor, In scopul fraudulos de a frusta pe credi-
siunea de comerciant i i
se va interzice dreptul de
intrare in localurile de
maT sca4ute de cat cos-
torT. (Com. 695, 699, 831,

832, urin.; pen. 343; com.
vedija 873; Ital. 860).*

Delictele de baneruta simpla se pedepsesc
cu inchisare de la 15 lile
pana la 2 anT, fara a se
putea acorda circumstante
atenuante pentru mierrarea pedepseT.
Cel ce se face culpabil
de bancruta simpla va putea fi, osebit de acsta, declarat incapabil de a exercita profesiunea de comerciant si a i se interlice
drepturile de intrare
In
localurile de bursa. (Com.

876-879, 843; pen. 8, 60,
345; com. vedija 874, 1
5, mod.; Ital. 861).
Bancruta fraudu-
16s& se va pedepsi cu maximul Inchisarel corectio-
nale si cu interdictiunea
pe timp marginit.
Pedpsa InchisareT,
cand judecata gasesce cir-
cumstante usuratre, nu
pote fi redusa la mal pu-.
in de un an.
Ce) ce este condamnat
pentru faptul de bancruttt
fraudulsri va fi, osebit de
* Acest al doilea aliniat lipses-
ce din textul art. Hallan corespunOtor.
de a mal exercita profebursa.
Contra acelora ce vor

fi exercitat obiclnuit profesiunea
de
mijlocitorl,
In cas de bancruta fraudulash, se va aplica maximul pedepseT. (Com. 880,

943; pen. 8, 60, 343, 348;
com. vechiii 847 3, 4 si
5 mod.; Ital. 861).
CAPIToLUL II.
Despre delictele altor pers6ne

de o& falitut, Tara complicitate in bancrutd
Presupusul sal representantul comerciantului falit care, in gestiunea
luI incredintaa, s'a fticut
culpabil de vre una din
faptele indicate la No. 2,

3, 4 i 5 din art. 876, si
la No. 1 din art. 877 saa

la art. 880, se va pedepsi
conform dispositiunilor a-
cestul din urma articol.
(Com 392, 401; com. vecilla 875 mod.; Ita). 862).

In cas de faliment
al une) societatI In co-
mandita, prin actiuni safi
anonima, administratoriT
directoriT el vor fi pe-
depsitT dupe dispositiunile

art. 881, daca 4 falimentul
a provenit din culpa lor,
www.dacoromanica.ro
898
sail dad', nu aa fost Indeplinite dispositiunile art.

92, 93, 96, 96, 101, 104,
142, 146, 147, 148, 157, 168,
173, 174, 175, 178, 179, 182,
183 si 184, sail daca sunt

culpabilI de vert-unul din
faptele aratate la No. 2,

3, 4 si 5 ale art. 876 si la
No. 1, 3 si 4 ale art. 877.

EI se vor pedepsi cu aceeasl pedpsa daca sunt
culpabilI de verl-unul din
faptele indicate la art. 880.
Asemenea
Daca a omis cu dol

de a publica contractul
social si schimbarile ulteri6re In modurile prescrise

de lege ;
Daca, aft
aratat in
mod fals capitalul subscris

sati varsat ;
Daca, a distribuit so-
cietarilor dividende evident fictive, si cu chipul
acesta aa micsorat capi-
talul social;
Daca cu dol aa facut
preluarl mal mart de cat

cele permise prin actul
social;
6. Daca ati ocasionat, cu
dol saa prin mijlocirt de

orieratiunI dolase, falimen-
tul societatel. (Com. 114,
122, 160, 169, 265 2, 266;

com. vechia 876 mod. ; Ital.
883. Sindicul falimentuluT, care se va fi ficut

culpabil de malversatiunl
In administratiunea sa, se
va pedepsi cu maximul inchisoriI; * iar daca paguha
este mica, In-
chis6rea se va putea reduce pan& la treT lunT.

Dispositiunile acestuT ar-
ticol se vor aplica asemenea auxiliarilor i celor

Insreinati de catre sindic cu executarea operatiunilor falimentuluI. (Co.
727, 728, 733, 736; pen. 8,
346; com. vechia 877 mod.;
Ital. 864).
886. Se vor pedepsi cu

maximul Inchisaret ** acei earl, de si n'ar fi com-
plicl In bancruta, se vor

dovedi
Ca Inteun faliment
cu bun& sciinta, atI dis-
tras, tainuit saa disimulat, prin declaratiunl publice saa private, bunurI
mobile saa imobile de ale
falitulul
Ca, In mod fraudu-
los, aa produs in faliment
creante simulate In nu-
mele lor propria saa prin
pers6ne interpuse ;
Ca ata sevarsit verI-
unul din faptele aratate
863).
in art. 880, exercitand comerciul sub numele altuia
* Textul italian prevede pedpsa rechesitosei.
sa recluaiunei.
Textul Italian prevede pedp-
www.dacoromanica.ro
sag sub nume simulat. Aceeas1 pedps5, se va aplica si comerciantuluI

care si-a prestat numele.
Ascendentil, descendenafinil * i sotul falituluI, car' cu sciinta vor
fi distras sag taInuit va-
lorI sag alte lucrurI apartinend falimentulul, se vor

pedepsi cu Inchisrea corectionala. (Com. 879, 888;
pen. 8, 48, urm., 53, 307;
com. vechig 878; mod. ;Ital.

865).
887. Creditorul care va
fi stipulat, cu falitul sag

cu alta persna, avantagiI in folosul sea propriti
pentru votul sti in deliberarile falimentului, sat'
In cererea de moratoria,
sag acela care, prin alte

moduri de cat cele prevOute In art. 880,
va
fi procurat avantagil In
887-888)
999
Reintegrarea, daca
este casul, la masa creditorilor a bunurilor satt valorilor sustrase i restitui-
rea color in drept a sumelor ce creditorele primise far& 66.'1 fi datorat.
Despagubir ea daunelor pentru sumele cite s'ag

constatat, cu rezerva des-
pagubireI si a altor daune mal marI dac s'ar dovedi In urma;

Anularea in privinta
tutulor si chiar a falituluI, a conventiunilor particulare ce vor fi fost In-
cheiate pentru a procura

avantagiele
mentionate In art. prececreditorilor
dent.
Daca cererile pentru o-
biectele sus indicate nu aii
fost propuse In instanta
chis6re pan& la un an si
penala, sag (lea fiind propuse a intervenit o ordonanta, de neurmarire, sag

o sentinta absolutorie, acele cererl vor putea fi in
866).
cate Inaintea tribunaluluI

de comercig. (Com. 998,
886, 887, 890 8; pr. pen.
11, 129; com. vechig 880;
sarcina activuluI falimentului, se va pedepsi cu Incu amend& pan& la 2000

lei. (Corn. 836, 843, 848,
urm., 888; pen. 347; corn.
vechifi 879 mod. ; Ital.
888. In casurile prev6Outs de cele done articole
urma Introduse i judo-
Ital. 867).
precedente, sentina penal& de condamnare va

trebui s ordone:
* i aei, ea si In veehiul text

din erre s'a0 otnis eavintele de
aceeaft linie, earl existil. si In
textnl Henan si fill earl so idler/a sensul eeesiel
www.dacoromanica.ro
COMA. COMERCIAL (Art. 889-890)
900
CARTEA IV.
Despre exercl%lul actlu-
nilor comerciale 9I
despre durata
lor.
Contestatiunile dintre
clfl sati ueenieT, biietl
servitorT de magasinet comisionar! de strade i lu-
clhtori en 4iva, luna sati
anul, Cu comerciantul sal

TITLUL I.
Despre exereitinl sepanilor eomereiale

CAPITOLUL I.
DisposiOuni generale.
Exercitiul actiuni-
lor comerciale se regulz5.

de Codicele de procedurft
civillt, afar, de dispositiile
CodiceluI de fat.5.. (Com.
1; com. vechig 881; Ital.

868).
Apartine jurisdic-
tiuneIcomerciale a judeca
T6te contestatiunile
relative la fapte de comerci Intre orI-ce pers6ne.

Actiunile de revocare
sail de confirmare a se-
chestruluI unel nave, chiar
cAnd ar fi infiintat In temeiul uneI creante civile;

Actiunile contra di,pitanilor de nave, contra
prepusilor san representantilor, contra comisilorefilatorI de comerchl
contra comisilor de negot,
derivate din faptele de co-
merci0 cu carl sunt InsiircinatI; precum de asemenea si In aceleasI limite

actiunile acestor pers6ne
contra patronilor lor;
seful uneI Intreprinderi co-
merciale, pentru Indeplinirea serviciuluT la care
el s'ah obligat, sat pen-
tru plata de salarit orl

alth lucrare;
Actiunile pasageruluI contra chpitanuluI sah
armatoruluI unei nave precum i actiunile acestora
contra pasagerilor;
Actiunile IntreprinOtoruluI de spectacole publice contra artiqtilor teatrall, precum i actiunile
acestora contra intreprin4toruluI;

Contestatiunile relative la vinlarea Cu lici-
tatiune a mitrfurilor
productelor depuse In magasine generale, dokurl ori

Intreposite;
8, Tot ce privesce la
falimente dupe dispositiunile eftrtel III din acest

codice;
9. Contestatiunile privit6re la calitatea de comerciant sat la existenta
uneI societAtI comerciale.

(Com. 3, urm., 7, urm., 15,
77, 98, 392, 401, 402, 404,
506, 692, urm., 698, 888,
911; 36 leg. 16 lun. 81;

11, urm.; leg. 28 hin. 81;
www.dacoromanica.ro
901
882 ; Ital.
incidentnl se resolv& de
Actiunile aparti-
recursul In casatiune nu
se p6te faca, contra ho-
com. vechiti
869).
nnd jurisdictiunel comer-
dale se vor judeca de judeatoriile de pace In ultima instant& pan& la va16rea de 300 leI* inclusiv,
capital si interese, si cu
drept de apel la tribunalul
comercial In coprinsul ca-
nija se afl& pan& la va16rea de 1.500 leI inclusiv,
capital si interese. (Com.

890, 892, urm.; leg. jud.
pace 36 alin I; com. ve-
chid 883 mod.).

Daca Inaintea unuI
tribunal comercial se li-
die& un incident civil, acelasl tribunal este competen t a statua i asupra

incidentuluI, dar de casul cand contestatiunes,
incident& ar purta asupra
filiatiunel, asupra calitdtei
de erede, sat asupra unuI
acelasI Tribunal, apelul
tfirireI intervenite asupra

incidentulul, de cat o data
$i In aceleasl termene cu
apelul sad recursul contra
hotherel asupra fondulul.
Incheiarea prin care Tribunalul comercial trimite

la un alt Tribunal sad retina judecarea incidentulul, nu este de asemenea
supus& apeluluI sad recur-
suluI de ct odat& cu hotarIrea asupra fonduluI.

(Com. 772, 896; civ. 299;
pr. civ. 6, urm.; leg. org.
jud. 21; com. vechid 884
mod.; Ital. 869 2).
Chiar cand actul
este comercial numal pen-
tru una din 041, actiunile ce deriv dinteinsu/

sunt de competinta juris-
drept de proprietate sat
dictiunelcomerciale. (Com.
urm., 66, 890, 945; com.
Comercial va trimite pe
M'Id o contestatiune de natura comer-
servitute imobiliarA. In acesta casurl, Tribunalul
phrtl, pentru judecarea incidentulul, lnaintea Tribunalului civil competent,
sat II va judeca
dack e de competinta tribunalulul civil local.

In to5te casurile In carI
* Prin nona lege a Judectitoriilor de Pace din I. Julia 1896, art.
55, competinta in ultima instant&
este de la 60 leI pan& la NO lel.
ojal se ivesce Intr'un loe
unde se tina un targ sad

balda, sad Ints'un port
sad schela, si ea reclam&

o grabnic& solutiune, judecatorul de pace pote sa
constate orl-ce fapt i si
ordone provisoria msurile de asigurare prevNute
de art. 71 si 72 din acest
cod si 455 si urmlitoril din
www.dacoromanica.ro
HAIIANGIU. Codul Clonotsl.
27
902
procedura civil, pftn& And
se va judeca causa de autoritatea competinta.(Com.

Exceptiunea de incompetinta a jurisdictiuner comerciale pentru eausele civile, $i a jurisdic-
tiuneI civile pentru causele

comerciale, pate at fie pro-
pus& In orI-ce stare a eausei, i autoritatea judo-
catorscrt o pate pronunta

chiar din oficia.
Cu t6te acestea, chnd
autoritatea judiciar& ce se
invctt exerciti amftndou6
jurisdietiunile: comercialti
si eivi1s, omisiunea sad
er6rea In indicatiunea uneea sa alteea nu pate da
loe la o declaratiune de
incompetinta.
La tribunalele cu o sectiune specialfi, actiunile si
apelurile asupra artilor

de judecati data In ma-
terie comercial& se vor
adresa presedintelut sectiuneI respective. (Pr. civ.

109, urm.; com. vechifi 887
mod.; Ital. 874).
MICA, Cu ocasiunea
judecarel unel afacerI comerciale, pftrtile sunt trimise Inaintea tribunaluluI
civil In urmare until incident 6re-care, judeato-
ria comercial a e in drept
ca mat Inainte de hotftrtrea asupra incidentuluI

s& ordone provisorit orI-
ce masurI folositre in caustt. (Com. 776, 857, 892;

897. In materie comercialk actiunile personale

mobiliare se vor putea
intenta, dupe alegaren reclamantulul:
1. La tribunalul unde
cel ce s'a obligat lI are
stabilimentul s6a comercial, sag cel putin domiciliul orl resedinta;

La tribunalul loculuI
unde obligatiunea a luat
nascere Baia uncle va trebui executata;
La tribunalul loculul
unde s'a stipulat a se face
plata;
Dacft s'a ales un domiciliu
executarea
unlit act, actiunea se va
putea intenta la tribunalul acestuI domicilia.
(Com. 35 38, urm., 59;
civ.
87, 97; pr.
civ. 58,
64 lit. c; com. vechiti 889;

pr. civ. Franc. 420).
898. Actiunile personale
attiunile reale mobiliare
resultnd din operatiunile
intreprinse pe comptul uneI societfutt pkrnIntene
sati streine, de cittre prepusul sad representantul

acestora, In afar& de sediul social, se vor putea
intenta de clitre cel de al
treilea Inaintea autorit&teT judectitorescI a locului
uncle prepusul ori repre-
www.dacoromanica.ro
sentantul societ&teI exerell& comereiul, sa5 's1 are

resedinta. (Com. 93, 238,
urm., 246 1, 392, 400;
com. vechi 890; Ital. 872
al. I).
Actiunile ce nasc
din contractul de trans-
port se pot intenta lnaintea autorit&OI judec5.torese a loculul unde se

all& statiunea de plecare
saa acea de sosire. Sunt
aplicabile sefuluI de statiune dispositiunile art.
400. (Com. 426, 432, 438,
urm.; com. vechi5 801;
Ital. 872 al. II).

Actiunile resultind
din lovirea until vas (abordagi5) se pot intenta
Inaintea autorit&teI judecatoreset a loculuI unde

faptul s'a Inthmplat, sa5
inaintea aceleia a primu-
la' port unde vasul a a-
juns orI a loculal de destinatiune.

Competinta
de porturi de a cun6sce
de contestatiunile ce le
sunt deferite prin regula-
mentul de la 30 Martie
1879 se mentine. (Com
905
prin art. 78 din procedura

civ., se reduce la jumtate.
Presidentul tribunalului
va putea Ins& dupe Imprejurge, sit permit& ea

citatiunea sit se facit pentru un termen i mai scurt
Mr& a fi obligat pentru
acsta ssit declare urgenta
cause!.
Pentru ceI domiciliatI

afar& din Romfinia, termenul de Inf&tisare va fi
cel putin de 40 ile de la
esirea citatiunel.
Asupra Inffitis&reT de se
va cere termen de pregatire, acel termen se
va fixa de tribunal dupe

ImprejurftrI, ordonindu-se
provisori5 ori-ce m5surI
de asigurare se vor crede

necesaril pftnet la judecayea afacerel. (Pr. civ. 97,
152; com. vechiti 893; Ital.
87.6).
Partea condam-
flat& In lips& pte face opositiune far& a fi tinut&
a justifica causele absenteI sale. (Pr. civ. 164, urm.;

com. vechiA 894).
In materie comerojal termenul de peremp-
Ital. 873). *
In tte causele comerciale, termenul obicInuit 'de inf&tisare fixat
tiune este pe jum5tate de

cel fixat prin art. 257 din
codicele de procedur& civilL (Com. vechift 896;
Ital. 877. **)
In materie comer-
* Textul art. italian coreapund6tor nu coprinde meat aliniat.
* Prin art. 903 Cod. Cont.

termenul de peremptiune se re-
520, 677; 169 reg. 30 Mar-
tie 79; com. vechiii 892;
www.dacoromanica.ro
904
CODUL COAMB.CIAL (Art. 905-907)
cial termenul de apel

contra hotrtrilor pronuntate In prima instant& este
de 30 dile.
din qiva comunic&reI decisiuneI sat sentintel.

In contra decisiunilor
sat sentintelor pronuntate
pentru sentintele date con-
recursul este de 20 dile.
Acest termen Incepe:
tradictorit, din diva pronunt&rel lor; pentru cele

date In lipsft, din qiva
primirel copiel dupe sentintit, conform art. 74
137 din codicele de pro-
In materie de faliment,
(Com. vechit 897; pr. civ.
153; leg. jud. pace 50; 44
leg. 24 Ian. 61).
Dispositiunile art.
321
i 734 din procedura
Daca hotrirea s'a dat
civil& se aplica in materie

comercial& i pentru casul
cind In&untrul termenuluI
neT, fie e& sentinta s'a pro-
forma contra p&rteI condamnate cerere de interdictiune sat de punere In
ceduril, civil.
asupra unel opositiunt,

termenul de apel curge din
Ola respingereI opositlu-
nuntat In lips& sati con

tradictorit cu openentul.
In contra botrulrilor
pronuntate In materie de
faliment termenul de apel
va fi de 15 dile. (Com.
944; com. vechit 896; pr.
de apel sat recurs se va
consilit judiciar. (Civ. 435,

urm., 458, urm.; 46 leg. 24
Ian. 61; com. vechit 898).
318; leg. jud.
Partea interesate,
In o causa comercial& va
putea de odatft cu intentarea actiuneI s& cr& a
se pune sechestru asigu-
905. Recursul in casa-
bite a debitorulul set, con-
civ. 153,
pace 82).
tiune contra sentintelor

sati decisiunilor pronun-
tate in ultima instanta va

fi de 40 4i1e.
Acest termen va curge,
pentru decisiunile set sentintele date contradictorit,
din diva pronunt&rei lor;
pentru cele date In lipsft,
duce la jumAtate de col de 2 adl

stabilit de art. 207 Pr. civ. : result. de ad ch. in comercial termenal de peremptiune este de un
an. CaS. 11. 20 92 Bul. pag. 215.
r&tor asupra averel mo-
form art. 614 ei urmiltoriI din procedura civile,,

dupe deosebirile mal jos
enuntate.
Va putea de asemenea
sil, urmfirscrt ai s.poprsctt
pentru sumele coprinse In
titlul set sumele sal efectele datorite debitoruluI
set de catre un al treilea,
conformindu-se dispositiunilor art. 456 ai urm&toriI din codicele de procedual civile,. (Com. 908; pr.
www.dacoromanica.ro
905
civ. 456, 613 urm.; leg.

timbr. 18 2 i 21 17,
cesul-verbal declaratiunile
recun6scerile p&rtilor,
prirea nu se va putea In-
de va fi cu putint&; iar
(lac& nu, a raporteze In
18; com vechia 899).

Sechestrul sat; po-
fiinta de c&t numai cu
dare de cautiune, afar& de

casul c&nd cererea de se-
s& cerce a le Impaca
scris tribunaluluI despre

resultat.
chestru sail de poprire se
ExpertiT vor fi numiti

de p&rtI prin comun acord
de neplatit.
urm.; com. vechia 901; pr.

civ.; Franc. 429).
va face In virtutea uneI

cambil sail a unul alt efeet comercial la ordin
set la purt&tor protestat
Judeatoria se va pro-
nunta asupra sechestruluI

in camera de consilia far&
prealabil& chemare a p&rtilor.
Sechestrul asiguriltor nu
p6te fi ridicat de at (lac&

debitorul va consemna suma, capital, interese si
cheltuell, pentru earl s'a

infiintat
acel sechestru.
(Com. 270, 319, 333, urm.,
365, 414, 565, 604, 907;

civ. 1675, urm., pr. civil&
455, 614, 617; com vechia
900).
CAM va fi loe, a
se cerceta socoteli, InscrisurI si registre de comer-
cia, tribunalul va putea

numi In acest scop unul
sal maI mult1 expertI socotitori, earl, sub directi-
unea unul judeator de-
legat sil asculte pe pirtI,

s& examineze socotelile,
inscrisurile i registrele,
sil consemneze prin pro-
si, In eas de neintelegere

Intre ele, se vor numi din
oficia de tribunal In termen scurt. (Pr civ. 211,
CAPITOLUL II.
Despre sechestrarea,urnsdrirea
viltqarecs &flak a vaaelor.
OrI-ce creditor are

dreptul ea, prin paza formelor mal jos arkate,
p6tft procede la sechestra-
rea, urm6rirea i vIndarea

silit& a unui vas saa a unei pftrtI indivis& dinte-
insul care ar fi proprietatea debitorului sea.
Creditorn privilegiatI pot
exercita acest drept chiar

ciao& vasul, care In total
sati In parte este afectat,
ar fi trecut In mainile unel a treia persne. (Com.
686, urm., 911, 912; civ.
1718, 1790, 1824, urm. ; com.

Vasul Ott:, fi sechestrat in casurile si dupe
formalithtile stabilite In
art. 907 si 908 din acest
codice.
www.dacoromanica.ro
906
Sechestrarea fijad declarata valabila, de catre

tribunalul de comercia
competent, vinlarea, colocatiunea creditorilor si repartitiunea pretulul se fac
In conformitate cu regu-
hide fixate In presentul capitol. (Com. 890 2; coin.

vechiii 903 mod . ; Ital.
880).
Vasul gata de ple-
tive i adnotata pe actul
de nationalitate.
Cheltuelile necesaril pen-
tru intreprinderea calatoriel, se vor inainta de reclamant.

Navlul, dupe ce mal InWO se vor soadea cheltuelile se va adaoga la preul
(Com. 493,
urm., com. vechit 905; I-
care nu pate fi pus sub
tal. 882).
Urmarirea vasului
este gata de plecare and
comandament fficut debi-
sechestru i niel urmarit.

Vasul se consider& ca,
capitanul are asupra's1 hir-
tiile de navigatiune necesariI pentru calatorie.

(Com. 513, 910; com. vechiti 904; Ital. 881).
In ori-ce stare a
procedurel, dupe cererea

unuI creditor care are un
privilegia asupra unul vas
saa a unuI coproprietar al
vasuluI i chiar a insusi

debitoruluI, tribunalul Ina-
intea caruia se atilt causa

pendinte, pate ordena ca
vasul s intreprinda una
sail mal multe efilatorii,
prescriind In acelasI timp
precautiunile ce dupe imprejurarl s'ar erode necesaril.
Calatoria nu se pote incepe pan& ce mal Intaiil

sentina tribunaluluI care
ar incuviinta-o nu va fi
transcrisi in registrele autori tftteI maritime respec-
saa a une) part1 dinteinsul va fi precedata de un
torulul, cu invitare de a
plliti suma datorita in ter-
men de 24 de ore i cu
incunosciintare at in cas
contrarit se va procede
la urmarire.
Dacit este pericol de sus-
tractiune, se pate ordona

sechestrarea imediat in
formele stabilite de Codicele de procedura
(Coin. 915; pr. civ. 469,
urm., 616 2, 619; leg.
timbr. 19 6; com. ve-
chili 906; Ital. 883).

915.Prin comandament,
creditorul l va face ale-
gere de domicilia In comuna de resedinta a au-
toritateI judedttoresci in ain tea careia are sit facli urma,rirea, arfattndu-se persna la care domiciliu 1 a
fost ales.
Comandamentul va fi
notificat proprietar ului va-
www.dacoromanica.ro
suluI clack este vorba de

o actiune general& de exercitat contra luI; el va
putea fi Ina notificat
apitanuluI (lack urmitrirea se face In virtu tea

drept de privilegit ce
exista asupra vasulut
Dack, in termen de 30
oile de la notificarea comandamentuluI, creditorul
nu procede la acte de exe-
cutiune, urmkrirea nu se
va putea Incepe de at
in urma unuI noti coman-
dament.
In caz de opositiune Bak
contestatiune contra urmfirirel, termenul de mal
sus va curge de la notificarea sentinteI definitive ca-
re a respins contestatiunea saR opositiunea,
din cliva and contestatiunea sat. opositiunea s'a

perimat. (Com. 520, 687,
903, 910, 914, 916, urm.;
pr. civ. 136, 399, urm. 500;
com. vechik 907; Ital. 884).
916. Procesul-verbal al
agentuluijudeatoresc inarcinat cu urm5,rirea, afar& de cele prescrise prin
art. 416 din Codicele de
Procedurii, Civil, va trebui s mal coprinda:

1. Alegerea saR declaratiunea de domicilik orI
rese dint& a creditoruluI urmkritor In localitatea unde
se aft& autoritatea judeatorsa inarcinatk cu vin-
907
()area si In localitatea
vasul urmitrit se gsesce ancorat ;
Numele, pronumele
domiciliul sati resedinta
proprietarulul vasului
acela al apitanuluI;
Numele, felul i capacitatea vasuluI;

Descrierea lareilor,
salupelor,unelte/or,ech i pa-
mentelor, armelor, munitiunilor i provisiunilor sale.

Agentul judecktoresc va
numi un custode asupra

vasuluI urmarit, care va
urma s subscrie procesul-verbal. (Com. 490, 915,
917; pr. eiv. 418; urm.;

leg. timbr. 18 12; coin.
917. Daa proprietarul
vasului urnarit are domicilik saS resedintl, in comuna unde se face urmkrirea, creditorul urmiftri-
tor este dator sal notifice In termen de trel 011ie co-
pie dupe procesul-verbal

de urmarire $i srel citeze
Inaintea tribunalulul urmkritor, pentru ca acesta
ta ordone vinOarea lucrurilor urintirite.
Dack proprietarul nu
are niel domiciliul, niel
resedinta sa In localitatea
unde se face urinkrirea,
comunicarea procesulul verbal si citatiunea se vor

face ckpitanuluI vasuluI
urmkrit, i In lipsril re-
www.dacoromanica.ro
908
COD1JL COMERCIAL (Art. 919 920)
presentantulul proprietaruin! saa al eapitanulul.

Daca proprietarul este
strain, fftra, domicilia saa
resedinta, In Romania comunicarea $i citatiunea
mal sus vorbita, se vor
face In modul stabilit prin
art 75, numerile 6 si 7
din procedura
O alt copie dupe procesul-verbal de urmarire
se va depune de agentul
testatiunile prevadute de
ritim unde vasul se gase-
ritor, atilt In localitatea
art. 915. (Com. vechia 911;

Ital. 888).
Afiptele i publi-
catiunile vor coprinde:

Numele, pronumele,
profesiunea, domieiliul saa
resedinta creditoruluI urmaritor ;
Titiul In puterea earuja se face urmarirea;

Suma datorita;
judecatoresc la oficiul ma-
Alegerea de domicilia
ffieuta, de creditorul urma,-
sce inscris. (Com. 620, 916,
unde resa de Tribunalul Ina-
886).
intea caruia se face urmrirea, eat si In aceea
conditiunile el si trimite
domiciliul sati resedinta
ta se faca, vindarea
procda la cele-lalte ope-
ste armat set In armare,
916; com. vechit 909; Ital.
Tribunalul, autorisand vindarea, stabilesee

pe partT Inaintea unuT judeefitor delegat, pentru ea
sa, fixeze diva in care are
ratiuni necesare. Tribunelul trebue de asemenea sa,
ordone portareluldi de a
face afiptele si publicatiunile de vIndare (Com. 920,
921, urm., 928; pr. civ. 503;
Urmarirea se perim& de drept s't creditorul urmaritor raspunde de

cheltuelI daca vindarea nu
se face in cele 40 dile urmatre.
Nu se socotesce In acest
termen timpul trecut pentru opositiunile ma con-
unde vasul este ancorat;

Numele, pronumele,
proprietaruluI vasulul urmarit;

Numele, felul i capacitatea vasuluI, daca eprecum i numele si pro-
numele capitanuluI ;
Locul undo vasul se
gasesce, tulle& daca este
aneorat In port saii In alta
parte;
Barcile, salupele, echipamentele, uneltele, ar-
mele, munitiunile si provisiunile ce se coprind In

vIndare;
Numele i pronumele procuratoruluT creditorulul urmaritor;
Conditiunile vinda.-
reI;
www.dacoromanica.ro
11. piva fixati pentru
tinerea licitatiunei. (Com.
916, 918, 921; pr. civ. 501,

urm. ; com. vechid 912;
Ital. 889).
921. Afiptele se vor lipi:
Pe catartul principal
al vasulul urmArit;
La usa tribunalulul
unde are a se tine licitatiunea;
In piaba principal& a
orasulul, pe digul sad la

debarcaderul portulul
de vasul este ancorat $i

la resedinta oficiulut vamal din localitate ;
In Wile BurseI si Camerel de Comercid, dac5,
vor fi.
Un extract dupe afipt

se va publica in fia a-.
nunciurilor judiciare a lo-
culut, cel putin eu 3 dile

Inainte de diva fixatit pen -
tru tinerea licitatiuneI.
Un exemplar dupe afipte
se va comunica;
DebitoruluI satt capitanulul In casurile prev5(lute de art. 520;
Custodelul numit de
c&tre
agentul judeato-
MSC ;
Creditorilor privile-
giatl indicati In actul de

nationalitate sad In registrele oficiului maritim un-
de este inscris vasul,
orI-citrut alt creditor, chiar

neprivilegiat, care prin-
tr'un act notificat credi-
909
torulul urmttritor a decla-
rat eit voesce stt intervintt la procedura
(Pr. eiv. 507, urm.; com.

Dac urma,rirea are
de object .un vas care ar

avea o capacitate mal mare
de 30 tone, se vor face 3
publieatiunl consecutive
din opt in opt Ole, prin afipte afisate, cum mal sus
se arat& i publicate In
fla anunciurilor judiciare.
Dupe a treia, publicatiune a afiptelor, licitatiunea se va tine la diva fixatit de cittre judeatorul
delegat i vindarea se va
face dare eel ce va oferi
un pre% mal avantagios.
(Com. 918, 923, 928; com.

Tribunalul, dupe
raportul judeatorulul-delegat, pentru motive grave, rune acorda si chiar
ordona din oficiu ca yindarea stt nu aibit loe i sil
incuviinteze una sad cloud
amtin&rt de cate opt dile
fie-cate.
Amttnarea va fi incunosciintath prin afipte afisate
publicate precum mai
sus se arat.5.. (Com. 918,
922; pr. civ. 530, urm. ; com.

Orl-cine p6te sil
coneureze la licitatie.
Cel ce coneur6z1 pentru
comptul anal pers6ne7 tre-
www.dacoromanica.ro
910
bue, sg, presinte procurg
special& care se va atasa

la dosarul causeI.
Orl-ce concurent este da-
trariO, telte notificiirile ce
i se vor adresa vor fi va-
labil facute la grefa tri-
in efecte publice de ale
bunaluluI. (Civ. 97; pr. civ.

545, urm.; com. vechit 917;
Ital. 894).
se Incpg licitatiunea, a-
va fi rgmas adjudeeatar
pentru o persng, care ar
avea a o numi mal In ur-
tor sa depung in banI sati

Statulul la purtlitor si dupe
cursul 4ileT, a decea parte
din pretul de la care are sg,
far& numaI clack judecgtorul-delegat, ascultnd si

pe creditoriI presentI, nu'l
va dispensa de acsta.
VIndarea se va face prin
striggrl.
Strigiirile se vor incepe
de la pretul fixat de creditor, sati d la acela pe

care '1 va Insemna jude-
atorul-delegat de la si-
ne, si se vor repeta de trel

or' ; intre fie-care strigare
va fi un termen de 5 minute cal putin safi de 15

minute cel mult.
Lucrul se va adjudeca
asupra aceluia care a oferit cel mal mare prat. (Com.
929; civ. 1535; pr. civ. 540,
urm.; com. vechiti 916;
Ital. 893).
925. Judeciitorul delegat va incheia proces-verbal de cele urmate.
Adjudecatarul va subserie
de pretul cu care
lucrul s'a adjudecat asuprg.-I si in acelas timp va

Lace alegere de domicilig
In localitatea unde s'a urmat vIndarea, In eas con-
Procuratorul care
trebue, In cele treI
dupe licitatie, s depung

la graft mandatul special
anterior vindtirel, dack acela In comptul cgruia a
concurat la licitatie nu
preferg de a face In perOng. acceptatiunea prin o
declaratiune depusg la graft'. ; In lipsg, procuratorul
va 11 considerat ca adju-
decatar In numele sgfi proprig. (Com. 924; com. vechid 918; Ital. 895).
Adjudecatarul este
dator ca, in termen de dud
dile de la adjudecare,
dewin pretul cu care s'a
adjudecat asupri-I vasul.
Dacg acest termen expir
ca cumpgrfttorul
s fi depus intregul pret,
tribunalul, de la sine sa
dupe cererea pOrteI intoresate, va pune lucrul din
nog In vindare.
Acstil, nail& licitatiune
se va Incunosciinta prin
afipte, conform art. 921,
iar afiptul se va publica
cu trei dile cel putin Inainte de vindare.
www.dacoromanica.ro
Nouile afipte vor cuprinde, pe 15.ng enuntri,

rile prevNute de art. 920,
numele adjudecritarulul ce
nu a depus pretul i su-
ma Cu cllt lucrul a fost
adjudecat asuprIt'l.
Licitatiunea se va urma
conform art. 924.
Dacit pretul esit la a-
cstrt noull licitatiune este

mal mic, primul adjudecatar rspunde de diferentri,
In ori-ce cas, de t6te
cheltuelile ocasionate cu
acst5, note'. vinqare.
Dacil primul cumpr5,-
tor, Inainte de inceperea

acestel noui licitatiunI, de-
pune pretul cu cat lucrul
s'a adjudecat asuprrt'l dimpreunrt cu dobhu1 i chel-
tuell Monte cn acstil a
911
Vinlarea nu se 'Ate face de at dupe trecere de

opt One de la notificarea
procesuluI-verbal de urmrtrire. (Com. 922, 929;
com. vechifi 920; Ital. 897).
929. UrmArirea si yin-
larea batelurilor destinate

transportului pers6nelor
sa pescrtritului In porturi,
limanuff, canalurT, lucruri
riurT, precum si altor
asemena plutit6re ce se a-
Mt in aceste localitati vi
earl nu ar avea o capacitate mill mare de qece tone, se va face conform dis p ositiu nilor articolelor p re-
ce dente, cu urmatrele modificatiunT
Vinlarea se va face
de judecrttorul de ocol;
doua vinlare, el va fi men-
Afiptele nu vor mai

fi publieate si in fia a-
urm. ; com.vechid 919 mod . ;
indat dup5, terminare a li-
tinut In calitatea sa de
ajudecatar. (Pr. civ. 651;
Ital. 896).
928. Daca sunt urm5.-
rite brocI, salupe sail alte
vase de o capacitate nu
mai mare de 30 tone, vinqarea se va face inaintea

judecrttorului delegat, dupublicatiunT Acute In
trel (pile consecutive prin-
tr'un singur afipt lipit pe

catart sari, In lipsk intr'alt loc aparent al vasuluT,
la usa tribunalulul si pe
zidul sail scara portului,
fr niel o altriformalitate.
nunciurilor judiciare;
Pretul va fi rspuns
citatiunei; iar in cas contrarik se va procede imediat la o nourt licitatiune pe
comptul adjudecatarului.
Dispositiunile acestuT ar-
ticol nu se aplicrt In cas

de vinlarea batelurilor si
a celor-lalte plutit6re avAnd masin cu vaporT.
(00m. 916, 921, 924, 927;

com. vechig 921; It. 898).
930. Vin(Iarea vasulni
face s5, inceteze functiu-
nile apitanului, cu reserva dreptuluT WI la des-
www.dacoromanica.ro
912
pAgubire contra celtil obligat. (Com. 504,551; com.

931. Adjudecatarul va
primi un extract dupe pro-
ditoruluT urmtritor de a
compare pentru o audientft fixit Inaintea tribunaluluT competent, si alege-
rea sa declaratiunea de
In care se va indica:
Numele, pronumele,
domicilit sat de resedintft

a reclamantulul in comuna
de resedintft a tribunalu-
creditorului urmtritor
al debitorului;
care se face urmftrirea.

Dac cererea se va res-
cesul-verbal al licitatiuneT
domiciliul
sat resedinta
Numele, felul i capacitatea vasuluT yindut;

Numele, pronumele
resedinta adjudecataru-
i pretul cu
care vasul s'a adjudecat
110, precum
asuprftl.
Acest extract va fi sem-
nat de judeatorul- delegat sat de judecttorul de

ocol si va trebui st, fie
transcris in registrele autoritttei unde va fi Inscris

vasul i vinc,larea va tre-
bui notatt si pe actul de
nationalitate. (Com. 493,

urm., 926; pr. civ. 558;
com. vechit 923; Ital. 900).
932. Cererile in distrac-
tiune (separatiune) asupra

vasulul urmftrit se vor notifica creditoruluT
tor Inainte de vIn4are.
Dad'. cererile In distrac-
tiune nu s'atl format de
cftt dupe adjudecatiune,
ele se vor converti de drept
in opositiunT asupra libertreT pretuluT.

Cererea In distractiune
va contine citatiunea cre-
luT sat judecttoriel prin
pinge, reclaman tul, deosebit de cheltuelT i daune,
pte fi audit si la o pedpsft pecuniart Omit la
suma de 500 lei. (Civ. 97;

pr. civ. 626, urm., 533 ;'com.
Opositiunile la distribuirea pretuluT resultat

din vhnIarea unuT vas, vor
fi ftcute sub pedpst, de
perderea dreptuluT, In termen de trel (Ale socotit de

la vInOare.
CreditoriT oponentT sunt
datorT de a presenta la
greft, titlurile lor de crean-
te cel mult In termen de

opt (Ale din iva opositiunei
sub pedpsh, in cas contrarit, de a se procede la

distribuirea pretuluT, fttrit
a se tine smft de opositiunea ce ad fftcut. (Corn.

Colocatiunea creditorilor i distributiunea
pretului Intre creditoriT pri-
vi 1 egiati se va face In or-
dinea prescrist prin art.

687 si Intre cel-lalti ore-
www.dacoromanica.ro
ditorl In proportiune cu
creantele lor. (Com. vechia

926; Ital. 903).
Pentru tot ce nu
este expres regulat prin
presentul titlu, se aplica
dispositiunile codicelul de
procedura civila, relative
la urmarirea silitil, a bu-
nurilor mobile.
Regale's stabilite In pre-
sentul capitol se vor observa, pe cat nu vor fi incompatibile, In orl-ce alt

cas de vinOare judiciara a
unul vas sail a uneT por-
tiunI dintr'un vas. (Com.

505, 523, 692, urm, 889;
pr. civ. 411, arm., 431,
urm. ; com. vechia 927; Ital.
904).
cARITOLUL
Dispostyuni speciale de pro-
cedurd in tnaterie de a-
918
dicul este dator ca, &fat%

de publicatiunile prescrise
de lege, sa, trimita o anume Incunosciintare fie-caruI creditor.
Incunosciintarea se va
face printeo scris6re recomandata. la post cel putin

cu opt lile inainte de liva
fixata pentru Intrunire sail
pentru operatiunile pentru car' s'a fixat

Recipisa de predare
post& a scrisrel recoman-
date va servi ca proba
Incunosciintarea a avut loc
si va sta atasata, la actele

falimentulul.
Scrisrea de convocare
adresata, creditorulul va
trebui sa coprinda, cestiu -
nile ce sunt a se supune

deliberttrel creditorilor.
Orl-ce decisiune km%
liment.
asupra uneT cestiunI ne-
Orl de cate orl legea prescrie ca falitul safi

vre-un alt interesat sa fie
704 3, 806, 836 ; reg. com.
ascultat, nu se pate ni-
mica "total.' in absenta sa,

(lac& nu se va constata ca
a fost legalmente citat la

o cji i ora fixil,
dactt, lip-
coprinsa, in incunosciintare
este nula. (Com. 157, 342,
36; com. vechia 929; Ital.

906).
Intrunirile creditorilor sunt presidate de judectttorul comisar.

Decisiunile se iaa cu ma-
sa lui nu se va constata
joritatea absoluta a cre-
750, 753, 757,767, 807, 808,
casurile in carI legea nu

core o anume majoritate.
prin proces-verbal. (Com.
urm., 832, 862, 869; com.

vechitt 928; Ital. 905).
Orl de cate orl ere-
ditoril unuI faliment ur-
mkt" sil, fie convocatT, sin-
ditorilor present', afar& de
CreditoriI se pot presinta In persna saa prin man-
clatarI. (Com. 804, 843, 848,

863; com. v. 930; Ital. 907).
www.dacoromanica.ro
914
Procesul-verbal al
intrunirel creditorilor se
subscrie de judechtorulcomisar qi de grefier.

El coprinde in resumat
desbaterile urmate, decisiunile luate de creditorl
casurile determinate de
lege.
Apelul se face chtre tri-
bunalul respectiv pentru
audient& fixh. (Com. 740,
760, 762, 772, 774, 808, 817,
qi ordinea In care ele at
821, urm.; com.vechiti 933;

Ital. 910).
de fie-care, Incepnd cucel
cedate de relatiunea ju-
avut loc i indich numirile fficute dupe ordinea numrului voturilor obtinute
mal mare numr.

Procesul-verbal se Inaintzh tribunaluluI In ter-
men de ce] mult 3 gile,

spre a fi alhturat la cele
lalte acte ale falimentuluI.
(Com 836,847; com. vechit
931; Ital. 908).
Dach in qiva fi-
xath pentru Intrunirea cre-
912. Tone deliberatiunile tribunalulul In mateHe de faliment vor fi predechtorulul-comisar.
Cu t6te acestea, sentin-
ta declarativ& de faliment,
in casurile prevdute de
art. 699, 700 qi 701 qi incheierile tribunalulul prevdute de art. 709, 739 qi
756, pot fi pronuntate fhr&
relatiunea judechtoruluI comisar. (('om. vechig 934;
ditorilor nu s'a puttit delibera asupra tutulor cestiunilor ce erati prevlute

In actul de convocare sat
In citatiune, contInuarea
deliberatiunilor se va urma de drept In iva urmhtre de lucru, Mr& sh
mal fie necesitate de vr'o
mod.; Ital. 911).

943. Sentintele qiIncheierile tribunaluluI pronuntate conform art. 704, 718,
la resolvarea tutulor cestiunilor puse in deliberaPunea creditorilor. (Com.
locurl obicinuite, In comuna unde reqade tribunalul,
non& Incunosciintare special& a creditorilor presentl

sat absenti, i acsta pnh
937; com. vechit 932; Ital.

909).
Ordonantele judech,torului-comisar nu sunt

supuse apelului de cht In
719, 734, 826, 835, 837, 841,

842, 843, 852 qi 864, qi sen-
tintele de condamnare la
una din pedepsele pentru
unul din delictele prev-
lute in titlul VIII al cartel a III-a, se vor afige

uqa tribunaluluI qi la OW
in comuna uncle reqade
Curte a de Apel, in comuna

de reqedinth a falitulul,
In t6te locurile u-nde
el
avea stabilimentele de co-
merciti, qi in salele bur-
www.dacoromanica.ro
CODLTL COMERCIAL (Art. 944-946)
selor si camerilor de co-
mercia din acele localitgl.

Un extract de pe aceste
sentinte sati Incheierl Be
va publica In Ida anun-
ciurilor judiciare ale locurilor sus ar&tate, cu dreptul pentru judeciitorul-comisar de a ordona publicatiunea si in alte ziare cand
Imprejurlirile falimentuluI
ar cere o mal Intinsi pu-
blicitate.
Afigerea si publicatiunile sus zise vor fi Mente
In cel mal scurt t'armen

posibil, adich: clac& trebu-
esc Mente In localitatea
unde se afil tribunalul, cel

mal trzit In treI dile de la
data hot&rirel; dac& trehueso Mente in altii parte,
ele trebuesc s& fie expe-
diate pentru executiunea

imediat&
men.
In acela0 ter-
Judeclitorul-comisar este dator a observa exacta

indeplinire a dispositiunilor coprinse In acest articol. (Com. 710, 876, urm.,
883, urm.; com. vechi 935
mod.; Ital. 912).

944. Thte sentintele da-
te de Tribunalul de Comercal In materie de faliment sunt executoril.

Ele nu sunt supuse opositiunel sah apeluluI de
cilt In casurile prev64ute
de lege.
Chnd tribunalul se pro-
915
nunt& In prima instan-
t& asupra contestatiunilor

prevBdute de art. 775, sentinta este supusil. apeluluI.
Este asemenea supus&
opositiuneI si apeluluI sen-
tinta prin care tribunalul

respinge declaratiunea de
faliment cerut& de unul
sah mal mult1 creditorI.
(Com. 697, 700, 704, 707,
719, 772, 773, 775, 817, 828,

837, 854, 855, 856, 902, 904;
pr. civ. 129, 165, urm., 373;
com. vechih 936 mod.; It.

913).
TITLUL II.
Despre preseriptinne
Actiunile deriviind
din acte carI sunt comerciale chiar numal pentru

una din p&rtI, se prescrih
pentru tte p&rtile contractante In conformitate
cu dispositiunile legel comerciale. (Com. 3, urm.,
6, 66, 893; com. vechifi
937; [tal. 915).
Prescriptiunea comercial& curge chiar contra militarilor In serviciul
activ In timp de resbel,

In contra femeel m&ritate,
In contra minorilor chiar

neemancipatl si a interdisilor, cu reserva dreptuluI lor contra tutoruluI.
Intreruperea prescrippuneI se regulz6 dupe dis-
positiunile codiceluI civil.
www.dacoromanica.ro
916
Cu t6te acestea, In o-
bligatiunile cambiale, actele Intreruptive de prescriptiune fficute In pers6na unuia din coobligati
nu produc niel un efect
fat& cu ceI-laltT coobligap.

(Civ. 1045, 1863, urm., 1872,
urm., 1876, urm., 1908; 1

leg. 27 Apr. 77; com. vechit 938; Ital. 916).
Prescriptiunea ordinar& In materie comer-
cial & este de 10 anl In

t6te casurile In cart prin
acest codice sat prin alte
legI nu s'a stabilit o prescriptiune maIscurtft. (Com.
966; civ. 1903, urm.; com.
Actiunea pentru reveudicarea propriet&tel unul vas se prescrie prin trecere de Oece ani. Nu se IAte opune lipsa de titlu sail
a buneI eredinte.
Posesorul unuI vas, In
virtutea unuI titlu stipulat
eu bunk credinth, titlul fi-
id transcris conform le01 0 care ad nu fie nul
pentru lips& de formit, pres-
orie prin trecere de cincI
anI, socotitI de la data transcriptiuneT titluluI 0 a
adnotatiunel lul pe actul

de nationalitate.
Cipitanul nu pte dobandi prin preseriptiune
proprietate unul vas. (Com.
493, 499 ; civ. 1890, 1897 ur. ;
com. vechi 6 940; Ital. 918).
949. Se prescrit prin
trecere de cinc! anI;

Actiunile ce deriv din
contractul de societate sat
din alte operatiunl sociale,
(lac& publicatiunile preserise In titlul VIII, cartea I
ad fost regulat fAcute ;
Actiunile ce deriv din
cambil i din cekurl.
Termenul curge:
Pentru actiunile prevt(jute la No. 1 al acestuI

articol, din qiva &Ind obligatiunea a ajuns la ter-
men sat din liva publicatiuneI actulul de disolvare a societatel, sat a

declaratiuneI de lichidare
dact, obligatiunea n'a devenit exigibilh. In casul
prevlut de art. 103, termenul curge din liva In

care actul de disolvare
pote fi opus celor de al

treilea. Pentru obligatiunile derivand din lichidarea societ&teI, termenul
Incepe a curge de la data
aprobreI ultimuluT bilant
al lichidatorilor.
Pentru actiunile prevt-
lute la No. 2, termenul
curge din Ohm scadentel

obligatiunel sat din ulti-
ma li a termenulul prevNut de art. 282. (Com.
91, urm., 191, urm., 199,

216, urm., 395, urm., 339
urm., 366, 945.946; com.
950. Actiunile resultfind
www.dacoromanica.ro
din contractele de Impru-
mut maritim sati de ga-
gi asupra vaselor, se prescria prin trecere de trel anT
socotiti din liva cand o-
bligatiunea a ajuns la ter-
men. (Com. 495, urm., 601
urm.; com. vechia 942;
Ital. 920).
9M. GrefieriT i sindicul sunt liberatI de Indatorirea de a da compt de

registrele de comercia
de hartiile ce le sunt incredintate i procedura asupra fa hmentuluT, dupe
trecerea de trel anT de la
Inchiderea sat Incetarea
operatiunilor falimentului.
(Com. 747, urm., 752, 759,
767, 768, 825, 832, 840,
845, 860; com. vechia 943;
Ital. 921).
952. Se prescrit prin
doT ani, socotitT din Ohm

terminareT afacerei, actiunile mijlocitorilor pentru
plata dreptuluT lor de mijlocire.
Prin acelasi termen se

prescria actiunile de anulare saA de resiliare a con-
cordatulul In materie de
faliment. Termenul curge
pentru actiunile In anulare din qiva and dolul
a fost descoperit, iar pen-
tru actiunile In resiliare

de la expirarea termenuluT scadenteT ultimel platT
ce falitul urma a face conform concordatula (Com.
917
862-863; leg. burs. 77, urm.
97; com. vechitt 944; Ital.

922).
Se prescriti printr'un an din qiva protestulul saa a reclamatiuneT

de care se vorbesce In art.
677, actiunile pentru plata
daunelor causate prin lovirea unul vas si din 4ium
and vasul a fost com-
plect desca,rcat, actiunile

pentru contributiune la avariele comune. (Com. 659,
urm., 673, urm.; com. vechit 945; Ital. 923).

Actiunile resultnd
din contractul de Inchiri-
ere al unui vas se pres-
era"' prin trecere de un an

de la Implinirea calatoriilor, i acelea derivand din
contractul de inrolate prin
trecerea de un an de la ex-
pirarea termenului convenit Intre part1, saa de
la Implinirea celeT din urdad). con-
tractul a fost prelungit.
Actiunile ce decurg din

contractul de asigurare se
prescria prin trecere de
un an.
In asigurarile maritime
termenul incepe a curge
dupe terminarea calatoriel ce a fost asigurattt,
pentru asigurarile Cu termen din qiva In care se
sfttrsesce asigurarea ; In
cas de presumptiune de
perdere a vasulul pentru
www.dacoromanica.ro
918
lips& de nuvele, anul Incepe de la finele termenuluI fixat pentru presumptiunea de perdere. Se esceptzit termenile fixate
pentru dreptul de abandon prev6dute de titlul

1V cartea
In cele-lalte asigurarI
contra daunelor i asupra

vietel, termenul curge din
momentul and s'a intamplat faptul care a dat nascerea actiuneI. (Com. 442,
urm., 533, urm., 577, urm ,
621, 645, 649, urm.; com.

vechig 946; Ital. 924).
955. Se prescria ase-
menea prin trecere de un

an:
Actiunile pentru furniturile de provisiunl, lemcombustibile i alte
lucrurl necesaril pentru
reparatiunea sag preparerea unul vas de calittorie

pentru lucrarile facute
pentru aceste obiecte;
Actiunile pentru plat& de alimente date marinarilor i celor-1a11 6menT al echipagiuluI din
ordinul capitanuluT.
Prescriptiunea Incepe a
curge de la data furniturilor si de la facerea lucrrtrilor, dac partile nu

a stipulat un termen de
plata. In acest cas pres-
crarea s'a urmat mal multe
qle succesive, termenul
de un an incepe a curge
din ultima di. (Com. 519,
523, com. vechig 947; Ital.
925).
956. Actignile contra
derivand din
contractul de transport se
prescria:
Prin trecere de sse
lunI daca transportul a fost
Mont in Europa afar& de
Islanda si Insulele Feroe,
intr'o pieta, maritimit a
AsieT sag a AfriceI de pe
Mediterana, Marea-Negra,
canalul de Suez sag Marea-Rosie, ori intr'o plata
carausilor
de pe uscat legata prin
calea ferat cu o pieta, ma-
earn& din localitatile sus

aratate.
Prin trecere de un an
daca transportul s'a fricut
In alt loc.
In cas de perdere
termenul Incepe a curge

din diva In care lucrurile
transportate trebuiad sa
ajunga, la destinatiunea
lor; iar in cas de perdere

partiala, avarie sag IntarWere, din diva predareI
marfurilor in primirea destinatarulul. (Com. 346, 432,

436, com. vechig 948; Ital.
926).
criptiunea rtlinfine suspen-
data pe timpul convenit.

Daca furniturile saa lu-
www.dacoromanica.ro
TITLUL ILI.
919
182, 186, 186, 187, 264, 265,
Dispositittni transitor9 *
266 0 268 ale acestuI co-
Dispositiunile legilor i regulamentelor

vigre asupra burselor-de
comercit, asupra mijloci-
lichidarea societatilor.
torilor de schimb i mijloeitorilor de marfurl, i

asupra magazinelor general', dokurI i intreposite,
vor continua a avea fort&
dice, 0 acelora ' carI se

raporta. la reducerea capitalulul, la fusiunea
Ele mai sunt Inca su-
puse dispositiunilor art.
124 privit6re la administratoril reale0 sat numitl
In urma punereI In lu-
crare a acestul codice;

Asociatiunile mutu-
obligatorie chiar dupe punerea In aplicatie a aces-
ale mil nu att de obiect
vor fi contraril dispositi-
260 al acestui codice, cu

reserva dispositiunel din
tuI codice, intru cat nu
unilor lul sat nu vor fi
modificate prin legI ulterire. (Com. 2. com. vechit 949).

Societatile i asociatiunile comerciale existente la epoca punerei in
aplicatiune a acestuI co-
dice, vor fi regulate de

legile anterire, dar de
urmatdrele
1. Societatile In coman-
dita prin actiunIli anonime sunt scutite de oil

ce alta autorisatiune
supraveghere din partea
guvernuluI i de sarcinele
relative, ins& sunt supuse
dispositiunilor din art.104,
142, 144, 149, 153, 155,
165 aliniatul ultim, 169,
174, 175, 176, 177, 179, 181,

* Aceste dispositiunt aunt limb)
dupe decretul Italian din 14 Decembre 1882, relativ la punerea
exclusiv asigurarile maritime sunt supuse art.
numtrul urm&tor;
Societatile qi asocia-
tiunile de asigurare asupra vieteI i administra-
Ore de tontine sunt su-
puse dispositiunilor art.

147 al acestul codice pen-
tru tte primele ce le vor

percepe In urma aplicatiunel sale, cu reserva reducereI proportional& a
cautiunilor date pentru operatiunile anterire, In
modurile i In termenele
ce se vor stabili prin osebit regulament;
Societatile i asociatiunile car! voesc s Introduct. modifican l In actele
lor constitutive i sa prelungAsca termenul fixat

In aplicare a Codulul de Coinerci
din 31 Octombrie 1882.
www.dacoromanica.ro
920
pentru durata lor, trebuesc

srt se conformeze dispositiunilor nouluI codice.
(Com. 101, 138, 148, 196,
urm.; 199, urm., 241, 244,
urm., 249, 269, reg. com.
2, urm.; com. vechia 950;
4 decret; Ital. 14 Dec. 82).
Pentru executarea
dispositiunilor articoluluI
de mal sus, numirea censorilor trebue srt fie facutrt in cea d'antaifi adu-
nare generala care va avea loc In cursul color lse
lunI dupe punerea In a-
plicatie a acestuI codice,

sau lute adunare speci-
alai care se va convoca

spre acest sfar0t in acesub responsabilitatea administratolaT
rilor.
Ad unarea generalkdach,
cel putin jumatate din capitalul social se afla, represintat Inteinsa, va pu-
tea, cu votul afirmativ a

douh treimi din capitalul
represintant in adunare,
sit dead& ca administra-
toril actuall se. fie, In cas

de realegere, dispensatI
de obligatiunea de a da
cautiunea prescrisrt de acost codice. (Com.124, 166,

urm., 185; com.vechih 951;
6 decret; Ital. 14 Decembre 82).

Cambiile 0 bile-
tele la ordin emise Inaintea acestuI codice, gi-
rurile i acceptatiunile
avalurile facute In orI-ce
epoca se vor regula dupe
legile anteriare.
Cu tate acestea din diva
punereI In lucrare a nou-
luI codice, se vor aplica

acestor titlurI dispositiunile noueI leg; privitare
la forma 0. la termenile
protestulul i la mhsurile
de luat In casul de perdere a acelor titlurI.

Pentru cambiile ei bi-
letele la ordin, a caror sea-
dent& va fi chiar In diva

punereI In vigre a acestuI codice, protestul se va
face asemenea in forma
termenele prescrise de
dinsul. (Com. 326, urm.,
354, urm. ; com. ve cilia 952;
9 decret; Ital. 14 Dec. 82).
Mandatul prepusuluI care, In liva pune-
reI in aplicare a nouldi
codice, Incepuse deja sh,

exercite comerciul la care
a fost prepus, trebue srt
fie depus conform dispo-
sitiunilor art. 394 din a-
cest codice, In cele 3 lunl

de la aplicarea lui, pentru
indeplinirea formalitrttilor
prescrise de acel articol.
(Com. vechia 953; 10 decret; Ital. 14 Dec. 82).

In cele &antral trel
lunI dupe punerea In aplicatie a acestuI codice, administratiunile de chi ferate, aplicand tarifele spe-
www.dacoromanica.ro
ciale In vigre, nu vor fi
supuse la responsabilitatea
stabilita de acest codice,
daca ea ar fi mal mare

de cat cea existenta dupe
reglementele lor. (Com.
441; com. vechia 954; 11
decret ; Ital. 14. Decembrie 82).
96$. In cele Ose inn! de
la punerea In aplicalle a
noului codice, tate vasele

supuse dispositiunilor art.
510 trebue s se conformeze lor.
Pentru vasele in curs
de calatorie, in momentul
punerei in lucrare a aces-
tuI codice, termenul sus
4is incepe a curge din
qiva sosirei lor Intr'un
port al Regatulul. (Com.
vechia 955; 14 decret. tal.

14 Dec. 82).
964. Privilegiile asupra

vase/or dobandite mal Ina-
inte de punerea In apli-
catie a noululcodice, dupe

forme le legel anterire,
pastrza rangul lor chiar
privinta privilegiilor
dobandite sub imperiul acestul codice.
In
urmatoril ale crtel

din noul codice se aplica
de asemenea la privilegiile dobandite Inainte de
punerea lui In aplicare.
(Corn. 687, com. vechia

956; 15 decret ; tal. 14
Dec. 82).
921
Termenele pentru
neadmisibilitatea actiunel
se vor regula dupe legea
tu vigare la epoca eveni-
mentulul care da loe ac-
tiuneI. (Com. vechia 958;

18 decret ; Ital. 14 Dec. 82).
Prescriptlunile incepute Inainte de aplicatiunea acestuI codice se

regulza dupe legile anteriare.
Cu tte acestea, prescriptiunile Incepute Inalute de acea punere in aplicatiune i pentru care
dupe legile anterire s'ar
core
Inca un timp mal
lung de cat eel fixat prin

acest codice, se vor Implini cu trecerea acestul
termen mal scurt, calculandu'l din qiva punerei
In aplicatiune a noulul codice. (Com. 947, urm.; civ.

1911; com. vechitz 959; 19
decret. tal. 14 Dec. 82).
Presentul codice
va intra In vigre cu incepere de la 1 Septembre
1887; iar daca promulgarea lul nu se va putea face
inainte de acst data, el
se va pone in lucrare la
o Jun& dupe data promulgarei luI. (Com. vechi
960).
Sindich tribuna-
lelor primesc retributiunea

judecatorilor de se dinta. Pe
lang acest onoraria, sindicil tribunalulul de Ilfov
www.dacoromanica.ro
922
mai primesc o diurna de

150 lei pe luna, iar sin-
di ciI tribunalelor IBA Dolj,

CovurluI i Braila o diurna
de 75 lei.
SecretariI-archivarI al
sindicilor primesc retribu-
Pentru anul budgetar
curent cota se fixzi la

ea se va face venit la tesaur, sub o rubric& speciala a veniturilor
bunal. (Com. 728, 736; leg.

Sept.'90).
ministeruluI de justitie.
In raport Cu incasitrile
i intrarile se va deschide,
prin consiliul de miniOri,
ministerulul de justitie
creditele necesaril pentru
retributiunea personalulul. (Com. 735, 968, 970;
reg. sindic 24).
la 3"1 din activul
special va determina mo-
tiunea grefierilor de. tri-
969. Pentru acoperirea

retributiunel sindicilor
secretarilor archivarl
pentru cheltuelile de cancelarie, Statul va percepe
pant',
brut al falimentuluI, fara

ca suma perceputa de la
un faliment sa. p6ta In-
trece cifra de 20 de mil

leT.
Cota perceperel pan& la
maximum 39'. se va fixa

In fie-care an prin legea
Un regulament
dul de percepere al contributiuneT. (Com. 969).
Falimentele deja
la aplicatiunea
legeI celel nouT vor continua a fi administrate i
deschise
lichidate conform legeT ce-
lel vechi.
budgetara.
FINELE CODULUI COMERCIAL.
www.dacoromanica.ro
T1131A01) COMPARATIV
DE
ARTI COLELE VECHIULU I 50D POMERCIAL DIN 1887 I

CELE CORESPUNQT6RE DIN NOUA LEGE ASUPRA
FALIMENTELOR DIN 20 JUICE 1895 *
Vechiul art.
Noul art.
695 a devenit 695

696
697
698
699
700
701
702
703
704
705
706
707
708
709
71
/7
17
71
17
697
698
699
700
701
)7
702 mod.
77
703
)3
77
>,
11
77
11
/7
704 mod.
705
706
707
708
709 mod.
Vechiul art.
Noul art.
710 a devenit 711

711
712
713
714
715
716
717
718
719
/7
/2
17
712
713
714
715 mod.
716
717 mod.
718
696 mod.
15
719
720-727 neschimbate
726 a devenit 726 mod.
727-735 s'ah suprimat si

ah fost Inlocuite prin
710 ,,noile art. 727-738
* lit corpul Codului Comercial, dupe lie-cure articol modificat prin

legea din 20 lunie 180b, am pus in paranteza articolul corespunptor
din vechiul Cod de la 1887.
www.dacoromanica.ro
TABLOU COMPARATIV
924
Vechiul art.
Vechiul art.
Noul art.
736-739 s'aj suprimat

741
740
746
747
748
749
750
751
752
753
754
755
756
757
758
759
760
761
762
763
764
765
766
767
768
769
770
771
772
773
774
11
)1
79
77
I)
77
f)
17
77
77
17
11
77
77
7,
11
17
77
77
77
1)
77
71
743
744
745 mod.
746
747
748
749
750
751
752
753
754
755
766
757
758
759
71
77
77
/7
9)
77
77
97
77
760 mod.
761
762
763
764
765
766
767
768
77
7)
71
17
7/
77
77
f1
769 mod.
1)
770
771 mod.
775 s'a suprimat

s'a adfiogat 773
777 a devedit 774
778
780
/7
742 s'a suprimat

744 s'a suprimat
775 mod.
Noul art.

V,
78177
782
783
784
785
786
787
788
789
790
791
792
793
794
795
796
797
798
799
800
801
802
803
804
805
806
807
808
809
810
811
812
813
814
815
816
817
818
810
17
77
17
11
77
/7
77
/7
77
97
99
77
tf
I,
ff
f,
1)
7)
77
fi
79
17
77
7/
77
777
778
779 mod.
780
781
782 mod.
783
784
785
786
787
789
790
791
792
794
795
796
798
799
800
801
802
803
804
805
806
807
808
811
77
79
www.dacoromanica.ro
17
71
797 mod.
77
fl
,,
793 mod.
77
)1
77
788 mod.
809
810
77
17
812
813
814
77
,,
,,
f)
77
17
7/
815
816 mod.
TABLOU COMPARATIV
Vechiul art.
Noul art.
025
Vechiul art.
Nout art.
821
822
823
824
825
826
827
828
829
857
818
819 mod.
820
821
859
860
822 mod.
861
823
824
825
862
863
864
865
866
867
868
869
870
871
872
873
874
876
876
877
878
879
880
881
882
883
884
885
886
887
888
889
890
891
892
893
894
895
896
826, 831 mod.
s'a adilogat 827-830

831
832
833
837
838
11
834
835
836
837
838
839
840
839
840
841
842
843
844
845
846
841
83317
834
835
836
27
11
11
842 mod.
71
11
843
844
845 mod.
846
847
848
849
s'a adliogat
848
849
$51
852,854,855 mod.
s'a acaogat
863
855
850 a devenit 857

851
858
852 s'a suprimat

853 a devenit 869
854
860 mod.
s'a ad/togat 861

21
864
865
866
867
11
868
8581)
11
1)
11
11
11
11
11
1)
11
11
11
1,
11
II
11
t1
11
11
7,
11
))
)1
11
1)
11
7,
11
www.dacoromanica.ro
869 mod.
870
871
872
873
874 mod.
875
876 mod.
877 ,,
878
879
880
881,882 mod.
883 mod.
884
886
886
887
888
889
890
891 mod.
892
893
1)
894 mod.
896
896
897
898
899
900
901
902
903
904
11
TABLOU COMPARATIV
926
Noul art.
Vechiut art.
Noul art.
Vechiul art.
897 a devenit 905
931 a devenit 939
898
899
900
901
902
903
904
905
906
907
908
909
910
911
912
913
914
915
916
917
918
919
920
921
922
923
924
925
926
927
928
929
930
932
933
934
935
936
937
938
939
940
1,
/1
)1
11
/1
11
11
fl
I)
/1
71
//
906
907
908
909
910
911 mod.
912
813
914
915
916
917
918
/7
919 mod.
1/
920
,,
11
11
921
922
923
1/
924
925
926
,/
927 mod.
7)
17
7,
7/
77
77
71
fl
//
77
/7
77
11
928
929
930
931
932
933
934
935
941
942
943
944
945
946
947
948
949
950
951
952
953
954
955
956
/7
),
11
/7
/1
11
17
/1
11
f1
11
II
If
11
/7
/1
7/
1/
7/
/1
71
7/
77
17
942 mod.
943
944
945
946
947
948
949
950
961
952
953
954
955
956
957
958
959
960
961
962
963
964
957 suprimat
958 a devenit 965
959
960
/7
17
s'a adliugat
936"
937
938
940
941
www.dacoromanica.ro
966
967
968
969
970
971
TABLA DE MATERII*
A
CODULUI DE COMERCIt
CARTEA I.
Despre contereiii in genera
Articolul
third general
Tit. JI. Despre
faptelel-de comereiii .
. .
1-2
3-6
Tt. III.Despre
contercianta .
Tit. IV. Despre
regintrele comereian tilor .

Tit. V.DesprOoblientinnile comerciale In general
Tt. VI. Despre
vinzare . . .
Tt. VII.Despre
report . . . .
Tt. VIII. Despre societriti

actinni comerchile
Cap. I.Despre socie1641
generale
Sect. IL Despre forrstalleVII iT

n caA Bp ubtt
7-21
22-34
Articoiul
ma contractulul de
societate
Sect. 111.Despre deosebitele felurI de so-
88-104
cietnti
I. Despre societatea In nume colectiv

II. Despre societa-
tea In comandita .
111.Despre societatea anonimi . . .
Sect. IV.DispositiunI
comune societAtilor
105-113
114-120
121-126
In comanditA prin acpunt i societatilor
anonime.
60-73
I.Despre constituirea societatel . .

II.Despre adminis-
74-76
III.Despre adunit-
35-59
tratorl
rile generale
IV.Despre actiunl
V.Despre obligati VI.
77-87
Despre bilant
VII.Despre censor!
77-87
cluderea asociatilor,
. :A' "
DE
TE
Sect. V. Despre es-
despre disolutiunea
si fusiunea societlttilor.
www.dacoromanica.ro
127-140
141-155
156-165
166-172
173-177
178-184
185-187
TABLA DE MATERII
928
Articolea
I.Despreeseluderea
asociatilor . . .
II.Despre disolutiunea societatilor
189-190
191-194
societatilor
Sect. VI. Despre li-
195-198
III.Despre fusinnea
pentru lichidarea societatilor in nume colectiv si in comandita

simpla
111.Regule speciale
pentru lichidarea societatilor In coman-
diti prin actiunl
210 211
Sect. VIII. -- Despre

prospect
221 235
Sect VIII.DispositicietAtile constituite
236
250
ciatiunea in participatiune . . . .
251
256
rare mutual&
257-263
ciatiuni.
Sect. I. Despre aso-
Cap. IIIDispositiunl
penal si transitorii
Tit. 1X.Despre
cambie si despre eek.'
264-269
Cap. I.Despre cam-
bie . . . . . .
270-276
Sect. I. Conditinnile
esentiale ale cambiet. 270 276
Sect. II. Despre gir 277-281
Seq. Ill.Despre acceptatiune . . .

I.DispositinnI generale
II. Despre acceptatiunea prin interventiune saS pentrn
on6re
Sect. X. Despre ac-
305-808
308-325
326-331
335-338
Panes cambialA . 330-351

Sect. X1.Despre cambia purtand sernnatura unor persone
natura falsIL or' falsilicata
Sect. XII.
Despre
titile civile si la so-
Sect. I1.Despre asociatiunea de asigu-
299-804
299-302
803-301
incapabile saU o sem-
uni relative la socie-
In trl straine . .
Cap. t1. Despre aso-
Articolut
296-298
generate . .
809-321
II.
Despre plat&
prin interventiune sea
pentru onre . . . 822-325
Sect. IX. De spre contra-cambie . . .
212-220
Despre
plat&
I. Dispositinni ge-
dent3
199 209
unl relative la societitile cooperative
anomme
Sect. VIL Dispositi-
Sect. V. Despre duplicate si copil . .

1.Despre duplicate
II,Despre copil .
Sect, VI.Despre seaSect. VII.
chidarea societatilor.
LDespre lichidare
in general . . .
11.Regule special
Sect. IV.Despre aval
282-290
282-290
291-295
cambia perduta san
sustrasA . . . .
Sect. XIII Despre ordinul in prod ucte sat
marfuri . . . .
Cap. II. Despre cek
352
853
354-857
358
363
Tit. X. Despre
comptal current 370
Tit. XI. Despre
mandatul comer-
372
364 369
clad si despre
comiAlon.
Cap. I.Despre mandatul comercial . .

Sect I. Despre mandata! comercial in
general
Sect. II.Despre prepus] i representanti
Sect. Ilf.Despre comien c3.13.1orl pentra comerci0 . .
Sect. IV.Despre comisil pentru negot

Cap II. Despre comision
Tit. XVI.Despre
www.dacoromanica.ro
374-391
374-391
392-401
102-403
404-405
405-412
929
TABLA DE MATERII
Articolul
Articolul
contractul de
transport . . .
Tt. XIII. - Des.
pro contractui
tie asigurare
Cap. I.
despre obligatiu-
413-441
442-447
Dispositinni
generale.
Cap. II. Despre asi-
gurarea in contra daunelor

Seet. I. Dispositiunt
generale . . . .
Sect. II.Despre unele

specil de asigurare
contra daunelor . .
Cap. 111.Despre asigurari asupra vietel
Tit. XIV.-Despre
gagiik
448 -462
448-462
461-472
473-474
478-489
CARTEA H.
Despre comercial maritint sI
despre navigatinue.
Tit. I. - Despre
vaso si proprie-
Mal 'Ior . . .
Tt. II. - Despre
eilpitan . .
Tt. III.- Despre
inmolares si saiariiie peisoanelor ecitip
.
506-530
531-55G
TU. IV. - Despre

contractul de incitiriere . . .
Cap. 1.
Dispositiuni
generale . . . .
Cap. II.- Despre peli-
ta de ineare-e
e na-
Cap.
vlu kehirie
490-505
Cap. IV.- Despre ea latori
557 - b64
557
564
565 570
571-591
592-600
Tt. V. - Despre
imprumutui maritim
601-615
Tt. VI. - Despre
asignrarea contra riscurilor navigapunei . .
Cap. 1. - Despre contraetul de asigurare
nile asigurittorulul si
asiguratulul . . .
616-648
bandon
644-653
Cap. H. - Despre a-
Tit. VII.- Despre

avara si despre
contriliuliune .
659-671
TU. VIII. -Despre

pagubeie cana-
stito prin lovirea vaseior (a-
bordagiii) . .
Tt. IX. - Despre
crean/ele privi-
legiate.
672-677
678 -682
Cap. 1. Dispositiunt
generala . . . .
Despre ereCap.
antele privilegiate a-
678-682
supra luerurdor In-
688 -654
eareate
Cap. 111.-Despre ereantele privilegiate asupra navlului . . 685-686
Cap. IV.-Despre ereantele privilegiate asupra vasulul . . 686 -694
CAR1 EA III.
Despre faliment
Tt. I.-Despre de-
claratinnea de
faliment kit despre efecteie sale 695-725
Tt. II. - Despre

ad m inistrattin nea falimentnini
726-767
Cap. 1.--Despre pers6-
nele insareinate Cu
administratiunea fa-
. .
.
limentulul
Seet. 1.-Despre sindie
Sect. H. - Despre judecatorul comisar .

Cap. II.- Despre pu-
nerea sigiliilor si des-
616 653
654-671
654-658
Cap. I.-Dospre avariI

Cap. II.-Despre contributiune . . . .
pre inventar . . .
Cap. al. -Despre faitettunile relative la ad-
www.dacoromanica.ro
726-727
727-738
799-742
713-753
TABLA DE MATERII
980
Articolui
ministratiunea falimentului . . . .
Tit. 111.Despre
lichidatiunea pasivulni . . . .
Cap. I. Despre verificares creantelor .
Cap. H.Despre ditarae specil de creditorl
Sect. I.Despre credi-
754
767
768-802
768-780
781-782
toril avnd gagift san
alt privilegio asupra

bunurilor mobile .
Sect. Il. Despre ereditoril privilegia1 san
ipotecarf asupra
mobilelor
Sect.111.llespre drepturile femeel falitulnl
Sect. IV.Despre coobligatiunl si despre

fidejusorI
Tit. IV. Despre

liehidarea oeilvulul
Cap. I.Mij16cele pentru a licluda activul
Cap. 11. Despre vindarea mobtlelor si a

imobilelor falitulul
Soc. I. Despre vindarea mobilelor .
Sect. 11. Despre vIndarea imobilelor .
Cap. IR Despre revendicatiune .
Tit. V.
Despre
782
785
786-789
790-797
798-802
803-818
803-807
808-811
Cap. II.Despre mo-
834 814
comercial . .
Tit. VIII. Des-
866-874
Tit. VII. Dispositiuni privadtdre la fal

tul soeietatilor
875-888
cruti
876 882
Cap. L
Despre ban-
Cap. U. Despre delictele altor persne

de OH falitul l'ara
complicitate In ban-
eruta
883
CRTEA IV.
merdais i despre
durafit Por
lit. I.Despre esereithal
ni lor comerciale 889-911
Cap. 11. Despre sequestrarea, urrn arirea

si vindarea silit. a
vaselor . .
Cap 111.-1)ispositiunl
speciale de procedara in meterle do faliment
819 831
832-863
888
Demore exercitiul actiunilor co-
810-811
818
815-305
pre infractinni
penale In HM.
terie
de fanment
812
832-883
ratoria
Cap. 111.Despre concordat
808-809
repartitiunea
Intre creditorl
si despre inchiilerea falimentniul

Tit. VI. Despre
neetarea si suspendarea 5 falimentn hui . . .
Articolui
Cap. I. Despre neajungerea activulu1 .
generala
Tit. Il. Despre

prescriptie . .
Tit. III. Dispositinni transitoril
www.dacoromanica.ro
889
909
910
935
936
914
915
956
937
971
rtEGULANIENT
PENTRU
Punerea In aplicaliune a Codulul de Comerciu *

TITLUL
Despre transeriptinni
si despre regstrele
grefel
1. Pentru transcriptiunile ce trebuesc sg, se fa-
la Tribunalul de Comerpetitionarul va presinta presidentultil, pe Pang&
cerere, actul in dublu exemplar, din care unul pe

"'Artie liberg pentru tribunal.
Actul de transcris va
urmat6re, va trebui stt arate:

Data, natura *1 obiec-
tul actulul de transcris ;
Numele autoritfitel
care autentificg actul sag
al autoritgteT de la care
el emang;
Numele i pronumele
sag firma comerciantului,
sag firma social& oil denumirea societAteT pentru care transcriptiunea se
cere;
Domiciliul sag reedinta comerciantului, orl
trebui sg, fie depus in original, dug, va fi vorba de

un act sub semnfiturg privat& ; in cele-lalte casurl
sediul societfitei.
in copie legalisatg.
tul pentru organ isarea gre-
2. Afarg de registrele
va putea sg fie depus
prescrise prin regulamen-
Petitiunea, afarg, de ceea

ce se dispune in articolele
felor tribunalelor de judet* se vor mal tine la
* Acest regulament a fost pro-
in .Monitorid Oficial de la 9 August 1880 i acel din 26 lanuarie
mulgat la 7 Septembrie 1887 si publicatin ..1VIonitortil Oficial No.126

de la 10 Septembrie acelas an.
* Vedi Regulamentul publicat
la organisarea si
servicial interior al Grefelor de
1895, relativo
Tribunale.
www.dacoromanica.ro
REGUL. CODULUI DE COMERCIU (Ark 3-5)
982
grefa tribunalnluI de comercig pe hirtie liberh

In conformitate cu modelele anexate:
Registrul de ordin,e;
Registrul de transcriptiunI;
Registrul pentru registrele de comerca;
Registrul societatilor;
Registrul de mersul
lucrgrilor relative la falimente.
Aceste registre vor trebui sh fie numerotate
parafate in conformitate
Pe registrul de ordi-
ne (Model A) grefierul trebue s Inscrie, i cu
In momentul remiterei ,
orI-ce cerere relativh la
depositul actelor indicate

In art. 3, arhtftnd pers6na
care a facut cererea, aceea
pentru care s'a fAcut, obiectul cererel i documentele presentate.
Dupe efectuarea Inscriere), grefierul va da imediat, la cerere, chitanth
cu dispositiunile art. 26
pe hirtie 1iber, filrg nict

o plath, petitionaruluI, arhtnd In ea numrul de
al codiceluI de comerciti,
ordine.
unite art. 29 al aceluia0
alfabeticg in care sit se trcg. numele phrtilor i trhmiterile la cele-lalte registre dupe nun:kg'. i ordine.
Grefierul va trece, In
cele treI dinthig tinute In

conformitate cu dispositicodice.
3. Documentele depuse
In original sag In copil

legalisate trebuesc sh fie
conservate, dimpreung, cu
petitiunea, In dosare separate destinate anume

pentru acsth Intrebuintare.
Fie-care dosar trebue

conting, o listit de do-
cumentele In el depuse
acestea aaelate i cusute
dupe data depunereI lor
argtat in acstg, listft.

Aceleaal dosare vor ser-
vi, de asemenea, pentru
a conserva actele a chror
depunere este prescrish de

Codicele de Comercig a se
face la grefa tribunalulul.
Registrul de ordine trebue srt contintt o rubric
resumat, in registrul de
transcriptinnl (Model B)
continutul petitiuneI, in-
dicitnd 4iva remitereT, numgrul de ordine, numgrul

progresiva! registruluI societatilor, numrul dosaru-
lui in care se afih actele

numgrul progresiv al
tabeleI aceluia0 dosar.

Dupe efectuarea tran-
scriereI, grefierul va da
petitionarulul o dovadh pe
hhrtie liberrt, prin care sg.
ateste ctt transcrierea s'a

facut cu indicatiunile sus
enunciate.
www.dacoromanica.ro
REGUL. CODULUI DE COMERC1U (Art. 8-8)
6. Pe registrul registreir de contercill (Model C)

grefierul trebue sa Inscrie
stituite se Inscrifi atuncI
cand se va cere pentru

ele transcriptiunile indi-
bate cererile corn erciantilor
cate In art. 91 0 92 din
cu dispositiunile art. 26
Pentru fie-care societate se va reserva In registru o fila, Intrga consis-
0 ale societatilor, relative

la registrele lor numerotate i parafate conform
din codicele de comerciA.
Primind cererea, grefierul trebue sa indice, deosebit de data:
Numele si pronumele
saa firma social& i do-
miciliul saa reedinta comerciantuluI, chiar daca

acesta ar fi un minor emancipat, o femee maritata, sail un minor In interesul caruia altiI exercitza comerciul, precum
0 firma socialli, denumirea i sediul societatel;
Felul comerciuluI ex-
ercitat i locul unde se

exercitza:
8. Numele, pronumele
domiciliul prepusuluI
sad al aceluia care exercitza, comerciul pentru
minor, 0 numele adminis-
tratorilor saa al directoruluT societatal.
7. Pe registrul societatelor (Model D), societatile 0 asociatiunile existente se vor inscrie atund
and pentru prima data

va fi necesar a se face
vre-o inscriptiune relativa

la ele, conform nouel legI.
Societiltile din nod conHAMA/4010 Code] General.
Codicele de Comerciii.
tAnd din dou paginl, una

In fata alteia. Adnotatiu-
nile succesive se fac pe
aceea0 f6e.
Cnd faia reservata pentru o societate se va complecta cu adnotatiunile
cute pe ea, partida va trebui
sit se transporte pe
fia urmatare, constatandu-se lamurit lucrul acesta pe pagina termina-
ta i repetand pe noua
f6ie acela1 numar progresiv al partidel transportate.
S. Inscriptiunea pe re-
gistrul societiltilor trebue
s. indice:
Firma social& sad denumirea societatel 1 spe-
ta sa, cu calificatiunea de
cooperativa daca va fi astfel
Numele i pronumele, saA firma de comerciti

i domiciliul sa0 reedinta
tutulor asociatilor respon-
sabill flira limith, 0 a acelor carl ad semnatura

sociala:
Sediul societatilor
al stabilimentelor saft representantelor sale;
www.dacoromanica.ro
28
984
REGUL. CODULUi DE COMER= (Art. 9-12)
Numele, pronumele
0 domiciliul sail repdinta
thine dad., In acela4 timp

cu originalul sail copia ac-
rectoruluI;
Obiectul societittel;
Capitalul social 0 modul constituirel luI, cotele
senta 0 copule legalisate

sail extractele dupe acela, act, necosarii pentru
administratorilor 0 a di-
platite i cele promise de

ciltre comanditar), i, In
societ&tile prin acpunl, ca-
pitalul subscris 0 v6rsat:

Val6rea nominal& a
actiunilor ;
Numele, pronumele,
domiciliul sail reedinta
tuluI ce trebuesce sa se
conserve, nu se vor pre-
afiprea 0 publicarea In
jurnale 0 In Monitorul
Oficial".
Pe aceste copiI sat& ex-
tracte grofierul va scrie
certificarea indicat& In art.
5 qi le va restitui petiti-
onarulul, dac& insertiunea
Timpul And societa-
In jurnale qi In Monitorul Oficial" nu va trebui
and trebue sii En6scri;

Data contractuluI
pentru afiSrile efectuate
censorilor ;
tea trebue sa incpa 0
social, schimbh.rile intro-
duse in el 0 transcriptiu-
nile respective.
Activul constitutiv
0 statutele societatilor In
comanditit prin actiuni sail
anonime 0 actele indicate In articolele 96, 174 0
129 din Codicele de Co-
mercit, nu pot fi primite

niel transcrise de cat numal de se va presenta In
acela0 timp ordonanta saa
In cheerea tribunalulul pre-
v6utd, de art. 92, .93 0
138 din Codicole de Comercia. Adnotatia indicaa In art. 7 trebue sit mentioneze despre acst ordonant& sal incheere.
Nu se pte primi
niel o cerere de transcrip-
Wilt& din oficia.

Raporturile port&reilor
0 probele publicatiuneI In
jurnale i In Monitorul
Oficial" trebuesc s& fie in-
serate 0 conservate In dosarul de documente.

Grefieril sunt tinutl
sh libereze copie, ori cuI
va core, despre transcriptiunile 0 adnotatiunile ce
contin registrele indicate
in art. 2, sail certificat ca,
nu exista.
Vor permite, de asemenea, orl cuT, inspectarea
acelor registre 0 documente In timpul orelor de
servicit, 0 vor libera copie dupe documentele ce

li se vor fi depus in original.
In cas de omisiune
sail de executiune nere-
www.dacoromanica.ro
REGUL. CODULUI DE COMERCIII (Art. 13-16)
gulata, a preseriptiunilor
eontinute in artieolele pre-
cedente, grefieril se vor

pedepsi conform dispositi-
unilor art. 61 din regulamentul organisareI grefelor tribunalelor de judete

de la 23 Tulle 1880, deosebit de orI-ce alta actiune civil
saa penal.
TITLUL H.
Dispositiuni relative la
societfill
Societatile In nume
colectiv si In comandita
simplfi constituite in tra
straina vor trebui sft depuna, In intregul sat, ac-
tul constitutiv, la grefa

tribunalulul de comercia
In resortul caruiht ele vo-
ese a's1 stabili principalul

lor stabiliment, pentru efectele indicate in art. 91.
Prospectele i antele pentru carl legea cere
publicatiunea in jurnale
saa in Monitorul Oficial"

nu pot, In niel un cas, sa,
fie publicate de eat numaI
daca, cu ele nu se va publica, In acela timp, si
certificatul grefierului con-
statand c aceleasI acte

aa fost depuse si trans-
crise la grefa tribunalulul

de comercia.
In cas de contraventiune la acsta prohibitiune, editorul jurnaluluI
835
tipograful sunt pasibill de

daune-interese.
Intrebuintarea In
titluri de ale datoriel publice a sumelor platite pen-
tru asigurar, , impuse prin

art. 147 si 260 din Codicele de Comercia societatilor i asociatiunilor de asigurare asupra vietel sati
administratre de tontine
depunerea acelorasI titlurI la Casa de depuneil,
consemnatiunl i econo-
mie. trebuese Mente cel

mai tarzia in cele d'intaia
10 I;lile de la finele fie-ca-
rul trimestru al exercitiuluI
Veniturile titlurilor de-
puse trebuese
fie incasa-
te la scadenta prin Ingri-
jirea Case! de depunerI

chiar, i Intrebuintate in
dobandirea de alte
de aceeasl speta, pentru a
se conserva de asemenea
In deposit.
Sumele neindestulatre
pentru achisitiunea unuI
titlu de acest fel trebuesc
s fie pfistrate In deposit
eautionar fara, proeent ,
pentru a fi intrebuintate
dimpreuna, Cu veniturile
posteri6re la cumpararea
unul titlu, indata ce ar

atinge suma neeesara.
Pentru a se stabili
daca. suma Intrebuintata,

In modul indicat In articolul precedent corespunde
www.dacoromanica.ro
936
REGUL. CODULUI DE COMERC1U (Art. 17- 21)
cu cifra sumeI a carel Intrebuintare este presorisa,

prin dispositiunile sus-citate, se evaluza titlurile
depuse dupe cursul
In care resida societatea
si al 4i1eT care procede
depunerea ; daca acsta
este di de sarbatre, dupe
cursul dilel lucratre din
ajun.
Ponta sus-diselor
deposite trebue sa fie emis de dare Casa de depunen
i consemnatiunl
In numele societatel depositare, cu obligatiune in
favrea asiguratilor pentru realisarea dispositiu-
nilor art. 147 din codiceluI
de comercit.
Ministerul agriculture!, domeniilor, industrieI i comerciuluT, are fa-
cultatea de a se asigura,
la expirarea fie-caruI trimestru, prin delegatil
prin examinarea registrelor societatilor i asociatiunilor, cii, dispositiunile
art. 147 din codicele de
comercit si ale art. 15, 16

si 17 din presentul regulament sunt exact observate, dacti constata verl
o abatere, delegatil sus

disT trebuese sa o denunte
autoritateI judiciare com-
petinte pentru aplicatiu-
nea dispositiunilor art. 265

din Codicele de Comerciti.
Pentru Indeplinirea dis-
positiunilor pros e ntul ul ar-
ticol, societatile sunt dispensate de orT-ce

Societatile i asociatiunile indicate In art.
15 at dreptul la liberatiunea snmelor Intrebuintate treptat dupe cum oluate se sting
si In proportiune cu su-
mele platite pentru fie-care asigurare.
Pentru a obtine liberatiunea sumel indica0, In articolul precedent,

societatile i asociatiunile
de asigurare asupra vietel, trebue s presinte ministeruluI agricultureT, domeniilor, industrieT si co-
merciuluI chitanta pentru

plata sumol asigurata sat
probele pentru stingerea
obligatiuneI printr'un alt
mod.
Ministerul, facnd cu-
venita verificare, autorisa,

prin decisiune, liberatiunea depositulul privitor la
asigurarea stinsa, Impreunit cu procentele acumulate ce 'I ar reveni.

Cand se Inchide o
tontina, societatile i asociatiunile administratre
de tontine Bunt dat6re s
presinte aceluiasT minister statul repartitiuneI acelel tontine, Insotit de
piesele justificative, cu a-
ratarea sumei totale de

www.dacoromanica.ro
REGUL. GODULUI DE COMERCIU (Art. 22 21)
repartit i partea aparti-
n5nd fie-carul asociat.

Ministerul, dad', aproba,
statul de repartitiune, autorisa, prin decisiune, Casa de depunerl i consem-
natiunI a plati societateI

suma depusa cu procentele acumulate privit6re
la aceea0 tontink.
22. Formularele statelor lunare ce urmza a se
publica de ca,tre societatile i asociatiunile carI
ail de obiect exercitiul creditului, i acelea pentru
bilantul societatilor 0 asociatiunilor cart aft de

obiect asigurarile, se vor
alcatui printr 'o decisune
a ministerulul agricultureI, domeniilor, industriel
comerciulul.
2$. Cererea de libera-
937
cri, fie-care este

liber de a face opositiune
expresa
in termen de trei luni.
Sus-disa publicatiune tre-
bue sa se faci impreuna

cu acelea0 Incunosciint5A
0 In fia anunciurilor judiciare, precam t in unul

din jurnalele cele maI rs-
pandite din acelea0 locurl.
2-1. Opositiunea la cererea .prev Nut& in articolul precedent trebue sa

se factt prin citatiune Ina-
intea tribunalulul de comercia caruia s'a adresat

cererea.
Daca termenul sus dis

a trecut fara opositiunI,
saa dacrt opositiunile
cute s'aa re tras ori,
fost respinse prin sentina

nesusceptibile de opositie
tiune sail de reductiune a

cautiunilor date de socie-
saa apel, camera de comercia trebue sa trans-
ulul Codice de comercia,
domen iilor, industrieT i co-
tatile existente la punerea In aplicatiunea a noconform dispositiunilorart.
950, numrul 3, trebue

fie presentata CamereI de
comercia, In resortul careja societatea reclamanta
'0 are sediul, i afiata In
localurile burseI i in sala
camereI i a tribunalului
de comercia din acela0 loe
0 din tate locurile In care
societatea are stabilimen-
te, representante saa agent; cu incunosciintare
mita cererea cu avisul

ministeruluI agriculturei,
merciului, care urmza a

statua in conformitate cu
dispositiunile art. 20 i 21.

Cu to:Ste acestea, reductiunea cuatiunilor date de
catre societatilei asocia-
tiunile de asigurare asu-
pra viPtal saa administratre de tontine, pate fi acordat5, numai atunci cand
pentru garantia
unilor existente ramane
cel putin o suma cores-
www.dacoromanica.ro
FtEGUL. CODULUI DE COMERCIU (Art. 25-27)
938
punOgthre cu partea capitaluluI si a procentelor a-
cumulate, care ar fi fost

afectat& in favrea. acelorasi obligatiuni pentru reservele determinate in art.
147 din codicele de comercig, clac& dispositiunea Oi-
sului articol ar fi fost a-
plicatA inc& de la inchee-
rea fie-cttruI contract In

vigore.
TITLUL III. *
Motivele refusulul de
TITLUL IV. *
comercial maritim
la nmigatiune
Declaratiunile si con-
tractele carI ati de obiect

constructiunea, proprietatea sag folosinta vaselor,
precum asemenea contraetele de gagig si de Imprumut maritim, In casul cand
sunt facute prin acte sub
25. In marginea regis-
tiune In registrele mari-
cambie
truluI prescris de codicele

de comercig pentru transcriptiunea actelor de protest, numerotat, parafat si
vizat de presedinte, porarelul i judectItorul de

ocol vor indica:
Data fie-caruI protest
Numele, pronumele,
domiciliul sa resedinta
reclamantului;
Numele, pronumele,
firma comercial& si domiciliul sati resedinta pers6neI, orI firma social& sati
denumirea i sediul sociot6te1 contra duela s'a fcut protestul ;
Suma datorit& ;
* Din er6re aceste talud ca
cele ce urmza in editiunea oficip6rtit un numOr mal mare co

o uuime de clt cel co trebue sh.'1
alba. Ac6sta provine do acolo cit
s'a suprimat titlul despre bur-
semntitur& privata, nu pot

fi primite pe ntru transcriptime, clac& semnaturile partilor nu vor fi ante ntifi-
cate conform legeI.
Cu Oto acestea, actele
sus Oise, carl ati de obiect

vasele sag alte bastimente
scutite de obligatiunea de
a avea actul de nationalitate, pot fi primite pentru adnotare in registrul

maritim, de si numai sem-
n&turile dintr'insele ar fi
legalisate.
Vasele i cele-lalte
bastimente destinate ex-
clusiv la navigare pe la-
curI si pe Mur vor tre-
bui s& fie Inscrise Intr'un

registru format dupe mosele de comerciu si despre mij
locitori care figur6z1 in regulamentol italian ce a servit de model la al nostru, si s'a omis de a
se schimba prin urmare numerotalla titlurilor carl urmzet.
www.dacoromanica.ro
REGUL. CODULUI DE COMERCIU (Art. 28-30)
delul anexat E, la biuroul

destinat pentru acsta,
In lips& la autoritatea comunal & a locului unde va-
sele sat bastimentele sunt

de ordinar stationate.
Dac& locul de statlonare
se schimbrt, biuroul susOs sat autoritatea comunal& unde inscriptiunea

s'a fficut va transmite o
copie a partidel, cu tte
adnotrtrile ficute, autoritrtteI comunale a locului
noueI statiuni.
28. Declaratiunile si con-
tractele cari at de obiect

constructiunea, proprieta-
tea sat folosinta vaselor

si a bastimentelor arltate
In aliniatul articolului pre-
cedent si In acest articol,

si orl-ce limitare la libera
lor disponibilitate deriv&nd
din gagit sat din alt contract, nu at efect, In privinta celor de al treilea,
(lac& actele earl le contin
nu vor fi depuse In original sat In copio auten-
tic& la autoritatea respectiv&
i adnotate In regis-
trele indicate In aceste articole.
Adnotarile se vor face
imediat, sub responsabilitatea personal& a functio-
naruluI sat a primarului
respectiv, i documentele
presentate In sprijinul ce-
rereI de inscriptiune vor

fi conservate Intr'un dosar
999
prevlut cu o list5, si
rubric& alfabetic& de nu-
mele proprietarilor sat a

altor indrituitl.
Inventariul borduluI indicat In art. 510 din
codicele de comercia, va fi
format dupe modelul stabilit de ministerul afacerilor streine.

El va coprinde aratarea
imprimat& a tuturor uneltelor qi a aparatelor fixe si
mobile prescrise In legile
maritime, pentru ori-ce fel
de alittorie, dupe natura
vasuluT, cu panzit sag cu

vaporI. El va mal coprinde
arrttarea in scris a cantitrgeI acelorasI obiecte
altora care se g5,sesc de
fapt pe bordul vasulul.
Inventariul va fi subscris de c5,pitan i vizat de
functionarul competinte,
sat de expertil
cu vizitarea vasuluI conform regulelor de marinil
mercantilL
Schimbririle f&cute
In inventariul borduluI se
vor adnota In locurile a-
nume indicate pentru acsta, In modelul prevdut prin articolul precedent, si vor fi justificate,
In mod sumarit, cu o simpl& trimetere la adnotrt-
rile ce se g&sesc In jurnalul general al vasulul.

In vizitele succesive ce
se fac vasuluI conform dis-
www.dacoromanica.ro
940
REGUL. CODULUL DE COMERCRI (Art. 31-32)
positiunilor legilor maritime, functionarul sag ex-
Decisiunea care fixzil,

diva pentru verificarea ra-
pertil vor certifica prin

vira lar regularitatea in-
portulul se va serie pe
lor schimbitrl.
Inainte de plecarea din-
reilor pentru efectuarea
despre sinistrele suferite
Ziva fixatA se va notifica, prin ingrijirea gre-
ventariului si a sus-zise-
marginea lul, i atilt afiptele cat i raportul portd-
tr'un port unde cipitanul

fAcut raportul ski
afisrtreI se vor face pe hIrtie fiber& i frtrA niel o

platA de taxe.
cu perderea sag deteriorarea obiectelor descrise

In inventarig, apitanul va
face a se constata in in-
feI, biuroulul marithn, care
ventaria prin vira auto-
ritAteI maritime sag' consulare, eh a substituit alte

obiecte, In locul celor per-
dute sag deteriorate, Cu

care vasul trebue sA, fie
echipat.
In privinta vaselor ca-
re dupe legile sus-dise, nu
sunt supuse la visite, visita pentru verificarea inventariuhrl se va face la

fie-care douI ani.
31. Raportul cApitanulul, In casurile prevAdute

de comercig, dacA nu '1-a
presentat inscris, se va
primi cu proces-verbal, de
presidentul tribunalulul,
de judecAtorul delegat sag
de judechtorul de ocol res-
pectiv, asistat de grefier

sag ajutor.
AceeasI autoritate va
constata In jurnalul general al vasulul crt a primit

raportul.
este dator srt transmitA,

In orI-ce cas autoritAtel
judiciare care a primit ra,-
portul, tte documentele

arAtate In regulamentele
marine) mercantile.
32. Intelegerea prev-
dutri, In articolul 609 din

codicele de comercit, Intre proprietaril sag arma-
toril vasuluI si cApitan,
pentru intocmirea echipagiuluI i fixarea retributiunel personaluluT ce '1

compune, 'tote resulta din
concursul ambelor pArtI In

contractul de Inrolare ; iar
(lac& crtpitanul nu take sag
nu voesce sA useze de drop-
turile ce 'I sunt acordate

qi fnrolarea s'a frteut de
proprietail sag armatorT,
el pot sd subscrie si contractul.
In casul crind acestia
ad mal multe vase, biro-
larea se pte face prin-
tr'un singur contract ; Ins&
inrolatil sk se oblige a
presta serviciile lor pentru
www.dacoromanica.ro
REGUL CODULUI DE COMERCU (Art. 33-37)
941
timpul convenit pe acel
tionalitate, 0 transmite o
diferitele c&IfitoriI ce ace-
Acesta va face lndat&

o adnotare pe marginea
din vase apartinAnd aceloraI proprietarI saa armatorI la can aft fost succesiv destinatI i pentru
leasI vase Intreprind.
In casurile prev6flute in ultimul aliniat al

art. 532 din Codicele de
copie autentic& dupe dinsul biuroulul maritimunde

vasul este Inscris.
transcriereI creantel i pe
matricola vasulul.
TITLTJL V.
comercia, indicatiunile roluluI echipagiului, formate
Disnositinni relative la
faliment
marineY mercantile, tin loe
Tabloul lunar al protestelor cambiale prescrise
in conformitate cu dispositiunile regulamentuluI
de contract de Inrolare
pentru tte efectele ce legea 'I atribue.

In aplicatiunea art.
de art. 702 din Codicele
de comercifi trebue s& con-
le cApithnieT i adnotat&
tin& indicatiunile aratate

In art. 25 din acest regulament.
Fascicolele lunare ale
tablourilor sus vise, vor fi
Intrunite din an In an Inteun dosar destinat pentru acsta.
36.Incunosciint6rile pre-
notarea girultif, cesiuneY,
772 i 819 din Codicele de

comercia i cele ce ar mal
688 din Codicele de co-
mercia, girantul, cesionarul, subrogatul sat' creditorul care a primit in gagia o creantli asupra unuI
vas transcrisft In registre-
pe actul de nationalitate,
p6te cere sit se fac& adsubrogatiuneI saa a constituireI gagiulul, orl undo se g&sesce vasul dad,
presint& titlul s6a In for-
m& autentidt, autorit&teT
maritime saa consulare a

aceluiaka loe, i dad, II pre-
sint& i actul de nationaMate al vasuluI.

Autoritatea maritim& saa
consular& transcrie actul
In registrele sale, 'I face
adnotarea pe actul de na-
vklute de art. 735,
754,
fi necesariI in procedura
falimentuluI trebue srt fie
remise pers6neT In drept
sub luare de cbitant din
parte-Y, saa trimise prin
pc* cu epistol& recomandath.
Probele remitereI sati a
depunereI la pqtft vor fi

al&turate la actele falimentuluI.
37. La fie-care tribunal

de Comercia se va tine urt
www.dacoromanica.ro
REGUL. CODULUI DE COME.RCIU (Art. 38)
942
registru In care se va inserie:

Numele, pronumele,
dotniciliul i protectiunea
falituluI;
Felul comerciuluI ce
exercita;
Data pronuntareI fa-
limentului, epoca incetareI

platilor i numele sindiculul ;
Diversele lucrar" O.varsite In cursul falimentu-
luT, de exemplu: depune-
rea relatieT provisorio, vIn-
darea mide' supusa stri-
caciuneI, deschiderea magasinuluI, imprumuturl,

etc.;
Data relatieI sindicu141 despre depunerea sumelor de banI strnsI din
vindarea avereI falitulul,
inainte de Incheerea con-
Data omologareI concordatuluI;

Sumele realisate din
vindarea activuluI mobiliar si imobiliar;
Data vInd6reI;
Data depunerel tablourilor de impaxtla

cat la sutii aa luat creditoril;
16. Specificarea avereI
r6masii nevinduta;
Daca s'a cerut i obtinut moratoria;
Calificarea data falimentuluI, daca este baneruta simpla saa fraudulosa.
Lucrarile efectuate
pentru inchiderea falimen-
tulal;
Data incheerel tri-
cordatuluT ;
bunaluluI pentru incuviintarea reabilitareI falituluI.

ObservatiI.
mobiliar ;
culegerea acestor informa-
Activul mobiliar i 1-
Pasivul privilegiat,
potecat i chirografar;
Data convocare' cre-
ditorilor pentru verificarea creantelor ;
Data convocareI creditorilor pentru concordat.

Data concordatuluI
si cid s'a oferit la suta;
38. Pentru a se facilita
tiunI se va remite sindi-
culuI, indata, dupe numirea sa, o lista coprindkre

de tte aceste informati-
unI, si el va fi dator sa
inapoeze grefeI indata dupe terminarea deliberatiunel asupra incheerel concordatulul.
www.dacoromanica.ro
FORMULARE DE REGISTRE
LA
REGULAMENTUL CODULUI DE COMERCIO
www.dacoromanica.ro
944
kornnalare.Model A: Art. 4. kepi. Cod. (out.
Registra de Ordine
A CERERILOR DE DEPOSIT, TRANSCRIPTIIINE SAO ADNOTATITINE DUPE
DISPOSITITINILE CODICELI11 DE COMERCIO
Referirea
la cele-falte
registre
Pronumelo i nurnele sag firma, domiciliul sari resedinta comerciantulut, san denumirea l sediul socie-
Oita si Medal cererel
observatiunt
z
1887
b Sept.
15 7 Nov.
N. V. domiciliat in Bucurescl, str.

. . si B. P. domiciliat in Ploesti,
administratort al Nouel societittl anonime romane pentru fabricarea beret., car transcriptiunea actului constitutiv al sus 4isel societAti, si presint contractul din 20 Decembrie 1886
autentificat de Tribunal . . . . . . si
ordonanta din 2 lanuarie 1887, No.
86 a acelul Tribunal care autorisztt
transcriorea tut.
Vedl registrul
societatel No 1.
Vedl registrul
de transcriptiunl
No. 1.
Vedi dos. I, ac-
tele No. 1 si 2.
A. C. tdirectorul noire! societAtt aVerli registrul

nonime pentru fabricatinnea de bere., de transcriptiunI
inscrisA in registrelo societatel la No. No. 32.
1, cere transcriptiunea deliberatiunet Vedtdos.11, acsociale din 20 Octombrie 1887, pen- ele No. 12.
tru mArirea capitalulut i presintA aceiasi deliberatiune in formft auteniicA i ordonanta din 28 ale aceleiasi
Zuni sub No. 128 a Tribunalultit de

Bucuresci care autorisft transcriptiunea et.
www.dacoromanica.ro
Formulare.Model B. Art. 6 Regal. Cod. Com.
946
Registra de Transeriptiunl
1
s'
li,
Num6rul
registrulul
de ordine
si
data
cererei
Num 6rul
Transcriptiunea petitiu- curent al registrulul sonet In resumat
cietAtilor
www.dacoromanica.ro
Num6r ul
dosarulul
documentelor
946
Formulare.Model C: Art. 6 Regul. Cod. Com.
Registru pentru registrele de comerciA
it
.6
CI
E
D.
'a
I.'
.8
6.
-E
,$)
.
Z
E
Pronumele si numele
sat firma si domiciliul sail resedinla
comerciantulut, firma sociala sati
denurnirea si sediul societtitel petitionare
si obiectul petitiunel
.
CI
1887
20 Sept.
4 Oct.
B. G. comerciant de manufacturi In
Bucurescl, strada ..... .. No... cere numerntarea si parafarea unut registrujurnal, legat dui 350 file.
N V prepusn) firmet N. N , eomer-
ciant de papettlrie in Bucurescl, strada....
presinti pentru vizare registrujurnal 'al exercitmluf en, deja numerotat si parafat de la 1 Octombre 1886,
No
de judeatorul G. delegat de presidentul tribtmalulut de comercill de Ilfov.
Jun,alul se compune din SOO file gi srriev-a existent& umple cele dintftitt 120
file, asa eA Wain in alb 180 file.
3 5 Oct.
E0
d 45
.. ...z...
T.,
8E
:3 8
,-2
ci
a. r.
S.
P
I). L. director al none] sneletiiti

eniiunea de bere ins .riqt in regis-
anon1me romane iientrn fabritrul societritel la No. 1, cells nunierotarea si purafarea unui registru-jurnal legat din lile 200, si de un registru copiar
legat din file 100.
www.dacoromanica.ro
`""
7)
ti A
.a
tn
ispoylqmuinumoi
:a
Obseinfiuff
societritel Durata
societkel Obiectul
representantelor sari sale telor
stabilimen- al si socjel34el Sediul
sociale cotelor a sail ale
soci- actiunilor a nominalit rea
vat& si v6rsat s'a unde tuit.
consti- e cum social Capitalul
ie
ER.
g-
4,c
*5
tt1
zr,'
D.
cn
-po3
'ma
Lf6
Ilfov. trib. de 36 No.

sub 1887 Sept. 2 din &manta
or- cu autorisatA fost a tutiv
consti- actuld Transcriptiunea
1897 Sept. 1 la
Omit 1887 Sept. 1 la de la, AO
bere de Fabrica,inne
a F.7
O
p
.v?2qoo
g
01
m
c,,Ig...r!!.
5.,,P.RgE
tgt.22
flIFTW"AFP.
!2;b2g-19.
'
r:
7*
Fq".=.3c1.2-
1:03
L7g=g
.S.rwor:"
R'TZE.;g:c75
,mg Fmws.0
"g.'1
0:1
Tv
P.*
znu
o.;
ZP'
04
comanditli siin
colective societakile j,, social&
firma an earl acelor a vi ponsabill
res- sotilor reeedinva ort liul
domici- sad numele Pronumete,
succesive schimbirilor
a si social contractulul Data
societaiilor mirea
firma wain. S
proiresiv S I nil
si documentelor sarul D
ne tii
transcrip- de registrulul Numtrul
denu-
sat social&
adnota- a
vi
succesive or tiubil
.riptiunel ins Data
ordine de registrulul 6rul Nun
gg_
bere de fabricatiunea
peutru rom6...6. oeietate Noun
-F?
7.=
-C
OD
e'scnrcv,
sojeta,ilor
registrutul al curent Num6rul
www.dacoromanica.ro
Formulare.Model E
948
Registru navelor fi al altor vase earX se

Tip, denumire, dimensiunt (lungime, largime,
Inal(ime). Capacitatea
',i
(in tone), clael e in lame

sari fer, , local si data
constructiunel
Cand e vorba de vase

en aburt, daca e cu red&
To.
.w,.,
aria cu elice, numrul

si sistemul ma.sinelor,
Pronumele, numele si
domiciliul sad resedinta
proprietarulul si Izanscriptiunea actelor de

vindare sari altor translatiunl de proprietate
-a.
:6' I
3g reE
,.
o
E
n,o
o oa
Pronnmele, numele,
dorniciliul si rosedinta ereditorilor sail a altor
representantl, si transcriptiunea contractolor
de emanot sail alle legaturl
juridice do
libera disponibilitate
D. N. N. domiciliat
la . . prin contract au-
tentificat do trib.. . .
transcris la No. , . . in
comuna . . (data si is-
Dos. I.
No. 1.
1 *L;
90
go s'
OBSERVATIUNI
,.. o o
2=
lar, paterea lor de cal
949
geise,se pe land ..., pe rinl...,pe canalul
,o
d
locut si data construirel
Batelul <Dunarea. de
for co elice, lung m . .
larg . . . inalt m . . de
tone . . eonstruit la . .
In anul . . . cu masini
sistemul Compound, avend putera de cal. . .
si care masina s'a con-
Art. 27 Reg. Cod. Com.
.Banca Nationalit Ro-
miini., archa i s'a cons-
tituit emanot batelul Du-
nareax pentru suma do
Dos. H.
No. 8.
Actistit partida provine din comuna

uncle batelul .Dunareii,
era inscris la No....
10,000 lot au proeente 5 la
eilitura functionarulul
sail a prirnarulul).
anti do D. N. N. cu act
privat avnd data din

al coautentificat de
strait la Livorno in anal . .
munal
Cu act sub semnittura

privata avtind data din
. . . ast8.-41 . . batolul
<Dunarea. a trecut in
proprietatea companiel
do navigatinne romana
a Halal Prut, Cu obli-
gatiune de amanet tran-
saris in favarea Billed

nationale romane.
Dos. IV
No. 12.
'
Cu cbitanta avAnd data
din.... autentificat de tribanalul.... s'a stars emanatal do .cornpania navigatiunel romitne a Prutulul., care fusese transcris
prin scrierea din
(Data si iscalitura)
Dos. IV
No. 28
Prin vindarea cittre
.Compania de navigati-
une a Prutulul, ragedental la ...presenta partida s'a transferat in

comunal de
ditta
si acolo s'a Inseris la
www.dacoromanica.ro
No... batelal .Dunarea.
950
Formalare.Art. 26 Regul. Cod. Com.
Registru peutru treeerea aetelor de protest

tinut de
COPRINDEREA
iotrgi a actelni de protest
Data protestului, numele, pronumele si domiciliul pers6nel contra

cireia s'a fitcut protes-
tul si al acelor cart ati
cerut protestul, scadenta

obligatiunei protestate,
suma datorita gi motivele retuzulul de plaid
www.dacoromanica.ro
TA13LOU DE ACTELE DE PROTEST

Actele de protest efectuate in decursul lunei
cvnul
de cake
DATA
rj
0
6
actului de protest Numele, pronumele Numele, pronumele

si domiciliul persi domiciliul pergild contra careia 86nel care a cerut
s'a fitcut actnl
facerea actulul
03
de protest
de protest
te.
s
0
Scadenta
obligatinnel pro-
testate
www.dacoromanica.ro
Suma
Motivele
datoriti
refusuluT de plat&
Regulament de Serviciu
Comptabilitate
AL
SINDICILOR TRIBUNA LELOR DE JUDEr

TITLUL I
Despre Medici
SindiciI tribunalelor
sunt InsarcinatI, In special,
cu administratia falimentelor. (C. Com. 726-727,

754; urm.).
carl nu ati sectiune special& comercial& pot fi de-
legatI de tribunal cu lu-
crarT, de ori-ce natura., afar& din tribunal.
EI pot fi delegatI de
ministrul justitiel pentru
a Inlocui pe judecatorul
tribunalulul sat pe judocatorul de instructie, In
cas de vacant& sag de absolut& necesitate. (Com.
729).
In cas de lips& sag

de recusare a sindiculuI
until tribunal, orI de in* Acest regulament a fost aprobat prin decretul din 10 iunie 1895
suficient& de personal la
un tribunal, ministrul justitieVp6te delega pe sin-
dicul unuI tribunal din

resortul CurteI de Apel
respective, spre a tine locul, fie pana, la incetarea

absenteI, fie pan& la termin are a falimentulul.
Odatg, cu admiterea recusarel, tribunalele cu mal

multi sindicI desemnza
pe sindicul care se Inlocuiasca pe cel recusat.
La tribunalele cu un singur sindic, preedintele va

aduce la cunosciinta ministeruluIjustitieI Incuviinta-
rea recusarel, pentru a delega un sindic de la alt

tribunal, conform art. 730
din Codul comercial. (Com.
732).
Sindicil aunt datorI

sa refere tribunaluluI Insi publicat in Monitorul Oficial
No. 63 din 20 Iunie 1896.
www.dacoromanica.ro
964
REGULAMENTUL SINDICILOR (Art. 5-6)
data. ce s'ar ivi procese cu

interese opuse in falimentele ce con duc.
In asemenea cas, tribunalele cu mal multi sindicI
vor desemna cate un sin-
dic care sa represinte In

justitie interesele fie ca.rul faliment; daca tribu-
sitiunea citatului text de

lege.
Incheierea tribunalelor
relativa la desemnarea advocatilor va fi tot-d'a-una

motivata
Retributiunea unor a-
semenea advocatY, ori-care

ar fi natura procesuluI,
nalul are un singur sindic,

preqedintele va Incunosciinta pe ministerul jus-
nu lotto trece peste suma
Sindicii tribunalelor stre-
ministrului justitiel o lista de numele perstnelor

carI ar fi primit delegatiuni conform acestui articol, cu aratarea cuantu-
title' ca sa delege un sindie de la alt tribunal.

ine, delegati In casurile
prevklute de aceste dent
articole, vor primi, afara de
costul transportulul, o indemnisare de 15 lel pe 41.

intl.& In administratia falimentulul din momentul
ce li s'a adus la cunosciintt, formal, sentinta de

declarare in stare de faliment. (Cod. Com. 704
3, 727).
Sindicil sunt obligati

sli faca, personal, bite actole de administratie i sh,
sustina Inaintea tuturor
instantelor judecatorescl
procesele de orI-ce natura
ar avea falimentul ce con-
de lei 600 pentru o istanta.
Prepdintele tribunalu-
luI este dator ca, finele

fie-carel luni, s comunice
muluI retributiunilor ce li
s'a fixat i falimentuluI In
care at lucrat.
(C. ("om.
761).
Sindicif tribunalelor
functionza In t6te lilele
de lucru.
Cancelarla sindicilor va
fi deschisa publiculuT, pen-
tn
sat" informati-
ma, In t6te Oilele de lucru,
de la orele 11 pan. la 3
p. m.
S. SindiciI tribunalelor
duc.
sunt obligati a se conforma

ca i judeca,toriI, tutulor
dispositiunilor regulamen-
alte perstne, de cat In ca-
al tribunalelor.
El nu pot fi ajutatl de
sul prevNut de art. 733

din Codul Comercial, 0
numal dupe indeplinirea

formelor cerute de dispo-
tulul de servicia interior
El nu pot parasi tribunalul fara, interes de servicit, bine constatat, Inainte de a se fi terminat
www.dacoromanica.ro
lucarile tribunalultil In
acea
Sindicil sunt datoil
Incunosciinteze formal sal

printr'o simplA serisre,
dupe imprejurAri, pe presedintele tribunalului orl

de due ori plc sal sunt
retinup afarA din tribunal
cu afacerl de ale falimentuluI ce administrzIt.
TITLUL II.
Despre seeretar11-nrchiark
9. SecretariI - archivan,
la tribunalele Ilfov,
CovurluI, Dolj
conduc cancelaria sindicatuluI i sunt depositariI tutulor actelor, proceselorverbale, registrelor, etc.
El pAstrzA, sub a lor
rspund ere, t6te re cipisele,
efectele de valbre, banil,

actele, documentele, etc.,
ce li se Incredintzii, fie
de sindic, fie de partl, relative la falimentele declarate.
Pentru acest sfArsit, el

vor sine un registru special, In care vor nota 4i,
cu i, In ordinea primireI
tot ce li se va incredinta,
liberAnd, cAnd li se va cere,
chitantil de primire.
Fie-care secretar-archivar va avea la dispositie
o casA, de fer pentru conservarea recipiselor i valorilor,
956
Aceste case se vor pro-
cura de ministerul justitiei. (C. Com. 737-738).
10. SecretariI-archivarl
sunt obligati sg, tinA re-
gistrele prevNute de art.

38, al. a, b i c din regulamentul grefel.
In afarii de acestea
pe ltingrt registrul cerut
de art. 37 din regulamentul Codulul de ComerciA,

eI sunt datorl s mal tinA
urmAt6rele dou6 registre:
Un registru, numerotat, parafat, snuruit i sigilat, in care vor inscrie,
pentru fie care faliment,
articol cu articol si la data
lor respectivA, actele relative la gestiunea sindicilor, incasAri, cheltual
deposite la Casa de depunerI si consemnatiunT, dupe
situatiile presintate i sem-
nate de sindici (model No.

1);
Un registru, clis re-
gistru de procese", in care
vor trece num6rul dosarului, numele adversaruluI, felul procesului, data

inregistrArei, obiectul pro-
cesului, suma reclamath,

instanta i num6rul dosarulul el, modul terminArei,
avnd la margine o co-
16nA de observatie (model.
No 2);
Pentru tinerea regu-
latA, a acestor dou6 registre, sindicil vor remite
www.dacoromanica.ro
966
REGLTLAMENTUL SENDICILOR (Art. 11-17)
nic, secretarilor-archivarI
o fle jurnal, semnat de
dinsil (model No. 3), co-
prindnd luerlirile ce ati

fcut.
Tte aceste foI se vor
atasa, dupe ordinea intrreI lor, la finele dosaruluI
falimentuluI.
Secretarii-archivarI
vor Infiinta pentrn fie-care
proces al falimentuluI un
dosar special. Aceste dosare, o dat, cu terminarea falimentuluI, se vor
snurui, numerota, sigila
si se vor anexa la dosarul
falimentulul.
El vor Infinta, aseme-
nea, un dosar special pentru diferitele corespondente ce se vor tino cu autorittile i carl nu se ra-
port la o afacere cu do-
sar special.
Ciind verI-un secre-
tar-archivar va fi impedicat, prin verI-o Impreju-
raro 6re-care, do a fi la
postul sti, presedintele
tribunaluluI va delega pe
grefier sati pe unul din
ajutrele sale a'l sine locul.
La tribunalele unde
sindiciI n'ati secretarl-archivarl, grefieriI tribunalelor sag ajutrele de grefi
delegag de dinsil sub a
lor rspundere si control,

se vor conforma In totul
dispositiunilor de mal sus.
GrefieriI, sag ajuthrele

de gref delegatl, vor fi
ajutati, In ce privesce tinerea registxelor de intrare i esire, de cb,tre reg istratoriI tribu n alelor ; iar
In ce privesce formarea
conservarea dosarelor, de
ciitre archivar.
In cunosciint rile pre-
vdute de art. 754 $i 819

din Codul de Comercig,
cele ce ar fi necesare In
procedura falimentuluI, se
vor remite persnel
In
drept sub luare de dovad,

san se vor trimite prin
post cu scrisorl recomandate.
Dovedile de predare
recipisele de la post& vor
fi alturate la actele falimentulul. (C. Com. 750,

753,
937).
757, 807, 832, 936,

Registrul de comp-
tabilitate, precum si registrul de procese, prevdute de art. 10 din acest

regulament, vor fi tinute
sub controlul presedinteluI tribunalulul.
Aceste registre se vor
comunica creditorilor
falituluI, la cerere.
Unul din aprodiI tribunaluluI va fi In special,
Insrcinat de presedinte
serviciul
sindicului.
cu
cancelariel
Pentru cheltuelile
de cancelario se acord
www.dacoromanica.ro
REGULAMENTUL SDI. DICILOR (Art. 18-,22)
secretarilor-archivarl suma de 20 le1 pe fie - care

luna.
La tribunalele unde nu
exista o cancelarie separat& de grefa tribunalulul,
rgmetne a se spori anual

cheltuelile de cancelarie,
dupe trebuintele constatate de presedinte.
Infractiunile din
partea sindicilor, secretarilor-archivari, grefierilor
sag ajutrele ce le in locul, la dispositiunile presentuluI regulament, vor
fi reprimate de ministrul
justitieI,prin aplicarea pedepselor disciplinarea pre-
vglute de art. 101 din legea de organisare judecatorsefi, in urma raportuluI presedintelul tribunalulut
TITLUL III.
Comptabilitsaten
Comptabilitatea falimentelor se tine :prin Infii ntarea registrului prev-
gut de art. 9 din presentul regulament (model No.
1); prin depunerea foilorjurnal (model No. 3) si de

recapitulatie (model No. 4).
Pentru acest sfirsit, sindial sunt datorl A, depuna

oilnic, secretarilor -archivarI f6ia-jurnal de opera-
tiunile facute, de sumele

gasite la falit, de incasa-
957
rile facute In fie-care li si

de cheltuelile si plg,tile efectuate.
SindiciI vor face, la fi-
nele fie-carel lunI, o f6ie

de recapitulatie dupe t6te
foile-jurnal din cursul lunel.
Compturile fie-caruI
faliment se impart In doug :
Compturl relative la
activul falimentulul, si
Compturl relative la
cheltuelile falimentuluI.
21. Compturile relative la
activul falimentuluI sunt:
Tot ce s'a gasit nu-
merarig In casa falituluI,

la aplicarea sigiliilor;
Tot ceea-ce s'a incasat din vinOarl si din realisarea creantelor active;
Ceea-ce s'a depus de
altil In comptul falimentuluI.
22. Compturile relative la
pasivul falimentulul sunt:

Cheltuelile facute cu
transporturl, timbre, marcI
postale, taxe de publica-
tie si taxele de portireI,

relative la tte operatiu-
nile falimentuluI, atuncI

camd necesitza intrebuintarea si plata lor;
Cota de percepere,
fixata prin budgetul anual, pentru acoperirea
retributiunel sindicilor, secretarilor-arch ivarl si pen-
tru cheltuelile de cance-
lare;
www.dacoromanica.ro
958
Sumele ce saii Incu-
viintat a se da ca ajutor
falitului, precum i cele
ce saa dat pentru achitarea taxelor de vaina, accise qi imposite ;
Sumele platito advocatilor, expertilor, etc., i.

In general, pers6nelor au-
torisate a functiona ala,turT cu sindiciT, In puterea

dispositiunilor art. 733 din
Codul Comercial;
6. Sumele platite, conform art. 782 din Codul
Comercial, pentru retrage-
rea In profitul falimentulul al lucrulul dat In gagia, i In genere tot ce

s'a cheltuit In timpul administratiei falimentulut
23. Cu ocasiunea darel
de sama, a compturilor falimentuluT, cerutrt de art.

860 din Codul Comercial,
precum i cu ocasiunea
formaxei statului de situatiune, al falimentului pre-
vOut de art. 819 din codul comercial, sindich trebue sh presinte acte justi-
ficative pentru tate cheltuelile facute.

Cheltuelile pentru cae
nu s'aa putut procura la
timp acte justificative, vor

fi constatate prin proceseverbale Incheiate chiar In
piva cand aa fost facute.
TITLITL W.
Modulo de pereepere al
contributiunel
24. Cota perceperel pre\Talut de art. 969 din Co-
dul de Comercia, se calculad], de catre sindicI asupra activului brut al fa-
limentului, qi se fixza Indata, ce s'a terminat facerea inventariulul. (C. Com.

970).
23. OrT de cate orI falimentul se termina, prin

Incheierea de concordat,
falitul este obligat sa depuna., pe Maga cele-alte
cheltueli privilegiate, i
cota ce urmza a se versa
tesauruluI public.
In casul cii,nd falimentul se termina prin lichidare, suma flxata ca cota

de percepere se va versa
tesaurulul public din primele incasarl, printr'un
mandat de plata emis de
Casa de depunerI din fondurile falimentuluT aflate

In deposit, dupe intervenirea presedintelul tribunaluluI, facuth In urma confirmareI statuluI de repartitiune format de sindic.
TITLUL V.
Modn1 de preintimpinarea eheltuelilor de jugo.
titile si de adminitratitine al falimente-
lor
26. Pentru preintilmpinarea cheltuelilor de tran-
www.dacoromanica.ro
REGULAMENTUL SINDIGILOR (Art. 27-30)
959
sport, timbre, mareI
justitie, spre a se putea
taxe de portare), etc., se

pune la dispositiunea se-
$0. Ajut6rele acordate

de tribunal falitului sag
familiel sale in puterea
tale, taxe de publicatii,
cretarilor-archivarI i grefierilor tribunalelor
cinatI eu functiunile de
secretan-archivan l aI sindicilor, dupe necesitate,

un acompt din partea mi-
nisterulul de justitie de
la 100-500 lei.
Din sumele date ca
acompt nu se pte cheltui de cat atuncl cand nu
ordonanta un noa acompt.
dispositiunilor art. 762, alin. I din Codul Comercial

se vor procura din nume-
rariul aflat In activul falimentulul.
In lips& de numeraria,
sindicit vor libera falitului saU familieI sale o ordonanta de plata, continnd suma ineuviintat de
exista numerariti suficient

in activul falimentulul.
Surnele date ca acompt se vor vrsa tesaurulul public, pe numele mi-
tribunal, platibila purtIttorulul la facerea repartitiunei aetivulul falimen-
primele incasarl i Inainte

de orl-ce repartitiune, cu
joritatea In numr a cre-
nisteruluI de justitie, din
tulul, sag la punerea In

posesiune a falituluI
Ajutorul acordat de ma-
ditori lor verificatl, conform
vrsarea cotelor de eon-
alin. II de sub art. 762 din

Codul Comercial. In lips&
Recipisa constataOre de vrsarea acompturilor se va trimete ea act
sale In mod cum se va
acelesI forme ea i pentru

tributiunI.
justificativ ministeruluI de
de numeraria, se va procura falitulul saa familiei
botri de Oisa majoritate.
www.dacoromanica.ro
REGISTRU
Model No. 1.
GESTIUNEA SINDICILOR
HELATIV LA
PENT=
INCASART, CHELTUELi SI DEPOSITE LA CASA DE CONSEMNAJIUNT IN FALIMENTE
FALIMENTUL_
INC AZAR'
..i.,
''
0
o
78-
a0
CHELTUEL
P1
4.
rAnul
Natura
Ineasitrilor
LeI B.
f3r.
ra
-5
Natura
7. .1
t'
46
ao
Anul
cheltuelilor
-a-
Lel B
tE
JP
a
cn
www.dacoromanica.ro
REGISTRU
Model No. 2.
DE
PROCESELE FALIMENTELOR
e
5
11
,0 e
..p
....,
Za
Numele
adversarultd
0,._
Inregistrarea 5.2
tg
I.g
o .P
4.'1.1
.5 V3
7,3
Luna
ig
Fe'
Suma
Qs
reclamatg.
."'''g
41
..
61>
Let
I.S.
"
?,ep
Modal
terminitrel
Observation!
Z'S
www.dacoromanica.ro
REGULAMENTUL SINDICELOR
988
Model No 8.
FOAIA JORNAL DIN
Sindeul
189
Dosarul No
Arillarea falimentulul
Operatiunea
Suma
incaeati.
Suma
plititi
Mutt
Lei
B,
SINDIC,
www.dacoromanica.ro
Let
B.
REOULAMENTUL SINDICILOR
968
Model No. 4.
FOAIA DE RECAPITULATIE PENTRU LUNA
Dosarul No.- ...
Aratarea falimentulul
Recapitularea
incasarilor ei a
rncasari
1
Cheltuell
Let
Lel
cheituelilor
dupe fie-care f6ie
cotidiani
B.
Saldul luneIprecedente
F6ia de la diva i
2
s
Total.
SINDIC,
FINITUL REGULAMENTULDI SINDICILOR
www.dacoromanica.ro
B.
a 11-a Anex6 la Godul Comercial

LEGEA
DIN 3 pi.ARTIE 1902
pentru modificarea cdrfel a III Despre falimente

din .,Codul de Comerciil," qi uncle articole
din cartea a IV.
IIADIANGIU. Codul Gnecal
www.dacoromanica.ro
28 bis (a).
ANEXA II
A
COD ULUI COMERCIAL"

Cuprindifind modifIcArlie fcute cartel a III s1 IV
prIn legile din 2 91 3 Martie 1902.
L E G E*)
pentru
Abrogarea art. 715. 770, 772, 808,
831, 842. 846, 863 8i 864 din
legea pentra modilimirea

linar artieole din codal
de eomercift
DIN 2 MARTIE 1902.
Art.L Mo di fi cArile a dus e
la art. 715, 770, 772, 808,

831, 842, 846, 863 si 864
din codul de comercia', coprinse in legea pentru modificarea unor articole din
codul de comercia, promul-
gata cu lnaltul decret No.

1835 de la 31 Martie 1900
i publicat In Monitorial
5) Acdsta lege a fost votat& de
Cerner la 22 Februarie 1902
e Senat la 25 Fohruarie 1902. Ea
se refer& la modificttrile Mente
Coduiui Comercial", prin legea
e la 6 Aprilie 1900 (Ve4I Aneel-a). pagina 965.
**)Acdstilege, pnblicatit In .Mo-
itorul Oficial, de la 8 Martie
Oficial" No. 5 de la 6 Aprilie 1900, se abrogri.
LEGE")
pentra
Modificares arte a III-a din
codal de comerci despre falimente
pnnerea in concordantA a unor
arileole din cartea IV-a a

aeelni cod
DiN 3 MARTIE 1902.
CARTEA III
Despre faliment
TITLUL I.
Despre decIarsitiuneti de
fallment st despre
etectet sale
695. Comerciantul, care
a incetat plttile pentru

1902, a fost votall de Camera la
13 Februarie 1902 si de Senat la
25 Februarie 1902. Ea modifica
Cartea 8-a Codulul comercial
premie qi mal multe articole din

Cartea a IV-a. A se controla
i avechile texte de la pag.
cole din Anexa 1-a, pagina 965.
www.dacoromanica.ro
VI
Mod'Hall la CODUL COMERCIAL. (1902)
datoriile sale comerciale,

este in stare de faliment.
Singurul refus al
unor plat!, pe temei de
exceptiunl pe care, in bun&
credinta, debitorul II socotesce intemeiat, nu cons-
titue o proba de incetarea

platilor.
Tribunalul, si la tribunalele cu o sectiune special& tribunalul de comerIncunosciintat din par-
tea unuia sa mal multor

creditorl despre situatiu-
nea difieila, in care se afl&
un comerciant relativ la
comerciul sail, si care instrainza in conditiunl desavantagiase avutul SSS,
va putea ordona presen-
tarea acestul in camera
de consili i depunerea
tot o-dat& a registrelor,

a bilantuluI sail comercial si a unel liste nominative de top creditoril
slsi de sumele creantelor, ca indicarea scadentelor respective.
Tribunelul va ordona, in
acelasi timp, ca creditorul
saa creditorit, earl ati fa;
cut denuntarea, s& depun&
o cautiune, In bani sa.O.
efecte publico, al cruel
cuantum se va fixa de
tribunal.
Acst& cautiune va ra-
mfmea consemnat& laCasa
de depunerl, consemnatiunI i economie pfinii la
resolvarea definitiv& a pro-
cesului de calomnie inten-
tat de comerciantul de-
bitor.
Cautiunea se va restitui
si In cas child comercian-
tul debitor nu va fi intentat actiunea In calomnie In termen de 6 ijile

din liva respingerel cererel in mod definitiv.
In casul child aratarile
creditorilor se gases in-
temeiate, sat cand comerciantul, far& un just

motiv, nu se Infatisza,
tribunalul va putea, (lac&
credo de euviinta, mai
Inainte de verl-carl dispositiunl ar lua asupra
punerei sale In stare de
falimen t, sa nu msca, dup&

im portanta comerciuluT, pe
unul saa mal multi dintre

creditori earl, in continuarea ulteriarti a comerciuciulut, 55 verifice registrele si s& supravegheze
regularitatea operatiunilor comerciantuluT.
Chemarea se va face
prin scrisre litchis& din

partea presedintelui tribunalulul respectiv, si cercetarea va avea loo In camera de consilifi.
Creditorul, care, cubuna
sciinta, va fi facut o de-
nnntare neintemeiat6., va
putea fi supus pedepselor
prevalute de codul penal
pentru calomnie.
www.dacoromanica.ro
Modificar la
CODUL COMERCIAL (1902)
Inchoiarea tribunalului
va trebui pronuntata ce!
mult In 5 dile libere de
la cerere, i dansa nu va
Falimentul se declara prin hotarire judo-
apel, In termen de treI
oficia.
fi supusa. opositiunet
Ea este susceptibi1ll. de
dile de la pronuntarea
Tribunalul va putea Ins&
acorda executiunea provisorie.
Tt procedura privitare la modul chemareI

debitorulul i la al judecarel apelulul va fi ace-
ea$I ca la tribunal.
Decisiunea Curtel nu este supusa nicl opositiunei
nicI recursulul.
69S. Refusal nejustificat din partea creditorului
de a primi delegarea a-
trage condamnarea tut la

amend& de la 100 pan&
la 500 lel.
Onorariul custode-
luI se fixza de tribunal
i se achita de comerciant.
Aceste masurI preventive Incetza:
Prin aratarea majoritatel creditorilor ca situatiunea afacerilor comerciantulul
nu le maI
inspira temere i ca, maaura Watfi nu le mal este

trebuinci6s11.;
Prin justificarea pia-
teI In mod regulat a da-
toriilor ajunse la scadenta ;
Prin declararea In
stare de faliment.
catorsckpronuntata. dupe
declaratiunea falitulut, saa
dupe cererea unul ori mal
multor creditorl, saa din
Declaratiunea falimentulut se pronunta, de

tribunalul de comercia In
jurisdictiunea caruia debitorul ki are principalul
saa stabiliment comercial.
Tribunalul este investit
Cu Intrga procedura a
falimentului i va judeca
actiunile derivand dinteansul, daca, prin natura
lor, nu vor fi de competinta jurisdictiunel civile.
Formele de procedura,
In acsta materie se regulza prin dispositiunile

speciale coprinse In cartea
IV i prin acele ale codicelui de procedura
Falitul va ti dator ca, In cele trel dile

de la incetarea platilor,
In cart se coprinde iqiva

incetfireI lor, sa, faca declaratiunea la tribunalul
de comercia aratat In articolul precedent.
Declaratiunea trebue
fie insotita de depunerea

datat, semnat
i certificat de fa lit ca., este
adevisrat, i de registrele
sale de comercia In starea
In care se afli.
Bilantul trebue sa co-
www.dacoromanica.ro
VI
Modificad la <CODUL COMERCIAL (1902)
prindit indicatiunea ai estimatiunea aproximativh a

tuturor bunuriler mobile
imobile ale falitului, sta-
rea datoriilor ai a creantelor, on numele, pronu-
mele ai domiciliul fie-chruI
creditor, ai, pe cht se va
putea, causa fie-chrel datoriI, tabloul profitelor

perderilor, precum al acel
al cheltuelilor personale
falitulul i familieT sale
din tot timpul exercitiu-
lul comerciuluI sari, pe cat
se va putea.
704.0r1-ce creditor a ehruI crean th are o causa comercialh, pate s car& tri-
bunaluiul competinte declaratiunea In faliment a

debitoruluI saa comercia n t, probtind incetarea plfi-
tilor.
Nu cunt admial a cere

declaratiunea In faliment
descendentil, ascendentil
ai sotul debitorulul.
Dach incetarea
unuI comerciant este
notorie, sea dads ea resulth din alto fapte neinduoi6se, tribunalul va de-
clara falimentul din oficia;

lush va putea, de va credo
necesar, s asculte ma' fin-
cia, In jurisdictiunea
ruia se afih, saa a tribu-
nalulul civil care '1 ' tine

locul, un tablot de protestele fil.aute In cursul sapthmanel precedente.
Acest tabloa trebue
arate data fie-chrul protest, numele i domiciliul
pers6nelor clirora s'a
cut al earl aft cerut protestul, scadenta obligatiunel protestate, suma datorith ai motivele refusulul de platii. sail de acceptare.
Un duplicat dupe acest
tabloa se va trmite Camere! de comercia respec-
tive pentru publicare.
Aceste tablorl se vor face
pe formulare tiphrite, trimise de minister, al vor

trebui sh fie cusute In fascicule lunare i phstrate
la grefil, pentru ca orlcine
sh.
path, lua cunos-
cinth. de dansele.
Porthrelul sea judechtorul de pace, care nu Indeplinesce acsti3. Indouith
obligatiune, va fi supus la.

o amend& de la 5 pints, la
50 lel, pe care o va pro-
OW pe falit.
In cea d'inthia
nunta complectul tribuneluluI In camera de consilia i Mr& apel.

Comerciantul, care
vor transmite preaedintelul tribunaluluI de comer-
va putea fi declarat In faliment, Inch numaI In decursul a cinc! BAT de la
a fie-chrel saptmitni, porthrell i judechtorii de pace
s'a retras din comercia,
www.dacoromanica.ro
Modifican l la CODUL COMERCIAL. (1I0:L.)
acest eveniment, si numaI
cand Incetarea platilor a

avut loe in timpul exercitiului comerciului, sari
chiar in anul urmator, pen-
tru datoriI decurgind din

acelasI exercitia.
Se va putea Inca declara
fad men tul dupe mrtea
merciantului, ins& numal
VII
mercia, (lac& nu sunt deja

depuse.
Acst sentinta, supusii,
opositiuneI si apeluluI, este
executorie provizoria.
Cand averea unul

comerciant declarat In faliment se afla i in alto
sindicul va in-
terveni, prin comisiune ro-
In decursul anulul de la
gatorie, catre autoritatea
708. Prin sentinta.

clarativa, de faliment tribunalul trebue:
S. arate numele ju-
tru punerea sigiliilor
acest eveniment.
decatorului-sindic chemat
a administra falimentul;
Sa ord6ne punerea
sigiliilor ;
Sa stabilsca un termen, nu mal mare de 15
Ode, in care creditoriI tre-
bue si presinte la gram
sindicatului declaratiunea
creantelor lor;
judecatorisca local& pen-
Incheiarea actelor consta-
attire acestel operatiunl.

Un extract al Ben-
tintel declarative de faliment se afige, In termen

de 24 ore, la usa tribunalului, independent de pu-
blicitatea cerut de art.

943-
7H. Palau], judecat In
lipsa,si cel care a fost declarat din oficia far& sa fi
fost chemat, saa, de si
Si determine liva
ora In care se va procede
la resedinta tribunalulul,
la verificarea creantelor.
Acest termer) nu pdte fi
sa, are dreptul sa faca opositiune in contra sentintei declarative de fallment, pana in termen de
mult cu 10 dile de la expirarea termenulul previdut In aliniatul prece-
sarea extractulut preveuta de art. 710, sat d'adreptui apel, pana in ter-
mal departat de cat cel

dent.
Sentinta trebue sit coprinda Inca ordinul catre
falit de a Infitisa, pana

in trel ile, bilantul In for-
ma stabilita prin art. 699
chemiat, dar judecat in lip-
cine] Oile libere de la afi-.
men de 10 Ode libere de la

aceeasT data.
AcelasI drept '1 aii

creditorll cari art cerut
declararea in faliment.
OrI,ce alta persona in-
teresata are dreptul sa

www.dacoromanica.ro
registrele sale de co-
VIII
Modinedrt la .CODUL COMERME,. (1902)
faca opositiune in contra

sentinteI declarativo de
faliment, pana in 10 dile
de la implinirea aceleea0
formalitatl.
Sentina asupra opositiuneI, se da contradictoria
Cu judecittorul i este supus& apelulut
Indata dupe pro-
nuntarea sentinteI declarative de faliment, procurorul tribunalulul va trebui sa, ja cunoscinta, In

ori-ce cas, de bite actele
din dosar, spre a vedea
daca este loe la o actiune

penala.
In acest cas, prepdin-
tele tribunalulul trebue,

pana In doud-decl qi patru
ore, sil, comunico procuro-
ruin! copie de pe sentina

declarativa de faliment,
cu t6te cele-alte acte
informatiunl aflate In tribunal.
Tribunalul de co-
merciti va ordona, de odat cu pronuntarea sentintel declarative de faliment, arestarea falitulul
111 contra cttruia se ivesc

indica suficiente de frauda,
maI cu sama In casurl de
disparitiunea sad lipsa nejustificat a registrelor de
comercia i nedepunerea
bilantallui; va putea de a-
semenea sil ordoni i a-
restarea celor-altl complid

al fraude!.
Tribunalul de comercid
qi mal In urma, In oil-ce
stare a procedureI falimentulnI, va ordona ares-
tarea falituluI In contra
citruia se ivesc indicil suficiente de frauda.
Ordonanta de arestare
trebue sa fie comunicat
imediat procuroruluI pen-
tru executare; parchetul

va fi obligat a deschide
imediat actiune publica. In

asemenea cas, liberare&
provisorie, Cu sad l'ara cau-
tiune, na p6te fi acordata

de judecatorul de instructiune Insfircinat cu instruirea afacerel de cat dupe ce
va referi tribunalului care

a ordonat arestarea.
Orl-care ar fi avisul tribunalulul, judecatorul de
instructiune este In drept
sa decida cum va credo
de cuviinta, rdmannd ca
ministerul public sa execute dreptul sdd de opositiune la Camera de punere In acusatiune, daca.
va crede acsta necesar.
Judecittorul de instructiune va putea lusa procede la arestarea falituluI,
cand sunt grave indiciI

de frauda, chiar daca, tri-
bunalul nu va fi ordonat
o asemenea masura.
Procedura falimen-
tulul lnaintea jurisdictiuneT comerciale i instructiunea sad procedura
www.dacoromanica.ro
Modificad la CODOL COMERCIAL (1902
penal& se vor urma inde-
pendent una de alta.

Judeciitorul de instruc-
liune pOte culege de la
tribunalul de comercia, de
la judectorul-sindic,
ce informatiuni qi orT-ce
sciinte de earl ar avea trebuint6,; p6te asemenea ve-
rifica salt cere copil ori

estracte de pe actele procedureY falimentului, precum i de pe registrele
hfirtiile falituluI, dar nu

pte s le ridice de la
grefa tribunaluluI comer-
cial.
Complectfindu - se ins-
tructiunea, judele instruc-
tor trebue, in ori-ce cas,

sa, se pronunte dacri este
saa nu cas de urnarire In
contra inculpatilor.
Decisiunea delinitiva, a
instantelor penale va trebui sA fie notat pe marginea sentintel declarative
IX
inin procedura falimentului, falitul nu se pote

deprta de la domiciliul
sail fail o permisiune a ju-
decatorulul-sindic, si este
dator sa se presinte inaintea aceluI judeditor or'

de eke ori va fi chemat.
lust dac judeActorul se
va convinge c falitul este

impedecat de a se inftisa
in pers6nti din cause bine-
cuvntate, pte sa. '1 autoriseze a se Infatisa prin

mandatar.
Sentina declarativa de faliment ridicti, de
drept falitului, din qina

pronuntarei sale, adminis-
tratiunea bunurilor sale,

chiar si a acelora pe earl
le-a dobandit in timpul falimentului.
Actiunile carl apartin

falitului nu vor putea fi
blica ca i acsta.
exercitate de cat de cdtre

judectorul - sindic, gal%
de acele cari privesc drepturile lul exclusiv personale sari carI sunt strine
falimentulut.
tribunaluluI care a declarat falimentul i in sala

burselor de comercia.
falimentulut, niti o actiune

In contra falitului, privi-
de faliment si se va pu-
Numele i pronumele falitulul se va inscrie

Intr'un tabloa afiat in sala
Acei al ctror nume fi-
gurz pe acest tablet', nu

pot intra in localurile burselor. Acsta dispositiune
trebue sii, fie inscrisli pe
tabloa.
Pn ce nu se ter-
Din liva declaratiunei
Ore la bunurile sale mobile sat imobile, i nicI

un act de executare asupra acelorasi bunurl nu va
putea fi intentat saa indreptat de ct In contra

judechtorului-sindic.
Actiunile i executitrile
www.dacoromanica.ro
Modifictiri la .CODUL COMERCIAL. (1902)
deja incepute in persona

falitului se vor continua,
ins& in pers6na judelul-
donatft vointel sale, stint

considerate ca ajunse la
scadentft prin efectul declaratiunei falimentului.
sindic,
Tribunalul,dac& gasesce
Cu cale, 'Ate permite sett
ordona ca falitul s fie citat in causd, mal Cu smft
reI In stare de faliment,

creantele In contra faii-
rese opuse cu judecfttorul
rarile falimentuluI, vor

rOmftne fixate in mftinile
atunci cand ar avea intesindic.
Falitul are dreptul
sit
intervinft in cestiunile din

cari pot s& decurgft in sarcina sa o imputare de ba.ncrutft.
71S. Sentinta declare-
tiv& de faliment suspend&
numaI fattt de mesa creditorilor, curgerea dobindilor, a creantelor, negarantate prin ipotecA, gagiii sati alt
Doblndile creep telor gali cerote
de cat asupra sumelor pro-
rantate nu pot
venind din vIndarea bu-
nurilor supuse privilegiulul Batt ipoteceI; cand insfi,
Din momentul declar&-
tului, in ceea ce privesce

participarea lor la delibe-
ultimuluI purtator, anterior declarare! In stare de
faliment; asemenea si cele
cart se vor fi afiftnd in

circulatiune in strftinetate
vor rOmitne fixate in millnile ultimulut purtOtor din
tela, anterior declarirei In
stare de taliment.
Pentru chiriile da-
torite de falit, actele de

executare asupra bunuri-
lor mobile cart servesc la

comerciul sOft vor fi suspendate, in timp de trim-
decl dile de la data sontintel declarative de faliment, afar& de mOsurile
din neajungerea acestor

garantil, dreptul creditorilor se exercit& asupra
maseI hirografare, restul
conservat6re si de dreptul
pe care proprietarul 'I dobindise mal d'inainte pen-
Milt a se tine
CAnd proprietarul a obti-
creanteI neacoperit se de-
tru a reintra in posesiunea bunurilor inchiriate.
In sm& dobindile posteri6re datel sentintel declarative de faliment.
nut acest drept, suspendarea actelor de executiune mal sus aratate ince-
terminii,
719. Datoriile co sea-
dent& obligatorie In sarcina falitulul, i acele ale
cftror scadentft este subor-
tz& de drept.
Dec& falitul este locatar de imobile pentru tre-
buintele comerciuluI
www.dacoromanica.ro
Modilicdrl la .CODUL COMERCIAL. (1902)
i dad+, contractul trebue

s. dureze mal mult de un
an de la data declar&rel
falimentului, judecatorulBindle, cu autorisatiunea

majoritatei In sume a ore-
ditorilor a caror creante
ail fost verificate, pate cere

desfintarea acelui contract,
(land proprietarulul o drptit despagubire.
Prin sentina de-
clarativil de faliment, sail

printr'o alta posterira, tribunalul, din oficia sail dupe
cererea ori-cfirui interesat,

determink provisorifi diva
Incetarei plittilor.
In lips& de o determinare speciala, Incetarea

platilor se socotesce ca a
avut Ice in qiva pronuntiireT sentintei care a declarat falimentul, sail in
4.iva mortei falitului, sail
In aeea a retragerel sale
din comereiii, daca falimentul a fost declarat in
arma acestor evenimente.
In niel un cas Incetarea
platilor nu se va putea
fixa la o epocli mai de-
piirtatil de trel anT de la

datele sus mentionate.
In contra sentin-
01, care determin& provisoria data Incetarei
se pine face contestatiune Inaintea tribunaMini care a pronuntat'o,

sub conditiune numai ca
acstri contestapune ta fie
XI
notificata cel mult pana
In opt dile de la verificarea creantelor.

Thte contestatiunile in
contra acestel sentinte
se discut& contradictoria
cu judecIttorul sindic si se
resolv& prin una si aceeasi
hothrire.
Dupe expirarea acestui

termen, saa cand sentinta
care s'a pronuntat asupra
contestatiuneT, nu me este
supus& apelului, data Incetarel platilor ramane

revocabil determinatil in
privinta tutulor creditorilor.
Tte actele i ope-
ratiunile falitului i tate

platile acute de dansul,
in urma sentintel declarative de faliment, stint
nule de drept.
Sunt asemenea nule, fat& cu masa creditorilor:
Tate actele
cu titlu gratuit, f.-
cute ca sse luni lnainte
de data incetarel platilor;

Plata datoriilor neajunse la scadentfi, Mont&
in urma date] Incet&rei
tilor, fie in bani, fie prin
eesiune, vIndarea compen-
satiunei sail alt-fel;

Tate instainarile, cn
orl-ce titlu, ins& numal de
bunurl mischtre, facute

de fat% In interval de sse
luni Inainte de epoca Incetilrel plEttilor, catre sotul
www.dacoromanica.ro
ModificArl la CODUL COMERCIAL (1902)
XII
sati sotia falituluT, chtre
rudele san in linie directo,

c&tre rudele colatorale
san aliatl prim& In gradul
al patrulea.
Tate actele, plrttile
Instritinarile fAcute In
frauda creditorilor, in orice timp ar fi fost f&cute
trebuesc s& fie anulate,conforru dispositiunilor art.
975 din codicele civil.
Se presura, acute In frauda creditorilor
si In lips& de probn con-
trarie, se anultszA, fat& cu
masa creditorilor, urm&-
t6rele acte, dacti, sunt sur-
venite In urma dateI incetareI pl&tilor:

T6te actele,
Instrainirile cu tutu oneros, crind cel de al treilea

cunoscea starea de lacetare a pl&tilor in care se
gasea comerciantut cu tte
cn.
AceeasTpresumptiune va
avea !cm si pentru actele,

pltttile i Instritinfirile, cu
titlu, facute in cele
(lace tjile antericire declaratiunel in faliment, chiar
In lipsa punctelor extreme
sus enuntate.
Inscriptiunile ipo-
tecare, mate in virtutea

anal titlu recunoscut valabil, nu sunt coprinse in
dispositiunile
articolelor
precedente, numal a& fie
anteri6re sentintet declarative In faliment.
Dacri, dupe Icetarea platilor si Inainte de
pronuntarea sentintel declarative de faliment, comerciantul a plAtit cambiale, actiunea pentru rostituirea banilor se va putea Indrepta numal In con-
inca nu era declarat
tra ultimatal obligat, pe

cale de regres, care ar fi
avut cunoscint& de ice-
Actele i contractele
tal and cambiala a fost
falit;
comutative, In earl valorile date san obligatiunile
luate de falit intrec cu

mult ceea ce i s'a fost dat
san promis;
3)115.01e, datoriile ajunse
la seadent&
exigibile,
earl nu an fost efectuate

In bant sati cu efecte de
comercin.
4) Gagiurile, anticresele
ipotecele constituite asu-
pra bunurilor debitorultd.
tarea plfitilor In momen-
tras6 sea giratri.
Dad% comerciantul
a fost declarat falit dupe
martea ba, san (lack m6re

dupe declaratiunea in faliment, sotul, fiil i mostenitorit sril pot a se presinte In pers6nri sa prin
mandatar, ca In local defunctuluT, la formarea bilantmlul, la cercetarea registrelor si la procedura
falimentuluT.
www.dacoromanica.ro
Modificad la <COME COMERCIAL. 1902
El sunt asimilal jude-
T1TLUL
Despre radmintstratiunea
failinentutui
CAPITOLUL I
Despre persnele insdreitiate

Cu administratiunea falimentului.
Administratiunea
falimentelor se va exercita de un judecator-sindic
asegat pe Fang& fie-care

tribunal, sub priveghiarea
tribunaluluI.
Ea are de scop conservarea si lichidarea bunurilor falitulut i repartitiunea lor intro creditor'.
Seetiunea I.
Despre laced-
Pe Yang& fe-care
tribunal de judet se in-
fiintza nnul saa mai multi

judecatorI-sindici, insArcinati In special cu adminis-
trarea falituentelor.
Tribunalul Ilfov va avea
trel judecitorl-sindicI; triduo!.
bunalul
Numarul judecatorilorsindicl se va putea spori
dupe necesitatile serviciuluI, prin decret regal,
In urma uneI decisiunI a
consiliulul de ministri.
Judecatoril-sindicl
aunt numitl prin decret
regal
EI fac parte din corpul
judeeltoresc.
XIII
cAtorilor de sedinta ; sunt
supusI la aceleasl conditiunl de admisibilitate

(art. 62 si 69 din legea
organisAreI judeclitorescI)
si
se bucura, de acelast
rang, drepturl i avantagil.

73$. Judecatoril-sindici
al tribunalelor, cart nu art
sectiune special& comer-
ojal, pot fi delegatt de

tribunal cu lucrarl de (ni-
ce natura afar din tribunal.
In cas de vacant& sat"
de absoluta necesitate, judecatoril-sindicI pot fi de-
legatl de ministrul justi-
tiei pentru a Inlocui pe
judecatorul tribunalulul
sari pe judecktorul de instructie. Asemenea delegatiune permanent& se
pate da si de presedintele
tribunalulul, ins& numal
pentru termenul de lo ile.
In cas de lips sat'
de recusare a judecitorulut-sindic, la tribunalele

cu o singura sectiune, presedintele tribunaluluI de-
lga pe un alt judecator

spre
tine locul, fie pan
la incetarea absentel, fie

pitn la terminarea fallmentulut
Tribunalul, acolo
uncle sunt maI multi judecatori-sin.dici, pate, In
ori-ce stare a falimentulul,
sa Inlocuiasca pe un ju-
www.dacoromanica.ro
XIV
Modificarl la .CODUL COMERCINL. (1802)
decitor sindic prin altnl,

fhr . arittare de motive.
Judecitorul-sindic
se pite recusa pentru acoleas' motive ca i judecitoriI.

Judectorul-sindic, care
cunfisce ea In persdna luI
exist motiv legal de recusare, trebue s (tuca aasta la cunosciinta tribunalulul In termen de 24
ore.
Recusares se judecit In
camera de consili, ascultindu-se partes care propune recusares i judecitorul-sindic.
In afacerile pre-
sintitud dificulatl speciale,

judecitorul-sindic pite ce-
ro tribunalulul si se numisa advoeall, expertA

sai custodl, de ale citror
serviciI s'ar simti nevoift.
Tribunalul, daca Incu-
viintzi cererea, va desemna pe advocatil, experta sati custodil ce va

gftsi cu cale si va fixa retributiunea lor.
Judeatorul-sindic este
dator ca, cel mal tarda
In termen de trei ijile de
la Incheiarea tribunalulul,
si comunice celor interesatI Insireinarea ce li s'a
dat.
Judecitorul-sindic
este dator, Indati ce ho-
tigres de omologare a
concordatuluI a rimas de-
satt Indati, ce este
chemat s fea verl-o distributiune Intre creditorl,

si formeze statul cheltuelilor de justitie i administratiune al falimentulul
si sil oir tribunaluluI aprobarea lul.
Cheltuelile de justitie i administratiune,
prevdute In statul judoaprobat
de tribunal, se vor
de falit, san se vor retine
din patrimoniul falimen-
tulul, cu preferintit lnaintea orI-ciltror altor datoril.

Judeatoril-sindici
al tribunalelor Ilfov,
Covurluitt, Dolj, Baila, att
unul sita mal multI secretan-archivan. Numrul lor
se va fixa prin deeisiune
a consiliulul de ministri.
Secretara - archivan l ail
gradul de grefierI de tribunal; sunt supusl aceborasI conditiunl de admisibilitate si se bucurit de

aceleasI avantagiI.
El se numeac prin decret regal.

La cele-alte tribunale
functiunile secretarulularchivar se Indeplinesc de
grefierul tribunaluluI
de un ajutor de gua, delegat de dinsul, sub a lul

rspundere si control.
Secretaril-arch ivarl
sunt tinutl, lnainte de a
intra In functiune, sil. de-
www.dacoromanica.ro
ModifieM1 la .CODUL COMERCIAL. (1802)
XV
puna o cautiune egala en

aceea a grefierilor.
El sunt supusT, In dar
de obligatiunile speciale
ce se vor fixa prin regu-
biurouri, case de bani, portofolil, registre, hartii, mo-
lor.
decatorulul-sindic caro '1-a

delegat.
Vestmintele, rufele
lament, la tate indatoririle prevagute de regulamentul interior al grefe-
742.IIn regulument spe-
cial va determina modul
de funcionare al serviciulul comptabilitatel fa-
mentelor.
Sectiunea II se suprima.
se suprima.
se suprima,.
se suprima.
se suprima.
CAPITOLUL II.
Despre punerea sigiliilor

despre inventar.
Indata dupe de-
claratiunea falimentulul,
sita ce! mult In 24 ore, judecatorul-sindie sita judecatorul de ocol, dupe delegatiunea judecatoruluIsindic, va procede la punerea sigiliilor. Chiar Ina-
bile si pe ori-ce efecte ale

falitului.
Cand sigiliile s'ad apli-
cat prin mijlocirea unuI

judecator de ocol, el va
inainta actele imediat jusi mobilele necesarii falitulul i familieT lul nu se
vor pune sub sigilii, ei se
vor lasa falituluI cu o lista
descriptiva, reservandu-se
dreptul tribunalulul de a
statua asupra reclamatiunilor ce s'ar ivi In acsta
privinta din partea judecatorului-sindic sala a oreditorilor.
Obiectele, a caror
vin(jare a fost autorisata,
nu vor fi puse sub sigilii,
daca judecatorul-sindie va
cere, dar vor trebui sa fie
imediat inventariate i pretuite. Procesul-verbal con-
statator se va lnainta tribunaluluI.
inte de declaratiunea falimentului, tribunalul comercial p6te ordona punerea sigiliilor din oficia,
sala dupa staruinta unuia
satt mal multor creditori,
daca debitorul a dosit saa
Registrele de comerciii ale falitului, daca

judecatorul-sindic gasesce
ne pe maga sine, compt6re,
atasa la dosarul falimen-
daca este sustragere chiar

partialft de activ.
Sigiliile se vor pu-
de cuviinta, nu se vor pune
sub sigiliT, dar vor trebui

sa fie parafate, Incheindu-se proces-verbal cu o
descriere minuti6sa a ata.rel in care se gasesc.
Acest proces-verbal se va
www.dacoromanica.ro
XVI
Modificarl la CODUL COMERCIAL. (1902)
tului; iar registrele se vor

ridica de judecatorul-sindie, spre a le depune imediat la grefa tribunalulu1.
In cas Ins& de acusati-
une de fals, judecatorul
bicInuite de procedura
de taxele de timbru i inregistrare ; el va trebui
fie facut, in dublu original,

de catre judecatorul-sindic
penal va putea cere remi-
in presenta unuia sat maI

multor creditorl, designatl
de catre tribunal.
judecatel.
i cele-
prind descrierea intregulul activ al falituluI
ceptare, sa acelea In privinta carora ar fi necesar
bui sa fie depus, In 24 ore
terea temporala a registrelor pentru trebuintele

Cambiile
alte titlurI de credit cu

scadenta scurta, sat earl
ar fi de presintat la aca se face acte conserva-
toril, pot fi ridicate de judecatorul-sindic, dupe o

prealabila descriere a lor
printr'un proces-verbal, ce
se va atasa la dosarul falimentului, pentru ca judecatorul-sindic s ingrij6sca a se face acele acte.
Atuncl cand judecatorul-sindic gasesce
inventariul bunurilor falltului se pate face Intr'o sin-
gura di, el pite s procda, imediat la facerea inventariulul, i apoI sa aplice
In cele treI dile de
la nun,lirea sa, judecatorul-sindic va procede la in-
ventariarea bunurilor fa-
litulul in presenta acestuia, sat citindu-1 legalmente.
Inventariul este
scutit de formalitatile o.
Inventariul trebue 85, co-
fie subscris de top aceia

carI ail participat la facerea lui. Unul din originalele inventariuluI va tre-
de la terminarea luI, la
grefa tribunaluluI.
Judecatorul-sindic se pa-
te ajuta, la facerea inventariulul si la estimatiunea
bunurilor, cu o perstna
expert& numita, de tribunal.
Cu bate acestea, and
Imprejurarile speciale ale

falimentulul o core, tribunalul plate prescrie regule i precautiunI particulare pentru facerea inventariului.
Inventariul o-data
terminat, judecatorul-sindic se constitue depositar
judiciar al marfurilor, banilor, titlurilor de creante,
registrelor, hartiilor, mobilelor i cele-alte obiecte
ale falitulut
Judecatorul-sindic va putea lua, cu aprobarea tribumasura. de

nalului,
www.dacoromanica.ro
Modificar la CODOL COMERCIAL. 0902
asigurare pentru paza bunurilor falimentuluI, pentru care este constituit depositar judiciar.
Banil trebue sa, fie de-
pul la Casa de depunerl

i recepisa la tribunal.
In ce se atinge de re-
gistrele i do hkrtiile fa-
litului, in cas de actiune

penalii pentru fals, se va
urma conform art. 454 qi
457 i altorI dispositinni
relative din codicele de in-
structiune criminalk.
Dac falimentul se
declara in urma mortei fa-
XVII
ditorii falimentulul
adreseze fie-caruia din el
o Insciintare speciala, Cu
aratarea dispositiunilor din
sentinta declarativa de faliment, privitre la presintarea declaratiunilor ereantelor qi la verificare.
Cand falitul nu a
presintat bilantul, judeck-
torul-sindic trebue s
'I
intocmscrt fark intardiere
Cu elementele ce a putut
aduna.
Dac bilantul a fost pre-
sintat de falit, judecato-
se fi facut inventariul
rul-sindic trebue s '1 verifico qi sk 'I fack, rectifi carne i adkugirile ce ar

crede necesare.
rare' falimentulul, dar inainte de facerea inventariu-
rificat i rectificat, trebue

depus la gro fa tribunalu-
lituluI, mal inainte de a
tenireI sale, sak dac falitul mre in urma decla-
lul, se procede inda% la

formarea lui, conform regulelor de mai sus, in pre-
senta inotenitorilor, sak

el legalmente citatl.
CAPITOLUL III.
Des pro fanetitunile relative la

administratiunea falimen.
Judecktorul-sindic,
indata dupe aplicarea sigiliilor, trebue, dupe indicatiunile bilantuluI, registrelor i hartiilor falitului, cum i dupe orI-ce
alte informatiunl ar mal
putea culege, sa intocms-
crt un tabloa despre cre-
Bilantul, ast-fel fa. cut. ve-
lul.
Daca falitul justi-
fica, ca s'a gfisit in imposibi-
litate, ffirlt culp& din par-
te'f, de a presenta bilantul saA registrele sale de
comercia in termenul fixat

de art. 699, tribunalul p6te,
daca nu are niel o indojala c ar fi rea credinta,

sk '1 autoriseze, printr'o
incheiare data. in amera

de consilin, de a presenta
bilantul Intr'un termen ulterior scurt; iar dupe expirarea i acestui termen,
se vor aplica dispositiu-
nile articolulul precedent.

In acest scop, falitul pte
www.dacoromanica.ro
XVIII
Muditicarl la CODUL COMERCIAL. (1902)
sa examineze registrele sa-
tul pote sa asiste la des-
trebue sa cheme pe falit

Tnaintea sa ca sa examineze registrele, sa le recunasca continutul, sa le
teresele sale patrimoniale

pate sa, earl predarea lor.
Judecatorul-sindic este dator sa pastreze secretul.
Judecatorul-sindic
pote fi autorisat de tribunal sil, vind lucrurile supuse stricaciunel sati la
micorare iminenta de va16re, cum i acelea a carer
le de comercifi la judecatorul-sindic sari la grefa.

Judecatorul-sindic
certifico starea in care se

afia, sa le Incheie qi sti, le
semneze in presenta sa.
Dac falitul nu se presinta la invitarea facutft,
va fi somat sit compara, cel
mult in 48 ore, inaintea

tri bunaluluT.
Falitul, care se afl in

stare de arestare, pate fi
autorisat de tribunal sa
compar prin mandatar.
Judeciitorul-sindic
trebue sa incaseze creantele falituluT, observand m6surile de asigurare cart vor
fi fost prescrise de tribunal
i sa dea chitanta.
El trebue s faca tate se-
tele conservatare pentru
drepturile falitulul in contra debitorilor saI i s ia
asupra bunurilor lor inscriptiunea pentru ipotecile carl nu ar fi fost in-
scrise de falit.
Inscriptiunile se vor lua
in numele maseT.
Scrisorile i telegramele adresate falituluT
trebue s fie remise judecatorulul-sindic, care este
autorisat a le deschide
pe unele i pe altele; fali-
chiderea lor i, daca, continutul scrisorilor i tele-
gramelor nu privesce la in-
conservare ar fi costisitare.
Vindarea nu se va putea
face de cat prin licitatie public& i dupe o prealabila
expertisa ordonata de tribunal.
Continuarea comerciulul, in tot sail in parte, nu

se pote face de cat cu incuviintarea majoritatel in
numar a creditorilor verificatl.
Majoritatea creditorilor,
Incuviintand continuarea
comerciulul, va determina
cu precisiune timpul, limitele i conditiunile sub carl
se va continua i va desemna persana care 'I va

faco, sub raspunderea el.
Tribunalul va putea aproba continuarea comerciuluT, In conditiunile ara-
tate de majoritatea creditorilor, i va prescrie
m6surile necesare pentru

asigurarea marfurilor
consemnarea pretulul.
www.dacoromanica.ro
Modilic5r1 la .00E:In COMERCIAL. (1902)
Incheiarea tribunalulul,
atht pentru vIn4are, cht
pentru continuarea comerciulul, se va publica prin
fOja anunciurilor judiciare
sail prin Monitorul Oficial.
Judecd,torul-oindic
trebue sh lucreze personal
in t6te afacerile insdrci-
Wire' sale, dad), nu a fost

autorisat de tribunal sd, se
presinte prin altil in unele
operatiunI determinate.
El mal pte fi autorisat

de tribunal, atuncl
impregiuriirl particulare o
reclamd, ca sd fie ajutat

in administratiune de una
sad mal multe pers6ne retribuite.
El mal pte asemenea fi
autorisat sit intrebuinteze
pe falit pentru a'l Inlesni
administratiunea i, In acest cas conditiunile concursulul dat de falit aunt
determinate de tribunal.
Tribunalul, asupra
propunerel judecatorulul
sindic, pte acorda falitu-
XIX
vnrlsi din incasid, vor

trebui sd, fie imediat depul la Casa de depunerT
si recepisa la tribunal.
BaniT, depusT de ju-
decd,torul-sindic sad de al-
i) In comptul falimentuluT, nu pot fi retrasl de

at In virtutea unel incheittrI a tribunaluluT. Dad),
sunt sechestrati, judeditorul-sindic trebue mal
Old sts obtind, ridicarea sechestrulul.
763. Judechtorul-sindic
trebue si presinte, la finitul fie-chrel inn; tribunalulul un prospect sumarill
despre administratiunea sa
si un tablod despre depositele efectuate cu actele

justificative. Dads Impre-
giurdrile falimentului o re-
clamii, tribunalul pte si,

prelungdsch acest termen
pina la trel Inn].
In orl-ce faliment
judechtorul-sindic trebue,
In 16 qile de la primirea
insfircin fuel sale, sh remita
ajutrele necesare din activul falimentuluT, fixind
tribunalulul o expunere
succinta a principalelor cause si Impregiurarl ale fa-
d'a-una.
Dupe verificarea creantelor, nici un ajutor nu se
mal pte da falituluT si familiel sale, ffirh incuviin-tares majoritfitel In numdr
a creditorilor verificati.
Child judeciltorulsindic Incetzd, din insfir-
luT, pentru el si familia sa,
suma a-data pentru tot-
Banil, prove nind din
limentulul si a caracterulul ce el presinth, cum

un compt sumarid a sthrel
aparente a masei.
Copie de pe acest raport
se va inainta parchetului.
cinarea sa Inainte de a se
www.dacoromanica.ro
XX
ModuilcAr1 la <CODUL COMERCIAL. (1902)
fi terminat lichidatiunea
activului dupe dispositiunile titluluI IV, el trebue

sa predea, fara
succesorulul snn, patrimonial i actele falimentulul
sa 'I remit& comptul administratiuneI sale.
Daca facerea inventariu-
lui nu este terminata, el
trebue sa intervin& pentru
a face s se constate predarea a tot ce el primise.

Terminandu-se lichidarea, judecatorul-sindic va
presintatribunalululun tabloa general, constatator,
de tate operatiunile facute
in cursul administratiunel
falimentului.
Creditoril si falitul pot
presinta trbunaluluI observatlunile lor.

TITLUL
Despre lichidalinnea
pasIulni
CAPITOLUL 1.
Despre verificarea ereanfelor
Creditorii falitului
trebue sa presinte, declaratiunea creantelor lor
titlurile din carl deriva,
la grefa sindicatulul tribunalulul de comercia, in termenul fixat de sentinta de-
clarativa de faliment. Secretarul-archivar al sindi-
catulul le da chitanta
formza un tabloa (stat).
Daca sunt creditori
cail reved In tar& straink

tribunalul pate, dupa im-
pregiuritri, in privinta ace-
stora, sa prelungsc termenul pentru verificarea

creantelor lor. Despre aasta, insajudecatorul-sindic trebue sa dea o insciin-
tare special& tutulor ere-
ditorilor.
Declaratiunea creantelor trebue sa arate numele i pronumele sail fir-
ma si domiciliul creditorulul, suma datorita;drepturile de privilegiti, gagia

sail de ipotech si titlu din
care creanta deriva.
Ea trebue sit contina afirmarea clara i explicita,
ca creanta este adevarat
reald, i trebue sa fie sem-
natii de creditor san de o
persna autorisatrt cu mandat special s facii, pentru
el acsta afirmare, trebuind si in mandat s se ex-
prime suma creanta
Daca creditorul nu do-
miciliaza in comuna in care
resade tribunalul, declara-
tiunea trebue sa contin&

si alegerea de domicilia
aceeas1 comuna ; alt-feltte

notificatiunile posteriare
se vor face creditorulul la

grefa tribunalulul, afisandu-se si la usa tribunalului.
Secretarul-archivar
al sindicatului tribunalulul
este dator ca, cu cinci
www.dacoromanica.ro
ModificArl la .CODUL COMERCIAL. (1902)
Inainte de qiva fixata pentru verificarea creantelor,

s5. comun ice judecatorulul-
sindic tabloul (tatul), format conform art. 768.

Judecatorul, examinand
acest tablot, va putea, din
oficit, set dupe cererea u-
nuia set mal multor ere-
ditorT, sa dispuna ca, la liva

fixata pentru verificare,
O, fie de fa va.i falitul spre
a'l da cuvenitele explicaiuni

veracitateI ereantelor ; pate Inca sa ordone comparitiunea personal5 a creditoruluT sat
autorise sa compare
prin mandatar, sa prescrie
Infatiprea registrelor de
comercia ale creditorului
set a unul extract dinte-
insele; va putea inca sa ordone presintarea orl-careT
alte persone, care ar pu
tea sa dea informatiuni set

Incheiand procesverbal. Chemarile, in acest
cas, se fac prin sindicatul
tribunalulul.
772.
In qiva fixata de
sentinta declarativa a fa-
limentuluI pentru verifica-
rea creantelor, judecatorul-sindic, asistat de grefierul tribunaluluI sati de
secretarul-archivar al sindicatuluT tribunaluluT, va

procede, contradictoria cu
ceT interesatT, la verificarea creantelor.
XXI
ordinea Inscrierei in ta-
blot, prin confruntarea

titlurilor presintate cu re-
gistrele qi hartiile falituluI.
Falitul qi orT-care din

creditorl se pate puna
la admiter ea creantelor.
set acelea pe carl top interesatil le recunosc ca
justificate, sunt admise la
masa falimentuluT.
In cas de contestatiunl
judecatorul - sindie, prin-
tr'o singura sentina, se

contestatiunilor carT pri-
vesc creante a caror velare nu trece peste competinta judecliteruluI de

ocol, cu reserva apeluluT
la tribunal, in termen de
5 lile de la pronuntare ;
cat pentru cele-alte creante, el trirnite contestatiunile Inaintea tribunafuluT, care le va judeca,
in prima instanta in termen cel mult de 10 lile
de la litia verificarel.
Procesul-verbal de verificarea creantelor trebue

sa, arate cu de-amOnuntul
tate operatiunile Mente,
numele croditorulut, data,
scadenta i cuantumul creantel ; daca suma este datorita de falit ca remitent
sed ca girant i numele

girantilor anteriorl, sa a-
rate numele persnelor in-'
www.dacoromanica.ro
XXII
Mac
la .CODUL COMERCIAL. (1902)
tervenite si s. relateze declaratinnile lor.
solvarea contestatiunilor.
Creantele datorite
men nu mal mic de eind

nicI mal mare de qece
lile de la inchiderea suslisuluI proces-verbal.
admite la pasivul falimentulul In mod conditional.
minand tate contestatiu-
Judeefitorul - sindic va
i In
procesul-verbal, ca. admi-
contradictoria cu judecatorul-sindie si persnele

aratate In artieolil precedent; se pronunta, prin
o singura, sentintrt, chiar
mod conditional.
Excluderea unor aseme-
done verl-un act 6re-care

de instructiune In privinta
Judecatorul-sindic va
viva ereantele admise, aratand si suma pentru
tare s'a admis.
de falit ea girant se vor
Ele se vor sterge din tablot, (lac& emitentul la

seadentrt a ORR suma.
mentions, pe titlul
terea nu este de cat In
nea creante se va face de

c litre tribunal, dupe cererea celor interesatt
Sentinta se da. contradictonS cuj udeclitorul-sin-
die si este sum's& opositiunal i apelulul

Dupe Inchiderea
procesulul-verbal de verificare, declaratiunile creantelor i opositiunile In

contra deolaratinnilor sail
a admiterilor de creante
deja ficute, trebnesc sa
In lips& de asernenea
contestatiuni,audienta trebue sa fie fixata in un ter-
Tribunalul, exa-
nile de o-data i impreunii,
dac ar trebni sa se or-
uneea sail a mal multor
creante.
Sentinta tribunaluluI, in
asemenea cas, nu este supus& apeluluI de eat daca
creanta trece peste val6rea de 1.500 lei.
In bite casurile,
In earl nu se pote pro-
nunta sentinta definitiva,

tribunalul comercial p6te
sa admita provisoria, pentru o sum& determinata,
la pasivul falimentulal,cre-
sa fie depuse la grefa sindicatulul tribunalulul, en
antele contestate, pentru

ca, in virtutea lor, sA se
p6trt exercita drepturile
creditoruluI In deliberatiunite falimentulul, en re-
Intemeiazil, cel putin Cu

dou5 qile mal 'nainte de
audienta fixata pentru re-
teI asupra validitateI contestatiunel.
fie notificate judeerttoruluI-sindicsi creditorilor ale
aror creante se ataca
documentele pe carI se
serva ins& a decisiunel definitive din partea judecli-
www.dacoromanica.ro
Madictirl la CODOL COMERCIAL. (19,121
Tribunalul de comercia
pata suspenda decisiunea
definitiva asupra admite-
rei unei creante pan la
sfirsitul actiuneI penale

privitre la dinsa, saa al
procedurel penale in ceputa,
dupe dispositiile art. 712

si, in acest cas, el determina asemenea daca.
pana la ce suma acea creanta sa, fie admisa provisorifi la pasivul falimentului.
Creditorul caruia
XXIII
declaratiunea carora s'a.

prelungit termenul, conform art. 769, vor fi verificate in mod suplimentar la sosirea aceluI termen, dupe dispositiile acestuI capitol.
789. Chiar dupe expirarea termenelor fixate
prin articolil precedentr,
creditoriT cunoscutl Bar'
necunoscutl, carI nu 'sIaa declarat inca creantele,
pot s cra de la judeca-
nu i se contesta de cat
torul-sindic s fie verificatI la masa falimen-
creditor hirografar pana

ce acea contestatiune va
starsit repartitiunile
gulul activ al falimentuluI.
Judecatorul sindic va
procede de urgenta la verificarea acestor creante,
ascultand si pe falit.
privilegiul saa ipoteca, va

fi adruis provisoria la deliberarile falimentului ca
fi resolvata.
Creantele, nepro-
ducatre de dobinda si
tulul, pana cand nu s'aa
neajunse la scadenta, la
se va urma conform art.772.
tuluI, vor fi admise la pa-
tea chiar
admita provisoria la pasiv, conform
data declara tiuneI falimen-
siv pentru suma lor in-
trga, ca reserva expresa

insa, ca plata orI-carel repartitiunl partiale sh consiste intr'o suma la care,
daca, i s'ar adaoga inte-
resele socotite de 60/, pe

an, pentru timpul cat mal
~ame sa curga de
la
data mandatulul de plata

pina, la Oitia scadentel
creanteI, acesta suma, do,
echivaleze en suma cotel

de repartitiune.
Creantele pentru
Judecatorul-sindic va pu-
dispositiunilor precedente.
In cas de descoperire de
fals,
de dol, de erorI e-
sentiale de fapt sala de

descoperirI de titlurl pana.
ad i necunoscute, se pata
inca face opositiune contra admiterilor de creantli.
deja efectuate.
Cheltuelile,derivand din
declaratiunile de creante
opositiunile tardive, sunt
in tot-d'a-una in sarcina
acalora carI le fac.
www.dacoromanica.ro
XXIV
Modificad la CODUL COMERCIAL
Efectele declaratiunilor
opositiunilor tardive
sunt determirate in titsi
V.
CAPITOLUL II.
Despre diferite specii de

creditori.
TotI creditoriI fa-
1902
Dispositiile codicelul civil, privittire la prtvilegiile asupra mobilelor,
se aplicfl si in materie de
faliment, cu reserva dispositiunilor speciale coprinse In acest codice
cu modificerile urmdt6re:
Salariul datorit lu-
litului ad dreptul se ja
parte la delibererile fali-
erdtorilor intrebuintatId'a
participraea creditorilor avnd ipotecd, gagid sad alt
cedat declaratia falimentulul, se va admite intre

creantele privilegiate, in
mentuluI, cu reserva dispositiunilor earl regulze.
privilegie', in repartitiu-
nea activului si intervenirea lor la concordat.
Sectiunea I. Despre creditorii

aveml gagiel sate olt privilegia asupra bunurilor
mobile.
Judecatorul-sindic
pte orl-cand, cu autorisarea tribuna lului, se, retrage, in profitul falimentuluI, lucrul dat in gagit,
platind pe creditor.
Pc5te asemenea sa face,
se', se ordone de tribunal

vindarea gagiulul cu
publice, i creditorul
nu se va putea opune la
acsta de cdt numaI renuntand .la dreptul de a
obtine plata creantel
sale asupra celor-alte bu-
dreptul de catre falit, in

timpul luneI care a pre-
acelasl rang cu privilegiul stabilit in art. 1.729

din codicele civil pentru
salariile datorite Comenilor
de servicie. Salariul da-
torit beetilor din pre,velie
si comisilor, pentru cele

sse lunI earl' a precedat
declararea falimentuluT, se
va admite eu acelasl rang ;
Privilegiul locatorulul, prevddul la art. 1.730

codicele
civil, nu se in-
tinde asupra merfurilor

esite din magasine sad
din locurile unde locataexereita comerciul
rul
sae industria sa, dace, ceI
de al treilea au dobendit
drepturI asupra lor, afar&
de casul de sustractiune
fraudulds. Privilegiul are
Dace, gagiul s'a vindut
loe si pentru despegubirea datorite locatoruluI
cdt creanta, prisosul spartine maseI falimentuluI.
tul nepletit al masinelor
nun
gagiuluI.
pe un pret mal mare de
dupe dispositiile art. 721;

Creanta pentru pre-
www.dacoromanica.ro
Modificirl la CODUL COMERCIAL, (1902)
de important& val6re, intrebuintate intr'o exploatare industrialfi, manufacturier& sad agricolft,

este privilegiat& In rangul
indicat la numrul 5 de
sub art. 1.730 codicele civil, asnpra ma0nelor yin-
dute 0 predate falituluI,
In ceI trel anl call ad precedat declaratia falimentuluT, cu t6te eft ar fi devenit imobile prin destinatiune. Acest privilegio
nu va avea niel un efect

clac& vinggtorul, In cele
trel lunI de la predarea ma-
Onelor In primirea cumOrgtorulul In trtt, nu va

fi
facut sO se transcrie
actul din care result& yinOarea i creanta sa In re-
gistrul de transcriptiune
imobiliarrt a tribunalului
In
jurisdictiunea efiruia
s'at a04at ma0nele.
Judecfitorul-sindic
va forma lista creditorilor

carl pretind a avea drep-
tul de gagid sail alt
asupra mobilelor.
Contestatiunile asupra existentel privilegiulnI vor
fi resolvate dupe disposipile art. 772 i urmiitrele.
Dad'', pretul mo-
bilelor supuse la un privilegid special nu ajunge

pentru plata creditorilor
privilegiati, acetia concur& pentru rest oil oreditoril hirografari la dis-
XXV
tribuirea celel-alte
de activ.
Sectiunea II.Deapre creditor i
privilegia(i sau ipotecari
asupra imobitelor.
Dacd una sad mal
multe repartitiunI a pretuluI bunurilor mobile se

face Inainte de distribuirea pretulul imobilelor,
creditoril privilegiatl sail
ipotecarl, ale cilror ereante sunt verificate, concur& la acele repartitiunl
cu intrga lor creantl, Cu
reserva deducerilor rota
jos aratate.
Creditoril privile-
giati sad ipotecarl
dupe vinqatrea imobilelor,

sunt definitiv colocatl a-
supra imobilelor In rang

util pentru totalitatea creantalor lor, nu vor primi
partea din pretul ce li se
cuvine de cat deducnduse dintr'Ansa sumele ce el
ail primit deja din repartitiile .maseI hirografare.

Sumele, ast-fel distrase,
nu rdmiln pentru ceI-altf
creditor] ip otecari,dar sunt
atribnite masei hirografare 0 distribuite numal el.

Dads creditoril privilegiatI sail ipotecari nu
ati fost colocatl de cat
pentru o parte din cre-
antele lor asupra pretulul

imobilelor, drepturile lor
asupra maseI hirografare
sunt definitiv regulate In
www.dacoromanica.ro
Madinat.] la COMM COMERCIAL. (1902)
XXVI
proportie cu sumels pentru earl ei art mal remas

creditor' In urma aceleT
olocatiuni, i masa va fi
subrogata, In Went lor,
pentru aceea ce of vor fi
primit, dupe dispositiile

art. 786, peste proportiunea parteI creantei necolocate.
In privinta eredi-
-torilor privilegiatI sat' ipo-
tecari, eari nu art fost colocatl In rang util asupra
pretului saa carI nu sunt

platiti integral eu pretul
imobilelor, se va aplica
,dispositiile art. 785.
Sectiunea III.
Despre dreptu-
rile femeet falitutut.
In cas de faliment
al barbatului, femeea reja
imobilele dotal, eu drop-
tul de a percepe veniturile, precum i imobilele

parafernale carT 'T aparti-
neaa in momentul casa-
toriei, si pe acelea pe
le-a dobandit in timpul
casatoriel, provenind din

cause juridiee anteri6re,
sari prin efectul until donatiunT saS succesiunT tes-
tamentare sari legitime.

Femeea va relua
asemenea imobilele dobandite de dnsa i in nu-mole el, eu baniT provenind din instrainarea bunurilor earl '1 apartineati
In momentul casatoriei,
sail earl 'T-ail parvenit in
urmrt prin unul din modurile arittate In articolul

precedent, en conditiune
Ins& numal ea, In contrae-
tul de achisitiune, sil, se

declare expres acsta intrebuintare i ea provenienta banilor srt fie stabilita printr'un inventar
saa prin orl-ce alt act eu
data (sera.
In t6te cele-alto
casuri, i orl-care ar fi regimul sub care s'aa casittorit sotiT, presumptia este
eft bunurile dobandite de

femeea falitulul apartin
barbatulul i ca aa fost
platite eu banil lui, astfel in eat acole bunurT
trebuesc srt fie intrunite
la masa falimentulul; femees ins este admisa sa
faca proba contrarie.
Bunurile mobile,
atat dotale, cat qi parafernale, eoprinse in con-
tractul de crisatorie, saa
parvenite femeeT in veriunul din modurile ar5.tate
in art. 790, se pot relua

de emee in natura, dads
identitatea lor este dove-
dit5, Cu un inventaria sat"
prin ori-ce act eu data.

certa.
D ic bunurile femeel
ail fost instrainate i, cu
pretul lor, s'aa dobandit
alte bunurI mobile sail
imobile, femeea We e-
www.dacoromanica.ro
Modificarl la <CODUL COMERCIAL (1902)
xercita asupra acestora

dreptul indicat In art. 791,
en conditiune ea proveninta banilor i nona lor

Intrebnintare sit fie constatati print'un act avind
data certi.
T6te cele-alte obiecte
mobile, aflate In posesin-
nea fie a bArbatuluI, fie

a femeel, i orl-care ar fi
regimul asitoriel, se presupun crt apartin blirba-
tulul, afar& numaf daa
femeea nu va proba contrariul.

Data eert5, a until
act, cerutit de art. 791 si
793, trebue si fie stabiliti
In modurile determinate
de codicele civil; dar proba achisitiuneI, a posesinnel si a instri.inireI titlnrilor de credit si a actinn ilor de societitl comerciale, se va putea face si
cu registrele stabilimentelor publice sai ale societktilor prin actiunl.
Dreptul artitat in
art. 790 si 791 nu pte fi
exercitat de femee de at
en sarcina datoriilor
ipotecelor de carI acele
bunurI ai fost legalmente

grevate.
DacTa lArbatul era
comerciant la epoca celebareI efisritoriel, sali dacii

neavAnd atunci verl-o profesiune determinat6, a de-
venit comerciant In anul
XXVII
urmator, ipoteca legal&

pentru dota femeel nu se
intinde, in niel un cas, asupra bunurilor dobAndite
de blirbat In timpul
prin ori-ce alt titlu,
afar& de succesiune san
donatiune.
In casurile sus vise femeea nu pote exereita niel
o actiune asupra masel

falimentuluT, pentrn avan-
tagiile deriand din contractul de ciatorie, i creditoril nu vor putea si se

prevaleze de avantagiile
derivnd din acelasl con-
tract In favirea arbatuluI.
INA femeea are
contra bfirbatulnI veri-o

creanth, derivin d d intr'un
contract en titlu oneros,

sail dadi ea a platit pen-
tru dnsul veri-o datorie,

creanta este presumath a
i datoria
fi constituiti
va fi platitli cu banil barbatuldi, i femeea nu va
putea exercita niel o aetiune asupra masei falimentului de cat dads, va
face proba contrarie, conform dispositiuni/or art.
792.
Femeea falituluI va fi
admisi la pasivul falimentulul, pentru pretul bunu-
rilor sale Instainate In
timpul cisitoriel de citre

What, reservindu-se Ina
actiunea maseI asupra su-
www.dacoromanica.ro
XXVIII
NIodifiarl la <COMA, COMERCIAL. 1502)
melor ce femeea ar putea

scte, conform dispositiunilor art. 1.265 din codicele civil.
Sectianea IV. Despre coobligatt
qi despre fidejusori.
Creditorul, care posada obligatiunl subscrise,
girate saa garantate solidar de catre falit si de

altT coobligatT, carI ati crt-
slut in stare de faliment,
participa la repartitiunl in
tate masele i va fi trecut
Cu valarea nominal& a
creanteI sale p'an la deplina achitare.
Niel un reg res pen-
tru dividendele platite

se acorda falimentelor coobligatilor, unora contra
altora; lusa daca creanta
Intrga, capital i acceso-
rii, a fost platita de una

saa de maI multe masa
coobligate, ast-fel ca creditorul nu mal are niel o
actiune contra celor-alte,
cele d' antAia vor avea
drept de regres contra

calor de al duoilea, In pro-
portiune cu partea dato-
riel ce al platit qi cu a-
ceea ce cadea In sarcina

respectiva a fie-careea.
Daca tte dividendele
Intrunite, ce s'a0 atribuit
creditoruluT In t6te falimentele coobligatilor, ar
trece peste suma lul datoritit, restul va fi Inapo-
iat maselor falimentelor,

in proportiunea sus ara,
tata. Daca lusa unil din

coobligatI eraa garantil
altora, prisosul apartine,
dupe ordinea obligatiuni-
lor maselor falimentelor, a
acelor coobligatl cart ati

dreptul sil fie garantatI.
SOO. Daca creditorul,
posesor al unor obligatiunI solidare intre falit .1
altI coobligati, a primit
Inainte de faliment o parte
din creanta sa, el nu va

putea fi treeut la masa
falimentuluI de cat sealandu-se partea primita
qi conserva, pentru ceea
ce '1 mal ramb.ne datorit,

drepturile sale contra co-
obligatilor saa fidejusoCoobligatul san fidejusorul falituluT, care a pla-
tit o parte din datoria solidara, va figura la masa

pentru tot ce va fi plittit
In desearcarea falitulul;
eu tate acestea, creditorul
conservil dreptul de a pre-
lua, pan& la plata sa

tegrala, dividendul destinat coobligatului, sati fidejusorului, restringandu'0, in acest
actiunile
sale contra aceluia0
cocas'
obligat saa fidejusore la

suma pentru cara va mal
fi ramas Inca creditor dupe
primirea calor doua dividende.
www.dacoromanica.ro
ModificdrI la COMM COMERCIAL (1902
Coobligatul sat fidejusorul falitulul caro,

prin siguranta actiuneI
sale de regres, are asu-
pra bunurilor acestuia un

drept conditional de ipo-
XXIX
priveghiarea tribunalului,
lalichidarea aetivulul falimentului, fie asigurend
ineasend creantele, fie pro-
tee& sae de gagit, va fi
cedend la vindarea averel

mobile si imobile, indate
dupe trecerea color 10 dile
de la pronuntarea hoterl-
ipoteca saO gagiul 'I-ae
tatiunilor la verificare.
coprins In masa falimentului cu suma pentru care

fost constituite.
Dar acste suma se va

confunda au acea cerute,
de creditor In masa falimentulul, i, prin urmare,
va fi computate o singure
date in calculul majorite-
tel cerute pentru validitatea deliberitrilor creditorilor falimentuluI.

Pretul bunurilor ipote-
cate sad al gagiului a-
partine creditorulul, de-
ducendu-se din suma ce

'I este datorite.
ere ditoril conserve
actiunea lor pentru totalitatea creantelor contra

coobligatilor sati fidejuso-
rilor falitulul, chiar dace,

acesta ar fi obt,inut un
concordat, la care ar fi
consimtit de bune-voie inii

creditor!.
TITLE% IV
Despre llehidares settvalid

CAPITOLUL I
Miji6cele pentru a lichida

activul.
Judecetorul-sindic
trebue sO procde, sub
reI, date asupra contes-
Dace in acest interval

a intervenit o propunere
de concordat, In vederea
careia s'ar credo oportun
se se amene vindarea, judecatorul-sindie va putea
fi autorisat de tribunal se
suspende acea vindare, IO-
dreptului
rO
de urmarire al creditorilor, avend amanet,

logic sail ipotece.
Tribunalul va trebui ea,
Inainte de a se efectua
vindarea, sO face a se estima lucrurile ce stint de

vindut prin expertInumiti
de dnsul.
Acste estimatiune se
va depune la grefa tribunalului.
Vindarea bunurilor este asemenea suspen-
date dac creditoriI vor

decide a se continua ex-
ploatarea in tot sae
In
parte a patrimoniulul comere al al falitulul, pentru t mpul, in limitele

cu conditiunile ce el vor
trebui sa. determine cu pre-
cisiune, desemnand per-
www.dacoromanica.ro
XXX
Moditickl la CODUL COMERCIAL. (1902)
One insircinat en conducerea exploatareI comere iulul.
Acstil decisiune nu pte
fi knit& de ct cu o majoritate de trel prrtriml a

creditorilor In numr pi
In suma.
Creditoril disidentl pi fa-
litul pot face opositiune

la tribunal, dar acesta nu
decisiunel mate de creditoil.
Datoriile prove-
nind din operatiunile ju-
dectttoruluI-sindic vor fi
plAtite din activnl falimentului, cu preferinta asupra datoriilor anterire ;
iar clack aceste operatiunl
trag dupe d8nsele oblige-
tea autorisa pe judeciltorul-sindic a transige asupra tutulor contestatiunilor earl interesz5. masa,
chiar cand ar fi privitre
la drepturl imobiliare.
Cnd obiectul transacti-
uneT are o valre nedeterminatil sail mal mare

de 1.500 lei, transactiunea
va trebui s fie supusil
la omologarea tribunalnlul comercial.
Omologarea nu va putea avea Joe de cat dupe

ce falitul va fi fost ascultat sah chemat In regulk
CAPITOLUL II
Despre vitglarea mobilelor si a

imobilelor fatituita
tiunl earl ar trece peste
Sectiunea I.Deapre vimiarea
autorisat aunt personal ti-
SOS. Tribunalul OW autorisa pe judecgtorul-sin-
activ, In limita Ins& a au-
publick m5.rfurile pi cele-
activul falimentulul, numaI creditorii earl le-a0
nutl peste partea lor din

torisatiunei date. El vor
contribui In proportiunea
creantelor lor respective.
In casul prevlut
de art. 804, creditoril trebue di fie convocap de
judeatorul-sindic cel putin o-dat5 pe an.
In aceste adunhrI judociltorul-sindic va da smil
de modul cum s'a continuat comercinl pi de resultatele obtinute.
Tribunalul va pu-
mobilelor
dic sil, vindk cu licitatie
alto obiecte ale falituluI,

dupe ce mai iintitt le va
fi estimat conform art. 803.
Autorisatiunea trebue
determine termennl yinOrel, sh prescrie agentil

prin mijlocul chrora are
sit se fact', vinijarea
fixeze pretul de la care
are A. se incp5. licitatiunea.

Acstil. autorisatiune 1)6-
te fi acordat pentru causii binelcuvntatk chiar
www.dacoromanica.ro
Modifiarl la COWL COMERCIAL (1902
Inainte de a fi expirat termenul indicat la art. 803,

citAndu-se Insii prealabil
falitul.
Incheiarea tribunalulul
se va publica prin Monitorul Oficial i orI-ce
tkapinArl se pot adresa
tribunalulul, In termen de
libere de la putrot
blicare.
Adjudecarea trebue
fie omologatA de tribunalul comercial, ce! mai tit.Oifi treI gile de la efectuarea el.
Tribunalul, dupe
cererea judechtorului-sindic i citAnd pe falit, pte
autorisa vinlarea cu licitatie publicA, in masA totalA sari partialA, a bunurilor mobile rAmase ne-
vindute si a creantelor
neincasate.
Actul de InstrAinare trebue EA fie omologat de
tribunal.
XXXI
pentru vinlarea bunurilor

de minorl.
Cererea de vIntlare va
fi Melia We tribunalul
civil competinte, Indat5,
dupe expirarea termenulul indicat de art. 803.

ale& urmarirea era
Inceput5. inainte de a se
pronunta sentinta decla-
rativA de liniment, de cAtre un creditor avAnd privilegio sat' ipotecA asupra

imobilelor urmArite, judecAtorul-sindie trebue
intervinA, pentru ea, procedura sA WA, fi indepliniti f5.ril, intfuliere.
Dispositiile
art. 51$ si
523 din procedura civil&
se aplicA si in casul in care

afar& de imobilele supuse
urrnArire1, falitul mal are

alte imobile In coprinsul
jurisdictiunel aceluiast tribunal.
CAPITOLUL III
Despre renemiseatittne.
Soctianea II. Despre vingarea

intobilelor
De la data sentin-
tel declarative de fa liment,
nicl un creditor nu va
putea proceda la expro-
priarea silit a imobilelor;

judecAtorul-sindic, Insl,
termen de 30 (iile de la
cererea ce '1 va face ereditorul interesat, este d

tor sA provAce vInclarea
lor Cu formele stabilite
Pot fi revendicate
rimesele in e imbiale saq
In alte titlurI de credit
neplAtite incA, si pe cart
falitul le posed& In naturA
In (pin sentinteI declarative de faliment, dac5, aceste rimese aO fost
cute de proprietarul lor

Cu simplul mandat de a
face sti se incageze val6rea lar si de a o pAstra In
comptul s50, sa dads, ele
www.dacoromanica.ro
XXXII
Modificad la .CODUL COMERCIAL. (1902
ad fost destinate de proprietarul lor pentru plat'

anume determinate.
Pot asemenea
fie revendicate, daca se
posed& In natura., In tot
sad In parte, de catre falit,
In diva sentintei declara-
tive de faliment, mrtrfurile
fost predate cu
titlul de deposit spre a fi
vindute In comptul procar"
prietaruluT, cu reserva, Insa, a dispositiilor din acest

codice relative la revendi-
catiunea titlurilor la purtittor perdute sad furate

si ale art. 1.909 din codi-
cele civil.
Pte asemenea aft fie re-
vendicat pretul sad parte

din pret al acelorasl marfurI earl nu fusese
In bani sad alt-fel, niel
trecut In compt curent

Intre falit i cumparator.
Marfurile expediate falitulul, al caror pret
el nu 'l-a platit Inca, pot
fi revendicate dacri, In 4iva

declarareI falimentului, nu
ajunsesera, Inca In maga-
sinele sale, sail nu fusesera primite la dispositia

lul In magasiile publice
sad In alt loe de deposit
saii de paza, sad chiar In
magasiile sad locurile de
deposit ori de path ale
comisionarulul Insarcinat
s le vinda pentru comptul luI.
Revendicatiunea nu este
admis dad). marfurile Ina-
inte de sosirea lor fuseser vIndute far& fraud&
prin girarea facturel, a
politel de Incarcare sail a

scrisoreI de carat, cand acestea sunt la ordine, sail
prin remiterea acelor titlurl and stint la purtiltor.
Acela care revendich

trebue sa despagubsc
masa de sumele platite in

comptul lul si de bite anticipatiunile fa-cute pentru
navlu sad port, pentru co-
mision, pentru asigurke
sail alte spese i al plittscit sumele ce ar fi datorite pentru aceleasi cause.
VIndatorul pte
retin marfurile vindute

fost predate facarl
litulul, sat earl nul-at fost

expediate luI sad unei alto
persne pentru comptul

stl.
In casurile prey&
dut de cele douto articole
precedente, judecatorul sindic, cu autorisarea tri-
bunaluluI, va putea cere

predarea mfirfurilor, piatind vIndatorulul pretul
convenit.
Cererile de reven-
dicare trebue sa fie pro-
puse Inaintea judecatorului-sindic.
Judeciitorul-sindic este
dato ca, In 48 ore,
www.dacoromanica.ro
sfi
Modificar) la .COD1JL COMERCIAL. (1902)
comunica falitulul i cre-
ditorilor copie de pe actiune, aratfindu-le si termenul de Infatisare.
Comunicarea se va face
conform art. 973 din codal comercial.

Fie-care din creditorI si
chiar falituI sunt admisl
contesteze cererile de
revendicare.
Dac nu exista, contestatiune sala dac contesta-
tiunea, dupe val6rea lu-
crulul revendicat, este de

competinta judecAtorulnI
de ocol, revendicarea este
admisA Ball respinsa prin-
tr'o ordonant a judeca-
torulul-sindic, supusa apelulul la tribunal In termen
de trel dile libere de la

pronuntare. In cas con-
traria, judectitorul trimite

judecarea afacerel Inaintea tribunaluluI de comercia.
SIS. Cererile de reven-
dicatiune in natura sus-
pend vindarea lucrurilor
revendicate, dar nu pot

anula vindarile deja efectuste.
Cererile de revendica-
rea pretulul nu ala efect

asupra sumelor deja distribuite Inaintea lor.
XXXIII
TITLUL V
Despre repartitiunea intre ereditori si despre

Inehiderea l'alimentaba
810. Sume/e de banl
apartinAnd falimentulul,
scAdAnd cheltuelile de jus-
titie si de administratiune
i ajutdrele acordate fantuluI i familiel sale, trebue, lnainte de t6te, sa. se
Intrebuinteze, cu autorisarea tribunalului, la plata
creditorilor cu gagia sala
alt privilegia, si restui va
fi distribuit Intre top ereditoriI In proportiune
creantele lor verificate.
In acest scop, judech-
torul-sindic trebue s presinte, In fie-care lung, tri-
bunalulul un stat de si-
tuatiune al falimentului $i
al banilor disponibilI, pentru a fi repartisatI. Tribu-
nalul va ordona, de va fi
loe, o repartitiune, fixAnd
suma de distribuit, si va
ingriji ca top creditoriI
fie avisatI despre acsta.
820. Statul de repartitiune va fi format de ju-
decatorul-sindic si va de-
veni executoria prin or-
donarita tribunaluluI.
Pentru repartisarea banilor aflatI In deposit, judecatorul-sindic va remite
fie - chruia din creditorI

mandatul de plat dupe
statul de repartitiune.
13AMA1tiA1t3. Codul ComereI.1
www.dacoromanica.ro
28 bis (b)
XXXIV
Modificdd la CODUL COMERCIAL. (1902)
Plfitile se efectuza d'a-
dreptul de elitre casa.

Nu se va procede
la niel o repartitiune de
cat reservandu-se portiunea corespun4et6re conform bilantuluI la creantele pentru earl termenul
verifiearel a fost prorogat,
dac aceste creante n'ad
fost Inca admise la pasi-
vul falimentulul in momentul repartitiunel.
Daca aceste creante n'ad
fost trecute in bilant pen-
tru o suma determinata,

sad (lac& creditorul pretinde o suma maI mare
de cat cea trecuta in bi-
lant, judecitorul-sindie va
determina suma de reser-
vat, en apel la tribunal.
Ordonanta judecatoruluIsindic este provisorid executorie.
Portiunea reservat& ramble in deposit
pan& la implinirea termenelor prorogate dupe dispositiunile art. 769. Dac

ereditoriI pentru earl ter-
menile all fost prorogate

nu all facut sa li se verifice creantele conform
Dac sumele reservate

produc interese, acestea
se cuvin creditorilor pentru carI s'ad reservat.
In tate casurile, depositul este in risieul si pe
cheltuiala lor.
Niel un mandat de
plat& nu se va emite de
judecatorul-sindie de cat
numal dupe presintarea
titlulul constitutiv al ere-
antel.
Judecittorul - sindic va
mentiona pe titlu manda-
tul de plati.
Dac nu exist& titlu
scris, sad daca nu este posibil a 'I presinta, tribu-
nalul va putea autorisa
plata asupra presentareI

extractulul de pe procesul-verbal de verificarea
creantelor.
Creditorul va da chitanta pe marginea statulul de repartitiune.
Creditoril earl vor
fi
declarat tardiv crean-
tole lor, conform disposi-
tiunilor art. 773, nu vor
putea reclama In contra repartitiunilor activulul dej a
dispositiunilor precedente,
facute, niel sa. se pun&

la cele deja ordonate de
Imparti Intro creditoril admil Ja la pasiv.
concura numaI la repartitiunile urmatre In pro-
portiunea reservati se va
AceeasI reservil are loo

pentru creantele in privinta admitereI clirora nu
s'a fost statuat definitiv.
judecatorul-sindic ;dar vor
portiune cu creanta lor,

si cand vor fi fost admisI
prov isoritt la pasiv In pro-
portiune cu suma deter-
www.dacoromanica.ro
isilodilicAri la .CODUL COMERCIAL. (1902)
minata de tribunal. Daca
Ins& eT justifica ca ail fost

In imposibilitate de a face
declaratiunea creanteT lor
In termenile stabilite, ei
vor putea fi admisl a pre-
lua asupra activulul nedistribuit Inc& si dividendele ce li s'ar fi cuvenit
In distributiunile anteri 6re.
In cas de opositiune tar-
diva In contra admiterel

uneT creante, tribunalul
pte ordona ca sumele cu-
venite pentru acsta creant& In repartitiunile urmatre, sail pentru partea

contestat& a acesteT ore-
ante, si fie tinute In re-
serva; i daca, In virtutea

acelel opositiunT, creanta
va fi In tot saa in parte declarata neexistenta, chiar
sumele pe nedrept primite
In repartitiunile precedente vor trebui sa fie res-
tituite la mash.
825. Dupe terminarea
repartitiuneT sumelor pro-
venite din averea mobiliar& si imobiliarit a falltuluT, procedura falituluT,
falimentuluT va fi Inchisa ;
Ins& fie-care creditor IsT
pastrza dreptul la plata

restuluT creanteT sale.
Cu tte acestea, proce-
dura falimentulul se va
redeschide cand debitorul
va face o asemenea cerere, oferind creditorilor
XXXV
s&I de a le plati col putin Inca, o lecime din ereantele lor i &and cauti-
une pentru cheltuell. In
acest cas, tribunalul va recherna la Insarcinarea sa

pe judecatorul-sindic, sati
li va numi din non, si va

Ina tte m6surile prey&
lute In dispositiunile precedente In privinta conservatiuneT si a administratiuneT patrimoniuluT existent, cum si In privinta
lichidatiunel lul si in pH-
vinta pasivnlul care ar fi
survenit.
Nu se va procede la nicT
o repartitiune de cat numaT dupe expirarea, in
privinta nouilor creditorT,

a termenelor stabilite conform disposipunilor art.
708.
Falitul, care va
plati integral In capete,
interese si cheltuelT, tte

creantele admise la masa
falimentuluT, va putea ob-
tine reabilitarea sa,

Cererea de reabi-
Mare se va adresa dare
tribunalul care a pronuntat sentinta de declarare

a falimentuluT. Presedintele tribunalulul, primind
acst cerere, va ordona
ca o copie identica s stea
afisata, In timp de doll&
lunT, pe usa tridunaluluT,
la burs& si la Camera de
comercill,publich,ndu-se de
www.dacoromanica.ro
ModiticarI la CODUL COMERCIAL. (1902)
XXXVI
dou6 orl, la interval de

cate o lunk i In Moni-
torul Oficial.
Creditorul care nu
va fi prim it pe deplin plata capitaluluI s6ti Cu procente i cheltuell, cum i
orI-ce parte interesata, va
putea, in curgerea tim-
pulul In care copia va sta

afiqata, sa se opuni la reabilitare printr'o petitiune
depusa la grefa tribune-
luluT, Insotita de actele pe
carI se Intemeiaza.
Oponentele nu p6te fi-
gure ca parte In proces.
Tribunalul, la qiva
fixata pentru cercetarea
acestei cererI, va examina,
in prima linie, dace, formalitatile mal sus aratate

afi fost Indeplinite; apol,
ascultand pe falit i examin'and actele pe cat' se
Intemeiaza cererea, int6mpinarea oponentuluI, (lac&
opositie s'a facut, i actele depuse, va putea In-
cuviinta cererea. Sentinta

care a respins reabilitarea
va putea fi atacata, pe
calea apelulul, numal de
dare falit, In termen de
16 4ile de la pronuntare.
Daca cererea de reabili-
tare a fost respinsk fa-
litul nu va putea Introduce
din noti alta cerere de cat
dupe un an de la data
sentinteT.
Falitul va putea
fi reabilitat, dupe m6rtea

sa, dupe cererea moOenitorilor.
Bancrutaril fraudulo1 i ceI condamnatl

pentru fals, furt, abus de
Incredere, escrocherie
delapidare de ban] publicI
nu pot obtine reabilitarea.
' este inadmisibila pana la
Inchiderea actiunelpenale.
Bancrutaril simpli nu
pot fi reabilitatl decat dupe

ce at fault pedpsa la care
all fost condamnatl.

TITLUL VI
Despre ineetarea I sus-,

pendarea faltmentialui.
CAPITOLUL I.
Des pre neajungerea actioului.
Dac operatiunile
falimentulul nu vor putea
continua In mod util din
cause insuficientel activulul, tribunalul, ascultand
pe judecatorul ei pe falit,
va putea declara, chiar
din oficiu, lncetarea acelor operatiunl.
Acsta declaratiune va
reintegra pe creditorI In
exercitiul drepturilor lor
asupra bunurilor falitulul
mentinandu-se in privinta
acestuia efectele declare-
tiund de faliment.
Falitul i orl-ce
interesat va putea A-and
core tribunalulul revoca-
www.dacoromanica.ro
Modificitri la .CODUL COMERCIAL. (1902)
rea sentinteI prin care s'a

declarat Incetarea operatiunilor falimentulul,
tind cheltuelile judecatel
aratate In articolul pre-
cedent si &L'Id cautiune

pentru cheltuelile u Iteri6re
Daca revocapunea este
admisi, se va procede con-
form primulul aliniat al

art. 825.
CAPITOLUL II.
Despre moratoria.
834. Daoa. sentinta declarativ de faliment a
fost pronuntata dupe cererea creditorilor sita din

oficiu, falitul, justificand
cu probe valabile ca Incetarea platilor a fost con-
secinta unor evenimente

extra-ordinare si neprevOute, saa In alt mod
scuzabile, si stabilind cu
documente saa cu dare de

garantiI Indestulat6re
activul patrimoniuluI stSa
covarsesce pasivul, va putea si cra tribunalulul In
cele treI lile ce urmza
dupe pu blicarea acelei sen-
tinte, ca sa se suspende
executarea eI.
Cereros nu va putea fi
primita daca falitul nu a
presintat saa nu presinta
Impreuna cu clima registrele sale de comercia regulat tinute, bilantul
comercial si o lista nominativa de totI creditoriI
XXXVII
sal, cu aratarea domiciliu-
luI si a sumelor creantelor
Presedintele, veri-
ficand presintarea regiatrelor, a bilantuluI si a

listel creditorilor, va ordona convocarea acestora
inaintea ju decatorulul-sin-
die pentru a discuta cererea de moratoria si va

fixa, la trebuinta o i, care
s nu fie posterira (piel

prime) adunar) ordonata
prin sentinta declarativa,
de faliment.
Acsta, ordonanta se va
notifica imediat judecatorulul-sindic i tutulor creditorilor prin Ingrijirea falitulul.
Acsta ordonanta nu va
impedica indeplinirea ac-
telor decurgand din declaratiunea de faliment in
privinta persnei si bunurilor falitulut
Procesul-verbal al
adunfirel trebue sa arate
numele si pronumele ere-
ditorilor carl aa comparut si declaratiunile fiecaruia dinteinsiI si a judecitorului-sindic, In privinta veracitatel i fiinteI
fie-careI creante a cerereI
de moratoria si a durateI
in!.
Va trebui asemenea SS
arate propunerile masurilor conservatoril necesare,
modurile de lichidatiune
www.dacoromanica.ro
XXXVIII
Modifiarl la CODUL COMERCIAL. (1902)
prin bunt intelegere
nea saa supravegherea patrimoniulul falitulul In tim-
rea patrimoniuluI cadut In

faliment.
Suspendarea procedural
comerciale a falimentulul
nu Impedica cursul urm6.rirel penale.
838.Debitorul care a obtinut moratoriul, are dreptul sft procedeze la lichi-
judecatorul-sindic i cu
creditoril intervenientI a-
tivului falimentuluI sat'

la stingerea pasivulul, cu
concursul comisiunei ereditorilor sus numita. i sub
directiunea judecatorului-
qi
persnele carora se pte

Incredinta administrallu-
pul moratoriulut
837. La cea d'intitia audienta care va urma dupe
diva adunftreI sus vise,
tribunalul va statua contradictoria cu falitul, cu
supra cerereI de suspensiune, tin6nd mal cu sma,
compt de dorinta expri-
mat& de majoritatea ereditorilor.

Daca tribunalul gasesce
acsta cerere admisibilft,
el ja urmatrele msuri:
Fixza termenul mo-
ratoriulul, fara. ca acest
terraen sft OM trece peste
6 luni;
Ordonft debitorulul ca,

Inftuntrul aceluiasl termen,
sa produca dovada cum eft
a platit tte datoriile sale

ajunse la scadenta., Bair' ca
a obtinut de la creditor'
aznanarea plated;
Prescrie msurile conservatoril qi precautiuni-
le ce va crede necesariI
pentru a asigura integritatea patrimoniuluI debitoruin);
Numesce o comisi-
une de creditorl
flat& de a supraveghea ad-
ministratiunea i lichida-
datiunea voluntara a ac-
sindic.
Regulile speciale ale lichidatiunel i autorisati-
unile de a vinde, de a
constitui ipotecI saa gagiurI, de a lua haul imprumut, de a transige,
de a incasa haul sail a face
platI saa de a face alte

acte strict necesara In
scopul lichidEreT,trebues.
fie prescrise de tribunal

prin sentinta care acorda
moratoriul sad prin alte
sentinte ulteri6re, ascul-
tandu-se i comisiunea
chidatre.
839. In timpul moratoriuluI, nicI un act de ur-
mark nu se va putea
lntreprinde sail continua

contra debitoruluI i niel
o actiune nu se va putea
intenta sail continua contra kit daca nu result&
din fapte posterire acordare' moratoriului.
www.dacoromanica.ro
:Jodi(lefirl la .CODUL COMERCIAL. (1902
Moratoriul nu are efect

In privinta creantelor Sta-
tuluI provenind din contributiuni, nicl In privinta

drepturilor creditorilor avAnd ipotecift, gagia saa
alt privilegia.
Dad, In timpul
moratoriulul intervine o
Intelegere de buna-voia cu
totI creditoriI, relatiunile

ulteriare Intre aceqtia
debitor se regulz conform acelel conventiunl.
Invoiala se p6te de asemenea stipula in mod

valabil numaI cu majoritatea creditorilor care ar
represinta cel putin treI
patrimi din pasiv, cu conditiune numaI ca creditoril carI aa consimtit s ja

asu pra.- le, Impreun cu de-
XXXIX
Daca, dupe acordarea
moratoriulul, se descoper,
in timpul duratel sale, da-
toril nedeclarate de alit,
sari neexistenta unora din

creantele declarate, saft
daca acesta nu indeplinesce obligatiunile earl 'l-ah
fost impuse in privinta administratiunei i lichidarel
patrimoniulut sat, sat (lac&
s'a fficut culpabil de fapte
de dol ori de rea eredinta,
sah daca a ctivul saa nu

mal ()fez% speranta
integrate a datoriilor sale,

tribunalul va putea revoca
chiar din oficia morato-
i prescrie masurile
necesare pentru continuarea procedurei falitnen-
riul
tului.
Chiar Inaintea de-
bitorul, consecintele oricarul litigia ca creditoriI
claratiunel de faliment,
obligatiunea p1lel integrale a creantelor lor.
in stare a justifica con-
disidentI i, la trebuinta,
In ambele aceste casuri,

daca declaratiunea de faliment intervenise deja,
Invoiala trebue sa, fie o-
mologat de tribunal i
produce efectele concordatulul Intru cat privesce

Inchiderea falimentuluI.
Daca cererea de
comerciantul va putea care

un moratoria, numaI sa. fie
cursul conditiunilor pres-
crise de art. 834, depunnd
la grefa tribunalulul doeumentele acolo aratate

*i suma necesara pentru
cheltueli.
Daca justificarile presintatese gasesc suficiente,
tribunalul, ascultand pe
reclamant In camera de
cesar, fixza, prin aceia1
consilia, va putea ordona

convocarea ereditorilor In
eel mai scurt termen po-
tru verificarea creantelor.
15 fiile, qi prescrie masu-
moratoria nu este admisa,
tribunalul, dad, este ne-
sentintknouT term one pen-
sibil, farti a trece peste
www.dacoromanica.ro
XL
Modific6r1 la CODUL COMERCIAL.
rile provisoril ce le va
credo necesare, insarcinand pe un judecator cu
directia executarei.
Sentinta va fi notificata
procurorulul tribunaluluI
In scopul indicat la art.
1902)
lul asupra cererei de mora-
toria, pot sa fie presintate

fall a fi necesar de a le investi cu formalitatile prescrise de legl pentru timbru i. Inregistrare.
CAPITOLUL
712.
Acest moratoria se regulza prin dispositiunile

acestui capitol carI nu ar
fi incompatibile cn dinsul.
Daca tribunalul gasesce
Deapre concordat.
In orI-ce stare a
procedurel falimentultil se
pte incheia concordat In-
ca cererea nu este justificata, sat dac se ivesce

unul din casurile prevq.ute In articolul prece-
tro falit qi creditoriI 1361,

orl care ar fi cota concordatar, dad', totI consimt
la acsta.
tarliere la declararea de
veni Incetarea saa suspendarea procesulul co-
dent, se pftesce far& Infalirnent.
OrI de ate orI s'a
acordat un moratoria, daca
In cursul duratei lul se

dovedesce a se fi platit
creditorilor anteriorlo par-
te considerabila din creantele lor, satt daca mijlocese impregiurarl spe-
ciale, tribunalul va putea,

intervenind un vot favorabil al majoritateI creditorilor, care ar represinta
eel putin junikate din
restul pasivulul, sa acorde

un al duoilea moratoria
pentru un termen, care asemenea nu va trece peste
6 Ina
Docnmentele i
cele-lalte mijleoce de probatiune, av'nd de scop a
luminajudecata tribunalu-
In concordat se OW con-
mercial al falimentuluT, dar
nu se p6te Impedica continuarea instructluneI penale.
Concordatul va fi supus
omologarel tribunalului.
Dac nu s'a obtinut
un concordat prin consimtimeortul tutulor ereditorilor, judecatorul-sin-
dic este dator ca, in termen de trel (IN de la ve-
rificarea creantelor, sit con-
vce pe creditori pentrn

a fi consultati asupra IncheiereI unui concordat.
Falitul sat un numr

cel putin a patra parte
din pasivul falimentului,
pot cere, In acelai terde creditor], represint&nd
men, o convocare a cre-
www.dacoromanica.ro
Modificarl la CODUL COMERCIAL 0 (1902)
ditorilor, pentru a li se
propune un concordat.
Ordonanta de convocare
trebue sti fie notificata
creditorilor i falitului.
Propunerea concorda-
tutu' nu suspend& actele

Iutreprinse pentru lichidarea falimentului, cu reserva dispositiunilor primuluI aliniat din art. 803.
In adunarea pentru concordat, falitul trebue sa. se presinte in per-
s6na, dar We sa fie autorisat, pentru juste motive, de catre judecatorul-
sindic, sa se represinte
printr'o all perstinii.

Judecitorul-sindic trebue sa presinte adunareI
o relatiune scrisa. In privinta stare' falimentului,
a indeplinirel formalitatilor, a operatiunilor ce ah
avut loe si a msurilor ce
crede necesare a Inlesni

ace a In eheiere. Relatiunea
trebue s fie sub-scrisa de

judecatorul-sindie.
Procesul-verbal al adunArel l'a mentiona tot ce
s'a deliberat i decis intr'l nsa.
Concordatul nu se
p6te face de cat eu primirea majoritatel tutulor

creditorilor ale caror ereante aa fost verificate saft
admise provisoria, cu con-
ditiune ea creditoriI ade-
XLI
trel patrimI din totalita-
tea acelor creante ; alt-fel

concordatul e nul.
Variatiunile in num5rul creditorilor si In suma.
creantelor, derivand din
sentinta aratata In art.
775, nu aft influenta asupra validitatel concordatului Incheiat cu majoritatea sus olisa.
Sotia falitulul
pte lua parte la votarea
concordatulul cu creanta
sa dotala.
830. Pentru formarea
majoritatel ceruta pentru

validitatea concordatulai
nu se tine socotla de
creantele cu ipotectt, gagia
saa alt privilegiti, dac

creditoril nu renunta la
ipotecti sat privilegiul lor,
niel de creanta dotala.
Renuntarea p6te asemenea sa, se refere la o

parte din creanta si la accesoriI numal ca suma, In
capital qi accesoril pentru
care ea are loe, sA. fie determinata, i ca acsta.
suma sa nu fie inferira.
la a treia parte din crean ta Intrga.
Votul dat, far& nicI o
def...laratiune de renuntare
implica de drept
renuntarea la ipoteca sal
la privilegia pentru Intrga creanta.
Efectele renuntarel Incetza de drept, deal, con-
rent' s represinte cele

www.dacoromanica.ro
XLII
Modifictal la .CODUL COMERCIAL (1902)
cordatul nu are loo sea

se anulza In urma.
Decisiunile celor-altI cre-
ditorI nu pot vatama drepturile creditorilor ipotecarr

sail privilegia).
851. Concordatul tre-
bue srt fie sub-seria In aceeasl adunare In care a

fost consimtit.
Dacit concordatul s'a
primit numai de majoritatea In nun:16r a creditorilor presentl sati de majoritatea celor treI patrimI
a sume) totale a creantelor,judecrttorul-sindic pate,
dacacreditoril aderentl nu
'sr retrag consimtimIntul,
sit a milne deli b eratiunea la
all& adunare, sail srt ficseze un termen pentru eulegerea si altor adesiunI.
In cas de verr-o schimbare In conditiunile concordatuluI, adesiunile date
In prima adunare ramrtn
fir& efect.
CreditoriT ab dreptul sit
la notite In cancelarie de
pe procesele-verbale ale
-adunitrel.
Judecrttorul - sindic nu
p6te acorda de cat o sin-
gura convocare pentru con-
cordat, niel pote acorda

de eht o singura amtimare
pentru deliberatiune de
non) adesiunr.
852.Concordatul va tre-
bui s fie supus omologrtreI tribunalulul.
Tribunalul, examinhnd
circumstantele
conditiunile concordatulul i dacil conditiunile
cerute de lege ab fost In-
deplinite, va putea Incu-
viinta omologarea.
853. Concordatul judiciar este inadmisibil:
Chnd falitul este dosit;
Child falitul este inculpat pentru bancruta
fraudulsa i pan& ce n'a
fost definitiv achi tat;
Chnd falitul a mal
fost In stare de faliment;

Chad falitul nu se obliga, a plati eel putin
600/0 din capitalul creantelor;
Chad termenul sti-
pulat pentru plata cotel

trece de 18 'aril;
Child nu se garantz
plata cote] concordatare,fie
printr'o ipotecit, fle printr'un deposit In banl saa

afecte, put5nd a acopeni
suma represintata prin
cota promisa.
In acest cas, falitul nu
va fi pus In posesiunea
activulul saa de cat dupe
formarea actulur autentic
de ipoteert de catre falit
sal tertia ce judecatorulsindie, In numele maseI
dupe consemnarea banilor saa ecredale, sati
feetelor la Casa de depunerl i Inaintarea recipi-
www.dacoromanica.ro
Modificari la .CODUL COMERCIAL An)
BO la tribunalul de comercid.
lnscriptiunea ipotecarit
se va putea cere numal
de dare judecgtorul-sindic, In numele masel credale, care va achita i taxele de timbru i Inregistrare i orl-ce alte cheltuell ocasionate cu facerea
ipotecel.
Aceste mgsuil asigur&-
tdre vor trebui sg, fie efectuate lnainte de omologarea concordatuluT.
garantil, falitul va putea
XLIII
nal pentru a servi la a-
chitarea cotelor.
Indat6, ce plata cotelor
va fi achitatg, incetz&
Insgrcinarea delegataluT.
Prin neplata cotelor, falitul se face pasibil de penalitatile edictate de co-
dul de comerciti pentru

bancruta simpl&.
Ivindu-se unul din ca-
surile prevgdute la numerile 1 ai 2, incheiarea concordatului se suspend de

drept.
Creditoril, earl n'ag
i Ong la plata
consimtit sag n'ag intervenit la concordat, vor

putea face opositiune la
omologare, in termen de
opt 4ile de la inchide-
sul stla asupra diferitelor operatiuuT ale comercialuT.

Deck creditoriT consimt,
va fi motivat& ai va tre-
inc& sg incheie concordat
cu lndatorirea ca, dupe
punerea lui In posesiunea

activuluT
cotelor concordatare, el si
gireze comerciul sub supraveghiarea unuT delegat
al creditorilor, care va putea s dea falitului ai avi-
el numese, sub rdspunderea lor, pe delegat, prin ac-
tul de concordat, dintre

persnele cunosatre In
comercial falitulul,
du'l in acelaaT timp
norariul lunar.
i o-
Banil provenitl din Inmarl i vinddri, se vor

remite delegatuluT, care
va consemna la Casa
de depunerT; iar recipisele
se vor depune la tribu-
rea procesuha-verbal care

constat& operatiunile vothreT concordatulul, sag
de la expirarea termenulul concedat de judectitorul-sindic.
bui s fie notificati ja-
deciltoruluT-sindic ai fall-
tuluT deodat& cu citatiu-
nea pentru audienta
fi-
xath lnaintea tribunaluluT.

Dec& termenul sus lis
a trecut far& s& se fi facut veri-o opositiune, tribunalul statuz& In camera de consilig asupra
omolog &reT.
Dac& tribunalul Incuviintz& omologarea, se
www.dacoromanica.ro
XLIV
MndificArI la .CODUL COMERCIAL (1902)
p6te face apel In contra

aceleI sentinte, atilt de
ereditoril earl aa votat
Dac6, judecarea
ven-une) opositiunl depinde de resolvarea unor
intervenit la votare; lar
materiel, nu ar fi de competinta tribunaluluI de
rea, se pte face apel de

eitre falit si de c6tre ereditoril carI a a votat con-
de eilt dupe resolva.rea acastor cestiunl; Ins& va
contra concordatuluI, cat

si de &fare ceI cart n'ati
dacit se respinge omologa-
cordatul.
856. Dach opositiunea
la omologare a fost facut6,
tribunalul se va pronunta
asupra opositiuneI i asu
pra omologarei prin una
aceiasI sentinta, numaI
au apel pentru ceI interesatl.
Dad, opositiunea este
admisk tribunalul anulzit
concordatul fata cu lotl

interesatiI.
Dac opositiunea este
respins6, tribunalul sail
Curtea va putea 6 condamne pe oponent la o

amend& de 100 ptin6, la
5 000 IA and opositiunea
va fi fost fficuti en rea

credint si In scop invederat de a Intirdia exeeutarea concordatulul.
Tribunalul, respingand
opositiunea, va putea a-
corda executia provisoria
pentru sentinta care omolog6. concordatul.
Niel decisiunea Curtel,
care statukti asupra o-
molog6reI concordatuluI,
nu este supusa opositiunel.
cestiunl cart, din causa

comercia, acest tribunal
nu se va putea pronunta
trebui s6 fixeze un termen scurt, In launtrul cftruia ereditorul oponent va

fi obligat 86 pornscri ju-
decata Inaintea autorittat competinte i 8rt jus-
tifice eft a f6cut acsta en

desteptare di, In cas con-
traria, se va nrma judecata asnpra celor-alte opositiunl, fArtt a se mal
lua In consideration pretentiunile sale.

Dac6, prin concordat, s'a consimtit ipotact pentru garan tarea color interesatl, tribunalul,
pronuntand omologarea
concordatulut va trebui
fixeze un termen scud

pentru luarea inseriptiu-
nilor ipotecare.
Omologarea nu produce
efect de era din 4iva Inftrel inscriptiunilor.
Omologarea face
concordatul obligatoriti
pentru top creditoril treanti saa netrecutI In bilant, a eiror creante sunt
sati nu verificate si chiar
pentru creditoril earl all
www.dacoromanica.ro
Modificar' la cCODUL COMERCIAL> (1902)
resedinta afarS, din targ,
pentru aceia carI sil
fost admisI provisoria la

pasiv, orI-care ar fi suma
definitiv lichidat, in favrea lor.
860. Indatrt ce sentinta
de omologarea concordatulul a rOmas definitivrt,
Incetzd starea de faliment i tot-d'o-dath hicetztt functiunile judeatorului - sindic, Cu reserva
inat a dispositiunilor articolelor urmitt6re.
Judeclitorul - sindic va
trebui srt dea smft tribunalulul de administratiu-
nea sa si va remite falitului bite bunurile sale,
registrele, hartiile i orl-ce

alto efecte, luand descartare, conformindu-se conditiunilor i precautiunilor stabilite prin concordat.
JudecOtorul-sin die va In-
cheia despre to5te procesverbal si functiunile sale
XLV
de la tribunal autorisarea
pentru a vinde, conform
art. 804, parte din patrimoniul falitului, pani la
concurenta sumelor datori te.
Falitul concordatar, mal Inainte de indoplinirea obligatiunilor luate prin concordat, nu va

putea constitui fondul sOit
de comerciii In gagiO, niel
Instrdina acest fond In alt
mod de cat acola cerut

de felul comerciulul sOti.
OrI-ce constituire de gagitt

saCi instrftinare, flicute In
contra dispositiunilor acestu1 articol, sunt nulos

de drept si creditoriT interesatl pot cere chiar anularea concordatulul
restabilirea stOre1 de faliment.
Concordatul, de si
omologat, va putea sit fie
anulat de tribunal, dupe

cererea judeatorulul-sindie sad a orI-cd,ruI credi-
IncetzO.
tor, dupe ce va asculta
contestatiunile ivite.
Neachitarea cheltuelilor
de justitie si de administratiune ale falimentuluI,
precum si neachitarea ce-
c s'a exagerat In mod
Tribunalul va judeca
lor-alte datoril privilegiate,
In termen de trel oile de

la rdminerea definitivii a
hothrireI de omologarea
concordatu
drept j u-
decatorului-sindic a cere
contradictoriii pe sindic
si pe falit, clac& se descoperrt dupe omologare,
fraudulos pasivul sad c
s'a disimulat o parte important din activ. Acsti

anulare liberz de drept
garantiile date pentru concordat.
Dac falitul nu
Indeplinesce conditiunile
www.dacoromanica.ro
XLVI
Modificirl la .CODUL COMERCIAL. (1902)
concordatuluT, unul sat

mal multI creditorT, carT
maT dad, vor fi fost acute in frauds drepturilor
i earl nu at fost
Creditoril anteriort concordatuluT reintrif

In Intregimea drepturilor
lor numal fat& cu falitul,
concordatulul se redes-
cipa la masa falimentului
at luat parte la deliberatiunT
IndestulatI cu sumele cuvenite prin concordat, vor

putea cere resiliarea Jul.
Prin faptul resilitreT
cid operatiunile falimentulul, ai creditoril neindestulatI reintr5, in intregimea drepturilor fa( t cu

falitul, tinndu-se insfi in
sm partea proportional din creanta stinst

prin plata cotelor deja efectuatt.
Resiliarea
concordatu-
lui nu liberztt pe fidejuson); niel face A. inceteze

ipotecele sat cele-alte ga-
rantii constituite printensul.
Repunerea in stare de
faliment, pentru neplata
cotelor stipulate prin con-
cordat, va atrage pentru

falit pedeapsa prevduttt
pentru bancruta
864. Asupra presint5.-
rel sentintel, care anulzil

sat resiliaz5, concordatul,
tribunalul va proceda conform dispositlunilor secundului aliniat al art. 825.
Actele fAcute de fality
In urma omologttreI concordatuluT ai maT inainte
de anularea sat resiliarea
luT, nu vor putea fi de-
clarate nule de at nu-
creditorilor.
dar nu vor putea parti-
de cat numal In proportiunile urmfittre:

Dacti, nu at prima niel
o parte din dividend, parpentru totalitatea
creantelor lor.
Daca at primit o parte,
particip, numaI pentru
portiunea creantel primitive corespunOtre cu portiunea de dividend promistt
neprimitt.
Dispositiun i le acestuI ar-
ticol se aplici ai In casul

cilnd un al duoilea faliment va fi fost declarat,
fdr5, ea falimentul ante-
rior st fi fost anulat sat

resiliat.
TITLUL VII
Dispositl
privitere la
fa l i aaa ental socirtatilor
comerciale
Falimentul uneT
societh,t1 comerciale se de-
ciar de tribunalul comercial din jurisdictiunea c5.-
ruT societatea 'al are sediul el.
Falimentul une!
societlitl In nume colectiv
www.dacoromanica.ro
ModilIclIr1 la ',COMM COMERCIAL (1902)
XLVII
sail In comanditt produce

falimentul sotilor
tat responsabil.
csta nu se el& In stare

de incetare de platI.
prin aceias1 sentinth, falimentul societtitel si al sotilor ; va arta numele, pronumele i domiciliul aces-
dart prin actiunl sat anonimtt, actele de procedurt

se fac contra administratorilor, directorilor i lichidatorilor. El stint tinutl
sh compel% Inaintea ju-
Tribunalul va declara,
tora i va numi un judoettor-sindic.
Cu t6te acestea, patri-
moniul societtitel va fi ti-
nut deosebit de acel al
fie-clirul sot atta la formarea inventariului, cat
si In operatiunile administratiunel si ale lichidatinnel activuluI si pasivulul.

Numal creditoril
iat parte la delibe-
ratiunile earl interesrt

patrimoniul social, dar eI
concuri ca creditort fie-
ctrul sot la deliberatiunile

earl* interesrt patrimoniul individual al fie-otrul
so t cils,lut in faliment.
Sentinta declarativg, de
In cas de faliment
al une) societtiti in coman-
decttorului-sindic orl de
elite oil ar fi chematI,
In special a procura informatiunile necesare pen-
tru formarea si verificarea bilantuluI i pentrn

descoperirea causelor
Impregiurtrilor falimentului. El vor trebui 0, fie
ascultatl ca representanti
legall al societtitel falte,
In tte casurile in carl legea prescrie ca falitul
fie aseultat.
Creditoril particu-
lar) aI unui sot nu sunt
admisl la pasivul falimen-
faliment produce pentru
tulul societtel. ET nu at
drept de cat asupra aceea
tate In titlul I' al acesteI
tuluI dupe
totl sotii falitl efectele artcfirtl.
868. Falimentul unul

sat mal multor sotl nu
trage dupt sine falimentul
societttei.
Falimentul tutulor so-
tilor, ilimitat responsabill

in societtttile in nume co-
lectiv sat In comanditt,

nu trage dupe sine falimentul societttei, (lac& a-
ce va mal rtinftnea so-
Indestularea
creditorilor societtteI, exceptandu-se drepturile de-
rivnd din privilegit sat
ipotect.
Asociatff in participatiune al comerciantulul fa-
lit nu sunt admisl la pa-
sivul falimentului de cht
numai pentru acea parte

a capitalulul adus de dn-
sil, pe care vor putea-o
www.dacoromanica.ro
XLVIII
Modifica/1 la <CODUL COMERCIAL. (1902)
proba cil, nu a fost absorba& de partea perderilor

ce cad In sarcina lor.
Dac societatea fa-
lita a emis obligatiuni la

purtator, posesoril acestor
obligatiuni vor fi admisI la
pasivul falimentulul in ra-
port cu valarea de emi-
multor dintre sotI, eu responsabilitate ilimitata.

In acest cas, tot activut
social se va supune administratiunei i operatiunilor j utlecatoru I al-sindic.
NutnaI bunurile particu-
lare ale sotulul azul s'a
siune a obligatiunilor, seadandu-se aceea-ce li se va
acordat coneordatul sunt

excluso, i niel o parte a
activului social nu va pu-
mortisment saa de ram-
tru plata obligatiunilor de-
fi platit, cu titlul de a-
burs asupra capitalului de

fie-care obligatiune.
Daca sotil, cu responsabilitate limitatil. In
societatile anonime saa in
comandita, nu efectuase
Inca, In momentul decla-
rdtiunei falimentului,
samintele partilor Inste asupra-le, judecatorul-sindic pato fi autorisat sa le
cara varsamintele ulteri6re, a caror necesita te va
tea fi intrebuintata ponrivand din concordat.

Sotul care a oblinut un
concordat particular, este
liberat de obligatiunea solidar catre creditoril societatei ; dar, pentru ca s
obtina sentina indicata

In art. 826, el trebue
probeze ca tte datoriile
societatel falte ad fost
platito : capeta, interese

si cheltuell.
TITLUL VIII
fi recunoscuta de tribunal.
In f tlimentul uneI
societatl anonime, care nu
Despee infreetinni pe-
lichidatiune, concordatul
Actiunea penal&
pentru infractdunile co-
se gasesce In stare de
pata avea de obiect continuarea saa cedarea
treprinderel sociale, i, in
naba tu materie de faIdment
prinse in acest titlu este
asemenea cas, el trebue

s determine conditiunile
explo itarei ulterire.
de ordine publica.
Ea pata fi pusa In miscare chiar inainte de declaratiunea de faliment,
manditacreditoril pot con-
Insotitit de faptul de dosire, de ascundere, de inchiderea magasinelor, de

darea la o parte, sustra-
In societatile In
nume coleetiv si in co-
simti un concordat chiar

In favarea nnuia Ball mal
eand incetarea plfttilor este
www.dacoromanica.ro
Modiliciri la CODUL COMERCIAL. (19O)
gerea satimputinarea fraudulash a patrimoniulal

In dauna oreditorilor.
In aceste casurt, procurorul tribunaluluI trebue
sit, comunice indata, lacetarea platilor preaedinteluI tribunalulul comercial,
pentru indeplinirea dispositiunilor tittulul I al acostal carp.
CAPITOLUL I.
Despre Batecruerf.
870. Este culpabil de
bancruta simpla comerci-
antul care a incetat

ai care se gasesce
Intr'unul din casurile urmatre :
Daca cheltuelile sale
personale sat acelea ale

familial sale a fost prea
mar), In raport cu starea
sag conditiunea sa economicrt;
Daca a perdut o mare
parte din patrimoniul sat

In.operatiunt curat de noroc, sat manifest imprudente
Daca, In scopul de
Intarzia falimentul, a
flout cumpararI cu intentiunea urmata de fapt de
a revinde,lucrurile cum-
Orate ca pretul sub va16rea lor curenta, sati dacii

a avut recurs la ImprumuturT, girare de efecte
sat alte mijI6ce ruinatre
XLIX
pentru a'al procura fondurl ;
Dads, In urma Incatarel pllitilor, a platit pa

verl-un creditor In detrimentul masei
6) Daca nu a tinut de
loo registrele prescrise de
lege, orl dac nu le-a

nut In mod regulat, sari
cel putin registrul-jurnal
Incheiat ai viylat conform
art. 27;
6) Daca nu a platit, la
epocile stipulate prin concordat, partea promisa creditorilor sat, precum s'a
ylis la art. 863, ultim aliniat.
877. Este asemenea cut-
pabil de banana simpla

comerciantul care a Incetat plileai care se gasane In verl-unul din
urmatre.
Daca, nu a facut In
mod exact inventariul anual sag dad, registrele
inventariile sale sunt
incomplecte sat neregulat
casarle
tinute, sat nu dafi sma

de adevarata stare a activuluI ai pasivulul sat,
chiar citad n'ar fi fraudtt;

Daca, avand contract
de casatorie, nu s'a conformat dispositiuntior art.
19 ai 20;
Daca, In cele treT

ylile de la incetarea piatilor, nu a fficut declara-
tiunea prescrisa de art
www.dacoromanica.ro
Naditidal la CODUL COMERCIAL. (1902)
703 sat clack fiind vorba

de falimentul uneI societatl, declaratiunea facuta,
nu arata numele tutulor

sotilor solidar!;
4) Daci, far& lmpedicare
legitima, nu s'a presintat

In pers6na lnaintea judeatorulul-sindic, In casurile i in termenele prescrise, i dad). presintandu-li-se, 'l-a dat informs-
tiuni false, saa daca s'a

departat farts permisiune
de la domiciliul sa in tim-
pul falimentului
6) Daca nu a Indeplinit
obligatiunile luate intr'un
concordat, obtinut Ints'un
faliment anterior.
OrI-cine, exercitand obicinuit profesiunea
de mijlocitor, va fi caylut
In faliment, e culpabil de
bancruta
E culpabil de bancruta simplil comerciantul
care, chiar inainte de declaratiunea de faliment
numai pentru a'sI facilita
obtinerea unul moratorin,
atribuit,cu bun& scinta
si in contra adev6rulul, o
parte din activ, saa a simulat datoril neexistente,
pentru a face a intervie
In adunarI creditorl In tot

sat In parte fictivI.
E culpabil de bancruta fraudul6sii comer-
ciantul falit, care a sus-
tras sail falsificat regi-
strele sale, distras, tainuit

sail disimulat o parte din
activul seil, i comercian-
tul care, inteun alt scop

de cat ce! indicat In ar-
ticolul precedent, a !III'S.-
tisat datoril neexistente,

saa care, In registre, in
seripte
tentice
sati In acte auorT
private, sat'
In bilant s'a dat In mod

fraudulos dator de sume
ce nu datora.
Mai pot fi declaratI bancrutarl fraudulosl comerciaiatiI earl, Inainte de declararea In faliment, vor
fi Instrainat o parte insemnatil din marfurI sail so-
tiv pe preturI reduse
maI scacjute de at costul

lor, in scopul fraudulos de
a frusta pe creditorl.
Delictele de bancruta simpla se pedepsesc
cu Inchisre de la 15 oile
pttna la duo! anI.
Cel ce se face culpabil
de bancrutil simplil va pu-
tea fi, osebit de acsta,

declarat incapabil de a exercita profesiunea de co-
merciant si a i se inter-
(Bee dreptul de intrare In

localurile de bursa.
Bancruta fraudu16sft se va pedepsi cu maximul inchisorel corectionale i en interdictiunea
pe timp mitrginit.
Pedpsa Inchisorel,chiar
and judecata gasesce cir-
www.dacoromanica.ro
Modificar' la .CODUL COMERCIAL. (1902)
cumstante usurhtre, nu
Oto fi redush, la mal puin de un an.
Cel ce este condamnat,

pentru faptul de bancruth
frauduldsh va fi, osebit de
acsta, declarat incapabil
de a mal exercita profesiunea de comerciant si i se va
interdice dreptul de intrare
In localurile de huna.
Contra acelora ce vor
fi exercitat obicinuit pro-
fesiunea de mijlocitorT, in
cas de bancruth frauduldsh,
se va aplica
pedepseT.
maximhm
CAPITOLUL II.
LE
sat dac nu a t fost In-
deplinite dispositiunile art.

92, 93, 95, 96, 101, 104,
142, 146, 147, 148, 157, 168,
173, 174, 175, 178, 179,

182, 183 si 184, sat clac&
sunt culpabill de veri-unul
din faptele aatate la No.
2, 3, 4 si 5 ale art. 876

si la No. 1,
art. 877.
3 si
4 ale
ET se vor pedepsi cu
aceeasT pedpsh, daca sunt
culpabill de verT-unul din

faptele indicate la art. 880.
Asemenea
ata, *la omis cu dol
de a publica contractul
social si schimbhrile ul-
Despre delietele altor pers6ne

de edt falitul, fdrct complieitate in banerula.
terire in modurile pre-
883. Prepusul sat re-
mod fals capitalul subscris
presentantul comerciantuluT fa lit care, In gestiunea lul Incredintath, s'a

fh.cut culpabil de veri-una
din faptele indicate la No.
2, 3, 4, si 5 din art. 876,

si la No. 1 din art. 877,
sat la art. 880, se va pe-
depsi conform dispositiunilor pentru bancruttl. frauduldsit.
884. In cas de faliment
a uneT societhtl In coman-
prin actiunl sat a-
nonimA, administratoril si
directoriI el vor fi pedepsitT dupe dispositiunile
art. 881, daca falimentul

a provenit din culpa lor,
scrise de lego;
Dach a aratat In
sati vrsat
Daca ati distribuit

societarilor dividende evi-
dent fictive si, cu chipul

acesta, at micsorat capitalul social
Dacti cu dol at fttcut preluhrT mal mar] de
cht cele permiso prin actul

social
Dach, at ocasionat cu
dol, sal prin mi jlocirI de
operatiunT doldse, falimentul societfiteI.
885. Judechtorul-sindic
al falimentulul, care se
va fi fhcut culpabil de mal-
versatiuni In administra-
tiunea sa, se va pedepsi
www.dacoromanica.ro
LII
Modifiarl la CODUL COMERCIAL. (1905)
maximul inchisoreI; iar

-clac& paguba causati este
mica, Inchis6rea se va putea reduce prtnil la trei lunI.
ticol se vor aplica asome-
nea auxiliarilor i color

Insarcinatl de catre judotatorul-sindie cu executa-
rea operatiunilor falimentulul.

maximul Inchisorel aceI
cae, dei n'ar fi complicl
In bancrutd, se vor dovedi

eulpabill:
Cfi Inteun faliment,

eu huna sciinth, at distras,
thinuit sat disimulat, prin
declaratiunIV publice sail
private, buiurI mobile safi
imobile de ale falituluI
Cts, In mod fraudulos,
at produs In faliment creante simulate, In numele
lor proprit sat prin per-
silne interpuse;
Ch at sOvirOt verlunul din faptele arAtate
in art. 880, exercithnd comerciul sub numele altuia
sat sub nume simulat. A-
ceeall pedpsh, se va a-
plica i comerciantulul care
V a prestat numele.
Ascendentil, desee n dentiT
afiniIi sotul falitulul, carI

eu sciinth vor fi distras sat
thinuit valor' set alto luerurl apartinnd falimentuluI, se vor pedepsi cu

In chisire corectionalh.
Creditorul care va
fi stipulat cu falitul, sat
cu alth, pers6nO., avantagiI

infolosul s6111 proprio pen-
tru votul sOft In deliberarile falimentulul, sat In

cererea de moratoriu, sat
acela care, prin alte modurl de cht cele prevlute

In art. 880, '11 va fi procurat avantagiI In sarcina
activulul falimentuluT, se
va pedepsi cu Inchis6re
piinft la un an qi cu amena, pitnil la 2.000 leI.
In casurile prevdute de cele dou articole
precedente, sentina penal& de condamnare va
trebui sh ordone
Reintegrarea,
clac&
este casul, la masa ereditorilor a bunurilor sail
valorilor sustrase i restituirea celor In drept a sumolor ce creditorele primise fria sh '1 fi datorat;
Desphgubirea daunelor pentrn sumele cate s'at
constatat, cu reserva desphgubirel a altor daune
mal marl dadfi s'ar dovedi
In urmh;
Anularea In privinta
tutulor i chiar a falituluI a conventiunilor particulare ce vor fi fost inche-
late pentru a procura ereditorilor avantagiile men-
tionate In articolul precedent.
Dach cererile pentru o-
www.dacoromanica.ro
Modificad la CODUL COMERCIAL (902)
L'U
biectele sus indicate nu ad
apel la tribunalul comer-
penalti, san daeli, fiind pro-
afid pftn& la valrea de
fost propuse in instante,

puse, a intervenit o ordonant& de neurmfirire sail
o sentint& absolutorie, acele cerert vor putea fi In
urm& introdnse si judocate lnaintea tribunalulul
de comereid.
CARTEA IV')
Peopre exereitInl
'Mor comereinle III des-
pro dorato lor
Se modifiell numaI nrmat6rele articole din capitolele i titlurile respective.
891. Actiunile aparti-
nnd jurisdictiuneicomerciale se vor judeca de judecatoriile eomunale In

ultimi instant& p&nift la
valdrea de 6 leI inelusiv

si en drept de apel la judeeitoria de ocol respectivil pan& la suma de 60
leI inclusiv, capete si dobin41; iar de c&tre ju-
dec&toriile de ocle In ultima instant& de la 60 de

lei piLn& la valrea de 200
de 'el inclusiv, capote

dobAndi, i cu drept de
1) Din Cartea a IV a ,Codu/141

Comerclai, legea din 3 Martie
1903, a modificat un mic euro&
de articole. Deci, cele alte articole
amase neschimbate se vor canta
la paginele 500 si urmaterele.
cial In coprinsul c&rnia se
1.500 101 inclnsiv, capete

d JAI') 41.
Intrunirile credi-
torilor snnt presidate de
judecfitorul-sindic.
Decisiunile se iail en ma-
joritatea absoluti a creditorilor presenp, afar&

de casurile In mil legea
nn cere o anume majoritate
Creditorii se pot presenta
In pers6n sala prin mandatari.
Procesul-verbal a/
intrunirei creditorilor se
subscrie de / judeatorulsindic, si de grefier sati
de secretarul-archivar al
sindicatulnl tribunalnlul.
El coprinde, In resnmat,
desbaterile urmate, decisiunile luate de creditoil
si ordinea In care ele ad
avut loe, i indic& numi-
rile Monte dupe ordinea

numraluT voturilor obtinute de fe-care, IncepAnd
cu cel mal mare num5r.

Procesul-verbal se inaintzi tribunalulni in termen de cel mult trel
spre a fi aliturat la celealte acte ale falimentulta
941. Ordonantele judo-
nu sunt
supuse apelului de ct In
easurile determinate de
lege.
www.dacoromanica.ro
LIV
Modilichri la CODUL COMERCIAL. (1902)
Apelul se face catre tri-
bunalul respectiv pentru
audienta fix6..
Deliberatiunile tri-
bunaluluf In materie de
faliment vor putea fi pre-
cedate de relatiunea ju-
Dile sus gise vor fi facute
In cel mal scurt termen

posibil, tulla : daca tre-
buesc facute In localitatea
unde se afla tribunalul,
cel mal tar4iti In treI 411e

de la data hotararel ; daca
decatorulul-sindic.
Sentintele i Inehelerile tribunaluluI, pronuntate conform art. 708,
trebuesc flicute in alta

parte, ele trebuesc O. fie
expediate pentru executiunea imediata In acola
722, 723, 735, 826, 835, 837,
termen.
Judeclitorul-sindic este
dator a observa exacta Indeplinire a dispositiunilor
841, 842, 843, 852, 864 i

sentintele de condamnare
la una din pedepsele pentru unul din delictele prevNute In titlul VIII, al
cartel a III-a, se vor afige
la up tribunaluluI $ la
alte locurI obicInuite, In

comuna unde reOde tribunalul, In comuna unde
reOde Curtea de apel, In
comuna de reqedinta a
falituluI, In tate locurile
unde el avea stabilimentele de comercia, i in
salele burselor i Camerilor de comercia din acele localitatI.
Un extract de pe aeeste
sentinte saa IncheierI se

va publica, In faia anun-
ciurilor judiciare ale locurilor sus aratate, cu dreptul pentru judecatorul-sindie de a ordona publicatiunea i In alte iare, cand
Impregiurarile falimentu-
lui ar come o mal Intima
publicitate.
Afigerea i publicatiu-
coprinse In acest articol.
Judecatorif-sindicT
al tribunalelor primesc re-
tributiunea judecatorilor
de edintft. Pe langa acest

onoraria, judecatorii-sindie! a" tribunalulul deilfov
mal primase o diurna de

150 leI pe luna, lar judocatorii-sindicI aI tribunalelor Iai, Doljia, Covurlul
i Bralla o diurna de 75 leI.
Secretaril - archivar' al
judecatorilor - sindicI primese retributiunea grefierilor de tribunal.
Pentru acoperirea
retributiunel judecittorilor-sindicl qi secretarilor-
archivarl i pentru cheltuelile de cancelarle, Sta-
tul va percepe pana la
maximul 40h, din activul
brut al falimentuluI, ara

ca suma perceputi de la
un faliment stt pata Intrece cifra de 20.000 leI.
www.dacoromanica.ro
Modificart la .CODUL COMERCIAL. (1902)
Cota percepereT, pan&
la maximum 40/o se va
Exit In fie-care an prin
legea budgeted'.
Pentrn anul budgeter
carent cota se fixza, la I;
ea se va face venit la tesaur, sub o rubrici sped-
LV
al& a veniturilor ministeruluI de justitie.

In raport cu incasarile
si intrarile se va deschide,
prin consiliul de miniOri,
ministerulul de justitie
creditele necesare pentru
retributiunea personaluluI.
www.dacoromanica.ro
ANEXE la CODULI COMERClftLI
LEGEA
DIN 6 /IPRILIE 1900
pentru modificarea unor articole din

Codul de Comercirc".
HAMANGIU. Codul General
www.dacoromanica.ro
28 1'4
ARTICOLELE MODIFICATE :
Art. 114.
122 al. II.

128
132
143
146
147 al. r.
178 al. II.
174 al. I.
175 al. I ai VI.
185 al. II.
238
243
245 No. 1 al. II qi No. 2.

246 No. 1 al. II; No. 2, INIo. 3 al. I, i No. 4
248 litera a.
266 al. III.
273
347
349
482
716
770
772
808
831
842
846
863
864
www.dacoromanica.ro
ANEXE
LA
CODUL COMERCIAL"
LEGE
pentru
Modificares mor articole din

.Codul de Comercia* I)
DIN 6 APRILIE 1900.
Art. unic. Articolele 114,

122, al. 11 b; 128, 132, 143,
146, 147, alin. I; 173, alin.
II; 174, alin. I; 175 alin.

I si alin. VI; 185 alin. II;
238, 243, 245, No. 1, alin.
II si No. 2; 246, No. 1, alin. II, No. 2, No. 3, alin.
I si No. 4; 248 lit, a, si
265, alin. III; 273, 347, 349,

482, 715, 770, 772, 808, 831,
842, 846, 863 si 864 din

codul de comercia, se modific precum urmzit:
114. Societatea in co-
*) Acsta. lege a ost votati de

Camera la 16 Martie 1900 ei de
Senat la 21 Martie 1900. Pentru
ueurinta consultarel, am anexat'o
imediat dupe Oodul CornerciaP
mandita se administrza
de catre asociatii cu res-
ponsabilitate nemarginit.
In societatile in coman-
dita, prin actiunl, unicul
administrator, saa cel puin o &gime din numarul

administratorilor vor fi romanl.
NumaI numele asociati-
lor cu responsabilitate nemarginitrt, si firma lor co-
merciala, pot face parte
din firma socialfi.

Daca, In contra acesteT
dispositiunl, firma coprinde si numele asociatulul
comanditar, acesta devine
responsabil solidar si fara
limita de thte obligatiunile societateI.
canija 'I modifica articolele spe-
citiclte mal sus. A se vadea ei

vechiul text al articolelor ceraspundt6re, spre a se putea controla mal bine modificarile tanate.
www.dacoromanica.ro
IV
Anexe la .CODUL COMERCIAL.
122. Societatea anonim& se administrgz& de c&-
tre unul sag mal multi
mandatarI temporal!, revocabill, asociatI sag nu.
Unicul administrator, sag

cel putin o treime din numgrul administratorilor,
vor fi romnI.
In societatile ale crtror
statute permit dobindirea
de imobile rurale, altele
de cat cele destinate la
constructia unuI stabiliment industrial, sag la o

exploatare industrial&
qi
dependintelor lor, jumgtate plus unul din numgrul administratorilor vor fi

romanI.
128. Avantagiile pa rticulare sag deosebitele drep-
turl ce fondatoril 41 reserva la constituirea societateI, trebuesc aratate
In actul constitutiv al societ&tel. Ele trebues0 sa

fie aprobate de adunarea
generala, prevNut& prin
art. 135. Ele nu pot fi represintate sub o alt& forma, de cat printr'o tantiemit din beneficiile neto
ale societatel, i plata lor
nu p6te avea loe Inaintea
aprobareI bilanturilor.
132. Pentru a se putea
procede la eonstituirea so-
ciet&tel, este necesar ca

Intregul capita/ social a&
fie subscris i ca fie-care
actionar sit fi vgrsat In
numerar cel putin trel

cimi din valrea actiuni-
lor sag din sumele subserse de dinsul.

Pentru actiunile representand aportul imobiliar,
vgratmintul celor treI cle-
ciml nu se cere.
Nu se va putea emite
nouI actiunl de cat dupe

plata integral& a color
d'antgig.
In niel un cas actiunile

nu vor putea sit fie emise
pentru o sum& mal
de cat valrea lor nominala.
143. and sunt mal
multi administrator!, pre-
senta a jumgtate cel putin dintegniI, dac actul
constitutiv nu cere un numgr mal mare, este indispensabil& pentru validitatea deliberatiunilor lor.
Administratoril absent;
cart tramit o autorisatiu-
ne unuI din administra-
toril present' de a delibe-
ra i vota pentru
sunt socotip ea presentl
i vor avea rgspunderea
enuntat& de art. 151, alin. I.
146. Achisitiunea pro-
priilor actiunl, Ins& numal
cu scopul de a amortisa
succesiv capitalul social,

este admisg, la societlitile
al crtror fond produetiv
prin chiar regulate exploa-
tare este expus la micprare sag disparitiune, sag
www.dacoromanica.ro
Anexe la <CODUL COMERCIAL
efi.nd averea societatei, in
temeiul unor sareini de

reversiune saa rescumpa-
rare, se compune din drop-
turi Cu durata
In asemenea cas, statutele societateI vor afecta
o anumit parte din be-
neficiul anual la retrage-
rea din circulatiune a unui

numar de actiuni, prin tra-
gere la sortl, cu valarea
nominala.
Statutele vor fixa epoca
eand va ineepe amortisarea capitalului social.

Statutele vor prevedea
eliberarea de titlurl de dividend, in locul actiunilor
retrase si vor determina

partea beneficiulul anual
ce se reserva acestor titlurl de dividend, care ins
nu mal a niel un drept
la activul social.
Actlunile, o-dat retra-
se, nu pot fi puse iarasi

in circulatiune, ci trebuese anulate.
147. Societatile de asi-
gurare, asupra vieteI

societatile earl administrza tontinele, sunt datare ea, din sumele platito pentru asigurarl si din
procentele acestor titluri,
s intrebuinteze, daca sunt

nationale, o patrime, dad],
sunt straine, o jumatate,

fie in titlupl de ale datoriel publice, fie In alte titlurI
roman()
acceptate
drept garantie la casele

Statulul, fie in imobile situate In Romania, fie in
ipoteeI asupra unor imo-
bile situate in Romania,
si carI vor fi acceptate de

catre ministerul de comercia i industrie. Titlurile
se vor depune la Casa de
depunerl si consemnatiunl,
imobilele vor fi afectate

ipoteca in numele Statulul, iar ereantele ipotecare
depuse in gagia, tot la
Casa de depunerl 0 consemnatiunI.
Cup(mole titlurilor depuse, precum i pentru i-
potecI i imobile, o doband& de 4' 2,. pe an, care
se va OW de societatile
depunOtare, se vor capitalisa tot in conditiunile mal
sus anuntate.
Titlurile depuse din trecut pot fi retrase, inlocu-
indu-se, pentru valrea lor,

dupe cursul 4i161 de retragere, cu ipoteci i imobile,
conform color ise mal
sus.
Modul si termenul ace-
stel depunerl (intrebuintarl) si a degajamentelor
(liberarilor) treptate, se
vor stabili prin regula-
mente de administratiune
publica.
Societatile straine de asigurare asupra vietei vor

face, in politele de asigu.
rare, alegere de domicilia
www.dacoromanica.ro
VI
Anexe la CODUL COMERCIAL.
In Romania. In cas contrarit, tribunalul domiciliulul asigurareI va fi com-
petinte pentru tte litigiurile cu societatea.

173. Societatile nu pot
sa emit& titlurl de obliga-
tiunI la purt&tor sat nominative pentru o sum&

care ar trece peste capitalul v6rsat si existent,
dupe constatarea celuI din
urma bilant aprobat.

Vor putea, cu t6te ace-
stea, sa emit& obligatiuni,
chiar pentru o suma mal

mare, and excedentul va
fi garantat prin titlurl emise de Stat, de judete,
sat de comune, i carI vor
fi fost depuse la Casa de
depunerl, consemnatiuni si
economie, unde vor sta

pan& la stingerea obligatiunilor emise.
De asemenea vor putea
Obligatdunile emise pe
basa de creante ipotecare
nu vor putea intrece optdecI la sutil, din valrea.
imobilelor.
Dispositiunile
primel
partl a acestul articol nu

se aplica cambiilor, livretelor de depunere, bonn-
rile nominative sat altor

titlurI de creanta decurg6nd din afacerI particulare.
174. Emisiunea obligatiunilor, chiar de va fi pre-
vduta in actul constitutiv sail In statute, nu se
va putea face de cat In
urma unel decisiunI a adunarel generale, luath cu
majoritatea prevtduth In
prima parte a art: 160.
Daca, la o prima adunare generala, nu s'a putut Intruni numrul cerut
de art. 160, a doua adu-
pentru o sum& maI mare

de cat capitalul varsat si
existent, daca excedentul
este garantat, fie prin
mobile ale societatel,
se afectza la serviciul acestor obligatiuni, fie prin
creante ipotecare ale so-
nare general& va avea loe

si va delibera, ori-care ar
fi numtrul actionaril orpresentl. Decisiunile,insa, spre
a fi valabile, trebue s&
Intrunsca 1 din voturile
exprimate.
Dac& emisiunea se face
prin subscriptiune publica,
fectate la serviciul acestor

obligatiunt Emisiunea bi-
proiectul de manifest, pre-
altor titlne echivalente, se

regulza prin legi spe-
tru a se Indeplini pres-
sa emit& obligatiunI, chiar
cietatel, de asemenea a-
letelor de banca, sat a

ciale.
decisiunea, impreuna cu
v6dut, In articolul urma-
tor, se va depune la tri-
bunalul de comerclii, pen-
criptiunIle art. 92.
www.dacoromanica.ro
In casul prevNut de al
duoilea aliniat al art. 173,

o-dat& en decisiunea
proiectul de manifest, se
va depune i recepisa constattagre de consemnarea
titlurilor.
Deeisiunea adun&reI nu
are tgrie, daca nu se va
transcrie in registrul pen-
tru socioati.
175. Dac& obligatiunile
nu se vor fi plasat la una
sat mal multe case de
banck ci se va procede la
emisiune prin subscriptiune publick administratoril
Bunt datorl s& publice un
manifest care sh arate:
Numele, obiectul
sediul societateI;
Capitalul social;
Data actuluT constitutiv i acelora earl ag adus schimb6r1 la acest act
sag la statute si datele
publicatiunel lor;
Situatiunea societ&01 dupe ultimul bilant aprobat ;
Va.16rea total a obligatiunilor ce sunt a se

emite qi a color emise;
modul pl&tel obligatiunilor i valgrea nominal& a
fie-chreia, cu ar&tarea dobgndel ce produc si dacg,
sunt nominative sat la

purtAtor;
Data publicrel de-
cisiunel aduniirei generale

care a aprobat emisiunea.
VII
In casal prevOut de
alin. II al art. 173 se va

adauga informapunile ne-
cesare pentru a se putea

aprecia garantia oferit&
prin acele titlurI.
185. In fie-care adunare

ordinar& si in cea prevg4ut& de art. 135 se va
numi tre! sag cincI censorl si tot atittl supleantl

pentru supraveghiarea operatiunilor sociale i pen-
tru revisuirea bilantulul.

O treime cel putin din
numgrul censorilor si din
acel al supleantilor vor fi
In societrttile ale egror
statute permit dob&ndirea

de imobile rurale, altele
de cat cele destinate la

constructia unuI stabiliment industrial si depen-
dintilor sale, jumtate plus
unul din numrul censo-
rilor vor fi romanT.

Majoritatea censorilor
trebue s& MU, domiciliul
permanent in localitatea
unde societatea 10 are sediul principal.

Censoril vor fi asociatI;
el pot fi realesI.
Rudele si afiniT admi-
nistraterilor, pang la al
patrulea grad inclusiv, nu

sunt eligibill, sag perd
calitatea de censor!.
In cas de mgrte, de renuntare, faliment sat) de
perderea drepturilor unuia
www.dacoromanica.ro
VIII
Anexe la .CODUL COMERCIAL
din censorI, supleantul cel

mal In vArstli, 11 inlocu-
esee. Daca en acest chip

numtrul censorilor nu se
p6te complecta, censoriI
carI rtman numesc alte
pers6ne carl sh Inlocusca
pe cel absenp pana la intrunirea celel maI apropiate adunan l generale.

238. Societatile legale
constituite In Ora stfai-
carI Il stabilesc In
Romania un sedit secundar sat o representan,
na,
sunt supuse la dispositiunile presentului codice, In

ce privesce depunerea
transcriptiunea, afip.rea
publicatiunea actulul constitutiv, a statutelor, a actelor carl aduc schimbari
la unul sat la altul din
acte, si a bilantu-
rilor ; ele sunt dattre Inca

sa publico, in formele prevtgute de acsta lege, nu-
mele pers6nelor car di-
rig sat administrza a-
cesto sediurI, sat carI represinta In ori-ce mod

societatea In Ora.
Aceste perstne sunt r6spundtdre fata cu ceI de
al treilea, ca administratoril societatilor nationale.
Daca societatile sunt
alt-fel de cat cele prev4ute in art. 77, ele vor fi
supuse la Indeplinirea formalitatilor prescrise pentru depunerea i publica-
rea actuluI constitutiv i

a statutelor societatilor
prin actiunl qi le sunt apli-
cabile t6te dispositiunile

presenteI sectiuni, relative
la acelea0 societatI.
Publicatiunile vor tre bui sa coprinda i aratarea capitalulul constituit

pentru operatiunile din Romania.
243. Se suprima.
245. Cererea de autorisatiune va fi Insotita de
urmat6rele acte:
1). Statutele societatei
autentificate In regula,
precum i orI-ce alto acte
dovedind e:sistenta legala
a societ5,tel in Ora unde
s'a infiintat, i o declaratiune formala ca societatea

se supune legilor romano.
2) Recepisa Casel de de-
punerI, constatnd depunerea cautiuneI fixata de

guvern, pentru a asigura Indeplinirea obligatiunilor ce societatea va
contracta In Ora. Acst
eautiune nu va putea, In
niel un cas, sa fie mal
mica de 100.000 leI, i guvernul va putea cere
sporirea el pana la o patrime din capitalul de actiunI al societateI. Societatile de asigurare vor da
o cautiune de col putin

250.000 leI pentru fie-care
ramura In parte.
Aceste cautiunI vor servi
www.dacoromanica.ro
Anexe la CODUL COMERCIAL
pentru desdaunare a cu preferinta, a actionarilor
creditorilor din trti.
Cautiunea va consista
exclusiv in efecte publice

ale Statului roman, dupe
cursul dileI cand se face

consemnarea, si va fi de-
pus& pe-numele societatel

care singura va fi recunoscuta, de proprietara.
Societatile earl vor Infinta fabrici Ban alte stabilimente industriale, cele
carI s'ar ocupa cu creanI

sa exploatarI de cal de
comunicatiuni si de min
precum i handle, av6nd
de obiect operatium finan-
ciare si de credit, vor fi

scutite de depunerea sus
disei cautiunl.
3) 0 declaratiune a so-
cietfttel, omologata de autoritatea competintft a O-
rel respectit e, c cautiu-
nea va servi spre a garanta numai afacerile
zute de societate In Romania.
246. Deosebit de conprin articolele precedente si de

acelea pe earl guvernul
ditiunjle
le va fixa dupe Impregiu-
societatile prin actiunI straine vor avea sa

observe si dispositiunile
speciale urmat6re:
1) Societatlle prin acjinni straine i1 vor alege
unul din orasele Orel ca
IX
unde vor avea

un representant general
pentru tte operatiunile
lor din WA.
Acest representant va
depune o copie autentica

dupe procura sa generala.
Societatile prin acti-
unI straine vor publica,

pentru fe-care an, cel mai
tardia in luna Maia a anuluI urmator, un bilant
asupra operatiunilor lor

din tra,, conform prescrip.
tiunilor legel.
Asemenea ele vor Inainta guvernului, imediat
dupe publicarea ler, darile de seama i bilanturile ce vor publica la sediul lor principal.
Guvernul va putea,
prin ministerul public,cere
tribunalului de comercia
sa pronunte retragerea autorisatiunel in casurile urmat6re:

Cand capitalul de ac-
tiuni al societatel autorisate se va fi redus, prin
orI-ce impregiurare, la jurnatatea sumeI afatata
child s'a facia cererea de

autorisatiune;
Cnd, prin ori-ce im-
pregiurare, s'ar diminua

cautiunea depusa conform
art. 245, fra, ca societatea, in termen de 30 dile

sft o fi complectat;
C) CAM se va constata
ca societatea face opera-
www.dacoromanica.ro
tiunI straine celor prev6lute In actul de constituire ;
and aceste societAtI
nu vor observa dispositiu-
nile presentel sectiunl;

Chnd ar inceta reci-
procitatea prevNutA de a-
lin. I de sub art. 237;

and societatea a In-
cetat de a functiona in
Ora sa de originh..
Tribunalul de comercid
va statua in camera de
consilid, ascultand si societatea incriminaa, si

motivat. Incheierea sa nu
e susceptibil& de cat de
apel In termen de una
pronuntare.
Curtea de apel, asculthnd
lull& de la
societatea, va statua definitiv.

Cautiunea depus& se
va restitui numaI atunci

child se va dovedi cd nu
mal exist& in tr& nicI o

obligatdune
a societated
autorisate, sad c&nd o societate romnA, recunoscut& ca bun& de guvern,

va garanta neconditional
blicat bilantul lor pentru

exercitiul respectiv.
248. Se suprimtd.
265. Se vor pede psi cu
o amend& pil,n& la 5.000 lei,
afar& de pedepsele mal

grele prescrise de codicele penal:
Fund atorii, administratoril, directoriI, censoriI
I ichidatoril societ&tilor carl
In relatiunile sad comunichrile de tot felul f&cute
catre adunarea generalk

In bilantddrI sad in situatiunea actiunilor, ad enuntat cu rea credint& fapte
neadevrate asupra conditiunilor societatei, sad
cart cu sciint& ad tinut

ascunse in totul sad in
parte, fapte relative la aceleasl conditiuni;
Administratoril si directorh cari, cu sciinth,.

in lips& de bilanturl
contrarid cu ceea-ce re-
sult& din trinsele, sad prin

mijlocire de bilanturl fraudulos stabilite, ad dis-
tribuit asociatilor, actio-
pentru societatea strhin

care va core liberarea ca-
narilor sad comanditarilor

interese sad dividente neluate din beneficiile re-
utiuned.
Actiunile societ&tilor
ale ;
Administratorli si
straine functionhnd in Ora

nu vor putea fi admise
rectoril car' ad emis ac-
an In Romilnia, avAnd pu-
lor art. 146, sad ad Ina-
la cota burseI romne, de

cht dupe ce societatile vor
fi functionat cel putin un
tiunI mal jos de ciLt valrea lor nominalk ad cump6rat actiunI ale societh.tel contrari dispositiuni-
www.dacoromanica.ro
intat bull pe actiunI ale
societateI, sat' emis obligatinn1 prin calcarea dispositiunilor
ale art 174;
alin. I 0 II
Administratoril si directoril cart ati efectuat re-
ductiunea capitaluluI sal
fusiunea societatel, contravenind dispositiuntlor art.

101 i 197;
Administratoril i di-
rectora societatilor de asigurare asupra vietel
al societatilor administrative de tontine cari vor fi

contravenit dispositiunilor
art. 147;
Lichidatoril carI aft

repartit activul social intre asociati, contravenind
Aceeast pedps se apact', censorilor carI in ca-
surile aratate in numerele

2, 3, 4, 5 i 6 de sub a-
cest articol, nu aa
plinit indatoririle lor.
273. Lipsa arataret numelui pers6nei saa firmeI

primitoruluI la facerea
cambiel, precum si lipsa
vre-uneia din conditiunile
XI
renuntarea la prescriptie
se socotesce ca nescrisa
317. Se suprima.
349. Debitorul uneI cam-
bil nu va putea opune de

cat exceptiunile privitare
la forma titlulul sat lipsa
conditiilor necesare pentru
exercitiul actiunel si exceptitle personale aceluia

care a exercitat acsta actiune.
Aceste exceptiunI vor

trebui sa fie propuse la
prima infatisare.
Exceptiile personale Ins&
nu vor putea intrlia condamnarea la plata de cat
daca, ele sunt lichide
de o grabnich, solutie, si,
In tate casurile, internelate pe o prohtt scrisa.
Actiunile cambiale, fie-
de competinta judecatoHilor de ocale, fie de a.

tribunalulul,
apelurile
facute in contra hotaririlor de la prima instant&

in acst materie, se vor
judeca in termen de o
luna lile i cu precadere.
Hotaririle date asupra cam-
esentiale aratate in arti-
biilor atilt la prima instanta, cat i in apel, vor
ale ale cambiel, cu reserva efectelor ordinare ale

obligatiunel, dupe natura
sa comercial& sat civila.
ge de la data pronunta-
colele de mal sus, exclude

calitatea si efectele speci-
Promisiunea de dobana
coprins& in cambie saa
fi far& drept de opositie.

Termenul de apel in
materie cambial& va cur-
rel hotarirel de la prima.

instanta, judecatorie
tribunal.
482. In cas de neplat&
www.dacoromanica.ro
XII
la termen a intregel datoril pentru care s'a constituit gagiul, creditorul

pate procede la vindarea
obiectelor date in gagiii.
Pentru acest sfarsit, el
se va adresa la presedintole tribunaluluI cu cerere
de a fi autorisat sa, vinda
gagiul.
cas dermal. la Casa de con-
semnatiunl i creditoril falimentulul vor putea exer-
cita asupra acestel sume
drepturile eventuale ce le-
ar castiga prin contestatiunl facute cu ocasiunea

verificareI creantelor.
Presedintele va statua
715. Datoriile cu scadent& obligatorie in sarcina falitulul si acele a
nanta ce va da, va incu-
donata vointeI sale sunt

considerate ca ajunse la
convenit de partI, dad),

ele aa stipulat in ce mod
sa se vinda gagiul, fie in
mod public si prin organul unuI agent judecato-
rel in stare de faliment,

creantele in contra fali-
asupra cererel de vindare

a gagiuluT, i, prin ordo-
viinta vindarea, fie in mod
resc designat de presedin-
te, daca pfirtile n'aa prevadut alt mod de vindare

(civ. 1689; Ital. 458; 4 leg.
Belg. 5 Maia 1S72).
In cas de faliment, cererea de vindare a gagiului se va notifica sindicu1111 pentru ca, in termen
de trel dile, sa pta usa

de facultatea eel este lasat& de art. 782.
Daca in acest termen
sindicul nu va retrage
gagiul, executarea comma
incuviintata, de presedinte IsI va urma cursul

far& a putea fi impedicata sat suspendata prin
lucrarile falimentului.
Suma prinsa din vindarea gagiului va fi In acest
caror scadenta este subor-
scadentA prin efectul declaratiunel falimentulul.

Din momentul declara-
tuluI, in ceea-ce privesce

participarea lor la deliberarile falimentului, vor remine fixate In miinile ultimuluI purtator. anterior
declarareI in stare de faliment; asemenea si cele
ce se vor fi afilind in circulatiune in strainatate
vor rmanea fixate in mainile primulul purtator din
'Ora posterior declarareI in
stare de faliment.
770. Declaratiunea creantelor trebue sa arate
numele i pronumele, sati
firma si domiciliul creditoruluI, suma datorith, drepturile de privilegia, de gagia sail de ipoteca i titlul
din care creanta deriva.
Ea trebue sa contina
afirmarea, clara si expli-
www.dacoromanica.ro
Anexe la CODUL CO3IERLIAL.
cita, c creanta este adev6rata i reala, i trebue
sa fie semnatft de creditor
sail de un procurator al
saa cu procura legalisata

in regula.
Dacii ereditorul nu domiciliaza,
in comuna In
care resde tribunalul, declaratiunea trebue s contina i alegerea de domi-
cilia In smuts! comuna ;

alt-fel tte notificatiunile
posterire se vor face ere-
ditoruluI la grefa tribu-
naluluI, afisandu-se la usa

tribunalulul.
772. In qiva fixata de

sentinta declarativa a falimentuluI pentru verifi-
carea creantelor, judecitorul-comisar, asistat de grefier, va procede contradic-
toria cu cel interesati la
verificarea creantelor.
ordi ne a inscrierel in tabloti
prin confruntarea titluri-
lor presintate cu registrele

hartiile falitulul.
Falitul i orl-care din
creditorl se pot opune la

admiterea ereantelor.
sati acelea pe earl totl interesatil le recunosc ca
justificate aunt admise la
masa falimentuluI.
In cas de contestatiunI,
judecatorul-comisar, printr'o singura, sentinta, se
pronunta, asupra tutulor
XIII
contestatiunilor car! pri-
vesc creante a caror valre
nu tree peste competinta

judecatorulul de ocol, eu
reserva apeluluI la tribu-
nal In termen de cincl lile

de la pronuntare; cat pentru cele-alte creante, el
trimite contestatiile Inaintea tribunalului, care le
va judeca In prima instan-
ta, in termen cel mult de

20 lile de la liva verificarel.
Fie-care contestator este
obligat ea, o-data ce judecata contestatiunilor este sorocita, s platsca

citatiile pentru contestatiile flicute de dinsul, sub,
pedpsa ca ele sa fie respinse ca inadmisibile.
Procesul-verbal de verificarea creantelor va trebui sa, fie inaintat de judecatorul- comisar tribunaluluI pana in termen de
cel mult spte lile de la
ohua verificare!, si va arata
cu de-amanuntul tte ope-
ratiile facute, numele cre-
ditoruluI, data, scadenta

cuantumul erearrteI
daca suma este datorita
de falit ca emitent sae ca
girant, i numele giran-
Vlor anteriorI, s arate nu-
mele persnelor intervenite i sts relateze declaratiunile lor.

Judectitorul-comisar vavista creantele admise, a-
www.dacoromanica.ro
XIV
ratand i suma pentru care
s'a admis.
808. Tribu nalul pte au-
torisa pe sindic sa vinda,

cu licitatie public& marfurile qi cele-alte obiecte
ale falituluI, dupe ce mal
Intaiii le va fi estimat conform art. 803.
Estimatiunea lucrurilor
de catre expert se va face

In termen de ce! mult 10
Ole de la numirea luI.
Autorisaraa trebue sa
determine termenul vindarei, care va fi cel mult
de 20 (Ale, s. prescrie agentii, prin mijlocul carora
are sa se faca vingarea
de omologare, intampina,-
rile lor.
Pan& in yiece (Ble de la o-
mologarea adjudeciarel de
catre tribunal, sindicul va
fi dator a forma statul de

repartitie i '1 va inainta
de indata, tribunalulul.
CreditoriI aa dreptul sit
la notite de pe acest stat
la grefa tribunalulul i sa,
'1 conteste pana in termen
de 8 (Ale de la data luI.

Dada pana la expirarea
acestuI termen nu se va
ivi niel o contestatie, tribunalul, prin ordonaiata
ce va da, II va declara executoria.
Ivindu-se veri-o contes-
sa fixeze pretul de la
care are sa incpa licitatia.
Acst autorisatie pate fi
acordata pentru causa, bi-
tatie, ea se va judeca de
de a fi expirat termenul
indicat la art. 803, citan-
16rea contestatiei nu va
ne-cuvantatii, chiar inainte

du-se ins& prealabil falitul.
Incheierea tribunaluluI
se va publica in Monitoml
i ori-ce in-
tmpinarI se pot adresa
urgent& qi fara, drept de

opositie.
Acsta sentina nu este

supusa, apelulul daca vatrece peste 1.500 lei.
Apelul se va judeca de
asemenea de urgenta
far& drept de opositie.
831. Bancrutara frau-
tribunalulul in termen de
dulo1
blicare.
incredere, escrocherie qi
delapidare de banl publicl
nu pot obtine reabilitarea.
este inadmisibila pana la
inchiderea actiunel penale.
Bancrutaril simpli nu
treI Iile libere de la puAdjudecarea trebue

fie omologata de tribunalul comercial eel mal tardiii treI (Ale de la efectuarea el, fara drept de contestatie ; ce! interesa! Ins&
vor putea inainta In ca-
mera de chibzuire, inainte
i eel condamnatl
pentru fa4, furt, abus de
pot fi reabilitatl de cat
www.dacoromanica.ro
Anexe la COMM COMERCIAL
dupe ce at Mont pedpsa
la care all fost condamnatl.

Falitil neconcordatarT,
sub pedpsa prescrisik de

lege pentru bancruti fraudul6s5, vor fi incapabill
s5, exercite profesiunea de
comerciant, fie personal,
fie prin pers6ne interpuse.
Se consider/I de drept ea
persneinterpuse cele pre-
vlute in art. 812 din codul civil.

In casul art. 881 se va
putea acorda circumstante
atenuante dac registrele

n'at fost tinute in regulL
842. Chiar lnaintea declaratiuneT de faliment, co-
merciantul va putea cere
un moratoriti, numai
fie in stare a justifica concursul conditiilor prescrise

de art. 834, depunAnd la
grefa tribunalului documentele acolo arAtate
suma necesaapentru chel-
XV
c5,tor cu directiunea execut5,rel.
Sentinta va fi notifican
procuroruluT tribunalului
in scopul indicat la art.

708.
Acest moratoria se re-
gulztt prin dispositiile acestuT capitol. cari n'ar fi

incompatibile cu
Dacrt tribunalul gasesce
c cererea nu este justificat5,, sa5 dad, se ivesce
unul din casurile prev-
4ute in articolul precedent

se p5,esce far& intilrliere
la declararea de faliment.
816. Dac nu s'a obti-
nut un concordat prin con-
sirntim6ntul tutulor creditorilor, sindicul nu va

putea sa crtt de la judoc6torul-comisar o convocare a creditorilor pentru
a fi consultati asupra incheierel unuT concordat,
de citt dupe judecarea con-
Dac5, justific6rile pre-
testatiilor la verificare de
Wm tribunal.
ente, tribunalul, ascultind

pe reclamant in camera de
chibzuire, va putea ordona
publicarea i afiarea cererei, potrivit art. 943 din
aeest cod, i convocarea
creditorilor in col maiscurt
de creditor; represintiind
eel putin a patra parte din
pasivul falimentulut, pot
cere, in acelaT termen, o
convocare a creditorilor
pentru a Li se propune un
tueli.
sentate so glsese sufici-
Falitul saA un numr
termen posibil, Mr& a trece
concordat.
Ordonanta de convoca-
riT ce le va crede necesariT,
falitu luT.
peste 15 jile, precum i

prescrie m5surile proviso-
inslircinand pe un jude-
re trebue stt fie notifican

creditorilor, sindiculul i
Propunerea concordatu-
www.dacoromanica.ro
XVI
Jul nu suspenda actele Intreprinse pentru lichidarea

falimentuluT,
en reserva
dispositiunilor primulul a-
liniat din art. 803.
Tribunalul caruia s'a fa-
cut cerere de omologarea coneordatulul va fi in

drept a o respingo pentru
cuvinte de interes pulslie, saii cand, pe cale de
contestatie, se va dovedi
ca conditiile concordatulul
sunt prea favorabile falitulul cu privire la averea

lui.
863. Ori-ce creditor, ca-
ro n'a fost indestulat in
tot sea in parte de sumele

venite la seadenta, ce i se
cuveneaa In virtutea concordatuluI, va putea cere
anularea concordatulnI.
Acsta cerere se va ju-
deca de tribunal contradictoria cu sindicul, fantul ei fidejusoriI
Tribunalul, admitnd ce-
rerea, va dispune redeschiderea falimentuluI

totl creditoriI vor reintra
in intregimea drepturilor
lor, potrivit art. 865 din
codul comercial.
Anularea concordatului
nu liberza pe fidejusoe,
niel face sa, inceteze ipo-
tecile i cele-alte garantil
constituite printr'nsul.
864. Dupe pronuntarea
sentintel de anularea concordatnIuT, tribunalul va
proceda potrivit rnduelilor primului aliniat al art.
825.
Actele facute de falit In

urma omologarel concordatuluI, ei mal inainte de
anularea luI, nu vor putea fi deelarate nule, de
cat numal daca vor fi fost

In franela drepturilor creditorilor, saa contraria celor prescrise in art. 861
din codul comercial.
Dispositiuni transitorii.
Acsta lege se va pune

In aplicare de la data promulgare! d. Tate falimentele a11 In curs se vor regula potrivit renduelilor
eI, respectandu-se dreptnrife caetigate ale creditorilor i orl-ce alta terta
persana.

ei 174 din presenta lege
se vor desvolta i complec-
ta printr'un regulament
de administratiune
avn(' aceeall putero
ea i legea.
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC*
LA
- CODUL PENAL A
Articolul
Abrogares legilor
Abus de ineredere
398
322 331
Abus de ineredere, comis de servitorI .

Abus de ineredere, comis de tutorI, cura-
323
ton, administratorl
330
Abus de putere, in contra particularilor 147 160

Acta arbitrare, In arestare ilegalit
Acte, plgsmuire falsificare de
.
.
99
101. 125 127
Acte prvate, fals In
127
Acte publica, mituirea fanctionarilor in facerea de
Acte publice, arderea lor

Acte publice, calomnie prin
Acte publice, denaturare de
Acte publico, distrugere de
Acto publica, falsificarea lor
Acte piabliee, plgsmuire in, de functionarl
Acte publice, sustragerea lor
144
367
298
124
338
125, 126
123, 124
326
Actele stitrei eivile, neinscrierea lor
161
Adttogiri la bilete de votare

97
* A se vedea .Tabla de materil dupe capitole. la Snitul .Codului Penal..
www.dacoromanica.ro
HAMANGIU. Indaz Alfshetla
XII
INDEX ALFABETIC
.966
Articolui
Administrativi, functionarl, mituirea lor

Administratorl. tutorI, abuz de incredere
Adulter, complicl, intentarea actiunel
144
330
269, 270
Adniter, crime si delicte comise In, nescusa253
bile
Adunarea leginitre, atentat contra el
93, 94
Adunares legiuitAre, pedpsa pentru insulte aduse el
Advocat, insulte In pledare

Advocat, interdicerea de a pleda . . .
Advocat, trAdarea afacerel clientulul sti
Alise lipite, ruperea lor

Ageniti de schimb, abus de incredere comis de
Agenti provocatorl, in crime t}i delicte

Agravares pedepsel, in furt . . .
Agravares pedepsel, recidiva
. .
.
189
302
324
325
393
330
47
311
46
Alut6re de perceptor', sustragere de

banl publid
Andigirea copiilor, ripire
141
283
Amenda, pedpsit cu
1, 8
Amenda, in contraventil 9, 38, 381, 385, 389, 393 396
Amenda, in corectional 128, 140, 141-143, 146, 151,
152, 154, 162, 163, 180, 182, 183, 203, 206, 209, 211,
212, 237, 240, 245, 247-249, 259, 262, 276-278, 285287, 293, 298, 299, 305, 308, 321-325, 331, 333-336,
342, 349-351, 353, 355, 356, 367, 368, 376, 381
Amenda, in recidivi
Amen" executarea el in moscenirea con-
166
damnatulul
Amendla, nesolvabilitate, transformarea el In
35
inchisre
Amendik, pronuntarea el
Amendit, propagandit pentru sub-scriere de
la condamnag
Amendii, politiensci
www.dacoromanica.ro
28, 30
28
181
30- 37
967
CODUL PENAL
Articolul
Amenintare, contra cultulul

Amenintare, furt prin
Amenintare serie&
209
317
235 237
Antrupamente, impedicarea de a vota prin.
95
Apararen de pedepse .
Apararea de pedepse; atentat in contra li-
197, 296
99
beriatel
Aparare legitima
58,
Aparare, locurl de, tridate inamicului

Aplicaren, legeT civile. la militarl . .
Aplicaren, pedepsel In cumul de delicte
255 257
68
6
40
Apreciaren, juriuluT in micsorarea pedepsel
60
Aprovisionaren armatel, pedpsa pentru neindeplinirea contractulul
379
Arbitri, mituirea lor
144
Arestare arbitrara, mandat dat in

Arestare arbitrara, despilgubirl In
99
100, 103, 272,

273, 274
Arestare ilegnia, a deputatilor si senatorilor
104
Arestare ilegala, din partea functionarilor

publiel
149
Aratarea, complicelor, scutire de pedpsi

Arestati, rebeliunl, pedpsa
Arestati, seiparea lor

Armata, rulicarea el contra Statului
50
178
194 196
.
Arme, calificarea lor ca

Arme, perderea drepturilor de a purta arme
Arme, procurate inamicilor Statulul . .
.
Arme, purtate in contra Statului
. .
Arme, trAdarea de deposite la inamici . .
.
Asasinat
Aseendentl, lovirea si anirea lor . .

Ascendentl, tginuitorl in lucrurl furate .
Ascunderen, ca.davrelor
Aseunderen, de inscrisurl .
www.dacoromanica.ro
82
91
22
82
66
68
250
243
307
285
203, 205
INDEX ALFABETIC
968
Articolut
Ascunderea, de documente
Asounderea, lucrurilor furate
Ascunderen, minorilor rApiti
Asociatia, criminalilor, gisduirea lor
Asociatia, fd.ctorilor de rele
73
53
280
197, 216
213 216
Asocia, in furt
310
Atelier, furt din

Atentat, atfttare de rgsboi
Ateutat, contra linisteT Statulta .
Atentat, contra persdnel Regelul . .
Atentat, contra Corpurilor Legiuit6re
Atentat, contra libertateT
Atentat, la bunele moravurl
Atentat, la puddre
Atentat, la puddre comis de ascendent1
Atenuante, circumstante
309
81
81, 92
76, 80
93
99 108
267 268
263 264 266
.
Atributiuni, aleare de la
Autorisatie, case de joc la noroc f6r6.
Autorisatie, ingropare Mr5.
Autor', in delict de prest1
Autorititti, publice, rebeliunT in contra
Autori, in rebeliune
265
67 65
108 111
350
284
47, 193
.
170
244
Autorl, publicatiunT Bar' representatiunT Multe t'ira vota sa

339, 342
152
Autoritati, judecitorescl, denegare de dreptate
240
Avort, rniri, i lovirl causitnd avortul .
Avort, provocarea avortuluT
246
Bancnote falgificate
Baza publicl, ripitT

Bani publicl, sustragere comisi de depositar
Biirbat, omorul comis de el in persdna femed
BAJO, otritvirea pescilor in .
Batea, comise in pers6na pftrintilor . .
www.dacoromanica.ro
125
86
140
253
368
243
CODUL PENAL
969
Articolul
Bada simple
Banturi prelaente, vinlarea lor .

Blgamie
238
247
271
Bilete de banca, contrafacere de .

Bilete de banca, falsificate
Birtall, contr aventie
Birtali, contraventie
Brntarl, pline lips la gra me
5, 12
125
385
3+39
393
Bisericii, discursurT tinute in

Biserieesel, scrierT, delict de presb. .
Biserieesel, ultragiu contra peranelor,
Bolla, causatil prin substantc vititn.t6re .
Bale, molipsit6re, ne luare de m'surl . .
167, 168
169
211
245
377
309
Bucate, furt de
Bunele moravuri, aten tat la
267, 268
Bunele moravnrl, confiscarea scrierilor
391
139
Huna purtare, atestat fals de
C
Cadavre, a.scunderea ion
285
309
Cal, furt de
Calomnie, contra functionarilor publici .

294 297
Calomnie, gravil. prin pledarea advocatilor
302, 303
Calomnie, prin acte publice
298
Calomnie, adusi in persona suveranilor stainl
299
Carne, lipa la grame
393
350
Casa de joe, la noroc fAa. autorisatie

Casa de manea, in reclusiunT
15, 17
Case de coreetlune
Casne, in tAlhAriT
24
.
233, 273, 319
Canse, independente de vointa autoruluT in

crime
Cal de comunica:0e, distrugerea lor
57
376
Chi de comunicae, distrugerea liniilor

ferate
Ciiratnol, falsificatori de vinurT
www.dacoromanica.ro
370
331
INDEX ALFABETIC
970
Articolut
310
furt comis de
Citrutrigl, contraventil comise de

Cu o milln% rapa
Castillo/4e, de a doua 6ri, pedpsa

bucate de, punerea de lec
Chmp, furt de pe eitmp

Clircinmar, gisduirea de pers6ne suspecte
Certificat talo
Cercare de itart
389
282
271
360
309
134
136. 138
308
214, 215, 354

Cete, de ficalorl de tele
67 65
Circumetante, atenuante
Circulatinne, punerea in, de monet6. fals6
114
Cvica degrada,tinne
102, 105, 108, 110
Cvica degradatinne, perderea drepturilor civile i politice
110
Cvica degradatinne, perderea dreptulul

de vot
22
23
161
Cvica degradatinne, termenul el

stare, inscrierea actelor de . .
Civile, afacerI, marturil mincin6se In .
Chel, mincin6se, furt prin
290
310, 315, 316
Client, tritdarca afuere' luT de atre advocat
324
Consimtimtnt, in csb.torie, oficeril stOrei

civile responsabill
162
Comandanti, de corpurl, oprirea lor de a face

comercig
143
Comandanti, de otire, refus de servici dadatori t legalmente
190
Comerciii, oprirea funckionarilor publicl a

face
Competinta, insusire de
Compila, In adulter
Compita, arOtarea autorilor infracOunilor
Compliel, in arestare ilegal.
Compilo', in atentat la bunele moravuri
www.dacoromanica.ro
143
108
260, 270
50
272
267
COD1JL PENAL
971.
ArticoJul
Compliel, In crime .....
63, 167
Compllel, in delicte si crime comise de un so t
Complla, in escrocherir
Complia, in gAsduirea autorilor crimel .
Complia, in fals de mini, timbre publice.
253
332
62
118
Complla, in fats de sigiliu Statului, bancnote

6
etc .
Compllol, in fart
Complla, in omor
310
234
Complici, pedpsit
Compliel, in spargerea sigilfflor
Compliel, in scipare de arestatl
48, 61
.
Compliel, vindarea lucrurilor provenite din

un delict de
Complot, contra Regelul
Complot, contra StatuluI
Complot, denuntare, apArare de pedps6 .
200
195
60
79
81, 82
92
Conda,mnat, adunarea amendel prin sub181
scrip VI
Condamnat la amend, insolvabil . .

Conouren(1, imp edicarea la licitatie a co ncurentilor
28, 30
351
Concurs de crime
Concurs In intractinni
234
Confiscare, in materie de contraventie . .

Confiscaren, Imrurilor de mancare v6tAmAtdre, buturl false, scrierI
Confiscaren, scrierilor contra-acute . . .

Confiscaren, lucrurilor provenite din delict,
crim.
40. 46
384, 386
391
341
37
Confiscaren, m6suriler mincindse
344
Consilier Indiciar, incapacitate .
22
Consilin de famine, incapacitate de a fi in

Contrafacerea, biletelor de band. .
Contrafaceren, sigiliulul Statulul .
Contrafacerl, in serien l
www.dacoromanica.ro
22
6
E+
339
INDEX ALFABETIC
972
Art icolul
Contrattieute, scrierl vindarea lor confiscarea
Contraventil
Contraventii, considerate ca delicte

Contraveniil, amend&
Contraventii, pedpsi .
Copil gsil, lepidatl
340, 341
238
9, 385, 393, 396

9, 387, 390, 391, 395
Copii lep5.datl
Cop% nedeclararea la oficerul sttre1 civile
Copri, ripire de
Copii,
prin lepadare
276
277, 279
276
275, 280
278
276
Cop% substitutiune de
Coreetional, afacere, mirturil mincin6se
288
Coreetionallt amend& 1, 60, 110, 128, 140-145,
146, 151, 154, 162, 163, 180, 182, 183, 190
192,
206, 209, 211, 212, 236, 237, 239, 240, 245, 247-249,
259, 262, 276-278, 284. 285-287, 293. 298, 299, 305,
308, 309, 321, 325, 331, 333, 334, 335, 336, 341, 342,
350, 351, 353, 355, 356, 367, 368, 376, 381
Coreetionalii inehisre, 25, 26, 6), 63, 97, 126,
127, 157, 164, 167, 168, 172, 180-186, 194, 195, 197-201,
/208, 210, 211, 216, 222, 236, 240, 245-249, 254, 258264, 269, 271, 276, 277, 279-281, 284-291, 297-299,
305, 308, 309, 321-325, 330, 331, 333, 334, 336, 338,
353, 355-357, 359, 361, 367, 368, 375-381
Corpurile legiultdre, atentat contra .

Crimil, agent] provocitorl in
Crimfi,, autor minor
Criouft. cornisa de barbat in persna femeei
93
47
61, 62
253
comisA, independent de vointa autorulul
57
Crimri, comisi de funct. subalterni din ordinul superiorilor

Crimrt, confiscarea lucarilor provenite din
Crirnk contra exercitiulul dreptului politic
www.dacoromanica.ro
160
37
93-96
CODUL PENAL
973
Articolui
Crimii, contra sigurantd Statulul
76-80
CrIntrt, contra sikuranteI StatuluT, complid
87
Ceba', de imita tradare

Crale'', dementa, aparare de pedpsi
Crimit, in contra sigurantd StatuluI
Ceban'', excaladare
Cetina, legitima aparare In
66-75
57
44
58
287
38
7
41
165
34
martura mincin6se In
Crima, neisbutita.
Crintit, pedpsa pentru
CrIma, pedpsi in recidiva
Crimft, participantl la
publicarea sentintet pentru .
Crimil, prin asociatl
213-216
Crime, savarsite dar, din teritoriul Roinftniel
Crime, scuzabile .
Crime i delicte prin rebeliunI
Crime, tentative de
Crime, tainuitor1 in
Criminall, ascunderca lor
58 250 254
174, 175, 177, 244
CrImInall, ucigas1 cu precugetare, pe -lapsa .
CrIminali, sustragerea lor de la pedpsa
Cununie lieptl
Cuellito Injurise ultragi

Culi, furt de obiecte ale cultulul
Cult, ultragiii adus ministrulut de culte, preotulul
Cumprare de vot, delict electoral

Cumul, de delicte, recidiva.
Cneator, incaps.citatea de a fi
Curator in administratia averd zondam. .
Cuotoli, raspunderea de primirea arestatulul
fara mandat
CustotlI, ruperea sigiliilor de
www.dacoromanica.ro
38
53
197
233
154
166
181, 183
310, 312
211
98
40, 46
22
13, 330
103
198 200
CODL1L PENAL
974
Artielul
DarnrI primite sail pretinse de funcional,'

144
Bantle, condamnarea la
36
Blume, in delict de prom&
193
141
364
365
353
Daune, In plata taxelor ilegal percepute

Dann, In punere de foe
Detramarea, edificiilor publice
Diiritmarea, edificiilor Statulul
Declelune, datfi. de autoritritl incompetinte,
110
executers
Declarare de resbel, prin scriere, crimil

de inaltA tridare
74
Declarare de rembel, prin acte neapro-
bate de guvern .....
Declarare, in stare de vagabondaj . . .

Degradatinne clutch, 1, 7, 13, 22, 23, 60, 102,
76
218
105,
108. 110
Degradatinne trick, pronuntarea inchisorel
23
Degradailune civic& termenul el.
23
.
.
Degradattnnea, iiniilor telegrafice
Degradatinnea, lucrurilor miscit6re i ne-
373
miscit6re
agentl provocatorT, pedepsirea lor
352
Delict, adttarea autoruluT in delict de presti

Delict, ascunderea lucrurilor provenite din
50
omor
47
53
Dellct, amenda pentru

Delict, comis contra autorititilor prin rebe170
liunT
Delict, contra ordinel publice, prin
serienl
pastorale
Delict, contra siguranteT Statulul

Dellct, considerat ca contraventie
169.
.
76-80
238
www.dacoromanica.ro
CODUL PENAL
976
Articolul
confiscarea lucrurilor provenite din

Bellote, cumul de, recidivA.
37
40-46
Delict de presta
193
47
165
52
Delict de presk rspunderea autorulul

Delict, participantf la
Delict, gitsduirea compliceluI
Delict, pedpsa pentru
48, 49, 51
pedpsa pentru complicl
Deliot politic, confiscarea instrumentelor

Delict politio, impedicarea luI
Delict, prin rniri eu vointA,
prin rebeliunI
384
93-98
238
174, 175, 177, 244
Delicte, scuzabile
Delicte, tentativa In
bellote, tAinuitorT in
Dementa, causa de scuzi in infractiuni .
Denegare, de drept, din parteajudecitorilor
Denuutarea, falsificatorilor de monete, apArarea de pedpsi
251-254
39
53
57
162
116
Denuntarea, In complot; apArare de pedpsi
92
Depunerea, de jurAmint a funct. publicI

Deposit pabilo, spargerea sigiliilor . .
Depositar public, rApire de banI publicI

Depositar pub ic, sustragere de banl
Depositar pnblic, sustragerea lucirilor
produse din un delict
163
198
86
140
203
Depositar public, sustragere i ascundere

de acte publica
204
355
Desfiintare, de hotare . .
Destiligare, distrugere de acte
.
Desirdmare, conrupere de minorI . . .

Descedentl, tilinuitorI de lucrurl furate
204
267, 283.
307
Desphgubirl, in acte arbitrare contra libertateT
Detentiune,
100
1, 7, 20, 21, 62, 80
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
976
Detentiunea, in crime de inalta. tradare

Deturnare, de banT publicl
Dinasta, regala, ofens adusi ei . .
Distrugerea, de acte publice
Distrugerea, cilor de comunicatie .
Distrugerea, edificelor Statulul . . .
Distrugerea, monumentelor publica .
Domicilia, introducerea in, Mil autorisatie
a functionarilor
Dosire, crimi cornisa pentru a inlesni dosirea
Dovada, contrara, in calomnie
Dregerea, de pasaprte
Articolut
71, 74
140
77
338
376
85
206
151
234
296
129
Dramurl, mincin6se, intrebuintarea lor .

Drept, de a pleda interlicerea lul . . .
Drept, de a puda arme, perderea luT . .
.
Drept, de a fi jurat, perderea lul .
Drept, de a line sc61, perderea lui .
Drept, la functlune publica, perderea luT
Drept, la pensiune, perderea lui
.
Drepturf eivile, violarea lor

Duel
Durata, pedepseior
336, 337
324, 325
22
145
22
147-149
140, 145
95
258-261
32
Dura,ta pedepselor, socotite pe lud, anT

etc. etc.
33
E
Editor, in delict de presa
Edifica, publice, Mamares. ior
Edifica, furt in
Eleetele, pedepselor
Electo publice, falificate, intrebuintarea lor
Efractiune, furt prin

EfracViune, definitia eT
www.dacoromanica.ro
47, 193
353, 365
312
7-65
117
310
314
CODUL PENAL
977
Artielta
Epizootic, pedpsa medicilor i a functionarilor ce nu o preintimpina
378
Escaladare, definitia el
313.
Escaladame, crime comise prin
261
Esealadare, furt prin
310-
Esealadare, legitim aparare In

Escaladare, pedepse pentru crime prin .
Escrocherie
Esceptii
257
.
44
334-336
45, 296, 301, 307
Executarea, amendeI in mo$tenirea con36
d amnatuluT
Executarea, de decisiunl date de autorittitl

incompetinte
Exercititt, functiuneT, maltratari In .

Expeditor, abus de incrPdere comis de
Expert, incapacitatea de a fi
Expert, pedpsa sa In mituire .
.
.
Export oprit
.
.
Expulzarett, vagabontilor strginl
Extrdare, pedpsa pentru crime comise In
afar& de teritoriut Romaniel
110
148
330
22
144
33
220
135, 137, 138

Vale, certificat medical
Fall), in certificate medicate liberarea lor de
functionarl
136
123, 126-
Fals, in acte comerciale
Fals, in acte publice .. ...
Fals, in acte private
Fa', In bilete de band.

Falls, In fol de drum
Fals, vot, vindere, cump6rare
Falo, moneta. pus& In circulatie
False, paap6rte la vagabonli
123, 124
125, 126
125
132, 133
.
977
114
224
331
Falsificare, de vinuri de catre carauff .
117
Fallificarea, sigiliuluT StatuluI . . .
Falsillearea. timbrelor, marcilor . . . 117, 118, 120.
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIG
978
Articolul
112, 116
Fabilifleatorl si plitsmuitorl de monete .

Fatifb, ripire prin viglesug, violen
281
213
Faciitorl, de rele, asociati

Femel, condamnatiune la munca silnicA .
Feme!, eondamnatiune la detentiune . .
Femel, condamnatiune la Inchisdre corect.
Femel, condamnatinne la reclusiunl . .
Femel, furt comis de, in dauna bArbatuluT
Femet, omor comis de bArbat In perstin&
Femel, omucidere din cans& de siliuire
Fete biserieefti
11
21
26
19
307
253
267
166-169
FigurI, confiscarea lor In un delict .
37
Flagrant deliet, crimit s6virsitA in
253, 389
366
362
Foe, amenintare de punere foe

Foe, comunicarea Jul
Foe, daune
Foe, punere de
364
357, 358, 361
Foe, punere de, la lucrul BM

Foe, punere de, la pidurl
Foe, mrte causati prin punere de .
Fol de drum, false
359
360
363
132. 133
Forta publieft, refus de servicifi legalminte

Fuga, din inchisdre . . . .
.
.
.
190
44
Functionarl administrativl, abus de

autoritate
Funetionarl particular!, calomnie

Funcionar!, plismuitor In acte . . . .
FunctIonarl public!, abatan de la atrib.
Functionarl public!, acte arbitrare in arestare Regala
147
206
123-124
108-111
89
Funetionar! public!, atestare ilegall din

parte-le
149
Fnnetionarl public!, abus de putere din

parte-le
165
Funetionar! public!, ealomnie in contra lor
www.dacoromanica.ro
294
CODUL PENAL
979
Articolul
Functionarl public', falsificare In acte

publice
Funcionar' public', falsificare In atestate

Functionarl public', magistratT, mitA
Funcionar" public', miti
136
139
144
142, 146
Functionarl public!, pedpsi pentrn ne

102
gligentii.
Functionarl public', superiorT, violarea

secret. sells
156
Functionarl public', sustragere de acts

publice.
Functionarl public', sustragere de la pedpsi legal& vinovatilor
154
nedrept de
141
Functionarl public', taxe incasate pe

Functionarl public', torturr comise in
exernitin functiuner
160, 148
Functionari public', ultragiu . . . 183, 186-187

Functionstri public', ultragiu prin lovirl
184
Functionarl public', ultragiu prin omor
188
Functionarl public', sustragerea lucruririlor provenite din crime
Functionarl public', violarea domiciliulur

firl autorisatie
Functiuni publico, perderea dreptulur de
a ocupa
Furt
203
161
. 140, 142, 146, 147, 148, 152, 164, 165

306-312
Furt. agravarea pedepser in furt . . .

Furioti, animale furidse lAsate libere, contraventiunr
311
389, 393
Furt, de camp, comis de servitorl, oil calle

Furt, comis de fratr
Furt, In bisericti.
Furt, lucrurr furate de femer In dauna birbatilor
309
307
310
307
www.dacoromanica.ro
INDEX ALFABETIC
980
A rticolul
Fart, prin escaladare

Fart, prin spargere
310
202
Fart, prin tilh5rie

Flirt, tiinuitorl in
317
316
307
Fart, tainuitorii luerurilor fu rate de femee

Furt, prin violentit
317, 319
G
Garanta, dat5. pentru vagabondl .
Gltoduirea, autorulul uno/ deliet .
222
52
216
Gasdnirea, asociatilor crimin. (complicitate)

Gasduirea, In hoteluri a persdnelor en nume
mineinse
Griksdnirea, rebeliunl in
Gasire, de lueruri, abus de ineredere
Giisit eopil, nedeclarat
134
88
327, 328
Garant, responsabil In delict de pres5. .

Girant, ziar, serviciul datorit legalmente
276
.
Glavaerurl fable, escrocherii

Gramatle, servitor adm.; abus de ineredere
Grave, insulte in pleduarille advocatilor .
Grave, ranirl i lovir/
Glande aruncate In stradk contraventiunl
Gavera, propagand5. de rebeliuni contra .
Gavera, armata contra lul .
..
47
193
336
323
303
239
388
181
83
H
IlanglI, contraventiunl
Mrtil, sustractiunea de
notare, desfiintare de
134, 389
flotare, strimutare de
321, 355
204
365
Ilegal& arestare
Ilegal& &restare, torturl in
Imbeeilitate, provenitli. din ritniri lovirl
www.dacoromanica.ro
272
273
240
CODUL PENAL
981
Articolut
Impedicaren, concurentilor la licitatie .

Impedicarea, cultului religios
Impedicarea, liniilor telegrafice . . .
Impedicaren, ordinilor guvernulul . .
Impedicarea, executkel unel decisiunI
Import oprit
351
209- 212
372, 376
108
116
378
.
.
Imprumut, eschrocherie in
Inlocuiren, munce1 silnice cu reclusiune .
Imitate, tridare la (crim5.)
Incapabilitate, de a ocupa functiuni publice
332, 342
Incttpabilitate, de a fi jurat expert

.
Incapabilitate, de a fi In consiliu de fa-
22
14
68
154
milie
22
141
IncasitrI, de taxe ilegale

Incendifi, dar e de foc
Incendlii, furt comis In
357, 358
311
Incredere, abus de
322- 331
Incredere, abus de, comis de custodl, tutorl,

curatorl etc
Inchis6re, In cas de nesolvabilitate . .
Inchle6re corectionalit
1,
330
28, 30
8, 24, 25, 26, 63, 118,
121, 126, 127-157, 164, 167, 172, 179, 180-186, 194,

195, 197-201, 203-206, 208, 210, 211, 216, 222, 236240, 245-249, 264, 258-264, 267, 269, 271-272, 276,
277, 279-281, 284-291, 297 - 299, 305, 308, 309, 316
321-326, 331, 333, 334, 336, 338, 350-353, 355, 359
361, 367, 368, 371, 372, 375-381,
Inchisdre polltiendocft 1, 387 -390, 391, 395, 396
Individualla, libertate, atac la

Ineciteinnl, causind mrtea
99
356 369 389
Infracpnnl
Intractinni, aplicarea pedepse

InfractinnI, comise de un minor
Infractinni, nepedepsite
Intra,ctinni, neprevkidte
Infractinni, Avitrsite sub legea veche
HAMANGIU. Index 61fabetle.
www.dacoromanica.ro
81, 62
2
2
2
XIII
INDEX ALFABETIC
982
Artioolul
Ingropare, fr
autorisatie
284
301
299
Ininr11, comise de stipInT servitorilor .

Inflar% insulte aduse corpurilor legiuitre
hilar% insulte simple

Inmormitntiirl fArit autorisare
300
284 286
InserisurI, plismuite falle

Inrolare, de soldatl
Inserlsurl, anonime
127
52
236
396
Insulte
Insulta functionarilor
180 189
Insulte, grave in pledoril
302, 303
Insulte, aduse membrilor corpurilor legiuit6re
189
220
Isgonlrea din tsrft a vagabonglilor

(eschrocherie)
332 342
Ingelitelune, en giuvaerurl
In9elike1une, in imprumut
336
334
Interdletiune
1, 7, 27, 118, 121, 187, 268
Interdictiune, pe timp mirginit
99,120, 126, 140, 141,
144, 149. 155, 166, 186, 287, 293, 298, 308, 309, 310,
324. 325, 334.
Interidria siguranta a Statulul, crime si

delicte
76 80
Intrebnintarea forte! publico in contra autorittilor
158
Intrebuintarea, sigiliulul Statulul si efectelor publico

Introdueerea In domicilia* fArA voie ; violare
de domicilia'
161
77
Iviolabilltatea, domiciliulul
Jefulre
Jeluire, rApirea banilor publicT (crimA)
117, 119
244, 354, 389
Joeurl de noroe
86
349
Joeurl de noroe, case Mi% autorisatie
350
www.dacoromanica.ro
CODUL PENAL
988
ArticoZul
Judecritor, abaten de la datoril . . . . 108 111

Judeciitor, abaten de la datoril, cond. la
degrad. civic&
108
147
152
Judectitor, abus de autoritate

Judeciktor, denegare de dreptate . . .
Judecittor, jurat, mituire, perderea dreptulul de a fi
Judectitor, violarea domiciliului . . .
Judeattor, trimetere Uri cause constatate
la juratl
145
151
105
108
109
Judecatorescl, atributiunl, abated . .

Judectitoresci, atributiuni, insiigid de
Judectutoresci, functionarT, rebeliunT contra Ion
170
22
durat, incapacitate de a fi
Jurati, afacerl nepuse la Camera de acusare
durati, nu pot judeca erimele comise de mi-
105
nor!
85
192
293
163
261
Juritti, refus de venire
Jurikmtnt minemos
Jurttm'intni, functionarilor publicT
Jurisdictinne, civil& in duel militar
277 279
Lepiidare, de copiT
Lege, omucidere ordonatii. de
Lege, mAsurl contrarii
Legi, administrative, cornpetintA insuitg.
Legitimrs apitrare. nlturftnd crima
256
Legiultdre carping, atentat
106, 107
109, 110
58, 256, 257
93, 94
Legiultdre putere, executare de ordine ilegale din partea puterel administrative
Legluitre putere, injuril aduse membrilor

Lemne, in [Mum furt de
Lemne, in Odur1 punere de foe
Libertate. atent at contra libertlitel
www.dacoromanica.ro
110
299
309
360
99 109
INDEX ALFABETIC
984
Artielul
99
Libertate, acte arbitrare contra libertA(eI .
351
Licitatie, impedicarea concurentilor la . .
Linietea Statulul, crime si delicte contra . 81 92
Linietea StatuluI, crime ei delicte, complid
90
310
Local; bisericesc, furt in
68
LocurI intfirite tridare (crim5.)
312
Locuri locuite, furt in
Locurl pentra inchiderea vagabondilor . . 219 221
349-351. 389
Lotrimil
Lot4ril, !nave de maneare vittamiStcire, Hu-
turI false etc., confiscare
Lucruri, ale altuia, jefuire

Lucrurl, gAsite, abus de Incredere .
Lucruri molipsite, tainuitorl
Lucruri, stricarea (distrugerea) lor .
391
241
184
342
238
248
239
211
243
240
62
309
309
354
327
55
352
Lucrnrl, dirimarea lor
365
Loviri causitnd mrtes.

Lovirl contra functionarilor publiel . .
Lovirl ca precugetare causind mrte .
Loviri ea voint5.
Lovirl fir voe, causitnd mrtea .
Lovirl grave
Loviri In pers6na preotilor? In biserici
Lovirl in pers6na pArintilor
Loviri voluntarii, causftnd smintire . .
Lucrare ea pricepere in crim a minorulul
Luorfitori, furt comis de
Lucruri, fart de
Lucrurl provenite din furt, ascundere .
53
M
Maltratarl
Mandat, plismuit in arestare Regal& .
Marc& public&
Nlartor, minemos
Martor, mincinos in afacerl civile
148
273
118 121)
.
www.dacoromanica.ro
287, 292
290
CODUL PENAL
985
Articolut
288. 289
Martor, minemos in afaceri corectionale

Martor, mincinos, mitrt
Martor, refus de venire
Miteelar, contraventie
291
192
893
120
118
Mira', falee
Mrtrel, intrebuintate alterate
Illarginit, timp interdictie pe

Milituratul, coprilor, contrav
Manehrl, avort causat din
MiisurI, mincinse confiscarea Ion
140, 141
385
246
394
395
Maximum, amende in contraventie . . .

Maximum, inchis6reI . 200, 264, 265, 271, 281, 287
41-43, 44, 60, 243
Maximum, pedepsilor
38
Maximum, muncel silnice
158, 266
Maximum, reclusiund
137
Medical, certificat fals
246
Medici, medicamente date, pentru avort
299
MembriI, corpurilor legiuitre, insulte .
Membrii, corpurilor legiuitre, arestare Ma
104
autorisatie
MembriI, corpurilor legiuitre, pedpsa pentru insulta adusit
Mie,orarea, pedepselor
189
57-65, 287
MilitarI, aplicarea dreptuluI comun . .

Militar, duel, judecat de tribunalul civil
Militar, servicio, sustragere de la . . .
6
261
191
293
M:neinos, juamitnt
Minein6se, chef, furt comis co . . . .
Mineindoe, pers6ne, gitsduite de hangil
Mineindoe, narturil
310, 315
134
287 293
Minciu6se, milsuri confiscate

Minimum, inchiscirel
394
195
172, 242, 246

Minimum, reclusiund
104
Minigtri, arestarea fin autorisatia guvern.
299
Minigtri, insulta in persna minitrilor . .
Ministru, cultelor, ultragiu in persona sa .
211
www.dacoromanica.ro
286
IND,EX ALFABETIC
ArticoNi
11/11nrit, rpita, casatoriti, ne urrnirire
Minor', atentat la pud6re

Minor', crime comise de
282
264- 266
.
61, 62
IIlinori, criminalL casa de Inchisdre
64
Minori, rapire de
Minor', dyke de, tainuitorl
Minor', spoliatiune de
280- 283
Itlitnirea,. functionarilor publicl
144- 146
275
822
Mituiren, martorilor mincing!

Mituirea, propusa de particularI
Mollpsitre, 1361e, pedpsa pentru mediciI
insarcinatI cu privegherea
Molllparitre, lucrurf, vindere (tainuitorl)

Moneth, plasmuire de (falsil)
Monimmente, publice distrugerea de
Moravuri bune, atentat la
291
146
377
55
112, 116
206
267
39
286
363
369
Moravari bnne, confiscarea scrierilor

Morminte, profanare de
11Irte, caustiti prin punere de foe .
11116rte, causata prin ineaciune
1116rte, causatit prin ranirI
1116rte, provenita din atentat la pud6re
lillopte, provenit din duel
241, 242
266
258- 260
1416rte, provenita. din avort
Itlrtea, pacientuluI, in aparare de talharI

1116yele, culpabile in avort
Moirtenire, condamnatul executat in
246
320
246
35
Munea salute& 1, 10, 14, 76, 123, 132, 234, 265, 266,
319, 320, 365, 369
Munea silniat, pe timp marginit 7, 12, 85, 86, 93, 101,

112, 113, 117, 123, 124, 196, 297, 357, 363
N
7-9
Natura, pedepselor
Nebuni, furiosl
Neeompatibilitate, de functiunl.
www.dacoromanica.ro
389, 393
142, 143
CODUL PENAL
987
Arttcolul
239, 245
44
Necopocitate, de lucru
Necumularea, pedepselor
Nedeclorarea, copiluluT gasa
276
Nelebutit, delict, pedpsa

Nelsbutitft, crim5., pedpel in
39
38
Nesolvabilitittea, oondamnat la amendit
28, 30
Negotterea, lucrurilor provenite din un delict
53
Negotterea, secretului comunicat la inam ic
70
Nume =tocinos, intrebuintare de
134, 334
oOcgirt, insulte
Ofensa, adusit in persna Regelui . . . .
Ofteeri, de ostire comand. refus de forta pu
ha&
386
77
190
Oficeri, Statului, neinscrierea actelor de stare

161
civil&
0m141, contraventii
385
Omor
Omor, complid in
Omor, ca pAndire
225, 234 253

234
226
227 235
Omor, ca precugetare
248
Omor, farA voe
256
Omor, in legitima apirare
253
Omorul, cornis de brbat In pers6na femeel
278
Omortren, copilului lepAdat
Omaciderea
Omneiderea, ordonati de lege
Omociderea, in pers6na functionarilor .
Ordlnea, publica, delict contra ordinei publice
Otelier, g5.sduire de perseine suspecte
Otrtivire, omor prin

Otravirea, pescilor in bAlti
www.dacoromanica.ro
226
255
188
169
134
231
368
988
INDEX ALFABETIC
Articolul
Paricidul, rima neseuzabilk . . . . 229, 232, 252

165
Participanp, funetionarI publiel, in crime
Particular', calomnie
Particular', inscrisuri plasmuite de .
Particular', mituirea functionarilor de catre
Particular', violare de domicilia . . .
Parinte, atentat la pudare
Phrinte, ranirI i lovirI comise de copiI .

Pitear', furt de
P/trintuciderea, coptl uciga1
scapare de arestantl
Pftine, lipsa. la grame
Pandire, ranirl i lovirl

Pedps, aparare de
Pedps, maximum
Pedps4, micorarea eI
Pedpsil, necumularea pedepselor.
294
127
146
151
268
243
309
229
194
393
239
46
40, 42, 60, 243

67, 65, 287
.
Pedpsii, pentru amenintare de punere .foc.

Pedpsa pentru agentl provocatorl .
Pedpsti, pentru abus de incredere ,
Pedpsli pentru distrugerea de edificil
40
366
47
328
365
269
9
Petlpsit pentru adulteria

Pedpsfi, pentru contraventiI
7, 32
Pedpsrt pentru crime, delicte, durata eI
48, 51
Petlpett pentru compliel
8
Pedpsii pentru delicte
Petlpell, pentra expluzatl
179
2
Petlpsft pentru infraetiunl
62 63
Pedpsib pentru rninorI
361
Pedpsii, pentru punere foc
Pedpsit pentru rebeliunl
174, 177, 178
Pedpett pentru recidiva
41, 43
54 66
Pedpsii, pentru tainuitorI
337
Pedpsit pentru vinzare cu dramurl oprite
www.dacoromanica.ro
CODUL PENAL
989
Articolul
Pedps, politienscii
381
Pedpsfi, reducerea eI
Pedpsit socotit. pe lile, luni, anT
32, 274
33
Penalitate din dreptul comun aplicat la

mili tari
Pensinne, perderea dreptulul la .
140, 145
Perceperea de taxe ilegale
141
Perderea drepturilor civile 1 politice
Perderea dreptului a purta arme . .

Perderea dreptului de a tine sc611 .
Perderea dreptului de a purta decoratil
Perderea dreptului de a fi jurat expert
22
22
22
22
144, 145
Persdne mincin6se gsduirea lor
134'
Pesce din blti, furt de

Pesce, otrAvirea lui in bilt
Piese, jucate fr voia autorulul
309
368
342
310
Piete publico, furt comis pe

Plismuiri sal falificarI de monetg . .
PRtsmniri sal faleificAri in acte publice
private
112 116
128
Plasinuirl sa fabificari In acto violatre

de libertate
Pliismnirl sail fakificArl in atestate de bung
portare
Pliismuirl sol falgificgri in acte publice denaturate de functionari
101
139
123, 124
Plssnulri sail fakificitri in Inscrisuri particalare
127
PlAstunit, mandat in arestare ilegal.

Pledoril, insulte In pleduarii
Politice, delicte
Politice, drepturl perderea lor
273
302
93 98
22
Politiensca amend. 30, 37, 383, 385, 389, 393, 396

Politiensch afacere, inArturii minein6se In
Politienscil inchisdre
Posta, furt comis in
www.dacoromanica.ro
289
29, 390
310
LNDEX ALFABETIC
990
Articolut
226, 228
Precugetare, pIndire, crime comise cu

Prefacute b5uturl, vinderea lor . .
Prefect, nu pdte face comerciii
Preot, discursan tinute de
Preot, Maud propagandi in biseric5. .
Preot insultat
Preot ultragiat
246
143
167
168
Preat, delict de
Presa, delict de, responsab. girantulul .
Presenturi, mituirea functionarilor . .
Private, acte distrugere
Pricepere, minorul lucrand Cu, in crim5.
Private acte false

Productul, manca osinditulul
Pripet's, suspendarea lul in calomnie
Procuror, arestare ilega15.
Procuror, amestecare in atributiunile puterel
administrative
299
211
162
47
144
338
62
125
16, 16
303
105, 106
108
Profanare de morminte
Prouuntaren, amende
Propaganda, contra guvernuluI si religiunel
Proprietate, strImutiri de hotare

Provocatori agenti
Pruncucidere
286
28
181
321
47
230
Public& forta, intrebuintare de, contra exe.

cutiunel unel legl
158
Pubilea, forta, refus de a da, din partea

comanda.ntilor
Publicare, oprire de, a uneI serien

Publicarea sentintelor in crime .
Publice edificiI, distrugerea lor
Publico acte, calomnie prin
Publico acte, distrugere de
Publico acte, fals in .
Publice monumente, distrugerea Ion .
Publicl depositad sustragere de lucran
www.dacoromanica.ro
190
193
34
365
297
338
136
206
140
991
CODUL PENAL
Articolul
Publice piete, furt comis in
310
Publici innetionarl, abaten de la atribu108 111
tiuni
Publi cl tuncti onari, acte arbitrare in contra libertatel individuale
Publici functionari, arestare ilegal& .

Publici tunotionari, abus de putere .
Publiel lunctionari, calomnie contra .
Publici tunctionarl, falsificatori, de pasapide
l'India fanctionarl, falsificatori in acte
99
149
155
294
131
136
publice
Publici tunetionarl, falsificatori plasmuitori in atestate

Pabilo' tunctionari, in casare de taxe il egal e
Publici functionari, mita cerutit . .

Publici lanctionarl, nedepunand jura-
mantul
139
141
142, 146
163
Publici innotionarl, participanti in crime

165
delicte
Palpita functionarl, pedpsa pentrn negli gentil serviciul O
102
Publici funcilonarl, perderea dreptultd la
140, 142,
145, 147, 148, 152, 154, 156
Publioi functionarl, plasmuitod de acte
123, 124
Publici tanctionari, sustragerea culpabililor de la pedepse
154
Publici innetionarl superiorl, violare se166
cret. scrisorilor
Publiel functio narl, tortud comise in perOrla particularilor
150
142, 144, 145
Publiel, oficerl, mituire
Pud6re, atentat la
Partarea de arme contra Statulul
262 265
.
Purtare de arme, perderea dreptulul . .

Purtarea miel uniforme fara autorisatie
Puterea legiuitre, insulte aduse . . .
www.dacoromanica.ro
66
22
208
299
INDEX ALFABETIC
J92
Articolui
R
Radere de monete, plitsmuire
Riinirf causAnd mrtea
Ranirf cu precugetare, pandire
116
241
239, 242
Ranirl en vointa,
Raniri !Ara voe
Ranirl grave
Raniri simple
Ranirl scuzabile
238
248
239
238
250, 261
Raniri voluntaril, causAnd slutirea, smintirea
240
281
Rapire de tete, mindre
Rapire de minori
280- 282
Rapire de minorf prin amAgire . . .

283
275
Retpire de minor' tAinuitorI
Rebelinnl, crime si delicte 90, 92, 170-172, 174, 178
180
Rebelinnl, semnale de
40- 46.
Recidiva in crime
Recidiva in delicte s'i contrav. 43, 166, 302, 308, 392:
395, 397
46
Reeidivit, prescrierea agravard pedepsei .
Reclusinni 1, 7, 15-19, 60, 73, 78, 93, 112, 113, 158,
159, 160, 171, 196, 216, 235, 241, 242, 246, 265, 273,
275, 291, 317, 318, 354, 358, 360, 376
32
Redneerea pedepsel
Redncerea pedepsel in crime si delicte 254, 274, 364
Redneerea pedepser de munca silnicii ,
297
190
Reins, de a da forta public&
Reins, de serviciu
102
Reins, de venire ca martor
192
Rege, atentat prin revoltA
76-80
Rege, complot contra RegeluI .

Rege, ofensi in perry:ma lul
79
77
Regimnl, caselor pentru condamnatl la reclusiune
www.dacoromanica.ro
17
99s
CODUL PENAL
Artielui
Regimul, InchisoreI corectionale

Regimul, munceT silnice
25
10, 11
Registre, publice distrugere

Re1iginn0, amenintare contra
Religiune, impedicarea cultuluT
Religiune, propagandi contra
367
209
210
209
Represalli, expunerea la
76
Ruinate, case, contraventie

Resbel, provocare de, contra Ord
Ruperea, sigiliilor de custode .
Ruperea, sigiliilor pentru a fura
383
68
199'
310
Samsari, abus de Incredere
330.
Separe, de arestati
193 197
Sehliodirea, copilului lepidat
278
Sci, perderea dreptuluT de a sine
Serien, confiscarea lor

Serien, contra f&cute, vindarea lor
Serien, contra bunelor moravurT .
Serien, pastorale (delict de presi) . . . .
Serien, teatrale represintate fir& voia auto-
2a
37, 391
339, 340
391
169
342
156
rul uT
Serisori, violarea lor

Senzabile, crime
250, 251
&ouzo, neadmise n plrintucidere . . .

Senze, neadmise in crima comis de b6rbat
Souse, reducerea pedepsel
252
252
Secondantl, martorl in duel
260
Seeretul, scrisorilor, violarea lul

Sedinte, ultragiii in
Semnale, de rebeliuni
Sentinte, date in limit, publicaren lor
datorit legalmente de un ziar
Servilelu, militar, sustragere de la . .
254.
160
181 184
180
34
193
.
Servitor, abus do Incredere comis de .
www.dacoromanica.ro
191
325
INDEX ALFABETIC
994
ArticoJul
Servitor, furt comis de

Slutlin, ruperea in scop de a fura
Sigilin, ruperea lul de custode
309
310
198
Sigilin StatuluI, contra-facerea luI

Sigilin StatuluT, intrebuintat
Sigilli, spargerea lor
Sigilil, spargerea lor, complicI
117, 121
199
200
205
Sitti111, spargerea lor prin violent&
Snide& munett, 1, 10-14, 76, 123, 232, 234, 265, 266,

319, 320, 365, 369
38, 242
Siinto& mnnegt, maximum

SiInlc munelfb, pe timp m&rginit
.
7, 12, 85, 86, 93,
101, 112, 113, 117, 123, 124, 196, 297, 367, 363
munch" pe vit& . . 7, 12, 68-72, 84, 242
Silnic
Simple, injuril
300
238
240
Simple, r5.nirT
Slutire, provenite din anirT

Smintire, crimit comis& in cas de .
Smintire, provenite din rink!, lovirI
67
240
Spargere, fart prin
310, 314
.....
Spargerea, sigiliilor pentru a hire .

Spargerea, sigiliilor de pe Mali . .
Spargerea, sigiliilor complicl
Sperinr, in afacerI civile corectionale
Spargerea, sigiliilor prin violent& .
Spioni
Spollatinne, de minor!
Spiter, dind medicamente In avort.
Stat, crim& s&vireit& contra Statulul
Stat, purtare de arme contra Statulut

Stat, sigiliu Statuld, Intrebuintarea 10
State streine, bacnote fal0ficate
Stiipan. furt comis de servitor!
Saipan, dojana servitorilor
Stritrontare, de hotare
StriSine, edificii, dririmare
www.dacoromanica.ro
202
199
200
287- 293
206
68
322
246
5
66
117
125
309
301
321
353
CODUL PENAL
995
Articolui
StriSinl, vagabomg, expulzarea lor
Strgini, extradarea lor

Strginl, suverani, ealomnie
Substante, vittAmAtre, causand bl
Substitutiune, de copil
Subiere, de monea.
Superior, functionar violnd scrisorile
Suopendarea, de a pleda
Suspentlarea, anal proces in calomnie .
Surori, furt comis de

Sustragere, de acte
220
5
299
246
275
116
156
302, 324
303
309
326
Sustragere, condamnatilor de la pedpa de

cAtre functionarl
Sustragere, da bani publieT de cltre depositar'

Suotragere, de la servicia militar. . . .
Sustragere, de luerurI provenite din un delict sal crimA
Snveran, strAin calomnie
Tainice luikrI, fart comis de rude

Taxe, pe nedrept incasate de perceptor
T'Itere, de monetit plismuitit
Tikinnfre, de copil
Tinuitorl
Tikinnitori, pedpsa lor

TAInnitori, de lucred molepsite
Tikinnitorl, in furt
Titinuitori, lucrurilor furate de femee
furt prin
Teatru, serierl de, jucate fAri autorisatia autoruluT
Telegrafice, 1mpedicarea fr vos a liniilor

Telegrafice, 1mpedicarea flrelor . . . .
Telegrafien, instalatiunf, degradatiunl . .
www.dacoromanica.ro
154
140
191
203
299
307, 329
141
115
276
53
54-56
55
316
307
317, 319
342
376
372
373
INDEX ALFABETIC
996
Artico/u/
Tentativft, in crime
Tentativii, In delicte
38
39
Teritorifi, roman, infractiunT sivIrOte pe

Termenul,condamnatiund la degrad. civicit
Terrea, Inlitturand crima
3
23
58
Tesaurul, public, efecte de ale, false, intrebuintate
117
118
Timbre, ale StatutuT, falle intrebuintate
Timp mftrginit, interdictie pe 118, 126, 140, 141, 184
186, 287, 287, 293, 309
Timp mttrginit, mune& silnica pe 7, 93, 112, 113, 123,

124, 165, 196, 234, 969, 370, 374
Timpul uopiei, furt In
309
Tortura, cornisa de functionarl publicT in

exercitiu functiund
1500
Transformarea, amendel In Inchis6re

Tradare, crima de Malta .
66-75
Trdate, afacerl ale clientulul de catre avocat
Tntore, incapacitatea de a fi
Tutor', abuz de Tncredere
28, 30
325
22
333
U
Ueeniel, abuz de incredere comis de
Ifeigasi, ca precugetare
320
226, 227, 233
180 189
Ultritgiu
188
Ultragiu, lovire, ranire, ea cuget de a cruce
Ultragiu, functionuilor publicl . . . . 183, 185-187
182
Ultragiu, prin presa
Uneltirl vielene
334
Usurpare de tifiar'
207, 208
V
Vagabondi
Vagabondl, Cu paqaprte false
Vagabondl, strainT, expulzarea lor
217-222
.
Vap6re, furt In
www.dacoromanica.ro
224
220
310
CODUL PENAL
997
Artioolui
Vinuri, amestecate Cu materil ftm5.tre
Violaren, de morminte
Violaren domiciliulul, de fum4ionaril publicI si de particularl
331
286
151
156
Violaren, secretulul scrisorilor

Violenta, contra forteI publice
Violentrt, crime prin, scuzabile
180. 189
250
Violentft, furt prin
317, 319
Violentrt, Impedicarea concurenOlor la
taie prin
351
Violentit, spargerea sigillilor prin .

Vot fal(4, delict electoral
Vot falto, vindere i cumpsrare de.
Vtmlaren, de b5uturl prefitcute
Vtmlarea, de serien l contra-ficute.
Vinclaren, cumpiSrarea de vot
Vtmiarea, Cu dramur1 oprite . .
199, 205
97
97
FINITUL INDEXULU1 ALFABETIC.
www.dacoromanica.ro
246
340
98
337
COIDUL PENAL *
DISPOSITILIN1 PRELIMINARIT
1. Infractiunea ce se pe-
depsesce de lege eu pedepsele

Munca
Infractiunea pe care legea o pedepsesce cu :

Inchis6re politiensc
cu amena+, se numesce
Reclusiunea,
Detentiunea
Degradatiunea eivica, se
numesce crim.
contraventiune. (c. p. 7-9
depsesce de lege cu:
cele nu vor fi fost hotftrate Inaintea slivarsire1
Infractiunea ce se pe-
Inchisrea corectionalrt;
Interdictiunea unora din
drepturile politice, civile
381, 399; pr. pen. 139, 176;
p. Fr. 1; p. Pr. 1).
2. Niel o infractlune nu
se va pedepsi, dac pedepsale.
Infractiunile svrsite In
orl de familie, i amend

de la 26 leI in sus se numesce delict.
timpul legiuirel celeT vechT
* Codal penal reman a fost pro-
Inaintea acestut cod, In Moldova se aplica codal penal din anal

1826. iar In Muntenia Condica
mulgat la 1 Mala 1865. El a suferit lusa In cursul timpulut mal

multe modificad si mame: prin
legea de la 20 Februarie 1874; prin
legea de la 21 Februarie 1882; prin
legea de la 28 Maiti 1893, 15 Februarie 1894 si In fine prin legea

do la 4 Maja 1895.
Not '1 publican) aci, ast-fel cum
e.te asta-41 In vig6re, mentionand
lu dreptul fie-cirut articol, legea
care l'a modificat.
HAMMIGIU. Codal General
se vor pedepsi dupe acea

legiuire ; iar cnd pedep-
Orinsinahl, lucrata de Divanul

Obetese.
Dispositiunile din actualul cod

penal, sunt imprumutate din codul penal prusian de la 1851 si
din cel francez de la 1810, avndu-se in vedere i legile penale
anterire, mentionate mal sus.
www.dacoromanica.ro
29
1000
CODUL PENAL (Art. 3-5)
sole prevlute prin legea

de fata, vor fi mal usare,
se va aplica pedpsa cea
mal wadi.
Infractlunile savarsite
sub codicele vechia, dar

neprevalute de codicele
actual, nu se mal podepsesc. (const. 16, c. civ. 1;
pr. civ. 742; pr. pen. 602;
p. Pr. 2).
(Mod. legea 15 Februarie 94*) Disposipunile
acestuI codice se aplica, la
infractiunile comise pe piimIntul Romniel sail pe o
180, 181, 238, 243, 247, 249,

258, 299 1, 321, 352, 353,
355, 356 din codul penal.

In cas de deosebire Intre pedepsele prevkjute de
legislatiunea tarel unde s'a
comis crima saS delictul
acele prevalute de acest eodice, se va aplica
pedpsa elms, mal usara.
Niel o urmarire nu se
va putea face pentru crimele sari delictele savarsite de roman'', In eat%
de teritoriul RomanieT,
inculpatul va dovedi
c pentru acele fapte a
nay& romana. (c. p. 4

5; p. Pr. 3).
fost judecat Inteun mod
crimele savarsite, fie ca
a fost gratiat.
Niel o urmarire nu se
va putea face pentru de-
(Mod. legea 15 Febr.

94 **). VerI care roman va
putea fi urmarit i judecat) chiar In lipsa, pentru
autor, fie ea complice, In

afar& de teritoriul Roma.niel.
De asemenea el va putea fi urmarit i judecat

pentru faptele stivarsite,
fie ea autor, fie ea complice, In afar& de teritoriul Romaniel, i calificate
delicte dupe acest codice

dad, acele fapte sunt pedepsite dupe legislatiunea
tare' unde ati fost slivarsite, earl de delictele prevaltjute i pedepsite de art.
Lege pentru modiflearea art.
3, 4 ni 6 din CodnI penal (16 Februarie 04): Artielul unjo. Art.
3, 4 ei 5 din codul penal 88
definitiv In strainatate,
In cas de condamnare, efi
a exeeutat pedpsa saa ea
lictele savarsite de romant

In afarit de teritoriul Ro-
mnieI, de cat dupe Intarcerea voluntara a ro-
manuldi In Ora, saa dupe

obtinerea extraditiunel lul.
Actiunea publica, nu se va
putea prescri, frisk de cat
prin un Indoit termen de
cel prevNut de art. 595,

din procedura eriminalk.
(c. p. 3, 5; pr. p. Fr. 6;
p. Pr 4).
(Mod. legea 15 Febr.
modified ast-fel ; textul dat mal

sue este ce! medificat
** A se vedea nota de la art. 3.
www.dacoromanica.ro
94 *). Disposaiunile din ar-
ticolul precedent, sunt aplicabile strainilor domiciliatl In Romania, daca
nu sunt supusl unel tarl
cu care Romania are tratat de extradatune i daca

extraditia lor nu a fost cerut& de Ora lor.
Verl-care strain care, In
afar& de teritoriul Romaniel, va fi savxsit, fie ca
autor, fie ca complice, verI
o crima in contra unuI roman, verI o mini& in con-
tra sigurantel Statulu;sat

verI o crima de contrafacere a sigiliulul StatuluI,
a monetel nationale, avind
curs In Romania, a bartiilor de credit sail titlurilor StatuluI Roman, a

biletelor de banc& autori-
sate de lege, va putea fi

urmarit, judecat i pedepsit In Romania, daca va
fi prins pe teritoriul Roman, saa dad), guvernul
va obline extradarea Jul.
Competinta instanteI represive, In casu ile de mal
sus, precum si In cele prevadute de art. 4, se va determina, pentru urmarirea
judecarea culpabilulut,
dupe locul de resedinta al
inculpatuluI, sail dupe locul nade inculpatul a fost
prins.
Cu tate acestea, dupe ce* A se vedea nota de la art. 3.
1001
rerea ministeruluI public

sati a partilor, curtea de
casatie va putea stramuta
cercetarea afacereT dinaintea instantet judecatoreset celeI mal apropiate
de locul unde crima s'a
comis. (c. p. 3, 4, 66-92,
112-122; pr. p. 22, 60, 66;

pr. civ. 266-273; leg. curt,
de Casat. 36; pr. p. Fr. 7;
p. Pr. 4).
Dispositiunile acestel
legI se aplica si la mili-
tar; afar& de casurile spe-
ciale prevlute de legea

penal& militark.** (c. just.
milit. 52-56, 58-64, 72,

73, 258, 262, 264; legea
geandarm. rur. 6 si 32; p.
Fr. 5; p. Pr. 5).
CARTEA I.
Despre pedepse si efec-
tele lor.
TITLIM I.
Despre natura pedepselor
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Pedepsele pentru crime sunt:
Munca silnica pe tatli
vita;
Munca sank& pe timp
marginit, de la 6 pan& la
20 an];
Reclusiunea inteo casa de mum& de la 5 pan&
la 10 anl;
** A se vedea codul de justitio
www.dacoromanica.ro
1002
4. Detentiunea de la 3
anI pana la 10 ani;
5.Degradatiunea civicrt
de la 3 anI pana la 10 ami.
Pana la infiintarea sis-
te muluI penitenciar, osanditil la asemenea pedpsfi,
20,
se vor intrebuinta la lucrarile cele mal aspre In

Intrul minelor, sag si a-
just. marine 26-39; p.
criirile de utilitate publica.
(c. p. 10, 11, 13, 14, 15, 19,
21, 31; const. 18; c.

just. milit. 197-257; cod.
Fr. 7).
8. (Mod. leg. 17 Febr.
74). Pedepsele pentru de/icte sunt:
Inchisrea de la 15
lile, pana la 5 ani;
Interdictiunea de la
6 lunI pana la 6 anI a unora din drepturile poli-
tice, civile orI de familie;

Amenda de la 26 leI
in sus. (c. p. 24-28, 399;
p. Fr. 9).

1874). Pedepsele pentru
contraventiunT ,sunt:
Inchisrea de la 1 pa-
na la 15 (lile;
Amenda de la 5 pana
/a 25 le!. (c. p. 29, 30, 35,
381, 382, 383, 399).
TITLUL H.
Despre aplicares si ~cataren pedepslor

1. Mueca silnica.
10. Munca silnicit se va
face, sala In minele Statulul, set in stabilimentele penitenciare.
Acel condemnatl la asemenea pedpsg, vor fi su-
l'ara din mine, pentru luEl vor fi pusI in fre.
Acel carI lucraz la mine,
nptea se vor scgte l'ara

si se vor Inchide In temnitit, avand si t'are de picire. (c. p 7, 31; leg. Inchis, 10-13, 49;p. Fr. 15;
p. Pr. 11).
Femeile condamnate
la muncg silnicrt, se vor
Inchide In deosebite stabilimente, tot-da'una se-
parate de barbatl si su-
puse la muna, potrivit cu

vgrstea si cu sexul lor.
Ele vor fi asemenea su-
puse la un regim aspru.

(c. p. 31; leg. Inchis. 21
23; p. Fr. 16).
Osanditil satt osanditele la munca silnicg pe
vial, se vor tino osebitI

de aceI osanditl la munca
silnica pe timp margina

si se vor deosebi prin costumul lor. (leg. Inchis. 11,
22).
In timpul pedepseT
lor, aceI osanditI la munca
silnich, vor fi incapabilI
de asi administra starea

si a dispune de dinsa prin
acto Intre vil.
El vor fi pusl sub cuwww.dacoromanica.ro
pus' la un regim aspru.
CODUL PENAL (Art. 14 18)
1003
ratelg, dupe formele admise pentru numirea cu-
productul munceI sale, se
putea da, In timpul dura-
se envine ostandituluT, ju-
ratorilor,
si nu li se va
tei pedepseI lor, niel o par-
te din starea sag venitul

lor.
Averea osinditulul i se
va da inapoI dupe incetarea Andel, i curatorul
'1 va da socotla despre
administrarea avereI sale.
Ostinda la munca silnicg
atrage dupe sine degra-
datiunea civicg, pe timpul

osA,ndei. (c. p. 22; leg. Inchis. 12, 40; p. Fr. 29, 30,
31; p. Pr. 11).
Anda la munca
sibila, pe vitg, sag pe
timp mgrginit, nu se va
putea pronunta In contra

acelora cal'', la pronuntare a sentintel de fi nitive, vor
fi implinit al 60-lea an, si

In locul acesteI pedepso se
vor oslindi la reclusiune

pe ace1as1 timp pe c are
am fi trebuit a se osandi
la munca silnicg. (p. Fr.
70, 71).
II.Reclu8iunea.
Osnditul la reclusiune se va inchide Intr'o

casa de muncg, destinatg
pentru acsta.
Va fi Intrebuintat la lucrgrI determinate prin re0.ulamentele aceleI case de
reclusiune.
Folosul ce va resulta din
va impgrti Intre Stat
osandit; iar din partea ce
mtate i se va da In cursul Andel, iar cea-laltg

jum6tate se va pune deoparte, spre a forma pentru ositndit un capital de
reservg care i se va da
la liberarea luI, conform
dispositiunilor regulamen-
tare ce se vor face Intru

acsta.
EI vor fi pusl In t'Are.

31, 34; leg. inchis, 14-16, 40, 42; p. Fr.
(c. p. 7,
21).
Se va aplica osanditilor la reclusiune dispositiunile art. 13.

In timpul s'andel insg,
se va putea da osanditului o mica parte din veniturile sale, caro se va fi

deterrninat prin hotgrirea
judeatorscil, ca sg'l serve
numaI drept ajutor la a sa
vietuire, de va merita prin
a sa conduitg. (c. p.
13,
16; leg. Inchis. 16).

Regimul special al
caselor de reclusiune, va
fi In principia basat pe
mune& obligatorio
(log.
Inchis. 151.
IS. Pan& la infiintarea

case/or speciale de reclu-
siune, un regulament de
administratiune publicrt, va
determina locurile unde se
vor tinea provisoriu
www.dacoromanica.ro
1004
ditiI la acsta pedpsa.
(reg. 24 Maig 74).

19. Femeile osandite la
reclusiune, se vor inchide
inteo casa separata.
11I.Deten(iunea.
20. Osanditil la acsta
pedpsa se vor inchide in-
tr'una din monastirile ce

se vor determina anume
prin regulamente de administratiune publica.
EI vor fi liberl a comu-
nica atftt cu persnele din

intru, cal qi cu orI-ce alte
pers6ne din afark, In timpul i conform regulamentelor de politie Intarite
printr'un decret domnesc.
Asemenea, osanditil la
detenpune nu vor purta
costumul de Inchisgre,
vor putea procura prin
propriele lor mijlce rice indulcire in locuinta
nutriment, compatibillt cu
regimul inchisreI.
Ei nu vor fi supu0 la
niel un fel de muna. (c.
p. 7; p. Fr. 20).
21. Femeile osandite la
detentiune se vor inchide
intr'o monastire, separate
de barbatl.
IV.Degradayunecs civicd.
22. Degradatiunea ci-
la ori-ce functiune i oficia public.
In perderea dreptuluI de vot, alegere i eligibilitate, i in general de

tate drepturile civile i po-
litice i de dreptul de a
purta vre o decoratiune,
sag vre un alt semn ori
titlu distinctiv de ()are.
In incapacitatea de a
fi numit jurat sag expert,
de a fi intrebuintat ca mar,
tor in acte i de a depune marturiI in judecat,

de cat pentru a da nisce
simple aratari.
In incapacitatea de a
face parte din vre-un con-
silig de familie, de a fi
tutore, curatore, subrogattutore sati consilier judecatoresc, de cat numal al

copiilor s6I, i atuncI dupe
chibzuirea familiel.
6. In perderea dreptu-
luI de a purta arme, de
a servi in armata romana,

de a tino c616, sag de a
fi inpiegat in vre unul din
stabilimentele de instructiune ca profesor, institutor, invatator, repetitor
sag priveghetor. (c. p. 7;
c. civ. 384; p. Fr. 34; p.

Pr. 12).
23. Degradatiunea civica, cand va fi pronun-
tata ea pedpsa principala,
victo, consista:
va putea fi Insotita i de
cluderea condamnatilor de
carel durat6,, fixat prin
1. In destituirea i ex-
o inchisgre corectionalrt a
www.dacoromanica.ro
CODUL PENAL (Art 24-26)
hothrirea de condemnatiune, nu va putea trece
peste doul ani.

Child culpabilul va fi
strain, sah un romhn care
'vi-a perdut dreptul sha de
nationalitate, pedpsa inchisoreT va trebui neaph,-
rat a fi pronuntath. (c. p.

34; leg. inchis. 40-43; p.
Fr. 35).
vInchisrea.
Osfinditul la inchiOre va fi inchis 'lute cash
de corectiune.
El va fi intrebuintat la
lucru pre cat se va putea,
potrivit cu a sa meserie,
i dupe a sa alegere.
Folosul ce va produce
lucrul fie-chruT arestat, se

va Intrebuinta, parte pentru cheltuelile easel de Inchis6re, parte spre a'l procura 6re-care indulcire
parte spre a forma pentru dinsul un capital de

reservh, care sh. i se dea
la a sa liberare, conform
regulamentelor speciale.
(c. p. 8; leg. fnchis. 17
20, 39, 40, 42; reg. arest.

prey. 47-51; p. Fr. 40; p.
Pr. 14).
Regimul inchisorel
corectionale va fi mal blnd
de cht al celor-alte Inchi-
soil; se va putea Insh agrava pentru ceT cu rele
purthrT, conform regulamentelor disciplinare, care
1005
vor putea prescrie chiar

punere a in fre, numal pen-
tru mush de securitate sari
de disciplinh. (reg. arest.

prey. 11, 47, 48).
Pe cat putinta va
sta, Se vor deosebi sinditil, dupe categoria infractiunilor lor.

Femeile vor fi separate
de bArbatl 0 se vor intro-
buinta la lucrul potrivit

sexului lor.
VI.Interdie(itinea corectionald.
La intamplhrile prevhdute de lege, judechto-
riile vor putea pronunta

interdictiunea unuT sati
mal multor din drepturile
ar5,tate la art. 22. (c. p.
8; p. Fr. 42).
VII. Amende.
Amenda se pronun-
th, sag singurh sa5 insotith, de alth pedpsh..
La cas de nesolvabilitate a condamnatuluT, amenda se va lnlocui cu inchisre.
Durata inchisoril se va
determina de judechtorie,
socotindu-se drept 10 leT
de amendh, o di de inchis6re ; durata lush a Inchisorii nu va putea fi, In asemenea cas, mal mare de
un an. (c. p. 8,399; p. Pr.
17).
www.dacoromanica.ro
CODUL PLNAL (Art. 29-33)'
1006
V111.Inchisbrea poli(ierisca
AceI osandip la In-
chisare politiensca, se vor

Inchide in vre-una din ca-
sele de arest ce vor fi intocmite inteadins pentru

acsta.
Nu vor putea fi intrebuintatI la lucru frli voia

lor, niel in inchisare, nici
[dar& din inchisare.
Regimul va fi R5rte bland
la niel un cas nu se va
putea agrava prin punerea frelor.
Femeile vor fi separate
de barbatl. (c. p. 9, 381,

382; reg. arest. prev. 4,
11, 47, 48).
IX.Amenda poli(iendscd.
Amenda se pronun-
ta saa singura, saa lusotita cu inchis6re politie'Asea.
La cas de nesolvabilitate a condamnatulul, amenda se va inlocui cu

Inchisare, a carel durata
se va determina de judecatorie, socotindu-se drept
10 lel amenda o i de in-
chisare. (c. p. 9, 383. 399).

Condamnatii la mune& silnica, reclusiune, In-
chisare corectionall, precum i inchisare politienscrt, vor fi liberl a comunica cu parintiI, copiiI,
precum i cu cele-
lalte rude de maI aprape;

acsta nsrt numaI confor-
mandu-se intru tot con-
ditiunilor prescrise de regulamentele speciale ale

fie-carel incbisorl. (c. p.
10, 15, 24, 20; leg. inchis.
33, 40; regul. arest. prev.
44, 75).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Durata i edepselor se
va socoti din qiva cand

sentina sal decisiunea
condamnatre va fi ramas
definitiva.
Daca individul se afla

in detenpune preventiva,
durata pedepseI se va so-
coti, daca condamnatul nu

va fi facut apel sati recurs,
diu Oiva sentinteI saff a

hotarirei, fara a se impedeca acsta de apelul saa
recurbul ministerulul public, i or-eare ar fi resultatul acestuI apel sal
recurs.
Asemenea se va urma
i in casul cand pedpsa
se va reduce de instanta
mal Inalta, dupe apelul sala

recursul condamnatulu".(p.
Fr. 22, 24).

3$. Cand durata pedepselor este hotarltil pe Ole
lunI sat ani, 4iva se socotesce de 24 ore, luna
de 30 lile i anul de 365

piva din care incepe pe
dpsa o 4iva in care in-
cetza, se vor tine in sma
www.dacoromanica.ro
CODLTL PENAL (Art. 34-37)
osandituluT ca dile depli-
ne. (c. p. 382; p. Fr. 40;

p. Pr. 15).
31. Tete hotAririle ce
vor pronunta pedpsa la
munca silnicrt pe OM vi-
eta, sag pe timp

nit, la reclusiune, la de-
tentiune, la degradatiune
civicA, se vor publica In
estract, se vor afige in o-
rasul unde se va fi pronuntat hotrtrEtrea, In comuna loculul unde s'a comis crima, la locul unde
se va executa pedpsa si
la locul domiciliului condamnatulut (p. Fr. 36;p.
Pr. 30).
$5. Pedpsa pecuniarA,
adicil. amenda, nu va putea fi esecutatA asupra
mostenireI condemnatuluI,
de at in casul cand ho-
arirea de condemnatiune
va fi devenit nerevocabilli
inaintea mortel sale. (p.
Pr. 20).
36. Condamnatul, afar
de restitutiune, ciind va
avea loc, va putea fi asemenea osandit si la alte
desdaunfirI catre partea
1007
viinteze Intrebuintarea des-
daunftreI sag a restitutiuneT, pentru orl-care alt
chiar and ar fi
vorba de vre-o opera de
utilitate publicii. (c. p. 100;

pr. p. 3, 157, 159, 187, 188,
207, 208, 381, 382, 385,
389; P. Fr. 51).

37. JudechtoriI vor putea ordona sA, se confisce:
Lucrurile produse prin
crimA, delict sat contraventiune.

Lucrurile care ad ser-
vit, sag care ail fost destinate spre a comite vreo infractiune, (lac& aceste lucrurI vor fi ale autorulul infractiunei, sag
ale vre-unuI complice.

Scrierile, imaginile,
sail figurile earl ar presenta elementele unel actiunl condamnabile : pentru acsta se va ordona In
acelas timp i distructiu-
nea tutulor exemplarelor

ce se vor fi gasit, precum
si a pachetelor, formatelor sag tiparelor care vor
fi destinate spre a le re-
cere.
produce.
Confiscarea sa.6 distructiunea vor fi partiale, la
de judecittor, (lac& nu este

determinatii chiar de lege
sage, sag unele 041 din

planchete, formaturI sad
tiparurl vor fi contrarie
civilA,
dacit acsta o va
In acest cas, suma desdaunArel se va determina

JudeAtorii insfi, nu vor
putea, chiar prin consimtirea Ilsel pitrtI, stt
cas cilnd numal unele pa-
legeI.
Tkite hicrurile Mute sag
mentinute in contra rewww.dacoromanica.ro
CODEL PENAL (Art. 38-41)
1008
gulamentelor politienescI.
Acestea, la cas de a fi
vatamht6re sanatatei publice, se vor distrui in
total saa In parte. (c. p.
144, 146, 247, 291, 336, 341,
342, 350, 381, 386, 391, 394;
pr. p. 34, 36, 389; constit.

17, leg. marc. de fabrica.
19, 20; 80 leg. monop. tutun ; 19 reg. 14 Ian. 94; p.
Fr. II; p. Pr. 19).

TITLUL
Despee tentativa
74). Tentativa de crima, adica orl-ce inceput de executiune a crimeI, de se va
fi curmat din imprejurarI
cu totul neatirnate de voiota autoruluI el, se va
pedepsi cu o pedpsh de
o trpta, mal jos de cal

necea ce s'ar fi cuvenit
de s'ar fi executat crima.
Crima saviritft, dar ne-
isbutita, se va pedepsi cu
minimum pedepseI ce s'ar
fi cuvenit de s'ar fi executat crima.
and pedpsa va fi a-
ceea a reclusiunel, tentativa se va pedepsi cu Inchisare corectionala de la

2 anl pina. la 5 anI.
and pedpsa va fi mun-
ca silnica pe tat vita,
pe timp mfirginit. (c. p.
67, 76, 73, 81, 87, 93, 263-
265; p. Fr. 2; p. Pr. 31,

32).
(Mod. leg. 17 Febr.

74). Tentativa de vre-un de-
lict, adich orI-ce Inceput

de executiune a delictuluI, care se va fi curmat
din ImprejurarI cu totul
neatftrnate de vointa autorulul, precum i delictul
neisbutit, se vor pedepsi
numal la inthmplftrile pre-
vgute prin vre-o dispositiune specialh a lega (c.

p. 195 al. II; 263, 264, 308,
309, 334; p. Fr. 3; p. Pr.

33).
TITLUL IV.
Despee eoneursul mai

inuilor infraetinni si despee recidivfi
Cand inculpatul se
va fi dat in judecata, pen-
tru mal multe crime sae
delicte, se va aplica numaI

oshnda cea mal grea, daca
acele crime saa delicte vor
fi de deosebite naturt0 su-
puse la osebite pedepse;

iar de vor fi de aceeaqI
naturh i supuse la ace-
lea0 pedepse, judecata va
hotarl maximum pedepseI. (pr. p. 388; c. just. mi-
lit. 56; leg. maro. fabric.
crima savhrOtii, dar neis-
15; pr. Fr. 365; p. Pr.

55-57).
maximum muncel silnice
ind, printr'o hotarire ne-
butita, se va pedepsi eu
OrI-care, osh,ndit fi-
www.dacoromanica.ro
revocabil5 la o pedps5.
criminal5, clack dupe 1mplinirea pedepseI, va fi co-
mis o a doua crin* se

va condamna la o pe-
dps& cu un grad maT
mare de ct aceea ce hothrlisce legea pentru crima
ce a s&vrit. (c. p. 46 p.
Fr. 66. p. Pr. 68).
Acela care, fiind osfindit mai inainte pentru
crim5 dupe indeplinirea

pedepsel va srtvil,r0 vreun delict care va merita
pedps& corectionall, se
va osandi la maximum pe-
depseT prescris& de legl

pentru acel delict, i acea
pedps& 'Ate a se i indoi, cnd osanda prescris5, pentru delictul s&vrit ar fi chiar acel maxi-
mum. (c. p. 8; p. Fr. 47;

p. Pr. 68).
AceT carl vor fi fost
osanditT pentru pricine corectionale la inchis6re mal
mult de 6 lunT, la Intmpiare de recidiv& de delict, se vor supune la maximum pedepsel prescris5,
de lege pentru acel delict, i acea pedps& p6 te
a se i indoi cnd osanda

prescris& pentru delictul
s&varit va fi chiar acel
maximum.
(Adaos leg. 17 Febr. 74).
In materie de crin* de-
lict de pres5, san politic,

delinquentul nu se va con-
1009
sidera ca recedivist, de da
daca prima tnandtt va fi

fost asemenea pentru delict de pres& san politic.
(c. p. 8, 166; leg. m5,rc.
de fabrica 16 ; c. silv. 29;
p. Fr. 58).
Acela care, fugind
din munca ocnel, san dintr'o cas& de inchis6re criminal& san corectionalfi,
san in timpul ct sufere

una din aceste pedepse,
va comite o a doua crim5, san delict, se va pedepsi dupe chipul urm5.tor
Daca pedpsa ce le-
gea hotarsce pentru a

doua fapt& este mal grea
de ct cea dintaid, a-
tuncI so va aplica maximum pedepseI hotnrit& de
lege pentru cea din urma
fapa.
Dacti, pedpsa, faptei

a doua este ma1 urrt de
ct cea dintiti, atund
inculpatul '11 va implini
pedpsa cea dintin
alt adaus.
Ins& cnd, sc&gndu-se
timpul ce mal rmne
n5, la implinirea pedepse1
Intin din timpul ce legea hoarrtsce pentru pedpsa a doua, va r6m5,nea un prisos de timp, a-
tuncI condamnatul, dupe

ce va ei din cea dintain
Inchis6re, va implini *i acest rest in cea de a doua
www.dacoromanica.ro
1010
Inchisre. (c. p. 41, 42, 43,

45, 178, 195).
Nu se socotesce In
stare de recidiva acela care

osandit fiind pentru un
delict, a savar0t la urma
o crima.
Agravarea pedepsei
de recidiva nu se va pro-
nunta daca at trecut 10
ani din momentul de cilnd

termicondamnatul
nat pedpsa cele) din urma crime sag delict. (c.

p. 41-43, 397; art. 16 leg.
15 Apr. 79; p. Pr. 60).
In citatul art. 294, vor pro-
voca direct la comiterea
une) crime sail delict prevadut prin codicele penal,

fara ca acea provocatiune
sa. fi produs vre un efect,
se vor pedepsi cu Inchis6re de la 3 luni pan& la
2 anI i cu amend& de la
500 pan la 5000 le).
Pentru delictele de presa, sunt raspundatorI : a-
utorul, cand este cunoscut sag cand se dovedesce ; iar In lipsa lui gi-
rantul, editorul. (c. p. 157,
168, 169, 181, 193, 195, 267,
TITLUL V.
Despre complicitate
(Mod. leg. 17 Febr. 74). Sunt agenti provocatorI aceia caKI, prin
daruri, promisiuni, amenintArI, abus de a utoritate
sag de putere, uneltirl cul-
pabile, vor fi provocat la

infractiune sad vor fi
dat instructiunI spre a o
o
comite.
Sunt asemenea agouti
provocatori aceia car!, prin

verI unul din mij16cele e-
numerate In art. 294, vor
fi provocat direct la comiterea une) crime sail

unul delict prevadut de
codicele penal.
AcestY agent1 se pedepsesc IntocmaI ca autorul.
Aceia carI, prin vre u-
nul din mij16cele indicate
292, 399; art. 18 si 38 leg.

13 Apr. 62; constit. 24 ; p.
Belg. 66; p. Fr. 60; p. Pr.
36).
Complicele se va pe-
depsi cu un grad mal jos

de cat autorul principal,
lnsa dupe natura crimel

privitit ca comisa de el,
lar nu dupe natura sag
agravarea ce p6te lua crima sag delictul In raport
cu autorul principal, din
circumstante personale ale
acestuia, sag din circumstante survenite In cursul
executiuneT crimeI sag de-
lictuluI, /Ira scirea compliceluI. (c. p. 90, 200, 269,
272; p. Fr. 59; p. Pr. 35;
p. Belg. 69).
(Mod. leg. 17 Febr.
74) Cand pedpsa autorulul
principal va fi reclusiunea,
pedpsa compliceluI va fi
www.dacoromanica.ro
Inchisgrea corectionalk de
la 2 ping, la 5 anI.
Cind pedpsa autorulul
principal va fi Inchisgrea
corectionalk, pedpsa compi icelul va fi minimum acesteI pedepse. (c. p. 8, 48).
50. Vor fi pedepsitI ca

complicl a uneI fapte ca11ficati, crimi. sad delict:
Aceia carl vor fi procurat arme, instrumente,
sag orT ce alte mijli5ce,
care ad servit la comiterea fapteI sciind ck o sk
servsck la acstil, comitore ;
Acoja carT, cu bunk
sciintk, vor fi ajutat sad

vor fi asistat pe autorul
sag pe autoril actiunel, In

faptele care ad pregktit-o,
sad ad Inlesnit-o, sat In
acelea care ad savarsit-o,

fErE prejudiciul pedepse-
lor care sunt prevglute
pentru autoril de comploturI sag de provocatiune

In contra sigurantel interigre sat: exterigre a sta-
tutu!, chiar In casul and
crima ce aveati In vedere

conspiratoriI sad provocatorit nu se va fi executat;
(Adaus leg. 17 Febr.
74). Acoja carl vor fi contribuit, In cunosciintil, de
causg, la vIngarea sad numal la distribuirea orI expunerea unel serien, unul
imprimat, until desemn sad
uneI gravure, care nu vor
1011
arkta Ikmurit numele si
domiciliul adevkrat al autoruluT, giranteluT, editorulu, and scrierea, imprimatul, desemnul sag gravura contin crimk sad delict.
Persnele de mal sus
aunt scutite de orl-ce pedpstt:
Dack, vor arkta pe a-
devratul individ de la care
tin scrierea, imprimatul,

desemnul sat gravura.
Dack vor arita pe adevgratil autorT, girantlsi
editorl. (c. p. 67-69, 79,
81, 86, 92, 196, 216, 246,
316; art. 18 leg. 13 Apr.

62; const. 24; p. Fr. 60;
p. Pr. 34, 35; p. Belg.
66).
Complicele se va
pedepsi tocmai ca si au-
torul principal, child cooperatiunea luI a fost astfel In cat Mat ea delictul
nu s'ar fi comis. (c. p. 48,
50, 113, 165, 269, 271, 272).
Aceia carl, cunoscind culpabiia purtare a
fiatorilor de rele In uneltire de talhkril sad de
silniciT In contra sigurante! StatuluT, a linistel ob-
stescl, a pers6nefor sad

a propriethtilor, sunt deprinsI a le da maI tot-d'a-una gasduire, loe de scApare
orl de Intilnire, se vor
pedepsi ea compile! aT acolor ficgtorl de rele. (c.
www.dacoromanica.ro
C()DUL PENAL (Art. 53-59)
1012
p. 48, 49, 89,134, 197. 216 ;
legea recrut. 83; p. Fi. 61)

Acoja carl, cu buna
sciinta, vor fi ascuns in

tot sail in parte lucrurile
sa banii ce provin din
gere ca sa ascunda
rile ce vor proveni din infraetiune, se vor pedepsi
ea complici. (c. p. 48, 49,
53).
furt sail din savarsirea veri
carei alte crime sail delict, sunt tainuitorI iar nu

complicl.
Tainuitora sunt acel. cart
TITLUL VI.
Despre emus ele care apitrii
de pedepsa
reza pedepsa
cu sciinta, vor cumOra,

vor primi in schimb sail
dar, vor lua ca s negu-
Nu se socotesce niel
crima nicI delict faptul savarsit in stare de smintire
din vre-o crima saa de-
dependenti de vointa sa.

(p. Fr. 64; p. l'r. 40).
Nu este niel
tatoreascii, s desfiinteze
orl s prefack, orl vor primi drept plat& saD zillog,
luerurI saD banl proveniti
lict.
Rudele de sus si de jos,

brbatul i muerea, fratiI
si surorile, nu se socotesc
tainuitorI. (c. p. 54, 55,
56, 197, 878 c. com.; p.
Fr. 62; p. Pr. 37).
(Mod. leg. 17 Febr. 74.) TainuitoriI se vor
pedepsi cu inchisre corectionald pang, la 2 ani.

(c. p. 53; art. 240 cod, just.
milit.; p. Fr. 62, 63).

(Mod. leg. 17 Febr.
74). Tainuitorii de luerurI
molipsite se vor pedepsi
cu 2 ani inchisre corectionala. (c. p. 53, 377,
378).
Acoja
carI, mal
inainte sail in timpul

crime! sail a delictului, ar fi avut intele-
si in orI caro alta stare

de perderea usuluI ratiunei sale prin cause inniel delict child fapta va
fi s'a.varsitil din causil de
legitima aparare.
Apararea este legitima

cand este necesara spre
respinge un atac material',
actual si injust, in contra
pers6nel sale sail a altuia.
Se socotesce ca legitima
aparare si casul child agentul, sub imperiul tur-
burrireI, temerei saD ter6-
reI, a trecut peste marginile apararel. (c. p. 256.,

257; c. civ. 956 si urm.;
art. 222 cod. just. milit.;
p. Fr. 328, 329; p. Pr..8
41).
Niel' o crima
sail
delict nu pate fi clasat,

nici pedpsa nu se va pu-
www.dacoromanica.ro
CODUL PENAL (Art. 60)
tea micaora, de at In casurile al in circumstantele acelea In care legea

declargt fapta scusabilt sat
permite de a aplica o pedpsii mal putin rigurtst.

(c. p. 50, 53, 57, 58, 60,
61, 62, 63, 92. 99, 116, 159,
174, 197, 250-' 57, 274,

276, 281, 282, 307, 329,
364; pr. p. 363; cod, just.
milit. 126, 195, 222; pr. Fr.

65).

1874) Afar5 de causele de
souse anume prevOute de
lege, mal sunt i alte cause
demicaorarea pedepseI 15;
sate cu totul la aprecia-
rea juriulul sat a judecrttoruluI corectional, care
se numesc eircumstante
atenuante.
CAnd juriul va declara cit
exist& in favrea acusatului recunoscut culpabil

circumstante atenuante,
pedepsele ce pronuntft legea In contra unor asemenea acusatl se vor modifica
dupe cum urmgt:
Dach pedpsa ce pro-
nuntt legea este =Inca
silnict pe vitfi, curtea

va aplica pedpsa munceI
silnice pe tin]) mftrginit

sat reclusiunea.
Dac5. pedpsa este aceea a muncel silnice pe
timp nArginit, curtea va
aplica pedpsa reclusiuneI
aft maxjmum InchisoreI.
1013
Dacit pedpsa va fi aceea a reclusiunel, detentiuneI, degr..datiunel civice sat maximum Inchisorel corectionale, curtea
sat tribunalul va aplica
Inchistrea corectional, fa-
rt a o putea reduce la
mal putin de un an.

Curtea va putea Inc&
aplica ai o amendt de la
500 p5,n5 la 1600 lei.
In cas cand legea pronunta maximum unel pedepse criminale, curtea va

aplica minimum aceleiaal
pedepse, sat chiar pedpsa ce vine eu un grad
mal jos.
Dac legea pronunt5.
pedpsa Inchisorel sat aceea a amendel,ai clack tri-
bunalele corectionale vor

constata circumstante atenuante, ele sunt autori -
sate, chiar In cas de re-
cidivfi, a reduce pedpsa

Inchisorei pan& la minimum de 15 Ole, i chiar
mal jos; precum asPmenea i pedpsa amendeI
pitnt la minimum de lel

26, ai chiar maI jos. Tri-
bunalele pot sil substitue

In asemenea cas, inchisorel amenda, firit ins& sit
se p6t5. cohort, In niel un
cas, mal jos de simplEt po-
litie. (c. p. 7, 9, 59, 112,

117; pr. p. 365, 371; cod.
justiteI milit. 128, 191,
258;c. co. 881, 882; legea
www.dacoromanica.ro
1014
bfinceI agrio. 13; leg. mArc
c silnica pe viat, sati pe
463).
damna de la 3 pan& la
de fabricii 17; pr. p. Fr.

Infra40unea
de un copil mal mic de

8 anI deplinI, nu se pedepsesce. (c. p. 62).
Crimele sati delictele
comise de un minor, ce
are vIrstea de la 8 anI

deplini pinti la 15 anI
deplini, nu se vor pedepsi,
daca se va decide de judecati ert acusatul a lucrat fria pricepere; dar

dupe ImprejurtirT, se va
lncredinta pirintilor sl,
spre a avea o Ingrijire

mal de aprpe, sag se va
pune Inteo monastire ce
intr'adins se va determina
pentru corectiunea unor
asemenea copil, ande se
va tine Inteun timp de
anI determinati prin hothrirea judec.tel, ffir. Ins
ca ace*tI anI 8 pa& covitral vfostea de 20 anI a
culpabilulul. (c. p. 69, 61,

63, 65, 218; pr. p. 364; c.
just. milit. 126, 192; leg.

Inchis. 24-27; p. Fr. 66;
p. Pr. 43).
M'Id se va decide
c acusatul a lucrat cu
pricepere sag de va fi In
etate de la 15 anI deplinI
pinfi, la 20 anI deplinI, pe-
depsele se vor pronunta

dupe chipul urmtor:
Dilas a sa infractiune
timp nArginit se va con16 anI Inchisre.
In cele-lalte casurI judectorul este autorisat a

aplica pedpsa inchisorel
pe un timp egal ce) putin
cu a treia parte, ga cel

mult cu jumtatea timpulul pentru care ar fi
putut fi condamnat la una

din pedepsele privitre la
acele casurl. (c. p. 62, 64,
65, c. just. milit. 192; p.
Fr. 67; p. Pr. 43).
In thte casurile prevylute in articolul prece-
dent, pedpsa InchisoreI

se va executa, sag Inteun
stabiliment anume destinat pentru acsta, sati
Inteo parte separat a

case) de Inchisre coreetionalii. (c. p. 63; art. 24
leg. Inchis 1 Febr. 74;
p. Pr. 43. No 4).
63. Ce) maI micI In
vfixste de 20 anI deplini,

care nu vor avea complict
de fat mal marl de acstit vtrste, i carI vor fi
acusatl de crime, se vor
judeca de cAtre judecgto-
riile corectionaie, iar nu

de curtea juratilor.
Judecraoriile corectionale Iris, se vor conforma

articolelor 62, 63, qi 64.
(p. Fr. 68).
va meritapedpsa de mun-
www.dacoromanica.ro
CARTEA II.
Despre prime si denote
In special si bespre
pedepsle lor
TITLUL I.
Crime de llenita' trtidure
CAPITOLUL I.
('rime in contra sifotrantei

extericfre a Statutui.
66. Verl-ce roman va
fi purtat armele In contra
tarel, se va pedepsi cu mun-
ca silnica, pe tata vita.

(p. Fr. 75. p. Pr. 68).
67. VerI-ce l'ornan va
fi uneltit ma chinatiunI, saii
se va fi pus In Intelegere
cu guverne straine, sail
cu agentil lor, spre a provoca resbel In contra pa-
trio' sale, spre a Inlesni
si a aduce ocupatiune stre-
ina, spre a rasturna en
orI-ce mijloc guvernul

rei, se va pedepsi cu 'nun-
ca silnicii, pe tata vita.
Daca lusa resbelul, ocupatiunea saa rasturnarea nu se va fi urmat, se

va pedepsi cu reclusiunea.
(c. p. 7; c. just. milit. 198;
p. Fr. 76; p. Pr. 67).
68. Asemenea vor fi pe-
turT,
1016
locurI Intarite, sail
0d-ce alte posturi de a-
parare;
Vor fi predat, tot
tacifiro, case publice, arsenaluri, magasil saa deposite de arme, munitiunI
sal alto obiecte de resbel,
saa orI-ce fel de bastimen-
te ale tare!;
Vor fi procurat ina-
miculuIajutare de soldatI,
amenI, bol, provisiunt de
hrana, arme saa muni-
tiunI de resbel, saa vor
fi lndemnat pe soldatil ar-
mate! romano a trece la

inamic;
Vor fi comunicat
namicului planurile de operatiunI militare, saa planurile locurilor sal posturilor Intftrite.
Vor fi servit inamiculul de spionT sail calauzl, saa vor fi ajutat si
ascuns pe spionil inamiculuI;
Vor fi attat revolta In trupele de aparare

ale tare!. (c. just. milit.
198-201; p. Fr. 77; p. Pr.
69).
69. Daca corespondenta
cu supusiI uneI puterI streine n'a avut de obiect
depsitI cu manca
pe vitft aceT cari in timpul unul resbel In contra
una din crimele enuntate

In articolele precedente,
1 Vor fi predat cu tra-
namiculuI instructiunl va,tfinaatare situatiuneI mili-
dare inamiculuI orase, por-
dar a avut cu toate acestea resultatul de a da i-
www.dacoromanica.ro
1016
tare sag politice a Roma,-
niel, aceI earl at Intreti-
agentilor unel puterI straine, neutre sag aliate. (c.
cas and aceste instructiunI ar fi urmarea unel
198; p. Fr. 81).

Ori-ce alta persana
care reusind, prin coruptiune, fraude sag violenta,
a sustrage 4isele planurl,
c. just. milit. 199; p. Fr.
agentilor unel puteri streine, vor fi pedepsitI Cu

munca silnicape timp mar-
78).
gin it.
nut aceste corespondente

vor fi pedepsitI cu detentiunea, fax& a fi scutitl
de pedepse mal grele, In
impreuna IntelegerI ce ar
constitu un fapt de spionagiu. (c. p. 7, 66-68;
Va fi supus muncel
p. 7, 70, 72; just. milit.
le-ar da inamiculuI, sag
Daca 4isele planurl se
tionar public, ori-ce agent
gasesc, fara, sa se fi intrebuintat mij16cele aratate,
cinata, sag incunosciintata,
a d A, pedpsa va fi reclusiunea. (c. p 7, 71; p.
silnice pe vita orT-ce func-
al guvernulul sag orl-ce

altii persna, care, Insaroficial, sag din causa situatiunel In care se afla,
de secretul unei negocia-
tiuni sag uneI expeditiunI,

va trada acel secret agen-
tilor unel puterI straine

sag inamiculul (p. Pr.
71; c. p. 7, 71, 72, 140; p.

Fr. 80).
Va fi asemenea supus raunceI silnice pe vita, orI-ce functionar public, ori-ce agent care, in-
sarcinat, din causa functiuneI sale, cu pastrarea

planurilor de fortificatiune, de arsenalurI, por-
turi sag rade, ar da a-
In mainile pers6neI ce le
Fr. 82).
Se va pedepsi cu
reclusiunea acela care cu

bun& sciinta, sfaramftAal-
OW, sag ascunde documente, sag acte care sta.-
bilesc nisce dreptuil ale

Statulul roman in raport
cu un gavera strain. (pPr. 71 No. 2).
Orl-cine, prin ac-
tiunl ostile, neaprobate de

guvern, va expune Statul
la o declaratiune de resbel, va fi pedepsit cu desi daca, dintr'

tentiunea'
acesta
resbelul s'a si Mont, pedpsa va fi reclu-
ceste planurI, sag unul din
siunea. (c. p.7, 75 ; p. Fr.84).
dpsa va fi detentiunea,
and plannrile se vor da
espune pe romitnI la re-
planurl inamiculuI sag agentilor inamicului. Pe-
OrI-cine, prin acte

neaprobate de guvern, va
presalie, se va pedepsi cu
www.dacoromanica.ro
fietentiunea. (c. p. 7, 74;

p. Pr. 85).
CAPITOLUL II.
Crime fi delicte in contra siguranki interi6re a Statului.

Seetiunea I.Despre atentate
comploturi in eontra pers6nel Domnului gi a familiei Sale.
Orl-ce atentat In
contra vieteI Domnulul sad
contra pers6nei sale,

se va pedepsi cu munca
silnic& pevita. (c.
In
p. 7, 87, 88; constit. 92; p.
Fr. 86; p. Pr. 74).
(Mod. leg. 17 Febr.

74). Orl-ce ofensit comisg,
In public contra perst5neI

DomnitoruluI sad a DeimneI, sad a fiilor lor, chiar
prin vre unul din mij16cele ar&tate in art. 294,
se va pedepsi cuInchisdre
de la 1 an pan& la 2 anI.
cu amend& de la 2,000
piin& la 10,000 leI.
Asemenea, ori-ce dens&
comisa In public, sad prin
vre unul din mij16cele e-
numerate tot In art. 294,

contra pers6nel vre unui
alt membru al
familieT
DomnitoruluLse va pedepsi
cu Inchis6re de la 3 lunI
pin& la 18 lunI i cu a-
1017
colateraliI p&n6, la al tre-
ilea grad, precum i afiniI de aceeasl categorie.

Se va pedepsi cu inchiAre de la 6 lunl pan& la
2 anI si cu amend& de la
2000 p&n& la 10,000 lel acela care, prin aceleasI
mijl6ce, va ataca autoritatea constitutional& a Domnitorulul sag inviolabili-
tatea pers6neI sale, sad

drepturile constitutionale
ale dinastieI lui, pree,um
si cela ce va imputa Domnitorului actele guver nulul sd, pentru care nusunt responma'
sabill. (constit. 24, 82, 92;
c. civ. 660, 663; legea pre-
sel 45; leg. proclam. re-
gat. 15 Mart. 81; p. Fr.

86; p. Pr. 75, 77).
Atentatul ce ar avea de scop de a surpa,
prin mijI6ce resvriltit6te
ridicare de popor, forma guvernuluI, sad de a
at&ta pe locuituri de a se
scula In contra autoritg,teI
Domnulul, se va pedepsi
cu reclusiunea. (c. p. 7,
87, 88; p. Fr. 87).
Complotul ce ar avea de scop vre una din
crimele mentionate la art.
76 si 78, (lac& a fost ur-
mend& de la 500 p&n& la

3000 lel.
mat de un act slivarsit sad

inceput spre a pregAti exe-
ruin)* se Intelege rudele as-
va pedepsi cu detentiunea ;
iar dac&, complotul n'a fost
Prin familia Domnito-
cendente si descendente si
cutarea acelor crime, se
www.dacoromanica.ro
1018
urmat de niel un act srtvarsit sat Inceput spre a

prepara executarea vre uneia din acele crime, pedpsa va fi aceia a inchisoreI.
Complotul este atuncl
chnd prin sfatuire, se va fi

luat intrga hot&rlre si se
va fi facut punerea la cale
intre dou6 sag mal multe

perstine spre a ajunge la
stivArsirea vre uneia din
acele dou crime prev6-
lute la art. 76 si 78. (c.
p. 7, 8; P. Fr. 89).
SO. Criad un individ va
lua singur hotrtrirea de a
comite crima prevNut la
art. 76 si 78, si va comite
sati va Incepe a face
el
singur, i fr. ajutorul ni-
menuI, vre-un act prin
care preghtesce executarea
crimel, se va pedepsi cu
detentiunea. (p. Fr. 90)
Sectiunea H. Critne fi delicte

in contra Mitaca statulai
prin resbel civil, prin
leyal intrebuintare a
forte al-mate, prin
devastatiuni
je fuirl pub/ice.
81. Atentatul care va avea de scop a ata 4a resbelul civil, Inarmftnd, sag
va pedepsi eu munca 4ilnicg pe ti5tft vita.

Complotul uneltit, spre
acest sfilrsit, se va pedepsi
cu pedepsele hotfirite la
art. 79, conform deosebi-
rilor ce se fac Inteacel
articol. (c. P. 7, 87, 88; p.

Fr. 91).
Se vor pedepsi cu
munca silnich pe ttit vita aceI cari, fr ordine
sati autorisare din partea
autoritiiteI legale, vor fi
ridicat sag vor fi fficut a
se ridica trupe armate,
Je vor fi dat sag le vor fi
Inlesnit dare de arme orl
munitiunI; asemenea se
vor pedepsi i aceI carl
vor fi angajat sag Inrolat,
saO vor fi ffteut a se angaja sag inrola soldatI. (c.
p. 7; c. just. milit. 201; p.
Fr. 92).
Se vor pedepsi cu
munca silnica pe timp mar-
ginit:
Acel carT, fr citdere sag fr causi1 Ter-
tata de lege, vor fi luat
comanda unuI corp de ostire, unul post, unuI port,

sag unut oras, a unuI sag
mal multe bastimente de
resbel, a uneI cettI sat
ridiand pe locuitorl a se
loe IntArit.
Acet carI, In contra
jefuirl Inteunul sag mai

multe orass sag sate, se
dft
Inarma'unil In contra altora, orI a saviirsi omorurl
ordinuluI guvernulul, vor

mal tinea vre o coman-
e) ComandiriI carI vor
www.dacoromanica.ro
tinea adunata qtirea lor
In contra ordinelor ce li
se va fi dat de a o libera
satl a o desfiinta. (c. p. 7,
207; c. just. milit. 221; p.
Fr. 93).
Or7-ce persna, care,
putnd dispune de forta

publica, va fi cerut,
va fi ordonat micarea a-
cesteT forte, sea Intrebuintarea el In contra unei

inrola,r7 sat ridicari de 6menT pentru ontirea Intocmita de lege, se va pedepsi cu reclusiunea.
Daca asemenea ordin va

fi avut efect, culpabilul se
va pedepsi cu munca sil'lich pe vita. (c. p. 7,
158-160; p. Fr. 94).
OrT-ce persa va fi
incendiat saa destruit, prin
esplosiunea uneT mine, edificiur7, magazine, arsenaluri, corabh sat alte proprietati ale StatuluI, se va
pedepsi cu munca
pe timp marginit. (c. p.
7, 365; p. Fr. 95).
Se va pedepsi cu
munca silnica pe vita acela care, orI ca s rapsea.
ban7 publici,' ori ea sa jefuiasca orap saa sate, lila-
gasine, arsenalurl de ale
StatuluI, case publice, fortarete, posturl, porturI, co-
i abiI saa bastimente ale
StatuluI, or in fine ca sa. atace saii ca sa resiste In con-
tra putereIpublice, care se
1010
va afla in Ona savarqitorilor unor asemenea crime,

se va fi pus In capul unor
cete armate, saa va fi e-
sercitat Intr'Insele veri o

functiune orl comanda, 6re
care.
Se vor supune la munca silnica pe vita, i aceT

carl vor fi directat, vor fi
ridicat sal vor fi facut a

se ridica acele cete, sal
carT le vor fi dat, orT le
vor fi Inlesnit, cu bulla
sciint i vointa, arme, munitiunl i unelte de crime,
saa carl le vor fi trimes
mijlce de vietuire, saa
cari, In orT-ce alt chip, vor

fi avut Intelegere culpadirectoriT saa cobil
mandirii acelor cete. (c. p.
7, 168, 213, 244, 354; p.
Fr. 96).
Daca vre-una saa
maI multe din crimele mentionate In articolele 76, 78,
81, se vor fi savirit saa

Incereat d'a se slivr0 de
catre vre-o ceatii, se vor
pedepsi cu munca silnica,

pe tta vita, fr osebire,
totI aceia carT vor face
parte din acea cat i se
vor fi prins la locul resvratitreT intlniff.
Acela care, fax& a se
prinde la locul resvratit6rel Intalniri, va fi fost directorul rasvratirel orT va
fi avut In cta vre-o comanda, se va pedepsi la-
www.dacoromanica.ro
1020
1'41 cu munca silnica pe

bata vita. (c. p. 7, 87; p.
Fr. 97).
SS. Mara de casul in

ar fi avut de obiect sat
de resultat una san mal
multe din crimele enuntate In art. 76, 78 si 81,
care reuniunea sediti6sa,
individii ce fac parte din

bandele de care s'a vorbit mal sus, fartt sa exerciteze intrInsele vre-o
comanda sat funcpune,

carI s'ar prinde pe loe,
se vor pedepsi cu reclusiunea. (p. Fr. 98).

Acel cari, cunoscand
scopul $i caracterul numitelor cete, $i fax& a fi siluitl, le vor fi gasduit, orl
le vor fi dat loe de ascundere sat de Intalnire,

se vor pedepsi Cu reclusiunea. (c. p. 7, 52,86-88,
197, 216; p. Fr. 99).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Intrunindu-se adunari
san cete turburat6re
scei obstesci, daca, dupe
3 somatiuni ce li se vor
face de catre autoritatile

competinte, nu se vor risipi si va mijloci lucrarea puterei armate, catI
vor fi compila la dinsele
si se vor prinde acolo pe
loe, se vor pedepsi cu in-
chis6re de la Ose lunI

pan la doI ani; iar capeteniile lor se vor pedepsi
cu doi ani inchis6re.
lusa acel din compila
sat din ca,petena carT vor

fi cu arme se vor pedepsi
174; constit. 26; p. Fr.
100).
Se socotesc arme
orl-ce unelte sat machine,
set instrumente intepat6re, taiatre san sdrobtOre, precum : pusca, pis-
to], lance, sulita, c6sii, topor, barda, cutit, ciomag,

alte asemenea.
Cutitele de buzunar, f6rfecile i bastnele nu vor
fi considerate ca arme de
cat atunci cand se vor fi
Intrebuintat a lovi, a rgni sag a mor'. (e. p. 50,
90, 310, 318; p. Fr. 101).
Vor fi aparati de
pedepsele pronuntate in
contra autorilor de complo-
turi set de alta crime, In

contra sigurantal interiOre set exterire a StatuluT, aceI culpabilI carl,
Inaintea savarsirel sat a

tentativel acestor com-
ploturi san crime $i mal

Inainte de orl-ce urmarire, vor fi date el ceI d'Intait, guvernului set auto-
ritatilor administrative orl

politieT judiciare, cunosciintri, despre aceste com-
ploturl sat rime, si des-
pre autoril si complicii lor,
san cari, chiar dupe ce s'a

inceputurmaririle sat descoperirea culpabililor, vor
www.dacoromanica.ro
fi Inlesnit arestarea ace-
lor autorl sat complici.

(c. p. 50, 59, 116, 122; p.
Fr. 108).
TITLUL II.
Crime si delicte in con-
tra eonstitutinnel
CAP1TOLUL L
Grime qi delicte in contra exercitiului drepturilor politice.
Atentatul, al clrul
scop este de a risipi cu
violent& adunarea legiui-
1021
a fi eligibil in timp de
cincl anI cel putin s'i dece

anI ce! mult. (art. 128 leg.
elector.; leg. resp. minist.
2; p. Fr. 109; p. Pr. 84).

Daca acst& crim&
s'a comis In urmarea unul plan concertat ca sft
fie executat, fie In ton&

Ora, fie intr'unul sat mai
multe judete, fie Inteuna
sail mai multe pl6sI, pedpsa va fi detentiunea.
(p. Fr. 110).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Se va pedepsi ct In-
chisrea de la un an pan&
Ore ce se aflft In esercitiul legal al mandatuluI
la do! anl:
sfs nu ia o hot&rire, de a
isgoni cu violen pe unul sat pe mal multi din
votare, a adhogit sat a
el, de a o sili at la, sat
membrii sal, se va pedepsi

Cu munca silnic& pe timp
m&rginit. (p. Pr. 82).
Acela care prin vi-
olent6., va Impedeca peun
membru al corpuluI legiuitor de a merge la adunare sat a vota, se va

pedepsi cu reclusiune. (p.
Pr. 83).
and se Impeded),
Acela care, fiind Insrcin it a aduna bilete de
micsorat, cu rea credint6,

numftrul lor legitim;
Acela care falsifica

saa schimbil un bilet de
votare, sat Inscrie pe bileturile pers6nelor care nu
sat carte alte nume de
clit acelea care i s'at dictat ;
Acela care, fiind InsArcinat cu tinerea proce-
sului-verbal al unel ope-
prin atrupament, violent&
ratiunI electorale, a inscris
mal multi cetfitenT de a

's1 exercita drepturile lor
civice, fie-care din culpabill va fi pedepsit cu In-
tat
sat amenintArI unul sat
chisre de sse lunI cel

putin, si cu interdictiunea
dreptului de a vota si de
Inteinsul alte nume de

at acelea care i s'at dic-
OrI-ce persnii, func-
tionar public sat nu, care

fiind insfircinat:de lege cu
s&varsirea une! lucriiri In
formarea listelor electo-
www.dacoromanica.ro
J022
rale, sad In operatiunile
eleetorale, ar refusa, farri

motiv justificat, de a In-
deplini sarcina ce impune legea. *) (art. 116,
121, 122, 124 leg. elect).

In t6te aceste casurl,
judec&torul va pronunta
interdictiunea pe timp
mrtrginit. (art. 116 ci urmarea legel elector.; p.
Fr. 111; p. Pr. 85).
Orl-cine va cump-
ra sati va vinde un vot

Sute alegere, se va pe-
depsi cu inchis6re de la
treI lunT prink la un an,
ci va putea fi osandit
se va dovedi crt el a s&-
vitrcitasemeneafaptii dupe
ordinea superiorilor s61,
in pricinT ce privesc la atributiunile acestora, ci
pentru care el era dator

s& le dea supunere In ordinea erarchieI, va fi ap&rat de pedpsit, care,
In asemenea cas, se va aplica numal superiorilor
ce vor fi dat asemenea
ordine. (c. p. 27, 47, 100,
149, 159, 272; pr. p. 581,
588, 590, 592; constit. 13;
art. 2 lit, a leg. resp. minister.; p. Fr. 114).
Desp&gubirea pen-
la interdictiune pe timp
margina. (art. 127 leg.elect.; p. Fr. 113; p. Pr.
tru pagubele cercate in

urmarea faptelor pomenite In art. 99 se va ho-
CAP1TOLUL U.
tilmarea ce va fi suferit
86).
Atentate 'in contra libertatel.
t&r1 conform mi perstnele,

cu Imprejurttrile i Cu va-
and vre un fune-
siluitul, frol irisa a putea

fi, niel o datrt i pentru
sat un ins&rcinat al guvernulul, va fi ordonat sat
p6gubire mal putin de

25 lel pe qi pentru fie-
al& a unuia san mal multor
117).
licuar public, un agent
va fi tcut vre un act arbitrar prin care s& se ataco libertatea individu-
cet&tenT, sat constitutiunea trtreT, se va pedepsi
cu Inchistrea de la cse
lud p&n& la dor anT i cu

ginit.
Cu t6te acestea, c&nd
* A se vedea Legea Electora&

art. 117-135.
orl cine Intimar, acea des-
care pers6nrt i pentru fiecare qi de atestare ilegal& ci arbitrarrt. (p. Fr.
Dacl fapta arbitrara sat atentattre dreprilor cetAtenescl se va fi

srivarcit prin pl&smuit
subscriere a vre-unut ministru sat altuT funcionar
public, plastografiT, pre-
cum ci cel co cu bunA

sciintA se vor fi servit cu
www.dacoromanica.ro
1029
acea plastografie, se vor
oficerulul de politie, se
pe timp marginit. (c. p.
biliI de Inchidere arbitrarg.

cu Inchidere de 1 lun&
ping la 1 an si cu amend& de la 100 Om& la
300 lel. (pr. p. 679, 581,
584, 685, 692; c. p. 149,
pedepsi cu muna silnia

7, 126, 126, p. Fr. 118).
Functionarii publicl,
Insfircinati cu politia administrativg. sad judecgtorscii, earl a refusat
sag car' a negrijit de a
da ascultare une) reclamatiunI legale, tintind a con-
stata detentiunile ilegale
arbitrare, fie In Inchisorile destinate pentru paza

detinutilor, fie chiar In
orI-ce alt loe, i earl nu
se vor pedepsi ca culpa-
399;p. Fr. 120).

Se vor pedepsi cu
degradatiunea civic& (nice oficer al politic' judeciltoreseT, orl-ce procurar
substitut sag judeator
care va fi provocat, dat
tat acsta autoritgteI su-
sag subsemnat o sentintg,

o ordonant& sag un mandat de urmarire personalg,
cu degradatiunea
si vor fi rgspundgtorI de
unui membru al SenatuluI,
vor justifica ca ati denunperire, se vor pedepsi
pagube i interese, care se

vor regula dupe cum se arat& In art. 100. (p. Fr.119).
DirectoriI, superio-
riI sag custodil Inchisorilor, sat a oil-clireI alte

case de arest, earl vor fi
sag de acusatiune a vreunuI Ministru sat a vreal AdungreI Legislative,
sag al ConsiliuluT de Stat,

sag al Curte) de Compturl,
sag al Curtei de Casatiune, Mgt autorisatiunile
formele prescrise de legl
primitun arestat ffirg, m an-
sag care, afar& de delict

flagranty vor fi dat sag
sail Mr& ordinea provisorie a autoritiltilor compe-
mandatul de a prinde sati
dat sag act judeatoresc,
tinte, acel care 'I vor ti-
nca Inchis, sag vor refusa

de a'l Inf&tisa oficeriulul
de politie sag aceluia ce
aduce ordinile sale, ffirg
a justifica di, opunerea luT
provine din ordinea procurorului sag judeatoruluT, aceia cari vor refusa
de a Inffitisa registrele lor
subsemnat, Mr& scale autorisatiunI i formalit&tl,
de a a resta pe vre-unul
sat mai multi MinistriT,
sag pe unul sag mal multl

membril al SenatuluI, aI AdungreI Legiuitgre, al Cur-
te) de Casatiune, al Consiliului de Stat, sag al

Curte) de Compturl, (pr. p.
40, 492, constit. 29,52, 101,
130; c. p. 22, 23; leg, res-
www.dacoromanica.ro
1024
pons. minister. 2 MaI 79

art, 1, 9, 10, 13, 14, leg.
curt. casat. art. 42; leg.
curt. compt. art. 14; P.

Fr. 121).
Asemenea se vor
pedepsi cu degradatiunea
procuroril, substitutii, judecatoril, sag oficeriI publicl, earl vor fi
arestat sag vor fi flicut a
se aresta un individ in
alte localitatI de ca cele
determinate prin legl sag

regulamente, sag cart vor
fi trimis inaintea judectel curteI juratilor pe un
cettitn f5.rii, de a fi pus
mal Inainte In acusatiune
conform legei. (pr. p. 304,
576, 588; p. Fr. 122).
OrI-ce concertare
de m5.surl contrariI legilor, f5.cut5, sag prin adu-
nare de indivit4 sag de
corpurI depositare de vre-o

parte a autoritfiteI publice
sag prin deputatiune, off,
corespondente Intro din0I,
va fi pedepsit5. cu Inchi-
Ore de 2 luni cel putin

i de 6 lunI cel mult,
contra orI-cfiruI culpabil,

care va putea Inc& sh fie
condamnat la interdictiune pe timp mrginit. (c.

p. 27, 107; p. Fr. 123).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Dac5, prin unul din

mijlcele exprimate mal
sus s'a concertat inftsurl
contra executfirel legilor
sag contra ordinelor guvernulul, pedpsa va fi

2 anI de inchis6re.
MIA, east& concertare
s'a fiicut intro autoriatile
civile i corpurile militare

sag efi'l lor, aceia care
vor fi autorI sag provoca-
torI vor
fi pedepsitI cu
detentiune; cel-laltI culpabill vor fi pedepsitI cu
2 anI Inchis6re. (c. p. 7,
47, 106, p. Fr. 124).
CAPITOLUL
Pentra calcare de atributiuni

din partiyi autoritatilor administrative fi judecatoreset.
10S. Se vor pedepsi cu
degradatiunea civic5.:
Judec5.toriI, procuroril qi substitutil lor, oficerit de politie, carl se
vor fi amestecat In exercitiul drepturilor puteroI

legiuit6re, sag prin reglemente carI coprind dispositiunI legiuit6re, sag po-
prind, orI suspend/Ind executarea uneI sag maI multor legI, sail deliberand
asupra punctulul de a sci

dac6 legile trebue a fi
publicate sag executate.
Judeatorii, procurorit qi substitutiI lor, oficeriI politiel judeatorescI
cart vor fi trecut peste
competinta lor, poprind

executarea ordinelor ema-
nate de la administratiurff, sag dupe ce ad perwww.dacoromanica.ro
mis, sat at ordonat de a
se cherna In judecatri pe ad-
ministratoriI pentru fapte

relative la exercitiul func-
tiuneI lor, vor starui In
executarea actelor lor, de
de atre autoritritile
competinte li s'a notificat

anularea acelor acte, sati
existenta unul conflict. (c.
p. 22, 23, 109, 207; c. civ.
4; pr. p. 14, 491 i urm.
p. Fr. 127).
Se vor pedepsi cu
amend6 de la 100 pan&

la 1500 leI, judeatoril cae,
peste atributiunile lor, se

vor fi amestecat In mateHl date de legl autorit&teI ad min istrati ve .
Cu aceiasI pecipstt se
vor pedepsi i membriI
Miniserulul public carl vor
fi luat conclusiunl sat vor
fi cerut a se face asomenea procedan. (c. p. 108,
207, 399;j. Fr. 128).
PrefectiI, sub-prefectil i alt/ functionarI
administrativl, carl se vor
fi amestecat In exercitiul
drepturilor puterel legiuitre, dupe cum se prevede
la art. 108 1, sat carI

vor fi dat ordine ilegale
a se opri excutarea decisiunifor judeatoriilor sati
curtilor, se vor pedepsi

eu degradatiunea
* Leg. 4 Mai 95: Articol unie
Art. 112, 117, 200, 262 310,
311
334 din codul penal, se modi-
1025
(c. p. 22, 23, 111; p. Fr.

130).
111. Aceia0 functionarT
administrativI se vor pe-
depsi cu amena, de la
100 pan& la 1500 !el, cand
peste atributiunile lor, se
vor amesteca In matera

date de legI autoritriteI
judechtoresel, i cand dupe
reclamatiunea uneia sat
am'andorura pfixtilor inte-
resate, vor fi decis o afacere Inainte ca autoritatea superira A, se fi pronuntat asupra casului. (c.
p. 110, 207, 399; p. Fr.
131).
TITLUL ILL
Crime si delicte in contra Intereselor pa.

blice
CAPITOLLIL L
Despre plasinuirl sa4 talsificctri.
Seetiunea I. Plastnuiri de
monettl.
112. (Mod. leg. 4 Mait

95). Se va pedepsi cu maximurn al inchisorei, fria
admiterea circumstantelor
atenuante, cu interdictiune pe timp mArginit si cu

amendrt de la 500 leI In
sus*, orI cine va contra-
face orl va falsifica mofieS ast-Iel
nol dam aceste
articule cum sunt asta-41 in viOre.
www.dacoromanica.ro
1028
CODUL PENAL (Art. 113 117)
netele de metal cad at

curs In Rometnia.
Dacii monetele contrafficute sat falsificate sunt

de o val6re care trece paste 2000 lel, se va indoi
maximum al inchisoreI.
(c. p. 8, 27, 28, 60, 113,
116, 399, p. Fr. 132).
Acela care va participa la contrafacerea uneT asemenea monete, orl
o va Introduce In trt
tiune, se va pedepsi ca
sat o va pune In circula-
plAsmuitorul de monetil,
fasificatii. (c. p. 112, 114,

116; p. Fr. 134).
Cine, socotind de
vorbesce in articolele 112

si 113, acel culpabill, carl
inaintea sitvirairel sati a

punereI in lucrare a acelor crime, si inainte de a
se Incepe orl-ce urmftrire

vor fi descoperit autoritfttilor competinte , acele
crime, precum si pe autoriI sat pe compliciI
Asemenea vor fi apAratA
de pedepse, i aceI culpabill earl, chiar dupe lace-
perea urniftririlor, vor fi

Inlesnit arestarea autorilor sat a complicilor lor,
(c. p. 50, 59, 92, 122; p.
Fr. 138).
Pldsmuiri de si-
bunft ai adev5rat o monet& falsificatt, ce '1 va

fi cfidut In manft, o va
pune In circulatiune, nu
Seetiunea
ce o va cundsce eft este

falsft al nu va Inceta a o
intrebuinta, se va osetndi
95). Se va pedepsl cu maximum al InchisoreI,

admiterea circumstantelor
atenuante, cu interdictiunea pe timp mrginitai cu
se va pedepsi; iar dupe
s5. plAtscrt drept amendh,
Indoit suma ce va fi pus

In circulatiune. (e. p. 113,
p. Fr. 135; p, Pr. 123).

Care se va dovedi
ritend, tftind saa subtiind
moneta, prin orl-ce meateaug, se va pedepsi cu
amend5, de la 200 ph,n5,
la 5000 leI i cu Inchisre
de la 3 huff pan& la 2 anI.
(c. p. 399).
Vor fi apftratI de
gall ale Statulut sail ale altor autoritalt, de bileturi

de Mated de efecte pub/ice i alt ele.
(Mod. leg. 4 Mal
amend& de la 500 lel In sus :
OrI-cine va fi falsificat sigiliul Statulul sat

care, cu bunft sciint5,, va
fi Intrebuintat asemenea
sigiliu falsificat;
OrI-cine va fi falsifi-
cat sat alterat efecto emise de tesaurul public

cu timbrul s5ti sat bile-
tele de bane& autorisate

osftndele hotitrate pentru de legl, sati care cu bunt
plasmuitoril despre
earl se sciintft va 13 Intrebuintat
www.dacoromanica.ro
1027
aceste efecte set bilete
pentru probe la materil
Je va fi Introdus In trA.
Dac5, efectele Bel biletele fasificate sat alterate
depsi si aceia carI eu sciintrt
falsificate sati alterate, sati
sunt de o val6re care trece
peste 2000 leI, se va pu-
tea Indoi maximum al Inchisorel. (c. p. 8, 27, 28,

60, 122, 399; art. 92 leg.
6 Apr. 73*; art. 28 leg.
17 Apr. 80**; art. 92 leg.
monop. tutun. 29 Mart.
87***; p. Fr. 139).

74). Se vor pedeRsi cu incliis6re de la 3 panS, la 5
anI i cu interdictiune pe
timp mhrginit:
Aceia earl vor
falsificat sat alterat orT-ce timfi
de argint sat aur.

Asemenea se vor pe-
se vor fi servit cu
sati efecte purtAnd tina-
brurI mincin6se, sat cu
tuarel orI timbruri falsifi-
cate sat alterate.
(c. p.
27, 119; art. 111 alin.

leg. 19 Iul. 92; art.
11,
64,
si 67 leg. 31 Iul. 81****; p.
Fr. 140).
74). Se vor pedepsi cu Inchisi5rea de 3 anl si cu interdictiunea pe timp marginit TI cine, fAr6 a avea
drept, va lua si va Intrebuinta adev6ratul sigiliu

al StatuluI, sat timbrurile
bru national, sat orl-ce
orI mrdie prevNute la
Leg. ered. l'une. (6 Apr. 78).

Art. 92 Falsificarea scrisurilor
o hartlel Umbral& r caro a mal

fost o datft intrebuintati; se va a-
marca public, destinate
funciare esto supus la aceiael

penalitate ca pi pentru aceea a
efectelor Statulul.
** Leg. BAno Nat. (17 Apr. 80)
Art 28. Falsificarea biletelor de

bancit se va pedepsi conform articolulul 117 lit, b, din codicele
penal.
*** Leg- ~esp. tatua. (29 Mart.
87). Art. 92. Contrafacerea mAr-
cilor pi sigiliilor adoptate de regle pentru inchiderea pachetelor,

cartdnelor sat cutiilor continend
tutunurile fabricate, puse de diosa

In vimjare, este pedepsite. ea contrafacerea sigiliilor Statului.
*14* Leg. timbr. (81 lul. 81 ): Art.
04. Se Na pedepsi cu amenda de

la 500 pina la 2000 lel, sati cu
plica aceeapI peddps3 vind6torutul unol asemenea harta.

(Leg. 21 Mart. 86, art. 88) Contraventiunea prev5dutt si pedep-
siti printr'acest articol se va patea constata att de agenth enumerati prin art. 56, cat si de mi
ce alt olicer al politiel judecato-
resci. Pedpsa irisa se va pronunta

do tribunalele corectionale, cari
vor judeca conform regulelor pro-
cedurel panela in materia de delicte.
Art. 67. Acel carl, vor incerca

saft vor contraface sat vor falsifica timbrele Statului, precum
acel carl vor participa la contralacere, ori vor Introduce In tert
timbre falsificate, orl le vor pune
In circulatiune, se vor pedepsi cu
inchisdre corectionalit de la 2
=hiedra de la 8 lani pitad. la 1

an, aeela care cu han& vointit
pan& la 5 anl.
se va servi cu un timbru
sati cu
www.dacoromanica.ro
1028
art. 118, flic6nd Cu din-
19 Tul. 92; * art. 64, 67,

leg. timbr.; p. Fr. 142).
74). Se va pedepsi cu inchis6re pana, la dout ant,

acela care J'ara drept, va
lua si va intrebuinta ade-
sele o intrebuintare vatamat6re drepturilor i intereselor Statultil. (c. p. 27;

p. Fr. 141).
(Mod. leg. 17 Fe br.
74). Se va pedepsi cu Inchis6re de 3 ami i Cu interdictdune pe timp marginit:

Aceia cari vor fi falsificat marcile destinate
spre a fi puse, in numele
118 ** faand cu dinsele

o intrebuintare vaamrtt6re drepturilor si intereselor Statulut. orI n unet
telor saa rufirfurilor, sat
a unut stabiliment parti-
guvernulut, asupra produc-
cart vor fi intrebuintat,

cu sciintrt asemenea false
marcl.
Aceia carl vor fi falsificat sigiliul, timbrul sati

marca unel autoritatl 6re-
care, saft a unuI stabiliment particular de banca
saa de comercia, saa carT
cu sciinta le vor fi liarebuintat. (art. 252 cod. just.
milit.;art.12-211eg.marc.
fabrica 15 Aprilie 79; art.
108, 111 leg. telegr.-post.
Leg telegr.-post. (19 lul. 92):
vratele sigilit, timbre satt

prevdute la art.
autoritatt publice, ori chiar
cular de banca safi de co-
mercia. (p. Fr. 143; art.

233 cod. just. ralla.; art.
12 leg. 15 Apr. 79).

Dispositiunile art.
116, se aplica si la crimele
prev64ute prin art.
117.
(p. Fr. 144).
Sectiunea Iff. r.Despre falsificarea de inscrisuri pubhce sois autentice si de

Inercia sait de banca.
(Mod. leg. 28 Mai

93 ***). Se va pedepsi cu
Art. 111 Se vor pedepsi ca au-
fraudul6s5., acel ce se vor serv la

fraucarea corespondentelorcu tim-
cari vor fabrica, vor vinde, vor
** Art. la care se refera art. 121

nu pte fi art. 118, cric deja art.
ton de falsificare publicit, conform

dispositiunilor codulul penal: acel
colporta, Fati distribui vignete
timbre posiale in us in servicial

postal, contraftteute sea imitate
In cit ar putea fi confundate cu
vignetele si timbrele postale omisa
de Statul reman satt de un altul

care face parle din Uniunea postalit universalA.
Asemenea se vor pedepsi, conform art. 108, pentru intrebuiutare
bre postule contraficute sea cari

ar mal fi fost intrebuiutate.
110 pedepsesce acest fapt. Aci nu
pete fi vorba de citt de art. 120

care uu a prevAclut peddps pentru usul adevratelor
*** Leg 28 Mal 93: Articol unjo. Articolele 128, 124. 125 si
126 din codul penal, se modificA
ast-fel....: nol dttm aceste artieole
ast-fel cum sunt astA-41 in vigre.
www.dacoromanica.ro
CODLTL PENAL (Art. 124 -125)
1029
Inchis6re de la 3-5 anl,

cu interdictiune pe timp
thnd ca adevhrate fapte
la 50 leI In sus, orl-ce funcionar sah oficer public,

care, In exercitiul fun cpunel sale, va fi comis o plAs-
thnd din actul falsificat,

trece de 2000 lei, se va
mhrginit ai cu amenda de
muire, fie prin semnaturI

false, fie prin alteratiune
de acte, de scriiturl sah

de semnhturI, fie prin arhtare de alte persofone de
cht cele adevrate, fie prin
scriiturI fAcute sah inter-
calate pe registre sah alte

acte publice dupe confec-
tiunea sah incheerea aetelor.
Dach prejudiciul resultnd din una din plhsuauirile mill sus indicate trece
de 2000 le), se va putea
indoi maximum inchisorel.
(e. p. 124-126, 27,8; leg.

cred. agrie. 36; leg. tocm.
agrie. 43; p. Fr. 145).
124. (Mod. leg. 28 MaI
93). Se va pedepsi aseme-
nea cu inchis6re de la 3
5 ani, cu interdictiune
pe timp mArginit i cu amendh de la 50 let In sus,

ori-ce functionar sisal oficer public care alchtuind
(redacthnd) acte serse privitOre la functiunea lul, va
fi, cu viclenie, denaturat
mincin6se, sah ca mrixturisite fapte nemhrturisite.

Bach prejudiciul resul-
putea Indoi maximum Inchis6rei. (c. p. 1, 27, 123,

125, 126; c. just. milit. 250;
leg. cred. agrie. 36; leg.

tocm. agrie. 43; p. Fr. 146).
123. (Mod. leg. 28 Mai

93). Se vor pedepsi tot cu
Inchis6rea de la 3-5 anI,

cu interdictiunea pe thnp
i cu amenda
alte persone earl vor fi
nahrginit
de la 50 let In sus, orl-ce
falsifi cat veri-un act auten-
tic ai public sati Inscrisuil

de comercih sah de banch,
fie prin contrafacerea sag
alterarea serierel sah subsemnAtureI, fie prin plhsmuirea de conventiuni, dis-
positiunI, obligatiunI sati

liberatiunI, sat prin insertiunea lor posteri6rh, fie
prin adhogirea sah alterarea de clause, declarathin; sah fapte ce aceste

acte aveah de obiect de
a contine ai a constata.
(p. Fr. 147; art. 35 leg.
burselor din 5 lun. 86).
Cu aceaaT pedpsh, se vor
substanta sah circumstantele Ion, fie scriind con-
pedepsi ai aceI earl vor fi

falsificat sati alterat bilete de banch, autorisate
ce i s'ati insemnat sah indicat de pitrti, fie consta-
safi cari cu scihrt vor fi
ventiunT, altele de citt cele
de legI in State strhine,
Intrebuintat aceste bilete

www.dacoromanica.ro
1080
falsificate, set le vor

Introdus In coprinsul
fi
re!.
Dactt prejuditiul resulttind din una din falsifi-
dalle indicate In acest ar-
ce fe), la InscrisurI p articulare, prin unul din modurile exprese prin art.
125, precum si cel ce, cu
bunk sciintli, se va servi cu
ticol, sat din Intrebuin-
asemenea inscrisurl plgsmuite. (p. Fr. 150).
ducerea in trrt a biletelor de banca stritine fal-
74). Plfismuitor de InscrisurT este si acela care, in
tare Cu sciintui orl filtro-
sificate, trece de 2000 leI,
se va putea Indo! maximum InchisoreI.
In t6te casurile prev6luto de aceste 3 articole,

tot asemenea se va putea
Indoi maximum InehisoreI
daca actul falsificat face

credintg prtnrt la inscriptia In fals. (c. p. 1, 117,
123, 124, 126; p. Fr. 123;
p. Pr. 121).
(Mod. leg. 28 Mal
93*). Se va pedepsi cu In-
chisre de la 1-5 anl si
cu amends de la 60 leI In
sus acela care, cu bung,

sciinth, se va servi cu plgs-
muitele Inserisuil despre
earl se vorbesce in cele
trel articole precedente.

(c. p. 123, 124, 125; p. Fr.
148)
s Ir. Despre faisifleurea in

scrieri private
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Se va pedepsi cu Inchis6re de la dont anI In

sus, orI-ce pers6ng va fi
ftteut verT-o plgsmuire, orlA se vadea nota art. 128.
(Mod. leg. 17 Febr.
privire de a trage un folos pentru sine sat pentru altul, set de a aduce
vitgmare altuia, umple o
hartie pe care se kifi& sub-
scrierea uneI persgne, In

contra vointel acesteia,
o Intrebuintz ca un titlu.
Ort-cine va comite in-
fractiunea prevNutit la
art. 128 se va pedepsi cu
Inchisgre de la sse lunt
pana la don( anl i cu amenda la 100 pana la 3000
lel, dacg, bkrtia i se va fi

ineredintat de InsusI subscriitorul ; iar clac& nu i
se va fi Ineredintat, se va
pedepsi cu Inchis6re de la
doul ant In sus. (c. p. 399;
p. Fr. 407).
s 11I.Despre falsi ficarea da
pasporturt, pi de drum
si certificate
Se va pedepsi cu
11101166re de la tret lunt

pan& la dout anT, veri-cine
va plgsmui pasporturI, sag
va drege, 01.1 va preface
un pasport adevrat, sat

va adgoga IntrUsul vre
www.dacoromanica.ro
CODUL PENAL (Art. 1ao-131)
un cuvant, sa cifra, sa6

liter precum i cel ce,
iosi
cu asemenea pasport. (c.

p. 4225 p.; Fr. 153).
130. Cine va lua, pen-
Inchipuite, pe pers6ne ce
vor gasdui la dinsiI, se vor
pedepsi cu Inchisre de la
15 dile pina la o luna. (c.
p. 389g 1; p. Fr. 164 2).
Acola care fabrica,
nume Inchipuit saa va fi

mijlocit, ea martor, spre
a se libera un pasport pe
bola, sub numele unuI medio, unuI chirurg saa uneI
cu huna sciintli, se va servi
tru sine, un pasport pe

nume strain, se va pedepsi
cu Inchis6re de la trel lunl
pina la un an. (p. Fr. 154).
131.(Mod. leg. 17 Fbr. 74).
Functionarul public ca-
re, cunoscAnd acea schim-
bare de nume, va fi dat
pasport pe nume inchipuit,

se va pedepsi cu douT ani
Inchisre. (c. p. 130; p.
Fr. 156).
OrI-cine va fabri-
ca saa va falsifica o f6e

de drum pentru sine saa
pentru vitele sale, satt se
se va servi de asemenea
f6e de drum, se va pedepsi
cu Inchisre de la o luna
pAnft la un an. (p. Fr. 166).
Asemenea se va
pedepsi cu Inchisdre de la
o luna pfin6, la 6 luni, orI
ce persna va face s i se
dea de funcionara publicI
o f6e de drum sub nume

inchipuit. (c. p.132; p. Fr.
157).
(Mod.leg. 17 Fbr.74).
Otelieril, hangiI i cftrciu-
mariI cae, cu sciinta, vor

lnscrie In regstrele lor,
sub nume mincinse saa
pentru dinsul saa pentru

altul, un certificat fals de
alte persne care exerci-
tzi arta de a tfimadui,
sala care falsifica un asemenea certificat adevarat,
si se servesce Cu dinsul
spre a bisela pe autoritatI

saa pe societritile de asigurare, se va pedepsi cu
inchis6re de la o luna pana
la un an. (c. p. 138; p. Fr.

159; p. Pr. 256).
Functionarul care
va fi liberat o asemenea
f6e, sciind c numele pe
care o dh, este inchipuit,
se va pedepsi cu Inchishre
de la 3 lunl !lima la 2 ani.
(c. p. 135; p. Fr. 158).
Media', chirurgiY,
sah alte pers6ne, exerci-
thnd arta de a thinftdui,
care dah, cu sciinth, asupra sthrei sfintithteI unel

perseme certificate contra
adevruluT, spre a servi la
autoritfitI sah la societhtl
de asigurare, se vor pedepsi cu Inchisre de la

o lunh, la un an.
Iar daca vor fi primit
darurI sal ffigaduell de
darurI, se vor pedepsi cu
www.dacoromanica.ro
HAMANGIU Codal General.
80
1082
CODUL PENAL (Art. 13S-140)
Inchisarea de la trel lunT
CAPITOLUL U.
tate. (c. p. 144; art. 255
Crimesi delicte comise de functiona rii pub/id i in exerci-
p. Pr. 257).
13S. Acela care spre a
Ineela pe o autoritate sad
Sectiunea LSustractiuni comise de depositarii pub/id.
pan& la un an ei jumacod. just. milit.; p. Fr. 160;
pe o societate de asigurare, In privinta snatatel

sele, sail a uneI alte persane, se va servi cu un
certificat din cele cuprinse
la art. 135, se va pedepsi

cu Inchisare de la o luna
Out functiunei tor.

74). OrT-ce perceptor, rice functioner insfircinat cu
perceptiune, orl-ce depo-
sitar sad comptabil public,
care va fi deturnat sad

sustras banT publicT sad
139. OrI-care va plas-
priva; sad efecte tinand

loe de ban; said acte, tit-
functionar public, vre un
tare, care se vor afla In
pan& la un an. (p.Pr. 258).
mui, sub numele vre-unuT

atestat pentru sine orT pen-
tru altul, de bun purtare,

de neavere, orI de alte Im-
prejurarT, menite spre a

recomanda pe ce! arittat
IntrAnsul la milostivirea
guvernuluT, sad la a particularilor, spre a dobitndi
functiunT, credit orl aju-
tor, se va pedepsi cu Inchisare de la doua pan5,

la ese lunI.
Asemenea se va pedepsi
ei veri-cine va preface, pe
numele sail, sad pe numele
altuia, vre un atestat a-
devarat.
Tot asemenea se va pe-
depsi ei cel ce, cu bun&

sciintit, se va servi cu acast fel de atestat p15.smuit. (p. Fr. 161).
lurT ei alto lucrurI mieciimainile luT, In puterea In-
siircinitrel sale, se va pedepsi cu maximum Inchisoril ei cu interdictiunea

pe timp marginit, dad', lucrurile deturnate sad sus-
trase, vor fi de o valare

de la 1200 lei In sus.
Dac5, valorile sustrase
sad deturnate sunt mal

jos de 1200 le; pedpsa
va fi Inchisarea de la un
an prima la clout
In ambele aceste casuil
con damnatu va perde drep-
tul la pensiune ei se va
declara incapabil de a ocupa orl-ce functiune public& pe t6t5. viato.

OrT-ce judecittor, admi-
nistrator, funcionar sad

oficer public, care va fi
stricat, desiiintat, sustras

sad deturnat actele ei ti-
www.dacoromanica.ro
tlurile al diror era depositar, san care i se Incredintase san comunicase, In
virtutea functiunel sale,
se va pedepsi cu maximum
inchisorei si cu interdictiunea pe timp marginit,

se va declara si inc6pabil
de a ocupa functiune public& pe OM vita, perdnd si dreptul la pensiune
OrT-ce agentI san insArcinati, orT al guvernulul,
orl ai depositarilor publicl,
carl vor fi culpabilT de aceleasi sustractiuni, vor fi
supusT la aceasT pecips5,.
(Ad. leg. 21 Febr. 82). A-
cela care Mr& autorisarea

guvernulul public& sail cu
voint& divu1g5, actele san
documentele diplomatice
cunoscute, comunicate sat
incredintate lui. In calitate
de funcionar public sail

anume inshrcinat, se va
pedepsi cu Inchisrea de
la treT lunl prim& la doul
anl, sail cu amend& de la
1000 la 10,000 lel si cu in-
capacitatea de a mai o-
cupa functiunT publice pe

timp mtirginit.
Cu aceiasT pedps5, se
va pedepsi si acela care
va comite acelas fapt, dupe
ce a incetat din functiunea sail misiunea cu care

a fost InsArcinat. (c. p. 8,
203, 204,323, 338, 387, 399;

art. 86 si 87 leg. percep.
1033
contrib. 29 Mal 93; art.
16, 18, 19, 44 leg. compt.
publ. 8 Oct. 93; art. 24,

38 leg. curteI compt. 29
Ian. 95; art. 107 leg. te-
legr.-post. din 19 Iul. 92;

art. 42 reg. epitrop. biser.
14 Ian. 94; p. Fr. 169

173).
Sectiunea 11. Pentru rsedrepte
ludri sdvdreite de lune(tonarii publici.

74). Ori-care din functionariT publicl, orl-care din
oficeriT publicl sail Insfircinatil lor, ori-care perceptorT de drepturl, taxe,
contributiunT, banT, veniturT publice san comunale,
precum si orT-carT ins&r-
cinatI din partea perceptorilor, vor fi ordonat A

se percp5 vor fi cerut
sail vor fi primit ceea ce
nu avean drept a lua, sail
mal mult de cat ceea ce
se cuvenea sri, ia ca drepturT de taxe, contributiunT,
banT sat venituri, sail ca

simbrie orl apuntamente,
se vor, pedepsi: functio-
nariT si oficeril publici cu

Inchisre de la douT pan&
la trei anl Oar Ins&rcinatiT lor, cu inchisre de la
sse lunT pin& la doul ani
si cu
interdictiunea pe
timp mArginit.
Culpabilir se vor ostindi
Inc& si la o amend& de o
www.dacoromanica.ro
1094
a 4a parte, cel mult, si de
o a 12a parte, cel putin,
din suma restitutiunilor

a daunelor- interese ce vor
fi datori a plati, perend

dreptul la pensiune. (art.
256 cod. just. milit.; art.

107 leg. telegr.-post. 19
Iul. 92; art. 27 leg. baut.
spirt. 30 Mart. 86; art. 79
reg. portar. 22 Mart. 66;
art. 33 leg. servit. 19 lun.
92; art. 38 legea compt.
publ. 9 Oct. 93; p. Fr. 174).
Sectiunea 11LDespre infrac(iueile
la amestecarea
functionarilor publiee in alaco ri
comerciuri necompatibile cu a lor
calitate.
Catre acestea se va declara necapabil pentru totd'a-una a mal ocupa functiunl publico.
Aceleasl pedepse se aplica i orl-crul functio-
nar sat agent al guvernuluT, care va fi luat vreun interes In vre o prieina, Intru care el va fi
fost Insfireinat de a ordo-
nanta o plata sat lichi-
dare de bita (c. civ. 1308;

art. 34, si 87 leg. burselor
4 Iul. 81; art. 107 leg. telegr.-post. 19 Iul. 92; art.
12 leg. compt. publ. 8 Oct.
93; p. Fr. 175).
OrT-ce comandant
142. Orl-ce funcionar,

oficer public saa agent al
guvernulul, care, fatis sat
de divisiuni militare, de
judeta sati de orase, ortce prefect si sub-prefect,
prin interpositiune de per-
lul unde are dre ul
prin acte simulate, sat
sne, va fi luat sat primit vre-un interes Orecare in acte, adjudecatiunI, Intreprinderi, sat re-
gil cu a caror administrare sat priveghere, to-
tal sat partialtt, este satl

a fost Insarcinat, in timpul savarsirel faptel, se va
pedepsi cu Inchisrea de
la Ose lunI liana la doul
i cu amencla care nu
va trece peste a 4a parte,
niel va fi mal mica de a
anT,
12a parte din restitutiu-
nile si desdaunfirile ce va
trebui a plitti.
care, In Intinderea ocolua'sI
exercita autoritatea sa, va
face fatis, sat prin acto
simulate, sati prin inter-
positiunea do pers6ne comercit,de grat, vinurl sat
alte producto, M'ara din

acele care ar proveni din
proprietrttile; sale, se va
pedepsi cu amenda de la
500 pfinajla 10,000 leI. (c.
p. 399; art. 71 leg. percep.
contr. directo; p. Fr. 176).
Sectinnea TV.--Despre mituirea
functionarilor
(Mocl. leg. 17 Febr.
74). OrI-ce funcionar de
www.dacoromanica.ro
rainul administrativ sad
107 leg. telegr.-post. 19
92; art. 88 leg. re-
judechtoresc, orI-ce agent
Jul.
ministratiunI publico, care
Pr. 309, 310).
sat insircinat al unel adva fi primit sad va fi pretins darurl sat presenturi,
sat cari va fi acceptat promisiuni de asemenea lucrurl spre a face sait a nu
face un act privitor la
functiunea sa, fie si drept,
dar pentru care n'ar fi determinal& de lege o platti,
se va pedepsi cu inchisre
de la doul pA.n, la trel
tini,si cu amenda Indoit
a valorel lucrurilor primite
sat higAduite, ffirii ca acstii amend& sil ptrt fi

maI mica de 200 lei; iar
banil sad darurile, orl va-
lrea lor, se vor lua pe
sma ospiciilor sat caselor de bine-facere ale localitittel uncle s'a comis
mituirea.
Er nu vor mal putea ocupa functiune public& si

vor perde i dreptul la
pensiune.
Cu aceeasI pedps6 se
va pedepsi i ori-ce arbitru sad expert, numit sad
de dare un tribunal, sati
de pOrti, care va fi acceptat promisiunT, sat primit

darurl, sad presente, pen-
tru a da o decisiune sad

a emite o opiniune favorabil
din partI. (c.

p. 291, 399; art. 254 si
urm. cod. just. milit.; art.
1036
crut.; p. Fr. 177, 180; p.

(Mod. leg. 17 Febr.
74). Dac, mituirea s'a ur-
mat asupra unui judeditor sat jurat, pronuntAnd

In materif criminale in favrea sad in contra acusatului, pedpsa va fi maximum inchisorel si perderea drepturilor de a mal
fi admis In servicid pe WO
vita; el va perde si dreptul la pensiune.

Dac4 mituirea s'a urmat
asupra unuI jurat, pronunthud in materie de expro-
priatiune, pedpsa va fi
inchisrea de la un an si
pitnii la doui anl, perderea dreptuluI de a mal fi
admis in servicid pe ttil
vita si a dreptulul de pensiune. (c. p. 8; p. Fr. 178).

OrI-care particular,
care, in numele sd, sad

In numele vre unuI
public, administrafuncionar
tiv, sad judecrttorese, cu
scirea sad far& scirea a-
cestuia, intr'un chip direct sad indirect, va ere,
va lua, sat va face sre1

se promita darue sat alte
folse nelegitime, spre a
interveni, spre a se face,
sad a nu se face vre un

act din cele privitre la
atributiunile acelul func-
tionar, se va pedepsi cu
www.dacoromanica.ro
1086
Inchisre de la Ose lunI

pan& la douI anT, si en amepda, val6rea Indoitil, a
luerurilor luate sat promise, fiira ca acsta a-
OrI-ce functionar
care, In exercitiul, sat cu
ocasiunea functiuneI sale,
va maltrata prin ofense
orale pe o persna., se va
menda sa, fie mal mica de

cat 200 lel.
Lucrurile primite sat va16rea lor, se vor lua In folosul ospiciilor sat caselor
la Ose luni.
Acel functionar se va
putea Inca declara inca-
Lar daca mijlocitorul va
(Mod. leg. 17 Febr.

74). OrI-ce functionar care,
functiunl, si nu va putea
va aresta sat va ordona
de bine-lacere ale localitale! unde s'a comis faptul.
funcionar, va perde
dreptul de a mai ocupa
fi
primi pensiunea. (c. p. 37,

144, 145, 399).
Secliunea V.Abus de putere.
I. Abus de putere in contra
particularitor.

74). OrI-ce functionar ad-
ministrativ sat judecatorese va abusa de puterea
ce .1 db. calitatea sa, spre

a sili pe nedrept pe o per&Ina a face sat suferi un
act, sag a se abtine de
dInsul, se va pedepsi cu
inchis6re de la una luna
pan& la douI ani, qi se va
putea Inca declara neca-
pabil de a ocupa functiunl

publice de la un an la treI.
(c. p. 99; leg. recrut. 87;

art. 42 leg. tocm. agric.
28 Malt 93; art. 11 leg.
clerulul, 1 Jun. 93; p. Pr.
316).
pedepsi cu Inebis6re pang.
pabil de a ocupa functiunl

publice de la un an la treI.
(p. Fr. 186; p. Pr. 316).
afar& din casurile si formele prevdute de lege,
a se aresta o pers6na, sat
va prelungi Inteun mod

ilegal tinerea ei la Inchigre, se va pede si cu In-
chisre de la treI lunT pana

la doul anT, si se va putea
Inca declara de incapabil,
de la un an pan& la treI,
de a ocupa functluni publice.
Daca. arestarea Regala
a tinut maI mult de treI

gile, minimum pedepseI va
fi de patru lunI, si se va
declara incapabil de a maI

ocupa functiunI publice, de
la un an la treI an'.
Dacii arestarea Regal&
va tine mal mult de una

osanda va fi de don
an1 Inchisre.
In aceste din urmil,
casurI, funetionarul va per-
de i dreptul la pensiune.
(c. p. 99, 103, 105, 272;
www.dacoromanica.ro
const. 13; pr. p. 39, 88,

581, 587; art. 2 leg. 30
Dec. 76; P. Pr. 317).
(Mod. leg. 17 Fehr.

74). OrI-ce funcionar care,
In instructiunea causelor
corectionale, ori criminale,
va fi Intrebuintat saa va
fi ordonat a se intrebuinta
casni, spre a sili pe ha,-
nuitI a face maxturisiil saa

declaratiunI se va pedepsi
cu douI anl Inchisre, fax&
a se aphra prin csta de
alte pedepse maI marl,
pentru loviturl saa ranirI

prevacluto de lege. (c. p.
238 i urm.; p, Pr. 319).
(Mod. leg. 17 Febr. 74). OrI-ce functionar
administrativ safi judec&toresc, orl ce oficer de

justitie sad de politic), orI-
ce comandant saa agent

al forteI publice, care se
va Introduce, In a sa calitate, In domiciliul unuI
ceatn, In contra vointel
acestuia, afar& din casurile prevalute de lege, si
Mr& formalit&tile ce ea
prescrie, se va pedepsi Cu
Inchisre de la cinci-sprelece (Ale pan& la treI lunI
cu o amend& de la 50
1087
cethtn, se va pedepsi cu
Inchisare de la cinci-sprezece 4ile p&n& la trel lunI,
si cu amend& de la 30
pina la 500 lel. (c. P. 399;

constit. 15; pr. p. 35, 47,
84-87; c. silv. 41; art. 83
leg. monop. tutun.; 42,
legea 13 Noem. 92: p. Fr.
184).
Oil-ce judecator
sa autoritate judec&to-
rank orI-ce administrator set autoritate administrativa, care, sub pretext de t&cere saa de nedeslusire a legei, va de-
nega dreptatea ce este
dator p&rtilor ce '1 vor fi

cerut'o, si care va fi steruit In denegarea sa, chiar
In urm& de prevestirile
sail ordinele ce va fi primit de la superioriI sal
competintY, se va putea
urnattri si pedepsi cu amend& de la 100 pan& la
1000 lei, si se va declara
ne capabil de a ocupa
functiunl publico de la un
an pima, la trel anI. (c.

p.399; leg. curt. cas. 36,
2; C. cis% 3; pr. civ. 305
urm; p. Fr. 185).
pan& la 1000 lei, avandus& Ins& In vedere aplica-
(Mod. leg. 17 Febr.

74) .0r1-ce functionar care va executa o pe-
OrI-ce particular, care,

prin amenintazI sail mij-
nuntat& de judecatA, safi

care o executa, peste m&-
rea 2 de la art. 99.
lace silnice, se va fi in-
trodus in domiciliul until
dps5, ce nu a fost pro-
sum prevailuth de jude-
cath, se va pedepsi cu In-
www.dacoromanica.ro
1088
chisrea pant la 2 ant.

(o. p. 399; p. Pr. 320).
154. (Mod. leg. 17 Febr. 74). Orl-ce functionar,
Instrcinat Cu urmfirirea
crimelor sat cu axecuta-
rea pedepseler, care, cu

scop de a sustrage pe un
individ de la o pedpsit
legalt, nu va urmari crima sat delictul, sat ca-
re nu executt pedpsa
pronuntatt, orI executit
o pedpst mal midi, de
gent al guvernuluI ori al
administratiunel postelor,
se va pedepsi cu Inchis6-
rea pant la dot ant si cu

amendit de la 50 pftna la
600 lei.
Culpabilul se va declara
necapabil de a ocupa funo-
tiunl publice de la un an
pttnt la dol ant. (const.

26; leg. telegr.-post. 105,
106; p. Fr. 187; p. Pr.

328).
157. OrT-ce functionar
cEt cea pronuntatt de judecat6, se va pedepsi cu
superior, care, prin amkgire, va face pe subordo-
sat au amend& de la 100

pant la 3000 lei si se va
declara incapabil de la un
crim6, sati un delict In exercitiul functiunel lor, sat
Inchisre pint la 2 ant,

an pitnt la 3 anl de a ocupa functiunt publico. (c.
p. 399: p. Pr. 321).

155 (Mod. leg.17 Febr.
74). OrI-ce funcionar ca-
re, de la sine, in contra

leget, fErE competint6,
Mr& a mijloci o hotiirlre
a autoritttet competinte,
va deposeda pe un parti-
cular, se va pedepsi cu
Inchisrea pant la 2 ant,

si se va declara incapabil
de a ocupa functiunt publice de la un an pant la
tret ani. (c. p. 8, 147).
74). Ort-ce supresiune, orIce deschidere de sari-
sort Incrediatate la postt,
fficutt sat Inlesnitt de
vre-un functionar sat a-
natit s6I de a comite o
care, cunoscAnd asemenea
crime sat delicte din par.

tea subordonatilor s6I, le
tolerzt, se va pedepsi cu
pedpsa aplicabilit acelor
crime sat acelor delicte.
(c. p. 47, 99, al. II; p. Pr.
330).
ii.Abus de autoritate in
contra lucrului public-
15S. Ori-ce functionar

public, orT-ce agent sat
Insfircinat al guvernulut,
de orl-ce grad sat stare,
care va face a se cere sat va
ordona miscarea sat intrebuintarea forteT publice

In contra executiunet until
legT, In contra perceptiinlet unel contributiunt legale, sat In contra executiu net unet ordonante,
www.dacoromanica.ro
sag mandat al justitieT,
sati In contra orI citruI

alt ordin al autoritgtel legitime, se va pedepsi cu
reclusiunea; iar dacit
1039
sag Insgreinatilor culpabill de asemenea ordine

sag cererI. (c. p. 159; p.
Fr. 191).
asemenea cerere sag or-
dine a isbutit a se qi pune

In lucrare 0 a produce efeet, pedpsa va fi maximum reclusiuneI. (c. p. 7,
16, 84, 106, 107, 169, 160;
p. Fr. 188).
Pedpsa hotiirltg,
In articolul de maI sus nu
va Inceta de a se aplica
la functionarul, agentul
sag Insarcinatul ce va fi
ssavarOt asemenea infrac-
tiune din ordinal mal marilor ad!, afarg numaI dacg
acest ordin se va fi dat de

ciitre aceI mal marl, In
casurl de a lor competinta, i pentru care acel func-
tionar sag agent era dator sa arate supunere de

erarchie.
Sectiunea VI. Despre 6re-care

delicte privitre la tinerea
actelor stattclui civil.
OficeriI statuluI ci-
vil, earl nu vor fi inscris

actele civile, sag carI le
vor fi inscris pe foI libere,

iar nu In registrele destinate spre acest sfitr0t, se
vor pedepsi cu Inchisrea
de la o lun pang la trei
cu amenda de la 60
pana la 200 lei. (c. civ.

27, 38; c. p. 399; p. Fr.
192).
Oficerul statuluI
civil, care nu se va fi a-
sigurat mal int.i despre

fiintaconsimtimintuluI
mamel sag altor
perb6ne, cerut de lege pen-
AtuncI se vor supune
tru validitatea casatorieI,

se va pede psi cu inchis-
titig a da asemenea ordine.
se luni, qi cu amend& de
la 100 pang la 1,500 lel.
(c. p. 271, 399; C. civ. 69,
la pedpsa hotfiritg, in acel articol acel mal marl

earl vor fi fost ceI din-
(c. p. 59, 99, 158, 160; p.

Fr. 190).
Dam& In urma acelor ordine sag cereff,
vor nasce alte crime, supuse la pedepse mal marl
rea de la dou6 pang la

131, 139; p. Fr. 193).
S,ctianca VII Exercitiul autoritatei publice anticipate

sa prelungite in contra legei.
de cat cele exprimate la

art. 158, aceste pedepse
blic care va intra In lu-
functionarilor, agentilor,
a nu depune juramintul
mal marl se vor aplica
Functionarul pu-
crarea functiunei sale pang,
www.dacoromanica.ro
1040
cerut, se va pedepsi cu
o amena egala cu onorariul pe o jumatate luna, ne putAnd nicl o data,
ocupa acea functiune l'ara
a depune juramantul cerut. (c. p 207, 399; con-
stit. 125; p. Fr. 196).

Functionarul care,
fiind suspendat saa destituit, nu va Inceta din lu-
crarea functiuneI sale, precum i functionarul ales
pe un timp, care va fi exercitat functiunile sale

dupe ce a fost lnlocuit cu
altul, se va pedepsi Cu
Inchisrea de la dou6 lunI
pana, la un an, paginduse tot inteun timp i dispositiunile articolulal 83.

(p. Fr. 197).
Dispositiunt partifidare.
Mara, de Intamplarile In care legea hotarasce pedepsele pentru

crimele orl delictele savarsite de catre functionariI, publicT, aceIfunctdo-
narI, carl vor fi participat

la alte crime saa delicte,
a cliror priveghiare safi
Infatuare era pus& asupra,-le, se vorpedepsi dupe
cum urmza:
De va fi vre-un delict,
se vor supune la maximum

pedepseI hotarata, de lege
pentru acel delict.

De va fi o crima, se
va osandi la maximum pe-
depseI dictata de lege pen-
tru acea crim, afara de
casul cand crima va a-
trago dupe sine aplicarea

muncel silnice pe timp
margina, In care cas pedpsa i se va aplica Mi%
niel o agravatiune. (p. Fr.
198).
CAPITOLUL
Des pre turbureirile aduse orcima publiee de catre fe(ele bisericesci.
74). OrI-ce preot, de orIce cult, care va celebra

o cununie mal Inaintea
indeplinirel actelor i formelor cerute de legea (A-
vila, se va pedepsi pentru prima ora, cu amenda, de la 100 pana la

1000 leI; iar j cas de re-
cidiva, se va pedepsi cu
Inchis6re pan la doI anl.

(c. p. 43, 46, 271; const.
22; c. civ. 49, 151; p. Fr.
199).
167. OrI-ce preot saa
obraz bisericesc de orl-ce

cult, care, In adunare pu-
blica, In exercitiul functiuneI sale, va pronunta
vre-un discurs cuprinO6nd
vre - o critica, saa cen-
sura, contra guvernuluI,
In contra Adunare1 legiuitare, In contra uneI legI,
a unuI decret domnesc,

sail ori krul aot al au-
www.dacoromanica.ro
toritatei publice, se va pe-
depsi cu inchisrea de la
trei lunI pana. la 2 anl. (c.
p. 168; p. Fr. 201).
16g. (Mod. leg. 17 Febr.
74). Daca. un asemenea

discurs cuprinde o pro-
vocatitme directa la nesupunere catre legI sad

catre alte acta ale autoritateI publico, san daca
tinde a ridica sat a arma
o parte de cetatenl in
contra altora, preotul san
obrazul bisericesc, care '1
va fi pronuntat, se va pedepsi cu inchisrea pana
la un an, daca, provoca-
rea n'a fost urmatii de
niel un efect.
lar daca. a dat nascere
la nesupunere, se va pedepsi cu 2 anl Inchisre.
1041
ma de instructiunI pastorale. (p. Fr. 204).

CAPITOLUL IV.
Resisten(d, nesupunere si a/te

necuviinfe in contra autoritatei publico.
Seepnea LRebeliuni.
170. OrI-ce atac, ori-ce

resistenta cu violenta, prin
fapt, in contra vre-unui

funcionar administrativ
off judecatoresc, de orl-ce
trapt si calitate, care ar

fi in lucrarea executiunel
legilor, ordinelor sa6 ordonantelor autorittei publica, a ordinelor, a man-
datelor satt a hotaririlor
judecatorescI, se l'Amosco
In contra unuia saa mal

multora dintre culpabili,
rebeliune, si se pedepsesce dupe imprejurliri ca

crima san ca deliet. (c. p.
1, 171 O urm.; cod, just.
milit. 218; p. Pr. 207).
171. Dac rebeliunea
s'a urmat de mal mult de
20 persne armate, culpa-
aspre, atuncl preotul sa a
clusiunea ; lar de nu vor
Daca, acsta, nesupunere
a ajuns pana a se transforma In seditiune sail
in revolt, caro va da loe,
la aplicare de pedepse mal
obrazul bisericese se va
pedepsicuaceias1 peppsa.
(c. p. 47, 167, 181, 244;p.
Fr. 202, 203).
169. Aceleasl pedepse

aratate in art. 168 se vor
aplica in aceeasi gradatiune, preotilor san obrazelor bisericesci, cand aceleall delicte s'al', comis
prin serierl date sub for-
bilii se vor pedepsi cu re -
fi fost armatl, se vor pedepsi cu minimum reclu-
siunei. (c. p. 7, 90, 91,179;

p. Fr. 210).
172. Daca rebeliunea
s'a urmat de un num6r
de mal rault de 3 individl

pana, la 20 inclusiv, pedpsa va fi mnimum reclusiunel, de vor fi fost
armatl; iar de nu vor fi

www.dacoromanica.ro
1042
CODUL PENAL'(Art 173-178)
fost armati, pedpsa va fi

inchisrea de la trei lunI
la doI anT. (c. p. 7, 91,
persne vor purta arme
74). Daca reheliunea nu
care vor fi facut parte
de fatft. (c. p. 91; p. Fr.

214).
170; p. Fr. 211).

(Mod. leg. 17 Febr.
Cal ce vor avea asupra-le arme ascunse,
s'a urmat de cat de una
dintr'o cta sag adunare,

care nu se va socoti inarmata, se vor supune fiecare la o pedpsa intoc-
pana, la 5 persne armate,
se va pedepsi eu inchis6rea de la trei /unI pana
la 2 ani; lar daca rebeli-
unea s'a urmat far arme, pedpsa va fi inchisrea de la eineT-spre-dece
dile pana la 6 luni. (e. p.
91, 170; p. Fr. 212).
La cas de rebeli-
une urmata de o cta sag
atrupament, nu se va a-
plica niel o pedpsa robe-
lilor ce se vor afla fax&

vre o Insareinare sal/ intrebuintare In cata si mil
se vor fi retras la cel din-
taia avertisment al au-
ratito) publice, sag chiar
In urma acelui avertisment, de F e vor fi prins

ffir arme, dar, din lo-
cul rebeliunel, i frft nouT
insistente din parte-le.

Insa vor fi supusi la pedpsa pentru crimele sag
delictele particulare ce fie-
care va fi savarsit personal. (c. p. 90, 170; p. Fr.

213).
OrI-ce adunare de
pers6ne pentru o crima
sag delict, se va socotica

o adunare Inarmata, cand
mai ca cand ar fi facut

parte dintr'o cta orI adunare Inarmata. (c. p.
90, 91, 175; p. Fr. 215).
Cel ce vor fi sa-
vitrsit crime orT delicte in

timpul si cu ocasiunea re-
beliuneT, vor fi supu0 la

pedepsele hotarite pentru
fe-care dintr'acele crime,
dac acele pedepse vor fi
mal marT de cat cele cuvenite pentru rebeliune.
(c. p. 40, 170; p. Fr. 216).
17S. ArestantiI aceia
cal.; Rind preveniti, acusati sag condamnatl pentru alte crime sag delicte,
se vor condamna pentru
faptul de rebeliune cu violenta sag amenintare In
contra autoritatel sag pu-
terei publiee, vor lua o-
&Inda pentrurebeliune Indata. dupe Implinirea so-
roculul pedepsel pentru

cele-lalte crime sati delicte.
Daca arestantiI se vor
achita sag absolve pentru

crimele orT delictele pen-
tru care at fost inchisT

www.dacoromanica.ro
mal mult de 3 din aeele
pedpsa hothrIt6 pentru

rebeliune o vor luaIndath
dupe darea hotfirireT definitive pentru aphrarea
lor de acele crime sud delicte. (c. p. 44, 195; p. Fr.
no).
179. Str6inul, care, dupe
ce a fost gonit din
r6,
reintrii frh autorisarea

special& a guvernulut se
va pedepsi cu Inchisrea
de la 3 lunT la 2 mil. *)
(c. p. 220; art, 1-5 leg.
asupra strainilor; 7 Apr.

81; p. Pr. 115).
Sectiunea I.
Ultragiu si vio-
lente In contra forki pub/ice, in contra autor&

tatei publica i depositarilor lor..
180. Se va pedepsi cu
amendli de la 300 leT 1)6.136,
la 5,000 leT, sad cu Inchi-
s6rea de la o lun6, pan6.

la 2 anT:
1. Acela care, cu sciintli

11 In contra prohibitiunel
autoritliteT, ridic., vinde
*Leg. 7 Apr. 81: Art. 1. Strainul care 'el are domiciliul satt
resediuta sa in Romania, si care,
prin purtarea sa, Io timpul vederei sale in tara, ar compromite
siguranta interi6rit sad esteriara
a Statulul, san ar turbura
tea publica, sad ar lea parte la
lucrar! avnd de obiect rasturnarea ordinal politice satt sociale In
tara san in strainatate, va patea

fi constrins de guvern, de a se
departa din local in care se afla,
sat de a locui bite un loe anum e determinat, sad chiar de a parasi tara.
1048
sag r6spindesce, In oil-ce

chip, In locurl sad Intruniri publice, stgurT sad
alte semnalurl de natur

a propaga rebeluinea sad
a turbura pacea public6.
Acel cae, In locurT
sad IntrunirIpublice, 0116

semne exterire de intrunirT, care aU fost oprite
In interesul ordineT i al
siguranteT publico de chtre autorithtile judetuluT.
Ami carl, cu rea cu-
getare, scot, stric6, sad

sfar6m6 stgurile sail alte
semne ale autoritateT publice. (c. p. 170, 206, 393
9, 399; p. Pr. 93).
74). AceT cae, prin vreunul din mijlcele enumerate la art. 294, vor
provoca direct la nesupu-
nere ciitre legT, orT d'Are

autorittitile constituite, la
dispret c6tre religiunea
domnit6re sad c6,tre cele1-alte religiunt la urh sad
dispret contra guvernului;
Art 5. Strtlinul care, in urma
expulsiunel sale din tara, reintra

pe teritoriul Romaniel va fi arestat imedult i tradus pentru faptul acesta Inaintea politiel coreetionale. care 'I va condamna la
inchisre corectiooala de la 5 dile
pan& la 6 lunl. Dupe terminarea
pedepsel el va fi condus la frontier& prin !brin publica, flira a
mal avea dreptul si indice punctul prin care voesce si las& din
tara.
www.dacoromanica.ro
1044
Acei cad, prin aceleasT
vor Iftuda fapte
calificate de crime sag delicte de codicele penal,

saii vor deschide subscriptiunl, prin
melil,
pentru a se plgti amenvile
condamnatl; pre-
cum si ace carI vor re-
saft
sag
jurat In
exercitiul,
ca ocasiunea func-
tiuneI sale, se va pedepsi

cu Inchisgre de la cincTspre-lece qile pang la treI
lunl; iar de se va fi urmat ultragiul In sala sedintelor une! CurtA sail
produce un discurs, o scri-
Tribunal, se va pedepsi cu
Inchisgre de la o lung pa-
vurg, un desemn sag o
pr. p. 177, 516; p. Fr. 222,
ere, un imprimat, o gra-
emblem& condamnatft de
justitie, se vor pedepsi cu
Inchisgre de la o lung pa-
ng la un an, si cu amen-
d& de la 500 pang la 5,000

lel. (c. p. 47,168, 169, 399;
c. civ. 21; leg. presel 47,

58; c. p. Germ. 166).
74). Cel ce, prin cuvinte

sag serien l Injurgt6re, va
atinge ongrea unuI sag
maI multor functionarI ad-
ministrativl sag judecg.-
torescl, sag unui jurat,

In lucrarea satt cu ocasiunea exercitiuluI functiunel lor, se va pedepsi
cu Inchis6rea de la cindspre-zece (pie phnft la 6
lunI; iar dac ultragiul
se va fi urmat in sala sedintelor uneI Curti sat unul Tribunal, osilnda va

fi Inchisgrea de la doug
lunI pang la un an.
Ultragiul fficut prin gesturI ofensittgre sag amenintgrI, In contra unul ase-
menea funcionar public
n& la 6 lunl. (c. p. 189;
223).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Ultragiul flcut prin
cuvinte, gesturl sag amenintgrl in contra ori-cgral

funcionar public, precum
si in contra orl-cgral cetatn In sarcinat cuun serviciu public saii municipal,
sag agent insgrainat cu forta publich, in exercitiul sail
cu ocasiunea functiunal
sale, se va pedepsi ca Inchis6re de la cincI-sprelece i1e ping la doug lunI
sail cu amendg de la 50
pang la 200 lel. (c. p. 182

399; cod. just. milit. 213,
217; art. 129 leg. elect.;
p. Fr. 224).
OA cine va lovi,
chiar firit arm& i chiar
Mr& a resulta ranire, pe
orI-ce functional- admnistrativ sag judeattoresc, In

exercitiul functiunal sale,
sag cu ocasiunea acestui

exercitig, se va pedepsi cu
Inchisre de la 1 an piing.
la 2 anI.
www.dacoromanica.ro
Iar daca lovirea se va fi
urmat in sala sedintelor

a uneT Curti sag a unuT
Tribunal, culpabilul se va
osandi Inca $i cu interdie-
tiunea pe timp margina.

(c. p. 27, 185, 189; pr. p.
177, 515; p. Fr. 228).

Atacurile preveOute la art. 184, de vor fi
fficute in contra unuT impiegat sag oficer ministe-
rial, contra unul agent al

forte) publica, sag in con-
tra unu jurat, orl alt ce-
atn insarcinat Cu un serviciu public in timpul exercitiulul serviciuluI lor,

sag cu ocasiunea acestui
exercitiii, se vor pedepsi
cu Inchisrea de la 1 luna
pana la 1 an. (c. p. 188;
p. Fr. 230).
(Mod. leg. 17 Febr.
urmate in contra functionarilor i agentilor prevOut) la art. 184 si 186 afi

74). Daca, atacurile
fost pricinuithre de vr-
1045
semenea atacuri nu vor fi

causat vrsare de sange,
raniri sati b6le, culpabilul
se va pedepsi cu inchisre
de la 3 pana la 5 an.,
cu interdictiunea pe timp
margina, dac lovirea s'a
savarsit prin precugetare
sag prin pandire. (c.
p.
186, 189, 227, 228; p.

Fr. 232).
27,
De s'a urmat lovirea ori ranirea, cu cugot de a omori, asupra vre-
unuia din functionai ci-
tat1 la art. 1840 185, in

timp cand acestia se aflag in lucrare sag cu ocasiunea functiuneT lor,
culpabilul se va pedepsi
cu munea silnica pe ttli.
vita. (c. p. 7, 189, 226;
p. Fr. 233).
Pedepsele prevOute la art. 181, 182, 184,
186, 187 si 188, se vor a-
plica si acelora cari vor

insulta sat vor ataca pre
sare de sane, de raniri
un membru al Corpurilor
Legiuithre in localul Adu-
chis6rea de la 3 pana la
tru opiniunile emiso de

dinsul in sinul Adunara
sati ble, pedpsa va fi in-
5 ani i interdictiunea pe
timp marginit ; iar dacadin acsta se va fi urmat
i mrte, in termen de 40
Oile, culpabilul se va pedepsi cu munca silnica pe
timp marginit. (c. p. 7,
27, 187, 189; p. Fr. 231).
(Mod. leg 17 Febr.
74). Chiar cand nisce a-
nare) sag In curtes eI, pen-
(e. p. 299).
Sectiunea 111.Refus de servichi datorit legalmente.
Orl-ce comandant
sala oficer de ostire, precum
i orl-ce- functionar
ce are forta publica, care,
dupe legala cerero co i se
www.dacoromanica.ro
1046
va face de catre o autoritate civila, nu va voi a

Intrebuinta puterea ce are
sub ordinile sale, se va pe-
depsi cu Inchisrea de la
15 dile Omit la 2 luni, indatorandu-se a plati i pa-
Inchisare de la 15 dile
na la 2 luni. (pr. p. 77, 83,
155, 287, 288, 329, 378; p.
Fr. 236).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Se considera, ca un
gubele ce vor fi resultat

din acest delict. (pr. p.
servicia d .torit legalmente, i se va pedepsi cu o

amend& de 20 le) pentru
art. 83 legea monop. tutun. * ; art. 7 leg. tocm.

agrie. 28 Maia 93; p. Fr.
erl periodice care nu va
3, 24, 101, 110, 399, 591;
234).
i de Intardiere
Girantul, saa, In lipsa lul, editorul uneI scrifie-care
publica raspunsul orl-ca-
vointa, se va pune In stare
re) persne citate direct

sail indirect In acea pu-
serviciul militar, prin ciun-
in primal nunAr care va
Acela
care, cu
de a nu fi propriu pentru
tirI sail alte mutilatiunI
facute de sine saa prin
altul, se va pedepsi ca Inchisare de la o lunli pan&

la 3.
Aceea1 pedpsa se va
aplica i aceluia care va

pune pe un individ, dupe
cererea lul, In stare de a
nu fi propriu serviciulul
militar. (art. 85 leg. re-
crut. armat. din 5 Mart,

76**; p. Pr. 113).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Martoril i juratiI In

materie penala, carI, sub
un pretext neadevarat nu
vor veni la chemarea ce
li se va face, se vor putea
osttndi, pe langa amendile
ce li se vor pronunta pentru nevenirea lor, i la o
* A se vedea Legea Monop. Tu.
tanurilor art. 88.
blicatiune, cel mal titrziu,

aparea dupe 60 ore din ora
In care acel raspuns va fi

fost depus la redactiune
sad administratiune.
Dadt raspunsul contine
un numOr de itere mai
mare de cat de 2 01.1 num6rul literilor din articolul provocator, autorul va

trebui sa platseil, esceden-
tul, de odata cu depune-
rea, dupe pretul insemnat

in publicatiunea pentru anu ntu rI.
Depunerea raspunsuluI
se probza prin chitanta,
sag prin proces-verbal dre-
sat de un portarel.
Girantul, sag, In lips&

de girant, editorul
rei fol periodice, care nu

va publica In capul celul
** A se vedea Legea Recratirel
art. 85.
www.dacoromanica.ro
1047
dintai numr sentinta

prin care o persnd va fi
chisre de la 3 lunl pin&

la 2 anl.
un delict de presk comis

prin acea publicatiune.
gligentd, pedpsa va fi Inchisrea de la 15 olile pin& la 1 an. (art. 209 cod.

just. milit.; p. Pr. 94, 95).
195. Arestatil carI, prin
atrupamente sad insotire,
vor fi scdpat dintr'o inchiOre, prin intrebuintare de
fost condamnatd, pentru
3. Girantul, sad, In lips5,
de girant, editorul verlcarol fol periodice, care

nu va publica in capul
primuluI numr comunicatele oficiale destinate a
lndrepta faptele eronate
produse de acea publicatiune.
Prin editor, se intelege

tipograful sad litograful,
and nu se afld alt editor
cunoscut. (const. 24; legea

presel 37, 43, 65).
Soctiunea N Despre sedparea
urestan(ilor fi despre aseunderea eriminalilor.
74). Se va pedepsi cu in-
chisre de la 15 gile pti.nd

la 2 anI acela care, cu vointA, Inlesnesce sad ?flared
a inlesni scdparea, sad face
a se scdpa un arestant care
se afld pus Intio Inchisre
sad sub paza forte] armate,
a functionaruluI orl a agentulul insdroinat de a'l

conduce orl de a'l priveghia.
and un arestant va
scdpa, pdzitorul sad conduc5torul, care va fi causa voluntard a acesteI scd.WI, se va pedepsi en in-
Dac va fi numaI ne-
violen. sad de resistentd

in contra custoOlor (pd,zitorilor) sad aceia carl
vor fi silit pe acetia ca
s fads niscaI-va acte sad.
steI poprsca de a le face,
precum asemenea i aceia
carI vor fi participat la o

asemenea nesupunere, se
vor pedepsi cu inchisdrea
de la 6 lunI pan& la 2
anI.
AceI cari se vor fi in-
cercat a face vre-una din

infractiunile prevNute in
acest articol, Mr& Ws a
isbuti, se vor pedepsi totd'a-una cu minimum InchisoreI prevglute mai sus.
Pedpsa prevlutd mal

sus se va pronunta contra
arestantilor, peste pedpsa
pentru care erad condamnap*,
i se va executa dupe
implinirea acestel pedepse, sad dupe pronuntarea

sentinteI definitive de achitare sad de absolutiune,
Mr& prejudiciul de alte
pedepse mal grele ce li
s'ar cuvenii pentru alte

www.dacoromanica.ro
1048
crime sad delicte ce vor

comis prin violentele
buintate de dinsil cu ocasiunea scapreI lor. ( c.

p. 39, 44, 178, 196; p. Pr.
96).
Sectinnea V.Despre spargerea

sipiliitor i luarea aetelor
san luerurilor afiate In
deposite publice.
(Mod. leg. 17 Febr.
Cand sigiliile, puse

din ordinul uneI dregtoHl administrative saa ju74).
Daca scaparea, prin

spargere orI cu mijlce
silnice, s'a Inlesnit prin
dare de arme, paznicul
conductorul, earI se vor
fi imprtasit la acsta, se
vor pedepsi cu munca silnidt pe timp marginit; iar
ceI-l-a11 cu reclusiunea.
(e. p. 7, 91; art. 209 cod.
just. milit.; p. Fr. 243).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Aceia cae vor fi ascuns, orI vor fi mijlocit a
decatorescl, se vor sparge

din neingrijirea custoOlor,
atuncl acestI custodi se
vor pedepsi eu inchis6re
de la 15 dile pan la 4
lunl. (c. p. 199
Fr. 249).
201; p.
Daca spargerea
sigiliilor se va face la bartil i luerurI ale une! pers6ne, care, saa va fi sub
cunosceati de savr
Ore de crime, se vor p -
para de crima supusli la

pedpsa munceI silnice,
saa se va fi osandit la acsta pedps, neIngriji-
luna la un an.
la Inchisre de la 3 lunl
se ascunde persne pe care

le
depsi cu inchisre de la o
torul custode se va osandi
mijlocirea de ascundere,
se va fi flicut pentru In
panli la un an. (c. p. 198,

200; p. Fr. 250).
(Mod. leg. 4 Mala
fi de 2 anl Inchisre. Vor

fi ins. aparap de ()Anda
coprinsrt Inteacest articol,
badil sati pe lucrurl, des-
lar dac ascunderea, saa
parte-11 folos, pedpsa va
rudele de sus si de jos,

sotul saa sotia, i chiar
de vor fi desphrtip, fratil
surorile culpabililor celor ascunsl, i afina pana

la aceeasI spita. (c. p. 62,
59; art. 209 cod, just. milit.; p. Fr. 248).
* Leg. 4 21a18 95: Artieol u-
njo. Art, 112, 117, 200, 262, 310,
95*. Acela care, Intradins,

va sparge sigiliile puse pe
pre carI se vorbesce In

articolul precedent, orI va
fi
complice la spargerea
pecetilor, se va pedepsi
Cu 2 anI inchis6re; iar de

va fi Insusl custodele, pedpsa va fi maximum inchisorel.
311 qi 394 din eodul penal, se modifica. ast-fel.
www.dacoromanica.ro
CODuL PENAL (Art. 201-205)
Cu aceea0 pedpsg, de
2 anl inchisre se va pedepsi debitorul urmgrit,
care cu sciinta va fi desfiintat, sag va fi pus la o
parte, sag va fi sustras,
sag va fi cercat sg desfiinteze, ori s pun& la o parte,
orT sa sustraga, fie prin

spargere de sigilil, fie fara
spargere de sigiliT, lucrurile sale sechestrate, cand
sunt date In paza altuia.

din codul penal nu se vor
aplica In casul acesta. (c.
p. 8, 50, 199, 202, 330; pr.
civ. 418 ur.; p. Fr. 251).

Pentru orT-ce altfel de spargere de sigiliT,
culpabiliT se vor pedepsi
cu inchisrea de la 1 lun pan/. la 1 an, i de va
fi Insu0 custodele pedp-
sa va fi Inchisgrea de la
6 lunl pina la 1 an qi jumatate. (p. Fr. 252).
OrT-ce furt sgxgr-
it prin spargere de sigiliT se va pedepsi ca i fur-
tul savarit cu spargere.

(a. p. 310; p. Fr. 253).
La Intiimplare de
sustractiune, ascundere i.
desfiintare de inscrisurl,
de luergrI sag de procedura criminala, sag de alte
hartif, registre, acte i lu-
crurT puse In archiva, In

cancelariT, orl In alte deposite publice, sag date In
pastrarea unuT functionar
1049
public, pedepsele vor fi,

pentru grefierl, portareT,
archivan, registratorI sag
alI depositarT, earl nu ad
avut cuviincigsa ingrijire,
inchisdrea de la 1 luna
pang, la 1 an, i o amend& de la 300 pina la 1000
lei. (c. p. 140, 204, 399;
p. Fr. 254).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Cel ce va fi culpa-
bil de sustractiunl, ascunderl sag desfiintarI de hrtil orI lucrurI mentionate

In articolul precedent, se
va pedepsi cu 2 anl inchi-
Ore; iar daca culpabilul
va fi Insu1 depositarul,
pedpsa va fi maximum
Inchisorel. (c. p. 8, 140,

203, 205, 323, 338, 367; p.
Fr. 255).
(Mod. leg. 17 Febr.
74 ).
Daca spargerea si-
giliilor, sustragerea, as-
cunderea sag desfiintarea

hartiilor s'a savarit, prin
violenta, In contra vre-
uneT persane, pedpsa va

fi, pentru orl-ce persng,
maximum Inchisorel, firk
prejudicig Ins& de alte pedepse i mal grele, la care
a putut da loo natura violentelor sag a crimelor ce
se vor fi savirit. (c. p.
8, 200, 201, 204; p. Fr.

256).
www.dacoromanica.ro
1050
Sectiunea VI.Despre degradarea nionumenteler publica.
Ven-cine ar fi dis-
trus, dfrimat, ciuntit sag

degradat, in totul sati in
parte, monumente, statue

alte lucrurT, care servese spre folosul, ori podaba, publica,
i sunt
cute de catre autoritatea

publica, sag cu voia el, se
va pedepsi cu inchisrea
de la o luna, pana la 1 an,
en amena, de la 100
pana. la 500 leT. (o. p. 352,
353, 365; art. 6 leg. 64

Noem. 92*; p. Fr. 257).
Sectiunea VII. Usurpare de titlurt saCs functiunt publico.
OrT-care, fara ca-
dere, se va amesteca in
plasmuire, daca, actul p6r-
ta caracterul acesteT crime. (c. p. 83, 108 111,

125, 163, 164; art. 30 leg.
burselor **; art. 113 leg.
sanit. 22 lun. 93; art. 23
leg. compt. publ.***; art.
28 leg. servitor. 16 Iunie
92; p. Fr. 258).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Orl-cine va pura in
public vre-un costum, o uniforma, un semn distinctiv de autoritate, sati o de-
coratiune care nu i se cuvine, sati pentru care nu
are autorisare, se va pedepsi cu inchis6re de la o
luna pana la
6. (const.
12; c. just. milit. 157; c.
p. Fr. 259).
functiunl administrative,
judecatorescl, orl ostaescI
Sectiunea VIII. Impedecdri la

liberul eccereitiu al unet
religiunt.
ce acte ale uneT dintr'acesto functiuni, se va pedepsi cu Inchis6rea de la

6 luni pana la 2 anl, fru
fapte sag amenintarl, va

sili sag va popri pe una
ori municipale, san va fa-
prejudiciul pedepsel de
* Leg p. conserv vi reamar.
OrT-cine care, prin
sag mal multe persne de

a'i exercita cultul religi-
dreptul de mijlecit ,r1 de schimb
*** Leg. romptab. pub'. (8 Oct.

93). Art. 23..Ori-ce persna, alta
de cat comptabilul, care, cu sea
fara autorisatiune egala, se va fi
amestecat in minuirea banilor publici, este, prin acest singur fapt,
constituit comptabil, fila prejudiciul urmArilor prevedute de art.
207 din codul penal, daca fara autorisatiune s'a amestecat in func-
tima de atributiunile mijlocitorilor de schimb, se vor pedepsi ca

usurpatori de talud ei funefiuni,
sunt supuse acelorasijurisdictival

trag dupe sine aceemi respundere ea si gestiunile legale..
monumen t. publ. Art. 6..011-cine

va 'Mama sati deteriora un aseme-
nea monument, cbiar cand este

proprietatea sa, se va pedepsi cu
penalitatile prevNute de art. 352
din legea
** Legea barseler
Jul. 811:
Art. 30. .Cel ce 'el ver insuei
artt drept, sat ar savarei operaconform ar1.207 din codicele penal,
tima publice.Oestimale de fapt
www.dacoromanica.ro
1051
une! lor, de a asista la exercitiul acestul cult, sail
ultragiilor, loviturilor, sag

altor desordine a caror na-
1000 leI. (c. p. 212, 399;
aplica pedepse mal grelo

dupe alto dispositiuni ale
acestuI codice. (c. p. 209
211; p. Fr. 264).
de a celebra serbtorile
lor, se va pedepsi cu amena de la 100 pana. la
const. 21; p. Fr. 260).
(Mod. leg. 17 Febr.
Aceia carI vor impedeca, vor intarzia, sag
tura orI ImprejurarI, nu

vor da ocasiune de a se
74).
vor curma indeplinirea datoriilor uneI religium, prin

turburari desordine facute In biserica, sag In alt
loe hotarit spre acest sfar-
sit, se vor pedepsi cu inchis6re de la 15 dile pana
la 1 luna, qi cu amena,
de la 26 pana la 200 lei.
(e. p. 212, 399; p. Fr. 261).

(Mod. leg. 17 Febr.
74). Acel care va lovi pe

preotul unel religiunl, pe
can(' este In lucrarea functiunilor salo, se va pedepsi
cu inchisgrea de la un an
pana la 2.
Acela care, prin gestar!
sag cuvinte, va ultragia
pe Ministerul unui cult pe

cand se afig, In exercitiul
functiunel sale, se va pedepsi cu Inchisgrea de la
15 lile pana la 3 lunI,
cu amenda, de la 26 pana
la 100 leI. (c. p. 183, 184,
212, 299 al. II, 699; p. Fr.
262, 263).
(Mod. leg.10 Febr,

74 ). Dispositiunile aces-
teI sectiunI se aplica numal asupra turburarilor,
CAP1TOLUL V.
Despre asoeiarea fdatorilor de

rete i despre vagabongi.
Sectiunea I. Despre asociarea

fctorilor de rete.
OrI-ce asociare de
facgtorI de rele, spre vatamarea pers6nelor, sat a
proprietatilor, este crimi
In contra linisteI publico.
(c. p. 1, 7, 90, 214, 364; p.
Fr. 265).
Acsta crima e-
xista prin singurul fapt al

organisareI cetelor, ori al
corespondentei intre dinsele cu capeteniile lor, orI
al Invoirel privitgre la darea de socotla, sag la impartirea lucrurilor provenite din delicte. (c. p. 213;
p. Fr. 266).
Cand acsta crima nu va fi insotita, niel
urniata de o alta crima,

autorlf, directorii, asociatii
capeteniile sag sub-eapeteniile acestor cete, se

vor pedepsi cu reclusiunea. (c. p. 86 90, 213,
214, 216, 354; p. Fr. 267).
(Mod. leg. 17 Febr.
www.dacoromanica.ro
1052
74). Se vor pedepsi cu 2

ani Inchis6re ori-ce alte
vagabondT, se vor aduna
arcinate Cu vre-un ser-
prin un regulament de
pers6ne carl vor fi fost in-
viciu Inteaceste cete, precum si aceia cari, cu bunt

sciintft san vointn, vor fi
dat cetelor arme, munitiuni si instrumente pentru
crime, locuintn, sc6pare
san loe de Intilinire.

p. 52, 89, 197, 213
p. Fr. 268).
(c.
215;
Secviunea II.Pentritvagabonqi.
Vagabondil, atila.
6menii ata cnpittitin, sunt
aceia carl n'an, niel domiciliu statornic, niel mijloc
de hranft, nicl exercitz
obicinuit vre-o profesiune
san mestesug. (c. p. 218

224; art. 6 leg. 7 Aprilie
81*; p. Fr. 270).
Nimenea nu se
pone declara vagabond de
cftt numai prin sentintft

judeatorsca.
Nimenea nu pte fi de-
clarat de vagabond de
cftt
de la etatea de 16
ant Inpliniti In sus. (c. p.

61, 62, 217, 219-224).
Mol declaratl de
intr'o monastire, san In

alt loe anume determinat
administratiune publieft, si
se vor supune a Invnta o
meserie cu care s5, se peotft
hrftni, san vor fi obligati

a hiera In meseria ce cunosc
Timpul sedereT lor In
un asemenea loe va fi de
6 luni pan& la 1 an. (c.
p. 217, 218).
Acel declarati de
vagabonzl de nationalitate strninn, se vor putea si
isgoni din trn. (c. p. 179
217, 218; art. 1 si 7 leg.
asupra strninilor din
Apr. 81; p. Fr. 272).**
Inainte de a se
trimete un individ declarat de vagabond In unul

din locurileprev6dute prin
art. 219, II se va pune un
soroc de de cel mult o

lunn, In care el va putea
sa's1 gnsscn un mijloc
regulat de existentft, in
care cas va fi scutit de
a merge In casa destinati
vagabondilor. (c. p. 217,

218).
* Leg. 7 Apr. 81: Art. 6..Strfttimpul 41 va arta el voesce sd

inul din nod venit in trd si care
atea alai si calitorsca prin Ora.
nu va avea un domicilia sad reUn ragulament de administratisedinia cunoscuta, va fi dator, in
une publica va determina procetermen de 10 dile de la sosire sad
dura de urmat pentru aplicatinnea
de la promulgarea legal de fa,d,
practica a acestel dispositiuni.
sa bona o carte do libera potra(regul. 31 Oct. 81).
** Ase vadea si art. 5 din legan
cera de la autoritatea politiendsca
set administrativa
tocata, pentru
asupra strainilor din 7 Apr. 1831.
www.dacoromanica.ro
Daca comuna unde

este nascut vagabondul
saa vre-o persna cunoscut& i solvabila va reclama pe vagabond, sub

oferta de garantie, individul ast-fel reclamat, se
va trimite In comuna care
l'a cerut sala In aceea pe
care garantul a aratat-o.
(c. p. 217; p. Fr. 273).
Vagabondul care
se va prinde Imbracat cu
port schimbat satt purtand

arme, de i nu le va fi
Intrebuintat sati avand asupra-I pile, carlige sita

alte unelte Indemanatice,
orI spre savarsire de fur-
tiagurI, saa de alte delicte, orl spre a-I Inlesni

mijlcele de a intra prin
case, se va pedepsi cu Inchisre de la o luna pana.

la un an. (c. p. 91, 217,
218, 316; p. Fr. 277).
Pedepsele hotartte
Inteacest codice pentru

cel-ce vor avea pasprte
sala ravaqe de drum fa4e,
se vor urca la maximum
pentru vagabomp, cand
asemenea pasp6rte orI ravae de drum se vor ga,si la diniI. (c. p. 129,
130, 132, 133, 217; p. Fr.
281).
* Leg. 7 Apr, 81. Art. 81. Nu
va fi considerat ca delict politic,
niel ca fapt conex al unuf asemenea delict, atentatul in contra

perstnd sefuluf unul Stat strein.
1058
TITLUL IV.
Crime si deliete in con-
tra Particularlior
CAPITOLUL I.
Orime si delicte in contra per&n'olor.
Sectiunea L Pentru mor qi

alte crime mart, amenin(ctri
de omor in contra pers6nelor.
I. Omor, asasinat (ucidere)

pdrintucidere, pruncucidere, otrdmre.
Omuciderea Aval.-
ita Cu vointa se numesce omor. (c. p. 226 229,
230, 231, 234, 248, 250,

261, 253, 255, 256, 363,
370, 371, 374, 376; art. 7.

leg. 7 Apr. 81,* p. Fr.
295).
Omorul comis cu
precugetare satt Cu pandire, se numesce asasinat
c. p. 225, 227, 228, 232,
art. 7 leg. 7 Apr. 81; p.

Fr. 296).
Precugetarea este
atuncI cand maI inaintea
faptet s'a fficut hotarire
de a se porni asupra vieteI uneI persne anume,
orI asupra aceluia ce se
va gttsi, sati se va nemeri,
li chiar cand hotarirea
satl, in contra membrilor familiel
sale cand acest atentat constitue
faptul de omucidere de asasinat

sau de otravire.
www.dacoromanica.ro
CODUL PENAL (Art. 22S-23a)
1054
ar Mama de vre-o lmprejurare orT conditiune. (c.

p. 226. 232; p. Fr. 297).
22S. Ptindirea este a
astepta pe cine-va, trocare timp, Intfunul orl

maT multe loeurT, sat ea
st '1 omre, sat ea sil, exercite asupra lul acte de
violent5,. (c. p. 226, 232, p.
Fr. 298).
Parintuciderea este
omorul sttvitrit asupra ptrintilor legitimT, natural!
sat adoptivT, sat asupra
orT etrul ascendent (rudit

de sus), legitim. (c. p.
225, 232, 252; p. Fr. 299).
Pruncueiderea se
numesce omorul eopiluTul sii ntscut de curand.
c. p. 225, 232, p. Fr. 300).
Otravirea este omorul une persne prin
intrebuintare de substante
care pot causa m6rte, mal
curand sati mal tarzi6,

orl
In ce mod ar
fi
fost Intrebuintate sati date

acele substante. (c. p. 225,
232, 245, 247; art. 7 leg.
7 Apr. 81; p. Fr. 301).
Tot culpabilul de
omor cu precugetare, de
pttrin tucidere, pru neucide-
re i de otrAvire, se va
pedepsi eu munca sana,
pe vigfi.
Pruncueiderea eind se
va savt,rqi asupra unuT
copil nelegitim de catre

229, 230, 231, 252 p. Fr.
302).
Se vor pedepsi ea
nisce uciga1 cu precugetare, totT acel fttettorT de
rele care vor Intrebuinta
easne orl chinurT spre stviIrsireacrimelor lor. (c. p.
232, 273, 319; p. Fr. 303).
Omorul se va pe-
depsi eu munca silnict
pe t6t5,, viga ciind se va

fi sitvitrit mal Inainte,
sati de o data,
urma alteT crime.
sati In
Omorul se va pedepsi
asemenea cu munca sil-
niett pe ttli, vita, ettnd
va fi avut de scop orl a
prepara, orl a inlesni, orl

a executa un delict, sat
de a ajuta
dosirea, orl
a asigura nepedepsirea au-
torilor sat a complicilor
acelul delict.
In t6te cele-alta casurl

culpabilul de ornar se va
pedepsi cu munea silnie5,
pe timp m5,rginit. (c. p.

225, 2500 urm.; cod. just.
milit. 149; p. Fr. 304).
II.
Amenin(dri.
Acela care va fi
amenitat, prin Inscris, anonim saa subscris, de a
asasina, de a otritvi, orT
de a face asupra vre-une)
pers6ne ori ce alt atentat,
supus la munca'silniell, pe
tttt viga sala pe timp

www.dacoromanica.ro
mama sal se va pedepsi
1055
mitrginit, se va pedepsi
blciurT, oborurT i targurT,
nintarea se va fi fitcut cu
ventiunT.
Cele-alto rEnirI j lovirl
simple se pedepsesc cu
Inchis6re de la 16
eu reelusiunea, ciao& ame-
eerere de a depune o suma
de ban( la un loe hotrit

sag de a Implini orT ce
alte conditiunt (c. p. 7,
236, 273, 366, p. Fr. 305).
Dach amenintarea in scris nu va fi Insotitg de niel o cerero sag

conditiune, osanda va fi
Inchis6rea de la un an la
2 i amenda de la 100 piing
la 5000 let (e. p. 235, 366,

399; p. Fr. 306).
Dacil. amenintarea
Insotitii de cerero sag de

vre-o conditiune, s'a facut prin graig, culpabilul
se va oshndi la Inchisre
de la 3 lunT pang la un an
la o amend de la 100
pang la 500 lel. (c. p. 366,

399; p. Fr. 307).
Sectinnea ILRdniri, loviri
alte crime oi delicte comise

Cu voittp.
(Mod.leg. 17 Febr. 74)
Faptul de a lovi sail Mali,

cu vointli o perseing sail
se pedepsesc ea contra-
pang la un an.
lar dae ad fost cu precugetare sag cu pandire,
pedpsa va fi Inchisre de
la 2 lunl pang la un an si
jumfitate, si amend& ping,
la 2000 lei. (c. p. 1, 227,

228, 239-243, 249, 250, 396,
2, 399; art. 22, 23, 27
leg. judec. pace; cod, just.

milit. 214-216; cod, just.
marit 40; p. Pr. 187; p.
Fr. 311).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Dam& lovirile sag rii-
nirile ata causat o vAtiimare Insemnatg, sgnitg'WI sag unul membru al
corpulul victimel, orl dael
ad dat naseore vre uneT
necapacitgtI de lueru, cul-
pabilul se va pedepsi cu
Inehis6re de la 3 lunT pang
la 2 anl, si amend& ping

la 2000 leT.
lar daca se va fi urmat
precugetare sat cu
al causa orT ce alte lesi-
cu
sce, dupe Imprejurgrl, ca

crimg, ca delict, sag ca
contraventiune.
Rgnirile si lovirile carT
n'ail causat niel o b616,
niel vre-o incapacitate de
lucru, si care s'aii urmat
din certe prin cfirciume,
seT va fi de 6 lunt (c. p.

227, 228, 238, 240, 243,
249, 250; p. Pr. 192, p.
unT corporale, se pedepse-
pndire, minimum pedep-
Fr. 309).
(Mod. leg. 17. Febr.
74). Daeg, In urmarea
loviturilor sag ranirilor vo-
luntare, pittimasul a
www.dacoromanica.ro
1056
mas slutit saa in incapacitate pe VA& vita de a

lucra, safi mut, saa orb,
saa surd, saa a perdut

facultatea de a procrea,
saa a Mutas smintit de
minte, orl nebun, saa imbecil, culpabilui se va pedepsi cu inchisrea de la

2 pana la 5 anI, i amenda
pana, la 5000 le!.
AceeaI pedpsa se va
aplica, i calad persona ba-
tuta, fiind o femee

cinatil, din causa batileI,
a lepdat. (c. p. 238, 239,
242, 243, 246, 250; p. Pr.
192; p. Fr. 317).
241. Dac ranirile saa
lovirile voluntare ad causat mrtea, culpabilul se
va pedepsi cu reclusiunea.
(c. p. 7, 225, 238, 242, 243,
250; p. Fr. 309 ult. alin).

Daca ranirile
lovirile s'aa facut, eu precugetare satl cu pandire,
de s'a urmat mrtea, pe-
dpsa va fi munca silnicil,
pe timp marginit,iar daca
nu s'a urmat mOrtea, ci

una din lesiunile prevlute prin art. 240, se va
pedepsi cu minimum reclusiuneI. (cod. p. 7, 227,
228, 241, 250; p. Fr. 310).
In casurile pre-
vNute la art. 238, 239,
240, 241, daca culpabilul
a comis fapta In contra
parintilor sOI legitiml, naturali safi adoptivl, sail
In contra altor ascendentl

legitimI,
i se va aplica
maximum pedepsei prevNuttt la fie-care articol,

arar, de casul art. 240
unde pedpsa se va indoi.
(c. p. 7,
312).
8, 241; p. Fr.
Daca crimele
delictele, prevagiute prin

acsta, sectiune i prin sectiunea precedentft, s'aa sa-
varit de vre-o adunare
turburatre, cu rebeliune,
saa cu jefuire, acele rime
saa delicte sunt imputabile capeteniilor, uneltitorilor i invitatorilor acelor adunarI, rebeliunI
saa jefuirl, carl se vor pedepsi ca culpabill de acele

crime orl delicte, i se vor
osandi eu aceleW pedepse
ea. i aceia carl le vor fi

savar*it In pers6na. (c. p.
86, 90, 170 177, 225 243,
364; p. Fr. 313).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). OrI-cine va causa altuia o MIS, saa o incapa-
citate de lucru, &t'Id cu

vointa i cu orl-ce chip,
substante, care, fra a fi
de natura a causa mOrtea

sunt Vtamatre sanatatel,
se va pedepsi cu Inchi-
sOre de la o luna, pana la

2 anl, i Cu amena, de
la 100 pana la 6000 lel.
Daca delictul s'a comis
In contra piirintilor, ast-
fel precum sunt specifi-
www.dacoromanica.ro
cap la art. 243, pedpsa

va fi de la 2 pftn. la 3
anI Inchisre. (c. p. 231,
247, 399; p. Fr. 317).

(Mod. leg.17. Febr.
74). OrI-care, prin lucruri
de mncare, bguturi, doctoril violente, sag prin orl
ce alt mijloc, va face, cu
sciintii, pe femeea Insiircinatg. sg. lepede, orI cu
voia el sag nu, se va pedepsi cu minimum reclusiuneI.
Femeea care, de sine0,

va fi ficut vre un mijloc
ca sft lepede, saii va fi
primit sft intrebuinteze
mijI6cele de lepgdare ce
i se vor fi arg.tat, orI i se
vor fi dat spre acest sffi,r-
Ot, se va pedepsi cu Inchisgre de la 6 luni pftng.
la 2 anI, de va fi resultat
lepftdarea prunculuI.
Medid:1, chirurgii, ofice-
rii de sangtate, spiteriI

m4ele care vor arg,ta, sag
vor da, sag Inlesni aceste
mijI6ce, se vor pedepsi cu
reclusiunea, clac& lepgda-
rea va avea loc.

Dacg, din lepgdare, se
va fi causat mgrtea mapedpsa se va aplica
1057
depsi cu Inchisgre de la
16 dile pmil. la 2 luni,

cu amendft de la 26 pan&
la 600 lel; iar preflcutele
buturi, ce se vor dovedi
a fi ale vIndgtorilor, se
vor confisca.
Amenda se va pronunta
In favgrea doveditorului.
(c. p. 37, 331, 389 7 i
12; p. Fr. 318)
Soctinnea fit.
Omucidere,
qi toviri fdrci voie. Crime
delicte scusabile i ca-
surile in care nu, pot fi

scusate, omucidere,
fi loviri care nu
sunt nici crime nici
delicte.
1. Otnucidere rdniri si loviri

fard voie.
Ori care din nedilacio, din nesocotintft, din
nebagare de smg, din

neingrijire sag din nepgdirea regulamentelor, va
savg,rqi omor ffir voe, ori
va fi fost causa involuntar de a se svri omorul, se va pedepsi cu Inchisre de la 3 lunI ping.

la 1 an qi jumatate i cu
cu un grad maI sus. (c.
amendii de la 50 pftng. la
1000 leI. (c. p. 226, 249,
(Mod. leg. 17 Febr.

74).VerI cine va vinde bu-
(Mod. leg. 17 Febr.

74). Dad), din una din causele precedente vor fi resul-
p. 7, 240; p. Fr. 317).
turI prefAcute i amestecate cu maten) vfltmftt6re sanfttfttal, se va pe-
399; p. Fr. 319).
tat numal rgniri, orI lovi-
turI,Inchisgrea va fi de la 15
www.dacoromanica.ro
I 058
CODIJL PENAL (Art. 250-255)
dile On& la 2 lunT, 0 amenda de la 26 p&n6, la
500 lel. (c. p. 38, 239, 248,

399; Fr. 320).
11.Orime i delicte scusabile
caeuri clind nu pot
acueate.
Omorul, rImirile
loviturile sunt scusate (lac& ad fost provocate prin
loviri sati violente marT
urmate asupra une! per-
s6ne. (c. p. 59, 232, 234,

238-244, 251-254; pr. p.
363, 390; P. Fr. 321).
Crimele i delic-
tele mentionate in acel

din urma articol sunt a-
semenea scusabile, dad,
se vor
fi comis respingnd liva escaladarea sad

efractiunea ingrlidirilor, a
zidurilor orT a intr6rilor

unel case locuite, sad a
unui apartament locuit, orT
a dependintelor acestora.
Daa faptul s'a urmat

nptea, acest cas este regulat de art. 257. (c. p.
250, 254, 312; p. Fr. 322).
Paricidul nu este
niel o datli scusabil. (c. p.

229, 250; p. Fr. 324).
Omorul sftvrsit de
dare bilrbat asupra fe-
meeT sale, sail de dare acsta asupra barbatuluI

WI, nu este scusabil, dads, vita sotului, sati a so-
tiel care a comis omorul

nu a fost pusfo. In pericol
chiar In momentul and

s'a comis omorul. In cas
basil de adulter, omorul
comis de atre sot asupra
sot,iel sale, sat asupra com-
plicelui, sad de atre sotie

asupra sotuluI sSS, sati asupra compliceI, in momentul surprindereT in fla-
grant delict In casa conjugal, este seusabil. (e

p. 58, 59, 225, 269, 254, 256;
pr. p. 40, 363; p. Fr. 324).

(Mod. leg. 17. Febr.
74). Cilnd fapta scuseI va
fi dovediti, la cas de vre

o crim5. care trage dupli
sine pedpsa munceT silnice pe ttltii, vita, sati pe
timp mS.rginit, sati reclusiunea, pedpsa se va re-
duce la Inchisre de la 6
lunT panri, la 2 anT.
lar la cas de orT-ce alte
crime, pedpsa va fi Inchisrea de la 3 lunl pa.ml
la 1 an.
La cas de un delict, pedpsa se va reduce la in-
chisre de la 15 dile pan5,

la 6 lunl. (c. p.59, 250-253;
pr. p. 363, 390; p. Fr. 326).
III. Omucideri, rdniri si loviri care nu surd catifiCate
niel crime niel delicte.
Nu se
socotesce
niel crimnici delict, and

omuciderea, Anirile i loviturile erati ordonate de
lege 0 comandate de au-
www.dacoromanica.ro
toritatea legitim. (c.
p.
57, 58; p. Fr. 327).

256. Nu este niel crima
niel delict oftnd cel ce a

savrtrsit omuciderea, ranirile i loviturile, a fost
silit la acesta prin nece-
sitatea actual & a uneT legitime apararl, conform

art. 58. (c. p. 257; c. just.
milit. 222; c. just. marit.

40; p. Fr. 328).
257. Sunt coprinse In
casurile de necesitate actual a de legitima, aparare

urmatrele 3 casurT:
Daca, omuciderea, ra-
nirile saa loviturile s'ah

svrsit respingAnd n6ptea escaladarea satt efractiunea Ingradirilor, zidurilor sati intrrilor une!
case locuite, saa a unul

apartament locuit, sati a
dependintelor acestora;
Daca fapta s'a sa-
vrsit aparndu-se cine-va

in contra autorilor de fur-
tisagurI sah de jefuire,
executate cu violenta;
Daca omuciderea,
ranirile sad lovirile comise
de o femee vor fi fost pro-
vocate imediat de o siluire exercitata asupra per-
snel sale. (c. p. 58, 251,
256, 309, 310, 312, 313,
354; p. Fr. 329).
Sectiunea IV.Despre duel.
1059
duel, servindu-se cu arme,

nu a ocasionat niel omor,
niel rnirT, se va pedepsi

cu Inchisre de la 15 dile
pana la 6 lunI i cu amenda de la 200 pana la
1000 leI. (c. p. 259, 260,
399; p. Pr. 168 al. I).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Cnd dintr'un duel

ar fi resultat mrte san
pedpsa luptatorilor va fi Inchis6rea de la

15 dile pina la 4 anT. (c.
p. 258, 260; p. Pr. 168
al. II).
Daca luptatoril se
vor bate la duel t'Ara secondantl orT martorT, sa
daca regulile hotarite de
martorT orT secondanti nu
se vor fi observat, i daca
din acest duel a resultat

mrtea san ranirea unuia,
dup dispositiunile gene.
ralo cuprinse In acsta lege
asupra omoruluI sart alte
r5 niri corporale. (c. p. 234,

238, 239, 240; p. Pr. 170
si 171).
Cand un militar se
va bate In duel cu un individ, care nu este militar,
se va supune la juridictiunea ordinal% a tribunalelor civile. (c. p. 258

260; art. 72 cod. justitieI
militare).

74).
Acela care, Inteun
www.dacoromanica.ro
1060
Atentate in contra burte/or moravuri.
Sectiunea V.
(Mod. leg. 4 Maie
95*). Orl-cine va comite

un ultragig public in contra pudereT se va pedepsi
cu inchisere de la 3 lunI
pane, la 1 an 0 cu amend&
de la 26 pana la 100 let.

Cu aceea0 pedpsa se
va pedepsi orI-cine va co-
mae sag va ajvta sa se

comae, un ultragie contra
moraleI publice sati religiese, sag contra bunelor
moravurl, prin unul din
mijlecele enumerate la art.
294 din acest cod. (c. p.

50; p. Fr. 330).
(Mod. leg. 17 Febr.

74).0rI-ce atentat in contra
pud6rel, lndeplinit sag cer-
cat, far& violent& asupra

pers6neI unuT copil de sex
barbatesc sag femeesc de

varste mat mic de 14 ant,
se va pedepsi cu inchi-
sere de la 2 pane, la 3
ant. (c. p. 264, 265, 266;
p. Fr. 331).
(Mod. leg. 17 Febr.

74). OrT-cine va comite un
atentat In contra puderei,

Indeplinit sag cercat, cu
violent& in contra unui

individ de sex barbatesc
in contra persdnet unuI

copil mal mic de 15 anI
Impliniti, culpabilul se va
pedepsi cu maximum reclusiunel. (c. p. 7, 8, 263.
265, 266; p. Fr. 332).
Daca culpabilil sunt
ascedentil persenei asupra
careia s'a comis siluirea,

sag dace, sunt dintre aceI
care ad o autoritate asupra'T, daca sunt institutoril sati servitorit seI sag
al persnelor mal sus Insemnate, dacrt ace0I culpabill sunt functionarl at
unut cult sag preotl orl
calugerl, sat dad culpabilul, orl-care ar fi, a fost

ajutat In crima sa de crt-
tre una sati
maT multo
persene, pedpsa va fi pen-
tru casul prevlut de art.

263 0 264, maximum reclusiunei.
and siluirea se va fi
comis de catre persnele

mentionato In acest articol asupra unut copil de
sex berbatesc sag ferneesc
In vrste, mal mic de 15

anT, pedpsa va fi maximum muncei silnice pe
timp marginit. (c. p. 7,
266; p. Fr. 333).
Daca din crimele
sae femeesc, se va pedepsi

cu maximum Inehisorei
Dace, crima s'a comib
*) Leg. 4 tali 95: Articoltd
dific ast-fel: Urmdza textul ar-
unjo. Art 112, 117, 200, 262, 310,

311 si 834 din codul penal se me-
prevecjute la art. 263,264 i
265 va resulta mertea,
ticolelor.
www.dacoromanica.ro
Cu munca silnica pe vita
(c. p. 7; p. Pr. 144 ult.

alin).
Orl cine va fi atentat la bunele moravurT

atatand, favorisand sat
Inlesnind obiclnuit des frilnarea sat coruptiunea

tinerilor de ambe sexe
mal miel de 21 anT, se va
pedepsi cu Inshisrea de
la 6 lunT pan la 2 anT

si cu amend& de la 100
LAMS, la 3000 lei.
Daca Indemniitorii, ajutatoriT sat InlesnitoriT des-
franareT a fost fatal, saa

mama, epitropiT sat alte
persne Insarcinate cu pre-
veghrea lor, pedpsa va
fi Inchisrea de la 1 an
1061
sit de drepturile ce i se
acorda de codicele civil asupra persOneT copilulul
In virtutea puterei sale
parintesti. (c. p. 27, 267,

c. civ. 325, 341; p. Fr.
335)
Acel culpabil de
adulter (preacurvie) pre-
cum i complicele sti, se
vor pedepsi eu Inchis6rea
pe la 1 Inn& pana la
hint (c. p. 48, 51, 253 270;

p. Pr. 140).
Actiunea de adulter nu se va putea intenta

ciao& sotul inocent nu va
cere-o formal.
Sotul inocent pote cere
dobandi
orT and in
de la 100 pina la 1000
cursul procesuluT stingerea actiuneT publico, precum si dupe darea sentin-
Cel calutT In de-
depseT, dacit va consimti
pana la 2 anT, i amenda
leT. (c. p. 268; p. Fr. 334).
lictul mentionat In cel din

urmil, articol, se vor mal
condamna si la interdic-
tiunea dreptuluT de a fi
tutorT, curator' si partas1
la consiliile de famile, de
la 1 an pang. la 2
anT,
pentru indivi1il carora se

aplica lntMui paragraf al
acelui articol; de la 2 anl
teT definitive Ineetarea pe-
a ramanea In casktorie.
In casul acest din urma,
complicele osandit nu p6te

fi
aparat de penalitate;
(c. p. 269; pr. p. 5, 9;
c.
civ. 211, 251).

(Mod. leg. 17 Febr.
74). Se va pedepsi Cu maximum Inchisorel persona
Daca delictul s'a comis
aceea, care, fiind casktorita, se casatoresce din

not, mal inaintea desfacerei casiitorieT celel precedente, dad', acea casatorie va fi fost valabila.
culpabilul va fi Inca lip-
si acela care, ne fiind ea-
Omit la 4, pentru cel de

care se vorbesce In paragraful al doilea al aceluiasT articol.
de catre tatal sat mama,
www.dacoromanica.ro
1062
satorit, se casatoresce din

nott cu o pers6na casato-
rita si pe care o scia ca

era cfis rtt orita.
AcOsta, pedpsa se va
aplica si preotuluI safi oficerului statulul civil, care,
cunosand c o persnit
este casatorita, 's1 da concursul ministeruluI s6d la
o noua castorie a aceleeas1 pers6ne. (c. p. 8, 51,
162, 166; c. civ. 130, 171;

p. Fr. 340).
Sectiunea IV.
Aresta(iuni ile-
articolul precedent, se va
pedepsi cu reclusiunea:
Daca din faptul chiar
al arestareI victimeI sat

al tratamentulul la care
a fost supusa In timpul
sechestrard sale, a resul-
tat o lesiune
corporal&
grava, sat daca va fi fost

supusa la vre-o torturo.;
Daca sechestrarea a
tinut mal mult de o luna;
Daca crima s'a comis
asupra unuI ascedent legitim sat natural;
Daca arestarea sat
seehestratiuni de pers6ne ei cate atentate la libertatea individual&
sechestrarea s'a executat
ordin, orImandat plasmuit
74). Se va pedepsi cu 2
anl de Inchisre, orI-cine,

fax& ordinul autoritatel
competinte i afara, de casurile unde legea ordna
Bat permite anume ares-
tarea unel pers6ne, va fi

arestat, va fi detinut, set
va fi sechestrat pe o persna, pentru un motiv Orecare i ni% scop de a co-
cu port schimbat, cu nume
aunemos, sat cu vre-un

al autoritatel publice,
Dac individul ares-
tat sat sechestrat a fost
amenintat cu mrtea. (c.

p. 7, 101, 208, 233, 235,
272; p.' Pr. 210; p. Fr.

342 si 344).
274. Pedpsa se va sea-
dea la Inchisre de la o
luna la un an, daca cel

culpa bili de delictele men-
easI pedpsa i acela care
tionate la art. 272, pana

a nu se porni para asupra-le, vor fi liberat pe
se executa arestuirea, Inchiderea sat sechestrarea
Implinirel qileT celel de al
mite un delict special.
Se va pedepsi cu ace-
va fi dat locuinta spre a

pers6nel. (c. p. 51, 99, 102,
105, 149, 273, 274; pr. p.

589; p. Fr. 341).
273. Culpabilul de infractiunea prevOuta, In
persona arestatfi, Inchisa

safi sechestrata Inaintea
10-lea, socotite din 4iva

arestareI, a InchisoreI sat
a sechestrareI. (c. p. 59:
p. Fr. 343).
www.dacoromanica.ro
CODuL PENAL (Art. 275-27s)

Seetiunen VII. Crime i delicte
privitre la poprirea san distrugerea dovedirei Slatului
civil al unta eopil, sau la

compromiterea existenlei
sale; rclpire de nrinori;
in fracliuni contra legilor asupra inniorniintarilor.
I. Orinte i delicte in contra
unui ropil.
CuipabiliT de rk-
pire, de tkinuire, de supresiunea unul copil, de

substitutiunea unuI copil
in locul altuia, sak aceia
cae vor face sk trcfi un
copil ca nkscut dintr o femee, care link nu l'a nkscut, se vor pedepsi cu reclusiunea.
Acstk, pedpsk, se va
aplica si acelora carl, fiind
InsarcinatI cu tinerea unuI
copil, nu'l vor infatisa per-
s6nelor care ak dreptul

de a'l reclama. (c. p. 7,
280; c. civ. 300; p. Fr.
345).
(Mod. leg. 17 Febr.

74). VerI-ce pers6nri, care,
asistfind la o nascere de
copil, nu va fi fkcut declaratiunea prescrisk de
codicele civil, In timpul
cerut de acea lege, se va
pedepsi cu inchisre de la
15 Ole la 6 lunT, i cu amena, de la 26 la 300 lei.
i orl care pers6nk. care,
1063
celor InskrcinatI cu a luI

luare i ckpAtuire.
Nu va fi supus la pedpsk acela care gksind

vre un copil, va voi sk se
Insarcineze cu crescerea
lui; va fi insh dator
dea asemenea Inscris la
institutul orfanilor sak la
municipalitatea localk. (c.
civ. 41, 44; p. Fr. 346,
347).
Cel carI vor lepfida,
In vre un loe singuratic,
un copil mal mic de
anI deplinT, precum i cei
ce vor ordona a se lep5,da copilul, daca Insk ordinul se va fi indeplinit,
se vor pedepsi numaT pen-
tru acest fapt, cu Inchis6-
rea de la 6 lunl pan& la

duoI anl, i cu amend,
de la 26 lel phnk la 300
leT. Iar de se va fi lepkdat copilul de catre parintiI, tutoril sati ingrijitoril sol, ti din ordinul
lor, atuncI pedpsa va fi
Inchis6rea de la un an In
sus si amenda de la 50
la 600 leY. (c. p. 8, 278,
279, 339; p. Fr. 349, 350).
De se va fi schilodit, ori se va fi betejit

copilul, din causa lepa.da-
rel, fapta se va privi ca
o rnire desavrita cu
vointa celuI ce l'a lepAdat;

iar de se va intilmpla mor-
gasind un prunc de cu- tea copiluluI, fapta se va

rind nAscut, nu'l va da privi ea omor. In cel dinBAMANG/U. Codul G www.dacoromanica.ro
31
1064
CODUL PENAL (Art. 279 - 293)
tala Gas culpabilul se va

supune la pedpsa hotaeta pentru ranire cu voluta., i In col d'al doilea
la cea hotarita pentru omor. (c. p. 225, 234, 238,
Acela care, prin

viclesug sat prin violenta, va rdpi pe o fatii maI
mica de 16 ani, se va pe-
Aceia cae vor le-
tit la aqa riipire, orl de
239, 240, 277; p. Fr. 351).

pacta, in loe care nu e singuratic, un copil mal mic
de 7 anl deplint, se vor
pedepsi cu inchisare de la
1 luna pana. la 6 lunl, i

cu amenda de la 26 pana
la 100 lel.
lar de se va fi lepadat
copilul de catre parintif
depsi cu maximum InchisoreI.
Iar daca fata a consim-
huna, voie a mers dupe rit-
pitorul el. fara Tusa a cun6sce i parintil saa tutoril el, rapitorul se va
pedepsi cu inchisrea de
la tret lunl pana, la 2 anl.
(c. p. 8, 275, 280, 282, 283;
p. Fr. 355. 536).
Ingrijitoril s1, pedpsa va
Daca rapitorul se
va fi casatorit cu fata
pita, el nu va putea fi ur-
mena. de la 50 pana la
gerea pers6nelor acelera

care, dupe codicele civil,
01, de catre tutorit,
fi Inchisrea de la doua
lunl pana la un an i a-
mara de cid dupe plan-
200 leT. (c. p. 277, 278,
at dreptul de a cere nu-
11. Rpire de minori.
condamnat de cat dupe
399; P. Fr. 352, 353).
Vert-care, prin viclenie sat violenta, va 1.5.-
0 sad va face a se rapi

minorl, saa va Indupleca,
ort va ascunde, sati va

stramuta, saa va face a
se ascunde saa a se stramuta din locul unde eraa
ae4att de catre aceia sub
a cfiror autoritate, saa di-
rectiune erat supusl ort
IncredintatT, se va pedepsi
cu Inchisrea de la un an
pana la duol ant. (c. p.
275, 281, 282, 283; c. civ.
342; p. Fr. 354).
litatea uneT asemenea

satori , *1 niel va putea fi
ce se va fi pronuntat nulitatea casatoriet. (c. p.

281; e civ. 162, 164, 307,
p. Fr 357).
Acela care, prin
amagire sati prin violen-
ta, raposee o persona mal
micd de 16 ant, spre a o

Intrebuinta ca sft cerptorseft, saa a o deprinde
la destranare ort la alte
sfiroiturt spre a impartasi

folos, se va pedepsi cu reclusiunea. (c. p. 7, 267,
275, 280, 281; p. Fr.
205).
www.dacoromanica.ro

H.
ailearea legiuirilor a.
supra inmoi injfl(8, ilor.

74). Cei carI, fara, autori-
sarea predlabila a oficerulul public competinte,

la Intamplarile cand se
cere asemenea autorisare,
vor ingropa vre-un mort,
se vor pedepsi cu inchis6rea de la 15 cjile pana

la 1 luna, Lira, a fi aparatI cu acsta de osando,
cuvenita pentru crime satt
delicte ce ah inbotit acest
delict.
La asemenea pedpsit
se vor supune i cel care
vor calca, orI in ce chip,
legiuirile i regulamentele
relative la inmormintarile
grabite. (c. p. 285; c. civ.

63; p. Fr. 358).
2. OrI cure va ascun-
de cadavrul une pers6no

omorate, ori in6rte, in urmai e de loviturl saa ranI,
se va pedepsi cu inchis6rea da la Ote lunI pana,
la duoI ani, Jara a fi aparta cu acsta de alte
pedepse mai marI de va
fi participat la acea
Iar daca ascunderea ce
va fi facut cu In parte-I
folos, atuncI se va pedepsi
cu Inchis6rea de la un an
la duoI am. (c p. 284; p.
Fr. 359).
inchishrea de la treI lunI
pana la un an, i Cu a-
1065
menda de la 26 pana, la
300 leI, ven-cine violza
mormintele sah comite al-
to acte de profanatiune
asupra lor, l'ara a fi aparat i de la alte pedepse,

pentru crimele saa delictele care se vor fi comis
Cu ocasiunea acestel violar'. (p. Fr. 360).
Sectiunea VIII. Marturii minein6se. ealomnii, injurii, revelatiunea seeretelor.
LM4rturie mincin6sd.

74). Ver.-care va da marturie mincinolsa, in materie crimin Ja, sah in con-
tra acusatuluI, sah in a
sa fav6re, se va pedepsi
cu maximum inchisorei
cu interdictiunea pe timp
mfirginit.
Daca fina acusatul, din
causa uneI asemenea marturiT, se va fi salida la
munca sibila, pe timp margina, pedpsa va fi reclu-
siunea de la 6 pana la 10
iar dac5, ostinda acu-
satuluI a fost munca silnica pe tata. vita, martorul mincinos se va osandi la munc5, silnica pe
timp mfirginit. (c. p. 7, 8,
27; pr. p. 355, 446-449;

p. Fr. 361).
2e18. (Mod. leg. 17 Febr.
74). OrI care va da mar-
turie mincin6s11, In pricina corectionale, orI In con-
www.dacoromanica.ro
1068
tra, acusatulul, orI in favarea lut, se va pedepsi

cu duoI anI Inchisre. (c.
p. 291; leg. act. autent.

17; p. Fr. 362).
29. 011 care va da
marturie mincinsa. In pri-
cint politienese se va pedepsi cu inchisrea de la

1 luna pana la sse lunI.
(c. p 291; p. Fr. 362).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Cel ce va da marturit

mincinse in pricine civile, se va pedepsi cu Inchisre pana la duol anI.
(c. p. 8, 291; pr. civ. 204;
p. Fr. 363).
Martorul minemos
care va fi primit orI-ce
fel de mita, orI resplatire,
Infiintata sed promisii, se
va pedepsi cu reclusiunea
de va fi pentru pricinI
corectionale saa civile, iar

de va fi pentru pricinI
cu Inchisare de
la un an pana la duoI.
Catre acestea, ceea ce va

fi primit martorul mincinos se va lua pe sama ospiciilor. (c. p. 7, 144; p.
Fr. 364).
Cel ce, prin orI

ce mijloc, vor amagi pe
martorI spre a da mar-
turie wincinse, se vor pedepsi intocmaI ca martoril

mincinosI, dupe dispositiunile color din urna& 5
articole. (c. p. 47, 287
291 ; p. Fr. 365).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Cand In pricine civile, prigonitarele part1 vor

propune una alteia a face
juramlnt, sal cand juramintul se va propune de

catre judeciitor uneia din
partl, i partea, primind
propunerea, va savarsi juramint mincinos, stivirsi-
torul unei asemenea juramint se va pedepsi cu

inchisre pana la doul anl,
amencla pana la 500 lel,

margina. (c. p. 8, 27, 399;
c. civ
1208,
pr. civ. 237
1213, 1219;
246; p. Fr.
366).
lafiune de secrete
reve-
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Este culpabil de calomnie acela care, prin

cuvinte rostite in public,
prin strigari, prin vre un

act autentic sati public,
prin serien, prin imprima-
te, prin desemne, prin
gravuri, prin embleme vin-
dute saa espuse spre vinvare, distribuite sati afipte In public, va prepune
asupra unuI individ fapte
care, de ar fi adevarate,
ar supune pe prepusul la
pedepse, sat macar la ura
orI dispretul cetatenilor.
Calomnia, in contra functionarilor publicl, sati con-
www.dacoromanica.ro
1067
tra corpurilor depositare,

sati agent1 al autoritatel
ce alt act autentic, saa
ruT alt corp constituit, va

fi urinaria l'i pedepsita
intocmaT ca i calomnia
putatuluT.
distinctiunea stabilita maT

la vale. (c. p. 295-300;
lativo la atributiunile sale,

atuncl faptele imputate se
pot proba chipa regula comuna.
publice, saa contra orT-ca-
contra particularilor, cu
const. 24; p. Fr. din 1810
art. 367).
Se socotesce mincin6sa orT-ce imputare pen-
tru care nu se infatiOza

legiuita dovada. Prin urmare, imputfttorul nu po-
te fi primit a cere, spre
a sa aparare, de a se dovedi imputarea sa de catre altil, niel va putea s
se apere licOnd ca, inscrisurile, piesele, sat faptele

dovedit6re ale crimel orT
delictuluT imputatuluTsunt
cunoscute, saa c imputarea, pentru care imputatorul se all, tras in judecata, s'a copiat orl s'a
scos din serien l straine
saa din alte serien l tiparito. (c. p. 294, 296, 297;
p. Fr. din 1810 art. 368).
(Med. leg. 17 Febr.
74). Cand fapta imputata
asupra cut-va se va dovedi adevratli, imputa-
torul va fi apOrat de Ice pedpsa.
Se va socoti ca dovada
legiuita numai aceea ce

va resulta dintr'o hotarire
de judecata, saa din orT-
din vre-un inscris cu scrierea qi cu sub-scrierea im-
CAnd imputarea va avea de obiect faptele unul funcionar public, re-
Cti.nd, pentru faptele im-
putate unul functionar san
unui particular, se vor fi

inceput urmarirl de catre
ministerul public,saa.ctind
exista un denuntater, urmOrirea calomniel se va

suspenda, daca va cere
imputatorul, p&nft la resolvarea procesulul relativ la faptele imputate.

(c. p. 295; pr. p 8; p. Fr.
din 1810 art. 370).
Acela care nu va
sprijini prepunerea sa cu
dovada legiuith, se va pedepsi ca calomniator (lupa cum urmza:
Daca fapta imputata va
fi de natura a se pedepsi
cu munca silnic pe tta
vita saa pe timp margi,
nit, culpabilul- se va pedepsi cu inchisrea de la
un an i jumtate 'Ana
la duoT, i cu amena], de
la 100 pilna, la 2500 lei.
In thte cele alte casing,

s'inda va fi inchis6rea de
la o luna pana la Ose, i

amenda de la 50 pila, la
www.dacoromanica.ro
1062
2000 tel. (c. p. 294, 399;
p. Fr. din 1810 art. 371).
vre unuT ministru, vre ucurtl, tribunal, ad-
neT
and di. acusatiunea
ministrapunl locale, (in

care cas injuria sati ex-
intea unel autoritfitl publice, sag Inaintea ofice-
siderh facutii In persdna

fie cOrul membru al cor-
Acela care, cunossa
este mincin6sh, face Ina-
ruluI de politie judechtorscfi, o inscrish denunciatiune calomniat6re, prin

care s acuse o pers6nA
c ar fi comis o fapta. supush pedepseT, sag c ar
fi calcat datoriile sale de
functdonar public, se va
pedepsi cu Inchis6rea de
la o luna prima la un an.
Se va putea Inca condamns si la interdictiune

pe timp marginit. (a. p.
27; p. pr. 5, 14, 15, 381;
p. Pr. . 133).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Injuriile sag expresiunile ocarltoare, comise

prin mijlocele enumerate
in art. 294, prin care nu

s'ar aduce asupra cul-va
imputare pentru vre-o fap-
th determinatO, ci pentru
un nftrav sag vitiu arhtat
anume, se vor pedepsi cu
amend& 'de la 200 pan&
la 2000 leT, sag cu Inchi-
s6re de ,la.15 lile parift

'IreI lunl.
asemeneal injuriT
sag expresiunl ochritre

vor fi adresate contra mem-
brilor cleruluT, vre unuia

din corpurile legiuit6re ,
consiliulul ministrilor, sag
presiunea ochrlt6re se con-
pulul), sat In contra orI
ciirul depositar al putereT

publice, se vor pedepsi Cu
inchiseire de la o lunit petnri.
la un an, si cu amenda, de
la 300 pan& 1a3000 lel.
Cu aceeagT pedpsh se
vor pedepsi injuriile de

orl-ce natura,shvirsiteprin
mijlOcele enumerate la art.
294, prin care s'ar atinge

demnitatea unul suveran
strain avOnd agenti acreditatI In Romilnia , sat
chiar pers6na agentllor diplomatici, clach asemenea
injuriT i ofense contra suveranului RomanieIsi con-
tra agentilor el se pedepsesc in Wile strhine, sag

In virtute de conventiunl,
saii In virtutea legilor acelor State. (c. p. 77, 182,
183, 189, 211, 300, 399;
art. 46, 52 leg. preseI;

Fr. din 1810 art. 375).
p.
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Ori-ce alte injuril orale satt expresiunT octtrit6re, fie chiar in public
rostite, se vor pedepsi cu
simple
pedepse politie-
nescI. (c. p. 299, 396; pr.

p. 241; leg. jud. pace. 27;
p. Fr. 346).
www.dacoromanica.ro
1069
301. Nu se va socoti
va afla pricina prigonito-
face un stapftn servitorilor sdi, sat' un printe

copiilor sd1, sad un me-ter orl Invdtator ucenicilor sdI. (c. p. 299, 300; p.
Pr. 154).
$02. In privinta imputrilor i injuriilor care
s'ar coprinde in scrierile
relative la apdrarea
acest delict, atuncI el vor

suspenda provisoriu procesul i 'I vor trimite pentru judecarea delictulul
judeatorille competente.
(c. p. 294; p. Fr. din 1810
art. 377).
Dac ceI ce se aratd. cu asemenea inscrisurl imputat6re i injurise nu vor sci niel sCI citsed, nicI s serie, atuncI
injurie, dojenirea ce va
tilor sad In pledoariile lor,
judecdtoril, intru a cror

cercetare se va afla acea
pricink vor putea, judeand contestatiunea, sad
s hotIrascrt a se suprima injuriile sad scrierile
injuri6se, sad s mustre
pe autoriI injuriilor, sad
s suspende pe advocatI,
cnd sunt autoril acestor
serien, sad pledoaril injuri6s6., din exercitiul pro-
rilor, sft nu p6td judeca
delictul va adea asupra

alatuitoruluI Inscrisulul.
(c. p. 302, 303).

Doctorii, chirurgii,
spiteriI, m6ple, i orl-ce
alte perstine care, urmnd
a fi dupe natura profesi-
uneI lor conoscdt6 re 0 pd,s-
trtdre a secretelor ce li
fesiuneI lor.
se incredintzd, le vor da
pe fatd, lard din Intamplrile cnd legea cere
va putea tine mal mult

de treI lunl, iar la cas de
recidivd, va tinea de la
Ose lunI pn la un an.
d& de la 100 pin& la 500
Acstd suspendare nu
(c. p. 303, 304; pr. p. 177,

516; art. 13-21 leg. corp.
advoc. 6 Dec. 64; p. Fr.
din 1810 art. 377).
303. Dacii, injuriile, sad
scrierile injuri6se de care
vorbesce in articolul
precedent, vor avea case
racterul une) calomn II gra-
ve, In cat judeatoril, Intru a cdror cercetare se
o asemenea destdinuire,
se vor pedepsi cu Inchis6rea de la o lull& pan&
la Ose lunI, i cu amen-
lei. (c. p. 399; pr. p. 29;
art. 107 leg. telegr. post

art. 31,86 leg. burs., 4 Iul.
81; p. Fr. 378).
CAPITOLUL II.
Crime
delicte contra propriet4litor.
Sectiunea LFurturi.
Acela care va lua
printr'ascuns un lucru mi'-
www.dacoromanica.ro
1070
cetor al altuia Cu cuget

de a si 'I Insusi pe ne-
timp merginit. (c. p. 27,
civ. 472$ urm., 1909, 1910 ;
74). Se va pedepsi cu Inchisere de la 3 lunI pane

la 2 ani, $i cu amend& de
drept, seversesce un furt.

(c. p. 307, 308, 309, 310,
317; leg. polit. rur. 59; c.
p. Pr. 215)
Tainicile luftrI, ur-
mate orl de cetre berbat

spre paguba muere) sale,
orl de We muere spre
paguba berbatului set, orI

de cetre un veduv sat ye(Wy despre lucrul sotu-
celuI reposat, oil de

attre copiI sat alte rude
luI
de jos, spre paguba tatelift sat a mame), sat altor

rude de sus, ori de cetre
tat& sat mame, sat alte

rude de sus, spre paguba
copiilor lor, sat altor rude
de jos, orI de cetre afinI
de aceeasi linie, ori de cetre fratisi surorl Intro din-
$1, nu se pot socoti furturI, ci sunt supuse numal la despegubirea ci-
306, 307, 399; leg. polit.

rur. 59; c. just. milit. 241;
p. Pr. 216).
(Mod. leg. 17. Fehr.
la 100 pane la 1000 lei.

(e. p. 399).
Acela care va fi fu-
rat sat va fi
cercat
fure de pre cempurI, cal

orI dobitece de povarft,
de tras sad de citlerie,
precum i alte vite, marI
orl miel, sat unelte de agriculture, orl venatul aflat In parcurI Inchise, sat'
pese) din coteje orI alte

locuri Inchise, stupI de albino, postavurT, penze sag
alte teseturt, care se In-
tind In locurI determinate
spre a se usca sat a se
albi; (c. p. 39, 368, 393

11).
Acela care va fi furat
vile. (c. p. 63, 59, 200, 306,
sat va fi cercat se. fure
998; c. com. 886; p. Fr.
pedure, sat lemne din magaziI destinate pentru lem-
308, 329; c. civ. 703, 712,

380).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Furtul precum $i cer-
carea de furt, se va pedepsi cu inchisere de la

15 gile pine la 2 an; $i
cite date. cu amend& de

la 50 pane la 1000 let.
Judecatoriile vor putea
ins& pedepsi pe culpabil
si
lemne, tiiiate sat nu din
nerie, sat lemne de pe la

herestrae, orI lemne plutitre sat din cempurT,
orI gredini, fen, bu-
cate, fructe sat alte folositere producte, secerate,

cosite, sad nu; (c. p. 39,
385 10, 396 3; art. 103
2, 109 leg. pol. rur.; art.
cu interdictiunea pe 9 leg. rur. 15 Aug. 64;

www.dacoromanica.ro
CODUL PENAL (Art. NO)
cod. silv. 19; art. 22, 23

legea jud. pace).
Acela care, flind servitor cu simbrie, va fi comis un furt sa va fi cer-
cat a'l comite de la BO,panul s60, sah chiar de la

pers6ne
straine care se
aflah in casa stapanuluT

sh, sag In casa uncle el
va fi mers cu stapanul ski;
sah acela care, fiind lu-
crator, calf& sah ucenic.

va fi savarit furtul in casa, atelierul sah magazinul stapanuluT s66, sah in
locuinta, atelierul or] ma-
gazinul unde lucrza, obicInuit; (o. p. 39, 323 alin.
11; art. 11 leg. servit. 16

lun. 92).
Birtaul, hangiul, carciumarul, otelierul, carau-
ul, carutaul, luntrapl,
sah vre-unul din 6menil

lor, care va fi furat orT
va fi cercat s fure t6te
107J
casa locuita i In timpul

nopteT, Bah de catre dou6
sah mal multe pers6ne,
sail numaT cu una din a-
ceste dou6 imprejurarl. (a.

p. 312).
Iii t6te aceste casurT mal
sus aratate, culpabilil se
vor putea osandi, afar& de

pedpsa principala, i la
interdictiune pe timp marginit. (c. p. 27 ; p. Pr. 217).
310. (Mod. leg. 4 Mani

95*). Se va pedepsi cu in-
chis6re de la 3 anl pna,

la 5 anI i cu interdictiunea pe tunp marginit acela care va siivar0
va laceren s savtlxsca
verT-un furt in casurile ur-
mat6re:
Cand furtul se va fi
urmat, Inteun boca4 consacrat verT-unul eult, asupra obiectelor consacrate

cultuluT;
inenea cltoril cari vor
Cand furtul s'a comis, prin efractiune s'aii

escaladare, intr'o casa loculta sail servind spre locuinta, sah in- dependin-
(c. p. 39, 323).
Daca, spre a comite

furtul, culpabilul a Intrebuintat chel mincinse
orT parte din lucrurile incredintate lor in acsta a
lor calitate; precum ase-
fi furat sah vor fi cercat

sa fure lucrurl din birtul,
hanul, Icrciuma sail otelul unde an fost primitl;
Cu aceeaV pedpsa se
va pedepsi:
Furtul savrqit lute
* Leg. 4 !UM 95. Articol unie. .Art. 112, 117, 200, 262, 310,
811 si 834 din codul penal, se me-
tele el, sad intr'o curte

inchisa;
spre a intra intr o casa,
apartament, odaie saft bas-
timent, sah lute curte

dine/1 asl-fel
ticolelor.
urm6z6, texul ar-
www.dacoromanica.ro
i Of I
Inchisit, sag spre a deschide usile, mobilele, casele de fer, duLpurile, Idene si orl-ce alte lucrurT
destinate spre phstrarea

banilor, a sculelor sea a
altor obciete earl se aflg
In Intru;
Dec& culpabilul, prin

tgiarea leghturilor, prin
ruperea sigiliilor,prin deschiderea coperielor, sail
prin Intrebuintare de cheI
mincimise, a furat, pe drumull publice sa0 pe strade
orl piete publice, Intr'o diligentg sag In curtea orT
casa postei, In drumul de
fier sari in vre-o statiune.
In vapor sag alte vase de
pe riurile navigabile, vreunul din lucrurile cAllito-
dintre furT, sag unul din-
tre aceia earl ad partici-
pat la furt, purta asuprg-s1 arme de fat& sag

pe ascuns;
2. Dac furtul s'a comis

de chtre dour sat maI rnultI
complicl asociati pentru Avgrsirea de talh ii 61 sail f u rturf. (c. p. 7, 27, 91,202, 306,
311-317; art. 22, 23 leg.

jud. pace; p. Pr. 218).
(Mod. leg. 4 Maig

Agravarea pedepsel
furtului, comis sett incer95).
mis, in timpul unuT in-
cat lute casg, locuitg, prin

efractiune saa escaladare,
se aplicg, si chiar atunci,
And locuitoril easel nu se
aflag In Intru In momentul furtului. (c. p. 310,312;
p. Pr. 220).
Sunt asemOnate cu
casele locuite:
Vasele de apg i ori
ce altg, clhdire misciltiire,
de vor fi locuite;
Edificiile destinate
unul cult;
Edificiile publice destinate pentru exercitiul uneT profesiunT saa pentru
tiunT, asupra obiectelor ce
conservatiunea, de lucrurT;
Imprejmuirea care fa-
rilor, sag din cele destinate spre a se transporta;

Dacri culpabilul a fu-
rat vre-un lucru din cele
ce avea asuprg-i sud purta

cu sine un nebun sea smin-
tit, orI un copil maT mic

de 12 ani;
Dacg, furtul s'a co-
cenditl sag uneT inunda-
se aflaa Incii expuse pe-
ricolului, orI depuse inteun
loc de sigurantg.
Se va pedepsi cu reclu-
siune, acela care va atvarsi un furt In casurile

urmatgre:
1. Pacii furtul, sat unul
ce parte dintr'o casg, locuitg sag dintr'un edificia
asernuit cu o casg locuitg,

(No. 2 si 3), precum i 0/.1
ce alte clOdirT sati Ingrlidiri se vor fi afland in intrul Imprejmuirei.
Se socotesce Imprejmuit
www.dacoromanica.ro
sart Ingradit orI-ce loc
chis, uncle nu 'Ate cineva pritrunde de cat prin

mijlocul cheilor, sat IntrebuinVand efractiunea
sat escaladarea (c. p. 310,
313, 314; p. Pr. 221).
Escaladare se numesce ori-ce intrare incase, cldir, orl imprejmuirI
stvrsitt prin suire peste
ziduri, portl, InvelitorI, uluce, sau alte ingritdirI Inchise, precum asemenea si
ori-ce intrare pe ferestre,
prin cosurl, (hornuri), prin
ferestrue de pivniit, sat

prin orl-ce alte gturi pe
sub pilmint care nu sunt
destinate pentru a servi
de intrare. (c. p. 310, 311;

p. Pr. 222).
Efractiunea (spargere) se numesce:
1. Orl-ce siluire, rupere,
spargere, dtrimare a zidurilor, a ulucelor sag altor Ingradiri inchise, a inveliselor, a portilor, a pardoselelor, a ferestrelor, a
incuetorelor, a lacttelor,
sat a orI chror altor unelte
sat instrumente destinate
a popri intrarea, prin si-
luirea ctror agentui 'si des-
chide o trecere care nu

exista maI Inainte sat care
era inchisk ori lfirgesce,
pentru ca s part intra,

o gam% ce se ail& In fiin(t,
sat face o deschidere Ore-
care prin mijlocul cireia
1078
el s. se Ott introduce in
intru spre a comite fur-
tul, sat chiar fir& a se
introduce In intru.
2. Gaud agentul, In interiorul casei sat cladirei
IngrAdirei aflandu - se, a
deschis, prin vre-unul din
mijlcele ariitate maI sus,
usile, IngrAdirile sat Incuetorile din intru, dulapurile, l4ibe, cuferile, sat
orl-ce alte mobile sat lo-
curl inchise, destinate pentau pristrarea banilor, scu-
lelor sat altor obiecte.
In rAndul acestor efractiunI interi6re se socotesc
ridicarea de case de
ban!, cutii, bale inftsurate

cu ptnzt sit legate cu &tinghii sat funii, si de orl-ce
aite mobile miscIt6re, Incuiate, care coprind lu-
crurI de orI-ce fel, de si

nu se vor fi deschis, rupt,
sad spart acolo pe loc. (c.
p. 310; p. Fr. 223).
Chel mincintse se
Inteleg ori-ce carlige, cheI
diverse, preftcute sail semuite, i ori-ce fel de u-
neltli care st nu fi fost
hottrite de chtre proprietar, chirias sati birtas a

deschide sat Inchide brsce, laduite i orl-ce incue-
Ore va fi descuiat ell dinsele culpabilul. (c. p. 310;

p. Pr. 224).
Cel ce, cu sclin

de ma Intrabuintara, va
www.dacoromanica.ro
1074
preface sag va preschimba
cheT mincin6se, se va osandi la inchisare de la o

Jun& si jumatate pana la
un an. (c. p. 316; p. Fr.

399).
Sectinnea
(Mod.leg. 17 Febr.
74). Acela care, prin In-
trebuintare de violent& In
contra pers6nelor, sag prin
amenintarl de a omori sag
de a rani indata, va rapi

lucrul altuia cu euget de
a si-1 Insusi pe nedrept,
savarsesce o talharie.
Se socotesce asemenea
c comite o talharie si acela care, surprins flind In
flagrant delict de furt, intrebuintza, violenta asu-
pra unel pers6ne sag a-
meninta ca va omori sag

va rani Indata spre a putea sa scape sag MI, Oa,
lucrul furat.
Miliaria se va pedepsi
306, 318, 320; pr. p. 40;
p. Pr. 230).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Se va pedepsi cu re-
clusiunea de la 6 ant In
sus, tillharia savarsita, In

Imprejurfirile urmatare :
Dad+, Wham], sag u-
nul din talharl, sag unul
din complicii lor, avea asupra-0 arme de fat& sag

pe ascuns;
Daca talharia s'a sts-
varsit de eittre dou sag

mal multe pers6ne;
Daca talharia s'a savrit pe drumurT publico
sag pieta publice;

Daca, talharia s'a savarsit prin brawl sag rele
tratamente fara Ins& sa fi
causat ranirl. (e. p. 7, 91,
317; 319, 320; p. Fr.
232).
muncasilnica, pe timp mar -
ginit:
Orl-care va fi comis
talharia intrebuintand casne, ranirl sal schilodirf asupra pers6neT;
Acela care a comis
talharie Intrebuintand
tla, violente, amenintari,
sag rele tratamente, din
care s'a pricinuit victimeT

vre-o bola a minteT sag o
necapacitate la lucru, saa

perderea auquluT orT a lim-
bei, saii a facultateT de a

procreea. (c. p. 7, 240, 317,
318, 320; p. Pr. 233).
munca silnica pe tata vita
ori-care savarsesce vre-o

talhttrie, prin Intrebuintare
de violente, amenintarT,
role tratamente, bataT, casne, schilodirT sag alte le-
ziunT corporale, din care

s'a pricinuit mrtea pacientulta. (c. p. 7, 233, 241,
317-319; p. Pr. 233).
www.dacoromanica.ro
CODUL PENAL (Art 320-324)
Strdmutare ami
desfiintare de hotare.
Sectiunea
(Mod. leg. 17 Febr.
74). Se va pedepsi cu Inchistre pana la 2 anI, sat

cu amenda de la 100 pana
la 1000 leI, acola care, cu
cuget de a'si InsuV

mintul posedat de altul,
i intr'un mod ilegal, va
stramuta sat va face a se
stramuta semnele de hotare dintre proprietatI. (c.
p. 8, 355, 399; art. 17 regul. hotarn.; leg, 21 Apr.
95; p. Fr. 389).
Despre abus de
incredere.
Sectiunea IV.
OrI-care va specula asupra trebuintelor,

slabiciunelor safi patimelor unuI minor ca sal faca sa subscrie, spre a sa
paguba, obligatiunI, chitante, sat vre-un Inscris
de rtfuire pentru Imprumutare de ball, orI de lucrurI miscatre, orl de InscrisurI comerciale, sat de
ori-ce alte inscrisurl indatoritre, sub ori-care for-
ma se va fi facut aseme-
nea tocmlft, se va pedepsi

Cu Inchis6rea de la 2 lunI
pana, la 2 anI si cu amenda care nu va putea trece
peste a 4 parte a sumeI

orl a pretallul lucrurilor
ce va urma a se intrce
InapoI vatamatuluI, niel sa
1075
fie mal mica de 60 leI. (c.

p. 323, 399; p. Fr. 406).
OrI-care va pune
la o parte, sat va risipi,

spre paguba proprietarilor, a posesorilor orl a detentorilor obligatiunI, bani,
marfurI, biletuff, chitante,
sat orI-ce alte acte cuprin(j6n d vre-o obligatiune, sal
aparare, si care i se vor
fi dat sub titlul de Inchiriare, de deposit, de mandat, sat pentru vre-un lucru cir plata oil fara,
cu Indatorire de a 'I
Int6rce Inapoi sat de a
'I Infatisa, orI de a 'I Intrebuinta intr'un chip hotarlt, se va pedepsi dupa
cuprinderea articol. 322.
Daca abusul de lucredore, prevtdut prin para-
graful de mai sus, se va

savrsi de vre-o sluga, om
Cu simbrie, ucenic, can,

gramatic, lucrator, ajutor,
spre paguba stapanuluI s
pedpsa va fi Inchisrea
de la 6 lunI pana la 2 anl.

Tte acestea fax& prejudiciul color ce s'a lis la
articolele 203, 204 i 205,
pentru punerea la o parte
sad ridicarea banilor, a obligatiunilor orI a altor
acte, orI lucruri aflate In
deposite publice. (c. p. 140,
309 3; art. 29 leg. credit, agricole; art. 13"'lleg
banco] agricole ; p. Fr:408)*

(Mod. Mg. 17 Febr
www.dacoromanica.ro
1076
CODLTL PENAL (Art, 225-327)
74). Advocatul care prin

darurr, oferte sa& promisiun., se va Indudleca a
se intelege cu partea adversa si va va.t&ma, prin
fapte positive, saa prin omisiuni dol6se, causa clientulur sti, va fi pedepsit prin Inchis6re pan& la
2 an., prin suspensiunea
din exercitiul profesiuner
de advocat, prin interdictiune de la functiunile publice pana la 15 anT,
prin amenda de la 300 pana la 3000 le]. (art. 15 leg.
corp. de advoc. 6 Dec. 64;
c. p. 39).
74). Cnd advocatul va vaOrna, cu viclenie, prin fapte positive sa& prin omi-
siunl, causa unui acusat

sail a unuT prevenit, se
va pedepsi precum ur T'Asa:
In cas de crim6, prin
interdictiune de la profe-
siunea de advocat si de
Ja verT-ce functiune public& i prin reclusiune;
In cas de delict, prin interdictiune de la profesiunea de advocat si de la

orl-care alta functiune, la
care pedps& se va putea
adaogi i inchisrea pan&
la 2 anl;
In cas de contraventi-
une, prin interdictiune de

la profesiunea de advocat
si de la orr-pare alta fune-
tiune publica, nu pe mal

putin de 6 lunr, si prin amenda pana la 300 le). (c.
p. 7, 399; leg. corp. ad-
vocatl 15).
$26. Cel ce, dupe ce va
produce vre-un document
Insers sea memoria la o

judec&torie, pentru vre-o
prigonire, 'I va sustrage
In orl-ce mod, se va pedepsi cu o amend& de la

26 la 300 ler.
Acsta pedpsa se va
hotari de acelasT tribunal

In a crtrul cercetare se all, prigonirea. (c. p. 203,
204, 399; pr. civ. 97, 104;
pr. p. 176; p. Fr. 409).
327. Cel ce, gasind pe

drumurl orl pe ulita, lucrurr ce nu sunt ale sale,
intrebandu-se despre ele,

le va t&gadui, se socotesce e& a comis un abus de
Incredere, si se va pedepsi
cu inchisrea de la 15 dile
pana la 3 lunl. (c. p. 328;
p. Pr. 226).
32S. Gel ce va gasi lateo curte, gradilla, In grajdurl, orr In alt& !milpero,
buril orT lucrurT ce nu mira
ale sale, si nu le va mita
st&panulul locului orT chi-
riasulul, se va pedepsi cu
pedpsa prevkluta la articolul precedent. (c. p.
327).
Dispositiunile art.
307 se vor aplica i la casul de abus de Incredere
www.dacoromanica.ro
urmat Intre persnate a-
colo ariltate. (c. p. 322

328: p. pr. 228).
inchisarea de la o luna
pana la un an:
TutoriI, curatoriI, esecutoriI testamentari, a-
cel insarcinat.1 Cu paza lucrurilor sechestrate, admi-
nistratoriI de fundutiun,,
cLrl, cu rea credinta, lucrza in vatamarea persnelor, saa lucrurilor incredintate directiunel saa
administratiuneI lor;
SamsariI, agentiI de
schimb, expeditorit, comisionarit i alta pers6ne exercitand o profesiune cu
care sunt anume insarcinatl de autoritatea publica, daca in afacerile care

le sunt lncredintate aduc,
cu rea credinta, vatamare
acalora care le-ati
ditat afacerile. (c. p. 142,

200; c. civ. 417; pr. civ.
419, 422; leg. jud. pace 16;
regulam. judec. de pace
31, 32; leg. cred. agrie. 29;

leg. bancal agricole 13; p.
Pr. 240).
331. Carfiusil, vaslasiI
sat ameniI lor cae, prin
amestecare de materiI viitamatare, vor fi preschimbat calitatea vinurilor, sag
orl ce alt-fel de Mutile,

orl de marfurI al caror
transport li s'a fost lucredintat, se vor pedepsi cu
1077
Inchisare de la 2 lunl
pana la 2 ant; iar daca
preschimbai ea nu se va
fi facut prin amestecare

de materil vitamatte, osanda va fi Inchisarea de
la o luna pana la 6 'mil,
sati amend de la 26 pana la 500 tel. (c. p. 247;
p. Fr. 385).
Sectiunea V.
Irteelliciune Boa
escrocherie.
332. Acela care, In ve-
dere de a Impiir1ii0 folos,
face Eft ah nasa, o amagire In paguba avereI altuia, saa fdcnd s6 trch
de adevftrate fapte minciL

nasa, saa prefacnd in
minciase fapte adevrate

orl suprimandu-le de tot,
este cuipabil de inselaciune. (c. p. 333; legea tocm.
agrie. 7; legea instr. bun.
stat ; 54 legea vamala, 173;
p. Pr. 241).
Inselaciunea, de nu
va fi anume pedepsita de
lega cu o pedpsa speciala, se va pedepsi In de

obste cu inchisrea de la
1 luna pana la 1 an si cu
amenda de la 26 pana la
2000 le]. (c. p. 332, 334
341, 399; art. 7 leg. tocm.
agria. 28 Mat 93; art. 173
leg. vainilla 15 lun. 74;

p. Pr. 242).
(Mod. leg. 4 Mal
www.dacoromanica.ro
1678
95 *). Cel ce va Intrebu-
inta sag nume, sag caliti

sag uneltiri viclene, ca sit Indupiece pe Amen1 a credo
vre-o Intreprindere mincindsg, vre-o putere sag
vre un credit Inchipuit,
ori ca sift facg a se nasce
va fi cercat cA stAreg, fie

ban); fie efecte de val6re,
fie iscgliturrt sag remitere
de acte sag scrisurl Ariearl, carl ar contine sag

ar opera o obligatiune, o
liberatiune sag o dispositi-
une. (c. p. 27, 112 urm.,
speranta sa temerea vreunei isbutirT, vre-unel ne-
123 urm., 237; p. Fr. 405).

333. Verl-cine va &Aka
regulamentele de admi-
intAmplgrI chimerice,
printeacsta va anaggi pe
cine-va
dea banl, mo-
romilnescl, care se exportg
norocirT, sag a vre-unel
bill sag obligatiuni, dis-
positiunT, bileturT promi-
siunl, chitante sag InscrisurT liberat6re, i, prin

vre-unul dintr'acele mijMee va lua sag va cerca
sg ja, cu viclenie,
satt parte din averea altuia, se va pedepsi cu In-
chis6rea de la 6 lunT pang

la 2 an/, si cu amend& do
la 26 ping la 1000 leT,
Mr& a se apilra cu acsta
de alte mal maripedepse ce
i s'ar cuveni, de va cgdea

In crimrt de plgsmuire.
Culpabilul va putea fi
Incg osAndit si la interdictiune pe timp mArginit.
Cu aceitql pedpsg se
va pedepsi cel ce, prin amenintare verbalii. sag Inscris de a face revelati-
uni sag imputatiuni difamatorit, va fi stors sad

* Leg 4 Mal. Artie()Jul unjo:
Art. 112. 117 200; 202, 910, 311
nistratiune public& privit6re la productele, industria si la manufacturile
In strgingtate si care ag
de scop a garanta buna
calitate, dirnensiunile
natura fabrcatiunel, se va
pedepsi ca amendg de la
100 pang la 2000 leT. (c. p.
399; p. Fr. 413).
$30. Cel ce va insela
pe cumpr5,tor asupra pro-
bel lucrurilor de aur sati

argint, asupra calitatel unel potro mincin6se, vindutg de bung, sag asupra
feluluT, orI egret
mgrff,
precum i acela care, prin

Intrebuintare de mincin6se
dramurT sat mAsurT, va
Invla asupra atimeT lu-
crurilor vindute, se va
pedepsi cu Inchis6rea de
la 1 lung pang, la 6, si
Cu
amend& care nu va
putea fi niel mal mare
de a 4-a parte a desprtgubireT cuvenitg Imela5i 334 din codul penal, se moditic6. ast-fol..., urrnza textul
www.dacoromanica.ro
COD1JL PENAL (Art. 337-341)
tuluI, niel mal mica de
50 lel.
Lucrurile acole cu proba
mincingsa, sag pretml lor,
de se vor afla inca in

vinggtoruluI, se
vor lua In folosul stabili-
mentelor pub lice de binefacere ale loculul unde s a

urmat delictul, lar dra-
millo si masurile mincinse se vor sfarama. (c.

p. 337, 393; 7, 394, 399,
cod. just. milit. 251; leg.

sist. metric, 10 si urm.; p.
F. 423).
337. Daca vinltorul
cumpratorul s'oil ser-
vit, in targuiala lor, cu

alte dramurI, sag cu alto
masuri, iar nu cu
cele
hotarite de guvern, cum-
pgratorul nu va avea drep-
tul a se porni in contra
vInIgtoruluI care '1 va fi

inselat cu dramurI sag cu
masurl poprite, t'ara prejudiciul actiuneI publico
pentru pedepsirea atta a
fraudeI (inselaciunei) cat
chiar a Intrebuintarel
greutatilor i masurilor
mincingse.
Pedpsa, in eas de inselaciune, este prescris

la articolul precedent, iar
pedpsa pentru simpla intrebuintare de nagsuri
greutatl mincingse este
* In textel oficial din eran) se
trimite in loc de cartea 1H, la

cartea 1V, care nicf nu exista.
1079
prevNuta la cartea HI*
a acestuI codice, privitgre

la pedepse de simpla politie. (c. p. 336, 393 5
si 6, 394; art. 20 si urm.

leg. sist. metric; p. Fr.
424).
$38. Se va pedepsi cu
Inchisgrea de la 1 luna
pana la 1 an, acola care

strica, sfarama, rupe, sag
desfiintza, In paguba altuia, titlurI sag acte care
nu erag ale luI, sag care
eraCt
ale luI numaI In
parte. (c. p. 352, 367; p.

Pr. 243 No. 8).
339. OrI -ce editiune
de serien, de compunerI
musicale, de desemnurI,
de pictura, sail de orI-ce
alta productiune, care se
va fi tiparit satl gravat
cu ori-ce mijloc, fria voea
autoruluI se socotesce con-
tra-facere i veri-ce contra-facere este delict. (c.

p. 340, 341, 342; c. civ. 480;
constit. 19; art. 1 i urm.

leg. presel. p. Fr. 425);
Vin4area de scrierl contra-facute, introducerea In Romania de
serien l care, dupe ce sag

tiprtrit aicea, se vor fi
contra-facut in strainatate
este delict
tot de
acel
fel. (c. p. 4, 5, 339, 341,

342, alin. II; p. Fr. 426).
Pedpsa contra-facgtoruluI, sal a introducgtoruluI va fi amenda de
www.dacoromanica.ro
1080
la 100 pan& la 2000 lel,

iar pentru vinltor amenda de la 26 pa,m1 la
la bancruta simpl i fra-
Confiscatiunea editiuneI
Seetiunea VII. Joeurt de noroe, loterii, fui bu, ari qi fraude intrebtrin(ate la l(dia-
500 In
contra-flicute se va ho-
tftri, atitt in privinta contra-f6,c6torului cit si contra introduc6torului si a

vin4C3torului.
Asemenea, se vor confisca si tablele i tiparul

cu care se va fi facut contra-fAcuta editiune. (c. p.
udul6s& (art. 876-888 Cod.

Comercial).
(iunt publice.
849. Acel care fac meserie die jocurI de noroc,
se vor pedepsi cu amendA
de la 100 pila& la 4000

leI. (c. p 399; p. Pr.
266).
37, 339, 340, 342, alin. 11;

399, 399; art. 6 si urm.
leg. prehe]; p. Fr.' 427).
342. Orl ce director,
orl-ce intreprinetor de
AceI care vor tine

casli de jocuri de noroc,
primind obstesce pe juatorI sa dup recomonda-
de artista care va representa, pe teatru, serienl
blicfi, se vor pedepsi cu
teatre, orI-ce asociatiune
tetrale, %A, voia autoruluI, se va pf-depsi cu amend, de la 50 pfinfi la

500 lel, i cu confisca
nea banilor ce se VOL
strfins la acea representatiune.
La Intmpliirile prevegute prin cele din urmA
4 articole, produsul confiscatiunilor se va da proprietaruluI spre a lui des-
p5gubire. (c. p. 37, 339

342, 399; art. 6 leg. preso]; p. Fr. 428, 429).
Seetiunea VI. Bancrute.
343-349. Abrogate si
inlocuite cu dispositiunile
Codulul Comercial relative
tiune, precum si aceia can,

fr autorisatiunea legeT,
vor fi deschis o loterie pu-
Inchis6re ph,nts la 6 luni
cu amena, de la 100
pAn5. la 4000 leI.
Cgitre acestea, se vor lua
pe sma stabilimentelor
publice de bine-facere totl

henil s U biletele de bancrt
sah alte valor), orI lucru-
rile care vor fi expuse la
jocurI, sea la loteril, precum i
bite uneltele ce
vor fi servit la acsta. (c.

p. 37, 389 6, 391; 392,
399; legea loteriilor 1-6
reg. loteriilor din 26 Febr.
92; p. Fr. 419).
Col mil, in adju-
decatiunile proprietfitei, usufructuluI san inchirierel
lucrurilor miscatre, od a
www.dacoromanica.ro
CObUL PENAL (Art. 352-355)
vre une! IntreprinderT, saa

a orl-careI t.provisionarI,
vor impedeca set turbura

libera concurenj.a. la licitatiuni, saa la sumisiuni
prin oferte, Intrebuintand
1081
rit 39; leg. descop. monum. antice. 7; leg. con-
Aceia ce, formand aso-
servaret monum. publice

6; art. 1 leg. 21 Apr. 95;
leg. polis. rur. 103, 109;
leg. judec. pace 22, 23; p.
Pr. 281).
35$. Ori-care, cu vointa
va Maulla, orl va surpa,
prin orI-ce mij16ce, In tot
sati In parte, zidirI, podurl, zagaze, osele saa
alte cldirl, sciindu-le
sunt straine, se va pedepsi
cu inchiAre de la 15 (lile
nilor publice, vor departa

pe concurentl, prin darurl,
peste a 4-a parte din despagubirea cuvenita. (c. p.
16ce, spre a face sa sead

preturile obiectelor puse
In licitatiune, se vor pedepsi cu inchis6re de
437).
violenta saa amenintarI

orl inaintea sail In tim-
pul licitatiunilor, orI sumisiunilor, se vor pedepsi
cu Inchis6rea de la 15 Olio
pana la 6 lunl i cu a-
menda de la 100 pana la

2500 lel.
ciatiunl Cu scopul de a
specula asupra licitatiupromisiuni saa alte mij-
la o luna pana la 1 an.

(c. p. 399; leg. instrain.
bunur. stat. 55; c. p. Fr.

412).
Sectinnea VIO. DistrucOuni,
Degradatiuni i alta pa-
pana la 1 an, orI cu amendit care nu va trece
352, 365, 370, 376, 393

10, 396 3 ; cod. just. milit.
245; leg. judecat. de pace.
22,23; p. Pr. 288; p. Fr.

OrI-ce jefuire, stri-
caciune saa distructiune

de producturI, marfuri, efecte saa alte lucruri, mobile orI imobile, ce vor fi
ale altuia, de se va fi sa-
352. Acel care, Cu rea
varit de mal mult1

mehl ImpreunatI In ata
i cu vointa, se va pe-
tiuge sea degrada lucrurile altuia miscat6re saa
just. milit. 243; p. Pr.
gube.
voluta, i t'ara, drept, dis-
nemicatare, se va
pe-
depsi cu Inchisarea pana

la 6 lunt. (c. p. 8, 206,
338, 367, 385 11, 393,
1 i 11 cod. just. mita.
246 vi urm. cod just. ma-
depsi cu reclusiunea. (c.

p. 7, 86, 171, 352; cod.
284; p. Fr. 440).
Acel care va desfiinta on-ce lucrare care

servea de hotar filtre proprietatl, se va pedepsi cu
Inchisarea palia la 6 lunI
www.dacoromanica.ro
off eu amendft de la 50
pAnd la 1000 leT. (c. p.
321, 399).
Se vor pedepsi eu
amenda care nu va putea
fi mal mare de a 4 parte
a despligubirei ce se va
euveni, proprietarul sad
arendasul, sad orI-ce altfi
persnd care avnd morT
herestrae, pive i alte asemenea, va Infilta cu
vointrt apa prin agazurT,
mal sus de cumpdna cuvenit si va causa Inecaciune la drumurl sad la
proprietatile altora.
Iar mesterul care va fi
lucrat Snaltarea apeI en
vointd, ftird a pazi euvenita cumplinti, se va supune la lnchisre de la
1 hind pillars
(p. Fr. 457).
la 6 lunI.
Sectinnea IX. Crime i delicte

care pun in pericol vicia a
mal mailer persone.
VerI-cine,cu vointd,
va pune foc la zidirT, comagazil, fabrice .sad
ofl-ce alte c1dirl, ednd

sunt locuite saS servesc
spre locuintli, si In general la IncdperT locuite, sad
servind spre 1ocuin, de

vor fi sad nu ale aprinddtoruluI, se va pedepsi
cu munca sank& pe timp
marginit.
La aceasl pedpsd se va
supune cel ce va pune
foe cu vointii la clfidirl
ce servese provisorid pentru adundr1 de 6menT In
timpul and aid obiceiul

de a se aduna acolo, fie
ale sale aceste clddirl, fie
ale altora.
si acela care va da foe la

trdsurile de drum de fer,
la mine sad la alto locurI
Inchise, care servesc (provisorid) pentru adundrl de
6menT, in timpul cfmd a-
cestia ati obieeiul de a se

aduna acolo, fie ale sale
aceste trasurI, mine sad
locurT Inchise, fie ale al-
tuia. (c. p. 7, 357, 364; leg.
polit. rur. 86; p. Pr 285;

p. Fr. 434, al. 1).
$58. (Mod. leg. 17 Febr.
cu vointa
va pune care'
foe la zidirI cofabrice, magazil de
obste sad de cherestele,
74). OrT
sad la orT-ce elkdirT, cand
nu sunt locuite, niel servese spre locuintti, sad la

pfidurI orT la bucate ne-
secerate, sad flinete neco-
site, se va pedepsi cu reclusiunea de la 6 phnd la

7 anI, dad, acele lucrurl
nu vor fi ale luY. (c. p.
357, 359, 360, 364; cod.
silv. 25; leg. polit. rur. 103
1; cod. just. milit. 244;

p. Fr. 434 al. III; p. Pr.
286).
359. Acela care puind

foe la unul din lucrurile
www.dacoromanica.ro
mal sus, fiind al saa, va
sh, p6th a se Intinde focul, se va pedepsi cu pe-
bagubil altuia, se va pedepsi cu inchisarea de la
ce d'a dreptul vor fi pus

foc la unul dintr'acele lu-
mentionate in articolul de
causa, Cu vointh, orT-ce
6 JunT ptinii. la 2 anT. (c.

p. 357, 358, 360-364; p. Fr.
434 al. IV).
74). Oil care, Cu vointh, va
pune foc la lemne thiate

in pfidure saa la bucate
secerate, sail la Milete cosite, fie acele lemne grAmAdite, ori asedate apl.&
pe unele de altele, precum
si bucatele gramhdite, orl
fcute stogurT, saa finul

striins in cfipite, cldl orT
vire, daca aceste lucrurT
nu vor fi ale 1111, se va
pedepsi cu reclusiunea de
la 5 phnA la 7 anl. (c. p.
358, 359, 361-364; p. Fr. 434
al. V).
$61. Cel cara va fi
puind foc la unul din lucrurile mentionate In articolul de maT sus, fiind
al Oil, va causa, cu vo-
inta orT-ce pagubh, altuia

se va pedepsi cu inchis6-
rea de la 1 luna pan& la
2 ani. (e. p. 360, 363, 364;
p. Fr. 434 al. VI).

362. Cel care va fi comunicat focul la unul din
luerurile mentionate in
articolele de mal sus, pu-
id cu vointa foc la oilce lucru al saa, off strAin,
dar aselat cu chip in cht
dpsa hotaritd pentru ceT
cruri. (c. p. 357-361, 363,

364; c. silv. 25; leg. polit.
rur. 103 1; p. Fr. 434

al. VII).
La tte casurile
mal sus mentionate, daci
focul a causat marta la

una sal-1 la mal multe
persne care se aflaa in
locurile aprinse, eand s'a
ivit focul, pedpsa va fi
munca silnicd pe timp
mhrginit. (c. p. 1, 7, 357362; p. Fr. 434 al. VIII).

(Mod. leg. 17 Febr.
74),In tate casurile prevadute prin art. 357, 358, 359,
360, 361 si 362 daca paguba causath, prin. pune-
rea foculuI nu va trece

peste suma dn 600 lel, ju-
decAtorul va putea scoborh penalitatea precum

urmz: cand pedpsa va
fi munca silnicA, va putea
aplica reclusiunea ; chnd
pedpsa va fi reclusiunea
va putea aplica inchisarea
corectionalA, ne putand-o
schdea la mal putin de

1 an; &bid penalitatea va
fi inchisarea, o va putea
scridea ph,nrt la minimum
de 15 dile. (c. p. 7, 8).
CeI ce vor surpa
orT vor dArhma, Cu vointa
prin mijlocul explosuinei
www.dacoromanica.ro
1084
vre une) mine sad erbg-
act sag inscris, culpabilul
zit publice sad de chere-
se va pedepsi cu Inchis6rea de la 1 an ping. la
hotgrite prin
articolele de mal sus, po-
100 pang la 500 lel. (c.
riI, zidril, corabil, maga-
stele, se vor supune la
pedepsele
trivit cu osebirile ce se
fac Inteacele articole. (c.
p. 85, 357-359; c. just. milit. 244; p. Fr. 435).
Amenintarea de
a pune foc la vre-o locu-
inta, saa la ori-ce sit&

proprietate se va pedepsi
intocmaI ca amenintarea
de omor, dupe osebirile
prescrise prin art. 235,
236 0 237. (p. Fr 436).
(Mod. leg. 17 Febr.
74). OM care cu vointri va
arde sat va desfiinta prin

orl-ce mijice, registruri,
copil sati acte originale
ale vre unei autoritag publice, documente, bileturI,
polite, efecte de comercia
sat' de !Dana, in care se

va coprinde sag din care
va resulta vre-o obligatiune, dispositiune sa0 a-
pgrare se va pedepsi precum urmza:

Dacg lucrurile desfiintate
sunt acte ale vre-uneI autoritrig publice, saA efecte de comercitt orl de
bancg, pedpsa va fi maximum inchisorel 0 inter-
dictiunea pe timp marginit.
Iar dacg lucrurile desMutate vor fi ori-ce alt
2 anl, l cu amend& de la
p. 8, 27, 140, 204, 338,
352, 399; cod. just. milit,

248; p. Fr. 439).
36S. Cel ce va otrgvi,
Cu vointg, pescI in
hele0ae, orI havuzurl, se
va pedepsi cu inchisrea
de la una lung pang, la clout'
2 ant, l cu amend& de la
26 let pang la 100 let (c.
p. 8, 399; leg. vinatulul
6, 14; p. Fr. 452).
369. Acela care cu vointa, ocasionzg o inecticiune care aduce cu sine
moirtea vre-uneI persone,
se va pedepsi cu munca
silnica, pe timp mArginit.

(c. p. 7, 225, 234 ;p. Pr. 290).
$70. Acela care pune In

pericoltransportul pe drum
de fer, sag stricind cu vointg drumul, orI mij16cele
de transport, sail cele alte depending ale drumulul, sa0 ridicand, sit
land, puind, orI aruncand
obiecte pe cale, sa scogind din loe railurile, sag

puind in cale orl-ce alt
obstacol, se va pedepsi cu
reclusiunea.
Dacg actul a causat lesiunI corporate grave vreunel persone, pedpsa va
fi munca silnieg, pe timp
mgrginit, iar dacti, se va
www.dacoromanica.ro
fi causat mrte vre nnel

pers6ne, culpabilul se va
pedepsi cu muna silnica,
pe t6til vita. (c. p. 7,
353, 371; art. 19 ai 27 din

leg. politiel ael ferate din
26 Martie 70; p. Pr. 294).
371. Acela care, printr'u-
nul din actele prevdute
la articolul de mal sus,

pune, t'ara vointa, In perico] transportul pe un
drum de fer, se va pedepsi cu Inchisrea pana
la 1 an ce] mult;
iaril
daca actul a causat mrtea vre unel pers6ne, se

va pedepsi cu Inchisrea
de la 2 lunl pana, la 2 anl.
Acei41 pedpsit se va
aplica conductorilor de trenurI i inspectorilor clt-
flor sati al serviciilor de

transport carT, prin negligenta datoriilor lor pun
transportul In perico]. (c.
p. 8, 370, art. 21, 27 leg.
politieI cae' ferate din 26
Mart. 70; p. Pr. 295).

372. Acela care u vo-
1085
37$. Actele de aseme-
rea natura sunt mal cu
deosebire: saterea, destruetiunea, sati degradatiunea firelor telegrafice,

a stalpilor telegraficl, a
aparatelor saii a altor materialurI ale stabilimentelor telegrafice, atarnarea de obiecte straine pe
firele conductre ale te-
tegrafuluI,faliOcareasemnelor date de ate telegraf, impedicarea adus,
saii la reparatiunea unul

stabiliment telegrafie dis-
trus, orl degradat, saa la

lndeplin irea serviciului im-
piegatilor. (c. p. 372, 374,
375; p. Pr. 269 al. II).

374. Dacrt Impedicarea
sati stavilirea, adusa cu
voluta., la serviciul tele-
grafie a ocasionat lesiunI

eorporale sail blit unel
pers6ne, culpabilul va fi
pedepsit cu reclusiune,
iar daca se va fi urmat
mrtea unel pers6ne, o-
int comite acte de na-
atilda va fi munes silnicrt

pe timp marginit. (c. p. 7,
ment telegrafie al statutuluI sati al uneI compa-
niY, se va pedpsi cu Inchi-
voint, va Impedica sa5

va stvili serviciul unul
stabiliment telegrafie al
2 anI. (c. p. 373, 374, 375;
paniI, se va pedepsi cu
turd, a impedeca orI a stavili servidul unuI stabili-
s6re de la 1 lund pana la

leg. telegr. post.
95; art.
92, 94,
urm. leg.
cabl. submar. 20 Dec. 87;

p. Pr. 296).
372, 373, 375; p. Pr 297),

37'5. Acela care, ffir
StatuluI sati al uneI com-
Inehis6rea p-n. la 6 lunl;

iar daca se va fi urmat
dinteacsta m6rtea uneI

pers6ne, pedpsa va fi
www.dacoromanica.ro
1086
CODUL PENAL (Art. 376-37s)
chis6rea de la 1 lung, pang,
la 1 an.
Dacil faptul se va fi ur-
mat din partea impiegatilor telegrafuluI prin negligenta datoriilor lor, pe-
dpsa va fi inchis6rea Mina
la 1 an, iar de se va fi
urmat na6rtea vre unel
pers6ne, inchis6rea va fi
de 1a2 luni pang la 2 ani. (c.

p. 8, 372-374; p. Pr. 298).
376. (Mod. leg. 17 Fe br.
fi causat mrtea vre unel

persne, pedpsa va fi reclusiunea. (c. p. 7, 8, 353,
399; p. Pr. 301).
877. Acela care nu execut
'Mate de
guvern privitre la isolarea, la privegherea sag la
poprirea de a importa,
spre a intampina introducerea sag intinderea unei
bOle contagi6se (molipsi-
Ore), se va pedepsi cu
74). Acela care, cu vointit,
inchis6rea pang, la 2 axil;
grada sosele, podurI, apeduce, stavilare, lesI, zagazurT, iazurI, sag alte lucrarI hydraulice, or' de
siguranta; acela care 1m-
asemenea infractiunI vre-o
va distruge sag va de-
peded, navigatiunea pe
riurI, pe garle satt pe canaluri na.vigabile,
se va
pedepsi cu inchis6rea pang,
la 6 luni, sag cu amend&

de la 26 pang la 2000 /et
lar dacii, din asemenea
acte, se va compromite
sfingtatea sag vita vre
uneI pers6ne, pedpsa va

fi inchiseirea de la 1 lung
pang, la 2 anI, sag cu amenda de la 100 pang la
5000 lei.
Dach actul a causat le-
siuni corporale grave unel
peralne, pedpsa va fi 2
axil inchis6re ; iar dad, va
* I,eg. sanitarii (22 lun. 98)

Art. 170. Contraventiunite la articolele 164, 165, 166, 167, si 168
so vor constata prin proces-verbal
iar dad), din causa unel

pers6nk, se va fi molipsit
pedpsa va fi inchisrea
do la 2 lunI pang, la 2
tug. (c. p. 8; leg. sanit.
162-170 *; p. Pr. 306).
378. Acela care nu execut
prescrise de
guvern relative la isola-
rea, privegherea sag la

poprirea de a importa,
spre a preintampina In-
troducerea sari intinderea

epizootiel, se va pedepsi
cu Inchisgrea pang la 1
an cel mult.
lar daca, in urmaunel asemenea infractiuni, se vor
fi molipsit vite, pedpsa
va fi inchisiforea de la 1
lung, pang la 1 an si ju-
matate. (c. p. 8, 385, 9;

leg. polit. veterinarg, 174-
al autoritami comunale si sunt

podeosite cu amencla de 5
la bo0 lel.
www.dacoromanica.ro
p4.5.
178; reg. servic. veterin.
de judete 57; reg. serv.

veterin. de crap 46; reg.
serv. veterin. al zoneI prevent. 116 Sept, 11 94; leg.

polit, rura1.89-95; p. Pr.
307).
Acela care, dup&

ce a Incheiat cu autoritatea public& contracte pentru aprovisionarea arm atel
pentru transporturI de obiecte de hranfi, destinate

a preIntimpina sat a face
s inceteze vre-o calamitate publicii, se abtine cu
voint& de a executa con-
tractul la timpul sat la

locul fixat, sat care nu
execut& contractul confom
cu tocmla, se va pedepsi
cu Inchisrea de la 6 Juni
p&n& la 2 anI.
lar dac neexecutarea

contractului provine din
negligent& i va ocasiona
vre-o pagubti, culpabilul

se va pedepsi en Inchis6rea
cel mult pitn& la 1 an. (c.

p. 8, 380; cod, just. milit.
73 5, 256; p. Pr. 308).
Aceste pedepse se
vor aplica i sub-contractantilor, sa agentilor orI
Imputerniciplor de con-
tracte car; cunescnd scopul aprovisionlrilor,
facut cu voint& sat din
negligent& a nu se Indeplini serviciul. (e. p. 379;

cod. just. milit. 256; p. Pr.
308).
1087
CARTEA
ContraverqlunT polltlenescl I pedepsele lor

CAP1TOLUL 1.
Pesteru pedepse.
381. Pedepsele politienescI sunt:
Inchis6rea;
Amenda;
Confiscatiunea pe 6re-
earl lucruri ce se vor fi

prins. (c. p. 9, 29, 30, 37,
382-384; pr. p. 139; p.
Fr. 464).
74). Pentru abaterile politienesci , Inchis6rea nu

va putea fi mal putink de
1qi, niel mal mare 'de 15
()He, duptt osebirile ce se
vor arfita mal jos.

pilele de Inchis6re vor
fi de 24 ore pe deplin,
fie-care. (c. p. 9, 29, 33;
p. Fr. 465).
383. Amenda, pentru
abaterile politienesci, va
fi de la 5 lei pitn& la 25
lei, dupe deosebirile ce se
vor arfita mal jos. Amen4ile se vor lua In folosul
comunei uncle s'a comis
contraventiunea. (c. p. 9
2, 30, 35, 385, 389, ,393,
396, 399; p. Fr. 466).
384.(Mod. leg. 17 Febr.
74). Judec&torul de plas&
sat primarul va putea, in

casurile prescrise de legiuire, s& hothrascil con-
www.dacoromanica.ro
1088
fiscatiunea, sail a lucruri-
lor prinse in fapte de abatere, sag a lucrurilor

provenite din abaten, sag
a lucrurilor ori a instrumentelor care ag servit
ori aveag a servi spre

vir0rea abatereI. (c. p. 37,
391 3, 386, 394, 391; o.
silv. 38; legea jud. pace
20, 21; p. Fr. 470).
CAPITOLUL H.
Contraven (hod i pedepse.
S3ctiunea I Intdia alas&
apgrata trebuinta, materialurl, sag ori-ce alto lucrurl, care impedeca off
Imputingza libera trecere,
precum i cel ce nu vor
Ingriji a lumina n6ptea

cu felinare materialurile
ce vor fi griimadite de
din0I sag gaurile ce vor
fi sapat Mug& strade i
piete publice.
Gel ce nu se vor su-
pune ordinulul ce li se
va da de catre vre-o autoritate competinte ea s
drga sag sa darame zidirl in stare prsta.;
Gel ce vor arunea In-
menda de la 5 pana la
naintea locuinteI lor lucrurI care vor fi de natu-
s tina in bun& stare, sa

drga sag sa, mature co-
sag putgrea lor, sfinatatea;

CeI ce nu vor ucide
omidile prin gradinc sag
74). Se vor pedepsi cu a-
10 lel:
Gel ce nu vor Ingriji
prile (ogeagurile), sail
orl-ce alt loe unde se ail& foe;
Gel ce vor calca ordinul guvernuluI ce po-
presce de a da puscl
pistgle prin orap i targull, sag focurI de artifice In Ore care locuri; (c.
p. 386, 387).
Cel ce nu vor Ingriji

sa curete ulitele la locurile unde acsta ingrijire
este data pe sma locui-
torilor ;
Gel ce vor impedeca
circulatiunea stradelor, pu-
nOnd pe dinsele, fara ne-
ra a vatama, prin caderea
pe locurI sa,dite de pe mo-
cand se va pune o a-
semenea lndatorire de catre autoritatea competin-
te 0 se va publica In tot
cuprinsul el; (leg. polit.
rurale 96, 97).
Gel ce, cu nesocotinth, vor arunca asupra cuiva lucrurI puturgse;

Acei ce vor calca regulamentele facute dupa,
lege de catre puterea administrativa, sad de catre
autoritatea municipal&
(const. 93, 115 0 126; regul.
subst. oravit. din 31 Oct.
www.dacoromanica.ro
CODUL PENAL (Art. 3s6-389)
93; leg. polit. veterinare,

174).
AceT carY, dar& din
casurile de furtisag, se vor

prinde culeg5nd sa men-
cend chiar pe loe fructe
ale altuia; (c. p. 308, 309;
leg. pat. rurale 103 2).

Acola care, feril drept,
calce i vatame, sale Cu

piciorul sae cu vita, holdele altuia; (leg. polit. rur.
103 6 si 8).
Acela care, In public, va maltrata dobit6cele sae le va supune la

poverI maT pre sus de pu-
tema Ion (c. p. 383, 386

388, 399; leg. jud. pace,
20, 21; p. Fr. 471).
$86. Se vor confisca hice i obiectele de artificil
In casul prev54ut de ali-
niatul al doilea al. art.

385. (c p. 37, 384; p. Fr.
472).
3S7. Pedpsa Inchiso-
reT de la 1 o pene. la 2
lile se va putea aplica pe

Ung amende, dupe circumstante, In contra co-
1089
Sectinnea 11.A doua dotad

amena, de la 10 pene. la
15 lel ( leg. jud. pace
20, 21).
1. Birtasil, hangiI, i orl-
ce asemenea Inchirietorl,
care nu vor ingriji sil in-
serie Indate Intr'un registru regulat mime le, pro-
numele, data intrerel
esireT a orT cerel per-
sne in casele lor, precum
ceI ce nu vor infelisa
asemenea registru cend
li se va cere de dregetoril
competinP; (c. p. 134);
2.
ChreusiI, chirigiiI.
conducetorl de tril-
surT sae de dobitece de

povare., care nu vor sta
tot-d'a-una !erige caiT satt
dobitheele lor, nu vor linea o parte numaT a stradelor sail a drumurilor ca

sil base pe cea-lalt lature, spre trecerea celorl'alte tresurl ce vor umbla
pe aceleasT strade ser drumurT; (c. p. 390);
CeT-ce vor da dru-
lor ceOut,I In contraventiunea prevOfiute, la alinia-
mul sae vor Asa s aler-
382; p. Fr. 473).
In Intrul unuT loe locuit;

(c. p. 390);
CeT ce, umblend cu
tresurl prin stradele oraselor, sale nu'sI vor peal
tul 2 al art. 385. (c. p.
388. La Intimplare de
recidive din partea celor
mentionatI Inteacste sectiune, osenditii se vor supune la Inchisre de treT
4ile. (z. p. 382, 397; pr. p.
139; p. Fr. 474).
ge cail, dobitecele de tras,
de povare, set de diaria
orT vor alerga prea
iute; (c. p. 390);

6. Birjarii i ceT cu di
www.dacoromanica.ro
1090
Ego* publico care nu
vor avea num6r la trfisura lor, orl care vor lua

platd maI mare de cat cea
hotirita;
Ce) se vor asela pe
strade, pe drumuri, in piete sail balciurT, jocurI de
lotorie sat orI-ce alt joc
tuia, and sunt pe picior,
sat In viile orl
grAdina
altuia, cftnd fructele sunt

cpte, sat apr6pe de docere;
Ce) ce nu vor da
ajutorul ce li sa va cere
la Intamplare de Ineciiciu-
de noroc; (c. p. 350, 391);

CeI ce vor vinde b6u-
ne, de aprindere, de t&Ih5.rii, jefuirI, flagrant delict, clamre public& sat
cu maten) vfitftmfttre sftnfitAtel. (c. p. 247, 390,
vinilare lucrurl de mitncare stricate, clocite sat
turl prefAcute, fdrd apftrare de osinda hotfiritft

la IntAmplare crind acele
bftuturI vor fi amestecate
391);
Ce) ce vor Ifisa

umble liberl nebuniI sat
furiosil, care vor fi sub
paza lor, sat vor da drumul la dobitce fft.c6t6re
de rOO, precum
col ce
vor atita sat nu vor opri
cinillor, find se pornesc

asupra treckorilor, i chiar
de nu ar fi resultat dinteacftsta vre un red sat

vre o pagubh;
CeI ce vor arunca
potro sat alte lucrurI tarI,

orI gun6e pe casele, zidirile si Imprejmuirile altu ja, sag In grfidinI orl
ImprejmuirI strAine, precum i ce) ce, Cu vointii,
vor arunca lucrurl tari sat
puturse a-supra cuiva; (c.
p. 390);
AceI carI, far& drept,
vor intra In gritdinile al-
alte asemenea nevoI. (leg.

polit. rurale 70, 72, 71, 75,
83, 84, 85);
Ce) ce vor pune spre
viitftmAtre orI p6me cru-
de. (c. p. 383, 390-392,
399; leg. polit veterin. 174

lit. b, 175 lit, a; pr. p.
108; p. Fr. 475).
$90. Se va putea, dupit

ImprejurftrI, pronunta, afar& din amendft, si Inchisrea pftrat la trel
cel mult, la casurile pre-
vquie de aliniatul 2, 3,
4, 7 si 9 al art. 389. (c.
p. 382, 392; p. Fr. 476).

391. So vor confisca:
Mesele, instrumentele
gfttirile de jocurI, sat
de loterit ase4ate pe strade, pe drumurI i prin locurI publico, precum

lucrurile de lobanil
terie, propuse judeato rilor ;
Buturile prefAcute
ce se vor
gft,si
a fi ale
vinsletorilor se vor vrsa;
www.dacoromanica.ro
Scrierile sa gravu-
1091
ravurl se vor rupe si se
altuia, prin Ittsarea fril

paz& de nebunI sati furiosI, oil de dobitce
La intamplare de
recidiv din partea celor
bitcelor de tras, de povar6, sat alirie;

CeI ce vor causa a-
rile In contra bunelor mo-
vor desfiinta;
Lucrurile de nAncare
stricate, sati clocite, v6t6,mato:5re i p6mele crude se
vor lep6da. (c. p. 37, 381,
384, 389; P. Fr. 477).
mentionap inteacst6 sectiune, osnda va fi llichisrea de 5 dile deplin; iar
pentru ceI mentionatI In

paragraful al. 6 art. 389,
de vor cidea In recidivA,
fapta lor se va socoti delict, si se vor pedepsi cu
Inchisrea de la 6 dile
pana la 1 luna, orI cu amena, de la 26 pan& la
200 lel. (c. p. 1, 8, 382.
397;
478).
pr. p. 139; p. Fr.
Sectiunea IILA treta tasa.

(Mod. leg. 17 Febr.
74). Se vor pedepsi cu a-
menc16, de leI 15 0116, la
25: (leg. jud. de pace 20,

21).
Ore de rt, set prin repediciunea orl reaua conducere a triisurilor,

prin covarsitrea lor poval* sat a cailor, a doceleasI stricciunl prin In-
trebuintare de arme cu
nedibticie, oil fr cuvi-
incis paz, sat prin aruncarea de petre orI de

alte lucrurI tari; (leg. polit. rur. 98, 99, 103 10);
Cel ce vor causa a-
celeasI stricciunl sad pericole prin invechirea, derpfmarea i nedregerea

sagnetinerea In bun6, sta-
re a caselor orI a catdirilor, sati prin astuparea

stradelor, orI prin vre-o
s6pAturl, sat prin orI-ce
alta lucrare fricuta pe stra-
de, piete sat locurI publice, orI lang6, t'insole

f6x a fi luat despre a-'
csta nicI o msur6, de
art. 352 pn6, la art. 380
paz, niel s6, fi pus trebuincisele semne;

Cei ce vor avea dra-
tile:miscitre ale altuia;
vliile sat cisele Jor de
te sat rnirI dobitcelor
ti onale hotitrite pentru din-
Col carI, afar, de Intamplrile prev6dute la
inclusiv, vor causa cu vointa pagub6 la proprietil(leg. polit. rur. 103 3, 4,

5, 7, 9-12);
Cel ce vor causa mdr-
murI sat msurI minci-
nse In magasiile, In pr-
negot, sat tArgurI orI

ciurI, f6r a fi apratI cu
acsta de osandele coree-
www.dacoromanica.ro
1091
iT and vor Intrebuinta
336, 394);
cuviintele servitorilor cgtre stgpfuni;

Pgrgsirea serviciulul t'Ar o prealabilg incu-
ta alte dramurI sag mesurI de at acele prevggute de legile In vigore;
nainte ; (leg. servit. 12, 18,

21, 22; reg. servit. 29, 38).
asemenea mincin6se dra-
murt sag ingsun; (c.
p.
Col ce vor Intrebuin-
(c. p. 336, 394; art. 3 leg.

sist. metric, 21 Sept. 64);
BrutariI, miteelariI i
lumingraril care vor vinde
pgine, carne sag lumingrI
cu pret maI mare de at

cel hotdrit i publicat, orI
cu lipa de dramurt, orl
nosciintare atre
cel putin cu tret lile in-
Se va putea, dula im-
prejuart, pironunta Janga amendii, i pedpsa

inchisorei, pan& la cinc!
vile cel mult, in contra
acelor ce se vor afla In ca-
surile prevNute la alini-
de calitate mal pr6stg, de
atele 2, 4, 5, 6, 7, 8, 12 i
13, din acest articol. (c. p.
AceI can' causa sug

contribuesc a causa sgomot sag larmg nptea, turburand cu acsta linitea
74). Se vor confisca lila
clt cea cuvenitgi hotfirith;
locuit orilor ;
Ce1 ce vor deslipi sag
vor rupe, cu cuget rgg, a*le lipite din ordinul au-
toriatilor;
Ce! ce vor strica,
orT In ce chip, drumurile
publice, sag vor lua loe
din lgrgimea lor; (leg. Polit. rur. 103 12 ; leg. drumur. 30 Mart. 68);
CeI ce vor rupe, orI
strica instrumente de agriculturg, surle, orI colibe ale pasnicilor; (leg.
polit. rural. 103 11;
382, 383, 394, 395, 399; p.

Fr. 479).
dramurile siuisurile mincinse, precum i dramurile i msurile osebite de
cele prevgute de legilO

In vigore. (c. p. 37, 381,
384, 393; pr. Fr. 480).
393. (Mod. leg. 17 N'obr.
74). La inthmplare de recidiv din partea celor Insemnap Intfacstg, sectiune, culpabiliI se vor supune tot-d'a-una la Inchi-
Ore de 5 lile. (c. p. 382,

393, 397; pr. Fr. 481).
Sectiunsa IV. *A patra
c.
p. 309);
Nesupunerile i ne-

74). Se vor pedepsi cu ma-
* AcdstA sectiune, in editi

oficial& din 1574, este grelit
merotatil. cu No. III, In loe de IV,

cum trebue sit fie
www.dacoromanica.ro
ximum amenleT de 25 leT,
qi cu inchiserea de la una
pana la 15 (lile:
Aceia cari vor fi contravenit dispositiunilor art.
238 al. II;
Aceia carT vor fi comis faptul prevNut de art.
300.
Aceia carl vor tala

lemne san arborT din o
pad tire san de pe ori-ce
alta proprietate straina,
san vor ridica carbunT ;
precum qi aceia cart, fer

a fi autorisatt, vor ridica,
de pre drumurile publice,
brasde, pamenturl san pe-
triq, satt carI vor fi luat

de pre locurile, ce sunt
proprietatI ale comunelor,
pamenturl sad alto materialurt. (c. p. 309 2, 382,

383, 393 10, 397; cod.
silv. 19, 24; leg. polit. rur.
103 3, 4; leg. jadee. pace
21, 24).
Disposi(iuni consulte la cele 4

segiunl de mai 8148.
1098
Intamplarile prevequte de
cartea III, cand in contra
celul abatut se va fi dat
hotarire pentru vre-o alta,

abatere politienesce, in
curgere de 12 lunt, socotite de la darea aceleT ho-
terirI pana la savarirea

cele! din non abaten, savarOte, In ocolul jurisdictiuneI aceluiaI tribunal.
In cas de recidiva din
partea celor insemnall In

art. 396, se va aplica maximum inehisoreI politie-
nescI. (c. p. 9, 46, 382, 385,

388, 389, 392, 393,395,396;
c. silv. 29; p. Fr. 483).

Disposi(iuni generale.
398. Sunt i. reman a-
brogate tte legiuirile penale anteriere din Romania, alar& de dispositiunile privitlire la delictele
de presa ce se preved in
legea de presa, din anul
1862. (art. 44 i urm. leg.
preseT, 13 Apr. 62).
399* (Mod. leg. 17 Febr.
74). Niel una din pedepsele prescrise prin acest
* Conform art. 899 al 2 din

Codul penal, tate amendile fixate
In corpul coduluI, vor trebui re-
de Ore-ce leil veclif nu mal sunt

In circulatie din acel timp,
fiind cu lei nol, i legiuitorul modificator, nu putea prescrie
74). Este recidiva la tte
duse la jumdtate, de dre-ce .(ledul penal hind decrefat la 120e.

tombrie 1864. /41 vecht carl cir-
cular' pe afilad, trebuesc transforma(1 in lei noi.

Art. 399 al. 2 lisa
Me apticaba vi la amendlle
(ate pin legile modificdtre Codului penal de la 1874 incce,
o pedps trae moneda ce nu

mal exista in anul 1874, i cu atat mal mult in aria din urmit.
Alaturatul tablon, colaina amendile ast-fel cum trebuesc a-
plicate de instantele judectitoresti
cu observara Mute In enasta

nota.
www.dacoromanica.ro
1094
CODLTL PENAL (Art. 900)
codice nu se va putea aplica Uta hotarlrea data
de catre autoritatile ju-
declitorescI competinte.
T6te amenlile prevNute
de acest codice se vor socoti pe leI nouT. Cifra Irisa,
din textul legeI va fi pretutindenea reclusa, la jumtate, fara ca, In materie de delict, s pita fi maI
Amemfile pentru con-
traventiunI se socotesc, In
161 nouT, fara, niel o redu-
cere. (c. p. 8, 3, 9 2).

DisposiOuni transitorif.
400. Acest codice va fi
obligatoriu i se va aplica
dupe 6 luni de la data
promulgarel luT.
mica de 26 161 nouT.
FINELE CODULUI PENAL.
www.dacoromanica.ro
T A 13 11 O O
DE T6TE AMENQILE COPRINSE IN FODUL PENAL ASTFEL CUM URMEZA SX SE APLICE DE AUTORITATILE JUDECX.TORETI
La noui
Articoltd
confine amenda de la
1, al. 8
8, 3
9, 2
28, al. 3
30,
2
47,
4
60/ ,,:
11
1/
ff
ff
de
6-25
11
ff
17
1)
11
de la
6
5
//
)1
,,
500-5.000
250-750
II
Il
ti
de la
2.000-10.000
17
11
)1
111
112
115
117
123
)1
124
126
126
128; al. 2
., tal. 1 si 2
'" i
71
/I
HAMANGIU, Codal General
26
11
I/
,2
77{
100
103
109
26 In sus
ff
17
de
11
17
fl
ff
suma
amenda
ff
de
de la
11
,,
,,
,,
11
11
77
77
)7
))
ff
n
//
11
ff
)1
11
17
)7
11
77
suma
amenda
500-3.000
2.000-10,000
9 1. n., 25 b.
17
37
,,
26
de"
de la
www.dacoromanica.ro
60-150
50 750
60-750
500 in sus
100-2.500
500 In sus
50
50
50
50
50-1.600
1.200
1.000-10.000
Sa
1096
TABLOUC, AMENDILOR DIA CODUL PV.NAL
Lei noui
A rticolut
confine amenda de la
143
144
146
pAnii, la
77
it
16.01. 1
,,2
152
154
156
161
162
166
180, al. 1.
181, ,, 2
183
193, ,,1
203
206
209
210
211, a l. 2
236
237
238, al. 4
239, ,,1
240
245
247, al. 1
248
249
258
ff
''''
276 ,,1
I
277(
"L
279( 1,1
,,9 "
286
293
77
de la
17
/7
,,
17
/I
1)
ff
17
/7
17
/7
If
11
pr
so
11
17
If
17
77
Il
11
71
71
IT
1/
11
11
17
)7
7/
de
17
77
17
77
7)
))
17
11
11
17
17
If
77
77
77
77
71
11
17
17
11
)1
/7
17
77
17
71
pan& la
1)
71
100
100
26 -500
26-250
60-500
50-1.500
26-250
26-100
60-750
50-500
150-2.500
500-5.000
26-100
20
150-600
5 0-260
5 0-500
26-100
26- 50
50- 2 500
50-250
2.000
2.000
5.000
77
de la
77
77
26-250
/1
17
77
26 - 500
s)
17
/I
77
262
267( al. 91
/1
11
77
250-5.000
71
11
77
60- 2.500
26- 250
71
1 00 - 500
/I
26 - 100
)1
,,
17
11
11
17
50-1.600
50- 600
1)
11
11
26
)7
)7
,/
71
11
ff
t)
77
17
ff
7/
17
/7
17
,,
11
pan& la
www.dacoromanica.ro
150
26- 150
26-260
26-50
26-100
26-150
500
TABLOUL AMENDILOR DIN CODUL PENAL
Le 1 noui
Artioolul
50-1.250
eontine amenda de la
...,77
2971 al' 16
1097
30550-250
30826
500
309, al. 150-500
"
2991 "
12-
2/
/7
7)
/7
11
77
1/
17
//
7/
/7
27
77
324de la
321
322
/1
f/
7)
7)
17
al.
,,
331
333
334, al. 1
335
336, ,,1
341 ,,1
17
11
47)
/7
77
17
349
350, al. 1
351 ,,1
355
361
pftni la
d e la
/7
17
11
7)
/7
17
/7
/1
//
f/
27
11
11
/7
/7
1)
11
17
de la
1)
7/
pin& la
de la
f)
11
1)
11
1/
/7
suma
1/
de
367, al. 3,,amenda de la

II
26
150-1.500
de cel'; utin
1)
77
50-500
1)
de eel putin
77
347
342
346
/1
77
11
26-1.000
200-2.000
300-3.000
26
160
1.600
26-250
26-1.000
26-1.000
50-1.000
26
50-1.000
26-250
100-1.000
1.000
50 2.000
50-2.000
50-1.250
26-500
600
50-250
26-100
26-1.000
50-2.500
3836-25
368
3761 " 12
386, al. 1
389
392
393, ,,1
396,
11
2)
/7
))
/1
71
7/
11
)1
/7
)7
/1
17
17
27
11
77
"
7/
105=112
171
77
de
www.dacoromanica.ro
26-100
15-25
25
TAMAR DE IVIATERII*
A
CODULTJ PENAL
Artietut
Dispositienlpreliminaril
Articolut
1-6
CARTEA I.
Despre pedepse t efectele lor
Tit. I. Despre
turapedepselos.
Tit. II.Despre
plicarea si executarea
Seim. . . . . .
1.Munea silnic.
2. Reclusiunea
8. Detentienea .
4.Degradatiunea
5.inchisrea
.
.
10-14
10-14
15-19
29-21
22-23
24-28
8.Interdictiunca co.
rectionall .
7.Amende . . .
8
27
28
Inchiseirea poll-
tiensa . . . . .
9. Amenda politienescA
Tt.
Despre
tentativA . . .
29
80-37
38-39
Tit. IV.
Despre
concursnli mal
mutter infrae.
tinni iv( despre
recidivii . . .
Tit. V. Despre
cam plieitate !.
TIC. VI. Despre
eausele care aphrA de pedp.
sit snit
sA pedpsa .
40-46
47-56
57-65
CARTEA H.
Despre erlsn l delicte in special
despre pedepsele lor
TIC. I.Crime de
ijialt trAdare
Capt. I. Crime In contra sigurantel esteri-
dre a Statute! . .
Cap. 11.Crimo ei debete In contra sigu-
ran tel intern:ore a Statute! . . . . .
Sect. I.Dospre :den-
A as sodas TABLA DE MATIEBA ALFABETICI Is [scapula' CoduIsl P.M.n
www.dacoromanica.ro
66 92
86
75
76
92
TABLA DE MATERII
1100
Articolul
tate ei comploturl tu
contra persanelDomnulul vi a t'emitid
sale
Sect. II. -Crime si delicia In contra liniscel Slatulul prin resbel civil, prin ilegala
intrebuintare a forte! armate, prin devastatiunt si jefuiri

publica
Tit.
cleliete In contra constitniinnel . . . . .
Cap. I.- Grima si delicte In contra exer-
citiululdrepturilor politice . . . . . .
Cap. II.- Atentate In

contra libertatel
Cap. III.- Pentru cal-
76
80
si judecitorescI
TU. III - ()rime

si deliete con.
ira intereselor
publico
t
Cap. I.-Despre plas,
81-92
93-111
93-98
99 107
108,111
Lt2 -224
1112-110
monea .
112-116
Sect. 1.-Plaernuirl de
.
cia san de banca .

11.-Despre falsificarea In seriar! private
111.-Despre falsilicarea de pasporturt,
foI de drumsi certificate
Cap. II-Crime vi de-
bote comise de func-
141
afacer1 sea comer-
ciurl
necompatibile
cu a lor calitate .
Sect. IV.-Despre mi-
tuirea functionarilor
142-143
publict
144-146
tere
147-160
rilor
147-157
Sect. V.-Abus de pu I. -Abus do putero:,

in contra particula 11.-Abns de autoritate in contra lucralul public . . . .
Sect. VI.-Despre ere-
158-160
care delicte privitre
la tinerea actelor Stta,.
tutti! civil . .
Sect. VII.- Exercitiul
1131,-162
autorilatil publico an-
ticipate sita prelungite la contra legel
Cap. ill -Despre

buririle aduse ordinel publica de catre
163-164
115
117 122
telele bisericescl .
Cap. IV. -Resistenta,
nesnpunere si alto
necuviinte In contra
166-169
123-128
Sect. I.- Rebeliuul .

Sect. 11.- Ultragiu si
170
falsificarea de Inseri-
stirl publica sal autentice si de comer-
110
publiel
Sect. 111. - Despre intractiunile privitAre
la amestecarea fortetionarilor publicl
DiipositiunI particular
fati, de bileturI de
banca, de efecto publico vi altele . .

Sect. 1II.- 1. Despre
140-165
comise de depositaril publicl . . . .
cite de functionariI
muirl set% falsificarl
Sect. 11.-Plismuirl de
sigilil ale Statulul
Ball ale altor antori-
br
Sect. I.- Sustractiunf
Sect. II. -Pentrn nedrepte luarl savar-
care de atributind
din partea autoritiOlor administrative
Articolul
tionaril publiel In exercitiul functiunel
127-128
129-139
a ul ori tate! publico .
170-213
179
violente in contra for-
te' publico, In contra autoritatel publica si depositarilor lor
18;-189
servicio datorit legalmente
190- 98
Sect. III. - Refus de
www.dacoromanica.ro
TABLA Dg MATERI1
11 01
Articolul
Articolut
Sect. IV.- Despresci-
parea arestantilor 91
desm e ascunderea
criminalilor . . .
Sect. V.- Despre spargores sigilielor i M-
ama actelor sari lucrurilor aflate In deposite publica .

Sect. VI.-Despre degradarea monumentelor publico
191-197
citiu al unel religiunl
Cap. V. -Despre aso-
ciares titeiltorilor de
rele si despre vagabonzl
Sect. I.- Despre agociarea ficktorilor de

rele
Sect II.- Pentra vagabonzl
Tit. 1V. - Crime

delicte In contra particulariCap.
Crime si debeta in contra pers6nelor
II.- Crime gi delicte

scusabile si casanl
sate . . . . .
111.-Omucidere,
nirl i lovirl care nu
aunt califieate niel

crime niel delicte .
207-208
209- 912
contra bunelor moravurl . . . . . .
262 - 271
Sect. VI.-Arestatiuni
ilegale, sechestrati-
unl de persene si alto
atentate la libertatea
individual&
Mt&
Sect. 111.-Omucidere,
&Mr!, gi lovirl Rix&
vole. Crime si delicte
seusabile i casurile
In care nu pot li sensate. Omucidere, ril.flirt si lovirl care nu
Sect. VII. - Crime si
218-217
poprirea saA distrugerea dovedirel Sta-
272-274
delicte privitre la
tulul civil al unul
218 224
copil, sag la compromiterea exis tentel sale ; rttpire de minorl;

infractiunl contra le-
225-880
gilor asupra Mmormentdrilor . . . .
275-288
In contra mml copil
274-289
nor(
280 -2- 8
I.- Crime si delicte
- RApire de mi-
I.- Omor, asasinat
delicte comise ca vo-
218-224
Amenintalrl de omor
In contra persenelor
Sect. II. - Bnirl, lovirI si alte crime si
250 - 251
255-2.'7
258-261
Sect. V. -Atentate in
Sect. I.- Pentra omor

si alte crime marl.
(ueidere), parintucidare, pruncucidere,

otrivire . . . . .
.
11.-Amenintfirl
248 -249
218 -249
Sect. 1V. - Despre duel
206
Sect. VIII. - Impedecad la liberul exer-
nirlsilovirl fdril voie
and nu pot fi sen-
198-205
Sect. VII. - Usurpa-
rea de Wiwi sati

functiuni publica .
stint niel crime nicl

delicte . . . . .
- Omucidere, r&-
Calcarea legilor asupra inmorminfitrilor
Sect. VIII. -MarturiI
284-286
mincinse, calomnil,
225
806
235-217
248-247
injuril, revelatiunea
secretelor
I.- Alitrturie minci II. - Calomnil, injuril. revelatiune de secrete
Cap. H. - Crime si de-
bete in contra propriet&tilor . . . .

Sect. 1.-Furturl . .
Sect. II. - TOIhAril .

Sect. 111.-StrLimutare
www.dacoromanica.ro
287-805
287-293
294-805
806-880
308-316
817-820
TAHLA DE MATER II
1109
Articolui
Articolui
saO destiintare de ho-
tare . . . . .
Sect. IV.Despre abus
de Incredere . . .
Sect. V. Inselitclune
sail escrocherie . .
Sect. VII. Jocurl de
norm, loteril, turbortirl si fraude Intro-
buintate la licitatiout public()
Sect. VIII.Destructiunl, degradatinni

.
alte pagaba .
Sect. IX.Crime si de-
322-331
882-342
ricol virile a mat mul.
Contravention1 politieneseT
pedepsele lor
Cap. I.
depse
Pen tru pe-
Cap. II. Contraventi349-351
852 858
licte care pun In pe-
tor persona
CARTEA Hl.
821
857-380
unl ipedepse . .
Sect. I.--intltia cla sit
Sect II.Adoua clad"
Sed. II I.A treia alas&

Sect. I V.A patra alas&
Dispositiunl comune la
cele 4 sectiunl de mal
sus
generale
Dispositiunl transi tort'
881-884
885-888
889-892
393-395
396
397
898 - 899
Di sposi tionI
www.dacoromanica.ro
400
INDEX ALFABETIC *)
LA
PROCEDURA CODULUI PENAL
A
Articolul
Aims de tncredere, copil dupe sentinte nesemnate; greflerl
AbehatInne
192
10, 157, 187, 207, 887, 409, 411, 483
Acte inculpiit6re
84-.
Acte, sustractiunl, apire de
87
487
Actinne public& . 1, 2, 4, 5, 10, 12, 59, 593- 695

Actinne privatii.. 1, 3, 8, 11, 63, 382, 386, 593- 695
Actinne recursorfe, contra judec. 74, 75, 114, 162, 393
Actinne recursorie, contra procur. .

Actinne recursorie, contra grefler..
.
.
114, 304, 381

162, 393
236, 332
Act de acana,tinne
7 532, 538
Acusat
Achitare . . . 10, 201, 381, 383, 407, 409, 411, 483
Agenti politlenenci .... ,
13, 16
Alegere de domicilin
179
Afilare, contumacie
477
492
473
Agentl a,dminintrativi
* A se vedea <Tabla de materil dupe capitoles la finitul .Procedurel penales.

11.11LiNGITJ. Index AUfabetia.
www.dacoromanica.ro
XIV
INDEX ALFABETIC
i1o4
Artielu/
331, 366, 377, 378, 474
Amends, juratl
287, 288, 401
Amends, grefier. . 162, 191, 392. 395, 401, 467, 573, 574
Ananaren proeeselor
Amends, prevenit
Amends, recurent
Amenda, parte civil&
Amends, martorI
Anularea contumaciel
Anularen instructiunel
638
418- 421
538
155
475
404- 449
Anularen j udec6.tel
Anularen opos titmel
208, 209, 404-449

184- 203
208-210, 431-440, 445
Anularen sentintel in casatie
-447
Apel, sentina politiensd.
169- 175
Apel corectional . . . . 184, 195-198, 200-202, 204
Apel, lista juratilor
268
Apel, sentinte politienescl
169- 173
Arest
106, 112, 113, 367, 515
Aslgurare libertittel, in d ividuale
587- 592
Anxillarli proenrornlal
46- 52
Avertisment
166, 167, 313, 316
Avoeat . 181, 199, 319, 320, 327, 330, 336, 344, 359, 417
Calomnie
Calltlitile inratilor
Camera de aensatie .
Casa de poprlit
.
.
Cautlane, liberare pe
381
.
258, 259, 279

213, 221, 245, 503-505
202, 228, 238, 515, 576-586

115- 127
C ere etare, contraventiunI
Cereetare, jurati
Cereetare, delicte
Cererl de revizulre
Certat de judeeatti
Certilleat, scutire de amencli
Cheltuell, casatiune
www.dacoromanica.ro
140
335- 379
186, 205
445- 449
7, 118
420
441, 483
1105
Artscolul
183. 184
346
Cheltuell, opositiune
Cheltuell, martorT
Cheltuell, materil corectionale
Cheltueli in materie criminal
Cheltuell, tarifa lor
Chapan', contrav.
190
391, 441
...... 160, 166,
601
143-145
Comisan, agentI aT politiel judiciare . 16-20, 684, 585
CornIsinnea juratilor
ComisinnI rogatorli .
258, 259, 279

81, 232, 328, 448, 498, 608
Competen
Competentk recurs
Compositiunea cutiel juratilor.
Coudamnat
Condamnatinne
Confiseatiune
Confliet, jurisdictiune
Constritugerea corporal &
Contraventlunl
Contumaele
388,
416, 417
247, 250, 256
7
10, 389
35, 36, 84-87, 470

522-538
. 77, 101, 155, 454, 556

458, 488
139-175, 208, 412-416
470, 483
Crim& de audient& .
518, 519
Crim&, arest arbitrar

Cumulare de delicte
688, 590, 692

388
449
492
Curator, casatie
Cartea de compturI
Cartea en luratI
522-538
226, 246, 248, 257
Curten Cu juratI, functiunea PresedinteluT
298
304
335
Curten en jura'', functiunea Procurorulul

Cartea en juratl, introducerea causa .
Curtes en InratI, procedura anteridr ju.
decirel
Curten en juratI, cercetarea causeT .

Cartea en juratI, decisiunea eT . .
Curten en jura, executarea decisiunilor
Cartea en juratl, anularea decisiunel .
Cartea de easatie, camera consiliuluT
318
340
380, 573
398
404, 405
www.dacoromanica.ro
436
lios
INDEX AL,FABETIC
Artietut
Curten de casalle, conflict . . 525, 528-530, 635

Curten de casatie, nulitittl 326, 405-408, 414, 415,
431-436, 439, 443
Curten de cgteatle,stramotarea proceselor 639, 542Curten de wattle, terminarea judeclite1 .

Curten de casatie, trimiterea pricind .
Curtest. de camttle, regul de competenti
Curten, de casatie, recusatiune . . . .
647, 649
428
215
524-530
514
429, 430,
441, 442, 421
Curten de casatie, respingerea recursuluT

Curten de casatie, revisiune
Curten de casatie, daune-interese
Danne-interese
445-449
441-476
157, 159, 160

185, 187, 188, 207, 208
. 381, 382, 385, 389
Danne-interese, in delicte
Danne-interese, In crime
Danne-interese, casatiune
Decisinnea juratilor
441-475
371-376, 392
Decisinnea camerel de acusatie
Delict flagrant
Delict silvie
DelIct conex.
229
31-40, 47, 56, 67, 108

176, 178, 186, 197
221, 222, 388, 522, 513

177, 516-617
Delict, in audienti1
Delict, contra respect. dreggtoriilor . . . 515-521
5, 29, 30, 39, 308, 348, 469, 496
Dennntare
Deposit, al notitelor de hotirirT
Descoperirl. no'
Destructinnea aetelor
Dispositinni transitorli
Domiciliii, alegere de
573, 576
223, 241, 242, 402
487-490
.
269, 403, 416, 601, 602

126, 179
E
Efectele respingerei, recursulul 421, 429, 430, 441, 442
ectele cam &ref, hotiririlor in recurs 431-44o,:445---447
www.dacoromanica.ro
PROC.EDURA CODULUI PENAL
1107
Articoiut
Eliberarea provisorio a inculpatuld

Executarea sentintel contrav
Execntarea sentintel corectionale
Exeentares sentintel juratilor .
Exereitini actiund publice
Exereitini actiunel private
115-127
163
193
.
.
380-403, 445
3, 5, 12, 317
3, 11, 12
F
Fait;
450-489
Flagrant delict
Formele mandatulul
31-40, 47, 56, 67, 108

.
97, 98
Formele, chemirel contrav
143
Formalitliti, recars
417, 418
Formarea CurteT juratilor
246-317
Functionari public% darea lor in jude-
491-514
304-317
cat&
EnnetionarI, Minister public juratl.
Er
Hottirtre absolutorie
Hotrirtre, condamnat de
Hothrtre achit&tdre
Hotiirtre, recusatiune
Hotitrire, contraventiunl
Hotbritre, in lip* contrav. .
Hotifirtre, corectionali
lloartre, in lip* corection.

Hotiimtre, Camera de acusatiune
llotaxtre In lipsit, criminal&
11
11
11
567
161, 182, 173

147, 148
186, 191, 192, 20
198, 203
.
229.
239
I
Identitate
Inuit& Curte de Institie
Incapacitate, jurati
Incapacitate, martorl
.. ...
644
215, 502, 504
.260-262, 287
www.dacoromanica.ro
347
INDEX ALFABETIC
1108
Incident, fals
ArtieJul
450, 461, 463, 466
Inchisori, case de poprlg.
576-586
Inchis6re provisorie
131, 137
583
'noble6re, visitarea lor de Judele Instructor
Incalpat
Inadmisibilitatea apelulul
188, 198, 200
Inadmisibilitatea recursurilor 410-412, 416, 418, 422,

429, 442, 478, 524
Inadmisibilitatea opositid, contrav.

Inadmisibilitatea, opositid, delicte
148
203
Inadmisibilitatea, opositiel, casatiune . 634, 536, 546
Incompatibilitatea, juratilor
263
Inscrise, de comparatie
466-458 467
Instructinne, Judecitorl de inatructie; la
tribunale, 68-87, 186, 206, 230-233, 307-311, 404,
438, 494, 497
Interesal legel, recurs
Interogatoria
407, 444
95, 232, 318, 335, 446
Interpret inaintea Justitiel
357
iludecatii
139-603
380-403
491-614
Judecat& criminall
'Tailcoats functionarilor
Judecatii In lipstt, contrav
147
Jadecatil in lips, delicte
182, 197
Judecatrt In lips6., crime
239
Judecrttor de instructie . . 44, 53-57, 93, 96, 104, 125
128-138, 243, 311, 384, 468, 507, 579, 583, 585, 590
Judeciitor de instructie, functiunile sale

Judecii,tor de instractie, plangerl, mar-
56-58
60-114
torI, mandate
Judectitor de instrnciie, vizitarea penetenciarelor
Juriimitntul juratilor
Jurtimintul martorilor
583
337
153, 342, 357, 377
www.dacoromanica.ro
PROCEDURA CODITLUI PENAL
1109
Articolut
Jurati, curte 246-317, 334, 337,
348, 366-368
344,
372 -375
Jura% incompatibilitate
263
Jurisdietia primarulai
164-168
Ainstitie, ministru, In raport Cu casatia 426, 443, 445,

447, 496, 497, 541, 545, 674, 575
Legitimk suspiciune
Liberare, pe cautiune
Libertatea provisorie
Libertatea individnaik garantia e
Lista turatilor
Lista Inratilop, suplimentare
539-541
115- 127
115-127
587-592
266-286, 293
270, 271, 277, 289
Mandat
88-114
Mandat de infittieare
89-93, 99, 100, 384
Mandat de aducere 39, 44, 58, 89-94, 99-107, 302,
384, 465
Mandat, de depunere . 68, 83, 92, 96, 99, 100-110, 136,

189, 209, 232, 243, 500
Mandat, de arestare . 89, 91, 98-100, 110, 111, 136,

Martorl contraventiunI
Martori, delicte
Martorl, instructiune.
189, 209, 227, 228, 384, 509

151-153, 156, 167, 172, 177
177, 185, 186,
68-83, 232
Martori, crime 177, 185, 302, 328, 329, 340-346. 349-
Martori mincinosl,
Memorik casatiune
855, 377, 382, 485, 504

365, 447. 448
Memoriu, curte .....

darea in judecati a functionarilor
Ministerul institiel In raport cu casatia
424
212
492
426, 443
445-447, 496. 497, 541, 545. 574. 575
www.dacoromanica.ro
1110
INDEX ALFABETIC
Articolta
Ministrul de interne
574, 675
Ministerul public, competinta sa . 21-45, 240, 241

Ministerul public, act de acusatie . . . 236, 242
Ministerul public, punere sub acuzare . 212- 245
Ministerul public, stritmutarea proceselor 539- 549
inisterul public, cortea cn jnratl 304-317, 331, 340
Ministerul public, recurs

M6rtea violent&
Molted& mincintisir
200
43
468
N
Necompetentri, recurs
423
Nulitati, maten! politienescI

144, 161, 164
Nulitiitl in materil corectioi ale . . .
180, 186, 205
Nuiltiitl, In materif criminale . 229, 248, 319, 321, 323,
324, 326, 357, 363-365. 371, 395pentru acte de proceduri. .
. 404, 412, 414
o
Ofiteril de politic, auxiliad al procurorulal.
Omisiune, recurs
Ordinea nullatilor
46- 52
405, 406.
144, 180, 206
Ordonanta, judelul instructor

128-138
Ordonanta de liberare.
OpositinnI in maten! politienesd . 137, 148, 149, 183
184
Opositinnl In maten! corectionale 183, 184, 203, 224

Opositiuni la ordonantele judecittorulul de instructie
Opositinnl in casatie
137, 224
527, 532, 642, 546, 547
Opositiune, regulament de competen
Opositiune, martorl
532
379
Penitenciare, visitarea Ion de judele instructor

583Perchieltinne
35, 36, 84-87
www.dacoromanica.ro
Articolul
Plangere
Politla Indiciar&
Polital, agentl judiciarl.
Preleet, agentl judiciarl
Prevenit
Preseriptie
5, 6, 60-67, 179, 308, 469.

13-52, 312-316, 621
. 16-20, 175, 521, 584, 585
. 16-20, 175, 521, 584, 585
7 538
593-600
Preserlptle, in materie de crimi

Preseriptie, in materie de delicte
693. 596
594, 697
595, 598
Preserlptie, in materiT de contraventie

Preseriptie, In condamnatiunl civile
Preserlptie, in contumacie
599
600
Presidentul juratilor 298-303, 336, 346, 352, 354,

355, 358, 360-367, 372, 373, 380, 381, 384, 386, 394, 468
Primar 16, 19, 20, 48, 82, 164-168, 175, 240, 521, 584.
585,
Prim-presIdent, casatie
497-501
84-87, 232
152, 173
185 186 206
318-334
Probe Boris
Probe, contrav.
Probe, delitte
Procedurii, juratl
602
Proeedura penalti, punerea in aplicare
38, 41, 152, 185
Prooes-verbal, instructie
Proees-verbal, d el icte
Proees-verbal, perchisi tiune
Proees-verbal, sedint6.
Proees-verbal, falq
185
36
395
451, 453, 459, 466
Prooes-verbal, executia sentintel

.
Prooes-verbal, inscrise comparate .
Procuror general, Curtea cu jurl; delegati unl
Proeurorl 21-22, 133,
Proeuratinue
401
467
257
134, 233, 236, 240, 243-245,

252, 268
199
Provisorle, liberarea inaulpatulul .

Publleatia, listel juratilor
Punere sub aeusatle

www.dacoromanica.ro
115-127
267
212-245-
INDEX ALFABETIC
1112
Artielul
Rrtpiren, actelor
487-490
7, 314-316, 365
Requisitinni 128, 136, 219, 226, 245, 309, 310, 311, 501
Requisitorui procurorultil . . . . 44, 51, 61, 128
484
Recundscerea, identitAteT condamnatulul .
Recurs, sentint.A. politiensa . . . 174, 404, 412, 413
Recidivd,
200, 203, 211, 404, 412, 413

Recurs, del iete
Recurs, crime 263, 311, 326, 389, 896, 404, 409, 411,
416-418, 423, 425, 427

528
Recurs, conflict
541
Recurs, In strAmutarea proceselor . . .
478-486
Recurs, In contumacie
407, 444
Recurs, in interesul legeI
486
Recurs, identitatea reprinsilor
416
Recurs, sentinte preparatoriI
417
Recurs, competen
Recurs, respingerea sentintel . 421, 429, 430, 441, 442
Recurs, casarea sentintel . . . . 431-440, 445-447
Recurs, inadmisibilitatea sentintel 410, 412, 416, 418,
422, 429, 442, 478, 524

405, 406
417, 418
Recurs, omisiune
Recurs, formalitAtile lul
Recusatiune, interpretI
357
Recusatinnea juratilor
Regulament de competint&
Registre, de condamnatl
Registre, penitenciare
290-297
522, 538
573- 575
579, 580. 682, 592
Renuntare la actiune
Renuntare la recurs
Revisuire, cerere de
9
252
445-449
S
Sciipettitclune, cert. de scutire de amend&
Scutirea juratilor
420
264, 265, 280
www.dacoromanica.ro
ins
Artieolul
470,, 474, 480
Sequestrare
Sequestratinni, de perseme
SentintiL, trib. politienesc .
Sentintit, trib. corectional
Sentintii, camera de acusatie
SentinteL, preparatorie
587
151, 167-162, 175

172, 186-193
299-237
416, 446
206
287, 288, 374, 396
468
Sentintii, in apel
Sentintit, f6r6. recurs
Sigillui Statului
Siguranta public&
641, 673-675
Sortl, curtea cu juratl
290, 294
Striunutarea prooeselor
539 549
Sub-preteetl, agentl al politiel judiciare 16-20, 175, 521

. .
Surdo-muti, acusatl, martorl .
Suspensiunea, procesulul; cause de .
Suspensiunea aedinteI
Suspensiunea judeatel
357
216, 376
376
463, 630, 533, 547
.
.
Suspensiunea, executlrel sentintel 170, 198, 396, 402,

445, 447
Suspeusiunea pentru fala

Sustraetinn" de acto
463
487
T
Tarifa, de cheltuell in inaterie penal
Termenul apelului
Termenul recursulni
Tim/whorl', dispositil
601
171 198
200 396 397
.
269, 403, 415, 601, 602
Tribunal politienese
Tribunal eoreetional
139-175
173, 176, 211
Turburttri, in instan t& ai adunfirl politice
516
118
V
Vagabontli, neliberarea lor pe cautiune
FINITUL INDEXULUI ALFABETIC
www.dacoromanica.ro
ANEXE
LA
CODUL DE PROCEDURA CRIMINALA
LEG
Acel oprit, ridicat, de-
pentrn
Modificares eapitolelor VI qi VII
tinut sari arestat fr man-
DIN 15 MARTIE 1902.

CAPITOLUL VI.
sil Or& a se face procesverbal de arestarea sa, In

care sil se mentioneze cauia
i circum-
de la cartea I din procedura

oriminall, relative la mandate
sI libertatea provisorio.
Despre manclatele de in fatisare

de aducere, de depunere
si de arestare.
88. Nimen1 nu We fi
oprit, ridicat, detinut sat
arestat de cilt In puterea
unuI mandat, adich a unuI
ordin prin care judecito-
rul de instructiune, minis-
terul public sat oficeril
de politie judicial* In virtutea faculthtel ce le este /lath expres,

qi In casurI anume determinate prin lege, pun o
auxilian l
pers6nft In fata, sub paza,

sail sub maim justitieI.
Acstft lege modificra art. 88
127 din Procedura pentad, relativo la malidate si libertatea
provizorie. A se compara textul

modilicat cu textal vechiu adi
dat, este in drept, dach

nu este imediat liberat,
stantele in carl s'a efectriat, consideratiunile ce
se arath ch at motivat
acsta arestare i O. se
trfimitri cu acest procesverbal, cel mal thrdit In

24 ore, inaintea judelui de
instructiune.
Acsta tramitere va fi
obligatorie chiar dach cel

arestat nu ar fi cerut'o.
89. Sunt patru felurl de
mandate: mandat de Infatisare, mandat de adu-
core, mandat de depunere
mandat de arestare.
altiturat. /west& lege a Met votatII de Senat la 19 Februarie

1902. iar de Carnerii la 23 Februarie 1902.
www.dacoromanica.ro
111odillarl la Codul de .PROC. CRIMINALA. (1502)
Mandatele de WMtisare si de aducere at
de scop a pune pe cel
chemat inaintea justitiel.

Mandatul de aducere se
p6te executa si prin forta
publica, dupe forme le mal
jos arlitate.
In orl-ce materie cri-
minal& sat corectionala,

judecatorul de instructie
va da inculpatulul mandat
de Infatisare.
Daca inculpatul nu se
presinta sat nu justifica

mal lnaintea oileT InfatiOrel de o causa legitima
de impiedicare, se va da
mandat de aducere.
Judecatorul va putea
emite mandat de aducere,
In casurI urgente, sad verI-
cand interesul instructiunel
o va cere, afara
numaI dacit faptul pre-
ventiuneI nu se pedepsesce
au Inchis6rea.
Judecktorul de instruc-
tiune va rnal putea da

mandat de aducere in con-
tra martorulul care rails/

de a se Infatisa dupe ci-
tatiunea ce i s'a tramis
conform art. 77, si far&

ca acsta sit lmpiedice de
a se condamna martorul
la amenda legiuitit prin
acelasl articol.
In cas de mandat
de Infatisare, judecatorul
va face interogatoriul hi-
de aducere, interogatoriul
se va lua cel maI tardit
In 24 ore, daca va exista

o causa legitima.
Mandatul de depunere este ordinul de a se
aresta de urgent& si pentru scurt timp, o pers6na
care, de o cam data, nu
p6te niel a se libera, niel

a se aresta dupe teite formele asigurattre libertate! individuale.
NumaI judecatorul de
instructiune OW da man-
dat de depunere. Acest

mandat nu p6te fi dat de
cat pentru 24 ore si nu-
me dupe interogatorit
sat In cas de dosire a inculpatuluI; el trebue sa.

contina motivele depunerel si aratarea faptului ce
se imputa prevenituluI.
Mandatul de arestare are de obiect inchis6rea preventiva a uneI

persdne, dupe formele mal
jos preserise.
Judecatorul de instructiune va putea da mandat
de arestare In circumstante grave si cand arestarea
es te indispensabila ins true-
tiuneI cause; sat este reclamata de un interes al

sigurantei publice. Acest
mandat nu OW 13 dat de
cat (lac& faptul imputat
este pedepsit ca o pedpsa
minimum de trei lunI.
de* In aswww.dacoromanica.ro
de mandat
and faptul este caficat
ModilicArl la Codul de .PROC. CRIMINAL.. 1902)
de crimk prevenitul nu va
putea fi 15.sat liber de ct.t
ascultandu-se conclusiunile ministerulul public.
94. In casurile articolulul precedent, atat procurorul, cat i inculpatul,
pot face opositie la tri-
bunal, care va judeca In

camera de consilit, conform art. 97.*)
Indatt dupe inte-
rogatorit, inculpatul va
putea comunica cu ap&rt.torul s, conformitndu-se regulamentuluI inchisorilor, i fiind supra-
veghiat numai ea st nu
fugt.
96. Chnd ins interesul
instructiunel o va cere,
judecttorul va putea in-
terdice inculpatuluI ori-ce

comunicare cu verl-ce per-
soin pe termen de deco
qile. El va da, in acstl

privintk o ordonant mo-
tivatt, care se va tran-
III
men, in niel un cas, nu
se mai p6te acorda o prelungire.
97. Mandatul de ares-
tare nu va
fi
inentinut
dack dupe einci dile de
la luarea interogatoriuluI,
el nu va fi confirmat in
camera de consilit de tri-
bunal, asupra raportuluI

judecttorulul de instructiune, ascultlindu-se inculpatul i ministerul public.
Mind tribunalul este
compus din mal multe sec-
tiunl, cererile de confirmare se vor resolva de

sectiunea din care face
parte, sail pe fang& care
este alipit judeettorul de
instructiune care a emis
mandatul.
Mandatul de arestare,
emis de primul-prepdinte
al unel Curtl de apel, in
casurile prevdute de art.

494 c. pr. crim., este su-
scrie in registrul inchisorei
pus la confirmarea Curte!,

In complectul de cinc!, in
torul Inchisorei.
sus.
i care se va comunica
prevenituluI, prin direc-
Termenul de dece quo

se va putea scurta de tri-
bunal dupe opositiunea in-
culpatulul; el se va putea
prelungi, in casurl exceptionale, dupe opositiunea
procuroruluT, Inca pentru
dece dile. Peste acest ter*) Din er6re in textul olicial se
face trimitere la art. 87.
acela0 termen i eu acelea0 forme prevlute mal

Tot asemenea se va ur-
ma i in cas &and primul-
prepdinte va delega pe
un judeettor de instructiune spre a instrui in locul i numele
Judecttorii, cari s'ati

pronuntat asupra confirmfirel unuI mandat, vor
putea lua parte fAr a fi
www.dacoromanica.ro
IV
Modificid la Codul de <PROC. CRIMINALA. (1902)
recusatT, la judecarea fon-
dultl.
98. Inculpatul va putea
fi asistat de aparatorul
care va presinta observatiunI sumare.

99. Tribunalul va ju-
deca de urgenta; sectiunile vacantelor, la tribunalele In crier sunt constituite Cu un singur judecator, vor judeca, constituindu-se in complent
al tribunalulul, prin adau-
girea de unul sag duol
din avocatll inscri0 In tabloul tribunalului din acel

judet.
100. OrI-ce mandat va
trebui, sub pedpsa de nulitate, s implinsca urmatrele conditiuni:
S fie datat;
S coprinda numele,
pronumele i calitatea ma-
gistratulul care 'l-a dat;

SA, Be individual ;
SS, arate numele i
pronumele prevenitului
faptul pentru care este urmarit.
101. Mandatele de adu-
care, de depunere i de
arestare vor fi motivate
vor coprinde causa care
le-a provocat.
Acel de arestare va coprinde Inca calificarea faptului i pedpsa prevNuta
de lege.
Acestea tate sub pedpsa de nulitate.
Mandatele de in-
fatiare, de aducere, de
depunere sag de arestare

vor fi notificate prevenitulttI
printr'un agent al
forteI publice, care '1 va
Infatiqa prevenitulul In original 0 va lasa copie

de pe 'Jamul.
Mandatele de aducere, de Infatipre, de
depunere sag de arestare

vor fi executorii In tart
In ti nderea StatuluI roman.
Dad), prevenitul se MIL
afara din judetul in care
a fost dat mandatul, el va

fi condus Inaintea agentuluI puterei administrative, sub-prefect, revisor
comunal, primar sag comisar politienesc, care va
vida mandatul, far& a putea opri executarea lul.
Prevenitul, care va
refusa do a se supune la
mandatul de aducere, sag
care, dupe ce va fi declarat
cii este gata a se supune,

va Incerca s fuga, va tre-
bui sa fie constrins a se
supune prin forte publica.
Purtatorul mandatuluI
de aducere va cherna, de
va core trebuinta, forta
public& a loculuI celuI mal
apropiat; ea va fi datare
sa mrga dupe cererea co-
prinsa in mandatul de aducere.
Judecfitorul de in-
www.dacoromanica.ro
Modificirl la Codal de PROC. CRIMINALA (1902)
structiune, care este in-
trat In cercetare, sala d'a-
pte fi gasit, acel mandat va fi infatisat la sub-
torea facuth conform art.

57*), va transmite sub si-
nal, primarul, sati la comisarul de politie al co-
dreptul, sab prin
gui, la
judecritorul de
instructiune al locului unde s'a gasit prevenitul,
actele, notele si informarile relative la delict spre
a supune pe acel provena
Ja interogatoriii.
Vote actele vor fi dupe
achsta intrse la judech,-
torul care se afta intrat
In invitare, Improuna Cu
in terogatoriul.
Daca, in cursul
instructiunel, judechtorul
care se all intrat in cer-
cetare, va da un mandat
de arestare, el va putea
ordona prin acel mandat
ea prevenitul s fie stramutat la arestul loculuT
unde se face instruetiunea.
Daca nu se coprinde In
mandatul de arestare ca
sa se faca acea transmutare a prevenitulul, el va
rhmanea la arestul jude-
prefectul, revisorul comu-
munel unde este resedinta

prevenituluT.
NumitiT vor vida actul

de notificare.
In urma infatisareT mandatului de depunere la directorul

sorei, de catre agentul insarcinat cu executarea acelui mandat, prevenitul
va fi primit si tinut In
casa de opr615,.
Directorul inchisoreT va
da functionarulul, inshrcinat a executa mandatul,

adeverinta de primire.
Oficerul, insfirci-
nat cu executarea mandatului de depunere sab

de arestare, va putea lua
cu sine agentI al fortel
publice, pentru ca preve-
nitul sa nu scape. In acest scop, el se va adresa

autoritatel celel mal a-
1111111 in care se va fi gasit
propiate loculuI unde va

trobui sa se execute man-
une, conform art. 128,129,
sa mrga dupe cererea
pana ce se va hotari de
judecatorul de instructi-
130, 131, 132, 133,134 si 135.
Daca prevenitul
in contra caruia s'a dat

mandat de aducere nu
*) Din m'en.o in textul oficial se
datul de arestare sail de

depunere; ea va fi dathre
facuth d'a-dreptul comandantulul ori superioruluT

coprins in mandat.
Daca prevenitul
nu pte fi prins, mandatul de arestare va fi no-
tificat la cea din arma,

www.dacoromanica.ro
faca trimetere la art. 97.
VI
Modificlrl la Codnl de <PROC. CRIM1NALA (1902)
locuint ce a avut ei
se
va face proces-verbal de
perchisitiune.
va face in presenta celar

dotal mal de apr6pe vecinI aT prevenituluT pe
care 'T va putea gsi purttorul mandatuluT; el '1
vor subscrie; se va face
mentiune despre acsta,
precum ei de interpelarea
ce li se va fi Mont pentru a subscrie.
Purtiltorul mandatulul
de arestare va face dupe
aceea s se videze procesul s6t verbal de subprefect, revisor comunal

sail, in lipsa acestora, de
primarul orl de ajutorul
sat, sat de comisarul de
politic) al loculuT, i 'I va
'Asa copie de pe dinsul.
Mandatul de arestare
ei procesul-verbal vor
fi
dupe aceea date la grefa
tribunaluluI.
111. Prevenitul, prins
In puterea unul mandat

de arestare sat de depunere, va fi condus fra
Intitrziere la arestul art):
tat in mandat, sub pedps6, de arestare ilegal,
atilt pentru agentul care

conduce pe cel detinut,
cat si pentru directorul
arestulul care Il va primi.
Arestatul nu va putea
primi, niel adresa telegrame, scrisorT sat alte
comunicatiunl, fr ca judecatorul de instructiune

srt alb& cunoscint, de ele
sfi, 'I permit& a le primi
adresa.
Arestatul Ins& va avea
tot-d'a-una facultatea de
a trmite scrisorl inchise
ministrulul j us titiel ei ma-
gistratilor earl instrueso

afacerea.
Oficerul, Insrci-
nat cu executarea mandatuluI de arestarea sat

de depunere, va da pe
prevenit In mane directorului inchisoreI, care 'T
va da adeverint de primire, dupe forma pres-
crish la art. 108.

Va duce dupe aceea la
tz,crrefa tribunalulul actele
relative /a arestare i va
lua o adeverinta de a lor
predare.
El va inffitiea atht Inscrisul de prinaire, ct ei

adeverinta, In 24 ore, judecrttoruluI de instructiune care le va vide pe amndou.
CAP1TOLUL VII
Despre libertatea provisorie

despre eautiune.
Dacii, in timp de
o lun de la confirma-
rea mandatuluT conform

art. 97, judeciltorul de
instructiune nu va statua
asupra preventiunel prin-
www.dacoromanica.ro
Modifiarl la Codul de PROC. CRAMINALA. (1902)
tr'o ordonanta de urmiirire, prevenitul va fi pus
In libertate, afar& numaI

daca tribunalul, constituit
conform art. 97, asupra
raportuluI judecatorului
de instructiune nu va decide motivat ca ecsista
un interes pentru instructiune ea inculpatul sa raman& sub detentiunea
preventiva. Tot ast-fel se
va urma succesiv din inn& in luna pan& la pronuntarea ordonante) definitive.
In cas and maxi-
mu I pedepsel delictulul im-
putat nu va trece peste
e
prevenitul va fi in
drept a obtine libertatea
provisoria cu cautiune, in-
data dupe ce tribunalul

se va fi pronuntat conform
art. 97.
Nu vor putea pro-
eta de acest drept ace)
arestatI pentru vagabondagiti, ace): ce nu vor ayes un domicilia cunoscut, aceI ce ad fugit saa
ad cercat sa fug& i acei
ce ad ma) fost condam-
nap la inchisare de cel
putin un an.
In cursul instrucveri-care ar fi natura i cuantul pretentiunel formulata de partea
judecatorul de instructle va putea, ascultand

atilt conclusiunile procu-
roruluT, cat
VII
intampi-
narile formulate de partea civila, sd libereze pe

prevenit de sub mandatul
de arestare, cu obligati-
une pentru acesta de a

se presenta la t6te actele
de instructiune si la executarea hotarirel ce se va
pronunta contra sa Indata
ce va fi chemat.
Liberarea provi-
sorio se va putea cere, in

ori-ce materie i ta ori-ce
stare a procesulu), instante) d'inaintea careia afacerea este pendinte; la judecatorul de instructie,
tribunal, la Curte si chiar
la Curtea cc jurati, and
acsta va functiona. Cere-
rea se va cerceta de ur-
gent& in camera de consea), ascultandu-se ministerul public si inculpatul

care va putea fi Insotit de
ap Ara. to r
Cererea de liberare provisorie va coprinde
obligatiunea pentru prevenit de a se presenta la

orl-ce cerere, va coprinde
alegerea de domiciliti in
circumscriptiunea judetu-
lul autoritatei catre care
este facuta, va arata ciao&
este ceruta ea cautiune.

Acsta cerere va fi notificata procurorulut
Cand inculpatul,
care a fost Mat sat pus

In libertate, nu se va prowww.dacoromanica.ro
VIII
ModificdrI la Codul de PROC. CRIMINALA (1902)
senta la o chemare, sal
cnd detentiunea lul a devenit din noil necesarft

instructiunel, el va putea
fi repus In stare de arestare. In acest scop, se va

emite In contra sa un mil
mandat.
Mandatul va specifica
carl sunt consideratiunile
ce aa motivat emiterea
lui. Mandatul va trebui
fie confirmat, in termen

de cinc' lile de la executarea lul, de tribunal
in camera de consilia, in
conformitate cu regulile
prescrise de art. 97.
In casurile prevdute de art. 136 si 227*)
procedura critninalli, ordonanta de arestare a acusatului va fi facultativ

aat pentrn judele de instructiune, ct i pentru
Camera de punere in a-
data de lege, judechtorul
va putea a o subordo-
neze la darea unel cautiuni.
Cautiunea va garanta
numal presentarea incul-
patuluI la tate actele de
instructiune qi la execu-
tarea hoaririlor instan-
telor judecittorescI indatft
ce va fi chemat.
Cautiunea se va
efectua prin depunere, la
Casa de consemnatiunl, a
sumel determinaa de instanta care a ordonat liberares, si care va putea
fi in hanI sail efecto publice romano.
Indatft dupe primirea

recipiseI de consemnare,
procurorul va executa ordonanta sita hoarirea de
liberare.
Cautiunea se va
cusatlune.
restitui celai in drept dac

inculpatul s'a presentat
pus sail lsat in libertate,
a rirel.
Cu ate acestea, chiar

cnd acusatul va fi fost
Camera de punere in acusatiune va putea in ur-
mfi, plinft la qiva censara( procesului d'inaintea
juratilor, ordona arestarea lul, dupe cererea mi-
nisteruluI public.
In tate casurile
unde libertatea provisorio
nu va fi de drept acor*1 Din enre in textul oficial se

afta trecut art. 226.
la tate actele de procedua si la executarea boPentru acsta se va elibera celul in drept un

certificat, subscris de judele de instructie si de
procuror, prin care se va
constata complecta supunere a inculpatulul.
Cand inculpatul,
ara a justifica o causa

legalft de Impedicare, nu
se presintft de indaa ce
este chemat, cautiunea se
www.dacoromanica.ro
Modificar1 la Codul do
PROC. CRIMMALA (19O2)
IX
va adjudeca StatuluT, a-
se va constata, dupe ce-
vrea luT nu s'a pronuntat o hotarire de achitare

sah de absolutlune.
In niel un eas cel ce va
fi liberat pe eautiune nu
va putea trece peste frun-
de tribunal sah Curte, a
far& numai daca In fa-
tacit far% permisiunea j us-
titieT, niel va putea

schimbe domiciliul fira a
fi vestit de mal 1nainte
justitia, sub pedps de a

vedea revocata liberarea
sa pe cautiune.
Lipsa ineulpatului la actele de procedura.
se va constata de judele
de instructiune, dupe care
va interveni o hotarire judec5.torseli de condamua-
tiune, provocati de pro-
euror, si care va pronunta

tot o-data adjudecarea
cautiuneI in folosul StatuluT.
Nepresintarea in-
culpatuluI la executarea
hotiirlrei
condamnatorie
rerea ministeruluI public,
crireI botartre se executa.
AceeasI instanta va declara, in acelasl timp, ca

cautiunea este dolAnditil
Statulul.
In contra hotlirlreI dat asupra mandatelor de arestare si a libertateI provisorie, procurorul i inculpatul vor putea
face apel la Camera de
acusare, dupe formele

In termeniI prev64uti de
art. 137.
Und tribunalul se pronuntg., Insa, asupra unei
cererI de liberare ce '1 este
adresata, direct, dupe terminaren instructlunel si pe
cand procesul este pendinte inaintea sa, apelul
se va adrese CurteT de apel In circurnscriptiunea

cireia se gasesce acel tribunal.
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROCEDURA CRIMINALA*

DISPOSITIUNY PRELIMINAIVI
Verl-ce infractiune a
legeI penale d nascere la
o actiune publicrt, i p6te
produce i o actiune privan,. (pr. p. 2, 3).
Actiunea public& are
de obioct pedepsirea faptelor care vattint ordinea
socia16.; ea este a societtteI. (pr. p. 1, 3).
Actiunea privatt, are
de obiect repararea dau-
nelor causate prin vre-o
infractiune a legel penale ;
ea este a celor care at
suferit acele daune. (pr.
p. 1, 3; c. civ. 998).
Actiunea pentru aplicarea pedepselor se exer-
blicY carora este Incredin-
tatt prin lege.

Actiunea pentru repararea de daune, causate
prin vre-o infractiune a
legeI penale, se p6te urmAri de ceI earl at suferit acele daune sat de representatoril lor. (leg. a-
trib. minister. public 1 ;pr.

p. 21, 143, 174, 178, 197,
211, 212, 306, 396, 493; c.
silv. 42; leg. elect. 134; pr.
p. Fr. 1).
Actiunea eea public-a
se intent& sat In urma unel denuntfiri, sat In urma

uneipingerl, sat din pro-
cith de functionariI pu-
pria initiativrt a functionaruluI comp etenta o intenta.
* Acest cod a fost promulgat la
El a suferit In eursul timpulul
2 Decembrie 1864 prin deeretul eu

No. 1561 din 11 Nembrie 1864. El
este lucrat dupe col frances din

27 Noembrie 1808, care a fost publicat din noti la 28 Aprilie 1832.
HAMANGIU Codal Genarot.
mal multe modifleArl. Not '1 pu-
blicim eel ast-fel cum este as-
til-41 in vigfire,Insemnand In dreptul articolelor respective, legen
care le-a modificat.
www.dacoromanica.ro
33
1116
CODUL DE PROD CRIMINALA (Art. (i-8)
Denuntare se numesce
Incunosciintarea Mont& ca-
tre functionarul Insarcinat cu ministerul public,

de un alt functionar com-
petent, sag de verl-care

particular, despre vre-o
calcare a legeI penale.

Plangerea nu pte procede de cat de la pers6na care. direct sag indirect, a suferit o vatiimare in
urmarea unel infractiunl.

Ea pote fi adresata sati
la ministerul public, sag
la judecitorul de instruc-
tiune. (pr. p.
28, 29, 30,
60-62; c. p. 270, 282).

Cel ce aduce o plangore nu va putea avea ca-
litate de parte litiganta,
In procesul nascut din acea plangere, de cat (lac&
va declara formal ca se
constitue parte civili, sati

dack In lips& de aseme-
acusatiune a pronuntat da-
rea in judecata;
Condamnat, dupe ce, ju-
decand faptul, tribunalul

sag curtea pronunta pedpsa hotarita prin lege;
Certat de judecatd, col
ce a suferit cand-va mal
lnainte o condamnatiune
criminala;
Recidivist, In materie
criminala i corectionalk
eel ce, fiind condamnat

pentru o crima, a comis,
In cel 10 anI dupe Implinirea condamnathineT, o
alta crima sag un delict.
Asemenea i cel-ce, fiind
condamnat, pentru delict,
la o Inchis6re, mal mult
de 6 luni, a comis, In acelaI termen de 10 ani, un
alt delict. (c. p. 41 43).

Actiunea privata (civila) se p6te urmari de o
nea declarare, va fi fa-
data cu cea publica qi Inaintea acelora1 judecatorl.
179, 381).
decatorilor
cut o cerere de daune-interese. (pr. p. 63-65, 178,
Cel cal;lut sub o actiune public& se numesce:
Ea se pote intenta i singura, In parte, Inainteaju-
In casul acesta, actin-
In care autoritatea competent& a luat in contra
nea privet& se va suspenda, pan& mal Intaig se va

pronunta definitiv asupra
actiunel publico, intentata
mai inainte sag In cursul
actiunel private, afar& de
casurile In care legea dis-
ril criminale, camera de
civ. 300; pr. civ. 170, 171;
Inculpat, pe cat timp

nu 'i s'a times de cat o
chemare de a se Infatia;
Prevenit, din momentul
sa niscarl-va mOsurT asigurlitre;

Acusat, cand, In mate-
pune expres din contra.

(pr. p. 2, 3, 63-67, 143,
178, 381; const. 105; 13.
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CRIMINALA (Art. 9-14)
1117
leg. vamal. 199; o. just.

milit. 50; pr. p. Fr. 3).
Renuntarea la o actiune privet& nu 'Ate al
In instanta, de a exeroita
actiunea sa privata, Inaintea tribunaluluI civil
exercitiul actiuneI publico,
chide 0401 civile orI-ce

drum de judecata. Inain-
oprsca nicI sft suspende
afara de casurile In earl

legea dispune expres din
contra. (c. civ. 1707; c. p.

270, 282; o. silv. 44; leg.
jud. ocol. 60; pr. p. Fr. 4).
VerI-ce actiune ja
finit prin hothrlrea jude-
atel In ultima instantli.
Asupra tine actiunl publice, judecata trebue sft

pronunte, prin a sa hotittire, safi achitare, saa absolvire, saa condamnare;
Insit:
Achitarea, And se recuu6sce c faptul imputat nu are fiintii, saa

inculpatul nu pate fi raspumptor de acel fapt;
Absolutitenea, and se
recun6sce cli faptul, imputabil inculpatuluI si a
chilli flint& este constatata, nu cade sub previzinjiile

until text de lege.
Condantuatitenea, child
autorul i finta i imputabilitatea legal& a fap-
tulul sunt constatate. (pr.
p. 129, 157, 187, 207, 224,

389).
Hotarlrea absolutorie sa condamnatre, In

materie penalli, nu lmpiedeer', pe partea vatamata,
care n'a luat conclusiunl
competent.
Rota'. Irea a ch itatre In-
tea tribunalelor civile. (pr.

p. 187, 207, 381, 389).
Actiunea public& se
stinge prin mrtea pre-
ven itulul ; a ctinnea privata
se 'Ate exelcita In contra

prevenitulul i In contra
representantilor sal. (pr.
p. 693-595; pr. p. Fr. 2).
CARTEA I.
Despre polltla Judiciargt
sl of(oertI de politics
peel' o exercit:
CAPITOLUL I.
Despre poliria judiciard.
Politia judiciarli urmaresce descoperirea crimelor, delictelorsi contraventiunilor, adun probele

despre dInsele qi chi pe
fliptuitori1 lor In judecata
tribunalelor insarcinate cu
aplicarea pedepselor. (pr.
p. 14, 16, 494).
Politia judiciarft va
fi exercitata sub autoritatea curtilor de apel,
dupe distinctiunile urmatare: (pr. p. 311).

1. De comisaril si sub-
www.dacoromanica.ro
1118
comisara de politie; (pr.
CAP1TOLUL
pr. 16, 46).

2. De ministeriul public
de pre IMO tribunalele
Despre primart, ajutori de primar!, despre comisarl de

poli(ie si sub-prefeqi.
corectionale saa judetene;

(pr. p. 21; leg. org. judec.
37-39).
Comisara de politie,
politail In orasele unde nu
sunt comisar; iar in co-
ficeril de dorobantl si de
gendarmi; (pr. p. 46; leg.
7 Apr. 72; art. 93 si urm.
sa-le, ajutoril lor, vor ur-
3. De oficeriI i sub-o-
regul. calaras. 16 Mat 89).

4. De judecittoril de in-
structiune; (pr. p. 53, 54,

494; leg. org. judec. 15).
5. De primaril si de ajutoril lor; (pr. p. 16, 46).
6. De sub-prefectii saa
ajutoril lor. (pr. p. 15, 16,
46; c. silv. 33, 35; c. just.
niilit. 77, 78, 81; leg. vamal. 176; leg. monop. tutun. 82; art. 35 leg. call.
ferate, 19 Mart. 83).
15. Prefectii de judete
prefectiT de politic) vor
putea safacll el insa,
vor indatora pe oficerii politiel judiciare, ca fie-care

din el, dupe competinta
ce are, sa, fact), t6te actele
necesare spre constatarea

crimelor, delictelor si contraventiunilor, i sa, tpa-
munele unde lipsesc unit si altil, sub-prefectii

ajutori; primaril si, In lip-
maxi descoperirea contraventiunilor politienescI.

ET vor primi raporturile,
denuntarile i plangerile
atingat6re de contraven-
tiunile politienescI.
El vor face procese-verbale, In care vor arata natura i circumstantele contraventiunilor, timpul
locul In care vor fi fost

comise, prob ele i indiciile
ce ar veni in greutatea
celor presupusI culpabili.
(pr. p. 14, 46; c. p. 1, 9;

pr. p. Fr. 11).
In comunele despartite In mal multe sectiuni (ocle), comisariI de
politic) vor indeplini aceste functiunl In tt intinderea comunel uncle sunt
dea pe autoril lor tribu-
stabilitl, far& a distinge

dac contraventiunea s'a
mal sus. (pr. p. Fr. 10).
comuna.
penalelor Insarcinate
depsi, conform art. 13 de
fticut in propriul lor ocol,

saa in altul din adeiasl
Aceste ocle nu margi-
nes puterea lor respectiva, ci numaI f6rmeza, circumscriptiunealn earl sunt
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CRIMINALA
datorl
indeplini func-
tiunile Intr'un mod statornic i regulat. (pr. p.

Fr. 12).
and vre-unul din
(Art. 18-23)
1119
coprinOndu-se in acest
termen i iva in care afi
fticut cercetarea. (pr. p.
Fr. 15).
comisaril de politie al a-
CAPITOLUL III.
celeiasI comune se va afla,
pentru legitime cuvinte,
Despre ministerial public de

langa tribunate
impiedecat de a funciona,
comisarul ocolulul vecin
Sectiunea I. Despre competin(a

ministeriulut public bans
este indatorat a'l suplini,
ffirfi sfi p6t11. intarzia ser-
viciul pentru care va fi

cerut, sub pretext cfi el
n'ar fi cel mal apropiat,
sail di impiedicarea alegati n'ar fi legitimrt sail
n'ar fi probati. (pr. p.
Fr. 13).
In comunele unde
este un singur comisar de
politie, dacii acela se art

impiedicat pentru cuvinte
legitime, primarul comu-
nei, sail in lipsel ajutorul s, '1 va suplini pe

cat timp va tinea impie-
cat se atinge de polilia

judiciar6.
Procuroril tribunalelor corectionale, i, in

unde asemenea
tribunale nu sunt, pro-
curorii tribunalelor civile*

sunt Ins5xcinati cu descoperirea i urinttrirea tu-
tulor delictelor si crimelor care sunt de competinta tribunalelor lor

a curte! juratilor. (pr. p.
13, 14, 22-45, 49-51; leg.
org. judec. 36; pr. p. Fr.
22).
juarl, conform celor pre-
Sunt de o potrivtt
competen' pentru functiunile prescrise prin articolul precedent, procurorul locului unde s'a comis
delictul sa crima, al locului unde este resedinta
prevenitului si al locului
uncle prevenitul se va pu-
m6t6rele, tAte actele, o-
pr. p. Fr. 23).
termen de 3 lile cel mult,
cas de crime sail de de-
* In urma legal organisdrel ju-
uni speciale corectionale, ci sec-.

tiunl civilo-corectionale,
dicarea. (pr. p. 18; pr. p.
Fr. 14).
PrimariI comunelor,
sail, In lips5.-le, ajutoril
lor, vor da tribunalululsatt
judecatorului politienesc,
dupe localitAtI i imprescrise
in art. 139 si ur-
biectele i informArile, in
decittorescl (art. 20 leg. 18 Mart.

1881), tribunalele nu mal ail secti-
tea afla. (pr. p. 21, 60, 66;

Aceste functiunT, in
www.dacoromanica.ro
1180
licte comise afar& din teritoriul RomftnieI si men-
tionate la art. 4 si 6 din
codicele penal, vor fi in-
deplinite de procurorul de
Mug& tribunalul de intilla
instant& al loculuI uncle
va resedea prevenitul, sat
de cel de la locul unde
prevenitul se va putea afla, sat de al loculul uncle

se ail& cea de pe urm&
resedintit cunoscut& a pre-
venituluI (pr. p. Fr. 24).
Procurorii de Mug&
tribunalul de Intiiia instant& si totI cel-lalt1 ofi-
cerI aI politieI judiciare,
teacsta sit se Impiedice

de a prinde la timp si de
a constata urmele delictulul. (pr. p. 244, 245, 307,
308; leg. org. judec. 41,

146; pr. p. Fr. 27).
El vor_ingriji de a
se trimite, de a se notifica
si de a se executa ordonantele ce vor fi date de

judecAtorul de instructiune, dupe regulele stabilite la Capuf: Despre judecdtorii de instructittne.
(pr. p. 53 si urm. 163, 193,
399; pr. p. Fr. 28).
functiunilor lor, dreptul
Modul de procedare al procurorilor de tribunale in exercitiul func(iunilor tor.
p. 14, 101, 110, 399; c. p.

190; pr. p. Fr. 25).
constituita, orl-ce functionar sat oficer public, care,
vor avea, in exercitiul
de a cere nemijlocit ajutorul puterel publice. (pr.
Procurorul, la cas
de Impiedicare, va fi In-
Sectiunea II.
OrI - ce autoritate
In exercitiul functiunilor
sale, ar lua cunosciint& de
tribunalele de int&ia instant& vor fi IndatoratI;

indat& ce afl& un delict,
sit dea In scire procuro-
vre-o crima sat delict, va

fi dator de a informa indata pe procurorul tribunaluluI in a citruI circumscriptiune se va fi comis
crima sail delictul, sat pe
procurorul de Mug& tribunalul unde prevenitul
s'ar putea afla, si de a
transmite acestul tiagistrat tte informitrile, pro-
nele sale in ceea ce pri-
(pr. p. 21-23, 29, 51, 61,
locuit prin substitutul s6tt,
sat and acsta nu s'ar
putea, printr'un judecAtor

ins&rcinat special de pre-
sedinte. (leg. org. judec.
40; pr. civ. 82 ; pr. p. Fr. 26).
Procuroril de litng&
ruluI general al curteT de

apel, si s& execute ordi-
cesele-verbale s't actele relative la faptul Incriminat.
vesce t6te lucriftrile politie judieiare, Mr& ea prin-
465; e. silv. 34; leg. v&m.
172; pr. p. Fr. 29).
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CRIMINALA (Ad. 29-53)
OrI-cine va fi avut
ocasiune de a cunsce prin

sine insusi vre-un atentat,
fie
In contra sigurantei
publice, fie in contra vieteI sat proprietttei cuiva,
de asemenea va fi dator
informeze pe procurorul loculul faptulte, sat pe

procurorul loculuI uncle
prevenitul se va putea afla. (pr. p. 108; c. p. 298;
pr. p. Fr. 30).

Denunttrile vor fi
redactate de denuntrttorI,
sat de un imputernicit
din parte-le special pentru acesta, sat de procurorul tribunaluluI dupe ce-
rerea denuntktorilor.
Ele vor fi tot-da-una subserse de procuror pe fie-ca-
re f6e, si de denuntltoriI
sail de Imputernicitii lor.
Dacii denuntatoril sat
imputernicitiI lor nu scid
sail nu voesc s subscrie,
procurorul va face mentiune de acsta.
Procurapunea va rem5,-
nea tot-d'a-una altturatt

la actul de denuntare, si
1121
ge Mr& niel o Inthrziere

la fata loculul spre a face
procesele-verbale necesare
pentru a se constata finta i starea corpulul delictului, starea loculuI

spre a primi declarkrile
pers6nelor care am fi fost
fatt, sat care ar avea informan dede dat.
Procurorul va insciinta
de mergerea sa pe judo-
atorul de instructiune, M-
r& cu tte acestea, a fi

dator st'l astepte spre a
procede. (pr. p. 32 45,

56; c. p. 1; pr. p. Fr. 32).
Procurorul va putea
Suet, In casul articoluluI
precedent, s5, cheme la
procesul set verbal pe rude, veciniI sat pe 6menil
easel, pe carI '1 va crede
In stare sii dea Itmurirl
asupra faptuluT, va primi
declartrile lor, pe care numitiI le vor subscrie. Declartrile primite In urmarea acestuf articol si a articolulul precedent, vor fi
subscrise de 0,41, lar ne-
sciind sat nevoind a le
denuntAtorul va fi admis
a sc6te copie de pe actul
subscrie, se va face menthine de acsta. (pr. p. 31,
delict flagrant, (lac& fap-
opri pe ori-cine de a esi

din cast, sat de a se de'Arta de la locul unde se
set de denuntare. (pr. p.

5, 62, 381; pr. p. Fr. 31).
In tte casurile de
tul va fi de naturt a trage dupe sine o condam-
natiune criminalk procurorul tribunalulul va mer-
41; pr. p. Fr. 33).
83. Procurorul va putea
face cercetarea, pin5 dupt

Incheiarea procesuluI set
verbal.
www.dacoromanica.ro
lag
COWL DE PRoc. CRIMINALA (Art, 34 -38)
ContravenitoriT se vor
pune la arest, daca se vor
putea prinde. Acsta pedpsa va fi pronuntata de
lictul este de asa natura
une, In urma conclusiunilor procurorulul i dupg
sesiunea prevenituluI, pro-
judecatorul de instructice contravenitorul va
In eat sa, fie de eredut cift
s'ar putea face probe din

niscarT-va hartiI sag alte
lucran l ce se atla In po-
curorul se va transporta
fi
indata In locuinta lul, spre
acesta nu se va infatisa,
pedpsa se va pronunta
c ar putea si ajute la
fost citat si audit; iar daca
si in lipsa luT, fth niel o
alta formalitate sag ter-
men, si far& opositiune, niel
apel.
Pedpsa nu va putea
trece peste 10 dile de in-
chis6re si 100 lel amenda.

(pr. p. 31, 32, 41, 515, 521;
pr. p. Fr. 34).

Procurorul va pune
mana pe arme i pe ri-
ce alt lueru va parea ea

a servit sag a fost destinat la comiterea crimeT
sag a delictulul, precum

pe orl-ce va parea un pro-
duct al aceluI fapt, cu un

cuvint pe t6te cate ar putea servi spre descepenrea adevgruluI; el va interpela pe prevenit sa se
explico asupra lucrurilor
mate care i se vor arata,
va incheia despl e t6te un
proces-verbal care se va
subscrie de prevenit; iar
nevoind sag nesciind a'l
subscrie se va face mentiune de acsta. (pr. p.
31, 37, 38, 86; pr. p. Fr.35).
Daca crima sail de-
a face perchizitiunea obiectelor ce 'I s'ar parea

darea pe fata a adevgruluI. (pr. p. 36, 37, 38, 86;
c. p. 151; const. 15; pr. p.

Fr. 36).
Daca se aflit In domiciliul prevenitului ceva
'girth sag obieete care ar
putea servi ea probil In

greutatea sat spre usura-
rea luI, procurorul va face

proees-verbal de dinsele,
si va pune mna pe ele.
(pr. p. 37, 38, 86; const.

15; c. p. 151; pr. p. Fr. 37).
Obiectele luate do
procuror vor fi incuiate
sag InN eluite, ori numaT
Inchise, dupa, natura ion,
etichetate si sigilate cu
sigihul sgt (pr. p. 34-36,
38, 86; pr. p. Fr. 38).
3$. Operatiunile prescrise prin articolele de mai
sus, se vor face In pre-
senta prevenitulul, dacava

fi arestat, sat', daca el insusi
nu va voi
va putea
sa, asiste, In presenta unul al BUJ Imputernicit.
Obiectele i se vor presinta spre a le recum5sce
www.dacoromanica.ro
si a le insemna cu mna
sa, daca ar core trebuinta,
si, la cas de nesciinte, sad
refus din parte-Y, se va
face mentiune de acsta
In procesul-verbal. (pr. p.
34-37, 86; pr. p. Fr. 39).

$9. Procurorul tribuna-
lulu!, la cas de flagrant

delict, i child faptul va
fi de natura a trage dupe

sine o pedpse criminale,
va pune la oprle. pe prevenitiI presentI in contra
caror ar fi indicil grave.
Daca prevenitul nu este
present, procurorul va da
o ordonant, spre a'l indatora se, se infatiseze; acsta ordonanta se nume-
see mandat de aducere.

Denuntarea singura nu
constitue o presumptiune
indestula spre a motiva

darea acestel ordonante in
contra until individ ce are
Procurorul va procede
chiar in acea i la interogarea prevenitulul adus
inaintea sa. (pr. p. 40, 45,
93-95; 108; o. p. 1, 104;
const.18, 52; pr. p. Fr. 40).
-10. Flagrant delict se
numesce delictul ce se co-
rnite acum, sad care de
curind se comise.
Se va socoti asemenea
flagrant delict, casul cand
prevenitul este urmarit
prin strigatul public, si
pra luI lucrue, arme, in-
strumente sae hartil, care

dad prepus ca el este autor sae complice, indestul
numai ca acestea se, se fi
petrecut aprepe de locul
si de timpul comiterel delictulut. (pr. p. 31, 39, 45,
10s; pr. p. Fr. 41).
Procesele-verbale ce
va face procurorul, in virtutea articolelor precedente, vor fi redactate in finta
si cu sub-semnatura co-
misarului de politie al comunel uncle s'a comis crima sad delictul, sat a sub-
prefectulul oil a adjunctului see, sad a primarulul
orI a ajutorulut see, saA

a doul cetatenT domiciHap in aceiast comune.
Va putea, cu tete acestea, procurorul s fac

procesele-verbale far a-
sistenta de martorl, and

nu va fi putinte, se, vi-1
procure indata.
Fie-care fee a procesuluI-verbal va fi subscrisa
de procuror qi de persnele care vor fi asistat la
facerea hit; la cas de nevointa sad neputinte din
parte-le de a subscrie, se
va face mentiune de acsta in procesul-verbal. (pr.
p. 31-38; cod. just. milit.
86; pr. p. Fr. 42).
Procurorul, cernd
trebuinta, va lua impre-
una cu dinsul una

www.dacoromanica.ro
casul cand se gasesc asu-
1123
sail
CODUL DE PROC. C1UMINALA (Art. 43-46)
1124
doll& persone, presupuse,
prin arta sag profesiunea

lor, capabile de a apretia
natura i circumstantele
crimeT sag delictuluI. (pr.
p. 31, 43; pr. p. Fr. 43).

43.1n cas de vre-o mrte
violent& sag de vre-o mOr-
te a duel caubb, e necu-
Afar& de easul art;

tat In art. 31, procurorul,
infonnat, sag printr'o denuntare, sag prin orI-care
alt mod, c& s'a comis in
circurnscriptiunea sa vre-
o crim& sag delict, sag eft
vre-o persn&prevenit& de
noseut& sag banuit6,, pro-
vre-o crim& sag delict se

aflft In circumscriptiunea
vruluT.
la judee&torul de instructiune ca s& ordone cercotrile

i chiar
ca s& se transporte la fata
loculuT, de este trebuintli,
curorul va cere asistenta

unul sag doul medic!' sag
chirurgT, can vor face raport despre causele morteI i despre starea cadaPersnele chemate, In
casul acestuI articol 0 al
articoluluT precedent, vor

face inaintea procuroruluT,
jur&mint de a rosti ari-
sa, va fi dator a cere de
pentru a face acolo procesele -verbale necesare,
precum se va arftta la capul: Despre judecatoril de
instructiune. (pr. p. 28, 29,
tfirile i pbserile ce ar avea, pe a lor onre 0 consciint. (pr. p. 31, 42, 45;
c. civ. 67; pr. p. Fr. 44).
44. Procuron
transmite, Mr& Int.& ere, judec&toruluT de iustructi-
58, 69; pr. p. Fr. 47).
tele acute sad luate In
litie i politail, oficeriT i
une procesele-verbale, actele, hirtiile i instrumen-
urmarea articolelor precedente, pentru ea s& se
OM procede dupe cum se

va argta la capul: Despre
judeceitorii de instrucfittne, 0, in termenul acesta,
prevenitul va rgrninea sub
mina judec&teT, supus
man datul uI de aducere.(pr.
p. 39, 56, 57; cod. just.
91; pr. p. Fr. 45),
CAP1TOLUL IV.
Despre oficeril de poli(ie, auxiliari proeurorului.
Sub-prefectiT i ajetoril lor, primaril i ajetoril lor, comisaril de po-
sub-oficeriT de dorobantl
0 de gendannI, vor primi
denuntirile crimelor0 delictelor comise In locurile
unde 'I exercit& functiunile lor obicInuit.
EI vor auta sR desco-
pere erimele i delictele

comise In circumseriptlunea lor, vor face procese-
verbale spre a constata,
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CR1MINALA (Art. 47-52)
natura,
1125
timpul, locul de lictuluI pre-
saa att urmeze procedura

el insu0, satt sfi autorise
p. 13, 14; leg. 7 Apr. 72;

art. 93 i urm. regul. c5,-
Fr. 61).
circumstantele,
cum qi probele i indiciile

ce vor fi putut aduna. (pr.
15.rEq. 16 Mal 89; c. just.

milit. 80; leg. judec. ocol.
5; leg. judec. ocol. Dobrog.
23; c. silv. 41; pr. p. Fr. 48).
In cas de flagrant
delict, el vor face proce-
sele-verbale, vor primi declararile martorilor, vor
face vizitele i alte acte

care, in aratatul cas, sunt
de competenta procurorulul, t6te aceste, dupe formele i regulele intocmite
la capul: Despre ministerta
pub/ic. (pr. p. 31 46, 48,
52; c. just. milit. 80; a.
silv. 36; pr.-p. Fr. 49).

PrimariI i ajutorii
lor vor primi asemenea
denuntrile i vor face ac-
tele enum5rate in articolul precedent, conformandu-se acelora0 regule. (pr.

p. 31 45, 47, 49 52; pr.
p. Fr. 50).
Cilnd, pentru hide-
plinirea functiunilor mal
sus arktate, se vor presenta
oficeriI enumk-
ratI In articolele prece-
dente i procurorul, acesta

va fi competent a face ac-
tele atribuite politiei judiciare ; dacl oficerif sus
numitl 'I vor fi apucat Ina-
inte, procurorul va putea
pe oficerul care o va fi
inceput ca si o urmeze.
(pr. p. 31, 48, 50; pr. p.
Procurorul, aflandu-se in exercitarea mi-
nisteriului s55, prescris

prin art. 31, va putea, (lac&
va judeca folositor i necesar, s Insrcineze pe unul din oficeriI politia auxiliare a face o parte din
actele de competinta sa.
(pr. p. 14, 49; pr. p. Fr.

52).
Oficeril de politic
auxiliar, vor trimite rarl
intrliere denuntraile,procesele-verbale i alte acte
f5,cute de din0 in casurile de competinta lor, la
procurer, care va fi dator
a examina indat5 proce-
qi a le transmite
durile,
la judeciterul de instruetiune impreuna cu rechisitiunile ce va judeca de

cuviintfi a face. (pr. p. 28
46-48, 52, 63, 61; pr. p.
Fr. 63).
In casurile de de-
nuntare de alto crime sail

delicte, de cat cele ce sunt
insrcinap a constata el
in01 d'a dreptul, oficeriI
de politie judiciar vor
transmite 0 el la procurer denuntarile ce li se
vor fi f5.cut, i procurorul
le va da judectorului de
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. ClUmINALA (Art. 63-68)
1126
instructiune Impreund. cu
rechisitorul s6d. (pr. p. 28-
30, 46-48, 51, 61; pr. p.

Fr. 54).
CAPITOLUL V.
Despre judecillorif de instruetiune.
Seetiunea I. Judecdforul
de instrue(ittne.
Funetiunile judecatorutui de instrueflune.
Seetiunea U.
Prima diatinetiu.ne
Dupre casurile de flagrant
deliet.
Judecatorul de instructiune, In t6te casu-
rile de flagrant delict, pte
face d'a dreptul si prin
sine Insusl tote actele a-
decret domnesc ca sd. faca
tribuite procurorului, conformandu-se regulelor Intocmite la Cap. III.

Judecatorul de instructiune p6te sa cra aflarea
ca mai multi judecatoil de
Insa sa se aduca, dinteacsta vre o Inta.rliere lucrarilor prescrise In zisul
Unul dintre judeca-
torii tribunaluluI sa supleantul va fi numit prin

si functiunea de judectttor de instructiune.
Va putea sa se nums-
instructiune, acolo unde

trebuinta serviciuluT va
cere. (leg. org. jud. 14, 16,
59; pr. p. Fr. 65, 56).

Judecatorii de instructiune vor fi supusl la
priveghiarea procurorulul
general al Cartel de apel,
Intru cat se atinge de
functiunile lor de politie
judiciara. (pr. p. 14, 311,
leg. org. judec. 15; pr. p.
Fr. 57).
de fat& a procurorului,fard,
cap. (pr. p. 31-44, 57, 59,

pr. p. Fr. 59).
and flagrantul defiat va fi fost constatat,
procurorul va transmite
actele la judecatorul de
instructiune, acesta va fi
dator sa examine fart'. Intarliere procedura.
El pte stt refacti, thte
actele, sad acele din acte
care nu s'ar parea com-
plecte orl regulate. (pr. p.

instructiune lipsesce saa 44, 52, 56; pr. p. Fr. 60).
se all& bolnav orl DupeA doua distinctiune
dicat de vre-o alta causa,
Despre instruetiune.
el va fi suplinit de catre
unul din judecatoril sad
LDispositiuni generate.
de supleantul tribunalulul
pe care '1 va Insarcina
Afara de casurile de
presedintele. (legea org. flagrant delict, judecatoDacli, judecatorul de
judec. 16; pr. p. Fr. 68). rul instructor nu va prowww.dacoromanica.ro
CODuE DE MOE. CRIMINALA (Art. 59 63)
cede la niel o instructiune sad urmarire, mal Ina-
inte de a comunica procuroruluI procedura ce are
s urmeze. Procurorul va
putea sgt i cr acstli
comunicare la verI-ce epoc6, cu indatorire Ins& de
a int6rce actele In 24 ore.

Cu Vote acestea, judeett-
toral de instructiune va
da, (lac& va cere trebuinta.

mandat de aducere si chiar
mandat de depunere, Mr&
sui astepte conclusiunile
procureruluI. (pr. p. 31, 40,
52, 67, 88, 90, 92; pr. p.
Fr. 61).
Cii,nd judecfiterul de
instructiune se va transporta In fata locului, el

va fi tot-d'a-una insopt
de proeuror si de un scri-
itor al tribunalulut (pr.

p. 31, 56, 84, 85; pr. p.
Fr. 62).
ILDespre pleinperL
0,11-cine se va so-
coti vrttarnat prin vre o
calm& sail delict, va pu-
tea aduce plfingere si a

se constitui parte civila,
la judec6torul de instruetiune, sail al locultil unde
s'a petrecut faptul, sad al
loculuI resedintei prevenitulul, sad al loculuT unde
acesta s'ar putea afla. (pr.
p. 22, 61-67, 179; c. just.
milit. 57; pr. p. Fr. 63).
Plingerile adresate
1127
dare procuror, vor fi tran-
smise de dinsul la judo-
atorul de
instructiune,
Impreunti, cu reehisitorul
sd; cele adresate cAtre

oficerii auxilian l de poliotie, vor fi trimise de a-
cestia la procuror, care le
va transmite judeatorulul de instructiune,

cu rechisitorul s6d.
In materiile corectionale
partea cea vAtrimatS, va

putea sui se adreseze d'a
dreptul la tribunal, In for-
ma ce se va artaa mal
jos. (pr. p. 44, 45, 51, 52,

143, 178, 226; pr. p. Fr.
64).
Dispositiunile art.
30 relative la denuntfirI,
se vor aplica si la plii.ngerI. (pr. p. Fr. 65).
Cal ce, aducnd o
prangere, voesce a se constitui parte civil, pa
face declararea sad cererea prescristt prin art. 6,

sad In chiar actul sd de
pliingere, sad prin act pos-
terior. El va putea sui se

lepede de calitatea de parte
civiltt In 24 de ore din
momentul And s'a constituit In acea calitate.

In acest cas, el va fi
scutit de cheltuelile procesulul din momentul le-
piid5.reT sale, dar nu va fi
scutit de daune- interese

c&tre prevenit dacI se va
c6.dea. (pr. p. 60, 64, 381,
www.dacoromanica.ro
1128
CODUL DE PROC. CRIM1ENALA (Art. 64-71)
382; c. p. 298; pr. p. Fr.

66).
Cel ce fac plftngere

se vor putea eonstitui par-
te civil orI And, pants
In momentul Incheeret des-
baterilor; dar in niel un
cas lep6darea lor In urma

sentinteI nu p6te fi valabil6., chiar ai de va fi fost
fAcuth In termen de 24 ore
de la a lor constituire ca
parte eivilft. (pr. p.63, 382;
pr. p. Fr. 67).
Partea civil, care
nu va locui In ocolul co-
munal, unde se face instructiunea, va fi datre
sfi al6g6. acolo un domi-
cilih printeun act depus
la grefa tribunaluluI. Nealegnd domiciliu, ea nu

va putea opune la actele,
care dupe lege vor fi tre-
buit a'l fi notificate, ne-
Indeplinirea formalitfttet
de notificare. (pr. p. 119,

137, 179, 183, 534; c. civ.
97; pr. p. Fr. 68).
In cas chnd judechtorul de instructiune, chtre care s'a adus plitngerea, n'ar fi al loculul unde
s'a petrecut faptul, niel al
loculuI reaedintei preveni-
tului, niel al loculuI unde

prevenitul se va putea afla, el va trimete plange-
rea la judechtorul de instructiune competent. (pr.
p. 60; pr. p. Fr. 69).

Judechtorul de in-
structiune competent va
ordona ca plangerea sh
fie comunicath proeuroru-
lul, pentru ca acesta
pita face rechizipunile ce
va socoti. (pr. p. 45, 58,

66; pr. p. Fr. 70).
Despre aseultarea martorilor.
Judechtorul de instructiune va cita lnaintea sa persnele ce vor fi

fost aritate, sah prin denuntare, sat prin plangere, saa de clitre procuror,
sah orI-cum alt-fe!, ca avnd cunoscint6, despre
crimit sati delict, saft despre circumstantele sale.
(pr. p. 69; pr. p. Fr. 71).
Martorif vor fi chematt prin aprod, sah prin
vre un alt agent al putereI publice, dupe eorerea

proeurorulul. (pr. p. 71.
72, 77, 167, 341; pr. p. Fr.
72).
Depositiunile se vor
lua de judechtorul de instructiune, asistat de serfitor, de la fie-care martor

In parte ai In nefiinta prevenitula (pr. p. 59, 72,
342, 357; pr. p. Fr. 73).
Mal inainte de a fi
ascultatI, martoriI vor in-
fia
prin care
ail fost chem4I, ai se va

face mentiune de achsta
In procesul-verbal. (pr. p.
69, 74; pr. p. Fr. 74).
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CRTMINALA (Art. 72-77)
MartoriI vor face juramnt de a spune tot ade-
v6rul, nimic alt de eitt adevrul.

Judecatorul de instructiune 'I va intreba mal
Intaiti de numele, pronumele, etatea, starea, profesiunea, locuinta lor, precum si dacit sunt servitorl
consangenT orl afinI (cus-
aI partilor
In ce
grad; se va face mentiune de aceste IntrebarI
de r6spunsurile martoricri)
lor. (pr. p. 74, 76, 153, 342,
347; c. p.22; pr. iv. 195197; pr. p. Fr. 75).

Depositiunile vor fi
subscrise de judecrtIor, de
scriitor si de martor, dupe
ce i se vor fi citit si acesta va fi declarat cii sta.-
ruesce intrInsele; (lac&

martorul nu voesee, sat
nu pate a subscrie, se va
face mentimie de acsta.
Fie-care pagina a dosaruluT de instructiune, va fi
subscrish de judecator
de scriitor. (pr. p. 74, 153,
185; pr. eiv. 198; pr. p.
Fr. 76).
Neindeplinirea formalitatilor prescrise prin
cele 3 articole precedente,
supune pe judecator la actiune recursorie civila din
partea celuI vatamat,
In tata casurile el va
fi
condamnat la o amend&
de 100 lel. (pr. p. 71-73,
1129
c. p. 162; pr. civ. 305; pr.

p. Fr. 77).
Orl-ce adaos de scrip-
tura. Intre randurl sat cu

semn de trimitere, orI-ce
stersatura sat rasitturrt,
va trebui sa fie aprobata

subscrisit de judecatorul de in structiu n e, de scri-
itor i de martor; la din
contra urmare, se vor aplica pedepsele aratate In

articolul precedent. Scrip-
turile intre rindurl, sat

cu semne de trimitere,
saturile stersaturile nea-
probate se vor socoti ca

si cum n'ar fi de loc. (pr.
p. 74; pr. p. Fr. 78).
CopiI de arnbelesexe, cari u vor fi Im-
plinit etatea de 16 anI, vor

putea fi atnlitI nurnal sub
forma de declarare si far&
a face jurrimAnt. (pr.
p.
364; pr. civ. 197; pr. p.

Fr. 79).
Orl-ce persanit che-
mata spre a da marturie

va fi datare a se conforma Intru tate citatiuneT
ce i s'a trimis. La din con-
tra urmare, ea va putea
fi constransa, la acsta de
judecatorul de instructiune printr'o amend& cel
mult de 200 lel, pronuntat& dupe
conclusiunile
procuroruluI, fir& niel o

sit& formalitate, niel termen, si farts, apel. Judeefttorul de instructiune va
www.dacoromanica.ro
1180
CODUL DE PROC CRIMINAL
putea asemenea sa ordne

In contra acelei persfine,
constrangerea corporala,
spre a o aduce sa'si dea

marturia. (pr. p. 78, 83, 94,
156, 329, 378; pr. civ. 188-
c. p. 192; cod, just.

milit. 97; pr. p. Fr. 80.)
190 ;
Martorul care, pentru motiv de nevenire, va
fost condamnat la amenda, si care, in urma

celei de al doilea citatimil, va produce inaintea
Art.
78-82)
trimis, judecatorul de instructiune va merge la locuinta lor, daca aceia se

MIA, in comuna domiciliului
Dar martoriI locuese

afar& din acea comuna,
judecrttorul de instructiune va putea Inslircina pe

primarul comunel in care
fi
locuesc ca sfi, primsca de-
judecittoruluI de instructiune legitime motive care
primaruluI note, spre a'l

face cunoscute faptele asupra caror martorii vor
trebui s, depuna. (pr. p.
clusiunile procurorului des-
81, 82, 83; pr. civ. 209; pr.
civ. 190; c. just. milit. 97;

pr. p. Fr. 81).
resedinta afar& din jude-
l'afi impedecat de a veni,

va putea sa fie, dupe con-
carcat de plata amenlei.

(pr. p. 77, 156, 379; pr.
Judecatorul de in-
structiune va defige, pentru fie-care martor, In cas

de cerere, o indemnitate,
pentru transportul sfifi si
pentru viltamarea ce i s'a
putut aduce in interese
prin lipsa sa de la ale

sale. (pr. p. 601; pr. civ.
203; regul. chelt. crimin.
(24 Dec. 76, art. 25-32;

pr. p. Fr. 82).
SO. Cand, prin atesta-
rea unuI medic, sari, acolo
ande nu este medic, prin

orl-ce alt mod, se va constata c martora sunt in
neputintrt de a se infatisa
dupe citatiunea ce li s'a
positiunile lor.
Spre acsta, judecfitorul
de instructiune va trimite
p. Fr. 83).
81. Daca, martorii 's1
tul judecatorului de instructiune, acesta va cere

de la judecatorul de instructiune al resedintel lor,
ca s mrga la dinsil si
sit primbca, depositiunile
lor.
In cas cand martoriI nu

vor locui in comuna acestuI de pe urmajudecator de
instructiune, se va urma
procedura aratata in arti-
colul precedent. (pr. p 80,

82, 83, 87, 328; pr. civil&
210; c. just. milit. 96; pr.
p. Fr. 84).
82. Judecatorul sa primarul care va fi primit
depositiunile martorilor, in
urmarea celor dou6
www.dacoromanica.ro
cole precedente, le va trimito inchise si sigilate la

judeciltorul de instructiune al tribunalulul unde
procesul este In cantare.
(pr. p. 80, 81, 105; pr. p.
Fr. 85).
83. Daca, martorul la
care se va fi dus judech,torul, in casurile prev5flute prin articolele 80 si 81
precedente, nu se afla in
neputinta de a se infatisa
dupe citatiunea ce i s'a
fost trimis, judecatorul de

instructiune va da un mandat de depunere in contra
in contra n1edicului, saa oficeruluT municipal care '1 va fi liberat
certificatul mal sus mentionat.
Pedpsa lor se va pro-
nunta, in asemenea casurl

de judecatorul de instructiune al locului unde sunt
martorii i dupe rechisitiunea procurorului, conform celor prescrise prin
articolul 77. (pr. p. 157;
c. p. 137, 192; pr. p. Fr.

86).
Despre probele serse

si despre actele inculpdtdre.
IV.
8-1. Judec5,torul de instructiune se va transporta,

daeil. va fi cerut, $i va putea sa, se transporte si din
oficia, la domiciliul prevenitulul, ca sa faca perchi-
sillunea hartiilor, a lucrurilor si, in genere, a tuturor obiectelor ce se vor

judeca de folos pentru des-
coperirea adev5rului. (pr.

p. 35, 59, 85-87; constit.
15; pr. p. Fr. 87).
Judecfitorul de instructiune, va putea asemenea sa se transpeorte
In alte locuri, unde ar da
cu socotla ca s'ar afla as-
cunse obiecte de care se

vorbesce in articolul pre-
cedent. (pr. p. 84; pr. p.
Fr. 87).
Dispositiile art. 34,
35, 36, 37 si 38, privitre
la marea obiectelor a ca-
ror perchisitiune pote fi

Menta de ministerul pu-
blic, in cas de flagrant delict, se aplica si la judocatorul de instructlune.
(pr. p. Fr. 89).

Daca hartiile sa
lucrurile ce am urma sa fie

perchisite se afla afara din
judetul judecatorulul de
instructiune, acesta va ce-
re de la judecatorul de
instructiune al locului unde acelea s'ar putea gasi,

s procd5, la operatiunile
prescrise prin articolele
precedente. (pr. p. 81, 84-
86, 105, 468; c. just. milit. 96, pr. p. Fr. 90).
www.dacoromanica.ro
1182
CODUL DE PROC. CRIMINALA (Art 88-94)

CAPITOLUL VI.
Despre mandatele de infetti?are, de depunere, de aduce-re

de arestare.
Manclat se numesce
ordinea prin care oficeriI

de politie judiciar6, *, judeatorul de instructiune,
orT ministeriul public, in
putereafaculttiteI ce le este
dat5, expres, i In casur7
anume determinate prin
niel a se libera, niel a so

aresta dupe OW formele
asiguriltdre libertAteI individuale.

Oftnd inculpatul va
fi domiciliat si faptul va
ti de natur a trage dupe
sine numaI o pedpsli corectionalti, judecAtorul de

ins tructiune va putea, dad),
va judeca de cuviintti, sil,
nu dea In contra luI de

at un mandat de Infttti-
dat de depunere si mandat de arestare.
sere rftminAndu-I facultatea de a putea, dupti, ce

l'a Intrebat, stt schimbe acel mandat In orl-care altul, dupe Imprejurtirile ce
s'ar desv6Ii.
Each inculpatul nu vine
la Infatisare, judecritorul
scop a pune pe cel che-
aducere.
lege, pun o perseinti In fate,
sub paza, sat sub mane,

judectitel.
Sunt 4 feluif de mandate : mandat de infltisare,
mandat de aducere, man-
Mandatele de Infiitisare si de aducere ati de
mat Inaintea judeAtei.
Mandatul de aducere se
Vote execute si prin putere,
dupe formele mal jos arittatti.
Mandatul de arestare are de obiect Sochis6rea preventiv a unel
persne, dupe formele mai

jos prescrise.
Mandatul de depunere este ordinea de a se
aresta, de urgentft si pentru scurt timp, o persnti,
care de o cam clan, nu p6te
Cuvintul judiciar4 lipsesce,

din erre de copist din textul oficial.
de instructiune va da in
contra lul un mandat de
Asemenea va da mandat de aducere In contra
orl-ctirel persne de ori-ce
calitate, In casul cfind acea pers6n5, ar fi inculpatti, de un delict cure trage dupe sine pedps& criminalA. (pr. p. 39, 58, 94-
96; c. p. 7; pr. p. Fr. 91).
El We asemenea
s dea mandate de adu-
cere In contra martorilor,

care refusli de a se Infrttisa dupe citatiunea ce li
s'a trimis, conform art. 77,
si MIL ca acsta s Impiedece de a se condamna Imartorul la anaemia
www.dacoromanica.ro
legiuit prin acelast arti-
col. (pr. p. Fr. 92).
In cas de mandat
de inatisare, judeatorul
va face interogarea indata; in cas de mandat
de aducere, el o va face
col mni tarditi in 24 ore.
(pr. p. 39, 93, 114; pr. p.
Fr. 93).
Dupe interogator,
judeett,torul va putea srt

dea un mandat de depunere.
In cursul instructiune,
el va putea, dupe conclusiunile conforme ale procurorulut i orl-care ar fi

natura inculpfirel, sft libe-
reze pe inculpat de sub
orl-care mandat de depunere, Indatorndu-1 a se

infatisa la tte actele procedure, precum i pentru
executarea sentinte, indatit ce va fi cerut.
Ordonarita de liberare
nu va putea fi atacath pe
cala opositiunet.
Judecrttorul de instructiune va putea, dup5, ce a
audit pe inculpat si pe
ministeriul public, a dea
un mandat de arestare
dupe forma mal jos ar5.-
tatk in cas and faptul

ar trage dun sine pedps5, criminalk
s6re corectionalL (pr. p.
137; c. p. 7; c. just. mi-
lit. 99; leg. 30 Dec. 1871,
art. 1; const. 13, 24, 52;
1138
leg. org. judec. 92; pr. p.

Fr. 93).
Mandatele de Infrttisare, de aducere si de depunere, vor fi subscrise de
cel ce le va fi dat si sigilate cu sigiliul sti. Provenitul va fi intr'imsele numit i desemnat cit, se va
putea mal clar. (pr. p. 98,
114, 687; const. 15; pr. p.
Fr. 95).
Aceleast formaliatt
vor fi observate i In mandatul de arestare; Ins& acest mandat va coprinde
inert i enuntarea faptulut
pentru care este dat, pre-
cum si citatiunea leget care

calificil, acel fapt crinA saft
delict. (pr. p. 97, 114, 687,
const. 13; pr. p. Fr. 96).
Mandatele de inf5,-
tisare, de aducere, de de-
punere sari de arestare,
vor fi notificate prevenitulul prin aprod, sa printr'un agent al puteret pubuce, care'l va Infktisa
prevenitulut In original si
va liisa copie
dinsul.
fi
de pe
Mandatul de arestare va
InfAtisat prevenitulut,
chiar citnd acesta s'ar afla la oprlii, i i se va

litsa copie de pre dinsul.
(pr. p. 107, 111, 114, 587;

const. 13; c. p. 170, 190;
pr. p. Fr. 97).
Mandatele de aducere, de Infrttisare, de de-
www.dacoromanica.ro
1184
CODUL DE PROC CEUMINALA (Art. 101-104)
punere si de arestare, vor
fi executoriI in tag. in Lin-
derea Statului Roman.

Dad), prevenitul se afia
afar& din judetul oficerulul caro va fi dat mandatul de depunere sag de a-
restare, et va
condus
Inainte a subpref ectului sag
fi
2 miriametri de la domiciliul acestuI oficer, acel
prevenit va putea sg nu
fie constrans de a se supune mandatulul, dar atuncI procurorul judetuluT, in care se va fi gftsit si
inaintea anti va fi conch's,
In lipsa acestuia, Inaintea
va da un mandat de depunere in virtutea cgruI
primaruluI sail ajutorului

sAg, orl Inaintea comisaruluI de politie al loculuI
si acela va viza mandatui
trebui sil fie pe deplin executat, daca prevenitul a
adjunctulul, ori lnaintea
farg a putea opri executarea sa. (pr. p. 102, 114;

pr. p. Fr. 98).
el va fi retinut la Inchisgre.
Mandatul de aducere va
fost ggsit a-Mid asupra sa
Prevenitul care va
lucrurI, hirtil sag instrumente, care vor face sA

se nasal prepus cum c
el ar fi autor sag compli-
mandatul de aducere, sag

care, dupe ce va fi decla-
este cautat, orI-care ar fi

termenul sag distanta In
pune, va Incerca A. scape,

va trebui sa, fie constrans.
Fr. 100).
refusa de a se supune la
rat ca este gata a se su-
PurtAtorul mandatuluI
de aducere va cherna, do
va cere trebuinta, puterea
ce al delictulul pentru care
care ar fi gasit. (pr. p. 97,

100, 103-105, 112; pr. p.
In 24 de oro, dupe
executarea mandatuluI de
depunere, ministerul pu-
public& a loculuI celuI mai
blic care '1 va fi dat, in
BA mrga, dupe cererea

coprinsa, in mandatul de
aducere. (pr. p. 24, 110;
pr. p. Fr. 99).
Cu tte acestea,
dacg, dupe mal mult de
2 dile de la data manda-
cedent, va da In stire si
va transmite procesele -
de apr6pe ; ea va fi datre
tuluI de aducere, preveni-
tul se va gasit afar din

judetu/ oficerului care a
dat acest mandat, si la o
distantg de maI mult de
casul prev6dut la art. pre-
verbal ce se vor fi flicut,

la ofi t,,rul care a dat man-
datul de aducere. (pr. p.

102, 104; pr. p. Fr. 101).
Oficerul care a dat
mandatul de aducere, si
anti vor fi transMise ac-
tale procesului, precum s'a

dis in articolul precedent,
va comunica t6te acestea,
www.dacoromanica.ro
1135
tot intr'un termen de 24

ore, la judeatorul de instructiune pe langg, care
tiune, conform art.
positiunile art. 87. (pr. p.
contra cgrul s'a dat un

mandat de aducere, nu
OW fi gasit, acel mandat
va fi Inf4isat la sub-prefectul, primarul, orI la aj utoril lor, sag la comisarul de politie al comu-
functionzg; acest judecgtor se va conforma cu disFr. 102).

Judearttorul de instructiune, care este in-
trat In cercetare, sag da

dreptul, sag prin trimiterea facuta conform art.
87, va transmite sub sigiliu, la judecritorul de instructiune al loculuI und
s'a ggsit prevenitul, actele, notele i informgrile
relative la delict, spre a
supune pe cel prevenit la

interogator.
T6te actele vor fi, dupe
acsta, Inttirse la judecgtorul care se afl intrat in
cercetare, impreung Cu int erogatorul. (pr. p. Fr. 103).
Dacg, In cursul in-
structiunei, judeatorul, ce
se aflg intrat In cercetare,
va da un mandat de arestare, el va putea ordona, prin
acel mandat, ca prevenittfi
sa fie transmutat la ares-
tul locului unde se face
128,
133,
134, 135. (pr. p. 96, 102,
129, 130,
131, 132,
112, 576, 580; pr. p.Fr.104).
Dad, prevenitul, in
neI unde este resedinta
prevenitului. Numitii vor
viza actul de notificare.

(pr. p. 93, 94, 99, 100, 111;
pr. p. Fr. 105).

10S. Ori-care depositar
al putereI publice, si chiar
ori-ce pers6ng, vor fi datorI a pune mg,na pe prevenitul surprins in flagrant delict, sag In casurile asemAnate flagrantuluI delict,
i a'l
con-
duce inaintea ministeriulul public, frirtt sg, fie trebuinth de mandat de aducere. (pr. p. 29, 39, 40; c.
p. 389 11; pr. p. Fr. 106).
109. Asupra InfAtiserel
mandatuluI de depunere
la directorul inchisoreI de
i nstructiunea.
cgtre aprodul sag agen-
mandatul de arestare ca
cinat cu executarea aceluI mandat, prevenitul va
Dacii nu se coprinde in
sIl se facIl acea transmutare a prevenitulul, el va

ramitnea la arestul jude-
tului In care se va fi 0,sit, piing ce se va hotgrl

de judecgtorul de instrqc.
tul putereI publice, Insgr-
fi primit itinut In casa
de oprlg.
Directorul inchisorei va
da functionaruluI Insarci-
nat a executa mandatul,
www.dacoromanica.ro
1136
o adeverintg, de primirea
prevenitulut (pr. p. 113,
576, 580-582; pr. p. Fr.
107).
Oficerul insarcinat
cu executarea mandatului
de depunere saa de ares-
tare, va lua cu sine putore Indestula pentru ca

sg, nu scape prevenitul.
Acea putero o va lua
din aproprierea loculul un-
do va trebui sa se execute mandatul de arestare

sag de depunere; ea va fi
datre sg, mrga dupe ce-
acoja sg, se vizeze procesul sad verbal de sub-prefect orT de adjunctul

sag lipsind acestia, de primarul ori de ajutorul sea,
saa de comisarul de politie al loculuT, i 'T va lasa
copie de pe dinsul.
Mandatul de arestare si
procesul-verbal vor fi dupe
aceia date la grefa tribunaluluI. (pr. p. 107; pr. p.
Fr. 109).
Prevenitul, prins In
rioruluT si coprinstt In man-
puterea unuT mandat de

arestare saa de depunere,
va fi condus farg. Intar4iere la arestul arittat In
mandat. (pr. p. 106, 576,
nu pate fi prins, mandatul de arestare va fi no-
nere, va da pe prevenit
rerea facutg, d'a dreptul

comandantului orT supedat. (pr. p. 24, 101, c. p.
170, 190; pr. p. Fr. 108).
Dad), prevenitul
tificat la cea de pe urmg,

locuintg, ce a avut, si se
va face proces-verbal de
perchisitiune.
va face in presenta color
2 mai de apr6pe vecinl al
prevenitulut, pe care 'I va
putea gasipurtatorul m andatului; eT '1 vor subscrie
saa dad, nu scia orT nu

vor sa subscrie, se va face
mentiune de acsta, precum si de interpelarea ce

li se va fi facut pentru a
subscrie.
Purtatorul mandatulul
de arestare va face dupe
580, 581; pr. p. Fr. 110).

Oficerul Insarcinat
cu executarea mandatuluT
de arestare, sali de depu-
In mna. directoruluT Inchisorei, care 'T va Intrce
inscris de primire, dupe
forma prescrisit la articolul 109.
Va duce dupg, aceia la

grefa tribunaluluI actele
relative la arestare si va
lua o adeverintg, de a lor
predare.
El va infatisa atilt Inscrisul de primire cat si

adeverinta, In 24 de ore,
la judecgtorul de instruc-
tiune, care le va viza pe
amandoug, si acstg, viza

o va data si o va subscrie.
(pr. p. Fr. 111).
www.dacoromanica.ro
Neobservarea formalithtilor prescrise pen-
tru mandatele de Infhtisare, de depunere, de aducere si de arestare, va
fi pedepsith prin mustriirI

In contra procurorului safi
a judecktoruluI de instruc-
tiune, ceea ce nu Impiedech pe cel vfithmat de a

exercita In contra lor actiune recursorie civilh, da-
eh are motive. (pr. p. 95,
1157
corectionall, judeclitorul
de instruetiune, in urma
cererei prevenitulul, va pu-
tea ordona, aulind con-
clusiunile procurorulai, li-
berarea sa provisorie, de
va da mal inthih o cautiune solvabilh ch se va pre-
senta la Mite actele pro-
codureT, cum si pentru executarea hothrirei, Indath
ce va fi cerut.
Liberarea provisorie sub
97-100; pr. civ. 305; pr. p.

Fr. 112).
cautiune va putea fi ce-
CAPITOLUL VII.
pul recursulul de casatiune. (pr. p. 96, 118, 422;
Despre iThertatea provisorie

oi despre eautiutie.
Prevenitul care, In
cursul instructiuneI, va fi
fost arestat in urmarea u-
ruth i (lath. In orl-ce stare

a procesului, chiar In timc. civ. 1675 si urm.; pr. p.
Fr. 114).
Cu t6te acestea,
i certatit de
vagabornpl
nut mandat saO ordonante,
judecath pentru crime, nu

vor putea fi In niel un cas
da hothrirea definitivrt,
p. 7, 117; c. p. 217; pr. p.
p6te, mal inainte de a so
cristige liberarea sa provisorie, in casurile, dupe

regulele si sub conditiunile mal jos arAtate. (leg.
org. judec. 92).

Liberarea provisorie In cursul instructiuneT
nu va putea fi dath prevenituluT, cilnd judechto-
rul de instructiune va recunsce c faptul este supus la pedpat criminalh.

(c. p. 7; pr. p. Fr. 113).
Dacii, faptul nu p6-
te cfidea sub mal grea
pedpsh de cat Inchis6rea
liberatt pe cautiune. (pr.

Fr. 115).
Cererea de liberare
provisorie va fi notificatit
phrteI civile, la domiciliul
so sah la eel de dinsa

ales. (pr.
p. 65; 179; c.
civ. 87, 97; pr. p. Fr. 116).

Solvabilitatea eau-
tiuneI va fi cercetath de
procuror si de partea cichematil, dupe formele legale.
Dad, cautionatorul nu
va depune incasa tribunaluluI suma cautionhreT, el
va fi dator sh, justifice
www.dacoromanica.ro
1138
CODLTL DE PROC. CRIMINALA (Art. 121
solvabilitatea sa prin a-
vere de nemic5.to5re, care

pretuiascA, deduc6ndu-
se sarcinele ce ar avea, o
dat& ijumtate suma cantiunet. (pr. p. 121, 122; c.
civ. 1660; pr. p. Fr. 117).
121. Prevenitul va
ti
primit sfi. dea cautiune el

Insu0 pentru sine, sa& depunnd suma cautionArel,
sag justificand c& are nemic&teore care s& aib5. o
valre de odat& i jume-
tate suma cautiunel,

(lute fiind sarcinele ce ar
avea acele nem4e&tre.
Inteun cas saa altul,
el
va trebui s& fac sumisiunea de care se va vorbi

mal jos. (pr. p. 120, 123;
pr. p. Fr. 118).
122. Cautionarea nu va
putea fi maT mic& de 500
let.
Dacit pedpsa corectio-
nal& ar fi fost de o dat6

o Inchis6re qi o amend&
a Orel sum& Indoit ar
trece de let 500, nu se va
putea cere cautionament
de o mal mare sum& de
crit amends. indoiti.
Daca din delicte a re-
sultat o daunit civil apre-
tiabil In bant, cautionarea va fi citt de 3 orT va16rea dauneT, dupe cum
aceea va fi apretiatA, pentru west scop numaT, de
judecatorul de instructipnel flrit ca cu t6te ace-
125)
tea, cautionarea s5, fie In
acest cas mat mic5, de 500
lel. (pr. p. 116, 120; pr. p.

Fr. 119).
Cautionatorul ad mis
va face sumisiune (declaratiune Indatorit6re), la
grefa tribunalulut, de a
plitti suma cautionfireT, la
cas cand prevenitul n'ar

fi urmittor a se inff44a.
Copia de pre acst& sumisiune, In forma executorie, va fi dat& la mftna
pallet dyne mal Inainte

de a se da prevenitulut
libertatea provisorie. (pr.
p. 116, 125; c. civ. 1676;
pr. p. Fr. 120).
Banil depu0 satI
nemic&t6rele care formzft obiectul cautionareT vor
fi destinate:
La plata reparatiunilor civile qi cheltuelilor
fficute de partea civil;

La amendft.
Aceste creante vor fi

primate de creanta fisculuT pentru cheltuelile a-
cute de ministeriul pu-
blic. (c. civ. 1725, 1780,
1786; art. 2 regul. chelt.

crimin., 24 Dec. 76; pr. p.
Fr. 121).
123. Judeatorul de instructiune va da la timp,

dupe conclusiunile procu-
rorulul sa dupe cererea
pfirteT civile, o ordonant5
pentru plata sume! cautionate. Acst& plat& va fi
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CR1MINALA (Art. 126-131)
urinarita dupe cererea ministeriultif public, si sume-
le primite se vor trimite

la casa Statulul, farit ea
din acsta sa, se Impedice

urmaririle i drepturile
01.01 civile. (pr. p. 123,
127; pr. p. Fr. 122).
Prevenitul nu va
putea castiga liberarea sa
provisorieprin dare de eau-
tiune, de cat dupe ce mal
intaia va fi ales un domicili la resedinta tri-
bunalulul corectional prin-
tr'un act facut la grefa

acelul tribunal. (c. eiv. 97;
pr. p. Fr. 124).

Prevenitul, care va
'Asa pe cautionatorul sii
sa, fie urmarit i executat
la plata, nu va mal fi primit In viitor, niel Inteun
cas, a cere din nett libe-
rarea sa provisorie pe eautiune. (pr. p. 123, 125; pr.

p. Fr. 126).
CAPITOLUL VIII.
Despre ordonantele judecdto-
ridul de instrue(iune dupe

complectarea procedurei.
Indata ce procedura va fi terminata, judecatorul de instructiune

o va comunica procuroruluI, care va fi dator
adresa rechizitiunile sale,
cel mult pang. In 3 ile.
(pr. p. 21, 106, 129, urrn.;
c. just. milit. 102; pr. p.
Fr. 127).
1139
Dacit judecatorul
de instructiune este de pa-
rere ca faptul nu infi-
za
crima, nici delict, niel contraventiune,
saa cli nu pate fi impu-
tat inculpatuluT, el va de-
clara, prin o ordonanta,
ca nu exista cas de urmarire, i, dad% inculpatul

va fi fost arestat, se va
libera indata. (pr. p. 106,
130, 137; c. p. 1; pr. p.
Fr. 128).
Dack el este de
parere ca faptul nu este
de cat o contraventiune
va trimite
pricina Inaintea judecatoruluI politienesc compepolitiensca,
tent si va ordona libera-
rea inculpatulul, daca este

arestat.
Dispositiunile acestularticol si ale articoluluI pre-
cedent, nu vor putea a-
duce nicIo vatamare drepturilor partel civile saa

parteIpublice, precum mal
jos se va explica. (pr. p.
129, 137, 139 si urm. 225;
c. p. 1; pr. p. Fr. 129).
Daca delictul este

reeunoscut de natura a fi
pedepsit prin pedpsa corectionala, judecatorul de
instructiune va lnainta
procesul la tribunal spre
a'l lua In cercetare.
Daca, In acest cas, delictul pate s traga dupe
sine pedpsa InchisoreI,
www.dacoromanica.ro
1140
prevenitul, de se va afla
Inchis va r5mttnea la In-
chisre provisoria. (pr. p.

132, 137, 178; c. p. 8; pr.
p. Fr. 130).
Daca delictul nu
trage dupe sine pedpsa

inchisoreI, prevenitul va
fi liberat, cu Indatorirea
de a se reinftisea, la 4iva
defipta, lnaintea tribunaluluI competent. (pr. p.
131, 137; pr. p. Fr. 131).

In tte casurile de
trimiterea acusatuluI saa
Inaintea politieT municipale, satl Inaintea tribunaluluI de judet, ministeriul public este dator
trimita, In termen de 24
ore, numerotate, tte ac-
tele procesulal la grefa

tribunaluluI care are sa
se pronunte. (pr. p. 130,
131; pr. p. Fr. 132).
In cas de trimiterea prevenitului Inaintea
tribunalului de judet, procurorul este dator in acelasI termen sa faca a i se
tnimite chemarea de Infatisare pentru cel maI

scurt termen, observandu-se Irisa In privinta acsta termenele prescrise
prin art. 180. (p. p. 131;
pr. p. Fr. 132).
Daca judecatorul
de instructiune gasesce ea
faptul e de natura a
fi
pedepsit cu pedepse criminale, i ca preventiunea
In contra inculpatului este
Indestul de stabilita, va
ordona ca actele instructiunel, procesul-verbal ca-
re constata corpul delictulul, si o lista de actele
inculp5,t6re, fara
ere, di, se transmita de
procurorul tribunaluluI la
procurorul general al cur-
teI de apel, spre a se pro-
cede dupe cum se arata

la capul: Pelara punerea
sub acusafiune.
Actele inculpatre vor
rmtne la tribunal, afarit
numaT de cele ce se dispun prin articolul 223. (pr.
p. 136, 137, 212 246; c. p.
7; pr. p. Fr. 133).
In casul articolulai precedent, mandatul

de arestare sa5 de depu-
nere, ce s'a dat contra
prevenitulul, va conserva
puterea sa executorie,
nfi ce se va statui de catre curtea de apel.
Ordonantele date de judectorul de instructiune,
In virtutea dispositiunilor
articolelor 120* 130, 131,
132 si 135, se vor Inscrie
la sfarsitul rechisitorulul
procuroruluI. Ele vor tre-
bui s coprinda numele
pronumele prevenitului,
domiciliul, locul nascerel,
etatea i profesiunea, da* Din ordre se citzit art. 120;
cel la care trebue si se refere

este art. 129.
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CRIMINALA (Art. 137)
cit vor fi cunoscute; procura asemenea i expunerea faptului, natura delictuluI si declaratiunea c5,
sunt set cli nu sunt probe Indestuliitre In sarci-
na prevenitulul. (pr. p.
132, 137, 226 si urm.; pr.

p. Fr. 134).
137. (Mod. Leg. 17 Apr.
75* Ministeriul public va
putea, in t6te casurile, sft
formeze opositiune la ordo-
nantele judecIttorului de
instructiune.
Partea civilft va putea
forma oposiliune la ordo-
nantele date In casurile

prev6dute prin articolele
117, 129, 130, 132i 523**

si la orl-care ordonante ar
vfltAma interesele sale civile.
Prevenitul nu va putea
forma opositiune de cat
la ordonantele date In vir-
tutea art. 117, si In casul

prevOlut prin art. 623.
Opositiunea va trebui
sli fie format6, In termen
de 3 dile, care va curge:
pentru opositiunea din par-
tea procuroruluI, din diva
de cind s'a dat ordonan-
1141
teT civile si a prevenituluT
ne arestat, din diva notificArei ordonanteT la do-
miciliul de dinsil ales, la

locul resedintel tribunaluluI; pentru opositiunea
prevenituluI Inch is, din
diva de and ordonanta i
se va comunica de grefier.
Notificarea si comunicarea mentionatft in paragraful precedent se vor

face in termen de 24 ore
de la data ordonantel.
Opositiunea se va face
orare camera de acusati-
une a curteT de apel, care

va statui asupr6,-I Indat
ce o va primi.
Actele ver fi transmise,
precum se ara% la art.
135.
Prevenitul arestat va rmilnea la Inchisre pan&
ctind se va statui asupra
opositiunoT, si, In t6te ca-
surile, pftna la expirarea

termenuluI opositiunei.
In tte casurile, drep-
turile de opositiune se envine i procurorulul ge-
neral de pe Mg& curtea

de apel.
Acesta va fi dator a no-
ta;pentru opositiunea pitr-
tifica a sa opositiune In
* Prin legea din 17 Apr. 76,
cel vechitl este di In acest din

time se prevedea: la al. 4, ter-
s'a abrogat art. 137, 139, 226, 237,

246 250, 254, 255, 258-260, 266,
268, 270 278, 281-285, 289 292,
427, 483, 593, 594, 596 si 597 si
inlocuit Cu altote, al cliror
text II reprodncem la locul lor.

Diferente intre noul art. 137 si
menul de opositiune de 21 ore si

la al 9, termenul de opositiune
al procurorulul general de 10 dile.
**Articolul care trebue citat aci
este art. 524,
www.dacoromanica.ro
1142
dupe darea ordonanteI j u-
25 gi maI puin, saii la o

inchisare de 15 gile, satt
une.
Dispositiunea ordonan-
daca, cu ocasiunea unel

asemenea infractiunl, s'a
facut saa nu confiscarea
cele 20 one ce vor urma

decatorulul de instructi-
teT care pronunta liberarea prevenituluI, se va executa provisor, ca

opositiunea facuta, In con-
tra-I. (pr. p. 65, 119, 126,
138, 212, 224; pr. p. Fr.

135).
Partea civill care

va cadea In opositiunea
sa, va fi condamnata la
daune-interese catre prevenit. (pr. pr. 64, 137, 389;
pr. p. Fr. 136).
CARTEA II.
Despre Judecat
TITLUL I.
Despre tribunalele polltienesci si corectionale

CAPITOLUL I.
Despre tribunalele i judectoriile poli(ienesci.
(Mod. Leg. 17 Apr.

75).Suntconsiderateca contraventival poli ienesci,
faptele care, dupe dispositiunile cartel a treia, codul penal,-pot s dea loe,
sag la o amend& de lel noal

Art. 140. 141, 142 qi 164 In
parte, aunt abrogate prin art. 59
al legel judeatorillor comunale
ei de oale din 9 Martie 1879,
mal putin, far& a deosebi

lucrurilor apucate, i orlcare ar fi vabarea acelor
lucrurl. (pr. p. 20, 140, 141,
164; c. p. 1, 9, 381; pr.

p. Fr. 137).
140. Cercetarea i judecata contraventiunilor
politienescl sunt atribuite,
dupe distinctiunile mal jos
stabilite:
Tribunalelor politienescI, propriu vise, In Bucurescl gi In oragele unde
asemenea tribunale se vor
mal institui;
Politailor, In oragele
unde sunt tribunale polltienescI propriu 4ise;

Sub-prefectilor, In co-
munele rurale;
Primarilor * (pr. p.
139, 141, 142, 164, 188;
leg. judec. ocol. 19, 59;

pr. p. Fr. 138).
g I. Despre tribunale politicnesai,
poli(ai i sub-prefeett.
141. Tribunalele politie-
nescl propriu 4ise, politai

sub-prefectiI** sunt singurl competentl a judeca:
10. Contraveatiunile co** A se vedea nota de la art
140 pr. p.
www.dacoromanica.ro
1143
mise In comuna re0)dintel lor ;
nescI se vor face dupe ce-
Contraventiunile comise in cele-lalte comune

ale plapl sali ocoluluI lor,
care nu sunt flagrante delicte i ai chror autort saa
printr'un aprod saA alt

funcionar analog, care va
15.sa copie de pe dinsa
martorI lipsesc din acele

comune; (c. p. 40).
Contraventiunile sil-
vice urmririte dupe cererea particularilor; (c. p.

396 3; c. silv. 39);
4. Injuriile verbale (c.
p. 300, 396 2; leg. jud.
ocol. 18, 60, 61);
5. Afiptele, anuntiele,
vin45,rile i distributiunile
de opere, scripte sa& gravure contrarie bunelor moravuel ;
Actiunea in contra
celor ce aft meseria de a
gliici, de a spune viitorul,
de a esplica visele;
Contraventiunile pentru care partea reclamant&
cere daune-interese de o
suma ne determinatA, sail
care trece peste 15 leI. (pr.
p. 142, 164, 188; pr. p. Fr.
139).
142. Tribuna lele politie-
nescI, politaii, sub-prefectil i primaril, sunt in con-
curs competenti a judeca

t6te cele-lalte contraventiunI comise In circum-
scriptiunea lor. (pr. p. 141,
164; pr. p. Fr. 140).

14$. Citatiunile pentru
contraventiunile politie-
rerea celor In drept.
Citatiunea se va notifica
prevenitului saA pers6nei

responsabile de reparatiunI sa& restitutiunt civile.
(pr. p. 144, 145, 166; c.

eiv. 1000; pr. p. Fr. 145).
Citatiunea nu va
putea fi (tat& pe un termen mal mic de 24 ore,

osebit de ate 1 i pentru fie. care distant& de 2
miriametre. La din contra urmare, atilt citatiunea ct i sentinta ce s'ar

da, va fi null. Ins& acst& nulitate nu va putea
fi propusil de cat numaI
la cea d'intai& infilt4are,
mal Inainte de oil-ce aptsrare. In casurI urgente
termenul va putea fi mat
scurt, i pirtile vor putea
fi citate a se inf544a
in acea i i la ora ariltatil, in virtutea unel cedule (bilet) de citatiune,
dat& de judeator. Or. p.
143, 166, 180; pr. civ. 111;
pr. p. Fr. 146).
Pratile vor putea
sit se Inf&tipze de bun&

voe i dupe un simplu avertisment, Mr& a fie trebuint5, de citatiune. (pr.
p. 143, 166; pr. p. Fr. 147).

Tribu nalul politienese, politaiul, sub-prefec-
www.dacoromanica.ro
1144
CODIJL DE PROC. CRIMINALA (Art. 147-151)
tul* vor ordona, mal Ina-
inte de liva InfatiareT,

Mote actele care nu suf6r
Intar(liere, precum: facere
de procese-verbale, pretu-
ire de daune, i altele asemenea. (pr. p. Fr 148).

147. Daca pers6na ci-
tata nu se Infatisza la
ohm i la ora defipta prin
citatiune, ea va fi judecat& In lipsa. (pr. p. 144,
148, 168, 182; pr. p. Fr.

149).
14S. Persna condarnnata In lips& nu va mal

fi primith a se opune la
executarea sentinteY, daca
nu se infatiska la audienta aratata In articolul
tiune, se va Inftitisa Indata dupe expirarea sor(Seelor aratate mal sus,

ftira a mal atepta citatiune. La din contra, opositiunea se va socoti ca
ne infiintatti. (pr. p. 148,

184; pr. p. Fr. 151).
Persna diet& se
va Infatisa ea inst41 saA
printeun Imputernicit din
parte-I prin procuratiune
speciala. (pr. p. 181; pr.
p. Fr. 152).
Instructiunea fiecarui proces va fi publicti,
sub pedps de nulitate.

Ea se va face in urmatrea ordine:
urmator, afar& de cele ce
Procesele-verbale, dacit
sunt, vor fi citate de grefier sati de ajutor.
sul de casatiune (pr. p.
tra inculpatuluI vor fi as-
p. Fr. 150).
149. Opositiunea la sen-
inta.
se vor Oice mal jos despre apel i despre recur-
MartoriI chernati in con-
ac cere trebu-
147, 149, 169, 174, 184; pr.
cult t
tinta data In lips& se va
conclustunile sale.
putea forma prin dec'ara-
ratiune faced, drept rs-
Pa ea civil& va face
Persna citata va propune apbxarea sa qi va
puns, in josul actuluI prin

care i se notifica acea sentinth, sat"' printr'un act
tru cat acsta i se permite prin articolul urma-
distant& de 2 miriametri.
Cel ce va forma oposi-
conclusiunT.**
notificat In termen de 3
slits de la incunosciintarea sentinteT, osebit de
cate 1 di pentru fie-care
* A se vedea notado la articolul
140 pr. p.
**Ministerial public nu este re-
produce martoril aduT, In-
tor.
Ministeriul public, la trinalele politienescI propriu
vise, va fi auOit In ale sale
Partea chat& va putea
presentat pe la.ngit judecAtoriile

de ocle, care tin loo de tribunate
politienescl.
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CIUMINALA (Art. 152-155)
propune
observatiunile
sale.
Tribunalul sat% judeca-
torul va pronunta sentinta In audienta, publica,
chiar In acea
i, far& sa
o p6ta =ana pe alta, qi,

de cat pentru nelndeplinirI de instructiune. (pr.
p. 152, 168, 173, 186; pr

p. Fr. 153).
152. Contraventiunile
se vor proba, sail prin
procese-verbale, orl raporturile oficerilor politieI judecatorescI, saii prin martori, In lips de asemenea procese-verbale i ra-
porturT, orI spre interneiarea acelora, dupe urma.Ore distinctiune:

Nimenl nu va fi primit,
sub pedpsa, de nulitate, a proba prin martorT,
peste cele Bah In contra
celor coprinso In procesele-verbale ale procurorulul, sub-prefectuluI, po-
litaiuluT qi primarulul. Procesele-verbale i raportu-
rile acestor oficerl de politie nu pot fi atacate,

In materie de contraven-
tiunT, de cat dupe regulele procedurel falsulut
Procesele-verbale qi raporturile celor-laltl oficerI
de politie judiciarii, vor

putea fi desbatute prin
probe contraril, sah scrise saii testimoniale, daca
tribunalul Bah judecato-
1146
rul va judeca de cuviinta,

sti, admit& acele probe. (pr.
p. 14, 16, 34, 151, 168, 185,
450 i urm.; pr. p. Fr.
154).
Martoril vor face

la audienta, sub pedpsii
jurmint de
a spune
nulitate'
tot adevrul nimic alt de cat adevrul;
grefierul sati ajutorul va
lua not& de acsta prede
cum 0 de numele, pronumele, etatea, profesiunea,

locuinta i declaratiunile
lor cele mal principale.
(pr. p. 72, 76, 154, 168,
342, 347; pr. p. Fr. 155).
Ascendentii i descendentiT inculpatulul, fratit, surorile, sa afiniI (cus-
cri) sal In acelea0 grade,

femeia sah barbatul, chiar
dupe despartirea lor ho-
tarIta dupe legi, nu vor
fi niel chematI, niel primitI a da marturie, far&
!ma ea marturia persnelor mal sus numite
pa& causa vre-o nulitate,

cand ministeriul public,
partea civil i inculpatul
nu s'ah opus la admiterea
lor ea martorI. (pr. p. 72,
76, 153, 169, 347, 348; pr.
civ 191; pr. p. Fr. 156).
Martorit care nu se
se vor conforma eitatiu-
nel, vor putea fi constran0

de tribunal, dupe rechisi-
tiunea ministeriului pu-
blic, sah de judecator prin
www.dacoromanica.ro
1148
CODUL DE PROC. CRIM1NALA (Art. 156 161)
amend& pentru cea din-
thin lips, 0 prin constriingerea cori oral& pentru cea
de al doilea, pronuntate,
una san alta, chiar In au-
dienta la care ati fost chematI. (pr. p. 77, 78, 156,

168, 378; pr. civ. 188
190; c. p. 192; pr. p. Fr.
157).
156. Martorul condam-
nat la amend& pentru o
prima lipsa, i care dupe

cea de al doilea citatiune
se va Infatisa 0 va produce Inaintea tribunalulul cuvintele legiuite de

aparare, va putea fi libe-
rat de amenda la care a
fost condamnat. Daca mar-
torul nu este citat din nou
el va putea sh. se Infatiseze de buna-voe, in pers6na, sail printr'un imputernicit prin procuratlune
specialii, la audienta urmat6re, spre a presenta
cuvintele sale de aparare
si a ca0iga, daca se va
cuveni, Iiberarea sa de amenda. (pr. p. 78, 155,168,
379; pr. civ. 190;c. p.192;

pr. p. Fr. 158).
157. Dadi faptul nu presintft niel delict, niel contravenOune politiensel,
tribunalul va anula eitaliunea i tot ea va fi urmat, 0 va statua prin aceiaqI sentina asupra cererilor de daune-interese.
(pr. p. 159, 168, 185, 187,
207, 387, 389; c. p. 1, 8,

9; pr. p. Fr. 159).
158. Daca faptul este
un delict care atrage dupe
sine pedpsi corectionala
saa i mal grava, tribu-
nalul saa judecatorul po-
lit ienesc va trimite pe part1
Inaintea procuroruluI tribunaluluI corectional sal

judetian. (pr. p. 28, 168,
189, 388; c. p. 1,8; pr. p.
Fr. 160).
159. Dacrt inculpatul este
dovedit fptuitor al une)
contraventiunlpolitienescI
judecatorul saa tribunalul va pronunta podepsa

0 va botan, prin aceia0
sentinta, asupra cererilor
de restitutiune 0 de daune
interese. (pr. p. 168, 185;
c. p. 1, 9; pr. p. Fr. 161).

160. Partea care va cadea va fi condamnala la
cheltue11, chiar si catre

partea cea publich.
Cheltuelile vor fi lichidate (limpe(jite) prin sentinta. (pr. p. 79, 168, 173,
190, 391; pr. civ. 140-147;

regul. chelt. crimin. 1, 63-
70; pr. Fr. 162).

161. Ofi-ce sentintk de
condamnare va fi motivat5. qi textul legal aplicate se va insera intefinsa

sub pedpsil de nulitate.
Se va face mentiune in-
trInsa daca este dat5. in
ultima sati prima instant6..

(pr. p. 151, 162, 173, 191,
www.dacoromanica.ro
CODUE DE PROC, CRIMELVALA (Art. 162-107)
392; pr. civ. 123-125; pr.

p. Fr. 163).
162. Originalul sentintel
va fi subscris de judeciitorul care va fi tinut edinta, far sa. Oat amana

subscrierea pe alta
La din contra urmare,
grefierul saa ajutorul se
va condamna la o amend&
de le! 30, qi o actiune recursorie civil& va putea

exercita cel interesat atilt
In contra judecatoruluT saa
tribunalului, cat 0 in contra grefieruluT saii ajutorulul. (pr. p. 161, 173, 192,
229, 393; pr. civ. 305; pr.

p. Fr. 164).
16$. Ministeriul public,
sat, unde nu este minister public, judecatorul

partea civil vor urmari
executarea sentinteT, fiecare In ceia ce'l privesce.

(pr. p. 193, 399; pr. p. Fr.
1147
nile care sunt flagrante

delicte;
2. Tate cele-lalte contraventiunl Intamplate In

comuna lor, daca ant autoriT cat 0 martoriT contraventiunilor se vor afla
presenti in acea comuna,
0 and cererea 040 reclamante de daune-interese, va fi de o suma determinatil i nu va trece

peste 15 lei.
PrimariT nu vor putea
judeca nicT o data contra-
ventiunile atribuite, prin

art. 141, tribunalelor po-
litienescl, politailor 0 subprefectilor. (pr. p. 40, 140;
leg. judec. Ole 15, 69;

pr. p Fr. 166).
163. Fun ctiunile de grefier ale primaruluT, In ma-
teriile politiene01, vor fi

Implinite de scriitorul sa-
tului sail de un scriitor
165).
al consiliuluT comunal. (leg.
II.
Despre jurisdietiunea
judec. ()col. 1).

Citatiunile vor pu-
poli(ienese. *
vertisment al primarului,
primarului ea judeetor
tea fi facute printr'un a-
164. in comunele care
nu sunt rerdinta de tri-
care va anunta inculpatuluT faptul co i se imputa, giva 0 ora and tre-
ca i acele autoritati, a
aa
bunal politienesc, de politaia, nici de sub-prefect,

primaril" sunt competentl
judeca:
1. Tate contraventiu-
* A se vedea nota de sub art.
140 pr.
p.
bue sit se Infatieze. (pr.

p. 143, 145; pr. p. Fr. 169).
Se va urma tot
i pentru citatiunile
dare martorT; ele vor pu-
tea fi flicute printr'un a** A se vedea nota de sub art.

140 pr. p.
www.dacoromanica.ro
EAUANG113. Colin' General.
84
1148
vertisment care va arata
momentul cand se va primi depositiunea lor. (pr.

p. 166; pr. p. Fr. 170).
Primarul va tinea
sedintele sale In casa con-
siliulul comunal, sag In
casa municipalitatei. Audientele vor fi publica.

Se vor observa Inca si
dispositiunile art. 147, 148,
149, 151, 152, 153, 154, 155,
156, 157 si 160. (leg. judec. ocol. 24; pr. p. Fr.

171).
iThDeapre apelui In contra
sentinfelor poli(ienesci.
Sentintele date In
materie politiensca, vor
putea fi atacate pe calea
apeluluT, cand acelea vor
pronunta Inchisgrea sat
cand amen4ile, restitutiu-
nile i reparatiunile civile
vor trece de lel 10, deo-
sebit cheltuelile. (proc. p.

195, 516; art. 20 leg. consulat. romane, 14 Februar.
79; pr. p. Fr. 172).
Apelul va fi suspensiv: In tot timpul ter-
menului de a face apel,

precum si In timpul judecareT apeluluT, executa-
rea sentinteT va fi sus-
pensa. (pr. p.169, 171, 198;

pr. civ. 155, 337; pr. p.
Fr. 173).
Apelul sentintelor
tribunalulul sag judecatoruluT politienese se va face
catre tribunalul corectional al judetuluT, In termen de 10 Ole de la primirea copieT de sentina,
de catre pers6na intereseta, sag la domiciliul seg.

(pr. p. 169, 198; pr. p. Fr.
174).
Mild, asupra apelulu; ministerul public sag
vre una din partl va cere,

se vor putea asculta martorh din non si se vor putea chema i altil noul.
(pr. p. Fr. 175).
Dispositiunile art.
precedente despre solemnitatea instructiuneT, natura probelor, forma, autenticitatea i subsemnatura sentintaT definitiva,
condamnarea la cheltue11,
precum i despre pedepsole pronuntate prin acele
articole, se vor aplica
la sentintele date, in apel,

de tribunalele judetene sag
de tribunalele corectionale,
propriu gise. (pr. p. 151
urm.; pr p. Fr. 176).
Ministerul public
si partile vor putea, fiind
cas, sit feel recurs pentru casare In contra sentintelor date, In ultima
instanta, de trihunalele
politienescT, de sub-pre-
fectl, politat sag primarT*
oil In contra sentintelor

date in apel de tribune** A se vedea nota de sub art.
140 pr. p.
www.dacoromanica.ro
lele corectionale saa de

tribunalele judetene.
Recursul se va face dupe
forma 0 In termenile ce
se vor prescrie mal jos.
(pr. p. 169, 211, 396, 404,
412 qi urm., 443, 444; leg.
curt. casat. 36; leg. jud.

ocol. 82; leg. timbr. 22 bis ;
pr. p. Fr. 177).

La Inceputul fiechruI trimestru, tribunalele politienescI, sub-prefectiI, politaii 0 primariI*
vor transmite ministeriuluI public de king& tribunalul judetian saa corectional, extractul sentintelor politienescI ce se vor
fi dat in trimestrul pre-
cedent i carI vor fi pronuntat pedpsa Inchisorel.
Ministeriul public va depune acest estract la grefa

tribunaluluI core cti on al. El
va da o socotla sumarit
de aceste extracte dare
ministerul public de langli
curtea de apel. (pr. p. 26,

194; pr. p. Fr. 178).
CAPITOLLTL II.
Despre tribunate in materie

corec(ionaki.
Tribunalele de judete, pe langa Instircinarile puse asupra-le prin articolele precedente, vor judeca i delictele silvice ur-
marite dupe cererea ad-
* A se vedea nota de sal) art.
140 pr. p.
1149
ministratiuneI, cum i tate
delictele a caror pedpsii

trece peste 5 Oile de Inchisare 0 25 lel de amendrt.
(pr. p. 130, 139, 171, 226;
c. p. 1, 8, 65; leg. judec.

ocol. 60, 61; c. silv. 43;
const. 24, 105; c. civ. 36;
pr. p. Fr. 179).
Daca se comite un
delict corectional In locul
i In timpul audienteI, preedintele va face proces-
verbal despre faptul in-
tamplat, va asculta pe prevenit 0 pe martorI, i tri-
bunalul va aplica, fara a

se ridica de pe loc, pedep-
sele prescrise prin lege.
Acsta dispositiune '0 va

avea aplicarea la delictele
corectionale comise in locul 0 In timpul audientelor curplor de apel, ichiar
ale audientelor tribunale-
lor and judeci in civil,
remannd Ins& celuI condamnat, prin sentina data.

In asemenea casurI, drep-
tul de apel In contra acelei sentinte. (pr. p. 615 i

urm.; c. p. 182; leg. judec.
ocol. 71; pr. p. Fr. 181).
Tribunalul, In materie corectionalfi, va intra In cercetarea delictelor de competinta sa, saa
in urma trimitereI ce i se
va fi facut conform art.

131 0 158, sari prin d'a
dreptul cerere din partea

celuI vatamat; iar In de-
www.dacoromanica.ro
1150
licte silvice, din partea ad-
ministratiunel, 0, In tte
casurile, din partea minis-
teruluI public. (pr. p.
4,
61, 225; c. silv. 31, 42; pr.
p. Fr. 182).
Partea civil& va
face, prin actul 86a de

plangere catre tribunal,
alegere de domicilia In
Condamnarea In
lips& va r6manea ca cum
nu ar fi fost, clac& prevenitul, In termen de 6 dile,
adaogit cu cate o di pentru fie-care distant& de 2
miriametri, socotite de la
primirea copiel de sentint&
de dinsul, saii la al s6A
domicilia, va forma oposi-
ora8u1 unde se afl6. tribunalul. (pr. p. 6, 65; pr.

p. Fr. 183).
Se va da un termen cel putin de 3 Ole,
osebit de cate o di pentru fie-care distant& de 2
miriametre, de la citatiune pan la judecatti, sub
tinteI.
Cutate acestea, cheltuelele ocasionate printr'o opositiune, vor r6manea in
sarcina prevenitulul. (pr.
p. 148, 149, 179, 184, 483;
damnatinneI ce s'ar pronunta In lips& In contra
unile facute de tribunal

In urma uneI opositiunl,
peclps6, de nulitatea con-
perseinel citate. Acstii nu-
litate Ins& nu se va pu-
tea propune de cat la ceo

d'intilifi audient& qi mal
inainte de orI-ce aparare.
(pr. p. 144, 182; pr. civ.
111; pr. p. Fr. 184).
In procesele relative la delicte care nu atrag peclpsa inchisorel,
prevenitul va putea fi re-
presentat de un vechil;
tribunalul ins& va putea

ordona Infilti8area sa In
persnli; (pr. p. 170; pr.
p. Fr. 185).
Dac& prevenitul nu
se va inf&4i8a, el va fi judecat In lipsii. (pr. p. 147,
183; pr. p. Fr. 186).
tiune la executarea sen-
Fr. 187).
Dac dupe citati-
oponentul nu se Infit4i86zii, oposipunea sa va 1.6-
manea nulk 81 sentinta

ce va fi dat tribunalul asupra opositiuneI nu se va
mal putea ataca de oponent de cat pe calen apeluluI, dupe cum se va arrita mal jos. (pr. p. 149,
195, 203; pr. p. Fr. 188).
Proba delictelor
corectionale se va face dupe modul prescris prin art.
152, relativ la contraventiunI politienesci, cu deosebire c& procesele- verbale 81 raporturile oficeril or politieT judectitoresd,
Cu exceptiune de acelea
ale procurorilor, substitu-
www.dacoromanica.ro

i judecittorilor de
instructiune, pot fi corn-
tilor
batute de inculpat prin pro.

be contraril, sal scrise sal
testimoniale.
Grefierul va lua note de
declaratiunile martorilor
si de raspunsurile preve-
nitulul.
Aceste note se vor viza
de cittre presedinte in ter-
men de 3 vile de la pronuntarea sentintei.
Dispositiunile articolelor 156, 156, 157, 168, qi

159 se apnea, si la tribunalele corectionale. (c. silv.
39; pr. p. Fr. 189).

186. Instructiunea va fi
publica, sub pedpsa de
nulitate.
Ministeriul public, partea civil& set apitratorul
sat, si In privinta delic-
telor silvice, delegatul administratluneT, vor expu-
ne causa; procesele-ver-
bale sal raporturile, dacrt

s'aa facut, vor fi citite de
grefier, martoriT pentru
sal contra vor fi ascultatT,
dacit cere trebuinta, si
imputarile ce li se pot
face vor fi propuse i judecate ; actele ce pot ser-
vi spre usurarea sal In
greutateaprevenitului vor
fi presentate martorilor
partilor; prevenitul va fi
intrebat; prevenitul si persnele responsabile de reparatiunT sal restitutiunT
1151
civile vor propune apara-
rile lor; ministeriul public va resuma procesul

i's1 va face conclusiunile.
Prevenitul i persgnele
responsabile de reparatlunT sal restitutiuni civile
vor putea replica.
Sentinta va fi pronun-
tata, chiar In acea i, dada

s'a terminat instructiunea.
(pr. p. 151, 185; c. silv.
42; pr. p. Fr. 190).
187. Dad, faptul nu este

socotit nicI delict, niel contraventiune politiensca,
tribunalulva anula instruc-
tiunea, citatiunea si tot
ce va fi urmat, va da drumul prevenituluI i va statui asupra cererilor de

daune-interese. (pr. p. 10,
157, 207, 389; pr. p. Fr.
191).
188. Dada, faptul este

contraventiune politiensoft, i dacii, partea publica, sal partea civil, sal
prevenitul n'aa cerut trimiterea procesuluI la tribunalul politienesc, tribunalul politienesc, tribunalul corectional va aplica
pedpsa si va statui,
c cere trebuinta, asupra,
daunelor-interese.
In acest cas sentinta va
fi far& apel. (pr. p. 208,
388; c. p. 1, 9; pr. p. Fr.

192).
189. Daca faptul e de
natura, a merita o pedp-
www.dacoromanica.ro
U52
COWL DE PROC. CRIMINALA (Art. 100-194)
a criminala, tribunalul va
putea da Indata mandatul de depunere sa man-
datul de arestare, afar&

de crimele pedepsite numaI prin degradatiunea
cetalensca s't va trimite
pe prevenit inaintea judocatoruluI de instructiune

competent. (pr. p. 53, 60,
91, 92, 97, 158, 209; c. p.
1, 7; pi.. p. Fr. 193).
OrI-ce sentint de
condamnare in contra prevenitulul i In contra par-a
tel responsabile de reparatiunI sat, restitutiunt ci-
vile, va condamna si la
cheltuen, chiar si la cele
Mute de catre partea cea

publica.
Cheltuelele vor fi lichidate (lirnpelite) prin aceeasl sentina. (pr. p. 160,

391; regul. chelt. crimin.
1, 63-70; pr. (qv. 140 qi
urm.; pr. p. Fr. 194).
In dispositivul orI-
amendit de 50 lel In contra grefieruluI. (pr. p. 161,

392; pr. p. Fr. 195).
Originalul sentinteI va fi subscris chiar in
acea i de judecatorii ce
aa pronuntat-o ; grefierul
care va da copie de pe o
sentinta care nu este Inc
subscrisa, se va urmari ca
inculpat de abus de Incre-
dere. Ministeriul public
va cere sIt '1 se Infatiseze

In tte Innile originalele
sentintelor, i gasind vreo contraventiune la acest
articol, va face procesverbal pentru a se proce-
de dupe cum se va cuveni. (pr. p. 163, 393; pr.

civ. 132 si urm.; c. p. 322,
323; pr. p. Fr. 196).
Sentina se va e-
xecuta dupe cererea mi-
nisteriuluI public si a partel civi/o, intro ceea ce

privesce pe fie-care.
Cu t6te acestea, urmli-
titre, se vor enunta fap-
riffle pentru adunarea amendilor si a confiscari-
tate se vor socoti culpa-
mele ministeriuluI public,

de casierli fisculul. (pr. p.
carel sentinte condamnatole de care persnele ci-
bile saa responsabile, pedpsa i condamnatiunile
lor vor fi facute, in nu-
Textul legeI, ce se va
aplica, va fi citit la audienta de presedinte; se va
163, 399; pr. p. Fr. 197).

Ministeriul public
va fi dator, In termen de
15 qile dupe pronuntarea
sentintei, s trimita un
tul legel se va insera inteinsa, sub pedpsa de o
nisteriulul public de lhnga

curtea apelativa.. (pr. p.
26, 175; pr. p. Fr. 198).
civile.
face mentiune In sentinta.

de acsta lectura, i tex-
extract de pe dinsa mi-
www.dacoromanica.ro
195. Sentintele date in
materiI corectionale se vor
putea ataca pe calea ape-
luluI. (pr. p. 169, 188, 616;
c. silv 43; pr. p. Fr. 199).

196. Apetut se va face
catre curtea apelativa in
circumscriptia careia se afla tribunalul. (art. 20 leg.
14 Febr. 79; pr. p. Fr.

201).
197. Facultatea de a apela, o vor avea:

Partite prevenite sag
responsabile;
Partea civila, Intru
ceea ce privesce numal in-
teresele sale civile;
Administratiunea, pen-
tru delictele silvice;

Ministeriul public de
langa tribunalul de intilia
instanta;
Ministeriul public de
Ifinga curtea apelativa. (pr.
p. 4, 178, 194; c. silv. 43;

pr. p. Fr. 202).
198. Dreptul de apel va
fi perdut, afar& de casul
art. 200, daca nu s'a facut
declaratiunea de apel la
grefa tribunalulul care a
dat sentinta, In termen de
10 dile cel mult dupe pronurrtarea eI; daca sentinta este data In lipsg, ace-
le 10 dile se vor socoti

din (fiva In care s'a primit copia sentintei de ca-
tre partea cea condamData sad la domiciliul
osebit de cate 1
i pen-
1158
tru fie-care distanta de 2
miriametre.
In tot timpul acestor 10
Ole, cum i In timpul judecarei apelulut, executarea sentintet va fi suspen-
sa. (pr. p. 170, 171, 199;

art. 20 leg. 14 Febr. 79;
pr. p. Fr. 203).
Cererea cuprinptire de mijlcele apelulul
va putea fi data la aceIn acela1 tereaT
men; ea va fi subscrisa
de catre apelante, sag de

un anume al sgg Imputernicit pentru acsta.
In acest de pe urma cas
procuratiunea va rgmanea
anexata la cerere.
Acsta cerere va putea
fi data i d'a dreptul la
grefa curte! (pr. p. 198,
202, 417; pr. p. Fr. 204).
Ministeriul public
al curteI apelative va fi
dator a notifica recursul
ski, sag prevenituluI sag
pers6nel responsabile ci-
vil despre delict, in termen de don lunt din dina

pronuntareI sentinteI, sag,
daca sentinta i s'a notificat legal de catre una

din partI, In termen, de
o tuna din giva acesteI
notifican. In cas de a nu
observa aceste termene,
ministeriul public va perde
dreptul de apel. (pr. p.
194, 197, 198; pr. p. Fr.

205).
www.dacoromanica.ro
1154
cobut Dt PEWC. CILIMINALA (Art. 201-20t)
Liberarea preveni-
tuluI achitat nu va putea

fi suspensh, cilnd niel un
apel nu va fi fost declarat sad notificat In cele 3
ce o va fi format, de cdt
Inaintea curteI de casati-
Fr. 206).
une. (pr. p. 148, 149, 183,

184, 211, 404, 416; pr. p.
Fr. 208).
Apelul va fi judocat la audientd, In curs de
30 ()He de la primirea sa,
dad se va fi dat la gre-
cdtor. (pr. p. 205; pr. p.
lile dupe pronuntareasen-
tintel (pr. p. 198; pr. p.

Cererea de apel,
fa tribunaluluI de Intdia
instan, va fi trimisd, Irapreund cu orl-ce alte acte,
de ministeriul public la
grefa curteI, In 24 ore de
la declararea sad de la
notificarea apelulul.
Dacd, cel In contra cft-
rul sentinta a fost pro-
dupe raportul until judoFr. 209).
In urma raportulul, si mal inainte de a emite raportorulsi j udecdto-
HI curteI opiniunea lor,

prevenitul, sad de a fost
achitat, sad de a fbst condamnat de instanta info-
nuntatd se all& la arest,
rird, persnele civile responsabile de delict, partea
si dupe ordinea ministeriuluI public, stramutat la
blic, vor fi awjitY, In for-
el va fi, in acelasI termen,
casa de arest a loculul

unde se afla curtea apela-
tivrt. (pr. p. 199, 238; pr. p.

Fr. 207).
Hotdririle date In
lips& asupra apeluluI vor
putea fi atacate pe calea
opositiuneI, In aceeasi for-
ma si In aceleasI termene
ea si sentintele date de
tribunalele corectionale.
Opositiuneava rdiranea
mil, (lac& oponentul nu

se inflitiszd dupe citatiunea ce '1 se va trimite
In urma opositiuneI sale.
Decislunea, ce se va da
asupra opositiune; nu va
putea fi atacata de partea
civil& si ministeriul pu-
ma si dupe ordinea pre-
scrisit prin articolul 180*

(pr. p. 204; pr. p. Fr. 210).
Dispositiunea articolelor precedente, despre
solemnitatea instructiunel, natura probelor, forma, autenticitatea si subsemndlura sentintel definitive a celeI d'intilid instante, despre condamnatiunea la cheltuell si despro pedepsele ce pronuntd,
acele articole, se vor aplica si la hothfirile date In
apel. (pr. p. 185-187, 190
192; pr. p. Fr. 211).
Dac sentinta este
* Articolul care trebue citat aci

este art. 186.
www.dacoromanica.ro
reformat& pe temeill ca
faptul nu e recunoscut
niel delict, niel contraventiune politiensel prin niel
o lege, curtea va apara

pe prevenit, $i va statui,
ciao& se va euveni, asupra
daunelor-interese. (pr. p.
129, 157, 187, 224, 381; pr.
p. Fr. 212).
20S. Daca sentina este
anulat& din causa ca faptul presint& numaI o contraventiune politiensea,
si (lac& niel partea publica, niel partea eivila, niel
latiune saa omisiune de
forme, din cele prescrise

prin lege sub pedpsa de
nulitate, curtea va statui
ea !mall asupra fonduluI.
(pr. p. Fr. 215).
Partea civila, prevenitul, partea publica,
persnele supuse, pentru
delict, la raspundere ci-
vila, vor putea face re-
curs pentru casarea deeisiunel. (pr. p. 4, 21, 63,

174, 396, 412, 416 si urm.;
pr. p. Fr. 216).
prevenitul n'a cenit tri-
miterea procesuluI Inaintea tribunaluluT politienesc competinte, curtea va
TITLITL II.
Despre eausele care trehues a n supuse
jumpier
pronunta pedpsa, si va
statui asemenea, daert cere

casul, si asupra daunelor-
interese. (pr. p. 139, 188,

388; pr. p. Fr. 213).
Daca sentinta este
anulata pentru cuvint A

fap tul este de natura a
merita o pedpsa criminala, curtea va da, daeli
core casul, mandat de de-
punere, si chiar mandat

do arestare, si va trimite
pe prevenit inaintea unuI

din functionariT compe-
tent!, afar& de cel ce a

facut instructiunea si de
eel ce a luat parte la ju-
decata. (pr. p. 91, 97, 189;
c. p. 7; pr. p. Fr. 214).
Daca sentinta este

anulatli pentru vre-o vio-
1155
CAP1TOLUL I.
Deapra puraerea sub acusare.
Ministeriul public
de Mg& curtea de apel,

In termen de 5 4ile de la
primirea actelor care i se
vor fi transmis, conform
cu art. 135, va fi dator a
pune causa In stare de a
fi judecata si a'sI face ra-
portul In alte 5 lile ur-
matare cel mult.

In acest timp partea civil& si prevenitul vor putea da orI-ce memoriu ar
voi, far& ea printeacsta
sa se OM Intarzia raportul. (pr. p. 304; pr. p. Fr.
217).
AldeeatoriI curtel
www.dacoromanica.ro
1156
de apel, ce vor fi desem-
natI spre a constitui camera de acusatiune vor

asculta raportul ministe-
riuluI public si vor statui

asupra rechisitiunilor sale.
EI se vor aduna and
va cere ministeriul public;

in lips& de asemenea ce-
rere, el se vor aduna cel
putin data. pe spt6mana.

El vor fi alesI prin sortY
pe timp de 1 an. (art. 29
leg. org. judec.; art. 13

leg. vacant. 22 Apr. 86;
art. 4 leg. org. judec. Do-
bgr. 30 Mart. 86; pr. p.

Fr. 218).
Presedintele came-
reI de punere sub acusa-
tiune va fi dator a face

sa se pronunte decisiunea
acestel camere Indata, dupe
ascultarea raportulut ministeriulul public; la cas

de imposibilitate, camera
se va pronunta cel mult
In 3 411e dupe acel raport.

(pr. p. 212, 213; pr. p. Fr.
219).
Daca causa este de
natura a fi judecata de
malta curte de justille sea
de casatiune, ministeriul
public este dator a cere
suspensiunea si trimiterea
causeI la acea curte, si ca-
mera de acusatiune a ordona acsta. (pr. p. 495

$i urm.; leg. org. curt. ca-
sat. 42; pr. p. Fr. 220).
Mara de casul pre-
vgut In articolul precedent, camera de acusatiune va procede a examina

daca exist& in contra prevenituluI probe satt indicie de veun fapt calificat
de rim& prin lege, si daca, aceste probe saa indi-
cie sunt destul de grave

pentru ca sa se pronunte
punerea sub acusatiune.
(pr. p.215, 224 226; c.
p. 1, 7; pr. p. Fr. 221).
Grefierul va da
lectura de tte actele pro-
cesuluI In finta ministeriuluI public. Acele acta,

Impreuna cu memoriile
ce vor fi dat partea civila,
si prevenitul, se vor
'Asa pe masa inaintea judecatorilor. (pr. p. 212; pr.
p. Fr. 222).
Partea civila, pre-
venitul si martora nu se
vor infatisa. (pr. p. Fr.
223).
Ministeriul public,
dupe ce va fi depus pe
mesa rechisitiunea sa scri-
a si sub-scrisa, se va re-
trage impreun cu gre fierul. (pr. p. 214, 217, 306,

309; pr. p. Fr. 224).
Judecatoril vor de-
libera Intre sine indata,
fara a se ridica de pe loe

si farri, a comunica cu nimenl. (pr. p. Fr. 225).
Camera de acusatiune va statui, prin una
$i aceeasi decisiune, asu-
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PttOC. CIUMINALA (Art. 222-226)
pra delictelor conexo (Inclinate) ale ctiror acte se
vor afla produse In acela0 timp Inaintea sa. (pr.

pr. 222, 332, 333, 523; pr.
p. Fr. 226).
Delictele sunt conexe, sat daca at fost
comise In acela0 timp de
maI multe pers6ne adunate, sat daca at fost comise de diferite pers6ne,
chiar In diferite timpurI
0 In diverse locurT, ins&
du.pe Intelegere format&
mal dinainte intre dinse -
le, sat daca culpabilii at

comis unele delicte numaI
ca sIV0 procure mijlifice
spre a comite altele, ca
s faciliteze, ca sa Impli-
nsca punerea lor In lucrare, sat ca sa se asigureze In contra pedepsel.
(pr. p. 221; pr. p. Fr. 227).

Camera de acusatiune va putea ordona, de
va cere trebuinta, infor-
marl nou'i, Ins& In cel mal
scurt termen. Ea va putea
1157
tule indiciI de culpabilitate, va ordona liberarea

prevenitulul, 0 acsta se
va executa Indath, afar&
daca prevenitul nu e retinut pentru vre-o alta
causa.
Tot asemenea se va urma i in cas c&nd curtea
va statui asupra une) o-
positiunI facuta, conform

art. 137, la liberarea prevenitului pronuntata prin
ordonantajudecatorului de
instructiune; ea va con-
firma acea ordonanta da-
ca nu descopere nicI
urma de vre-un delict prev64ut prin lege, i acsta

se va executa precum s'a
dis In paragraful precedent. (pr. p. 129, 157, 187,
211; pr. p. Fr. 229).
Daca camera de
acusatiune socotesce ca
faptul prevenitulul este de
natura politiensca sat co-
rectionala, ea pronunta
darea sa In judecata tri-
cere asemenea de la tri-
bunalului competent.
In cas de trimiterea pre-
trimiterea actelor ce vor

fi r6mas depuse acolo In
urmarea articolulul 135.
(pr. p. 230; pr. p. Fr.
rat de la Inchisoire. (pr. p.
bunalul de Inthia instant&
228).
Dac camera de
acusatiune nu descopere
nici o urma, de vre-un delict prev64ut prin lege,
venituluI la un tribunal
politienesc, el va fi libe130, 140, 176; pr. p. Fr.
230).
Dac faptul este
calificat de crima prin lege, 0 daca, camera de acusatiune afla. IndestulOre probele aduse In contra prevenitulul, va ordona
sat daca nu Oa Indeswww.dacoromanica.ro
1158
CODUL DE PROC. CRIMINALA (Art. 22T-231)
trimiterea acestuia Inaintea curteI juratilor.

In bite casurile, i verIcare a fi ordonanta judeca.torulul de instructiune,
curtea va fi dat6re, dupe
re chisitiun ile min isteriuluI
public, sa staruiasca, pentru fie-care din prevenitiI
trimiI inaintea sa, asu-
pra tutulor faptelor de crime, delicte saa contraventiunI care result& din procedura..
al acestuI codice. (pr. p.

226, 228, 234; pr. p. Fr.
232).
228. Ordonanta de ares-
tare va fi inserata In decisiunea camereI de acu-
satiune. Acea decisiune va

cuprinde i ordinea de conducerea acusatulul la casa
de oprla de Mg& curtea

juratilor dinaintea carel
este trimis. (pr. p. 136,
227, 576, 580; pr. p. Fr.
233).
(Mod. Leg. 17 Apr. 75).

Curtea juratilor va infra In
cercetarea delictelor poli-
tice saa de presa, In arma

trimitereI ce i se va face
prin ordonanta judecatoruluI de instructiune. Pentru delictele de presa, curtea juratilor le va judeca
Inca si dupe cerera directa din partoa coluI
mat, adresata prepdinteluI tribunalului.
Citatiunea va fi adresat& persaneT, saa la domiciliul prevenitulul, saa
la redactiunea jurnalulul.
(pr. p. 131, 135, 178, 216,
227, 304; const. 24, 105;
leg. elector. 134, 135; pr.
p. Fr. 291).
227. and camera va
pronunta punerea prevenitulul sub acusatiune, va
da In contra luI o ordonanta, de arestare. Acsta,

ordonanta va fi conform
celor prescrise la art. 136
Decisiunea came-
reI de acusatiune va fi
subscrisa de toti judecatoril care o a dat; se va
face Intr'Insa mentiune,

sub pedpsa de nulitate,
atat de rechisipunea ministeriuluI public, cat si
de numele fie-caruI jude-
cator. (pr. p. 162, 192, 393,
405; pr. p. Fr. 234).
In t6te causele, ca-
mera de acusatiune, maI

hrthia de a fi decis daca
se cuvine a pronunta punerea sub acusatiune, va
putea din oficia s ord6ne urmarirl, aducere de
alte acte, informal.; fttra
a distinge daca este sail
nu Inceputa o instructiune de eel d'intaiii judoWoe, i apoI s statuiasea cele de cuviinta. (pr.
p. 223, 231; pr. p. Fr. 235).
In casul articoluluI precedent, unul dintre

membril camerel va face
www.dacoromanica.ro
COMM DE PROC. CRIMMALA (Art. 112-237)
functiunea de judeator
instructor. (pr. p. 63 0
urm., 230, 232 0 urm.; pr.

p. Fr. 236).
Judecttorul va as-
culta pe martori sat va

Instrcina cu primirea depositiunilor lor pe unul
din judecttoril tribunaluluI In a Ann circumscriptiune se afl6 cu locuinta

lor ;va face interogator prevenitulul; va face sh, se
constate In scris Vote pro-
bebe sat indiciile ce vor

putea fi adunate ; se va
da, dupe ImprejurtrI, man-
date de aducere, de depunere sat de arestare.

(pr. p. 68 0 urm., 84 0
urm., 231, 234; pr. p. Fr.
237).
Ministeriul public
va face raportul In 6
Ole, dupe remiterea ce 'I
va fi f6.cut judec6.torul in-
structor de actele procesuluI. (pr. p. 212, 231; pr.

p. Fr. 238).
234.Dact va resulta din
cercetare c6 este cas de
a trimite pe preve nit Inaintea curtel juratilor, ca-
mera va pronunta dupe

cum s'a lis In articolele
226, 227 0 228. Dact se
cuvine a trimite pe pre-
venit Inaintea politiel corectionale, camera se va

conforma dispositiunilor
articoluluI 225.
Dacri, In casul acesta,
1169
prevenitul a fost arestat
0 dac delictul p6te atrage pedpsa InchisoreT,
el va rtnattnea In Inchi-
stre 0116 la a sa judecare. (pr. p. 131; pr. p.
Fr. 239).
235. Se vor observa Inc6 0 cele-lalte dispositi-
unl ale presentulul codi-
ce care nu sunt contra-
riI celor 5 articole precedente. (pr. p. Fr. 240).
236. In casurile child
camera de acusatiune va
trimite pe prevenitI Inaintea curteI juratilor, ministeriul public va redac-
ta un act de acusatiune In care vor fi expuse:

natura delictuluI care
form6z6 basa acusatiuneI;

faptul qi tte cir cumstan-
'Ole care pot Ingreuna sat

uqura pedpsa. Prevenitul
va fi numit Inteinsul i
descris cu 16murire.
Actul de acusatiune se
va termina prim urm6torul resumpt: Prin urma-
re, N. este acusat c a

comis cutare omor, cutare furt, sat cutare alt6
crim6, cu cutare 0 cutare

circumstanti". (pr. p. 226,
234, 237, 304, 338; pr. p.
Fr. 241).
237. (Mod. Leg. 17 Apr.
75). Decisiunea prin care
prevenitul este dat In j ude-
cata curteI juratilor, pre-
cum 0 actul de acusati-
www.dacoromanica.ro
1160
CODLTL DE PROC. CRIMINALA (Art. 258-243)
une, vor fi comunicate

Ifisate In copie fie-cdruT
din acusatI de dare di-
rectorul temniteI sad ajutorul ski, sad de portdrel,
earl vor lncheia proces-
verbal despre acsta. (pr.
p. 226, 234, 236, 238, 240;
103 e. just. milit.; 1 reg.

portdr. 27 Mal 70).
238 In 24 de ore dupe
darea acestor copiI in mina
acusatuluT, el va fi strimutat la casa de oprld,

a curteT juratilor de care
are sri fie judecat. (pr. p.
237, 576, 580, si urm; pr.
p. Fr. 243).
239.Dac acusatul nu se
Vote prinde, sad nu se

inflitiszfi, se va judeca
In lipsti, procedAndu-se In
contra lul dupe regulele

stabilite la Cap. H, Titlul
IV, al acestel clirtl. (pr.
p. 470 482, pr. p. Fr.
244).
Ministerul public
va da In scire, despre decisiunea prin care camera
de acusatiune a trimis pe
acusat inaintea curteI juratilor, atat primarulul co,
muneT locului unde se afid domiciliul acusatuluI,
dad, acel domicilia este
cunoscnt, cdt i primaru-
luT loculuT unde s'a comis
delictul. (pr. p. 237; pr. p.

Fr. 245).
Prevenitul, In privinta cdruia camera de a-
cusatiune va
fi
decis cd,
nu se afid, in cas de a fi
trimis lnaintea curtml juratilor, nu va maT putea

fi tras In judecath pentru
acelasT fapt, afar& numal
dacd, s'ar face niscare-va
noul descoperirT
greuta -
tea sa. (pr. p. 242, 283;

pr. p. Fr. 246).
Sunt considerate
ea descoperirT nouI in greutatea prevenitulul, decla-
ratiunile de martori, actele
i procesele-verbale
care, ne putilnd fi supuse

la cercetarea camereT de
aeusatiune, sunt cu Vote
acestea de naturd sad a

intdri probele pe care camera le va fi aflat prea
slabe, sad a da faptelor
noul desvoltdr1 folosit6re

Intru descoperirea adevdruluT. (pr. p. 241, 243; pr.
p. Fr. 247).
In casul acesta, ofiterul politieT judiciare,
sadjudeedtorul de instructie, va procede la noua
cercetare.
Judecdtorul de instruc-
tie, intand In cercetare,
va putea da, dacd, va cere trebuinta, mal inainto

de trimiterea actelor sus
use la ministeriul public,
un mandat do depunere
In contra prevenitului ca-
re va fi fost liberat dupe

articolulul
224. (pr. p. 68 si urm. 92,
dispositiunile
www.dacoromanica.ro
97, 99 0 urm. pr. p. Fr.

248).
Ministeriul public
de Mug& tribunalul judotului va trimite la fie-care
8 dile, la ministeriul pu-
11.61
3 membril, din care preedintele va fi un judeca-
tor de la curte, iar
ceI-
laltI dol, judeatorI de la

tribunalul districtuluI, 0
semnare de t6te causele
de o comisiune de 12 juratI. (pr. p. 226, 247, 255.

art. 3, 34; leg. org. judec.
245; pr. p. Fr. 249).
const. 2 reg. curt. jurat. din

1886; pr. p. Fr. 251, 252).
(Mod. Leg. 17 Apr.
blic de l&ngft curte, o In-
criminale, corectionale 0
politienesci earl Se vor fi
ivit. (pr. p. 26, 175, 194,
Und in Insemnarea causelor corectionale

sa6 politenesci, ministe-
riul public de Mug& curte

va grtsi unele care Infl.tiOzri, caractere maI grave,
va putea ordona aducerea
actelor In termen de 20
dile de la primirea Insem-
nkrel, 0 va face, In alt

termen de 15 one de la
primirea lor, rechisitiunile
ce va judeca; iar camera

de acusatiune va ordona
In termen de 3 qile cele
de cuviint6. (pr. p. 213, 214
230, 244, 383; pr. p. Fr.

250).
CAPITOLUL II.
Despre formarea cutlet jura.0/or.
2 leg. 30 Mart.
86, 105,
75). Judeatorul insarcinat

ca s6 presd curtea cu ju-
ratI va fi delegat pentru

dou sati mal multe curtl
cu juratI, dupe cum acsta se va determina printr'un regulament posterior
i In ordinea ce va sta-
bili primul preedinte al

curte) de apel, cum real
jos se aratrt. (pr. p. 246,

248
251; 15 reg. curteI
cu juratl din 1887).
I. Despre eurtea juraCilor.
Membril curte) de
apel earl vor fi votat punerea sub acusare, nu vor

putea, in acea causg, sit
fax& parte din curtea juratilor, sub pedpstt de
nulitate.
(Mod. Leg. 16 Iul. 68). A-
(Mod. Leg. 17 Apr.

75). Se va forma, In general,
o curte cu jurati pentru

unul saA dou6 districte,
dupe cum se va prevedea

prin anume regulament.
Ea se va compune de
semenea 0 judectitorul de
la tribunal caro a fri,cut

instructiunea procesulu Ice
judea.
(Mod. Leg. 17 Apr. 75).

Prin judecatorul ce a Mont
instxuctiunea se Intelege
www.dacoromanica.ro
1162
CODUL DE PROC. CRIMENALA (Art. 249-252)
acela care a dat un mandal de depunere, de arestare, sah acela care a

subscris ordonanta de urmhrire. (pr. p. 96, 135, 213,
405; 13 leg. vacant. 22
Apr. 86; 92 leg. org. judec.
1 Sept. 90; 8 regul. curtel

cu juratI din 1887; pr. p.
Fr. 257).
(Mod. Leg. 17 Apr.
75). Curtea juratilor va tinea sesiune de 4 or/ pe an,
la inceputul fie earn/ tri-
mestru.
Fie-care sesiune va dura
pan& cand se vor decide
tke causele care vor fi
fost puse In stare de a fi

judecate In precedentul
trimestru.
Dupe care, membrul va
trece a tine sedintii, la
curtea cu juratI de alaturI

cu acea unde s'a Inceput.
(pr. p. 250, 282, 283, 305;
2, 5 reg. curtOl cu juratl
din 1887; pr. p. Fr. 260).
(Mod. Leg. 17 Apr.

75). Pentru fie-care sesiune
a curteI juratilor cu 15 dile
Inaintea deschiderel eT,
primul presedinte al curto/ de apel va desemna:

Districtul uncle va
trebui s5,Incp curtea cu
juratl;
Presedintil sari mem-
bri de curte car/ Impreunit cu judec5,toril de la

tribunal, vor avea a asista pe juratl In lucrarile
lor i s procdli, conform

legiI.
Primul presedinte al
curteI de apel va putea
!mils.' presida juratiI. (1,
3-5, reg. curtel juratI din
1887).
(Mod. Leg. 22 Apr.
86). Cea ointaitt sesiune

curtilor cu juratI vaincepe
la 15 Septembrie, iar celelalte la 1 Decembre, 1
Martie i 1 Iunie al fiecarul an.
piva deschidereI sesiune/ In fie-care judet se va
fixa de magistratul care
va fi insracinat cu presidarea curtilor cu juratl.

El o va comunica chiar
In liva desemnfirel sale
presedinteluI tribunaluluI
respectiv, pentru ea ace-
sta s faca la timp chemarea juratilor dupe lista ce i se va fi notificat
de prefect (5. 6, regul.

cur(eI cu juratl din 1887).
Acusatil car/ vor
fi fost adusl In casa de
arest dupe deschiderea se-
siuneI, nu vor putea
fi
judecatl de cat dac5, ministeriul public va cere,

dac5, acusatil vor consimti
dacit presedintele va
or dona judecarea lor
acest cas minist riul

public si acusatii vor fi
consideratI c ati renuntat la facultatea de a face
recurs pentru nulitate In
In
www.dacoromanica.ro
CODLTL DE PROC. CRIMINAL& (Art. 253-258)
contra decisiuneT de punere sub acusatiune. (pr.

p. 321 si urm.; pr. p. Fr.
261).
Decisiunile curteI
juratilor nu vor putea
fi
atacate de cat Inaintea

curteI de casatiune i In
formele determinate prin
lege. (pr. p. 396 si urra.;
pr. p. Fr. 262).
(Mod. Leg. 17 Apr.

75). Daca dupe notificatiu-
nea facuta juratilor conf.

art. 278, presedintele cur-
tei cu juratI a venit in

casul de a numaI putea
Indeplini functiunile sale

de presedinte va fi inlocuit prin un alt judecator
de la curte, care se va de-
semna de primul prose-
dinte. (pr. p. 255, 7 regul.
curteI cu juratl din anul

1887).
(Mod. Leg. 17 Apr.

75). La cas de lips& sat orI-
ce alta Impedecare a vreuntil din judecatort ce vor

asista, Impreuna cu presedintele, pe juratl, el se
va putea Inlocui Cu presedintele tribunalulul,
la cas de Impedecare a
acestuia se va lnlocui Cu
un alt judecator de la tribunalul cel mal apropiat,
tras la sort de presedintele tribunaluluI. (pr. p.

254; leg. org. judec. 19;
9 reg. curteI cu juratI din
1887).
1168
(Abrogat prin art.
al legeI din 16 Iulie
1868).
(Mod. Leg. 16 Iulie

68). Procurorul general trimite din m embriI earl com-
pun parchetul curte!, sat

va delega pe procurorul
local, pentru a tine sedintele dupe iniportanta afacerilor. Se va duce el
insusI cand va crede de
trebuinta. (pr. p. 307, 15
reg. curtel cu juratl din
1887; pr. p. Fr. 265).
11.
Despre eomisiunea
istra(ilor.
(Mod. Leg. 17 Apr.
75)
drept de a fi juratI:
C61 ce vor putea pro-
ba prin certificate ca att

trecut Invatamintul unel
scle secundare de on-ce
ramura, sa alte studiI
superire;
CeI ce se humid), de
un venit anual de 1500
leI nuoI in avere imobill;

Profesor!!, fostI sat
In activitate, i institu-
toriI;
Col ce exercita o profesiune liberal& ; comerciantiI i industriasa earl pia-
tesc o patent pima la
gradul al doilea inciusiv ;

FunctionariI civill si
militar! In retragere, earl
se bucura de o pensiune
anuala de 1500 lel nuol,
www.dacoromanica.ro
1164
(pr. p. 259-263; pr. p. Fr.

382).
(Mod. Leg. 17 Apr.

75). NimenI nu va putea In-
deplini functiunea de jurat, dad, nu va fi in etate

de 25 ani mplini1l, daca
nu se va bucura de drepturile publica, civile si de
familie, i daca se va afla
in unul din casurile de

necapacitate sea de necompatibilitate prevalute
prin cele 4 articole urmatare. (pr p. 258, 260
263; pr. p. Fr. 381).
(Mod. Leg. 17 Apr.

75). Sunt necapabili de a fi
j urati:
1. Ce) condamnatf la o
pedpsa. criminalti;
2. Cei condamnatI la o
pedpsa corectionala, pen-
tru;
Falsificare, rupere
de sigilil i sustragere de
acte depuse in locurl publico,
Furt,
Inselaciune,
a). Abus de incredere,

e). Delapidare de haul
pubIicii percepere de taxe

ilegale,
f. Mituire,
q . Marturie mincinsa,
s perjur,
h). Atentat la bunele
m oravuri.
3. Ce) ce sunt pusl sub

acusatiune si in stare de
contumacie;
Functionarii neamovibill, earl vor fi fost destituitI dupe formele legale i pentru fapte imputabile lor, si recunoscute
ca atarl;
Ce) ce se aflit sub
mandat de depunere saa
de arestare, pe cat timp
vor ramfinea In acsta
stare. ( pr. p. 258, 259,
261-263, 266).
261. Sunt necapabilI,
pentru treI ani numaI, ceI
ce for fi fost condamnatI
la inchisare de o luna cel

putin. (pr. p. 259, 266).
262. Sunt In fine neca-
pabill de functiunile de
juratl:
Falitil nereabilitatt ;
Servitoril cu simbrie ;
B. InterdictiI;
4. Ce) ce nu scia citi

scrie romanesce. (pr.
p. 259, 266).
263. Functiunile de jurat sunt necompatibile cu

functiunile de ministru,
presedinte al corpurilor
legiuitre, membru al consiliulul de stat, director de
minister si cap de secti-
une, prefect si sub-prefect,

judecator i ofiter al ministeriuluI public, oficer al
politier judecatorescl, mi-
litar In activitate, invata,-
tor de scale primare, revisor si sub-revisor, perceptor de contributiunI,

functionar al serviciului
www.dacoromanica.ro
CODLTL DE PROC. CRIMiNALA (Art. 264-268)
1165
telegrafic si preot de mir.

(pr. p. 259, 266, 290; pr.
p. Fr. 383).
264. Vor fi scutitl de
functiunile de jurat, dupe
cipale ale fie-ciirel comune, prin Ingrijirea primarulul, care va incheia proces-verbal de indeplinirea
Cel trecutl de 60 de anT ;
cut afigerea.
Copie de pe acest proces-verbal va fi dator primarul a ing&dui ori-euT
ar cere, in termen de 40
a lor cerere:
Cel ce 'l in vita

Cu munca lor manual& si
diurna. (pr. p. 258-263).
26.5. Vor fi ertatI de
functiunile de jurat, dupe a lor cerere, membril
corpurilor legiuitgre, pe
cat timp tine sesiunea.

(pr. p. 258-264).
(Mod. Leg. 17 Apr.

75). La implinitul fie-caruT
period de trei anl,prefectiT
judetelor vor forma o list& general& de t6te persnele domiciliate In judetele lor si earl, dupe art.
258, 259, 260, 261, 262 si
263, so vor gsi avgnd
aptitudinea de a fi juratl.
Acsta se va forma sub
privighiarea procurorulul
general de pe ling& curtea de apel, care va avea
dreptul de a controla insusl formarea listelor, sag
de a delega pe unul din
membril parchetulul, sag

pe presedintele tribunalulul local. (pr. p. 267-270;
pr. p. Fr. 382).
Aceste liste se vor
publica In t6a intinderea
judetuluT, si se vor afige
in timp de 20 dile la prim&rie si In locurile prin-
acesteT
formalitAtii,
tilnd diva In care s'a
de dile de la qiva afigerel. (pr. p. 266; pr. p. Fr.

384).
(Mod. Leg. 17 Apr.

75). In acelas termen de 40
procurorul general,
sag delegatul sgti, sag on-
ce cet&tn, va putea s&

reclame inaintea Prefectului pentru inscrieri ile-
gale, pentru omisiunI sag

pentru scutell.
Apelul contra sentintel
prefectuluT se va putea
face in termen de 20 dile de
la data el, atre
tribunalul local, care va

judeca de urgent& si in
ultima instant& validitatea reclamatiunei.
Procedura va fi gratuitg.
O datk acest termen
trecut, nimenl nu va mail

avea dreptul a cere esclu-
derea sa pentru vre una
din causele mentionate,

afar numai daca ca,sul
nu va fi survenit In urma inscrierei sale in lista. (pr. p. 258-265, 269;
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CRIMINAL/IL (Art. 269-277)
1166
29 14 leg. timbr.; pr. p.

Fr. 384).
(Mod. Leg. 16 Iul.
68). PormalitAtile prescrise prin art. 266, 267 si 268
se vor indeplinipentru prima rrt la 1 Iulie 1868; pe-
(Mod. Leg, 17 Apr.

75). Dupe formarea atilt a
listeT trienale cat si a celeT suplimentare, i maT
Inainte de 20 August, fie-
care prefect o va comu-
calcula de la acsta epocrt.

(Mod. Leg. 17 Apr.
75). In fie-care an, de la 1
Iulie, prefectil judetelor
nica presedinteluT tribunalulut uncle va fi resedint& de curte cu juratl.

Prefectul este personal
responsabil de neindeplinirea prescriptiunilor art.
rk compus& numaT de per-
dpsk In cas de contraventiune a unel amende

de la 200 pn11 la 2000
riodul de fret anT se va
vor forma, tot sub priveghiarea procuroruluT general, o list& suplimenta-
snele locuind In orasul
se tine curtea cu
juratt (pr. p. 266, 271,
uncle
272, 275).
(Mod. Leg. 17 Apr.
75). Lista suplimentark
pentru fie-care resedintA

de curte cu jurati, va fi de
la 40 nume pan& la suma
total& a listeT fie-cireT resedinte ; cea pentru
Craiova va cuprinde
100, Bucurescl 200. (pr. p.
270).
(Mod. Leg. 17 Apr.

75). In fe-care an, In cele 15
(pie d'inttlit1 ale luneT
ministerul de interne
va Indatora pe prefecti
ca s aibit a procede la
formarea listel suplimentare. (pr. p. 270, 275).

(Abrogat prin legea din 17 Aprilie 1875).
(Abrogat prin legea din 17 Aprille 1875).
268 si urmathrele, sub pe-
lel nuoT, care se va pronunta, dupe cererea procurorulul general, de c&tre curtea de apel, judoAnd In prima si ultima
instanttt. (pr. p. 266, 270).
(Mod. Leg. 17 Apr.
75). Cu 15 4ile lnaintea deschidereT sesiunel, presedintele tribunaluluT dis-
trictuluT uncle se va sine

curtea cu juratT, care va
avea cunoscint& de acst
prin notificatiunea ce
'T se va fi facia, conform
art. 251, de magistratul
insiircinat ca s presl&
curtea cu jura!, va trage
la sort1 din listele trimise

de prefectI 36 nume, care ail s& formeze lista ju-
ratilor pe tot timpul sesiuneT.
Se vor maT trage la

www.dacoromanica.ro
sortI din lista trienalt, a

districtulul in care va func-
tiona curtea cu jurati 4

nume, care ita sit serve
ca juratl suplimentarI. (pr.
p. 278, 281, 285; reg. curteI

cu juratl 5; pr. p. Fr.
388).
(Mod. Leg. 17 Apr.

75). Numele evite la sortI se
vor notifica pers6nelor ce

Eta A servsca, ca juratl Cu
7 4ile cel putin inaintea
qileT And ail sil servsca..
Acesta notificare se va
face catre persna ce a

evit la sorp, saa se va
lasa la domiciliul oil re-
vedinta sa. Ea va coprinde
liva And persna are A
se afle la curte vi pedepsele
ce atrage lipsa
sa.
(pr. p.287; pr. p. Fr. 389).

(Mod. Leg. 16 lid.
68). Daca, din cele 40 pers6-
ne trase la sort! unele aa

murit saa aa perdut calitatea spre a fi juratI, prevedintele tribuna luluI va
trage la sortl, dupe ce va
asculta pe ministeriul pu-
1167
In scris prevedinteluI tribunaluluI, mal inainte de

deschiderea sesiunei; tri-
bunalul, ascult&nd conclu-
siunile ministeriulul public, va statua.
(Mod. Leg. 17 Apr.

75). In ajunul fie-Axel (pie,
And juratii aa s& judece,

prevedintele tribunaluluI,
saa magistratul Ins&rcinat
a presida juratiI, va examina (lac& din lista mentionat& la art. 277 ail ramas, afar& din cal legal
scutitI sa ertatI, Inc& 25
pers6ne.
Dac& vor fi mal putin
de 25, se vor trage la sortI

din lista suplimentar& un
numer de juratI indoit de

acel cerut pentru a com-
plecta numrul de 25; Ins&

ce! 25 de juratI se vor com-
plecta cu ceI dinti evitl
la sorti; iar pers6nele evite se vor insciinta In-
data. (pr. p. 278, 285, 287).

(Mod. Leg. 17 A.pr.
75). Lista de sesiune, ast-fel
format& prin In gri ij rea pre-
blic, alte nume In loc. (pr.

p. 277, 278 ; pr. p. Fr.
vedinteluI de tribunal, nu
va servi de ct pentru 10
(Mod. Leg. 16 Iul.

68). Din persnele evite la
sorp, acelea care vor avea
cause de scuse sat de ertare valabile, survenite, dupe
o cam& Inceput& mal Ina-
390).
cum s'a ois in art. 268, In

urma formarel listeI de Afro prefect, le vor ar&ta
lile, afar& de casul And
inte de exph.area acestuI

termen nu s'ar fi putut
Avrvi vi ar fi trebuint&
A se continue In ()Hole
urmatre.
(Mod. Leg. 17 Apr.
75).Daca.pinalaimplinirea
www.dacoromanica.ro
1168
color 10 lile, nu se vor fi
terminat tate causele, conform art. 249, prepdintele
tu l din lista suplimentara,

i, la neajungere, chiar
curteT cu jurati va putea
din lista generala. (pr. p.

249, 251, 281; pr. p. Fr.
prelungi sesiunea Inca p en-
381).
tru 5 dile cu aceia0 list&

de sesiune.
Daca trebuinta va cere,
se va putea forma, dupe
regulele usitate, i sesiuni
extra-ordinare de juratl.
284. (Mod. Leg. 17 Apr.
75).Listajuratilor se va comunica fie-carui acusat In
ajunul dilei de judecata,

tot In modul prevadut la
art. 237. (pr. p. 290; pr.
p. Fr. 395).
283. (Mod. Leg. 17 Apr.
75). In diva hotarlta pentru
judecarea fie-carel cause,
toti juratii Inscri0 in lista mentionata la art. 277,

saa cel putin 25 dintrIn-
0i, se vor afla present(

Inaintea curteT juratilor.
(pr. p. 281, 287; pr. p. Fr.
393).
286. (Mod. Leg. 12 Febr.

77).Numele j uratilor earl aa
luat parte la serviciul unei
curti de juratl, lute se-
siune, nu se vor mal pune

la sortl In cursul anuluT,
af r 'de casul cand, din
causa insuficienteT numaruluT juratilor inscri0 In
liste, nu s'ar putea complecta numarul trebuindos pentru sesiune. In acost cas se va complecta
lista de sesiune cu jura-
OrT-ce jurat care
nu se va duce la postul
saa, dupe chemarea ce i
se va face, fara a justifica
o causa legal& de ertare
saa scusa, va fi condamnat pentru intaia 6rii la o
amend& de 200 lel, pentru a doua arrt la o amen-
d& de 500 lei, pentru a
treia 6r5, la o amend& de

1000 lei, 0 so va declara
incapabil de a exercita
functiunile de jurat In acel an.
Acsta amendii se va
pronunta de judecatorii
curtei printr'o sentinta da-
ta fara recurs i care se

va publica In Monitorul
Oficial". (c. p. 192; pr. p.

278, 281, 285, 288; pr. p.
Fr. 396).
Aceia0 pedpsa se
va aplica, In acelas mod

i In contra acelui jurat
care, dupe ce s a dus la
postul sati, s'a retras maT
Inainte de terminarea misiunel sale, fara vre-o causa judecat legala de ju-
decatoriT curtel. (pr. p. 287,
367; pr. p. Fr. 398).
(Mod. Leg. 17 Apr.

75). Numarul de 12 jurati es-
te necesar pentru a forma

comisiunea uneT edinte.
www.dacoromanica.ro
Cind Ins& un proces va

fi complicat si se va erede c ar putea da loo la
lungl deshateel, presedintele curteI va trage la sortI
2 jurati, cart vor asista ca
supleantI la desbateri. (pr.
p. 290, 334; pr. p. Fr. 394).
290. (Mod. Leg. 17 Apr.
75). In liva, hotiirit si pentru fiecare caus, se va face
apelul juratilor nescusati

si nedispensatI, ihaintea
deschidereI audientel, in
presenta lor, a acusatuluI
si a ministeriuluI public.
Numele fie-cruI jurat
care va rspunde la apelul nominal, se va pune
Intr'o urn.
Acusatul mai intiO, sag
i ministerinl public vor putea face
apgrtorul s,
fie-care
cite 6 recusati,
fr artare de motive, In
momentul and se va sate din urmft numele fiecrul jurat.

La cas cind nu vor fi
de eit 11 juratI de recusat, acusatul va recusa 6,
si ministeriul public 5.
Acest numr nu se va
mri chiar and vor fi mai

multi acusatI.
Comisiunea juratilor va
fi format Indat ce nu-
mrul juratilor ne-recusatI se va fi ridicat la 12.

NimenT nu pte fi jurat
in acea afacere in care a

figurat ca oficer al poli-
1169
tieI judeetorescT, martor,
expert, interpret sag parte, sub pedps, de nulitate. (pr. p. 263, 289, 405;
pr. p. Fr. 399).

Dad), Bunt mal
multi acusatI, ei se pot
Intelege ea s,'sI exercite

recusatiunile sag impreun sag desprtit.
In ambe casurile, recusatiunile nu pot trece peste numrul defipt In art.
precedente. (pr. p. 290;
pr. p. Fr. 402).
Dac, acusatiI nu
se pot lntelege Impreun
spre a recusa, se va, hotri

sortI ordinea in
care
trnil
fac fie-care din-
In acest cas, juratul recusat de un acusat, dupe

acst, ordine va fi recu-
sat pentru top, pin& ce
ce va acopen i numrul re-
cusatiunilor. (pr. p. 290,

293, 295; pr. p. Fr. 403).
Acusatil se mai pot
intelege ca s recuse In
comun numai parte din
juratI, iar pentru rest s
recuse fie-care dupe rindul ce i se va hotri prin
sortI. (pr. p. 290, 293, 294;
pr. p. Fr. 404).
0 dat ce comi-
siunea juratilor va fi for-
www.dacoromanica.ro
1170
mata, se va incepe cerce-
tarea acusatulul saa a a-
360-365, 380 si urm.; pr

p. Fr. 267).
urm.; pr. p. Fr.
tia audienteI. (pr. p. 177,

301, 515; pr. civ. 87; cod.
just. milit. 109; pr. p. Fr.
cusatilor, conform procedurei penale. (pr. p. 289,

335
si
405).
Daca, din orI-ce

Intamplare, cercetarea acusatilor pentru faptele
imputate se va amana, pen-
tru sesiunea viit6re, se va

face atund o altrt lista, se
va procede la nol recusatiunI i se va forma lista
de 12 juratY, conform regulelor prescrise mal sus.
(pr. p. 282, 290, 376, 377;
pr. p. Fr. 406).
s lit.
Funefiunile preedinte-
lui cure i juratilor.
Presedintele este
Insarcinat: 1) a asculta pe
acusatl Indatit dupe veni-
rea lor la casa do arest

de lank curte; 2) a convoca pe jurati si el trage
la sortI. (pr. p. 238, 277,
318; pr. p. Fr. 266).
299.E1 este asemenea dator sit dirgrt pe juratI in e-
xercitiul functiunilor lor,

sa le expuna causa asupra
carel sunt chemap a delibera i, de va fi trebuintrt, sit le aduca chiar aminte datoriile lor, srt preside la OM instructiunea procesulul, i at de-
termine ordinea Intro eel

care vor cero cuvIntul.
tir. p. 301, 336 si urm.,
El va avea poli-
267).
Presedintele este
investit, cu putere discretionarit, In virtutea crtreI
va putea lua t6te msurile ce va judeca folosi-
Uwe Mtn.' desvelirea adev6ruluI; legea pune In sarcina on6reI si a consciintel
sale datoria de a se stetdui In t6te modurile pentru darea pe fatit a adevarului. (pr. p. 302, 344,
352, 354, 482; c. just milit. 119; pr. p. Fr. 268).
El va putea, in
cursul desbaterilor, s cheme, chiar i prin mandat

de adueere
sa asculte
orl-ce persone.
Asemenea va putea sa
faca a i se aduce ori-ce
acte flout i s'ar parea, du-
pe desvoltarile facute la
audientrt, saa de acusatI
saa de martorl, cit ar putea ritspandi lumin asu-
pra faptuluI.
Martorif chemati ca modul acesta nu vor face juramInt, ci declararile lor
vor fi considerate ca nisce
simple informarI. (pr. p.
90, 94, 97, 99, 301; c. just.
milit. 119; pr. p Fr. 269).
Presedintele n va
www.dacoromanica.ro
CODUL D
13110d. CRIMINALA (Art. 304-310)
1111
Inainte de a consulta pe
juratI dad, sunt Indestul
de luminatl asupra cestiunel. (pr. p. 359; pr. p.
curteI cu juratI din 1887;

pr. p. Fr. 272).
306. Ministeriul public
va asista la desbatere, va
cere aplicarea pedepsel,
Funetiunile miniateriu-
la deliberare. (pr. p. 4, 219,
putea Inchide desbaterile,
Fr. 270).
IV.
ha public de ltingd eurtea

juratilor.
Ministeriul public
de Mug& curtea de apel

va urmgri verI-ce pergsng
pus& sub acusare, dupe

formele prescrise la Cap.
I al acestel artl.
El nu va putea aduce
atre curte o altit acusa-
tiune; verI-ce urmare din

contra va fi nulg, i cel
vgtfirnat va putea exercita in contra ministeriuluI
public actiune recursorie
civilt. (pr. p. 212, 236, 245;
pr. civ. 305, urm.; c. p.
105; pr. p. Fr. 271).

(Leg. 16 Iul. 68).
Indatt dupe primirea actelor de la camera de pu-
nere in acusatiune, procurorul general va trimite dosarul cu actul de acusatiune, prin procuro-
rul tribunaluluT, pre0)dinteluI tribunalulut unde s'a
va fi de fat& la pronuntarea decisiuneI, nu Ins

257, 324, 385; pr. p. Fr.
273).
307. Ministeriul public,
sat din oficit, sag dupe
ordinea ministeriulul justitiei, "mite insarcina cu

urmarirea delietelor care
at venit la cunoscinta sa,
pe ministeriul public de
king& tribunal. (pr. p. 21,

26, 244, 308; leg. org. judec. 37, 39; pr. p. Fr.
274).
308. El primesce denun-
Wile i plngerile care '1

sunt adresate d'a dreptul,
sat de atre curtea de apel, sat de vre-un functionar public, sag de un
simplu cetgtn i tine registre de dInsele.
El le transmite minis-
teriuluI public de ling& tri-
bunal. (pr. p. 28 0 urm.;

pr. p. Fr. 276).
309. El face In numele
legal ttte rechisitiunile ce
filcut instructiunea. Ac-
judect de folos ; curtea este
specialtt care va servi cur-
si s delibereze asupra lor.

(pr.. p. 219, 310, 311, 405,
sta va trece afacerea, la

rindul sgt, in o condic
teI cu juratI, and va ve-
ni a deschide sesiunea. (pr.

p. 251; art. 10, 13 regul.
dat6re s constate acsta

406; pr. p. Fr. 276).
310. Rechisitiunile ministeriuluI public trebue
www.dacoromanica.ro
lJ72
CORM, DV PROC. CRIMINALA (Art. 311-816)
fie subscrise de dinsul ;

cele fficute in cursul unei
desbaterI se vor trece de
grefier in procesul-verbal
al edintel, si vor fi sub-
serse de ministeriul pu-
blic. Me decisiunile date,

In urmarea acelor rechi-
sitiunl, vor fi subscrise de

judecatorul care va fi presegut si de grefier. (pr. p.
309, 393; pr. p. Fr. 277).
Chnd curtea nu va
tine sma de rechisitiunile ministeriulul public, nu
se va opri niel suspende
instructiunea sag decisiunea, rgmannd ministeriuluI public, dupe pronuntarea decisiunel, faculta-
tea de a face, daca cere

casul, recurs pentru ca-
sare.
Top ofiteril politiei judieiare, chiar i judecato-
riI de instructiune, sunt
pul sub priveghiarea ministeriuluI public de ling& curtea de apel. (pr. p.

14, 54, 309, 312, 405, 406,
416; leg. org. judec. 39;
pr. p. Fr. 278, 279).

Toti eel ce, dupe
art. 14 al acestuI codice,
sunt, In functiunile lor,
chiar si administrative,
chematI prin lege a face
niscarT-va aete de politie
judiciara, se af16, numal
in privinta acsta supusi
aceleiasI priveghierT. (pr.
p. Fr. 279).
La cas de negli-
gent& a ofiterilor politieI

judiciare sag a judecatorilor de instructiune, ministeriul public de langa
curte le va adresa un advertisment.
Acest avertisment se
va trece de dinsul inteun
registru anume tinut pentru acsta. (pr. p. 311, 312,
314, 316; leg. org. judec.

111, 114, 116; pr. p. Fr.
280).
La cas de recidiva, ministeriul public '1

va denunta la curte.
Dupe autorisatiunea ce
va da curtea, ministeriul
public va starui a fi ci-
tatl inaintea curtei in camera de consilig.

Curtea le va ordona sa,
fie in viitor mal exacp In-
tru implinirea datoriilor

lor. (pr. p 311-313, 315,
316, 493, 494; leg. org. j u-
dec. 111 si urm.; pr.
p.
Fr. 281).
In ambele casuri
prev6dute prin art. 313
si 314, ministeriul public
este dator sa tnsciinteze
pe ministrul justitiet
Recidiva in casul
acesta se va socoti and
functionarul va fi certat,
pentru gre-carI cause, mal
inainte de expirarea unui
an din liva avertismentuluT trecut in registre.

(pr. p. 314;pr. p. Fr. 282).
www.dacoromanica.ro
In tate casurile
dind ministeriul public vi

prevedintit curtilor de apel sunt autorisati a exer-
cita functiunI de oficerI

de politie judicial i de
judecatorl de instructiune,
el vor putea delega ace-
ste functiunl, afar& de pu-
terea de a da mandate
vi de arestare, la minis-
teriul public vi la jude-
catorul de instructiune de
pe Mug& tribunalul judetului in care s'a comis delic tul. (pr. p. 31, 80, 81, 87 vi
urm., 328, 355, 494, 498;

pr. p. Fr. 283).
CAPITOLUL
Despre procedura inaintea

ettr(ei de waft.
(Log. 16 Jul. 68).
In 24 ore cel mult dupe
primirea actelor de la grefa tribunalului, acusatul
va fi interogat de provedintele tribunaluluI
de judecatorul ce va delega. (pr. p. 95, 298; pr.

p. Fr. 293).
$19. Acusatul va fi in-
terpelat a declara dad,

vi-a ales un apriltor ; dac nu va fi ales, prevedintele sat judecatorul va
desemna indata pe un advocat din oficia, sub padpsil de nulitate a tutulor lucrrilor ce vor urma.
1173
Acsta, desemnare nu se
va tinea in gam& vi nulitatea nu va fi pronuntata. dad. acusatul

va
alege un apdtor In urma. (pr. p. 290, 320-322,
405,473; c. just. milit. 103
urm.; pr. p. Fr. 294).

$20. Acusatul va putea
s5. 'I alga ap6r5tor pe
orI-cine va voi. In lips5,
sa clliar In ajutorul alegereI acusatulul, prep-
dintele 'I va numi

tor pe unul dintre advocatiI domiciliatI la reedinta ,curteI. (pr. p. 319,

p. Fr. 295).
Prevedintele
judecatorul va insciinta
Ind pe acusat ca., dad

s'ar crede In drept de a
face vre-o cerera de nulitate, trebuie s declare a-
csta In urmatarele 5 phi),
ca., dupe expirarea
ace6tuI termen, nu va mal
fi primit sa o faca.
Executarea acestul articol vi a calor 2 precedente va fi constatat printr'un proces-verbal, pe ca-
re '1 vor subscrie acusatul, judedtorul i grefierul ; dad acusatul nu sole

sail nu voesce sti subscrie,
procesul-verbal, va face
mentiune de acsta. (pr.
p. 252, 319, 320, 322; pr.
p. Fr. 296).
Dad acusatul n'a
www.dacoromanica.ro
1174
fost insclintat, dupe cum
se prescrie in articolul
precedent, causa nulitater
nu se va sterge prin
cerea sa; drepturile sale
vor fi conservate, insit, le

va exercita dupe definitiva decisiune. (pr. p. 321,
405, 406, 416; pr. p. Fr.
297).
323. Ministeriul public

este dator s facit declaratiunea sa in acelasl termen, socotit din iliva interogatoruluI, si sub aceiaT
prescris5, prin
art. 321. (pr. p. 324, 325;

pr. p. Fr. 298).
824. Cererea de nulitate nu se pte face de
cat in contra decisiunei

prin care s'a taimis acusatul inaintea curteI ju-
ratilor, i numal In urmit-
t6rele 4 casurl:
Dac faptul nu este
calificat rim& prin lege;
Dad, ministeriul public n'a fost awlit;
Dach decisiunea n'a
fost pronuntatrt de nun:15-
rul de judecittorI defipt
prin loge;
Pentru causli, de necompetintA. (pr. p. 226,
229, 310, 416, 433; pr. p.
Fr. 299).
325. Declaratiunea trebue stt fie facut5, la grefrt. Indat5, ce grefierul o

va fi primit, o copie de
pe decisiunea camerel de
acusatiune se va trimite
de ministeriul public al
curter de apel la ministerul public de Haigh curtea
de casatiune care va fi da-
Ore s pronunte 1ndatrt,
15,s5,nd la o parte orI-ce al-
t
(pr. p. 324, 326,
416, 425; pr. p. Fr. 300).
Cererea de militate nu impiedica instructiunea de a se continua pan la desbaterI esclusiv;
dar dad, o asemenea cerere s'ar face dupe implinirea formalitrttilor si
expirarea termenelor care
sunt prescrise prin art.
321, se va procede la deschiderea desbaterilor si la
judecatrt. Cererea de nulitate i mij16cele pe care
este fundatft, nu vor fi su-
puse curte) de casatiune
de cat dupe definitiva decisiune a curte) juratilor.

Tot asemenea se va urma Cu oil-ce recurs f5cut,
saii dupe expirarea ter-
menulul legal, sat, in cursul termenului, dupe tra-
gerea juratilor, verI-care

ar fi causa acelul recurs.
(pr. p. 324, 416; pr. p. Fr.
301).
Aprtrritorul va putea comunica cu acusatul

dupe interogatoriul seh.
Va putea asemenea srt
ia comunicare de tilte actele, frtr5, sit le strAmute
din loe, i Mx& sit int5x-
www.dacoromanica.ro
1175
zie instructiunea. (pr. p.

319, 320, 330; c. just. milit. 107; pr. p. Fr. 302).
d'inthig sedinta a curteI

juratilor, ei vor face catre presedinte Goren de
ta sh se asculte alp martorI notil, earl locuesc in

6re-care dephrtare de locul uncle se allh curtea,
presedintele, sag judech-
Presedintele va decide
dach aminarea trebue sh,
fie Incuviintath sag nu.
El va putea s't din oficid
sa amhne causa pentru o
alth ji a sesiuneI. (pr. p.
301, 377; pr. p. Fr. 306).
Mad se vor fi fhcut, pentru acelasI delict,
mal multe acte de acusathine in contra mal mul-
329. Dach, cere trebuin-
torul care'l inlocuesce, va
putea inshrcina pe judo-
chtorul de instructiune din
judetul locuintei lor spre

a primi depositiunile lor;
acesta le va trimite inchise
i sigilate la prep-
dintele curteI. (pr. p. 80

si urm., 317; pr. p. Fr.
303).
se vor
MartoriI carI nu
infhtisat dupe
presedintelul
sag a judechtorulul ce '1
Inlocuesce i cart nu vor
fi justificat de niscarI-va
impiedichrI legale ce 'I at
oprit de a se infiitisa, sag
earl vor refusa de a da a
lor mhrturie, vor fi judecap de curte si pedepsitI
fi
citatiunea
conform art. 77. (c. p. 192;
pr. p. Fr. 304).

AcusatiI saA aph-
rhtoril lor vor putea lua
copie de pe actele ce vor

judeca de folos pentru aparare. (pr. p.327; c. just.
milit. 107; pr. p. Fr. 305).
Dach, ministeriul
public, sati acusatul, are
motive a core ea sh nu
se Inffitiseze causa la cea
amilnare.
tor acusatI, ministeriul pu-
blic va putea cere intrunirea lor, i presedintele o

va putea ordona chiar din
oficia. (pr. p.221, 222, 236,
309, 333; pr. p. Fr. 307).
833. Chnd actul de a-
cusatiune va cuprinde mal
multe delicte nu conexe

(nu lnclinate) ministeriul
public va putea cere
nu fie judecap acusatiI
de o cam data de ad a-
supra unuI sail c5,tor-va

din acele delicte, si presedintele o va putea ordona chiar din oficig. (pr.
p. 221, 222, 309, 332; pr.
p. Fr. 308).
334. La iva de fiptil, p en-
tru judecath, judechtorii

vor ocupa locurile lor in
fata publiculuI, si 12 jurati se vor asela, in rtindul cum ail esit la sorp,
In fata Wince acusatilor,
separat de public, de phrtI
www.dacoromanica.ro
1176
si de martorl. (pr. p. 251.

285, 289, 296; pr. p. Fr.
309).
CAPITOLUL IV.
Despre cercetare, judecat

qi execuOuize.
Sectinnea 1.
Despre cercetare.
333. Acuzatul se va Infatisa liber, insotit numal
de pasnicl pentru ca sa
nu scape. Presedintele 'I

va intreba numele, pronumele, etatea, profesiunea,
loeuinta si locul nascereI
sale. (pr. p. Fr. 310).
Presedintele va insciinta pe aparatorul acu-
satului de a nu rosti ni-
mic in contra consciinteT
sale si In contra respec-
tulul cuvenit legilor, si de

a se exprima cu cuviinta,
si cu moderatiune. (pr. p.
319, 359; pr. p. Fr. 311).
Presedintele va adresa urmatorul discurs
juratilor, earl vor sta In
piei6re si cu capul desco-
perit :
Jurati si legati-v, Ina-
intea lul Dumnelea si a
6menilor, ca. yeti cerceta
cu cea mal Intinsa luare

aminte faptele ce se vor
aduce In greutatea luI N.;
ca nu yeti trada niel in-
teresele acusatuluI, niel

ale societatel care'l acusli.;
ca nu yeti comunica cu
nimenT pan& dupe decla-
rarea vostrit; eft nu vetl

asculta nicl ura saa rauta-
tea, niel temerea saa a-
fectiunea ; ca, in fata faptelor ingreunat6re si a mij-
de aparare, yeti
hotari In cuget cura.t si
16celor
dup6 intima convingere, eu
nepartinirea si cu taria de
om onest si liber".
Fie-care din jurati che-
mat pe nume de prosedinte, va rspunde ridicand mana:
Jur".
Acsta formalitate este

prescrisa sub pedpsa do
nulitate. (pr. p. 405; pr.
p. Fr. 312).
33S. Indata dupe acsta, presedintele va invita
pe acusat sa fie cu luare
aminte la cele ce are sa

auda.
Va ordona grefieruluI sa
citsca hotarirea camereI

de acusatiune si actul de
acusatiune.
Grefierul va face acstit
lectura, Cu voce tare si
rar. (pr. p. 226, 236; cod.

313).
339. Dupa acsta leetura, presedintele va repeti pe scurt acusatuluI

cele ce se cuprind in ac-
tul de acusare, si 'I va zice :
lac& faptul de care estl

acusat; al sa, amp acum
dove4i1e acesteI acustal".
(pr. p. Fr. 314).
www.dacoromanica.ro
1177
Ministeriul public
va expune subiectul acu-
surf spre a opri pe mar-
martorilor care vor trebui

sa fie ascultati, sail dupe
altil despre delict 0 despre acusat mal inainte de
sa.tiunei, va infa lista
a sa cerere, sad dupe a
0,1.01 civile, saa dupe a

acusatuluI.
Acsta lista va fi chit
cu voce tare de grefier.

Ea nu va putea coprinde
de cat pe martoriI ale caror nume, profesiune i lo-
cuinta vor fi fost notificate, eel putin en 48 de

ore mal inainte de cerce-
tarea acusatuluI, de clitre

ministeriul public sail de
catre partea civila, i ministeriulul public de catre
acusat, fra, ca aceste formalitatI s Impedice Intru
ceva facultatea data preedinteluI prin art. 302.
Prin urmare, acusatul
ministerial public se vor
putea opune la asculta-
rea unuI martor care nu

va fi fost aratat In actul
de notificare, sati care nu

va fi fost desemnat cu destula lamurire.
Curtea va statui Indat5,
asupra acesteI opositiuni.
Previdintele va Ina m6-
torI de a vorbi unil ca

a'0 face depositiunele. (pr.
p. 342; pr. p. Fr. 316).

Martoril vor face
aratarile fie-care In osehl,
dupe ordinea ce va stabill ministeriul public. Mai
Inainte de a lor deposi-.

tiune, el vor face, Inaintea curteY, juramint de a
vorbi far& urfi, far& frier),
qi far& partinire, de a spu-
ne tot adevrul i nimic

alt de cat adev6rul; iar la
din contra, ne-jurand, mar-
turia lor va fi nula.

Preedintele 'I va Intreba de numele, pronumele
etatea, profesiunea, domi-
ciliul saa repdinta
lor,
precum asemenea qi daca

cunosceall pe acusat mal
Inainte de faptul manticnat In actul de acusatiune,
dad', sunt rude orI afini

(cuscri) sag al acusatuluI
saa al partei dyne, i In
ce grad; el 'I va mal Introba daca nu se ail& in serviciul acusatuluI saA al par-
(pr. p. 346, 349 ; pr.p.Fr.315).
teI civile ; dupe acsta mar-
traga In camera ce li se
(pr. p. 70, 72, 76, 153, 341,

405; pr. civ. 195; pr. p. Fr.
Prepdintele va ordona martorilor sa se re-
va destina. Niel unul din

el nu va 00 de acolo pana
In momentul dad va fi
chemat sa20 dea marturia.
toril vor depune verbal.

317).
313. Presedintele va indatori pe grefier s Insemneze adaosele, schimlArile
www.dacoromanica.ro
108
CObtrl, bE PROC. CRIMINALA (Art. 344-349)
sad variatiunile ce ar putea fi Intre depositiunea

unul martor si cele de mal
Inainte declarrtrI ale sale.
Ministerul public si acusatul vor putea cere acsta de la presedinte. (pr.
tea civil& nu va putea sh
faa Intreb6rI martorilor

sad acusatulut de at prin
organul presedintelut. (pr.
p. 350; pr. p. Fr. 319).
345. Fie-care martor
dupe depositiunea sa, va

rttmAnea In auditor, daa
p. 396; pr. p. Fr. 318).

344. Dupe fie-care depositiune, presedintele va
presedintele nu ordond alt-
toles cA. vorbesce chiar des-
camera de deliberatiune.
(pr. p. 351; pr. civ. 201;
pr. p. Fr. 320).
Intreba pe martor dacti,

dandu-s1 marturia, a Inpre acusatul care e de fatb,
pe urm& va Intreba pe acusat daa voesce s& r&spund& la cele ce s'ad 4is
In contra sa.
Martorul nu va putea
sfi fie Intrerupt; acusatul
sad ap&r&torul sd vor pu-
tea sa adreseze, prin or-
ganul presedintelul, Intre-
Uri martorului, dupe ce
acesta va fi terminat ar5.trtrile sale ; vor putea Ina,

ad (Pa, atAt In contra
martoruluI, at si In con-
tra mArturiel, tot ce ar
crede de folos la ap&rarea

acusatuluI.
Presedintele va putea s&
cr& de la martorI i de
la acusat t6te
ce va judeca necesarie
pentru desvelirea
rulul
Judec&toriI, ministeriul
public si juratiT vor avea
ace iast facultate, dupe ce
maI Intitl vor cere cuvintul de la presedinte. Par-
fel, pftn& and se vor ridica juratiI ca s& trc& In
$46. Dupe ascultarea
martorilor produsl de ministerul public si de par-
tea civi15., acusatul va cere
srt se asculte martoriI s5I,

pe care 'I va fi notificat
prin list& mal dinainte ;

el vor fi ascultatI sad a-
supra faptelor mentionate

In actul de acusatiune, sad
pentru a Incredinta eft acusatul este onl de onre,
de probitate i de o purtare neimputabilL
Cheltuelile martorilor
vor fi in sarcina acusati-
lor, afar& numal (lac& mar-
toril fiind ar&tatI de acusat ministeriulut public,

acesta, judeand cd dada-
rarea lor ar fi
de folos
pentru desvelirea adevrulu., ar cere el InsusI ca

fie citatt. (pr. p. 340,
349; pr. p. Fr. 321).
347. Nu vor putea fi
primite depositiunile:
1. Tat&luI, mantel, mo-
www.dacoromanica.ro
ulul (bun), m4e1 (bunA),
sat ale orl-cftruI alt ascendent (rudft de sus) al
acusatulul, sat al unuI din

acusatil present) i supu0
la aceia0 desbatere;
Ale fiuluI, fiel, nepo-
tuluI de fit, neptel de

fie, sat ale vre unuI alt
descendent (rud de jos);

Ale fraplor i surorilor ;
Ale afinilor (cuscri)

de acelea0 grade;
Ale bitrbatulul 0 ale
femeiI, niel chiar dupe des-
facerea asiitoriet pronun-
Oa dupe lege.
Ale denuntfttorilor, a
caror denuntare ar fi recompensatft in banI prin

vre o lege.
Cu t6te acestea, audirea persdnelor mal sus aatate nu va fi o causa de
nulitate, and ministeriul
public, partea civil 0 acusatul nu se vor fi opus
la a lor mtirturire. (pr. p.
5, 29, 76, 154, 348; pr. civ.
191 i urm.; c. p. 22; pr.

p. Fr. 322).
348. Denuntlitora afarti
de ceI a aror denuntare
ar fi recompensat& In haul
prin vre-o lege, vor putea

fi ascultatI ca martoil, dar
juratiT vor trebui srt fie
* In edifiunea oficialli, din ter-
tul art. 349, lipsesc cuvintele: .che-
matip i .este destul in t6te case-
rile ca aceeti martorl set fi test,

HAMANGIV Conn' General.
1179
informatI de calitatea lor

de denuntfttorl. (pr. p. 29,
347; pr. civ. 193; proc. p.
Fr. 323).
Martoril produ0 de
ministeriul public sat de

acusat vor fi ascultatI la
desbaterI chiar i MIL s
fi filcut mal dinainte arittftrile lor In scris, precum asemenea i ffort sit
fi fost chematI; este destul In Vote casurile ca a-
ce0l martorT si fi fost *
arfttatl in lista mentionatb,
prin art. 340. (pr. p. 346;

pr. p. Fr. 324).
Martoril, de veilcine vor fi fost produ0, nu
vor putea niel o dat sti,
se interpeleze uniI pe alfil.

(pr p. 344; pr. p. Fr. 325).
Acusatul va putea
cere, dupe depunerea mar-
torilor, retragerea lor din
auditor. sati a unor din-
tettn0I, Introducerea 0 as-
cultarea lor din not, sati

In parte, sati In presenta
Ministeriul public va a-
vea aceia0 facultate.

Pre edintele va putea
ordona acsta i din oficit. (pr. p. 341, 345; pr.
civ. 202; pr. p. Fr. 326).
Preedintele va putea, mal Inainte, In cursul

care Ins& se gases reproduse In
Monitorul Oficial cu No. 269 an.
1864. De alt-fel acsta resuln
din art. 824, cod, penal trances.
www.dacoromanica.ro
35
1180
sat in urma ascultilrei
martor, sfi, ordone retragerea until sat mal mul-
tor acusati si sin cometeze in osebi asupra redoor circumstante ale pro-
cesulul; dar va avea a-
minte, ea at nu reinc6p5
urmarea desbaterilor generale de c5,t dupe ce va
fi filcut cunoscut fie-efurui
acusat, cele petrecute in

lipsa sa si cele ce vor fi
resultat din acsta. (pr.
p. 301; pr. p. Fr. 327).
$53. In timpul cercetlirel, juratil, ministeriul public si judeatoril vor putea lua note de ceia ce li
se va 'rea important, sat
in depositlunile marprilor, sat in apttrarea acu-
satulul, Mr& ins5, ca discutlunea sft fie intrerupt

din acst5. eausft. (pr. p.
343, 395; pr. p. Fr. 328).
unui martor smlin a fi

false, presedintele va putea, sag dupe cererea ministeriului public, sat dupe a pArteI civile, sat dupe
a acusatulul, sail chiar din
oficit s5, ordone indat5, pu-
nerea martoruluI la arest;
ministeriul public si prese-
dintele, sat unul din jude-
atorii inarcinatl de din-
sul, vor implini, in privinta sa, eel dintait functiuni
de oftcer de politie judi-
ciarfi, cel de al 2-lea functiunile atribuite judeciltorilor de instructiune In ce-
le-lalte casurI.Actele instructiunei se vor transmite dupe acsta la curten de apel spre a se sta-
tui asupra punereT marto-
rilor sub acusatiune. (pr.
p. 39, 68, 212, 356, 447; c.

p. 287; pr. civ. 204; cod.
354. In cursul sat in
just. milit. 121; cod. just.

marit. 19; pr. p. Fr. 330).
pun& inaintea acusatuluT?
cedent, ministeriul public,

partea civil& sail acusatul
urma depositiunilor, presedintele va ordona sk se

Vito aetele care pot servi
la v5,direa delictului, '1 va
interpela s declare el insusi dad, recun6sce sat nu

cele IntrInsele cuprinse.
Presedintele va ordona a
se Inffttisa aceleasi acte
martorilor, (lac& core trebuinta. (pr. p. 34-38, 8487 ; pr. p. Fr. 329).
835. Dad], din desbaterl
ar resulta eft depositiunea
356. In casul art. pre-
va putea cere amanarea

procesului pentru altdi.
Curtea va putea incuviinta
acst5, cerera. Ea va pu-
tea si din oficit sli, ordone

o asemenea amftnare. (pr.
p. 331, 377; pr. p. Fr.331).
$57. Mud acusatul, mar-
toril sat vre unul dinn'ar vorbi aceiasi
limbl, presedintele, din o-
ficit, va numi, sub pedps5,
www.dacoromanica.ro
de nulitate, un interpret,
In etate col putin de 25
de anI, si '1 va pune tot
sub pedps6 de nulitate,
s5, jure c, va traduce fi-
del cuvintele ce at a se
schimba filtre ce) ce vorbese limbI diferite.

Acusatul si ministeriul
public va putea recusa pe
interpret, dand motive de
acea recusatiune.
Curtea va pronunta.
Interpretul nu va putea
sub pedpsg de nulitate,
niel chiar cu consimtimlntul acusatuluI si al ministeriuluI public, s5, fie luat
dintre martorI, judeatorI
sag juratl.
Dacg acusatul este surdo-mut i nu scie s5, serie,
presedintele va numi din
oficig drept interpret per-
s6na care va avea mal
1181
servgrile ce i se vor adresa; ele vor fi puse sub

ochiI
acusatuluI, sag al
martoruluT care va da In
scris rfispunsurile sag declaratiunile sale. Grefierul va da citire tutulor
acestora. (pr. p. 405; pr.
Fr. 332, 333).
35$. Presedintele va de-
termina pe cel dintre acusatI care va trebui sg
fie supus la desbaterl mal

Inainte de ceI-lalti, lucepnd de la acusatul principal, clac& este vre un asemenea acusat. Se va face
dupe acsta o desbatere
particularg asupra fie-c5,rul dintre ce)-l'alt1 acusatT.
(pr.
Fr. 334).
p. 299; pr. p.
339. In urma depositiunilor martorilor si a zi-
ma i In privinta marto-
selor respective la care acelea vor fi dat loe, partea

civilg, sag representantul
sgti, i ministeriul public,
vor fi ascultatI In desvg-
Cele-lalte dispositiunI ale
lirea mij16celor sprijinitre

acusatiuneI.
mula deprindere de a vorbi

Cu dinsul
rulul surdo-mut.
articoluluI precedent* vor

avea a lor executare si In
acest cas.
In cas chnd surdo-mutul
ar sci sa serie, grefierul
va serie intrebgrile i ob* Ar fi fost mal bine A se 4ic6.
cele-lalte dispositinni ale ali-
',tutelar precedente", do re-ce

art. 356 nu are niel o aplicatiune
In specie. Gresla provine de a-
Acusatul sa apgrgtorul
s54 vor putea stt le rgspuna,. Replica va fi permis& pgrtal civile si ministeriuluI public, dar acusatul sag apr5,torul st,
colo A s'a tradus Intocinal art.
833 francas, far6, sl se observo cl

la nol s'a compus un singur articol (357) din art. 332 si 833 din
codul penal francos.
www.dacoromanica.ro
1182
CODUL DE PROC. CRIMINALA (Art. 360 365)
va a vea tot-d'a-una cuvin-
tul cel dupe urmh.

Presedintele va declara
dupe achsta cfi desbaterile
sunt terminate. (pr. 151,

186, 303, 336, 344; c. just.
milit. 124; pr. p. Fr. 335).

$60. Presedintele va resuma causa, va atrage atentiunea juratilor asupra
principalelor probe, pentru sat' contra acusatuluI.
Le va reaminti functiunile ce sunt chematl a implini.
Va pune cestiunile asa
precum se va specifica m al
la vale. (pr. p. 337, 361365, 369; pr. p. Fr. 336).
361. Cestiunea ce re-
sultil, din actul de acusa-
tiune se va pune In termenil urmhtori:

Acusatul este culpabil
ca fhptuitor al cuthrui omor, cutliruI furt, sah a
orI-chrel alte crime, In t6te

circumstantele coprinse In
resuinptul actului de acusatiune. (pr. p. 360, 362365 ; c. just. milit. 126; pr.
p. Fr. 337).
862. Daca din desbaterI
resulth una sah mal multe
circumstante Ingreunfitre, nementionate in actul
de acusatiune, presedintele va mal adhogi si cestiunea urmlithre:
Aci ar fi trebuit sti. fie vorba
de 15, act dupe art. 62 ei 63 c.

p. de la 15 anl in sus priceperea
Acusatul shviIrsit'a cri-
ma cu cutare silk cutare
circumstantfi ?" (pr. p.361,

p. Fr. 338).
$63. Cnd acusatul a
propus o scusa din cele

admise de lege ca atare,
presedintele va trebui, ca
sub pedpsa, de nulitate,
a pune cestiunea urmatre:
Cutare fapt este bine
constatat?". (pr. p. 370 390,
405 c. p. 57, 68, 59, 250

257 c. just. milit 126, pr.
p. Fr. 339).
Mica acusatul aro
mal putin de 16* an], presedintele va pune sub pe(Mpg), de nulitate urmhtc5-
rea cestiune;
Acusatul lucrat-a cu pricepere?" (pr. p. 360, 405;
c. p. 61-63 c. just. milit.
126, pr. p. Fr. 340).
In verl-ce materie
criminala, chiar in cas de
recidiva, presedintele, punand cestiunile ce resulta
din actul de acusatiune
si din deshaterl va insciin-
ta pe juratl sub pedpsh

de nulitate, ch., clack ar
credo cu majoritate de voturI ch exista niscaI-va
circumstante usurhtre in
fav6rea until sak mal multor acusatIrecunoscutI cul-
pabill vor trebui sh deeste presumati de lege, ai ca a-
tare nu mat p6te face obiectul unel cestiuni puse juratilor.
www.dacoromanica.ro
clare acsta In termeniI
urmatorI:
Comisiunea juratilor declarli Cu majoritate de
voturI c sunt circum-
stante uquritgre In fay&

rea cuttiruI acusat."
Dupe acsta preqedintele va da, scrise, in mina
primulul jurat, cestiunile
la care juratil vor trebui
sii, respunda, qi deosebit
actul de acusatiune, procesele-verbale care constata delictul qi actele procesulul afar& de declaratiu-
nile serse ale martorilor."

Preqedintele vainsciinta
vot
pe juratT
trebue sit se dea prin
scrutin secret."
Preqedintele va ordona
srt se sc6tii acusatul din
auditor. (pr. p. 360-364
368, 372;o p. 60; c. just.
mil. 125, 128 ;pr. p. Fr. 341).

366. Juratil se vor re-
trap in alta camera ca

sa, delibereze."
Primul jurat este cel
intftig eqit la sortl, sati cel
ales, cu consimtimIntul
WI, de cel-laltI juratI."

Mal Inainte de delibe-
ratiune, primul jurat va
1183
Legea nucere sama juratilor de mij16cele prin
earl s'ag convins; nu le

prescrie nicI o regula pen-
tru cumpanirea probelor.

Legea 'I indatorzii. sa se
intrebe el inqiI pe sine, in
tacere cu mintile adu-
nate i sa caute, In cura-
tie de cuget, ce intiparire
ag produs asupra ratiuneI lor probele aduse in
contra acusatuluI qi mij16cele aparareI sale.

Legea nu 4ice juratilor
limp drept adevarat ver!,,ce fapt este marturisit de
atilt,' sag atati martorl;
nu le
dice nicI acsta:

considerati ca nelndestu-
latre ori-ce proba care

nu va consiste In cutare
proces-verbal, In cutare
acte, in marturiile atator
martorI sag in atatea indiciI (semne) Legea face
j uratilor num al acsta. intreb are care co prinde tte
masura datoriilor lor : A-
yeti intim convingere?

Este de mare Insemna-
tate a nu se perde niel

un moment din vedere
juratil sunt datori sli de-
libereze numal asupra ac-
scrisa cu litere marl qi va
tulul de acusare ; numaI

faptele coprinse in acel
act qi cele ce depind de
dinsul trebue stel ocupe ;
vedere ;
capetenie datorie, daca,

duchndu-se cu miutea la
citi colegilor seI urmatrea instructitine care, deosebit de acsta, va fi
sta afipta. In camera juratilor la locul cel mal in
qi ar alca cea mal de
www.dacoromanica.ro
1184
dispositiunile legilor penale, ar considera urm5.ririle ce va putea s aibb,

pentru acusat declaratiun ea ce
sil, faca; urmAri-
rea i pedepsirea delictetor, nu acestea sunt in a

lor misiune, el sunt chematI numaI spre a decide
dac5, acusatul este saa nu
culpabil de crima ce i se
imput5,. (pr. p. Fr. 342).
367. Juratit nu vor putea sri iasri din a lor canter& de cat numaI dupe
ce si-ati format a lor decl a ratiune.
NimenI nu va putea in-
tra In camera lor In tim-
pul deliberatiunel, orl-care
ar fi causa, de at numaI
cu voia in scris a prep-
dinteluI curtet.
Presedintele este dator
a ordona inscris capuluI
geandarmilor de serviciii
din acea Oi ea sit, p5,4sc5,
eirile camerei lor. In ordinea data de presedinte

se va inscrie numele
cal it atea capului geandarmilor.
Juratul care va alca
dispositiunile mal sus co-
prinse va putea fi condamnat de dare judeciitorn curteI la o amend&

pin& la 500 lei.
Asemenea, orI-care al tul
ar crilca ordinea presedin-
telul safi care nu o ar fi

Mott a se executa, va pu-
tea fi pedepsit cu
gore de 24 ore. (pr. p.376;
c. just milit. 125; pr. p.

Fr. 343).
Juratii vor deli-
bera asupra faptulul prin-
cipal si apoi asupra fiecilreI din circumstantele

acestut fapt. (pr. p. 361365, 369; pr. p. Fr. 344).
Primul jurat va
citi pe rind fie-care din

cestiunile puse, cum s'a
ills In art. 360, si votul
se va da Tot, prin scru-
tin secret, atilt asupra faptuluI principal i asupra

circumstantelor ingreun5,-
tre, ct i asupra existenter circumstantelor usurilt6re. (pr. p. 361-366;

pr. p. Fr. 345).
Se va procede tot
asemenea prin scrutin secret asupra cestiunilor ce
s'ar pune In casurile prevdute prin art. 363 si
364. (pr. p. Fr. 346).
Decisiunea juratilor In contra acusatuluT,
asupra faptulul principal,
precum i declararea de
circumstante usuatre, se
va forma sub pedpstt de
nulitate, prin majoritatea
de voturt.
Declaratiunea juratilor
va constata, sub pedpsti
de nulitate, acst5, majoritate, f5,r5, a arti,ta numrul voturilor.
In cas de paritate de
www.dacoromanica.ro
voturl a supra orl-areT ces-
tiunI, afar& de cestiunea

pentru circumstante usu-
rktre, pkrerea cea mal

favorabilk acusatuluI va
prevalida. (pr. p. 406; pr.

p. Fr. 347).
372. Jurata vor intra
dupe aceea In auditorul

curtel si
vor relua locurile.
Presedintele
'T va intreba care este resultatul
deliberatiunei lor.
Primul jurat se va ri-
dica si, eu mkna pe inimk,
va (lice: Pre consciinta

si pe on6rea mea, Inaintea
luI Dumnedek i Inaintea
6menilor declaratiunea ju-
ratilor este: Da, acusatul

s. 0.1.; Nu, acusatul. s. c. I.
(pr. p. Fr. 348).

37$. Declaratiuneajura-
plor va fi subscrish de
primul jurat si se va da
de We dinsul presedintelut TUB aceste se vor

face in presenta juratilor.
Presedintele o va subserle si va pune si pe
grefier a o subscrie. (pr.
p. Fr. 349).
374. Declaratiunea juratilor nu va putea fi supus5, niel o data la niel
un fel de recurs. (pr. p.

375, 383; pr. p. Fr. 350).
375. In casul cftnd acusatul va fi recunoscut

culpabil, i clack curtea
va fi convinsi c juratiI,
1185
de si ak observat formele, s'ati lnselat Ins& In fond,
curtea va declara ck judecata este suspensk,

va' amkna causa pentru
sesiunea viitre, spre a fi

supusk la altI juratI, Intro call nu va putea fi nicI
unul din juratiI care ail

luat parte la declaratiunea ce s'a anulat.
NimenI na va avea drept
de a provoca acst5, m5-
surk. Curten numal din

oficik va putea sk o ordone, si acsta Indatk ce se
va fi pronuntat in public
declhratiunea juratilor.
Dupe declaratiunea acestor de pe urmk juratT,
curtea va fi datre a pronunta Indatk decisiunea,
chiar and acst5, declaratiune ar fi conforruk ca
ale celor-l'alti juratI. (pr.
p. 374; pr. p. Fr. 352).
376. Cercetarea si desbaterile, o datk fiind Incepute, vor trebui s fie
continuite fkr5. Intrerupere i Mr& niel un fel de
comunicare In afark, pan& dupe declaratiunea juratilor.
Presedintele nu va putea sk le suspende, de cat
cand trebuinta va cere,
ca sk se repauseze jude-
cktoriT, juratil, martoril si

acusatiI. (pr. p. 367; c.

353).
www.dacoromanica.ro
1186
COPUL DE PROC. CSUMINALA (Art. 377asp
and vre un mar-
acestor condamnael , In
se va infatisa, curtea, dupe cererea ministeruluI

public, si mal Inainte de a
se deschide desbaterile
prin depunerea celul
martor inscrispe lista,
va putea amana procesal
mult cate 1 di pentru fiecare distant& de 2 miriametre, socotindu-se acest

termen din oiva primireI
decisiunel condamnattre,
tor, care a fost citat, nu
pentru sesiunea viitdre.

(pr. p. 297, 355, 356; c.
just. milit. 120, 123; pr.
p Fr. 354).
Da .A
ne-Infatisare
din causa
qartorulul,
procesul se an pentru
sesiunea viittore, Mote chel-
tuelile procesuluI .vor fi

puse, chiar prin decisiu-
nea de amanare, In sarcina martoruluI ne-urma-
tor a veni, si dupe cere-
rea ministerulul public, se
termen de 10 dile, mal
In copie', de martorul con-
damnt sat la domiciliul
stt.
Opositiunea va fi primi
ta atunci and martoil

va proba ea a avut legitime Impiedicari, sat ca
amenda pronuntata in con-
tra sa trebue sa fie micsorata. (pr. p. 78, 156; pr.

civ. 190; pr. p. Fr. 356).
SecWanea H.
Despre judecare
exeeutare.
Presedintele va che-
va pune la cale implini-
rna din noti pe acusat in
dona Inca ea acel martor

sa fie adus prin putere
iu al skit aud declaratiunea juratilor. (pr. p. 335;

pr. p. Fr. 357).
rea.
Aceeasi decisiune va or-
public& in aintea curtit spre
a fi ascultat.
i cu tte astea, in t6te
casurile, martorul care nu
se va Infatisa, sat care

va refusa, ori de a jura,
xi de a marturi, va fi
condamnat la pep psa pres-
crisa prin articolul 77. (pr.
p. 78, 155, 329, 377; pr.

civ. 188, 207; pr. p. Fr.
355).
Calea opositiunel
va fi deschisa In contra
auditor, si grefierul va cal
Daca acusatul este

recunoscuta nu fi culpabil,
presedintele va pronunta
ca este achitat de acusatiune, sl va ordona ca sa
fie indatti lAsat liber, a-
far& numai daca nu va
fi retinut pentru o alta

causa.
Curtea va decide, dupe

aceea, asupra daunelor-in-
terese respectiv pretinse,

dupe ce mal Intait
vor fi propus apararile lor,
www.dacoromanica.ro
i dupe ce ministeriul pu-
blic va fi fost ascultat.
Curtea va putea cu Mote
atea, daca ar judeca de

euviinth, s Insarcineze pe
unul din judecatorl a asculta pe partI, a lua cunosciintrt de actele lor
a face raport la audien,
unde piirtile vor putea sa

mal facti. Inca observanl
i ministeriul public sa fie
1187
catre partea civil& contra

acusatulul sad condamnatulm, Se or adresa la judecatoriI curteI juratilor.
Partea civil& este dat-
re sa formeze cererea sa
de daune-interese mal Ina-
inte de darea decisiunel;
mal tarlit o asemenea

cerere nu va mal fi primita.
ascultat din nou.

Acusatul achitat va pu-
ma 0 In privinta acusatulul, dacd, acesta a cu-
ne-interese de 1 denuntatorit sT, pentru faptul
sad catatimea daune1o1.interese.
tea asemenea cere dau-
de caloinnie, fara Ins& ca

membril autoritatilor constituite s pat& fi 0 al
cu modul acesta, pentru parele ce aunt

datorl s faca In privinta
delietelor ce ad crelut ca
att doscoperit In exercitiul
functiunilor lor; ceea ce

nu Impiediett de a se intenta In contra lor actiune recursorie
Ministeriul public va fi
dator, dupe cererea acusatulul, sa '1 fac cunoscup pe denuntatoril
(pr. p. 5, 10, 29, urm., 157,
187, 207, 382, 383, 289, 407,
409, 411; c. p. 298;c. just.

milit. 130; pr. p. Fr. 368).
noscut pe denuntatorul sti
La cas contrar, el '0
va Indrepta cererea la tribunalele civile.

Persnele care n'ad fi-
gurat ca parte
in acel
proces,nu vor putea adresa cererI de asemenea na-
tura de cat la tribunalul
civil. (pr. p. 6, 8, 11, urm.
29, urm., 63, urm., 381,
389; const. 105; pr. p. Fr.

359).
Oil-ce persna, a-
chitata dupe lege, nu va
mal putea fi apucatd, niel

acusatapentru a celas fapt.
(pr. p. 241, 247, 407, 409,
p. Fr. 360).
Gaud, in cursul des-
382. Cererile pentru
baterilor, acusatul va fi
fost inculpat pentru vre
un alt fapt, sad prIn nis-
tra parteI civil() fie de
prin depositiunl de nar-
daune-interese facute, fie

de catre acusat contra denuntlttorilor sdI sat con-
acte produ. e, sad
www.dacoromanica.ro
1188
CODUL DE PROC. CRIMINALA (Art. 885-38S)
toe, presedintele, dupe

ce va rosti ordonanta de
achitare, va ordona 0, fie
urnigrit pentru faptul ce!
nog ; prin urmare '1 va
trimite, sub mandat de
infg.tisare sag de aducere

dupe dinstinctiunile stabilite prin art. 93 si urmgt6re, i chiar sub mandat
de arestare, daca cere ca-
sul, inaintea judecatorului de instructiune competent, spre a se procede

la o noug instructiune.
Atstg dispositiune nu
se va executa Cu tte acestea, de cilt la casul
and ministeriul public 'slar fi reservat mal Inainte

de Inchiderea desbaterilor
dreptul de urinfirire. (pr.
p. 402 c. just. milit. 136;
pr. p. Fr. 361).
Mud acusatul va
fi declarat culpabil, minis-
teriul public va cere de

la curte aplicarea legel.
Partea civi1 asemenea

va face a sa cerere In privinta restitutiunilor si a
daunelor interese. (pr. p.
4, 63, urm. 382; pr. p. Fr.
362).
Presedintele va In-
treba pe acusat dac nu

mal are ceva de 4is.
Acusatul, sag apgrAtorul 5611, nu vor mal pu-
tea pleda satt vorbi asu-
* Din erre se dice ad ce in

loe de ca.
pra faptulul sustiind ce *

n'ar fi adevgrat, ci numaI
ca acest fapt n'ar fi po-
prit de lege sag c n'ar

fi calificat do dinsa ca
delict, sati n'ar merita pedpsa a carel aplicatiune
s'a cerut de ministeriul
public, sag crt faptul nu
ar trage dupe sine dauneinterese In favrea parteI

civile, sac, In fine, ac-
st cere o prea mare sumg pentru daunele interese ce i se cuvin. (pr. p.

386; pr. p. Fr. 363).
Curtea va pronunta
absolutiunea acusatulal,
(lac& faptul de care el e-
ste declarat culpabil nu

este oprit prin legea pe-'
nalg,. (pr. p. 10, 224 389,
407, 409, 411, 435;c. p. 2;
c. just. milit. 130; pr. p. Fr.

364).
llac acel fapt este oprit, curtea va pronunta ped6psa stabilitg

prin lege, chiar la cas cnd
dupe desbaterl s'ar gag
c el nu mal este de competinta curte! juratilor.

La cas de a se vgdi mal
multe crime saft delicte
imputabileacusatulul,
tea va pronunta numal
pedpsa cea mal grea cal o
s'ar aplica, dupe lege, la
unul din acele delicte. (pr.

p. 188, 208, 389; c. p. 40;

Fr. 365).
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CRIMINALA (Art. $89-391)
La cas de abso-
lutiune, de condamnare
sag de achitare, curtea va
hotarl asupra daunelor-in-
terese pretinse de partea

civil& sag de acusat; ea
le va lichida prin aceeasI
decisiune, sad va insarcina
pe unul din judecatorI

asculte pe 135,41, sa ja
cunoscinta de acte i sa
faca despre t6te raport,
dupe cum se arata In art.

381.
Curtea va ordona ase-
menea ca lucrurile ce s'ag
fost luat sa fie restituite
proprietarulul lor.
Cu tte acestea, daca

curtea a pronuntat condamnarea, acsta restitu-
tiune nu se va face de
eat cftnd proprietarul va
justifica ca nu a urmat
din partea condamnatului

cerere de casatiune In termenul legal, sag ca, de si
asemenea cerere a urmat,
ins& causa este definitiv
1189
cheltuell catre stat i catre cea-l-alta parte.

In procesele criminale,
partea civil, care nu va
perde causa, nu va fi niel

o data Indatorata la chel-
i, dacli in vre un
cas ea va fi depus mal
tueli,
dinainte cheltuelele judecatel, i se vor restitui. (pr.

p. 160, 190, 441, 483; reg.
chelt. crimin. 1 si urm.;

pr. civ. 140 si urm.; c.
just. mil. 133; pr. p. Fr.
368).
$92. JudecatoriI vor delibera i 'sT vor da pare-
rile In secret, sag in sala

audientei, vorbindull Incet, sag retragtindu-se in
camera de consilig.
Decisiunea va fi pronuntat& cu voce tare de presedinte, In fata publiculuI
si a acusatuluI.
Presedintele, mal Inainte
de a pronunta hotarirea
milit. 133; pr. p. Fr. 366).

Dada juratil vor fi
este dator a citi textul legel pe care este Intemeiata.

Grefierul va serie deedsiunea si va coprinde Inteinsa textul legeI ce s'a
aplicat de curte, sub pe-
scusabil, curtea va pro-
lei 100. (pr. p. 161, 191,
terminata. (pr. p. 157, 159,

160, 187, 190, 207, 382,
396; c. p. 36, 37; c. just.

declarat c acusatul este
nunta conform codicelui

penal. (pr. p. 363, 364; c.
p. 59, 254; pr. p. Fr. 367.)

Acusatul sag par-
tea civila care va perde

causa, va fi condamnat la
Ups& de o amend& de
410;
c. just. milit. 134;
pr. p. Fr. 369).

393. Originalul decisiuneI va fi subsemnat de
catre judecatorii carI all
dat'o chiar In acea qi, sag
www.dacoromanica.ro
1190
COL I DE PROC. CRIMINALA (Art. 394-397)
cel mult dupe 24 de ore,

sub pedpsii, de o amend&
de 100 lei contra grefieruluT, i, daca cere casul,

de actiune recursorie
atat in contra grefieruluI cat si in contra ju-
decatorilor. (pr. p.162,192 ;
pr. civ. 305; c. just. milit.

134; pr. p. Fr. 370).
Dupe pronuntarea
hotarlreI, presedintele va
putea, dupe circumstante,
sa Indemne pe acusat ca
's1 tie curagiul, sa se
supuna aplicatiun el pedep -
sel cu resemnatiune i sa
'qt reforme purtarea in viitor.
El 'I va face cunoscut

c legea '1 da facultatea
de a face recurs pentru ca-
sare, si '1 va spune ter-
menul ce are pentru a-
csta. (pr. p. 396, 405, 416,
urm.; c. just. milit. 135;
pr. p. Fr. 371).

Grefierul va face
un proces-verbal despre
sedintg, pentru a constata
c formalitatile prescrise
ati fost observate.
Nu se va mentiona Ins
In acest proces-verbal, nicI
despre rgspunsurile acu-
satilor, niel despre cuprin-
sul depositiunilor, dar se

vor arata Intr'ansulschimbarile, variatiunile si contra-li cerile martorilor, con.
form articolulul 343.

Procesul-verbal va fi sub-
Boris de presedinte si de
grefier, si nu va putea fi
tiparit de mal inainte.
ticol vor fi executate sub

pedpsg, de nulitate.
Lipsa acestul procesverbal sag neexecutarea
dispositiunilor paragrafuluI al treilea precedent,
vor fi pedepsite cu amenda
de leI 200, In contra grefieruluI. (pr. p. 310, 405;

Fr. 372).
Condamnatul va
avea un termen de 3 (pie
libere din cliva and s'a
pronuntat decisiunea, ca
sa, declare la grefa, daca
face recurs pentru casatiune sag nu.
Ministeriul public va pu-
tea, In acelas termen, sa

declare la grefa c. cere
casarea decisiuneI.
Partea civila va avea

ea acelas termen, dar nu
va putea face recurs de
cat in contra dispositiuni-
lor relative la interesele

sale civile.
In cursul acestor 3 (Ale
daca s'a facut recurs
pentru casatlune, pang, la

primirea decisiunel curteI
de casatiune, executarea
decisiunel curteI juraplor
va fi suspensa. (pr. p. 174,
211, 394, 397, 398, 417,
428, 444; pr. p. Fr. 373).
In casurile prevg-
www.dacoromanica.ro
(lute prin art. 407 si 408*

din acest codice, ministeriul public sat parteacivil
vor avea numal 24 de ore
spre a face recurs pentru
casatiune. (pr. p. Fr. 374).
398. Condamnatiunea
se va executa, In termen
de 24 ore, dupe expirarea
termenelor mentionate In
art. 396, dach nu s'a Mont
recurs pentru easatiune ;

iar In cas de iecurs, 1n24
de ore de la primirea decisiunel de respingerea recursuluT. (pr. p. 399, 430;
pr. p. Fr. 375).
Condamnarea se
va executa dupe ordinile
ministeruluT public; el va
avea facultatea de a cere
d'a dreptul asistenta putereT publice pentru acest
sfkrsit. (pr. p. 24, 193; pr.
p. Fr. 376).
Dac condamnatul
voesce s fee& vre-o declaratiune aceea va fi primita de unul dintre judodecatoril loculuT unde se
face esecutarea, asistat de
grefier. (pr p. Fr. 377).
Procesul-verbal de
executare se va face de
grefier, sub pedpsa de o

amenda. de 100 leT, si se
va transcrie de dinsul, In
termen de 24 ore, In josul originaluluT decisiuneT.

* Articolul care ar trebui sa fie
citat aci, este art. 411, pe care'l

si citdzi art. 874 frances.
1191
Grefierul va subsemna
acsta transcriptiune
va face menpune de t6te

pe marginea procesuluTverbal sub aceeasT pedpsa.
Acsta mentiune va fi asemenea subsemnata, si

transcriptiunea va putea
face proba ca c insusT

procesul-verbal. (pr. p. 398,
399; pr. p. Fr. 378).

and, In cursul des-
baterilor facute en ocasiunea hotarireT de condamnare, acusatul va fi

fost inculpat, sat prin acte,
sat prin depositiunT de

martorT, de niscarI-va alte
crime, de cat cele de earl
era acusat, daca acele crime
In urma descoperite, merit& o pedpsi maT grea

de cat cea dintait, sat daca
acusatul are complici care
se afia la casa de arest,
curtea ve ordona urmarirea sa pentru aceste fapte

noul, dupe formele proscrise In acest codice. In
ambe a ceste casurT minis-
terul public va suspenda

esecutarea hotarlreT care
a pronuntat cea dintait
condamnare, pani child se

va statui asupra acelul de
al doilea proces. (pr. p.

384, 388, 398; pr. p. Fr.
379).
Tte proceselecri-
minale, In stare de a fi
judecate In 4iva punereT

In lucrare a acestul mike
www.dacoromanica.ro
1192
de procedura criminal., se
vor judeca de juratl, MI%
a trece prin camera de acusatiune. (pr. p. 602).
TITLUL III.
Despre diferitele recursuri in contra decisiunilor si sentttelor

CAPITOLUL
Despre anularea instrue(iunel

ei a judecafei.
Decisiunile curtilor,
sentintele tribunalelor, da-
te In materie
corectiona/a i politiensca
si In contra carora nu mal
esista niel o cale ordinal%
de reformare, precum
instructiunea i urmaririle
dupe carl a intervenit a-
cele decisiunT qi sentinte,

vor putea fi anulate in
urm'atrele casurl si dupe
recursurile facute conform
dispositiunilor mal jos aratate. (pr. p. 174, 211,
253, 396, 405-444; pr. p.
Fr. 407).
I.Materii crimina/e.
Daca, In cas de
condamnarea acusatulul,
se va fi facut, sag in decisiunea camereT de punere sub acusatiune, sail
In instructiunea i In procedura urmatil, Inaintea
curteT juratilor, sag chiar
In decisiunea de condam-
nare, vre-o calcare
vre-o omisiune de niscarl-
va din formalitatile pentru a caror neobservare
acest codice de procedura
pronunta nulitatea, o asemenea omisiune sag vio-
latiune va da loe, in urmarea recursulul parteT

condamnate, sag al minis-
teriulul public, la anularea decisiunel si a tutulor lucrarilor precedente,
Incepand de la eel mal

vechit act nul. (pr. p.
229, 248, 290, 319, 324,
337, 347, 357, 371, 395, 414,
439, 478; pr. p. Fr. 408).

Tot asa se va urma, In cas de necompetint& si In cas cand se va
fi omis sag se va fi re-
fusat de a pronunta asupra vre-unel sett mal mul-
tor cererT ale acusatulul

sag asupra vre-uneT
mal multor rechisitiunl ale
ministeriulul public, and
acea cerere sag rechisitiune va fi fost Mend', pen-
tru a reclama vre-o facultate sag vre-un drept

ce da legea, de si pedp-
sa de nulitate nu ar fi
pronuntatil. prin vre-un
text de lege pentru ne-
observarea formalitatel ce'IAA de acusat sag de ministeriul public. (pr. p.

309, 311, 340, 343, 351,
356, 396, 416 ; pr. p. Fr. 408).
In cas de achitarea acusatulul, anularea

ordonanteT
www.dacoromanica.ro
presidentiale
CODUL DE PROC. CFLIMINALA (Art. 408-413)
care a pronuntat-o si a
actelor care ad preces, nu
se va putea urmaxi de
ministeriul public de at
In interesul legeI. (pr. p.

381, 383, 397, 411, 444;
pr. p. Fr. 409).
Cand curtea va con-
damna pe acusat, aplicand

o altd, pedpsa de cat cea
prescrisk prin lege, anularea decisiuneI va putea

fi urmdrita att de ministeriul public cat si de partea condamnath.
AceeasI actiune de anu-
lare va avea ministeriul

public In contra decisiu-
nei absolutorio. (387, 397,
405, 439; pr. p. Fr. 410).

Recursul ministeriulul public, in cas de achitare, nu 'Ate viitrtma
nicI ()data pe acusatul achitat; este din contra In
cas de absolutiune. (pr. p.
10 374, 383; pr. p. Fr.
410).
Cand pedpsa cea

pronuntatd, de curte va fi
tot aceeasI Cu pedpsa ce
legea aplic crimel nimenT
nu 'Ate cere anularea de-
cisiunei sub euvInt cd, este
o er6re In citarea textu-
luI legel. (pr. p. 161, 191,

392, 413; pr. p. Fr. 411).
Partea civild, nu va
putea, In nicl un cas, sd,
1193
cisiunea a pronuntat In
contra sa condamnrI ci-
vile maI mar' de at cele

cerute de catre partea achitatd, sad absolvitd, ac-
sta dispositiune a decisiuneI va putea fi anulatd,

dupe cererea pdrteT civile.
(pr. p. 381, 397, 441; pr.

p. Fr. 412).
H.Materii coree(ionale
ei poli(ienesci.
In materie corec-
tionald, i politienscd,
ile de anulare ardtate la
art. 405 sunt deschise par-
teT urmarite, ministeriuluI public si pArteI civil,

In ceea ce privesce pe fie-
care, in contra decisiunilor date in ultima instantd,
far& a distingo pe cele

condamnat6re de cele liberdhre.
Cu OW acestea, liberarea parteI urmd,rite fiind

pronuntatk nimenI nu va
putea invoca In contra eI
alcarea sad omiterea formelor tintit6re la asigurarea apArdreI sale. (pr.
p. 63, 174, 211, 407, 413;
pr. p. Fr. 413).
Dispositiunea art.
410 este aplicabild la decisiunile date, In ultima
cOrd, anularea uneI deci-
instantd,, In materie coroc tionalft i politiensa.
absolutiune. Dar dacd, de-
414).
siunI de achitare sad de
(pr. p. 161, 191; pr. p. Fr.
www.dacoromanica.ro
1194
CODUL DE PROC. CEUMINALA (Art. 414-417)
III. Disposi(iuni comutur la

cele dou paragrafuri
precedente.
414. In casul citnd, sag
curtea de casatiune, sag

curte de apel va anula
instructiune, ea va pu-
neadecisiunT sail sentinte,
preparatoril, pe care
ataca.
le
Dar decisiunile si sentintele date asupra competinteT, pot fi atacate la
curtea de casaliune In-
tea ordona ca spesele celel de al doilea procedurT

sit fie In sarcina oficerului, sag a judecatoruluT
de instructiune care a comis nulitatea In cea din-
data ce vor fi date si fttra a se astepta esirea ce-
urm.; pr. p. Fr. 415).
va face de catre partea
lei definitive decisiunT. (pr.
p. 311, 324-326, 405, 412,

433; leg. curtel de casatie
tftig procedura. (pr. p. 313,
38; pr. p. Fr. 416).

Ch,nd recursul se
Cu tete acestea,
cea condamnata, acsta
dispositiunea din articolul
precedent nu se va aplica de cat pentru gresel1

prea grave, si numal la
nulitatile ce vor fi comise
dupe un an de la punerea
In lucrarea a acestul codice. (pr. p. 414, 602; pr.

p. Fr. 415).
CAI'tTOLUL II.
Despre cererile de casatiune.
Recursul de casatiune, facut In contra decisiunilor si sentintelor

preparatoriT si de instruc-
tiune, nu va fi deschis de
cat dupe darea celeT definitive decisiuni sag sen-
tinte, fitra ca cel ce voesce a face un asemenea

recurs sli. fi Impiedicat
sag respins prin aceea ca
s'ar fi supus de bunrt voie
la executarea unor aseme-
va trebui, sag In persena,
sag prin al set imputer-
nicit, sh factt, la grefa in-.

stantel judecatorescl a A-
rel decisiune voesce a ataca, declarare verbal& cum
ct voesce a merge inaintea curtel de casatiune.

Grefierul va constata ;l-
ast& declarare In scris,
si va Ingriji ca O. fie subscrisli atat de recurent cat

si de sine insusl.
Daca recurentele nu va,
putea sag nu va voi s'o
subscrie, grefierul va face

mentiune de acsta.
Declararea va fi Inscrisil. Intr'un registru desti-
nat la acesta, si care va
fi public, In cat verT-cine

va avea dreptul sit cera
a i se da extracte din-
tr'Insul.
Fiind facuta, prin Imputernicit, actul de Imputer-
www.dacoromanica.ro
nicire va rmanea anexat

la declaratiune. (pr. p.174,
211, 396; pr. p. Fr. 417).

41S. Partea civil & care
va face recurs la casatiune, este datres alature,
pe ling& cererea sa de
casare, i o copie adeverat!, de grefier a decisiunel saa sentinteI in con-
tra caret recurge la curtel de casatiune.
Ea este datre sa de-
Rana o amend& de gal-
benT 10, sat, daca deci*i-
unea ce ataca este data

In lipsa el, de galbeni 5.
(pr. p. 417, 419-421; leg.
curt. casat. 46; leg. timbr.

22, 22 bis i 30; pr. p. Fr.
419).
Indatorirea de a
depune o amenda, dupe
distinctiunile stabilite in
art. 418, cade i asupra
celor condamnati In materie corectionala, i politiensca, cand acetia vor
face recurs pentru casatiunea sentinteI prin care

aa fost condamnati (pr.
p. 420, 421; leg. timbr. 22,

22 bis i 30).
Persnele supuse
la consemnare de amenvor fi scutite de a depune amenda, in cas cand
vor alatura la cererea lor
de casatiune un certificat
de scapataciune, conform
art. 46 din leg. curtel de
asatiune. (pr. p. 418, 419;
1195
leg. timbr 30; pr. p. Fr.

420).
Amenda se va per-
de de cel ce a depus-o,
cand recursul st va fi
respifls i i se va restitui in casul contrar. (pr.
p. 418, 419; legea timbr.
10, 22).
Cel condamnati,
chiar In materii corectioHale saa politienescI, la o
pedps privativa de a lor
libertate, nu vor fi admi0
a face recurs pentru ca-
satiune de cat and vor

fi In stare de inchis6re
saa liberal pe cautiune.
Actul de Inchis6re saa
de liberare pe chez4ie va
fi alaturat la recursul lor.
(pr. p. 117, 419, 420, 423;
constit. 24; leg. elect. 135;
pr. p. Fr. 421).

Cu bite acestea,
cand recursul va fi motivat pe necompetintA, va
fi destul, pentru admisiunea sa, ca recurentul
justifice ca a intrat de bun& voe la inchis6rea de
la reedinta curtel de ca-
satiune. Spre acsta di-
rectorul inchisoreI '1 va

putea primi pe simpla In-
fatipre a cerereT sale adresata, catre ministeriul

public al curtel de casatiune, i vizata de acest
magistrat. (pr. p. 42g; pr.

p. Fr. 421).
Condamnatul sat'
www.dacoromanica.ro
1196
partea civil, i dupe ce

a facut recurs pentru casare, va putea, In termen
de 10 dile, stt depunk la

grefa instanteI a cuI hottalre voesce a ataca, un
memoriu cuprind6tor de
mij16cele sale de casatiu-
ne. (pr. p. 425, 427; leg.

curt. casal. 47; pr. p. Fr.
422).
Grefierul, d&nd reurentuluI o adeverint de
primirea cerereI sale de
casatiune, o va Inainta Indat& ministeriului public,

Impreun5, cu cele-lalte documente relative la recur-
sul de care e vorba. (pr.

p. 424; pr. p. Fr. 422).
Ministeriul public
local va transmite indat
bite httrtiile primite de la
grefier la ministeriul justitiei, i acesta le va adresa, In 24 de ore, la curI,Pa, de casatiune, si va in-
forma de acsta pe magistratul care i le va fi

trimis. (pr. p. 325; pr. p.
Fr. 423, 424).
(Mod. Leg. 17 Apr.

75). Condamnatul si par tea
civil& vor putea sl trimit&
si d'a dreptul, la grefa
curteI de casatiune, me-
moriul cuprins la art. 424.

(pr. p. Fr. 424).
42$. Curtea de casatiune va trebui s5, dea decisiunea sa asupra recursuluI, cel mal tardi6 In-
tr'o luntt de qile dupe implinirea celuI de pe urm&

din termenele m5,rginite
In acest Cap. (pr. p. Fr.

425).
Cererea de casatiune fiind respinsk partea

care o va fi format nu va
maI putea sit o relnoscl
sub niel un pretext si In
niel un mod. (pr. p. 442;
pr. p. Fr. 436).
Decisiunea de respingere va fi, In termen
de 3 dile, ImpArtasit5, ministeriuluI public de Mug&
curtea de casatiune, de
chtre grefier, In form& de
extract sub semniitura acestuia.

Ministeriul public va In-
drepta acel extract la ministeriul public al instanteI a cui decisiune va fi

fost atacat5,. (pr. p. 398,
399, 429; pr. p. Fr. 439).
Dind curtea de ca-
satiune va anula o sentint& sa& o decisiune, fie
in materie corectionalk
fie in materie de politie,
ea va trimite procesul
pe p5,rtI inaintea uneI cu rtI
saa tribunal do aceeasI

calitate cu instanta a cui
sentint& sa& decisiune va

fi anulattt. (pr. p. 412 ; leg.
curt. casal. 39; pr. p. Fr.

427).
Mild curtea de ea-
satiune va anula o decisiune data in materie cri-
www.dacoromanica.ro
minalk, se va procede In-
tocmal precum se arat&

In cele 7 articole urmatare. (pr. p. 405-411, 433
439 ; pr. p. Fr. 428).
Curtea de casatiune va pronunta trimiterea procesulul: la o aft&
curte de apel de ceea care a regulat competinta,
sag care a pronuntat punerea sub acusatiune, daca decisiunea s'a anulat
pentru vre-una din causele cuprinse In art. 324;
La o alt& curte de jurap de cea care va fi dat
decisiunea, (lac& decisiunea i instructiunea s'ag
anulat pentru causa de
nulitatI comise de curtea

de juratl;
La un alt tribunal de
cel in care se va fi aflat
judecAtorul de instructiune, daca decisiunea 0 in-
structiunea sunt anulate

numai in ceea ce privesce
interesele civile. (pr. p.
396, 405-411, 432; legea
curt. casat. 39; pr. p. Fr.

429 1, 2, 3).
Daca decisiunea
procedura sunt anulate
pentru caus& de necompetintrt, curtea de ca satiune va desemna tribunalul sag curtea care trebue
a cerceta procesul.
Cu tate acestea, daca
competinta ar fi a tribunalulul pe Bag& care se
1197
afla judecatorul care va

fi facut cea d'intaiii instru c-
thine, curtea va trimite

procesul la un alt tribu-
nal. (pr. p. 324 No. 4 0 406 ;
pr. p. Fr. 429 4).
43.5. Dack decisiunea a

fost anulata pentru causa
ca faptul condamnat se
gasesce a nu fi delict calificat prin lege, curtea
nu va pronunta trimiterea procesuluI de cat daca se afl& o parte civila;

in casul acesta trimiterea
se va face la un alt tribunal, de cel la care se
va fi aflat judecatorul de
instructiune. (pr. p. 324
No. 1: leg. curt. casal. 40
lit, a; pr. p. Fr. 429 6).
In tate casurile
and curtea de casatiune
este autorisata a alege o
curte sag un tribunal pen-
tru judecarea procesuluI
de dinsa trimis, ea va
trebui sit faca acsta alegere, dupe o deliberatiune special& In camera de
consilig, Indat& dupe pronuntarea decisiunel de ca-
satiune, In care se va 0
face mentiune de acsta.
(pr. p. 431, 433 435; (pr.

p. Fr. 430).
Cand trimiterea
s'a flout la o curte de apel, acsta, dupe ce va in-
drepta, In ceea ce o pri-
ve see, instructiunea, va trimite procesul Inaintes, cur-
www.dacoromanica.ro
1198
COWL DE PROC. CRIMINALA (Art. 438 -442)
teI juratilor care va fre-
bui sii judece procesul. (pr.
p. Fr. 432).
Mud procesul se
va trimite Inaintea curtel
juratilor, si se vor afla
complicl earl nu vor fi In
stare de acusatiune, un
judecator de instructiune,
Curtea de casatiune va
anula decisiunea numaI
In parte, daca nulitatile
comise ating numaI unele
din dispositiunile sale. (pr.
p.
405, 408, 440; pr. p.
434).
unl se vor adresa dupe

aceea la curtea de apel,
Acusatul, a cuI
condamnatiune va fi fost
anulata, si care va trebui
sa se supunft la nouft judecata criminala, va fi
tradus, fara a fi liberat
de la Inchis6re, Inaintea
curteI de apel saa a curteI juratilor la care s'a
sub acusatiune va pronun-
pr. p. Fr. 435).
de punere sub acusatiune.

(pr. p. 221, urm., 226; pr.
p. Fr. 433).
Dad), decisiunea a
rel recurs va fi respins
Insarcinat de acsta curte,
si ministeriul public vor

face, fie-care In ceea ce
'1 privesce, instructiunea.
Actele acesteI instructi-
a carel camera de punere
ta de este sat nu este Mc
fost anulata pentru motiv ca, a pronuntat o alta
trimis procesul. (pr. p.439;

Partea civil& al ca-
in materie criminala, corectionala, sail politiensea, va fi condamnata a
pedpsa, de cat cea dupe
plati celel-lalte parti o desdaunare de leI 150, si cheltuelile judeca,tei.
crimeI, judecatoriT curtel
condamnatft catre stat a
bui sa se marginsca numaI In a pronunta decisiunea, aplicand pedpsa
regiile statulul si agentiI

publicl nu vor fi nici o-
legl aplicabila la natura

juratilor, la carI se va fi
trimis procesul, vor tre-
legiuita, in urmarea declaratiunel de maI Inainte

a juratilor.
Daca decisiunea va
fi
anulat pentru alta, causa,

se procede la nouI des-
baterI inaintea curteI juratilor, la care s'a trimis

procesul.
Partea civil& va fi Inca
perde amenda claims& In

virtutea art. 418.
Administratiunile saa
data, condamnatl la amen-
d& catre stat, In cas cand

recursul lor ar fi respins,
ci numai la desdaunarl si
cheltuell. (pr. p. 421, 429;
pr. p. Fr. 436).
Dupe respingerea
unel cererl de casatiune,
partea ce o va fi format
www.dacoromanica.ro
CODUL bE PROC. cillmiNAbg (Art. 443-495)
nu va maI putea face recurs In contra aceleia0
decisiunl saa sentinte, sub
niel un pretext qi pentru
1199
CAPITOLLTL III.
Despre cererile de revisiune.
Mud un acusat
nicI un mijloc. (pr. p. 429;
va fi fost condamnat pen-
dine formalg a ministeriului justitiel egtre ministeriul public al curteI

de casatiune, acesta va
denunta la sectiunea cri-
alta decisiune, condamnat
pr. p. Fr. 438).

Cnd, dupe o or-
minal& acte judeciltoresci,

decisiunl sat" sentinte con-
trarii loge; ele vor putea

fi anulate i autoril lor
uringritI, daca cere casul,
dupe Cap. III* de la Titlul IV al acestel Carp. (pr.
p. 444, 491; leg. curt. casat. 41; pr. p. Fr. 441).

Cand se va fi dat
vre-o decisiune sat sen-
tint& supus& la casatiune
i niel una din partt nu

va fi facut recurs in termen legiuit, ministeriul
public de liing& curtea de
casatiune va putea face
recurs din oficiA chiar du-
pe expirarea termenulul.
Dec& In asemenea cas,
decisiunea sati sentinta va
fi
casatg, pgrtile nu vor
putea sg, se intemeieze pe
acsta spre a se opune la

executarea el. (pr. p. 396,
397, 443; leg. curt. casat.
13; pr. p. Fr. 442).
* Capitolul la care trebue trimis ad este cap. V, iar nu cap.
care este striin in cestiune.
tru o crimg, i un alt acusat va fi fost, printr'o

ea autor al aceleia0 crime, (lac& aceste doug decisiuni nu se pot concilia,
In cat a lor coexistent&
probLii cg, unul sa altul
dintre condamnati este inocent, executarea ambelor decisiunI se va suspen-
da, chiar i dacg, recursul ftteut pentru casarea

lor saft a uneI dintr'insele
va fi fost respins, sa chiar
dacil in lipsa de vre-un
recurs, decisiunile vor fi

dobandit autoritate nerevocabilg.
Ministeriul justitiei, sag'
din oficia, sag dupe cererea ministeriului public,

sail dupe reclamatiunea
unul sa0 ambor condam-
natilor, va Insgreina pe
ministeriul public al cartel de casatiune s& denunte la acea curte ambe

decisiunile.
Curtea de casatiune,
sectiunea criminalg, dupe
ce va verifica c& cele doug
condamnatiunI nu se pot
concilia, le va casa, 0 va
trimite pe acusati Inaintea uneI curtl alta de cele
ce aO pronuntat decisiu-
www.dacoromanica.ro
1200
nile casate. (pr. p.
433,
436; pr. civ. 289; pr. p.

Fr. 443).
446. and, In urma u-
nel condamnatiunT pentru

omucid, se vor adresa, din
ordinea expresa a minis-
teriului justitiel, catre cur-
tea de casatiune, sectiunea criminala, acte presentate in urma condamnareT si de natura a pro-
duce indict( Indestulat6re

despre existenta pers6neT
a carel mrte presupusa a
dat loo la condamnatiune,
curtea de casatiune va pu-
tea Insarcina o curte de
apel a face o eercetare

pregatit6re spre a recu-
n6sce existenta si identitatea pers6neT presupusa
ucisa, si a constata acsta prin interogatorul ce

va face acele1 pers6ne,
prin ascultare de martorT
prin t6te mij16cele propriT de a pune In eviden-
ta faptul prin care s'ar
desfiinta condamnarea.
Executarea condamnatiuneT va fi de drept suspens, prin ordinea ministeriulul justitiel, pan& ce
va pronunta curtea de ca-
satiune, iar In urmrt, de
se va cuveni, prin decisiunea preparatorie a acestet curtI.

Curtea de apel, pronuntand simplu asupra cestiuneT de identitatea pers6-
neT, va trimite decisiunea

actele cercetareI sale
la curtea de casatiune, ca-
re va putea s caseze decisiunea condamnatare,

chiar, cerand casul, s trimiff), procesul in cercetarea uneT alte curt,I de jurat' de cea care va fi pro-
nuntat mal Inainte condamnarea. (pr. p.433, 436,
449, 484, urm.; pr. civila
290 No. 1; c. p. 225, urm.;
pr. p. Fr. 444).
447. Cand, dupe con-
damnarea unuT acusat, n-
nul saa mal multi din
martoriT ce Eta depus In

contra sa, vor fi urmaritT
ea martorl mincinosI in
acel proces, daca acusati-
unea de marturie minci-
n6ste este primita In contralor, sari chiar daca s'aa

dat In contra lor mandate
de
arestare, executarea
condainnatiuneT se va sus-
penda, chiar si cand curtea de casatiune ar fi respins recursul celuT condamnat.

Daca martoriT vor fi du-
pe acsta condamnatI ca
martorT mincinosT In con-
tra acusatulul, ministeriul
justitieT, sal din oficia, stia
dupe cererea ministeriuluT public, satl dupe re-
clamarea individuluT con-
damnat prin cea dintaia
decisiune, va insascina pe
ministeriul public al cur-
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. C.RIMINALA (Art. 448-451)
i de casatiunesa denun-
te curtei acel fapt.
Curtea de casatiune, ve-
rificand declaratiunea ju-
ratilor In urma carel s'a
pronuntat cea de al doilea

decisiune, va anula pe cea
dintiiitl,
daca prin acea
declaratiune s'a."'" dovedit

mincinse marturiile adu-
se In contra celuI dintitia

condamnat; lar spre a se
procede In contra acusatuluY pe basa actuluI de
acusatiune In fiinta, curtea de casatiune '1 va trimito inaintea uneT curtl
de juratT, care nu va pu-
nea uneT condamnatiunT
pentru causa indicata In

art. 445* daca condamnatul va fi murit, curtea
de casatiune va numi un
curator memoriel sale, si
acesta va exercita drepturile condamnatuluT.

Daca, In urma acesteT
noul procedure, se va descopen i ca cea dint&iu condamnatiune a fost pro-
nuntata pe nedrept, nona

decisiune a curte' va usura memoria condamnatuluT de acusarea ce 'i s'a
fost adus. (pr. p. Fr. 447).
tea fi niel cea care a ju-
decat pe condamnat, nicT

cea care a judecat pe mar-
1201
TITLUL IV.
Despre cate-va procedure
particular
torI.
Daca ceI acusatIca mar-
CAPITOLUL I.
torl mincinos1 sunt achitatl, suspensiunea decisiunel condamnatre va Inceta de drept si condamnarea se va executa. (pr.
p. 355, 448; pr. civ. 290,
Falsul in scripturI
se Oto defaima saA prin
Fr. 445).
MartoriT ceT con-
minal& sa& pe cale civilii.
No 3; c. p. 287; pr. p.
damnati pentru marturie
mincinsa, nu vor putea
sa mal faca niel o depositiune la cea de a dona
cercetare a procesuluT. (pr.
p. 447; pr. p. Fr. 446).

In cas de revisiu-
* Art. 447 francos, corespund6-
tor Cu art. 449 reman, trimite la

art. 444, corespumptor en al nos-
Despre fals.
actiune principal& saft in-
cidenta, si, in acest de pe

urma cas, sati pe cale cri-
(pr. p. 451, urm.; pr. civ.

162, urm.; c. p. 123-139).
In tac, procesele
pentru fals, Inscrisul atacat, indata ce se va produce, se va depune la grefa, subsemnat pe tte paginele de grefier si de
tru 446. Credem dar c din er6re
se trimite aci la art. 445, in loe
de 446.
www.dacoromanica.ro
1202
CODUL DE PROC. CRIM1NALA. (Art. 452-456)
pers6na care l'a depus,

daca va sci sa subscrie.
Grefierul va face un pro-
ces-verbal detaliat de sta-
rea materiala a InscrisuluI, gi in care va manticna, fiind cas, de neputinta sag nesciinta pers6neI
ce a Inffitigat inscrisul de
a 'I sub-semna.
Grefierul care va primi
asemeuea lnscris, farti indeplinirea sus liselor formalit&O, se va supune la
o amend& de leI 60. (pr.
civ. 169; pr. p. Fr. 448).
Daca Inscrisul ata-
cat se va lua din vre-un

loo public,
functionarul,
care '1 va da, '1 va sub-
semna gi el precum s'a
lis mal sus, iar de nu, se

va pedepsi cu aceeagi amend& de lel 60. (pr. p.
451; pr. p. Fr. 449).
Inscrisul atacat de
fals se va subsemna Inca
de oficerul politiet judiciare gi de partea civilli,
dac acsta se Infatigza;

asemenea se va subsemna i de prevenit In momentul infatigarel.
Daca aceste pers6ne sag
unele dinteinsele nu pot

sag nu vor a subsemna,
se va face mentiune in
procesul-verbal; In cas de
negligent& sag de omisi-
une, grefierul se va pedepsi eu amend& de 50

lei. (pr. p. Fr. 450).
OrI-care depositar
public orl particular al unuI Inscris atacat ca fals
este dator
predea in
urma ordonantel ce ar
primi pentru acsta, sag

de la ministeriul public,
sag de la judeclitorul de
instructiune ; iar nevoind,
va fi silit prin constran-
gere corporalgi.
Acea ordonanta, i actul
ce se va da depositarulul
despre predarea inscrisulul 'I vor servi de aparare
catre ceI interesatI de acol Inscris. (pr. p. 452; pr.
p. Fr. 452).
435. Inscrisurile ce se
vor aduce spre a servi de
comparapune vor fi sub-
semnate, precum s'a lis

In articolele 450, 451 gi
452* gi sub aceleagI pe-
depse. (pr. p. 456 4i8;
pr. civ. 171, 178; pr. p.

Fr. 453).
456. Orl-ce depositar
public de Inscrisurl care

pot servi de comparatiune, este dator srt le pro-
duca, sub pedpsa de constrangere corporala.

Ordonanta i actul ce
vor primi pentru a lor

predare, le vor servi de
aparare catre cel ce ar
putea s alb& interes de
acele inscrisurI. (pr. p. 454,
457; pr. p. Fr. 454).
* Articolele care trebuesc aci

citato aunt art. 451, 452 453.
www.dacoromanica.ro
COMM bt PROC. CRIM1NALA (Art. 457-461)
1208
Dac5, trebuinta ar
In cercetarea procesuluT,
act autentic, se va lase,

depositarulul o copie de
pe dinsul, verifican si adeverin de presedintele
vele refusuluI lor, nu li se

vor Incuviinta acele mo-
cere srt se strilmute un
tribunaluluI, care va face

proces-verbal de acsta.
Daca depositarul este
public, acsta copie o va
pune In locul originaluluI
ca sil, serve drept original, si va putea libera alte
coph do pe acea copie,

nand mentiune despre
procesul-verbal care constata luarea originaluluT,
pana and acela i se va

lnapoia.
Cu t6te acestea, daca
acel Inscris face parte dintr'un registru, In cat nu
pte fi scos de acolo, tribunalul va .putea, ordonand a i se aduce registrul, s dispenseze de for-
malitatea stabilita in acest articol. (pr. p. 456;

pr. p. Fr. 466).
Scripturele private
pot servi si ele ca InscrisurI de comparatiune, daca
le recunosc.
Cu tte acestea, particulariT, earl vor marturisi
insiT c5, posed asemenea
Inscrisurl, nu vor putea fi
Inclata constransT prin Inchisre, ca s5, le produca;
dar daca, dupe ce vor fi

fost chematI lnaintea tribunalulul, care se
aflti,
pentru a preda acele Inscrisurl sail a anta motitive, decisiunea sail sen-
tinta va putea pronunta
In contra lor constrangerea corporala. (pr. civil&

176; pr. p. Fr. 456).
Cand martoriT se
vor explica asupra unuI
act al procesulul, eI '1 vor

parafa i subsemna,
ne putnd, se va constata
acsta prin procesul-ver-
bal. (pr. civ. 174; pr. p.
Fr. 457).
Dacil, in cursul u-
neI instructiuni sag procedure, un act produs se

va defaima ca fals de una
din partl, acsta va inter-
pela pe cea-lalt sa declare daca voesce sa se
servsca de act. (pr. civ.

164; leg. judec. ocol. 73;
pr. p. Fr. 458).
Daca adversarul
va declara ca nu voesce
a se servi de acel Inscris,
saa daca, In termen de 8
Oile libere de cnd a fost
interpelat, nu va face niel
o declarare, va Inceta orT
ce cercetare i judecata asupra aceluI inscris, care
se va se6te din proces.

Daca acel adversar va
declara ca voesce a se servi de acel Inscris, instruc-
tiunea asupra falsuluI se
www.dacoromanica.ro
1204
va urma in mod incident

dinaintea curteT sag tribunaluluI care se afla In
cercetarea pro cesulul prin-
cipal. (pr. p. 460; pr. civ.

165, urm ; pr. p. Fr. 459).
Daca partea care
a defaimat Inscrisul ca
fals, sustine ca eel ce l'a
produs este autorul sag
comp licele falsuluT, sag da-
ca result& din procedura

ell, autorul sag complicele
falsulul este viu, i actiu-
nea crime' Inca nu e stinsg, prin prescrippune, acu-
satlunea se va urma pe
cale criminala, dupe formole mal sus prescrise.
(pr. p. 450, 593; pr. civil&
170, 181; c. p. 123, urm.;

pr. p. Fr. 460).
Dad), procesul, In
cursul caruia s'a nascut

incidentul de fals criminal, este un proces civil,
se va amana procedura sa
pan& cand instantele criminale vor da decisiunea
lor asupra falsulul. lar dad], procesul principal este
de naturd criminala, corectionalg, saii politiensea, curtea sag tribunalul

ce se afla In cercetarea
sa este dator sa, decida
mal Intaig, dupe ce va

asculta pe ministeriul pu-
blic, daca trebuinta pro-
cesului principal cere a se
decata falsuluI. (pr.

170, 181; leg. judee. ocol.
73; pr. p. Fr. 460).
Prevenitul sag acusatul se va putea Inda-
tora a produce o scriere

a sa, si a serie eu mama,
sa proprie Inaintea judecatet In cas de refus sag
tacere din parte-I, procesul-verbal va face mentiune de acsta. (pr. civil&

177; pr. p. Fr. 461).
Daca o curte sari
un tribunal afla., in cercetarea unul proces chiar
civil, niscare-va indiciI asupra vre-unuI fals i asupra pers6neI care '1 va
fi facut, ministeriul public
sad pregedintele orI judec5,torul va transmite actele ministeriuluI public
de lane], .judecatorul de
instructiune din cireum-
scriptiunea undo se va
Ores, cg, s'ar fi facut de-
lictul, sag unde cel prevenit ar putea fi prins,

dea in
va putea sg,
contra luI un mandat de
aducere. (pr. p. 28, 93,
462; pr. eiv. 181; pr. p.
Fr. 462).
Cand acte publice
se vor declara false, in

tot sag in parte, curtea
sail tribunalul, care va fi
judecat falsul, va ordona
sa, se indrepteze acele ac-
amana sag nu judecata te,stergAndu-se sag adaopitna la cercetarea i ju- gandu-se, i despre tgte
www.dacoromanica.ro
1205
acestea se va face procesverbal. (pr. civ. 182, urm.;

pr. p. Fr. 463).
Inscrisele de com-
Plangerea i denuntarea pentru falsul une) scripturI va putea avea urmare, chiar i daa
inapot la locurile de uncle
este adus, va fi servit de

temeid la niscari-va acte
publice sad private. (pr.
p. 6; pr. p. Fr. 451).
paratiune se vor trimite
s'att luat, sati se vor in-
trce la acele pers6ne care le vor fi comunicat.

Acsta, trimitere se va
face in termen de 16 lile
de la data decisiuneI sad
a sentinteT, supunndu-se
grefierul la o amendrt de
let 50 pentru ne-observarea acesteI formalitrttI. (pr.
p. 456-458; pr. p. Fr. 463).
In t6te cele-lalte,
instructiunea falsulut se
va face ca a tutor colorlalte delicte, afar& de urindtrea dispositiune, care
este speciala la fals.

Prepdint.iI curtilor de
juratI, ministeriul public
al aceloral. curt,I i judecatorit de instructiune,
pentru indeplinirea une)
instauctiunt incepute in
circumscriptiunea lor, vor
putea p6.0 i afar& din
acea circumscriptiune, spre
continuarea cercetarilor
necesare la persnele pre-
puse a ar fi fabricat, In-
trodus, Imp6,4it monedrt

mincinsh, fie de metal,
fie de hartie, sad c ar fi
contrafAcut sigiliul statuluI. (pr. p. 21, 22, 66; c.
p. 6, 112-121; pr. p. Fr.

464).
inscrisul In contra arul
CAPITOLUL II.
Despre eontumael.
Crtnd, in urma uneI decisiuni de punere

sub acusatiune, acusatul
nu se va fi putut prinde
sad nu se va infat4a la
judecata, in termen de lo
qile, dupe notificarea facet& la domiciliul WI, sad
and, dupe ce s'a infittisat oil s'a prins, se va fi

&cut nevNut, preedintele curte) juratilor, sad,
in lipsa lul, judeatorul
care '1 tine locul, va da
o ordonantrt in care se va
cuprinde: a acusatul e
dator a se infAt*ze intr'un alt termen de 10 Ole
de la liva publicare) aceleI ordonante, iar de nu,
a va fi declarat rebel legel, a va fi suspens din

exercitiul drepturilor ceMtenescI, a, averea sa va
fi
sequestratii in cursul
instructiunet contumaciel,
crt ver)-ce actiune atre

judeatort 'I va fi opritrt
in curgerea aceluia0 timp,
www.dacoromanica.ro
1208
e5, se va procede In contra luI i ca verl-cine este

dator s arate locul unde
se MM.
Acea ordonanta va face

inc6, mentiune despre cri-
ma 0. despre ordonanta
pentru punerea la popr-
la a acusatulut (pr. p. 226,

227, 228, 239, 471, 600;
pr. p. Fr. 465).
Acea ordonanta va
fi publicata prin toba in
cea dintA dumineca ur-
i afipta la 'Arta
locuintel acusatulul, la a
primarial $ la p6rta auditoruluI curteI juratilor.
m6,t6re
Ministeriul public va tri-
mite aceea$ ordonanta la

tribunalul in a carul aircumscriptiune se afla ave-
rea ce urinzii a se se-
(pr.
468).
p. 474; pr. p. Fr.

Daell curtea va ju-
deca impiedicarea legitima, va face sit se amane

judecata acusatului 0 sequestrarea averei sale, pen-
tru un termen co se va
gasi en cale, dupe natura
ImpiedicareI i distanta
locurilor. (pr. p. 472, 473,
475; pr. p. Fr. 469).

Mara de casul precedent, curtea va pasi de
Indatii, la judecarea causal prin citirea decisiuneI
de trimitere la curtea ju-
ratilor a ordonantei prescrise prin art 227 0 a

a proceselor-verbale Men-
te pentru eonstatarea publicare) i afigerel aceleI
questra. (pr. p. 470; pr.

p. Fr. 466).
Dupe 10 vile de la
ordonante.
Dupe acsta, lectura,
curtea, asupra conclusiunilor ministeriului public,
467).
tumace.
Daca instructiunea contumacie1 nu este conform
publicare, se va procede
la judecata contumacelul.
(pr. p. 470, 471, pr. p. Fr.
Niel un advocat nu
se va putea infatisa spre

a apara pe acusatul eontumace.
Daca acusatul se va fi
afland afar& din Romania,
sat in absoluta neputinta

de a ve ni, rudele saa amicil s1 vor putea sa arate Impiedicarea In care
se afla de a veni i sa
sustina legitimitatea el.
va pronunta despre conregulelor mal sus aratate,
curtea o va declara nula

0 va ordona sti, se reinc6pa din not/ de la col
mal vechia act nelegal.
Daca instructiunea este

regulat6,, curtea va pronunta asupra acusatului
si va decide si asupra desdaunitrel reclamantulul.
1'4:Ste acestea insa se vor
face far& asistenta sat in-
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CRINIINALA (Art. 476 -480)
tervenirea juratilor. (pr.

p. 226, 405, 485; pr. p.
Fr. 470).
ate& contumacele
este condamnat, averea sa
va fi, din Ohua executarel
decisiunel, consideratft
administrattt ca avei e de
absent. Atftt despre dinsa, cftt 0 de a sa adminib-
trare, se va da sma eui

se va euveni, dupe ce con-
1207
se prin acest articol. (pr.

p. Fr. 472).
Recursul de casatiune In contra decisiuneI
date in contumaeie, nu va
fi deschis de cat ministeriului public i pgrtei civile, In ceea ce se atinge
de interesul el. (pr. p. 396
urm., 416, urm.; pr. p. Fr.
473).
In niel un cas con-
damnatiunea va fi deve-
tumacia unuI acusat nu
rarea termenulul de pur-
prin sine insg0, instruetiunea in privinta coacusatilor sgi presentl; cur-
nit irevocabil5, prin expi-
gatiunea contumaciei. (pr.
p. 481, 600; pr. civ. 106,

urm.; pr. p. Fr. 471).
In teimen de 8
(pie dupe darea decisiunel, un extract dintrInsa

va fi iuserat, dupe stftruinta ministeriulul public,
in fia oficial, i afipt:
1. la p6rta celuI de pe urmil, domicilig al condam-
natului ; 2. la 'Arta primgriet loculut unde s'a co-
litis crima; 3. in sala auditoruluI curtel cu jurati.

Asemenea extract se
va trimito in acela0 ter-
men la tribunalul in a c5,ruI circumseriptiune se afig, averea contumaceluI.

Efectele legale ale execu-
tgrei unei decisiunI date
in contumacie, se vor produce de la data gileI celuI
mai de pe urma proces-
verbal, constfttator de formalitatea afigereI prescri-
va suspenda niel intftrzia,
tea va putea ordona, dupe
judecata acestora, ea luerarile depuse la graft

drept acte inculpg,t6re
se intgroft, cand se vor
core, proprietarilor lor, sag

celui in drept a le lua.
Curtea va putea ordona
asemenea Intgrcerea acelor acte, sub conditiune

de a fi din non
due& va cere trebuinta. La
intfircerea lor se va face

de grefier un proces-verbal descriptiv de starea
lor materialk sub pedps5.,
contra grefierului pentru

ne-urmare, de o amend&
de bel 50. (pr. p. Fr. 474).
In cursul sechestrului se vor Intretine din

starea sechestratft sotia,
copiil, tat5',1 0 mama contumacelui, clack nu ag mijlOce

Indestule. Au-
www.dacoromanica.ro
1208
toritatea judiciara, va regula acsta. (pr. p. 470,

476; pr. p. Fr. 475).
Daca, acusatul se
da prins, orl daca se va

aresta mal 'pain te de stingerea pedepseI prin prescriptiune, decisiunea data
In contumacie i procedu-
rile facute In contra luI,

incepand de la ordonanta
de Inchisare saa de rein-
fatisare) vor fi de sine nimici:te s ise va procede In

privinta luI dupe formele
ordinare. (pr. p. 476, 482,
596, 600; pr. p. Fr. 476).
In casul prevNut
prin articolul precedent,
daca martoriI nu pot fi
produsl Inaintea judecatel

din vre-o cans& 5re-care,
incredintarile lor scrise,
precum i raspunsurile
scrise ale celor-laltI acu-
sati de acelas delict, vor

fi citite la Infatisare.
Asemenea se va urma
si cu cate alte acte se vor
socoti de presedinte de na-
tura a lumina pe judecatori asupra crimeI si asu-
pre celor culpabilf. (pr. p.

301; pr. p. Fr. 177).
483.(Mod. Leg. 17Apr.75).
Contumacele care, dupe ce

se va fi reinfatisat, va cas-
litic saA de presit, curtea

va judeca tot-d'auna far&
asistenta juratilor, pe deliquentiI in lips, de nu
se vor infatisa dupe chemarea ce, conform cu legea, li se va face.
Condamnatul in lips& va
putea face opositiune In

termen de 15 Ole nelibere,
osebit de cate o Oi pen-
tru fie-care distant& de 2

miriametri , socotite din
oliva primireI copieI deci-
siunel, in persna, sa.4 la

domiciliul seg.
In cas and condamnatul nu se va gasi si nu va
va avea nicI domicili,
resediatil cunoscuta, termenul de opositie se va

socoti din liva publicarei
sentinteI prin flaia oficiala.
Nepresentarea condam-
natuluI pentru a sustine

opositiunea va face a ramanea definitiva decisiunea data. In lipsa.
Efectele contumacieI in
materie de crime, prev6flute la art. 470 si urmatrele, nu sunt aplicabile
condamnatuluI in lipsa, In
materie de delicte de presit. (pr. p. 182-184, 226;
const. 24, 105 ; pr.p. Fr. 478).
CAP1TOLUL
tiga achitarea sa.0 absolvirea sa, va fi condamnat

la plata cheltuelilor oca-
Despre recunhseerea identitd(eiinTiviailor eondamnati,

sccipati s reprinfi.
In ma,terie de delict po-
484. Recunbscerea iden-
sionate prin contumacia sa.
www.dacoromanica.ro
COWL DE PROC. CRIMINAL& (Art. 466-488)
tit&tel unuI individ care,

dupe ce a fost condamnat
a sc&pat,
i apoI s'a re-
prins, va fi Malt& tot de

acea judeatorie sat curte
care va fi pronuntat condamnarea sa.
Acea judect,torie sat
curte, pronuntand identitatea, va hot&ri tot-d'odat&
pedpsa
pentru fuga luI, (lac& legea o cere. (pr. p. 485; c.

p. 44, 195; pr. p. Fr. 518).
Curtea sat tribunalul va asculta pe martoril adusI, sat dupe cererea ministeriuluI public,
sat dupe cererea indivi-
duluI reprins, (lac& acesta

va fi aratat eh are martorl.
Cercetarea identitatel se
va face In audient& publick si prinsul va trebui

sa fie fat& ; iar la din contra urmare, vor fi nule
bite cite se vor lucra.
Decisiunile curtei In a-
semenea materie se vor

da Mr& asistenta j uratil or.
(pr. p. 186, 341, urm., 475,
484, 486; pr. p. Fr. 519).

Ministeriul public
reprinsul vor putea face
recurs la curtea de casatiune, In forma si In ter-
meniI ar&tatI In acest co-
dice, In contra hotirireI
date asupra urm6,rireI pentru recuntscerea identit&,-
W. (pr. p. 396, urm., 416,

urm.; pr. p. Fr. 520).
1209
CAPITOLUL INT
Modul de procedare in casul

de distrucfiunea scat rayirea
act elor ma a hotdrerei unui proces.
and, In urmarea
unul incendiu, a unel inundatiunI sat a orI-c&-
reI alte cause extra-ordinare, niscaT-va originale

de hot&riri date In materie corectional& sat criminal& si Inc& neexecutate, sat' niscarI-va procedure Inc& neindeplinite,
se vor fi stricat, se vor fi
rfipit sati vor fi perit, si nu
va fi fost cu putint& ca
s& se restabilsa, se va
procede asa precum urmz. (pr. p. 488, urm.; c.
p. 203, 204 ; pr. p. Fr. 521).

Dacit exist& vre-o
copie autentic& a decisiu-
neI, aceia va fi considerat& ca original, si prin

urmare va fi datfi la depositul destin at pentru con-
servarea decisiunilor.
Spre acest scop, orl cine,
fie particular, fie functio-
nar, ar fi depositar al uneI copie autentice a decisiunel, este dator st, o

depun& la gref a curtei ca-
re o va fi dat. In urmarea ordinal ce i se va da

pentru acsta de prosedintele acelel curtI; iar
nefiind urmfitor, va putea

fi supus la constr'angerea
corporall.
www.dacoromanica.ro
al
CODUL DI PEIOC. CRIMINALA. (Art. 489-493)
Acea ordine a presedinteluI II va servi de apa-
rare catre cel ce vor avea

interes de acel document.
Depositarul zisel copiI
autentice va putea, dnd'o
la depositarul public, A,
cra a i se da dupe dinsa
o copie legalisatli. (pr. p.
454, 487; c. civ. 1188; pr.
p. Fr. 522).
Ctind, In materia
criminal, niel originalul,
niel vre-o copie autentica,
a decisiuneI nu va exista,
iar originalulsafi vre-o co-
copie autentia, a declaratiuneI juratilor va exista,

se va procede dupe acea
declaratiune la alta din

not judecata. (pr. p. 488,
490; pr. p. Fr. 523).
lar daca declaratiunea juratilor nu se va

mal putea Infatisa, sat
daca causa s'a fost judecat far& juratl, si nu se
va mal fi aflnd niel un
act scris, instructiun ea pro-
cesuluI se va reincepe de
la cel din urma, act in fl-
int* original sat In co-
pie autentica,. (pr. p. 489;

pr. p. Fr. 524).
C:APITOLUL V.
Despre darea sub judecatd

a funefionarilor.
FunctionariI de orI
ce ram, pentru crime si
delicte comise de dinsiI a-
fara din functiunile /or, se

vor urmari si judeca dupe
legea comuna, dilndu-se

mal intit In cunoscinta
min isteri ulul respectiv. ( pr.
p. 492, 493; constit. 29).

AgentiI administrativl al guvernulul, afar& de ministril, de con-
silierli de stat, de membrii si procurorul curteI

de compturI, nu vor putea fi urmaritl pentru delicte relative la functiu-
nile lor, de cht dupe o decisiune incdviintattre a
consiliuluI de stat. *
In acest cas urmarirea

se va face Inaintea tribunalelor ordinare.
Nu se preluded prin acsta dispositiunile art. 46
si 49 din legea consiliulul de stat. (constit. 29,
101, 130; leg. respons. mi-
nist. 1, 9, 10, 13, 14; leg.

curt. compt. 14; pr. p. 5,
491, 493; c. p. 104).
Cind un oficer de
politie judicial* un jude-
cator politienesc sat un
judecator de tribunal comercial orl judetian, un

membru al ministeriulut
public de pe liinga vre una din aceste autoritatl,
va fi prevenit ca faptuitor, In exercitiul functiunilor sale, de un delict care
* Consiliul de stat este desliinat oi atributiunile lui Impartito
prin logea din 12 lulio 18611.
www.dacoromanica.ro
1211
trage dupe sine o pe-
p. 493, 496, urm.; pr. p.
teriul public de pe Magi

curtea de apel, 'I va cita
Cind crime comiA In exercitiul functiunilor, si care ar trage dupe
dpsti corectionall, m i n is-
lnaintea acestei carp, care

va pronunta Mx& apel. (pr.
p. 6, 14, 314, 494; c. p. 1,
8; pr. p. Fr. 483).

494. Cand functionariT
arlitatI In articolul precedent vor fi prevenitl ca
In exereitial
functiunei lor, de o rim&
f&ptuitorl,
care trage dupe sine pe-
dpsa destitutiunel sat alta mal mare, Instircinfirile

earl, In casurl ordinare, cad
asupra j udecitoru la' de in-
struetiune si a supra mi-
nisterulul public de pe
Ifing& tribunal, vor fi Indeplinite de presedintele
cartel de apel si de ministerial public de ItIng& east& curte, de fie care din
Fr. 484).
sine pedpsa destituirel,

sett alta mal mare, va fi
impute% sail unul tribunal Intreg, sad individual
unul sail mal multor membriI de curte, sati unul
membru al ministeriuluY
public de pe Ifingit o cur-
te, se va procede precum

urmzit. (pr. p. 494, 496,
urm.; pr. p. Fr. 485).
Crima va fi denun-
tatti ministeriulul justitiel

care va da ordine ministeriuluT public de pe Mg& curtea de casatiune a
urmfiri dupe denuntare.
Crima va putea aseme-
nea fi denuntat& d'a drep-
acestia In acea ce'l pri-
tul cartel de casatiune de

citre persnele care se
deplinite si de orI-ce alp
acsta numai stand cand
vesce ; ele vor putea fi In-
oficerI anume numitl pen-
tru acsta, nnul de clitre

presedinte si altul de ministerial public al cartel
vor pretinde vfitamate, dar
ele vor cere a exercita actiune recursorie civil& In

contra aceluT tribunal sail
judeclitor, orT cfind denun-
apelative.
tares va fi incident& In-
delegare, si In cas and
curtea de casatiune. (pr.
nil& aft se facii acsti
exist& un corp de delict,

acesta va putea fi constatat de orl-ce oficer al politieT judiciare; iar pentru
restul procedure; se vor

arma dispositiunile generale ale acestul codice. (pr.
tr'un proces pendent la
p. 495; pr. civ. 305, urm.;

pr. p. Fr. 486).
Ministerial public
de la curtea de casatiune.
orl dupe ordinile ce va
primi de la ministerial
justitiel, oft dupe denun-
www.dacoromanica.ro
HAMANG10. Codul G000ral.
36
1212
CODUL DE PROC. CRIMINAL!. (Art. 408-502)
tarea facutft de 0.41, va
face luerftrile cuvenite spre
urmarire.
Primul prepdinte va
numi pe unul din mem-
bril curte), ca at procd6,

la ascultarea martorilor i
la facerea tuturor actelor
de instructiune, care pot
fi trebuincise a se face
In oraul unde este cur-
tea de casatiune. (pr. p.

495, 496, 498; pr. p. Fr.
487).
Cii.nd vor fi mar-
torl de ascultat saa acte

de instructiune de flout,
afar& din oraul unde este
reedinta curte) de casatiune, primul preedinte
al acestel curtl va face
pentru acsta t6te delegatiunile necesare la un ju-
mise de nainisteriul justi00 sad produse de plirtl,

sa asupra informal-nor a n-
teri6re * ceV va fi procurat, primul preedinte va
da mandat de depunere,
(lac& cere maul.
Acest mandat va arikta

casa de arest In care pre-
venitul va trebui A fie
depus. (pr. p. 92, 96, urm,

511; pr. p. Fr. 490).
Primul presedinte
al curtel de casatiune va
ordona indati si se comunice procedura minis-
teriulul public care, In cele
6 Ole urmitre, va adresa

sectiuneI civile rechisitorul s6ti cuprimptor de danuntarea prevenitulul (pr.
p. 212,502; pr. p. Fr. 491).
dectdor de instructiune,
Fie precedati sat

nu de un mandat de de-
nalul Bah judecfitorul preVenit. (pr. p. 81, 497, 499;
Bath la sectiunea civiii, In

puterea art. precedent, numita sectiunetransformatit
In camera de depunere In
acusatiune, pronunti asu-
luat chiar 0 afar& din judetul unde se aflts tribu-
pr. p. Fr. 488).

Dupe ce va fi ascultat pe martorl, i va fi
terminat instructiunea ca-
re 'I a fost delegatil, ju-
punere, denuntarea adre-
pra acesteI cestiunl mal

Inainte de orl-ce alta.
Dacli respinge denunta-
deolitorul de instructiune,
mentionat In articolul pre-
rea, va ordena liberaren
sate, Inchise i sigilate, la
judeclitorul prevenit Ina-
cedent, va trimite procesele-verbale i cele-l-alte
primul prepdinte al curte) de casatiune. (pr. p. 82,
498; pr. p. Fr. 489).
Asupra aotelor tri-
proven itulul
Mc& o admite, va trimite pe tribunal sad pe
lutes sectiuni tor unite. (pr.
* Din erdre se dice ad ,anteridre in loe de ,silteribre.
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CRIMINALA (Art. 303-51)9)
p. 224, urm., 503; leg. curt.
casat. 67; pr. p. Fr. 492).

Denuntarea incidenta, Intr'un proces pendent la curtea de casati-
une, se va face Inaintea

sectiuneI care se afla In
cercetarea acestuT proces;
daci este admisa, ea va fi

trimisa la cea-lalta sectiune, care va procede precum se arata la articolul
precedent. (pr. p. 502,507;
pr. p. Fr. 493).
Curtea de casatiune, seetiunT unite, transformata, In Ina RA curte de
justitie, va Infatisa pe acusat sail pe acusati, va

da citire, In au4u1 publiculul, decisiuneT prin care
s'a pronuntat punerea sub

acusatiune, precum si ac-
tul de acusatiune al ministerulul public, va asculta pe martorl, conclusiunile ministeriulul public, apiirarea, si va pronunta decisiunea ca majoritatea voturilor. (pr p.
338, 359; leg. curt. casatiune 42).
and asupra cer-
cetareI unul proces 6re care

sail In urmarea unel cererY
de actiune recursorie ci-
vil& una din sectiunile curteI de casatiune va da, farit

denuntare, niel direct& ni el
incidenta, peste vre un de-
lict de natura a atrage
dupe sine urmarire crimi-
1213
nail In contra unul tribunal sail unul judecator din-
tre ce! enumeratl In art.

493, ea va putea, din ofichi, sa ordone trimiterea
sa in cercetarea cele1-1-alte
sectiuni, care va pronunta
asupra punerel sub acu-
satlune conform art. 503.

(pr. P. 495, 506; leg. curt.
mat. 67; pr. p. Fr. 494).
500. Procesul care se afla, in eercetarea sectluni-
lor-unite, se va trimite la
casul prevalut In prece-
dentul art. lnaintea sectiuneI dyne. (pr. p. 505;

pr. p. Fr. 495).
In tte casurile,
seetiunea la care s'a tri-
mis o causa, sag dupe denuntare, sati din oficiii, va
pronunta asupra punerel

sub acusatiune.
Presedintele sati va face

functiunl de judeefitor de
instructiune. (pr. p. 68, ur.;
pr. p. Fr. 496).

Acest presedinte
va putea delega asculta-
rea martorilor si interogatoriul prevenitilor la un
alt judecator de instrue-
tiune, luat chiar kli afar&

din judetul In care se va
afla prevenitul. (pr. p. 81,
498; pr. p. Fr. 497).
Mandatul de ares
tare ce va da presedintele,
va Bata casa de arestare

In care prevenitul va trebui sa fie condus (pr. p.
www.dacoromanica.ro
Ulf
CODUL DE PROC. CRIMINALA (Art 510-515)
91, 96, urm, 500; pr. p.

Fr. 498).
edinta sectiunel
nu va fi publica; admittoril vor fi in numar fara
sot. Dacli majoritatea nu
afla cas de punere sub acusati une, denuntarea va fi
respinsa printr'o decisiune

si ministerial public va ordons liberarea prevenitulul. (pr. p. 218, 220, 224;
pr. p. Fr. 499).
Daca majoritatea
judecatorilor este pentru
punerea sub acasatiune,
acsta va fi, pronuntata
printr'o decisiune, care va
euprinde i ordinea de arestarea prevenituluT.
Trimiterea In judecata
se va face sat% la curtea
juratilor, Ball la curtea de
casatiune transformata In
curte de justitie, conform
distinctiunilor Manta In aeast capitol. (pr. p. 228,
urm.; pr. p. Fr. 500).
Instructiunea fiind
Moat& au modal acesta

Inaintea curte! de casatiune, ea nu va putea fi ata catii. In cat p entra forma
Ea se va aplica si la
complicil tribunalulul sat

jadecatorulul, chiari And
aceia nu vor fi In Nap-
dice, cate nu vor fi contrarn formelor de proeedura preserise In acest capitol. (pr. p. Fr. 502).
In cas de recurs
contra decisiun el cartel j
ratilor, In a carel came-
tare s'a fost trimis un proces de sectiunea cartel de

casatiune care a pronuntat punereasub acusatiune,
daeli In sectiunea criminala, competentii pentru

acel recurs, s'ar afla judecatoril carI vor fi luat
parte la judecata In care
s'a pronuntat punerea sub
acusatiune, aceI judeca-
tog nu vor lua parte la
cercetarea recursulul, ci
vor fi Inlocult1 prin altil.
Cu t6te acestea, In casal until al doilea recurs
care va da loe la Impreu-
nareasectiuniloreurteT,totl
judeclitoril vor lua parte la
j udecata acelal recurs.(leg.
cartel casatil 69; leg. sect.
cartel casat. 12 Mart. 70,

art. 3; pr. p. Fr. 503).
CAP. VI.
Despre deliate In eontris

respectulni envenit dregiitorfilor consiltnite
Dach, In sala eedin-
tiunl judiciare. (pr. p. 221,
telor tribunalului, sat In

or! care alt loo ande se
nea aplicare tate scale dis-
judeclitorseft,
urm.; pr. p. Fr. 501).

Vor avea aseme-
positiunl ale acestal co-
face public o instructiune
unul sad
mal multI asistentl vor da
www.dacoromanica.ro
COMM DE PROC. CRIMMIALA (Art. 1516a19)
semne publica, sat de aprobare, Sat de desapro-
bare, sad vor face sgo-
mot In ort ce mod, preedintele sat judeclitorul le

va ordona respectul cuve-
nit ; i (lac& desordinea se
va continua, el va ordona
aprolilor sli'l sea& afar&
si dad., dupe acsta, se o-
pune de a ei, sat dacli,

dupe ce a e2lt, intr& ar41, preedintele sat judecitorul va ordoua sli
pun& la ()prat pe turbur&tor ; se va face mentiune
de /last& ordine In procesul-verbal, i, dupe Inf&-
tiarea acestuI proces-ver-
bal la directorul Inchisorel, turburlitoril vor fi primitt la casa de arest i retinutl 24 ore. (pr. p. 5167
521; pr. iv. 18, 90; leg.
jud. ocoI. 71; pr. p. Fr.
504).
516. CAnd sgomotul va
fi fost tnsotit de injurit

sat de pornirl de fapt, earl
ar fi de natur& a da loe
la aplicarea de pedepse
corectionale sat politie-
nose); judecata se va putea

face War In aceea ed intft,
Indatik ce acele fapte

vor fi fost constatate.
1
Ins& fiind cas de pedps&
politienscl, ova pro nunta

fir& apel ort cart tribunal
sail on ea judecitor; iar

flind cas de pedpsli corectionali, nu o pote pro-
1215
nunta de cat cu drept de

apel un tribunal de prima
juinstant& sat
deofttor. (pr. unsingur.
p. 177, 195,
urm.; o. just. milit. 110,
152; pr. p. Fr. 506).
DLit& se va fi comis
o crimft la audienta unul
singur judeator sat a unlit tribunal ale cut sentinte Bunt supuse a peluluT,
judecittorul sat tribunalul,

dupe ce vor aresta pe cutpabil i vor face procesulverbal de fa ptele petrecute
vor trimite httrtiile O. pe

prevenit Inaintea judecltorilor competeng. (pr. p.
28, 515, 521 ; pr. p. Fr. 606).
In privirea porni-
rilor de rapt oarI vor
fi
degenerat In crime, sat a

orI c&ror alter orime, comise Ia audienta curtet de
casatiune sat a unel mutt
apelative, curtea va procede Indati i flit% Intrerupere la iudecatft.
Ea va asoulta pe mar-
tort, deliquent i pe advocatul ce 'ig va fi ales,

sat care i se va fi dat de
prepdinte, i dupe ce va
fi constatat faptele i va
fi ascuItat pe ministeriul
public, In edintli publicl,

va aplica pedpsa printeo
decisiune motivatft. (pr. p.
519, 620; pr. p. Fr. 507).

Crimele comise, In
oircumstantele prevNute
prin articolul precedent,
www.dacoromanica.ro
1216
CODUL DE PROC. CRIMINALA (Art. 520-522).
dinaintea unel curtl de jnrap le vajudeca sectiunea

curtel de a.pel din care fats
parte j udeatorit curt& j uratilor. (pr. p. 518, 520).
TITLUL V.
Deepre eompetintii, In 6re
earl easuri eseepti waste.

CAPITOLUL I.
In casul articolulul 518, condamnarea nu

se va putea pronunta de
Deapre regulamente de oompe-
turl; lar la din contrl, se
se vor afta In eercetarea
tinrcl.
322. Und dou6 tribu-
c&t cu unanimitate de vo-
nale politienesel, verI earl
vor Incepe urmArirl con-
aceleea1 contraventiunI,
form dreptuluI comun. (pr.
p. Fr. 608).
Prefectil, sub-prefectil, primaril comunall
ofleeril de politie admin is trativii. sati judiciarfi,
precum asemenea si pre-
sedintele de drept sati prin

alegere al uneT adunfirl pu-
sail a don6 conexe (inclinate) contraventinnI, pSrputea core regutile

larea competinteI de la tribunalul de prima instant&
sub a duel jurisdictiune
statI ambe tribunalele politienescl.
Dach cele don6 tribu-
blice ce s'a Intrunit ca sit

exerciteze dupe legI, prin
vot, un drept politic, and
se vor afta Intru Indepli-
nale politieneseT stall sub

jurisdictiunea a diferite tri-
nirea public& de niscarI-va

acte ale functiunel lor, vor
curtea apelativ& sub a c6,-
avea tte acele citclerl le-
giuitd prin art.
615, si
dupe ce vor ordona sit se

puna m&na pe turbur&torI, dac& faptul acestora
va II dat naseere la un
delict, vor face proces-
verbal i II vor trimite,

preeum si pe prevenitl Innainteajudeatorilor com-
petintl. (pr. p. 14, urm.,

108, 517; leg. elector. 91;
pr. p. Fr. 609).
bunale de prima instanp,

pArtile se vor adresa la
reI jurisdictiune stan aeele tribunale de prima
instantli, i vor avea drept
de recurs In casatiune.
Dacii si cele dou6 tribunale politieneseI Intre
care s'a ivitconflictul, stet
sub jurisdictiunea a diferite tribunale de prima instant& si aceste dupe urml
sub jurisdictinnea a diferi-
te curt! apelativa, p&rtile
se vor a dresa d'a dreptu I la
eurtea de casatiune spre a

core regularea competin-
ta (pr. p. 221, 222, 524,

525; pr. civ. 262; leg. curt.
www.dacoromanica.ro
COD1JL DE PROC. CRIM1NALA (Art. 523-526).
casat. 36 No. 3; pr. p. Fr.

540 2).
523. Cand douI judectl-
torl de instructiune, saa

doua tribunal e de prima in-
stanta, stabilite In eircumscriptiunea ace liad T carp
apelative, se vor afla In
cercetarea aceluiadl delict
sae a diverse dar conexe

(Inclinate) delicte partile
se vor adresa la aeea curte

spre a cere un regulament
de competintii, i vor a-
vea drept de recurs de

casatiune. (pr. p. 221, 222,
624, 525; pr. civ. 263; pr.

p. Fr. 540 1).
524. Mild prevenitul

sat acusatul, ministerial
pubic saa partea
1217
mat& a pronunta, in cas
de conflicte In materie criminalii, corectionala di politiensea, regulamente de

competinta.
Cand maT multe tri-
bunale ordinare de orl ce

grad, nesupuse la jurisdic-
penes vre une) instante

ordinare, saa supuse la
jurisdictiunea a diferite in-
stante ordinare, se vor afla In cereetarea aceluiadl

delict saa a delicte conexe
orI a aceliadl contraventinnI;

and un tribunal militar, eclesiastic, sail orl
care alt tribunal eseeptional, de o parte, di o curte
tribunaluluI de prima instanta, sati a judectstoru-
apelativa, saa un tribunal

coreetional, saa un tribunal politienese, saa un judecator de instractiune de
sari respinsa de ar fi a-
cercetarea aceluiadl delict
va fi propus necompetinta
lulde ins tructiu ne, primitli
csttt exceptiune, nimenT
nu va putea recurge la
curtea de easatiune spre

a cere regularea de competinta ; dar se va putea
apela In contra sentintel
tribunalnInI sail a judecatorulul de instructiune
la curtea apelativa di a
se face recurs la curtea
de casatiune In contra deeisiund acestel curtI, daca

cero cam'. (pr. p. 137, 406,
416; pr. p. Fr. 639).
525. Curtea de casati-
une este d'a dreptul che-
alta parte, se vor afla In
sad a delicte conoxe, orl

a aceleeadleontraventiunT.
(pr. p. 222, 622, 523; pr.

civ. 262, nrm.; leg. curt.
casat. 36 No 3; constit.
130; e. just. milit. 76; pr.
p. Fr. 627).
526. Tate cererile pentru regulamente de competinta, vor fi instruite
judecate in mod sumar,
di dupe simple memoril,
Intocmal precum mal jos
se regulzi pentru enrtea
de easatiune (pr. p. 527;
urm; pr. p. Fr. 525).
www.dacoromanica.ro
1218
COBOL DE PROC. CRIMINALA (Art. 527-531).
Primind cererea
si actele, eurtes de casa-
tiune,sectiunea criminalli,
va putea sati a decide Indat& definitiv,Ilsitnd drep-
tul de opositiune pirteI
interesate, satt, nefiind In-
destul de luminatli, a ordona si se fact", prtrtilor

comunicare de actele es i
Waft pus lnainte asnpra

conflictulut (pr. p. 526;
528, nrm. 542; pr. civ.
265; pr. p. Fr. 528).
Recursul pentru
conflictul si va hotlirl,
dupe distal*, locurilor
termennl In care vor trebui sit fie aduse la gran,

Ladino procesulul si 'Aire-
rile motivate.
Notificarea ce se va
face pfirtilor de 'last& de-
cisiune va suspenda de
drept judeoata procesulul

si, In materie criminalli,
punerea sub acusatiune

sati, dad). acsta este pronuntatfi, compunerea co-
conflict fiind Mont de pre-
misiunel juratilor. Nu se
vor suspenda ins& [tote's
partea (Avila, decisiunea
ril satt de instructitme.
venit, de acusat sail de
prin care ourtea va fi ordonat comunicatiunea, va

pune lndatorire functionarilor insarcinati au ministerul public pe Ifingtl,
antoritrttile futre car' se
pretinde cli, existli, conflio-
tul, sit transmit& t6te hit.title procesuluI si plirerea
lor motivatit asnpra conflictulul. (pr. p. 527, 529,

543 pr. p. Fr. 529).
529.01nd comunieatiunea va fi fost ordonatit
In urma recursuluI vre-nnul din acestI functionart
decisiunea curteI va pune
Indatorire celuI-1-alt sli
transmit& hIrtiile si pirerea sa motivatli. (pr. p. Fr.
530).
530. Decisiunea de co-
municare va ar&ta pe scurt
actele din care se nasce
si procedurile conservato-
Prevenitul, sat almatul, si partea oivillt, vor

putea presinta temeiurile
lor astipra conflictuluT dupe
forma si regulele de la
Cap, II, Titlul III, din a-
cest condice, pentrn recur-
sul de casare. (pr. p. 416,

u rm. 528,543 ;pr. p.Fr. 531).
531. and, dupe o sim-
phi cerere, se va fi dat
decisiunea asupra regulft-
re" de competintli, aces

decisinne dupe stiruinta
ministeriulnI public al cur-
teI de casatiune si prin

ministeriul justitiel, va fi
notificatit functionaruluT
Insliroinat on ministeriul
public pe lttng4 curtea,

sat tribunalul, satA magie
stratul care trebne stt Inoeteze cercetarea procesulul In care intrase.
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CRIMINALA (Art. 532-538).
Se va notifica ad's%
decisinne
prevenituluI
sail acasatulul precum si

pirtel chile. (pr. p. 545;
pr. p. Fr. 532).
Prevenitul sat azusatul, i partea
vor putea face opositiune
la decisiunea data, In termen de 3 dile de la nodficarea el, si dupe forme-
le prescrise la Cap. II, Tit.

III, din Roast codice, pentru reoursul de casare, (pr.
p. 416, urm. 533, 5114; pr.
p. Fr. 533).
Opositiunea de
care se vorbesce In arti-
coin] precedent, are pute-
rea de a suspenda jude-
carea procesulul, precum

se (lice In art. 529*. (pr.
fi si el
1219
soutit de orl-ee
comunicare In privihta lor,
asa In cat numitil un vor

putea s se prevalideze
de ne-Indeplinirea acestel
forme. (pr. p. 65, 126, 179;
13. civ, 97; pr. p. Fr. 535).
Carteo de casatiune, judecand conflictul,
va decide asupra tutulor

actelor ce ar putea sA fi
fost Monte de curtea, tri-
bunalul sat' magistratul

pe care ea va glksi necompetent. (pr. p. Fr. 536).
Decisiunile date
asupra confliotelor nu vor
putea fi atacate prin opositiune, citud, mal Inainte
de db.nsele, va fi intervenit o decisiune de comu-
nicare care se va fi exe-
p. 530, 547; pr. pr. Fr. 534).
cutatintocmal precum mal
tul care nu se va fi pus

la poprHL si pastes civilk
nu vor fi admisl a face
urm.; pr. p. Fr. 637).

Decisinnea ce se
va da, sari In arma celel
de comunieare, salt dupe
opositiune, va fi notificati
Prevenitul care ha
se va giisi arestat, acusa-
cpositinne, dad', nu ab
ales, satt mal Inainte sati
in termenul hotlirlt prin

art. 532, domiciliul la loci]] resedintel uneia din
autoritiltile judecatoresci
In conflict.
Ne fiind ficuth acstli
alegere de domicil% din
partea celor sus-ariltatT,
promotoruloonflictului va
Articolul care trebee eitit aci este art. 630; cad el vorbasce
de auspendare.
sus se arati. (pr. p. 527,
acelorasi pttr1si In aceiasl fern% ea deoisiunea ce o va fi precedat.

(pr. p. 531, 536; pi. p. Fr.
538).
Partea civilk prevenitul sad acusatul, care

nu va rensi In cererea ce
va fi Introdus pen tru regu-
'area oompetintel, va pu-
tea fi condamnat la o amendli, care nu va trece

peste 300 lei si din care
www.dacoromanica.ro
1220
CODUL DE PROC. CR1MINA.LA (Art. 539-543)
jumatate va fi pentru adversarul s. (pr. p. 632;

pr. p. Fr. 541).
Intimplate In urma dacli

ele vor fi de natura a de.
nascere la o legitima suspiciune. (pr. civ. 267; pr. p.
C.APITOLLIL
Despre stramutarea unui proces de la un tribunal la

altul.
In materie
corecionaI
po-
litiensca, curtea de casatiune pte, dupe rechisitiunea ministeruluI pu-
blics de laugh acsla curte, s strlimute cereetarea

unul proces de la o curte
apelativa sat de juratl la

alta, de la un tribunal corectional sati politienesc
la altul de aceiasl calltate, de la un judecator

de instructiune la un alt
judecator de instructiune,
pentru cuvinte de sign-
rant& public& sari legitima

suspiciune.
Acsta stramutare lake

fi ordonati ei dupe rechisitiuneapartiloninteresate,
ins& numal pentru caus
de legitimisuspiciune. (pr.
p. 540, urm.; p. eiv. 266;

pr. p. Fr. 542).
Partes interesatit
care va fi proces de bun&
vole inaintea uneI curp, a
unul tribunal sett a unul
judecittor de instructiune,
nu va fi primita se. crli
striimutarea proaesuluI, de
cat pentru circumstante
Fr. 643).
Funotionaril
einatl au ministeriul publio
vor putea face recurs d'a

dreptul la curtea de casetiune, spre a cere stramutarea procesulul pentru
cam& de legitimit suspi-
eiune; dar and cererea
de stramutare va avea de
mush siguranta publico,
el vor fi datorI srt o adreseze, Impreuna Cu cuvintele i dovedile ce vor avea, la ministerul justitiel,
care le va transmite, dac
cere casul, la curtea de
casatiune. (pr. p.539 ; pr. p.

Fr. 644).
Curtea de ()asapune, sectiunea oriminala,
pte sa decida definitiv
dupe cerere i dupe acte,

sa lase drept de oposi-
Vune celuI interesat; ea

pte asemenea sh ord6ne
ea sa se comunice mal In-
ti
interesat cererea
de stramutarea i temeiu-
rile pentru care este facut& ; ass precum se aratit

In articolele urmatre. (pr.
p. 527,643, urm.; pr. p. Fr.
545).
548. Mud strlimutarea

va fi ceruth de prevenit,
de aeusat sari de partea
civilli, i curtea de casa-
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CREMINALA (Art. 544-550)
1221
tiune nu va judeca de cu-
riul de justitie, notificata
ceacerere,nicl sA orespingi
litngh curtea, tribunalul
vin, nicI sa primsca a-
!Meta, decisiunea va ordone comunicarea acestel

cererl la oficerul Insfircinatcu ministerul public pe
Mg& judecatorul de instructiune, Insareinat cu
cerceta rea delictulul, i '1

va Indatora s trimita ac-
tele Impreuni cu parerea

sa motivata asupra cererel de stramutare, Deoisi-
unea va ordona Inch, deers,
cere trebuinta, ca comunicarea sA se feel i cele1-1-alte partl. (pr. p. 528,
642 pr. p. Fr. 546).
544. Cand cererea de
sti amutare va fi facuta de

dare ministerul public,
curtea de casatiune, daca
nu va decide definitiv asupra. el Indatli, va ordona, cerand, casul, ca acea

cerere sit so comunice par-
tilor, sail va pronunta orI

ca altA dispositiune preparatre ar judeca trebuinci6sa. (pr. p. 641, 542;
pr. p. Fr. 547).
5-15. Orl-ca decisiune a
curtel de casatiune, prin
cure, In nefiinta parte1 in-
teresate i numaI dupe

cerere i acte, se va fi statuit definitiv asupra unel
cererl de stramutare, va fi,
prin staruinta ministeriuluI public de la curtea de
casatiune, i prin min iste-
sat ministeriulul public de
orl judecatorul de instruc-
tiune cel desarcinat, sat
partel olvile, prevenituluI

orT acusatuluI, In pers6n11,
sat la domiciliul ales. (pr.

p. 631, 542; pr. p. Fr.
648).
Opositiunea nu va
fi primit daca nu e M-
anta In termenul i dupe

regulele prescrise la Cap.
I, al acestul titlu. (pr. p.
532, 547; pr. p. Fr. 549).
Opositiunea primita, suspend& de drept
cursul judecateT, precum
s'a zis, la art. 529 * (pr. p.
530, 533; pr. p. Fr. 660).
Articolele 626, 629,
630, 633, 634, 535, 536,
i 638 vor fi apneabile 1 la cererile de stetmutarea unul proces de la

537
un tribunal la altul. (pr.
p. Fr. 651).
519. Decisiunea care va
fi respins o cerere de stramutare, nu va esclude
noua cerere de strfimutare
fundata pe fapte
plate In urma. (pr. p. 639,

540, pr. p. Fr. 552).
CAP1TOLUL 111.
Despre recusatiune
550
572. (Abrogate
Articoln) care trebue citat aci

este art. 630; cad el vorbesce de
suspendare.
www.dacoromanica.ro
1222
CODUL DE PROC. CRIMINALA (Art. 573- 579
prin art. 287 din procedura

TITLITL VI.
Despre cAte-va obiecte de
ma mal sus arAtatti, un

registru general compus
de aceste copiI primite de
la grefier. (pr. p. Fr. 602).
CAPITOLIM II.
interes public el seenritate geneialit
Despre inchisori gi despre case
CAP1TOLUL I.
de opract
Deepre depositut general al

notifelor hotdririlor.
Grefieril tribuna-
Afarti. de Inchiso-
rile Intocmite pentru pedepse, va fi lAngi fie-care
lelor corectionale qi aI curtilor de inratl vor fi da-
tribunal ate o casa de
alfabetick Intr'un registru

special, numele, profesiunea, etatea i locuinta color condamnatl la o Inchis6re corectionalit satt la o
pedpsh mal mare. Acest
registru va cuprinde o no-
re curte de jaratI cAte
toil a tnscrie, pe ordine
tit5. snmarik despre proces
idesprecondamnare;gre-
fierul se va supnne la o
amend& de lei 50 pentru
fie-care proces netrecnt.
(pr. p. Fr. 600).
La fie-care trime-
stru grefierul va trimite

o copie de pe acest registru la ministerial justitieI i o alta /a ministe-
rial din intru; nrmarea

din contra supune pe grefier la o amendi de leI
50.
(pr. p. Fr. 601).
Acet1 doul mini-
tri vor tinea, dupe for* Art 550-572 pr. p. so pot
&Di fn colecltunea D-in!*erbescul,
la pag. 671-574
arest, unde se vor tines
prevenitil qi king& fie-cao casa de opr1a unde se vor
Inchide aceT in contra c5-
ror se va fi dat o ordonantA de punere la oprlli.
(leg. Inchisor. 1 Febr. 74,
art. 1, 7, 10, 14, 17; reg.
arest. prevent. 14 Maiti 74,

art. 1, 2, 4; pr. p. Fr. 603).
Aceste donli focurI
de inchisre vor fi cu total distinse de casete de

Inchis6re pentru pedepse.
(pr. p. 576; pr. p. Fr. 604).
Prefectil vor ve-
ghia ca aceste diferite case sli fie, nu numal sigu-
re, dar inch sAnkt5se i

curate. (pr. p. Fr. 605).
Directoril acestor
diferite case vor fi datorl
s tin un registru. Acest
registru va fi subsemnat
parafat pe tte paginele
de judecAtorul de instructiune pentru casete de arest, de prepdintele cur-
www.dacoromanica.ro
tel de juratl pentru casele de oprilli, si de prefect

pentrn inchisorile pedepsitire. (pr. p. 580, 592;
art. 7 reg. arest. prevent.
14 Mail) 74; pr. p. Fr. 607).
OH-ce executor al
unnI mandat de arestare,
al uneT ordonaryte de ()pri-
nt sat) al unel decistunI

ori sentinte de condamnatinne, este dator, mal
Inainte de a da In mana
directornInT Inch is 6rel persina ce conduce, sil stit-
rusca a se Inscrie In re-
gistro actul in virtutea earn! se face inchiderea; actul de darea aceleT pers6-
1228
el va fi urmarit i pedepsit ca culpabil de detentiune arbitrara. (pr. p. 39,
91, 92, 102, 163, 193, 227,

228, 399, 579, 687; const.
13; c. p. 102, 103, 105; art.
3 reg. arest. prevent. 14
Mai 74, pr. p. Fr. 606).

Registrul directorululvacoprindeasemenea,
pe marginea actuluT de
dares In mana sa a per-
snel Inchise, data esireI

arestatuluT, precum si or-
donanta decisiunea sat

sentina, In puterea carat
arestatul a esit de la inchisre. (pr. p. Fr. 610.)
Judecatorul de in-
ne se vaInscrie Inaintea InT.
structiune e dator si vi-
subsemnate atat de el cat

si de director. (pr. p. 109,
112, 113, 579, 580; art. 8
reg. arest. prevent.; pr. p.
Fr. 608).
Niel un director n
va putea sil primscil niel
de arest a tribunaluluI;
presedintele curtel de juratT e dator sil visiteze
pe arestatil din casa de
print a acelel curtT cel
Aceste inscrierl vor fi
al retina la Inchisre o
persna, de cat in virtutea

sail a unul mandat de depunere, salt a unuT man-
dat de arestare, dat dupe
siteze cel putin o data pe

Inn& pe arestatiI din casa
putin o data In curgerea

unel sesiunl; prefectul e
dator sil visiteze cel pu-
tin de 2 off pe an atat

casa de oprla cat i casa de arest i tte inchl-
salt a unto! decisiunT orT
sorile din judetul siO. (pr.

p. Fr. 611).
la o peclipsa de Inchisire
comnne
numal dupe ce vatranscrie in registrul sitt au-
semenea si visiteze t6te

Inchisorile ce se vor afla
forme] e prescrise prin lege,
sentinte de condamnare
Primarul fie cirel
criminal& orl corectionall,
i politaiul, orT
comisariul sunt datorT a-
tul care ordonainchisrea.
In aces comuna, spte a
se asigura de buna obser-
www.dacoromanica.ro
1224
CODUL. DE PROC. CRIMINAL& (Art. 585-585)
vare a regulelor prescrise
In acele case, precum si de
buna Intretinere a ares-
tatilor. (pr. p. Fr. 612).

Primar4 politaiul
saa comisarul de politie,
CAPITOLUL
Despre mijIdeele de a asigura

libertatea individual& in contra inehiderilor nelegale
altor acts arbitrare.
1587. Pentru ca un act,
vor avea privighiere ca

hrana arestatitor sa. fie
care cordon& arestarea sari
vor avea politia acesteI
tat trebue:
suficient
i sanatasil.; el
case de oprlit, s ail dearest.
Cu tate acestea, judeclitoral de instractiune si
presedintele cartel de juratl vor putea da fie-care

In ceea ce'l privesce, ordinele ce vor trebui a se
executa In aceste case, si
pe care le vor credo eI
necesaril saa pentru

tructiunea set pentru judecata procesula (art. 62
urm. reg. arest. prevent.
14 Mai 74; pr. p. Fr. 613).
Dacit vreunul din-
tre arestaP Intrebuintz
amenintail, injuril sat violente, fie In contra direc-
toruluI orI a subalterni-
lor sal, fie In contra celorlalp arestap, el va fi,
dupe ordinele cuI i se va

cuveni, pus In mal mare
stramthre, Inchis singar
chiar aruncat In fiara.
In cas de furare sati violent& grava, deosebit de
urmituirea judecatorsch,
la care ar putea sil. dea
punerea la oprlit a uueI
pers6ne, sa. pata. fi ()aeon-
Ca acel act sit arate

formal motivul arestarel
legas In puterea carel
este ordonata arestarea;
Ca el sa. fie esit de
la un functionar, carul le-
gea a dat formal acea
putere;
0) Ca el sit fie notificat
persnel arestate si sit i
se base copie de pe dnsul. (pr. p. 98 constit.13).
Top eel carl, ne
avand data de lege puterea de a aresta, vor ordon a,
vor subscrie, vor executa

arestatiuneauneI pers6ne ;
top ceI car; chiar In casuite cnd arestatiunea

este autorisata prin lege,
vor primi saa vor retine
o persanft. arestatil. inteun
alt loo de cele destinate

prin lege pentru acsta,
loe purtarea sa. (a. p. 178,
se vor supune la pedpsa

legiuita pentru crima de
arestatiune arbitrar. (e.
p. 99, 105, 149, 272).
OrI cine va avea
cunosointa eft o pert:6121i
bruarie 74 pr. p. Fr. 614).
alt loo de cele destinate
art. 42 leg. Inchis. 1 Fe-
se afli arestati intr'un
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. CRIAIINALA (Art 590-5eS)
prin lege pentru acsta,

este dator sri, Insciinteze
pe ministeriul public, Bab
pe sub-prefect, politaI orI
pe primar, sat pe judedttorul de instructiune,

sat( pe ministeriul public
de Mg& curtea de apel.

(pr. p. 29 o. p. 272 pr. p.
Fr. 615).
590. Oil cart din functionaril enumeratl In articolul precedent este dator, din oficit, sati dupe
Incunosciintarea ce va fi
primit aft se ducii Indatii
la casa unde se dirt arestatul, si WI libereze, sea,
In cas cfrad ar Intimpina
o alegatiune de orI-ce cans& legal & de arestare,
sii 'I trimith Mr& Intirdiere, la magistratul competent.
numitil functio nail vor fi
urmiiritl si pedepsitl ca
compliei de detentiune arbitrarA.
De Mt acestea sunt
bal. (a. p. 102 pr. p. Fr.
datorl a face proces-ver-
6161.
591., Dealt va ere maul, functionaril mal sus

numitl pot sit dea mandate de Inflitisare, de aducere sati de arestare.
Numitil funotionarl vor
putea cere azistenta pu-
terel publico si orl-ce persdnit chemattt este dat6re
1225
sil. dea ajutor, in cas de

resistenti, sail din partea
persnel detinute de a
merge la magistratul com-
petent, sail din partea autorilor acestel arestirl nelegale ori a complicilor
lor. (pr. p. 24, 90; o. p. 190;
pr. p. Fr. 617).
Orl-ce custode sat
director, care va refusa

de a sate pe persna Inchid' ace/u/ care are ordinea until functionar Insircinat cu politia Inchisorel sati a easel de oprli
sati (lac& nu va lutemeia
refusul ski pe arittarea

unul ordin care 'I opresce
de a presenta pe Inchis,
sett dad, nu va sata unuI

oficer politienesc, ministeriulul public sat judeciitorulul de instructiune,
registrele ce i se vor ere,
orl dacti. nu va liisa pe
acestia sii ja copie de pe

o parte din aceste registre, se va urmitri ea milpabil sati complice de arestare arbitrarii. (pr. p.
579, 580 c. p. 109; pr. p.
Fr. 618).
CAPITOLUL IV.
Despre preseriptiune.
Actinnea public&
si actinnea privatli, care

result& dinteo emit, se
vor prescrie prin 10 anl
ImplinitI, socotindn-se acest termen din dine cand
www.dacoromanica.ro
1226
crime a fost comisti, dao6
In acest interval nu. s'a

recut nIcI un act de ins-
tructiune niel de urm6rire.

Dar chic& In intervalul
acesta, se vor fi Mont
niscarl-va acte de instruothine sail de urm6rire WI
s fi fost urmate de o decisiune, cel 10 aril de pros-
criptiune se vor numfira

Incepand de la eel de pe
urmli act, si acsta chiar
In privinta pers6nelor care
nu vor fi fost Implicate

In acel act de Instsuctiune
sail de urnihrire.
(Mod.Leg.17 Apr.76). A c-
tiunea publicii; ca si actin-
nea privatli, care resulta
din o crimi de presi, se

vor prescrie prin 1 an,
din sliva faptulul publics-
tittnel, sail de la cel din

urmi act de instructiune
sail de urm6rire. (pr. p.
1, 12, 594 c. p.1, 7, o. just.
milit. 178 pr. p. Fr. 637).

594. Mod.Leg.17Apr.75).
In casurile articolulul precedent si dupe deosebirile

de epoce acolo stabilite,
curgerea prescriptiunelse
milrginesce la 5 anl pen-
tru delictele care se pedepsesc cn pedepse corectionale.
Prescriptinnea pentru
actiunile de delicte de pre-
s6 ya fi de 4 lunI. (pr. p.
693; o. p. 1, El; leg. elect.
133; pr. p. Fr. 638)-
595. Actiunea public&

si actiunea privet& pent=
contraventiune politiensci se vor prescrie printr'un an Implinit din diva
In care s'a comis, chiar
si dad" se va fi urmat in
acest decurs de timp vre-
cercetare sail lucrare
Mr& sh fi mijlocit sentin-
0 de condamnare. (o.
1, 9; pr. p. Fr. 640).
p.
Pedepsele pronun-
tate printr'o decisiune, In

materie criminal6, se vor
prescrie prin 20 anl Im-
plinit1 de la.data decisiu-
nel care lea pronuntat,

orl dim& s'a flout sail nu
recurs pentrn casare In
contra aceleia.
Cu tte acestea condam-
natul ntt va putea sit 's1

sib& locuinta in judetul
uncle locuesce, sail cel a-
supra dim; orl In contra

propriet6teI ottrul s'a ficut crime, sari mostenitoril 861 in linie drpti.
Guvernul va putea ho-
tail condamnatulal locul

domicillulul WI.
(Mod. Leg.17 Apr. 76).Pe-
depsele In materia da cri-
mil de pres6 se prescrill

prin 3 anl ImplinitI, de la
data hotilrirei, care le-a

pronuntat. (a. p. 7; pr.p.
Fr. 635).
Pedepsele pronun-f
tate printr'o decisinne sail
sentinth, In materie co-
www.dacoromanica.ro
CODUL DE PROC. atIMINALA (Art. 598-602)
1227
rectionalk se vor prescrie

prin 5 anI implinitl de la
data decisiuneI sah a sentintei care le-a pronuntat
in ultima instanta.
nerevocabile, se vor prescrie dupe regulele codicelul civil. (c. civ. 1837
1911; pr. p. Fr. 642).
nuntate de tribunale In
sat in lipsfi a caror pedps . s'a prescris* nu vor pu-
Pentru pedepsele pro-
prima instanta, termenul

de 5 anI va Incepe a cur-
ge din ohm in care sentinta nu se va mal putea

ataca pe calea apelulm.
(Mod. leg. 17 Apr. 75). Pe-
depsele In materie de delicte de presa se prescria
prin 1 an de la data bo-
tarirel. (pr. p. 198, 200;
c. p. 8; pr. p. Fr. 636).
Pedepsele pronuntate pentru contraventiunl
politienescl se vor prescrie dupe 2 ani Impliniti,
In niel un cas, con-
danmatil In contumacie
tea fi primitI a se infatisa

ca sii se descarce de con-
damnarea ce a fost pronubtatit In contra lor. (pr.

p. 147, 182, 475, 481; pr.
p. Fr. 641).
Dispositiuni transitorii.
In termen de 3
luni de la promulgaren acestui codice, se vor determina, prin regulamente

de administratiune
specii de chel-
pentru cele pronuntate In ultima instanta, din

qiva sentintel; iar pentru
cele pronuntate In prima
tuell de justitie In mateterie criminalk corectio-
sentinta nu se va mal
faca a lor Implinire,
instantli, din qiva cand
putea ataca pe calea apeluluI. (pr. p. 171; c. p. 9;

pr. p. Fr. 639).
Condamnatiunile
civile cuprinse In decisiu-
nile date;In materie criminalk corectionala sag

politiensca
i devenite
* De sigur din gresditt s'a omis

In textul Oficial cuvintole .a direr
pedpsA s'a proscris , !Ara caro
nala
politien6sca, tari-
ful lor, locurile de unde
simodul cum trebue sa; se

fie
provisorie, fie definitiva.
Acele regulamente se
vor tipari la finele acestui

codice. (regul.chelt. mater.
crimin. 24 Dec. 76).
Acest codice de
procedura criminala nu se
va pune In lucrare de cat

art. 600 ar fi In .contradicere cu
art. 481. Ele existit si in textul
art francez, corospundator.
www.dacoromanica.ro
1228
dupe 6 lunI din qiva promulgarel codicelui penal*.
Prinlurmare tact procesele ce se vor intenta:dupe expirarea acelor 6 lunI
se vor instrkii si se vor
judeca dupe dispositiunile

acestul codice.
Disposi(iuni
generate
603. Tte dispositiunile
legilor de procedura pe-
nal & anterire, 'Vote ordo-
nantele domnestl, tte instru ctiun ile m inisteria le si
t6te datinele ce se aplicat In trecut, sunt i rft* Codul penal a fost promulgat
la 30 Oct. 1864 ei s'a aplicat
dupe 6 tun! de la promulgare
man abrogate, intru tot
ce ar coprinde contar dispositiunile acestuI codice.

Dispositiune transitorie la legea din 17 Aprilie 1875.
Acsta lege se va executa de la promulgareaei.
Cu tte acestea listele

actuale trienale i supli-
mentare vor servi pan& la

confectionarea listelor celor nol, la epoca si In termenile prevOute in legea
de fata.
Sunt i rAman abrogate
tone dispositiunile contrariI acesteI legi.
Codul de procedurti crimii al a
fost promulgat la 2 Dec. 1864
FINELL CODLTLUI DE PROCEDURA PENAL
www.dacoromanica.ro
TPL13LA DE IVIATEtIII*
A
CODULUI DE PROCEDURA PENAL

Artieha
1-18
Disposition( preliminare
CARTHA
Despre politla indleiard
ofl-
mil de Witte earl o exereiti.
Cap. ILDespre prt.
18.-15
mer', despre comi-
saril, do politie sl sub-
Cap. Ill.Despre ministeriol public de
16-20
struction()
Prima distinctione:
grant delict .
.
A doua distinctuune:
Despre instructiune
1. Disposition' generate
II.Despe plingerl
lingi Tribunate.
Sect. I. Despre compollute minieteriolul
public Intro cit se

atinge de politia jodicier& .
Sect II.Functiunile
56-68
68-59
58-69
60-67
88-114
bertatea provisoria
despre cau t tune ,.
1l5l7
fl.1-117
lor de tribunate in
exercitiul functioni.
lor lor
Cap. IV.Despre opted" de politie, au-
28-45
Cap. VILDespre li-
46-58
Cap. VIII.Despre ordonantele judecito-
xlliarl al procurorolul
56,47
1I1.Despre ascultarea martorilor .

IV.Despre probele
scrise i despre aotele inculpitre . .
Cap. VI.Despre mandatele de 1nfiti2are,
de depunere, de aducere si de arestare
Sect. ILAbdo de procedare al procurori-
68-45
Despre ca su rile de fla-
mart", ajutorll de pri.
atom' de instruc-
tione.
Sect. I
Judecittorul
de instructioue . .
judecitorulul de in-
Cap. I.Despre politia judiciari
prefectil
Artientai
Cap. V.Despre jude-
68-88
84,87
*A se varied tabla de xnatern alfabetled la Inceputul Pre-
eedarel penale.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
1230
Artioolut
Articolut
rulal de instructinne dupe complectarea procedurel
Sect. I.
128-135
Despre jadean
le politienestl
LDespre tribunate
politienesti, politaI
sub-prefecti . .
II.Despre jurisdic-
tiunea prim eruta' ca

judecittor politienesc
Despre apelut
111.
In contra sentintelor
.
. .
politienes
Cap. II.Despre tribunal In materie co-
rectionall. .
Tit. H. Despre
se juratiler .
lare instructiunel ei
1'39-211
lor
II.Functianile pre-
sedintalui curtel ju. .

ratilor . .
IV.Functiunile ministerului public de

Ring& curtes jumti-
Cap. 111.Despre pronadara tnaintea cur-
tel de jurati . . .
Cap. 1V.Despre cer-
catare, judo:zata. 91
execatiane . . .
judecateI
. .
I.Materie criminal&
139 140
141-163
404-149
404
405-411
II.Materil corectio-
nale i politienesci .
111.Dispositiun1 co-
muna la cele dou6

paragrafuil prece. .
dente . .
Cae. II Despre cero-
412-413
414-416
416-444
renio de revistan .
445-448
Cap. I.Despre fals .
450-469
ril e de casatiune
154-168
Cap. III.Despre ce-
169-171
TIC. IV. Despre

cate-va prace.
du i partieulare 450-521
176-211
212-408
Cap. LDespre punerea sub acusare . 219-945

Cap. II. Despre formarea curtei jurati 1. Despre cartea jrtratilor . . . . .
11.Despre comisiuunes juratilor . .
580-408
tradeeisinnilor
si sentintelor .
eansele e-11A tre-
bnese a ti supu-
535-839
Cap. I.Despre anu-
Cap. I.Despre tribunalele i judecitorii-
Despre
diferitele
eursuri In con.
TiL I.
reetionnie
Despre judecare si executare
Tit.
CARTEA II.
Despee
tribunaiele 1)e11t1enet1 ea-
celare
Sect. II.
Despre cer-
946 47
248-217
258-297
Cap. 11.Despre con.

.
.
turnad
Cap. 111.Despre redamnatl, sclipati
reprinei
Cap. IV.
Mortal de
de destructiunea san
rapirea actelor se&

a hotlrirei anal proces
Cap. V.
Despre cla-
fanctionarilor.
298-308
Cap. VI.Despre detinte In contra res-
304-817
Tit. V
385-408
484-486
procedare in casal
rea sub judecatit a
318-884
470-483
cunescerea identittite' individilor con-
vectulul cuvenit dre,

gitoriilor constituite
Despre
competinta In
ore-eari easuri
exeeptionale
Cap. 1.Despre regulamente de competint.
www.dacoromanica.ro
487-490
401-514
515-521
522-572
522-538
TABLA DE MATERII
Articolul
Cap. II.Despre ara-
Cap. 11.Despreinchi-
mutares unul proces
de la un tribunal la
.
.
.
altul
Cap. 111.Despre re-
589-572
son i despre case

de oprli
.
.
Cap. Ill.Despre rnijlOcele de a asigura
libertatea individuala In contra Inchiderilor nelegale sea
cusatiune
Mi. VI. Deapre
eate-va obleete
de l'alteres pubife al de secaritate general&
578-603
situlgeneral al noti.
Olor batrtrilor
578-575
Cap. I Despre depo-
1231.
Articolui
altor acta arbitraril

Cap. IV.Despre prescriptiune
.
Dispositiuni generale .
Dispositiunl transitoril
www.dacoromanica.ro
576-586
587-591
598-602
603
CODUL SlLk VIC *

TITLUIa I.
Dispositiun generale
Administratiunea domeniilor ai plidurilor Sta-
tuliff are directiunea general & asupra padurilor su-
puse regimulul silvic; ea

exercit& controlul asupra
personaluluI silvic, 0 este
Insiircinatit Cu executarea
dispositiunilor legel de
fatit.
al 13 din loges actual & a
administratiuneI domeniilor tsi pildurilor StatuluI,
relative la agentil insirci-
este In sarcina StatuluI,
comunelor ai a stabilimen-
telor publice, dup& cum

apartin 'Muffle.
TITLUL II.
Despre reglmul ellvle

Sectinnea 1.P4urile supuse
regimului savie.
Sunt supuse regimulu1- silvic si se vor admi-
nistra conform legat de
fatrt:
Pridurile ce apartin
domeniulul Statulul 0 comunelor.
P&durile stabilimentelor publice, ale comuni-
natI au administratia ai
tktilor ai bisericilor de mir.
bilitatea 0 numirea lor In

functiune, stint aplicabile
pentru tte p&durile supuse regimulul silvic.
Plata padurarilor Ins&
ale celor-alte persne juridice carl stint In eoproprietate cu particulariI, ai

numaI pe cat timp se ailli
In indivisiune.
* Godul Silvic este Mat In parte,
blicat In Monitorui Oficia/'

No. 67, din 24 Infle 1881.
paza p&durilor, la admisi-
din Codul Forestier Frances, de

le 1827. El este promulgat ei puIIAIIAN(110. Codul Comore.
Pidurile Statulul 0
www.dacoromanica.ro
37
1234
CODUL SILVIC (Art. 4 10)
Sectiunea 11.--itmenagearea pcldurilov.
4. Padurile supuse regimulul silvic nu se vor
exploata de eit dup& un a-
putea da tu exploatare de
eta dam& vor fi amenagente.
De friggrea
Odurilor.
Sectiunea
menageament f5eut de o
comisiune special& si apro-
bat prin deeret regesc.

Comisiunea de amenageare se compune din eel
putin trel agentl silvicI,
direetl al StatuluI, numitT

de administratia domeniilor i p&durilor StatuluT.
Niel-o abatere i niel
modificare nu se pte aduce la prescriptiunile a-
menageamentului odatii aprobat.

5. Amenageamentele
vor avea in tot-d'auna
Niel o p&dure supus&
regimulul silvic, de orl-ce

virstit i esenta, nu p6te
fi defrisati de cat dupe
un avis motivat In detaliti al administratieI domeniilor StatuluI, Ineuvi-
intat de eonsiliul de ministri si aprobat prin deeret regese.
Sectiunea IV. Exploatarea paduriior.
vedere conservarea p&du-
Vim,larea parchetelor
de p&dure puse in exploa-
oireumstantelor economice locale.

Terenurile desp6durite
se vor repopula prin Ins&mAntare artificial& si prin
dupit formele prescrise

de legile i statutele speciale relative la administrarea bunurilor Statulul,
a comunelor i stabilimentelor public() respective.
rilor, si se vor face conform sciintel, In vederea
plantatiunl, In eel mal scurt

tirnp.
6. Administratia domeniilor StatuluI va procede

la amenagearea phdurilor
supuse
regimuluT silvic
pentru ca, eel mult pan&

in termen de 15 aztI de la
promulgarea acestel legT,
s& fie amenageate thte
durile de acstit eategorie.
P5.durile supuse regimu-
lul silvie nu se vor mal
tare se face In marginile
Niel Inteun cas si

sub niel un cuvint nu se
pot schimba prin conditi-
unile de adjudecare saa

de vincjare, preseriptiunile
amenageamentuluI, relative la modul de exploatare si de conservare a p&durel.
Administratia domeniilor Statulul este datre
a forma, la fie-earl doul

anT, un tabloil statistic des-
www.dacoromanica.ro
CODUL SILVIC (Art. 11-14)
pre starea padurilor supuse regimuluI silvic.
Acest tabloa va cu-
prinde:
Numarul si intinderea pidurilor amenageate.
Plidurile puse in exploatare si catimea heeta-
relor ce se exploatza pe
fie-care an.
Veniturile anuale din
padurile puse In exploatare.
cl) Padurile neamenagiate si acele ne puse In
exploatare.
e) Judetul, comuna si
mosia pe care se ail& fie-
care padure si proprietarul canna apartine.

Acest tabloa va fi insotit de un raport In care
se vor expune dificultatile
practice ce se intampina
pentru amenagiarea si es-
ploatarea pad urilor precum
si a m6surilor ce ar it de
luat In acest scop, potrivit cu interesele si necesittile locale.
Acest tabloa se va co-
1235
In acele regiunI muntse

ca aparare a callor ferate
si a soselelor.
12. Padurile situate in
localitatile enumarate in
articolul precedent nu se
pot defrisa; en tete ace-
stea, administratia domeniilor, In urma Incheierel

consiliuluI de ministri, aprobatii prin decretregesc,
va putea acorda defrisarea la podgoriI, dads, proprietarul se va angaja s
planteze vil saa ponit.
Intinderea parter defri-
sate nu pate trece peste

25 hectare.
13. Este asemenea oprita defrisarea padurilor earl
se vor constata trebuinciase:
Pentru protegiarea
zagazurilor si a malurilor
saa a pilminturilor In con-
tra ruperilor 0 a mama,turilor marI si a niipadireI nisipurilor.
Pentru mentinerea
munica consiliulul de mi-
cursulul regulat al apelos

si conservara isvrelor.
Monitorul Oficial".
ritorulul, in partile de frun-
muluI silvie, conform dispositiunilor legeI de fatrt,

In ce privesce amenagia-
vor determina printfun

regulament de adminis-
nistri si se va publica in
11. Sunt supuse regi-
mentul, padurilor situate
pe vbrfurile si castele mun-
Vor, pe dlurile regiunilor muntse, precum si pe

acelea carI ar putea servi
Pentru apiirarea te-
tarie, si a oraselor, ce se
tratiune publica, dupa avisul ministrulul de resbel.
14. Contravenitoril la
dispositiile art. 11, 12 si
13 din presenta lege, vor
www.dacoromanica.ro
CODUL SfLVIC (Art. 15-17)
1236
fi amendat; pentru fie-
care hectar ma fractiune

de hectar exploatat, fart', a
fi amenageat saa defrisat,
cu amenda de 100 pan&

la 600 leT de hectar, avand
dreptul administratia domeniilor si padurilor Statulul a Impriduri partile

defrisate, obligand pe delicuenp la plata cheltuelilor, putAndu-se a se aplica legea de urmarire.
15. Consiliul technic,
pregNut la art. 30 din acsta lege, va heart:
Padurile carT trebue
sit fie supuse regimulal
silvic.
Paminturile lipsite de
vegetatie lemnoasa, earl

trebue sit fie repopulate
cu padurt
El va forma un tabloa
de tte 'Muffle $i tere-
nurile supuse regimuluT

silvic, si '1 va Inainta administratiunei domeniilor
si padurilor StatuluT, im-
preunit cu constatarile tehnice, carT aa servit de ba-
sa la hotitrirea sa.
Acest tablea se va pu-
blica in Monitorul Oficial".
16. In termen de kise

lunT de la publicare, par-
tea interesata va putea
face contestatiune catre

administratia domeniilor
Statulut
Administratia domenii-
lor StatuluT, examinand
motivele pe earl se fundza. contestatiunea va

putea sa verifice, printeo
nouii, ancheta, starea lo-
curilor pe comptul contestatorului.

Decisiunea eT, data asu-
pra contestatiuneT va fi
supusa, la aprobarea consiliulul de ministri.
17. Mara de 'Muffle
enumerate la art. 11, cultura si taerea pridurilor

particulariler nu sunt supuse la niel o restrictiune.
OrT-care particular Ins&
este liber a cere supunerea padurel saa padurilor

sale regimuluT silvie. Spre
acest finit, el va dresa catre administratia domeniilor Statulul o declaratiune

subscrisa, de dInsul si legalisata de autoritatea
competinta, Cu aliturare
de planul si hotarnicia padure; s'i cu iiratare de numele mosieT, a judetulal
si a comuneT In care se
afia.
Administratia domenii-
lor StatuluT va tine un

registru special pentru aceste declaratiuni si va
elibera proprietaruluT un
act de recunscere, A padurea sa este si ramane
suptisi regimului silvic.
Padurile particularilor,
supuse regimuluT silvic, se
www.dacoromanica.ro
vor publica in Monitorul

Oficial" spre sciinta tuturor.
Plata p6durarilor este

In sarcina proprietarilor.
19. Plantatiunile si sem6nAturile de padurl ce
se vor face pe muntl, dlurI si cste, pe z6gazurl,
malurI, bfirhgane
vor fi aparate de
orl-ce imposit In curgere
de 30 anl, de la data incepereI operatiunilor de
impidurire.
TITLUL ILI.
Despre urmaririle vi pedelietelor comise in pildurile supuse regimului
1237
Dac6, lemnele a me
mult de 2 decimetri in circumferint6 la inaltimea de
un metru 30 centimetri
de la pfunint, amenda va
fi calculat6 conform tabe-
lel anexat6 la presenta

lege.
In Oto casurile amenda
va fi calculat6 farti pre-
judiciul:
A restitutiunel lemnelor ctre proprietar, sati,
In lipsa lor a val6rel lem-
nelor, care va fi fixat la
a treia parte a amendeI
dupe tarif ;
Desp6.gubirile civile
dac6, va fi casul.
Daca arboriI ce s'ah ta-
sitiarle
iat nu se mal glisesc in
Sectitmea L Delictele silvice
fi m6surat6 pe tulpin6.; dac6
19. (Mod. leg. 4 Junio

1892).
Art. 1. OrI-cine va tala
sa6 va ridica farh drept
lemne de mal putin de 2

decimetri In circumferint,A,
t'Asma socotith. de la un
metru, 30 centimetri de la
plimint, se va pedepsi cu
amena. de 2 leT de sarcina de oin sali chiar fiind
o cantitate mal mic6 ; de

6 leI pentru o Inatrciturit
de vit6, de sanie sat cartita tras& de om; de 10
lel de vitli inhlimat cinci
ridicarea lemnelor se va
face cu carul san cu sania tras& da vite.
fiinti, atuncI grosimea va
tulpina nu se maI g6.sesee, atuncI amenda va

fi calculati dupe grosimea
arborelui hotArit6 de tribunal dupe actele de constarea delictulul.
Art. 2. Ministeriul pu-
blic va lua conclusiunI, in
numele ministeriulul domeniilor, in procese de de-
licte silvice i pentru despAgubirile civile prev6dute
in actele de constatare si
codul silvic, in lipsa ad-
vocatuluI public si a agentulul silvicultor, daca conchidea la aplicarea pedepsel.

Tot ast-fel se va urma sj
www.dacoromanica.ro
1288
COMIC SILVIC (Art. 20-25)
pentru administratiunile
prevNute de art. 2 0 3
amenda prevaluta, la ar-
din codicele silvic.

Ministeriul public va pu-
ticolul precedent.
Ori-cine va smulge
plantatiunile, fie dintr'o
slut de procedura penalfi,

pentru despagubirile civi-
nea une! osele, fie dintr'o

pepiniera, se va pedepsi
cu amend& de la 25 pan&
tea sit faca, apel sah recurs, In termenul preva-
le In casurile and acest

drept result& din actele de
constatare 0 din legea silvica.
Art. 3. Hotarlrile tri-
[Mare, sad de pe margila -200 lei.
OrI-cine va Introduce vite Inteo padure de

etate maI mare de 10
anl, se va pedepsi cu a-
bunalelor i curtilor de apel ramose definitive, prin
mend& dupa, cum urmza:
nica de grefa. In extract mi-
pentru un cal, o vaca, viel sah mama si 6 lel pentru un bivol sat o capra.
earl se acorda. despagubirl civile, se vor comunisteriului domeniilor StatuluT 0 stabilimentelor pre-
vadute de art. 2 0 3 din

codul silvic 0 vor fi executate conform art. 46 din
acel codice.
Ciopartirea, cojirea
0 ruperea arborilor, sail

a crecilor, se va pedepsi
cu aceia0 pedpsfi, ca 0
taerea.
Antreprenorul sail
cumparatorul care va Wa
din parchetele date spre

there arborI de reserva,
marcatI de agentul silvic,
se va pedepsi cu amend&
valrea Impatrita, a arborilor taiatT.
Antreprenorul sail cum-
paratorul care va coji ar-
boril din pleb:5re, chiar la

aceI ce ar avea drept sit '1
Un !eh pentru un pore,

2 lel pentru o hie, 3 lei
Dads,' padurea va fi maT
mica. de 10 ani, amenda

va fi Indoita.
Aceia0 pedpsii se aplica arenda0lor i antraprenorilor care Introduc
vite In padure, in contra
conditiunilor statornicite
prin contractele ayli In fiinta.
Este oprit de a face
In padure sapaturi pentru
a schte nisip, argil sai1
alte produse minerale, farii,
voea proprietarului.
ContravenitoriT se vor
pedepsi cu amenda de 20
lel pentru o citruta, de
materil minerale, de 5101
pentru sarcina de o vita

0 2 lei pentru sarcina de
om.
tae, se va pedepsi cu aNu este ingaduit

www.dacoromanica.ro
CODUL SILVIC (Art 26 301
nimen1 a aprinde foc In

vidure, niel In jurul eI
la o distanta, de 100 me-
tri sub pedpsi de a -
menda, de la 60 pana, la
200 leI fara, prejuditiul pe-
depselor prevedute de codul penal si de daune-interese In cas de incendia.
Este permis frisa a se

face foc Inauntru
rilor In localittile destinate pentru stana si numal pentru trebuintele el,
fiind raspundatorI stapanil stanelor pentru ori-ce
daune ce s'ar causa padurilor.
Cu aceiasl amend& se
vor pedepsi i aceI carl
vor depune In padurI matoril expuse foculuT, presum: fan, pae, cocen1 etc.
Se vor pedepsi Cu
amend& de la 100 pana
la 500 leI aceI carl, ara,
1289
fructe, seminte sati pro-
ductiunI ale padurilor.

Contravenientil se vor
pedepsi cu amendile prevadute la art. 24.
Amendile se vor aplica fara prejudiciul pretentiunilor de despagubire
ale partel vatamate.
In cas de recidiva,
deliquentil, pe langa a-
mendile prescrise de art.

de mal sus, vor mal fi pedepsitl cu Inchisre de la
3 dile pan& la 3 lunl.
Este recidiva, fiad dupe
trecere de 3 lunl, s'a dresat asupra acelorasl individe un nou proces-verbal de delict;
Cand titerea lemnelor
se face cu ferestreu;
Cand taerea are loc Intre apusul i rasaritul
relul
80. Pe laxes, adminis-
autorisarea administratieT
tratiun ea domeniilor pa-
de caramida sa olane,
6 membril numitl de Rege,

dupe presentatia ministruluI de Finance.AcestI mem-
domeniilor Statulul, vor

stabili in interiorul padurel saa finte distanth de
100 metri cuptre pentru
fabricarea varulul, fabricI
fierastrae cu vaporl i orIce alte industril.
Constructiunile de acasta, natura, se vor desfiinta dupe o ordonantit

a judecatorulul de pace.
Este oprit a scutura
a strange saa radica ghinda, jirul, ra,nza, sea alte
durilor Statulul, va functiona un consilia technic

al padurilor, compus din
bril sunt alesl dintre persnele speciale cu sciinta

culturel padurilor, precum
si In sciinta agricultureI.
Acest consilia se va pro-
nunta asupra tuturor cestiunilor relative la padurile particulare. Votul con-
siliuluI este consultativ.
www.dacoromanica.ro
CODUL SILV1C (Art. 3I-3(t)
1240
Acest consiliti se va maI
pronunta cu vot deliberativ, ,
asupra urmaterelor
cestiunI:
Asupra amenageamentelor facute conform
-art. 4 din legea de fan.
Asupra tuturor cestiunilor, technice relative

la padurl in genere.
Asupra defrierilor qi
liberarilor de lemne.
Asupra tuturor cestiunilor relative la vindirl
i la licitatiunI de pildurI.
Decisiunile luate de con-
siliul technic, In cestiunile de la al. 2 O 3, vor

fi executoril, sub reserva
aprobarel NanisteriuluI de
Finance i conform dispo-
sitiunilor legei de fata In

acsta materie.
Sectiunea H. Agen(ii savia.
31. Paza padurilor este

Incredintata agentilor sa-
via. Sunt agenti silv icI : inspectora, sub-inspectoril,
garsla generan, brigadiera i padurara carI ad depus juramIntul legiuit.
32. Agenta silvicI de
orl-ce categorie, la intrarea lor In functiune, vor

depune juramintul lnain-
tea tribunalulul judetulul In care sunt chematI

a functiona.
Formula juramentuluI
este cea urmatere :
Jur pe sfanta cruce

i. inaintea lul Dumnezed
c vol servi, In functiunea
ce mi s'a In credintat, cu zel,
cu credinta qi cu dreptate, ca nu me void abate

de la datoriile prescrise
i ca vol respecta cu santenle legile i Constitutiunea patriel mole; jur credintrt Regelul qi dinastiel
sale.
Aea stl.'inI ajute Dumneded".
38. Politia savia, se exercita In numele qi sub

autoritatea administratie/
domeniilor, O padurilor
Statulul:
De totI agenta sil-
\riel aire, deosebire.
De totl functionaril
administrativl oi. de oficera forte] publico.

34. Orl-ce functionar
sad oficer public va lua

cunoscinta despre saltar-
irea vre-unui delict In pi-
durile supuse regimulul
silvic, va fi dator de a informa indatii pe primarul

local Bat, In lipsa lui, pe
agentul silvic, i al da tete
sciintele pentru constatarea faptuluI O descoperirea faptuitoruluI.
33. Agenta silvicl tu-
rnares i constat tete de-
lictele savanite In 1ntinderea pfidurilor date sub

privegherea lor.
36. In tete casurile de
www.dacoromanica.ro
CODUL S1LVIC (Art. 37-40)
flagrant delict, agentil silvia i orI-care funcionar

administrativ i oficer public, sunt datorI a constata
pe dat& delictul si a incheia proces-verbal subsemnat de dinsil i deliquent;
in cas de refus din partea
acestuia, se va face mentiune in procesul-verbal.
Lemnele tlate, viteIe,
carele i instrumentele earl
a servit la comiterea de-
lictulul se vor lua si da

In paza primarului comunel celeT mal apropiate ;
In cas de trebuint& se va
putea cere direct ajutorul
fortei publico pentru prinderea f&ptuitoruluI si pen-
tru sechestrarea obiectului care face corp al delictulul care a servit la

comiterea luT.
Dacit p&durarul nu
1241
In cas contrar, aceste

obiecte se vor vinde
pretul lor se va afecta la
plat&: 1) a amendeT, 2) a
cheltuelilor de paz& si de
intretinere, 3) a desp&gubirilor civile.
Lemnele titiate se vor
restitui proprietarului lor ;

instrumentele care a& ser-
vit la comiterea delictuluI se vor confisca i viudo In folosul fisculul.

Procesele-verbale de
constatare, in casurl de
flagrant delict, fac prob&

deplinit pin& la inscrieres
lor In fals.
Aceste procese-verbale
se vor tramite prin agentii silvicI, inaintea tribunalulul corectional in eircumseriptia efiruia se afl
p&durea.
Cele-l'alte procese-ver-
scie carte, el va afirma

constatarea sa inaintea
primarului, a judecritoruluI de ocol, saii ort-citruI
alt agent al fortel publice,
care va consemna Intr'un
proces-verbal constatarea
bale earl nu se refer la
va putea da InapoI vitelo

carele sechestrate dupe
cererea proprietaruluI lor,
daca acesta va pl&ti chel-
cesulul.
a firmati.
Judecittorul de pace
tuelile de paz& si de Intreti-
nere, si va da cautiune solvabil& pentru plata amen (leT l desp&gubireI civile.
flagrantul delict, dresate

de paduraril sa& agentil
silviel, se vor lnainta de
asemenea la acelas tribu-
nal, si vor fi credute pans&
la probe contrariI. Tribu-
nalul va proceda de urgent& la judecarea proIn cas de insolva-
bilitate, tribunalul coreeVona], va Inlocui amenda

prin inchis6re de la 5 dile
pan& la 3 hug.
Insolvabilitatea trebue
s fie constatat& de agen-
www.dacoromanica.ro
1242
tul de urm&rire i lucredintat& de primarnl comune!.
In casurile In carT
filptuitoril nu sunt prinql
asupra faptulul, agentil
silvicl, cu ajuttirele forteI
Pentru proprietitile
Statulul, administratia domeniilor este autorisat&
transige asupra despgubirilor civile i amendilor
Inainte de a se da o ho-
publice, vor aduna t6te
trlre definitivA, i numaI

asupra desp&gubirilor ci-
cese-verbale In asistenta
primaruluT orl a sub-pre-
rea este rmas& definitivrt.
dovedile i vor inch ei a pro-
fectuluT sat a ajutorilorlor.
Perchisitiunile In case
nu se pot face de at cu
autorisatiunea special& a
judeclitoruluT de pace.
AgentiI silvicT at
dreptul de a expune i de
a sustine actiunea qi a
cere att despAgubirile ci-
vile at iaplicarea pedepseI.
Tribunalul corectio-
nal judecli ffir drept de

apel, cand delictul nu atrage dupe sine o amend
vile in casul and hotrl-
Transactiunile pentru
delicte de o val6re mal
mia de 1000 leT, sunt scu-
tito de formele prescrise

la art. 20 din legea administratieT domeniilor StatuluT.
Amendile i reparatiunile civile se vor executa conform /egel de
urmitrire.
In casurile neprev-
dute prin legea de Uta,
se vor aplica dispositiumle

dreptuluT comun.
mal mare de 300 leT.
www.dacoromanica.ro
CODUL SILVIC
1243
T A.RIFELk E
Foam plata until ambore tdiat n delict, dap&
grosimea esenfa sa, conform art. 19
din presenta lege.
Arboril de prima clas car' aunt

de esentii: stejarf, pini, brad!,
fagi, carpini, ulml, frasini,
artarl, jugastri, rand, sorbl, cires1
slbatici i a1i arborl fructiferl.
.fli't
t2
11 43
Amends
pentru un
decinaetru
Amenda
pentru un
arbore
LEI
B.
LEI
1
1
00
10
20
30
40
1
1
10
11
12
13
14
16
16
17
18
19
50
60
70
80
90
00
10
20
30
40
60
60
70
..t-..
U'l
2
2
2
2
2
2
2
2
4
6
8
10
12
16
18
20
24
27
30
34
38
42
46
51
Arboril de a done clasit earl

aunt de esenti: aninf, tef, .mesticitni, pinte, plopl, slcii i Mite
cele-lalte specif necoprinse in pri-
ma sisal.
.S
Z., 2
E..,1
B.
00
30
80
50
Amends
pentru un
decimetra
g4
Ca LEI
B.
0
0
0
50
65
60
65
80
30
2
3
4
6
6
7
8
9
00 10
0
0
0
0
90
11
70
76
80
86
90
96
00
06
10
16
20
26
30
35
40
50
00 12
30
13
90
80
30
17
18
19
80 14
50 15
40 16
1
1
1
1
1
1
1
www.dacoromanica.ro
Arnenda
pentru un
arbore
LEI
1
1
2
3
4
5
6
7
9
10
12
13
16
17
19
21
23
25
R.
00
65
40
26
20
25
40
65
00
45
00
66
40
26
20
25
40
66
CODUL SILVIC
1244
Amando.
..-.2
aE
pentru un
E '8
decimetru
6.
LEI
20
2
2
80
3
3
3
3
3
3
00
10
20
30
no
OV
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
3
4
E T,
eg
94
100
107
114
120
128
Amenda
Am onda
pentru un
pentru un
no
decimetru
5d
LEI
B.
LEI
B.
1
1
1
1
1
1
1
40
45
28
30
33
36
38
41
44
00
45
10
65
47
26
40
66
00
45
00
00 20
90 21
00 22
30 23
80 24
50 25
40 26
50 27
80 28
30 29
00 30
90 31
00 32
56
60
66
71
76
82
88
40
50
60
70
80
90
00
3
3
.. ...1.
arbore
LEI
90
Amenda
pentru un
1
1
1
1
1
2
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
00
arbore
60
53
57
60
64
40
25
20
FUME CODULUI
TF1131.111 DE IVIFITERII
A
CODULUI SIL VIC

Articolul
Tit. 1.
Diposi-
tiulli
Tit.
II. Despre
regImul
Sect. LPadurile supuse regimulu silvic

Sect. II. Amenagearea ptulnrilor . .
Sect. III. Defrisarea
piidarilor . . . .
Sect. IV. Exploata-
rea padurilor
Tit. 818.Despre
urmiiririle
1-2
3
Articolul
penalitlitile delictelor comise

in phdurile supuse regimului
enve . . .
19
vice
19-30
.t. .
Sect. LDelletele sil-
4-6
Sect. II. AgentiI sil-
Tarifelepentru pla-
8-18
viel
ta ulula arbore Wat
in delict, dupe grosi-
mea si esenta sa
www.dacoromanica.ro
46
31-46
CODUL liE JUSTITIE SPECIALA

PENTRU
CORPUL MARINEI*
Organisarea
Consiliul de resbel,
chemat a judeca crime/e
Pentru personalul flo-
te, se va compune de cel
TITLUL I.
tileI justitia se da:

Prin consiliurile de
resbel din circumscriptia
teritorialA unde se af/A resodinta comandantuluI fl otileI;
2. Princonsiliurile dejusti.
tie pe b estime nte.(M.Fr. 1).
Pentru cercetarea
judecarea crimelor i delictelor arAtate la art. 25,
26, 27, 28, 29, 30, 31, 32,

33 ( 1, 2 si 4) 35, 36, 37,
38, 39 si 40 procedura este
cea stabilith de codul jus-
titiel militare cu adhogi-
rile urmAt6re:
* Codal de justitiespecialk pentru Corpul maritim este luat chip& aeel al Francel. promulgat la
4 Junio 1858 sub titlu de: Cod
de justice militaire pour Par-
delictele sus mentiona-
putin douT ofiterT din flo-
tila; In acest numAr se
cuprinde i ceI ce ar face

parte din consiliul de res-
bel permanent conform

art. 10 din codul justitieT
militare.
Pentru acest scop,
pe lAngA, tabloul prevNut
la art. 18 din codul justitieI militare, se va forma

la circumscriptiile teritoriale un tabloh separat numal de ofiteriT din flotflA,
carI pot fi membrii al con-
siliuluI de resbel si din

care se va comPleta nu-
me de mar". El a fost proMulgat si publicat In Monitorul O-
ficial" No. 218 din 6 lanuarie

1884.
www.dacoromanica.ro
1246
CODUL JUSTITIEI MARINEI (Art. 5J2)
m6rul de doul membril

prevNut la art. 3.
Se va urma In privinta
gradulul membrilor conform prescriptiunilor art.
10 din codul justitiel militare.
Odatil judecata terminat6, ofiteril din flotilft
chemati a lua parte ea

membrit In virtutea art.
3 Incetzrt de a mal face
parte din consiliti.

In cas de casare prin
revisuire a sentintel date
de consiliul de resbel pre-
vedut la art. 3 si trmi-
terea casuluT Inaintea unta alt consiliti de resbel,

se va procede i aci con-
form art. 3, land mem-
bril necesarl de pe tabloul

prevThlut la art. 4.
Despre consiliurile de justi(ie
pe bastimente.
Cb.nd un delict de
competinta consiliurilor de
justitie a fost comis de un
individ Imbarcat pe un
bastiment militar, se form6a un consiliti de jus-
titie pentru a judeca pe

autorul acestui delict. (M.
Fr. 68).
Consiliul de justitie
se compune din comandantul bastimentulul sati

ajutorul s60 si din douT
membril luatl dintre ofiteril flotilel.
Un ofiter de adminis-
tratie se:6 un asimilat Ore-
care safi 6re-care alt1 per-
snit din echipagiti lude-
plinesce functiunea de grefier. (M. Fr. 69).
Membril consiliulul
de justitie i grefierul sunt
luati din bastimentul prevenituluI.
In cas de complicitate
futre mai multi individi
mil nu sunt Imbarcatl pe
acelas bastiment, membrif consiliuluI i grefie-
rul sunt luati de pe bastimentul prevenitulul mal
mare la grad sati mal
vechi6.
Dac pe bastimentul prevenitului nu se grisesc des-
tul ofiteri spre a compune consiliul de justitie, se
pot lua ofiteri de la alte

bastimente. (M. Fr. 70, 71).
Nimenl nu p6te face parte dintr'un consilib
de justitie daa nu este

Romin set naturalisat.
(M. Fr. 72).

Art. 22 si 23 ale codului justitiel militare, relativo la consiliurile de
resbel, sunt aplicabile
la consiliurile de justitie,
cu exceptiune el acel care
a dat ordine de informare
p6te fi membru In consi-
liul de justitie, and bastimentul s'ar afla isolat.

Cornpetinfa oansiliurilor de
justi(ie.
Se judea de consiliurile de justitie delictele
www.dacoromanica.ro
CODUL JUSTITIE1 MARINE! (Art. 13-4S)
comise pe un bastiment
In mers In porturile de
mare si In tar& streina
earl nu atrag o pedpsa.
mal mare de un an de
Inchisare si de persnele
urmiltare:
Ce! Imbarcati sub orIce titlu, carI n'ati nicl gradul, niel rangul de oficeri,
niel un ordin carIl-ar pune pe bastiment In rindul
oficerilor.(M. Fr. 102, al. 1).
Cand bastimentul
pe care s'ar fi comis un

delict de natura celui aratat la art. 12, se desar-
ink& Inainte de adunarea

consiliuluT, judecata se fa-
ce de catre consiliul de
resbel din circumscriptia
teritoriala uncle se ail& co-
mandantul flotilei.
In cas cand prevenitul

ar face parte din alta circumscriptie de cat aceia
unde se afla comandantul
flotileI, se va trimite la
consiliul de resbel din circumscriptia de uncle face

parte. (M. Fr. 234).
Judecatile consiliu-
rilor de justitie nu sunt
susceptibile de nicl un fel
de recurs and bastimen-
tul este In mers saa in
porturl streine. (M. Fr. 102
al. 2).
Procedura inaintea consdiulut

de justicie.
and s'a comis un
delict de competinta con-
1247
siliurilor de justitie, comandantul bastimentulul

transmite plangerea comandantuluI flailed saa
comandantuluI superior,
daca face parte dintr'o reuniune de bastimente. (M.
Fr. 216).
Cacti autoritatea
reja s'a transmis plangerea saa, In cas and bastimentul ar fi isolat, comandantul bastimentului
gasesce cil, este necesar a i

se da curs, numesce membrii i grefierul consiliu-
lul de justitie, hotartisce

locul, 4iva i ora Intrunirel lor.
Consiliul se consider&
chemat a judeca delictul

prin faptul primirei plangereI i actelor (M. Fr.
217).
Presedintele consi-
liuluI de justitie tramite
tete actele unuia din mem-
bri, spre a face raportul

afacereI.
Raportorul citza martoril pentru qiva horaritii.

(M. Fr. 218).
Indat ce sedinta
este deschisk presedintele

ordona a se Introduce inculpatul.
Raportorul da citire plangerel i actelor ; el presintit observatiunile sale rara
Ins& a's1 manifesta opini-
unea. Instructiunea este
martoril sunt Intro-
www.dacoromanica.ro
1248
CODUL JUSTITIEt MARINEE (Art. 19-21)
dusi separat i depun dupli prestareajuramantuluT.

Presedintele pune Intrebar! inculpatulul. Daca acesta declina competinta,
consiliul hotarasce prin o
decisinne motivata.
Consiliul pte asemenea
s6,
'11 declare din oficiti

i trimite
incompetinta
plngerea celui ce a dat
ordinul de informare impremia, cu procesul-verbal
re a numit consiliul, spre
a se statua de un consilib de resbel daca pedp-
sa ce ar merita inculpatul intrece competinta con-
silinlui de justitie.
Presedintele procedza
asemenea conform para-
grafuluT precedent And

depunerea unta martor
pare falsa. (M. Fr. 220).
20. In casul prev64ut

la art. 11 din codul jus-
al sedintei.
Inculpatul p6te cere s6,
se puna martorilor futrebari ce ar crede folositre
Upel militare, sa va proceda in modul urmittor:

Daca delictul nu a-
fie asistat de un apbrator.

Dupa ascultarea martorilor inculpatul i ap6r6,torul presinta apbrarea.
Presedintele intrba pe
acusat daca mal are ceva
do adaogat pentru ap6ra-
rul delictulul se
aparare! sale; el pte
rea sa i ordon, sil, se delibereze. (M. Fr. 219).

19. Daca un asistent, un
martor, sab un inculpat,
se face culpabil de lovire,
de ultragig sati de amefintar!, prin cuvinte sati
gestarl catre consilifi safi

unul din membril s61, este
pasibil de pedepsele prev6Oute la art. 110 si 114
codul justitiel militare.
Presedintele, dupa dresarea procesulul verbal de
fapte i lepunerea martorilor,
trimite actal. si
pe inculpat autoritatel ca-
trage o pedpsii mal mare

de un an inchisre, autoIndata.
judecii,
Daca s'a petrecut o

alt-fel de crima sala delict, presedintele, chipa ce
dresat procesul-ver-
bal de fapte si de ar6t6,-
rile martorilor, trimite actele si autorul crimeI sab

delictului, autoritatei care
a numit consiliul. (M. Fr.
221).
21. Consiliul deliber6z6.,

cu usile inchise, frii, pre-
senta grefierula Preso-
dintele aduna voturile incepAnd cu gradul ()el mg

mic; el '0 da parerea col
din urma.
Dupa deliberare, consiliul reintra in sedinta unde
In presenta inculpatulul,
presedintele comunica botarlrea consiliulul.
www.dacoromanica.ro
CODUL JUSTITIEI MARIN El (Art. 22-26)
1249
chitat sad absolvit preqedintele declara ca este a-
Dupe propunerea comandantuluI flotileT, comandantul corpulul de ar-
Daca prevenitul s'a condamnat, preedintele d5,
sa i efectele el.
Se alatura asemenea
un proces-verbal al edinteI cfi,nd hotarirea pronunta pedpsa inchisoreT.
Aceste acte fac menthine de esecutarea dispositiunilor art. 104, 108 109
Dacift, prevenitul este a-
p6rat de plangere i ordona sa fie pus In libertate, daca nu este acusat

pentru alt motiv.
citire judecatel care trebue sa, specifice delictul
si circumstantele, pedpsa
pronuntata, numrul voturilor li textul legeT aplicate.
Judecata se serie in qedinta, pe un registru special; el se subsemnza de

preedinte, de judeclitorT
si grefierl. (M. Fr. 222).
T6te hotaririle consiliului sunt luate cu majoritate de voturT. (M. Fr.
223).
Hotaririle definitive
ale consiliuluT de justitie
se esecut5, in 24 ore de
la pronuntare, dupa ordinile autoritateT care a numit consiliul si prin ingrijirea comandantuluT bastimentuluT si in presenta
grefieruluT; care mentionzrt acsta pe procesulverbal. (M. Fr. 226, 1).
In cele trel (pie care

urmza executarea, un ex-
tract al judecateT se trimite comandantulul corpuluT de armata unde se

MIa comandantul flotilel
prin calea ierarchica.
mata 'Ate reduce pedp-
110 ( 1 si 3), 112, 113,

114,(3),
3), 119, 123, 128
131 i 133 din codul justitiel militare. (M.
Fr. 224, 225, 226).
TITLUL II.
Despre crime, delicte si pedepse.
25. Se pedepsesce conform art. 198 din codicile

justiteT militare, in timp
de resbel:
Cel care comunica inamiculuI modul de a comunica prin semnale ;
OrT ce individ Roman
sad in serviciul Romaniel,

care dit cu voint5, concur-
sul s5d spre a conduce
said pilota un bastiment

inamic. (M. Fr, 263).
26. Orl ce ofiter, co-
mandant superior sad comandant al unul bastiment
culpabil de a fi pierdut
un bastiment al statului
pus sub ordinile sale, sari

dea fi ocasionat pierde-
www.dacoromanica.ro
HAMANGIU. Codul General.
38
1250
CODUL JUSTITIEI MARINE! (Art. 27-38)
rea saa capturarea aceluT

bastiment, se pedepsesce
Prin m6rte cu degradarea militara, dac, faptul s'a facut cu voint,a ;
Cu destituirea,
faptul, a fost resultat al

neligentel sail al incapacitateT. (M. Fr. 267).
Se pedepsesce prin
mrte cu degradarea militara comandantul until

bastiment care, ca sciinvointri In cas de pier-
dere a bastimentulul sail

nu-1 parasesc cel din urma. (M. Fr. 270).
Se pedepsesce cu
destituirea orT ce coman-
gravii, se pedepsesce cu
Inchis6re de treT pin& la
Ose lunl.
Cnd culpabilul este secund sati sef de cuart, Batt
orT - ce individ Imbarcat,
pentru faptul mentionat la
paragraful precedent,sepe-
depsesce cu inchisre de
la doue lunl la pa.tru. (M.
Fr. 275).
Comandantul care
nu-'s1 menino postul sea
In timpul luptel, se pedepsesce cu mrte .(M. Fr. 276) .
$2. Ofiterul sef de cuart

care drme in timpul serviciuluT se pedepsesce :
Cu InchiOre de la
dant, care, far& motive le-
sse lunT la douT anT, dad!,
ajutor unuT bastiment ro-
luT sail a rebelilor armall;
gitime, a refusat de a da
man saa a liat in pericol

si care 'T-ar fi cerut aju-
tor. (M. Fr. 273).

Se pedepsesce cu in-
chis6rea de la sse lunl

la un an, comandantul unul bastiment care In momentul esuagiuluT (namolire% incendiuluT sat vas-
frngerel, nu ia tte mesurile cuvenite pentru a

scapa bastimentul de pierderea total. (M. Fr. 274).
Comandantul unul
bastiment care, prin negligent& saa incapacitate
se lag, a fi surprins de i-
era In presenta inamicuCu inchiseore de la

doue la sse lunT dach fap-
tul s'a petrecut In timp
de resbel, Ins& nu In presenta inamiculuT i In timp

de pace cand bastimentul
este pe drum. (M. Fr. 282).
$3. Soldatul aselat In
fractiune In arborT (catar-
ge), la gruele ancorelor,

la sonda, la stope saa
brcile de rond, care
parasesce postul sea saa
nu'sT Indeplinesce consemnul, se pedepsesce :

Cu meorte, dacil, se a-
namic, sat ocasionza, un
TM In presenta inamiculul saa a rebelilor arma0;
Innomolire sail o avarie
anT mum& silnica,
incendia, un abordagia sat!
Cu doul pna la
www.dacoromanica.ro
CODUL JUSTITIEI MARINEI (Art. 34-39)
(lac& Ortsirea a avut loo

In timp de resbel Inteun
esuagit (inmolire), un abordagit sad In timpul unel manevre de care ar atrna siguranta bastimentului ;
Cu Inchistre de la trei
pant la Ose lunl In t6te

cele-lalte casurT.
Dac s'ar gsi dormind

se pedepsesce
Cu munca silnict de
la doul pitnli la cinci an'
in casul
6. Cu Inchistre de la
treI pant la Ose Juni In
casul paragrafelor 2 i 3
(M. Fr. 283).

34. OrI-ce soldat, oil-ce
individ lmbarcat, care'I
prfisesce corvda sat barca, se pedepsesce:
Cu Inchistre de la
Ose lunI la un an, (lac&

faptul s'a petrecut In presenta inamicului sat In-
tr'un incendi, Inmolire,
abordagit sat manevr

de care ar atfuna signranta bastimentultl;
Cu Inchistre de la
trel phat la Ose lunI In
tte cele-l-alte casurt (M.
Fr. 285).
35. OrT-ce individ im-
barcat pe un bastiment,
culpabil de a fi Imbarcat
sat permis st se Imbarce
mirfurl, se pedepsesce cu
Inchistre de la treI pftnli.
la 6se lunI.
1251
Dad, este pasager, cu
Inchistre de la una la trei

lunI.
Otte& este ofiter, Cu In-
chistre de la trei lunl la

un an.
In t6te casurile mrfu-
rile sunt confiscate. (M. Fr.

287).
Se pedepsesce cu
Inchistre de la dou lunI
la dout ani orI-ce individ
Inscris In contrlele unuI
bastiment care, fart ordine s'a servit cu o bard+,
a unul bastiment al Sta-
tului sail a unuI bastiment

de convoid. (M. Fr. 288).
Orl-ce individ 1m-
barcat, care, In timp de

resbel
fr, autorisare,
aprinde sat tine aprinsit
o lumint In timpul nopteI

se pedepsesce cu inchistre
de la se lunt la dolt' anI.
Dact lumina s'a aprins

In contra unui anume ordin sag dad+, o lumint a-
coperitt din ordine s'a descoperit, pedpsa va fi mun-
ca silnict de la doul pAnt

la cinc) anI. (M. Fr. 340).
3S. OrI-ce individ culpabil de a fi Introdus In-
tr'un bastiment, Wit autorisare, iarb, sulf, spirt

sail alt.& materie inflama-
spirtsft, se pedepsesce cu Inchis6re de

bild
la o Inn& la un an. (M.

Fr. 342).
39. OrT-ce individ Im-
www.dacoromanica.ro
1252
CODUL JUSTITIEI MARINE! (Art. 40)
barcat care distruge, a-
dad'. exist& circumstante
uprat6re, pedpsa se reduce pentru primul paragraf la reclusiune si pentrn cel de al doilea la In-
runcil, In apa, sag prin

care mijloc face improprig
pentru un servicia imediat
armarei, obiectele de ar-
mament, precum : panze,

bucati de masine, provisiT,
munita de resbel sag alte
obiecte de armament sag
echipament se pedepsesce
Cu munca silnic pe
chisgre de la unul la douI

daca culpabilul este
ofiter si eu destituirea. (M.
Fr. 343).
Abus de atdoritate.
40. Se pedepsesce cu
timp marginit, daca faptul a avut loe in timp de
inchisre de la doug lunI

la doul anl orl-ce militar
Imbareat care lovesce pe
resbel sagInteunincendig,
Inomolire, abordagiii sag
manevre de care ar atkrna siguranta bastimentn-
inferiorul sgil, afarrt de
casul de legitima aparare
luI;
a sa sag a altuia, de ne-
daca culpabilul este ofiter,
ranta bastimentuluI, sag
Cu munca silnica de
la trei pan& la eincI anl,
cesitatea unel manevre urgente de care atarna sigu-
0 en degradarea militara
In tte cele-lalte casurl;
de trebuinta de a opri desordine grave. (M. Fr. 308).
FINELE CODULUI JUSTITIEI MARINE!.
T1:1131.kil DE MATERII
A
CODULUI DE JUSTITIE MARITIMA

Artieoltd
Articolui
Tit. I. Organisarea . . .
Despre consiliurile de
justitie pe bastirnent
Competenta consiliurilor de justitie . .
l-6
7ti
12--14
Proeedura Inaintea eonsiliuluI de justitie
Tilt. II. Despre

crime, deliete
pedepse . .
Alias de autoritate
www.dacoromanica.ro
15-24
25-119
CODUL de JUSTITIE MILITARA*

DIN 24 1114.1t 1881
pu MODIFICARILE DIN 27 plARTIE
CARTEA I.
Despre organisarea tribunalelor militare
DispositinnI preliminare
1. (Mod. leg. 27 Martie
1894). Justitia militar se
drt :
De consilille de dis-
1894.
TITLUL I.
Despre consiliile de rho.

bol si despre cons111n1
de revislune perina
nent
CAPITOLUL I.
Despre consiliile de rsboi per-
manente in circumseriNiuniie teritoriale.
De consiliile de res-
2. La resedinta fie-c&rel
circumscriptiunT teritorf-
De consiliile de revisiune.
sad divisie se MI& un con-
ciplin&;
bol;
ale de corp de armata
In casurile prevddute
de acest codice se statornicesc pretoriI pentru
silit de rdsboI permanent.

Dach trebuinta serviciulut
va cere, se Oto statornici
alte consiliurI de rdsbol
permanente In circum
<Codul do justitie militar> adI
disciplina militar, '0 dreptul de

a pedepsi gresalile Mente contra
armatd.. (J. M. Fr. 1).
In vig6re, datda din 1873, tasa

a fost in mod radical modificat in
1881 si 1894. Dispositiunile din el
acestel disciplini. NoI publicitrn aci

codal justitiei militare, ast-fel cum
cesa din 1867. Inaintea acestul cod

a fost in vig6re la nel decretul din
6 tulio 1859 al DomnitoruluI A-
acest cod, prin legea din 27 Martie

1894 caro 'I-a Modificat 84 de ar-
sunt imprumutate din Codul de

justitie militar al armateI franlexandru Ion I. Cuza, referitor la
este adI in vigre coprindnd

modificirile importante Mente In
ticole si 'l-a adilogat un titlu aditional compus din 23 de artitole.
www.dacoromanica.ro
IMMANGIU. Codal Oonaral.
39
COMM JUSITTEI MILITARE (Art. 3-9)
seriptione prin un decret

al RegeluT, care hotara-
cetza de a face parte
si Hurl i determina, circum-
manent se compune din:

Un colonel sail locot.colonel, preaedinte;
Doi maiorl;
Dol capitani. ( J. M.
ComisariT regalI
raportoril se numesc dintre oficerif superiorI saa
capitaniT, sub -intendentiI
militarli sat adjunctI clasa
I In activitate.
Comisarif regall i raportoril pot fi numiti In
Pe ling& fie-care con-
mobilisri,ai dintre oficeril
sce reaedinta acestor con-
scriptiune a lor. (J. M. Fr 2).

Consiliul de rasboI per-
Fr. 3).
silia de rasboI se afla: un

comisar regal, un raportor ai un grefier.
Se pot numi unul sati

mal multi substitutl al
comisaruluI regal ai aI
raportoruluI i unul sett
mal multe ajutare de grefier. (J. M. Fr. 4).

Comisaril regall
substitutil lor Indeplinesc
pe langii consiliile de rasbol functiunile ministerului public.
RaportoriI i substitutil
lor aunt Insfircinatl cu instructiunea.
Grefieril i ajutrele lor
en diferite scripturl, cu
conservarea actelor i cu
redactiuneasentintelor. (J.
M. Fr. 6).
Preaedintil i judo-
catoril se numesc dintre

oficeril In activitate din
circumscriptione. El pot
fi Inlocuiti prin alti la fiecare 6 lunI i chiar Intr'un

termen mal mic daca In-
din circumscriptione. (J.M.
Fr. 6).
cas de concentrarI
superiorT, clipitanT, sub-in-
tendentl saa adjunctI In

retragere, daca aceatia vor
fi exeroitat In timp de 6
lunl asemenea functioril
pe child se aflat In activitate, sail dactt vor fi
luat parte ca membril In
consiliul de rasbol perma-
nent In timp de 6 lunl.

Substitutii se numesc
dintre oficeril in aotivitate
din circumscription!. (J. M.
Fr. 7).
Preaedintele i judecatoriT consiliilor de rasboI se numesc de generalul comandant al circum-
scriptiuna
Numirea se face de mi-
nisteriul de rasboi citnd

este a se judeca un colonel sad general. (J. M.
Fr. 8).
ComisariI regalI
raportoril se numeso de
ministrul de rasboI dintre

oficeril In activitate, dupe
o list& de presentatie fa-
www.dacoromanica.ro
COLITL JUSTITIEI MILITARE (Art. 10)
cut& de generalul coman-
dant al circumscriptiunel
unde se afia asedat consiliul de r6sbol.
SubstitutiT se numesc
de generalul comandant
al circumscriptiunet
Un regulament de administratie publica determina conditiunile si for-
Gradul
acusatului
1255
mole numireT grefierilor

s't ajutiSrelor lor. (J. M.
Fr. 9).
10. Compunerea consi-
liuluT de ritsboT, determi-
nata la art. 3 de mal sus,

se mentine sail se modifica dupe gradul acusatuluT, conform tabloulul urmator:
Gradul
presedintelul
Gradul
judecatorilor
Sub-oficerl,
caporall
sail brigadi-
erl orl
Sub-locot.
Locoten.
Capitan
Maior
locot-colonel
2 maiorT si 2 capitanl.
General de brigada sat colonel
tenent-colonel si 2
Colonel saa
soldat
1 colono], 1 loco-
maiorT.
L.-colonel
General de brigada
2 colonell si 2 locot.-coloneli.
Colonel
General de divisie sita de brigada
2 general! de brigada si 2 colonelT.
General de
brigada
General de divisie sail de brigada
sie si 2 de brigada
sala 4 generall de
General de divisie saa de bri-
vicie sati de brigada
General de
divisie
2 generall de divi-
brigada.
4 general! de di-
gada
www.dacoromanica.ro
1256
CODUL JUSTITIEI MILITARE (Art. 11-15)
La cas de neajungere la
circumsCriptiune de oficerI cu gradulcerut pentru
compunerea consiliuluI de
rsboI, generalul comandant al circumscriptiuneI
cere din altg, circumscrip-
14. Dacii, din causa

graduluI sag ranguluI acu-
consiliul de rsboi, oficerI
unite lor.
Raportorli Insa, nu pot
continua in functiunile lor
de cat in urmat6rele conditiuni
Dad), acusatul este
oficer inferior, raportorul
p6te fi oficer inferior:
tiune, spre a lua parte la
de un grad egal cu a-
cela al acusatuluI sag cu

un grad imediat inferior,
dupe ce s'a avut recurs
la t6te circumscriptiile. (J.

M. Fr. 10).
H. Pentru judecata unuI
general ministeriul de rsboI compune consiliul ast-
fel ca afarg, de casul de
imposibilitate, presedintele acestul consiliti cel pu-
satului, trebuinta cere a

se inlocui unul saa mal
multi membrii al consiliu-
lul de rsboI, cei-alt1 mem-
bril raportorI i grefierI

continua de drept functi-
Daca acusatul este
oficer superior, si rapor-
torul pilte fi oficer superior;
Daca acusatul este
in s fie mal vechIg de
oficer general, i raporto-
12. Pentru a judeca pe

un membru al intendent,eI militare, un medic,
(J. M. Fr. 15).

15. (Mod. leg. 27 Mar.
1894). Functiunile de comisar regal si de raportor
cat acusatul. (J. M. Fr. 11).
un farmacist, un oficer de
rul va fi oficer general.
administratie, un veterinar, saa pe orl-care individ asimilat cu militaril,
se Indeplinese de un oficer
compus, conform art. 10,
Ctind un comisar regal

sad raportor este numit
special pentru instruirea
judecarea unei pricinl
el este asistat, in tte actele sale, de comisarul regal sati de raportorul permanent al consiliulul de
consiliul de r6sboT este
dupe gradul la care este

asimilat acusatul. (J. M.
Fr. 13).
13. Dacg, sunt mal multl
acusati de diferite rangurI
sail graduri, compunerea
consiliuluI de rasboT se
determina dupe gradul
sail rangul cel mal Inalt.

(J. M. Fr. 14).
cu un grad sag rang cel

putin egal cu acela al acusatula
r5sboT,
sail de unul din
substitutil lor.
Comisarul regal perma-
www.dacoromanica.ro
CODUL JUSTITIET MILITARE (Art. 16-20)
nent are dreptul a inter-
veni In desbateri, dar numaT in cestiunI de drept
0 de procedurd. (J. M.
Fr. 16).
Consiliile de rsboI,
cand vor fi chemate a judeca prisonierl de r6sbol,

vor fi compuse ca 0 pentru judecata militarilor rom dui dupe asimilatiunile
gradelor. (J. M. Fr. 17).
Mild, In casurile
prevdute de lege, va fi
trebuint& de a trap Ina-
intea anal consilid de r6shi)", sad ca autorl princi-
1257
boI. O instructiune ministerial& va determina aptitudinea i conditille ce trebue s lndeplinsed Beeril chematI a lua parte
ca judecatorT In consiliul
de rsboI.
OficeriI sunt chemati,
unul dupe altul 0 dupe

ritndul inscrierel,
a lua
parte la consiliul de rs-
bol, afar& de verT-o Impiedecare admis& prin decisiunea generaluluT co-
mandant al circumscriptiunel. (J. M. Fr. 19).
La cas de
verl-o
pall saa ca complicl, pe

un individ care nu este
Impedecare accidental& a
mane compus cum se pre-
panel '1 Inlocuesce provi-
niel militar, niel asimilat

cu militariT, consiliul rd-
preedintelui sad a anal

judecator, generalul comandant al circumscrip-
vede la art. 3, afar& numai dad, gradul sad ran-
sorid, dupe imprejurdrl,
gul anal acusat militar
prin un dicer de acela
1. Generalul coman-
grad dupe ordinea tabloului infiintat conform articolulul precedent.

La cas de verI-o Impe-
scriptiunl teritoriale intocmesc dupe presentatiunea
stitutilor lor, a grefieruluT
nu cere o alth compositiune. (J. M. Fr. 18).
dant al fie-cdreI circum-
efilor de corpuri un tablod dupe gradul i vechimea oficerilor apti, earl

pot fi chemati a lua parte ea judec&torT In consiliul de rtsbol.
Acest tabloil se modified treptat dupe mutatiile
ce se hie.
Se depune o copie la
grefa consilialuT de rs-
dicare a comisaruluI regal
a raportoruluT i a sub-
sad a ajutrelor sale, generalul comandant al ehcumscriptiuneI 'I va Intocui provisorid. (J. M. Fr.
20).
Dacd nu se gfisesc
In eircumscriptiune oficeri
general' sad superior' In

numfir suficient pentru
a complecta eonsiliul de
r6sboT, ministerial de r6s-
www.dacoromanica.ro
1268
chisma dupe rangul vechimei, oficerl ge-
reclama nt, parte civil& sati
circumscriptiunile terito-
tulul ;
bol
neralI sat superior! din
riale cele mal apropiate

luatl in ordinea tablouluI
acelel circumscriptiunl. (J.
M. Fr. 21).
21. Nimen) nu pite face
parte dintr'un consiliti de
rasboI sub orI-ce titlu, daca,
nu va fi roman sati naturalisat roman si in varsta

de 25 de ani Implinitl (J.
M. Fr. 22).
22. Rudele si aliatiI
pana la gradul de unchi

si nepot inclusiv nu pot
fi membriI tot la acelasl
consilid de rdsboI, niel a
indeplini pe lames. acest
consilid functiunile de comisar regal, de raportori
sati grefierI. (J. M. Fr. 23).
23. (Mod. Leg. 27 Mar.
1894). Nimenl nu pte lua
parte ca presedinte
prevenit inteun proces

criminal In contra acusa-
Daca a luat parte mal
lnainte la pricintt ca mem-
bru al unul tribunal militar raportor sati comisar

regal, sad daca a subscris
acta din dosar In calitate
de set' de stat major al
comandamentuluI circumscriptiunel.
Nu se cuprind aci acel

carl set marginit a Inde-
plini o simpla formalitate

ierarchica prin transmiterea actelor. (J. M. Fr. 24)
24. La Intaia Intrunire
a consiliulul si In tte cele
alte casurl, Inainte de a

intra in functiune, judo-
catoril consiliuluI de rdsbol, substitutiI, raportoriI

si membril ministeriulul
publio vor depune jura-
ca judecator, niel a Indoplini functiunea de rapor-
mant: presedintele Inaintea consiliului si cel-altI

In mainile presedintelul
dupe formula urmat6re:
Jur In numele lul Dum-
aliat cu acusatul pana la

gradul de var primar inclusiv ;
rea si consciinta mea,

credinta Regelul si constitutiunel tare) mele;
sati daca a dat ordinul
nie datoriile ce'ml Impune
a depus ca martor;
Daca, In ours de 5
anl ce a precedat darea
hl judecata, a figurat ca
md conforma legilor, Intru t6te si pentru totl, fiira pasiune, farli lira, ar,
satk
tor tuteo causa supusli

consiliuluI de rasbol:
Daca este ruda sati
Daca a adusplangerI
de a se face cercetare sati
nedeti si declar pe olla-
De a Implini cu santa-
functiunea mea;
De a aplica legile si a
www.dacoromanica.ro
COWL JUSTITIEI MILITARE (Art. 25-29)
fav6re, far& consideratiune

de persna, far& nicT un
interes direct sati indrect;

Asa sh, 'ml ajute Dumner,lea." (J. M. Fr. 25).
CAPITOLUL
Despre consiliut de revisiune

permanent.
Se
Infiintzit un
consiliti de revisiune, a ch-
rul resedinta va fi In Bucurescl. (J. M. Fr. 26).

Consiliul de revisiune se compune:
De un presedinte, general saa colonel, de 4 judochtorI, adich:
2 colonel' saa locot.-colonelT;
2 maiorT.
Pe langli, consiliul de
revisiune se afia un comi-
sar regal si un grefier.
Functiunile comisaruluT
regal se Indeplinesc de un
oficer superior saa un
sub-intendent militar.
Se p6te numi un sub-
stitut al comisaruluI regal

si un ajutor al grefierulul
dach trebuinta serviciulul
va cere. (J. M. Fr. 27).
Presedintele i ju-
dechtoril consiliulul de re-
visiune se iaa dintre oficeril In activitate al circumscriptiuneT teritoriale
locale si sunt numitl de

ministru. El se pot Inlocui la fie-care 6 lunl sat
si mal nand dacaincetza
1259
de a face parte din cir-
cumscriptiune.
Ministeriul de rhsboT In-
tocmesce un tabloa pentru judech,torT, potrivit cu
art. 18 al acestul codice;

art. 19 si 20 sunt asemenea aplicabill si la consiliul de revisiune. (J. M.
Fr. 28).
Comisarul regal se
la dintre oficeril superiorT
sal dintre sub-intendenta

militarl ce sunt In activitate saa In reserva. El
se numesc de ministeriul
de rhsbol.
Substitutil se iaa dintre
oficera saa dintre membril intendentei militare

care sunt In activitate
se numesc de ministru.
Conditiunile Ti formele
numireI grefierilor si a aj utirelor lor sunt ho tarhte
prin regulamentul de administratie publica, prevh-
4ut prin art. 9 al acestul

codice. (J. M. Fr. 29).
Dach consiliul de
rhsbol,
a cam" sentina
este atacata, a fost pre-
sidat de un general, consiliul de revisiune trebue

sh fie asemenea presidat
de un general.
Presedintele odinar
mane atuncT la sedinta
ca judecator i eel maT
noa In grad nu ia parte

de loc la judecata pricineT.
(J. M. Fr. 30).
www.dacoromanica.ro
1260
CODUL JUSTITIEI MILITARE (Art. aesa)
30. NimenT nu p6te face
parte din consiliul de revisiune daca, nu va fi romttn sea naturalisat roman
r5sbol, yi In detacament
unul sea dou5 consiliI de
rasboI.
Aceste consila de ras-
O In etate de 30 anl Im-
bol se compun precum s'a
Articolele 22, 23 i 24
ale acestul codice se aplica, O la membra consiliulul de revisiune. (J. M.
Fr. 31).
ale acestuI codice, el sunt

instituite de comandantul
plinitl.
TITLUL II
Despre consiltile de rasbol si consilille de revtsiun'e In armatele active

in comunele. In jodeiele si in pielele de
rseort puse In stare de asediti
GAPITOLUL I
Despre consiliile de raboi, in

armatele active.
$1. Cand maI multe divisiunl se unesc in armata,
sea In corp de armata
pentru a opera In interiorul tarel sea afara, se stabilesce un concilia de resbol la cuartierul general
al armatel, ei daca, va cere
trebuinta, i la cuartierul
general al corpulul de ar-
mata O la fie-care divisie.
Daca o divisiune activa

sala un detwment de tru-
pli, de forta unuI regiment
cel putin, trebue sa opereze isolat, pot fi aseme-
nea formato intio divisiu-
aratat la articolele 3, 4,
7, 10, 11, 12, 14, 15 li 16
armatel, corpulul de ar-
mata, divisieI sati detaamentuluI.

Pe langa, fie-care consilla de rasboI, vorbit aci,
comisarul regal indepline-
sce i functiunea de raportor. (J. M. Fr. 33).
MembriI consiliuluI
de r6sboI, precum i grefiera se iaa dintre oficeril
i sub-oficeriI IntrebuintatI
In armata, in corpul de
armatfi, In divisiune sea

In detaamentul pe langa
care aceste consiliI sunt
stabilite. (J. M. Fr. 34).
MembriI consiliuluI
de resbol, precum li comisaril regall, raportoril,

substitutil, grefieril ei ajutrele lor, se numesc
O se Inlocuese precum
mal jos se arata:
La cuartierul general al
armatel, de generalul comandant al armateI;
La cuartierul general al
corpulul de armata, de ge-
neralul comandant al aceluI corp;
In divisiun e, de generalul
ne Incb. un consilia de comandant al divisiunel;

www.dacoromanica.ro
In detasamentulde trupe
de comandantul acelul detasament.
Daca. nu se va gasi In
divisiune, sad In armata,
sail In detasamentul In
care se formza consiliul

de rasboit, un numar Indestulator de oficeri cu gradul cenit pentru a lor com-
punere, membril acestor
consiliT se vor lua din gradele imediat inferidre frtra,
ca si OM fi mal mult de
douT judecatori de un grad
maT jos de cat acela al
acusatulul.
Daca, Cu ttt. dispositia
paragrafuluT precedent, va
fi In divisiune, In corpurile de armata si detasamente, lips& de militarT cu
gradul cerut pentru compunerea consiliilor de rasbold,
carl sunt atasate
acolo, generalul va Ingriji

Inlocuirea lor prin oficerT
luall din armata.
La cas and generalul

comandant nu va putea
cu Ilia un chip compune
consil iu I de rasboit al cuar-
tieruluT general, se va pre-
cede de catre ministeriul
de rasboit conform art

20, sad va tramite pe o-
ficerul inculpat In cerce tarea unuia din consiliile

de rasboiti permanente in
circumscriptiunile teritoriale vecine. (J. M. Fr. 35).
84. Daca un general care
1281
a comandat o armata, sad
un corp de armat, este
dat In j udecata pentru verT
o fapta, comisa In timpul

And el a comandat acst
armatil, niel unul din generalil carl at fost sub ordinile sale In armata sad
In corpul de armati nu
OW lua parte la consiliul

de rasboit.
La cas de lips& de generalT pentru a compune
consiliul de rasboit, incul-
patul se va tramite Ina-
intea curteT de casatiune

care, in sectiunT-unite, va
procede si va judeca conform dispositiilor acestuT
codice.
Functiunile de comisar
regal se vor Indeplini de
procurorul general al curteT de casatiune. (J. M. Fr.
36).
Articolele 5, 14, 21,
22, 23 si 24 ale acestuT

codice se aplica O. la con-
siliile de rasboid in armata. (J. M. Fr. 37).

CAPITOLUL II.
Despre consiliile de revisitine

In artnatele active.
La cuartierul general al armateT se Infiintzil
un consilid de revisiune ;
generalul com a n dant al ar-
mateT sat generalul comandant al unuT corp de
armat& p6te, dupe trebuinta serviciuluT, A mal in-
www.dacoromanica.ro
1262
CODUL JUSTITIEI MILITARE (Art. 37-3S)
fiinteze un consilit de re-
visiune pentru una sati
multe divisiun; pentru unul sati maI multe detacamente.

MembriT consiliilor de
revisiune i comisan) re-
gar' se iati dintre oficeriI

de armata, In corpurile de
armata, din divisiune sad
din detacamentele pe I ii,nga,
carI aceste consiliI sunt atacate. El se numesc i se

lnlocuesc de comandantiI
acesteI armate, corpurT de
amauta, divisil sad detacamenie.
Comisara regall sunt
luatI dintre oficerii superior; sed capitanl, sad dintre sub-intendentil militarT ce sunt in activitate
sati In reserva.
Articolele 22, 23, 26, 29

ci 30 ale acestul codice, se
aplica ci la consiliile de
revisiune In armatele active. (J. M. Fr. 38-40).
37. Daca la cuartierul

general, sed In armata,
sala in corpul de armata,
sati In divisiune, sati in
detacamentul unde se formzil, consiliul de revisi-
une, nu va fi un numdr
Indestul de oficerI cu gradul cerut, consiliul de
revisiune se va compune
de trel judecatorI carI vor
putea fi luati, adica:
Precedintele dintre colonelI sati locot.-colonell;
CeT-alt1 judecittorT din-
tre maiorl.
Functiunile de comisar
regal vor putea fi Indeplinite de un capitan sati adjunct al intendenteI mili-
tare In activitate sati In

reserva,.
In t6te casurile, prece-
dintele consiliuluI de revi-
siune trebue ad, fie cel

putin de un grad egal cu
al acusatulul. (J. M. Fr.
CAPITOLUL III.
Dispositiune comuna celor
dota capitole precedente.
88. CAnd se formza ar-
mate, corpurl de armate,

divisiunl active cati detacimento pentru a opera pe
teritorid sat afard, In in-
teriorul uneI circumscriptiunl teritoriale, consiliile
ordinare de rdsboid, cae

se gases organisate In acea circumscriptiune, ju-
deca t6te cancele de competinta consiliilor de rOsboiti In armatd, ; iar consiliul de revisiune din Bucuresaljudecli cele de com-
petinta consiliilor de revisiune In armata, pana

ce consiliile de rdsboiti
consiliile de revisiune In
armata activa se vor crea
potrivit capitolelor I ci II
din acest titlu. (J. M. Fr.
www.dacoromanica.ro
de rasboiti stabilit In lo-
CAP1TOLUL IV.
Despre consiliile de rsboi4
in comune, in judete ei in pieOle de resboig puse in stare

de needin sun investite.
89. Mild una sati mal
multe comune, unul

mal multe judete se
claM
1969
de-
stare de asedia,
consiliul de rOsboia permanent al circumscriptiet
teritoriale, de care in aceste comune sati aceste

judete, pe lingh atributiile lor ordinare, judeca
crimele satt delictele la
calitatile prevafiute In articolul precedent, puse In

stare de asedia saa inves-
tite, se 'lumen 0 se Inlocuesc de eful cel mal
mare in grad, care, In lips&
de militarT in activitate,
'Ate sa, ia oficerl 0 din

disponibilitate,
concedia
sail din reserva.

Dads, nu se va grtsi, in
acea localitate prevfiutrt
de articolul precedent, nu-
de fat& i legea asupra

starel de asedia.
m6rul Indestulator de oficen i de membril al intendentel militare cu gradul cerut pentru formarea consiliilor de rasboia,
silit pate ti stramutata prin
dole cele mal apropiate.
cart le da. dreptul codicele
Repdinta acestor con-
decret regal In una din

acele comune sail In nnul
din acele judete. (J. M.
Fr. 43).
lipsa se Implinesce cu gra-
(J. M. Fr. 45).
In fie-care cetate
Articolele 3, 4, 5,
10, 11, 12, 13, 15, 16, 21,
22, 23 i 24 ale acestul codice sunt aplicabile la con-
rat& investita., formaren u-
In local Ratite puse in stare
saa tabara, intarita declanuia sati mal multor con-
silit de rasboia se da In
ordinul de i al terito-
riulut pus In stare de asediti sati Investit.

Functjunile acestor consibil Incetza, Indata, ce sta-
rea de asedia saa Investirea se va ridica, afara numal de aceea ce privesce

judecarea crimelor 0 delictelor, a caror urmarire
s'a Inceput. (J. M. Fr. 44).
MembriT consiliulut
siliile de r6sboia, aqefiate

de asedia saa investite. (J.
M. Fr. 46).
CAPITOLLTL V.
Despre consiliile de revisie

consume, in judete si in pieOle de resboifi puse
stare de asediii
investite.
Cand una sari mal

multe comune, unul sat
mal multe judete s'ati declarat in stare de asedia,

recursurile in contra sen-
www.dacoromanica.ro
1264
tintelor consiliilor de resbon se fac la consiliul de

revisie al armateI.
Resedinta consiliulul de
revisie pte fi striimutatil.
prin decret regal In una
din acele comune sari In

unul din acele judete. (J.
M. Fr. 47).
Cand un oras pus
In stare de asedia se aflft
prea departe de locul unde

resida consiliul de revisie
al armateI, se Vote infiinta
un consilia de revisie e-
ventual, spre a revisui nte
recursurile ce se hie In
contra hotaririlor consiliilor de r6sboia pe timpul

stfirel de asedia.
MembriI acestuI consi-
lia de revisie se numesc
si se Inlocuesc de comandantul superior al loculul,
conform art. 41 al acestul codice.
La cas de a nu se pu-
tea compune consiliul de
revisie cu nunnrul de mem-
brif fixatl de acsta lege,

personalul acestui consi-
lia pote fi redus la treI

membri, precum s'a qis la
art. 37. (J. M. Fr. 48).
Articolele 26, 29, 30,

si 24 ale acestuT codice se
aplica la consiliul de revisie care resida in loca-
litatile puse In stare de

asedi. (J. M. Fr. 49).
CAPITOLUL VI.
Disposi(iune comuna color cloud
capitole precedente.
Dacil. In pietele de
rsbon puse In stare de
asedia se afla deja infiin-
tat consiliul de rsbon
sari consiliul de revisie, or-
ganisatiunea se complectza, dad% trebuinta va

core, potrivit dispositiunilor precedentelor doin capitole. (J. M. Fr. 50).
TITLUL III.
Despre pretori
and o armata, se
afla pe pamint strain, maHI pretorI si pretoril, o-
sebit de atributiile politie" care le sunt atribuite

de reglementele militare,
exercita o jurisdictiune ca-
re este marginin si regulan, de aceste codice. (J.

M. Fr. 61).
4$. Marele pretor exercita jurisdictiunea sa prin
el !must safi prin pretorI
pe tot teritoriul ocupat de
armatli, pe flancurile si in
spatele armatei.
Fie-care pretor exercita
jurisdictiunea sa in divisiunea saa detasamentul
din care face parte, precum si asupra flancurilor
si spatelui acesteI divisiunI sati acestuI detasament.
www.dacoromanica.ro
CODUL JUSTIT/EI MILITARE (Art. 49-52)
Marele pretor, precum

i pretora, judec& singurt
ajutatl de un grefier, pe
care el singuil '1 aleg din-
tre sub-oficeriI i brigadiera geandarmeriet. (J.

M. Fr. 52).
CARTEA R.
Despre competInta trlbunalelor mIlltre
Disposifiuni generate.
Tribunatele militare
dad bothrire numat asu-
pra actiuneI publice, afar&
1265
supra actiunet publice
tentat& mal inainte sad
In timpul urmarireI adiunet civile. (J. M. Fr. 54).

TITLUL I.
Competinta consiMler de
rgsbolit
CAPITOLUL I.
Competinta consiiiilor de rsbeta permanente in circunsscriptitte teritoriale in timp

de pace.
OrI-ce individ care
ordona, in folosul propie-
se gasesce In armat& In
puterea legeI recrutarel,
sad in orI-ce alt mod de
angagiare, este justitiabil
tari lor, in a poiarea obiecte-
de consiliile de rds boi per-
de casurile prevlute prin

art. 71 al acestuI codice.
Ele pot, cu tte acestea,
lor luate (saisis) sad a pieselor de convictiune, cand
nu este loe de a pronunta

confiscarea lor.
Militarul care, mal Inainte de a se Inrola In otire, a comis veri-o infractiune prevCdut de codicile penal ordinar, este jus-
titiabil de tribunalele ordinare i autoritatea militar va fi datre a'l preda

autoritliteI civile, c&nd i
se va face rechisitiune. (J.
M. Fr. 5 3) .
Actiunea civil. nu
'Ate fi urmhrit& de cftt
inaintea tribunalelor civ.;
exercitiul el rgmAne sus-
manente in circumscriptiunile teritoriale in timp

do pace, dupe modurile a-
atate In articolul urm&tor. (J. M. Fr. 55).

(Mod. leg. 27 Martie
1894). Sunt justitiabill de
consiliile de r6sboid din

circumscriptiunile teritoriale, in timp de pace, pen-
tru t6te crimele i deletele, afar& de exceptiunile
arlitate la titlul IV al aceste T cartl;
1) Oficeril de t6te gra-
dele, membril corpulut intendentel militare, oficera
de administratie, guargit
de artilerie i genid.
pens pe cat timp nu s'a

Medica, farmaci0iI i vedat hothrire definitivfi, a- terinaril militarl iefil de
www.dacoromanica.ro
1266
CODUI:JUSTITIEI MILITARE (Art. 53)
music pe cht timp sunt

In activitate.
OficeriT de reserva cand
sunt chemati sub arme ;
Sub-oficera, caporala,
brigadieriT, soldatii, musicantil si orT-ce asmilat en
militaril prin decretele de

organisatiune si trecutT In
contrlele armatel ca In
activitate sub arme ;
Callirasil si dorobantiT
Cu schimbul pe cal timp

se vor afla sub arme.
Se consideth ca, sunt sub

arme din momentul In care
sunt chematl In servicig
si pana, In momentul fra.mitereT la domicilia;

Militara, recrutiT, an-
gagiatil de huna-yola si
individiT asimilatI Cu mi-
litara, %gap In spitalele
civile sag militare, sad cit-
latorind sub paza forte!

publice, sala arestatl In sta-
bilimente, In InchisorT si
penitenciare militare ;
Recrutil llisatI pe la
casele lor si militariT trecutl In concedig nelimitat
si reserva, cand vor fi che-
matl pentru concentrarl

sat exercitiT;
Militiile si gl6tele, din
momentul afisfirel prin co-
mune a chemitrilor sub

arme pana In momentul
tramiterei la vetrele lor;
FunctionariT, impe-
gatil, sub orl-ce titlut In
staturile-maj6re, admums-
tratiunile si serviciile cari

depind de armati, pentru
tte crimele, delictele si

contraventiunile ce ar a-
vea Inclinare cu serviciul

militar lor Incredintat;
SefiI de garnisonii In
comunele rurale, oblar daca, nu ar fi fost personal
chematT sub arme, pentru
crimele si delictele prevedute la art. 211, 214, 216,
217 si 218 C. J. M. si art.
144 din C. P. C.;
Prisoniera de rasboig.
(J. M. Fr. 56).
53. (Mod. leg. 27 Mart.
1894). Sunt asemenea justitiabill de consiliile de r6sboig, In circumscriptiile
teritoriale, In timp de pace,
dar numaT pentru crimele
si delictele prevadute la
cartea IV, titlul II, mili-
tara de t6te gradele si totT

individiT asimilatl cu mi-
litara:
Cand sunt In dispo-
nibilitate sag In orl-ce fel
de concedig sag permisie ;
Gradele inferire cu
schimbul, pe timpul cand
nu sunt sub arme ;
Oficeril de reserva,
si gradele inferire din con-
gedig nelimitat si reserva,
cand nu sunt sub arme,

Irisa numaT pentru crimele
si delictele prevadute la
art. 211, 214, 216 si 217
C. J. M., comise din causa
www.dacoromanica.ro
COMM JUSTITIEI MILITARE (Art. 54-58)
1267
i pentru cea-
sati cu ocasiunea serviciuluI militar. (J. M. Fr. 57).

Recrutil, ceI anga-
trebuinta
men tul atad aa primit or-
pune numal pedepseI cele! mal grave. Daca am6-
giatl de bunit-voia, din mo-
dinul de plecare pana, la

acela al aduntireI lor In
detasament sat al Int6rcereI lor la corp ; acestia
sunt justitiabill consiliilor
de r6sboiti numaI pentru
faptul de nesupunere, at'ara de casurile prevNute
prin numerile 4 i 5 ale

art. 52 de maI sus. (J. M.
Fr. 68).
OficeriT de geandar-
merie, sub-oficeriI i gen-
darmil nu sunt justitiabill

consiliilor de rasboia pentru crime qi delicte comise In exercitiul functiunel Ion, relative la politia
judecatorsca si la constatarea de contraventiune
In materie administrativa.
(J. M. Fr. 59).
Cand un individ, care
este justitiabil Inaintea

consiliilor de rsboiti, este
urmarit tot Inteun timp
pentru o rima, sati un de-
lict de competinta consiIiilor de r6sboiti i pentru
o alta, crima sita delict
de competinta tribunalelor
ordinare, el este mal intaia
tradus Inaintea tribuna-
luluI competinte de a judeca fapta supusa, pedepsel celeI mal grave si pe

urm tramis, daca va cero
alta fapti la tribunalul
competinte. In cas de o
Indoita, condamnare, se su-
dou6 crimele sati delictele

trag dupe sine aceeas1 pedpsit, prevenitul se judeca
mal lntifl pentru fapta
supusa competinteI consiIiilor de rasboia. (J. M. Fr.

60).
Prevenitul va fi tras
Inaintea consiliulul de res-
boja in a ami circum-
scriptiune s'a comis crima

uta delictul, sala Inaintea
aceluia In a caruia circum-
scriptiune a fost arestat,
satilnaintea aceluia al garnisonel corpuluI sati al detaamentulul san. (J. M.

Fr. 61).
CAPITOLUL R.
Competinta consittilor de rifabola in artnatele si in divietunite teritoriale in

timp de reisboi.
Sunt justitiabill de
consiliile de rasboiamarmata pentru tte crimeie
*1 delictele:
JustitiabiliI consiliilor de r6sboiti In circumscriptiunile teritoriale In

timp de pace ;
Indivi4iI impiegati
sub oil-ce titlu In statu-
rile maj ore, administratiunile i serviciurile carlde-
pind de arrasa;
www.dacoromanica.ro
12138
Vivandieril e vivan-
dierele, cantinieriT i can-
tinierele, * spalatoresele,
comerciantiT, servitoril
altl individl care urmza

armata In virtutea permi-
siel date lor ;

Gardele or4enecI i
gltele, and sunt puse sub
autoritatea
In timp de pace tribu-
nalele ordinare vor judeca

conform acestuIcodice, de-
lictele comise de gardi0I

i crimele prevadute In aacest codice ;
FurnisoriI armateI set

cu aprovice)
sionarea armatel, precum
representatif 1 impie-
gatiI lor. (J. M. Fr. 62).

59. Sunt justitiabilI de
consiliile de rasboia, daca

armata este pe teritorul I-
namic, tot/ individil pre-
venitI salt ca autor) saa

ca complicI al ven-une)
crime sari delict prevgdute
prin titlul II, cartea IV, a acestuI codice. (J. M. Fr.63).
60. Sunt asemenea justi-
pabilI de consiliile de ras bol
cand armata se gasesce

pe toritoriul RominieT In
presenta inamiculuT, pen-
tru crimele
delictele
crime 0 delicte prevdute

prin articolul precedent ;
2) TotI individil pre ve-
nitl ea autorl saa com-
plicI de crimele i delic-
tele prevadute prin art.

197, 198, 199,200, 201, 242,
243, 244, 245, 246
i 247
ale acestuI codice. (J. M.

Fr. 64).
61. Sunt tra0 Inaintea

consiliilor de rasboia ale
divisiuneI saa ale detaa-
mentuluI din care fac parte
militariI pana la gradul
de capitan inclusiv i ce)

asimila)-rangurilor corespundatare. (J. M. Fr. 65).
62. Sunt tra0 lnaintea

consiliulul de r6sboia al
cuartieruluI general al cor-
puluI de armata:
MilitariI ataatf la cu-
artierul general pan& la
gradul de colonel inclusiv

ce) ashnilatl cumilitaril
de rangurI corespundatre,
ataatl la acel cuartier general;
MaioriI; locot-colonelil, colonelil i ce) asmilatl acestora cu rangul corespundator, atap.t1 la divisiile ce eompun corpurile de armata. (J. M. Fr. 66).
63. Sunt tra0 Inai n-
comise In coprinsul acestel armate :

1) Str5,iniI prevenitl de
tea consiliului de rasboia

al cuartieruluT general al
armatel:
Textul oficial ziee: p Cantocantonierele" dirt ereire

de algar, de re Ce articolul Iran-
oantinier1i cantiniere, ceea-ce e

cu total de alt-cava
caz corespundiStor (62) vorbeele de
www.dacoromanica.ro
CODUL JUSTITIEI MILITARE (Art 64-67)
Militara si asimilata
arlitati in articolul precedent, and nu s'a Intocmit
consiliul de rsboia la cuartierul general al corpuluI de armata;
Militara si individa
atasati la cuartierul gene-
ral al armatel;
MilitariI i indivilii
asmilatl cu militara caei

nu fac parte din niel una
din divisiunile sal din niel
un corp al armateI;
Ofi cera general! si in-
divida cu rangurl corespuniptare acestora Intrebuintatl In armata.

Cu tate acestea, generalul comandant daca va
gasi de euviinta, pato sal
puna, la dispositia ministeriuluI de rsboia si la asemenea cas eI sunt
Inaintea consiliului
de rsboia al uneia din
circumscriptiunile teritorale cele mal apropiate.

(J. M. Fr. 67).
OrI-ce individ justitiabil consiliilor de resbola ale armater, care nu
e niel militar, niel asimilat cu militarii, este trilmis Inaintea unui consilia
de r5sboia de armata eel
1269
tinta statornicite pentru
consiliile de rsboia in armate sunt observate In circumscriptiunile teritoriale

cari sunt declarate in stare
de rsboia prin un decret
al Regelul. (J. M. Fr. 69).
CAPITOLUL III.
Competin(a consiliilor de rsboiii
in conkune, in judete f i in
pietele de rsboiii puse
In stare de asedia'.
Consiliile
de res-
boa'', in circumscriptiunea
carora se gasesc comunele,
judetele si pietele de resboia, deelarate in stare de

asedia set* investite, ju-
decit tate crimele si delictele comise de justitia-
biliI consiliilor de r5sboid,

de armata, conform cu art.
59 si 60 precedente; fila
prejuditiul legeT speciale
pentru stare de asedia.

(J. M. Fr. 70).
CAPITOWL IV.
Dispositiune comuna color

trei capitole precedente.
Hotaririle date de
consiliul de rsboia pot fi
atacate prin recurs la consum! de de revisie.
Facultatea pentru condamnatl de a face recurs
mal Invecinat de locul unde
In revisie, in conformitate
cu 3, art. 92* pate fi tim-
lictul, sail de locul unde

prevenitul s'a arestat. (J.
Articolul francez corespunddtor (71), raye trimitere la art. 33 adia 81 al nostru. De sigur eS este
s'a comis crima saa de-
M. Fr. 68).
Regulele de compe-
o erre siS legiuitorul roman n'a

inteles a se referi la art. 92, ci la 31.
www.dacoromanica.ro
1270
porar suspendata. pentru
une nu intl.
Ruin' de ministri.
une nu pot anula hotaririle de cat in casurile ur-
armatele active In timp de

rsboia, prin decret al RegeluT, dupe avisul consiComandantul superior al
uneI cetatI sati lagar, Intarit, care este asediat sail

investit, va avea asemenea drept d'a ordona suspendarea dreptului de recurs In revisie.
In tate casurile, chnd acast& masura se va lua,
ea se va aduce la cunoscinta trupelor prin ordin
de isi la cunoscinta locuitorilor prin publicatiune.
Ea nu va avea putere
de cat asupra condamna-
tilor pentru crime si de-
licte comise In urma aceluI ordin de i i condamnarile la =SAE, sati la orl

ce alth, pedpsa infamanta
nu vor fi executate de at
in urma unuI ordin semnat de oficerul care a ordonat darea In judecath.
(J. M. Fr. 71).
TITLUL
CompeUnta consWilor de
revisiune.
(Mod. L. 27 Martie
Consiliul de revisiune se pronunta asupra
recursurilor acute In con1894).
tra hotaririlor consiliilor

de rasboia ce depind de
dansele. (J. M. Fr. 72).
Consillile de revisi-
In fondul
pricinelor. (J. M. Fr. 73).
70. (Mod. L. 27 Martie
1894). Consiliile de revisimatre :
and consiliul de rs-
boia nu a fost compus con-
form dispositiunilor acestul codice ;

Mud regulele de competinta ati fost chicate ;
Child pedpsa boa-
rita de lege nu s'a aplicat la faptele constatate de
consiliul de rasboia, sail

child o pedpsh s'a pronuntat afar& de casurile
prevklute de lege ;
and a fost violare
saa omisiune de formele

prescrise sub pedpsa de
nulitate ;
Cind consiliul de rs-
boia a omis de a hoaxl
asupra unel cererI a acusatuluT, saa asupra unel

rechisitiunI a comisarulul
regal, tintitare a se servi de
facultatea sail de un drept

acordat de lege. (J. M.Fr.
74).
TITLUL
Competin(a pretori/or.
1894). PretoriI aa jurisdic-
tiunea:
1) Asupra vivandierilor
vivandierelor, cantinieri-
www.dacoromanica.ro
lor, cantinierelor, spallitoreselor,comerciantilor,ser-
vitorilor i tutulor pers6nelor ce urmza armata In

puterea InvoireI data;
Asupra vagabon4ilor
0 a menilor far& captait ;
Asupra prisonierilor
de rsboit carI nu sunt

oficerI.
EI judecit pe indiviqiI
sus aratatl In intinderea
circumscrippune" lor:
Despre infractiunile
prevlute prin art. 262 al
acestul codice;
Despre orI-ce infrac-
tiune a cruel pedpsa nu

trece peste 6 lunl Inchisre
0 200 le l amenda, sat una
din aceste 'pedepse;

Despre cererile de da-
une-interese carI nu tree

peste 10010, And ele pro-
vin din o infractiune supus& competinteI lor.
Hotaririle pretorilor nu
sunt supuse recursulut (J.
M. Fr. 75).
TITLITL IV.
CompetInta In cae de
complIeltate
72. Cand urmarirea uneI crime, unul delict sat

a uneI contraventiuni, a*) Cuvintelo qi militari sent
adiogate de nol, de re ce ele ecsistil. in art. frances corespundtor, (76) gi lipsa lor din textul o-
1271
tinge indivi4I nejustitia-
bill, de tribunalele militare i militarl* sat altI injustitiabill de aceste

tribunale, totl prevenitl
fara osebire, vor fi tra0

lnaintea tribunalelor or-
dinare, afar& de casurile

esceptate prin orl-ce alta
dispositiune expresa a legeI. (J. M. Fr. 76).
1894). TotI prevenitil, farrt
osebire, se trag Inaintea

consiliilor de rsboiii:
Mid sunt totI mili-
tarl sat asimilati cu militaril, chiar cand unul sail

maI multi dintre el nu ar
fi j ustitiab ill de aceste con-
siliI, In privinta positiuneI
lor, In minutul crime' sat

al delictulul;
Daca sunt crime sat
delicte comise de justitiabill de consiliul de rsboin 0 de strainI;
Daca se atinge de
crime sat delicte comise
In armatrt In tra strain& ;

Daca se atinge de cri-
me sail delicte comise In
armata pe teritoriul roman In stare de rsboit;

6) Dacrt se atinge de de-
licte care se pedepsesc dupe
art. 379 din C. P. C.;
6) Daca se atinge de
Intunedi intelesul freed. De
signr c din er6re Wei feet trecute.
www.dacoromanica.ro
1212
COMA, JUSTITIEI MILITARE (Art. 74-76)
crimele sati delictele prevylute de cartea IV tittul

II, a acestuI codice se va
face disj onctiune, j udeciln-
du-se militariI de consiliul
de r6sboit, iar cel-lalti de

tribunalele ordinare.
In acest cas instructia
va fi Men% pentru fie-
care de autorittitile competinte respective. (J. M.

Fr. 77).
TITLUL V.
Deepre recureurl la curtea de casatiune

74. Niel Intr'un cas nu
pot avea recurs in casatiune contra hotgririlor
consilillor de rsbohl i
consiliilor de revisiune:
MilitariI, asmilatiI cu
militari i totl cel-altI inarritatl la art. 61, 52
i 53 precedente ;
lndivilii supu0 dupe
positiunea lor legilor
regulamentelor militare ;
Justitiabilil de consiliile de r6sboig In casu-
rile prevNute la art. 68,

59 si 60 precedente ;
TotT indivi(111 pu! In-
tr'un loc declarat In stare

de asedig sag Investit. (J.
M. Fr. 80)
1894).Acusatil sag con dam-
natiI carl nu sunt coprinI

in articolul precedent, pot
ataca hotgririle consiliilor
de r6sboirt i consiliilor de
revisie Inaintea curtel de

casatiune, dar numai pentru cam& de necompetintg
nu se pi:Ste forma maI In-
nainte de a se hotgri asupra recursului la consiliul

de-revisie.
Recursul in casatiune
contra sentintelor consiliilor de r6sboiti este ab-
solut interlis in timp de

rsboig pentru totI condamnatil Mr& exceptiune,
daca recursul fa fost suspendat dupe cum s'a specificat In art. 67, alin. II.
(J. M. Fr. 81).
1894). Dispositiunile art.
443, 444, 445, 446, 447, 448,
449 si 539, alin. I, a codi-
celuT procedureI criminate,
sunt aplicabile i la hotgririle consiliilor de r6sboig. Nu se derogrt dispositiunile art. 525 din acela codice.
din codul procedureI criminate, precum i acele

ale art. 36 lit. c. No. 2
art. 41 din legea curtel de
casatie, sunt aplicabile tribunalelor militare atuncl
numai ciind este casul de
a se urmari judecgtoriT de
la earl a emanat acea son-
tinta sag decisiune. El se

judecti in acest cas de con-
siliile de rsboifi. (J. M.

Fr. 82).
www.dacoromanica.ro
CODUL JUSTITItI MILITARE (Art. 7/-80)
CARTEA 91.
Despre procedura
intea tribunalelor
militare
TITLUL I.
Proeednra Inaintea eonsilillor de rsboid

CAPITOLT_TL I.
Procedura inaintea consiliiior

de rsboi in divisiunile
teritoriale in stare
de pace.
Sectiunea LDeaprelpolifia judieiard s despre

instrucOune.
Politia judiciarft mi-
litarft urmftresce crimele

sa6 delictele, adult& dovelile i d6, pe autorI In
ma,inile autorititteI Ins6r-
cinat6 cu urmarirea lor
Inaintea consiliilor de resboi6. (J. M. Fr. 83).

(Mod. L. 27 Martie
1894). Politia judicial% mi-
litarft se exercitft, sub au-
toritatea generaluluI coman dant al circumscrippunel:

Prin adjutantiI de
108
lata efl al magasinelor

armate, administratorT de
stabilimente militare ;
Prin raportorI 0 sub-
stituta lor ;
i numaI In cas de
flagrant delict, prin co-
misaril regall i substitutil

lor. (J. M. Fr. 84).
ComandantlI 0 subcomandantil de piat6, efil
de corpurI 0 de serviciurI
efil de deposite 0 de detaamente, eful serviciuluI de artilerie i de geniti,
membril corpulul inten-
denteI militare, pot face

In pers6n6, safi chiamet
pe oficeril politieI judiciare, fie-care In ceea ce '1

privesce, ca sft fac6, tte
actele necesare spre a constata crimele sat' delic-
tele i a preda pe autorI

tri bun a lelor ins6,rcin ate de
a 'I pedepsi.
efiI de corpurl i serviciurI pot delega autori-
tatea lor until oficer de
sub ordinilelor pentru constatarea delictelor i cri-
melor. (J. M. Fr. 86).
Oficera politieI j udiciare primesc in acst6 cal i-
piat6 ;
tate denuntfirile
ficeril, comandanta de ge ndarmerie ;

Prin efiT de postuil;
a constata corpul delictulul
Prin oficerfl, sub-o-
Prin guarqa de arti-
lerie i geniti ;
6) Prin oficera i asimi-
plange-
rile cari le sunt adresate.

El red ig6z6 procesele
verbale necesare pentru
starea lucrurilor.
El primes declaratiunile pers6nelor presinte
www.dacoromanica.ro
1274
sati
CODUL JUSTITLEI MILITARE (Art. 81-85)
acelor carI ar avea
un delict de competinta
verl-o sciint de dat.

EI ia armele, efectele,
lartille t lucrurile atilt
cele inculpitre cht 0 cele
verI-unul din justitiabilil

861, ea adres&il autoria-
ce pte servi spre descoperirea adevdruluI, con-
sale privitre sad spre a
disculptre 0 in genere tot
formindu-se cu art.
39,
32, 35, 36, 37,38 0 62 ale

codiceluI instructiunel cri-
minale. (I M. Fr. 85).

In casurile de flagrant delict, orI-ce oficer
al politiel judiciare militare sad ordinare p6te sil
ridice pe militariI sad thde condiviiI
siliile de rdsboiti inculpatI
de verI-o crimd, sad delict.
El '1 aduce indati Inaintea autorithteI militare

0 face proces-verbal despre arestare, Insemnfind
In el numele, calithtile
semnalimentele lor. (J. M.

Fr. 87).
Afard, de cas de flag-
rant delict, ori-ce militar

sad individ justitiabil de
consiliile de rdsboid, care
este In activitate de seryield, inculpat de verI-o

crimrt sad delict, nu pte
fi arestat de c,t numal In

virtutea unuI ordin al su-
periorilor sl. (J. M.Fr. 88).

Child este chematd,
autoritatea militar, afar&
de cas de flagrant delict

a constata Intfun stabiliment civil o rim& sad
consiliilor de rdsboit1, sad
a face a se aresta acolo
teIcivile sad judectorescI

competinte rechisitiunile
dobd,ndi intrarea acel stabiliment sad spre a asigura
arestarea inculpatului.
Autoritatea judeato-
rscli ordinard, este da-
tre a se conforma acelor
rechisitiun1 0 In cas de
conflict, a se asigura de
persna inculpatulul. (J.

M. Fr. 89).
Asemenea 0 autoritatea militar trebue
se conforme rechisitiunilor autorittilor civile And
cere trebuinta sad a constata o crimil sad un de-
lid de competinta tribunalelor ordinare intr'un
stabiliment militar, sad

a aresta acolo un individ
justitiabil de aceste tribunale.
Autoritatea militar e-
ste datre a se conforma

acestor rechisitiunI 0, In
cas de conflict, a se asigura de persna inculpatuluI. (J. M. Fr. 90).
83. OficeriT politie" judiciare militare nu se pot
Introduce Inteo cash particularil de cht asistati de
un oficer al politiei judi-
cure ordinare.(J. M. Fr.91).
www.dacoromanica.ro
1275
Fie-care f6ie a procesulul-verbal, facut de un

oficer al politiel judiciare
militare, se subscrie de
dinsul 0 de persnele earl
rrtrilor earl ati insotit nesupunerea.
fus sail de neputintro, de a

fi subscris din partea aces-
se anexzit pe Mug& a ctul
aii asistat. La cas de re-
tor pers6ne, se va face

In procesul-verbal. (J. M.
Dacit se atinge de un
angajat voluntar,
care
nu s'a dus la corp, o copie
de pe actul de angaj are
plngereT. (J. M. Fr. 94).

89. La cas de dezertare,
plfingerea se face de eful corpulul safi al detaa-
tulul de recrutatie a ju-
mentulul din care face

parte dezertorul.
Se anexzfi la acest act:
Un extras din registrul matricul al corpulul;
0 list& de armele
obiectele carl s'ar fi luat
de inculpat;
F6ia de pedpsii, a
inculpatulul;
Expunerea imprejurrtrilor carl afi insotit desertarea. (J. M. Fr. 95).
90. Articolele prece-
Plangerea enuntit:
Epoca la care nesupusul ar fi trebuit sit se in-
nimic legile, decretele

regulamentele privit6re la
datoriile impuse geandarmeriel, qefilor de post 0
Fr. 92).
In lips& de verl-un
oficer al politieT judiciare
militare present la fata
loculul, oficeril politiei judiciare ordinare urmitresc
constatit crimele 0 delictele supuse jurisdictiunel consiliuluI de rsboiii.

(J. M. Fr. 93).
SS. In cas de nesupu-
nere, plangerea se face de

catre comandantul deposidetului, din care face parte
nesupusul.
dente nu schimbrt intru
frttieze.
celor-alti militarl, In exer-
Se anexzfi la actul de
plfingere
Copie de pe ordinul
notificat la locuinta lul
despre punerea lul In activitate ;
Copie de pe actele
carT arat5 c5, nesupusul nu
a venit la destinatiunea
ce i s'a fost insemnat;
Expunerea impreju-
cktiul functiuneT lor saii

in timpul serviciuluT. (J.
M. Fr. 96).
91. Actele i proceseleverbale facute de oficeriT
politiei judiciare militare
se trAmit de Indatk, impreunit cu documentele
hotrtririle, generaluluT co-
mandant al circumscriptiuneT.
www.dacoromanica.ro
1278
Actele i procesele-,ver-
bale emanate de la oficeril politiet judiciare ordi-
nare se dati d'a dreptul
procuroruluI tribunalulul,
care le adresza Indata
generaluluI comandant al
circumscriptiunei. (J. M.
Fr. 97).
Daca este vorba de
un individ justitiabil de
tribunalele ordinare, gen eralul comandant tramite
actele procuroruluI de pe
lang tribunalul reedintel circumscriptiuneI militare i, daca inculpatul este arestat, el 11 pune la
dispositia acestuI magistrat i Insciintza despre
acsta pe ministrul de rdsboiti, motivind necompetinta printr'un proces-verbal. (J. M. Fr. 98).
Crimele i delictele
nu se rot urmari, sub pe&pal, de nualitate, de cat
dupe un ordin de a cer-
ceta, dat de generalul cornandant al circumscrip-
tiuneI sat de acela ce '1

tine locul, sat din oficia,
saa dupe raporturile, ac-
tele i procesele-verbale
facute potrivit articoluluI
precedent.
Ordinile de a cerceta se
dati de ministeriul de rdsboid, dacts inculpatul este
colonel saa general. (J.
M. Fr. 99).
Pentru fie-care pri-
Ina ordinul de a cerceta

se adresza comisarulul
regal de pe Mg& consiliul de rasboill competinte
dimpreuna cu raporturile,
procesele-verbale, piesele,
obiectele luate i alte documente doveditare.
Comisarul regal transmite Indata tate piesele

raportorului. (J. M. Fr.
100).
Raportorul procedza la interogatorul pre-
venituluI.
El 11 intrba despre nu-
mele, pronumele, virsta,
locul nascerel, profesiunea

domiciliul qi despre impre-
jurarile infractiuneT, el II
Infatiqaza tte piesele earl
pot servi spre dovedire
'1 interpelza, ca at declare ciao& le recundsce.
and sunt mal multi
prevenitI pentru aceia0

infractiune, fie care dintre
el este 1ntrebat In deo-
sebt afar& numaI cand ce-
re trebuinta de a fi confruntatl.
In terogatorul termin at se
citesce prevenituluI, pentru ca sa declare (lac& raspunsurile sale s'ad scris
IntocmaI precum le-a aratat, dad), ele contin adevarul qi daca staruesce
In ele; interogatorul se
subscrie de prevenit 0 se
Inchee prin subscrierea raportoruluI i a grefierulul
www.dacoromanica.ro
CODUL JUSTITIEI MILITAllt (Art. 96-99)
pe fie care pagink sub
pedpsg, de nulitate; daca
prevenitul rails& a subserie, se face mentiune

despre refusul sgg.
Asemenea se cites@ prevenituluI procesele verbale ale cereetfireI, (J. M.

Fr. 101).
96. Raportorul citzit

martoril prin mijlocirea
agentilor putereI publice
hotgresce
comisiunI rogatoriI si face
si 'I ascult6,;
cele-alte acte de instruc-
tiune cerute de pricing,
conformandu-se art. 70,

71, 72, 73, 74, 75, 76, 79,
80 si 82 al codiceluI ins-
tructiunel criminale.
Clind martoriI resid6z6
afar& din locul unde se
face cercetarea, raporto-
rele pte invita, prin comisiunI rogatorii, sag pe

raportorele consiliulul de
rsboI sag pe judechtorul
de instructiune, sag pe
judeciltorul de ocol al loculuI undo acestl martorl

residzi, spre a primi depositia lor.
Raportorele Insgrcinat
cu pricina pte asemenea
adresa comisiunI rogatoril functionarilor mal sus
mentionatl cand trebue sg.
procedeze Sail de locul
unde se face cercetarea, sag
spre a se face cercetgrile

prevNute In art. 80 al acestuI codice, sag pentru
ia7,
orl-ce an act de instructiune. (J. M. Fr. 102).
Ori-ce persnft citat& pentru a fi ascultatit

ca martor este datre
se Inffitiseze i sg, se supung, coprindereI citatiuneI.
Dacg, nU se va inflitisa
sag Infg.tisindu-se refusg,
de a depune, raportorul
pte, fitrg, alto formaliattI

niel amankrI, numaI In urma conclusiunilor comisaruluI regal, sit pronunte o
amend& care nu va putea
trece peste 100 leI i p6te
ordona ca persona citatg,
sit fie silit prin constrAngerea corporalri sg, yin&
WO da mArturirea
Martorul osindit ast-fel
la amend& pentru cea dinthig nevenire, care la
a doua citatiune va aduce
inaintea raportorelui legitime scuze, va putea fi apg,rat de 'amendft, asculandu-se conclusiunea comisarului regal. (J. M. Fr.
103).
Dad, declaratiunile
s'ag adunat de un magis-
trat sag de un oficer al
politiel judiciare Inaintea

ordinulul de cercetare, raportorele se 'Ate scuti de
a asculta sag de a face
sg, se asculte martoriI earl

at mArturisit odatg. (J.
M. Fr. 104).
Daeg prevenitul nu
www.dacoromanica.ro
CODLTL JUSTITIEI MILITARE (Art. 100-101)
1278
este arestat raportorul 'Ate

da contra luI sail un man-
dat de Infitiare sag un
mandat de aducere. Man-
datul se adresz de comisarul regal comandan-
tuluI militar al loculuI,

care '1 pune In lucrare.
Dupe interogatorul prevenituluT, mandatul de Inf5:tiare
sag de aducere
p6te fi schimbat In man-
dat de depunere sag de
arestare.
Mandatul de depunere
se execut dupe ce se InfgtiOztt directoruluI Inchisoret
Mandatul de depunere
dat de raportor conservg,
puterea sa numaI 3 dile

cand este dat la repdin-
ta circumscriptiuneI, 0 10
dile, cel mult, egad depu-
nerea s'a facut In alt.&

parte de cat reqedinta.
Dupe expirarea acestor

termene, (lac& nu este cas
de a se pune inculpatul
In libertate, se va schimba
mandatul de depunere In
un mandat de arestare,
care se va da numal dupe

ordinul generaluluI coman-
dant al circumscriptiunei,
dupe p5,rerea raportorelul
i conclusiunile comisaruluI
regal. Liberarea de
se va face tot pe calea
indicata mal sus

Comisarul regal chi socotli generaluluI comandant al circumscriptiuneI
de mandatele de Infhtiare,
sag de arestare, carI s'ag
dat de raportor. (J. M. Fr.
105).
and din cerceta-
re se va vedea c5, prevenitul are complicl justitiabilI de consiliile de rgsboI, raportorele, prin mijlocirea comisaruluI regal,
refer& generaluluI coman-
dant al circumscriptiunel
0 se procede In privirea
prevenitilor de complici-
tate potrivit cu art. 94*.
Dacii, complicil sag unit
din el nu sunt justitiabill
de consiliile de rgsboI, comisarul regal dtr. Indatg
acsta In cunoscinta generaluluI comandant al

circumscriptluneI care trimite pricina autoritfitilor
competinte. (J. M. Fr. 106).
In cursul instruc-
tluneT, comisarul regal pette

sri, ja cunosciintg de ac-
tele de procedurg 0 A
cr5, a se face tte rechisitiunile ce va g5,si de cu-
viinta. (J. M. Fr. 107).
sub mandatul de arestare

* Inlextul articolulul corespund6tor francez (106) se face trimitere la art. 99 adica 98 roman, lar
nu articolul 94 cum este mal sus

in textul oficial.
www.dacoromanica.ro
Sectiunea II. Despre darea

judecaid i des re convocarea consiltului de
Dupe
slivar0rea
raportorul
instructiuneI,
transmite piesele Impreunit
cu raportul i plirerea sa
comisarulul regal, care indat& le adresza impreun&
cu conclusiunile sale generaluluI comandant al

circumscriptiuneI, care se
pronunt& asupra d&reI In
judecat&.
Dac& ordinul de cerce-
tare a fost dat de minis-
teriul de r6sboI, piesele

se adresz& luI de generalul comandant al circumscriptiuneI i ministeriul hot&r&sce d'a-dreptul
despre darea In judecati.

(J. M. Fr. 108).
Ordinul do dare In
judecatil, saa, dupe casuri
ordonanta de neurmfirire
se adreszit comisaruluI
regal cu t6te piesele procedureI.
Comisarul regal, (lac&

este cas de dare In judecatii, notificit acest ordin
acusatulul cu 3 Vile cel
putin Inainte de Intrunirea consiliuluI de rsboI,
fhandu'l cunoscut crima
saIl delictul pentru care
este dat In judecatik, textul legel aplicabile 0 numele martorilor ce '0 propune a cherna.
1279
El insciintzil Ind., sub

pedps& de nulitate, c&,
de nu '0 va alege un ap&r&tor, i se va numi unul
din oficia de catre prepdinte. (J. M. Fr. 109).

Acusatul
We
lua de apArtttor pe ori-cine
va voi dintre militaril in

serviciul activ sail In retragere, sa dintre advo-
catl. La cas and acusatul ar voi s& ja de apirator pe alt-cine-va, trebue Invoirea prepdintelul.
(J. M. Fr. 110).
Militarli i advocatil civill, numitI de ofi-
cia apfirrttorI, nu pot refusa acest servicia de c&t

pentru motive bine-cuvintate ; in acest cas dispensa
se va acorda de prepdin-
teleconsiliuluI care va numi
altul.
Dac refusul de apfira-
re nu este justitlabil,
numitul din oficia persist&

a refusa, presedintele consiliuluI pte s& '1 pedepsscli
cu un arest de 3
Vile pin& la 1
; lar
In cas Cand numitul din
oficia ar fi mal mare In

grad saa mal vechia de
cat dinsul, prepdintele va

cere pedepsirea luI conform celor Vise maI sus.
Dac numitul din oficia
ce a refusat este un ad-
vocat civil, preedintele
va core a fi supus la o
www.dacoromanica.ro
1280
pedpsil disciplinlr, si va
putea chiar
ridica fa-
cultatea de a mal pleda

Inaintea consiliuluI de r6s-
bol pe termen mfirginit,

care nu va trece de un an.
AdvocatiI civill se pot

numi din oficit apfirtorI
dac vor fi InscrisI pe tabloul advocatilor consiliulul de r6sboI. (J. M. Fr.
111).
106. Generalul comandent al circumscriptiunei

adresiind ordinul de dare
In judecat, onion& convocarea consiliulul de rs-
bol i fix6z5, liva si ora
Intrunirel. El Incunosciin0)(6 pe presedintele si pe

comisarul regal, si acesta
din urm, face convocatiu-
nile- necesare. (J. M. Fr.

112).
Aprtorul acusatulut pte comunica

dinsul Indat ce se Implinesc formalittile prescrise de art. 103; 1)&0 asemenea s ja lmuriri, sa&
s, sct, copie, Ins& nu-
mal In cancelarie cu ale

sale cheltuell, dupe bite
sa parte din piesele de
fixat prin ordinul con -
vocreI. Se depun pe masa

esemplare de acest codice,
de codicele instructiuneI
criminale si de codice penale ordinare
Sedintele sunt public()
sub pedps& de nulitate;
cu -Vote acestea, dad,- ac-
st publicitate se pare a
fi periculs, pentru ordi-
nea public& sat pentru
bunele moravuil, consiliul

ordon, ca desbaterile s,
se facl in secret.
In tte casurile sentinta
se citesce in public.
Consiliul pte opri publicarea desbaterilor; ac-
st oprire lnse nu se pte
aplica si la sentint. (J. M.

Fr. 113).
Presedintele are
politia audienteI. (J. M. Fr.
114).
Publicul trebue stv

fie Mr& arme; el st descoperit,
In respect si In
tcere.
Mad publicul dA. semne
de aprobare sat de des-
procedur, Mr& ca acsta

s p6tit Intrdia adunarea
consiliulut (J. M. Fr. 112).
aprobare, presedintele ordon& golirea s,let

Dec& se Impotrivesce
la ordinele sale, presedintele ordon arestarea turburtorilor, si 'I Inchide
Seetiunea II!.Despre cercetare

judecatd.
vidil justitiabilI de consi-
Consiliul de r6sboI
se adun, la qiva i ora
pe un timp care nu pte

trece peste 16 dile. Indi-
Hile de r6sboI se lnchid

In Inchis6re militar
www.dacoromanica.ro
cei-laltI In casa de arest

In procesul-verbal se
mentionza ordinul prosedinteluI i, dupe aratarea
acestui ordin, pazitorul in-
chisoreI primesce pe turburatorl.
Daca turburarea sad
nelinistea are de scop de

a aduce impedecare cursulul justitieI, turburb,toriI,
orI-care ar fi, sunt declarap in sedintt de consilid

culpabill de rebeliune
se pedepsesc cu inchis6re
care nu pdte trece peste
2 anI.
Cand publicul sad martoril devin culpabilI catre
de r5sboi, sad
dare unul din membril
eonsiliul
s61, prin lovirT, insulte, sad
amenintArI cu cuvinte sad

gesturl, el se .osandese
chiar in sedinta:
1. Daca el sunt militarI
sat asimiIai cu militariI,
orl-care ar fi gradul sail
rangul lor, la pedepsele
pronuntate de aceste codice contra crimelor sad
delictelor cand s'ad savttr-
sit In contra superiorilor

pe timpul serviciului;
2). Daca nu sunt
militarT, niel asimilaI cu
militaril la pedepsele a-
r6tate de codicele penale

ordinare. (J. M. Fr. 115).
1H. Daca alte crime sad
delicte, afar5, de cele pre-
1281
vklute prin artieolul precedent, s'ad savarsit in localul sedintelor se pro-
cedza in chipul urmator:

Dacii autorele crimeI
sad delictuluI este justitiabil de tribunalele militare
el se judeca pe data;
Daca autorele crimeI

sad delictuluI nu este ju-
stitiabil de tribunalele militare, presedintele, dupe

Incheiarea procesuluI-verbal despre faptele i aratarile martorilor, trimite
pe inculpat i piesele inaintea autoritatei com petinte. (J. M. Fr. 116).
Presedintele or-
dona a se aduce acusatul
care se Infatisza sub paza

sigura, liber si far& fiare,
asistat de aparatorul
Il intrba despre numele
pronumole s6d; virsta,
profesiunea, locuinta si lo-
cul nascereI; dach acusa-
tul refusa de a respunde
se procede lnainte. (J. M.

Fr. 117).
Daca acusatul refusa a se infatisa, se somza a se supune
In numele legit, prin un

agent al forte! publice,
randuit pentru acsta de
presedinte. Acest agent incheie procesul-verbal des-
pro r5spunsul acusatuluI.
Dad', acusatul nu se
supune la somatiune, pre-
sedintele pote ordona ca
www.dacoromanica.ro
1282
CODUL JIISTITIEI MILITARE (Art. 114-118)
sa fie adus prin fort& Inaintea consiliuluI; el We

asemenea dupe ce va citi
in audient& procesul-verbal ce constata impotrivi-
rea sa, sa ordone a se judeca In lips&. Dupe fie-care
audientg, se citesce de gre-
fierul consiliulul acusatulul ce n'a fost fat& procesul-verbal al desbaterilor

i se d& copie dupe rechisitiunile comisaruluI regal, precum qi de pe sen-
tintele date, earl sunt reputate contradictoril. (J.

M. Fr. 118).
114. Preedintele p6te

scte din audientg i ordon& reintrcerea la Inchisgre a orl-cliruI acusat
care, prin 'arma sat prin
orI-ce alt mijloc de turliberal
curs al justitieI, qi se procedz& la desbaterI qi la
Impedic&
judecata pricineI ca cum

acusatul ar fi fatli. Acusatul p6te fi ()Audit In
acea edint& chiar,numaT
pentru acest fapt, la o Inchisgre care nu pte trece
peste 2 anY.
Dac& acusatul militar
sag asimilat ca militaril
devine culpabil prin fapte

insulte, amenint&rI, vorbe
sati gestan l c&tre consiliul
sag unul dintre membril

EAT,
se osAndesce
chiar
In acea edintii la pedepsole pronuntate de acest
codice contra acestor crime
sag delicte, and acestea
s'ag Meut catre superiorY

In timpul serviciulul.
In casul prevOut prin
paragraful precedent, (lac&
acusatul nu este niel militar, nicI asimilat cu militariI, el se osAndesce la

pedepsele hotsIte de codicele penale ordinare. (J.
M. Fr. 119).
115. La casul prevNut
de art. 110, 111 i 114 ale
acestul codice, Indat ce
s'a judecat pricina, grefierul citesce sentinta acusatulul, i '1 Incunoriin-
OA de dreptul ce
are
de a face recurs la consiliul de revisiune In timp

de 24 ore. Incheil proce-
cesul-verbal tot sub pedpsli de nulitate. (J. M.
Fr. 120).
116.Preedintele ordon&
a se eiti de grefier ordinul
de convocare, raportul pre-
scris de art. 102 al acestul codice qi piesele ce i

se pare c& trebue supuse
consiliulul; dil In cunoscinta acusatuluT crima sag
delictul pentru care este
urmgrit; 11 Incunosciintzg
c legea '1 da dreptul a
spune tot ce i se pare folositor spre ap6rarea lul;

face asemenea cunoscut
aphr&toruluI acusatuluI ca
nu pte 4ice nimio In contra consciinteI sale, In con-
www.dacoromanica.ro
tra respectului datorit legilor i c trebue sa se
exprime eu cuviinta Cu
moderatiune. (J. M. Fr.
121).
117. Niel o exceptiune

asupra compunereI consi-
liulul, niel o recusatiune
nu pate fi propusil In contra membrilor consiliulul
de rasbol. Ina acsta nu

ridica acusatulul dreptul
de recurs la consiliul de
revisiune In casurile pre-
vOute la art.
70, No. 1,
al acestul codice. (J. M. Fr.

122).
118. Daca acusatul are

cuvinte pentru incompetinta, nu le pate propune
consiliuluI de r5sboI de cat
lnaintea ascultareI martorilor.
Acsta, exceptiune se
judeca indatil. Daca ea
este respinsa, consiliul trece In cercetarea pricinei,
m an And drept acusatuluI
a face recurs In contra
sentintel asupra competin-
teI de o-data cu recursul
In contra sentinteI data

asupra fonduluI prieinel.
Tot asemenea se va
urma i pentru sentinta

orl-carel alte exceptiuni
sail incident ridicat in timpul desbaterilor.
Sentintele asupra ex-
ceptiunilor, mijlacele de
incompetinta
inciden-
telor se pronunta cu ma-
1288
joritate de voturI. (J. M.

Fr. 124).
Presedintele este
Investit cu o putere discretional% pentru directiunea desbaterilor i descoperirea adevruluI.
El pate, In cursul des-
baterilor, s cheme i chiar

prin mandat de infatisare
sail de aducere orI-ce persiana care 'I va parea tre-
buitare a o asculta.
El pate s faca a i se
aduce orI-ce piese cari i

s'ar parea utile spre descoperirea adevruluI.
Persnele ast-fel che-
mate nu fac juramiint,
declaratiunile lor sunt privite numai ea reinsemnemente. (J. M. Fr. 125).
La cas child unul

din martorT nu se infatisza, consiliul de rsboiti
pate sa, trcil la desbaterea pricinel si se citesce
depositiunea martoruluI
absinte. (J. M. Fr. 126).
Dacii, din desbaterl
depositiunea unuI martor

pare a fi neadevrata, presedintele pate, asupra rechisitiunei sita a comisarulul regal, saa a acusatuluI, sad chiar de oficia, sit
aresteze Indata, pe martor.
Daca martorul este justitiabil de consiliile de ras-
bola, presedintele, saa unul din judecatorii numitl

de dInsul, procedza la in-
www.dacoromanica.ro
1284
COMM 31.1STITIEI MILITARE (Art. 122-125)
structiune. Crtnd ea e ter-
declaratiune s'a dovedit
al cir-
fapt important r6mitne a
minath, se trimite generaiblul

cumscriptiunel.
Dad), martorul nu este

justitiabil de consiliile de
rsboitt, preedintele, dupe
incheiarea procesuluI-ver-
bal, arestzrt pe inculpat

de este trebuintri, i '1 tri-
mite Impreun cu procesul-verbal Inaintea procuroruluI loculuI, unde se

sine consiliul de r6sboift
(J. M. Fr. 127).
Dispositiunile art.
340, 341, 342, 343, 344,
345, 346, 347, 348, 349,
350, 351, 352, 353, 354,
367, 368, 377 i 378 ale
codicelul instructiuneI criminale se observA Waintea consiliilor de rsboiii.
(J. M. Fr 128).
Cercetarea i des-
baterea se urmzrt tot-d'auna fArri, Intreruptie,
preqedintele nu le pte
suspenda de crtt In intervale trebuincise repausulul judecAtoruluI, martorilor i acusatilor.

Consiliul pronuntrt asupra suspensiuneI desbate-
rilor prin majoritate de
voturl.
Desbaterile pot fi Inert

suspense, dac un martor,
a clirul dispositiune este

neapAratrt, nu s'a Infrttiat,
sari dac s'ar ordona arestarea unnI martor a crtruI
neadev6ratA, sa crtnd un
se 16,muri.
and suspendarea sine
mal mult de 48 ore, desbaterile incep din nat.

(J. M. Fr. 129).
Prepdintele pro-
cede la interogatorul acusatuluI i primesce dispositiunile martorilor.

Comisarul regal este ascultat in rechisitiunile sale
i desvoltrt mijlcele carI
sprij in acusatia.
Aprultorul i acusatul
sunt ascultatl In ap6rarea lor.
Comisarul regal replicrt,
dac va grtsi de cuviintrt;

acusatul i apkAtorul ins&
a tot-d'a-una cuvIntul cel
din urn&
Preedintele Intrbrt pe
acusat dacrt nu mal are

ceva de adAugat spre a-
phrarea sa i declari apoI

desbaterile inchise. (J. M.
Fr. 130).
12.5. (Mod. leg. 27 Martie 1894). Preedintele citesce In public IntrebArile
pentru fie-care din acu-
satI In ordinea urmAtre:

Acusatul este culpa-
bil de fapta ce i se imput& ?
Acstli fapt s'a comis In cutare saS cutare

Imprejurare care '1 scuz
dupe lege?
www.dacoromanica.ro
COMM JUSTITIEI MILITARE (Art. 126-130)
Daca acusatul are mal
putin de 15 anl, presedintele pune acsta intrebare:

Acusatul lucrat'a cu pricepere ?
Comisarul regal si apararea pot face observa4iunile lor.

Incidentele contenci6se
ridicate pentru punerea

cestiunilor de dare comisarul regal sea de clip
tre aOrare se decide de
dare consilia. (J. M. Fr.
131).
(Mod. leg. 27 Mar-
tie 1894). Presedintele ordonft a se retrage acusatul.
Judecatoril se trag In
camera de consilia satt,

daca localul nu este Indestulator, presedintele or-
don retragerea publieulul. Judecatoril nu mal pot

comunica cu nimenT, niel
se pot desparti lnainte de
a se da hotarirea.
EI deliberz fiirft a fi
fat& comisarul regal si grefierul.
El ati In vedere piesele

de procedura.
Presedintele aduna voturile, IncepAnd de la gra-
dul cel mal mic, si 'sl art

opiniunea In urma. (J. M.
1285
Dacli acusatul este

declarat culpabil, consiliul
de r6sboi6 deliberzil, asu-
pra aplicatiunel pedepsei.
In cas efind legea au-
torisii admiterea circumstantelor atenuante, preedintele este dator a le

supune consiliuluI.
Daca consiliul de r6s-
bola recunsce ca este
verI-una In favorul acu-
satulul, o declarfi.
Cestiunea trebue supusit
votuluI consiliulul, dupe
cum s'a prescris la articolul 125.
Pedpsa se pronunta cu
majoritate de 3 contra 2.
Daca niel o pedpsa nu
unesce majoritatea de 3,
se adopti opiniunea cea
mal favorabila asupra aplicatiuneI pedepsel. (J. M.
Fr. 134).
La cas de dove-
dire de mal multe crime

saii delicte, se hotarasce
numal pedpsa cea ma!
grea. (J. M. Fr. 135).
Hotarirea se pronunta in edinta publica.
Preqedintele da citire de
motive qi de dispositiv.
Daca acusatul nu se recunsce culpabil, consiliul
Fr. 132).
pronunt achitarea luf li
In art. 126 nu pot fi resolvate In contra acusa-
bera, dacti nu este oprit

pentru verl-o alta causii.
Daca consiliul de r6sboi0 declara ca fapta co-
Intrebarile aratate
tuluI de cat cu majoritate.

(J. M. Fr. 133).
preedintele ordona a'l li-
www.dacoromanica.ro
VIAlidN010. Codal Gamut].
40
1286
COWL JUSTITIEl MILITARE (Art. 131-135)
misit de acusat nu trage

dupe .sine aplicatia
uneI pedepse, el pronuntli,

absolvirea luI i presedin-
tole ordong a se libera
dupe expirarea termenulul fixat pentru recurs la

consilipl de revisie. (J. M.
Fr. 136).
131. OrT-ce individ achitat sag absolvit nu mal

p6te fi urmarit pentru aceeasl faptg. (J. M. Fr.
137).
132. Daci condamnatul
este decorat cu verI-un
ordin sag medalie a tgreT
sag strin, judecata dealer& in casurile prevdute
de lege, cfi el nu mal are
dreptul a purta acel ordin sag medalie. (J. M.

Fr. 138).
13$. Judecata care pronuntli o pedpsii in con-
tra acusatuluI 'I osilndesce

la despttgubire de cheltu-
Ea nu reproduce nicl
rgspunsurile
acusatuluT,
nid depositiunile martorilor ; coprinde Incheirtrile
date asupra mijlcelor de

necompetintg, exceptiunilor i asupra incidentelor.
Hotgrirea va coprinde
sub pedps de nulitate;

Numele
decgtorilor ;
i gradul ju-
Numele, pronumele,
vArsta, profesiunea si domiciliul acusatulul;
Crima sati delictul

pentru care acusatul s'a
dat In judecata consiliuluT

de r6sboiti;
Depunerea de jurgmint a martorilor;

6) Rechisitiunile comisaruluT regal;
Intrebrtrile puse, hotgririle i numgrul voturilor ;
Textul legel aplint;
Publicirea sedint&or
ell dare Stat.
sati hotgrirea care a or-
carea obiectelor luate

inapoiarea lor, sal In folosul StatuluI sag In folosul proprietarilor, a tutulor obiectelor luate sag
tarireI fgcutg, de prepdinte.

Hotgrirea seris de grefier se subscrie indatg, de
dare presedinte, de judecgtor si de grefier. (J. M.
Fr. 140).
133. Comisarul regal
ordonit a se citi acusatulal hotitrirea de cgtre gre-
Ordong luck In casurile

prevdute de legI, confis-
produse in proces ca piese

de convinctiune. (J. M. Fr.
139).
134. In hotgrirl se vorbesce despre indeplinirea

tutulor formalitatilor prescrise de :last& sectiune.
donat sedintele secrete;
Pub I icitatea citirel ho-
fier In presenta sa si a
guardel adunate sub arme.
www.dacoromanica.ro
Indata dupe acsta ci-
tire, Incunosciintza pe
condamnat c legea '1 a-
1287
faptelor din nog desco-
corda 24 ore pentru ca
perite. (J. M. Fr. 142).

Termenul de 24
ore, acordat condamnatu-
visie.
consiliul de revisie, se socotesce de la expirarea
exerciteze recursul
Inaintea consiliuluI de re-
Dads, a urmat condam-
lui spre a face recurs la
qilel And i s'a citit ho-
narea, chiar daca acusatul a flout recurs, el este

arestat.
Grefierul face din tate
un proces-verbal, care se
subscrie de dinsul si de
tirlrea.
Declaratiunea recursu-
141).
face de catre aparatorul
comisarul regal. (J. M. Fr.
136. Dacii, din actele
Infatisate sag din deposi-
lul se primesce de grefier

sag de directorul stabilimentuluI unde este inchis
osanditul.
Declaratiunea se pote
osanditulul. (J. M. Fr. 143).
tiunile martorilor ascultatl In desbatere, result&
La cas de achitare
sag de absolvire a acusatuluT, anularea hothrirel
rit pentru alte crime sag

delicte de cat acelea carl
ag flicut obiectul acusaOunel, consiliul de r6s-
de comisarul regal de cat

conform art. 407, 408 si
409 din codicele instructiuneI criminale.
acusatul pate fi urma,-
boiti, dupe
pronuntarea
hota Orel, tramite, dupe rechisitiunile comisarulu1 re-
gal sag chiar de oficit, pe

osandit la generalul care
a dat ordinul de darea In
judecatli, pentru ca di se
procedeze, daca va cere

trebuinta, la instructiune.
Dad+. a urmat
se amana executarea judecatel.
Dacil, a urmat achitare

sail absolvire, consiliul de
rgsboiti ordong. ca acusatul sA stea arestat ptLn
se va da hotarirea asupra
nu va putea fi urmarita,
Recursul comisarulul re-
gal este format la grail.

In termenul prescris de
articolul precedent. (J. M.
Fr. 144).
(Mod. leg. 27 Mar-
tie 1894). Daca nu va fi

recurs la consiliul de revisie sag dacii dupe art.
74 din acest codice, recursul la curtea de casathine este oprit, hotfirirea
se pune In lucrare In 24
ore dupe expirarea ter-
menulu1 pentru recurs.

Daca se va face recurs
la consiliul de revisie, se
www.dacoromanica.ro
1288
amftnii. executarea. (J. M.

Fr. 145).
140. (Mod. leg. 27 Mar-
tie 1894). Dach recursul

la consiliul de revisie se
respinge sag dac6, dupe
recursul la curtea de casatiune este oprit, hotitrirea de osind5, este exe-
cutorie In 24 ore dupe primires hotarlreI care a res-
pins recursul. (J. M. Fr.

146).
141. (Mod. leg. 27 Mar-
tie 1894). Ciind calea recursulul In casatiune este
deschis dupe art. 75 al
acestuI codice, osAnditul

trebne s formeze recursul In cele trel dile ce urmzli, notificarea hotrtrareI
consiliulul de revisie, si,
dac n'a fost recurs Inaintea acestul consilig, atuncI se face recurs In cele
treI dile ce urmzg, de la
expirarea termenuluI acordat pentru acsta.

se primesce de grefier sag
de directorul stabilimentuluI uncle este arestat
condamnatul. (J. M. Fr.

147).
142. (Mod. leg. 27 Mar-
tie 1894). La cas and recursul In casatiune se au-
toriskii, de art. 76 al a-
cestul codice, dacli, n'a ur-
mat recurs, hottairea condamniirel se executft. In
24 ore dupe expirarea ter-
menuluI fixat pentru re-
curs; iar dad), a urmat

recurs, In 24 ore dupe
primireahot5.rirel care 'l-a

respins. (J. M. Fr. 148).
Comisarul regal d
smit generaluluI comandant al circumscriptiunel,
dupe casurI, sag de boll',
rlrea respingereI a consi-
liulul de revisie, sag de

hotttrirea respingerel
curtel de casatiune, sag

de hotfi.rirea consiliuluI de
rsboig, (lac& nu s'a fficut
In aceste termene recurs

niel la consiliul de revisie,
niel In casatiune. El cere

executarea hotitrireI. (J.
M. Fr. 149).
Generalul comandant al circumscriptiunel
pte suspenda executarea
hotiirlrei, sub conditiunile
de a informa Indatii pe ministeriul de r6sboig. (J. M.
Fr. 150).
Hotarlrea cousin-
ulul de rsboiti se exe-
cut& dupe ordinele generaluluI comandant al circumscriptiunel i prin Ingrijirea comisarulul regal,
In presenta grefieruluI care
Incheie proces-verbal.
anexz5, la textul hotArlreT, pe marginea areia se
mentionzA despre executare.
In cele trig dile dupe

www.dacoromanica.ro
executare comisarul regal

este dator a trimete o copie de pe hothrire sefulul
corpului din care face parte condamnatul.
Dac condamnatul este
decorat cu un ordin sat

medalie militar national&
saa staink, se va trimite
copie de pe hotfirire la autoritatea romttn& competin te.

Orl-ce copie de hotfirlre
de os&nd& mentionz des-
pre executare. (J. M. Fr.

151).
CAPITOLUL II.
Procedura inaintea eonsiliilor

de rsboid in armatd, in divisiunite teritoriale afiate in
stare de rsboiii, si in comuneie, judefele (ti piefete de rsboiii in
stare de asediu.
Procedura stator-
1289
art. 83 si 85 ale acestuI

codice, urmz a intra
Intr'un stabiliment civil
saa intr'o locuint& parti-
cular& si nu se va gasi
In acele locurI verl-o autoritate civil& Insarcinat&

a'l lnsoti, el pate sa margfi, Inainte cu luerarea, si
mentionz& despre acsta
In procesul-verbal. (J. M.
Fr. 153).
Ordinul de coreetare se cll.:

De generalul comandant
al armateI, In privirea inculpatilor justitiabill con-
siliulul de rasboia la cuartierul general al armatei;

al corpuluI de armata, in
privinta inculpatilor justitiabilI consiliultil de ras-
bola al corpuluI de ar-
nicit& pentru consiliile de
matrt;
de pace, se urmzil in con-
inculpatilor consiliuluI de
rasboia format In detasa-
rsboia in circumscriptiunile teritoriale, In timp
sale de rasboia In ar-
matii, In circumscriptiu-
nile teritoriale afiate in
stare de rasboia, in comunele, judetele si In pietele asediate saa investite,

sub modificatiunile co-
prinse in artieolil urm6.tori. (J. M. Fr. 162).

and un oficer al
politiei judiciare militare,
In casurile prevaslute de
al divisiunel, in privinta
ment ;
De generalul sati comanda ntul superior, In pietele asediate sati Investite.

(J. M. Fr. 164).
Ordinul de darea
In judecatli si de convocarea consiliulul de r6sbola se d de oficerul care
a ordonat cercetarea. (J.
M. Fr. 155).
In armate, In cir-
www.dacoromanica.ro
1290
CODUL JUSTITIEI MILITARE (Art. 151)
cumscriptiunile teritoriale
In stare de itsboila si In
pietele de rsboiti asediate sat Investite, acusatul
pte fi trimes d'a dreptul
s'i f&r6, instructiune prealabilA Inaintea consiliulul
de r6sboift.
Procedura este regulatii

dupe cum urin6z5., de la
ordinul de dare In judecatii, fie sail nu Malt& instructiunea prealabilii:
Citatiunea si se dea
acusatuluI cel putin In 24
ore lnainte de adunarea

consiliuluI; dinsa contine:
notificarea ordinuluI de
convocare; indick con-
form art. 103, crima sati

delictul pentru care este
dat In judecata, textul legel aplicabile si numele
martorilor pe car] comi-
sarul-raportor 's1 propune

a'I asculta.
Comisarul-raportor hotfirlisce un ap&rktor, din
oficitI,Inainte de citatiune.
Acusatul pte stes! a-
Mg& un alto], IAnil la des-
chiderea desbaterilor. Ci-
tatiunea trebue s& notifice acusatulul numele aparlitoruluI numit si sit'l

Insciinteze cli pte alego
un altul;
ApArlitorul p6te lua

cunoscint& de afacere si
de tte documentele set
informatiunile culese. Din
Momentul and s'a dat
citatiunea, el pte comunica cu acusatul;

Consiliul de rsboitt
se adun& la liva hotirltd,
si procede la judecata acusatuluI, dupe formele
prescrise la art. 108 tO urmiitre ale acestuI codice.
Acusatul are dreptul, Mr&
formalitfiti sat citatiunl

prealabile, s& faoil a se
asculta martoril ce s'ar
afla de fat& la audientli
si pe carI i-a Incunosciintat

comisarul-raportor Inainte
de deschiderea desbaterilor ;
Intreb&rile indicate
la art. 125 sunt resolvate
si pedpsa se pronuntil,
cumajoritatea de 3 contra
a 2 voturT;
Condamnatul pte
face recurs In revisiune

In termenul si dupe for-
mele prev6dute la art. 137
si 153 si urmitrele din

aceste codice, afar& dacri,
recursurile nu vor fi suspendate dupe art. 67. (J.

M. Fr. 156).
151. Generalul superior
are, In lntinderea comandel sale, tte atributiunile
acordate ministeriuluI de
r6sboiti In circumscriptiunite teritoriale de art. 93,
100, 102 ei 144 ale acestul codice, afar& de casurile prevdute de art. 202
si 203.
Aceleasl drepturI sunt
www.dacoromanica.ro
acordate i guvernornhif
comandantulul superior
In pietele de rsboia asediate sat Investite. (J. M.

Fr. 157).
Consiliile de rasboiti In armatft, In circumscriptiunile teritoriale

In stare de rsboiti, In comunele i districtele In
stare de asedia si In pietele asediate saa Investite,
botarasc in sedinta asu-
pra tutulor crimelor si delictelor comise la audienta,
chiar cftnd culpabilul nu

ar fi justitiabil acestor
consilil. (J. M. Fr. 158).
TITLUL
Procedura consilMor de
revisie
(Mod. leg. 27 Mar-
tie 1894). Dupe declaratiunea recursuluI, comi-
sarul regal care este pe
Mg& consiliul de rsboiti

adresza, fftra intarcliare,
comisarului regal pe ling&
consiliul de revisiune co-
pie de pe hotarire si de
pe actul de recurs.
El alatura piesele atin-
gat6re de procedura i ce-
rerea acusatuluI, de a facut verl-una.

Daca motivele recursu1111 sunt presintate la gref a
consiliulul de revisie In
4hui fixati pentru jude-
1291
carea recursulul, consiliul

'Ate araana, dupe cererea
comisarulul regal, judeca-
rea pentru 48 de ore. (J.
M. Fr. 159).
Comisarul regal
pe Mg& consiliul de revisie militar trimete Indata piesele procedureI la

grefa consiliuluI de revi-
siune, uncle staa depuse

In timp de 24 ore.
Apartttorul acusatuluI
'Ate aft ja comunicOune

de aceste acte, far& a le
stramuta, si de a presinta,
Inainte de a se pronunta
hotarlrea, cererile, memoriile i piesele carI va gasi
de cuviinta.
Grefierul tine un regis-
tru In care arati, cu data

lor, bite cate s'ati produs
de comisarul regal si de
osandit. (J. M. Fr. 160).
Dupe expirarea termenuluI de 24 ore, piesele
pricinel se trimet de presedinte la unul din judecittorl ca sft faca raportul.

(J. M. Fr. 161).
Consiliul de revisie
se pronuntft In cele trel
Oile de la data depunereI

pieselor. (J. M. Fr. 162).
La casul verI-uneI
incapacitatI prevylutft de
exceWunea trebue s fie
propusa Inaintea deschidereI desbaterilor, s't se
judecit de consiliul de re-
www.dacoromanica.ro
1292
visie, a carul hotartre este

Met apel. (J. M. Fr. 163).
Raportorul expune
mijlcele de recurs. El infittisza observatiunile sa-
le, fara, Ina a'gI da opi-
niunea.
Comisarul regal discuta
cu d'anusnuntul mij16cele
presintate in petitiune sari
In eudienta, precum gi acele ce credo ell trebue sa
le propunit de oficia, gi
art conclusiunile sale. asupra carora aparatorul
este primit a face observatiunile sale. (J. M. Fr.
164).
JudecatoriT se re-
trag In camera de deli-
berare; deal, locul nu permite, ordonit retragerea

publiculul, deliberzit In
lipsa comisaruluI regal gi
a grefieruluI.
El hotarasc, fara, Intre-
rupere gi cu majoritatea
voturilor asupra fie-careia

din mij16cele propuse.
Pregedintele aduni voturile, incepnd de la gradul cel mal de jos; cu t6te

acestea, raportorul opiniaztt cel d'intititi.
Hothrirea este motivatit.
La cas de anulare, textul

legeI violate sari Ma aplicate se arata In hotarire.
Hotarirea se citesce de
pregedinte In audientft publica.
Dispositivul se sub-sem-
ilk& de pregedinte gi de
grefier. (J. M. Fr. 166).
Dac recursul se
respinge, comisarul regal
transmite atat hotarirea
consiliulul de revisie cat

gi 16te cele-alte piese ale
comisaruluI regal al consiliulul de rsboit1 care a
dat hotarirea gi InsciinWit despre acsta pe generalul comandant al circumscriptiunel. (J. M. Fr.
166).
Dacii consiliul de
revisie anulzit hotiirlrea
pentru necompetinta, el
pronunta trimiterea procesulul la jurisdictiunea
coftetinta; gi dacti, o anulzit pentru orI-care alt
motiv, trimite pricina la
consiliul de r6sboiti al circumscriptiuneI care n'a
judecat'o, sati, In lipsa unuI al douilea consilia de

rasboia
in circumscrip-
tiune, la acela al uneia
din circumscriptiunile vecine. (J. M. Fr. 167).
Comisarul regal
de pe Ihriga consiliul de
revisie trimite comisaruJul regal al consilinlul de
rasboia, a carul hotarlre
a fost anulatii, o copie de
pe hotarirea de anulare.
Acsta hotarire se prescrie, prin Ingrijirea comisarului regal, In registrul
consiliulul de rasboiti; se
www.dacoromanica.ro
mentiontSza, pe marginea
registrulul despre hotartrea anulatli. (J. M. Fr.

168).
16$. Comisarul regal de
la consiliul de revisie tri-
mite Indata piesele pro-
cesuluI, impreuna cu o co-
pie de pe hotarlrea de anulare, comisaruluI regal

de la consiliul de rasboia
la care s'a trimis pricina.
Dae ). hothrirea sa anulat, pentru cams& de necompetinti a jurisdictiunel militare, piesele se tri-
mit procurorulul tribunalulul loculul ande resida

consiliul de revisiune.
Pentru rest se proce-
&SA dupe art. 92 al acestuI codice. (J. M. Fr. 169).
161. Daca anularea s'a
pronuntat pentru neob-
servarea formelor, proce-
dura se Incepe de la cel

dintait act anulat.
Se proceddz la noT des-
baten.
Cu OW acestea, daca
anularea nu s'a pronuntat de cat pentru rua a-
plicare a pedepseI asupra

faptelor de earl acusatul
s'a declarat culpabil, declaratiunea culpabilitateI
se mentine i pricina nu
se
trimite Inainte nou-
luI consilifi de rtsboiti de
cat pentru aplicatia pedepsel. (J. M. Fr. 170).
16.5. Daca a doua ho-
129$
%Are se anulza, pricina

trebue a se trimite inain-
tea unul consilit de resbola, care n'a judecat-o.
(J. M. Fr. 171.)

Dispositiunile art.
104, 105, 108, 109 si 110
ale acestuI codice privittre
la consiliul de r6sboit taunt
aplicabile si la consiliul
de revisie.
In casurile prevadute la
art. 111 se procedztt ca

la cel din urma paragraf
al acestuI articol.
In t6te casurile heartrile se daft cu majoritatea prev6duti la art. 159.
(J. M. Fr. 172).
TITLIIL
Procedura Innintes
preturilor
PretoriTjudec pricinile trimise de autori-
tatea militara sat dupe
plangerea parteI vattmate.
La cas de flagrant delict sat in cas de urgenta, eI pot proceda de o-
&hi. (J. M. Fr. 173).

Prevenitil se aduc
Inaintea pretorilor, carI
judecli In public.
Partea reclamant expune cererea sa.

Martoril depun juramintul.
PrevenitiI Infatisza, apararea lor ; hotarirea se
d motivatal se subscrie
www.dacoromanica.ro
1294
CODUL JUSTITIEl MILITARE (Art. 169-173)
de pretor si de grefier, si
se execut& fitr6. a se sc6te
copie de pe dinsa. (J. M.

Fr. 174).
TITLUL IV.
Despre contninael si indeettil In lIpsit
find, dupe ordinul de dare In judecatli,

acusatul de o fapttt cali-
it cat& ca erimit nu s'a pu-
tut prinde, sa0 dupe ce
s'a prins, a sciipat, prosedintele consiliulta de rs-
bolt d& ordonant& ailtAnd crima pentru care

acusatul este urmitrit si
prescriind ca este dator a
se infAtisa In termen de
Hotitrirea se dli en for-
ma ordinark trecnt& In
ordinul de di si afiptit la
up, localulul ande residli

consiliul de r6sboi& si la
primitria domiciliuluI osttndituluT.
Grefierul si primarul Inchei procesul-vorbal, fiecare In ceea-ce '1 privesce.

(J. M. Fr. 176).
Recursul la consi-
liul de revisie In contra

botfirlrilor date In contumacie este desehis numaT comisaruluI regal. (J.
M. Fr. 177).
Articolele 476, 479,
480, 481, 482 li 483 ale
codiceluT instructiunel cri-
minate ordinare se apli-
c& la hotiirlrile In contu-
10 dile.
Acstit ordonanttt se pu-
macie date de consiliul
M. Fr. 176).
Dupe expira rea termenulul de 10 dile, soco-
un fapt calificat de legt

ea delict si acusatul nu
blic& In ordinal de li. (J.
tit de la trecerea In ordinul de di a ordonantel
presedinteluT, se proced6z&
dupe ordinal generaluluT
comandant al circumscriptiunel, la judecatit prin

contumacia.
Niel un apitettor nu se
pte Inf&tisa pentru acu satul contumaciti.

Raporturile si proeeseleverbale, depositiunea martorilor si cele-lalte pie-
se de instructiune se ci-
tese intregl In audient6..
de r6sboi0. (J M. Fr. 178).
Ottnd e vorba de
este fat6, se judec6 In lipsit.
Hotttrirea, flat& In form& ordinartt, se trece In

ordinul de cli al pieteT, se
afige la up localuluT unde resift consiliul de r6sboiii si se face cunoscut

acusatuluT, saii se his& la
domieilitk.
In cincl dile de la linennosciintarea fficut& luI si

Inc& dou6 dile pentru fie-
care duel miriametre, acusatul pte forma oposiliune.
www.dacoromanica.ro
Dad), -a trecut acest ter-
men fara a forma oposihothrirea se socotesce data contradictoria.

(J. M. Fr. 179).
TITIATL V.
Dtspoallinnl generale
174.Recun6scerea iden-
Mate' unul individ osandit de consiliul de rasboia,

scapat i prins, apartine
si se face de calve consiliul de rOsboiti al eir-
cumscriptiunel unde se gil-
sesce corpul din care face

parte osanditul.
Deaa osanditul nu apartine nicI unuI corp, recu-
n6scerea se face de consiliul de rasboia al circumscriptiunel care a pronun-
tat sands.; si daca consi-
liul a incetat functiunile

sale, de consiliul de ras-
boia al circomscriptiuneI
pe al caruia teritoria s'a
prins osanditul.
Consiliul statuza. asupra recurn5scereT In audienta. public& in flinta individuluI prins, dupe ce a
ascultat pe martoril chemap atat de comisarul regal, eat si de individul

tate acestea sub
prins,
pedpsa, de nulitate.
Comisarul regal si indi-
vidul prins a facultatea

de a face recurs la consiHui de revisie In contra
1295
hotarlrel care statuza recunascerel a identitateI.

Dispositiunile 1 si 2
de mal sus se aplica la
hotarlrea osanditilor in
contumacie, carl se Infatisza sail se prind. (J. M.
Fr. 180).
(Mod. L. 27 Mania
1894). Daca, dupe anularea unel hotarirT, o a doua

hottaire data. In contra
aceluiasT acusat se anu-
tot pentru aceleasl

motive ea si cea
lza,
pricina se trimite la un
conga' de rasboia al uneia
din circumscriptiunile vecine.
Acest consilia trebue sti

se conforme hotarirel con-
siliuluI de revisie asupra

punctulul de drept.
Cu tate acestea, (lac&
se atinge de aplicarea pedepseY, el trebue s adopte
interpretarea cea mal fa-
vorabill acusatuluI. (J. M.

Fr. 181).
Cand consiliul de
rasboiti sat de revisie In

armata, In eircumscriptiunile teritoriale aflate In
stare de rasboiti, In comum, In judeIe si in pesa lnvestite
eie
Incetza functiunile lor,
pricinile, a caror cerce-
tare s'a Inceput, se tatmit la consiliul de r6sboiii
al circumscriptiuneI teritoriale hotarlte de minis-
www.dacoromanica.ro
1298
terul de rsboifi. (J. M. Fr,

182).
Orl-ce chemarT, ci-
tatiunI sail notificatiuni

Monte martorilor, inculpatilor, sa0 acusatilor se
CARTEA IV.
Despre crime, belicte

9i pedepse
fac, Mr& cheltuiala, de c-
TITLUL I.
Despre pedepse et efec-
al puterei publice. (J. M.
fi aplicate de tribunalele
Fr. 183).
Dispositiunile cap.
cringt, aunt:
tre gendarmerie sari de

ciltre orl-ce altI agentl
IV, titlul VI, cartea II, a
codicelul instructiunel criminale, relativ la prescrip-
tele lor.
Pedepsele call pot
militare,
In materie de
Mrtea ;
de competinta jurisdictiunilor militare, precum i

la pedepsele ce resultO
Munca slink(' pe vitft;

Munca silnicli pe timp
mrginit;
Reclusiunea;
Detentiunea;
Degradatiunea militar.
(J. M. Fr. 185).
(Mod. L. 27 Mar-
ces te consilil.
terie de delicte sunt:
tiune sunt aplicabile la

actiunea publicit ce resultft
dintr'o crimil sail delict
din hotaririle date de aCu tte acestea, prescriptiunile In contra ac-
tiunel publico care result&
din nesupunere sat din
desertare nu incep a eurge
de ad din 4iva de and

nesupusul saa desertorul
a ajuns In virsta de 47
tie 1894). Pedepsele in ma-
Destituirea ;
Inchisrea ;
Amenda. (J. M. Fr. 186).
Orl-ce individ osandit la pedpsa de mrte

de un consilit de r6sboi1i.
se impuFli. (J M. Fr. 187).
Pedepsele la mun-
an].
ch silnich, la reclusiune
supusul sail desertorul s'ar
plicii, conform dispositiu-
La orl i ce epocft, ne-
aresta, este pus la dispositinnea ministerului de
rsboiO, spre a complecta

timpul de serviciO cu care
este dator StatuluI, dacli

n'a Implinit virsta de 47
anT. (J. M. Fr. 184).
i la dententiune, se anilor codieelul penal or-
dinar. Ele a ti efectele hotfirite de acel codice i
trag Inc& dupe sine degra datiunea militar. (J.

M. Fr. 188, 189).
Orl-ce militar osandit la degradatiune mi-
www.dacoromanica.ro
COWL JUsTITIET MILITARE (Art. 184-189)
Mara, sati ca pedpsii. prin-
cipala, saa ea accesoria unel alte pedepse, afar& de
mrte, se conduce dinaintea trupel sub arme.

Dupe citirea hotarirel,
comandantul pronunta aceste euvinte cu glas tare
N. N. ( numele v't pronumele osAnditulul), evtl ne-
demn de a purta armele;

In numele RegeluI, te degradam.
Indat dupe acsta i se

lea t6te semnele militare
vi deeoratiunile ce are o-
sanditul ; vi dad'. este oficer, sabia lul se sfarinatt vi

se Brunei jos Inaintea luI.
Degradatiunea militark
trage dupe sine :
Luarea graduluI vi a
dreptulul de a purta in-
semnele vi uniforma;
Incapacitatea absolu tit a servl in armata, sub
orl-ce titlu, vi cele-lalte in-
capacitatI pronuntate de
codicele penal ordinar prin
art. 22;
Luarea dreptuluI de
a purta orI-ce decoratiune
vi perderea dreptulul de
pensiune vi de orI-ce alta
resplatire pentru serviciile
de mal inainte. (J. M.Fr.

190).
184. Degradatiunea mi-
Mara, pronuntata ca pe-
dpsft principalft, este tot
d'a-una insotita de o Inchisare al careia termen
i297
fixatprin sentina, nu 'Ate
trece peste doul anl. (J.

M. Fr. 191).
Destituirea trage
dupe sine perderea gradu-
luI saa a rangului si a
dreptuluI de a purta sentride de distinctiune vi uniforma.

Oficerul destituit nu p6te
dobin di niel pensiune, niel
recompensi pentru serviciile sale anteri6re. (J. M.

Fr. 192).
(Mod. L. 27 Martie 1894). Munca public&
este inlocuita cu Inchisare
de la 6 lunI la 5 anI, In
tte casurile uncle ea este

prevNut de acest codice.
(J. M. Fr. 193).
(Mod. L. 27 Martie 1894). Timpul Inchisorel
este de 15 slile cel putin

vi de 6 anI cal mult. (J.
M. Fr. 194).
(Mod. L. 27 Martie 1894). Ciind legile penale pronunta pedpsa de
amenda, tribunalele militare pot Inlocui east& pedpsacu Inchisre de la 16

dile pan& la 6 lunI. (J. M.
Fr. 195).
In casurile prey&
(lute de art. 72 vi 73, tribunalul competinte aphid,
militarilor vi persnelor
asimilate cu militaril pedepsele pronuntate de legile militare vi celor-altl
pedepsele aplieate de le-
www.dacoromanica.ro
1298
gile ordinare, afarh numaT dad', o dispositiune
expresa a legeT ar ordona

alt-fel.
Pedepsele pronuntate
contra militarilor se executh conform ca dispositiunile presentulal codice,
prin sthruinta autorithtel
militare. (J. M. Fr. 196.)
190. In aceleasT casurl
Dispositiunile art.
62, 63 si 64 ale acestul
codice penal ordinar, privitre la individil mal tineri de 16 am se vor ob-
serva si de consiliul de
rsbol.
In acest cas, dach consiliul de rsboT a consta-
tat ca n'a lucrat cu pri-
militar', niel asimilatl ca

militaril, si acelor * culpabill de o crimft sail de
un delict neprevOdut de
cepere, pedsa de metrte

se va inloeui cu reclusiunea; iar pedepsele de degradare militari, destituire si de munch public&
se inlocuese prin inchis6-
condamnatl la pedepsele
2 anl, Inteo cash de co-
dada individiT earl nu sunt
legile penale ordinare, sunt
re, de la un an pana la
dictate de presentul co-
rectiune. (J. M. Fr. 199).
dice contra acestor crime

sad delicte.
Cu tte acestea, pedep-
sele se inlocuesc in privinta lor ast-fel:
Degradarea militark
pronuntatft ea pedps
principal, prin degradarea
eivicli;
Pedepsele pronun-
tate de tribunalele mili-
tare incep a curge precum

urmzh:
Aceea a muncel silnice
a detentlunel si a reclu-
siuneT din diva degradetiune) militare;

Cele-lalte pedepse se so-
Destituirea 0 munca
publich, printr'o Inchisre
cotesc din diva chnd osinda a devenit irevoca-
(J. M. Fr. 197).
osinditul la inchigre nu
nu sunt militar), niel asimilap cu militariT sunt

trasl in judecata consiliulul de r6sboi, acest consi110 pte sit le aplico art.
60 al codicelui penal ordinar. (J. M. Fr. 198).
cotesce din diva child se

bag in inchis6re. (J. M.
de 3 lunl Oat la 3 anl.

191. Dad', individiT car)
hill; eu tdte aeestea, dad',

este inchis, pedpsa se so-
Fr, 200).
(Mod. L. 27 Mar.
1894). Ori-ce And& pronuntath in contra unuT oficer de orl-ce tribunal,
* Textul frances spune tse deIon, din textul roman, cuvinte care
okra, ba loc.ul covintelor
.ei a COtutuneca Inteiesu! frasei.
www.dacoromanica.ro
1299
pentru unul din delictele
litar off-ce militar roman, sad In serviciul Ro-
140, 144, 288, 289, 290, 291,

292, 308,309, 310, 316, 322,
323, 332, 333, 334, 335, 343,
mnieT, care ridicli, armele
prevdute la art.127, 128,
344 ale codicelul penal co-
mun, atrage dupe sine si

perderea graduluI. (J. M.
Fr. 201).
(Mod. leg. 27 Mar.
1894). Articolele 38, 39,
47, 48, 49, 60, 51, 52, 53,
64, 55, 56, 57, 58, si 69
ale codicelul penal ordi-
nar, privitre la tentativa
de crim sail delict, la com-
plicitate, la casurI de legitima aparare si scusfi,

sunt aplicabile Inaintea
tribunalelor militare, area
de derogatiunile prevOute
de acest codice. (J. M. Fr.
202).
Fun ctionaril, agou-
ti), amploiati1 militart

altil asimilati cu militaril
sunt pentru aplicarea pedepselor, consideratI ca
oficerl, sub-oficer, brigadierI sad soldat , du e gradul la care rangul lor corespunde. (J. M. Fr. 203).
TITLUL
Deimre crime II deliete
tf I pedepen
CAPITOLUL I.
Trdclarea, spionarea qi ambosajul (provoect(iune la deserta(tune in parea inamiculu))
Se pedepsesce cu
ulnae i degradatiune mi-
In contra RominieI.
Se pedepsesce cu mrte
ori-ce prisonier de rsboI
care calcndu-s1 parola ce
a dat se prinde cu armele

In mnli, (J. M. Fr. 204).
I9S. Se pedepsesce cu
mrte i degradatiune militar tot militarul:
Care trfidli inamiculuI
sad In interesul inamiculul trupa care comandz

sad locul care 'T este incredintat, sad aprovisio-
nrile armatel, sad pla-
nurile pietelor de rsboT

ori ale arsenalelor maritime, a porturilor sad radelor, parola sad secretul
unel operatiunT, a uneI

expeditiunl, sail
negociatiunl;
a uneI
Care Intretine lute-
legerT cu inamicul, cu scop
de a favorisa Intreprinderile sale;
Care participli la com-
ploturl, cu scop de a sili

pe comandantul unel cetl
a se preda
sad a capitula;
Care provci la fugli
sad Impiedecli Intrunirea
ostireT in presenta inami-
cnIul. (J. M. Fr.205).

199. Este considerat ca
spion i pedepsit cu mrte i cu degradatiune mi-
www.dacoromanica.ro
1800
CODUL JUSIITIEI MILITARE (Art. 200- 204)
OrI-ce militar care
se Introduce bate piatti

de r6sboI, Inteun port sag
stabiliment militar, in lucrftel, In tabere, bivuacurl
sag cantonamente ale ar-
mateI, pentru ca
procure documente sag resignamente In interesul

namicului ;
OrI-ce
militar care
procur inamiculul documente sag rensignamente

carI pot vt6ma operatiunile armatel sag compromite siguranta pietalor,
a posturilor sag a altor

stabilimente militare;
Orl-ce militar care,
cu bun& sciintfi, tftinue-
sce sat face sft se Minn-
iasc6. spioniI sag inamicil
trimii spre a face des-
coperirl. (J. M. Fr. 206).

Se pedepsesce cu
m6rte orI-ce inamic care
se Introduce deghisat in
unul din locurile arfttate
In articolul precedent (J.
M. Fr. 207).
Se considertt ca
ambopor pi se pedepsesce
cu m6rte orI-ce individ
dovedit a a provocat pe
militarl a trece la inamic

sail In partea rebelilor ar-
map, cft le-a Inlesnit cu
bunft cunoscintit mijlcele

sag eft a fcut inrolrl pen-
tru o putere care este In
r6sbol cu Romania. Daca

culpabilul este militar, se
mal pedepsesce l cu de-
gradatiunea militar. (J.

M. Fr. 208).
CAPITOLUL
Crime sa deliete in contra da-
tonel militare.
Se pedepsesce cu
mrte i degradatiune
orI-ce guvernor sag
comandant care, fiind dat
In judecat dupe avisul
unuI consilig de anchetA,

se recunsce culpabil cfi a
capitulat cu inamicul pi a
predat piata, care 'I era Incredintata, fttr6, s fi In-
trebuintat mal Intal t6te

mijI6cele de aparare de
cart dispunea i far& sft fi

facut tot ce 'I prescrie
datoria i onrea. (J. M.
Fr. 209).
OrI-ce general sag
comandant al uneI trupe
armate care capitulzft pe
campul de btae se pedepsesce:
Cu osanda de mrte
degradatiune
dac capitularea a avut

de resultat s, fad, trupa
de a
preda armele sat
lnainte de a trata
prin graig sag prin scris, nu
a fcut tot eel prescrie datoria i on6rea;
Cu destitutiunea In
tone cele-lalte casurI. (J. M.
Fr. 2 0).
;04. OrI-ce militar carp
www.dacoromanica.ro
Rind de santinelft, sail In

vedetft, pftrilsesce postul
sat ftr sft fi Implinit
consemnul, se pedepsesce:
Cu pedapsa de mrte,
daca, era In presenta ina-
miculuI sat a rebelilor
armati;
Cu 2 pima, la 5 anT
de Inchisare dac&, afar&
de casal prevadut la paragraful precedent, era pe
1301
Orl-ce militar care

fiind sentinelft sat vedet,
se gAsesce adormit, se pedepscsce :
1. Cu 1 On& la 3 anT
de Inchisare, clacft era in

presenta inamiculuT sat a
rebelilor armatl;
2 Cu 6 lunT pnit la 1
an de Inchistre daca, afarl de casal prevalut
un teritorit In stare de
prin paragraful precedent

era pe un teritorit In sta-
sedia;
Cu Inchisre de la 2
lunI pan& la 1 an, In tte
cele-lalte casan. (J. M. Fr.
de Inchisre, In tte celelalte casurT. (J. M. Fr.
rasboT sat In stare de a-
211).
re de rasbol sail In stare

de asediii;
3. Cu 2 pa,nft la 6 lunl
213).
205. OrT-ce militar care
pftrftsesce postul sail se

pedepsesce:
Cu pedpsa de m6rte,
daca. ptasirea s'a fitcut

In presenta inamicului sat
rebelilor armatI;
Cu 1 pEn la 2 anT
de inchisre dacfi, afar&
de casul prevadut de paragraful precedent, para.-
sirea s'a Meat pe un teritorit * In stare de a-
In timp de rasboI
In armate, precum i In
comune,
in judete i In
pietele de rasboT asedia-
te sat investite, puse In

stare de asedit , ori-ce
militar care nu merge la
postul sat, In cas de alarma, sat cftnd se bate
alarma, se pedepsesce cu
6 lunT pna la 2 ani de
de post, i se va aplica tot-
Inchisare; dact este oficer

pedpsa este destituirea.
(J. M. Fr. 214).
Ori-ce militar care,
fAr cuvinte de scustt legitinaft, nu se duce la consiliul de rasboT, unde este
chemat a participa, se
(J. M. Fr. 212).
de la 2 pftrift la 6 un!. In
sediO ;
Cu 2 pang la 6 lunT
de Inchistre, in tte cele-
lalte casurT.
Dac& inculpatul este qef
d'a-una maximul pedepseT
* Articolul corespuncpto; francas (21e) adaugi aci cuvintele: in
pedepsesce ca inchisre
stars de resbel saU. Credem
din er6re s'an omie la nol,
www.dacoromanica.ro
1802
cas de refus, daca, culpabilul este oficer, p6te fi

pedepsit cu destituirea. (J.
M. Fr. 215).
209. Dispositiunile art.
193, 194, 196 si 197 ale
codulul penal ordinar sunt
aplicabile la militaril.carl
lash s scape prisonieril

de rasbol sag alte individe arestate, detinute sag
Incredintate in a lor
sag car' favorish sad procur% scaparea acestor indivi41, sag 'I thinuesc orl.
fac a se thinui. (J. M. Fr.
216).
a se Impriistia sag a se
Militaril earl, adunatI
In numar de 8 eel putin,
fac violenta, fax& a Intrebuinta armele, i refusa,

la ordinele superiorilor Ion,
a se Imprastia, se pedepsesc cu munca silnich de
la 3 la 6 aul; iar
dad).
sunt (Aker; cu destituirea

inchis6re de la 1 an la
2 ant.
lush, in tte casurile
prevNute de acest arti-
pedpsa Cu mrtea
sag munca silnic pe vieta nu se ci de at insticol,
CAPITOLUL III.
Revoltd, inaubordin are ei rebeliune.
210. Sunt consideratI

ea In stare de revolth
pedepsitl cu mrte In timp
de rasboT i cu munca sil-
ilia, pe viatit In tirnp de

pace:
la ordinele superiorilor lor,
Militarii sub arme
gatorilor sag sefilor rebelilor i militaruluI celuT

maT Inuit In grad.
culpabilI se pe-
depsesc de la 4 phnii la 6
anI la Inchisre sag, db.ch
sunt oficerl, eu destituire
$i Inchisre de la 1 an liana
earl, adunatI In numar de

4 col putin i intelesI In-
la 2 ant. (J. M. Fr. 217).

211. (Mod. L. 27 Mar.
pune ordinelor sefilor lor;

MilitariI earl, In nu-
refusa a se supune, chnd

este ordonat, de a merge
tre el, refusli la eea dintal sontatiune de a se su-
mar de 4 cel puin, fag
armele fr autorisatiune
lucrazil, in contra ordinilor sefilor lor;
MilitariT cart, adunatl
In nutria'. de 8 cel putin,

fac violenta, servindu-se
cu armele lor, i refush,
mrte $i cu degradatiunea
militar orl-ce militar care
contra inamicul uT sag pen-
tru ori-ce alt serviciti ordonat de seful sag In presenta inamiculul sati a rebelilor armatl.
Daert, afar& de casul pre-
vadut prin paragraful precedent, insubordonanta s'a
www.dacoromanica.ro
CODUL JUSTITIEI MILITARE (Art. 212-214) ,
1303
intimplat pe un teritorid
In stare de rasboi sati de
pe un teritoriti In stare
3 pana la 5 ant de litchisre, sad, daca culpabilul

este oficer, eu destituirea
2 lunT pan& la 2 anT In
asedid, pedpsa este de la
lnehiArea de la 1 an
pana la 2 anT.
In tte cele-lalte easurl
pedpsa este inchisarea de
la 6 lunT Omit la 2 anT,
sad, daca culpabilul este
ofieer, eu destituirea.
Ori-ce demisiune colec-
tiva sad concertata, din

partea oficerilor i asimi-
latilor de orl-ce grad va

fi pedepsita, In timp de
pace, eu degradatiunea
; iar In timp de rasbol se va considera ea refus de a se supune unuT

serviciti ordonat i se va
pedepsi Fconform alin. 1
din acest articol (J. M. Fr.
218).
212. OrI-ce militar care

violza sad care calci un
consemn se pedepsesce:
Cu pedpsa detentiuneT, daca consemnul a
fost violat sad calcat In

presenta inamiculuT sad
rebelilor armatt;
Cu 3 plat la 6 ani
de inch isre, sad clacrt eul-
pabilul este oficer, cu des-
tituirea
Inchisrea de
la 1 an pftn. la 2 ant,
cand, afar& de casul pre-
vadut de paragraful precedent, faptul s'a savirsit
de rsboT Batt de aseditt;
3) Cu Inchisre de la
tte cele-lalte casurT.(J.M.

Fr. 219).
21$. (Mod. L. 27 Mar.

1894.) Se pedepsesce en
mrte In timp de rasbol,
si eu munca silnich pe
vita In timp de pace orT-ce
militar eulpabil de siluire

Cu arma In contra santineleT sati a vedeteT.
Daca siluirea nu a fost

eu arme si s'a facut de un
militar insotit de una sad
mal multe pers6ne, pedpsa e de la 3 pan la 5 anl
de Inchis6re.
Dacti. Intre culpabilI
se glisesce verl-un oficer,
se pedepsesce cu destitui-
rea i eu Inchisre de la
un 1 an pan& la 2 anT.
Pedpsa se p6te reduce
la 1 luna de Inchisgre dach siluirea s'a Mcut de un singur militar

si Ma arme.
Se pedepsesce de la 15
dile pan la 1 an Incbisre
pan
ori-ce militar care insult&
o santinela prin cuvinte

gesturT sad amenintlie.
(J. M. Fr. 220).
21-1. Se pedepsesce cu
m6rte In timp de rOsboT,
si
en munca silnica pe
vita
In timp de pace
si cu degradatiunea milltara, orT-ce lovitura, co-
www.dacoromanica.ro
1804
COM., JU8TiTIF.1 M1L1TA1E (Art. 215-218)
dire asa cursa a unul mi-
3 la 5 anT Inchis6re daca

este sub-oficer, caporal,
brigadier saft soldat.
m6rte in timp de resboI,
nu s'a intamplat in tim-
misa, cu precugetare, pan-
litar catre superiorul SSO.

(J. M. Fr. 221).
si cu nunca silnica pe
vit5, in timp de pace,
orl-ce lovitura comisa sub

arme de un militar In contra superioruluI sed. (J M.
Fr. 222.)
Loviturile date In
timpul serviciulul, saa cu
ocasiunea serviciului, de
un militar in contra su-
perioruluI sat, se pedepsesc eu m6rte in timp de

rasboI i In timp de pace
ou munca
Daca loviturile nu s'aii
urmat In timp de servicia
sad cu ocasiunea serviciuluI, culpabilul se pedepsesee cu destituirea i inchi-
srea de la 1 pana la 2
mil daca este oficer, si de

la 3 pana, la 5 anI de Inchisre daca este sub-oficer, caporal, brigadier sati
soldat. (J M. Fr. 223.)
(Mod. 1. 27 Mar.
1894). Ori-ce militar care
In timp de servicia
saft
cu ocasiunea serviciului,
insulta saft ofens5, pe superiorul sa0 prin cuvinte
gesturi, amenintfirl si orIce fel de scrierf, se pedep-
Daca, insulta saft ofensa
pul serviciuluI saa cu ocasiunea serviciulul, pedpsa

este Inchisrea pana, la
2 ani. (J. M. Fr. 224).
Tot militarul,
pabil de rebeliune in con-
tra putereI armate si a-
gentilor autoritateI, se pedepsesce de la 2 pana, la

6 lunI de inchisre, si de
la 6 lunl pana la 2 anI de
aceeas1 pedpsli, daca, rebe-
liunea s'a urmat cu arme.

Daca, rebeliunea s'a ficut
de maI mult de doul militar! fftr5, arme, culpabilul se pedepsesce cu Inchisre de la 1 pana la 2
anl, i cu reclusiune daca,
rebeliunea s'a savarsit cu
arme.
Ori-ce rebeliune, L'ami&
de militarI armatT In nu-
m5r cel putin de opt se

pedepsesce potrivit para-
grafelor 3 si 5 ale art.
210 al acestei codice.

Maximul pedepseI se a-
plica tot-da-una instigatorilor saii sefilor de rebeliune i militaruluI celul
mai inalt in grad. (J. M.

Fr. 225).
sesee eu destituirea sed
Inchisrea daca acest militar este oficer, si de la
www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL IV
Abus de autorit ate.
Se pedepsesce cu
mrte orI-ce qef militar

care, Mr& a fi provocat
i f&r6, ordine sag autorisatiune, dirige sag ordon&
un atac cu min& armat&

contra trupelor sag supu-
ilor uneI puterI aliate sag

neutre.
Se pedepsesce cu destituirea orl-ce pf militar

care Ur& provocare, ordin
sag autorisatiune, comite

un act de ostilitate pe un
teritorig aliat sag neutru.
(J. M. Fr. 226.)
Se pedepsesce cu
mrte ori-ce pf militar

care prelungesce ostiliti-
tile dupe ce a primit In-
1805
Um& aparare a sa proprie
sag a altuia, sati In cas
de raliere a fugarilor, sag
de necesitatea de a opri
jafurile sag devastarea.

(J. M. Fr. 229.)
(Mod. L. 27 Mar.
1894). Se pedepsesce cu
inchis6re de la 2 lunt p&n6.
la 2 ant ori-ce militar care
de la sine i In puterea
functiunel sale, Intrebuintztt .cu plat& sag Ur&

plat& 6meniI de sub comanda sa pentru lucrlirl
personale sag ale altor
persne. (J. M. Fr. 230.)
CAPITOLUL V.
Nesupunerea si desertarea.
Seepunea I. Nesupunerea.
224( Mod. leg. 27 Mar.
sciintare oficial& de pace,

de suspendarea ostilittstel
1894). Se consider& ca ne-
Fr. 227.)
pin& la 1 an ori-ce june

soldat chemat de lege,
orl-ce angagiat de bunli-
sad de armistitig. (J. M.

Se pedepsesce cu
mrte In timp de r6sbol,
i Cu munca silniel pe
vit6. In timp de pace,
orI-ce militar care ja o
comandil, Mr& ordin sag
motiv legiuit, sag care o

p6.strzift in contra ordine-
lor pfilor s6I. (J. M. Fr.

228).
Se pedepsesce cu
Inchisre de la 2 !nut pan&
la 2 ani orI-ce militar care

lovesce pe inferiorul
afar& de casurile de legi-
supunere si se pedepsesce
cu Inchisre de la 16
voe care, afar& de casurile
de fort& majorii, nu s'a

dus la destinatia sa In
termen de 0 4ile dupe
diva fixat& prin ordinul
s6ti de drum.
Sunt asemenea cosideratI ca nesupusI i pedepsitl cu aceea0 pedps& 6meni1 In concedig limitat
sat nelimitat, reservitil,
militienil i 6menil din
glte, cart, fiind chematl
www.dacoromanica.ro
1806
sub arme prin ordin individual sat afiprea nominal& In comune, nu vor
veni la destinana lor, afar&
de casul de fort& majorl,

Om& In 6 qile de la data
fix& prin ordinul 860, afiat pentru presintare la
corp.
Termenele mal sus men-
tionate sunt sporite pan&

la o lun& pentru ton chematil aflatl in streinfitate.
In timp de r6sbol sat In
cas de mobilisare pe calea public ,tiunilor sat afiqelor de stradii, termenele sus qise sunt reduse
la 6 qile pentru 6menil
de earl s'a vorbit la alin.

I de sub acest articol, la
2 dile pentru ceI prev6dun la alin. 2 0 la 15
dile pentru ceI prev6dun
la alin. 3.
In timp de r6sboI pedpsa este 1 pin& la 2 anl
Inchis6re i afiarea numelul nesupusulul, In tot
timpul ct va tine r6sbo-
iul, la tte prim&riile p16,eI unde esto domiciliat i
de unde nu se OW qterge
de eftt In cas de achitare.
pedepsi cu 1 lun& la un
1 an Inchis6re in timp de
pace, 0 cu 2 la 6 anI Inchisre i destituirea In
timp de r6sbol. (J. M. Fr.
230).
SECTIUNEA II
Desertare in
intrui Orel.
225. (Mod. leg. 27 Mar.

1894). Este considerat ea
desertor In intrul
TreI ile, dupe constatarea lipseI, orl-ce suboficer, caporal, brigadier
sat soldat care lipsesce

de la corpul sat detaamentul s6ii f6.r& voe.
Cu tte acestea, dac6,

soldatul nu a Implinit 3
lunI de present& sub arme,
nu p6te fi considerat ea
desertor de cat dupe o
lips& de 16 dile.
Orl-ce sub-oficer, ca-
poral, brigadier sad soldat care, alitorind singur

de la un corp la altul, sat
al chror concediii a expirat 0 care, In timp de
16 dile dupe expirarea
concediuluI ce i s'a fixat
pentru a sa Intrcere Bdii
ajungere la corp, nu s'a

litienil earl nu vor veni Infatiat;
la liva fixat& prin ordiOrI-ce sub-oficer, canul de chemare, sat cel poral, brigadier sat solmult In cincI dile dupe dat din trupa cu schimaceea dat& In timp de bul care nu s'a presintat
pace, sat de treI dile In la servicit In termen de
timp de r6sboI, se vor dou6 ;lile de la qiva howww.dacoromanica.ro
Oficeril de reserv6, i mi-
MAUI prin ordinul de cha-
mare. (J. M. Fr. 231).
226. (Mod. leg. 27 Mar.
15 stile
1807
dupe expirarea
concediulul sail permisiuneT, Mr& prejuditiul dis-
1894). Ori-ce sub-oficer, ca-
positiunilor loge! asupra
dat, culpabil de desertare

In tril, In timp de pace,
se pedepsesce Cu 3 lunl
pant. la 2 anI Inchisre.
Orl-ce oficer care Oasesee corpul sail postul
poral, brigadier sat sol-
Dacil desertarea a ur-
mat In timp de rtsbol

sail de pe un teritorit In
stare de rsboI sat In
stare de asedit, pedpsa

va fi de la 2 pin& la 6
anI inchis6re.
Pedpsa nu va fi mal
de 1 an deinchis6re,potrivit casului, In Impregiurttrile urmrLt6re:

Dacil,
culpabilul a
luat cu dnsul veri-una

din armele sale sat veilun obiect de mare echipament, sail cal;
Dacil a desertat fiind
In servicit, afar& de casurile prevOlute de art.

204 si 205 ale acestuI codice ;
3). Dacil a mal desertat
si all datt. Timpul petrecut In desertare nu s'e
va socoti In serviciul efec-
tiv. (J. M. Fr. 232).

227. Se pedepsesce de
la 3 lunI pant. la 1 an de
Inchis6re orl-ce oficer care
lipsesce de la corpul stn,
sat de la postul s611, Mr&

voe, maT mult de sse
sat care nu se infatisdi,
positiunel oficerilor.
s6ii pe un teritorit
In
stare de r6sbol sat de a-
seditt este declarat de desertor dupe termenele hotilrIte de paragraful precedent si pedepsit cu destituire i detentiune de la
3 pitn6. la 6 anl. (J. M. Fr.
233).
In timp de rsboiii
termenele de absent& ficsate de art. 225 si 227 precedente se reduc lajum6-
tate. (J. M. Fr. 234).
Sectiunea 111.Desertare in
are incitate.
Este declarat de
desertor In strinlitate, trig

(pie dupe constatarea lipse, tot militarul care trece
fr autorisatiune hotarul
Orel, saS orl-care afar&
din tril piirlisesce corpul
din care face parte. (J. M.
Fr. 235).
Ori-ce sub-oficer,
caporal, brigadier sat soldat, culpabil de desertare
In staingtate, se pedepsemi cu 6 lunl ph.nft la 2

anI de Inchisre, dac desertarea s'a Intftmplat In
timp de pace.
Se pedepsesce cu 3 panii
www.dacoromanica.ro
1808
la 5 ant, aceeas1 pedpsti,

daca desertarea s'a f&cut
In timp de rhsboiti, sati
pe un teritoriti in stare de
rOsboith ase d iat sati investit.
Pedpsa nu pte fi maI
micii de 2 anI de Inchi-
Se pedepsesce cu
detentiune orI-ce desertor
In presenta inamiculuI. (J.
M. Fr. 239).
Sectiunea V.Disposi(iuni
comuna seqiunitor
precedente
s6re, In casul prevhdut de
1 si de 4 ant in casul
prevhdut de 2 In imprejurftrile urm&thre:

Cae& culpabilul a luat
cu dAnsulverI-una din ar-
mele sale, un obiect de
mare echipament sah cal;

Cae& a desertat fiind
de serviciti, afaril, de ca-
surile prevhdute de art.
204 si 205;
Dacti, a mal desertat
hm& o-datti. (J. M. Fr. 236).
231. Ort-ce oficer culpabil de desertare in strhinfttate, se pedepsesce cu

destituirea i cu inchishre
de la 1 pan& la 2 anl, dacii
desertarea s'a intimplat

in timp de pace, si cu de-
tentiunea clac& desert.trea
s'a intamplat In timp de

rhsboih, sati pe un teritoriti asediat sah investit. (J.
M. Fr. 237).
Sectiunea IV.Desertareala
inamic 8E14 in Tata
inamicului.
mrte si degradare militar& orI-ce militar culpa-
bil de desertare la inamiC.

(J. M. Fr. 238),
Se consider& ca de-
sertor cu complot orI-ce

desertare Multa filtre mal
multl de doul militarI. (J.
M. Fr. 240).
mrte:
Culpabilul de desertare cu complot In fata
inamiculul;
eful complotuluI de-
sertiireI In str.hinfitate In
timp de rsboih.
eful complotulul deser-
arel In trti. sah In strhinfttate, In timp de pace,

se pedepsesce ca 3 pinft
la 5 anl de Inchishre, dacft
e sub-oficer, caporal, brigadier satt soldat, i cu

detentiune clac& este oficer.
In thte cele-alte casurl
culpabilul de desertare cu
complot se pedepsesce cu
maximul pedepseI artitat
prin dispositiunile sectiunilor precedente, potrivit
cu natura si 'Imprejur&rile crimeI sati delictulut.
(J. M. Fr. 241).

236. OrI-ce militar care
prov6c& sa,ti Inlesnesce de-
www.dacoromanica.ro
CODUL 3USTITIET MILITARE (Art. 237-24o)
sertarea se pedepsesce en
pedpsa cuvenita desertoruluT, dupe deosebirile sta-
tornicite In acest capitol.

OrT-ce individ care nu
este militar sari asimilat
Cu militariT, care fara a
fi ademenitor In interesul inamiculuT sari al rebelilor, provoca sad favorisk& desertarea, se pedepsesce de tribunalele
competinte cu 2 lunT pana

la 2 anT de inchiseire.
Dacii, un militar, recunoscut culpabil de desertare, este condamnat prin

aceiaql hotarire, pentru un
fapt ce atrage dupe sine

o pedpsit mal grava, acesta pedpsa nu pte fi
redusli prin admitere de
circumstante usuratre. (J.
M. Fr. 242-243).
CAPITOLUL VI.
Vindarea, deturnarea, runerea in gagra gi teintorea

obiectelor militare.
237. Se pedepsesce de
la 3 lunT pana la 2 anT
de Inchisre orT-ce militar
care vinde calul sat obiec-
tele sale de armare, de echipament sea de Imbracaminte, munitiunile sat

orT-ce alte obiecte Incredintate lui pentru servicia.
Se pedepsesce cu acepedpsa orl-ce militar care, Cu sciintft, cum-
1809
par& sati tainuesce arfitatele obiecte.

Pedpsa este de la 2
pana la 6 hint de Inchisre, daca sunt obiecte de

mic echipament. (J. M. Fr.
244).
3 tunl pana la 2 ant de

Inchisre ori-ce militar:
Care risipesce sad de-
turn& armele munitiunile

sail alte obiecte Incredintate 1111 pentiu servicia ;
Acela care, achitat de
fapta de desertare, nu infatizit calul care '1 ar fi

luat cu clOnsul sad armele
lucrurile. (J. M. Fr 246).
3 lunI pan& la un an InchisOre orT-ce militar care
za:ogesce totul saa parte

din obiectele sale de ar-
mare sail mare echipament
ai de Imbractiminte, saa
orT-ce alt obiect incredin-
tat luT pentru servicitt.
Pedpsa este de la 2 pan&
la 6 lunl inchisre pentru

obiectele de mic ()chipsment. (J. M. Fr. 246).
240. OrT-ce individ care
cumpara, tainuesce sat
primesce In Wog arme,
munitil, obiecte de Imbraca,minte de mare sail mic

echipament, sat orT-ce alt
obiect militar, afar& de ca-
surl prin earl regulamentele autorisft punerea lor

In vndare, se pedesesce
www.dacoromanica.ro
1510
de tribunalul competinte
cu aceeasT pedpsa ea a-
utorul delictulul. (J. M. Fr.

247).
CAPITOLUL VII.
Furtul.
cetat.nuluT la care locuesce (J. M. Fr. 248).

Se pedepsesce Cu
reclusiune orl-ce militar
care jefuesce pe un ranit.
Culpabilul se pedepsesce
eu mrte, dac pentru a
241. (Mod. L. 27 Martie 1894). Furtul de arme

de munitiunT, de obiecte
jefui pe un ranit 'I-ar rani

din non. (J. M. Fr. 249).
furagin care sunt ale Statulul, acela al banilor ordinaruluT, al solde! si altl
banl san efecte care sunt
ale militarilor san ale Sta-
Despre fafuri, distrucOuni Id

devastqiuni de edifico.
de cal, de animale si de
CAP1TOLUL VIII.
Se pedepsesce cu
m6rte In timp de rsbol,
si Cu munca silnica pe
sunt comptabill de aces-
vi6115. In timp de pace, si

Cu degradataunea militar
ca silnica pe timp marginit.

Daca culpabilul nu este
comptabil, pedpsa este
arme, san Cu putero vdita,
tulul, comis de militar] carl
tea, se pedepsesce cu mun-
orT-ce jaf san stricaciune

de obiecte de branii, marfurl san efecte, comise de
militad In banda., san cu
reclusiunea.
san cu spargere de portI
In casul calad acusatul este
se pedepsesce cu reclusiune In tte cele-lalte ca-
Daca sunt circumstante

atenuante, pedpsa este
reclusiunea san Inchisrea
declarat comptabil si In-
chis6re de la 6 lunl la 2
anT and nu este compta-
u.
In cas de Muda de In-
chis6re, oficerul culpabil
se pedepsesce, pe ItimgEt
aasta, Cu destituirea.
Se pedepsesce cu reclu-
siunea si, In cas de circumstante atenuante, Cu
Inchisre de la 6 lunl pana

2 anT, orT-ce militar care
comite un furt In paguba
si locurT inchise, cu violenta In contra pers6nelor.

Jef u irea comisa In banda,
surl.
Cu t6te acestea, daca

In casurile prevdute de
1 se gasesce Intre culpabilI unul san mal multl
instigator; unul san mal
multa militar] gradatT, mr-
tea In timp de rsboin si
munea silnica, pe vita In

timp de pace se aplica, numaT instigatorilor si militarilor color mal InaltT In
grad.
www.dacoromanica.ro
culpabill se pedepsese cu munca

pe timp marginit.
Dad), sunt circumstante
atenuante, pedpsa de m6r-
te se reduce la aceea a
munceIsilnice pe timp mar-
ginit, pedpsa munceI silpe timp marginit la aceea

a reolusiunel i pedpsa
reclusiunel la acea a Inchisorel de la 1 liana la
2 anl.
La cas de condamnatiune la Inchis6re, oficerul
culpabil se pedepsesce, pe
Mg& acsta, l Cu desti-
tuirea. (J. M. Fr. 250).

Se pedepsesce cu
mrte In timp de rasboitl,
i
on munca silnica pe
vitii In timp de pace,

eu degradatiunea
tot militarul care de buna-voie pune foc prin
ce mijloc, sat &Wan& prin
explosiunea unel mine, edificiurT,
cladirT,
luerfirl
militare, magasit navale,
corlibil marl sat miel, barcI
sat orI-ce vase en earl

se serva armata.
Daca Bunt circumstante

atenuante, pedpsa este a
munceT silnice pe timp
marginit. (J. M. Fr. 251).

Se pedepsesce en
munca silnica pe timp
marginit tot militarul care
de bunii-voie &Irani& sat
prada, prin alte mijI6ce
de cat incendit sat explo-
1311
sie de vert-o mina, edifi-
cline, ciddirl, lucriirT mili-
tare, magasil navale, co-
rabil marl sat micT, barce

sati ori-ce vase cu carI se
serva, armata.
Daci sunt eircumstante
atenuante, pedpsa este reclusiunea sat chiar Inchi-
Ore de la 1 pant', la 2
anI i osebit Inca destitu-
irea dacii, culpabilul este

oficer. (J. M. Fr. 262).
Se pedepsesce en
mrte i degradatlune miMara, tot militarul care,
cu scop culpabil,
sat poruncesce stricarea
In fata inamiculuT a mijlcelor de aparare, tot sail
parte din materialul de
rsboiti, aprovisionttrile de
arme, hranrt, munitiunl, e-
fecte de campament, de
echipament sat Imbrficaminte.
Pedpsa este detentiu-
nea, dad+, crima nu s'a
comis in fata inamiculul.

(J. M. Fr. 263).
Se pedepsesce cu
2 pan& la 5 anl de Inchis6re orl-ce militar care, cu
vointa, strica, sat Urania.*
armele, efectele de campament, de incasarmare,

de echipament sat Imbracriminte care aunt ale Statultil, fie cii aceste obiecte
fost In credintate pen-
* Testa] francez pune .sfrim& in Ion de .cirdmcl..
www.dacoromanica.ro
1812
CODUL JUSTIVEI MILITARE (Art. 248-252)
tru serviciti, fie cliele ser-
CAPITOLUL IX
care estropizft sari ucide
Pals In materied arbpsinistra(iune
veati altor militarT, sati
un cal sad un dobitoc de
ham orT de povarti. Intrebuintat In serviciul armate!.
Dad, culpabilul aste oficer, pedpsa este destituirea sett detentiunea de

la 3 Om& la 6 anT.
Dee& sunt circumstante
atenuante, pedpsa se reduce de la 2 lunl pftna. la

2 anT de inchis6re. (J. M.
Fr. 254).
Se pedepsesce cu
reclusiune tot militarel
care, cu vointit, stricii, rupe
sat arde registre, minute

sat acte originale ale autoritatet militare.
Dec& snnt circurastante

Inchis6rea de la 1 pftnti,
la 2 anT, i destituirea
(lac& culpabilul este oficer.
(J M. Fr. 256).
Ori-ce militar, cul-
pabil de omor asupra cetfitnuluT la care este cuartiruit, asupra femeeT sari
a copiilor lul, se pedep-
some on mrte In timp de

rasboT i munca silnicrt pe
vitit
in timp de pace.
(J. M. Fr. 256).
250. Se pedepsesce en
munca silnicii, pe timp

mrginit orl-ce militar, orl
ce administrator sea comp-
tabil militar, care trece

eu sciintrt In rolurT, In sta.-
rile de situatie sati de revista, un numar de menT,

de ea! sae dile de pre-
senta peste efectivul real,

care aratts un numar mal
mare de consumatiunl, sati
comite orT-ce alt fals In

socotelile sale.
Dec& sunt circumstante
reclusiune sat! Inchis6re
de la 1 pa,na, la 2 anT.
La cas de Alicia, ofi-
cerul culpabil se pedepsesee, pe tang& !taste, si

cu destituirea. (J. M. Fr.
257).
1 Orel. la 2 anT de Inchisre ori-ce militar, orT-ce
administrator sari comptabil militar, care Introbuintztt en sciintit In serviciul sa6 masurT i greutriti
(J. M. Fr.
258).
reclusiune orT-ce militar,
orl-ce administrator Bah
com p tab il militar care con-
traface sati care& a contraface sigiliile, timbrele
www.dacoromanica.ro
sati mrcile militare destinate a fi puse se& pe
acte, sea pe documente
autentice priviteire la ser-
viciul militar, se& pe efecte, set& pe obiecte ce
sunt ale armateT, sed pe
carl cu buni sciinO, le
Intrebuintz. Asemenea
se pedepsesce i acel militar ce contraface semnturile. (J. M. Fr. 259).
Se pedepsesce cu
degradatiunea militar tot
militarul, tot administratorul sati comptabilul militar care, proeurndu'll
1313
In eas cand eoruptia

sad siluirea ar avea de
obiect o fapt criminal&

care trage o pedps& mal
mare de ct degradatiunea militar, pedpsa cea
maI mare se aplicti culpabiluluI.
Dac sunt circumstante

atenuante, culpabilul se
pedepsesce cu 3 lunl pn
la 2 anl de Inchis6re.
Cu Vote acestea, daca
Incercarea de coruptie nu
a avut niel un efect, pe-
dpsa este de la 3 'Ami
la 6 lunl de
Inchisre.
natiunile artate la arti-
(J. M. Fr. 261).

Se pedepsesce de
la 6 lunI pan& la 2 anT de
fraudul6s sal!' o Intrebuin-
tiunilor sale ei pentru a
adevratele sigiliT, timbre

sat mfireI earl act desti-
colul precedent, face sail

cre a face o aplicatiune
tare vt6m5.t6re drepturilor sal intereselor Statulul set a militarilor. (J. M.
Fr. 260).
CAPITOLUL X
Corup(iune, prevaricafiune,
necreclin(O in serviciii
fi in administra(iunea miUtarct.
Inchisre tot medicul militar care, In exercitiul func-
favorisa pe cine-va, d un
certificat fals, sal ascunde
eydstenta b6lelor mil infirmittilor ; el Oto fi pedepsit ei cu destituirea.
Daca la acsta a fost
Indemnat de darurT
de fgduelT, se pedep-
sati comptabil militar, cul-
sesee cu degradatiune militar.

CoruptoriT, in acest cas,
ad aceeael podpsi. (J. M.
Fr. 262).
Se pedepsesce
144 ale codiceluI penal ordinar.
mrginit orT-ce militar,

orI-ce administrator sal&
comptabil militar, care a
devenit eulpabil de cri-
Se pedepsesee eu
degradatiunea militar orI
ce militar, administrator
pabil de una din crimele
de coruptiune sati siluire
prevNute de art. 142 ei
munca silnic pe timp
www.dacoromanica.ro
1814
mele sed delictele prevedute prin art. 140 si 141

ale codiceluT penal ordinar,
privit6re la sustragerea
comis& de depositaril pu-
Dael sunt cireumstante
atenuante, pedepsa este

aceea a reclusiuneT sati
InchisoreT de la 1 pan&
la 2 anT, si, In cel din
urmi cas, destituirea dee&
culpabilul este oficer.
Orl-ce militar, orl-ce administrator sed comptabil
militar care, alar& de casurile prevedute prin articolul precedent, trafice,

In folosul sed fondurl sed
banT de al Statulul sed

al militarilor, se pedep-
sesee cn Inchisre de la 1
p&nli la 2 an/ i cu destituirea.
Se pedepsesce en reelusiune orl-ce militar, orT-ce
administrator sed comptabil militar care falsifica
sa ordon& falsificarea sub-
stantelor sed materillor,

obiectelor de hran& sed
lichide Incredintate In paza sa set/ puse sub priveghiarea sa, sed care, cu
burle, [manta, Imparte sed
ordonli a se Impirti disele substante, materil, o-
biecte de hren sed li-
chide falsificate.
Pedepsa reclusinneT se
pronuntfi asemenea In con-
tra orl-ciruT administra-
tor sad comptabil militar
tare, eu seop eulpabil,

Imparte sad orden& a se
I mp&rti carnea dobitcelor
lovite de ble contagise

sad materiT, substante, obiecte de luan& sad lichide
corupte sau stricate.

Daca sunt eircumstante
atenuante, pedepsa reclusiunel se reduce la inchi-
s6re de la 1 pine. la 2
i destituirea clac&
culpabilul este oficer.
Acela care, dupe ce a
Incheiat contracturl cu auanT,
toritatea publica pentru

aprovisionarea armatel in
timp de rsboT, sed pen-
tru transporturl, pentru
obiecte de 'n'en& destinate
a preintimpina sed a face

sli Inceteze calamitatea
publiert, se abtine, cu voluta, de a executa contraetul la timpul sad la locul
fixat, sed care nu execut&
contractul conform eu tocmela, se va pedepsi cu Inchisrea de la 6 lunl pli,ne,
la 2 anl.
Ter (lace, neexecutarea

contractuluT provine din
negligent& si va ocasiona
vre-o pagubli, culpabilul
se va pedepsi cu Inchisre
cel mult pftn& la 1 an;
aceeasl pedeps& se va aplica si sub-contracciilor

sed agentilor, orl Imputernicitilor de contracte,
cae, cunoseend scopul a-
www.dacoromanica.ro
1815
provisionftrilor, ah flout
cu vointt. orT din negli-
247 si 248 ale acestuT codice, compliciT, chiar
serviciul. (J. M. Fr. 263--
aceeasT pedpsft ca autorii
gens a nu se Indeplini
265).
CAPITOLUL
Usurparea de uniforme, costume, insemne, decora(iuni

ql medaiii.
Se pedepsesce cu
Inchis6re de la 2 Lunt loam&
la 2 anl tot militarul care

p6rtfi. In public decora-
thin;
medaliT, insemne,
uniforme sat costume roHtrfi. a avea dreptul.
Tot aceeasT pedpsft se

pronunti contra orT-ctruT
militar care Ora deco-
ratiunI, medaliT sat insemne strtine,'fArtt a avea
mal !Mal autorisatiunea.

(J. M. Fr. 266).
TITLUL HI.
Dispositinnl generale
militari sunt pedepsitl cu
crimei sat delictulul, rtmftnnd a se aplica, la

cas de trebuintii art. 190
al acestuT codice. (J. M.
Fr. 268).
In armate, In cir-
cumscriptiunile teritoriale
In stare de rabo; In co-
mune, In judete si In pietele de r6sbol asediate sat

Investite, orl-ce justitiabil de tribunalele militare,
culpabil sat complice
neia din crimele prove-
flute la capitolul I, titlul H
al acestel art; se pedepsesce cu pedpsa ce se

aratt acolo.(J. M. Fr. 269).
Pedepsele pronun-
tate de legea privit6re la

recrutarea armateT sunt
aplicabile si la tentative
de delicte prev6Vute de
acea lege, ori-care va fi
jurisdictiunea chematt a
Tribunalele militare aplict pedepsele pres-
j udeca.
delictele neprevtOute prin
Mont darurl i ffigftduell

se pedepsesc cu pedep-
In casul prev64ut de
crise de legile penale ordinare la t6te crimele sati
aceeast lege, aceia carT ah
acest codice, i, In acest
sele arttate de Visa lege
cas, dacil,
In
sunt circum-
stante atenuante, se aplict
militarilor art. 60 al codiceluT penal ordinar (J. M.
Fr. 267).
In casurile prey&
(lute de art. 244, 245, 246,
contra medidor sat
a oficerilor sanitart (J. M.

Fr. 270.)
Sunt de atributiunea militar i se pedepsesc on Inchis6re, care nu
p6te trece peste 2 lunl:
www.dacoromanica.ro
COWL JUSTITIEI MILITARE (Att. 263-269)
1318
Contraventiunile de
politic) comise de militarI;
Infractiunile reglementelor disciplinare.

Cu tte astea., autoritatea militarli pte tot-d'auna, dupe gravitatea faptelor, s. defere judecata
contraventiunilot politie-
nesel la consiliul de resbol, care aplice pedpsa

hoterlte de acest articol.
(J. M. Fr. 271).
263. Dace, in casul pre-
ganisatiunea, la competinta si procedure tribu nalelor
militare, precum si la penalitatea In materil de

crime si delicte militare.
(J. M Fr. 275).
267. Pedpsa de m6rte
coprinse, In acest codice
pentru starea de reshot,

nu este aplicate In timp
de resboI civil, niel in timp
de asedie proclamat In
vtlut de articolul precedent este o parte recla-
timp de pace.
Ea este Inlocuite ca
munca 011ie& pe vite.
Propunerile de gratiare
biret se trimite la juris-
pentru condamnatit de consiliul de reshot nu se
272).
natal ministeruluI de res-
mante, actiunea despegu-
dictiunea dyne. (J. M. Fr.
261. Nu sunt supuse
jurisdictiunet con siliilor de

resbot infractiunile comise
de militarI legilor asupra
viimilor, contributiunilor
indirecte, taxelor coma-
nale, pedurilor i drumu-
rilor celor marl. (J.
M.
Fr. 273).
263. Regimul i politia

companiilor de disciplin
a stabilimentelor penitenciare, a atelierelor
rilor publice, a locurilor

de detentiune militar, se
regulze prin decret re-
gal. (J. M. Fr. 274).

266. Sunt abrogate, In
ceea ce privesce armata,
tte dispositiunile anteridore legislative si regulamentare privitre la or-
pot face de citt prin cabol,
i acsta In tot tim-
pul pen& la expirarea pedepsel la care a fost condamnat. (J. M. Fr. 276).
26S. (Abrogat prin art.
121 Constitutie).Tribuna-
lele ordinare, cend vor
judeca delictele comise de

guardistl civicl, vor putea
aplica circumstantele ate-
nuante prevlute de art.
60 din codul penal ordinar.
Disposition' transitorli
269. Cand pedepsele
determinate de acest codice sunt mal putin rigurse de at cele prescrise
de legile anteri6re, ele se
vor aplica la crimele
delictele comise In timpul

legilor anteri6re, dar Inch,
www.dacoromanica.ro
CODUL JUSTITIEI MILITARE (Art. 270, 1-9)
nejudecate In momentul
promulgdreI acestul codice. (J. M. Fr. 277).
270. Acstrt lege se va
pune In lucrare Indatd

dupe promulgarea
Titlul Aditional *)
CAF'ITOLUL I
Despre consilias de disciplind.
La resedinta fie-cdruT regiment se afld un

consilid de disciplind.
Consiliul de disciplind
se compune din ajutorul

comandantuluT de Regiment, preqedinte ;
Doul cdpitanI de regi-
ment, membril.
Pe lingli
fie-care
consilid de disciplind se
numesce un comisar spe-
cial i un grefier, luatI din
regiment.
Comisarul special Indeplinesce pe liingd consiliile de disciplind funetiunile ministeriuluI pu blic.
Grefierul are sarcina diferitelor scriptur4i conser-
varea actelor.
Preedintele i judoatorul, comisarul special
grefierul se numesc de
cdtre comandantul de regiment.
Comisarul special se ja
dintre locotenentI i gm+) Acest Win adiyonal, compus din 8 capitole cu 23 de arti-
1317
fierul dintre furieril sergentl din regiment.

Preedintele nu se
p6te Inlocui de cdt numal
cand Incetztt de a mal

face parte din regiment
In cas de absentit motivatd de comandantul regimentuluI, se Inlocuesee
eu eel maI vechT oficer
superior.
JudecrttoriT pot fi Inlocuitl la fie-care 6 lunT
chiar Intr'un termen mal

scurt dads Incetzrt de a
face parte din regiment.
La cas de o Impedicare a judecrttorilor de a
lua parte la qedintri, c6mandantul regimentuluI
Inlocuesee provisorid printr'un oficer de acela grad
luat dupe rindul vechimeT.
La cas de verl-o Impedicare a comisaruluT special sad a grefierulul, comandantul regimentuluI II

Inloeuesce provisorid prin
altil de acela1 grad.
NimenT nu pike face
parte dintr'un consiliti de
disciplind dacrt a adus plfin-
gerl In cause ce are a se

judeca sad (lac& este rudlt sad aliat pin& la gra-
dul de vdr primar cu a-
cusatul.
La numirea consiliuluT judeclitoril, In qedintrt
cote, a foet adiugat tn tntregime,
prin legua de la 27 Martie 1894.
HAIWG1111 aodul general.
www.dacoromanica.ro
41
1818
publica, vor depune juramantul prescris de art. 24.

Comisarul special si gre-
fierul depune acest juramitnt lnaintea comandan-
tulul de regiment la numirea lor In functiune.

CAPITOLUL II.
Competin(a consultor de die..

eiplind.
Sunt justitiabili de
consiliile de disciplina,
numal pentru faptul de
nesupunere la chemare $i
prima desertare, tte gradele inferire de tate categoriile enumerate laart.
52, 53, si 54, In Imprejurarile determinate de aceste articole.
CAPITOLTJL III.
Despre instruc(iune.
Plangerea se adresash, comandantuluT regimentuluT de catre comandantul companiel din care
delicuentul face parte si

este Insotita de f6ia sa
matricula si de pedepse
precum si de tate actele
carl constat delictul co-
mis.
Consiliul de disci-
plina nu pote judeca de

cat dupe un ordin dat de
comandantul regimentn-
Pentru fie-care causa
ordinul de dare In jude-
cat& se adresza. comisaruluI special cu plangerea
ci tte actele ce le-aa Insotit. Acest ordin va coprinde qiva si ora convoduel consiliulul.
Comisarul special
notifica acest ordin acusatuluT, prin comandantul
WI de companie, cu 3
ile ce! putin Inainte de
Intrunirea consiliuluI, fli-
candul cunoscut delictul
pentru care este dat ju-
decateT, textul legel aplicabil i numele martorilor ce 'sl propune a cherna.

Il insciintza Inca ca, de
nu 's1 va alege un apartitor, i se va numi nnul

din oficia de catre prosedinte.
Acusatul 'el pate
lua de aparlitor pe orI-cine
va vol dintre oficeriI a-
flatl In serviciul activ.

Cad nu are aparator,
se numesce de presedinte unul dintre oficeril regimentulul.
Aparatorul p6te comunica cu acusatullndata,
ce s'ati Indeplinit forma-
Hattie prevlute de arti-
colul precedent i acusa-
tul pate propune martorl

cart se citazii de comisarul special.
lui.
www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV.
Despre judecatd.
Consiliul de disciplina se adune, in localul

regimentulul, In qiva
ora fixate, prin ordinul de
convocare.
Cercetarea si judecarea pricinel se executli

dupe prescriptiunile prescrise in acest codice consiliilor de r6sbol la cartea
titlul I, sectiunea III.
Hotarifile consiliilor de disciplina sunt definitive si nu pot fi atacate prin recurs la consiliul de revisie de cat numal pentru prescriptiune
saa incompetinta.
Acest recurs se formzil,
In termenul de 24 ore, so-
cotit de la expirarea dilei

cand s'a citit hotarirea.
Comisarul special
ordona a se citi acusatulul hoterirea de catre gre-
fier in presenta guard'

sub arme si '1 Incunosciin-
'OSA c legea 'I acorde,

dreptul de a face recurs
la consilia revisieT in termenul de 24 ore, dar nu-
1812
maI pentru casurile prevedute la articolul precedent.

Comisarul special
trimite hotarirea coman-
dantului de regiment., care

ordonli executarea el prin
ordin de
i pe regiment.
C.A.PITOLUL V.
Despre pedepse.
Consiliul de dis-
ciplina pronunta numai

pedpsa de Inchis6re parle.
la 6 luni.
CAPITOLUL VI.
DisposiOuni generale.
OameniT apartinAnd
unitetilor mal miel de cat
un regiment si mil fac

corp in parte, precum
acel din diferite alte serviciuri, sunt justitiabill de
consiliile de disciplina ale

regimentuluI ce se desemne, de comandantul di-
visiei, In urma plangerei

ce i se va adresa.
Dispositiunile contraril
legel de Uta sunt si aman abrogate.
FINELE CODULUI DE JUSTITIE MILITARA
www.dacoromanica.ro
TABLA:11)E 15/IFITE1II
A
CODULUI DE JUSTITIE MILITARA.

CARTEA L
Despre orgauisarea trIbunaleier
militare.
Articolul
Diepositinn1 pretirninare
lit.
I. Despre
consitinI de res.
Arlicoha
Cap. L Despre consiliile de resbel in
armatele active . .
Cap. Ii
Despre con-
1-39
In armatele activa .
96-37
don capitole precedente
38-59
siliile de revisiune
bel si despre con.

s'atilde revisiune
pernianent . . 5-80
Cap. III. Dispositiune comuna celor
milite de resbei permanente In circumscriptiunile teritoriale
Cap IV. Des pre con-
8-94
silint de revisiune
permanent . . . .
25-30
Cap. I. Despre con-
Cap H.llenos con-
Despre
Tit.
ennsiIiile de res.
bel si conmili.
siliile de resbel in
tive, In comanele, in Judetele i In pieteIe

de resbel puse
d/f.'
puse In s'are de asedia set investite.

Cap V, Despre consibila de revisiune
30-42
si in pistola de resbel puse in atare de

asedia saa investite
Cap. Vi. Disposiriune
comuna celor dona
43-45
in comune, in judete
ile de' re%isinne

in utionntele ac-
In stare de use-
comino, In judete
In pietele de resbel
81-50
Tit. III. Despre

preter
. .
.
www.dacoromanica.ro
46-47
47-49
TABLA DE MATER111
1823
Articolul
CARTEA II.
Maim cam etista tribunalelor

militare.
ArtieJul
Dispositiunt generale.
49-60
Tit. I. CornpeUntie consitillor

de resbel . . .
Cap. 1. Competinta
in timp de resbel .
Competinta
consiliilor de resbel
In comnnf , In Ind*
si in pietele de res-
Cap. III
bel puse in stare de

:media
Cap. IV. Dispositiune comnng. color 8

Tt. II. Competints consilit-
tor de revisi-
nne
Tit. III-- Competin ta pretorilor
Tt. IV. Conape
tint,. In efts de
complicit/rte. .
Tit. V. Des pro
reenrsnri In curten de casatinue
61-67
inainteaconsiliilor de
resbel In divisiunile
77-101
despre convocarea
consiliulul de resbel.
Cap. 11. Procedure
102-107
108-145
Inaintea consiliilor de
51-57
58-85
66-67
67-68
resbel In armata.
divisiunile teritoriale
allele in atare de
resbel si in comunele, jndetele si pietele de resbel in atare
.
de asedia .
146-162
darn consiliilor
de revisinne. .
158-166
Tt. II. Proce-
Tt. III. Procedure lneintee

pretorilor . .
Tt. IV. Despre
coniumacii si in-
deeel in Moat.
Tt. V. Disposi.
Ilan' generate
68-70
71
72-78
Tt. I.
Defiere
pedepse i efec-
169-174
174 178
tele tor.
Tt. II. Despre
179-196
si pedepsa lor.
197-257
Tritdarea,
Cap. I.
spionarea si ambo-
sagiul provocatiune
la desertatiune
partes inam
Cap 11. Crime sae
delicte in contra da-
77-162
167-168
CARTEA IV.
Despre erime, delicte i pedepse.
crime si dellete
74-76
Tt.
I. Procedure Wei Estee
Cap. I. Procedure
pro instructitme .
Sect. 11. Despre da-
Sect. Ill. Despre cercetare sijudecate .
CARTEA III.
Despre pro. edura Inaistea tribu.
nalelor militare.
eonsillitor de
. . .
resbel
77--146
Sect. I. Despre politia tudiciare si des-
res tu judecata si
consiliiior de resbel
permanente in circumscriptiunile teri-
toriale in timp de
. . . .
pace .
Cap. 11
Competinta
consiliilor de resbel
In arm atele i In divisiunile teritoriale
teritoriale in atare de
pace
torie1 militare. . .
Cap. 111. Revollit, insubordinare i robeliune
Cap. IV. Abus de

autoritate .
www.dacoromanica.ro
197-201
202 -.209
210-218
219-223
TABLA DE MATERII
1323
Articolul
Articolul
Cap. V. Nesuptinerea si desertares .

Sect. 1. Nebupunerea
Desertare
Sect. II
inauntrul trel
Desertare
Sect. 111.
224-225
224
225-228
229-231
In streinatate. .
Sect. IV Desertarea
la inamic san in fa232-233
ta inarniculuI .
Sect. V. Dispositiunl
sectiunilor
precedente .
.
com une
Cap. VI. Vandarea,
deturnarea. punerea
In gagia itinuirea
obicctelor militare.
Cap. VII. Furtul

Cap
VIII
237-240
241-242
Despre
jafurl distructiunl
devastatiuni de dificil
234-236
Cap. iX. - Fals in

materie de administratiune militar. .
Cap. X. Coruptinne,
prevaricatiune, ne-
credintit in serviola
si in administraiiune
militara . . . .
Cap. XI Usurpare de
uniforme, costume,
insomne, decoratiunl
meda il . . . .
Tit III. lapo-
aitiunl generale
Dispositiunf transitoril
Tit. aditional
Cap. I.Despre cene'.

hile de disciplina.
disci pl.
Cap. Il Compet. cons.

.
Cap. III. Despre in-
250-25
257-258
258-268
269-270
1-23
1-9
10-11
structiune .
11-16
decatit.
17-22
Cap. IV. Despre ju243 249
254-256
Cap. V. Despre pedepse . . . . .

Cap. VI. Dispositil
generale
www.dacoromanica.ro
22
23
,3
MMMMM6MMMMigMMMIJIMMTiMEIMMMINMENI
ORIMINN
AA 1ft:A crijkoift.
qa,
www.dacoromanica.ro

TGD - Legislatie de Hamangiu Vol 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TGD - Legislatie de Hamangiu Vol 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

tL liamapEta

NE. A se oonanita: pentrn Codnrile din Vol. 1, Indexele

1860-1900, Indexul allsbetle 91 eronologie" de la

dexad ultabetle 91 eronologie" de la finittil Vol. M.

cele mal importante de la 1860-1903.

--mCODURILEL-Constitulia.Legea electorali.Procedura electoralli(1903).

Edifura LibrArid LEON 11LCIILNY

Proprletatea ilterara al artistica (1894), un volum de

Scriltorii si artiatl, studiu asupra dreptulul lor, (1897) un

Codul Civil, adnotat Cu jnrisprudenta Curial de Castilla ti

Codul Comercial, cu ultimele modilicarl din 1901 gl 1902,

Codal penal si Codul Justifies' wililare, (In colaborare

Codal de proeedurit penalA, adnotat cu jurisprudenta

No. 62,256C2,110VA, STABILIMENTUL INDUSTRIAL DE ARTE ORAFIGE

la editiunea complectit a Codalui General"

ficarils ce se fac vechilor texte prin nouile legt in

Urmarind acest scop, am complectat colectiunea

1900, 1901, 1902

corespunMdre, pe care le modifica.

Ast-fel, am add' ogat la finitul volumului III sub

imediat dupe Legea electorala", noua lege asupra

intercalat la locurile lor respective din volumul I:

procedurl ; modificdrile importante fdcute in 1901 si

Am intrebuinfat sistemul acestor intercaliirr al

Pentru inlesnirea gdsirel legilor si regulamentelor

Bucuresm, 1903, Septembrie.

Teritoriul este imphrtit In judete, judetele

Art. 1. (Mol. L. 8 hm.

1884). Regatul RomtinieI

In p141, p1li1e In comune.

Aceste divisiuni i subdivisiunl mi pot fi schimbate, sial rectificate, de crit

(Const. 13, 21, 23, 24, 26).

si cele-l'alte legI relative

71, 72, 75, 77, 78, 105, 118, 121,

tata, promulgatti si publicatA prin

122, 131 i 183. Nol o publicarn

modificalit, mentionand tanga fie-

Monitorul Oficial' de la 1 l'Ale

revisuit mult discutatul art.

caro si asta-Ol inca prov6cd. multo

s'a modificat art. 1, 21,10, 44,45,

care articol legea respectiva caro la

Prin legea de la 8 Iunie 1884

s'a addogat la Constitutie spi art.

133 numit articol adi(ional, prin

tutiunel, prin leg) speciale, si in

la drepturile politice determina, care surit, osebit

Art. 19. ur. L. 9 Iunie

dinte religiase i confesi-

unl nu constitue in Romania o piedictt spre a do-

bandi drepturile civile

bire de religiune, supus

tiunI straine, pate dobandi

luI cererea de naturalisare,

inta de a'0 stabili domiciliul in Romania;

b). Va locui, in urma

acesteI cererI, slece anI in

AceI carI vor fi adus

Acel carI at servit

In care va arAta capitalul

sub drapel In timpul resbelulul pentru Independenta i carI vor putea fi

*a). Strainil neirnpa.mintenitt nu

Stating neimplimintenitt carl