1

11.0. R.

BIBLIOTECA 1RBAN1STICA"

No. 34

Inginer GHEORGHE VIRTOSU

UN VECHI PROM
PENTRU

SISTEMATIZAREA BUCURE$T1LOR

(1836)

INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEI, BUCURESTI

STR. N. FILIPESCU 23.

www.dacoromanica.ro

1.

11. 0 R.

No. 34

BIBLIOTECA 1IRRANISTICA"

Inginer GHEORGHE VIRTOSU

UN VECHI PROECT
PENTRU

SISTEMATIZAREA BOCURESTILOR

(1836)

.
INSTIITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEI, BUCURESTI
STR. N. FILIPESCU 23.

www.dacoromanica.ro

I.

TIP. (BUCOVINA) I. E. TOROUTIU. BUCURESTI.

www.dacoromanica.ro

UN VECHI PROECT PENTRU SISTEMATIZAREA

BUCURE5TILOR (1836)

Sint cunoscute dispozitiile insatiate in Regulamentul

Organic, intre anii 1831-1833, pentru sistematizarea Capitalei, spre a o face in stare a sa asemana en celelalte
{wage ale Europii 1). Nu se Vie, inSa, ca, potrivit
zitiilor Regulamentului Organic, un ,proect articulat gi
. complect de legiwire a fort alcatuit in 1836, legiuire din

care se poate vedea noel ritm de viata in care. Bucuregtii intelegeau sa traiasca, dupa ce Tara Romineasca. igi
.dobindise aproximativ o Constitulie. lar ,scum, la o suta
de ani departare, Luna Bucuregtilor, e un prilej mi-

nunat pentru un popas urbanistic, adica pentru o confruntare a intentiilor gi realitatilor urbainistice de acum
un veac, ou realizarile de pima astazi gi nazuintele codificate pentru viitor. 5i nicicind, publicarea acestui proect de
sistematizarea Bucuregtilor nu era mai binevenita, cu atit

mai mutt cu cit in dispozitiile gi intentige lui se pot

regasi oarecum Bucuregtii de astazi, Bucuregtii earl tend
.gi trebuie sa devina nu numai capitala moderns a Romi1) Regulamentul Organic. Intrupat cu legiuirile din anii 1831,
1842 oi 1843 oi adaogat la sfiroit au legiuirile de la anul 1844, plait'

acorn, imparoite pe fiecare an, precum i cu o scars desluoVtil a

materiilor. Acura a doua oars
Bueureti. 1847. Pentru siste-

matizarea Bueuregtilor, se vor consulta p. 517-534, 541-542,

566-568.

At

www.dacoromanica.ro

niei, ci gi o mare metropola europeana, in care radialrile spiritului gi confortabilitatea existentii sa theme magic, stima gi admiratia veo:nilor, dar mai ales a celor 18
milioane de Romini, gi sa foci din oragul patriarhal
gi capricios de maim o seta de ani, metropola care sa
se impuna gi sa ia, in Sud -Estul Europei, locul pe care
Viena 1-a detinut cu stralucire pine la razboi. Si in aceasta anticipare asupra unui rviitor nu prea departat, eredem ca nu exagerarea este pacatul nostru...
Proectul dat mai departe, merit sa exemplifice, sa amplifice gi at Boma in aplicare, codificind, dispozitiile principiale ale Regulamentului Organic, a fast precedat de
alte citeva proecte, intocmite in anul 1830, odata cu in-

fiintarea. Comisii pentru infrumusetarea politii Bucuregti. Unul a fost intocanit chiar de aceasta comisie, in
frunte cu aga C. Cantacuzino, altul de Grigorie Baleanu.
Interesante amindona
se ocupa mai ales de sistematizarea.Dimbovitei, navigabilitatea e1 gi curatirea murdariilor din Bucuregti
nici unul din aceste doui proecte
(de pari ne vom ocupa altadata) nu izhutegte sa capete
forma ultima, articulata, care sa imbratigeze Coate aspectele problemei edilitare. Proectul nostru insumeaza o experienta edilitara de aproape Base ani (1830-1836) a

Sfatului OrOgenesc, gi in virtutea acestei exporiente, prezinta pentru prima ..data un studiu de ansamblu a vietei
de arum un ,.veac a Capitalei gi remediile card se impuneau pentru solutionarea.neajunsurilor observate. Si e in
acelag timp un proect oficial, care nu agtepta decit sanctionarea.

Dam deocamdata numai textul 'acestui proect, inedit

pins ,astazi, ummind ca intr'un articol viitor sa scoatem in
evidenta directivele capitals ale urhaniemului din Bucuregtii anuini 1836, i in leen4snra :seal* directive prinoipiale sint eau nu actuale, gi, mai ales, in ce mascara des,

www.dacoromanica.ro

voltarea unui orag ca Bucuretii a putut fi eorectati gi

dirijata de o lege urbanis
Probleme cari ramin interesante nu numai din punt
de vedere special istoric, ci gi din punct de vedere al auto-

verificiiii spiritului urbanistic gi a posibilitatilor lui de

existents autenticA.
Vom arata, pe de alts parte, cum in proectul edilitar de

acum 100 de ani se gasesc preconizate doua principii de

actualitate in preocaparile urbanistice ale 'Capitalei. Anume, constatarea existentii dreptului de servitute edilitara d. p., pentru retragerea caselor la aliniere servitute expres indicate gi circumstantiata, iprecum gi obligatia locuitorilor oraului de a participa, lute anumita

proportie, la efectuarea lucrarilor edilitare respective.

Aoestea gi alte dispozitiuni clay vazatoare, de o deosebita

valoare din punt de vedere urbanistic, vor fi relevate gi

analizate in articolul urmitor. Tot atunci vom arata in ce
masura ,acest proect gi dispozitiile caprinse intr'insul au
fost promulgate gi ,aplicate, sau au ramas numai pia desidoria.
Proectul pe care it dam mai departe, se gasete in ciorTa in dosarul Nr. 20/1836 al PriMariei Capitalei.
La sfirit adiugim, tot dup5 acelag dosar, proectul de
buget al Capitalei, pe anul 1836, credem una din cele mai
vechi incercaa. cunoscute, nu de a echilibna initial venitu-

rile gi cheltuelile viitoarei Capitale a Rominiei, ci de a

accepta un deficit bugetar, a-1 marturisi, cu intents, probabil, 'de a-1 remedia, cindva.

N. B. Sublinierile din textul proectului ne apartin.

www.dacoromanica.ro

PROECT
asupra indeplinirii Si punerii in lucrare a articolelor Regulamentului infrumusegirii politii Blucureti, i altele
cote s'au chibzuit de strebningi.
,
Sectia I
pentru hotarele intinderii politii, intrarile gi egirile sale.

Prin art. 1 gi 2 secsiia Ia din Regulament sa

Art. 1.
hotAragte semnele coprinsului politii, i afara dinteinsele

sa fie poprit de a sa mai face once cladire eau zidire. In

urma prin chibzuirea facuta de catre o cranial orinduita
la leat 1833, s'au alcatuit harta oragului, gi dupa jurnalul
1-

incheiat de climatal Sfat Administrativ, cexeset&idn-sa de

catre cinstita Obgteasca Adunare, s'au intarit cu porunca
marii sale lui voda, aunt nr. 378, gi s'au trimis Sfatului de

cinstita mare dvornicie a si face urmare. In care harts

nearatindu-se anume ocolul gi intinderea politii, s'au ce-e,
rut o asemenea ;deslugire de la cinstita Mare dvornicie,
gi :prin porunca cu nr. 1042 s'au priimit lista anume cu
Mate cerutele deslugiri. Dupa care vazindu-se ca intinderea politii insemnata acum, sa departeaza mai mult peste
cea hotitrita prin Regalement, au intrat Sfatul in cercetare, gi ,facind bagare de seams chiar la fata locului, an gasit
ca la unile parti sa departeaza foarte acea intindere, farce
a fi trebuinta, pentru ca, cu cat sa departeaza intinderea

politii, en alit mai mult sa pricinuegte neindeminare

-la a ei infrumusetare, gi la privegherea pazii celei intocmite, apoi potrivit cu trebuinta facindu-se chibzuire, s'au
alcatuit de iznoava harts, prin care s'au insemnat inchipuirea gi intinderea fiegcareia vopseli, cum gi ocolul politii, preseurtandu-ea
a ei intindere, cu cit au fost prin pu_

www.dacoromanica.ro

tints, peste fiinta in care acum sa afla i s'au osebit din

al ei ocol fragile ce eau vazut sa sint nefolositoare, care
s'au lasat de foburguri, ca prin aceasta poprire la a ei
intindere sa sa poata inbunatati i infrutmuseta cu mai in-

lesnire, care harts ea alatura pa linga aceasta impreuna

cu raportul arhitectonului ormului, d-lui Faiser, supt nr.
25, spre a ea vedea alit a ei alcatuire, cit i cele coprinse
in raportul arhitectonului.
Art. 2.
Intrarile i egimle,politii sa hotarasc la art.

3-lea din Regulament a fi prim zece bariere, apoi in urma,

dupes trebuinta ce au cerut, s'au mai deschis trei, adica:

1) Dealul Spirii.
2) Mindritul.
3) Sarii Vechi.
Acum se vor statornici pentru totdeauna a fi in fiinta
unsprezece bariere, adica:
1) Ulita Mogooi.

2) Herestrau.
3) Tirgului d'afara.
4) Pantelimonului.
5) Dudetitilor.
6) Dobrotesii.
7) sarbari-Voda.
8) Calitii.

9) Spirii.
10) Podului de parnint.
11) Tirgorvivi.

care vor fi curate la locurile inseminate in alaturata

harts, iar doua ce s'au deschis in urma, adica: Mindritul,
gi Sarii vechi, sa vor inchide, pentru ca ficrindu-sa cumi-

nicatia ocolului politii, sa pot sluji prea cu inlesnire

p'acel ocol toti lacuitori, cum 1 cei dupa acele doua uliti,

flea a fi trebuinta ca sa fie deschise prin bariere, spre

www.dacoromanica.ro

8
aLsa pazi mai cu inlesnire i mai sigur politienegtile privegheri, i a s5 popri mice necuviinte gi cheltueli de prison, imnultindu,sa prin aceasta nu numai folosurile stir

piniri, dar chiar i ale lacuitorilor, i spre poprirea intrari gi egiri dopa oelelalte ulite ce vor fi deschise i vor
avea cuminicatia drept afar din politie, sa va pune in
lucrare art. 4 din Regulament, adica a se inchide unile
asemenea ulite; gi care nu sa vor putea inchide peste tot,
de vor avea eiri pa dinsele, sa vor inchide numai la cipataiu de la margine, i de nu vor fi trebuincioase acele
locuri a raminea slobode, sa vor vinde prin mezat in folosul casii Sfatului.
Prin porunca cinstitei Mari dvornicii cu nr.
Art. 3.

572 pa lines care s'au alaturat in copie jurnalul zis al

cinstitului Sfat Administrativ de la 8 Maiu 1835, sa pune
indatorire asupra Sfatului de a inchipui indata vopselile
dupa harta alcituiti de comisia orinduita la leat 1833, i
1834, pentru inpartirea oraului in cinci deopotrivi parti,
Spre a sa face dar aoeasta, este de trebuinta a se orindui
dupi alegeria stapinirei cinci boeri cu grunts i vrednici
pentru asemenea lucrare, cite unul de fiegcare vopsea, ca
inpreuna cu depotatul fiegcaria mahalale, sa intocmeasca
vopselile dupi alaturata harta, cu numeratiile caselor, gi
a adauga numeratii pe la casele ce s'au mai Mitt in urma

arzarii tablitelor de acum, alcatuind catastige de toate

casele cu nr., numele proprietarilor

gi

mahalaoa, cum ase-

menea i de toate ulitele gi ulvcioarele, care vor sta in

plstrarea sfatului, i oricind sa vor cladi case din nou
pa locuri slobode, indata pa deoparte sa vor pune de sfat
numeratii gi la dinsele, iar pa de alta sa vor trece in acele
catastie.

www.dacoromanica.ro

Ocolul orasului eau facut prin liniile insemnate pa harts, pazindu-sa pre cit au fort putinta, totdeodata cu aligns iia cuveniti, ea ea nu cake si mult loc proArt. 4.

prietaresc, pentru ca deli sa putea pazi mai bine linia

ocolului, dar s'au poprit de a nu intimpina nici o zidire,
ca ea sa deoarteze o foarte mare eheltuiala, prin care sa
pot rascumpara unile asemenea zidiri.
N. B. Linia ocolului s'au ,facut cu chip de a nu intimpina nici o zidire.

Art. 5.
Ocolul
al orasului este de trebuinta ca
sa sa faces cu sosea lucrata cu chipul aril:tat mai jos, dupes

cum si d. Faiser, arhitectonul orasului, arata prin al sau

raport cu nr. 25 alaturat pa Bugg aceasta, adica:
A. Soseaua va avea largime de sapte stinjini, osebit de
santurile ei, spre a putea umbla dog trasuri pa dime nepoprit, fara a ,ealca marginea santurilor.
B. Santurile soselii vor fi la fund eel putin in largime
de un stinjen, gi d'asupra in fats de doi, iar adincimea
for sa va face dupes pozitiia fiescariia parti de loc dupg
cum navilatia va povitui, gi nu mai putin d'un stinjin,
spre a ea putea scurge apele in Dimbovita gi a curata si
murdalicnrile.
C. Pa marginea soselii alit pe o parte cit n pe alta sa
vor (Wadi pomi de teiu, cu departare unul de altul de trei
stinjeni.

D. Navigatia santurilor sa va face eapele d'intrinsele

sa sa scurga in Dimbovita, paretii for sa sa bats brine si

sa sa acopere cu brazda, ca sa poata tinea mai multi

vreme.
E. Navilatia soseli sa ea dea dupes cuviinta, pamintul ei

fig bail bine si el sa acopere cu nisip ipietros de dank'

palms
*

www.dacoromanica.ro

10

Art. 6.
Mai nainte de punerea in lucrare a facerii
goselii pa ocolul Gravid, sa va aradica un plan deosebit
al ei, gi sa va face masuratoare cu d'amaruntul locurilor

ce va cere neaparat trebuinta a sa lua din poprietati,

i ipretnirea lor, gi apoi dupa chibzuirea ce sa va face, intemeiata i ponrivita intocaniri hartii de acum, ea va :puree

in lucrare.
Cu toate ca in proectul comisii orinduita la
aceste osele sa sa faca dupi
planul alcatuit de dinsa, prin agternere de piatra numai
prin mijloc in latime de trei stinjeni, dar pentru cuvintele
de mai jos insenmate, adica:
a) ea facindu-sa caldarim numai pa trei stinjeni Fatime, gi ramiind celelalte parti cu p5mint, sa va afla totdeauna goseaua en gropi i ragaturi pa dinsa, cari vor pricinui inpiedicare trecatorilor, mai cu seams pa vreme de
ploaie, i noroaie;
b) ea oseaua de *6 va face cu caldarim de trei stinjeni
largime, avind acea osea lunginie de 6500 stinjeni, care
cite trei stanjeni largime fac 19500 stinjeni cvadrati, va
fi trebuinta a sa cheltui numai pa caldarim lei 624000,
socotindu-sa pretul unui stinjen cvadrat po lei 32 cu tacmin, afara din cheltuiala anturilor i indreptarea partilor d'alaturea caldarimului !du:pa osea, iar facindu-sa
cu nisip pietros pa toata suprafata oselii diva socoteala
d-lui Faiser sa va cheltui peste tot lei 409499. Si va hotari
ca acum pentru intaia data sa sa faca dupa planul d-lui
Faiser, attelnuta ea nisip pietros.
Art. 8.
De a sa pu'tea face zisa osea inpreuna cu
anturile ei, este ;de trebuinta ca ulitele ocolului raw.
lui sa sibs eel putin largime de 12 stinjeni, i in potriva
acum aceste uliti nu au nici jumatate largimea carnal,
Art. 7.

' beat 1833 i 1834 sa zice ca

www.dacoromanica.ro

11

precum este gtiut, gi de a sa lua locurile trebuincioase

pentru largimea gi lignatiia ei din alaturatele proprietati,
va urma o foarte mare cheltuiala gi osebit pe la multe
parti sa vor ivi gi ,alte inpiedicari inpotrivitoare; s'au chib- ,
zuit ea nestind mijloc a sa intimpina mai sus pomenitele
neindeania tari, deocamdata sa sa puie in ucrare aceasta:
a) sa se inseanneze ocolul oragului dupe harts, la care

sa sa pazeasca cit sa va putea mai bine alignatia, nu numai ca prin alignatie sa dobindegte infrumusetare gi mai
putina cheltuiala la facerea xaselii gi ganturilor pentru
ca sa prescurteaza oaregce drumul, in loc de a sa face
prin cotituri, dar sa adaoga gi inleenire la scurgerea apelor,
fiindca facindu-sa pupal cu cotituri nu poate avea curgere sloboda gi a sa intocmi navilatia ,cu.viincioasa de a sa
scurge apele in Damborvita.
b) Pain ace' ocol drept sa sa fats deocamdata numai un
gant pentru eurgerea apelor, dupe cum eau vorbit mai sus,
pentru ganturile goselilor.

c) Acest pant, pa unde va cere trebuinta a trace prin

proprietati, sa fie slobod de a sa face, nefiind putinca de a

se indreplini aceasta trebuinta prin alt chip, gi avind la

aceasta drept pada cea pins acum urmare, ca odic* ulna
sa face caldarim pe vre o ulna gi cere trebuinta de a sa
da scurgere apelor prin vre o proprietate, sa face Earl de
a sa putea inpotrivi, pazindu-se Irma, ca cu facerea ganturilor sa nu sa pricinuiasca vre o vatamare incaperilor
ce vor fi cladite pa asemenea b Bari.
d) Pima sa va putea infirinta goseauai zisa, care deoca.mdati nu sa poate face pentru prvcinile aratate, va fi
cuminicatia ocolului oragului prin ulitele ce sa afra acum

jur inprejurul oragului, inlauntru de ganturile ce eau

zis a sa face, cari uliti gi vor fi datori proprietarii for a be
drege, spre a putea fi cuminicatia for sloboda.
Pa noel ocolul oragului va fi poprit pa viitor
Art. 9.

www.dacoromanica.ro

r.

12

yen care din poprietari faro osebire de a face orioe fel

de cladiri din nou, sau a preface, cum gi imprejmuire in
departare de 20 stinjeni in lungime afara de ocol, socotindu-sa acegti 20 stinjeni din marginea gantului ce eau
zis a ea face gi pina in cladirea ce va vrea sa faci, spre a
sa ,deosebi oragul de foburguri, care loc va raminea slobod, cum gi in launtrul oragului pa linga gant. Asemenea

va fi poprit veri care de a face on oe fel de cladire gi

imprejmuire, sau a preface cu departare de doi stinjeni
din marginea gantului pine cladirea-ce va voi sa faca
(la care aceasta nu sa va intimpina vre o indeminare, pen-

tru ca cele mai multe locuri dupe marginea politii sa

afla manastiregti gi date unile cu embaticuri) ca sa ea
poati pazi ganturile in buns stare, gi a nu sa strica de
cladirile ce sa pot face pa marginea lui. Avind in vedere
proprietarii oe vor raminea pa linia gantului cite folosuri
dobindesc prin infiintarea goselii zisa, intii ca vor avea ulita mare, pa linga ale for case, inpodobita en sadiri de co.
pad, gi al doilea ca inbunatatindu.sa proprietatile for cu
asemenea gosea gi aleiu, vor avea prilej a face cladiri cu
venituri, precum pravalii gi altele.

N. B. Proprietarii cei ce rvor raminea pa linga linia

gantului, vor avea in vedere ca pe linga a for casa vor
avea ulita mare gi inpodobita cu sadiri, Inca gi prilej
de cladiri cu venituri, precum pravalii gi altele.
Sectia 2.

..

Asupra agernerii cu pious, sau dregerea elicitor politii,

indreparii for Si curtifirea Dimbovici.

Prin art. 5 gi 6 din Regulament, sectia 2

sa hotaragte chipul agterneri cu piatra a obligor politii,
apoi luindu-sa in bigare de seams gi chibzuirea facuta
prin jurnalul cinstitului Sfat Administrativ asupra dreArt. 10.

www.dacoromanica.ro

13

geri n agterneri cu piatra a ulitilor, sa vede ca bolarave pentru tot ouprinsul din root dupa harts, gi pentru
cele patru mari uliti sa sa fats caMarim prin cheltuiala
proprietarilor, iar pa ulitele celorlalte bariere, i cele de
cuminicae gi pa toata Intinderea ocolubit oragului, sa sa
faces t,oselle chibzuite dupa proectul aleituit de comisia
orinduitg la leat 1833 i 1833, a carora plata sa sa ras-

punza 2 parti de cei ce lacuesc pa ulitele cele mari de

cuminicare, gi a treia parte de poprietari dupe alaturalnicele ulite, la care aoeasta avind Sfatul drept pilda la
plata cerdarea facuta asupra facerii de caldfirim pa feluri
de ulite in patru .ani trecuti, pentru ca pa cele mai multe
nlite, sau mai bine a zice pa toate ulitele sa ivesc inpotriviri din parka unor proprietarila plata, din cars unii pricinuesc neavere, iar altii alte pricinuiri, gi din asemenea
pricini zatienindu-sa savirgirea loosed hotarita, sa intim-

pla reclamatii asupra Sfatului din partea contracciilor,

precum gi acum sa afla indestule asemenea pricini la Sfer,
avind gi o sutra simtitoare de bani ramagita dupa caldarimuri Inca de la leat 1831 gi ping acum, gi osebit de reclamatiile ce ea vede, sa inpiedica i cuminicatia unor ase-

menea uliti din nesavirgirea luerari, zice ca nu sa poate

indeplini aceasta lucrare cu chipul hotgrit prin acel jurnal, daces nu se va statornici o legiuire pentru cei inpotrivitori la plata, care sa sa hotarasca odata pentru totdeauna spre dapartarea pa viitor a once neindamingri
poate intimpina Sfatul gri obgtea cu nesgvirgirea catldarimului din pricina Inpotriviri proprietarilor la plata, i de
sa va gasi cu tale BA va holari aoeasta legiuire, fiindca
caldarimul sau oseaua ea face spre Inlesnirea trecatorilor,

chiar folosul proprietarilor, nu numai intru inlesnirea

aducerii celor de trebuinta pe la lacuintele lor, dar i en
inaltarea preturilor aeareturilor ce le are, cad inbunatatindu.-sia locul sa innalta atit pretul -lui, cit gi al ineapegi

www.dacoromanica.ro

c-

.3

14

rilor ce vor fi avind pi dinsul; sint datori proprietari a

plati, apoi carele sa va inpotrivi la plata supt or ce fel
de pricinuire, sa nu fie nici cum ,ascultat, ci sa sa sileasea pin mijloace polifienevi, la plata, gi care nici prin asemenea mijloc nu va voi a ,plati i va argta neputinci ca

nu are stare, de nu sa va dovedi alt mijloc al eau prin

care sa sa poata indatora de a raspunde anlogon proprie-

ati ce va fi avind, i sa va afla ci in adevir nu are alti

stre decit proprietatea, sa nu sa zaticneasoa lucrare i sa
sa inpiedice cuminicatia call pa unde sa face caldarimul,
sa sa angsaare din acel loc ce va avea aitiva stinjeni cit sa
. va socoti de ajuns spre plata ce i sa va analoghisi a da, i
sa sa stoats de stipinire la mezat, ca viniindu-sa sa-si plgteasca datoria caldirimului.
Si pentrucg unile din case sa afla cladite pg locuri supuse la embatic, care nu pot fi in mei* indatorire ca cele
ce sa folosesc de inbungtatirea locului prin facerea caldirimului, de aceia sa va hotari i pentru aceste locuri cu embatic, de sa va gain cu tale ea sa sa raspunzg plata calda
. rimului de proprietari locurilor carii privete folosul inbunatatirilor, dindu,sa drept la aceoi poprietari ca sit is
in staplinirea for partea din acest loc, pre cit va fi de cu. viirnta, spre despagubirea plati ce au raspuns pentru caldArtni, care loc va fi in a sa despoZilie, ca on sa -1 vine
sau eg-1 dea la altul cu embatic. Cu acest chip va inceta
pe viitor neindgmingrile ce sa intimping din asemenea
pricinuiri, i Sfatul sa va despggubi de insemnata sums
de bani ce are cheltuitg pentru sgvirirea a citeva caldarimuri, pe care nu o poate inplini.
.

N. B. Unile case se afla pa pganin' t supus la embatichiu,

'

i nu pot fi in categoria odor ce sa folosesc din inbungtatirea locului prin facerea podului ca aceia. Si. va lua
i aceasta inprejurare in bigare de seams.
Art. 11.
Pa Willie_ celorlalte bariere i ode de cumi-

www.dacoromanica.ro

'

15

nicare, sa vor face oselele chibzuite prin proectul comisii de la leat 1833 i 1834, dupa coprinderea jurnalului
zis al cinstitului Sfat Administrativ, adica cu .agternere de
piatra in ritime de trei stinjeni, i cheltuiala for sa Iva rat3-,
punde dort parti de proprietari ce lacuiesc pa acele elite,
i a treia parte de mahalagii dupa ulitele laturalnice cu
chipul aratat prin pomenitul jurnal; iar oseasuoa ce s'au
zis mai sus a sa face pa ocolul oraplui, fiindca pa din afara de ocol proprietatile vor fi cu departare de dinsa, precum s'au aratat, i nu si vor putea supune gi aoeia a contribui la facerea oseli, pentru ca raanin afara la foburguri, iar oei din launtru ei este curie putinta ea singuri sa
contribudasca cheltuiala trebuincioasa pentru facerea ei,
sa va plane iaceasta cheltuiala: o parte de proprietari ce
. vor lacui pa aceasta osea, in launtru ocolului, i doa parti ,
de stapinire sau de Maghistrat, de i se vor legiui venituri
potrivite cu asemenea cheltueli.
Art. 12.
Pentru ulitele laturalnice din mahalale i
care rispund in ulitele ocolului rou, in cele de cuminicatie, 1 in ocolul Bu,curelltilor, prin pomenitul jurnal sa
hotaragte ca sa sa dreaga de mahalagii dupa cum sa va inleeni fiegeare innaintea sa, ea sa poata egi fara inpiedicare; apoi fiindca asemenea dregeri nu pot fi temeinice gi urmeaza ca adesea sa sa faca pricinuindu-sa
proprietarilor din vremi in vreani smacinari 1 pentru ca
pa nitrite din asemenea ulite sa poate cu in1esnire face
caldarim de piatra, -de .sa va gasicu eale.sa se hotarasca a
sa priimi i pa dinsele facere de caldirimuri din partea
proprietarilor, cu legiuire Inca de a sa pune in lucrare facerea lui,atunci numai clod cei mai multi din proprietari,
i nu mai putin de doa pirti din cei ce au cadere pa aces
ulita, -sa vor uni la facerea caldarimului .i vor priimi ca
deodatii cu facerea lui sa sa aligneze i
citsva fi
pitting, Para frisk' sa sa stria ell-dirk de case temeinice,

www.dacoromanica.ro

'61

16

ci numai inprejmuiri, gi acelea de va fi trebuinta, dupa

linia oe sa va trage de arhitectonu oragului spre indrepqtarea uliti, gi largintea ei de Base stinjeui, gi ceiIai i inpo-

trivitori ea vor supune la asemenea indatorire prin mijloacele ce s'au zis mai sus.
Plata caldarimului de facut pa asemenea
Art. 13.
ulite sa va raspunde de proprietari ce vor avea proprieate
pe dinsele, dupa stinjenii ce fiegcare va avea.
oselile din punturile barierilor pins unde
Art. 14.
sa intind prin jurnalul zis al cinstitului Sfat Administrativ, s5 zice a sa face din veniturile Sfatului, gi neajungind,

ea sa rispunza cit va cere trebuinta din casa rezervii, iar

prin ofisul miriei sale lui Voda de suet nr. 378, ce intaregte aces[ jurnal, zice: ca aceasta de a sa da din casa
rezervii nu o gasegte de .cuviinca, apoi fiindea de a ea tinea aceste goseli in buns stare, cum gi a sa face altele ce
,va cere trebuinta la celelalte bariere, cu cheltuiall din
casa Sfatului nu este mijloc, pentru ca nu are venituri ce
sa poata intimpina gi cheltuiala acegtii trebuinte, gi osebit
ca acum aceste gosele ramiind afara din ocolul oragului,
nu este cu cuviin.ta a cheltui Maghistratul pentru dinsele,
si va chibzui gi sa va hotari din ce bani sa sa cheltuiasca
la dinsele, gi de sa vor da iaragi .asupra Sfatului, sa i si legisuiasca. venituri, ca sa poata indeplini asemenea cheltueli.
Nu ea va pune in lucrare facerea caldarimuArt. 15.

lui pi nici o ulita, alit din coprinsul rogu, cit gi dupi

celelalte coped:, precum nici gosea, ping nu sa va asigura
mai intai inplinirea banilor de la proprietari.
Inplinirea banilor du. pe la proprietari penArt. 16.
tru facerea de caldarim gi gosea, on a ,celor ce sa cladesc din nou, sau a celor ce sa prefac, sa va face prin

politie, dupa lista ce

-

sa va trimite de la

Sfat,

interneiata pa masuratioarea arhiteetoruilui oragului pa

www.dacoromanica.ro

17

stinjeni fiegcari .proprietati, gi pretul dupa Conliractul

ce sa va incheia prin mezatul facia in presusvia Sfatului,
pentruca a sa face asemenea inpliniri de Sfat ,prin cinovnicii sai, osabit ca sa intirziaza a for savirgire la cuvenita
vreme, fiindca sfatul nu are nici cum mijloace politienegti a intrebuinta catre cei inpotrivitori la plata, apoi
nici sa poate indeplini aceasta printr'insul,' caci cinovnicii ce-i are orinduit in slujba sa d'abiia sins deajuns
pentru ale sale trebuinte, trod Inca nu sa va priimi de a ea
face aceste inpliniri de politie, atunci sa va hotari Sfatul sa orinduiasca in slujba gi alti cinovnici vremelnicegte

dupa trebuinta inpliniri ce va fi in fiegcare vreme, care

sa sa intrebuinteze numai la inplinire de bani penriru. ale
dartmuri gi gosele, gi a carom leafs sa sa plateasca de pro-

prietari ulitilor pa uncle va fi lucrare de caldarim sau

gosea, analoghisindu-sa la fiegcare stinjen cvadrat peste
pretul ce va raminea la mezat de a sa face cald.&rim sau
gosea, gi leafa cinovnicului orinduit pentru inplinirea

banilor.
Art. 17.
Pentru tragerea ce sa hotaragte prin art. 7
din Regulament a sa urma la yeti ce cladire sau zidire ce

sa va face, spre largirea ulitilorsa gi urmeaza intocmai,

dar dupa cea ping acum urmare sa vede ca nu sa poate
indeplini cugetul cu care s'au hotarit a sa face aceasta
tragere, ca adicii data cu largirea ulitilor sa sa gi aligneze. Deaceia este de trebuinta, ca indata, rang a sa mai
perde vreme, sa sa alcatuiasca o comisie de doi ingineri
cu destoinice gtiinte gi un ellen al Sfatului, care sa sa
incleletniceascii tru ardicarea planului oraplui, gi 'dupes
acel plan va insemna toate alignatiile ulitilor, gi alte ce
sa vor chibzui a sa face, gi se va statornici c veri ore va
dadi din nou, sau va prenoi oraclite, sa sa traga in linia ce
va fi insemnata, precuan gi cite cladiri vor &idea in linia
uliti, la a for prenoire, sa sa traga inlauntru la linie. Cu a-

www.dacoromanica.ro

18

cent chip, numai, sa va putea cu vremea ulitele sa dobindeasca gi alignatia, iar intr'alt chip urmind.u-sa la once
clAdire tragere de 4 palme, ilea a fi, insemnata linia
in loc de a ea infrumuseta ,politia i a fi in ,curatenie, vor
fi toate ulitele cu cotituri, care vor aduce uraciune in loc
de infrumusetare, i pe care facindu-sa feluri de murdalicuri, vor pricinui vatamarea sartatatii obgtegti, preoum
este indestula pildi hinge urmari pins acum.
Art. 18.
Asemenea i prin art. 8 i 9-lea 'din Regulament sa hotaiate pentru Dimbovita, ca yeti care va dladi
din nou, sau iva preface, sa sa traga inapoi cu 3 gi juma-

tate stinjeni, curatindu-sa Dimbovita, ca sa-gi aiba riul

cuxgere sloboda, gi largimea Damboviti sa fie de 10 stin-

jeni in toata politia. Apoi nedeslugindu-sa prin aceste

articole 'dace trebue sit sa insemneze intai largimea Dimboviti de 10 etinjeni, gi apoi osebit sa sa faces pa mal tragere de 3,1/2 stinjeni pa fiegcare parte, ca 13i fie malul slo-

bod de acesti stinjeni sau sa ea face numai tragere de

3,1/2 stinjeni i idintr'insii sa ea is local trebuincios spre
largirea apii phea la 10 stinjeni, pentru ca de a fi largirea
apii de 10 stinjeni, gi alti 7 malurile ei, Shea cite trei gi
jumatate pa fiegcare parte, ,atunci urmeaza ca de la unii
proprietari p'unde nu are rlu lasgimea de 10 stinjeni, precum este in cea mai multi parte a politiei, sa saia stanjenii
mai multi de acei 3,1/2 copringi in pomenitele articole ale
Regulamentului, ea sa alba riul Dimbovita cu malurile lui
17 stinjeni, s'au cerut aceasta deslugire de la cinstita Mare

dvornicie, i prin porunca cu nr. 302, Aprilie 30, anul

1835, raispunde ea sfirgitu pentru care sa indatoreaza
poprietari ce au cladiri pe marginea Dimboviti a sa trage

inapoi cu 3,1/2 stinjeni, este de a sa putea hotari in tot

coprinsul politii matca Dimboviti peste tot in largime de
10 stinjeni, ffind pilda la aceasta gi tragerea de 4 palme
la cladirile ce ea fac pa uliti, ce sa botanist numai spre
www.dacoromanica.ro

19

a 8a putea aduce ulitele in largime de 6 stinjeni, apoi fiindca Dimbovita facindu-sa plotitoare este de neap& ata
trebuinca ca afar din largime sa fie i loc globoid pa amindort p5rtile sale, pa nude sa ,poata trage edecu; de aceia
sa va chibzui i pentru aceasta, a sa hatari spre urmare,
1 snit ea sa hotarasca punerea in. 1ucrare a curacirii
.

'Dimbovici, caci scum sa afla intr'o stare foarte urita,

pentru ca dupa oe este pa la unile locuri strir ata cu totul,

' apoi i din murdarlicurile i gunoaile aruncate intr'insa

din vreme in vreme, s'au facia pa cea mai multi parte
prunturi, i din aceasta pricina pentru ca nu este fireasca
ei crepezicinne eloboda, ci paprita, i din strintoarrea match

i din prunturile ,dupa dinsa sa inneaca partile polled ce

cad cu apropiere pa linga dinsa, la intimplare de iiirsari
de ape 1 pith multe, proem!' indestula pildA este intimpla

rea de estimp, clad cu toate ca apa la anturi era poprita

cu total, dar din apa Ilfovetului i apele topirii zapezii
s'au pricinuit innecaciune unei parti a politii, i data acu e.1
trageau apele indata i mai tinea numai alte doa trei zile,
putea sa sa primejduiascA i case. Apoi pentru ca de a sa
largi Dimbovita, dupa cum s'au zis mai sus, deocamdati
pilling nu este, din pricing ca sint pa marginea ei acute
oladiri temeinice, care trebue sa treats o foarte indelungata vreme a sa darAma, ea Si sa prefaca i sq sa traga
inapoi spre largire, urmeaza neaparat ca sa sa adinceze,
spre a putea curge apa slobod, i cercetindu-sa mijlocul
prin care sa sa poata lucra adincirea ei, s'au g5sit o mainil ce este in Evropa pentru asemenea lucrari, care paste
costisi pins la 2500 galbeni im,pAratelti sau 3000 Pisa ,poate

aduce prea cu inlesnire cu vaporul. Tot deadata se va

hotari i pentru motile de la Foior, care va fi de mare
folds a lipsi cu total, pentru ea i ele fiind in josul apii,
1 in orals, pricinuesc poprire curgerii apei gi sa intimpla
innecaciuni, iar stricindu-sa cu total acele mori, i adinwww.dacoromanica.ro

'

20

cindu-sa Dimbovita, sa ngdajduete oa apa va curge slobod, gi va lipsi supgrarea ce cearcg oroanii cu innecaciunea ce sa face, care pg line): alte vatamari ce aduce,,
supgra gi sanatatea cu putorile ei ce izvorgsc din lacurile
ce rgmin dupg scurgerea apii.
.

Art. 19. = Va fi poprit ou totul pa viitor de a sa face

in susul ,apii once lucrare sau fabrics pa marginea Dim bovitii pricinuitoare de murdalic, apoi prin care sa vatamg sanatatea, precum i taere de vite gi lingrie, care
asemenea pricinuesc murdalic vatamator sanatatii.
Art. 20.
Prin art. 6 sa mai hotargte ca cite uliti vor

fi prin mahalale de prisos gi netrebnice, s sa inchiza,

iar proectul comisii orinduita la feat 1833 gi 1834 coprinde ca asemenea uliti s'au gasit in tot cuprinsul politii cinci
zeci gi nog; apoi eercetind. Sfatul a afla care anume sint
aceste uliti gi ulicioare de inchis, nu au putut dovedi, neggsindu-se nicaeri anume trecute, gi fiind ca asemenea uliti
sint gi inchise citeva vremelnicete ping la cea desgviritg

chibzuire gi hotgrire, este de trebuinta sa sa ceroeteze

care anume sint aceste uliti, gi sa sa puie in lucrare inchiderea lor. De aceia comisia ce s'au zis mai sus a se
intocmi pentru alcgtuirea planului oragului, sa va indatora cu a sa indeletnici gi intru aceastg cercetare de ulitile
gi ulicioarele netrebnice, care iva lua in bagare de seams
ca nu cu inchiderea vre waif asemenea uliti sau ulicioare
sa sa pricinniasca neindeminare mahalagiilor la trebuintele lor; gi apoi, hotarindu,s5. anume ,aceste ulite, sa va
pune indartg in lucrare inchiderea lor, ivinzandu-sa prin
mezat in folosul casii Sfatului.
Art. 21.
In tot ocolul rogu, pentru .asigurarea pelt
mejdii focului, va fi poprit yeti care din .proprietari, farm
osebire, de a-g face invalitorile a once fel de incgperi din

acest ocol, de lemn, intrebuintindu.se la invali olane,

itigle, her, tinichea , gi alte asemenea maters feriwww.dacoromanica.ro

21

tome intimplari focului, precum gi in celelalte 4 parti

ale oragului, va fi asemenea poprit de a ea mai face era-,
din de gard, cum gi a sa invali cu trestle, ci gi in acele
parti, sa va face mice cladire pa yaw da zid, gi invalitnrile carii nu vor voi a le face de materiile zise mai
sus, adica: olane, tigle gi celelalte, sa vor face de gindrila.
Sectia 3.

Asupra scurgerii batacurilor diet politic.

Art. 22.
Prin art. 10, 11 gi 12 din Regu lament sa hofaragte chipul scurgerii lacurilor gi batacurilor din politic,
cum asemenea gi prin proectul comisii de la leat 1833 i
1834; apoi fibadca d'odata ou sourgerea acestor lacuai gi
batacuri, urmeaza a sa pone in lucrare gi scurgerea apelor dupe caldarimuri, ca sa" lipseasca haznelile gi*anturile
ce sint acum falcate prin mahalale, care fiind infund,ate
fara a avea scugere undevagi, adica sa ample gi balteaza,

pricinuindu-sa cheltueli insemnate cu a for curAtire in

toata vremea, gi osebit vecinilor proprietari pa unde sint
eladite, pagnba, gi obgtegtii sonata ii, vatamare, cu puterea
ce izvorIgte 4:Vntr'insele. De aceia eerie de trebuinci Oa la
planul ce s'au zis mai sus a sa radica politii, sa sa ehibzu-

iasca de area comisie ce sa va intoemi gi a:supra acesiii

scurgeri, prin ce chip sal poate face mai bine gi mai cu inlesnire, intre care scurgeri sa va coprinde gi balta Clam,
giulvui, prin care sa poate face cu inlesnire un canal pentru
.scurgerea apelor dupa toaria Mica. Mogogoaei in. Dimbovita,

gi osebit scurgindu-sa acea balta, sa ppata intoemi pa dinsa

o plata eau plimbare obgteasea, pentru ca gi. poprietari acei

balti sa pot indupleca a darui fierare partea.locului eau

ce-1 are coprins de balta, hotarindu-sa a sa scurge de sta.
pinire, caci prin asemenea urmare departeaza o mare vifamare ce sufera despre putoarea gi innecaciunea ei.
.

www.dacoromanica.ro

22

Aceastii lucrare zisa mai sus a scurgerii haArt. 23.

tacurilor sa va da prin contract dupa mezatul ce sit va face

innaintea cinstitei Obvetti Adunari, potrivit en planul ce

sa va alcatui, dupa chibzuirea ce sa va face de comisia
zisa, iar ingrijirea lucrarilor intocmai dupa contract o va
avea Maghistratul.
Art. 24.
Canalurile ce sa vor face pentru scurgerea
apelor, sit sa cladeasea depiara, iar nu de lemn, care sa
fie boltite can neboltite, dupii cum trebuinta va cere pentru inlesnire la ...tire, pentru ca facindu-sa de lemn nu
vor fi statornice, gi in scurta vreme incepind a putrezi
lemnaria, va fi trebuinta de a ea preface, pricinuindu-sa
adesea cheltueli cu meremetul gi prefacerea lox, avind
aceasta indestul pilda canalul Ulitei Nemtegti, carele in
urgent de 5 ani de cind s'au Relit, au inceput a putrezi
lemnaria, gi peste putin va cere neaparat prefacere.

Cite locuri se afla cuprinse de balti in coArt. 25.

prinsul politii, spre poprirea supirarii ce sufera obgteasca
sanatate din putoarea ce izvoragte dinteinsele, sa vor cu-

rap, i avind proprietari, de nu vor priori a le curate din

lor, cheltuiala dupa o euvenita analoghie sa vor curati din
casa Sfatului, g)i vor raminea pa seama sa, care avind trebuinta de &node, a clfidi eau a be face plata le va popri,
iar in potriva le va vinde pain mezat, in folosul casii sale.

Prin jurnalul einstiturui Sfat Administrativ

Art. 26.
ce s'au aerostat de cinstita Obgteasca Adunare, sa zice ca
canalurile gi podurile (dupa Dimbovita) chibzuite in
proectul comisii, sa sa faces din veniturile Sfatului, i neajungind acele venituri, sa sa raspunza ceia ce va cere trebuinta din casa rezervii, iar prin ofisul marii sale lui Voda, ce interest acest jurnal, hotaragte ca aceasta propunere de a sa lua din casa rezervii, uncle nu vor ajunge ve-

www.dacoromanica.ro

23

turile Sfatului, nu o gasete de cuviinta; apoi fiincica

aceste canaluri sint foarte de neaparata trebuinta a sa
pane in lucrare, spre a lipsi vatamarea ce sufere acum
cea mai multi parte a orgfului din innecaciunea apelor,
neavind scurgere, ce sint date prin mahalale gi nlip.,
gi osebit ca gi haznelele gi ansurile ce slut acute acum
pentru scurgerea apelor dupe caldarimul ulitilor odor
maxi, aflindu-se in.fundaste, gi neraspunse nicairi, sa um.-

plu indata din mice ploaie, i nu destul sa bintulaza. pa

caldarim apele aducind uraciune, putoare gi vatarnare obgtegtii sanata.ti, dar facindu-sa resuflare pintrinsele, sau
navalindapa pa d'asupra, inneaca curtile mahalagiilor de
prin prejur, precum fiinta de acum este indestul pilda, gi
de prisos sa socotegte a sa mai arata gi alte desluiri, este
de trebuinta ca gi aceste, unite sa sa mute din locurile unde

sint, fiindca put ran, allele sa sa meremetiseasca, gi altele sa sa preface, loam gi cele dupe ulita Mogogoaei din
partea dtlfinga, sa ea mute, drupe ,chibzuirrea acute, toate in
partea dreapta, unde pot avea scurgere mai lesne, .1 fare

sa aduca insemnata vatamare mahalagiilor, la care toate

aceste va mama o insemnata chelturiala, gi de a sa prelungi

a for facere nu mai este putinta, pentraca' nefacindu-sa

nici in aceasta Nara, apoi va ajunge oragul intr'o foarte
proasta stare din pricina apelor, gi lacuitorii vor cerca gi
vor suferi pa Linea site suparari gi vatamare sanatltii for
din putoarea unor asemenea ape; de a sa face aceasta
cheltuiala de Sfat este peste putinta, neputind sluji nisi
cum veniturile sale la asemenea intrelluincari. De aceia sa
va chibzui *de uncle sa sa dea bath pentru aceasta gi sa sa
hotarasca ea sa sa puie in lucrare indata ce sa va
pri-.
mivara, neertind o asemenea trebuinta mai multa intirziere.

www.dacoromanica.ro

24

Seccia 4.

-1

Asupra curafenii Si altele cite privesc la gait!' latea

oraului.

Art. 27.
La art. 13, 14, 15 gi 16 din Regulament, coprind chipul prin care sa sa faces curatirea gunoiului dupes

uliti, care dupa veniturile ce are Sfatul, neputindu-sa indeplini cu cheltuiala din casa sa, pentruca cheltUelik covargesc veniturile ce are, nici s'au putut pone in lucrare,
ci pins la Aprilie trecut fiind constractul lui Hartin al celor 4 maxi caldarimuri, sa curete numai acele caldarimuri
cu chestuiala in socoteala acelui contract, iar curatirea
celorlalte uliti au fort lasata in vointa gi indeletnicirea
proprietarilor; apoi fiindca spre infrumusetarea politii,
cea dintii trebuinta este curatenia, care departeaza nu
numai uraciunea, dar gi vatImarea ce sa priciamegte din
murdalic la obgteasca sanatate, este de trebuinta cu a sa
statornici legiuire gi ,asupra curatirei gunoiului dupa uliti.

0 asemenea dar indatorire neaparat privegte asupra proprietarilor, gi au dobindit prin curatenie aer curat gi inde dingii urmeaza a sa indeplini, pentruca proprienatile
ce an dobindit prin curatenie aer curat gi infrumu-

setare, depkteaza vatImarea sanata4ii lor, ce sa ivegte numai din murdalic, gi prin asemenea dobindire sa
fulosesc, gi fiindca- de a sa savirgi aceasta prin indatoriri
asupra proprietarilor, ea fiegcare sa-gi curete partea pa
dinnaintea proprietatii ce are, gi a cars gunoiul prin a
ingilor care, pentruca multi proprietari avind casele inchiriete, chiriagii nu dau ascultare gi supunere, cu pricinuire ca nu slut proprietacri, din can unii aflindu-sa gi
supugi streini, sa inpotrivesc, s'au chibzuit ca mijlocul
eel mai inlesnitor de a sa aduce la indeplinire, Para sa
pricinuiasca suparare nimanui, nisi neindeminate lucrarii.

este eel mutton

www.dacoromanica.ro

_,

25

Si sa orinduiasca la fiecare mahala cite un car cu doi

boi, on la 2 mahalale un car, sau gi la o mahala 2 cars,
dupa marl/ilea i trebuinta ,fiecaria mahalale, cu tocmeala a sta na pristan in lucru supt ingrijirea epistatului mahalalii, care car sa care in toata vremea gunoiurile dupa alit& acelei mahalale unde va fi orinduit, cu
indatorire, insa, ca proiprietara, miturindu-gi fiecare gunoiul dupi ulita pa dinnaintea sa, eel putin de doua anti
pa saptk'm'ana, sa-1 adune la un Joe, gi trecind card sa -1
incarce, gi sa-1 &coach' afara lal ocul hotarit. Aceste cars sa

vor intocmi de mahalagii impreuna cu deputatul maim

lalii, en
ce le vor putea gash, a carom plata sa va
raspunde de care insui proprietari, cu analoghie intro
dingii pa fiegcare car, po casele ce sa vor afla- in fiecare
mahala. Cu aceet chip sa nadajduete ci in toata vremea

sa va putea pazi euratenia cuvenita, gi sa va depirta

toate vatamarile gi uraciunile ce acum sa pricinuesc din
murdalicuri, gi obgtea nu va suferi greutate necuvenita
eu plata zisa, ci toti, vazind in Ennis folosul ce dobindesc, vor raspunde cu multumitre o asemenea plata, ea
sa vietuiasca, in .curatenie. Chid insa aceasta nu sa va

girl cu cale gi nu sa va primi a sa pune in lueram, sa

va hcxtari a sa da Sfatului mijloace de bani, ca sa poatii
indeplini curatirea, caci impotriva nu sa va putea face
nimic.
Art. 28.

Indata se va pune in lucrare, gi sa va in-

semna locurile hotArite prin art. 15 din Regulament pentru aruncatul acestor gunoiuri, gi &a va popri cu totul

de a sa man arunca pa viaor in politie, pa rice fel de

locuri slobode, sau pa Dimbovita once murdalic.i gunom, supuind.u-sa cei in potriva urmatori la pedeapsa
hal:arita prin art. 16 din Regutament.
Art. 29.
In politie aflindu-se multe locuri slobode,

neimprejmnite, precum asemenea gi cladiri striae,

13*

www.dacoromanica.ro

gi

26

viranele, care pricinuesc nu numai uraciune infrumuse;aril politii, der adapostindu-se pe dinsele mandalicuri,
vatlana gi sanatatea, sa se indatoreze peroprietarii for ca
sa le imprejmniasea" fara iutirziere, poprindu-sa pa vii..
for cu totul de a fi asemenea locuri slobode neinprejmake.
Udatul ulitelor, dupa art. 17 din RegulaArt. 30.
ment, deocaandata nu se va pune in lucrare, pentruca
iznaful sacagiilor, plitindu-sa de Sfat capitatia .dupes jaw.
maul incheiat de cinstitul Sfat Administrativ la least 1833,

s'au indaarat ca oricind va fi trebuinca de udat gi as vor

chema, sa mearga cu saoalele, a uda.
Prin art. 18 din Regulament sa hotaralte
Ar. 31.
a sa face 4 piece ,afara din politie la capul ulitilor celor
mad, la care sa se strings in toate allele Jeanie ce vor
reni cu lentil, fin, orz, eirbuni, vain, gi orice fel de alte
producturi, gi lacuitorit ce vor .avea trebuinca, sa mearga
acolo sa cumpere, gi apoi sa sa bage in politie d'adreptul
la casele lor. Aceasta fiind foarte trebuincioasa a sa pune
in lucrare, pentruca printrinsa sa w a putea popri murdalicul dupes uliti, ce sa face mai molt de aceste cars,
care viind pa uliti stau ping ce vor gasi mugterii, a vinde

productul ce au, gi pricinuesc nu numai murdalic pa

uldci dar gi inpiedicare Cnlni iaeatji, inbulzindu-sA oar
multe. Sa va hotari a sa da locurilor orInduibe prin Regulament epic intoemirea piietilor, gi apoi intoomindu-sa.

sa va popri indatai lacuitoiii de a infra cu carafe d'a&vital in politic, gi vor trage in aceste piece.
Prin art. 19 din Regulament sa zice a sa
Art. 32.
hotari in politie 6 piete pentru vinzarea de came, zarzavaturi, poame, pegte, malai gi orice alts felurime de
producturi, cite privese la intimpinarea obgtii, care ail
ea cumpere, ca sa fie totdeauna obgtegti, poprindu.sa a

www.dacoromanica.ro

^e

27

sa mai face asemenea vinzare prin Ate locuri. Apoi cu

toate ca asemenea piete sint acum intoramite trei:
1) Plata Maghistratului,
2)
3)

Niculescului,
Heraschii,

dar filaidea gi din ,acesta numai una este obgteasca, a

Sfatului, iar celelalte dona: a Nioulescului i a Heraschii
sint luat cu contract pi 10 ,ani, care soroc sa savirrrIte la
anal 1840, chid ramin pa solaria peropaietaailor, inpreuna
cu cladirile dupa dinsele, dupa contractul ce este inche-

iat, 1 atunci dupa soroc proprietarii for vor care pret

mare in al ingilor folds, gi locurile hortarit' e pain Regulament, unile s'au vindut, este de trebuinta ca sa sa hota.

rased cumparatoarea a asemenea locuri penult piete, cum

1 cu ce bani sa se cumpere, cad casa Maghistratului nu

este in stare de a le putea infiinta ca bath de la dinsa,

iar trebuinta care neaparat sa se intoemeasca ,asemenea
piece i pentru a obtjtii inlesnire, i pentru a A, putea
prAreghea paza curatethei cuvenita, i calitatea unor asemenea produeturi, ou a nu fir stricate sane proaste, din care
pricing sa era vatame sanatatea obtii (intre care pieta
poste sluji gi local d-lui poloovnicului Salos, din mallslaoa Dudescului, pentru una fiind cu indeminare pentru
Podul Calitii, Dealul Spirii i invecinatele mahalale, Carele prim adresul e an dart/la Sfat zice ca vinde acid loc)

este trebuinta ca sa sa hotarasca a sa da Sfatului barn

pentru cumparatoarea lor.
Art. 33.
Facerea cite nu put la fierare din aceste
piece dupa art. 20 ,din Regulament, intomnindu-sa. pietile zise, sa va insarcina maghistratu ca din casa sa sa
faces aceste ,pu.turi--darpa id erni'a lama ce va ave pa flag,care an.
Art. 34.
Prin art. 21 din Regulament sa hortaratte
orinduiala ce sa cuvine al si pazi 'de precupeti, apoi

www.dacoromanica.ro

28

fiindca uneltirea for au ajuns foarte nesuferita, prieinuind Alta o mare neindeminare asupra indestularii
trebuincioaselor de hrana, pentru ca inpineazi wale ulitek, egind gi afara din bariere, inat:ntea lacuitorilor ce
vin du p'afara, gi tocmind asemenea produdturi, indata sa

fac ei vinzatori, incit poa:e sa ajuuga in piete la matraPazele la cite trei gi patru ingi gi sa urea la un pret neenteral, Para 82 lase pa ceilalti orogani ca sa poata a cum-

para cevagi d'adreptul de la lacuitori. De aceia es:e de

trebuinta ca ea sa intocmeasca acele 6 piete gi sa sa statorniceasca ca la fiegcare din acele piete sa fie cite 10
precupeti, sau mai multi, dupa cum trebuinta va cere,
fiegcare cu pravalia sa, gi ceilalti dupa la uliti sau mabalale, sa sa popreasca de a mai unelti aceasta meserie,
ci numai cei hotariti du prin piece, pentru ea acum nu
indestul ca Emma precupetilor este peste 200 de ingi, dar
fiegcare dinteingii osebit ca an cite unu gi doi tovaraga,
apai au gi cite doa gi trei slugi, gi toti precupetesc, stragnicindu-sa pe cei hotariti precupeti prin de aproape priveghere a politii, ca nimini dintr'inii 85 nu fie voinici a
cumpara inainte dupa apte ciasuri turcegi, rind i

atunci numai du prin pieti sa cumpere, iar afara din

pieti sa nu fie nici cum slobozi a cumpara in once caz,
sau a egi afara din bariere, ci lacuitori dupa afara sa vie
cu producturile d'adreptul in plata: oei cu carale in pie-tele dup'afara, gi cei pa jos cu pasari gi ,altele in pietile
din launtru, a be vinde obltii cum sa va putea invoi; gi
dupa gapte ciasuri, ceia ce va raminea sa fie slobozi precupeti a le cumpara, atit diva la pietile dupA afar5, cum
gi dupa la cele din launtru, cum asemenea gi nici unul

din lacuittori, fara sa fie precupeti, sa nu sa ingadmiasca a

sa negatatori_cu precupetie in once vreme, cu orice pro-

duct de hrana, hotarindu4a pentru osinda oelor impotriva urmatorii: pentru intiia data marfa ce va fi cumpawww.dacoromanica.ro

.r:

29

rata, sa ea vinza in folosul cash Sfatului, eau straf lei 25;

al doilea lei chneizeci, gi al treilea una gala sau bataie,
dupa cum trebuinta va povatui.
Art. 35.
Pentru taerea vitelor, de a sa popri cu a sa
mai face in politie, sa orindueste, prin art. 22 din Regu--(Intent, lac pa marginea Dimbovitii. Apoi fiindea de mai
nainte Sfatul an inchiriat un loc pentru aceasta trebuinta,
.

pa zece ani, po lei una mie cinci sute pa an, al caruia

inplinegte la leat 1842, este de trebuinta ca mai
din vreme sa sa hotarasca gi darea locului orinduit prin
Regulament, cu plata hotarita de embatic, pentru a sa
intocmi pa dinsul taerea vitelor.
Art. 36.
Pentru pescarii, fiindca pima warn nu s'au
facia nici o urmare, gi este de neaparata trebuinta ca magazine pescarii sa sa mute din politie, ea va hatari gi darea locului orinduit prin art. 23 din Regulament, cu plata
de embatichiu, pentru a sa intoemi pa dinsul magazale
some

de pegte.
Art. 37.

Pentru sapunarii, asemenea sa va face urmare ca gi pentru pescarii, uncle sa vor muta gi lucrarea
luminarilor de seu, hotarindu-sa locul orinduit prin art.
24 din Regulament.
Art. 38.
Ingroparea mortilor afara din politie, dupa
art. 25, 26, 27, 28, 29 gi 30, famine a sa pune in lucrare
mai in urmi, cind casa Sfatului sa va indeletniei de bani,
a putea face cheltuelile cuvenite.
Art. 39.
Mutarea puscariii, dupa art. 31 din Regulament, na va ch:bzui fi sa va hatari cu ce bani sa sa tacit.
Prim art. 32 din Regulament sa vorbegte
Art. 40.
este un lucru
pentru cigmele. Apoi fiindca aerate
de mare folos obgtii, pentruca prin infiintarea for va
simti been o mare mulynnire gi folos, departind printrinsele vatamarea ce acum sa pricinuegte din apa Dimbovitii, care fiind plina de gunoaie gi murdalicuri ce sa

rei

www.dacoromanica.ro

30'

arunca inteinsa, supers sIniitatea, gi osabit sa va da o inlesnire foarte mare lacuitorilor ce licuesc cu departare
de apa Dambovitii, gi sa vor putea pazi totdeauna ulitele
cele mari pa uncle sa vor cladi asemenea cigmele in curatenie, prin inlesnirea ,apii de la din Bele, cum gi a &I in-

timpina intimplarea primejdiei de foe Pa la asemenea

locuri, este de trebuinta ca sa sa pule in lucrare; gi intrind

Sfatul in cercetare, au dovedit locuri ea apropiere de a

sa putea aduce apa indestura gi bunk', cum gi megteri 'de
a sa imarclua ou a for facere, inert sa popregte punerea
for in lucrare din pricina banilor, cad dupes cum s'au
zis, casa Maghistratului nu sa cunoagte ici cum in stare
de a le putea infiinta cu bath de la dinsa. De aceia chibzuinclu-sa folosurile ce s'au zis ca sa vor dobindi prin facerea cigmelelor, gi neaparata trebuinta ce este de dinsele, sa

va hotIri a sa da bani ,cuveniti spre a sa face,

asupra cassia aceasta pirere a Sfatulut este, de sa va gasi

cu cale cele urarataare:
1) 0 din buna vointa dare din partea boenilor, a atreia

parte a banilor scutelnicilor unui an, afara din vaduve

gi alte fete fill stare;
2) 0 contributie cu analoghie a tuturor manIstirilor
Pamintenegti gi streine, cum gi a eparhiilor;

3) 0 supscriptie de bane- voie a toate parti negutatoregti gi a toate pravalii gi ban;

4) Dona din cele slobode pamintenegti manas" tiri, care
sa vor gash cu cale, sa sa legiuiasel venit al cigmelilor
politii, Inuit gi pa viitor sa sa dobindeasca o cask' care sa
fie pentru dregerile ce va sere trebuinta a sa face dupa
vremi.

5) Si se cerceteze dicta raposatului arhiereu Anthim,

carele 'dupes cum s'aude ar fi heat pentru cigmele 1000
galbeni
www.dacoromanica.ro

31

6) Figaduitul ajutor de 30000 lei din partea prea innaltatului nostru damn, din ce casa nu grim;
7) Ori carele din poprietari va don a avea apes in
curtea sa, va plati 'diva cum sa va gasi cu ale, gi aa sa
i 'sa .dea trebuincioasa masura de apes.
Seccia 5.

Asupra infrumusegrii politii.

Art. 41.
Pentru luminarea politii prin felinare,
&ilia art. 33 din Regulament, fiiwcica dupa inlesnirea ce
au avut Sfatul, ping acum au infiintat o aura peste 450
felinare pa uliti, gi este trebuinta au a sa aeza gi atlele,
iar .rasa sa nu sa indeletnicegte a le face de la dinsa pins
nu i sa va legiui venituri indestule, potrivit cu cheltuelile,
de sa va gasi cu cale, sa se indatoreze proprietari acelor
until unde va cere trebuinta cu a sa pune felinare, ca sa
le face cu ale ingilor eheltuiala, prin analoghie pa fiegcare, pa mina felinarilor ce va cere trebuinta a ea aaza
pa o Mica, gi dupa proprietatea fiegcantia, gi Sfatul sa va
insarcina cu. a for aprindere gi tinere in buns stare pentru totd'auna.
Art. 42.
Pentru plimbaale obteti, dupes art. 34 din
Regulament, sa va chibzui uncle sa ea faces, gi sa va hotari
cu roe bani, pentruca (cafe Sfatului nu este in stare de a

indeplini infiintarea for de la dinsa, nearvind venituri

indestule.
Pxin art. 35 din Regulament sa hoitarkte
Art. 43.
pentru intocmirea gi cladirea unui teatru, apoi sa va chibzui gi sa va hotari cu ce bani sa sa facia, spre a eit pune in
lucrare.
Art. 44.
Pain Art. 36 din Regulament, sa hoar:ace
a fa orinduit un arhitect, apoi fiindca din cearearea ce pines
acum an avut Sfatul, vede ca nu sa poate indeplini pune)

www.dacoromanica.ro

32

rea in luarare a articolelor Regulamentului, ce privede

la a sa indatorire, Cum gi privegherea pazii lor, numai eu
un arhitect, gi osabit ca cea mai multi trelninfa ,deoearmdata la lucrari este de inginer, gi cu tuna numai, fie in..
giner, fie arhitect, nu sa poate indeplini toate aceste in-

datoriri, sa va hotari ca sa sa orinduiasca pa linga Sfat,

osebit de arhitect gi un inginer cu buna gtanta,

tare.

melnicegte, pa eft va fi trebuinta a sa afla in slujba, ca

cite asemenea lucrari intrebuintate de inginerlic sa sa
dea in a sa insarcinare.
Art. 45.
Prin anexul infrumusecarii politii, al Raga-

lamentului Organic la tabla cu ttera A, 65 hotaragte a sa

face chid binale de gvardii in politie, cari aceste gvardii
degi era neaparata trebuinta a sa intocani, insa pentruca
Sfatul nu s'au inlesnit de bani, nu eau putut face. Acum
eau chibzuit ca sa sa, cladeasea deoeamdata la vapseaoa
rogie tactful comisii vopselii, gi d'asupra Jul sa fie foigorul

de foc, gi dupa plan gi prefacerea facuta de arhitectul

oragului, urmeaza a ea cheltui lei cincizeci gi patru de mii
numai la zidrze, afara din lac, care lac fiind al manas:irii

stintului Gheorghe-Nou, sa nadajduegte a sa kfrazi de

dinsa pentru un asemenea obgiese taboo. Apoi cu toate ca

aceasta cladire este de neaparata trebuinta a ea face gi

fara zabava, ,precum gi in urma la celelalte vopseli, dar
lacragi sa inpiediea lucrarea lor, pentruca Sfatul, nu poate
a le infiinta cu bani din easa sa, sa va chiiibzui dar, gi sa
va hotari a sa ,da Sfatalui bani gi pentru aceste cladiri, gi

mail au seama pentru cea din vopseaaa rogie, care este

foarte trebuincioasa intru intimpinarea pazii politii gi a
tirgului de primejdia focului.
Art. 46.
Din zi in zi inmultindu-se facerea cladirilor
in orag, gi a caldarimurilor, s'au inmultit gi deschiderea
gropilor de nisip, unile pentru in parte trebuinta ale proprietarilor, gi altele pentru spieulatii; earl gi aduc vatawww.dacoromanica.ro

33

maxi simtitoare, pentru ca gauxtindu-se unile asemenea lo-

curi, sa erica, nemai purtindu-se in urma face temelii pa

dinsele, gi osebit sa primejduegte gi viata oamenilor, precum gi s'au urmat citeva asemenea intimplari de omorituri in vary trecutO. Apoi Sfatul degi an volt ca sa popreasca deschiderea unor asemenea gropi in oral, dar nu s'au

putut, pentruca proprietari nevoind sa inteleaga paguba

ce vor suferi din deschiderea gropilor pa locurile ce au, gi
folosul ce vor dobindi daci nu vor strica aceste locuri cu
deschiderea gropilor, neincetat sa arata cu cerere de slobozenie pentru deschideri de gropi, dupa care gi s'au pus
la cale a li sa da voie cu chipul urmator:
Liu. Nimini lark' osekre, in verice parte de loc in coprinsul poliitu, sa nu fie slobod a deschide groapa de ni-

sip, pentru once trebuinca, fara a cere vole de la Sfat,

dupa care cerere nra merge la fa/a locului unul din cilenii
sai (sau d-lui comisarul vopselii) inpreuni cu arhiteotul
oragutui, gi vazind ca cererea ce face nu este vataniatoare
ulitii obgtegti, sau vecinilor, cum gi chiar proprietatii sale,
sa i sa dea voile a o deschide, au indatoririle de marl jos:

a) De jur inprejurul gropii ce va voi a deschide, sa sa

lase loc slobod de cinci stinjeni, sau gi mai mutt de va
cere trebuinta, departe de locurile vecinilor gi de ulita
obgteasca, cum gi de chiar cladirile acei poprietati.
b) Groapa sa se inprejmulasca de jur inprejur real in-

prejmuire de gard sau uluce, indata cc va incepe a ei

_

lucrare.

c) Groapa sa sa faca in patru colturi, iar nn ratunda,

gi pa o parte pa mule sa va lucra scoaterea nisipului afara
sa sa sape piezig, iar pa celelalte parti sapinduea un stinjen.adindane ,dupa raportul d.Faiser arhitectonul orargrului,
cu nr. 20, sa sa lase cite un stinjen loc slobod jur in prejur in launtru ei; gi asemenea mai sOpindu-sa alt stinjen
adincime, sa sa lase iaragi jur in prejur loc slobod in Faun3

www.dacoromanica.ro

34

tru, urinind i inainte cu. asemenea chip la fierare stinjen adincime, dupes cum sa arata prin alaturatul plan, a
carora sapatura sa sa face dreapta, fara sa sa lauptoreasca
cit de putin inlauntru, ping cind va da de nisip, i apoi ea
sa sape in Mantra piezi, ca intr'acest chip facindu-sa
groapa i mai adinca, sa se popreasca, departind vatamarea ce poate pricinui.
d) Pupa savirirea luerarii unii gropi de nisip ce sa
va deschide, sa Indatoreaza proprietarul ei a o astupa cit
sa va putea mai in grab, gi nu mai tirziu decit pins in trei
ani, dindu-sa soroc fieraruia pentru astuparea gropii dupe
marimea ei, gnu osehit este dator proprietarul gropii ea in
tannin' sa o astupe en once va voi, iar in afara adincime
de un stinjen sa sa astupe cu panda carat, ca prin ase-

menea urmare sa sa popreasca orice vatamare sa poate pri-

cinui sariatatii obteti de putoarea izvorita din gunoiu

gi mundane ce sa arunca in asemenea gropi.
e) Si in sfirit, sa va pazi baste aceste orinduieli intocmai precum s'au zis, sa indatoreaza a da ,chezaie destoinick' raspunzatoare pentru orice urmare inpotriva con ditiilor aim, cum i pentru astuparea gropii, ca va lua stirit la sorecul hotarit.
2-lea) In vopseaua roie, cum gi pe locurile ce cad cu
apropiere de fata ulitilor celor maxi, va fi poprit de a sa
da voie ea sa sa mai face pa viitor gropi de nisip, i mai
cu seams pentru spiculatie.
3-lea) Oriente, fara osebire, va indrazni a deschide groapa in cuprinsui podirtiei, fara a se cere voie, &a fie supus a
plati traf la casa Sfatului, lei. una snits.
Apoi pentruca folosul ce sa poate .dobindi din poprirea

deschiderii lor, este mai presus, alit in parte entre acei

proprietari ai locului, ,cit i de obte pentru asigurarea
obretii vietuiri, in vreme ce a for deschidere este foarte
vatamatoare, precum sa arata pe larg in alaturatul in co.

www.dacoromanica.ro

35

pie raport al diui FaCser, arhitectanul oragului, nr. 235,

parerea Sfatadui este a sa popri deschiderea low cu total
din launrru ocolului oragului, i sa sa cdeschida gropi la lo-

curi cuvenite afar, spre poprire pa viitor a tot felul de

necuviinte izvorite gi =mate ping acum, din asemenea
gropi.
Scotia 6.

Pentru magaziile de rezervii.

Art. 47.
Politia Bucuretilor;
linga alte trebuinte
ce are, este foarte intrebuintata de a avea doa magazii de

rezerva cu griu i faina, prin care o asemenea infiintare

Ea va putea asigura in toata vremea de cea intiiu trebuinta a indestularii articolului piinii gi vor lipsi pa viitor
asemenea neindeminari ce .acum sa intimpina din pricina
brutarilor, carii fiind un foarte rau naravit iznaf, in toata
vremea naseocesc tot felul de neindeminari, cu pricinuiri

rind ca n'u griu, cind ca au inghetat morile gi nu pot

macina, gi alte asemenea, din care sa ,amerimeaza adesea

in vremi neindeminatioe lipea in politic de pane; gi pa

linga toate aceste folosuri ce sa vor dobimdi, mai este gi
altul, ca. aflindu sa acele magazii pline sn toata vremea, de
zisele producturi, nu vor putea propane brutarii niciodata

neindeminari la hotarirea, pretului graului, carind a fi

trecut la socoteala ce li sa face la sorocul hotarit cu mai
malt pret de cel cu care sa va putea lua. caci in toata
vremea avind Sfatul gata in magaziile sale sums indestula
de griu gi faina, gi neputindu-sa invoi cu dingii la pretul
lor, le va putea da cu un prat mai cuviincios de cel, care
al for cuget, pentru in parte-le folds, vor dori 4-1 avea.
Aceste magazii a it infiinta atit cu a for cladire, cum gi
cu pregatirea unii sunlit cuviincioase de producturile zise,

este trebuinta de o insemnata mina de bani, gi nu mai

www.dacoromanica.ro

36

pun de lei 400000. Apoi, pentruca dupes veniturile ce

arum are Sfatul, nu poate nisi o data a sa socoti in stare
de a infiinta asemenea magazii, iar trebuinta cere neaparat a for infiintare faro nimic intirziere; deaceia luinduza
in bagare de seams gi chibzuindu-sa trebuinta ce este de
dinsele, gi ,folosul ce poate dobindi nu numai obgtea, dar gi

stapinirea, despre asigurarea acestui =deal de India tree

buintAin orice vreme neindeminatica, gi totodata a-1 avea
gi cu un mai ,auviincios pret sa va hotari a i sa da migoa-

oele de bani, soma zisa mai sus, oa sa poata indati pune

in lucrare infiintarea lor, gi cind nu va seta mijloc ca acea
sta Gallia de bani sa sa legithasca veniit al Sfatului, sa va
hotari ca cinstita vistierie sa inprumute pa Sfat cu aceasta soma, ou indatorire ea pa fierare an dupa indeletnicirea oe va avea Sfatul de bani, sa raspunza cite un oe
pinA la ,desavirgita ei plata, Para a plan insa gi dobinda.
Art. 48.
Cladirea magaziilor sa va da cu contract
prin mezat, dupa planul ce este faun gi trimis la cinstita
Marea dvornicie, Inca de la anal 1834, prin raportul cu
nr. 270, sau de nu sa va gasi aceasta, cturiincios, sa va face
alto& dupa cum sa va chibzui; ,asemenea gi cumpAratoarea

griului gi a fainii, sa va da iaragi cu contract prin mezat,

cu probe ho
Mezatul acestora ea va face la cinstita ObArt. 49.
gteasca Adunare, gi Sfatului sa va da contracturile cu con.
&pile, cum gi probele productelor, ca dupes dineele sa faces
intocmai urmare.
Art. 50.
Aceste magazii sa vor alai in dog parti:
una in partea din sus, i alta in partea de jos, ca &A nu vie
cu departare pc la mori, gala f aware sa va orindui cite un
intr'adins cinovnie cu plata hotAriti, oameni vrednici gi
611660, cu chezAgie destoinica, earl ea fie cu lacuintele
acolea, spre paza magazilor, ingircinai ou priimirea gi

darea fainii gi a griului, supt a for mAspundere pentru orice

risipa sa va 'dovedi urmata.

www.dacoromanica.ro

37

Seccia 7.

Asupra intocmirii corporaciilor de orice meteug i

uneltire.
Art. 51.
Pentruca corporatiile a feluri de megtegugucti
gi uneltiri nu slid supt priveghere, ca cei ce alcatuesc ace.
Ste corporatii, fiegoare in aneltirea sa, sa aiba cuvethtele
Wide gi indeprinderi, izvoratiste o mare neerinduiala la

dinsele, gi oricine, Mara s fie cunoscut de este destoinirc, in.

tea in corporatia care voiegte, din care pricing nici sa poate
desvolta gi inainta industriile megtegugum!lor; apoi spre
depart arrea pa viitor a asemenea neorindueli, din care nasc
gi nu patine abuzuri, suferind gi lacuitorii indestule pagube la invoelile ce fac cu vr'un megter, carele intimplandn-sa

a nu avea amide. Vilna de acea meserie pe care unel

tegte, gi stricind lucru ce au toemiti ramine acela pagubag,

negasind mijloc a sa despagubi de la meter, gi de multe

on sa intimpla asemenea neorinduieli gi din pricina calf elor, ca nu dau supunerea ouviincioasa la megerii cari sint
toemiti, ci Indata ce nu mai .voiesc a mai sluji, fara sa fi

inplinit sorocul nocaneliifug, gi sa bag la alt better, sau

deschid Ingle pravalii. S'au socotit de neaparata trebuinta
a ea intocmi gi pentru aceasta o orinduiali cu care sa fie
intocmite corporatiile, Indira pentru ass departs neorinduielile gi abuzurile de acum, al doilea pentru dezvoltarea
industriilor gi invatatura tinerimei, gi al treilea pentru politieneasca orinduiali.
Fiegice corpora* va avea staroste, cum i
Art. 52.
alto rei sau patru epitropi, carii vor pretui, fares partinire

gi in frica lui Dumnezeu, orice lucrare, la Imbuing de a

ea pretui, 'dupes cererea ce vor face unii altii la feluri de
intimplari pentru lucruri migcatoare gi nemiscat' care. Vor
judeca lucrarea unui megter, de s'au savirgit dupe tocmeala
ce sa va fi facut prin inscris, sau prin grain, gi intimplin-

www.dacoromanica.ro

38

du-sa a nu fi facuta dupa tocmeala, vor supune pa acel

megter a o face, spre indestularea oelui ce au tocmit; vor
cerceta asemenea i prigoniri de socoteli ce vor urma intre
megteri sau calfe; carei writ starostea cit 11 epitropii vor fi

dintre insugi meterii cei ice alcatuesc corporatia, alegi

de obgtea fiecaaia corporatii, oameni cinstiti, de inteles,
mai cu gtiinta la ,acea uneltire, i mai cu stare.
Starostea ,acestor corporatii, pentru ca sint
Art. 53.
insarcinati cu stringerea banilor patentelor, pentru ceiace
sa atinge de inplinirea banilor dupa patente, vor fi supui
cinstitei Dvornicii a pared, jar la Coate eelelalte orinduieli
sa vor ocirmui de Sfatul Oralignesc, dupa poruncile stag

pinirii ce sa vor da in aceasta pricing.

Art. 54.
Nimini fara osebire, adica nici pamintean
nici strein, nu va putea deschide paravalie, on sa uneltea/
sea vr'un megtegug, fara sa fife cunoscut corporatii lui, ca
este vrednic a fi megter, on a fi in drept a deschide pravalie spre vinzarea a once fel de marfa, i fara a ave ade la
Maghistrat bilet do slobozenie, gi oa-1:icarele gasindu-sa in
destoinicie a ,deschide iorgvalle cu chipul zie mai sue; sa va
indrepta de ,catre starostie la Maghistrat, a i sa :da bilet
spre a fi cunoscut, i va plaid un ce pa an negutalari i meteri, cum gi calfele for la casa corporatii, carei sa vor intre-

buinta spre ajutor celor carii nu vor putea unelti negot

sau meseria for 'din pricing de 'Dada on nenorocire, i sa
vor afla in sogpatiVame, spre vietuire, care ajutor sa va
face dupa meritele persoanelor i dupa analoghia contributiei oe va fi facut la case. _

Art. 55.
Orice megter sau mill din cei streini, ce vor
veni in capinala, indata ce vor sosi sa se indrepteze de poi,
Elite la starostia corporatii meseril sale, gi dupa ce sa va
ceroeta de starostie asupra meserii ce uneltegte, gasindu-sa
destoinic meter, i sa va ida voie a deschide pravalie dupa
_

www.dacoromanica.ro

39

art. 51, precum gi calla sa va da la stapin diva tocmeala

ce va face, prin gtiinta starostii; iar fiind nedastoinic, sa va
intoarce inapoi la pelt*, spre cu.viincioasa urmare. Ase
menea gi calfele gi ucenicii ce sa vor slobozi de stapini
lor, vor fi tot prin gtiinta starostii, alit intrarealor la stapin cit gi slobazirea lor, ca prin asemenea orinduiala sa
poarta gi politia a-i priveghea mai.bine, gi master% ce vor
avea trebuinte de calfe gi ucenki, sa pow la gasi cu inlesnire
prin starostia lor.
Art. 56.
Nimini din calfe gi ucenici nu va fi slobod
a egi, de la stapinii lor, inaintea sorocului tocanelii, care
tocmeala sa va face prin gtiinta starostii; precum asemenea gi nig un megter nu sta fi slobod a Ina calfa sau uce.
nicul altui mester, ca indata ce vor lua calfe sau ucenici
in slujbe, cum gi eind le vor slobozi, sa fuck' cunoscut sta
rodlii, gi starostia va tinea catastih de toti metteria corporatii sale, calfelor lor, ucenici ti alti oameni.

Art. 57.
Starostia, la intimplarea de a i ea infatiga:
aratare asupra vr'unuia mester, calla sau weenie, dupe
ceroetarea ce va face, va pedepsi pa cei care va dovedi
ingalatori la uneltirea negatului, orli meserie Mind lucru
prost, on s'au dat betii, cu un gtreaf in bani, care as va
depune la .casa comporatii; iar pentru gregali d'alta fire
gi vini, ramine asupra politii.
Art. 58.
Cind vr'unul din orogani sau streini va tocmi
cu un mester a-ti face aeon, i va veni la starostia corporatii a .adeveri inscrisul pentru invoiala ce au facut, sCarostr!a
este datoare sa incredinta despre asigurarea acelui mctter
cu chews destoinic, sau .alts asigurare asupra tocanelii ce
ou facut, ca sa sir pazeasca intocmai invoielile ce sir fae, ti
apoi sir adivereze asemenea tocmeli, gi la once impotrima
intimplare de a nu indeplini Moral facut prin ,asemenea

www.dacoromanica.ro
^

40
a

tiocaneala de &Are meter dupa tocmeala, Ea fie starostia

in waspundere gi sa-1 despagubeasca, spre indeplinirea inscrisului ce sa va fi facut supt adeverirea ei.
Art. 59.
Peniau veniturile gi cheltuielile ce vor urma
la corporatie, spa sa dea fiegearuia cite dolt condici numerarisite gi pecetluite cu pecetea Sfatului, ea &a sa treaca
in una veniturile gi in alta cheltuielile, care sa vor cerceta
la fiegcare sfirgil de lama de Sfat.
Art. 60.
Cutia corporatii va fi in pastrarea starosti
gi supt ocirmuirea gi privegeherea atit a sa, eit gi a epitropilor, indatorindu-sa la raspundere perfra once risipa sa
va .dovedi facuta dintr'insa, sau 'dare fara orinduiala.

Art. 61. -- Once megter, gi de va fi de vr'o class din

cele aparate de dajdie, gi nu va plati patents, la intoemirea insa a acestor orinduieli ale corporatii, sa fie supus
fara osebire ca gi ceilalti, cum gi la toate celelalte orinduieli ale corporatiei.
Din zi in zi sa inmultegte neorinduiala slur
Art. 62.
gilor, cum gi a altor asemenea simbriagi, gi nesupunerea la
ai for stapini, pricinuindu,sa de obgte o indestura neplace:
re pentru aceasta; spre dapartarea caria, de neaparata este
trebuinta a sa intocani gi pentru ,dingii o obgteasca orindulard', ca sa scape gi stapinli d'o asemenea neplacere ce sufera mum, gi insugi acegti simbriagi sa sa indrepreze, apueel drept gi folositor pentru dingii.
rind
Ginsiita Agie a oragului sa aleatuiasca cataArt, 63.

grafie pentru toate slugile, slujnice, vizitii gi alti asemenea simbriagi, dind pa fiegcare supt chezagie, gi sa le
dea bileturi pe la miini, a fi cunoscuti.
Biler.41 ,ce sa va da fiegearuia din acegti simArt. 64.
brIagi sa aiba coprindere de numele gi porecla lui, nr. ca-

www.dacoromanica.ro

41

sii, vopseaua gi niahalaoa 15cuinlei sale, nornele cliezagu.

lui sail, 6 la ce st5pin s5 415 slujind, precum asemenea

sa fie trecut git in condica initacmit5 pentru (Thigh.
Art. 65.
Veri care din asemenea simbriagi via voi a
intra la stipn, eau a egi de la unul gi a intra la altul, ea fie
clam- a 85 arata la cinstita Agie, uncle sa infatigeze biletul

de la stapinul la care eau aflat mai, nainte slujind, gi g5sindu-s5 c5 n'u egit on vile. o vina, ea sa -trona la condici,
gi sa i sa dea bilet ca sa intre la stapinul ce va cere; iar
neavand bilet de la stapinul la care au slujit, sa nu fie slobod a intra la alt stapnn, pin5 nu sa va oerceta pricina pen-

tru care nu are bilet.

:
..
Art. 66. -- Nimini din sapid sa nu fie volnici a Ina
slug5 eau alt asemenea simbriag, fIr5 ea* vie acel simbriag,

cu r5vagul ,ciustitei Agii; sau urrn-Hd in po:riv5, once

paguha ii s'ar intimpla din pricina acei elugi, nu va avea
ascultare eind ita reclamarisi despagubire.

-;

Art. 67. -- Pentru toate aceste cheintrieli gi luciari a s5

indeplini, este trebuinta de a se kgiaii Sfatului venituri indestule gi potrivi:e cu a le face, c5ci veniturile ce ast5zi
are, nu numai c5 slut foarte mici, 61 'dintr'insele nu sa poa-

et face nisi una din asemenea lucrgri, dar sa gi covirgesc de

cheltuelile ce acum are, precum sa va vedea alaturata soil
coteala suipt Were A, ca- veniturile shit lei 297867, iar chel,

tuelile cede icunoscute lei 308757, cu prisos cheltuelile

peste vent mai mult lei 10890, din care pricing sa gi af1a
casa sa datoare. Afars de aceste cheltueli .aratate prin a15uliturata socoteal, este de neapirata unlacing
telor, de nu ea va ,g5si cu (sale a 05 punier in lucrare arq 26
aratat in acest proect; haznelile caldarimurillor ulitelor ce'or mari de a sa meremetisi' gi a s5 preface dupes trebuinta
ce votr cere, cum gi a sa muta cede din ulita Mogogoai,

www.dacoromanica.ro

42

eau.' zis la
din partea stings in partea dreaptili
art. 25; anturile scurgerii apelor, cladirea foiorului de
foc in vopseaaa roie, cumparatoarea locurilor pentru piele, facerea magaziilor i cumparatoarea .griului i fainii
de trezerve i allele, pentru care toate aceste sa va hotari

din ce haul sa sa face, spre a sa pu ea pune in lucrare,

neertind trebuinta for intirziere.
Prezidentul Sfatului, Constandin Sulu
Constandin Burchi
K.'AvaTvtliaTti

Hristofor Mustacov
Necule Theodoru

TABU CU LITERA A, DE. VENITURILE SI CHELTUELILE SFATULUI PE UN AN.

'

1) Venitul acsizurilor dupa vinzarea ce s'au facut

ipa un an de la 1 Septemvrie 1835
lei 155100

2) Chiriile pieyii Maghistratului pa un an cu

tacmin

24000

3) Zeciuiala capitatii pa un an, dupa cum s'au

luat in anul trecut . . .
4) Export4la viLlelor i a Zaherelilor dupa cum
s'au luat in anul trecut .1 .
.

39884
78883

297867

www.dacoromanica.ro

43

[Cheltueli:

tatul ce sa platete la cinstita Agie pe tot

anul dupa cum in anul trecut s'au dat . .. 153667
2) Capitatia sacagiilor, asemenea
2832
3) Leafa engherilor orinduiti pentru marital
1)

ciinilor
4) Luminarea politii prin felinare, pa suma felinarelor ce acum sa afla, cu tacmin . . .
'

3318

24000

5) Leafa slujbailor casii Sfatului, dupa cum

acum sa afla, afar. din adaosul ce este trebuinta a sa face de slujhai
. .
.
.
6) Leafa cantelerid arhite,ctonice, ce sa da din

42700

casa Sfatului

7200

7) Leafa pitarului Niculi, cinovnicul orinduit

..
in locul ,avocatului

8) Leafa odagiului orinduit la casa d-lui dvornicului Romanet, uncle sa priintete jalbile
de Maria Sa Voda
.
.
.
.
.
9) Casa rezervii cu tacmin . . . ." . .
10) Pentru chiriile caselor inchiriate pentru
,

3840

cvartiranti rui, dupa porunca c'arti)oi Mari

Dvornicii

1200
50000
.

..

20000
308757

Prezedentul sfatului, Constandin Slav

Constandin Burchi
K.'AvaTvukirri

Hristofor Mustacov
Necule Theodoru "..

www.dacoromanica.ro

44

RESUME
.

UN VIEUX PROJET DE SISTEMA.TISATION

DE LA VILLE DE BUCAREST (1836)

Par suite des invasions continuelles, tantot des Russes

et taut& des Tures, a qui la Romnanie servant de champ
de bataille et de lieu de pillage, les vales roumaines ont
eu une evolution tres lente, on pourrait meme dine ine.

xistante.
Les dispositions inserees dans le Reglement Organique
.

(1831-1833) soot" le resultat des efforts deploy& pour

les amener a une vie nouvelle et fal*.re de Bucarest une
vine ressemblant aux autres villes de l'Europe.

Le projet publie [lei nous donne les details sur c's

dispositions de .principe du Reglement Organique, etablis

en 1836, alors que la mairie avait a sa tete Constantin

Sulu.

On y trouve deja preconise ces deux prinoipes:

1) Le- droit de servitude edilitaire, = construction en
... retrait
mesure aujourd'hui encore en vigueur.

2) L'obligation pour les citadinS de participer dams

une certain proportion aux travaux edilitaires respectifs,
obligation qui, si elle Wait ete appliquee plus serieusement et pendant plus longtemps, aurait contribue a donna r

a Bucarest un tout attire aspect.

Il y est mentiorniee egalement un projet de- budget
.

u.

de la Capitale pour l'annee '1836, qui eat nous le croyons,

un des plus anciens essais connus d'equilibre initial des
recettes (it des dapenses pour la capitale: de la Roumanie.
:.,,
'

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro