ANALELE

ACADEMIEI ROMANE

SERIA II. TOMUL XXVIII.

. 1905 1906.

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.

BUCURESTI
INST. DE ARTE GRAFICE «CAROL GOBL» S-SOR ION ST. RASIDESCIT
10, STRADA DOAMNEI, 16
1906. 15935

www.digibuc.ro
 ANALELE

ACADEMIEI ROMANE

SERIA II. TOMUL XXVIII.

1905 -1906.

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.

BUCURETI
INST. DE ARTE GRAFICE < CAROL GOBL» S-SOR ION ST. RASIDESCII
16, STRADA DOAMNEI, 16
1906. 15939

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
Pagina
Viata si domnia lui Barbu Dimitrie 't,irbei, Donm al Terii-
Românestd (1849-1856). Memoriul II. De N. Iorga . . . 1
Cronica Bohotinului, de Radu Rosetti 157
Notiunea valorii in istorie, de A. D. Xenopol 325
Din Nichita Acorninatos Honiatul, traducere a pArtilor privitoare
la istoria Asanizilor, cu introducere si index, De Gheorghe
Murnu. 357
Note genealogice si biografice despre farniliile Buhus si Rosetti,
fosti proprietari ai mosiei Bohotinul, de Radu Rosetti. . . 469
CIteva manuscripto din tar'a si strAinAtate relative la istoria
Rornftnilor. Seria II. De N. Iorga 505
Cauzalitatea in succesinne, de A. D. Xenopol. 531
Originile partidului national in RomAnia, do A. D. Xenopol 579

www.digibuc.ro
 VIATA *I DOMNIA
LIU

BARBU DIMITRIE STIRBEI

DOMN AL TERII ROMANETI
(1849-1856)
DE

N. IORGA
Membru corespondent al Academiei Romane.

MEMORIUL II.

&dinia dela 1 Iu lie 1905.

VII.

Aceia dintre proprietarii mari ai pArnântului, cari fuseserà adusi

a crede cä revolup dela 1848 va d'ainui si va putea s'a statorni-
ceaseä prefaceri si asezáminte, se ingroziserá la gAndul c5, proprie-
tatea taraneaseä, mosioara, se va rascumpärà si va tral liberá de
acum inainte. Imprejurärile din toamna anului de tulburare ii linistira.
i in aceastà. privinp, Regulamentul Organic rhmase hot'aritor.
Dar desbaterile din comisia pentru desrobire si cuvhntArile oame-
nilor revolupei nu ramasesera Mr& urmari. Ele se zärese ici si colo,
prin ziarele timpului. Calmácamia lui Constantin Cantacuzino Incepii
cereetári cu privire la pagubele pe cari le adusese eacasii rAsvrä-
tip, si o comisie specialá Isi incepa luerárile indatá. (1)
(1) Vestitorul romotnesc pe 1849, No. din 25 Octomvrie.
Analele A. R.Tom. XXVIII.Afemorille Sec(. Istorice. 1

www.digibuc.ro
2 tr. fOitai

Stirbei o desfiinteaza Ina, din 1849, creza.nd cu dreptate cA nu

e bine sä se mai scormoneasca% patima puternia, a paniantului pe
care o treziseil ImprejurArile din urra. (1). In conventia dela Balta-
Liman, &hail cel nou, se prevedea o comisiune pentru cercetarea
din nou a Regulamentului 0 «semnalarea schimbärilor celor mai po-
trivite pentru a da administratiunii terii regularitatea si unitatea
care i-au lipsit phnä acum»; firete cA, hotAririle comisiunii, intärite
de Domn, trebuiau supuse celor douä Puteri de caH atArnau prin-
cipatele 0 numai dup'a aceasta ele aveau putere de a lega, deopotrivá
cu pärtile neatinse ale Regulamentului. Deci se prevedeau numai
schimbäri in felul de cArmuire. Dar cestiunea rurala, se impunea. dela
sine §i de fapt numai In privinta ei fur& luate hotariri, pe &And in
privinta altor puncte : numirea cu randuialá a functionarilor, sta-
tornicirea unei legi a pensiilor, alcatuirea, dupä cum prevedea, i
conventia, a unei legi electorale noub% pentru adunári obstesti, mai
bune §i folositoarer numirea subocarmuitorilor din judete, fixarea
mai dreaptä a celor pse zile de lucru pentru sosele .si, in sfarsit,
legea de recrutare pentru militie,se exprimau numai dorinte, de
caH Domnul putea sä tie samä sau ba (de fapt el n'a tinut seam5.
§i comisiunea, odat5, inchisk nu si-a mai inceput vreodath lucrArile).
In Octornvrie 1849, o comisiune era, acum numitá i aveà in fruntea
ei pe acel Fanariot foarte destoinic in lucrurile practice de oH ce
fel, care a fost dr. Arsachi, vechiul ministru al multor Domni, ina,
dela Alexandru Sutu §i dela Grigore Dimitrie Ghica, al chrui secre-
tar la afacerile stráine fusese acest medic dela spitalul Coltei. Un
firman anume, cápätat de sigur de Domn, mArgini atunci chemarea
comisiunii numai la revizuirea legii rurale; astfel puturA sä inceapá
qedintele ei, amânate pAna, atunci, cu toatä nerAbdarea multor lo-
calnici §i straini, caH a0eptau mare lucru dela acest mic comitet
de boieri.
Lucrärile urmar5. In cursul iernii, o iarnä asprk care lasä pe
oameni in primävarA cu totul saeatuiti de mijloace §i de puteri, fax5,

(1) Ibid.

www.digibuc.ro
 VIATA t DOMNIA LUX DARED DIMITRIE $TIRBEI.

porumb pentru casä i farä hran't pentru vite, intre cari secert cu
furie epizootia, molima. Proiectul comisiunii, pe care Domnul era
sa-1 primeasch, state& sub ochii lui.
El nu fusese pus la cale fara multe framântari. Erau doua cu-
rente, clintre cari nici unul nu pornit dela proiectele binefacatoare
ale anului blestemat : 1848. Cei mai aspri, sprijinindu-se pe o logicii
dessavArsita.,, pe comparatii cari puteau st insele lesne, i MIA nici
o cunostinta, sau fara nici o luare arninte pentru procesul istoric
al proprietatii mari, priviau pe tärani ca pe niste oameni fara parnant
fara drepturi, vechi sau nou'a, la ansul.
In dreptatea i iubirea lor de oameni, ei voiau sa-i desrobeasch
pe deplin, si-i descurce din toate legaturile incatusatoare ale atator
legiuiri mestesugite si, dup5, aceasta, s aseze pe acesti oameni «li-
beri» intro perspectiva mortii de foame i neindurata tocmeala pe
care o propunea, celalalt factor liber al muncii ogoarelor, proprietarul.
Taranul nemultumit de conditiunile aceluia ce fusese Ora atunci
boierul seiu, era slobod sä mearga aiurea, oH unde, daca nurnai
ar putea, sa-si plateasca datoriile de multe feluri, daca ar aye& mij-
loacele de drum si daca ar sti unde ar putea sa, se clued.
Pentru altii, mai buni, cu toata infatisarea contrara, trebuia, sa se
pastreze starea de «robie» a Regulamentului Organic, dar imblan-
zindu-se. Si in aceasta imblanzire erau iaras deosebiri, cari se puneau
in legatura cu cele doua principii opuse. Constantin Cantacuzino,
fostul Caimacam, ar fi vrut sa se hotarasca pretul pogonului de pa-
sune pe timp de patrusprezece ani, adeca pe doua recensamanturi,
anume fart deosebire daca e vorba de pogonul ce se Odd& ta-
ranului dupa lege sau de pogonul supranumerar, pe care taranul
II luet n arendl, printr'o invoiala anume, o «tocmeala agricola».
Dar altii protestau, aratand cit printr'aceasta s'ar strict toata logica
legii, impiedicandu-se libertatea transactiunilor pentru viitor si et,
pe langa aceasta ca si cum nu s'ar fi putut gasi un mijloc do
indreptare ! s'ar pune pe aceeas treapta parnoontul de ori ce fel.
Din toate aceste discutii nu iesi. inst pastrarea oranduirilor Re-
gulamentului cu privire la stramutarea satenilor, de caH cei mai

www.digibuc.ro
4 4. ioltdA

multi proprietari se temeau stra0ric, tanguindu-se ca% astfel s'ar crea

o stare de anarhie, care ar prirnejdul izvorul de chpetenie al bo-
gatiei nationale. Ca sh nu se prefaca, adecä, toatA tAranimea mun-
teanä in horde rAtacitoare de tigani fllimanzi, strUatand ogoare sal-
batácite de lipsa br*lorcatä neintelegere pentru firea nespus de
statornica a locuitorului nostru dela tará! Regulamentul preyed*
In adevAr, ca s'ateanul sh nu poatä pleca decat atunci cand pro-
prietarul n'ar aye& de uncle sad dea. pitimant de lucru dupä lege,
ca,nd ar capata loc aiurea prin rno0enire si casátorie, i nurnai dupà
in0iintarea cu §ase hmi inainte §i deplina räspundere a birului i F,4

dijmei. In ceeace prive0e pärnântul de lucru, i Regulamentul im-

partiit pe t'arani in cei cu dousä perechi de boi, cei cu o pereche
cei cu bratele, and unora 8 pogoane §i trei sferturi, celor de
al doilea 6 0 jurnAtate, iar 4 pogoane çi jumatate celor din urma.
Aici nu se fad.' nici o schimbare. Mai departe, cu privire la munca
datoritá proprietarului, Regulamentul cerea de fapt treizeci de zile
pe an dela cel fara vite, iar dela celálalt numai patrusprezece, cari
nu puteau urea la optsprezece, tinandu-se i mai bine in samä
munca adevaratá ce se indeplinia. Urma dijma dela produse. Dupá noua
legiuire dijma fu mic§orata zi parnantul de i*une se indol crescand la
un pogon. i ssateanul cu boi i celälalt erau de acum inainte datori
sä dea treizeci de zile de lucru pe an, §i nu mai mult. Cine n'ar fi
vrut aceasta se putea, invol in alt chip cu proprietarul sari. Dach nu
izbutia, el puteã shift caute de lucru aiurea. Comisiunea era formath
numai din boieri mari §i boieri mai bätrani: Banul Constantin Ghica,
fru §i frate al celor din urmä Domni din aceasta familie, Banul Alecu
Filipescu, zis Vulpe, mare rusofil 0 se zicea bun prieten pe
vremuri al Doamnei Márioara a lui Grigore Vodä Ghica, Constantin
Cantacuzino, Clucerul Barbu Catargiu, care era sa apere apoi sub
Cuza Vodá, cu atata inver§unare, teoria taranului «chiria§» pe ph-
mantul säu strämoesc, Gheorghe Otetelep,nu, Asachi i Logofátul
Alexandru Ghica (Ministru de Finante). Dar invinsese pärerea Dom-
nului, care era pentru invoielile slobode §i pentru stramutarea li-
ber'a a taranului, pastrandu-se ins5, anumite Ingradiri de legi 0 re-

www.digibuc.ro
 VIATA RI DOMNIA DUI BARBII DIMITRIE TIRBEI. 5

gulamente vi l'ashndu-se la o parte ori ce teorie. Pentru a se face

toate cu oarecare rânduialä vi garantie, el hotäri prin regulamen-
tul adaus la legea cea nouä ca tAranii vor putea sa aleaga Intro
invoialá pe cinci ani sau strämutare dup5, indeplinirea tuturor sar-
cinilor dar vi proprietarul puteh, goni, dupa Regulament chiar,
taranul neplácut lui pânä la 1852 (1). in acest an, de Sf. Gheor-
ghe, legea rurala, a lui Stirbei intra in vigoare, vi un nou recen-
sämânt fu oranduit pentru a se invederà starea de lucruri creatä
prin acea lege (2). Se constatä, peste un an, in 1853, ca ea fusese
binefächloare sau cel putin nu indemnase spre mai rau: pretul pa-
mAntului crescuse vi stramutarile fusese foarte putine (3). Proprie-
tarii, cel putin, n'aveau de ce se plAnge.
Domnul mai voià sa, schimbe vi legea voselelor, puind jumatate
din sarciná pe umerii proprietarilor, cari aveau mai mult folos decal
shtenii din crearea vi intretinerea acestor drumuri sigure vi lesni-
cioase, cari lipsiau, cum se vtie, cu totul inaintea Regulamentului
Organic (4). Aceasta n'o putii face deal intr'o forma indulcita, pre-
fAcamd lucrul In bani vi impuind pe proprietar cu o treime. Dar
pretuind pe deplin faranul, in rolul shu economic vi in valoarea sa
morallt, mai mult decAt in insemnátatea sa nationalk Stirbei ava
totdeauna de grija ca el sä nu fie prea mult apásat de o admini-
stratie nepriceputa, ran naravita vi sta,ngace. In 1850 Inca, el tri-
mite& comisiuni prin judete ca sa constate dad, thranii au lost pla-
titi pentru produsele date ovtirilor de ocupatie, daca nu li se cer
mai mult decAt cele vase zile legiuite pentru vosele vi dad, intr'a-
devar ele se intrebuinteaza la acest lucru vi in sfArvit daca legile
vi regulamentele se apnea la sate (5). El declara, solemn, in cala-

(1) Vol, I, pp. 42-3, 378; vol. II, pp. 48, 50-1, 57, 61, 99, 112, 114-6, 128, 153; Vesti-
torul ronanesc pe 1851, No. 49.
(2) Bukarester deutsche Zeitung pe 1853, No. 31; Instrucfli pentru introducerea nouei
legiuiri privitoare la reciproacele drepturi f i indatortri ale proprietarului f i ale lucrit-
torilor pdnuintului; Bueure§ti, 1851. Cf. Vest. rout. pe 1850, No. 12.
(3) Vol. I, pp. 264-5.
(4) Ibid. p. 378.
(5) Buk. d. Zeit. Pe 1850 (Ionic), No. 44.

www.digibuc.ro
6 N. IORGA

toria ce fácü prin tarh tot in acel an, ch intelege &á nu mai fie
«acele nhravuri rele: de a irnpárti tara In douh, in aphshtori si aph-
sati. Nu caut sh am vreo partidä pentru a mea persoanh: par-
tida mea o caut numai In cei ce vor simti pentru public ... Eu
m'as socoti vinovat de mare crima dach as mai indelunga, indul-
genta pentru asemenea fapte netrebnice.» Acestea le spuneh, duph
ce vhzuse cum se face administratia in Arges. La Rhmnicul Vâlcii
ghsi hotii, la Thrgu Jiului un orhsel shrhcit. In. judetul Mehedinti
se incredinth ch «subcarmuitorii apash i astäzi pe thran fhrh sfialä,
cu feluri de abuzuri». La Craiova aflä eh ei puseserh in sarcina
shtenilor o sum& de greutrtti, sub cuvhnt c astfel so ghteste «co-
nacul donmesc». Medicul din Olt, ca si cei din alte phrti ale terii,
vedeau din functia lor numai leafa. Acela pe care-1 intrebh despre
bolile ce bantuiau intre copii pustiind satele, se incurch ash de
eau In rhspunsuri, incat primi in fath, inaintea atatora cari au
trebuit sh asculte i sh invete, aceste strasnice cuvinte : «De se
va intamplh la vreun sat In judetul dumitale mortalitate in copii,
din värsat, sh stii ct vei fi dat in criminah. Unde nu sosiau
plângeri, gazetarul oficial i oficios, bhtrhnul Brasovean Zaharia
Carcalechi, asezat acum in Bucuresti, duph ce jucase, cu toath
simplicitatea sa, un mare rol cultural In Pesta, putea, tipari : «Nu
-va 11 fost oare efectul fiorilor de apropierea staphnului, de care au
avut vreme unii altii a lua, miros de departe si a face pace cu ta-
ranul, prin faghdueli sau i prin intoarcere?» (1) Cutare functionar
abuziv fu scos din slujbh, dus cu un om al Chrmuirii prin toate
satele uncle jhfuise, ca sh dea chstigul nelegiuit indhrát, inchis pe
doi ani la o mhnästire, dat in judecat i Impiedecat pentru tot-
deauna de a ocuph vreo functie a Statului. Un Logofht find prins
cu phcate, Domnul porunci «sh se bath cu 25 toiege in fata locului,
in sat, sh se arestueasch in temnita Giurgiului pe sase luni §i sä
se dea aceasth punere la cale prin Gazetet i Foaia sateasca». (2)
intre legile de reforme mari cari se apnea', rhu i Intro legi modeste,
(1) V. Vest. rom. ci Buk. d. Zeit., No. 66 i urm.
(2) Vest. rom. pe 1851, No. 9. Cf. acelaq ziar pe 1850, No. 79.

www.digibuc.ro
 VIATA k;I DOMNIA DUI DARBII DIMITRIE 5TIRBEI. 7

mediocre, sfioase, cari se aplicä bine, multi ar avea dreptul ssa,

aleagA pe acestea din urmA.

VIII.

colile, a§à cum ajunsese a fi in urma turbursarilor §i indelun-

gatei ocupatii, trebuiau sä cheme luarea aminte a ori cärui stäpA-
nitor luminat i IntelegAtor al nevoilor acelora cari trebue inde-
plinite inaintea tuturor celorlalte. Cu athl mai mult trebufa s'a se
gandeasca la ele §i s'a, lucreze pentru aducerea din nou in stare
bunä §i desvoltarea lor potrivit5, acela care Inca de sub carmuirea
ruseascA dela 1828-34 intemeiase regimul §colar modern european
al Regulamentului Organic. El n'avea, nimic de innoit, ci intelegea,
numai sä due& mai departe ceeace fusese inceput de dAnsul, stri-
cat de altii sa% ne gAndim la colegiul francez al lui Bibescu, cu
programä francezA 0 indrAznind s'a zAreasca", favoarea de a fi in-
spectat de oameni de §coala, francezi, cari mergeau s'a, tie examene
la Constantinopol, pentru Turci noi i pentru Levantini 0 acum
se poate zice ca nu mai era in flinta.
In adevär, o oarecare activitate colarä continuA, dar numai in
pensionate particulare §i cu roade foarte putin insemnate. Ziarele
oficioase pe atunci ori ce ziar trebuià &á fie oficios vorbesc ast--
fel, in Julie, epoca examenelor, de institutul Jannelloni, care se pa-
streaza §i mai tarziu, and cuno0inte upare, pentru oamenii de salon:
muzica militará cânta, la premii .,i Fuad Efendi (1) imparte cartile la
§colarii sArguitori, de toate neamurile. Ba e de fata 0 reprezentan-
tul invatámantului românesc, juristul C. Brailoiu, crescut in Geneva,
care, in calitatea lui de «Director general al §coalelor muntenen,
multume0e lui Jannelloni, scânteietor de bucurie, pentru stráduin-
tele ce a cheltuit in folosul InvätAmbatului, timp de cincisprezece
ani de zile. Peste cAteva zile, uniformele turce§ti, Fuad, secretarii,
apar Intro beni§uri §i redingote, sucne §i rochii de Paris, la q.coala
de fete a doamnei, a contesei de Grandpré, care se muta apoi in
(1) Tot aO, face mai tarziu Ahmed Vefic.

www.digibuc.ro
8 N. IORGA

casa Perdich din Gorgani. In 1850 se dedeau lectii de germana,

franceza, istorie, muzica, lucru de mana, etc., la d-na Malanotti (1).
Mare triurnf al limbii, programelor, culturii franceze pe toata li-
nia! Seara, diplomati §i generali, frunta§ii strainilor cari ocupa
tara, merg la singurul teatru din Bucure§ti, «care e o nevoie»,
zice ziarul francez Journal de Bucarest, «politique, commercial
et litteraire» « Intr'un ora§ ca Bucure§tii, unde toata lumea
vorbe§te aceasta limba si unde ragazul ce lasa viata de socie-
tate poate desvolta, gustul de litere» ; Madame Jules, Mademoi-
selle Angelo incanta, In vodeviluri u§uratece pe ascultatori, cari
zic in &id «hara§O» si «pechi». Indata, in Octomvrie 1849, Grecul
Papanicola, om harnic, nervos, sfadalnic, se intoarce cu o trupa de
opera italiana pentru aceia§i oaspeti inalti. Lumea de toate neamu-
rile petrece la Colintina, unde prime§te cu un foarte mare aer Doamna
vaduva Marioara Ghica, nascuta, llangerli, al carei fiu mai mic tine
pe d-ra Aurelia Soubiran, pe când Monsieur Poujade, consulul Fran-
ciei, e sotul unei nepoate, fata beizadelei Costachi. Aga Alexandru
Belu, Bellio, are §i el un salon vestit, foarte primitor. L'anga Mihaiu
Sturdza din Moldova se vede Milo§ al Serbiei, §i el un print fugar,
care uime§te la balurile stralucite prin «bogatia neauzità a costumului
sail national» §i o droaie de generali §i ofiteri din cele doua o§tiri,
pe lângä cari «militia» noastra pare o biata jandarmerie dispretuita.
Scolile noastre sunt deocamdata inchise, toate färä osebire, §i cu
toate plângerile parintilor; soldatii straini stau la Sf. Sava; noi nu
mai avem reprezentatii de teatru rornamesc; scriitorii no§tri, ameste-
cati In Revolutie, sunt spulberati peste hotare, §i când se serbeaza
intronarea lui tirbei Voda, iea cuvantul cutare gazetar care vor-
be§te de «feluritele refre§imente», de a butelfile de §ampanie care-§i
värsau al lor licfit gazos In pahare», cutare cuvantator care-§i arata,
bucuria cu prilejul «cauzei objectabile» care e Domnia cea nouä,
ori «junele Nicolae Bratianu, fiul protopopului dela Mizil», care tine
discursul sau la Buzau, unde un corespondent scrie pentru «Vesti-
(1) Vestitorul pe 1850, No. 75.

www.digibuc.ro
 VIATA §I DOMNIA LIII BARMY DIMITRIE VFIRBET. 9

torul roman» dela Bucure.ti, despre a reprezentalia scenei printiare»

0 «armata noastra civila»; iar poeziile le fac al de Gr. Pashal 0
Toma Sergiescu, dintre cari unul cant& astfel in cinstea stapanului:
Bela e ziva Marii Voastre!

La Capitoliu toti s'au oprit.

E manifica asta zi sacra:

Junimea toata si copii mii
Iau p'a lor mume, vin sa va fad.
Cununi de dafin si ura'ri vii! (1).
inv545,mântul romanesc se infat*aza in acest an numai prin f:coala
militara, facut5, pentru douazeci 0 patru de elevi, dintre caH doi
bursieri, 0 al carei program se anunta la 19 Octomvrie, pe cand
cursurile nu putura incepe decat In Maiu urmator, sub directiunea
maiorului Salmen (2). Trebue sa se adauga Insa ccoala de fete pen-
tru lucru de mana §i cuno0inte elementare, pe care o infiintase Inca
din 1843 Doamna Elisaveta, care meritä numele de «protectoarea
orfanilor» ce i se &á de ziaristul francez al BucurWilor. Doamna
cand era In BucurWi, cerceta hramurile fara «nici o pompa» din
partea lui, Voda spunea, in calatoria sa din 1850: «nu voesc nici sa
ias5, chrmuitorul din orac ca sa m5, intampine, nici sä ma escorte
cete de dorobanti pe drum; dorobantii nu sunt pentru alaiuri»
0 ea dada, din cand in cand 0 pe la ccoala ei, asistand 0 la exa-
menul care se tina, dupa, obiceiu, In Ianuarie. in Maiu 1850 era sä
se intemeieze In Bucurecti, tot de Doamna, 0 a doua ccoala de fete
româneasca, In seama Statului aceasta. Cea dintai era, cercetata
cam de o suta de ccolarite, dintre fetele sarace ale mahalalelor. Cea
de a doua, a§ezata in casele Perieteanu, din coloarea de Negru, nu
va fi fost mai putin cercetata; 0 In ea se primiau fete Intro 9 0
12 ani (3). Scoala particular& româneasc5, de baieti, a lui Mitilineu,
traia mai 4, umbra.
(1) Vesta rom. pe 1849, NoemvrieDecemvrie.
(2) Journal de Bucarest, No. 67.
(3) Journal de Bucarest, No. 117, an. 1850.

www.digibuc.ro
 10 N. IORGA

In epoca «balurilor mascate» (masche) ale lui Bossel, balurilor

lui Momulo si «balurilor de societate» ale vestitului capelmaistru
Wiest, In vremea reprezentatiilor de opera italiana cu balet, cand
Bucurestii straini i Bucurestii nobili fierbeau de setea petrecerilor,
Domnul pregatia, noua oranduire a scolilor. Principiile care-I chlau-
zirá sunt foarte sanatoase. in parte ele se intampina si in spusele
altora sau ale lui chiar din alte timpuri, iar parte din ele se afI5,
In raportul ce i se infatisa de Eforie sub iscalitura lui P. Poenaru,
lui S. Marcovici si lui C. Brailoiu la 27 Sept. 1850 (1). Cultura fran-
ceza, primita in Franta i mai ales In Paris, punea, pe ganduri: co-
piii se lntorceau ca tineri ciudati, nesupusi, far& randuiala, vorbind
de idei necunoscute intr'o limbä stricata. Partea bun5, pe care o
aduceau nu se deslusia, repede pentru generatia batrana i partea
rea, din potriva, se vedea, foarte lesne i Inspaimanta. «Materialismul
gros» ingrijorase i pe un om ca loan Maiorescu, care nu era, de
sigur nici un innapoiat, nici un dusman al curentelor europene, de
cari insus era, pe deplin sträbatut. Multa lume cinstit5, si iubitoare
de taxa se intreba, ce va fi viitorul lasat in mana unor oameni usori
la vorba, usori in viatä i färä nici o stiinta solid& despre Impre-
jurarile patriei lor, In care veniau pentru a dispretul. Se luara Inca
de prin 1843 masuri pentru a Impiedeca emigratia tinerilor cari,
lasati de capul lor, ori se ratacesc in netrebnicii sau cel putin 10
pierd vremea la Indeletniciri zadarnice, la Invataturi nepotrivite cu
, trebuintele terii noastre» (2). La inceput chiar se ivi planul cole-
giului francez asezat In Bucuresti, dar avand programele i profe-
sorii obisnuiti In Franta. Bibescu Ii intemeiè, aducand astfel foloase
intereselor conservatoare i daune simtitoare culturii românesti,
fiindca acest colegiu francez smulgea la dansul i tineri caH nu s'ar
fl dus la Paris i, In sfoxsit, luase pentru sine tot locul inv545,man-
tului secundar. Si Stirbei voia s existe un astfel de colegiu, co-
piat dupa cele parisiene, carora trebuià sä le iea toti scolarii romani.
p. 15 si urm.
(1) Urechi5., Ist. fcoalelor, III,
(2) V. A. Urechil, /st. Foalelor, III, p. 236. E o culegere de documente i notite, iar
nu o carte. Materia n'are nici o randuiala. Subiectele se amestec5. intre do. Tabla bpseste

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA MIT BARBII DIMITRIE WrIRBEI. 11

Dar 0 aceasta e la dAnsul partea original& 0 bun'a el Intelegea,

s& mai fie pe al'aturi §i o Intreagá organizatie a ccolii secundare 0
superioare românecti. Iar pe l&ng& aceasta, el intemeiè, prin ace-
lea0 mäsuri or&nduitoare din 1850, §i un Invátamant al mecte0i-
gurilor, pentru acea parte din clasa mijlocie, ce n'ar avea, de gAnd
sau n'ar fi In stare s& se Matte pa.n& la functii, pentru care se cerea,
liceul sau 0 cursurile complimentare, de Universitate incep&toare.
Tot invatam&ntul afar& de ccoala de luxtrebuia, sä capete
deci o directiune practic& 0 româneasca. Scopul celui ce-lreorganiza,
in 1850 era «sá scoat& din Invatámant rezultate pozitive 0 prac-
tice, adaptandu-1 nevoilor populatiei 0 avand mai ales In vedere a
da elevilor specialitäti folositoare societAtii 0 potrivite pentru a le
asigura o carier& cinstitä». eInv&t&ma,ntul», seri& tirbei in Aprilie
1850, «trebuie sä fie privit nu ca scop, ci ca mijloc. Instructia
public& trebuie sä fie potrivit& cu nevoile poporului 0 sa. nu aib&
in vedere exclusiv convenientele catorva familii privilegiate; ea trebue
deci sa. fie nationalk s& multumeasc& nevoile deosebitelor clase 0
A pastreze coloarea localä». In viitor poate s& ajungem indeplinirea
Intreag& a acestor desiderate ce yin dintr'un trecut pe care-1 aco-
perim de toate oc&rile marei noastre ne0iinti 0 neintelegeri.
Iat& elementele planului ccolar celui nou:
In fiecare recedint& de judet, In Bucure0i pentru fiecare coloare,
ccoli primare de o singur& categorie, cu patru ani de studiu, im-
p&rtiticu toat& phrerea contrar& a Eforiei, tot ca mai Inainte,
In dou& clase cu dou& adivizii». In elese pl&nuise cate una In
fiecare ora§ deocamdat&se vor imparti cuno0inte temeinice pentru
viata In ori ce imprejurAri. Gartile de cetire, dintre cari se alcAtui
chiar atunci cea dintaiu, «Prietenul tinerimiin, prefäcutä din fran-
tuzecte, vor cuprinde mai multe lucruri privitoare la istoria terii,
la economia casnick la fizica, 0 matematick
coala secundarä fu stabilita, pe indoita baz& a limbii romanecti
0 a limbii latine, predate paralel de aceia0 profesori; protesarile
consulului Franciei in folosul limbii 0 al celor trei profesori francezi
ramasera fär& folos. Spiritul lui Petru Maior, reprezentat acum prin

www.digibuc.ro
12 N. IORGA

generatia lui Laurian i Joan Maiorescu, Invinsese spiritul parisian

adus prin dascálii sträini din tara si studentii nostri din strAinatate.
Dar aceastä scoala% nu era una singurá, ci in formarea progra-
melor ei se vede iaras spiritul organizator practic al lui Stirbei.
Scolarii cart nu voiau s mearga" mai departe decal a treia clasä
de toate erau saseerau scutiti de InvAtalura limbii latine, dar ei
ascultau in schimb cursuri de arhitecturä mecaniek fizick himie
si aveau voie sá urmeze limbile moderne, cari se predau In cursul
superior. Acei cari alegeau s meargä dui:A ispeavirea celor sase
clase in clasele complementare de stiinte, urmau In loc de latineste
lectii de nemteste si frantuzeste. Aceste limbi erau stavilite in cei
trei ani din urm'a, si cine nu voia sa urmeze mai mult decal scoala
secundarä, avea dreptul sä aleaga, numai una din ele ; greceasca era
facultativa ca si limba ruseasc i cea turceasck si astfel Grecii
vechi erau prigoniti pentru pacatele Grecilor noi. In schimb anti-
chitAtile, pästrate pamä atunci pentru anii intregitori, erau intro-
duse acum In MA's alcAtuirea co1ii secundare.
oCursurile complimentare» fusese infiintate de Stirbei Inca de pe
cand el era numai ajutorul lui Chiselev. Acum insa se hotAra c5,
ele vor -tine& trei ani in capät. In locul cursului de filozofie din
alta vreme se ImpArti acel de «matematici aplicateD in curs de geo-
desie si curs de arhitectura, pe langä care rämase si acel de drept.
Diploma de drept se cerea dela functionarii inalti si dela judecä-
tori, precum si dela advocati, cari incepeau abia s rasara; hotar-
nicii trebuiau sä fi urmat amandouä cursurile de matematici. Se
nadajduia astfel Immulprea acestor scolari inaintati, caci in 1847
NA de 158 de elevi intrati in colegiu, dar din cari numai 83 tre-
cuserá cel dintaiu examen, erau numai 5 matematici si doi juristi
la «complementare». Cei ce se pregâtiau pentru locuri In diplo-
matie sau in serviciul carantinelor erau datori st urmeze cursurile
facultative de rusecte si de turceste (1). La 11 Decemvrie 1850,

(1) Vol. I, p. 266 §i urmaro; II, p. 171 i urm.

www.digibuc.ro
 VIATA $f nOnnint Luf BAftntr DnnTRit $rini.mt. 13

Marcovici lua masuri cu privire la trecerea din gimnaziu in cele

doua, facultäti (1).
Medicina nu se invata Inca nicairi. In 1849 patru Romani fuse-
sera primiti ca bursieri in §coala de doftori turceasca dela Galata (2).
coala de mica hirurgie a lui N. CreMescu F,3i Davila se intemeiè
mai tarziu nurnai §i nici odata ea n'a fost altceva decal o prega-
tire pentru «sub-chirurgi» sau «felcerin, cad se primiau la Filan-
tropie §i la Mihai-Voda, undo i se dadusera cateva odái, absolventi
de patru clase primare (3).
Colegiul francez trebuia sa, urmeze exemplul dat in Rusia de §coala
abatelui Nicole la Odesa. Scolarii, fii de boieri §i de oarneni bogati,
platiau, iar pentru cei lipsiti dintre fiii de functionari se intemeiasera
65 de burse. Director fu Leopold Monty, dr. In litere, agregat §i
fost director la Sf. Sava. 0 coalä de fete subventionata un pen-
sionfu deschisa in incaperile Sf. Spiridon-Nou la 1 Octomvrie 1852 (4).
Scoli secundare mai erau planuite la Braila, cu curs italian facul-
tativ, §i la Ploeti.
Pe MO aceasta, Statul acorda subventii la acele §coli particu-
lare cari i se pareau mai vrednice de incredere. Una, franceza, cea
mai veche, era condusa, cum s'a spus, de Monty, care cereä dela
colarii interni o plata de 80 de galbeni pe an. Mai ieftin, pen-
tru copiii de negustori, era internatul din strada Mihai-Voda, al Ger-
manului, Sasului Bucholzer, in care se platia suma, «neauzit de mica,»
de 500 de lei pe an (5). Se planuise §i un al treilea institut, cu plata
mijlocie. Inca din 1850 se strämutase in Capitala §coala de fete germana
din Craiova a Wilhelminei Dahlen (6), iarin 1852 se dada, cum s'a spus,
o subventie colii de fete a polcovnicesei Ana Jacobson. La Braila
urma inainte pensionul francez al lui Tulie, avand §i dascali de limbile

(1) Buk. deutsche Zeitung pe 1809, No. 150.

(2) Journal de Bucarest, No. 52.
(3) Vol. I, p. 266.
(4) Vol. I, p. 267.
(5) Vestitorul ram. pe 1851, No. 4'7.
(6) Buk. deutsche Zeitung pe 1850, No. 71. V. Anexele,

www.digibuc.ro
14 f4. 1Ortdi
...-ir...3...12.6..afilisabriNCIAJSI.,L.J1.

italian'a 0 greacá. La Buzau tinea §coalä de baleti Cane la, iar la Craiova
se intemeiase bine institutul de fete Lazaro-Oteteli§anu. Se pre-
vedeau In sfA,r0t bursa pentru stráinätate: una a fost data pictorului
ratArescu, care urma, la Roma 0 nu Inva45, M.I.5, folos (1), iar alta
unui pictor cu numele de P. Alexandrescu. Trei studenti merserá
pe socoteala Vistieriei la Paris ca s'a, Invete silvicultura, dup5, ce se
deprinsesefa, pe MO silvicultorii francezi pe cari Domnul li adu-
sese In OA (2). tirbei avea In vedere 0 o §coalä de agronomie §i
economie agricola (3). Inca dela inceput doi bursieri pentru limba
turceasca, mersera la Constantinopol (4).
coala de meserii, prevazuta Inca dela Inceput In program, se des-
chise abià In 1851, cu maeOri de fierarie §i lemnärie (5). Dar Inc&
din 1850 se numise o comisiune, care trebuià sa se ocupe de aceste
§coli 0 de plantatiunile de duzi (6). In 1852 se gatia, localul «§coalei
de arten la biserica Mavrogheni dela §osea.
CA* de §coala furä cerute Inca din 1850, dela oamenii cari erau
in stare sa", le prelucreze. Lui Limburg, i se dadil redactarea unei
gramatici româno-germane; colonelul loan Voinescu II, director al
§coalei militare, membru odinioara al SocietAtii literare §i acum re-
volationar pocäit, dupa, ce fusese ministru in 1848, indeplinl sarcina
traducerii din frantuze§te a unui manual de Istorie Sacrá; un autor
care iscäle§te I. C. P. prefaca din nemte0e, dup5, Wilmsen, Prietenul
tinerimei, cartea de cetire pentru «§coalele populare». D. Brezoianu
da un aInvätator primar», din frantuze§te. Lui Barasch i se cerurä
0 cárti de §coaI5, din materia 0iintelor naturale. Se mai lucrar5,
aritmetica, trigonometria, textul latin pentru clasa I-a, iar In 1851
erau sub tipar Viata lui Isus (de Penescu, dupa Duruy), Gramatica la-
Una (de Hill), algebra (de D. Pavel), fizica 0 chimia (de Alexe Marin).

(1) Vol. II, p. 437. V. Anexele.

(2) Vol. I, p. 267-8.
(3) Ibid., p. 379.
(4) Urechig, 1. c., p. 8.
(5) Vol. I, p. 266.
(6) Buk. deutsche Zeitung, No. 91.

www.digibuc.ro
 viATA. of DohiNIA tut ttAftrar DIgItRig OIRBEL 16

Erau gata In manuscript : logica §i morala (de Zalomit), geometria

descriptivä (de Al. Oräscu) 4 retorica. De sigur cu ajutorul Dom-
nului, se face& a doua editiune din uMinunile naturii» a d-rului
Barasch, o carte bine Boris& 0 plina de avant, 0 autorul, care fu-
sese pa,nä atunci la Craiova (de loc era din Silezia), fu adus ca
profesor la gimnaziu in Bucure0i, unde sotia lui statea In fruntea
balului de binefacere israelit. 0 comisiune in care intrau Ioanid, I.
Pop, Hill, unul din autorii dictionarului francez, pus la cale Inca de
atunci, dar aparut mai tarziu, Al. Orascu, un Omar atunci, mai pe
urma arhitectul Universitatii, unde a fost profesor §i rector, §i filo-
zoful original, altfel decat in idei, Zalomit, fu numita pentru a su-
praveghia redactarea §i publicarea manualelor. In ele trebuia sa fie
o singura limn, urara, 0 o singura ortografie; neologismele prea
multe trebuiau evitate (1). Se Incepii cu redactarea dictionarelor. Am
vazut cine trebuia, sa, lucreze la cel francez: Hill impreuna cu Pe-
trache Poenaru. Iancu Pascale se oferise pentru un dictionar ruso-
româno-turc, care nu s'a scris Insa nici odata. Ioanidi capatä insär-
cinarea de a prelucra un dictionar greco-român, care se mai intre-
buinta, In liceele noastre, cu mult folos, §i pe vremea mea. Cativa
profesori fura chemati sa adapteze cunoscutul dictionar al limbii la-
tine de Quicherat. Hill lucrä 0 o gramatica latina, I. Pop una fran-
ceza, Théot o all& gramatica franco-romana. Directorul Muzeului,
«Scarlat» Wallenstein, scrise un tratat de istorie naturala, 0 se dada
o editiune noua din geografia lui Genilie, pe cand o geografie po-
litica era alcatuita de I. Pop (2). Pentru Intaiaq data §coala roma-
neasca dobandia, astfel, cu destula unitate de plan 0 de forma, toate
cartile de caH avea, nevoie, dela abecedar pana la cartile Inalte pen-
tru cursul superior. Era, fara Indoiala, 0 un mare folos pentru li-
teratura noastra, mai ales pentru cea 0iintifica.
Grigorie Ghica, vecinul din Moldova 0 rivalul in cele bune, ho-
tarlse, din partea lui, deschiderea colilor moldovene0i 0 a Aca-

(1) Vestitona pe 1851, No. 52; dr. Istrati, In Literatard f i arta romand, IV, p. 634.
(2) Urechia, II, p. 20-1. Cf. anexele.

www.digibuc.ro
16 R. fOROA

demiei, care nu se mai zicea acum emihailean'a», dup5, Mihai Sturdza,

ci iar4 «basilianá», dup5, Vasile Lupu, vechiul ei intemeietor, pe
ziva de 1 Octomvrie 1850, cu 80 de bdrsieri i solventi ce plAtiau
2.000 de lei pe an (1). La aceastä data, guvernul muntean pusese la
concurs locurile de profesori pentru catechism, istoria veche, «me-
dianit» §i moderna, istoria naturalä, fizica §i chimia §i la 21 ale lunii
el I'i publicá prolectul de organizare a invatAmântului (2). Cursurile
trebuiau sa inceapa odatä cu anul 1851 Foi se alegea pentru supra-
vegherea lor o comisiune compusA din Alexandru Filipescu, ca pre-
zident, Arsachi, colonelul I. Florescu, care tine& pe una din fetele
lui Voda Bibescu, 0 vechiul director al icolilor, Petrache Poenaru,
iar locul de «director al §colilor nationale» 11 luase, la 17, S. Mar-
covici (3). Domnul, care fusese rau bolnav, n'ava bucuria sä fie de
fatá la deschiderea §colilor, care se faca in chip pompos la 8 Ia-
nuarie, gimnaziul avand 214 §colari (4). Cam tot pe acest timp se
deschidea §i «§coala incepatoare dela Ci§megiu» 0 alta era pro-
iectatä. Gimnaziul din Craiova se deschisese i el din nou, cu 76
de elevi (5). Cu toata greutatea de a gasi profesori buni ba chiar
nu se prezenta, nimeni spre a concura pentru anumite materii 0 Inca
In 1852 se cäutau profesori de istorie universalá §i de trei specialitáti
ale dreptului (6) lucrul cel mai bun al invatäturii se urma de
acum Inainte zi de zi In toata, tara sub conducerea unor profesori
ie0ti cu cercetare. Inca in cursul anului se formarä §i amandou'a
facultatile (7). Iar pànä la ie0rea absolventilor, cursuri de iarná la
Colegiu pregatirá conductorii cari erau de nevoie pentru osele (8).
In lunie Stirbei asista la examenele dela Monty, recomandând
InvAtatului «agregat» sä dea absolventi cari sä poatä sta alaturi

(1) Buk. d. Zeit., No. 58.

(2) Vest. rom., No. 83.
(3) Buletinul 0 Buk. d. Zeit., No. 85.
(4) Vest. rom. pe 1851, No. 4; Ureehil. 1. C., p. 25.
(5) Ureehi5., III, P. 46.
(6) Vest. rom. pe 1851, No. 55.
(7) Vest. rom. pe 1851, No. 34.
(8) Did., No. 52; Ureehig, 1. e., p. 36.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA !ATI DARDIT DIMITRIM 13T/RBEI. 11

cu ai liceelor franceze, cuprinzandu-se §i clase de retorica (1). El

merge& §i la Impartirea prerniilor dela Colegiu §i, intr'o cuvantare
ce inirà deosebitele masuri luate pentru oranduirea terii, el face&
s'a se auda parerea cuminte oh: «patriotismul nu sta, In cuvantari
sonoare §i pompoase, ci In lucrari straduincioase, sistematice §i de
o Inde lung& rabdare.» Iar un alt orator adaugia, vorbind in deosebi
de §coala cea noua: Va lipsI cu acest chip acea invatatura super-
ficiala, ceruta de moda, care face pe om sh-§i Inchipueasca capa-
citati cu Mal mai man i sa, se ingamfeze cu atat mai mult, cu cat
are mai putine cuno§tinte pozitive, Indreptate la un scop special §i
folositor societatii» (2).
Dar In Julie 1851 frecuentarea §colara, era Inca foarte mica, pe
jumatate din ce fusese la 1834. Gimnaziul din Bucure0i avea, 332
de qcolari, In §colile primare ale Capita lei erau numai 597, iar toate
cele din judete numarau abia, 660 de ascultatori (3). Comunitatile
straine 1§i vor fi avut §i ele §colile lor §i la 1851. Evreii din Bu-
cure§ti f§i faceau coala deosebit (4). Dar cei mai multi copii erau
la pensionate. coala rurala era tot oprita. Totti in lucrul care
Incepuse nu era numai chibzuirea rece a alcatuitorului de pro-
grame, Indemnul carmuirii §i silina interesata a functionarului nu-
mit la o coala, precum ar fi numit la un biurou, ci o adevarata
pornire culturala i patriotica. Tinerii profe.sori i§i iubiau §coala
§colarii, §i multi dintre dan§ii vedeau bine legatura ce exist& intre
apzamintele din zilele lor i silintele grele ale Inainta§ilor inimo§i
cari facusera din nimic acele vechi lacapri de invatatura pe cari
le urmau «§colile primare», colegiile, institutele, facultatile §i §co-
lile speciale de, acum. In iarna a dr. in legi» §i Serdar Gheorghe
Costaforu, Incepea cursul sau, i cu acest prilej el pomenia pe har-
nicul Costachi Moroiu, care el pentru Intaia§ data, se incumetase
a vorbi despre principiile §i temeiurile dreptului unor ascultatori
(1) Vest. rom. pe 1851, No. 50.
(2) Vest. rom. pe 1851, No. 52.
(3) Ibid.
(4). Ibid., No. 82.
Analele A. Rom.Tont. XXVIII.-.Memoriile See!. Istorice. 2

www.digibuc.ro
18 ft TORGA
IMINSIMIIMI.

romani. aDati-mi voie a IA interpret& inimile», zice& Costaforu,

u0 a inalta a noastra veneratie 'Ana la memoria barbatului roman
care a Indráznit cel dintaiu pe ruinele §colii dela Sf. Sava a pred&
qtiintele In limba patriei.» Si profesorul cel nou se vede& cu douä-
zed de ani In urma, sub Domnii de tara fara legi ruse0i 0 euro-
pene, sub batranul Grigore-Voda Ghica ascultand pe Moroiu, res-
pectabilul sau predecesor, inainte de a merge sa capete la Paris,
unde fusese §i Moroiu insä, titlul de doctor, a§a de rar Inca, §i
cuno§tintele speciale cari II faceau vrednic de catedra ce ocup& (1).
Cand se Incheiè cel dintaiu an §colar complet §i normal, Stirbei
veni din nou, de Sf. Petru 0 Pavel, sa presideze la Colegiu impar-
tirea premiilor. El vorbi iaras, cu acea elocventa stapanita, dis-
creta, dar uneori duioasä, care ni-1 face mai simpatic noua de astazi
decht contimporanilor sai. Inaintea pärintilor §i a profesorilor, in
cap cu noul director, care inlocuise de curand pe S. Marcovici, C.
Bozianu, el 10 aduse aminte, intre altele, de anume priveli§ti fru-
moase ale copilariei sale. «Am cunoscut», zicea omul care era Dom-
nul terii, «am cunoscut parinti cari se stramtorau despre celelalte
ale lor trebuinte, iar cand era pentru cre0erea i educatia copiilor,
nu era cheltuiala, cat de mare, nici jertfa care sa nu o faca cu
placere 0 bucurie. Am cunoscut parinti cari tiau prea putina, carte
0 nu era zi In care sa nu-i aduca &ate un ceas impreuna cu das-
calii 0 sa le faca examen de ceeace au Invalat peste zi; de multe
ori se aflau de fata §i strainii caH veniau sa-0 petreaca seara, §i
cati din acWi asistenti se pricepeau, trebuiau sä iea parte ca exa-
minatori. In ziva &and se pare& ca Inataturile se urmasera bine,
vedea cineva zugravita veselia in obrazul parintiloy, precum 0 la
din potriva Intristare . .. AceSi pdrinti au fost Romeini, fi Dum-
nezeu a vrut sci fie ai mei. Asemenea pdrinti erau pe acea vreme
mai multi (2).»

(1) Vest.rom. pe 1851, No. 87.

(2) Acelaq pe 1852, No. 52.

www.digibuc.ro
 VIATA $1 DOMNIA LIU BAR1313 DIMITRIE $TIRI3E1. 19

Cu prilejul acestei serbari se constatara insemnatele progrese in-

deplinite in coala. Invätamântul primar era dat dupa metoda Ian-
casteriana §i se adaugasera «biblioteci speciale» pentru cetirea .co-
larilor; elemente de §tiinte naturale fusesera introduse in program.
Cursurile incepusera §i la facultatea de drept, unde predà §i Bozianu
§i «vechiul profesor» Stefan Ferechide (1), 0 la §coala de matema-
tici superioare, pentru inginerii de poduri 0 §osele §i pentru arhi-
tecti, §i la coala de me0e§uguri, care avea menirea sa ne aduca
In stare «a fabrica noi In One», zicea directorul §colilor, «obiectele
trebuincioase omului pentru viata §i a ne fiber& de tributul ce dam
industriei straine». Pensionatelor straine li se impusese «un studiu
special al limbii romane», iar al lui Monty r5.spunsese pe deplin a0ep-
tarilor Domnului, care vorbia astfel catre directorul lui: «ati facut
invederat In ochii acelor parinti ca, fail a-0 depart& copiii din sa-
nul lor, fara a jertfi cheltuieli covar0toare cu intretinerea in btrai-
natate, tinerii 10 pot face aici umanioarele, intocmai pretum sunt
regulate In colegiurile Parisului. La examenele ce s'au facut astimp
cu institutul dumneavoastra, s'au gäsit colari cari pot intru toate
tine& concurenta cu cei din clasele corespunzatoare ale colegiurilor
Frantei» (2).
inch in cursul acestui an 1852, clasa I-iu a Colegiului bucure-
tean trebul WA fie Impartita in doua divizii sau, cum zicem astäzi,
«divizionare» (3). Trei catedre noua fura intemeiate la drept, §i le su-
plini deocamdata Costaforu (4). Se spera ca noua coalä munteana
va fi recunoscuta de strainatate. «Scoala domneasca» pentru fete
era acum pe deplin organizata In Bucure0i, pe ca,nd In Craiova
lucra, §coala Lazaro-Otetelepau. Programul colii de agricultura fu-
sese in fine stabilit, cu cursuri de trei ani, cari Incepusera la mAnas-
Urea Pantelimon (5). La 1 Ianuar 1853 se deschideau cursurile §colii

(1) Dr. Istrati, in Literaturd si arta románti, IV, p. 551.

(2) Vest. rom., pe 1852, 1. e.
(3) Acela.$, No. .55
(4) Ureehia, III, p. 77.
(5) Buk. deutsche Zeitutuy, 1853, No. 51.

www.digibuc.ro
20 N. IORGA

de hirurgie aqezata la spitalul Filantropiei, sub directia d-rului Polizu,

primindu-se spre Invatatura elevi de 18 ani, cari facusera patru clase
primare qi puteau aduce dovezi de purtare bunk (1). Masuri noua
se luau pentru Innaintarea §colilor primare In Februar 1853 (2). In
luna urmatoare sosia In tara, un strain, invatat, harnic, foarte In-
draznet i foarte placut la vorba, doctorul francez Carol Davila, in
privinta descendentii caruia circulau svonuri romantice foarte inte-
resante. El fu numit stab-doctor, medic de regiment, de Stirbei-Voda,
care-1 va fi chemat el, prin prietenii ce avea, In strainatate. Pe
atunci nu era Inca un corp medical bine oranduit, cu toate ca ju-
detele 10 aveau medicii, dar numai la Intamplarea de boli epide-
mice, ca vársatul. Top medicii stateau In ora§e ; ei erau Greci 0
Nemti, iar dintre Romani unul singur, dr. Nicolae Cretulescu, caruia
i se datore0e 1ntemeierea §colii dela Filantropia, care nu puta
merge deocarndatä. La 3 Aprilie foaia oficialä publica cea dintaiu
lege sanitara, care statornicia, medici de plasa, carora li se dadeau
ca ajutoare felceri. Pentru aceOia trebuia insa neaparat o coala.
tirbei era hotarIt s'o Infiinteze, cand cea dintalu parte a Domniei
lui lusa, sfar0t innaintea nàvàlirii Ru0lor (3).
Inca din 1851 se propusese Domnului, de unii oameni grabiti, sa
se intemeieze un Conservator, care sä iea asupra-0 sarcina parasita,
din motive politice, de societatea filarmonica. Acest Conservator tre-
buia st caute Inainte de toate a da actori noului Teatru National.
De mult fusese vorba ca acesta sa se infiinteze, tirbei grabi foarte
mult lucrurile. Arhitectul vienez IIefft avü conducerea constructiei,
decoratiile fura incredintate altui specialist cunoscut, Muhldorfer din
Mannheim. Cele mai mici amanunte erau supraveghiate de Domn,
cum se vede din corespondenta lui. «Teatrul National», pe care-1
avem acum inaintea ochilor, ca o podoaba a Bucureqtilor, ii
§i
incepir reprezentatiile la 1 Ianuar 1853. A fost o reprezentatie de
caritate. Se alesese o traducere, Zoe, i intre interprep erau: cel mai
(1) Buk. deutsche Zeituny pc 1853, No. 12.
(2) Ibid., No. 15.
(3) Seinulnettond pe 1903, artieolul despre Carol Davila.

www.digibuc.ro
 VIATA EI DOMNIA LDI BARBET DIMITRIE ETIEBEL 21

bun actor muntean de atunci, Costache Carageale, unchiul marelui

nostru scriitor, si vestita Nini Valery, o favorita a publicului, care
jucase pa.nä atunci mai mult in Iasi, cu Mil lo. Cele trei randuri de
loje si 338 de scaune de parter erau In mare parte pline &and apára
Domnul, salutat cu respect si recunostinta. Pe lângá teatrul german
din sala Slátineanu si concertele dela Liedertafel, soeietate de chntári
intemeiath In 1852, pe lAng5, teatrul francez si opera italiara care
fáceau ea in Aprilie 1853 Bucurestii sa, aibä, cum observ5, croni-
carul dela Bukarester deutsche Zeitung, teatru in patru limbi, Tea-
trul National mergeà, condus de Carageale, cu ajutorul lui Wachmann
pentru muzieä. Frumosul teatru, despre care cronicarul german
pomenit, nu se sfia, a spune cA «e de sigur unul din cele mai fru-
moase din Europan, atrase si pe Millo, cu care patrunse dupa,
mhrturia contemporanilor, un «spirit nou».
In 1851, inainte de a se deschide teatrul romAnesc, Domnul
respinsese hotarit cererea pentru Conservator, observAnd nu far&
oarecare dreptate c'a «In nici o parte nu e scoara, pentru pro-
fesia de actori». In 1852 insä, pArerile lui se schimbasera, si el se
arAta, gata a intemeià o scoalk care a fost in general mai zAp5,-
eita", si mai nenorocitá deca.t toate celelalte ale noastre (1).
Domnul mai ava parte sa asiste la examenul din Julie 1853, cAnd
Ins& ostile impärAtesti il incunjurau. Bozianu era Inca directorul sco-
lilor si In cuvântArile ce se tinura se insemna, introducerea muzicei
vocale in scolile primare. Erau acum 24 de scoli primare ale Sta-
tului, pe lAnga, 134 ale particularilor si Eforia, rusinata de acest
rezultat statistic, se indreptatià prin lipsa de bani. De alminterea,
scolile acestea particulare nu erau toate pensioane, ci traiau in Im-
prejurärile cele mai grele si mai pacAtoase. Multe erau alipite pe
langä biserici, «mai la toate bisericile, la zidurile bisericii», fiindeä
nu se dadeau odai pentru invMatura. colile de fete find as& de
putine, pArintii trimeteau pe alocuri copilele la singura Foal& pri-

(1) Urechi5., Isl. pocador, III, pp. 60-2; Bukarester deutsche Zeitung, 1853, N-le 2, 5,
8, 9, 11, 27 §i urm.

www.digibuc.ro
22 N. IORGA

marA din localitate, cea de baieti, i, deoarece co1arii atingeau

si varsta de 12 ani, Eforia opri aceasta, arâtand cá e «Impotriva
bunei oranduieli ca sexul femeiesc, mai vartos cand este de o varstä
a0, de inaintatä, s fie impreunä cu partea bArbateascA» (1). Unii
invät5,tori ai Statului chiar se vAzuserä cu totul impiedicati de a
face qi clasa a IV-a.
In gimnaziu, directorul §colilor socotia 400 de elevi, fata de ceva
mai putini in anul precedent. Numärul celor din §colile primare
era, de 8.055, cu cativa mai putini deal in 1852 (2).
Indatsä dup5, examene, Monty '10 dádea demisia, Intelegand c5, coala
francez5, nu prea are sorti de izband5, intr'un timp cand tara era
ocupatä de Ru0 cari se pregátiau de luptä cu ImpAratul Napoleon.
El a 0 plecat din tail, ca s'a nu se mai intoarck puind capht to t-
odath co1ii nobile subventionate de Stat (3). Alexandru Ghica, ur-
ma011, In calitate de Caimacam, al lui tirbei demisionat, Ii c4tigase
odat5, merite mari fatä de coal5., dar acuma el avea, de sigur, alto
griji i mai mari 0 mai mid decal a invkiimantului. La examenele
din 1854 se constata, o nou'a, scAdere in num5,rul colarilor (4).
Peste cateva luni dup5, tinerea acestor examene, tirbei se In-
torcea iar4 in Domnie. Data aceasta Insk el nu mai este spriji-
nitorul statornic i supraveghetorul de aproape al colilor. In mij-
locul planurilor de- viitor, in nesiguranta zilei de mane, el pärgse0e
§i stria, In parte insu ceeace fácuse. Starea colilor se aräta
foarte slabita. La qcoala de cultura matasii, o familie lombard5, traia
ca in sanul lui Avram, la coala de agricultur5, vegeta un singur
profesor, cu dou5,zeci de elevi, firWe foarte eau pregatiti. Planul
unei §coale de comert nu se indeplini nici odat5,. Cu atat mai putin
acela al Conservatorului sau al marelui internat pentru 200 de elevi,
care trebuia, s5, se ridice pe locul unde stá astazi Universitatea (5).

(1) Urechi5, 1. c., pp. 93, 103; Bukarester deusche Zeitung, 1853, No. 51.
(2) Bukarester deutsche Zeitung, 1. c.
(3) Urechiii, I. c., p. 74.
(4) Ibid., p. 105.
(5) Ibid., pp. 90 1. V. Anexele.

www.digibuc.ro
 VIATA RI DOMNIA LIII I3ARBII DIMITRIE ETIRBEI. 23

N'avem §tiri despre activitatea facultátilor in acest timp, cu toate

ca. in 1855 cea de §tiinte fu inzestrata. cu Inca patru catedre, nici
asupra desvoltárii Muzeului, condus de Wallenstein §i caruia Domnul
li fäcuse donatii de tablouri ale putinilor pictori de atunci (I): profe-
sorul de desemn C. Leca, studentul Tätarescu (pentru Domn lucra,
Urigurul Szatrnary, zugravindu-1 la incoronare §i in costumul s'au de
general). Ca §coa15, de fete a statului ram'ane tot pensionatul Ja-
cobson, §i bursierii la Colegiu de mai inainte sunt trecuti acum
ca interni la institutul cel nou al lui Ra.ureanu (2). Bursieri se
trimit mai multi : Vasile Boerescu la Paris, tot acolo Marcovici, o
viitoare celebritate medicalá, apoi altii pentru inginerie, pentru pe-
dagogie, pentru matematici. Intre dan§ii aflam §i pe un nepot de
domn, fiu de beizadeh scapátat: Alexandru, fiul lui Scarlat al lui
Grigore Dimitrie Ghica (3). i d-1 Aurelian cere a fi trimis pentru
agricultursa (4).
Vremea Ru§ilor se mbdituise §i acum stApânia, influenta austriack
infjuenta francezá. Doctorul Davila, scos de guvernul militar rusesc,
e chemat din nou in ràndurile militiei. I se d'a voie a deschide
in incAperile dela Mihai-Vod6 «un muzeu de anatomie 0 hirurgien,
pe socoteala sa insu§; iar dupa, cAt5,va vreme Statul declarsa, ofi-
«cia15. §coala de felcerien (5). I se constitui un fond de 240.000 de
lei §i se numi pentru supravegherea ei o comisie compussa, din
Banul Constantin Florescu, SpAtar al militiei §i filantrop, din Gussi,
protomedicul sau «directorul serviciului sanitarn §i din Davila
insu§ (6).
Dar aceleia§ influente franceze, intárite prin biruintele din Crimea,
i se datore§te §i o mare gre§alä. Eforia §colilor se declarä, deodatá,
foarte nemultumita, cu sistemul bine chibzuit care se introdusese in

(1) Urechik I. c., p. 35, 60, 70.

(2) Ibid, p. 70, 74.
(3) Ibid, p. 85, 89.
(4) Ibid. V. Anexele.
(5) Situandtorid, 1. c.
(6) Bukarester deutsche Zeitung, 1854, No. 24.

www.digibuc.ro
24 N. IORGA

1850. In raportul ei sunt fraze cari sunk chiar necuviincios: «De

aci urmeaza», zic acei domni, «ca, din qcoale se va \Tars& In so-
cietate o tinerime upara, trandava, fara, principii, rebela la toate
ideile de munch 0 de datorie, pretentioasa §i infumuratä, cu un
cuvant periculoasa pentru societaten. Ceva din aceasta semnalare do
boar& poate sä fie adevarat, dar nu sunt de loc potrivite masurile
de insan5to0re, pe atat de simple, pe cat de comode: sa, se su-
prime a patra clasä din invatamantul rural, sa, se Incarce progra-
mele 0, In general, cat prive§te Invatámantul secundar, sa se adopte
pe deaintregul programele franceze, programele liceului napoleonian,
care, cum se Oie, sunt un atentat monstruos la inteligenta copiilor
§i pe lângh aceasta nu se potriviau de loc cu situatia §i nevoile
noastre.
Din partea lui, Domnul arata temeri numai In privinta progra-
melor mai bogate: «Sh imbrätiOm numai cat putem cuprinde 0 sh
ne ferim de a ametl mintea Inca, cruda a copiilor.» In privinta di-
rectiei noukmai mult politica decal §colarkel nu putu face alta
decat sa Incuviinteze (1). Dar §coala se cufunda tot mai mult in tea-
loOrea ei. Se poate zice ea' singurul institut care merge& bine era,
§coala militara, care dhdh examene bune in 1854, inaintea Domnului,
a fiului säu Gheorghe Stirbei, a celor doi comandanti ai trupelor
celor noua, de ocupatie, feldmarealul austriac Coronini §i Pa§a, So-
liman, precum ft;i inaintea consulilor (2).
Para la aceasta data, de 1855-6, care incheie rostul domnesc
al lui tirbei, principatul n'avuse §coli de sate. Ele fusese Inte-
meiate sub Alexandru Ghica: «Invatatorii se chemau «candidati» 0
aveau cuno0inti de cetire §i scriere; erau plhtiti dintr'un fond pe
care-1 forma contributia de doi lei pe an din partea fiecarui cap
de familie. Se numiau i revizori, din rapoartele chrora ni s'a pa-
strat unul care dovedeOe ca macar in unele 'ATV aceasta §coalä
pe vreme do iarna, nu era privita cu du0nanie de catre sateni. Dar
(1) Urechiä, 1. c., p. 84 0 unn.
(2) Buk. d. Zeit., la aceasth dat6.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA LIII BARBII DIMITRIE VrIRBEI. 25

In 1848 invAtátorii fur& invinuiti ca, ar fi adus servicii de propa-

ganda revolutionarilor §i printr'un ordin formal colile de sat se in-
chisera, luAndu-se chiar masuri pentru ca dascalii sa nu iea plata
ce nu li se mai cuvenia.
Darea aditionalA de 2 lei se stranse 0 mai departe, dar ea fu
intrebuintata, pentru tinerea §colilor mici i mari de prin orme.
Frica de turburari prin sate, amintirea imprejurärilor neplAcute dela
1848, ca pi o grijä exagerata, de «interesele conservatoare», oprira,
In loc nu numai pe Domn, ci qi pe aceia cari erau In masura, st
puie cuvant pe Maga, dansul pentru §colile cele mai de nevoie. Nu-
mai In 1855, Eforia interveni printr'o adresa, pentru reorganizarea
Invatamântului atesc. Se capAta, atunci dela Domn hotärlrea c se
vor deschide qi qcoale s'ateqti centrale prin fiecare judet, pe unde
dorinta se va arata §i trebuinta va fi».
Cum se vede, numai qcoli centrale i numai dupa, cerere, pe and
oamenii trebuiau imbiati, siliti chiar la Invaratura carpi. Era Ins&
rolul firesc al spiritului de clash, care a facut cele mai mari rele
acestui popor. Oranduirea mai amanuntitsa stabilia ca, qcoala rural&
nu se poate intemeià decal In sate cu o sutä de familii (inainte
Ins& limita era de cincizeci). «Candidatii» trebuiau sä urmeze cur-
suri pregatitoare In «§coli normale judetene », cu ca,te un singur pro-
fesor, dela 1 Aprilie pAna, la 1 Octomvrie, iar In cursul iernii ei vor
preda lnaintea §colarilor. Un numár din bursierii Statului la Co-
legiu trebuiau sä se indatoreasca a servi ca invatätori i cursuri
speciale trebuiau sa, se organizeze pentru da,n0i sub direepa unui
pedagog trimis pentru studii in strainätate (1). Nici macar atat nu
putii intr.& Ins& in fiintä, i coala satelor trebuia sa-0 mtepte Inca
multa, vreme ceasul (2).

(1) Ureehik HI, p. 93.

(2) Toate amAnunteIe in Urechig, I. 0., p. 98 i urn.

www.digibuc.ro
26 N. IORGA

Ix.

Preotii fusesera mai fericiti : ei 10 aveau acum seminariul.

El se datoria deopotriva Domnului §i Mitropolitului celui nou.
tirbei gasise pe Neofit, omul cel mai slab, mai fricos §i mai lipsit
de credinra ce se poate inchipul, gata totdeauna sa-0 plece capul
fata de ori ce stapanire, pe rand revolutionar cu Revolutia §i spri-
jinitor al ordinei aparate de baionetele Turcilor §i Muscalilor. 0
indreptatire a lui ar fi ca era bolnav, in adevar bolnav, caci §i murl
dupa aceea, in Ianuarie 1850 (1). Dar hotarirea lui de a se retrage
i-o gr abi vointa Domnului. Acesta fusese numit In Iunie 0 Inca dela
27 Iulie st. v., indata dupa. Intoarcerea dela Constantinopol a lui
tirbei, Neofit dernisioneaza, «aflandu-se cuprins de boale cronice ne-
tamaduite §i prin urmare neputand implini sfintele datorii Insu§ite
arhipastoriei». Demisia fu primitä cu cea mai mare placere §i locul
de vicariu se Incredinta titularului de Sivas sau Sebaste (Sevastia),
Nifon. Era, dup5, du§manii lui, Bulgar (2), dar el se dedea totdea-
una drept Roman adevarat. Ave& cu Rusia legaturile pe cari le aveau
§i cei mai multi dintre clericii români ai timpului Om §i se §tie ca,
el a Mout un testament nenorocit In care-§i depunea la o bane&
ruseasch averea din care trebuia, sa se tie seminarul Nifon. Ii
placeau banii qi se pricepea a-i strange, dar era om harnic §i bun
gospodar, om de biserica, cu foarte multa priinta pentru clerul sail.
Toate insu§iri cari trebuese tinute in seama, macar in aceea§ ma-
sura ca §i defectele.
Alegerea de Mitropolit nu trebuia, sä intarzie. Se mai intamplase
c5, nici Scaunele de Râmnic, Buzau §i Arge§ nu erau ocupate, de
mai multa vreme Inca. Moldova nu-§i avea mci ea Mitropolit, cad
Meletie murise in Iunie 1848. Se adaugia o greutate: dupa spiritul
Regulamentului Organic, Mitropolitul §i episcopii trebuiau sa fie ale§i

(1) Journal de Bucarest, No. 89.

(2) B[olintineanu]. L'Autriche, la Tarquie et les Principautes danulnennes. Paris, 1854.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA LTJI BARBI] DIMITRIE §TIRBEI. 21

de adunarea obvteasca. Acuma ins& aceasta adunare era, oprita prin

conventia dela Balta Liman. 0 parte din atributiile ei trecuse asu-
pra Divanului ad-hoc, dar nu se spunea, c intre ele ar Ii vi aceasta.
tn sfarvit, Divanurile nu fusesera constituite Inca, nici intr'un prin-
cipat, nici in celalalt.
Rusia cerii in Aprilie 1850 sa, se faca alegerea i corpul elec-
toral sa fie alcatuit riumai din vase boieri mari i vase egumeni.
Ghica-Voda, din Moldova, credea, din potriva, ca, dupa datina, se
impune sä cheme pe toti boierii dela rangul de Postelnic in sus.
Comisarul ture, Ahrned Vaefic, propunea lui Stirbei sa se stringa Di-
vanul ad-hoc potrivit cu Conventia i s i se adauga boierii cu ti-
tlul de Vornici i Logofeti, ava, incat sä formeze o Adunare de 80
pan& la 100 de membri. Cum nu se intelegeau asupra alegatorilor,
ava nu se intelegeau cei doi stapani ai stapanului asupra persoanei
celui ce s'ar cuveni sg, fie ales la Mitropolia Ungrovlahiei. Duhamel,
comisarul rusesc, privia cu ochi mai buni pe cucernicul parinte
Calinic dela Cernica, unde i Domnul obivnuia sä mearga pentru a
petrece Pavtile in ctitoria Stirbeilor color de demult; pe acea vreme
era Inca la Cernica deprinderea lucrului literar vi caligrafic vi bi-
blioteca bogata in tiparituri vi manuscripte ispitia spre cetiri folo-
sitoare pe calugari. Turcul era, ins& pentru Nifon i se spunea acelav
lucru despre Stirbei, adaugindu-se larnuriri ofensatoare pentru per-
soana Domnului.
Adunarea do alegere fu convocata pe ziva de 14/26 Septemvrie
1850. Erau de fata patruzeci de votanti, din Oea mai inalta boie-
rime. Nifon invinse cu zece voturi pe egumenul Cernicai. Acesta
izbuti Insa la Ramnic, pe cand la Argev vi Buzau se alesera vicarii
de pana atunci : Clement vi Filoteiu, acesta din urma cunoscut Dom-
nului din calatoria cea d'Intai ce Mouse prin Ora vi pretuit ca un
bun administrator. Stralucitul alaiu al arhiereilor celor noi se des-
favura vi data aceasta pan& la Palat, unde se impartira, carjile, pre-
cum cerea obiceiul. Cu acest prilej, Voda vorbi foarte raspicat, a-
mintind Vladicai de Buzau pe inaintavul sau, care, devI nu era car-
turar, lasase ava de bune amintiri recunoscatoare in diocesa sa,

www.digibuc.ro
28 N. IORGA

statuind pe Arge§an sä aräte §i de acum Inainte aceea§ farnicie §i

osandind Inca odatá purtarea lui Neofit inaintea acelui care era che-
mat sa", curete i sä Indrepte intr'o eparhie paräginita : aPrivindu-1
ca obiect de ambitiune personara, (acesta) este un post mic, i cu
atat mai mic, cu cat vedem inaintea ochilor trista dovaa, de josa-
rarea in care se afla cAzut (1).»
Nifon ga",s1 un cler in mare parte lipsit de InvatAtur5, §i deose-
bindu-se din tärani numai prin portul barbii. Aceasta o vazu in cer-
cetärile pastorale prin can îi incepa ca,rmuirea sufleteasca.
Indreptarea putea, sh se facä numai prin §coli, dar, de§I legea din
1847 hotarIse intemeierea unui seminariu metropolitan cu §apte clase
0 a trei seminarii episcopale cu cat() patru, pang, atunci Inc& nimic nu
fusese adus la Indeplinire. Nifon inlatura iute toate piedicile §i se-
minarul din Bucure§ti ii tinea cele dintai examene la 1852, Inain-
tea intemeietorului shu (2). Deschiderea se fácuse la 24 Mai 1851, cu
doua clase, avand 50 de elevi §i un corp profesoral, compus din cle-
rici §i mireni : unul din cuvantatorii cu acest prilej boteg, §coala:
a Seminarul Nifonal (3)». Pärintele Veniamin era «inspector» (4). Dupa,
ce multä vreme toate carple de slujba, se lucrasera,' numai la Buzäu,
Mitropolitul deschidea o tipografie centralä a cArtilor biserice§ti (5),
care lucreazä de acum pe Mg& tipografia §coalelor. Inaugurarea
se Mai in 1852 §i presa, puindu-se in mi§care inaintea asistentei
solemne, desfa§urä un program cu chipurile Domnului, lui Nifon §i
Guttenberg, ein mai multe colori §i plin de simboluri» (6).

(1) Vol. II, pag. 159, 186, 189; Bukzrester deutsche Zeitung, sau Vesta rom., la aceastá
daM. La 15 Noemvrie 1819, Domnul constati. public cl dela 1818 incoace Neofit cheltuise
veniturile Mitropoliei, efiira a viIrsa cea mai rnia suml in vreo cass5, public5A qi Mouse
datorii cari acum se anuleaz5, (Vestitorul row. din 15 Noemvrie).
(2) Vest, row. pe 1851, No. 73, 76; pe 1852, No. 55.
(3) Vest. row. pe 1851, No. 43.
(4) Ibid.. pe 1852, Ia No. 89, cf. No. 55.
(5) Vol. I, pag. 267.
(6) Vest. row. pe 1852, No. 77.

www.digibuc.ro
 VIATA 01 DOMNIA tut BARBIJ DIMITRIE $111113E/. 29

X.

Pentru ca sa-si faca cineva o idee adevarata despre masurile

luate In Tara-Romaneasca privitor la invatamant, e bine sa se amin-
teasca si ceeace s'a indeplinit pe atunci in Moldova.
Aici miscarea scolara era, condusa. de Laurian insus, dela prin-
cipiile caruia se inspirasera si reformatorii munteni. Spre marea su-
parare a lui Nicolae Sutu, care se plângea, ca «rectorul» urmaria
scopuri caH erau si ale politicii austriace, ca lucra impotriva a na-
tionalitatii moldovenesti» si pentru izbanda «utopiilor», Ca se sill&
sa a strice limbo,» si arunca limba greceasca in al patrulea an al
Colegiului (1), indarätnicul urmas al lui Petru Maior razima toatä
cladirea scolilor pe studiul limbii latine unit cu al celei românesti:
una din alta si una prin alta.
Si aici o comisiune alcatui noua lege scolara, dar aici comi-
siunea nu era o Eforie, ci se tinea de Ministerul Cultelor. Se re-
comanda indreptarea dupa scolile prusiene, de sigur cele mai bune
din Europa, invierea scolilor satesti si crearea unui invatämânt
practic prin scoli de mestesuguri si ferme-model (2). Un tanär, Te-
riachiu, mai tarziu ministru liberal, merse in Prusia chiar, pentru
a studia acolo organizatiunea si metodele (3).
Iata acum ce se Mei' in adevar, din largul cuprins teoretic al
acestui program cultural.
Scolile de sate caH trebuiau sä fie deocamdata 63 nu se
intemeiara nici in acest principat, si, Cake sfarsitul Domniei lui Ghica
se vorbia, numai de intemeierea unei scoli pregatitoare cu elevi in-
terni, la Trei-Ierarhi : aceea care a fost mai tarziu intaia scoala de
invatatori a Moldovei. Aici obisnuia sa se acorde dreptul de targ
satelor mai potrivite pentru tinerea de bMciuri sau iarmaroace, si.
fire§te ca proprietarul satului inaltat astfel trägea, neasárnanat mai
(1) Mémoires de Nicolas Soutzo, Viena, 1899, pp. 187-9.
(2) Ibid.
(3) Urechil, III, pag. 59.

www.digibuc.ro
30 N. IORGA

multe foloase; se hotäri acam ca privilegiul nu se va mai da de-

al dup5, ce proprietarul va fi ridicat o §coalá, care rámanea apoi
In seama lui. Ar trebui s'a vedem insh cate au fost targurile infiin-
tate sub Grigore Ghica.
Se votasera scoli primare pentru toate orasele; In Ia0 trebuiau
s5, fie cinci. Fiecare capitalá de judet era sä aibà o scoalá de fete,
iar Capita la trei. InvatAtorii erau indatoriti sá facä i un an de pe-
dagogie. Numarul coalelor ce se creará a fost insa, pentru baieti,
foarte mic, iar all& scoalä de fete decal cea din Iasi a lui Laza-
rescu n'a existat.
Gimnaziul de sapte clase se deschise In Ia0 Inca dela 1850. In-
ternatul, In care erau primiti ca bursieri si copii dela tail, era or-
ganizat Inca din 1851.
InvAtärnântul superior era sä aiba, pe langi, cursurile create la
Bucuresti si altele de filozofie 0 rnedicinä. Dar ele n'au inceput
decat dup5, 1859.
In proiect rárnaserá si cele trei coli reale: din Ia0, Boto§ani si
Galati, prevAzute dupä norma prusiana. Aceeas soarta o avurà scoa-
lele de moase, de chirurgie si veterinari.
Scoala de rneserii putea da absolventi Inca din 1850, §i in curând
ea organiza o expozitiune pe care o vizita si Domnul.
In slarsit Seminarul Veniarnin fu prefácut cu totul e,i capilth un
curs de opt clase(1).
Din aceasta apropiere se vede cä intreaga societate romaneascä
din acest timp aye& aceeas pornire nobila cAtre luminh, dar cä, pe
de o parte, ea indraznia prea putin In ceeace prive§te invätämântul
sätesc §i invätämântul inferior in genere si prea mult in ceeace
prive§te ramurile superioare ale instructiei. Se mai vede iarg§ o
nesigurantI, o lipsa da legAturi solide, care trebuia sä risipeasca
uqor toate roadele dobandite prin jertfe mari. Vechi päcate, cari
nu sunt marginite nurnai la aceastä epoca din desvoltarea noastra.

(1) Ibid., p. 29.

www.digibuc.ro
 VIATA El DOMNIA Lill BARMY DIMITRIE $TIRRET. 31

XI.

in ceeace prive§te Divanurile ad-hoc, conventia dela Balta-Liman

specific& foarte limpede drepturile lor: «sa hotarasca darile si sA
cerceteze bugetul anual». Alcatuirea lor era cuprinsä in aceste Cu-
vinte nelamurite: «formate din boierii cei mai insemnati i rnai vred-
nici de incredere, precurn 0 de cativa membri ai clerului Inalt».
Adeca o adunare a episcopilor cu unotabili» din clasa aristocratica
si functionäreasca. Nu se spunea lush cap notabili 0 in ce chip sä
fie ale0 dintre ceilalti.
Dupa neaparatele sfatuiri cu reprezentantii Portii i Ilusiei, che-
mati sä dea totdeauna deslegarea cea din urrna, se recunoscura ca
membri ai AdunArii, pe MITA inaltul cler, mini§trii i prezidentii
Curtilor judecatore0i din Capitala. In astfel de conditii, care luau
Adunarii oH ce independenta i Insemnatate, fu convocat Divanul din
Ia0 Inca din Martie 1850. Dupa o luna de zile, la 7 Aprilie, Intr'o
Dumineca, mernbrii Divanuiui muntean, convocati la Mitropolie, ascul-
tau ofisul domnesc, care-i constituia. Dupa cateva saptarnani, la 30
Maiu, ei erau chemati sä se ocupe de anumite afaceri ale Statului.
Ghica, pentru a inlatura poate dela dânsul o parte din raspun-
dere, Mai sa se voteze de Divanul sau multamiri §i un dar de 13.000
de galbeni lui Fuad Efendi, comisarul turc, care era sá plece §i
pute& fi folositor mai tarziu Tanbi §i mai ales Domnului ei. Stirbei
fu de parere c1i asemenea hotarIri nu pot fi luate de o Adunare
ca aceasta, foarte ad-hoc In ceeace privWe chernárile ei (1).
El Intelegea articolul respectiv din Conventie In sensul acela ca
intreaga putere de a face legile a trecut asupra Domnului, §i aceasta
nu putea sä displaca unui om cu temperamentul sau. Legile se adu-
ceau inaintea Divanului, ce e drept, dar numai pentru ca el sa aiba
cuno0inta de ansele i sa-0 dea parerea, pe care carmuitorul ar
Ii lost slobod sä n'o tie in searna. Aà fácü chiar dela Inceput cu

(1) Vol. I, pp. 32 3, 301, 601, 614-5; vol. II, pp. 139, 143, 146 7, 150-1.

www.digibuc.ro
32 N. /ORGA

legea patentelor, care crea Inca o elm& de patentari, cu plata mai

mare, dar cu privilegii boieresti in ceeace priveste penalitätile si drep-
turile la o educatie mai inalta a copiilor. In a doua carmuire a sa,
el Mai sä se citeasca 'in Adunare legea cailor ferate si a exproprie-
rilor, care aseza bazele concesiilor ce ar fi sa se acorde (atunci se
trata, cu Maximilian Haber din Munchen): dupa votare, el scria: «Ma
voiu gäsi Indata in situatia de a Incheià definitiv o conventie pe
bazele citate si voiu cere si voia Portii»; dar probabil ca ar fi voit
sa scrie tot asa, si daca Adunarea nu s'ar fi invoit cu proiectul,
caci nu-i recunostea dreptul deplin de a respinge.
Acest drept il aveau, sau si-1 puteau lua, ori and, cei doi stapani
ai Terii, comisarii. tirbei, din partea lui, obisnuia sa le aduca la
cunostinta ori ce masura mai insemnata, voia sa iea, dar Cara a-i In-
treba despre hotärirea lor. I se 'Area ca an fi dator sa faca aceasta
numai and s'ar atinge de principiile normative ale Regulamentului.
Cat pentru alte legiuiri, intregitoare numai, el era, de parerea pe
care o arata intr'una din scrisorile lui catre Ghica; «Nu sunt ge-
los de prerogativele legate de persoana .mea, dar este de datoria
noastra inaintea contemporanilor nostri, inaintea istoriei si constiin-
tei noastre, sa mai tinem in intregime ramasitele ce mai pastreaza
taxa din vechile ei privilegii si sa transmitem neatins urmasilor nostri
depozitul ce am primit» (1). Cuvinte frumoase si cari, dupa putintä,
au si fost urmate.
Odata ce se adunau membrii Adunarii, Domnul numia, presedin-
tele: pe baf-boier, boierul batran care purtà, din darul Turcilor, acest
titlu. Astfel Iordache Filipescu, boier foarte batran si fara nici o in-
dreptare politica lamurita, stata in fruntea catorva Divanuri. Inlo-
cuitorul sail fu beizadeaua Costache Ghica, dar acesta isi ceda dreptul
Miiropolitului Nifon, care ramose prezident al Adunärii pana la star-
caul Domniei. Numai la urma, and Ghiculestii pregatiau Caima-
camia lui Alexandru Voda Ghica, beizadea, Costache isi reclama

(1) Vol. I, p. 33.

www.digibuc.ro
 VIATA t DOMNIA LIM RARBII DIMITRIE TIRBEL 33

drepturile pe cari Mitropolitul le-ar fi Inc bleat (1). Indat5, dup5, con-
stituire, Divanul se impärtia In comisiuni, cari Insk cel putin Intaia
oath, au fost numite de Domn.
Cea dintai sesiune a Divanului fu In Maiu-Iunie 1851. Cea de
a doua se Incheiè In Fevruarie 1851. Mai intalnim o sesiune In
1853, care se incheie cu adresa de multämire din 9 (21) Aprilie. In
Iu lie se tinii o adunare extraordinará pentru a pall pe Domn sä
rAmMe chiar subt ocupatia ruseasch. Dup5, intoarcerea lui Stirbei
In 1854, Divanul e convocat numai la 20 Martie 1855: data aceasta
el delibereaza pA,n5, la 20 Iunie, cand ii Infatiseaza raportul. Sesiu-
nea inceputä la 2 (14) Ianuarie 1856 a fost cea din urma'.
Chemarea de capetenie a Divanului, i aceea pe care numai deal
trebuia s'o indeplineasca, de0 cu foarte putinä libertate i chiar
pricepere, era revizia socotelelor i chibzuirea asupra bugetelor. Si
anume trebuia sA se InceapA cu cele dintai bugete necercetate, cari
duceau tocmai la anul 1847.
Chestiunea aceasta bugetarg, aveit o deosebitA InsemnAtate, ad nu
numai cä Visteria sate& foarte ran, dar ea nu putea, scApa, de grA-
madirea deficitelor färä plecarea trupelor de ocupatie, i chiar dupä
aceea nu se puteau gasi nici lesne, nici mai ales iute, mijloacele tre-
buitoare pentru ca sá astupe groapa datoriilor. Cand se ajunse to-
tus la o foarte simtitoare Imbunathjire, venl a doua ocupatie ru-
seascá, cea din 1855, mai Impovaratoare si deal cealaltä, asa In-
cat toata socoteala cea buna de pana atunci fu stricat i venl iarAs
vremea dejnadajduita.
S'a vazut care era dela inceput situatia financiara: o datorie de
16.000.000 de lei vechi. 5.000.000 se datoriau Cassei ostirilor ru-
sesti; o parte din celelalte sume fusese ridicatA In deosebite timpuri
dela Cassa scolilor dela celelalte ce se infiintaserä In epoca Re-
F,1i

gulamentului : pentru acestea Statul nu era indatorit sa restitue In-

data si nu plátia nici o dobanda. In sfarsit era o parte care se
lmprumutase dela deosebite persoane din Bucuresti; acestea erau

(I) Vol. II, la numele slu. Cf. p. 187.

Analele A. Rom. Tont.XXVIII. Mernorine Seq. Istorice. 8

www.digibuc.ro
84 N. IOWA

foarte bucuroase c5,-0 putuser 5. pune capitalurile in sigurantá, pri-

mind pentru ele dobanzi a.0, de mari ca 10 0 12%.
Dupâ ce taxa ava norocul unei evacuäri ca,nd nici nu se putea
/t0epta, guvernul lui Stirbei avea, fire0e, ca intaie datorie plata
surnelor pentru cari se räspundea in fiecare an o foarte Insem-
natä dobanda. Apoi el trebuia, sá gäseascA un mijloc de intelegere
cu Ru0i, caH la noi nu erau printre creditorii aplecati sä a0epte.
La urma ar fi venit restituirea banilor luati dela Cassele scolastice,
eclesiastice 0 de binefacere, cari erau stingherite pariä atunci in
tot mersul lor.
AS se §i Mai, in marginile restranse ale putintei 0 cu un mers
incet impus de imprejuräri.
Se incepü cu o scädere a dobanzilor: eine nu se invoia cu acea-
sta era liber ssa-.0 primeascä banii inapoi. Pe urmä se facurá prati
de cate ori ra,mâneau mijloace. in Martie 1852, se cerea creditori-
lor celor mai Vanuiti, Ru0i, sa se invoiascä la intrebuintarea pentru
dobanzi §i pentru unele restitutii catre Casse a sumei de 550.000
de lei din a§a, numitul fond de amortisment, a carui alcatuire 0
scop se vor vedea, indatä. Particularii aveau in 1852 numai 4.270.000
de lei in marine Statului 0 peste un an se socotiau banii lor nu-
mai la 1.000.000 (1).
Unii vorbiau In 1850 de oferta ce ar fl facut Rusia de a impru-
muta terii 14.000.000 de lei, garantati in averile mänastirilor inchi-
nate; se pare ea n'a fost nici odata o hotarire serioasä in aceasta
privinta; svonul apare §i dispare (2). Inca din 1847 Ins& un om de
afaceri german, Reinecke, venise In Moldova cu un plan de banca na-
tionala. In Octomvrie 1850 se infati§au guvernului muntean cohditiile
pentru un astfel de a§ezamant, din partea Band! de Dessau 0 altor
capitali§ti, intro cari .i vestitul bogata macedonean din Viena, ba-
ronul Sina. In dosul propunatorilor era Statul prusian. «Banca na-
tionala munteanA» era sa aduc'a un capital de 3.000.000 de florini,

(1) Vol. I, pp. 558 9, 596.

(2) Vol. II, p. 165.

www.digibuc.ro
 VtATA $1 DOMNIA LUI itARBU DIMITRIE 011113E1. 35

dintre cari o a treia parte in bani, iar restul in bilete cu termen

scurt. Trebue s& i se acorde un privilegiu pe douazeci §i unu sau
douazeci §i cinci de ani, care trebuià denuntat la slar0t cu doi ani
inainte. Intreprinzatorii cerur& dintru intaiu drepturi foarte intinse in
toate domeniile afacerilor bane0i: emiterea de bilete de 1, 2, 5,
10, 60, 100 §i chiar 1.000 de florini, pentru o surn& egalrt cu ca-
pitalul, iar, dup& termen de trei ani de experientä, do dou& oH mai
mare decat dansul. Banca puteh face scont, tine& cont-curent, primi
depozite, lombarde efecte i intemeià chiar un munte de pietate,
sarcini pe caH le credeh c& atarn& una de alta, aducand inainte
citatii din tratate asupra finantelor. Biletele prezentate la cassa tre-
buiau pl&tite ori cand in nurnerar. Guvernul aye& dreptul de a im-
prumuta cu 6% pan& la a §asea parte din capital.
Actiunile trebuiau s'a fie numai de 150 de florini, cu 50/0. Actio-
narii aleg un consiliu de administratie compus din optsprezece mein-
bri, dintre caH pse trebue sa stea la Bucure.0i. Consiliul se aduna
de trei ori pe an: una din ele va fi la Leipzig, pe timpul PaOilor.
Trei directori asezati in Bucuresti i alti trei in Germania stint ale0
de Consiliul de administratie. Functionarii pot rAmanea supusi str&ini,
sunt scutiti de toate darile directe i rarnan subt protectia consu-
lului prusian. Se ing&due un cornisar al terii, care s& supravegheze
§i tipärirea biletelor de circulatie, i guvernul muntean poate numi
in neintelegerile sale cu Banca un superarbitru. Adunarea general&
a aetionarilor se tine pe rand la Bucure0i in Septemvrie §i la Leipzig
in cursul Pa§tilor.
Actionarii aveau drept la un venit de 5%. Dac& ins.1 dividendele
intreceau 100/0, dobanda trebuia, sä fie scazuta pentru particulari
dela 8°A, la 7°/0 i chiar la 6°/a, dac& se realizeazä dividende mai
mtri decat 12°A. Banca are dreptul de a stabill sucursale 0 de a
se uni cu Banca Moldovei. Consulul prusian, necajiciosul Meusebach,
care Moir multe scene qi afronturi unui Domn care nu putea sa. se
apere odata voi s& vie la audienta in palton si nu verii de loc,
ci plea, deci Consulul prusian prezent& pe Nuhlandt i Oelschlä-
(Yen directorii Bancii de Dessau i apoi porni cu dan0i la Iasi.

www.digibuc.ro
86 N. IORGA
%IAA&

Prin negocieri se capatara cateva concesii de mare Insemnatate.

Biletele de 1.000 de florini, precum i cele de o valoare mai mica
decal 5 florini, fura parasite, temandu-se din cauza acestor din urma
o depreciare a hartiei-moneda. Banca renunta iaraq la dreptul de
a function& ca societate de asigurare, munte de pietate qi cassa
de economie. Dar, In privinta altor puncte, greutätile nu putura in-
vinge. Domnul nu voià sa admitä, In adevar, supravegherea pru-
siana §i dreptul de a Imprumut& pe ipoteca. Directorii se oprira
deci, 0 la Inceputul anului 1851 se credea ca afacerea e cu totul
ngropata (1).
Inca din acest an 1850, se Mai o noua arendare a mo0ilor ce
erau In stäpanirea manästirilor neInchinate din principate a epis-
copiilor. Se atinse data aceasta sum& de 6.500.000 de lei, cu 2.400.000
mai mult decat in perioada precedenta. Termenul de arendare era
de trei ani (2). Din sfertul venitului acestuia, ca 0 din sfertul veni-
tului man6sLirilor Inchinate, care nu voise nici sa auda pa,n5, atunci
de o contributiune in folosul «ezámintelor de binefacere», adeca
al Statului, ci se priviau ca proprietari deplini in sensul Regula-
mentului Organic, voià sa scoata Domnul mijloacele cele mai bo-
gate pentru acoperirea datoriilor.
aci mijloacele celelalte erau slabe in ele In01e, 0 mai mult slä-
bite Inca printr'o Indelungata boala a vitelor, care ar fi luat juma-
tate dintr'insele, prin recolte rele qi prin toate impiedicarile qi su-
ferintele ce veniau din ocupatiunea straina. Bugetele din 1850-2
ale lui Stirbei in0ra : capitatia sau birul, In suma de vre-o 9.000000;
darea pe mazili, vreo 300.000; patentele, cam un milion,acestea
ca venituri directe. La cele indirecte se noteaza: ocnele cu 3.500.000
4.000.000 In cifra rotunda; vamile, date in arenda, cu 3.600.000;
vreo suta de mii dela ciobanii ardeleni ce-0 p4unau oile in tara,
Inca 850.000 veniturile Domeniilor Statului, cari se alcAtuiau atunci
numai din acele pamanturi de raiit asupra cárora particularii nu-si

(1) Vol. I, pp. 36-7, 63; II, 190-1, 199, 367 qi urm.
(2) Vol. I, pp. 383.

www.digibuc.ro
 VIATA Ea DOMNIA LIII BARBII DIMITRIE ETIRBEI. 37

putuserä dovedi drepturile §i cari ramasesera deci In seama terii.

Drepturile de export pentru vite, seu §i cervi faceau vreo 400.000
de lei; 100-200.000 acelea pe lipitori, cam cat taxa pe paapoarte.
Celelalte taxe la un loc faceau aproape 600.000 de lei Inca. Suma
total& a veniturilor se urea la cel mult 20.000.000. Datoria era ast-
fel mai mica decat un an de venit, pe cand astazi ea ajunge aproape
venitul pe cinci ani. Dar deosebirea in mai rau pentru acele tim-
puri era, pe de o parte, caracterul imediat exigibil al datoriei, iar,
pe de alta, prevederea neaparata a deficitelor aduse de Imprejurari
neobi0luite §i neprielnice. Bugetul pe 1850 prevedea un deficit de
aproape 900.000 de lei, sa zicem un milion, deql cheltuelile se mar-
giniau la tributul de 1.240.000 de lei, la lista civila, ceva mai mare
(1.600.000), la 6.000.000 de lefi, 3.000.000 pentru oaste, 1.500.000
pentru pensii, supuse unei legi nouh, mai darnice, la cate ceva pen-
tru pos4ä, drumuri, Inchisori 0 räscumpararile de tigani. Pentru
rasplatirea functionarilor §i altor persoane meritoase, pentru politie
§i cheltueli neprevazute era un fond deosebit, zis al cerealelor, find-
ca era format dintr'o taxa pe exportul cerealelor. El se urea, la
600.000 de lei. tirbei, pentru a inchide gura clevetitorilor, luase
aceeaq masurä ca §i vecinul sau din Moldova : dispusese publica-
rea In Buletinul Statului a sumelor Impartite (1).
Sfatul administrativ al Caimacamiei din 1848-9 hotarlse, pentru
acoperirea cheltuelilor de ocupatie, doua zecimi aditionale asupra
proprietatii rurale, atat boieri cat §i tarani ceeace se pretuia la
cel mult 2.000.000 pe an, 50/0 pe pamanturile nelocuite, lista ci-
vilk neffind Domn, §i chiar taxa pe cereale, totu§ a§a, de trebui-
toare ori cui voià sa aiba mijloacele de a distinge pe unii s1ujba0,
precum 0 de a tinea o politic) bunk mai ales din punct de vedere
politic (2). Caimacamul ineuviintase numai intrebuintarea spre acest
scop a celor dintai doua izvoare de venituri. Acum trebuiau sa
hotarasca Divanurile.

(1) Vol. II, Cap VII.

(2) Ibid., 452-3.

www.digibuc.ro
38 N. IORGA

tirbei s'ar fi gandit la confiscari din averea oamenilor anului

1848, raspunzatori pentru o parte din deficit, dar Ahmed Vefic, co-
misarul turcesc, l'ar fi oprit, pretinde consulul francez, dela aceasta
masura,(1). Divanul din 1850 a fost acela care a votat cele doll&
zecimi, anume pentru a se plati oclata Ru0i. Ele incepura a se strange
in August, §i dadura simtitor mai putin de cum se mtepta. Din par_
tea lor, Ru0i socotiau cu scumpatate tot ce li se datoria, ba chiar
i se pare& Cancelarului Ca prea putini bani iese ea trebue sa plä-
tease& principatului muntean. in primavara anului 1852, Tarul Ni-
colae la, hotärlrea definitivä : prin ea se admitea, plata in anuitati
pan& la 1 Julie 1858; pentru aceasta se pot Intrebuinta deocam-
data numai cele doua zecimi §i taxa de 5°/0, dar, Indatä ce vor In-
gadul Imprejurarile, se vor vársa, .i alte venituri ale Vistieriei in
aceea cassa de amortisment (2). Pe atunci mai ramasese de raspuns
o suma a0 de mare ca 2.000.000 de ruble (3).
Planul Domnului era sa se adaug5, la acest fond sferturile de ve-
nituri ale rhanastirilor inchinate §i neinchinate, chibzuit, In 1850, la
1.260.000 pentru acestea din urma §i la 1.440.000 pentru cele din-
tad. La 1847, se luase masura provizorie de a se lua din venitul
lor suma totala de 30.000 de galbeni. Ghica 10 culegea, partea de
12.500, dar tirbei voia, 0 cu dreptate, mai mult cleat at'ata. Ta-
rul fusese intrebat in aceastä privinta i parerea lui ar fi fost ca
sa se arendeze public mo0i1e Grecilor, luAndu-se sfertul dorit pentru
nevoile terii. Carmuirea Sf. Mormant §i a patriarhiei de Alexandria
se invoira la arendare, In conditii cari nu puteau sä fie decal prielnice,
0 cu mo0ile Ierusalimului se incepura astfel strigarile la mezat
in ziva de Sf. Gheorghe din anul 1851 (4). Ramanea acum Incas-
sarea acelui sfert mantuitor.

(1) Vol. I, p. 201.

(2) Vol. I, pp. 54, 60, 393, 556; II, 198-9, 200-1, 454-8, 482, 484-5, 530, 541 0 urrn.,
544, 546-8, 557.
(3) Vol. H, p. 560.
(1) Ibid., pp. 532, 540.

www.digibuc.ro
 VIATA ka DOMNIA DUI BARBET DIMITRIE STIRBEI. 39

Dar aceasta nu se putii face. Toate staruintele Domnului pe langa

RIO ca §i pe langl Turci ramasera zadarnice ; §i unii §i altii uitau
s'a, raspunda. Para §i Capuchehaiaua terii, grecul Miltiadi Aristarchi,
se 1uri§5, dela datoria lui, facandu-se a crede ea un rezultat se poate
ajunge, «convingand pe Sfintii Parinti sa primeasca de bunavoie
rnasurile ce s'au hotarit(1)». Asigurärile celeilalte capuchehai, al Mol-
dovei, Photiades, ca Grecii s'ar Invol a da sfertul veniturilor, daca
Domnul muntean ar renunta, la suma pentru rezerva §i la aceea pen-
tru intretinerea cladirilor (August 1851) ramase fara nici o urmare (2).
Totu§ bugetul din 1852 dada cel dintaiu un excedent de 500.000
de lei (3). Pana la 1 Ianuarid din acest an, pe de alta parte, intro-
gimea datoriei scazuse la 8.000.000. La inceputul acestui an finan-
ciar ea se coborise cu alte 2.000.000; pe la mijlocul anului ea cu-
prindea chiar numai 4.500.000 (4). Divanul din 1856 cerceta un
buget care prevedea, un excedent de ,2.500.000 de lei (5). Dela
1 Julie 1852 cele doua, zecimi aditionale erau intrebuintate numai
§i numai pentru strangerea datoriei ruse§ti (6). In 1851, Divanul
ad-hoc propusese sa se amane restituirea sumelor ridicate din cassele
comunale In 1848 §i chiar de a värsh in Visterie fondul de rezervk
In sum& de 1.500.000 al §colilor (7). Ultima masurä nu fu primitä
de Domn, §i pe lncetul cassele despoiate prinsera iara§ puteri. tirbei
1§i lama un punct de mandrie sä arate in 1853, and i se inche6
Intaia perioclä de guvernare, cä situatia casselor e deosebit de fa-
vorabila: cassele comunale aveau 3.000.000, cassa centrala bison--
ceasca 6.000.000 (3 dela manastirile de tark 2 dela episcopii), cassa
§colelir aproape 2.000.000, a podurilor §i §oselelor 3.000.000, IArä
a se vorbl de altele mai sarace (8). In 1854 ele erau scazute intru

(1) Ibid., p 561.

(2) VoL I, pp. 48. Cf. pp. 42-4 0 53, 404.
(3) Ibid., p. 658.
(4) Vol. I, p. 556. Cf. Bukarester deutsche Zeitung pe 1853, No. 26; pe 1856, No. 19.
(5) Bukarester deutsche Zeitung, No. 3.
(6) Vol. I, p. 261.
(7) Ibid., pp. 404-5; II, 261.
(8) Vol. I, p. 261.

www.digibuc.ro
40 N. IORGA

chtva (1). 0 noua ocupatie cazuse asupra terii. Nestatornicia in toate

era Insä a§a de mare, incht dupa ocupatia cea noua a Ru01or ci-
frele erau allele: 3.000 000 la biserici, 6.000.000 la manastiri,
2.000.000 la rasboiu, 1.000.000 a mllelor 0 .. . gradinilor, 6.700.000
a §oselelor, 1.000.000 a dorobantilor 0 granicerilor, 1.500.000 a
spitalelor 0 1.500.000 a ccolilor (2).
Cand Ru0i plecara, In 1854, qi se intoarse carmuirea Domnului
gospodar, datoria era acum de 26.000.000, adaugandu-se adeca
20.000.000 in capät. Cea mai mare parte din aceasta sum& venia
din partea bunilor oaspeti crectini: ei nu läsasera mai putin decht
8-9.000.000 neacoperite la furnisorii lor. Se face& socotealä ea aceasta
insemna budgetul total pe optsprezece luni (3). Din partea lor, Turcii,
veniti in Aprilie 1854, läsasera pana. In Ianuarie 1856 nu mai pu-
tin decat 4-5.000.000 de bonuri de provizii neplatite (4).
Data aceasta Inca, Domnul propuse iara§ mijloacele cele vechi :
zecimile aditionale, sfertul venitului dela manastirile inchinate qi re-
stul mare de plata pe care Locurile Sfinte 11 aveau fata de Stat (5).
In privinta sfertului manastirilor, el sfatuecte mai mult decat ori-
cand. Divanul lua masuri hotaritoare pentru ca Vistieria sa-0 ca-
pete drepturile. Domnul pune calugarilor Lin termen de doua luni
inainte de a le aduce la indeplinire. El declara lui Fuad Pap,, acum
ministru atotputernic al Portii, ca va strange tot restul manastirilor,
in curs de cinci ani, lasandu-le pe fiecare an 107.000 galbeni, cat
era tot venitul inainte de mezatul pe care-I supraveghia Carmuirea,
la Primarie, in 1851.
Poarta numi o comisiune, care se declara 0 ea pentru supune-
rea la plata a manastirilor. Afirmand cu energie ea, de fapt, «nici
nu mai sunt, ca sa zic aca, manastiri pe pamantul muntean, ci nu-
mai biserici ruinate», Stirbei pune in Decemvrie 1855 alternativa :

(1) Vol. II, p. 584.

(2) Bukarester deutsche Zeitung, 1856, No. 19.
(3) Vol. I, p. 557. Cf. vol. II, pp. 254-5.
(4) Vol. I, p. 595.
(5) Vol. I, p. 557.

www.digibuc.ro
 VIATA §I DOMNIA DUI BARBII DMITRI§ 13TIRBEI. 41

sau plata sfertului sau iecirea Locurilor Sfinte de sub ocrotirea Re-
gulamentului Organic.
Ghica Mit pe minictrii s'ai A voteze secularizarea a doll& treiml
din acest mare venit grecesc, ci auxiliarii säi, C. Negri ci Ralet, mer-
sell la Constantinopol pentru a incerca, dacä se poate da urmare
acestei hotarIri. Ei trecura prin Bucurecti ci vorbir5, Domnului mun-
tean, care pastrA punctul s'au de vedere, ea, un sfert numai trebue
luat, cu voia sau cu deasila. DeocamdatA calea delegatiei la Poartä
se pArii nepotrivitA (1). Pentru rAmacita listei civile, el cerii ci
cApht5, voia de a crecte pretul shrii cu 5 lei la, suta de oca (2). In
acelay timp, incepeau negocieri pentru Banca Nationala cu capita-
listul austriac Brandeis-Weikerstein (3). Din par tea lui, Grigore Ghica
se intelegea in acelac an cu Banca din Dessau, care aducea un ca-
pital de 10.000.000 de taleri, ce trebuiau strânci prin actiuni de
200 taleri; biletele erau fixate la 40 de sfanti. A treia parte din
fond trebuia, s'a fie depus in bani, ci emisiunea era, s'a fie deocam-
data egala cu fondul intreg (4).
Stirbei nu izbuti nici cu Grecii, nici cu Austriacii ci, negasind o
cale sigura,, Il vedem cerand, Inca% din Fevruarie 1856, Turciei
ca, la congresul de pace ce trebuia, sa se stranga la Paris, ea sä in-
tervie in folosul principatului muntean pentru a se ierta, vechea da-
toile de ocupatie din 1848 fata de Rusia (5).
Dorinta de a face rânduialä a lui tirbei se intinse ci In alte do-
menii, unde lucrase, iarác, ci in alte timpuri ca ministru. El, care
daduse principatului Inca de atunci codul de comert, puse sa, se
prelucreze acum codul penal ci procedura criminala. Se aleserä mai
cu ingrijire ci se supraveghiara mai de aproape magistratii. Pentru
a se descurca. atalea afaceri ce taraganiau de ani de zile, se adau-
sera judecatori-supleanti. Ori ce sentinta% trebuia, sa fie de acum Ina-

(1) Vol. I, pp. 267, 556-8, 563-4, 593, 595; II, pp. 262-3.
(2) Ibid., pp. 587-8.
(3) Ibid., p. 242.
(4) Buk. d. Zeit. pe 1856, No. 49.
(5) VoL I, pp. 597-8.

www.digibuc.ro
42 N. IORGA

into executatä in cuprinsul anului in care fusese pronuntata,; pana

la 1855 se nildAjduia ca nu vor mai fi lipsuri si plangeri in aceasta
privintä (1). Curtea de apel judecand 573 de procese intr'un singur
an, primi multAmire publich din partea Domnului, In 1853 (2). in
1849, tirbei constatase GA in timpul verii 7 Curti luasera' in cer-
cetare numai 448 de procese si daduse o solutie numai la 278 din-
tre ele, 101 find de resortul Curtii criminale. «Unii din d-lor ma-
dularii au venit eke qapte sau cate zece zile numai In curgere de
trei lunb). Iar la Craiova «Gate trei din mádulari au mers numai
de chte sase ori, iar ceilalti nici de cum» (3). Asemenea abuzuri nu
se mai repetarä.

XII.

Pentru europenizarea oraselor noastre, cArora, prin municipalitati,

Regulamentul Organic le dAduse o noua viata, tirbei cheltui ne-
contenite silinte. Aproape ori unde Le duci in Muntenia, ti se arata
chte ceva care vine din Domnia lui, dar mai ales parcurile, alvoa-
iele. El oranduià totdeauna ca sumele ce se votau pentru primirea
sau däruirea lui sa, fie intrebuintate In folosul orasului, csaci ori ce
fel de pomph II Vasa cu desavarsire rece (4). Targul Calarasilor, cla-
dit pe pArnantul manastirii Co Itei, fu ajutat sã se räscumpere si ilia%
numele de «Stirbei», ca un semn de recunostintsa, care nu era sa.
dureze insa prea mult (5). El hotari sA, se faca in alt oras nou,
Giurgiul, frumoasa Oat& centrala si tot aici el lua masuri impotriva
acelora cari, dupa ce luasera cu preturi de nimic locuri de case, le
lasau goale acuma, ca maidanuri prirnejdioase sanatatii. Prin navi-
gatia cu aburi pe Dunare, Giurgiul capata o mai mare Insemnatate,
ca si prin asternerea soselei Bucuresti-Giurgiu si inceperea cursei
(1) Vol. I, p. 271; vol. II, p. 197.
(2) Bukarester deutsche Zeitung pe 1853, No. 12.
(3) Vestit. ront., pe 1849, 8 Noernvrie.
(4) Bukarester deutsche Zeitung, 1856, No. 18; ruispunsul dela ceremonia iertarilor: a sunt
du§man al tuturor formelorn.
(5) Bukarester deutsche Zeitung pe 1850, No. 38.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA LUL BARBII DIMITRIE RTIRBEI. 43

de po§t& §i diligent& ce se facii de acum inainte intre capital& qi

portul ei dun&rean; un Italian, Bettinelli, zidi atunci cel dint&iu otel
giurgiuvean, «al Vaporuluin (1).
Craiova se desvolt& repede, intrec&nd pe la 1856 cu mult cei
20.000 de locuitori ce ave& la inceputul Domniei. Parcul I. Bibescu
er& unul din cele mai frumoase din tail. Intemeietorul lui, un frate
al Domnului, propusese ora,§enilor i un teatru national. El se §i
incepa in 1850 cu actori bucureteni, jucAndu-se «Duelurile» de
Caragiale §i aPiatra din casá» a lui Alexandri, «dou'a individe», scrie
corespondentul oltean al Vestitondui, «Inaintea chrora scena ro-
m&na, se inchin& cu respect §i recuno§tinta",» (2).
La Bräila se lucrà mai departe la cheiu §i se luar& toate ma'su-
rile ce se puteau lu& pentru inaintarea marelui magazin §i debu§eu
de grâne al principatului.
In Bucureti, oraq de peste 100.000 de locuitori, se deschiser&
strade nouä, ca acelea de 1ang5, Teatru; vechiul pod al Beilicului
se pref&ca in strada tirbei Vod'a, Soseaua lui Chiselev, grAdina
Cimegiului, care se zice& acum «grädina tirbei Vod&» (3), se bu-
curarä de o ingrijire deosebith: in acestea antau muzici militare si
tarafuri de tigani, dar lumea, care trebui& s& fie poftit& a veni la
balurile de trei sfanti numai «In irnbrac&minte cuviincioasan, acea
lume bucure.,tean& din anii 1850, care A' aye& &Atli§ de putin cre-
§terea civilizatiei celei nouá, obi§nuià s& fac5, scandal In mijlocul can-
tecelor militare i tigAne§ti. Deci, utiindu-se seama c& se fáceau zgo-
motoase aplauze §i bisári repetate muzicilor, cu un ton §i manieri
foarte inconvenabile», so hotari de &are Primarie ca nu mai e in-
gAduit «sh aplaude i sit bisuiasc& muzicilorD (4). Un pod mai fu
intins pe Dambovita (5). Cimitirul fu scos afar& din oraq (6). 0 co-
(1) Vest. rom. pe 1851, suplirnent la No. 55. Acolo era i un pension al lui V. Marcovici
(Urechia, 1. c., p. 14).
(2) Vestitorul pe 1850, No. 56.
(3) Bukarester deutsche Zeitung pe 1856, No. 12.
(4) Vest. rom. pe 1852, No. 80,
(5) Bukarester deutsche Zeitung, No. 27.
(6) Bukarester deulsche Zeitung, 1850, No. 63.

www.digibuc.ro
44 N. IORGA

misie speciara se alcatui pentru infrumusetarea Capita lei (1). In toate

partile se deschideau, mai intaiu pentru Ru0 §i Austriaci, dar apoi
§i pentru localnici, gradinile de varä, ca grAdina Warmberg sau a
Castripaii, luatä in Intreprindere pe rand de polonul Pruczynski,
de conationalul s'au, noul cofetar Fialkovski, care a avut noroc 0,
in sfar0t de Romanul Marinescu. Langa casele Baläceanu, antau
läutarii la a gradina de Lipsca» in 1850. HerAsträul rämâne un loc
de plimbare placutá. Pe rand veniau in Capitala munteana', presti-
digitatori ca «profesorul Buren», teatre de maimuti din Viena, cir-
curi vestite, ca Pazziani-Smolinski §i Beranek, cantareti vestiti: Kos-
sewski, Fols, Maria Petri, Terschak, tanarului violonist W. Humpel,
venit atunci din Constantinopol ; «profesorul», Eduard Rasimi cu
gimnasticii englezi 0 Berger cu «seradele spirituale», fel de fel de
trupe straine. Lumea de rand, care «bisuia» precum s'a vazut, avea
petrecerea serbärilor oficiale, In cari, ca la Ia0 In ziva intrarii ca
Domn a lui Grigorie Ghica, se faceau «jocuri acrobatice, arbori de
cocagnia 0 un mare foc de artificii», pe când lumea bunt& avea
reprezentatiile celor trei teatre, ale operei 0 ale «celebritatilor»
sträine, cari uneori, ca Buren, aduceau respectuos «la cuno§tinta
d-lor boieri ca poate da seara la domiciliul persoanelor ce doresc,
«reprezentatii de una sau de alta din materiile curioase cu care se
ocupau. Teatrul Fontin intemeiaza un Tivoli la gradina cu cai in
1856. Sunt berarii, ca a lui K. Roth, «restaurante italiene 0 pa-
risienen, cu antreprenori straini din strhinAtate sau Evrei din lark
cafenele vieneze; ca «zum MohrenD a lui Schedwitz, cofetarii occi-
dentale ca a lui Gh. Dertmann; se cl'adesc otele mari, in stil apu-
sean, ca «HOtel de France», care a ramas pan& In zilele noastre,
«Hotel zur Stadt Wien» al lui Horoczek, «Hotel de Londres», Otel
St. Petersburg. Elegantele se coafeazg, la friserii, ca M-me Wagner
«aus Wien»; se Imbracä la modiste vieneze, ca Amalia Eckerbach
sau «demoazel Maria, directritä de mar§anderie»; parfumerii ca a
Madalenei Marcovici in hanul Villacrosse §i gradinarii de lux ca a

(1) Ibid., No. 63.

www.digibuc.ro
 VIATA çu DOMNIA LtlI BARD111 DIMITRIE $TIRDEL 45

lui Balmain; croitori veni1i, Klenck, Singer, Frank, care lucreaza

vinde, dupg, prospectul sau Insu, «pantaloni neg1ijé i mAnuqi de
.Jacman», servesc pe eleganti. Manu§er strain e i Schakowski. Ca-
sele in stil nou se cladesc de arhitecti francezi, ca Iu liu Villacrose
§i Tillaye. Montrésor, Gackstatter dau lectii de muzica i guvernul
se gandWe sa deschida o coala", de gimnastica (1). Fotografii Wil-
helmina Dorner, Binder, aa, la galerie vitrée» (HOtel de France),
August Frederic, Hock, dau clientilor «4ghereotipii». Dr. Turner a
deschis Mi nemte0i la Sf. Elefterie, pe &and u0berdoktorul» Hat-
schek dela Telega intemeiaza un institut de hidroterapie la Campina.
Se anunta prin ziare Max Alexander, ((optic din Bavaria». Dan-
sul se invata de dame la Emilia Petrovici. Avocatul Neugeboren,
German, avocatul Atanasiu, Grec nascut in Romania, unde se intoarce,
se ofer5, pentru apararea in procese dupa, legile cele nouä. Libra-
rifle C. A. Rosetti-Winterhalter, Danielopol i Ioanidi, apoi Ventel
Socec \land §i carti straine; libraria Ioanidi si-a Mout o specialitate
din editarea de traduceri dupa romane franceze proaste, pe cari une-
ori le cumparä Ins& §i Eforia co1i1or. Pentru nevoi mai materiale
s'a deschis bacania Wilhelm Tharinger, magazinul de vinuri al lui
Massenza. Marcovici din podul Mogovaiei vinde lucruri scumpe §i
fine, obiecte de arta. aNegutatorul de Viena», reprezentat i prin D.
Barbulovici, apare. Bagase0 §i un Magasin anglais.
Mai multe strade sunt petruite, de0 li se mai zice upoduri»,
dupa vremea &and erau Imbracate cu lemn. Ele sunt iluminate cu
«gaz», adeca petroleu, i antreprenorii sau «contraccii eclerarii
ulitelor capitalei cu lampe» primiau a lumina, i gangurile, cur-
tile particularilor, dar §i Intr'un caz i in altul se aprinde «ga-
zul» numai in noptile cu totul intunecate: upe noptile hotärite,
adeca pe intuneric (2)». In 1852 se mai adaugira 25 de felinare,
«iluminarea ulitei Mogo§oaei vazandu-se oarecum mai intunecoasa (3).

(1) Vest. rom. pe 1852, No. 69.

(2) Vest. rom. pe 1851. No. 18. Pentru kuninarea Craiovei, Vest. ront. pe 1832, No. 77.
0 companie negocià pentru luminarea cu gaz in 1850 (inedite).
(3) Vestitorut pe 1852, No. 48.

www.digibuc.ro
46 N. TORGA -
E impus proprietarilor sa-0 inchida maidanele, sub amende
vechiul cantec fara räsunet; negustorii trebue sa, mature Inaintea
pravaliei lor (1). Podul Mogo§oaei, Soseaua, unde §i atunci e marea
plimbare cu muzici militare e§i zgomotoasa murmur& de havuzuri»,
se stropesc. 800 de sergenti de oraq pazesc 1ini0ea sau impodo-
besc, ca §i astazi, curple celor mari (2); pentru paza de noapte
se Infiinteaza apoi in 1856 un alt corp de 500 de sergenti (3). Birjele,
in numar de 400, tree, cu felinare ro0i, albe §i negre, pentru ca
sä se vada astfel daca sunt de clasa intaia, a doua sau a treia, de
trei sfanti, de doi sau de unul singur (4). Dumineca e repaos impus
pentru negot, 0 chiar Evreii sunt datori a-0 inchide pravalilile (5).
Brutarii erau siliti a da drept la cantar; altfel, panea alba', se yin-
dea ca neagra §i cea neagra se confisca, (6).
Chipurile ca §i marturisirea contemporanilor, chiar a duvnani-
lor (7), aratä pe Stirbei ca pe un om frumos i placut. Vorbia, lesne
i gasia cuvinte caH mi§cau; altfel, nu-i place& sä fad, discursuri
0 se tinea totdeauna de fapte sau de idei conducatoare. Era acce-
sibil ori cui, §i Inca dela Inceput el statornicise ziva de Joi pentru
audiente, cari se acordau la Secretariatul de Stat (8). Ori unde, vorbia
oamenilor deadreptul, despre ceeace-1 interesa pe dansul, nu des-
pre ceeace era lipsit de interes §i pentru el 0 pentru convorbi-
torul säu. Nu confunda pe top in aceeas,3 pretuire micuratoare, ci
alegea cu luare aminte intre unii 0 altii §i punea mare pret atat
pe lauda, cat 0 pe mustrarea lui, singurul mijloc pentru ca lauda
0 mustrarea sä fie simtite de acel care le prime0e. Odata, in 1850,

(I) Buk. d. Zeit. pe 1853, No. 63.

(2) Journal de Bucarest, No. 109.
(3) Bukarester deutsche Zeitung, 1856, No. 31.
(4) Bukarester deutsche Zeitung, pe 1856, No. 44. Cf. No. 14.
(5) Bukarester deutsche Zeitung pe 1853, No. 37 Era pe atunci multii evlavie, si Politia
publich, prin No. 6 al Vest. ront. din 1850, cum s'a lecuit de surdoinutia capittata acciden-
tal Marin sin Stan, care visase In noaptea dela Boboleazii. spre Sf. Ioan atrei baiqi 1111-
briica0 In albD.
(6) Bukarester deutsche Zeitung pe 1856, No. 8; Vest. ro:n. pe 1852, No. 49.
(7) V. brosura citatit a lui Bolintineanu.
(8) Vest. rens. pc 1819, No. din 13 August.

www.digibuc.ro
 VIATA $1 DOMNIA LIII DARBV DIMITRIE $TIRDEI. 4'7
111011

el se plangeh cu arnaraciune ca ala nici un devis de cladire nu

poate WA se intemeieze pe regulele fireti ale aritrneticei ca', 2 §i cu
2 fac 4, ci totdeauna trebue sa zica 2 §.1 cu 2 fac 8» (1), dar el era
incredintat ca pacatele sunt trecatoare §i pentru ca ele sa dispark
calea cea mai buna nu e sa fie lasat ori eine in voia aplecarilor sale.

XIII.

Cu timpul, de0 nu magulia pe nimeni §i cruta numai In anumite

Imprejurari, cand nevoia imprejurarilor sau legaturilor era mai pu-
ternica cleat voia lui, tirbei capata oarecare popularitate. Nu
multä §i nu amestecata, ci putina .i aleask a§5 cum era §i dorinta lui,
cad formele goale, fie §i ale cuvintelor meOeugite, nu 1-au in§e-
lat nici odatä. In cuvantarile dela Anul nou, Gaud era, bunul i fru-
mosul obiceiu ca toate corpurile constituite. sa vie Inaintea Domnu-
lui cu multumirile §i dorintele lor, in cuvintele ce se schimbau la
nobila ceremonie a iertarilor, când, inainte de luarea impart*niei,
Domnul §i inaltii dregatori se iertau intre sine, §i la alte prilejuri,
se simte putina caldura §i adevarata incredere prin greoaiele frase
de parada. In calatoria din 1851, el fu mult mai bine primit, adecl
mai sincer, caci numai aceasta poate sa aiba interes, deal in Dea
dintaiu inspectie. Pacat numai ca batranul Carcalechi nu prea cu-
teza sä scrie in Vestitorul sail §i Ca nu-0 cauta corespondenti la
astfel de intamplari deosebite ! Unul, rasarit in mijlocul coloanelor
goale, vorbe§te Ins& despre venirea lui Vodit la Telega. Aici Il In-
tampina «dou'azeci june fete sätene, alese din cele mai curate, in-
tr'un costum uniform, adevarat national, dar foarte elegant, purtand
ni0e ii cusute cu fir §i cu fluturi de o frumusete rara, Incat reflec-
tau stralucirea lor ca ni§te tofe muiate In aur, purtand fuste abbe
de tulpanz pe dinainte cu §orturi de martilin stacojiu, garnisite cu
fluturi, purtand pe cap cate o coroana, de flori §i tinand in mani
fiecare bucheturi.» tirbei era cu flul situ cel mai mare, Gheorghe,

(1) Vest. rom. pc 1850, No. 66.

www.digibuc.ro
48 N. IORGA

a fiul Mariei-Sale, print si maior tirbei, tartar plin de gratie, ce do-

vedeste In interior capacitate, in exterior amabilitate». Salutarea o
facit afettta amploiatului domnul Ghita, Popescu, ca de 5 ani, I'm-
bracata Intr'un costum unguresc si purtand Inaltimii Sale un bu-
chet cu flori ce tine& In fragedele ei mani, cu expresia : Set traefti
Maria Ta!» (1).
In acest an, Domnul vizitä Intaiu partea muntoasa, a Terii-Românesti,
trecand pe la Pitesti, Campulung, Targoviste, Sinaia pentru a
vedea cat si cum s'a lucrat In adevar soseaua Bucuresti-Predeal,
care punea in legatura cu Brasovul, Ploesti, si abatandu-se la
sfarsit si pe la Braila (August (2). Se intorcea numai in Octomvrie,
cu privire la Insemnatatea acestor calatorii, el scrie astfel amba-
sadorului rusesc la Constantinopol si fost consul In principate, Titov :
aVizita mea in fiecare localitate nu e un simplu act de prezenta,
ci o sarcina grea. Culegand toate lämuririle, constatand eu insu-mi
felul cum se Indeplinesc masurile mele, cercetand cu o luare aminte
constiintioasa toate petitiile, Imi fac o idee precisa despre gradul
In care spiritul administratiei celei noua, a strabatut in fiecare lo-
calitate. Dui:A aceea, chemand in jurul meu pe toti functionarii din
judetul acela, fac un tablou exact al situatiei, dovedindu-le astfel
ca nimic nu scapa, de sub ochii mei; la cel mai mic lucru scot In
lumina greselile, neoranduelile sau negligentele faptuite, le dau in-
structiunile cele mai pozitive si mai precise cu privire la toate par-
tile administratiei, cautand sa cobor In sufletul fiecaruia princi-
piile cari calauzesc carmuirea mea. Rasplatesc la fata locului capa-
citatea si ravna chiar si la functionarul cel mai de jos si, tot ast-
fel, chem la datoria lor pe cei ce s'au departat de &Ansa. In sfarsit,
ma, silesc sa, Inradacinez In oameni incredintarea ca nu mai e vre-
mea cuvintelor si formelor zadarnice, ci a unei vointi cumpanite,
si hotarlte cu ori ce pret sa nu ingadue nici de cum ori ce-ar ft
necinstit, arbitrar sau neregulat» (3). Sanatos cugetat si frumos spus,
(1) Vest. rom. pe 1851, No. 63.
(2) vol I, pp. 426--7, 429, 433.
(3) Vol. I, p. 30.

www.digibuc.ro
 VIATA i DOMNIA LUX BARER DIMITRIE TIRBEI. 49

dar nu in vileag, ci la urechea unui om cäruia rnai la urma urmei

din purtarea lui Stirbei partea cea mai placutá nu putea sa-i fie
grija zilnicä a indreptárii unei teri nenorocite.

XIV.

Nenorocirea cea mare a acestor Domnii nu era alta decat clauza

aceea din Conventie care-i mArginia, durata la sapte ani. Dacä Domnii
pe viatä ca Alexandru Ghica si Bibescu, iar in Moldova Mihai
Sturdza, o vulpe asã de cuminte, n'avuserA un ceas slobod In Domnia
lor despre partea acelora cari voiau sä-i rästoarne, iar unii sä-i si
inlocueasca, cu atat mai mult trebuia, sä fie necontenit sapata, aceasta
Domnie, care aye& acelas caracter provizoriu ca si tot ceeace o
inconj Lira.
Erau intaiu pretendentii, aceia cari fuseserg, Domni si nu-si pgrA-
sise sperantele. I3ibescu Voda, mersese la Constantinopol, fusese
foarte bine primit acolo, se asezase in tarä 0 urma de aici rela-
tiile cu prietenii srti de pe langa Poartá. Cei doi frati nu mai aveau
acurn nici un fel de legAturi 0 nu se mai vedeau intro dansii. Unul
ravnia, iar celälalt se temea,. Bibescu locuia, la Magurele, langA, Bu-
curesti, ca oaspete al lui Iancu Oteteleseanu, fost tovaras de isprav-
nicie al lui Stirbei, iar dela 1851 sef al «Controlului financiar». De
aici trimite fostul Domn o plangere amará atm urmasul sAu, prin
care cere sa i se dea inapoi palatul din Bucuresti, cradit si mo-
bilat cu cheltuiala a 50.000 de galbeni si cu osteneala a paispre-
zece ani de zile si in care state& acum comisarul turcesc (1). Pe
acelas timp, el ceruse o pensie de 8.000 de galbeni pe an, in pri-
vir4a cáreia Rusii r1U-§i dadura invoirea (2). Stirbei il crap, la o re-
vendieatie bäneascä racutä de Divan in numele Vistieriei (3). In cu-

(1) Vol. II, pp. 697-8. Cf. Journal de Bucarest, No. 71 (1849).
() vol. II, p. 136.
(3) Ibid., p. 170.
Analele A. Rom.Tonj XXVIlI. Memoritle Seq. Istorice. 4

www.digibuc.ro
50 N. IoRGA

rand 1nsa Bibescu parasi taxa dupa ordinul Turcilor, ducandu-se la

Paris (1).
Celála lt Domn mazil, Alexandru Ghica, se Meuse a nu sti nimic
despre revolutia care izbucnise vase ani dupa ce el parasise pute-
rea, In potriva aceluia care-1 inlocuise. La inceputul anului 1851,
el se Intoarse probabil din Paris, si veni intaiu la Iasi, unde ruda
sa Grigore Voda Il priml cu o deosebitä cinste, gazduindu-1 la palat.
De aici el veni la Bucuresti, pentru «afaceri personale». Stirbei, o
fire banuitoare, se planse de prelungirea sederii sale si comisarul
turcesc sfatui pe Alexandru Voda sa plece. El si facii astfel, cu
toate ea denunta, se zice, Rusilor sfatul ce i se daduse (2). Foarte
desgustat si socotind Domnia ca o tint'a, nevrednica pentru silintile
unui om cuminte,. el &al In strainatate. Pan& la intrarea Rusilor
in taxa, la 1853, Stirbei n'avii sa se planga de dânsul (3).
Dintre ceilalti Ghiculesti, fill cel mai mare al lui Grigore Voda,
Beizadeaua si Ban Constantin, nu era, chemat la un rol politic, si numai
in imprejurarile dintre 1853-6 el putii sa fie castigat pentru opo-
zitie. Odata, el e cuprins cu o sum& mare in Impartirea fondu-
lui cerealelor. Alt Constantin, Capitanul si sef al Militiei, fratele
lui Grigore, muri in Maiu 1850. Alexandru (Barba Rosie), fiul lui
Scarlat si nepotul lui Grigore Voda, fu Vistierul lui Stirbei si in-
deplinl pentru dânsul o misiune in Moldova. Scarlat, alt fiu al Dom-
nului dela 1828, era, 'd9ocamdata numai jude la tribunal. In sfarcit,
Dimitrie, cunoscut subt numele de «Beizadea. Mitic, atrase, ee e
dreptul, asupra-i simpatia lui Ahmed Vefic, comisarul turcesc, care
ar fi voit sä-1 faca Spätar, dar acest plan nu fu Indeplinit nici odata;
chiar dupa intoarcerea lui Stirbei In 1853 Dimitrie Ghica se arata
asa de multumit de situatie, incat primi sa fie Ag'a adeca Prefect
de politie (4).
Constantin Cantacuzino, fostul Caimacam, se 031 si el bine In

(1) Ibid., p. 161.

(2) Vestitorul pe 1851, No. 6; Vol. II, p. 225.
(3) Ibid., p. 290.
(4) V. tabla voluinelor I §i II.

www.digibuc.ro
 VIATA 1 DOMNIA LUI BARBU DIMITRIE VI'IRBEI. 51

orAnduiala cea nous& La 23 August 1849 Stirbei, care numise Lo-

gofät al dreptatii pe acest «cinstit si credincios boier al Domniei
sale», Il Inainta, la rangul de Vornic Mare (1). Candidatura sa la
tron, foarte putin serioas5,, e foarte tarzie, ca si aceea, neasteptata,,
a ba,tranului boier, de un caracter cu totul sters, Emanoil Baleanu.
Odata, Grigore Ghica parAste lui Stirbei ca vansator al Domniei
muntene pe Mihai Sturdza insus, care petrecuse pe la balurile din
Bucuresti Ona, in 1850, and pleca. in Germania 0 asemenea stire
nu putea st fie cleat o ciudata, iluzie (2).
Fat5, de revolutionarii dela 1848, tirbei ava aceeas politicsa pe
care o urmase si pan& la 1850. In tarä vroiã el a se intoarce
numai pocäitii, cari oferiau garantii. Voinescu II II servi ca ofiter
si director al scolii miIitare. Constantin Filipescu, rninistrul de fi-
nante al Revolutiei, capätä iertarea, pe care nici unul din colegii
si tovarhsii sAi nu se Injosi s'o cearä (3). Pentru toti ceilalti el fu
neinduplecat. Felul saa de a privl lucrurile, care nu se poate t5,-
g5,dui cä era singurul potrivit cu principiile, situatia s'i caracterul
sa,u, era ca, nu poate jertfi pentru «30-40 de indivizi» linistea a
douä milioane si jumatate de locuitori ai terii. Chiar dupA intoar-
cerea sa in 1854, cand vantul b5,tea despre partea revolutionarilor,
el inchise portile inaintea nenorocitului Plesoianu, care era sá
moara, In exil, a lui Bolintineanu, a lui Peret, eel ce trasese cu pis-
tolul In Voda. Bibescu, a lui Serghieson,toti sprijiniti cu putere de
Turci. Nurnai preotul Sapca, se puta intoarce, in Noemvrie 1854 (4).
Indreptátirea lui Stirbei mai era, si aceea &A proscrisii sunt tinuti
departe de tara lor printr'o hotarire a Portii. Ins& in IunieIulie
1851, pe un timp and mai era o censura' In Moldova, gazeta lui
Asachi, omul guvernului totdeauna, public5, stirea CA refugiatii din
Rusia si Constantinopol, dupa o scrisoare din cel dintaiu oras, au
fost amnistiati si se vor intoarce. Doninul muntean protesta, Indat5,
^
(1) Vest. rom., No. din 20 August 1849.
(2) Vol. I, p. 48.
(3) V. tabla voluinelor I si II.
(4) Ibid.

www.digibuc.ro
52 N. IORGA

la Poarta. §i, fiinda, guvernul moldovenesc lAsase sA, se tipAreasc5,

aceast5, §tire, sentimentele sale fat5, de Grigore Ghica fur5, intru
chAva schimbate.

XV.

in cei doi ani dint5,i ai Domnilor dup5, Convenpe, cea mai de-
plin5, intelegere domnise intre nobilul romantic din Ia§i §i cumin-
tele chibzuitor din Bucure§ti, cari, de0 cam de aceea§ va,rst5,, päreau
c5, reprezent5, insu§irile §i defectele a douä generatii deosebite. *li
mai sus s'a atras luarea aminte asupra acestei prietenii, care se
manifest& prin schimburi dese de scrisori §i sfhtuiri asupra mäsu-
rilor ce trebuiau luate in amandouä terile. Ghica n'avea, insä re-
volutionari nelmpAcati impotriva lui, in Moldova nu fusese o mi§care
puternic5,, un guvern al Revolutiei, o mare pribegie a tinerilor, plini
de nAdejde cA, iarA§ le va veni ceasul.
Indat5, insä dup5, tipArirea scrisorii din Brusa, care se dovedi
neadevarata, cei doi Domni se int5Aniau la Foc§ani (In August 1851),
0 dupa, aceea corespondenta lor urmeaz5,, tot a§a, de Increzátoare
0 prietenoas5, ca §i pa,n5, atunci (2). Din partea lui, Ghica avea, s5,
se lupte, dac5, nu cu revolutionari, cu fel de fel de nemultamiti,
cari-i acoperiau de clevetiri intentiile ma, de curate. Era 0 o fire
mai slab& dechl a lui tirbei, oboselile cArmuirii 11 impováraser5,
greu §i loviturile ce se indreptar5, in potriva lui 11 ränir5, a§a, de
adânc, IncAt se imbolnavi de nervi. In ziva de 26 Ianuarie st. V.
1853 mini§trii s5,i §i putinii adevarati prieteni ce avea, 11 auzirä cu
uimire InjghebAnd povestiri fro5, 1eg5tur5, cu privire la invinuiri de
falsificatie ce i s'ar fi adus. El trebul sä se duc5, pe caleva sApt5,-
mani la tar5,, lathnd altora grija afacerilor (3).
Când se simtl mai bine §i puta s5, gandeasca la Intoarcerea in
Ia§i, unde fu primit in strigäte de bucurie 0 cu o ninsoare de flori,
(1) Vol. 1, pp. 480-1.
(2) Vol. I, cap. I.
(3) V. Memoriile lui N. Sutu.

www.digibuc.ro
 VIATA $1 IVOMNIA LUI BARBU DIMITRIE VIRBEI. 53

cazi acestalalt Domn, cu frumusetea sa visaloare §i cuvintele-i du-

ioase, era foarte iubit,el lua, Insu condeiul in mâna pentru a
márturisi prietenului ,.i vecinului c5, e tot acela care fusese mai
inainte §i c5, svonurile de nebunie ce se rAspandiserA au fost ne-
indreptatite. «Oboseli mari», scrie el cu o adanc5, tristeta., care de
atunci a apärut necontenit asupra sufletului sau, parisa, ce mintea i
s'a Innecat §i el §i-a luat viata, uoboseli mari, amestecate cu
amare pAreri de räu, cu silinti §i jertfe ce nu s'au mai pomenit,
nu sunt in stare sa, unease& toate spiritele spre acela, scop: binele
terii §i nu ajung -a stinge patimlie cari, necontenit sguduite, cauta
sä paralizeze planurile i actiunea guvernului»,acestea i-au cA§u-
nat boala (1). Scrisoarea lui tirbei, care nu er6., fire§te, menia s5,
fie cunoscut5, vreodata de altii, aratá ce frumoase erau sen amen-
tele acestui sfios §i tazut: «Prive0e neplAcerile 0 deziluziile ca
nedeslipite de situatia noastr5, §i de misiunea de a carmul oamenii
cu toate patimile cari li m*5.... Nu lásà ins5, nimic s5, se vad5,,
nu destAinui 'amärAciunea cc) trebue sa, simti ; margine§te-te a trage
folos din ceeace imprejurarile ti-au desvelit 0 a-ti forma o pArere
statornicä despre oameni, pentru ca sä OH a te indrepta, cu ince-
tinealä i prudentä. In pozitia noastra grea §i ginga§5,, ori ce sgomot,
ori ce scandale sunt räu venite» (2).
*
* *

Deocamdata, opozitia munteanA n'avek mijloace de lucru, nici

innäuntru, nici in afall. Censura era, neapärat, stäpa,n5, pe carp §i
pe ziare. Scriitorii lipsiau din tar5, §i ramblseser5, numai diletanti
fAr5, cunoctintA de stil, cari tipäriau, cu numele intreg sau cu ini-
Vale, amintiri de csalätorie prin Petersburg sau Helgoland §i tradu-
ceri din literatura francez5, recenta. Nevoile teatrului aduceau iarác
o nou'a serie de traduceri, slabe in cea mai mare parte, chiar
cele facute de un Millo 0 un Costache Caragiale. Aceasta erA. sin-
gura literatur5, in afar& de cárple de ccoaba.
(1) Vol. I pp. 78-9.
(2) Ibid, pp. 79-80.

www.digibuc.ro
54 N. IORGA

Ziare straine nu par sa fi fost admise In principat. Poate ca. se

facea, o exceptie pentru foile din Ardeal«Foaia pentru minte, inima
si literaturan i «Gazeta de Transilvania», pentru cele din Moldova.
Acestea erau, ori cum, mai libere. Asachi scotea, In adevar, cu
cea mai strict& oficiositate, Gazeta de Moldavia, romano-francezk.
urmare din 1850 a eAlbinein sale. Dar mai erau pe langa dansa
Jurnalul de Galafi, foarte bine redactat, cu literatur5, bun& In
foileton ci unele aprecieri originale asupra faptelor de administratie
curentk. El se oprl insä In Martie, fagaduind o continuare, Patria,
care nu 101 nici 'odata.
Apoi, hi Iulie 1850, Incepii s apara la Iaci Zimbrul, condus de
mai multi tineri, cari se ascundeau subt responsabilitatea unui A.
Fotinô, Literatura de aici era ci noua i bogata. Zimbrul» merse
bine pan& In 1852, cand fu suprimat, In Fevruarie; el se prefacii
in revistä curat literal* «Buletinul Zimbruluin.
In Tara-Romaneasca, chiar Carrnuirea tiparia, doll& foi: una, Bu-
letinul, cuprindea, legile, regulamentele i masurile de tot felul, §i
se tragea, numai In 400 de exemplare ; cealaltk Foada seiteascei, ar
fi vrut s5, fie, ceeace n'a ajuns Ins& nici odata, i o foaie de MO,-
tatura morala pentru locuitorii satelor. i una i alta se lucrau In
tipografia fostului editor, «forleghern de Galli romanecti la Pesta si
organizator de ziare i biblioteci nationale, Zaharia Carcalechi, de
loc din Bracov. Mai tarziu, In 1852, se hotari contopirea celor dou5,
publieatii, cari urmau s iasä de doua oH pe saptamana In nu-
mere de oath patru foi i in 4.000 de exemplare.
Mitropolitul Nifon daduse In sama Arhimandritului Dionisie pu-
blicarea unei foi bisericecti: Ecoul eclesiastic», care aparii un an
intreg, cu numerotatie de volum, dand mai mult predici (1). SA, SQ
mai adaug5, «Anuntatorul roman» al lui Ohm, menit sa, ctiprinda
numai ctiri cu privire la negot ci afaceri. «Culegatorul roman» al
lui 0. Badulescu ieI &Alva timp in 1853. .,

Un Francez, Auguste Gruson, incepa, in 1849, tiparirea unui ziar

(1) 0 colectie completa am aflat-o la par. paroh. din Beolean, in Tara Ffigaraplui.

www.digibuc.ro
 VlATA I DOMNIA LIII BARMY DIMITRIE *TIRBEI. 55

intitulat «Journal de Bucarest». In el se dadeau §tiri din toata Eu-

ropa, cateva notite, mai mult oficiale, relative la intAmplarile din
tara chiar, precum §i Mk) un foileton, descriere de calatorie (una
din ele, facuta in Carpati, e interesanta), dare de seama teatrala
sau nuveleta. «Jurnalul» se adresa, boierimii- care §tia frantuze§te
§i, in masura §i mai mare poate, ofiterilor din o§tile de ocupatie ;
prin el ofiterii ru§i aflau o multime de lucruri, despre caH in taro,
lor nu era voie sä se scrie. Anul 1850 se incepa cu sperante bune,
dar Inca din Maiu, redactorul fu silit sä arm* c& opre§te foaia,
din motive cari n'au nimic a face cu vointa lui.
«Bukarester Deutsche Zeitung», cinstita, serioasa, plina de respect
pentru toate guvernele §i toti dregatorii, cultural& prin faptul ca
urmaria de aproape teatrele F,;i public& in foileton traduceri dupa
Bolintineanu §i Alexandrescu, de pastorul luteran, pe BATA o mul-
time de ve§ti culese din ziaristica germana,privia mai mult colonia
nemteasca, din co in ce mai insemnatä, cum s'a mai vazut, din
Bucure§ti; §tirile din strainatate se cerneau cu cea mai mare paza,
§i oH ce judecati asupra politicei erau excluse. Acest ziar, foarte
gospodaresc, instructiv §i sigur, nu era dintre cele cari se pot opri.
Foaia romaneasca menitä sa se ceteasca mai mult, era Vestitorul
romeinesc al lui Carcalechi. Fostul ferlegher, acum Serdar §i cin-
stit de Tarul insu§ prin trimeterea unui inel, n'avea, dela un timp
incoace nici un ajutor la alchtuirea publicatiei sale. Pe Fang& aceasta
greutate pe care o marturise§te in 1851, scriind ca «redactorul
este acum silit a cid singur toate gazetele straine, ca sä poata sa-§i
aleaga materia interesanta §i placuta», se mai adaogau §i multi-
plele ocupatii ale batranului, care vindea, intre altele, §i vinuri
negre de Tokay. aVestitorul» dadea, ca §i gazetele straine din taxa,
inainte de toate un bogat buletin politic strain, apoi §tiri oficiale
din tara, iar, ca literatura, traduceri proaste de nuvele straine, re-
producer! din «Zimbrul», rare poezii, mai mult caraghioase. Multi
erau de parerea ca e prea putin, §i cereau stil, norme de limba.
La acestea el raspundea astfel in 1852: «Vorbirea va ramanea tot
aceeaq, a parintilor no§tri, caci aceasta gazeta nu este ,nici gra-

www.digibuc.ro
fi6 N. IORGA

matica, nici tehnologhie, ca sä indrepte §i sä InnoeascA limba, ci este

un instrument prin care s5, ajunga cu cea mai mare grab& la cu-
no§tina tutulor de ob§te luminatele ofisuri ale Mariei Sale prea-
Inh4atului nostru Domn, poruncile cinstitelor Departamente §i nou-
tài interesante din tam noasträ. Pe langa acestea, se va alege §i
se va public& novitatile din teri stfaine, cele mai vrednice de auzit.
Fiindca tinerii se poate cultiva despre limb& in Colegiul National,
care prin bunavointa a inaltei Stäpaniri s'a organizat §i s'a inzes-
trat cu cei mai Invatati barbati, ce se intrec a merit& increderea
inaltei StApaniri, precum §i din mult frumoasele uvraje ce se tipa-
resc cu imbel§ugare §i de unde se a§teapta, toata inaintarea natiei.»
Aceasta era o ziaristica foarte cuminte. Altfel Carcalechi era un
foarte bun gospodar, aici ca §i la vinurile de Tokaj, i foaia apárea
curat, bine randuitä §i corectata. Cat despre foile ce tinerii Incer-
cara sa publice la Paris: Romeinia viitoare, Junimea romelnet,
ele n'avura viata.
xvI.
Chestia Locurilor Sfinte, misiunea lui Mencicov la Constantinopol,
de o neauzitä brutalitate, cre§terea rivalitàii dintre Anglia §i Rusia,
dorinta lui Napoleon al III-lea de a Invia, prin biruinte asupra du§-
manului de odinioara gloria lui Napoleon I-iu, aduserä fasboiul Cri-
meii. El veni tocmai intr'o vreme cand lucrurile incepusera, acum
a se a§eza la noi §i principatele luau un oarecare avant economic.
Legaturile lui Stirbei cu aceia dintre Ru§i cari avuserä un rol
insemnat In ocupatie, ramasesera totdeauna prietenoase. Du§manii
s'ai 11 invinuiau chiar c5, el ar fi omul Tarului §i tipul «Hospo-
darului» de «tarä ve§nic smerith». Dacsa insa ofiterii ru§i intrebuin-
tat! ca instructori in militia munteanä fusesera Ingaduiti sä ramale
§i dupsa evacuarea desavar§ita, indeplinindu-se astfel o dorinta a
Domnului, cererea de praf de pu§cä, fäcutä In 1850, atrase acest
faspuns: c guvernul assa se adreseze deadreptul Turcilor» (1). In afa-
(1) Vol. I, p. 397.

www.digibuc.ro
 VIATA SI DOMNIA LDI BA RBIJ DIMITRIE ETIRBEL 57

cerea datoriilor terii fata de Cassa militara ruseasca, se facura prea

putine concesii din partea creditorilor. CMugarii greci fura parti-
niti in dauna celor mai vajnice interese ale Vistieriei. Se pare ca,
politica din cale afara de masurata, cuminte i prevazatoare a
Domnului muntean, care voia s domneasca fara a fi unealta ni-
manui, nu placea la Petersburg.
In April-Maiu 1851 plecaserä, sub comanda generalului Ivin,
cam in acela§ timp cu comisarul tiranic Duhamel, cele din urma
trupe ruse§ti. Stirbei era tulburat in bucuria sa &ease& de gos-
podar bun §i de patriot prin nesiguranta fata de partidele ce dn-
riau o prefacere imediata §i violenta. Odata el s'a gandit chiar sa-§i
faca, pentru deplina siguranta, o garda de Sviteri, ca Papa sau regii
Franciei (1). Deocamdata Ivin, multumind pentru «primirea bun&
§i prietenoasa» ce se Meuse osta§ilor sai, anuntä ca regimentele
cari ie§iau acum din principate nu se vor departh prea mult de ho-
tare Fili nu vor pierde din vedere starea de lucruri dela noi, gata sa,
se intoarca la eel mai mic semn de nelini§te i sa exercite «o re-
presiune far& zabava §i aspra,» (2). Indata dup5, aceasta ii venia lui
tirbei, prin consulul cel nou, Halcinschi, marea cruce a Ordinului
Sf. Ana, §i principele Gheorghe face& o calätorie la Petersburg (3).
in curand Domnul se incredintä ca se poate carmul foarte bine,
§i dupa 1848, !Ara apoteoza ocupatiei straine. Dar Inca dela sfar§i-
tul lui Ianuarie 1853, cand nici nu se putea banui trimeterea provoca-
toare a lui Mencicov, cu cereri a§a, de nea§teptate, cand Turcia se
aráta, gata sa impace pe Austriaci in chestia Muntenegrului, and
un raspuns multumitor contelui Leiningen, venit anume pentru
aceasta la Constantinopol, cand in sfax§it firmanul de egala indrep-
VA-tire a tuturor confesiunilor cre§tine in Imparatie era in pregatire,
atunci s'ar fi vorbit intaia oara lui tirbei despre o noua ocupatie
ruseasca. Consulul francez Poujade ii dada §tirea, c5patata de dansul
prin Viena, ca in curand principatele vor fi sechestrate de Rusia,
(1) Ibid., pp. 254-7, 401.
(2) Vol. I, pp. 414-6.
(3) Ibid., pp. 420-1.

www.digibuc.ro
58 N. IORGA

pe &and Austria se va incuiba, in Serbia si Bulgaria. Domnul cerii

larnuriri la Poarta, dar Fuad Pasa, care n'avea insus informatii si
nu putea sa prevada nimic, Vasa scrisoarea far5, raspuns (1).
Episodul. dramatic al misiunii lui Mencicov se desfasura, in Martie;
Trimisul rusesc cerii Sultanului la 8 Martie retragerea firmanului
privitor la confesiile crestine, partinirea MVO a «pravoslaviei» in
Ierusalim si 40.000.000 de lei ca despagubiri pentru ocupatia din
1848-51. La 21 ale lunii se stia, in Paris a flota ruseasa din
Marea-Neagra,, al arei amiral era Mencicov, se aduna la Seva-
stopol si a trei corpuri de armatá stau gata de mars in Rusia-
de-Sud. Flota franceza, plea, indata, din Toulon spre Orient; cea
englezä se afla in apele Maltei. Se preveclea in Franta ocuparea
principatelor, a violare a integritätii Imperiului Otoman, care, din
nenorocire insä, n'ar fi o innoire». La 5 Maiu Mencicov isi scria, ul-
timatul, si .el plea la 21 (2). In cateva zile se stia la Bucuresti acest
fapt hotäritor, iar inca, dela 20 ale lunii venise vestea ca Rusii stau
gata sa. treacA Prutul. Halcinschi oprl trimiterea la Iasi, dup5, la,-
muriri, a colonelului N. Bibescu si,intarind svonurile de ocupatie,
lu5, asupra-si a o anunta, (3).
In adevar, la 29 Iunie, comandantul trupelor rusesti dela hotarul
Prutului, Gorceacov, face& cunoscut Domnului muntean, Inca din
Chisinau, ca «motive de inalta, insemnatate» cer ocupatia si cu acest
prilej amintia, cä ostasii rus.i sunt vestiti prin «disciplina si aleasa
lor randuia15,». Era anexata si proclamatia adresat5, atre «locui-
torii Moldovei si Munteniei», pentru a-i lumina asupra acestei «Om-
patii provizorii», care nu insemna Inca un rásboiu (4). Inca mai de
mult Halcinschi lämurise deplin pe tirbei, dupä fagaduiala ce-i da-
duse, si la 18 Iunie el plecase in Basarabia, ea -un semn, vadit
pentru top, al celor ce erau sa se intample. La 2 Julie se faze&

(1) Vol. II, p. 304.

(2) V. Das Blaue Buch, erste und vollstandigste Sammlung, etc., Viena 1854, si Rosen,
Gesch. der Dirket, II.
(3) Sturdza, Acte fi, documents, II, p. 684; vol. II din culegerea mea, p. 304.
(4) Vol. I, p. 445-7.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA LDI BA REM DIMITIUE UTIRBEL 59

trecerea Prutului i Halcinschi se indreptä spre Bucuresti pentru a su-

praveghia primirea Rusilor (1). Intaiu intrá in Moldova Dannenberg, o
veche cunostinta a noastra, apoi, intampinat de ginerele lui Grigore
\Tod& Ghica, Nicolae Mavrocordat, Hatman al Milipei si rusofil declarat,
Gorceacov Insus. Dupa marturisirea cuiva care a vAzut «teremonia
stralucitan a intrárii lui in capitala Moldovei, Postelnicul Manolachi
Draghici, «Gorceacov nu s'au aratat prea bland catre boieri, find de un
caracter aspru -ostasesc, i dupa venirea sa au Inceput a curge pol-
curile de peste hotar, de se Inne.gria, dealurile i drumul mare din
Sculeni para in Iasi, strecurandu-se neincetat vr'o lun'a de zilen (2).
La 25 Iunie st. v. (7 Julie) ()stile erau la Focsani, la 28 in Buzau.
In sfarsit, la 3/15 Julie, Mitropolitul Nifon, elerul, dregAtorii cei
maxi ai terii primiau la bariera Colentinei pe generalul Anrep-
Elmpt, care intra cu avangarda. Peste treisprezece zile apArea, ca
o strAlucitoare cometä de räsboiu, «Escelentia San Insus, pe care-I
primisera la hotarul muntean bas-boierul Filipescu, un ministru si
fiul cel mai mare al Domnului. Casa lui Fi lip Lens, bogatul Logofat,
era, gatita pentru a-i &dui, si in curte Militia romaneasca, cu mu-
zica In frunte, fäci onorurile asprului Muscal. Gorceacov trecu sol-
datii in revista, avand Maga el pe Spätarul Násturel Herescu, fost
alter in garda imperialä. La un loc II asteptau, in salonul lui Lens,
consulii i minitrii. Peste trei ceasuri dela sosire, careta lui Voda
Stirbei Ii face& intrarea: Domnul venise, impotriva tuturor regu-
lelor de bunh cuviinta, ca s5, complimenteze el Intaiu pe inaltul
oaspete. Acesta-i intorcea imediat vizita. Era, acum randul de a fi
primiti pentru Mitropolit, clerul Ina lt, toata boierimea i functio-
narimea acestei teri calcate in picioare. Adanc se plecarä cu totii
inaintea acelui care infatisa atotputernicia Tarului, i putine vor
fi fost inimile in cari sä se fi miscat durerea si mania (3).
Inca dela inceputul lui Iunie, Stirbei stia, prin sosirea capuche-
haielei Aristarchi, care e hotárirea Portii in ceeace priveste pur-
(1) Sturdza, 1. 0.
(2) Manolachi DrSghici, Istoria Moldovei pe timp de 500 ani, II, p. 238.0 urm.
(3) Sturdza, 1. 0.; Eu lc. d. Zeit.

www.digibuc.ro
60 N. IORGA

tarea Domnilor: sa stea la locurile lor atata vrerne cat se va mai

pastrà fantasma pacii intre Turcia si cotropitoarea ei trufasa.
Printr'o scrisoare primitä la Bucuresti in ziva de 6 Julie, cancelarul
rusesc Neselrode oprise, spune raporlul facut in 1854 din partea
Turcilor, pe amandoi Domnii de a mai corespunde cu Poarta, dar
n'am gasit acest act in dosarul de scrieri relative la Rusia al lui
*tirbei, desi el a existat MIA' indoialä. Sumele pentru tribut trebuiau
sa fie date in maim, Rusilor, pentru ca ei sa le intrebuinteze cum
ar crede mai bine. Ghica dädir de stire indata la Constantinopol, pe
cand tirbei trecn somatia subt Were, precum stim ca ar fi Mout
si Ghica, daca ar fi fost sigur de tacerea lui Stirbei (1).
E sigur ins& ca la 25 1u lie Resid Pasa, Mare le-Vizir, instiinta
pe Domni ca datorla lor e s5, plece far5, zabava. Poarta protestase
intaiu impotriva ocupatiei, fara a luà vreo masura in ceeace pH-
veste Carmuirea principatelor. Acuma insa ea gasià in destainuirea
lui Ghica dovada c5, Rusia nu se tine de cuvantul ce daduse prin
proclamatie, de a respect& «asezamintele publicen din provinciile
ocupate, ci iea masuri privitoare la actiunea Domnilor si jignitoare
pentru edrepturile de proprietaten ale Portii. Puterile, spunea, adresa
Vizirului, au fost incunostintate de aceastä hotarire, si, dac5, acei
pe care ea ii priveste nu i s'ar supune, ei vor ave& sa sufere ur-
marile nesupunerii lor (2). invitatia fu repetata la 29 sau 30 Au-
gust, adaugandu-se insa ea plecarea se impune numai daca rela-
tiile cu Constantirropolea n'ar putea, fi nici intr'un chip intretinute (3).
Nici Domnul care vorbise, nici acel care tacuseintelesi prin mi-
siunea lui Petru Mavrogheni la Bucuresti (4)nu se grabira a se
supune. Ii indemn& de sigur dorinta fireasca de a-si implini cei sapte
ani de Domnie la care aveau drept. Se mai adauga temerea patri-
otica de a las& tara fara un guvern al ei in astfel de imprejurari.

(1) Das blaue Buck, p. 81 0 urm.; Sturdza, I. c. ; vol. I, p. 82 ; H, pp. 302-3 ; Me-
moriile lui N. Sutu, p. 202 0 urm.
(2) Das blaue Buch, p. 83-4.
(3) Vol. I, pp. 453-4; Mem. lui Sutu, p. 205.
(4) Mdmoires de N. Soutzo, p. 203.

www.digibuc.ro
 VLITA 51 DOMNIA Lin BArtrar MITT= e.T/RBET. (il

Vor fi fost insä, mai ales la Bucure0i, Ef.i incurajari, asigurari §i fa-
gaduinte din partea Austriei, care interveni in vara cu un proiect
de impazaciune, oferind Rusiei i Turciei abunele ei servicii». Toamna,
Imparatul Nicolae se intalni cu imparatul Francisc Iosif la mane-
vrele austriace din 01mi:dz.
La 2 August, Colquhoun, consulul englez, pusese cea dintai p0-
runc6, a lui Re Od in manile lui Stirbei. Fara a mai intreba, pe ve-
cinul sau din Moldova, care nu-1 intrebase pe dânsul &and in§tiintase
pe Turci. Domnul muntean chem.& pentru consultare, ca de obiceiu,
Divanul ad hoc, adaogandu-§i pe Mitropolit §i episcopi. Adunarea
aceasta Il indemna, la 11, sa ramaie. Dar, la 7 August Inca, Donmul
muntean raspunsese lui Colquhoun ca nevoile terii §i rugarnintea
fruntasilor ei II impiedica de a se duce.
Raportul Mout Portii dupa cercetarea din 1854 a Trimisului ei
pretinde ca Stirbei nu s'ar fi simtit asigurat numai prin aceasta ma-
nifestatie a fruntasilor principatului, ci ar fi voit §i din partea Ru-
§ilor o cerere de a ramanea, pe care nu puta s'o capete (1).
Consulii Angliei §i Franciei 1§i coborira atunci steagurile : pentru
Turcia ca §i pentru aliatele ei guvernul lui Stirbei nu mai era un
guvern legitim §i nu se arata fata de dansul, care era crezut ru-
sofil, toleranta de care s'a bucurat Grigorie Ghica (2), cu toate ca
§i el procedase tot a0. Cu acesta insä relatiile ramasera bune, §i
In Septemvrie Constantin, fiul Domnului moldovean, veni la Bucuresti
i lua la intoarcere o scrisoare prin care se fagaduia «o bunä §i
loiala intelegere» (3).
*
4. *

Manifestul prin care, cu toata mijlocirea austriaca, Turcia declara,

rasboiu Rusiei, fu cetit la 7 Octomvrie In lagarul otoman dela Sumla.
Indata anumite puncte de dincoace de Dunare primira vizita ne-
placutä a Turcilor. Ziarele publicara suplimente pentru a povesti
(1) Sturdza, 1. c.; vol. II, p. 302.
(2) Sturdza, L c.
(3) Vol. 1, pp. 83-4.

www.digibuc.ro
62 N. IORGA

aceste intAmplari. In astfel de imprejurari Domnia era moraliceste

hnposibila. Domnii atarnau numai de Rusi, i acestia, prin trimiterea
la Bucuresti si Iai (Octomvrie) a principelui Urusov, cu instructii
secrete, ii läsara liberi sa aleaga intre a ramanea, si a pleca; acéas6,
insemna sä li se porunceasca parasirea puterii. Inca dela 11/23
Octomvrie, Domnul muntean &Ade& de stire Portii ca-si depune au-
toritatea, iar la 17/29 Octomvrie tirbei parasia tara. Prin scrisoa-
rea din aceasta zi, datata din Pitesti, el declara, numai ca impre-
jurarile de acum Ii cer sa se departeze pentru catva timp din tara;
bas-boierul Filipescu capata grija afacerilor. Stirbei se duce& la Ba-
den, langa Viena, asteptand imprejurarile (1).
, La 18/30 Ghica arata GA situatia lui nu se mai poate concilia cu

aceleasi imprejurari, de care vorbia si tirbei. El nu alegea, Ins

nici un quasi-Caimacam ca vecinul sau, ci lash, Sfatul Administrativ,
adeca ministrii, liber sa guverneze cum intelege i pe raspunde-
rea membrilor sai, pan& ce se vor lua «alte masuri»,fireste de
altii (2).
Stirbei nu era deci un Domn demisionat, cum i s'a zis de atatea
ori si cum zicea, Tarul in «neimpotrivirea» sa la aceastä demisie (3),
ci unul care plecase din taxa din cauza unor intamplari pe cari nu
putea sa le impiedece. INA de Rusi, el nu facuse alta decat sa so
puie la dispozitia lor pentru provizii si gazduire, ndu-le drept
cornisar pe Manolache Florescu (4). Turcii nu rupsese legâturile cu
dansul, si, find la Viena, langa fiica sa Elena, maritata cu contele
Leon de Larisch, el primi o scrisoare dela Resid Pasa, care-i aproba
purtarea, adaugand ca", i se trimesesera la Bucuresti instructii, in
sensul carora lucrase Cara sä aiba cunostintä de ansele (5).
Plecarea lui Stirbei se datoria, prin urmare, in randul dintaiu izbuc-
nirii rasboiului fatis (manifestul Rusilor e din 1-iu Noemvrie st. n. si

(1) Das blaue Buck pp. 119-21 : Buk. a. Zeit., no. 83.
(2) Mem. lui Stitt' i .Das bkvue Buch, 11. cc.
(3) Das blaue Buck, pp. 121-2.
(4) Vol. I, cap. ultim.
(5) Vol. 14, p. 305.

www.digibuc.ro
 VIATA sI MIAMI& Lill BARBII DIMITRIE $TIRDEI. 63

el se tipAria In Bucure§ti la 14 ale lunii abia) (1). OdatA cu acest fapt,

Ru§ii nu puteau IngAdul decat un Domn care ar fost nurnit fi
sau InsArcinat din nori cu guvernul de dan0i..Domnii de pan& atunei
rAmanand, ar fi Mout o faptä de tradare fatA de Poarta. Cum se In-
catip,u Ins& lucrurile, Turcii avand drept aliati sau sprijinitori Europa
apuseank ar fi fost o nesocotinta ca Domnii SA, se IndepArteze pentru
totdeauna de Puterea suzerank Mat tirbei cat §i Ghica merse§era
panA la ultimele margini ale corectitudinii, dar nu mai departe decal
dansele. Peritru a fi §i mai neatacabil, tirbei refuza partea din lista
civilA pe care i-o oferiau stApanii straini ai Orli sale (2).
.t.
* *

Ruttiii, sumetiti de marea lor biruinta navalA dela Sinope, Ince-

pusera bAtandu-§i joc 'de cele dintai manifestAri rAsboinice ale
aliatilor. tirile ziarelor lor erau reproduse apoi cu sfintenie de
acelea care ie0au in Bucure§ti. In curand ins& venl, dup a. confe-
rintele din Viena, alianta franco-engleza .i, in sfar§it, somatia austriaca
din 3 Iunie. Prin aceasta se mArturisia, limpede nemultumirea Austriei
cu mAntinerea trupelor ruse§ti in principate, prin care se primej-
duesc interese esentiale ale monarchiei ; se cerea oprirea operatiilor
la Dunare §i stabilirea unui termin pentru evacuare §i se arata
speranta ca Austria nu va fi silitä a-§i apara elnsa§» interesele de
cari s'a vorbit. La 1 Iunie se Incheie a conventia Intre Austria §i
Poarta OtomanA pentru a aduce evacuarea principatelor din partea
armatei strAine §i. restabilirea stArii legale in ele». In August, dupA
refuzul Rusiei §i nesiguranta Prusiei care, un timp, mersese alaturi
cu Austria, se ajungea la a§à numita aintelegere a celor trei Puterii.
Ocuparea principatelor de cAtre Austriaci se Indeplinl deci (3).
aDumnezeu e cu noi ; eine va fi impotriva noastrA», strigase Tarul
Nicolae In noul sau manifest din 23 Aprilie 1854, prin care prima
lupta cu Europa. Aceste mandre cuvinte fusesera cetite §i in foile ce
(1) Buch. ri. Zeit., no. 88.
(2) Sturdza, 1. c.; vol. II, p. 305.
(3) .Das blaue Buch, passim.

www.digibuc.ro
64 N. lORGA

apAreau in principate, asigurând pe aceia cari iubiau Rusia mai

mult decal tara lor insás. Nu treceau mai mult decat trei luni si,
la 31 Iu lie, Gorceacov, despretuitorul comandant al Dunärii, era
silit A anunte Bucurestenilor ca, «In urma unei concentrAri a ostii
rusestin, va rasa ((crawl neocupat)), incredintand ministrilor a gestiu-
nea afacerilor publice» si multurnind tuturor celor ce ajutasera in
soldatul tarului cauza ortodoxiei (1). Presidentul guvernului muntean,
Budberg, care pana atunci hotärise toate, schimband legile si Ina-
intand in boierli ca si in rangurile militare, adaugi peste doua zile
ea Gorceacov «i-a poruncit s'a urmeze armata imparáteasc'a in con-
centrarea ei». Rusii plecara iute, pentru a nu da ochii cu Austriacii,
cari trebuiau ssa, vie indara pentru a-i inlocul. Ziarul german din
Bucuresti scrie la 7 August : u0 liniste neobisnuita stApaneste de
cateva zile stradele noastre, cari sunt de obiceiu asa de zgomotoase».
Multi se temeauca Stirbei odinioaras'a nu se inample turburäri
la plecarea strainilor, dar militia terii se aratä destoinia pentru
phstrarea linistii (2).
Cei dintai se ivirá Turcii, cari tineau sä-si arate printr'aceasta
drepturile lor imprescriptile de suzeranitate. Ei furl primiti, nu numai
cu o deosebitä stralucire, dar si cu iubire adevArat'a. La 29 Iulie
(8 August) Spätarul, acelm Herescu care intampinase pe Gorceacov,
iesl inaintea lui Feri Halirn Pasa cu dou5, batalioane de infanterie,
doua escadroane de cavalerie, având muzica inainte. Turcii erau
numai 4.000. Halim nu vol sa prirneasca, defilarea militiei, amin-
tindu-si poate de 1848 si de ciocnirea din Dealul Spirci, intamplata
tocmai pentru ca .ai nostri voiserä sa Lcá cinste militara oaspeti-
lor. Prin Podul Calitei si Podu-Mogosoaii, Pasa merse, in ploaia
florilor ce cAdeau de pe ferestrele deschise, la casa fostului Cai-
macam Cantacuzino, unde fu prima de acesta, avand MAIO el pe
consulul austriac, Laurin. Gazda i se pregAtise la Lens, de unde

(1) Buk. cl. Zeit., no. 58.

(2) Ziarele, mai ales Bak. il. Zeit.

www.digibuc.ro
 VTATA $T DoMNIA 1.17! BARInT DMITTRTE $TIRBEL 65

abia. plecase Gorceacov (1). 0 proclamatie anuntä RomAnilor ea au

sosit «ostile suveranului lor» si ea% ei au acum datoria de a nu
cere cumva vreo schimbare, «cad astfel de turburAtori vor fi pe-
depsiti aspru de noi». Era, deci ca in 1848, cand Omer Pasa oran-
duise, din tabAra dela Waneasa, «ca sá Inceteze oamenii de a se
ocupit si a vorbi de trebi politico prin cafenele si prin ale locuri
publice D (2).
Omer Insus veni peste putine zile, dar schimbat mult, Indato-
ritor si prietenos. El comunick paria a nu trece Durarea, ca", inte-
lege foarte bine neputinta de apArare in care s'au gAsit Romanii
fatá de Rusi, dar c5, ori eine va mai tine& legaturi cu dansii va fi
judecat de acum inainte dup5, legea marpala. Chnd o deputatie de
trei boieri merse la Rusciuc sä-1 cheme pentru a mai vedea Bu-
curestii, el s'ar fi aratat ash de binevolor, Incat trimisii ar fi fost
miscati panä la lacrimi; li se Meuse o mare cinste: ei trecuserA
Dunarea In barca Vizirului, cu opt vaslasi in uniformä, fuseserä pri-
miti de un adiotant si intrasera In orasul turcesc callári pe cai
scumpi. Dupa ce intoarse vizita la Giurgiu, Omer mai zAbovi chtva
timp pe malul bulgaresc. Intrarea lui in Capitala munteanä se Mar
in fruntea a 30.000 de ostasi, la 23 August, in caderea florilor si
alfadrea veselä a batistelor, incarcat de adresele de salutare ale Tur-
cilor, clerului si scolilor. Constantin Cantacuzino, a cärui stea se
ridicsa iarás si care visa CAimäcknie, Domnie chiar, il duse in tr5,-
sura sa luxoasa la frumoasa casä a Ghiculestilor dela Colentina (3).
Al treilea Turc mare pe care-I vgzurä atunci Bucurestenii fu Dervis
Pasa. Era uri functionar de un rang mai mic si venià pentru a
face o cercetare a Intregei Domnii a lui Stirbei, pusá la cale de
dusmanii lui. In aparenth insa, Dervis venia, pentru a fágAdul, nu
intoarcerea vechii stari de lucruri, cad el socotià ea a tratatele sunt
anulateD, ci numai «bunavointa pärinteaKA a Sultanului» El oran-

(1) Ibid.
(2) Buk. d. Zeit., No. 90.
(3) Ibid., an. 1854, No. 66.
'Wade A. R.Tom. XXVILLMernorille Seq. latorice, &

www.digibuc.ro
66 14. foll4A

duià la 31 August un guvern provizoriu, eu Constantin Cantacu-

zino 0 Spalarul Herescu. (1)
In Septemvrie, Stirbei primia la Baden invitatia lui Dervi§ Pa§a
de a se intoarce pentru a lua, guvernul (2). Pentru Austriaci, cari
nu voiau amestecul turcese in tarA, nici o noua, afirmatie de apro-
prietate» a Turcilor printr'o numire de Domn sau Caimacam, pen-
tru Austriaci, cu cari se tot sfatuise in ultimele timpuri ale car-
muirii lui §i MO cari el 10 cautase adapostul In 1853, Stirbei
era indispensabil, ca §i Ghica, a carui purtare fusese tocmai aceea§
dela 1853 incoace. Impäratul Francisc Iosif 11 cuno§tea personal,
de ca.nd venise in 1852 la Sibiiu,. uncle el se afla, pentru a-i Infä-
ti§h salutärile Sultanului, 0 atunci Inca Stirbei fusese declarat, in
raspunsul Imparatesc, pe care principele Gheorghe merse sh-1 ducá
la Constantinopol, drept prieten al Austriei (3). Turcii n'aveau nimic
impotriva Domnului Moldovei, dar acestalalt era, pus bine la cale
pe MO' clan§ii, atat de Ghicule§ti, cat 0 de Constantin Cantacu-
zino §i de alti boieri bätrani doritori de Domnie. Insä fire§te eä in-
vinse vointa Cabinetului din Viena.
Din parte-i, Stirbei Intelegeã intoarcerea sa ca un lucru logic
§i normal: el avea dreptul la §apte ani de ca,rmuire qi veniA, sà-1
mantue.
_
Ba Inca el zaria in viitorul de prefaceri neapArate §i foarte
mari o urmare a puterii sale, pe viatà poate, o intemeiere de di-
nastie. Era vremea cand toate sperantele erau legitime. Incredintat
de «nobilele §i generoasele intentii ale Imparatului Austriei in fa-
voarea terii sale (4)», el multhmi §i se gati de plecare, ajungand
inaintea lui Ghica. Pentru a sosi mai repede si pentru a-§i cruth
multe osteneli §i neplaceri, el lua, calea pe Dunare.
Inaintea lui, sosisera insa Austriacii. La 6 Septemvrie 12.000 de
eatane intrau In Bucure§ti supt conducerea feld-mare§alului Coronini.
Acesta era Italian, 0 tot Italieni erau 4.000 de soldati, din regi-
(1) Ibid., No. 67
(2) Vol. I, p. 167 0 unn.
(3) Vol. I, p. 137 qi urin.
(4) Ibid., p. 167.

www.digibuc.ro
 vfiTA Gi toOMNIA Lin ttAlthii hIMITRIE $TIRI3Ei. 61

mentul a arhiducele Sigismund n. Acest fapt trebuia, sa trezeasca

simpatii intr'o vreme cand qcoala lui Laurian Intemeiase a$ de
adânc in principate crezul roman. Pan& 0 ziarul german din Bu-
curWi seri& astfel: ((Dela ImpAratul Traian, ale carui legiuni, cum
se Oie, au ocupat terile Dunarii-de-Jos, n'au mai calcat trupe ita-
liene in Dacia de odinioara, care e Moldova §i l'ara-Rornameasca
de atuncin. La BAneasa ii a§teptau Turcii 0 Românii, pe and mii de
oameni umpleau straclele Capitalei muntene. ,In piata teatrului, Co-
ronini §i ceilalti generali primira defilarea. Seara, colonia germada
crada o reprezentatie solemnä, In sala Slätineanu, oaspetilor ce ve-
niau in numele Imparatului austriac. Marepiul von Hess 10 face&
intrarea ceva mai tarziu.

XVII.

La 23 Septemvrie st. v., adica 5 Octonwrie, era randul lui tirbei,

care veni& cu trAsura din Giurgiu, cam bolnav, obosit 0 ingrijorat.
Comisarul turcesc luase, se zice, mäsurile sale pentru ca el sa nu
fie primit prea alcluros (1). Cu atatia stápAni ce mai erau acum,
stApanul de acela§ neam trebuia, apoi, ca in 1849, s5, se inflitipze
Into §i Oers. Gazeta german& &á o impresie justA cand scrie ea a
fost ao adevAratä serbare de familie, ca pärinti ce se intorc acasa,».
Atatab §i nimic mai mult. Totu avuse §i el intampinare de militie
§i de &Mane, salutare la palat din partea generalilor i chiar de-
filarea inaintea lui a unei cornpanii de Austriaci in paradä. lndata,
Cantacuzino 10 dada, demisia, i se facea un minister blajin, ou
doi pilipescu, cu Nicolae Waleanu, cu I. Campineanu §i ginerele
domnese Plagino (2). Demisia lui Paznanschi, Rusul naturalisat, ca 0
a lui Herescu, din capul Militiei, era prirnitá, i in locu-i se numia
Barbu Wadoianu (3), care nu voise sa urmeze pe Ru§i peste hotar,

(I) Vol. I, p. 167 si urin. Celelalte stiri le dau cele douil ziare, Vest. rom. .si nail ales
Buk. d. Zeit.
(2) LI. cc.
(3) Ibid., No. 90.

www.digibuc.ro
68 N. tOltdA

ci-0 adusese Inapoi biata oaste, pradata de tunuri 0 mantale (1). Se

vorbia mult de inlocuirea creaturilor ruse0i cu «tinere talente har-
nice)) (2). Ceva bun nu se mai putea face Insä: Domnia nota a fost
ce trebuia sa, fie: o serie de greutati i de umilinte.
Cu Turcii era mai u§;or intru ca,tva. Ei plecaserä din tara, lásand
numai o garnizona in Bucure0i. Ce e dreptul, se cereau Intampla-
tor call, provizii, fel de fel de ajutoare; scrisorile mu0rului Omer
erau i data aceasta, mai ales data aceasta, cand, multumita lui,
Sultanul era biruitor asupra celui mai Invier0mat §i primejdios du--
man, departe do cuviinta §i prietenie; necontenit, comandantii din
apropiere aveau nevoie de cadouri §i cereau hataruri. Dar, in gene-
ral, purtarea Turcilor era acum multurnitoare (3).
Din nenorocire Ins& pentru Stirbei poruncile imparate0i i ma-
surile luate de Pa0 nu se potriviau cu principiile i felul de a
vedea al Austriacilor. Turcii voiau sali rasbune, cat de putin, asupra
celor ce pacatuisera, fath de da,n0i, s5, expulzeze pe cei compromi§i,
sä goneasca din tar& 0 pe supu§ii ru.0 0 pe cei grece0. La aceste
toate Coronini opunea cel mai hotarit veto. Astfel Mai 0 in casul
colonelului Solomon, care totu ajutase fati, militare§te pe Ru0,
pradand sate nesupuse §i facand acolo cele mai marl cruzimi
Roman impotriva Românilor,pana la aruncarea in foc a copiilor,
Altadatä, era vorba de o porunca, gre§ita a colonelului austriac
Manoilowitz, pe care Turcii o talmaceau ca o demonstratie Impo-
triva lor (4). Erau obi§nuitele neintelegeri zilnice Intre o§ti cari, far'a
sa fie du§mane chiar, se ating. Si toata raspunderea cadea asupra
Domnului.

Ce era mai greu Ingt, ramanea viata Impreun5, cu Austriacii. De

la inceput ei se purtara ca stapani necrutatori, ca oaspeti tot a0,
de batjocoritori ca i Ru§ii, de cari se deosebiau Ins& printr'o cinste

(1) Ibid., No, C6.

(21 Ibid., No. 100.
(3) Vol. I, cap. X.
(4) V. tabla, la numele Solomon, Manoilowitz.

www.digibuc.ro
 vIATA ea DOMNIA Lin BARMY DIMITRIE $TIRBET. 69

baneasca nepatata. Nu odatA mitocanii din Bucureti au trebuit sA,

puie mAna pe pari pentru a scapa de acei ce se Facomiau la averea
0 la nevasta altuia. Conflictele Intro ofiterii austriaci i autoritatile
civile muntene erau destul de dese; cazul "secretarului dela Focani,
palmuit de un maior, fiindca s'ar fi uitat batjocoritor la dAnsul 0
ar fi vorbit romAne0e, fad' oarecare sgomot. Alte intamplari ca
acestea rarnaserA ascunse in locul unde se petrecusera. Nemultumirile
cu cvartirul le pricinuiau de cele mai multe ori (1). Inca dela Inceput,
Domnul poruncise militiei sale sa salute gardele austriace (2), dar
farA Indoiaia ca nu se face& tot aca din partea octirii de ocupatie.
Soldatii noctri nu vedeau cu ochi buni pe ceilalti : la plecarea tru-
pelor lui Coronini, catanele pusera mAna pe ni§te care ale militiei,
qi de aici urmä o mare gAlceavA, cu lovituri 0 raniti. Austriacii au
plecat dela noi cu total altfel de cum venisera (3). .

Domnul era firecte cu totul la dispozitia comandei generale au-

striace ; rostul lui chiar nu era altul decAt a face administratia zil-
nica subt privigherea lor. Pentru interesele militare ale Austriei se
grabira lucrarile vmelei Bucure0i-Predeal, pentru ele se Intinsera.
firele telegrafului; Austria ar fi folosit mai mult decat ori ce alt vecin
din planul cel mare de cale ferata, care ar fi strabatut Tara-Roma-
neasca 0 Moldova, ducAnd dela Orova 0 Predeal la Cernauti, cu
o linie lateralä, pa pamAnt turcesc, spre Marea Neagra. Pentru aceasta
din urma linie Cernavoda-Constanta de astazi Moil oferte o
companie europeana, alcatuita din Francezi, Englezi 0 Germani. Cu
privire la cAile ferate muntene, venira propuneri dela Maximilian
de Haber din Carlsruhe, reprezentat de bancherul Curtis din Viena,
0 dela o grupa de capitaliOi austriaci, pentru caH vorbia Camera
de comert din Bra.,ov. Conditiile lui Haber erau din cele mai grele ;
concesie de 99 de ani, monopol al drumurilor noua, concesiunea
minelor ce s'ar 0.0 la lucrarea liniei, arenda a patruzeci de pa-
dull dintre alte manastirilor, i anume pastrAndu-se pana la Implinirea
(1) V. vol. II, cap. II.
(2) Buk. a. Zeit. pe 1854, No. 104.
(3) V. nota 1.

www.digibuc.ro
70 N. TONGA
4.41,

color 99 de ani pre-tul obisnuit in 1850-5, scutirea de vama a

intregului material, tarif cat eel mai urcat din Europa, garantie a
dobandei de 17')/0, cu ipotecarea veniturilor Statului (1). Grigore Ghica
se intelesdse cu niste Francezi pentru a se face -navigabil Siretiul 6i
Prutul; o interventie austro-tura, thdarnici contractul. Tot de aceea
nu se puta face nimic relativ la liniile ferate moldovenesti cu Credi-
tul Mobiliar Francez, care primise in principiu i trimesese chiar pen-
tru studii i negocieri pe inginerul Bonaut (2). Tot de atunci e planul
de conventie muntean'a cu Austria, care prevede sa nu se crease& pa-
tenta pentru supusii austriaci, sa nu li se ceara dari i prestatii far&
intelegere cu Austria, sa% nu se trateze procee mixte de tribunalele
locale fara a se instiinta Agentia, sa se admit& la ele un delegat
al ei upentru a veghia la aplicarea exacta a legilor In fiintan, sa
se recunoasca Agentiei dreptul de a face apel inaintea Domnului,
de a se execntà sentinta de Agentie, de a se aresta si instrui cri-
minalii dintre supusii austriaci. Se putea cere extradarea ori cui de
catre guvernul austriac, .pe (And Muntenilor li se extradau nurnai
dezertori. Acestia din urmsa, puteau Ii urmariti de Austriaci i pe pa-
mantul romanesc, printr'unul sau doi graniceri avand pasaport (3).
Totul pentru Austriaci i prin Austriaci, dacsa se poate.
tirbei se arata cat se poate de prevenitor fata de Imperiali. De-
legatii pentru a saluta pe oamenii mari ce se apropiau de hotarele
sale, deplina curtenie lap, de Coronini, ajutor loaial dat cu ori ce
prilej octirii, desmintire prin ziarele sträine a svonului de excese
austriace cari se raspandiau prin alto ziare in strainatate.
Alte cele, nu mai aye& vreme sá facä.

XVIII.

Dar rasboiul se intorcea tot mai mult impotriva Ilusiei. Se -vedeà

bine ca la viitorul tratat de pace protectoratul va fi inlocuit prin
(1) V. tabla, la numele lui Haber qi Buk. d. Zeit. pe 1856, n-le 2, 3, 9, 12, 49, 51, 71
(2) Vol. II, p. 262.
(3) Vol. I, p. 309 qi:urm.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA Lin BARBIJ DIMITRIE 13TIRBEI. 71

altceva, cazand In acela4 timp partea politica a Regularnentului Or-

ganic §i restrictiile conventiei dela Balta-Liman. Toata, lumea se
pregatià In vederea acestor schimbari hotaritoare.
Punctul de vedere al lui Stirbei s'a desvoltat pe incetul, 1 el se
poate deslu§1 dintr'o serie de memorii pe cari le-a Infati§at pe rand
deosebitilor factori ai politicei europene din acest timp.
In 1854, find poate Inca la Baden, el adreseaza Portii un foarte
insemnat memoriu prin care axe& s5.-i arate care ar trebui sa fie
de acum Inainte politica ei fata de principat. Dela inceput el se ri-
dica Impotriva «guvernelor fanariote, cari stäteau in a se da cu arena,
terile noastre la ignobilele sfaramaturi ale Bizantului». Dacsa Rusia
a cautat sa stabileasca, prin tratate ca acelea din Cuciuc-Cainargi
Adrianopol, jafurile §i neoranduelile de atunci, aceasta n'o race&
de alta decat pentru ca a§a-i trebuia ei sa fie lucrurile. Prin con-
cesiile smulse Turcilor§i aceasta e o constatare prepasa,-4aceste
tratate n'au adaus o iota la drepturile c4tigate i recunoscute ale
Moldo-Valahilor, la prerogativele lor cele vechi, Insemnate toate in
hati§erifuri imparate§ti : ele n'au facut alt decat sa, le noteze, sa le
chez4lueascsa, §i s aduca Poarta inapoi la observatia lor, dupa, ce
ele nu fusese tinute in seama, Ingradind drepturile ei de suzera-
nitate in hotare pe cari le intrecuse». in schimb, se clädl asupra
sufletelor romane0i stanca strivitoare a protectoratului, care n'a fost
nici odata, o bun& §i binefacatoare protectie. De un timp, acest pro-
tectorat Ii pierduse singura legitimare prin europenizarea Turciei,
in care atunci se credea foarte mult. «Reforma intreprinsh de Turcia
§i imbunatatirea conditiei cre§tinilor II fazusera fara scop, luandu-i
caracterul de urge* i umanitate ce avea, la inceput.» Rusia adu-
&and depunerea lui Alexandru Ghica in 1841 §i, dupa 1848, regimul
Domniei de §apte ani, a sfaramat stalpul cel mai puternic al ordinei
in principat: stabilitatea Domniei. E, deci, «nevoie neaparata de a se
Intoarce la vechile capitulatii» (pe care Stirbei nu le §tia, ca au fost
ticluite abia, cu optzeci de ani In urrna, pentru a se da o bag, re-
vendicatiilor turce§ti in favoarea noastra, la paoea din 1774). Sultanul
trebue sa exercite numai «protectia, fara nici un fel de ingerinta»,

www.digibuc.ro
72 N. IORGA

primind omagiu si tribut. Iar daca, Turcii n'ar crede &A se coboarä
sau instrAineazä ceva din drepturile lor, fAcAnd o aliantA cu prin-
cipatele, aceasta ar fi a o nou'a garantie pentru integritatea si inde-
pendenta Imperiului otoman». Domnii pe viata, ar luà si indatorirea
de a nu Vasa, sä treac5, dusmanul ce ar voi sa', atace pe Turci (1).
Cum se vede, e programul pe care-I avea, si Ion Ghica, pe atunci
Caimacam al Turcilor la Samos. Inca dela 2 Decemvrie 1854, Austria
lnainta, Rusiei un proiect de pace, in care cu privire la principate
se prevedea ceeace dorise Stirbei : inláturarea protectoratului, päs-
trarea privilegiilor vechi, o nou'a organizatie dAruitä de Sultan, masuri
militare pentru apärarea hotarelor. Moldova ar fi capatat si malul
stáng al Prutului, desi nu toatä Basarabia (2).
In Martie 1855 Incepurá conferinte la Viena, dupa moartea in-
transigentului Imparat rasboinic Nicolae I care, cäutând triumful
dela Constantinopol, gasise numai nestearsa rusine dela Sevastopol.
Bra, vorba sä se duca acolo si reprezentanti de ai principatelor, ca
sa. dea lamuriri ta nevoie. Ghica li numi, pe cand Stirbei tot zabovi
alegerea lor. La 11 Maiu, Vizirul cel nou Ali Pasa li ráspunse GA
nu mai e nevoie a se trimite cei trei boieri, deoarece conferintele
sunt intrerupte pentru moment si, cand se vor deschide iarAs, va
fi vorba deocamdafa de liniile mari, cu cari principatele n'au ni-
mi.° a face (3).
Inc,A dela 22 Martie, aflánd inceputul negocierilor, Domnul mun-
tean afirmh unui prieten turc, Mehmed Sadie, ea, s'a mantuit de
acurn ou capitulatiile i cã e urgent sa se gandeasca Puterile la
schimbari mai potrivite cu nevoile timpului (4). Pe atunci el scrie
un alt memoriu, poate catre Cabinetul austriac, mijlocitorul in acel
moment al Oa, repetA.nd cele spuse cu cAteva luni in urmä Tur-
cilor si insistand asupra faptului ca terile noastre n'au fost de fapt

(1) VoL I, p.. 283 si urm.

(2) Rosen, 1. c.
(3) Vol. I, p. 542 si urm.; vol. II, cap. H.
(4) Vol. I, p. 533 si urm.

www.digibuc.ro
 VIATA F DOMNIA LIM BARED DIMITRIE ETIRBEI. 73

nici odata parte integrant& a Imperiului, cum sustinea Ins& ci acurn

Poarta (1). Relatiile cu Austriacii erau atunci foarte bune : principele
Gheorghe saluta, in Iunie pe Imparatul Francisc Iosif venit in Ar-
deal; Coronini, intors de acolo, era primit cu cinste mare, ci la un
dar de spencer oriental, adus Imparatesei Elisabeta de loan Maio-
rescu, suverana raspundea prin trimiterea a patru vase de alabastru
pentru Doamna Elisa (2).
Dupa intreruperea conferintelor dela Viena, Osterreichische Zei-
tung, foaia austriaca subventionata de Stirbei, public& o corespon-
dent& din Galati,. 6 Iunie 1855, care lämurecte mai departe asupra
ideilor ci dorinteIor Domnului muntean, inspiratorul ei. Aici se intra
oarecum ci in amanuntele viitoarei organizari. Astfel: capitulatiile
sa fie schimbate In toate pärtile ce nu se potrivesc cu situatia de
State organizate ci crectine a principatelor. Domnia sa fie ereditara.
Domnul sa nu fie aruncat In datorii la inceput prin calatoria la
Constantinopol, care costa pan& la 200.000 de galbeni. Casta con-
rupta ci egoist& a boierilor functionari, creata de Regulamentul Or-
ganic, casta de vanatori de tron ci de vanatori de titluri, de veni-
turi, casta aceasta care a facut din pamantul românesc «o tar& far&
moravuri ci. fara spirit public», sa se duca. Ori ce om destoinic
sä poata aye& locul ce-ci poate cuceri prin merite. Darile s& fie I'm-
partite dupa dreptate. Legea rural& sa fie schimbata pe incetul,
cautand a se imparti taranimea dupa nevoile culturii. Tiganii sa
fie liberati masura pe care o ci. iea Stirbei in Fevruarie 1856,
oferind proprietarilor cate zece galbeni de fiecare. E foarte intere-
santci de altminterea potrivit cu ideile ce el a avut totdeauna
in aceasta privintä, idei cu totul grecitelarga parte pe care Domnul
o acorda strainilor In desvoltarea modern& a poporului roman. Se
va parasi, dintr'o parte, jurisdictia consular* iar din alta, se vor lasa
la o parte masurile stramte ci invechite cari opresc pe straini de
a pose& proprietati funciare. aAtunci se vor vedea», scrie el, a viind

(I) Ibid., p. 290 §i urm.

(2) Ibid., p. 197 §i urm., 552, p. 159 0 urm.

www.digibuc.ro
74 N. IORGA

din bel§ug capitalele sträine, industria §i activitatea europeana, §i

va fi dat principatelor s5, intre In sistemul general european §i sa
se bucure de binefacerile pe cari primirea in sãnul acestei mari
familii li le-ar asigura (1).»
In August 1855 Stirbei merse la Rusciuc sä salute pe Marele
Vizir Ali Paa, care calatoria, spre Apus, In vederea rezolvarii punc-
telor ce oprisera In loc conferintele din Viena (2). Inca din Julie el
redacta pentru aceasta un nou memoriu. El propune ca principatele
sa fie investite cu caracterul de teritoriu neutru §i inviolabil, ca
al Belgiei i Elvetiei. Domnul sa, fie din aceea§ familie, ca In Egipt
de altminterea §i in Serbia. Aici insa cinstea sufletului sau 11.sile§te
sa adauge urmatorul pasagiu, protivnic intereselor sale §i ale fa-
miliei sale. Pentru a fi totiq interpretul credincios al opiniei pu-
blice, trebue set adclugim cci dorintele unanime ale Valaho-Moldo-
venilor chiamet unirea celor cloud principate subt un singur cap,
chiar dacei acesta ar trebui sei fie luat in una din familiile
princiare din strecineitate,ceeace ar crutet cu adevcirat o taret
ce a supra atelta de incercitrile alegerilor i prefacerilor". Dom-
nul trebue sa fie ajutat de «o adunare, ori care ar fi numele ce
i s'ar dan, §i aceasta, adunare se cuvine sa aiba, dreptul de a cer-
ceta. §i discuta, budgetul §i legile. In ea §i altii decat boierii vechi
sau cei noi st-si aiba locul ; se cade deci a se studia ce clasa
nou5, de locuitori §i ce interese sociale nou5,, nascute din desvol-
tarea vietii publice, ar fi capatat dreptul de a fi primite la discutia
afacerilor terii. In aceasta se va urma principiul ca drepturile ori
carei clase trebue sä corespunda sarcinilor ce apasa asupra ei.
Toat a. multirnea de exploatatori trebue tinuta in frau, ca sa nu mai
fie ca acum cand, «pentru fiece boo vacant, sunt necontenit macar
patruzeci de postulanti, dintre cari treizeci i noua ajung fire§te
nemultumiti, numai pentru ca perspectiva asigurata a unei schim-
bari apropiate le da nadejdea sa ajunga subt un nou Domn la pozitia

(1) Vol. I, p. 292 i urm.

(2) Ibid., pp. 200-1.

www.digibuc.ro
 VIATA SI DOMNIA LIII BANDIT DIMITRIE kaIRBEI. 75

dup6 care umblà». Nu e vorba de o prefacere usurateck dupa% care-

cari frumoase idei abstracte, ci de o adaptare, sävarsitA prudent,
dup5, studii adanci si sigure, o «traducere a lucrurilor de scoal a. in
realitäti politice», o «1mpAcare a ideii cu nevoile vieVi intelectuale si
materiale ale natiei, cu tradipile, obiceiurile ei, convingerile si firea
ei». In toate insá, trebue s5, se pästreze principiul autoritätii, care
nu va aphsà, dar se va sin* in ori si ce: «A aräta, deodata si ca,nd
trebue puterea pretutindeni, e mfilocul de a nu o intrebuinta nicairi»(1).
La inceputul lui Ianuarie 1856 incepura la Constantinopol confe-
rintele de ambasadori, menite sa dea bazele asupra carora trebuià
sä negocieze congresul ce era sä se adune la Paris. Dupa dorinta
lui Prokeseh-Osten, ministrul austriac pe langa Poarta, Stirbei li
trimese stiri asupra organizarii muntene si cateva desiderate ale
lui, nadajduind ea vor fi tinute in sama. Ele cuprind; principiile
de legalitate si egalitate fata de lege a persoanelor s'i averilor, su-
primarea robiei, crearea unui Senat de 24-30 de membri, ales
de Domn printre functionarii ce au macar 42 ani de serviciu activ,
cu chemare de a discuta budgetul si legile (2).
Un memoriu mai intins are alt cuprins decat acesta; el trebue
sä fi fost supus unui ministru din Franta, unde plecase, sub cuvânt
de a-si desavarsi studiile militare intr'un regiment imparatesc, prin-
cipele Gheorghe.
Aici avem a face cu un reprezentant al celor mai frumoase as-
piratii romanesti, si nu se poate obiecta ca, ar fi proiectul unui fa-
ator de constitutii, care proiect ar fi ajuns in manile Domnului.
Stirbei nu prea pastra astfel de acte, pe caH nici n'avea de unde
sa le prinda. Data e pusa cu creionul, de ma,na lui Stirbei. Si Inca
din memoriul catre Ali Pasa 1-am vazut partizan al Unirii.
Deci Stirbei isi arata temerea ca, Rusia va incerca sa restabileasca
autoritatea ei asupra principatelor. «Se intelege ca ea s'a impotrivit

(1) Vol. I, p. 298 qi urm.

(2) Ibid., pp. 216-7.

www.digibuc.ro
76 N. IORGA

tare planurilor de contopire intr'un singur Stat a principatelor, planuri

caH au fost puse uneori pe tapet, si ca separatia Terii-Românesti
si a Moldovei se potriveste cum nu se poate mai bine cu vederile
ei ... Unirea principatelor Intr'un Stat neatarnat, ca Belgia, ar atinge
singura, fara, doar si poate, scopul voit. /ntemeierea acestui Stat,
a carui integritate, neutralitate si. inviolabilitate ar fi chezasluite
de toate Puterile si ar face parte din dreptul european, ofera evident
singurul mijloc ca sa se ajunga, la rezultatul de a stabill intro Rusia
si Turcia o bariera, care ar fi un bulevard pentru cea din urma».
Turcia ar fi impacata dandu-i-se «o suma, echivalenta, cu capitalul
reprezentat de tributul anual si socotita, cu dobanda de 80/0, cu care
imprumutä acum guvernul Sultanului, precum si stipuland un sistem,
defensiv si inlesniri comerciale reciproce, caH ar stabill legaturi
mutuale si solide intre Statul cel nou si Imperiul Otoman». Dela
Rusia s'ar deslipl o parte din Basarabia, spre folosul comerciului
european : «Paza gurilor Dunarei si a cursului ei pe o intindere de
peste 250 de leghe, dela Orsova la Sulina, ar fi astfel Incredintata.
unui Stat, nu numai neutru, dar si interesat sa mantle Intrarea
libera si deschisA, pentru Europa intreaga. Aceste principate unite,
cu totul omogene prin origine, limbk legislatie, moravuri, datine
Eg religie, daruite apoi cu toate darurile naturii si. ocupand o si-
tuatiune din cele maH potrivite, cuprind acum, dupa toate nenoro-
cirile si schimbarile lor de soarta, o poporatie de aproape 5.000.000
de locuitori, care s'ar Indol de sigur in jumatate de veac, daca o
administratie luminata si neatarnata ar desvolta, toti germenii de
prosperitate ce cuprind ele.» i data aceasta, tirbei se declara
pentru principele strain : a un principe strain, iesit dintr'una din fa-
miliile domnitoare din Europa» (1).
In conferintele dela Constantinopol, Turcii si Englezii mai ales
se aratara impotrivitori fata de idealele pe cari le exprima si Stirbei.
Intr'o corespondenta la a Augsburger Zeitung», acesta Infiera purtarea
lacoma si far& tact a Portii, care refuzase unirea si principiul dinastic.

(1) Vol. I, pp. 321-2.

www.digibuc.ro
 VIATA ig 1N:111MA Lot tAntitt DIMITRIE MI13E/. 77

El arät& ca mai la urma urmei principatele ar priml §i numirea Dom-

nilor, dar c& ele tin neapärat s&-0 dea singure azámintele de cari
ati nevoie. (1)
In astfel de imprejurári cu totul nesigure, Stirbei, care cedase Ina-
intea unor principii superioare, nu intelegea s5, paraseasca puterea
in folosul eine Ole cui pe care-1 pretui& mai putin decat pe sine
insuq. 0 adres& de multamiri fu votatA, in Martie, de Divanul ad-hoc,
§i Stirbei se ingriji ca ea s& fie cunoscut& pretutindeni, prin repro-
ducerea In ziarele strainatatii. Austriacii, Mr& a-i impärta.0 párerile
asupra viitorului romanese, ramasesera Inca in pärerea lor de mai
inainte, ca. adeca, el ar fi a singura persoan& in stare sa cA.rmueasch
aceast& tara, in situatia el exceptionalá, mai ales in imprejuräri cari,
dad, au fost totdeauna incurcate, sunt 0 mai mult in vremea de
acum» (2). Inläturând idea unei Caimacamii sau a unor «inovatii orga-
nice» In aceast& stare a negocierilor de pace 0 neadmit&nd (3), ca
§i Stirbei Inaw pe acest timp, legatura dintre inthia chrmuire a lui
0 rolul ce-1 juc& el dela 1854 Incoace, ea vede& intr'insul omul
chemat pentru a administrà phn& la cele din urmA margini ale pro-
vizoratului constitutional.
Inca din 1854-5, principele Gheorghe fusese in Franta, fácuse
asigurari guvernului francez, ii deschisese perspective de influent&
in tar& §i adusese rechemarea lui Poujade, consulul duqman qi ruda
GhiculeOilor (4). Noul reprezentant al Franciei la Bucure§ti lua, tot-
deauna parte la serbarile Curtii i se crede& ca el are simpatii pentru
Domnia lui Stirbei.
Cu mult mai nesiguri erau Turcii, pe cand Englezii li arAtau tot
vechea lui durfänie. In Fevruarie, Vornicul de politie 0 prezident al
epitropiei orfanilor, C. A. Sutu, zis i Sutachi, disparii. din Bucu-
re§ti §i trech Dunarea pe la Giurgiu, cu ajutorul lui Colquhoun. El

(1) Vol. II. p. 283.

(2) Vol. I, p. 222.
(3) Cf. vol. I, pp. 237-9; cf. p. 222.
(4) Vol. I, cap. VII.

www.digibuc.ro
78 N. tORCA
.-.........18.......1.41.....1%

fusese candva Ministrul de justitie al lui Stirbei i fusese silit a de-

misiona in 1850, dupà svonurile de tentativa revolutionara ; in 1852
el fu gasit pe plaiurile Buzaului inconjurat de servitori inarmati,
prin locurile unde avea movie beizadea Constantin Ghica, si el nu
puta rhspunde alta decat ca plecase pentru desgroparea unei co-
mori. Dupa, 1854 el era printre acei ce inconjurau pe batranul
Domn Alexandru Ghica, intors In tara, i Stirbei 11 pomenia, totdeauna
intro membrii conspiratiei ghiculesti. La facerea anchetei lui Dervis
Pasa, el fusese cu deosebire vorbaret. Denuntand lipsurile banesti
pe cari Sutachi le lash. In mana lui, Domnul isi dedea samli. ca ple-
carea lui avea i un alt rost, primejdios pentru dansul (1). ,
Peste ate va saptamani Constantin Ghica trirnitea Portii o pro-
testare, destul de prosteste scrisa, impotriva adresei de multamiri
a Divanului, dupa ce lipsise la sedinta, subt cuvant ea-0 marità o
fata. Protestarea fu publicata in mai multe ziare europene, i Stir-
bei o zü cu indignare si in aPresse d'Orient», ziar care iesia in
Constantinopol, subt controlul censurei (2).
Domnul se plânsese Turcilor Inca din Martie pentru uneltirile celor
«cinci, sase» boieri stransi In jurul lui Alexandni Voda. Fuad ras-
punse destul de rece c5 asemenea «purtari putin cuminti» (judi-
cieuses) se pot explica, prin «starea de lucruri actuala». Slab& man-
galore de sigur ! Raspunsul la o nousa plângere impotriva tiphririi
la Constantinopol a scrisorii lui Constantin Ghica era si mai putin
placut : i se face& cunoscut ct «guvernul imperial nu poate impie-
deca sa, nu i se adreseze petitii, ba chiar sa se publice» (3).
In sfarsit, dupa ce ancheta din 1854 se Meuse in chipul cel mai
jignitor pentru Domn, luat la cercetare ca un functionar vinovat
de deturnari de fonduri, de risipa, de incercari de corupere fata
de mai multi fruntasi turcesti, si chiar de tradare,rezultatul ei
se tinea in cartoane si, cu toate cererile dureroase ale lui Stirbei,
el nu fu dat la lumina, pentru a lasa ca norul de plumb al banu-
(1) V. tabla, la numele gu.
(2) Vol. II, cap II.
(3) Vol. I, cap. ultim.

www.digibuc.ro
.. IrtATA 0 1)0MNIA tut 13ARttt DIMITRIE $TIRDEt. 79

ielii sä apese asupra lui (1). Si situatia ce se dadii la Samos, in 1856,

lui Ioan Ghica, era foarte dureroasa pentru Domnul muntean.
Inca in Maiu, Stirbei calif& sä intrebuinteze staruinte austriace
fata de Aii-Pasa, cerand sä nu se turbure uadministratia regulata
si normala si sa nu se arunce tara in necunoscut», Cand Englezii
fac necontenit intrigi si revolutionarii dela 1848 10 Malta speran-
tele, ar fi un pacat Bá se numeasca un Caimacam, care nu poate
fi u o garantie pentru interesele conservatoaren (2).
*
* *

La 27 Aprilie fusesera schimbate la Paris ratificatiunile Oka,

incheiata la 30 Martie. Austriacii incepusera evacuarea. lndata dupa
iscalirea tratatului din Paris, Ghica ceruse sa i se ingaduie retra-
gerea inaintea lunii Iunie, cand se impliniau cei sapte ani ai Conven
tiei dela Balta-Liman. I se raspunse dela Constantinopol ea deocam-
data prezenta lui e Inca trebuitoare (3).
Data aceasta, nu fusese nici o intelegere intre cei doi Domni.
Dupa intoarcerea lor in 1854, urmasera in cele dintai bin! Ale
anului urmator soliile lui Lascar Roseti In Tara-Romaneasea 0 ale
lui Plagin6 in Moldova. Stirbei si Ghica se intalrfira apoi in Iunie
la Focsani,
Dar prietenia veche nu mai putea, fi inceputa. Ghica era Incon-
jurat de tineri liberali 0 aveh prin ei legaturi cu presa Inaintata
din, Europa ; aceasta-i aducea, laudele cele mai mari, In timp ce,
dupa stirile date de emigratii munteni, ea ataca in chipul cel mai
violent pe Domnul Terii-Romanesti. Acesta se arätä jignit dela o
bucata de vreme. Dar si Ghica socoti ca se poate plange In- pri-
vinta unor lucruri scrise in nemteste de Joan Maiorescu, atunci
functfonar la Viena, si in care el vazii 0 indemnul rasbunator al
lui Stii-bei. Acesta nu vol sä recunoasca legaturile sale cu profe-
sorul revolutionar, cari erau insa o realitate. Ghica interveni la
(1) Vol. II, cap. II i vol. I, cap. V.
(2) Vol. I, pp. 237-9.
(3) Vol. I, p. 240. Cf. Bilk. d. Zeit. pe 1856, No. 44.

www.digibuc.ro
80 N. TORGA
.a...............1.

guvernul austriac si ca,pAta destituirea lui Maiorescu. Aceasta izbanda,

nu Imbunatkti asemenea relatii regretabile, si Intre hartiile lui
i-irbei se afla o copie a plangerii, cu totul nedrepte, pe care o
Indreptara catre Poarta, impotriva lui Ghica, in Decemvrie 1855, mai
multi boieri bAtrani neImpacati si cativa tineri rataciti (1).
Asa, find lucrurile, fiecare din cei doi Domni lucea dup a. propria
sa socotinta. tirbei privi ca o edesertiune» demisia lui Ghica si
nu merse pe urmele lui. La 26 Iunie se redact& la Constantinopol
primirea demisiei Domnului Moldovei, si acesta pleca po,na a nu sosi
hartia care-1 invita, sa transmita puterea unui dusman, lui Toderita
Bals (2). La 25 Inca, tirbei era la Pitesti si de aici el anunta terii
cä, dupa «sapte ani cari n'au fost decal o singurà criza lungrt»,
el párhseste definitiv puterea In manile Ministerului shu, presidat
de batranul Baleanu. Comisarii Europei trebuiau sá soseasert in
curâncl (3).
La 4 Julie 1856, BAleanu Mee& cunoscut ca, Voda Ghica a fost
numit Caimacam. Firmanul constata numai ect cei sapte ani de Dom-
nie ai lui tirbei se Inchelasera si afirma cu putere calitatea de pro-
vincie turceasca a Terii-Romanesti.
Ghica fu bine primit. El Incepil un guvern care arAta prin toate
másurile sale ura fata de cel de mai inainte. Panä si In anunta-
rea zilelor de audientadoua pe sap-tat-nada se strecura adausul
ca aceasta «se face& inainte numai odatsan. Membrii familiilor Bi-
bescu 0 tirbei trebuira sa iasä din armata, a arei comandä o luase
Odobescu. Publicand lista ministrilor celor noi, Vestitorul romcinesc
adauga a ei reprezenth, o schimbare de sistem fata de regimul de
'Ana atunci, a carui legalitate nu poate fi recunoscuta (4).
Zi de zi se desbateau prin convorbiri, articole de ziare si memorii,
chestiile esentiale pentru Românii dela Durare. In strainatate, unde
ramase cateva luni, dupä obiceiul Domnilor mazili, si unde-1 gäsise
(1) Cf. vol. I, cap. I 0 vol. II, cap. II.
(2) Manolachi Draghici, 1. c.
(3) Buk. d. Zeit. pe 1856, no. 52. Cf. Vest. rom. i Buletinni.
(4) Buk. d. Zeit., nr. 54 0 urm.

www.digibuc.ro
 VIATA $1 DOMNIA LIU BARI313 IMMITRIE $TIRBEI. 81.

mângaierea turceascA a unei Megidie de clasa Intai (1), tirbei redactä

un proiect de constitutie, care n'a fost adus la cuno0inta vreunei
Puteri europene, ci trebuià sa, fie supus numai Divanului ad-hoc,
prevazut de Puteri pentru noua oranduire a terii.
Se prevede egalitatea Inaintea legii, dreptul ori fii cui la ori ce
functie, acelea0 indatoriri militare, dreptul de petitii, dar numai in-
dividual, libertatea religioash, inláturarea ori Carei urme de robie.
pranul va fl liber fárä pArrant §i nu-I vor al:ask nici clad, nici
rechizitii.
In fruntea Statului va fi Domnul. El va fi ajutat permanent de
un Consiliu de Stat, compus din aisprezece membri, a cárui che-
mare va fi contenciosul administrativ, arbitragiul intre puterea ju-
decatoreasca i cea executivä §i sfAtuirea Domnului. Adunarea vo-
teaza legile, conventiile de comert, dupa propunerea Domnului §i Con-
siliului de Stat, la care trebue sä vie i toate amendamentele ce
s'ar propune. Ea se alege de un corp compus din cetätenii cari au
vArsta de 25 de ani §i platesc Statului contributii in sumsa. de 250
de lei. Sunt eligibili cei in vArstá de 30 de ani, cari contribue la
veniturile Statului cu 1.000 de lei pe an. Fiecare judet d'a, doi de-
putati, afarrt de Ilfov, notat cu 4, §i de Do lj, cu 3 ; vine cate un de-
putat la 12.500 de familii. Deputatii trebue sä fie in jumátate macar
localnici ai judetelor unde au fost ale0. Aceia dintre ei cari sunt
numiti functionari, trebue sa se supuie unei alegeri nousa.
Sesiunile lin trei luni ; deputatii ce nu stau in Capital& primesc
6.000 de lei pe sesiune. Preedintele, vicepre§edintii, intreg biuroul
sunt numiti. Votul e secret. MiniOrii asistä la edinte fára sa", voteze.
DArile de samä sunt simple procese-verbale, cari dau idea, dar nu
i discursul.
Administratia va fl organizatä de o «comisie de oameni speciali»,
adu0 din sträinätate, cu voia guvernului respectiv.
Vor fi judecatorii de pace, tribunale, Curti de apel i o Curte
inalta.

(I) Ibid, no. 65. In paralel, ee1e19.1te doufi ziare.

Anatole A. R.Toni. XXVI1LMemoriile Seq. Istorice. 6

www.digibuc.ro
82 N. IORGA

Soon primare se vor infiinta, dar numai in a comunele mai po-

pulate» ; fiecare capitalä de judet va avea §coli seeundare; fiecare
re§edinta de episcop seminarul. Se prevad §coli speciale : de ofiteri,
normale, de drept, precum §i cursuri complete de matematici, §tiinte
aplicate», §coala de agriculturk de arte §i meserii. Pensionatele §i
§colile particulare vor fi libere; in Bueure§ti va fi un seminar cen-
tral, iar in Bueure§ti §i Craiova se vor 1ntemeia Universitati.
Din doisprezece In doisprezece ani Constitutia va putea, priml
schimbäri, dar ele trebue sg, fie votate de douä Adunari consecu-
tive in acela§ an, §i anume de fiecare cu &ate 2/ . din membri (1).
Cum se vede, nimic nu se spune asupra celor doug, puncte ho-
thritoare : nationalitatea principelui §i caracterul domniei de o parte,
F,d Unirea celor doug teri de alta. Cel mult se poate vedea, o indi-
catie in paragraful care spune ct aeea comisie de straini pentru
punerea bazelor administratiei poate fi una singurä pentru aman-
dou'a principatele. E aici ceva din viitoarea comisiune comuna dela
Foc§ani.

Din Viena se seri& necontenit lui Stirbei pentru a-I indemna sä

nu se uneasca nici Intr'un chip cu cei ce urmäriau aceastä (chi-
mera, ee nu se va realiza». Poarta n'ar primi nici odatk c'aci ea
«prive§te Unirea ca o sinucidere ce i s'ar impune». Cel care ar pierde
mai mult la Indeplinirea acestui act, ar fi apoi el, Stirbei. Fostul
Domn raspundea evasiv ca, politica sa e «expectanta §i rezervatsa».
Dar Austriacii 11 indemnau prin corespondentul s'au vienez sa, se
declare §i st lucreze sau macar sa% lase aceastä sareiná fiului säu
Gheorghe, care se aflä atunci la Constantinopol (2).
Inca, in Octomvrie, cand era sä cad& hotarirea, Stirbei, ales deputat
al Craiovei, la Constituanta intitulatä turco-latine§te «Divan ad-hoc»,
mai vorbe§te odatä prietenului Mehemed Sadie de nevoia aliantei
Infra Turci §i Romani. In acela§ timp, el invinue§te cu asprime pe
Caimacam care, unindu-se cu oarnenii dela 1848, a adus anarhia.
(1) Vol. I, p. 326 0 urm.
(2) Ibid., p. 243 0 urm.

www.digibuc.ro
 VIATA V DOMNIA LDI BARBII DIMITRIE RTIRBEI. 83

La 1854, el arata, iaräs, fiind in Paris, lui Fuad Paqa zädarnicia

garantiei Puterilor si-1 indemna calduros sä lucreze pentru alianta
romano-turceasca, pe care o doria (1).
«Anarhia» dadti in curand votul pentru Unire, apoi pentru alegerea
lui Cuza. Inca din Julie, cand Domnia cea noua implinise abia jumatate
de an, Gheorghe Stirbei, deputat, se plangea, ambasadorilor dela Cons-
tantinopol ea adunarea, «compusä din elemente pe cari se abline
de a le califichn, a crescut in cel mai neauzit chip neoranduiala (2).
El a fost 0 arestat in 1860 pentru vorbe de ameninOre la adresa
Domnului (3). Aceasta calcare a imunitatii parlamentare aduce GA-
derea ministerului muntean Ion Ghica. In 1865, numele fiului celui
mai mare al lui Voda Stirbei se afla intre ale oamenilor politici de
toate colorile, cari pusesera la cale detronarea «tiranului» (4).
Cat despre fostul Domn, el nu se arnesteca personal in politica
tern, unde nu putuse domni din nou.
XIX.

Imprejurarile din Fevruarie 1866 inlaturara Domnia lui Cuza. Dintr'o

scrisoare partieulara, scrisa indata dupa ce se MIA refuzul contelui
de Flandra de a primi tronul românesc, se vede ea Stirbei se gam-
deb, la avantagiile unei solutii prin care un Domn de tara ar fi pro-
clamat de eamere si reeunoscut indatä, cu placere, de Puteri, cari
aveau groaza chestiei Orientului: in aeest caz, el ar fi vrut WA vada
pe tronul romanesc mai bucuros pe unul din fill saicaci la el nu
se mai gandia decal pe un altul, rudä sau strain. Scrisoarea unui
gazetar din Nizza pare ca intareste aceasta presupunere. Dar Dom-
nul ales fu principele Carol. Purtarea lui Stirbei fata de noul Domn
se anunta prin scrisoarea foarte frumoasa pe care el i-o adresa din
Nizza, la 28 Maiu 1866, dupa ce Carol de Hohenzollern luase abia in
marine sale puterea.
(1) Vol. I, p. 619 ai urm.; II, p. 698 ai urm.
(2) Vol. I, p. 350 ai urm.
(3) Xenopol, Cuza-lrocla (dupa, ziare).
(4) Ibid.

www.digibuc.ro
84 N. IORGA

Maria Ta.
«Tara mea ti-a incredintat acum soarta ei.
«Un popor crud incercat vi se ofera si va ia drept §ef. Fii, Doamne, pa-
rintele, regeneratorul lui, incepatorul unei ere nouä. Astfel vei raspunde in-
crederii ce a pus-o in Maria Ta, precum si inaltei voastre misiuni, pe care
v'o inseamna degetul lui Dumnezeu.
«Sa dai voie, Maria Ta, unui veteran al cauzei românesti, a fi si el unul
dintre cei dintAi cari sa-ti faca omagiu si sa eheme din aclâncul inimii bine-
cuvântarile Cerului asupra capului vostru sfintit.
«Dam& a§ fi mai tânar, a§ fi cautat cu nerabdare cinstea de a da cel dintAiu
exemplul devotamentului fata de Maria Ta; dar fiii mei ma vor inlocui pe
langa Maria Ta prin servicii pline de rfi,vna si de credinta. Poti sa te razimi pe
sentimentele lor de cinste si de loialitate, cari sunt inherente Casei noastre» (1).
Aceste sentimente le intalnim i in alte scrisori ale lui tirbei,
din acest an de criz5, 1866. El crede cä pentru terile noastre s'a
mântuit acum nenorocitul «regim revolutionar» in care cuprinde §i
Domnia abiA incheiatä a lui Cuza, pe care 1-a despretuit, pe and
adeseori ar fi trebuit sä admire pe acest indraznet luptätor, care
nuli cruta, raspunderea. Odat5, ce era anorrnal5, a fost inchisk
trebuia, sA, se deschidä alta de prudent5, loaialk de inteleaptä chib-
zuire pentru scopuri nobile. Tot ce e violent, nelegal, trebue s5, se
inlature : chestiei manAstirilor inchinate sh i se dea alt5, solutie, una
care s5, fie definitivä 0 pe urma areia s5, nu se mai auda pro-
testari. Tot a§a, §i chestiei rurale. Rusia, care 10 manifestase a§t
de energic punctul de vedere fat5, de noi la conferintele Puterilor
din 1866, incat un prieten al farniiei tirbei, deputatul italian
Rasponi, constata, c5, ea «nu §i-ar fi pierdut speranta de a va inghiti»,
Rusia, tamAduit5, de rAnile primite in Crimea, trebue impacata, ca
una ce e «necesara, indispensabila». Aceasta din calcul, nu din sen-
timent.
Partidele trebue sa ramble bine osebite unele de altele, dar ar fi
o gre§a15, a conservatorilor sa urmareasa distrugerea «raclicalilor»,
cari au fost intrebuintati in imprejurarile cele mari §i pot EA mai

(1) Vol. II, p. 700.

www.digibuc.ro
 VIATA 15I DOMNIA LUI BARBU D1MITRIE kITIRBEL 85

fie inch. «Atacati ideile si tendintele rhufhatoare prin argumente

si printr'o logic& serioash, dar respectati persoanele si convingerile
lor. Ca sa, se ajungh la solutia chestiei noastre politico, indepen-
denta nationalh, au colaborat toate partidele, si, Intr'o bura nahsurä,
si radicalii ; ar fi deci nedrept si nepolitic a-i aduce la extrem, in-
versunhndu-ne in potriva lor. Cu sentirnente de dreptate si ajutAnd
si experienta, se va ajunge a-i chstigh in mare parte sau a le
schdea, numhrul aderentilor, pe chnd ajutorul lor in clipele grele
nu poate fi de prisos, find ash de putini oameni capabili si Insu-
fletiti de un patriotism adevárat.n Desi nu se imphcase cu guvernul
si actiunea politich a Ghiculestilor Inainte de 1859, tirbei Mud&
intr'un loc ministerul lui Ion Ghica.
Constitutia, votath in acel an, i se pare a mai putin rea decum
se credea,» si el recomandh flilor shi observarea stricth, «religioasAn a
cuprinsului ei, aaplicarea ei constii ncioash», rhmhind sh i se aduch
cu vremea Indrepthrile, pe cari acest bun judechtor al teoriilor,
vremea, le va impune.
inainte de toate Insä, datoria oH chrui om luminat si patriot, ori-
chrui om de bine, e sh sprijine tronul nesigur al celui dinthiu Domn
far& trecut si nepärtinitor. «Trebue deci ca oamenii cari IV simt
ceva valoare sh se alipeasch de guvernul principelui Carol, ca de
singura scAndurh de schpare, si sh-1 serveasch cu devotament si cu
toath credinta In viitor. Greuthtile vor ii la Inceput foarte mari,
dar se vor invinge printr'o munch sthruitoare si bine urmatä, chci
principele, care posed& un fond de cinste fireasch si de mare lo-
ialitate, nu cere decal sh fie ajutat In chip nobil ... Cariera oH chrui
om politic athrnä asthzi numai de zelul constiincios sl stäruitor ce
va fi desvoltat la inceputul Domniei actuale, in slujba activh a Sta
tului, si viitorul ori si cui athrnh de pozitia ce-si va fi fácut In aceste
grele momente ale inceputului» (1).

* * *

(1) V. Apendicele de documente.

www.digibuc.ro
86 N. IORGA

Acesta era testamentul politic al lui Barbu tirbei. Peste doi ani
dela data acestor scrisoriultimele sunt din Noemvrie, cand el veni
pentru chtva timp in tar& i fu primit cu toatä cinstea de princi-
pele Carol , i se incheia viata in strainAtate. Barbu Dimitrie
tirbei, fost Domn al Terii-Romane§ti, muria, in credinta seninä
a viitorului Rornaniei unite, in luna lui April 1869, la Nizza. Ossa-
mintele lui zac la Buftea, un sat langä Bucure§ti.
Iar faptele lui, fericite sau gre§ite, pornite insä totdeauna dintr'un
gaud prielnic terii i savAr§ite totdeauna cu un brat harnic, sunt
acelea cari, cu nep'artenire §i intrebuintarea a multor izvoare, s'au
povestit aicea,inainte de toate pentru cä un popor trebue s5, cu-
noasct totdeauna adevärul asupra trecutului säu.

www.digibuc.ro
 E XC URSURI.

tumid in administratie.

Printr'un raport din 27 Martie 1853, se cere Domnului infiinta-

rea unor mamosi de sate. RAspuns: «Cu ce chip si cu ce inleznire ?))
i la 24 Iunie se face aceasta propunere. Alt raspuns: «Sa va chibzul
mai tarziu» (1).
in acelas an, plan al unui basen de natatie la Bucuresti, dupä
planurile unui Rus (2).
In 1854, dup5, intoarcerea lui tirbei, consulul francez cere sà-i
rAspunda cu privire la introducerea sistemului metric.

«Bucharest, le 30 dêcembre 1854.

Mr. le secrétaire d'Etat,

S. E. M. le Ministre des Affaires Etrangeres de France a eté informe dans
le temps que Mr. Lalanne, appele a, la direction des travaux publics en Va-
lachie, avait réussi a faire adopter par le gouvernement de S. A. le système
métrique decimal.
Cette réforme, qui a fait l'objet d'une deliberation de la commission tech-
nique en date du 28 mai (9 juin) 1853, a été approuvée par le chef du De-
partement de l'Intérieur, et était sur le point de s'accomplir au moment oil
les principautés furent occupees par les armées russes.
S. E.,Mr. Drouyn de Lhuys, d'apres le vceu que lui a exprime Mr. le mi-
nistre des Travaux Publics de France, minvite a rappeler a l'attention du
Gouvernement valaque combien il serait a desirer que cette ceuvre pill etre
menée a bonne fin.

(1) Arh. Statului, dosarul 3578.

(2) Dosarul 3581.

www.digibuc.ro
88 N. IORGA

Je vous serai oblige, Mr. le secrétaire d'Etat, de vouloir bien me faire

connaitre si le système metrique decimal est définitivement adopte en Va-
lachie et, dans le cas contraire, quelles sont les intentions du gouvernement
de S. A. a ce sujet.
Je profite, etc. Eug. roujade.
A. M. Plagino, secrétaire &Etat de Valachie».

Rezolutia domneasca e aceasta: «Va starui pe Fang& Sfatul ad-

ministratif, unde am indreptat pricina, spre a chibzui §i a incheia,
jurnal cu precizie despre ceea ce va gasi cu cuviinta §i in folos a
sä urman. Jurnalul, din 11 Ianuar 1855, cuprinde trei puncte : Pri-
mirea sistemului metric, hotarirea ca sa inceap 5. lucrarile preg5,-
titoare §i rezerva masurilor ce se vor lua pe urma.
Insa Domnul observa impotrivä : «Sant doa lucruri a sa lua, fn
bagare de seam& :
«1-iu, de sä poate lezne publicul pricepe despre noul sistem 0 a
sa deprinde cu ansul, Inc"at sa nu aduca confuzie.
a 2-lea, asemanarea cat prin putinta cu masurile Invecinatelor Sta-
turi §i prin urmare trebuinta de o preIntalegere Drept aceia, mai
intaiu de a avea o parere despre aceasta, este trebuinta de a vedea
lucrarea Comisii tecnicii adusä intru acea precizie ca cum ar fi a
sä aplica pe loc, §i atunci numai vom putea judeca, gradul folosintii
0 a chibzul despre mijloacele de intalegere §i unire cu cele din
prejurul nostru Staturi D .
Cand Béclard, urma,011 lui Poujade, cere din nou raspuns (3/15
Maiu 1855), i se spune ca chestia e la Comisiunea tehnich.
Aceasta Comisiune se declark la 28 Julie, pentru sistemul me-
tric. Data aceasta, Domnul II raspinge insä hotarit :
«ITi sä pare de prisos astaz a ne ocupa cu modificatia masu-
rilor In deob0e, ci ramane ca vremea 0 ecsperianta sa ne povatu-
iasca, incat ceia ce sa va hotari sä se faca cu o deplinä maturi-
tate 0 s5. corespunza cu adevaratele trebuinte ale tarii, luand insa
in bagare de seama indoiala in care pänä mai deunazi s'a aflat
adevarata lungime a stânjinului Constandin-Voda, 0 a lui 5,rban-
Voda, precum §i nevointa cu care prin felurime cercari lid compa-

www.digibuc.ro
 VIATA §I DOMNIA LIM BARMY DIMITRIE §TIRBEI. 89

ratii de mäsuratori a mai multor mosii intregi d'abia, s'a putut de-
termina, a lor lungime, care, spre a flesh, cu un chip nepreschimbat
In viitor, a trebuit a sä reportà stânjinul lui Constandin-Vodä la
2.014 milimetri si al lui SArban-Voda. la 1962 milimetri, privim ca
o trebuinta, de obste si neaparata, spre a es'i din indoiala mAsuri a
doaä feluri de stAnlini, s5, s5, determineze pe viitor un stAnjin de
2.000 milimetre, mäsua adech care nu va mai puteh fi supusä la
nici o rátAcire, afl'andu-s a. fixatä in natur5, pe meridiana psamantului».
La 10 Septemvrie, se decide a se face 500 de modeluri din
st'anjenul Gel nou Stirbei Vod'a si a se Imp Arci pe la comune. Acest
ustânjen metric numit Stirbei Vocla" » de 2 metri se Imparte decimal
In palme si linii ; cotul, o jumätate din el, e de 1 metru; pogonul
se socoate 1/2 de hectar, ocaua 1 litru, vadra 10 oca,, iar ocaua de
greutate 1 kgr. (1).
In 1855 se prezentä un proiect pentru Infiintarea scolii de moase (2).

Ana ete administrative.

La 13 Maiu 1850, polcovnicul N. Bibescu se plange câ un cä-

pitan de postA I-a ofensat când se Intorcea, dela Brasov, unde fu-
sese trimis de cArmuire. «L-am ameninOt», mArturiseste Bibescu,
a cä, daca, ma va zAbovi, voi fi silit a-I maltratà». Domnul hotaraste
ca «aceasta e o fapta fara pildä» si porunceste a se face o cercetare
cu deamAnuntul. Din ea se vede ea, Bibescu se abätuse din drum,
mergand la mosia sa, Cioranii (3).
In 1850, se fac cercetäri impotriva Primäriei sau maghistratului
dela Curtea-de-Arges (4).
In acelas an, se goneste din Craiova Napoleon Tavernier, al carui
tata, venise in Ora cu trei fii, cari InvMara la Sibiiu, ajungand func-
tionari. Napoleon intrase in casa colonelului Solomon In lipsa acestuia

(1) Dosarul 3796.

(2) Dosarul 3869.
(3) Dosarul 2823.
(4) Dosarul 2951.

www.digibuc.ro
90 N. IORGA

din oras, cu ganduri amoroase se pare, precum Meuse si in casa

araposatului Clucer Petrache Poenaru». Venise apoi inaintea lui
Solomon, chema:t inapoi pentru aceasta, si acesta, vázandu-1 &Mare
si inarmat, trase asupra lui. Tavernier era functionar la politie.
Domnul pune aceastä resolutie pe raport: «SA va depart& din acel
oras fara, a putea a sa mai al...Ma acolon (1).
In 1854, subt administratia ruseasca, Alexandru Laptev, moste-
nitorul la Candesti (jud. Buzau) al Logofatului Mihai Filipescu, infra
in galceava cu locuitorii din imprejurimi. La observatiile admini-
stratorului, el se crede in drept a-i trimite, «comme gentilhomme
et officier de S. M. l'empereur de toutes les Russies», o scrisoare
cuprinzand cele mai grave ofense, precum invitatia «à modérer
dans vos relations officielles votre ton arrogant avec moi, qui ne
suis nullement du nombre de vos schokoy subordonnés» si decla-
ratia ca: e vous n'avez pas méme une simple notion de savoir-vivre».
Budberg, presidentul plenipotentiar, pune urmatoarea rezolutie:
«Le Département de l'Intérieur le fera venir a son département
pour lui declarer, séance tenante, qu'il doit se conduire convena-
blementn.
In Ianuar 1855, Stirbei fiind acum iaras Domn, se prezinta noua
plangeri, din cele mai grele, impotriva proprietarului Candestilor.
El cere dela terani a-i lucra, cate 10-15 zile de fiecare, «si nu
le-au tinut in seama, ba Inca nici bileturi le-au dat pe la mainile
lor, manandu-i a-si cauta cu ispravnicei, ce-i schimba in toate lu-
nilen. Li se ieà, rodul viilor. Se bat mesterii pentru a-i lucra cu
Gate doi Iei pe zi. Oamenii sunt opriti a-si strange bucatele. In
sfarsit, «este ajuns in primejdie de a atata o rascoala in sat, iar
furia pomenitului Laptev a savarsi omoruri cu arme».
«Pomenitul, in protiva printipelor morale, au inchis sf. biserica,
i-au daramat clopotnita» biserica era dela Constantin Capitanul
Filipescu, cronicarul, «a luat odoarele din l'auntru, din care li s'au
dat numai 4 odajdii cu rucavitele .lor, o anafornita, si o pereche

(1) Dosarul 3185.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA Lill DARED DIMITRIE ?,TIRBEI. 91

paftale, iar 5 candele de argint, un Penticostar, un Apostol, un

Octoih, o Psaltire, broasca usi bisericii, un clopot, sfânta cruce de
deasupra clopotnitii i o stag, de damascil necusuta, facute toate
acestea de catre enoriasi, lipsesc. Inca' a poprit prin punerea de stre-
juitori pe preoti ca sa nu mai inmormanteze pe nimeni In curtea
sf. biserici, ciii inmormanta intr'o gropelnita, ce au fost snit.' la-
cuitori st o Lek' intr'adins».
Propunerea administratiei e «ca d-1 Laptev sa se popreasca,
deocamdata a mai lacul la mosia d-sale, de vreme ce d-lui nu este
in stare a tral in bunk intelegere cu lacuitori de acolo».
Domnul e mai bland : «Priimit», spune hotárirea lui, «si intoomai
s'a va urma intru toate dupa, chibzuirea Depertamentului, neingaduind
catus de mica abatere din cele legiuite si din cele ce de obste sa
urmeaza, la invecinate mosli; indatorirn pe insus carmuitorul a merge
in fata locului si a starui spre despägubirile ce sa vor cuveni si
desavarsita regulare oricareia pricini; pe proprietarul insa nu-1 putem
popri a merge pe a sa movie, nici a-1 Indatora, al deschide biserica
la sateni sträini, dupa alte mosii».
Laptev nu tina in seam& nici una din masurile luate cu privire
la dansul. Pe un raport din 12 Maiu, Domnul pune o noua reso-
lutie astfel : «Plangerile necurmate ale satenilor, precum i reco-
mandatille noastre dateaza de 6 luni i acum Departamentul ne face
raport ca st ne arate cä nici o masura pan& acum n'a luoat, fiindca
n'a fost bunavointa acelui abatut din legi. Intru adevar nu ne adastam
la un asemenea raport, ci eel ce nu sa. supune la invitatiile gu-
vernului sä trimite prin mijloace politienesti sau sa face in lipsä-i
cu boat& ceruta scumpatate, i dupa aceia s ecsecuteaza».
Peste un an insa, plangere noua ca. Laptev umbla sä iea viile
oamenilor.
In sfarsit, In Ianuar 1857, subt Caimacamie, vine din Buzau raport
ca d-1 Laptev a numit pe administratorul judetului «hot, scelerat»
In cancelaria lui chiar. Data aceasta, iata ce scrie Alexandru Ghica:
Sa porunceasca, carmuitorului a trimite inscrisorile dovezi ce are

www.digibuc.ro
92 N. IORGA

dela d-1 Laptev, de insulte, ca s'a, i s'a faa indestulare, potrivit

plAngerii ce i sa va fi fAcutv (1).
In 1855, in aratoria sa la Craiova, Domnul constatä intre alte
neorAnduieli acestea : caii dela «comanda de foc» sunt «foarte b5,-
trâni §i betegi», arestantii bolnavi sunt «culcati pe jos pe sanduri
lipsindu-le paturile cu totul, precum §i orice fel de taamurin (2).

Biblioteca 0 linzeul.
La 9 Septemvrie 1849, un raport atre Domn aratä a Muzeul 0
Biblioteca n'au incaperi, a, instrumentele de matematici §i fizia se
stria. E de nevoie a se face reparatie 0 a se intemea un Cabinet.
Se insä-cineaza, cu facerea devisului Al. Orescu, viitorul rector al
Universitatii, pe atunci numai «profesor de geometria descriptiva, 0
de arhitecturä» la Colegiu (3).
Planul acesta se cere de Domn insA 0 in Decemvrie 1852. Se
constata, din nou a, «din pricina stärii celei proaste a clädirilor,
nici cititorii nu pot sta intr'Insele, nici axtilor nu se poate da o
rânduire convenabilä». Ar fi potrivit a se cládi deasupra tipografiei
Colegiului, in curtea §colii. Planul se face data aceasta de atre
arhitectul Cuzcovschi, prevAzAndu-se o cheltuialá de 205.992 lei
(antreprenorul Solomon Moise, las'a subt 200.000 MA). La 20 Sep-
temvrie 1856, tocmai, Caimacamul aproba, inceperea lucra'xilor in pH-
mavaa (4).
In August 1855 se face raport pentru a se numl bibliotecar Andrei
Pretorian, care fusese revizor al §colilor primare, in locul lui Ni-
colae Simonidi Serdar (5).
In Septemvrie e vorba a se numi bibliotecar C. Aristia, poetul (6).

(i) Dosarul 3728.

(2) Dosarul 3900.
(3) Dosarul 2328.
(4) Dosarul 3547.
(5) Dosarul 3779.
(6) Ibid.

www.digibuc.ro
 V/ATA I DOMNIA tin BARRET DIMITRIE STIRDEI. 93

La 26 Maiu 1856, Scarlat Wahlstein, b&tranul director al Mu-

zeului, face s& i se numeasca, ca ajutor fiul, Gheorghe (1). In 1885,
guvernul cump&ra, biblioteca special& a gr&dinarului Mayer (2).
Directoruli Wahlstein era §i pictor. Iat& ce scrisoare indrept& el
catre Domn, dup& Intoarcerea acestuia in 1854.
Prea-Innaltate Doamne,
«Plecata v rogü, Prea-InnAltate Doamne, sA binevoiti a primi acest tablou
care infalisazA intoarcerea i salutatia MArii Voastre ca stApanitora legitim,
de cAtre k. k. trupele austriacesti, ca o dovada cat doresca si cat iubesca
gloria dinastii numelui Inn.1imii Voastre, i, fiinda-cA Ecselenlia Sa gene-
ral-conte de Coronini este de pArere ca acest mare act politica, de care s'a
bucurat toatA natia, meriteazA de a sA "Astra ca un vecinieu monumint, NA
roga plecata sA binevoiti a da voe ca sA-1 zugrAvesca mare in oleiu, pen-
tru Museula Nationalu.
«Al InnAltimii Voastre prea-plecat :
Carol Walastein.»

Voda ii acorda, o rasplatä, far& a-i face comanda : Tablou st va

trimite Eforii §coalelor ca sa,-1 aqaze in galaria sa, i sä arate a
noastra, ... (sic) i slobozam i gratificatie lei cinci mii cinci sute» (3).

BURSIERII IN STRAINATATE.
I. La Constantinopol.
Cei patru Romani trimi§i la Galata-Serai, unde Sultanul Mahmud
Infiintase o §coal& de medicina, au fost I. Lerescu, C. Burileanu,
C. Burdeanu §i Grigore Calinescu ; li se adauge Dimitrache Nica,
fax& stipendiu din partea guvernului.
La 1850, Bordeanu se plange de sárAcia pe care o indurá de
zece luni. «Acum v&zand ins& c& o viatä a0, de neganditá poate
s& ne arunce §i la moarte», el cere aa ne smulge din aceea ce
pericolul poate sä ne arunce», crescandu-se «lef§oara de lei 100 pe
(1) Ibid.
(2) Dosarul 3923.
(3) Dosarul 3933.

www.digibuc.ro
94 N. IORGIA

lunán. Ne§tiind bine vreo limbä sträinä, ei trebuiau sä-si pläteasd,

un dasal de eline§te, precum i unul de turceste, caei fusese tri-
misi si cu acest scop; mai ales se ()cup& cu aceast'a limbA Burdeanu.
Medicini0i romani dela Constantinopol, cari, urmand InvAtäturi ce
nu se predau in §coalA, aveau locuinte deosebite, mai aralau si
cheltuiala ce au cu caicele. Leafa fu crescut5. la 150 de lei pe luna.
In 1850 isi manifestA, dorinta de a studia medicina la Galata-
Serai urmatorii tineri : Em. Bosnagianu, Joan Stratilat, Gh. Cocu-
lescu, Pavel Perot, Gheorghe Cretescu, Tile Petrescu, Grigore Bu-
suioceanu i Joan Gorneanu.
Se mai intalnesc acolo Dim. Mirescu i Vurlan. De toti, erau In
1851 doisprezece studenti la Constantinopol. Unul din ei, Nica, venit
acolo IncA, dela Inceput, Invatase Intaiu farmacia. Lerescu, dintre
cei vechi §i el, fusese «departat». Domnul porunce0e sa se starue
pentru invatarea limbii turce0i de catre Nicolae Aristarchi, capu-
chehaig,ua terii pe langa Poarta §i corespondentul tinerilor. Un pro-
fesor de turceste fu luat atunci pentru dânsii (1).
Nica isbutise a lua premii in cinci din cei zece ani de studiu ai
sai. In Julie 1855, el se intitula : omédecin militaire turc et attaché
comme médecin aide-major a l'hapital militaire français de Dolma-
Bagtché a Constantinople». El i alti doi erau destinati sa cerce-
teze spitalele din Franca (2).
II. La Paris.
Domnia lui tirbei Voda afla la Paris pe C. Cornescul, care Meuse
acolo i Colegiul, pe Constantin, fail Paharnicului Andrei Bozianul,
student In drept, i pe un al treilea. Inca din 1845, Joan Curie
invata cu banii sal la coala de poduri si §osele (3).
La 1 Decemvrie 1854 se da o bursa de drept lui Dimitrie Pavel
Vioreanu (4).
(1) Dosarul 2313.
(2) Dosarul 3752.
(3) Dosarul 2313.
(4) Dosarul 3752.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA Lin I3ARBIJ DIMITRIN VTIRBEI. 95

La 1 April 1855, hotärire de a se trimite un al cincilea bursier

pentru matematica (1). Domnul ceruse ca tanarul ce se va trimite
si fi Mout «toate cursurile cari aici s predau, desPre toate ra-
murile de matematica i de §tiintele eczacte», sä fi reu0t la con-
curs 0 sa fi dovedit vocatie. El crede cä trebue sa se trimitä §i un
bursier pentru dreptul civil 0 comercial. uElevii pentru legi», zice
el tusk «nu merg numai ca S asculte teoria, dar mai cu seama
sá urmeze aphcatia, s studieze formele pledoariilor, mecanizmu
grefii, alcatuirea actelor i sententelor, in sfar0t s. invete §i servitul
de avou4 et de notaire".
La 1 April se Mouse raportul pentru bursele de drept adminis-
trativ §i comercial, precum i pentru ingineria civila §i pentru pe-
dagogie, ustudiu de neaparata trebuinte pentru perfectarea instruc-
tiei primare» (2).
In 1855, Simion Marcovici cere s poata trece stipendiul fiului
sau Constantin, ce invata. la Viena, asupra altui flu, Alexandru,
student la Paris 0 care aveh «diploma de bacalaureat in §tiinte in
Academia Parisului», unde invath matematicile.
Tot la Paris vine in 1855, din Roma P. Alecsandru (Alexandrescu),
care avea 200 de galbeni pe an ; acum i se mai adaug 40.
La 7 August 1855, raport pentru «d-1 Serdar M. Ramniceanul,
subt-inginer de silviculturk trimis In Franta pentru studiu In aceasta
ramura», carp lucra «pe langa Conservatia de Rouen, la operatiile
relative la ramura de silvicultura». El avea -750 de lei pe lunä,
mai cere un adaus de 250 de galbeni pe an.
Peste trei zile, alt raport pentru cererea unui ajutor extraordinar
de 200 de galbeni din partea lui Theodor Aman, «care studie arta
picturei la Paris» §i a trimis ela galeria de tablouri a gimnasiului
de aici un tablou ce InfaReaza Cea din vrmei noapte a lui Mihaiu-
cel-Maren (3).

(1) Ibid.
(2) Ibid.
(3) Dosarul 3752.

www.digibuc.ro
96 N. IORGA

La 12 Ianuar 1856 se hotarä§te a se trimete la Paris D. Anino-

foanu, conductor de poduri.
In luna urmatoare, Clucereasa Luxandra Iatropol cere o bursa
de medicina, la Paris pentru fiul ei Panaioti. «Tanarul Iatropolu»,
spune raportul, eaduce dovada doua diplome ale §coalelord Frantei,
prin care asigura ca a depusil ecsamenuld de bacaloreatil §i licentiatd
cu notte bune». Räspunsul Domnului e : «la dela», adica : da dosarn.
In Martie se hotarasc burse pentru Mihai Capatineanu (arhitectura),
N. Petru («matematica pura cu aplicatii la astronomie)), «loan Macsin
profesoruld actual(' in Colegiu de limba latin, pentru studiuld litera-
turei i al pedagogiein, i Alexandru Cretzescu, «profesorului actual('
in Colegiu de istorie generala, pentru studiuld dreptului, aplicandu-se
special la dreptuld administrativd». Fire§te ca nurnai cel d'intaiu era
ie0t prin concurs, profesorii trirnetandu-se in lipsa de concurenti.
La 3 Iunie 1856 se declarä ca este de nevoie o bursa de §tiinte
naturale (1).
In 1857 N. Capp, urma, la Paris coala Centrala (de inginerie).
Intre studentii din Franta in acest an era §i venerabilul nostru
coleg de astazi, d-1 P. S. Aurelian. La 25 Ianuar 1857 se cere pentru
d-sa o bursa de Stat de catre acei ce-1 ajutasera pana atunci a
invätà la §coala din Grignon. lath' ce spun ei :
Tânárul Petre Aurelian, fiuld profesorului Ardeleanu, in etate de
24 ani, terminand studiile gimnaziului nostru cu notele cele mai
bune, a fost prima(' In serviciuld Statului ca conductor(' la Munici-
palitate. Insa, fiindca el era plin de ardoare pentru studiu, patrunsd
de sentimentuld nationala, s'a decisd a se apnea la studiul agronomiei,
important& pentru tara in timpi de acum, i, fiindcá mijloacele Ii
lips* propaga aceasta dorinta a sa intre amici §i camarazi ski,
care in deliberatiile lord hotarira a face o contributie, nurnai 0 nu-
mai ca sä nu lase nedesvoltata aplicarea acestui june recunoscutti
lord pentru esemplarä conduit& §i escelente principii». Cererea nu

(1) Ibid.

www.digibuc.ro
 VIATA EI DOMNIA LIM BARBI' IMMITRIE RTIRBEI. 97

fu insa primita, Foi un functionar superior care iscale§te G. B. (G.

Bengescu ?) scrie cu hotarlre: «la della». (1).

III. La Tiena.

Aici se Intampina medicini§ti §i. studentii tehnici.

in 1851, loan Gh. Tantareanu studia ca bursier medicina la Viena.
In anul urmator, directorul §coalelor, Simion Marcovici, cerea un
stipendiu pentru fiul sau, viitorul vestit «doctor Marcovici» ca sa
urmeze la Facultatea de medicina vieneza (2). In 1850, o astfel de bursa
fusese ceruta, de doctorul Benedict pentru fiuI sau, dar Eforia obiec-
tase ca astfel de ajutoare se dau numai tinerilor cari, urmând cu
staruinta, la Colegiu, au de gand sa, fie profesori (3).
In 1855, Octornvrie, se acorda o bursa' «elevului Petre Mateescu,
ce studia pictura In Viena», ca sä poata merge la Florenta. El tri-
mesese «unii mica tablou ce reprezenta Fugirea in Egipetii a Fa-
miliei Sacre».
In 1858 invatau la Viena I. Lupulescu §i Vasile Anton, studenti
la tehnica, pentru cari se cere o bursa din partea directorului
§colii de arte §i a lui «Wurm, maestru de mecanica la Viena» (4).
La 16/14 (sic) Noemvrie 1856, generalul Marziani aratä lui Voda
ca Imparatul a primit sä se trimita la Institutul Geografic din Viena
ofiteri romani. Colonelul Fligely alege pe paru§nicul Costaforu, pe
locotenentii Släniceanu, Barozzi, Marculescu §i Dona.
Inca din 1850 se pomene§te un aierodiacon Inochentie Chitulescu,
unul dintre §colarii trimi§i la Posta, spre invätätura cu cheltuiala
Sf. Mitropolii».
Un patriot grec sarman, Andreas Apostolatos, core in 1850 a se
da fiului sau o bursa', in Grecia, ceea ce fire0e se refuza (5).

(1) Ibid.
(2) Dosarul 2313.
(3) Dosarul 2834.
(4) Dosarul 3753.
(5) Dosarul 2313.

Analele A. R.Tom. XIVILLMemoriile Sec. Istorice. 7

www.digibuc.ro
98 N. /ORGA
-

Din Atena se intorceh in 1850 Dimitrie Racovira, care fusese trirnis

in 1840 de episcopul Chesarie al Buzäului si nu-si mantuise decat
acum studiile de teologie. Se aprobh a i se da suma de 100 gal-
beni pentru a cumparà si aduce in tarh chrti strhine din speciali-
tatea sa (1).
La 15 lulie 1854, doctorul Mayer, fost inspector al spitalului mi-
litar (1834-52), destituit in 1848, cere o bursä de agricultura, In
Wurttenberg pentru fiul shu Constantin (2).
La 1 August 1855, se face raport chtre Domn pentru a se tri-
mite in strhinhtate prin concurs tineri cu eel putin sapte clase «gim-
nasiale», «spre a urma, phrtile civilizate ale Europei, doi din trimisi,
studiul artelor 0 doi, al agriculturii». Domnul, inainte de a hothri,
vrea sh vad5, programul studiilor ce vor face.
0 bursä de pedagogie fusese push la concurs. Se prezenth numai
Grigore Vladescu, «institutore de cls. IV a scoalei publice din Foe-
sani», care e examinat din deosebite materii, dar nu din limba ger-
manh, «earh stiintele naturale ii lipsescil cu totulii». El reuseste. si
la 31 Octomvrie se face pentru el raportul chtre Domn. Acesta scrie:
a Stiintele pedagogice sh pot mai cu samh luoa in Gherrnania. Trebue
eel ce se-a ghsi a sh trimite sh stie bine nemteste» (3).
La 28 August 1857 se creeazh o bursh de edesenul grafic» in
Italia pe trei ani. Se aleg doi : C. I. Stäncescu si G. Grigorescu.
Cel dint:Mu e recomandat si de G. Ththrescu, pictorul, «maestrul
shun ; are si lucrari. La intors va fi profesor de desemn. D. Stan-
cescu s'a tutors si e o figurá bucuresteara cunoscuth, desi nu ca
pictor.

(1) Dosarul 2354.

(2) Dosarul 3752.
(3) Ibid.

www.digibuc.ro
 VIATA ?I DOMNIA LITT BARBII DIMITRIE ?TIRDEI. 99

IV. Peutru Pieturfi.

In 1851-3, P. Alexandrescu invata pictura la Roma §i el &á-
duse dovezi despre studiile sale, trimitand doll& tablouri: «Cele trei
gratii» §i «Atala» (1). in 1855, el treca la Paris.

Clerul si seminariiie.

in 1849 viitorul Mitropolit Nifon era numai arhiereul Nifon Se-

vastias, «carmuitorul Sfintii episcopii Ramnicu» (2) Mitropolitul Neat
avuse o oarecare avere, §i, find dator fart de Stat, ea fu urmarita.
Pentru acest scop se facura, dar fara folos, cercetari la directorul
Mitropoliei subt dansul, Paharnicul Iordachi Zosima (3).
In 1850, vicarul episcopiei de Buzau propune a se ridica, nn mo-
nument lui Chesarie episcopul (-I- 30 Nov. st. v. 1846): «In cinstea
unui asemene barbat cu fapte vrednice de lauda, un monument po-
trivit caracterului ce au purtat acel arhiereu in a sa viata». Domnul
hotar4te : «mai intai sä va face plan §i ni sa va supune». Planul
prevede un podiu, cu doua randuri de trepte Imprejur §i patru
stalpi, toate din piatra de Pietroasa. Va fi apoi o etablä de fier
turnat, inpodobitä cu ornamente bizantine §i inscriptii» §i un gri-
laj de fier, care va lash s6, se vadä «urna In ce sa pastreaza inima
raposatului episcop», pe cand sus va sta a o figura cu atribute, In
marime naturalä, Mouth, asemenea de fier turnat §i poliite cu bronzu,
care aceasta va fi de o nMtime de vre-o 5 §i. 1/2 §uh» : toate po-
doabele se vor turn& la Viena. Domnul aproba acest plan §i chel-
tuiala de 11.830 de lei (4).
Putem adaugi ca. astazi se vede numai, la stanga bisericii, un
saräcacios monument de piatra, inzestrat cu o gratie prin care vezi
cu indignare un sicrieq de copil qi doua titve, dintre care una e
(1) Dosarul 2313.
(2) Dosarul 2517.
(3) Dosarul 2705, au. 1850.
(4) Dosarul 2815.

www.digibuc.ro
100 N. IORGA

Invelitsa, intr'un tol. i se spune ca. sunt capetele episcopilor Che-

sarie si Filoteiu.
Un raport din 1-iu Maiu 1850 aratä cä arhimandritul Dionisie
(cred &á e Dionisie Romanó, n. 1806, care, dupa% ce a fost episcop
de Husi, a luat la 1865 locul lui Filoteiu 0 a pAstorit pAna." la 1873) (1),
tipAritorul Chiriacodromiului, «a inceput a tipsari §i o mica bibliotech
religioassa, si moralá, adunare de rugAciuni», §i cere un ajutor.
Rezolutia Domnului e aceasta: «Ca pentru chili bisericeti, urrneazá
WA i sä dia., din fondurile bisericesti lei patru mii, din cei destinati
pentru tinerea seminarelor» (2).
La 19 Iunie, Efrosin Poteca, fostul profesor de filozofie, acum
egumen la MAnAstirea Motrului, aratä purtarile obraznice ale aren-
dasului mosiei Vatra, a manästirii, cu dansul si cu cAlugArii (3).
In 1850, Mitropolitul supune Domnului planul tipografiei cartilor
bisericeti. CArti ajunsese a se cumpära, si «din alte teri» Mol-
dova si Ardeal,«neafandu-se astazi intr'acest printipat vre o tipo-
grafie bisericeascä complecrii. Sf. Mitropolie a Ungro-Vlahiei a avut
tipografia sa, care din greutatea ImprejurArilor s'a desfiintat, Meat
astäzi abia, se mai aflä vre o cAte-o oca de slove ruginite, care nu
se mai pot intrebuintà». Nifon cere imprumut 2.000 de galbeni pen-
tru a o alcAtui din nou, aducand «0 masinA, doa teascuri, slova,
celelalte trebuincioase». Lucrul in cepandu-se, se mai cer, In Octom-
vrie 1851, 5.000 de lei, tot cu imprumut, pentru hârtie. Mai tar-
ziu e vorba de o noua ma§inä dela Viena. Iar la 19 Februar 1852,
intr'o adresä a Mitropoliei, se spune ca etipografia Sfintei Mitropolii
acum din nou infiintatá si intru tot completa a inceput, cu ajuto-
rul lui Dumnezeu, tipärirea cArtilor bisericestin (4).
In 1851 Mitropolitul cerea un censor pentru tipAriturile sale (5).

(1) V. Inscriptiile mele, cap. Buthu (subt pre* si N. Dobrescu, Studii de istoria Bi-
sericii romdue contimporane, 1, Bucuresti, 1905, pp. 111--2.
(2) Dosarul 2815.
(3) Dosarul 2887.
(4) Dosarul 3157.
(5) Dosarul 3169.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA LIM BARBII DIMITRIE I3TIRBEI. 101

Episcopul de Buzau, Filoteiu, care a lasat o foarte rea reputatie,

find invinuit si ea ar fi otravit pe Chesarie pentru a-i lila locul,
are o judecata cu caluga'xita Epiharia cu privire la facerea trapezei
dela schitul Cotesti. Cu prilejul cercetarii iese la iveala, o porunca
a lui Chesarie in care se porunceste (28 Iunie 1844) staretului din
Dalhauti, supraveghetor al Cotestilor, sa aduca trapeza la indeplinire,
in aceste cuvinte drastice : «De aceia poruncim Cuviosii Tale ea,
daca nici Cuviosii Tale nu-ti va fi facut cunoscut [Epiharia] de aceasta,
apoi si-i aräti din partea noastra, ca tocmai acum am inteles ca
este . . . flioarta de Galati» (1).

Inca din 1852 e vorba a se cladi un Seminar in Bucuresti, dupa

planurile arhitectului Freywald, asezat de foarte multa vreme in
tara (2). Se alege dealul Filaretului si se face adjudecarea in 1853,
Noemvrie, pe pret de 778.500 e lei.
Acelas dosar insira intamplarile din cari se alcatueste odiseea
scolii de preoti bucurestene. La 1836, erau patru clase de semi-
nar in azidirile episcopiei Arges» (la Antim). Peste patru ani Se-
minarul e mutat de acolo, si mutarile urmeaza iute una dupa alta.
In 1842, se repara anume pentru acest scop casele dela Schitul-
MAgureanului, insa in zadar. Se cumpara apoi, pentru cladirea unui
edificiu anume, gradina lui Belu, dar se face apoi in acest loc ci-
mitirul. Urmeaza cumpararea terenului de langa, «fantasia lui Filaret».
Dela 1851 numai, au fost patru mutari. Chiria platitä se socotia,
odata 450 de galbeni, odata 11.655 lei pe an. In 1852, Domnul
declara ca nu vrea sa se cheltueasca mai mult deal 400.000 de
lei pentru cladire.
In Seminar erau o suta de interni, eafarâ de externi si candi-
datii ce se hirotonisesc dupa grabnice trebuinte», acestia in numar
de cincizeci (3).

(1) Dosarul 3311.

(2) V. Hurmuzaki, X, tabla.
(3) Dosarul 3558.

www.digibuc.ro
102 N. IORGA

in 1855, la 16 Decemvrie, arhimandritul Dionisie e numit pro-

fesor de religie la gimnaziu (1).
La 3 August 1855, se propune reinfiintarea unui pension pe Igrigg
Colegiu. Rezolutia Domnului e aceasta : «Primim a sg. deschide
pensionat in procsimitate cu Colegiul pe baze mai dezvoltate, ce se
aratä aici, i cu pret de lei una mie pe an, in care sä st cuprinzg,
toate, afarg, de imbrgeaminte ; pensionatul ce va rgspunde pe deplin
la aceste conditii, sg, va subvensiong cu glumatate stipendiuri rang
In numgr de qaizeci».
Raportul prevede ca pensionatul sä fie ca al lui Monty 0 sä pri-
measca, o subventie de 37.325 de lei pe an, avand «guvernatori»
pi erepetitori».
La 2 Noemyrie se propune a se da directia Colegiului lui I. Pop.
Internii de odinioarg, ai lui Monty .fusese ImpArtiti la pensionul lui
Rgureanu (27 Noemvrie 1854) (2).
Bätaia pe care o sufere in 1856 chelarul seminarului din Buzgu,
provoac g. o anchetä ce d rezultate uimitoare :
Painea este neagrá ca 'Acura, necoaptä, pling, de necuratenii 01
pgtata, In mai multe locuri de bucali de pamgnt.
eMgmaliga este de un mglai stricat qi plinü de murdarii.
am supg 0 in felul de bucate s'a ggsit mai adesea qoareci fierti,
viermi qi alte necurgtenii, iar in varzä §oareci intregi, din care pricing,
s'au i Imbolngvit unii din qcolari, 0 mai cu seam& Tänase, care,
din intamplare, hand qoarecile drept o bucatä de came, a zgcut
On g. acum o sgptaxnang.
«Bucathria este de o murdgrie ingrozitoare i vasele de o necu-
rgtenie spgimântatoare. Cazanul de ciorbg nu s'ar fi spoit de un
an de zile.
eDin fondurile seminarului nu se dä acestor §colari decgt doug
perechi pantofi de cavafi pe fiecare an qi o giubeg la patru ani.
Unele din giubele sunt din doug fete de postav, incgt cel investat

(1) Dosarul 3779.

(2) Dosarul 3788.

www.digibuc.ro
 VIATA RI DOMNIA LUI BARBU DIMITRIE TTIRBEI. 103

cu dansa searnanä mai mult cu un arestant deal cu un seminarist ...

Murdaria rufelor este ingrozitoare
«Dusumelele sunt asa de murdare, inat nu se mai poate cunoaste
din impestritarea nuantelor fata lor primitiva. oarecii se plimb prin
odai far& a se speria de zgomot.
«Odata pe an, la Dragaica, se spala si se scutura casa.
«in celelalte odai de jos, unde se culca §colarii externi, din desi-
mea lor, duhoarea urità i murdaria cea mare, s'a incins raia, ce
bantue o mare parte dintr'irlsii.
«Peschirele din Maio, de spalat n'au nici o deosebire din otrepi.
Bataia fusese provocata de aducerea la masa a unui «cas impu-
tit i plin de viermi».
Oprisan Antonescu e trimis cu plangere la Episcop. «Acesta, in-
trancl la Prea Sfinpa Sa si aratandu-i nemultumirea colarilor in
contra inspectorului i chelarului, Prea Sfintia Sa I-a lovit cu bas-
tonul pe gura, rupandu-i buza».
Resolutia Domnului e blancla : «Le auzim si nu le putearn crede,
iar acum, aflandu-se directorul Departamentului din launtru la Buzeu
pentru alte Insarcinari, s'a poruncit de noi a cerceta despré fiina
adevarului, si din cele aici aratate vedem cu osibita intristare
neoranduelile ajunse la un grad ce nu e ertat. Sä va incunostiint&
prin ofitul domnesc Prea Sfintitul Mitropolit ca sa cheme pe epis-
copul Buzeului la cunostinta celor dinthiu datorii i s& ceara indata
o radical& indreptare» (1).

COLEGIUL DIN BUCUREM I CEL DIN CRAIOVA.

Cursuri speciale in provincie.

La 5 Septemvrie 1851, Eforia arata Domnului Ca este de nevoie

a se cladi «In apropiere cu Colegiul din Sf. Sava o incapere spa-
tioasa i temeinica, care sa coprinza pana la trei sute scolari interni
cu plata de lei 500 pe an, afara de carp si imbracaminte». Se alege
(1) Dosarul 3989.

www.digibuc.ro
104 N. IORGA

un loc al spitalului Coltea, la Nord de Colegiu, se iea cu embatic

dela spital i se dararnä ce cladiri erau pe dansul (1853). Lemnul
dela dArâmäturi se intrebuinteaza la coala de 13ele-Arte (1),
In Octomvrie
. 1854, dupa% cererea or4eni1or, se admite a se in-
troduce la coala din Ploe0i cursuri de greaca modern, francez5,
§i doppia scrittura.
Craiovenii petitioneath la 30 Ianuarie 1855 pentru organizarea
Colegiului lor, ce fusese inchis trei ani. Va fi un gimnaziu cu patru
clase, pe Fang& doua clase primare. In clasa a IV-a gimnaziala, se
va propune limba franceza §i cea german& (2).
In 1854 iata, care era, numele celor mai cunoscuti dintre profe-
sorii secundari:
Ignatie Pizo, cl. III Bräila.
G. M. Fontanin, latina cl. III, IV, Craiova (0 «inspector(' al gim-
naziului», dela Decemvrie 1851).
«I. MassimO, de limba latina, in paralel cu cea roman& §i geografia
in clasa III 0 In a IV de limba latina; anul 1851, Ianuarie.
«Ioanu ZalomitO, de logic& §i. moralä, In cls. IV, V §i VI; 1851,
Ianuarie.»
«A[ntonin] Rocil (Rogues), de limba frantezä in cls. IV i V; 1853,
Dechemvrie.»
«Iulius Bara§ (dr. Barasch), de istoria naturalà in cls. VIII; 1851,
Septemvrie.»
«Ulise de Marsiliacti, de literatura limbei franteze in cl. VI; 1853,
Fevroarie.»
«Alecsie Marini", de fisica% §i hemie; 1851, Ianuarie.»
«Alecu Orescu, de geometrie descriptivä (la clasele complemen-
tare); 1851, Ianuarie.
Tillaye, «de desemnii topograficil in clasa de inginerie; 1853,
Noemvrie» (3).

(1) Dosarul 8235.

(2) Dosarul 3779.
(3) Dosarul 3779.

www.digibuc.ro
 VIATA VI DOMNIA UR BARBU DIMITRIE §TIRBEI. 105

In 19 Septemvrie 1855, I. Massim e numit subdirector la Cole-

giul din Bucuresti, dar nu primeste (1).
In Octomvrie 1857 Colegiul caphtá si un profesor de retoricä. E
numit singurul care se prezenta, Medelnicerul Florian Aaron, fost
inspector si profesor la Cr aiova, subdirector si profesor de istoria
generalA la Bucuresti, revizor general al scolilor comunale; el va
primi 600 de lei pe lunä. In aceeas lun'a e numit si Petru Cer-
natescu, care trecuse un concur s la 1853 (2).
Se decide, la 6 Fevruarie 1858, concurs pentru catedra de eco-
nomie politicä si istoria dreptului, Infiintatiti la 1850, cu o mie de
lei pe lunä, si pe care o ceruse acum Martiani (Martianu), care ur-
mase la Viena legile si stiintele de Stat (3).
In 1858 se desbate iarhs despre cládirea unui gimnaziu (4).
In 1858 Inca, se cumpärá, cu 19.575 lei, o masin5, pentru ti-
pografia Colegiului (5).
La 8 Martie 1856, se cere intemeiarea unui internat la Ploesti,
cu subventie de 9.000 de lei pe an. Iar in Noemvrie e vorba de
alt internat la Giurgiu (6).

Industrie.

La 1849 Inca era o fabric& bucuresteanä de testemeluri (7). In

1850 se d'a un privilegiu celei de macaroane a lui Barabino (8).
In acest din urma an, Germanul Paul Foith face cäutäri miniere
la BAicoiu. Tintea si in alte locuri, lnfatisand si un proiect de lu-
cräri (9).

(1) Ibid.
(2) Ibid.
(3) bid.
(4) Ibid.
(5) Dosarul 3994.
(6) Ibid.
(7) Dosarul 2379.
(8) Dosarul 2871.
(9) Dosarul 2963.

www.digibuc.ro
106 N. IORGA

Pentru Stat lucra, la ocne un inginer de mine ungur, Karácsony,

Carol «Caracioni» (1).
2n 1854 Ungurul Vasari (VAsAry) cere privilegiu pentru un stabi-
iment de poleit cu aur si argint pe cale electrohimicA (2).
in 1855, se cere un privilegiu pentru fabricA de cArAmidA, cu
masini, a Serdarului I. I. Filipescu (3).
Literaturii histructivii si didactici.
incA dela 1843, Clucerul Petrache Poenaru fusese InsArcinat a ti-
OH «Invatatorul satului», In tipografia Colegiului. Numele se schimbA
apoi in «Foaia shteneascA». Printr'un ordin din 19 Noemvrie 1848
se hotArAste ca, pe 1AngA cei 3-4 colaboratori cu platA : dr. Ione-
scu, A. Adamovici, corectorul tipografiei, s. a., sA scrie Cate un ar-
ticol in fie ce numAr noul director al scoalelor, C. BrAiloiu : «despre
religie, cat si despre moral, precum 0 cevasi instructii la vremea
priincioasA despre agriculturA si munca cAmpeneascA», primind pentru
aceasta cAte 500 de lei pe lunA. Dr. Ionescu, plAtit cu 200, va scrie
a$a, «In cat se poata sateanul si sä le inteleaga si sä ià si placereD .
2nva4Atorii nu vor mai primi gratuit foaia, care se va impArtl fie-
carui sat, cu pretul de 2 sfanti (4).
in 1850 se discutA chestia dictionarului latin-roman, incredintat
lui Nicolae Balasescu. El arata cA, «fiind dus cu voia Sf. Mitro-
polii la orasul Sibiiu, spre tiparirea unui dictioner, n'a priimit leafa
de profesor al Seminarului pe 2 ani», luand ins& in schimb, dela
1843, cand se consacrase lucrArii sale, suma de 29.876 lei, 16 pa-
rale. Pentru aceasta (Muse 23 de coli numai, tipArite la Hoch-
meister, acolo in Sibiiu, si din care adauge o probA (eu insumi am
gAsit acele coli in biblioteca pArintilor mei). Contractul era insa pentru
o coalA pe saptamana si pe vreo 160 de coli ; asa, incat s'ar mai
cere doi ani si jumAtate de lucru.
(1) Dosarul 3754.
(2) Dosarul 3800.
(3) Dosarul 3913.
(4) Dosarul 3040.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA LUI BARBU DIMITRIE $TIRBEL 107

Stirbei hotArAste eh aáläsescu va primi 120 de lei pe coalá, va

da 40 de florini de argint. El adaug& ins& : «Cele traduse nu sa vor
da in tipar p'ana, nu s'a vor eczamin& mai inthiu de o comisie ran-
duita de. Eforie». Numärul exemplarelor va fi de 2.000.
BAl&sescu nu se invoeste. El vorbeste de faptul ca pierdut
ochiul cel stang, precum i sAnatatea», i c& «manuscriptul dicsio-
nerului lucrat in anii trecuti i altele pe vremea rebelilor Unguri,
când jeluitorul, inpreun& cu altii, ierea, osandit la moarte, s'au TA-
NS». E gata sà scoat& zece coli pe lun& (!), dar i se vor pläti
500 de lei pe lunA. El vrea s&-si duo& la Sibiiu si biblioteca (1).
Dictionarul greco-roman, care a si apárut in doll& volume enorme,
fu incredintat lui Gheorghe Ioanid la Martie 1850. Trebuià st ga-
teascá dou& coli pe luna, in formatul dictionarului lui Bálasescu.
El nu mai are catedra, dela reorganizarea InvAtamantului incoace.
In 1851 se propune a i se da, pe langa, cei 400 de lei pe tuna
ai dictionarului, si alti 500, «ea o recompens5, pentru ostenelile ce
a jertfit acest profesor public in curgere de douázeci de ani», «ca
o mAnghiere i incuragiaren. Tiparul trebuià s inceapa cu luna lui
lanuar 1851. Rezolutia domneasc& are acest cuprins: «Eforia-mi pro-
pune lucruri cari covarsesc puterea noastra: a plati lefi pentru fOntii
neindeplinite. Sa increde traducerea dictionarului grec d-lui Gh. boa-
nidi, care, pe Ung5, premiu ce se hot&r6.ste, va aveh ambitia a-si
intipäri numele la o as& de important& lucrare. Pentru consideratia
slujbelor savarsite de d-lui in ramura Elujbi publice, i se va plati,
ca o singurä ecseptie, Gale zece galbeni, de coal& Treptat ce se vor
pregáti zece coale de tipar, se vor tipári. Cerem insa ca sä nu ra-
male aceasta ca o lucrare zadarnica, dac& s'ar intreprinde pe o
scara prea intinsä. Cerem ca, in cinci ani mult, sa fie tot dicsionarul
savarsit si pe fie care an o a cincilea parte esitä din tipar» (2).

(1) Dosarul 3086.

(2) Dosarul 3287.

www.digibuc.ro
108 N. IORGA

In acela§ an, irr August, se admite gramatica lui Limburg §i «In-

troductio in lingnam latinarn» a lui Massim (1).
In Main 1852, doctorul 1,efan Piscupescu cere sa i se ierte da-
toria catre Tipografia Scolilor pentru lucrarea sa «Doctorul de casä»
din 1837, sau sä se primeasca eczomplare in locul ei. Hotarirea e
aceasta : «Eforia va popri 150 exemplare, slobozAndu-i o sutan (2).
In 1855, la 19 Martie, se propune sä fre alo autorilor cartile di-
dactice, rasplatindu-se §i cu bani acei ce le vor scrie pentru cla-
sele IIIVIII (3).
In Maiu se admite a se subvention& dictionarul roman-german al
doctorului Polizu (4). Dar se respinge In 1856 propunerea de a i
se tipari un dictionariu in cinci limbi, facuta de Emanuil Droho-
iowski (5).
La 12 Noemvrie 1855, se raporteaza ca «Cronica Romanilor» a
lui Kogalniceanu, care a lost abonata pentru 50 de exemplare, a
aparut complet §i c exemplarele se afla la starostia moldoveneasca
a Putnei.
La 20 April urmator, iata cum vorbe§te Eforia coalelor despre
aceasta mare lucrare:
«Un barbat moldavii ce se bucura ca istorian de un renurne bine
meritat, colonelul Mihail Cogalniceanu, adunand intr'un §ir complet
toate cronicele patrii sale, le-au dat pe rand la lumina, intr'o scriere
compusa de 3 volume, imprirnate la Ia§i, §i intitulata Leatopisetele
terii Moldovei.
«Ca pentru frati cu Moldovenii in nationalitate §i istorie, ca pentru
frati cu clân§ii in fapte glorioase ale strabunilor §i in evehimente
triste ce ne-au apasat de o potriva; sters). Un asemenea uvragiu
find §i pentru Romani o avere de mare pret, §i cuviinta cerând ca,
Ora va veni timpul sä avemü §i noi cronicele noastre adunate intr'una,

(1) Dosarul 3349.

(2) Dosaxul 8476.
(3) Dosarul 3779.
(4) Ibid.
(6) Ibid.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA LIII BARED' DIMITRIE $TIRBEI. 109

sä profitämil de avantagiul ce ni se procura prin ostenelile depuse

de d. Cogalniceanu, Maria Sa prea-innaltatul nostru Domnt, facand
a se aduce aici un numar de ezemplare din acel uvragiu spre a
se impartl pe la toate municipalitatile orwlor de capetenie ale dis-
trictelor», etc.
Kogalniceanu scazuse pretul de 3 galbeni austriaci la jumatate (1).
In 1856, «George Ioanid librariii-editor» se adreseaza Care Domn
pentru a i se inlesni ea da, la lumina o parte din scrierile cellor
mai renumiti autori contimporani §i alte, traduse in limba nationala,
0 a intinde cat va fi cu putinta literatura romana, potrivitil cu pros-
pectulti ce cutezil a alätura aici». El arata cum «prin Insemnätoare
jertfe pecuniare s'a incheiat seria intaiu a Bibliotecii Dtterarie, cu
dulcea speranta de a pasui (sic) acum i In anulri alü doilea i in
alti multi inainte». El ar dori ca fiece bibliotecä sa se aboneze la
cinci exemplare, precum i fiece manastire inchinatä. «Cad, daca
este ertat streinilor de diferite natione a se adressa cu rugaciuni
catre prinii moldo-romani, cu calti mai mult trebue §5, fie ertatii cre-
dincio0lor supu0 a se adresa catre unü parinte a lora §i a cere
ajutoril §i protejare, mai cu searna cand ajutorulti acesta are de tint&
principala Imbunatatirea moral& a Romaniloril». Rezolutia e aceasta:
«Secretarul Statului 11 va face cunoscut 0 11 va recomanda la ose-
bitele Departamenten (2).
In Martie 1856, Eforia cere WA, se redacLeze un vocabular roman.
«Ideile noui cerd semne noua §i in alegerea acestord semne mai ca
nu domnecte nici o norma; fie-care scriitor are o fireasa aplecare
a imita espresiile §i frasele limbei straine in care ci-a facut educa-
tia. Ni0e asemenea dispozitii ale scriitoriloril no0ri potii avea tristula
effectil de a face a se uita caracteruld §i trasurile limbei noastre pa-
rinte0i, sa fimü reduci a avea o limbä compusa de diferite elemente
eterogene i pupal proprie pentru culturä». Vocabularul normal tre-
bue WA, cuprinda «toate zicerile ce se afla astazi in limba vorbitoare,

(1) Dosarul 3910.

(2) Dosarul 3948.

www.digibuc.ro
110 N. TONGA

mai vârtos in limba taranului, care, neclintilii de obiceiurile straine

ce au navalitti asupra oraseloril, au pastratil mai bine originea limbei»,
Neologismele sa fie tiparite in italice. Sa fie macar 30.000 de cu-
vinte. SA se ofere ca premiu 800 de galbeni.
Domnul se margineste a intreba: «Gasitu-s'au acel barbat lumi-
nat care sa priimeasca aceastä sarcinan ?
Tot in 1856 (Martie) se decide a se tipäri in tipografia Colegiului
un nou dictionar latin-roman, platit cu 200 lei coala, in formatul
dictionarului latino-frances Quicherat (1).
In acelas an se arata Domnului ca aBiblioteca Colegiului pos-
secla cateva manuscripte de cronici vechi ale princepateloril moldo-
române, ce sunt de un interesil importantil pentru studiulti istoriei tzerii
shi, find la, aceste manuscripte zakil acolo Cara a se putea trage
din ele cuvenitulii folosii, Eforia a socotitil a fi mai bine sa le tipareasca
in Tipografiea Collegiului cu cheltuiala ei shi in beneficiulil fondurilor
scoalelorii», La aceasta Domnul hotäräste: uSe va arata ce manuscrise
sunt si gradul importantii lor» (2).

Lueriiri de edilitate saw publice.

Lucrarile la Cismigiu sunt al-Mate in dosarul 2641 : era vorba
sä se aseze in aceastä graclina *si o statue a Dianei.
In 1850 se luau masuri pentru a se face un palat domnesc la
osea. Raportul e motivat astfel : «Caldurile cele covarsitoare ale
verii find cu atat mai simtitoare si mai suparatoare, cu cat cla-
direa oraului este neregulata, ulitele strimpte si noroiul sau praful
dornneste in toat5, curgerea acestui timl»). Se prevede o sum& de
20.000 de galbeni (3).
Dosarul 2.883 e relativ la stropirea strielor, No. 2.951 la p a-
vagiu, No. 3155 la sosele, No. 3.690 la «santurile DAmbovitei»,
No. 3.743 la cirnitire.

(1) Dosarul 3970.

(2) Dosarul 3999.
(3) Dosarul 2.810.

www.digibuc.ro
 VIATA $1 DOMNIA LuT 13ARDEr DIMITRIE $TIRDEI. 111

Din dosarul 3.164 se vede ca, la Focsani se lurninau stradele,

dar neindestulator, contracciul hind dator a aprinde lumanarile la
doua nopti odaLa.
In 1851 se ispraveste birtul de hotar dela Varciorova, prevazut
Inca de Voda Bibescu (1).
In 1853 se hotaraste aducerea a Inca doi ingineri din strainatate (2).
Dosarul 3.744 cuprinde acte privitoare la scoala de conductori.
In 1856 se cere de catre Vornicul Teodor Ghica, antreprenorul
diligentei in Moldova, un asemenea privilegiu In Tara-Romaneasca,
«pentru portul scrisorilor si a banilor Statului si ale particularilorD.
Dar Sfatul administrativ II refuiä (3).

Relatii cu Turcii i RuOi in timpul ocupatiei (1848-51).

Inca dela; 15 (27) Fevruarie 1849, Fuad Pasa se plânge e un
Turc din Braila, ce se intorcea, dela Silistra, a fost batut rau la Ca-
rantina din Calarasi.
La 4 (16) Marlie, Caimacamul asigura pe Fuad si pe Duhamel
c5 s'au luat masuri à l'effet de prévenir et réprimer légalement
les propos malveillants ou inconsidérés qui ont eLé répandus dans
le public et qui inquiètent la population paisible», hotarindu-se a
se tipari i nota celor doi comisari In cel mai apropiat No. din
Buletin (4).
Tot In Fevruarie se fac reclamatii din partea lui Fuad pentru
un Grec supus otoman, negustor de fesuri, care s'a gasit ucis langa
cazarma Malmaison (5).
Din partea lui, in MarLie, Duhamel destainueste c un Nearnt
supus rusesc, Neurneister, gäsind pe malul Dambovitei un sac db
bani turcesti uzluci, 1-a adus la Primarie i ca a doua zi a lost aspru

(1) Dpsarul 3.217.

(2) Dosarul 3.585.
(3) Dosarul 3.995.
(4) Dosarul 2.438.
(5) Dosarul 2.463.

www.digibuc.ro
na N. IORGA

mustrat pentru ch si-ar fi rhs de functionari, aduchndu-le numai

niste «juchrii de plumb» (1).
La 19 Iu lie 1850, Ahmed Vefic, noul comisar turcesc, se plânge
cá i se deschid plicurile la carantina din Giurgiu (2).

allo. 419. Anul 1850, Apri lie 10.

«Offs chtre Sfatul Administrativ eestraordinar.

«Duph ce Ecselentia Sa marisalul intrând in tara, in capul irnph-
rätestii armii otomane intr'o epoch foarte critich, a restatornicit
linistea si buna orânduialh si printr'o disciplinh pilduitoare a tras
dragostea si respectul Românilor, acum se afla pe puntul de a plech.
Poftim dar pe Sfat a sh aduna maine la 10 ceasuri impreuna cu
Prea Sfintia Sa chrmuitorul Mitropoliei si cu d-lor boierii divaniti
si a merge in corp la Escelentia Sa spre a-i arhth sentimentele de
recunostinth de care sunt patrunse toate clasele sotietätii romane
pentru o binefacere atAl de insemnata.»
[Concept.] (No. 2770.)

Ocupatia Austriach.

Printr'un raport din 17 Octornvrie 1854 se arata, ch o divizie de

husari a vrut sh plhteasch la Buzhu in bancnote, pe cari nu vreau
sh le primeasch negustorii. Resolutia domneasch e aceasta : Sä
stäruie a lua, intelegere cu Ex. Sa [maresalul Coronini], ca pentru
un obiect foarle important, intru inleznirea trebuintelor armelor im-
parhtesti» (3).
La 14 Noernvrie urnator, Resid Pap: recomandh lui Vodh tirbei
sà aiba grijä de supusii greci din principal, supraveghindu-i de
aproape (4). Aceea§ linie de purtare i se recomandä Nth de Rusi
printr'o scrisoare a lui Ali Pasa, din 7 Decemvrie. Intervin Insh
(1) Dosarul 2.473.
(2) Dosarul 2.925.
(3) Dosarul 3770.
(4) Dosarul 3779.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA LCI BARRII DIMITRIE RTIRBEI. 113

Colquhoun i Poujade, consulii englez i francez, pentru a se zhbovi

mhsurile acestea. Tot in Decemvrie consulul austriac Mihanovich pro-
testa contra expulzhrii lui Co Ionia, consulul grec din Craiova. Con-
sulii Angliei i Frantei observ o Grecii, find mai mult arenda0,
expulzarea i-ar lovi gray. Se recunoa0e lush, ch stavroforii, ce se
ridicaserä pentru Ru0, vor trebui sh, fie urmhriti. La urink se ad-
mite ca supu0i rui sh, rhmale pe garantie. Cu Grecii se Meuse mai
de mult o intelegere de Stat (1).
Dosarul 3951 e relativ la arestarea de chtre Austriaci aci a ban-
cherului brhilean Niculcea Zenu, care ofenzase qi persoana tmpara-
tului (1856).

Parthlele politice.

La 19 Aprilie 1849, din Colentina, bätra,na Doamnh a lui Grigore

Ghica, Map Ea Poles, cere a se inghclui Thrgul MoOlor, ce se face&
pe mo0a ei, pentru ch acuma s'a restabilit linitea (2).
La 26 Julie 1850, Departamentul din Ihuntru raporteazh Domnu-
lui cu privire la Mihail Marghiloman, care a venit dela Paris, subt
cuvânt ch, va sta numai zece zile, pentru afaceri de familie, i va
plea, iar4 la Paris, pentru studii. Se vede lush «eh, numitul a
luat parte la evenimentele din leat 1848, ca propagant 0 predicator,
cu osebire in oraqu Buzhu» qi se mai aflh có unumitul, 1npotriva
nhdejdilor sale, mergand Intr'o gradina publich, au Indräznit a face
aluzii foarLe necuviincioase asupra trecutelor evenimente, care aceasta
s'a auzit chiar de d-1 plat-maior». Hotarirea Domnului e aceasta:
aS'a ecsilat Insu, s'a intors fara a cere voe 0 a dobandi-o, In sfh,r0t
Indráznalea (sic) de a incepe a doo zi duph sosire-i noah InAltiri
(sic), nu ne iarth a mai tolera asemenea oameni rau cugetatori. De
aceia Departamentul din Läuntru va luà de loc masuri ca In patru
zile sa fie negre0t ecspulsat din principat ; 28 Julie.»

(1) Dosarul 3784.

(2) Dosarul 2489.
Armtek A. R. Tom. XXVIII. Mentoritle Seq. Istorice. 8

www.digibuc.ro
114 2i. IORGA

Aceasta se si Mal, dar Marghiloman se opri la Brasov. De aici

scrie Domnului, pretestand ca e prigonit de dusmani cu invinuiri
neadevarate, cad nu putea face astfel de lucruri, «ca Roman ade-
várat, ca om cu mica, experienta». «Astazi ratacesc in locuri straine
de cinci luni aproape, pierz un timp ce 1-asi intrebuinta cu folos
in taxa mea si micul ramas parintesc, intrebuintându-1 in curs de
mai multi ani in studiul ce am facut ; astazi numai bunavointa fra-
tilor ma face a ecslisith, ;Cara, a alerga, la o meserie de tot giosi-
toare, cad soarta RomAnilor saraci in strainätate o cunoasteti /n-
naltimea Voastra foarte bine care ar putea fi». Cere deci dela
uparinteasca Innaltimii Voastre milostivire» a se putea intoarce :
petitionarul stie cat a avut sa sufere tara si se roaga deci pentru
binele Domnului. Acesta nu pune nici o resolutie (1).
In Julie 1850 se infatiseaza o cerere de despagubiri din partea
sotiei lui Eliade Radulescu. Ea arata ca, e la Constantinopol, cu co-
piii, in cea mai mare lipsa. Averea din tara li e incalcata. Astfel
Turcii sunt adusi a-i sprijini cererea, cuprinsa in memoriul ce urmeaza:
Note approximative de la fortune mobilière et immobilière laissée
en Roumanie par le sujet ottoman He7iade.
1. Un vaste atelier de douze presses avec tous les accessoires,
pour imprimer tous les ouvrages élémentaires scolastiques et lit-
tdraires, du nombre de trente-deux volumes, édités par milliers
d'exemplaires, pour subvenir aux besoins de toutes les institutions
et écoles de la Roumanie. L'auteur de toutes ces ceuvres est Héliade.
2. Un vaste atelier pour composer et imprimer deux journaux
redigés par Heliade.
3. Une lithographie avec tous ses non-ibreux accessoires, soit
en pierres a écritures et a dessins, soit en machines a, imprimer.
4. Une fonderie considerable, avec toutes les machines et tous
les outils nécessaires pour couler et monter trois espèces de carac-
teres, appliqués aux langues roumaine, grecque et frangaise, sans
compter les diverses formes et grandeurs de ces trois espèces.

(1) Dosarul 2934.

www.digibuc.ro
 VIATA $1 DOMNIA LIII BARBII DIMITRIE ETIRBEI. 115

5. Une volumineuse bibliothèque commerciale, composée en grand

nombre de toutes les oe uvr es ci-dessus relatées et de tous les prin-
cipaux ouvrages étrangers. Cet établissement était entretenu de ma-
nière a, pouvoir alimenter toutes les institutions et écoles de la Rou-
manie, ainsi que les bibliothèques des provinces danubiennes, et tout
cela a &é pine et briilé.
6. Une bibliothèque particulière composée de livres de choix, et
par consequent d'une grande valeur, que les hommes eclair& peu-
vent facilement apprécier.
7. Onze cents rames impression grand format, dont rune ne re-
venant a, Bucarest qu'à 150 piastres environ.
8. Un nombre considerable d'ouvrages élementaires scolastiques
et littéraires qui se trouvait, lors de l'invention, dans nos vingt-
deux entrepôts de la Roumanie, charges d'alimenter les institutions
et ecoles, ainsi que bibliothèques particulières, et qui ont éprouve
le même sort que ceux contenus dans nos bibliothèques de Bucarest.
9. Une villa composée de sept corps de batiment, avec ses de-
pendances, oü est caserné depuis deux ans un regiment de cava-
lerie étrangère, avec un nombreux état-rnajor.
Les dépendances de la dite villa, entr'autres un vaste jardin ri-
chement complanté, ont servi de pâture aux chevaux de ce regiment
10. La plus grande partie de l'ameublement, des ustensiles et du
linge de ménage a, l'usage d'une nombreuse famille, accumulés pen-
dant trente ans.
Je dis ci-dessus «note approximative», vu que mon marl pour-
rait beaucoup mieux que moi préciser toutes nos pertes, que j'évalue
au chiffre bien minime de deux millions de piastres, avec lesquels
Héliade aurait pu acheter de vastes terres, s'il n'eilt envisage que
son intérét privé et l'avenir de sa famine.
En outre de ce, il nous reste di par l'Administration 5.000 du-
cats pour un reste de compte d'impression valaque de dix ans, pour
le Gouvernement.»
De fapt, cum se vecle din prefata seriei nousa, din 1847, a «Cu-

www.digibuc.ro
116 N. IORGA

rieruluin, Eliade se intorsese cu un nou material tipografic din ca.-

lätoria sa in strainätate, fácutä atunci.
Domnul cera un raport asupra afacerii. El cuprindea, concluzia
a D-na Eliad nu poate reclama, pe dreptate nimic. Deci se adresä
Marelui Vizir, in numele ca'ruia se Meuse interventia, scrisoarea
urmaloare :
«Monseigneur,

A la suite de la depêche que V. A. m'a fait l'honneur de m'adresser le

6 juillet dernier, je n'ai pas manqué de saisir le Conseil Administratif Extra-
ordinaire de l'examen des reclamations élevées par l'épouse du sieur Eliade
et de l'inviter a me soumettre un raport sur le résultat de ses recherches.
Le Conseil vient de m'informer, après avoir attentivement examine cette
affaire, que le Gouvernement n'a aucune connaissance que la moindre partie
de l'avoir du sieur Eliade ait éte atteinte par aucune mesure de confisca-
tion; que, si sa maison a été occupée par un quartier militaire, c'est uni-
quement l'effet d'une mesure generale, a laquelle ont éte soumises toutes
les maisons de la Capitale et des environs, afin de subvenir a l'indispen-
sable nécessité des logements militaires, que le Gouvernement n'a mis le
moindre empéchement a ce que le sieur Eliade disposat de sa fortune a
son gre et qu'il ne peut encourir par consequent aucune responsabilité a
ce sujet, la propriété de ses biens n'ayant jamais cessé de lui appartenir.
Je me fais un devoir empressO de soumettre ces faits a la connaissance de
V. A. S., en execution des ordres qu'elle a bien voulu me transmettre, et
je profite de cette occasion pour lui offrir l'hommage réitéré de mes senti-
ments respectueux et dévoués.
S. A. S. Monseigneur le Grand-Vizir, etc. etc. etc.» (1).

Pensionate.

Inca dela 19 August 1849, L. Jannellony, supus sard (Giannelloni),

1nainteazä guvernului o petitie, arätând ca tine pensionat de cinci-
sprezece ani de zile, privindu-1 ca un «sucursal al acelui al Cole-
giului St Sava» (Monty). Dorinta lui e acum sa capete un ajutor
bänesc, o decoratie turceasa sau nisan §i sä se asigure celor doi
(1) Dosarul 2988.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA MTh BARED DIMITRIE ETIRBEI. 117

fii ai sai o «carierä sociala». El aduce ca argument cä unul din

colegii sal «are 300 de galbeni pe lima». Se mai plange ca multi
parinti nu-§i plätesc datoriile, (land i lista lor, care insa lipse§te
acuma din dosar (1).
In 1849, Craiovenii se ridia in potriva directoarei pensionatului
de fete din ora§ul lor, Mina Dahlen, pe motive politice: oä numita
Madama Da lenü nu mai este vrednica a fi directrita de institutii, cad
tn evenimentele anului 1848 s'a abätut cu totulii din datoriile impuse
unei bune directriee». Ei cheama la directia acestei §coli de externe
§i interne pentru invataturi incepatoare i lucru de man& pe Marieta
Massenza, din Bucure0i. Seoala se chemh Lazaro-Otetelepalu, dupa
doi donatori (2). In 1851 era vorba sa, fie reorganizatà, dup.& pen-
sionul Statului din Bucure0i §i, aceasta facandu-se in 1853, d-na
Massenza fu inlocuitá cu d-ra de Villeneuve (3).
Si in 1850 Jannellony innoe§te plangerile sale (25 Julie). In 1837-8
el avea aeum pensionatul sau, dar, dupä cererea Eforiei, i§i tri-
mite& §colarii la Colegiul Sf. Sava. A ajuns sa piarda 1000 de
galbeni, pe and alto institute se tineau de interesele lor. /n 1841
a cerut o subventie, care i s'a refuzat, Cassa Scoalelor avand de-
ficit. In anul urmator i se da, numai o «gratification bien minimen.
Altà cerere, din 1845, ramâne zadarnica. Acum s'au dat altui di-
rector de Institut 300 de galbeni: lui i se cuvin deci vreo mie (4).
Tot In acest an, vechiul profesor qi scrillor francez C. Vaillant
se adreseaza catre Domn, expuindu-i nevoia unui institut de fete.
«On semble avoir meconnu», spune el, «cette vdrité que dans les
trois situations de la vie, comme fille, comme épouse, comrne mere,
la femme exerce une immense influence sur l'homme et par lui
sur l'ordre social». Dupa aceasta declaratie solemnä, el insistá asupra
datoriei ce o are in aceasta, privintä «un peuple chrétien et civi-

(1) Dosarul 2427.

(2) Dosarul 2788.
(3) Dosarul 3246.
(4) Dosarul 2994.

www.digibuc.ro
118 N. IORGA

lise». Se adaug i cugetäri ale Doamnei Vaillant: «Principes sur

l'éducation par Mme C. V. Influence de la femme» (1).
In 1851 se da, voie lui Raimond sa, deschidä la Craiova un pen-
sionat de baleti cu programul lui Buchholzer din Bucuresti, acor-
dandu-i-se i o subventie de 400 de galbeni pe an (2).
In 1854 se acordä 200 de galbeni contesei de Grand-Pré si 50
numai Elenei Becereasca, «care tine un pensionat de fete aici in
Capita FA, Inch dela anul 1845» (3).
In Aprilie 1856 era, vorba s'a se numeasca,' un inspector al pen-
sionatelor (4).
La 23 Noemvrie 1854, Craiovenii cer s5, nu se desffinteze deli-
nitiv, pentru lipsa de venituri, pensionatul Raimond. El avea, 15
elevi interni, intre cari patru bursieri, i un venit de 8.800 de lei
pe an.
Cam pe atunci, vAduva directorului de pensionat Mitileneu, Aplo-
herita, cere un ajutor (5).
In 1856, I3uchholzer, care-si aye& pensionatul Inca din 1842, care
stase in Bucuresti pAnä la 1848, trecuse In 1850 la Pitesti, se in-
torsese la Bucuresti in 1851, cere a fi scutit de grija scolii sale.
Ritureanu se ofera, a o priml (lanuarie 1857), ceeace se si aproba.

Reparatiile de minitstiri.

In 1849 se lucra, la Mislea (6). In 1850, la Ste lea din Bucuresti (7).
Tot atunci Xavier Villacrose Wind e ales pentru lucrul la Sf.
Gheorghe Nou din Capita la. In 1847 arsese o mare parte din co-
peris, «cu boltile si turlele de lemn, surpandu-se si anvonu dinaintea
antreului, Impreuna", cu stAlpii de piatra pe care era, rezemat acela».

(1) Dosarul 3063.

(2) Dosarul 3369.
(3) Dosarul 3779.
(4) Ibid.
(6) Dosarul 3788.
(6) Dosarul 3519.
(7) Dosarul 2863.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA IX! BARBII DIMITRIE ETIRBEI. 119

Deparlamentul crede, far& sovaire, ca e «mai bine sä se cladeasca,

chiar din temelie din nou». Preotul singur se rug& a, se 'Astra,
macar o parte din ziduri (1).
Dar in 1 852, Villacrose are proces cu Sfantul Mormant. El cere
un adaus de plata, pentru ea marise biserica, pastrase in parte «les
ceintres de la nef» si legase cu tier zidurile vechi de cele noua.
Domnul pusese la inceput aceasta resolutie: «Priimit, pe cat soliditatea
constructii va fi cu desavarsire asigurata impotriva grelelor cutre-
muri ce aclesea sa intampla, si pe cat armonia proportiilor arhitec-
turale va fi pazita dupa toate regulile». De doua ori consulul fran-
ces, Poujade, intervine pentru Villacrose (2).
In 1850 Inca, egumenul dela Viero§ arata cä biserica sa «este In
toate partile crapata, turla Pandocratorului cazuta jumatate si destule
caramizi pin mai multe locuri gata sä caza», precum a cazut o
parte din clopotnita, si cad si odaile ce au mai ramas. Hotarirea e
sa, se &Aram tot ce e subrecl, in vederea unei reparatii viitoare (3).
In 1850, reparatii la manästirea Baia (4) si la Tismana (5).
In 1851, la Curtea-Veche din Bucuresti (6).
La Sf. Spiridon Nou, din aceeas Capitalä, biserica, ce ajunsese
«intru desavarsita, darapanare», lucra architectul strain Tabai (7).
Tot atunci, in 1851, se fac ultimele reparatii ce mai era sa pri-
measca schitul Tarsor (8).
In privinta bisericii Antim, «architectul manastiresc» face acest
raport in 1851 : uzidaria bisericii sa aflä Inca In bun& stare, afara
numai de zidul de capetenie din fata, la care s'au adaogat mai la
urma un antreu si care, acesta, find de o marime neproportionata,
cu- acel zid, poate ca, cu prilejul unui cutremur a urmat a sa desparti

(1) Dosarul 2885.

(2) Dosarul 3511.
(3) Dosarul 2910.
(4) Dosarul 3104.
(5) Dosarul 3159.
(6) Dosarul 3215.
(7) Dosarul 3216.
(8) Dosarul 3219.

www.digibuc.ro
120 N. IORGA

de celelalte ziduri ale bisericii in care s'au §i legaL spre acest sfar§it
§i legAturi rnari de fier». El credo ca." trebue sa, se darame antreul,
sa, se puie alta, tencuialá §i pardoseal5 «Turnurile bisericii se af15,
asemenea intr'o proast5, i ruinoasä stare, incat trebue a sä d5x5,ma,
de tot 0 a sa," face iara§ din nou ; Insá numai soclul lor se va face
de zid, iar turnurile de lemn.» E nevoie de invelitoare. S5, se Lc&
apoi «altar §i strane nouh, precum §i alto ferestre mai mari la bi-
seric5, 0 a s5, zugrAvi acestea din nou pe din näuntru».
In raportul calre Domn se vede ct Sfatul Or4enesc cerea, ed5,-
râmarea zidului de imprejmuire dela biserica Antimü, fiindc5, amerint5,
primejdie, precum i acela ce tine de dânsul §i care merge pa.da
in clopotnita,...»
La 7 April 1853, episcopul Clirnent de Arge§ arat5, Ca la Epis-
copie apietrele turlelor, din cutremurile dup5, vremi, s'ant mai toate
mi§cate», temelia e stricatk ca i amvonul, scara. «Tot invali§ul bi-
serici este stricat, turlele asemenea 0 care, [la Antim], find de lemn,
urmeazä a s'a da jos 0 s5. sa, facA din nou Zugräveala aflAndu-s5,
prea veche, s'a §ters, incat mai nu s5, cunosc figurile 0 este de
neaparatá trebuinta a sa, zugrAvi din nou Starea lor de asazi
Inf54i§eazA ochilor o tristh priveli§te ...»
Si la 6 Septemvrie 1856, episcopul scrie despre biserica episco-
pala a lui Neagoe Voda: augraveala din läuntru bisericii find veche,
s'a §ters p'alocurea.» Pardoseala e stricat, «aflându-se sfax5,matä
mai toat5, marmura. La turlele biserici sus mai multe flori de
pietre sant cazute dup5, vremuri.» El ar vol reparatie.
Hotärirea Caimacamului Alexandru Ghica, e nea§teptat5, §i pune
in cea mai frumoas5, luminä gustul artistic ltd. simtul istoric al acestui
principe. Ea sun5, astfel: «priimite, din toate cerutele reparatii, numai
acelea ce nu s'ar atinge de pärtile artisticilor sculpturi i podoabe,
0 de turnuri, carele toate trebuesca pipaite cu respect 0 de artifti
superiori".
Se fac Insá reparatii la bolni$5, (1).

(1) Dosarul 3237.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA DUI BARBII DIMITRIE FPIRBEI. 121

In 1852, se fac propuneri pen tru restaurarea bisericilor Curtea

DomneascA si Milropolia din Targoviste (7 Octomvrie).
La bisericA, zidul era stricat dela bolti in sus, turnurile cele trei
crApate in toatà desfAsurarea lor, amvonul stricat sus, inveliloarea
in stare rea. Se cere, intre allele, inchiderea ferestrelor dela turnuri.
La Mitropolie se semnaleazA urmAtoarele : «Toate zidurile bise-
rici, precum si invAlitoarea, sant in bunA stare. Biserica a fost mai
multä vreme dezvAlitA, din care pricinA s'a stricat zugrAveala ni
s'au pricinuit oarecare crApAturi, insA nu pricinuesc nici o vAtAmare
in soliditatea zidurilor.» Se cere: a se zugrAvi din nou, a se restaura
altarul, a se tencul si spol cu alb pe din afarA, a se face legAturi
de fier la amvon, «sA destupe toate ferestelen, sA se dreagA par-
doseala, «ssa dArame zidurile a seminarelor celor vechi din preju-
rul biserici, cu chipul ca sä rAmae numai un zid de imprejmuire».
SA se facA o clopotnitA mica la poarta de intrare, toate pentru
o sumA de 3-4.000 de galbeni.
La 11 August 1856 insh, Mitropolitul trebuia sA cearA din nou
a se repara inveliul Mitropoliei din Targoviste, care e in ash hal,
uincat poate a inceta si sAvarsirea sfintelor bisericesti slujbe» ; el
insus se invoise pentru un coperis de tinichea, albA cu «doi mesteri
evrei tinichigii», cari cer 100 de galbeni. Caimacamul Ghica aprobA (1).

coll in genere.

La 15 Fevruarie 1854, raport cAtre prezidentul plenipotentiar

rus, de Budberg, pentru reclamatia lui Moise Nicorescu, supus
otoman», cunoscutul Moise Nicoara BAnäteanul, a cArui corespon-
denta se pAstreazA la Academia RornanA.
El cere o despAgubire pentru Ca a fost scos in 1833 din locul
de inspector al scolilor nationale, fArA a i se arAta motivul. In 1841
Alexandru Ghica ii acordase, dupA plângerea lui, o pensie de 400
de lei pe lunA. Intre lAmuririle cuprinse in petitia lui din Bucuresti,

(1) Dosarul 3524,

www.digibuc.ro
122 N. IORGA

23 Martie, se aflä §i urmAtoarele : «Chemat din Constantinopole

(la 1832), am lost indemnat stäruitor sA primesc locul de revizor
cu alte fAgAduieli ... D. efor Stirbei, in unira cu intimul sAu d.
Poenaru, mt destituise dictatorial fArà s arAte vreodatA motivele».
Si In Octomvrie 1856 se hotAre§te cA, «pe cAtA vreme nu are
in vedere slujbe sAvAr§ite de reclarnantul §i care dupA legiuire i-ar
da dreptul a pretinde pensie, nu poate face nici o urmare din parte-i
spre a sa indestulare» (1).
La 25 Iulie 1855 se prezentA Domnului noul proiect §colar, luat
dupA legea francezA. Stirbei pune pe el aceastA lungA rezolutie:
«Proectul ce ni sA alAturA este o lucrare bine rezonatA §i din
cele mai insemnAtoare care ni s'au supus pAnA acum. Nu putem
indestul a o recomandà la luoarea aminte a Eforii Scoalelor, care
sä va aduna. indata. §i necurmat sA va ocupA, chemAnd in sAnul ei
trei sau patru din profesori, spre a chibzui InbunAtAtirile cele mai
invederate ce s'ar puteà introduce, ca sistema invatäturilor WA fie
un §ir de cuno§tinte sprijinite una de alta. Va alcAtui programa
definitivA i pAnA la 1 Septemvrie cel mai tArziu ne va fi negreOt
supusä, cA, luAnd a noastrA [Incuviintare], sä InceapA anul cu noaa
programA.
aBAgArile noastre de seam& ar fi despre qcoalele IncepAtoare, cA
proiectul mic§oreazA numArul anilor, rAzurnAndu-i la trei in loc de
patru, in vreme ce inmu1te0e numArul studiilor ; apoi limba latinA
socotim cA nu-§ are acolo locul. Despre clasele gimnasiale, vedem
in fiecare clasA o nomanclaturA lung& de felurite invatAturi. Despre
aceasta facem trei bAgAri de seam& :
al. CA trebue sa imbra[ti]§im numai cat putem cuprinde §i sa
ne ferim de [a] ameti mintea Inca crud& a copiilor.
«2. CA pentru fiecare clas pana la al 5-lea, trebue neapArat un
singur profesor, care sa predea toate cuno§t[int[ele ce sa cer in
acel clas, dupA cum urmeaza in toate colegiile natiilor luminate,

(1) Dosarul 3685.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOM41A LUI BARBU DIMITR1E $TIRBE1. 123

osnit trebuesc cArti didactice complecte i tiparite pentru liecare

clas.
«3. Romanul e salit a invAta cel putan &Ate doaA, limbi streine vor-
bitoare, când Frantozul, Ghermanul nu are aceastá povarä. De aceia
sá confortam invàtätura limbei latinä, cAci, nestiind a ne margini,
am compromite in ori ce caz folosul pozAtif» (1).
La 31 Maiu 1858, G. Costaforu face un raport despre càlátoria
sa in Europa pentru cercetarea §colilor. Raportul, foarte intins, scris
cu litere latine, ar merit& 85, fie tipärit (2).

eo1i primare din Capita lit i provincie.

Se cere un ajutor din partea Pitarului Costache Stanciovici, care

fusese profesor, timp de saptesprezece ani, la TArgu-Jiiului si la Sla-
tina §i Meuse i lucr'ari literare, aci are acum manuscris de o
colectie din zoologhie, botanic i microloghie» (3).
Profesorul Andreiu Pretorian din Pitesti fu amestecat in afacerile
din 1848 si suferi prigoniri pentru aceasta (4).
In 1850, §coala primar a, din nrgu-Jiiului se reparb, din venitul
unei taxe pe cArciume (5).
La Bucuresti fusese pAn5, la 1847 cale o scoalsa in fiecare coloare.
Atunci cea pentru Coloarea Rosie se iea dela Colegiul Sf. Sava (6).

i.eoala de fete superioarit

Regularnentul Organic prevedea, introducerea unei co1i superioare

de fete. Legea de instructie din 1847 o pomeneste si ea. Se ho-
tArasc pentru aceasta 40.000 de lei dela Eforia Sf. Spiridon Nou
§i 50.000 dela Casa coalelor. In raportul din 9 Martie 1851 se
(1) Dosarul 3779.
(2) Ibid.
(3) Dosarul 2401.
(4) Dosarul 2790.
(5) Dosarul 3042.
(6) Dosarul 3779.

www.digibuc.ro
124 N. IORGA

propune mezarea oolii chiar in incaperile Sf. Spiridon, acordandu-se

chte 10 galbeni pentru fiecare din cele douazeci de stipendiste.
Domnul hotar4te a se deschide instilutul la 1 Octornvrie §i a
se incepe indata pregatirile.
La 26 Maiu 1852 acum, se propune ca, pana ce lucrarile la Sf.
Spiridon Nou vor fi gala, sa se lea cu chirie o casä a lui Manuc,
pe Podul Targului-de-afar, pe trei ani, cu 400 de galbeni pe an.
La 23 Iunie se recomanda stipendistele: fete de ofiteri,colonelul
Bauer, colonelul Voinescu, colonelul Horbatchi, maiorii Scordili,
Salmen, Romanenco, Vlacloianu, Boteanu, Stoica-0 fete de functio-
nari. Fata lui SLoica are numai cinci ani; allele pana la 14. 0 ce-
rere pentru primirea fiicei sale o prezenta", §i Vorniceasa Anica
Se adauga «fiica d-lui Marelui Clucer Radu Roseb, care nu se
prezenta.
In Ianuarie 1853, polcovniceasa Jacobson era directoare i avea
la dispozitia sa mai mulle «institutrite aduse din strainataten. Tinea
20 de eleve «bursierea §i 9 externe 0 era destul de stramtorata.
Trebue sä i se dea (Octomvrie 1853) Inca 20 de galbeni pe luna.
Deficitul §colii se fixase la 573 de galbeni pe an.
Dar Inca In 1857 o Intalnim ca directoare. Inprejurarile erau tot
grele. Biserica Sf. Spiridon Nou nu voia sä, plateasca rata anuala,
subt cuvant ea se cheltue0e cu rezidirea. Astfel datoria bisericii
ajunsese la 231.500 de lei (1).
0 programa tiparita a tcolii se afla adausa la dosarul din 1851
privitor la reorganizarea §colii craiovene Lazaro-Otetele§anu, dupà
modelul pensionului de fete din Bucure0i, acordându-se subventie
pentru bursiere i supuindu-se Eforiei. Anexa citatá se chiama «Pro-
grama invataturilor din Pensionatul Domnesc ce se dirige de d-na
profesoara Jacobson» (2).
In 1853 era, vorba sa se cladeasca un edificiu anume pentru
pensionul de fete. eful lucrarilor publice, Leon Lalanne, propunea,

(1) Dosarul 3165.

(2) Dosarul 3246.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA LW 13ARDII DIMITRIE $TIRDEI. 125

terenul spitalului militar, arnai sus de Ci§migiu». Din potriva, la

2 Martie, Epitropia bisericii Sf. Spiridon Nou 0 a coloilor sunt pen-
tru locul de Maga acea biserica §i se reazima pe spusa d-rului
Arsake c, adupa, cuno§Lintele medicinei, apropierea unei ape curga-
toare insanato§a§te un locü, curatindil aerulil». Dar Domnul, calcand
hotarirea sa din 1852, se hotarä§te pentru locul dela Cipaigiu (1).

coata comercialii.

aProiectu §coali cornertiale din printipatulii Ftornamiei, elaboratil in

annuli' 1855 de Grigorie Bengescu Ib, e recomandat de Domn
Eforiei. SA se caute, scrie el, profesori buni. aSântern In nerabclare
a pregati in colegele noastre elevi cu toate pregatitoarele speciale
§tiinte, ca prin concurs sa trhnetern pe cei cu vocatie trei dintr'in§ii
in anul viitor, spre a Invata §i a practica tinerea contabilitatii dupa
orânduiala ce si paza§te la Finante, la Control §i la Banca». Ar Ii
potrivit ca coala s6, dea §i uepistati ingrijitori ai rno§iilor» (2).

coala yeterinari.
0 coalsa veterinara fusese silitä a se inchide din lips& de elevi.
Mitropolitul iea in seminarii pe elevi §i pe profesori. La 15 Sept.
1856 el cere ua, se mai adaoga Inca un an sholastic peste cei pre-
vazuti de legiuire pentru elevi serninari§ti ca sä se poata pregati
cu cuno§tinte veterinarie»; pentru practica sä se Infiinteze in Bu-
cure§ti alma spitala de dobitoace». Domnul admite (3).

Teateul.

Budgetul din 1849 al Prirnariei prevede 1.200 de galbeni pentru

Opera, iar 300 de galbeni numai pen tru trupa româneasca (4).

(1) Dosarul 3412.

(2) Dosarul 3779.
(3) Dosarul 4043.
(4) Dosarul 2478.

www.digibuc.ro
126 N. IORGA

In Julie 1850, Mil lo, Mateiti Mil lo Comis», «director Teatrului

National din Esi» aratä prin Secretariatul de Stat al Moldovei, c5,
a un numit Coslachi Halepliu», figurant din trupa sa, tutors, dupa
ce i se mantuise termenul contractului, in Valahia, eau avut cute-
zare a anonsa, publicului din Bucuresti c supt directiea lui trupa
nationala din Esi va da in ace capitalie un abonament de 8 repre-
zentatii compusa, de cateva bucati de teatru din repertorul Tea-
trului National din Esi, intro care bucati anonsata (sic) si trei, corn-
pusa de sub-iscalitul: Baba-Heirca, Nicoresctt sau Inodul frun-
tai1or §i Tetranii sau insurettei». Mil lo arata c Halepliu n'are
cu el decal alti doi figuranti ai lui, Apostol i Evolsche, i ca pie-
sele Ii sunt furate lui, ceeace e o «fapt5, crirninala» ; pe lâng5,
aceasta, Halepliu n'are nici musica pieselor, nici o orchestra, nici
atot felul de mijloace morale si materiale pentru a le reprezenta
dupa, cuviinta».
tirbei observa cä, potrivit cu legea, Mil lo n'are decal sa faca,
proces acelui care vrea sä se foloseasca de piesele lui (1). Halepliu
se va mai intalni mndata, cu alt prilej. El a scris Insus piese de
teatru pe care Eminescu le socoLeste printre cele mai rele din anii
1860-70 (2).
Asupra inceraxii lui Halepliu, care adusese din Iasi si dou'a ac-
trite, vorbeste mai pe .larg d-1 D. 011anescu in Ana le, XX, p. 141
ei urm.
In 1852 se incheie contractul pe trei ani pentru exploatarea Tea-
trului celui nou de Papa-Nicola (3). El va trebul s5, aila 16 reverbere,
18 lumanäri i va inlocul policandrul cel mare cu altul, mai burr
Va da pentru abonati trei reprezentantii pe saptamana, i directo-
rul oficial al Teatrului va avea dreptul sa aleag5, piesele. Pentru a
se putea, forma, o parere, se vor da trei reprezentatii inainte de a
se deschide abonamentul.

kl) Dosarul 2940.

(-2) Scrieri politice fi literare, I, Bucuresti, Minerva, p. 57.
(3) Dosarul 3392.

www.digibuc.ro
 VIATA gI IDOEINIA LUX BARBI? MAMIE MRIIEI. 127

In Maiu, all contract, pentru reprezentatiile romanesti, cu Pitarul

C. Caragiale, fostul conducátor al trupei de subt Alexandru Ghica
si Bibescu, care (Muse representatii si subt tirbei, in 1850-1 (1).
Hothrirea Domnului pe petitia lui e aceasta : «I darn directia pe
trei ani, Inceputi dela 1-iu Julie 1852. Subventia i sh va da gal-
bini patru sute, cand ar fi trebuit a o scadea, cAci nu mai plAteste
nimic pentru sala Teatrului, ca pan& acum, cand in Teatrul nou are
indoita incOpere pentru public, ce nu-I putea, cuprinde Teatrul cel
[de] paná acum, ramaind acum a multsami publicul si a-I trage a
veni cu pläcere la reprezantatiile rumânesti».
Se prevede in contract ca va ad.-OLIO patru membri la trupa: «doaä
primarii si doä secondare» si sase coristi: «patru dame si doi bar-
bap», facandu-se astfel, de top, doua zeci si patru. Cat privesle piesele,
vor fi pe fiecare lunä «eel putin doO, piese nouä pentru anu dintai,
iar pentru ceilalti doi Gate trei». Se va intrebuinta rotirea, clan-
du-se pe rand : drama, comedie, comedie de caracter, farsa si vo-
devil. Va fi si a lin personagiu rezervabil de intaiul ordin». «Se in-
datoreazä asemenea d-1 Carageali sa pastreze cronica strict& a cos-
tumelor, astfel ca Teatrul sa slujoscA ea o istorie personificata». In
eel dintai sezon, va putea, da numai 36 de reprezentatii de abo-
nament in iarna si 20 in var.& : pe urmá insä cifrele vor fi de 50
si 24. «Nu va fi slobod pe sezonu de vará a esi cu trupa afara
din Capitala !Ara aprobatia Inn. Stäpanirii, nici prin provintii, IliCi
peste hotar» On Moldova). El va primi si regulamentul Teatrului, care
este sa se redacteze.
La 26 Noemvrie 1852, se numeste si direetorul Teatrului prin
aceastá rezolutie a Domnului : «Direesia Teatrului flind totdauna
incredintatä la persoane de distinctie si dintre boo:11.H cei insemnati,
spre a se pazi cu toatá eczactitatea buna oranduialä si cuviinta ce
se cere a sa pazi, precum si privegherea ce se cere intru indeplinirea cu
toata, intregirnea aeelor contractate de catre directiile trupelor, noi
puriem aceastä insarcinare asupra d-lui Logoratului Dreptätii I. Sla-

(1) 011áneseu, Mem. II, partea 1, pp. 143-4.

www.digibuc.ro
128 N. TORGA

tineanu, iar d-lui Paharnicul Iancu Samurca§ rämâne slobocl de a

tine Insarcinare despre aceastan.
Stirbei Voda hotaraste ca preturile la reprezentatiile romanesti
vor fi o treime mai mici decal, la opera.
C. Halepliu, care precedase pe Caragiale in reprezentatiile roma.-
nesti de dupa 1848, pe care-I pusese In umbra 0 reprezentatiile
lui Mil lo 1nsu§ in 1850, cere acum si el, impreuna cu un anurne
A. Dudescul, sa poata fond& un teatru de concurenta.
Raportul din 21 Februarie 1853 catre Domn arata ca dorinta celor
doi petitionari era, a d'a forma o scoal& teatralä si d'a juca de 12 ori
pe luna in sala Teatrului Vechiu». Ei infatiseaza si un program,
observand c& nici unul din articolele prezisului program nu aduce vata,-
mare trupei dirijate de d. C. Carageale, ba Inca ar produce o emulatie
intre amândoa directiile, care ar da un sbor mai intins progresului
artei dramatice. Raportul se incheie prin propunerea de a se ad-
mite cererea, pazindu-se cu strictetä conditiile.
In proiecl, Halepliu si asociatul sau declara &á doresc numai «WA
dea, prin silinta si fondurile lor, un folositor zbor Teatrului National».
Ei vreau s& faca o scoala in care se vor preda: «declamatia, pu-
nerea in seen& (dup.& metodul frantez), muzica vocala, o parte din
istoria general& si jocul (baletu) si retorica». Scolarii vor fi pH-
miti cu doua clase de umaniore sau si numai cu «talent firesc asu-
pra acestei arte». Astfel, si prin unirea cu elementele existente, se
va forma o trupa de 14 barbati si 10 femei cu leaf& si tot atatia
ca «auditori». Absolventii scolii nu vor putea, trece timp de trei ani
la alta directie. Comitetul diriguitor poate forma din ei companii
pentru provincie, conduse de acel mai eminent la purtare dintre
dänsi». Purtarea va avea o insemnatate deosebitä, cum dovedesc si
curioasele prescriptii earl urmeaza :
«AVM onoarea, cal, si persoana ori &aria dame va fi asigurate de
directie in trup& si respectata de la cel mai mare pan& la cel mai
inic dintre bárbati, ce o vor Inconjura. Cea mai mica impertinent&
sau cuvant neonest zis din partea ori c&ruia din acest corp, atat
supt acoperarnantul de eczersitie, cat si ori uncle alt, va da dreptul

www.digibuc.ro
 VIATA $1 DOMNIA LUI BARBU DIMITRIE $TIRBEI. 129

ori chruia a-si face reclamatia sa, intaiu la directie, care va fi da-
toare a-i face satisfactie (daca cele reclamate vor fi adevAr). Ori
care din actori sau auditori sA indatoreazA a fi protectori onesti ori
&Aria din damele trupi, in ori ce loc 0 in contra ori cAria va cu-
teza, sA atace onoarea companioni sale, cAci acela ce sA va aflA fatA
la insulta vre unia din dame si n'o reclama, indatA satisfactia ei la
cea mai de aproape autoritate ce se va aflà, acela se va osandi
chiar de cornitet, dupä raportul directii, in locul cutezAtorului. Ema-
bilitatea i cuvintele potrivite cu modestia femeiasch trebue sA, fie
totdauna elementul de conversatie intro ambele secse ale acestui
corp, cAci nici un fel de familiaritate indrAzneatA nu va fi ertath
nici unui bArbat sau damA. Ori care actrita, sau auditoare sä inda-
toreazil, 021 singurA modestia secsului shu, atat in scoalA, cat
si ori undo alt, ca sA, nu dea, nimului prileje neplacute, sau prin
vre-o rea purlare a sa sä aduch catigorie celorlalti companioni, &AA
aceea va fi indatA izgonitä din scoalA si sa va ramplasA cu alta,
afisatA in locu-i, pierzandu-si i ori ce drept, cat de legal mAcar va
aveA. Ori care actor, actritA, auditor sau auditoare se va dovedi
cu vre-o intrig& cat de micA mAcar, in scoalA sau afarA, ori a catigorisi
pe directie sau pe vre-unul din companioni shi, sau va cutezA sh-si
formeze in public partici& de aplaudA nemeritatA prin eczamen, acel
cutezAtor va fi pilduit chiar de cALre comiLet si se va izgoni din
trupA, dupA zicerea de sus, pentru cA toti in acest corp se sow-
tese ca niste frati cu egale drepturi.
«V-le. Ori care persoanA a trupi nu este volnic sA cearA ca sA
joace in public un rol ce nu este aplicat la spetialitatea talentului
sAu dovedit prin eczamen i nimin iarAsi nu-1 va puteA sforta sA
joace un rol nepotrivit caracterului sAu, fiind aceasta o faptA in
contra inaintArii.
eVI-le. In acest corp nimini nu poate sA fie privilegiat cu rol, cAci
concursurile sant slobode i sA vor face prin cerere in scris dela
directie, care va fi datoare sA roage pe onorabilul comitet ca sä nu-
meascA ziva de concurs si sA asiste dand bilet concurentului birui-

Attalele A. R. Tom. XXVIII.Meatoriile Reef. Istorice. 9

www.digibuc.ro
130 N. /ORGA

tor, care bilet se va trece la directie in jurnal, dupa care apoi se

va putea, urea pe scent, cu acel rol.
VII-1e. Egoizmul, gelozia sou ori ce alta patima pricinuitoare de
Innapoierea scopului acesti direcii, vor fi osandite i pilduite pentru
totdeauna chiar de catre comitet, dupa raportul directii (cu dovezi).
Oricare persoana a trupi sit va dovedi ca este fart si-
VIII-le.
linta la invAItturt i nesupus regulelor directii ce plateste lefuri
numai pentru invatatura innaintari, acelui intaiu i se va Injumatati
leafa i apoi se va izgoni ca nevrednic a InbrAtist aceasta cariert,
iar auditorilbr ii sa va Me& acea jurnatate de benefis, angajamentul
insa sa va face de fata cu parinti fiecaruia (afar& din cei ce nu
vor avet), in casele d-lui Matac, pe Podu Mogosoaii, vapseaoa gal-
bent, totdeauna dimineata dela 9 ore pana la 1 dupa amiaz, iar
dupa mast dela 5 pant la 7.
«Directia anunta toate acestea pentru cit un actor trebue sa fie
model de purtare i supunere in public, privindu-se de toti ca un
maiestru al talentului i, daca un actor nu se va purth bine, asa
ineat prin maniera i purtarea nobila, a sa sa poata fi bine primit
in ori ce cast, ca sa poatt vedea, feluri de manieri i pozitii atri-
buitoare la cariera sa, nu poate nici odata sa fie actor bun.
«Aceste dar find dispozitiile acestii coli, supt-iscaliti le publica,
sfatuind pe ori ce june de caracter sa calce peste ori ce calomnie
egoista i sa vie a se inrolt de timpuriu, spre a-pi forma cariera
fara paguba sa materialt.»
Preturile ce se prevad sunt : loja de rangul intaiu, 24 sfanti, be-
nuarul 18, stalul, 2, fotoil 1 0 jurn., parterul jumatate. Iar in abo-
nament : loja de rangul intaiu, 58 de galbeni, benoarul 38, stalul,
Sperantele lui Halepliu sunt lust imprastiate prin urmatoarea ho-
tArire a lui Voda Stirbei : «Noi n'avem Inca elemente pentru un
teatru i, cand abià am incropit trebuinta unuia, am fi intr'o ade-
varata ratacire a deschide mai multe, cu ruinarea i celui ce abia
paseste a sa infiintare» (si care, chiar far& concurenta, stim ca
s'a ruinat) (1).
(1) Cf. 011äneseu, Mem, II, partea 2, p. 140. Dosarul 3392.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA LIII BARBII DIMITRIE ETIRBEI. 131

La 31 Martie 1853 se aratA multAmiri arhitectului noului Tea-

tru, Heft, care p1eac5, la Viena, recomandând Domnului pe ajutorul
säu, G. de Gaudi, pe tälmaciu, 0. de Gaudi, pe Voci, «desinatorul»
§iMihail Gref, e conductorul».
Mai mult noroc decal Halepliu avir Teodor Teodorini. La 10 Au-
gust 1853, CArmuirea de Dolj innainteali cererea lui Teodorini care)
«avand o trupä convenabilg pentru Teatru National din ormul Cra-
iovii, cere a i se da voe sä reprezenteze acolo in cursul sezonului
viitor §i a i se da nurnirea de director». Domnul hotArA§te pe te-
rneiul acestor arátäri, cä : «dac5, este public doritor, dacä este local
de teatru, dacä directorul dt chize§uire destoinicA de paza intru
toate a bunei orAndueli §i de depärtarea hnpunsäturilor ce au ur-
mat In anul trecut, poate a sA. da voe, iar piese s vor reprezantA,
care vor fi cercetate i autorizate de comitetul teatral de aici» (1).
In privinta reprezentatiilor lui Millo in 1851-2 (el mai veni ei
In 1855), gsim o notä a Secretariatului de Stat moldovean cAtre cel
muntean, din 16 Noemvrie 1852. Se cornunicä prin ea pl'angerea
antreprenorului de teatru din Ia§i Delmary, cà Millo I-a parásit, an-
gajandu-se la Bucurecli pe toatä iarna. Cercetându-se, directia Tea-
trului din Bucure§ti räspunde c Millo a fost primit, dup5, cererea
sa, in trupa munteanA, ca, el a spus c n'are nici o piedicsa, §i a
aratat clauza din contractul cu Delmary care-i permite sa," se libe-
reze ori cand: «C'and d-1 Millo va vedeh ca enteresele nu-1 iarth a
urma, la directia Teatrului National, se va puteä trage ori cand,
fárà de a putea face vre-o pretentie d-1 Delmari» (2).

(1) Dosarul citat.

(2) Dosarul 3544:

www.digibuc.ro
 ANEXE.
PARTEA I.
Acte privitoare la mánAstirile inchinate
i la scoli subt ministerul lui Barbu Stirbei, In Domnia lui
Alexandru VodA Ghica (1).
1.

Notice confidentiellement remise A S. A. S-me au sujet des monasteres grecs.

La question si ardue de l'administration des monasteres grecs pourrait
être résolue de la maniere suivante.
On peut les considérer sous les trois rapports suivants.
10. Pour remplir les intentions du Reglement, il suffirait de prendre deux
dixièmes sur la valeur des ventes actuelles, ce qui produirait la somme de
200.000 piastres. Avec cela, on marcherait pendant douze ans, époque on une
nouvelle appreciation du revenu serait faite.
2°. Pour augmenter les revenus des Saints Lieux, auxquels ces monasteres
sont lies, la somme qu'ils fournissent aux caisses de Constantinople actuelle-
ment sera portée aux quatre dixièmes des valeurs actuelles, ce qui donnerait
400.000 piastres, et, pour assurer le sort des desservants et l'entretien des
eglises, il serait pris trois autres dixièmes, égaux a la somme de 300.000
piastres.
3°. Le dernier dixième servirait a payer les frais que l'obtention de ces
mesures conservatrices nécessitent A Constantinople.
C'est sur cette base qu.on devrait traiter avec les hommes influents dans
la Capitale, mais, comme la vente des biens grecs A leurs prix reel pro-
duirait le triple, et au-delA, de leurs valeurs, on serait d'avis d'avancer un
million (argent turc), pour obtenir la ferme de ces lieux pour douze ans, avec
l'assurance d'une nCcessité complete.
D'après cette opinion, la ferme qui disposerait de 3.000.000, en payant
1.000.000, c'est-A-dire la totalit6 du revenu patent actuel, se trouverait avec
un profit de 2.000.000 annuels. Sur cette somme il faudrait déduire 120.000
piastres, intéret du million A fournir une fois pour toutes A Constantinople,
et 130.000 piastres, frais d'administration, ce qui coterait les profits de la
ferme a 1.450.000 piastres. A cette somme, il serait juste d'ajouter tout
(1) Dupà originalele in posesiunea d-lui N. Filipescu.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA LIM BARDII DIMITRIE MABEL 133

ce qu'une bonne regie devrait et pourrait facilement ajouter aux trois millions
de revenu, qui est appreciee ici a son dernier minimum, ainsi que l'élóvation
successive de ce même revenu pendant les quatre ventes triennales qui
s'opéreraient dans l'intervalle des douze années. Quant a. la regie, on la
congoit de la maniere suivante : elle serait tout a fait séparee de l'gpitropie
des mOnasteres. On s'explicrue :
Les Saints Lieux, le Mont Sinai et le Mont Athos nommerent un épitrope
general, chargé de la defense génkale de leurs intkets. Cet épitrope, pour
les raisons qui seronts déduites plus bas, devra etre le Grand-Vornik actuel.
Il aura a surveiller la régie: 10. quant aux payements a verser dans les caisses
de Constantinople. 2°. quant a la nomination des desservants des eglises,
qu'il designera parmi les prétres les plus dignes par leur moralité et leur
instruction religieuse. 3°. quant a l'entretien des églises et a leur reparation.
4°. 11 s'entendra et sera consulté par le Logothete des Affaires Ecclesiastiques
sur tout ce qui a trait a. l'emploi et a. l'explication des 200.000 que la régie
devra fournir pour les kablissements de bienfaisance. 11 interviendra dans
la nomination des desservants des eglises, de maniere a, ce que le quart
au moins soit pris parmi les prêtres indigenes. Ces attributions gratuites
et éminemment honorables sout tout a fait con venables a un membre de
la famille du prince-régnant.
Il est essentiel de considker la question relative aux Saints Lieux sous son
veritable point de vue. 11 ne s'agit pas d'en faire une question purement fi-
nanciere et de s'approprier les revenus de ces kablissements ; le but prin-
cipal qu'on doit se proposer est de les relever de l'état de délabrement
oh its se trouvent, de les rendre a. leur veritable destination, enfin d'établir
des regles precises qui assurent l'exécution des dispositions testamentaires
des fondateurs, et les préservant a, l'avenir des graves abus auxquels ils
sont livrés.
Ce besoin devient d'autant plus urgent, que les hCgoumeneg, ont fini dans
les derniers temps par n'observer ni regle, ni discipline et que des mo-
nasteres richement dotes et consacrés dans l'origine a, la pike et a, la bien-
faisance n'offrent plus aujourdhui que de tristes solitudes et des eglises
presque en ruines, oü a peine un desservant, sous les haillons de la misbre
et sans aucune espece de retribution, se prCsente encore pour celébrer le
service divin.
A cet effet, ii serait bon d'arréter, comme pour les couvents indigenes, les
dispositions suivantes:
10. Affermer les biens conventuels tous les trois ans en prsence du Me-
tropolitain, du Logothete des Affaires Ecclésiastiques et de quatre delegues :
run du St. Sepulere, l'autre du Mont Athos, le troisikme des communautés

www.digibuc.ro
134 N. JO RGA

de la Rome lie et le quatrieme du Mont Sinai: ils seraient choisis parmi

les hegoumenes en fonctions.
2°. Placer tous les monasteres relevant des Saints Lieux dans quatre ca-
tegories, chacun selon les revenus dont il jouirait, specifier ensuite les
besoins des monasteres compris dans ces quatre categories et fixer les fonds
necessaires pour y satisfaire.
3°. Assigner a, chaque monastere sur ses revenus actuels un fonds de re-
serve, destine aux reparations de ses bAtiments respectifs, en commengant
par les travaux les plus indispensables et les continuant sans interruption,
afin que toutes les constructions soient achevées dans un nombre de annees
determine.
Cette premiere destination remplie, les fonds en reserve serviront A l'en-
tretien des bAtisses et A l'amélioration de l'etat interieur du couvent.
4°. Apres avoir ainsi pourvu aux besoins de-chaque monastere et A l'entretien
convenable de l'hegoumene et des religieux qui s'y trouveraient, assigner sur
l'excédant des revenus annuels une part aux etablissements de bienfaisance,
en compensation de toutes les redevances payees par les monasteres sous
l'ancien ordre de choses : tout le reste sera envoyé au Saints Lieux dont
le monastere releverait.
Les Saints Lieux eux-mémes sont plus intéressés qu'ils ne pensent A, la
realisation de ce projet. Ce serait le seul moyen pour eux de connaitre les
revenus considerables qui jusqu'a ce jour ont été dissipes et arbitrairement
distraits de leur destination primitive et ne profitent qu'aux seuls hegou-
menes. Il est incontestable que par suite du Reglement Organique le rap-
port des biens conventuels a été au moins quadruple. Cependant les
hegoumenes, non seulement ont persisté a, rester en dehors de toute regu-
larisation, mais encore ont cesse depuis l'année 1831 de s'acquitter des re-
devances auxquelles ils étaient tenus sous l'ancien ordre de choses.
Dans le cas, peu probable, ofi les Saints Lieux fermeraient les yeux A, l'évi-
dence des avantages qui résulteraient pour eux de la regularisation de leurs
monastéres et sembleraient craindre une diminution dans les revenus actuels,
on pourrait, comme dernière preuve de la bonne foi que le gouvernement
A toujours apportee A cette question, demander au patriarchat de St. Jeru-
salem (sic), ainsi qu'aux autres Saints Lieux, le montant des sommes qui
entrent aujourd'hui dans sa caisse et le lui assurer A l'avenir.
De cette maniere la raison alleguee par les Saints Lieux d'une diminution
dans leurs revenus actuels ne saurait subsister. A cet effet, ils n'auraient
qu'A prouver le revenu net effectivement encaisse par chacun durant les
années 1830, 1831, 1832, 1833 et 1834. On prendrait le cinquieme de ces
sommes réunies comme terme moyen du revenu annuel qu'on engagerait A

www.digibuc.ro
 VIATA t DOMNIA LUI BARBIJ DIMITRIE VTIRBET. 135

leur garantir pour toujours. En menne temps, on parviendrait a rétablir l'ordre

dans les monasteres avec les sommes soustraites aujourd'hui arbitrairement
par les begoumenes.
Notre maniere de résoudre la question aurait l'avantage d'être conforme
aux instructions du Ministére Imperial, qui ont servi de base au Comité
special du Reglement Organique, et oti il est dit, chap. 8, a propos des
propriétés ecclesiastiques : «les abus ont été si grands sous ce rapport et
la ddpendance des biens ecclésiastiques en, question d'autorité étrangére est
si préjudicielle aux intéréts du pays, qu'il serait vraiment a desirer que cet
objet puisse etre regle d'une maniere satisfaisante pour les deux parties
sous les auspices bienfaisants de la Russie et apres le retablissement de
nos relations amicales avec la Porte Ottomane».
Si, contre toute attente, tous ces moyens de conciliation restaient infruc-
tueux, la justice imposerait la nécessité de ne plus différer la mise a execution
des mesures contenues dans le rapport du 22 fevrier 1834, No. 491, adresse
au general Kisseleff, alors President plenipotentiaire.
La regie sera obtenue au nom d'un habitant de Constantinople, mais peu
marquant, qui ne serait qu'un préte-nom et qui chargerait des soins de
l'administration precisément l'individu que le prince désirerait mettre a la
tete de cette administration; ce dernier, qui encore pourrait etre un préte-
nom, devra etre nécessairement pris dans la classe des negociants ou sloe-
culateurs. Les biens ne seront point vendus aux encheres ; aucune espece
de faveur ne sera point accordée, dans toute la rigueur de l'oxpression.

11.

Priimit Avgust 18 [1834]. Trecut, No. 110.

Prea-innetqate Downne,
Potrivit cu paragrafu al 3-lea al articolului 136 a Regulamentului Organic
unde sa zice ca
«Fiecare Depertament, savarsind socotelele sale de peste an, inpreuna cu
toate documenturile le va supune pe langa al sau raport Domnului, carele
va porunci ca sa sa dea n cea cu de amknuntu cercetare a Controlului.»
potrivit cu articolu 122 al regulamentului §coalelor, ca «socotelile pa
anul trecut, cu toate dovezile, sá sa InfAiseze Domnului n toi ani, printr'un
raPort, spre a sa supune cercetari Controlului».
Logofe#a trebilor biserice§ti, spre indeplinirea de ale sale datorii, ingri-
jind de a sa aqterne socotelile facat oare da, bine pa leat 1833, le supune
cunostirgii tnalPmi Voastre, din care sá face dovada.

www.digibuc.ro
136 N. IORGA

Casa Scoalelor.
L, Par.
Au priimit in curgerea aratatului leat . 334.462,39.
Au cheltuit 320.489,19.
Are naht la zi in 1-iu de Ghenarie, leat 1834 . . . 2.473,20.
Are la acea zi a priimi ram6.§ita din cei ce sa orandueso prin
osebit buget a priimi pa leat 1833 11 500,.
Casa spitalului iubirii de oameni.
Au prihnit 134 372,33.
Au cheltuit 134 372,33.
Ave& a prirni din rarna§itele, in 1-iu Ghenarie 1. 1834 lei 53.290,.
Ave& a pläti datorii la 1-iu Ghenarie 1. 1834 lei 99 018,.
Casa sarrnanilor copii.
Au priimit 47 540,.
Au cheltuit 48.530,35.
Ave& a primi din ram4itiuri la 1-iu Ghen. 1834, pa leat 1833 75.000,.
Ave& a plati datorii la 1-iu Ghen. 1834 990,30.

Casa ceqetorilor.
Au priimit 65 127,10.
Au cheltuit, cu lei 26.503, ce s'au cheltuit pa seama Casii Milelor 46.758,12.
Are naht la zi in 1-iu de Ghenarie leat 1834 lei 7 832,33.
Ave& a priimi din rama§ituri la in 1-iu de Ghen. 1834 lei. 30.536,50.

Casa milelor.
Au priimit 58 896,80.
Au cheltuit 68 441,20.
Avea a plati datorie la 1-iu Ghenarie 1834 9 548,15.

Casa schiturilor.
Au priimit 8 939,20.
Au cheltuit 6 140,.
Au ramas naht la 1-iu Ghen. 1. 1834 lei 2.799,20.
Ave& a priimi din ramaqituri la 1-iu Ghen. 1834, pa leat 1833 2.500,.
Logofetia, alaturand aceste socotele, a§ternute da catra fie§care Eforie in
parte, plecat sa roaga ca sa binevoiti a 0, trimite prin luminata porunca a

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA LUI BARBD DIMITRIE 5TIRBEI. 137 .

Innaltimi Voastre in cercetarea Controlului, ca dupa aceh sa stt poata in-

f4ià la vreme vi la Obvteasca Adunare, soglasuit cu coprinderea Regular
mentului.
Marele-Logoktt al Bisericevtilor: B. Oirbei.
Anul 1834, luna Avgust 17. No. 1969.

No. 1336. Priimit Noemvrie 9 [1834].

Prea-innqate Doamne,
Prin articol. 65 al Regulamentului Organic s'au legiuit pa tot anul lei
350.000 pentru tinerea vcoalelor, 150.000 pentru spitaluri vi 100.000 pentru
copii sarmani, care face pentru cate trele aceste avezari lei vase sute da
mii pa an. Si, find ca prin § 10 al tabli, litera b, a veniturilor Statului, din
Regulamentul Organic, sa hotliravte venit lei 400.000 din averile bisericevti,
s'au facut punere la cale ca aceasta suma s sa priimeasca pa seama ara-
tatelor Case facatoare da bine, vi lei 200.000 sa, sa dea, da la Vistierie spre
complectarea sumii da lei 600.000 pe tot anul, acum avternand bilantu da
ceia ce au primit i dit ceia ce ramane a priimi dhla 1 Iulie 1831 pana la
1 Ghenarie 1835, ii supuiu tnnit1imii Voastre. Prin acest bilant sa face dovada
ca Casele facatoare da bine au ramavita a priimi da la Vistierie lei 366.829,
iar da la averile bisericevti lei 430.879.
Ramavita &I, la Vistierie se inplinevte cu incetul, iar cea da la averile bi-
sericeti, nu numai ca nu este parlej de a sa raspunde, dar i pli viitorime
lipsasc pit fievte care an cate lei 150.000, din pricina ca manastirile inchi-
nate nu contribuesc intru nimic vi sa afla 'Ana astazi nepuse la nici o ran-
duiala. Ci, find ca avazarile facatoare da, bine, treptelnicevte innaintand, v'au
luat fievcare dazvoltarea sa, Inct, da nu vor avea, pit viitorime intregimea
veniturilor hotarate, urmeaza neaparat a innapoia, find cu neputinta intr'alt
chip a sa intampina, toate cheltuelile trebuincioase, de aceia, cunoscAnd
'Una tnnitlimii Voastre, cari mai pre sus de mice alt dorevti cit Domnii-Va
sa sa osebeasca dan cele pana acum i sit rarnaie drept pilda la urmavii novtri,
prin inflorirea fievte caria ramura da administratie i dezvoltarea tutur
avazarilor fiticatoare da bine, am socotit datorie neaparata a supune la inteleapta
chipzuire a Innaltimi Voastre o pricina ca aceia ce privevte la organizatia
manastirilor inchinate, vi care nu poate a mai priimi nici o prelungire, ala-
turand pit langa aceasta trei raporturi ce s'au facut inteaceasta pricina §i
care au ramas fara nici o dezlegare prin contenirea vremelnicevtii obladuiri,

www.digibuc.ro
.138 N. IORGA

iar daocamdata, spre a sa tinea casele facatoare da bine si a sa inditplini

lipsa da lei 150.000 pa tot anul, supt-iscalitul socoteste cit manastirile Gla-
vaciocul, Strihaia, Arnota si Govora, care, pa temeiul legiuirilor atingatoare
(la organizatia manastirilor, urmeaza a sa asaza pit viitorime in orinduiala
celorlalte mantistiri dii obste, sa ramaie ca i pana acum pa seama caselor
facatoare da bine, pan& dad sa va pune la orinduiala manastirile inchinate,
care nu poate a intarziia, dii acum innainte. i, ca sit s[5] pazeasca tot intr'o
vreme duhul legiuirilor mai sus aratate asupra organizatii manastirilor, unde
zice (§ 4, din art. 10): «Asemenea sa va urma la manastirile Glavociocu, Stri-
haia, Arnota si Govora, ce au fost pana acum pa seama caselor facatoare
da bine, cu osebire pentru acestea da a nu sa orandui dii loc igumen pana
sit vor savarsi j cladirile acestor manastiri, aflandu-sa in mai mare darapa-
nare, i toata suma ce sit va cuveni pentru cheltuelile du peste an, sa sa
intrebuinteze la radicarea zidirilor, grabindu-sa aceasta lucrare a luoa, sfarsit
Para intarziere»;
Parerea supt-iscilitului este ca o a treia parte din venit sa sa intrebuin-
teze in tot anul pa seama fiescaria minastiri, ca, dupa un plan regulat, sit
sa faca meremeturile i cladirile trebuincioase, ca, pan& sa sa hotarasca asu-
pra manastirilor inchinate, sa fie si toate cladirile savarsite i sa poata atunci
intra indata in randul celorlalte minastiri da obste.
Marele Logofat al Bisericestilor : SYirbei.
Anul 1834, Noemvrie 8. No. 2552.

IV.
[Lista profesorilor de supt Alexandru Ghica].
Numele, ocupatia, vechimea slujbii.
Innare intermaD.upli
Aaron F., supt-director al colegiului din Bucuresti i profesor fo at
de istoria universali 2 ani 2.
Ioanid Gh., prof. de limba elineasca 4 » 2.
Pop I., de gramatica, si de compunere in limba rumaneasca, . 4» 3.
Sluger Pop Gh., de aritmetica si censor la Pensionat . . . . 4» 3.
Slug. Capatineanu S., inspector al scoalii dela Craiova si prof
de gramatica si de compunere 4 » 3.
Montaniotu C., prof. de limba greceasca in scoala din Craiova 4 » 3.
(cu creionul:) Paladi Serdari.
Serdar Marcovici S., prof. de ritorica in colegiul din Bucuresti 4» 3.
Moroiu C., prof. de legi 4» 3.
Iliescu N., secretar al Eforii . 4» 3.

www.digibuc.ro
 VIATA §I DOMNIA LIII BARBII DIMITRIE VI.IRBEI. 139

V.
[1834].

Prea-limettfatului Donm a toatet Tara-Rumemeascd

Alemandru Dimitrie Ghica.
Raport.

Supt-insemnatul, infAtiOnd Máriei Sale programa eczamenului general de

astazi, plecat face cunoscut a la acest eczamen sá inf4i§az5, de fiescare
clas cAte trei §colari, dintr'aceia ce la eczamenele particulare s'au arätat
vrednici a lira premii. Numärul lor este de 84, nurnele acestor §colari, ori-
gina lor §i gradul prerniului ce li s5, d5,, sii. af15, insemnate in alaturata list4;
dintiin§ii, 17 sant pensioneri §i 67 ecsterni..
Tot numarul §colarilor ce au urmat in anul acesta invataturile Colegiului
este de 736, din care 432 in 4 clasuri incepatoare, 256 in 6 clasuri de u-
maniore §i 45 in 3 clasuri de cornplernantere (sic).
Dintr'acest numar total, 456 iau atestaturi §i ph§asc la .de§chiderea vi-
itoare a cursurilor in clasuri mai innaintate, iar 380 raman intiacela§ cla-
suri, ca sa, repeteze lectiile acelea la care in eczamenele particulare n'au
dobandit gradul de innaintare.
In pensionatul Colegiului se afla acum 48 §colari, din care 9 se -cin cu
cheltuiala din Casa Scoalelor iar 39 eu a lor cheltuialä.
AcWia toti, aflandu-sa supt o de aproape priveghere la a lor invMatura,
§i purtare, au aratat spor la eczamenul ce li s'au %cut, §i acum, dobandind
atestat, fiescare dup gradul ce rneriteazil, tree in alte clasuri de invatatura
mai innaintate.
Prea-plecat 0 credincios supus : P. Poenaru.
VI.
1834 (cu mána).
Prograrnä de urmarea eczamenului oNtescu in Colegiul Sf. Sava.
1. Printr'un cuvant ce se va zice de d. Marele-Logofat al Instructii Pu-
blice se va arata pe scurt urmarea invalaurilor pa anul trecut.
2. sa vor cerceta cate doi scolari din fiecare clas, la invátaturile ce O.
arata mai jos :
A) Invataturi incepatoare.
*coalele dela Biserica Arnzi, Sf. Gheorghe §i Sf. Sava, el. 1-iu §i 2-lea.
Citire §i scriere, cele patru lucrari ale aritmetici, declinatii §i conjugari
D.eczarninator

www.digibuc.ro
140 N. IORGA

Cl. IH.
Inceputuri de catehism, de gramatick cunostinte uzuale, inceputuri de
aritmeticA si de geografie (d. I. Poenaru).
Cl. IV.
inceputuri de geometrie, aritmeticA practick cunostinte uzuale, desenul
lineal si eczercitii gramaticesti (M. Sinai).
B) InvAtaturi umaniore.
Aplicatia analisului gramaticesc asupra compunerii in limba romineasa
cl. 1 si 2 (d-1 1. Pop).
Analizul gramaticesc i compunere in limba frantozeascA, cl. I si 2, d.
C. Aristias, cl. 3 d. Langhilon, cl. 4 si 5 d. Gros.
Geografia i hronologia cl. 1 si 2, d. I. Genilie.
Limba greceascA veche, cl. 4, 5 si 6, d. Gh. Ioanid.
Istoria generall, cl. 4 si 5, d. F. Aron.
Limba latineascA, cl. 5 si 6, d. Gh. Hil.
Aritmetica, cl. 6, d. Gh. Pop.
Ritorica, cl. 6, d. S. Marcovici.
Limba ruseascA, cursu slobod, d. A. Cesciot.
C) InvAtaturi complementare.
{ Geometria si algebra, d. Dim. Pavlidis.
Matematica
Trigonometria i topografia practick d. P. Poenaru.
Pravila civilA, d. C. Moroiu.
Caligrafia, d. A. Pop.
Deseniu, d. S. Valenstein.
3. SA vor chema, scolarii ce s'au arAtat mai silitori la invAtAtura, i ii sA
vor da daruri in cArti.
4. SA vor da cununi scolarilor ce vor fi alesi pentru a se asezA in pansion,
cu cheltuiala din Casa *coalelor.
VII.
1834.
Lista de scolarii ce iasA la eczamenul general si iau premii. (Premiile
sunt: I, II i «acsesit» ; se aratA «vArsta, natia i profesia» scolarului, pre-
cum si dacA e eecstern sau pensionar».)
Cl. I-iu i II-lea de incepAtori. Scoala dela Biserica Amzi (pArintii: preot,
cofetar, slujbas).
Cl. I-iu si II-lea de incepAtori. *coala Sft. Gheorghe (cojocar, negustor,
slujbas, eslujbas austriacesc», Sluger, negutAtor).
Cl. III-lea de incepAtori. Scoala Sf. Sava (AgA, preot, Serdar).

www.digibuc.ro
 VIATA ?I DOMNIA LUI DARBII DIMITRIE ETIRBEI. 141.

Cl. IV-lea de incepatori. *coala Sf. Sava (slujba§, boer, negutator).

Grämatica, cl. I-iu de umaniore (boer, negustor, preot).
Cl. II-lea (boer, hoer, zapciu).
Frantoze§te cl. I-iu (stegar, cojocar, boerina§).
Frantoze§te cl. II-lea (hoer, negustor grec, idem).
Cl. IIIllea.
Cl. IV-lea (boer, 3-ti Logofat, Paharnic).
Cl. V-lea (Logoftit-Mare: Gr. Hrisoscoleu, Stolnic, Caminar).
Geografia, cl. II-lea de urnaniore (negustor, hoer, arenda§).
Hronologie, cl. III-lea (boerina§, negustor, 3-ti Logofat, 3-ti Logotat, boerina§,
3-ti Logofat).
Eline§te, cl. IV-lea (3-ti Log., boerina§, 3-ti Log.).
Cl. V-lea §i VI-lea (polcovnic, hoer, negustor).
Istoria cl. IV-lea (negustor, boerina§, negustor).
Cl. V-lea (Clucer de arie, Serdar, boerina§).
Cl. V-lea latine§te (invati.tor sarb: Nicolae Nenovici, negustor grec, Serdar).
Cl. VI-lea (Pitar, Aga, protopop).
Aritmetica (polcovnic, protopop).
Ritorica (Stolnic, Aga, Pitar).
Ruse§te (Vornic, Pitar, negustor grec).
Cl. de complementar.
Premiu I-iu Burche $tefan, 18 ani. Ruffian. Stolnic. Ecstern.
3 II-lea Iiii item Nice lac, 15 ani. Ruman. Pitar. Ecstern.
Acsesit, Comaneanu Costache, 16 ani. Ruman. Boerina§. Ecstern.
Trigonometria.
Premiu I-iu Ghica loan, 17 ani, Ruman, Hatman. Ecstern.
» II-lea Dinescu Costache, 18 ani, Ruman. Boerina§. Ecstern.
Acsesit Ramniceanu Matache 16 » 3 » »
Acsesit Chitoranu loan 18 » 0 boer »
Legile.
Premiu I-iu Vasilache Rasoescu, 32. Ruman. De sine. Ecstern.
» II-lea Grigorie Gradi0eanu 19. 3 Vornic 3
Caligrafia (Olaf, negustor : Alecu Zane, Sluger).
Deseniul, cl. II-lea (maimarba§a, negustor grec).
Ct. III-lea (Clucer, Clucer).
Deseniul, cl. IV-lea (boer, Stolnic).
Continuatie in clas ecstraordinar (negustor grec).
La cl. IV-a de elineqte: Bratianu Dimitrie, 16 ani. Fiu de boier. Ecstern.
Apare §i la ritorica: «BrAtianu Dimitrie, ani 16, Ruman, Stolnic, ecstern»,
cu Scarlat Boerescu

www.digibuc.ro
142 N. IORGA

VIII.
No. 20. Prihnit Ghen[a]r 5 [18351. Trec[u]t No. 3.
(De mama Domnului :) S'au vrtzut.
Prea-Innagate Doamne,
Dupa, rezo1utia innAltimii Voastre ce s'au dat la jalba d-lui Valian (1), care
au facut cerere a preda, ritorica frantozeascA, Logofetia, adresarisindu-sa
catril cinstita Eforie a *coalelor, au priimit raspuns ca invtitriturile ce trebuie
sit sa asaze in clasurile Colegiului sAnt hotarate prin Regulament. *i, ffind
c5, prin urmare invatAtura ritorici sit preda in limba rumAneasca, nu sa poate
aseza aceastrt catedra in limba fran%ozeascrt decAt numai iaras când trebu-
Inca va cere si va fi scolari innaintati, inat sit poata a gi, folosi de aciastrt
inviWitura; atunci insit alegerea de profesor urmeazA a sa face prin concurs,
dupit regulile asezate, si profesorul sal priimeascrt plata dela Stat, iar curs
slobod, sau de ritoricrt frantozeascA, sau de altrt inva-tatura, cuvinta nu iartri,
-de a srt deschide in Colegiul Sf-tului Savva. Pentru care Logofetia, dup5, po-
runcrt, nu lipseste plecat a supune la cunostinta Innaltimii Voastre.
Marcle-L...goftt al Bisericestilor : B. qtirbei.
Anul 1835, luna Ghenarie 5. No. 10.
Ix.
Lista de scolarii ce iasci la eczamenul formal dela 30 Iunie 1835 si prii-
mese premii (zise si «preturi»).
Cl. I-iu sl 11-lea de incepatori. *coala dela Amza (parintil: negustor, Vis-
tier, grefier; fiul Vistierului e «Urmuzache Iorgu»).
Cl. I-iu si II-lea de incepatori. *coala Sft. Gheorghe (negustor, idem, Clu-
cer za arie).
Cl. I-iu si II-lea de incepAtori. *coala Sft. Sava (argintar, logofetel, negustor).
Cl. III-lea de incepatori. *coala Sft. Sava (negustor, boer, negustor).
Cl. I1I-lea de incepatori. *coala Sft. Sava (boerinas, negustor, boer).
Sindacsul gramaticesc. Cl. I-iu de umaniore (hoer, negustor, negustor). In
margine scrie Domnul : trop d'ainalyse, pa[ges] sales.
Analisul loghicesc. Cl. II-lea de umaniore (bogasier, postelnicel, 3-ti Log..
Compuneri in limba rumtneasca, cl. III-lea (Vornic: Filipescu Nicolache,
boer : Rahtivanu Antonie, Serdar : Ruset Radu).
Franlozeste, cl. I de umaniore (de-asupra: «inceputuri de limba frantozea-
sa») (negustor grec : Dumba Costache, logofetel, boer). (Pe margine scrie
Domnul: mauvaise manigre de lire).

(1) Vaillant.

www.digibuc.ro
 VIATA 13I DOMNIA MI BARBI, DIMITRIt $TIRBEI. 143

Cl. II-lea (Serdar, stegar, vataf).

Cl. III-lea (negustor, vornic : Nicolachi Filipescu. curier armean).
Cl. IV-lea (boer, idem, Aga : Joan Florescu; elevul e de 15 ani).
Cl. V-lea (Serdar, Hatman, Paharnic).
Geografia cl. II-lea de umaniore (boer, slujbas : Billicescu Costache, 15
ani ; hoer) (nota romaneascii, neinteleasii, a Domnului).
Hronologia cl. Ill-lea (polcovnic, boer : Roset Rodolf, 14 ani; curier armean).
Notil a Domnului: pr. Republicei).
Elineste, cl. IV-lea (boer, idem, negustor grec : Costaforu Iorgu, 14 ani).
Cl. V-lea si VI-lea (profesor bulgar : N. Nenovici, gramatic, boer, negustor).
Istoria, cl. IV-lea de umaniore (hoer, negustor : Iorgu Costaforu, boer).
Cl. V-lea (negustor, boer, slujbas) (nota româneasca neinteleasa a Domnului).
Latineste, cl. V-lea (Paharnic : Costache Izvoranu, boer, Iancu Zalomid, de
16 ani, hoer).
Cl. VI-lea (profesor bulgar ; N. Nenovici, negustor, polcovnic).
Retorica, cl. VI-lea (preot, boer, negustor grec).
Aritmetica, cl. VI-lea de umaniore (boer, negustor, boer).
Ruseste (negustor grec, curier armean, negustor roman).
Geometria, cl. I-iu complernentar: Florescu Ioan, 17, Ruman, Vornic. Hristea
Alecu, 19, Polcovnic. Sevastian Zisu, 18, Pitar.
Algebra: Hristea Alecu, 19, Human, Polcovnic. Florescu Joan 17, Human,
Vornic.
Trigonometrie: Burche *tefan, 18, boer. Comaneanu Costache, 18, boer.
Baläcescu Nicolae, 15, boer, Pitar.
Caligrafie (negustor, boer, negustor).
Deseniu cl. II-lea (boer, negustor).
Cl. HI-lea (boer, Camaras, Polcovnic).
Cl. IV-lea (boer, preot; si doi fag indicalie).
X.
1835.
Listd de nuindrul qcolarilor ce au urmat invdfriturile pe anul 1834-1835
In scoalele publice din printipat.
Nro. scolarilor.
2504. Scoalele publice; insä: 848, scoalele din Bucuresti insa: 575, clasele
Incepatoare; insa: 120, scoala dela Sf. Gheorghe, 95, scoala dela Biserica Amzi;
360, colegiul Sf. Sava; Insa: 190, clas. I si II-lea, 110, clas III-lea, 60, clas
IV-lea = 360.
252 vase clase de inva-taturi umaniore.
21 doua clase de complementare.
211. Scoala centrala din Craiova; insa: 164, clasale incepatoare, adeca: 98
clas. I si II-lea, 66 clas. III-lea, 47, trei clase de umaniore.

www.digibuc.ro
144 N. IORGA

1445. *coale incepatoare de prin judqe; inoS

84 Cerneti, 79 Gorji, 105 Caracal, 75 VAlcea, 86 Slatina, 152 Pitesti, 91
Campu-Lung, 130 Giurgiu, 106 Ploesti, 72 Valeni-de-rnunte, 62 Focsani, 120
Targoviste, 103 Buzau, 64 BrAila, 115 Rusi-de-Vede.
XI.
Ecstras dupd registrul qnuruit intru care se insemneazd venirea sau lip-
sirea profesorilor Colegiului Sft. Sava in curgerea trimestrului de Septem-
vrie at anului 1835.
(V. Jorji, profesor de cl. I si al II-lea, I. Poenarul, M. Sinai, I. Pop, C. Aris-
tias, C. Pop, I. Genilie, Langhion, Gros, Gh. Ioanid, F. Aaron, Valenstein,
S. Marcovici, Gh. Pop. Gh. Hil, C. Moroiu, C. Cesciot).
XII.
Progranrul pe 1835.
E Intocmai ca acela pe 1834. Dar examinatori la cursul incepator se pre-
väd ed. Petrovici i Creteanu». La umaniore se scade aritmetica; la corn-
plementare 'Arnim aritmetica i geometria: Gh. Pop; algebra si trigornetria:
D. Pavlidis, caligrafia si tahigrafia: d. Pop; desemn: Valenstein.
XIII.
TABLA
DE
Invataturile ce s'au asezat a sa urnia in Colegiul din
Bucuresti pa simestrul 14u, dela Septemvrie 1-iu 1835 'Ana la
sfarsitul lui Ghenarie 1836.
CI ASURI
LECTII ZILELE
PREDARII
NAINTE
DE
DUPA PROFESORI
AMIAZI AMIAZI

(toalele h cepitoare.
Cl. I-iu 0 al 1I-lea.
Citire i scriere dup. mo-1
dele in toate
Aritmetica din gand zilele 9-12 2-4 D. V. Jorj.
Declinatii i conjugari
Cl. III-lea.
Inceputuri de catihismu idem 9-12
A de grámatica
A aritmeticit idem 2-4
de geogratie I. Poenarul.

www.digibuc.ro
 VIATA RI DOMNIA MI DARED DIMITRIE kiTIRBEI. 145

CIA S IT R I
LECTII ZILELE
PREDXRII
NAINTE
DE
DIIPI PROFESORI
AMIAZI AMIAZI

Cl. IV.
Printipuri de geometrie kii
de mihania practia
Aritmetia, practia cu co-
prinderea frangerilor idem 9-12 - -
Cunoqtinte uzuale
Desemnul linial
Ecserzitii gramaticeqti } idem - 2-4 M. Sinae.

Umaniore.

C/. ./-in.
Inceputuri de'frantoze#e . n toate zilele 8 91/,
Compuneri cu aplicatia re-
- C. Aristia.
gulilor gramaticeqti . . . idem 91/,-11 _ Gh. Pop.
Caligrafie cli tahigrafie . . . idem 2-4 A. Pop.
C/. II-lea.
Deprinderea asupra stilului
rumânesc, avAnd de mo-
del Sf. Testament 0 alte
culegeri morale cli de stil
mai ales idem 8-91/, - Gh. Pop.
Limba franOzeascl . . . .
Gheografia .
Deseniul
idem
L. M. V.
M. J. S.
--
10-111/,
2-31/,
2-4
C. Aristia.
I. Genilie.
I. Valenqtein.
Cl. M-lea.
Limba franOzeasa .
Hronologia.. . . . . . .
. . in toate zilele 8-91/,
M. J. S. 91/,-11
-- D. Langhion,
I. Genilie.
Deprinderi as. stilului rumi-
nese m. innalt
Deseniul
L. M. V.
L. M. V.
11-121/,
_
-
2-4
I. Pop.
Valenqtain.

Frantozeqte
Cl. IV-lea.
n toafe zilele 8-91/, -- Gros.
Greceqte .. .
Istoria partea I-lu
Deseniul
. . idem
M. J. S.
M. J. S.
91/,-11
11-121/,
2-4
- Gh. Ioanidi.
F. Aaron.
Valenqtain.

Latineqte
Cl. V-lea.

FranOzerote . . .
M. J. S. I 8-91/,
n toate zilele 914-11
-- Gh. Hil.
Gros.
Istoria partea Il-a L. M. V. 11-121/, F. Aaron.
Greceqte
Deseniul
, M. J. S.
L. M. V. - 2-31/,
2-4
Gh. Ioanidi.
Valenqtein.

Analele A. R.Tom. XXVIII.Memeriile Secf. istorice. 10

www.digibuc.ro
146 N. IORGA

CIASURI
LECT ZILELE
PREDARII
NAINTE
DE
DDPI
AMIAZI
PROFESORI
AMIAZI

Cl. VI-lea
Ritorica L. M. V. 8-91/2 S. Marcovici.
FraMozeste L. M. V. 9'/2-11 Gros.
Aritmetica .. . . . M. J. S. 91/2-11 Gh. Pop.
Latineste. M. J. S. 2-31/2 Gh. HU,
Greceste L. M. V. 2-31/, Gh. Ioanid,
Invitituri complementare.
Cl. Liu.
Geometria L. M. V. 91/2-11 Gh. Pop.
Latineste . L. M. V. 2-31/2 Gh. HiL
Algebra. L. M. V. 8-91/, D. Pavlid.
CI. II-lea.

Legile
Ruseste
. ..... .
Trigonometria M. J. S.
L. M. V.
8-91/2
8-91/,
4-51A
D. Pavlid.
C. Moroiu
A. Cesciot.

XIV .

Ecstract dupd reghistrul ruruit, etc., in curgerea trimestrului ftwepánd

dela Martie 1 pánd la sfdrfitul lui Mai 836.
Profesorii I. Poenaru, C. Aristia, I. Genilie, Langhion, S. VaIen§teain prof. de
deseniu», Gros, Ioanid, Aaron, Marcovici, Gh. Pop, C. Moroiu, Hil, Cesciot, Jorj,
Sinae, A. Pop, I. Pop, D. Pavlidis.
XV.
Arcitare pentru copii care au ielit dintr'aciastd qcoald cu cetanie, cu seri-
soare i cu ce/e 4 canoane de socoteald, adecd : adunare, scddere, inmul(ire
gi impdrfeald, inset dela anu 1834, Decheniv. 31, s:i pand la lt. 1836, Ghenr. 1.
(Profesia pArintilor: «militaru, muncitoru, postelnicel, brutar, armAsalu, telal».
De WO, 25 de scolari). AfarA din 37 copii carii au urmat pe o vreme la in-
v4äturA i s'au dus din scoalA.
(Meiji au 6-20 de ani, fetele, 6-10).
Stan dascdlu scoalei.
Astazi neamul romanescu au sMtatil,
ToatA V alahiia s'au bucuratu,
SlAvitula Alecsandru sA se veSeleascA.
Coroana GhicAi sA infloreascA,
CA este print acestui printipata:
Numele lui fie in veci lAudatti.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA LIN BARED DIMITRIE ETIRBEI. 147

Dumnezeu carele este Insu§i din sine, fiindii desavarqita, intru toate savar-
*ile sale nesavar§itil, a caruia slava, nici ca au facutil lumea aclasta s'au
multitd, nici de n'ar fi facutti lumea aclasta, slava lui nu s'arfi fi imputinatil, etc.
AO i Mariia Ta, ca al doilea Nehimie Imparatil, cu o man& inpodobe§ti
toata Valahiia cu zidiri de qcoale §i cu Infrumusetarea politii, iar cu ceia-
lalta manä cu milostiva aparare pazesti pre norodul Marii Tale. [Uetri], in-
preuna cu toti cinstiti mini§tri i cu Exelentiia Lor domni generali ai os-
ta§ilor militeri . . .
1836, Ghen. 30.
Acesa.' cuvant s'a zis innaintea Mariei Sale Domnului nostru Alexandru
Dimitrie Ghica Vvd., printu Tarii-Romane§ti, la hramul Sfintilor Ierarhi, la
manästirea Co
XV.
1836, Ghenarie 1.
*coala din mänästirea Co1ii. Catalogu arätatoriu de numaruhl §colarilora
ce au urmatil spre invatatura i urmeaza inteadasta §coala, de la anul 1834,
Dechmv. 31, §i pan& la anulii 1836, Ghenarie 1, precum n launtru s arata:
[Vo. Fiilor.
Temeiul vietii este apa, panea, haina i casa.
Trezvirea, intelepciunea, postulg §i rugaciunea santa aripile sufletului.
Sirah, mpg 4, stihil 30.
Pana la moarte te lupta pentru adevaril, qi D[o]mnul Dumnezeu sa va
lupta pentru tine.
Clasti intaiu de incepatori la a, s.
(Se dau: «numele, pronumele, varsta, natia, meseriia, prin., mahalaoa No.
casii, numirea vapselii». !litre profesii: Bra§ovean, calpacciu, clirutm, bumbacar,
geamba§, croitor, negutator, lipscan, biv Pitar, covaciu, mamular, cizmar,
barbier, vizitiu, cojocar, dulgher, carciumar, tame, plugar, boiangiu, sacagiu,
pietrar, bacan, plapomar, telalba§a, preot, sticlar, pastramagiu, Omar, randas,
bogasier, gradinar, capitan, zidar, macelar, varar, märgelar, fierar, mo§ier,
pescar, pantofar, zapciu. «Natii» : Roman, papista§, Sarb, Grec, Arnauchean).
Totü clas 1-iu la randuiala utrenii. (Profesie : dogar, &Omar, bogasier,
ceasornicar, surecciu, caruta§, postovar, §alvaragiu, dohtor: Nicolae, boerinn
abagiu, zeciuitor, polcovnic, boiangiu, ipocomisar, träistar, rachier, argintar,
basmagiu. La natii se adaoga : Ungurean).
Clasa 2-a, de dasosloväri la ciasuri.
(Profesii : precupet, dascal, ulier, potcovar, econom.)
Clas 3-leal de psaltiriia§i.
(Profesii : caramidar, logofát, cavaf, cofetar.)

www.digibuc.ro
148 N. IORGA

Clas al 4-a, de scriitori, carii urmeaza si la intrebari ale pravoslavie.

(Profesii : vier, Vornic, cirezar.)
Clas in 1-iu (siC) de fete ce urmeaza la 11, s (patru)
Tot acelasi clas, cele ce urmeaza la vecernie (trei).
La utrenie (una).
La dasoslov (trei).
Cele dela psaltire (trei).
Adunarea scolarilor ce urmeaza, in scoala din mánastirea Coltii.
Clas Meg Fete
1-iu de incepatori la A, s 67 4
1 de incepatori la randuiala vecernii 8 3
1 de incepatori la randuiala utrenii . 73 1
2 de incepatori la ciasuri si 61 33 3
3 de incepatori la psaltire 34 3
4 de incepatori la invataturi pravoslavnice si numai la scris 38
253 14
XVI.
Ecstract dupe:: reghislrul .Inuruit in care sci inseunneazci venirea sau lip-
sirea profesorilor colegiului Sft. Sava la ceasul hotevrit sau mai tdrziu in
curgerea trimestrului, incepdnd dela Dechemvrie 1835 panic la sfcirsitul lui
Fevrucwie 836.
D-1 I. Pop, profesor de gramatica si de compunere in cl. 1-iu, 2-lea si 3-lea.
D C. Aristias, profesor de frantozeste in cl. 1-iu si 2-lea.
» A. Pop, profesor de caligrafie.
» I. Genilie, profesor de geografie si hronologie.
» E. Langhion, profesor de frantozeste in cl. al 3-lea.
» Gros, profesor de frantozeste in cl. al 4-lea si 5-lea.
» Gh. Hil, profesor de latineste.
D Gh. Ioanid, profesor de greceste.
» S. Marcovici, profesor de retorica.
» C. Moroiu, profesor de legi.
D A. Cesciot, profesor de ruseste.
D V. Jorj, profesor de cl. 1-iu si 2-lea incepátori.
D I. Poenarul, profesor de cl. 3-lea idem.
D M. Sinae, profesor de cl. 4-lea idem.
D F. Aaron, profesor de istorie.
» Gh. Pop, profesor de aritmetica si de geometrie.
D D. Pavlidis, profesor de algebra si de trigonometrie.
(Trei isalituri.)
Seer.: N. iliescu.

www.digibuc.ro
 vIATA I DOMNIA LUI BARBU DIMITRIE §TIRBEI. 149

(Absentele se impart in : «pentru boalá cu in§tiintare» : cele mai multe

Gros : 10, «fara in0iintare)) : «au eqit mai nainte de ceas», «a intrat mai
tarziu», 2).
XVII.
Rapor&
coala publica din Ploe§ti, 838, Avgust 5, are 116 §colari care se impart
in trei clasuri incepatoare; numarul: 116; copii 103, copile 13; cl. I 56, cl.
al II-lea 44, cl. al III-lea 16.
Gheorghe Mcilureasu.
XVIII.
Prea-innelqate Docunrte,
Dela o margine a tari pana la cealalta inimile Romanilor au tresarit de
bucurie, vazand ea Maria Ta vii iara a lua in mani carma guvernului.
Patrun0 de cele mai curate sentimente, mai jos insemnatii locuitori ai
oraplui Foc§ani, se graben a salute. innaltarea Máriei Tale, a saluta steaua
care, dupa o epoca de nenorociri §i de umiiin, promite terii noastre o era
noua, de prosperitate §i de desvoltare national& Intaia Domnie a Máriei Tale,
insemnata prin atatea fapte patriotice, ne face a spera, Prea-Ynnaltate Doamne,
ca i pe viitor vei voi a lase, in istorie o pagina aurita.
Ce ocazie mai favorabila pentru Maria Ta de face un nume mare §i
glorios, decat aceia cand Europa intreaga ii are privirile atintate asupra
noastra, decat aceia cancl Ora este chemata aji da o organizatie noua, po-
trivia cu dorintele sale, cu spiritul secolului §i cu intentiile binevoitoare
ale majoritatii congresului!
Romanii, cari cunosc innaltele calitati ce posedati §i nobilele sentimente
ce va insuflä, vad in Maria Ta, prea-innaltate Doamne, adevaratul parinte
al patriei ; ei sant incredintati ca yeti derapana abuzurile in flinta, ea yeti
face s domneasca dreptatea in tara, ca veti ridica demnitatea nationalá, a
in toate imprejurarile yeti tinea socoteala de opinia publica, ca, intr'un cu-
vant, departandu-va de acea politica marginita care pana ieri data a na-
bu§i cele mai nobile ale noastre aspiratii, ne yeti läsa toata intinderea spre
a ne lumina asupra intereselor publice §i a lucra spre a ne ridica natia si
a o face mare §i considerata.
Prin aceasta, Prea-Innaltate Doamne, vá veti atrage in prezent amoral,
credinta §i binecuvantarile poporului, iar in viitor numele Mariei Tale va
straluci alaturi cu numele aceIor vechi eroi, atat de scumpi Romanilor.
(Foarte multe iscalituri). (1)
(t) Se pastreaza in dosar mai multe acts asemenea, venind din deosebite orase.

www.digibuc.ro
160 N. IORGA

PARTEA a II-a.

Scrisori inedite ale lui Stirbei Voclä, sau cu privire la el, dupä Domnie.
I.
Cher fits,

S'il y a un conseil a te donner, c'est de t'abstenir de parler politique et

affaires, et d'être tres discret, en observant beaucoup de ménagements en
toutes choses. Il faut tacher de t' éclairer par toutes choses et te borner a
agir comme conseiller et sentinelle dévouee auprès du Prince. Le Baron
d'Offenberg (1) m'a paru un homme d'une sagacité remarquable et d'un carac-
tère fort honorable ; bien loin de le negliger, il faut que vous en ayez toutes
sortes d'egards et d'attentions : vous aurez a compter, et beaucoup meme,
avec la Russie.
Tachez de la ramener et de la rendre bienveillante ; elle vous est néces-
saire, indispensable, pour l'affaire des couvents, comme pour toutes autres
questions. Désormais il dépendra beaucoup d'elle de vous aplanir ou de
vous entraver toutes les affaires.
II.
Con fidentielie. Bucarest, 18/9 66.

Mon Prince (2),

Le Prince, votre pere, est arrive ici en parfaite sante, jeudi 1131 apres mi-
nuit; il est Ovidemment très satisfait et h.& gai de revoir le sol de la patrie,
et j'ai ete agréablement surpris de le retrouver plus vert, plus jeune et
plus vif que jamais.
L'accueil empresse, cordial et très sympathique qu'il a rev ici de tout
le monde, est de nature a ne pas lui faire regretter la peine qu'il a prise
de venir jusqu'ici. Le Prince Charles avait telegraphie lui-même au Préfet
de Giurgevo d'aller a bord. pour le féliciter et lui offrir ses services.
S. A. S. a bien voulu lui faire la premiere visite vendredi [14] a 2 heures,
et tout le public a unanimement applaudi a, cet acte de deference, qui té-
moigne du tact exquis et de la haute courtoisie du Prince-Regnant. M. M.
les consuls, a commencer par le Baron d'Avril, sont également venus les

(1) Consulul Rusesc.

(2) Alexandra tirbei, cred.

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA LUI BARBII DIMITRIE STIRBEI. 151

premiers, excepté le Baron d'Offenberg, qui n'a pas encore para. A cette
occasion, je dois devoir vous rappeler, mon Prince, bien qu'assurément ce
soit tout a fait sup erflu, combien il est essentiel de ne rien negliger pour
vous concilier les bonnes graces du General Ignatieff
Les salons du Prince ne désemplissent pas de visiteurs. Bien qu'il ne se
propose de rester qu'une dixaine de jours encore, il conserve l'espoir de
vous revoir avant son depart.
ilL
No. 33. Baden-Baden, 30 juillet.
.... Jean Ghika me parait le seul homme d'Etat que vous ayez jusqu'a pre-
sent ; ii parait avoir assez bien mellé sa mission a Constantinople. Pour notre
pays, il n'y a pas d'autre solution que celle que vous vous êtes donnée :
c'est notre seule planche de salut. Group& thus avec dévouement autour
du Prince Charles, secondez-le avec abnegation de tous vos moyens et tachez
de lui faciliter la tache, qui est bien ardue. Je désirerais qu'Alexandre prit
du service, et sans retard : je sais qu'il a perdu un temps precieux, mais le
moyen de servir sous un gouvernement comme celui de Couza ! N'importe !
son nom oblige : ii ne peut plus se tenir a l'écart. Le militaire sera re-
forme petit a, petit: il ne peut plus rester ce qu'il est. Qu'Alexandre se mette
a la disposition du Prince, qu'il lui declare vouloir le servir avec dévoue-
ment comme militaire, et, n'importe le rang et le poste qu'il voudra lui
confier, par la régularite et l'assiduité dans l'accomplissement de ses devoirs
il se fera distinguer, respère, et se fera sa position. II faut done qu'il se
decide hardiement. J'aime trop mon pays, comme tu le sais, pour que je
Bois indifferent a faire la connaissance du Prince que la Providence nous a
accord& Je compte done partir le 1-er septembre n. s. pour me rendre
auprès de vous, pourvu que le cholera et les suites de la guerre n'y met-
tent pas obstacle ; d'autant plus que ma pauvre sante a besoin de ména-
gements. Je crois que vous approuvez mon projet, et j'attends a ce sujet
votre reponse.
Tu offriras tes services au Prince, et en tous cas tu tacheras de le se-
conder de tous tes moyens et de lui étre utile avec devouement.
(ss) Stirbey.
IV.
No. 25.Paris, le 23 juin (1866).
Depuis votre depart de Nice, cher fils, je n'ai de vos nouvelles que par
un telégramme du 15 courant, pour m'annoncer votre arrivée dans la nuit
a Bucarest. J'ai ete désole du retard que voui3 avez mis a rejoindre S. A.

www.digibuc.ro
152 N. IORGA

le Prince, une fois que tu t' étais charge d'un dépôt sacre et presse a, lui
remettre en mains.
Toute idée d'occupation militaire a cesse completement, a moins que v ous
ne la provoquiez par des excentricités. respere donc que vous vous cal-
merez, qu'un regime d'économies et un ordre régulier sera de suite inau-
gure sous les auspices du nouveau regne, et que toutes mesures d'emprunt
et de nouvelles contributions n'ont plus de raison d'étre, et que vous devez
entrer résoliiment dans les voies d'économie et d'ordre régulier. Le regime
révolutionnaire a fait son temps : il n'a dure que trop pour la ruine de notre
malheureux pays...

V.

3 novembre, Nice.

....Apr& quoi tu seras attentif a ce qu'il (1) te dira et aux impressions que la
lettre (2) aura produites sur son esprit. Un objet sur lequel je ne lui ai pas
emit, et qui pourtant est de la premiere importance, c'est la situation finan-
ciere et le bilan de l'Etat. 11 parait que le Ministre des Finances est loin
de pouvoir débrouiller ce chaos, et est réduit a cette heure-ci encore a ne
pas connaitre l'actif ni le passif de ses caisses. Au reste, il faut etre juste: il ne
peut pas suffire a administrer les finances de l'exercice courant et en méme
temps a nettoyer les étables d'Augias de tous les immondices amoncelés
dans le cours de dix années. Il serait donc indispensable de nommer, sous
la présidence du Ministre, un comité central de sept membres et cinq commis-
sions de cinq membres chacune, dont trois pour la Valachie et deux pour la
Moldavie, toutes composées d'hommes spéciaux et les plus laborieux des
deux Principautés: on leur adjoindrait des chancelleries composees d'hommes
experiment& et capables. Leurs attributions seraient étendues, a l'effet de
constater les sommes, de quelque nature qu'elles fussent pergues chaque
armee, par qui, oa elles ont été versées et quel usage on en a fait ; de ve-
rifier les arriérés reels et a la charge de qui ils sont restes.
Il faut qu'on contrôle egalement les dettes du Trésor, pour constater si
elles sont valides et si on ne les paie pas deux fois. Les commissions ne seront
que les bras, et le comité le centre, qui soumettra a un examen scrupu-
leux le budget de chacune des années passees, les sommes que la Vistiarie
devait percevoir, celles qu'elle a encaissées, celles qu'elle declare lui avoir
fait défaut et ce qu'elles sont devenues; enfin, il vérifiera l'emploi (appuye

(1) Principe le Carol.

(2) A lui *tirbei Vodli.

www.digibuc.ro
 VIATA X DOMN1A 1XX E4R.,13II DIMITRIE TIRBEL 153

sag des, premies) -de tout l'argent pereu u Trésor et a ,S85 succursales, et
Rap* -queLtifre, legal -cliaque paiement a ote effeetué,
ii fagt dOunelr i,i coniite, 4insLqu:au* persunissiqns, le twine j1 quatre-IMis
POW apuTor tops les cemptes et dresser le bilp,,s.exa,ct,deja situation reelle
de nos ,finances. Atnsi on tigera me igpe cb demarcation l*n ArRnchée
teutra sle pass& legue par d'administration, Conza, et, le present a dater du
1143 tevrisr &mien II wait essentiel que ce travail tilt acheve avant la
cleture des Chambres, pour qu'il leur rat présente et que _par un manifeste
ii filt porte a. la connaissance du public, pour qu'on n'exigeat pas du Prince
au dessus des forces humaines. Banqueroute de l'Etat sans credit pour dix
ducats, dettes qui absorbent la moitie des revenus et escomptent l'avenir,
impossibilité de percevoir les impôts, tarissement de toutes les sources de
la richesse publique, bandes de brigands infestant Je pays, manque total de
voies de communications, comme dans le pays des BedOuins, misere gene-
rale et la famine ravageant le vingtieme au moins de la population, et, en face
de cette situation, les Chambres s'epuiseront sans doute encore en discours
oratoires pour disserter a perte de vue et verbaliser sur la Constitution, sur
les libertés, sur le jury, etc., et pour faire opposition systematique au Mi-
nistere, afin de prendre sa place et recommencer le jeu comme du temps
de Couza. Dans ce cas, tout serait perdu, si on n'a le courage d'y mettre
ordre et d'imprimer une vigueur aux ressorts de l'administration, en nom-
mant aupres de chaque Ministere des commissions composees d'hommes mo-
destes, mais probes et patriotiques, qui ne courent pas apres les places,
afin d'élaborer les projets et activer les travaux....

VI.

No.1.Le 9 novembre (1866); Nice.

Mon cher fils. Je commence, comme tu vois, un nouveau numéro: tu en

feras autant. J'attends accusation de reception de ma lettre du 3 courant,
dans laquelle était insérée une pour le Prince Charles, et que je t'ai envoyée
chargee. Je n'ai rien a y ajouter, cher fils: ce qui a toujours distingue notre
famille, c'est que j'ai toujours subordonné .mes interêts a ceux de la grande
patrie et que je ne les en ai jamais separes un seul instant, dans aucune
circonstance. L'instinct national le sent bien, et nous en tient compte. Tu
conviendras, cher fils, que la solution politique actuelle est rceuvre de la
Providence, qui, en nous tirant de l'abime, a du méme coup sauve notre
nationalité et constitué notre independance, autant que nous serons aptes
a la conserver et a, la consolider.

www.digibuc.ro
164 xii JoaaA

I), faut, dono que les homnaes qui se, sentent un-pen de valeure'nftaehent
au gouvernement du. PAW: Chatrles9cOmille- ajalseale.,planghe de salut et
le servont avec dIftNouernent et plaine fa daoft l'Ayonian.Lefi diffloultesiserbnt
tris grandesi della le vganrnefic(eMerk niais Riles eerent turmonteoa.pan un
travail assidu et bien. suivli. Le Prinee,.-ayant um fonds-dlionneteke inative et
de grande 1oyante4 ne domande qu'a etre naolementi seonde. El% cet (AM
de choses, c'est dans le service actif et la participation au maniement des
affaires publiques qu'on peut seulement se rendre utile au pays par un
travail assidu et suivi avec perseverance, et par une grande discretion et
moderation de paroles, en laissant aux beaux parleurs le mérite de disserter
sur les theories politiques et sociales et en les menageant seulement pour
gulls n'apportent pas de trop grandes entraves a la marche regulière du
gouvernement; mais aujo urd'hui ce n'est point d'eux que pout venir le
bien. La carriere de tout individu aujourd'hui depend entièrement du zele
consciencieux et perseverant gull aura déployé au commencement du regne
actuel dans le service actif de lltat, et l'avenir de chacun depend de la po-
sition qu'il se sera faite dans ces premiers moments difficiles, en se posant
en homme sérieux et en traitant les affaires avec maturité et une certaine
fermete. Le Prince ne pourra, comme de raison, avoir ni predilections, ni pre-
ferences que pour les personnes qui lui faciliteront la tache et qui lui ména-
geront des expedients pour se tirer des mine embarras qu'une situation atroce
lui creera longtemps encore.
Tu partages, cher fils, mes idées, et tu tacheras de conformer ta conduite
et celle de ton frere, a qui tu donneras lecture de ma lettre. Votre carrière
et votre influence future dans le pays dependent entièrement de la part
active que vous aurez prise au service de l'Etat pendant les premieres
années du regne qui commence....
VII.

No. 2. Nice, 15 novembre (1866).

Cher fils. D.... vient d'arriver juste comme tu nous l'avais telegraphie. ll est
a copier ma lettre au Prince Charles pour te l'envoyer, croyant qu'A... l'aura
remise sans en avoir tire copie. Tu y verras combien j'insiste sur la solu-
tion prompte de la question des couvents dédies.
Je serais fier et tu t'acquerrerais des titres a la reconnaissance publique,
si tu attachais a ton nom la solution definitive de cette grande question,
qui faciliterait au dela de tout ce qu'on peut imaginer la marche interieure
de nos affaires par la desamortisation des biens ecclesiastiques de main morte.
Pour rendre possible et hater la vente de ces biens, il faut indispensable-

www.digibuc.ro
 VIATA I DOMNIA Lpx ppm DIMITRIE 13TIRBEI. 155

174e0 4Vivéte cle suite qu'on.peiur-II. pay-qr leifleclICiAlfCsi du. PriN, en edali-
gAtipil§ rpralle4est le senI-m4yen d'Aniertiswilenf die eette- dette de PEW,
et,I'mnique ruwu 4en_ releyer. le§l.finauces i ig .predi.t._Pour, lpicsolution
de.s magi-it§ 4idies,ilfautAtudier1profonknientiAes. fiwincim in çfrs defi
nOgogiafjpuK nrn t9uthet0 .:§ukciies jusqg'A Ia fi diu, rkgiqte gpup,, gong-to:kw
ayeq sein JefA(presult404 qui avaienti.ete,,ohte4us, en,prOter, fain '119tvf/ poir4
40 depart et mauceuvrer avec beaucoup de tact et d'habileté pour tranc/WV
la question et arriver a la conclusion deGnitive. Si eette gloire fetait re-
servée, c'est un grand service que tu aurais rendu réellement au pays, et
une grande satisfaction que tu m'aurais procuree...

23 novembre; Nice.

Merci, cher fils, pour la Constitution et le journal en vers ou poesies sa-

tyro-politiques. Je desirerais en connaitre l'auteur. Quant A la Constitution,
elle est moins mauvaise qu'on ne le pense : ii faut la respecter et tAcher de
l'observer religieusement. Le temps seul en pourra faire connaitre les im-
possibilites ou les defectuosites et l'experience seule indiquera les modifi-
cations qu'il y aura A apporter ; jusque là ii faut se garder d'y changer un
iote, mais theher de l'appliquer consciencieusement et de bonne foi. Attaquez
les idées et les tendances nuisibles par des arguments et une logique sérieuse,
mais respectez les personnes et leurs convictions. Pour arriver a la solution
de notre question politique, l'indépendance nationale, tous les partis ont eon-
tribué, et les radicaux pour une bonne part. Ce serait done injuste et impo-
litique de les pousser a bout, en s'acharnant contre eux. Avec des senti-
ments d'equite, et l'experience aidant, on parviendra A les ramener en grande
partie, ou a en diminuer le nombre des adherents, tandis que leur coneours
dans des moments difficiles ne saurait étre de trop, vu la grande pénurie
d'hommes capables et animes d'un vrai patriotisme. II faut en consequence
laisser de côte les recriminations, qui n'aboutissent qu'a, envenimer les pas-
sions et A surexciter les haines. Est-ce le moyen de faire le bien d'un pays
dans la detresse? Opposez-vous de toutes vos forces aux idées nuisibles et
pernicieuses, mais toujours avec un esprit d'equite et de générosité pour
vos adversaires. Sous un gouvernement parlementaire, il faut compter avec
chaeun des partis et tacher de tirer parti de chaeun avec de requite et une
fermeté pleine de loyaute. Ca_ doit etre l'epoque des apaisements: ii faut
done éviter tout ce qui peut aigrir, et tAcher d'attirer a soi dans un esprit
de conciliation et de justice.
J'ai rev ta dépêche d'avant-hier. Le séjour prolonge de G A Cons-
tantinople me rend inquiet. Pendant qu'il s'agissait des grandes questions du

www.digibuc.ro
156 TORGA

pays, on adjoint au Ministre des Affaires Etrangeres un eollegue, et,3 apres que
tout est termine et gull ne weste qua des vetilles,- qui étaiest tout au plus
du ressort de ragent accrédité aupres de la Porte, on en oharge leiMinistre
-des Affaires ttrangeres luirmeme, pour le laisser :s'usee pendant des ,,se-
maines enoare loin deson poste, et le pousser peut-etre a hire quelque bdvue.
ll a &Es chargé A Conectantinople d'un. grand maniement de fondsrl la chose
premiere qu'.il fera en se retournant est de cl6re ses comptes jusqu!a, un
Hard et de ne laisser rien a la charge de sa bourse. Il ne manquerait encore
que cela !
Stirbey,

P. S. Je regois ta dépéche datée d'aujourd'hui, et tu ne me parks pas

encore de la remise de ma lettre au Prince.

www.digibuc.ro
 CRONIC A BOHOTINULUI
DE

RADII ROSETTI.

,,Winfa dela 7 Octomvrie 1905.

Bohotinul ci Branictea Domneasca de Iânga Iadi, dela

1413 I:Ara la 1632.
Cavalerul Guillebert de Lannoy povestind cälätoriile §i soliile 1W
spune c, in anul 1421, plecand dela Curtea Marelui Duce Vito Id
(pe care 11 numWe Rege) al Litvaniei, spre Romania cea Mica
(Wallachia la petite), dupa ce trecir prin multe pustietati, gäsi pe
Voevodul Alexandru, Domnul zisei Romanii §i al Moldovei, la un
sat al sem nunnit Cozial (et trouvay le ivaiivoude Alexandre,
seigneur de la ditte Wallackie et de Moldavie, a ung sien village
nommé Cozial). (1)
D-1 Hasdeu reproducand aceste cuvinte pentru Intaia oarA in Ar-
hiva Istoricci, adauga o notá In care zice: «Cozial sau Cozia despre
care e vorba este Mr& indoiala satul Bohotin pe Cozia, despre
care am publicat un pergament sub No. 176.»
Aceastä parere este cu buna samá greOta, Cad, precum vorn
vedea din documentele posterioare calatoriei Cavalerului francez, pk-
râudorul Cozia, departe de a fi avut atunci un sat pe malurile
lui, se afia in mijlocul unei pustietati. Apoi, in drumul dela Ca-
menita la parAul Cozia, cälätorul nostru n'ar fi strabatut numai pus-
tiuri, ci numeroase sate §i chiar orw. Vederat ea avem a face
sau cu schimonosirea unei numiri romane§ti de &are Lannoy, cu
o cetire gre§itá a intaiului editor sau cu un sat Cozia, aezat cu
(1) Hasdeu, Arhiva Istorica, I, p. 129.

www.digibuc.ro
158 RADU ROSETTI

totul in altä parte a terii. Apoi satul Bohotinul, departe de a fi asezat

pe paraul Cozia, se afla pe voloaca Bohotinului.
Istoria veche a Bohotinului si a Branistei reiese din urmatoarele
acte :
I. 6 Fevruarie 6939 (1431). Alexandru cel Bun harazeste ma-
nastirii Bistrita o vamk o manastire de a doua mana i patru pri-
saci, din cari una la Bohotin pe Coria. (1)
II. 23 Fevruarie 6946 (1438). Ilie Voevod hargzeste manastirii
Nearntului, Intro altele, prisaca dela gura Teitcircii §i o moara la
gura Jijiei. (2)
10 Maiu 6946 (1438). Acelas Domn harazeste manastirii
III.
Probota o prisaca la Bohotin. (3)
IV. Ianuarie 6961 (1453). Alexandru Voevod (Alexandrel) intäreste
dania Mouth, manastirii Moldavita, de catre Costea Oras, a prisacii
sale din Branistea domneasca, la Bohotin, la Kintclna Tdteircii,
daruind manastirii i desetina de pe acea prisaca. (4)
V. 26 Ianuarie 6961 (1453). Acelas Dornn harkeste manastirii
Probota o prisaca in Branistea domneascd, la Bohotin, anume
Bozova. (5)
VI. 1 Ianuarie 6962 (1454). Acelas Domn harazeste manastirii
Neamtului, din domneasca Braniste, din Bohotinul Fenutui (?), din
drumul ce merge spre Nouresti, Covasna cu toate obarsiile, «jar&
prisaca sä fie de catre Cozia, unde a fost acel deal mare.» (6)
VII. 29 August 6963 (1455). Petru Voevod (Aron), harazeste slugii
sale creclincioase, lui Duma Micaci, la Branistea domneascci, la
Bohotin, un loc din pustiu, anume paraul Cozia, langa prisaca ma-
nastireasca, sa-si fac5, sat la capul piscului «... iar hotar sá aiba, acel
loc din pustiu din toate partile cat va trebui, ca sä poata teal un
sat si din aratura si din fanete.» (7)
VIII. 11 Septemvrie 6985 (1476), tefan cel Mare intäreste dania

(1) Ibid, I, p. 122, No. 176.

(2) Arhiva Statului, Bucuresti, condica I a manastirii Neamtului, p. 29. Desi in acest
document nu se vorbeste de Bohotin, nu incape indoiala a 'Mares, se afla in regiunea
Bohotinului, precum dovedeste documentul de sub IV.
(3) Uricar, XVIII, p. 17
(4) Ibid. ibid., p. 21.
(5) 1-lasdeu, op. cit. I, p. 103, No. 141.
(6) Arhiva Statului, condica citatri mai sus, p. 29.
(7) Acad. Rom. Peceti No. 159. Talmacirea la acte No. II. Duma Micaci era unul din
boierii cad alaituiau sfatul lui Petru Aron. Mai vezi Acad. Rom. Peceti 158 si 179.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTNIILITI. 159

facuta manastirii Homorului de catre Julie Serbici, maica acestuia,

Fecica i sora lui, Ana,ca, a dreptei lor ocini: un loc ca sä-0 aseze
prisaca i jurnatate din acel camp, anume la Zlatareni, Intre izvoare,
mai jos de Bohotin, mai sus de Nuoresti, partea cea din jos. (1)
IX. 24 Martie 7039 (1531). Petru Rare;4 Intare0e manästirii Ho-
morului : o prisaca la Bohotin, pe acest mal al Prutului, «unde
au fost stupii eredinciosulul nostru pan Toader Logofatul», descriin-
du-i hotarul pe scurt. (2)
X. 21 lulie 7089 (1581) Petru chiopul haraze0e slugii sale,
Habiac, un loc de prisaca In Branifte, Intro dijie i Prut. (3)
XI. 13 Dechemvrie 7094 (1585). Petru Schiopul harazeste mamas-
tirii Gál4ii, intemeiata, de el, un loc de prisaca mn Bohotin, des-
criindu-i pe scurt hotarul ales de Gavrilm; biv Parchlab. (4)
Xll. 26 Fevruarie 7094 (1386). Acelas Domn harazeste mamas-
tirii dela Sucev4a un loc de prisaca pe Pietrosul cel Mare, cu iz-
voare, locuri de ramnice 0 de fânete, pana In matca Bohotinului. (5)
XIII. 15 April 7097 (1586). Acela Domn haraze0e lui Andrei Hat-
manul, Parcalabului de Suceava, «un loc de prisacä In Branistea
domneascd, pe valea Hemeiosului, cei prea Bohotin», descriindu-i
hotarul. Apoi Andrei Hatmanul daruind acel loc de prisaca mamas-
tirii dela Pangarati, Domnul, prin acela act, Intareste aceasta danie. (6)

(1) Acad. Rom. Peceti No. 159. TillmAcirea la acte No. I.

(2) Ibid. Pachet LXXVIII No. 91. Tiilmácirea la Acta No. III.
(3) Arhiva Statului, condica I a documentelor manastirii Neamtului, p. 29.
(4) Mentionat in actul LXXXVII de mai jos.
(5) Mentionat in actul CXXXVII de mai jos.
(6) Acad, Rom. Peceti No. 163. Trilmácirea la acte No V.
Din mitrturia hotarnic5, a lui loan Ursoianul (Acte No. LXXXVII), rezult6, cá Petrn
Schiopul, un an dup5 ce dlruise lui Andrei Hatmanul locul de prisac5 dela Hemeiosul,
ii mai laritzi, la 8 Septemvrie 7098 (1588), satul Podolenii in Bran4tea domneascd, epen-
tru o mare slujb5 ce a f5cut-o Domniei i eriie. La 12 Martie 7114 (1606), Irimia Mo-
vilL dárui Podolenii lui Isac Bahca, atunci Vel C5minar, %xi a pomeni de dania cfitre
Andrei Hatmanul i arAtand iar cfi Podolenii fac parte din «Branistea domneascfi, din
targul Esiin. La 19 Main 7139 (1631), Moiseiu Movilä intAreste satul Podolenii lui Stefan
Boul i jupanesei sale, Ruxandei, fiicei lui Stefan Tomsa Vod5, edinteun scris al lor ce
au avut dela Miron Barnovschi, pe satul Podolenii, la BraniAste, in Vnutul Fálciului i pe
satul Stroiesti la Harläu, hind ambele sate danie alui Stefan Tomsa Von, atm manIstirea
Solca, care minfistire le-a dat zestre lui Stefan Boul i Ruxandei la nunta lore. Dintr'un ispisoc
allui Vasile Lupul. din 17 Octonwrie 7146 (1637), reies5 cfi s'an judecat inaintea acelui Domn,
Grigore Ureche Spatarul, nepat lui Andrei Hatmanul, cu *tefan Boul find Clucer 1 cu
neamurile Balicd, pentru stapánirea satului Podoleni, aratand fiecare dovezile lui, i ju-
decata a hotArit ca acel sat sä fie stapanit de Urigore Ureche. La 9 Martie 7163 (1655,

www.digibuc.ro
160 RADII ROSETTI

XIV. 18 Julie 7109 (1601) Irimia MoviI Intáre§te manastirii Neam-

tului «o prisaca in Braniste la Bohotin, pistrià la ob5,r0e, care acea
prisac5, a fost a rAposatului Cornii ce au fost BreiniOer» i apoi
a fost dhruita, man5,stirii Neamtului de Anghelina, fata Cornii §i cu
feciorii ei. (1)
XV. 21 Octomvrie 7115 (1606). Simion Movila intäre.,te ma.rfás:
tirii Sucevita gun loc de prisac5, care este la Braniste, la fundul
Bohotinului, la Pietrosul cel Mare, cu care sau silit raposatii ca-
lugari Eliseiu §i cu Dionisie, grijind i curAtind tocmai din pajite
§i facând prisacá din dreptele lor averi, au umplut-o cu stupi ca
sä fie dela dán§ii poman5, sfmtei mänästiri» . apoi descrie pe
.

scurt hotarul locului dáruit intre Pietrosul eel Mare, Sfe§nicile ;4i
p5x5,ul Rodminului, precum fusese ales §i insemnat de Gavrila fost
Logofát, cu Anastasie Arhirnandritul dela Galata. (2)
Aici se incheie (3) istoria veche a Bohotinului i a BraniFpi.
Din cuprinsul actelor de mai sus, reiese mai intalu ca, la origi-
nile Statului Moldovenese, se afla. In megie§ia Iau1ui o mare Bra-
niste sau Opriturcl domneaseä.
Cuv'antul Braniste vine dela verbul slavon BpdHliT11, a luptä, a
impiedecA sau a opri. Ast5zi, in pArtile paduroase ale Moldovei,
cand Statul sau vreun stäpan de mo§ie opre§te ori ce Were intr'o
parte din pädurea lui §i o ferete pe vreme rnai indelungat a. de
atingerea toporului, aceast5, rezervä se nume0,e opriturci. Brcinis-

Safta, jupiineasa Spfitariului Neculai Ureche, a flcut schimb cu mosul sgu, Logofgtul Ra-
coviO Cihan, aruia i-a dat satul Podolenii. Presupu.n c Racovita 1-a daruit In urmg
mingstirii FAstki. (Aceastg mingstire fiind din cele Inchinate, actele ei sunt luate de
cgluggrii greci).
(1) Acad. Rom. Pachet LXXXI No. 130. TaImiicirea la acte No. VI.
In condica I a Documentelor mangstirii Neamtului, p. 29, ggsim extractul unei arti
Gospod a lui Simion Movilg, din 1 August 7114 (1606), prin care porunceste lui Buzul ce
a fost Pgralab, sg iea sama pentru pricina de hotar ce are Moldovianul Brlinifterul cu
caluggrii dela Neamtu pentru hotarul mosiei ScoposAnii dela gura Jijiei, urmat de men-
(iunea cl Buzul a si dat o mgrturie hotarnicg in aceastg pricing. Din alt document dela
7121 (1613) rezultg ca satul Scoposgni aveà fiintg de pe atunci.
(2) Acad. Rom. Pachet LXXXI No. 131. Tglmäcirea la acte VII.
(3) In condica 18 a Documentelor Ilitropoliei din Iasi, Oat& la Arhiva Statului i cu-
prinzAnd scrisorile mosiilor Costulenii i Prisacanii, caH la Inceput erau intregi cuprinse
In Braniste, la No. 1, se vede trecutá copia unui ispisoc al lui Moiseiu Movila din 12 August
7137 (1630), intgrind Mitropoliei un loc de moarg in Branistea Jijiei, In vadul de pe gura
Sobráciului, In potriva apei Covasna i hotarul, loc imprejur eat se va puteg da cu sg-
geata. D

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINTAIII. 161

tile domnelti din vechime nu erau altceva decat ni0e oprituri sau
rezerve oprite pe sama Domniei. Asemenea oprituri se gäsiau atat
la camp cat §i la munte, unde voiu cità ca pildA acea daruitA de
Stefan cel Mare manAstirii dela Putna prin uricul din 17 Noemvrie
7011 (1502). Aceasta brani0e, pe care se aflA a§ezath insA§ ma-
nAstirea, cu o Intindere de multe mfi de Wei, cuprinzand aproape
tot basenur:de sus al Sucevei, pan& la gura Putnei, era menitä de
Domn «sa fie manAstirii de prins pe§te §i ca sA-0 peed, vitelen. (1)
Brani0ea domneascar de langA targul Ia0 era 0 mai Intinsa. Din
documentele mo0i1or Tutora, Oprienii, Prisacanii, Morenii i Costu
lenii cu trupurile, reiese cA, in lungime, se intindea dela Ungheni
panA aproape de Dranceni. (2) Necunoscand documentele mo0ilor
cari se megieesc cu Bohotinul spre Apus, nu-mi este cu putintA sä
precizez lAtimea Brani0ii. Din actele publicate in aceastA lucrare ar
rezulta cä hotarul ei despre Apus se MIA intre dealurile cari despart
apele ce se revarsA in Siretiu de acele cari se aruncA in Prut, la
Vest de culmea despArtitoare (3).
In privinta faptului dacA Brani0ea se intindea i peste Prut sau
nu, nu mA pot pronunta, deoarece, ineat privWe mo0ile din stanga
Prutului, cunosc numai scrisorile mo0ei Fratiene0ii sau FrAsine."-
tii, din fata Coltului Cornii, cari le public in parte la actele insotind
aceastä lucrare. Din ele rezultä cA FrAtiene§tii erau sat vechiu
inainte de 1498. (4)
Ac6astä intindere de pAmant cuprindea, pAduri, campii, fanete bo-
gate i, pe Maga douA rauri, numeroase garle, parae i bAlti foarte
indAmanatice pentru a§ezarea de mori §i facerea de iazuri.
Regiunea scAldatA de paraele Bohotinului 0 al Coziei i imprejurimile
ei erau cu deosebire prielnice pentru crWerea albinelor. Bohotinul, ca
§i scursurile cari se varsa Intrinsul, ca §i Cozia, Covasna i Trestiana,
curge intro ni0e dealuri apropiate i inalte, astfel cA valea lui qi vAioa-
gele strimte ce se deschid Inteinsul, precum §i cele mArginw sunt
bine apArate de vanturi. AceastA apArare este mai cu samA puternica
despre CrivAt din pricina dealurilor dela Petcu, dela Doi Lei §i dela
CetAtuia, care se inalta cu 2-300 metri deasupra vAii. DacA adAugim
(1) Dimitrie Dan, Metnetstirea i comuna Putna, p. 1951 urm.
(2) Nu cunosc actele mosiilor Grozesti i Zbieroaia dar, dupä toate probabilitatile, fficeau
si ele parte din Braniste.
(3) Mosia Hi Eta, una din pris5,cile däruite manästirii Sucevita, se afla asezata Intreaga
In basenul Siretiului,
(4) Actul No. I al mosiilor Fratienestii si Co1u1 Cornii.
Analele A. R.Tom. XXVIII.Memoriile Serf. Istorice. 11

www.digibuc.ro
162 tiADti ROS err!

ca, In vechime, dupa cum reiese din acte, toata partea deluroash a
Brani§tii era, acop erita cu paduri, in cari far& Indoiala teiul era, ca
astazi, una din semintele de capetenie, ne dam sama ea' acest
tinut era, ca 3 i facut inadins pentru a§ezare de prisaci, Este deci
wr de Inteles pentru ce ma,nastiri §i boieri se indesau spre a do-
bandi dela Domni danii de locuri de prisaci Intr'insul.
Venitul de capetenie al Brani§tii era, fara indoiala, zeciuialä dela
stupii din numeroasele prisaci wzate intr'insa de particulari. Me-
zarea de prisaci particulare reiese atat din uricul dat rnanastirii
Homor de catre Petru Rare§, la 24 Martie 1531, in care vedem ca
Logofätul Toader (1) 10 tinuse stupii in partea de Brani0e Inta-
rita acelei manastiri, din acel al lui Simion Movila din 21 Octomvrie
1606, in care ni se vorbe§te de prisaca a§ezata de raposatii calu-
gâri Eliseiu i Dionisie care curatise padurea pe locul domnesc, «din
paji0eD, cat ;;i din documentele posterioare. Ori eine era slobod sa
vie sa faca prisaca pe locul domnese, caci prin a§ezari de prisaci
cat mai multe venitul Domnului sporia, atat din punct de privire
domanial, prin produsul zeciuielii platita lui ca stapan al locului, cat
0 din punctul de privire fiscal, prin achitarea desetinei Gospod. (2)
Aceasta era perceputa de desetnici, iar cea dintaiu de bretnisteri.
Ace§ti brani0eri, pe cari i-am intalnit in documentele rezumate
mai sus, Mat In text cat 0 in note i pe can ii vom mai intalni
§;i in actele despre caH avem sa ne ocupam de acum Inainte, erau
insarcinati cu paza Brani0ei i cu perceperea veniturilor domaniale
de pe &Ansa, venituri alcatuite, pe Fang& zeciuiala sau dijrna stu-
pilor, de aceea a lanului cosit pe intinsele faneturi de pe §esul Pru-
tului, de aceea a semanaturilor facute pe locul domnesc de catre
locuitorii satelor megie0te, din plata papnatului vitelor, a oilor in-
voite la parsune 0 a mascurilor invoiti in paduri, la ghinda §i la jir,
Braniqterii erau fara indoiala platiti in naturk fiind volnici sa tie
pe locul domnesc stupii i vitele lor, sa coseasca, fânul trebuitor
pi sa faca araturi fara a mai da dijma. Ei Ii aveau locuinte chiar

(1) Toader Balq (?) LogofAtul lui Petru Ram, dela 1528 pAn1 pe la 1539, privighitorul
pus de Domn la reclAdirea mAnastirii dela RAsca, ctitorul manAstirii Homorului pe care
a reInnoit-o i unde este ingropat on sotia lui Anastasia.
(2) Nu incape IndoialA crt erau In Braniqte ci prisAci domne0i cari trebuiau sä spo-
reascA necontenit, deoarece ele primiau pe fiecare an un numAr de roiuri din acel an
alcAtuind zeciuiala stupilor 1nvoii In Branicte. Dupa un act din 1729 jyezi actul No. LXV)
acea zeciuialA era, atunci de un roiu la 20 stupi.

www.digibuc.ro
 cnoxIcA 130 nu1n4m.M. 168
ea.

In Braniste §i par a fi fost luati nu din prostime dar din oameni

mai de sama.
Miron Costin ne arata, ea Bucioc Vornicul, in urma batäliei dela
Tutora, a fugit In Braniste (unde fu ucis tot atunci, de eptelici
Hatmanul si de Goia Postelnicul, starAnul sau, Gaspar Vocla) «au
nazuit la un hin al sclu, anume Toader Branisteriul, unde i lo-
cuia acel Toader. Singur nemerit din risipa, far& slugi pre langa
sine, precum vremea aceea in risipa otirii ash. aduce i cu multa
rugaminte si giuruite catre hinul sem s'au oplosit in hicliana fa-
gaduinta lui. Tara, a doua zi lau legat hinu si lau dus la Skin-
der Pasa» (1).
Pe alti Branisteri Ii vedern cu most: ca Cornea, stapanul satului
Co 11111 Cornii (2). Pana in veacul al XVIII-lea gasim pe Branisteri
stand nemijlocit sub poruncile Comisului celui Mare (3). In Domnia
lui Mihai Racovita apar insa, intre Comis i ei, doi diregatori: Ca-
pitanul de Braniste (4) 0 Parcalabul de Braniste (5). Pe langa Bra-
nisteri mai intalnim in Braniste i alli oameni domnesti: vanatorii,
insarcinati cu paza vanatului i cu indestularea rnesei Domnului. Ei
se arata adesea ca marturi in hotarnicii sau ca agenti ai puterii
publice (6).
Trebue observat GIL numele de Bohotin nu se marginia in ye-
chime numai la tarmurile udate de paraul cu acest nume, ci so In-
tindea mai departe, caci daniile acute manastirilor Pobrata, Neamtu,
Moldavita, Homor si Galata se afla toate in afara de basenul Bo.
hotinului.
Lucru de mirare este ch mânastirile Bistrita, Pobrata si Molda-
vita nu s'au folosit nici cdata de daniile facute lor in aceasta Braniste,
neluandu-le in stapanire, cad nici o urma nu gasim in acte ca ele
sa fi stapanit vreodata pamant In Bohotin sau sa fi ridicat macar
pretentiuni de asemenea natura.
Iar in cat priveste rnanastirea Homorului, des] se pare ca ea a
stapanit candva o prisaca la hotarul despre Miaza-Noapte-Apus al
Bohotinului, nu mi-a fost cu putinla sa aflu unde anume (7).

(1) Letopisete. Ed. 2, v. I, p. 273.

(2) Actul No. IEI al mosiilor Coltul Cornii i Fraliene0i:
(3) Actele No. XXIX, XXXII, XXXIII ale Bohotinului.
(4) Actele No. X, XI i XII ale Coltului Cornii.
(5) Actul No. XI, al Coltului Cornii.
(6) .Actele No. XIII, si CXXX ale Bohotinului.
(7) Faptul cá atat uricul lui *tefan cel Mare din 1476 cat i acel al lui Petra Flares, din
1531 se gäsesc in hartiilo Bohotinului i øä sta'panirea Sucevitei asupra HiIiei nu

www.digibuc.ro
164 MIMI ROAETTI

Pärti le din Bohotin si imprejurimi daruite de Domni manästirilor

si stapamite de ele erau urmatoarele:
I. Dania lama manästirii Neamtului, In anul 1438, a unei bucati
de loc din gura Jijiei, danie care a lost miezul imprejurul careia
s'a alcatuit mai tarziu mosia Scoposanii (1) si Insemnata pe harta
alaturata cu A.
II. Dania lama aceleias manastiri prin uricul din 1454, la mar-
ginea despre Miaza-Noapte a Bohotinului si a Coziei, despre Covasna
0 Insemnata pe hart& cu litera B (2).
III. Dania Malta de Andrei Hatmanul manastirii Pangarati prin
uricul din 1586, cam in mijlocul Bohotinului, pe paraul Hemeiosului
si insemnata pe aceeas harta cu litera C.
IV. Dania facuta manastirii Galata in anul 1585, la hotarul col-
tului nord-vestic al Bohotinului si insemnata pe harta cu litera D.
V. Daniile facute manastirii Sucevita la 26 Fevruarie 1586 si
la 21 Octomvrie 1606, pe paraele Bazga si Trestiana si insemnate
pe harta cu literele E. si F, (3).
La acestea se mai adaogiau :
VI. Dania facuta la 1453, lui Duma Micaci, pe paraul Coziei, in-
semnata pe hart& cu litera G si
VII. Dania lama lui Habiac, la 1581 si cuprinsa. In mosia Sco-
posanii a manastirii Neamtului.
Pe Bohotinul propriu zis si pe Cozia nu se afla Inca In anul 1632
nici un sat, dar in imprejurimi aveau fiinte satele Coltul Cornii,
mi se pare a reiesi din vreunul din cele doua urice de danie ale acestei manastiri, ma
face sa presupun ca, la o vreme oarescare, ea a dobandit acel loc dela Homor prin
schimb sau prin cumpfirlturá, luand si uricele de danie pe cari Guvernul austriac le-a
predat pe urma cumparatorIlor.
(1) Yu mosia Scoposanii era cuprinsa dania f5,cuta lui Habiac in anul 1581, trecuti ma-
nastirii probabil iaras prin danie.
(2) Manastirea Neamtului a ocupat 0 stapanit aici o intindere insemnati de loc, pe
care a facut prisaca, metoh de c5,1ugari si biserica, precum rezulta din aetul LXXXVII, dar
uricul din 1454 este atat de lipsit de preciziune !neat, cand manastirea s'a gasit in fate,
unui megies puternic, ea a trebuit sa renunte la stApanirea ei, neputand-o mantinea favi
cu descrierile de hotare mult mai precize ale megiesilor.
in cat priveste situatia locului de prisaca daruit maniistirii Neamtului de Anghelina,
fata Cornii, la 1606, ea n'a putut s5, fie aflata nici odata.
(3) Astfel vedem 05, a stapa,nit manastirea Sucev4a: E este mosia HiNa si F mosia
Bazga de mai pe urma; totus mi se pare ca ambele (Mu se refer& tot la mosia Bazga,
cea dintaiu pe parte dintr'insa si cea de al doilea pe tot hotarul acelei mosii. Hilitatrebue sa,11
fost cuprinsa in (Muffle manästirii Homor dela Iurie erbici si dela Petru Rams, caH vor fi
venit ate Sucevita printr'o transaqiune intre ambelemanastiri, raniasa nougnecunoscut5.

www.digibuc.ro
 C RONICA BOB OT 165

Salagenii, Grozetii, Tama§ani, Ponce0ii (1), Dranceniii, Scoposhnii

§i Podolenii.

II.

Bohotinul sub Buhusesti dela 1632 pAnA la 1672.

Prin uricul din 26 Noemvrie 7141 (1632), Alexandru Voda (Ilia§)
haraze0e lui Dumitru Buhu, Treti Logofát, pentru dreptele i ore-
dincioasele lui slujbe catre Domn §i tara §i pentru ca a daruit Dom-
nului patru cai buni, preteluiti 160 ughi, «un loc de prisaca la
Brani0e cu loc de fanete... §i cu loc de moara pe apa Jijiei, de
unde se impreuna apa Bahluiului cu apa Jijiei, ca s5, socoteasca
el Insu§ unde va fi loc bun in locul domnesc, pan& unde cade apa
Jijiei In apa Prutului, ca sa-0 faca lui mon ci stiadze» (2).
Latitudinea data de Dornn lui Buhuc era, mare 0 poate 05, daca,
Alexandru Iliac ar fi domnit mai mult, BuhLw 0-ar fi croit din
Brani0e o mo0e i mai mare decat aceea pe care Il vedem stapan
mai pe urrna. Dar putine luni dupa danie, tara fiind nemultumita de
Domnia lui Alexandru 0 mai ales fierband sub greutatile puse peste
ea de Grecul Bati§te Veleli, se räscoalä multimea, silecte pe Domn
sa-i dea pe Baticte, 11 «face farâmi cu topoarelen §i alunga pe ne-
vrednicul nepot al lui Rarec, care iea drumul Branictei, In jos. Dar
boierii temandu-se oá Domnul s5, nu se indrepte spre 13ugeac pentru
a se intoarce In scaun cu ajutor tatäresc, reped indatä dup5, dansul
pe o sm.& din ei, printre cari mai de sama, era, tocmai Dumitru
Buhuc. Alexandru Voda, se sperie foarte and vaza iar gloat& ve-
nind dupg el, 0 cand ei se apropiara, Ii ruga sa crute pe fiul sau,
Radu, dar Buhuc Ii zise sh n'aiba grijä cad ei au venit numai sa-i
spuie o tara dorecte ca el sa mearga la Galati prin Barlad, ca sa
nu aduca vreun rau tarii dela Tatari. Alexandru, bucuros sä scape
cu viata, primi sa mearga pe unde vor voi, c1 boierii, pornindul spre
Barlad sub paza bunä, se intoarsera la Iaci (3).
Dupa, o scurt5, Domnie de cateva luni, Moiseiu Movila fu silit de
energicul sat' concurent, Vasile Lupu, ajutat de Abaza Paca dela
Silistria, sä plece din scaunul in care Oiuse, in acel decurs de timp,

(1) TAnAsenii Poncestii i Drancenii s'au contopit in Zbieroaia de astozi.

(2) Acte No. VII.
(3) Letopisete I. Editia 2, p. 294.

www.digibuc.ro
166 RADII ROBETTI

sa stranga o insemnatil avere §i Lupul li luh locul. Vedem pe Du-

mitru Buhu§ (1) indeplinind slujba de Visternic dela inceputul nouei
Domnii §i bucurându-se de favoarea noului sau stapan. El nu pier-
duse vreme pentru a se folosi de dania lui Alexandru Ilia§ : iez1
Prutul §i fact' pe Jijia ni§te mori ce fura de mare folos satelor
de pe Imprejur, caH pana atuncea erau silite sa se multumeasca
cu morile manastirii Neamtului dela Scoposani. Prin uricul din 8
lulie 7143 (1635), Domnul Ii dada volnicie sa aduca atat oameni din
all& tara cat §i din satele sale, spre a face sat In brani§tea Dom-
nului, scutindu-i de numeroasele daH caH apasau pe «mi§eii Mariei
Sale», insa hotarIndu-i de astadata unde sa, faca satul: «In capatul
de jos al Brani§tei §i sä aiba loc de fanete §i de arätura §i de
gradina §i de hrana . . .» (2).
Oamenii, incepand a se strange in satul ce se Infiinta la loc ada,-
postit, pe voloaca Bohotinului, Buhu§ cerii Domnului sa i se facit
hotärnicia locului daruit §i Voda li dada carte Gospod din 20 Martie
7144, catre Chico§ Satrariul cel Mare, poruncindu-i sa socoteasca:
«uncle este acel loc de mori, sä facä la acel loc oamenilor loc ca
sá aiba, unde ara §i loc de fanete ci de prisaci §i de alta ce va
trebui sa se hrlineasca ...» E,d «sit aleaga numai loc drept domnesc
iar nu loc a vreunor manastiri» §i locul ales sa% fie pe langa locul
däruit manastirii Pangarap de calm Andrei Hatmanul. (3)
Precum reiese din mai multe acte posterioare, Chico§ Satrariul
Ici indeplini insarcinarea data de Domn, dar nu mi-a fost cu putinta
pAna acum sä descoper hotarnica facuta de el.
Locul de prisaca dela Hemeiu§, daruit de Andrei Hatmanul ma-
nastirii Pangaratilor, era un spin neplacut in coasta lui Buhu§ prin
apropierea in care se afla hotarul lui de vatra noului sat infiintat pe
voloaca Bohotinului, un adevarat cuiu in mocia lui Manic: el nu pierdii
timp pentru a-I impreuna, cu hotarul lui. Prin inscrisul din 21 Maiu
7144 (1636), Vasile Lupul Intarecte schimbul facut Intro mânastirea
Pangaratii §i Dumitru Buhu§. Acesta lua locul de prisaca dela He-
meiu§ (land manastirii in schimb altul, mai in apropiere, In tinutul
Bacaului, la Mesteacan, pe malul drept al Bistritei. (4)
Satenii din Podoleni jaluindu-se atm Domn ca Buhu§ le impre-

(1) Vezi notita asupra familiei Buhus la sfArsit.

(2) Acte No. IX.
(3) Acte No. X.
(4) Acte No. XI.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULIII. 167

soara o bucata de loc din hotarul lor i poirdndu-se de tap cu Vis-

ternicul inaintea Doranului, acesta porunci lui Neaniul, Vornicului
de Poarta, prin carte Gospod dela 12 August 7144 (16361, sa mearga
la fata locului, unde strangand multi oameni buni o i batrani, sA iea
sama pricinii dupa scrisori, sa faca dreptate i sä arate Domnului
prin scrisoare cum stau lucrurile (1).
Neaniul mergand la fata locului, stranse pe MITA multime de
oameni de ptin vecinatate patru vanatori i doi boieri marl : Gheorghe
Rosca Visternicul i Neculai Stratulat Vornicul, i dupa o amanuntita
al lungA cercetare, constata printr'o mArturie hotarnica iscAlitA de
toti cei de fata, ca Podolenii n'aveau nici o dreptate i ca Buhus
nu le impresurase nimica. Cu acest prilej Neaniul mai alesese si
stMpise tot hotarul proprietatii lui Buhus: atat dania domneasca
cat i prisaca dela Hemeius (2).
Fara a pierde vreme Buhus obtinii dela Domn sA-i intareasca,
prin uric dela 20 August 7144 (1636), stäpanirea lui si mArturia
hotarnica a lui Neaniul (3).
Se vede cA Podolenii, la hotarnicia lui Chicos Satrariul, aratase
o scrisoare de marturie a megiasilor, favorbila lor, dar pe care
n'au aratat-o hotarnicilor celor noi, &AA gaSim o carte Gospod din
22 August 7144 (1636), prin care Domnul scrie «la vatamanul §i
la toti satenii din sat din Podoleni ...D poruncindu-le sa dea acea seri-
soare In maim. lui Neaniul, caci altmintrelea Vornicul de Poarta le
va lua, din porunca Domnului, cincizeci boi i ii va duce la Domnie
ai sa% stie bine a ca vor fi acei boi peitori» (4).
Paptul de a vedea, pe locuitorii unui sat apartinand unui boier
(Stefan Boul), stand la judecatA in fata Domnului cu alt boier. me-
gies (Buhus), pentru incalcarea hotarului satului lor, este din cele
mai interesante si are o mare importanta. El este o noua i pu-
ternica dovada a faptului stabilit de mine pentru iritâia oara prin
studiul meu: Despre Clasele Agricole din Moldova cA, din vechiu,
locuitorii satelor aveau un drept de uzufruct ereditar asupra pa-
manturilor pe cari se hraniau (5).
In vremea cat Bohotinul fusese Braniste domneasca, megiesii erau
deprinsi sa vie sa aseze prisaci, sa coseasca, sa are, sa, aduca vite
(1) Acte No. XII.
(2) Acte No. XIII.
(3) Acte No. XIV, XVI.
(4) Acte No. XVII.
(5) Revista Nola, anul I, No. XI.

www.digibuc.ro
168 RADII ROSETTI

la pasune platind sau nu dijma, dupa cum erau bine sau nu cu

bránisterii. Buhus vol sa fie singur staptin pe locul sau. Gasind oa-
menii lui (caci cert este ca, Buhus sedea la Iasi si nu la Bohotin
undo nu avea asezare) niste oameni de ai Caminarului celui mare,
caH arau si cosiau pe mosie, ei le cerura dijma legiuita. Dar oa-
menii Caminariului dadura ja1ba deadreptul la Domn si acesta, la
20 August 1636, scrie lui Buhus sa scuteasca, pentru anut acela,
pe oamenii aminarului de dijmk fiindca stapa,nul lor se afla la
Tarigrad pentru trebile terii (1).
Acest Carninar care era Iordachi Cantacuzino, stapanul satului
Grozesti, pe Prut, intorcandu-se in tark scrie «fratelui Visternic»,
poftindu-1 sa," lase pe oamenii din acel sat sa are unde arase pan&
atunci, fagaduindu-i ca.-1 va sluji si mai mult (2).
Satul Bohotin era intemeiat 1nainte de moartea lui Buhus, deoarece
vedem pe Ursul si pe Patrasco din Bohotin venind la mosia lui dela
Neampi, Crivestii, spre a-i da legatura scrisa cumca feciorii lor nu
vor merge sa se scrie la calarasi (3). Calarasii fiind oameni dom-
nesti, bucurandu-se de privilegii, ei erau pierduti pentru stapanul sa-
tului lor, care nu mai avea nici un folos dela ei. Buhus a murit la
15 Martie 1647 (4), la Crivesti, unde este ingropat. /nsa intro hartiile
Bohotinului este un act din 10 August 7163 (1655), prin care Sandul
Micul, stränepotul lui Durna Micaci, caruia am vazut ea Petru Aron
li daruise un loc din pustiu, pe Cozia, la 29 August 1455, (5) vinde
lui Dumitru Buhus, Visternicul, emosia si pa,raul CoziaD. Indoialä
asupra datei mortii lui Buhus (pe care nu-1 mai intalnim in nici
un document posterior zilei de 15 Martie 1647) nu poate sa existe;
alt Dumitru BuhuF,4, Visternic, n'a existat pe acea vreme si feciorii
lui fluhus au stapanit Bohotinul cu Cozia. Pe de alt.& parte nu
poate incapea, nici cea mai mica incloiala asupra autenticitatii actului
lui Sandu Micul. Singura lamurire cu putingt este ca acLul de van-
zare a Coziei flind pierdut, feciorii lui Buhus au pus pe Sandu
Micul sa iscaleasca alt zapis pe care s'a pus data zilei in care se seri-
sese cel original. Aceasta, presupunere mi se pare cu atat mai aproape
de adevar, cu cat mai gasim in acesle hartii un act din 23 Martie

(1) Acte No. XV.

(2) Acte No. XVIII.
(3) Acte No. XX.
(4) Melhisedec, 0 vizita la 48 indnlistiri, etc., p. 129.
(5) Acte XXIV.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULUI. 169

1656, prin care Mitropolitul ci multi boieri ai Curtii Gospod Incre-

dinteaza ct Egumenul de Pangarati a facut schimb cu Dumitru
Buhuc dandu-i locul de prism& dela Hemeiosul i Wand pe acel
dela Mestea6an. Dar ctim ea acest schimb se Meuse in anul 1636 (1).
Chipul in care Dumitru Buhuc a cumpg,rat dela Sandu Micul rnocia
Cozia este interesant i arunca o lumina destul de vie asupra mo-
ravurilor vremii de atunci.
Sandu Micu, un urmac de boieri sapatati, cum erau multi pe atunci,
furase patru cai, fusese prins ci Inchis. Nu era de cuguit cu pre-
scriptiunile. Pravilei lui Vasile Lupu In privinta furtului de vite
§i vinovatul trebuia sa se actepte dintr'o clipa', la alta sä faca cu-
noctinta cu ctreangul. Dar Buhuc, de era sau nu Visternic In acel
ceas nu ctim, ins& neindoielnic este ea era puternic i stapan al Bo-
hotinului, iar pustietatea de pe paraul Coziei in marginea Bohoti-
nului. Buhuc se grabi sa se foloseasca de prilej pentru a-ci rotunji
hotarul. Sandu ii &Mir mocia, iar Visternicul puse un cuvant bun
pentru el, plati Visteriei gloaba cuvenita, puse sa i se ctearga nu-
mele din Condici, apoi Ii mai darui aun contac de postav» i adoi
boi i o vaca ca s'a, se hrAneasca. ci el in lume . . .»
Cu un an Inaintea mortii lui, la 15 Martie 1646, Dumitru Bu-
huc luase inaintea fostului Parcalab de Cotnar, a oltuzului ci a
celor doisprezece pargari din acelac orac, dela Grigore Cornea, stra-
nepotul lui Cornea Branicteriul, toata partea lui din Coltul Cornii
ci din Fratienecti, dandu-i in schimb partea lui din satul Prisacani
pe Miletin (2).
Dupa moartea lui Buhug, Bohotinul i bucatile din Coltul Cornii
ci din Fratienecti venirá In partea feciorului sau, Neculai Buhuc. Se
pare ca,' acesta avir oareccari greutati ca sa-ci apere mocia Impotriva
apucáturilor rnegiecilor ci a relei vointe a bränicterilor, a caror fo-
loase se gäsiau cu desavarcire reduse In urma daniei catre Buhuc,
caci avem un cir de cArti Gospod dela Gheorghe tefan, Gheorghe
Ghika, tefan Vasile Lupu, lstrate Dabija ci Ilia Alexandru, date
la mama lui Neculai Buhuc ci a vatamanului sau dela Bohotin, ca
sa fie tari ci puternici sa tie hotarul Bohotinului ci s iea de a
zecea din tot rodul de pe acel hotar, sau s goneasch' oamenii cari
se acezase cu dela sine putere pe acel hotar, luandu-le plugurile

(1) Acte, XXVI.

(2) Actele mo§iilor Coltu1 Cornii i Friltiene§ti No. III §i cele urnatoare.

www.digibuc.ro
170 RADII ROSETTI

0 vitele. (1) Mai sunt alte acte dela Comivii cei Mari poruncind
bránivterilor sa% lase In pace satul lui Buhuv cu tot hotarul 0 sä
n'aiba, acolo nici un amestec (2).
Ca vi tatäl sAu, Neculai Buhuv cera dela Domni 0 obtiniLin dou'a
ránduri Invoire WA adua, In Bohotin oameni sträini cari furà scutiti
de plata birurilor 0 a angaralelor pe vase ani 0 pe cinci ani (3).
Pe lAng5, locuitori slobozi furl avezati In sat 0 cAtiva vecini :. unii
din ei fugind, Buhuv obtina dela Domn carte Gospod pentru ur-
mhrirea 0 prinderea lor (4).
Domnii schimbAndu-se destul de des intro 1647 vi 1670, iar Bu-
huv ternandu-se ca', unul din ei sit nu se räsgAndeascä vi s'a revoace
bogata danie a lui Alexandru Iliav, se gräbia, la fiecare schimbare ssa
cearA, intárirea acelei d&nii; In timpul Domniei lui Gheorghe tefan,
cerii vi obtinir chiar douä 1ntäriri In acelav an (5).
in vremea lui tefan Lupul, räspAndindu-se svonul despre o n6,-
välire a Tätarilor, locuitorii satelor de pe locuri deschise 10 cAutara,
cu familiile 0 cu. avutul lor, adápost In pärtile deluroase. 0 mul-
time de sate de pe Prut, unele cari traesc vi astazi, altele dispArute,
lasará vetrele lor vi fugirsa in väioagele Bohotinului. Multimea de
vite ce o aveau cu d'anvii, rAspAndindu se la pavune pe locul lui
Buhuv, ii stricarä räu fanatul. (6).
Bejenarii opunându-se, se vede, la plata striaciunii fácute, Buhuv,
atunci Vel Medelnicer, se jälui Domnului care trimise pe un Aprod
al Curtii cu carte Gospod, insa.rcin5aidu-1 sä socoteasca, paguba M.--
cutä de bejenari, 85, o «ia din spatele lor vi sa.-i sump, de acolo
s'av meargá acasa, cä de nime nice o nevoe n'au avut de sau in-
fundat ei acolo cu bejeniile ...». Aprodul, mergAnd la fata locului,
socoti paguba vi lusa, boii bejenarilor. Bietii oarneni, In primejdie
s'.'-vi piard5, vitele, azurA, cu mare rugaminte la Buhuv care cu
mare greu li ierth vi li impäcä cu Aprodul. Acesta, prirnind dela
bejenari «ciuboten bune, se indatori s5, se duca. 0 sa' nu-i mai
«pArasc5,» la Domnie (7).

(1) Acte, XXII, XXIII, XXVII, XLI, XLVII.

(2) Acte, XXIX, XXXII, XXXIII, XXXIV.
(3) Acte, XXV, XL.
(4) Acte, XXXV, XLIII.
(5) Acte, XXVIII, XXX, XXXI, XXXVI, XLII.
(6) Acte, XXXVII ei XXXVIII.
(7) Acte, XXXVIII.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOROTINULIII. I 171

Iar, pentru binele fácut, bejenarii se indatorirä sa% slujeascä lui

Buhus ca niste megiesi la ce-i va fi trebuintä.
In anul 1661 se ivir5, din nou neintelegeri cu Podolenii in pri-
vinta hotarului. Domnul insärcinAnd pe Dane, biv Vel Spätar, cu
cercetarea, acesta fact' o mArturie ce, din notita pusä pe copia ei,
se vede a fi fost favorabilä Podolenilor. InsA, pentru moment, aceastä
cercetare nu avil nici o urmare. Printre marturi gasim iscAliti pe
Mina, Vätaf de Vanatori (1). Iar in anul urmAtor (1662) Buhus
oNina dela Istrati Dabija carte Gospod dAndu-i volnicie s apere
tot hotarul Bohotinului despre Podoleni, dupo. hotarnica Mouth, de
Neaniul cu Rosca i cu Strätulat (2). In vremea Domniei lui Duca,
la 1668, vedem ea. Domnul 1nsArcineazá pe un aprod s5, iea, de
unde-1 va gási, pe Lazár «carele a fost din Bohotin vecin si acum
sá face vânätor, deci ca ssa. naibä vAnAtorii al opri ....» (3)
Interesant mai este zapisul a trei oameni can maxturisesc cä
Neculai Buhus i-a lásat BA ierneze In niste case fäcute de ei pe p5.-
mantul acelui boier pAnh In primavara, «iar In primavara sä ne gri-
jam pentru caci noi nu avem nici o triaM cu acel loc ce ieste a
dumisale ...» (4).
Aici se 1ncheie istoria Bohotinului sub Buhusesti i vedem la 1672
pe Comisul Manolachi Ruset, al treilea fiu al Cupariului Ruset, gi-
nerele Anitii, Logofetesii lui Neculai Buhus (care Neculai Buhus
murise), stapAmind el Bohotinul.
In rástimpul dela 1632 pa,n5, la 1672, numele Bohotinului si a
Branistei se intalnesc de mai multe on In cronici i phmantul lor
este de douä on &Meat de cete rAsboinice.
Astfel, dup`a bätälia dela SArca, pierduta de Vasile Lupu, Miron
Costin ne zice : «s'au insirat steagurile lui Vasile Vodä pe Bahluiu
in jos cu fuga, iarä pedestrimea au luat pe Bahluet, la Carligatura
Cazacii, cu patina scaderea sa, iar au háláduit pre la Braniste
si au n4zuit la Nistru» (5).
Apoi cilnd a venit Constantin Voda, asupra lui Ghika Vod5,
1-a invins, lupta s'a intins i asupra capatului de sus al Branistii (6).

(1) Acte, XXXIX.

(2) Acte, XLI.
(3) Acte, XLIII.
(4) 'Acte, XLV.
(5) Letopise;e, I, p. 339.
(6) Ibid.., p. 363.

www.digibuc.ro
172 RADU ROSETTI

Tot a§a. cand Constantin Voda a gonit din Iasi pe Stefänitä Voda
(Lupul) (1).
Precum am zis mai sus, nici Dumitru nici Neculai Buhuq n'au
ezut la Bohotin. Ei aveau acolo un diregettor sau vataman pus
de da.n0i, insarcinat sä apere hotarul, sà strangt veniturile si sä
judece pe sateni.
Veniturile erau alcatuite din veniturile morilor 0 a prisacilor
boiereq.ti precurn §i din dijmele dela locuitori i megie0.
Venitul morilor trebuià sa alcatueasca un condeiu Insemnat, caci,
afar% de morile lui Buhu i acele ale ctlugarilor dela Nearntu,
nu erau altele in imprejurimi §i satele de pe Prut erau destul de dese.
Prisacile boiere§ti se Intemeiau fara nici o cheltuiala, cad dijma
color miezate pe mo0e de catre locuitori i megie0 (lade& pe fie-
care an un numar Insemnat de stupi. Ceara i mierea erau articole
de export cautate atat in Po Ionia cat 0 la Tarigrad, valoarea lor
fata, de greutate fiind relativ insemnata. Asupra carnenelor (pie-
trelor) de ceara era o dare care alcatuia un venit insemnat pentru
Domnie. Camanarul sau Caminarul eel Mare, cu un personal Intreg
de carnanari, erau insarcinati cu strangerea ei (2).
Creterea de oi, de vite cornute, de cai i de ramatori erau
obipuite la toate mo0ile mari, este deci probabil ca se practica
0 la Bohotin pe o scant mai mica sau mai mare.
Cr4ma satului, care se putea, tine& numai de stapanul locului,
alcatuià asemenea unul din veniturile de capetenie ale mo0ei, mai ales
cand satul se afla la drumul mare. Dar satul Bohotinului, find aezat
la o parte, caci drumul mare era pe yes, dincolo de Surpa, venitul
cramei de aici nu putea sa fie decat neinsemnat.
inst venitul cel mare era adus de dijmele i darile luate dela lo-
cuitori. Pentru aceiAia, ca i pentru stapanul mo0ei, exploatarile de
capetenie erau prisacile i cre0erea vitelor. Plugarie se face& prea
pupa, cad data find lipsa de cal de comunicatie, ei n-ar fi avut
ce sit fact cu rodul semanaturilor. Semanau numai cat le trebuia
pentru trebuintele lor, cei mai harnici ceva mai mult spre a putea
vinde la ormele din apropiere i a strange pentru ani rai. Dar mierea
si ceara erau lucruri ware i scumpe, erau totdeauna cerute de
negustori spre a fi trimise peste granita. Asemenea i vitele se
transportau cu u0rrinta i erau cautate pretutindeni. Cre0erea vi-
(1) Ibid., p. 369.
(2) Ei mai strangeau qi alte venituri.

www.digibuc.ro
AV,
CRONICA 130130TINTILIII. 173

telor si a albinelor era mult mai uoar i cerea o munch neasa-

manat mai mica decat lucrul pamântului.
Mi se pare ca In aceasta imprejurare mai cu sama, trebueste
cautata pricina Indolentei proverbiale a taranului moldovan. In curs
de veacuri el a fost deprins sa-si capete cele trebuitoare pentru
viata lui prin o munch usoara, fara a fi silit s5, munceasca din greu.
Caci nu Incape indoiala ca viata locuitorului din Moldova a fost,
pama la mijlocul veacului XVIII, din cele mai usoare In punctul
de privire al legaturilor sale cu stetpanul satului In care sedea.
Pamantul era roditor i era mult In raport cu populatia. Apoi lu-
crul de capetenie pentru stapanii satelof find sa alba In sat cat mai
multi locuitori, pentru ca dijmele pe de o parte, veniturile morii i a
crasmei pe de alta, sä fie cat mai marl, nu le dadea mana sa so
poarte cu asprime sau nedreptate fata de locuitori. Acestia, nefiind
de loc legati de gleba, caci rusinea vecinatatii, departe de a fi re-
gula In Moldova, era. numai o exceptiune, s'ar fi grabit sa, se mute
In alt sat.
Mare le rau de care au suferit terile noastre, II alcatuiau pustiirile
desavarsite facute de ostile straine si de oardele pagane. Dar dach
aceste pustiiri rapiau libertatea taranului, tot avutul, adesea viata
lui, nu erau mai putin pagubitoare pentru stapAnii de mosii, a caror
sate se spargeau sau erau nimicite prin foc i sabie, lasand ho-
tarul neaducator de venit pe vreme Indelungata. GAO% grija, cate
greutati, ate alergaturi pe urma pentru a strInge din nou oamenii
in sat! Stapanii aveau folos mare sa se poarte drept i bland cu
locuitorii spre a nu capata un nume rau pe care, dupà cea dintai
bejenie, l'ar fi platit scump.
Numai dupa mijlocul veacului XVIII soarta taranimii merse in-
rautatindu-se treptat 'Ana la Regulamentul Organic.
In actele rezumate pana acuma si cari sunt publicate In intregirne
mai la vale intalnim, pe làngä locuitori, vecini i boieri de toata
maina i o xnultime de, functionari rxici i de oameni domnesti: Ca-
pitani, Hotnogi, Branisteri, Fustasi, Aprozi, Vánatori i Vatavi de Va-
ratori. Acestia top erau oameni mai de sama, scoborltori din boieri
sau stapani de sate si cari, daca ii urmarim mai departe, consta-
tam ca aveau aproape toti sau ate un petec de razásie undeva,
sau &ate o mosioara Intreaga. Locuitorii din sate, muncitori de pa-
mânt find puini, Domnii aveau grip, s'a nu-§i aleaga micii drega-
tori si osteni printre ei. Tara era plin5, de neamuri de boieri sa-
raci, de boieranasi si de rázasi scapatati, atrasi de usurinta slujbei

www.digibuc.ro
174 RADtr HOSETTI

0 de prilejurile de Inavutire ce ea ofera. Iubitor de phnea ochr-

muirii fost-a doarh Moldovanul totdeauna !

Bohotinul sub Rusetesti (1) 'Ana' la cea dintAiu impartire.

1672-1739.
Inthiul act ischlit de Manolache (2) Ruset, atunci Vel Comis, este o
scrisoare a lui din Ia0, scrish la 27 Martie 7180 (1672) chtre toti
shtenii de Bohotin, in cars li veste0e ch le-a pus ca socotitor ia-
r4 pe unul Constantin yi-i indeamn5, sh asculte de invhthturile ce
le va da acel Constantin la toate trebile, &ad altfel sh §tie bine ca,
vor «petrece ru§ine mare» 0 vor fi «de mare certare».
In acela§ an Manolache Ruset, gäsind ch morile chlugärilor de
Nearatu erau prea aproape de ale sale, obtinir dela Duca Vodh
care era cumnat cu Iordache, fratele lui Manolache, (tinand amhndoi
douá surori, fetele Dafinii, Doamnei lui Dabija Vodh, cu Dumitraco
Vodh) §i aio lrinei Buhu§, sotiei sale, ca sa, trimith la fata locu-
lui pe Dumitra§co Ro§ca, Vornicul de Poarth, cu carte Gospod po-
runcind chlughrilor sh' taie morile 0 sh le scoboare mai la vale, ca
WA, poath umblà i morile lui Manolache Comisul. (3)
Tot in acea primävarh Il vedem Invoindu-se cu nite oameni cari li
stricase §i-i mâncase trei prishci cu 511 stupi. Pe unii din fhpta§i,
cari li stricase o prisda, de 150 stupi, II vedem ierthndu-i duph
ce ei ii dau douhzeci de stupi (4), pe ceilalti, cari i-au stricat douh
prishei, cu 361 de stupi, ii aduce inaintea Divanului Domnese care
li osAnde§te sh plAteasch Intreg pretul stupilor (5).
Vreme de patrusprezece ani nu mai avem nici un act care sh ne
vorbeasch de Bohotin, In schimb Insh Letopisetile 11 pomenesc. Chnd
DumitraFo Cantacuzino, la Inceputul anului 1675, se puse In mi--
care Impreura cu Caplan Paqa 0 cu Tátarii spre a goni din Ia0
pe Petriceico dinaintea chruia fugise, el veni la Fhleiu i apoi la
Hu§i. De aici alese 20.000 de Tátari cu cai mai buni §i cu Buhu§

(I) Vezi notita despre familia Rosetti la sfirsit.

(2) Vezi notita despre Manolache Ruset la sfarsit.
(3) Acte XLIX.
(4) Acte L.
(5) Acte LI.

www.digibuc.ro
 - 0/taws 130HOTINttut. 175

Hatmanul, cari lovirä, la gura Bohotinului, pe Petriceico §i pe Le§ii

ce se scoborlse pa.na", acolo §i-i puserA pe fugä. (1)
Dintr'o märturie a lui Joan Buhu§, cumnatul lui Manolache Ru-
set, care era Sulger mare, scrisä la 5 Noemvrie 7194 (1685), vedern
CA soacra lui Manolache, Logofeteasa Anita Buhu§; dup5, ce-i dAduse
de zestre mo0a Bohotinul, i-o luase iar inapoi. Iar ea murind acum
(se vede de curând), Buhq aflase «1111 izvod fäcut de maica noas-
tra §i cu peciatia Dumisale fAcut4 pe Bohotin qi pre alte unelte
date ziastre dumnilorsale» i vkandu-1, 15,sase satul Bohotinul cum-
natului s'au. (2)
In anul urrnAtor, 1686, Brani§tea §i Bohotinul suferirà o cumplitä
pustiire dela oOile Craiului Sobieski care, dela Ia§i, se scobrise
j'afuind O. arand pAna la Falciu §i apoi se intoarse inapoi (3).
Pentru periodul 7194 (1685)-7204 (1696) iar᧠nu avem nici
un document vorbindu-ne de Bohotin. Dintr'o märbirie hotarnica
iscälita de Pilat Vornicul de Poartä §i purtAnd data de 17 Iu lie
7204 (1696), constatám cA, iar a fost priciná de hotArnicie Intro
Manolache Ruset, acuma Postelnic, mamAstirea Galata i un Mihail
treti Logorat. (4),
La 7217 (1709) Manolache Ruset, ajuns Vel Vornic, ava pricia
cu Mitr'opolitul pentru un opust ce-I Mouse Mitropplitul pe mo§ia
Costulenii (5) a Mitropoliei i care innech §esul Vornicului Mano-
(1) Letopisete, II, 11.
(2) Acte LII,
(3) Letopisete, II, p. 36.
(4) Acte LIII.
(5) Harazita Mitropoliei prin dania lui Moiseiu Movila din 12 August 1630, citata
mai sus. lath. de altmintrelea actele de danie a tuturor celorlalte silkti alcatuind moOile
Costulenii sii. Prisacanii deslipite din Brankte, luate din condica 18 a Documentelor Mitro-
poliei din Iasi, aflátoare In Arhiva Statului din Bucure0i:
No. 2. Antioh Constantin Cantemir, la 16 Iu lie 7205 harazeOe lui Andronache Stolni-
cul o bucatä de loe domnesc In BraniOe, pe Covasna, tinutul Ia§i, alaturea cu hotarul
Dobrovatulul.
No. 6. Dintr'un hrisov al lui Constantin Moruzzi, din 10 Septemvrie 1779, reiese ca, la
Iunie 7226 (1718), Mihai Racovita a daruit lui Constantin Conache Aga san Angheluta,
moqiile Mocra 0 $iragurile cari faceau parte din Brankte. In hrisovul lui Moruzi sunt
cap* Joan sin Agapie, Capitan de Vanatori 0 Vasile Florea Val:Mon
No. 8. Dintr'un hrisov al lui Alexandru Joan Mavrocordat, din 1 Iunie 1775, rezulta ca
Vasile Lupu a harlizit, prin uric dela 25 Maiu 1650, lui Irimia Vánculet, dou a. locuri de
prisaci, cu livezi §i locuri de fan*, din Brankte, de eumpardtwrd qi-i mai darue0e, tot
In Brankte, un loc unde este prisack in jos de moara domneasca, cu balti de peqte,
anume Lunga 0 Filipoaea §i poiana de fanat de lang5. HatmanuI Patrapo.

www.digibuc.ro
176 RADU k0E3grr/

lache. Mihail Vornicul de Poarta ffind trimis sä cerceteze lucrul la

fata locului, arata prin märturia scrisa la Costuleni, in 3 Aprilie
7217 (1709), c5, acolo unde a facut Mitropolitul acest opust nu fu-
sese mai Inainte opust. (1)
In timpul rasboiului dintre Rusi i Turci, in vara anului 1711,
Branistea i Bohotinul suferira o nou d cumplitä pustiire. Ca.nd,
dup5, incheierea pacii, Rusii se intorceau spre Iai Impreuna cu Mol-
dovenii lui Cantemir «esiau Tatarii de prin paduri bulucuri cu
«vite, cu robiD. Moldovenii se incercau sa, scoata robii i se rape-
zeau la 'Mari dar färä izbandä, fiindmle caii cu desavarsire sleiti.
Seremeteff le poruncl 55. Inceteze, caci pacea fiind incheiata nu lc
poate da ajutor i robii Ii va scoate Imparatul, fagaduinta desarta
care starneste indignarea bunului Neculcea. Dar o ceata de Moldoveni
care merge& inainte, se intalni la gura Jijiei, la Scoposani, cu vreo
suta de Tatari caH veniau despre Iai cu robi i lovindu-i Cara
veste i-au pus sub sabie mai pe toti sau i-au dat In Prut undo s'au
Innecat si au scos robii (2).
Uitand märturia data cumnatului sail la 5 Noemvrie 1685, loan
Buhus care acuma era Vel Hatman, vol iar5. sä puie stäpanire pc
Bohotin. Amandoi boierii parandu-se de fata inaintea Domnului, acesta
ii randul sä sa judece dinaintea lui Antiohie Jora Vel Logofat,
Lupu Costache Vel Vornic, Gheorghe Apostol Vel Paharnic si a
lui Hrisant, Patriarhul Ierusalimului, care se afla, in tara. Toatc
&Ate le spuse I3uhus cazura Inaintea märturiei sale din 5 Noem-
vrie 1685 si Hatmanul fu dat lamas prin hotarirea din 26 Februa-
rie 7221 (1714) (3).
Manolache Ruset a murit inainte de 7 Ianuarie 1717, caci avem
o marturie din acea zi a Logofatului Ilie Catargiu, a Vornicului
Joan Sturza si a Spätarului Joan Paladi, randuiti de Domn ca sa
judece neintelegerile ivite intre clironomii s5.i. Prin hotarirea acelor
boeri satele Bohotinul si Coltul Cornii raman In stapanirea singu-
rului fiu al raposatului, Stolnicul Stefan. Tot el are sa, stapaneasch
satul Bogdanesti dela Bacau, unde a fost asezarea parinteasca cu
silistile de pe imprejur l pe un tigan bucatar, numit Tiucul. Res-
tul averii are a se Impärti frateste (4).

(1) LIV.
(2) Letopisete II, p. 109 0 330.
(3) Acte LV.
(4) Acte LVI.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINIILIII. 177

in anul urmator, Stolnicul -tefan ava pricina, pentru Bohotin

chiar cu Voda. Marturia hotarnica a lui Darie Spatarul, din 7 Iu lie
1661, Incapand In manile lui Mihai Racovita, el opri o bucata de
loc zicand «ca.-i de Podoleni», dar convingandu-se In urma ca acea
marturie era «rea», inapola, Stolnicului locul §i-i dadu, la 26 Ia-
nuarie 7226 (1618), carte Gospod la mama ca sä tie §i sa dijmu-
easca tot hotarul Bohotinului (1).
Se vede ca. In Bohotin veniau sa s'a§eze multi oameni cari, dupa
ce-§i faceau case, nu voiau sä plateasca dijma 0 sä fac5, micile slujbe
ce li se cereau. Gäsim Intr'adevar o carte Gospod a lui Mihai Ra-
covitä (2) prin care volnice§te pe tefan Ruset, biv vel Stolnic, sau
pe eine va trimite a sa mearga la satul dumisale, la Bohotin §i ow
oameni vor fi avand case pe locul Stolnicului 0 §ad piste voia du-
misale, ori om domnesc, oH boeresc oH calugäresc, pe toti sa fie
volnic a le aprinde casele qi. heiurile ...» (3)
Prin ispisoc din 20 August 7228 (1720), Mihai Racovita Intare0e
0 el Bohotinul Stolnicului tefan Ruset, cu tot hotarul ales de Nea-
niul §i de Ro§ca, adaugand ca el (Domnul) vazand o marturie dela
tefanita Voda, 0 dela DaHe Spatarul In privinta hotarului Podo-
lenilor, oprise Stolnicului tefanita Ruset o bucata de loc, dar acesta
aratAnd dovada ca marturia infati§ata de Podoleni era, mincinoasä,
Domnul li inapoi5, locul oprit. (41
Dar In Bohotin urmau a se strange §i a se a§eza oameni nepoftiti
§i nesupu0 la darea dijmei, caci, in Maiu 7233 (1725), Mihai Racovita
trimite om domnesc cu carte Gospod poruncindu-i sa, aprinda casele
oamenilor cari §ed pe mo§ia Vornicului tefan Ruset. (5)
Dintr'o marturie hotarnica din 12 Iunie 7233 (1625 (6) se vede
c5, Bohotinul era atunci Impresurat pe din sus, langa hotarul Ga-
latii, de Comisul Constantin (7) 0 pe din jos de Cluceroaea Lucacioae
cu ispisoc de danie a Logeatului Mihail (8). in cartea Gospod cu

(1) Acte LVII. Cnf. pi ceeace este scris pe verso la actul XXXIX.
(2) Mihai Racovit& a dilruit, la 26 Octomvrie 7228 (1719), din Braniste, lui Statie Ion
Satrariul, mosia Tutora. Tot Mihai Racovitä a dAruit, iar din Braniste, Oprisenii lui Stefan
Luca. Arhiva Creditulud Funciar Rural. Carton 279, dos. 2100.
(3) Acte LVIII.
(4) Acte LX.
(5) Acte LXI.
(6) Acte LXII.
(7) Danie ilcut5. la 15 Martie 7197 (1689 de Constantin Cantemir lui Aga Mihbilfi.
(8) Cluceroaea Lucacioaea stApania, se pare pe atunci mosia Grozestii.
Analele A. R.Tom. XXVIII.Memoriile Seq. Istorice. 12

www.digibuc.ro
178 RADII ROSETTI

care Racovi ta. randuise pe hotarnici, el avuse grip% sa, le indice in

ce chip doreste s'a, fie hotarlrea lor, adica dupa cererea Vornicu-
lui Stefan, ceeace hotarnicii se grabirä sä fack
Vornicul Stefan Ruset (1) se bucura, de mare trecere la Mihai
Racovitä si era chiar oarescum incuscrit cu el, cAci fiul Gel mai
mare al Vornicului, Iordache Ruset (2), tineh in chsätorie pe Catrina,
ifica Stolnicesei Maria Costandachi, sora lui Mihai Racovita.
Tot in acel an, 1725, Vornicul Stefan avuse judecatä cu un fustas
de Divan, numit Vlasie Beghiul, din Borosesti peste Prut, pentru
a un colac de baltá» numit Bordunul, din satul Coltul Cornii. In-
teresanta este marturia (3) lui Gheorghe Horopcianul «ce au fost
CapitanD care de treizeci de ani sedea la Bohotin i era, insArcinat
eu luarea dijmei. Oare sä fi fost el acelas Capitan Horopcianu care,
cand, la Intaia Domnie a lui Neculai Mavrocordat, era inchis intr'un
beciu al Curtii Vornicul Iordache Ruset (matca tuturor retuteitilor),
frate lui Manolache i prin urmare unchiu lui Stefan Vornicul,
striga In gura mare : «sa% le deie lor Vodá pe Iordachi ca sa-1 ucidá
cu pietreD ? (4).
Hothrindu-se de Domn o cercetare la fata locului, se lua, dela
Mitropolitul Gheorghe o infricosata, carte de blestem: «herul, pietrele,
lemnelea sa% putrediasal §i sa% se topeasck iar trupurile lor sa stea
intregi netopite ...» (5) Apoi hotarnicii randuiti prin carte Gospocl
din 3 Iunie 7233 (1725) (6) se dusera la fata locului. Se luara mai
intaiu dela mai multi oameni batrAni din Poncesti deosebite mArturii
in privinta vechii sari a locului, marturii in cari ni se povesteste
despre niste flàci voinici cari ainotau in Prut cu o fata pe spate
si ziceau din cobuz.» (7) Printre aceia cari au adeverit márturiile
este si un Garbo, Parcalab de Braniste.
Punandu-se cartea de blestem i brazda in capul megiesilor, ei au
arätat, pe sufletele lor, cum au umblat vechile hotare i hotarnicii,
gAsind c Vornicul Stefan are dreptate, au insemnat locul cum ce-
ruse el (land si mArturie scrish (8). Iar Vodä, printr'un lung hri-

(1) Vezi notite despre *tefan Ruset in Apendice.

(2) Vezi notite despre Iordache Ruset In Apendice.
(3) Actele rnoqiilor Coltul Cornii qi Fratieneqtii, No. VII.
(4) Letopisete.
(5) Actele Coltului Cornii §i a FratieneOilor, VIII.
(6) Ibid. IX.
(7) Ibid. X i XI.
(8) Ibid. XII.

www.digibuc.ro
 CRONIC A BOHOTINIILIII. 179

soy, in care face istoricul mo0ei Co ltul Cornii, a confirmat pärerea

lor, &and rhmas pe Vlasie Fustmul. (1) Cativa ani mai tarziu.vedem
pe un Ion sin Artenie Rat& däruind Vornicului Stefan partea lui
din coltul BA ltii Bordunului. (2)
In anul 1726, Comi0i Curtii Gospod neavand unde ea coseasca
fan pentru grajdurile domne§ti (caci Brani§tea era redusä la mai
nimica), mersera sa fach 100 de stoguri de cari aveau nevoie pe
Bohotin, avand bine hlteles sä dea Vornicului Stefan dijma legiuita.
Aici insa aflara ca ispravnicul Vornicului invoise ni§te Mari ca s5,
coseascä la Bohotin. Dandu-se de Oire Domnului, acesta se supara
tare 0 serise ispravnicului, cu Insu mana lui, poruncindu-i : a sä
te §tiu ea nu 1a0 nici dai voie Tatarilor nici sa.-i primiti ca sp.]
faca fan acolo nici pe aiur[e], ea bine sa §tii csa de voi ti cu ade-
värat voi trimite §i acolo te voi spanzura. Intr'alt chip sa Oh ea
n'a ff facand tu una ca aceasta. Aceasta scriem.n (3)
Din intada Domnie a lui Grigore (II) Ghica, avem o carte Gospod
catre Parcalabul de Brani§te, din 20 Maiu 7237 (1729), poruncindu-i
sa iea sama Intre Vornicul Stefan 0 vecina lui, LucAcioae, call se
certau fiecare din ei pretinzand sä iea dijma din stupii a§ezati de
un Mihail 0 din fanul cosit de dansul. (4) Observäm ca eu eat
Brani0ea devenia, mai mica cu ata,ta, se umflau titlurile celor in-
sarcinati s'o privigheze.
Folosindu-se de schimbarea Domniei, cumnatii Vornicului Stefan,
Neculai Lazu biv \Tel Sulger §i Ion Silion, precum 0 nepotul lor, Ma-
nolache Costache, II chemara in judecata Inaintea Domnului pentru
«rarna0telen Vornicului Manolache Ruset, tatal lui Stefan 0 sdcrul
lor, zicand ea el la acele «rAma0tin parte nu le-a facut. Domnul
randuindu-i spre judecata la Mitropolitul Antonie 0 la alti trei boieri,
aceOia facand inventarul averii läsatä de Vornicul Manolache, sta-
bilirä ce aye& sa mai dea Vornicul Stefan cumnatilor i nepotului
sau. Hotarirea boierilor fu intarita de Domn. (5)
Pe la sfar0tul vietii sale Vornicului Stefanita avii pricina de
hotar cu manastirea Sucevitei, cad vedem pe Grigore (II) Ghica
Intarind, la 27 Maiu 7245 (1738), stapanirea manästirii dela Suce-

(1) Ibid. XIII.

(2) Ibid. XIV.
(3) Acte LXIII.
(4) Acte LXV.
(5) Acte LXVI.

www.digibuc.ro
180 RADII ROSETTI

vita asupra prisacii a§ezate de Dionisie §i Eliseiu §i descriindu-i

din nou hotarul. Apoi, pe aceia§ hârtie, gasim o lunga notita a unui
calugár, muntean dupa vorba, prin care se arata venitul luat pe ne-
drept de pe locul impresurat de feciorii Vornicului Stefan. Acest
venit este alcatuit din stupi, in §i canepa de dijrna, precurn §i din
banii cuveniti pentru dijma fanului §i pa§unatul mascurilor. (1)
Ca §i tatal MAI, Stefan Ruset nu a avut a§ezarea In Bohotin :
tine& acolo un ispravnic care-i strange& venitul i judeca oamenii. Ve-
niturile mo§iei §i chipul de a le strange erau acelea§i ca sub Bu-
hu§e§ti, raporturile dintre säteni §i stapanul mo§iei nu se schim-
base.
Dela pacea dela Falciu incoace, Brani§tea nu mai suferise pus-
tiiri. Dar In vremea Domniei a doua a lui Nicolae Mavrocordat,
Domnul, din porunca Turcilor, puse sa cur* Prutul care fu intre-
buintat de Imparatie pentru aducerea zaharelei la Hotin. Era dusa
pana la Tutora pe §aici trase de oamenii de pe malul ra,ului. Cu
acest prilej osta§ii Turci cari mergeau cu zahareaua la Hotin faceau
fel de fel de jafuri §i de siluiri satelor prin cari treceau (2).

IV.
Bohotinul sub Ruseteti dela impArtirea din 1739 pAna la
reintregirea lui in anul 1805.

Vornicul tefan a murit inainte de 21 Ianuarie 1739, cand din

porunca lui Grigore Ghica, Logofatul Sandu Sturza face imparteala
averii Intre fiii §i ginerii raposatului (3).
El lasä trei fii: Iordache biv Vel Clucer, Joan §i Constantin, §i
patru fete : Irina (4) casatorita cu Constantin Bal§ biv Vel Medel-
nicer, Iliana casatorila cu Iordache Sturza Comis, Maria casatorita
cu Scarlatache Costachi Vel Arma§ §i Anita necasätorita.
Fiul cel mai mare, Iordache, primi pe langa, Bogdäne§tii qi Har-
tine§tii (alcatuind un singur trup), pe Oituz, la Bacau, a §asea parte
de Bohotin, casa parinteasca din Ia§i §i trei pogoane de vie la Odobe§ti.

(1) Acte LXVII.

(2) Letopisete, II, p. 347.
(3) Acte LXVIII.
(4) S'ar päreit cá Irina murise inaintea Vornicului Stefan.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOROTINIILIII. 181

Al doilea fru, Joan, prirni pe lâng satul Tetcanii, pe Tazlau, la

Bacau, o a patra parte si o a sasea parte de Bohotin i trei po-
goane de vie la Cruce.
Al treilea fiu, Constantin, primi pe langa satul Marginenii dela
Bacau, uncle era asezarea pArinteascA, cu toate silistile, o a sasea
parte de Bohotin i trei pogoane de vie la Cruce.
Constantin Bals;, barbatul Irinei, primi satul Potropestii cu silis-
tile, la Vasluiu, si doua pogoane de vie la Odobesti.
lordache Sturza, barbatul Ilenei, primi a patra parte din Bohotin.
Scarlatache Costache, barbatul Mariei, primi satul Idricii, cu si-
listile de imprejur i cloua pogoane de vie la Cruce.
Nu se vede ca Anita sa fi luat vreo mosie in partea ei, ci nu-
mai tigani, odoare, vite i borfe. Actul de impartealA, foarte ama-
nuntit, este interesant prin faptul cà el ne arath din ce se compunea,
gospodaria casnica a unui boier mare, cu o avere destul de fru-
inoasA. RAmanem uirniti in fata sAraciei de rufe si de unelte ale
mesei ce o vedem.
Actul de ImpartealA mai vorbeste si de alte mosii rAmase nein-
parlite. Un document din 28 Octornvrie 7251 (1742) ne arata ca aceste
mosii, in nurnAr de noua, au fost impartite in acea zi, ixisà numai
intre cei trei frati: Iordache, Joan si Constantin (1).
Bohotinul ave.& deci acuma patru proprietari i anume:
Iordache Ruset cu o sesime.
Ion Ruset cu o patrirne i o sesime.
Constantin Ruset cu o sesime.
Iordachi Sturza cu o pätrime.
Din actele posterioare ar reiesi ca acesti patru partasi In Boho-
tin si-ar fi imparVt mosia de atunci, dar acel act de impartealA nu
s'a gasit nici odata si din sirul faptelor se vede ca, mosia n'a lost
efectiv impartita pana la 1786. S'ar pare& ca Ion Ruset, al doilea
Irate, care aveh partea cea mai mare, era insarcinat cu strangerea
veniturilor si cu cAutarea mosiei, precum rezulta din hrisovul lui Gri-
gore Ghica din 12 Tunic 7249 (1741) din care vedem ca el poarta
judecata cu manastirea Sucevitei, care se pretindea, Impresurata de
el. ManAstirea pretindea ca sunt doua parae Pietrosul : unul mai
din sus, recunoscut de toti i celalalt mai din jos. Calugarii pretin-
deau ca locul lor merge pada. in Pietrosul din jos, iar Joan Rusel,
sustinea, ca numai un Pietros este: cel din sus, pada in care se in-
(1) Acte LXX.

www.digibuc.ro
182 RADII ROSETTI

tinde mosia Bohotinul. Judecata gäsind c calugärii nu putuse do-

vedi cu nimica fiinta unui al doilea Pietros, respinse cererea lor,
pan& ce ei vor aduce scrisori araland fiinta din vechiu a unui al
doilea Pietros, mai jos de cel cunosout (1).
La 1746 Anita, fata Vornicului Stefan, sora lui Ion sau Ionita
Ruset, pe care o tinea in casä la dansul si care pare a fi fost bol-
nava, därueste fratelui su toatâ partea ei de avere (2).
In anul 1751, tot Ionita Ruset strange venitul de pe Bohotin, Cad
exist& o carte Gospod din 18 Iu lie a acelui an, prin care Domnul,
Constantin Racovita, ii da volnicie «a stapani, a dijmul acea mo-
«vie (Bohotinul), sa-O ia de a zecea din gradini cu legumi si din li-
e vezi cu porni, si din tot locul, cu tot venitul » (3).
Lucrurile mersera astfel Gala vreme Iordache i Ionitá Ruset furl
in viata, dar ei murira, cel dintalu pe la 1750 si cel de al doilea
pe la 1762. Imparteala fiilor lui Iordache este din 17 Julie 7266
(1758), (4) aceea a fiilor lui Ionitä din 15 Iunie 7270 (1762) (5).
Pentru usurinta cetitorului dau aici un tablou genealogic al ur-
rnasilor lui Manolache Ruset, care mi se pare de neaparata trebuinta
pentru intelegerea celor ce urmeaza.
Precum reiese din cele doua acte de impärtealä, ramura lui Ionitä
Ruset pare a fi fost mai avuta In acel moment decal acea a frate-
lui säu mai mare, Iordache. In privinta vazei, ambele erau cazute:
atat Iordache cat si Ionita neurcandu-se peste rangul de Vel Me-
delnicer, o boierie de a treia mariä. Al treilea frate, Constantin, se
suise pada la rangul de Ban, boierie de mama a doua; precum vor
arata actele posterioare, el rasa nurnai o flick Iliana, casätorita cu
Manolache Hrisoveghie. (6)
Partile din Bohotin a fiecareia din aceste ramuri nu fura sub-
ImpArtite intro frati, ci date, astfel cum fusese stabilite la 1739, ale
unuia din ei. Astfel la 1762, duph moartea lui Ionitä Roset, Boho
tinul se stapania in chipul urnAlor :
0 patrime i o sesime de catre Stefan, fiul cel mai mare al lui
Ionitä Ruset;

(1) Acte LXIX

(2) LXXI
(3) LXXII
(4) LXXIII a
(6) LXXIII b
(6) Acte LXXXV §i CXXX.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOROTINULIII 183

o sesime de cAtre Lascarache Ruset, al doilea fiu al lui Iordache

Ruset;
o sesime de catre casa lui Constantin Ruset, fiul Vornicului
Stefan Ruset;
o pátrime de cAtre Ioni Sturza, fiul lui Iordache Sturza (1)
(ginerele Vornicului Stefan).
Despre chipul acestei stAphniri nu stirn nimica.
La 15 Septemvrie 7274 (1765) Stefan Ruset biv Vel Satrar,
stápAn pe cea mai mare din pártile Bohotinului, vinde acea parte
(o pátrime si o sesime) Vornicului Ionit Paladi i sotiei sale Ca-
trinei, vara primara cu dânsul (vânzAtorul), (2) pe pret de 1300 lei.
In partea vandutä aici este cuprinsä, dupà actul de vaazare, pi
partea ce i se va veni din partea vArului sAu, Ionitä Sturza, care
se vede c5, rAposase (3).
Satrariul Lascarache Ruset, fiul lui Iordache i var primar van-
zatorului, Satrariului Stefan, porneste indata judecata inaintea Domnu-
lui, Grigore (III) Ghica. El cere s5, fie invoit sa räscumpere pArtile
de Bohotin vândute de Stefan Vornicului Paladi i sotiei sale, in
puterea dreptului de protimisis, find insu i v5r primar despre
tata cu vanzatorul i rams in Bohotin i intorcând Vornicului Paladi
banii sa iea mosia. Domnul si boierii gäsind ca, rudenia intro Las-
earache si Stefan este mai apropiatä decal acea dintre Stefan si
jupaheasa Vornicului Paladi, find cea dintAiu pe partea bärbäteascä
ci Lascarache mai find si räzas in Bohotin, hotaalsc ca Lascarache
sa intoarca Vornicului Paladi banii i sá iea mosia. Mai obiecteazA
Vornicul Paladi cà este si el rAzas in Bohotin (clironomia dela
Ionit Sturza), dar cartea de judecatä adaugä ca, el n'a putut s.
dovedeasca nici un rãàslác. (4) Rezultä de aici ca moOenirea lui
Ionip Sturza nu era claret.
Dar Lascarache Ruset nu putu sa,' se bucure vreme indelungat5,
de cumpärAtura lui, cAci Satrariul Stefan avea, o sorä, Maria, asátoritá
cu un Medelnicer (5) Dumitrache, atunci Ispravnic la Tecuciu, al
cArui nume de familie nu mi-a fost cu put*" s5,-1 aflu si care dis-
punea de bani. Indatä ce auzi despre vanzarea pärtilor de Bohotin,
(1) Dupti continutul actului LXXIV, Ionitä Sturza ar fi Incetat din vialA Inainte de 15
Septemvrie 1765.
(21 F'iind nepoat5, de ilia Vornicului Stefan Roset (V. Acte LXXV).
(3) Acte LXXIV.
(4) Acte LXXV.
(b) Pe urm5, ajuns Ban.

www.digibuc.ro
184 RADII ROBETTI

ea se grabi s trimitä värului ei banii ce acesta daduse pe partea

de movie a Satrariului Stefan, cerand movia. Dar Lascarache raspunse
ca el luand movia prin Divan tot prin Divan o va da. Venind impreunä
la judecata inaintea Mitropolitului vi a boierilor, acevtia hotarira ca
Satrariul Lascarache sa-vi iea banii Inapoi (land movia jupanesei Me-
delnicerului Dumitrache, deoarece sora fund mai aproape decal
värul, dreptul ei de protimisire este mai tare. Insa, Divanul hota-
ravte ea, pe Fang& banii sai, sä iea Satrarul Lascarache i dobanda
ce i se vine de cand a numarat banii Vornicului Paladi i pada, In
ziva in care Medelincerul Dumitrache i-a trimis 0 el n'a vrut sa-i
primeasca. (1)
Printre hartii sa i vede tidula prin care Lascarache Ruset ade-
verevte de primirea a 1.495 lei din mana ciauvului de Aprozi Du-
mitrache, capetele i dobanda ce i se cuvenia. (2) Vedem deci ca
dobanda luat5, de Lascarache Ruset dela Iunie, cand a platit banii
pana la Noemvrie, cand ii trimisese Medelnicerul Dumitrache banii
0 el nu-i primise, e 195 lei. Si aici nu poate fi vorba de camäta ci
de dobanda legiuit, stabilita de Divanul domnesc.
Satrariul Lascarache voind sa urmeze a dijmui i partea ce o
rascumparase acuma Medelnicerul Durnitrache, acesta se jälui Di-
vanului care hotarl ca Satrariul Lascarache sa se märgineasca a
dijmul partea sa. (3) Interesant este a constata, iuteala cu care se
judecau aceste pricini vi care ne Indeamnä s facem asemanäri ne-
placute pentru mersul justitiei de astazi.
Se vede ca. iar se ivira, neIntelegeri intre Rusetevtii stapâni ai
Bohotinului i manastirea Sueevitei, cad gasim o carte domneasca
a lui Grigore Calimah, din 2 Iu lie 1767, data Egumenului i ca-
lugarilor numitei manastiri, prin care intärevte stäpanirea manastirii
pe locul despre care trateaza uricul lui Simion Movila din 7115. (4)
In primavara anului 1775 murira, unul dupa altul, In Iai, Lasca-
rache Ruset vi sotia lui, Iliana Dimachi. Inventarul putinei averi
ramasa de pe urma lor fu Mout de Jitnicerul Manolache Dimachi,
fratele Ilenei, care fu Insarcinat cu epitropia copiilor: Raducanu
Zoita. Inventariului este alipita socoteala cheltuielilor facute cu Im-

(1) Aote LXXVI.

(2) Ade LXXVII.
(3) Acte LXXVIII.
(4) Acte LXXIX.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINIILIII. 186

mormantarea Ilenei Ruset nascutä Dimachi. (1) Copiii erau cu de-

savarvire saraci, toga, averea lor cuprinzand :
0 vesime din Bohotin, Coltul Cornii i Frasinevti, razaviile cum-
parate In Boivtea, Negoievti i Povorcani (Caiuti), casa parinteasc6,
din Iavi i un loc stall). (2)
Maria, sopa Medelnicerului Dumitrache, mort in rangul de Ban,
venise sa se aveze In Bohotin vi Ii Meuse casa de locuinta in sat,
moara vi iaz sub sat. Ea era o femeie agera i harnica, dar o ye-
cinä nu tocmai placutä. Certele de hotar cu Sucevita reincepura
vi Grigore Ghica, la 15 Iunie 1776, dada iar un hrisov intarind sta-
panirea manastirii (3) asupra locului de prisaca despre care tra-
teaza ispisocul din 7115.
Satrariul Gheorghe Ruset (4), fiul lui Ioni i frate Banesei Mariei,
ademenit de izbanda cererii de rascumparare a Bohotinului ridicata,
de Baneasa, pornise vi el asemenea cerere pentru räscurnpararea
unei a treia parti din acea movie vi Divanul hotarlse ca el sä in-
toarca banii surorii sale vi sa iea movia. La urma Irish% el se In-
telese cu Baneasa, luand dela ea 5 firte din via parinteasca dela
Piscul Corbului, la Nicorevti vi parte din locul caselor parintevti in
vi-i lasase movia, precum dovedevte actul iscMit de dansul la
17 Septemvrie 1777. (5)
0 sora a Bänesei Mariei, Irina, se casatorise cu Polcovnicul Baron
Belivtein. Daca numele baronului este nemtesc, numirea de pol-
covnic data gradului sail este ruseasca; in lipsa de alte dovezi cred
ca zisul baron era, nu un colonel austriac ci un polcovnic rus de
origine germana. (6) De altmintrelea trebue observat ciL, intre 1770 vi
1775, biata Moldova fusese ocupata de armatele rusevti, iar partea
de sus rapita de Austria vi ocupata militärevte de ovtirile sale. Era,
deci in tara bielvug de baroni cu nume nemtevti.

(1) Acte LXXX. Manolache Diinaohi s'a asatorit cu Masa, iiica Logof6tu1ui Neculai
Ruset Roznovanu, la 1776.
(2) Mai aveau niste dugheni i o cr5-vma din Iasi.
(3) LXXXI.
(4) Pentru Gheorghe Ruset vezi notitá la sfarsit.
(5) Acte LXXXII.
(6) La Academia Românä, in Pachetul XXIII, piesa No. 247 ne aratit pe niste rAzasi,
pe Bleu, vânzAnd, In primgvara anului 1774, pArtile lor de movie am5.rii sale baron fon
Bilisten i cuconii Irina RusetescuD. Presupun crt acei razasi erau megiesi cu mosia dela
Soroca a Irinei, al cfirei nume nu I-am putut descifra pe copia actului de imptirtealá dela
15 Iunie 7270 (1762). Aotul LXXIII b.

www.digibuc.ro
186 RADII ROSETTI

Gäsirn o lunga, anaforà a Divanului intáritä prin rezolutia dorn-

neasca, din 24 Septemvrie 1777 (1), hothrind pricina dintre Raneasa
Maria si Baroneasa Irina pentru partea de mostenire a Irinei dela
Ionitä Roset, care ramAsese in parte la BAneasa Maria, sora cea
mai mare.
Judecata este pentru 1.000 lei, cativa stupi, cateva vite i . . . .
un asternut. Boierii Divanului judecä pricina pe lung si Domnul
intäreste pärerea lor. Aceastä judecata, ilustreazá bine saalcia
lipsa de bani in care se aflau acei boieri stapani pe mii de Wei.
Hothrirea Divanului &Muse si Baronesei Irinei dreptul sä rescum-
pere o a treia parte din Bohotin. insä, prin alcaluirea ce avir loc la 30
Septemvrie 1777 intre arnbele surori, Irina renunth la dreptul acelei
ráscumparäri si se imp AGA cu sorsa sa pentru toate pricinile lor (2).
In toamna anului 1785, Manolache Hrisoverghie casatoria, pe frica%
sa, Maria, cu Beizadea. Grigore Ghica, fiul räposatului Matei Ghica
Voevod, dAndu-i zestre frumoasä, care cuprindeã intre allele si a
patra parte din Bohotin (3).
Bäneasa Maria, care seden, la Bohotin i stringeà venitul mosiei
nu prea voià sA-1 irnparta, cu ceilalti copártasi. Acestia pierzAnd räb-
darea, cerurà dela Divan, in toamna anului 1785, imparteala rnosiei.
Acesti coparLasi erau:
Banul Manolache Hrisoverghie cu a sasea parte (4) Caminarul RA-
ducanu Roset, fiul lui Lascarache (4) cu a sasea parte. Clironomii
lui Iordache Sturza cu a patra parte. Cu alegerea i hotarnicia mo-
siei fu insarcinat Ionità Ursoianul, treti Logofät, iar Mitropolitul
Gavril dada o cumplitá carte de blestem (5).
Alegerea lui Ionit Ursoianu este scrisä pe 50 fete de hartie cu-
prinde mai ales desbaterea hotarelor mosiei. Cu acest prilej el ne
citeazä multe acte privind rnosiile invecinate, toate alcátuite din pärp
deslipite din marea braniste domneascá. Cele mai interesante din
aceste acte au fost rezumate sau citate mai sus.
Cea mai mare parte a lucrArii este privitoare la pricina de ho-
tare dintre Bohotin i manästirea Neamtului, atAt in capAtul de sus,

(1) Actul LXXXIV.

(2) Actul LXXXV.
(3) Zoita, sora lui Rilducanu, chsltoritg cu Beizadea Alexandru Constantin Moruzi i pe
urm 6. el lnsus Domn, dirui fratine-stm, la 1782, toata partea ei din averea parinteascA.
(4) El a isalit totdeauna Roset.
(5) Acte LXXXVI.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINIILIII. 187

prisaca de acolo, cat vi in capatul de jos cu rnovia Scoposanii. Din

aratarile lui se vadevte reaua credinta a calugarilor cari, pentru a
cuprinde mai mult, Ii aratara nivte ispisoace ce erau privitoare la
o movie peste Prut, din Botna voira sa faca Bohotin i rastalmaciau
toate numirile.
Aceste acle Inv lase pe alt hotarnic, pe Pilipovschie care, nu vtiu
cu ce prilej, Meuse aici o alegere de hotar la. 1779, ins& ele nu in-
velara pe Ursoianul, ce pare a fi fost un oin cu deosebire convtiin-
pos. El, in marturia lui, da lungirnile in stânjeni intre diferitele
semne, lungimea total& a moviei vi latimile la capat vi la mijloc, dar
nu face alegerea partilor (1).
Aceasta alegere se face, In urma unei noua porunci domnevti (2),
tot de Ursoianu, sub privegherea a doi boieri mari: Constantin Gre-
cianu biv Vel Spatar i Manolache Balv biv Vel Ban, In primavara
anului urinator, 1786 (3). Ambele acte, din 25 Martie 1786, ne dau
toate arnanuntimile acestei alegeri. Ele ne arata lungfinile 3i Ihtimi le
mosiet, chipul babesc in care se compenseaza ingustirnea partilor
celor din jos, par Lea fiecaruia, Impartirea morilor vi a iazurilor, in-
tinderea viilor i satele in fiinta: Cozia, Bohotinul i Isaia. Aceasta,
impartire se intinde i asupra Coltului Cornii vi a Fratienevtilor, in
cari asemenea se alege partea fiecaruia (4).
Este de observat ca partea lui Iordache Sturza (ginere Vornicul
lui Stefan) este impartitä intre toti rnovtenitorii sai colaterali, dove-
dindu-se astfel, ca nu era atunci cunoscut nici un rnovtenitor direct
al sail.
Aceasta alegere dädiii, chiar dela inceput, navtere unei judecati intre
Rusetevti i Hrisoverghie, de o parte, cu Logofeteasa Ecaterina Razu,
stapana Grozevtilor, de alta, pentru hotarele moviei Co Itul Cornii. Ho-
tarIrea Divanului din 3 Aprilie 1786 dada pe Logofeteasa ramasa (5).
(1) Acte LXXXVII.
(2) Acte LXXXVIII.
(3) Actele LXXXIX i XC.
(4) Ibid.
(5) Academia Románá. Pach. LXXVIII No. 76. Vedern procesul reincepAnd ei urmind
in anii 1791, 1793, 1802 ei 1806 intre Ráducanu Roset i Logofeteasa RAzoaea. Acad. Rom.
Pach. LXXXI. Actele urmátoare:
No. 16. 7268 Julie 11. Iaei. Hrisovul lui Ioan Teodor Calimah Voevod, prin care intfireete
stkAnirea Hatmanului Vasile Razu peste partea sa de moeie din satul Grozeetii, pe Prut,
dela tinutul Upuenii.
No. 17. 1785 Noeinvrie. Carte de hotgirnicie a moeiilor Fratieneetii i Co4u1 Cornii de
pe Prut, la cinutul Iai1or, Mouth de Ion Ursoianu, biv Treti Logoilt.

www.digibuc.ro
188 RADII ROSETTI

Se vede c5,, dupä impartealk Baneasa Maria urma sa reprezente

pe cei1ali partas4 &act o vedem avand In acelas an, 1786, o ju-
decatä de hotarnicie cu rnanastirea Neamtului pentru hotarul cap5,-
tului din sus al mosiei. Logofatul Gheorghe Sturza, Insarcinat de
Domn (Alexandru Mavrocordat) sä cerceteze pricina la fata locului,
face cunoscut Bänesei c5, hotarul Bohotinului din sus urmeaz5, ho-
tarnicia facuta de Treti Logofat Ionitä Ursoianul, iar ca pietrele Vor-
nicului tefan (1) au rämas rele. Deci Baneasa este poftitä s po-
runceasch vatavului sä nu tread, peste acea linie i dad, a luat
dijma dincolo de dansa, trebue s'o inapoieze rnanäStirii, CALI altfel
se va implini dela dansa cu om domnese (2). Spre desavarsirea In-
sarcinärii, Logocatul Gheorghe Sturza facu harta i marturie hotar-
nica la mama boierilor Rusetesti (3). Ce pacat ea, acea harta nu mai
exista,!
Dintr'o carte a boierilor Divanului Moldovei, din 13 Mai 1789, catre
dregatorii tinutului Iai, rezultä ca nu se pusese Inca pietre-hotare
intre deosebitele parp ale Bohotinului. Baneasa Maria, folosindu-se
de aceastä imprejurare, cotropia partea biv Vel Carninarului Radu-
canu Roset i Impiedeca pe vechilul acestuia sä stapaneasca mosia.
Se dada porunca, dregatorilor sa dea vechilului ajutor pentru ca sä
poatä strange dijma si s Implineasca pe acei ce nu vor vol st dea
avaetul mosiei (4).

No. 18. 23 Ianuarie 1791. Zapisul Logofetesei Catrinei Rázoaei privitor la judecata cu
CAminarul R5Alucanu Roset pentru hotarul cu Coltul Cornii.
No. 19. 1 Aprilie 1793. Anaforaua velitilor boieri ai Moldovei cátre Domn, in pricina de
judecatil dintre Logofeteasa Ecaterina Razoaea i biv Vel Comisul Ráducanu Roset pen-
tru Balta Tulbure.
No. 20. 4 Mai 1802. Scrisoarea lui Ionitrt Ursoianu atre boierii Pitari in privinta sem-
nelor hotare dela mosia FrAtienestii.
No. 21. 1802 Mai 6. Cartea de alegere Mouth, de boierii Pitari in pricina de judecat5.
pentru hotarul satului FrAtienestii.
No. 22. 1805 Mai 30. Jalba Hatmanului Raducanu Roset cAtre Domn pentru impresu-
rarea ce-1 face Logofeteasa Ecaterina Rtizoaea In mosia sa Coltul Cornii de pe Prut.
(1) Pietrele Vornicului Stefan erau niste pietre asezate din porunca acestui boier pentru
a Insemnä hotarul dintre dansul i marastirea Neamtului. Ele fur5, ggsite de Ionit5. Ur-
soianul cu prilejul hotárniciei sale si el constatá cá sunt r5A1 puse. Pe un brulion al
narturiei lui ce se aflá la Academia Romana, Dosar Rosati II, se vede un facsimile de
pe ele. Pe o fa t5. se vád iniialele St. R. si cuvintul Vel Vornic, cu data 7233, apoi Visnii
Zemlii si mai jos: i Kn[i]gh[ina] ego Safta, iar pe dos o cruce.
(2) Academia Romana, Dossar Rosetti, II, 97.
(3) Ibid., ibid., p. 99.
(4) Acte, XCIII.

www.digibuc.ro
 CRONIOA BOROTINIILIII. 189

Se vede cá Baneasa Maria Intrebuinta aceleavi procedeuri i fata,

de vecinul s'au de din jos, Banul Manolache Hrisoverghie (1), cazi
dintr'o jalba a ei caAre Dornn reiese ci banul Hrisoverghie o che-
mase in judecata Divanului pentru ca-i stapania parlea de movie
ca Divanul o dacluse ramasa. Prin acea jalba ea arata cä a facut
pe movie o multime de imbunaTatiri: mori, iazuri i altele si ca
acurn ceilalti razavi ar vrea s iea parte din ele. Cere sa, se ho-
tarasca rnovia (2).
La 1 Septemvrie 1791 Divanul dä hotArIrea sa in pricina dintre
Raducanu Roset i Waneasa Maria care a voit sä dea in arena,
tot Bohotinul, cu Cozia, pretinzand cä alegerea din 1785 nu este
bunk nefiind potrivitä celei vechi i c Caminarul Räducanu are mo-
viile Coltul Cornii i Fratienivtii, iar nimic In Bohotin. Toate ará-
tarile ei se dovedesc fara temeiu vi este data ramasa. Se indatorese
insa boierii Rusetevti a Infatova, vechea Impartealá (3).
Din 1793 avern o scrisoare a unui Andrei Ianco biv vtori Pa-
harnic, care vedea, la Coltul Cornii, pe movia biv Vel Comisului
Raducanu Roset, i voind stäpanul moviei sä-1 scoatk iea oarevcare
indatoriri calre el spre a fi ingaduit sa stea acolo (4).
In toamna anului 1793 vedem pe Comisul Raducanu Roset i pe
Constantin Gheuca Stolnic judecandu-se cu manastirea Neamtului.
Jaluind aceasta ca locul ei de prisaca dela Nourevti-Covasna ar fi co-
tropit de acei doi megievi, judecata aratä cá nu se poate cunoavte unde
este acel loc de prisaca a manastirii Neamtului i o dä Amasa (5).
Tot pe atunci a murit i Manolache Hrisoverghie In rangul de
Spätar. Vechilul lui, Ilie Trifan, scrie Domnului pentru a se jalui
ca Rusetevtii, raza,vi In Bohotin, vor sä tie scrisorile moviei la danvii
vi nu le las& In pastrarea stapanului sáu, Beizadea Grigorie Ghica (6).
Baneasa Maria era buclucavä vi nu se tine& de indatoririle luate
de dansa. In anul 1794 vedem pe frate-säu, Gheorghe Medelnicerul,
j'aluinclu-se Domnului c5, ea tot nu a indeplinit indatoririle luate catre

(1) De0 o dkluse zestre lui Beizadea, Grigore Ghica la 1785, totus vedem pe Manolache
Hrisoverghie stapiinind partea sa de Bohotin pAnä la moartea lui.
(2) XCH.
(3) XCIII.
(4) XCIV.
(5) Acte XCVIII.
(6) XCV.

www.digibuc.ro
190 RADII ROSETTI

el prin actul din 1777, neclându-i locul de cash prevhzut In acea

invoialh (1).
Nu stim rezultatele jalbei Medelnicerului Gheorghe, dar in curand
se ivi o nota reclamatie asupra Rinesei.
La anul 1779 ea luase cu Imprurnut si cu dobAndh, dela sopa
Hatm tnului Vasile Roset, sum, de patru mii lei. De atunci ea Ina-
poiase o parte din acei bani, dar amtina, plata rámásitii si a do-
banzilor sub fel de fel de cuvinte. Comisul Vasile Roset, mosteni-
torul creditoarei, pierzAnd rhbdarea, cerit dela Domn implinirea
Banesei (2). Se puse soroc pentru judecare, dar la infhtisare Baneasa
ghsi iarhs cuvânt de arnânare. Tot astfel i se IntAmplä si la un
nou soroc, dar de astädath Domnul hothrl eh, dach datoria nu va
fi pi:Att.& In 15 zile, mosia se va strige, la mezat de Telalbasa, pe
ulitile Iasului, in decurs de 40 zile (2).
Ceeace se si fad'. Mosia fu strigath la mezat pe ulitile Iasului
In decurs de 40 zile de Gheorghe Telalbasa care pare a fi fost grec (3).
In timpul mezatului Medelnicerul Gheorghe fAcir, chtre Epistatul Vor-
niciei de Aprozi, cerere sh se amane mezatul ca sh poath aterdisi si el.
Tot atunci se shvârsi din viata si Baneasa Maria. Mezatul fu amanat,
Medelnicerul Gheorghe numára, 6.050 lei, din cari se platira 5.680
lei datoria chtre Comisul Vasile Roset si, de vreme ce aye& si el
parte de clironomie dela Baneasa In Boho tin, rámase cu mosia, ce-
rand Domnului sh i se fach carte de stapanire (4), ceeace Domnul
fhch prin carte Gospod din 20 Noemvrie 1794 (5).
In acest timp Insh stapanii Bohotinului avurä o surprindere ne-
placuth. Vhduva lui Ionita Sturza, Ruxanda, se chsätorise din nou,
in Tara-Romaneasca, cu un boier de acolo numit Lipanescu. Deodath,
In toamna anului 1794, sosi In Iasi fiul Ruxandei din a doua ei
chshtorie, Clucerul Nicolae Liphnescu, cu vechilirne dela maich-sa
si cerir ca ea sh fie push In stäpanirea unei a patra parte din
Bohotin. Se vede eh Ionith Sturza, prin diata lui, lAsase phrtile de
Bohotin vaduvei sale, cad o anaforà a boierilor, intarita de Domnul
Mihail Constantin ifttr, cu data de 20 Octornvrie 1776, dada a
patra parte de Bohotin, care fusese aleash rnostenitorilor lui Tor-

(1) Acte XCIX.

(2) Actul C.
(8) Actul CI.
(4) Aete CII.
(5) Acte CIII.

www.digibuc.ro
 CRONIC A BOHOTINIILIII. 191

dache Sturza, partea dela capalul de jos al mosiei, in stApitnirea

Ruxandei LipAnescu (1). Apoi, deoarece el era, insárcinat s desfacä
toat5, averea din Moldova a maicei sale, LipAnescu cerh dela Domn
ca aceastà a patra parte de I3ohotin s5, fie strigatA de Telalbasa
la mezat, ceeace Domnul IncuviintA (2).
Foaia de mezat (3) ne arath c strigarea incepir dela 2.000 de lei
si se sul pada, la 5.000 lei. Implinindu-se cele patruzeci de zile,
vedem, dupa, o mentiune pe zisa foaie, pe Nicolae Lipänescu pof-
tind pe musterii sa% vie la opt ceasuri la Gaminarul Toader Bals.
Acolo, dupa, ce Lipanescu mai scrie pe foaie Intinderea mosiei si
irnbunsatatirile ce le are pe da,nsa, face hareciu asupra SpAtarului
Dumitrache Sturza drept opt mii lei, pe care acesta Ii plAteste treptat
in vreme de trei luni (4).
Inssa Spätarul Durnitrache Sturza nu curnpärase a patra parte de
Bohotin pentru dansul, ci pentru Postelnicul Ráducanu Roset, cu
care fácii schimb in luna Marlie 1796, dilndu-i Postelnicul toate
pArtile ce le Ave& din mosiile Handrestii i Dancenii dela tinutul
Romanului (5).
La inceputul anului 1796 murise Irina, sora Banesei Mariei, a lui
Gheorghe si a lui Stefan Roset, pe care am väzut-o casátoritä cu
Polcovnicul Baron Belistein. Se vede ca% Belistein murise sau cä ca-
sätoria se desfácuse de rnult, cAci constatam c5, Irina moare sub nu-
mele de Stolniceasa Irina 0 c5, are dou5, fete asätorite i un flu
ce poartä numele de Lupu Roset. Suntem deci siliti s conchidern
c5, Irina se easátorise pentru a doua oarä cu un Stolnic Roset, pe
care ins& nu 1-am putut identifica, pAnä acum.
Tot atunci murl si Vitoria, näscutA Sion, sorä cu sotia lui Ionitä
Ruset (fiul Vornicului Stefan) si familia, adica, Gheorghe i tefan
Ruset i copiii Irinei avurg, de ImpArtit clironomiile dela Báneasa Ma-
ria si dela Vitoria. Ivindu-se oarecari greutAti Intro clironomi, Domnul,
Alexan-lru Joan Calimah, inssarcinä pe Logofätul Iordache Ghica,

(1) Academia RomAna. Dosar Rosetti, I. p. 334. Opisul documentelor rnosiei Gura Bo-
hotinului.
(2) Acta CIV.
(3) Acte CV.
(4) Acte CVI.
(5) RAducanu Roset si cu Dumitrache Sturza tineau dou 5. vere primare, Bálsesti, aman-
doutt cu:numele de Elena: una flica Vistiernicului Iordache Bals, cealaith fiica Logoffitului
Teodor Bals.

www.digibuc.ro
192 RADII ROSETTI

pe SpAtarul Dimitrie Saul si pe Banul Mihalache Luca sh cerce-

teze pricina i sä facii, ImpArtea la (1).
Vedem Insä pe clironomi ImpArtindu-se pacinic intre ei la 22 Mar-
tie 1796 (2). Numai nu Inte leg de ce, In partea de clironomie a lui
Gheorghe, se pune IntreagA a patra si a sasea parte din Bohotin,
camd stim cA el cumpArase la mezat partea din acele fractiuni de
mosie, care nu i se veniau ca clironomie dela sorA-sa.
Urmeaz& douä scrisori, din 1 si 12 Iu lie 1796 (3), a Stolnicului
tefan Ruset cAtre frate-sa,u, Medelnicerul Gheorghe, prin can ii re-
clam& 270 lei, dobanda unor bani ce-i are la dansul, schimb de
scrisori care aratA imensa valoare a banului pe acea vreme.
A sasea parte din Bohotin, iesitA din familia Ruset prin mari-
tisul Ilenei, fiicei lui Constantin Ruset cu Manolacbe Hrisoverghie,
si care se numia, Isaia, se stapania, atunci pe nedrept, cum vom
vedea, mai departe, de Spatarul Vasile Costache. El, jäluindu-se
Domnului cä vecinul shu de din sus, Gheorghe Ruset, cu pArtile
cari aveau pe ele satul Bohotinul, Ii cotropise moF,da luase veni-
tul (4), pricina fu randuitä la ve1iii boieri (5), dar nu gasim urmA
despre acea judecata.
La sfarsitul anului 1804 muri Gheorghe Ruset i averea lui se
Imparti, la 20 Decemvrie a aceluias an, Intre fiii lui: Iancu i Dumi-
trache. In partea lui Iancu venira pärtile din Bohotin (6), pe cari le
vanda la 1 Fevruarie 1805 (7) Hatmanului RAducanu Ruset, drept
douAzeci de mii de lei plAtiti la facerea zapisului. Scrisorile dela
tefan Ruset (unchiul vanzAtorului) si dela Caminarul Carp (8), un
om de casA al Hatmanului, dovedesc grija ce avea, curnpArAtorul sä
se puie la adapostul drepturilor de protimisis a rudelor mai apropiate.
Prin aceastä cumpArAtura, Hatmanul RAducanu reIntrunia, in ma-
nile lui toatA Intinderea daniilor ce le avusese Buhus dela Alexan-
.

dru Ilie Voevod si dela Sandu Micu, afar& de a sasea parte din
cea dintalu, trupul Isaia, care ramase in mani strAine. Vom vedea,

(1) Acte, CVII.

(2) Acta, CVII.
(3) Acte, CX qi CXI.
(4) Acte, CXI.
(5) Acte, CXIII.
(6) Acte, CXIV.
(7) Acte, CXV.
(8) Acte, QXVI i CXVIE

www.digibuc.ro
 CRONICA BOROTINULIII. 193

Irish, in capitolul urrnator, ca el precumpani aceastä pagubh, prin

cumparara de alte trupuri mull, mai intinse.
Periodul 1739-1805 väzii o inrautatire a stärii legale a tara,-
nimii, Inräutatire care deveni din zi In zi mai simtitoare. Generoasa
initiativh, a lui Constantin Mavrocordat desfiinta cu desavarsire rusi-
nea vecinätatii care, precum am mai spus, era in Moldova exceptiu-
nea, dar cweimintele cu ponturi sau urbarii, decretate treptat de
Grigore [III] Ghica si de urmasii lui, restransera din ce In ce
dreptul la parnant ce-1 aveau din vechime locuitorii satelor, marind
totodata catimea Indatoririlor lor.
Dela inceputul celui de pe urma patrar al veacului XVIII intalnim
in documente o breaslh, necunoscuta pana atunci In tara: aceea, a
arendaOlor de rnosii, adica a acelora cari cumparau dela stapani
venitul rnosiilor cu anul.
Primii arendasi in Moldova sunt Evreii si vedem ea Constantin
Moruzi, in urma unei anaforale a boierilor, este silit, din pricina spe-
culei neomenesti a taranilor, la care se dadurk sh, le ridice dreptul
de a tinea, mosii in arenda. (1) Dar pilda data de dansii nu fu pier-
duta : pretutindeni se ivirä Moldoveni, Armeni si Greci cari ince-
pull a luh mosii in posesie. Ei faceau plugarie prea putina, caci
granitile terii find inchise exportului cerealelor cari se puteau desface
numai la Tarigrad cu preturile hotarIte de Poartà, ele n'aveau cum
sh, fie vandute cu folos. In schimb insa ei cresteau numeroase turme
de vite cari se cereau mai cu deosebire In Austria, micsorand astfel
Intinderea de paF,3uni si de fanete ce era la dispozitia taranilor si
speculau fara scrupul asupra nouelor indatoriri impuse locuitorilor
de diferitele asezaminte. Am vazut din actele citate mai sus ca
I35,neasa Maria, desi sedea, la Bohotin, nu exploath singura mosia,
ci vindeh, avaetul cu anul.
Branistea dispare cu totul In urma daniilor succesive si cu dansa
dispar Parcalabii de Braniste, Bränisterii si Vânatorii.
in periodul 1739-1805 cade intemeierea satelor Cozia, Isaia
si Gura Bohotinului pe partile Rusetestilor, Bazga F,+i Mita pe a
manästirii Sucevita. _

Constatam o simtitoare urcare In pretul mosiilor in decursul ju-

matatii a doua a veacului XVIII. A patra si a sasea parte din Bo-
hotin se cumpara de Vornicul Ion Paladi cu 1.300 lei In anul 1765;
in anul 1795 Spatarul Durnitrache Sturdza cumpara o. patrime din

(1) M. Kogrilniceanu, Arhiva Istorica.

Amide A. R.Tom. XXVIII, Memorine Seq. Istoriee, 13

www.digibuc.ro
194 RADV liostrri

Bohotin pentru 8.000 lei, iar la 1805, Hatmanul Raducanu Roset

cumpara aceea§ parte pentru care Ion Paladi daduse, la 1765, suma
de 1.300 lei, pentru 20.000 lei. Cu toate ca leul avea la 1805 o
valoare mai mica decal la 1765, totu§ constatarn aici o deosebire
de valoare enorma a aceleia§ parti de mosie.
V.
Bohotinul reintregit sub Hatmanul Raducanu Roset
1805x838.
Hatmanul Raducanu Roset, care cumparase partile din Bohotin
ale lui Iancu Roset (Tetcanu), era un barbat bogat §i puternic, cumnat
cu Domnitorul de atunci, Alexandru Constantin Moruzi. Vacluv de
Inthia lui sotie, Elena, fiica Visternicului Iordache Bal§, el se ca-
satori, in anul 1806, la Bucure§ti, cu Efrosina fica Dragomanului
Dumitrache Manu. Apoi se stabill la Bohotin, uncle cladi, alaturea oil
casa lasata de Baneasa Maria, curtea cu douh rancluri care este lo-
cuita §i astazi de o nepoata de fiu a lui. Sotia Hatmanului intemeitt,
frumoasa gradina, care Incunjoará acea cash' 0 cladi una din cele
dintalu florarii ce avii flint& In Moldova. Atal casa cat 0 gradina
cu dependentele fura incunjurate cu un zid puternic, In care se
lasara meterezuri.
In vremea In care Hatmanul cumparase partile din Bohotin ale
lui Iancu Roset, mai multi boieri mari moldoveni (1), intovára§indu-se
cu negustorul armean Teodor Mustata, cumparara mo§file :ramase
in Bucovina ale manastirilor moldovene§ti, scoase In vanzare, Inca
din anul 1798, pentru sum, de 331.000 fiorini bani nemfesti. Aceasta
vanzare fu ineuviintata §i Intarita printr'un firman al Portii 0 prin
un hrisov al Domnitorului Alexandru Constantin Moruzi, din 1805.
Mat fitmanul cat 0 hrisovul hotarau ca megie§ii nu aveau dreptul
sa porneasca judecati de hotarnicie asupra cumparatorilor acelor
mo§ii, apoi ele mai erau slobode de oH ce drept de protimisis din
partea megie§ilor. Teodor Mustata insä, find supus austriac §i ar-
mean de lege, era, cu desävar§ire oprit sä cumpere vreuna din mo-
§file sus citate, §i era silit sa, le \raffia la pamanteni. Fq-
tntre acele mo§ii erau Bazga §i Hi lita ale manastirii Sucevita, In
hotar cu l3ohotinul. Hatmanul, avand §tiinfa, de vânzarea mo§iilor
(1) Logocatul Neculai Roset, Visternicul Iordache Bala, Visternicul Iordache Roset.
(2) Acta CXIIII.

www.digibuc.ro
 ChoNICA 130t1on1411Lut. 195

Clirosulud Bucovinei", se dusese de cu vreme la Cernauti, unde

vorbise cu Mustata, care-i fag'aduise ca-i va vinde lui Bazga i Hilita.
tusk odatä transactiunea cu guvernul austriac sa.var0ta, in loc de
a se tine& de cuvantul dat Hatmanului, Must*, dupa ce oprise
aceste mo0i pentru partea lui, le vanduse unui major Joan Atka,
rescu supus rus. Fat cu aceasta calcare. de cuvant, -Hatmanul se
jalui Domnului, (1) cerand judecata.
Toader Must* §i CU loan Macarescu pretindeau GA acest din
urm'a fusese tovara§ cu eel dintadu la cumpararea mo0i1or §i oprise
pentru partea lui Covasna (Hilita), Bazga la tinutul Iaii i Straho-
tinul pe Jijia, la tinutul Boto§ani, preteluite tustrele impreuna 42.000
lei, din cari 39.000 lei valoarea lor i 3.000 lei cheltuelile. (2)
Procesul Incepl, dar se trAgana multi ani pentru GA, la 1806,
Ru0i intrand in tara §i ocupand-o pana la 1812-, Mkärescu se bu-
curb, de ocrotirea lor. In cursul judecatii Machrescu Ii casiltori
fata cu Ionitt Strajescu, alt supus rusesc, 0-1 dada Hilita i Bazga
ca zestre. (3)
In sfa,r0t pricina se judeca de Divan la 9 Noemvrie 1809 §i
Hatmanul obtinu ctwtig de cauza, Divanul dandu-i voie sa" rascumpere
mo0ile Hilita i Bazga, potrivit obiceiului tarii. (4) -

Dar Senatorul Ku§nikov, Prezidentul Divanului Knejiei Moldovei,

nu vol s intareasca hotärirea Divanului §i cern prin adresa ca
boierii Divanului sa-i lamureasca mai intalu daca supucii straini au
avut sau nu Ora atunci dreptul sa cumpere mo0i in Moldova.
Divanul, prin anaforaua din 20 Decernvrie 1809, raspunde ca toate
cele puse inainte de Macarescu sunt neadevarate i ca : «dupa, pra-
vilele terii i obiceiul la asemine pricini judecand; Domnul Hatman
sá protimisa0i cu toata dreptatea a rascumpara mo0ile . .cum
pe larg se arata prin carte de judecata Iar ca -nu numai
Domnul asesorul Macarescu ci i alti supus,4i. ai Rusii au aicea in
Moldova mo0i care atat mai inainte cat §i acum le stapanesc, §tiut
este Ecselentii Tale cä dupa legaturile inaltilor irnpArAte0i trahtaturi
nici unul din suditii Rusiei n'au -avut voe a tine pentru dansul
mo0ile ci alte acareturi ci au avut aici in Moldova, ci au fost in-
datoriti a le vinde di istov 0 a sa desface de aici, precum acà s'au

(1) A cte CXX.

(2) Acte CXXXI.
(3) Acte CXXX
(4) Academia Rornang.. Pachetul LXXVIII, No. 88.

www.digibuc.ro
196 RAM ROSETTI
Jr.......
si urmat ftd. asemine cu Insus Domnul asesorul Machrescu; intru acees
de atunci hotarita vade sau vandut acareturile sale ci au avut, cari
li-au cumparat fratele sat], SArdar Toderascu Macarescu, si ocar-
muire de aici au cunoscut de stapani adevarati pe curnparatorii
acelor acareturi, iar nu pe vanzatorii ce leau fost avut rnai Inainte.» (1)
Cu toate acestea Kusnikov tot nu intari cartea prin care WA, dadea.
dreptate Hatmanului. Tocrnai dupa incetarea ocuparii rusesti, dupa
venirea In scaun a lui Scarlat Calimah, Divanul judeca din nou
pricina la 9 Martie 1813 (2), hotarind ca Hatmanul RAducanu sa,
rascurnpere dela Ionita Strajescu rnosiile Hilita si Bazga. Hotarirea
fu intarita de Domn care slobozi un hrisov (land voie Hatmanului
sa rascumpere mosiile Hilita si Bazga dela tinutul Iasi. (3) La 15
Octomvrie 1813 Domnul dadea porunca Vorniciei de Aprozi sa lin-
plineasea hotarlrea Divanului primind dela Hatman sinetul negus-
torului Margarit Alexandru, in valoare de 26.884 lei, cat daduse
Macarescu pentru rnosiile Hilita si Bazga si s-1 tie 'in depozito la
Vornicia de Aprozi Tana ce Ionita Strajescu va veni sa iea banii
(land toate scrisorile mosiei. (4) Tocmai la Aprilie 1815 Toader MA-
carescu Inmana Hatmanului actele si scrisoarea de alcatuire dela
1805 dintre frate-sau cu Toader Mustafa. (5)
Mai gasesc in hartiile Bohotinului un fel de mernoriu asupra chi-
pului In care se imparteste, purtand data de 1803, dar care este
cu buna samA posterior, deoarece vorbeste de cumpararea de
catre Hatman a mosiilor Hilita si Bazga. Limba stricata in care
este scris pare a dovedi Ca ernana dela Beizadea, .Grigore Ghica,
sotul Mariei Hrisoverghie, care stia foarte rau romaneste.
Recomand amatorilor de cimilituri anaforaua Divanului data in
urma reclamatiei Domnitei Zoe Ghica, care se jaluise la 29 Noemvrie
1812 ca Logofeteasa Anastasia Razu, nascuta Costache, a doua
sotie a lui Manolache Hrisoverghie, la moartea ei a dispus prin
diatä de mosia Gura Bohotinului, care era, de drept a jaluitoarei,
in favorul fratilor sai. (6) Divanul hotaraste ca mosia este a Dom-
nitei, dar numai en greu se poate descurca sirul color povestite in
acest act.
(1) Acte CXXXI.
(2) Academia RomAna. Pachet LXXVIII, No. 89.
(3) Academia Roman5. Pachet LXXVIII, No. 90.
(4) Acte CXXVIII.
(5) Acte CXIX.
(G) Acte CXXVII.

www.digibuc.ro
 C RONICA BO OTIN ULM. 197

Interesant este un zapis din 1806 (1), prin care un Anton Vatav
vinde Hatmanului Raducanu Roset, pentru cinci sute lei, 4 pogoane
de vie, ce le are pe mosia Dumnisale Bohotinul, cu 1ivad, cram&
si loc de pivnita. Nu este aici vorbä de vanzarea p6mântu1ui pe
care erau acele patru pogoane de vie, ci de via si copacii sàclii
pe ele, precum si de heiurile clädite.
Hatmanul crezandu-se impresurat de manAstirile Neamtul i Fa-
stacii, pornl judecatA impotriva lor (2). Logotatul Dumitru Sturza
fü insärcinat sä faca hotarnicia mosiei; judecata cu Fastacii fu adus6
repede la sfarsit prin irnpäcare, dar cu Nearntul ea se trAgära multi
ani, inanastirea gasind necontenit pretexte de arnarari si de cerce-
Cari. Ea 1u.5, sfarsit nurnai la 1818, când Divanul hotari si Domnul
int'arl cl marastirea neputand dovall cu acte c6, are drept la sttl-
panirea vreunei bucati de loc in Bohotin, vechilul ei sA iassä de
acolo (3), hotarire care fu adusá la incleplinire in urma unei po-
runci a lui Scarlat Calimah cátre Ispravnicii din Iasi (4).
Tot pe acea vreme Hatmanul cumpArà dela Gheuca pArtile acestuia
din mosiile Petal i Cozia, dand astfel Bohotinului cea mai mare
intindere care a atins-o, 9.000 de falci, din care 6.000 de Mei
camp si 3.000 de falci palure.
Cu toate citi Hatmanul RAducanu Roset era un stapan drept si
iubitor de popor, nu incape indoialä ct locuitorii Bohotinului avursa,
de suferit in urma legiuirilor din ce in ce mai apäsAtoare caH re-
gulau raporturile lor cu stapanii de niosii si cari fursa, incoronate
de monstruoasa spoliare datoritA Regularnentului Organic, cand ta-
ranul vazii párnantul de care se bucura, scAzut la jurnatate, iar
indatoririle lui cátre stapanul satului indoite.
Bohotinul era adesea arendat, o nou'a, pricina de asupreala pentru
taran. Tot atunci se iniiintä velnita de acolo care a functionat
aproape neintrerupt pana, aproape de sfarsitul veacului.
La 1806, Hatmanul dobandind voia Domnului, aduse un nurnar
de Ciangad de pe Siret cu cari descalecà, pe Pietros, un sat care
priml numele de RAclucáneni. Tot el obtinii invoire sa inliinteze in
RAduckieni un targiisor.

(1) Acte CXXI.

(2) Acte CXXIII i ()XXIV.
(3) Acte CXXV, CXXIX.
(4) Acte CXXX, CXXXIII, CXXXIV, CXXXV.

www.digibuc.ro
198 RADII ROSETTI

VI.

impArtirea Bohotinului sub fiii Hatmanului Ráciucanu Roset

si instrainarea celor mai multe 00.
Hatmanul Raducanu, care primise in ultimul timp rangul de Lo-
gofat mare, muri in anul 1838. Pierderea unui mare proces In Rusia
ii ruinase aproape cu desavar§ire. Fiii sal fura siliti sa vanza toate
mo§iile din Basarabia i cele din Moldova, oprind nurnai Bohotinul
§i CMutul, (negasindu-se mut;Ateriu pentru acest de pe urma).
Chiar Bohotinul nu-I putura pästra intreg, find siliti sä vanza
Hi lita. (Co Itul Cornii fu dat cumnatului lor, Alexandru Moruzi Zvo-
risteanul), pentru zestrea surorii lor, Pulheria, neachitata Inca de
parintele lor.
Vreme de cativa ani stapanira ino§ia in devalm4ie, administrand-o
singuri. Dar la 1845, o irnpartira in patru parti:
a) Cozia a lui Alecu, al doilea flu;
b) Bazga a lui Raducanu, fiul cel mai mare;
c) Raducaneni, a lui Lascar, al treilea flu;
d) Bohotinul (ou Gura Bohotinului) a lui Dimitrie, al patrulea flu.
Fiul cel mai mare, Raducanu, luand insa pentru partea lui Caiutul,
Bazga fu vanduta unei rudenii departate, Costache Rosetti Solescu.
Fiecare din proprietarii nouälor trupuri cladi pe partea sa case
§i heiuri gospoclare0i; pe Raducaneni se Inflinta, cu Jidovi, tar-
gusorul.
in anul 1857, Dimitrie Rosetti vanda Gura Bohotinului, de care
era despa'rtit prin Isaia, lui Gheorghe Prajescu.
In anul 1860, murind Alecu Rosetti, Cozia fu stapanita in deval-
ma0e pan& la 1872, când fu vânduta lui Andriopolos, un Grec.
In anul 1875 Costache Rosetti Solescu vanda Bazga lui Alexandru
Livaditti. In urinä, aceastá inosie a fost vânduta, unui Domn Gheor-
ghiadis, dar'as Grec.
Andriopolos, proprietarul Coziei cumpárá mai tArziu Gura Boho-
tinului, Coltul Cornii (1) si Grozestii. Irish in urma murind el §i cli-
ronomul lui ruinandu-se, Cozia, Coltul Cornii, Groze§tii i Gura
Bohotinului furi cumparate de bancherul evreu Michel Daniel, dela
care au trecut la nepotii ski.
(1) Alexandru Moruzi vanduse Coltul Cornii Arhimandritului Anania Vatopedinos.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULUI. 199

Lascar Rosetti muri la 1884, lhsand prin testament mo0a sa,

Räduckrenii, unei nepoate de frate, iar Bohotinul, dupa% moartea lui
Dimitrie Rosetti (1882), veni in stäpkiirea flicei sale.
Isaia, dupä ce treca in diverse rnani, a ajuns in stsaphnirea unui
sätean imbogätit din Bune0i, numit Gheorghe a Grigoroaei.
In rezumat, din complexul stAphnit in anul 1838 de Mare le Lo-
gofát Rklucanu Roset, se afra astázi in mani rornkie0i:
a) Hi lita;
b) Raducänenii §i
c) Bohotinul.
Cozia, Coltul Cornii §i Gura Bohotinului sunt in rnâni evree0i,
iar Bazga apartine unui Grec naturalizat.
Pe fostul dorneniu al Hatmanului (afar-à de Hi lita) stint astázi
1159 gospodari sAteni, 0 anurne:
216 in Cozia;
251 in Bazga;
215 in Raducäneni;
290 in Bohotin;
88 in Gura Bohotinului;
99 in Coltul Cornii.
NurnArul sufletelor acestei populatiuni rurale este de 4.880.
In Isaia sunt 93 gospodari §i 380 suflete.
In tArgu§orul fraducäneni sunt 1760 suflete, din cari pest() 1200
Evrei.
Iatá §i atirnile de pärnamt date de Legea Rural& fo§tilor clAca0:
419 %lei 65 prtijini Cozia la 114 locuitori cari Meuse boieresc:
389 » 57 » Bazga la 115 » » D ))

314 » 27 » ittiducaneni la 109 » » » »

470 » 721/2 D Bohotin la 140 D » n D

151 » » Gura Bohotinului la 74 h h h ))

157 » » Co4u1 Cornii la 40 » » » »

1891 » 761/, D Total la care se adaogá:
209 » 40 » Isaia: la 61 locuitori cari Meuse boieresc.
2101 » 36'/2 » Peste. tot.

www.digibuc.ro
Ana lele A. R. XXVIII. Nem Seq. Istorice.

HARTA BOHOT/NULUI

COLTULUi CORNO

www.digibuc.ro
 ACTELE BOHOTINULUI.

I. 1435 August 29.Acad Rom. Peceti. No. 158. (Traducere).

Cu mila lui Dumnezeu, noi Petru Voevod, Domn Tarii Moldovei. Facem
in§tiintare cu aceastä carte a noastrA tuturor acelor earl o vor vedea sau o
vor auzi cetindu-se, precum aceasta adevarata sluga, a noasta credincioasa, Pan
Duma Micaci, ne-a slujit noua cu dreptate §i cu credinta. Deci noi, vkand
a sa dreaptli §i credincioasa slujba c&tre noi, harazitu-i-am noi lui, din ose-
bita noastrg, milá i datu i-am noi lui, la Brani§tea noastra, la Bohotin, un
loc din pustiu, anume pâraul Cozia, langa prisaca manästireasca, ea sa-§i fad,
sat la capul piscului, ca s5,-i fie dela noi uric cu tot venitul, lui §i copiilor
lor §i fratilor lui §i nepotilor lui §i stranepotilor lui §i imprä§tiatilor lui §i
la tot neamul lui, care-i va fi mai aproape, nerapit niciodata in veci. Iar
hotar s aib5, acel loc din pustiu, din toate piirtile cat va trebui ca sá poala
trai un sat qi din aratura §i din fanete. *i la aceasta este credinta Doinniei
mele sus scrise, Petru Voevod §i credinta Mitropolitului nostru, Chir Teoctist
§i credinta baierilor no§tri. cr. p. Bratul, cr. p. Manole, cr. p. Hodco Vor-
nicul, cr. p. Mihail Logofatul, cr. p. Stanciul, cr. p. Oanti. Julici, cr. p.
Petre Parcalabul, cr. p. Baicianul, cr. p. Cosma ..androvici, cr. p. Danciul,
cr. p. Dragoslav, cr. p. Sina Hotineanul, cr. p. Radul Spatariul, cr. p. Ion
Parcalabul, cr. p, Micula (Micle ?) Postelnicul, cr. p. Drago§ Cupariul, cr. p.
Mihul Stolnicul, cr. p. Petrea Comisul §i credinta tuturor boierilor no§tri
moldovene§ti mari §i mici. i dup5, viata noasträ eine va fi Dornn tarii noa-
stre, din copiii no§tri sau din eine se va alege a fi, aceia sa nu ra§uiasca
dania noasträ, dar s'o intariascA, cAci dania noastra a fost facuta pentru a
lui dreapta §i credincioasa slujba §i spre mai mare putere a celor mai sus
scrise, poruncit-am credinciosului nostru pan Petru Logofatul sa scrie §i sa
atarne a noastra pecete la cartea noastrit. A scris Vulpa§ la Suceava, in anul
6963, luna August 29.
(Pecete de mar& atArnatft cu §nur de mittase ro0e).

www.digibuc.ro
202 RADII ROSETTI

II. 1476 Sept. 11.Acad. Rom. Pece0 No. 159. (Traclucere).

Cu mila lui Dumnezeu-,-noi Stefan Voevod, Domn Tarii Moldovii. Stiut
facem cu aceasta carte a noastra, tuturor cari vor vedea-o sau vor auzi-o
cetinduse ca: cu voia Tatalui §i cu conlucrarea Fiului §i cu savar§irea Sfan-
tului Duh, au binevoit cu a sa bunavointä, cu curata §i cu luminata, inimá
cu binecugetarea lor, au venit kaintea noastra §i inaintea tuturor boie-
rilor no§tri, §i mari §i mici, al nostru credincios boier, pan Ernie Serbici
si maica-sa, Fedca i sora lui Anura, §i de buna kr voie, nime asuprin-
du-i, nici silindu-i, au däruit lui Dumnezeu i Prea Curatei sale Maice §i au
dat din al lor uric, a lor dreapta ocina, manastirii noastre dela Homor unde
este hramul Adormirii Prea Curatei Maice, un kc ca sa-§i a§eze prisaca
jumatate din acel camp, anume la Zlatareni, intre izvoare, sub Bohotin, mai
sus de Nuore§ti, insa, partea cea din jos sa fie a acelei manastiri §i au dat
acel boo pentru sufletele parintilor lor §i pentru sufletele lor ca sa fie acelei
inanastiri, atat de cat% dan§ii cat §i de catra fii §i de WA, neamul kr, ne-
stramutat nici odinioara in vecii vecilor, iar noi vazand a lor bunavoie §i
danie, pentru sufletele lor i noi asemenea am dat acel sus zis loc de pri-
saca ca sa fie acelei manastiri dela Homor dela noi uric nera§uit niciodata
in vecii vecilor. tar hotarul acelei prisaci, jumatate din acea parte de loc,
partea de sus §i spre aceasta este credinta Domñiei mete Stefan V6evod
ci cnedinta prea iubitului meu fiu Alexandru, credinta panului Stanciul dela
Cetatea AIM, cr. p. Vlaicu dela Hotin, cr. p. Goian, cr. p. Crasni§ Vornicul,
cr. p. Costea Danovici, cr. p. Zbierai dela Cetqtea Alba, cr. p. Toma Chinde,
cr. p. Isaia dela Chilia, cr. p. Albul, or. p. Lazer Pitic, cr. p. Boureanu dela
Nearntul, cr. p. Buhtia dela Chi lia, cr. p. Sandru dela Dorohoi, cr. p. Gangur,
cr. p. Stetco Domocu§, cr. p. Petri la, cr. p. Sachi§ Spatariul, cr. p. Juga
Vistier, cr. p. Negri la Cia§nic, cr. p. Pascu Postelnic, cr. p. Luca Stolnic, cr.
p. Neagu Comis, §i credinta tuturor boierilor no§tri, i mari §i mici. Iar dupa
viata noastra cine va alege Dumriezeu ea sa fie Domn in Ora noastra a
Moldovii, din copiii no§tri sau din neamul nostru, acela s imputerniciasca
§i sit intariasca dania noastra i intaritura sa fie nestricata manastirii noastre
rugatorilor no§tri i spre mai marea intarire a acestor carti a noastre, po-
runcit-am credinciosului boier al nostru Dobrul Logofatul *sa scrie i pece-
tea noastra sit a-tame la aceasta carte a noastra. Scris-a Ilea Strovici la Su-
ceava, in anul 6985, luna Septemvrie, 11 zile.
(Pecete de cearA atarnat5, cu pur de miltasa ro0e).

III. 1531 Martie 24.Acad. Rom. Pach. LXXVIII, No. 9L (Traducere).

Cu mita lui Dumnezeu, noi Petru Voevod, Domn Tarii Moldovii, §tiut fa-
cern cu aceasta carte a noastra, care o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINIILIII. 203

Dupa cum a binevoit Domnia mea, dupA bunavointa Domniei mele si din
curata, inimä si cu toatA bunavointa noastra, i cu ajutorul lui Dumnezeu,
precum am intärit si am adeverit sfintei noastre mAnastiri de inainte Homor,
unde este hramul Adormirii Prea Curatei de Dumnezeu nascAtoare, o pri-
sac& la Bohotin, pe acest mal al Prutului, la drum, la capatul.de jos al dru-
mului, unde au fost stupii credinciosului nostru pan Toader LogofAtul. Ace le
de sus scrise s fie acelei sfinte a noastre rnAnastiri de inainte Homorul, unde
este hramul Adormirii Prea Curatei de Dumnezeu näscAtoare, unde este egu-
men rugAtoriul nostru Chir Filimon, dela noi uric si cu tot venitul neräsuit
niciodatA in veci. Iar hotarele sus scrisei prisaci ce este la Bohotin, pe aceastii
parte a Prutului, la drum, la capatul de jos al drumului, s fie cele ce dupä
obiceiu se dau unei prisäci. i pentru aceasta este credinta Domniei noastre
mai sus scrise Petru Voevod si credinta prea iubitului fiu al Domniei mele
Bogdan Voevod i credinta boierilor nostri: cr. p. Hurul Vornicul, cr. p.
Totrusan, cr. p. Scripca, cr. p. Vlad si a p. Toader, paralabii Hotinului, cr.
p. Danciul si a p. Liciu, pArcalabii de Neamtu, cr. p. Zbiera si a p. loan,
pArcgilabi de Roman (Novograd), cr. p. Mihul, pardilab al Sucevii, cr. p. Dra-
gosan Spatar, cr. p. Glavan Vistiernic, cr. p. Albota Pestelnic, cr. p. Popascul
Paharnic, cr. p. Colun Stolnic, cr. p. loan Comis i credinta tuturor boieri-
lor nostri moldovenesti, man i mici. Iar dupä viata noastrá eine va fi Domn
tárii noastre, din copiii nostri sau din neamul nostru, sau pe cine ii va alege
Dumnezeu s fie Domn in tara noasta a Moldovii, acela sá nu strice a noa-
stra danie i intärire ci s'o inariasc/ sfintei noastre manästiri de pe paraul
Homorului. Iar care va indrkni sä strice a noastra danie i intarire sä fie
blastlimat de Domnul Dumnezeu, faclitorul cerului si al pamAntului si de
cei patru sfinti evanghelisti si de cei doi dintaiu apostoli Petru si Pavel si
de ceilalti apostoli si de cei 24 sfinti prooroci si de cei 318 sfinti parinti dela
Nichea si de toti sflnii cari din veci merg inaintea Domnului i sL flt bla-
stamat cu Juda i cu procletul Arie i cu Judeii . . . . . pe stäpfinul nostru
Isus Hristos samge lui asupra lui, asupra copiilor lui in veci. i spre
mai mare putere i intärire a celor mai sus scrise, poruncit-am credincio-
sului nostru pan Toader Logofatul sit atárne i pecetea noasträ acestei carp
a noastre. Scris-a Coma Catelanovici, la Husi, leat 7039, Martie 24.

IV. 1547 Oct. 20. Acad. Rom. Pach. LXXXII. No. 1.

Suret de pe o carte gospod sArbesc dela Ilias Vvod, din leat 7056, Oct. 20, scris in
Ia§i. (Originalul se Art NA).
Precum au venit inaintea noastra i inaintea boerilor nostri ai Moldovei
sluga noastrti. Stan Aprodul si de a lui bunAvoe, de nime Wit nici asuprit
au dat giumatate din moara alui, ce este in Jijie, din ispisoc ce 1-au avut

www.digibuc.ro
204 RADII ROSETTI

el. dela parintele al Domniei mele, dela Petru Vvod; aceia o au dat ere-.
dincios boeriului nostru Veverita Postelnic, pentru ca sa tie giumatate din-
tracea mom% ce-i in Jijie, in sat in Beresti, drept aceia i nime sa nu ste
impotriva citrii noastre acestie. Scris la Iasi in anul 7056.
(L. P.)
De pe sArbie pe liiuba moldoveneasea s'au titlnrIcit la anul 1799. Dech. 16 de Polcov-
nic Pavel Dobrici ot Mitropolie.
V. 1589 April 5. Acad. Rom. Pee. No. 163.
Suret vechiu.
Cu mila lui Dumnezeu noi Petra Voevoda, Domna tarai Moldavschii. Fa-
cern instiintare i cu aceasta scrisoare al noastra, eine prea dinsa va data,
sau eine prea dinsa o va, auzi cu urechile cetindo, pentru aceala adevarat
al nostru cinstit i crediaos boiariu, kuparml Andrei Hatmanul i Parca-
labul dea Suceav, neau slujit noao cu dreptate i incredintata slujba. Deaci
noi -vazand alui dreapta o i credinóoasa slujba catra noi, lam miluit pre dan-
sul cu osebit a noastra mila in al nostru paminta al Moldovii cu un loc de
prisaca in Braniste domneasca, in capatul Branistii din gos, prea vale Heme-
osului, cei prea Bohotin, ca stis Lea, sie acolo prisac[a]. Ci aceae cei mai sus
loca dea prisac[N, prea vale Hemeosului au lost [aI] nostru dreapta domnescu
ascultand de al noastra Braniste. Pentru aceae domnie mea am dat si am
miluit prea i[n]sul, pentru a sa dreapta i credin6oasa slujba, 6au slujit noao
fi slujeste prea domniei meli i pamântului domniei mele. Iar hotarul ace-
lui mai sus scris loc de prisac[a] ca se lie den prea vale Hemeosului in gos,
prea vale Bohotinului, pan& la capul piscului I seliste, cu iazul mare. Iar de
acolea gos prea capul readiului. Tart dea acolea gos prin drumul mare i pana
undea sit numesti 13alta cu Ochiul. Iar dea acolea, girla cu ochiul pana ce cadea
hotarul in Jijie. Iar den sus dea prisac[a] ca sa fie hotarul pan in vale ce se
numeste PietrOselul. Acela este tot hotarul acei nfai sus scrise prisaci ce
s[e] chiamit Hemeosul. Pentru aceae ca sa fie lui deala domnie mea ocina
cu tot venitul si altul, sa nu s[e] arnestece nic[i] o dinaora in veacii vea-
cilor inainte acestii scrisori ai nostre. i i[n]tru aceaia iaras veni inainte
noastra i inainte tuturor boerilor nostri moldovenesti, man i mici, totus
aceal mai sus scris cinstit ri credin6os boeriul nostru, kupanul Andrei Hat-
manul si pircalab Sucevii, dea nimea silit nic[i] asuprit, dea a lui bunavoia,
si au dat aceal mai sus scris loc dea prisaca de prea vale Hemeosului, cc
aceaia sie au curatit si au. sadit, aceaia au dat rugii noastre, sfintei mona-
stiri de la Pangarat[i], prea vale Bistretei, cei mai sus dea monastirea Bi-
stretei unde este hramul sf[a]ntului, slavitului mare mucenic Dimitrie, undea
petrece i rugatoriul nostru, dascalul Theodor, proegumenul Bistritii, cum ca sa

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULIJI. 205
.........+-

fie rugA si pomenire domniei meale si a lui nostru cinstist si crediaos boeriu
kupan Andrei Hatman si prtralabu Sucevii, Oat crind va sta sf[A]nta. mrtnastire
Pang Argil, neclAtit sf[i]ntei monastiri cei mai sus scris[A], nic[i] odinioarä in
veac[i] inainte acestei insemnate scrisori ai noastre si tot hotarul cei mai sus scris.
Sprea aceae este credin.ta domniei mele cei mai sus scris[a], noi PetrAVoivoda si
creadinta prea iubitilor dintru ini§ flii domniei meli, Ion Vlad Voevod si *.tef an
Voevod §i creadinta tuturor boerilor nostri mar[i] §i mic[i] boeri moldove-
nesti. Iar duprt al noastri viat[it] eine va fl domnrt piimintului nostru, din
fiii no§tri sau din neamurili noastre, sau prea cine ar alege D[u]mnezeu sit
fie domnit pamintului nostru Moldovei, aceala ca s5, naibA a strica si a surpa
a noastrá danie si miluire §i tocmirea. Ce mai virtos ca sii, aibrt a intári
si a aautori la noastra danie si miluire §i tocmire. Iar eine s'ar ispiti A
stric[e], sa, fie bliistamat si proclet de D[o]mnul D[u]mn[e[zeu care [a] %cut
ceriul si prtmintul si dea preacurata lui rnaici'i si dea 318 parin# dea la
Nicheia si dea patru evangheli§ti si (lea 12 verhovnici apostoli si tot[i] sfintii
care de la inceput au bine pläcut lui D[u]mn[e]zeu si ca sa, aiM parte cu
luda si cu tricletul Arie si sA de sam[ä] la strapicul gude% a lui Hristos
precum este si va fi. Iar mai vartos ca s5. intrtriascrt si sit miluiascä sf[a]nta
mkilnAstire cei mai sus scrisä PAngäratii pentru crt noi am dat §i am mi-
luit prea boeriul cei mai sus scris pentru a sa dreaptä si adevrtrath, slujbrt
cAtrit noi si acela asijdire cu a noastrA voire au dat acel mai sus zis loc
de prisacâ cu tot venitul acei mai sus zise sfintei miln5stiri PiingrtraW. Iar
spre mai mare intArire al tuturor ce mai sus scris[e], am poroncit la cin-
stit si credin6os boeriul nostru, kup5mu1 Stroic[i] Vel Log[o]f[at] s5. scrie si
sä lege al noastrA pecete Writ gasta adevärat scrisoare al noastrà. Scrisau
Damian Cristovici la Iasi, in anul 7097, April 5.
Iatä si boerii netrecuti in suretul acestui act : Bucium, Vornicul larii de Jos, Eremia,
Vornicul TAril de Sus, Cocorean si Gheorghie, Párcrilabi de Hotin, Gavril si Craste, Pgralabi
de Neamtul, David si Bejan, Paircalabi de Roman, Durac si Capotici, Pgralabi de Orheiu,
Andrei, Portar de Suceava, Brohtea Postelnicul, Neadabaico SpAtariul, lani Visternicul,
Gbeorghie Paharnicul, Savin Stolflicul, Stoian Comisul.

VI. 1601 Iulie 18.Acad. Rom. Pach. LXXXI No. 130.

Suret tälmticit de pe särbie, de pe ispisoc dela Ieremie Vvod, din let 7109, Iulie 18.
Noi Ieremie Movila Vvod, etc. Datam si am intiirit domnia mea rugilto-
rilor nostri, calugArilor dela svänta mithrtstire dela Niarniu, o prisacrt in Bra-
niste, la Bohotin, pan& la obrtrsie, cari ace prisacii au fost a raposatului
Cornii dau fost Briinister si dui:a aceia au miluit sfrtnta mrtntistire cu ace
de mai sus scrisrt prisaca, Anghelina, fata Cornii si cu fOorii iai, Vasile si
Lupan, precum au adus inainte noastra si ispisoc de marturie. Pentru aceia

www.digibuc.ro
206 RAIA1 ftbsttTI

ca sä fie lor i dela noi ocin6, cu tot venitul i altul s5, nu stt amestice
inainte ace§tii car# a noastre. Domnul au poruncit. Sau scris in Esi.
(L. P.)
Sau posleduit de mine si fiind lntocma cu cel adiviirat suret a svintei mänAstiri Niam-
tul am adeverit.
Dimitrie Sturdza Logof6t 817. Aprilie.
(Actul slavon nu se afI5, In pachet).

VII. 1606 Oct. 21.Acad. Rom. Pack LXXXI. No. 131.

(Orig. Slay.) Traducere.
Cu voia Tatalui i cu sporirea Fiului i cu stivarsirea sfantului Duh. Iattt
eu, robul stApanului meu Isus Hristos i inchinatoriul Troiii, Io Simeon
Moghila Voevod, cu mila lui Dumneieu Domn. Tarii Moldovii, am binevoit
domnia mea, cu buná i luminath, inira, din tot sufletul nostru §i cu, aju-
torul lui Dumnezeu, privind i urmand [pildaj acelor bine credincio0 ce
au fost inainte de noi, care au miluit si au inttwit sfintele ale lui Dumnezeu
biserici i sfintele mänastiri, drept aceia i domnia mea m'am milostivit si
am dat §i am miluit §i am intarit rugii noastre cea din nou ziditrt manas-
tiri Sucevita, din ispisoc de danie de la rtiposatul lo Petru Voevod, un loc
de prisaa, care este la Braniste, la fundul Bohotinului, la Pietrosul cel Mare,
cu care s'au silit rtiposatii calugári Eliseiu si cu Dionisie, grijind si curà-
%ind tocmai din pajiste si &Mild prisaca din dreptele lor averi, au implut-o
cu stupi, ca sti, fie de la dansif pomanti sfintei mAnästiri, pentru sufletele
lor si a parintilor lor si pentru ca§tigarea ve§nicilor bunAt'ati. Iar hotarul
acei de mai sus numite prisàci sä fie pe unde au hotárit raposatul pan
Gavrila§ biv Logofat 1 cu Anastasie, Archimandritul manästirii dela Galata:
incepe dela prisaca in jos, (merge) pb.n5, la pietrele ce se numesc Sfe§nicile,
iar de acolo in curmezis peste partml Bohotinului pana. la Iaghio (?) Romi-
nilor (1), iar de acolo in sus pgna, la fundul Bohotinului, ca sIt fie 0 de la
noi sfintei sus pomenitei noastre mansastiri, cu tot venitul nera§uit nici odata,
in veci. Iar cel ce s'ar ispiti a strica dania noastra §i miluirea acestei sfinte
biserici, unul ca acela sti fie neiertat de Domnul Dumnezeu, facatoriul ce-
riului si al pamantului 0 de prea Curata MaicIt sa si de toVsfiintii din veci
bine placuti lui. Drept aceia si nime impotriva cartii aceltia a domniei mele
sA, nu se amestece. Insui Domnul au poroncit. Scris la Iasi anul 7115 Oct. 21.
Iscal. Logolt. Au scris Petru.

(1) filrA10 POMO.

www.digibuc.ro
 CRONICA ROIIOTINIILRI. 207

VIII. 4632 Noernvrie 26.Acad. Rom. Pach. ,LXXXII No. 2.

Suret vechiu de pe ipsisoc sirbesc de la Alexandru Vvod, din leat 7141 Noemvrie 26 zile.
Facem instiintare pentru adevárat si crediaos boerifoll Domniei meale
Dumitru Buhus Treti Logf[at], carele au slujit noao cu dreptate, i cu credinta,
pentru aceaia noi vkand al lui dreapt i credindoask slujbk catra noi, pi
tärii noastre, l'am miluit pre dänsul, cu osabita mila noastra, i i-am dat
si 1-am miluit pre dansul dela noi, intru al nostru pamant al Moldovei, un
loc de prisack la Braniste, cu loc de fan* inpregurul priscii, i un loc
de moara, pe apa Jijni, de unde sk inpreunk. apa Bahlum lui u apa Jmu,
ca SL socoteascá el insus uncle va fi loc bun in locul clomnesc, 'Auk uncle
cade apa Jijm in apa Prutului, ea Al facá lUi mon i stiadze, pentru ca, au
dat Domniei meale i patru cai buni preteluit drept 160 ughi, bani buni.
Pentru aceia acel loc de prisack la Braniste 1 cu ion de %nate inpregurul
prisecii, i .acel loc de mori pe apa Jum i loc de- stiadze unde-s va alege
luis, de tilde sk inpreunk apa Bahluiului cu apa Jijiii, pank unde cane Jijia
In apa Prutului, ca sa, fie boeriului dornniei meale de mai sus scris, Du-
mitru Buhus Logofat, de la domUia mea drepte ocini i daniia, i miluire,
pi cumparkturk si uric cu tot venitul, iar cine s'ar ispiti dupa viia:ta noastrii
sä ztrace a noastra, daniia i asazare, unul ca acela sk fie treclet i proclet
de Domnul Dumnezeu, facittoriul ceriului si al parna'ntului si de Pre Curata
Maica lui Dumnezeu si de toti sfintii i altul sa, nu sa amestece. S'au 01-
macit de Gheorghie Evlogbi Dascal. 1781, Febr. 27 zile.
Originalul care este fatä are pecetea domneascl intiprit, isctilitura Dornnului i acea
a Pitarului Borleanu.

IX. 1635 Iulie S.Acad. Rom. Pach. LXXXII No. 3. Original.

Io Vasile Voevod, etc. Dat-am cartea Domniei meale boiarenului nostru Du-
mitru Buhus Visternic i diregatoriului SáU, sa fie tare puternic cu caytea
Domniei meale a chema oameni de alta Ora' i sai duck sai descalece undesva
afla un loc de sat in Branistea Domniei meale, tusk in capul Branistei de gos, ca
sa aiba lon de fanat si de aratura si de grklina, si de hrank, iar de la Domnia
wea vor avea pace si odihnä, nice un lucru Domniei meale sa, nu lucreaze,
nice ilis sa, nu platiasch, nice sulgu nice dajde sá dea, nice zloti de cask, nicf
taleri nice leu, i alte dari ce sunt pre alti misei a Domniei meale nice
de una s naibá val. Asisderea i aii oameni ce va aduce de prin satelq
sale, si aceia BA fie in pace de toate ate sh scrie mai sus, intru nemic sa
nu aiba, val pentru cke Domnia mea mam milostivit si i-am läsat acei oameni
sä fie pentru slujbk ce au fácut Domniei meale i tarki. Ezitau Prutul si
ua facut mori, carele sint de treaba Domniei meale i tarki, pentru a;ceea

www.digibuc.ro
208 RADV ROSETTI

de nime nice un val sa nu aiba, ce de toate sa fie in pace de chte scrie

mai sus. Asijderea i eine vor fi scriitori sa aiba ai scrie nice ai invalui
preste cartea Domniei meale, ca de mare certare vor fi. Pis u Ias. Liat
7143. Iul. 8. Io Vasile Voevod.
(Pecete mica).
X. 1633 Martie 20.Acad. Rom. Pach. LXXXII No. 4. Original.
Io Vasile Voevod, etc. Scrie Domnia mea la al nostru crediaos boiarin, Chi-
en Setrariul cel Mare, dam stire dumitale ca domnia mea man) milostivit ,i>
am miluit pre boiariul domniei meale, credin6os Dumitru Buhus, Vistearnic,
cu vad de moara in &la Jijiei i cu loc de sat sasi descalece i cei oameni
sa fie de treaba morilor. Pentru acealea am ales pre dumneta sa mergi acolo
sit socotesti unde iaste ace! loc de mori, sa faci la acel loc oamenilor loc
srt aiba unde ara i Joe de Pane* si de prisaci si de alta ce va trebui a
sa hraneasca i s alegi pre undevas loc adevarat a domniei meale iar pr
unde vor fi locuri a nescar manastiri sa nu se inpresoare si acest loc a boiarinului
domniei meale ce mai sus scrie, Dumitru Buhus Vistearnic si socoteste sa fie
pre langa un loc a manastirii, a Pangaratilor, ce le iaste dare de la Andreiu Hat-
manul, dintru un dres carile iau fot lui miluire dela Patru Vodt i sá pui
seamne pre unde verim aleage i sái dai stire domniei meale cu o scri-
soare cum tam si mai dat domnia mea invaIrttura. Masta scriem i nam
ne budet. U Ias, leat 7141, Marte 20.
Sam Gospodin Veleal (Pecetea de ceara rosie)
Marasco Basota Vel Logofat.
XI. 1636 Maiu 21.--Acad. Rom. Pach. I,XXXII No. 6.
Suret de pe o carte gospocl de intitritura de la Vasilie Vvod din beat 7144, Maiu in 21.
Originalul slavon se aflä fa0.
Precum au venit inaintea noastra credin6os boeriul nostru Dumitru Buhus,
Visternic, s'au aratat inainte noastra ti inainte tuturor boierilor nostri a
Moldovei, a marl, i mici, un zapis de marturie de la parintele i rugatoriul
nostru Varlaam, Arhiepiscop i Mitropolit Sucevei si de la cinsti# si cre-
din6osi boerii Domniei meale,s, Patrasco Basota Vel Logofat i Savin Pra-
jescul Vel Vornic de Tara de Gos, i Dumitrasco Soldan Vel Vornic de Tara
de Sus si Gavril Hatman si Gheorghie Vel Paharnic i Necula Catargiul
biv Visternic i Gregorie Ureche Vel Spatar i Iordache Cantacuzino Vel
Vist[ernic] i Lupul Prajescul Clucer i Toderasc Trete Logofat si Tanasie
Vornic Glotnei si Neaniul Vornic i Eremie Vorni i Jora Vornic, i alti boeri
de Curtea Domneasca, scriind i marturisind intracel zapis precum au venit
inaintea lor igumenul l cu tot soborul dela sfânta manastire Pangarati,

www.digibuc.ro
 CRONICA 130nOTINDLTII. 209

si de a lot bunä voe, de nime sMii nici asupriti, au facut schimbu, cu de

mai sus numitul boeriul domniii mele, Buhus Vist. si iau dat lui calugarii
un loc de prisacil in Buhotin, la Braniste, iar Dumitru Buhus Vist[ernic] leau
dat calugarilor alt loa de prisaca la Mastacan, peste Bistrita, cei din tanutul
Bacaului, partea Hridcanului, ctA sa va alege, cu tot venitul. Drept aceia ei
domniia me vagmd acel zapis de marturie de. la insus Mitropolitul i de
la atittit boeri, am crezut apoi si dela noi inc l. am dat si am intarit de mai
sus numitului boeriului nostru, lui Dumitru Buhus Visternic, acel de mai
sus numit loc de prisaca, dela Buhotin, din Braniste, ba sa-i fie 11 driapta
ocin i schiffibalura, si uric si intrtritura, au tot/ fvenitul, ne stramutat nici
odinioara in veaci i altul si nu sa amestece. Insus Domnul au poruneit
Patracco Basotii Vel LogoMt.
IDe pe Arbie pe limba moldoveneasch sau almäcit la anul 1799, Dechemvrie 21, de
Polcovnic Pavel Dobrici ot Mitropolie).

XII.636 August 12.Acad. Rom. Pach. ,LXXXI1 .op. 7. Original.

To Vasilie Voevod, etc. Scrkern Domnia mea la boiarinul domniei meale ore-
din6os ;leaniu1,4Vornicul. de Gloata, dau stire ca au parat de fata inaintia domniei
meale satul Podoleanii pre boiarinul domniei meale, Dumitru Buhus Vistearni;
cum leau lua q bucata de loc din hotarulpatului, iar boiarinul dornniei meale
Buhusl Vistearnicul, au aratat drease dela Patru Voda pre o bucata de loc
din Braniste, cum au dat lui Andreiu Hatmanul, iar Andreiu Hatmanul au
dat svintei mänästiri Pangaratilor, iar pangaratii an schimbat ace! loc cu
boiarinul domniei. meale ce mai sus scrie, Dumitru Buhus Vistearnic, deci,
domnia mea am ales pre dumneata de om bun, dea care vei vedea cartea
domniei meal; sa mergi acolo i sit strangi oameni buni din sus si din
gos, rnegiasi de pren pregur, sa socotesti de se va afla acea bucata de loc
ce au partit ei cum iaste a Podoleanilor, sit o dai iaras pre mAna lor, iar
de.pu va hi din hotarul lor, sa alegi pe uride vor spune seamnele acelor
drease ce sant a boiarinului domniei meale, Buhus Vistearnicul, de la Patru
yuda dare ,I1.4 Andreiu Hatmanul, pre unde sit va afla mai cu dreptul, sa
pui pietre sit it tie. Asijdere sa socotesti i sa alegi un loc de sat ce am
dat domnia mea boiarinului domniei meale carele mai sus iaste sonis, Du.-
mitru Buhus VIstearnic, din hotarul Branistei domniei meale, pre unde vei
socotii i vei aleage cu oameni buni, pre acolo iarit sit pui seamne i sa
stalpesti, si cum vei, afla mai cu dreptul i vei tocmi cu oameni buni, in-
tracela chip sa dai stire domniei meale cu o scrisoare, aiasta scriem
U Jas, leat 714 August .12.
Sam _gospodina veleal. Pecete rosie.
Gavnil ..... s Log.
Ancaele A. R.Totn. XXVIII. Mentoriile Sect. Istorice. 14

www.digibuc.ro
210 Ili DV hoAkte

XIII. 1636 August.Acad. Rom. Pach. LXXXII. No. 30. Original.

Milostive §i luminate Doamne, sa fie manila dornniei tale sanatos. Dam
stire mariei domniei tale ca Domnului nostru milostiv, de care lucru mai
trimis mariia domniei tale ca sa aleagem si sá stalpim pre seamne ce va
scrie intru uric a dumisale a lui Dumitrasco Buhu§ ce au fost Vistearnic.
Noi am stransu mu1i oameni buni si batrani si slugi mariei domniei tale;
prilejitusau de au fost la acest hotar si Gheorghie Rosca Vistiiarnic si Stra-
tulat Vornicul de Gloata si oamenii care cine au fost, anume: Toma Prisä-
cariul Hatasascai si Toader Cheasco de Coropceani si Rusul de Cozmesti,
Ifrim de la prisaca Camanariului i Gligorie Buzea Vánatoriul si Macoveiu
Vanatoriul si Blaca Vanatoriul si Simon Vanatoriul si Patrasco Manzul si Tar-
novschie si Ionasco V1adi6anu1 si Ion de Onesti si Vico] de acolo i Paval
de Cozmesti i BA lan de acolo, si alt Vicol de Banesti, Rasco de acolea, An-
donie de Grozesti, Gavril de acolea si Necoara de acolea, Gligore de acolea,
Andronic de acolea, Hi lip de la Poponest, Stefan Faurul de Taisteani, Trofin
de acolea, Simion de Tutorea, Ursul de la Sloboziia i Izbiroae, Toader de
acolea i P[a]ntelie de acolo. Deci milostive Doamne sau cetit uricul in na-
intea acestor oameni i sau intrebat ae seamnele uricului pre unde sint.
Deci, milostive Doamne, pre uncle sau aratat seamnele uricului pusam pietre
cum au lost invalatura mariei domniei tale. Alta milostive Doamne iam in-
trebat dintraceale seamne celui uric mai iaste loc de Braniste de hotarul
mariei domniei tale pana la hotarul Podoleanilor si pana unde le spune ho-
tarul despre Bohotin. Ei, milostive Doamne, sau ales dintraesti pameni ce
scrie mai sus, anume: Toma cel batran de la prisaca Habasascai si Toader
lPascocel, batran de Coropceani i Rusul de Cozmesti si Ifrim cel batran de
la prisaca Camanariului si Gligorie Buzea Vanatoriul si Macovei Vanatoriul
si au zis cu sufletele lor ca agunge hotarul Podoleanilor pana in zarea dea-
ului Bohotinului, mai gos nu se coboara. Deci, milostive Doamne, pre unae
au marturisit ei cu sufletele lor pusam seamne despre Podoleani, iar cum
sau jeluit Podoleanii, inaintea mariei domniei tale cau lost luat Vistearnicul
Buhus nimic din hotarul Podoleanilor numai cat au scris in uric carile sau
cetit inaintea mariei tale, iar de ran dul satului carile teai milostivit mariia
domniei tale si lai miluit din hotarul mariiei domniei tale, alesuisau pre
unde au socotit Chicos, Setrarul cel Mare, pre acolea am ales si noi, de unde
se fac morile dumisali in gos, pre Jijiia, 'Ana unde sa inpreuna cu hotarul
carile aerie in uricul dumisali. lar de o marturie ce au aratat Podoleanin
la Chicos Setrariul si au zis ca o au facut megiiasii, prilejitusau unii din-
tracei megiiasi aicea de fata si iam intrebat de acea marturie si de hota-
rul Podoleanilor, ei sau tagaduit si au zis ca nau facut ei acea märturie,
ce pre unde au vrat ei pre acolo sau facut hotar inii far megiiasi ei, clod

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINVUYI. 21 i

au märsu Ro§ca Vornicul, aaiidere au mars ei sanguri far megiia§i de au

facut seamne pre unde au fost voia lor. Aiastä dam afire mariei domniei tale.
-1- Mai mic robul mariei domniei tale, Neaniul Dvornic Glotneai (pec.).
-1- Milostive Doamne, tamplatu meam mai mic robul märiii dumitale, Gheor-
ghe Ro§ca, biv. Vist[ernic].
+ Mai mic robul marie dumitale Stratulat Dvornic Glotnei, mam prilejit
0 eu aicea la acestu hotar.
Acest act este vederat din anul 7144, Iuna August, dupA 12 August si inainte de 22
August.

XIV. 1636 August 20.--Acad. Rom. Pach. LXXVIII. No. 92.

Ispisoc slavon. Traducere.
Io Vasilie Voevoda, etc. Precum acest adevarat al nostru credincios bo-
iarin, Dumitru Buhu§ Visternic, slujitu-niau cu dreapta ai credincioasa slujba.
Deci noi vazand a lui dreaptrt §i credincioasa slujba, Wth noi, miluitu-lam
pre dansul cu osebita a noastra, milrt, in tara noastra moldoveneasca, cu un
loc de sat la Brani§tea Domniei mele §i cu vad de moH pe garla Buzovei §i
ca saa scoata apa Jijiei intracea garla de la gura Covasnei §i ca saa faca
lui§ acolo moara ai piva §i ,itiadza §i cu balti de peate §i cu pod amblator
pe Prut §i cu loc de prisaca §i de anal 0 cu locuri de hränit mascuri in
codru ai cu tot venitul ca sa§ arze luia acolo sat. Care acel loc ce scrie
mai sus au fost al nostru drept domnesc supt ascultare catra a noastra Bra-
niate. Drept aceia Domnia mea am dat §i l'am miluit pentru a sa dreaptrt
ai incredintata, slujba, ce niau slujit ai slujeate purure §i tArii Domniei mele.
Iara hotarul acelui sat ce scrie mai sus, ca sa fie inceput din apa Jijiei,
dintro movila ce se nume§te Intre *iraguri, drept peste vale Coziei, unde
se nume§te Loznita. kr& de acolo drept peste padure, pan& in vale Bohoti-
nului, unde sunt semnele ai strilpii prisricii ce este a sfintei manastiri a GA-
latii. Iar de acolo drept de asupra dealului, pe unde au hotarit credinciosul
nostru boier, Chico, vel atrar 0 Neaniul Vornicul de Poarta ai Gheorghie
Ro§ca Visternic §i Stratulat Vornicul, cu multi oameni buni 0 batrâni de
pe imprejur rnegie§i, Oita la hotarul Podolenilor 0 pana la hotarul sfintei
manastiria Neamtului. laza de acolo dirept la apa Jijiei §i pre apa Jijiei in
sus, Onä la movila ce scrie mai sus, ce este lntre iraguri, atata este tot
hotarul. Drept aceia acel loc de sat ce s'au zis mai sus ca sa fie de mai
sus scrislui credincios boiarin al Domniei mele, Dumitru Buhua Visternicul,
direapta ocina 0 mo§ie ai miluire ai uric ai intaritura, cu tot venitul, pre-
cum scrie mai sus, neclatit nici odinioara in veci. *i altul nime A nu se
amestece. La Iaai, leat 7144, August 20.
Io Vasilie Voevod. (L. P.)

www.digibuc.ro
212 /Um' toSETTI

XV. 1636 August 20.Acad. Rom. Path.. LXXXII. No. 8. Original.

Io Vasilie Voevod, etc. Scriem Domnia mea I credindos boiarinul Dom-
niei meale, Dumitru Buhus ceau fost Vistearnic, dau stire dumitale, Ct sau
jeluit inaintea Domniei meale oamenii boiarinului Domniei meale, Ckniina-
riului celui Mare, zicAnd cb, le iai azeacea, din pane si din An, de pre care
loc tam dat Dombia mea din hotarul Branistei Domnef meale. Pentru aceaia
dead, vei vedea cartea Domniei meale, siU las pumneta in 6asta vara, si nu
le iai azeacea, caci lam lasat pentru voia acelui biaorin, ca ne slujeste pen-
tralte OH, la Tarigrad, ce sint treabele noastre si a tAral, si am socotit cIt
p5,n5, acum acel loc ce -tam dat Domnia mea nau fost ales nici stAlpit, iar de
acum inainte eine va ara sau va cosi, volnic esti dumneta de a aparacea
locul dumitale si a nu lásarea pre nimerili numai pre eine va hi voia du-
mitale. U Ia§, leat 7144, August 20.
Pecete rosie. Gavril Vel Logofát.

XVI. 1636 August 20.Acad. Rom. Pach. LXXXII No. 9. Extract.

Ipsisoc slavon dela Vasile Lupul din 20 August 7144, prin care arata
cá satul Podolenii s'au parat de fat& cu Visternicul Dumitru Buhus, pentru,
cä acest boier hottirindu-si un loc de sat, hitrazit lui in Branistea domneascii
le-ar fi kat din Iocul lor, a Podolenilor. Iar Dumitru Buhus a arrdat ispi-
socul de danie a lui PAtru. Voevod c5,tra. Hatmanul Andrei, pe un Ioc de
prisac 6. care l'a dat pe urmA Hatmanul miMastirii PAngarati, iar manb.stirea
l'a dat lui Dumitru Buhus, luand in schimb alt loc de prisaca peste Bistritg,
in tinutul Badaluit Domnul insärcinând pe Vornicul de Poart5, Neaniul cu
cercetarea imprejurárii la rata locului, acesta a aflat :
a precum cä n'au luat Dumitru Buhus nimica. din .hotarul satului
Podolenilor, numai au luat pe unde ii spun semnele acelui uric de la Piltru
Vv. si au hotärit pe acele semne si au stalpit. Deci satul Podolenii a rknas
din toata, legea tArii noastre, iar boieriul domniei mete, Dumitru Buhus, Vis-
ternic, sau indreptat si au pus lui§ feruia in Visteria Domniei mele».
Urmeaz5, intaritura domneasca, pe acel loc «ce este la Bohotin ca sä fie ere-
dinciosului nostru boier Dumitru Buhus Visternic dreapt5, ocin i mosie
si uric si intärituril din preunti QU acel loc de sat ce iarn dat Domnia mea
lui si l'am miluit cu tot venitul»,

XVII. 1636 August 22.Acad. Rom. Path. LXXXII No. 10. Original.
Io Vasile Voevod, efc. Scriem domnia mea la dregAtoriul §i la vtitrtmanul
si la toti stitenii_ din sat din Podoleni, dtimuva, stire, deaca yeti vedea cartea
Domniei meale iar voi sá aveti a da cea scrisoare ce 6eti. MArturie dela

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINIILI3I. 213

megiasi pentru hotarul satului vostru, care scrisoare ai arAtat boiarilor Dom-
niei meale, la Dumitru Buhus Vistearnic si la Chicos etrariul, and au
venit intaiu acolo de sau socotit hotarul Branistei, iar de nu yeti da acea
rnArturie ce mai sus scrie asea am dat invAtaturA boiarinului domniei meale,
Neaniului Vornicul sA ia de la voi cinzAci de boi i stti aduca, la domnia
mea si bine s tii ca'. vor fl acei boi peitori. Aiasta scriern domnia mea
i nac nebudet. U Ias, lea 7144, Avgust 22. Pecete Gspd.

XVIII. Acad. Rom. Pach. LXXXII No. 31. Original.

IatA eu. Iordachie Catacozono, vel CAmAnar, scriem la Dumeata, frate Vis-
tearnice, intea pohtescu pre dumeata pentru randul celui sat al nostru, a-
nume Grozeastii, sA las dumneata sá are unde au arat si prima, acum, iar
noi incA vom sluji mai multu dumitale. SA fi dumeata sAnAtos.
Iordache Cantacuzino.
(Scrisoarea aceasta nu este autografa ci numai iscAlith. de Iordache Cantacuzino).

XIX. 1642 Mantic 20.--Acad. Rom. Pach. LXXXII No. 11. Original.
lo Vasil() Voevod, etc. AdecA sau pArAt de fatit inaintea domniei meale
boiarinul nostru credin6os, Dumitru Buhus Vistearnic, cu Egumenul §i cu,
tot soborul svintai minAstiri de la St Ai Sava pentru un vecin anume Ursu
zicAnd calugArii cum este a lor, vecin den *etrareani, dat de Enachie Postel-
nicul, iar boiarinul domniei meale, Dumitru Buhus Vistearnic, au zis cA
iaste vecin al sAu de movie, den Coma si au adus i oameni de acolo de
pren pregur de au mArturisit inaintea domniei meale cum acel orn iaste
vecin de movie a boiarinului domniei meale carile mai sus scrie, de au
rAmas boiarinul domniei meale, Dumitru Buhus Visternic, pe cAlugAri de la
mAnAstire, de la Stai Sava, ca sA n'aiba ei de acum inainte nici o treabA cu
acel vecin anume Ursu ce sA hie vecin boiarinului nostru, lui Dumitru
Buhus Vistearnic i stt naiba a sa, mai pier de adasta Tara nici odinioarit
inaintea citrei Domniei meale. Toe pisem.
Sam Gospodint veleal. (Pecete rosie) U las, leat 7150, Martie 20.

XX. Acad. Rom. Pach. LXXXII No. 32. Original.

Adeca eu, Ursul de Bohotin i PAtrasco de acolo. Scriem i marturisim
insine pre noi cu cest zapis al nostru, cum au grAil, oarecine cAtrA dum-
nealui, cAtra Spaariul Buhus, cA ni sau dus fi6orii nostril sa sit scrie n ea-
lArasi. Iar noi neam prins denaintea dumisale i denaintea popei de sat si
denaintea lui Constantin si denaintea Creastei Croitorii de Roman si de-
naintea Coseteanului, de naintea Savei Vornicului, de sA va afla ca au unblat

www.digibuc.ro
 RADII ROSETTI
214

feöorii cu acelea inblete sa fie de mare rusine, si de se vor duce faorii

nostrii de la noi, s avem a da noi sam[a] de dansi[i] si de bucatele lor.
Si sa, fie si bucatele noastre pieitoare si pre mai mare credinta, nearn pus
si pececile catra, aest adevarat zapis al nostru. U Crivesti Iunie 8.
intraceasta tocmealà seu prilejit i Vasilie Pahomie.
Pätrasco (deget) Ursul (deget) Dumitru sna Ursul (deget) Neculai sna Pa-
trasco (deget) Constantin (deget) Carstea (deget) Sava (deget) Vasilie Paho-
mie (deget) Cosetianul (deget).
XXI. 1594 Iu lie 9.Acad. Rom. Pach. LXXXII No. 12. Original.
lo Vasile Voevod, etc. Scriem domnia mea la slugile domniei meale, la
branisteri, dam stire cä domniii meale sau jeluit slugile noastre, fidorii lui
Buhus, zicandu cä au acolo, la Bohotin, la mon, murar si un igan ce iaste
de treaba morilor i acei oameni au si ate o vita ce sa pascu acolo pe
hotarul lor, iar nu pe hotarul cestu domnescu, iar voi ai marsu de iat oprit,
dreptu aceia deacä yeti vedea cartea domniei meale, iar voi sa aveti a lása
in pace sä faca ei ce vor sti cu hotarul lor pre unde le vor spune direa-
sele. Asisderea sau jeluit inaintea Domniei meale slugile noastre, faorii lui
Buhus, carii mai sus scrisi pre voi zicandu ct au acolo doi trei saraci de
oameni, iar voi g1obii i calcati, cum vei voi voia, aseai purtati, dreptu
acea deaca yeti vedea cartea noastra iar voi sai 1ása0 in pace, iar de vor
fi nescaiva ca aceia furi sau talhari aveava cinei prada. Aiasta scriem Dom-
niia mea i intraltu sa nu faceti.
Sam Gospodina veleal. (Pecete rosie). U Ias v. leat 7106, Iul. 9.
XXII. 1653 Septemvrie 3.Acad. Rorn. Pach. LXXXII No. 13. Original.
lo Ghiorghie .5tefan Voevod, etc. Datarn cartea domniei meale boiarinului
nostru, mai Neculai Buhus Logofatul, si pre cine va tremite ca sä fie tare
si putearnic cu cartea domniei meale a luoa azeacea de pre tot hotarul Bo-
hotinului. Cine va Ii arat sau cine va fi cosit, den paine sä den stupi 0
den fanate, 0 den tot ce va fi pre acel hotar, ori cine va fi arat sau va fi
cosit, fie de la War* fie curtean fie cine va fi arat, dela toti ca sä aiba
a lua i nime sä nu cuteaza a tinea sau a opri peste cartea domniei meale.
Toe pisem. U Sueiava leat 7162 Sept 3.
Ghiorghii Stefan Vvod. (Pecete de ceara).

XXIII. 1654 Aprilie 6.Acad. Rorn. Pach. LXXXII No. 14. Original.
Io Giorghi *tefan Voevod, etc. Dat-am cartia domniii miale boiarinului
nostru, lui Neculaiu Buhus Logoffit si pre cine va trimeate, ca sa fie tare
si putearnic, cu cartia domniei miale a scoate toti stupii a lui Ursu Urmes

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULIII. 215

din dial dela Bohotin, i altor, a cui ar mai fi, sit aiba, a scoate. Avijderea
vi nevte oameni lui Isaiei ce sinta sit aiba ai scoate din hotarul Bohotinului
cu toate bucatele lor, i nime sa nu cutiaza a tinia sau a opri inaintia chilli
Domniei miale. Toe pivem.
Sam Gospodina veleal. (Pecet. .rovie) U Ias, leat 7162, Apr. 6.
XXIV. 1655 August 10.Acad. Rorn. Pach. LXXXII No. 15. Original.
Adeca, eu Sandul Micul, stranepot lui Duma Micaci, scriu cu acest zap is
al mieu, la mama dumisale lui Dumitru Buhuv Visternicul, precum am dat
dumisale danie a mea driapta movie PIritul Coziei, cei den sus de readul
lui Batei, pan in fundul poenii. Care loc au fosta danie strarnosomeu, lui
Duma Micaci dea la raposatul Patru Vod[a], pecum spune uricul care lam
dat dumisale Visternicului Buhl* pentru multa bine ce miau facut dum-
nealui de miau ras nurnele de banii den Visterie i mau platit deala o
nevoia a mea, de mau scos den temnita ca incapusam pentru un furtuvag
ce furasem patru cai pentru care poate avi fi pierit. Ce durnnealui mau
scos i mau platit de aceaste toate i Inca mau i daruit cun contav de
postav i cu doi boi i o vaca ca sa ma hranescu i eu in lumea i pentru
aasta am dat vi eu acia danie a stramovu meu, a lui Duma Micaci i iam
dat i ispisocul cel de danie in mama dumisali ca sa aiba, a stapani in veaci
vi nevtiind eu carte miam pus degetul. Leat 7163, August 10.
Sandul Micul stranepot lui Duma Micaci.
XXV. 1655 August 14. Acad. Rom. Pach. LXXXII No. 16. Original.
Noi Ghiorghie Stefan Voevod, etc. Datam cartea domniei meale dregato
riului i vatamanului din sat, din Bohotin, ce iaste la tinutul lai1or, ca sa
alba, a chema oameni streini din taxa turceasca, din Ora leveasca i dintraltrt
tara. Pentraceaia cati oameni sa vor strange acolea in sat ce mai sus scrie,
iara dela domnia mea vor fi in pace de dajde, vi de zloti vi de lei vi de
talon vi de galbeni, vi de ili i de carnana vi de sulgiu i de alte dari vi
angarii, de cate santu pre alti mivei, in tara domniei meale, in vease ai. Avij-
derea i ceia deacolea, din sat, ce vor fi evit acum din tara turceasca, stt fie
de toate in pace de cate mai sus scrie. Met cinei va invalui de mare cer-
tare vor fi dela domnia mea. Toe pisem. U Ias, leat 7163, Avgust 14.
Ghiorghi k5tefan Voevod. (locul pecetii).
XXVI. 1656 Martie 23.Acad. Rorn. Pach. LXXXII No. 5. Original.
Se ubomi az Varlam, Arhiepiscopa i Mitropolit Su6avschii i Patravco Ba-
§ota Vel Logofat i Savin Vel Dvornic Dolnei Zemlii i Dumitravco oldan
Vel Dvornic Vinii Zemlii i Gavrilav biv Dvornic i Cehan biv Dvornic i

www.digibuc.ro
216 R-ADU ROSETT1

Gavril Ilatman i Parcalab Suceavschii i Ghiorghie vel Capic i Nicula Ca-

targiu biv Vistearnic i Gligorie Ureachie Vel Spatar i Iordachie Vel Vis-
tearnic i Lupul Prajescul vel Cluceariu i Toderasco Tretii Logofat i TAnasie
Dvornic Glotnii i Neaniul Dvornic i Vinculeti Dvornic i Jora Dvornic i inih
boleari ot dvor Gspdn g. eg. milost. Scriem si inarturisim cu cest zapis al
nostru, cum au venit inaintea noastrA PArintele Egurnenul si cu tot soborul
de la svänta mandstire de la Pangarati, de buna voiia lor si au schimbat,
cu durnnealui fratele nostru, Dumitru. Buhu§ Vistearnicul, si au dat cAlughrii
un loc de prisaca la Bohotin, la Braniste, iar dumnealui Vistearnicul Buhus
leau dat altu loe de prisaca la Mesteacani, preste Bistriit, ce iaste in tanutul
Bacaului, partea Hriscanului, ce se va aleage, cu tot venitul. Dpci >noi TA-
zAnd de bunti voe tocrnalg si schimbatura, learn facut dela noi acest zapis
panas vor face §i direase domnesti si pentru credin0 am isalit i neam
pus pecetile da sit znaeta. U Ias, 7164, Martie 23.
Varlam Mitropolit (cu pec. mitrop.) Patrasco 13asota Log. (cu pee.) Savin
vel Dvornic, oldan Vel Dvornic (cu pec.) Az Lupul Prajescul Clucer, Ga-
vril Hatmanul (al pee.) Grigorie Ureache.
XXVII. 1657 Aprilie 6.Acad. Rom. Path. LXXXII rfo. 17. Original.
Noi Ghiorghie 5tefan Voevod, eth. Datam cartia domniii miale boiarinului
nostru, lui Nicolai Buhus, a treile Logofat si diregatorului i vtitamanului
den satu, den Bohotin, spre ceaia sa lie taxi si puternici cu cartia domniii
miale, a tine §i a opri tot hotarul satului Bohotinului. Nime sit nailA treabtt
sa are pre hotarul Bohotinului si pre la Marmurii, iara pre cari vor gsi
artuid. pre acest hotar, si pre la Marmurii, sit ei plugul err boi cu tot, stti
aduca aice si nirne sh nu cutezit a tine sau a opri preste cartea domnii
miale. Toe pisem.
Sam gospodina veleal. (L. P.) U Ias, beat 7165, Ap. 6.
XXVIII. 1656 Sept. 24.Acadi Rom.. Pach. L.XXXIII Np. 95. TAlmkire de pe ispisoc slav1
Noi Gheorghie tefan Voevod, etc. Precum acest adevarat si oridincios
boieriul nostru, Neculai Buhus Treti Logofttt, harazitui-am din osebita noastrtt
mill §i. datu-iam si intgritu-iam lui dela noi, in Ora noastra moldoveneaseli
a lui dreapttt ocinit si danie i miluire, din Lispisoc de danie si de miluire
ce l'au avut tatal situ, Dumitru Buhus Visternic, dela Vasile Voevod, irn
sat la Branistea Domnii mele, anume Buhotin, cu moartt i cu piv5. (chiuA)
si cu helesteiu n garla BuzoVbi ce iesa din Jijie, intracea garla dii1i gura
Covasnei, si cu balti de peSte si ou pod pe Prut si en locuri de prisactt
si eu loc de hrana si cu tot venitul. Care acest de mai sus. nurnit sat;
anume Buhotin, au fast drept dornnesc, al nostril, ripit, etttr5, Branisted

www.digibuc.ro
 GRONICA BOHOTINIILITT. 217

noastr& lar hptarul acestui de mai sus numit sat sa, fie pe unde au ales si
au hotarit credinciosi boerii nostri Chico§ biv Vel Satrar i Neaniul Vornic
si pheorghie Rose& Visternic i Stratulat Vornic. Si incepe hotarul tocmai
din apa Jijiei, de la 9 movil ce se numeste: Intre Siraguri, drept, peste
vale Coziei, unde pe numeste Loznita, iar de acolo drept peste padure,
Ora la vale Buhotinului, unde sunt semne i stalpi i prisaca sfintei nak-
niistiri a Gl%ii. Iar de acole, drept la varful dealului ce se numeste Ce-
tatuia, intre Pietroasa j deasupra Hameiosului si la poiana ce se numeste
Unguroanca. Iar de acolo dreyt la un stalp ce este de asupra voloadi
Buhotinului, Tar de acolo asemine din semne in semne, pe -uncle au hotkrit
si au stalpit credinciosii nostri boieri de mai sns hurniti i u multi oamenT
buni sit biltrani i rnegiesi de pe Imprejur, pana la hotarul Podolenilor si
pant la hotarul sfintei mankstiri a Neamtului. Iar de ticolo drept la apa
Jijiei, apoi apa Jijiei in sus pana la mai sus numita movild cd este intro
Siraguri; atata este tot hotarul Oelui de mai sus numit sat Buhotinul. Drepl
aceia-Isa fie de mai sus numitului, credincios boeriului Domniel mele, Ne-
culai Buhus, Treti Logofat, dreapta ()cid, 0. dela noi danie i miluire §i
uribi intariturk eu tot venitul, nestrkmutat nici odinioar in voci, si altul
sa, nu se- amestice. Scris in Iasi, in anul 7165, luna Septemvrie, in 24 tzile.
Insus Domnul au poroncit.
Ionasco Rusul vel Logofat. (Au scrig) Dumitrasco. (L. P.)

&XIX, 1658 Juniq 21., Acasl. RonviRach. LXXXII Np. 18. Original,
Eu Toadarasob Vel Comis,-scriem la fdorii nostri la Briinistiari, anumd la
Ghiorghi, damtui 'stireP-diaea vei vedia scrisoaria noastra, iara tu sa eauci st
Iasi in pac-e tot. hotarul Bohotinului, satul dumisale Cluciariului Buhus, din
campu si din padureii din fanat ti dintrapa se din tot locul, cu tot 1Veni-
tul, preeum Ii scrie i direasale rce are pre acest hotar. Aijderia i oamenii
din satul dumisalec i tupi oar hi pre locul dumisale, intru nimica, sa nu
invMultir inti.altu chip sk fru factti; toe pisem. IS Ias, Iunie 21, leat 7166.
Az, troader Vel Comis.
41,4. 1858 Augul 20,-1Aoacl. Rom. f3a.oli. LXXXI No. 73. Original.
ito Gtheorghi Stbfan Voevod, etc. Aded domnia mia main milostiviti de-
usabi de a/ moatri mihi, datam si am intarit bcdarului nostru credinOos, Nd-
culaiu Buhu, Cluciarniul cel Mare si giupiiniasli lui, Anii, pre'a lui diriaptri
Ocina si movie satul Bohotinul si siIitia Coziei, e iaste tn Brani$te, la ii-
nutul IaiIor, cu toate hotarale si din tot venitul pe unde salt ojivuit de
vac §i precum scrie in seamne i un ispisoc de la Vasilie Vocia. Tot pre
aceaia am dat si am intarit i noi impreuna cu tot svatul nostru ca sä fie

www.digibuc.ro
218 RADII ROSETTI

i de la noi boiarului nostru ce mai sus scrie, Nicolaiu Buhuv, Cluciariul

cel Mare, vi giup&niagi sale Anitg,i, diriapta ocini vi movie, A fie precum,
au tinut i pArintele lor, Buhuv cel bâtrán i lor i cuconilor si i nepo-
tilor i strAnepotilor vi uric vi intariturA, cu tot venitul neclátit i neruveit
nice danrtoari t viaci vi altul nime sa nu se amestece peste Oastá carte a
noastri: i nam ne budet. U Husoh, vlto 7166, msta Avg 20.
Ionavco Rusul, Vel Logorat, (L. P.)

XXXI. 1658 Tunis 18.Acad. Rom. Pach. LXXVIII No. 96. Talmkire de pe ispisoc slavon.
Noi Gheorghie Ghika Voevod, etc. Precum acelui adevArat al nostru cre-
dincios boiariu, Neculai Buhuv, vel Clucer, i-am hArkit din osebita mila
noasträ i i-am dat i i-am Intrit, n tara noastra moldoveneasa, a sa dreapt&
ocin i danie I miluire, din ispisoc de danie vi de miluire de la Vasile
Voevod, ce au avut pArintele Au, Dumitru Buhuv Visternicu vi de intA-
rire de Ia Gheorghe *tefan Voevod : un sat la Branivte, anume Buhotin, cu
moar i cu piv i cu helevteiu la gArla Buzovei care ies& din Jijia n acea
gkrla,, la gura Covasnei i cu bAlti de pevte i cu pod umblator la Prut si
cu loc de prisac 1 cu loc de hranit mascurii n %get i cu tot venitul.
Care acel de mai sus scris sat Buhotinul a fost al nostru drept domnesc,
supus Branivtei noastre. Iar hotarul acelui sat A tie pe unde au hotArit si
au ales ai novtri credinciovi boieri: Chicos, biv Vel .55,trar i Neaniul Vornic
Gheorghie Rovca Visternic i StrAtulat Vornic. i purcede acel hotar din
chiar pârAul Jijiei, dintro movilá ce se nurnevte : Intre *iraguri ; de aice
drept peste valea Coziei pan& unde se numevte Loznita vi de acolea drept
peste phdure la valea Bohotinului, unde sunt semne i stalpi i prisaca sfintei
manästiri a GhlAtiii, vi de aice drept la vArful dealului ce se numevte Ce-
Mtuia, intre Pietroase i la vArful Hemeiosului vi la poiana ce se numevte
Unguroanca. S, i de aice drept la un stall) ce este deasupra voloacii Boho-
tinului vi de acole asemine din semne n semne pe unde au hotárit vi au
stálpit ai novtri credinsiovi boieri de mai sus scrivi i cu multi oameni buni
vi bâtrAni de pe imprejur megievi, iar de aice merge hotarul in sus, la sus
scrisa movilá ce este lntre *iraguri. Acesta este tot hotarul acestui suscris
sat Bohotinul. Drept aceia Ari fie susscrisului credincios boier, Neculai Bu-
huv vel Clucer, dreapt a. coin& vi dela noi danie i miluire si uric vi inta-
ritur6, cu tot venitul i nime A nu se amestece. insuv Domnul au poruncit.
La Iasi, anul 7166, Iunie 18 zile.
(L. P.) Racovit& Cehan vel Logoiftt. [Au scris] Corlat Vasilii.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINCILIII. 219

XXXII. Acad. Rom. Pach. LXXXI No. 124. Original.

-I- Iatä eu Dane Vel Comis, scriem la fe6orii no§tri, la BrAni§tiari, anume
la Ghiorghi, dainui §tire, diaca vei vedia scrisoaria noastrA, iarl tu sA la§i
in pace tot hotarul Bohotinului §i din cAmpu si din tarinä i din fAnat §i
din pAdure i dintrapA §i din to[t] locul, cu tot vinitul, pre cAt or scrie di-
riasAle dumisal[e] Cluciariului Buhu§. A§ijderea §i oamenii dumisal[e] din
Bohotin intru nimicA sA nui invAlue§ti §i prisaci 6ar hi pre locul dumi-
sal[e], voi sA. nu zaciuiti nice la altu val sl nu faceti, ce sA lasati in pace
cA voi nu aveti triabA ce va zäciui dumnAalui Cluciariul de pre locul
dumisal[e]. Toe pipm. U Ias, Ionie 22.
Az Dane Vel Comis iscal.
XXXIII. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 125. Original.
-I- latä eu Fratita Vel Comis scriem la fe6orii no§tri, la BrAn4teari, dAmu-
va §tire, deaca veti vedea scrisoaria noastri, iarti voi sa lasati in pace tot
hotarul Bohotinului §i din canpu §i din tarini §i din fanat §i din pAdure §i
dintrapA, §i din tot venitul, cu tot locul, preat or scrie direasAle dumisal[e]
Medelniciariului Bu1iu, a§ijderea §i oamenii dumisal[e] din Bohotin intru
nimic sA nui invAluiti §i prisAci 6or hi pre locul dumisale sA nu zaciuiti
nici alt val sA nu faceti, ce sá lasati in pace, ea voi nu aveti trial* ce va
zAciui dumnealui Medelniciariul de pre locul dumisalle], precum au fost obi-
ciaiul §i de la alti Comi§i mai nainte de noi. Ias, Iunie 1.
Az FratitA Vel Comis.
XXXIV. Acad. Rom. Pack LXXXI. No. 126. Original.
Iordachie vel SpAtar, scriu eu la dumneata Armaga sAn[A]tat[e], altul, au
venit dumnealui Neculai Buhuq, Medelnicear, aicea dean zis cA ai pus oile
de inblA in järul mascurilor §i au vrut sl trimitA un Aprod si ia §i cibote
§i sl scoat[Aj i oile. Pentru aceaia altA nemic[A] numai s inbli sa. le scoatA
diacolo de unde inblA mascurii dumisal[e] Medelnicerului. Intraltu chip Ed
nu faci. U Ias. Oct. 26.
Iordache vel SpAtar.
XXXV. 1660 Noemvrie 23.--Acad. Rom. Pach. LXXI. No. 74. Original.
Io ..,5tefan Voevod, etc. Dat-am cartia domnii miale boiarinului nostru, Ni-
colai Buhu§, Medelniciariului cel Mare §i pe eine va trimite sA fie tan i pu.
tiarnici cu cartia domniei miale a auto. §a cerca oameni vecini dor hi fugit
din sat, din Bohotin §i din TAm4eani §i de printralte sate, care vecini or
hi fugit, on unde vor gAsi: ori i[nj targuri, ori sate boere§ti, ori i[nj sate
cAlugAre§ti, ori i[n] slobozIi, sau hie unde vor hi i[nj tara domniei miale, preste

www.digibuc.ro
220 RADII EOSETTI

tot srt aiM ai Ilia de grumazi, cu toate bucatele lor i srti (Inca iarrts i[n] sat
cares de unde ar hi fugit, sas platiascri cisla si nime sa nu cutiaza a tinia
sau a opri inaintia cartai domniei miale. Toe pisem. Sam Gspdna' velial, U
Ms, leat 7169, Noev. 23. Pecete mica de cearrt.
XXXVI. 1660 Fevruarie 5. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 75. Traducere. Originalul
slal on este fatit
Io Stefan Voevod, etc. Facem stire pentru acest adevarat al nostru ore-
dincios boier; Niculai Buhu§ x el Medelnicer, iam harazit noi lui, din osabita
uoastra mila, datu-iarn si intaritu-iam dela noi, in tara noastra a Moldovei,
a lui clreaptrt ocina i danie si miluire, din ispisoc de danie si de miluire
dela prea cinstitul si prea luminatul parintele meu, Jo Vasilie Voevod, ce
au avut parintele lor, Dumitru Buhu§ Visternic si din jspisoc) de intaritura
dela Gheorghe Stefan Voevod si dela Gheorghe Ghika Voevod, un sat la
Branistea dornniei mele, anume Bohotin, cu mori la Jijia, cu vie si cu stiaze
.si cu balti de peste i cu pod pe Prut si cu loeuri de prisaci si cu loc de
hrana, la Bucovin si cu tot venitul, care acest sat scris mai sus, anume Bo-
hotin, au lost drept dornnesc sub ascultare Branistei noastre. Jar hotarul de
sus scris au fost pe unde au hotarit i au ales credinciosii nostri boieri, Chico§
biv Vel *atrar i Neaniul Vornic i Gheorghe Rosca Visternic si Stratulat
Vornic. i incepe hotarul chiar din apa Jijiei, Jangit o movila ce se numeste
lntre Siraguri, drept peste plea Coziei, unde se numeste Loznita si de acolo
drept peste padure la valea Bohotinului unde sunt semne si stalpi i prisaca
manastirei Galata. i de acolo drept la varful dealului ce se nurneste Celt-
tuia, intro Pietroasa si de asupra Hemeiusului si la poiana ce se numesle
Unguroanca si de acolo de a dreptul la un stalp ce este de asupra voloacei,
Bohotinului si de acolo, asemene din semn in semn, pe unde au hotarit si an
stalpit ai nostri credinciosi boieri mai sus scrisi si cu multi oameni buni
si bttráni pan& in hotarul Podolenilor si in hotarul rnanrtstirei Nearntului
§i de acolo drept la paraul Jijiei in sus, la movila de sus scrisrt Intre ir-
gun. Acesta este tot hotarul suscrisului credinciosului nostru boier Neculai
Buhus, vel Medelnicer, dreapta ocina i dela noi danie i milostenie si uric
ii intaritura cu tot hotarul neclatit niciodatrt in veci. i altul sa nu se ames-
tece. La Iasi anul 7168 Febr. 5.
L. P. Io Stefan Voevod.
XXXVII. 1660 Maiu 19. Aead. Rom. Pach. LXXXI. No. 76. Original.
lo Stefan Voevod, etc. Dat-am cartia clomniei meale slugei noastre, cestui
Aprod, srt hie tare si putiarnic cu earth domniei meale, a mearge la sat la
Bohotin, care sat iaste a creclinOos boiarinului domniei meale, a lui Nicolaiu

www.digibuc.ro
 ORONICA BOHOTINULIII. 221

Buhus Mare le Medelniciar, si sa socoteasca acolo pentru niste fan a dumi-

sale ce lau stricat ni§te bejenari, cit sau pus cu bejeniile pe unde au fost
locul cel cu fan. Deci sa socoteasca catit pagubil ar hi filcut si cat ar hi
stricat, tot sa ia din spatele lor si sai scoata de acolo sits rnarga acasasi.
Ca de nime nice o nevoe nau avut de sau infundat ei acolo cu bejeniile la
acealia locuri si nime sa nu cuteaze a linea sau a opri peste carte domniei
miale. Toe pisem. Sam gspdna eleal. U kis leat 7168 Mai 19. L. PI
XXXVIII. Acad. Horn. Pac,h. LXXXI No. 127. Original.
Adeca noi, satul Soltanestii §i satul Reise§tii si satul Taistreanii §i Sco-
poseanii §i satul Grozestii i satul Poncestii §i Salgi Traistianii de pre Prut
§i Dritganu[i] §i alte sate de pre Prut si din pen pregiur, rnarturisim ci
astit scrisoare a noastrit cum am fost fugit in bejenii pentru ne§te cuvintd
ce sa facus[e] de Tatari, de am fostu rnarsu §i am pusu ne bejeniil[e] pe
locul dumisali lui Niculai Buhus, Medelniceariul cel Mare, in ne§ti fitnat[e],
din gos de morile dumisali pe Jijiia, in hotarul satului dumisal[e], a Boho-
tinului si am calcat locul dumisal[e] pana la 'Ochiul, child unii au fostu des-
calecat mai sus, aftii mai gos, iar vitele au inblat de sau impreunat unel[e]
cu altel[e], declii sau stracat [cat]va loc de fana% din locu §i hotarul dumi-
sali. Dupa, aceia dumnealui au graft mitrii sali lui Vod[it] si au trimis ma-
riia sa un Aprod, sluga marii sali si niau luat tu[tu]ror satelor boi[i] car[i]
mai sus scriem §i niau scos si de pre hotarul dumisali. Apoi noi taci ae§tea
ce mai sus scriem, am venit la dumnealui Medelniceariul §i maul rugat
dumisali sa ne iarte de aciasta gresala cad niau fostu si noao nevoe. Deci
dupa multil rugamint[e] a noastra, dumnealui au socotit pentru nevoia noastra
si niau iertat de aciasta gresala, si ni-am rugat dumisali sit ne impaci si
cu Aprodul ca 0, nu ne mai poarte pe la domnie. Deci dumnealui au poftit
§i pre Aprod si mau lasat sa nu ne mai parasca la domnie, ce numai 6am
dat cibotili Aprodului si niau lasat §i el pentru nevoia Medelniceariului.
Deci do acum inainte, ca sit avem a feri locul dumnisali au cu vita, au cu
aratul, au cu coasa, Pada] stire[a] dumnisali nim[e]. di noi O. nu intre in
locul dumnisali, iar cine va intra far[a] stire[a] dumisali sit aibil a fi de
gloaba. Pentru care am vazut si direasele ce are dela mariia sa Vasili Vod.
de dare pe acel hotar si de la Ghika Vod, si de mariia sa tefan Vod, fiiul
marii sale lui Vasilie Vod, cum au dat si au intarit dumisali acel hotar pe
Cum au dat si parintile mariii sali, iar cand niau facut dumnialui bine de
niau ertat gre§ala noastra, noi Inca sa avem a sluji dumisali da fi pofta du-
misali, dupa prilejul nostru ca ni§te megiiasi la claci, la ce va fi prilejul
nostru dupa pofta dumisali. *i am scris eu preutul Nicoara, de Poncesti.
Noi toate satele ce mai sus scriem marn pus peeetile sa sa §tie.

www.digibuc.ro
222 bIJ ROSETII
11.4.11=3

Istratie Siscanul ot So Itanest (deg.), Panhilie de acolo (deg.), Nichifor ot

So HA (deg.), Trohin ot Traisteni (deg.), Gavril de acolo (deg.), Stefan ot Sco-
poseni (deg.), Ionasco de Sc^poseni (deg.), Ghiorghita ot Soltânesti (deg), Da-
nail& ot Scoposeni, Istratii ot Scoposeni (deg.), Mate[i] de Traisten[i] aprodu
de targu (deg.).
XXXIX. 1661 Iu lie 7.Acad. Rom. Rush. LXXXI No. 77. Original.
Milostive si luminate Doamne s, fii mariia ta san[A]tos. Facem stire marii
tale ca Domnului milostiv, cau vinit la noi cinstit[a] carte marii tale ca s[a]
strängem omin[i] bun[i] megies diprin pregur cari vor sti hotarul Podoleni-
lor pe unde au fostu de veci. Deci noi, dupa invatatur[a] marii tale, am
st[r]ansu multu omin[i] bunT[i], anume Chirile cel batran de Raspop i Petre
Calinescul din Ghermanesti can in minte de la Aron Vod; sau luat brazda
in cap sau purees din prisaca ce se chiam]ä] Hemeiosul, care au fostu a
lui Andrei Hatmanul, dela prisac[a] in sus, pre suptu margine si trece in
curmezis preste vale Bohotinului pre o välce ce sa chiam[a] Rominul, dreptu
la dial pan[i]n dumbrava pan da intrun drum si de acole drumul prin dum-
brav[a] inspre Rasarit pan da intraltu drum batut ce sa chiam[a] Surpa si
diacole dreptu la vale drumul in dreptul locului in capul Marmurii din sus
si diacole dreptu in spre mi[a]zizi spre dialului in gos pan in capul Mar-
murii din gos i diacolo dreptu la dial inspre Jijia par in unghiul lui Talhar
in -ttirmurii Jum i diacole in gos, pan in Rotunde si diacole tot Jijie in
gos pan sanpreun[a] cu hotarul Nemteanilor i candu sau socoti[t] multi
megies, anume A1eu i Burgbele i Fratica Hotnogul si Stefan Mos de
Ghermanesti si Ionasco Chihae diacol[e] i Lazor, ginerile Burghelii si
Toma, Vatav de van[a]tori i Neculai de Raspopi i Vasile Calmatuianul
Constantin de Pribesti si alp multi omin[i] bun[i] i precum sau aflat cu
acesti omin[i] bun[i] am insamnat locul acela. Masta facem stire marii tale
si fii mriia ta san[a]tos, ot Hristos amin. U Ias, 7169, lol[ie] 7.
t
+ Aleus Burghele + Neculai + Fratei + Chiril Toma vat[av] + Stefan
Mos + Petre Caliman + Chihae + robul márii tal[i] Darie biv Spät[ar].
Adresa (cu aceiasi mana ca randurile de mai sus); Cinstitului meu parinte
dumisale nenii Stolnicului Stefanit[a] Rusät cu cinstea i fericita san[a]tate
sa s[e] de.
Apoi mai jos, de alta mana :
Izvod de pe marturie lui Darie Splitarul cu care ma apucas[e] Mihai Vod
sa e o bucata de loc din sat, din Bohotin, zicand cal de Podolen[i], a lui
sau dovedit ca este it.

www.digibuc.ro
Ye-
nONICA BOHOTINITLIII. 223

XL. 1662 F'evruarie 20.Acad. Rom. Pach. LXXXI No. 78. Original.
Io Istratie Dabija Voevoda etc. Dat-am cartia domniei miale boiarinului nostru,
Nicolai Buhu§, Medelniciariul cel Mare, vi diregatoriului vi vAtimanului säu din
Bohotin, spre aciaia: ori criti oameni streini va chema din Ora le§asa §i din Ora
tur6asci §i dintralte parti, fie ce limbit vor hi vi de vor veni O. se aveaza, acolia,
dela domnia mia vor avia slobozie in cinci ai vi vor hi in pace de dajde, de zloti
delei, de taleri, de galbeni, de orti, de ili§, de sulgiu, de untu, vi de alte d&r,
§i angherii, de toate de cAte vor hi pre alti mivAi in tara domniei miale,
nime intru nimica, nui va invalui. A§ijdere vi voi, Parcrtlabii de acel tinut
vi ()Mean vi podvodari, vi globnici vi devugubinari, nime intru nemic s5, nui
inv&luiasci, ci apoi cinei va invalui peste cartia domniii miale de mare cer-
tare va hi dela domniia mia. Inim ne budet. Sam gospodin5, velial (L. P.).
U Iasoh Vleat& 7170 Ursta. Io Istratie Dabija Voevod. Fev. 20 zile.
XLI. 1662 Iunie 12.Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 79. Original.
lo Estratie Dabija Voevod, etc. Dat-am cartia domniei meale boiarinului
nostru Nicolai Buhuv, Medelniciariu Mare vi tuturor oamenilor ski, din sat din
Buhotin, ce iaste in tinutul Ia§ilor, st fie tari vi putiarnici cu cartia domniei
miale a tinia vi a apara tot hotaru satului Bohotinului, despre Podoliani precum
scriu vi uricele ce are boiarinul nostru Buhu§ dela Patru Vodä vi dela Vasilie
Voda, §i pre carti de marturie dela boiarii no§tri Nianiul Logotlitu1 al doile
§i Rovca Vistiarnicul vi Stritulat Vornicul, precum au hotárkt ei 6u multi
oameni buni de prin pregiur megiimi despre toate partile, sä tie precum sau
ales locul iarävi cu acei boiari, iarä mai mult in hotarul Bohotinului s5, nu
mai intre preste cartia noastri ci apoi mare certare va avia acela care se
va mai ispiti intralt chip preste asoasta carte a noastri. Intralt chip sa, nu hie.
Sam gspdiná velial. U Iasoh vlto 7170 rnsta lunie in 12 zile. Io Estratie
Dabija Voevod. Stratulat. (L. P.)

XLII. 1662 lunie 13.Acad. Rom Pach. LXXVIII No, 79. Original.
Noi Evstratie Dabija, etc. Dat-am §i intarit boiarului nostru credindos, Neculai
Buhu§ Medelniceariul cel Mare, pe a lui direaptA ocini vi movie, din ispisoc de
dare §i de miluire ceau avut pärintele sat" Dumitru Buhu§, ce a fost Vistiarnic
Mare, de la rrtposatul Vasilie Voevod, un sat anume Bohotin, pre valea Bohoti-
nilui, care sat au fost dirept domnescu, de ascultareaBrani§tei. Ce acel sat au fost
mai de mult dare de Pitru Vodi lui Andreiu Hatmanul, cu prisac& §i cu loc
de hotar in siamne. Iar Andreiu Hatmanul au dat vi au miluit svânta mi-
rastire Pangaratii, iar cilugarii de la Pingargti] au %cut schimbäturi pentru
schimbktura, cu Dumitru Buhuv, Vistiarnicul, tatil lui Neculai Buhu§ Medel-
[nicer] pentru ne§te paxti de ocira de MitstAcan, de tinutul BacAului vi cu

www.digibuc.ro
224 RADII ROSLTTI

dolo mori gata in Patna vi alte multe au intarit la sN Anta manitstire. Deei
vi domnia mea, deaca am va,zut aceale diriase de la Pitru Vodi, de miluire
ce au avut Andreiu Hatmanul vi de schimbiltura vi de i[n]trtrit[turit] de la alti
rapaosati domni ce au fost mai inte de noi vi alti bucati de loc pre liingi
aceaia, din hotarul Brani§tei, ce a fost dare vi miluire pirintelui sau, Dumitru
Buhuv Vistiarnic, de la Vasilie Vodi, pre undo au botarat §au ales Chicov
ce au fost *etrariu Mare §i mai pre urmit Neaniul Log[o]f[iil], cu multi oa-
meni buni. i hotarul sit inceape dintrapa Jijiei, dintro rnovila ce sit chiamit
Pentre *ireaguri, di peste valea Coziei, unde se chiamil. Loznita vi de acolea
dirept peste padure la valea Bohotinului, undo sint siamne vi stilpi pina
langi prisaca svintei rnanistiri Galatei i deacolea dirept in virvul dealului
unde sa chiama Cetatuia, pentre Pietrosul i desupra Hemeiosului vi la Po-
iana Unguroanca vi deacolea dirept intrun stalp ce iaste pe deasupra vo-
loacei Bohotinului vi deacolea, avijdere din siamne in siamne, pin in hotarul
manastirei Niamtului vi deacolea dirept i[n]trapa Jijiei i apa Jijiei in sus pin
la aceaia movila ce scrie mai sus, rnol ila Pentre Ejireaguri; atitta laste tot
hotarul Bohotinului. Pentraceaia ca sa fie boiarului nostru Buhu§ Medelni-
cearul cel Mare, diriapta ooin. i movie vi de la noi dare vi miluire §i uric.
intarituri neclatit nice odilnitoara [in] viaci peste cartea noastra. Saam
g[os]podina cazal. (L. P.) U Ias leat 7170, Ionii 13 zile. Io Evstratie Dabija
Voevod ± Corlat.

XLIII. 1666 Ianuarie 20.Acad. Horn. Pach. LXXXI No. 80. Original.
Io Duca Voevod. Dat-am cartia domnii miale slugii noastre, cestui Aprod, sä
fie tare vi putiarnic cu cartia domnii miale a lua pre Lazar unde.se N a afla,
carele au lost din Bohotin, vecin vi acum sa face Vanator. Deci ca sit naiba,
Vanatorii al opri, ce sal ia §i sal duca in saat, in Bohotin, cu tot ce va aye&
el §i nime sa nu cuteaze al tinea sau al opri peste cartia domniei miali, iar
cinel va opri ii va veni un Aprod del vor aduce aice cu 6obote vi va pitti ru-
vine. Toe pivern. Sam Gospodina veleal. U las leat 7174. Gben. 20 dni.
L. P.)

XLIV. 1G66 Iunie 24.Acad. Horn. Path. LXXXI. No. 81. Original.
Adeca eu, Toader Draganul dela Crangul Hotnogul §i Gavril, ginerele a
Ifrimoae vi Vasilie Calaravul dela steagul lui Tiarca Hotnogul §i Hilimon
Fustavul §i Iftimie Fustavul, scriem vi marturisim cu cestu zapis al nostru,
de nime nevoiti nici asupriti ci de a noastra, bunitvoe, am luat pre chizavie
noastra, pre Apostolachi dela dumnealui Logofatul cel Mare ca sa hie de
fai candu la pofti dumnealui Logofatul vi pentru mai mare credinta neam

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINTILM. 225

pus si deagetele ca sa se stie. U Ias, lunie 24, leat 7174. Toader (deg.), Ga-
vril (deg.), Vasilie (deg.), Hilimon (deg.), Iftimie (deg.)
XLV. 1686 Octomvrie 16 Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 82. Original.
Adeca eu, Macarias si eu Stefan Bostan si eu Stefan nepot lui Macrtrias,
scriem si marturisim cu cesta zapis al nostru, precum ne-au läsat dumnea-
lui gupanul Neculai Buhu§ Marele Logora, s ernam intracelia case a noa-
stre ce sruitu pre locul dumisale pana in premavara, iar in prernavara sä ne
grejam pentru Moe noi nu avem nece o triaba cu acel loc ce iaste a dumi-
sale si pentru credinta ne am pus si degetele. Macari (deg.), Stefan (deg.),
Bostan. Stefan (deg.) nepotul Macarii, 7195 Oct. 16.
XLVI. 1666 Octomvrie 17. Acad. Rom. Nell. LXXXI. No. 83. Original.
Deci eu, Stefan, scriem si marturisam cu cesta zapisu al nostru, cum mom
apacat chizias de fratii mei, anume: de Andrei si de Gligorie, cum or li
omeni boni si sor asaza in sat, in Bohuten, a§ajderele de mead iaste chizia§
Dumitrasco, Capitanul de Lapusna si Gligorie Berbiaci si Patrasco si Ion
a lui Ambrohie si Vasilie Bior[it] si pentru credenta ne am pos i diagetele.
Vleat 7175, Oct. 17. Stefan (deg.), Dumitrasco (deg.), Capitan Gligorie Ber-
biaci (deg.), Ion a lui Ambrohie (deg.), Vasilie Bior[rt] (deg.).

XLVII. 1667 Iulie 30.Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 84. Original.
Jo Iliias Alexandru Voevod etc. Dat-am carte domnii meale kupanasiii ra-
pausatului boiariiului domnii meale, Neculai Buhus Marele Logolat, §i pre
eine va trimete s fie tare i puternic cu cartia domnii miale a lua de a
zece de pre a dumisale dreapta ocina si mosie, de pre tot hotarul satului
Bohotinului §i de pre hotarul Coltului Cornii den pane si den Pan si den
pomete si den tot venitul ce ar 11 pre locul dumisale si nime sa nu cuteza,
a tine sau a opri preste carte domnii meale. Toe pisam. U las, vl. 7175,
Julie 30. Sam Gspdna velea.
L. P. Salomon BarlMeanu Log.
XLVIII. 1672 Martie 27.Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 85. Original.
Manole Comis, scriem la toti satenii den Boohootin, alta ti v facem stire
iata ca yam pus socotitor acole iara pe Constantin. Pentru acesta lucru daca
veti vedea scrisoare noastra, iar voi toti sä ascultati intru toate ce va da
invatAturu de toate trebele. Tara carele nu va asculta de dansul, sä titi bine
ca, -yeti petrece rusine mare §i yeti fi de certare. Toe pisam. U Ias, It. 7180,
Mart 27. Manolachi Comis.
Pe verso: La WO sätenii de Boohootin sä fie dat.
Analele A. R.Tom. XXVIII.Menaoriile Sect. Istorice. 15

www.digibuc.ro
226 RADII ROSETTi ,

XLIX. 1672 Aprilie 24.Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 86. Original.
Noi Duca Voevod, etc. Dat-am cartea domnii meale boiarinului nostru,
lui Dumitrasco Rosca, Vornicul de PoartI sit fie tare si putiarnic cu cartea
domnii male a margi la morile neamtianilor calugarilor ce sintu In gura
Juin si sit aiba a le titia de acole si a le pogorit mai I kos, sa i[m]ble si morile
boiarinului nostru Manolachie Comisul si nime sa nu cutiaze a tinea sau a
opri peste cartea domnii meale. Toe pisem. U Ias, 7180 Apr. 24. Sam Gspdina
velel. L. P. Nel Logofat udt.
L. 1672 Main 8.Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 87. Original.
Adeca noi Todosie Chihaia si David si Paraschiva si Gadia si Ionasco BA,-
gancea den Hanciasti, scriem si marturisim cu cestu zapis al nostru pentru
o prisaca de stupi a dumisali a Comisului Manolachie, 150 de stupi ce au
fost la Braniste, la Bohocin, aceaia prisaca o am stricatu noi. Deci noi am
cazutu cu rugaminte si cu multi oameni buni, la dumnealui Comisul si nea
lasatu dumnealui sai dea dumisale doozitci de stupi si adasta tocmala o am
facut denainte dumilor sale Vornicii de Poarta, anume Gligorasco Oocarlie,
Vornic si Durasco Vornic si Abaza Vornic si oameni buni: Toma Aprodul
si Ion si Gligorie de Plotonesti si alti multi oameni buni, si pentru mare
credina push neam degetele sacesti boeri au iscalit ca sa se stie. U Ias,
leat 7180, Mai 8. Donosie Chihae (pecete), Davidu (deg.), Paraschiva (deg.),
Gadia (deg.), Ionasco Bagancia (deg.), Coroiu Vornic deg.
LI. 1672 Iunie 4.Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 88. Original.
Adeca eu Andreiu de Bagiani, scrie si marturisascu cu cestu adevarat
zapis al mieu, cum am mársu eu si cu alte sotii a mele, cu multi, sam
mancatu doo prisaci de stupi in Braniste, la Boh[oltin, a dumisale a Comisu-
lui Manolachie. Intro prisaca au fost 187 de stupi iara intralta prisaca au
fost 174 stupi. Aceste stupi iam mancat noi toti cu sotiele mele, cu Dana-
Mal de Iuriesti si cu Bejan ot tam si cu Constantin ot tam si cu Patrasco
ot tam si cu Andreiu ot tam si cu fidorii lui Macoveiu si cu feciorii lui
Mootin si cu 1i6orii Cainoacai. Pe aceste iam cunoscutu pe toti si stiu pe
dansii. bra ei stiu si cunoscu pe toti si stiu pe dansii. Iara ei stiu si cu-
noscu pe altii ea ei au fost de am mancatu acei stupi -WO, dentracele doo
prisaci ce mai sus scriem. Si niau dus dumnealui Comisul si la divanul
Marii Sale si ase am marturisit si In nainte marii sale cum am mancatu
acei stupi cu acel[e] sotii al(e) melle], si manila sa Vodi mau ilatu platnic
sa inblu si pe la sotiele meli sii platim acei stupi, sam facut acesta zapis
dumisale denaintea dumilorsale Vornicii de Poarta: Gligorasco Cocarlie,
Vornicul si Dumitrasco Vornicul si Parvul si Gavril Hajcleu si Toma dela

www.digibuc.ro
 CRONICA ROROTINTILIII. 227

Bohotin si Ion ot tam si Gligori Berbece de acole si alti multi boeri si oameni
buni si pentru mai mare credinta miam pus degetul si acesti boeri toti au
iscAlit ca sit se stie. U Ias, leat 7180, Iunie 4.
Andrei (deg.), Toma (deg.), Ion (deg.), Gligorii (deg.), Az Dumitrascu Vor-
nicul, Az Glegorasco Vornic, Glotnii (iscal.), Az Gavril HAjdeu, Az PArvul (iscal.)

LII. 1685 Noernvrie 5.Acad. Rorn. Pach. LXXXI. No. 89. Original.
Adedi eu, Ion Buhu§ Comisul si Gavril Buhu§ scriem si marturisim
cu dasti scrisoare a noastri, precum au fostu dat dumniaei maica noastri
Logofeteasa, surorii nostre Irinii si dumisale fratelui nostru, lui Manolachie
Sulgiariul, satul Bohotinul ce iaste la tinutul Iasi lor. Lau fostu dat ziastre
si apoi dupA aciaea sau fostu scarbitu dumniaei maid nostra i iara§ au
fostu luat Bohotinul. Iar acum, dupA morte dum[i]sale maica noastri, DumnezAu
sA o pomeneasci, aflatam un izvod facut de maica nostri si cu peciatia du-
misal[e], pre Bohotin si pri alte unealte date ziastre dumilor sale. Deci si
noi vAzind acum acel izvod si iaras neamestecandu-se dumnialui fratele no-
stru Manolachie la nemicA dupA moarte maicii noastre, dumisale Logofetiasii,
lAsatam si noi acel sat Bohotinul sit fie tot a dumisale, precum lau fostu
dat intaiu maica noastri si cu izvod ceau fostu fAcut dumniaei. Iar noi intru
nemic la acel hotar sti nu avem nici o trebi. i pentru credinta am si loch-
lit, sit fie de credinti. Leat 7194 Noemvrie 5. Ion Buhu§ Comisul (iscal.),
Gavril Buhu§ PArchlab (iscal.).
LIII. 1696 Iu lie 17.Acad. Rorn. Pach. LXXXI No. 90. Original.
Milostive si luminate Doamne, sA fii mAriia ta sanatos. Facem vtire mArii
tale ca, ni-au venit cinstitA carte mAriii tale sa miargem BA hotAram o mo-
vie, anume Bohotinul, a cinstit boiarinului marii tale Manolache Ruset biv
Postialnic, dispre hotaru a svintii mAntistirii GAIAtii si dispre hotarul dumi-
sali lui MihAil Treti Logofat, care movie ii iaste dumisali de la parintii du-
misali, din ispisoacili de la alti rApAusati Domni Mani.
Deci noi pe porunca mArii tali, am mersu acolo la Bohotin §i am stransu
oameni buni magiiasi din sus si din kos, anurne Ursul Capitanul si Horop-
óanul Capitanul si Mihitiil Aprodul si CAIdare Cocan si Hertie si Ion fdorul
Tomie si fratesan Vasile si Ispat si Ilie Urmis si Andreian Be§liaga si Ion
Pasnic si Hortolomii si 'Stefan Langa si Gavril si Anclronachie i mult
oameni buni.
Deci mariia ta am mersu cu acestia oameni buni carii mai sus scriem §i
niau aratat siamnele hotarului care scriu n ispisoace. i hotarul sit in-
ciape dintrapa Juni, dintro movilA ce sit chiamA Pentre Siraguri, dreptu
peste deal, spre soare apune alAturia cu hotarul dumisale LogofAtului Mi-

www.digibuc.ro
 28 iADtl ROSE1Ti

hail. Pusam stalpu de piatra i sau inherat si in copaci si de acolia peste

valia Cozii, dreptu la Loznita si de acolia dreptu peste padure pawl la valia
Bohotinului, unde spune in ispisoace ca au fost siamne i stalpi si nu sau
anat. Deci noi am pus stillpu de piatrit din kos de prisaca, pe langa apa
Trestiianii, dispre Räserit, i deacolia dreptu, peste Bohotin, in varvul dia-
lului unde se chiama Cetatuia, pentre Petrosul i desupra Hameiusului pi
la poiana Unguroanca i deacolia drept intrun stalpu ce iaste desupra vo-
locii Bohotinului si deacolia din siamne in siamne pana in hotarul Podo-
lianilor si se inpreuna cu hotarul mitnrtstirii Niamtului i deacolia dreptu
intrapa Jum i deacolia in sus pe apa Juni pana in movila ce scrie mai
sus, Pentre Siraguri i acolia sit inchiae hotarul Bohotinului impregiur.
Deci eu, Pilat Vornicul i impreuna cu acesti oameni buni, eu am isealit
ei sau pus degetul sa fie de credinta. Leat 7204, Julie 17.
Robul mitrii tale Ursul capitan (pecete), Pilat Vornicul Glotnli. Ion sin
Tom. (de.), Vasile brat ego (deg.), Ursul cap. (deg.), Horopóanu (deg.), Mihail
Apr. (deg.), Caldare (deg.), Hergie (deg.) Spat. (deg.), Ilie (deg.), Urmis (deg.),
Andrei (deg.), Besleaga (deg.), Gheorghe Hermeziu pis.
LIV. 1709 Aprilie 3.Acad. Rom. Pach. LXXXI No. 91. Original
Facem stiri marii tale ca ne veni cinstita cartia mariei marii tale, ca sit
margu sit strangu oameni buni i batritni, megiasi de prin pregiur, sit so-
cotim i sa luim sama pentru opustu care au jaluit marii tale, dumnialui
Manolachi Rusat, Vornicul cel mare, cum acest opust au pus sfintiia sa Mi-
tropolitul de lau sapat pentrei de miargi apa afara asupra sasului i inniach
locul dumisale Vornicului si nu pot treci oamenii cu carale la mora dumi-
sali. Deci margand noi acolo, am stransu oameni buni, anumi Carstia Curchi,
om batran si Ion Halie, tij batran i Vasilie Curlucia tij si Iftodie tij, si
Toader tij, salti oameni it s'au marturisit cu sufietele lor pe cum acolo unde
au pus parintele Mitropolitul deau facut acel opustu, nau fost mai inainte
opustu, ci lau facut pentrei i iasa apa pe acolo de inniacit locul dumisale
Vornicului. Ci noi, precum am afiat cu bun[a] incredintare facem stire marii
tale sa lii mitriiit ta sanatos i pentru credinta, sau pus oamenii degitile sit
se stii. U Costuliani, leat 7217, April 3. Robul mitrii tale Mihail Vornic de
Poarta, Carstia Curchi (deg), Ion Halii (deg.), Vasile Curlucia (deg.), Iftodie
(deg.). Toader (deg.I.

LV. 1714 Fevruarie 26. Acad. Rom. Pach. LXXXI No. 92. Original.
Hrisanthu, Patriarhul Ierusahmului, adevereste si intAreste judeeata de mai jos si pro-
nuntA afurisenia asupra acelor ce s'ar ineerea s'o strice. Sus, in coltul din stAnga, pe-
cetea Patriarhului.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULIII. 229

Antiohie Joara Vel Logofat i Lupul Costache Vel Vornic si Ghiorghie

Apostul Vel Pah. facem §tire: Precum sau parit de fat[a] inainte marii sale
luminatului nostru domnu, lo Nicolae Alexandru Voevod, cinstit fratele
nostru, dumnealul Manolach[e] Rusät biv Vel Vornic, cu cumnatul durnisali,
cu cinstit fratele nostru, dumnealui Ion Buhu§ Hatmanul, pentru un sat,
anum[e] Bohotinul dela tinutul 1ai1or. Deci manila sa Vod au poroncit ca
sa marga dumnealor, impreuni cu noi la sfintiia sa prefericitul §i preainte-
leptul si preaosfintitul párintiale Chir Hrisanthu, Patriarhul sfintei cetati
Iers[a]limului, timplanduse sfiintiia sa aicia in Iasi, ca s caute Oast& gu-
decata cu. dreptate. Si asia stand la gudecata, datau sama dumnealui Ion
Buhus Hatmanul, preacum acel sat Bohotinul iaste a dumisali de movie
si macar ca lau fost dat intai maica durnisale, rapausata Anita Buhu§oae'
Logofeteasa, de ziastre dumisali Vornicului Manolache, huh mai pe urmil
lau luat mnapoi, ca sa naiba nice o triaba la acel sat ce scrie mai sus. Deci
dumnealui Manolache Vornicul, vazind a§ia, scosau un izvod Qu peciate a
raposatei Buhusoae Logofeateasa, car[e] sau pomenit mai sus, precate rno§ii
i-au fost dat de zeastre §i sau aflat §i acel sat, anumea Bohotinul dat de
zeastrea. Osebit de a6asta neau mai aratat dumnealui Vornicul Manolache
si un zapis mai pe urma Mcut de dumnealui Ion Buhu§ Hatmanul §i de
un frate a dumisale, anumea Gavril Buhus §i iscalit de dumnealor, scriind
ca sit tuba dumnealui Manolache Vornicul a tinea acel sat Bohotinul pre-
cum i[i] iaste dat de zeastre de maica dumilorsale. Deci dovedinduse asia,
au socotit §i sfintiia sa parintele Patriarhul, impreun[a] cu noi, ca iaste cu
dreptate dupa obiceiul %Arai, ca sa§ tie dumnealui Vornicul Manolache cu
buna pace acel sat Bohotinul, preacum ii scriu scrisorile, iath dumnealui
Ion Buhu§ Hatmanul mai multu alta dovadi nu niau aratat si sau dat ramas
din toata leagea a tarai. U las feat 7222 Fevr. 26. Antiohie Jora Vel Logo-
fat Lupul Costache Vel Vornie iscal. Ghiorghie Apostol Vel Pttharnic.
LI. 1717 Ianuarie 7.Acad. Rom. Hartii Pencovici IV. No. 4. Original.
ilie Catargiu vel Log[o]fla]t, Ion Sturdzea biv vel Vornic, Ion Paladie vel
Spatar, facern §tire cu aasta marturiia a noastra pentru dumnialui fratele
nostru, Manolache Rusat Vel Vornic, tamplandusa de sau savAr§it dupa da-
toriie omeniasca, neinvoindusa ginerii durnisale si poftind sa impartasca toate
6ar hi ramas cu fiiul dumisal[e], Stefan Stolnicul, neputandus[a] invoi, au
poftit gudecatil de la mariesa Domnul nostru, Io Mihai Racovit[a] Voevod §i
marie sa niau randuit pe noi ca siti gudecam pe dreptatea. Dec[i] au venit
cu totii de fata inainte noastra de sau gudecat §i liam luat sama cu buna
dreptatea, pe sfanta pravilit i iam gudecat sa scoatit ginerii toat[e] zestrile
§i odoare ce or hi date la nunta si ce sor hi dat mai inainte de nunta si

www.digibuc.ro
230 RADII ROSETTI

sa scoata si dumnealui *tefan Stolnicul zestrea i odoarit 6a hi avut date

de parintele dumisal[e], Manolache Vornicul, sa le puie toate la mijloc sa,
s[e] preteluiasca, i sa le impartasca toat[e] frateste. Asijderile i ar hi ra-
mas dela rapaosatul Manolache Vornicul, sa se puia tot la mijloc preacum
spune sfanta pravila. Insä intaiu sä scoata comandul mortilor a Vornicului
pan[a] la anul si a Vorniceas[ei] de anul care dedera sama ca nu sau grijit.
Apoi scotincl comandul pan[a] la anul i sa, fie si la datorii partas[i] frateste
Iar pentru casale dumisal[e] Vornicului din Ias[i] i satul Bogdanesti cu Ca-
sal[e] §i cu alte salist[i] carel[e] au stapanit dumnialui Vornicul de penpre-
kurul Bogdanestilor pan[a] la moartea dumisal[e], acest[e] toat[e] sa fie a fiului
durnisale, a lui *tefan Stolnicul, find numai el fat, dupa obi6aiu1 tarai, osab
de ce ar hi dat dzestrea ginerilor. Asijderea pentru satul Bohotinul si Co ltu
Cornii i toate cumparaturile de pe irnprekur au zis dumnalui Vornicul Ma-
nolache la moart[e] dumisale, cand a fi la impartala, sa fie in parte Stolni-
cului .*fan, sa nu fie la gineri, precum i WI% rnariesa Domnul nostru
au grait la moart[e] dumisale. Asijderil[e] i pentru un tigan bucatar, anume
Tiucul, dad s'ar imparti tiganii, sa fie acest bucatar in parte Stolnicului
lefan si m locul acestue tigan, vor lua ginerii altu tigan, i pentru mai
mare credinta, iam facut 0as-a marturie dela noi, sas facit si carte dom-
niasca pe gudecata ce i sau facut, i noi am iscalif mai kos sa s[e] stie. U
Ias 7225, Ghen[ar] 7. Catargiul Vel Logofat, Sturdzea Vornicul I. P[a]l[a]di[e]
Vel Spatar.

LVII. 1718 lanuarie 14.Acad. Holm Pach. LXXXII, No. 24. Original.
Noi Mihai Racovita Voevod, etc. Datam cartea domniei mele boerinului
nostru, dumnialui *tefan Rusiat biv Vel Stolnic i pe cini va trirniti dum[nea]-
lui ca sa fie volnic cu cartia domnii mialea a lua dijmarit din fanata de pe
tot hotarul Bohotinului, ori cine ar hi cosit pe hotarul dumisale, la Bohotin,
ca sa aiba a lua dijmaritul dupa, obiciai, macar ca o bucatti de loc popri-
sam domnia mia, ce sit e si de pe acia din fanatk i nimia sit nu cutiaze
a sit punia impotriva earth domniei, mia. Aceasta scriem. (Pecete mica rosie.)
U Ias, leat 7226, Ghen. 14.
LVIII. 1719 Martie 8.Acad. Rom. Pach. LXXXII, No. 23. Original.
Noi Mihal Racovita Voevod etc. Datam cartia domnii miale credindosului
nostru boiarin d[u]mn[ea]lui *tefan Rusat biv Vel Stolnic i pri cine va tri-
mite dumn{ea]lui sa fie volnic cu cartea domnii miale sa marga la satul
dumisale, la Bohotin i cati oameni or fi avandu case pe locul Stolnicului
si sad piste voia dumisale, ori om domnesc ori boerescu ori calugarescu,
pe toti sa fie volnic a le aprinde casale i heiurile, iar carii sau tocmit cu

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULUI. 231

dumn[ea]Iui si dia agutor §i pe care cu voia sa iar 1asa or §edia §i nime

sa nu se inprotive, crtii domnii miale. (Pecete mica ro§ie). U Ias leat 7227
Mart 8 zile.
LIX. 1720 Ianuarie 6.--Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 93. Original.
Izvocl de ispisoace pentru sat, pentru Bohotin §i sarbe§ti scris[e] sau rugat
Stolnicul Stefan Ruset de i le[a]rn talmacit eu lu[i] ca Visternic pe limba
moldoveneascit. Leat 7228, Ian. 6.
Se da cuprinsul actelor dela Petru Vv. din 15 April 7089, dela Alexandru Dies Vv. din
26 Noemv. 7141, alt ispisoc dela Vasile Vv. din 22 August 7144. care toate sunt Pu-
blicate mai sus. Apoi se da pe scurt cuprinsul.
Un ispisoc dela Stefan vodi Ghiorghi, den velet 71g5 Sapt. 24 dentaritura. Serie iar
ca si a lui Vasile VodI, insamneaza tot hotarul pe unde au hotárat Chico§ Setrariul oum
lau talmacit i Acsintle Uricariul.
Asijderea un ispisoc dela Ghiorghi Ghika Vodi, leat 7166 Iunie, de intaritura, scric
ar cum scrie cestu din sus ispisoc din semnia in semnia, tij cum lau talmácit Acsintic
Uricariul.
(Apoi mai citeaza ispisoacele lui Stefan Vv. sin Vasile Lupu di 5 revr. 7168, a lui Is-
tratie Dabija Vv. dtn Iunie 12 si cartea lui Vasile Vv. din 20 Aug. 7144.)
Asijderi altu ispisoc dela Vasilie Vodi, den velet 7144 Av. 20, scrie cum au dat danie
boeriului domniei sale, lui Durnitru Buhus Visternicul, un loc de sat in Braniste marii
sale si cu vad de mori pe garla Buzovii, sas scoata ap[a] de apa Jijii, intra6a gar% de
la gura Covasnii, sa faca mon i chil (piva) i steadza, I cu balti de peste i cu podu
inblator In Prut i cu locuri de prisAci si de cosit, Panata i cu locuri de jir in codru, si
cu tot vinitul. Care acele locuri au fost din Braneste domneasc 5. iar hotarul acestui sat
Bohotinului sancepi din apa Jijiei, dintro movila ce sa chiarn[a] Pentre Siraguri, dreptu
piste valea Cozii, la Loznita sin dreptu pestea pAdurea pan in valea Bohotinului pe uncle
suntu stAlpii prisacii manastirei Galatai. Deacolo dreptu deasupra in deal, la Cetatue, In-
Petroasa si deasupra Hameiul[ui] sin poiana Unguroanca si de acolo dreptu la stalpu, in
obArsie volocai Buhotinului si de acolo din semnia In semnia, pe unde au hotarat Chicos
Setrariul i Neniul Vornicul de Poarta i Ghiorghi Rosca Visternicul i Stratulat Von-
nicul, cu multi oameni buni megiesi, pan la hotarulPodolenilor si pan In hotarul Neam-
tului m[a]nastirei. Si deacolo dreptu la apa Ji[ji]ei i apa Jijiei in sus pan la movila cei
zic Pentre Sireaguri, atAt sanchei hotarul Bohotinului, ca sa fie acestu hotar de sat boe-
rinului mariei sale, lui Dumitru Buhus Visternicul, ca sai fie dreaptu ocina si movie in
veci neclatitA.

LX. 1720 August 20.Acad. Rom. Pach. LXXVIII, No. 80. Original.
Mihai Racovita Vv. intfireste lui *tefan Ruset, biv Vel Stolnic dreapta lui ocina pi mo-
vie, satul Bohotinul, dupa ce iau aratat un ispisoc dela Vasilie Voevod hArazind lui Du-
initru Buhus un boo de sat in Branistea domneasca, ca sa-pi aseze acolo un sat ce astazi
se chiarna Bohotinul. Aminteste toate ispisoacele de intaritura dela predecesorii sAi si.
descrie hotarul ales de Neaniul si de Rosca. Apoi adaoga ca vazand el, Domnul, o mar-
tulle dela Stefanita Voda si dela Darie Donici in privinta hotarului Podolenilor, oprise
Stolnicului Stefanita Roset o bucata de loc, dan acesta aratand dovada ca mfirturia ana-
tata de Podoleni fusese mincinoasa, i-a restituit Domnul locul poprit. Iasi 7228, Aug. 20

www.digibuc.ro
232 RADII ROSETTI

LXI. 1725 Maiu 30. Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 94. Original.
To Mihai Racovit(5,1 Voevoda. etc. Datam carte dornnii mele slugii nostre,
cestui sa fie volnic cu carte domnii meli a merge la Bohotin, la
movie dumisale Vornicului Stefan vi sa alba a aprinde casale oamenilor
care ved pe movie dumisale Vornlcului Stefan vi a carora ar vre dumnealui
vi nime sa nu cutezä a sa pune i[m]potriva crii domnii mele. Masta scriem.
(Pee.) U Ias, vl. 7233, Mai 30.
LXII. 1725 lunie 12 Acad. Rom. Pach. LXXXI No., 95. Original.
Milostive i luminate Doamnea sa flu rnariia ta kaln[a]tos. t Facem
vtire mariii tale ca au vinit dumnealui Stefan Ruset, vel Vornic de Tara-
de-Sus, cu luminata, cartia marii tale, scriind la noi ca s mergem la o
movie a dumisale ce se chiama Bohotinul, carei la tinutul lor, scriind
cum au jeluit dumnealui la manila ta, cum iau intrat in movia dumisale
a Bohotinului, in capul hotarului din sus, dumnealui Comisul Costantin ei
inpresur[a] moviia vi mai pe din kos au intrat dumnia ei Cliuceroara Luca-
6oae cu ispisoc de danie Logofatului Mihail, scriind intracele deal ispisoace
a dumisale Comisului Costantin a Cluceroaii Lucadoae, cum din locul lui
Buhuv Log[o]fatul, (sic) ce se chiama Bohotinul, in sus din locul domnescu,
au o bucata dea locu cat le scrie intracele ispisoace i nefiind dresele dumi-
sale Vornicului 'Stefan acia, au fost pus acele hotara rau vau fost intrat in ho-
tarul Bohotinului carle este danie lui Buhuv Logettul (sic) dela Vas[i]le Vod.
Ce noi, pe luminata poronca marii tale, am mersu vam stransu i pe alti
oameni carii mai kos vau pus degetele vi am cautat cum scriu dresele dumisale
Vornicului Stefan. i precum scriu dresele Vornicului i sau aflat rau puse
acele hotarfe] a Comisului Costantin vi a Cluceroaii Lucadoae, cä dresele du-
misale Vornicului scriu capul hotarului Bohotinului din sus incepe din apa
Jijiei, dreptu peste vias, printre movilita ce se numevte Printre Siraguri
in drept pana in voloaca vi drept la dial peste voloaca i peste valia Cozii
pe[n] capul de sus a radiului lui Batei vi pin Loznita, dreptu la dial pin padure,
pan in värvul dialului vi pin stalpii portii prisacii manastirii Gäläii i diacolo
drept la valea pan in gura Trestienii, unde este un stelpu de piatra, iar
diacolo in nainte precum scriu ispisoacele cele vechi dela alti rapãosati
domni, din semne in semne. Si deacolo in nainte, neavand durnnealui Vor-
nicul nici o inpresuratura despre nime, nu niam mai dus. Ce noi, pe poronca
marii tale, cum ne scrii mariia ta, afländuse acele pietre puse rau, liam mu-
tat precum ne poroncevti mariia ta, vi am pus o piatra hotar in malul Ji-
jiii, supt un stejaru i diacolo drept piste vias sau pus alta piatra, intro mo-
vilä ce se numevte Pintre Siraguri, in malul unei balti i diacolo in drept
piste vias, piste deal baiçi sau pus alta piatra aproape de voloca in vias, in

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINIILIII. 233

dreptul celor doai pietri si diacolo dreptu la dial piste voloaca, in muche
dialului, sau pus alta piatra din sus de capul lui Btei, pe aicei capul hotarului
Bohotinului din sus. Si deaceaia sa tie dumnealui Cornisul Constantin si
dumneaei Cluceroaia Lucgoae in sus precum le scriu dresele. Adasta facern
stire marii tale, sa flu manila ta sanatos. U Bohotin, leat 7233, Iun. 12.
Robul marii tale Gligoras Cucoranul Vornic Glotnii (pee.), Robul marii tale
Ursul Capitan ot (nedescifr.) hotarnic (deg.), Robul marii tale Ghiorghie Horop-
cianul biv Capitan hotarnic (deg.), Robul marii tale Toader Stritescul Diac
de camara.
LXIII. 1726 lulie 18.Acad. Roin. Pachet LXXXI, No. 102. Original.
lo Mihail Racovita Vvoda, etc. Scriem domnia-me la ispravnicul care esti
la Bohotin, facem stire ca ne spus[e]ra Comiii, cá neavând unde mai cosi
ffn pentru triaba grajdului, au cosit pe locul Bohotinului ca vro 100 de sto-
guri de care noi vom da dijma ci-a fi Vornicului. Numai intaliasarn cau mersu
deau cersut niste Mari locu cu iarba la tine ca sä le dai si lei dat voia ca
se cosasca la Bohotin sin Braniste. Pentru care iata cati poroncescu s te
stiu ca nu lasi nici dai voia Tatarilor nici siti primiti ca s[a] faca fan acole
niei pe aiur[e], ca bine sit stii 0, de voi sti cu adevarat, voi trimite i acolo
te voi spärizura. Intralt chip sa tii ca na fi facand tu una ca aöasta. Masta
scriem. Leat 7234, lolie 18.
Pe versul adresa :
La Ispravnicul de la Bohotinul
Dumisale Vornicului Stefani
Da tis
(Totul este scris de mAna Domnului).
LXIV. 1729 Maiu 20.Acad. Rom. Pach. LXXXII, No. 26. Original.
Izvod de hotaratura Bohotinului scos din ispisocile dumisale Vornicului
Stefan Ruset, de pe ispisoc de la Alexandru Ilie Voda din valet 7141, si
de la Vasile Vod din valet 7144, si de la Stefan Vod Ghiorghi vlet 7165, si
de la Ghiorghi Ghica Vod vlet 7166, si de Istrati Dabija Vod vlet 7170, care
aceste ispisoce scriu tot intrun chip din semile in semne. Let 7237 Mai 20.
Hotarul Bohotinului sa incepe dintrapa Jijii, dintro movila ce sit chiama
Printre Siraguri, drept piste vale Cozii, unde sit chiama Loznita. si de acolo
drept piste padure la vale Bohotinului unde sant semne i stalpi, pan langrt
prisaca rnanastirii Git1itii, si de acolo drept in varvul dialului unde se chiarna
Cetatue pintre Pietrosul in kos si de asupra Hemeiosului si la poiana Un-
guronca, si de acole dreptu intrun stalpu ce este pe deasupra voloacei Bo-
botinului si de acolo asijdere, din semne in semne, pan in hotarul Podo-

www.digibuc.ro
234 RADII ROSETTI

lenilor si sit impreuna cu hotarul manastirii Neamtului si de acole drept

intrapa Jijii si apa Jijii in sus pan la aceia movila ce scrie mai sus, mo-
vila Pintre Siraguri, de uncle sau inceput, atata ese tot hotarul Bohotinului
D. biv. vel Vornic.
LXV. 1729 Main 20.Acad. Rorn. Pach. LXXXI No. 129. Original.
Io Grigorie Ghika Voevocl, etc. Scriem domnie me la slugil[e] no[a]stre,
Parcalabul de Braniste, facem §-tire ea aice la divanul domnii mel[e] au je-
luit acest om, Mihail[a], pe dumnealui Vornicul Stefan Ruset, zicand ca sau
fost pus el mai an tertu 20 de stupi in Braniste, pe hotarul Luca6oi §i avand
§i 20 stoguri, de fan, tot pe acel hotar, iau dat Lucadoi un stup dijma §i 2
orti pentru fan. Apoi pe urma iau luat si dumnealui Vornicul alt stup §i ot
coasa, tot pentru aa dijrna. i find fat[a] si durnnealui Vornicul au aratat
cat[e]va ispiso[a]ce ce scriu mosie dumisal[e], tot hotarul Bohotinului, din
semne in semne. i dede sam[a] durnnealui ca acei stupi a lui Mihail& nau
fost pe locul Lucti6oi, ciau fost pe locuI dumisal[e] ce scrie din semne in
semne, care izvod lau ischlit dumnealui Vornicul Donic[i] si sau trimis acolo
la voi. Deci iatrt cit vit scriern, daca, vet[i] vede carte domnii mel(e] sa che-
mati sa fie fa[tit] si ispravnicul dumisale Vornicului Stefan si ispravnicul Lu-
ca6oi §i Iancul Machrescul. 1 sa strangeti si pe alti megie§ de pen pregiur
§i sa luati izvodul ce vi sau trimis di[pe] ispiso[a]ce si sit purcedeti din semne
in semne pe cum scrie anume, si sit socotiti foarte cu dreptate sa ailati,
acei stupi a lui Mihail[a], pe hotarul LucHoi au fost, au pe hotarul Vornicului
Stefan si aflandusa ca ar fi fost stupii pe hotarul Lucgoi, siti p1inii lui Mi-
Mi[a] stupul cu un roi de un' an de la dumnealui Vornicul §i coasa ce iau
luato. Iar de vor fi fost stupii pe hotarul dumisali Vornicului, sa plinit stu-
pul cu un roi §i acei 2 orti de la Luca6oi si pe cum it afla drept sa Ia-
ceçi §i rnarturie si sa dati marturie in mana Iancului Macarescul sit o aduch
si sa o dea in mana dumisale Vornicului Donici : adasta scriem. U Ias let
7237 Mai 20.
Asijdere jelui si dumnealui Vornicul 'Stefan pi un Toderasco a Nistoraei
zicand ca au avut el stupi acolo si iau fost luat omul dumisali Vornicului
dijma din stupi, si viind el aice au jeluit cum ca ar fi fost stupii pe locul
Luctiboaei si pe jaloba lui i sau facut carte la voi si iat plinit de la Vorni-
cul. Deci sPi cautati sa socotiti si pentru adasta si de sa afla a au lost stupii
pe locul Lucadoi, precum at plinit sa fie tot plinit iar det afia ca au fost
stupii lui Todera§co pe locul dumisale Vornicului sa luati stupii dela To-
dera§co §i sai dat[i] pe maim omului dumisali Vornicului si pe cum vet[i] afla
sa insemnati §i pentru aZasta in marturie cet[i] trimite la dumnealui Vorni-
cul. Donici. (L. P.)

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINIILIII. 235

LXVI. 1733 Fevruarie 18.Mad. Rom. Pach. LXXXVI, No. 69. Original.
Noi Grigorie Ghika V[oe]vod, etc. Facem stire cu adastg carte a Domnii mele
precum sau pärät fate inainte domnii mele si a tot sfatul nostru dumn[i]alui
Neculai biv Vel Sulger si Ion Si lion si nepotul lor Manolache Costache, cu cum-
natul, lor dumn[ilalui *tefan Rusat Vor[nic]. Jäluind acesti boiari pentru ram5,-
.sitele Vornicului Manolache, zicand c dupg moarte lui Manolache Vor[nicul] si
altor frat[i] nemicg, parte nau &cut, pentru care domnia mia iam orgnduit la
cinstit pgrintele si rugatoriul nostru, Svintia Sa Chir Antonie Mitropolit si du-
mn[i]a lui Constandin Costache Vel Logofat si dumn[i]alui Costache Razul Vel
Spg,tar i dumn[i]alui Iordache Cantacuzino SpAtar ca sä ia sama. i acesti boiari
i[n] cgteva zile liau luat sama pre amänuntul din condei n condei, &and
izvod cu isertliturile dumilorsale de toate rama,sitele lui Manolache Vor[nil-
cul, odoarg, bucate, mosii si alte mgruntisuri si povejii si ce au lasat Vor-
nicului *tefan si ce au Igsat pentru datoriele Vornicului Manolache i carue
din frat[i] ce i sau vinit parte si 6au ramas s intoarcg Vornicul ,tefan a-
[ce]lor cumnati si dau rgmas sg, se tie frg,teste de toate anume. Care izvod
si domnii mele lau aratat de lam vgzut si am socotit cg, este giudecatá cu
dreptate, sam dat adastg, carte a domnii mele la mina acestor boiari ca sä
ste giudecatg, neclatitg, sg, tie fleste care dupg, cum scrie izvodul i celi 6au
luat Vornicul *tefan si sau giudecat sg, le intoarcg, st aibá a le intoarce si
di acum inainte mai mult pricing, sa, nu mai fie, iar carele ar i[n]bla mai
scornind pricing, nici la o giudecatg, sa nu s[e] tie i[n] samk sg, fie de ru-
sine si de gasta pàr sä nu s[e] mai prase& piste carte domnii mele. UIas
let 7241 Fevruar 18. Ise. Noi Grigore Ghika V[oe]vod Tänasä au scris (L. P.).
LXVII. 1737 Maiu 27.Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 132. Original.
Noi Gregorie Ghika Voevod. Dat-am carte domnii mele ruggtorilor nostril,
egumenului si a tot sob orul dela sv[a]nta m[g]nastire Sucevita, si pre eine vor
trimete sa fi volnic cu carte domnii mele a stti3Oini un loc de prisach ce iaste in
Braniste, in fundul bohotinului, in Pietrosul cel Mare, unde sau salit raposatii sa-
hastri Elichi (Eliseiu) si Dionisie, sau curacht pgdure, sau flout din pajiste prisacg,
din prilejul lor §i au plinito cu stupi, sa le fie pomand la sv[g]nta rn[a]n[g]s-
tire si pentru pomenire sufletilor lor. Tara, hotarul acei priski ce mai sus
scrie, ca sa fie pe unde au hotarat rtiposatul Gavril[g] Logof[g]t[ul] si cu
Anastasie Arhimandritul manastirei Crg, latii, incepgndust dela prisacil in kos
pgna in piatra, unde sa chiamg, Sfesnecile si deacolo de a curmezis piste
paraul Bohotinului pang in unghiul Rodminului, i deacolo in sus pang in
fundul Bohotinului dupg, cum le scrie ispisocu ce au dela Simion Moghila
Voevoda, pentru aceia sg, alba a§ stgpani locul i sa ia de azece din toate
cele ale sar afla pre acel loc, pe hotariitura ce mai sus scrie. din semne

www.digibuc.ro
236 RADII ROBETTI

in semne i nime sA, nu s[e] inpotriva earth cloinriii rnele. hut dne va ave
a raspunde sa vie la divan. leat 7245 Maiu 27. Vel LogotAt. (L. P.).

Adaos pe document cu altzl mána:

Danie Stefaniti Vorniculu[i] lu[i] Petru Vockii] WA, la Bohotin. lara hotarul acelui loc
teraniti de prisacaca fie din vale Haineiosului in kos pa apa Bohotinului, prima In capul
piscului In samnea.
SfarsituI hotarulu[i].
Iara pa din sus da prisaca ca sa fie hotar pang in parául ce se numesti Petris[u] Pie-
trosani in tos da la Pietros[u] mar[e].
Asisderi dani[e] dela Vasile Lupu Vod[1] care au dat la Buhl) este hotarrita on gresala
marea precum sau neacat loculprisecii Niamtului i kurnitati dea boo manastirii Suceaviti[i].
Carea hotarit Gavrilas Lugofatul si cu Anastasie Arhimandritul Gheletii .n zilele lu[i]
Palm Vod[a] apoi interit i Sirnion Vod[rt] peste ace[l]e semne, pa la Sfesnici, pene in
Unghiul Ilominului, apo[i] in sus palna] in fundul Bohotinului.
Si vinitul locului chit au luat fiori kltefaniti Vornicului (la patru ani la Bohotin peste
carte domniascti, far de divan.
30 stupi pa locul manestir[i].
7 lei i pol dä pa mascuri.
6 lei dajma cla pa fan.
120 manusa de in.
23 manusi de chinipa.
oi altále din pomet si din gredin i aprins si casa dijrnarului.

LXVIII. 1639 lanuarie 21.Acad. Rom. Hartiile Pencovici IX No. 98. Copie de pe copie.
Irnpiirtire de mosii, de tigani ce sau fácut din poronca preluminatului ;Domnului lo
Grigori Ghika V[oe]vod intro fii si ginerii raposatului durn[nealuil Stefan Rusat biv Vel
Vornic, ca sa s[e] Oia fiesta carele ce va tine in parte rnostenirii sale, de dum[nealui]
Sandul Sturdza Vel Logofat i dumnealui Vasile biv Vtori LogofilitL7147 Ghenar 21.
In parte dumisale Iordachi Rusat biv Vel Clucer.
Satul Bogdanestii i Hartinestii si cu alte parti ce sint lipite de acesta in tinutul Bacaului.
Cas[e]le din Ias[i] cu tot locul ce au fost ingradit de parintele dumisale, afara de un loc
de casa ce iaste dinafara, care au fost a popei lui Dariia. Acel locu dela acel preotu sau
datu in parte fratilor dum[isale], lui Ion si lui Costandin.
A sasa parte de sat de Bohotin, la tinutul 1asului, fara alte parti dintracel sat ce sint
date pe la ceialanti watt si gineri.
Trii pogoane de vii la Odobesti.
In parte lui Ion, flu! Vor[nicului] Stefan:
Satul Tetcanii in tinutul Bacaului.
A patra parte de Bohotin, dela tinutul Iau1ui, fara de alte parti ce sau vinitu in parte
altoru frati si gineri, care ace[a]sta a patra parte de sat sau dat lui Ion, nefiind Tetcanii
de o potriva cu Marginenii lui Costandin.
A qua parte Bohotin.
Trii pogoane de vii la Cruci.
In parte lui Costandin, fiiul Vornicului Stefan.
Satul Marginenii undi iast[e] bejen[i]a parintasca i cu alte hotare ce sint prin prekur si

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULTM. 237

cu pArtile din Birleati in tinutul Bacilului, find fiOor mai micu, parte bArbAt[e]asca, dupa
obiceiul MM.
A sits[a] parti de Pohotinu, dela t5',nut[ul] law Mi.
Trii pogo[a]ne de vii la Cruci.
Ce sau vinit in parte ginerilor.
Parte lui Costandin Bala, biv Vel Med[elnicer] ce au tinut pe Irina, flica Vor[nicului]
Stefanu.
Satul Potropeatii ai cu alte pArti ce sint in prekurul kr la tinutul Vasluiului.
Doao pogo[a]ne vii la Odobeati.
In parte dumisale ScArlAtache Costache, Vel Anima ce tine pc Maria, flica Vornicului
Stefan.
Satul Idri Ou ai cu alte hotare irnprekurul kr de la tinutul Falciiului.
Dvao pogo[a]ne de vie la Cruci.
In parte dum[isale] Iordache Sturza Comis ce tine pe fliana, flica Vornicului Stefanu:
A patra parte de Bohotin, dela tinutul lawful
Doao pogo[a]ne de vii la Odobeati.
Jar alte mail de sh vor mai afla pe urinA dup[1] inpArtire ace[a]sta, s5. fie toate a ffilor
durnisale Vor[nicului] Stefanu i atunce sA vor Invoi intre dInii cine ce va tinia, iar gi-
nerii nici decum sl nu s[e] amestice ciei ce sau socotit a sA, cuvine ginerilor ii sau dal,
iar nic[i] la datoriia Vor[nicului] Stefanu ginerii s5. naiba triablt.
Tiganii cei_ce sint fatA i cei_ce sint fugiti precum sau impArtit.
Parte Clucerului I ordachi:
Chiru tiganu cu parte_lui aiji6orirfiind tigani 'strAini,
Gheorghi, tig[an] fe8or lui SAcarA cu femeia lui, Durnitraro l3iijinu, holt[ei],
Pavel feôor Tucului ce jaste fugit, BAjAnasa cu trei feti fugiti, l3rurná cu tiganca a lui
pi cu copii lui fugit, i Andreiu eu fimei[a] lui i cu copii ei fugit.
In parte lui Ion RusAt:
Sandul ZIAtar cu tiganca lui ai eu copii lui, Grigorit[A] sin Sandul cu tiganca lui §i
cu copii lui, Anita cu partea ei de copii find tiganu strAinu, Ion Hindinghinu cu femeia
lui si cu copii lui, fugit, Ion Ninita cu femeia lui I eu copii lui fugit, Vasile tiganu eu
femeia lui i cu copii lui fugitu.
Parte lui Costandin Ruslt:
Tiucul bucatar cu tiganca lui ai cu copii lui, Grigori sin Chirului cu tiganca lui i cu
copii lui, Anita fata Sandului cu parte ei de copii, flindu tiganu strainu, Grigori Hin-
dinga fugit, TAnas[A] floor lui Pifanie cu parte lui de copii find tigani strAini, Ion Buliga,
fratele lui Tfinas[A] cu femeia lui i cu copii lui, fugitu. Ursul cu fimeia lui 1 cu copii
]ui, fugit.
Parte lui Costandin Bala Medelnicer:
Sima cu tiganca lui ai cu copii lor,
Parte dumisale lui lordachi Sturza Comis.
Dumitra.sco Cubotar cu femeia lui i cu copii lui.
Parte dumisale lui Scarlátache Costache Vel Armaa.
Catrina fatA, Stefan ligan cu tiganca lui, 1 cu copii kr fugitu, care sAlaa sau dat
pentru 50 lei ce au avut datorie la rAposat socrul dum[isalle Vor[nicul] Stefanu.
llumitraaco Bobocu i Vasile sin Bobocu, Savinu sin Bobocu cu muerile kr ai eu co-
pii Mr, care aceati trii tigani sintu fugiti i find a se da un sAlaa de tigani dumisale Ar-
maaului din tiganii ce slut fa i neajungAndu-i, sau invoitu cu toti fratii de iau dat
aceati trii Vgani i dii va gAsi i de:nui va glsi, preeum Ii va sluji norocu..

www.digibuc.ro
238 hanu itoSEfill

Iar alti tigani ci O. vor mai afla dup[a] ImpArtirea ace[a]sta sa ia tustrii fii Vor[nicului]
Stefanu si säi imparth ei Intro ei, iar ginerii sA naibfi triabá nic[i] la tigani nic[i] la da-
toriile Vor[nicului] ',Stefanu.
Zici ca aceste ar fi dupa cele adevárati isellite de Ili si ginerii raposatului Vor[nic]
Stefanu si de Vel Log[ofat] Sandul Sturza i Vasile Vtori Log[ofittl si cu pecete Gospod,
sau scos acel suretu de pe care sau scris acest[a].
Dintro copie mai complecth de pe aceastii impärtalS, in Vol. IX al hartiilor Pencovici,
No. 97, se constat6 c'S. s'a siirit inainte de penultimul paragraf, urrnAtoarele:
Partea Anitii, flea Vornicului 'Stefan.
Catrina SficArvai.
Ion Pilat cu femeia lui.
Apoi dupá celelalte doul paragrafuri mai urmeaza:
Odoare si alte bark a casiii :
La a6astS sau socotit sA se scoath inainte zestrile Anitii find fath mare .
Doai coboaci de argint cu cApacele lor,
O páreche sireturi cu märgAritari,
Septe bumbi marl cu torcos,
Cinci bumbi cu märgAritari,
Un left de aur cu rubinuri,
O pAreche bráthri de aur zAvittuite,
Sas . linguri de argintu,
lin pAlthrut de argint,
O pAreche s'arti de aur cu peaoare de zmaragdu si cu cliamantur
Un 6asornic,
O chingS cu paftale de argint,
O blanS de siingiap,
Un inel de zafir,
Cinci Oraguri margAritare,
Patru servete vArstate,
Opt broste de ibrisin,
Delia legAturi de ibrisin,
Trii nSfrAmi bitrb5.testi de sindfi,
O pitreche mAnici bArbStesti cusute cu mata.sä.
Doal sprl zace naframi cu fir fimeiesti,
O nAframil cu fir bärbáteascg,
Trii nSfrAmi cu sarml barbStesti,
Septe rervete alias[e] ell mAtasS.
O ministergurá turéasa,
Doali servete cu fir,
Doai nalthmi, una cu rätfile, alta cusutà peste tot,
Doal broneth on fir,
O nalram5, rosia de sidfi cusute cu fir,
O prostire cu fir,
O prostire cu mfitase,
Doaa mess,
O nSframa sade cu fir,
O pgreche am* barbAtesti cu mAtas[4),
Clmesi tij bitrbritesti cu mAtas[6],

www.digibuc.ro
icata..
árIONICA BOHOTiNIILUI. 284

Doal ministerguri alesii,

O bila coas6, verde,
O Gheordea cu fir si cu elam cacom,
Un tAmbari caramgiu blAnit cu sabol,
Trei cAmesi cu fir,
Doal cAmesi cu mAtasA,
Patru fete de perini cu rAtAle si cusute cu fir,
O fat& de perinfi cu ibrisin,
Un stan cu m6.tas6,
Doal ministerguri cu mfitas6 cu butucu,
Trei p6rechi mAneci urzite cu mätasA,
Panzfi de 12 basmale,
O prostire varstat6,
Din arAmurile casei ce au rAmas intAi s6 s[e] scoatà ce sa cade partea Angei si cele
ce vor rAm6ne sa. li Impart6 Ion si cu Costandin.
Partea lui Ion RosAt de odoarit.
O pArechi brAt6ri de aur cu diamanturi si rubinuri.
Un inel de aur bAtut.
O pArechi cutite cu lingurA de argint.
Partea lui Costandin Ros6t din odoarit.
*as6 pontale de aur cu diiamanturi,
Cinci siraguri mfirgAritari,
Un inel de aur pecete,
Dar odoarAle ce sau venit acestor doi frati, lui Ion si Costandin, nefiind de fat6 o-
doarille ca s6 s6. preteluiascA s'i s6 s6. de drept in doai, cAnd A vor aduce de unde &Int,
s6 at preteluiascl odoarille amAnduror fratilor si la care va trece mai mult s6i intoarc6
celuialant frate, ca sa vie tocma.
Cau rams din borfile casai afar6 din zastrile Anitii.
2 ministerguri cu fir,
3 bArnete cu fir,
1 n6fram6 de sidit verde cu fir,
1 prostiri cu fir,
2 ministerguri cu fir,
1 nafram6 cu fir si cu matas6,
8 servete varstate,
1 dulama galbAn6 de atlas,
1 parechi dtirlogi,
1 servet ales,
2 servete vArstati,
1 contiis verdi cu spinitri de vulpe,
Aceste Ina O. le inpart6 Ion si cu Costandin frAte0e.
Partea Anitii din viti :
6 telegari negri,
1 cal de miri,
6 epi,
1 armasari,
vaci, boi,
Iar vite ce vor mai r6m6ne sit li Inpartil Ion si cu Costandin frAtristi.

www.digibuc.ro
240 RAM' ROSETTI

Dejma de stupi, da fan, de pain pi de alti de toate dela Bohotin pi dela Protopept
din anul trecut sau dat in sama dumisali Clucerului Iordachi sa, le oranduiasca pentru
sufletele raposatilor párintilor dum[ilorjsale.
Lei Datorii ce sau aflat pe urma raposatului Dum[nea]lui Vor[nicul] itefan.
160 la Hagi Bahl Oulu,
190 la Hagi Mahmut cari datorii nu sa ptie mai malt este au mai putin.
50 lui lordache Sturza Comis de pe galbenei de logodna pi pentru nepte vii, cu 40
lei pentru nepte stupi, far de 63 lei ce sau oranduit sa, platiasca dumnealui Clu-
c[erul] Iordache,
250 lui Timuc Log[o]flat] 103 ughi ungurepti precum umbla banii pc alunce.
650 fac. Din earl Ion pi Costandiri, fif Vor[nicului] *tefan 250 lei ai lua de la un da-
tornicu a parintelui kr pi sai de in datoriea Turcilor pi mai rainani datorie 400 lei.
Ce sau oranduit pentru a6astit datOria :
lin capatari cu pontale de aur cu rubinuri pi cu zinaragduri.
o cruce ferecata cu aur tij,
o cruce Ca cristal i cu lantujal de aur,
Doai bucati de argint,
UD zamfir,
Ni,te nasturi de argint cu cabarare,
Un Casornic mare cu clopot,
aceste odoar a. ce scriu mai sus, ce sant oranduite pentru daloriile Turcilor sit sa
preteluiasca, pi cati bani vor mai treci peste datorie sil-i imparta cei mai mid frati i iar
cat nar atungi sa platiasca iar amandoi fralii.
o catui de argint poleita pi un lantujal de aur, aceste sau socotit sa fie pentru 50 lei
datoriia lui lordachi Sturzei, insit preteluindusa pi de vor cuprinde pret mai mult cleat
acei 60 lei, ce va treci mai malt sa. ia Iordachi, fliu Vor[nicului] tefan, iar do nu vor
akungi acei 50 lei, ce va fi lipsa sit platiasca. iarap Iordachi Cluc[erul]. Iar pentru datoria
lui Timuc Log[o]f[atul], flindu le unchiu, de nu va vre sa, erte ace datorie, sa ptatiasca
tustrei fratii. Sturza Log[o]f[at] Vasale biv v[ori] Log[o]f[at].
Aicea la aceasta, inpartala zastrele fetelor ce sau maritat lnnainte pi le sau dat la nunta,
apijdere pi la ce sau dat lui Iordache Cluc[erul] nu sau pus nici sit nasca, vro pricina
nici odata pentru ahsta ca apa s'au apezat.
Pecete Gospod. Sturza Log[o]f[at].

LXIX. 1741 Iunie 12. Acad. Ikm. Pach. LXXXI, No. 133. Original.
Noi Grigorie Ghika Voevod etc. Facem §tire cu a8asti carte a domnii meale
precum sau paratu de NO inainte domnii meale ci a tot sfatul nostru boiariul
nostru, dumn[ea]lui Ion Rusatu Post[elnic] cu rugatorii nostri, calugarii de la
sfanta m[aln[a]stire Sucevita pentru o bucata de loc din hotarul Bohotinului. di
pe Jijie, din tinutul Ia§ului, jaluind domnii melea calugarii de la Sucevita i niau
aratatu qi un ispisocu de la raposatul Patru voda, din valet 7094, scriind can
miluit pe sfanta m[a]n[as]tire Sucevita cu un loc de prisaci in semne, cu izvoara
cu locuri de ramnice §i cu locuri de fitnatu pana in matca Buhotinului si
diacolo la obarOe Bohotinului i diacolo piiaste padure, pi din sus di prisaca,
pi dispre apus iar pana la Petrosul. Si au mai aratat calugarii §i un suretu

www.digibuc.ro
 CRONICA ROHOTINULITI. 241

aratand ca ar fi scos iaras di pe un ispisoc a lui Pittru Vodit, cu doi ani

mai pe urma dead cel dintai, scriind acel suret hotarul acelui loc de pri-
sacit di Gavrilas Logoflat] si de Arhimandritul di Galata si di Andrii Par-
calabul intraceste semne, ce aratilm mai gos : din Peatrosul in gos ptina in
Sfesnece si deacolo de ourmezis piste paraul Bohotinului pang, in unghiul
izvoarelor si deacolo in sus iaras pana in fundul Bohotinului. Sau mai aratat
ealugarii si altu ispisoc din valet 7115, de la Simion Moghila Voda, de in-
taritura, iaras pe semnele ce liau hotitrat lor Gavrilas Logofa[tull lath Ion
"Ruset Post(e]lnic] au aratat un ispisoc iaras de la Patru Voda din velet 7097,
cu trii ani mai pe urma decat matca (sic) Sucevitii, scriind cau datu danie
si miluire lui Andreiu Hat[manuul] iarits un locu de prisacit pe vale Bo-
hotinului, in Hameiosul, care au fostu din locul Branisti domnesti si cu
o bucata de locu iaras din locul Branistii, si hotarul acestui loc de prisaci se
incepe din Hameiosul in gos, pe paraul Bohotinului, pana in silisti, cu halesteul
cel mare, OM in capul piscului. Net, dincolo in gos pe duph capul radiului si in
gos piste drumul cel mare pantt uncle sit chiama Balta Ochiului, si pe gArla baltii
pana unde eade in apa Jijie, iar pe din sus di prisacii, merge hotarul OM in iz-
vorul ce se cheamrt Petroselul si os[e]bitu au mai ariltat Ion Rus[e]t Pos-
t[elnic] si alte ispisoace si de la alti domni mai dincoace, de intariturit pe
acest locu de prisacit si cu totu hotarul Wits in semne. Si dupa jaloba lor
liam oranduitu domnia mea la cinstitu si credindos boiariul nostru, dum-
[nea]lui Sandul Sturdzea Vel Logof[at], la care stand ei fata si luinduli sama
pe scrisorile lor 6au aratat, asa au aflatu ca ispisocul eel dintai, a lui Patru
Voda, matca (sic) di danie crilugarilor din Sucevita nu intra in hotarul cel
danie lui Andreiu Hatmanul, dat de la Patru Voda cu trii ani mai pe urma,
decAt manastirii. Iar suretul acelui ispisocu, mai pe urmit cu doi ani, 6au
aratat calugarii, iarasi de la Pittru Voda si ispisocul lui Simion Moghila Vodit
cel de intaritura lui Gavrilas Logofat[tul], care scrie pe din gos di prisacrt
hotarul m[a]n[a]stirii, den Petrosul pana in Sfesnici, intra in hotarul cel de
danie lui Andreiu Hat[manul], iaras de la Patru Voda, dar acel suretu ne-
find iscalitu de mine si nefiind ispisocul fata, nu sau putut cred[e] si
scriind la acel suret 6au aratatu calugarii si la ispisocul cel di intaritura
a lui Sirnion Movila Voda, din Sfesnice pana in Petrosul, si la ispisocul cel
de danie a lui Andreiu Hat[manul], dau arAtat Ion Rusat Post[elnicul], scriind.
Ora in Petroselul, sau socotit si a6asta sa nu fie doi Petroasa : unul Pe-
trosul eel mare, undi aratrt prisaca manastirii si altul Petroselul, undi incheia
hotarul dau datu Patru Voda lui Anclreiu Hat[manul]. Au cercatu dumn[ea]lui
Vel Logof[at] cit sa nu fie doi Petroasa, ce au marturisit oamini cit stiu tot
un parau ce se numeste Petrosul. Si cu aceste toate, aducandui dumn[eallui
Vel Legof[at] si inainte domnii mel[e], toate scrisorile lor insumi domnia
Analele A. R.Tom. XXVIII. Memoriiie Sect. Istorice. 16

www.digibuc.ro
242 kAIM1 ROSETTI

mea impreuna cu tot sfatul nostru liam luatu sama si ase iam gudecatu
Sas stie calugarii locul m[a]n[a]stirii pe ispisocul, matca dintai a lui Patru Voda,
precum le scrie in semne si boiariul nostru, Ion Rus[e]t Post[elnic], iaras sas
tie locul pe ispisocul lui Patru Voda, cel danie lui Andrii Hat[manul] cu trei
ani mai pe urma decatu matca calugarilor. Tart de vor afla calugarii de Su-
cevita ispisocul lui Patru Voda di pe care scrie cit liau intaritu Patru Vodä,
cu doi ani mai pe urma, dealt matca danii cei dIntiti, pe botaratura ce lian
botaratu lor Gavrilas Logofiatul], atunce sit aiba calugarii a§ tine locul lor
intocma pe acele semne pe unde va arata ispisocul cit ii sau hotaratu lot'
di Gavrilas Logo[fatul] i pe unde arata si ispisocul lui Simion Moghila Vodg.
Iar neputandu ei afla acel ispisoc si di vor afla calugarii mai pe urma ea
sintu doi Petroast: si Petrosul cel mare §i Petroselul, atunce iarts va tine
Ion Ros[e]t Post[elnicul] locul sau pana in Petroselul, precum ii scrie ispi-
socul de danie lui Patru Voda si altu ce va mai ramane, afara din Petro-
selul, spre locul rn[a]n[a]stirii vor tine calugarii de Sucevita ca ase ii sau
hotaratu giudicata si di adasta part sa nu s[e] mai pariasca nic[i] ochinaoara
piste carte dotnnii meal[e]. U las, valet 7249, Iunie 12.
(L. P.) Sturzea Vel Loggfat. Proc. Vel Log. Simion Chesco Uricariu.

LXX. 1742 Oct. 28. Acad. Rorn. Pach. LXXXI No. 146. Original.
Izvod de inpartala mosiilor Cau Mout lii dumisale Stefan RosbA Vor[ni]c: Iordache
Ros[e]t Med[elui]c[er], Ioniit Ros[5]t Post[elnicl, CostandinRos[at], ce nau fost irnpArtitei
caH cum sau venit. Let. 72M Oct[orn]v[rie] 28.
Ci s'au venit In parte dumisale Iordachi Ros[rill Med[elni]e[er] :
Satul Br5.tilstni la trtnutul Euiui, pe Cuhur.
Filipestii la SuCava.
Tiir6buttnii si Hirisanii la Orheiu.
Ci sau venit dumisale loan Ros[a]t:
Filipenii In Teca, pe DunavAt,
Podraga la Dorohoiu,
Dragusanii la Mil),
Ci sau venit dumisale Costandin Ros[qt:
Toderesti pe BArlatal,
Cerchejenii Ciocestii, Muntenii, la 115.r16.u, pe Meletin.
Ctiplestii la Niarntu, pe Siret, cu partile din Curuesti si din Itesti si am isalit sit sit stie.
Iordachi Ros[qt Vel Med[elni]c[er], Joan Ros[alt Post[elnic], Costandin Rosralt hiv Treti
Postelnic.
Mind intocrnai de pe cel adevarat izvod, sau incredintat de mine.
1809 August 4.

LXXI. 1746 Julie 12. Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 96. Original.
Datam adivarata si incredintata scrisoare mea la mans, fratinimie, lui Ioniit
Rusat Vtori Pos[telnic] precum sti se .stie eil, partea mea ce am avut eu de la pit-

www.digibuc.ro
 CRON1CA 2,0

rinti, de rnosii si de alte lucruri, de toate, dupa cum aratit inpilrtala ci ieste
intre fratii i ntre surori, partea mea am dato danie fratinimieu, lui Joniä
Rusrtt, de bura voi mea i nimine din Ire fratii mei sit nu aibrt triabâ. Iará
cine sar ridica s ari dintre meale parti dupit cum arata la impartala, srt
fie suptA blitstArn, fartt de acel frate care aratt mai sus crt eu am fostit atata
vreme in casa acestui frate i dumnealui mau autat i duptt moarte mea,
dumnealui srt tart a ma griji cu toate ceale trebuinöose i pentru credinta
marn iscitlit. Anita fii[cal V[orniculuil *t[efan] Rus[e]t, teat 1746, Julie 12.
Eu preutul Costantin am scris cu zisa cucoani Aniti RusAt i cu zisa du-
misale coconului Ionitrt Rusitt Ftori Post.
LXXII. 1751 tulle 19. Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 97. Original.
Io Costandin Mihail Cehan Racovitit Voevod etc. Datam carte d[o]mnii meale
boiariului nostru durnisal[e] lui Ionit. Rusitt biv Vel Med[elnicer] i pe eine
sar trimite la o rnosie a dumisal[e], anume Bohotinul, la tinutul 0, fie
volnic cu carte domnii meale a strtpAni si a dijmui ace rnosi[e], sits ia de
a zece din tarini, di filnet6., din priski cu stupi si din grildini cu legumi
si din livezi cu pomi, si din tot locul, cu tot vinitul mosiei duptt obiceiu.
Iar eine va ave a ritspunde sit vie sa ste de fatit la divan cu scrisori 6ar
ave i nirne sit nu ste impotriva peste carte dornnii mel[e]. Cant[a] Vel Lo-
g[ofitt]. Leat 7259, Iulie 19. (L. P.)
LXX [II a). 1753 Iulie 17. Acad. Rom. Hitrtii Pencovici X. 5. Copie.
InpArtala lntre frati : durn[nea]l[o]r Stefan Ros2 tJrtc[ni]c[er], Lascarachi Roset CAminar i Ne-
culai Roset Post[elnic], fii raposat, dum[i]sali Iordache Roset Med[elnicer]. Let 7266, mu 17.
Ce san venit In parte Jiicn[i]c[erului] Stefan.
Satul Bogd5.nesti cu srdisti ce sant intracel hotar.
Parte din P5.tascani
Un inel cu rubin.
Un 6asornic vechiu.
Tennul Bucatar cu taganca lui, cu 4 feeor i 1 fatä.
Mihai Vezeteu cu taganca lui cu 6 fete.
Ion Cobotariu cu taganca lui cu 2 Mori.
Miritu Ferariu, cu taganca lui cu 2 flaori, 2 fete.
Gheorghe Coanel cu tAganca lui starp5..
Stefan fiSoru lui Perciuri, holteiu. Stefan Roset Ac[nicer] Lascarache Roset Cam[inar]
Neculai Roset Post[elnicl.
Ce sau venit in partea Carn[ina]r[iuluij Lascarachi:
Asa[sa] parte din Bohotin.
Locul din E[i] cu pivni t5. de piatriI, cu casg.
Trei pogoane vie la Odobesti.
Partile din Posorcani.
Un dasornic de aur Cu rubinuri.
Un inel en zainfir.

www.digibuc.ro
 244 itAIMJ ROSEITI

o cruce ferecata cu argint.

Gheorghi Bucatar cu taganca lui ca 3 1'1.0 si 1 fat&
Paval Vezeteu cu täganca lui far nia un fieor.
Toader Cocánel cu taganca lui, cu 3 fete si 1 fiaor.
Paval ferariu cu taganca lui, cu 4 feciori si 3 fete.
Tiron Zlitariu cu taganca lui cu 4 Mori si 3 fete.
Cr 'gun, feaorul lui Perciuri holteiu.
Stefan Roset Jac[niMer], Lascarachi Roset Carn[ina]r, Neculai Roset Post[elnicl.
Ce sau venit in parte lui Neculai Post[elnic]:
Satul Radiiana cu shlGtile ce sant prinpregiur.
o afumatoare de argint.
o parechi paftali de argint.
Ion &malaria cu taganca lui, far nió un fidor.
Sandal Vezeteu cu taganca far niS un Nor.
Stefan Ferariu cu taganca lui cu 2 feóori i o fat&
Vasali Zlatar cu taganca lui si 3 fete.
Dumitrita Cibotar cu taganca lui cu 2 fe i 1 fata.
Ion Nitonce holteiu.
Stefan Roset Jac[nicer], Lascarachi Roset Cam[ina]r, Neculai Roset Post[elnicl.
Ce sau venit In parte Catrinii fiind fat& mare:
o cununä de aur cu rubinuri.
Un inel.
2 tambare, unul de lastra cu cacom, unul de conovata ca carsac.
2 rochii, una de vilacoasa in Otronce i una de lastra.
o parechi de paftale poleite cu zavat.
o parechi sargi de aur cu margaritare
Toate alamurile cele ce trebuiesc.
o leftica cu hamurile ei de sasit telegari.
o scatulca.
2 sälasuri de tagani, anume Alecsandru cu taganca, un fat.
Toader holteiu, sa-i dee taganca din parte lui Lascarachi ce au prernit mai mult.
12 boi.
6 vaci.
70 matce.
60 oi.
Iar pentru telegarii cu calu de mire si margaritariu i asternut si alte ce n'au agiuns,
sau socotit din parte a ate trei fratalor i i s'au dat satul Bratisanii pe Ciuhur.
Stefan Ros[e]t Jac[niKer], Lascarachi Ros[ejt Carn[inak, Neculai Rost.* Post[einic].

LXX1II b). 1762 Iunie 15. Mall C. E. Crupenski. Copie.

Jmparteala facuta de Divan Casei Medelnicerului lonita Roset. 7270, Iunie 15 (1762).
No. 4 din Opis: Imparta1a Mouth fiilor raposatului Ionita Roset biv. vel. Med. din Mdsii
si din Tigani si din Bucate si din altele dupa cum arat In luntru anume:
Leat 7270, Innie 15.
Partea jui Stefan
Parte de rnosie din Bohotin ot tinut lapilli.
Parte de mosie din Coltul Cornei ot tam.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOBOTINULIII. 245

Parte din movie din Dranceni ot tam.

Parte din rnosie din Thm'asani ot tarn.
Parte de movie din Onesti ot Tazl5u
Mille de rnosie a lui Pihos Viscan din 12 hotare ot Haag.
Parte de rnosie o Vale de famat ot tam
Parte de movie din Farloesti ot tarn
Parte de movie din 4 siliti, anurne: Gánesti ii Balotestil, Romanesti i Crivestil pe Siret
Parte de rnosie ot Tampesti ot Suceava i Mihal ot v[o]Nst Hotin.

Parte din Tigani tij h.

Gligoras, tigan arbanas cu tiganca lui Nastasia i cir. 6 ficiori.
Ion sin Arbanas, tigan cu tiganca lui Nastasia.
Constandin tigan cu tiganca lui Anita eu 3 ficiori.
Vasilachi tigan cu tiganca lui i c'un copil.
Si din feciorii acestor tigani s5 ail:A' a da Stefan un copil i o oopil lui Glreorghe. frA-
tine BM i o COil a dee Marii surorisa i o copill s5, dee Irinif surorisa, fiind ea lor
le aü venit la 1mp5rteall mai putinI copii.
Jar pentru vitile ce sunt de socotit se r5rna,e a copiilor anAndurora, lui Stefan si luI
Gheorghe, find c copilelor le-ad rërnas odorasile ce ati fost si el si nu ail luat nimica
dinteacele.

Powtea ful Gheorghe

Parte de mosie din Tetcani ot Haag.

Parte de rnosie din Ardioani ot tam.
Parte de mosie din 135.1m5senI i Thrita ot tam.
Parte de mosie din CrastestI i Cosesti i Mazdrestl.
Parte din Tigan4 tij tt,4
Necolai tiganu Cu tiganca lui i Cu 5 copii.
Gheorghe tiganu cu tiganca MI.
Ion tiganu cu tiganca lu st5zpi.
0 eopill i un copil de tigan tij s'a mai dee frate-sail Stefan care rgspunde la implir-
teala
Partea Movriit
Parte de mosie din Hilipen1 ot Tecuci
Parte. de mosie din NenulestI ot Tutova.
Pate de rnosie din Pustia ot C[a]rligralt[u]ra.
Parte de mosii: pol sat din Druguvani ot Falciu.
Parte de movii5, din Oniceni i din Dingani ot Tecuci.

Parte din Tigani tij ei

Toader tiganu cu tiganca lui i cu un copil.
Vasile tiganu cu tiganca lui si cu doi copii.
0 eopi1á de tigan tij s5,-I mai dee frate sau Stefan ce ráspunde la tmparteala lui.

www.digibuc.ro
246 RA DU ROSETTI

Parte (lin bucate tij ei

8 Boi, ins6 4 mai bittrAni si 4 tineri.
6 Vaci, lust\ 3 cu vitei si 3 stiirpe tinere.
12 Cai, telegari, adia dou6 parechi, WO. o pareche biitrani si o prtreche tinori.
5 Epe, Ins& trei cu manzi si dour', stirpe.
60 Stupi,

Vase ce s'au .socotit Wei

12 Blide de cosutori.
12 Talgere tij cosutori.
2 CAldAri.
1 Tig6i.
6 Tingiri cu capaee.
1 Sánii mare.
Partea Irinei
Parte de movie din Sti'mesti ot Taz16u.
Parte de movie ....odasti ot Soroca.
Parte de movie Podraga ot Dorohoi.

Parte dio figani tij ei

Onofrei tiganu cu tiganca lui si cu un copil.
Chiri16. Vganu cu tiganca lui st doi copii.
0 copil& de tigan tij A i mai dee fratesäu Stefan ce raspunde la inpârtala lui.
Parte din bucate tijei
8 Boi, 'Mgt patru mai biltrilni si patru tineri.
6 Vaci, insá trei cu vitei .si trei staxpe tinere.
12 Cai, telegari ,adicA doul perechi insil o Oreche mai biUrâni si o pAreche tineri.
5 Epi, insil trei Cu miMzi si trei (sil) starpe.
60 Stupi.

Parte din vase ce sat& socotit.

12 Blide de cosotor.
12 Talgere tij cosotor.
2 Mari.
1 Tigae.
6 Tingiri cu capac.
1 &lull mari.
Rucate fi, altile ce-au riimas a copiilor amandoror neimpcirfite.
15 Boi mari,
7 Vaci cu vitei.
4 Gonitoare.
5 Mknzate.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOROTINULUI. 247

4 Manzati.
2 Buhai.
5 Epi cu mauji.
1 lapg stearpg.
6 Epi trätini.
3 Tretini.
4 Strajnici.
1 Strgjnic.
1 Armgsar.
2 Cai: unul sargu si unul lupan.
8 Oi.
8 Miei.
15 Mioare.
2 Berbeci.
123 Stupi, insä cei din hainbar nu s'au pus la socotealg avand a plati deseteng.

Banff ce ail rgmas de la rtiposat

2500 lei care s'ail dat, la Foti negustoriului si s'art socotit; dinteacestia s'aii socotit:
Doug mil lei sg fie a copilelor, adic5, o mie a Mariii si o mie a Nuci pentru ea ele n'atl
luat o parte din mosii.
Iar 500 lei ail thilas copiilor, adicil doug stile cinci zeci lei lui tefan si doug sute
cinci zed lui Gheorghe.
285 lei tij ail mai rOmas datoril sa de la Stefan sg faca grijile tätineseu de pesle an
si de un an si sa dee si sapte sarindare bez 100 Lei ce este datorii la un citluggr si s'au
lasat cAnd or cata se fie a copiilor.
Ion Paladi Vel Vomic, Vasile Roset Hatman, Stefan Roset.

LXXIV. 1765 Sept. 23. Acad. Roin. Pach. LXXXI, No. 98. Original.
Adicate eu *tefan Rosat, biv Vel ktatrar, adeveresc cu Oast adivara[ta]
scrisoare a me la mana D-sale Vornicului Ionita Palade si D-sali lelii Ca-
trinii, vart me, Vorniciasa, precum sa st stiia et nici de o silt sau asupriala,
ce di a me bunt voia, am vandut D-sale a me driapta ocint si mosiia, ju-
mttate de mosiia Bohotinul ci iaste la tinutul Iasului, din toate stlistile ate
gumittate, parte me ci o am de la pArintii miei era si parte ce mi sa vin[i]
st eu din parte vtrului mieu, lui Ionit[t] Sturdza. Mast& mosiia aratat[a]
mai sus, am vAnduto dumilorsale drept 1300 lei bani gata si dupli tocrnala
ci am avut cu dumnialor, dandu si plata deplin in manile mele, pentru aceia
liam dat seu a6ast[a] adevarat[t] scrisoarea si diaici inainte sti le fie dumi-
lorsale si cuconilor domilorsale si nepotilor, strtnepotilor in veci, sli, o sta-
paniasca cu bunt paci, fart nici o suptrare disprea nime, find c5, la Oast&
vanzare a me am intrebat pe toate surorile si verii miei salte rude ca st o
cumpere si nevrand sti o cumpere, am vanduto durnisale Vornicului IonitA
Paladi si kuptnes[i] durnisale, verii mele, lelii Catrinii, cari la a6astii, tocmala
si vAnzare sau tanplat multi boeri mari si fi6ori de boeri cari mai Os sau

www.digibuc.ro
248 RADII ROSEI TI

iscalit vi pentru mai adevarat[a] incredintare am dat adast[a] adivarat[a] seri-

soarea a me la mana dumisale, intarit[a] cu a me iscalitur[a] vi iam dat vi
toate scrisorile vechi ci am avut pe Oast[ä] movie la mine. Leat 7274, Sept. 15.
tefan Ros[e]t Vel Logft., Stefan Ros[e]t biv Vel S[atrar], V[asile Razu Hat-
[man] martur, A Ban martur, Dimitrie Vel Post[elnic], Ma[nola]ch[e]
Costandache Vel Vist[ernic] martur.
Acest zapis luindusa, cu gudecata divanului de la dumnialui Vornicul
Paladea vi sau dat la mama d-sale Setrariului Läscarachie Ruset, vau
dat tot ban[ii] deaplin cati sant in zapis Setrarul Läscarachi in mama d-sale
Vornicului Ionit[ä] Paladi vi am iscalit vi noi. Leat 1765, Sept. 23.
Gavriil Mitropolit Moldovei, Vas[ile] Ros[e]t Hat[nian], Stefan Ros[e]t Vel
L[o]g[o]f[alt Ma[nola]ch[e] Costandache Vel Vist[ernic].
LXXV. 1765 Sept. 20. Acad. llorn. Pach. LXXXI, No. 99. Original.
Noi Grigorie Alexandru Ghika Voevod etc. Facem vtire cu a6asta carte a dorn-
nii meale tuturor cui se cade a vti c sau parat de fat& la divan inaintea domniei
meale vi tot sfatul nostru, credin6os boiar domnii meale d-lui Lascarache Ros[e]t
biv vel Setrar, fiiul raposatului Med[elnicer] Iordache Ros[e]t, cu duminialui
loan Paladie Vel Vor[nic], pentru o movie, anume kumatate de sat de Bohotin
ce este la tinutut Evilui, jaluind Setrarul Lascarache Rosät ca a6asta movie
(End a varului sau, al Setr[arului] Stefan Ros[e]t, fiiul rapausatului Ionita Ro-
s[e]t Med[elnicer], despre rnovul lor, Vor[nicul] Stefan Ros[e]t, vi acum Setr[a-
rul] Stefan Ros[e]t, scotinduo vanzetoare vi d-lui Vorn[icul] Paladie cu acest
chip de rudenie despre Rusatevti, adict fiindu giupaneasa d-sale nepoata de
tiica Vor[nicului] Stefan Ros[e]t, vi vara primara cu Setrarul] Stefan Ros[e]t,
au cumparat aasta giumatate de sat de Bohotin. Acum Setr[arul] Läscara-
che Ros[e]t, find ca, el este drept vtr primar cu vänzatoriul vi este vi ra-
ze§ pe a triia parte de ceaialanta giumatate de sat, vau cervut dreptate la
domniia mea ca sa intoarca banii d[u]m]isale] Vor[nicului] §i s ia moviia.
Care prici[na] cercetându-o domniia mea cu amärun[tul] dinpreunä cu tot
sfatul domnii meale, sau gasit cu dreptate ca mai mult incape Setr[arul] Las-
earache ca sä cumpere acea parte de moviia, una ca este drept var primar
cu vanzator[ul] depre partea barbateasca, a doua cä sau dovedit ca este vi ra-
ze§ cu acea a triia parte din ceaia Muth, giumatate de sat. La care mai ras-
punzand vi d[u]m[nialui] Vornicul] ca d[u]m[nialui] inca trage razevie intracea
movie dintro a triia parte di ceaiala[nta] giumatate de sat, vi gaga. iaravi
cercetandusa nau putut d[u]m[nialui] Vorn[nicul] dovedi ca are vrun raze--
läcu. Deci dovedindusa pricina intracesta chipu, hotaram domnia mea d[u]-
m[ialui] Setr[arul] Lascarache Ros[e]t intorcand banii d[u]m[isale] Vor[nicu
lui] Paladie, cati au dat Setrar[u]lui Stefan Ros[e]t pe movie, sav ia mo§iia

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULIII. 249

la stap[a]nirea lui impreuna vi cu zapisul cel de vanzare sa s-o stap[a]neassa

ca pre a sa dreapta ocina vi movie cu buna pace in veci. Mastä invtiintam.
L. P.)- 1765 SApt. 20.

LXXVI. 1766 Iunie 21. Mad. Born. Pach. LXXXI, No. 100. Original.
Noi Grigorie Alexandru Ghika Vvod etc. Dupa cercetarea §i giudecata
diumnialorl ve1ii1or boeri, poruncim domnia mea la toate a§a sa se urmezrt
§i de vreme ce sau dovedit ca Med[elnicerul] Dumitrache nau §tiut de van-
zarea acestii mo§ii, s intoarca toti banii atr[arului) Lascarache Ros[e]t §i sa,§
ia movie la stapanire sa. I[n]s[a] banii si intoarca cu dobanda lor din zeci doi-
sprä zaci, umbland dobanda banilor de atunce de and au cumparat Ba-
tr[arul] Lascarache movie §i Rana astazi, lunie 22 §i am intarit i cu al
domnii mele pecete, 1765 Ioni 22.
(L. P.).

Pre ind/fate Doamne,

Din luminata poronca inaltimii tale, am luat seama intre dum[nealor]
Med[elnicerul] Dumitrachie cu *atr[arul] Lascarachi Rosa pentru giumatate
de moviiia Bohotinul de la finutul E§i, cari pricina, cercetanduo cu ama-
runtul intracesta chip sau aflat :
Ace giumatate de mo§ia Buhotinul au fost rapaosatului Med[elnicer] Ionita
Rosilt §i tefan, fiul medelnicerului Ioni Rusat, o vandusa d[ulm[isale] Ionu
Paladi Vel Vor[nic] vi mricara ca d[u]m[nialui] Vorn[nicul] Ion Paladi, depe
giupaniasa d[u]m[i]sale esti rudenie cu vanzatoriul, dar *atr[ariul] Lascarachi
mai avand moviia la Buhotin vi razavindusa, cu aasta, moviia vi find vi ru-
denie, cu vanzatoriul van, cu giudecata iau dat banii [dum[isale] Vo[rnicului],
§au luat moviia la stapanirea sa. Care la ace vreme dum[nealui] Med[elni-
ceru] Dumitrache era la Tecuciu is[pravnic], nu §tiia nemica de pricina mo§ii.
Iar dupa, 6au oblicitu ca mosiia au intrat la mama ,,atr[ariului] Lascarache,
nau ingaduitu giupaneasa dum[isale] Med[elnicerului] Dimitrache, find soru
vanzatoriului, ceau cerutu sa, de banii *atr[ariului] Lascarache, sa rascum-
pere moviia parintasca, vanzarea fratelui sau, §i Med[elniceriul) Dumitrache
iau trimis banii §i ravas la *atr[ariul] Lascarachi, sa§ ia banii, sa de moviia.
*atr[ariul] Lascarachi iau trimis rava§ Med[elniceriului] Dumitrache la
Noev. 5 zile, asta toamna cu acest raspuns: cà mo§ia cu divan au luato vi
de a ramane sa o de, iara cu divan a dao. i find ca giupaneasa dum[isale]
Med[elnicerului] Dimitrache, sora vanzatoriului iv ceri dreptate sa rascum-
pere moviia, vanzarea fratilui situ, cari la aöasta dupa, prwvila §i dreptate in-
taii incape a rascumpara fratile vanzarea altui Irate, apoi verii rudeniia ce

www.digibuc.ro
250 RADII ROSETTI

mai departe, vi osbit crt pricinuiia Satr[ariul] Lascarachi cum c Medel[ni-

ceriul] Dimitrachi, au vtiut de cand au luat moviia cu giudecata de la du-
m[nialui] Vor[nicul] Ion Paladi vi au tacutu., dar la aasta Med[elniceriul]
Dimitrachi au primit vi giuramant ca nau vtiutu atunce cand au luatu moviia
Satr[ariul] Lascitrache cu giudecata, ci pe urma indata ëau oblicitu cau luatu
moviia Satr[ariul] Läscarache, iau vi trimis banii vi nau vrut si ia. Deci
dovedindusa pricina cum sau arrttatu mai sus vi de vreme ca giupaneasa
durn[isale] Medel[niceriului] Dimitrachi, sora vanzatoriului, nici la zapisul de
vänzarea nau iscditu, cu toata dreptate, noi, pre II-all-tate Doamne, ave gasim,
cit sa cadi sit§ rascumpere giupaniasa Med[elniceriului] Dimitrachi, moviia
parintasca 6au vanduto fratisau si srt de banii Satr[ariului] Lascarachi 6au
dat pe moviia. Insa banii sai de vi cu dobanda lor, de candu au luat movia
cu giudecata vi pana in ce zi iau trimis banii Med[elniceriul] Dumitrachi §i
nau vrutu sili ia vi moviia sik ramrtia la stapanirea giupanesei Med[elniceru-
lui] Dimitrachi vi nau vrutu sit ia §i moviia srt ramaia la stapanirea giupa-
nesai Med[elnicerului] Dimitrachi, sora vanzatoriului vi invtiinVimu pe ma-
rieta, iar ce desaviirvita hotararea ramane la preinalta i lesne cunoscatoare
inOlepciune marii tali. 1766 Ionie 21.
Al Init Itamii tali cittra Dum[ne]zeu fierbinte rugatoriu
Gavriil Mitropolit Moldovei
Plecate slugi marii tali
Manolache C[ostache] Vel Log[o]f[a]t, Joan Palad[i] Vel Vornic, N. Costachi
Vel Ban, Ion Sturz[a] Vel Vornic.
LXXXVII. 1766 Iunie 24. Acad. Rom. Dosar Rosetti, I p. 16. Original.
1495 lei, adica o inie patru sute noizaci vi cinci de lei am luat din mama
dumisale Dumitrache 6auv de Aprozi din porunca gospod pe movie Boho-
tinul care bani ii dadusam cu kudecata Divanului dum[isale] Vornicului Io-
nitil vi iar cu kudecata rniau dat banii mai sus aratalil] vi am iscalit.
Let 1766, Iunie 24.
Lascrtrachi Rus[e]t F,,'atrar.

LXXXVIII. 1766 Iunie 25. Acad. Horn. Pach. LXXXI, No. 101. Original.
Noi Grigorie Alexandru Ghika Voevod, etc. Dupa cercetarea giudecata
dumn[ealor] veliVlor boiari, cercetand vi insumi domnia mea anaforaoa adasta,
am giisit di bine vi cu dreptate au giudecat vi hotaram vi domnia mea,
citta parte de mo§ie se va dovedi drapta a vanzatoriului, atata sa stapaniascrt
Mecl[elniceriul] Dumitrache vi srtv ia vi tot vinitul, iar Setr[ariul] Litscarachi
srt nu se amestice vi am intarit vi cu pecete domnii meale.
(L. P.). 1766, Iunie 25.

www.digibuc.ro
 CRONICA 13OHOTINULUT.

Prea inAltate Doamne. Din luminatA poronca inAltimii tali, am luat sama
intre dumn[nealorl med[elniceriul] Dumitrachi, ginerile rApoosatului Med[el-
nicer] IonitA RusAt cu ,5etrariu1] Lascarachi RusAt pentru vinitul movii Bu-
hotinului ci ceri dnran[ialui] Med[elniceriul] Dumitrachi ca sA, i srt dea lu-
minata carte mArii tali sav ia dijma de pe parte de movii 6au rascumparato de
la *etr[ariul[ Lascarachi. aratand cit ari supArAri de cAtrit ,,etr(ariul) LascA-
rachi cit vra sai dijmuiascA vi parte de movie 6au rascumprtrato. Dar find
crt Med[elniceriul] Dumitrachi au rascumpArarat ace parte de movie din Bu-
hotin, parte socrul sAu, Med[elniceriulj IonitA Rusrit, care o vandusa *tefan
Rusitt, fiiul Med[elniceriui] lonilt Rusat, cumnatul Med[elniceriuluil Dimi-
trachi sau vi dat toti banii etr[arului] LAscArachi ce didese pe movii, Inca
banii vi cu dobAnda lor ce sau fAcut. Socotinduse ca cu cale §i cu dreptate
iaste Medelniceriul Dumitrachi cAtA parte de movii au fostu a socrul sau
vi au rascumprirato sA, o stapAneascrt vi sit ia vi tot venitul, dijma pe obi-
ceiu, iar etr[ariul) Lascarachi la ace parte de movii sA nu se amestice intru
nimicA, de vreme ce viau luat bani, iar alte pArti de movie ce ari acolo, cu
fratii sM, dup5, irnpArtala srt stapaniascA vi sit ia venitul, noi prea inAltate
doamne, ave am gasit ca iaste cu cali vi cu dreptati vi invtiintAin pe mrt-
rietA. Iar ce desavtirvita giudecatA rAmAni la ce prea inaltA vi lesne cunos-
cAtoare intelepciune mrtrii tale. 1766, lunie 25.
Plecati slugile marii tale
Manolache gostachel, P[all[a]d[i] Vel Vornic, Man[olache] Costandache Vel
Vor[nic], Ion[i]t[A] Sturz[ar V[e]1 SpAt[a]r.

LXXIX. 1767 Iulie 2. Acad. Rom. Pachet LXXXI No. 103. Original.
Noi Grigorie loan Calimah Vvoda, Datam carte domnii mele cuviios ru-
gAtoriului nostru
egum[en] vi prtrintilor cAlugArlij sfiintei manastirea Sucevitii, vi pe cinev vor
puni vechil vi purator de grij[6] pe un loc de prisaca dela fundul Buho-
tinului ot tinut Evi, cAt cuprinde locul acel de prisacrt, anume aratat in
hotaril vi in semne, in ispisocul rApoosatului Domnu Simion Movila, din
velet 7115, cel are manAstirea, sa aihit mrtnAstirea al stapAni, or de eiitrit
eine va fi inpresurat, vi nimi sa nu srt apropiia, nici cu o staprtnirea sau cu
vro impresurarea, de locul acei prisAci cAt cuprind in ispisocul 1ui Simion
Movila VodA, ci siti stapaniasca, pArintii calugar[i] vi ce venit ar ave ei sAl
ia. i nirne srt nu ste inpotriva cArtii domnii mele. far avAndu cineva mai
multu a rAspunde pentru acel locu de prisacrt sav ia scrisori 6ar ave, sit
viia sA ste di fatA la divan cu pArintii cAlugAri dela mAnAstirea Sucevita.
A6asta poroncim. (L. P.) 1767, lulie 2. Procit. Vel Vist.

www.digibuc.ro
252 RADU ROSETTI
-
LXXX Acad. Rom. Hartii dfiruite de D-na Elena Docan. Original.
Izvod de ate au ramas a copiilor pe mina me murind cumnatul Lascarache si soru
me, atat moyai si vii yi tig[ani] cat si strae si odoará si alte, 1775, Martie 12.
Mofdile
Bohotinul.
Boiste.
Calutul.
1 Ion sterpu in Es, alfiture cu Sfete Man.
3 pol poogoane vie lucratoare la Odobesti.
4 pogoane vie la Spariet.

Tig a rti
Salase:
1 Paval Vezeteu cu fimei lui Safta si cu cop ii.
1 Bodrosoai cu fkori si vite, Mane Pitar, Ion Bueltari, Neculai Potcovari si Nita Bu-
catari si Safta, Marie si cu copii mai m ici.
1 Tiron far de fimei Cu copii.
1 Radul Vezeteu cu fimei lui Maria si cu doi copii alui Craeun.
4 fan iar suflete:
Odoard/ s
1 pareche paftale de diamant.
1 pareche bratari de diamant.
1 pareche bratari de auru.
1 Mel de diamant zechir.
1 Mel de diamant mare.
2 inele tij de diamant mai mici.
1 inel de smarand.
1 Mel de zamfir mare.
1 inel tij de zamfir cu 2 diamanturi
1 Mel tij de zamfir.
1 inel de o piatra ea un ochiu.
1 inel pecete de aur.
1 pareche cercei de zamfir cate cu un diamant.
1 copce de diamant.
I floari gonge de smarand cu diamanturi.
1 floare muschirmici de diamant.
1 pareche, paftale de chehribar.
1 Casornic de aur.
2 costandinaturi.
1 tias de argint.
Izvod de cele cc sau cheltuit la ingropare rapflosatii si la grija de anoaza 1775, Marti 12.
Lei B.
2 30 una oca confeturi.
1 smochini la pomenii.
1 strafide rosai.

www.digibuc.ro
 Clic:11%7MA BOt1ont4uLt11. 253
NY

40 meri tij la pomeni.

24 pe 8 NA[i] atlaz.
12 pe 8 basmale.
60 tante galbeni.
5 60 pe 2 bagasäe rosgi musul.
2 60 Oret galbán.
1 poliala,.
3 60 un bogasän albu.
2 60 pe 2 brai ros5I.
1 60 pe seanduri.
30 smirna
60 zahar la coliv5,.
15 bolduri.
36 posma0.
51 la Onte de her la raclá.
5 la clopote.
30 miere de colivA.
1 tij la strafide I la smochini.
60 vin la eocli.
4 60 la zugrav.
2 60 la teslarii ce au fAcut racla.
15 la yin pentru pärastas.
17 patru ugh[i] Mitropolitului,
8 60 doi galbeni Arradicill.
2 Arhidiaconului.
1, celuilalt diacon.
2 la doi cAnthret[i].
17 60 la egumen, la preoti i alti.
1 calicilor pentru Mae.
1 60 la sátrArei.
3 la docli I la starost.
60 o faclie pentru Vlo,dica.
1 60 la toti sgimeni ce au ostenit.
5 pe 200 de p&ini.
1 ngmala cortului.
33 la Moller pe 16 pol oa lumanäri 6arii.
3 nknala unii prostiri.
170 67 fac.
3 60 la 14 stälpi ce au cetit preotii.
3 fimei ggnioai.
3 fimei dau slujfito.
1 30 preotului ot Sfete Dimitrie..
10 un sarindar la Gol51.
5, preotului ce au cetit paraclisul.
1 30 pietreriului ce au tocmit mormantul.
4 30 un galb5,n am pus la precista dela GolAi.
3 un zermahup la cruce.
1 la preoVi dela hat.
205 97 fac.

www.digibuc.ro
254 kiktti 1i0sETTI

Ce sau mai cheltuit a noaoazA.

7 111 sau dat la preot[i].
1 60 la 6 bisarici liturghii.
2 pe una oc[51 dargi.
3 iconomului ce au slujilt leturghie.
14 1
205 97 acele de sus
220 28 fac.
LXXXI. 1776 Iunie 15. Acad. Rom. Pach. LXXVIII, No. 81.
Grigore Alexandru Ghika Vv. Face stiut ca crtlugririi de la mithristire Sucev4 au cc-tit
sá li sá hothasa un loc de prisacrt cc au in tinutul Iaului si care se nuineste aeuma
13azga, sub codru, la Braniste si care se rilz5seste cu mosia Bohotinului a Banesii Maria
Rosfiteasca. Dfindu-le hotärnicia aceasta au Mout iniirturie ce a vikzuto Vodit si din care
se vede c acest loc de prisacá au fost intrtrit Mrtrastirii la 21 Octombrie 7115 de Simion
Movilk dupa' ispisocul de danie de la Petru Vod5., inceprind prisaca de la Pietrosul si mer-
gand prin'a la Sfesnice. Aminteste uricile de intririre de la Antioh Von., din 11 Ianuar
7215, Mihai Racovitli, din 7234 Julie 28, Grigore Ghika din 24 Ianuar 7244, intrtrind toate
acelas hotar. Apoi descrie hotarul ales de hotarnici in chip arniinuntit si le intAreste stii-
pAnirea acelui loc de prisacit. 1776 Iunie 15.
"XXXII. 1777 Sept. 17. Acad. Rorn. Path. LXXXI, No. 104. Original.
Prtcutarn adevriratrt i incredintatrt scisoare la mrtna surorii meli lelitii Marii,
Bane[als[a] Rus[eltoai, sá s tie cä pentru toate pricinile ce avem intre noi,
cum i pentru a treia parte di mo,ie Bohotinului u E§i, ce mau dat gude-
cata ca s[e] intorc i s rascurnpar de la soru me, mam invoit cu sorume
vi pentru parte ce avem s eu en din mo§ie Bohotinul am lásato tot sub
strtprinire dumisale lelitii Marii, pentru c dumneei pentru ace parte mo§ii
din Bohotin miau dat parte sa = 5 firte de vie din vie párintasa, de la
Piscul Corbului u Necore§ti §i parte sa din locul casillor p6rinte§ti din targul
E§ii, cum §i pentru alte pricini toate ce au mai fost intre noi, niam invoit
§i niam a,[e]zat ca, de aice inainte nic[i] soru me sa, nu mai dal% nimica
de la mine nic[i] eu de la dumneei, iar carii dintre noi ar mai tragi gude-
catri piste invoiala §i a§ezare Oast[a], or[i] la ce gudecatrt ar mergi srt nu
i srt tie in sam[a] §i am iscalit.
Gheorghi Ros[e]t i.,atr[a]r 1777 Sept. 17.
LXXXIll. 1777 Sept. 24. Acad. Born. Path. LXXXI, No. 105 Original.
Noi Grigore Alexandru Ghika, etc. Sau cetit anaforaoa adasta inainte domnii
mele §i find ca, preosvintiia sa piirintele Mitropolitul i dumnealor velitii
boiari cu cale §i cu dreptate au gudecat, domnia me Inc& asemine hotrirarn
s stt urmeze pentru toate deplin cum sg, cuprinde hotrtrire mai gos prin
anaforaoa aäasta. Care anaforà sau intArit §i cu a noastra donmeascit pecete.
1777 &pt. 24.
(L. P.].

www.digibuc.ro
 ORONICA BON OTINIILIII. 2-"

Prea ineil(ate Doamne,

Din luminat[6] poronca inaltimii tale ce ni s'a dat prin tidul[a], adunan-
du-ne la svanta Mitropolie, am luat sama intra dum[nea]ei Baneasa Mariia
Ros[e]t §i intre sora dumi[sale] Irina Baronias[a] iIntre Gheorghi Satr[ariul],
fratele dumn[ealor], pentru clironomiia parinteasc[5], din carea Irina Baro-
nias[a] i ceare partea sa 6au rams la maim. Banesii surorisa dupà impar-
tala ce iaste facuta inscris §i iscalitit de rilposAii boeri, loan Paladi vel
Vornic, Vasile Ros[e]t Hatman, din velet 7270 Julie 15. Deci fiind de fat[a]
atat dum[nea]ei Baneasa cat §i Irina, sora dum[isale], depreunil cu boeriul salt
dum[nealuil polc[o]v[nicul] baron Belistein i Satr[ariul] Gheorghi, §i katr[arull
Stefan, fra0 dum[ilorsale], dupa intrebarea ce ii sau facut de cittra noi, au
rilspuns Irina Baronias[a] cum 6, toatil partea sa din chronomfia parintasc[a]
rarnitind pe maim Mariiei, surorei sale, atilt bani gata cat §i dobitoace, stupi,
odoara §i alte lucruri, unile dintransele liau luat dup., cilsätoria sa §i mai
inainte, iar soma nici pant acu nu i sau dat. Pentru care §i in anul trecut
au avut kudecat[ä] iar[a]§ din poronca rnitrii tale la dum[nealor] boerii di-
vanului i neluand pricina svar§it, acum de iznoav[ä] i§ ceare kudecat[a]
si dreptat[e]. Sau intrebat pe I3rtnias[a] Mariia ce raspunde la acest[e], §i dum-
neaei] au aratat crt dupa cum cealealt[e] lucruri parinte§ti a Irinei C:au fost
la mana sa iliau dat far de nici o pricina a§a §i ceale 6au mai rrtmas nu i
le proprea§te : insa §i dum[niaei] au cer§ut st aibri dreptate pentru o sama
din lucrurile ceale din afara, mi§catoare, care sau prapadit din pricina tur-
burarii vremilor §i din alte tanplari ca sä nu fie asuprita §i a i ceare. Deci
la cercetarea ce am filcut, intaii pentru 1000 lei bani gata 6au rArnas a Irinei,
find ca qi in anaforaoa de kudecata 6au avut mai inainte sa hotrtra§te ca
s[a] fie acei bani cu dobanda lor pan la maritarea Irinii cap ]a cap, care
stt fac 2000 lei, §i dintrahasta som[a] scazand 722 lei 70 bani ce sau chel-
tuit la maritarea Irinii, 1277 lei 50 bani ce mai raman, gasim cu cale srt
aiba ai da dumn[neaei] Briniasa surorii sale Irini, iar mai multa, dobanda sa
nu aiba a ceare Irina pe vremea 'de cand sau maritat pana acu. Intai ca
dupa dreptate, la o pricina ca a6asta, nu poate sa sa sue dobanda mai mult
decat capitile, al doilea, ca §i raposat[ul] ban Dimitrachi, socul Mariei, intru
a caruia mama a fost ace§ti bani) de atuncea au murit: §i dupa pravil[al,
mortul dobanda nu platea§te.
Pentru 8 boi §i 6 vaci, partea Irinei, ce sant la imparcal[a], aratand BA-
niasa Mariia cum ca dintracest[e] vit[e] numai un bou qi o vaca au ramas
iar celelalte toat[e] au murit de boal[a] depreuna cu ale sale §i cum ca
pentru aceale 6au ramas au dat Irinii 2 vaci cu vitei, care §i sangura au
marturisit ca liau luat, cu cale iaste ca sa nu fie Baniasa mai mult supa-

www.digibuc.ro
256 hAPU nOSVPV

rata. lar pentru 12 telegari si 5 epe tij a Irinii, ce sant la impartala, de

vreame ca incredintaza Baniasa cit numai 2 epe si 2 telegari au Minas,
iara ciela1i toti sau prapadit din pricina greutatii vremilor: gasim cu cale
ca sit ia Irina aceale 2 epe cu prasila lor ce se va afla, si telegarii aceia
cum si "Ate epe sau cai sa vor afla la Baniasa cu herul Irinii, iara§ sit le
ia Irina si sit s[e] rnultamasca necerand mai mult. Asijderea §i pentru 60
stupi a Irinii ce sant aratati la impartal[al, aratand Baniasa cum ca in cat),
vreame batea dintransii, din miiarea ce lua pe an, abia ajungea pentru chel-
tuiala Irinii ce o tinea in casii §i pentru cheltuiala stupilor; iar c4i stupi
au rams, zicand dum[nea]ei ca a si sufleti precum ca la vrearnea ritzmI-
ritii iau stricat Turcii pe toti, dinpreuna cu a dumisale, i sau dat credinta
si san zis Irinii ca sa fie rabdatoare. Pentru un rand de asternut ce au fost
a amanduror surorilor, au dat sama Baniasa ca sau vandut, aratand ca si
eine au cumparat acel asternut sit afla fata; din pretul ce an luat sau ho-
tarat sit dea pe jurnatate surorii sale Irinii. Asijderea i pentru o careta cam
veache ce iau ramas si au purtato Baniasa, i sau socotit pretul 120 lei din
care sa aiba a da Baniasa Irinii 60 lei. Iar pentru odoarale parintesti, ce le
sant oranduite tij amanduror la numita impartala, dupa izvod 6au aratat
atr[ariul] *tefan, fratele lor, de vreame cit sau dovedit precum ca IrMa sau
luat partea sa, si pentru un cercel de zmaragd. 6au ramas mai mult in partea
Banesii, au dat Baniasa Irinii, un inel cu zmaragd cu mana fratelui lor,
*tefan *atrfariull, n'au ramas nici o pricina. Asijderea si pentru partea Irinii
de tigani, fiind cit iau luat precum sangura au aratat, nu are sa mai ceae
nici un tigan dela Baniasa, fara numai o copila de tigan are sa rnai ia dela
frate sau .).tefan, carile inainte noastra sau apucat cai va dao. Pentru va-
sele ce sant randuite Irinii la impartal[a], find ca nu i liau dat Baniasa pan
acu, sau apucat ca sa i le dea. Asijderea pentru un loc de cas[a] Orin-
tasc[a] de aicea din 4 ce nu este pus la impartala, au invoit Baniasa Ma-
riia inpreun[a] cu fratii ca sa rarrate iaras in partea Irinii pe diasupra. Pen-
tru a treia parte de mosia Bohotin 6au fost intai a fratelui lor, *tefan *a-
tr[ariul] si au vanduto Log[olfetes[e]i Pal[a]doai si dela Log[o]feteasa au
rascumparato Lascarache Ros[e]t varul lor; si de la Lascarache Ros[e]t iaras
au rascumparato Baniasa Mariia, luind raposat[ul] Dimitrachi, boieriul situ
bani cu dobanda si puind amanet adastas movie, care bani iau plittit Ba-
niasa Mariia dupa moarte sotului sau, facanduisa cu dobanda lor, pe catrt
vrearne au statut, 2400 lei. Deci de va avea Irina si Gheorghi, fratisau, ca
sit intre si ei la stapanirea acesti parti de movie, sa aiba a intoarce Banesit
partea ce ii sa veni intraceale 2500 lei 6au dat dumneaii si macar cit dum-
[nealui] Polc[ovnicul] baron Belistein, find vechil din partea kupanesii sale,
au cerut ca sa sa masoare mosiile, atAt a Irinii cat si a Banesei Mariei

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULUI. 257

sit sa imparta intocrna, find a Muesli mo§ii mai bune, dar aöasta nu sau
grtsit cu cale, ca sa nu sa strice inpartala dau facut acei boieri, carii fiin-
du-le rude qi ca ni§te parinti, precum au socotit cu drept[a]te leau impartit,
Iar care mo§ii or ei de tot reale, atat din partea Brtnesii §i a Irinii cat qi
dintra fratilor, acealea sit sa socoteasca di mijloc. Pettru 9 pogoane de vie
dela Nicore0i, find cit sau dovedit ca 4 pogoane dintracestea au fost a doo
matuOi a lor, anume: Sanda §i Vitoriia §i liau daruit Banesii Mariei pa-
ragini, iar 5 pog[oane] find a maicii lor, au ramas sa sa inpartrt pe 4 frati.
Si pe urma numita Vitoriia vrtnzand toate aceste 9 pog[oanel unui Maslink
bacal din 4 cu audecat[a] liau rascumparat Baniasa Mariia, (land atuncea
luta" 180 lei la cumparator §i mai pe urma 80 lei la fi6orul cumparator[u]lui,
§i au luat viile la stap[il]nire lucrandule cu a sa cheltuiala pana acu. Si
find ca Irina Baronias[a] i Gheorghi fratele sau in doo tomni au luat din
roada acestor vii piste voiia Muesli, gasim a fi cu cale ca cat yin sa va
dovedi ca au luat, sal platiascri Brtnesii dupa pretul ce sau vandut vinul
atuncea de la coretrt. i acum intraöasta toamna sa fie volnica dum[nea]ei
Brtneasa a lua toata roada acestor vii, find rascumparate §i lucrate cu a sa
cheltuiala §i purtare de grij[a] precum sau zis, iar pe urma aceale 5 po-
g[oane] ce sant di pe maica lor (osabit de aceale 4 ce sant driruite Banesii)
sa sa imparta pe 4 parti la aceste 2 surori §i la 2 frati ca sa§ ia fie§teca-
rile partea sa cate 1 pogon §i 1 firta ce Ii sa vine §i sa le poarte de grija.
Prea inaltate Doamne, noi dupa toatirt] cercetarea cea cu arnrtruntul §i cu luare
aminte ce am facut asupra acestor pricini, pazind nestramutata inpartala
acelor rrtposati boieri ce hotArri§te partea fie§te caruia din frati, precum am
aflat §i am cunoscut mai cu dreptate curmarea fie§te cariia madeale din
ceale aratat[e] mai sus, in0iintrtm pe marieta, iar hotararea cea desavaqita
ramane la inalta intelepciunea marii tale. 1777 Sept. 16. A inaltimii tale
catra Dumnezeu smerit rugator Gavril Mitropolit Moldovei.
Prea plecati slugi: Ioan Costin Vel Logofat. Ioan Sturza Vornic, D. Starce4
Vel Vornic, Alexandru Negel Vel Vornic, Depati Vel Spatar, Gheorghi Sturza
Vel Ban. Sau trecut la Condica Divanului de Joan Neculai. Condicar.
LXXXIV. 1777 Sept. 30. Mad. Rom. Pach. LXXXI, No. 106. Original.
Dat-am adevArata i incredintat[a] scrisoare me la mama surorii mele, Mariii
Rusatoae Banesi[i], precum sit s[a] tie ca din toate pricinile ciau fost intre
noi niam rafuit duprt giudecata i niam a§ezat §i ramaindumi dumn[e]ei
cu 900, adica noi sute lei da sam[i] de din toat[e] pricinile dau fost intre
noi, cum §i part[e] din bucat[e] §[i] din odoare 6au fost, meau dat toate,
§[i] miau dat §acele noi §ute lei in mana me, §au lipsit toattel pricinile 6au
fost intre noi. Ca de acum inaint[el nic[i] sti, am a cer[e] eu nimic la soru
Analele A. R.Tont. XXVIII.Momeriae Seef. letorice, 17

www.digibuc.ro
25g hAbll ttOerrli
kr...............-var_axiety.

me Marie, nick] dum[ne]ei la min[e] s5, nu cei nimic[6]. Iar pentru parte de
mosie ce miau dat giudecata ca sii, räscumpar din Bohotin, iaräs main in-
voit cu dum[ne]s[a] frateste si iam lasat movie tot supt stiipanire dum[i]sale,
find ca s[i] dum[neei] miau dat danie 5, adia, cinci poogoan[e] de vii di la
Nicoresti ot Pisc[ul] Oorbului pentru invoiala ce iam invoit s[i] eu de iam
hisat s[i] part[e] me tot supt stkAnire dum[i]sale s[i] nu am räscumprtrat :;,4i
nic[i] o pricin[a] nau mai ramas intre noi, iar car[e] nu s'ar tine de gas-LA
invoiala si mai trägand giudecat6 sá nu i sA tie in sama, or la ce giude-
cat[h] ar mergi s[i] pentru mai mare incredinta[re] am isalit. 1777. Siipt. 30.
Irina Rus[e]tesei.

LXXXV. 1785 Iu lie 12. Acad. Rom. Barbi Pencovici IX, No. 43. Original.
Din mila lui Durnnezeu cel[e] ce dau zastri fiicei meli Marli:
O icoana ferecata piste tot cu argint : Sveti Nicolae.
O rnosie Marginenii in tinutul Bachului unde iast[e] asezar[e], cu patru rooti di mortra
unblatoare in apa Bistritii.
Pol satu Negrenii iaras aproapi, tot in tinutul Bacaului.
285 stanjini in curmezis, din mosie Ghiraestii iaras intracest tinut.
O mosie intriaga anume Catelestii in tinutul Niarntului, iaras aproape de Margineni.
Parte din mosia Bohotinul din tinutul Esii.
O mosie anume Cerchejenii din tinutul Harlaului se so scoatä dupa scrisori ce sint
la [mine] avand eu gudecata, eu Cogalnicita acum de patru an[i].
O pivnita de chiatra boltita en trei cas[e] pe &Ansa sindilite in targul Bacaul di zeci buti.
Alte trii dugheni cu casel[e] lor tij aleture, iaras sindilite Waite.
Zeci pol pogoan[e] di vie lueratoar[e], inse ses[e] pogoan[e] la Streoan[i] si patru pol
pogoan[e] la Cruce din fps.
9 se1as[6] di tigan[i] cu copii lor si doa, tigance, una en copii salt[a] Mr[ii] di copii bez
ce a mai scoate dupa, inpartire ce sint.
O gzarda (sic) cu diamanturi cari ii data la &upanul Andriiu Pavli se o de so prefaca.
O pareche cercei cu diiarnanturi cu aripe care iaras sint dat[i] la kupán[u] Andriiu Pavli.
O parechi paftali di auru iaras date [cu] nisti briitäri de auru la &upan[u] Andriiu Pavli
sa i le faca.
Septe siraguri margaritare mari.
O tava de argint cu 12 filigen[e] eu zarfurile lor de argint.
O stropitoare cu afumatoare ei di argint.
O strechinut[a] eu lingurita ei de dulcet[i].
Un cal di miri cu raftul lui di argint si cu se .si cu ha[r]sao[a] cu cabarale de argint.
O caret& eu ses[a] telegari.
12 parechi eutite de argint eu lingurit[e].
20 epi eu armasarul lor.
20 di boi
20 di vaci
200 stupi
Pentru doua side oi sal dau sas[a] epi neavand oi
12 blide de costor cu chirostiile lor

www.digibuc.ro
 titONICA BOROTINVLUt. 259

12 talger[e] costor
Opt tingir[i] tocate (de aram5.)
Un ligh[i]an cu ibricul lui di tocat (arana5.)
Patru rânduri di strai, unul cu samur i unul cu rost (?) si unul cu num (5) qi unul
cu singiap.
Patru ineli, inse do 5. inch en diiamanturi i unul cu zamfiru si alt inel iar5s zainfiru
2 sfesnici argint.
Un sipet di strai mar[e]
Alt sipetas mai mic.
O scatula,
O pareehi solnii argint
O oglindl
Asternutul en dort oghialur[i] cu tot taciimul lui.
2 covoarii i din cas[A] cel[e] trebuinSnas[e] ministerguri i toate celelante dup5, obiceiu.
Un loc din Ia citt srt va alegi lAngil Sfánt[ull loan care sit rAspundi in Inpartala siti
F,41 swath.
Un redvan tij Cu ses[e] telegari cu hamurile lor.
Aceste toate de sus arititate sit arn a li da dup5, izvodul acesta ce Sc aratit mai sus,
cunt si dim va da mana vrrind milostivul Dumnezeu ca s5, a&ungu a fi si eu In vre o
stare inert cu celi ce im va mai da mAna sit 43ut pe copila me duprt ce oi scoate si
dzestre copilii Catrinii care est[e] in urrna Marii, nefiind supitrat mai mult acum, ci &pit
izvodul acesta srt urmez 1ntocma ce pe urm5, duph cum am si mai zis mai sus, vrAnd
milostivul Dumnezeu a fi in vre o stare cu indestulare cu cele cern va mai da maim
siti am a aautora.
Manolache Hrisoverghie, 1785, Iu lie 12.
LXXXVI. 1785 Oct. 11. Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 106. Copie.
Gavril cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscop §i Mitropolit Moldavii.
Fiind pricin& de judecata intre stitpitnii mosiei Bohotinul de la tinut[ul]
Esului pentru alegerea pAr%ilor ce au intrabasta mosie, sau rAnduit prin carte
g[o]sp[old hotarnici ca sit aliaga i sit hotiirascl mosiia a6asta dispre impregu-
rasi. Drept aceia, spre dovada dreptAtii, sau dat de la noi adastit cart[e] de
blastilm asupra tuturor acelora, ori carii vor fi stiind sau vor fi auzit din
bAtrani pentru hotarele aeestii 1110§ii Bohotinul, pe unde au umblat i sau
stapanit din vechi, de nu vor maturisi adevarul in frica lui Dumnezeu, ce läco
mind la impresurare sau pArtinie vre unii parti, prin tiinit cu nedreptate
de vor tAgAdui, unii ca aceia sti, fie blastarnati de D[o]mnul D[u]mnezeu
de Prea Curata a sa MaicA, de slavitii 12 Apostoli si de 318 Sfititi PArinti
de la soborul Nicheii. In viata lor procopsal[5,] sa nu vazA, ostenealele si
sudorile lor M. fie spre perzare i inger nemilostiv sit stea inpotriva lor
in toate zilele vietii lor. Herul, petrile sg, putrezasca i sit sit risipasca, iar
trupurile lor dupa, moarte sa stea intregi i nedizlegate. *i de ciltra Arhieria
noastra sa fie blAstiimati. Iar de vor urma dreptatii mArturisind adevarul in
frica lui Dumnezeu, di, fie ertati i blagosloviti. Amin. 1785 Oct. 11,
Gavril Mitropolit.

www.digibuc.ro
260 RADU ROSETil

LXXXVII. 1785 Noemv. Mad. Rom. Pach. LXXXI, No. 147. Copie.
DupPi lurninata carte de porunca a pre inaliatului Domnului nostru, Alc-
xandru Joan Mavrocordatu Voevod, din anul acesta 1785, Octomvrie, ce am
fost randuit ca sa aleg §i sit hotarasc mo§iia Bohotinu §i cu alte sili§ti de
pre[n] prejur, ce sant la tinutut Ia§ilor, care mo§ie o au neamul boerilor
Rosate§ti, ba§tinti, §i clironomiia de pe raposatul *tefan Roset biv \re! Vor[nic],
ce au fost nepot lui Dumitru Buho§ Vist[ernic].
Am mersu la stare numitii mo§ii uncle fiind acum fata dum[neallui Ba-
nu[1] Manolache Hrisoverghiia §i dum[nea[lui Carnanariu Raducanu Ros[e]t §i
dum[ne]ei Bane[a]sa Mariia Ros[e]t §1 din partea megiimilor vechili care anume
sa vor arata mai jos, intai am facut cercetare scrisorilor ce meu aratat atata
dum[ner]lor boerii raze§i de Bohotin cat §i megiia§[ii] §i pe toate cu cat
iaste indestul spre asa intelege cuprindere lor, lern luat inscris in osabit
catastih.
Pentru mo§iia Bohotinu lasandu de a mai zice aice intraèasta marturiia
de alte multe scrisori ce cuprind alte pricini, mai cu di[na]dinsul aratam
cum iaste flinta ei. Tot hotarul ace§tii mo§ii Bohotinu sa incheia cu danii
domne§ti: dintrunceput prin dok ispisoace. Adica Petru Voda au dat daniia
§i miluire lui Duma Micaèu un loc din pustiiu, la Brani§te, la Bohotin, anurne
Paraul Cozii Iitngit prisaca m[a]n[a]stire[a]sca ca sa§ faca lu[i]§ satu la capul
piscului; iar hotar[ul] acei pustie ca sa fie despre toate laturile or catu ar
pute sa traiasca un sat, cu locu de aratura §i de flinatu, cu ispisoc din 6963
Av[gu]s[t] 29. Altu Petru Voda, 134 ani mai in urma au dat daniia i mi-
luire lui Andreiu Hatman[ul] in (sic) loc de prisaca in Brani§te domn[e]asca,
in capatul din jos, la sfar§itul Brani§tii, pri vale Himeiosului, cii pe Boho-
tinu. Iar hotar[ul] acestui loc de prisaca ca sa fie (urmeaza hotarul descris
in actele reproduse mai sus.) Apoi tot in acest ispisoc arata precum Andreiu
Hat[manul], datau acest loc de prisaca de pe valea Himeiosului danie mit-
nitstiriii Pangtrati §i intare§te mantistirei stapanire pe acest loc de prisaca.
Caci ispisoacele amandoua tot dinpreuna, adica anul 7097, insa unul Aprilie 5
§i altul Aprilie 15.

Apoi citeaz1 pe scurt cuprinsul ispisoacelor lui Alesandru Ilies din 26 Noenwrie 7141,
a lui Vasile Lupu din August 7144, 23 Marte 7144, 21 Main 7144, 2 Avgust 7146 si 10
August 7163, a Iui Gheorghe *tefan din 30 Sept. 7165, a lui Gheorghe Ghika din 18
Ianie 7165, a lui Mihai Racovit8, din 20 August 7228, si urmeaz&
Pentru cercetarea §i aflarea marginilor rno§ii Bohotinului prin semnele ho-
tarului ce sa arata prin numitele vechi ispisoace, am adus oameni batrani
§i tineri cati sau aflat mai §tiutori randului hotaralor, anume Ilie Baidatian
din Bohotin §i Ion Tiron ot tam §i Lupul Rotar ot tam §i Manole eobotar

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULIII. 261

ot tam vi Ionita Damaschin ot tam, Gheorghi Alexandru din Coziia vi Ilie

Clovca ot tam §i Voine Stegariu ot tarn vi Paval Bejenariu ot tam, vi Ionita
sin Gheorghie Alexandru ot tam, vi din pregurav Antohia sin Vornic Ale-
xandru din Traisteni vi Gligore Chiro§ca ot tam §i Simion Rusul ot tam
vi Onagul Stegar din Vulpevti §i Timofte Berihoiul ot tarn §i Ionita sin
Tofan ot tam vi IonitA, sin Vasile ot tam vi *tefan -May dumisale Banesii
Marii de la Bohotin vi cu acevtie irnpreuna am mersu la malu Jijii, la mo-
vilita care sa zice Intre Siraguri u[nde] dupa, ispisoace, diacole dintreacestu
coltu sa incepe hotarul mo§ii Bohotinului vi macar ca ave sa numescu mo-
vita dar pre putina asamanare de movila are, mai ales fiindu spini crescuti
pe &Visa. Intra6asta moviliit sau gitsit piatra hotar, care piatra sau pus de
Grigora§ Cucoran Vornic de Poarta §i Gheorghi Horopóanu biv Capit[an] vi
Toader Strajascu Diiac de Camara, cum adevere[a]za a lor marturia in hotar-
nica din velet 7233, Iu lie in 12. Aice in capatul de sus la movie Bohotinului,
cat tine vesul din apa Jijii pana, supt deal, supt padure care o numescu vo-
loack sit aflit megievita dum[ne]ei Log[ofeteasal Icaterina Razo[a]e cu o parte
de loc ce sit nume§te din Branivte, care loc la velet 7227, Iulie 18, Domnul
Mihaiu Racovita Voevod lau dat danie vi miluire din locul G[os]pod ce au
fost ramas lui Costantin Aga sin Angheluta cu ispisoc. Cu care ispisoc aice neu
inti[n]pinat vi vechili dumisale Log[o]f[etesei] Razo[a]i, Costantin ce au fost Ca-
mara§ de Izvoade. In protiva pietrii zisa de sus, din movilita Dintre Sira-
guri, am gilsit piatra, hotarnica a locului dumisale Log[o]fletesei] Razo[a]i in
margine §esului supt de[a]l, supt voloaca, din jos de coada uni balti ce sa
zice Radacina. Insa find ca, ispisocul dumisale Log[o]f[etesei], acolo unde
vine din sus in jos, pe supt de[a]l, supt voloaca vi zice ca sit impreuna cu
hotar[ul] lui Buhov, arata cit sau pus un stalpu de piatra in margine volocai,
supt un stejar drept coada Balovitii, din jos, §i sau facut vi buor intrun stejar
§i alta piatra §i voloach, nice boor nu sau gasit acum decat piiatra Log[o]f[etesei]
Razo[a]i, iar balta Balovita neu ariltato oamenii mai in sus de piiatra Log[o]-
f[etesei] 1573 stanjani, cum §i o marturie hotarnica a unui Pilat Vornic
de Poarta, din velet 7204, Iunie 17, arab), cit de la movila Dintre Siraguri au
mersu drept piste de[a]l spre soare apune vi peste vale Cozii drept la Loznita
§i de acolo drept peste padure unde au pus un stalpu de piatra, din jos de
prisaca mitnitstirii Galatii, langA apa Trestiianii, despre Rasarit vi deacolo iar
drept zice peste Bohotin in varful de[a]lului priste Pietrosul, adica pana in
celalt coltu a rnovii. i iara§ cu alta marturie hotarnica a lui Gligora§ Cu-
coran Vornic de Poarta, din velet 7233, Iunie 12, arata din movila Dintre
*iraguri pang, in voloaca. §i drept la de[a]l peste voloaca §i peste vale Cozii,
din capul din sus a red[i]ului lui Bateiu §i prin Loznita drept la de[a]l, pana
in varful de[a]lului vi deacolo tot drept, zicand pe semnile ce le nume§te.

www.digibuc.ro
262 RADII ROSETTI

insA i zapisul Sandului Micului, strAnepot lui Duma Mica 6u, din 7163, Av[gust]
10, raspunzAncl cu Poiana Cozii ce din sus de red[i]ul lui Bateiu i On& in
fundul poenii. D upa noima acestor scrisori am fAcut cercare intAi i unui
llie Baidauz din Bohotin, [care] spune en el au fost yi dijmay yi la acestu
cap[At] din sus a moyii Bohotinelor nau fost nici o data ytiuta i ale[a]sn
stApAnire intre megieyi, ce tot cu pricinile inpingAndusA unii pe a1ii pentru
en yi locul Oa, nu cu de multu sau aflat nelAcuit de oameni i nerodit.
Din movilita Dintre iraguri am purees dAnd pravn.0 peste yes, drept spre
Apus i prin coada ce din jos a bAlOi care o ytiu oameni[i] cA sä che[a]mA
BAloyita, alAture cu locul durnisale Log[o]f[ete]sni Icaterini, pAnA supt de[a]lu,
supt voloacA, mai sus di piatra hotarului dumisale Log[o]t[ete]shi cu 153
stAnjAni G[os]pod, iar din apa Jijii[i] pAnn la acestu locu supt voloacä sau
aflat 600 stanjAni G[os]pod.
De acole tot drept spre Apus. la de[a]1, in muche acestui de[a]1, care sit
numeyte PravilA, la locul cel mai innaltu, in viia lui Costantin, nepot popii
lui Fodor ot MAcAreyti, din sus de via Burogai, tij ot MAcAreyti, undo au
dat sama un Costache Badinnu din Grozeyti ca ar fi apucat pietre hotar.
Pann, aice A alaturea cu locu, iar numitul de Braniyte, ce sA stApaneyte de
dumn[ea]lui Vtori Vist[ernic] Costantin Gheuca, sau aflat 223 stAnjini G[os]poda.
De acolo la vale cii alature cu locul Vist[ernicului] Gheucni yi tot spre Apus,
drept peste red[i]u[1] lui Bateaiu. (insn nu dupa cum zAc scrisorile de sus art-
tate: pe din sus de acestu red[iu], ce pe la capul red[i]ului, cel din gos), pan[n]
in matca pAraului Cozia, sau aflat 240 stanjini G[os]pod. De acole la de[a]l, prin
codru, tot alature cu locul dumi[sale] Vist[ernicului] Gheucni yi tot drept
spre Apus, papa in de[a]1, unde sa zice la Loznita, in fundul unii valcele cu
soci, sau aflat 520 stAnjini G[oslp[o]d. Aicea, pe drept locul Vist[ernicului]
Gheucni, nici vechil raspunzatoriu nau venit nime, nici scrisori au trimis in
chtn vremea sau facut cercetare la fata locului, macar en pe urrna sau vestit
ispisoc ce are durn[neallui Vist[ernicul] Gheuca dela Cantemir Voevod, let
7197, Mart[ie] 15, de danie ce au dat unui MihnilA AgA i cAt tine acestu
loc, alAture cu hotaru Bohotinului, ayA scriind ea la un loc ce sit che[a]mn,
Siragurile, la radAcini, sn inpreuna cu locul lui Buhoy in yes[ul] Prutului
de acolo drept spre Apus, prin vale Cozii, panit in muche de[a]lului despre
Apus, Ora unde sit rasturnA. Nepomenind la acest ispisoc nimicA de Loz-
nita care la acest loc sa numeyte prin ispisoacile i hotarnicile Bohotinului,
am cercetat prin oameni aici ca sit aflu ce fel de Loznitn ar fi fost aceia si
in ce locu anume, i dupt spusul oamenilor sau adeverit cn in vremele
vechi, locuri unde sa, lucrA obezi de roate sn nume[au] Loznitn. Iar anume unde
yi in ce loc ar fi fost Loznita aceia ce sit dA stmnului hotarului Bohotinului,
nu sau putut adeveri cilci i dupit spusul oamenilor i duph vedere acestu

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINIILIII. 263

fel de Loznita nau fost numai la un loc ce au fostu la multe locuri care pe
acel de[a]l §i mai in sus §i mai in gos, tot la Loznita sä zice, macar §i pe
aici pe unde sau tras funie acum, in varful acestui de[a]lu, sau nemerit prin
locu care A, cunoa§te s fi fost in vremile vechi una dintracele 1oznii, find
cunoscut ca, au fost locu lacuit de o[a]meni. De acolo, din valceaua cu socii,
de unde ramane locu Vist[ernicului] Gheucai, am mersu prin codru, Ind), nu
drept spre Apus, ce cam chez4, in stänga, taind peste o bucata de loc ce
sa aflá acum in stapanire manastirii Ne[a]rntului pana, am e§it in poiana, in
gura väi Tristianii unde acolo, in malul paráului Tristiani, despre Rasarit, sau
gasit o piatra mare, insa aceasta nu ingropata ci pusä jos la pamAnt §i de-
supra piatra a4asta, sapata cruce i slove unde zice: Stefan Ros[e]t Vornicul
Ve§nii Zimle §i gupaneasa Safta, vilet 7233, iar[a] pe fata pietri[i], ce dede-
supt, iar4 sapata cruce §i slove ce zic hotarul Bohotinului. Supt Oastä piiatra
marea sau gasit alta, piiatra, mai mica, ingropata in pamitnt cu randuiala de
piatra hotar, avand §i carbuni supt (Musa. Care din de[a]l, dela Loznita, din
ace de desupt nuinita va]ce cu soci, pana aice, la pietrile Vornicului Stefa-
nita Ros[e]t, sau aflat 1094 stanjini G[os]pod. De acole la vale, pe päraul
Trestiianii, unde din parau in jos locul sa stitpane§te de manästire Ne[a]m-
tului, iar din parau in sus iaste locul prisacii manastiri[i] Gitlatii, 'Ana in
matca paraului Bohotinului, sau aflat 89 stanjani G[os]pod.
Aicea, la acestu loc, au e§it raspunzatoriu vechil Manastiri[i] Neamtului,
eromonah[ul] Evsavie, care inai meu aratat o marturie hotarnica a lui Ion
Pillipovschii, biv Vtori Med[elnicer] din 1779, Ap[ril] 25, cuprinzatoare pe o
parte de loc ce scrie a au hotarato manastire Ne[a]mtului pe Bohotin, in-
cepand din gura paraului Rodminului, pe care parau Medelniceriul Pilipov-
schii II nume§te Molovatetu paraului Trestianii, pana in obar§iia paraului
Strestienii (sic), insa: 389 campul §i 1040 stanjäni codru.
2360 lungul pi margine ce din gos, alature cu hotarul Boh[o]tinului §i
cu hotarul ci se stapane§ti de Visternicul Ghioca (sic), din apa Bohotinului,
din gura paraului Rodminului, pan iara§ drept obar§ie paraului Trestienii,
la fundu, insä: 600 stanjäni cámpul, 1760 stanjani padure. 782 stanjani latul
campului pe vale, din gura Rodminului, alitture cn drumu[l] i parau[l] Bo-
h[o]tinului in sus, pan in gura Trestienii ; 900 stanjani, latul campului pi din
dial pi supt margine padurii, din par[Nul Rodminului pan in paraul Tres-
tienii, in dreptul locului prisacii manastirii ; 120 stanjani latul la
cap[ul] acestui loc, in codru, drept fundul Trestienii.
Aice, la acest loc, intre Rodmini §intre Trestiiana, in fundul altei vdceIi
care nu are nume, supt margine padur[ii] sa aflä §i prisaca de stupi a ma-
nastirii Niamtului, find acolo §i sadire de pomet vechiu unde ........ in

www.digibuc.ro
264 RADII ROBETTI

vreme de demult ar fi fost i bis[e]ric[a], mitoh a mhntistirii, la care pitre-

[ceau] chlughrii poslusnici ai mhnhstirii §i cu vechilul.

Vechilul actual arata c mo0a mAnAstiriii se impresoara locul de catra Baneasa Maria.
Be adue oameni megie0 din Bazga, printre care o baba de pestc 100 de ani, carora le
sau cetit doua carp pe blastAm :

*i de acolea' in sus, pe Itingh phrhul Bohotinului, pe care Med[elnicerul]

Pilipovschi ii numeste Vini, pän n gura Iraqi] Trestianii, pe care phriiu,
Medelniceriul Pilipovschi ti numeste Thrnhuca si de acolea la deal, spre
Me[a]zh noapte, pe phrhul Trestia[nii], alAture cu locul de prisach a mänhs-
tiri[i] Galatii, pan& in vhrful dealului, in obhrsia acestui pAritu, si de acolo
pe de[a]l n gos, pithil in fundul vii Rodminului, de unde am purces cu
rnasura nUti, iar frunte acestui loc, piing in matca ptiräului Bohotinului, acestu
duph hotarnica Med[elniceriului] Pilipovschi mäsuriindush acum cu stánjin
domnesc din gur imprejur, adich stanjini .

Dintro piatrh din gura Rodrninului, ce iaste push de Med[elniceriul] Pili-

povschi, pe vale in sus, alhture cu phrhul, Bohotinului, curmezis Oa, in
gura Trestienii la altii piata push iaritis de Med[elnicerul] Pelipovschii, 30
de ocoale la de[a]l, phnh in pietrile zish din sus, a Vornicului itefan Ros[e]t,
in malul phraului Trestianii despre Ritisitirit:
Arata deprotarile in stanjani intre pictrile puse de Pilipevschi qi a1ii imprejurul locurilor
de prisaca a Neamtului .0 a Galatii, apoi arata ca semnele adunate a lungului 0 a curme-
zi,ului cuprind 1429 stanjani lungul, pe margina din sus, Ordure cu locul GAllitii, din apa Bo-
hotinului, din gura tinuta de boieri raz50 de Bohotin §i alta de manastire. Baba cea batrana,
Anita, nora a unui Andrian, arata cit tatAl ei a avut casa cu livada de toate 0 au trait acolo
unde este acum prisaca manastirii i au fost acolo biserica, schitiO3r cu calugari (zicea
tatal babel). Calugarli au murit toti de o ciuma mare ce au fost i s'au stricat biserica,
insa baba a vazut in copilarie locul ei 0 ea se juca cu alti copii printre pietrele de
morminte. lar ceilaltl oameni au marturisit i ei ca au auzit de la parintii kr el au
dijmuit acolo pentru inanastirea Neamtului un calugar Paisie, vechil la morile manas-
tirii dela gura Jijiei. Insa nu cunosc bine pe unde au stapanit calugarii din vechime. In pri-
vinta numirilor de Molovatul, Vi§nita i Tarnauca, date de Pilipovschii Rodrninului, Bo-
hotinului i Tresticnii, oamenii numai cu prilejul hotarniciei lui Pilipovschie le au auzit.
Atunci au aratat vechilul manastirii doua, sureturi de ispisoace: unul din 1 April 6978,
prin care *tefan Voda au dat manastirii Neamtului o prisaca care se all/ in Bohotin
cu mfinastirea ce iaste mai sus de VipitA i cu locuri de fanete 0 de prisaci, hotarele
care le-au tinut popa Chiprianu dupl a noastra (sic) mai la deal, 0 de acolo pe paraul
TArnoaca cat tine poiana i apa TarnoacaD. Altul din 6978 Maiu 3, prin care 1,efan Voda
arata ea matua lui au daruit manastirii Neamtului locul de prisaca a lui Chipriian in
Botne, scriindui hotarul alcatuit de Oracle Vipita, TIrneaca i Molovatul. Aceste sure-
turi au flout pe Pilipovschie sa schimbe numirile acelor parae: Bohotinul, Trestiana Rod-
minul. Acuma inst, vechilul mAnAstirii aratAnd chiar uricile originale sArbe0i, s'a con-
statat ca este vorba de Botna 0 nu de Bohotin qi cit ele vorbesc de locul unde este m.a-

www.digibuc.ro
 ORONICA BOHOTINIILIII. 265

niistirea Chipriana, la codrii Bgcului si de Ion la Bohotin. Dui)/ o amiinuntitg ekreetare

a tuturor dovezilor argtate de cgluggri si de ceilalti, hotarnicul ajunge la concluziunea
ca, locul mgngstirei Neamtului nu este impresurat.
In dreptul acestui loc de pricing cu mängstirea Neamtului, din pgräul Trestienii In sus,
o parte de boo, numit boo de prisacg, se ang In stgpinirea mgnastirii Gri Atli, unde iau
Intampinat pe hotarnici vechilul acelei miingstiri, knit& Croitoriul, cu un ispisoc dela
Petra Vodg, ditorul mAngstirii Gg Igtii, din 13 Dech. 7094, care scrie a au hgrazit acelei
ingngstiri un loc de prisacil in Bohotin. far hotarul acelui lee, scrie ispisocuI, sg fie pe
unde au hotgrgt Gavrilas biv Pgralab.
Incepe din gura Trestienii, drept prin mijlocul poenii, paná unde iaste o
padure, iar de acolo drept prin mijlocul poenii in sus, la fundu, iar de acolo
peste padure in valea Trestiana, iar de acolo vale Trestiana Ora in gura
Trestienii, unde dintai sau inceput. Hotarul Bohotinului merge alature cu
locul manastirii Ga14ii ins& chezis, pan[a] la mijlocul sttsului, la o piatra ce
sa aflä nurnita, hotar locului GalMi, ace care sau pomenit mai sus si sau
aflat 111 stanjani.
De acolo inainte merge alature cu:
Mosia (manastirii) Sucevicii, cii zic Bagazu (sic), piste sits chezis, pan[a] la
lunca paraului Potroc si apoi drept la dial pi acest parau, prin codru si di
undi sa, adun[4] doi curgeri de apa intru acest parau, drept prin mijloc, pan
in deal[ul] Cet[a]tui, la un bour si cruce facute pre fa-ta, cari ni le au aratat
Niculaiu Vor[ni(c[ul] si cu al0 oameni din sat, din Bohotin. Aici au aratat
oamenii, in dealuf Cetittuii, este coltul mosiei Bohotinului care aice se des-
parte de a Sucevitei, de Pribesti si de Podoleni. S'au aflat 1360 stanjani.
Iar de unde au inceput hotarul, den apa Jijiei, 4237.
Aici se observa de hotarnici di in ispiscrace se zice cg linia hotarului merge pravilt
(drept) Dintre Siraguri la dealul Cetgtuii, pe cand in realitate, pe teren, a mers chezis si
cotind, apoi a pietrile Vornicului Stefan Roset n'au intemiere. Atunci s'au Ingsurat in
urmg, din dealul Cetgtuii drept la dealul deasupra Coziei si pe urmg la movila Dintre
Siraguri si au iesit 4300 stgnjAni.
Mingstirea Sucevitei netrimetánd vechil la acea hotargturg, au aratat boerii rgzasi copii
de pe ispisoacele mángstirii, de la Petru Vodg si de la Simion Mavila si de la Grigore Ghika
si carte de judecatg. Dii masurile locului Suceviti: 1360 lungul marginii din sus, 620 la-
tub curmezis, in jos pe zarea dealului Ong au dat coltul Sueevitii, la un stejar cu bour,
In drumul co vine de la dealul Cetgtuii in jos, prin codru si 1211 lungul pe marginea
cea din jos.
.... Am purees dincolo de dial[ul] Cetatii, di undi sunt semnile, la vale,
pi drum, pin codru, pe deasupra Hemeiosului si inainte tot prin codrul si
poiana Ungurianca la un stalp mare de piiatra, hotar vechiu ce iaste de
asupra voloacai, in dreptul fundului Ili satului Bohotinul pan[a] unde sau
aflat 6980 stanjiini Gospod.».

www.digibuc.ro
26A RADII ROSETTI

Mergrind de acolo pe culmea dealului prin poiank po sub margine voloacei Bohoti-
nului, iau intámpinat iar vechilul manastirii Neamtului, araand c6. mosia Bohotinul nu
s'ar pogorl mai jos, ci sti la o piaträ ce se afll peste voloacrt. Au arltat un ispisoc de
la Stefan Vodá, din 30 Martie 1613, t5.1m5,cit de un Efrem, prin care däruieste man&stirii
Neamtului mosia Scoposkiii sl-i scrie hotarul. Vechilul män5stirii pretinde a pArat la vo-
loaca Bohotinului merge hotarul Scoposänilor.
Neputandu-se dumeri asupra hotarului din jos de Bohotin, au venit Egumenul de Fits-
Mei cu hartiile mosii Podolenii si s'au vazut Ca:
Movie Podolenii au fost a lui Andrei Hatmanul, datA lui§ miluire §i danie.
cu sat pi dänsa, care au lost drept domniasca, supt ascultare Brani§tei, tot
dela acela§ domnu, Petru Vodá, carele iau fost dat danie §i din I3ohotin
loc numit de prisacl ce s5. chiama. Himiosul; ins5. Podolenii iau fost dat
lui Andrei Hatmanu[1] cu un an in urma dttnii dela Bohotin, pentru o mari
slujbit ce arata cit au %cut Domniei §i tarii, dupa, ispisoc din 7098, Sap-
t[emvrie] 8. Dupa §aisprazece ani, sagul] Podoleni lau dat Domnul Eremie
Movila Voila, miluiri lui Isac Balica, vel Caminar, nepomenind nimica di
Andrii Hatmanul, ci zicAnd iara§i cá au fost domnesc, supt ascultare Bra-
ni§tii din tiirgul E§ii, iar hotar[0] sa. fie pe unde au umblat din veci, dupri.
ispisoc din 7114 Martie 12. Dupa, doi zäc[i] §i cinci ani, Domnul MoisAiu
Movilä Vodri, au dat §i au intitrit lui Stefan Boul §i giupitnesii sale Ruc-
sandei, fiica rali[osatului] Stefan Torn§a Voda, dintru alor dres 6au avut
de la Miron Barnovschie Vodh, satul Podoleni la Brani§te, thn[utul] Fälciului
incit §i satul Stroe§tii, la tan[utul] Harlaului, care aceste doi sate au fost
danie §i miluiri di Stefan Tom§a Vodä mänästirii So lcal, §i citlugarii dela
So lca leau dat lui Stefan Boul §i giupanesii sale, Rocsandii, zastri ctind au
Mout nunt[it] in zilele lui Barnovschie Vodit, cum aratä ispisoc[ul] lui Moiseiu
Movilä Voila, din 7139 Maiu 19. Cu §epti ani in urma acestui ispisoc, la
divanul Domnului Vas[i]lie Voda sau giudecat Gligorii Ureche Spatariu,
nepot lui Andrei Hatmanu, cu Stefan Boul fiind Cluceriu §i cu alti multi
din boeri, neamurile Balicaii ceau fost Hatman pentru satul Podoleni, anti-
tand Urechi Spat[ariull uric dela Petru Vodit, de danie lui Andreiu Hat-
[manul], mo§ului Mu, iar neamurile Baliciti aratand ispisoc dela Irimia Voe-
vod, de danie Balicai, nepotului situ §i gudecata au hotititt a sit cade al
stilpani acel sat Podoleni Ureche Spitt[ariul] §i nepotul gm, Neculai Ureche,
pentru ca are dania ce dintiti, iar neamurile Ballad au ramas din gude-
cat[6]. Dupri, ispisoc de intaritura din 7146, Oct[omvrie] 17, dupa 21 ani,
au intrat satul Podoleni cu schimbitturA in stApanire Logol[Atului] Raco-
vita Cihan, de la nepoata sa Safta, gupgineasa lui Neculai Urechi Sp &tar,
dup6, zapisul din 7163 Martie 9.
Au ariitat si o marturie hotarnica din 7229, a lui Caste Ernandi, biv Vtori Pakarnic]
si Gligora Mardari Cluceriu si Acsintie Uricariul, descriind hotarul Podolenilor In chipul
urmiltor:

www.digibuc.ro
 CRONICA BOROTINULITI. 267

... . incepAnduse hotartulJ intAi din prAvalul apii, din codru, dispre Crasna,
pi din sus de CetAquel, diacolo prin codru la vale, prin poiana Unguroancii,
tot pi prevalul apii, pAnN la un stAlp di piiatrA mare bAtrAn ci este pus
lAnga drum, in capu Poenii Lungi si find stAlp mare nici ii n'au pus altul
acolo ; di acolo tot spre RAsArit prin poiana, prin pravalul apii la alt stAlp
de piiatrA ce este in pisctull Rojocului sau pus si ii alt stAlp de piiatra, nou,
langA acel vechi si au fAcut si semni bouri prin stejari. De acole, di la boor
piste rediul Rojocului, la vale, prin dunbravA, in poiana Isaii, au facut iarAs
un boor intrun stijar langA drumu, in capul poenii din sus. Di acolo piste
drum si piste o vaioagA, drept la dial spre Rasarit, piste margine poenii, la
un stalp batrAn ci este la capu pAmanturilor, supt paduri, pus in zare dia-
lului, dispre Bohotin si. au pus si ii alt stAlpu nou langit cel batrAnu. De
acole spre Amiaza zi, cum cautA stAlpul cel batran, tot zare pi dial, diasupra
voloacei, prin poiana, pan[a] in Poiana Ursului, drept gura Bohotinului, sa
potrivesti undi sA inpreunA cu hotaru manastirii Nean4ului, si fin* au fAcut
sAmni, boore la drumul Ursului, unde sa pogoara spre Jijie, la vale, in zare
dialului.
Hotarnicii observa cit dacit hotarnica glasuieste bine punand hotarul pe zare, nu este
lamurit dacfi pictrile stint Intradeviir asezate chiar pe prevalul apei, deci ar trebui lucrul
cercetat.
In privinta punctului din care pleacI hotarul din jos al Bohotinului, cu ScopoAnii :
Acea piatrA cu boor am desgropat-o si sau gasit supt dansa cArbuni si
pentru ca are boor sA adevereazA a fi a mosii mAnAstiri[i] Neamiului, dupa
un ispisoc sarbascu, ce lau adus mai la urmA dela Costandin Movila VoevodA,
din 7117, Iunie 14, intru care mai aratA o piatrA cu boor, la margine mosii
mAnAstirii, din gos, insa ispisocul mAnAstirii, acel de sus zis dela *tefan VodA
care iaste in urma acestuia cu 4 ani, zice de pietre dar nu aratA cu boore.
Apoi dela piatra abasta mai sus, iarils cu 260 stanjA[ni] si iara lAngA drum
se mai afil o piatrit, iarAs marea si veche, care si pe a6asta dezgropAnd-o,
sau gasit supt dansa zgura. Masta piiatra sau intales de a fi a locului de
prisacA cel dat daniia de Petru VodA lui Andreiu Hat[manul], caruia ii dA
hotar din Himiosul in gos, pe vale Bohotinului si dupit alte semne, zice :
dela capul rediului in jos, peste drumul cel marea, "Ana unde sa numeste
Balta cu Ochiul si GArla Ochiului Ora ce cade in Jijia, pentru ca piatra
adasta sA aflA atAta cu stare cat si cu pravatul ei in dreptul BAlcii cu Ochiul
dar nici ispisoacele nici vro marturie alte nu adiveriaza.
Aratsa apoi unde au fost morile lui 13uhus pe Jijia. Apoi ravine la hotarul cu Podo-
lenii si Scoposinii:
Iar pentru hotarul mosii minAstirii Niamtului, cAnd si stejarul cu boor,
acel din dial, din sus de Vale Ursului, piste drum, fiind si dreptu si faVi

www.digibuc.ro
268 RADII ROSETTI

§i dupii hotarnica Podolenilor, nu se poate titgaclui. Di adivarat silmnul de

hotar §i dacit diacolo toate hotarnicile zic: drept catra Rasitrit, in apa Jijiei,
apoi prin piatra ace cu boor nu mergi linie driapta, caci dela stijarul cu
boor pan[a] la pliatrit mergere este chezi§, spre Amiazi Noapt[e] §i dela piatra
sa intoarce catrit Ritsarit pan[a] in apa Jajai, macar ca luind sama hotarni-
cii mitnastirii Niamtului, acei dela *tefan Voda, de la stejarul cu boorul din
dial, de acole, zice drept catra Rasarit piste pildure, supt dial in margini
padurii, la un stejar cu bour §i de acolea zice la alt stijar cu boor §i la o
piatra, (land Onit aice tacere dea drept, §i dela piatra inainte iara§ zice peste
drum, drept peste §rts, la Ormurile Jijii. Dar apoi iara§ iaste indoiala, intai
cIt piatra nu pomene§te cu boor, al doilea pentru co4u1 ce sit face la capul
mo§iei Bohotinului dela dial, din piatrit in gos panit la stejarul cu boor.
Pentru prici[ni]le aratate la eapul din gos al mo§ii Bohotinului am masurat
curmezi§ul pe doo locuri, o masura am dat din stejarul cu boor drept spre
Rasitrit, panit in apa Jijii §i sau aflat 960 stanjani latul mo§ii pe aäa;
160 stanjani din stejarul cu boor drept piste voloaca, pe supt deal, in mar-
crinea voloacai.
220 stanjani de acolea la vale, tot drept pana in drumul mare,
580 stanjani de acolea la vale, tot drept peste §as, panit in apa Jijii, mai
in gos de undi cadi paraul Bohotinului in Jijie.
Latul mo§iii 1.220 stanjani.
. Margine mo§ii Bohotinului, ce despre canpu, nu are nici o pricint,
find di in jijiia sit opre§te §i hotar din cap in cap 4 are insa§i apa Juin.
Lungul mo§ii Bohotinului pe gastit margine sau aflat 4.620 stanj[ini],
300 stanjiini din semnul ce sau facut in malul Jijii, din loc[ul] unde neau
scos pravatu de la stejar cu boor din deal, de acole in sus pe mal
pana in dreptul pietri cei cu boor a Nearrrcului, cum §i mai sus sau
arittat a6asta masura.
3.920 De acolea in sus, pana la vadul Sandutului, tot pe §as, pe langrt apa
Jijii, drept.
2.420 De acolea in sus, pana in movila Dintre Laraguri, de unde sau in-
ceput rnasuratoare intM.
6.620
Masura prin mijlocul mo§ii in curmezi§ dintro margine Omit intralta :
3.240 Din apa Jijii pana in hotar Podolenilor, prin ingum[a]tittare amitn-
duror marginilor insa
1.800 din apa Jijii Ora in dealul k3urpifJ
520 din deal[ul] urpi pitnit in parau Bohotinului.
920 din paritu Bohotinului peste dealul Petri§ul, panit in hotarul
Podolenilor.

www.digibuc.ro
 611.0NICA tiOHOTINIILITI. 260

Dar vechilul manastiri Neamtului nemultamindu-se cu aceasta cercetare, au staruit a pre-

tinde ca locul disre paraul Cozia i paraul Bohotinului, tot dealul Surpa pana in Jijie,
ar fi a Neamtului, find identic cu prisaca daruita acelei manastiri de Anghelina, fata
Cornei. Au mai scos i un ispisoc de la Alexandru Veda, din 1 Ianuar 6962 acare scrie
prisaca despre Cozia i cu un deal marea care, zice vechilul. ar fi dealul Marmura de astazi.
Altfeliu, adaoge vechilul, n'ar fi fata tot locul trebuitor manastirii pentru o prisaca. Insa
oameni bittrani au aratat cit locul de prisaca al manastirii de din sus de obin,iile Boho-
tinului, neflind stalpit, ar fi fost impresurat de Sucevita si de Galata, a carer mosii se in-
tindeau i ele 'Ana in hotarul Covasnei ;
Hotarnicul ducandu-se la fata loului cu oameni din Bohotin si Bazga cunoscatori, au
Jitinurit ca prisacile Sucevitei si a Galatii mergeau parit In piscul lui Lazar, deasupra
paraului Pietrilor. Iar in fundul Bohotinului ar fi fost tot Braniste, boa domnesc, a carei
urme 'nu sunt sterse nici astazi. In timpul lui Mihai Veda, (11acovita) tinea vita acolo un
anume Stan Spanciul, ern de casa Dornnului. Da masurile din piscul lui Lazar pana unde
se sfarseste campul, pe amandourt ramurile Bohotinului: 660 stanjani. De acolo tot la deal
prin codru, pan[a] in obarsie Bohotinului, la varful deasupra Covasnei In drumul vechiu
al Nourestilor sau aflat 1600 stanjani. Si paste tot 3420 stanjini.
Hotarnicului i-au aratat oameni din Crasna locul unde au fost iocuini, numit satul
vechiu, dar el nu crede sit fi rams acolo Braniste. Bohotinul potrivit ispisoacelor lui merge
pan& la \Tarr, deasupra obarsiilor; dupa, ispisoacele Gitiitii i a Neamtului se vede cit lo-
curile lor nu ajungeau pana la varf, ci numai drept fundul Bohotinului. Se zicee cit acolo
este loc domnesc, stapanit de nime, find cit acei a carora era nu aveau ce face cu el, find
la codru, ci ei tot spre camp cautau sa se lata.sca. Hotarnicul banueste ca i locul Galatii
este tot din locul daruit de Anghelina, fata Cornei manastiri Neamtulni. S'au dat de Petru
Vodit find crt nu se stia bine unde merge hotarul acelei prisaci, caci cartile se furase (tar-
huise) lui Come Branisterul de &AU% niste argati.
Mergancl hotarnicul la Covasna, ca sa cerceteze la fata locului, au venit i Egumenul Do-
brovrttului care stapaneste parte din Covasna. Aceasta parte este daruita de Stefan Cel
Mare care :
A hotarät in doi randuri un loc de prisaca care[i] ot Brani§te, pi Covasna,
iar hotarul scrie ct sä incepe ocina de la Prihote§ti Noure§tilor, despre
hotarul Homoranului. De acole ocina uncle mergi la marturie §i la movilrt
8a mari, de acolo in capul piscului la hotar, iar di acolo pi dial[ul] cel mare,
spre Homoranul, in drumul Tatarilor, pan[a] in culme[a] dialului unde sä
impreun ii. hotarul dupa ispisocul di danie de la *tefan Vocla.
Manastire Neamtului are pretentie pe Intreaga Covasna i vroeste sa scoata cu totul
pe Dobrovatul de acolo.
De la acest hotar, din cuhnea dealului, incepe locul stapanit de Constantin Gheuca biv
Vtori Visternic:
hi lungu pa[ntil in satul Coziia ce iaste de hotar Bohotinului j in curme-
zi§, din §rtsul Jijii, de supt volo[a]ca cu tot de[a]lul acela cu campul ce
iaste pe valea Coziii, pAn5, in zare dealului cel de asupra prtrrtului Cozii,
despre Bohotin cu un hrisov de danie dela Cantimir Vodit, din 7197, Mar-

www.digibuc.ro
270 ft Abtl ROSETTI

-We] 15, care scrie ca au miluit pe Mihail& Aga ce au lost om de casa

Domni[i] sale, cu o bucata de loc ce iaste in Braniste, pe Prut, din loc
domnesc, anume Valea Cozii ce iaste in tanutul Iasi lor. Si hotar[ul] sit in-
cepe din obarsie Cozii, de unde sa incepi a rasturna apa, si deacolo, din
obar§ie[a] vai[i], drept spre Rasarit, paniti dit in sasul Prutului, si deacolo in
gos, pe drum, pe supt margine paduri, pe din vide de voloaca, pana, ht
un loc ce sa che[a]ma, Sireagurile, la radacine, de sa inpre[una] cu locul lui
Buhos, in §esul Prutului, §i deacolo drept spre Apus, peste vale Cozii, pana
in muche dealul[ui], despre Apus pana unde sit rasturna apa spre Coziia,
de acolo tot pe muche dealului in sus, prima unde Wit§ drt in obar§ie vai,
de undo sau inceput intili Locul acesta pe Coziia cat sit stilpitneste
de dumnealui Vist[ernicul] Gheuca, dupa masura insii in lungul ce i sau
facut, cuprinde 2860 stanj[ani] .... iar curmezi§ 1000 stanj[ani]. ...
Din pricina multelor neintelegeri ce sau ivit din toate Tartile, hotarnicul n'au putut
alege pArkile boierilor rIzasi.

Pentru sti, se alle de au stapanit dumneaei Ba' ne[a]sa Mariia si parte de

movie a dumisale Banului Hrisoverghie am cercetat si dumneaei Baneasa
sangura nan tagAduit cum ca pe cat loc din Bohotin au mai ramas ne-
impresurat de altii, pentru care zice ca au pus osteneli si cheltueli de lau
aparat despre cei cel cauta sal impresoare, unde avandu§i §i avezare, au
stapanito ca o rno.vie ce au §tiuto parintasca. Mai ales ca dumnealui Banu
nu sau avut parte dumisale stiutit si hotarata cu pietre dispartitoare ca
sit o poata feri sau sit se fi put[ut] §tie ce venit ar fi cuprinsu ace parte
a dumisale, si cat pentru ca dumnealui Banu ii cere acum venit de cati
va ani, au zis dumneaei Ban[e]asa MO are raspunsurile dumisale sit els-
punda la divan.
Ion Ursoianu treti Logofat. 1785, Noemvrie. Inainte noastra sau posleduit
suretul acesta cu hotarnica ce adivarata §i find asamine sau incredintat cu
a noastri iscalituri. Ionita Canta vel Logofitt, martur. Constantin Bal§ vel Vornic.
Constantin Gredanu. 1794, I[u]nie 17.

LXXXVIII. Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 148. Original.

Noi Alexandru Joan Mavrocordat V[oev]od, etc. Cinstit §i credinciosi boerii
Domnii meale, dumneta Costanclin Grecianu biv vel Spat[ar] §i dumneta Mano-
lachi Bal§ biv vel Ban, sanatate. Flind ca boerii Rusateasti ce au parti in mosie
Bohotinul dela tinutul Ia§ii au facut cerirea ca O. li s[e] osabiasca partile fieste
caruia si sa s[e] stalpeasca cu pietri hotara ca sa§ §tie fiiste eine partea sa ce o
are sa stapaniascit, atat din sate, din campu, din paduri, din livezi, din apa si din
tot locul, WA va poruncirn Domnie mea dupa ce vit merge la fata locului si

www.digibuc.ro
 ett0NI6A BOHOTIN171.11f. 271

vit cerceta scrisorile a fle§te cuia, sit inpartiti toata mo§ia Bohotinul pe cat
vit cunoa0e a fi cu drept, sa ia fii§ti cari din boerii Rusatqti dup[a] seri-
sorile ce vor avea, privighind Dum[nia]v[oastra] ca inpartare ce vit face srt
flit cu bunt dreptate, adicit sit sa ia fii§ticari de o potrivit din campu, din
sate, din apt, i vaduri de moara i din liveazi i din vii i de paduri i din loc
de tarinit i de fanat i din iazuri i din loc starp §i netrebuindos. La care in-
partala de vit vide Dum[nea]v[oastra] ca nu urmiazrt obidaiului parnantului
ce iaste ca sit sa inparta moOile in lung, sa fac[e] unor hatitir luind in loc
mai bun §i altora strambatate, ramaind sa ia loc netrebuiaos §i ftr de venit
atuncea vit inparti dum[nia]v[oastra] moOia qi pe curmezi§ul ei ca sit sit
inpartripsca fii§ticari din tot locul, adica din loc de frunte, de mijloc i de
coada §i asea multarnit[i] find cu totii vit arata Dum[nia]v[oastra] lui Ioniit
Ursoianul biv Treti Logofat ca sit puia pietrile dispartitoare intre fii§te care
partea, Eland §i marturiia Dum[nia]v[oastrii] inscrisu dupa cum vit cunoa0i
cit iaste cu dreaptul a urma la punire pietrilor hotara, de catra Treti Logo-
[fat], atat pe marginile mo§ii din gur inpregur cat §i la diosabirea hlezilor
a fii§te caruia din rez4. Insa find ca la capul moqii din sus au fost
multa pricinrt cu calugarii de Niamtu, pentru cit ei luasa o bucata de loc
din hotarul Bohotinului cu hotaratura 6itu facut Medelnicerul loan Filipescu
in anii trecuti §i boerii Rusttesti cearea ca sit fie capul mo§ii Buhotinului,
cel din sus, pang, in paraul Trestiana undi sau gasit §i 2 pietri, numite de
hotar, a raposatului Vornic Stefan Ros[e]t care, find ca aceste pricini cu
amarunt sau cercetat la Divan intre boiarii Rusete0i i intre Evseviiea,
veachilul mitnitstirii Niamtului, dup[a] toata cercetarea cu amitruntul, intitia
hotitratura lui Pilipovschie sau gasit greaqita pentru ca ial au dat manasti-
rii Niamtului acel loc cu un ispisoc strein cari nu intra in hotarul Boho-
tinului, dar qi pietrile aceale nurnite a Vornicului Stefan Ros[elt sau dovedit
fart nici un temeiu puse la locul acela, §i de la Divan sau gasit cu cale
§i sau hotarat ca sa s[e] dea liniia dreapta din potriva gurii paraului Pietros
pe unde va veni pravatil, drept la movilita Dintre Siraguri, care mitsura sau
si facut de att.& Treti Logoftt cum sa arata la harta §i la marturie sa. Dec[i]
dum[nia]v[oastra sa cercetat[i] dupt scrisori §i dupa starea locului §i de va
fi nimerita liniia aceaia dup[a] dreptate, adict sit margit drept de la Petros
la movila Dintre Siraguri, dum[nia]v[oastra] vit da marturie dumnev[oastra]
in scris ca pe acolo sa puia pietri hotara capului moqii din sus. Aqijdere pentru
o bucata de loc, tot de acolo din capul mo§ii din sus, piste paraul Bohotinului,
cari au luato manastirea Sucevita, iara§ din hotarul Bohotinului, cu hotitratura
6au facut Ion Gord Vornic de Poarta, in anul trecut, pentru care pricini, ie-
gumenul manastirii trimitind sureaturi de pe scrisorile mtinastirii, sau cer-
cetat la Divan qi nu sau gasit ca sa alba mantstire vro dreptate sit stapii-

www.digibuc.ro
272 RAM t1Ostnt

niasca locul acela. Cac[i] dupe, carte Gospod de gudecata de la raposatul

Domn Grigori Ghika Voda, batrrinul, calugarii de Sucevita sunt indatorit ca
cand vor gasi ei un ispisoc al Dornnului Petru V[oe]vod, cari iaste cu doi
ani in urma altui ispisoc, iar de la acel Petriu V[oe]trod, de dania acealui
loc de prisacii, atuncea sit poate, ei a ceare locul din Petrosul in gos, "Ana
la Sfesnice, si de vreme ce ei ispisocul acela nu lau gasit pana acum ci
locul acesta lau (rupt) luat dupa ispisocul lui Moise Movila Vode, care la
gudecata raposatului Domn Grigore Ghika Voda batranul, cu ispisocul aceala
nu ii sau dat dreptate. Aseamine i acum, dupa cercetare dumilorsale veli-
tilor boeri, nu li sau gasit dreptatea i hotaratura Gordului au rgmas rea.
Dec[i] si ace bucata de loc ramane sit o stapaneasca boerii Rusatesti duprt
scrisorile ce au si petrile 6= pus Gordul sit sa radice i sit aratati dum-
niavoastra lui 3-ti Logorat pe unde sa pung, pietri dispartitoare disprea mo-
siia manastirii Sucevita. La capul mosii Bohotinului cel din gos, iaras find
oariscaria pricini cu crilugarii de Neamtu, dup[a] [cum vit cunoaste durn[nial-
v[oastra] a fi cu cali, dupg, scrisorile de imbe partile sit indreptat i dat marturie
in scris prealarg i apoi preacum sau aratat mai sus vit imparti Bohotinul,
atat locul cu vii, cu livezi, cu iazuri, cu mori, cu vaduri de mori, cu case,
cu paduri, cu campu de tarini, de frtnat, pe cum sa veni cu dreptul. Insa
impartirea ce vit face, cu osabirea partilor si a hlizelor fliste caruia, sà
cautat[i] se. Ilia cu toata dreptate, cad dupa aleagere oi impartirea ce vit
face dum[nialv[oastra] acum iaste hotararea divanului Domnii meale ca sta]
urmeze stapanire, fiiste care din cei ce au a sa inpartasi in rnosiia a6asta.
LXXXIX. 1786 Martie 25. Acad. Rom. Dosar Rosetti I, p. 23. Copie.
Inpartire ce sau facut intre dumnealor boerii Rusetesti, clironomii rapo-
satului Vornic Stermita Rus[e]t, la mosiia Bohotinului i coltul Cornii i Fra-
tinestii ot tenut[ul] Iasi. 1786, Margie] 25.
Bohotinul.
Stinjáni
4.300 latul la capul de sus
1.000 latul la capul de jos
3.240 latul la mijloc.
8.540 fac peste tot.
far facandusa suma a6asta in 3 parti sit vini pe parte ate 2.846 stanjani,
5 palme, 2 parmace, ramaind de inpartalg, suma adasta a unii a triia parte.
Stanj. palmi parmaci. Cum sa inpart dupa inpartala din 7247 Ghenar 21.
711 5 2 Durnneaei Baniasa Marie a 4-a parte.
474 3 4 Tij Baneasa Manila a 6-a parte.

www.digibuc.ro
 CfloNICA PolloTINtmtn. 271

474 3 4 Dum[nealui] Banul Hrisoverghi a 6-a parte.

474 3 4 Dum[nealui] CtimiThariul Raducanul a 6-a parte.
111 5 2 A patra parte a lui Iordachii Sturze Comis, ginerele
Vornicului Stefanitä Ruset ëau ttinut pe Eleana.
2846 5 2 fac, adidt surna de sus aratatit a unii a triia parte
din latul mosiei Bohotinului.
711 5 3 Partea din Bohotin a lui Iordachi Sturzei, ginerile
Vornicului Stefiinità Rus[e]t se inparte acmu in
5 pgirti pe 5 frat[i] 6au fost fii Vornicului Stefil-
ni0 adicä:
Iordachi Rusitt, Ioniit Rusilt, Costandin Rusät, Irina
Mariia.
142 2 5 Clironomii lifi Iordachi Ruset, adicA : dumnealui
Banu Neculai Rus[Nt cu sora dumisale Vornidasa
Catrina DepArtoaea, cumnata dumisale dumneaei
BAneasa Salta Rusatoae a Banului Stefan Rusiit,
fratele dumisale Banului Neculai Rusat i nepotul
de frate al dumisale Banului Neculai, dumnealui
Camanariul RAducanul Rosät.
142 2 5 Clironomii lui Ionita Ruset, adecit dumneaei Bit-
niasa Mariia cu fratii dumisale: Stol[ni]c[ul] Stefan
Rusat i Med[elnicerul] Gheorghie Rusitt i sera
dumneaei Pititreasa Irina.
142 2 5 Clironomii lui Costandin Rus[e]t : adica dumnealui
Banul Manolachi Hrisoverghie dau ttinut pe Eleana
!ilea lui Costandin Rus[elt.
142 2 5 Clironomii Irini, adectt dumnealui Carntinarul Cos-
tandin Paladi cu sora Dumisale, fii Logofetesei
Catrinei PaIrtdoae, 6au fost fiic4 Irinii.
142 2 5 Clironomi Mariei, adeca dumneaei Spritareasa Eleana
Catargioae, cu fratii Dumisale, Matei i ScArliitachi.

Coltul Cornei
Stänj.
682 Latul la capul din sus, alitturea cu Borosestii, din apa Prutului
pan[6] in drumul cel mare.
667 Latul la capul din gos, prin pietrile dumisale Logofetesei Ra-
zoaei, tij din apa Prutul p6n5, in drumul cel mare,.
740 Latul la miiloc, tij din apa Prutului pariPi] in drurnul cel mare.
2.089 Fac peste tot.
Anatele A. R. Tom. XXVIII.Memorille Sect. Istorice, 18

www.digibuc.ro
04 RADII 110$ETT1

Iar Iliciindus5, suma acestor parti, sit vine pe parte ate 696 stall.
j[anil 2 palme, 5 parmace, ramaind de inpartala supt adasta
Stitnj., palme, parmace. Cum se imparte de la 7247. Ghen[ar] 21.
174 5 Dumneaei Baneaca Mariia a 4-a parte.
116 3 Tij Baneasa Mariia a 6-a paarte.
116 3 Dumnealui Banul Manolache Hrisoverghia a 6-a parte
116 3 Dumnealui Ctimanarial Raducanul a 6-a parte.
174 5 A patra parte a lui Iordachi Sturza Comis.
696 2. 5 Fac. Adica suma de sus artttatil a unei a 3-a
parte din latul moOei.
Cum sit inparte parte lui Iordachi Sturzii.
34. 6. 4 Dumnealui Banul Neculai Ruset cu fratii dumisale cum sau
artitat mai sus.
34. 6. 4 Dumneei Baneasa Mariia cu fratii dumisale tii.
34. 6. 4 Dumnealui Banul Manolache Hrisoverghie.
34. 6, 4 Dumnealui CAminarul Constandin Paladi cu sura durnisale.
34. 6. 4 Dumneei Spatareasa Eleana Catargioae cu fracii.
174. 4.

Fregineltii
Stitnj.
315 Satul la capul dispre Rhsarit,
460 Satul la capul dispre Apus,
486 Satul la mijloc,
1.261 lilac peste tot.
Iar facandusa suma gasta In 3 piirti, sit vine pe parte ate 420
stanAni, 2 palme, 5 parmace.
Staub palme, parm. Cum sa inparte dupA, inpartala veche din 7247. Ghen[ar] 21.
105 5 Dumneei Baneasa Mariia, a 4-a parte.
70 3 Tij Baneasa Manila a 6-a parte.
70 3 Dumnealui Banul Manolache Hrisoverghie a 6-a parte.
70 3 Dumnealui Caminarul Raducanul a 6-a parte.
105 5 A patra parte a lui Iordachi Sturzea Comis.
Cum gt imparte partea lui Iordachi Sturza :
21 1 Dumnealui Banul Neculai Rus[e[t cu fratii dumisale.
21 1 Dumneei Baneasa Mariia Rus[e]t cu fratii dumisale.
21 1 Dumnialui Bauul Manolache Hrisoverghie.
21 1 Dumnealui Caminarul Costandin Paladi cu sora durnisale.
21 1 Dumneei SpAtAreasa Eleana Catargioae cu fra0i dumisale.
105 5

www.digibuc.ro
 ORONICA BO110TINIThttt. 275

StAnj., palme, parmaci. Same le adunate la fieste care din tustreale rnosiile
1.849 4 2 DurnneaeT Brmiasa Maria Rus[e]t.
1.328 3 4 Din Bohotin, a 4-a si 6-a parte en analog din
partea lui Iordachi Sturza.
324 7 5 Din Co 101 Cornei, a 4-a si a 6-a parte eu analog
din partea lui lordachi Sturza.
196 1 1 Din Frátinesti, a 4-a si a 6-a parte cu analog din
partea Sturzei.
1.846 4 2 Adec a. suma de sus.
858 5 5 Durnnelui Banul Hrisoverghi.
616 6 1 Din Bohotin a 6-a parte cu analog din partea lui
lordachi Sturza.
150 6 7 Din Co 10.11 Cornii, a 6-a parte eu analog din
partea Sturdzei.
91 4 Din Frainesti, a 6-a parte cu analog din partea
Sturzei.
858 5 5 Adecri, suma de sus.
710 5 Dumnealui Caminarul Rriducanul Rus[A]t.
510 1 Din Bohotin a 6-a parte cu analog din partea
lui Iordachi Sturza.
124 6 Din Co101 Cornii, a 6-a parte cu analog din
partea Sturzei.
75 2 3 Din Fatinesti, a 6-a parte cu analog din partea
Sturzei.
710 5 Adecrt suma de sus.
148 5 Dumnealui Banul Neculai Ruset cu frafi dumi-
sale din parte lui Iordachi Sturza, bez durn-
[nealui] Caminarul RMucanu insä:
106 6 din Bohotin,
26 7 7 din Co 101 Cornii,
15 6 1 din Fratinesti.
Adee6, suma de sus.
198 1 2 Dumnealui Caminarul Costandin Paladi cu sora
dumisale, din partea lui Iordachi Sturza, ins6..
142 2 5 Din Bohotin,
34 6 4 Din Co 101 Corni,
21 1 Din Fratinesti.
198 1 2 Adecri sum de sus.

www.digibuc.ro
-276 hebn liOSETtt
-411

198 1 2 Dumneaei Spatareasa Catargioae frati i dumi-

sale, din partea lui Iordachi Sturza, insa :
142 2 5 Din Bohotin,
34 6 3 Din Coltul Cornei,
21 1 Din Fratinesti.
198 1 2 Adeca suma de sus.
3.963 2 fac peste tot.
Dup6 ce hotarnicii arath cum s'au stfdpit hotarele =Ole ; in temeiul poroncii Gospod,
fac impArtala Intre boeri raza0 :
Cu dreptate l cu folosul tuturor s'au gasit ca s sá deosabasca partea a
fieste caruia, din lungul moiei. Adeca latul ce are la mosia intreaga, la hli-
zele inpartite sä le fie lungul si din lungul ce era la mosia intriaga la hlize
sa fie latul. Pentru a asa s inpartasesc cu totii si la campu si la padure
si la apa si in tot locul, si bun si prostu. Iar dupa o inpartire veache ce
s'au aflat la dumnealor boerii Rusetesti, din anul . . . . care este intarita
§i cu pecetea ráposatului Domnu , hotarul a toata Tnosiie Bo=7
hotinul, la un loc cu Coltul Cornii i cu FraVnestii, asa sa aflit :impartat:
Adeca a 6 parte, partea lui Iordachi Rus[e]t Cluc[eriul] care acum o are
clironomii dumi[sale]: Caminar[iul] Raducanu- Rus[e]t.
A 4 parte si a 6 parte, parte Post[elnicului] Ioni Rus[e]t care acum o are
clironornii dumneaei Baniasa Marie Rus[e]t.
A 6 parte, parte Sulgerului Costandin Rus[e]t care acum o are cli-
ronomii dumi sale, Banul Mihalachi Hrisoverghie,
A 4 parte, partea lui Iordache Sturza Comisul, dau tanut pe Eliana,
fiica Vornicului *tefan Rus[e]t, care acum o trag cli-
ronomii ski, insa carii sá vor alege i sa vor dovedi
drepti i adevarati clironomii lui Iordachi Sturza Co-
misul, ginerelui Vornicului tefan Rus[e]t.
Ins& fiindca mosia Bohotinul, i dupa stare si dupá hotarul ei, sä aflä de-
osabita de Coltul Cornii si de Fratinesti, find acesle la Prut i avand osä-
bita starea lor cum si hotarale lor, acum nu s'au putut sa se faca foate tot
un hotar, nici ca s sa inparta toate la un loc, nefiindule de o potriva aid
lungul nici latu], nic[i] locul de hrank intru o asernanare Ci ase sau socotit
a fi mai cu dreptate Fara sa nu fie nici o parte in prepus de strambatate
§i pagubire, sä s nparta fieste care mosiia deosebit i s intre part* cu
totii, eines cu partea sa, cat i sa vine sä stapaniasca si apoi, and dumnea-
lor boerii razasi eine§ pentru sine va voi o sigurantie, la Oast& ramane
dumnealor se se invoiasca, ori cu schimbu ori cu alt chip si ses aiba, sigu-
rantia care vor voi-o. Iar acurn inpartarea dupa randuiala i obiceaiul pa-
mantului i dupa, dreptate sau facut intracestas chip :

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULDI. 277

Stänj. gpd. 4.560. Iaste lungul mosiei Bohotinului pe arnandoo marginile ho-
tarului intreg. Ins& marginea cea despre Podoleni cu
suma stanjanilor ce sau aflat prin linie driaptä, de la
piatra hotar cea din gos de Poiana Unguroanca pan[a]
la stejarul cu boor, la drumul Ursului, din care sumil
de stanjani, din lungul mosii intregi, ase se yin hlize
fiitii caruia:
Stitnj. 700 dumisale Carninariul Raducanul Ruset, a 6 parte.
1.140 dumneaei Baneasa Mariia Ruset, a 4 parte.
760 tij dumneaei Baneasa Mariia Ruset, a 6 parte.
1.140 Clironomii lui Iordachi Sturza, a 4 parte.
o 4.560 fac suma de sus artitatil.
4.300 Taste latul mosiei Bohotinului, la capul cel de sus al hotarului
intreg.
3.020 Iaste latul mosiei Bohotinului la capul cel din gos al hotarului
intreg, cu 2.060 stánjiini ce s'au luat din lungul rnosiei, de la
marginea cea despre campu i s'au adaos latul capului din gos,
cum s'au aratat mai sus si tot ramaind mai angustu capul acel
din gos decat cel din sus cu 1.280 stánjlani].
Deci pentru a6astit angustime la capul din gos i pentru angustimea ce
sa mai face si cu cotitura aceaia despre Podoleni, in dreptul Isaiei, dupii,
care se pricinuiaste scurtare din lungul hlizii clironomilor lui Iordachi Sturzii
sau socotit se sit mai deaia in lat[ul] hlizii acesteia 220 stanj[ani] care acesti
stanjani au se sit ia din latul hlizelor a durnisale Carninariului Raducanu
a Bitnesei Mariei, adeca 60 stanj[ani] din a 6 parte a dumisale Caminariului
Raducan[u], ramaind hliza dumisale in lat 700 stilj[itni] si 60 stanjani din a
6 parte a dumisale Baneasei Mariei, ramaind ace hliza a dumisale Baneasei
700 sthn[jani] si 100 stanjani din a 4 parte, tij a durnisale Baneasei Mariei,
ramaind a6asta hliza a durnisale Baneasei, in lat 1.040 sta[jani]. Asa luitin-
dusk' acesti 210 stanj[ani] din latul hlizelor care se arata, se sa lipasca in lat
cittra hliza clironomilor lui Iordachi Sturzii, cuprinde latul acestei hlize 1.360
stanj[ani], iar hliza dumisale Banului Hrisoverghie (dupil, stare locului unde
are se sa ia, intre dumneaei Bilniasa Manila o i intre clironornii lui Iordache
Sturzii) nare nici se sit adaoga nici se scada, ci se ramae in lat tot dupa
cum sau aratat rnai sus, 760 stanj[ani], pentru ca adasta hliza mai cu putin
se scurtiaza deal hliza cea din gos, i dupit aëasta randuiala, deosebindusa
hlizele a 'Este carora, cu sumile stanjanilor care se arata se sa stalpasca,
cu pietri hotara.
(Urmeaz5, impArtirea pe ace1ea0 temeiuri a moqiilor Co ltul Cornii i Fratine0ii. Apoi
urmeaaa) :

www.digibuc.ro
278 RADU ROSETT1

Pentru ai inpArti si a sA inpitrasi de o potrivit tot[i] dumnealor boerii

rAzeskj la case ce sintu pe aceste mosii, a6astit nu sau putut, Bind casele
inprAstiiate prin patru ciltunuri, adecA : la Bohotin, la Coziia la Isaiia si la
Coltul Cornii, la Prut. i ffind i cunoscut cA cu aëasta se face amestecAturil
cu care dintre dumnealor vor sti fie nesfAr§ite pricinile si lAcuitorilor su-
Ware i neodihnA, iar pentru ca sh lipsascA pricinile si se fie de obste
odihnii, de chtrA noi ase sau socotit, ses tie fiecare hliza sa unde i sa veni,
ori cu case ori fitrA, case, indestul cu din ciimpu si din pildure si din aprt
si din tot locul si bun si prost, de opotrivA se inpArtilsesc cu totii si care
va voi ca sesi adune oameni pe partea sa, aöasta ii va fi cu inlesnire.
Pentru vaduri de mori si iazuri ate se aflá pe mosia Bohotinul, intra-
cestasi chip sau socotit a fi cu dreptate. Dumnealui Caminariul Raducanul
se tie un vad de moarA, din apa JAjAei, ce iaste mai gos de movila dentre
*iraguri, unde au fost moara lui Buhu§ Vist[ernicul], care vad se si cuprinde
in hliza dumisale Caminariului, find acolea si malurile NA& amAndoo a
dumisale.
Dumneaei Baneasa Mariia sesi tie moara si iazul de MITA casA, din ph-
rriul Bohotinului, care cu a dumisale cheltuialit liau si fAcut.
Dumnealui Banul Hrisoverghi se tie iazul cel mare din pArAul Bohotinu-
lui, ce iaste din sus, a cAruia iezeturA vine pe locul dumisale Brineasei Ma-
riei, iar vatra cu cea mai multi/ parte vine pe locul dumisale Caminariului
Raducanu, care iaz se numesti a lui Huhu§ Vist[ernicul]. Clironomii lui
Iordachi Sturzea Comisjul] sit tie un iaz ce iaste iarAs pe prigul Bohotinu-
lui, din gos de iazul si moara Bitneasei, find pe hliza dumilorsale. Iar pentru
ca iazul acesta iaste mai mic decat celelalte iazuri zise de sus, sA tie i un
vad de moara din apa JA.jrtei, din sus de morile calugArilor Nemteni, unde
au fost moara lui Manolache Post[elnicul], ginerile lui Buhus Vist[ernicul],
dupiti adiverirea scrisorilor, care acest vad de moarA vine tot pe hliza a6asta
a chronomilor lui lordachi Sturzea.
Pentru dijma viilor, gAsinduse cu cale ca sit sit inparta dumnealor dupit
analoghia stiMjAnilor si find cit, dupA cercare, sau allat pe tot hotarul Bo-
hotinului 68 pogoane de vie lucrAtoare, asa se yin pe parte fieste cAruia.
A decil :
11 pog[oane] 1 firth dumnealui Caminariul Raducanu Rusjelt pe a 6 parte
de mosie.
11 pog[oane] 1 firth dumnealui Banul Manolache Hrisoverghi pe a 6 parte
de mosie,
28 pog[oane] 1 firth dumneei Briniasa Marie pe a 4 parte si a 6 parte
de movie.
17 pogioanej clironornii lui Iordachi Sturzei pe a 4 parte de movie.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULIJI. 279

Pentru livezi de pomi iaras nau fost cu putintg, a sa inprtrti, find lucru
pricinuitor de galcevi intre razii i oamenii supgrare. Ce pe ciltg parte din
livezi se va afla, pe parte din vii a fliste caruiia pe atitg, va dejrnui. Iar mai
mult sg, nu sa, intintlä, ca sa, lipsasca pricinile.

XC. 1786 Martie 25. Acad. ibm. Dosar Rosetti. I. Pach. 32. Copie.
InpArtare ce sau facut intre dum[nealor] boierii Rusiktesti, clironomia ril-
posatului Vornicului *tefgnitrt Rusitt la mosifie Bohotinului, Coltu Cornii ot
tAnut Iasi. Let 1786, Martie 25.
Intocmai la inceput ca piesa precedent/ On/ ciind ajunge de zice:
*i tot ranta.ne mai august capul din gos decal eel din sus cu 1280 stanjitini
Apoi sare toatg, partea relativg, la compensarea acelei angustimi si la irn-
pgrtirea Coltului Cornii si a FrAtinestilor i urmeazit:
Deci inprirtandus[e] acum tot hotarul Bohotinului pe razas[i], ii sau dat
hlize cu a6astit rrinduialrt sit stilpaniascg fiisti care: adicit parte dumisale Ca-
rninariului Raducanu Rusat, din sus, cu loc de asazare la Coziia, unde sit
zaci la Ros.
Parte dumisale Banesai, Mgrii Rusitt, pe din gos de dumnealui Carninariul,
unde ii este si asazare, in Bohotin.
Parte dumisale Banului Hrisoverghi, pe din gos de Baniasa, cu loc de
asilzare la Isaiia.
Parte clironomilor Cornisului fordachi Sturziti, pe din gos de Banul Hri-
soverghi.
Insg, pentru crt aèastg, hlizg a clironomilor Comisului Iordacbi Sturziti, cum
hliza de mai su.s a Banului Hrisoverghi, in lungul lor, nu slujase de o
potrivg cu hliza Bgnesai, atilt dispre JitjIti cotindus[e] i apropiindus[e] Apia
drept acest loc, cum si despre codru cu pricina cotiturii ce sit face dispre
Podoleni, sau socotit sit s[e] mai ia din latul hlizei Banesai
din care stanj[ani] sa s[e] de in capul hlizIti Banului Hrisoverghi, la care
nici o strambAtate Bilnesgi nu i sit faci, find parte dumneaei la loc pre
indestulat i farg de pricing, nici dintro parte. lug, hliza dumisale Camina-
riului Rriducanul nu are nici sa s[e] adaoga nici sg s[e] scadit din suma
stitnjanilor de sus arittata pentru ca acolo Inca este pricing, pentru o parte
de loc de piste prtraul Bohotinului, ce sau impresurat de ciltra Bazga, mo-
eiia mtingstirii Sucevitii, ne slujilnd acum nici hliza de o potriva cu hliza
Muesli. A sa imptirti pe rratis[i], eagle i viile j pometii, adicg in tot
locul sg staprmiasca cu totii, gasta nu sau putut socoti ca sg, fie de vrun
folos, cunoscut find cit facrindusrt gasta amestecaturrt, mai mult srt poate
a sa da pricing ca Intiti dintre rgzas[i] sii nu mai savArsasca gracevili. Apoi

www.digibuc.ro
280 RADII ROSETTI

si. litcuitorii s6, sAmtu in toat& vreme supArare si neodihnii. Lath ca. 65, lip-
sasca, aceste sau socotit sa.§ tie fieste care rglzas hliza sa, cu dite casA si
vii si pornAt[iJ i sa, vor veni si cit cei va trebui s. Leit de hliza sa, indestul
ca din ctimp si din padure §i din apgt si din tot locul de hrana, si, ,bun si
prost cu totii de o potriva s6. inpArtAsasca.
Pentru iazuri si vaduri de mom% ii sau %cut asa, inprotare:
Dumnealui CAminariul Rrtducanu sa -tie iazul cel mare din piirrtul Bo-
hotinului, care iaz sit numeste a lui Buhu§ Vist[ernicul] si cu vadigi de moarrt
si de va veni iezatura adestui iaz pe locul Banesai, Baniasfa] sit nu, s[e] a-
mestece la acest iaz. .

Dumneaei B6.niasa Marfa sit tie iazul si moara din Bohotin, de MO

casa, care cu a sa cheltuialA liaus &cut.
Dumnealui Banul Hrisoverghi sa§i tie un loc de moargt din Apia, ce este
mai gos de movila Dintre *iraguri, unde au.. fost moara lui Buhu§ Vist[er-
nicul] si de va veni acest boo de moarA pe locul dumisale Chminariului,
dad. Caminariul sa nu aib6., a sa, amesteca pe acest vaci nici odinioark
Clironomii lui Iordachi Sturzai. Comisukf, sasi tie un iaz ce este iarAsi
in pAra.ul Bohotinului, din gos de iazul si moara Banesai, si pentru cit acest
iaz este mai mic decat celelalte iazuri de sus, sa Sii un vad de moar.5, ce
este in apa .15j1f, din sus de morile mängistirii Niamtului, unde clupA adi-
verire scrisorilor lor, au fost moara lui Manolache Postelnicul, ginerile lui
Buhus Visternicul.
Dupa aastA randuialgi de sus artitata, deosabindusit prin mrtsuri hlizale
din hotarul Bohotinului, sit s[e] si stalpeascA cu pietri hotarA.
Tart mosaia Coltul Cornii cum si gurnatate din sat din Fratinesti, aceste
acum nau fost cu putinta a sgi impArti find pricinit atrt't dumn[ea]ei Logo-
feteasa Ecaterina Razoae pentru o parte de loc si cu Balta Tulbure in.. ho-
tarul Coltului Cornii si pentru alit parte din hotarul FrAtanestilor ce srt st6.-
pAnesc acum de dumn[ea]ei Logofeteasa supt nume de Groza§ti, cum si cit-
bugitrii dela manastire Niamtului pentru alta parte de loc, intro Prut si. intre
Nae, care acele pricini sau si cercetat pyin judecata Divanului insa, sthysit
nau luat. Deci eand. iarrts prin gudecata Divanului sit va da curmare si l-ro-
tarrtri eine 86, stapaniasea Aceli de pricina, locuri, atunci cu sumele sttinia-
nilor ce it vor afla, aceste mosii in lungu si in lat ramane ca sit s[e] de
iara§ tuturor rgizasilor, cat& analogiau, ca sit stapaneascri. Deci dup5, cerce-
tare ce cl.l amanuntul am &cut, §i dup5, cum am ggisat cu cale si cu drep-
tate, am dat adastä marturiia la mrtna dumisali Caminariului, Raducanu Ru-
sAt si la maim dumisale Banului Manolachi Hrisoverghi si la palm cltImi-
sale Bitnesiti, Marii RustiA §i acejorlal0 raza§i. bet 1786.

www.digibuc.ro
 C RON IC A BOHOTINULIII. 281

XCI. 1789 Maiu 13. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 149. Original.
Dela boerii Divanului Moldovei.
Fiindca dun[nia]lui Raducanu Rus[et], biv vel Camanar ni au aratat cum
ct in rnovae Bohotinul dela tinutul Ekkului, avand i dun[nia]lui a trage parte
vi in anul trecut hotärandusa, movie Bohotin[ulj din poronca Domnii, de To-
nita Ursoian[u], biv Treti LogoPat, sau venit in parte dumisale Carn[ankr]ului]
satul Cozaia cu iazul cel mare vi au dat i marturie hotarnica in samne vi
in stanjani dupa randuialk iar petre hotara, nu sau pus din pricina. c durn-
]nia]lui Spatlarul] Manolache Ba1v, fiind la aceia vreme ispravfnilc la tin[u]-
qui] Evului, au fost randuit ca sa pue i petre hotar a. pe la locurile randuite,
vi fiind inpotrivire vremilor, n'au avut vreme and sa margá vi au ramas
vi p&ra acum de nu sau pus vi petrile hotark i acum dum[nia]ei Baniasa
Marie Rus[e]t, cu parte dumisale ce are in movie Bohotin, ce i sau ales la
hotaratura, ar fi intrand cu stapanire vi in movie Cozae ce sau venit in parte
dum[isalel Camanarului Rus[e]t vi nu ingaduevte pe vechi[lul] dumisale Ca-
manarului ca sä stapaniasca. Pentru care cervind dreptate a nu sa, paglu]bi
de drept venit[ul] movif dumisale, sau dat Oast& carte a Divanului clumi-
sale Carnanariuiui Raducanu Rus[e]t i omului dumisale cel va orandui ye-
chil la movie Coza,e, cu care sa. fie volnic a lua vi a strange dejmk din toate
de a zace, dupit obiceiuri i hotarare ponturilor Visterii, dupa, cuprindere ho-
tarnicii a lui Ioniá Ursoian Treti Logoffit i scriem i dum[nea]v[oastral, dre-
gatori ai tinutUlui, de pe la acei ce sá vor artta inpotrivitori a nu da avae-
tut moii, dum[nia[v[oastra] sai supunet[i] i sa, inplinit[i] de pre la danvii tot
parit la cel putin, iar cand dum[nia]ei Baniasa Marae Ros[e]t va ave a ras-
punde di potriva movii Cozaii sav trimeta, vechil la Divan cu scrisori, dovezi
ce va ave ca sa s[e] hotarasca. 1789 Mai 13.
Sturzea; N. Roset, Logofat; Lascarachi Roset, Vistier; Paladi (?), Vornic.

XCII, Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 128. Original.

Pre inaltate Doamne. Jaluesc matii tale pe dum(nea]lui Banul Manolachi

Hrisoverghie ca au jaluit marii tale ca a§ f1 stapanind eu toata movie Bo-
hotinul de la tinutul Ev[u]lui dupa, cum sau stapanit din vechiu. Doamne,
movie aceia gumatate au fost a tatanimeu i gumatate a trei fratl. Eu, marie
ta, vtiu ca stapanesc numai parte tatani meu. Iar parte dumisale nu o vtiu
nici sint datoare sal dau mina, dum[nea]lui find cap de barbat, sav fi cautat
movie durnisale, ca eu mam nevoit de miam %cut cate o oarivce mom./ vi
iar pe parte me de movie pentru chivirnisala casi mele. Acum dum[nia]lor
velitii boeri mit dau ca in venitul acareturilor mele siti dau i dumisale
parte. Eu, Doamne, and am silit de liarn %cut acele nim[e] nu miau dat

www.digibuc.ro
282 RADU ROSETTI

agutoriu vi dumEneaflui sav fi Mcut ca au pe pantile sale vaduri de moat*

vatra de iaz, vad de pod in apa Prutului. Caci de var fl racut dum[neallor
cat de mult[e] venituri, mie parte nu miar fi mai facut. Si la aiiasta mt rog
milii vi bunatatii marii tale se aibu dreptat[e], sa nu fiu suparatä. Durn-
lneallor sav hotarasca movie vi hotarandu, la cini ar gasi-o sav &nä veni-
tul, cu toate c movia dumisale este impresurata de altii vi mt supärä pe
mine. Pentru a6asta, pricina sint doi ani acum de cand sa mai radicase
dumnealui ea sa§ vanda venitul movii cu anul vi dupa jaluba 6am dat
marii tale, ai pus marie ta soroc cn la sfeti Dirnitri sa vie sav hotarasca
movie vi dumn[ea]lor nici pana acu n'au venit vi acum iarav ma supara. Ma
rog, Doanme, ca vi acum sa s[e] pui soroc sa vie sav hotarasca movie ca sa
lipsasca aoasta pricina despre noi, ca [ne]hotarandusa movie noi fi odihnita.
Oa fi mila marii tale. Iun[ie[ 1.
Plecata la mila marii tale
Marie Ros[e]t Bania[sa].
XCI1I. 1791 Sept. 11. Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 150. Extract de pc original.
Hotarirea Divanului Cnejiei Moldovei cu pricina dintre Camanatiul Rii-
clucanu Ros[e]t vi Baneasa Maria Roset pentru movia Bohotinul. 1791, Sep-
temvrie 11.
Mosia Bohotinul imparkinduse Intro clironomi din poroncrt domneasca, In anul 1785,
de catra. Tref Logofat Ionita Ursoianul, Carnanariu1Raducanu Ros[e]t au pus stapanire
pc partca cc i s'au venit (Cozia). Baneasa Maria os[e]t ins& dand in arena intreg Bo-
hotinul a impiedecat pc vechilul Camanariului sa stringa venitul de pc partea lui. Jude-
canduse la Divan, Brtneasa Maria a pretins c irnpartirea din 1785, find contrail Mei
vechi, nu voestc s'o tie in searna, c5. Camanariul are mosiile Coltul Cornii i Fratinestii
pe Prut si de loc parte in Bohotin, in fine ca sti fi anerisit din raosie, In capatul din sus.
Toate aratarile Banesei se dovedesc fara terneiu si nesprijinite pe nici o dovada scrisii.
Divanul o d5 rainasit. Indatoreste ins5, pc boerii Rusetesti a infiltosa vechia linparta15.

XCIV. 1793 Aprilie 9. Acad. Rom. Pach. LXXXI No. 152. Original.
Andrei lanco biv Vtori Paharnic, adiverez cu aoasta scrisoari a me dumi-
sali Raducanu Ros[e]t biv vel Comis, ca aflanduma eu §5,zatori 7pe movie
clumisale Milcarevtii vi pentru multe impotriviri ce sau intZanplat de catra
altii, voind durn[nianui a ma radica di pe movie, am cazut cu rugaminte
catra dumnealui i au Merit bunatate a ma lasa ca sa mai 01,d Inca vi de
aice innainte va voi. i prin akasta, scrisoare a mea ce o dau dumisale ria
leg ea sa flu catra dum[niallui cu toata supunire fara a se afla ca din pri-
cina me sau facut aice [ce] mai mica clatire ca sa sa aduca dumisale cat de
putin suparari sau pagubiri, atat asupra di movie cum 0 alta orice i pentru
ca ma aflu vazatori cu toata casa me pe movie durnisale, sant indatorit a

www.digibuc.ro
 CRON1CA BOHOTINULUI. 283

ma supuni ca sa slujesc precum va poronci dum[nia]lui impreunit i pentru

totli] oamenii rniei cat[i] s vor afla sazatori pe movie dumisali. Deci in cat
va invoi durnnealui a ma läsa ca sa mai sad pe movie dumisale, sant datori
a urma precum prin scrisoare a6asta srt arata. lar in potriva ce voi fi ur-
matori la cat de putin, volnic va II dumnealui, ca un stapan a mosiei, a nth
scoate de pe movie Para cat de putin cuvant de raspunderi. Pentru care in-
credintez cu a me iscalitura. 1793 April 9.
Iar purtanduma cu randuiala i urmand cum prin scrisoare diasta srt cu-
prinde, sa nu fiu suparat eu a ma radica de acolo.
Andrei Iancu biv Vtori Paharnic.
XCV. Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 154. Original.
Pre inaltate Doamne, Jaluesc inaltimei tale find cit dum[nealui] raposatul Spa-
tar Manolache Hrisoverghi, socrul luminatei Beizadele Grigoras Ghika, pana a
nu raposa dumnealui Spritar[ul] au cheltuit de au hotarat mosiia Bohotinul de
la titnutul Es[i], Pacand vechil pe urma, i marii sa Beizade pe Ionita Ursuianul,
dandusi scrisorile la mama clupa sanet lui Ionitrt Ursuianu, pe care movie
hotarand. de au ramas numai sa o stAtlpiascit cu pietre hotara si find. ca la
ace movie sa alit i dum[nea]lor Rusatestii razes[ij i acum zac ca sa nit-
mite scrisorile mosie[i] la stapanire durn[nea]lor iar nu la lumanatia Beiza-
delii. Milostive Doamne, de vreme ca dumnealui Spitt[arul] au cheltuit MAO,
bani cum si vechilul Ionita Ursuianu apoi de ce sa riimae scrisorile la mana
dumnealor Rus{e}testilor ca n'au chiltuit nimic, ce dumnealor sas scoata
suretur de pe scrisorile vechi i scrisorile vechi sa ramae la staprinire lu-
minatei Beizadeli dupa dreptate i precum o fi mila inaltimii tale. Robul
mari[i] tale Ilie Trifan vechil.
XCVI. 1793 Noemv. 5. Acad. Rom. Path. LXXXI, No. 108. Original.
La divan inaintea noastra de fata sau giudecat dum[nea]l[or] Stol[nicul]
Costandin Gheuca din partea mosiei sale Coziie i Petrache Cazimir, vechil
si deplin raspunzatoriu din partea mosiei Bohotinului a dumlils[aleJ Comi-
sului Raducanul Ros[e]t cu Evsevie monah, vechilul manastirii Neamtului.
Pricina find diasta: Mosie Bohotinul, partea din sus, dupt scrisori vechi si
mai vartos dupa un ispisoc dela Vasilie Vvod. din 7144, Avg. 20, sit incepi
din paritul Jijiei i dintro movilt care sa numeste Intre *iraguri, drept piste
valea Coziei si sit sfarsesti la un loc ce sit numeste Cetatue. Capul mosiei
Coziei din kos a durnfisale] Stol[nicului] Gheuca, iarit dupt un ispisoc de
la Constandin Vvod, din 7197, Martie 15, ce scrie ca au dat danie unui Mi-
hitilri Aga, anume ,Valea Coziei, arata ea, la locul ce sit chiama k$iragurile,
la Radacini, sit impreuna cu locul lui Buhus, in sesul Prutului si de acolo

www.digibuc.ro
284 RADII ROSETTI

drept spre Apus, piste valea Coziei, pan[a] in muche dealului dispre Apus,
pan unde sa rantuna apa spre Cozie. Vechilul rnan[a]stirii Nearrytul, osebit
partea unui loc de prisaca cel are man[a]stirea de la Anghelina, fata unui
Come Branister, care loc sa megieseste cu Bohotinul si coboara pana, in
capul mosiei Coziei vi alature cu Cozie in sus, mai ceri un loc do prisaca
cu un ispisoc vechiu de la Alexandra Voevod, din 6962, Ghen. 1, de cand
sant trecuti 340 ani, prin care scrie ca au miluit rnan[a]stirea Neamtul si
iau dat din Braniste, din Bohotin, din drumul ci mergi spre Nouret Covasna
cu toate obarsiile ei. Iar prisaca sa fie de[s]pre partea Coziei catra acel deal
mare si sasi aseze oameni cati ar pute aseza la ace prisaca. Care loc de
prisaca vechilul manastirii il ceri acurn alaturea cu movie Bohotinului si
piste rnosie Cozie, par la movila Dintre Siraguri, pentru ca un ispisoc ce
sa afla la dum[nea]l[ui] Comlisulj Raducanu, pe Bohotin, de la Petru Vvod.
din 6963 Avgust 29, cu ... ai si .. Juni in urma ispisocului manastirii, scrie
ca au miluit pe un Dima Micaciu cu un boo din pustiu, la Braniste, la Bo-
hotin, anume paraul Coziei, langa prisaca manastireasca, ca s4 faca luis sat
la capul piscului. t.;Ii prin jalba dau dat numitul vechil al manastirii Neam-
-tul catra pre inaltat Domnul nostru, maria sa Mihail Constandin Sutul Vv.
(cu care sau randuit la noi) iau aratat ca aceste amandoo locuri de priseci
au fost intrun hotar, asupra carora ar fi avut si stapanire si ca in trecutii
ani, raposatul Spagar] Manolachi Hrisoverghi i dumnealui Comisul Radu-
canul, ducand hotarnici deau hotarat movie Bohotinul, pe manastire nar fi
scoso din stapanirea acelor locuri si ase par la anul 1789 lear fi stapanit
cu pace. Iar de atuncea dumnealui _Comisul Raducanul in tarie si Par nick]
o giudecata ar fi pus stapanire pe locurile acestea a man[a]stirei. Apoi acum
in anul acesta dum[neaffluij Stollnicull Gheuca hotarandusi movie sa Cozie,
au cuprinsu in hotarul mosiei du[rnisa]le locul acesta. Pentru care au cerut
ca prin giudecata sas afle dreptate, aratand spre indreptarea sa o marturie
asupra stapanirii, o marturie de la hotarnicul dau fost randuit pentru cerce-
tarea mosiei Bohotinul, Ion Ursuianul biv Treti Log[ofa]t din 1785 Oct. 2 sun
ravas dela raposatul Ghiorghie Sturza Vel Log[ofa]t, 1786, Sapt[emvrie] 16, scrii
catra dum[ne]ei Baneasa Marie cuprinzatoarea toate aceste scrisori pe locul de
prisaca cel are ma[na]stirea dela Anghelina, fata Cornii Branisteriul. Iar de
prisaca ce o ceri acum in Cozie, nu arata. Pentru care loc de prisaca de la
Anghelina, atat dum[neallui Stol[nicul] Gheuca cat vechilul dum[isa]le Co-
misului Raducanul Ros[e]t au raspunsu ca nic[i] acum sint pricinuitori a
stapani man[a]stirea. Iar pentru locul de prisaca cil ceri pe Cozie, au aratat
si singuri nau tagaduit ca cu pricina locului prisecii dela Anghelina prin
nestiinta si cu apucatura sau lost intinsu vechil[uIl man[a]stirei si par a-

www.digibuc.ro
,,1., OftotircA tottotitstutxt. 285

supra Coziei, vi din datit 6au aflat de acea intinderea a lui, nu lau IngAduit
mai mult.
Drept aceae dar, dupri cercetarea ce sau fkut de dträ noi pricinii acevtie
vi scrisorilor de imbe partile, osebit c arrttarea vechiluIui man[A]stirii cá
de la hotarátul moviei Bohotinul vi locul prisecii acevtie, cel care pe Cozie
ar fi ramas in stitpanirea rna,n[k]stirii, sau affat neadevitrata, ckc[il scrisorile
acele ce el la gasta lea aratat spre dovadit, cum sau arittat mai sus, nimicit
nu pomenesc. Dar vi din harta de starea locului ce sau vraut de noi acum,
nic[i] starea locului nu agiutrt a intra mitn[A]stirea Neamtul cu locul acel de
prisad, acolo unde vechilul ravalevte, cki ispisocul zice cit au dat Covasna
cu toate obitrviile ei, iar prisaca s6, fie dispre partea Coziei, cat% dealul cel
mare. Adica dealul despre Cozie, cum vi din hartri, sau vilzut cit vi este deal
ave mare dela Covasna spre Cozie, iar nu zice pe paritul Coziei dupit cum
vechilul madstirii ceri. Din care cunosciindusit citi mkastirea Neamtul nu
are nic[i] o indreptritie a intra cu ispisocul dela Alexandru Vvod in Cozie
vi pe paritul Coziei, uncle sit inpreunit movie du[misa]le Stol[nicului] Gheuca
cu movie Bohotinul. Dupri dreptate am giudecat ca du[mnea]l[ui] Comisul
Ritducanu Ros[e]t vi du[mnea]l[ui] Stol[nicull Gheuca, dupit cuprinderea seri-
sorilor ce au, sii§ stripAneasd moviile in pace vi nesupkati mai mult de cittrit
mrtnks]tirea Neanntul. Leat 1793, Noemvrie 5.
S'au trecut in condick Mateiu Costin, condicar.
XCVIII. 1794 Martie 17. Acad. Rorn. LXXXI. No. 109. Original.
Riluesc inrtltimei tale' pentru cit in anii trecuti, vanzilnd un frate al nostru,
dum[nea]lui Stol[nicull Stefan Ros[e]t, mov[i]e Bohotinu de la tinutul Ev, pe
care cu protimisis au rascurnpitrato sora noastrit, du[mnea]ei Banias[a] Marie
Ros[e]t, la care rascumpkriturit am cerut ca prin gudecata sit Intritrn i noi
doi frat protav vi sit raspundem cu parte de bani ce ne va agungi analogbie,
de la care gudecata ni sau hotrtat ca sit intritna vi noi prtrtav vi ne mai avrind
du[mnea]ei Brtniasa ce pricinui pentru parte me, am fkut nvoialit cu du[m-
nea]ei ca salmi de nivte vii de la Nicorevti vi un loc de cas[k], aice in Ev,
din care locul nau evit nici cacum i eu am ramas ptigubav de avezare ce
am fitcut, pentru care mil rog inaltimei tale de vreme cit locul de cas[A] nu
este, tot s5, intru rascumpitratoriu n numita movie, al doile, flindd du[m-
nea]ei Baniasa indatorevte di care pricinit nu cumva sit raman p5gu-
ba§ vi precum a fi mila initIimii tale.
Al inaltimii tale pre plecata slug[5,], Gheorghie Ros[et] Med[elnicer].
Du[mnealui] Vel Vor[nic] za Aprozi sit s[e] cerceteze pricina de catrit dum-
[nealor] veliii boeri vi sit s[e] indrepteze. A. Donici, Med[elnicer], 94, Martie 17.

www.digibuc.ro
286 11A1)1/ n0RETT1

XCIX. 1794 Iu lie 7. Acad. Rorn. Pach. LXXXI. No. 111. Original.
Pre inaltate Doamne. Jaluiese mariei tale ca la anul 1779 raposata maich
mea, cu zapis 1 cu amanet, au imprumutat cu 4.000 lei si cu dobanda pe
Du[mne]ei Baniasa Marie Ros[e]t, din care bani am luat o sornit dar incit au
mai ramas o soma din capete cum si dobanda, si de atata vreme tot pre-
lungind. nu vra sa mi-i dei. Mit rog, Doamni, FA fie luminatit poronca inal-
timii tale catra dum[nealui] biv Vel Post[elnic], vechiul Vornic de Aprozi, ca
se socotiasca i cruti bani are srtmi mai dei din capete si dobanda se imi in-
pliniasca ca sit nu mar flu prelungit.
A inaltimii tale pre plecata slugit, Vasile Ros[e]t, Comis.
Dum[nealui] biv Vel Postelnic, Epistatul Vor[niciei] de Aprozi, ce va fi de
inplinit cu dreptul sit inplinesti. A. Donici, Med[elnicer], 94, Julie 7.
tnfMasiindus[e] inaintea noastra dum[nealu]i Comisul Vasale Ros[elt cu
dumn[e]aei Banias[a] Marie Ros[elt, macar ca dupa vadiaoa ce sau pus dum-
n[e]aei Banias[a] ca va sta acum la giudecata si la socoteala, era indatorita
ca sa nu mai gasasca chipuri de urneli, dar fiindca au raspunsu ca nu ari
aice langit sine toate pecetluiturile i hartiile acestii socoteli ce ari cu durn-
[nea]lui Comisul i cersind i altit vade, adicii la 15 zile a viitoarei luni
Av[gu]st, de cat% giudecata i sau mai pus si a6astil vade, la care negresit
sa s[e] afle la Divan cu toate pecetluiturile i alte dovezi ce va fi mai avand.
Iar cand nici la acea vadea nu sit va afla, atunce dum[nealuli Com[i]s[ul],
dupa legatura zapisului de datorie ce are de la dumnaei Banias[a], sa alba,
putere a scoate amaneturile ce iau pus dumneaei Banias[a] la Sultan mezat
ca sa s[e] vanza si sit i sit impliniasca banii datorii.
C. 1794 Sept. 12. Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 112. Original.
Noi Mihail Costandin Sutul Vvoda, cu mila lui Dumnezau, Dorian tarii Mol-
dovei. Cinst[it] credin6os boeriul domnii meli, dum[ne]ta Grigorii Ventura biv
Vel Postelnic, Epistatul Vor[niciei] de Aprozi. Pentru banii ce este datoare
dumneaei Baniasa Maria Ros[elt d[umi]sale Comisului Vasali Ros[elt, dupa,
indelungata vreme 6au trecut la mijloc de cand sau imprumutat dumnaei
Baniasa cu bani i nu sau mai plata, la ce de pe urma dupa jalubele ce
miau dat du[mnealui] Comis[ul] cerand inpliniri, sau randuit pricina in gu-
decata i clu[mneaei Baniasa iaras urmand cu prelungiri si pentru ca sa nui
mai rarnae nici un cuvant, i sau pus vadea de la giudecata la 15 zili a tre-
cutii luni Avgust ca sa s[e] ratuiasca, de datoria adasta, iar cand nici la a6asta
vadea nu va urma hotararii acestia, atunce dupa, legatura zapisului de da-
torie sa s[e] scoatil amaneturile ce liau pus du[mniea]ei pentru datoria a6asta,
sa s[e] vanza cu mezat i sa s[e] impliniasca banii d[umisal]e Congisuluil si

www.digibuc.ro
 efloNIdA IsolitYrnsitittit. 287

d[umnea]ei Briniasa nici la gasta vade nici dupA nici dupri vade datoriia a6asta
nau mai plrttit. Deci, dupil a gudiatii hotarrtri, poruncim du[misali] ca rnosie
Bohotinul, parte d[urnisal]i Muesli Marii, adica, amanet[ul] ce au pus pentru
datoria adasta, sA pui telal sa, o strigi la mezat in curgiri de 40 zili i cu
cel mai de pe urma pret ci va ii la mezat sit s[e] i vanda. Caruia cum-
Orator ci va Ii, i se va intari stilp6nire i cu carte domnii mele i bani[i] ce
se va cuprinde vanzare[a] amanetului, luindusrt de crttrrt du[mne]ta sa va plati
intai datoriia d[umisali] Comis[ului] dupa zapis, si de vor mai prisosa, bani
srt s[e] de du[misal]i Banesii. Proditoh Vel Log[o]f[a]t.
(L. P.). L. 1794, Srtpt. 12.

CI. 1794 Sept. 15. Acad. Rom. Dosat Rosetti I, p. 42. Original.
Gheorghie Telalbasa. Find crt prin idulit gospod mi sa poruncesti ca
pentru bani cea este datoare durnn[ea]ei Baniasa Marie Ros[e]t dumisale Co-
misului Vasile Ros[e]t, sa scot movie dumisale, anume Bohotinul srt s[e] varlet
la mezat, adica parte dumisale Brtnesei ce are in Movie Bohotinul, in cur-
gire de 40 zile. Deci iata dar crt te orAnduesc sit strigi numita mosiia Bo-
hotinul a dumisale Banesei Marie Ros[e]t in curgire de 40 zile i cu pretul
ceal mai de pe urmrt ce va esi la sultan mezat sa i i vanda carue cum-
Orator ce va fi. I sa, va intari stapanire i cu carte marii sale lui Vodrt,
iar banii ce vor cuprinde viinzare acestui amanet, prin stire mea sit vor da
dumisale Comisului banii ce are a lua de la dum[nea]ei BAniasa cum si
ce vor mai ramane piste datoria arlasta se vor da dumisale Banesiti.
Gheorghe Telalbasa 94 Sapt. 15.
5.000 lei am dat eu. Sapt. 22, adicA cinci mii lei.
5.500 adic5, cinci mii cinci sute lei. Pit[arul] Costandin Burghele.
5.600 (Nedescifrabil).
5.700 adica cinci mii sapte sute.
6.000 adica sas5. mii. V.
6.050 adicit sasè mii cinci zaci lei, Gheorghie Ros[e]t Med[elnicer] frate
raposatei Banesei Mari, bez cea treia parte. Noemvrie 14.
Georgios Telal inpassis harets, harets, harets, 794 Noemvrie 17.
Gianakis Vtori Paharnic.
CII. 1794 Noemv. 19. Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 113. Original.
aluesc inAllimei tale crt din luminata poronca inallimei tale, dupit ana-
foraoa dumilorsali veliOlor boeri, precum au grtsit cu dreptate, scotindustt la
sultan mezat mosia Bohotinu a rAposatei surorii meli, Marii Muesli Ros[e]t,
ca sit srt platiascit datoriia ce au fost datoare la dumnealui Comisul Vasile
Ros[e]t cu drept zapis i cu amanet, numita mosie intru acesta chip puin_

www.digibuc.ro
288 ftAiid ROS gT1' i

dusa in savarsire de cari eu, dupri ce mam instiintat ca rnosiia iaste aproape
sa sa dea in cea de istov vanzari a mezatului, amu trimis instiinOre cu ru-
gaminte la du[mn]eal[ui] Grigoras Ventura, Epistatul Vornicii de Aprozi cu
vade ca sa viu, ca atata dupri alta jaluba ce dedesem mai inainte, la Martie,
sa m[i] scot prin giudicatri parte me de mosiia Bohotinu ci o stapanit sora
me Mariia cat si ceia WO, parti a sa sa o cumpar de la mezat ca sit nu
sit instritinezit mosiia de la neamu. Pentru cari la vade main aratat si cu
jalubri la trial-time ta asupra acestei pricini care sau si randuit de lurninata
poronca la dumneal[ui] Epistatul Vorniciei dea Aprozi ca sa sa cetiascri la dum-
nialor velicii boeri si sa s[e] pui la cali. far find crt in insusi acele zile
sau trimplat svarsitul vietii surorit meli, in care vreme si mezatul iara
trecut peste vadiaua randuitit si eu am platit la dumnial[uil Epistatul
Vorniciei de Aprozi banii datoriei dumisali Comisului Rusat, 5.680 lei,
de unde mi sau dat si anaforaua durnilorsali velitilor boeri cum si za-
pisul la dumnealui Comisul lam luat. La cari urmitri a mezatului ra-
maindu a sa scoate parte me din mosiea Bohotinul ce o stapitne sora
me, au rrimas numai parte sa platita de mine cu acei 5.680 lei, care dupit
analoghiia mezatului ceau fost strigata parte surori meli impreuna cu parte
me, suindusit peste vadiauri mezatului 6.000 lei, ramane aoum platita de
mine parte sorii meli dupa urmare si sfarsire mezatului mai mult decat au
dat altii. Di cari ma rog inaltimei tale ca din luminata poronca sa mi sa
faca carte de stapanire asupra numitei mosii Behotinul care am luato prin
mezat. far pentru pricinile ce or naste despre uni si alti asupra surori meli
sintem datorli] a raspunde fratii ce am ramas clironomi pe alte acareturi,
lucruri a raposatii care nu sau vandut la mezat nic[i] au vro incurcatura de
datorii, care cel dintre noi iaste mai intai fratele cel mare a raspunde, durn-
[neall[ui] Stol[nicul] *tefan Rusat, iar pentru mine singur ma rog, ca din lu_
minata poronca inaltimii tali, sa mi sa faca carte de stripaniri asupra numitei
mosii Bohotinu care am luato prin urmare de sultan mezat cu ceia ce am
dat mai mult decat altii, numai pe parte surorii meli.
A inaltimei tale pre plecata sluga
Gheorghi Rosat Med[elnicer]
Dum[nealui] Vel Logoftit, de va fi dupa cum sa arata prin jaloba, sa sa
facit carte de stapanire. 94 Noem. 19.
A. Donici Med[elnicer].

CHI. 1794 Noemv. 20.-- Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 114. Original.
Sa face stire cu ailasta carte a domnii meli ca la anul 1779 rapuosata
Briniasa Marie Ros[e]t, find in viata, sau inprumutat cu zapis dela rapuosata
Hatmaneasa Salta Rusatoai, maica dumisali Comisului Vasilie Ros[elt, cu

www.digibuc.ro
 tRONICA 130HOTINEILM. 280

patru mii lei, cu dobanda §i amanet parte sa de movie dela Bohotin din
tinut[ul] Evii. Pentru care datorie de atunce vi prima acum, dupa multe va-
deli ce au avut rapuosata Bitneasa Marie, ne mai avand purtare de grija,
sit platiasca banii, la trecuta luna Iu lie a anului curgator, dupa jaloba ce au
dat domnii meli dum[nea]l[ui] Cornisul Vasilie Ros[e]t, clironomul rapuosatii
Hat[manese] Ros[e]t, cu rugaminte sit i sit inpliniasca banii dupa zapis,
Domnie me lam rancluit cu jaluba catra al nostru cinst[it] vi crediaos boer,
durn[nea]l[ui] Grigorav Vintura biv Vel Post[elnicl, Epistatul Vornicii de
Aprozi, cu poronca, ca ce va fi de inplinit du dreptul sit inpliniascit. Unde
atunce Baneasa Marie vi cu dum[neall[uil Cornisul Vasilie Ros[e]t esind la
cercetare, inainte dumilorsali velitilor boeri ai divanului domnii meli, vau
mai cerut o vade Baniasa Marie, adica pan la cincisprazaci zile a trecutii
luni Avgust, ca sav aduca toate pecetluiturile vi alte dovezi ce va fi mai
avand asupra acevtii socoteli vi atunce sii s[e] izbraniascrt de toata, datorie
adasta, iar cand nici la vadeaoa aceia nu sit va afla, atunce dum[nea]I[ui]
Comisul, dupa legatura zapisului de datorie sa aibit putere a scoate ama-
neturile ce i-au pus la sultan mezat ca srt sit vanzil vi sit i sa, inpliniasca
banii datorii cum la adasta niam incredintat domnie me din carte [de] kudecata
ce au dat atunce dum[nealo]r velitii boeri la mama durnisale Comisului, dupit
care Baniasa Marie nici la aceia§ vade neurmand a sta la socotialit vi sa
platiasca banii, dum[nea]l[ui] Comisul Vasilie Ros[e]t, dupit trecire vadelii
aciia, de iznoava (land jalubrt domnii meli i rugandusa sa i sa inpliniasca
banii, domnie me prin tidulit Gospod am poroncit dumisali Epistatului Vor-
nicii de Aprozi ca, sa pui srt strigi la sultan mezat amanetul, adica, parte de
movie din Bohotin, patru Mei de zile vi cu pretul cel mai bun sa s[e] yang,
vi sa s[e] platiasca, banii datorii acevtii. Dupa care facandu-sa urmare po-
roncii, sau strigat la sultan mezat 40 zili vi pretul cel mai bun vi desitvar-
vit lau dat dum[nea]l[uil Med[elnicerul] Gheorghie Ros[elt, fratele rapuosatei
Banesii Marie, adicit vesa mi cinci zaci de lei, peste care pret nemai ada-
ogand altii nimine, au ramas parte adasta de movie asupra sa cu pretul de
sus aratat. Numarand vi toti banii acevtie la dum[nea]l[ui] Epistatul Vornicii
de Aprozi de sau plittit banii datorii. Deci dar iata, prin adasta carte a domnii
meli, ditm vi intarim stapanire dumisale Med[elnicerului] Gheorghie Ros[e]t
asupra aces tii parti din movie Bohotinul ce au fost raposatii giupanesii Ba-
neasa Marie Ros[e]t ca de acum inainte vi in veci sa alba a o stapani atat
dum[nea]lluil cum vi clironomii dumisale cu buna pace vi nesuparar[e] de
catra nime ca pe o dreapta ocina vi movie asa ciau cunparato dela sultan
mezat, luind vi tot venitul ce va fi pe dansa du[pal hotarrtre ponturilor
G[o]sp[o]d. t.;,i carte adasta a clomnii meli sai fie de intitritura statornicit, ne-

Analele A. R. Tom. XXVIII. Mentoriile Sect. Istorice, 19

www.digibuc.ro
290 MOO kosETIV
1.4

clintita vi neruvuita nici odinioark care sau intarit cu al noastra, domniasca

peceti.
(L. P.). 1794 Noemvrie 20.
Proc[itoh] Vel Logofat.
sau trecut in condick
CIV. 1795 Martie 7. Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 155. Original.
Noi Mihail Constandin Sucul V[oe]vod, etc. Fiind ca. dumn[eallui Cluc[e]r[ul]
Necolai Lipanescu, de la Tara Romaniasck iaste trimis de maica dumisale
aicea pentru dizbaterea vi vinderea moviilor ce are aicea la Moldova, deci
pentru a patra parte din toata moviia Bohotinul, dela tinutul Iavului, ce prin
judecatrt sau dovedit a iaste a sa, acum prin jaloba ce au dat catra domnia
me, au cerut ca sa vanda prin sultan mezat. Drept aceia poroncim dumi-
tale, biv Vel Postelnic Grigorie Ventura, Epistatul Vor[ni]c[iei] de Aprozi ca
sa pui pe telalul sti stage la mezat numita a patra parte din Bohotin pe
toate ulitile oravului vi in divanul domnese, in curgeri de 40 zile, vi cu
pretul cel de pe urma, care va fi vi cu mullamita vanzatoriului, sa va da
muvtereului ce va fi, caruia muvtereu O. va faci intaritura vi dela domniia
me. 1795, Martie 7.
(L. S.) Procitoh Vel Logofat. Sau trecut la condica.
CV. 1795 Martie 8. Acad. Rom. Dosar Rosetti, I, p. 44. Original.
Gheorghe Telalbav[a]. Fiind ca prin Odula G[o]sp[o]d mi s[e] poronceavte
ca pentru a patra parte din toata movie Bohotinul, de la tinutul Evii, ce este
a dumisale Neculai Lipanescu, de la Tara Romaneasca, ce prin glidecata Di-
vanului sau dovedit ca este a dumisale, ca sai strigi la sultan mezat in cur-
gire de 40 zile cu pretul cel mai de pe urma ce va evi, asupra cui va tit-
mane sai vi de. Deci iata cat oranduescu ca sa strigi numita movii, a patra
parte din toata movie Bohotinul, ce este a dumisale Clucerului Lipanescu,
la sultan mezat, in curgire acestor patruzaci de zile vi cu pretul cel mai
sus ce va evi, asupra cui va ramane la strigare ce de pe urma, sai vi de,
fiind vi cu multAmita vanzatoriului, carue cumparator ce va fi osabit de seri-
sorile movii vi zapisele de cumparatura ce va lua de la vanzator. Dar i sa
va intari stapanire vi cu carte marii sale lui Voda vi banii or evi dintracest
mezat prin vtire mea sa vor da dumisale Cluceriului. Masa [scriern].
Grigore. Post[elnic]. 95, Martie 8.
Grosl
2000, auo xtica sr a. 7.
2500, vril Soo xtXtct.
2600, ache& doao mii vasa sute lei. B. Vasile Herescu.

www.digibuc.ro
 CttottwA hotIonttut.bi. 291

2650, -tin Xt 1 raxáltcc 7CE'Bri'M M. 8.

2700, adid, doao mii sapte sute lei. B. H.
3000, adica trei mii lei. I. L.
3250, adid trei mii doo sute cinci zaci lei. C. S.
3300, aiTo tç rAtaaac %at TpLaxoata Kov M.
3350, adica, trei mii trei sute cinci zaci lei. B. H.
3360, adica trei mii trii sute sasa zaci lei. D. R.
3500, adica, trei mii cinci sute.
3700, adica trei mii sapte sute. Dumi C.
4000, M. C.
4250, adica patru mii doo sute cinci zaci. Al.
4300, adica patru mii trii Bute. D. R.
5000, adica cinci mii.
Maine, Joi, la trei ciasuri da nu vet[i] veni la locul cel oranduit mai jos
are sa sa dea mostiea cu hareci. Neculai Lipanescu.
Fiind ca sorocul mezatului a partai mele din Bohotin .sau inplinit, poftese
pe dumneavoastra care santeti musterei acestii mosii ca sa mergiti la 8 ëa-
sun sit facet[i] osteniala sa veniti la dumnealui Caminariul Toader Bals.
Neculai Lipanescu.
lnsemnare de cati stanjani este a patra parte a mea [de] mosia Bohotinul
si da cele ce are pe dansa, dupa o hotarnica.
Stanjani 1140 hliza.
Mai este si o movie Coltul Cornii i o jumatate de sat din Fratinesti si
alta parte din hotarul Fratinestilor care aceste nu sau inpartit para iar atunce.
Are un iaz in paraul Bohotinului din josu de iazul i moara Banesei.
Un vad de moara ce este in apa Jajai din sus de morile manastirii Neamtului.
Este pe mosia Bohotinului livezi de pruni i vii, case care neputand dit
a sa inparti, ci sau hotarat toti razasii de avalma sit le stapaneasca si sa
le dijmuiasca.
Opt mii lei, adica 8000 lei am dat. Dimitrie Sturza, Spatar. Sau facut
haretu asupra dumisale Spatarului Dumitru Sturza drept lei 8000, adica
opt mii lei. Neculai Lipanescu.
CVI. 1795 Iunie 11. Acad. Rom. Dosar Rosetti. I. p. 46. Original.
Din opt mii lei ce au ramas de la mezat, a patra parte de mosiia Boho-
tinu, asupra dumisali Spat[arului] Dimitrie Sturza, am primit de la dum-
[nea]lui doi mii lei si au mai ramas ca sami mai de sasa mii lei, 1795, Iunii 11.
Neculai Lipanescu.
Am prim:t Inca cinci mu i asit sute lei de la dum[nea]lui Spat[ariul]
Dimitrie Sturza.

www.digibuc.ro
g92 RADII RO§Rtft

CVII. 1796 Fevr. 22. Acad. Rorn. Pach. LXXXI. No. 157. Original.
Noi Alexandru loan Calirnah V[oe]vod, cu mila lui Dumnezgiu Domn Trii
Moldovei. Cinstitfll i credinciorM boerii dornnii mele, clurnneta Iordachi
Ghika vel Logofát, dumneta Dimitrie Saul biv vel Spätar, dumneta Mihá-
lache Luca biv vel Ban. AdunAnduva la un loc sä cercetagi] pricina di giu-
decata ce iaste intre dum[nealui] Gheorghi Ros[e]t Med[elnicer] i intre Ira-
tili situ, dum[nealui] Stefan Ros[e]t biv vel Stolnic, pentru dot clironomii ce
au Minas sa. se Impártascg intre dansii cu niste nepoti ai lor de sor, i dupg
cum vec[il cunoaste a fi cu drept prin anafora srt avem stire, la care po-
roncg dumn[nealuil Vel Vornic de Aprozi ca sg stea si numai deal s intri
pricina iu cercetare. 1796, Fevr[uar] 22.
(L. S.).

CVIII. 1796 Martie 22. Acad. Rom. Pach. LXXXI No. 158 Original.
Inpartala Intro noi mai gios iscá1iai, Stefan Ros[alt Stol[ni]c i Gheorghie Ros[a]1, Me-
d[elnicer] i Iarnandi vtori Carnaras i Iacovachi Carp, ginerii Stolnic[esei] lrinii Ros[54, sor
cu Stolnicul Stefan i cu Med[elnicerul] Ghcorghie Ros[A]t, cari inpartala iaste pentru cli-
ronomie ce niau ramas de la mitusa noastra, Pah[arniceasa] Vitorie, ciau fost sor cu
maica noastra i alta clironomie de la sora noastra Baniasa Marie.
Parte dumisalii Stolnic[ului] Stefan Rusk*: Mosie Nemereuca de la tanutul Soroctii,
dupa scrisori ci sant.
Mosie Filipenii de la tan[u]tul Tecuciului, pe apa Dunavet, iaras dup 5. scrisori ci sant.
Parte dumisali Med[elnieeruluil Gheorghie Ros[alt: Mosie Bohotinu de la ta[nultu[1]
Evului, insa nu toata movie Bohotinu, ci numai o a patra parte si o asasa parte, chip
inpartala vechi parintasca.
Parte clironomilor r posatii Stolni[cesei] Irinii: Mosie Soldanestii dela talnultu[1] Or-
heiului dupa scrisori.
Mosie Tig5mqtii, tot la Vanutul Orheiului dupa scrisori.
Iar tiganii de la aceste clironornii au ramas s s impartä tot pe aceste trii parti, atat
tigani care sant de fatit cat si cei caH sä vor gasi, find inprastit[i] asijdere i alte lt:cruri
ci mai sant.
Banii datoriiei i altii cheltueli, dupa socotinta caH sau Mont de noi, s'au Incheiat soma
piste tot 8611 lei, cari soma sa platesti de cati treli partali mai sus aratate, adica cati
dooi mii opt suti septezaci de lei 40 bani i fiind ca fieste care parti sau plata banii pe
parte sa deplin, de aice inainte ramani fieste cari a fi stapanita, pe driapta parte sa dupa
scrisori ci sau luat fieste care la mana sa i asa dupa aeasta lnpartala niant Invoit si
niam pricinuit cate treli partali, fficandusa trii Inpartali asemine, In caH niam iscalit cu
totii si niam luat fiete cari cate o inpartala de tot[i] Iscalita. In Esi, 1796, Mart. 22.
Stefan Ros[e]t Stolnic, Gheorghi Ros[e]t Med[elnicer], Iamandi vtori Camar4, Iaco-
vachi Carp.

CIX. 1796 Julie 14. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 115. Original.
(Dositehr al Ungrovlahiei certificrt). Pentru a patra parte din mosiia Boho-
tinul, din linutul Iaii, de la Moldova, ce miau rgmas clironomie dela rAposa-

www.digibuc.ro
 C RONICA IJOHOTINULUI 293

tul Ionita Sturza, boerul mieu cel dintái, instiintandu-mil fliul mieu Nicolae
Lipiinescu cä prin sultan mezat au vänduto dumisali Dvor[niculuil Theodo-
rache Bals, adeveresc prin scrisoarea abasta ct acea vanzare iaste primita
si (IA mine vi dumn[eallui numit[ul] boer cumpärätor s o sapaneasch ca
pe a dumnealui dreapta movie in veci. Intarind scrisoarea aasta cu pecetea
si iscalitura mea si rugam si pa prea sfintiia sa parintele Mitropolit si durn-
[neallor velitii boeri au adeverit. Lucstindra Lipitneasca vanzatoare. (L. P.)
1796, Iunie 14.

CX. 1796 Iulie 1. Acad. Rom. Pac. LXXXI. No. 116. Original.
Cu fri4ascit dragoste ma inchin d[umiNale], Irate Gheorghi Rus[e]t Me-
d[elnicer].
Pentru 270 lei dobanda banilor ce am dat la rascumparatoare Bohotinu-
lui sau ramas sa mii dai d[umnelt[a], poftese sa mii trimiti cac[i] sint tre-
buitori, soi multami d[urnift[ale] i sint al d[umi]t[a]l[e] iubit[or] frate.
96, fuli[ie] 1.
Ros[e]t Stol[ni]c.
Du[mijsale cumnatii Ileiiii ma inchin cu fratascri, dragoste i poftesc sa
trimat[a] 50 lei ce am inprumutato in anu trecut la E.
Pe verso adresa :
Cinst[it] sal meu iubit frat[e] d[umnea]l[uij Gheorghi Ros[e]t Vel Med [elni
eel.] cu fratasca drag[oste].

CXI. 1796 Hie 12. Acad. Horn. Pach. LXXXI. No. 117. Original.
Cu fratasca drag[os]t[e] ma inchin d[umiNale) Irate Gheorghi Ros[e]t Me-
d[elnicer] Mai in trecutele zile am fost scris d[umi]t[ale] pentru 270 lei, do-
banda banilor ce am dat in rascumparari Bohotinului si 50 lei ce am in-
prurnutat pe dum[ne]ei cumnata Iliana, poltindu pe dum[neta] ca sa mii dai.
Si. dum[neta] imi scrii ca dupa ce or veni nepotii, apoi mii da luind odata
sfarsit toate socotelile, dar dumnineta] bine stii ct acesti bani nau a intra
intralt[ä] socoteala nici avemu ai inparti cu nepotii, ca sint drepti bani mei
sai eu si dum[neta] ai sa dai miie iar nu altora, dupa socotelile i invoelile
ce am avut carili au si luat sfarsit. Apoi cu ce chipuri mai faci acestu fel
de urneli nu pot pricepi. Poftesc, frate, sa mi dai bani ca amu mari tre-
buintA, sau de ai ceva a pricinui scriem curat aratandumi i pricina pentru
ce imu opresti banii ca sa viu i eu in cunostintil, sa nu t[e] mai suparu,
cu scrisul macar cit eu nu stiu sa -aiba nici o pricina. Nepotii de or veni au
sa ia i ei parte lor i eu parte me din lucrurile surorii noastre Mariei ce
sint la dum[neta], iar din banii mei nau sit ia ca nu le sunt dator cu nimica.

www.digibuc.ro
294 RADII ROSETTI

poftesc sai abu (sic) raspuns vi sint al dum[itale] iubit[or] frate. Ros[et]
Stol[nic]. 96 Iullie] 12.
Macar ca vi pentru lucrurile surorii ce sint la dum[neta] de impartala nui
trebuinta sa avtepti pe nepoti, mai vartos argintariile, fale dum[neta] drept
in trii parti §i eu parte me sa o eu supt a me pastrare de grija, apoi cum
vei socoti §i dumne[ta] pentru aceste iar banii paftesc sai dai.
Pe verso adresa :
Cinst[it] §i al meu iubit frat[e] dumn[ealui] Gheorghi Ros[e]t biv Vel Me-
d[e]l[nicer], cu frateasca drago[ste].
CXII. 1797 Iulie 5. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 118. Original.
Pre inaltate doamne.
Jaluiesc marii tale, cit dupa jaloba ce au dat catre inaltime ta dum[nea]lui
Spat[ariul] Vasale Costachi asupra me, ca ia fi stapanind:oea vasa parte din
hotar Bohotinului Para de nici o dreptate, am fost sorocit ca la sfarvitul tre-
cutei luni Maiu sa ma aflu la divan ca sit raspundu. Dupa care luminata
poronca am venit vi mit rog marii tali ca sa flu randuit la dumealor velitii
boeri sit ma tudeci cu dum[nea]lui Spat[ariul] caci eu §tiu cit dum[nea]lui
imi stapane§te mie o a vasa parte din Bohotin, iar nu eu dumi[sa]li.
A inaltimii tale pre plecata sluga Gheorghie Ros[e]t Mad[elnicer].
Cere sa fie scos inainte dumn[ea]lor ve1iilor boieri:sa s[e] kudece cu dum-
[nea]lui Spagariull Vasale Costache.
Pe verso: Dum[nealui] vel Vornic de Aprozi sai inflitoveze inainte veli-
tilor boieri. 97 Iolie 5.
CXIII. 1797 Noemv. 18. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 119. Original.
Noi Alexandru Ian Calimah Voevod etc. Al nostru cins[ti]t vi credin6os
boiar, dum[nealui] Vasile Costachi Vel Vornic, prin jaloba ce au dat dom-
niei mele, au aratat cum crt ari gudecata cu dum[nealu]i Medel[niceriul]
Gheorghii Ros[e]t pentru venitu] partii de movie Bohotinul de la tinut[ul]
E§ului, cari in tarie dum[isale] Mede[lniceriul]ni, Ora acum sar 11 stapanit.
Drept aceia iata prin aciastä a noastra domniasca carte sa puni zi de soroc
dum[isali] Mede[lniceriului] ca la zaci zile a lunii viitoare, Ghenari, ori insu§
situ vechil deplin rasraspunzater savtrimita la divan cu ori ce scrisori dovezi
va are asupra acevti pricini, cum vi asupra partilor de movie Coltul Cornii
i Tatenii, i Dancenii, i Ncanevtii i Podul de la Barna, sa, ste la tudecata
eu dum[nealu]i Vor[nicul], caci neviind la sorocul aratat va fi suparat cu om
domnesc. Leat 1797, Noemvrie 18. (L. P.). Proc vel Log[ofat].
("XIV. a). 1804 Dec. 6. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 159- Original.
ImpIrtal5, 'dam Mout prin invoialà lntre noi fraii, de inosii, de tigani, precum se arat5,
mai dos. 1804. Dechemvrie 6.

www.digibuc.ro
 - CRONICA BOHOTINITLIII. 295

Parte beidifi, lui 'anat.

Bohotinu, insa o a patra parte din tot hotaru, de la tinutul Esu lui.
Tárkta cu pártile din Ardeaoani, de la tinutu[1] Backului.

Parte de figani.
Nfistask Cobzariu, cu tiganca lui, Despa, cu un copil.
Carp, fratele lui Nästask., cu tiganca lui, Tudora, cu cinci copii.
Toader Vezeteu, cu tiganca lui, Gahita, cu patru copii.
Toader Cibotariu, cu tiganca lui, Taske, cu trei copii.
Ion Butucea, cu mei sa, Marie, starpi.
XIkriuta, vadana, cu cinci copii.
Masa inpkrtalá am fäcuto intre noi, cu bunk invoire si priimire sk imble pkrtile. Iar
pentru vitele ce niau rkmas, acele iar li-am inpartit noi mai inainte si am luat fieste
care parte sa Eau fost cu dreptul si nu avem a mai ceri until de la altul nemick. i ash
inpArtindune pre invoialk Intro noi frktrtsti, am dat izvod until la u-tkna altuia si spre
incredintare si temeiu amánduror pkrtilor am iscklit, Dumitrache Rosfelt.
La aCastk, invoialit ce au Mout intre dumnealor, väzänd si eu a esti cu buna vointä
.si primire duinilorsale, am isalit. Roset Ban.

CXIV b. 1804 Dec. 6. HArtii Tetcani.

Irnpartal& intre Ion Dumitrache Roset la 1804 Dechemvrie 6.
Parte lui Dumitrache.
Tetcani.
Dragomiresti, insit 107, adick una sutk. .sapte pkinAnturi din parte Vadiniasck, dela tk-
nutul Neamtului. 1.000 lei bani ca sk fie lángfi moskiIe de mai sus ca SI fie in dreptui
pArtilor mele. 6 sklask tagani. Ion Ros[e]t.

CXV. 1805 Fevr. 1. *Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 160. Original.
Veniamin, Mitropolit Moldovei. Iancul Rusalt, fliul ráposatului Med[elni]c[er]
Gheorghie Rusat, adiverez cu acest incredinOt zapis al meu c5. din clironomie
piirintasck dupá inpArtala ce am avut cu fratele meu, viind in parte me o a
patra parte vi o a vasa parte din toatb. movie Bohotinul ce este in Branivti, la
tinutul Evii, unde vi dum[nea]lui Hatm[anul] Raducanu Rusiit avand asamine
parte, alAture cu parte me; dintru a me buntt vointä socotindumk prin dreaptit
tocmalk partale mole de sus aratate learn vandut dumisale Hatm[anului] Rldu-
canu Rus[alt drept doai zaci mii lei, care bani toti deplin iam luat in manule
mele. *i. pe lang6, zapisul acesta, am dat dumisale vi toate scrisorile ate am
avut. Deci de astAzi inainte vi in veci, dum[aea]lui numitul boer cumparttoriu vi
in urma clironomii dumisale sä BALI, a stapAni partale aratate ca pe a du-
misale dreaptil cumparäturk *i de ar vi mai scoate, dupá putere scrisorilor,
glsandusá vreo impresurare, supt ori ce nume, tot dumnealui sa, stapiineascit

www.digibuc.ro
296 RADII ROSETTI

in curnparatura a6asta §i pentru mai adevarata credinta am iscalit insum cu

man°, me, iscalind §i alte obraze marturi. 1805, Februarie 1. loan Ros[e]t,
incredintez. Lupu Roset, Medelnicer Dimitrie Roset, Costandin Roset Stolnic
*fan Roset.
Viind §i inainte noastra, numitul vanzatoriu, au aratat cit aasta vanzare
au facuto cu bun& vointa dumisale Writ dumineallui Hatrn[anul] Raducanu
Ros[elt, find rudenii §i ritzit. Dupgt cum sau vrtzut §i inpartala fratascrt ce
au facut din 1804, Dechemvrie 6, prin care i sau venit parte gasta incre-
dintata hind inpartala §i de dum[nea]lui Banul. Iordachi Crupenschi. Drept
aceia sau incredintat §i de Wei noi. 1805, Fevruarie 1.
CXVI. 1805 Fevr. 12. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No.120. Original.
Cu frittasca plecaciune mrt inchin dum[ital]e Arhon Hat[mane].
Cinstita scrisoare dum[itIlle am priimit §i pentru partile de mo§ie de Bo-
hfo]tin a nepotului Iancul Rosle]t crt liau vandut dumlitalje. Pentru adasta
eu am avut o mare bucurie crt nau incitput la mana strana, ci tot la
neamul nostru §i am chemat §i pe nepotu Dumitrachi, fratele Iancului,
si iam arittat pricina §i el nau voit a da banii sit ritscum"pere, ci au
iscalit in zapis. i eu inert nu rascumpar, ci sa fie de bini sa strtpane§ti
cu pace, atat dum[neta] cat §i clironomii dum[italje. Dar este o pricina cu
una Catrina Bosaiasa, ce au tinuto un Costantin ce zac ca este facut de ma-
tuOme Vitorie de fata mare §i acel Costantin au murit §i femeia acelue
tragi kudecata sa ei toate ale matu§ii Vitoriei, mo§ii §i tigani, apoi de sor
lua acele, apoi §i impartala me cu fratimeu ramani stricata, cat §i inpartala
nepotilor miei Iancu §i Durnitrachi, macar crt mi sa pari cit nu are nici
dreptat[e] §i mai pre largu oi spuni dum[italli din gura, ca acum la mijlo-
cul postului sant sorocit sa viu la E§i pentru kudecata aceia. Iar cat pen-
tru rascumparare, pentru mini qi pentru fii mei sa nai dumneta nici o grip
-§i luind sfar§it §i pricina adasta §apoi find trebuinta sit iscalesc oi i iscali
cu bucurie, §i sant al dum[ital]i ca un frate. 1805, Fevr. 12.
Sluga *t[e]f[an] Ros[e]t Spatar.
Adresa: Cinst[it] al meu ca un frate, dumis[ale] Hatm[anului] Raducanu
Rositt cu fratasca dragoste.
CXVII. 1805 Fevr. 14. Acad. Rom. Pach. LXXXII No. 27. Original.
Cu plecaciune ma inchin dumitale, Arhon Hatmane.
Cinstit scrisoare dumitale cu pachetul am primit, §i dupa poronca D-tale:
am fost urmator qi sau iscalit zapis §i ramane ca sgt traqti D-ta §i sa sta-
pane0i cu buna pace cumparatura ce sau facut §i dupa, D-ta fii §i nepotii
Dumitale qi macar ca D-lui Spatarul in zapis acum nau iscgtlit dar pentru

www.digibuc.ro
 CRON1CA BOROTINULIII. 297

incredintare cA D-lui nu voe§te a intoarce §i ca s ramAi D-ta odihnit in

potriva isaliturei, au fil,cut D-lui rhspunsu in scris ca,' nu voe§tii a intoarce
cari carte ceti scrie tot acel loc prinde ca cum ar fi §i iscAlit, iarl cum
scrii Dta cA ar fi bine sA facu sA iscAleascA §i Iii D-sale, gasta socotescu
cit daca parintele dtt in sods cA nu voe§te a rascumpAra apoi pentru copii
nu poti nici odatA a fi D-ta supArat. Caci al face O. iscaleasca toti fii Dsale
a6asta nam putut caci Dlui cu toate crLi la vArsta bAtranetelor, dar copii toi
are mici care pe unii nici la carte nui are dati. De ar ft fost nepotul Cos-
tachi, fiul D-sale Spatarului, cel mai mare aice, ia§ fi zis §i ar Ii iscalit, dar
pentru ceilalti nu cere nici trebuinta mAcar cit nici pentru a nu este is-
cAlit nepotul Costachi daca parintele dit inscris cA nu rAscumpArA, apoi Dta
ramai odihnit. Eu cAt am putut am fost §i sint gata a sluji de apururea
Greu au fost a face pe ginere sit iscaleasca, dar iar arAtAndui cele ce sau
cazut §i fAcAnd §i incredintAndul a este mai de folos sa iscaleasca ca sit
te alba, pe Dta de a pururea mAnA de agutor, sau primit a iscali. Am vazut
§i cemi scrii a este bine sA viu i eu la E§ dupA ce oi face aceasta slujbA
§i cAt de curAnd voi veni, numai a§a vit rog doar nu va fi venirea me zA-
darnica dupA cum de atAte ori au fost (find §i lucru cu piicat §i sinta Dtale
mai mica slugA Carp Caminar. 1805 Fevr. 14. Adresa scrisorii:
Cinstit §i al mieu mai mare Dsale RAducanu Roset Hatman, cu mull&
plecAciune.

CXVIII. 1805 April 18. Acad. Rom. Pach. LXXXI No. 161. Copie.
Noi Alexandru Constandin Moruzi Voivoci etc. SA faci §tire prin hrisovul
acesta al Domnii Mele cA aice in pAmantul Moldovii avand Chesaro i Craiasea
impArAteasca Curte Austrii cateva mo§ii intregi §iparti de mo§ii asAmine §i vii
suptu numire clirosului Bucovinii, cari aceste mai inainte au fost acelor di acolo
mAnAstiri, sau facut publicatii la anul 1798 din parte K. K. impArAtii spre in-
§tiintare pentru vointa de o vanzare ve§nicA acestor mo§ii la acei caH vor primi
a li cumpAra. Si spre aceasta unii din cinstitii §i credincio0 no§tri boieri
adicA Dumn[nealui] Neculai Rosat, biv Vel LogolAt, i Dumnealui Iordachi Bal§,
biv Vel Vistier, i Dumnealui Iordachi Rusat, biv \Tel Vistier, cum §i Dumnealui
Panaite Cazamir biv Vel Caminar, §i alti tovara§i a Dumisale indemnan-
dusa di a sA faci cumpArAtori mai ales pentru cit unile din mo§iile aceste
sA hotArase §i cu alte mo§ii a Dumisale §i neincetat sa pricinuia prigoniri
qi suparAri pentru impresurare hotaralor, au luat in tovara§ia Dumisale §i
pe negutatoriul Theodori Mustiata, caH din parte a toatA tovara§ia au intrat
in tocmalA cu K. K. InpArAtia ina de pe atunce di and s'au fAcut publicatia
vanzArii, adicA dela anul 1798 and §i contractul s'au alcatuit, dAndusA §i
o suma de bani suptu numire di arvon4 la inpAratiasca chesarie crAiasca

www.digibuc.ro
298 RADII ROSETTI

visteriie. lar duprt, aceasta intamplatoarele pricini pornite din parte comi-
sarilor ci era randuiti di WA, chesaro-craiasca Inparatia spre savar§ire ace§tii
pricini prelungindu-sa vanzare in curgire di §apte ani, pana acum §i mul-
time di cheltuialä, §i marime di pagubire di surna nesuferitä pricinuindu-sa
dumnealor boierilor cumparätori, precum pentru aciasta far di indoiri Imre-
dintari am primit dintru acei catra noi anafora a preosfintitului mitropolit
§i a tuturor cinstitilor qi credincio§ilor no§trii boieri, cari prin a Domnii
rnele poroncitoari tidula, au fost rAnduiti la anul 1803, August, spre a faci
cu scumpatate cercetari §i luari aminte pricinii ace§tia. Acum dar, dupri, su-
ferire a acestor greli, pagubi §i suparari a Domniilor sali, primind savar§ire
vanzare mo§iilor acestora, li-au cumparat Dumnealor mai sus numitii boeri
de istov intru veènica stapithire inpreuna §i cu Theodori Mustiata neguti-
toriul, in pretul de trii suti triizaci §i una mii florini, bani nemta§ti, cari
toata suma aceaste intreaga §i nelipsita au platit-o Dumnealor la inparatiasca
K. K. visteria, in moneda di galbini olandeji.§i imparate§ti, precum §i pentru
aceasta ne-am incredintat din arritare a insu§i contractului ci s-au inchietu
la Liov, prin Ectelentiea Sa Gubernatorul Galitii Iosif von Urmeni, impre-
una cu vechilul trimes din parte dumisale Costin Carpu, biv Vel Sardar,
§i cu tovgra§ul Dumisale, Theodori Mustiata, la anul 1804, Sept. 27, fiind
acestu contractu intarit §i di catra pre inalta Curti a Vienii, tot la acestu
anu 1804 in luna Octomvrie la 9 zile, §i di saneturile inparate§tilor che-
saro-craie§ti Visterii a Liovului §i a Cernautului, cuprinzatoarii primirii ba-
nilor acestora dupa contractul aratat farrt ce mai putiná lipsh, iar sfar§it §i
din isvod rno§illor vandute carile s-au dat impreuna cu scrisorile, adica hri-
soave, ispisoace, car* §i hotarnice vechi, §i dupa aceste toate §i din insu§
nota ce-au dat catra noi chesaro-craiasca Aghentii din E§i, vestind ca au
luat poronca sa faca aratari Dornniei-mele, cum ca numitii cumphratori au
plata toti banii deplin, dupa contractu §i cum ca sau dat Dumisale scriso-
rile mo§iilor §i ca di acum inainte toate acesti mo§ii, impreuna cu acare-
turile lor, cum §i viile, au ramas dreptu ocini a Durnilor sali intru averi
vednica, cuprinzand intru aceastri nota §i numirile tuturor acestor mo§ii
neschimbate §i intru aceia§i asamanari cu insu§i izvod ci au aratat noau §i.
Dumnelor boerii cumparatori, carile sau dat impreul cu contractul §i cu
scrisorile mo§iilor, a carora mo§ii numirie iasti precum mai gios intru acest
al nostru domnesc hrisov sä arata adicri: BIetii, Dobranautii, Racilenii,
Fulticenii, Ro§iciorii, Bote§tii, Ho Ida, Cruce cu toate catunurile, Ciorsacii la
tinutul Sucevii; Mogo§a§tii, parte din Nihorani, parte din Nova-Sulita, Pili-
pautii la tinutul Hertii; Strahotinu, Ontanii, Sarafine§tii, Mite§tii, Ora§enii,
Stancenii, Bätrane§tii, Manastirenii, Nec§anii, Matienii, Feredienii, Brane§tii,
Corce§tii la tinutul Boto§aniii ; Stiubienii, Petricanii, Pustiul, Podraga, Ba-

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINIILIII. 299

held, Verbia, Ibane§tii, Carstiene§tii, Magura, Dertca, Vorniceni, Glodenii,

Stancenii, Borsa§tii, Antile§tii, Horode§tii, o parte din Cuzlau, Vácule§tii la
tinutul Dorohoiului; Ozone§tii, Druja§tii, ci-i zic Zlatunoaia, Uricenii, Toc-
magenii, Flämanzii. Dragote§tii, Iezarenii, ci-i zic Hodora, Jule§tii, la tinutul
Harlaului; Faraoanii, Cleja, parte din Galbinii, Mihaile§tii la tinutul Baehr.'
Poiana Zlittrenii, un loc di prisaca ci sintul pi Bohotin, Covasna, parte din
Ru§anita la tinut E§ii, Suflintii, Napadova, Hlinovoda ci sä nume§te Ghiz-
dita, Tárnauca, Traistenii, Leontii, Noscova ce-i zic Araicau la tinutul So-
roctii; Davida, pi Nistru la tinut Orheiului, Balta Lucii la tinutul Falciului,
Frumoasa la tinutul, Grecenii, Malae§tii, ci-i zic §i Linghe§tii, Balacenii, Balta
Orahu, Balta Covurluiu, Balta Orchoiu, Balta Bejäline, Balta Su linetul, §i
alte Nati cu locurlle lor, dupa cuprindire scrisorilor, la tinutul Covurluiului
vile dela tinutul Putnii, §i dela tinutul Harlaului, dupa scrisori; un vad di
moat% cu doaa, sprezaci parnanturi, la Bizice§ti in tinutul Putnii. Find dar
ct vanzare §i cumparatura a mai sus numitelor rno§ii s'au savar§it prin voia
pre puternicii noastre Imparatii, pentru cari au venit catra Domnia mea
§i pre inaltul vrednic di inchinaciuni ferman, cuprinzatoriu. ca boerrii cari
au cumparat nao§iile aceste, ca unii ce santu din raelile imparatii, sá aibti
voi §i puteri a li stapani intru toata odihna, ca o driapta a lor averi, find
intru tot nesuparati, atat Dumnealor, cat §i clironomii Durnisale, din neam
in neam, nestramutati, nici odinoaura, avand toata volnicia di a opri, §i a
ave in stapanire Dumisale cati dintru ace§ti mo§ii vor voi, cum §i a vindi
altile cari vor voi, iar4i la raelile inparate§ti, far de nici o opriri, ori ci
vor voi cu mo§iile aceste find ca chesaro-craiasca Inparatii din insu§i buna
sa vointa li-au vandut iar, Dumnialor cu drepti banii Dumisale, le-au cum-
parat §i pentru aceasta nici odattl sa nu aiba suparari suptu orici cuvantu
§i pricinuiri, atat di catra toti altii cat §i di catra calugarii manästirilor ace-
lora, a carora au fost mai inainte acesti mo§ii ci pururi sá Ii vecinica sta-
panire ohavnica §i nestramutata, iar moiile aceli cari va ave in parte sa
negutitoriul Theodori Mustiata, carii estii tovara§i cu dumnealor find ca el
s-au aratat ca un sudit austricescu §i, dupti, cuprindire inparate§tilor ahti-
namele, nu esti slobod a cumpara nemi§catoari ve§nici lucruri in stapanire
preputernicii noastrii irnparatii, sa nu fie slobod di am aye intru a sa sta,-
panire, nici di a opri vreuna dintru acesti mo§ii, ci toate sit le \rand& la pa-
mantena raelü. Deci pentru toate aceste incredintandu-ne Domnia me asupra
adivarului celui fara indoiala §i 'crt numiii boeri cumparatori, prin bung,
credinta au cumparat moqiile aceste §i ca chesaro-craiasca Imparatii au pri-
mit deplina suma bani dupa tocmala qi li-au dat in stapanire mo§iile, asa-
mine §i pre puternica noastra Irnparatii au dat voi di a sa cumpara §i prin
inalt inparatesc ferman sa, intare§ti ve§nica Ion stapanire, fiticand rugaciuni

www.digibuc.ro
300 RADU ROSETTI

Domnii mele Dumnalor ca si di ciltrit noi sit sa facti, inlariri cumparaturii

si stApanirii rnosiilor, driapta si cu cuviintit fiind cerire Dumnialor, intocmai
dupit pamitntescul obiceiu si legiuiri, iatit prin hrisovut acesta al Domnii
mele, dam si intrtrirn stapanire numitilor boieri cumparatori, impreuna cu
cel lalti tovarasi a Dumnealor si clironomilor din neam in neam, ca sit fii
neclintita, in veci asupra rnosiilor acestora, impreuna cu toati acareturile ci
sintu asupra lor, asamine si a viilor, sa aiba, Dumnealor toata voia si putere
de a opri intru stapanire Dumnealor MO vor voi si sa vandä, sa, schimbe,
sau sa fach ori ce vor voi cu celelalte ca cu nisti drepti ocini a Dumnealor
si cati dintr'insele vor gasi calcati si irnpresurati di altii sit le hotarasca si
sit le scoatA dupa putere scrisorilor si dupa cuviinta dreptatii, precurn si
improtiva sa facit indestulare dreptului la acii Cali vor arata, cu incredintari
ca li sit faci lor impresurari din parte acestor rnosii, fiticându-si si osabite
hrisoave fiisti-cari di inaritura asupra mosiilor ci vor lua dintru aceste si
in veci sit ramai nestramutata si neschimbata stApánire, neavAnd nici odi-
neoara ce mai mica suparriri, nici de &Ira calugarii rna'nastirilor ci au avut
mosiile aceste mai inainte nici di catra altii, ori cari suptu nici un cuvânt
sau pricinuire, flind ca cumprtratura aciasta esti intemeiata in slobozaniea
preputernicii noastre Imparatii si in vointa prinuire si hotarAre chesaro-
craestii Imparatii, prin toata buna credinta, dupit cum mai sus s-au arittat.
Asamine nici din parte acelor ci sa megiesasc cu mosiile ci vor voi sa po-
priasca intru staptmire Dumnialor, sa nu aiba, ce mai mica suparari cu cu-
vantul protimisitrii sau a rascumpararii, fiindca insusi preputernica noastrrt
Imparatii da voi ca sa opriasca Dumnealor intru stapanire or cate vor voi,
iar negutitoriul Theodorii Mustiata, caH esti tovarasi cu Dumnealor dupa
cuprindire vrednicului di inchinaciune imparatesc ferman, hotaritm Domnia
mea, sit nu lie slobod a opri, sau a ave in stiipAnire sa, nici una dintru
acesti mosii, ci sit il datori toati aceli mosii a partii sali a li vindi la pa-
rmintenii raeli, si acelor pamAnteni ci li von cumpara de la dansul sa vor da
si domnestile noastre hrisoave di intaritura stapitnirii ion Spre aceasta am
dat Dumnealor mai sus numitilor boeri cumparatori si celorlalti tovarrtsi a
Dumnealor acestu al nostru domnesc hrisov, cu credinta a insumi Domnii
mele, Noi Alexandru Constandin Moruz Voivod, si a pre iubiti fiilor dom-
nii mele: Constandin Voivod, Dimitrii Voivod, si Neculai Voivod. Asijdire
si credinta Preosfintitului Mitropolit a Moldaviei, Chir Veniamin i a iubito-
rilor de Dumnezitu Chir Gherasim, Episcopul Romanului, Chir Meletie, Epis-
copul Husului, si a Dumnealor velitilor boeri a divanului Domnii mele, Dum-
nealor: Costarulin Bals, Vel Logofht din Tara di Gios, Dumnealui Costandin.
Grecian[n] Vel Logofrtt din Tara di Sus, Dumnealui Costandin Bals, Vel Vornic,
di Tara de Gios, Costandin Paladi biv Vel Vornic, Epistatul Agii, Dumnealui

www.digibuc.ro
 CRONIcA 136110TINIIIA3 t. 301
.111.1.1116.11.1..*

Sandul Sturdza, Hatman, Dumnealui Lupul Ba4, Vel Vornic di Tara di Gios,
Dumnealui Dimitrii Sturza Vel Vornic di Tara di Sus, Dumnealui Dimitrie
Ghika, Vel Vornic di Tara di Sus, Dumnealui Lucachi Vel Postelnic, Dum-
nealui Alexandru Gherachi biv Vel Postelnic, Epistatul Camarii, Dumnealui
Grigorie Sturza Vel Vistier, Dumnealui Vasile Rosia, Vel Vornic al Obstii,
Dumnealui Constandin Canta Vel Vornic de Aprozi, Dumnealui .iirban Cos-
tachi biv Vel Spittar, Epistatul Comi§ii, Dumnealui Iordachi Catargiu Vel Spa-
tar, Dumnealui Arghiri Cuza Vel Ban, Dumnealui Dracachi Rosat, Vel Ca-
minar, §i credinta a tuturor boerilor Domnii mele, a mari si a mici, ca sa
Ili de incredintare §i de vecinica intarire. Scrisu-sau acestu hrisov in scaunul
Domnii mele, n ceI di Dumnezau pazit oras al Iasului, intru al doile Dom-
nie a noastra la Moldavia, in anul al trifle, di credincios boieriul Domnii
mele, Dumnealui Joan Tautul biv Vel Paharnic. Anul dela Hs. 1805, (ss).
Alexandru Constandin Moruz Voivod. April 18.
Pecetea. Cost. Ba1, Vel Log. procitoh. De mine sau scris, Ion Tautu Paharn.
CXIX. 1803 Iulie. Acad. Rom. Hartii Pencovici, X. No. 42. Brulion.
Pentru despartirea mo§ii Bohotinului de la -cinut[ull Iaului, iaste trebu-
inta ca intai despre cinst[itul] divan sa aibit tiintit ea dupe cum en trag
bWi[naj o a sasa parte din drept trup[ul] mosii pe care au avut raposat
Costandin Rusitt, flint Vornicului *tefan Rusat, asernine are si dumnealui
Hatmanu pe streino0i siti. Iordachi Rusat, frat[e] cu Costandin de sus nu-
mit. Al doile pentru a patra parte din trup[ul] mosii Bohotinul, luinduo durn-
nealui cu schimbu de la dumnealui Vor[nicu] Dimitrache Sturz[a], ce o are
cunparatura de la Lip[alnescu, clironom lui lordache Sturza, Cornis, ginere
Vor[nicului] *tefanu Rusitt, dandui clumisale mosiia Hondre§tii ot tinut Ro-
manului, tot di pe Vornicu tefanu Rusat, ce nu au intrat la parOle ce sant
fal[a] la dumnealor boerii Rusatesti. Una din poroncit gospod sau facut de
rapoosat Logof[atuli Sandul Sturza, 7247, Ghenar 20; al doilea inpartala fratii
intre dan§ii fac Inpartala la mo§ii ce ramasese, pe care o §i iscalescu sin-
guri, 7251, Octornvrie 28. Macar cit din inpartala dintai lipsit§ti pol loc di
cas[a] din Iasi, di la un pop[a] Dariia, linga cas[e]le cele parintesti, bez parte
lui Ion Rusat, brat lui Iordachi i Costandin Rusat, cum §i Todere0ii pe Ber-
lez[e]lu i Cucenii rnunteni, pe Meletin, ot HarIau, dindumi nurnai la inpartala
cu nume iar nu si scrisori, din care pricini au ramas nestapanite i prapa-
dite. Cei puneri la cale pentru schimbul ceiu facut cu acestu a patra parte
de la Lipanescu tragandu sa jail a treia parte ce mi se cuvine din Hundestii
pi -frit frati ceiu are: Iordache, Ion qi Costandin, fiöorii Vor[nicului] *tefan
Rusat. Cum §i din a patra parte si a §asa parte ceiu cumparat durnnealui
de la fiiu lui Gheorghi Rusat, din Bohotin, ca sai intorcu dumisale bani[i] ea

www.digibuc.ro
302 It Atoti ROS1T1

un razits ce sunt si ... sat au analog ce mi se vine aratind si zapis de cum-

paraturi sal vez[i] ceiu cunparat dumnelui sa stiiu si eu si diosebit mosiia
Co It'll Cornei, pol sat Fratinestii pe Prut, la acest tinut ce il stapaneste nu-
mai dumnealui ce iaras la acele 2 inpartele pomenite mai sus nu sa arata
ca sa s[e] mai aleaga a triia parte pe trei frati ceiu fost neputindu durn-
nealui sal stapaneasca singur si pentru aceste au fost cereri si poronci date
prin crtteva lurninate carti gospod. Insa 1785 Octomvrie: carte di hotarare
catra Treti Logofat Ionita Ursoianu pi Bohotin, Co ltu Cornii i Fratinestii, al
doile 1786, Iunie 17, catra Spatarul Manolache Bals, Isprav[nici Iasului, sa
cerceteze hotaratura facuta de sus pomenitii, sal doile sa inparta mosiia pe
raziisi Bohotinu, si inpartala ce va facie] sä fie cu bunt', dreptate, sa ia din
tot loc[ul] de o potriv[5]: de frunte, de rnijloc si de coada si din toate erase
sa cuprindu pe mosiia; al treile: 1798, Iu lie 17, carte catra dum[nealui] Vor-
[nicul] Costanclin Pila[t] srt desparta mosiia Bohotinu i Co Itu Curnii i Fril-
tinestii, al patrule poronca catra Vel Vornic de Aprozi, dup[a] jalob[a] ca
s[a] fie Wit Post[elnicul] Raducanu sa me[a]rgit or[i] sii trirneti vechil la fata
locului, 98, Io lie 24.
1792, Iu lie 14; sanet dumisale treti Logofat Ionita Ursoianul, dat tot asa
la vechilicul ce miau dat marias[a] beizadea Gligori Ghika, pentru I3ohotinul
i Co Itu Cornii ca sai aleg drept[e] partite marii sale. Am luat aceste scrisori,
adica marturia de cercetari ce sau flicut de mine la Co ltu Cornii i Fratir
nestii, din anu 1785, Noemvrie, anaforao[a] velitilor boeri pentru gudecata
dau avut boerii Rusatesti cu dum[nea]ei Logol[eteasa] Ecaterin[a] Raz[u] pen-
tru Balta Tulburii, 1786, April 3, si pentru 3 iazuri ce sint pe aceste mosii
i doi vaduri de mori : unu in apa Jijai si unu in garla Bozovii, si mosiia
Bohotinu, dup[a] stapanire ci iaste pi scrisori si stunnile ei, find capatul din
dos (sic) mult mai iingustu, pot zic[e] si din a treia parte a capatului din
sus si patimeste mai mult de innecare apei la sas, a sas[a] parte ce stapa-
nescu eu, Isaiia, si aceia a patra parte de la Lipanescu cu toate trup[urile]
mosii cere tvebuirrta sa s[e] fad. in %lei, paduri, loc de hrana, cu satele si
locu ce patimeste di innecare, find mai dos si pi partile din sus sint vii
multe din care sa folosesc, aceste sa s[e] socote[a]sca si pentru Coltul Cornii
i Fratinestii unde iaste si vadu di pod in Prut si pentru venitu acii mosii
si de candu ca eu am cerut si au tot prelungitu cum si astept. 1803, Julie.
CXX. 1805. Noemv. 6. Acad. Rom. Dosar Rosetti. I p. 200. Original.
Pre inaltate Doamne. Cu al doile jalba iaras dau suparare pre inalt auzului
inaltimii tale pentruniste Orli de movie ce au cumparat dumnelui rnaiorul Ioan
Macarescul, aice, la tinutul Esii, anume Bohotinul, cu poiana Zlatarenii si Co-
vasna, in pret de 16.000 lei, din mosiile clirosului din Bucovina, nefiind de mai

www.digibuc.ro
 MONICA f3o/10TfNumn. 803

inainte intovArAsit la cumparare a toate moiile. i find cã acele parti nu

numai sa megiesesc cu moii1e mele, ce mai ales cu parte ce sa chiarna Boho-
tinn, pcntru care si stramosii mai au avut multe pricini cu clirosul. i cAnd
acum voi suferi adasta strambatate sa vie dumnealui, un strein, sa cumpere
numele mosiii mele, apoi este cunoscut ca necontenit trebue sa aibu pricini si
sa flu. in kudecati. Mai ales cA dumnealui au stiut bine ca sA megiesescu cu
mosiile mele i ca eu insum pentru partile aceste am mers mai inainte la
Cernituti de am vorbit cu Mustiata i miau fagaduit cit mi le va vinde. Pentru
adasta ma rog inaltimii tale sa s[e] randuiasca pricina adasta la preosvin-
tiia sa Parintile Mitropolitul, la dumnealui Logofatul Iordachi Cantacuzino,
dumnealui Logofatul Costachi Ghika i dumnealui Visternicul fordachi Bals
si la alti boeri ce se va socoti de catra inaltime ta sa cerceteze si dupa
a pamantului obiceiu ce nestramutat sa pazeste cum si dupa pravila sA
m[i] pod afla indestulare dreptatii, ca sit dau dumisale maiorului banii ce
au dat pe partile acele, sit mi le eu la stapanire; sA scap din suparare ce
necontenit trebue sit aibu cand le va stApAni dumnealui.
Al inaltimei tale prea plecata slug% Raducanu Ros[elt Hatman.
No. 22. Dumisale Vel Vornicului de Aprozi sa sA cerceteze pricina adasta
de cat% preosfintia sa parintele Mitropolit i dinpreuna cu dumnealor ye-
litii boeri. SA fie i boerii cersuti cum si de 'tirlecatorii departamentului.
1805 Noemvrie 6. Vel Logofat.
CXXI 1806 Martie 23. Acad. R.orn. Pach. LXXXI. No. 121. Original.
Eu cel mai kos iscalit, incredintez cu acest zapis a meu la cinstita mana
durnisale cuconului Raducanu Rusat Hatm[an], precum sa sa stie ca avand
patru pogoane de vie pe mosie dumisali Bohotinul in tanut[ul] Eii, cu Ii-
vadit, cu crama i cu pivni[a] i ne mai avand eu trebuinta de dansa, am
vanduto dumisali de istov in 500 lei, adica cinci suti lei, care bani primin-
dui toti deplini, acum inainte dumnealui sa aibe a stapani viia adasta cu
toat[e] ali ei far& nici o suparari de catra nime, (land inpreuna cu vie si doi
cazi, doi ciobera, un calcAtor, cinci buti i cinci poloboace ci au fost i aceste
drepte a meli. Drept aceia pentru incredintare marn iscalit insumi eu cu
maim mea. 1806 Mart[ie] 23. Anton Vatav.
CXXII. 1809 Dec. 20. Acad. Rom. Pach. Copie.
Cettra Exitentie Sa, Sfetnic de taina, Sdnator i prizdtentul divanurilor
Cnejii Moldovii, Valahii, gi cavaler Sarghie Sdrghievici Kiirticova, de la
Divan.
Prin predlojanie Exilentii Tale din 8 a curgatoarii luni Dechemvrie, supt
No. 4060, sa arata divanului pentru jaloba ci au dat catrit Exilentie Ta

www.digibuc.ro
304 1tADV ROStPTI

Domnul Colenschie Asesor: (1) Ioan Macarescu in pricina rnosiilor ci tragi

Domnul Hatmfan] Ritducan Rusitt sit ii ritscurnpiri, cari domnul asesor li-au
cumparat di la supusul austriicesc, negutatoriul Tuduri Mustiati i sit roagit
sit fii slobod di asuprire ci i-ar fi facand Domnul Hatman, ca sa ii poata
stapitni ; i diosabit zacand i aciasta, ca din stiintali ci au intrat la Ecsa-
lentite Ta, Domnul asesorul in vreme ci au cumparat .mosiili, nimini cum
nici Domnul Hatm[anl nu i-ar Ii fost inpotrivitoriu i cu giudicata, ci au
fost inceput Domnul Hatm[an] in zalili Domnului Moruzi pentru rascurn-
prtrari, find randuiti ca srt sa cercetezi ace giudicatit, au Minas nicautatrt,
cri nu numai Macarescu ci si alti suditi ai Rosii au aice in Moldova mosii
can fitrit nici o suparari, atht mai inainte cat i acum, stapimesc. i pentru
acea, dupa aceste giudicari i jaloba Mil3arescului sa invrednicesti a ave di
la divan un osabit ipolipsis dupa cari sa intri in ce cu amrtruntul cercetare
pricinii acestie a pretentaii ci faci Domnul Hatman di la Domnul asesor §i
facand hotatari pe temelie pravililor si obiceiurilor di aice sa facii ma asazari
pe cari parte cee ci ari dreptati sa aibit a priimi cazuta indestulari.
Deci divanul ari cinsti a instiinta crt inca dupa ce di mai innainti pred-
lojanii a Ecsalentii Tale, din 10 a trecutii luni Iulie, supt No. 2.433, intrand
in cercetare pricinii acestie, fat& find amandouit partile, atat DumEnealuil Hat-
manul cat i Dumaea Sa Asesorul Macrtrescu, di o data au Lost rilmas ca sit intri
alti obrazi mijlocitoari sa-i invoiascit, precum la 22 a trecutii luni Iulie s-au
facut instiintari i cittrit Ecsillentie Ta ; dar apoi neputandu-sa sitvarsi aciasta
intre Dumnialor i Dum[nealui] Hatm[anul] necontenind a-ai ceri indestulari
dreptittii sali, la al doile infatositri ci au avut inainte Divanului, iarAi aman-
dourt pitrile, dupit osabita i cu amitruntul cercetari ci s'au %cut, nici una
dintru acele, ci Domnul asesorul li-au pus inainti spre aparani di cerire
Domnu[lui] Hatman, n'au putut sh-I agiuti ca sa-i intariasca stapanire asupra
cumparaturii di la Mustiatil ; ci dupit pravilili Orli acestie si obiceiul la
asamine pricini giudecand, Domnul Hatman sit protimisasti cu toatil dreptate
a ritiscumpara moii1i, cari Domnul asesorul li-au cumparat di la Mustiatit,
cum pre largu sit aratit prin carte di giudecatit ci s'au dat dumisali Hat-
rn[anului] di pi cari sit insotrtsti aice asitmine copii spre pliroforie Ecsitlen-
tii Tale.
Iar cit nu numai Domnul asesorul Macarescu, ci i alçi supusi ai Rosii,
au aice in Moldova mosii, cari atat mai innainti cat i acum le stapanesc,
stiut esti Ecsalentii Tali, ca dupa legitturile innaltilor inparatesti trahturi,
nici unul din suditii Rositii n-au avut voi a Vine pentru dan§ii mosiili si
alti acareturi ci au avut aice in Moldova, ci au fost indatoriti a li vindi di

(1) Aceste doua cuvinte sunt in ruseqte.

www.digibuc.ro
 CRONWA 130110TINULIIt. 805

istov si a sä disfaci di aice, precum asa s'au i urmat i asamine i insusi

Domnul Asesorul MAcArescu intru acees di atunce hotär&tit vadé s-au vAndut
acareturili sali ci-au avut, cari li-au cumparat fratili sAu Siirdar[ul] Toderascu
Miicitrescu i ocitrmuire di aice au cunoscut di stiipAni adivarati pe cum,
pitrAtorii acelor acareturi, iar nu pe vanzittorii ci li-au fost avut mai inainti
fret numai unii dintru acie au avut oariscari ositibiti iconomicoasit asitzitri
intre dnii, cari acele ockimuiri n'au fost cunoscuti ; dar a cumpara mosii
di veci supusii rusitti, aciasta voi nici di cum n'au avut.
Si asa nici aciasta nu poati indestula, cerire Dum[nealui] asesorului Mit-
crtrescu cum nici a inpiedeca protimisitri Dum[nealui] Hatrn[anului], earl
dupii pravilile pitnantului o ari di a ritscumpitth. 1809, DecIlemvrie 20.
Gheorghe Cantaeuzino, Logofitt. Grigorie Sturza, Vistier. Constantin Bals,
Vornic. Dimitrie Sturza, Vornic. _roan Sturza, Vornic. Vasile Suzeanu (?) Vor-
nic. Hrisoverghie, Vornic. Gh. Crupenschi, Vornie.
CXXIII. 1810 Aprilie 25. Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 131. Extract de pe
Hatmanul Rilducanu Roset cititre Divanul Knejiei Moldovei. Aratl ca sit megieseste cu
mosia Scopos6nii a mitinitstirii Neamtului la capittul despre Miazg-Zi a rnosiei Bohotinul.
La capiltul despre Miait Noapte manastirea Nearntului iar4si pretinde cA, ar avea o movie
megiesindus5 cu Bohotinul desi ispisoacile Hatmanului aratit c6. acolo Bohotinul se mA-
gieveste err rniinrtistirea Galata. In arnandouit capetele manitstirea Neamtului 11 impresoarA
cum 11 ImpresoarA i mAnitstirea FastAcii cu mosia Podolenii. Vornicul Dimitrie Sturza
trimis de Divan ca s5, cerceteze a arItat ca intr'adevAr este impresuratg. mosia Bohoti-
nul. Bechilii m1initistirilor nu vor sA Inapoiaseil locul lmpresurat JAL% porunca staretului
de Neamt si a egumenului de Fitstilci. Vremea trecitnd, Hatmanul cere Divanului sit so-
roceascii mrtinitistirile amandou.ti pentru ca ele sit trimitit vechili cu hartiile ce au pentru-
ca sit se judece pricina. Vel Logofitt, la 25 Aprilie 1810, pune vade la 15 Mai urmator si
se fac adresele catre mitn5stiri.

CXXVI. 1810 Aprilie 25. Acad. Rom. Pach. LXXXII. No. 28. Original.
Jalba Hatmanului Rilducanu Roset ciare Divanul Knejii Moldovei (Mei data), Cere a se
pune soroc pentru a se chema In judecata mitnitstirile Neamtul i Fastacii care impre-
scat% din trei parIi mosia sa Bohotinul: FastAcii cu Podolenii iar Neamtul cu Scoposti-
nii la R5sitrit i cu altiti mosie a citrei nume nu-1 zice la Miaz5. Noapte. Adaogl cit nu
vtie cum mruastirea Neamtului stitipAneste aceastit a doa mosie de care ce In ispisoaco
se vede cA c stripanea Galata.
Pe verso se vede hothrirea Logolltului Crupenschi care hotiireste, la 25 April 1810, ea
am&ndourti mitnitstirile sit trimita vechili.

CXXV. Acad. Rom. Paoli. LXXXI, No. 135. Original.

De la Logofetia ce mare ciltrit precuviosia sa Chiril Arhimandritul Proe-
stosul Sfinti mitnitstiri Galata.
Dumnealui Ioniit Strezescul necontenit face aratare c5, osabit de poiana
Analele A. R. TO111. XX VIII. Mentoriile Seq. Istorice. 20

www.digibuc.ro
306 1tAIDT/ ROSETTI

ce este pe mosia sa, Bazga, care este in pricina cu manastire, de pe care

insus &au multhmit c fanu ce sau cosit BA ramai acolo pe loc pana dupá
sfarsitul udecAtii. Vechilul cel are manastire acolo pe mosia manastirii sa
iritinde i trece piste matca Bohotinului carele par& acum sau pazit hotar
intre mosia sa, Bazga i ntre mosia manastirii 1 cu iganii Gospod,. ce
sant astizati pe mosia manastirii, in thrie sau cosit o bucata de loc de %rut,
care urmari a vichilului man5stirii a sta inpotriva cartii ce sau dat mai
inainte ca stapanire sa sa urmeze intraceste mosii precum sau urmat si mai
nainte numai fanu dintrace poiana s ste oprit pAna s va da sfarsit. Pentru
aceia st scrie Pre Cuviosii Tale ca sa dai poronca vechilului cel are mana-
stire acolo ca pentru fanul dumisale care le va sta pe loc pan dupa hota
rare gudecatii.
lar pentru obraznicie ce au facut vechilul manastiii a trece piste paraul-
Bohotinul carele pana acum sau pazit de hotar, sai dai poronca a nu trece
peste numitul hotar si de va fi apucat a cosi nescaiva iarba sa stranga dum-
nealui Ioiitit Strezescu ca unu ce asa sau urmat stapanire Ora acum. Santa
manastire cu un das mai in grab& sti, fli salitoare a lua marturie de cerce-
tare si harta de stare locului, cu care viind la Divan, la cele ce va ave drep-
tate negresit va afiao si sa am raspuns. 1811 August 4.
(Iscalit) Iordache Mita Logofat.
CXXVI. 1813 Ian. 11. Acad. Born. Hartii Pencovici, IV, No. 84. Original.
Pe reclaraatia greceasca a Domnitei Zoe Ghika, Vel Logofatul Sturza pune rezolutie ea
pricina s'a se judece de Mitropolit si de velitii boeri., Rezolutia Logofatului are data de
29 Noernvrie 1812.
Tot pe verso al reclamatiei Domnitei Zoe, se &este rezolu-tia Domnului Scarlat AL
Calirnah Vv., prin care inthreste anaforaoa de mai jos a Mitropolitului si a boerllor. Re-
zolutia domneasca poartA data de 28 Ianuar 1813.
Pre inaltate Doamne. Dupa luminata poronca inaltimii tale, adunanaune la
svanta Mitropolie, am intrat in cercetare asupra cererii cuprinsa prin jaloba aasta
a luminatii Domnite i pricina asa sau adiverit. Adica cel dintiti barbat al Logo-
fetesii Anastasiica Costachi, raposatul Spittar Manolachi Hrisoverghii, intai au
avut sotiia pe o Iliana, din famelia boerilor Rusatesti, cu care cat au vetuit, au
facut i doai copili, din cari una savarsindusa din viiath, pe ceialalta al ca-
riia numi era Mariia, parintele sau, dupa savarsire si a maica sa din viath
si in vreme ce luasa si al doile sotiie pe Logo[t]e[teasa], au casatorito dupa
Beizade Grigorii Ghika, fratele luminarii sale Domnitii, dandui i zastre
celi ce izvodul adeveriazi, care iasti din anul 1786, Iulie 12, si cat au ye-
tuit cu Beizade (au &cut] i doai copile. Ins& raposatul Spal[a]r, cat au fost in
viiait, nar fi fost urmatoriu ai da zastre flica sa, deplin dupa izvod, precum
pentru aasta sit viid la mana luminatei Domnite i incredintate dovezi, dupa

www.digibuc.ro
 CRONICA B0tIOTINULTjI. 807

cererile ce iau facut Beizade Spat[a]r[ului], Inca in viiata aflandus[e]. S, i dupa

ce Spätarul sau savar§it din viiata, ramanandui facuta o copiIa, §i cu Logo-
feteasa, atunce §i Log[o]t[e]t[easa], dupa datoriia ce ave, inca iar nau cautat
ca sai inpline[asca] lipsa zastrii fiiastrasa, dupa izvod, cum §i lipsa zastri,
maica sa 6ar fi fost §i dupa, pravila, sa o fi inparta§it §i cu parte de cliro-
nomiia ce i sa cade, de§i din driapta avere parrntelui iai §i sit s[e] fi dis-
&cut. Cac[i] iar dupa dovezile ce sa vad, indestule cereri iau %cut Beizade,
ce sub cuvant ca iau ramas copila ace facuta §i cu sine au pus stapanire
§i pe toatit avere raposatului Spatar. Apoi dupa aceia savar§indusa din viiata
§i flica sa ace facuta cu sine §i apoi §i sotiia lui beizade §i dupa, aceia §i
una din fiicele lui Beizade §i in urma §i insu§ Beizade §i mai in urma §i
ceialalta ilicit a lui Beizade, au ramas pricina ar[a] de nic[i] o savar§ire. Si
Log[o[feteasa inca sau casatorit de al doile dupa Log[o]f[a]tu[1] Iancul Razul
§i cu acest chip au stapanit cat au fost in viiata §i toata, avere celui intai
barbat. Dec[i] apoi rap[o]s[and] Logofeteas[a] §i la moartea sa, dau fost in
trecutul an 1812, inca iara§ nau cautat a socoti ca flicele raposatului Bei-
zade au clironornisit pe maica lor §i Beizade pe flicit sa ace savar§ita mai
inainte de sine §i ceialalta fad, ce sau savar§it in urma lui Beizade §i pe
parintele iai §i pe aceia intracareia mana ramane toata clironomiia, buna sa,
raposata Doamna Zmaragda §i pe raposata Doamna flicit sa, adica luminata,
Domnita. i intai sa, s[e] fi disfacut de luminarea sa, sad fi raspunsu ace parte
de avere celui dintai barbat, care dupit pravilit i sa cuvine sa o clironomiasca
§i sa§ fi facut diiata numai pe ceia ce era dreptul situ, ca sa poata ave ne-
stramutata tariia ce o inparta§isa, la moarte. Au facut diiata cum au vrut §i
au lasat Iii mana Epitropilor randuiti de catra sini, facand danii ce mai multa
§i mai buna averi acelui dintiti barbat, mo§ii §i altele, fratilor sai §i la alte
locuri. i pe luminata Domnita, trecand pe MO ace datorii ce i sa cade
a pazi, au lasato mai cu totul pagubmi de ace clironomie, inparta§induo pre
cu putin oare§ce iar nu cu deplin cat i sa cade. Unde intracela§ chip find
pricina, socotinta gudecatii noastre iaste: Ca diiata 6au facut raprosataj Lo-
g[o]f[etea]s[a], dupa pravila atunci ar pute ave nestramutata titriia ei and
mai intai §ar fi %cut cittra lurninata Domnita aceia§ datoriia, sai fi raspunsu
inplin ace parte de clironomii ca sit 11 ramas luminare sa multamita §i sa§
fi facut diiatit numai pe ceia ce i sar fi cazut, dreptul sau din avere celui
intai barbat. Dar de vremi ce ace datorii nu §au facuto, apoi diiata find fa-
cuta §i pe lucruri strain[e], ce nau fost al sari, ca sa poata ave ace volnicie,
iara§ dupa, pravila, nec[i] o tariia nu poate ave ce de sine ramani anerisita.
Si intru acest pont al pravilii gudecand pe luminata Domnita, toata dreptate
o akuta ca din avere celui dintai barbat, al rap[o]s[atu]lui Spat[ar], ce sit va
dovedi cu dreptul di, au ramas, scazandusle] mai intai plata datoriilor ce iar

www.digibuc.ro
308 RADII ROSETTr

s. va dovedi cit vor fi fost cum si cheltuefile grijilor i altele ce sA vor

mai &Ade, iarrtsi duptt pravilii, dec[i] ceia ce va riimitne sits tragA i lurni-
nata Domnitrt, deplin toath, ace parte de clironomii cei sit cuvine 9l cu ceia
ce ia mai prisosi i driaptri parte Log[o]t[e]t[e]s[e]i vor fi volnici clironomii
si Epitropii srti a faci ceia ce vor voi, miicar crt pre svintiia sa chir Ghe-
rasim, Episcopul Romanului, unul din Epitropi, carili dupii multit rugaminte
la] Log[o]l[e[t]e[slei] primisti Epitropiia, faci rugruninte tnitlimii tali ca sit lila
sciipat de a6astri, Epitropiia ce nic[i] ceia ce Logiolfielt[eals[a] la moartea
c3a prin diiatii au lrtsat Episcopii, presvintiia sa nu priimesti, numai i numai
ca cu totul sit rrimai scApat de mai multe suprtrari i instiintrtm, iar ce de-
sitvrtrsitit hotitristre rrunrrni la inaltrt intiilepeiune mrtrii tali. 1813, Ghenar 11.
A inratimii tali crttra Dumnezttu smerit rugritor, Veniamin Mitropolif Mol-
dovei. Pre plecate slugi .(Urmeazri iscitliturile boerilor).
CXXVII. 1812 Maiu 29. --Acad. Horn. Pachet LXXVIIL No. 82. Rezumat de pe copie.
Marturie hotarnica din 29 Male 1812, data de Vornicul Andronachi Donici, randuit de
Divan, lui Ion Strajascul pentru mosia sa, Bazga. Aceasta mosie a fost daruita dintaiu
find loc pustiu, de Petru chiopub, Episcopului Gheorghi de Radar* care a curatit-o si a
daruit-o ca loc de prisacii manastirii Sucevitii. Aceasta danie a fost Intarita prin ispisocul
lui Petru *chiopul din 20 Februarie 1794, aratat de Strajascu in copie. A mai aratat ai
o rnarturie de la Paharnicul Ion Titutul cum ca ispisocul in original s'ar fi fost arrttat la o
cercetare asupra mosiilor manastiri Sucevitei, In Onutul Hotinului, In anul 1809. Apoi porne-
neste ispisoacele vorbite In piesa precedenta si descrie hotarul din piatra In piatra.

CXXVIII. 1813 Octomv. 15. Acad. Rom. Pach. LXXXI, No. 136. Original.
Noi Scarlat Alecsandru Calimah Voevod. etc. Cinstit i crediaos boeriul
Domnii mole, dum[ne]ta Vel Vist[ernic] Aleco Bals, Epistat Vornicii de Aprozi.
Dup5, cuprinderea kudecittilor 6au cursu ODA acum intre dumn[ealui) Hat-
[manulj Rrtducanu Ros[e]t i intro IonitA StritzAscul, supusul inparAtiii Ro-
saii pentru moØile Bazga i Hi lita, den tiinutul Eii, toate dreptrttile pro-
timisirii agiutand pe dum[nia]lui Ha[tmanul], sau dat hotarare sit intoarca
dumn[neallui Hatmanul dooi zitci i asit mii opt sute opt zAci i patru lei,
dau fost dat Mitcitrescul, socrul Strrtjilscului, in cumpariktura acestor mosii
mosiile sit riirnrte in deplinri seAprtnire dumilsall[e] Hatimanutuil. Drept
aceia, in potriva suinii banilor ci sau zis, poroncim dumitali sit priimesti
de la DumEnialuil Hat[rnanul) siinetul iscitlit de catril negutitoriul Mrixgroit
Aleesandru, din let 1813, Iwne 25, care primindul va sta depozito in dint&
lerie Vorniciii de Aprozi, unde i nurnitul Striljiiscu este indatorit sit de
toate scrisoriie acelor moii, i tiindule &Asti, ia banii de la nurnitul negu-
titoriu i sit I sii deea. 1813, Octomvrie 15.

www.digibuc.ro
 CRONICA ROHOTINULUI. 309

CXXIX. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No 131'Rezumat de pe original.

Car Lea lui Scarlat Alecsandru Calimah Voevod eititr5, Tcodor Bak, Vel Vornie, ea s5
inearga, sit eereeteze pricina mosiilor Bazga, Cozia j Peteu a Hatmanului Raducanu Roset,
care sunt inpresurate de calugiirii de la mitnistirea Neamtului si de alti imprejurasi. S5,
eerceteze la rata loeului i adeverindu-se el este vreo hnpresurare, sit scoati partea im-
presuratit de sub stapanirea acelor cc au impresurat-o, sA masoare mosia on st[A]njanul in
lung si in lat i s'o stalpeasca and i rnArturie hotarnicii.
QXXX, Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 138. Original.
Pre inAltate Doamne. Mo§iia me Bazga de la tinutul E§ii, ce de la clirosul Bu-
covini sau fost cumpitrat de critrA savrtr§itul din viata major loan Mildirescul si
co luminatA carte de giudecatit a initItimei tale sau luat de la dumnialui Sard[a]-
r[ull Teodor Maciirescul, fratile maiorului §i de la dumnialui Ioan Strrtjitscul §i
sau dat in staprtnire me, dupg, scrisurile ce am priimit pe mo§iia aceasta, cunosc
a fi inpresuratzt de catr5, prtrintii de la mitnitstirea Nearn(ului, citci cu un loc
de prisacit ce au la obar§iia viii Bohotinului sau intinsu cu stiipitnire §i miau
luat o mare bucattt de loc qi fiind cit pentru mo§iile luate de la cliros sit
hotaril§te atat prin inalt impArAtesc ferman cid §i prin hrisovul Domnu-
lui Alexandru Constandin Muruz V[oe]vod ca, de vor ii impresurate despre
cineva, stt s[e] cerceteze §i sa, s[e] scoatit de supt impresurare, pentru a6asta
mit rog ca, din poronca iniltimei [tale], sit fim rilnduiti la lurninatul Divan
§i dupa, scrisori §i dreptate ce am sit mi sit scoatii mo§iia de supt inpresurare,
cac[i] san cercetat de dumnialui Vel Vornicu[l] Teodor Bal§ hotarnic ce au
fost cer§ut de mine §i mi sau fault §i harta de stare locului, dupa, care sit
poate afla adevArul. Al iniltimei tale plecatil slugit, Rilducanu Roset Hatman.
Vel LogofItt hotitrrt§te ca pricina aceasta sA se infAto§eze divanului.
CXXXI 1815 Aprilie 6. Acad. Rom. Pachet LXXXI. No. 162. Copie.
Teodor Mustiatit adivereste cit Ion Mac5reseu a fost tovarls Cu el la cumpararea 1110-
siilor clirosului din Bucovina si c5, a oprit pentru el (Mgearescul) mosiile 1 Strahotinul, pe
Jijia, la tinutul Botosani, Covasna de pe pArAul Coviisnita si Bazga de pe Bohotin, aceste
dou5 de pe urmit in tinutul Iasi. Au fost preteluite In 42.000 lei, din care 40.000 valoare
kr si 3.000 cheltuielile. Socotindu-se, ian plAtit Maciirescu tot ce i se cuvenia lui Mustiatil.
Zapisul este din 11 Iulie 1895. Iscitleste ea martor LogofAtul Neculai Roset.
Sub zapis mentiunea urmatoare :
Fiind cri din mo§iile aceste de sus arrttate, mo§ie Strahotin au ramas tot
in stilpanire me, iar mu§iefle] Bazga i Hhia sau datu prin schimbu dumi-
sale Hatmanului.Riiducanu Rosit, scrisoare ce adivaratit o am opritu eu di
pi care scotAnd astunine copie di pe ce adevitratrt, am iscilit insumi, rugand
§i pe alte obrazit cinstite de au iscitlit marturi. Pe cari o am dato dumisali
Hatmanului ca sit aiba titrie ei intocmai ca §i ce adivriratit. 1815, April 6.
I. Mach'rescu Serd[ar].

www.digibuc.ro
310 RADII ROSETTI

CXXXIII. 1817 Aprilie 26. Acad. Rom.Tach. LXXXI. No. 139. Original.
Noi cari mai gos ne vom puni numili §i degitile, locuitori din sat Co-
vasna, tinutul Eqii. Adiverim cu scrisoarea adastil sA fie §tiut ci chemali
find noi de cAträ dum[niallui cuconul Dumitrachi Sturza biv Vel Logait
§i de catra, dum[niajlui cuconul Costachi Conachi Vel Vor[nic] ca s aratam
cum §tim c s numasc cracii Bohotinului, drept aceia, dupa. §tiinta ce avem,
aratam in frica lui Dumnezau cá cracul ce este despre Rasarit in care oh
pAräul ce s chiama Albina, adala este a Bohotinului, iar cracul ce este de-
spre Apus s nume§te SitcAtura. Deci, precum §tim, in frica lui Dumnezeu,
am dat adastä marturie c a§a am apucat §i din plirintii no,trii. 1817 April 26.
Eu Ion Caraiman, adiverez ; Eu Stefan 6au§, adiverez ; Eu Gheorghi Dorul,
adiverez ; Eu Timofti Vaträ, clam lost vanätorio domnesc, ot Bazga, adiverez.
CXXX a). Acad. Rom. Pach. LXXX1II No. 141. Rezumat de pe original.
Cartea Domnului Scarlat Alexandru Ca1imah V[oe]vod cAtrA, Ispravnicii tinutului
Hatmanul Rilducanu Roset cumpArAnd dela clirosul din Bucovina dou/ locuri de priski
pe Bohotin, s'a ivit judecata cu mAnAstirea Neamtului care are si ea boo de prisacg la
obarsia aoelui pArlu. Pricina venind Inaintea divanului, vechilul mAnAstirii a mai cerut
un soroc spre a se elute, la mAnMtire de nu mai sunt aote ln aceasta privintit. S'au en-
nosout el este numai o Incercare de prelungire dar s'a primit. Ins6 s'a hotArlt:ca venitul
de pe acel boo sA nu se iea de nici o parte ci sA se randuiascit un mazil care sA facA
izvod de toatA roada de pe locul cu pricinA i s'o pAstreze.
CXXXIII. 1817 Dec. 14. Acad. Rom. Dosar Rosetti. I, f. 70. Original.
Contractul (din 1817, Dec. 14) dintre Harmanul RAducanu RosAt i Alicsandru Nicolau,
pentru venitul mogiilor Bohotinu, Coltul Cornii, etc.
Alicsandru Nicolau adiverez prin acest contract ce am dat dumisale Cucopului RAdu-
canu Roslt, Hatman, sA fie stiut cA am cumpArat venitul mosiilor dumisale ce Ant la
tinut Eii, anume Bohotinu i Gura Bohotinului, Coltul Cornii cu podul de piste apa ,Tijiei,
BAlmujAstii, Bazga i Trestiiana i Cozie i Petcul i Hilita i FrasAnestii cu ratosul de piste
Prut, in vade de trii ani, cari sl Incep de la 1818, Apr. 23 si sA sfarsAsc la 1821, iarlsi
Apr. 23, cu ponturile mai gios insAmnate, adicA:
Pe tot anul mA indatorese a da dumisale Cuconului dile 3.571 galbeni 6 lei, adicA trii
mil cinci sute sapte zAci i unu galbeni olandeji in aur i asl lei, InsA acesti bani sl
aibu a-i pl/ti in patru vadele, adicl citte 892 galbeni si 12 lei la fiiste-cari inceput de trii
luni, sl-i dau toti deplin, i osibit de banii acestiia mA Indatoreso a da pe tot anul si
toate lucrurile arAtate prin deosAbit izvod, iscAlit ae mine, ce 1-am dat dumisale ImpreunA
ou oontractul cum si cAnd va veni dumnealui Cuconul aice, la Bohotinu, s'A aibu a da
cele trebuincioasl pentru mAncare dumisale si a oamenilor dumisale, adicl paine, gaini,
oA, unt i alte lApturi cum si fAnu i orz pentru cai, fArA sl ceiu vre-o platA de la dum-
nialui; si asAmine datoriu sl fiu a sluji pe durnnealui Cuconu la toate cAte Imi va po-
ronci, Intocma dupA cum 1-am slujit i pAnA acum, lArA sl-mi de cat de putinl platA
pentru osteniala me.
2. LAcuitorii de pe aceste mocii, ficiori boerecti i plugari i dArvari i vieri i altii de pe
modie sA aibA a-mi lucra In trebile mociei, dupft cum au lucrat i WA num, dAndu-si

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINIILM. 311

si dejma obicinuita din zAci una dupl hotkare ponturilor gospod, fArA sti-i asupresc piste
putinta kr, atat pe acestiia ct i pe acei W124 de plAtesc avaeturile mosiei In bani,
mai ales pe acei cu totul slabi si din eel drept sa-i las mai gios pentru ca sA sApoatA agiuta.
3. Venitul morilor sit fie tot al meu, iar iazurile nici de cum nu sitnt slobod a le pAscui,
fitrit numai iazul din gura Bohotinului, dupl ce ii voiu ezi, apoi la inplinire anilor sit aibu
a-I pitscui odatit din plin, avAnd ingrijire ca sA fie In toata vreme buni, sAnatoasA, atAt
iazurile cat si morile.
4. Tiganii boeresti numai clitci sit aibit a-mi face pe anu ; iar mai milt nici de cAt
sa, nu-i supAr la-interesurile male, pentru ca I ei sit poatA. cAuta de trebuintile boeresti,
atiit aka pe mosie cat si la Esi, cArora sA le dau loc de arat i de fanat dupl cuviinta,
iar cei ce nu vor ave cu ce-si ara sit le ar eu, dupit obiceiu sl au luare de dijma nici
de cum sit nu-i supk.
5. Din padurile de pe toate mosiile aceste, nici de cum nu sant slobod a vinde copaci
din picioari, flea numai din locul ce mi sit va hotitrA de cAtrit dumnialui Cuconu, din vo-
loam Coziei si din dumbrava Bohotinului, cum si lemnele de pe gios am voe sit le viind
si sl dau i locuitorilor pentru trebuinta casAlor kr avAnd privigheri totdiauna ca sa-s
pazasca de Ma pAdurari pAdurile dupit cum s-au pazit i pAna acum.
6. Hacul preotilor si a dascA1ilor ce slujesc sfintelor biserici de pe mocie Bohotinu sit
Coltul Cornii sit aibit a-1 plAti dumnealui Cuconu de la dumnealui, iar boa de arat si do
fanat sA aibu a le da eu atilt acestor de pe mosiile aceste cat si la toti ceialalti preoti
dascali de pe mociile celelante i pentru dejrnA sit aibu a urma precum s-au urmat
oi pAna, acum.
7. Do la mangalatii boeresti ot Hameiosu, atat pe cei cu cart i boi cat si pe acei Par&
boi, mai mult de doasprezAci zile hotitrate prin ponturile gospod eu sit nu-i supk, pen-
tru ca si ci sit poatit ave vreme de a-si face mangalii i a-i cart la Esi la casa dumisali
Cuconului i atilt lor cAt si la toti litcuitorii de pe mociile aceste sit aibu a le da boo de
arat si de fanat, fiiste-caruia dupl stitrile mociilor.
8. Pe breslacii dumisa1e Cuconului din Cozie ce lucreazA vie dumisale de la Copou, da-
toriu sA fru a-i zapcii ca sg-si tae harajii i mlaja trebuincioasa si la vreme lucrului de-
apurure sA4 pornesc la lucrul viei, fitrit sit mai astept poronca dumisale; cum si pe bre-
slaeii biljenari din Coltul Cornii ce sant erbari a dumisale, iarAsi sit aibu a-i porni, cu
iarbA sau alta ce mi sA va poronci, la Eci, si a trimite cart de rand, pe toata silpfamana
Ia casa dumisali, dupt obiceiu.
9. $asl cAldari cu capacile lor si cu optsprezaci tevii cum si un burtac de velnitit, am
priimit de la dumnealui Cuconu cari sant toate bune, sitnAtoase, la inplinire anilor sl
fin datoriu a le da dumisale iarasi toate bune, sanAtoasA, iar care va Il strAcatA eau, sA
aibu a o prifaci cu Cheltuiala me si a o da dumisale not.
10. Toate vitile dumisale Cuconului de pe mosie, adicA: oi, boi, vaci, mascuri si bivoli,
cum si stupii, de la incepire contractului, sit aibu a le priimi in purtare me de grip.,
pentru cari sA dau dumisale izvod iscalit, hist pentru oi, de va gasi Cueonu mustereu
ca sA le vandA, vor fi afar& din contractu acesta, iar de nu va gasi, apoi atunce vor ra-
mane In sama me, atAt oile cAt si toate eelelante vite, si din vaci i bivolitii, cu lapte ce
mi sA vor ceri pe tot anul, sA aibu a trimite la Esi, la casa dumisale Cuconului, In scurt
datoriu sl fru a le purta de grip, de hrana kr si plzitorii trebuincioci procum sit cuvine,
a ckora hac si hranl sit o dau de la mine, cum si ori ce altl cheltuialA voiu mai faci
au dansele, sA nu pot pretenderisi nici un ban de la dumnealui Cuconu; lnpotriva ca-
rora cheltueli eu sit aibu a lua tot folosul kr, adia: brAnza, Una, pails, mei i pripasii
vitilor albe si a bivolilor si sporiul mascurilor, iar sporiul stupilor ari sar fie a dumisale

www.digibuc.ro
312 RADII ROSETTI

Cuconului, pentru cari pe tot anu sit dau dumisale samA de folosul lor cc va ei, iar ha-
ccl prisacariului sa4 platiasca dumnialui Cuconu dupA toemala ce va ave cu dansul.
la Inplinire anilor mA indatoresc atat pentru oi cat i pentru toate celelante vita sr], aibu
a le da dumisale iariti tineri, curate si bracuite, duprt cum le-am priimit tineri i bra-
culte, si mai \ratios boi tineri, zdravini; iar cate vor lipsi din cat) voi priimi pe soma
me, sA aibu a le cumpAra cu banii mei si a le da dumisale toate deplin, dupit cum le-am
priimit fitra ce mai mid. pricinuire. Cum si oile Marti Sale Doarnnii, (1) iarasi sit aibu a le
lua pe sama me, si pentru cheltuiala ce voiu faci cu dangle, adica cu ciobanii i faint cc
vor mAnca cu ernatic si alto cheltueli obicinuite a oilor sit aibA a mi le plAti durnnealui
Cuconu, afara de imas, undo sA vor paste, pentru care nu am sl ceiu nici o plata si pe
tot anul datoriu sit fiu a da dumisale saint curata de tot folosul i sporiul cc va esi
dinteansAle.
11. Cosi-dor boeresti mit indatoresc a le purta de grija, cum si toate asternuturile din
toate oditlie i alto lucruri cc am priimit pc sama me, de cari am dat dumisale Cueo-
nului izvod iscAlit de mine. cum l eu asamine am priirnit izvod iscalit do dumnealui,
la inplinire contractului sit fiu datoriu a le da dumisale toate intocma dupA izvodul ce
am dat dumisale, iar cari din lucruri vor lipsi, atuncia sit aibu a le cumpiira cu banii
mei, si a le da dumisale toate deplin, frtaA ce mai micrt pricinuire.
12. Patruzaci i patru mertrt, trii dim[e]r[lii] gram i goizaci si trii mertA sacara ce am
sitmAnat din paine dumisale Cuconului in toamna trecutit 1817 cum si cat5, paine voiu
mai sal-nana la prilnavarit pang la sveti Gheorghi, sit aibu a o ma.sura inpreuna cu omul
cc va rAndui dumnealui Cuconu i pentru cAte MI6 de aratura vor esi la mitsurat srt dau
inscris dumisale Cuconului .si la inplinire anilor sit fiu datoriu a da dumisale movie iarasi
cu asamine arAturA i stmAnatura, atAt de toamnA cat si de primAvarl; inst graul atilt
cel de toamna cat vi cel de prirnAvarl, cum si sacara, sit nu fiu volnic a le sAmana, pAnA
nu voiu faci do stire dumisale Cuconului ca sa trimitit aice pc eine va socoti sit vax15
paine ce voiu samitna atunce pentru dumnealui Cuconu.
13. De voiu urma ponturilor aratate intocma dupA cum rn'am indatorit mai sus, atunce
sit fiu statornic in stApanire arAtatelor mosii in curgire acestor trii ani; iar cand mA voiu
arata cu Inpotrivire la cel mai mic pont, adicA a strica ceva de pe mosii, lucru prigubi,
toriu, sau nu voiu da bani la vadele, atunce toatil voe aH dumnialui Cuconu a ml scoate
din stApanire mosiilor oH In caH vremi, i eu sA nu aibu cuvant de raspunsu, sau a face
pretentie de niscaiva plgubire si am iscitlit. 1817, Dechemtrrie 14.
Alicsandru Nicolau adiverez.

CXXXIV. 1818 Fevruarie 1. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 143. Rezumat de pe original.
Carte de judecatit dela Scarlat Alexandru Calimah Voevod, din 1 Fevruarie 1818.
Hatmanul RAducanu Roset a cumprtrat dela guvernul austriac douit locuri de prisaci
ce au fost a mAnAstirii Sucevita. Intrtiul loc de prisacrt, &fruit la 26 Fevruar 7094, de
Petru Voevod, pe Pietrosul Mare, cu izvoare, locuri de ramnice si de fAnato, pang in
matca bohotinului si de acolo prtnA in fundul Bohotinului. Al doilea loc de prisaca, cu
ispisoc dela Simion Movila Voevod din Oct. 21, 7115, intitriturit altui ispisoc dela Petru
Voevod, pe alt loc de prisaert ce este In Braniste, in fundul Bohotinului, in Petrosul cel
Mare, on care sau silit rAposatii calugAri Eliseiu si Dionisie, grijind si curAtind tocma
ca din pajiste i facand prisaca din drepte a sale averi, au lmplut-o cu stupi. MAntstirea

(1) Doamna Zoita Moruzi.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOROTINULIII. 313

Neamtu lui, pc temeiul a (iota urice, unul dela Irimia MOvila din 7109 Iu lie 18 st altul
din 10 Fovruarie 7115, de la Simion Movila, prin care ispisoace se intareste innstirii
Neamtului o prisaca in Braniste, pc Llohotin, pang la obarsii, danie dela Anghelina, fata
Cornii Branisteriul, cu feciorii ei, Vasile i Lupan, stapaneste mare parte din locurile do
prisaci a Sucevitei. Vechilul manastirii Neamtului prelinde ca aceasta prisacil cuprindea
hotarul ambelor locuri de prisacit a manastirii Sucevitei. Aratrt lipsa de temeiu a preten-
tiilor manastiriii Neaintului, faptul ca In uricul ei se zice un lee de prisaca, la obarsiile
Bohotinului, dar de marginea din jos nici o pomenire'nu face uricul, apoi faptul ca n'au
putut calugarii nemteni sa dovedeasca de unde a avut Anghclina fata Cornei locul din
Braniste eel face danie manastirii Neamtului. Arata ca, lipsa de temeiu a pretentiilor mit-
ntistirii sau constatat de hotarnicii, Logofatul Dimitrie Sturdza si Vornicul Costache Co-
nachi apoi si de Logofatul Constantin Bals. Aralit pretentiile do traganare invocate de
manastire. Domnul cercetand si harta de fata locului ce s'a ridicat, recunoaste de drepte
cererilc Hatmanului, declarit cit manastirea stapaneste acele locuri cu rea credinta. Po-
ronceste ca acele locuri O. se dea In stapanirea Hatmanului en tot venitul de pe el. Iar
cand manastirea Neamtul va gasi alte, vrednice de credint'a scrisori, afara de cele ate
sau vazut prin judecata, sa-si caute.
CXXXV. Acad. loin. Pac. LXXXII. No. 144. Original.
Carte Gospod a lui Scar lat Alexandru Calimah Voevod dila Ispravnicii de Iasi.
Se pune in cunostinta judecatii urmata intre manastirea Neamtului i Hatmanul Rit-
ducanu Roset. Domnul ailand ca vechilul manastirii Neamtului, la locul impresurat de
manastire din trupul mosiei Bazga a Hatmanului, nu s'a ridicat inca do acolo i urineaza
a stapani cu rea credinta, poroncesto ispravnicilor sit rAnduiasca, :
«Zapciu carile sit ste cu s6rguintri, ca numai decat sit se ridice p.cel vechil
pe carile natnastirea lau avut pAng, acrirn si mai rnultti, suparare sit nui pri-
cinuiasca, de care urmare i implinire poroncii sit trimet0 instiiniare la
durnlnea]lui vel LogofAt al Titrii de Jos».
CXXXVI. 1836 Maiu 23. Acad. Rom. Dosar Rosetti I, f. 93.
INVENTAR
Avere moviitor Bohotiuului, potrevitli ca veuitut modal: 1834.
Galbeni Galbeni
1730 Bohotinul insa :
360 Zilele boerescului do la 180 lucratori do pamant, bez slujbas.
180 dejmurilc.
50 dejma do la 50 nume straine.
400 trii oranzi.
340 Matti 340 falci.
260 aratura 260 falci.
100 venitul de la trii mori.
10 venitul de la 6 'pogoane vie.
30 analogul zilelor bocrescului de la laturas, care stapanesc 27 Oki, locuri
de hrana, i platesc mite 40 lei de falce si doaa zile proaste lucriaza
de hirta vie.
1730

www.digibuc.ro
314 RA DU ROSETTI

497 Raduceinenii lila:

160 Zile le boerescului de la 80 lucrátori de plmint.
60 dejmurile.
80 orânda.
80 flnatul 80 Wei.
20 arltura, gradini pentru zarzavaturi.
20 venitul de la 10 pogoane vie.
20 venitul dughienilor.
27 analogul locurilor de hranl.
30 dejmurile de la 60 nume strAini.
497
622 Bazga i Lingurarii insl:
240 Zile le boerescului de la 120 numi.
120 dejmurile.
100 oranda.
120 fánati 120 Mei.
40 arAturit 40 fálci.
2 folos de la un pogon vie.
622
Cozia noel
240 zilile boerescului 120 numi.
120 fánatul 120 Mei.
120 trii oranzi.
120 ariltur5 120 Mei.
120 dejmurile.
30 folosul de la 13 pogoane vie.
80 dejma de la 120 nume stráini.
60 analogul prAjinelor 52 Wei.
890
400 Haifa insä:
140 zilile boerescului 70 numl.
70 fánatn1 70 Mei.
30 arätura 30 Mei.
70 dejmurile.
40 oranda in 2 locuri.
24 locurile de hran'a de la straini.
15 dijma de la staini.
10 folosul de la v5rárie.
9 folos de la o
400
496 Cogul Cornii insá :
140 zilile boerescului 70 numi.
35 dejmurile.
100 Trii orãnzi cu brudina podului di pe JAple.
100 aráturA 100 Md.
70 fanatu 70 Oki.
50 Suhatul 100 falci.
495

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINIILIII. 315

550 aura Bohotinutui, insá:

80 zilele boerescului 40 nume,
20 dejmurile.
100 orinda cu venitul morii.
200 fana4 200 Mei.
100 arlturri. 100 Mei.
50 suhat 50 Mei.
550
5184 S-au scris ast5zi 1836 Mai 23.

Din actele Coltului Cornii i a Fratieneqtilor.

I. 1497 Fevruarie 25.Acad. Rom. Peceti No. 161.
Hrisovul dat de *tefan-cel-Mare, la 25 Februarie 7005, in Vaslui, prin care
intare§te vanzarea %cut& de Toader atria a satului Fratiene§tii dela gura
Orbejei drept 70 zloti tatare§ti catra Dragota, Fratian.
II. 1561 Martie 12. Acad. Rom. Pee. No. 162. Suret vechiu. Originalul rupt.
Cu mila lui Dumnezeu, io Bogdan Voevod, Domn tarii Moldovei. Facem
insemnare cu a6asta scrisoare a noastra, cine pre dansa va cauta sau ce-
tindo o va auzi. Iatal acest adevarat §i credit-16os, sluga noastra Come Bra-
ni§ter §i fratele lui Nicoor[6] §i sora lor Magdalina, fi6ori Tintii i rudenie
lor Joan §i surorile lor Marica §i Ilina, Rorii Grozii. toti nepoti Eleanii §i
a lui Dragoi Fratiian. lam miluit pre in§ii cu osebita a noastra mi1 i learn
dat lor i learn intarit a lor dreapta ocina §i mo§ie, din cleres ëau avut mo§ul
lor Elia§ Dragoi Fratiiau dela parinte domniei mele, batranul *tefan Voevod,
un sat ceio in gura Orbejiii, anume Fratiene§tii, cum ca s le fie lor i dea
la noi uric cu tot venitul lor §i copiilor, nepotilor §i stranepotilor §i prea§tiura-
cilor lor §i a tot neamul lor cine sa va alege lor mai de aproape. Iar ho-
tarul acelui sat. Fratiene§tii cei in gura Orbejiii, ca O. fie dintru toate par-
tile pe vechile hotare pe uncle au trait din veac. Spre aceae este credinta
domniei mele ce mai sus scrie, Io Bogdan Voevocl §i credinta preaiub itilor
(Ili) ai dornniei mele : Mihail, Patru §i Constantin §i credinta boierilor no§tri,
credinta panului Zochiari (?) Vornicul Tarii de jos, credinta panului Craciun,
Vornicul Tarii de sus, credinta panului Onachi Raguzian, credinta panului
Cozma Murgu, credinta panului Isaac §i una, Parcalabii Hotinului, cre-
dit*, panului Pa§co §i panului Danciul, Parcalabii Neamtului, credinta pa-
nului Costei §i Porosocea, Parcalabii Romanului, credinta panulu Vasilie, Por-
tarul Sucevei, credinta panului Toader Spatarul, credinta panului Jurga, Vis-
ternicul, credinta panului Dinga Postelnicul, credinta panului Movila Cupariul,
credinta panului Varan Stolnicul, credinta panului Harvat Comisul, i cre-

www.digibuc.ro
316 RADU ROSETTI

dinta tuturor boerilor novtri a mari vi mici. Iar dupit al noastrit viatA eine
ar fi domnri pitmitntului nostru, din Iii novtri sau ori pe eine ar alege Dum-
nezeu, sá naib a. a strica a noastrg. intárire §i miluire, ce a sit intrtri vi a milui
akutori. Iar spre mai mare credintil vi fitrie tuturor ce mai sus scrie, am
poroncit boeriului nostru, lui Gavriil LogofAtul scrie §i stt lege pecete noastra
cittrA atiasta scrisoare al noastrrt. Scrisau Toma Beheaciu la Iasi, anul 7069,
luna Martie 12 zile.
Pecetea de ceara atarnatrt cu vnur de mrttrtsit rovie,
(Boerii sau discifrat din original de oare ce lipsea in suret).
III. 1646 IUnie i. /kcal Rom. Pach. 81. NO: 1. Original.
Adecil eu Gligorie Cornea ficiorul Corni Pivnicerul, mrtrturisesc insumi
pre mine cu cestu zapis al mieu, eum eu de buna voia mea de mine ne-
voit nice asuprit, mam tocmit cu dumnealui, cu Dumitravco Buhu§ Spatariul
de am fitcut schimbatura, cu ne§te Orli de ocino.: datuiarn eu dumisale un loc,
de prisac[a] din direase ce au avut tat& mie de dare de la Erimia Vod, intre
Prut vi intre Jijiia. Scriindu seamnele acelui Wc de prisac, incepAndu din
din capul Mic§inelor din sus pre drumul cel mare in gios, pana, unde dit
valea. Tulburei in Prut, la Iazul Lupului, unde se cheamtt Coltul Cornii. A§ij-
derea iam mai dat dumisale partea mea de oci catrt sit va aleage in sat, in
Frasine§ti, peste Prut, cu tot venitul inprotiva aceluiav Wc de prisac[a] unde se
chianart Coltul Cornii, iar durnnealui Dumitra§co Buhu§ Spatariul, carele mai
sus iaste scris, miau dat iara§i ocinrt pentru ocinit, toata partea dumisale cittit
sit va aleage din sat din Prisrtcani pre Mileaten, subt Codro, cu tot venitul
vi incrt miau mai adaos dumnealui . . . galbeni §i aceasta tocrnalrt sau tacut
dinaintea giupitnului Jacob ce au fost Prtrcrtlab la Cotnariu §i din naintea
Soltuzului cu 12 prtrgari §i a toti othveanii de titrgu de Cotnaria iam filcut
eu dumisale acestu zapis al mieu pn i va face §i direase domnevti §i de
mai mare credintea am poftit de sau pus §i pecetile ca se sit vtie. 7154.
Iunie ,1. Eu Erimie Ciucarlie pisal + Grigore Cornei, Ereu Dionisie de Epis-
eopie de Roman Erodiacon Grozea tij.
(Pecetea thrg. Cotnar).
IV. 1649 Maiu 10. Acad. Rom. Pach. 81. No. 2. Mayon). Traducere.
Noi PavAl Albota, §i Neaniul Pilipovschi, vi Barsan vi Ursu Vornic de
Gloatti §i ali boieri dela Curtea Domneascrt scriem i marturisim cu iscitlitu-
rile noastre cum au venit inaintea noasta Gliga §i cu femea lui Mariea, flica
Frasinii, nepoata Cornii fostului pivnicer, de buntt voia lor: nime asuprindui
nici silindu-i vi au vandut dreapta lor ocinA vi movie, toatil parte ce le se
va alege din Coltul Cornei, care este intre Prut §i Jijie, la tinutul Iavului,

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULISX. 17

din capul Micvinilor, din sus pan& in drumul cel mare vi de acolo in jos
pitnu in Balba Lupului ti cu tot venitul. Acesta le-au vandut prietenului
nostru lui Dumitravcu Fulger Vatav drept cincisprezecie lei batuti vi a platit
intreaga aceasta suma de bani mai sus scrisa,, 15 lei batuti, n manile lui
Gliga vi a femeii lui Maricai, Frasinei, nepoata Cornei fostului Pivniceriu
inaintea noastra i noi vrtzand a lor buna voie i plata deplina i-am filcut
dela noi aceasta scrisoare ca sa le fie de adeverinta vi de credinta vi de tArie
vi am pus pecetile noastre i am iscalit cu manile noastre i eu Dumitru
Uricariul am scris. La Iavi, anul 7157, luna Mai 10 zile.
Neaniul Dvornic iscal. (pec). Barsan Vornic (pec.). Pavel Vornic (pec.). az
Mihalcea Taban Vornic (pee.). az Pilipovscbie Dvornic
V. 1649 Iu lie 4.Acad. Itom. Pach. 81. No. 3. Original.
Se ubo Neaniul Dvornic Glotneai, i Popeascul DA ornic Glotneai, i Pavel
Albota Dvornic Glotneai, i Mihalcea Teaban Dvornic Glotneai, i Bursan, i Pi-
lipovschi, i Ursul Dvornic Glotneai, scrim vi marturisirn cu a6asta scrisoare
a noastrit cum au venit inaintea noastra Gligorie Cornea din dealul lui. Voda
de la Cotnari, fedorul lui Mihaila, nepotul Cornei, 6au fosk Pivnieiar, de nimene
nevoit nici asuprit ci dea lui buna voe, au (lama a sa direapta ocina vi mo-
vie, din direase de dare vi de miluire 6au avut movusrtu Cornea Pivnicea-
riul de la Eremia Mogila Voevod, a cincea parte de la Coltul Cornei ce iaste
intre Prut i intre Jijiia, la tanutul Iavilor, din capul Micvinelor de sus panea
in drumul cel mare in gos, pana unde da Tulburia in Prut, la Iazul Lu-
pului, cu loc de prisaca i cu loc de.fanatu, i cu tot venitul din tot locul,
aasta o au vindut priiatenului nostru lui Dumitravca Fulger Vatavului, di-
rept cinsprezeace galbeni bani buni, vi sau sculat Durnitravca Fulger vau
dat acestea bani, 15 galbeni bani buni deplin dinnaintea noastra, in mana
lui Gligorie Cornei iar Gligorie Cornea au dat dereasele dau avut movusau Cor-
nea Pivnidar de la Ererniia Voevod in manule lui Durnitravco Fulger Vatav,
ca siti hie lui diriapta ocina vi movie in veaci. Derept acea i noi vazind a
lor de buna voe tocrnala i deplina plata, noi inca learn dat vi am %cut de
la noi adasta scrisoare i marturie siti lie dumisale de credinfit stiv Inca vi
direase dornnevti i spre mai mare credinta nearn pus pecetile vam iscalit
sit sit vtie. U las, vleato 7157, Julie 4.
Az Neaniul Dvornic (iscal.); Az Paval Dvornic (iscal.); Az Paval Dvornic;
Az Mihalcea Taban Dvornic ; Az Barsan i Pilipovscbie Dvornic ; Pisoh az
Foti Uricar.

www.digibuc.ro
318 RADII ROSETTt

VI. 1669 Aprilie 30. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 4. Original.
Io Bias Alexandru Voevod, etc. Datam cartea domniii meale kupanesiii ra-
Ousatului Buhus Logofat si pre eine va trimete ca sa fie tare si puternic
cu cartia domniii meale a lua dea zecea de pre a dumisale direapta ocina
si mosii de la Coltul Cornei, pre Prut, den pane si den ran si den tot venitul,
asijdere si de pre alte mosii unde ar ave pe Prut, de pre la toate O. ieae,
den tot venitul, precum scrie zapisele si neme sa nu cute* a sine sau a opri
preste cartea domniii meale, iar cui va pare cu strambul sii vie de fat& A§
intrebe. Toe pisem. Sam Gospodin veleal. U Ias, leat 7177, April 30.
(P. Gpd.) Salomon Bärladeanul.
VII. 1725 Ianuarie 18. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 7. Original.
Eu Ghiorghica Horop6anu1, Capitanul, facutam marturie me Dumisale Vor-
nicului Stefan Rusat, cum traind eu la Bohotin, la treizaci de ani si find
in sama me de am luat de a zeace de pe Bohotin si de la Coltul Cornii,
am luat dea zeace dintro prisacá de stupi did colacul Bordunului care era
a lui Apostol Macarie, unchiul lui Mihaila si era si o parte a Sarbului iar
de Mihailesti ruda. Iar nau fost casa pririntilor lui Vlasie acolo 6au fost din
gos de casa lui Mihail Macarescul si and luam dea zeace nici razes nu sa
raspunde dincoace de Prut, intre Jijie, Para, numai locul lui Buhus, tot din
locul Tamasenilor liana in locul Strestilor cti si eu Horop6anu1 sant razes de
pe fAmeia in Borosesti, piste Prut, si tatu lui Vlasie Beghiul tile atunce
acolo dar nime nici mosie nici balta nici pomat nu zice ca are hi Collul
Cornii, intre Prut si intre Jijie, nici vatra satului Borosestilor n'am apucat
sa zica c6, an fost dincoace de Prut, ci dincolo, piste Prut, iar acea ruptura
de colace tot niamul lui Buhus au stapitnit de cand am apucat si eu, si ase
marturisescu, iar Vlasie de zice au imbla si far cale, cit nici o triaba nare
dincoace de Prut, cum mai sus scriu, si pentru credinta, am pus degetul,
nestiind carte. Aceste am marturisit si inaintea Parintelui Chir Gheorghie
Mitropolitul si lui Calistru Episcopul de Radauti si lui Iorest Episcopului de
Husi si denainte dumisali Ilie Catargiu Vel Logorat, cum am stiut, cu sufle-
tail meu dreptu, sa dau soma inainte fricosatului gudet de nam marfurisit
drept. Leat 7233, Ghenar 18. Eu Ghiorghie_ Horop6anul.
Precum au mArturisit cu sufletul lui inainte noastra si dupa marturie Ho-
ropdanului am iscalit. Gheorghie Mitropolit. Calistru Epfiscop] ot Radauti.
Iorest Episcop Husi. Ilie Catargiu Vel Logotat.
VIII. 1725 Maiu 7. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 8. Original.
Gheorghie cu mila lui Dumnezau Arhiepiscop i Mitropolit Su6avschii si a toata
Moldovlahiei. Facem stire cu aëastil carte precum cinstit dumnealui Stefan Rusat

www.digibuc.ro
 CRONICA 130110TINIILIM 319

Vel Vornic, preacum avea galdava cu raze§ii pentru hotarul Dancenilor §i a Ta-
tenilor vi a Oocane§tilor §i Co ltul Cornii. Cer§utuvau dumnealui a6astä carti de
blastarn asupra razavilor §i altor impregiuravi de vor marturisi razevi §i imprea-
giura§ii dreptu §i vor arata pe unde au inblat hotarele adevarate sa fie iartati
vi blagosloviti. Iar de nu vor marturisi drept ori care ar §ti nici vor arata
pe unde au inblat hotarele devarate, sa fie blastamati de Domnul Dumnezau
§i de Maica Pecista vi de 12 apostoli vi de 318 oteti din Nichie: herul, pe-
trele, lemnilea sa putrediasca §i sa se topeasca iar trupurelea lor sa, ste
intregi neatopite, parte aiba cu Iuda §i tricletul Arie §i de smerenia noastra,
Inca sa fie legati §i afurisiti vi anafternii dati in veci. A§ijdere §i hotarnicii
cari or fi randuiti sit hotarasca aceste hotare care mai sus scriem anume,
de nor hotara dreptu vi or face vrun me§tear§ug, §i aceia fa fie supt bits-
tamul care mai sus scrie, iar de or hatara drept sa fie cu totii ertati i bla-
gosloviti. Amin.
Scris de mana Mitropolitului: Pe unde ar fi tinut Buhu§ vi Manolachie de
nor marturisi drept sa le fie in cap acesta. U vleto 7233, Mai 7.
Gheorghie Mitropolit.
IX. 1725 lunie 3. Acad. Rom. Pach. ',XXXI. No. 9. Original.
Io Mihai Racovita Voevod, etc. Scriem dornniia me la crediaos boiarul
nostru Dumnealui Gavril Costache Vel Stolnic §i la boiariul nostru Cuco-
ranul, Vornic de Poartii, facem vtire. Iata ca sau scris o carte §i la Ursul
Capitan §i la Horopdanul §i sau trimis inca vi pe sluga noastra
ce irnpreuna, cu toti, sa mergeti la nivte movii a cinstit §i credindos boiariu-
lui nostru d-lui *tefan Rusat Vel Vornic, anume Dancianii §i Oocanevtii vi
Tatianii §i Coltul Cornii §i la Bohvtin §i sit strangeti oameni buni megie§ §i
raze§ din sus §i din gos §i pe driase zapise ar scoate sa luat samit vi sit
aleget mo§iile dumisale foarte cu bunt socotiala §i sa luat sama §i unii rup-
turi de Prut ci iaste in Coltul Corni care dumnealui Vornicul pe drias ce
are o trage in hotarul dumisale, iar un fusta§ Beghiul zice cai a lui, de ho-
tarul Borosia§tilor §i aceasta Inca sit alegeti. Jarit pentru Coltul Cornii din sus
vi din gos §i pentru hotarul Bohotinului din sus sit cercati §i de or hi pus
niscai piatri sa hi impresurat Comisul Constantin §i Cluceroai Lucacioai movie
dumisale Vornicului, sa luati sama pe cum scriu uricile dela Vasile Vod §i
de la alti Domni §i sa tocmiti stalpi precum scriu uricile, deci pequrn va scriu
toate movile sa alegeti dispre alti §i sa le stalpiti vi pe cum let alege vi let
stalpi sa faceti i marturie in siamne ca viind aice sit se fact vi intaritura
de la Domnie me. Acesta scriem. Leat 7233, Iunie 3. Vel Log.
L. Pec, rovie.

www.digibuc.ro
S20 RADII ROSETTI

XI. 1725 Iunie 13. Acad, Rom. LXXXI. No. 12. Original.
Iar4 eu, Hartolomii Vornicul de Ponce§ti, marturisasc cu sufletul mieu
pentru vadnl lui Barna ca era acolo un om cel chiama Barna §i era podar
acolo la acel pod, i fameae ce zicea Poeniasa vindea car§ima acolo la pods
de ciastit parte de Prut, iar pentru moie diau avut acel Barna sau acea
Poeniasa eu nu §tiu, a§ea §tiu §i marturisesc cu sufletul mieu denainte du-
misale Vornicului Gligora Cucoranul §i denaintea Ursului Capitanul de Bra-
niqte j denainte lui Toader Stritescul Diacul de CItmar i a toti oamenii
buni §i preoti cari sau tamplat. Pentru creclintil niarn pus deagetul sa se §tiie.
U Macare§ti 1. 7233, Iunie 13.
t Hartolomii Vornicul Ponce§ti (deg.). -; Gligora Cucoranul Vornic de
Pciarth botarnic. 1- Ursul Capitanu1 ot Brani§te hotarnic. (deg.) 4- Toader Stri-
tescul, hotarnic, am scris cu zisa lui Hortolomii. -I- Gar le Para, lab ot Bra-
ni§te. (deg.). 1- Onica ot BorositSi. (deg.). 1- Apostol Buzea. Erei Andrei
iscal. Pupa Stefan ot Ponce 1- Postolache a Nistorae a marturisit cau
apucat pe Poeniasa cra§rnarita §i avea ni§te Iii i inota Prutul (cu) o fata.
pe spate i zice In cobuzu.
m. 1725 Iunie 15. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 10. Original.
Eu Hortolomii Vornicul de Ponce§ti, fratele lui Mihail Macarescul §i cu
Neculai Spanciog carii sintem raze§ piste Prut, la Boros4ti, rnarturisim cu
sufletele noastre cum hotarul Borosa§tilor nu trece piste Prut dincoaci dispri
Jijiia, a§e §tim §am apucat din mo§ii no§tri §i parintii no§tri, ce numai pan
in apa Prutului au inblat hotarul BorosaSilor §i siIitia Boros4ti1or este
piste Prut, de ceia parte, iar o ruptura de Prut ce iaste drept Borosa§ti §tim
ca este chiar de Borosa§ti, nu mai raspunde Prutul, au ramas de 6asta parte
dispri Jijiia cei zice acelei rupturi Bordunul, carele 11 tine Vlasie cu oarne-
nii lui, cu toti raze§ii, iar afara din malul Bordunului nare Vlasie nici o
mo§ie. Ce pentru acel colac a Bata Bordunului cum va alege mariia sa
Voda. A§e tim i marturisim cu sufletele noastre i pentru credinta nearn
pus §i deagetele sa se §tie. U Mactire0i, leat 7233, Iunie 15.
Hortolomiia (deg), Necolai Spanciog (deg), De niamul nostru a lui Gli-
gora Cucoranul, Vornicul de Poarta §i de niamul Ursului Capitanului de
Brani§te §i de niamul lui Toader Stritescul Diacul de Camara au marturisit
acef;ti oameni buni care noi am fost hotarnici.
Gligora§co (pecete) Cucoran Vornic.
Ursul Capitan (deget) Toader Stritescul
Toader Carle Parcalabul de Brani§te (deget).
Onicit raze§ de BoroseSi (deget).
4- Proca Macarie. Apostol Buzea (deget).
Darie Vornic de Triiisteni
t Erei Andrei ot Coltul Cornii ± Erei *tefan martur ot Ponce0ii.

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULUI. -321

XII. 1722 Iunie 16.Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 13. Original.
Milostivea si luminate Doanmea sa Ili manila ta sanatos. Facem Sire márii
tale ca niai poroncit mariia ta cu lumina% cartia mariii tale sä vinim la
Coltul Cornii, satul dumisale lui *tefan Ruset Vel Vornic .c..e .esti intre Prut
§i intre Jijiia, la tinutul Iasilor, care din sus sa hotitrasti cu satul Tama§e-
nii, iar din gos sit hotarasti cu Grozit§tii Logdatului Miron, care marginia
hotarului din sus a Coltului Cornii au mai lost hotarata qi de Buta Dor-
nescul §i de Gheorghie Hermeziu §au fost pus §i trei stalpi de piatra : unul
langa o WM, la lunca Prutului, ce se thiama Ariparii, al doilea, la mule-
cul §asului, al treile piatra langa Jijiie. Deci vii Si maria ta ca, pe poronca
marii tale, sau aflat §i Hermeziu aicia §i, din cei trei stalpi de piatra, doi
stalpi au lipsit, sau aflat sco$i cel de langa lunca qi cel de MO Jijiia, iar
cel din mijlocul §esului sau aflat pe loc. Deci neaflancluse cei doi stalpi, am
aratat carte de blastam asupra megie§ilor §i raze§ilor, care cum ar Si sa
marturisasca. Deci in preuna cu toti megie§ii, am socotit inariia ta pe sem-
nele unde au fost pu§i stalpii cei din tai, §i am pus alti stalpi, unul langa
un stejar dispre Jijiia §i sau Mout §i buor in stejar §i altul in marginia lun-
cii, despre Prut suptu un ulmu langa Balta Ariparii. Iar in lunca, pan' in
Prut, am pus cartia cea dea blastam in capul megie§ilor anume : Ambrohie,
fiejorul lui Chiriac §i raze§ §i lui Hortolomii, §au aratat cu sufletele lor pi
din gos dea balta Bordunului §i pi din sus de capul Mic§inelor §i de Balta
Anitii, pintre Bordun §i pintre Mic§ini pan in malul Prutului §i pe undea
neau dus sau pus §i buori prin copaci. lar pi din gos, unde sa inpreunä de
se hotara§te Co101 Cornii cu a Groza§tilor, nu sau stalpit nefiindu dresele
Mirone§tilor §i ce de dumnialor nipe nau fost. *i a§e am socotit stt stapa-
neasca dumnealui Vornicul t-:,tefan Coltul Cornii §i Mic§inile §i Balta Anitii
pe unde au pus pietrele §i buorii, cliacolo in gos, pan in gura Tulburei, uncle
(la Tulburea in Prut, pe unde ii scriu ispisoacele. Jar pentru o bucaM de
loc domnescu ce ne poronce§ti mitriia ta ca sa luim sama sä nul inpresoare
dumnealui Vornicul *Ulan, vei Si mariia ta ca stranganduse oamenii, iam
intrebat §i asea au dat sama cum au vazut pus niSe buori pentru iarba de
cosit, iar pamantul lau stapanit tot Buhu§ Logofatul qi pe urma dumnialui
Manolachi Vornicul, ginerile lui Buhu§ §i *tefan Vornicul, ce noi precum
au marturisit ace§ti oameni care S deagitele §au pus, facem Sire marii tale.
Maria ta vei socoti precum a hi mila marii tale. Sa fli maria ta sanatos. U
Coltul Cornii, beat 7230 Iunfiej 16. Robii marii tale : Gavril Costache, Vel Stolnic
hotarnic, Gligora§ cu Cucoranul Vel Vornic hotarnic (pec), Gheorghie Her-
miziu. Ursul Capit. ot Brani§fe (deg). Toader Stritescul Hortolomii sin Ma-
carescul (deg). Ion zet Sirbul (deg). Iancul sin Mihaila Macarescul.

Anatole A. R.Toni. XXVIII.Memoriile Seq. Istorice. 21

www.digibuc.ro
322 RADII ROSETTI

XIII. 1725 Iunic 18. Acad. ltom. Path. LXXXI. No. 14.
Ispisoc de la mriia sa Mihail Voevod, leat 7233 Fev. 3. Copie.
Facem stire cu aceastil carte a domnii meale, precum s'au prigt de fatit
in naintea mea si a tot sfatul nostru, boiarinul nostru, cinstit si credin6os
durnnealui *tefan Ruset Vel Vornic cu Vlasie Fukasul si cu alti ritziasi a
lor, de sat de Borosavti, pentru o bucata de loc, un colac de baltit, ce sit
tine de hotarul satului dumisale Vornicului, care sat se nume§te Coltul Cornii
qi iaste in Braniste, de a6astri parte de Prut, la tidutul Iasilor. Ziand Vlasie
si cu raziasii lui cum ,acel colac de ball& iaste a lor; lar hi rupt Prutul
din ,hotarul satului lor Borosestii, (ce) iaste daia parte de .Prut. Jag satul
dumisale iaste de &stit parte si acel colac de balm ina sit tine de hotarul
satului dumisale pe cum aratit deresele, Deei domniame am rrinduit on giu-
decata pe cinstitul parintele §i rugatoriul nostru Chir Gheorghie Mitropo-
litul si cinstit si credindos boiarinul nostru, dumnealui Ilie Catargiu Vel
Log[ofat] ca sit stea sit le ia sama pe diriase ce vor avea. Intru care stand fata,
scosau Vlasie Beghiul lustasul, un ispisoc de la Irimia Moghil[a] Vodrt din vlet
7101 care scrie pe satul lor Borase§tii, dag nici pomeneaste de Balta Bor-
dunului nici de ruptura Prutului cum sa hie a lui, iara boiariul nostru kL,Itefan
Vornic intilia§ data au aratat un zapis de cumptiritturrt pe acest sat Coltul
Cornii, care scrie cau cumparat Neculae Buhus gasta movie de la toti ne-
potii, si stritnepotii Cornii Pivniciarul §au agtat si ispisoace de intaritura ot
Duca Vod, scriind cum au intitrit pe acest sat Coltul Cornii cu locuri de
prisazi si cu balti, de piaste si locuri de fanat. Tij alt ispisoc dn la Istratie
Dabija Vvod de pArrt §i de herrie, scriind cit sau parat de fatit nepotii Cornii
Pivnidariu, cu nepotii lui Nicoag brat Cornii si au rilmas nepotii Cornii
Pivni6ariu pe verii lor, nepotii lui Nicoag si la vitnzare acestui loc au dat
nepotii Cornii si acel ispisoc la mana lui Neculai Buhus. Tij au mai agtat
alt ispisoc dumnialui Vornicul de la Irimia Moghilit Voda, din, leat 7104, in
care sau aflat scriind. mai ales pentru acel colac de baltil, cum a', au miluit pe
Cornea Pivri[iceriu]. cun loc de prisaa, anume Mic§inile pentru a el au jeluit
cum au rupt lui Prutul acel loc de prisacA dintrasa ocina si din sat. Si
care iau dat lui aIa ocina Cotul Vinului, care pe acele vrerni aa baltit sau
numit Mic§ina care acmu Ii zic Bordunul. i pe acele vremi pe atunce,
fiindu cit aicia pe unde rupea Prutul de la o movie la alta, pe unde inbla
Prutul tinea matca iara haiti §i ramanea la care rupea Brutul, la acea mo-
sie gmanea deci §i pentru acest loc de prisaa sau cunoscut cit ramaindu
in Branistea Gospod, lau dat danie Irimia Voda Cornei Pivnicerul. Deci luAn-
dus6, sama pe amrinuntul pe direase Zau mai aratat dumnealui Vornicul sau
indreptat cit acel colac de baltA iaste de hotarul satului dumisale Vornicului
ce sit nume§te Coltul Cornii. Iara Vlasie cu. raziasii siti au fost niste aco-

www.digibuc.ro
 CRONICA BOHOTINULUI. 323

lisitori fitrit isprava, neavand nice o triabrt 0.6 sau allat i un om bittritn,
anume HorolAtnul biv Citipitan, de au mitrturisit cri trilind Ia Bohotin vro trei-
ztici de ani, au lost in sama lui Bohotinul i Coltul Cornii, date de 'Apo-
satul Vornicul Manolache de iau fost strrtngrtnd dijmrt, si intracel colac de
baltit au lost o prisacii a lui Apostul Macarie, ruditi lui Mihitil Milcitrescul si au
fost luAndu dea zeacea dintrada prisaca din colacul Bordunului, 1 acolo au
fost o casrt a unui om Sarbul i nici nu se rrtspundea ritzias de dasta parte
de Prut, intre Prut si intre Jijiia, Met crtt locul lui Buhus. Mai datau samit
Vlasie Beghiul ca i casa prtrintilor lui ar hi lost intracestu colac de baltii,
Iar Horop6anu1 asia au mrtrturisit: crtnd au apucat jel nau mai fost aplo.
casa pitrintilor lui Vlasie, ci au fost-mai kos de casa lui ihti1 .Macarascul,
deci mia am dat rAmas pe Vlasie Beghiul si pe rAziesii lui ca s dea pace
su nu rnai acolisasca de satul lor c sau adeverit c nau nici .o triabit Iar
boiarinul nostru Stefan Ruset biv Vornic sr-is tie rnosia pe pace si sau dat
pi sau intrtrit si de la domnia mea pe. acea movie cu acel colac .de baftrt
ce sit numeaste Colacul Bordunului din direse ce au avut ca sit hie cle la
domnia mea dreapte ocine i movie si uric de la domniia mea cu tot ho-
tarul i cu tot venitul neclititit i nerusnit nici odatrt in veaci i nim(el altul
srt nu se amestece. AóastIt prtrA sa. nu se mai ameastece peste carte dom-
niei meale. U Ias, 7233, Iunie 18. Gherghie Mitropolit. Noi precum scrie aici
me am judecat duprt obiciaiul pämntuIui. Eu Gheorghie Hermeziu am tAl-
mrtcit de pe ispisocul mrtrii sali Mihai Vodit.
XIV. 1728 Sept. 10. Acad. Rom. Pach. LXXXI. No. 15.
Mica eu Ion Sin Artenie Ratrt din Scoposiani fitcutam zapisul meu, la
mrtna dumisale lui Stefan Rusrtt vel Vornic precum eu, de buniti voie me,
arn dat danie dumisale toatrt parte ce am eu de pi inrrami &AO, mi sa veni
din britriinul lui A ndresco in balta Bordunului si din coltul bitIii. ce iaste
de astzti parte de Prut, la tinutul Iasilui. Masta o am aruit eu dumisale
Vornicului Stefan ca srt fie dumisale driaptrt ocinrt i danie i cuconilor du-
misale in veci si pentru credinta mim pus si degitul. Leat 7237 SApt. 10
Io Sin Artinie Rata (deget) i eu Vasilie BuhAescul diacul am scris.

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
Pagina
I. Bohotinul si Branistea Domneascá de la,ngit Iasi dela 1413 0115, la 1632 . . 167
II. Bohotinul sub Buhusesti dela 1632 pán6 la 1672 166
HI. Bohotinul sub Rusetesti pAn6 la cea dintAi impartire, 1672-1739 . . . 174
IV. Bohotinul sub Rusetesti dela impártirea din 1739 "Ana, la reintregirea lui in
anul 1805 180
V. Bohotinul reintregit sub Hatmanul Rilducann Roset, 1805-1838 194
VI. Impktirea Bohotinului sub fiii Hatmanului Raducanu Roset si insträinarea
calor mai multe parti 198
Actele Bohotinului 201
Din actele Coltului Cornii si a Fratienestilor 316

www.digibuc.ro
 DESCENDENTA VORNICULUI MANOLACHE RUSET.

Ana gele A. 17.XXVIILMem. Soo . Moeda, pag.182.

R. Itorottl, Croniao Bohofinului.

Eidneann Constantin
Emanuel Putherla Marta Aglae Dimitrie cdoitorit cu Diana
cAsAtAlAt cu o Stefan en aisatorild en
cSeStorit earn Aloe. Laoar sitor/t cu Feli-
Rosetestit Ianon I) Mena rota, ...tort% en Me-
neclinStorit. Prigts 00000000
T. N. Bale P. Argesropoulo. Paul. el Domino nectlentorit. neettentorit. cia Ponici. dela Moe. Rd:.alt3or neelleAtorit.
tVierVetnnfor: tal Krupanaki
(1. 7Zergtate). Asia* Ullylca. malo.

Ion
hieirAraC11...
novanu.

Stefan
.BEOrt
elaLlarttl en
Alexandra Mo-
rt. Vv.

Lasear
1 i.11111C11
Marina
osnitorita cu G.
Drone.
111e
noniratorkt.

Neoulat
Waite
neceslttorit.
COnMantin Stefan aligora
°Orator. cu X.

Stefan
Ghoorgite
000000000 Sam-
lira Pon..
Raines
CiC000t000.COKCO
pen..
Xenon
nectlettorit.

Gheorghe
Dumitraohe
eSeatorit cu Ca.
trinaltrupanskl.

Marla
Irina
cdretorite cu 1)
Diana Undid
Sterna

T-
dolt= :itt. Setts &supra conies:. cOnStorit Cu Ca. anktolitcutrarla sitoritlicuPanu Polcovnicul 'Lisette lirtg'- cialttorlt cu Ru.
trIna Stuns. Krupenaki. ni=tiansTo. Purnitracho.

--F
DimacM11. verollin. Canda X.
WAIM7g4f.)

7
1

Iordaohe Ion Constantin Irina Iliana Maria Anita

oieStorit co Ca- eSolltoeltd cu Car- eleatorini Cu
trineCorrandachl. SIttgo, alo c/Celltarit cu X. trIrtlati! doolie Sturm Scarlet CI:003M. newt:eta.

Stefan Nastasta Anita Mena

'''0000;11,M8a'" ,e7s1=ViATI. Ion Sinn.
cu IttVglICTe.
rennet

Manolaohe
res3t=lrina
Bunn..

www.digibuc.ro
 NOTIUNEA VALOR!! IN ISTORIE
DE

A. D. RENOPOL
!Ombra al Academiel Rom Ane.

&diniele dela 28 Octornvrie # 18 Noenzvrie 1905.

CAtiva cugetätori In thmpul teoriei istoriei cer, pentru alcátui-

rea §tiintifith a acestei discipline, introducerea notiunii valorii In
organismul ei.
D-1 Bernheim ajunge la aceasta pArere prin urmátorul rationa-
ment. Spiritul se gäse§te In neputintä de a cunoavte realitatea In
toate ale ei nedesfundate bogatii. El trebue sa" facA o alegere A hi-
crurilor esentiale .i sá lepede ceeace prisose0e. Pentru §Mintele na-
turale sau mai bine zis pentru Oiinte le de legi, aceasta alegere se face
prin supunerea fenomenelor operatiunii generalizárii. Pentru istorie,
adeth pentru expunerea succesiva' a actiunilor omene0inotiunile
sau elementele generale ale conceptiunii, sunt luate din tendintele
omenirii de a ajunge oarecare tinte. a Acest element Vsihic-te-
leologic care este nedesp&rtit de actiunile omenecti, cere numal
detht cunoa§terea §i apretuirea tintelor, mijloacelor §i motiVelor,
precum §i a raporturilor lor mutuale, adec5, judethti privitoare la
a Mr valoare. Numai prin acest mijloc, se poate deosebi ceeace
este Insemnat istorice0e de ceeace nu are nici o Insemnätate» (1).
D-1 Windelbancl, In un articol publicat In Revista de sintezd istoried
a d-lui Henri Berr, care articol reproduce pärerile rostite In Cuván-
tarea sa rectorald, rezuma, chipul sau de a vedea, aproape identic
(1) Bernheim, Lehrbuch der geschichnichen Methode, 1903, p. 704 i urm.
*

www.digibuc.ro
326 A. D. XENOPOL

cu al d-lui Bernheim : Amprejurarea a unele fenornene se pe-

tree numai odatä s'i nu se repeta,' nici and, alatueste deci, in
deosebire de necesitatea obsteascä, caracterul deosebit al faptelor is-
torice; dar acest caracter nu este nici singurul, nici cel mai insem-
ator. Ori ce fapt real este intr'adear unic si individual, si cu
toate acestea exist5, lucruri si desf5,suräri fára," numAr cari nu au
nimic istoric In ele. Ce trebue deci pentru ca unicul sä devinA, sau
s5, poat5, deveni, un fapt istoric? Rickert a avut rneritul de a fi
arAtat, cu o limpezime minunatá, a raportul de valoare d'a eveni-
mentului insemnAtatea unui lapt istoric. Precum omul individual nu
este In stare de a IngrärnAdi, in memoria lui, toat 5. suma amanun-
WA a lucrurilor la cari a fost martor si nu pastreaz5, deat pe
acelea si nu vorbeste deal, de acelea cari, sub o fatä oarecare, i
s'au pärut Insemnate, sau cari au In ochii lui oarecare valoare, tot
ash, lmpreunarea amintirilor omenirii (ceeace stiinta istoria, e menitä
sii,devina,), nu este alatuit5, deal, din faptele si evenimentele cari
infalosaz5, o legAtura, oarecare cu valorile cari cletermind viaça
speciei. Este singura temelie a alegerii care extrage, din varietatea
nenuraratä a a ceeace se intampla,, ceeace este «istorieb (1).
D-1 Rickert a inchinat acestei chestiuni a valorii o cercetare mai
Intinsä, In deosebitele lui scrieri asupra teoriei istoriei. A analizat
aceastä notiune din toate punctele de vedere, cautând s5,-i 15,mu-
reasa bine firea si sä pun& la lumina toate urmárile ce decurg
din ea. .
El incepe prin a Impärt1 stiintele In dou5, mari grupe, acele cari
privesc realitatea din punctul de vedere al elementelor ei cele ob-
stesti, si acele cari se intereseaz5, de elementele ei cele individuale
si cari alatuesc clasa stiiatelor istorice. «Realitatea devine natura,
and o privim din pârtia generalului; ea devine istorie, and c5,-
tarn la ea de pe partia indiviclualului D (2). Generalul alatueste, prin
el Inst.'s, un mijloc de alegere a faptelor individuale. «Dar istoria
trebue oare sá se Indeletniceasca, numai cu individualul, fara nici
un principiu de selectiune superioará? i ea are nevoie de atare
principiu, fára de care ea nu ar fi a tiint6,» si acest principiu nu
este altul deat acel al valorilor culturale. Un fapt individual va fi
cu atat mai insemnat cu at va puta fi legat de o mai Inalta, va-
(1) La Science et l'histoire devant la logique contemporaine in Revue de synthese histo-
ripe, IX, 1904, p. 136.
(2) Rickert, Die Grenzen der naturwfssenschaftlichen Begriffsbildung. 1-896, I Raffle,'
pag. 255.

www.digibuc.ro
 NOTIENEA vILORIT !N ISTORIE. 327

loare cultural& a mintii. Istoricul nu va lua in_ bagare de sama, In

massa nenumarata a faptelor, dec'at acele call, prin particularitatea
lor individualk intrupeaza in ele Insasi valori culturale, sau se afla in
legatura cu ansele. Stiinta istoriei posed& deci tot atat de bine,
ca si stiintele naturale, un principig superior de organizatiune stiin-
tifica; dar generalul In istorie nu este legea naturalk pentru care
fiecare fenomen nu este decAt un caz particular, ci valoarea cultu-
ral& care nu se desvolt& decal in unicul si individualul si nu se
realizeaza cleat pain mijlocirea luin (1).
- Pentru a form& aceste notiuni ale valorilor culturale, trebue po-
sedat o conceptiune obsteasca, adec& trebue pus ca tint& a desvol-
tarii un sistem intreg de valori, si pentru a apretui la r&ndul lor
pe aceste din urmk trebue posedat o valoare absoluta care sa
slujeasca spre a masur& pe cele reale.
D-1 Windelband merge Inca mai departe decal d-1 Rickert. El
zice Ca: «in ciuda relativitätii istorice, ratiunea posed& dreptul de
a opune 'propria sa vaIoare, la sistemul puternic al valorilor istoriei.
Pot aduce ca sprijin al celor ce spun, exemplul lui I. I. Rousseau
care, ini puterea acestui drept adanc, launtric si a simtimantului
sau rational, osandi civilizatiunea rea si guraliv& a epocei lumini-
lot) arata nulitatea valorilor istorice In stiinta, in arta, in conduce-
rea vietii si puse astfel problema civilizatiunei si filozofiei moderne.
Sau ca se vor primi, sau ca se vor respinge sprijinirile lui, ele nu
Malan mai putin ca dovada vie, ca ratiunea posed& dreptul de
a pastrà, impotriva propriilor ei manifestari istorice, credintal In ea
insas care depaseste timpul» (2).
Acelas autor, and analizeaza sensul, sau tinta istoriei si sistemuli
de valori care trebue sa-i slujeasca de far, pune pe acest din urma
in conceptiunea moral& El zice ca : ((Accost& prespunere ca con-
ceptiunea noastra despre istorie se Intemeiaza, nu pe valori particu-
lare, Insusite de indivizii particulari si putând fi supuse numai unei
analize psihologice, ci pe niste determinatiuni rationale supra-in-
dividuale ale valorilor. Ceeace deosebeste istoria, ca stiinta, de amin-
tirile si povestirile indivizilor particulari, ale familiilor, triburilor si
popoarelor, este ca alegerea faptelor ..si conceptiunea atarnarii lor
materiale, sinteza materialurilor raslete, sunt calauzite de raportu-
rile pe cari ea le descopere intre faptele si materialurile raslete de
,

(1) Ace1a.1, Culturevissenschaft ttnd Naturrvissenschaft. Ein Vortrag. 1899, p. 38; Ge-
,schichtsphiosophie in Festschrift fitr Kutto Fischer. 1905, p. 76 yi urm. .1

(2) Articolla citat, p. 139,

www.digibuc.ro
328 A.. D. XENOPOL

o parte si valorile cu caracter general si necesar de alta. Istoria ca

stiinta, adich ca ftiintei a culturii, nu este, deci cu putinta decht
Intru cat exist& valori cu cuprins obstesc ean l. sa ne dea ratiunea
alegerii si a sintezei faptelor. Stiinta filozofica care pune in lumina
asemenea valori este morala, si, de aceea Inca Schleiermacher re-
cunoscuse ca morala alceitue0e teoria cuncltintei istorice. EL se
cuvine sa fax& analiza principillor, fara de care cercetarea istoriei
nu poate face un singur pas, pentru a se orient& In alegerea sa, in
mijlocul catimii nenumarate a tot ce se intamplan.
Un alt tutor, Karl Adler pune aceIeasi principii ca bazh a cer-
cetarilor sale asupra stiintelor spiritului si sustine ca: a Ceeace con-
stitueste unitatea in stiintele naturii este legea ; iar In ale spiritului
valoarea, 0 de, aceea In aceste din urma, nu cauzalitatea, ci concep-
tiunea telelogica este singura care raportandu-se cu constiinta la
notiunea valorii, e In stare a mijlocl cunoasterea stiintifica.v (2)
Aceasta teorie a valorif In istorie ridica o mare greutate care
nu a fost trecuta cu vederea de spiritul patrunzator al d-lui Ric-
kert si pe care d-sa se sileste s'o deslege si s'o pun& In armonie
cu sistemul d-sale. El se intreaba daca acest element al valorii nu
contrazice esenta stiintei? Se cere In adevar ca istoricul sa fie obiec-
tiv ; sa nu amestece personalitatea lui in expunerea trecutului sl, daca
chiar aceasta tint& nu ar putea fi ajunsa pe deplin, totus este pusa
ca idealul istoriei. Cum sa se Impace insa cu aceasta cerinta nea-
pärata, idea ca raporturile de valoare alcatuesc partea intregitoare
a sthntei istorice ?
Noi credem ca este un chip de a se Intelege termenul de va-
loare, care face foarte war& deslegarea acestei probleme. Daca nu
trebue sa vedern In ea clecat interesul de care suntem cuprinsi pen-
tru Iucrurile ce ne inconjoara, atunci notiunea valorii se potriveste
la toate stiintele; caci ori ce disciplina stiintifica nu atrage in cam-
put cercetarilor sale dean ceeace IA parea insemnat sau esentiaT
pentru cunostinta si va lepada restul. Dar atunci notiunea valorii
nu este specific& pentru istorie; ea apartine In comun tuturor stiin-
telor, ceeace desigur nu este rezultatuI la care tintesc teoriile au-
torilor pe cari iii avem in vedere.
Si d-1 Rickert recunoaste ca notiunea valorii este aplicabila si
stiintelor naturale; caci, spune d-sa, «si aici se poate Inireba, cu
(1) lbidem.
(2) Karl Adler, Causalitdt ylul Tolpologie. Wien 1901, p. 28,

www.digibuc.ro
 NOTITTNEA VALORII IN ISTORIE. 32g

drept cuvant, ceeace In catimea nenumarata de materialuri, ele tre-

bue sd aleagd ca 'insemnat §i asupra ce trebuete ca sa Indrepte
cercetarile, pentru a formà notiunile cari le alcatuesc». Dar d-1 Ric-
hert sustine intocmai acelaq lucru despre istorie care utrebue sa
1i.e a deosebi ceeace este esential de ceeace nu este» (1).
Noua ni se pare ca aceste dou5, locuri pun conditiuni identice
istoriei 0 §tiintelor naturii, adeca de a face o alegere intre fapte,
pentrU a 1u4 numai ceeace este insemnat, ceeace are o valoare pen-
tru spiritul nostru. Aiurea, cu toate acestea, d-1 Rickert spune ea
«notiunile istoriei sunt pururea raportate la o valoare, pe cand ftiin-
fele naturale sunt cu totul desfeicute de ddnsa». El repeta acelaq
lucru Intr'un alt loc, intr'un chip 0 mai ap5sat, spunand ea Ǥtiintele
naturale 0 istoria se exclud, nu numai In principiu, din pricina ch
una expune generalul §i cealalta individualul, dar Inca §i pentruca,
una face abstractiune de ori ce fel de valoare, pe cand cealalta
nu se poate trece de aceasta notiune, pentru a putea deosebi ceea-
ce este Insemnat de ceeace nu este» (2).
Cu toate acestea d-1 Rickert sustinea mai sus ca §tiintele natu-
rale sunt obligate a face 0 ele o alegere Intre faptele pe cari le
studiaza; ceeace nu poate fi Inte les altfel, decal, ca nici ele nu pot
face abstractiune de ori ce idee de valoare,
Pentru a nu admite o con trazicere intro parerile d-lui Rickert, ar
trebui presupus doll& intelesuri ale notiunii de valoare: unul ar fi
interesul mintii noastre pentru tot ce este cuno0dnta, cuprinsa fund
i natura; celalalt ar 11 particular istoriei. Dar d-1 Rickert pare a
se sill el Insu sa clistruga cladirea ridicata de d-sa cu atata trudai
cad spune ea: «atilt In §tiintele naturale, cat 0 In istorie, nu lucrul
in sine hotara0e cuprinsul notiunii, ci subiectul cugetator hotel,-
ra§te ce este Insemnat i ce nu en. (3) Notiunea valorii este deci
luata, pentru ambele sfere §tiintifice, din acelas izvor, adica din apre-
tuirea mintii ganditoare : dar In acest caz, ea este identica pentru
ambele domenic §i cum poate d-1 Rickert sa faca, din ea, un element
osebitor pentru istoria singura?
D. Rickert merge Ins& 0 mai departe in clatinarile d-sale asupra
notiunii valorii. El sustine «cil, pot sa fie multe bunuri culturale,
(1) Grenzen, pp. 315 0 326.
(2) Grenzen, pp. 550 §i 621.
(3) Grenzen, p. 630. Comp. critica noastre a scrierii d-lui Rickert publicatá sub titlul
Les sciences naturelles et Phistoire, partea I-a. In Revue philosophique a d-lui Th. Ribot,
Qctomyrie 1900,

www.digibuc.ro
330 A. D. XENOPOL

care nu se schimba nici odata; In acest caz nu exista istorien. Au-

torul deci primeste c nopunea de valoare care se rapoarta la bu-
nurile culturale, nu apartine excluziv dinarnicei, ci i staticei sociale,
ceeace nu ar fi de loc surprinzator, deoarece notiunea valorii este
imprurnutata dela moralä. Dar ceeace este mai gray, este ca d-1
Rickert adauga acestei observatiuni, alta, de o insernnatate hota-
ritoare pentru apreciarea teoriei d-sale, anume ca: «dacä pentru
un timp oarecare, un popor nu Infaloseaza desvoltári in valorile
sale culturale cele mai de sarnk noi le supunem notiunilor go-
nerale ale stiintelor naturale i zicem c6, nu a avut desvoltare isto-
rica»I (1) Exista deci valori culturale, bari nu au insemnatate pentru
istorie, precum pe de alta parte exist& valori culturale in ccimpul
Oiintelor naturale.
Pentru noi aceasta urmare nu ar avea nimic afar& din cale, caei
psicologia, find si ea o stiinta naturala, adica o stiinta de legi,
care se indeletniceste cu ceeace se repeta totdeauna In spirit, nu
este decat prea firese a se afla, si in ea valori culturale caH nu
se schimba. Dar pentru d-1 Rickert, o astfel de rnarturisire este
rasturnarea Intregii sale teorii; caci cum este cu putinta sa se pas-
treze notiunea de valoare, chiar in sensul mai restrans de valoare
culturalk pentru a caracteriza disciplina istorick cand stiintele na
turale de cari tocmai istoria trebue sci se deosebeascci, prin aceastei
notiune a valorii culturale, o posed si ele?
LasAnd insa la o parte aceasta lips& de preciziune stiintifica intr'o
notiune logick care ar trebui tocmai sIL He preciziunea InsIL, si ad-
mitand a doua acceptiune a termenului de valoare (acea de valoare
culturala si nu acea de interes stiintific), ca singura de care d-1
Rickert leaga cuvAntul de valoare, ii vedern nevoit sIL mai faca
o distinctiune, pentru a scapa, istoria de pericolul amestecului ele-
mentului personal in cuprinsul ei. Autorul zice, ca trebue totdeauna
sa tie ferim de a juded, faptele in chip pozitiv sau negativ, adica
de a le apratui. Trebue in adevar bine deosebit, spune el, apre-
tuireci practicci, de raportul teoretic al unui fapt ccitre o valoare
culturalci. Istoricul nu trebue sa apretuiasca faptele din punctul
de vedere al valorii lor; el trebue numai sIL cerceteze raporiul In
care faptul sau personalitatea pe care o are in vedere se &este
cu valorile culturale generale ale politicei, economiei, artei, reli-

(1) arenzen, p. 579 §i 581).

www.digibuc.ro
 NOTITINEA VALORII IN MORIN. 881

giunii, etc. etc. (1) Distinctiunea aceasta e prea satire i cu nepu-

tint& de aplicat, cum vom vedea Indata, la analiza scrierii d-Iui
Grotenfelt.
i acest autor pune deosebirea stiintelor de legi, de stiintele isto-
rice, In Imprejurarea Ca tiintele naturale aplica, ca principiu de se-
lectiune, notiunile i legile generale, pe &and in istorie principiul
selectiunii ar sta in valoarea pe care istoricul o recunoaste la oare-
cari fapte sau la oarecari serii de fapte. Dar d-1 Grotenfelt, in deo-
sebire de d-1 Rickert recunoaste, In elementul valorii, un element
mai mult sau mai putin personal, chiar atunci and este aplicat
in chipul cel mai indirect cu putinta, ca raport al faptului catre va-
lorile generale ale omenirii. D-1 Grotenfelt sterge deci deosebirea pe
care d-1 Rickert se silef,de s'o introduca Intre apretuirea personala
si raportul faptelor catre valorile generale. Dar atunci, ne Intrebam,
cum poate d-1 Grotenfelt sä gaseasca, in valoare, principiul de ale-
gere a faptelor istorice, analog generalizarii din stiintele de legi,
cand, In tot cursul demonstratiunii d-sale, se sileste siL dovedeaseä
ca acest element al valorii trebue sa turbure caracterul stiintific al
istoriei i cand d-sa scrie un capitol intitulat: «Istoria este o stiinta,
cu toate ca, este nevoita a lua in consideratiune punctul de vedere al
valorii» ? (2)
Incheierea la care d-1 Grotenfelt ajunge, este ca «trebue sa re
cunoastem ca notiunea chiar a stiintei noastre (istorice) cere un fel
de desdoire: de o parte trebue primita numai decal o apretuire a va-
lorii faptului istoric; de alta, tendinta stiintifica impinge a reduce
la minimum Inraurirea acestui element subiectivn. Aiurea autorul
adauga: «In desbaterea chestiunilor privitoare la conceptiunea isto-
rica, expunerea si desvoltarea cugetarilor istoricilor celor adevarati
poarta pecetea unui caracter stiintific bine hotarlt, cu toate ca trebue
sit recunoastem, cit oarecare apretuire subiectiva si nestiintifica a
lucrurilor din punctul de vedere al conceptiunii obstesti a istoriei,
ii amesteca joculn. WA, pentru ce d-1 Grotenfelt Incheie, cit Intru
cat Inraurirea valorii nu conditioneaza decal alegerea materiel, ea nu
Inlatura inteun chip eventual caracterul stiintific al istoriei; dar

(1) Geschichtsphilosophie, p. 79.

(2) Grotenfelt, Die Wertscheitzung in der Geschichte. Leipzig 1905, p. 120, 123 si 126.
Comp p. 195. Die Geschichte eine Wissenschaft, trotz der Beriiksichtigung der Wertge-
sichtspunkte.

www.digibuc.ro
832 A. D. XENDPOL

the& §tiinta se intinde numai atat cat se intinde §i adevarul obiectiv,

atunci nu se poate pretinde ch istoria este o §tiinta pura». (1)
Locurile aduse dovedesc neindoielnic ea d-1 Grotenfelt prive§te ne-
voia absolutá, In care istoria se afra, de a se raporta la notiunea
valorii, ca o primejdie pentru caracterul F, Mintifie al acestei disci-
pline. Dar, In acest caz, cum poate i d-sa sa primeasca accost& no-
tiune drept criterium pentru organizarea 0-iintifica a istoriei, pe o
treapta egala cu legea care organizeaza sistemul tiintelor naturale ?
Noi credem ea notiunea valorii nu poate avea decal, unul i
acelal inteles, acel al apretuirii, din punctul de vedere individual,
care apretuire insa variaza In intensitate, dupa caracterul normei ce-i
slujW,e de baza. Tot interesul pe care notiunile 11 prezenta pentru
mintea cercetatoare determina valoarea ce li se Incuviinteazá. i In
tiintele repetirii se vor alege faptele generale insemnate de acele
ce nu Infatiazá nici o insemnälate. AO, statistica va nota cifrele
generale ale rnortilor, na§terilor, sinuciderilor; dar nu va nota acele
ale berzelor sau randunelelor ce yin in fiece an in un sat, sau Intr'un
ora, nici numarul pietrelor ce un rau arunca, peste malurile sale.
Apoi In aceste qtiinte valoarea generalizatiunilor va varia tot dupa
spiritele in cari se oglindWe. Pentru un astronom, legile fizice cari
contribue la cunoOntele astronomiei vor infatiO o valoare mai in-
semnata decal acele ce nu au nici un raport cu ele. Pentru un
medic, plantele de leac vor infati$ mai mult interes decat tot res-
tul botanicei. Daca mai toatä lumea leaga o a§a de mare valoare
de fenomenele electrice, aceasta se intampla din pricina ca, prin
principiile cat §i prin aplicatiunile lor, ele ating un mare numár de
interese omene0 teoretice qi practice.
Apretuirea generalizatiunilor Ointifice, de0 de un caracter obiectiv,
posedo, totu§ o nuantá personalà, determinata prin felul de indelet-
niciri obi§nuite ale mintii, i care o impinge a se interesa mai mult
la cutare clasa de fenomene decat la cutare alta. Acest amestec
ins& al personalitatii spore0e, cand faptele, ori cat de generale le-
am socoti, nu mai sunt numai Inregistrate de minte, ci trebue sä
tread, prin prisma oarecaror idei prelucrate dinainte i cari stapa-
nesc mintea cerceLatoare. Lucrul se intampla mai ales In §tiintele

(1) Grotenfeld, pp. 202, 203 tsi 204. Incheierile d-lui Grotenfeld find ash de sovilitoare,
ne miram cum de d-sa califich de atare pe ale noastre, In o chestiune unde nu se poato
ajunge la rezultate hotärlte.

www.digibuc.ro
 NOTIONEA YALORII IN ISTORIE. 333

de legi ale fenomenelor intelectuale. Un adept al psicologiei expe-

rimentale va pune mai mult pret pe o lege psicologica demonstra-
MU& prin experienta, deal pe tot domeniul psicologiei speculative;
un partizan al liberului schimb va da mai mult& luare aminte co-
loanelor statistice cari yin In sprijinul parerilor lui deal acelor ce
par a le contrazice. Un discipul al lui Kant va apretui altfel too-
riile materialiste de cum o va face un partizan al evolutionismului.
Cu cat elementul personal se Intareste In apretuirea generalizatiunilor,
cu atat compro mite mai mult caracterul lor stiintific; dar acest ele-
ment personal nu lipseste nicadri, nici chiar in regiunile cele mai
abstracte ale stiintei; ceeace explic& discutiunile, adeseori pasionate)
ce se petrec Intro invatati cu prilejul oarecaror teorii.
Exemplele aduse de noi dovedesc ins& In acel0 timp, ca nuanta
personal& a valorii nu este legata de singur domeniul istoric, Cum
o sustin teoricianii istoriei, ai caror idei le-am analizat. Aceasta
nuanta personal& se accentueaz& In stiintele al door material este
scos din Insus izvorul care le -prelucreaza, In acele ale faptelor in-
telectuale, chiar &and ele nu ar aye& nimic istoric In ele i 'ar
Indeletnici numai cu legile de repetire ale spiritului.
Pe de alt& parte, gäsim ca istoria nu anina totdeauna, de expu-
nerea ei, apretuiri personale; de exemplu istoria fizicei, a chimiei,
a astronomiei, cari expun desvoltarea spiritului omenesc In raport
cu aceste domenii ale cunostintelor, nu va colora expunerea sa cu un
alt gen de interes, decal cu acel care rezult& din preferinta In-
deletnicirilor personale. Dar indata ce istoria desvoltarii, chiar a celei
materiale, va strabate prizma de idei prestabilita, o nuanta de apre-
tuire personal& va patrunde prin expunere. Astfel un geolog va
desfasura si interpret& transformarile Incercate de scoarta Oman-
tului, dupa scoala la care apartine: acea a cataclismelor, sau acea
a prefacerilor Incete; biologistul va expune si el filiatiunea speciilor
dupa ideile teoretice pe cari si le va fi facut de mai Inainte asupra
adaptatiunii la mediu, sau asupra selectiunii naturale. Teoriile Intru-
pate de mai Inainte In spiritul aceStor invatati, vor inrauri felul lor
de a apretui valoarea faptelor cari le vor trece sub ochi.
Nota personal& Insa, care ramane slab& cat timp ea se Inyarte
numai In campul adevarului, se accentueaza tot mai Mult cand trece
In domeniul frumosului si al binelui. De aceea ea sporeste In ex-
punerea notiunilor referitoare la suflet i ajunge la Inältimea cea
mai mare atat in stiintele naturale ale spiritului, precum In psi-
cologia si In economia politica, cat i In istorie, Apit un orn al bise-

www.digibuc.ro
334 A, D. XENOPOL

ricii va apretai altfel inraurirea religiunii asupra desvoltarii, de cum

va face-o un om de qtiinca; un partizan al insemnátátii desvolt&rii
tiinifice sau culturale, nu va da atala luarea aminte faptelor poll-
lice; un socialist va pune toat& greatatea desvoltarii pe sistemul eco-
nomic §i va cobori mult valoarea tuturor celorlalte domenii ale evolu-
iunii i daeä impingem mai departe rnärginirea interesului
apretuirea valorii, un croitor, un cismar, un peruchier se va
interesa mult mai mult de istoria costumelor, a incAltamintelor sau
a coafurei, decal, de acea a limbilor sau a literaturii clasice.
Fiecare clas& a societAtii, fiecare rnembru al unui grup religios,
politic, artistic, fiecare partizan al unei teorii istorice, filozofice, eco-
nomice, fiecare nuanta chiar a acestui deosebit punct de vedere,
din care spiritul prive§te lurnea, i Intr'un cuvant fiecare comple-
xiune mintala individual& va apllcà fenomenelor atat individuale cat
i generale, precum i formelor ob§tWi ale culturii omene§ti, o ma-
sue& deosebit& a valorii, i aceasta far& deosebire, daca fenome-
nul apartine §tiintelor de legi sau §tfintelor istorice.
Aceast& aplicatiune a notiunii valorii asupra faptelor universului,
va fi totdeauna intovbx&Ota, de o nuant& de subiectivitate; dar aceast4
nuanta, care de abi& se va arAta, in §llintele faptelor materiale, made
ipoteza i ideile prestabilite nu joaca, nici un rol, va incepe a p&-
trunde in tiintele chiar de fapte materiale, in cari teoriile formulate
de spirit slujesc de mijloc pentru interpretarea faptelor in ambele
cazuri, far& deosebire de fapte naturale (adic& de repetire) sau de
fapte istorice (de succesiune). Nuanta de apratuire personal& sporeFfte
in §tiintele faptelor spiritului, aceste din urm& fáchnd parte din in-
su§ organul creator al teoriilor care coloreaza, prin prisma lor, faptele
ce se oglindesc in el aceasta iar&§ far& deosebire &es& faptele
apartin §tiintelor de legi sau celor istorice.
Nota personal& este decf nedespartita de idea de valoare; dar ea
variaz& in intensitate, dup& cum faptele sunt apretuite din punctul do
vedere al adevarului, sau Inca din acel al frumosului §i acel al binelui.
Ea devine mult mai puternica, nu numai pentru faptele istoriei (ome-
ne§ti) cum o sustin autorii de earl ne ocuphm, dar pentra faptele
spiritului in deob§te, far& deosebire daca% apartin stiintelor natu-
rale ale acestuia sau fdintelor lui istorice,

www.digibuc.ro
 NOTIIINEA YALORIL IN MORIN. 335

Neclumerirea d-lui Rickert daca s'ar ouveni sä introduca In stfinta

ideea valorii, ca element alcatuitor 0 nu numai ca interes co tre,
hue sa destepte in noi on ce atingere cu adevarul, este uh simptom
foarte caracteristic al indoielii Impotriva careia lupta, eminentul Io
gician, i aceea§ stare de spirit reiese si din clatinarile intre cari
el p1ute0e cu privire la notiunea de valoare. Silintele sale de a
Imprastia aceste nehotartri, prin clistinctiunea ce o stabileste Intre
valoarea practica si valoarea teoretica, nu pot iesi la nimic, si In-
timpinarea ca prin notiunea valorii se introduce un element per-
sonal si anti-stiintific in organismul istoriei, ramâne intreaga, cum aril
vazut aceasta din analiza scrierii d-lui Grotenfelt.
Cum este intr'adevar cu putinta a intemeia alcatuirea tiiruIi-
1ic a istoriei pe elementul valorii, care la urrna urmelor este o
notiune moral& ? MIA deci idea binelui Introdusa in stiinta i pusä
drept conditiune a adevarului. Aceasta cerinta este ins& cu totul
nelogioa; cad logica nu poate primi in conceptiunile sale decal
adevarul, material sau numai formal, dar nici and altceva. Logic&
este o stiinta; ea nu poate sä se indeletniceasca decal eu adevarul.
Toate celelalte stiinte speciale se 8,114 in acelas caz. Daca, este vorba
de a intiparl istoriei caracterul stiintific care-i este Inca tagaduit,
aceasta nu se va puteä face nici odata, daca va fi sa, se Intemeieze
pe notiunile morale i notiunea valorii este o notiune moral&
Pentru a scapa, pe cat e cu putinta de apasarea elementului
valorii care se Introduce adeseori, pe cale neconstiuta, in expu-
nerea faptelor Execute i ne impinge fara voie la apretuirea lor im-
plicita nu este decát Un singur mijloc: acela de a se abtinea dela
oH ce apretuire 0 a sd margini strans la stabilirea faptelor, potrivit
realitatii si la aratarea cauzelor 101,3
Apretuirea din toate punctele de vedere este treaba cetitorului.
Acesta va aplica notiunea valorii tuturor faptelor cari vor trece
sub ochii lui, i aceasta aplicatiune o va face potrivit cu ideile pe
cari le poseda In sufletul sau. Cetitoriul are de judecat si de apre-
suit faptele. Istoricul nu poate indeplini aceasta treaba, pentru toata,
lumea de odatal si sisternul valorilor pe care-1 va apnea faptelor
istorice, flu va putea, avea alt scop, decal, acela de a impune felul
sau de a vedea tuturor celor ce-1 vor eeti. Dar acest fel de a
vedea, nu este rezultatul stiintei lui, ci al alcatuirii spiritului s.
daca istoricul, ca om de stiinta, are dreptul de a cere increcle,

www.digibuc.ro
336 A. D. XENOPOL

rea In rezultatul cercetärilor sale, el nu are §i pe acela de a pre-

tinde i conformarea la scara valorilor inchipuite de el. Fiecare
cetitor are pe a sa, §i la unii din ei ea poate fi productul unei cul-
turi filozofice, juridice, arldstice sau economice superioare chiar acelei
a istoricului cd, In ori ce caz, trasä din alte izvoare. In aceasta, pH-
vire, istoricul nu poate impune judecatile sale, caci depsa§e§te misiu-
nea qi chiar caderile lui.
Trebue observat c binele precum §i frumosul pot fi supu§i cri-.
teriului adevarului, caci binele nu este decat adevArul In sfera
moralei, precum frurnosul nu este decal, adevArul In sfera estetica.
Adevárul este notiunea cea mai cuprinzatoare ce spiritul poate im-
brati§a; caci ea inseamna conformitatea cu realitatea sou cu pos-
tulatele ratiunir. Treimea arlevärului, a binelui §i a frumosului, sa-
Juana in aceasta privire cu Treimea cre§tink in care de0 cele tTei
dumnezeiri sunt de aceea§ fire 0 deopotriva, intre ele, totu§ sunt sta-
panite de Dumnezeu Tatal.
Inversul ca frumosul §i binele ar putea, sluji pentru a determina,
idea adevarului nu poate fi admis, caci aceste clouã idei sunt su-
bordonate celei din urma.
Idea valorii nu poate axe& un inteles, daca, ea nu sluje§Le de
masura pentru fapte ; dar pentru a mäsura, trebue comparale
doua &Mimi sau doua calithii. Cand e vorba de doua &Mimi, ma-
tematicele poi, sa,' excludä arbitrarul ; dar cand este chestiunea
de calitate, este cu neputint5, de inlaturat cu des'ava,r§ire elementul
personal. Acest element intervine chiar §i a§a, fara de voia noastra,
In expunerea trecutului, cad noi nu putem, cu toate silineIe noastre,
sá ne de§facem cu desavar§ire de eul nostru. Acest eu este un ele-
ment perturbator, pe care trebue sh ne silim sa-1 neutralizam pe
cat e cu putiatä. Introducand idea valorii in istorie, el este In-
Larit, i se da un rol precumpänitor §i se merge deci tocmai impo-
triva tendintei timpului nostru, care este de a desface pe cat mai mult
istoria de elernentul personal 0 de a-i intipari caracterul obiectiv,
care deosebe§te cercetArile In adevar §tiintifice.
Dar aceasta notiune a valorii nu poate fi prirnita ca temelie a
unei §tiinte, i pentru o alta ratiune. Ori ce notiune de valoare este
relativa i nici morala nu este absolutä. Ea se schimba dupa tim-
purl i locuri. D-1 Rickert pare a admite ca. exist& valori absolute,
deoarece zice Ca ceea-ce sunt legile generale pentru §tiintele na-
turale, valorile recunoseute de tori oamenii sunt pentru istorie»,

www.digibuc.ro
 NOTIIINEA VALORII IN ISTORIE. 337

Dar autorul vine In curAnd la idei mai sknktoase, cAnd zice ck nu

noi avem de hotkrit, clack un popor este istoric, sau In stare de na-
turk. S'ar puteà ck acest popor sk se priveasck pe el Insus ca
unul ce a desvoltat valori, pe cari noi nu le putem apretui, qi
prin urmare el WA se considere ca unul ce a Indeplinit o desvol-
tare istorick. (1) Dack noi nu putem apretui oarecari valori, este ck
metsura aprquirii nu este obfteasat, nu este absolutet. Notiunea
de valoare este deci relativk; dupà pkrerea insks a d-lui Rickert,
ea nu poate deosebi ceeace este Insemnat de cunoscut istoriceste, de
ceeace nu este. Relativul nu poate nici odatk sluji de baza citiintifick
Axiomele sunt totdeauna absolute.
In al doilea loc, valoarea faptelor se manifestk adeseori, in mintea
noastrk, In chip instinctiv i complexiunea mintalk, educatiunea, prin-
cipiile cari ne predomink sunt acele ce ne imping a da preferintk cu-
tkrei valori culturale; a pune bunk oark greutatea vietii si a desvol-
tkrii in partea ei economick, sau In pArghia culturalk, sau poate In
formele juridice i politice; cari ne imping a vedek In sckderea
simtimAntului religios sau In rolul scoalei elemente de primul rang
pentru viitorul unui popor. In multe cazuri, judecktile asupra valorii
sunt determinate de puterile acumulate ale mintii. D-1 Grotenfelt
spune prea bine: aNumai atunci &And observkm analiza i metodul
de a lucrà a marilor maestri ai istoriei, ne convingem ck selectiunea
§i aplicatiunea valorii la fapte se face Intr'un chip neconstiut pi
instinctiv, ca ceva care s'ar tate lege de sine, lark ca sk se simtk ne-
voia de a se lumina, asupra chipului lor de a procedà. Acest fapt
pare totodatk sk dovedeasck ck, cel putin In multe cazuri, selectiunea
se Indeplineste astfel in chipul cel mai nimeritn. (2)
Dad, Ins& lucrurile stau asA, cum este cu putinta ca sk se inte-
rneieze pe neconstiut notiunea constiutk a valorii, ca element con-
stitutiv al stiintei?
S. cercetkm acum teoria valorii dintr'un alt punct de vedere.
AO cum notiunea valorii este conceputk de autorii pe cari i-am
cercetat, adeck ca valoare culturalk sau chiar moralk, este In-
vederat ca ea nuli poatk gäsi aplicarea decAt In istoria propriu zisä,
aceea care expune desvoltarea spiritului omenesc. De aceea si
aflkrn pe d-1 Bernheim ck defineste istoria, pentru care reclamk no-

(1) Grenzen, p. 587. Comp. p. 350.

t2) Grotenfeld, luerarea eitath, p. 176.
Analele A. .R.Tom. ZXVIII.Menwriile Seq. Jatorice, 22

www.digibuc.ro
338 A. D. XENOPOL

tiunea valorii, ca expunerea succesiva a actiunilor neamului omenesc.

D-1 Windelband prive0e de asemenea istoria ca impreunarea amin-
tirilor omenirii, i dm& d-1 Rickert pare a lArgi cAmpul istoriei, de-
finind-o ca o disciplina care se Indeletnice§te In inteliul loc cu fe-
nomenele spirituale (1), el nu vrea prin aceasta sa Inteleaga ca. s'ar
Intinde i asupra desvoltarii materiei anorganice sau organice, ci
numai ca oarecare elemente materiale, ca rasa sau clima, joaca un
rol In istorie i ca ele nu pot fi trecute cu vederea. Pe de alta
parte, sprijinirile sale repetate, ca valorile istoriei nu pot fi decAt
valori culturale (2), ne Invata desavarOt In care camp al desvol-
tarii d-1 Rickert pune istoria, anurne numai i numai In acel al des-
voltarii spiritului omenesc. Rickert merge chiar pana acolo, cA sus-
tine cä istoria ar fi o Odinta a spiritului (3).
Aceasta tarmurire a studiului desvoltarii la spiritul singur, este
ea Indreptatita din punctul de vedere logic, atunci cAnd este vorba
de a se formula principiile cu totul generale cari o stapAnesc?
Nu se poate tagAdul ca desvoltarea omenirii, ca spirit, nu este
decAt nitirna veriga, e drept ca. cea mai insemnata, a unei desvol-
taxi anterioare, a careia Inceput se pierde In infinitul Inceputurilor
tuturor lucrurilor. Nu se poate tagadul desvoltarea organica §i in-
telectuala neintrerupta a raselor omene§ti, pAnsa la aparitiunea omu-
lui alb, cu care natura pune capat desvoltarii organice i stramuta
evolutiunea In alt domeniu, acel al spiritului. Nu se poate tagadul
nici desvoltarea formelor organibe cari le conduce, de la monera pri-
mitiva, la fiinta omeneasca; i daca hiatul antropopitecului n'a fost
Inca umplut, nu este mai putin adevarat ca o continuitate neintre-
rupta trebue sa lege pe om de cele dintai emanatiuni ale vietii.
Nu se poate tagsadul In sfar0t desvoltarea globului, dela nebuloasa
din care a iekiit, pAnA ce a ajuns globul Ingheboat de munti, strataiat
de cursuri de ape, scaldat de mari, acoperit de paduri, de larba
0 de fiori, In care mi0ma din toate partile o viata supra-Imbel§u-
gata care rage 0 muge0e, calla íØ ciripeqte, in concertul imens a
tot ce se m*A. i cu toate ca aparitiunea vietii, din sAnul anorgani-
cului, trece peste o prapastie tot atAt de adanca ca i aceea ce des-
parte stramutarea facultAtii de a se desvoltà dela materie la spirit,

(1) Grenzen, pp. 551, 632 0 345.

(2) Ibid. p. 573. Comp., pp. 345, 366, 532, 554 i 572. Mai jos reproducem calma din
aceste locuri. Vezi p. 376.
(3) ibidern, p. 309.

www.digibuc.ro
 NOTIUNEA VALORII TN ISTORIE. 339

continuitatea evolutiunii nu poate fi tAgAduita, cAci ea este un pos-

tulat al ratiunii Inainte de a fi o demonstratiune de fapt. Noi ore-
dem cA ea trebue admisà, cu toate c, pentru oarecari momente ale
acestei evolutiuni, vom fi poate siliti a spune cu Du Bois-Raymond
ignoramus, sau poate chiar ignorabimus.
Suntem deci de pArere, cA principiile orAnduitoare ale 0iintei is-
toriei trebue sh fie scoase, nu numai din studiul ultirnei verigi a
acestei desvoltari, ci din acel al lantului Intreg; cAci, sä se bage
bine de samá, e vorba de a se constitui o nouA parte a logicei,
araturea cu logica deductivA a lui Aristotel i cu cea inductiva a
lui Bacon. Aceasta logich trebue sa trateze despre Inlantuirea lu-
crurilor cari se urmeazA, i noi nu Intelegem cum principiile scoase
numai din istoria omeneascA ar putea sluji, pentru a stabili logica
faptelor succesive. Ni se pare invederat, csa trebue cAutate aceste
principii in desvoltarea IntreagA, i apoi adause, pentru istoria spi-
ritului, numai formulele particulare ce o privesc In deosebi.
Aceasta ne pare netAgAduit. Dar aceastá invederare se pune mutt
mai bine in lumina, cAnd cercetAm gandirile cari soaps& fArA de
voie autorilor pe can Ii analizArn, i prin cari gandiri adevarul Ii
face cale impotriva teoriilor formulate de dan0i. «Cad nu este nimic
mai convingalor, pentru existenta unui adevAr, decat contrazicerea
in care cad cele mai puternice spirite, de Indata ce ele tree alb':
turea cu el.» (1)
In adevar, in fundul gandirii d-lui Rickert, conceptiunea istorica
este mult mai vastA; ceeace se vede intAiu, din definitiunea pe
care o dá despre istorie ca do o disciplinA ce ar trata despre in-
dividual, fAra nici o restrangere, definitiune care 1ntrece cu mult
cAmpul desvoltArii oh0e0i, 0 nu numai acel al spiritului. Aceeaq
idee rasare din principiul pus de autor ca «nu este dealt o sin-
gura, realitate empiricA i cA, ea procurA materia atát disciplinelor
0iintelor naturii cat i celor istorice». Ne pare Invederat cA, aceastA
realitate empirica, nu poate fi restransA, pentru istorie, la singur
neamul omenesc; cad in acest caz ea ar trebui sh se margineasca ni
pentru k3tiintele naturale tot la neamul omenesc, pe cand campul ei
cel mai vast 11 dep4e0e. Este deci firesc lucru de a admite, ca d-1
Rickert Intinde cAmpul istoriei in tot domeniu1 realitAtii empirice,
anorganicA, organic& i ganditoare. El nu lipseqte Insa a o spune
ritos, anume: ((ea istorie este ceva unic i eare se intamplA numai
(1)A rticolul meu : Les sciences naturelles et rhistairein Revue philosophique, Oct. 1900, p. 379.

www.digibuc.ro
340 A. D. XENOPOL

odatá, fie vorba de realitate in deob§te, de sistemul solar, de pämant,

de formele vietii, de omenire, de omenirea culturalä, sau numai de
o mica portiune din aceasta realitaten. (1)
Dar cum se poate linpaca, cu aceasta conceptiune a istoriei (lato
sensu), singura care poate sluji de baza unei teorii logice, notiunea
valorii culturale sau morale, privita ca element neaparat al con-
structiunii §tiintifice a istoriei, a$ cum este formulata de top autorii
analizati i Imprumutata dela singurul domeniu al istoriei omene§ti?
tF

Cum sä se impace istoria, considerata de d-1 Rickert insu§ ca desvol-

tarea realitatii in deob§te, a sistemului solar, a pamântului, a formelor
vieii omene§ti, fizica sau culturala, cu locurile urmatoare cari se refer&
la notiunea valorii, anume: (cc& obiectele nu pot fi raportate deal la
valori omenelti pentru a deveni indivizi istorici» ; c «obiectul de ca-
petenie caruia istoriografia zilelor noastre rapoarta tot restul este tot-
deauna desvoltarea vietii spiritului omenesc» ; ca evalorile cari trebue
sa determine o expunere istorica, vor trebul sa fie pururea valori ome
ne0in ; ca t-rei fapte determina catacterul istoric: 1) fiintele de va-
loare sunt fiinte spirituale; 2) valorile ob0e§ti sunt valori omeneti,
0 3) valorile omene§ti sunt valori sociale; iar valorile culturale fac
singure cu putinta istoria §i ca desvoltarea istorica produce singura
valori culturale». (2)
Ceeace este straniu, este ca intalnim ace1ea0 contraziceri 0 la d-1
Bernheim care definWe pe de o parte istoria, ca OH*, care studiaz&
expune faptele desvoltarii omenirii (atal singulare cat i tipice, co-
lective) ca producte ale unor fiinte sociale, in inlantuirea lor cauzala.»,
§i admite, cum am vazut-o, ca notiunile generale ale qtiintelor de
legi sunt inlocuite, in organizarea 0iintifica a istoriei omenirii, prin
notiunile valorilor omene§ti, pe cand pe de alta parte, cand d-1
Bernheim trage deosebirea intre istorie i tiine1e naturale, el zice cit
epretutindeni uncle este vorba de cunoOnta desvoltarii fiintelor vii,
chiar 'in cennpul naturii, apare acela fapt caracteristic al cuno§--
tintei istorice, cuno0inta individualului». (3) Aiurea d-1 Bernheim
recurge la Darwinismu, pentru a-§i intari parerile: «Cu ce drept,
intreabá el, se considera teoria descendentei ca o izbanda a §tiintei
0 a metoadei ei, când nu se recunoa§te, ca §tiinta, istoria care pro-
cedã in acelaf chip. Acela care contest& istoriei acest caracter, trebue,

(1) Grenzen, p. 410 §i 515.

(2) Grenzen, p. 672, 574, 580. Comp. P. 305, 345, 632 qi 554.
(3) Lehrbuch, p. 6 0 97.

www.digibuc.ro
 NOTIIINEA VALORII IN ISTORIE. 341

pentru a fi consecuent, sA 0eargA, din §tiintele propriu zise, toatA

sfera cuno0intei care are de obiect explicatiunea cauzalet a feno-
menelor organice. (1)
Se vede lAmurit cA o nedumerire, o lips& de convingeri limpezi
puternice turbur& mintea acestor cugetAtori distin0, ei-i face sA
se clatine Intre cele doua afirmatiuni, cari se contrazic una pe alta:
De o parte ei voesc sa pAstreze istoria numai pentru expunerea
soartei omenirii; de alta ei vitd ca aceastA istorie nu se poate des-
face de totul care II sluje0e de temelie, de materia pe care spi-
ritul a crescut.
D-1 Rickert respinge chiar idea ca metoda §tiintelor naturale flu
ar fi aplicabilA decat fenomenelor corporale, pe citnd metoda istoriei
nu s'ar raportA decat la viata cultural& a omului, §i arath c& primul
exemplu al unei expuneri istorice a fenomenelor corporale este
datA de biologia filogenetic& ce mut& a expune desvoltarea unicel,
a fiintelor omene0i in particularitAtile ei. El zice cA «IndatA ce se In-
cearc& a se povesti cari fiinte vietuitoare aparura In primul loc pe
parnant; caH fur& acele caH le urmarA; cum omul ie0 din aceastA
desvoltare prin o coborlre unicA (chestiune asupra careia teoria des-
cendentei nu ne spune nimic prin ea ins4), expunerea va deveni
istoricA i, fiindcA niqte Incerchri de acest fel au fost Acute In ul-
timele timpuri, trebue sit spunem ca ele contin icleea istoricet a des-
voltärii corpurilor, cari mai Inainte se tratau numai din punctul
de vedere naturalist». (2)
Dar dacA lucrurile sunt astfel, i dacA desvoltarea formelor or
ganice este tot istorie, cum se poate pune, ca element logic necesar
pentru constituirea acestei §tiinte, elementul valorii, scos din desvol-
tarea omeneasca singurA?
Trebue sa luArn aminte cit intre principiile cari ocarmuesc des-
voltarea materiei §i acelea caH predomnesc In aceea a spiritului, nu
este alta deosebire decat cA pe cat formele devin mai superioare,
pe atata principiile se Imbog4esc cu elemente nousa; dar funda-
mentele pe caH ele se Intemeiaza ramân ace1ea0.
AO, bun& oarA, marele principiu pus de top autorii ca semn ose-
bitor al istoriel, CA ea ar axe& de obiect cunostinta individualu,-

(1) lbidem, p. 145

(2) Rickert, Ueber die Aufgaben einer Logik der Geschichte, in Arhiv fiir systematische
Philosophie., VIII, 2, p. 148-149.

www.digibuc.ro
342 A. D. XENOPOL

lui, prin opozitiune la Oiintele de legi cari intemeiazá conceptiunea

lor pe general, acest principiu nu este particular singurei desvol-
Uri a spiritului, ci caracterizeath desvoltarea, evolutiunea Intreagk
Incepand dela prima licArire a materiei, pAn& la cele de pe urm5,
producte ale civilizatiunii.
Aceste fenomene individuale nu au cu toate acestea un atare
caracter deceit ;in ceeace prive0e timpul, adic& ele nu se produc
decat odat& In cursul veacurilor §i nu mai reapar nici cand. CAA
despre spatiu, ele pot fi universale sau mai mult sau mai putin ge-
nerale ,sau chiar individuale: desvoltarea sisiemului nostru planetar,
Incepand dela nebuloasa originark aceea a pAmántului in urma räcirii
lui; succesiunea plantelor qi a animalelor pe suprafata globului; suc-
cesiunea raselor omene0ii, aceea a epocelor preistorice, acelea0
aproape pe Intreaga fat& a p&m&ntului; in sfa.r0t istoria particular&
a fiec&rui popor i aceea a fiec&rei ramuri a activitatii spirituale.
Un alt principiu care ocarmueqte 0 el desvoltarea intreag& i
nu numai istoria propriu zisk este acela c`a evolutiunea se inde-
plinefte prin mijlocirea unor legi, de0 formatiunile carora ea d&
naqtere sunt de natura, individualk In raport cu timpul. In evolu-
tiunea materiei i In aceea a formelor organice, lucreaza, niqte legi
ca acele ale luptei pentru viatk a selectiunii naturale, a transmi-
siunii ereditare a caracterelor, a atrofierii organelor neintrebuintate
0 a desvoltaxii acelora al c&ror exercitiu este continuu. Dar acelea0
legi lucreazA 0 in istorie, num&rul lor find sporit cu altele spe-
ciale desvoltarii spiritului, ca acele cari deriv& din economia sfor-
Orli, din raportul diviziunii muncii; din schimbarea actiunilor vo-
luntare In actiuni instinctive; din ingustimea conqllintei; din aminti-
rea mai cur&nd a binelui decAt a räului, etc -) etc.
Rezultatul lucrärii tuturor acestor legi este deosebit, dup& cum
trece prin Imprejursari cari räman totdeauna identice 0 produce
repetirea, sau prin Imprejurári necontenit schimbätoare, eland nay-
tere succesiunii.
Al treilea caracter comun tuturor formelor cari se desvoltk este
ca desvoltarea se face totdeauna prin cele superioare. In materia
anorganica se schimbl substantele mai complicate; In viata organic&
prop5.0rea speciilor se face totdeauna prin elementele superioare,
0 tot aq& 0 In creatiunile mintii : progresul se face pururea prin
formele vietii cele mai de sus.
Aceste principii fundamentale ale oH carei desvolt&ri, capät& chiar

www.digibuc.ro
 NOTIUNEA VALORII iN ISTORIE. 343

pentru istorie cu totul altä putere, and ele sunt culese din am-
pul Intreg al evolutiunii, deat and ele sunt formulate prin mijlo-
cirea faptelor numai ale istoriei omenesti.
Pentru ce s5, se constitue o altá clas5, de fapte istorice relative,
cum o face d-1 Rickert, (1) pentru a Intinde analogia principiilor is-
toriei propriu zise si la desvoltarea materiei? Totul este contimiitatea
materiei si a spiritului; partea este desvoltarea acestui din urrná.
Pentru a fi logic, trebue plecat dela tot, spre a constath princi-
piile cari ocArmuesc si partea, iar nu conchis numai prin analogie
dela cel mai mic la cel mai mare.
Notiunea de valoare nu poate deci sluji la constituirea Oiinti-
ficä a istoriei pentru urm'atoarele motive:
1) Pentruca% ea este sträinä domeniului logicei, find de natura%
moralä;
2) Pentrucä ea nu poate fi absolutä, iar stiinta nu se poate in
temeià pe relativ;
3) Pentrua, este adeseori de natura neconstiuth si stiinta nu se
Intemeiaza, pe neconstiut;
4) Pentruc& ea este scoas5, din singura desvoltare a spiritului
si nu poate ca sa. se aplice la evolutiunea Intreagá.

Ne mirAm cum nu s'a väzut Ina, unde stau cadrele obstesti In

cari se pot asezâ faptele succesive de tot felul, si prin urmare si
acele ale istoriei. Totus aceste cadre au existat In toate vremurile,
dela Inthia aratare a stiintei istoriei in tâblitele omenirii, precum
pe de altá parte, notiunile generale si legile furä prinse (Into,iu prin
practicA) de Indata, ce spiritul tinse sä iea In stäpanire faptele de
repetire.
Aceste cadre obstesti de succesiune sunt seriile, In cari se In-
lhntuesc faptele individuale ale desvoltärii.
Inainte de a infra, In studiul seriei, cu scopul de a atinge punc-
tele de deosebire, precum si acele de asemanare cu legea, s'a lam
aminte a notiunea seriei nu apartine, ca aceea a valorii, numai
desvoltarii omenesti, ci a, ea se regaseste In tot domeniul suc-
cesiunii. Ash In desvoltarea scoartei Omantului, se gaseste IntAiu
seria-mumä, datorit5, prefacerilor aduse de recirea acestei scoarte;

(1) Grenzen, p. 226.

www.digibuc.ro
344 A. D. XENOPOL

apoi seriile componente ale tarâmurilor eruptive, precum i acele

ale tarâmurilor sedimentare, subimpärtite In perioade 0 caracteri-
zate prin faune 0 flore succesive deosebite. Dad, se trece la des-
voltarea organid, se gasesc seriile plantelor sau animalelor dispa-
rute 0 schimbate astazi In specii noua. Epoca preistorica a omului
infatiseaza, 0 ea serii de desvoltare a inteligentei omenesti, docu-
mentate prin uneltele 0 obiectele casnice pastrate noua, In mor-
mintele si pesterile strävechi. .

De0 aceste serii sunt fragmentare si nedepline, ele nu exist&

mai putin, si tendinta §tiintelor desvoltarii naturale cauta tot mai
mult a Implini stirbaturile pe cari aceste serii le infatiseaza, spre a
reface lanturile lor. In istoria omeneasca, cele dintai serii, acele- ale
eivilizatiunilor vechi, sunt 0 ele foarte nedepline, si adeseori mii de
ani nu sunt umpluti decat cu cateva fapte si cu rani nume. Seriile
devin cu atat mai bogate, cu cat timpurile se apropie de acele In
caH traim.
Cu toate ca constatam aceste fapte neindoielnice, ne convingem
ca elementul seriei de desvoltare ocupa tot domeniul succesiunii.
Din punctul de vedere logic, aceasta imprejurare face ea seria sä
fie foarte potrivitä, pentru a constitui elementul osebitor al sumo-
siunii ; caci clack cum o cere d-1 Rickert, realitatea nu poate fi per-
ceputa decat In dou5, moduri, prin mijlocirea notiunilor obstesti
prin stiintele de repetire-0 prin aceea a faptelor individualeOiintele
istoricetrebue aflate doua elemente si numai cloud, cari sa deo-
sebeasca aceste doua chipuri de a lua cunostinta de realitate, 0
dad, pentru §tiintele de repetire se gase§te un element universal,
care le caracterizeaza acel al legii pentru stiintele succesiunii
trebue de asemenea aflat unul care sa se potriveasd, la toate, con-
ditiune pe care nu o poate Indeplini notiunea moralä a valorii,
care nu poate conveni deal desvoltArii omenesti, pe and seria am
regasit-o In tot decursul evolOunii.
SA cereetam acum pe de o parte deosebirile, pe de alta asema-
närile dintre serie 0 lege, pentru a ne da sama dad, cea clintai
este potrivita pentru a deveni, din toate punctele de vedere, carac-
teristica §tiintelor succesiunii. Cea dintai deosebire ce o aflam Intro
lege si serie, este In raportul lor catre timp.
Legea este rezultatul condensarii tuturor fenomenelor de acela§.
fel in un singur fenomen-tip. Ea rosteste esenta tuturor, facand sa
reiasa elementul lor comun si lepädand deosebirile caH nu au nici

www.digibuc.ro
 NOTIIINEA VALORII iN ISTORIE. 345

o Insemnatate. Legea este deci fenomenul generalizat. Ea roste§te

facultatea acestui fenomen de a se repeti la nesfar§itele, i deci de
a se substrage dela actiunea modificatoare a timpului, de§i acesta
din urma este trebuitor manifestarii lui; dar Indeplinirea fenome-
nului nu atarna de thnp El se produce totdeauna In acela chip.
Seria posed& un cu totul alt caracter. Ori ce serie de desvol-
tare In1antue0e o succesiune care pleac& dela un sambure, se suie
sau se coboarä, pentru a iei la un rezultat care da. nurnele seriei.
Astfel seria tar&murilor primitive se alcatuWe din succesiunea ta-
ramurilor silurian, devonian, carbonifer i permian ; fiecare din aceste
taramuri alcatuind, la randul sau, o serie de depozite succesive. Seria
transformarii reptilelor n paseri este Insemnat a. prin speciile ur-
mätoare (acum stinse), In orpnismul carora aceasta schimbare se
accentueaza tot mai deplin: Dinosaurul, reptil care se pute& ridica
pe labele dindarat, spre a merge; Ornitococles, reptil mic ce merge&
in salturi märunte; Hadrosaurus care pose& un adevarat plisc;
Pterodactilul la care se accentueaz& cea dintal membrana de aripi ;
in sfar§it Arheopterix la care, de§1 unele caractere ale reptilului
stáruesc, se OA aparand penele. In Hesperornis predomnesc carac-
terele paserilor, cu toate ca nici acele ale reptilelor nu au disparul
cu totul. Seria preistoric& a epocei pietrei trece prin formatiunile
succesive ale epocelor cheleene, musteriene, solutreene i magda-
lenene. Desvoltarea libertatilor engleze, care Incepe la cucerirea nor-
manda, se desf4ura printr'un mare numar de fapte i de peripetii
pana la constitutiunea din 1688, care stabile§te intr'un chip desa-
var§it izbelnda constitufionalismului. Intarirea puterii regeqti In
Franta Incepe cu Ludovic VI §i, intrand in legatura cu cele mai
deosebite fapte, se Intaref0 fara Incetare, pan& ce ajungand cu Lu-
dovic XIV la apogeul desvoltarii ei, face set triumfe pe deplin pu-
terea absolutd. Rena0erea artistica iea na§tere In Italia, cu Nicola
Pisano i, patrunzand tot mai adanc in spirite, face sa invinga defi-
nitiv intoarcerea sculpturii fi a picturii la frumoasele forme ale
antichitatii, pe and In Flandra o mi§care .analoaga readuce imi-
tatiunea la formele naturii.
Seria istorica este totdeauna unic& i particular& In raport cu
timpul, In decursul caruia ea se Indepline0,e §i cu care este legata
Intr'un chip nedeslipit. Ca spatiu, seria poate fi universal& (spre
pilda In transformarile primitive ale nebuloasei din care a ie0t si-
stemul nostru planetar), sau mai mult sau mai putin ob§te§ti (trans-
formatiunile geologice, epocele preistorice), sau mai mult sau mai

www.digibuc.ro
346 A. D. XENOPOL

putin individuate 0 in privirea spatiutui, precum In decursul isto-

riei omene§ti.
Seria de desvoltare, elemental compungtor al istoriei, avand ne-
74:40 de timp spre a se realizà, acela§ element este necesar i totului
pe care-1, constitue: istoria (lato-sensu). Nu exista, desvoltare; nu exist&
evolutiune, nu exist& istorie, fárä elementul timpului. De aceea nu
putern. admite definitiunea pe care d-1 Rickert o d& istoriei (tato
sensu) c'& sub termenul de istorie noi intelegem ori ce formatiune
individualA 0 nu numai ceeace se cuprinde in de comun sub acest
termen.» Aceasta definitiune este prea larga% de sigur, deoarece
cuprinde §i plazmuirile artistice ii elementele geografice cari, prin
ele Ins**, nu au nimic istoric. insä d-1 Rickert el insu§ revine asu-
pra intelegerii prea vaste a istoriei ci zice, intr'un alt loc, cä oifl-
treaga realitate superioarg, in care tralm trebue sä fie consideratä
ca un procedeu istoric care se schimba necontenitv (1) El Intäre§te
acest chip de a vede& §i In alte locuri, precum: uMateria ponderabila
child se iea in privire massa atomelor a condensatiunilor eterului, corn-
paratä la eter el Insu§, nu este decat un procedeu istoric care even-
tual posedá un Inceput i un sf&r§it, ca ori ce lucru particular,
despre care ar pute& exist& o istorie.» «Un punct de vedere se
impune, anurne chestiunea originii speciilor In biologie. Nu este
deeat prea firesc lucru, ca sä se fi gAndit la caracterul istoric a
materiei vii, 0 In adevAr, este astAzi lucru obicinuit a consider&
lumea vie ca un procedeu istoric care a trebuit sä aib5, un Ince-
put §i care probabil va aye& i un sfAr§it. Expunerea cercetärilor
de acest fel trebue s poseadA forma unei cercetäri istorice, adecá tre-
bue s povesteasch ce s'a intAmplat in vremile de mai inainte». «0
§tiint& care nu se ocup4 de ceeace este alipit de un spatiu sau de
un timp oarecare, ci nurnai de ceeace are o valoare pentru ori ce
spatiu i pentru ori ce timp, cu toata," Ina lta sa Insernnätate, nu
poate istovi trebuinta noastra de a §ti; cad noi mai dorim a cu-
noa§te i ceeace so petrece in realitate aici sau acolo, acuma sau
atunci, i ceeace s'a petrecut mai Inainte In lame: cum erau lucru-
rile §i cum ele au devenit aceea ce stint ? Un r&spuns la astfel de
intrelcdri nu poate fi dat cleat de o §tiinta cu total deosebitä de
celelalte». (2)
(1) Grenzen, p. 286.
(2) Grenzen, p. 275, 281. 277, 250. Aceste citatiuni intkesc ins& iluprejurarea insemnatá
de noi, cá d-1 Rickert intinde noliunea istoriei si la desvoltarea anterioar5, acelei a spiritului.
Vezi mai sus, p. 376.

www.digibuc.ro
 NOTIIINEA VALORII IN ISTORIR. 347

D-1 Rickert recunoa0e deci §i d-sa ch, elementul timpului este

neapárat pentru constructiunea istorich, i rhmane deci stabilit ca
istoria sau desvoltarea nu se poate indeplini decat In timp.
Dar ceeace este insemnat de luat aminte este, ch nici until din
autorii de cari ne ocupám, nu tinte§te imprejurarea eh individua-
lizarea fenomenelor din can l. se alectuefte desvoltarea e,ste pro-
ductul actiunii modificdtoare a timpului; chci ori cat de intinse
0 de ob0e§ti, in ceeace privecte spatiul, ele nu se produc decal o
singurä data In decursul timpului 0 nu se mai reproduc nici and.
Individualul in istorie, recunoscut de toti cugetätorii ca elementul
neaphrat al succesiunii, nu poate exist& fara interventiunea timpu-
lui, i istoria nu poate cuprinde, In inlhntuirea ei, decat fenomenele
individuale cari datoresc aceast5, insu0re interventiunii timpului.
D-1 Rickert cu toate acestea se inalh, In ultfinul din locurile re-
produse de noi din scrierea sa, &and sustine ch nici timpul, nici
spatiul nu sunt trebuitoare pentru perceptiunea legilor generale.
El revine asupra acelei idei Inch mai Ihmurit, and zice ca enotiu-
nile generale i legile trebue sh fie astfel alchtuite, Incat ele
sh se poath aplica la ori ce formatiune a universului. Ele trebue
deci sh fie neatarnate de elementul spatiului §i tot a§à stau lucru-
rile §i cu acel al timpului. Continutul unei notiuni care trebue sh
slujeasch a concepe totalitatea universului, nu trebue sh, contina
nimic care WO poath a se alipi de timp» (1). Pentru timp, observa-
tiunea d-lui Rickert se loveE;te; pentru spatiu, nu,. chci cum am putea
inchipul legea sucesiunii anotimpurilor sau aceea a variatiunilor lun-
gimii zilelor i a noptilor de pe pdmeint, dach am deslipi-o de
spatiul pe care ea se indepline0e? Legile cristalizatiunii minerale-
lor cer materia acestor minerale pentru a se putea manifesta, deci
un spatiu, §i chiar pentru legile fenomenelor intelectuale, creerul
ce le adhposte0e constitue spatiul in care ele ce produc. Cat despre
timp, el joach un rol mai putin cuprinzator. «Este un curs de aph
care-0 rostogole0e undele sale in sanul spatiului i transpoarta
toate fenomenele sale (call toate, chiar cele de repetitiune, au
nevoie de el, pentru a se aräta), dar cari nu disolvh decat pe o
parte din ele, acele ce alcatuesc istoria» (2).

(1) Grenzen, p. 64.

(2) Vezi articolul meu: Les sciences naturelles et l'histoire in Revue philosophique a
d-lui Ribot, Octomvrie 1900.

www.digibuc.ro
348 A. D. XENOPOL

Pentru fenomenele de repetire, pentru legile ce le oca.rmuesc,

timpul nu are nici un rol In producerea lor. Cu Mal mai esential
este rolul timpului in fenomenele succesiunii. «Natura, in sensul
eel mai lntins al cuvantului, i istoria dau na§tere fenomenelor lor
tot pe un spatiu. Dar pentru istorie, timpul joaca un rol transfor-
mator i prin urmare esential; pentru repetire, timpul nu da, decal
putinta perceperfi» (1).
Seria deci ge deosebe0e de lege, prin raportul ;in care ea se alid
cu elementul timpului. Pe Mud legea este neatdrnatei de el, se-
ria nu poate existet deceit jin scurgerea lui.
0 a doua deosebire care se cuvine a fi Insernnatá Intro lege qi
serie, este ca cea dIntâi sfarma, tiparul faptelor din cari a fost ex-
trasä, nelásand sä subsiste decal caracterul lor comun ; cä toate
faptele trecute, prezente i chiar viitoare cari intra% in alcätuirea
ei, dispar §i se topesc In un amestec comun.
Seria, din potrivä, nu distruge faptele cari slujese la a ei alatuire.
Ea le lasä sä dainuiascA In Intregimea lor. Ideea care predomne0e
seria §i incheaga toate faptele individuale in o unitate superioarä, este
legatura care le inläntue0e.
Aceasta, deosebire de alcaluire Intre lege §i serie aduce o ur-
mare foarte Insemnata, In privirea chipului cum spiritul iea In sa-
l-Ai-lire legile i seriile.
Pentru a posed& o lege, este indestulalor a cunoa§te formula ei
abstractá, iar cuno§tinta faptelor din cari a fost extrasá, poate sluji
cel mult la repetarea experientei ce a slujit la a ei formulare. Cu
totul altfel e cu seria. Ea fiind constituitä din InlAntuirea unor fapte
deosebite §i aceste de pe urmä sta,ruind In toatä plenitudinea lor,
stäpanirea numai a ideii abstracte care (IA numele seriei, lar5, stäpa-
nirea 0 a faptelor individuale cari o alcatuesc, nu este decal o pseu-
do-ctiinA care nu imbogate§te mintea. (2)
Ratiunea pentru care legea distruge faptele din cari este extrasä,
pe &and seria le lasá sä existe, ne este data de d-1 Rickert care
aratá Ca generalul in istorie este deosebit de generalul in ctiintele
de legi; cäci pe cand in lege faptele singulare sunt exemplare de
pe cari este abstrasa% notiunea general:A.; In istorie fenomenul ge-
(1) Ibidem.
(2) Aceste profunde observatiuni au lost acute mai in UM de d-1 Doormann in sorierea
sa Ueber Gesets und Gesetzmassigkeit in .Bericht des Gymnasiums eu Brieg. 1887, p. 28;
apoi de Rickert, Geschichtsrvisenschaft und Naturrvisenschaft, p. 47.

www.digibuc.ro
 NOTIVNEA VALORII IN ISTORIE. 349

neral (noi zicem seria) este totul din care faptele componente sunt
peirtile. (1) Totul Insá nu poate existä, daca partile, din cari este
alcatuit, dispar.
Iata, pentru ce insä, precum iea aminte eminentul logician, ale ea-
ruia scrieri sunt pline de cele mai interesante observatiuni, notlunea
mai generala, In §tiintele de legi, contine mai putine elemente de-
cat cele singulare din cari a fost extrasa, ceeace nu este cleat
reproducerea principiului cunoscut al abstractiunii: ea pe cat sfera
unei notiuni se intinde, cu atat continutul ei scade. Dar ceeace nu
s'a observat, lucrurile stau cu totul altfel In §tiintele individualului,
de vreme ce In ele cu cat nofiunea devine mai obtfeascci, cu atilt
continutul ei se mdrefte. AO, In geografie, basinul unei mari sau
al unui fluviu este mai bogat In continut decat basinul unui afluent. (2)
Observatiunea d-lui Rickert se aplica, Intocmai seriilor de desvol-
tare, mai generale decat faptele din cari ele se alcatuese, dar tot-
odata mai bogate in elemente decat aceste din urma. Seria räsboa-
ielor ruso-turce contine mai multe notiuni decat a unuia din ele, de
exemplu cel din 1768-1774, sfar§it prin pacea de Kainargi. Seria
Revolutiunii franceze mai mult decal aceea a Adunärii legiuitoare.
Seria rasboiului din 1870, mai mult decht negocierile privitoare la
tronul Spaniei, cari II facura sa izbucniasca.
Adaugam Ins& cä singura aceasta rasturnare a raportului dintre
sfera i cuprins, In §tiintele generalului i in ale individualului, ar
fi de ajuns pentru a dovedl, ca logica unora nu poate fi i logica
celorlalte, i ca, deci trebue Great& logica §tfintelor individuale, §i
In primul loc logica succesiunii.

IV.

Trecem acuma la cercetarea catorva alte caractere ale seriei,

cari, cu toate ca urmeaza inainte a o deosebi de lege, pun tot
odata In lumina functiunea ei logick identica cu aceea a legii, §i
o fac destoinica a sluji drept &dor organizator pentru §tiinta Is-
torica.
chiar dela Inceput observäm cä seria contine un element ge-
neral, mai cuprinzator decat faptele individuale cari o alcatuesc,
element general pe care insu§ d-1 Rickert (care cu toate acestea

(1) Grenxen, p. 393-394.

(2) Grenzen, p. 467-408.

www.digibuc.ro
350 A. D. ICBM/TOL

pune atata greutate pe caracterul individual al faptelor istorice),

11 primeste, cand deosebeste generalul in istorie de generalul In
stiintele naturii (1).
Acest element este fara Indoiala de un cu totul alt fel decat
acela care slujeste pentru a constitul legea; cáci cu toata Intinderea
lui mai mare decal a faptelor ce le leaga Impreuna, el rama,ne tot
individual in privirea timpului, adeca el nu se produce decal odata
In cursul vremilor si nu se mai repetá nici odatä. Este deci In ace-
las timp general, pentru ca. se intinde peste mai multe notiuni par-
ticulare pe cari le cuprinde din o singur5, aruncatura a mintii, pi
individual, caci notiunea generala data de serie nu se Intalneste
decal o singura data in cursul timpului. Se sustine, i cu drept Cu-
\rant, c desvoltarea i istoria nu se indeletnicesc decal cu fapte in-
dividuale, i d-1 Rickert nu lipseste a lumina, aceastä imprejurare
din toate punctele de vedere. Uita numai trasatura cea rnai ose-
bitoare a acestei individualizari a faptelor succesive, anume c5, ea
nu are loc deed In urma iutervenirii impului, cu toate ca este
nevoit sa primeasca aceasta idee Implicit, in mai multe locuri pe
cari le-am raportat.
Nu trebue Insa apasat prea mult pe acest caracter individual, de
care se ocupa cunostinta istorica; caci s'ar putea pare& c istoria
sau desvoltarea nu admit, in domeniul lor, decal fapte ce flu sunt
unite prin nici o legatura superioara.
In acest caz insä, cunostinta stiintifica a acestei pa* a realitä-
ii ar fi cu neputinta. i cu toate acestea geologia, teoria descen-
clentei cand urmareste filiatiunea istorica a speciilor (precum am
vazut-o in exemplul transformatiunii reptilelor in paseri) i istoria
sunt tiini. Trebue numai sa ne dam sama de elementul care le
da acest caracter. Acest element este seria, generalet in cat pri-
veste forma ei, ba chiar i uneori in privirea spatiului, individualã
in raport cu timpul.
Faptul ca seria nu se repetä in limp, este Ins& indiferent pentru
organizarea stiintifica a disciplinelor istorice. Hotaritor este ca.acest
element general slujeste pentru a intruni inteun mcinunchiu mai
multe fapte singuratice 0 deci a despovorà cunostinta 0 a usuret
spiritulwi stcsipdnirea intelectualci a fenomenelor. Este Intocmai ace-
eas procedare, ca cea pusa in lucrare de notiunea de lege pentru
(1) Vezi rnai sus, p. 362 i 384.

www.digibuc.ro
 NOTIIINEA VALORII IN ISTORIE. 851

fenomenele repetirii ; cad pentru ea sa dobandeasca cuno§tinta un

caracter §tiintific, trebue ca ea sa fie turnatel in tiparele generale
ale nofiunilor abstracte, i aceasta se indepline§te tot atat de bine
prin mijlocirea seriilor, ea si prin a legilor.
Seria nu se raporteaza, e adevarat, decal la un singur sir de fe-
nomene. AO seria care dada na§tere constitutiunii poporului en-
glez nu se alcatue§te decal din faptele cari se raporteaza la ea.
Dar legea se afla tocmai In acela§ caz. Ea nu cuprinde iaras deal
o singura clash, de fenomene redate prin fenomenul-tip, generalizat.
De exemplu, legea ca unele minerale cristalizeaza in forma eubica,
nu stapane§te deal cristalizarea acestor minerale determinate; aceea
ca,' unghiul razei reflectate este egal cu al razei ineidente, nu sta.:
pane§te decal modul de actiune al luminii. Daca deci seria re-
produce desvoltarea unei succesiuni partiale, legea nu reproduce
dealt modul de manifestare al unei repefiri parfiale. i daca
legile partiale cuprind 0 altele mai generale, pana, la cea de pe
urma limita cu putinta, a abstractiunii, 0 serfile mai mici se Intru-
peaza In altele mai cuprinzatoare cari joaca, in privirea seriilor
componente, rolul pe care legile mai intinse 11 joaca In privirea le-
gilor mai restranse. AO pe de o parte, avem legea urearii baloa-
nelor, sta.panitä de aceea a caderii eorpurilor, 0 aceasta din urma
de aceea a gravitatiunii, precum pe de altä parte avem seria rasboa-
ielor italiene, ca o componenta a seriei Intaririi puterii regesti, ea
Insä§ serie subordonata seriei mai Incapatoare a eivilizatiunii mo-
derne.
Seria §i legea cantarese deopotriva, sub raportul puterii genera-
lizatoare, 0 acesta este singurul element pe care 0iinta razima sis-
temul ei de adevaruri.
0 a doua analogie care apropie seria de lege, cu toata adanca
deosebire ce le desparte In esenta lor, este data de mijlocul Intro-
buintat de ambele aceste doll& elemente ob§te§ti ale gandirii §tiin-
tifice, pentru a se constitul.
Legea pune In lucrare generalisafiunea ca mijloc care intrune§te
In manunchiu faptele individuale identice, pentru a le putea Im-
brati§a, dintr'o singura Intinsoare.
Seria Inlantueste faptele individuale deosebite pe firul cauzalitlifii.
Numai stransa inlantuire cauzala, da expunerii desvoltarii 0 a isto-
riei caracterul §tiintific. Cat timp faptele succesive sunt expuse nu-
mai unul dupa altul, precum multi istorici au fácut-o si unii o fac

www.digibuc.ro
352 A. D. XENOPOL

Inca in zilele noastrefara a se gandi la legatura cauzala care tre-

bue sa le lege in serii, pana atunci se pot dobandi materialuri pen-
tru istorie, dar nu o OH*, a ei. Tot a$ a e § i cu faptele de repe-
tire: cat timp acestea din urma sunt culese numai unul Cate unul,
fara ca un principiu 85, le lege In o lege, se aduna numai mate-
rialuri pentru stiintele tooretice, si nu se incheaga aceste stiinte insasi.
Deosebirea pe care o punem intro lege care s'ar Intemeia pe ge-
neralizatiune si serie care ar avea, de temelie cauzalitatea, poate sA,
loveasch la prima ei rostire; caci ea contrazice deadreptul oare-
cari idei curente, pe cari noi Ins& le privim ca absolut lipsite de
ori ce temeiu, anume ca lumea naturii ar fi supusä legii cauzali-
tatii, pe cand mintea s'ar substrage cu totul dela &Ansa; ca natura
ar asculta, de necesitate, pe Mild spiritul ar fl fiber, si alte con-
ceptiuni de acelas fel.
Stabilind aceasta deosebire, nu voim s5, tagaduim stiintelor lap-
telor de repetire cercetarea cauzelor; dar ne ridicam In potriva
pretentiunii neindreptätite, Ca stiintele asa numite exacte ar avea, de
-tint& de capetenie descoperirea cauzelor fenomenelor. Acest punct
II tagaduim deadreptul si spunem, Impreuna, cu August Comte,
Claude Bernard, Lippmann si alp maestri ai stiintelor exacte, ca,
aceste stiinte nu se Indeletnicesc de obiceiu cleat cu modul cum
se petrece fenomenul, fara a se Intreba si de ce se petrece astfel;
ea' stiintele naturale nu tind cleat a cunoaste legile faptelor na-
turii si nu a lor esenta. Explicatiunea cauzala este un lux ce poate
fi Invoit pentru oarecari chestiuni, (de exemplu pentru legile lui
Kepler si pentru aceea a caderii corpurilor, In principiul gravitatiunii
universale; pentru fenomenul caldurii, In dilatatiune) ; dar nu se
poate face, din aflarea cauzei, conditiunea neaparata a oH carei cu-
nostinte stiintifice de repetire.
Daca, s'ar primi, cum vreau cativa autori, ca existenta legilor sä
cuprinda tot odata si explicatiunea cauzal5, a fenomenelor, lucrurile
ar fi prea usor de explicat. Dac5, s'ar Intreba, pentru ce unghiul de
refiexiune este egal cu cel de incident5, raspunsul ar fi: fiindca
totdeauna e a$h; sau pentru ce piritul de fier cristaliseaza In forma
cubica, s'ar raspunde: fiind-ca asa, e In totdeauna. 0 atare explicatiune
este numai aparentl; cad este o tautologie care reproduce, prin In-.
trebare, idea continutä mai Inainte In lege. Aceastä lege, nefiind de-
cat fenomenul generalizat, legea care-1 stapaneste n'ar fi decal ex-/
plicatiunea fenomenului prin Insus fenomenul, ceeace ar fi absurd.
Istoria (lato sensu) din contra, nu existä ca stiinta, daca nu se pot

www.digibuc.ro
 NOTIIISEA VALORII IN ISTOR1E. 353

lege, Intre ele faptele succesive prin o Inläntuire cauzalä. AO a se

enumerà numai jurAmAntul lui Ludovic XVI pe constitutiunea votatá
de adunarea nationalk fuga lui la Varennes, descoperirea scrinului
cu scrisori, invaziunea Frantei de atre Prusieni r;;i Austriaci, decla-
ratiunea de deadere a regelui dela tron, punerea lui sub judecatA,
condamnarea i desapatinarea lui, nu InseamnA a face istorie sti-
intificA; aceasta din urmA nu iea flintA, deal In mäsura In care
faptele vor fi legate intre ele cauzaliceste Intr'un chip mai strAns
si mai convingAtor.
CAutarea cauzei in faptele de repetire poate avea locsi, In cazuli
and cercetArile sunt incununate ca izbAndA, ea va sluji la constin
tuirea stiintei intr'un chip mai puternic; dar aceastA cercetare a
cauzelor nu este neapAratA, pe and istoria stiintifia, fArA stabilirea
nexului cauzal care leagA faptele succesive, nu existd.
/mprejurarea cä uneori cauza unor fapte succesive nu poate fi
stabilitä, nu rädicA expunerii desvoltArii in deobste caracterul stiin-
tific, tot asa, precum nici neputinta de a descoperi legile oarecAror
fapte de repetire, nu rAdia disciplinelor ce se ()cup& cu ele, caracterul
de stiinte. Pentru ca o stiintA s existe, ajunge ca sA, se urmAreascA
autarea adevArului prin legi sau prin serii, in sfere In cari ele pot
fi aflate. De exemplu, Meteorologia este o stiintA, cu toate c cele mai
multe din fenomenele ei nu au putut fi formulate In legi. Nici o
stiintA nu e perfecth, precum nici una nu e completA. Oceanul adev5,-
rului este nesflrsit. In zadar se inainteazA pe undele lui. Orizontul
se IndepArteazA mereu.
Acest element al cauzei trebue s'A contribuie a da istoriei ca-
racterul ei stiintific, pentru c cercetarea cauzei In istorie saw In
desvoltare In deobste, nu este de o scurf& rAsuflare, ca In studiuk
faptelor de repetire. Chiar in cazul and, In aceste din urmA, se &A
de (Musa, mintea se loveste in cuand de misterul cauzeler finale, pd
and In desvoltarea universului Intreg existA un lant de cauze si
de efecte, care se tine Intr'una dela prima aparitiune a formelor exis-
tentei pAnA la cele superioare ale civilizatiunii In care trAim. Ori ce
InlAntuire cauzalA succesivA se urcA, prin partea ei generalk cel putin
la originea omului, daa nu la aceea a vietii, sau aceea a lumiisi
numai pentru IntAmplare (hazard) si pentru personalitAtile individuale
cauzalitatea succesivA se opreste si ea la cauzele finale; pentru ele-

Analele A. R. Tom. XXVIII.Memoriile Sect. latorice. 28

www.digibuc.ro
354 A.D. XENOPOD

mentele ei obstesti Insk originea cauzei fiirtd sträpurtat5, la infinit,

canza final& poate ti treciit& cu vederea (1).
Totdeauna s'a respins, oarecum c& intelegandu-se de sine, p&-
rerea câ istaria ar pute& fi cl&dita' ca un sistem de adeväruri supra-,
sub-, si coordonate. Dar Indat& ce admitem seria, ea element or-
ganizator al stiintei istorice, nu mai vedem nici o .greutate pentru
a regas1 si In InlAntuirea succesiv& sistemul de adevetruri clasifi-
cabil care alc&tueste stiinta. Intr'adev&r, seriile mai mid sunt cu-'
prinse In alteIe mai largi si aceste din urm& constitue la r&ndul
lor verigi, In seriile Inc& mai cuprinzAtoare cart le stapanesc. Dar
deosebitele popoare sau deosebitele activit&ti psihice pot da nastere
la serii paraiele sau coordonate; aen, cá cele trei conditiuni ale exis-
tentei sistemului de adevaruri, supraordonarea, subordonarea si co-
ordonarea, se regasesc in desvoltare si In istorie, 0 serie univer-
saa, aceea a evolatiunii Intregi st&p&neste toat& desvoltarea, dupä
cum In stiintele faptelar de repetire, un mare principiu, acel al
conservArii energiei,Intruneste toate stiintele in un manunchin comun.
Nu se poate tAg&dul c& exist& serii In faptele suceesive ale desvol-
tArii materiei, In acele ale vietii si In acele ale spiritului; ca aceste
serii constitue idei cu at&t mai generale ell cat ele se Intind asupra,
unor fapte mai numeroase; c& seriile mai mici cari sa rapoart& la
o desvoltare mai restrâns& slujesc la alatuirea color mai marl eari
se raporteazä la perioada mai Intinse; c& mai multe serii se des-
volt& paralel cu altele in sinul aceleias periaade, In sfArsit al o-
serie mare universal& leag& si cuprinde aceste serii partiale In sinul
ei nesfarsit. Dar ce este toatet aceastei scheld de adevetruri supra-
puse unele altoral deceit un sistem ftiintific? i in ce se deosebeste
acest sistem de cel constituit din impreunarea legilor stiintelor de
repetire,. care contine si el un numár de adevaruri orânduite Intr'un
chip ierarhic ?
Tot ce s'ar putea, intimpin& ar fi ch elementul primordial, felul
de adev&ruri generale continut in serii, nu este un element stiintifici
fiindc& el nu reproduce ceeace se petrece in totdeauna, ci ceeace
se Intampla numai odafa, far& s& se mai reproduca nici când.
Iat& la ce se reduce, in ultima analizä, desbaterea asupra carac-

(1) Aceastá chestiune a cauzalitatii in istorie, materie foarte grea si complicatá, a fost
elucidatrt de mine In un studiu: La cansalité dans les fails successifs, publicat In Revue
de synthese historique,1904, Ova face obiectul unor altor comuniMri In Academia noastrri.

www.digibuc.ro
 NOTITJNEA VALORII IN IBTORIg. 355

terului. §tiintific al istoriei, dad% se privese lucrurile Mr& idei pre-

concepute 0 din adevAratul lor punct de vedere, precum am incereat
sä o facem noi in aceastä lucrare, in care privim seria ca elemental
general organizator al sistemului §tiintific al istoriei. Si se vad max-
turisi cA, daca, numat aata e deosebirea, atunct e foarte mica,,, ii ca
cearta pentru caracterul 0iintific sau ne0iintific al istoriei este mai
malt o Ocanit tiinificá. Caci daca, realitatea oferg, investigatittnii
aceste clout feluri de adeväruri i daca, sub toate celelalte vapor-
turii conditiunile 0iintei sunt indepliniteg cu ce drept s'a, se ex-
cluda din Mmpul tiinei expunerea sistemului de adeväruri asupra
faptelor istorice earl se schimba in totdeauna ? Aceste fapte i aceste
adevaruri culese de pe ele, existet doar 0 nu pot fi excluse din
domeniul realitatii, cum cautä a fi ele excluse din 0iintá, oglinda
care resfrange aceasta realitate. Singurul rnotiv ce s'ar pate& invoca,
este ca aceste fapte, nefiind constituite din repetiri, ele nu pot li for-
mulate in legi i cä prevederea lor i prezicerea lor este cu ne-
putintä. Ar trebui s'a se dovedeasca. IntAiu cä realitatea nu e corn-
pusa decht din repetiri, i cä prin urmare reflexul acestei realitäti
in spiritul nostru, reflex care constitue .131,iinta, nu poate fi bazat
dealt pe idea de lege. has& o astfel de dovada este cu neputint5,
de adus, afarä cleat dacá voe0e a se alunga, din domeniul cunw
tintei desvoltarea universului, a pamantului, a organismelor, precum
pi istoria omeneasca, desvoltare care infati§eaza, dela originele sale
§i pana in zilele noastre, caracterul statornic de a da, Thal incetare,
na§tere unor formatiuni nouä, cari nu se repet nici odatit in de-
cursul duratei.
dacá s'ar intimpink ea, sistemul seriilor nu cadreaza cu no-
tiunea de sistern tiinific, a0, cum a fost determinatä de logica
§tiintelor, vom respunde crt aceasta logica este necompleta; cä ea
nu este bazata dec'at asupra unei párti din cunoOinta realitAtii, aceea
care prive0e faptele de repetire; iar cä logica succesiunii ii a.-
teapta pe Aristotelul sau pe Baconul ei; ca precurn logica de pan&
acurn nu recunoa0e decAt legea ca bug, a 0iintei, §i nu admite un
sistem de adeväruri ridicat pe able temelii §i altfel constituit cleat
acela care are drept elernentul organizator notiunea de lege, tot a§b,
trebue ca filozofia §i logica epocei noastre s5, se conformeze cerintelor
spiritului ei, iar ca nici odata acest spirit nu poate sa se supuna
rutinei filozofice. Dacá nouale adevaruri, nouäle 0iinte pe cari
desvoltarea spiritului le impinge la lumina., din fundul necunoscu-
tului, nu intra in cadrele prea inguste ale logicei traditionale, noi

www.digibuc.ro
356 A. D. XENOPOL

eredem a ea trebue 1ärgit, dar cA nu trebue respin0 noii veniti, pe

motivul de lips& de MeApere.
Elementele deci pe caH se Intemeiazä caracterul tiintific al dis-
eiplinelor caH trateaiä despre succesiune sunt: notiunea gerterald
a seriei 0 sistemul pe care aceste serii dl alccItuesc.

Rezultatul cercetärii noastre este stabilirea a doll& mari adevA,ruri:

1, C istoria este o tiinta;
2. Ca notiunea valorii este cu totul straina acestei tiinte oi at
nu este nevoie a se sprijinl pe ea, pentru a 10 constitul.

www.digibuc.ro
 DIN
NICHITA ACOMINATOS HONIATUL
TRADUCERE A
PARTILOR PRIVITOARE LA ISTORIA ASANIZILOR
CU

INTRODUCERE 5I INDEX
DE
GNEORGHE MIIENU.

$edinta dela 14 Octornvrie 1905.

PREFATA.

Talmacirea in romane§te a partilor interesante pentru noi din

Nichita Acominatos dateaza de acum cativa ani, cAnd Indeletnicin-
du-ma In strainatate cu studiile grece0i, am crezut ca e bine ca
la studiul autorilor clasici sä adaug cu deosebire acela al istorio-
grafflor bizantini cari, pe l'angä ca. sunt d continuare neIntrerupta
a celor dintai, mai au macar In parte i nemijlocita legatura
cu trecutul istoric al neamului nostru; Impacarea interesului Olin-
tific cu cel practic na4iona1 mi s'a parut ca se Impune cu atat mai
mult, cu cat putinatatea celor ce se consacra la noi unor asemenea
studii nu ingadue, cel putin deocamdata, specializarea prea mare
ce observam la popoare cu prisos de folio:). Astazi avand prilejul
de a Intregl i imbunatati ceeace Mcusem atunci, §i folosindu-ma
de bunavointa Academie! noastre, dau la lumina lucrarea de fata,
cu nadejdea ca ea va räspunde unei trebuinte reale a Invataman-
tului nostru istoric. Pentru bunii tiitori ai literaturii noastre de tra-

www.digibuc.ro
358 GHEORGHE MORRO

duceri nu am nevoie sa amintese deosebita silinta ce mi-am dat pentru

românizarea dupa putinta a textului; am vrut ca traducerea, pe lAnga
un interes istoric, sa prezente si unul literar, gandind ca aceasta
va inlesni si mai mutt cetirea si aprecierea autorului. Mi-am permis
chiar sa dau stilului o intorsatura ceva mai batraneasca, un ritm
mai arhaic, nu numai fiindca acesta e mai potrivit cu tonul ade-
seori biblic al autorului, ci si pentruc5,-1 apropie intru catva de
vechii nostri scriitori nationali si ajuta astfel la impamantenirea lui,
ceeace e tocmai tinta ideala a traducerii de fata. A-1 moderniza, sg.
totul, adica a-1 Imbraca, in vesnAntul croit dupa moda pariziana, a
limbii noastre jurnalistice, mi s'a parut tot una cu falsificarea si
profanarea autorului, si gustul meu literar m'a oprit dela aceasta.
De altmintrelea, lucrul acesta ar fi fost cu mult mai usor si m'ar
fi scutit de prea multa, truda s'i pierdere de vreme inevitabila
pentru cel ce vrea sa se tie numai decal In cadrul limbii curat ro-
rnanesti. Greutatea traducerii a fost cu atat mai mare, cu cat Aco-
minatos ca scriitor e unul din cei mai Incalciti, obscuri si manierati
intre istoriografli 13izantu1ui si singura lui traducere e cea latineascä,
o parafrazare defectuoasa publicatä 1mpreuna, cu textul. Recunoas-
terea ostenelii mele imi va fi o placuta incurajare pentru lucrarile
viitoare pe acest teren.
Traducerea e Mouth% dupa cea din urma editie a autorului (cea
din Bonn, ca parte integranta din colectia istoriografilor bizantini,
aparuta in 44 vol. Intre anii 1829-1843 sub titlul «Corpus scrip-
torum historiae byzantinae»), editia cea mai accesibilä din cele trei
fäcute pada acum (cea dintai in Franta, 1648-1712, a doua me-
diocrá in Venetia, 1729-1738 ; de curând a Inceput editarea
lor aparte de catre Teubner, cunoscuta casa, editoare din Lipsca,
dar pan5, acum n'au aparut decAt putini din scriitorii bizantini).
Impr4tiatul material din cartea lui Nichita I-am Impartitpentru
u§urinta cetitoruluiin mai multe capitole, la cari apoi am adAugat
principalele date cronologice dupa Hopf §i JireiSek, si am dat pe scurl
cuprinsul paginelor intermediare In cari, ce e drept, se trateaza
fapte strains istoriei Asanizilor, dar nu si fara influentä directä sau
indirecta asupra actiunii lor. Un index de nume da lamuriri geo-
grafice si istorice necesare pentru o mai bunä intelegere a intam-
plarilor cuprinse in traducere.
Intr'un adaus am dat si traducerea unei cuvantari a Impara-
tului Isac Anghel, scrisä de secretarul sau Acominatos, ca una ce
se refer& la räsboaiele Asanizilor si arunca o mai mare lumina

www.digibuc.ro
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL. 359

asupra unor puncte din istoria lor. Cuvamtarea e tradus 5. du$ textul
copiaL din biblioteca marciana, din Vene0a de catre Sathas In Bi-
bliotheca graeca, vol. I (1872), pg. 77-84.
Pentru o rnai de aproape cunoa0ere a autorului 0 a epocii In
care se desf4ur5, intamplarile descrise de el, am pus in fruntea lu-
crárii dou5, capitole, unul despre istoriografia bizantin5, 0 altul despre
istoria imperiului *bizantin pa,n5, la anul cAnd incepe revolulia Ro-
nAnilor din Emos; ca bazä pentru cel dintAiu mi-a slujit Geschichte
der byzantinischen Literatur, ed. 2, München 1897, de prof. K.
Krumbacher, iar pentru al doilea, In afara, de Geschichte der By-
zantiner a lui Hertzberg, cärtile respective din Acominatos.

www.digibuc.ro
 Istoriografia bizantinA.
Cu toate prefacerile i rästurnarile politico §i religioase din cursul
celor vreo 2.000 de ani ce despart pe Herodot de un Laonicos
Halcondyles, istoriografia greaca se continua aproape fara intreru-
pere i ramane pan& la urrna, rieclintitä in temeliile-i a§ezate din-
tru inceput.
Procop cre§tinul, intàiul istoriograf din perioada bizantina, urmeaza
pe inainta§ul sau pagan Zosimos fara, a se deosebi de el decat doar
prirrtr'o nuanta religioasa cre§tina; incolo el e tot a0. pagan §i elin
ca i toti istoriografii dinaintea lui. Nici el, nici ceilalti urma0 ai
lui, cari se succed paha la sfax§itul acestei perioade, nu schimba.
ceva din traditiile stravechi ale istoriografiei. Nici o tehnica noua,
nici o noua meLoacia critica nu observam la clitn§ii; cre§tinizmul
n'a avut nici o inriturire mai adanca asupra conceptiei, asupra prin-
cipiilor istorice in Bizant. Ei ii cautau modelurile pururea in trecut
sau cel putin in trecutul lor nemijlocit. Un Iferodot, un Tucidide,
un Xenofon §i uneori chiar Polibiu stau in fruntea modelelor alese
de dânO. Cei mai daruiti din fire cautau sa se intreaca cu ei, altii
ii imitau servil. De§1 idealul lor formal e aticismul, stilul lor istorio
Insa poarta o foarte pronuntata coloare retorica, a§a, cum se des-
voltase veacuri intregi inainte. Din identitatea principiilor §i a mij-
loacelor de cari s'au slujit, a rezultat la ei o uniformitate, care a.
Mout pe unii sa-i acuze ca §i intreaga literatura bizantina de
rigiditate chinezeasch. E drept ca o comparatie a lor cu modelele
clasice nu pot sprijini nici cei mai talentati intro dânii, dar nu
trebue sa uitarn ea ei sunt copiii vrernii lor, i o asemenea corn-
paratie ar fi nedreapta. Aerul de familie ce-1 arata istoriografii bi-
zantini e numai exterior; o cercetare mai amanuntita descopere intre
dat*i individualitap deosebite, dintre cari unele ajung la o inaltime

www.digibuc.ro
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATVL. 61

vrednica fie mirarea i cinstirea noastra. Daca gcoala i traditia an-

tic& i-au luat sborul liber istoriografiei bizantine 0 au tinut-o intr'o
vegnica, atarnare, i-au dat ins& calitati gi au ridicat-o la un nivel,
fa,ta de care cronicile contemporanilor apuseni par cu totul naive
pi barbare. Modelele clasice au ferit-o s decada la un simplu po-
melnic de fapte. Nici odata in Bizant n'a pierit incredintarea mog-
tenita, ca o lucrare istorica, este totodata i o opera de arta,. al
carei pret ramane pe veci statator, un wrigict ic &et'. Aceasti, a impus
istoricilor datorii grele, pe cari in mare parte cu cinste le-a in-
deplinit pana i cel din urma dintre ei. Cu deosebire obiectivitatea
(celebrul «sine ira et studio n al lui Tacit) strabate intreaga istorio-
grafia bizantina §i-i asigura un titlu nepieritor in fata gtiintei uni-
versale.
Ca nici un gen literar n'a fost mai bine cultivat in Bizant cdistoria,
se explica nu numai din spiritul rationalistic ce in genera predom .
negte in literatura bizantina, ci gi mai ales din marele rol istoric,
jucat de imperiul de rasarit. Materialul ce le-a procurat scriitorilor
acest rol covargitor al Bizantului era imens. N'avem decat s amin-
tim manila figuri a unui Justinian, a unui Heraclie, uriato, activi-
tate a imparatilor din dinastia macedoneana, avantul politic gi literar
de sub Comneni, cotropirea orientului de catre apuseni cu pri1ejul
cruciatelor i restaurarea imperiului sub Paleologi, precum i ne-
numaratele ciocniri interne 0 nesfargitele framantari religioase, cari
ocupa o parte insemnatä din viata Bizantuluigi vom intelege ugor
ce camp intins i plin de un interes Inlantuitor se deschidea, isto-
ricului bizantin. Nu e mirare dar, ca un asemenea trecut pe atat
de bogat in virtuti i nazuinte mari, pe cat de intunecat do pati-
mile gi rautatile lumii contemporane gi-a gasit povestitori vrednici
de dansul; cele mai finbelgugate i mai frumoase din produsele in-
telectuale bizantine sunt de sigur operele istorice.
In fruntea lor sta lucrarea lui Procop din Chesarea (in Palestina,
mort dupa 550), istoricul lui Justinian, care ca secretar i ca sfetnic
al genaralului Belisar 1-a insotit pe acesta in rasboaiele ce a purtat
in contra Vandalilor din Africa, a Gotilor din Italia gi in urma a
Per0lor din depärtatul orient. Participarea lui proprie la intampla-
rile politico i militare §i deci cunoagterea de aproape a lucrurilor
ce descrie dau istoriei lui, in care ne infatigeaza tablotil nepieritor al
acestor fapte, i in genere al domniei lui Justinian, o superioritate
dela sine inteleasa fata de cei mai multi istoriografi bizantini. Pe
langa aceasta Procop a mai scrig un mic tratat istoric, un fel de

www.digibuc.ro
862 ^
titigeRGHE iftratt

pamflet la adresa lui Justinian i a sotiei lui Teodora, pe care o

ponegreste In chipul cel mai urit, aratandu-i originea joasa i tre-
cutul care, precum se stie, nu era nepatat. Ce Imprejurari 1-au facut
pe autor sa scrie aceasta diatriba, impotriva perechii imperiale nu
se stie deslusit; sigur e insä cä lucrarea aceasta, socotita, multa
vreme pe nedrept ca apocrifa, apartine lui Procop, precum i o a
treia, scurta In cuprins, In care face panegiricul lui Justinian, de-
scriind Ittcrarile arhitectonice savarsite sub domnia lui In diferite
parti ale Imperiului.
Pe Procop 11 continua poetul i retorul Agatias (cam Intre 566---t-
582). El trateaza mai departe despre domnia lui Justinian (In 5 carti);
istoria veacului acestui Imparat o completeaza Teofan din Bizant,
Menandru Protector si Teofilact, care a trait sub Heraclie (610-1-640).
Acesti.istoriografi .apartin perioadei intai a literaturii bizantine, adica
epocii de trecere dela antichitatea pagana la evul mediu crestin; in
acest interval se desavarceste In intregul lui caracterul bizantin al
culturii grecesti.
Dupà cele 'doua veacuri de intunerec (650-850), In care aproape
Intreaga activitatea literara a Bizantului se para cu totul secata isto-
riografia capata o noua, viata din initiativa Imparatului Constantin
Porfirogenitul (912-959) care, atat prin sarguinta-i proprie, eat
piprin Indemnul ce a dat contemporanilor sad ci-a dobandit merite
marl In literatura bizantina. Sub numele lui sunt transmise un mare
numar de scrieri, 0 nu se etie cari din ele au izvorit din condeiul
lui i cari sunt datorite invatatilor stransi pe Fang& dansul. Unul
din acestia este Iosif Genesios, care scrie istoria veacului al IX-lea.
Din lucrärile ce poarta numele lui Constantin Porfirogenitul, cele
mai neaparate pentru cunoasterea imperiului bizantin, pe l'anga istoria
lui Vasile I, bunicul sau, mai sunt: a) Cartea despre administratie
(cunoscuta, sub titlul «De administrando imperio»), In care trateaza
geografia externa a imperiului c ne da pretioase stiri asupra po-
poarelor cu cari acesta era 1nvecinat; b) Cartea despre impartirea
nalitard 0 administrativet («De thematibus» sau ((De praefectu-
ris»), in care ni se da geografia imperiului de pe timpul lui Justi-
nian, si In sfarsit c) Cartea despre ceremonialul curtii bizant4ne
(«De caerimoniis aulae byzantinae»), care ne da tabloul cel mai ama-
nuntit al etichetelor foarte rafinate ale curtii din Bizant. 0 lucrare
de cea mai mare 1nsemnatate alcatuita din porunca lui era 0 En-
ciclopedia istoriei 0 a ftiintelor de stat, opera vasta de compilatie,
Impartita. pe materii, in care erau scapate de pieire parti anumite

www.digibuc.ro
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL. 363

din literatura istoricA anterioarA clasic i bizantinA; dar din ea nu

s'au pAstrat cleat cAteva capitole.
Singurul istoric contemporan al glorioasei epoci a lui Nichifor
Foca i Joan Tzimiskes este Leon Diaconos, care a urmat pe Va-
sile al II-lea In rAsboiul cu Bulgarii.
Un loc singuratic ocupa, Kekavmenos, autor provincial, care pe
la sfAr0tul sec. XI scrie cartea sa Slrategicon, o carte de sfaturi
cAtre copiii ski, in care Insä, pentru ilustrarea sfaturilor sale, inJ
tercaleazA i o multime de epizoade istorice foarte interesante pentru
cunoa0erea vremii lui. Epizodul cel mai cuprinzAtor e cel cu pri-
vire la revolutia RomAnilor din Tesalia. El este Intalul istoric bi-
zantin care ne relateazA fapte din viata RomAnilor i ne dA desluOri
asupra originii lor.
Pe lAngA Mihail Attaleiates, care descrie epoca dintre dinastia
macedoneanA i aceea a Comnenilor, ne apare contemporanul sau,
marele InvAtat bizantin Mihail Psellos (1018-1078 ?), a cArui ac-
tivitate se Intindea, In toate §tiintele cultivate pe atunci. Cronografia
lui cuprinde o mare parte din jumAtatea a doua a veacului al XI-lea.
El Ina a excelat mai mult ca filozof decAt ca istoric, iar impor-
tanta lui stA In marea influenta, ce a avut-o, atAt ca profesor de
universitate cat §i ca scriitor, asupra culturii contemporane. El a
dat cel mai puternic imbold studiilor clasice 0 a pregAtit astfel
mai mult decat ori cine noua era literard, renafterea elenistnului,
care culmineath sub Comneni pi strolbate sub Paleologi. E drept
cA studiul antichitAtii clasice a fost totdeauna baza InvAtAturii bi-
zantine foi tradicia n'a pierit niciodatA In Bizant, dar ceeace deose-
be0e perioada Intai a literaturii bizantine de aceea de acum incolo,
este a pe cAtä vreme un Procop, un Agatias, un Menandru, etc.
intrebuinteazA o limba, care Inca trAe§te cel putin In cercurile
mai inalte ale societatii, scriitorii rena§terii i ai umanismului, o
Ana Comnena, un Kinnamos, un Nichita Acominatos, §i cu atAt mai
mult cei din timpul Paleologilor, studiaza limba elinA ca o limb&
strAinA, i nu o pot mAnui decat dupA o pregAtire serioasa prin
coa1aintr'atata graiul vorbit se departase de eel literar din punct
de vedere morfologic, lexical 0 sintactic. Scriitorii de acum se in-
tree in imitarea formal& a modelelor i is{ fac un merit prin inla,-
turarea ori cAror vulgarisme; mai mult IncA, parasesc In compozitia
lor mijloacele bisericesti i curat bizantine desvoltate de scriitorii
anteriori. Purismul extrem i arhaismul gAsesc cea mai tipica ex-
presie In istoriografia bizantinA din perioada a doua.

www.digibuc.ro
364 GHEORGHB BURNET

RAndul istoricilor din era noua literara de sub Comneni se in-

cepe cu distinsul general Nichifor Bryennios (1062-1137. ..), care
In uMaterialta istoric»(scris in 4 dirti si intrerupt de moartea lui)
descrie faptele socrului sáu Alexie I Comnenul 0 in genere luptele
interne, cari au pregatit ridicarea Comnenilor pe tronul imperial.
Pe Bryennios, careca militar se Intelegeisi luase de model pe
Xenofon, II continua 0i4 intregeste sotia lui, invatata prihtesa Ana
Comnena (1083-1148), femeie de o ambitie far& serupul (ea con-
spirase contra fratelui ei Joan, dar sotul ei Bryennios, orn cufninte
drept, n'a consimtit s inlocueasca pe mostenitorul legitim al tro-
nului, 0 ea a trebuit a se retraga la manastire), Ana facuse studii
adAnci de limba e1ineasc i cunostea pe cei mai marl scriitori din
vechime. Dovada lucrarea ei Alexiada, unul din cele mai frumoase
monumente literare nu numai ale renasterii, ci si in genere ale li-
teraturii bizantine. Cartea ei, scrisa dupa' modelul lui Tucidide si
Polibiu, trateaza despre viata i faptele marelui ei tata, i deci eu-
prinde anii dintre 1069-1118. E un fel de panegiric al eroului,
precurn i titlul poetic dovedeste, dar un panegiric cumpatat si In
deobste indreptätit prin cercetarea mai Mult sau mai putin obiec-
tivä a faptelor. Pedantismul ei si in genere stilul mestesugit este
comun scriitorilor bizantini, i de asta n'o putem invinui numai pe
dansa. Dar sunt alte seLleri caH micsoreaza valoarea Alexiadei; in
deosebi autoarei ti lipseste adaneimea vederii, i ea femeie o preo-
cupa mai mult aparentele impunatoare decat miezul lor. Interesant
e pentru noi, ea Ana intaia data arninteste pe Romanii din Emos.
Continuatorul ei este .loan Kinnamos (1143--1185) care, ea se-,
cretar intim si insotitor in lupte al lui Manuil, a jucat un insemnat
rol politic. Istoria lui (impartita in 7 cArti) e din nefericire pastrata
numai ea un extras din lucrarea-i originalA. Ea cuprinkle anii din-
tre 1118-1176 0 prin urmare trateaza, dupa modelul lui Herodot
gi Xenofon, despre domnia lui Joan i Manuil Comnen in mare parte.
Ca si Ana, el este Infocat patriot 0 critic aspru al dusmanilor, mai
cu seam& al apusenilor. Cu tot patriotismul lui dus uneori pana la
sovinism 0 cu tot tonu panegirie la adresa eroului i protecto-
rului sau Manuil, Kinnamos e vrednic de crezut in faptele ce de-
scrie. i el arninteste pe Romani, i e cel dintaiu intro Bizantini,
care releva originea lor rornana.
Dar eel mai mare dintre istoriografii acestei epoci este de bunk
seam& Nichita Acominatos (1150?-1210?), mai bine ounoseut sub
numele de Chondates, (Honiatul), adica din orasul asiatic Chonae. El a

www.digibuc.ro
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL. 365

venit de copil la Constantinopol, uncle a fAcut studii foarte serioase 0 a

ImbrAti§at cariera politick Cam dela 1180 pan& la cAderea Con-
stantinopolului sub Latini a jucat un rol de frunte in trebile publice,
fie ca secretar imperial, fie ca ministru. Nu se §tie exact nici data
na§terii lui, nici aceea a mortii. Cel din urrná discurs scris de el
ajunge pAná la anul 1210; zilele din urna le-a, petrecut la curtea
din Nicea, noua capitalA a imperiului pe timpul domniei Francezi-
lor la Constantinopol.
Istoria compusa, de damsul in 12 carp descrie In mare parte eve-
nimente 0 sari din epoca lui. El schiteaza intitiu domnia lui Joan
Cornuen, stArue pe urmA mai mult asupra acelei a lui Manuil, §i
dup.& ce trateaza scurta domnie a lui Andronic, poveste0e faptele
petrecute sub dinastia Anghelilor (cele dou5, carti referitoare la dom-
nia lui Isac 0 Mexie Anghel sunt subimpArtite, in editia noastrk
In ate trei cArti), descrie luarea Bizantului §i impArtirea imperiului
Intre Latini 0 incheie istoriend fapte din anul al doilea de Im-
pArAtire a lui Enric de Flandra (1206). Pe langa, aceastA lucrare, au
rAmas dela el mai multe cuvântAri, din earl una e datA la sfAr0-
tul traducerii noastre flind In stransA legAturA cu istoria Asanizilor.
Bi ca scriitor i ca persoank Acominatos e o aparitie din cele
mai luminoase In istoria culturii bizantine. DascAlul 0 educatorul
lui a fost vestitul sAu frate Mihail Acominatos, arhiepiscopul Ate-
nei, care a excelat nu numai prin scrieri, ci §i ca om cucernic,
elocuent, curninte, viteaz, (co rAm5,01,A din veacul de aura, cum li
zice profesorul sAu, InvAtatul arhiepiscop al Salonicului, Eustatie,
diStinsul comentatOr al lui Homer. Soliditatea invAtAturii precum ttli
marile InsuOri suflete0i §i intelectuale ale lui Nichita s'au impus
de vreme la curtea din Bizant si au Inlesnit, mai ales sub familia
Anghelilor, ajungerea lui la cele mai Inalte posturi ale statului.
Partea cea mai de searnA a activitAtii lui politico cade din fericire
tocmai pe timpul revolutiei Asanizilor, ca,nd in calitate de secretar
0 sfetnic Insotind pe Isac Anghel la rAsboaie a putut sA vazA el In-
sur IntâmplArile ce a descris mai pe urmA. Dar nu numai ca mar-
tor ocular qi ca pArta, la faptele de atunci cunoa0e el Imprejur5,-
rile locale, ci §i ca prefect al Filipopolului, adicA al unei provin-
cii In nemijlocitA atingere cu populatia revolutionara a RomAniIor
din Duos. De aceea spusele lui privitoare la marea mi§care ince-
putA de Petru i Asan sunt de cea mai mare irnportantA pentru
noi; ele au o valoare absolut istoric5, §i nimic nu poate clinti te-
meinicia lor. De attfel acest caracter obiectiv II poarth Intreaga

www.digibuc.ro
366 GHEORGHE MURNII

opera istorica a scriitorului nostru. Studiile facute pana acum arata,

ca el a avut pentru adevar un scrupul §i un respect aproape evla-
vios. Ceeace el Insu§ ne spune Intr'un locfiind vorba de gre§ala po-
litica a unor prieteni ai luica (re o datorie de a cinsti adevarul ca
mai vrednic de cinste 0 dragoste, cu toata, prietenia lorn (p. 526, 4),
nu-i o vorba goala, un principiu de parada, cum se qi Intampla
uneori la istoriografii bizantini. Patriotismul autorului, cu drept cu-
\rant Mat in fata potopului de nefericiri ce a adus cruciata a pa-
tra asupra neamului- sail, rasuflä cate odata adresand cavalerilor
apuseni cuvinte mai grele, dar el e sincer rostit 0 exagerarea lui
are sprijin puternic In barbariile cu adevarat vandalice savar§ite de
dan§ii. Acela§ lucru Il putem zice §i despre tinuta lui fata de Romani 0
Cumani. Din cand In and I§i varsa, necazul punandu-le In seam&
neligiuiri §i cruzimi «neauzite §i nevázute In grozavia lorn, dar In-
vinuirile lui sunt efluxul firese al faptelor 0 nu le scoate din fan-
tazie, cu toate ca §i ei sunt fiii vreinii lui, §i se §tie ca vremea
lui e una din cele mai patate de sange 0 de crime. Caldura ce-i
comunica, istorisirea intamplarilor, cari puneau in cumpana viitorul
patriei sale, li Insuflä pagini de o Inalta valoare literarä. Cetitorul
acestor randuri o va vedea insu§ din traducerea ce urmeaza, In deo-
sebi din mi§catoarea eremiada (Inceputul Cap. XIV), in care modelul
biblic i-a dat rostul cel mai potrivit amaraciunii lui netarmurite.
De plans e numai ca sirntirea-i calda 0 plinä de viata e imbrobo-
dita, in giulgiul unei limbi moarte.
Acominatos e unul din cei mai osebiti stili§ti curat bizantini. Cu-
noscator adânc al scriitorilor clasici precum 0 al scripturilor sfinte
(Imprumuturi de expresii §i idei 0 chiar citate intregi, din Homer
0 David mai ales, rásar mai la fiecare pas), el a ctiut sa-§i faureasca
un stil personal ceva mai viguros, un compromis de graiu pagan
§i cre§tin, care-1 scoate din väga§ul comun §i-i marecte individua-
litatea printre istoricii bizantini. Dar cel mai mare pacat care-i face
opera greoaie §i antipatica e manierismul vremii, care se desfata
in tot ce-i cautat §i me§te§ugit, e arhaismul dus pana la absurd,
e obscuritatea dusä pana la enigmatic; din aceasta pricina alma-
cirea lui e adeseori un chin. Intre scriitorii contemporani din
Apus, cari adeveresc §i completeaza, intru catva faptele povestite
de Acominatos, dam pe Geoffroi de Villehardouin, Robert de Clary
0 Ansbertus.
La Nicea Inflorecte ca invatat 0 om politic Constantinopolitanul
Gheorghe Acropolites (1217-1282). El continua pe Acominatos po-

www.digibuc.ro
 DIN NICII/TA ACOMINATOS HONIATUL. 367

vestind Intamp raffle ce au avut loc dela caderea Constantinopolului

pa,na la recucerirea lui de catre Mihail Paleologul (anii 1203-1261).
Tratatul lui istoric e uvr de citit, i cu toate ca autorul nu e
totdeauna obiectiv, dar, judecand dupa motive interne, merit& tot
crezamantul.
Gheorghe Pachymeres (1242-1310), cel mai mare poliistor al
vremii, scrie istoria inceputului domniei Paleologilor (1261-1308)
in 13 carp, in carecaracteristic cu deosebire epocii din urma
discutiunile subtile teologice ocup5, un loc considerabil. Aceasta a
lut lucrare de capetenie o continua impunatorul poliistor al celor
din urma, veacuri:
Nichifor Gregoras (1295-1359). Dup5, el urmeaza _roan Can-
tacuzino, care sta In fruntea imparatilor scriitori ai Bizantului. in
cele 4 carp de istorie ce a scris ne da icoana luptelor din vre-
mea lui proprie (1320-4356), In care el a fost amagna pars». Ca
atare, din nefericire, e preocupat mai mult de persoana sa, ci in-
treaga-i lucrare se inNicaza ca o apologie a propriei sale activi-
tati. Din aceasta cauza e unilateral ci marginit in vederile generale,
dar scrupulos In descrierea amanuntelor.
Cei din urma, istoriografi ai Bizantului sunt:
Atenianul Laonicos Chalcondyles, care traecte In Grecia pe
lango, despotii localnici In jumatatea intAi a sec, XV 0, dupa mo-
delul lui Herodot i Tucidide, descrie In mare parte intamplarile
celor din urma doua veacuri (1298-1463), in care centrul activitatii
politice Ii formeaza imperiul turcesc. Vorbind de faptele Sultanilor,
el atinge i istoria romaneasca i e deci foarte pretios pentru noi.
Dar partea lui cea mai slab& e cronologia ; in aceasta privinta el
trebue controlat prin contemporanii
Duca, despre care nu se ctie decat cá a fost agentul diplomatic
al Genovezilor ; el insuc se da de inrudit cu familia imperialä a
Ducilor. Scrierea lui cuprinde anii 1341-1462. Dragostea-i de ade-
var e neindoioasa, i In exactitate BO, mai presus de Chalcon-
dyles. Cu tot ortodoxizmul lui, el se declara partizan al unirii cu
biserica apuseana ci critic& pe conationalii sai, caH orbiti de fana-
tigmul religios nu vad primejdia Islamului, child sustin c5, «e mai
bine sa, cad5, pe manile Turcilor, decat ale Frâncilor».
Gheorghe Frantzes, näscut In Constantinopol, a slujit statul pana
la caderea lui, jar' mai tarziu s'a retras Intr'o manastire, unde 0-a
scris cronica In 4 carp, care cuprinde anii 1258-1476 0 da do-
vada ca nu-i lipset;ite simtul ci raspunderea unui istoric. Cel din

www.digibuc.ro
368 GHBORGFIE Mlirt litt

urm& istoriograf bizantin e Critovulos, care a scris probabil Inainte

de 1470 istoria lui Mahomed al II-lea, completand In unele pri-
vinte pe predecesorii sai.
Tratatele de istorie contemporank de istorie propriu zisk a scrii-
torilor in0rati mai sus, se Intregesc prin un alt gen al istoriogra,
fiei care, de0 are o origine mai veche, dar desávar0rea 0 insem-
natatea Iui o dobande0e in perioada bizantina: e cronica sau isto-
ria universald, care Incepe dela zidirea lurnii §i sfar§e0e cu epoca
in care traeOe autorul. Istoria aceasta are un caracter mai popu-
lar, ca find adresatá masselor cu mai putin& §tiinta, de carte 0 mai
cu seama multimii de calugari. De aici §i conceptia-i §i limba-i
mai naivk de aici punctul ei de vedere religios §i instructiv pre-
cum 0 tendinta-i catre tot ce e senzational (stärue la descrierea
de scumpete, de boli0i, de cutremure, de cometi, de semne 0 de
tot felul de ciudatenii cari incle§teaz& mintea poporului). tn genere
aceste cronici sunt lucrari de compilatii 0 dovedesc prea putina
originalitate §i stapanire a materiei. De o critic& serioas& a izvoa-
relor nu poate fi vorba la ele deal rareori. Si totu§ genul acesta
a avut cel mai mare fasunet asupra literaturilor istorice ale popoa-
relor Invecinate cu Bizantul, cu deosebire a Slavilor, a orientalilor
§i chiar a apusenilor (influenta asupra Romanilor a lost mai mult
indirecta, prin Slavi). Tipul cronicei bizantine II gäsim intaia data
in scrierea Sirianului grecizat Ioan Malalas din Antiohia (sec. VI).
Cronografii cei rnai interesanti pentru noi sunt urmätorii:
Asiaticul Ioan Skylitzes, functionar al statului, träia in veacul
al XI-lea (cam In vremea lui Mihail Psellos). El completeaza isto-
ria anilor 811-1079. Pe la sfar0tul veacului al XI-lea sau la Ince-
putul veacului al XII-lea el a fost copiat de c&tre Gheorghe Kedrenos,
o persoan& cu totul necunoscuta. Cel mai insemnat cronicar este
Ioan Zonara, care träia, in jumatatea intai a sec. al XIII-lea, sub
Comneni. Manualul de istorie al lui, impartit In 18 carp, trateaza
istoria universal& dela creatie pan& la moartea lui Alexie Comnen
(1118), Importanta-i st& In faptul, GA in el se gasesc pästrate ex-
trase bogate din bune izvoare istorice cari s'au pierdut. Contempo-
ranul sail Constantin Manasses a compus de asemenea o cronica
(In 6733 versuri politice), in care trateaza istoria pana in 1061.
Nu mult dupa, publicarea ei, ea a fost prelucrata 'fiber In proza.
In forma aceasta a trecut apoi In istoria universald scrisa In
limba popular& de catre un anonim gi pastrata In dou& exemplare
destul de deosebite intre ele. Aceasta din urma a fost prelucrata

www.digibuc.ro
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATUL. 369

ci in românecte. Un contemporan mai -War al celor doi din urma

cronografi este-Mihail Glykas; el a scris o cronicd popularet, care
incheie cu acelac an ca ci Zonara. Cu deosebire interesantá pen-
tru noi este istoria Epirului, un fragment dintr'o scriere pierduta
(ea e publicata sub numele de Epirotica in editia din Bonn Im-
preuna cu «Historia politica et patriarchica Constantinopoleos»). In-
trInsa se povestesc fapte privitoare la istoria Vlahiei Mari.
BizanIul Ora la revolutia Asanizilor.
1

Pornirea la vale a Bizantului incepe numai dechl dupa moartea

lui Vasile al II-lea (986-10251, a carui domnie se tine de treapta
cea mai Inalta de marire ci putere bizantina. In cursul, veacului al
XI-lea ci in deosebi sub nenorocita stapanire a Ducilor caderea a
luat un avant ametitor; din nauntru ci din afara veniau neincetate
lovituri ci grabiau prabuirea maretei cladiri Intemeiate de puteri ro-
mane. Cea mai de moarte lovitura primita de afar& dateaza din ziva
cand sultanul Alp-Arslan nimicecte la Mentzikert, la hotarele Ar-
meniei, marea armata bizantina de 100.000 de oameni, id.r Impa-
ratul Roman cade rob in mamile lui (1071). Dup a. aceasta cumphta
Infrangere zilele Bizantului erau numarate, cand iatä, spre norocul
lui, rásare eroica familie a Comnenilor, care se pune deacuume-
zicul caderii sale, ci drept nicte Atlaci 11 sprijinesc Inca vreme de
un vow. Cei trei imparati Comneni, Alexie, loan ci Manuil cu da-
rurile lor deosebite sufletecti ct trupecti se Inalta ca nicte figuri
epice in mijlocul slabiciunii ci decaderii generale. Opera lor a fost
uriaca. In apus inlatura primejdia Normanzilor conduct do Boemund,
de Robert Guiscard ci de Roger, cari pradasera Albania, Macedo,
nia, Epirul ci Grecia; nimicesc pentru totdeauna scarboasele hoarde
ale Pecenenghilor cad. bantuiau Bulgaria ci Tracia; resping ci bat
pe fratii lot Cumani cari ocupau terile romanecti, tin in frau po-
poarele din peninsula balcanica ci supun Ungaria suprematiel po-
litice cil culturale a Bizantului, cicu ajutorul cruciatilorrecuce
rase Asia mica potopitä de valurile Selgiucilor. Dar domnia Corn-
nenilor nu inseamnä numai gloria armelor bizantine, ci ci o revo-
lupe culturala. Sub ei s'a restabilit ordinea interna dupä desele
schimbari de tron ci nenumaratele rasvratiri ale nobilimii militare,
Absolutismul, s'a Intemeiat tail, ci. Imparatia ci-a luat vechiul rang;
legi ci politie s'au reinoit, disciplina militara s'a restatornicit, flota
Analele A. R. Tom. XXVIII. Memoriile Secf. Istorice. 24

www.digibuc.ro
870 GIIEORGHR MURtitt

s'a Imbunatatit, arta si stiinta, industria si comertul s'au in&ltat.

Dar ori cat de mune si energice au fost rnasurile luate de dansii,
ele au rAmas niste simple paliative, csaci boala de care suferia Bi-
zantill avea rhdäcini adAnci si era nevindecatA. Relele, potolite pan&
atunci, s'au deslantuil numai decal, dupii, stingerea celui din urmit
mare Comnen.
2.

Murind, Manuil (1180) Vasa ca mostenitor pe fiul säu Alexie

al II-lea, abia In varst& de 13 ani. Mama lui Maria s'a insärcinat
cu regenta sub povata ministrului de stat, protosevastul Alexie,
care era tot un print din casa imperials& Nevrednicia politic& a acestui
Alexie si ura poporului Impotriva vaduvei impar&tese de origine
franceza au cleschis perspective aristocratiei bizantine, deapururea la-
coma de bunurile statului, dela cari cu Intelepciune o indepsarta-
serri, Comnenii. Numai clecat s'au Inceput intrigile de curte 0 ca.-
lomniile, specific bizantine, in contra regentei. N'au trecut doi ani
dela schimbarea regimului si luplele au izbucnit. Sora vitregä a ta-
närului imp&rat, Maria, femeie bärbath, si ambitioasa, a atalat o r&s-
coal& in Constantinopol cu scop de a rAsturna pe ministrul Alexie;
miscarea ins& a fost nitbusitä in sange, si, cu toata, mijlocirea pa-
triathului Teodosie, impäcarea partidelor a fost cu neputintä. Fier-
berea poporului a ajuns la culme, dad s'a easpandit stirea ten-
dentioas& cä ImparAteasa vaduva e hotaritä B5, ofere coroana mi-
nistrului favorit Alexie. Clerul, ssalbatec pornit Impotriva regentei
care lavoriza, numeroasa populatie catolick In intelegere cu nobi-
limea si massa poporului din capital& a chemat atunci ca mantuitor
al ImparAtiei pe batranul, dar Inc& vanjosul Andronic, care petrecea
in Paflagonia.
Acest bärbat, in bine si in räu, era de o fire afar& de rand. El
era tot din neamul Comnenilor, Ins& dintr'o alt& familie. Doted, patimi
mari, iubirea neinfranata a femeilor si a märirii, nu cunosteau la
el nici o lege si nici o sfintenie. Acesta e cuvantul ca pe timp de
67 ani pana la moartea lui Manuil, cu tot insemnatul lui talent os-
tenese si cu toata patrunderea-i politic& precum si marea-i elocuerga,
si Indrasneal& la fapte el nu jucase decat rolul unui aventurier,
cel mai faimos aventurier al veacului sau. El ca var al lui Manuil
si crescut impreun& cu dansul, la Inceput a fost in buna, intelegere
si prietenie cu el. tncetul cu Incetul ins& si mai ales de cand ca

www.digibuc.ro
 tottt WICHITA ACOMINATOS TIONIATIIL. 371

prefect la Durare, In vecidatate cu Ungurii, a avut prilejul sA, se

apropie de acestia i sit lege relatii cari 1-au dus, se zice, pitná la
trildare de patrie i conspiratie In contra coroanei bizantine
Andronic gi-a pierdut simpatia impäratului si a cázut cti totul in dis-
gratie. Cand mai la urma prin scanclaloasole-i legAturi de dragoste
el si-a räsculat toatä lumea irnpotrivä, Manuil a lost silit sä-1 are-
steze i sä-1 io inchis pe mai multi ani Intr'un turn din palatul
imperial.De aici Ins& izbuteste sä fugá, si dup'a multe si ciudate intAm-
plAri ajunge la protectorul srtu, printul Iaroslav din IIa1i (Galitia). Teama
ce insuflà lui Manuil intelegerea lui Andronic cu printul rus, date
find relatiile de dusmanie In cari se .gásia, pe atunci impg,ratul cu
Ungurii, 1-a Mout pe acesta sA se impace cu Andronic i sa se slujeascä
de el in luptele lui pentru pretendentii la tronul Ungariei. Destoinicia
ce a arátat Andronic In lupta dela Zemlin (1165) 1-a apropiat de vArul
säu Manuil, Insa nu pentru multá vreme; dup& o neintelegere ivitá In-
tro amândoi5 precum se zice cu privire la mostenitorul tronului ungar,
Andronic a fost trimis In Asia ca general comandant. Dar aici Intr'o
lupta, cu Armenii, supärat find de Inclepartarea lui din Constantinopol,
s'a purtat cu atAta lipsä de constiinta, Inca a lost silit sa, fugA, in
Antiohia. Aici castiga, mAna contesei Filipa, sora Impa'rAtesei Maria,
dar o päráseste curAnd si se duce la Ierusalim, la curtea regelui
Amalric. Acolo ademeneste pe regina vkluvä Teodora, sopa lui
Balduin al III-lea i nepoata-i proprie; dar la urma% aflä prin ea ea
Manuil, foarte supiirat pe el, a hotarit pe stäpanitorii din Siria st-1
prindo, i ssa,-1 orbeascA. Ca sa."-si scape viata, el a fugit la Turd si
a rätácit acolo mai multi ani Impreunh cu Teodora. Dela Damasc
si Bagdad ajunge In sfArsit la curtea sultanului din Iconion, de
unde, ajutat de niste cete de turci, renegap i fugari, li incepe cu-
treerul de pradit i rapire pe pAmântul bizantin. Zadarnic 1-a afu-
risit clerul din Constantinopol pentru nelegiuirile lui. Numai cánd
prefectul Trapezuntului a putut s puie mâna pe Teodora i pe copiii
ei, s'a hotArlt Andronic, inlantuit find de dragostea acestei femei, sit
vie la Constantinopol, uncle a izbutit sá Induplece pe Imparat, aderne-
nindu4 printr'o urnilintA jucatá In fata lui i a Intregei di* cu. is-
cusinta i prefacerea unui actor des'avArsit. El a primit ca loc de
odihnä i pocäinp, cetatea Oinaion din Paflagonia cu bogate veni-
turi, dupä ce a jurat credintA ImpAratului i mostenitorului sAu Alexie.
Acesta eth barbatul catre care poporul bizantin, uitând trecutul,
se Indrepta, acum gi-1 chernà sA-1 mântue. Andronic, care chiar dela
moartea lui Manuil, aprins din nou de dorul domniei, a contribuit

www.digibuc.ro
372 GHEORGHE MURN11

foarte mult prin scrisori la atatarea spiritelor in contra regentei

exploat'and mai ales ura In contra Latinilor i mascand un patrio-
tism infläcArat a raspuns cu drag& inim'a la chemarea celor din
Constantinop1. Deci päräseste locul sa',u de retragere, 10 face par-
tizani puternici In Asia si cu ostirea castigatá de el InainteazA spre
Bosfor sub cuvânt c'd vine ca sá iea in protectie pe tana.rul Imp Arat
si sä Inláture pe sfetnicii rai can Ii Incunjoarä. Zadarnic rnultimea
Italienilor din capitala s'a pus la IndernAna urgisitului ministru, toatá
lumea era. Impotriva lui i a regentei; chiar ultimul om puternic,
fostul erou Andronic Contostefanos, a trecut cu flota ce apa.r4 orasul
in partidul protivnic. Dusmanii, guvernului au triumfat ; protosevastul
Alexie a fost- prins i adus la tabAra lui Andronic, unde a 0 fost
orbit. In vremea asta massele fanatice ale poporului constantinopo-
litan, la raspändirea stirii false ca', ministrul Alexie a voit sá dea
Constantinopolul prad'A, In manile Latinilor, s'a repezit cu furie In
cartierele lor, unde pe langa omoruri i jafuri i arderi a savarsit
toate nelegiurile caH in curAnd vor Indreptäti rAsbunarea Ingrozi-
toare a Normanzilor in Salonic, iar dupä vreo douä decenii luarea
pr'adarea Constantinopolului de &are Francezi i Italieni.
In sfarsit Andronic a luat in maná carma statului, i boierimea
bizantinä a avut numai &cat prilejul sa, se Incredinteze 66, s'a In-
selat in n'adejdile sale. Bätranul carmuitor s'a ar'atat eel mai mare
caláu al el. El prigonià i sttirpià sistematic pe toti protivnicii sai
chiar pe cei numai bAnuiti. Intemnitari, orbiri, executii i con-
fiscari erau la ordinea zilei. Cei maH cu groaz5, au viizut ca', in loc
de a se uni cu dinii, Andronic cAutà razem In popor. Recunoscuse
de bura seam& cä aristocratia militaea ere, plaga ImpAratiei. Dar ca-
nibalismul lui, hränit de oarba-i ambitie, n'a avut margini. Un sir
de omoruri, cari de caH mai crirninale, i-au inlesnit drumul spre
monarhie. Jertfe au fost nu numai ambitioasa Marie, sora tAnärului
Impárat, Impreun'a cu bärbatul ei, italianul Rainerio, ci i insus vá-
duva imparáteasä si in urmä chiar nepotul su Alexie al II-lea, ala-
turea de care el avusese grija s lie ales al doilea IrnpArat. Uimirea
indignarea poporului a fost si mai mare, cand lAtrAnul Andronic
a luat de sotie pe franceza Ana, logodnica nenoroeitului Alexie, care
abia era, de 11 ani.
Dar Andronic nu era, numai un bärbat al sangiurilor. Carmuirea
lui arata cä el a cunoscut relele ce bantuiau statul si a cautat
cu mijloace radicale sä le indrepte. Pe lang'á lovirea necontenit&
a nobilimii, a cArei lAcomie i ambitie dAdea, nastere istovitoa-

www.digibuc.ro
 DIN NICHITA ACOHINATOS HONIATD.L. 373

relor räsboaie interne, el a stiut sa iea intelepte másuri fiscale

si judecatoresti imbunatatind astfel starea poporului, care era
prada agentilor publici. El a facut sä inceteze licitarea slujbe-
lor si pentru a pune capat abuzurilor din partea dregatorilor ad-
ministrativi, a márit lefile lor si i-a ferit de ispita. Apoi el a fost
crutator pentru banul public si a chutat sä usureze sarcinile po-
porului. Ba chiar pentru plangerile acestuia el avea o ureche bine-
voitoare si nu arareori isi arata marinimoasa darnicie .catre sea-
patati si nevoiasi.
Fatal Insa i-a fost mai ales ornorul nepotului sau, cad fapta
aceasta a Mout sä se räscoale populatia din Asia mica alipindu-se
la opartidul opozitiei reprezentat de familia Anghelilor. Itascoala a
luat o intindere atat de ingrijitoare, incat Andronic sla vazut nevoit
sä porneasch insus impotriva lor. In sfarsit a izbutit sä recucereasca
cele doua cetati rebele Prusa si Nicea, in cari se Inchisesera dus-
manii lui. El si-a rasbunat foarte crud si n'a crutat dintre invinsi
cleat pe Isac Anghel, crezandu-1 nevatamator.
Terorismul cu care si-a urmat domnia si nesuccesele-i militare i-au
grabit sfarsitul. Normanzii, furiosi de suferintele coreligionarilor lor
din Constantinopol, au gäsit binevenita cererea de ajutor ce le-a
Mout un nepot al imparatului Manuil, unul Alexie, pretendent al
tronul bizan tin, si au trimis doua sute de corabii de räsboiu sub
conducerea lui Margaritone 0 Tancred. Ei cucerira Durazzo, batura
pe generalul lui Andronic si inaintara catra Salonic, al doilea mare
oras al Imparatiei dupa Constantinopol. Lovit pe uscat si pe mare,
Salonicul fu luat de catre Normanzi si prefacut in teatrul unora
din cele mai infioratoare scene pe cari le cunosc analele bizantine.
Catastrofa aceasta precum si neauzitele tiranii la cari se dada.
Andronic i-au instrainat ori ce devotament, chiar si printre cei din
preajma lui. Insus poporul capitalei, suparat pe Imparat ca nu
dadea, jocurilor publice (spectacole si alergari de cai) fastul de odi-
nioara, a fost cuprins de furie la vestea pierderilor suferite in apus.
0 intamplare in curand a dat nemultumirilor prilejul unei izbuc-
niri generale. Capul sbirilor, Aghiohristoforites, luandu-se dupg ce-
titorii din zodii, a banuit ca primejdios domniei pe Isac Anghel si
cu dela sine .putere a voit intaiu sa-1 intemniteze si pe urma, cu
voia stapanului sau, sä-1 piarza. Deci dimineata, In 15 Septemvrie
1185, s'a infatisat cu oamenii lui la curtea lui Isac si i-a poruncit
sá se coboare si sa-I urmeze. Acesta, vazand ca nu poate scapa din
latul calaului, se imbarbateaza in fata mortii si aruncandu-se pe

www.digibuc.ro
374 GHEORGHE ?MING

calul lui, se repede drept la ceata sbirilor, loveste de moarte pe

Aghiohristoforites si imprastie cu sabia In mane', pe agentii lui; apoi
(land goana calului i vestind cu strigate marl omorul savarsit, se
refugiaza la SI. Sofia, uncle peste putin era Incunjurat de gloat&
Doua din rudele lui, unchiul sau Joan Duca si fiul acestuia, ternan-
du-se ca aceea§ soarte Ii asteapta i pe ei, ieau partea lui Isac 0,
cu elocuenta pe care o da ceasul primejdiei, indupleca multimea
adunata sit se rascoale impreuna cu dânsii. Din fericire pentru ei
Andronic lipsia din capitalael petrecea cu haremul lui in palatul
dela Meludion, pe tarmul despre rasarit al Bosforului. Departarea
a facut ca el abia, noaptea a aflat despre phtania omului sau,
neprevazand gravitatea lucrului, s'a marginit a scrie la Constartti-
nopol indemnand pe tulburatori sa se linisteasca. Cei refugiati In
Sf. Sofia, lasati pstfel neatinsi de autoritati pima a doua zi dimi-
neata, au avut destula vreme sit atraga massele capitalei. Toti, fart
deosebire de neam, ca la un semn dat, manati par'ca de o putere
dumnezeeasca sau cuprinsi de furie, curgeau spre marele templu.
Citnd a sosit Andronic, era prea tarziu; poporut aclamase ca Im-
pitrat pe Isac si navali spre palaturi. Tiranul, dupa o scurta im-
potrivire, vazandu-si cauza pierdutk Intaiu a Incercat sa impace
lucrurile, &Ind de stire ca el e dispus sa se retraga si sa lase fiului
sari tronul. Dar cand multimea inarmata a spart poarta zidurilor
si a patruns In palat, Andronic s'a hotarit sa scape macar cu fuga.
Deci luand pe sotia lui Ana si pe una din favoritele lui, se puse In
corabia imparateasca, cu gandul de a fugi spre Galitia. Isac Insk
ocupand acum tronul, trimite oameni dupa dansul 3i-1 aduc prins
la Constantinopol. Moartea lui e una din cele mai fioroase din cate
a suferit un domnitor vreodatiti arata desavarsita decadere inorala a
poporului din Bizant. Adus In lanturi Inaintea Imparatului Isac, fogul
sau gratiat, el e Pasat prada furiei bestiale a vulgului. Batjocurit,
palmuit, batut, orbit si ciuntit de arnandoua, bratele i In urma aco-
perit numai cu o sdreanta, e purtat pe o Camila prin stradele ca-
pitalei a ca o priveliste din cele mai jalnice r;;i de plans». i dupa
ce a fost supus celor mai neomenoase cruzirni si batjocuri .ce le
poate Inchipul bestia umana, vanjosul batran a fost spanzurat la
Ipodrom (At-meidanul de astazi), unde spintecat, biciuit, schingiuit si
injosit In tot felul, a murit minunand pan& si pe calidi lui prin nab-
darea ce a aratat in cele cateva zile de munci. Singurele-i cuvinte
au fost: «Doamne milueste! De ce frangeti 0 trestie fararnata?»

www.digibuc.ro
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL. 375

3.
Astfel §i-a Maugurat domnia Isac Anghel, sub care se Intampla
rascoala Romanilor din Balcani. El se tragea dintr'una din cele mai
nobile i bogate familii constantinopolitane §i era de origine din
Asia mica, din Filadelfia. Familia lui era, de aproape inrudita cu
Comnenii; bunicul lui Isac, Constantin Anghel, a fost ginerele lui
Alexie I Comnenul. Suflete0e insa, noul Imparat era prea putin In-
rudit cu cei trei marl Comneni, caci ii lipsia energia, cavalerismul
§i iscusinta politicei intelepte dovedite de acetia. Tocmai slabiciunea
caracterului sau facuse pe Andronic s'a4 crute viata, neprevazand Ca
fatalitatea era sä se slujeazca de el ca de o unealtä pentru nimi-
circa lui. Cumintia lui Isac a fost, cä pentru continuarea ras-
boiului cu Norrnanzii a facut o alegere fericita in generalul Alexie
Vrana. Acesta adunand din Tracia irnpr4tiatele puteri ale MO-
ratiei s'a grabit a lira ofensiva asupra dtwnanilor, cari dupa luarea
Salonicului inaintasera biruitori pana la poalele Rodopei. Din feri-
cire pentru el, Normanzii beti de izbanda §i neternandu-se de Bizan-
tini, se impartisera in trei tabere, din cari una a ramas la Sa-
Ionic, alta a pornit spre Serres, pustiind i stricand partile de acolo,
§i in sfar§it a treia se raspandise in cete pe valea Strymonului
spre Amfipolis i inainta pradand spre capitalà. La inceput o§tirea
lui Vrana, tremurand de Normanzi, nici nu voia, sa iasa din strain-
torile muntilor, dar dupa izbanda dintai a prins curaj §i ca niOe
vulturi asupra paserilor» s'a napustit asupra du§manilor. Lupta
data in 7 Noemvrie 1185 la Demetritza Maga Amfipolis a fost sdro-
bitoare pentru Normanzi. Ei au luat fuga lasand in urma lor un numar
mare de morV i vreo 4.000 de prin§i, intre cari erau pretendentul
Alexie §i mai mune capetenii de ale lor. Urmariti de Bizantini, ei
nu s'au putut abate nici in Salonic, i deci parte au fugit prin
Durazzo, parte pe mare, unde urgia elementelor a completat ne-
norocirile rasboiului.
Infra acestea, sultanul din Iconion afland despre moartea lui An-
dronic, navale§te in Azia mica §.1 face mare prada, §i robie. Numai
prin daruri §i prin indatorirea de a plati un tribut anual a putut
Isac sa indeparteze §i primejdia despre rasarit. Nici despre meaza-
noapte n'a fost Imparatia neincercata. Bela al III-lea, regele Ungariei,
a cautat dupa moartea lui Manuil sa-qi intinza hotarele in paguba
Bizantinilor. Mai pe urma afland despre chipul cum a fost osanditä
la moarte de Andronic cumnata lui, imparateasa vaduva Maria, dupa

www.digibuc.ro
376 GHEORGHE MURNII

ce inraiu a luat Dalmatia, a intrat in Bulgaria 0 a ajuns 'Ana la

Triaditza (Sofia). Pacea care s'a facut mai tarziu dupa, cAderea lui
Andronic Intre Bela §i Isac s'a Incheiat cu propunerea acestuia do
a Ilia de sotie pe Margareta, fiica celui dintaiu. Tocmai aceasta cá-
satorie a dat naqtere revolutiei Romanilor cari, cu ajutorul Cumani-
lor, au ridicat in Bulgaria un stat de sine státätor 0, slAbind cu totul
puterile Bizantului, au pregatit caderea acestuia sub cruciata a IV-a.

www.digibuc.ro
 1.

DIN CARTEA INTAIA A DOMNIEI LIII ISAC ANGHEL.

Cap. 4, p. 481, 12-483, 4:
Petru i Asan, respinsi de Inge, rdscoald pe Mai (1186).

'IIpepaiaiv-aoy 8i %at T6w &joy aeytiw
tUkotc To ispow.aipocc cptAottpdip.otatv,
eiXka 6i xat Etriaftoy EC7cokOsol cp6pory
(aim yap of i; Illtetc incepta0-4pxyot Tto-
ILaftoy p.sztiyat l'aaot ti) aXXOcpo),Xoy, ttv
oixoupEow p.sTa8uimovrec fox xat OaAa-
pvcciXots vsivtaty, a? Tcept TaXaafav 8ta-
7covoiivrat), ii8ektiosy akXoedyofic ye-
you; iCtlYrip p.no-rekraohat 7p-city tv
yap ip.noTe8cato npenspoy, Olviry dens-
PiXETO. Xa l. 8..11 zotyoAoyladtp,syos Sta
piy rt BsX6,.
wpiocisloy Teo ctic O?rypicz
&in= et; yovabta C7V btEiyou Ouya-
zip; rIc 8Examtipihog ormsto cbtly4364
itpapiy-tiv. Tat 8i: yo.p.o8afcna 66sty anb
xplp.tivoy ariv.oaiew o-p.txpoXoyofrp.eyoq
ap.toOt (?) tcara ix T6W Oixdon atwi-
Asye xay6n xast Oak &e ap.txpozpi-
TCEMV 1Cal eaXac ply TC6ketC Xcaixt.I.Tiaci-
p.evoc, a? xar"AyxiaAoy auyyzECono,
iatycq) Si p.ciXtc,ca xat Ttopafotc iX7C0-
XspAcrac, 'VAC xath tby Alp.ov rb poc
pappcipouc, Mocol irpbrepov 600p.tgovTO,
vvvl at Mart xmXtoltoyzat. o5Tot yap
Tats 8traxtopfatc Its7COLO6teq, xat Tors ppoo-
piot; OpaauyOttevot & nXstaza r Jot xat
'ape& MCC' cinOT61101.4 XECILEVa niTpac, Xat
0,Xote ply %at& Porp.afon ip.erxXcibri-
accv, T6Te 6è rpbcpaolv s6pyptc'nec, 6 6-11 62-
Iar chnd s'au 1initit popoarele ra-
saritene nu numai primind vremel-
nice daruri, ci chiar si dari pe fie-
care an (caci ma. stiu imparatii Ro-
meilor din zilele noastre sa se alba
cu limbile straine, spre tihna puru-
rea nazuind ca niste fete de casa,
cari stau de torsul lanii), Isac vru
sa-si iea femeie de neam strain, caci
femeia ce avusese o pierduse prin
moarte. Deci ajungAndu-se prin soli
cu Bela, craiul Ungariei, a luat pe fiica
lui, care Inca nu irnplinise zece ani.
Dar scumpindu-se sa ridice nunta cu
cheltueli din vistieria imparatiei, a
facut fara crutare sa se strAnga bani
din terile supuse lui : i pe sub mana,
din lacomie, a jafuit intre altele §i
orasele din partile despre Anhialos
facand in acest chip siesi siRomeilor
neimpacati dusmani pe acei barbari
ce locuesc peste tot cuprinsul mun-
telui Emos i cari inainte se numiau
Mysi, iara acum Vlahi se chiama.
Acestia, bizuindu-se pe strimtori
§i sumetindu-se in cetatile kr, de
cari foarte multe sunt si se inalta
drepte pe stand prapastioase, i alta-
data s'au incumetat a se impotrivi

www.digibuc.ro
378 GREORGHE MITRNTT

yerat Ilducpoxkov (1) Tip ..ctin obtsEcov Op-
1thuov circayorrip xat xcfxcpcnv icancov, 6C
cizoaTccafav Xxpirpecv avecnciprvav. acv
ti of To5 xaxo5 Tcpcorourrof WL th evoc
8),ov civaasiaccrcas Ilirpoc Ttc xat 'Aosta,
6p.oysveiss xn2 toct.prOas.copot, o? met p.
8p6wreg Thy vecoz4Actv earpocpiatarov
rpocrEccaf pacr:Xei ax7poutlivy Ev 'MEC Ku-
(1)4XXots, cd-cobp.svot coarpg:coAoTrielvca.
Pwoc xca Stac pact),Eloo 7pci1p.a.c6;
aptat ppaps.901m, wpfov r Ppazorp6-
co8ov xx-cec -thy At liov xsitivov. EtXX' ibri-
'WV') TOO Ltoc v Tap (3.sEx grc-
xpcycscpa.)extictç. 6nstove6puaav ov (;og
7caposofitvzsc, sixako; 6 xat riv dr/17.v
ircevcaecycEp.evot rcap.;;rcuaciv t xg.: [ANA
fiepp.Orepov, riv exicocrra.crEccv 67cerpoci-vo
xat ;Ica eirctvc6vcsg ot7.7.8e Spicouol, 7.cti
rofrraw p.ciXtatn. 6 'Acr&v 6 xxl Opota6TE-
poc r i'01.1.6tepoc, '6c xce. r6mcvcat XMT&
Td-W npocrkuov izvent TOO crepacroxpi-
ropoc 'Itooivvou,ErvrcktrzOsic sic ivottaemv.
xxl. o p.iv ,57cpcocro t. emu; ivavipsOov xxt
nepthf3piycot. 8 6 %az& cPcottaiwv of
civoznoupyot oazot xx1 p.tapot Sterpo'ccaPco,
..cfc v 4ExotTo X6yos, 0) icoEct Stiaricru;
roaccf.yrac wy.xtbv 'IXtehav.; atv.rept)aj-
clieTv.;
Urmeazrt despre expeditia naval:A a Bizantinilor Impotriva rebelului Alexie Comnenul,
prefcctul insulci Chipros ; acesta, ajutat de crtpetenia piraOlor Magarcites, bate tlota
imperialit.
Romeilor, daratuncidandu-li-se prilej
bine venit (1) cu rapirea turmelor pi
bAntuirea lor, au &cut rAscoala in-
fricosatit. Cei cari au iscodit ritul si
au vanzolit intreg neamul erau unul
Petru i Asan, doi frati din aceeas
sernintie, caH nevrand sit fad, ince-
putul Para cuvCmt, se infiltiseazti la
implratul pe cfmd acesta petrecea,
in Kypsella. Dânsii li cer dreptul sit
fie ostiti alaturea de Rornei i prin
carte impgrateascit sit li se dea un
loc de movie cu venit putin din mun-
tele Emos ; dar cererea lor fu res-
pinsit, fiind durnnezeeasca putere mai
presus de aceea a omului. Deci, vg-
zndu-se neluati in searnA, dansii in-
cepura a cArti; i pe cAnd din nou
shiruiau n cererea lor, au indriisnit
pe negilndite sa rosteasca chiar cu-
vinte caH trAdau ritsvratirea si tot
rAul ce aveau de &Id sit facit la in-.
torsul lor acasA. Dintre amitindoi cel
mai cuteztitor si crud era, Asan, care
pedepsindu-se pentru neobrazare a
pi fost pAlinuit din porunca lui Ioan
sevastocratorul. i astfel ei fitrA is
pray& i plini de ocara s'au intors
inapoi. Dar rnultirnea de rele ce au
%cut Romeilor acesti blesternati
nelegiuiti, cu ce cuvant s'ar puteit
spune? Au ce fel de povestire ar puteit
cuprinde a-fa:tea Iliade de amaruri?

(1) IIpOrhatv Ileerpoxkov zice autorul, admit «pretext dat de Patroclosb, ca i cel avut de
Achile la omorul prietcnului srtu Patroclos pentru au rásbunit pe Troeni expresia
proverbialii, care se grtseste la scriitorii clasioi si sub forma allwrp6v.Xop Icplopmat; sau
Ilarp6v.Xstoc Tcpirpriatcp,

www.digibuc.ro
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL. 379

Cap. 6, p. 485, 3 cap. 6, p. 491:

Vlahii, condigi de Petru fi Asan, se coboard din Emos fi, fac prdddciuni in Tracia.
Isac iese impotriva lor fi ii atacd. Asan fi Petru cer ajutorul Cumanilor, cu
cari impreund ocupd apoi Mysia. Isac trimitepe rand impotriva Vlahilor
pe loan sevastocratorul, pe kan Cantacuzino si pe Alexis Vrana.

pin Si Muothv Etwoosaatav p.,eXarrav-
Ttov iteptccavii, xat Etp-miw To6 xaxo6
roaas ibv srpnxa -rein/v.6(ov, Ram pot-
acXek xae aIviri. zpil 8i xixsiva /It
raptSeiv itivtaTáprita. ot BXot 16xvolw
Ta aptota xal ar7C-4am vp6c rip tiro-
otaatv sic fly ivirrovzo 7.cp5 m6 Ilispou
xat To5 'Aaciv, T6 TOG 7LptinLO.T0c pliaeoc
6Topeop..evot. rli; Si Beata; taot-fig Tot);
6p.0yevErg tiiTCi(0VTE; d Tauscioavot dretrii-
pcov ia-iip.avTO OIY.011 in' 6V6paTt Amyl-
*op to6 KaUtp.aptvpoc, Etc 6v TcoXXo6;
To li .303p4v0X17C(.01) auteriepotx&rec i ixa-
ripou igvouc, ati.toro6c xat Btacnpócpow
vig x6paq, Xuarza[rac, %at T1XXa azrit-
pthc accta6Covrac 67c6aa oi Tot; Satp.oat
xavoxot StarrprirrovTat, 'rotas TOSTOCC iv-
emu:Yu-am (=sawn) cpegiyeaeat, (Us 6
Oebg TOS Tth II Boukycipuiv xat Tiliv BXci-
ztov yivouc iXsuOspiav TillBaIVIIGE Xal, Tor)
xpovEou CnoG an.f.yeuaev arauzavtaty, oti
zap) xat Tby XptoTop.ciptupa beqp:6Tpcov
i'ncoXurstv p.iv vtv esaaaXowaitov p.7rp6-
roXtv xal Vaby Tin ixec vat ..cCeg imp&
'Ptoparots acarptPcis, is a' aUTo6s «In-
%gam (f); inapii!otaa xat atakOrcopa
to6 gpTou Eaottevoy. a.vaxtoxso6p.evot Si
irp6c Ppax6 d ltopitpopot orycot, xat at-
tpv-tis TO icvs6p.a rAsEov aoUgiovtec, i7CC-
X7prreu6p.svot a6Ots Stzcio3o6vro xli. ipckov
ivOsozarothv x.c41,Stitopov p.ii etym. TO Euth
To!) Ss Bpac axirip, 6txx' iiraa [Ler& xd-
pag Xapstv xat `Pollatot; 61.1.6as vopetv,
rot); Si Ts ouXXxgavop.bouc xata na-
larA cand Vlahii au pus la cafe in-
fricosata lor rhsvratire sub povata
pomenitilor hicepittori ai rAului, iesi
hnpAratul impotriva lor cAci nu
trehue sA lAs Am nepovestite si fap-
tele petrecute pe atunci. Dintru'ntAiu
cu neincredere privind mArimea lu-
crului, Vlahii se feriau sä porneascA
rAscoala, la care erau Indemnati de
cAtre Petru si Asan. Deci amAndoi
fratii, vrAnd sA-si scoatA din fricA nea-
mul, au zidit o bisericA cu hramul
sfântului mucenic Dimitrie, unde
strânserA multi oameni indrAciti, bAr-
bati si femei, cu pleoapele intoarse si
inro§ite, cu pArul vitivoiu si lAsat
pe spate si cu toate semnele cu
cari aevea se invedereazA cei sta-
pAniti de duhuri rele ; si ii inv4arA
sti zicain furia lor cumcA «Dumnezeul
neamului Bulgarilor si Vlahilor a bine-
voit libertate si incuviintat scutu-
rarea jugului celui de demult ; drept
care mucenicul Dimitrie a si pArAsit
Thessalonike, cetatea-i de scaun, si
templul gm de acolo precum si sa-
lAsluirea lui printre Romei si a ve-
nit la dAnsii cu gand sa-i ajute si
sa le fie pArtas la lupta». Apoi odih-
nindu-se putin apucatii acestia, si
de ntipraznA adunandu-si mai multA
rasuflare si iesindu-si iarA din miMi,
se sbuciumau si se sghihuiau si cu
glas rAsunAtor ca insuflati de dum-

www.digibuc.ro
380 GHEORGELE MIIIINII
Xs 11.0v 1.131 Wypetv CaX5 einoacpdensty xot
xoraxextysty ayipssCos ma' int kifirpotc
Cecpciyac, ma' intxipasaOctr. Serlosot,
mai 7oytyzAtoicas 6-06yeaeca, Ear &sa-
ner) ulok acii.Laytac Tcpbc nevi= civev-
Scnouc sty= naprixktioty xot cpestpm
Curacinecytac se.); aoXkriTOSInas. fth
Osonpóncov oirw Totoircow 'Roy TO bog
iiop.arieivtec vino iinXcov Cmcorceg itv0v.
Tat. xcd ç witEx.a. sirrip.sp161 -canots Tec
rc dnocrrocrtag, v. to.XXov EOSSPCO 111
iksuesptq acpCov irzeu6oxatv TbY 0s6y. xat
plx.pby iiriacitLevot tb xxO' iccurobc vc-
TOY xat d7T6XUTOV, =1, %MT& T61v CiTCOOsv
wü AZp.ou xtop.oncikawy xxl otyptr4cewy
ip..raccrUyoytoct. &repo; Si uoy 61Lotcp.dywy
o 1-16Tpoc xot ats,pavEoxy xposiy &M-
Sawa rip =pokily, xat TorC nocav [mop-
pinta xot aspvtNen xoxxopcv.pic niatlov.
qi Si lipEaeXciiic+ npoci3otX6ytes (nacq
a' exEirti ar(oyEct, in nilyeou niacc Orr) Is,
xot isXstorriv 3crtp nspt Tin Al-p.oy rip
nspEp.stpoy g-Louox) io; oirx axtySuyov
icbpon Tty iroX(.6pwriacv, minty p.iy ay-
unapipxonca, Tay 8.4.. At-vov 67roxaccgp-
xonca, Chop.exots S'i-cipacc incxoroppo-
7ilitac Cut poa8Owircot mop.onOkrac nokket
pay otbt.tora Ttop.ottoy iXst5Oepo noXXobc
Si potc xot a7COCUILM %Ca V.-6V OACOv po-
axcituri u oiixiXt(t.ctov Stapri-
Coulty. eta totyuy xwe airaiw 'Iaxixtoc.
OE Si Tthy Suaztopuby xczt «Tcpoopeirto
aUthc inaczpop.syot 6tyriazov &t noXO.
Ty6cp00 Si nap& Sóaco ayocPcivcos Outs
eso0, OG crxoto; TE011at rip olxstay &ITO-
xpufhly, xce. 'sec 6p7) xcat54)ceytog a it-6-
pouv oE pippopot Tets tthy napoSwy ar.s-
yEcc npokoztomyte;, naOoy Pcop.oVoc Xi-
Op% aiirotg inccrcins, xot StoaxeSiCou-
?CV o5uo nava. nkiiraq Oktsyot.xo:i. oE p.iy
www.digibuc.ro
nezeire strigau, c «nu mai este de
acum vreme de stat locului, ci ar-
mele sä iea in màn i drept asupra
Romeilor s purceadá, iarg pe cei
prinsi in rasboiu s nu-i crute, ci
sag injunghie §i omoare Fara milk
mci A le dea drumul pe rasplata,
nici sIt se induplece la rugile lor,
nici A se moaie, de le vor cadA in
genunchi, ci in chipul otelului A fie
neindurati la toata ruga lor i sari
pearza de istov pe cei ce le cad la
mttiniti». De ni§te asernenea vrgjitori
find dar ch§tigat neamul intreg, cu
totii se repezira la arme. i curn
indatA mi§carea le fu cu izbandg, au
§i prins tot mai vartos sit creadg, cit
a plAcut lui Dumnezeu desrobirea
lor. i socotind cg, putin lucru e do-
bAndirea libertititii i neatarngrii lor,
se Nese i spre targurile i cgtu-
nele mai depitirtate de Emos. Iarg
unul din frati, Petru, i§i puse pe cap
o coronitg de aur §i in picioare in-
cMtaminte roii. i lovind Preslava
(cetate era aceasta, straveche ei
toata zidita din caramida l aye&
un foarte mare cuprins sub muntele
Emos) i vazand ca impresurarea ei
nu era fara de primejdie, au Ora-
sit-o. Apoi coborindu-se din Emos,
§i flirt de veste ntvglind spre alte
oralele de ale Romeilor, multi oa-
meni i multi boi i dobitoace de
povart §i multime mare de vite
ritipesc. A pornit dar atunci Isac cu
o§tirea asupra lor.
Ei Inst apucând de iznoavg lo-
curile inguste §i grele, multg vreme
staturt impotriva. Dar o ceatg deasg
din Benin starnindu-se cu voia lui
Dumnezeu, a cgrui ascunzlitoare in
intunerec este, 0 acoperind muntii
unde barbarii pAnditori pgziau strain-
torile, pe furi§ le-au iesit in fata Ro-
meii si i-au imprastiat si i-au umplut
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL.
eippTiot TO =toil zal TIN arrenas,
6 Trio; 871Xaai7 nal 'Aeetv, nal Oeov
nepl akok itcapotbv Et7TOCPCCCTLX0V, NAT&
rip Ttin 6M1IEXE.X6W XCIEPOW Ecybolv
el; eaXacreav Toy YIerpov Coprijaav, xal
roikrov stcorXwracktsvot totc x ptsóvon
Exaliatc npoaap.teav 6 Si paatXein zath
noXXiiv toa nuAbeovtog intim+ nmy
TV Moatav lzuov nal:mai-Ey ct ypoopay
interijaat Talc ixstas naeatv, a?.
La/ ply dot 'Una Tby Ar11011, ai Si nXeloo;
youv c/naeat cxeabv int netpciw Euro
ripw t neptvepeov 7YIA6cptov winoXt-
attbeti, TOCOOT011 thvcor CAaiv TE %al aca-
n6npccxe, nap/ a& Tacc Ov.coviac row zap-
IraW ItCya.Sok Tag TaW 6tpeivaoy BXcikot,
tpavantep.otc Inraxeelc ntalprooc ix -Toil
napausbta TiNSTar., kf. ioalvoyTa nctpelc
'ri izetas. gOev sic laatinspov pAXXov
inVa Tok pappetpow nave& Tallatcoy
itulvtlpa ct irketdvtoc iippimasv.
e0 p.ivVhp riv ftaatkiaa ItazaXa-
paw int Tot; nampeo.y.ivots v Ppm,-
Ouottsvoc, t`tK aa/ 'Ma Tay int Tc) &th-
Cecv (40 Si orycoc 6 Movaartipalymc Aim)
nxeilvaaeat cinema vilv to Baeaeloa
sot Bookrapola6voo ortiv, att Tb nun-
ION ai'rroO paatXeac irapel3ki4ctro xcid goct
int vri Tot ) Loaeivtop p.ovt ixetvoc atg-
Om, %al ItatEt To5to YEWTeptalt
BX&xouc, ipsaxiA6w cd ataeaptov o xx-
Oucppte 3pax6 63c 8-?,13ev acraivra rept
Irpápprietv, paaxtov (1.); aircbc aiStitc
etc ripo Itpolipow inroTaitiv nal aouXelav
Tok etnoaTcETac auvinstoi TS %al bwarli-
-form axaptalo.); OIrSTOK 6.4 oè xpovion
inaivoc, nu/ p.olytiv dyrOv 6.)c an6 SaTvl-
payou Aatp.oa xat Ai2v.potoa p.avtexca Tpf-
coao; anerAyeaOat vet Top +si)Souc 66to-
Sota xal Stamm:it Osonpórta.
www.digibuc.ro
881
de spaima. Capii raului si ai ostirii,
adeca Petru i Asan si tovaräsii lor
de rascoala, intoemai ca i turma
teoc porcilor despre care zice-se in Evan-
ghelie c s'au aruncat in mare, s'au
repezit spre Dunare i, luntrarind-o,
s'au dus la vecinii lor Cumani. irn-
pitratul, macar ca nu gasi nici o pie-
did. in Mysia i putea s'o cutreere
toata i sa aseze armie de straja in
iroX-
toate cetatile de acolo, de cari multe
sunt dealungul Emului, iara cele mai
multe sau mai toate clitdite Bunt pe
rapi stancoase i pe culmi acoperite
cu nouri n'a %cut nimic din toate
acestea, ci and foc secerisului strans
in snopi i ademenit find de vor-
bele inselatoare ale Vlahilor cari
i s'au infatisat, se grabi sa se in-
toarca inapoi fara ca deplin sa vin-
dece ranele din fata locului. Deci
el a %tut ea barbarii sa se trufeasca
si sit se imbarbateze tot' mai tare
impotriva Romeilor.
Si sosind imparatul in capitala se
aran Palos de ispravile lui, i pe dud
unul din judecatori (acesta era Leon
Monasteriotes), i-ar fi zis ca sufletul
lui Vasilie, ucigatorul de 13ulgari,
mahnit este, ca imparatul nu se tina
de randuiala i de toate hotaririle
aceluia asezate in manastirea din
tok Sosthenios si ca din pricina asta s'au
rasculat 1Vlahii , Isac nu s'a lasat
mai pre jos, ci cu its si batjocura a
raspuns, ca prevederea lui Vasilie fu
gresita, intru cat el atAt de_ repede
a induplecat i a adus pe rasvratiti
la supunerea si robia de mai nainte,
pe cand Vasilie n'a izbutit sa facit
aceasta decht dupa vreme indelun-
gata i cit deci in zadar el ca de pe
tripedul oraculului delfic si-a rostit
prorociile deserte si mincinoase.
g8 411E0 RGRE WunNtt
OE 86 zept Tbv'Acray pa ppotpoc 'thy "Icnpov
8eapcivrec met Torc /xbOxe; -pop.pgavrsc,
icAstaTov keleev apv.p.akxbv, %Wç t-
poihno, crTpcezoXorilaavteg sk tip Ica-
Tr-J(8a Munitev kca.vfpcov, wzt asaaptovivrp
Casxvths e6p6vtag whip xca Roticaxor.)
atex£VM.1.6V7V atpate6p.atoq /Inez )t6prou
inans:cppyryav tedCovos, got Asysthvets
nveufeekuov Tip ix Xxll06)11 i7wcyóvevot.
aovapacv. ZEisv oi)8' -Irretmov et tde gap-
Tow gzoucre aeoCecv atal Tip fri7c Municts
i.ávv iseptpaXo5vten ,eoncimcsev, aX)L' EE
pl met ,rde Pwv,ov fike4ouat met rip
rv Mumiw & tcbv BotAidepeov Suva.-
crtetav EZ; gv auvdeepooncv
c niXoce noti
'T1V, 6actvies ipsilovto.
Kea isv acv Sucao6p.evcc fra etelA, or-
nsp- ceinbc xxl Treaty 6 pacask mt-ca
Tcov Ecivpmas. zkilv axv
'eutocrceevreov
etfyc6q [ay rip obseEav Optrip its kepciv
7tatpbv tSicepg0s-co, Tip- 8' a:prim-fay tip
Tep Ospx-
Tcpin -7covcpbs gvezeipecieesf.ep
nroxpitopt 'Itodevvrai. 6 Si o6% imatpce-
XeOs &XX' cbq art/ ircatver6); Staxupep-
virsces Ti710 6,cpau6ty, %at TO; 7COXTEOW
iv VT) CINLI3aXerV 11761CM; 0;7.1 PptXXix
Sic 61.1.aCX11,(OLV apanapabivtac xoti els ze-
Sic% incoxwrcepcinas truclikercx, pzcat 02-
xpbv -thy act:emby denoCeinvtrcat, into-
§Xendilevos panastav. atauxercec 8g Tip
tellovistv 6 Karaccp lodevvng & Kcenet-
xouCvós, ap.Ppbc asiv 'cob panageoc
«861coTi. awilp 8' okos. gcoOicccoc TO el--
8o; Icat TeXotyceby ivirstpkV ViA) TaxzeMov,
ToTe 8i o6 meXiog tin meta BX6e7euv Ses-
Trperriiplas z6Xepov. Othy ata.8exstac rip
ilysti.oviczy 6 Bpavdc 'AXgeo9,
Dar Vrana, care de mult ochik tronul, pe cand lupta cu Latinii, IntelegAndu-se cu
éompatriotii sái din Adrianopol, se aclana impiSra i porneste spre Constantinopol. Isac
stfi cAtva timp nehotärit (de sgArcenie cAuth prin rugile cMugtr.i1or s indep'arteze pri-
www.digibuc.ro
Mr& barbarii ce intovarasiau pe
Asan, trecand Dunarea, se intalnira
cu Curnanii i stransera acolo mare
multime de soti de arme. dupa
voie si se intoarsera' -in patria lor
Mysia. i gäsind-o qu totul parasita
§i desertata de oastea Romeilor, au
intrat in -tar& cu mai multa sernetie
aducand au sine gloatele ,a1u,tatoare
ale Curnanilor_ ca pe niste cete de
duhuri. De aceea nu mai erau mul-
tumiti s poata, 'Astra ce era al '10r,
indestulandu-se numai cu stapanirea
Mysiei, find cu totul hotariti sa
aduca imparatiei Romeilor ceas mai
puternica loviturit i. sa impreune
domnia Vlahilor si a Bulgarilort.pre-
curn a fost odinioara.
ar fi fost poate thai bine, dad,
insu§ imparatul si adumr fi pornit
asupra ragyratitilor dar el purcede-
rea sa si-a arnanat-o pe alta vreme,
iar comanda ostilor a incredintat-o
unchiului sau de pe tata, lui loan
sevastocratorul. Dar acesta, durd ce
cu multa, dostoinicie si in chip foarte
vrednic de laud a. a carmuit ostirea
facand nu putin rau dusmanilor, cari
se impreunasera intr'o singura arinie
si se coborisera pe sesuri bune de
calarime, in curand fu indepartat din
capul otirii, find banuit CL ravnest4
la imparatie: 11 rnosteneste dare ca
general Chesarul loan Cantacuzino,
cumnat de sora al imparatului, care
barbat de minune era la vedere si
bogat in stiinta ostasiei,.; (Tar de asta
data n'a fost norocos in rasboiul
cu Vlahii. Drept care in locul lui
oranduit a fost Alexie Vrana.
,a
 biN 1ilctflA ACOMIRATOA nom/term 388

mejdia), dar in urma, Indemnat de cumnatul s6,u, vestitulC.orrado (un Italian), iese impreuna
eu acesta (Corrado aveä sub porunca lui vreo 800 de osteni Latini) i cu Manuil Camytze,
dumanul personal al lui Vrana (pentru a anti lnfrangere el si-a pus averea la lade-
mana bnparatului) i da lupta aproape de Constantinopol. Ostirea rebelului, de§1 mai
nurneroasa, dupa putina lmpotrivire a rupt-o la high'. In desnadejdea lui, Vrana se re-
pede la viteazul Corrado, Ca s5.-si räsbune pe dansul (ajutorul Latinilor a fost hotitrItor
In lupta), dar Italianul II previne gi-1 culci la pamant. Ostirea lui Vrana se Imprastie-,
eapeteniile parte cer iertare dela Impitratul, parte se refugiaza, la Petru i Asan. Urmeaza
neoranduieli mari la Constantinopol (Latinii i obstea de rand se revars5. In Imprejurimi si
riipesc i prada tot ce gasesc la partizanii lui Vrana ei nu crap. nici bisericile); din care
pricing sepase Inerdeari sangeroase intre Constantinopolitani i Latini.

DIN CARTE A A DOUA A DOMNIEI LUI ISAC ANGHEL.

Cap. 1, P. 515 cap. 2, P. 521 , 20.
A delta fi a &eta expedifie a lui Isac impotriva Vlahilor (1187 si 1188).
Banae5; ag Stonsiyet xath Muctin 6cts- Iar imparatul purcede a doua (Ara
poflouMq irXairrati.svo; Ott 1.1:11 mai Thy asupra Vlahilor cginde-se di in ran-
nposipcxv cercoil 4143oXiiv th tç soXep.Ecis dul inttliu nu pusese la cale trebile
8tiesto Øc, Cav avccavdc 4izeso ixsiOev din tara dusmanului i c sculltndu-se
(Oc Et 1COXat iTchtSCYTO Pda.A010T:4, VATS a plecat repede de acolo, ca i ch41
:roi; cppoupi.ot; Pcop.xfoug into rlact; cp6- vrajmasii ar fi stat sä-1 batz1; nici straja
Xxxa; MTS gpaiptz kotptliv Ta Troy pcer.- de osteni romei asezand in cetrtti si
13ipow TEXTCCM. Xxi Tars v'sv Ceiyeb; p.sta nici ostatici luind tot ce barbarii
Tall/ aovOyany cE 6X(Taw ietst r1; Tc6Xson. aveau mai scump. Atunci a pornit
zóst Tap irrptEn Totic Munot% ret 6p7) din ConstantinopoLcu putinä oaste ce
reptzazzoaystv vat 6q pond); a)v 6- avea cu dansul ; caci auzise cit Vlahii
lattotbv esvokorlacevrac ...3c,u13txbv di; nu mai gateau tupilati pe dealuri gi
r ç 'A7eo7c6Xson vim zapcc(30,stv munti, ci, naimind oaste de a Cu-
coca Itpdcroc kigsatki., mot&
xmi. raryca. manilor, potopisera, partile. despre
ipv,Colthvouc Tspvipstot. (1) rb oà XOL7rin Agathopolis, pe care din rasputeri
ix ZpOTKX7ICIECilc CAnitrSTO azpizeup.a. irpbc le pradau i faceau grozave stricä-
Tap Thy aisXircov zai 6astay gcpoaDv rthv ciuni! (1). Iar cealaltá parte a ostirii,
pappetpow xxt mina; rt. TOLOUTOrporov chematii de impkat, incepa sá se
4.6068stme, x auatokiiv ivcs5Ov.i re.); adune sub steaguri. FatA de navá-
(1) Kona Tepp.ipuct «rele termerienep. Termera era In vechime un oras asiatic, ai carui
locuitori erau pirati ; poate di dela raul pricinuit de acestia a venit expresia proverbiala
taapp.epetoy %WAY)); mai probabil e Insit ea ea Ii trage originea dela Termeros, vestit talhar
mitic In Tesalia, care strivia capelele eelor ce-i (Mean In mama si care tot In west chip
fu lids de entre- Ercule.

www.digibuc.ro
384 GREORGRE MURNU
izepobc naDatv 7CpoppoUp.evoc, xxi. to5c
&Aeon; v.-11 anccueaSgioecv etc riiv narze-
nacc; eat Seutipco neat 'CCU') 13kAzow
ei xat& vim%) icp6rco; ce..)Otg
oarthc tet 670,x pwro met T6v Zirrov avi131
Tbv %Oar .ariipcov. %at 6 viv Itemi Tbv
Tccup6xwp.o.i3ev6p.svoc (vAllasiScov Si icrnv
olio; obto6p.svov mumaelv %/2 IA tcvo
irópow c 'Aa1tmo5 xsiltsvov) inituve
Tac auvdp.etc ouvskOetv, anima* Si x11
TOy KaEoctpa Koripaov t&v Tt. ilsAk7)-
cm= iasXesrv.
Dar acesta nu-1 ascultA, ci, ca cruciat, se duce cu ai lui in Palestina, undo moare lup-
Lind cu prtgAnii.
'AkA' & fIxocAsk icy/ ataxtVou; art-
kixtoo; aroxpEvac, %at Toircot.; 3.7[1ct %xi
arouc 6x1ncoactc Stv.8o6C, iLpirtiosy a% VA
TCO*07.61.1.01) th IroXirov, Tip S.
'Apbc
iinoneutv rdiaxy vet Tbv inrtipsvicbv 6-
xXoy & 3ASpcavoUrroktv ExiaOat Stats-
TeCZEL, ot Si tryakovro imp& T6iv:67crii-
pow ,r6c nap/ Tby AapSicai Imrce'spixecv
popfa, xat TrAsiotou; !thy Eurswrovivat do.
akciTtoug Si ouvstkIcpivat xat loc ka-
NaCevyy6stv ardmaaL groXAciw klicsrXn-
atiivot t'upeXaGov. avv6xtcc ToNov 6.1r6 aca-
ntyyt Tbv anov &yap; inops6no, xo.1
xerset Ttlia Bacrripvx4 Xs76p.svov
T61[01)
CiTtyithvoc Suroircaulev gxeice tlju arpx-
ttdv,p.t Lizuvoldvano T610 zoAspiuw. lista
8a. Tperc iApc ixtiesv arcipac Tfic vie?)
Tti; Bspp(571q iropOpeuaitimoo; gin-rsTo.
cav oticto rape:cad-mg SaikOs roaccpac,
mtEttc et5covoc icpEaratat Cm% xat IXeys
T6 nvsfip.a ouxydou; avaxxXthp.evoc &X-
kof3 nou p.se alzp.OaocsEce; Tb CoTETCaloy
67roatpdpcv, avey.67 ta TCXeCTC2 ry
nopefav xote 4,741) zoco6p.svoy, 3rt tE
oUSiva iWpaltev anEva.zoy, %at 64 Iv-
www.digibuc.ro
lirea neasteptata a barbarilor urrna
pi imparatul pilda lor ; deci avand
grip, sa tie piept i sit impiedice pe
dusmani i vrancl sa irnbarbateze pe
ai lui in ostitul acesta al doilea asu-
pra Vlabilor, el insus eel dintaiu
impotriva lor de asta data a luat
armele i §i-a incalecat calul de As-
boiu. i sosind la Taurocornos, Un
sat asezat nu departe de Adrianopol,
astepta impreunarea tuturor ostirilor
lui. Totodata porunci i chesarului
Corrado sa vie filet zabava.
tar imparatul osebind vreo doua
mii de osteni alesi i impartindu-le
arme i cai iuti de picior, s'a repezit
din Taurocomos catre dusmani, dupii
ce poruncise la toata slujitorimea cu
lucrurile i dobitoacele de povara sit
mearga 1a Adrianopol. In vremea
asta cercetasii vestiau cit vrajmasii
calcasera partile despre Lardea si
prapadisera multime Imare de oa-
meni i robisera nu mai putini pi
cit acum se inturnau incArcati cu
belsug de prada.Deci el peste noapte
a plecat Ware si la sunetul Aram-
bitei a mers drept inainte i sosind
la un loc ce-i zice Vasterna s'a oprit
acolo spre odihnirea otirii, chci dus-
manii nu se iviserl de nicairi. Iara,
peste trei zile, Pecand de acolO
ajunse pe manecate la drumul ce
duce drept catre Veroe. Dar abia
bittü cale de 4 parasanghe i WA se
apropie un om usor inarmat, pe
a carui fata zugravith era vestea
raului, i zicea gafaind, cit undeva pe
aproape se intorceau potrivnicii nostri
 .- IAN NICHITA ACOMINATOS HONIAT1n.
cputov t;raFrOXXcoy X7P116.W. ov:rcExm yob
sic iiisv.Ovots ,c6 coveuv heivcp Ste VIA)
crcpciteutia, xott Talc< 7capsagson
ii.svoc2 i-anev ksbniv v 6aoc7opjv EXE-
ism à iroAs'.v.cov. ire/ ae sYaolidv tc xat
aosiewsv (cmvetrOply 'Tap 7toci airths pa-
(nig fliroypapiloast5m), ol [PAY Tht(.Osa. %at
BXeizot rip ),s:ow cropot6Ola5 Tniv ae
ak6D iiopc exAsocav thc kcctolicoti-
ricti &vo:XiiscOat Taw 6a6iy xotl zip no-
petal, i7WCEivELV, go)s 2v 6.(1,(.01,PCCZC
&paw:ow oi a' eaxot csuarpapiyteq had-
zovto eirrceteog çoç x& cd.rcaw El-mato-
Ovour; Tcal-otiouc, Tbv zit/A.0 aircag %at
tOx TpOirov przop.svoc. ertCqnsc Tap
-ki:Escsoo, peXspoc xcd aopact spoavyrk6-
7ml/to, tieth ppazi.) ae rerapot.X6Tec tIlV
Opiviv et.g cicurijv xat zottaatatecv aitEcuo
pcpciiv jog cpuyiacov ftb avOtothp.:NOV
OECovte, ptiidtc, cbg oUae 7Ctlivet tô &Apc .
rittvovut th v6 yra eig Thy T6311 NIEOW tLE-
TCCCE.0611.6vOr. X6POGV bónttOt TOrc iiCLOGOLY
gp,cizOVTG xai iroXX(i) irsuyaccitspov cove-
vX6totrro. xat tobto 7coXX6.7tK rerotrotó-
Tec,, los ilari Tow TcollotEow 'foxy imxpo:-
Tiatspot, DUX& a*N-freco Taw eXiescov,
iitX1,c3c frac Ur) yupcbacvnec xcrl tcyx poir
btrxipcctmothrp, p1.VtE taxpoii ci
ivvoliveroc Tazcov Towdotc ivirsaoy,
xat Toy liaxotievou Op.o:wc %at Tbv Set-
Aawóli.009 7totta..Xotp.3ivoyzac iesfat.Cov,
xat triz' :civ rIv T6ts iv o Ev,60at
lLEL xXioc iptilleyot xats-4o.to-picano
'111,161Y vxl. Xacp 6.,.ppoyc 6118os Icap86-
611,,sy, EZIA cthrbs i7r,spol10-va pat.WG
.gtt Thy 7rept dycb gxotv aXpaqVii CF6.-
?Lana, cci' te oiktriyac kitopov aXrAX4.-
acsat xoti al zoax6oTop.ot. xowes atri-
xlicsacrott sri k ,r6w apax6vtord cicpOe'vta sl-
aZapara, & ri op&ccov ii6p-tivccu 'rept-
Anolols A. R.Torn. XXVIII.Mernoi ills Seq. Istorice.
www.digibuc.ro
886
cu pleanuri, mat multt pe Andelete,
mergAnd cAlari i pedestri,cAci nimeni
nu li se impotrivise i erau inchr-
cati cu multime nenumAratá de prAzi:
inclatA dar impAratul impartindu-si
oastea la cApetenii I rAnduind-o in
chip de rAsboiu, apucA drumul pe
care se zicea, cA merge vrAjmasul.
CAncl pe urmA noi pe dAnsii i-am
vAzut, si ei pe noi ne yAzurA cAci
si eu am urmat atunci Me irnpArat
slujindu-i ca scriitor Cumanii pt
CCM) Vlahii si-au ittcredintat pleanurile
unora din cetele lor si au poruncit pa*
aleagA cele mai scurte cai i sa si-
leased pAnrt ce vor apuch muntii.
larA ceilalti inglotindu-se, cu ludas-
nealA sprijiniau crtla'rimea Romeilor
ce gonia critre dAnsii si se rAsboiau
duprt datina lor strAbunA ; adecrt apror
piindu-se aruncau stigeti si se in-
cAerau cu sulitele, peste putin insA
ipe- prefAcand nAvala lor in 'fug& si in-
tetind pe dusmanii dor sA se atie
duprt, ei ca dupit niste fugari, ei çIe
iznoaNA, cd iuteala paserilor ce taie
vAzduhul, se invArtejiau spre dus-
mani, se ingtau cu dAnsii §i culnai
multr inimAse bAteau. i acbasta
de multe ori fACand i, yryzandu-se
acurn mai tari decAt Romeii, &Ansa
Ii contenirrt invartejirile i, rnul-
gand sabiile si dand strigrit sprti-
mb.ntAtor foarte, aproape mai iute ca
gandul se aruncarA in rAndurile Ra-
meilow secerAnd deopotrivA pe ori
Gine prindeau, pe cel ce indrAsnia
A
sA lupte- si pe cel ce se trägea ina-
poi de tearnA. j poate in ziva aceea
Cumanii izbAndri mare facAnd, ar
fi ras de noi si am fi fost prada
batjocureiunui nOrod nebun, dacri in-
sus impAratul n'ar fi alergat in aju-
tor, teafArti avAndu-si incti gloata din
preajma lui ; i vuetul cumplit al
trambitelor i rasunetul din gura: clo-
potelor de aramA precum i ivirea
chipurilor de balauri, ce atArnau de
23
886 OHEORGIIE Munn
ao@o6p.eva ave6p.aat, 'coin roXeplouc xag
,thariaav cp avraatav TcapctaxeSvra p.etCovo-
arpattig. Tots ply ov paaasin ppaz6
TE. lc aixp.akwatac eoc ix asOp.a.voc ri-
pan; acpapiraaac xatAaps tiv 'Aapeavo6-
1roAtv, fly paSiCety rrpoiAno 7Capecx64.
Si pappapow o?nt lipep.otivuov, -71y
roily
natAxc tpivtv &At; easto. xat fii re-
vótLevoc xati Beppóriv TaC 'CCI5V EX006110
%al MUCthy aviaTEasy iltapoph; %at St'
avapiay plv iixpEpamdtaw tO atparirrerv,
xat 6alyro5 6è o6x Tottcrra.
SO
OE Si =bur) tiffupd)p.svot Tarp afoug %at
paatlicog rapthotoc ixtazpvixittevoc, Op.orc
a; rcaXtv ircetfeevto Aaepaiwc, 666 1r17 ill-
paAAoytec Wc.rcoXemasfolots; xctt xapaao-
xstv ç iradyvas ako6s ircpex4svo, ta-
xooi ai vetaPatvoyceq xai &si tc apcinoteg
17asoxgc. -1)v a' Eire xat paatXvic ply el;
ArediroXtv fiXauysv, giCtaXICIOW "COUg pap .
pipoug Tcuy ixapop.6w, w'rcoE Si tckg 7uktag
Netpoy at &-octata-aav riic Elcznourd-
Avoc. xa'xetvou irpbc tO r6axoy intOwco
ixervot a;Otc irrtp,aavoy 6 v 6 f3aacXesu;
alICOECITCCCO. Tarna r ircoisc aspoc tGw
ctasAf@v 6 'Aaav CratvouG v ataTe-
póvaoc xay rag arrópotc iravo-ijaat Tee
towpopot Examkatog. iTydntet o;v 6 pm-
aask xat naAtv sic Ttv Zayopecv dasX-
OEN, xat (.7o; oEdy ts nEtplaaaeat napot-
arilaaaeat ToOc Muao6g. xat 867 i!cipa.4
einb 4:0accirouTason e?; TptaBitCav a.-
paTEverar ixsiesv yap -'rixIxdst p.i7 Sao-
xopskoac arv xatec roXt) Tag stq 'thy
. duce la Triaditza, caci auzise ca de
Arp.ov iropsiac, Da' no' ami %at is e6-
Osiag &vof-reaOat, xal gawp etym. sic le-
tkrip.a Exavonatoy xat zabv Tots intoCu-
-(EoLc 66atov, a rec xatpbv ixel TE4
nopeliovro. c`oc a' els zetp.4xoy Tp0770 rx-
psyxArvac .Xauvev Aoc, xat =atm/ plv
www.digibuc.ro
sulite clatinate in vant au umplut de
spaima pe dugman i 1au %cut sa
creada ca oastea noastra era mai
multa decat aevea. Atunci irnparatul,
cu putina parte din pleanuri rapitit
ca din gura fiarelor, a nazuit spre
Adrianopol, parasind calea ce-gi pu-
sese in gaud sa apuce. Barbarii insa
nu s'au 1initit, gi el s'a intors inapoi
pe drumul ce parasise. i sosind la
Veroe a oprit nitvala Cumanilor
Vlahilor nu numai prin sfatul i aju-
torul unor barbati cu deplina gtiinta
de rasboaie, ci gi mai ales prin el insug.
Dar dugmanii, macar ca se terneau
de Romei gi se dadeau inapoi in fata
imparatului, tot navaliau pe furig, si
aici se arittau gata de hartuit, aici
pandiau i cautau prilej de lovire; gi
in dreapta gi in stanga mergand, me-
reu se alegeau cu cate o izbanda. Cand
imparatul alerga spre Agathopolis ca
sad opreascti din goangt, dânii stri-
cau satele cele mai apropiate de Fi-
lipopol, i pe cand el se grabia, it
ajute partile bantuite, barbarii por-
niau fuga spre locul de uncle pleca
imparatul. Acestea le facea, unul din
frati, anume Asan, care era cu deo-
sebire istet la minte i foarte des-
toinic intru a nascoci lucruri de folos
la vreme de nevoie. Deci hotilri
imparatul sa intre iara in Zagora ca
in tot chipul sa incerce sa supuie pe
Vlahi. Deci plecand din Filipopol ge
acolo drumul spre Emos nu era
atat de greu i pe une locuri se des-
chideau chiar carari drepte i ca apit
din belgug sa gasia pentru vite, de
ajungea cineva de vreme acolo. Dar
cum se apropiase iarna gi cum apele
 DIN NIO1IITA ACOMINATOg HONIATITL. 387

67th 4,6xous irclacono xat diXXon Popsiou incepusera. s inghete de frig ca intr'o
xat Oxpo5 tof.) ixstas xXfp.azos 'Ovrog, -tara, mai spre miaz noapte i frigu_
)(Leo 8i rcXsioTri %a vyOetc th TIN roasa,, i fata pa,mantului acoperita, era,
Ti -IrfcEvtas irpOmonov, o6 rivov 7cX11- cu troiene de zapada,, care nu nurnai
(mom cpc'yocirc &XX& xmi. 136pac oix- valle introienise, ci Oi portile caselor
gam/ imCuyioaacra, 6rcepOcro th gpiov infundase imparatul sla zabovit
iç arirfavotv pOc, Itai at rip !Ay rasboiul pana, la primavarL Deci el,
crcpaTtav cc6XECscez. atavipts %MT& Till/ lasandu-si oastea s, ierneze in acest
-inut, se, intoarse slobod la Constan-
ixatOt EitCyyjav, al'ythq 8' e5(ovog reiv
tinopol, unde petrecea, la alergarile
potatmaa. %U.TaXtx[3(1)v Stszetto Canto 611AX- de cai si se desfata, cu privelistile
Xats zat escopsiocc iyciwyco. frumoase.
"Apa. 8l4t. a.v6v-cc gestcav a6Ots xat iA- . and apoi a-venilprimlvara,s'a os-
Toot robs Muao6s. 6Aonc o6v iiwi.ç zpsi4 tit iarii impotriva Vlahilor. Iar dupa, ce
ierpux6s, xat rtspl Tip to5 cppoupEou xati- vreme de trei luni s'a rasboit i foarte
axecnv 6 AopvcCeig ircotixXricat rasibTa ne- mult s'a ostenit intru luarea ce41
rovrixtbs, Cccekk TO gyxsipripia xat rceacr care-i zice Lovitos, lasatu-si-a lucrul
arcoXyz6v &milky lizeicycovcat xcd ttv Plat- iara, fara, isprava, i iara s'a intors
XiSa Tioy rE6Xsow JosLacv. 1i (ap C llpo- la scaunuTrsau ; c5,c`i mandreta Pro-
TCOVTiaog x4r.nrsc xott Tel antrepral xoyc' a?). pontidei i petrecerila desatatoare
Thy V(Lc Tdt t xuvririaLa xat Erni- de aici si vântitorile t caleriile, in-
atm, 6.XuacSofivta cloy to6s i ç "iglag ai:no- Itintuind oarecum pe impAratii din
xpoiropas, o6x Jaw irdilMtpOv Oupan4tv, zilele noastre, nu-i lasau s stea
iav eoc p+aantsa; riollivons 'ErstOov multa, vreme afara, ci ca pe niiki
enotiotistV els aina. Tóts è xat rip Tor) lepPida,tori de arme ii induplecau cid
'Aodcy yuvatxx xathaxsy 6 paailsos, xcd fuga, ,spre ele. Cu prilejul acesta im-
,r6v asekf6y cyroö Oirspov -thy 'lioivvrp pAratul a robit i pe femeia lui Asan
Elq Firripov earrfev. Ewa xat oUTios itt si a luat ostatic pe fratele lui al doi-
Tat XEipo) r& rcpaTp.cam rcpo6Pmvs.
lea, pe Ioan ; dar nici cu acestea nu
s'a putut opri immultirea raului.
UrmeazA rebeliunea lui Ieodor Mangafa din Filadelfia. Pe urnil trateazI despre expe-
diVa lui Frederic Barbarossa: trecerea lui prin peninsulA, peripetiile prin cart- a trecut in
urma greutatilor ce a Int6mpinat din partea lui -bac (1189-4190) Si luptele ce a avut mai
tArziu cu Turcii. La cruciata aceasta iea parte si regele Franoi. Pe urnal vorbeoe
despre copiii lui Isac.: doul fete, din cari pe una o c5lug6reste, iar pe cealaltá o
toreste cu regele Siciliei, i un copil Alexie, mostenitorul tronului. Dupg aceea autorul
povesteste despre diferitele räscoale pornite de multimea pretendentilor la tronul Bi-
zantului, cari ragrisera, ca auriasii serninatix din (motologie), dar au chub i s'au topit
ca niste besici de spumiti). Intre acestia a fost Andronic Comnenul i complicele s6u
Alexie, cel dintAiu orbit de Isac, iar al doilea inchis in mânästire.

www.digibuc.ro
388 GREORGRE MURNIT
HI.
DIN CARTEA A TRETA A DOMNIEI LUI ISAC ANGHEL.
Cap. 2, p. 560, 6 cap. 3, p. 566, 13:
Generalul Constantin Aspiete in luptcl cu Vlahii. A patra expedifie a lui Isac (1190).
05 Tay 'AXgetoy Si zai Tby 'Ayap6-
vexoy oIrco &Oen laxenuoc. aXX& xxi
KcoyaTavrryoy Tby 'AorctiTly, 67repccee1-
eipayoy To5 oTpaTeavorroc o6 7-(ep.,6yeoe.
Tbv xaTO: riv BXwy p.eTtio 7r6Aelloy,
art cp-ijaayth p.ciyoy 6; 0) cp6pety g-z000-ty
oi crrpTTATen. Xttrq) xcd. BAixocc Stolit.X-
XdfrOcce, Boat Soortzayripotc x.axorç, &XX&
-zpsaw cc6Tot; Trapa-zseilyac Ta ir6Tsta
ovt7p6cact, -thy Outlay ix.Y.60t 01 San-
est; xtmicize E dyrbta p.stacitificac 051;
aprineizq xoti "rob cparcbc ubv bt.i.viTaw
icitápipsv, avaraperustv inrozzthaac 'thy
dy3pa riiv aTpcmay Tq.) c inrepirroplac
Tcpookfilla.TC.
riul rilposatului IinpAxat Andronic Coinnenul, vrAnd s5. ascoale poporul, este prins si orbit.
CS4 ai xotTi. Macy xetp6mg etzoy
«Et xed ol BXixot ktitt ójayoc trith Ko-
vh.vtoy 'me! 875y-rec rijv 67th Tapilafoaq
irrijecay aoyexiiK, gescon) a5Occ 6 pact,-
Xthc /CaT' t6iv, cd Sh v 'ATZ6XXOY
7CMpxXXieac &x ItspteAs6asco; Tay Attloy
erostoc. paiy or 01 1-L0no napoocrEaG [32-
Cia603C etatOV 8GanpieC4a9V. 60.7i 114nOt viv
ixcrtpaTefay «?6ptas T& Tap ixstos cppo6-
pta art noXixvta icqopoTipav rcoUip riç
tposépa.; a5pe 7C.spLPEI3Xlithvx icrzby Xxt
TeEsat vcoatitcot..; xat ariacmscpdat wpol-
Scakrip.plva pipeot, zat To5c go)Osy &p.o-
yoplvou; 61o.s1 zl iXoqoug ri th 64/XI
Toag 7t651c toubyTag -4cd &my cerriino xrirj-
p,yopaToOvsac vat Tilt) p.iv at; zer.pac op piao-
sty EatioxiCovrag. Tb Si xxt LcuOtiw ant-
www.digibuc.ro
11....1111.
Dar nu numai cu Alexie i cu An-
dronic asa, s'a purtat Isac, ci i pe
Constantin Aspiete, care luandu-si in
aparare ostirea in capul careia se
afla cand facea rásboiu cu Vlahii, a
zis numai ca, «ostenii säi nu pot duce
lupta cu foametea i cu Vlahii, dou5
rele greu de rabdat, dar ert trebue sâli
se plateasca simbria pe un an»im-
paratul, neputandu-si stilpani mania,
1-a prins Indat i, luandu-i comanda,
1-a orbit prepuind c5, el, sub cuvânt
ca apar5, ostirea, umbla s'o räscoale
impotriva lui.
Cum ins& trebile din Apus mereu
se inräutittiau i Vlahii i Cumanii
naväliau adeseori in tara Romeilor
jafuind i pustiind, iar5, se scula im-
paratul impotriva bor. i cotind An-
hialos prin incunjur a intrat in Ernos.
Dar nefiind in stare sa, puie la cale ni-
mic vrednic de fata unui imparat, pi-a
träganat ostitul vrerne de dou5, luni,
caci gäsi cetatile i oraselele de acolo
cu mult mai bine in tarite decat htainte,
find imprejmuite cu ziduri i cu tur-
nuri noua, iara cei ce le aparau din a-
far% umblau ca niste cerbi si se anacau
prin prapästii in chipul caprelor fe-
rindu-se de incaierare. Apoi i teama
imparatului de navalirea Cumanilor
 DIN WICHITA ACOMINATOS HONIATIIL.
pop:0 iicpopeiaeac. 'thy cdrroxp&topcc(fiv yap
xat 6 xcapbg ç vv so(rerv zspaturacv ox
Civipanc) 6Wccv Tip iicsiOev iiverpscos
rola= tizzetfixatv. dotoiri p.i Se ixeivris
Ccvakupipetv spoeglievoc )1g alasX.4X13-
Oev, ciVil invcopmzipav eckkriv iletcxXX6iv
xcd v Tip.vord el; BeppOriv St& vino iltstaa
Tetuccipo fmroxcecapjanca, so TS ItXS1.010 a1L6-
Xsas ro aspcere6proc, xcd at pi thpLoc
io iv cant?, %xi ct6Tin "(CO ETA 7taptimi-
aav ay. 36ov Tap ati rijc E;p100p1VIS
ivI7.05 X21. iVataollniC ExC06); i./LrEiCs-
abr. ropeuevat, 6 aa tpolica4 al.013dc-
TOW -popitov x.xt 6petw6v rapoi3ow cc6X6.)vt.
7Ca(Svif3t)aSIO &Canby %at Thy CITpaTtiv. Is/-
pippec Sa %MT& Tbv izer. xciipov cd 666-
TCOV xey.ippou. Tcpoilyov [ON oin 6
'ICNOTOCSTi'COV M2,1001AX 6 Kcep.UTC7); xcd
o Kop.vnvbc 'Iaccixtoc 6 to6 tIcrrepov 132-
atXe6ocano; 'AAseEou ic(143p6.; int Ovice-
Tp:, OntadocpuXdoset. 3 6 aspacrcoxpercoy
Itoivv-ti4. 6 .606%ccs 6 Tcpbc ircap6s Oai0G
to5 pacrtAicoc. tb 6 plaov ireze TIc
fciAa.116;, fts iitErpocesv (.7)Seue Tdc amo-
cpdpa xai. ,c6 inchlavov 15) ..cZetos im-1-
peTtx6v, 7.6r6g te 6 potatXek lamixt.o;
xal 6 Tolyrou ecketaeXcpot; 6 aspxcrcoxpi-
Toy 'AXietos. oi 8:s pip(ilpoc. nap' ixi-.
tspoc 9ç M; alie.Cm; nar.6801) tpl,t-
vOp,svoc SilAoc ilaav & Tt TeLia010TE; Oat-
vav. r& thv 07.)V 7cponopeuAlvTa irapilX-
Ooaccv LXE, ripCCO TWV BXiZEOV &Tap-
vixotor, xocr6 ta OTSVi.
Tc 68o5 %al 61.XAm; Si xpEviv-corv inc.n-
v.o 6.gpay.ov1ro6cnpUnouc impc6vtac &vat-
tdec &zpac kcappaker.v,rio ai pimp au-
vertcyroca xat rpocrapiEca acpas 59c cpi-
Xce-Noc,x1Elb nips= 13statks.5;xoci Tokou
Ospanela cd 67c6aov ming) 'ATT& ?hoc ie.-
crrip.ov npocrecpinetca. xat o?rx 4315,301-
www.digibuc.ro
389
(caci §i. vremea trecerii lor pe Du-
nare na era nepotrivita) I-a silit sit
piece cat mai degraba de acolo. Dart
nevrand sa se intoarne pe unde in-
trase in munti, ci cautand o alta cale
mai scurta prin niste vai sa se co-
boare la Veroe, §i-a pierdut cea mai
mare parte din oaste, si dad, n'ar fi
fost Domnul cu dansul, ar fi pierit §i
el; cad pe cand el trebuia sa apuce
o cale destul de lata pre une locuri
§i bunt pentru trecerea calarimii,
el s'a varit cu oastea prin infundt-
turile unor locuri grele §i prin va-
gaunile muntilor, pe unde curgea. §i
apt adusa de ploi §i. de zapada to-
pita. Cei din fat& erau protostratorul
Manuil Camytze §i Isac Comnenul,
ginerele lui Alexie, care mai apoi
i-a urmat in domnie ; in coada ar-
miei mergea sevastocratorul Joan
Duca, unchiul de pe tata al impa-
ratului, iar imparatul Isac §i fratele
acestuia, sevastocratorul Alexie, um-
Mau cu gloata dela mijloc, inaintea
careia rnergeau poverile i slujito-
rirnea ie§ita din rand. Intr'asta bar-
barii de amandoua laturile acelei
stramtori ivindu-se, mereu se aratau
gata de fapte cumplite. Numai oastea
ce mergea inainte a trecut nelovita,
nefiind intarnpinatit de Vlahi la stram-
toarea drumului.
Vor fi socotit poate ace§tia, cit e
mai bine pentru ei sit lase pe cei
dintai sa tread, inainte prin munti
fart varsare de sange §i sit tabere
asupra oastei dela mijloc, unde era
irnparatul cu insotitorii lui §i cu toti
boierii marl ce erau cu dinsul.
390 GHEORGHE MURNII
aav yin %at& axonáv. 7CEL&i ap rpou-
xcE)Raev sic no?3 To5 rXeno5 ketvoo ra-
no') xat rriSan StaTEDetv gx0VCO; ô cth-
Toxperecop, al papPxpoc rvoca5ta asfr gst
7CXEfoTOU 6p.ethou azioano. au,' oE ro5
=Coto Pcop.exoti avpate6p.a.coc int TOo-
'MCC iip.iXouv, taxa zat aiycot irto-
latoOVat araciaoinsc, npb; tb avaliTEc
icpoppAvsec toti zWpou civiateXXov, Et
xai noviipon p.aXa 'sod inouvSovon, to5;
67coxaTthvTag Toiy axpwpetaw pocripcipopc.
CL2c a' iPtecCovro Tr!) nXleec xat Tor.; iTa-
no),.top.evocc XfOOK 7CO.)tieK Oi Tol/arot
gnaazov, iv:Mot:sow els tponv, 700
EL&vwc xat Tau o6S' Enrepayav, xat
Tam) &ix tl noXir th '&p as( tt Tok
tiAXoepdoug laeovexterv, incl3pEOovrac TE
xat xami nAstovac iptettlivooc, intxare-
pcas Opetc &at:11(0c rfi crcpattel..th a' (17th
TouSe ankiascoc yevoy.,evIN %at =Emir/
a()Cetv ixotoOs npoestLevon, 6); Opap.p.aza
xccraxXecaOivta a-tpup xattxtCov oi no-
Ailicoc. TOY incx=camppav61.1.evoy xcd aat
ToOc iv xepaiv NTECVOY. allovo.w
Ssic fay, oUS' ii8Ovato. iiscp.Xe6s Se akcic,
6.); iv lipxuat goos Xy.pOstc, noXXixt;
ILV CenthaaaOat se, xat' athv kthv cine-
netpaaato pecç43cepov, ain Se TCO p.71Siv
(iv6etv xat ,thv tgis xe? /AT-7c aurs[36Xeto
xiacv. noXX6iy Oi xat xpaTEarcov auvu-
Xeytievcov nept ainOv, XEl nokla p.av
avv-fixót(ov onoVv1ca, (.4 Si Tam nal
atparukac 'Poy.aioos, On6aot t rapoSy
St& %iv auimaklatv wpoataravto, awn
ayr(i) Eaoaog Solop.arxaso, XXi aiawato
ttávoq (inoXoadron noUctiv. xat 6 p..h
TOlg 7CrJOIVIOCCp.ivotc auvacpOstc Tayp.aacv
Nye acimpa AccutScx6K Tip int Tip xv.pa-
Xtv airroo %IT& Tbv Tote n6ketwv im-
axtaaam fisqr 0 Se aepaatoxpcivop 6
www.digibuc.ro
nici au gre§it in tinta lor. Citci pe
cand imparatul vartos inaintase in
locul acela greu §i nu mai avea. pe
unde sit fuga, atunci barbarii s'au
nitpustit in numtir nespus de mare.
Dar nici pedestrimea Romeilor nu
pregeta irnpotriva lor, ci grabindu-se
§i ei ca sit nu fie impresuraci, de§i cu
muith truda i primejdie, se repeziau
la deal §i respingeau pe barbari cand
se coborau din culmile bor.
Insit fiind de multime imbulzii i
suferind rlu de rostogolitul pietrilor,
Rorneii au rupt-o la fuga,, dar i atunci
dornol §i nu fara curnpitt §i numai pe
catava vreme ; caci necurmata iz-
bandire a potrivnicilor cotropitori
prin putere §i multime i-a silit spre
neoranduiala.. Deci invalma§indu-se
§i au-Mild care incotro srt se man-
tue pe sine, ca pe ni§te vite ingrit-
dite intiun tare, du§manii schilodiau
pe cei prin§i i ornorau pe cei ce
le sta la indemantt. ii nu era nirneni
s&-i ajute, §i nici era cu putinVt. In-
st.rimparatul ca intr'o cursa, in-
citput, de multe oH a incercat sii,
respingil pe barbarii caH navaliau
asupra lui, ci nimic n'a izbutit, ba
chiar §i-a pierdut i coiful. Dar erau
in preajma lui inglot4i oameni multi
§i cei mai ale§i in vitejie; aceOia
omorind multe dobitoace inarcate,
ba chiar, cum se zice, necrutand nici
pe o§teniiRomei cari inghesuindu-se
irnpiedecau trecerea lui, i-au inlesnit
ie§irea din strarntoare §i astfel el,
unul singur, a sciipat cupieirea mul-
tora. i cand apoi ajunse cetele ce tre-
cuserit inainte nevrit4mate, in chipul
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL.
Aointa; tLlI pea& xxOopthv Tà EV OtPECYLV eck-
Xrp i1368Lcrev, (Zia 665 two; trevivo; einco-
ptrx;, 6v To6 xae d.n6v tt; crspcae6p.a.toc
Amoi3a x To5 t1v papPdpow
roSvoti
TiTILITOC TCp0a8LaX44ev0; irrearcia=o,
;cal at' ixeivri; &reEpecco; gEfiX0e xxxorj
pccoae6; ae ar.de to6 Xeiopivou Kprivo6
irpa; tiv BeppO-riso inocnoOsk £6pe rip
rrpoeieXeoficsav firmOth; atpcertav o6x. Ci-
1aOde cpwc4o1any nept icarco0. SteOpu-
Xeito 1Ocp 6.); vat ak6; t Aoucep MOTES-
XdaeL crcpcne6p.caL. St& youv TO 1-)1; cpYgrtic
dyvay.ov 6 palle6; 62Lycc; 1,11.6pa; Tot;
axer 7COU xpookcapicpas Opeat npb; tv
TOY 7c6Xecoy ircivetat pacx.M.Bst. II [Lev=
a7cstmcara, nept To6 xpatornto; 4soucia,
soijp.1 öp'frthpa.; FlyieXCasicantraoxip.yo,
fp, rrepdx:ras 6 P7.CrLXS6C &AXE %IT& Tb
Kapna6VLOV Avvomia TO:; n6Xecq ircoti-
clay voorto cdrthv ava7ops6stv.
'AXA' orne "Avvwv &Kt 7C0X6 ELTCLIIVCCTO tç
T6311 epaL1Lthy Opviewv aukXoriv, 03; luta TO
ataxxelpeu Btec p..etpcmokX69 fo; 'Avvcov
Oe6; ivaeXez65; rexpecxxeriplywy minas
cd toirco 67ropaXX6vvov iEket p.earip.a &a-
triixev MOTS CaXov, c Curaymn atap-
ps6a-g tb &rap ocircoG Tthv dpvtOwv tUXos.
XUaavcs; Tap th rrepbv oinatt. vAvvow
fiaov 036c, ELXML TaL Tthv 6r.avietov mi. net.-
Xtv gv.ouao6pyouy i»; ispOzepov oliTe trip
6 pacrae6; i; vaxp6v ciç soxiiiXou
pi; alTEXaDOM s iacp zravst; rroXpiv-
Opomo; yevop.evri ta; nóket; artcrreyazo6-
act; iasixvo xxi. Tots); aipoin x6)1ov xto-
p,govras kpcov. siotthv a& Tip TLiP0 7C6kSOW
ecpxouaav intexiXecoi TL Impbv rii;Opptioc,
xcd, V irri. TOE; csop..6efinxciat. TO(YTOL; 81-
xvcip.evo;. rcr.drrp 'Oe oe oStw atixemo,
&XV 6.trca.i.pow xat& 132pp6po)V, tC irpoTij-
"CM& ixein el; ectuTov iTeXxótLevos (1-
www.digibuc.ro
391
lui David multumi lui Dumnezeu,
care-i adumbrise capul in cursul rás-
boiului acesta. Sevastocratorul Duca,
vazand cä anevoie era de rasbit
inainte, se intoarse pe aka cale si a
scapat neispitit de cel rau, avand
norocul sa dea de o bunk calauza,
unul anume Litovoi, pe care-1 alese
lua din ceata barbarilor ce erau
sub porunca lui. Iar imparatul fu-
gMd i sosind prin Crenos la Veroe
si-a gasit oastea ieitä fara pierdere
inainte, in mare grip, find pentru
sine ; caci se svonia ca si el insus
pierise impreuna cu tabara lui. Deci
pentru neadevarul acestui svon im-
päratul, dupa, zabava de putine zile
prin partile acele, se intoarce in ca-
pitall. Vestea cobitoare despre piei-
rea domnitorului era intrecuta de
alta, pe care imparatul intocmai ca
si Anon Cartagineanul a intarit-o
raspandit-o prin orase ca sa-I in-
tampine drept biruitor.
Dar nici lui Anon nu i-au fost de
folos multa vreme paserile cantarete
adunate de dansul, pe cari le tot
invatase anume prin niste copii pusi
de el ca sa cante vorbele ca «Anon
este Dumnezeu» si apoi le-a lasat sit
sboare care incotro, ca sa raspan-
deasca pretutindeni cantecul ce-1
invatasera in folosul lui ; caci ele,
cum au sburat, nu mai cantau ca
Anon e Dumnezeu, ci ii urmau can-
tecul pasaresc ca si mai inainte. Tot
astfel nici imparatul nu s'a bucurat
multa vreme de stirea cea binevesti-
toare; caci bogata in oameni fiindu-i
pierderea, umplea cetatile de vaiete
si Ora de bocet salbatec. Si. and el a
intrat in capitala, i-a mai scazut putin
din mandrie i inima ii durea de
cele intamplate. Nu tot asa fusese
392 GHEORGHE MUENU

tiatra, /3,co &V st'Yfpootin i'!EXE6e.13012 xcZ't
iLeTa xcer)p.ovtis elosXo6sectOsa, xxl (:.4 Ta
3n %at oE ponvoliaakormat rcpocasz011e-
vot x?rthv a )(apt xat ncivtoc tt
eact Tot)
Spop.o0 imxpo*.st. ToEc xXiSocc, xotl iv-ct
atotp-itic Etv2Maszm Itorciptaaoc, ant 05
xv6C7 is avapilostoct iluppEn, tBt 8 Itat
axxoxasot; Sóeoug trot:a iauto5 an-fxsxpd-
T7F0, vat zoXXixcc ta v .uzip wy.p"ola.c
inrparraCa:ieva ixTipcov i?Oirieto pI sta
Ta. xon)6); bp' igtdiv fip.aprigtiva xcci trb
Oso5*my nimc xataXotiry PapuvVipott
Tb t6v xot.1
oig 7.0 (All TO5 /A Emotion)
napct8oOtivctt iipic sic imoTETwatv xp
ttcopti) cd oVt. ao?6:), &Aka trIvovwc ai-
wilv Tot) *OnEoto To0 Bpavi ropeoefivz: &no-
azocaEav %se ctircor) 1,10a4SYNTO; totof.YCOL;
i-asBooOlt. To6; txpovot,Isuov.ivoog zaxo"Cg.
i;) Taw TO6 7rompo5 ax.i.Kokccov Ti Itgl
ir.pliiiv.iroo, el ditto 'caw pr3MOV Ttvi;
67c.st.)17;xacv, euc, e6ler.ictiv impt.oFow; v6;
onotaaotiv tinO zwo; airabv zapotvijoetos
EnnEakayva xv.1 aytiliuzov ix6:a(.01EN 8
Oebs auixtvridzratv gOvaat v.cci lug irpO-
13mta aCOr ig ITO:pi-row airco6; 02t,
TE V. anowczEvitsOac.
Isac ademenit de cei ce-1 1ncunjurau, se legAnA, cu visul unei domnii 1ndelungate In
vreme ce necontenitele robiri, omoruri si vinderi ale supusilor sal crestini iii erile
Wine anici un Ierernia n'ar fi avut destule lacrimi sá le plangb.
in randul trecut. La pornirea lui im-
potriva barbarului, insu$indu-$i cu-
vintele prorocului, credeh ch vaiei
cu bucurie i va veni cu veselie $i
ch muntii i dealurile vor salt& pri-
mindu-1 cu voie bun i toti copacii
phdurii cu drag ii vor frernata, din
ramuri i. in loc de iarbh va rhshri
chiparos, iar in loc de mAracini va
rhshri rnirb. Chci Ii Meuse $i ph-
reri ciudate despre sine $i de rnulte
ori desthinuind eugetele ascunse din
inirna lui, ziceh ch «nu pentru ph-
catele shvh.r$ite de toti i pentru ph-
rasirea judechtii lui Dumnezeu din
partea tuturor s'a schrbit auzul Dom-
nului, de nu mai vrea sh ne aseulte
ne-a predat spre biciuire unui
norod prost $i barbar, ci ch relele
suferite nu sunt decal o pedeapsh fi-
reasch pentru acei ce s'au luat duph
Vrana, child acesta a chzut in boala
rAsvratirii impotriva lui». 0, dill,-
cease& cugetare $i povatA a unor
stAphnitori, chnd socotesc eh miile
de oarneni credincio$i nurnai spre
isph$irea phcatelor unuia din ei sunt
de Durnnezeu lasate in voia nearnu-
rilor rhsculate spre a fi robite i ueise
ca ni$te oi de junghiat !

IV.
URMARE DIN OARTEA A TREIA. A DOMNIEI LIM ISAC ANCHEL.
Cap. 4, p. 568, 14 570, 20:
Petru i Asan 41 intind cuceririle pests hotarele Mysiei. has intdrefte provincia
Filipopolulvi impotriva Vlahilor i bate pe jupanul sdrb Nemanja (1194). Gene-
ralulConstantin infrdneazd pe Vlahi $i se aclamd impdr at. Isac ilprinde §i ii orbote.
Bucuria lui Petru i lui Asan. Cap. 8, p. 587, 16-589, 10: Pregdtirea celei din urinci
expedifiuni a lui Isac a detronarea lui (1195).
OE Ithitot 13X-fo t. rio 2Bi. vrAdv Pm- Vlahii dar trufindu-se duph nein-
!taboos 6cppun.Cottevoc, vo 7cXo0sov cippbv cetatele biruinte asupra Romeilor 31

www.digibuc.ro
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATCL.
xal raNtoroy 67acap.by x vin `Pcopa2-
mbv Xotcp6pon 7CEptPcakeip.evoc, oixathaxe-
TOE 'ma kotro5 Tat; Opp.cd; aysióvaaav,
zai oincin %With; %xi errpo5s DoltCoyso
imOvrec, &XX& xa2 mcd Tthy eiNthrmy
i'onrkf.Covco itóXsto. rip TE oi5v ' Aizio-
Xoy iancópenaxy mi. Thy BipyaN raps-
crripsano, xxi %%rat Thy Tpcc'xSvcCco eitv.-
x6p.,Evoc, 111 sm j isiXac Xeyogn
andi, 're 7rXdoy ot?rcl; çioc iicthycoccy,
xat mirth ti nb Evivircoy 'aim+ ivomot5Y-
sow iXilk0304y. af.W. X2i sic TO%) Nraoy
aupotóp,evoc Way xixsaisy 6-4 bAinv 20-
Optbnow Ts xcti Cthcov kEarianto.
gyp') 8' 6 paaas6;, ola 67cb [LeXta-
cuby rtipi.oy zultAO6p..5yo;, TN: vir) my.co;
nwrzóvtcoY inapga ltpenspov TEA. 're-
211
xsiyabv ppecps6aat t-te, ac_wcycitv sic dep-
x1706c p..eptCse Sty crrpayhy. aylkst xxi
Thy Bipyczy aviltrtaa stoci iztipitoaa oily
'AixixXoy, v poupav x.),ccti; Aron-
siongen. v.at &6áu thv 06% law irpo-
mOs(cts etycv. taryth pctatXursic, .70.xy et
yza Ogto) Tit T6V1 avaysiwy At3t; irmpa-
ticrcepa. Uciuy 6 -421 akà; zstth th;
p.stoncorAva; zporic Irspi nip (I)kirrou
bray/(ay, xat nipt vyancoriettY maim,
-(0.svo;, 6); ivOY, ayearakXs Tac -ciov B)4-
-km/ xai Exueoly int8poithc. aoaa v.g2
Toa vino Eippcov Zoundyou 7m9pyo5y-
TO; Mei Ta. Ex6Eta yOsipovroc, 'tar' kat':
you iithpillos. Y.al (7); atwapp61sclaY ai
'recast; mth .thy Mor43oy Xeic;p.syoy Ito-
tx.p.Oy, iyixXvnty o pippapoc, Y. xara-
&bison yevogn; ont OVioc. TO6TCOv EvfOt-
VL01.14 7txpeaálhptiactut. xx.tapalutc6-
!Ism coti Bapacit Othacetpdlityov raps),
OthY Se %act -thy Ntsoy ci irspi Toy ni-
ooPoy yay6p.ayo; noratthY TCp oZxeilp auy6-
p..tae wii6estt VI) nIb 06yypEas frrr ,r6;
133A6,t xxt ouzyk roans emTpigm; ottt-
pas iitoivsow a+)6t.; sic (13tXurro7uoXtv,
www.digibuc.ro
393
dobandind avutie multa si tot felul
de arme din prazile ce au facut dela
Romei, ajunserit de acum de nu mai
puteau fi struniti in goana i pri-
goana lor. *i nu numai satele ei
cmpiile cutreerau, ci au inceput sti
battt si orase bine intlirite. Luat-au
dar Anhialos, si Varna au supus ¢i
sosind la Triaditza, vechia Sardica,
stricath mare parte dintr'insa si in-
sus Stumbion 1-au pustiit de locui-
tori. i sosind chiar pa,n5, la Nisos
au facut de acolo nu putina pradtt
de oameni i vite. Iar impttratul ca
un fagure impresurat de albine, find
din toate prirtile incins de rele i ne-
stiind caruia din cei obiditi sit ajute
mai intalu i cttruia pe urmit, ii im-
parte oastea la capetenii. i astfel zi-
deste din nou cetatea Varna si intrtre-
ste Anhialos cu ziduri i straja. i cu
toattt grija impttrateascrt ce prirea Cit
arattt pentru toate cele, dusrnanii erau
tot mai tan ti mai covarsitori. Deci
cittre toamna Iutind i muieretul cu el
s'a dus in tinutuf Filipopolului si a
cilutat din thsputeri sit curme nitpusti-
rile Vlahilor i Cumanilor. Se repezi
.si pima la jupanul Sitrbilor, care fa-
ceit striciiciuni i nisipiâ Scopia. ii
dimdu-se lupta pe apa ce se chiama
Morava, barbarii au fost infrânti
find pusi in goanti, nu putini pie-
rirtt, unii inecati in apii, iar altii stra-
pm* cu sulitele. ii trecand dincolo
de Nisos impitratul si sosind la ritul
Saovon (Sava), s'a intrdnit cu socrul
situ Bela, craiul Ungarici. i zile
multe pe aici petrecAnd se intoarse
394 GHEORGHE AMMO
xixsiOsv civ p.erlózoXcv arauavr, ix-
xXivon Ttv es soy Ari.Lov zcipo8ov.
El; 8' képav Tiov mere& 43tkuszokroXcv
zwprov rinL8euv xopipwriatv, UK Tow ixs-Cas
vatatot max6vrow xoczoic &SE, atiXAst
t y oixsiov iV.8iXtpoy KwvaraNtrvov, Ov
%al Soiiza toa Tram) npoupcasto, its
aye:an-1,6v aCITOTac. 6 Si v &tint.°
incepavoccieNxic Tin ileipmxst, tO yo5v Oo-
p.oet.8is 2rapanxv6ow Wç o Taw Xs Ovum)
OXJ.VO tiv Otcp 6v el'Atic ix riviaiwc
xat tç inauzivion x6p.iic TO ?Amoy %at
c T.:bv 6voxcov ixtox(ic, arm npbc
kcxxotiv %at 8iog TO ouvOv at4 pp6-
Nuaa atpvuJ. c vthp.cat p.ávy Not-
OEciOn.f o zcd ivvollipzat xsti npOs To:
ircastálleva (486; inciiscrOac.
'Earpa. 'Eta, dm, lath TIN ccuatx-ii; ô6-
wroc. si Si Tcou 7, veórtic acioa.34,Couace iU-
7Ctrte tot3 )tafiii%Ovtoc, o vin) ixeCvtp ovvi-
Csuyithvow Unoarpcertrov ipatstp:a, tc(rop
civtxascpciCouacc Opoug UlTsppatvecv nt-
'An tok taxtosok. i'mcriaav o;iv aircOv
oi (board= 13)..y.ot 8aoy o68' cckby Tin
pantláce inorrav60.evov xarsiadencrav,
azt noacinc 6 IIitpos a5v tip 'AeCtv xsE-
petv Ta. 7CaTOC (I)LXLITE06ROX01 xxl Bsp-
a.rx naeov ietóvtic 'thy
pOlv Tcpo0.1...t.Levot.
Kowetavstvov, OA' 467covra etzov xxi
t&c ixer.vow xXovoiivtx cp4Xxiyac, Eli ars
otix' 6.)c Tcp6tepov aux* in0E0OV Tetc
ix8pop.6 c.
Dupit cAteva izbAnzi suineVndu-se, Constantin se proelarna Impitrat si iea druniul spre
Constantinopol; dar a urmg, e trAdat de ai lui si orbit din porunea lui Isac.
Tocro5rov 8' i;cpecivOlexv o BX4-zoL Li
Utiaccne Ilitpoc TS ICCel, 'Aeav ict
cotc cav43e(371x6at Tofnotc tq Ktuvcrea.v-
TNT, &lase xaxeivov kci TOO icancipi gOvouc
1.11 paaa.e.Car intrpletv, 132acIgs loll
www.digibuc.ro
inapoi la Filipopol, §i de acolo la
scaunul säu ocolind muntele Ernos.
li nazuind sá dea un nou chip
de carmuire provinciei Filipopolului,
care mereu 0 mai mult decat toate
patimia, trimise impäratul ca stra-
teg pe varul sau Constantin, pe care-I
oranduise §i «duce peste coraii».
Acesta macar ca, nu era Inca decat
un copilandru, arata, multa inima §i
indrasnea15, asemenea unui puiu de
leu, care chiar dela na§tere ii va-
de§te mandria §i desimea coamei
§i ascuOrnea ghiarelor. A§a fact el
st fie ascultat §i temut de o§tirea
ce avea cu dansul, incat nu numai
la un semn, ci §i chiar la un gaud
al lui u§or se pleca implinindu-i po-
runca.
Avea ca creneral de§teptaciune fi-
reasca, ; iar dac cumva sburdarea
tineretii ii abate& dela datorie, in-
franat era el de atre generalii ce erau
sub ascultarea lui, oameni incerca0
la rasboaie, can ii povAtuiau sa, nu
tread, peste hotarele cuvenite ale
o§teniei. Deci inteatata rasvatitii
Vlahi s'au ternut de dansukcat nu
s'au speriat nici la vederea impara-
tului. i de multe ori vrand Petru
cu Asan sit prade tinuturile Filipo-
polului 0 a Veroei, nu puturit sa;
scape de privegherea lui Constantin.
El era pururea pe urma lor i pu-
rurea le puneä pe fug& cetele, de
nu rnai puteau face dese nitvitliri
ca inainte.
Mat de mult s'au bucurat Vlahii
§i s'au veselit Petru qi Asan dupit
prtIania aceasta a lui Constantin, ca
§i Mud el le supusese neamul la im-
paralia lui i ca imparatul nu putea
 DIN WICHITA ACO HINATOS HONIATUL.
gX0Vta, 112,4604 E6spysz7ICEno IDa.04 to Ug
BXcixovs 3 'sac xdpac ixx64pac To5 Kwv-
crravrivou, 0ulloampo5vrec gy Tote TOL-
OUTOCC, %1. th 13(01.taiaw tiapiTtipf.001Tec
7CpayilaTet &ti tb xcitcorres del wpozw-
porma, xat Tots xsEpat *saw f.moat-
861Pra.
Oi e a6TOI X&L Totc x (Firckric Troy
'Al 'Taco Ttll 'COW Puip.cduiv )np(oo-
atv afixtv noXperic invixovro xpitoc,
1/7/Se 18stv nom 64varov, si. 8uvatáv, ie-
xcrapoov tà OsIoy, 8 dcpaipsatv As pa-
atXsfac =flaw %at rip altfav irpoacc-
Oglasc ixpyrrtipiaCov ot xatópatot 6.)c
a(Frrthv Pacasoávuoy grc xat gTG TeC 'air)
BX(ix(0v irpoas7u86csoucsE 're met p.sys-
OuvOlianat, xat xthpag Og xat iráXetc &X-
Xtrcpiac grocrticmvtat, xat apxovuec ae
ainatv vat infotip,svot gx TO11 [1.71p6n CCU-
Tthld iaasticloymt, o6x ot8' 80ev %at Orcoc
tge galtooSarstliva Terra SteEcdvseq.
Tvesv TOL %at ot ièv ceus int u ixxop01-
aanes (ppoUptov x61./ag (ivareciarous 01-
(561/evm 1 nóXsts tillIatritoug Meows;
pzc& paarioc int saav LtuOnqs, tb
apocrcuxbv arcav go(vovro,7tOta P.V ct <N.
mnicou inAptsc, lung 8i t Yapauxt 4E-
8petiones, 'SATs 6 xara Tip 'Av6pLa-
v967coXcv g1cspz6v.svoc ot 6 13(ottatot
v(00gcrrspov gice4saav, e i 7CO'Ce Xal
(IVT6Tti.011G2V 9 ollveirX&Mai.v, 'etath LE-
piroc ixaxouv tobs civuxaXoug%
Urmeaet despre risipa i desfrhul dela curtea lui Isac in Constantinopol, despre oa-
menii de cari se lash s fie condus, i despre multirnea parazitilor, de cari era incun-
jurat in palat.
(pipst.v -tap g-zon Ticc p.e.th nto-
Ooiv intSpoilocc xsd kJ:Fmk; rthv BXCexcov,
TCX7ITT011evoc è %at Tip Tbv naov 'AXitov
%a/ 'thy BCCCaTC7110 BatiEXECOv, 6'31, 6 1.1.ev
¶6)v i4ff.010 ii1EtTO 'CV(VATCOV 6 si Botta-
www.digibuc.ro
395
s5, le fac6, alt bine mai mare, cleat
sg, scoatä ochii lui Constantin. Prin
aceasta (Rideau dovadä de intelep-
ciune si luau in ran imparatia Ro-
meilor, care mereu aluneca, ci mer-
gea din scAdere in scadere.
Tot dinsii urau chiar domnie in-
delungata familiei Anghelilor, stapa,-
nitoarea Romeilor, i rugau pe Dum-
nezeu ca aceasta, daca se poate,
Ed nu moar5, nici odatA, sau si nu
fie nici odata lipsith, de impar4ie.
Arätau 9 i pricina acestor uräri ei
prevedeau blestematii cit «pe vremea
cat vor impArati Anghelii, domnia
Vlahilor va spori i va creste tot mai
vartos, i cit ei vor dobandi %eri si
orase strgine si din coapsele lor vor
odeasli domni i stapánitori» cari
toate aceste lucruri nu stiu de unde
si cum le spuneau
Deci cu gaud ca sit surpe vreo ce-
tate sau satele sit prade, sau orasele
sit dIrd,me, iesira cu o gloata de Cu-
mani potopind tot ce gitsiau in cale,
acum navAlind spre Filipopol, acum
aliindu-se asupra Sardicei, ba uneori
chiar nazuind i asupra Adrianopo-
lului. Tar Romeii slAbiau tot mai
mult din putere i chiar de s'au im-
potrivit cate odata ori s'au hartuit,
putin au stricat dusmanului.
Jar impiiratul neputând suferi na-
valirile i tathariile Vlahilor intov6-
ritsiti cu Cumanii, i find necajit cit
Alexie Ghidos si Vasilie Vatatze, cel
dinthiu comandant al ostirii riisari-
396 GHEORGHE MURNII

TON 'air) 6anspfaw TcpooxiOrtro, apprXa-
)tivras 'rag noXelii.otc gricati Tcoo Tot) 7C0-
Xtaprinc o op:rjralp 'Apxatoc pI p4-
vov ov 'CL X7..rovOmávaz xplaviv, &XX&
-thy p.v nay docciapog cpuyerv cinoXo.)-
kex6-ca 'th xpetvrov oft arriattag, Toy ae
(sup"; 13a.p-oac tars inc' ctinov Tgeaty, givo.)
cd niXty V ixtyro5 uvra .76:w avmcd.-
Atov gieviptecOat ncasp.ov. cluXXoTat ov
xai autoypegfat uby Toi-min 'Tivovro
atpatvv.druov, Etxper0 ae xal to tic-
co Oopop cxbv auveXgyno. neppac èditp b
tbv btetyou nevespbv -thy Kix seiv 05vvon
to' 67coco6pcov tcstto crovapacy- 6 a dog-
wog inapilEEEN izciveuse, xal &à T.71; .13tai-
ms '.x.1tgp4Etvllas nveilitu ospcnuintatc.
'Aroxpitioono sty
Oriv Tor) crcparoniSou
EOXXOTill) inoca*voc, %at riyce JV
irpb; sois Sixa xpus(ot) 'ivaxeoxacipzvoc
1..svcrivZiAct, arernrAou a' ivO4Levoc wrap
'cà iUixonoc, cd zsp' t'ro q stria
Ttg. icpo8tacip.eng Matpa, xata Tck;
Maryrfou iiv.&pag oft Pacrt.M.Oos T6P1 TC6-
Xsow gastotv, evf etc iautbv Oscp, xat xx.rà
zCin Pappapwv csrqpi.aa; TO 'am npricloncov
xat Ostg 6.)aei ri-criav ototO asepeav, xat
3pov oft inavaatrAcriis fliv.voc tO rgpar;
sthv gpr.ov v )(w/ xardc tthv anoota-
eabv "e,_eawiTeosy, E ply ScatOv cq Tuato,
inavatchek Tio 0E4, el a' anaiarov, Einep
innflovto, 'eta" orno.) rcin ixELvou xprIth-
TEO ieccpubv sEogv. Sow.pziCovTos Thy Tan
Up..avao2,6n ()6q3aov 7CMTO.acrecv ,thy x2,11-
pov sthv &swim.
Kat 6 l.av Emalper. totobtov Tp&pon tO
npO0o1.1.ov xat 61.tdas axgi 'rob %Eva6vou
zwp6".w. -11 a' fncepxetp.an 7th.v.rtuv xdp xat
oltt} fiv 6012,1/, 66' ô Tor) xpeEvcovoc
finsaspam Oup4c, (c)g gacteev, it 7cactv
otç ai B2,art xpatatcoOivres aporacovt-
tene, iar al doilea al celei apusene,
incáierandu-se cu dusmanii pe unde-
va cu totul, aproape de orasui. Arca-
diopol, nu numai ch n'au lzbutit ni-
mica bun, ci pe de o parte Ghiaos a
fugit in risipa i si-a pierdut cea mai
mare parte din ostire, iar Vatatze a
pierit impreuna cu cetele de sub po-
runca lui, s'a hotarit iarit singur sa
inceapa rasboiul au vrajmasii. Deci
aduna i chiama sub steag ostiri din
tara i näimeste un mare numar de
straini. Totodata trimite si la 50-
crul säu, craiul Hunilor (Ungurilor),
de 'i cere ajutor ; acesta s'a invoit
bucuros sä-1 ajute si 1-a fagMuit sa-i
trimitä cetele lui prin Vidin.
Adunand dark' in tabara oaste des-
tula i luand din vistierie chentenare
de aur, cinsprezece, iar de argint
saizeci, i ga'tindu-se au tot ce era
de nevoie pentru Wire, porni dela
scaunul sau in zilele lui Martie. fi
era plin de incredere n Dumnezeu
insas fata lui sprijinind i intarind
drept stanca impotriva barbarilor, el
Ii puse in gand sa nu se intoarca
inapoi decal numai dupa ce va is-
pravi lucrul pentru care s'a ostit
asupra rasvratitilor, asa incat, de va
birui, sit multumeasca lui Dumnezeu,
iar de i se va intampla vreo neno-
rocire, impotriva careia se ruga sa
se lase in judecata celui de sus, care
inert mai incuviinteaza ca toiagul ce-
lor pacatosi sit loveasca in soartea ce-
lor drepti.
Deci cu astfel de ravna i inima
plecand, se indrepteaza catre terile
in cari, primejdia era mai mare. Dar
mama i puterea ce sta deasupra tu-
turor era Inca ridicata i mania lui
Dumnezeu, dupa cum faptele au in-

www.digibuc.ro
 InN NIORITA ACOMINATOs IIONIATUL. 397

acmo. xott oko.) pev oE Oc4".1.4.1.oi Tor) vederat, nu se iniblânzise cu toate

xpocToavcos jt to6g ii.a.panocpcdvovTag biruintele dinainte ale Vlahilor in-
Epterov CiTcoat TiTac, xce. 'Cep atavOITE:4 tariti. i astfel, pe cand ochii impa-
iltSW011 th apeo,thvx icOppcoOev 'epotv-c.Co-
ratului erau atintiti asupra amarni-
cilor rasvratiti i mintea lui ii ur-
laCY Oi ag ye Toirtov c &MS cimpi- milrià de departe, el nu vedek, macar
tPovTes gr.* 6Tsc pE3X6tOWCO, 4/1 To CL erau aproaperpe cei ee voiau sari
oip' &cm:as roXotk by; ati 7rapsvozXof)V rAstoarne de pe scaun si trecea usor
67capaX6ILevnc peste cuiul din casii., par'ca ar fi fost
cu totul neprimejdios.
Isac ajungand la Kypsella e detronat de fratele säu Alexie. Acesta ii orbesto i 11 tri-
mite la manastire. Alexie, ocupand tronul, ii imparte puterea cu soVa lui Eufrozina. Di-
solv armata i r5sp1ateste pe partizanii sài dandu-le slujbe i 1mp5r(indu-1e banii stilt* de
Isac pentru expeditia in contraNlahilor. Un oarecare qAlexie ComnenulD, ajutat de Turd,
se r5scoaI5, in Asia. Imp6ratul intr'o expeditie de dourt luni pa izbuteste a 1n5busi ritscoala.
El nu scapa de rebel decat prin asasinare. Isac, Comnenul, tiranul insuld Chipros, de-
enind primejdios, 9 otravit, zice-se, tot cu invoirea imp5ratului.

V.
DIN CARTEA INTAI A DOMNIEI LUI ALEXIE ANGHEL (1195-1203):
Cap. 4, p. 612,16 cap. 5, P. 617 :
Generalii Alexie Aspiete ci sevastocratorul Isae bdtuti de Pant i Asan. tap. 5,
617, iCap. 7,624. Asan asasinat de Ivancu (1196). Acesta s refugiazd ki Constan-
tinopol. Petru omorit in curtind este mostenit de fratele u loan- (Caloiah, Ioanifitt,
1197-4207). Ivaneu luptd sub Bizantini impotriva Vlahilor (1197-1207)i

'Ent itticst a' as 'AXeEtos igetp-ioaTo Alexie, dela ..inceputul imparatirii

paltletioac, er.7COK CIMSECOUTO Bxaxotc,x,ott
"apgaPatc iTenot.tcpa icpag Tay IfiTpov %at
Tby :enepave a' oiA' OXon Tip si-
p-lpip uct Tag anovaig, ola Tcliv 6Wapthv
'minor" fricspOixong rdcg anox.pfae.tg 7C0071-
craithwo, xioceiva npooOevivow incep
rAvir; & TwILotiots e466VaTi TS xat &a.t.to:
noul)ev V. &past TOL To5 Paat.Xdox;
xxrd: Tip go) atercpEpovroc npoaptaXooat
Tor4 tp C& ppag BooXyapotorc Oe-.
!mum, %at TO ai')XLC61.1.avov &was P(OtIfii-
v.by oaymatot -iirriptOTes ii.XXooq C EXEE-
atoo5 xailtis Elpyiammo, v t
xcct 66-
,thy eacv CwypEocv Toy ACIITL&119 'Ake-
Jui,. a cautat in tot chipul sa incheie
pace cu Ylahii, pentru care la urm6 si
soli a trimis la Petru i Asan. Dar
incercarile lui n'au ajuns la nimic bun,
did oamenii acestia au dat ra'spun-
62- suri trufw i voiau sa facà o to eme ala
de pace, care nu numai infruntatoare
Romeilor era, el., §1 cu rteputinta, de
implinit. Jar pe cand imparatul se
Oa la rasilrit (in provinciile asiatice),
dansii napadesc tinuturile bulgare§ti
despre Serres, infrang armia Rornei-
for care era pe acolo, =oar& o mul-
time dintiinsii si la urtnk, prind de

www.digibuc.ro
398 GHEORGHE MTIRNU
etov, ac apnretv choveroc; TCp4i3X71TO.
XpaTO5CIL si %a/ icou(-.6v in rv &mils
Tpoopftov, met et!')Tdc ply sic 'th irtxpxocc
''crepaXtcavto, aircoi S' ira.vijxov °Naas.
Xdav iktpazdorec 6 athencliv. paatXths
EB:s!Lil xd v.s.senstta 'rum-it 6v TE 8mrcpct-
apctzeatri npomOoiv.evos, 1,20' ixxv/c
=type arpctvdc tby iwycoti -fccp.f3rAv
,tEov'TOY aepotatoxpopce, Ore St xce:
'Acrav 7cpb; oco6; elaapvTac irapatvecw
BXaxouc piths!. Tecg x.a..cac Ttopniono iits-
Xstiastc p.sorec Ospp.6vircos odescOat, /LEM-
aext 8 xcit p.e06Son, atpatirrourno Op-
zetv Tay, ( os nuveavovrozt, etvapa. orro),E-
ttutbto met Way Tot) aaeXpoil 7Cpoofsp6ara-
pov), p.eth xCpscou Et7cmp(vccro üj Say
Cul uttg Filtiatc eistxXEvEtv orb an, p.fice.
a' 8v Etv8pet-uv oxr.)T71 8tatipu),Ei, c 8)o)
xott socoiiorov '6v.th ocoinov xatermi'vca,
o;O' av 8tieetat Seabv xat ecve0ott8n.,
rpO rijc neEpoxc citOspiCav oat irozgture-
aeat, (Da« rip tav pliplv p..11 oretvorctv
airoatpipatica att mor ig Corav diróX-
Xutat, xcci [tow= v nXsiarot Xxot Epn-
plCouano, grilost 8' teo.)c Memo Mirailaav
'Là; 7p6eEtc T6/V b6CMPO.X01.1.61/0310 ErTS
p.tv xporcuttivtoy rap' cciyriig Etvaptiw, iv
iroXXorg 6 ct 'thy Ocpeaktiiiv ECcivatv vino
TygitCoilivotv 8cmtartiv, xezt oiSvo rpocEs-
COext Thy cpigniv ion 0,718% 2r) youv [to-
pots tiXsEcFstv teeK (1)6043 zolt aXXoOt rou
altivat zirsoOat. th yetp eirM o?nt otas
'Ca Spdv,Eva, iaXa 7X6yrrtic 620Lov siaot-
x:C6p.evet pacotis claw &XXorptwv, va.1
ocoOvo ivavtiov 7CoXAcixt.; ivu-sphaov.
aaffal-1); II aan Tow iwovivtov Scons-q-
rig OcpecapAc, d Oporon (Itv TEOgatat
&7cctpxXOTtonoc, ol5x iogpmesv staxeollivriv
17.COV Tip 7CEO'CIV 61c Tip ubv XepplYow
eic ivobtlatv oino &ui xcit !etp.stc
www.digibuc.ro
viu pe Alexie Aspiete, generalul lor.
Dupa aceea cuceresc multele cethti
din acele parti §i intitrindu-le se in-
toarna cu nenumarate pleanuri. Iar
imprtratul temandu-se ea aceasta srt
nu se mai intample iarh, trimite im-
potriva lor cu oaste puternich pe
ginerele salt, sevastocratorul Isac. In
vremea asta unii povatuiau pe Vlahi
ca in luptele lor sa nu se nrtpus-
teasert orbe0e in Romei, ci sa. umble
cu me0e§ug ostenesc, zicancl eh
«acum au aflat ert asupra Romeilor
strtpaneste un om rasboinic i foarte
deosebit de fratele lui». Dar Asan
cu inganfare raspunse, ca nu totdea-
una trebue nescine sa-0 plece auzul
la svonuri ; nici se cuvine sa tre-
mure ca de An adevarat viteaz, de
unul ce se svone0e cit e viteaz §i
nici se cade a nesocoti si a nu1 lua
in seama, inainte de a-1 pune la in-
cercare, pe unul ce se zice cit e m4e1
§i fricos ; dar totu sa nu se neso-
coteasca svonul ea lipsit cu totul de
temeiu, mai ales cand numrtrul svo-
nitorilor e cat se poate mai mare,
ci sh iea drept piatra de incercare
faptele barbatilor ce se defairna, sau
se lauda de catre ei, 0 de multe ori
chiar ochiul sa-si puie judecator celor
svonite i numai a§a sA-1 primeasea,
de va fi intemeiat ; sau sa nu-i dea
ascultare, de va fi mincinos. Cad
auzul nu vede faptele, ci prinzand
de veste din limba muIirnii, aduna
intr'insul cuvinte straine, cari adese-
ori nu se potrivesc intre sine. Nu-
mai ochiul este negre§elnicul judo-
chtor al faptelor §i nesmintitul martor
 IAN MOMTA AdOMINATOs nOrtiAtttt.
Opoarnoca eus 6 vov Tcotioci.ow pacsasixoy
ievvatos iyrcb cnItals wriportszat, &XX' e/
Tom-6TO; iCYCLV 67r0t0C 4svccu xr-,661) axá-
tpacseat. 6S7n6s 66 tsp.tv eiç O5TO gaTO)
PEOC 6 7cp&repos, xott zoternItts &xptI3-iis
co5 avSpbs xa.Ourra.cOo.). &Tay et cptX0Xpt-
Virietett, oox. 26 4, 6v..05v e0mmx6scr.
etcsecsOat TourovE. ()lite y8tp noXelLots 64d-
kips %at zwS6v0 cs Urep Polialow not-
pevepktiel al.)7C(ACTEtAp.evoc 4Lt atriza.-
low Trp &SEXpip, Oaa ie aiyths iu
xeEpow &ei xact xovratpezaw -ctv noXevion
nal vbtas irt vbta4 civatpoUtievos xat zpo-
ircdotc kw:mm[3640w t& Tp6nocta, oiSte iM
tuziebv thtow Ttv &XoupTESa zcd tbv
pamletov ealoce aticpavov, &XX' (cos bt
'caw47cov tirceSetee, Tans &Tveup.ovos
nerceulta Tat awipttria. icapayrrat. o6-
To; ToEvuv, Os oi) TeOgovrezi [ILL Itax6ilevos,
Oae Tont xxi xecpi %xi PODAt Vi MU-
acov napcapwilous ivEots, ktos einif.p\rqs
el; &NM, TO6IIMPCE011 p.e-ccore7COCITOLL,
[Lev o6x w Iccd nuvc.Seiv. riva Se xcd St'
f.)noSefThatos, xxO' gaov geeatt, th %air&
fc6v 6Sprz totnovi, zat Tb Xotzbv alyrip
iivos Smear/imp, 6peit e. t& kr: Tot-)
itiou 86pans ana.uopoOp.,m& itod Civey.o6-
veva Sci?orzt "MCC; xpotats, el mci. pm
totts &pais, willloura. Taa-ca pa.c p.èV 7cpoe-
X7)Xu6sv Aiç, xcd els Urpoivrris cdyca &Iril-
poacao. Tots Se zrArtat SLocXX&yrovrez
Stecpravott Soitorict 'met )(AT& ,rb Tot) etvat
7cocvcotin armor &XX' o6x gatt. Toryro,
ouv. Eav.v. 'Iacamos oi.w xcd 'AXgtos oZ
6p.afti0ves, aw 6 [Lev T^115 pacsadots tal
tx&O-071,sat, 6 ai rig3evvocpper 161) xce,
SCASeTTOCC cipxtzip ate,focv(kLan, gva Toxicc
gaiov, tç agyrils irrinos &vatoeov,7totta
rtiv minty yeyenwrat viv, Tit 7r&vO" 81.Lota
&x.TaiirAcsairco, it.av Eitapoc TOUTUW 3.AX6-
www.digibuc.ro
899
nm,
al celor vazute, caci nu din afará ca
auzul, ci prin el insus capata incre-
dintare asupra bor. Deci nu Ira te-
meti c imparatul de acum al Ro-
meilor se vesteste c e Viteaz. Nei
trebue sa arátám daca in adevar e
ash, precum ii merge vestea. Traiul
lui de mai inainte sa ne fie noua,
intru aceasta povatuitor i invatator
desavarsit. Daca dinadins yeti socoti
lucrul, yeti sti ca el nu s'a insemnat
prin nici o fapta deosebita; caci el
n'a umblat in rasboaie si nu s'a su-
pus la primejdii bstindu-se ; nici nu
s'a ostenit luptandu-se aläturea de
fratele lui pentru Romei, pe cat eu
stiu de cand tot cutreer i pustiesc
Ora dusmanului si port biruinte
peste biruinte i gramadesc trofee
peste trofee. Apoi el, nici a dobandit
coroana i porfira imparateasca drept
rasplata pentru trudele sale, ci, pre-
cum cu fapte a ar'ätat, jocul noro-
cului orb i-a pus schiptrul in man&
In ce chip dar el fara de veste s'a
prefacut cu totul dirnpotriva, el care
nici odata nu s'aivit in Willie, nici
cu glasul, nici cu bratul, nici cu sfa-
tul n'a suparat vr'odata pe firlabi
mie mi-e peste putin ta. a pricepe
Dar --,--pentru ca printr'o pilda, pe
cat se poate, sa vä lamuresc tot ce
priveste pe acest om i neamul lui
vedeti firele aceste felurite la fata
si la -tesatura, can acum atarna fal-
Mind de sulita mea? Ele sunt dintio
singura materie i un singur tese-
tor le-a nevedit; dar totus deosebite
find vapselele lor se pare &á nu le-a
lucrat acelas mester din aceias ma-
400 utrEORoin truarat
etc); Tql )(Ow repoxwv gthpa.'cor.e. EOsv
sUat ZITa 'cob; coAiteong aeasegpotsy 6Y,
W; gliorts loGy Soul: xa.1 Ws ay 7ssEpcie
rriy.re; ivwcs6v.s6a. xViivey.c "co Evoy cj
vsTec Toi atirfiq %al rpox6pac npoO&aEtoc
xcd itaXtv Tiby =Tee reóXsp.ov Zuvreci6g.e,
st8c5Toe; 6.1cot; XXt ,7p6Tepoy & ivoevtioc;
ttoEpa; xx vv -arria611,s0a, E'vx tthi %at
xsEpooty s'e'reottic ci.cpopeiri [Lb met 7...pbc
rb vrexpepkv6voy xsci avcovdycepoy "461
cppOviaLoc Taw Pcottaiwy, of reoXX6x:4
f)cp' r,pt.tiv tpoirwO6vzss G68' Emote tck
4we' Gckoin ay6f.Xa3szy toxtinauf npay-
paw., &vvothv b& 7ta.1 -11v Os6Osy &rev:met-
oceno oZ(Eis tiltptv, 'thy cci.no6c papa((dc
TDpavviao; aurriXXocz&ro: 'Icradottoy f3coe-
XcEac avv6v.ou xceeziprithrec. GE Tap oko.)
xa.th Tthy ceacoxertwv OreXtadtp.svot Dips 'ay
peivotsy 67r6 Tthy ixOpthv Ws reapdarrov-
Sot aycapoilisvoc). Totairrae; yveop.cu; 6
pippapo; r& Tthv £m' oeiythy atvaatlioas
pm/Yip:col 1.reth z6prou p.sECovo; inter.
xatà "thy TCEpt ETpolióvez 're xcf.t 'A v.cpbro-
Acv anotpxethy. &red `6& 'ma cats .E6ppatc
ip.potxstry 'Iccecaup fptopcprott Tip ospacto-
xpazope V&otV oi5Tos rep oasxsi: 'LW tvin+
BXcreztov &rapes:lc retalop.a..n, p. cposes-
Taacc; riv Tthv 'reoXstiEwy SOvap.ev, Tr?) a'
cixoti auva4as vv xca' dyrthv iCcippmaiv,
civictricE TS itapaxptip.a., riv aw.ree6ty
"c-ijs csaXTCMOS ivE3o6on; th G6v137)11a, v.oet
Tby rroXsp.tortipeov ircrcov irp6rcoc eamPas
xz tkopomeaap.svog Itcce iresrfwXtip, oirzi
piany, ,r6 8,6pu met& cthv dyemiXwy Ts-
TaEvwv gescatv 41; s'iresp iXdsowy a.6rth
7tuv7ligatov rrpowcpirecrro lj 071pannta
Ours 7rOD cietipttavz gpoTiTOIVACITO. atEX-
Othy an) aviccp foyciiipc Wad ccocaEoo; -cptoS_
xoyect To TS EINTLIthy Cercoxycdoote resrcohi-
xsy, 41; axperov si:Vott xottae rip i;pay
www.digibuc.ro
teriekceeace eSte cu totul gresit.
Isac, bunaoarii, fostul imparat, e
Irate cu Alexie care acum -imparate-
ste si au amandoi un singur parinte
pi o singura mama, s'au nascut in-
traceeas %ar i toate au mostenit in-
tr'un Lel, macar ca unul, Alexie, e miti
vechiu de zile. Deci pe cat mie mi
se pare si precurn din ispita cu totii
vom cunoaste, nio Iti wasboaie rear
putea fi deosebiti intre dansii. Asa
dara cred ca trebue tot cu aceeas
ravna ca i mai inainte sa ne apu-
earn de lupta, caci stirn ca nu, avem
sit ne batern decal tot cu aceiasi dus-
mani, ca sa nu, zio cu -unul si mai
slab, si aceasta din dour'. socotinte :
intai flind-ca Romeii, de aatea ori
biruiti de noi i ne mai castigand
puterea lor de mai inainte, sunt
desourajati i pierd. tot mai, mult
din tarie, si al doilea pentru mania
ce si-au atras ei, dela Dumnezeu ras-
turnand din domnia-i legiuitA pe Isao,
care-i scapase de o tiranie nesufe-
rita. Negresit, oameni cad a§a au ri-
dicat armele asupra mantuitorului
lor, vor Il mai degraba twist de dirs.-
mani ca niste calcatori de lege». Cu
asemenea cuvintelarbarul.
_ -
a imbar-
batat pe -supusii siti i cu mai multa
semetie a pornit asupra partilor de-
spre, Strymon i. Amnpolis. Auzind
sevastocratoruUsac de navalirea lor
la Serres, i find el tanar i mandru
de o biruin-Va dobandita de curand
asupra Vlahilor, n'a cercetat dMa-
inte sit vada care era, puterea dus-
manului, ci, cum a pblicit despre ei,
a si purges impotriva lor. Deci numai
 DIN NICEITA ADOMINATOS HONIATIIL.
tfig wpocrpok4c, xat th reCothv gxXvOiv
is ov yeiovivat lietinsma zplattiov.
6.); 8' 317-pev gvea napsvaPaXs T6 Ito-
Xip..tov, Tor) viv 'Aaatv of laerarov cat
xpavoTov oTpdasup.a si; ivkapac "tat Xo-
xoug Stav.spiCerat, 6 Si 'Ioaixw; p r6
aTpar4Tva 'corm scat tbv Scaov xatavo -
csac, 6).; iirrliatov xal Tpomoody.svoc pax-
xeu-axg) iri7X0sy 6pr4att. Stb xat Tidy
iy Tag Xdxots &ntealtivaw, 6); gv !Liam;
ooaxeestc eipxuot, iroXXo6c pv Evail3aXE
t(bY Mov, TiXog SS xat othrbs &ckXw Ccu-
ypfac inth Exueibv. gx 8i To&nov Cop.-
pikxsv 6); gv xrtiveat Xiovra Tcp6c rs
Te3q grcale6ost dam:manic %at ,raG npo-
voithc 'thy PripPapov g?opov, ota wrias-
vbc CivtEet6vTog kt. ix Tidy TcotmEcov.
&XX& .nivTard &iroSecltaaivtow xa2 of
iraXet Tarc Igppacg vet' Cogrcov fivcciiv
eicrpobraov, 8coL Tgwg pi efloo; 6'107iaav
7thperfrov & 11) anp.poXil . ô Si auve0or
(OK Tby aef3aoroxpatcopa Mx15071c Iteri
¶0(60; CEUTDV nernixpuntiv, wç E7 &TA-
patoc Tip 'Aa&v, 67zoolcvóilsvog iX7CECSC
p.,7) TLIg01$ ivaceazgpa:g, ioc ei Tok Bxet-
Aouc ateXO6v et; th oixera Toirrov 113-11
arcavgyxat, nXecaTa av aim? %%sae=
X6-cpa 6 paoLAths. rijs 5 cpiginc xa-
Tztrotialc ooDarpOispat 'thy a-cparriXdc-
rriv, intpeXOG; Teievrivivr)c ipel5ms 871.
Xoc itve-cat xal TCp 'Aoav gigf avi.CiTat.
Kat ASe [ay Catik Tarrra. T6Ts 8i
xal. thw Bopuoadyrow Ttc terAwv, el;
Tin Atttov cezithXorcog "arcorrdp.evor;, aer-
Tat Toe 'Asiv acpseilvat, 81' kcopadac
(uc raptc rç Vird BXixcov cpowilc sic
Analele A. R. Tom. XXVIII.Memoviile Seq. latorice.
www.digibuc.ro
401
decat din trambita zicand Ii sileste
oastea la drum, si el insus cel dintaiu
se gateste in zale i aruncandu-se pe
cal a, fuga cu lancea intinsa spre
dusmani, par'ca ar fi mers la vanat de
cerbi, sau la 'niscaiva jocuri vanato-
resti. Si in rep eziciunea calului el bate
drum de treizeci de stadii in chipul
acesta si-a slabit calarimeade nu mai
era bung in ceasul Inc1etarii, i pe-
destrimea obosita nu i-a fost mai pe
urma de nici un folos. Iar and el s'a
apropiat de tabara dusmanului, Asan
si-a pus la panda prin ascunzatori cea
mai mare si mai aleasa parte din oaste.
Isac neinIelegand mestesugul vicl- e
nia lui, s a repezit cu 'Ayala nebuna,
fiind incredintat ctt-1 va bate si-1 va
pune pe fuga. in vremea asta 1-au lo-
vit cetele panditoare i prins find ca
intr'o cursA, a pierdut o multime de
oameni i la urma si el insus a cazut
in robia Cumanilor. Din care pricina
a urmat cá barb arii, ca niste lei asupra
unor vite, s'au napustit pretutindeni,
fat% de nici o teama lovind sijefuind,
caci nu era nimeni din partea Rome-
ilor sA-i impiedice ; dintre acestia cei
cari au scApat de sabie, cuprin0 de
spaima, in goana cailor s'au dus de
s au oplosit in orasulSerres. Cumanul,
care robise pe sevastocratorul Isac,
nu stia cum sa-1 ascunda mai bine
pe acesta, ca sä nu fie descoperit de
Asan, si se legana cu nadejdea nu
tocmai proasta ca, de-1 va putea stre-
cora printre Vlahi i1 va aduce acasa
la el, grozava rasplata va capitta dela
imparatul. Dar intre acestea se svo-
nise ca generalul era prins facan-
du-se cercetare amanuntaa, el se
descopere si se infatiseaza lui Asan.
$i pe cand se intamplau aceste,
iata unul din preotii robiti, pe cand
era dus ca rob in Emos, se roaga lui
Asan, graindu-i in limba lui, stiutor
find de limba Vlahilor, sa aiba mila
26
402 GHEORGHE MURNIT
Reov airthv gmaXo6p.avoc. 6 8' Civave6-
cm; &pan p:06 nate icpoOeclext CPW
itafouc duroX6etv EcXX' aucoXX6stv. Toryto
'ley mLl eeby 3o6kecOca. rpbc 8 Tby 06-
rry liyetca &vflurceverceiv, crcevataaa (36-
Otov xat 8axp6otc Tat ap.p.acto: Tgliarca,
p.7;8' cthtqi Othv incoXetrceaeat thaffillova
ecvO' tov o gp.viloOn ocat rASOC tin&
Triwiroc ciy8p6c 8tec Eepoyinl; Orci 7:41-
ocaCovtoç, ilybc 6 oE TCapeathvat met To
Tfic Wc 'ciptux, xat Toiito vtii 64 iv pa-
Accx l'tccp Tth cpoomq) p.6pcp ireXeocs6p.e-
voy, eaveoc ewes th 70,EraT04 Tag csTriT-
'MAY V vaxatpcf. rpol-ceettivo4. xat 66 atg-
IreGE TO5 OtrtirOXou ..c2) 7cpcipplp. p.txpq)
yap Ecyrepoy etc AyMociav incartixeog ncyci
uvoc .-cOv (foam 8netpi.Ce'cac. v Si 6
Tpintog oryco; c cdycoii citocupgcrews.
'Aviip ..ctc 61Loptc xvr4 xat 6p.6-
..cpoiroc xat 4 newt) 71.poa613Avrev qp.a-
pov (11304716c ?Svotia ,r(j)8e, owcztvet 8e
Aeetc Tbv 'Itotimv), Tt- vi); Ttnamb; «5-
..coO xacnyvtap AckOpc ouviipxeto. nu06-
1,tevoc 060 ,re, ,1; pgewc ixavoc, Tac thv
npiirca sic e606vac tie Till) 6v.sovettv, xat
0avcaoli Thy ka Torc 8pcu1.evots
irapacrakmaty. eog 8' li.XXotc TS cc&rbv
ruv X670tc Too cpoyfoo xcaltivaCe pX6v.-
p.ccroc xat 6ppAp.cesoç, Eaxe4 6 xoi tep
npocskscv iScrcepov c Judo.); xol.ci,
at& cdraic, cixptfloic xcixervov Ta
ycZp
=pi TO platy Taurtivt crtyietaivca, sby
xata Tfig 61,okiwspou xdAov elg Ifictixbv
p.stadOncx, xcd 8i p.macipaetat ,thy 'av-
apoc -coiv vowciov &opt, ril8ev xaeocpets
rç Oppic. 6 8e .rt tijc xpetcts gitopov
oiyx. civcdyny xcd dvehOuvov o1710e1; ic Thy
alpcov Tip aicpt4cy incepTreetca. ixeiyou 8'cji
1r6.Xcv iptavivou xat p.-1) cpipecv I-0mq
viv kcru'oviiv 6.); 1Vap6p2ccv,xotvotitat Totc
www.digibuc.ro
de el §i sa-1 sloboada. Dar Asan 1-a
respins, zicandu-i a el e hotarit ca
nici odata. sa nu sloboadä Romei, ci
pururea sag piarza, cad asta e §i voia
lui Dumnezeu. La care zice-se c preo-
tul, suspinand din greu §i cu ochii
scaldati in lacrimi ar fi intampinat
«cá nici de el nu va aye& mila Dum-
nezeu, caci el nu s'a milostivit de un
om same, care prin darul preotiei
se apropie de Dumnezeu, §i ca nu e
departe nici sfar§itul vieii lui, §i ca
sfar§itul nu-i va fi de moarte fireasca,
ca intr'un somn bland, ci dupa cum
de cele mai multe ori se intampla.
celor ce aleg omorul cu sabia».
nici n'a fost de§artá prorocia preo-
tului ; cáci peste puOna vreme, Asan
intorcandu-se in Mysia fu omorit de
unul din ai lui in chipul urmator
Un barbat de acela§ neam §i de
o fire cu dansul qi care ii era foarte
aproape de inima (numele acestuia
era Ivancu, adeca Ioan) avea lega-
turi tainuite cu sora nevestei lui.
Asan afland aceasta dintru'ntaiu a
aruncat vina asupra nevestei lui §i a
osandit-o la moarte pentru tainuirea
lucrului. Dar ea a §tiut inblanzi do-
rinta §i pornirea lui spre vArsare
de sange zicandu-i multe feluri de
cuvinte §i adaugand mai ales ca, §i
el §tiuse deplin aceastl legatura,
drept care nu e drept sa se supere
pe dansa. Deci cu aceasta ii intoarse
mania asupra lui Ivancu. Asan, ne-
potolit in Julia lui, ii chiama pe
acesta peste noapte sa vie la dan-
sul. lvancu banuind c5. chemarea
aceasta la un ceas nepotrivit nu e
fárä temeiu §i socoteala, amanti, ye-
nirea lui pe ziva urmatoare.,par cum
 DIN NICIIITA ACOMINATOS IIONIATUL.
xal? cerlta %at yaocg tb ItOLTITiov 6 'If3a-
yx6s, itg voav 80 zoTe ficaiov -rb rilg
cif,c(4scos eticv. oE 8' irrccra.Oicoi tarry Tip
xpotivtii neptCWaaa8ai vt(aipay, xai Taii-
rriv 'aq fp.athp ive4avta sicseXOrtv, xat
TOO viv 'Adev /Ova irpoasial0Artovcos
xat ..c6 ToO 04140 Ica's' airso5 ppeercov
gppeat aulm.tzspoOvtog, vct -colt Xotroic
& [it koplintat TO calla Tilv x6Aaatv
Eccpo4ovtoc, pipew yevvcciwc xca rilv if
otc &caw napaX6n-rictiv anyv6ply aiTetv,
et a' ixervoc 8icp(1)1 Ta ticpoc liar' dna),
TvotocaTa xaxeilocni avapfCcoeat, xal cnceti-
ascv &ors cpOcEaecv 8 iLeXkljaac thrExa
7rdostat, %al 7riatX; xaipEac ini-reiv XCit
xraceTo6aag etc 'pop ,c610 eivatail xat pc,
kailliaToii. a xa1 sijtev 88e Sccacpccaaile-
vos' maev Tap ix' akei) atav000[Livou
pkcpcov Teti pappapoo, «xxa xat irpbs rip
irp6rqv 685; Oiav ixfhiptwOivtoc xat
'thy a?ayia '1,roav,coc xyWaoleca, xath
Tor) poul3Covoc ofyrog cpeciaac ixervov IrX1T-
TEL xat avaipit oUxoav %at aiaapacc I3c4-
-ptac itapaxpillac ispbariai 'co% To-6 gpiou
auvEaTopat zat talvtiaag rb ysiovbc Eno
aircotc lip.a xpbc Cinoothoiav lastw paiai
rip lipeplostv toi4 Tor) irea6yros 6/Lai-
p.ovac %at &soy dycco npbc iivonc xat
CALCIV. NAV Ply npovorzin Tet Ittn& axo-
n6y, xal, yApac imEyouG xat Mucgac &p-
eaty akijc ToO 'Ade), aocatórepdy Ts wet
ivi/op.tbrepov. xai wil rip efcpet vi nit1PCOG
(LC 6 ireaL Scooters+, xal grip av 67co-
pax/ Oop.dc, Tam xal attexpirriciOai
el a' &XXcog akorg p.srappapthi TEt &a-
po6Xcx trirca Av 3Ao.); ispopaivouai ta
v.we gyeacv, apb; 'caXov p.stacrxecsioa-
alki irAo0v, To% tà Tcup.a.6ov irpcferp.arz
xupepvioat T26 %Ca' cdrCo5C i7CC"Cp64vreg.
gu Toivoy OcnIc vuxrbc o?) p.6vov reiv axi-
www.digibuc.ro
403
Asan tot staruia si nu-i putea inga-
dui zabava, tiind-o de neluare in
seama, Ivancu pricepif in sfarsit pri-
cina chemarii si se sffitui cu rudele
si prietinii lui ce e de &cut. Acestia .
il indeamná sti-si iea sabia cu dansul
si indosind-o sub haina, sa, se tufa-
tiseze lui Asan. *i. daca acesta il va
mustra, domol si-si va scoate neca-
zul ce are pe dansul numai cu ocari
si. far& vreo pedeapsa trupeasca, di
rabde cu %tie si sa.-i ceara iertare
pentru supararea ce i-a adus cu pur-
tarea lui. Dar dna Asan va ridica
sabia asupra-i, el atunci di prinda
inima si sad apuce inainte, dandu-i
lovituri de moarte si doborind pe
acel nerusinat si iubitor de sange.
*i Ivancu a &cut dupa, sfatul bon
Deci pe cand Asan nu numai ca nu
si-a stápanit necazul, ci cum Fa va,-
zut a si izbucnit ca o fiara, si indata
a pus mama pe sabie, Ivancu, luau-
du-i pc dinainte, ii inplanta arma in
deserturi si-1 omoara. Dupa asta el
se furiseaza, de acolo numai decat si
se intoarce la tovaräsii lui ca sa-i
instiinteze despre intamplare. Toto-
data el ii hotareste sa se scoale, spu-
nându-le ca neamurile si prietinii
ucisului nu vor sta in nemiscare;
si ca. daca el cu ai lui isi vor ajunge
tinta, terile si insas Mysia vor sta-
path mai cu dreptate si mai dupl
lege decal Asan, si nu vor carmui
totul cu sabia ca ráposatul domn,
savarsind. numai ceeace mania po-
vatueste; iar clack planurile lor vor
cadea si nu va fl dupa, cum le e voia,
atunci nu rrimane decat sa se arunce
404 GHEORGHE MURNU
t[nv Ta.orqv ixpciTuvelv, itXXert xat 7coXXobc
napWaovccv T6W (300XsUp.da0W CarthrC auX-
Aapaeca. Sesv xpaT-IlacoTsc Tor) Tapvá-
POD (6 ai iartv ipol.tivoTeern ap.cc xo
wpopepsaTeirri 'Cohl Merit Tbv Atp.ov dirca-
or)v 17.6kson, Td(scsE Ts laxuporc aspcps-
pajp.ivoc xat i5e6vaTt. iroTcy.thp Scar.kritt-
vivo; xxxl Spot); 2txpcovoxta iTenoXvsp.i-
voc) Totc 'rept Tby fl&cpov avTgu'ripaY*
'fey crim.71 ffp.a Ey otiv. ir' axpow p6-
IOW rliv ToO Tspv6flou Tetxiow &Da xai
Tot; w xat xáppweev 'thy To5 'Aa'etv
irspcsacancts OivccTov (Lc a' 060 6 Ba-
TpoG kl.Stav siiptcots tV I3M17.00 xaTcc-
Tapocpiiv oU0' orycoc iiroxpobaaakt ng-
Tpov -iiSbvacTo, 6 ithv xpovorpc(3tv he-
peasTo %sec play TccOrtiv (lisTa irpoaSadav
IfiXTCZTCCaCtiaetaClY 'thy ecvTESmov '1Pcx7x6v,
6 Si Tco T6w Twpaiwv Tcpoapuivat (3cc-
cad Ssiv gyvcolts %al St& TY); ixdOsv
alatp6E(.0c TCEpLisvicsOca Tthv Surpóptov.
iXiTsTo Si %al 67co13.41sats 'law:Extol) To5
aspacrToxpaTopoc avettpsOvoct apbc 1(3cc-
pto5 Tby 'Aciv, &)Xsa; Ts TcXsitsTatc inro-
oxiasat wpbc To5To incppwaeavToc, %al
irpoain is ord IrreptuOivToc Tb v.xe tt-
7ap.(o.v auvapp.6crocaeac oi zscOunoaxicteca
Tiiv alma%) OtyraTipa vv esoSt'opay. Ta.'11v
6 1thv ivcapilxs Totc Savor; Thy (PuXlv,
vat palSilTO) To5 Ovou xaTepTaaeivroc.
`0 Si If3aixbc 87PAUCX; .1, PIXClast
Tb ycv6p.svov aTsacsi Twee 1,..et& *rpm-
Ttic ScripiOcCs Tilt) Trapaktrp6p.sváv "CE 'thy
Tipvopov %at a6V aing) itspl vil; iiktic Mu-
aEct; &TWYCC16ILEY0Y. sal TaX' ay TsTaXecT6
Tc Toic ehotatoc; acortjpcov, El (3anclebc
ceirdx.12 rpoOtipmc icpbc Tip/ aiyeAfav Tao-
t-fp irp4oconstv ins(36XsTo, insckrep xcd
si Tipvor3ov easy, sixey v sUpap6; xect
iardwoc Moatav arccaxv. v5v 6 i 6 v.iv
www.digibuc.ro
in bratele Romeilor i sa ceara ajutor
dela dansii. Deci chiar peste noapte
nu numai ei s'au intarit in gandul
acesta, ci i pe altii au indemnat sa
iea parte la sfatul lor. Drept care au
pus mama pe Tarnovacare este cea
mai tare si mai de frunte intre ce-
tatile din Emos, fiind incunjurata cu
ziduri puternice i impartita in doua
de apa unui râu i zidititi pe cul-
mea munteluisi s'au gatit de apa-
rare impotriva lui Petru i tovaräsilor
lui. Caci Inca des de dimineala s'a
raspindit vestea despre moartea lui
Asan, nu numai inlauntrul cetatii,
ci i peste ziduri i Inca si mai de-
parte. Dar anevoie find lui Petru sa-1
rastoarne pe Ivancu i acestuia sa-1
infranga pe el, nevoit a fOst Petru
sa lase vreme lucrului, socotind ca
numai asa, va birui pe potrivnicul
sau, iar Ivancu s'a hotarit sa caute
scapare la imparatul Romeilor si sit
bath, pe dusman cu ajutorul lui. Se
zicea chiar ca Asan nu fusese omo-
rit decat numai din indemnul se-
vastocratorului Isac, care I-a intetit
la aceasta cu foarte multe fagadueli
dar mai ales cu nadejdea cari va da
de sotie pe fata lui, Teo d ora. Ci sevas-
tocratorul murise in lanturi inainte
de a se fi savarsit omorul lui Asan
Ivancu facii cunoscut imparatu-
lui tot ce se petrecuse in taxa lui
sit indemna sa trimita pe cineva cu
oaste ca sa iea Tarnova i impreuna
cu dansul sit se nevoeasca, a castiga
intreaga Mysia. Poate atunci ar fi fost
mitintuirea Romeilor, dacil imparatul
la aceasta stire ar fi stat gata i bu-
curos sa raspunda cu fapte, caci daca
ar fi luat Tarnova, lesne i Mr& truda
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL.
(3Xcoteucip.eyog ivicpu 'sac apxdocc xal
neat%) xcatic Toy els TO wawpos po6p..svov
axalxa, cssiXXec ai 'thy irporroarpiTopac
Mavouip, tby Kaph.cCnv, eiveurcby (3.cpct-
-arr6y. 6 a' axipac ix vilc 4pairrcou [Let&
..ccin) irop.ivow ixeEve? auvcipow, xcci .r6w
Spew rilq Mucks 2'txpots =oh) iPioxiiiite-
voc,na.Mat3tYCOg15,sTatnapCe aday. TO yap
arpomstip.cx inavotarav (tot &fits iiiiitc)
rks-rov, fij,rEat. aupiaaxlcssaext iiikXotLev;
oi) iroaixtg Tac aptorlas Ta &rag 68oOs
anIXOollev, xxl. p.ii 1.14vov o66iy TE. %amp-
Oktstp.sv piXtcov, axe( %a/ tux.poii npox-
roXcascpv rinctsnes; avdtaTpecpe totyov,
riva.crrpe?s, zat -6,o5 riic int Tit cT, iTspa>.
int at To6totc xal &Ivaco eadiotc ilc--
taricexebTec, 'Worcep %Tr& vdrcou Togin)
iptecithwov xat 7CCOTOEOCC grAptc (3c(46-
Ton, ax6aptoc iizovzo 'tat cci)Ot; oin Irp6c
to0 paaa.icos ii ispgcc ce61-1) p.eth atpx-
TEA; inexpbccro iietCovog. ivizx 8' &cast
Ta xsEpova, pmasvOg etc xerpac WEIN
xat collide= torc f3cepf3apotc iv t(j) inct-
piew 'Ipaiwo Som.LiCovros. areciltimbc
toivoy otitoc xat To% xaza Tby Tgpvol3ov
6uaxgaro6p.evoc apecamatv, ora 'raw ;rept
Tby IliTpov xpanYop.ivuw aci. zed =pa
Tcdc rpocsOlxacc inaueopkieri, iEstatv
ixelesv Xceepai.cos xat 7cpócetat, pmcscXet,
x= pzqX13av am xceeexp6.4 rpin 'thy
IliTpov miXty .) apnyta v6A0 Mucci.w.
irXiiv oU8' okoc Om/au!) cpucrocip incur-17).-
66:y, &Da p.txprp 13atepov accp1 Too 'caw
6p.oieviov &cost ateXccOstc xaTicmpecpsv oix-
tpcbc vilv Coniv, l ai irisp.ovicz Tim, BXet-
zwy 13Xinet xribg 'Iwivvriv Tby TpETov tcov
aaekcpciro.
Toze a' do 6 llispoc auDoirropa. Tow
7rOycov xat p.epErtp TIN atmaTef.a; 'lioiy-
wqv wpoaeXeSitevoc TON, Oil= :lova, as
www.digibuc.ro
405
ar f supus toga Mysia. Dar el, de
prostie, s'a infundat iar in palatul
lui, ca §i un vierme bAgat in scoarta
§i a trimis pe protostratorul Manuil
Camytze, dAndu-i comanda o§tirii.
Acesta cu puterea ce avea, la in-
demanA pleacA indatA din Filipopol,
dar abià se apropie de hotarele My-
siei §i. se intoarce pe nea§teptate
inapoi. CAci oastea rAsvrAtindu-se
i-a zis: «Incotro ne duci §i. cu eine
avem sa. ne batem? Oare n'am um-
blat noi de atAtea ori prin aceste
drumuri de pe munti §i nu numai
cA n'am isprAvit nimic bun, ci erA
mai sl pierim cu totii ? inapoi dar,
inapoi, du-ne pe noi acasa!» Pe Unä
aceasta cuprin§i find de o spaimA
Para temeiu, ca §i cAnd niscaiva duq-
mani i-ar goni §i cu felurite arme
i-ar lovi dela spate, au rupt-o la
fugA imprA§tiindu-se. *i. astfel s'a
sfAr§it §i. aceasta incercare din par-
tea impAratului fAcuta cu mai multA
Wire. i biruiau deapururi cele rele,
caci nimeni cu barbarii nu incercA
sit se lupte §i sA se amestece intru
ajutorul lui Ivancu. Acesta dar, des-
natljduit §i. in mare stransoare find
la TArnovacAci Petru cu oamenii
lui mereu se imputerniciau §i spo-
riau la numAr cu adausul de oaste
nourt , pe ascuns plecAnd de acolo
vine la imparatul §i intr'acest chip
se alege de iznoavA domnia curata
a lui Petru peste poporul Mysilor.
Dar nici acesta n'a murit de moarte
fireascA, ci peste putin pierit-a in chip
ticAlos, strApuns find cu sabia de
unul din neamul lui. *i. astfel dom-
nia Vlahilor a ajuns pe mAna lui
loan, al treilea frate al celor ce dorn-
niserA panA acum.
Petru il luase de mat inainte ca
tovarA§ trudelor sale §i pArta la
domnie pe acest frate Ioan, care
406 GlIEORGHE WHOM
ixav6v Wp.-iipTinev iv Taip.afocc livExa
axe paaaeig 'Iaaaxu4 Scacie6aas xath
Muothv, Ecroapas ae, cc npbc Tat Am
7Cd00 affixsTO, oent E arcLeiToo r Tee-
vecou 'Acsecv r& ehop.cthov ixetpe rpovo-
p.sotor t
yelp cp6acc xat Tamp o6Siv
TL Tcpbc c& thr6p eppipeucse vis-
pcov. 6nlivTa à Tfp Mrpcp E p.6114
o6Seic, oUS' ii86vaTo, GCXXCL Toadyrow %al
ripaxo6Taiv Torc ivanfoc; wrropeolliwov
it nXetaroc; ivtauTorg, xat To6 %cocoa
To6Se rGv C.Pollakov iaast &CM/V.6010TO;
irpaylia01V, OUSinots ppaxefa vbal CPW
TL napopearti
clatotc aca-reyeXciazt oi)Si
TponatoorkLaToc Tvacap..a.. Tip r c Oeoa
nap6pacnv Taarip xat TeXefav p.txpoa
iixaTaXectlxv oVasic T@v 64x6pávtov Ey-
-Atepion nal Tatç npdrsas Ita.picoupiNcov
Tt.p.ecc 'rj Taw rip ipiav roil; xepaiiig pl-
xps xTct fxv6c 6tax.aX6vTuiv pabrorithvcov
p.ovTarrow iv wj kkópxyos to. I 8E8a-
amy irpoc tairrip Cint.npciTTetv 67rocmvoiiv,
iv Tio nappviataCeaeat pacnXeco; iv6-
7tCON) `Pow.atoLG atap:rixavt5p.evos Ta. ow-
Tlipta Eav c G nircec iixXcvav Ts
elp.a xat fixpeuLOnaav, a' venacalkatig Et-
-Loy Tthv 7cvollimv xat otov civTipacvoy
Tarr; ix Osoa p.aaTtyckreatv. "EXA7pe; aa
riiv aiTfav iC-iiTnaav Tor) Xotp.o5, Ica/ Toil
pzineco; ntildp.svot KcikxavTos ant ap-
Tb xax6v tiOspaneuTov, nap' ov
WXV
0ip.svot ei pappav gileasv 6 irptira-
aro; %at xpamproc Toti aTpaTe6p.aToc.
'OTe pip 'Ipapc6cT4 ) paaasi- rpoaposic
aap.ivon npociaiSexTo, %at yi-rovev c oiSx
6XEya xrcijcnp.oc Twp.cdoE;, eiipajwric i;no
rv iiXtxtav xat arzEvou; vaXtaTa nal
Ttv (Stliplv dtxp.afoc Toa aWpATOS T6v Si
Te avapa Tow aillaTOW Tql T05 ark.); Ecxpo-
x6X, xa/ Teo vç Tythmc a' noxpóTT aa-
www.digibuc.ro
multa vreme petrecuse ca ostatic
printre Romei, de pe can& imparatul
Isac se o§tise a doua oara asupra
Mysilor ; dar fugind pe furi§ §i in-
torcandu-se inapoi in tara lui, n'a
stricat i pradat imparatia Romeilor
cu mai multa blandeta decat Asan.
Caci nici pe acesta nu 1- a facut firea
mai potolit fat& de noi i ale noastre.
Nici unul din ai no§tri n'a indrasnit
pi n'a putut s stea tare impotriva
lui Petru ; ba chiar de amar de ani,
pe cand du§manul nostru se bucura
de atatea i atat de mari biruinte §i
pururi lovind sguduia imparatia Ro-
meilor, nici cea mai scurta izbanda,
§i nici macar nalucirea ei n'a inve-
selit inima Romeilor. Aceastä dela
Dumnezeu urgisire §i aproape de-
plina parasire a noastra, nici unul
din arhiereii cei mai inalti §i cei
mai presus intru cinste sau dintre
calugarii cei mai barb* i cu ca-
pul invaluit pana, la nas n'a luat-o in
seam& ori n'a invatat in ce chip sa
fie ispa§ita, i nici pe fata graind im-
paratului n'a gasit mijloc de mantuire
a Romeilor; ci ca §i cand cu totii
ar fi fost ablituti §i netrebnici, pri-
viau nesimtitori la multimea relelor
§i se indaratniciau paica la biciuirile
lui Dumnezeu. Elinii odinioara au
vrut s tie pricina ciumei, i afland-o
dela ghicitorul Calhas, n'au lasat ne-
vindecat räul, caci nu au vrut nimic
sa §tie de mania cumplitä ce axe& sa,
cuprinda pe cel mai de frunte c4i mai
viteaz dintre capetenfile otinii lor.
Iar Ivancu fugind la imparatul §i
find cu drag& inima primit de acesta,
fu de mare folos Romeilor. El era
om inalt de stat, nespus de ager la
minte i foarte tare de virtute ; iara
apriga-i pornire spre manie i nein-
111110,1 hotArirQ in cupful lui? 14-
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL. 407

epic Stexaparcs, Toltatotc ply cuvauL- murit arati intrinsul pe barbatul

C61.1.00; tiSTOtppOOILLCOLIEVOC 6 otiacquin
wpbc rb To() cppovtLasoc 61.LaXbv xat SU11-
60T010. 6 !Livros PaccXein oUx Eakketov xpf-
vac sbv &v8poc v& sic airsby yoophvew ia-
p.m.By iruipecoy Tip,/ phv scc;tatac etc sby
vap.q.Lov xatpbv avsPaXeto (g.st yap 114XL-
Cay i v6ELT1 TEt ircecaexi), cthrbv 8e TOEC
Viya 8ovaplvotc ourrsviatv bgipacsev, ci)-
8avbc abv etc espasrefav &pxutilv xat 7rXoii-
,rov pe101iv zapantio; asgpscsOat. 6 8& 7cpbc
'th xarITTulply-tic rrqi Ouyaspdzataol sot
3aackdo4 dtssAac 6p6v, %al so8 xdO,Xouc
5o6cov4 v tiç Taxotionc akip "Avrtic lv
vipsiq Est o5cric itsptgpycoc iva,revi.Ccov,
xal iouc cpavtaCop.svoc p.a(Covaç, CT:
p.m %at r(j Y TaXaat Epacosev, e&pveup
ap.viaoc spin 'Oxstav xat atibc Asia;
iraeopAvq);* TEt iasibsa [Jay oin 6 &yip
otivoc sorc cept Thy 43tX6r7COO kávas tte-
peen, xat v ayarsisbv Pcop.afocc ?ma=
cppayita sew ix so8 ibous ixstvou /us&
Ixoethy auvapasco; iitthiT0310 cd xstrióvton
sb 7spoa7eadv, 'Moss 6è xat f3acuXer au-
atpass&ev Stacpspámoc g86xat 8pacrelptoc.
TEc 8"civ Ica/ aptOlistv 86varco `O'oat
%at 81s T96 gnus ExuOcin xat Mixon
iihoNrco gccoaoc, xat ota gpya E8paw avo-
510 ; ilapsupoilat 67jsron Tat scospayp,iva
Tet-W icpb; Atilov xcep6w ppl Maxe-
8oviac TS xat epdpoic oE Xfap.ot asip,Cov
xat x6ppecoy imptflgazepov xat aupraaic
Eczoptas spav6rapolo.
sangiurilor, i macar ca petrecea ala-
turi de Romei, el n'a imprumutat
nimic din firea bland& i mladioasa
a acestora. imparatul 1-a gasit vrednic
de fagaduinta ce-i facuse sevasto-
cratorul pentru casnicie, dar a ama-
nat cununia pana la vremea legiuita,
caci mireasa era inca in virsta ne-
coapta a copilariei, si 1-a trecut in
numarul prea puternicelor sale rude
si a ingrijit sa-1 puie in cea mai mare
cinste si sag dea cele mai man avutii.
Dar Ivancu, vazand ca logodnica lui,
nepoata de fiica, a imparatului, era
Inca Maga% i lacomind la frumuseta
cea inflorita a mamei acesteia, Ana,
care era Inca vaduva, a nitzuit la o
casátorie mai buna si a zis in sine:
«Ce sa, fac eu cu o mielusica suga-
toare, pe când mie imi trebue oita
si capra deplina?»Iar cea mai mare
parte din lupta a dus-o el in partile
despre Filipopol. i era. scump Ro-
meilor, cáci se pusese ca un stavilar
la navalirile a tot cotropitoare ale
neamului sau sprijinit de Cumani ;
uneori s'a ostit i cu imparatul i s'a
arAtat neintrecut de harnic in batalie.
Dar eine ar putea, socoti ate si
de ate ori pe an au fost napustirile
Cumanilor i Vlahilor precum i ur-
giile savarsite de dansii? De buna-
seam& faptele intamplate, pustiirea
terilor despre Emos i pradarea Ma-
cedoniei si a Traciei marturisesc mai
lamurit cleat ori ce monumente si
mai vartos decat ori ce povestire.

Povesteyte despre pierderile din Asia, apoi despre prirnejdia care amenintit impäratia
despre apus : Americh, regele Siciliei (fiul lui Frederic Barbarossa), mostenind domnia
pärinteasc5, a Siciliei i supunind Italia, cere i capAt'a tribut din Constantinopol, dar
moare si astfel soap& impärAtia de el. Pustiirea insulelor din Marea Egee de atre pi-
ratul Genovez Cafuri, care la urmá e lAtut de Sterioni, fost pirat i omul impitratulul.
Deciderea statului sub cirma lui Alexie ; nevrednicia i lipsa lui de energie a Mout ca
slujbele inalte a,lc imparMiei si incapil la mânile unor oameni mitarnici yi de rAnd, cari

www.digibuc.ro
 408 GHEORGHE MURNIT

n'aveau a1t5, tintit decat ptirilduirea averii publice. So Oa lui Alexie a autat s6. schimbe
Intru ciltva slam lucrurilor, dar a clzut jertfa deflimarii dreg5lorilor rfii, cari fuseser5.
lndepartati dela slujbit prin mijlocirea ei.

VI.
DIN CARTEA A DOUAI A DOMMEI LUI ALEXIE ANGHEL,
Cap. 3, p. 643-644, 17 :
Alexte pardsayte expeditia intreprinsei in contra lui Hrysos. Cap. 6, p. 662, 19-665,7:
Ndvdlirea Vlahilor i Cumanilor in Tracia de Sud.

Kai (37.0ae5; p.,ETLC 'MOTO TIN rpoxst-
pin.; izálisvoc altetat 7tp2); Tclt KticpsUcx,
cstor1ptav 'cc Talc epqx;.atc Tcákracy ya-
aolisvo;, 55 oi BX4xot xat Mx6Ocv. x1-
x6); ittOseav, gnstra Si aukXctpsiv 'thy
Xp6aov 2tpok.svoc -71 yo6v devax64at TETA,
poilthy ac iviet kaOpahoc Tex zepi s&.;
Egppac %riper, 'pp:a. v ' 6 Xp600..;
arroc Bka-zoc vb "(bog, Tip "kutf.0'.1) cmia-
aXIJ4voc, p.-11 curfonripac pay affLaTa-
ttivotc Taltaicoy II6-cpcp xat Tip 'Acsiv,
Sct xa.1 p.aXXov ItCte CLUZEW clp&p.evos
p.-11
iinXa [WY cliv size nsnav.ocicov 6v.op-
voiv, xat Tallattoy 75-(owbs gvcrovao;.
o lroXXio r gcnspoy cao6; c (Jfircov
Itpin rb 41.6fpuXov, Ttp Itpóoto Pedveno at&
;myth; xat auvaa.reEav iccor(i) /J.vilars96-
!loos, cppou4 rcapaaf.krat. rtr avrOst;
%at ataket; &7r1 q cppoorlaat rv Etpot5v.-
. FTCay Tbv 1thy ixdas ireirovicena cct-
A&z TOW .SX7rfatov 4E6=m, rij Si yvelvg
wyrimvoc ^Tv tor; 10 istr6yew PeopEot;
xaxervoc xxx6v "aaucd.nrgrov. apbc TO5TOV
TOMW .Eopv.iiciocc 6 pacr..Xe6s xat arpa-
Tetv.a, Navin ag r KfypeXka ileporr.6c,
p.s.Tck ppari iroaris T.1); ispoOftsso.); 44
.iitav6aou, 6); phv lay axsr wou Iv
ryrpn.,ctetv iXto9fivat, Ebtaltoc 4 xaa. cc6-
ImpAratul dup 5. aceasta, urmAndu-si
drumul inainte, se duce la Kypsella
cu gand ca s scape oraple Traciei
stricate de Vlahi §i de Cumani §i
dupä aceea sä prindä pe Hrysos, sau
macar sä opreascA navalirile pe cari
el le faceã pe ascuns pustiind par-
tile despre Serres. i era acest Hry-
sos dupa, neam un Vlah, märunt de.
stat, §i nu se potrivise lui Petru §i
Asan la räscoala lor impotriva Ro-
meilor, ci cu cei 500 de oameni din
semintia lui a ridicat armele asupra
lor insotindu-se cu Romeii. Dar pu-
tinä vreme dupt aceea, descoperit
fiind cä umbla. M. se alature de cei
de un neam cu. dansul §i t5, nu se
mai abätea, din aceasta cale, ci cä
tot se gAtia, Ali fact domnie pen-
tru sine, fu prins §i aruncat in in-
chisoare. Dar mai pe urma fu slo-
bozit §i trimis spre paza Strumitzei.
Aici el a inplat nadejdea imparatului
care-I trimisese acolo §i §i-a pus in
gand §i el sä fie pacostea Romeilor
din vecinUate. Deci imparatul adu-
nand oaste mula la Kypsella porni
impotriva lui. Dar in scurta vreme
§i-a pAgsit gAndul acesta §i a cau-
tat FA, se intoarc a. inapoi. in derrt
ii fuse dar adunarea o§tilor acolo §i
in derrt se indreptase catre Ky-

www.digibuc.ro
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATITL 409

,thy rip gc Ta: Kti(peXXa zopdav iX6aOcct. psella; caci a lasat lucrurile dinlipus
oUxo5v & xath v iczipav &pock tr,e- in starea lor nenorocita dinainte
pad= (Lc apdyriv etry xal E7M0X0Y, ig si s'a intors la Bizant far& sa. se in-
Tb Bo CaNTLOY ixaviCsues FA S60 papc dure sa-si indelunge ostitul nici ma-
avaaxdp.svoc OupauX-ijaca. car vreme de doua. luni.
Imparateasa Eufrosina, defgimatg fiind pe lángg Alexie, e indepgrtatg din palat i In-
chisg intr'o mangstire; dar In urma stgruintei rudelor i In deosebi a lui Constantin Meso-
potamitulmai tárziu mitropolit al Salonicului ea fu liberatg i reintegratg In drepturile ei-
Mesopdtamitul ca mitropolit al Salonicului se impune Impgratului prin talentele lui mili-
tare (el slujià i bisericii i statului In urma unui privilegiu ce-i acordase patriarhia prin
mijlocirea Impgratului) i ajuta pe Alexie la expeditia a doua impotriva lui Hrysos. Dar
mai tgrziu Mesopotamitul cade in disgratie i e indepartat dela postul ce ocupà. Conflict
Intro Bizantini i Sultanul din Iconion (Caihosrev sau dupg Bizantini Caihosroi I 1193 1211),
care intrg in terile bizantine i robeste mult popor. lii vremea asta Alexie suferià de o boalg
articular& i cei dimprejurul lui 11 sfiituiau sg se ingrijeasca de mostenitor; dar toti cgutau
de interesele kr si nimenea nu se ggndiä la binele pairiei zice Acominatos. 0 paging
memorabilg asupra decgderii Bizantului.

'0 Si at a6Toxpauop primp xxOxpcin Iar imparatul, desi nu se vindecase

avaaylIas c vdaot) p1S' int aiw 7CO-
Soiv aripac 6Ova4tevoc lEstcx xat ametat
rcpbc th KticpsAXa, iaaptoaac 3arx irpbs
7c6Xelloy 6papev. cdyroi5 8' 6vtos al) za-
7.414, ElttiOat /LET& p.oipac BACqcov 'ON
'Iarpov Scapiosec TOic epcptcxotc iroX-
ap.aatv, órcdacc nepi Mearjwiv xxi. Roe-
pouX6v, %at Ta ETt To6Tcov izdtieva iB fipo-
Sou ixstpov zaT' a6-chv Tt iTilat011 ayttre,
TECOVIEou TO5 Xptazolthp'cupoc. v [Lev
obv, ti.); VETO, TOPIC pappipots oxitmia
xat ativOrilla wp6c cciw 71re/JAYOW vijc OSoii
oeiv els cir Kourcipto EqmicOat (th
Si icycLv ix yettovtov tle TCoupouXou Sta-
xellisvov, Ivea fano riptxx.ryca ctj Op-
Topt Eopt1 xat zaviatrptc auyxexpdrirro),
6p.r.xXric è weptcrrocaEleEcrqc wOzv xoctrixt-
scspeoc th thv zoX6 Tow pappapcov vc
irpoxerithylc ixoppayiv sic xcopict tietip-
psuclav kepi; pAxpt scat ToO napiXou
PataaaTo5 xaudv, clor.pa ai cts airraw
rept Tb Kowcipm ivaxidaan. et; !thy
de boala deplin i nici nu putea sit
se tie pe picioare, gatindu-se cu toate
cele de nevoie pentru rasboiu, pleacit
si se duce la Kypsella, i pe cand
el sa afla Inca suferind, Cumanii cu
o gloata de Vlahi trecand Dunarea
§i navalind in tara pradau in ziva
de sfantul Gheorghe orasele Traciei
de pe langa Mesene i Tzurulos
toate cate erau in tinuturile acestora.
.5i. era, dupa svonul ce se raspandise,
gandul i semnul de rasboiu al barba-
rilor precum fusese dat de catre ca-
lauzele lor, sit ajunga la Cuperion
vecin era acesta cu Tzurulos si la el
atunci se tinea sarbatoarea in cinstea
sfantului Gheorghe si se facea §i
targ mare; dar Inca de dimineata,
asezandu-se ceata la fata pamantului,
cea mai mare parte din barbari s'au
abatut i revarsandu-se in alte parti
s'au coborit pana la Redestos, ora-

www.digibuc.ro
410 GHEORGHE DIMING
Tbv vabv xcd rb nepkoXov oinc sicnjX0o-
oar Tb Tap cloveXObv 2rkii0o; int TIP TEt
3aLa TWO= Teo phpmpc., 8pdaxE rt. pAX-
Xov cpOiaccv 31 7=Elstv &yam-Nay xexpL-
xbq aioy, (*gag aprzbc 1=1. Tbv va6v
7rEpt?p7p.baCLY xath rip Ispdyclp 606;
rthv pappapwv iXEUGEN Tet ixdas zr-
noilptev apcact aXkon Ts %Mt TOES Exti-
0ms EursErnictx Tazoptexeiv vic iv xo)-
pat; ixspelsoplvotq is 6st3po xal zasatv
axDp6p.trx, (1); got ispbq tV rpc4rtiv Op-
tLiv xxtet Xcammq xinacv devappurMv-
stov T1 'iv wool. xat Imbq 1011 ta. obtela
1.ETCCIO3p0ovuOv. roc 6 a TO5 vs& acpe-
lavouc xeci irpb b iróXtapa TO)/ TCou-
pouXbv cbc g--)(ov cubaat p.,s=roprjamecaq
ZUNalgal jap.xX4yrepactv, tit Xafgaeat. FOci-
cam; To5 iptip.amq. )1aacv 8' av anamq
TOU stax.o5 rc ctix/LaXwa(aq CossEpant,
et p.1.1 6 xaX:CIT' EuroXof*Evoc frocevaortiG
as ix 'Is 'Avay6vou p.ovc ixefae Etcpi.-
XSTO Tekomjawv rip aavtoptv, zap' oS-
6àv HETO 6o v izmaccq 6 Bpaveic
eao&opoc 6c Tolv ixstOt ropcbv telt&
nosy, cirappetiaavat 1.1.e10 riv iiv iroX-
Xoiv ic rb lioungpcov aDv8pop.ip, tip 8'
incapopip Tcbv IxtAin) final yaXov= xxl
imuct.06v= epsow, j xaxiOv CocaOstq elm
'coin auvEXOáv=c vino ivtXXolawav axo6-
moue; ij te13106.11M, zapaxo6aavrac. v5v
8i 6 nts iv xdapp ininccv anosaady.svoq
%at Xavamdic vim+ win) deroppapic, rb
ai )(az& Xptenin vpq36vt.ov iesAovrilq to-
6c, 8aloaq itt xcaxmc =rip akin
acapicane Tot) Xsio am:nracpbtoq, rip plv
TEC I
8iX.rov Tio x6X.rap ivárbae xat eoq v ax6-
ILEXavegmvEci. notpizep4s, Tot; 8'
ayeLpopivoLc ispotiXeyev, eog si .cd npo-
crtrou v teptocsaTepoq 6 vilq ivvoEccq,
IvOcc rb 7ap6oq, ipropmbg xat 6pc1.6=-
www.digibuc.ro
§ul de MIT& mare. Numai o seam&
din ei au nap&dit Cuperion, dar n'au
r&sbit in templu §i in curtea lui.
C&ci multimea adunata s präznuea-
sea pe mucenic, gasind mai cu cale
c& trebue sä iea de mai inainte ma-
suri de aparare cleat s. a§tepte ne-
norocirea, a adus carute, cu cari in-
gradind templul a Mout chiar dintru
inceput cu neputint& apropierea bar-
barilor, mai ales c& Cumanii nu se
pricep la impresurari de ziduri, din
care pricina dan§ii se dau inl&turi
dela intkirile satelor §i ora§elor §i
se multumesc ca in goana lor din-
t&iu, in chipul vijeliei, s rastoarne
tot ce le sta inainte i apoi sä se
intoarne inapoi. Dar pe cei ce pa-
rásise biserica §i fugise cautand ada-
post in ora§ul Tzurulos i-au robit
pe ruda pe samanta, caci ei nu apu-
caser& sa intre in cetate. Ci n'ar fi
c&zut nici unul in robie, dacä mult
ticalosul alugar Rakendytes («cali-
Cul))), care venise acolo dela mAná-
stirea Antigonos ca sä stranga darea
obi§nuita dela targoveti, n'ar fi ne-
socotit poruncile trimise de Teo-
dor Vrana, carmuitorul acelor parti;
acesta oprise gramadirea multimii
in Cuperion §i, vestindu-le dinainte
navala Cumanilor, seri& oamenilor
sa, aleaga una din doua: «ori Ii asculta
poruncile §i scapa, ori nu le ascultA
§i atunci sunt pierduti». Dar porne-
nitul calugar, macar ca pe fat& se
lepadase de cele lume§ti §i se smul-
sese ispitelor pamantene §i de bun&
voie se imbracase in ve§mantul
Domnului, s'a temut ca nu cumva
impra§tiindu-se poporul, sa-i scape
din mAna argintul; de aceea scrisoa-
rea cArmuitorului §i-a vkit-o la
sAn §i a indosit-o in rasa-i neagr& ca
in bezna iaclului, iar celor adunati,
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL. 411

'LOC,(pc °bait, tL 7CSECIOVTM, &laic Zat
6noiov at plitcu Ta =XX& It, itk4OeLetv
TOpczYvoticou 1.tt Staxptabv xazarraXootst.
xat oryto.) ply o thOz Xetav aciaanec
noXAtv &veCe6-rvoov, 6 8i sip b. Cfyip cpo-
XdoCialv TOV.Craxin otpetToc, RafRov &ma-
way= to6c Xx6Oac, rip in' aircobc &yen-
=TO. inet s e %at aDv6f3(XX011 Etrfácepa
vet cmparstittata, %pare b J.tepov, p6-
voc ta xat Tpont itvsva.t ,a.bv Ixoethv,
xat -0) ic alzp.akcootac aXe.rarov avis-
Tat, Ital. Torre int ppayfr 'I) Tap obli-
colycoc xed. vt6ic xant Tot; plOaticos
xaOlzooacv cip.sthOsto; Tcollatcov Atriu-
m; rip vtxrp atipOstpev 6Xot Tap Toii
dapaptugstv xat p.etacpipetv itvallevot &nip
ilyov oi ExCiOat Tag `Pcop.aexacq xd)pac
nopOliaavtic, aà &min xat apanizetiov
noXfi.uov kciaTpstpe xaO' icayc6, xat TC0t-
Xi.witv ivrstiOev sipTioano.
ea si cand ar fi fost mai dihai dealt un
proroc, el care nu se gandia cleat
numai i numai la bani si la castig,
a prezis 06, «nici un rau nu vor pg,ti
nunic din ceeace svonurile tulburi
raspandesc in paguba adevarului».
Si in chipul acesta Cumanii cu plea-
nuri bogate se intorceau inapoi. Dar
oastea Romeilor, câtá era de apara-
rea Vizyei, oblicind. intorsul Cuma-
nilor, a dat goon& dupa dansii. lp
incaierandu-se amandoua armiile,
birue ai nostri i fac moarte si iau
la fuga pe Cumani. Deci scapat-au
cea mai mare parte din pleanuri,
dar nu pentru multa vreme; cad
turbata i nevindecata lacomie din
fire a Romeilor catre tot ce nici
intr'un fel nu se cuvine, a stricat
izbanda. Caci pe cata vreme ei toti
umblau dupa rapitul i caratul pra-
zilor %cute in Wile lor, dusmanul
a stat din fuga i s'a intors inapoi
asupra Romeilor.

vit
DIN CARTEA A TREIA A Mil ALEXIE ANGHEL.
Cap. 1, p. 665-673, 7:
Expedifia lui Alexie Impotriva lui Hrysos (1169). Cap. 2, p. 673, 8-16: Ndmilirea
infricoxtd a Cumanilor in Tracia fi Macedonia.

Kat sir* viv %al TatiTa. aop.13iPixe,
13=0,6c a' anapac x KociaMov
esaaaXov(xl icp(otavat, xaxstOsv avaatàc
xxvit so5 XpOaou 6N4 oko; Tecp Stv
Etpo6p4vcCav latmetp.svoc, BX6xog Ziliv tb
Tivw, xat cppo6pt6v 'LC EtnoXapiov Asy6p.s-
vov Hp6aax.ov &ç Topavverov &mutt? XWCE-
axsticen, xpaTovac irarcoEto; TO Ipop.a, &tip
ply Oat; cipyrjeav paoripac isOpi an
xqt avawx«. ni-rpat Tap slaw awopp6rTec
Dupa savarsirea acestor fapte, im-
paratul pornind din Kypsella ajunge
la Thessalonike, de unde apoi pur-
cese iara asupra lui Hrysos. Acesta,
care era din neamul Vlahilor, pu-
nand mama pe Strumitza i pe ce-
tatea ce ii zice Prosacon si-a facut
scaun de domnie,intarincl in tot chipul
acest loc, pe care firea dintru ince-
put 1-a nascocit i inzestrat cu dár-
nicie; cad sunt niste stanci prapas-

www.digibuc.ro
412 GHEORGHE MURKY
Stcreerc, amiss-mm.4m (30J1Xcus, pia
a' ic Genic iouv avo8og atevil xat piatoc
xa/ &xpigivoc, lj Si Xoutt icepEp.vcrioc
vino ire.cpcird alyaccl) Erma% xat Ourpdapa-
TOC xat Notaph; 3aI3o8ivii; 6 'Mthc Op-
cpticepcxXkLevoc innecxECu Ta6Tac icapa-
Xorkspov amociact 8' els Batapov Tlxv7i
&y0ap.akiltrica o ?6int avaXikotn ao-
Tic p.mpoo iTaxripa.co. Tel:y.1 yap Ccppnti
8Leavputa xatec Thy ivaoderaav avo8ov
inrepTuis TniX.Exev Opplz-4pcov. &XX& Tb
Towinov lputta ¶àV Hpdaaxov cPCOVaiOL
lay TtaXCa irapaihov, BooXycipwv 8appov-
TV3TO5VTec, xat xaziXtrov fripov, o 8i
Xpócsoc irtIroniciac ety.s XCCTeZ 1.taEtov
Curpoop.axov olmriiptov,adiv p inacnc
Tp6v.p.ov ixere aortiXock, Cuperiipta. no
8pyava 1reptar4aaq xat t& itpbc t Cilv iy-
131.Levoc atpOova, irof.p.vti Ts xal fiouxákta,
xwe EtTiXac Targ cbcpuovuxEacs avFlc vi-
p.eaext. ot p pOtptto 1j to5 tppou-
(At) Tou8e wepilinpoc, &XX' ic int ,EXEC-
OVA) 6p:wet= xcd FrpthveTat, xcet laaeatv
11 8p,f3aw xop.q, xal xwpfocc SpopAhaect.
pippt0Ev.
'Evbc a TLY0C xxAo6, %at Toinou
&rapamircou, xxXkiatoo xx pattcuou
th cppo6ptov CSTpc x,xt. oi!)8i y&p Ppa-
)(eta TE.; 158asoc Xtpecc Exer 2V00 EXMOOLV,
01)8i CppsiTti Jaw apwai, caXec 8e: Z;
TON) notatibv xattivat xal 6apEacg &p(m-
a= Toy notáv. TOLO6T013 TOEvoy &Oita-
TO; &rya* 6 Xp5aoc yey6vevoc ispbc
o1)8iv 6a ICC& mita) pacsaatic Erstatv aTE-
Tapencto, &AX' eoc devnta6p.svoc -4.coctti-
awro. TO% ply Gin gv 'nip% itoXittou TOM
p.a.fotc, er TE; TCOU Tian xat 67coXasorro,
Nat ot; 1 Tthy ixstas Hat; xcupCoV oir
aapibc 'lava-fro, agov ixpiveTo xai tc) Oa-
acXet luvepotaeuov rapas/J,iiat viy ry
www.digibuc.ro
tioase, despicate i impleticite intre
sine si numai cu o singura carare
de suit, ingustA, anevoioasäsi de ambe
pArtile prAva1at6,. i tot ocolul stin-
cilor mai departe e rApos i nestra-
bltut, i un rau cu vãltori aanci,
Axios, imprejmuind stáncile le da, o
tarie si mai ciudata Inca. Venind
apoi mestesugul omului i intrecan-
du-se cu firea, le-a &cut sa fie aproape
cu neputin0 de cucerit. Caci ridi-
and niste ziduri foarte puternice
pe suisul intrárii, izbuti sä faca un
met9rez nâpraznic. Aceasta. cetate
Prosacon au päräsit-o Romeii mai
de mult, neavand grije despre Bul-
gari si au lasat-o pustie, iarâ Hrysos
ii fadi dintr'insa adhpost neprimej-
duit din partea Romeilor. Aici Ii
adunase el cu puterea armelor tot
ce-i trebuià pentru hrana, i asezase
pe imprejur masini svarlitoare ei iei
adusese belsug din tot ce-i de nevoie
traiului, lasand sa pasca pe inaltimi
turme i cirezi de vite. Cáci cuprin-
sul acestui loc intárit nu se poate
Ormuri usor, deoarece el se lun-
geste si se Neste peste mAsura de
mult i pe alocuri acoperit e cu crAn-
gun i cu paduri.
Numai o singurä bunAtate, care-i
neaparata i cea mai frumoasa ei
mai de seam& decat toate, lipseste
acestei intariri ca nu izvoreste pe
acolo nici macar un strop de apa,
ei nici fântani sapate nu se afla. Pentru
asta, ei nevoiti sunt sa se coboare
la rau, de unde Ii cara apa in cofe.
Stapanind dar Hrysos o asemenea
cetate, nu s'a temut de loc când im-
paratul veni asupra lui, ci se pre-
gati sa stea impotriva. Romeii, cari
erau mai priceputi la rttsboaie, catá
bruma mai ramasese ei
can flu erau catus de putin nestiu-
 DIN WICHITA ACOMINATOS HONIATITL.
11p6caxov, ILETEMerv Si T2c Aoucee roM-
ovato: %at Tag xclnia; 62thaca xanixoot
XpiJay e.76vaac, vet& Si rip toinon xe1-
pcocnv Teli Hpoacixy napa.Xerv orrao
idcp aci.etcOcu. %at ,rb atpciteuita sAap-
ciaTepov, .72t eiivipoym xataaspetpegievov
7cp6Tep0v xal kefav ixerOsv repEpaX6p.r-
vov. xal oarcbv Si Toy Xp6Gov i prk
Tii3V 7Cp&I 1.1.&TOW iiizOlievov vezaliouXth-
caceal. TI, Xpyrr6TEp011, avaóvTa TOS aiMv
i) %Mt Euroyv6vra. TEIW V.Cdf &IST6v. TOS Si
ye xarez TO icpcimp ópiro Tot; chrpoa-
pAxotc ea Oc 7rponf3casty ma spin 6p71
Stap.t.XXEiceat. Our&cop,a, p.ifi xat Ervat pA-
TaLov ils7010, %&i. EXCOC E8p6iTMC dpeiv
ailtar6evtas %al ¶poap.evov rávov 7coX-
Xtiv, xal cpaniCediat x6paac avccoxemc
Toly paxop,ivcov EcvSpaw. xal oi ply TOGI-yrcs
rcaprfpouv, (brim-loco Si reVYCI.L6TepOv Oi
A gv6pxac T05 paacMoK rpaltotrot, iti y
irporciareorv '6 Olvatdralc TeWpywc, xat
Tee izt rijc Ozpandac Xecoiivita p.stpaxta.
okot Tàp nepterrivrec TIP paaaia Ira-
Xoaol xal ravo r. gaiclav sic Tby 11p6-
cam/ si)OuWpcos &yew TiV arpaTt6w, xal
vas' ako5 Tot-) Xp6aoo ayrEoy Tet gram
6.-fetv xal TO S6po Staimovi.CCOn.c, ioc «il
orno; Cac4aezat., oi.ix gauv &STEC sic TO 471c
acvmarilaerac. zat ?Dams Si TE TO rpocc-
cmcittEvoy p.ii %MT& ¶00 xatpfoo p.ipooc
aircixa xcuperv, &XX' ix iriptoScov %al x6-
'am pzr.ipxiaeat TO coVi.u.oy ; icpbc Si
Totycocc .r% ay Etvierat 3k(oc Tot% pap-
papcxec Tal.K2L; xCet. cixapmlyrots ypacc
StaTpff3eLv &Id gtoXO SO oi)Sey phxpin
6cpiXoc, rs viw csoxtcov xai, T6w rcer6-6
vow @pa; isctcyrapAwic %xi viiv &XXcov
IcepxaC6vaov topaiaw As riic, ots ()cep-
pipptOs lIporovtic O'act xcd zapaSaaoc
xecp/ Oso5 cpursuesic. ens &Eh irXxxl
www.digibuc.ro
413
tori acestor locuri, au gasit cu cale
si au sfatuit pe imparatul sa ocoleasca
Prosacon §i A loveaseä alte ora§e
§i sate ce ascultau de Hrysos §i nu-
rnai dupa supunerea acestora sa
se intoarca la Prosacon; caci numai
a§a, o sa-i fie o§tirea mai cu ludas-
nealä, dupa ce va fi cucerit locuri
mai ware §i va fi dobandit prada
din ele, iar Hrysos, silit de nevoie,
poate se va rasgandi §i va sla'bi din
lupta neavand nici o nadejde. Pe
cand incercarea de a lovi dintru
inceput pe ni§te earn eni cu totul
aparap §d de a lupta cu munti pra-
pastio§i era dupa spusa lor nu
numai lucru zadarnic, ci vedeau
in aceasta §i sudori sangeroase §ii
multe trude §i. moarte grozava de
o§teni. Acestea erau sfaturile lor,
dar rnai vartos s'au impotrivit fa-
menui «paznici de noapte» (qambe-
lani) ai imparatului, in capul carom?
era Gheorghe Eneotes §i imberbii
copii de casa. Ace§tia incunjurand
pe imparatul cu mult viclequg qi
dibacie 1-au induplecat ca numai
cleat sri, mane oastea catre Prosa-
con §i sa ridice armele asupra lui
Hrysos zicand a «dacit acesta va
cadea in manile lor, nimeni dup .
aceea nu va cuteza sa li se impo-
triveasca; §i. apoi ce-i impiedica, de
a pa§i indata asupra locului de
frunte 0-i face sa bat& pe du§man
cu traganari §i ocoliri ? Afar& de
asta. eine ar mai putea petrece atata
vreme prin aceste locuri barbare §i
foarte neplacute pentru folos putin
sau nici unul, acum dud e vremea
smochinelor §i pepenilor §i celorlalte
roade coapte ale pamintului, de cari
414 GHEORGRE MIJRNU
ehlytou isvokte131 %at 'Acpcip.stay OEccaat_
pzect, e6atoc rpoastrocvey 11/ tepay Kuno-
avmuvoincoLy, It&xensv gc Ta. 'rot) Ispb
116y-cou Tptxpepee xcupta irpooxycenAs0-
aattlev, lyBo, irpaeac ong ce6pa pápstos Itat
Comi 6voc apoapeeXXst, St& isayscis, xxi
ixObsc masts neptaxotEpouct, xat 60,-
pec giatatov etycterim000n Xoutpano Ts
)(6pLTEC 8tayeX6uatv 6oravoraxt xcet Cepy6-
pea irkavdy,syce C3Sam, Tin OEccrily &a-
xioccn, xat vls &mac vino Sthpo %aurae
wspvfotto.wrono,ionclicrt xcerca.73Xolicat %co_
TaXOUClat x:-.M.Sovsc xat tteXeciCoocsac aril-
8Oves %It /ray grepov 6kkg xat &XXII
orp6Cov gy ¶cag X6y.p.atc cmpiCov ILoD-
aL%ôY =pen)».
'0),(pTotvay pyLipt. zpbc othy 11p6acotov
cp6peuu chcacksk, errep ic Ecooy mist?
xthrn v 04 6 X6Toc. 'May 'my&
lay ip6pata wdepepyov 68o6 vath-tpi
nano, OwtoyEac utprgno vat Xvica.
ore
Isupocp6pa za.rgOaXtalcsay, xat zap&
IIspacino icrawcray Miro. Soptiznirot, oaç
tc sOketug 'Apthpac aczTpeartIc broco6-
pooc ciziatcOote paaaer, 'Ow vat ,r6 [Lb
isept v Op06aoEoy Isfany ink xa2 Oepp.,6-
Tern+ thy fkanlice X&pa i cruixw-
pilaat 3Xwc Tag ToOpxocc ormthe dy0p6-
Non; to.neyercey Othy Ov 'knee npeaptho-
p.m) aepop.ivooc, Zycz p.t Thy Irtavy 6xonec
pzrediftisvoc, r Otroy %err& vino Wthawv
vwcotv, &XX& TO lay Bkoxkltby cax-
OXtorrov c obtatothy airoadlycct Too-
rdotc, ozkok Si Toin -ppt.oacettivow
1-16paccc TaopportiOtivat SeEtkmaty iTg-
patc [3aciantec. 6 oU0' 8Xcon inivetyley.
&net Si %at is mthy iTOoixst thy 11p6-
acotov, 13mXtino int coo crcpcminrcoy Kivu)
to6 cppoopfoo aintme Tcstpciaccaeca. xat fp
gpyoz irpbc 'Pcop.xEcov rylvExeyrct TEXO*101
www.digibuc.ro
e p1in Propontida ca un raiu sädit
de mAna lui Dumnezeu. Dare-ar no-
rocul s fim in sesul Regionului
si sä vedem Mamia ca s salutam
sfântul Constantinopol si de acolo sá
mergem spre locurile desmierdate
din fata Pontului, unde mereu de-
spre meazilnoapte abureste o adiere
b1ttnd i invioratoare si se sbat pes-
tii proaspeti si in chip atAt de plà-
cut salta delfinii si surad pretutin-
deni mândrete de MI, i ratAcitoare
ape argintii inveselesc ochii privi-
torului §i unde auzul celor ce se
plimbApc acolo vgjit e de glasul
randunelelor si de viersul privighe-
toarelor si de feluritul ciripit i can-
tec al atAtor paseri cantarete tupilate
prin tufisuri».
Drept care imp6ratu1 in goana cai-
lor sä repede catre Prosacon ca si
cand vorba 1 cu fapta ar fi fost tot una
pentru dansul. Deci unele ceati din
calea lui fur därAmate, secerisuri si
ogoare sgmanate cu grail full, arse
§i unii Vlahi cAzura in robia Turcilor
cei trimisi in ajutor impâratului de
ctitre satrapul din Ancyra. Atunci o
seamä din cei cu dreapt i fierbinte
credintA, in Dumnezeu azurá cu ru-
eiminte la imparatul sit nu ingklue
Turcilor nici intr'un chip sä iea in tara
lor niste oameni cari se inchina ace-
luias Dumnezeu ca i noi, nu cumva
lepadându-se ei %A, de voie de legea
crestinA sit supere pe Dumnezeu im-
potriva celor ce i-au predat, ci sit
ramai Vlahii cei robiti ca slujitori
Romeilor, iar Turcii caH i-au prins sit
fie rasplatiti cu alte daruri impara-
testi. Dar el nici decum n'a voit sit
asculte. Iar când a sosit la Prosacon
§i §i-a arzat tabara pe undeva pe
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL.
matastv pchzo d Octhpot Toc &icor ;nip
ietp airfaccc SrqywyEacorTo. o p.iv yetp
Oupeors next yup.vorc cppaicip.evot &paw,
of Si Tóct xat pik/ ?povTec nept Tec
avdwrri To5 cppoupiou avapptx6wco ye(;)-
Xort, xat Torc cinb Taxcir, %at ale 'cixpac
p.xxotLithocc iltaTxpE7CTOWCES pmxxoy. &Ili-
xet xat vizree waro xat cpóvoy noXtiv
iUxpouo-xv toi4 Papflcipouc Tor) IspoTet-
xfattousoc, 6zsp apoic6Xx7p.a ..c6w ixercre
nuX6w incpxo861.1.1To vecogrf. ilactv a' ol
ma St& Tcoy xpvivo)Scov dvCIIWIlevot civ6-
Sow tiptporidTouv (Lc aryarpot, netpcbp.evoc
yeviaOca. goo) Tscycliv xo2 irpbc Ctirrip rip
3txpav bccapap.erv. riXk' OTE v. Stamicscu
gpyov 4r4OICICO auptóv TS &VA %Cd dX-
ALaov, "COUC g7d vthv Turin) itituvopivouc
TpsiatLethot. xtel eraw cuyxXefaavres T6Te
2iza6c acanoyo6p.evo c. givwaccv. alAuccv-
Tec rip axctruivac sic Tip Tthy 7tept136-
?my xctOcdpso-tv o?.)8.ivoc stxov Tb cartieiv
67rXoy npooiyovTa. intltivonec n xat
oilTco Tip p.6x8q) xat xocTec Tc'ino irl Tcov
liccatXtx6iv iinXcovciTayamo5iPres, xsperE
Te vx !Craw cbc acp4Xcuc xp6.1.Levoc, 'coin
AMOUC EC7C;(3KOP) %lc 411.0I-lic, X.Od Tec Ow-
p&Xc xccetpouv avaeopv6p.evoc. azoXccf-
Tepov Si Tor) gpyou npopoctvovroc, %et
(Aran) Irpocraax6vr(ov xax6ic ix Tcov
inutetilitgo etivo)Osto Cuivreacov, OcPi nal
ppetaicoc ô Torc iinXotc iccecv;); eAccakcc
dcpfxsTo, oxcznivac xolifCcov sic gwz 6p-
ILatebv Sca irqpivOou aup436(3X1p.f.vac. a.fov
otw cd.)Tfx% xcaanovvaefpca Ti)v irEpp-
WV, 'ti) yor)v Sua?dpcoc %at xcaenthc Tby
xpaTothrtet tineveyxerv Ta npaxeiv etc Ppm-
-karat) tivq,uatti Tar/ p.irg nal 814,et xcct
st+Eyst xxxouxoug.tgo Mc TOv la ilXiou
xatkowa, 6 8& phvii inclOogst, nal "Ccofyro
dxx:crtirp %%.texoocl, %at qi nepti)ocpipet.
www.digibuc.ro
415
acolo, a hotarit s impresoare ceta-
tea fara zabava. Atunci s'ar Li putut
vedea savar§indu-se de Romei fapte
vrednice de ritsplat i mirare, caci
peste toata a0eptarea fu lupta lor.
Unii inarmali cu paveze §i cu sabii
goale, a1ii purtand arcuri i sageti
se aburcau pe costirle pravalate ale
cetatii i navalind loviau in cei ce
luptau de pe ziduri i inaltimi. In
sfar0t, dupa, multi truda i moarte,
au respins pe barbari dela tabia
din fat5., de curand ziditá pentru
apararea portilor de acolo. Ba chiar
unii, atarnati de funii, se riclicau 0
umblau pe sui§uri prapastioase ca
ni§te capriori §i CUtaU sá sara pe-
ste ziduri i sa intre chiar in cetate.
Dar tocmai cand au crezut ca facu-
sera isprava stralucita §i mântuitoare
alungand pe dupnani dela ziduri 0
inchizandu-i inauntru, atunci au va-
zut ca in zadar s'au ostenit; pentru
cä cerand cazmale ca sa sparga zi-
durile imprejmuitoare n'a fost ni-
meni sit le aduca uneltele cerute.
Dar ei tot staruiau in munca lor §i
cu toata supararea pe cei cu slujba
armelor imparittesti lucrau cu ma-
nile i sabiile ca cu. ni0e cazmale
§i smulgeau pietrele din potriveala
lor i grind in sus surpau strginele.
..1 in vreme ce lucrul mergea incet
0 oqtenii cumplit patimiau de lovi-
rile du0nanilor ce erau deasupra
lor, tarziu de abia a sosit eunuhul
ce era de grija armelor aducand un
manunchiu de cazmale legate cu
franghie. i pe cancl acest blestemat
trebuia pe loc sa fie inecat sau mit-
416 GUEORGHE MURNIT
TG.w xsagow TOy cliavaxwfwra Urroxpt-
ALEVO, XatgPaXsy OOTCO ret Tay yelivcdow
ixeNcuy civ8p6w cppowilliaTa. gra Si -m(Yrt!)
xxt xXip.axac alTrIckLevot, &ran St' ce;')-
Tow as Ta liva) yivcov-rat T6w Tetxthy, o6Bi
Tokio ccöTExrc vic.ofp-tiaav. 30ev p.-4 ale
dv-tivirrotc EtagTE 1107erv aysx6c.evat iieTi-
fi7rsav ixstesv ci'yz ixovrf. x Tot) amp.-
cpaixTou a' C'ev, 6)c a/ Tetxopaxotics.-
vot BXrixot SteTsEvoyTo tiaTepcw, iikco .rO
ccpo6pcov xxi. 6 Xpoc auveDarrTo xal
Po.y.ar.otc Op-1711ov TO gp-rov Tdas is-
TivgTo xat iroXXciw &ukase( xap.iTow
avccEpeatc, el Tec crAc vIv xxestfpectv
TO5 TEEZOOC 'Opiccva rpo-trof.c.ccaro oat
xaTO: =pd.) a/Tougyotc impeEzero. yin
Si 1j Tciw xdO-rptOvraw Otp..asta %ea 211
6s6c cdyr6c (aXk' p.tv X-Ixot Oság, s/
ip.xXxrcoc rot; cci.'nor) iistf3etXXop.ev xp(-
cam) tit v TO% TOTE Civep67COL; ineuSoxv
Tcpociarq Totc Ctiow/cp.ccat. xa. xx-c' ixef-
vip pA vv flp.gpav atm Tcop.atot Bur
p.tXX-413-qadtv Te xal af.EMOlicav, Tip b' 6-
irtoaaav cdietc 7rpOc astrc6pav iEtscmy
G-opicAoxip, elipov Ii list& cppopatog
xrz x6pirou TO &veccrcric.svov 6cc.cXX6Iis-
vov at& Ter ouvevezOina Acct. aXXex xcei
Tec ireTpof36kcx p.rixcarijp.asex oic gxpciwTo
ol pappapcx civtipotw cki 13paxstc, En,
Toyfoc met cicp' fsi*UC T06; AMoos atm-
xovT/Consg- -1,11/ ydp xecl. 6 TCdc Tti)V ze-
TOW Oupi.cs-cw e'sgsaTOK xul Tay Xiqoy
;recta-raw xect tiy ccpsva6v-tp "Ota.Ttedg iv
pixowoup-ror; a'prcToc, Twp.xr.otc ply it!.
ccaOci) -r& -,Tp&ra int-qpsTof.navos, TóTs sa
rpOt; Xpilgov cirrovourliac ix Toil rtg-icety
TOy pAcO6v rpnyo6c.evov. 010 c.6vov è o
4 acpeTlpiaw anocpsySovolip.evot cyfatptu.
Tot MOM X.MiCbc grieouv TO cTpiTeutlx,
&XX& xat ol xx-rac xpavoilc gictxuXt61-te-
www.digibuc.ro
car trebuia ca stapanitorul sa nu-i
ierte fapta cleat cu greu i cu stra§-
nicie, ca sa rasufle putin ostenii ce
erau chinuiti de lupta si de sete si de
arsita soarelui, el nu i-a facut cleat
o singura mustrare i aceasta cu voie
prefa,cuta i facandu-se cit e ma-
nios printr'un murmur de buze
ceeace a adus slabirea celor ce lup-
tau cu vitejie. Apoi cand ostenii au
mai cerut scan ca sa se urce pe zi-
duri, nici de acestea nu s'au invred-
nicit la vreme. Deci ei nesuferind a
se munci fara isprava, plecara de
acolo peste voie. Nu incape indoiala
cit cetatea, precum mai tarziu mar-
turisiau i Vlahii cari au luptat la
ziduri, ar fi fost luata i insus Hry.
sos ar fi fost prins i Romeii si-ar
fi dobandit laud& i ar fi scapat mai
pe urma de multe osteneli, daca
uneltele pentru surparea zidurilor la
vreme s'ar fi pregatit i impartit ce-
lor ce le cereau. Acum ins& neim-
plinirea datoriilor ori Dumnezeu
insus dar milueasca-ne pe noi, daca
intr'o doara ne amestecam in jude-
catile lui! nebinevoitor oamenilor
de atunci nu le-a dat izbanda. i ast-
fel in ziva aceea s'au batut i s'au
rasletit Romeii. A doua zi a inceput
iar incaierarea; dar in urma faptelor
din ziva trecuta au gasit pe dusmani
impotrivindu-se cu indrasneala si in-
darjire. Apoi i svarlitorile, cu cari
barbarii cu bun mestesug dau dru-
mul pietrelor de pe inaltime, omo-
rau nu putini oameni. Caci capetenia
celor ce aruncau cu pietrele si in-
vartiau. masina si dau cu prastia era
un mester neintrecut. El inainte slu-
ise cu leafa Romeilor, dar atunci
trecuse la Hrysos neputand sa-si iea
plata. *i nu numai bolovanii rotun-
ziti ce asvarliau masinile faceau pa-
guba otirii, ci §i pietrele rostogolite
pe pravalisul stimcilor. Adeseori §i
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATUL.
vot a,meev. ay 7.0xxo:c si xat Ta pf
v:461.teva ccollarcov ix t6v paDtav6v xsp-
imiSca et; eivarov %%rimy olg spoae-
niXaCov Talc 1?;cp avearipdatg nizpacg
npocapaOtteva, elm r o5 Eapetx6Tóg
Pixoug acpoSpó.r.in 7cpbg nXaza Scsapoii-
Item Tp.tiwca, 1Se xchsEas StaxptSby
axeSavvOtieva Olvarripápov iiaav xax6v.
Kat.vuxt6g Si X6tOpcc ro ipOvaTog lIt-
6vteg o pippapot. Tag r mxavag Sao-
Cv Ceg t. Tim, ixstae yrikócpcov acist-ricsav
Tuniai:ot, oat b vuxtorXxxoriv StaOpoil-
aavres arpi-csuva 1 tor) npw-copeavaptou
'Imi.vvop =11 Ternov iismariXapov, Cog
xat To5Tov 6npuf3-1)Oivra ieavaariivai TE
tLx To5 Xizang, Cog etze xaraSapea.-
von, xat 3paaM5 zplcadeat eopcotubvta
xat fnth Sioug paXXOlisvov. cip.iXec xat
Ta iv 11 axlvt SCEX61Levot, iv olg v xat
Ta pa.Tpazal To vicipp rgso,cc Too irpw-
topeanapEou, Okilv xevrj' riv vbxva Ev
p.oxsig. %al yawn ca Tcop.akov ittOssav
npaypttra. ist SE Y. eivon Soxela v.)}1-
ItavostS1 x Ximov Staxsva StaxaXibvtic
avcoeiv iEt(ntov Trp &UR) tà asperceup.a,
pti slab; ()g iv cx&vc t w6v.evov mire
zot xat Paaclebg t& Ca& axov oiyz
Oprov 7repatv6iiiva, CiXXcos TS .i ai. xpo-
votptPerv ixece npoOitavog, t env:
PcroeK Tpirnac. To5 'cc oUv 11pocixou
xat tc Dcpouitt4-fic xat Tti.W Xt0p6V TtlV
gipte Xplky ii,EaTarat, xat play vi.)v ix
toO yivoug auvsuvicat o GUVTEOETOCC, lit
invanthg arca4ovtt.
'Ap.Eket xat siocciw tb But;cintov tiv ToG
npcoroavatopog Ouiatipa TOO auvocxofiv-
Tog aniCsue, xat -cep Xp6aq) Taiynlv ix1T6-
7rOpqc, vtwavoybv CivaSetea Toy cepa-
arOv K covotavavov tOvTaSecv6v. TeXecOiv-
TOW Si Teo vnii.TeophTtov %at rg yappjou
Anaiele A. R.Tom. XXVIII. Mcmoriile &cf. Istorice.
www.digibuc.ro
417
bolovanii repeziti de svárli tori, macar
de nu atingeau trupurile, dau moarte
o.tenilor de cari se apropiau; cad
izbindu-se de muchile pietrelor ra-
sarite, §i prin puterea repeziciunii
lor crapandu-se infr'o gramada de
bucati, acestea se impritstiau care
incotro i pricinuiau pierzare.
Barbarii iesind noaptea pe ascuns
din metereze au spart masinile a§e-
zate de Rornei pe dealurile de a-
proape. lar oastea ce era noaptea de
straja, cuprinsa de spaima, a fugit
spre, cortul 'lui Ioan protovestiarul,
incat acesta, speriindu-se, s'a sculat
iute din pat, asa precum se culcase,
iicu fata galbenä de frica a rupt. o
la fugrt. larCdusmanii impartind tot
ce au gasit, in cort unde era j in-
ctlitarnintea cea verde a protovestia-
rul ui ras i batjacura si-au frtcut in
noaptea aceea de Rornei; i vasele de
yin prefacandu-le intr'un fel de tobe ei
lasandu-le la vale de,erte, ingroziau
cu hodorogitul lor ostirea, care nu
stia ce se petrece pe intunerec. Drept
care imparatul vitzand ca nimic nu
izbuteste i pe de alta parte nevoind
a zabovi mult pe acolo, cauta in
sfarsit sa faca pace. Deci el lasa lui
Hrysos Prosacon i Strumitza i ti-
nuturile vecine si se invoeste a-i da
de sotie pe una din rudele lui, desl
nu era lipsit de femeie.
Iara and s'a intors in Bizant, des-
parti de barbatul ei pe fata proto-
stratorului i o trimise lui Hrysos, in-
tovarasita de sevastosul Constantin
Radinos. i dupa savarsirea cununiei
la ospatul ce s'a dat cu prilejul nuntii,
27
418 GHPORGIEtE MUM/

Samb; rapaTseeicqc 6 ply Xpi)aos iCcopo-
iTótet xal. Wks Toyeellátteyoc, Si 'IDA Tbv
TCov VEOVUILF.011 ata001.1.En 100.01) i-rxpa-
T6; stx Tan) 7Ctxpaxecp.ivew. invaxxOstaa
Si irpbc To5 yup.17(oo aop.p.eTi)ecv beefy"
ppillaato;, xal M ems; tixixa apaoaca,
eç bpity ixp.aiya Tay ecyapa. cipIXEL xai.
irXercTa xalfr iaoTby fyzopapPapioac xat
eutiova)rrica; gcp' Ixaydy, p.e6' inTepogiiac
gcnaiv ocrepov CM cptirgs, mai Isflic,
CEXXlviat cccoy-rg.
Hrysos bea sdravan §i mance., iar mi-
reasa pazind obiceiul mirilor, nu se
atingeà de bucate. Mire le ei insa Ii
porunci sa, stea alaturi de ansul la
masä, dar fiindca ea nu-I ascultä pe
loc, el cuprins de minie a tot bol-
borosit in graiul lui barbar i s'a
burzuluit pArA, câncl la urmä cu dis-
pre% i-a zis pe grece§te: «Nu mina
§i nu bea».

Cap. 2, p. 673, 8-16:

T6as ai xat Exuethv i'Toaoc iyiyinso Atunci se facuse §i o IAA/lire de

LEiCC7 TE xat ppoccasoythpa Teo? Tcp6-
'repay etc yip Tiocapa acacpseivTec orpa-
Tónsaa nacav V1V Maxsaovfav iTripoy,
Ecironetpaacktevot xat róXsow &toxically
xal xopuTac brayLayTec Opthy, cse xal
th Tavoc 'a) apoc acepsuyncapsyot iroXXee
sppoyacriipta gcx6Xeucav xal RovriCovTag
etc xerpac To 4.6v-
Cinix Tetvay, }t7SvS
Toc Iivat && Siog, 6r xca pee iXaTTó-
van/ 4.eXXoy 7cp5c aXefoo; cui.mXixeceac
%al &et To5 To -lc gatraby &pea+ oöx &T-
Xov OXIIc
Imoratul ti mAritl pe cele doug fete si petrece la spectacole si curse de cai.
catre Cumani, cu mult mai mare $i
mai infricoat& decit cele de mai
inainte. Impärtindu-se in patru inglo-
tiri au cutreerat too.% Macedonia §i au
lovit orme din cele mai tari §i s'au
suit pe culmile muntilor, panä pi
muntele Ganos au cercetat §i multe
mânästiri au pluit i cAlug&ri au
ucis, nimenea de MO, necutezAnd
sä le iasa, inainte, cAci totdeauna
oameni mai putini aveau sä se in-
caiere mereu cu mai multi pentru
care toti se lásau fat/ nklejde in
mânile lor.

VIII.
IIRMARE DIN ACEEM CARTE.
Cap. 2, p. 675, 18 Cap. 3 :
Ivancu se rdscoalii si se declarci neatdrnat. Alexie Paleologul, Teodor Lascar pi
Manuil Camytze in luptd cu el. Camytee prins in cursoi de Ivancu. Acesta
isi intinde domnia in preajma Rodopei.Cap. 4, p. 685, 412-687, 6,
657, 6: iMpeiratul insald pe Ivancu i.l prinde.
'AXX' otiall Emptpci); at-irrinotaTo Ta vet- Dar Inca nu erau de tot isprävite
paxa.AI Tail= 2c1315pp.aTa, %al olxspa Ttc aceste jocuri copilaroase i bucuria
ci-NEXta Tip v To6Tocc atc(66XE"CaL Xetp- este urmata, de o jalnica veste, ca
11.0197110. 75 ae Tb Etrocrilyac Tbv Ivancu se rasvatise in tinutul Fili-

www.digibuc.ro
 DIN NWEIrTA ACOMINATOS nornAvat.
Txtiv %as& Ti 4:1302riToinroXtv. (;)c yap
Sivwesy grop.sv, Rerovotia0Ostc OSE 'Ake-
itoc xat iap13pbc bat Ouyarp6Tcacat. Tc)
paatket yeyoyeo; xat rXsto, tç Ssotia
iaxtiv inroStic aTpartiysty stXlcpa xat
irposaTivca Tioy 'CCiestoy at TOig 6p2yieviaw
ctj BXcixotc icapt Tty (1),X EniToo grace-
xtav avTaccielvTá Ts xat avTsTepoyTo.
&Ilan ,xat:Tthy &kit-as xcopthy pave; xti-
pun irre Tat TC&VTa xat gcpspsy, &yxf.aTpo-
To; v xat Spam-4pm; rpbc &nay at5v-
Spottoy gpyov Tot; EV v (pun xortjpaat
xat.7PotiXsillaaty. ilaxa Ts Etc iscasp.ov
TO nept ainby acptiAoy, Scopsaig staivow
xat &ramp% xpaTtivow, xat Tpoopicov
ipovveiw avayepasac Ta dorcoestp.sva. Tip
AI:p2p 6pec easiaxstpyra p.txpoti &Trani-
Cam. flaacXeti; Itey pin &atm Tarn% p.av-
Ocivaw, xat St' cciaofic itEEIno Tin 'AXe-
cov, roXkatc xat vsytaTatc coao?poyot5-
p,svoc ainey Scopeatc, ilSion TS CCUTOO
t'xous, Zat Tacc CCEVOSLC Reicipacve P4Stov
TEL Se rap& ToG avSpóc Tor,Ss spaTTop.syx
oE wept TON, paatXia covop6wTs4 xaXec IAN)
2t7CssoalvOYTO SIVOLL xxi apicauc gXeyoy Spd-
aeat, oti trip xat &id axolnimovxdouc alnot-
Goya Trap& 'CO5 Irp&TTONPCOS y(yeaOat, Oesv
xatiTapacyeastc stainov,r4)al:noxpiToptra-
pcatiicratrilc 4yc Tbv 'Akfitow tolai yetp
Sty pappapoy tlySpa Fth? retvu rpdrtiv Ttu-
p.atotc roXerikaTov otiTaK iatcp19; p.sTa-
/ready e axpwril Sciesaw, (Ls Tpobpta
xxl 7COVXWel CV TOiC ertxaipocc vsoupysty
TOrcotc, wet. atieetv !Ley Tb ip.cpiAtov dm4
=pinup, 01,2 xpiwav C Tb Taltatxoy,
ivtaxoti & xat el); SUGXMOTOY TLOCYCLL
thr6l.LCXX0v, St 117) TLC CL6Tfp ivaGITC1ItTO
TO5 Tupavviav irtpaXsty gyvota, izet p.718i
tc Ttvon avvolp.aTa cpaEiv IVO; &et ti);
St& nuXo'w TOW xecXion excpepsa0at,
www.digibuc.ro
410
popolului. Acesta, precum am spus,
luAnd numele de Alexie §i ajungand
ginere de nepoatA a imparatului, fu
däruit cu o putere mai mare cleat se
cuvenia, avand sub ascultarea §i car-
muirea lui trAmbele de oaste ce lup-
tau in partile Filipopolului §i impie-
decau valul Vlahilor cei de un neam
cu dAnsul. i dadi in chipul acesta
ajunse stApAn peste aceste locuri,
face& toate pe placul sAu, cAci erA
din fire om lunecos §i harnic intru
tot ce-i indemAnA implinirea gAndu-
rilor i nAzuintelor lui, §i pe oamenii
cei dintr'un neam cu dAnsul cu da-
ruri imbogAtind §i cu arme Intà-
rind, ii pregAtiA de rAsboiu. Apoi ri-
dicAnd ziduri tari a fAcut aproape
cu neputintA de cucerit pArtile din
fata muntelui Emos. Deci impAratul,
aflAnd acestea, laud& §i cinstiA pe
Ivancu §i ii dAruia, cu multe i foarte
mari daruri §i ii asculta bucuros §i
lesne indeplina cererile lui. Dar
sfetnicii impAratului vAzind faptele
lui Ivancu ziceau ca, «frumoase sunt
minunat &cute, dar cA el nu le- face
spre binele Romeilor», §i de aceea in-
vAtau pe impArat sa-1 indepArteze din
slujba ce-i incredintase ; acAci nu
se poate ziceau ei ca un barbar,
care nu de mult fusese aprig du§man
al Romeilor sg, se prefacg, a§A dintr'o-
data, prietin atAt de bun, incAt or-
è1e si cetati sl zideascA in locurile
cele mai potrivite §i sg-si sporeascA
oastea cu oameni din neamul lui
imputinAnd pe Romei §i pe alocuri
dandu-le chiar drumul ca unor ne-
trebnici dacA n'ar fi incoltit in el
gAndul de a pune mAna pe domnie.
420 GIIRORGRE MURNU
caw &v iroXkots xal cpwvii; Tpav&repov
acra xixeueav 11 cpptv c zpciEscc iia7-
ygXXouotv. o rip sic
jora ax006y-cmy
Tac Goscas Ta6Tac yvay.a.c ilamy Ovri-
io*.svoc. 6 yap flaatXek ix&Truov sic
IrETCLI, Tbv ¶C
ofwvoc) esoad)pac yoip.ov
xxecErae inroX436.1v oUx gamy Orws ri
netacv oUx &pX th rp6q EMMY %a/
Eurpdaxorcovgxpcva: 'ay 'AAgtov, xam-
yoveuo6Tqc, otttct, x'avTa66a cis mow-
X07tow6 Suvc'cp.scoc ¶ nt TO xitavrss
atel Tspo6o-fic ¶ CPwtLw,d rpaypara. Co;
8' oi) toXXcp iSatepov sic gpyov th ioc
ix(34371xev, ivvsbc Tct Tots iixouoplvocc
cpaveig zal Lll gzuw 5 st apicatsv u't); Etvap-
payáyroc Tobias Toil xxxo6 ampoOtrws,
xa/ `6.n TO:w CryCETElliletTOW ip-(tharig
otaXopi, v ply v(i) vapauthz o-t6XXst
irp6c TOv easouscErtiv uvei, Tat
OXr.E6Eav
rpthscc r6v mettop.6vcov tcj, inrop.v4-
GOY= 'MOTO') Tbv Guyerptaw 7.0a Toil p-
Siv u rtintore Tral3Erv &è
xat raw a-
riacov avgcov, &a Otou 'rep aim apoa-
xezdy-rptsv io?Ja& yap V auroynAamov
Tip/ tfic 7veop.7); p.stapokilv. to6 8& as-
TOnt.v d oi vs6vup.poc. 7ap..13poi. Tot') pa-
atlicoc ouvseteCM VET& 'IR ITOWTOC TOG
obuafoo xat uyismo6 TcX71pcbp.atoc xal
Tay T6TE av Tip iraXatiy ebpto-xop.avow
atpauctraiw. cieptypivoc oUv 6 (363r17oc sii-
voüxo; rpbc Tbv 'AXF4cov o;') p.6vov oUaiv
or itp6c sty Ur6Ozatv Cope(%) acompaei-
p,evoc, OcXX& %xi ispocenippwas p.taXov
&xervov r 32E4 sapoucs4 sic gpyov T2) av
^zepoi., 7cpocnzlivas irponeubc rtjo xxi'
minor) T6v Tallcdow Elaov olAinco br6-
Xsoow, xat ataeciok otc stp7ptev Euroax&-
a0at pav vino reatvEliv intlapioeat a& Tti)v
Opetviov, t'oc hteivcov aWCetv ax6vuov xat
sb aovaTroathy 6p6Ttuvov a6vraria.
www.digibuc.ro
Caci sunt oameni caH pun straja
gurii §i nu-0 dau pe MIA gandurile,
dar de multe ori faptele lor mai
vartos decal glasul vadesc cele tad-
nuite de danii». lnsä aceste inte-
lepte sfaturi deasurda le spuneau
ei impäratului ; caci el socotind ca
cheza0e de credin01 nestramutata
legatura ce avea prin nepoata lui cu
dansul, nu voia cu nici un chip sa
creada ca Ivancu se va chitin& in cre-
dinta §i dragostea lui catre el, vrajit
find pe semne de acea pierzatoare
putere, care neimpiedecat pornise la
vale impara-cia Romeilor. Dar cand.,
peste puiflä vreme prepusul lui s'a
dovedit aevea, imparatul a ramas ea
trasnit qi nu §tia, ce sä faca, pentruca
rascoala a izbucnit pe nea§teptate
strangerea de oaste era anevoioasa.
Deocamdata trimite la Ivancu pe un
eunuh, cel dintaiu din credincio0i lui,
care sa-i pomeneasca de invoielile
ce au fost intre dan0i §i sa-i pue
in vedere, ca el nici odata n'a suferit
vreo suparare sau ceva peste a§tep-
tarile lui, de cand a trecut de par-
tea Romeilor ; caci tot avea, impa-
ratul nadejde, crt Ivancu o sali mute
gandul. Indata dupa aceasta au pur-
ees i cei doi gineri insurMei ai im-
paratului (adica Alexie Paleologul
§i Teodor Lascar) impreuna cu toate
rudele §i oamenii lor §i cu o§tenii
cati se aflau pe atunci la palat. k4i
sosind spurcatul eunuh la Ivancu nu
numai cit nimic n'a ispravit in treaba
pentru care trimis fusese, ci 1-a fa-
cut, cu venirea lui, mai tare sa stea
in hotarirea ce luase; deoarece cu
obraznicie I-a vestit de curanda pur-
cedere a Romeilor asupra lui §i I-a
invatat cu vorbele lui sa se depar-
teze din locuri sese §i sit apuce
muntii, cari singuri puteau sa-1 scape
pe el §i oastea-i cea de un neam cu
dansul ce se rasvratise impreuna
cu el.
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL.
OE 8b napt sobc yappotic, soa Past-
Agcus ma say npono3rv_itoprx Mayoutk say
Kap,6sCty 68fwaotv ply 6,7siao.) Exavibc so0
avsapsou? xat tily Oaup.auryi Ttc 1j ispo-
Ouvia, xai 7cpcosayomasgy poaAoyro
eavasayses. sty è co xaEpoa 6o1ri7V a1to-
X6aavsec gx sof) Br.aao130-iiyat sb 0-t)palLa
r8 Irp6Opp.,oy gaxaaay, tQ gay GM OEp-
p.nsipors intay;)xity xat ciims i86xit xat
psuyav ipiltoysaq at s6w Opgwv an6.-
apa 'AXacos, totc a' aacpaXsasipotc o6x
-71v8avv 3Xcos isto6 'Czyt avaaccpav get-
rosuyou raymc xat 8peand, i IICTC1X-
AC-0 iprualLav Ocpitug i7c1 vispay, Si' ix
p.atyety its appirXoxilv xauXt6aoysa v.o-
vt6v, 2soXXoExig so ovileoc ets staxóvnacv
isposetvatLevov, icepteXeav è Ta IsoXCyyta
Ozácsa iitscmatiocas xat avilyetpiv & ,AX6-
cos, xat egaOat Oaa tAit xasiixoct. xat
,s17s PouXtg saasts Cog atv.sivovoc xupw-
Oitatg, sti) cppooptcp rpoapaAAoemy 6 xaff
6ns6f3aacv ?Spot); iv sip" Tarp KpcsCtp.4)
Aeyoitivy iSoMaaso 6 "AAg!toc bee( ma
nXsta-cce Tcop.atot xatuivtes %al cpcXoxtv-
s6v0.4 XXrpvo ox 6Atroos Oivapas
ciyaeobs gv sq.) ispoaayecy Trp TELZSL Tag
VAE/I,COLIC GC7CEP&XOSPCO, 10-10 'hv TC pdrucnoc
6 IlaXacoX6yo; recbpytoc. 60 8' iEsXóv-
Tes sa gpop.a xat gsap' arca roXEctiasa
int sip& auva?tog ixitpckay-co, 1t p.av
p.e6' a?liatos nil 8e xat 6p.oXoyt% sobsow
zeptytykLivot. e6p.iwavo; 8' SA, 6 'Ai-
tos xat IroX6xou,c SE5 4.y a. noXip.ta akXa
se 1rXelasa xasa `Paliatcov gpya rypatli-
rx-76 [map Eas ick4p71 tfaxsyog im-
asteaso, Tao; 8g xat soL6y86 TG p.s06-
Seolia tiesuby Seaccbtasoy aby nXots xat
a6say xetpoasat toy apcosocispasopa. irXer-
ara yap 8aa saw ayeXatcoy Ccinoy X TO)/
Trepv,ortio ei; TO 2te8Cov lieseveymby, xat
www.digibuc.ro
421
Ginerii irnpkratului §i Aprotostra-
torul Manuil Camytze au urtnixit in
deajuns pe Ivancu i de mirat era
ravna i intrecerea lor intru aceasta.
Dar nesosind la vreme §Li sckpandu-le
vanatul, au slgtbit din goank. Unii
mai sväpäiati, cu toate acestea, tir
neau sä se atie dupä ci §i sgt-i caute
urmele chiar in muntii pe unde se
adkpostise ; dar cei mai chibzuiti nu
erau nici decum bucuro§i s umble
dupti vulturul ce sboargt pe dealuri
si munti, sau sk se iea peurmele var-
pelui ce se tupileazk printre -stanciz
sau s inteteasck la, inckierare un
mistret coltos care adeseori infruntá
loviturile, ci voiau mai bine a merge
impotriva cetAtilor preinnoite §i zi-
dite de Ivancu, ca sá le fack sk
aseulte de impitrat. i fiind primitk
aceasta Were ca mai bunk, lovesc
cetatea ziditai de Ivancu pe coasta
rnuntelui in locul ce-i zice Critzimos,
uncle Rorneii din sasputeri s'au. os-
tenit §i s'au intrecut in vitejie. Pie-
rit-au acolo, mai ales cu a§ezarea
schelelor la ziduri, nu putini oameni
de searngt, intre cari cel mai de frunte
Gheorghe Paleologul. In sfax§it au
luat cetatea, i apoi au cucerit §i al-
tele, uneori cu Aittirsare de sange,
altkdatk cu predare de bunk, voie.
Dar Ivancu era ,orn. cIibaciu i rne§-
ter la rksboaie §i dup'a ce- foarte
multe isprkvi cu mare §tiintA in me§-
te§ugul armelor a fácut impotriva
Romeilor, la urm k. slujindu-se de un
mijloc foarte iscusit a Tait qi pe
protostratorul Camytze. Adica co-
borind o mare multime de türme
422 GHEORGHE WURNII
,clikrce zapocaok 'coEc np6; Aip.01/ Etni-
iouctv O1ocp6Xtuv lista za.1 p.oEpas alz-
vadyrcov 1.1.ccfwv fo'cncep TE. ax6Xwv &cpar.-
pellet xat Curacop.a TiO ap70VTL riç Za.-
Topa; locivrg xt xaptv dep.ocf36N, Lod-
(Lava, insi zat aretaitLivog 'A Xe4 Exit-
voc xarEc Tontaton Sta0-6xu SASSO,
X6vo; gx.rots 6roxx8fcrag `Ptopiotn &net-
Xeusv. fiSet. -fey t 6.pncafov %at irpbc
xip8o; imprpexi; ubv eiv8p6m), 666' ip
Cipo6w (;)g ccUstxx ItecXx Tors cpaocac 6.o-
Toz6yris cyfiat ePwtio tac gorzetc cc6-
Tof.c ircOricouaw iaipsOccrethnic xcel p.71-
Siva X6Tov Tc atimpEce; iamb%) 'mai-
act/1nm. &vast xrx: etzs Tovxdouc p.m&
Impbv aka Tab= auZIrpaTTOIthvollc,67C6CMC
%at& vor.w i's-cpe,fev. 6 iap 14 wpwtompet-
TCOp atlet T "OCO CGV ar.o.op.avaw ix to6
BaTpxxoxiarpot eacipac, vO v cx-q-
vo6i.t.svoc, c tb Bcato6vtov napccrEvecca.
%GO.Tco cpacvogyy Tr.pocraxthv, ,c6 è a6-
Fop To!) 'AX4fou icapaapap4v, Tit iY
bcpecap.otc axoXs6e.tv ampfixe rà atpc-
TeDith, z2 r* 8& p iroXilitcraipEip
ary groxoc ilLEIMptaw i0EatTO th Sp6-
1,.eva. ix Si Tokoll T6310 X6y.wv avax6-
(pa; 'AXiatog c'o; ix x6xkwp.a. Tby zpw-
roaTpo'ccopa nspEscat, xsct g)ansp cip.cpr.pkri-
crrpov 4 axylmv TO rep: mirth,/ ixter.vag
67acuxby cthrtiv ts T6v arpanlioWca Cw-
War, %22. à xX01.1.1 wino TO (1.7COGth-
TOO %Mt Tb aLcLVdY)11 tv pay Tcspaat-
Oeioxv Tcomtbdp atpartb Reve6fxce
Tasov, tb r duroarartzby irripume 101-
pcop.a. ot!)thct yoily 76wjamy Tcop.ocrot
Torn EursOippouv lottpiTconot =Iva&
teiVAXeVy xaTa. pinv EenfopaXot, tikia
zipi rip (130,Ennou oTpeloop.evot ØitWV
el pO xce. ra6Trp 'AX4toc notpoorlanat.
8i 7,pbc Tb ooOv oz xTra.arricsiptevo;
www.digibuc.ro
dela munti la campie, le-a incredintat
oamenfior sal sa le dud. spre Emos
impreuna cu o ceata de Romei ro-
biti i sa le dea ca niste prazi ra-
pite i impartite de dansii drept ras-
plata, de multumire lui Joan, domnul
Zagorei care Meuse pace cu din-
sul i cazuse la invoiala impotriva
Romeilor. In chipul acesta Ivancu
ii intinsese cursa, caci el cunostea
firea Romeilor pururea lacoma §i
hraparetA i ta bine ca indata ce
ei vor vedea oamenii lor, indarjin-
du-se, Ii vor pune viata pentru dânii
§i vor uita de sine. lar Romeii peste
putin au facut tocmai ce gandise el.
Caci protostratorul, cum auzi de ceea-
ce facuse Ivancu, porni din Vatraho-
castron, unde ii avea tabara si se duse
la Vactunion. El a vazut numai ceea-
ce I se ;IMO, inainte, dar n'a ghicit
viclesugul lui Ivancu si a lasat in
voie oastea lui sa prade tot ce le-a
iesit in cale si el insus descalecand
umbla pe de laturi, ca privitor al
faptelor. Atunci Ivancu, iesind din
ascunzatori, 11 impresoarit §i cu ar-
mia lui ca printeun navod ii prinde
pe general. Aceasta nascocire a lui
Ivancu, pc cat aduse slabire in ram-
durile Romeilor, pe atat a imbar-
batat ostirea dusmanilor. *i nu erau
buni de nimica Romeii sau macar
nu indrasneau sa stea la lupta dreapta
cu Ivancu ; de aceea s'au intors
catre Filipopol i ar fi fost buni bu-
curosi ca macar aceasta cetate sit nu
cada in manile lui Ivancu. Iar acesta
dui:4 ce a pus la cale dupa plac toate
cetatuile i cettitile ridicate pe cul-
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATUL.
Zaa noVap.evai T2 xcd ?poUpEa el; 6pOw
6rceppoXacc aveariixacytv &VCCIMOLarcip.eva.
tei) Mpup xat dm.xpo6p.eya xat 'mac Sua-
ropfaK o6^z ajrzov ,Ictkottp.thp.ava, oUSe
Trk. Xourca gym int xthpLec IMS6XLICEV,
&XX' v brova6a6aw %at icfpcarOw Pw-
ptov &Takla c MoaovánoXty iniviveoxs,
pixpc xat 7.-ZavO6fac cd.).111;, xcd npbc 6poc
tb Ilamatov xat ix' YA.(3871pa napa.cet-
vouaLy. &thX& xat th Oitta Tow lp.cagyow
axencx4arvco, xat rI Zttopa enevitivco
=sic xaxixra StaSárxtiov, iiacrxiw lay
Pcoliatoug %at avacp6w, &t vitov Si xcd
Xircpct Stakap.pivaw, ..coi); 8' 6p.oyevarc
ixetvy xpoatLesplvoln ixthnac int Tow
acpvcfpwv p.iveno i6w. nal 6 pfev 6pad6c-
Toydp.svoc V as/ xal paxpii) %maws/ TOW
xpOrtiv Euroarceroiv, &lcIt xxi. c Tono5Tov
4.6ritros IXaciev, v avapefav oE nksEcroc
virif3appipcov O'Conac, cbc Toin iv no-
Atp.q) Car(poupivon Ttop.atooc lona rd-
Toy p.eXurct Stcapetv. 6 Si POCCTiAelig, (AK
1 an+ ESpaas xaetyrciSetZsv,41.1.acdv c %at
xdeptev met x6XXcarov yin; 13pcif3s8p.a %at
'ci%) toü nparcoaspitopoc eprjeri %aria-p-
aw, 30av Tit) Too ay8pi4 incOip.svoc oticitc
(Almost %eel Topavvociri Errotpug oöcrg, xat
plSiv cD4ç tivatInIXtiricov 1 tivseeps6-
nrciv cipstxdn, axxa xai tiv yuvatxa
xat, ,thy uibv incoSExiaac Tpo4p4", (Aix
otS' 'CL aox,001), Eapoc irrcoX4Toycoc
xal a7CELtMv Sic th 1(641EXX(x.
Trateaz'a despre erezia pseudomonahului Sikidites cu privire la dogma sfmtelort aine;
chestiunea era, dad, trupul MAntuitorului e striacios ca dup5, patimi i lnviere, sau ne-
stricicios ca Inainte de patimi.
`0 Te v Paatxebq xpetrcovt xpoo-
TeOsic 864 7Capccr.frovev, iic griv, is TA
Ko+EXXa, xat .6) CIDY&OpoEliv axstas
capatlypeoc acpectsup.a &maw el; 'Ops-
www.digibuc.ro
423
mile muntilor din fata muntelui Emos
§i asezate una mai mult decat alta
in locuri grele, Ii intinse mai de-
parte turburärile, thscolind §i räsvra-
tinci impotriva Romeilor toata, tare
din partea orawlui Mosynopol i pang,
chiar la Xanthia, la muntele Pangeon
§i la Ab'dera. Apoi supuse tinutul
Smolenon, qi ca 0 boala lipicioasä
bantui imprejurimile de acolo, robind
pi omorind pe Romei i neslobozind
decat numai pe cei ce se rascum-
Oran cu bani, pe cand pe cei din-
tr'un neam cu dansul, cari voios se
alAturau de el, ii läsa, volnici s ra-
mae acas5, la ei. i astfel deapururea
se 14ia, §i era, mull,. mai cumplit de-
cat cei ce se sculasera inainte, caci
atat de mare ii era, cruzimealucru
socotit de cei mai multi barbari ca o
vitejie incat la ospete schilodia pe
Romeii primi in rasboiu. Iar impá-
ratul, precum a arAtat prin fapte,
robirea protostratorului a gäsit-o ca
un chilipir minunat din partea no-
rocului. Deci s'a näpustit asupra ave-
rilor liii, cari erau tot a§a de mari
ca ale unui domnitor, i n'a lasat
nimic necotrobait i necercetat la
dansul. Pe Una, aceasta, nu qtiu pen-
tru care cuvant, a pus la inchisoare
pe femeia §i pe fiul lui. Apoi catre
sfa,r0tul primaverii a plecat §i s'a
dus la Kypsella.
ImpAratul primind parerea cea mai
bung, asupra acestei dogme s'a dus,
cum am zis, la Kypsella i luand cu
sine o0irea adunata acolo, s'a in-
424 GHEORGH E MURNU

cv&Sa. gvaa. xd rXgous tilpas &yam- dreptat spre Adrianopol, uncle a stat
TpE(Pocs apaixavEac awavrro, Toy lay . mai multe zile in mare nedum,erire
&no:mkt-iv 6(..thv 8uctLa7thrarov, fa) Si Aland cgt Ivancu era foarte greu de
GDYOV akth crpirnpa tivrtWto.)s gxov batut i cti oastea lui . nu voia nici
xat rpOs p,Ovro isOsiimeov, 'CO rthv Iro- decum s mearei, impotriva aceluia,
Xeld.cov iv-pptv. rots 8i 7coXXots xat cáci muria de fricA cum auzia de
&ova xXsuaCOILevov f pac flews ixeleiv dupmani. Dar pi venirea impäratului
&viXoyECiro acptets, xat p.7186,1 'cc Friaoc- era pentru cei multi lucru de bat-
p,ths xpyr,rby xaropeoi)v, xcd. ,thy p&p- jocurã, ca,ci prin aceasta nu se pu-
pardov it&XXov Y vi) 670=0,4060u rpo- tea ajunge la nici O isprava, buns,
aucccEpEcsOatic OpocakT0t. 6 Si rO.rthv ha chiar din pricina codirii lui bar-
rpayiLoinov errpov xod auarcpiatrov, (cog barul se sumetia pi mai tare. Fat5,
o xacpbs iMou, 7Cep LEO7C7T5to.wt/ &M- de aceste imprejurari grele i pline
OO:M.0y IT'VltOlOq gliNet0, %ce. robs:aimq de primejdie, imparatul supunandu-
oixitor&wu Xwcpópot iire irpOs se nevoii a autat pe,alta cale sn-i
3,AXgtov, is cop..pasts aiirby orpooxa- vie de hac. El a trimig la Ivancu pe
Xot51.vos.6ers 6' borti xat Sokopov[as scriitorii lui cei mai credinciopi ca
ippOvv.CE, tL7O tai3 I-coke/mu ravr&naat sa-1 pofteascA sa se impace. Uneori
ps....9tati4Lsvos. Tcp TOG X2/ Tip urpartacv se gandia chiar sa-1 omoare pe as-
avaXapitm xat rip (Dat.zrcou iicapxiav cuns i cu nici -un chip nu voia sit
xaralap,thv icept TO ypoOpov arparors- se lase de rasboiu. In nrmS ii iea
8therat ray Erivi.p.a.xov? els 8 rcoXkol. oastea, intrA in tinutul Filipopolului
TON) (8/.013apovi Govicptyfov, xat 8tetXypths si tabAra in jurul cettttii Stenimahos,
mini) Tor; OtpOtt tXt TE. xar&
pactv uncle se oplopisera multi barbari
xpiros xai ro)s b6vtas iivaparcoataarot. impresurând-o a luat-o cu putere pi
6 6' CiE0Otdtlig acr..):10.9at Eliv ç pactXicc, a robit pe locuitori. Dar rAsvratito-
oi.)8ap.ths am)erikko, &XX& Fla' &i &a- rul Ivancu nu voia nici decum sa -vie
po); G7T6E0'04300CE SCETECVSTO, el [1:11 )(0)06)V la imparatul i -tinea sa ni facit pace
7.7.1 TCOXeC011 p'40):; mkt? 13acraibs cleat numai daca acesta s'ar lega
ulraxatail 67rOcsas ccUtbc ixecpboaro, xai in scrip sA-i dea toate terile i ceta-
XOGT7MU711167110 aOT eio8thpav p.k& tile, Cate supusese el inainte, i i-ar
Tojv apxtxthv ixrciAits rcapauipo. trimite pe logodnica lui Teodora cu
Teo,/ 6S aovEtxthv 64,a 'ROTE Y.A2, rthv 3p- toate semnele de domnie. Iar cand
MIA; TetEleallive3V Coq 11TettO '.A24ws, mai pe urma s'au Acut invoielile
pooXik.ra: t plarlEUg 06%
ileT6Tcata juramintele pentru pace precum ce-
ol3cc et arpavvois xat 13actXelio.tv ap[tó ruse Ivancu, impAratul hotArapte sS
Otov, oBs rap& TcoN grepoy TO ei)opxer9
faca ceeace nu ptiu dad, se cuvine
unor generali pi imparati, cari datori
rcOiyac rept icXECcroty xireeov Tbv .r&p sunt ca sfintenia jurgmantului sa pue
3AXeov Othoy fix ouaokao &IrouroXats mai presus de toate : El ii. trimise
ata Tor) Tcpeaptyripo vbv yoy.Ppthv 'AXE, sfanta Evanghelie i prin mijlocire.a

www.digibuc.ro
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATUL. 425

Uou xr.bc ictuzin icpeXxuacii.tavoc [Lath ginerului sau cel mai in virsta, Ale-
Ti Iv gpxtov, ios inv, ixxXigxuatv,
VIP/ xie Paleologul atrase pe Ivancu la
ouvakcpcbc atzelo V scrp.ors utty PAT& sine §i cu tot juramantul ce a &cut
11prinse §i-1 puse in lanturi, nu dupä
'odou Octog Eav xal !Lath czps3Xo5 Stacrrpi-
adevaratul inteles talcuincl spusa lui
+v) Acx13t`otiriv Fuvip 06x (0; gppiel David: ucu cel sant sfânt vei fi, iar cu
i1cavayx6v x'ax TO5as Tthy TS iróXecov xxl cel stramb strambv. Dupt aceasta
cppoopicov &row/1TE raptyNuat trw ijpxsv fárá trud 5. supuse ora§ele qi cetMile
'AXietoc, xal Tbv EtasAcpbv ai'yro5 Mr.tov asupra cArora domnia. Ivancu §i a-
cpu76t8a..TEOyst. %at =aka 60m:cc axci-
lungä pe frateIe acestuia Mitos, §i
dupä asemenea isprAvi se intoarse
vetaw et; TO BuCtivrwy. la Bizant.
El allà pe sotia lui Eufrosina in 1upt5. cu räsvriltitori i demagogi; apoi cu prilejul in-
talnirii linpàratului cu Caihosroe, sultanul din Iconion, autorul drt làrnuriri asupra dinas-
tiei turce0i.

IX.
IIRMARE DIN CARTE A A TREIA A LIII ALEXIE ANGHEL.
Cap. 5, p. 691, 14-692, 19:
Vlahii i Cumanii ndvdlesc iar in terile Bizantine. Roman, printul rus al Galitiei,
pustiegte fara Cumanilor i satisface pe Bizantini. Cap. 7, p. 706 707, 2:
loanitiu cucerogte cetatile Constantia gi Varna. Hrysos scapd pe Monuit
Camytze din inchisoare 014 intinde domnia in Macedonia; p. 709,
7Cap. 8, p. 710: Alexie ingald pe Hrysos fi incheie pace
CU loanifiu (1201).

Tip r i?e* kat p.ath Kotyittoun recXtv
irsit6vtag o BXXoL, czt ,r2c xpaTGCMC6
r-?,; X6Pac xeEpatasc, itatve:g inctyfnuaav.
thrx r ay ma Talc zapacdxts ntiXat; rip;
panaraog npoutitaco, in' akin) pairó-
amen, S Iri cà xptaTtawayratov oE 'Pk
ye.voc %xi oi ninon cipxottiK 7cposaps6-
owcw, . wino ply %ae cthOccEps-cov Oppiv
xttrilObtas 'wino ai Tal; Tot) Ctpxmoitts-
vos akcin Xtrarc Ur avativras, Ccetarcnov
oith rb tpd6u(J.o t rac Pu.tp.a(upo &ice-
84avro Tcpdqt.taat, xat &à thy To0
Xixoto5 Xain tbv Itaxtitc incb rein fixp-
pipon xiazotax 'cat; Tor) i'Toug iroXX#i-
itç Ciznurfatc -hat Tar; aroSoasat To6-
too si.c Zen th J xptaTeoup.x Socrze-
In anul urmator Vlahii din nou
nAvälind impreun6, cu Cumanii
cele mai bune prtrti ale terii stricand,
se intoarserä inapoi nelovi0 de ni-
meni. Ei, venind la vale, s'ar fi apro-
piat poate §i de partile de pe uscat
ale capitalei, daca nearnul cel mai
cre§tinesc, Ruii cu domnii lor, parte
de buná voie, parte ascultând de ru-
grunintile arhipastorului lor, n'ar fi
arMat atre Romei o bunAvoihtrt
vrednio g. de mirare, supärati find crt
poporul lui Hristos cumplit pätimiit
din partea barbarilor, Cali de multe
ori pe an ii robaiu pe Romei §i-i vin-
deau la popoare pLighne, Deci Roman,

www.digibuc.ro
426 GHEORGHE MURNII
pivavTec. MA) xat &à Taxitoy rapa-
axeuaaip.svoc 6 rilc raM4ric tiliepAiw
`Pcop.avdc, tiya(hp Ts xat roXkilv Opot.-
xids atpCMCiv, 7,Mta Koptivtov iaO)ppmae,
%at Tip V a1T6w =6: roXXip sti-
niTscav i7Ct[01) ITOscpe xat ilTavase. xat
Toiiro cptXocppávon sic xcc6X7pcc met p.s-
iaXcoa6wip c Ttiiv XptaTtaviiiv cilitog-
Tou rfaTewc rokXaxtc SCITcpccady.evoc,
-15; xcd Tb Ppax6TaTov xat Eaov x6xxoc
aiveaTetoc p.elhaTnacv 5p-ti xal veTaTCOlcr,
tie p.sTiwpa, teiG Tdiv Korivtov icpaouc
garrias xat TOrc Cmixsara nCer.Dcouat no-
p.aioL; iTvaxcopp i(3pci3eucis TO5 ECOL05,
iiIME014570c ecpurril xat a'auXX6TiaTos
auvaarLap.6; xat paccg tç drerv Oso-
a6UexToc Most 6p.orEaTT panic. nXilv
668e th xaTà Tobc TaupoaxiAac Toinouc
6 .TOTs )(pdvo; rapapap.ev ecaTaciaaTa,
ma« e 6p.0cp6I00 acpc Tb a(cpog gpa-
tpev 5 Ts Pcop.avbc dim; xxl 6 Stinow
Tb Kfapa To6pr.xag' Amp S' 6 `Pcop.avk
arevrocap.evoC, f5wp.akioc iv Tb adv.%
xal Teq xetpac apaa-clptoc, 7toXXO6c xcd
Tote Tdiv Kop.tivon xaTiTpwaev, aalive-
rj(FavTo Tiic !Lax* Teo To 6pLxa, xpa-
TEarq met Tavvatothri) cpaXaTe rept ainbv
604Levot.
Urmeadi, despre dinastia sArbeasa Nemanja. Vrajbg Intre frati ca la Rusi, la Unguri,
la Persi (Turci), la Dalmatini, etc., dup& pilda data de Bizantini.
Kath ai To6; xpovouc To6 Toy; num
A; Moak; 6 'Iwavvric p.eyEaTy Te xat
1taix6Xxy csTpaTatip.aTc, xat Stetkricp(bc
Tip KonaTavrtav xscpo5Tat Ta6T7p xath
7CtiaGtV e6E6Tet.av, stacw.ov o5aav v To%
Tfic To SeorrIc axoLvElp.aac. cd xaesXiov
T611 Twirl; repti3oXoY ixsteey arayiara-
Tat. %al rep/ tv Bripvav aTpawneasin-
Tea. ;Mt roXtopxsE isvvai,coc %at Talirtp
www.digibuc.ro
domnul Galitiei, pregatin du-se de
grab& §i adunand oaste multa §i vi-
teaza, s'a repezit asupra Cumanilor
§i. intrand in tara lor cu mare up-
rinta le facia. risipa §i pierzare.
aceasta de multe ori bucuros Wyk.-
§ind spre fala §i marirea sfintei ere-
diMe a cre§tinilor, din care o parte
cat de putina, fie chiar cat §i graun-
tele mu§tarului, stramuta §i culmile,
a impiedicat navalirile Cumanilor §i
a pus capat rului nevindecat de
care suferiau Romeii, §i astfel a fost
neamului de aceea§ credinta ajutor
nea§teptat §i nepretuita tovara§ie de
lupta §i. putere trimisa dela Dum-
nezeu. Dar nici la Rusi n'au. lipsit
pe atunci vrajba §i imperecherile;
cat in singele neamului lor §i-au
patat sabia §i acest Roman §i Ru-
rica, domnul Kiavei (Kievului). Bi-
ruinta insa, a lost a lui Roman, care
era om vartos la trup i harnic la
brate. El insu§ atunci a ucis o mul-
time din Cumanii cari au luptat a1A-
turea de Rurica §i s'au aratat ca cea
mai puternica §i viteaza parte din
oastea acestuia.
In vremea asta purcese loan, dom-
nul Mysiei, cu oaste foarte multA §i
leita in zale §i incunjurand. Constan-
tia, vestitä cetate in partile Rodopei,
a luat-o Para nici o greutate §i dupa
ce surpa zidurile ei, porne§te de
acolo §i tabará la Varna §i impresoara
§i pe aceasta in a patra zi a pati-
milor lui Hristos. Dar impotrivin-
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL.
%IT& Thy gV.V7 TOY Too Xp LOVA =01-
Otto tapav. navtotav r gvataacv ay-
Samopivow vim/ gvaofh, xpaTianov 6v.rwv
V.by isXsicrtaw xax Tot). Aattvoto5 attcpouc
annexporqpivwv, TetpanAsupov auvrielat
p.rixavilv aup.pApttCopivilv TCp stipet s1;
ticppoo xat icrotill Tip Tatxat ,r4; =6-
Xewc, %al tairrnv 6nOrpozov o8aav tilc
tecTpoo. ayxcina aripac, gra fivaTpitpac
cipparipon T6.)v =paw/ inaapi3civnat
%al T4.1 COT(1) nal ivt rgavintan Csoi-
part te q; tacppou xplaap.evoc %at
%Afp.axt a.xvoup.gvii nu iitpooc rij; Tc6-
Xson Tptatv -p.,ipatc .r-1; Bapvatc%pate:.
diSre ai TiiC tlipMC TO 86vaplv 8 pdp-
Papoi ITTO7i6StC (0 sa to krapeuxorvi-
vov aaPPatov xalr 8 iinvcorrev iv tacpcp
Xixatbc) o8te Tby Xptavavbv a/aaa8sCc,
6, pivocc neptipeps xsasacv, aXka cot-
Aatvátotc Saf.p.oaw ikatnpoUvevoc 2Liv-
tce; oils Goya-reps Citivrac nava rific
vicppoo 613er, xat xoov ic la6nsaov int-
xdac noXuavapcov 'thy TOicov asixvoow
gnu= xat tec TeEn xataaspetpapzvoc
EE; Muaiav gnivetacv, ivalCapAci tomi-
totc xat TEASTatg 1.1,Daapendaacc 'eV play
T6)11 crappavov xat TOW '11.1.spiov xupfav
zsvirtpubc.
Kat rtas !Lay xcel TaOta icpipsTo. S
ai Te Tcpcotoarptitcop MavoutX 6 KaiL6-
47)c, xpOYLO; iv Mua( a xaOstpyvi)p.svoc,
8sttat TO iEaasl<pot) xat paatkicog ix
sii; &net= oticia4 XuOirivat rqr 6c
xaxcitipyw int 7C0X0 napoTelvat nape(
pappapotc sopOzvitoç aw. erxe a& xat
nasty at' ivov iniaTEXXsv. (17TECP7pLe0c
0514 'COY wriasariiv ilium Xp6aov, xat
nap' aim!) adrat ADO-Oat, xat ios stZe
Tec trripAix nercepaapivex, ix MucrEct; ic
flpdamsov iirdEcity av
otia' ixeras ye-
vdp.svoc xabsoripte to5 Paackicoc 8eOpz-
vot, sr 7c(oc Tc) Xpiknp Ta kkpa xl-
www.digibuc.ro
427
du-se in tot chipul o§tenii din cetate,
find cei mai multi oameni foarte
tari §i din neamul latin, loan facir
o ma§ina, cu patru laturi, Intinsa cat
latimea §antului foi inalta cat zidul
orwilui. *i tragand-o pe roate, au
a§ezat-o cu totul aproape de §ant;
apoi au rasturnat-o §i. apucand-o de
amandoua capete, s'au slujit de ea §i
ca de un pod peste §ant §i ca de o
schel a de urcat in cetate; 0 astf el p este
trei zile au luat Varna. Barbarul atunci
far% teama de sfh4enia zilei (caci era
Sambata mare, in care Hristos era
adormit in mormant) §i spre batjo-
cura numelui -de cre§tin, pe care el
numai din gura il rostii, manat nu-
mai de niscaiva duhuri inseto§ate de
sange, asvarli in §ant pe toti acei ce
fusesera prinqi de vii §i umpland
apoi §antul cu 0.1%4 facir un cimi-
tir din el. La urrna darama zidurile
§i se intoarce in Mysia, dupa ce prin
asemenea jertfe 0 slujbe scarboase
cinstise sambata aceea, cea mai pre-
sus de toate zilele.
tntre acestea, protostratorul Ma-
null Carnytze, care de mult state&
intemnitat in Mysia, se roaga de va-
rul WI, imparatul, A-1 rascumpere
cu avutia lui §i A nu-I mai lase sä
fie rob barbarilor, ca toi cand ar fi un
nelegiuit. Dar nu-1 puta indupleci
prin scrisori. Deci ne mai avand nici
o nadejcle in ruda lui, se indreapta
catra Hrysos §i se roaga §ii de dan-
sul sa,-1 scoata din robie. Cererea
fiindu-i implinta,:el se duce din My-
sia la Prosacon. Dar §i acolo sosinci
nu a incetat ese ruga de impara-
428 GHEORGHE MU RNLI

thOot.to sE4 &o Irocoi)p.sva xpucrofi my-
1-71v6pcx, rcoXXxrckmaEova tob-ccov arf.caps-
Wpm cpicoccov nkiiv T6)v civropitov vat
xpacsitov axgothv vrov EripLx6v ¶E vritka-
TOW W:Cl Tthv ',rep lav6514 iCseoitow, otg
pexcitia fJoricpsvs.'arcecoc Ocv0p6rcon cpcc-
vsig. 6 6 viv axgetv TO5 rcrionocrspci-
Topo; v rcXecan77L p.c.-4 Ton viic cpsvbc
Ono!) xaTaOsEg, gv à eccripq. tek Tokou
xpt.cace, xai TGEXCCYCEtiON arpbrepa
TCO Tt Pon papyripav v 8stitgpay
er)pLexev, BOev 68' &spots eoolv slay-
xlCsTo th Ur' ixeivoa ypascdpva. «Ica-
ruin oin 5 KapinCric gyvw airy XrAcy
To% cii-mapp.ocicv ilpoacbty ePay.ccototc
imOiceat tipp.acw. ei)1J.p63; 67)14 fleXce-
yovEcw xetporivtac, cd o,c8f.ois orriyovtat
B paalC010, ETCLcptiovtat 'Ca EAT, aCiCILTCtiieL
tà c6ppotkv, 8texacErnouct Tepirciiv tv
evrca.XotGiv, Tcov 1es8ci8cov iztXxv.pcivov-
Tat, voüe v CEXAi8a, rc04-
(3oXov TLegacrt, riv TO5 niXOTCOC.
Atunci se r6scoa16, i Spiridonake Chipriotul, capul provinciei SMolenon ; impAratul,
bolnav de reumatism, Incredinteaza comanda unei paqi a o§tirii ginerelui situ Alexie Pa-
leologul, care bate pe Spiridonake §i-1 alung5, in Mysia.
tul ca s plateasca lui Hrysos pre-
tul räscumpararii, care era de doua
chentenare de aur, zicand ca «cu
mult mai multa avere decal aceasta i
s'a rapit, afar% de lucrurile de argint
gi de aur §i de matasariile i ve--
mintele scumpe», de cari lucruri
avea el din belpg find neintrecut
in avutie. Dar impäratul cumpanind
inrudirea ce avea cu protostratorul
§i averile acestuia, a gasit ca cele
din urma trageau mai greu la cantar
§i nu voia catu§ de putin s. auda de
rugamintea lui. Pierzand dar nadej-
dea, Camytze se hotari sa navaleasca
impreuna cu Hrysos in tinuturile Ro-
meilor, cari se invecinau cu Prosa-
con. Lesne supun ei Pelagonia
luand tot atat de lesne orawl Prilap,
Ii intind domnia pe rand i peste
celelalte orw, rasyratesc pe cele
mai departate i strabat Tempele
tesalice, cuprind §esurile, pun in mi§-
'care Elada i rascoala Peloponezul.

'II Se TOI3 Tcporcocrrpitdpoc avuotacia Rasvratirea protostratorului a

Op Navin p.av aclptese xp6vov, atatov "nut destula vreme, dar s'a sfarqit cu
ai xx./ aiirq rcipas gagaccro. 0 yap px- bine. imparatul pe langa alte rnij-
aas6; axar.c TS' t6OSotc izpipato p.s13' loace de cari s'a slujit fata de Hrysos,
incouXicc; vszteuv 'Ow Xp600v, xcci 6I xxi i-a dat de sotie i pe nepoata lui,
rip OcixtpOrrar.8cc so8L'opa.v. V Tel) 'I- Teodora, pc care o logodise cu Ivancu,
(3 aptcp xx,craytirice.v, itiviicruncev 7.6Tq1 trimitand s'o aduca din Bizant Si
sic eirvdtt.v, èx BuCavtiou p.etarcEp4a- numai cu aceste tertipuri c4tiga din
tlevog. i Toinotc TOrc lisOo6s6v.aatv nou Pelagonia i Prilapul i goni pe
CivecadAsTat .11eXcepvia.v xct flpflarrov, Camytze din Tesalia, cand biruindu-1,
am? emccXfac anaVEGT1r. Toy KaptCriv, cang 1acandu-1 sa fug% de buna vole.
al ply IroXipAp xatxtporco6p.avov, In sfaqit 11 scoase §i din Stanos, unde
Be cpuc geeXont Curc6mv3v. iicrrata fugise ca intr'un adapost neprimej-
Si 4a,1 GEUTOO or) Dcavoil tistaviortiv duit. Dupa asemenea ispravi marete

www.digibuc.ro
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATTIL. 429

Betxvumv, sEc 6v eoc el; avaXonov aneSpa imparatul vazandu-se pe mai multa
xpyxpkerov. xat totOUTOCC gpyOK eaurbv vreme Para grip, si rasboiu s'a in-
reptav0faac, int p.xxpbv OTOevra, otxoopbv
%al fi'cr6vep.ov, etc BoCavrEov bravgapap.e.
turnat in Bizant Tot atunci a pus
thre se %Mt Ciç ErpoullpirC.ric ixpirvev, mina i pe Strumitza inseland si
andal xavratAa ..c6v Xp6(301) nepteXOWv, acum pe Hrysos, si a incheiat pace
xat rac npbc 'Icoavvriv wrov6k iaengpavev. cu Joan.
Fiul lui Isac Anghel fuge In Sicilia la sora lui Irina, sotia lui Filip, fratele lui Enric
VI-lea, Irnpäratul Germanilor. Irina same pe langl sotul ei ca s5, ajute pe tattd i fra-
tele ei sPre a recastiga, tronul bizantin. Autorul descrie pe urm5, luarea Bizantului de flota
Latinilor i impartirea linpáratiei de dare cuceritorii apuseni. Alexie Anghel fuge din
Constantinopol pe ascuns de teama Latinilor ; 11 mostenesc pe tron Isac Anghel i fiul
acestuia; urmasul kr e Duca Murtzuflos, eel din urmA impfirat bizantin, dupa, care se alego
Balduin de Flandra. Acominatos nu vrea s povesteasa, pe larg Intamplárile ce au avut
loc cu prilejn1 cderii Constantinopolului; ele sunt prea dureroase, cuprind prea marl ne-
fericiri si vrea s. crute milear generatiile viitoare de dUrerea ce ar simti auzindu-le (p. 710).
Unul din cele mai interesante epizoade povestite de autor 11 cetim la p. 776, unde ne
deserie chipul cum la luarea Constantinopolului a scapat el de furia Latinilor, si a ajuns
la Nicea, noua capita15, a Bizantinilor.

X.

DIN CARTEA 1FAPTELOR PETRECIITE PUPA LIIAREA CONSTAN-

TINOPOLULUb DE CATRE LATINI (1204).
Cap. 9, pag. 808 Cap. 11, 815 :
Impdratul Alezie fvge. Nobilimea bizantina' respinsa de Latini, riiscoald orasele
din Tracia en ajutorulVlahilor. Pierirea locuitorilor din Arcadiopol. .Balduin de
Flandra, Impdratul latin, bdtut de Vlahi si Cumani la Adrianopol (1205).

'Hy C'Ey oliv rOiv Ton.taton 'Aatavdc cs
xat ganef= iipta tiia reXetou Erouc 7C1.-
purr-mom; ToEg AaTE.VLX0f.; anaeanaat,
-fives's SouXonpen6 ocimsox47Nra (IN yap
%at 6 etc parsEXea xpEcOsic BaX8outvoc
ItaTet Nutakç %at Hpol5a-qc t 6pu Star
xoLvirsaceac npoMero), et 11-6 is 6 poukac
EcOstiov xf)pcoc, 'scat Stacncop74cov gevri Tag
Tok 7C0X611014 66Xona, 6neXapev it
etc TaX0C ixASETCONOTtn. 6 ey &l oyez;
paccask sic 6,1)ty cq> p.apiteory afici)v
apron ilerplro5 nal %orals xepaap.a-
'cos ra tfic pacrtXsEas avTakXircnca. es6p.-
Si acum cerile Romeilor din Asia
si Europa, tara sit fi trecut un an la
mijloc, erau ameninOte toate la o-
lalta sa mai, sub armele latine (Bal-
duin care fusese ales ca irnparat, se si
pregatia s loveasca Nicea i Prusaj.
Dar Domnul, care deserte face pla-
nurile i risipeste limbile ce voese
rasboiul, ne-a pazit pe noi in pragul
pieririi. Imparatui Alexie, fugar, se
infaciseaza la marchizul Bonifacio si
schimba semnele imparätesti cu o
bucata de pane si cu un Ohm- de

www.digibuc.ro
480
poXa, nal sic x6.)pov rj Ton cpepdwup.o-
pkitupbc 6 xcopo; xtxkijonsTeu,) Tee; ScoE-
Tpti3a; TeXacron ivtx a EUcppo-
aôv T--t) 6p.smiTt8t. oE tc) pocoad .c0E-
vuv covano8pcEvre; Palm-tot (ioav 8i
Tokttw oE nAs(oo; inEcrvot Tb 76yo; xat
o6n 3i8oaoc, r& npb; n6Xsp.ov, %at narpE-
8a; 'rag iv OpeN n6Xst; cthxoCins;)
fiesXov ouvetwIt xott okot Tc? p.ccpxeaEy
=1 Tat Sumac 67coup7ery. 6 Si toli
cpaiLsvos gxetv Tontecton aTpaTtoyabv oti-
TCOC Ctkob; aren64aTo. Tip 6i
8' Ens= BaX8onEvy net)/ TO5 7Cp0a8SX91-
vat oi spoTsiyows, 867rnv. io; 8' ))occv,
'6 pact, nal niXtv xsvip 6ovteç, Tip
'Icoávvg npocraav, 8; Tpacpst; iv TCp
Acp xat isvyriOst; pAnpo5 irdaccv rip
inth Ttopatou; iandpLov intnpa,Ter.av 8th-
TOetps mit irpchnos coAip.oc,; dotaXtxp.,aw,
Eno Otuct; 468ot; iespnp.aw xcel iroXu-
Tpchrocc ixTpEpon xcxx6asacv. 6 Si TO6TOUC
1tp0086xsTar -1)v Tap Tb T61;
&001,00.1C
AMTMilv clyipw)cov cppOmpst invopcbp.svo;
nat rip TobTO.W AdTX7p (Lc SDA.o7(10711/ fS op,-
cpatecv insopXendp.evog, inst. xal asp ). pc-
Mac tneiXac apiapecc o? c paccaein
c?(Xoc.; OA' 4)c 6wripSTIc8sondTacts npoa-
8taXiyeaOccr. opt= iv Tot; Tcpb cdrcoin
iTCET0ITTETO 1pe4L1.a.ow, Op ansx,Sexe-
("Oat (Spa; %Cte CC6TOli To OnXa
COvTac %al xeEpolnac VAT' EinaTELMV
Muatav, tv !It 86ov IcapnotiTact-Tot; xu-
pfocc Twitalocc kcavccotoic, laxstvov eZc
TIV npoTapco Tarp inavaX6oncec.
AtacpEriaL Totyln ig Tag nempt8a; bra-
what to6; imp,u8a; rLYr4 elkop..afon; 6
'Iwcivv1c. xat Spay 8 86vavTac, xembv Tot;
AaTivou; p.se 4s068aw TOv iyxstAoscov
Eto; Tat %CCT' akok rt ,th 7,pEITT010
yo; 8:66omo. inonnpfbre; 6510 ie; t& acpi-
OttEORGRE MunNt/
yin, §i este trimis impreuna cu sotia
lui Eufrosina sa petreaca intr'un loc
care poarta numele soartei lui (acest.
loc se numeTte Almyros, «acru»). $i
Romeii cari fugisera cu imparatul,
dintre cari cei mai multi erau de
neam mare §i vestiti de rasboaie si
se trageau din oraple Traciei, voiau
sa, intovara§easca pe marchiz §i sag
xpeky slujeasca dupa putinta. Dar acesta
Ii respinse spuindu-le ci. nu-i tre-
pccoOLet. buesc o§teni romei. Apoi dan§ii se
roaga de imparatul Balduin ca sa-i
primeasca. i fiind-ca nici la el n'au
avut noroc, s'au dus la loan cel nascut
§i crescut in Emos, care aproape
toata domnia din apus a Romeilor
a surpat-o §i stricat-o spulberand-o
prin rasboaie, pustiind-o prin navaliri
cumane i risipind-o in tot chipul.
Acesta bucuros ii prime§te, caci II
pusese pe ganduri trufia Latinilor §i
se temea, ca de o sabie de foc de su-
lita lor; de vreme ce trimiland el soli
ca sa se imprietineasca cu dan§ii, ei
au poruncit «ca in scrisorile lui ca-
tre Latini, nu ca imparat catre ni§te
prietini sa cuvanteze, ci ca o slugá
catre stapani; iara de nu, se vor
PGCGTet- scula asupra lui i vor prada Mysia,
rip pe care el pe nedrept a pus mama
rasvratindu-se impotriva stapanilor
sai Romei pi-1 vor face iara sä fie
ce a fost inainte».
Deci loan lasa pe Romeii cei pri-
begi sa se intoarne in Ora lor, unde
cu dibacie lucrand sa, aduca, Latini-
lor cat se poate mai mult ram, pana
ka- cancl sä puna la cale trebile lor mai
bine. Ei dar intorcandu-se inapoi, ras-
www.digibuc.ro
 DIN NICIIITA AOCIMINATOS HONIAML.
'cepa vic Tan+ Opcpubv %at Maxs66vcov rri-
XeK ataTcTailac, oompopivcov of.pfac Vin)
BXecxwv. rcXstoTor, Toro ivcs6Elev .a.-ov tag
7c6Xstc StaveLp.apAywy Aar Now &ç a6r6
Cylp.to5vtat 'Lb Cv, oE & cpoyasc is Bu-
Cecy.rtov inaviixooatv. &XX I o iv .1.1t-
Sop.otoExcp StaxstpECovtat, xai oi iv 'Ope-
and& p.stacvaataL i(1001/Tett. %al wino Tb
grrov iAkispor Lthv r? iv go) Aar (vow nap&
zioav 66%-tiatv, iiravnx6vTow sic Thy
xxe' ioripay r6Asp.ov, ixxpoi.m. Si TO
kav %al apbg 13pax6 p.sTpLócppovac TE-
Onot roç %ccutaxdvrac Tip CEXXiSa %at
tb Hamm; lacapoc.
Kat ilia. xae' sipp.bv TCp TM 86E1-
p.sv 67r6oa iveivas N.1.(36pixe, Pa luau
ply Tip & 'Apccvo rIv vailatv Xxxoo,
accv xai c tb ALSophrotxov xpasorwrs;
=Tag x(i)pow gp.svov, o6 p.otp2cv ano ubv
ID.dexon obvapolv gxoycsc 6 Si Ts 'Iwkv-
v-qc rt¼ oixsiac thascs %at zb &x Exokov
inExoopov inay6p.svoc, p.18' aptlip4 axe-
fnrornrrov, AskytkvaL tec 7coXXa -cob;
AatEvow islOsc so; arcoog.. 6.)c r etxs
rips v.-av `Pcop.aEcov ivantalp.svoc irav&-
aTaatv 6 Te pacnXelic BaXaoutvoc %al
tthv aXXCOS, &PXT16V vpmcbc (6 yap St
x6p.71G Tor) &TEou llctSXou &re-VA/et ea-
wiry, %al TiOaatar xath rv 1.1.0vilv T6)11
Marfalav iv Tii) rç crepaaTilc tc Elan-
pcdync p,v1p.wco, & ILiV TOG au- TExa oTSX-
Xstat. arpaud tacc ir6Xecs p.sTasucop.avri
Tacc EuroaTiaac. 114611 ply oiiv %al TCoo-
pouAbg izav1Xeoaav zat cE); irpdniv tink-
=nor rip Si noXtoesraav 'Apaanp Xs--
waste:go) s6pov TO5 iv TrXo6up %al 86h
Xed). vowcbc 8' incesplvwv acpEct `Pmp.ajwy,
ot; c6XLs Se iraTptc%at ot ouveXuWaot
to&roLc litEx.00pot, irptircov ply *36xccoav
iv 6EXotc yevdp.evot, xzd xpbc cppoupdtv
Tic TE(Xn Scstkovvo birocpaoaaa-q; è rlic
www.digibuc.ro
481
coal& cu ajutorul Vlahilor ceatile din
Tracia i Macedonia. Din care pri-
cin& foarte multi Latini, cari impär-
tiser& intre dnii orarle, au pierit,
§i ca4i au putut sc&pa cu fuga s'au
intors in Bizant. Pierit-au §i cei din
Didymotihon, iar cei din Adrianopol
au fost gonii. Aceastá izband& scap&
pe nea§teptate RAsaritul de Latini,
silind pe ace§tia s& intoarc& armele
spre Apus i totodat& infraneaz& §i.
umile§te intru catva pe cuceritorii
Eladei §i ai Poloponezului.
Ei ca s& povestim pe rand cele in-
tamplate dupit aceea, Romeii, avand
mare ajutor dela Vlahi, au rAmas
st&pani peste Adrianopol §i Didymo-
tihon. In vremea asta Ioan venind
cu oti1e lui §i cu ajutorul Cuma-
nilor cari erau aproape nenum&rati,
cauta mai mult pe ascuns sa lo-
veasca, pe Latini. Dar cand Balduin
§i cei trei generali ai lui (c&ci con-
tele de S. Pol murise i fu ingropat
la man&stirea Manganon) auzir& de
r&scoala Romeilor, au trimis indata
oaste impotriva oraplor räsculate.
Deci Vizya i Tzurulos s'au plecat
iara la jugul de mai inainte; iar Ar-
cadiopolul 1-au g&sit derrtat de ce-
tAtenii cei bogati i nobili. Dar pe-
ste noapte au venit asupra lor Ro-
meii cari erau din acest oraq, im-
preuná cu cei ce alergaser& s& le
ajute. Ditru'ntaiu Latinii apucand ar-
mele nu s'au impotrivit, ci s'au pus
de paz& la zicluri. Dar dimineata,
and au v&zut c& Romeii erau lip-
siti de oranduial& i de me§terg
oeenesc i nu tocmai bins 'Mar-
432 OttEORMIE MURNit
go) ePtop.alouc xamaxecpcip.evot Are na.-
parget p.-Itre trin, tLe.1368ouc xpcolLivouc
atpwcracxxrc, &XX' o?)8' gs Capf.iistav 6.)-
7rXcaplyot4,,50).Pretce-ntivriv sriiv Stiva.p.cv (14
g; Am geecieni g7V6.nte3cw. (us 8' &rip-
Tow dycor; `Pcup..arot tin& 134pcioug Talc
Tsfxsatv izsixpErcovtec (ovro -rap Set-
)fav eriv Tiny AarNow anaxstmv), atsx-
xiovutt T6.)v auX6n 'La( mptat. cupirkizov-
Tat, %at npbc litexpbv dostax&pre; 'Pco-
ludo: sphronat, Isal iEvezac viis fipipas
ixefvfic iXestvbv xxi. ONSECITov 0611.1.CC lq-
Sevbc -rap Xce1361Pre-; oi Accrtvot cpec86,
)(Ara si 7LOZWECOV TCO !E'fF.L xpir,-*Evoc,
rip yip iirtcoxy cap.acc, xxi. 'OW vers6v-
TOW oll8sts &list; tav:ppLe.
Taut!. !thy div ii rpoeeto5g1 8i8poote
atpa-cci- oW Tecp rcepott.ripco zwperv te-
OAppyte, To.l.taitov !Lb xat BXixtov tin&
p.o(pac Exuencilc nepuOvuov, riiiv 8' 'ciX-
)aw ig Tip! 'A6ptC005 auv6pa.p.6vuov c'oc
sic a6Cov Xplinflyerov. 'Met 86 7S Kra
rbv Mapuoy gistocv 6 paacXein BOLX801A-
yo Itat 6 liking Z61.1.1; AoXótxo;, &Tci 8'
earwig 6 8oi)e BeverEag 'EpEzoc Adv8ouXoc;,
p,evx TColi obteRov gxacrcoc rciaecov- atiaa.
%al xcasancp6sec rip 'A8ptavoil, xz i. 3a-
X6ycec ixdoi ing arparov ic eaov pil
elv at. piXoug ivTác, -ct ficrrepcdc,c ..cdt4 8o-
verp.etc Cp0Cir(OV V? TeExec xat 'hum) Tecc
rtacevaig. rdiv 8' ivrb; 41.)voithvow st')-
pcbarwc, oii86 ..cc ,EX6ov ip' ..t.tipexcc ins-
pawn nAsioac 'cob p&XXeakt. Ica/ 13iX-
?Lew 8tec TOW retzcov 6)(up6snrct. oimoliv
tec fldepa raw Teqthv dveivizXmoy, 41-
vti); 61roacaelietv rec rein necpciy,evot,
ag 6v. p,71xtarov Unovovebovre; xal tby
xotiv XsAnaáron jevapdpoterec xcd ince-
petatia-cce bt OX(ov einroja-cco Tocrg 6pu-
7Cdc iTLITGWTEG 7.Mt TCOXOXELpEC T6 gr.1701)
www.digibuc.ro
mati, si-au inglotit oastea si-au dus-o
spre bataie. Dar cum Romeii ii in-
tampinau cu indrazneala la ziduri
(caci ei credeau ca paza Latinilor e
semn de teama) dansii ies cu navalit
pe poi* si se incaiera la lupta. Ro-
meii, dupa scurta impotrivire, au
luat-o la fug* si era in ziva aceea
priveliste vrednica de mila si plans;
caci Latinii nu crutara pe nimeni,
ci pe toti ii trecura prin sabie, de
ingrasara cu sangele lor ptimantul,
si nici unul diii cei cazuti nu s'a in-
vrednicit de immormfintare. A cestea
Mai oastea latina care inaintase pana
aici, si nici a cutezat sa paseasca mai
departe, caci pe acolo se purtau Ro-
rneii si Vlahii cu o parte de Cumani.
Iar ceilalti Romei fugira la Adria-
nopol ca la un aclapost mantuitor.
In luna Martie porneste imparatul
Balduin si contele Ludovic de Blois
si dupa dansii dogele Enric Dandolo,
fiecare cu randurile lui. *i. sosincl la
Adrianopol, tabárit ca la o sageta-
tura departe de cetate; apoi a doua
zi isi apropie puterile de ziduri si
aseaza masinile. Dar fiindca impre-
suratii, ajutati de taria zidurilor, së
apärau cu barbatie, nimic nu izbu-
tira vreme de multe zile decat
numai Ia olalta sa se sitgeteze. Deci
ei au inceput sa. sape temeliile zi-
durilor si cautau astfel pe ascuns sit
le surpe: faceau hrube cat mai lungi
si scoteau pe furis tarna si le astu-
pau cu clazi de lemne usor de aprins
si era, lucru facut de multe mani.
NA de acestia si Romeii iscodiau
tot ce putea sa scape cetatea. Dar
nu mult dupa aceea Joan, dand dru-
mul unei parti din oastea cumana
=rneasM. DIN NI11A ACOMINATOS IIONIATUL. '433

ay6ovrec. lom Si %at TwpatoE Irpbc t are-i state& de ajutor, ii porunci ea

Taa'rce Steeciptiop.svot Tee r
r6pca. ecXX' Oro) coxvot cip(ricsuacey
-71Xtot, xat p.orpav Stark 6 'Iohyvric
,Exot3c,xo5 oTpa.te6ptecog Tag C6or,c rfig
amitric cd Tor; O76p.aoty ivciAXETat
npolf3aXery, & Trapt tb atpcnksSoy Tiby
Accriyaw t& xXcopac %lc OkiN iSpirono,
ata To5 pzeoSs6p.x.roc iwiwat poulApz-
voc kora, ta tav 7C0X41.614
1306XCa. xd.t. grcon 'Lei; etc nasp.ov ax-
thaet.c neiceacy. of Si xczi cpbc vv
Ispeorily TOW lxueoly Oixy iveooact4Sooc
iskirsEliwces 6pp4iwroc npbc Torc l'irnocg
xcet TOI:q 6paac ifyoyrat. xal
ell; &Id Ex6Occ; xatex xpkcoc erxoyto,
of Si Ta viiz p.eta.PaX611TEc aondyou
Sprop.o0 0717LTOYTO, & Tokctaco 'ea 136x7)
itipacovrec v..at au.) tou
apotpoiciav kractOdp.avot. oi
%MT° 7,C2I Orn.005 Sceintoyrec, XV otiSiy
Iyooy wrilYWSeat %at xo5cpotc St& ttv
`6xXtcrLY avapciatv icpenoveyov xat Toto5-
'coy p.iY nipac Ta. -lc Tar tpipotc si-
kl?eacor ix Si tobtoo 'Icocivyls pay TO
obteroy otpeersup.ct Ixow ce0aotv ive16xez
xx? cpiparac ince.SUsTo %al TOnotc &rip-
ply= sic TIXocpct icapsS6sto, pme El
ncipecuy eiSivat arce6Son toin avraa-
irzovrac, ix 8e sc xxufnos cpaarroc
)1; 6 KorCdc tregyeoey, ceir) naty 'bre-
X0C6Yetv ttj trepwroniSy rthv AOCTEARMO
Stacptixe ooxvo6c, d Talk& Tag npd-
Tspov Spiv iyxsAs6szat, xixetwic gy.saOxt
cc xopeice; avccaTpi?oytac c xat Tcpó-
TEpov etxowco. of Si IRK 'coin Ex6eac coiecc
Os4ocewro,irpbs anouSip xcet ceöTtxa licaa
xaeonXtoc'ep.svot ZX1 &rip tV gvnxoc eU
pWavoc itéxityTo, Tec Sthpa:ca adowric,
%Curt ,r6 p.c2XXov Toy Sp6p.oY iciraYoY.
Analele A. R.Tom. XXVIIIMemoriile Seq. Istorice.
ráXs t. aco- mearga, asupra tailor i vitelor ce
erau de hran i cari p4unau in
pajistile verzi de pe hug& tabara
Latinilor, vrAnd.. cu acest me§te§ug
st afle ce planuri i ce pricepere
rásboinica au dusmanii. Chiar turn
au vaztit pe Cumani Latinii, t
prinsi de o furie nebuna, se raped
EG &I- la cai si la suliti si din rasputeri dau
goana Cumanilor. Acestia dosincl-e,
fugiau cAt puteau, dar tot asvarliau
inapoi sageo fará a slabi din fuga
lor cea mare Dar Latinii tot se 0-
oE paY neau dup dànii, desi nimic nu iz-
bandiau gonind. niste eanieni cdri,
inarmati find usor, sburatt c. i pa-
serile. i asa s'a ispravit ducrul hi-
cpebiety tr'acea zi. loan intre acestea statea
Si ini- tupilat cu oastea lui prin stram-
ton si vai i cant& pandind pe dea-
luri, ca nici de veste sa. nu prinda
dusmanii. Iar din gloata Cumanilor,
in capul careia se afla Codza, a tri-
mis pe multi sa, loveasca iara tabara
latina, poruncindu-le sa fad, tot asa,
si sa se intoarne tot pe calea dina-
inte. Latinii, indata ce vazura
acum pe Cumani, numai decat aler-
gara la arme i cu mai multa putere
cleat inainte s'au rapezit asupra lor
clatinand din suliti, i i-au gonit §i mai
departe. i pe cand Cumanii, acum
mai rar sagetand inapoi, inaintau
repede, cei erau sprinten inarmati
calariau pe cai Mai iuti de piciorl
calaretii Latini pe nestiute batura
cale foarte lunga i ajunsera din pro,
stie la locurile unde erau pregatite
cursele dusrnanilor ce stateau -Ia
28

www.digibuc.ro
434 Gilt ORGIIE MUltNli
eoc Si 'cb uOv npcliev einset6c, ta
7COad& vt0 toi.e6ov kta6ev, c'ec lay xo6-
cp.oc iaTcatsivov, tfec St xal Spotaxong-
pot; anat.; 6xotivevov, Raeov etc lad.-
GTO 60010 OE ACCTNOL ieCZTCCtap.evOt %al
reptcov ectiAlevot. ripaecbc v otç ccE
nciTcct xcct oE Xdrfoc xat th veSpcc Ste-
axe6cca-ca. ictliAec xcd Exo Ormic LOL
7Ceptre7MOltótec OTKITOIC akot tijc 6So6
apycovEcf ix,cove.)136vtec vat Acctil-cp64fiSn
apiat. Taw !Tutor) Cinoxvcaticwev, iv play
ancaap.i3cEvovTar ot yap Ext5Oca &c ic
x6xXwaal cekobc neptiheaccv. oE Si, euc
iv xepaiv v 6 dieov, TCp IrA/OEC "ccrov
lxueein p LOLCVOL etveTpineso 'rim, in-
ner', =WA/ bd. rept cOvuov, next apt-
nava nal pprixouc iSiXOTO %WC& T&V
alaXiWOY oE axkiipctcpapp.ot, xcd th xpiip.ct
td-rd inniev xccripgeto 6.)c. Tap p.iXtxv vd-
poc xcd auvexic TGov Expeciw inetarerra-
xáturo otTe anew ieeXt.7p..oic xp-ilaaaeat
eiXov oke acccepoiecc Spc-cy. greaov o6v
6nocmv ro Xcenvoto5 crEcpouc inaextov
nal Tat; T6.rd Sopcivev Ccpcoadiaeac vs-
puinop..ov. nintsr. Si xcLi b c 11X4qc
x6rtic AoAdi.xoc. 6 Si Bccnootvoc xec-
poiitca xcd Cwypictc etc MuaEav durciyeTat,
wince-thy elc Tipvopov xtvaOsic etpx.1
nexpaSESotat xcd Secy.& gc.oc Tpari)Xoy Uccf-
aucca.c. th a' expxon&taxoy xcd roXutpo-
ackomoy xccx6y, Xat T6W &It SOMCCECOV rub-
Ton Tov.cdocc TcpcoToupiby ccruoy, 6 qc
Beve.dctc So6e AlvSouXoc, 6crca.roc iXcx6-
vcov %ant T6mo puTC(Sen Tip to5 aspcxce6-
veccoc jrca.v ivarccaavevoc, ix Toii Ctinixa,
p.staaTr,itptcc ta xcatvic ic oh arpcccOne-
Soy cp6peTcct. t'ac è cacl v?4 irqX0e (nept
Tap SeEktiv 6 n6Xep.oc *rove), T6yrce at-
oevircct9Occc 'cat; axlvart intanrcet nal
nAeiatouc arpecv nopao6c etc grpccacv roü
p.-11 tact, i'MptI3fivat vv crcpcvnetv 1.1.71a
acpc-q circoSeablaccc Tby 7c6Xep.ov. nepi Si.
1tp6n7v cpuXaxtv ric vuxthc Etvacyrac
ixetOev etc rip) ncepc'eXtov ixsto 'Naas-
ardv, nal crup4.14ac 'Epn trp ,cou BccX-
SouEyoo xacrcyrtcy 4cc êi AvapvcEou
ircayipcom p.m& ,c(By & Tpotac 'App.e-
view, ornep ac&rj auveatporceuov c th
www.digibuc.ro
pAndá. i intr'acest chip d6clurtc peste
()stile odihnite ale Cumanilor, tocmai
cand ei erau slabiti de drum §i cii
le erau cu totul rupti de ostenealä
§i fura cuprinsi ca intr'o mreajä, caci
Cumanii iau impresurat din toate
parcile. i dandu-se lupta de aproape,
Latinii inghesuiti find de multimea
Cumanilor, erau rasturnati de pe cai,
-cAci fie-care din ei lupta cu mai
multi. i tot cu seceri i laturi Ii
apucau de grumaji pe acesti oameni
indarätnici si le ucideau caii, caci in-
tocmai ca un -nour negru si des in-
v&luindu-i Cumanii, nu puteau La-
tinii nici sa se desfasure i nici sä
Riga. i a pierit acolo floarea cete-
lor latine i toti cei vestiti in As-
boiul cu suliti. Cazut-a i Contele
Ludovic de Blois si Balduin fu prins
§i dus de viu in Mysia, unde fu pus
in lanturi i aruncat la inchisoare
in Tarnova. Numai Dandolo, dogele
Venetiei, capul relelor i neintrecutul
in viclesug, obarsitorul intregii pa-
costi a Romeilor, venind cu oamenii
lui mai tarziu si oblicind dela fu-
gari infrangerea armiei, s'a intors
degrab& inapoi spre tabara. i sosind
peste noapte caci Walla se da-
duse pe la chindie porunci s5, se
aducä lumini in corturi si sa, aprind&
facie cat de multe in semn c5. nu
toatá oastea era risipitá, ca sa, nu
se team& de rAsboiu, i pe la straja
cea dintai de noapte plecand de acolo
ajunse la Redestos, oras de lang&
mare, de unde impreurl cu Enric,
fratele lui Balduin, de curancl sosit
din Adramyttion cu Armenii din
 DIN NicartA AcoltINATOS iloNIATUt. 435,
111.111.46..11.4.1...-.11.11

BuvTcov inavasuee, Scappmthvoc Tbv Troia, cari faceau parte din oastea
OT-fjp.ova Td.w ivziprov Torc roXXofc 7Ca- lui, s'a intors in Bizant. sfirsit de
pm:say-rat; ok iv Tip Teirrecv Sdicreuos, Arumul cel lung si de sguduitura
xcd &qx 7r plyce Tby xuXtvapo-
cp6Actxx OfAmcov. (1) calului..

In, vremea asta Romeii c54i se anau la Constantinopol tremurau de groaza Latinikir,
cari dup5, plecarea lui Balduin s'au dedat la räpiri i jafuri.

XI.
IIRMARE DIN CARTEL FLPTELOR PETRECIITE DITA LIIAREL
CONSTANTINOPOLIILIII DE CATRE LATINI.
Cap. 11, p. 815, 16 819, 23 ;

Suferintele Grecilor din Tracia din partea Latinilor i Vlahilor (1205 1206).
Ioanifiu se indreapa spre Salonic fi cuceragle cetatea Serra dela Latini. Bonifacio
de Montferrat pedepsayte pe cetdfenit Greci din Salonic. Ioanifiu Ii intinVe domnid
pdnd n sudul Macedoniei.

PO Si 7C0TEXOttae%ciTV TO5 OCUTO5 trilváS La 15 Aprilie 1205 full, batu#

(sc. 'Myr.), Moo), c7f 01a6liC IVSLICTC61-
1/0C, fnth aufkilv Acarvot ItarliTOWECTO71-
clxv. Da& TEva TEt gpa!ilgj Lipm phaTEE
aTaliorycar. TwItaiotc, Pccp5crrovric TEC %at
iroXua6p.cpopos. 6 Tay Moab; 'Icocivnc,
i-zepbd aim 'met &xc Tev.aiocs
Stcy.v6p.svoc, ixalSom. Totc 1,7,68cac sic
7spovOtrilv goctE, voiloróXecg rji BuCavTly
7(Couaca cpdpooc Tot; Away= eicipe-
polo. %al irp 18stv &XX6TpoTcáv n =thy
xcd aaiwles %al ltdocof inceprarov Aso-
xintoV pAcatrfa. Tip ydp minty iijv xod,
Tb a?yrb Nvoc iStouv T&vlI &rude, 7L1 IL&
?'rsp oil è eiTepov rap& OciTepov
inetaTcEntovTce. sx6ecet Ta yocp cdc v co-
oty inLóvrec gxnpov xec( Ttvac roiv,wicXXst,
Zworpsirciw caxp.xXkon vet& ilaatlycoatv
To-Cc icemff.n) iniOucay Sailtoono dva.p171-
craves;, xcit, Acaryht ii xceree czp5v grci-
vacrsaart, Twpo(ow xcd T(I) 7rpb aufkliv
ircrilOgivat, Sumrptd.p.evot oUSiv axteov
Latinii de Atre Cumani. bar ce a
urmat dup5. aceasta? Un nou biciu,
izvor nesecat de suspihuri i neno-
rociri, a fulgerat deastpra Romei14.
CA,ci. Joan Vlahti1 dusman _tolodafa
si rasburator aratându-se Romeilor,
(IA Cumanilor s prade, toate tárgu
rile din apropierea Bizantului, cari
erau birriice Latinilor. 1 iata, se MA
risiph. nouA Si heobisnuitA, Are ink
trecea ori ce osanda de Duhrathzeu
trimisä. Caci doua, neamuri-mpustiiau
un singur Omani I popor, nt.pug,
tindu-se And amandoua deo datl, And
unul singur. Cumanii,`pe de o parte
nimiofau tot ce aflatt in oale, i pe until
rObi mai arátosi la chip duph hiciuiro
ii sOn\zurau InChirahclti-1 zeilor lor.;
p le alto. La.
de rasèoala RoMeilor Wee 'Meat-,
gerea lor do AtrO Cumani, n'tr 'mai
, - .

1) V. desorierea luptei la Villehardouin (ed, de Natalis de Wanly), cap; LXXXLXXXIt.

www.digibuc.ro
486 Glinem Was MIIRVO
chopatouc iatoov. o68sic Tofvov Tdiroc
aWCcov -k) xal. AuTpo6p.svoc, iliTsipou piv
xaxoly ansipaw ,x).718o6an; %al Tciiv 6Xs-
6pkov o5a1; OksOpunTipac, p.ovoxpóTwv
Se map& xaO' Oa neptirXeárapv Atx-
Taccoa apvTavaToc, kgaTriq Ts xat
irstpaTer'q xax6); TthNuov T6 6Osvotiv tiva-
y6p.svov. 6 Si 'Icocivms Talc Opcptiatc p:ii
pa66vas 7r6Asatv ag oracicaovErriv
'Inca, Tcpbc Te 8oxoDv lisixp Te4 axe-as
xaTaaTla611svos apayp.aTa, xal. Tag itó-
An; aroarilawv Taw AaTi.vcov %al Rs-
eapp.dawv 74:10C iCCUTór amobv &FT-
vivo; etc Eippcc; veva Toil+ axetas Act-
Ttvow auppiavoat ,x6Xsvov, xed lire' al-
p.cETwv s6ascc noXXàs xat Tthzuw vooTrilc
dvaarixvuTac. al. yap AaTrvot T4.1 ap-
Tiptp TS .axptfitsi: grpbc 'sac; tuixaq xat
Ti? 'lc cdrcep.flokijc i'coipAp Tbv 'Iwoivvriv
asacip.svot 1TOXXolic Tthv tiTc' cdythv um--
Tpwcav. }LET' 05 ICOA.1) se ,.D.L-10e10 Tb
Atzumbv ma zpbc Tip 'raw Tag Eip-
po4 Tpandop.evbv ant gspeli aupastaat
Ta; Iippac, %at Erato T6310 TEtxtcp.alv
auvicantrctoutuv oE -Taw cpsuyávTow &Haw
cpspdp.svot. Bkaxot TS xat Toliatoc.
Kat oivauG t xdAtc stxsTo erTa t pay ilv
iv itupt %at Tfi Teo%) Tetx6)v xaktpiast, Tb
Si aDXX7noeiv iv araywyait xod seap.org,
Toil a& ,AaTcvnto5 arpcae6luccog 6r6aov
p. xaTa Thy iaasp..ov areybeTo, 8 piv
agcROCITO, 8 8
() c Exciatocc Icpooxiopec.
q; axpac Xal3áp.svov gvaov ináp.svs.
ri) 8' iSaTspa4 repteXeiov viiv a'xpav 6 sit adapost. A doua zi Joan, impre-
'Iwavv-ijc Tot; ic a6Tilv up.cpuyouat Acc-
TNOLC ITapa8051/0i Oi. TO ropinv xcd 06-
saOca, atax71pDxs6eTat. oi .8i czaiv aTpd
youv iv6Ocnp.ov, tip ciab Tor) pa.execiou
xapaanoovcic a(vccpatv; xxi iv Tobvp
504.axac 6 'Itocivng 7)?yrphscas, xal xaTa
)6tpov avaxstIlavoy virl &xpq p.eyEalv .iTcc-
www.digibuc.ro
....111.411.11.=1..111.11.11.
putin napastuiau pe Romei. Si loc
de scapare nu era nici unul, uscatul
find plin de nesfarsite rele si decat
toatA pierirea mai pierzator, iara pe
mare colindau corabii cu un singur
sir de vasle de ale Latinilor si stricau
prin talharie, in chipul piratilor, tot
ce plea dela tarmuri. lar Ioan n'a
mai zabovit in orasele Traciei, ci in-
data a pornit spre Thessalonike cu
gand ca si in acele parti sail in-
tinda stapanirea, sa rascoale cetatile
de sub Latini si sa si le supue siesi.
Deci sosind la Serres se incinge la
bataie cu Latinii ce erau acolo si dupa
multi varsare de sange birue si pe
acestia. Dinthiu intapinand Latinii pe
loan cu strasnicia lor in randuiala
rasboiului si cu nepregetul lor spre
!Ayala, ucisera multi osteni de ai
lui; dar peste putin, find apoi batuti
si fugind spre orasul Serres, n'au
apucat A inchida portile si furl LA-
paditi in cetate de catre Vlahii si
Romeii cari s'au luat dupl dansii.
Si astfel fu luat crawl. Apoi el fu
dat prada flacarilor, iar zidurile ii
fura daramate si cei prinsi furl ro-
biti si pusi in lanturi. Iar cati din
oastea latina n'au murit de arme,
parte au scapat cum au putut, parte
au intrat in cetatuie si acolo au ga-
surându-i, prin crainic vesteste La-
tinilor ca, dad, voesc sa scape te-
feri, st-i predea cetatuia. Dar ei nu
i-au dat ascultare, ci asteptau ajuto:
rul marchizului. Dupa aceasta loan
a pregatit schele si a ingeput sa lo-
veasca in ziduri cu 0 napraznica
 MN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL.
allact; iXirroXtv rà ein grunrev. Oi
a' bet ç 'cbtpac 67T6acc Tdw Tetxiev igitw-
T4pta irporethcranec Itxt sposmeNcesiT%
inivevov EtvOto-cap.evot- anel. ai OthacavTo
Tby 'Itoc'cvvriv eoc ev 'rapt Teqtalui) Tip
axpco Steck/abut itctvit tei) aTpaTeopaTt
zott newav Etnuadaconci acptat 7thpo6ov
6c mai root aUvetcsOxf tcva xXi4 at. rip
et; T6v p.ctpxiatov &paw, ivaotiva( o 'CO
axpetv ii0eXoy, ei acptat OTC fv8otto xal
csomoporyi Tip goaol, Ciiraetbc, tvoc Onkow
xed Tiov V7C7CW gxouat Toti a ma' axpotc
ioat tacG &it Ted; auvO-Otettc TainaK na-
pctacaretthvou anovaic, atrothructt rip) etc
Ta. acp6Tepa '0/ p.:13' tep.dvwv 660
p.ixpt Tim) Ilatovoubv 6picov emoicerpt,v,
ccl t'oc npolipriaotv irt To6wt; apttx, 6
1.1.6eixe. tv lExpow, oi a' Eotivauvov tv
ieiXsoaty.
'AXX' ()la Itast th xath T6v trep4yo:
acoiv Tbv p.ctpx6a0v ; )(paw yap trqae
Terra napeXeerv elvtardpirca. u Torc
=Tat vv vipoy Toa HXoicoc atcarovo6-
p..evog npiintctat xat &Cc Am )(Wow
Tip Droupq), 7papp.Ith o tç itrlatx6C
xecAnat 'sok esaaccxoymerc yatuTepinat
atotaxcpoiiinct, xcti cdrrilv ply ieonOstaav
Ti7; irascoc etc Thy &xp67coXtv itvaapa,
pry xctt auxvk )116pac 36v noXtopxst-
Gem, tIv ai n6Xty Ita:Ciletv
etrIL6IPM
BXdX6v "Ctvd, 'ETUavov Tip, xXfiatv,
cppoupoiivm Toy 11p6acmov 5tcti gooc Ttbv
ixetOt Tip 'Itoavvil xcalptocc. euc oTiv no -
(3=0 TCC5TOC paptiawg, gym rip Taxi-
artiv eptetv, xat Tip) nopeiotv inavtaw
kbzetve. p.trto 6 c eecraaXoviwg iy-
ifacc; cup,f8c1XXet Tot; &776XXonat cv
T6no IToXepion -4tta.y xod anoa6f3-ilacy xat
t.Iv iactiAtc iipeplav tc nOXatoc. &Ilan
xai Tot; totoinotc t3txo6ailacny irtia6s2c
www.digibuc.ro
437
ma§ina, pe care o sozase pe dealul
din fata cetatuii. Jar cei impresurati
stateau vartos impotrivä i cantau
in tot chipul sa-si apere zidurile. Dar
cand au vazut c Loan cu toata oas-
tea lui incunjoara cetatuia ca i cu
un zid der foc i le taie calOa, de nu
mai putea, nimeni sa, se furi§eze pan&
le marchiz, au stat gata sä predea
cetatuia, cu invoiala numai sä faca
pace cu dansul i sa-i lase nevAti-
mati, a§a curia erau cu armele §i
cu caii. i flinda el nu Arai& nici
decum st primeasca, o asemenea in-
voialt, Latinii cerurä sa-i trimita in
taxa lor i sa, le dea calauze de drum
pana, la hotarele Ungariei. i pe te-
meiul acesta Wand juraminte, loan
ma cetatuia, iar Latinii ie§irá färä
primejdie.
Dar nici faptele intamplate mar-
chizului, domnul kw', nu trebue sa
le lasam nepovestite. Pe cand eI inc
lupta sa supue Peloponezul pi ptt-
sit cu armele asupra lui Sguros,
afla prin scrisori dela femeia lui, ca,
Thessalonikiotii facura rascoala ci ca
dansa, alungata din orac, a fugit la
cetatuie, unde de multe zile statea
Impresurat i cä Thessalonike era
acurn 804:Anita. de un Vlah anume
Etzyismenos, capul strajii din, Pro-
sacon §i a tuturor cetatilor de acolo
cate ascultau de Ioan. A.cestea aflancl
marchizul, se hotari, sá alerge cat
mai curand. in ajutor i grail intor-
sul inapoi. Dar Inca nu se apropiase
de Thessalonike §i-1 ajunse vestea
cä vracm*i fura batuti i indepar-
tati i ca in orac domnecte iar li-
nicte. Drept care el bucurandu-se fl
438 GHEORGHE MIJRNII
%xi scasv8smcciw sp6; 'coin oixsiouc,
p..matpicpotc -v(a.- Tav Exon WA) ZOil
Telt
Tips Ted, Ttw Tamil%) EgLinctoOcct, eacov
t@v slc akbv 7s/ov6tow. «AA' 05=
401 inti3castv otc 68ws npci-fitccoc, 2t2E
kyaoc grow ipierratat. rip VA 7.0--
proc llX&c &ethioxow Eaccastm xcti.
rI To5 13alaiwc BOA!) Woo vaaciazs-
aW. -7)v an) (Lawn irpoTspov /ream Capi-
ttsvoc, rip escsacaovfmiv east,ov xact
roobc 2(11161 8act 8Lic ypattpderow xei-
micro Irp&cspov, intxdXavitca tó p:11.
axpt.pc &pleb ix Toe woo Ac no-
kewc 1-v TO egrimp .to5 noX6v.ou 8; tpb
'cç kxsivou atwiarti &Aeon. oil5 ply
-Op Tthv isoXvveov C71p.cWacc; sic xptiam
1upoTipooc incipoo &Garin As 7c6Xso)c,
oB; Si tinixtewsv, oiç Si xpipasv
ix Totti XIWSouc ialpoos Ica/ TOG Ispco-
p.ivoy estj thypToc, xcd, Tbv aucmpar4
pcoastiaw 'AXittoy %at Tip Toinoo
crinsuvov EBcppoofwv Staiconiooc tti) 'caw
'.4%.Acqtamin iegrs114)sv etpxovv. (psi), 70
Tot) Itcy.o5 ,coO8s zal bvt.o6ctou tap&
Tolutiotc cixotic31.moc, sirsIv 8i xcci
iieeitoo c Zet5po Oseerctos!
Tais Si lippaK ip.pcael-y Tbv Todyylv
ivaruccip.svoç, pdirw & xoct at aipac TO5
ClUcrcdtvtog btstas np6Tspoy iscxXip..ou =06-
vsvoc, cniXXst 'cob; alwapileonac TOT;
iv tat; Eippscc; bitorpfaoLc. oE r zy tip
&nava: TEt bVDSZOina plOavtec *LW
ply lróXst.Lov o68avioc 8catiaccno, (L;
tayi i9 Tc? Swig) xatOsavinsg, xainep
siaortc yenadtavov tpbc noAb neptána
toXitgov- copp4iCOTE; Si TOEC ivanEoLc
mita xpatoc l*cinrcat xat Tpirronat,
Yazt3ew akorc 2rpoal3aXA6vrtov Om aux-
v6w tam lw &XXII uct &XXI) immcnincov
ceo; East kal r& ov.,4v7) Oedtocco Oat tin
Cifp.i3Milv ispot6itra xat Tok 07,Vat
www.digibuc.ro
grozhvindu-se cAtre oamenii lui, se
abate din cale i apucA spre Scopia
voind said rasbune pe loan de rail
ee suferise. Dar inainte de a-§i duce-
la indeplinire gAndul, un nou vesti-
tor il ajunge §i-1 in§tiinteazA despre
pieirea contelui Ludovic de Blois 0
prinderea ImpAratului Bakluin. Deci
luAnd drumul inapoi, se intoarce la
Thessalonike, unde cunoscAnd ca. a-
devArat a fost tot ce aflase prin seri-
sori, pune pe ai lui de secera, din
ogorul ora§ului -cat mai rAmAsese
nesecerat n urma rAsboiului ce se
intamplase inaintea venirii lui; parte
din cetAteni despoindu-i de avere i-a
gonit din ora§ mai goi decAt pilu-
gul, parte a ucis 0 parte, nlireni §i
preoti, a spAnzurat, iar pe nenoro-
citul impArat Alexie i pe satia lui
Eufrosina i-a trimis pe mare dom-
nului Alamanilor. Vai! Vai! Ge ne-
norocire e aceasta nou i neauzitA
de Romei i priveli§te, a§ puteA zice,
ne mai v5zuta, pan& acum!
Iar cand marchizul auzi despre
nAvAlirea lui loan la Serres, ne§tiind
Inca nimic de sfar§itul bAtaliei ce
se dAduse acolo, trimise oameni sA-
§i ajute neamul din Serres. Ace§tia
allarl pe drum -ce se intAmplase;
dar, cum intraserA n primejdie, nu
s'au lasat de rasboiu nici decum, mit-
car ca, §tiau cA aveau de luptat cu
un du§man cu mult mai tare. Deci
ei s'au incle§tat cu potrivnicii lor,
dar find cu totul cotropiti, au luat
fuga, caci atAt erau de multi Cumanii
cari i-au napAdit, incat se imbulziati
de pretutindenea, Intocmai ca ni§te
roiuri cari se vad ie§ind din stupi
§i ca ni§te viespi cari sboarA din
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL. 439-

rtccphous 'Car) ivOSEOW )ctipapiov. ollxotiv
maraSe. pixatc 8crtat; ..c6 fircov cbcs-
verceltsvo; 6 p.ccpxectos akk p.iv tram
eilc 09saocaovtx-qc iTxXstvcca, 6 Si ye
'Icoicvv.qc =Tat riaccv &Sam a; Beppotav
&ram, xcd. thc Aocrieg rókeLc aocu. pap-
reatcp 61CbtInCTOV &Sting) npompxsttoosv.
viespartil lor de peste drum. &cat
marchizul in urma acestor dm& pier
den se inchide in Thessalonike, iar
loan, neimpiedicat de nimeni, inain-
teaza pan& la Veria si castiga si cele-
lalte orase cad erau supuse marchi-
zului.

XII.
TJRMARE DIN CARTEA FAPTELOR PETRECUTE DUPA LUAREA
CONSTANTINOPOLULUL
Cap. 11 p. 819, 24cap. 12, p. 824, 18:
Latinii sub Enric de Flandra fi Marino Geno pornesc rdsboiu impotriva cetdfilor
rdsculate din Tracia. Cucerirea unora din ele ri cruzimile sdvdrfite de Latini.
Zadarnica impresurare a Adrianopolului din partea kr.
Parte din ei aunt nimiciti de Vlahi fi Cumani.

Cgc 8' slxov oE iv 11 róXst. AwavoL Auzind Latinii din Constantino-

xat cciaas sec; 8uorpctitac ivantlap.svot,
rept Tor) rorriciou a7tot oxit.pcv TE.Okacnv,
6p.oii Tevopivow -col) ts 'Eppil, as iriv Tot)
Pccoaton BakSoutvou xceativvcoc, met Ma-
ptvou Tea Sooxbg BeveTtat. 6 idcp Aiv-
SouXoc ,th CV xccriaspetpev. gao!s totvoy
gram xeopetv int raettov %at Thy 86-
yap? &yew %ate( T6W Opcpdow naeon,
6n6acct ACITNI.Ov elotharilactv, i'on g-ct esp-
p.,b; zcino roXXciiv 6 C.11Xos red To.lictfon
'Icoivionc etroStEaTarat., 7COXillot; baitst.-
krip..pivo; aXXocs vicxeivots rip fferaaav
azokilv xccptCdp.evoc. 2cpiXec xcd, p.otpmv
to0 xcecdt acpcic crcpatthp.acoc Epoexicip..
cpcorrec, .1, 'cl(SIccv t3W6114010, Mill TO Tc*
Zax6os civezerzximoc spdv ix8ead.)xamv
iv Tie "Ca; r6Xets ktivat TecG icrootacmc.
gesv %al rpornro6p.evov Tas tb atmccipa
ociSiv Tthv dv.IptiateW %MI EdiELIETOW ilt-
irepttarano. &XX& %at Bsvgnxoc. Az; pa-
%pee; xcceeXxi)oavrec Tic iCocc ripaAct pin
ikijatsuov ascpate6ovrec, tfp IlccvEy TS 1141
pol si aceste nenorociri, Acura sfat
intre dansii, in fruntea lor avand.
pe Enric, fratele imparatului Balduin,
si pe Marino, dogele Venetienilor
(caci Dandolo murise). Deci cu cale
au gasit cu totii de a porni la ras,
boiu si a-si duce puterile asupra
cet4ilor din Tracia, can se rupsera
de Latini, catti vreme era Inca oastea
lor gata de lupta. loan nu era unit
cu Romeii, find el inciircat in. alte
rasboaie si avand toata grija lui in-
dreptata, spre ele. Au trirnis dara ei
o parte din ostirea lor (rotta de dansii
numita), care avea. porunca ga pur-
ceadá cu toata samovOlnicia si sila
asupra oraselor räsvrätite. Deci apu-
and inainte ranclurile lor nu se aba-
teau dela nici o cruzime si %rade-
lege. Pe langa asta si Venetienii um.-
bland pe corabii luilgi talhäriau si
jticuiau 'ormurile rasaritene si po-

www.digibuc.ro
440' GHEORGHE MIIRNEJ

xat rj KcOaor6Xe t. Irpoaaz6vtic 6acc. zet- posind la Panion i Callipolis au sa.--

puna xat Tem, Xpci3Ttaviov lOcov doao-
TpLd SteEpgaNTO. -Oa,/ ei7JV coA6p.oplsce
sa Sitva, pX1t x avanotam.
i4t6v è xat a6Tbc 'Epc, -r; 'Apxx-
at,o6Tcacv 6); avip.cnc 1Lóvov oatp.ov
xapcxXXaExc, tv i Jac, Soy -coa !Opp.)
PLCESdeliEVOc, civw.ipoK Tors ixet irpoacpd-
pitca, ta ivontoav ivao6; sic aparilv, 6C
si roEv.vcov -kV xat 3oox6Xcov O.XX' ole )(pc,-
avivollov to xtetv6p.ivov, xat pEc+ 11c-oaov
.71 irstOor 'LOIS RXixocc 6noxatFav ILT/Si
Ispookopgiaccv ixopacorritt. noXXot à xa!
azocvOSitcn %MT& liniCtç X.Mt Roketq Re-
ptn (*vac Cm-1TE= t& ).6tpx ipcocCOp.svot.
"Car; cavetkrif6a: xo4tatthicsa.v. oi S.' iv Tax;
analarrarc TedYCCUC t vaa-tp..s.Ece cubp.wco;
rpocmaXafacmic 60 w t 6Sontopiac
[ripest iWtOVCOOinec Tir; tpariXoxaxy;
avcip.evot c;61,.evoilv J.); 61167rcaroc petva-
OM &WV) Rat Retpcxxcacertesaecct v6py
Toaexcis rip 41uxlv, &XX' ansSEEporotioovto
Etpsatv, EYTE pip Rata GRXeravoyd
Ostav iSixovzo Ttv skill-15v. 6 8"EppiN
'Opeattetact xxtaXaPeov avaToniSs66-
Tat /rept cOnlv, xcipaxci Te 3aA(.4v xat
paesray ta-fpov 6ixor.oxioc (=imp lap
sty roktv arbvtap.a x(xt CieXav xat crup.-
zipaap.a Tay 7COvalv o Acctivot OvT0)
p.-11 av &cépw intOsv EcRON/CaripIC torg iv
11 /c6Xst Sc-11-r7EXAsv, Li tite mind eop-
parev 6p.aoiEcac t To 5v v6p4 noXiply
00; ce6thc patiatto o Si xed np6c
p.,6vviv Tip To Sv aulipiaawv ivvjx/cr.v Et7C0-
xvalcravvec' p.-11 Tcop.af.otc ito tos %at
Acctivo iXe-rov sty= gpxta /mita, gnat
xxecbtoce AtWo Tet i16 ¼ idany Ett
PC4LOL, Tots Si ispoaropoGcrt OvubSetq,
Totc 8i Ai1up xecpouvivocg cinXiiataTot.
varsit faptele cele mai avane si ne-
crestinesti. i erau nenorocirile fe-
lurite, nespus de dureroase i ne-
suferit de grele. Jesind apoi i Enric
ocolind. _Arcadiopolul, care erit
acuma lacas vanturilor, dupa ce a
intrat cu puterea in Apros s'a purtat
salbatec, sparcuind pe locuitori ca
ei cand ar ft. fost o turma, de oi sau o
cireada, de vite si nu crestini, cu
toate cá cei macelariti de dansii de
sila, mai mult decat de bunk voie se
plecaserii Vlahilor si se insotisera,
cu dansii. Multi din cei robii, fund
legati, erau dusi in sate si orase unde
strangeau bani de se rascumpilrau
dela stapanii bor. Pe altii chiar in
robie, cand lanceziau de boalä, ori
erau istoviti de umblet mult, des-
nodandu-le lantul dela grumaji, nici
nu-i läsau sä moara, ca niste crestini
13a- ce erau ca i dansii, i sa-si de& su-
fletul de moarte fireasca., ci cu sa-
biile Ii njunghiau on Ii omorau spin-
tecandu-i. Iara Enric, sosind la Adria-
nopol, taMr5, prin preajm a. si face
parcane i sap& un sant adanc fund
orasul acesta socotit de Latini ca
singurul loc unde prin lupta aveau
de dobandit rasplata i sfarsitul os-
tenelilor lor i vesteste pe cei din
cetate, ca el nu va plea. intialt chip
cleat numai dm& ei vor cade a. la
invoialä, on ii va supune pe calea
rasboiului. Dar (basil, oterindu-se
numai la auzul unei invoieli cu La-
tinii, i-au raspuns ca. acum nu mai
poate avei temeiu nici o legatura.
intre Latini i Romei, eAci ei se in-
credintara cá Latinii sunt nestator-
nici in credintA, fierosi catre supusii
lor i nespus de cruzi catre cei prin0

www.digibuc.ro
 DIN NICHTTA ACOMINATOS HONIATIIL. 441

nap& enop.aintc iiv6a0-tiacev. ta5Tce Ire- in räsboiu. Aceste auzind Enric s'a
Odp.svoc 'EpMv Tcpbc gp Tocc ihcnoc. pus pe lucru.
Latinii 1hounjoar5, cetatea i o bat din rasputeri; dar pe de o parte aria ei, pe de alta
supararea ce le aduceau Vlahii i Cumanii lovindu-i i nel5sAndu-i s Introducti provizii
In tabark i-a descurajat i i-a silt sá eear5. ajutor proaspat din Bizant. Ajutorul s'a trimis,.
dar oamenii veniau mai mult de nevoie, c5.ci erau amenintati de blestemele i afuriseniile,
cardinalului Martino si ale lui Tomi patriarhul din Constantinopol, care sosise de curánd
din Venetia.
3171'Ino ai ciç ,1.1.q.Laxiac tiixo6cnv 7c.a- Dar inainte de a sosi armia ajuta-
xeUcc Isaziaxs Thy atpauCco 6nd te tebv toare, oastea latinä fu loyal de boala
vaccpEpowivow Tar.; oxvoci:g vexpeciv Itn2 ce au staxnit-o lesurile cari zAceau
To5 Taw dilecov et; ppoinvi 34ocaen.c...co6; aruncate prin corturi i bucatele ne-
rAefoug tij 'swig ancxPcnc. apaytec Tofvuv obi§nuite cu cari se hraniau cei mai
infeev vnwcb cineyOnvnaocy, Ical 'sac 7c.spi. multi sau chiar toti. Deci plecand
T6 lidtp.cpcXov xcopioc; almoXusà.p.evot Tcov noaptea au mers in partile despre
avriv6nov xect p.cosprov %Rano ixtrcok Pamfilon si au scApat d.e suferintele
ctiNsxórzenov. o6x okoc, Si p.6voy ToIc v.cc- lungi qi zadarnice. Dar nu numai
xotc Toi.as Ireptenciplcrav, «XXI xxi or- acestia au pátimit aceste role, ci §i
uve; Cdnoic cutip.tat V,a/ coveXestv duce- acei cari, venind. din Constantinopol,
eipplany -itóvTES dç c6kecog, BXaxt- indraznirA s6, se amestece i sa,
xorc stal Exudocorc ma& Till/ 6861, 4- mearga, cu, dnii cAci mai toti pie-
76pCVNTEC taltiCZGL Fly00 SEiv EiTCXYCES lira de cetele Vlahilor i Cumanilor
8cepecipicco. de cari se lovirä pe drum.
Latinii sub comanda contelui Conon de Bethune Ii procua din munti lemnárie de
construit masini pentru luarea cetfitilor. i vfizand cg, nu mai pot cuceri cu ele Adriano-
polul, Impresoar5. Didymotihon; dar din cauza unei vijelii si a ravIrskii ramlui Ebros (Ma-
rita), care le-a Inecat arme, maini, oameni i cai, se retrag tnainte de a incepe lupta. tlnii
au Enric se duc la Constantinopol, far altii se ins5xcineazli cu paza cetAtilor ce erau su-
puse lor (p. 825-826, 6). Latinii bátuti 1i vars1 necazul pe Romei. Numai Tracia se bate
pentru. libertatea Romeilor. In 115.sarit anarhie, efiar5, cu trei capeteD In persoana lui
Manuil Ma.vrozomes, Teodor Lascar si David Comnenul. Lascar iese triumfittor.

XIII.
URMARE DIN ACEEA§' CARTE.
Cap. 13, p. 829, 1 cap. 14, p. 835, 4:
Ionitiu eueeregte i deirdmd Filipopolul. Potolefte o rdscoald in Mysia fi vine eu
oaste din nou in Tracia; aid dci drumul roiului de Cumani de stria i pustieste
Tracia pdnd la Constantinopol (1200). Cap. 14, p. 835, 6-837, 2: Expeditics fdrel ii-
bdndd a lui Ioanitiu asupra Adrianopolului (1206).
Kat las pay ..ca Tcpb; gco gpipsco- 6 *i cath vreme aceste se petreceau
St Mock 'liocfcvnt t-f) (1)0a7acounacc la rastirit, loan Vlahul ostindu-se asu-
I

www.digibuc.ro
442 GHEOROHE MUTING
extatpcaeboag qxtper Ta6rIN xal Eaecapet
xpovottefmc, xat iroXXok T6.)v 68ov inco,
amegv, TOEC 4E0E7 1ta/ nix= lay iv-
axoXceoOp.sroc 111- x6X4 xat a Tairrtic
icpeape6ow riX6creot, xcci (3apopalvccov Tots
oixtropow, 64 pair 844 cdy* 6ntox6-
7CTODOL, lois' (0; paotlet ,xpocixooacv,
&XI' to; atithuoy avaptx ixtpenopivotc,
cd TaTE Si xpbc xXsEova, Oophy ix)cau-
()sic frrcb PapPckpoo ppovt.extoc ot*q -thy
'Acrruirqv 'AXgtov sicstpxiaceno, x&xsEvy
ply (4 iipx-gep 6nixenoto acpcin, Ythv
8' int.67ca p.se' Or Xcov iroXX(xxli Cita-
xpotio-avro. v ' v t =Dag -71as xcc-
x6w aerdc,', ei xal? &ov Stegyero,
To "km ithv 1717C1.0.4 IrpocrTepop.hq AaTE-
v04, wino Si 'rbv Muaby 'Ioxicyvnv o6x
imperoplvri %coca:mu:sc. v5v 8' 17copigl
parcpt mac, 18 (rn axpoopeckiic tew é-
love %at s6d0atyro; poatc oiSact xca /rot-
crew 67repxstphq =Aeon, &It 'canon St
xai arnvi xsEpoac zaxoic npoacolialcse,
xa0' Zoo npovoltoic ixaoestocc xoct pitt-
xccEpac ardliccoL kt, wd RpoaxmOtiplutc
zed eic upEcpavi; ipthrcov lorrOciptotca,
xce gv pAvov to 0exXp.ok 8caxgov
raw Osollivcov, ,ra X roathv «to77t:T.00cm
thy 'Aancártiv keleorevou; axóXonoc, Sta-
wcopv.tivov incoppEoo; zevonocc xx& xec-
Aon int Tokow 8sidcp.svov. th .87 int T 0
tocc, 01)% acthov Tbv 'Ioxivvv oE Tip
'Aircirg atip.ppovec Ica/ Irp6c ficpoc fia-
oasiac ixervov xouTEccarrec, 30ev licpopc6-
p,mx ILI 8Exo:c 8otev c 2cLIonpócraXkot,
acpEovxwrocc Xcepcpck. 4.6Xet %at buroaiov
ropeaeirce; oE ithv irpocrEccat esoUpy
Tip Ackocapci niw &jnov xpwco5vn naecov,
oE 8i oov8pczp.6wcec &ç 'Opeartek8; 11X-
\oc. a' siatóvtec tO ALSopbcorlov Awe.-
vot; criciv8oncct. xat irip4ccereg «raw;
www.digibuc.ro
pra Filipopolului §i cucerindu4 II
prada 0-1 stria 0 multime de cet&-
teni fi trece prin sabie. Caci el de
mult state& pandind. i cata vreme cu
prilej pentru cucerirea lui, find in-
ver§unat pe locuitori, c& nici intr'un
chip nu i s'au inchinat 0 nu 1-au cinstit
ca pe un imparat, ci s'au ferit de el ca
de un om al sangiurilor. Iar atum
era 0 mai vártos indarjit in ganduI
lui barbar, c ei primiser& pe Alexie
Aspiete 0 se pusesera sub porunca
acestuia ca vi unui domn al lor, bra
pe dansul, venincl in mai multe ran-
duri asupra lor, 1-au respins cu ar-
mele. Totuq aceasta cetate ar fi ri-
mas nebantuita, dacä ea singur& 0-ar
fi cantat de sine §i pe de o parte s'ar
Ii purtat cu bland* catre Latini,
iar pe de alta n'ar fi rupt-o desavar-
§it cu loan Vlahul. Dar §i dansa, ca
o copil& pe mama ei, a urmat capi-
tala, c&ci tot acelea0 pricini, cari au
adus caderea i cucerirea acestui
oraq de frunte, au Pacut ca qi Fili-
popolul sä sufere rele 0 mai mari,
intrucat nu numai jafului fu predat
pi trecut prin ascuti§ul sabiei, ci pi
náruit i prefacut intr'o grozava po-
noritura, care numai intr'un fel in-
veselia ochiul privitorului: c arata
pe Aspiete atarnand cu picioarele
legate de un §treang care era trecut
prin glesne. Dupa acestea partizanii
lui Aspiete, can ii facuser& pe acesta
imparat, fur& de§coperiti d.e loan,
Deci temandu-se c vor JI pedepsiti
pentru nestatornicia lor, se r&s-
coal& pe fat& Drept care unii, fugind,
s'au unit ou Teodor Lascar, stap&-
 DIN NICIIITA ACOMINATOS HONIATITL.
ocpEat aTpccromby itcwcoöyTac Toy Bpaveiv
fileacopoy, f3pccx6 Tb ay pimp, xcd rijv
Moday eicrcioy 6 lcubmc xcd. TOccer, irpbc
Tb ScccUpyoc, xxl xoXacriac papa=
xcci, Occvci Tot; =wag Tan acirocrccincz;
inssyrouby, Irco vet' OpyathSoo; xcd cpo-
ytou &1iLroc %at Tycbirric acsopitcce06c
iztorTpcmioscy `Pultcdocc, otixi-cc Timm,
Tic'opow SoXoppoobvccc inccaTaaeca, xcd
Tb &MGM) ijeoc xat Tb Tijc car* ropac
ITOAMX.CC 7takcpcnic cppOynt.m. Totyuy
elyccppccTsic sic Orrrip oTpcmeopinow Exu-
()mow ILEAcacsolycc; Torc Emma; Coecep.0%-
koog, ?Iv Osat Stacpflc c. mac ithy oiw ccik,
Tow cbc o vopp4cow aTpcerebvcacc Tic
Especc axon & pito vo tv 'ASeicavoii
Steckficpccat, cuyec t apoaireXeccanct
Toodcp 7cpbc dyTcp.ariacy inconOwcac Tb
TcOXec Tcc6T1 isoeSpe6oy c AaTiymy
6TaCTEX01). xpriTcaTov si v TO5TO Scups-
pbyTcoc taw aXow, xect Nrilkby ply T1
aWp.a.Tcc, Occup.ccaTby Si Tec p.eXiTcsts Talc
ma& TcáXip.oy, xcct amp& Tcvoc Ten arpcc-
Tyrobileyoy, Ovapbc Tow item inr..(70401/
%at 867ey6Jy. TO pay oino 67cMailley0y flit
vV oqtarny IvOcc & tvpwv inbOiTo
'tob; lx6Occ; xaTacbciponv. ol si ic to
cckobc Ton) AccTiyow ?Or:comae; gpoSov
sEc Tby T(i) T000icp icopaxiftLeyoy T67coy
AektiOávoc 7rapSapaXAoutsc, xcd sh era-
vcoom, Tot; AccTivoc; bpOinec T(i) TS Viic
eicc; &Sox-ciTy acccepootioc xcd cpconge-
cam TEc p3 1 vim& Tip skilOsc acabocacy
&Ilan xcd, aop.icXowiN xxpTeptic Too-
p.iwic, zed Tes ityb'pertal3tacc atcsoupbon
incTipcoOsy. TekaoTow noXXOc Spacravrec
al AaTtyCIL CIXSaN Oirieccyoy EUCCOTE;, Tfic
Si On; TM6116 oiiTco ley swripins, REP=
lxueow arocnretasc pettiptev.of, TS xcd.
piexcp.oc imp/ Toy 'Acmpwy Wcaccoccc To5-
www.digibuc.ro
443
nitorul oraqelor rásitritene, alii s'au
oplo§it la Adrianopol i altii s'au dus
la Didymotihon de s'au impacat cu
Latinii. i trimitand. oameni, au the-
mat pe Teodor Vrana ca sa, le fie
cap. In vremea asta loan intorcan-
du-se in Mysia i punand la cale
trebile din Ora lui i pedepsind in
chip strapic cd cu noua feluri de
moarte pe cei ce facusera rascoala,
purcese iar asupra Romeilor, cad,
nu mai putea suferi zicea, -el -i-14 vi-
cleniile i firea lor necredincioasa.
adeseori schimbatoare intr'un, sin-
gur ceas. Pentru care, in furia lui, dete
drumul roiurilor de (OA cumane,
cari in multimea lor pareau ca fio-
rile de primavar& tJnii asemenea
armiilor de furnici cari mi§ue prin
arii au impresurat Adrianopolul, iar
alii apropiindu-se de Rusion Air&
sa, iasa impotriva lor outea latina ce
era de apararea cetatii. Ace0i Latini
mai mutt cleat altii erau oameni
vanjo§i i mari de stat i de mirat
in me§te§ugul rasboiului. i capul
lor era unul Thierri, barbat vestit
dupa neam §i vitejie. Dan§ii dar,
luand armele, cat mai repede au
apucat spre locul unde aflasera, prin
iscoade ca aveau tabará Cumanii,
Ace§tia insa au preintampinat navala
lor §i s'au fuript prin locurile in-
vecinate cu Rusion; aici, la intorsul
lor, vazandu-i s'au speriat de napraz-
nica lor ivire, mai ales cä erau in
numar atat de mare, incat nu mai
puteau s se gandeasca la o izbanda.
Deci a urmat o incaierare cumplita §i
deopotriva, in barbatie de amandoua,
partile, dar in sfax§it cazura mai toil
Latinii dupa multe fapte viteze. In
urma acestei lupte, qi alte nenuma-
444 GEIEORGHE MIIRNII
TOY etircercBc xecpouvrat rat Dm afpoikstv
ainopoef, xat ray ith xxOetXov, rot) 8'
ivávroc rck4Oooc, & plv arev.retvav oE
MxtiOac, 8 8' Colveyxxv sic Xapoponcb-
XI= otaotivrec rat Tac; xecpa; &no-,
orpecpovrec. roXXok 6 rat ropt rag-
8ocrav, %/mimes, OO p.tv xat rat; vExat;
iiveponctwo; xpcbp.evot
'Ex 8e. tic Oepp.f3; TOWT71crt ptin; i7r/
tv rapeawv rear6p.evot Pat8eatóv, r:ov
pAv Bpotvetv 9e68copov, 8; trep.Oveule rtIn
it 'Opeartcrtaa arekAopivon Aarfvon, red
40 rot) intoripat aTa; kelt cptrrec8a
8.s8efxaatv,. 6arcep rat r6 ooverOp.evov
xnvq orpazeop.a, rip 8e ram 64axe-
p6; 'Una %Oro; eXdvres fivaparoafaavra.
etra %at. ei; Mt To; peoaouatv, aeivist-
Toy rip, no; .i7p.at; Opav inth BAeczow
1)(etiv 8eSt7p.apivot, rat rpac rat8as cir6
?maw raparepretv Etefmatov. rb Be
irp6O9p.ov p1 xaral)5Eavra;,. dar-ipr-rixera;
ixettev sic ai rat5rii; oiG
ITeptveov, -Ix
re) Lioetvm oii8evb; c zetpac lOvrot 6ta
ra r-ii; ráXpli; rapapoAov, xaO' .0.0dav
co)rec; iixp.aAdyraucav rat TEC retrri xa-
Ttpectpav. vavex 6 ca wpbc OciXcasoav
ol")
otiron inparrov rat; T(.15Y 217.1306iY eqet.
pica; rat 7evvatórtiar. xcet riov ircop.evow
ocpiatv ix Too EXaxtxo5 ouorlp.aroc, of xat
p.daXov ror; rep tfiaot; r6v raewv iref3oU-
Aeuov, =mem; rat =Oa xetptCóp.evot,
cave 7,a1 tec Vlig alai; ck7tarcfp.eva recivra
rot; minor; rat xdpoot xaxot; rpooerct-
Aatov, p.718elltd; ikrt8oc etc aoyclpfav
tiroxetpivric, iret %at ci-tilko; ix SooXetac
iAeoeepia; vip.occrtpt6re;, rcov pAlforow
ast i?tep.evoc oö8eva p.S), TO5 aoarpapj-
aBLy at)Ocs. X6TOY TtObat, roac 6è grapa-
roxo6aat; rOxatc xcti vExat; cbc irt raer-
errovIhreaepxottevot raw ply rpciniv re-
www.digibuc.ro
rate rasboinice gloate de Cumani
inainteaza. catre Apros i curand, far&
nici o greutate, 11 supun i intreg ii
cotropesc, apoi Ii drâm i parte din
locuitori ucid, parte iau cu sine spre
vanzare legAndu-i cu manile la spate;
dar i pe multi ii ard Cumanii ca
biruitori, dar nu 0 ca oameni cari
se folosesc omene§te de biruintele bor.
Dup5, aceas% sangeroasä batrilie
barbarii au pornit atre Redestos,
ora§ul de pe tarmul mrii, iar pe
Teodor Vrana, care era, capul Latini-
lor trim* la Adrianopol, I-au pus pe
fuga, inainte de a sosi acolo, precum
si oastea care-I urma pe dansul.
Apoi deplin §i cu toatXt puterea luAnd.
cetatea, o robesc §i o surpa, aci ei
invataserä dela Vlahi s aib5, atre
noi vra,0115,0e farä moarte i Mo§te-
nitl deapururea din tat& in fiu. Dupä
aceea nu mai putin aprigi ca inainte
se reped la Perinthos 0 de aci la
Daonion §i nimeni de team& neie0n-
du-le in fata robesc pe locuitorii lor
pe ruda, pe shmantA 0 stria zidu-
rile. Dar nu numai laturea despre
mare gemea, sub puterea indemana-
tia §i neinfrico§ati, a Cumanilor §i
a Vlahilor can ii urmau atiindu-se
cu cazmale §i lopeti dui:A zidurile
cetatilor, ci i toate priIe depgrtate
de mare se sbateau potopite de a-
celea0 §i mai grozave amaruri. Nu
aveau nici o nadejde de maatuire,
aci oamenii cari se invrednicesc sä
scape de robie i dobandesc o liber-
tate cu care nu sunt obi§nuiti, näzu-
Md mereu atre cele mai inalte bu-
nuri, nu se mai gándesc a, pot sl
cadä, ia n nenorocire §i ametiti
 DIN NICI-IITA ACOMINATOS IIONIATVL.
Aeov inadieovTat, Torc 8' iveaTiliat T4-
60ME Te %a/ ivoppiCauat. &à mina Toivcv
on ?az() ticia zoAccrrip Tbv 'Apta&ov
oat Mernivvi tl rfi8e %a/ irpbc aint Roc-
pouX6c Tifc faBv Savdiv nor6v8aaw garTa,
%at aypot xat wig.= oat TRIa 6%Oaa
'vac itasat. Tatiratc intexonTov npáTspov,
%at 6ax ic aiTtv vtv %Amy rcanCov
apoetpthouaro zapaTeivown, Tatc Exuec-
xatc xspal uthenixotpay. &v %eccrc %al oE
TO ramp.% Tbv 'AIR)pav &mom; <1)1-
Opocc anxiaTocg ?Cep tocciplaccv. Tet ply
yap rp6 rt pintaat. Tot; 11.60atc
avvifiriaav, xal. *say oE 'ex Exoetino acpcy-
laYOL Tat ix xiiDOO-O Slabrpavrov a.dp.p.aTa.
Tcpbc 8' ialtipav Wow heifiev EtiCaM-
advuoy boatel Tot-) AaTtvocoG auvTckr-
liaToc a cov-v iv Tat.8eaTq) Tip Bpavg,
xexaptaplvan arpEaw (Dx o6 rpoaivTon
ol iv 'Afkpa,. TcpoacpipovTar ?Polito Tap
rIot aup.napap2vo5atv &eta% xal Tbv vath
Ixotkov &Tam ina7roaticmvcat. axv Ot
Val/ =pi rpdyrriv TaXaxilv vç vuxTbc
ixeiBev ve0EaTavTaa, ?aka, nibs MatiOac
%al capeXeetv anouSilv TcO4.evgc, xecv
iDgecov T@IJ XaTat 0%07L6) ExeOctiv iri-
paw p.oipaLc IrpoeXcecuicsacc ipthravTec
%aT' aiST6 b 'IN7t0V, %at Irani; (;); sLec
ppaxioc c b Op mauvetScavTec. oE ak
Extieccc pzr rv AaTf.von anovdartlacv
insb T61) Ta %pip.= ataXey6mov 6p.o-
-ovoiv 948pci. imp/. piaac voxTac Stec TOO
Telxocc iivtIrrieivTec %at Tim) acAciw ii-
%peers% iev6p.evoc, T& Lp anacsavevot.
ct'ov iiisaXaTt FpotaXia, Tac iasfaTacc gtt,
xasa8ap6avouatv anstanbsToumv, &re IA
ataaptivat. 4ar.civ v.
Dye= OU VTI; VOXTbC ixeMISInov VATI-
ov 8axpixov Isar& roTap.ok iSeMon aiv-
vaa ol') yap phvov icppevec TS %at 09scat
www.digibuc.ro
115
peste masura de norocui i izban-
zile ce le-au dat intamplarea, nit&
cu totul trecutul lor §i. se bucura
se trufesc pentru binele de fat& Din
care pricin i Arcadiopolul i Me-
sene ei Tzurulos au suferit cea din
urma nenorocire_; apoi i campiile
satele, toate cate ascultau ina-
into de acestea orw i ajungeau
pana la insA§ imparateasa cetatilor,
cazura in manile Cumanilor. Mai
ales locuitorii oraplui Athyra pierira
.in chip ingrozitor. Dintaiu stau invoit
cu Cumanii prin bani f;,i au §i venit
unii din ace§tia ca sPi, strAnga, mo-
netele de aur. Dar catre seara sosind
o ceata din oastea latina care era
cu Vrana in Redestos, fu en bucurie
8i far a. nici o impotrivire priMita de
catre cei din Athyral pentru ca ci
socotiau cá Latinii vor ramanea, a-
colo §i se vor bate cu cetele Cuma-
nilor. Dar Latinii pe la straja intai
de noapte plecara din Athyra gra-
bindu-se pe furi s scape de Cu-
mani, macar ea nu izbutira, cad de-
ter& la Region peste alte cete de
ale lor, cari trecusera inainte, ci in
scurta vreme pierira cu totii. Iar Cu-
manii, dupa plecarea.Latinilor pc la
miezul noptii, find in tainá pe funii
urcati de namenii lor cari strangeau
banii,intaiu pun mane, pe porti i apoi
cu sabiile goale dau buzna cu chid
infrico§at asupra multimii care dor-
mia in cetate i cu greu putea sa
fuga.
Deci savar§itu-s'a intr'acea noapte
o grozavie pentru care SE) 01117ini3 a
varsa necurmate Alnri de, laerimi:
446 GREORGE ktinlitt
To5y0 ply tin piOlactv TO5TO & arimelacw
sopucaucov dca oia Tex incop.aaTESta Tolv
nataano tO xaxor) lp1ot awkepa, &XX'
EUCEOSpECAT) %at =Ova xaTa xX61v xat
avElo; eilapanov inrb 'aim/ &My avccx&auv
ixsEvaw avacov, xat parlays); etkuov (e)g
asotet- rIv cp(mstv xat Eleap.by &Oster Tbv av-
Op6rtvov 6 aspamipco ri); vfx)3; xat Tot-3
xpaTerv 6v vavdcov 0914 xpktevoc. sa
se lo p.siCovo; %Mot); aecov, irpoxreret-
?móTo; oE aanovSoc Tat ilovotg Tok age
aka; auvapapAvTa; 0k Riv 6tXccovov
Eicpeacv,, ok Si et7q701) briaco, ok
'tar& puObv ipaixaCov cpipeaeat lad Tor;
iSaacstv ivarraXuaOat. ppaxsi; Si xat axa-
(Key ka[36p.evoc Scec6Oncav. gioav r o?
%at scapopthvec rijs avaPo'cOpa; sic Ta;
7CapEtetine(ac UtaElov xat Itapeppilaccv
el; rip OaXaaaav. OrYCO) 1.&c -11v Tb astv6v
xat aoXostaic, xat plapo6 zav6Xeta Tiov
ixer. la se Toon!) urrec ouverforiacq xat
aTpaTORESa Toi; Epirpocsesv Tcpoparvov T6
papf3apoy cUast xat acpoSpa Tcc Xxila$
Stecp6pEL Tb wav, forw (Lag n)p I &cc-
cp47st apup.2w Ta, iv sooty inevip.eTo. -7110
se TtirA IrivTOW o6aiv avsEspet5m6v
xat eurpovóiletycov, ear ix 7c)LefaTow %at
pito:raw n6Xeow &athXsoto v %at axa-
OafpeTot Eictim ice xat EnXoppia zap&
Exu66iv 67reXstcpOria II-av. A Vat. Tap a6Tat.
o6x anon torpor; Statkraw.ivat raixecnv
aXXa %al tij abv Tórcon eicret. p.aXtaTa
xpaTovámvat T6v aavTeX1 Sciapaaav 6ke-
Opov, p.16' caw; alth AGETEI/COv am=
aventaxdriroc. ITaXot pay dm, int To6-
Tot; 1.; aTavvk xaTaf3X116ivte; cpp6vvia
1.)c et; p.civapay vv KOWCITMITEvoll avec-
XorwTo, xat aiw 6aa TOEC IrOXECPtoopi-
Vot; XMatp,r1 i1tE[1.6X0VTO, VI rp6; xip-
aov tetril Stavetp,ap.svot, %at Twpatot;
www.digibuc.ro
CAci, nu numai barbatii i femeile
parte furti ucisi, parte luati in robie,
ci si pruncii sugari nu scápara, de
moarte, dar ca iarba i florile furl
secerati de acei barbari impietriti la
inima, cari catus de putin nu stiau,
c. acei ce nu-si potolesc: turbarea,
dupa, ce birue i infrang pe potriv-
nicii lor, cald, legea omeneasa
pAatuesc impotriva firii, Si ce era.
Ina, si mai vrednic de jale, aceste
lifte neinblanzite apucand de vreme
Ormurile i iesind in calea celor ce
fugiau intr'acolo, pe unii ii täiau, pe
altii ii tarau inapoi, i pe altii WA,
ii siliau sh. se arunce in adancul
apelor. i putini can gâsirA luntri
puturri sa, scape. Unii chiar, and
intrau in luntri, lunecau tI cadeau
in mare. Atat de strasnicá 1i felurita
era urgia i aproape deplina stinge-
rea celor de acolo ! Apoi barbarii
apucand inainte in palcuri i tabere
ca o inviforat a. vijelie risipiau totul,
sau drept un foc ce arde codrul au
prapadit tot ce au gäsit in cale. Si
din toate nimic nu era necercetat
nejacuit, afara doar de Vizya i Sely-
vria, cari singure din cetatile cele
foarte multe i mari ramasera ne-
pradate si nesurpate de Cumani.
Caci ele singure nu numai prin taria
zidurilor cu cari erau incunjurate,
ci mai ales prin asezarea lor s'au
smuls dela desavarsita lor pieire, desi
nu ramasera necercate de Latini.
Intre acestea Italienii, pierzandu-si
barbätia i mândria, ca intr'un tare
s'au inghesuit in Constantinopol, au
ingrijit de tot ce era de nevoie unor
impresurati si impärtind intre dansii
zidurile despre uscat ale cetaIii au
 DIN MORITA ACoMINATOEI HONIATUL.
ivi6ocav gvecc acpEoc 3oa.vrc6v alrocvtata-
creca: tb 6 mAil.ccov xpovtoccv v TOCG
pmcp6v droesv rc
nekso); xo.vEocc, toX-
XixtC I Tor; teixeac xpoarryinexv iv Tii)
ping ealTTECIOat, gaTt. 65 3ts )(Ai sta rijg
AeTopivls TO5 CiTEOU TCOV,C005 7raTic
xoce 6kriiaTouc iotsccnbv orpbg av8psfaq
17c(Soc4cv, dna,/ Se ma ,thms, Tins iv
tot; T6Te Tcpecasacv ccircorl compel:7cm, occd
pzra yoóvov Tan, iv tocta /am< akixec
Ileac( inavaX6aav, Etc' ta orxot 'maw
zavarparl inaviCeue, xcer& pb acTiXocc
mil/ay T6 cclxitaXonov, %cm& 6 vim/ &a-
Tpcov Tin) 20XoTalleetav T24 67Th Co76v occd
&array C6 alkococ6.
YEITEITCC p.eret TCksiCITOW otal xpoctinuov
&wallow%) iaciov 6 Ico&vvvls oroarac ipro
xperrcov otal otpourfcckspov ttOia 0 in gand, ca mai de lobos si mai pre-
'A8pUrI05 xscpcbaaa6(XL %Oa UtTaCITpi-
cPat T2) At6.41.6TOCX0v, xpEvow TaCr8a TaC
1tOkEK CiOX010 Toe iroXstLou notvt6s, %al
(Lc thi eitlx oilitcoc ccincii WI; 0.pdp7is
circavccaripecv Pcop.minuc xod Olpiotc
&yeah= p.6vocc cerrlv El; ivotrircv.
nepl TOEYOY T6 Atauphsotxov xaccec-cpct-
T07CESSuacitieY0c, %Ca th xcopfov 6p6v
fncepSiecov )(cast& ,ce %at 67copov ctipe
OlvaL, pzracsoipecv tbv WOVE*, "Eppov
inepiXszo, WepocAdvevoli ,cq) lopougy %xi
aca xeth66wv To% noXXotq Okyvthcrctov 'cobs
gvaav nosi.Covtoc. xxt Irgavdcs oteecatt -
Gag' r6 taixoc gTorrov, iv otairep Ebtace
p.43 waptav. ervaL Torg orpoopiUoorscv
EcxocToicseccrcov, &its I.L11V rpoexk6owso TEc
Stacctitievoc Tar/ Mem p&F-11 Tq) Seacr4-
pan. ol 8) gv6ov ,obv 'lioavvrly ixiiec--
Acco6vsvoc xexpaXoydec Tcvac xocl cpiascc
E6Rps7rstc %at rapcoocAlasK alp.6kooc
otpocritiov occd orOppweiv, ova cl)c paackgx
ocpcbv dveutpi)vouy aptarcipAyot vac rA-
www.digibuc.ro
447
%sat pe Romei sit mearga oil in-
ootro le era voia. Dar Cumanii. putin
au abovit in. parcile apropiate de
Constantinopol ; adeseori in goana
luptei u venit chiar pan& la ziduri,
ba uneori in cete foarte mici au in-
trat i pe poarta ce se chiarna a
.sfantului Roman, numai ca sa-si a-
rate vitejia sau i norocul ce-i ch-
Muzia in faptele lor de atunci. $i
dupa uciderea celor ce aparau por-
tile, cu mare grab& s'an intors si en
toat& oastea au purees inapoi spre
Ora lor ducancl cu sine multlmea
robilor ca pe niste turme de vite,
bra dobitoacele de trunchiu si de
povara, mai mult cleat e puzderia de
stele.
Dupa asta Ioan iesind cu armie ne-
spus de puternica si mare ii pune
sus de toate, s& supue Adrianopolul
si sa strice Didymotihon, socotind
cit aceste orase ar fi r&splata intre
gului rasboiu i ca in chipul acesta
ar putea s& deserte Tracia de Romei,
lasand-o numai riarelor Spre sitiitlii-
ire. Deci el incinse cu tabara Didy-
motihon, i vazand ca-1 era peste
man& i greu de luat, s'a pus s& abatil,
raul ce incunjoarA cetatea i adapA
pe locuitori prin sghiaburi netunos-
cute obstii. i asezand irtiprejur uhel-
tele de r&sboiu, a inceput sa lo
veasc& in partea undo' credea cit zi-
dul nu, putea fi cu totul ner&sbit si
c& departarea iu va impiedica dela
tint& greutatea pietrilor asvarlite. Iar
cei din cetate, voina sa imblanzeascit
pe Ioan, 11 intampinau de departg
cu vorbe frumoase i m&gulitoare
11 cu rugamin# .blande si din Me-
tereze i se inchinau ca la un impArat
448 OREORGRE III1RN6

!sot, xat cpdpocc 67roxetleac xa6cotteX6- si-i PagAduiau ca se vor supune la

76ev,xat n&v.ta Spay aoverfOsno rpoOlipAnc bir si cu draga inima vor face toate
67r6aa 'cZy axeivoc kg StaTchteoeat, nXilv dupl porunca lui, gall, numai de
to5 8.iaafia r. ex?rsbv tip noVap.cm. 6 Si primirea lui in cetate. Ins& I0an, tur-
7Cpbc .0 p-ftv impep6p.svot xat xaXenaivew bat de ciudi . si ramie, n'a vrut sä
oUSapdic ai'yer)6c ant Toinot; npoa(sto, stea la invoiala, cu ei pe temeiul
Car 67cexclvca. of ToO copoupton 7C0X6c acesta, si-i zoria, virtos s6.4 predea
a7xefilevoc6.); xat pAvoy arm cretoi- cetatea, §ii numai asa, voia, sà, facA
p.evoc, XAT' 01)aiv 4(M TO dytimg, pace cu dAnsii. Deci el nici intr'un
inagetc dneatipov 1 [34 xat ¶(1) f)ci.Ccp chip nu slAbia, ci cu puterea si re-
xai ¶(1) 1.11STiOEL ¶6w ciptsplvew vpithacov, peziciunea si maximea bolovanilor
ncd vovEa.c nOrron xonamabv, nal xa- aruncati sminceà si spargeà colturile
Tappriyv6; si Token Ompixta. de turnuri si rupeà palimarele bor.
Locuitorii vfizAnd cä loan vrea cu oil ce pret sA cucereascA orasul, se luptfi en desn5.-
dejde. Deci dui:4 pierdere de multA vreme la aceastI impresurare, Joan se Intoarce In Mysia
Si neavAnd Incotro, Isi mistue supArarea cum se mistue flacAra lipsitA de lemne, mai ales
014 ajunge svomil rispandit pe alocurea din guri In guri, cumcA c armie latinA, bine
deprins4 la rasboiu, era, gata a veni in ajutorul celor Inchisi in cetate.

XIV.
IMMARE DIN ACEEA CARTE.
Cap. 15, p. 837, 15-840, 8:
$tdrpirea Grecilor din Tracia de cdtre Vlahi qi Cumani. Cap. 16, 846, 17-848, 12:
intelegerea Grecilor cu Latinii in Tracia. Alegerea lui Enric de Flandra ca im-
parat in Constantinopol (1206-12161. Chipul cum a pierit Balduin in
Tdrnova. Cap. 17, p. 852, 7-853, 3: Enric apard Adrianopolul
ameninfat de Vlahii earl, stricaserd Didymotihon. (1206).

TocaSta s' ip) Tck i:mb Exueaw xat
BAcipev IV Tatc z6Ts SLanpaxeina im-
Spopatc, &seta o6; o6x x.ouosid e5te
413aXp.bc &palm =braze, olIre !lip ant
v.aparav tubc civapakxs. n6AeLc tilicaTaL
npiv xcd, icspbruatot, ItuptavOpencot, %co-
p.on6Xetc &EteeiaTot., eripot xat Aetp.thvec
na)apfmovoc, napcBecooL s60aXatç, 'amp-
pircot; vey.aac aiXaóxapnot, 4 6peepot
86p..ot, %al oixlcsstc IrspiPsimot, el; 6nsp-
(30;0 necptIourvipAvca Itat zpdlixat
noXustaiai arlivetavivat, wavtoaccirat TE,
Astfel urmau faptele Cumanilor
si Vlahilor nUalitori, precum ure-
chea n'a auzit, nici ochiul a väzut
vreodatii si nici intru inima cuiva
nu ajunse. Orase poste masurl de
mari si vestite, cu mii si mii de oa-
meni, tArguri vrednice de privit, am .
puri si livezi frumos sAdite, gradini
cari infloriau si rodiau mandru sub
racoarea apelor pururea curOtoare,
ziduri inalte si. locuintse marete, ne-
spun de maestrite ,si impodobite cu

www.digibuc.ro
 DIN NICHITA ADOMINATOS HONIATITL.
xitxteg paXaveftov xat xapropptestg *Le-
/ASK xat kryca Tql atry ckap.cgovra xat
XA' atepa p.upia, 6n6ast tp6ouatv tbpat
xat Tbv t.p.ftepov 13tov Etyakkouat met Tt-
eiaatv gratspric xat naclatc riptat ra-
ptstapic xat noXuapatov th neptiswv,
trbT 67j xavta gptp.a civeixkuov 6p()-
p.Eva ipotc 1.1.6votc xat Otpiotc oixlatp.a
v. st-nev &V Ttc intataç axsivotc xat,
nAeitrca xolJap.evoc 'Kat Sdocpu xeittevoc
d. xthav zaccip.s.y0; xaT.aatpo7tv 6petv
vo6 Tcavrk,, yoliv tifw Svuov kapav
napnwytv, xalr ftv pav 6 Oebc airsTal-
veto xoptov met (3orjcvtv xxt ardpov
artr4ta xaTa, yivoc Te xat xat3' óLoo-
vita X Xxiavow ttc yt; avcc8C-
-cdr.,
Soaoat, 6 8' Iveponcoc oiimo V 6 Too-
Tot; xpla6p.avoc. z6Oev &I+ inXo6rticsa
7VinTav etc toadyson %axe& 8tapxt xat
?aóttp.ov CiraprOrtiatv, fi Fol.; 1,11E0o;
Staretinotiatc ToEc rdppweev Tat ypacp6-
p.va; (Lc Socrstiztc iTtsa ourpacce6c, 6fotc
xctxotg araliteu6v.tv, dot; iliac Ts xal
Tcov ToAetaw Suanpaitp.act 'thy Aerrov
zapiCopm. Tic Tapliv xat avEt 6X(gime-
ve7x,EN Tomo= 13edy.evog TpOrata rpbc
tGv xoXspitov aysTetpdveva; o piv yap
Imam, ..ct; picric xpatc6vtec, dtv9pcinttva
Tpolool3aTec oUS' Etoavata, ILEat -ctpetv
somp.govtec, &ex e6Xon xat ppaxito
Xtecov avEGTO.W tp6gar.a, Ora); 6Xtiov
xp6voy Stap.sp.evtx6ta napgpxttat, et);
wriat cptXtac 67rop.vtp.ara Ovta axeeccc
xat wpoy6avoc *Atari iprope6p.ata.
vuvt a 2V6Xeuni xaTaaxaTat xat o nay-
Tbg acpavtatc Setyptara ttc vfmic ispbg
Teo pappipwv ieeoptvtat, olc Os6Oev etc
pacrtirocIN ax8Eaailsetl. 06X, aVEX01.1.9VOL
ei LI xod T6v xoXocpetiva Taw dront-
pimon irpoaent.Olaouat xxt irpocencticeat
Analele A. R.Tom. .XXVIII.Memoriile Reef. Morita.
www.digibuc.ro
449
vapsele de tot felul, mandrete de
bai §i vii incarcate cu struguri vi
ogoare pline de bucate §i altele mii
de bunatati, cari la vremea lor le
inrode§te pamantul §i ne invese-
lesc zilele §i ne fac traiul placut §i
scump i plin de toate farmecile,
aceste toate laolalta se vedeau de-
§erte de oameni, adaposturi bune
doar de arici §i de flare; incat oare-
eine vazandu-le, cu mare vaiet bo-
cindu-se i lacrimi varsand i pul-
bere presarandu-§i pe cap, ar fi zis
ca, vede sfax§itul lumii sau o noua
zidire a fapturilor, dupa, care Dum-
nezeu gasi cu cale ca din mrun-
tile s incolteasca ier-
buri §i lmruiene §i samanta dupa,
fel §i asemanare, iar om sa se bu-
cure de acestea nu era 'Inca. De uncle
mi-a§ putea imboggi graiul ca atb:
tea amaruri deplin §i cu toata ravna
sa socotesc, §i de unde aria, ca cele
scrise sa le vestesc §i celor mai in-
departati ? 0 scriitor sarac de mine,
cate nenorociri am strans, ale pa-
timi ale mele §i ale neamului meu
povestesc! Pentruca eine ar putea
suferi sá priveasca asemenea trofee
ridicate de du§mani ? Biruitorii de
demult cugetand la de§ertaciunea
lumii §i nevoind sa-§i nemureasca,
ura, nu inaltau trofee cleat din
lemne §i pietre marunte, ca puOna
vreme dainuind sa se tread., §tiind
cit aceste nu sunt semne de prietenie,
ci de intetire la vrajba §i la varsare
de sange. Acum ins& naruituri de
orale §i risipa totului marturisiau
izbanda barbarilor, carora de Dum-
29
450
Tek Ircavcaduacc, xeci ye fc6v Toliceicov
Tt.vicaoixcairocav Canrcac WIC fi To-
acxq) p.6pcp i
met %/bpi) zoXepitp e-
aspicpcm b Cip+ Sp.oil$Xocc ixeCvmc, au-
vevroge6accecic cypt.cmy frnaptac Spopzuk
otc iirevicOnwco met ,c6ecc xepookxec xcd
ip.cp*n cpciayava, ol &no; Xarpouvi-
loco mai oci)Covroc. dtitco Trap& flap-
papotc ou
tcc xoct OUTCOXt 'aro)
cpatac;)
Comp.oion rig cptiast irpgetov. 'acclo 8' )114-
pat. maxcatot, ,c1c ivderng SCC7I/CEOcoicrilc
intvetolcredn, Too iectxtaxatocrco5 &rya-
xoctocmoii Terap.sou Iced SEXAT011 kollC,
-11oExce fc3c otwcpa TC6i3TOG xat naccoi axotv
met Oictv Sewip inceptaAmera campixeri-
accv. rcaLivow TOiNLW Itat CITEVCCRATWV
U)i.lacccc gireir4toto xclipoc By &ripe
,r6 lxvOcx6v, xcei Opipoc xeci co'xd xcd
xXauetibc thv iixov incepe?WveL Tbv iop-
Tetot,p.ov. xcd 3,ce vivo xivtuccc xod Ff8ou
xxOcdpeutc cz 'ca Inc vexacov civeyeprOLot
Toic eix3e13o6acv Se'co, TOTE etc xeoevbyac
751c xcd ca Tot) 48oD Cocpepà xat cpopepec
oxypdlictrcc %ate( auveSSouc cd iróXecc xa-
OfENTO. Tac r duraTOYfac, T&; Se irpovo-
plc, Tip 3 ivcoreppcp.p.ivriv Tarc Tpu5Socc
wpov 11XLxi.ctv xcd 'cob; 8Laetcpcap.obc Ttibv
np0lx6vccoy xpów.p aolianov TEg
roXtiScexpuc %t roX6Op7voc &V v0p6-
7COLC cbc &Vag xce Ireveilacct xtzl SeEE6-
cpb 8e 'clic iztapogc
csacthac 8dtxpoce,;
rilak tc .ExuOmilc /rept Tet Opcpuxec
Ice8Cct xopeovcov xat x6pcixon aTpayoreacc,
& p.ev &Ira p.epthv t&v popettov & 8' ix
-ain varEcov, XCIT' natal:ay Ttla xcd IA
x&cdt.Lovcov auvapop.tv etc gva atwekriko-
86.ca vivoy clakip,014 auveppaccy, xcci
xópccxec 'sac tthy
xaTeutLeye0-4crcorcec o
to vótou xoXottby itpilmvco cpcacciyac.
www.digibuc.ro
(311tEORMIE IftraNt/
nezeu furAm precla# spre pedepsire.
*i nu s'au indurat pa,na, ce nu au
ajuns culmea fArádelegilor si a ble-
stemului, ingropand de vii pe unii
Romei alAturea cu ai lor, cati murira,
de moarte fireasc& ori in räsboiu
immormantAnd cu dansii i caii
lor de alhrit i arcurile sagetatoare
ai sabiile lor, nefiind nimenea pe acei
särmani sai mhntue i sä-i scape:
atat au fost barbarii de nemilosi ai
necinstitori de legile firii!
Era in zilele Pastilor (indictionul
al nouMea, anul 6714) cand se in-
tamplara aceste fapte jalnice, neau-
zite i nevg,zute in grozavia lor. Pre-
tutindeni, unde au trecut Cumanii,
räsunk, locul de rugaziuni si de ge-
naete, i bocet i vaiet i Ainguire
inabusiau cantirile sarbititorii. i pe
cand. oamenii evlaviosi ziceau tro-
parele despre desertarea morminte-
lor i desfiintarea iadului i invierea
din morçi, orasele cu grhmada se
cufundau in tain4ele parnantului ai
in lacasurile intunecoase si ingrozi-
toare ale iadului. Iar robirile, jafu-
rile, svarlirea pruncilor in raspantii
junghiarea bätranilorcare intre
oryr6 oameni e ash bogat in lacrimi si in
tanguire sh le Akan& i sh le in-
%lupine cum se cuvine ?
Ynainte de aceastä a Cumanilor nä-
pad carduri de cioare si de corbi
din miazänoapte si din miazäzi, de
buna, samh impinse de vreo menire
ei nici decum din intamplare, adu-
nandu-se intr'un singur loc pe sesu-
rile Traciei s'au incins la sfadh; dar
corbii, covarsind prin mArime, alun-
garä stolurile cioarelor din miazäzi.
 DIN WICHITA ACOMINATOS IIONIATUD.
Cap. 15, P. 840, 9 Cap. 16, p. 846 trateaza, despre desmembrarea Impargiei In apus
(despre noulle domnii create In Grecia in Tesaba,Epir i Macedonia precum i tn Asia mica).
Oiyrwat à ispoveropivtov Tokwv of rip
'Aaptetvou xaseaypercec Away= vi ply
wparr a. nepi carrip inoXiocarro, Itcd &Topet
rijc nóXecoc gto nercolvco. etta %al au-
vcaxplav !LET& Toluttaw altoSettaitevot
Teo Isaeiov 'mac neptepxovrat Itctvac
nctOu5octc intb Exueaw, xat Tocfycac, 6.)c
6 uttpb; iSfaou, Itoccotortioey.evot et=
mei Taw rilc To867rric oxotvtagerow 01t-
'COY= wriaiva 6 noXip.tov 1)(01/TEC ga-
irtállEVOV wipe p.ty 6Xt.oc opfar.,v 6rocpca-
w5p.evov, elotaat, ,r6 gpoticz r6v Etevittaxov,
7.at p.efitarcimtv ixettpev 'coin Ovoyeverc
Icpcov, enroanciSac 61emc TETA) rip) 41:00,fas-
Imo atenOvuoy 7rihrepov, xai okcuc etc
'Opeaudtace riXtv iravccX1Souolv. aoadt
xca votpx,v owoctstiphaw eeoUpy 'Cep
Bpccv4 zapaachasc capargetv Tcav ixst
otataXefrcouctw aka 8' ina.viamy ig
Butavuov, %od. sEc paotXga xpEouat Tby
'Eppip, Oc v dycoxxativvoc BaXaouivou
to rptrauec & Acatvwv rç Ko.waucv-
vvouitavoc xcevipeavvoc. ivt,carrby 8'
ava xcel p.fivac sicroapac &nu pacraewc
rac xocvet xetpfCowcec npciyphact, ant &X-
Xuoc xaTivaucsav value pacraela; Oryail
'cow ix livouc xapfaccal3ca, et at rp6-
Tepov ,c6v BcaBouEvou ecivomov iixptpeo-
accv,co. Socouhoaccv ralita cholla-0c oi
xpioysec &LX x«.1. Tb1,4 Stet Teixoug xaOatpli-
aona t6 pC6ILEY0v T(i) v4 anXkcy43eftvov-
Tec. eithttoc o6v %at pArpaeOpot 6-xt8-
vac xat. yivo; EuroActikexbc pookliv xcti
tixycc pont& xcti utot 6ivop.ot oE ic
tatc wpdc 670a gxovreg zap& rimy
doto5onatv Hveaty.
'0 Si To5 Bcaooivou etivaroc am)
oup.,pif31xv.
'Ev r4 LLIJOLX(i). aukkqpOslc itoX61.14
www.digibuc.ro
451
Intre acestea Latinii sosind la
Adrianopol si-au pus lagarul aproape
de ziduri si au Mout targ afar& de
oras. Apoi incheind. legatura de to-
värasie Cu Romeii, cutreiera ckteva
din orasele stricate de Cumani si
punand oranduiala in ele dupa ne-
voile vremii, se reped 'Ana in par-
tile Rodopei. Aci neavand nici un
dusman sa le stea impotriva sau ma-
car sa, se arate inaintea lor, intrara
in cetatea Stenimahos, i luand cu
sine pe ai lor c4i mai ramasesera
adaposti# aici, din cei cari erau
odinioara pusi sa pazeasca orasul
Filipopol, se inturnara la Adrianopol.
lasand lui Teodor Vrana o parte
din oastea lor pentru carmuirea ce-
tatii, se duc inapoi la Bizant i aleg
de imparat pe Enric, care era fratele
lui Balduin, intaiul imparat al Lati-
nilor in ConstantinopoI. Un an si
patru luni ei singuri Para imparat
au purtat grija de trebile terii si nu
s'au invoit sa ridice pe scaun pe nici
unul din neamul lor pana ce nu au
aflat despre moartea lui Balduin. Sa,
wiz& acestea Romeii, cari cand aleg
imparat 'se i gandesc si la cel care
va rasturna de graba pe cel ales.
Deci cu drept cuvant naparci uci-
gatoare de mame si neam lipsit de
judecata i copiii hulei i fiii nele-
giuirii Bunt numiti de toate popoa-
rele ostenii din vremea noastra.
Iar moartea lui Balduin acest fel
s'a intamplat:
Fiind el, cum am zis, prins in ras-
452 GHEOBGIIE MURNII
xat Seop.ot; 62ro3XlOek, 6); ippiO1 p.m.
c-ordv 'liar) xpovov xaOstpivoro ?; r6 Tip-
vopov. Eimarivro; aa to5 'Acnrciroo Aar(-
vot; 09/4) C.nrepCiaa; 6 Tuavync, xat ro5
thOoo; &A. EZETCZGLY Xap.pavovroc, ei;
p,mathal azia6v ietbxstke &Meaty gOey
rii; 7.pwrii; rbv eapa iena.* xeks6et
rob; p.iv 7r68a; Etz6 16varo; rot; Si
zerea; ix ppaxtowov Tevebly eurtxpu;
ireXixic Coroxoeipac, sha xat xath xs-
,faXii; int cpciparyo; (1)Otceipat. o6xoav
xx1 'cps-Cc iexpxicac iip.'pas, pop& npo-
xetp.ivos 6pvtatv, aestyci); ,thy ptov xa-
ricrpscpsv. ou robrov i pAvov EusavOpcb-
no.); otino roO CV ibfiraley, RA& xat
oa; xaOilps Twp.atoo; oExrpG); cincasae,
rii cpowip wrir ixedav ga aintiiv Utoc
&vacz6p evo; ivontaaa0aL. iv ol.; xat rbv
w5 Sp6p.ou Xoyaiirrp lio)VCYCINTIV011 'COY
Topvimp, iinoSpilorthcavra pb cixovrt
rb irisioy p.ardc rip v; ItasOK catooev
'Cep PastXei Bakaoutvy, xat r6v ix iro-
Aip.ou StaSpcivra xf.vauvov xaO' 614 in:5
X.xuOtin ixervo; iciXo.mey, rpocspoivru S'
gicstra rG) 'Icoecvl xat napes. ro5up So-
vijOipaL th p.i.p.ara cpavraC6p.svov ol;
roXiaxt; imp' ixavov ana Tuv.attoy
zpiopu; iturecparipcs, ety:av S' 6pap.e-
vov ra noXXcl; 670) Er.scioy XCCT& ravr6;
ro5 CAVATOC SiaacOac xat pie ôatac
Toxsiv [Ler& rip dvatpeacv.
Cap. 16, p. 848, 13cap. 17, R. 852, 6 : povesteste despre rAul ce au fficut Latinii In Con-
stantinopol.
Ttae [Lev o73v xat Tab= ?Ipezo. 6
ai TE 'Eppiis pcwaitica; ?net ict5Oono
rap& raw el; 'OpEaTtaBCG xarccast?Oiv-
nov 61j.oisvaw Xxu0euv cat; xcct BXdy_cov
lit..4vaL aTpatekma, xat r6 ply ALSop,o-
.rotxov xaOaXecv, aiirip Si rip 'Aaptavo0
xxXoup:vip 61rovoestiecv, er int); xat r25-
Vic Ireptiericsovrat, p.i) irp6; TO irXilOo;
www.digibuc.ro
boiul Cumanil or 0 pus in lanturi, stAta
vreme multA la inchisoare in Tar-
nova. and apoi s'a rasculat Aspiete
0 a trecut in partea Latinilor, loan
aprins de strapicA manie il scoase
pe Balduin din temnita qi porunci
de fata, cu o secure de Tenedos sA-i
rAteze picioarele dela genunchi 0
manile dela brate qi apoi sA-1 arunce
in prapastie. *i. astfel, dat prada, pa-
serilor, dupit trei zile a murit in chip
ticAlos. Dar nu numai pe acesta ma
de neomenos 1-a omorit, ci qi pe
toti Romeii intemnitati de dansul i-a
nimicit cu moarte jalnicA, nevoind
sA auza nici glasul nici rugamintea
bor. Intre acmtia a lost §i Constantin
Tornike, cancelarul imparAtiei, care
mai mult peste voie slujise lui Bal-
duin dupA luarea Constantinopolului,
§i scApase de primejdia rAsboiului
in care fu prins de Cumani, §i fugind
apoi la Ioan, gandise cá va avea, tre-
cere pe MITA el, cazi adeseori cerceta
pe loan ca sol al Romeilor. Dar dan-
sul fu bine ospAtat de cAtre acesta
primind pe trupul lui lovituri de sAbii
§i neinvrednicindu-se clupA moarte
nici mAcar de un mormant.
I IarA Enric imparatul, afland dela
oamenii lui cari fuserA lAsati sa. pa-
zeascA Adrianopolul, cA iar au imit o--
tiri de Cumani 0 de Vlahi qi au stri-
cat Didymotihon, 0 cA acum umbla
pe cAi piezi§e sA pue mana 0 pe
AdrianopolfAra a se teme de mul-
timea vrAqmmilor qi a se mai gandi
 DIN NICHITA ADOMINATOB HONIATIIL.
Maas Tiiiv awariXoiv p.18' 61 vti) paló-
lievoc 3kaic Tat 'cow rpoTipuiv noMp.aiv
&UXLCc Xc iriXiv v gEoSov cirs-
Ocippre, scat Tok sea Bpav4 ativax31-
p.oug Op.ocp6Aoug &xa cc ykixop.svoc xai
Tat UbV `Poipatoiv repteciacpsiv inata-
AsEp.p.atoz, O =pi thc o6x ixecc
7c6Xsui; xolionastc a50cd novas3papj-
%COL. kept rip 'ASpcavo5 TONT) many-
riptioc xat Tok Maroc xatcomrsux64
'teat rv 64xv ¶thv Axrvwv CocoSsami-
aaircac, p.ts athp.ava Xapómov p.si.Cova
u)v irpoT=poiv mai cloixac xtypav,Ivoiv
aXxlion4pacc, TO Si mines; Opicoc xat
rip av roX6p.oic gin) o6x circoXaiXox6raw
or; nercOvOaca, pA.XPL Kpylvo6 xal Bo-
p4nc (?) iXicrac, ix Si To(mOv rIv 'Aya-
OóroXiv Stsaiov xat napsp.132X(I)v ic 'A1-
xiakov, xat TcoXXI 1thv Spalag & aw xat
xplp.a,ra xat *taut xat Cdmv alaa4
RaPsv, 06aay 86 'IL ltIOurop.sEvcce; &way,
&met; 67r6crcps+s xat Thy Kowaravrtvou
xasiXapsv.
(la expeditia a doua a lui bac asupra Vlahilor; vezi p. 383 i urm.)
Nonisa Toti Xtuvuirou inavayvwcruxbv etc Tbv
7raTet4eriv wet Thv aiivoeor lyetiqm
ht. thaw arra yeaAaamoii fiaatic-
xot; xal avvoarrearEtIorros &wad:
Xdipic xat riXtv esc) 'Cep xat %IT& TCOY
aivhaript6TOW xat XXo-cptcov uEdiv 'rim+
xuO6v bar konmaapivy vixoc T-fl Pa-
culs4 p.ou srti riiiXo1lp.,6vov xat cb ai")-
Tob avow; Tor; ixeporg; p.m) St86ircoq Vika
xat nivra icoX6p.iov Tarswono; p.ov 6
i&p 7LIVmpasopntt =palmy Tip Paat-
Way p.m) 34E4 iv Tio xoXiimp, v 7COMEty
www.digibuc.ro
453
la pierderile ce suferiserä Latinii hi
rlsboaiele trecute, a indrAznit de
iznoav6, s6, se scoale asupra lor do-
rind nu numai B6, scape oastea la-
tin& ce era, sub porunca lui Vrana,
ci s6, ingrijeasc6, Bi de ramaBitele
rijc Romeilor, cari se adápostiser6, in
or601e1e de pe ling& Constantinopol.
Sosind dar la Adrianopol i v6,z6nd
cA Vlahii de team& s'au dat inapoi
la vederea Latinilor, m6car c aceStia
nu erau mai multi, nici mai viteji
dec6t inainte, dar nu pierdusera in-
dr6znea1a obinuit i deprinderea
in r6,sboaie dup6 infrangerile lor, el
a inaintat pa,n6 la Crenos i Veroe
Bi de acolo trecand la Agathopalis
ajunse la Anhialos, i dupä multe
isprävi, dobAndind i bani i oameni
epiturme de vite ftirl BA intampine
vreo primejdie, se intoarse la Con-
stantinopol cu oastea-i nevätimatä.
ADAUS
Cuveintarea imparatului Isac cdtre pa-
triarh sinod, scrisd de Nichita
Acominatos pe cdnd acesta era
secretar intim fri insofitor in
rdsboaie al impdratului.
Fie iarAB multumita lui Dumne-
zeu, care a cinstit imparatia mea cu
biruinte asupra protivnicilor i str6,-
inilor ffi ai Cumanilor ! Fie binecu-
vantat i numele lui, care face ca
duBmanii mei s6, intoarc6 spatele i BA
fie smeriti, c6,ci el care cu dreapta-i
atotputernic6 poartá grijä impara-
454 GHEORGRE MURNII
%X V siplivv, V TOE; i'yaoy xod Oupcdor.;
xaxots, TOCSOtiTOV illEyeaUVE TO5 itorgiaca
pzs' akfic EXeo;, et); g'CL £7C/ To% ispo-
sipot.; cfrysocy CLUTOti Tti.) Ovipzert ?ipou-
7Gete01.p64 siqapLarlaaaav
clay %at 1.1.717CCO
&ir aircoic, i.dpotc xara 7GC53Ctç xxwor&-
4oüv xal %arc« paep.1.8coaty ciyarty
otoy sot; VdCOCHN, alc rI SIM ate OtVE*
npospr.sa ithy yap, xaO' &rep TOioayse;
iyroctjeve sic Emily anfou aveXcxeivsun
scby xaporouby ixdywy xat stiarreXfwv
ypap.p.ascoy s--11; ficasasict; p.ou, vb
s6w noTi paoak acctivcov gpascos v.
xa: rap& assycoscotc Ica/ ayucaic ieUssa
Oscp 56xceptorilpLa, iso' 64,7pa it(Oa. sok
iceza; p.ou, %xi neCIPCM poolobv i..cascsf.you
pacro,e4 p.m), p,escaLeet; el; saia
T& aXGXVI xtzt rapgyp.w sim6pausa sa
Suondpeusa, xod tirriAaprisby oloy soig &no-
ateCCCttc OthC0c xasioXsagETO. tg) 7COL-
05vv. %cad Tbv zpocilrip 4Opov xoct 6111-
)(kV xod impatyoy-rt itl Tit Iffy.h ri);
Kat oE pv thy a7CEVGMEWV parfpas
Epyoy yevoileyot gxeLyso xasa P00% 4[Lasa
ocpaxeXttoysec, oi Si aaap.06; gon Tpcc-
xliXou üscriyeixay xod aparciraLc oixisaK
intaric iptiCoyso oi Si cpuyii sty ocos.11-
pito scpcapeyoc, s6Xos iXicp nsptocoOivsec
.01; paccXeEa; p.ou, Cc Se xc oiyx .X-
.raCoy gxoyseg, sena WL1 icip eireiv
anpoaSoxilson iXap43avoy. Kat xeic pay
xai Tcpb sp&qc soLoUsocc il3auphavoce
xiiptoc Tet ialiTEpa. Tee Si vv mina,
si p.t xcay6sepa, TOT; 7o5v npoXapoOot
xasakAlp,a, xat Oso5 rept fip.thv %Tsai-
p.oviay itLioafvoyra q) xat tcov pap-t
pitpwv 6wirruaLc caiecc riacaoksa Ispi4
gpia. vaircepa Tag othvotc ots xat rpc5-
-cepov lreposilssms al.M7cpit.aat, %al oi
'me inotoopiav Rweey a6sorg auvapa-
www.digibuc.ro
iei mele in rasboiu ca §i in pace,
in relele din afarl, ca i n cele din
nauntru, atat de mult a binevoit sa
faca mill cu mine, incat pe cat&
vreme Inca ii aduceam laude pentru
faptele de mai inainte i nu sfar§i-
sem bine multumita mea pentru ele,
m'a inaltat prin alte izbanzi mai
noua i m'a ridicat la trepte tot mai
inalte. Caci acum trei zile dupà
cum ati Oat citind scrisorile imbu-
curatoare §i de bine vestitoare ale
imparatiei mele, and capitala era
plina de cantece de preamarire, F;si
laude de multumire aduceati lui
Dumnezeu pe toate cararile i ulitele
cel de sus pe locuri inalt& ridi-
cat-a pa§ii mei §i. toata inaltimea
coborit-a in fata impärätiei mele, vi
caile strimbe a %cut drepte, i u-
pare a %cut pe cele greu de umblat
intunerec bezna a raspandit peste
cei ce se sculara asupra mea el
care, dupä proroc, zorile i ceata
revarsa i pa§e§te pe culmile pa-
mantului. *i parte din vrajma§i, stra-
batuti de sabii, zaceau la pamant
svarcolindu-se ca ni0e vite injunghi-
ate, parte au fost legati cu lanturi
panä la gat §i batuti ca ni§te robi
cari incearcã sa scape, i parte 0.-au
gasit mantuirea fugind, scapati in-
sfaqit prin mila imparatiei mele :
ceeace nici prin ruga nu se a§tep-
tau sa aiM au dobandit-o pe nea§tep-
tate §i Para. ruga. Prin asemenea fapte
fata de noi §i-a aratat Dumnezeu
minunile. Aceste ispravi de acum,
dacä nu sunt lucruri mai nouä, dar
cel putin nu sunt mai prejos de cele
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL. 453

[moot, 7,c:Otor.0 xaxtii; auvartaovco. '0 intAmplate inainte §i vAdesc purta-

Tap Satp.ováA7prso; T(i) 6vEt llitpoc, 6
xaxii 1.1.0EpCf T6W %CC Cac Tbv Al+tov obto6y-
TOW fiappiptoy xcet pi); xat Tpapek, xai
el; anocsracAav tivt86v, c pI peXe,
Tip rot-rp t rpotepa4 Scaapet; xxl ra-
paXditoc Stactoestc, 'coy a6votxoy drug)
mid= Salitova o6 pipet vbv auv-Owv
Scarptf3v foc ixervog to avepwretou c
[taros anocnstrupvoç mixobv xal rip ay
noutp.ot; iXuxetav 13iXacsaav Adtyyoupw
Ste Xet6y, Ctv8pciat xotp(r)Secrt Tat lx6Oatc
aup.piptycat, cpe&rieTat or pouxo-
"Oaa
pAvy. -4:Fav à Tear«. (411 pacasia p,ou
'7131 iivove aAtp.r6pelnoc, xat 6 ()tom&
x6.7, oixaSe cwatbc inavKenee, cppoop&
Si v.; rept Ta, urca tby Atilov lixataXaet-
=at cppotspEce, on ply rpbc Ovouc 'cobs
btel: iltnpdattaxoc, el Si: xat akot covet-
plEsuey, oö y. apAaouac xataXiyet xat
p.arebv &r roinotc, ainoic 6 SC e)c May
ti Ty6p..11 T6)14 pappiptev aop,paNtuy cs xat
ciandtatoc, Stexxoelvat ply Corpayp.óveic
Ttby toü Alitou Teptiaby, avaireTazOlivat. Si
y.al MX= tàç pà.c, xcet tb itaxpbv tst-
xoc CiitccpeparoStavec izeiyon; 7Capaapa-
p.stv, xct't Sta aTevilc tairrqc %al SceadaoD
napóSon etc icXoccoap.bv rpoeXOsty, yat
yeeraSpattety Tac xthpac taiic paaadac
p.ou, xiivve50ey Trk SpaTtLaTa CP0.41CdOIV
TO,Xetv 'Sorg aicpect ccd Tac wcipetc
a6T6w kliCsaeat, p.I xcipirew.a. Sta6y-
Tag cotc trep.bac tç OSoi), A max-
Tteeplvouc ploOcopa. aircbv SS e'ec EtAa-
cycopa SaErwcz alliccat yal Ovilvocc &a-
Itex6a0ac xpcascaveiv xcd. 136X1etv ivreO-
Oev Tb ç cpuvic -Sbp.evoy. Kai. 6 ply
Ilkpoc Total-me Tots Ltheatc xat irqç-
(1) Portile de fier ((Xw Etalpcti) e in trecátoarea care astAzi se numeste Demir-Kapu,
bulgfir. Vratnik. (1104 m.), Ea duce dela Sliven la Tarnova peste Stara-REka.
rea de grijá a lui Dumnezeu pentru
noi, cAci barbarii la incercarea lor
de a reinnoi faptele din trecut au avut
aceea§ soarta nenorocitA ca §i in
rAndul intAiu, a§i§derea §i cei cari le-
au venit din afarA ca tovarA§i de
luptA au pierit ca ni§te nemernici.
Caci Petru, omul intr'adevAr indrA-
cit, care spre nenorocire nAscut ei
crescut intre barbarii ce locuesc
peste tot cuprinsul muntelui Emos,
iscoditorul räscoalei, scApat din
pAcate de pedeapsa la care cu
zi inainte fusese osAndit §i pe ne-
a§teptate mAntuit, a fAcut ca §i dia-
volul sAlA§luit inteinsul ; precum a-
cesta se smulge din trupul omenesc,
§i Petru ne mai putand suferi §e-
derea in tara lui trecu DunArea, a-
ceastA dulce mare intre rAuri, se
duse la Cumanii cei ca §i porcii de
spurcati, qi le spuse tot ce-i plAcea,
lui §i anume ca, impAratia mea por-
nitA e spre cAdere §i cA, oastea Rome-
ilor s'a tutors acasA §i ca numai pu-
tinA oaste de strap, e lasatA de paza
cetMilor despre Emos, care, ce e
drept, nu poate fi bAtutA numai de
catre oamenii de acolo, dar care
cu ajutorul Cumanilor n'ar mai puteà
sta impotrivA. Apoi le-a fagAduit sA
le dea pentru aceasta i platA, §i le-a
adAogat, spre a fi cAt se poate de
plAcut §i bine imbrMi§at de barbari,
cA ei u§or vor rAsbate prin vane
muntelui Emos §i vor deschide Fer-
tile de fier (1), se vor fur* peste

www.digibuc.ro
456 GHEORGHE MURPHY
yelkato xat 413ato ot ai ioc gpilatov
,rk tQÜ &EOOT&TOO etavrirsetc Saeapievot,
aysXbv xat xatdc vi; iapLvecc p.eXta-
cm; eoprilelaav. vE0voc & laty okcy.
ciasPic 6p,o5 xat maoaspic xat xepo-
Tovotiv Oebv ta RpiinOv erf TCTEOZCZav
pay xa ataupotpOpov, pazEtukarov ae %al
Ploy tv Xlmrafav now6p.avov, %at Oa-
visou 'nay* i)nsporstx6v. axeot at eti,
torc iv noXipp, 1cuputbs ant tfic It6og
11x0ipatoc xat TOtov ECCA(%#TOVOT ivaT61,-
TO; ai TOG phxsaear. xatpoii, iTcracr116;
op.o0 xat pot -42/ poXl. azcOvtec 67socps6-
7ou.-.1,xat iiittávtac TOivotnt,xat nap&
pYØv aktv cierceaspap.p.ivot at; toUrtaco
Tots Tóeocc piXXouat TCp 8' akt? ?Ivry
cpépPorcat te cd pipovTac. Etc xtXtriaac
tiy) depcOmOivtec xat rapap.st+avvec 'Ow
A tp.01) Tatc int Tthli aka) 7w:ta7s:Sow
t'tpv 7rpoo3iXXouat xolionóXaaor
iiyapAvec è akotc rijc 6865 xat ri
iltn; auXkivrropec a ix Tim, BX6-
xon thrt.86vtac e 'thy ispótepov flOa-
toy, ot p.ezacrcpacp;vres sic T6aov =pa-
3X6v, el; ri6g (`14 sic ITETpasc 'Eat CMG-
p.ov &OV r platXsEa p.00 Tev alsov
aratpacsa rip 'Minot) aviivISTUK icenthixe
xampokilv. (imam; airril xat p.o9(aXtc
teoc adep.xxX..G TUX pOLGT(1010a.,
p Eatpta, icp. Iv xal 6a6; 6 nbv ix&-
wiiceow xtiptoc ou xpower. 7CZpp7IGEAC6 [is-
(i)c 117ptin civooton gprov aiyrtic Cm-
'dog,
xop.svoc Artikawfiatv thy Tet iv 7COCIE,
7rdv 63(4 xxxthv aniyouac, dmonsc,
cinaXorceg, rupbc ueit.t.evot rapavaAcova.
iv Si Tip xat OITTOv ax0iic %Ca& Ttird
iip.etipon 7CcepsvpcxXery vopcbv, rtiBiva
yavvatov ix Toil exsabv Ecntnakov g?El.).
ptaxonec, ipcXaT6vonat xat xareic Taw
iv Totc reatotc csupcnicecov, X livowcac
www.digibuc.ro
zidul cel mare farA nici o piedicA,
5i strecurându-se printeo iesire in-
gustä i greu de strAbAtut vor iei
la larg 5i vor cutreierA terile imp;
rAtiei mele 5i vor pustii ogoarele si
vor pradA mo§iile Romeilor, PAM sA
aibA a da leafa i rAsplatA cAlAuzelor
lor de drum, 5i ca, el ca un demon
rAsbunAtor va face ca cre§tinii sA
verse sAnge 5i lacrimi 5i astfel se
va desfata sufletul sAu. Acestea a
spus §i fagAduit Petru cAtre Cumani.
Iar ei vAzAnd chilipirul ce le agit-
duiA acest räsvratit au prima bucu-
ros i s'au repezit in chipul turme-
lor sau ca roiul de albine in prima-
vara. i sunt acesti Cumani un neam
lr Dumnezeu 1i totodatA cu multi
Dumnezei, cAci ei se inchinA la tot
ce li se aratA ca la un Dumnezeu.
Ni5te calici 5i cu cojoace imbrAcati,
dar foarte rAsboinici 5i dedati la
traiul talhAresc 5i nesocotitori de ori
ce moarte. Arma lor e tolba cu sA-
geti piezi§ atArnatA la 5o1d 5i un arc
rAsAltgtor. i la vreme de luptA ei
cAlAresc 5i strigA 5i sAgeteazA tot
odatA. CAnd sunt urmariti, dau dosul
5i apuca fuga, dar fugind se in-
tore 5i sAgeteazA inapoi. Ei umblA 5i
se hrAnesc Ware. Adunandu-se dar
multe mii dintein5ii la un loc 5i oco-
lind muntele Emos, nApAdirA orAcle
lele noastre dela poalele Iui. Iar
lAuze de drum 5i soti de bAtaie ai lor
se &cult, Vlahii, cari se rAscularA ina-
inte 5i se prefAcuserA in arc incovoiat
impotriva noastrA. In desert irnpArA-
mea ca intr'un pArnAnt pietros 5i
intelenit 5i-a semAnat mila in inima
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATUL.
met. toinon rtvi; aveLOSITOL nap' cen6w.
Maeouca fi tasiTx pactl.sta. pot), &ra-
Obv oUSiv int Totc pikXoucit npoopcopin,
%Cti. (i)g et; vivSovoy iXatmc 'Ow gaxatov
Tat nap& Taw iOvoiv 1tvc5p.eya. totycont, su
eixot iinstazatetw intatwirset. rip
vino
gioSov, p.i) 8' oricracreac vdc ietnipta,
84tdcv ToGv cpeiaxacc igaketv, ol; g8st
xat TaGro nottjaat vIv paatletav p.m),
eh' dm) inypixeat nap -,p.thv eckocpst p.etti
pEXTLovoc TIN 11601; gITCOSIOEIV, axxec Tat
e5c CinoSlpice;, mOcinep met. 6p.et; tine,
tç eizev stiein axeateiacecm p.-11 Si Tot);
int rii; Oepanefac carcl; eteap_etvaaa.
T?Jcp p.iptmot tob Ph/ l'evop.cc et; rip 'cob
(kV) 10,71povopico met Se ct4too virig Pa-
casiocc p.o eiaeXedv, oti Tc.; accoXb;
ininpac sty pacaelav p.or apiXec. wi
aeviiXyet. totc xmcoupivot; xav Tip Etnef,..
vat mit Tot; isetaxouct membq 6nb pap-
pipwv auvinceoctveso. xcht p pmnleta t
p.on auv-ceivew iipoiArco VV ropetccv. xat.
si oray TS itiv Tirpacnv thpa xcetakii-
tpsokt min pappipou; ipreiTovro, xcm.
auN3castv atkoic iri cop.p.ivp Oeip &dd.-
rem' è ouvenOp.evot Taiyro [ipaxel.;
ot
tbv aptephy npoa-revet;, xaL Tb 80Xto;
insouvrotóv, iniaxov el; con6vot) 6pp.1;,
p-ki geetvcct cfpf.ct rig" pccaLXsici von cup.-
nopeUececet CAMOTEC ota Tiro axeuocp6-
pow iip.tówov %at To:111 brICOW 014 i7C0Xotiv-
TM! TklinccOTivrow, xci iscliviov è ano-
machnon Itpac 7CO:pccoi1Iac -coaccirm;
(58o15. diSvo; OTO azoXattepov ply rii;
rpoeup,tacc, auvrovthzepov ai TO5v Ciuvlewv
finafteW GTadlifin. ATE zat ei; ccOtip
tv 'AXAccTip StoSsixyzacc- %ripsaw.) Si
ionv °cirri) =Tee tip Opepop xetp.evov
napappet Si rn1 novccp.6; l'acupdxavoc
ayop.a. cEneXcaTciptp IteptTlYadva, 8; o6x
www.digibuc.ro
457
acestui neam necredincios i stricat
si care-i ca o junch gonith de streche,
obraznicul la care nu va intarzia sh
se arate Dumnezeul rhsbunArii, shtul
de nelegiuirile lui. i astfel ei pradh,
tot ce ghsesc i fac tot felul de rele,
si taie i stria, si ard totul. Mai iute
cleat sh le fi putut luh seama nhvh-
lesc in terile noastre, i neghsind
nici un protivnic inimos sh-i infrunte
pieptis, se Nese i prin satele dela
sesuri si le pustiesc in parte si pe
acestea. Aflancl imphrMia mea aceste
toate i prevAzhnd cä flu e nici o
nádejde de imbunAth-cire, ba chiar
temhndu-se ca nu cum va faptele sh-
vhrsite de aceste neamuri sh ne duch
la primejdia cea din urma, a si por-
nit la drum indath cum a auzit de
aceste. i n'a avut vreme sh se gh-
teasel de cale, nici sa-si fach datoria
catre .Dumnekeu la pornire, nici sh
fie de fat.h la rugarile voastre pentru
o izbanda mai bung., ci a plecat ash, pe
apucate, fara chiar s. astepte pe in-
sotitorii shi. Chci caun thciune aprins
mA ardea, in suflet grija, ca nu cumva
neamuri nelegiuite sä intre in mos-
tenirea Domnului i deci a imparl-
tiei mele ; mh indeamna, pe laugh
asta i mila celor ce phtimiau si
erau bhntu4i de barbari. Voit-am
dar sh grAbesc mersul i sä ma silesc
ca sh apuc pe barbari in patru zile
si sh-i bat cu ajutorul lui Dumnezeu.
Dar putinii oameni can ma urmau
Bi slujitorimea ce venia, cu noi au
stat din goana zichnd cä nu pot sh
meargh impreuna cu imparMia mea,
chci caii i catarii incarcali pe cari
458 GHEORGHE MORRO
Ex =pato o68k xoxXo6p.eyoc X6Tocc,
&XX& filpaxokoieno icpOirrsTo cpakaiia Ko-
',Avow =VC& Bccaripmccc 6MCsaeav xcd
Packsicc p.m) crnp,ayaacc o4 aikruyit
al 7cepamipw nopeue-ipow rip axlivilv
cci'yqc, 'Cep intXoficy ply As iipipas gash
%lc xpahaa. rpbc rapaaxeuty Tiby tc-
pEDpEO&VWV eiiapttipAuoy crcpccucot6o, tIE-
toOrh Vinton taxondawy Torc p '65coucc
Tti,1 r incoón, -kre Si Tote 6-067 6 'ECG-
pon Oxubppcoc pdp, dyr sic f3pax6 yo5v
67repest1im, icpoitabmpov 1-16 ItZTEC bay-
Tim cpspoim; arTsTat, Ta, brthatpa
vov iTurropin. orns yap OVA f3aci.-
Xecoc orne xXfv1 xpoo.61raarog, OtE crxfp,-
noK 3aoacx6c, (Ate iriaXor, xpocioper,c
OliventrOVCO. &XX' E6Ccoy6aspov 4); etxY
hipuya Teo Taxec cv arc613pactv uby
noXeplcov TIM= OiXoucra &XX' iv s`bc
Iotx rb pippapov xact rpoapaXstY 6E6
xceE arcoSpaYext Tovircepoy, %at axot phn,
,c6 usE iotevi-pcov 6c Better into yap
tc aluipoo rjpmc bomaeb cbc irk
aincbv %at xavi irOactc c fiacxXeia two
gram, xpoTporiavo xat axcialiwc tas
ivi Otyclpc %al rve6tiovn. 6cpoyoy cpixoy-
TEC sby rept +oxijc, xil aTconlav xpi
yonsc ei tas iitLaTipac xerpac stspdwouot
Itcouin acTeiv yoby pactXsia p.ou Tic
xae ako6c oiStcoc Ixsty 'ix Teo%) &no-
ataXimov 6x-rOtoy xatatmcOotSacc,
auXXorij rciv crrpaTeopkraw u EtaXXov
rpoaavixouaot v TOM') %at Vip0C Sex-
GCCILiVn TIN =panel; Ital. T4 zaystrreys-
aTaup yap434 lc filacasfac tIOU xupep-
'AySpoYtxy -cco Kavtaxouclivq) napa-
Soöaa xoci rpOc cpuXaxty vim) xax"Ay-
xfaXoy ropthy tip 13czollacc; p,00 TOI3TOV
i-xiseppacce, 11C Etc Bap6ly &yo6csric
erxwco, a5 hsceriaoplyvi xat 'az ixei &XX'
www.digibuc.ro
umblau erau obositi i dansii erau
slabiti de atatea poste de drum. Asa
incat mai tarzielnici cleat doriam,
dar mai in grab& deal in obisnuitele
popasuri zilnice, am ajuns chiar pang
la Allage, un catun ce se afla in
Tracia, aproape de raid numit Tau-
rocanos. Aici am dat de un vestitor
care fará vorba lung i ocolita ne-a
spus scurt cá Cumanii erau tabarili
la Vasterna. Am sunat atunci in tram-
bita ca oastea mea sa, nu mai inain-
teze i m'am folosit de vremea ce-mi
mai 'Amine& in ziva aceea intru pre-
gatirea putinilor ostasi ce am gäsit
acolo dand cai iuti acelor cari nu
aveau. Iar a doua zi era in 2 Oc-
tomvrie luna de acum ne mai za-
bovind de loc §i mai de dimineata
m'am indreptat catre dusmani. Nu
aveam cu mine nici cort imparätesc,
nici pat de aur, nici saunas de pi-
cioare imparatesc, nici vesminte din
fir de aur, ci mai sprinten decum
eram, grabiam mersul vrand sä pre-
intampin fuga vrajmasilor. Dar bar-
barii erau, cum s'au i aratat, repezi
la lovitura si mai repezi la fug& si
muriau de fria numai la auzul pri-
mejdiei. Dovada cá indata ce auzira
el impärätia mea e aproape si se
atine dupa ei, slabind din frau fu-
giau ca vantul i erau bucurosi sa
scape teferi din manile noastre. 1m-
paratia mea afland aceasta prin is-
coadele trimise, am cautat tot mai
mult sä strang ostirea i, luand o
parte din ea, am dat-o preamäritului
ginere al imparatiei mele chir An-
dronic Cantacuzino, pe care 1-am tri-
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATIIL.
057CW 7Capflaiing artivintet. Tiocrapaç,
xed aTspog arreAoc vj poccasEcc, /lop
rpOostal, xXcopbc (nth Siouc %al vb &Alice
ou)Viotc; avaxcao*Evoc,xdori tot3 irpoad.)-
nou cpipcov T6 T-17t irreXtac xcotów Itoct
arts ma. ainbc (r7r)64 xcd =roc,
Expecin gfpoSov repilcoo TO; xainuc
yeyothat. =sec Toy Aar) Sky, trei &LBW;
acaw OCYCOG yap Iccd kap tok ita-
xcaztlEouc -t)aav, eog gatepov SiBsottext.
cdiecq oUv ixxXivaace f)v i(EiciacCe,
sic Twig roXsplooc itpcireto, p.i ai
xczeapthc T6m, ciiisXXopivow xatcptoinat
zpoop..eivaaa, TO 'cob aucupoil Si crrittdov
Scavnr6aczcsa iatni Itat Tot; irapoknv
keaear. 8LCCr(SOlCOGG' gpRacov yap ttv
T6v POpPdepOW 1WEITO OpCaTorlita, XCCI.
iiroOoi v Tip Ostp, c xcci nape( itptb-
tilv eILpoxv fziiTobc tTlaccocc Staxp-
cerca. Eabc criy stc Rotpay TO irczpa-
Toxby oTpaTtomxby 6teXo5aa, xa/ Tà
1.Liv t4 ireptiroeimp Uccaoly rlic pa-
(sada; Imo VT) ipwcotp.tc'p thp Mce-
voutX TC!) KapinCm tO ai Dams auti-
aczpshnzt zeXebaccoTc, wzt aceXeoucia ;nip
Tok 7TOript010TO: oTaZioug, xaTaXocgdyst
repi Tt. voptoy TO pappapoy aUtoeiv
%al rip Xday x6xXy Iscepoceip.eyoy.
oi5v TO ply isklOos TOY anopivoiv
ay0pWr.ow &rap xtXtzEks Tbc E.13; Tel 80
Tthv C600 Onip elaTptoy Tty aczXurktj-
estay, c'oc pixt t. xcz tiw gE ataaicov
tIv ampoetati) Toirmy Etnceporily ix-
Telveoeca, tact hcotexcylptet 'thy pap-
f3apov Tpardp.evoy si cpolly. 12; ai
06ectacipAct xcci geeCtOwsv, 2rotpaa6mc
ot 2:z !Am. Tip caxpaXwaitzy vac XXV'
g7CELICtat ooacy odirivi iv Tor; E(.1..-
Trpooesy, ol Aotirol Torc ttisTipotc auto;
7rXixecsOca peccmco, kcocpeirrovTic Te aim
www.digibuc.ro
459
mis A apere terile despre Anhialos,
iar impärätia mea a mers spre Veroe
ea sa pue oranduialä i acolo. Dar
nici nu facusem inca drumul de patru
parasanghe i WA, un alt vestitor se
apropie de imparatia mea galben de
frica i gafaind des §i purtand pe
fata lui zugrávita vestea raului. ji
spunea, §i el curat §i limpede, cá
Cumanii in numar de vreo 1000
navalisera spre Lardea. Dar nu kitia
ce spune, caci ei, cum s'a aratat mai
tarziu, erau mai bine de 6000. Am
parasit dar calea apucat i m'am
intors catre dumani fara sa Wept
sa ma lamurese asupra celor auzite ;
mi-am facut cruce §i am poruncit
sa mä urmeze cati erau de fata. Caci
socotiam cá indrázneala barbarilor
e un ca§tig pentru noi ; deci m'am
increzut in Dumnezeu ca-i voiu bate
la intaia incaierare. Impärtit-am dar
oOirea ce aveamparte am poruncit
sa inainteze cu prea scumpul var al
imparatiei mele, protostratorul chir
Manuil Camytze, iar alta sub porunca
altora§i mergand peste 50 de stadii
am apucat pe barbari popositi la un
We cu prazile aqezate primprejur.
lar multimea oamenilor robiti era
peste 12000, §i turmele de vite mai
multe decat stelele : se intindeau
doar lant mai bine de 6 stadii in
vremea Maid s'au miqcat barbarii
luind fuga. Iar cand ne-am vazut
unii pe altii, Cumanii au predat pra-
zile Wr unei parti dintr'in§ii, ea sa
le duca mai repede inainte, iar ei
cati au Minas au inceput sa se bata
cu ai nqtri, fugind i totodata lo-
460 OHEORGHE MURNIT
x.cd iraneiv.sym, iiicncep t Tpenroc air
Torc gv Tcp p.ixsakt Iuoy & o6Siv.
Tb Tap iip.kspoy way-coiotc draoliaxCac
sl'asat %Me auTtiw iradv, xli. ix. Tr*.ov
ai)Tobc Ewbouv xli 8cérstpov 6paat, xat
7011110Ec Tag VspEOLV eoc 8pavaTa xaTi-
paXXov get yijc. xal T'Xoc EuToyvOycs;
ip carqpiav iivaxpaTot i'?suyoy, Ji
p.ovov ti asaxicovjg T6)1/ cm/A(0v otiaiva
Xerfov eip.evot, ciXXix xd r& oExere. apo-
aanopaAX6p.evot t'jv iezp isay Zirrov !Ay
Mx& Oct dysTov Xxoetx 6y, ixer0c ITEX0v
necpepptp.p.ivov, oiSs non dvapoXia, atva-
eopt8a abverroc- 67th -rap Siou; slc TO
roüt apqv cowl/1/407par 7sapsTa1371 Si
4 &ntaioAtc xat civaipsoK %al
a6Tctiv
!SnipaTaai.00g &xoVt tcd Tcix' Os
Tskáwq ciyaillaxtoy TpOzatoy 1 paltAsia
[Lou i'crtilos, mai= TGPI OtirCOIC dropaX-
Xotavri, xat ()US& noptpópoc SchawaTó Tt;
T6314 roAsilicov, si p.-11 tb pAy iip.iTspov
avaeappioav xaTa iby 8o %al otivTpstG
xat OACit:CYCOU; &ZIA%) T6w Ixo06.w xaTi-
Oe0v czopiasc Tobc pappapouc SE.6.rtiov-
Ts; xai Tana TIN paatXsEac [Lou noX-
Aixtg avaxxXsoaping akok, xat xocca
cruvaantapAy Ts xat ouySpop.ip 6roesp.ing
ZoterzOGCL rip/ 01311.10,07.1V, tO è irtl-
ovoLc Ext5e2cc iT6pa v.; p.ofpa xaTac
Tinv inspoiplas e5p.cpw,oc Gic x0,Ecluç
xa't tL npoanolooplvq, XEd imOsp.evr)
drpoánTtsc Tag ix Tan 'il.LETSpo.no (IC/UV-
tixt0); i7g8t67.00SCT ix rip rix Tokow
InspooSoxiiToo Poll; Ts met izeAsUoscoc,
o Tiy.; paaastas tiou arpaTbg ScaTapar
Osic =as an'701aro xat Ta. %/circa p.e-
Tipaksv ol ah inixetvto 40, Aapirpcii4
xaTaHioyTsg, xal Top.visoavTEC Tic VT/
xai Totc Zirnocc iixsXsuce4p.svot, xaTScpe-
pay ol' Y rpoasiriXaCov xaiv siq xstpc-
www.digibuc.ro
vind precum li-e obiceiul in räsboiu.
Dar nu puteau face nimic, caci ai
noetri se luptau in tot chipul cu
dân§ii §i-i doborau din arc ui-i strä-
pungeau cu sulia ei cu säbiile goale
ii culcau la pamant ca iarba sece-
ratA. i in sfarOt pierzand ori ce na.-
dejde de izbanda au fugit din As-
puteri parasind nu numai präzile qi
robii, ci §i lucruri de ale lor. i aici
vedeai un cal de al Cumanilor lAsat
de izbeli§te, colo o palarie asva,rlia,
mai incolo o mantie, alaturea n6-
dragi de ai lor lucruri läsate de
clan§ii in urma, siliti find de Md..
Gonirea i uciderea lor a linut cale
de 60 de staclii. IzlAnda noastra ar
fi fost cu totul nepatath, de sange
ei n'a§ fi pierdut pe nici unul din
o§teni i nici un du§man n'ar fi sea-
pat, dad ai no§tri, imbArbätati find,
nu s'ar fi räsletit in goana Cumani-
lorate doi i ca.te trei §i in cete
mici alergand dup5, dan§ii,cu toate
cä imparatia mea de multe ori i-a
chemat inapoi §i i-a indemnat sä nu
mearg5, la inviilma,§eala dedt cu pu-
ten impreunate §i or&nduite. Din
intamplare venit-a in ajutorul Cu-
manilor invin§i o gloat& de ai lor,
can vor fi fost vreo mie de oameni
§i ceva, §i nävälind far& de veste in-
tr'ai no§tri le dau goarA deavalma.
Vuetul i lovitul nea§teptat au urn-
plut de turburare §i Ind oastea
imparatiei mele §i a silit-o sä intoarca
spatele. Iar Cumanii se atineau ve§nic
dup. ei 0 i smulgandu-§i sabiile i
and pinteni cailor doborau pe cine
apucau. i ar fi fost atunci pacoste
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATUL.
CIT610 TC r& T6TE VerthletZTO, xt alreirotva
scZY bren6veripxy tv iapacsapxy, ei pd pkira
TC xai aepóov I Pactketa p,ou ixpotioat
thrs auyeropivots Ppxxiaty inthesro, xcei
rjj %at' aktby Opi xat Tcp Soery T6P0
acnatoy tb pdtppapoY xaTePpaytwe, %al
ayaGby xat tooTo Tiko; ircieiptey* EN. Tap
Ttby PaatAtxthv alp.iftuY 67c6at 6L Spaxay-
TEL01/ (May eixávtacac irapityat Sti7ytoxáres
cIv Paatkelay p.ou xcel stv xaf aUrroY
o?rz intoatines irciXeDaty, ttecacscpapeiv-
TES axdap.tos iSpaziczooy, Stacurapines
aakos «XXoth., xx 0.4atta TOIC ix T6)v
.hiaripcov vitrzots ixxeitteyot rpozetpó-
Tawy. cks Totvoy xat sts ixcixou irok-
Xof)s, xai &o 'co% kip apt Op.by thy
SiXGCCOY irstEesyto. Itat eJ I.L1 ybe boob.-
eobca mac acsa6aocco, o68' & rip Tot')
xxxoa dcrraittv cbroxopicow bzoXiXeurco
&v. Tacc 8' iirt robrots esoxXu4a; kip
pacadas p.00 rGv enotiopiywy ply sic
SouAday iX Tthy iitLEtipOW atrixr4asto,
airokaflOvuoy 6' aSet; i.cp atheepoy,
nth; iv fitpaxst tç met Sam' pew; ieidt-
csatá us Tcp TóTE th Sdexpuov tiltntXr.00-
0.evoli Ibboet, xat yikma Saxpewy bre-
tcrccip.eyoy, xal =abet. ptietordtp.svoy wci,13os
olta Tecp o?) p.6voy kkv &Exp.) ysyyiy,
&AV( xat xapri napetkoios rip 636y 6-
-Lime: rots Saxpoppolp.actty. IFIX6plas
Si TOY Osby xai napOiyos To-rot-km /x6-
erp StaX0AGOVVX, xcd WW1 Tip x0Erly
otixt tnc6yotaa, Iced xcetc "at Irpecf3ti9 c
cccl gcplos SouAdas ayetttivot 131pp8pc
c. El ai rap& ,c(i) Acepta xott 7.1-4y1
Tcpbc Up.wpako napakaltpdtvonott, 068'
aka xotyils Up.vokoTkcs (lady= thrg rtg
&v, pooDoEvay iaX6av.ra pcipPapoy xat
xpecopOpoy oi)x aEp.gayca [Li xatpa.
Tarn& 6 uby eaupaciwy Osó;, 6 Tip
www.digibuc.ro
461
mare si Cumanii si-ar fi rasbunat
de rAul ce le facuse, daca nu po-
runciam putinilor oameni cari ma
urmau sa dea chiot puternic dintr'o
data cu totii i daca n'ar fi asurzit
pe barbari repezindu-se asupra lor
pifacand sgomot cu scuturile. *i a-
ceasta a fost mantuirea noastra; caci
Cumanii la vederea steagurilor impa-
ratesti pe cari e zugravit chipul de
balaur, oblicind ca imparatia mea e
de fata i necutezand sa vie asupra
lor, au dat dosul si au fugit farA sir
irnprastiindu-se care incotro, asa ca
doi osteni se bateau cu peste zece
dusmani. i daca n'ar fi venit noaptea
sb scape pe unii, n'ar mai fi rancas
macar unul din ei ca sa duca vestea
pieirii. lar urarile ce au urmat dupa
aceasta pentru imparatia mea din
partea celor robiti, cand s'au vazut
iarA liberi, cUm le-ar putea, spune
cineva pe scurt? i lacrimi amestecate
cu rasul se vedeau in ochii lor i
ras amestecat cu lacrimi i o sim-
sire aducand pe alta dimpotriva; caci
stiu ca nu numai mahnirea naste
lacrima, ci i o bucurie neasteptata.
Ill fecioara a binecuvantat pe Dumne-
zeu ca a scapat de siluirea Cumani-
lui, i femeia ca nu si-a patat cin-
stea, i copilul si bAtranul i tana-
rul ca tura smulsi din robia barbara.
s'ar putea zice ca ins* dobitoa-
cele, de ar fi primite la cantArile de
lauda ale lui David, n'ar fi lipsit sa
iea parte cu obstea intru preama-
rirea lui Dumnezeu, caci scapasera
ele de junghiul calailor lor.
Aceste facu Dumnezeul minuni-
462 GUEORGRE MURNII

ctilphawa(av Tor) Xao5 a6Tofi intatpitpow
o6 !LETA Mrrptov, obSi !in& Stbpon, COX' gy
ppaxiovt Ô4X4 ma lap &vim) xat
vuv giCOEVIC Marv. Sc T(i) obteEtp &-
Swot 8dEco Inodp.orcc, met Tip pdcpsov ttiw
ripapycacily gni Ttby xX)ipon TOW Sotaiwy
o6 TiXeov eicpilaty eic !Lama-maw. Toimov
do ril; xapic ;tombs 4.5cs notailant '11
pacOeice /Lou, Vii nap6vu intTpoxaSylv
EMBS81A.COILE 'La aup.pcina ypp.cort, IV
FXOCTE piv stagy= Om sp Terivact,
XurcEC7icee Si auv'rovwt&pw ô Ocrov, xai
fonip p.s(Cóytuy 'CCIW xasopetketur Sinecy-
'CCU yetp soxai Sotakov xai )(ELK)" dyfon
ixccEact; Tpincaeca !Lupo:Vac, (Lc 'ay &cc-
paw pay anipp.a p31 IrOthaaLTO giorptp6-
p.eyov, oa I pioToy acnacktaToy
oE Oj &t nigtetoc irkirtgovrec, brEt
'tat Tt!) YEW TEXECJOE10 UELEr; 1.av Os66sv
trilocca6e, aE Si xerpec c paaOciac
p.ou Retpyricetyro.
(Duptt, C. N. Sathas, Bibliotheca graeca medii aevi, vol
lor, scolAnd din robie poporul sAu
nu cu räscumpär nici cu daruri, ci
cu bratul säu inalt, cAci dreapta
Domnului i acum O-a arAtat puterea,
Domnul care prin chiar numele lui
dá márire t;;i nu ingadue desävarOt
ca toiagul padttoOlor st biciueasca
pe cei drepti. Deci imptirrttia mea im-
part4indu-v a. bucuria acestora prin
scrisoarea de fa46, v'a arAtat intam-
pth,rile pe scurt, ca sä puteti Oi tot
ce s'a petrecut i sa v5, ruga0 mai
vartos de Dumnezeu sä ne dea si
mai strAlucite biruinte ; cAci rugile
celor drepti l intinsul mAnilor sfinte
catre cer pot infrAnde miile de du--
mani. Rugati-v4, pentru ca samanta
celor farädelege sa. nu inceteze sli,
se spulbere, iar cei ce se apropie
de Dumnezeu prin credinta, sä vie-
tueascä zile nefrilmantate. Doarä si
izbAnda de acum voi ai cerut-o dela
Dumnezeu, iar mânile irnparAtiei
mele au Avaoit-o.
I. p. 77-84).

www.digibuc.ro
 IN DEX
al numelor citate de autor.
(Numerele arati paginele).
Abdera, orasul antic din Tracia, 423.
Adramyttion (Ad ramyti on sau Atramyti on ),
oras In Asia mica (azi Edremid), la su-
dul muntelui Kaz-dagh (omericul 'IN,
aproape de golful actual Adramyti, 434.
Adrianopol (citat de autor si sub numele
de Orestias, o elenizare a strávechiului
oras tracic Uscadama, In locul c5.ruia se
zice a ar fi fost zidit noul ora.s sub
Adrian) 384, 386, 395, 424, 431, 432, 440,
443, 444, 447, 451, 452, 463.
Afamia, ca si Region, orgsel spre apus nu
departe de Constantinopol, 414.
Agathopolis, port In Tracia MO Marea
Neagri Intre Burgas si Constantinopol,
383, 386, 453.
Alamani =-- Germani, 438.
Alexis (v. Ivancu), 419.
Alexie, Anghel, fratele impiratului Isac; ca
sevastocrator 389, ca improat, 397, 400,
429, 438.
Alexis, complice al lui Andronic Comnenul,
388.
Allage, o comun5, In Tracia, 458.
Almyros, wag MO mare in Tesalia (azi
Armyrb), Insemnat centru comercial In
evul mediu (citat si de Beniamin din
Tudela), 430.
Amflpolis, orasul antic MO rbul Stry-
mon In Macedonia, 400.
Ana, sofia sevastocratorului Isac si flies,
lui Alexie Anghel, mama Teodorei care
www.digibuc.ro
a fost logodnica lui Ivancu si apoi sofia
lui Hrysos, 407.
Ancyra, vechiul was din Frygia, la nor-
dul Asiei mici, In aceast 5. vreme ocupat
de Turci, 414.
Andronic, Comnenul, Depot de fiu al lui
Bryennios si al Anei Comnena (v. Aco-
minatos, p. 556, 4-7), 388.
Angheli, membrii familiei domnitoare a
Anghehlor, 395.
Anhialos, vechiu oras maritim (acum In
Rumelia MO Burgas) 377, 388, 393,
453, 458.
Anon, Cartagineanul, 391.
Antigonos, mintistire lang5. or5.selu1 Cu-
perion, vecin cu orasul Tzurulos (In Tra-
cia rlskitean5.), 391.
Apros, (wag ln Tracia la nordul Hersone-
sului, pe drumul dintre Redestos si Kyp-
sells (nu departe de marea Marmara),
440, 444.
Arcadiopol, oras la riisiiritul Traciei, pe
drumul dintre Constantinopol si Adria-
nopol, 396, 431, 440, 445.
Artneni, 434.
Asa,n, 378, 379, 381, 382, 386, 387, 394, 397,
398, 401, 402, 403, 404, 406, 408.
Asia, 429.
Aspiete, Constantin, general, 388.
Aspiete, Alexia, general, 398, 442, 452.
Athyra, oras in Tracia aproape de Con-
stantinopol, 445.
464 GHEORGHE MIMEO
Azios, ran In Macedonia, astázi Vardar,
412.
Balduin, de Flandra, Impáratul francez
al Bizantului, 429, 430, 431, 432, 434,
438, 439, 451, 452.
Bela regale Ungariei, socrul lui Isac An-
ghel, 377, 393.
Bizant, 409, 417, 425, 428, 429, 431, 435,
451.
Blois, contele Ludovic de, cazut In lupta
dela Adrianopol, 432, 434, 438.
Bonifacio, de Montferrat, marchizul deve-
nit rege al Salonicului, 429, 430, 437,
438, 439.
Bulgari, 379, 381, 382.
Calhas, 406.
Callipolis, port pe Hersonesul Traciei (la
stramtoarea Dardanelelor), azi numit6
Gallipoli, 440.
Camytze, Manuil, protostratorul, värul lui
Isac si Alexia Anghel, 389, 405, 421, 427,
428, 459.
Cantacuzino, Andronic, general, ginerele
Impäratului Isac Anghel, 458.
Cantacuzino, loan, chesarul, general ai
cumnatul lui Inc Anghel, 382.
Codza, cfipetenie cumana, 433.
Constantia, vestit oraa medieval in partile
Rodopei, 426.
Constantin, varul Impáratului lsac, numit
ca strateg (guvernator) al provinciei Fi-
lipopolului, 394, 395.
Constantinopol, 383, 387, 414, 439, 441, 446,
451, 452, 453.
Corrado, marchizul de Montferrat (Italian),
facut chesar de c&tre Isac Anghel ca
ginere al lui, 384.
Crenos, oraa 1ntre Anhialos 0 Sliven In
Tracia de nord (Rumelia), 391, 463.
Critzimos, cetate la sudul Filipopolului,
In Rodope; acum numit& Criaim, 421.
Cuperion, oraa la eisfiritul Traciei, 409, 410.
Cumani (numi(i de autor adeseori Sciti),
381, 382, 383, 385, 386, 388, 393, 395, 401,
407, 409, 410, 411, 418, 425, 426, 431, 432,
433, 434, 435, 438, 441, 443, 444, 445, 446,
447, 448, 450, 451, 452, 453, 455, 456, 458,
459, 460, 461.
www.digibuc.ro
Dandolo, Enric, dogele Venetiei, 432, 434,
439.
Daonion, oráael In Tracia pe tArmul mArii
Marmara, Infra Constantinopol 0 Redes-
tos, 444.
Didytnotihon, oraa pe malul Marital la
sudul Adrianopolului (acum Dimotica,
431, 443, 447, 452.
Dimitrie, Sfântul, patronul Salonicului, 379.
Duca, sevastocratorul loan, unchiullui Isac
Anghel, 382, 389, 391.
Dunärea (numità de autor ai Istru) 381,
382, 389, 409, 455.
Elada, numire special& a terii dintre Te-
salia ai Peloponez, 428.
Elinii, Grecii antici cu adausul Intelesului
de pagani, 406.
Emos, muntele Balcan, 377, 378, 380, 381,
386, 388, 394, 401, 404, 407, 419, 422, 423,
430, 455, 456.
Emotes, Gheorghe, aambelan al lui Alexia
Anghel, 413.
Enric, fratele lui Balduin de Flandra, al
doilea 1mparat francez pe tronul constan-
tinopolitan, 434, 439, 440, 441, 451, 452.
Atziismenos (Jireeek, Gesch. der Bulg., p.
240 11 identifica cu 5iaman), prefectul nu-
mit de Ioanitiu la Prosacon In locul go-
nitului Hrysos, 437.
Eufrosina, sotia lui Alexia Anghel, 413, 438.
Filipopol, oraaul din Rumelia, 386, 393, 394,
395, 405, 407, 418, 419, 422, 424, 442, 451.
Ganos, munte In Tracia de sud, azi Ganos-
dagh, 418.
Galitia, numita pe atunci Hale' (autorul
zice Galita), 426.
Ghidos, Alexis, comandant al oatirii bizan-
tina, 395, 396.
Ifrysos (dup& Jirgek, op. cit., p. 231 : Dobro-
mir Straz, latin. Stratius), domn neatar-
nat la Vardar in p&rVile Strumnitzei, 408,
411, 412, 413, 416, 417, 418, 427, 428, 429.
Ioan (Ioanitiu, Caloian), fratele mai tanär
al lui Petru 0 Asan, 387, 405, 422, 427,
429, 430, 432, 433, 435, 436, 437, 438, 439,
441, 442, 447, 448, 452.
_Thom, protovestiarul, 417.
loan, sevastocratorul, v. Duca.
 DIN NICHITA ACOMINATOS HONIATUL.
Isac, Anghel, Imparat, 377, 380, 381, 388,
389, 400, 406.
Isac, Comnenul, sevastocratorul, ginerele
Imparatului Alexie Anghel, 389, 398, 401,
404.
Ralienii, 446.
Ivancu, numit de Bizantini Alexie, 402,
403, 404, 405, 406, 407, 418, 419, 420, 421.
422, 424, 425, 428.
Kiava:Kiev, orasul din Rusia, 426.
Kypsella, oras in sudul Traciei lánga raul
Marita (acum Ipsalla sau Hapsilar), loc
de petrecere al imparatilor bizantini, 378,
408, 409, 411, 423.
Lardea, oras spre nordul Traciei, 384, 459.
Lascar, Teodor, ginere al lui Alexie Anghel,
Intemeietorul domniei noua a Bizantini-
lor In Nicea, 420, 442.
Latinii, apusenii catolici (Italieni, Fran-
eezi, Germani, etc,; altfel numitii Franci,
(13parfot), 430, 431, 432, 434, 435, 436,
437, 439, 442, 443, 444, 445, 446, 451, 452,
463.
Leon Monasteriotes, ejudecators (lip*
sau npuyrovothino; sau amaattc era cel
mai mare demnitar al statului Inteo
provincie dupa strategos sau prefect si
avei pe lang6 atributii judeciltoresti 44
altele administrative. Aici inseamna ma-
gistrat Walt), 381.
IAtovoi, Wean barbar In ostirea lui Isac
Anghel, 391,
Lovitzos, cetate in Bulgaria, langa apa
Osma (la sudul Plevnei); astazi Love6 sau
Lov5a, 387,
Macedonia, 407, 418, 431.
Mangainon, manastire, 431.
Marino, inostenitorul dogelui Dandolo In
Constantinopol, 439.
Mesene, oras In Tracia spre rasarit, Intre
Arcadiopol i Tzurulos, 409, 445.
Mitos, fratele lui Ivancu, 425.
Morava, raid, 393.
Mosynopol, oras In Tracia la poalele su-
dice ale Rodopei, 423.
Mysi = Vlahi, 426, 377, 406, 406; v. Vlahi.
Mysia, krara Asanizilor, (cf. Zagora), 381,
382, 402, 403, 404, 406, 427, 430, 434, 443.
Analele A. Ront.-Tom. XXVill.-Metnarine Seel. Istoriee.
www.digibuc.ro
465
IVisos, orasul Nis In Serbia, 393.
Nicea, ores In Bithynia (Asia micit) la sudul
Constantinopolului (acum Isnik), vestit
prin soboarele tinute In el, acum capi-
tala imperiului bizantin 'Ana la 1261,
cand Constantinopolul e recucerit, 429.
Paleologul, Alexie, general, ginerelelui Ale-
xie Anghel, 420, 426.
Paleologul, Gheorghe, fruntas bizantin, 421.
Panion, orksel langa Callipolis (la Darda-
nele), 440.
Panfilon, oras In Tracia, 441.
Pangeon, munte la, sud-vestul Traciei, 423.
Pelagonia, eras in Macedonia centralk se
numia de Bizantini i Vutelion (astazi
Bitolia, Monastir; despre identitatea lui
v. Gelzer, Byzant. Zeitschr., II (1893), p.
51), 428.
Peloponertd, 428, 431, 437.
Perinthos, oras vechiu numit mai tarziu
Heraclia (azi Bujuc-Eragli) aflator pe tAr-
mul marii Marmara Intre Constatinopol
gi Redestos, 444.
Petru, fratele lui Asan, 378, 379, 380, 381,
394, 397, 404, 405, 406, 408, 455, 456.
Pontui, Pontul Euxin, Marea Neagrk 414.
Preslava, Preslava mare, resedinta vechii
domnii bulgare, botezata mai tarziu do
Bizantini Marcianopolis, iar de Impara-
tul loan Tzimiskes, cIoanopolisv, spre
rasarit de Tarnova si nu departe de ora-
sul Sumla (astazi un sat cu acelas nume,
turc. Eski-Stambul), 380.
Prdap, ora§ In Macedonia spre N. E. de
Bitolia, azi Perlepe sau Parlep, 428.
Prosacon (Prosjek), resedinta lui Hrysos,
cetate pe malul Vardarului aproape de
Strumitza ; nu se stie -exact pozitiunea
ei, 411, 412, 413, 414, 416, 427, 428, 437.
Propontida (aMarea dinaintea MAxii Ne-
gren) astazi Marea Marmara, turceste
Mermer-Deniz, 387, 414.
Prusa, astazi Brusa, orasul asiatic, 429.
Radinos, Constantin, boier din Biza4 care
conduce pe TeodoraeamireasJaHrysos,
431.
Rakendyte,s Inseamna calic, sdrentos i e
epitetul dat de autor calugarului In clies-
30
466 HEORGRE MURNII
tiune, iar niei decum numele lui, cum
presupune tradueerea latina, 410.
Redestos, port In Tracia de Sud, astazi Ro-
dostos, 409, 434, 444, 445.
Region, orksel aproape de Constantinopol,
spre a pus, pe tarmul marii Marmara,
414,445.
Rodope, azi Despoto-Dagh, ramificatia Bal-
eanului, 426, 451.
Roman, domnul rus al Galitiei, 426, 426.
Roman, poarta St-lui, una din partile des-
pre uscat ale Constantinopolului, ocupa
locul cam dela mijloe Intro Poarta de (slur
(sud) i palatul Vlahernelor (la nord), 447.
Romei. numele national al Grecilor Bizan-
tini, 377, 378, 379, 380, 381, 382, 385, 386,
388, 390, 393, 395, 397, 398, 399, 400, 401,
404, 406, 407, 408, 411, 412, 414, 415, 416,
417, 419, 420, 421, 422, 423, 425, 426, 428,
429, 430, 432, 434, 436, 436, 438, 439, 443,
447, 450, 451, 462, 453, 455, 456.
Rurica, doninul Kievului, 426.
Rufii, 425, 426.
1?usion. oras In sudul Traciei, pe drumul
intre Kypsella i Apros, 443.
Saint-Pol, contele de, unul din eruciatii
call au cucerit Constantinopolul, 446.
Saocon. rani Sava, 393.
Sdrhii, 393.
Surdica, v. Triaditza, 335.
Selyvria, port la Marea Marmara spre apus
de Constantinopol, azi Selivri, 449.
Serres. orasul din Maoedonia, asezat hi
valea Strymonului, 397, 400, 401, 408,
436, 438.
Scopia, oras In nordul Macedoniei, turceste
liskiib, 393, 438.
Sguros, Leon, un domnitor grec In Pelo-
ponez pe thnpul eaderii Constantinopo-
lului sub Latini, 437.
Sntolenon, oras In muntii Rodopei, la sudul
muntelui numit aeum Kara-Balkan ; astAsi
se numeste Ismilan, 423.
Sosthenios, manastirea din Sosthenios. In-
tro Bizant si Marea Neagrk pe malul
curopean al Bosforului era asezat un sir
lung de mankstiri, Infra caH langa gol-
ful numit Sosthenion, cam pe la mijlo-
www.digibuc.ro
cul acestei distante era manftstirea Sfan-
tul Mihail din Sosthenion, zidita Inca din
timpul lin Constantin eel Mare 0 mai
tarziu restaurata de Justinian (v. MaHn,
Les moines de Constantinople, Paris
1897, p. 5, 22, 26, 80, 81), 381.
Stamm, localitate necunoseutl, 428.
Stenimahos, oras In Tracia de nord, mina
In Rumelia spre N. E. de Filipopol, 424,
451.
Strumitza, (was In Macedonia la stanga
Vardarului; azi Strumidia (Strumica),
408, 411, 417, 429.
Strynton, rani actual Struma In Macedo-
nia, 400.
Stumbion, oras In Macedonia, 393.
Tlirnova, rcsedinta Asanizilor, 404, 405,
434, 452.
Taurocanos, un rati In Tracia, 458.
Taurocomos, o comuna invecinata eu Adria-
nopolul, 384.
Tempele tesalice, vestita vale dintre Olimp
Ossa in Tesalia, strabAtuta de raul Pe-
neios, 428.
Tenedos, insula, 462.
Teodora, fiica sevastocratorului Isac i ne-
poat5, de ilia, a lui Alexia Anghel, logo-
ditA cu Ivancu i maritata cu Hrysos,
404, 424, 428.
Tesalia, 428.
2hes8alonike, azi Salonic, romaneste SA-
runa, bulgareste Salun, turceste Selanik,
capitala regatului lui Bonifacio de Mont-
ferrat, 379, 411, 436, 438, 439.
Thessalonikiotii, locuitorii orasului Thes-
salonike, 437.
Thierri, capetenie latina (francezA), 443.
Tornike, Constantin, fost cancelar al im-
periului bizantin, 452.
Tracia, 407, 408, 409, 430, 431, 436, 439,
447, 450, 458.
Triaditsa, numele medieval al orasului at-
tuaI Sofia; pe thnpul Romanilor se nu-
mià Sardine., 886. 893.
Troia, In evul mediu eolonizata de Armeni,
485.
Twrci, autorul ii numeste arhai i «Persil,.
(cfr. Cumani i eSeitio), 414.
 DIN N/CHITA ACOMINATOS HONIATIIL.
Tziiriitos, oras In Tracia orientalk nu de-
parte de marea Marmara, pe drurnul
dintre Constantinopol i Adrianopol, 409,
410, 431, 445.
Ungcuria, 377, 393.
Unguri (Huni), 396.
Vactunion, orlsel in Tracia de sud (Ru-
melia) 422.
Varna, 393, 426, 427.
Vasilie'al II-lea, ueigiltorul de Bulgari, 381.
Va.sterna, localitate In Tracia, 384, 458.
Vatatre. Vasile, comandantul otirii apu-
sena, 395, 396.
Vatrahocatron (cetatea Broastei), oras in
Tracia, 422.
Venetia, 434.
Venefienii, 439.
Veria, oras In Macedonia sudick aproape
de raul Haliacmon (Bistrita), 439.
www.digibuc.ro
467
Veroe, (mac in nordul Traciei (Rumelia),
probabil actualul oras Eski-Zagora, se
confundi uneori cu orasul Veria din Ma-
cedonia, 384, 386, 389, 391, 394, 453, 458.
Vidin, 396.
Vizya, Vizye, oras In Tracia orientalk, nu
departe de Marca Neagrä, 411, 431, 446.
Vlahi, v. i Mysi, 377, 379, 381, 382, 383,
384, 385, 386, 387, 388, 389, 393, 394, 395,
397, 398, 399, 400, 401, 405, 407, 408, 409,
411, 414, 416, 419, 425, 431, 432, 436, 437,
440, 441, 444, 448, 452, 453, 456.
Vrana, Alexie, general riisvrtitit Impotriva
lui Isac Anghel, 382, 392,
Vrana, Teodor, prefect in Tracia, 410, 443,
444, 445, 451, 453.
Xanthia, orag la sudul Rodopei, 423.
Zagora, alt nume dat Mysiei (Bulgaria),
386.
 NOTE GENEALOGICE I BIOGRAFICE
DESPRE

FAMILIILE BUHU I ROSETTI

FOSTI PROPRIETARI AI MOSIEI BOHOTINUL
DE

R U ROSETTI.

$ediNa dela 13 Ianuarie 1906.

Familia Buhu.
Cel dintrtiu Buhus mie cunoscut este acela caruia Alexandru Cel Bun i-a
intarit satul Cuciurul sau Cozminul, la 22 Decenivrie- 1421. (D, Dan, Ma-
nastirea i comuna Putna, p. 190). in documentele veacurilor XV si XVI se in-
taInesc adesea Buhusesti, dar sirul lor neintrerupt incepe cu Simion Buhus,
crtsatorit cu Eftimia (Pomelnicul Bisericanilor in Uricar, XXIII), care a trebuit
sa se nasca pe la inceputul veacului XVI.
Fiul lui Sirnion, Cristea Buhus, a fost casatorit cu Nastasia Prajascu si a
frtcut pe Dumitrasco Buhus. Dintr'un document din 1669, aflator la Arhiva
Statului din Bucuresti, (Condica I a Manastirii Trei Ierarhi, No. 219), rezulta
ct Cristea Buhus a fost silit, nu stim pentru ce pricina, sa fug% in «Tara
Nenatasca», lasandu-si sotia in Moldova. Deoarece nu se mai intoarse, Nastasia
se casatori pentru a doua oara. cu Ion Caraiman care fu Paharnic Mare.
Dumitrasco Buhus, pe care il vedem Diac dela 1615 pitna la 1623 (Uricar,
XVIII, p. 452, 294, 506, 530), Vtori sau Treti Logofat la 1623, Vtori Vis-
ternic dela 1629 inainte, devine Vel Visternic pe la 1640 si moare Vel Spatar
«in zilele lui Vasile Lupu Vv» la mosia lui Crivesti, la 15 Martie 1647 (Mel-
hisedec, 0 vizitel, la 48 indndstiri, etc.). Vremea lui de vaza fu Domnia lui Vasile
Lupu. Se crisatori de dourt ori: intaiu cu una Iliana, nu stim din ce fami-
lie si al doilea, inainte de 1639, en Dafina, fiica Comisului Mihail Furtuna
(Uricar, XX, p. 246) si a Crastinei (Uricar, XXII, p. 192). Dupa moartea lui

www.digibuc.ro
470 RADII ROSETTI

Buhr's, Dafina se casatori eu Istratie Dabija care fu Domn. Buhus a avut

cu Dafina urmatorii copii:
1) Anastasia, Doamna lui Gheorghe Duca Voevod ;
2) Tudosia, casatoritti cu Stolnicul Miron Bucioc, Treti Logofat la 1653,
Clucer la 1658, Vel Medelnicer la 1659;
3) Neculai Buhu§ Vel Logoftit la 1665, casatorit cu Anita; a avut doi fii, Ion
si Gavril si o fah, Irina, easkorita lpe la 1670 cu Manolache Ruset, fiul Cu-
pariului, atunci Vel Jitnicer, pe urrria Vel Comis, Yei Postelnic si Vet Vornic ;
4) Lupasco care fu Vel Spatar in Tara Romaneasca, unde muri intre
1676-78, casatorit cu Safta, fata lui Jordache Cantacuzino Vel Visternic in
Moldova.
5) Alexandru care fu vestitul Hatman Buhus, despre care Letopisetile
vremii vorbesc necontenit;
6) Irina;
7) Iliana;
8) Alexandra, casatorita cu *atrarul Gh. Arapu ;
9) Maria, casatorita cu vestitul Vornic Iordache Ruset, fiul Cupariului §i
frate lui Manolache. (Arätärile tuturor cronicarilor conglasuesc pentru h ne
spune ca Maria este fata Dafinei cu Buhus si nu cu Dabija Voda.)
10) Ion Buhus, cumnatul lui Manolache Ruset, pomenit in memoriul de mai
sus, casatorit cu fiica Iui Chiriac Sturza, Vel Paharnic sub Antioh Cante-
mir, Logofat sub Constantin Duca (1693-1696). Caimacam in a doua Domnie_
a lui N. Mavrocordat.
In secolul XVII mai gttsim un Constantin Buhu§ sau Buhusel Contimporan
al lui Dumitrasco Visternicul, fiu adoptiv lui Neculai Seachil, (Academia Re-
mana, Pach, XXXII, No. 10, 23, 74; XXXIII).
Nu stim care din feciorii lui Dumitrasco Buhus era tatal acelui Dumitrascu
pe care Constantin Duca Voda 11 trimisese in Tara-Romaneasca ca sa ucida
pe Lupul Bogdan Hatmanul, dusmanul lui Duca care fugise la Brancovartu.
«Ce apoi Dumitrasco Buhus macar ca au, fost var primare cu Constantin
Duca Voda, nu s'hu abatut spre ucidere, sa-si piarda credinta catra mosia
sa, sa se cheme ucigas, ce au facut crestineste, and Stire cu taina lui
Bogdan Hatmanul, care apoi §i el Wand mestesug, prinzand pre Dumitrascn
Buhus §i cercandul, au gasit pistol mic, in maneca supus si asit and stire
lui Basarab Voda, I-au pus la opreala de au sazut cateva zile la inchisoaw
§i pre urrna I-au slobozitD. (Letopis* (Neculai Costin, II p. 45).
aCa trimisese Duca Voda pe Dumitrasco Buhus sa ornoare pre furis, in
Bucuresti pe Bogdan Hatmanul ; ce Buhus, ca un fiecior de boier si de nem,
n'au vrut sa faca acel lucrit talharesc; si dupa ce au mers in Bucuresti, au
spus lui Bogdan, si Brancovanului Voda». (Letopisofe, Ion,Neculcea II, p. 271).

www.digibuc.ro
 FAMILIILE ROMEO I ROSETTI 471

Dupl moartea lui Neculai si a lui Ion Buhus, Buhusestii desi urmeazii
a face parte din fruntea boierimii, nu mai sunt in vaza. Familia lor se
stinge cu moartea LogofIttului Dumitru Buhus, ascut la 1806, mort la
1846, la mosia sa Crivesti, uncle se vede mormântul lui cu epitaful facut
de Costache Negruzzi. (Melhisedec op. cit. loc. cit. (1).

Familia Rosetti.
DupA traditiunea pastratA in familie, Rosetestii ar fi originari din Genova
de unde un Ion Rosetti ar fi venit in veacul XIII la Constantinopole. Aici,
casatorindu-se cu o fata de neam mare af fi trecut in legea ortodoxii, iar
urmasii lor au facut parte din cea mai inaltA aristocratie bikantinA. D-1 E.
Rizo Rangab6, dupa Vie de .Nicolas Sophianos, in Emile Legrand: Bibliographic
hillinique, Ellinomnitnon a lui A. Mustahides, p. 157 si 295 si Filologia de-
nied,' a lui Constantin Sathas, p. 145, Ipretinde ca un loan ,Rossetos fugi la
Coron dupa luarea Tarigradului de catre Mahomet II, se crtsAtori i muri
in acel oras, uncle se vede mormantul lui pe care i se &A calificativul de
evpatridis Coronaios», nobil dela Coron. lin Mihail Rossetos muri in yea-
cul urmator la Venetia uncle fiii sAi, cari faceau parte] din comunitatea gre-
ceascA de acolo, ii ridicara un mormAnt in anul 1544. D-I Rangabe crede crt
Lascaris Rosseto, Mare LogolAt al Patriarhiei Tarigradului, ar fi fost fiul
unuia din feciorii lui Mihail. Tot d-1 Rangabe aratA ca, dupa De la, Croix,
familia Rosetti ar fi fost una din cele seaptesprezece familii nobile aduse
de Sultan in capitala sa din provinciile in care fugise dui-A cucerirea Ta-
rigradului in 1453. D-1 Stefan Greceanu, in brosura sa asupra Comitelui
Neculai Rosetti (pag. 10), ne spune fArt a-§i arAtA izvoarele, et Rosetestii
erau, in veacul XVII, a doua familie din aristocratia tArigradeana.
Aceste toate sunt simple traditiuni sau presupuneri, mai mult sau ,rnai
putin verosirnile. Le cited fArrt a garanta intru nimica temeinicia Ior.
Cert este cit Rosetestii se scoboart din Lascaris Rosseto, Mare Logollit al
Patriarhatului, in care calitate 11 vedem sernnand, alAturea cu Patriarhul Chiril,
in anul 1629, un act adeverind legitimitatea copiilor lui Radu Mihnea (2). El
se casAtori cu Bella, fiica lui loan Cantacuzino, agentul lui Mihai Viteazuj
Ia Tarigrad, al treilea fiu al vestitului Mihai Cantacuzino (Saitanoglu) dela
Anhial si a fiicei lui Mircea Ciobanul, Domnul Terii-RomAnesti.
Lascaris Rosseto avit doi fii: Constantin si Antonie. Cel de al doilea veni de
tAnfir in Moldova unde ii vedem bucurandu-se de oaresc,are vazA crtci, dupit
(1) Datoreso cea mai mare parte a notitelor de mai sus, amabilititii colegultd meu dela
Ministerul Afacerilor Staine, d-lui N. Docan.
(2) Hurmuzaki, IV, p. 429.

www.digibuc.ro
472 RADII ROSETTI

moartea lui *tell-mita Voda, este trimis de tara lit Poattrt, sub porecla de CM-
ritrt Draeu (Drabon sau Drace) Ruset, impreuna cu Postelnieul Alexandru Costin,
cu veste de moartea lui *tePanitil i rugaminte de a fpune Domn de -taxa
pe Dabija Vornieul (1). Iar n urma, la 1675, a ajuns Domn. Depesile bailul
lui Venetiei catre Doge il numese Antonio Rossetti, de, natiune greGi dan,
du-i calificativul de negoziante (2) i zic ca a obtinut Domnia n schimbul a
sasezeci pungi de bani. Este probabil cit, ca mai -WO fruntasii Tarigradului,
se ocupa cu comertul. II vedem numindu-se Antonie Ruset in hrisoavele lui.
Antonio Ruset fu un Domn nelacorn, drept i milostiv; tcAntonie Voda, macar
ca era, grec si strain tarigradean, dar era, mai bun Dornn decat un Oman-
tean, nici un obiceiu rau in Ora in zilele lui n'a Mout; ce Inca si cate au
gasiti de altii Tele, multe au lasat (parasit)» (3).
Antonia Vodit avea, trei flu i (Iota fete. Cei trei fii, Alocu, Joan si Iordache,
«erau, desmierdati, fara de frica; âmblau pin Ora cu multi feciori de rnazili,
nebuni, stransi cu dansii, de fliceau multe giocuri i betii i nehunii prin
targuri. i prin sate boieresti, de luau femeile si, fetelei oamenilor cu, deasila
de-si racleau, de dansele; ce nu nurnai a oameni prosti, co 0, a oameni cle
frunte si de cinste» (4). Iar Domnul era, slab cu dansii.
Alt cronicar zice: «lath cand au fost veleatul 7186, au chemat imparatia pre
feciorul lui Antonio Voda, pre Alexandru Beizade la Poarta, care era citlaret
bun si curvar foarte; pre multe locuri facea ilit de lila fetele oamenilor cu sila,
insa oameni prosti. Libovnic era, la hrtuturi si la alergitturi de cai, Insa nu
path pe nime Ja tata-sau; de nu graia de bine pe om, de rau nu-1 graiap (5).
De al treilea fiu, lordache, ne povesteste Constantin Capitanul ca trilia n Bu-
curesti la curtea lui Duca Voda, si and auzi ca tatal situ fusese ridicat la
scaunul Moldovei, incepit sri planga. Jar putin dupa asta se Meuse «Grecul»
atat de trufas, incat nici nu mai puteai vorbi cu el (6)4
Antonie wort, fu mazilit in urma intsigilor lui Duca, ajutat de Miron Costin
si de Buhusesti. Dus in lanturi la Constantinopol, fu canit cu tulpang ce
i se ditdeau sri, le inghita, apoi se trageau inapoi ca sft-i scoata .matele la
gura (7), spre a-I sili srt crate unde-i, sunt aseunsi banii. «El bani nu strait-
sese ca lacorn nu era, ...o (8) dar Turcii i-au luat tot ce avea, astfel ca nt-
maso sarac en desavarsire.
(1) Letopisete, I, 373, II, 3, 193.
(2) Hurmuzaki, IX, p. 288.
(3) Letopinte, H, 212.
(4) Ibid., II, 213.
(5) Ibidem, II, 14.
(6) Constantin Cilpitanul Filipescu, Istoriile Dontnilor Terii-Románefti, 189.
(7) Letopisete H, p. 16.
(8 Ibid., ibid.

www.digibuc.ro
 FAMILIILE EMUS SI ROSETTI 473

Nu §tim cu eine era casatorit nici Antonia Voda nici flu! Mu mai mare,
Alexandru, supranumit Beizade &rani la. Al doilea fiu, loan, se casatori cu
Iliana fata lui Alexandru Mavrocordat (Exaporitul). Al treilea fiu, Iordache,
a fost casatorit cu o fata a lui Gheorghe Ghica Voevod.
Din al doilea flu (Ioan) al lui Antonie Voda, se trag Rosete§tii din Tara-Ro-
maneasca, atat urma§ii lui Radu Rosetti cat §i ai lui C. A. Rosetti, cei supra-
numiti Bibica (Bei§or) cari traese atat in Romania cat §i in Grecia §i, pro-
babil, Rosete§tii dela Boto§ani (1).
Mu It mai mare vaza in tara noastra au avut insa urma§ii celui dintaiu
flu al lui Lascaris Rosseto, a Cupariului Constantin.
Dupa cateva cuvinte din Istoria Ieroglificd a lui Dimitrie Cantemir (2) ar
rezulta ca acest Constantin a fost dintaiu marinar. Nu §tim in urma caror
imprejurari el veni in Moldova unde il gasim Cupar in vremea lui Vasile
Lupu. Mai pe urma il vedem avand la Tarigrad o mare vaza §i trecere.
«Era Cupariul cel batran, unul din TArigradenii cei de frunte .. .* (3).
« ... numai Toma Vornicul §i cu frate-sau, Visternicul Iordache, Cantacu-
zine§tii cei batrani, s'au ajuns cu nepotu-sau (4), cu Cupariul Ruset eel ba-
trail, avand Cupariul trecere §i cinste la Poarta ...* (5).
D-1 Rangabe, porninci dela faptul ca una din fiicele vestitului Scarlat Be-
glitz! (tatal lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul) se casatori pe la 1635 cu
un Rosetti, crede ca, acesta era Cupariul (6). Aceasta presupunere este inta-
ritA §i de Cantemir in Istoria Ieroglificei (7) caci el ne zice ca Rasul (Mihalache
Ruset) intelegea bine vorbele intortochiate ale Camilopardului (Exaporitu-
lui) din cauza «amestecarii sangelui». Cupariul ay-CI cinci fli:
1) Lascarache, nu se §-tie cu cine a fost casatorit;
2) Iordache, casatorit; 1) cu Maria Buhu§, flica lui Dumitru Buhu§ §i A
Dafinei, §i. 2) cu fiica Logofatului IsIeculai Racovita;
3) Manolache, casatorit cu Irina, fata lui Neculai Buhu§ §i a Anitei;
4) Mihalache, casatorit nu se §tie cu eine;
5) Scarlatache, casatorit cu una Victoria din Pera.

(1) Dupa catagrafla boierilor din 1828-1830, banal Rosetestilor din Botosani, Comisul cu
Caftan Neculai Roset, fusese nascut In Constantinopole.
(2) D. Cantemir, Istoria leroglifica, VII, p. 259.
(3) Letopisete, II, 17.
(4) Toma si Iordache Cantacuzino, find feciorii lni Andronic Cantacuzino, flul eel mai mare
al lui Mihai Cantacuzino (aitanoglu), iar Bella flica celui de al treilea flu, Ion, ea le era vara
primara, iar Cupariul prin urmare nepot de vara primara.
(5) Ibid., ibid., p. 192.
(6) Le Livre d'Or de la Noblesse phasariote par un Phanariote, p. 196.
(7) Cantemir, Istoria Ieroglified, p. 143.
*

www.digibuc.ro
474 RADII ROSETTI

Rolul jucat in Moldova de ace§ti cinci fii ai Cupariului este cunosout, nu-
mele lor se gase§te mai pe fiecare pagine, a Letopisetelor. Al doilea din ei,
Iordache, supranumit matca tuturor rdutdtilor, fu adevaratul stapin al Mol-
dovei vreme de peste doutizeci de ani. Domnii, spre a ramitnea in scaun,
trebuiau sit se inteleage, cu &Maul; multi din ei au fost maziliti numai'prin
vointa lui cu ajutorul fratilor sai ram* la Tarigrad.
Lupta ce o purtara cu varul lor *erban Cantacuzino, inchisorile, muncile
§i bejeniile lor seamitna mai mult cu peripetiile unui roman istoric dealt
cu istorie adevaratit. Vedem pe flii Cupariului dela inceput inteo tabitra, cu
totul du§mana mo§ului lor, Antonio Voda, find protejatii lui Duca, cu care
se ingradise prin cesatorie, al doilea fiu al lui Costandin Cupariul, Iordache,
luind de sotie pe Maria, o fate, a lui Dumitra§co Buhu§ §i sore, cu Anastasia,
Doamna lui Duca \Tod& Nu incape indoiala ca, mai ales la inceput, Jura
uriti terii §i C. aceasta ura era, in multe priviri, indreptatitä.
Ca toti Grecii veniti dela Tarigrad in terile romane, ei nu erau altoeva
cleat ni§te aventurieri in deplinul §i intregul inteles al cuventului : ye-
niau aici numai pentru ca sa cucereasca avere qi situatii cu vaza. Mol-
dova §i Tara-Romaneasca erau, pentru Grecii din Tarigrad, ceeace erau
Mexicul §i America de Sud pentru hidalgii skraci din Spania. Ba ele erau
chiar ceva mai mult pentru Greci. Pe cand Spaniolii aveau o tart ce o
puteau numi a lor, Grecii din Tarigrad traiau robiti de o imparatie pagan&
§i find astfel ca §i. Para de tart, putinta de a-§i face o patrie in frumoasele
Principate de peste Dunare nu putea sit alcatueasce, decat un temeiu mai mult
pentru a-i atrage.
Cupare§tii aveau toate insu§irile unor aventurieri: agerimea de minte, in-
drasneala qi dibacia, dar aveau §i cusururile lor fire§ti : litcomia §i lipsa de
ori ce scrupul. Crescuti intr'un mijloc care gemea de clout veacuri sub ti-1
rania cea mai salbatict, cu totul dezarmati §i neputincio§i fata, de cumplitul ar-
bitrar al Turcilor, invatase sa, manueasca singura arma a neputincio§ilor, intriga,
cu cea mai desavar§ita maiestrie, iar tovarit§a nedespartita a acesteia, disimula-
rea, nu avea taine pentru dan§ii. Mijlocul in care ei crescuse la Tarigrad,
fara a se putea, numi intelectual, era neasemanat mai fin §i mai cultivat decal
acel al boierimii moldovene §i muntene. Cupare§tii, sau Rusete§tii, cum se
iscalira ei in actele moldovene§ti, aveau asupra boierimii in mijlocul oareia
se a§ezara o sdrobitoare superioritate intelectuala. Era, lucru firesc ea pa-
mentenii sa fi fost cuprin§i de lira fatt de ace§ti straini cari §tiuse sa aca-
pareze atat de repede favoarea Dornnilor §i slujbile cele mai grase.
Folosindu-se de ajutorul lui Duca, se casatorire, cu fete bogate de boieri
mari §i, ajun§i astfel deasupra, nevoii, §tiura sa puie mane, pe slujbe mari
cari facure, sa crease& repede averile bor. Ei dovedira in acele slujbe, mai

www.digibuc.ro
 FAMILIILE BURU I ROSETTI 475

Cu same, Iordache, tJ agerirne si o dibacie deosebita, aducand folos i lor

si Domnilor. In invinovatirile ce li se adue 4 cronicari trebue negresit sa
facem o parte insemnata invidiei boierimii pamantene care, fara, a avea, mai
multe scrupule decat Cuparestii, era departe de a II inzestrata cu aptitu-
dinile lor.
Cand. Miron i Velicico Costin ziceau lui Cantemir, la masa: «mai des cu
pahardle, Maria Ta, si mai rar en. oranduiele», suntem in drept a conchide
cá invidia vorbia inteinsii mai tare dead durerea de Ora, caci sub Duca
Voda, 'eel mai lacom i eel, mai crud dintre toti Domnii de pe acea vreme,
orancluielile erau neasamanat mai mari si mai dese decat sub blajinul Can-
temir, totus Miron Costin, in slujba, tare, mare i in masura de a vorbi
Domnului cu greutate, taxeä molcum si cumpara sate peste sate.
De altmintrelea, toate invinovatirile de mánceitorie a banilor Visteriei a-
duse Vornicului Iordache, matea tuturor rauteifilor cum. il porecleste Ne-
culcea, atat pentru vremea cat slujise in Tara-Romaneasca cat i pentru aceea
in care manuise banii domnesti in Moldova, cad ou desavarsire. Cantemir ii
inchide, II cazneste cetluindu-i eapul cu un lant, Ii iea treizeci sau patry-
zeci de pungi de bani, dar pe urma recunoaste ca, Vornicul n'a fost yinovat,
ii despagubeste de pagubele suferite pi4 da Visteria Ora pe man& ii ve-
dem asemenea nimieind cu totul invinovatirile aduse de erban Cantacuzino
§i stabilind nevinovatia lui in chip stralucit. (1)
Erau, pe acele vremuri, pentru un om puternic, prea multe chipuri de a
pune mans, pe sate si pe bani, pentru ea niste barbati atat de dibaci cum
erau Cuparestii sa se fi legat de banii Visteriei.
Incat priveste uciderea Costinestilor, nu incape indoiala ca Cuparestii in-
demnarA pe Cantemir la indeplinirea ei, pe cat ln fu cu putinta. Vinovatia
lui Miron Costin intiadevar n'a fost dovedita pAna acum, dar faptul ea Ve-
licice conspire. impotriva Domnului nu se poate pune in indoiala. Daca el
ar fi izbutit, putem lesne ghici care ar fi Lost soarta uritilor Cuparesti. Pentru
a scapa zilele lor, au staruit pe lAngá Domn ca acesta sa iea viata Costinestilor.
Pe langa cele povestite in Letopisete, gasim multe amanuntimi asupra Cu-
parestilor in doua opere ale lui Cantemir: Viap lui Constantin Cantemir
pi Istoria leroglifie4, Trebueste insa, incat priveste cea de pe urinal sa se
faca, partea bogatei imaginatii si a nu prea deosebitei iubiri de adevar cu care
era inzestrat invatatul si ilustrul autor.

(1) Vezi cartea de judecatri a lui Constantin Cantemir Voevod, din 7197, publicatrt in
Analele Acad. Rom. XVII, p. 197. Rriposatul V. A. Urechia orede c Postelnicul Iordache
despre care se vorbeqte aici este un Cantacuzino, dar nu ineape Indoia1 a este vorba, tie
Iordache Ruset.

www.digibuc.ro
476 RADII ROSETTI

Iordache si Manolache Ruset murira in tara, cel dintaiu la sau dupa

1719 si cel de al doilea la 1717. Simtirile de ura, cari ei le starnise la in-
ceputul carierii lor printre boierii pamanteni fusese cu desavarsire potolite
de vreme : cu totul asimilati mijlocului in care traise atatia ani, nu mai
erau priviti de nime ca strAini.
In vremea rasboiului dela 1711, Iordache, care se aratase potrivnic trac-
tatului incheiat de Cantemir cu Petru cel Mare, ova cinstea sa fie consi-
derat de Imparat ca un dusman atat de primejdios, incat puse sa,-1 ridice
si-1 trimise cu o escort& de cincizeci de dragoni la Kiev, unde il tinil doi
ani sub paza.
Fiii Cupärestilor nu se deosebiau intru nimica de ceilatti boieri, nime
nu-si mai aclucea aminte ea pärintii lor fusese straini.
Iordache Ruset lasa la moartea lui cea mai mare avere teritoriala ce s'a
vazut vreodatli in Moldova: toti fiii lui impartind-o fur& bogati. Ei si urmasii
lor, in cursul veacului XVIII, ocupara, cele mai inalte demnitati ale tuff:
Logofeti Mari, Vornici Mari, Hatmani, Visternici. Unul din ei, Hatmanul
Vasile Roset, fu unul din intemeietorii Sfantului Spiridon, al carui ctitor ra-
mose pana la moartea lui.
Ei se impartira, in cursul acelui veac si a celui urmator in mai multe ra-
muri, numiti: Balänesti, Ciortesti, Pribesti, Roznovanesti, SoIesti, dupa, mosia
unde isi aveau asezarea de capetenie.
Din urmasii lui Manolache Ruset, fiul sal, Vornicul Stefan, ajunse la dem-
nitatea de Vornic Mare. Averea lui Manolache fusese cu mult mai mica
dead a lui Iordache. Cu toate ca facura mai multe casatorii frumoase,
vedem aceasta avere scaz&nd in cursul generatiilor ; urmasii lui Stefan, afar%
de unul din nepotii sal de fiu, Neculai, casatorit cu Catrina Sturza si care
ajunsese Vornic Mare, o dusera numai Oa la Medelnicer, Comis sau Ban.
Casatoria Zoitei Roset cu Alexandru Moruzi, fiul lui Constantin Moruzi
Voevod, ajuta pe fratele ei, Raducanu, sa ajunga la demnitatile cele mai
inalte Fi. sa, adune o frumoasa avere.
La inceputul veacului XIX venira din Tarigrad mai multi urrnasi ai lui
Antonie Voda. Unul din ei, asezandu-se la Bucuresti, dadil nastere ramurii din
care a iesit Constantin Rosetti, neuitatul apostol al neamului roman, sufle-
tul partidulin liberal.
Vedem pe Rosetestii din Moldova ocupand un loc de cinste in rniscarea
de inviere a neamului. Patru din ei sunt arestati cu prilejul miscarii dela
1848, trei sunt surguniti la Brusa. Dela 1856 pana la 1859 toate ramurile
familiei dau, in Moldova, partidului Unirii membri ageri si convinsi : ma-
nifestele lui sunt pline de numele lor. In sfarsit, printre ofiterii ucisi in

www.digibuc.ro
 FAMILIILE BUHR§ SI ROSETTI 477

rasboiul nostru de neatarnare se gaseste un Rosetti: Locotenentul loan Bi-

bica Rosetti, apartinand unei ramuri veriite de curand in tar&
and, pe la finele veacului XVIII si inceputul celui trecut, uzul limbi-
lor francezti, si german& incepü sa se raspandeasca in tara, iar coresponden-
tele cu strainittatea devenira mai dese, vedem pe Rosetesti ischlindu-se, pe
actele scrise in acele limbi sau desemnati in corespondentele particulare si
oficiale, ca Rosetti sau Rossetti, potrivit traditiunii pastrate in familie despre
originea lor genoveza.
Armele intrebuintate de familia Rosetti sunt : pe un scut taiat (coupé) de
argint si albastru (azur) o cupa de argint cu trei roze iesincl dintr'insa, iar
deviza poarta : Sereno aut nubilo sospes.
Pecetile vechi, din veacul XVIII, poarta, tot aceste arme. Pe cateva din-
tr'insele cupa lipseste, cele trei roze, legate impreunti cu o panglica pe care
este scrisa deviza, sunt asezate cleadreptul pe scut. La Roznov se pastreaza.
Inca cateva piese de argintarie, &cute in vremea Logoatului Neculai Roset
Roznovanu, adica din a doua jumatate a veacului XVIII, pe care se \rad
sapate aceleasi arme cu deviza tradusa in limba roman& prin cuvintele : In
8enin qi in negurei teafetr.
Persoane demne de incredere ne-au asigurat ca tot aceste arme se vedeau
sapate deasupra usii de intrare a culla din Pribesti (tinutul Vasluiu) care,
dupa cum dovedeste inscriptia de pe piatra deasupra usii pivnitii acelei
curti, a fost cladita de Vornicul lordache, al doilea fiu al Cupariului. and
am fost la Pribesti, in anul trecut, am gasit toatá cam precum si usorii de
piatra acoperita cu un strat gros de tencuialit: n'am putut deci vedea nici
urma de armurerii.
Presupun ca, la inceput acest blazon purta numai cele trei roze cu deviza,
cupa mi se pare a fi o adaugire de gust indoielnic a lui Constantin Cupariul.
Toate pecetile ce le-am vazut poarta ate o coroana care este cand du-
cab., Mud princiara, ducl de o forma cu. totul fantezista si necunoscuta in
heraldica.
In realitate, dacá nu se poate contesta Rosetestilor dreptul de a se servi
de armele intrebuintate de familia lor de cand aceasta a venit in Ora, este
cert ca ei nu au drept la nici un fel de coroana. Coroana este accesoriul
unui titlu nobiliar si Rosetestii, ca aproape toate familiile boierecti romane,
neposedand nici un titlu nobiliar harazit de vreun suveran strain (caci la
noi titlurile n'au existat nici odata), rezulta ca ei, de ate ori isi impodobesc
blazonul sau monograma cu o coroana, uzurpa uri semn la care nu au drept.
Singura podoaba ce o pot pune deasupra blazonului este un simplu coif de
nobil vechiu, cu cinci gratii sau, ceea ce mi se pare mai corect, un calpac
de boier.

www.digibuc.ro
478 RADII ROSETTI

Faptul de a intrebuinta coroane princiare, contale sau altele, se poate scuza

la bunicii §i parintii noOri din cauza neinsemnAtatii cuno§tintelor relative
la istoria terii 0 a familiilor pe acea vreme. Dar astazi, cand acea istorie
incepe a fi cunoscuta Ora in amanuntimi, cand suntem in stare s& ne facem
o idee exacta despre situatia adevarata a Domnilor §i a boierilor romani,
astazi un asemenea fapt, pe MO, cá constitue o uzurpare, ne face ridicoli
in fata strainatatii care cunoa§te prea bine valoarea coroanelor ci a titlurilor
romane (titres valaques).
Faptul ca Antonia Vod& a domnit in Moldova, nu poate indreptati vreo
ramur& a familiei Rosetti sa poarte titlul de Print sau s& se serveasca de
coroana princiara.
Mai intaiu, titlul de Domn nu corespunde de loc acelui de Print, dup& accep-
tiunea data de heraldic& acestui cuvant. Apoi de vreme ce nici Domnia
nici titlul de Domn n'au fost ereditare la noi dup& stingerea dinastiei na-
tionale, cum ar putea acest titlu c.i. atributurile lui sa fie ereditare ? Ratio-
nand intr'acest chip, fiii unui episcop sau arhiepiscop catolic (nascuti ina-
into de intrarea tatalui in ordine) ar fi in drept Ea poarte in armele lor ca-
pela arhipastoreasca sau pastoreasca la care au drept toti acecti chiriarhi
in terile cu nobilime organizata. Iar a sustinea ca. arendacii de Domnie greci,
pu§i de Poarta ca O. exploateze terile noastre pe cativa ani sau numai cateva
luni, schimbati dupa placul Vizirilor §i dupa marimea ofertelor concuren-
tilor, puteau sa alba caracter de suverani, este a se face de its.
In cat prive§te titlul de Conte harazit de Imparatul German lui Neculai
Rosetti, fiul Vornicului Iordache §i sotul Domnitei Ancut,a Brancoveanu, in
anul 1733, el este cat se poate de autentic, dar este stins cu desavarcire,
deoarece, cum a dovedit-o cu prisosint& d-1 Stefan Greceanu in brocura sa
asupra Contelui Neculai Rosetti, el n'a lasat urmaci barbatecti.
Neculai ci Scarlat Rosetti au obtinut dela Imparatul Ferdinand al Austriei,
in anul 1842, recunoacterea titlului de Conte harazit lui Neculai Rosetti dan-
du-se drept urmacii lui. Ei au indus deci astfel (presupun ca erau de bun&
credinta) camera heraldic& din Viena in eroare, dar titlul lor era perfect de
valabil. tns& ei murind fara urmaci, stins este ci acest titlu.
D-1 Rizo RangabO in cartea sa II-10ra, cu toate scrisorile ce i-am scris pen-
tru a-i dovedi neexistenta unor asemenea titluri, un intreg §irag de Printi
ci de Conti Rosetti. D-1 Rizo Rangab6 are mania titlurilor ci le distribue
cu o extraordinara darnicie tuturor familiilor despre cari vorbecte. Cartea
d-sale este o opera menita, nu a expune originile ci genealogiile adevarate ale
familiilor despre cari se ocupa, ci a maguli vanitatea acelora din membrii
lor cari simt trebuinta de a se impodobi neaparat cu titluri chiar neadevärate.

www.digibuc.ro
 PAMILIILE 1311FIII$ $1 ROSETTI 479

Acest pleat nu este de altmintrelea singurul de care sufere cartea, ea este,

mai ales in a II-a editiune, plina de greseli nepermise, de anahronisme, de
confuzii cumplite: fiul este luat drept tatal sau vice-versa, viii sunt ingro-
pati 1 mortii reinviati. Pretentiunea d-lui Rangabe de a aerie o carte de
asemenea natura far% a avea cea mai slaba cunostinta despre istoria noastra,
MA, macar a Oi bine romaneste, Fara a veni in tara sa-si adune datele din
arhivele publice i particulare, a avut drept rezultat sa-1 facit sl ne vor-
beasca de republica Campulungului care ar fi fost neatiirnata de Turci intre
1660 si 1740 (Livre d'Or, p. 34) O st ne prezente (Ibid., p. 15 sq.) un inve-
selitor ghiveciu de Musatini si de Basarabi, in care intalnirn pe qtefan eel
Mare Basarab §i pe Petru Barel Basarab.

Vornicului Manolache Ruset.

Manolache Ruset era al treilea fiu al Cuparului. In a doua Domnie a lui

Duca Voda (1669 1672) el era Jitnicer si se citsatoria cu Irina, Rica lui
Neculai Buhu i prin urmare nepoata Domnului care tinea pe Anastasia,
sora lui Neculai Buhus. In 1672 il vedem Comis Mare. Ca si fratii lui, urma
pe Duca in Tara-Romaneasca, in vremea Domniei acelui Domn acolo (1674,
1678). -La a treia Domnie a lui Duca in Moldova pled, cu dansul si cu oastea
la asediul Vienei (1683). and, la intoarcerea lor in tara, Duca fu inconjurat
in ziva de Craciun (1683) de un podghiaz lesesc al lui Petriceico in curtea
dela Domnesti, Manolache Ruset indeplinia slujba de Sulger si era cu mosul
nevestei lui, cu vestitul Hatman Buhus, la gazda in sai. Hatmanul care in,
calecase indata ce prinsese de veste, trimise de Barg pe Manolache la Foe,
sani, unde era Doamna, sag ceara bani ca sit faca, slujitori sa vie sa scoata
pe Voda. Dar Doamna, foasta amanta a lui Serban Cantacuzino, mai lacoma
Inca si mai sgarcitit cleat satul ei, nu voi sa dea bani, zicand cit intaiu sa
scoata pe Vocla i apoi va da bani. Nurnai tefan, fiul lui Radii Voila i gi-
nerele Ducai Voda, incaleca cu cativo, Seimeni si veni la Domnesti in ajuto-
rul socru-sau. Dar Seimenii din Curte cari urau pe Duca, vazand cit vine
gloat& asupra Lesilor, un bulubasa a lor, numit Dediul, deschise poarta si
Lesii intrand in Curte puserit maim pe Duca Voda, pe care-I dusera in Tara
Lesasca unde i muri.
Cuprins in ura cu care Serban Cantacuzino prigonia pe frate-sau, Manolache
fu silit sa se destareze si el la inceputul domniei lui Constantin Cantemir si se
intoarse numai dupa ce frate-sau se impaca cu Domnul, primind intaiu Sta-
rostia Putnei i pe urma Postelnicia. Sub urmasii lui Cantemir, Manolache urma
A impartaseasca urile i prieteniile, zilele bune i zilele rele cu frate-sau.
Ajunse Vornic al Terii de Sus in a doua Domnie a lui Mihai Racovita, in

www.digibuc.ro
480 RADU ROSETTI

anul 1707. in intaia Domnie a lui Neculai Mavrocordat, acesta arum& in

inchisoare pe Iordache Visternicul si putin lipsi sa-i taie limba. Voind sa, puie
mina vi. pe Manolache care se afla la Ora, la Bogdanesti, pe Oituz in ti-
nutul Bacaului, trimise pe un Ciohodar cu vreo patruzeci de Seimeni ca sa-1
prind a. si sa-1 aduca la Iasi. Dar niste prieteni dandu-i de veste, Vornicul
stranse cincizeci de oameni voinici, slugi si tarani din satele sale si veni sa,
atie calea oamenilor domnesti in lunca de arini care acoperia malurile Ca-
iutului celui Mare, sub biserica Popenilor. indata ce Ciohodarul si. ceata lui
trecura, Waal, Vornicul Manolache cu ai sal s'aruncara asupra lor. Oame-
nii domnesti o luara, la fuga indata, dar Ciohodarul si vreo zece Seimeni
cazura in manile Vornicului. Acesta, dupa ce lua scrisorile ce le gasi asupra
Ciohodarului, ii trimise pe toti inapoi la Iasi dar cu urechile taiate (1), apoi
trecii granita la Bretcu.
In a doua Domnie a lui Neculai Mavrocordat, care de astadata trilia in
bune relatiuni cu fratii Rusetesti, ostenii lesi si svedezi cantonati in Ora
faceau fel de fel de jacuri si de strickiuni. Cu toate crutti.rile ce le avea
pentru Carol al XII-lea, Poarta trimise in sfarsit porunca lui Mavrocordat
sa-i scoata, din Ora si o parte din acesti osteni fura desarmati Para impo-
trivire de Hatmanul Ion Buhus si de Agii turcesti.
La Bacau era un numar insemnat de Levi si de Svezi si ei eraii deosebit
de suparatori, jkuind cand intr'o parte cand intr'alta. Stolnicul Stefan Ruset,
fiul lui Manolache, sedeà la portile Bacaului, la casa lui din satul Margineni,
care era atunci incunjurata de un zid puternic. Satenii diu Margineni, ne mai
putand rabda jacurile vi siluirile ostenilor, se adapostise cu ce aveau mai de
pret in ograda Stolnicului, unde se stransese merinde destule, portile fura in-
chise si o zdravana straja de puscasi pusa pe ziduri. Lesii incunjurara, ograda,
dar nu indrasnira sa-i dea asalt.
Stolnicul temandu-se sä nu se sfarseasca merindele, caci aye& de hranit
o multime de guri, se folosi de o noapte intunecoasa pentru a trimite ta-
talui sau, la Bogdanesti, stire prin trei oameni deosebiti despre impresu-
rarea lui. Unul din oamenii trimisi, un Tigan, fu prins de Levi si muncit Mu;
ceilalti doi, un Ciangau si un Roman, ajunsera impreunä la Bogdanesti
(1) Aceasta Intamplare este mentionata de Neculai Costin in Letopisetul sIu (Letopisek,
II, p. 85), dar el se multumeete a povesti a Manolache Ruset legl pe Ciohodarul trimis
de Domn Ca s5-1 aresteze. Faptul astfel cum 11 relatez eu, mi-a fost povestit de tatal meu,
care II auzise dela tat51 dm, ei de un Oran numit Mihaiu Ffica,oariu, din satul Popeni, co-
muna Cliutu. Acest bátran pretindea, in anul 1866, c5 este de 116 ani §i c5. povestirea
despre lupta lui Manolache Ruset cu Seimenii (pe cari el li numia Arnäuti) o tinei dela
bumil srtu care-i povestise de nenumärate ori, cum era pe acea vreme Mame de vreo
cincisprezece ani ei pazia caprele tAtáne-sIu in lunca, In ziva intamplárii ce o privise in-
treagä cu ochii lui.

www.digibuc.ro
 FAMILIILE BEIM $1 ROSETTI 481.

a doua zi, pe la pranzul cel mare. Cum auzi vestea, Vornicul trimise sa
stranga, vreo sutit de oameni alesi, bine inarmati si toti calari din satele Bog-
danesti, Filipesti si Grozesti si porni cu ei pe la toad. In drum ceata lui
se mai marl. cu oameni din ()rasa si din Nadisa. Ajungand la Margineni ina-
inte de ziva si fara ca Lesii sa fi prins veste, ii incunjurara, apoi un bu-
cium dada semnul navalii. Lesii desi loviti fail veste, se aptirau cu inclarjire;
fiind mai bine inarmati si mai deprinsi cu manuirea armelor, nu se stie dad
n'ar fi izbutit sa puie oamenii Vornicului pe fuga, dar de odata portile ograzii
se deschisera si Stolnicul *tefan, urmat de slugile lui si de satenii din Mar-
gineni, apuca pe Lesi pe la spate. Luati intre doua, focuri, ei se predarti,
si fura legati burduf sau pusi in butuce. Din Levi saptesprezece ar fi cazut
morti si la o suta ar fi fost prinsi vii, cu patru steaguri, iar din oamenii
Vornicului si ai Stolnicului n'ar fi cazut decat vreo zece.
A treia zi, dud Vornicul era sa plece cu dansii la Iasi, i se aduse
veste ca la Bacau au sosit chiar in noaptea aceea trei ofiteri svedezi cu mai
multe slugi. Vornicul trimise vreo douazeci de oameni sa incunjure gazda
lor si sa-i ridice. Svezii cand se vazura incunjurati se pusera in aparare, dar
Vornicul mai trimise un rand de oameni cu un credincios al sau, Filipache
Leca, un rad§ din satul Bucium, cu porund sa aprinda acoperemantul casei
in care se aflau strainii, dad, ei nu se predau. Filipache si cu oamenii lui
pregatindu-se sa inplineasca poruncile primite, unul din Svezi iesi din casa
si. cera sa vorbeasca cu Vornicul.
Adus inaintea acestuia el ii spuse pe jumatate leseste pe jumatate roma-
neste ca mai marele lor este un Polcovnic frantuz in slujba craiului svedez,
care venia din Tara Nengeasca si voia sa, mearga la stapanul dm, la Tighina
si ca, dad Vornicul ii va inlesni mergerea acolo, va primi o multumire craeasca,
Vornicul raspunse cit el nu are alta volnicie cleat sa-i ducit pe toti la Domn,
la Iasi ; ii va duce acolo cu cinste si nu se indoieste ca Domnul va inlesni
mai marelui lor mergerea la Bender. *vedul atunci se duse la tovarasii lui,
apoi ei, dupa o scurta sfatuire intre dansii, mersera cu totii la Vornic.
Ajunsi aici, cel mai de sarna, care se zicea Polcovnic si vorbia lemte cu
tovardsii lui, propuse Vornicului prin tovarasul care mai vorbise cu acesta,
sa-I trimita inapoi in Ardeal de uncle venise, indatorindu-se sa plateasca Vor-
nicului ori ate mii de galbeni i-ar cere. Vornicul raspunse iaras ca nu poate
decal sa-1 duca la Domn, la Iasi, caci altfel ar incapea el (Vornicul) la mare
prepus si mare pedeapsa si, cu toate rugamintele acelui Polcovnic, ramase
neinduplecat.
Vornicul Manolache trimise chiar in seara aceea pe Filipache cu call catre
Domn, punandu-1 in cunostinta tuturor celor intarnplate si cu porunca sa nu
se opreasca pana in Iasi.
Anatele A. R.Tong. XXV111.Menroviite Seq. Istorice. 81

www.digibuc.ro
482 RADII ROSETTI

In vremea calatoriei intre Bacau si Iai Vornicul avti grip, s nu-i lipseasca
nimica Polcovnicului i tovaräsilor sti i fiecare ceas Ii intaria credinta ce
o avuse de cand daduse ochi cu el ca, acel Polcovnic este un boier mare,
nu frantuz sau sved ci leah, caci de ate ori se credea nebagat in sama de
Vornic si de Stolnicul tefan care merge& si el la Iasi, sau de oamenii lor,
vorbia nu frantuzeste ci leseste cu tovaräsii lui.
Acel Polcovnic era Craiul Stanislav Lescinski i despre primirea i recu-
noasterea lui la Iasi povesteste Axinte Uricariul pre larg. (Letopisefr II, p.
146 si urm).
Inainte de a parasi Iasul, el dárui Vornicului Manolache un frumos ciasor-
nic, iar Stolnicului *tefan o pereche de pistoale in rafturile bor. Aceste lu-
cruri ar fi fost furate la Margineni, in anul 1717, de catanele ramose in urma
expeditiei lui FrentA (1). Vornicul Manolache muri inainte de 7 lanuar 1717,
precum dovedeste actul No. LVI de mai sus.
Sotia Vornicului Manolache, Irina Buhus, a murit in anul 7221 (1713) Fe-
vruarie in 7 0 este ingropatä in biserica dela Borzesti, precum dovedeste
inscriptia de pe piatra mormantala, bine pastratä pana astazi. Satul Borzesti
apartinea Vornicului Manolache. Pe Mg& fiul su *tefan, Manolache Ruset
a lasat trei fete : Nastasia casAtorita cu Neculai Lazu, Anita casatorita cu
Ion Silion i Iliana casatorita cu Manolache Costache.
Actul de sub No. LVI nu enumera satele sale si nu mi-a fost 'Inca cu
putinta sa gasesc un inventar amanuntit al averii lui care, desi mult mai
mica decal acea a frate-säu Iordache, trebuia totus sa fie foarte mare.
Maholache Ruset era un What de stat mijlociu si de faptura sprintena,
calaret minunat i mester in manuirea tuturor armelor. Firea lui era neastam-
parata, indrasneata, iute la manie i fudula.

Vornicul Stefan Ruset.

Fiul Vornicului Manolache si al Irinei Buhus. Cea dintaiu mentiune despre

el o gasim la Ion Neculce (Letopisefr II, p. 244) care ne zice ca dupä moartea
lui Constantin Cantemir, la 1693, boierii «poftiau st pue pe un fecior a lui
Cantemir Voda Domn in locul lui si au rapezit la Tarigrad pe Vataful
Parvul 1 cu *tefanita Ruset, fecior lui Manolache Postelnicul »)

(1) Intamplarile cu Ciohodarul I cu Craiul Stanislav au fost povestite tatãlui meu de

parintele san. Ilatmanul zicea, a. le tine dela Filipache Leca pe care 11 cunoscuse bine
and era Mat de 17-18 ani, adia pe la 1779-80 0 yank cu dansul iepuri cu ogarii In
carnpiile dimprejurul Roznovului, unde bunul meu a stat catva timp In casa rudei sale, Lo-
goratul Neculai Roset Roznovanu. Filipache, atunci om de nou6, zeci de ani trecuti, dar
Ina verde 0 drept Ca un brad, era acum de casa lui Roznovanu, unde 10 sfarsi zilele.

www.digibuc.ro
 FAMILIILE MMUS r4I ROSETTI 483

tefan se casatori cu Safta Ursache, probabil inainte de 1700 si se aseza. la

Margineni, MO Bacau. La 1708 era Sulger ; il vedem imprumutand la 24
Martie a acelui an pe Constantin Beldiman cu 25, lei pentru care acesta pune
amanet a patra parte din satul Tetcani. Beldiman nu putal sa plateasca suma
imprumutata si mai avii probabil nevoie de bani caci, la 10 Octomvrie a anu-
lui urmator, 1709, .Lefan Ruset, ajuns Vel Stolnic, cumpara dela Beldiman
acea a patra parte de Tetcani, cu vecini, cu vaduri de mori, cu venit din
campuri, din paduri si din pdcuri. Intreg satul Tetcani intra, curand in ma,-
nile Stolnicului. (Hartiile mosiei Tetcani, cari se all la proprietari, erezii
lui Dimitrie Rosetti Tetcanu).
tn. hartiile mosiei Stanesti (la d-1 Constantin E. Crupenski) se afla, un zapis
din 16 Noemvrie 7221 (1712) a unui Petre Borze, märturisind ca a apart o
groapd de grau continand 140 mierte, a Stolnicului tefan Ruset si neavand
cu ce plati, i-a dat jumatate din satul Stanesti.
*tefan Ruset era Vel Vornic la 1725 si il vedem bucurandu-se de deosebita
favoare a lui Mihai RacovitA. Probabil ca casatoria fiului Au celui mai mare,
Iordache, cu Catrina Costandache, fiica Mariei, surorii lui Racovita, avuse loc.
tn a doua Domnie a lui Grigore Ghica, izbucnind rasboiu intre Austria
si Turcia, in vara anului 1737 au intrat Austriacii sub poruncile generalu-
lui Badeni in tara si au luat in stapanire tinuturile Putna, Bacau, Neamtu
si parte din Suceava. *tefan Ruset care isi avea asezarea la Margineni si
mosiile aproape de munte, fill lui, Stolnicul Raducanu Racovita (pe urma,
LogoPat Mare, Medelnicerul Constantin Bals (ginere lui *tefan Ruset) si Sul-
gerul thfan Catargiu, a caror mosii asemenea se aflau aproape de munte, se
inchinara Nemtilor si primira sa ocarmueasca tinuturile ocupate de ostile
austriace in numele Imparatului. Vornicul tefan, find cel mai batran, fusese
pus in capul acestei ocarmuiri, iar Raducanu Racovita trada pe Nennti cat
putea, scriind in taina lui Ghica Voda, tot ce ei faceau.
In anul urmator find Nemtii siliti sa paraseasca Moldova, boierii cari se
supusese lor, trasera frica mare de pedeapsa. Dar afara de Constantin Bal§
ceilalti scapara usor : Vornicul *tefan cu o lull de surgun la Dobrovat.
Apoi Domnul chemandu-1 inapoi, fi marita cu cheltuiala sa o fata cu Comisul
Scarlatache Costache. (Vezi Letopisefe II, p. 394-400).
Vornicul tefan a murit la Ianuarie 1739, lasand trei fli: Iordache, Ionita
si Constantin si 4 fete : Irina, Iliana, Maria si Anita.

Medelnicerul Iordache Ruset.

Fiul cel mai mare al Vornicului *tefan si al Saftei Ursache. Se casatori cu

Catrina, fata Stolnicului Costandache si a Mariei, sora lui Mibai Racovitä Voevod.

www.digibuc.ro
484 RADII ROSETTI

AceastA sorA a Domnului trecuse prin intamplAri poate rornantice dar nu

plAcute. Fusese petit& in tineretele ei de Vasile Ciaurul, un urmas (prin femei)
al lui Dumitraro tefan, tatal lui Gheorghe Stefan Vv., dar Maria preferi pe
un oarescare Costandache, se vede de neam bun si de o frumusetA de-
osebitA. Dup& vreo zece ani, in vremea rAsboiului dintre Austriaci i Turci,
Vasile Ciaurul care ajunsese la treapta de Stolnic si era un om cu duh
neastampArat, visand lucruri mari, propuse generalului Stain vine, din Brasov,
sl-i dea un ajutor de cateva sute de oameni, luand. asupra lui sA izgoneascA,
cu ajutorul numerosilor partizani ce zicea cA-i are in Moldova, pe Mihai
RacovitA i sA apuce Domnia, recunoscand suzeranitatea /mpAratului. Stain-
vile primi bucuros i insArcinA pe cApitanul Frantz Ernau, cu cateva sute
de husari secui, sA sprijine actiunea Ciaurului.
Precum se stie, expeditia reusi la inceput de minune: o multime de Mol-
doveni se unirA cu catanele, ajunserA cu told la Iasi si cat pe ce puserl
mana pe Domn. Dar acesta avuse vreme sA cheme in ajutor un numAr
coplesitor de TAtari ; catanele i rAsculatii fur& irivini, prinsi i macelAriti
mai toti, iar viteazul Frantz Ernau, cAzut in marine Domnului, fu bAtut de
el cu buzduganul, apoi i se tAiè capul. Dar Ciaurul sapase.
Alte catane can intrase in tar& se incuibase la Mira, la Casin, la OcnA,
la Neamtu si din acele vizuini, ajutati de Moldovenii totdeauna gata de jaf,
prAdau in dreapta si in stanga.
In Vasile Ciaurul era incA vie supArarea ce pricinuise respingerea iu-
birii lui de Mr& Maria RacovitA. Punându-se in capul unui numAr de Ca-
tane si de rAsculati, se scobori in jos pe Trotus, trecu Siretiul i ajunse,
prädand, pAnA la asezarea Stolnicului Costandache. Acesta era cu Domnul,
dar Maria era acasa. Fu luatA in dams& i aruncatA intr'o cArutA (era vreme
de iarnA). FLA, credinta unei slujnice tigance, aruncatA si ea in aceias Ca-
rutA si care ii dadu cojocul ei, ar fi murit de frig. Fu dus& intro intinsoare
panA la Casin.
Maria era incA tanArA i frurnoasA. Ciaurul ava mie1ia s&-si astampere pof-
tele asupra ei i, dup& ce o %inf.i mai multe zile in Casin, o trirnise lui Stain-
ville, la Brasov, ca trofeu de izbanda. Pe drum nenorocita avir de suferit
batjocurile insotitorilor ei, numai cand ajunse in Brasov fu bine tratata de
Generalul Stainville, datA in gazdA la o cas& de oameni cinstiti i primi
banii trebuitori pentru a se imbrAca in chip cuviincios. Iar and Ciaurul
se intoarse la Brasov, generalul Stainville nu voi sA-1 mai vada nici sA mai
aibA a face cu dansul. Dupa o scurt& sedere in Brasov, Maria Costandache

www.digibuc.ro
 FAMILIILE MMUS g ROSETTI 485

fu trimisa sub escort& pana aproape de Targul-Ocnei de unde se indrepta,

spre Iasi. (1)
Fratele ei, Mihai Racovita, care confiscase averea destul de insemnata a
Ciaurului, prin ispisoc din 9 Ianuar 1720 (Academia Rom., Pach. LXIX No.
31), dada Mariei satele Radeana si Pascanii din fnutul Bacaului. Iar Maria,
cäsatorind pe flica ei Catrina cu Iordache Ruset, fiul Vornicului Stefan,
ii dadii ca zestre satul Radeana, unde ei isi fa,cura asezarea si unde rama-
sera chiar dupa moartea Vornicului, desi Iordache primi in partea lui, pe
Mg& Patrascanii cu Borzestii, si Bogdanestii unde era, as ezarea parinteasch
Iordache Ruset, care primise nu stiu pentru ce, porecla de Baston, o duse
nunnai pana la slujba de Vel Medelnicer. In anul 1744, Octomvrie 12, 11
vedem facand, ca Ispravnic la Bacau, hotarnicia mosiei Stanesti a fratine-sau
Ion. (Scrisorile mosiei.Stamesti, la D-1 Constantin E. Crupenski). El muri
dupa, 1750 si este immormantat impreuna, cu sacia lui, Catrina, in biserica
dela Radeana, clädita de Dumitrasco Stefan.

Medelnicerul Ionita Ruset.

Al doilea flu al Vornicului Stefan si al Saftei Ursachi, trai mai mult la
tara, la satul Tetcani care venise in partea lui, intregind acea movie prin di-
ferite cumparaturi in imprejurimi. Documentele ni-1 arata intaiu Vtori Pos-
telnic si apoi Medelnicer. Casatorit cu Smaranda Sion (2).
A lasat trei fii: Stefan si Gheorghe si doua, fete: Maria, cAsatorita cu Banul
Dumitrache (nu se zice din ce familie) si Irina cAsatorita, intai cu Polcovnicul
baron Belinstein, apoi cu un Ruset a carui identitate nu am putut-o descurca.

Comisul Lascarache Ruset.

Al doilea flu al Medelnicerului Iordache, casatorit cu Iliana Dimache. I

intalnim intai pe la 1756 ca Satrar, apoi ca Comis. Pare a fi -trait mai mult
la tara, la Posorcani, langa Radeana. Isi petrecii viata judecandu-se cu ra-
zasii de acolo, in mijlocul carora se valise cu niste danii date de niste razasi
tatalui sau, Medelnicerului Iordache. Mai primi si el alte danii si Mx cumpa-

(1) Povestit mie de C. Negri si de Alecu Aslan (dela Onesti) In anii 1873-76. Lui C.
Negri aceste intampl6ri i se povestise de Conache, al doilea sot al mamei lui; lui Alecu
Aslan i le povestise p5,rintele slu si nepoata de ilia a tigAncii care insotise pe Costdn-
dilchioas in drumul ei spre Casin.
(2) Vezi zapisul de danie din 23 Noemvrie 7244 (1744) a Mariei Sioneasa : ccfitrA gine-
rile Ionit5 Ruset si ficei meli Zinarandan in Iorga, 'Ruda ft Documents, VII, p. 300. (Ori-
ginald se alit la d-1 C. E. Crupenski).

www.digibuc.ro
486 RADII ROSETTI

raturi in Boistea si in Posorcani. Razasii Ii petreceau i ei vremea cand

vanzAnd partile lor lui Lascarache Ruset, cand tragandu-1 in judecata (la fie-
care schimbare de Domn). Grigore Ghica 11 dadil ramas la 1765 ; hotari ca
razasii sa-si iea mosia inapoindu-i banii i porunci sa i se darame casa ce
o facuse. Dupa cateva saptamani aceiasi razasi veniau sa roage pe Comisul
Lascarache sa le dea banii inapoi i sa-si iea mosia. /litre razasi era sfada
mare, caci neamul Facaoarilor, mai puternic in sat, voia, sa puie el stapanire
pe partile ce1or1a1ti razasi. Judecata se deschise din nou dupa moartea Co-
misului Lascarache i, in urma unei cercetari facuta de Leon, Episcopul Ro-
manului, razasii fura dati ram*.
Lascarache Ruset era, un om de o iuteala cumplita, indrasnet tare, cit-
1itre i puscas minunat. De multe ori razasii se incercara sa-1 ucidit, dar
el qua sa save din toate primejdiile prin prezenta de spirit aratata totdeauna.
Era sarac dar darnic peste masara. Muri in primavara anului 1775 si sotia
lui ii &Wit sarsitul putine zile dupit moartea lui.
Medelnicerul Gheorghe Roset.

Al doilea fiu al lui Jonitit Roset (Tetcanu); a trait aproape toga viata lui
la mosia sa Tetcani. Casatorit cu Iliana, fata Baronului Herescu din Buco-
vina si nepoata Vladicai Herescu dela Radauti. La Tetcani se afla mai multe
scrisori foarte interesante adresate de Vladica Herescu lui Gheorghe Roset
gi sotiei sale. intr'una din ele, care se vede ca este un raspuns la o seri-
soare a lor, Ii jaleste ca, sunt si1ii sa traeasca intr'un Mc atat de salbatec gi
supus pradaciunilor talharilor. Ei locuiau intr'un fel de culd masiva din care
avura adesea prilej sa se apere impotriva numeroaselor cete de hoti cari
furnicau in tara pe acea vreme.
Alexandru Mavrocordat (Firariul), la inceputul anului 1783, voind se vede
sa pun& justitia mai la indemana poporului, numi in fiecare resedinta de
tinut cate doi judecatori ca sa judece pricinile mai mici, a caror important&
nu comporta cheltuelile judecatii inaintea Divanului Domnesc. Prin porunca
din 29 Ianuar 1783 fura numiti judecatori la Bacau Grigore Crupenski biv
Vel Vornic si Gheorghe Roset Tetcanu. Prin alta, porunca, din 30 Ianuarie a
aceluias an, li se randuia o leaf& lunar& de 50 lei pentru fiecare.
Gheorghe Roset muri la sfarsitul anului 1804, lasand doi fii: Iancu gi
Dumitrache.

Hatmanul (pe urrni Logofatul) RAducanu Roset.

Islascut la 1762, flu al Comisului Lascarache si al Ilenei Dimache, fu botezat
de Logofatul Raducanu Racovita. Pare a fi petrecut mare parte din copilaria lui

www.digibuc.ro
 FAMILIILE MMUS I ROSETTI 487

la Povorcani (Caiuti). Era inca foarte mic când fu rapit, impreuna cu sora-sa mai
mare, Zoe, de nivte igani nomazi, puvi la cale de un creditor din Ungaria, c--
ruia tatal copiilor datoria o suma de vase sute de lei. Tiganii dusera copiii la
casa creditorului, un negustor din Kezdi-Vasarhely, care trimise raspuns Comi-
sului Lascarache ca-i va fiber& indata ce va primi suma datorita cu dobAnda
ei. Banii complectati de Comis, om nevoiav, foarte cu greu, fura incredin-
to de el cumnatului sau, lui Manolache Dimache, care trecir muatii Ware,
plati datoria i aduse pe copii inapoi in doi desagi spanzurati de oblAncul
Hatmanul nu-vi mai aducea aminte de acea calatorie romantica, caci
fusese facuta cand era mic de tot, dar sora-sa, Doamna Zoe, care era cu
un .an mai mare, vi-o amintia, foarte bine vi o povestia bucuros.
Dupa moartea Comisului Lascarache vi a sociei sale (1775), epitropia co-
piilor fu incredintata movului lor, Jitnicerului Manolache Dimache, care se
casatori in curând cu Balava Roset Roznovanu. Raducanu petrecir o mare
parte din tineretele lui la Roznov, in casa Logofatului Neculai Roset, ere-
scut find impreuna cu fiul Logofatului, cu Iordache. Povestia adesea fiilor
sai cum van& iepurii cu ogarii in imprejurimile Roznovului, insoOt find de
Filipache Lecca, despre care am vorbit mai sus vi care, devi trecuse de
nouazeci de ani, 11 invata sä calareasca i s traga cu puvca.
Tanarul Raducan era foarte sarac ; precum insuv arata in testamentul sau,
tot venitul lui se ridica, la abia vase sute de lei pe an. Sora-sa mai mare, Zoe,
avuse norocul sa se casatoreasca cu Beizadea Alexandru Moruzi. La mazi-
lirea socrului sau, inainte de a plea, la Tarigrad, ea darui fratelui sau toata
partea ei din mica avere parinteasca.
Atunci un boier foarte bogat i foarte puternic, de care se temeau chiar
Domnii, Visternicul Iordache Balv, ii lua sub ocrotirea sa vi ii casatori cu
fiica lui mai mare, Iliana, ce o avuse din intaia lui casatorie cu Domnita
Maria, fata lui Constantin Mavrocordat. Zestrea fagaduita, 70.000 lei in bani,
era frumoasa pentru acele vremuri, insä fu platita de bogatul dar sgarcitul
socru nurnai cu OrAita, achitarea desavarvita fhcandu-se de abia in anul 1798,
adica dupa moartea Ilenei, vevnic bolnava, vi care dad.use sotului ei vapte fete.
Tinerii soti traira deci in mare strAmtoare «mutandu-se» dupa o expresiune
a Hatmanului, ce o gasesc intr'un memoriu posterior facut de el, cc din isprav-
nicie in ispravnicie». Puternicului Visternic ii venia se vede mai uvor sa puna
pe ginere-sau in slujba decal sa se desparta de banii fagaduiti (1). Ca ispravnic
Raducanu Roset se arata, in toate tinuturile incredintate obladuirii lui, un na-

(I) Visternicui Iordache Bale era tot atat de vestit pentru agerimea minOi cat i pentru
avu0a lui, dar fiind habsdn, aspru i sgarcit, nu era iubit nici de cei mai de aproape ai
sai. Cu prilejui unei grele boli cazand In letargie, fu crezut mort. Clironomii lui se grabirit

www.digibuc.ro
488 RADII ROSETTI

präsnic §i indraznet vat-A-tor de hoti, pe cari ii urmaria in persoana, insotit

de cativa oameni ale§i, adesea singur. Era inzestrat cu o putere neobi§nuita
§i gloantele lui nu ratacia nici odata.
tri xremea rásboiului dintre Turci cu Austriaci §i cu Ru§ii (1787-1792),
Alexandru Ipsilant, Domnul trimis de Turci Moldovei in anul 1788, era un
instrument al Austriacilor §i trada, pe suveranul sau din rasputeri, ajutat find
de aproape toata, boierimea Moldovei. Raducanu Roset, cMaret §i tragaciu
de frunte, find cunoscut ca om indraznet, fu trimis in lagárul austriac dela
intrarea Imperialilor in tara, impreuna cu o mica ceata, de caláreti moldo-
veni, ale§i tot unul §i unul, spre a servi de calauze §i de eclerori trupelor.
Se §tie cá campania lui Coburg nu fu fericita §i ca data prinse cu u§urinta
pe Domnul Moldovei (care nu cerea altceva decat ca sá fie prins), cand
incerca sa patrundä in Tara-Romaneasca, fu batut de Turci §i de Mavro-
gheni. Bunul meu nu putea sä uite cum o mama de Spahii turce§ti il go-
nise pe ansul §i pe toata, calarimea austriaca dela Foc§ani pana aproape de
Marti§e§ti. De atunci avea un dispret nemärginit pentru Austriaci, pe cari
ii numia «ni§te pacato§i». In schimb insä avea o mare admiratie pentru
Suvarov §i nu se satura sa. povesteasca copiilor sal despre izbanzile acelui
general la Foc§ani §i la Ramnic, izbanzi la cari fusese fata.
Cu prilejul intaii Domnii a lui Alexandru Moruzi in Moldova (1792-1793),
soarta lui Raducanu se schimba cu totul. Sora-sa, Doamna Zoe, il iubia foarte
mult: scutirile de varna pentru carduri de boi de negot §i sute de mfi de oca,
de sare, danii repetite de tigani domne§ti §i dese haraziri de scutelnici se revar-
sara asupra lui §i inainta repede pe treptele ierarchiei boiere§ti. Urma,
pe Moruzi in Tara-Romaneasca, and acest Domn i§i vazii scaunul stra-
mutat peste Milcov (1793 1796). Se vede ca el ramase in Bucure§ti
§i dupa mazilirea cumnatului sau. Cand Turcii asediara pe rebelul Pasvan-
toglu in Vidin, sarcina aprovizionarii taberei turce§ti fu, cel putin in mare
parte, data Domnului Munteniei. El trebuia sa MIA, in tabara, spre a-1
reprezenta, un melvmendar de incredere, cuminte, harnic §i barbat: o negli-
genta sau o gre§ala din partea acestui reprezentant putand sa coste Dom-
nului, nu numai scaunul ci §i capul sau. Ipsilant care cuno§tea pe Raducanu
Roset Inca din Domnia lui in Moldova, il insarcina cu aceasta slujba grea,
iar el §tifi s'o poarte astfel incat atrase Domnului multumirile Seraskerului.
till turce§te bine §i lua in mai multe randuri parte la asalturile trupelor
imparate§ti. I§i facuse printre pa§i §i agale o multime de prieteni. Un aga care
sa-1 puie In sicriu 0 sa-1 duel la groapa. Dar cand erau sa puie capacul raclei, Vister-
nicul, spre nespusa lor groaza, deschise ochii, se scula singur In picioare, iel din sicriu
qi le zise ranjind: Prea degraba v'ati bucurat!" Apoi merse pe jos acasa qi tral Inca
cativa ani.

www.digibuc.ro
 FAMILIILE BTJHU 1 ROSETTI 489

traise in Braila, find ranit de moarte, 11 chema, la locul unde gee& si-i in-
credinta ca ingropase o suma de bani lângt casa lui, inteun sat al «hazulub).
Apoi ii rug% sa mearga sa desgroape acei bani §i sgiri trimita fetelor lui la
cererea lor, insarcinand pe un servitor al sau sa vesteasca pe fete ca, averea lui
sa, Oa in pastrarea cutarui boier din Moldova. Bunul meu, la intoarcerea in
Ora, merse la locul numit unde gasi intr'adevar banii: trei sute de icosari
de aur. Tinea banii de mai multi ani la dansul cand primi o scrisoare dela
fetele Turcului, prin care ele ii incuno§tintau ca, au primit in sfarOt veste
despre moartea tatalui lor §i despre depozitul lásat la dansul pe care-1 ce-
reau. Bunul meu trimitandu-le indata banii, ele ii scrisera din nou pentru
a-i rnultumi (1).
Se intorsese in Moldova dupa mazilirea lui Ipsilant §i urcarea in scaun a
lui Hanger liu (1797). Atinse atunci treapta de Postelnic. in timpul Domniei
a doua a cumnatului säu Alexandru Moruzi in Moldova (1802-1806), deveni
Hatman. Averea lui se facuse foarte mare. in anul 1792 il vedem Gump,-
rand, pentru suma enorma pe acea vreme de 147.000 lei, toata averea lui
Manolache Balq care se stramuta in Rusia (2). Se bucura atunci de o mare
influenta qi era foarte stimat §i iubit de contimporanii siti. Iata cum se ex-
prima despre el, intr'o carte apáruta pe acea vreme la Sibiu, un strain care
petrecuse mai multi ani in Ora:

(1) Aceasta intamplare mi se povestise de batranul Ienicer Otusbir Hadji Mehmet Bai-
ractar, mort in iarna anului 1877-1878, care fusese zdloagd la Bohotin (adia dat ye-
chilului acelei mosii pentru a Impiedeci jafurile Turcilor pe dansa). Mehmet arAta, cu
multa complezenta o rana cumplitti In partea sang& a pieptului, Palma de baioneta unui
soldat francez la Abukir, and el era, de sasesprezece ani. Nu fusese cu bunul meu la
Vidin, dar luase parte la sasitul rasboiului cu Pasvantoglu. RAmAsese In tar/ dupa ple-
carea Turcilor In urma sdrobirii miscArii eteriste, ca vatav pe moiiIe bunului meu. Apoi
se apucl de negustoria de cheresta la Brosteni, Piatra ti Targul Ocnel. Merse la Mecca
pe la 1840, and lua titlul de Hagiu de care era foarte mAndru. Se casatorise (?) cu o
Moldovancl, o tarana din Dorna, de o frumusete rag, pe care nu izbuti s'o faca,
sa umble cu fats. acoperita. Era foarte bun de gurA i povestirile asupra vremii vechi
curgeau din gura lui In siroiu nesfarsit. Dar imaginatia lui bogata juand un rol mare
Inteinsele, eu nu dadusem nici un crezamant istoriei cu fetele Turcului care-0 ingropase
banii lAnga Braila. Ins& acum sapte ani, gasind niste scrisori turcesti intr'un vraf de hartii
vechi i dandu-le d-lui Seni, atunci interpret al Ministerului Afacerilor Straine, ea sa mi
le traduca, and mi le Inapoie, spre marea mea surprindere vazuiu a erau scrisorile fe-
telor Turcului, prieten cu bunul meu i ucis la Vidin, i cA banuisem in zadar veracita-
tea vechiului meu prieten Hagi Mehmet Bairactar.
(2) Acad. Rom., Pach, LXXX, Manolachi Bals era Polcovnic In oastea ruseasc i ob-
tinuse dela Ecaterina II o danie de mai multe sute de suflete in Rusia. El veni WO, 0,
moara In Moldova.

www.digibuc.ro
490 RADII ROSETTI

«e) Das Raclucanische Haus. So wie Rechtschaffenheit und Hospitalitat zu

den Hauptvorztigen dieses Hauses gehoren, so verdient es noch beson-
ders bemerkt zu werden, dass die Kinder desselben nicht nach Landessitte
von unverstandigen Monchen oder wohl Zigeunern, sondern von gebildeten
Auslandern erzogen werden. Der Vater dieser liebenswiirdigen Familie ist
ein Biedermann von ungemeiner Thatigkeit und bewahrter Rechtschaffen-
heit, von gliihenden Patriotismus. Schade nur dass sein rastloser Eifer fiir
das allgemeine Wohl, das er nicht immer bewirken kann, wozu ihn sein
inneres lebendiges Geftihl fiir die gute Sache seines Vaterlandes anspornt
meist vergeblich ist. Er hat eine ausgezeichnete, schtlne, vernunftige und
wohlthatige Schwester, welche die Gemahlin des jetzt regierenden Woiwo-
den Alexanders Moruzi ist.» (1)
Catre sfarsitul Domniei a doua a lui Alexandru Moruzi in Moldova, Hat-
manul se casatori, la Bucuresti, cu Eufrosina, fata lui Dumitrache Manu din
Tarigrad, Mare le Dragoman al Portii, care mai fusese ca,s6.torita cu boierul
muntean C. Golescu dar se despartise de el.
Nouii soli facura, in anul 1806, o calátorie la Viena, undo Hatmanul starni
admiratia Austriacilor prin chipul minunat in care tragea la tinta. Tragand
cu niste pistoale montate pe straturi (paturi) de metal, pe and. Austriacii,
trageau cu carabine, boierul moldovan obtini premiile cele mai mari; me_
daliile castigate cu acest prilej se pastreaza si astazi in familie. La intoar-
cerea lui in tar& gasi rasboiul declarat intre Rusia si Turcia, iar cumnatul
sail silit sa, paraseasca scaunul domnesc.
In anul 1809, afiandu-se, in calitate de deputat al Moldovei, in tat:4ra ru-
seasch dinaintea Ismailului, firea lui rasboinica il lea sa iea parte la asal-
tul care puse pe Rusi in stapanirea cetatii. Lovit de un glonte la umarul
drept, aceasta rank ii pricinui o usoara, deformare a umärului, care de atunci
ramose ceva adus inainte; capata pentru vitejia lui crucea Sfantului Gheorghe
de soldat (acea de argint).
Pang. la 1821 Hatmanul duse o viata linistitá, iarna la Iasi, in casa lui din
ulita Goliei, vara la Bohotin unde isi Mouse o asezare foarte luxoasa, pentru
acea vreme. Grija insemnatei lui averi, cresterea numerosilor sai copii si
vanatul pentru care era pasionat ii absorbiau tot timpul and nu era in
slujba. and izbucni miscarea eterista, se bejeni, cum se zicea pe atunci, cu
toga familia lui la Cernauti. Ins& dupa ce-si puse pe ai sal in sigurantk se
intoarse in Moldova si, impreuna cu alti boieri, adunti, oameni inarmati cu

(1) Andreas Wolff, der Arznei Gelehrheit Doctor, austibendern Arzte zu Hermannstadt,
Bell/rage zu einer statistisch historischen Beschreibung des Fiirstenthums Moldam. Her-
mannstadt 1806. I, p. 273.

www.digibuc.ro
 FAMILIILE BLUM kir ROSETTI 491

cari se impotrivi la trecerea Grecilor peste Siretiu, dar in ce punct anume

nu pot preciza (1).
Amestecat in intrigile cari desbinara boierimea la inceputul Domniei lui
Ionita Sturza, Hatmanul petrecti mai multi ani la Cernauti unde fiii lui urmara
cursurile §coalelor publice. Dupa pacea dela Adrianopole, Hatmanul Axil parte
din intaia sesiune a ob§te§tii Adunari 0, and nu era de fata nici una din fe-
tele biserice§ti, prezida Adunarea ca cel mai in varsta din boieri. Mihail Sturza
ii dada rangul de Logofat Mare cu vreo doi ani inainte de moartea lui. Ultimii
ani ai vietii Hatmanului ii fur l. amariti prin pierderea celei mai mari parti a
averii sale. El se pusese cheza§, la 1813, pentru cumnatul sail, Ioan Bal§, pentru
o suma foarte insemnata. Ioan Bal§ neplatincl la vreme, Hatmanul fu silit sa
se execute, intentand tot odata proces cumnatului sau inaintea instantelor
din Basarabia, averea lui Bal§ gasindu-se din a stanga Prutului. Hatmanul
ca,§tiga inaintea tuturor instantelor §i, la urinal Senatul -din Petersburg il puse
in stapanirea mo§iilor lui Ioan Bal§. Dar acesta fiind §ambelan al Imparatului,
obtinii dela Neculai Pavlovici casarea sentinfei Senatului fi punerea lui din
nou in posesiunea mosiilor, printr'o singura decisiune imperiala, Para alta
forma de judecata. Dupa, ce iscali, Imparatul adause: dar aceasta A nu slu-
jeascd de exemplu.
Bunul meu muri la anul 1838, in Ia§i, in varsta de 76 ani §i fu ingropat
la Sf. Spiridon a carui ctitor fusese.
-Din intaia lui casatorie cu Iliana Bal§, avuse §apte fete, din cari patru
murira de mici, doua se calugarira iar una, Zoe, se casatori cu Dumitrache
Ghyka, fiuI Iui Costache Ghyka (Sulgiaroglu) 0 fu mama lui Nicu Ghyka
(Comtine§ti), a Ilenei Sturza (Contesa) 0 a Mariei Rosetti-Roznovanu.
Din a doua casatorie lag patru fli, ale caror biografii urmeaza, §i trei fete:
Profira casatorita cu Alexandru C. Moruzi, Maria casätorita cu Teodor N.
Bal§ (Caimacamul) 0 Aglaia casatoritä cu Pericles Argyropulo dela Atena.
Hatmanul Raducanu, cad lumea urmä sa-i dea acest titlu 0 dupa inalta-
rea lui la rangul de Logofat, era un barbat foarte iubit de contimporanii

(1) Intamplarea mi-a fost povestita, in copilariamea, In uenum6.rate randuri de rIposatul

Dumitrache Zdrobici dela 115,cathu. Zdrobici luase parte la luptk care in gura lui lui pro-
portiile unei batälii mari 0 imi descria pan g. ei haina ce o purti Hatmanul In acea zi, dar
am uitat numele localitatii indicate de el. Hatmanul vorbia de Zdrobici catre tatal meu, ca
de gun baiat foarte de isprava (ii foarte voinicb. Zdrobici era un om de casa Sturze#ilor dela
MiclAupni 0 Scheia §i aveh o mid, proprietate la Rticattin (Bacau). Fusese vanAtor mare,
dar tragaciu prost ei era, un povestitor neintrecut care a facut fericirea a mai multor ge-
neratii de copii. Putea, sa bea cantitMi enorme de yin fara a se resimti catu§ de putin.
Ave& specialitatea obiectelor Impodobite cu flori de a1am5. incrustate, art 6. ce o Invgase
dela raposatul Logofát Costache Sturza. Zdrobici a murit pe la 1877 sau 1878.

www.digibuc.ro
492 RADII ROSETTI

lui, iute la manic, insa bun la inima, de o fire deschisa, i dreapta. Era vesel
§i iubitor de bunurile vietii, dar foarte evlavios.
Iubia poporul si era, iubit de el ca un parinte, dandu-i-se chiar de el a-
cest nume. Taranii batrani din Caiuti si din Bohotin mi-au povestit multe
convorbiri ale lor cu dansul la camp sau la vanat. Cand se adresau lui, ii zi-
ceau : Parinte Hatmane sau Parinte Logofete. Regret di nu mi-am putut pro-
curb. la vreme, pentru a-1 publica aici, testamentul sau in care recomanda
fiilor lui, in termeni calzi, sá ocroteasca poporul.
Cultura lui era putin lucru, dar vorbia bine greceste i turceste, stilt ru-
seste i rupeet putin nemteste i frantuzeste. Pricepea nevoia culturii i fu
unul din cei dintai boieri care trimese pe flii sai sa-si faca studiile in strai-
natate (la Munchen).
Ca si Wolff, tatal meu i mosii mei, mi 1-au descris ca un nationalist con-
vins i insufietit.

Doamna Zoe Moruzi tascutA Roset.

Doamna Zoe era cu tin an sau doi mai mare decat frate-sau Raducanu.
Ii petrecura toata copilaria impreuna. Diva moartea parintilor lor, copiii
fura luati in casa Jitnicerului Manolache Dimache, fratele mamei lor. Mai
traia un mos al lor dupti tata, Neculai Roset, mort Mare Vornic, casatorit
cu Ecaterina Sturza. ins& acestia, oameni bogati i sgarciti, nevoind BA,
primeasca in casa lor pe orfani, Manolache Dimache desi inca burlac, Ii lua
la dansul. Dimache se casatori in curand cu Balasa, una din flicele Logo-
fafului Neculai Roset-Roznovanu care servi de mama Zoitei.
Domnul Constantin Moruzi care, la inceputul Domniei sale (1777-1782),
se pusese rau cu boierii Moldovei din pricina tetierii Vornicului Manolache
Bogdan si a Spatarului Ion Cuza, cauta pe urma fel de fel de mijloace pen-
tru a-i imbuna. In acest scop Doamna lui 1ui pe langa ea mai multe fete de
neam bun dar sarace spre a le creste si a le marita, intre can i Zo4a Roset.
Fata find foarte desteapta, cuminte si de o frumusete stralucitoare, Beizadea
Alexandru, fiul cel mai mare al Domnului, fu cuprins de o mare dragoste
pentru dansa. Ea stiuse sa castige inimile Domnului si a Doamnei, ase, c5.
ei, departe de a se impotrivi la casatoria fiului lor cu orfana saraca, se gra-
bira s5.-§i dea consimtimantul primind pe Zoita de nora cu mare bucurie
.§i iubire. Ea fu pentru Alexandru Moruzi o sotie iubitoare, credincioasa §i

cuminte, o mama neintrecuta pentru copiii ei.

www.digibuc.ro
 FAMILIILE BMUS 13/ ROSETTI 493

Draghici (1) povesteqte despre dansa urmatoarea intamplare caracteristica:

«Dupa incheierea pacii din Imi prin murhajii randuiti de Poarta, s'au
numit Domn pe Alexandru Moruz, flu! lui Constantin Voevod Moruz, ce
era inburat cu flica Rrtducanului Roset (2) §i sora Logoth.tului Raducanu
Roset, anume Zoita. Aceqti frati, Logofátul Raducanu §i Zoita, Doamna lui
Moruz, ramaind orfani nevrasnici de parintii lor, s'au crescut de catra o ru-
denie departata, batrana Dimachina, mama Vornicului Neculai Dimachi,
pentru a dreapta lor matuO, de pe barbat, cucoana lui Baston batranul (3)
ci era Roset, n'au vrut sa-i primeasca in casa sotului ei, ca sa creasca, find
femeie foarte avara qi mandra, incat de nu se gasia Dimachina sa-i im-
brati§eze pe copii, ar fi ajuns poate la u§ile strainilor. Dar vrand Dumnezeu
a ridica pe copila la aseminea treapta inalta §i viind cu sotul ei in Ia0,
Bastoneasa nu-§i Oa loc de bucurie ca nepoata ei s'au facut Doamna, so-
cotind ca o va trata, ca pe maica-sa, neavand parinci sau rude de aproape
decat pe dansa. Pentru aceasta s'au dus cu mare nadejde la Curte spre
a se inflito§a in vremea ceremoniei obi§nuite ca sa o puie cel plAin alaturea
cu dansa langa tron. Zoita insa, ace mica §i proasta, precum ii zicea ma-
tu0,-sa, aducanduli aminte de purtarea ei cea veche catr6, dansa, au pri-
mit-o ca Doamna de o suta de ani, far& nici o familiaritate sincerk ce in-
tocmai ca pe o cucoana de rangul §i starea ei precum au primit kii pe
altele. In aceim zi apoi urmand a veni toate cucoanele din Imi, dupa, da-
toria ce se paza a se infato§a Doamnei, ca era un obiceiu strict eticheta
acea in vremea Grecilor, s'au aratat nu tarziu §i Dimachina, pe care cum
au zarit-o Doamna Zoita in salon, s'au sculat de pe tron sa o intampine,
au imbrati§at-o 0 i-au zis matuO, precum se obi§nuise a o numi din co-
pilaria sa, cinste pe care toata adunarea o au patruns pan& la suflet, va-
zand recuno§tinta acei tinere Doamne ce n'au uitat binefacerea batranei
cucoane din a careia casa s'au norocit»
Strainii cari au venit in contact cu Doamna Zoe, vorbesc de ea cu mare
lauda ; am vitzut ce zice despre dansa Wolff, WA cum se exprima d-na
Reinhard (4) :
«La Princesse, quoique deja, grand-mere, est encore fort belle, elle a de la
grace et des manières agreables ; sa dignité innee, exempte de toute morgue,

(1) Post. Manolache DrAghici, Istoria Moldoini pe timp de 500 ani, p. 67.
(2) Aici Draghici face o confuzie: tatal Zoitei era Comisul Lascarache Ruset fart nici
o umbra de lndoiala.
(3) Neculai, al treilea fiu al Medelnicerului Iordache Ruset. Porecla de Baston trecuse,
se vede, dela tatit la flu.
(4) Lettres de Madame Reinhard cl sa mere,1798-1815, traduites de l'Allemand et pu-
bliées par la baronne de Wimpffen née Reinhard. Paris 1900, p. 208.

www.digibuc.ro
494 RADII ROSETTI

prouve combien elle a le sentiment que les hommages rendus a, sa personne

s'adressent surtout a sa haute situation. Sa conversation a du charme, elle
s'exprime facilement en franoais et notre littêrature ne lui est pas inconnue.
En recevant un accueil aussi aimable je me serais crue dans une cour
d'Europe §i les dames d'honneur n'avaient admire touché et palpe toutes
les pikes de ma toilette. La princesse a eu la gracieuseté de déroger aux
habitudes du pays en me faisant asseoir a côt6 d'elle sur le divan, au lieu
de m'obliger a, m'y accroupir a la turque, exercice auquel je suis main-
tenant habituée».
Si mai departe, dupa ce Moruzi prime§te vestea mazilirii lui (1):
«Je me suis rendue a mon tour chez la Princesse. Elle était malade de la
flèvre et plus affectée par la mort d'un de ses petits enfants, survenue la
veille, que par ses ennuis personnels : son mari a rempli Ma, plusieurs fois
les fonctions de gouverneur tant en Valachie qu'en Moldavie et ces mouve-
ments de la fortune ne doivent pas la surprendre. Pourtant elle esperait
passer trois ans a. Iassy et pensait inaugurer son nouveau palais par une
grande fete la semaine prochaine.
«J'ai trouvé toutes les dames en larmes, car la Princesse est aussi aimée
qu'elle mérite de l'être. Je partage les regrets que son depart inspire; il va
m'enleyer la seule société feminine qui me filt sympathique.»
Restul vietii Doamnei Zoe fu un lung §ir de nenorociri. Sotul ei fu dis-
gratiat cu desavarqire in urma trädärii, reale sau inchipuite, a fratelui sam Du-
mitrache cu prilejul incheierii pacii dela Bucure§ti, inchis cu Doamna §i cu
copiii la Sapte Turnuri. Ea arAta, In toate aceste imprejuraxi o taxie de inimä
§i o intregime de minte, care ar fi facut cinste orica,rui bärbat vrednic. Stiii,
dupa. ce ramase vadanä, sa apere interesele copiilor ei cu o rara, §i. neobo-
sita agerime.
In copilaxia mea am auzit o multime de povestiri interesante asupra in-
tamplarilor vietii ei; imi pare rau ca., nepunandu-le chiar atunci pe hartie,
amintirea lor este prea confuza, ca s& le pot reda, aici.
Dumitrache Roset Tetcanu.

Al doilea flu al Medelnicerului Gheorghe Roset, casatorit cu Ecaterina Cru-

penski. Trai aproape toata viata lui la Tetcani qi muri Inc& Max, inainte de 1829.
La Tetcani se gase§te un pachet cu acte interesante, privitoare la intamplazile
anului 1821 in tinutul BacAului, din care extrag nrmatoarea scrisoare a lui
Dumitrache Roset, atunci Cáminar, atre Ionita Sturza (viitorul Domn).
«Cu pleadune ma. inchin dumitale mo§u Ionita,.

(1) Op. cit, p. 208.

www.digibuc.ro
 FAMILIILE BURRS tia ROSETTI 945

«Dupa prazile volintirilor, care cred ca-i fi auzit cate am patimit Amain-
du-mi numai papupiu §i putine vite, iar alta nimica, mi sa ridica acum
i aceste de catre osta0i turce§ti subt care cuvant nu §tiu, caci nici in
cugetul mieu nu ma simt cu ce mai mica grepla catra a noastra stapar
nire, in cat mai vartos in fapta pentru care fiindca, acum sunt par la ca-
me0 dezbracat, ma rog dumitale fa binele ce poti aratand unde vei socoti
0 cerind sa O. dei poronca a nu mi O. lua aceste. Nici nu sint nici am
fost subt vinovatie acelor de alt niam §i de o legi cu noi ci am fost 0 sint
supusul preinaltei Porti cu toga credinta §i dreptatea. Precum am §i slujit
in vremea a6asta adunancl pre toti lacuitorii satelor de prin pregurul mieu
ci era gata in tot 6asul a sa radica 0 sau apucat de mune& §i de arat.
MA rog dart cat sa va pute mai in graba lucreaza cat iti este cu putinta,
caci vitele leau trimis la Pa lanai 0 papupii in Bacau 0 sa am §i cinstit
raspunsul dumitale. Pentru care facere de bine dumnezau va fi rasplatitor,
iar eu in toata viiata indatorit.
«Plecat sluga dumitale 1821 Iunie 12.
«Dimitrie Ros[e]t Caminar.0

Amintirea lui Dumitracbe Roset se pastreaza Inca vie printre oamenii

batrani din satele de pe Tazlau, caci el scapt localitatea de jafurile lui Be-
lecciu, un hot vestit. Afland a hotul, cu ibovnica lui §i cu trei tovara0 se odih-
nese de amiaza intr'o poiana langa Tetcani, el se duse acolo Ware cu un
padurar al sau. Cum ii Wiz art, hotii trasera asupra lor §i culcara pe padurar
la pamant, mort. Dumitrache insa, descalecand, se (Mit repede dui:4 un copac
de unde impu§ca doi hoti. Belecciu §i tovarawl ramas, ascun0 §i ei duplt
ni§te copaci, Pamir& prostia 135.-0 strice toate Iocurile asupra copacului in
dosul caruia era Dumitrache, fara a indrasni sa mai iasa la poiana. Cand
Dumitrache pricepii ca ei numai au praf, ie0 de dupt copac, se apropiè de
ei, cu pu§ca intinsa asupra lor, ii facii sa arunce armele §i luandu-i pe
dinapoi, duse hotii 0 femeia pana in sat. Belecciu §i tovara§ul lui furl
spanzurati. Dumitrache Roset era un om lung, slabanog, cu par ro0etic
Belecciu il supranumise: Jidanul cu barba ro0e.
RAducanu Rosetti.

Fiul cel mai mare al Hatmanului Raducanu §i al Efrosinei Manu. Nascut

la 1813. 10 incepii studiile cu prilejul bejeniei la 1821, la Cernauti, unde statii
mai multi ani in §colile puMice de acolo. Cand familia se intoarse in tara,
studiile urmara sub directia a doi profesori : un diddscalos vestit, numit.
Leonti, celalalt un pastor protestant, doctorul Roth. Leonti inculca copiilor

www.digibuc.ro
496 RADU ROSETTI

Hatmanului excelente principii de gramatica si literatura greceasca insa, dupa

obiceiul dascalilor grecesti, cu ajutorul neobosit al vergii. Lectiile doctoru-
lui Roth pareau sa fi lasat tatei si mosilor amintiri mai putin usturatoare.
In anul 1830 toti fratii fura trimisi sub privegherea si povatuirea lui Roth
la MUnchen, unde Raducanu avea, sä urmeze cursurile de filozofie la Uni-
versitate. Supus unui examen de intrare, i se dadii ca prima incercare,
de catra rectorul Thiersch, sa, traduca o oda a lui Pindar si intaia Ca-
tilinara a lui Cicero. Talmaci cu usurinta oda lui Pindar nerateste, dar in-
thia Catilinartt o traduse in limba greaca clasica. Rectorul si profesorii, en-
luziasmati de greceasca lui impecabila si eleganta, il dispensara de restul
examenului. Leonti nu abuzase de vergi in zadar.
Jugul destul de usor de altmintrelea al lui Roth fu scuturat in curand
si -fatal meu WA asupra lui ocarmuirea coloniei. Dupa cateva certificate se-
mestriale ce le pastrez, el urma, cursurile destul de regulat, insa judecand dupa
povestirile lui de pe acea vreme, sigur este ca, cu totii petrecura bine si chel-
tuira cumplit de mult. Se mai gasiau tot atunci la Universitate, la Munchen,
Nicu Ghyka dela Comanesti, Beizadea Dimitrie Ghika din Bucuresti, Costache
Rolla, un Cretulescu si alti cativa Romani, a caror nume imi scapa. Ei facuse
mare prietenie cu Curlandezii, Estonienii si Livonienii cari frecuentau acea
Universitate. Toata aceasta tinerime, venita din teri semibarbare, fiamanda
de placerile Occidentului, punea pungile parintesti la grea incercare.
Pierderea procesului cu Ioan Bal§ si varsta hfi inaintata facura pe Hatman
sa recheme in Ora pe fiul sau cel mai mare la 1834, inainte ca el sa-si 6
complectat studiile. Cei patru ani dela 1834 la 1838 fart intrebuintati in
liquidarea unei situatii foarte grele, OA Hatmanul aveà de plata garantia
data de el pentru Bals la 1813 plus dobanzile si cheltuielile procesului, adica 1
mult peste cinci zeci de mii de galbeni, o suma enorma pentru acea vreme.
Prima functie incredintata lui Raducanu Rosetti fu acea de Ispravnic al
tinutului Iasi cu rangul de Aga. La 1838, Hatmanul murind, tanarul Radu-
canu fu insarcinat cu Epitropia casei. Toate mosiile Hatmanului, atat cele
din Basarabia cal si cele din Moldova, afara de Bohotinul care urma sa fie
impartit intre frati si de Caiutul care nu gasi musteriu, fur& vandute spre
a sap, de datorii si de enormele procente cari se platiau atunci. Totus
unele din ele ramasera neachitate si fiecare din frati trebui sa iea asupra
lui o parte din aceasta ramasita de datorii.
Raducanu Rosetti se casatori la 1840 cu Ruxanda, ffica bogatului bancher
Spiro Paul, dar o perda dupa cativa ani de casatorie. Cand ptirasi isprav-
nicia fu numit membru al Divanului Apelativ al Terii de sus si, la 1843,
inaltat la rangul de Vel Vornic.

www.digibuc.ro
 PAMILIILt 131111113$ 131 TIOSETTI 49'7

Pan& atunci relatiile intre el §i Mihai Sturza fusese bune. Dar abuzurile
Domnului devenind din zi in zi mai strigatoare §i coruptiunea ocarmuirii
lui mai mare, toate elementele curate §i mai ales tineiii intor§i din strainä-
tate incepura, sit faca lui Voda o opozitie hotarita §i Ni§a. Raducanu Rosetti
care i§i daduse demisia din magistratura Fi fratii lui erau trup §i suflet cu
aceasta opozitie a carui conducator era Alecu Ghyka, tatal viitorului Domn §i
care numara in fruntea ei oameni ca Grigore Ghyka, Nicu Ghyka Comane§ti,
Costache Negri, Mihai Kogalniceanu, Alexandru Cuza, Manolache Costache,
Lascar Catargiu, Hurmuzache, Vasile Alexandri §i toti maxii Moldoveni eari
au avut o parte atat de insemnata in opera de rena§tere a Romaniei.
Mu lt se cazni Mihai Sturza ca sa desbine opozitia, A fure pe cei mai
energici dintein§ii, fagaduintele cele mai strMucite fura. &cute and unuia
cand altuia, dar inzadar, nici unul nu §ovai.
Aceasta opozitie se sat* prin mi§carea Mu alcatuita qi neizbutitil dela
1848. *efii ei §i majoritatea membrilor, aproape toti boieri mari sau fii de
boieri mari, erau insufietiti de ideile cele mai nobile, impin§i de instinctele
cele mai generoase, calauziti de dorul de tara, §i de neam cel mai inalt §i cel
mai curat. Desinteresarea lor, dispretul banului §i in deob§te a binelui lor ma-
terial n'aveau margini. Erau stapani pe tara, aveau monopolul puterii §i al bo-
gatiei §i totu§ teluI pentru care luptau in cnip conscient era tocmai nimicirea
sistemului pe temeiul canna aveau asemenea prerogative : sfarmarea stavi-
lelor puse de Regulament intro ei §i popor.
Nu trebue uitat ca luptatorii pentru ideile noua ie§iti din treptele infe-
rioare luptau totdeodata pentru imbunatatirea starii lor, pe cand conduca-
torii actiunii nationale in Moldova, ie§iti din randurile boierimii celei mari,
stapana, pe Ora, luptau pentru nimicirea privilegiurilor cari le incheze§luiau
avutia §i puterea. Dar nepractici, teoriciani §i ideologi, ei nu §tiur& ca to-
vara§ii lor de idei din Tara-Romaneasca, sä atraga poporul in partea lor :
mi§carea lor negasind nici un rasunet in taránime, ea fu sdrobita de Mihai
Sturdza cu cea mai mare inlesnire.
Cei patru frati Rosete§ti, ie§iti din intrunirea dela casele lui Mavrocordat
inainte de brutala ei impra§tiere, dormiau lini§titi in casa parinteasca cand
in mijlocul noptii, furl treziti de o roatol de soldati, ridicati din paturile lor,
legati cot la cot, tariti la cazarma intre lovituri de straturi de pura §i acolo
trantiti pe scandurie goale. Beizadea Grigore, al doilea fiu al Domnului, in
mare uniforma de polcovnic rus, se primbla, mandru qi trufa§ pe dinaintea lor:
Vous 'des magnifique et pas cher !" ii striga Alecu Rosetti, al doilea flu
al Hatmanului.
A doua zi erau porniti la Galati, tot legati, in ante de po§ta §i sub es-
cort& Urmau sa, fie trimi§i peste Dunare impreuna cu Alecu §i Ion Cuza,
Analele A. R.Tom. XXV111.Mensorlile Seq. Istorice. 82

www.digibuc.ro
498 RAM/ BOSETTI

cu Grigore Roma lo, Manolache Costache, A. Moruzi, Zaharia Moldovanu, Sandu

Miclescu, Nicu Catargiu, Vasile Canta §i Dimitrie Filipescu. Pornira in ziva
de 3 April in patru barci, escort* de patru ofiteri, doi cadeti §i 30 soldati
sub comanda Polcovnicului Miscenco, §eful garnizoanei Galati. Arestantii, prin
ajutorul Spatarului, lancu Cozoni, un om al Rosete§tilor, izbutise sa iea cu
dan§ii un mare numar de 0,1.0 de yin vechiu cu care cinstira atat pe ofiteri
cat §i pe soldati.
Polcovnicul Miscenco, in raportul sau catra Hatman, zice c o furtuna a
sili s debarce la Braila. Tatal meu, fratii lui §i Manolache Costache, cari
mi-au povestit intamplarea de nenumarate ori, mi-au zis ea ziva era foarte
frurnoasa §i exceptional de calda pentru acea vreme a anului, dar ca cea
mai mare parte din ofiteri qi din soldati erau atat de heti, incat nu puteau
nici sä manueasca vaslele, nici s indrepteze barcile: cu mare greu putura
sa acosteze in capatul din jos al portului Bràila. Acolo se dadura jos §i Mis-
cenco se hotari sa-§i duca arestantii la cazarma trupelor muntene§ti.
trig ei se sfatuise §i, la o raspantie, o luara la fuga. Miscenco, strigand: stati
fratilor, stati a ma nonorociti», se lua dupa dan§ii cu acei din oamenii lui cari
mai erau in stare sa alerge. *ase din arestanti: A. Moruzi, Lascar Rosetti, M a-
nolache Costache, Vasile Canta, Alexandru Cuza §i Zaharia Moldovanu scapara
la Consulatul englez; cei1a1i §apte ratácira, fura prin§i de soldatii cari incon-
jurase Consulatul §i du§i la cazarma. Miscenco merse reclame fugarii la
Consulul englez, dar primi un refuz tot atat de categoric pe cat era despre-
tuitor. Fu deci suit. sa predea Aiannului dela Macin numai pe cei §apte cari
ramasese in puterea lui. Aiamul ii porni sub escorta, pe un vapor austriac,
la Constantinopole, de uncle fura trimi§i la Brusa. Acolo erau destul de liberi,
traind la gazde ce-§i alesese, avand. slugi trimise dup. dan§ii din tara, im-
podobiti cu numele de inusaflri ai Sultanului §i avand fie-care un tain de
o mie de lei pe luna alocat lui, pe care cei cu dare de mana II daruiau
gazdelor bor. Surgunul lor la Brusa, Mout mai neplacut prin faptul ca ciuma
§i holera bantuiau amandoua de o potriva ora§ul, tina §apte luni, dupa care
obtinura voie sá vie la Constantinopole §i apoi in tar&
Taal meu ins& ramase peste iarna la Tarigrad, scriind numeroase memorii
politice in potriva lui Mihai Sturza, prezentate unele Marelui Vizir, Re§id Pa§a,
altele lui Canning, ambasadorului englez sau generalului Aupick, ambasa-
dorului francez.
Curand dupa intoarcerea lui in Ora Mihai Sturza hi inlocuit prin Grigore
Ghyka. La Septembre 1840 Raducanu Rosetti fu numit de el Pre§edinte
al Divanului Apelativ, iar in anul urmator se casatori cu a doua fiica a
Domnului. La 1851 fu numit Epitrop al Casei Sfantului Spiridon, apoi Se-
cretar de Stat; la 1 Noembre 1854 era Ministru al Dreptatii i la 1855 capata,
rangul pe Vel LogoMt.

www.digibuc.ro
 FAMILIILE BURRS vI ROSETTI 499

Unionist vi nationalist convins el lutl, o parte vie la luptele purtate de

partidul unionist impotriva celor doi caimacami: Toderit& Balv i. Neculai
Vogoridi (1), cu toate a cel dintaiu ii fusese cumnat vi traise cu dansul in re-
latiuni fratesti. Devi tata-meu stapania in tinutul Bacaului vi afara de averea
mamei, o movie de vase mii de f6,1ci, administratia lui Vogoridi il stersese
de pe listele electorale.
Dupä alegerea lui Cuta, tata ramase credincios crezului sail unionist vi na-
tionalist, dar Anil noului Domn vi lui Kogalniceanu o opozitie invervunata. Jaful
vi coruptia noului regim, reformele pripite, menite a ramanea pe Malin, ale
acelei vremi, gasira, intrinsul un atIversar neimpacat. Stigmatiza noua oar,
muire cu cuvintele de : Regbm a la Soulouque.
Ales deputat in primavara anului 1859, Camera il trimise la Comisia Cen-
trala care il alese de Prevedinte. Dup6, disolvarea Camerei fu ales din nou
deputat la Falciu vi fad' astfel parte din prima Camera intrunita la 13ucurevti.
0 boala grea vi lunga il sili sä paraseasca, cu totul viata politica; ramose
aproape nemivcat dela Caiuti, movie care o cumparase dela fratii sai §i
unde se stabilise 'Inca dela 1846.
Mare ii fu bucuria cand, la 1866, visul lui atilt de desmierdat, Domnul
strain ereditar, deveni o realitate. Tin bine minte de ziva plebiscitului and
se puse dinaintea scarii o masa acoperita cu postav rovu pe care tatal meu
iscali cel dintaiu foaia pe care fiecare alegator venia Bali puna numele,
Raducanu Rosetti a murit la Caiuti, la Iunie 1872.
Devi era, un om foarte iute, era iubit de tiarani, cari uitau bucuros vorbele
aspre ce ie§iau adesea din gura lui pentru binele ce le facea.
Voiu relata aici o scena la care am fost fat& in anul 1858 sau 1859; scena
este tipica pentru moravurile vremii.
'fatal meu fiind dus in tinutul Neamtului, la movia mamei, la Margineni,
sosi in satele noastre zcicu(ia. Adica ajutorul privighitorului de Trotuv, a
carui nume 1-am uitat, venise cu doi mad ca a implineasca banii birului
cu care fiaranii erau foarte intarziati. Spre a scoate banii se intrebuintau
mijloacele uzitate atunci: batai infricovate, sfaramarea strachinilor §i a mo-
bilelor rudimentare apartinand datornicului, prinderea gainilor vi a givtelor
lui plus variantele iscodite de mintea mai mult sau mai putin agera a im-
plinitorului, mai facandu-vi ras de cate o fata sau nevasta.
(1) Devi eram foarte mic atunci, imi aduc bine aminte de suflarea patriotica de care
era patruns& boierimea moldoveneasca. Mi se pare ca and Inca sunindu-mi in urechi
glasurile scumpe ale celor earl nu mai sunk dorul, insufleVrea vi patima cu care eraurostite
cuvintele aRomans vi allomaniev, dispretul nemarginit cu care se vorbia de Caimacarn,
$i cele mai insufletite erau femeile. Atunci am vazut, la sanul mamei, fiica lui Grigore
Voda Ghyka, cea dintaiu cocard& in trei colori. Aceastá cocarda ii fusese trimisa dela
Iavi prin Victor Place, Consulul francez din Moldova, acel mare arnic al Romanilor,

www.digibuc.ro
.500 RADII ROSETTI

Ajutorul de privighitor in chestiune era un implinitor cu deosebire vred-

nic; intrebuinta toate mijloacele cunoscute 0 altele datorite crierului sau
Doti& zile dupa sosirea lui era pe mo§ie un chiu 0 un vai nepomenit :
bietii oameni impresurase Curtea 0 rugau cu lacrami pe maica-mea sad
scape de acea urgie. Inzadar insa trimisese ea la aprigul cinovnic pe Medal-
nicerul Manolache Oatu, vechilul mo§iei, in zadar il poftise prin vatavul de
ograda, Serdarul Neculai Lefter, sa vie la dansa, in zadar ii trimisese rAspuns
ca va scrie Ispravnicului 0 chiar la Iasi, zeicufia se facea tot mai stra§nia
Dar a treia zi da Dumnezeu 0 sose§te tata pe nea§teptate. Nu apucase
sa iasa din trasura §i maica-mea ii 0 spuse ceeace se intampla la Popeni.
Tata porunci sa i se inhame o pereche de cai proaspeti la alta trasura 0,
luandu-ma cu el, se duse la satul Popeni. Dinaintea cra§mei era lume multi.
Nu plouase de mult 0 era un colb cumplit. Pe prispa cra§mei §edea domnul
ajutor al privighitorului pe un scaun. In drum, cazacii trageau, tinand-o de
picioare, cu fata tarandu-se in colb, o femeie a carui barbat fugise in ajun
ca 0, scape de bataie.
Tata-meu sari din trasura, poruncindu-mi sa nu ma mi§c 0, intr'o clipala,
cei doi cazaci zaceau la zece pa§i in mijlocul drumului. Taranii inconjurara
pe tata, fiecare spunandu-i ceeace suferise, era un sgomot groaznic : tipete,
bocete, plansete. Cu mare greu se facii lini§te 0 vreo zece oameni mai de
sama fura chemati pe rand ca sa spuie ceeace vAzuse. Ajutorul privighi-
torului care ingalbenise, voi sit fuga, dar tata porunci sa-1 opreasca. Dupa ce
taranii mantuira jalnica lor povestire, tata intreba pe cinovnic ce are de ras-
puns. El ingana cateva cuvinte zicancl ca are porunci §i cerandu-i-se acele
porunci el 'Inman& tatii o hartie. Tata o ceti tare. In hartie i se poruncia
sa mearga la un numar de sate qi sa execute banii birului.
Nu vad ca in hartie ti se porunce§te sa bati, sa necinste§ti, A strici
0 a& schingiuie§ti, zise tata lini§tit.
Cinovnicul tacii.
Dumneata ai batut, ai necinstit, ai stricat, ai schingiuit, zise tata, e§ti
un hot Am kali dau rasplata care se cuvine hotului. Puneti-1 jos, porunci el
taranilor.
Intr'o clipala domnul ajutor al privighitorului era lungit la pamant, cu
fata in jos .0 tinut de cap, de mani §i de picioare.
Acuma trageti-i o suta de bice chiar cu harapnicul lui, urml tata.
Il ierta dupa cincizeci, dar 0 acelea erau de ajuns 0 le va fi tinut minte
domnul ajutor de privighitor toga viata lui. Fu legat pe cal, franele fura
date in manila unuia din cazaci §i porni astfel spre Targul Trotuplui.
Dar cand era sA plecam, iata ca alearga oamenii spre noi 0 ne spun ca
al doilea cazac cere numai decat un car de beilic ca sa dud, doua cu§te

www.digibuc.ro
 FAMILHLE EMILIE kiI ROSETTI 501

mari, una cu gaini si cealalta cu gaste, adunate de domnul ajutor, bine in-
teIes fara, plata, dela datornicii fiscului.
Cazacul fu chemat de tata si invitat, in termeni cei mai drastici, s& in-
calece si sa piece, iar nenorocitele paseri furl puse in libertate, iscandu-se
intro neveste cumplita sfada cu prilejul alegerii lor.
Zcicagie se MI in toata Domnia lui Cuza si chiar mai tarziu in Onutul
Bacaului 0 in tara, dar in satele de pe Caiuti, dup& cea pe care am poves-
tit-o, n'a mai venit alta.

Lascar Rosetti.

Al treilea fiu al Hatmanului Raducanu si al Efrosinei Manu. Nascut la

1816. Cand. fratii au fost trimisi la MUnchen, la 1830, Lascar intl.& intr'un gim-
naziu de acolo si, absolvindu-1, urma, cursurile de drept la universitatile din
Heidelberg si GOttingen. Dupa ce obtinü diploma de doctor in drept, se
intoarse in tara, dupa, o absent& de doisprezece ani si fa numit membru
al Divanului Apelativ al Terii de sus, la 24 Mai 1842, in locul fratelui situ
Raducanu care domisionase, de catre Sfatul Ocarmuitor, in lipsa Domnului.
Acesta confirm& numirea la intoarcerea sa. La Martie 1843 demisionL In
anul urmator, 1844, la Martie fu numit membru in comisia cercetatoare a na-
tiei evreiesti, iar la Iulie urmator Epitrop al Casei Apelor. Vedem la 12
Martie 1845 Obicinuita Obsteasca Adunnare, prin ofisul ei No. 53, adre-
sandu-i multumiri pentru «ravna» cu care administrase acea casa 0 pentru
patriotismul de care era, insufle-cit. La 1845, Mai 12, fu numit membru in
Epitropia Scoalelor pe langa Logofátul C. Mavrocordat si Beizaclea Neculai
Si4u. Dar relatiile intregii familii cu Domnul devenind din ce in ce mai
incordate, Lascar Rosetti isi dada demisia din acea insarcinare. Lu a. o parte
din cele mai vii la luptele purtate de tineretul cult si de elementele cin-
stite impotriva lui Mihai Sturza. Fu ales, in opozgie, deputat la Husi, spre
marea surprindere a Ispravnicului care nici nu visa a are opozitie. Pentru
a feri pe cei cari votase in contra guvernului de ori ce rasbunare si pentru ca
s& nu se poata sti de cine este scris fiecare bilet de vot, Lascar Catargiu care
luase si el parte la alegere, arum& niste chibrituri aprinse in urn& si arse
toate buletinele. lspravnicul fu inlocuit, dar cand Lascar Rosetti voi sa intre
in Adunare gasi o sentinelä la tisk care-1 irnpiedecti, sa intre. Zadarnice fur&
toate protestele ; desi fusese ales in regula, alegerea fii casata.
Arestat cu fratii sai la 1818 si pornit spre Macin, avii norocul sa scape
cu alti cinci la Braila, la Vice-Consulatul englezesc. Noaptea fur& condusi pe
un vapor englezesc din port, uncle ramase mai multe zile impartasind
rosbiful, cartoafele si porcul sarat al marinarilor. Apoi se suira pe un

www.digibuc.ro
502 RADII ROSETTI

vapor austriac 0 ajunsera la Temi§oara, unde se impra§tiara. Lascar Ro-

setti §i cu Manolache Costache, prin Lugo§, mersera la Blaj, unde se tine&
atunci o mare intrunire a Romanilor, pe CAmpul Libertatii. Dela Blaj mersera
la Pesta 0 avura neplacerea sa vada, in drum spre Tisa, numeroase spanzuratori
cu le§uri de Romani atarnate de ele. Ajun§i. la Viena vazura, cadavrul ministru-
lui de ritsboiu, Latour, leganAndu-se MITA fanarul de care fusese spanzurat
in ajun. Dela Viena mersera la Paris unde frecuentara pe oamenii cei mai
inaintati in idei 0 statura, mai bine de un an. Lascar Rosetti faca aici cu-
no§tinta cu Felix Pyat care juca, un rol atat de insemnat in Comuna dela
1871. Zicea. ca, Pyat era un fanatic dar staruia, chiar §i dupa 1871, sa sustie
ca era convins 0 foarte cinstit. Facura impreuna o calatorie pe jos in Svitera.
Se intoarse in ta,ra dupa, venirea in scaun a lui Grigore Ghyka. Fu renu-
mit membru in comisia §colilor, la April 1850; la Noemvrie a aceluia§ an
membru in comisiunea pentru prelucrarea legilor terii, infiintata, de Mihai
Sturza in 1845. Ridicat la rangul de Vornic, fu numit Pre§edinte al Diva-
nului de Apel 0 membru in Divanul Ob§tesc la Ianuar 1855, iar putin dupa,
asta Pre§edinte al comisiunii pregatitoare a legilor terii in locul lui Beizadea
Neculai Sutu.
In iarna 1855-1856 fu instircinat de Domn sa contracteze la Bucure§ti,
pentru lark un imprumut §i sa arendeze vamile Moldovei aceluia§ intreprin-
zator care arendase acele ale Terii-Romane§ti §i cu acelea0 conditiuni, mi-
siune in care izbuti in chip satisfacator.
Lila, o parte din cele mai active la mi§carea unionista. Ales in Camera
eleotiva, el fu aceIa care, cand se adunara la Cabinetul de Istorie Naturala,
in «Sala Elefantului», deputatii unioni§ti, incuia u§a, puse cheia in buzunar
§i hotari tovara§ilor lui cit nu le da drumul acasa pana ce nu se vor uni
asupra candidatului la Domnie. Se §tie ca in aceasta §edinta, se hotari can-
didatura lui Cuza care fu ales Domn a doua zi.
Lascar Rosetti fu intaiul ministru de finance al lui Cuza, dar i§i dada de-
misia dupa, opt zile, neputandu-se impaca, zicea, el, cu domnia vorbelor seci
0 a poftelor personale. De aici inainte vazii numai abuzurile 0 coruptia
fall, a voi sa, iea in privire pasurile urie§e &cute de Ora pe fiecare zi. Traià
cu totul retras la taxa, la Raducaneni, partea lui de Bohotin. Rasboiul inde-
pendentei, vitejia aratata de o§tenii romani 0 proclamarea Regatului il tre-
zira din pesimismul in care era cufundat §i-1 insufletira din nou. A murit
la Iasi, la Aprilie 1884.
Lascar Rosetti era foarte stimat de contimporanii sai pentru cinstea lui
exemplara: adesea era ales ca arbitru pentru a trans& litigii importante. Era
un foarte bun gospodar §i agricultor 0 un excelent descurcator de afaceri.
De§i ordinea 0 economia cea mai desavar§ita domniau in casa 0 in trebile

www.digibuc.ro
 FAMILTILE MHOS §I ROSETTI 503

lui, era foarte darnic §i binefacator. Distribuia pe fiecare an Iaranilor din

imprejurimi sume mari pentru medicamente.
Ura pe Ru§i. Dupá moartea tatalui lor, fratii se vazura slliti sa vanza toate
mo§iile din Moldova §i Besarabia afar& de Bohotin. Ramasese mo§ia Fritsi-
ne§tii, de o intindere de 600 falci, in fata Bohotinului, dincolo de Prut, asupra
careia era un neinsemnat proces de hotarnicie. Dar pentru a nu mai aye&
a face cu autoritMile ruse§ti, tus-patru fratii hotarira «s'o lase in plata lui
Dumnezeu», uitand a este a lor. 0 p5Asira §i parasita a rams pana astazi.
In zadar i-am cerut hartiile ca s'o revendic cand era Inca vreme, mi le-a re-
fuzat totdeauna cu incapMinare. Ele se afla astazi in pachetele LXXXI qi
LXXXII ale Actelor Academiei Romane.
Lascar Rosetti istorisia, ea, in timpul ocupatiei ruse§ti dela 1853-1854,
el era pre§edinte al Divanului de Apel, dad Ru§ii distrusera escadra tur-
cease& la Sinope. Comandantul trupelor ruse§ti, Principele Urusov sau
Baronul Budberg, poruncise sa, se savar§easca un Te-Deum spre a multumi
Atotputernicului pentru aceasta stralucita izbanda a armelor imparate§ti,
dand7ordine tuturor slujba§ilor moldovene§ti sa asiste la acel Te-Deum.
«Mie, zicea mo§u-meu, nu-mi pasa de slujba, caci leafa cum o luam, o im_
partiam cancelariei : dar eram in grip, ca daca nu ma voiu duce, Ru§ii ma
vor trimite in surgun peste Prut sau poate chiar la Siberia. M'am du§ deci
la Mitropolie §i m'am rugat cum nu ma rugasem nici odata, din fundul
inimii; dar nu pentru a multumi lui Dumnezeu, ci pentru a-i cere sa pe-
depseasca atentatul mi§elesc savar§it de flota ruseasca §i pentru ca sa ne
mantue de Ru§i cat mai curand».
Lascar Rosetti era un tragator neintrecut cu pistolul. In tinerete avuse
in Ia§i, pentru pricini cu totul futile, un duel cu Beizadea Mitica Ghika (din
Bucure§ti) §i il Anise in pulpa, ramanand §i el cu degetul cel mare dela
mina dreapta sbarcit.
De ate ori ma vedea Beizadea Mitica, imi spunea :
«Ce mai face mo§ul Dumitale Lascar? Mie mi-a pus in pulp& o amintire
care ma sile§te sa gandesc la el de &le ori se schimba vremea.»

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
Pagina
Familia Buhus 469
Familia Rosetti , 471
Vornicul Manolache Ruset 479
Vornicul $tefan Ruset 482
Medelnicerul Iordache Ruset 483
Medelnicerul 1'3'244 Ruset 485
Comisul Lascarache Ruset s
Medelnicerul Gheorghe Roset , 486
Hatmanul (pe urm5. Logof5.tu1) Riducanu Roset . 1

Doamna Zoe Moruzi, nitscutfi Roset 492

Dumitrache Roset Tetcanu L , 494
Rlducanu Rosetti , , . . . 495
Lascar Rosetti. . , , 501

www.digibuc.ro
 CATEVA MANUSCRIPTE SI DOCUMENTE
DIN TARA SI STRAINATATE
RELATIVE LA

ISTORIA ROMANILOR
DE
N. lORGA.
Membru corespondent al Academiei Romano.

SERIA A DOIJA

qedinfa dela 13 Ianuarie 1906.

I.
0 scrisoare necunoscutA a lui Gheorghe §tefan.
In vol. IX1 al colectiei Hurmuzaki, p. 74, No. CxxVIII, s'a pu-
blicat, dupa, copiile primite dela Stockholm, o scrisoare p5strat5,
In Arhivele din acel ora§, prin care Domnul moldovenesc Gheorghe
Stefan salutä pe regele Suediei prin trimisul cAzAzesc, ce merge la
Curtea lui, staretul Daniil dela Muntele M5slinilor. Se §tie c`a acesta
c'alatoria. pentru Injghebarea aliantei care trebuià M. aducá sdrobi-
rea Poloniei §i ca% Gheorghe yociä fáca, din partea lui, marea gre-
§a15, de a-§i prinde bAtranetele fära putere in acest dant primej-
dios (1).
In acelea§i arhive am g5sit Inca o scrisoare cu aceea§ data., In
care Domnul Moldovei arata, aceea§ dorir45, de a Indatori §i ajuta,
§i fata% de procancelarul Suediei.
Iatä-i cuprinsul:
Illustrissime et excellentissime domino procancellarie, domine, domine et
amice observandissime. Inter maximas id computo fcelicitates me per Dei
gratiam talem nactam fuisse occasionem per quam imprimis de foolici ac
prospera Excellentiae Vestrae valetudine et in suam patriam reditu congra-

(1) Despre aceste lucruri am vorbit In Hurmuzaki, X, pp. iv-v, si In Studii fi dee., IV,
pp. CCLXXIXLXXX.

www.digibuc.ro
506 N. IORGA

tulare ac favorabilem apprecari mihi liceat Excellentiae Vestrae progressum.

Et, cum reverendus pater abbas fceliciter redierit ab exercitu zaporoviensi
et transeat terram nostram, simul cum illo iungo, meum ablegaturn, ad
Serenissimum regem, humilime EXcellentiam Tuam exorans ut, ubicunque
occasio tulerit, illi favore ac protectione sua assistere velit. Gratiam hanc
omni occasione rependere ero paratus. Cui cum humillimis meis obsequiis
me quam diligentissime commendo. In Iassy, die 7 aprilis 1656.
Illustrissimae Excellentiae Vestrae in omnibus bene cupiens amicus et ad
obsequia paratissimus: Georgius Stephanus Palatinus et princeps terrarum
Moldaviae.
Solia lui Daniil nu avea nici o adevaratà insemnatate, cáci Hat-
manul cazAcesc Hmilnitchi avea, alte ganduri si-si gásise alti spri-
jinitori: csalugArul, care mersese In, Ianuarie la Zaporojeni, era, trimis
acum innapoi cu instructiuni, mai mult pentru a mai tArAgani lu-
crurile (1).

IL
Cu privire la banul lui Istratie Dabija.
ArAtand ce lucari folositoarp s'au facut, aaturi cu obositoarele
raTaciri räsboinice pe ampii de lupta*, ai Ungariei, in vremea DOM-
niei M Moldova a hiL Istratie Dabija, Nicolae Costin scrie: «Facut-au
Da)lja-Vod i bAn4rie de bani de aramä la Suceava». (2) Neculcea,
celälalt cronicar al, acestui timp, n'avea cuno§tinta despre acest fapt,
sau el n'a gásit cu cale sa,-1 insemne Intro at4tea povestiri vioaie
ale eelor din tabärâ 0 dela Curte.
Dintr'un act dela 1667, pe care 1-am tipArit in Studii d Documente,
ffl p. 20, se poate veclea, §i nurnele acelui in grija aruia si-a dat
Voda beindria. Mind vorba de topirea metalelor 0 de tipare, el
alese un argintar, un «zlätar», dintr'un neam de argintari pe
Ienachi Zlätarul, flu al lui Gheorghe Zlâtarul. Felul cum el a facut
0 a socotit banii n'a pracut ins& Dornnului, care, bAnuindu-1 de in-
§eláciune, 0 de furl, IL arunc a. in temnita, pan& va plAti o mie de
lei, cati i i-ar fi insu0t. Ienachi avea multi prieteni i multa
crezare, aqa, Inca el gAsi chize0 pentru a fi scos dela inchisoare,
(1) Engel, Geschichte, der Ukraine, pp. 203-4.
(2) P. 4.

www.digibuc.ro
 CATEVA MANIISCRIPTE I DOCUMENTE. 507

anume treizeci de negustori si boierinasi cunoscup, intro cari sta-

rostea negustorilor din Iasi, David, unul din «Brasoveni», Dumi-
trasco, si un Caminar. Iesind iaras in lume, Ienachi ii lasa, insa oti
grija datoriei lui, iar el fugi la Cazaci in Rascov, pe Nistru, astep-
tand vremuri hlai bune. Dar ele nu venira. Dabija murind, urmasii
lui nu iertar6, pe Ienachi, caruia in 1667 i se vindea, pentru datorii
via de pe dealul Sorogarilor MO, Iasi.
1 Banii acastia dela Suceava se numiau fakii, de buna sama dupa
cuvantul german Schilling, §i astfel de salai se intampinä §i cu
.catva timp inainte, In domnia lui Gheorghe tefan, Para sa, putem
spune unde erau MAO (1). i, dupa moartea intemeietorului banariei,
mesterii lucrau salai pentru domnie. La Ilia§ Voda Alexandru (1666-8),
acela sub care se vinde averea lui Ienachi, un compilator, Nicolae
Mustea, care reproduce stiri vechi, scrie: «Era, bänarie in ce-
tatea Sucevei, care era dela Dabija Voda, 0 face& calai de arama,
cari numai aici in tara imblau, patru salai la un ban buns. Deci
calaul era ban retu, fiindca n'avea trecere peste hotar, si de aceea
pretul lui era ash de mic.
Saläul lui Dabija e cunoscut si ca infatisare. Pe o parte, el are
chipul Sf. Gheorghe, in jurul caruia, pornind dela cuca domneasca, se
rasfirà aceasta inscriptie: «Ioha[nnis] Istrat[ii] D[a]b[ija] V[oelv[odaels.
De desubt 6 bourul. De cealalta, se vede cuca -cu trei pend, intru
toate asemenea cu aceea pe care o poarta batranul Domn intr'o
stamp& care s'a respandit in sträinatate ca portret al Domnului
muntean Grigore Ghica (2). Jos, sunt dousä buzdugane puse cruci§.
Inscriptia e aici aceasta: «Solidus V[irginis] B[eatae] M[atris] D[ei]; 18.»
Acest 18 poate sa insemne data de 1618, cand se va fi batut mo-
del& strain al acestui banut (3).
Astazi putem spune care era acest model strain. Dabija incepuse
a-si bate WM, fireste pentru a plati ostasil, pe earl de doua ori, in
1663 si in 1664 (4), i-a adus in ajutorul Turcilor in rásboiul aces-
tora cu Nemtii; tot asa. batusera banii pentru luptatorii lor Despot
si Joan Voda, cel Cumplit, care avea sa-si plateasca lefegiii tazaci.
Dar, la alegerea formei si desemnului, se avea in vedere o moneda

(1) Starlit qi documente, IV, p. 267. Cf. Archiva istoricii, 11, p. 79.
(2) Istoria in chipuri fi icoane, I, p. 154,
(3) V. Sturdza, In Hasdeu, Magnum. Etymologicum, art. Ban.
(4) Stuc lii fi doc., IX, p. 129.

www.digibuc.ro
508 N. IORGA

strainä, pentruca banii mo1dovene0i sa, se poata, strecura, de negus-

tori dibaci printre taranii de peste hotar. Dedicatia csatre Maica
Domnului se aflá in monedele Ungariei, undo e E,4i infati§atä aceastä
apatronhn a regatului. Dar desfacerea in aceste pal-0 ale du§ma-
nului, sau in Ardealul vecin, nu 'Area, cu putintä. Deci se adopta
modelul banului márunt al Poloniei.
In ziarul de solie al comitelui Francisc-Ulric Kinski, trimis in
Po Ionia de Curtea imparäteasa, (1663-8, 1671) (1), se spune .in adevar
c5,un trimis polon merse la Constantinopol Inca din 1667 pentru
a se plange de «baterea in Moldova a unui ban de tot rau, cu sem-
nele polone» :
Martii 22a [1668] . .. fui apud Cancellarium Pruschinowsky ... Promisit
mihi relacionem cuiusdam a se missi ad Vezirum, quem cum quaerelis ad
eum de principe Valachiae, qui nomine et signis polonicis pessimam cu-
disset monetam, miserat. Hic septem mensibus cum eis (sicP) fuerat et laute
habitus : credibile est ipsum alia de causa missum fuisse, quia iam ma-
rischallus similem missionem instituere volebat ut pacta et confinia salva-
rentur ab omni incursu . . . .

Luptele contingentului muntean la Seghedin (1686).

Stoica Ludescu, cronicarul cantacuzinesc, mar tor oficial pentru
Domnia lui Serban Vodä, poveste§te pe larg cum, dupä luarea Budei.
de Imperiali, Vizirul trimise impotriva otilor germane caH asediau
Seghedinul pe Chehaiaua sa, cu Turci, Tátari §i un ajutor muntean
pe care-1 comanda, Iordachi Cantacuzino, fratele Domnului §i Spätar
al. Terii-Românecti. La 27 Decemvrie 1686, Imperialii, cari erau abia,
in numär de 12.000, lovirä pe dwnan la un ceas de noapte, cci
au fácut intrin§ii o moarte nespusa». Vizirul insu§, care venià in
urma, intaini 8.000 de caTári germani E;;i fugi intr'o singura, zi pana,
la Petruvaradin. Iar Iordachi Spatarul «s'au invaxtejit de au venit
de acolo in tara, la casa lui, cu mare cinste» (2). Cronicarul de
opozitie, Constantin Capitanul, atinge numai in treacat lupta din

(1) Diarium des Grafens Frans-Ulrich Kinsky ludhrend seiner Mission in Poten (1663
1668, dann 1671) ; Viena, Bibl. ArhiveIor Imperiale, rnss. Böhm. 750, fo. 71.
(2) Magazinut istoric, V, pp. 22-3.

www.digibuc.ro
 CATEVA MANEISCRIPTE I DOCUMENTE. 509

1686 in Campii Mohaciului, si nu vorbeste nirnic despre ajutorul

muntenesc (1).
Lupta dela Seghedin e descrisA precurn urmeazk in Memoriile
Contelui Alexandru Belleardi, al caror manuscript se pastreaza. in
Biblioteca Sf. Marcu din Venetia (It. cl. VI, c. 190) :
I Turchi, in tanto che in tutti i modi volevano inviar soccorso di denari
in Agria, radunavano ii pia che potevano di forze per aprirsi con la spada
l'ingresso nelle loro piazze di qua del Tibisco, ed a questo effetto eran' ar-
rivati in Seghedino tr.& Tartani, Turchi, Ungari e Valachi intorno a 4.500
combattenti.
I Tartari con li Valacchi accampavano in numero di 2.000 e pia sotto le
mura di Seghedino, una delle pia belle palanche e fortezze d'Ungaria Su-
periore, come si dirt, a suo tempo; le truppe del Tekeli, composte di Un-
gari, qualche Tartari e Valacchi, accampavano di là dal fiume, come li Tur-
chi parimente, comandati dal Bass& di Varadino; e tutti assieme intorno a
2.000 soldati. Li nostri generali non diedero tempo di maggior disposizione,
ma nel pia gran silenzio pervennero a Seghedino li 17 aprile (sic) 1686, con
le loro forze, precedendo il general Aisler, con 1.600 cavalli in circa, corn-
presovi 1.500 Ungari, comandati dal Petenasi [Petneházi], qual era, tre set-
timane prima, arrivato in quei contorni con i suoi ussari, corn' anco il re-
gimento Caraffa, per rinforzo del Marsi e per quiete maggiore delle sue
truppe.
Le vanguardie arrivate alla vista dell' inimico, l'Aisler vide e comprese
ii tutto. Per il che, fatto avertire il generale, quale una bon' ora addietro
marchiava con l'essercito, che non vi era tempo a perdere, e, s' era con-
tento, cominciarebbe intanto la zuf fa, ricevuta risposta di farlo, i nostri at-
taccorono i Tartari e Valacchi, quali a tutto potere prima resisterono, non
sapendo la nostra forza; poi furono costretti, con molta loro strage, ritirarsi
sin sopra la fossa di Zeghedino, abbandonando ii loro campo e bagaglio, e
molti di essi cercorono di passare ii flume sul ponte, ma, in tanta confu-
sione, avendo i Tedeschi alle spalle, che la pia gran parte precipitorono
nell' acqua, non potendo capire tutti sul detto ponte.
L'Aisler intanto, proseguendo la vittoria,. fece por ii fuoco nella palanca
di Zeghedino, overo della citta inferiore, quale in poche ore restb ridotta
in cenere. In questo arriva il general con l'armata, accampando quel giorno
cola. Costa a'nostri quell' occasione 40 soldati morti ed. egual nurnero o
poco pia di feriti. Parte di questo vantaggio si deve attribuire al Petnasi,

(1) Ed. Iorga, pp. 209-10.

www.digibuc.ro
510 N. IORGA

che operO cose d'eterna lode. II resto, l'Aisler n'ebbe le palmi. Li nen-iici
persero passa 350 soldati, ii campo, bagaglio e stendarth, et il Tekeli me-
desimo, con il Bass& di Varadino, si ritirorono, vedendo quest' accidente,
piii fugitivi che in ordine, da quei contorni.

Venirea lui Tiiko ly in aceste parti era semnalata Inca din iarna,
dar nu aflA, credinta, precum se vede dintr'un raport bavarez din
Viena, datat 14 Fevruarie 1686, care v tie vi de contingentul
romanesc ce trebuia, sA se uneascA In cea mai mare grab& cu
dAnsul (1).
Luptele pentru Seghedin au aflat loc vi in Istoria Impdratiei oto-
mane a lui Dirnitrie Cantemir, dar el socoate cA Invinvii din Decemvrie
au fost numai «2.000 de Turci, cu o ceatA mare de Tatari». Locul
ciocnirii e Insemnat de dansul mai de aproape: «SAnta, o cetate
departe vase ceasuri dela Seghedin (!)» (2).

IV.

0 scrisoare a secretarului lui Nicolae Mavrocordat.

Si aiurea am aflat pomenirea numelui lui Antonio Epis, secretar
latin al lui Nicolae Mavrocordat, care, ramaind In serviciul urma-
vilor acestui Domn, trimite scrisoarea ce urmeazA Ambasadorului
suedez la Constantinopol, Carleson. Scrisoarea se aflA In corespon-
denta acestui ambasador din care am dat extrase In al doilea volum
al Documentelor Callimachi.

(1) aEs seind auch von Cabo Schreiben eingeloffen, mit Bericht, dass der Tooke lj widerumb
zu Grosswardein angelangt, vnd, umb dessen erhaltene Libertiit desto kundtbarer zu
machen, unter Losung der Stuck empfangen worden seye. Bette auch einigs mit Gelt,
Tuech vnd Leder zu Cismen, sambt einigen Patenten von dem Gross-Sultan, crli.fft
deren er frisches Volckh aufbringen vnd gegen die Christen agiren könne, mit sich ge-
bracht. Inmassen dan selbiger, sowohl von denen Vngaren, alss 7bUrgeren, Moldaue-
ren vnd Wallachen, einen grossen Zuelauff hette. Dahingegen aber melden die von
Zolnock eingelangte Brieffe von disem allem ganz nichts; daheer auch bey dem kayl.
Hoffe annoch die Vermuethung ist, dass disses ein gestudiertes Spargiment seye, vmb
zu sehen ob etwan noch einige Vngaren sich finden, welche die toeckelische Partey
amplectiren mochteno (Munchen, Staatsarchiv, K. Saw. 542 24, fo. 13).
(2) Trad. Iosif Hodoq, p. 534.

www.digibuc.ro
 CATEVA MANUSCRIPTE $I DOCUMENTE. 511

Coll. d. 31 Martii 1744.

A Jassy, ce 31 janvier 1744.
Monsieur,
Son Altesse vient de recevoir dans ce moment ce paquet de S. E. M. de
Carlson, qui, etant de la dernière importance, on l'envoye d'abord pour être
consigné dans vos propres mains, Monsieur, par un exprès. Je profite de cette
occasion pour vous renouveler, Monsieur, les assurances de mes très-humbles
respects, en vous priant d.'etre persuade qu'on aura toujours a. notre Cour
une tres exacte attention touchant cette correspondance. Je Buis, avec tout
le possible respect,
Monsieur,
Votre trés-humble et tres-obeissant serviteur:,
Antoine Epis.
Domnul care se ingrijià aqa, de bine de corespondenta suedezA,
era Joan Mavrocordat, fitul lui Nicolae, intaiul stapan al lui Epis.

V.
Dou4 porunci turce0i catre Domnul Moldovei.
Se, stie ea dupa pacea dela Carlowitz, Austria n'a, pierdut, In
tot decursul veacului al XVIII-lea, nici un prilej pentru a cere- Tun-
cilor slabiti 'indreptarea hotarelor. Casesc in manuscriptul, 765 al.
Bibliotecii Arhivelor Imperiale din Viena, fo. 16 V° si 22, doua
porunci ale Portii cAtre Domnul Moldovei, care e oranduit sa cer-
ceteze granita cea adevarata si sa inlature anumite incalcari din
partea supusilor sAi.
Poruncile n'au data, dar Internuntiul german Dirling, care e po-
menit in ele, se intalneste la Constantinopol dela 1722 la 1726 (1).
Cred ea firmanele de fata sunt acelea cari se anunta in raportul
lui Dirling dela 23 Ianuarie 1723 (2). Domnul moldovenesc ar fi
atunci Mihai Racovita. Dirling fusese intaiu nurnai secretar alipit
pe rang& Internunciatura (3). TraducAtorul unuia din acte, Penkhler,
ajunse pe urma el insus Internuntiu.
(1) Hurmuzaki, Pragmente, IV, V, tabla.
(2) Ibid., V, pp. 221-2.
(3) Hurmuzaki, Doenmente, VI, pp. 301, 304 (No. ccrv).

www.digibuc.ro
512 N. TONGA

A.

No. 37-m. Mandatum Vaivodae Moldaviae ascriptum.

Exemplar magnatum in Ihesum credentiurn. R-mi Imperatoris ad. Excelsam

Portam meam residens minister de Dirlirig (cuius extrema feliciter fuerit)
Fulgidae meae Portae memoriale porrexit quatenus e gubernatione Transyl-
vaniae notificatum fuerit quosdam e subditis regionis Moldaviae esse, qui
intra limites Moldaviae in valle Thanem (sic) nuncupata atque a subditis
Transylvaniae possessa ibique eorum demessis graminibus et kenis se im-
miscendo, et quidem: «si pretium huius non praestiteritis, igne comburemus»,
dicentes, contra pacem et concordiam metu minisque eos afficere ac mo-
lestia vexare non desistunt. Ad tollendas ergo transgressiones et insolen-
cias praedictorum meum excelsum mandatum erogitaverit. Quare tamen qui
praefatus Vaivoda es, cum limites antiqui regionis Moldaviae distincti . . .
sunt, nullumque motivum contencionem aliquam causans appareat, subditos
regionis Moldaviae huiusmodi excessus .praesumentes, necnon transgressores
Transylvaniae limitum eorumque exorbitantias et excessus reprimenclo, co-
erceas, in posterum quoque contra almam pacem confinia transgredi nequa-
quam permittas, subditosque nullatenus aliqua molestia aut iniuria afficere
quam securissime prohibebis, et sic continue purae amicitiae officia et bonae
vicinitatis leges adimplere normamque bene procedendi omni modo obser-
vabis. Consequenter ut ab omni actione mandato huic nobili contraria quam
maxime caveas, mandatum meum excelsum ernanavit. Mando ut supra.
Gotschalck (interpretavi).

B.

Copia epistolae ad principem Moldaviae scriptae.

Cum inter purae amicitiae quae observatur in Excelsi Imperil tractibus
imperatoris Moldaviae, Transylvaniae regionibus coniunctae, in locis quae
pro capitali limitum aestimantur, stabiles et habitantes subditos et honore
dignissimo et magnificentissimo Germanorum imperatori quondam subiectos
Transylvaniae subditos (propter territoria de tempore in tempus lites) terras
concernentes, hic illic contenciones et litigaciones (accidant) contingant,
iam vero nunc temporis ad Excelsam Portam uti hospes demorans Romani
Imperatoris magnus orator (comes a Virmond) efflagitaverit et a tempore
carlovicensis reconciliacionis inter subditos similes contenciones ide loco
in locum) non deesse, lirnitibus antiquis autem (per te) notis huius rei

www.digibuc.ro
- CITEVA MANIISCRIPTE 01 DOCUMENTE.

propulsacionem facile aliquod et leve negotium esse, instantiam fecerit

atque (iuxta utrinque stabilitae ac corroboratae amicitiae sinceritatisque
exigentiam, repulsa hacce qualitate), prout requirit et exigit utriusque par-
513

tis reduplicata et firmata amicitia, propter utriusque partis subditorum qui-

etem et utilitatem, antiquos limites demonstratum, ab eis suis lirnitibus,
consciis expressis hominibus et commissariis, unus ex parte sua et alter
ex parte generalis Transylvaniae, constituantur, qui, in principio lirnitum
convenientes, in confiniis unus cum altero conveniant, utriusque partis
subditis lirnites et terminos edoceant, hic illic (de tempore in tempore)
accedentes levis quoque mornenti lites seponant atque in posterum inter
unius et alterius territoria ullus cum noxa et impedirnento lirnites trans-
grediatur, inhibere opus est, quum subditorum quietis causa erit. Cum
vero quale in se sit hoc negotium hic nobis notis informacionibus (??) opus
sit, et num tu in intimo rei gravis (?) sis? Quod inter utriusque partis
subditos huiusmodi litigaciones contigerint ? Et, casu quo contigerint, an illa
via ab ambabus partibus expressi homines eundo et utriusque partis lirnitibus
terrisque cohaerencia loca subditis manifestando et explicando, litigationes
hae ut tollantur possibile sit ! Et, si tali modo fiat, num non erit quid
cavendum? (Quod immineat, serio sciendum sit, ad investigandum rei sta-
turn haec). Ad resciendam itaque qualitatem hanc, epistola haec scripta
et transmissa est. Oportet itaque ut hoc, prout decet et opus est, inquiras
et investiges, et, casu quo huiusrnodi lites contigerint, uti superius scrip-
turn est, a nobis expressi hornines constituantur et nullatenus in pristi-
nos lirnites manus imponantur; sed in locis ubi lites illorum haec (?) hon
conti(n)geri[n]t, subditis antiquos lirnites dernonstrando et indicando, litteris
tollendo, anno[n] circa aliqua aut terror habendus sit? Quod bene considera
atque contemplare, nobisque qualitatem hanc uti in se est (pulchrurn ac
turpe indicando) festinanter significa. Et si absolute et unice utriusque partis
subditis ab antiquo constitutos limites demonstrando lites tollantur, talique
modo nihil sit quod tirnendum, illud quoque fuse et distincte significa et
perscribe. Quornodocurnque autem (?), tibi in posterum ex his partibus nun-
ciurn advenerit, secundum illud operare et procede. Traduxi Penckler.

VI.
0 povestire a ravalirilor germane in tulle
noastre la 1716.
Cronica muntean5. pentru Domnia lui Nicolae Mavrocordat e, cum
se Oie, a lui Radu Popescu, tipäritA in Magazinul istoric, IV.
Anatele A. Rom.Toni. XXV1LLMernoriiie Seef. Istorioe. 33

www.digibuc.ro
514 N. IORGA

Scrisä de un boier de Curte, de BanuI eel Mare, ea da mai ales

stiri privitoare la Scaunul Domniei, la Domnul Insus 0 la boieri-
mea Ina lta. Lipsesc dintr'Insa lamuririle, totus de mare folos, asu-
pra celor ce se petreceau in colfurile departate ale ferii pe acest
timp de framantari rasboinice.
De aceea desfac dintr'o povestire facuta de Ungurul Gavril Ko-
likovits, marfur al Imprejurarilor dintre anii 1701 §i 1720, parfile
earl ne privesc pe noi. Luerarea nu s'a tiparit, dupa cat stiu. 0 cu-
nose din manuscrisul 2776 al Bibliotecii Arhivelor Imperiale din
Viena» (1).
Quibus etiam diebus [septembris 1716] peditum cohorti sub duobus lo-
cumtenentibus et totidem vexillis, per Maurum Cordatum Valachum, Turcarum
clientem, ad observanda Transylvaniae confinia missae, Tigeus [=-- Tige], Co-
ronae gubernator, totidem Haubianae legionis dimachos, ductu Eckhii cem
turionis et Borssetnitskii ac DOnhoffii locumtenentium, opponit. Eckius proin,
accessu tertii locumtenentis, Braunschmidi auctus, Valachos triginta, dima-
chis cinctos, in fusionem agit. Quod vero, abiectis armis, universi vitae ve-
niam implorassent, duos eorum centuriones cum totidem signis Coronam
reducit, ceteris exarmatis. Braunschmidius vero, ultro progressus, cum tri-
ginta sex dimachis Sinaiam arcem, et monachis basileanis habitatam, et septem
horarum itinere a metis transylvanicis distantem, occupat, nec secus intercep-
tuna Valachum centurionem et quindecim gregarios in Transylvaniam mittit.
[Pe margine: Eckii expeditio in Valachiam].
(Fo. 159.)

Despre aceastä dintaiu ciocnire a Nernfilor cu ostasii lui Nicolae

Mavrocordat 0 despre navalirea In fara, pada la Sinaia, a biruito-
rilor, n'aveam panä acuma nicairi nici o stire interna. Tot pe atunci
o mica ceatä, trimisa de acelas Tige, intrase si in Moldova, pana
la Thrgul-Ocnei. Se svonih ca Hanul, care venise la targul Sarafii
pe Prut si aráta, ca vrea WA treaca prin Maxineni In Tara-Roma-

(1) «Rerum ungaricarum libri XIII, seu omniutn eorum quae ab anno MDCCIm° ad
MDCCXX'dm° inclusive in Ungaria, Dalmatia, Croatia, Slavonia, Bossnia, Serbia, Transilvania,
Valachia, Moldavia, per Ungaros Caesarisque exerci t urn gesta stint, ex publicorum instrumen-
torurn catalogo sub finem narrationis adnexo et oculata rerum testium fide propriisque,
partirn scriptis adcurata deductio Gabrielis Kolikovitz Senquitzensis; descripta Posonii,
idibus Mali, anno Domini MCCLVI.D
Asupralui Kolikovics, vezi articolul respectiv din Szinnyei, Magyar Ira (vol. VI, pp. 734-9),
unde se citeazil §i cealalt5, bibliografie. Cele mai multe din scrierile lui se pastreaz1 In
manusoris.

www.digibuc.ro
 CATEVA MANUSCRIPTE git DOCUMENTE. 515

neasca, se intorsese acum inapoi (1). Dar Tige pomene§te la 21 Sep-

temvrie porunca primitä dela superiorul sau Stainville de a ocupa,
Sinaia. La aceastä data, Mavrocordat trimisese cinci steaguri de slu-
jitori la pasul de catre Campina (2). Indata o alta ceata de catane
intra prin Turnul Ro§u §i, la 13 Octomvrie, capetenia lor, ofiterul
de Saint-Croix, 10 Ikea raportul din Tismana, dupa, ce 1mpra§tiase
pe Cazacii lui Voda (3). Inca un ofiter imperial era pe atunci la
Cerneti, unde-1 adusese boierul Obedeanu. Atunci fu silit Mavrocbrdat
sä se oploqeasca la Giurgiu. Vestea cä yin Tatarii 11 scoase de acolo,
dar ei trecura in graba spre Cerneti, chemati de incunjurarea Ti-
mivarei de catre du0nani (4). I se spusese cä Nemtii ar 11 venit
pe la Caineni, Inaintand pana la Pite§ti ceeace crede i Radu
Popescu, cronicarul (5), dar §tiri din izvor german lamuresc ct
a fost numai o incurcatura, (6). Planul de a intl.& in Tara-Roma-
neasca era dela inceput acela care a 0 fost adus la indeplinire:
prin Rucar i pe langa Targovi§te, printre satele bejanarite, drept
asupra Bucure0i1or (7).
A urmat, precum se 01e, prinderea a lui Nicolae Voda.
Prinderea Domnului muntean i cele petrecute pe acelm timp
In Polonia sunt cuprinse la un loc In aceste randuri:
[In finem anni 1716] in Moldavia e Transylvania procurrentes [e] caesareo
regno summae (sic), subiugatis aliquot monachorum S. Basilii claustris, inter
quae Casin, Bogdan [=Bogdana], Tinstericea [=Sucevila ?], Tragomira [=Dra-
gomirna], Suonviza [=Sucevita], Aretitozium (1, et, dispositis optime stationi-
bus, saepius generose ad Iassium usque, Moldaviae metropolim, excurrunt, prin-
cipe ne quidem se opponente. Spectabilisque propter post paulo Moldavo-
rum legatus cornparet Cibinium, ut subiectae Caesari provinciae militare
subsidium optineat.
In vicina Valachia eadem militi nostro fortuna. Qui prima statim excur-
sione stationem Kinenianam, castra Marlinarium [=Marsinanium, MArgineni]
et Nimsium (?), cum huius nominis oppido, reiectis Cordati principis copiis,
capit. Hic vero cum, suspicatus caesareas a suis curari partes, tyrannica in

(1) Hurmuzaki, VI, pp. 155-8.

(2) ibid., pp. 159, No. woocvm.
(3) ibid., p. 162.
(4) ibid. si povestirile din Radu Popescu si din Del Chiaro.
(5) P. 49.
(6) Hurmuzaki, VI, p. 160, No. LXXXIX.
(7) ibid., p. 161.

www.digibuc.ro
516 N. IORGA

eos grassaretur crudelitate, ipsius subditi Steinvillium, Transylvaniae prae-

fectum, pro tutela sollicitant. Quorum precibus missus Rascianorum praetor
Stephanus Dettineus, profligatis ad fines Valachiae ipsa die Petrivaradinensis
pugnae Turcis iam clarus. Hostilibus in occursu cohortibus dissipatis, Bu-
kerestam, sedem principis, adoritur, eaque, socio Dragvio [=Dragffy] et
Isacco centurionibus, capta, sed, novo intus exceptus praelio, quingentos
hostes cum Capascio-Bassa [Capugi-Basa] caedit. Postea, in libertatem ad-
sertis XXV nobilibus ac duobus abbatibus, quos furor ad mortem damnarat,
Cordatum principem cum coniuge [Smaranda? Cf. Inscrigii din bisericile
Romaniei, I, pp. 243-4, la No. 546], duobus filiis [Constantino et Iancul],
XVII concubinis [=fete in casit], civibus ceteroquin intactis, ac tormentis
XVII, per festinationem, relictis, per Tochanum [=Tohani], Coronam, Fo-
garassium, Cibinium, Transylvaniae abducit. Qui, ob meritum, unius legionis
praefectura et torque aureo, Vm fl. a Caesare donatur.
Nobile[s] valachi, sive humanitate Dettinei devincti, sive mntuentes maiora,
ob procuratam naefors (sic) principi captivitatem, damna, nostrorum ambiunt
protectionem, et DCCC, cum liberis rebusque familiae et aliquot millibus in-
stitorum, in Transylvaniam concedunt, ubi princeps Constantinus (sic), omnibus
quidem officiis, arcte tamen a Steinvillio Cibinii detinetur.
Praedecessoris autem Cantacusenii vidua, Pagona, graeco habitu emensis
Messana et Neapoli, IX cal. VIllbris [23 septembris], cum filiis Rodolpho, XVII,
Constantino, XIII annorum adolescentibus, germanice vestitis, Romam intrat,
ubi a Volfgando Schrattenbaco, Germano, cardinale, omnigenis refocillationum
conclimentis, per XXX baiulos adlatis, donata, carpentum a Ruffio, altero pur-
purato, sui statui congruum accipit. Quo abinde discendens, IV id. abris [10
novembris] Viennam adpellit, ubi, Caesaris, principum ac Aulae purpurato-
rum honoribus atque gratiis excepta, frustra tamen, cum graecis viveret, ad
consectandos ritus latinos monetur. Hoc tandem modo primus in Turca
campi ductus.
Dup a. povestirea lui Radu Popescu (pp. 57-8), robirea lui Vodá
s'ar fi Mout far& nici un fel de luptä sau ucidere: 0 altá cronic5,
româneasca, contemporan'a (Studii 0 doc., III, p. 26) spune totus
csa : «au taiat toti Turcii ati au gäsit in Buc[u]restiv. Rapoarte ger-
mane in aceasta privinta n'avem la Indemanä. Trebue sä se com-
pare märturia lui Del Chiaro, secretar domnesc (p. 223 si urm.),
Engel (Neuere Geschichte, pp. 5-6), care intrebuinteaz5, pe acesta,
si un ziar german (Europaische Fama, partea a 199-a, p. 592),
adauge ca Tatarii aparatori ai Scaunului domnesc au fost 400 si
au pierit la Hierastrau. Au fost ucisi si Turcii de prin bolti si case.

www.digibuc.ro
 CATEVA MANUSCRIPTE I DOCUMENTE. 517

Curtea a fost pradata, Grecii lui Vodk batuti i uci§i. i aici se

vorbe0,e de acei multi boieri caH nu voira sa, mai a§tepte pe Turd,
ci urmara, pe Nemti In retragerea lor. Se mai afirmk ea boierimea
ramasa ft,r fi ales, dupa, veclfile datine, la 5 Ianuarie 1717 pe Gheor-
&he Caniacuzino ca Domn al terii.
Izvorul nostru trece Inca la intamplarile cari urmara aceastä is-
pray& a Indraznelii :
[Anno 1717] Valachi, metu eo quo diximus, initio statim ianuarii missis
Viennam Bito, episcopo graeco, et quinque deputatis, pe epistolam nonis
ianuarii [5 ianuarii] a duobus episcopis, Banno, supremo praesidiorum prae-
fecto, Magno Cancellario ac novem consiliariis dubscriptam, oblata devotione,
petunt principem Georgium, Ferragii [-=-Serbani] Cantacuzeni filium, subsidi-
umque militare ad reiciendas hostium vires. Quibus primum perfacile admit-
titur, quod Georgii rnaiores in Domum austriacam bono semper fuerint animo,
ac Eleonora, Caesaris mater, Ferragio patri olim idipsum promiserit. Ad al-
terum vero, etsi non deessent qui extemplo firmandam copiis universam
provinciam contenderent, alii tamen his terrarum longinquitatem et Turcarum
Tartarorumque chocinensium excursiones opponunt. Quare mandatur Stein-
villio, ut suo arbitrio cohortes illorum expediat, prospiciens ne quid inde
accipiamus detrimenti.
«Episcopul» grec care s'a dus la Viena Inca dela inceputul anului
1717, e de sigur Ioan Abrami, predicatorul Curtii, care scrisese cu
catva timp In urma scHsori menite s faca pe Mavrocordat a fugl
peste Dunare (1) ; In 1718 el state& In fruntea deputatiei care ne-
gocia cu Imperialii (2). Inca din Septemvrie, Nicolae Voda infatu-
rase pe Mitropolitul Antim. Dintre episcopi, al Râmnicului, Dama-
schin, tine& cu cre§tinii de peste munti. Banul e Radu Popescu,
care In cronica sa trece repede asupra acestei schimbari de directie.
Marele Cancelar pare sa fie Vornicul cel Mare Serban Bujoreanu.
Cererea Insa§ a boierilor n'o avem, dar ni s'a pastrat, in tra-
ducere romaneasca, raspunsul, din 30 Maiu 1717, al Curtii, §i de
aici se vede caH erau dorintele lor : numirea lui Gheorghe Canta-
cuzino ca «Voevod i Principe», pastrarea tuturor privilegiilor, res-
pectarea legii rasaritene, slatornicirea contributiei, tolerarea banilor
color vechi, o noua randuiala a administratiei §i Intrebuintarea de

(1) Radu Popescu, p. 49.

(2) Magazinul istoric, IV, p. 272 i urm.

www.digibuc.ro
518 N. 10 RGA

dregatori români (1). Aceste cereri sunt primite aproape in Intregul

lor. Mai §tim iarä c petitiunea a fost Inaintatä Imparatului de
Consiliul de Rasboiu la 3 Martie i boierii o lasasera, in mama 1W
Eugeniu de Savoia la 27 Fevruarie (2).
Kolikovits trece apoi la ciocnirile cari se Intarnplara in cursul
acestui an 1717 Intre Turd §1 Imperiali pe parnantul nostru.
Quibus tamen mense martio ad castra revocatis, Vj"' Turcarum et Valacho-
rum fratrem capti principis, Iohannem Mauro Cordatum, inducunt, poena
ignis et ferH obnitentibus indictae siae (sic; indicta. Factae Bunt induciae) ut
reliquiae nostrorum etiam Valachfa excederent, ea lege, ut, quidquid cis arnnem
Alutam est, Caesari accedat, trans-alutanam yore regionem novus princeps
83 m 333 lion pensione ab eodem redimat. Nobiles e Transylvania redire
volentes in suas possessiones accipiat, aliis ubilibet manere liceat.
Acesta e tratatul incheiat de Joan Voda, numit Inca din Decem-
vrie 1716, cu Stainville in Fevruarie 1717. In Hurmuzaki, VI, pp.
169--70, s'a tiparit, ca No. xCVIII, raspunsul dat de generalul din
Sibiiu la propunerile Domnului celui nou. Imperialii ieiau, dincoace
de Olt, din rnanästirea Marginenilor, dar ei pastrau Campulungul.
Acest tratat nu putea fi Ins& tinut In seama de Turci, caH iau,
precum se arata mai jos, masuri pentru a scoate pe Imperiali din
manastiri :
Sed Turcae ac Tartani, secius atque conventum est, Tzizmanam, I=Tismanal,
munimentum tumultuario congestum opere, agressi, inexplicabili furia obru-
unt, ita ut e quad.raginta quinque praesidiariis peditibus ungaris ad extrema
proponentibus, vix viginti per muros, et horum duodecim per densissimas
Turcarum acies, vicem salutis invenirent, Ribnikum, quam unicam factionem
retinere potuimus. Quo facto, viginti milliarum spatio villae, oppida et =-
Dia igne ferroque vastantur, magnusque Valachorum numerus, quod
christianae cohorti vivendi suppeditarent media, in diram abducitur capti-
vitatem.
Ut porno talionem reddat hosti, Dettineus (3), socio Sautero, Degenschildio,
Haubianae legionis legato, secundum Buckerestum excurrens, relictas ibidem

(1) Genealogia Cantacuzinilor, p. 272 i urm. Cf. si Jacubenz, Die cis-alutasische Wa-
lachei unter kaiserlicher Verwaltung (1717-1739); extract din Mitteilungen des k. und k.
Kriegsairchivs" pe 1900, pp. 176-180.
(2) Iacubenz, 1. c, pp. 174-5. Pentru Doamna P5una, Acte 0 frawn., T, pp. 336.
(3) Ofiteru1 care prinsese pe Nicolae Mavrocordat.

www.digibuc.ro
 CATEVA MANIJSCRIPTE ta DOCUMENTE. 519

prius XVII maiores machinas, aliquot equinas caudas, vexilla, papiliones opu-
lentamque aliarum rerum praedam feliciter in Transylvaniam reducit.
Alibi, cum Danubium traiicere, bulgaricis inhians spoliis, stagnante fuisset
impeditus glacie, super maiores duas in anchoris naves irruit et, nocte in
aquas perturbata, Biscasalurn (sic) Bassam captivum, IX tormenta, LXXX
orizae, hordei, casei aliorumque commeatuum, carnis, iterum salvus domum
retrahit.
Nec multo post Turrirn, in ripa Danubii e regione Nicopolis, improvise
adortus, caesis centum Turcis, castellum eiusdem vi expugnat ac, redacto
in cineres, aliquot millia modiorum frumenti commeatu[s], septem primores
et unam mulierem cum tribus prolibus captivitati mancipat.
Tandem Vj id. februarii [ --= 8 februarii], cum 400 Turcae in additis
Creiovae, nostrorum stationi, locis, multam plebem et praedam abegissent,
insequitur eosdem, cum trecentis suis et alio provinciali milite, Dettineus,
ac, ad ipsum Danubii traiectum infra Orsavam antelucanis horis adsecutus,
hostes pedites quadraginta, equites tamen ultra centum perimit, cum ipse
vix unum centurionem, alterum signiferum ac triginta gregarios desiderasset,
eorumque invicem aliquot captivos libertati restituisset.
Despre luptele pentru mârastirile oltene, se aflá o stire, din Maiu
1717, in Hurmuzaki, VI, p: 176, No. CV. Se canosteã tot de acolo
ca. Ioan Mavrocordat s'a grAbit sa instiinteze pe Imperiali ca, nu el
e de vin5, pentru alcarea Invoielii din Fevruarie si c5, stäpanii ssai
i-au dat poruna de a se gäti pentru o mare ravAlire asupra Ar-
dealului (ibid., pp. 175-6, No. CIv ; cf. si p. urmätoare). Dar nh-
valirea lui Dettine in câmpia Bucurestilor, prädarea Turnului, ata-
carea corniilor turcesti pe Dunäre si, In sfársit, luptele cii jefui-
torii turci Iâng5, Craiova se deslusesc intadu din povestirea care s'a
tipa,rit aicea. Cronica lui Radu Popescu al arei autor pribega
atunci In Ardeal taco asupra tuturor acestor lucruri.
Urmeazä expunerea Incerearii facute In Moldova lui Mihai Vod5,
Racovita% de acel aFerent» ale carui oase se odihnesc subt Cetä-
tuia de lângä Iasi, la locul Insemnat cu cruce care se zice si astAzi,
In amintirea lui, «Cerdacul lui Ferent».
Ernavius, alter a Dettino Rasciorum praefectus, eundem quo sui Vala-
chum incasses (8ic)coniecerat, datum [=laqueum] Moldaviae nectit principi. Ad-
sumtis enim centum quinquaginta Germanis dimachis, centum sexaginta quin-
que equitibus, uno alioque nationali milite, Iassium, caesis ex itinere triginta
hostibus, quorum quadringenti occurrerant, feliciter penetrat, principis co-

www.digibuc.ro
520 N. IORGA

horte, sexcentis militibus constantem, cum qua ille se opponebat, dimidia

parte minuit, in urbe captivos multos Russosque postremo bello captos li-
berat. Quorum viribus auctus, principem in editam arcem compellit, et, pro-
fligatis ex itinere sui[s] invasoribus, 1.500 Turcis ac Tartaris, obsidet. Qui,
in angustias redactus, grandi tormentorum cerisque (sic!) campani[s] boatu
to tam late viciniam suae necessitati(s) admonet.
Adest igitur 6.000 Moldavorum exercitus. Cui Ernavius, licet inaequalem
fore pugnam adverteret, animosissime resistit, sed, fuso iniquiori dirnidio
enim suorum parte commissa, ceteris etiam sauciis, ipse caeclitur. Corpus
insepultum et absque cute dubiurn relinquit, nurn vivus vel post, mortem
hanc subire sit coactus crudelitatem.
Quare maior spirituum Princeps, non solum nostros tota eiicere provincia,
sed Transylvaniam etiam, pro recuperandis abinde captivis sororibus, inva-
dere statuit. Ac primum, Turcarurn et Tartarorum auxiliaribus, arcem Cas-
sovam obsidet et per illorum octingentos post tres horas assultum fieri iu-
bet. Quod tamen inaudita fortitudine per triginta dimarchos et sexaginta
alios levis armaturae equites, utrosque. Valachos, propugnaretur, magna mi-
litum iactura, cum pudore et ignominia canit receptui. Cassoviensium
exemplo ceteri nostrorum in Moldavia stationum defensores excitantur ad
fortia, et princeps suspicatur nostr[as] occulte faveri partes, in sub ditos furorern
effundens, adsiti quoque claustri monachos ferro immolaret. Populata pariter
vicinia ac iniectis per ipsum ignibus, nostri praesidiarii praecla[ra]rn arcem
Nansium deserere coguntur.
(Fo. 168 V°.)

Aceasta navälire se descrie de trei cronici moldoveneti : a lui

Neculce (pp. 351-4), a lui Muste (pp. 58-64) §i a lui Amiras
(pp. 123-30), i de una greceasca, a lui Chiparisa (ed. Erbiceanu,
Cron. greci, pp. 65-73). Domnul insu poveste0e aceste impre-
jurari in inscriptia stalpului dela Vama, in Bucovina (v. Studii fi
doeumente, VI, pp. 643-4).
Cum se vede, povestitorul strain in§ira ciocnirea cu straja dela
Targu-Frumos, «slobozirea talharilor din temnita» la Ia0 (Amiras,
p. 127) §i a uciga0,1or Turcilor In 1711, lupta dela Cetatuie, Ole-
rea lui Ferent. Se dau apoi tiri despre luptele dela Ca0n («Cas-
sovian) i despre parasirea Neamtului. Vasile Ceaurul, boierul de
neam domnesc, care adusese pe &Mane, izbutise sa. fure 0 sa duca
in Ardeal pe Maria, sora lui Mihai Voda, care fugi apoi din Brwv
0 se intoarse in Moldova prin munte : de aici in izvorul nostru po-
menirea «surorilor» pe care Domnul merge sa le scoata din robie

www.digibuc.ro
 CATEVA MANUSCRIPTE tIL DOCUMENTE. 521

(cf. Chiparisa, p. 70; Amiras, p. 126). V. §i Ist. literaturii române

4,n secolul al XVHI-lea, I, p. 217. 0 alta, povestire din partea
Dornnului, din care se vede cä Maria Stolniceasa, care fusese poate
in a doua easatorie soVa Ceaurului Stolnicul (cf. Uricariul XIV,
pp. 332-3), era vaduva Btolnicului Constantin Ciobanul, In Studii
0 doc., VI, pp. 423-5. V. o legend& despre rápirea ei in Rosetti,
_Note genealogice, etc.; aceste Anale, pp. 484-5.
VII.

Biblioteca din Brapv a lui Grigore Brâncoveanu.

Din publicatia mea Brafovul 0 Rometnii se poate vedea in ce
Imprejur'ari Grigore BrA,ncoveanu, Mare Ban al Terii-RomAnesti, prin-
cipe al Imperiului, a dat bisericii de lege greceasca din cetatea Bra-
§ovului dou'a mo0i ale sale in Ardeal: Poiana Márului §i Sambata-
de-sus, precurn §i alte lucruri. AstAzi biserica e de neam grecesc,
de Umbel, greceasck §i Rornhnii §i-au facut In cetate o alta, la mar-
ginea chiar a piepi.
Scoala greceasck qcoalà, primara pentru copii cari numai In cea
mai mica parte a lor sunt Greci, e a§ezatA, intr'o casii mare §i gos-
podareascA,, cu dousa rAnduri, clalita, ca in vechime, pentru sute de
ani. Intr'una din odalle ei §tiam CA se afla, Biblioteca Brancovea-
nului, acted, a Brancovenilor, ajunsA, in mama acestui ultim repre-
zentant al trunchiului celui vechiu. Epitropii bisericii n'au facut
nici o greutate sA,-mi dea voie a cerceta cártile i InvAtatoruI §i-a
fäcut chiar o pläcere s'a ma, ajute.
Astfel pot da astázi toate l'Amuririle cu privire la aceastä Insem-
nata, colegie de carp, alcAtuit5, cu multä cuno§tintä literar'a §i cu
multa Irgelepciune.

A.

Intaiu, In ceeace prive0e proprietarii arplor §i Insemnárile pe

cari ei le-au lasat, se pot spune urniatoarele:
Cele mai vechi volume brancovene$i au fost ale lui Constantin,
tatAl lui Manolache i Nicolae ci bunicul Banului Grigore. Astfel
pe un exemplar din Vita di Pietro il Grande a lui Catiforo (v.
Amira, Storia del soggiorno di Carlo XII, ed. Iorga, Bucure§ti,
1905), se cetete: aEx libris domini plrincipis] S[acril Riomani] Ilm-

www.digibuc.ro
622 N. IORGA

peril] Basaraba de Brancovan», ceeace Inseamn6, pe acel Constan-

tin. Constantin, al III-lea dintre Brancoveni, traia, Inca la 1781, pre-
cum se vede din aceasta not& la o alta carte latina, Manuel Alvaro,
De constructione octo partium: «Inscriptus catalogo librorum Con-
stantini S. R. I. principis Bassaraba a Brancovanis; 1781D. Tot a
lui Constantin a fost i o editiune din Cornelius Nepos, dar el o
dada flului sau Grigorasco, cand acesta era la 1nvatätura, la 1786:
«Sa sa stie cä aceasta carte este a d[u]m[nealu]i coconului Gligorasco
Brancoveanu; lat 1786D. Sa se adauge apoi Iurisprudentia hun-
garica, daruita la 1752 de tipograf. Editia din Strassburg, 1694, a
lui Herodian, are si ea Insemarea: Kcd .thae. cv TaC akkocc =VA
Kcovcrcavti.vou Mrpci.pc,o6civou («Si aceasta, pe langä altele, e a lui
Constantin Brancoveanu»).
Sunt ins6, alte cärV vechi, cari yin dela ale o ruda a Brânco-
vendor sau dela vreun cunoscut. Astfel Emmanuelis grammatica,
tiparita la Padova, In tipografia Seminariului, vine dela vestitul da-
seal grec de pe la 1730, Gheorghe din Trapezunt, precum aratA.
notia: «Ex libris Georgii Trapezuntii Hypomen[ae1». Asupra lui
Gheorghe dascalul, v. /st. lit. romcine in sec.. al XVIII-lea, I, p.
48, nota 6, p. 59. 0 alta tiparitura padovana, Iulii Pacii Analysis
Institutionum, din 1652, are Insemnat pe clansa numele marelui
Invätat muntean dela sfarsitul veacului al XVII-lea: aEx libris Con-
stantini Cantacuzéni», Constantin Stolnicul.
Cea mai interesanta% e o carticica, aparuta la Frankfurt pe Main
In 1596, care da o scurta privire asupra istoriei unguresti: ((Pan-
noniae historia chronologican. Intaiu ea a fost, in Ardeal chiar, a
unui carturar roman, care face 1ntr'un loc aceastä not& la portre-
tul lui Sigismund Bathory: eAcesta iast[e] Jicmon Craa, care au sta-
Omit Tara Ungureasch cu Ardealul Inpreuna 0 i cu Tara Munte-
neasca si Moldova, tocma pan la Chiliia, cum scrie In Istoriia lul,
sa cetesti sä vezi; 1622 [In cifrei». Mai departe se repeta: «ce ce-
testi, sä i intealegi». E pacat ca iscalitura, push in criptografie, nu
se poate deslusi.
0 a doua stire se culege din aceste randuri, care arata cum a
fost adusa carticica in Bucuresti de catre Curt4ii lui Toköly, oaspepi
foarte puOni doriti ai lui Constantin Brancoveanu :
uMast[6,1 carte eleneascä (sic!) sa s[ä] stie ca o'm cumparat eü
Musat candu aü trecut Curutil pe aicea pan BucurestI; si am dat
ban[I] p1 7. Pis m[e]slital S[e]p[t]e[mvriel 15 dlnil, 7199 [=16911.

www.digibuc.ro
 CATEVA MANUSCRIPTE I DOCUMENTE. 523

Eii Musat i olmjpresurat Radul Branzaril sna Radul Bränza ot chesf,

care erere [=-_-era] sc[hilop».

Dela Manuil Brancoveanu, tatal lui Grigore, vine numai Grama-

tica lui Constantin Lascaris, Insemnata, astfel: Kat t6Se wp7o4 sot4 61-
Xot4 Mavootk Bpapcoecivoo.
Ale lui Grigore insus sunt, in sfarsit, celelalte. Unele notite au
interes. Astfel «Introducerea in gramatican a lui Teodor Gazi (Ve-
netia, 1770) poarta intaiu iscalitura de proprietar a lui Lambros
Photiades, cunoscutul daseM bucurestean (cu data: 1784, 15 August),
apoi : Kcd .thas rmopEoo. Pe o traducere greceasca a lui Montes-
quieu : 'Epsova sapi 7Ct 6.1M04 sf.tw Cho[taimv, tiparitä la Lipsca in 1795
si dedicata lui Eustatie Petru Pencovici, negustor grec din Bucu-
resti, cu legaturi in Viena, Triest si.Venetia, iar apoi, in 1795, agent
al Prusiei in Principate (1), se citeste iarasi : rp-TropEou Hpapt[o]-
[66tvoo].
In /1816 apare 1 Viena, in tipografia greceasca (i)skrivntt tozo-
-(paTEEt) a lui Hirschfeld niste studii asupra ciumii i mijloacele de
a o preintampina i lecul (wspi. viD4 wawa-114, 7CpocpAecieco;-, 7.u2 io-
ko9pa-6ceco4 aiyri14), de un Petrache C. Hepites, care iscaleste «medic
membru al Universitätii din Viena (latpoti Iccd 1lloo4 To0 )trIth.
BLEWriv ihtvercarvei.ou)» §i era totus un Grec bucurestean. Aceasta
se vede din urmatoarea dedicatie manuscrisa catre Grigore Bran-
coveanu, In care autorul se intituleaza : aPetrache din Bucuresti» :
Tr!) Mo!othry, scaoltoticy xo:t tXo rcicp tat a pzont npgrriv Meicay Mnivy
Kopiy Kopty
rpraopfy Bpaptokwp
BaccrapcZ61,
els texp)pcov 13ctellT&COU ai6o4
'0 ttic Utingpac al/8(4.67m;
aetzto-coc Sof)Xog
xxi
riç XotipXoiiotg crumnsin
lierpeovic x Bouzoupeariou (2).

(1) Hurmuzaki, X, p. XLVII.

(2) aPreaslavitului, iubitorului de Muze i iubitorului de %arti, domn biv Vel Ban, dum-
nealui, dumnealui Grigore Brancoveanu Basarab, ca sernn de eel mai adânc respect, al
Silivirii Tale cel rnai mic rob si scriitorul acestor studii asupra ciumei: Petrache din
Bucuresti..

www.digibuc.ro
524 N. IORGA

profesorul ie§ean Govdelas, om de mare §tiinta §i de o intinsa

reputatie, director al gimnaziului elin din Moldova, trimite la 1818
Aritmetica sa, publicata la Ia0., lui Grigore Banul. Dedicatia e da-
tata: 8 Maiu 1819, §i are acest cuprins purist: rpropEcp doth BpeLy-
xo6rivou VT) '77IC ikkylvEaor; tiot50-fic aCCLICsEpcp icpourcisv, adica: «Lui Gri-
gore din Brancoveni, al Muzei grece§ti incercat patron».
Grigore mai cumpara, intre cartile can rnerith a se porneni, §i
«Enciclopedia filologica» din Venetia, 1758, pe care a scris: «Gre-
gorii Pr. S. R. Imperil 1783» (1). Pentru invatätura lin1bii germane
1§i adusese el Formtdae puerilium colloquiorum germanico-latino-
ungaricorum, din Pressburg, 1729, care §i ea poarta iscalitura
lui ingrijita. Pentru informatii In istorie, comandase compendiul lui
Tursellinus, in editia din 1725, pe scoarta careia cineva din Grecii
§i ciocoii de cash Incepuse sä
Frunza, verde leu§tean,
Iubitul mieu de bun neam, §. a.
Am Vazui eh din copilárie Inca, Grigore Brancoveanu citise pe
Cornelius Nepos.
Din toate acestea se desface incredintarea ct frunta§ul boier
muntean intrecea ca invatatura i dorinta, de a §tl pe acei nobili
ardeleni de vita ungureasca, cu cari se Intalnise la Bra§ov sau. pe
cari-i primia in frumosul sau palat dela Sambata-de-sus, pecetluit
cu vulturul muntean. El era de alminterea insu§ un scriitor, i In
aceasta biblioteca romaneasca a §colii grece§ti din Brwv se afl5,
Inca multe exemplare din traducerea In grece§te a Principiilor fi-
lozofului FIeineccius pe care, Inca find tanar, o tiparise la Viena,
in 1808, cu o prefata, a lui Neofit Duca, alta lumina a §colilor .gre-
ce§ti din principate (2:to:Ida ci koTtwilc- cd Vim-14 eptkocorpEcg).
B.

Unele carp se cuvine a fi analizate pentru anumite lucruri pri-

vitoare la noi, pe cari le cuprind.
Astfel Grigore Brancoveanu adausese la cal-tile sale o Storia
moderna ovvero lo stato presente di tutti i popoli del mundo», in
(1) Pe scoar% e lipit un act judecAtoresc de sub Nicolae Vodà Mavrogheni: ,«Din lu-
mina% porunca Willi Sale prea innaltatului nostru Domnu Io Nicolae Petru Mavrogheni
Voevod aducand lnaintea judecAtii pe amAndoao pArtile prin zitpciracul dum[nea]lui
\INF za aprozi, am Intrat In cercetare cu de amitruntuh, etc.

www.digibuc.ro
 CATEVA MANUSCRIPTE I DOCUMENTE. 525

volumul VIII al careia (Venetia, 1739) se vorbe0e i de principa-

tele române0i. Pentru cunoaqterea lui se adauga §i o harta, fatta
in Amsterdam apresso Isaak Tirion». Pe damsa se noteazA din lo-
calitatile muntene si acestea : Severin, Cerneti, «Beneselv, «Balesti»,
Targu-Jiului (aTergosyl»), uMorul» (Motru) Craiova («Krajowa»), Ca-
racal (uKaracal») qi «Beleza».
0 tipariturä ruseasca, o antologie elina (ExXoyccE in, TO« akiivEat
cpcov-0 ipaVcvvov) din Petersburg, 1785, lucrata la Boris 1,'ilonof
§i dedicata lui Joan Ioanidis Melissinos, meritä atentie, pentru ca',
acest Melissinos era inrudit cu familii române§ti. El e o ruda a
umaiorului Melisino, incuscrit prin femeia sa cu cele mai mari fa-
milii din Moldova», care e trimis din Iasi, in Aprilie sau Martie
1790, de catre Potemchin la Marele Vizir in calitate de curier (1).
Genealogia Cantacuzinilor ne 1amure0e i mai departe in privinta
acestui ofiter iubitor de literaturä, care nici in Iasi, nici in Peters-
burg nuli va fi uitat neamul grecese. Ofiterul era Alexe Petrovici
Melissinos i luase la 1788 pe Luxandra flica Marelui Ban Mihaiu
Cantacuzino, autorul «Genealogiei» rtli al unei descriptii a Terii Ro-
mâne§ti, tiparita in greceyte de fratii Tunuslii (2).
0 traducere greceasca, de cuprins istoric, .MET6.ka. colies676vx
(a Cele mari ce s'au intamplat)) de Richer, talmacite de Zisu Dauti
§i publicate la Viena in 1819, are un interes destul de mare pentru
ca la sfar§itul carpi se da o lista foarte bogatä de «prenumeranti»
romani sau greci mezati in principate.
Iata, cine sunt ace§ti iubitori de literatura:
Viena: Cristofor Angheliadi din Bucure0i, Dimitrie Dumovici,
idem, Joan Triandafil idem, baronul C. Belu, Ignatie Mitropolitul
(fostul Mitropolit), care iea §ase exemplare (pentru patronagiul sa,u
literar mai v. si 1St. lit. române in secolul al XVI.11-lea, 11, p.
376), fratele Mitropolitului, Grec de vita, a carui familie incepe a
se lamuri astfel: 6 eôTeveaTritr4 x6pcoc Xptar6popo4, chothas464 Teo,
care subscrie trei exemplare, tanarul student Nicolae Roznovanu,
care se numara apoi printre cei mai invalati i mai ueuropeni»

(1) Acte i fragmente, II, p. 300, No. 2.

(2) Genealogia, p. 196. Intrebuintlin acest prilej pentru a spune c s'a ggsit In Tur-
cia un manuscript al a TunusliilorD, care poart& numele lui Mihaiu si data de 1776, in,
trind pe deplin ipotesele mele In aceast& privin. Mihaiu a scris lucrarea pornind dela
un rAspuns la aceleasi IntrebAri pe cari Rusii le pusese si boierilor moldoveni; v.. Ko-
gillniceanu, Arhiva romlineascd, ed. a 2-a, p. 139 si urm.

www.digibuc.ro
526 N. IORGA

dintre boierii Moldovei: 6 apxow 'Ayac ellokro; Pocvo6civoc )topto4

Nmarj.04, etith 'IaccEoo, cumpärAtor a trei exemplare.
Din Milai in Tesalia e, pe lAngA, Joan Eustatie, Nicolae Dimu vi
arhimandritul Antim Gazi, scritorul Filipidi, autorul mai multor opere,
hitre cari o curioasa, descriere a Terii-Romanevti (v. 1st. lit. ro-
mane in secolul al XVI1I-lea, .I..., pp. 106-7): 6 corfoXoycorcrizoc,
T

Espo&thcovoc Itoptoc AtivrilX OcktirmEaTic alcb 'CGCCC RfiXCLi-C ti74 Alitrrirptciaoc:

acesta nu se Inserie cu mai putin decAt zece exemplare.
Din Bravov iau Grigore Constand& (?), Ioan V. Oprescu, apoi vine
Mitropolitul pribeag Dosoftei (Filitis), care fusese inlocuit de Ru§i
vi trecuse la Bravov, unde vi muri, 0 el e cumpgrátor a vase
exemplare. Mai IntAlnim pe fratii M. Dumba, Maeedoneni, pe Gheorghe
Furca vi pe Bucure§teanul Greco-Rus: NicolAe Dirnitrievici Cuticov.
Basarabia vi Moldova, despártite numai de §apte ani atunci, sunt
puse la un loc. Din aceste pArti cumpärA, foarte multi, vi adia :
exarhul Gavril (Banulescu din Campulungnumit de Ruvi In prin-
cipate vi apoi adápostit de ei in Basarabia) 12 exemplare (cf. Sfu-
dii 0 doc., yn, p. 349); Mitropolitul Veniamin iea zece. Urmeaza
Gherasim de Roman, Meletie de Huvi, Ilarie, staretul paisian al rna-
nastirilor Neamtul vi Secul, Gavriil egumenul dela Barnovschi, fo-
stul arhimandrit al mânästirii Slatina, Chiril. Mirenii incep cu aceste
nume : polcovnicul Teodor Nedopnas ( !), Domnita Márioara Callimachi a
lui Grigore Voda sotie a lui Grigore Sturdza vi mama lui Mihaiu Voda,
Domnul de sub Regulamentul Organic. Ea aboneazä trei exem-
plare, iar altá Domnitä, Zoe Ghiea, douä; o a treia, Catinca Moruzi,
a lui Alexandru Vodä, Ins& iar᧠trei. Vin acum: Vistiereasa Smä-
randita Sturdza, sopa Vistierului Alecu Balv (2), Postelniceasa Ca-
tinca Bal§ a lui Alexandru Mavrocordat, Marele Postelnic (2), Vor-
niceasa Pulcheria Bal§, Marele Vistier Alecu Balv, celälalt Mavro-
cordat: Marele Vornic Constantin, alt Mare Vornic, Mihalachi Sturdza,
un al treilea: Alecu Ghica, Marele Postelnic Alexandru Mavrocordat,
Marele Postelnic Grigore Bal§, Marele Postelnic Constantin Pantazoglu,
secretarul Calimachilor. Apoi Mihaiu Cantacuzino Vel SpAtar, Alecu
Cantacuzino Ag5,, Constantin Tigara Aga, Banul Mihalachi, Caminarul
Iancu, arhidiaconul Gherasim, «gheneraleasa» Elena Harting, Ro-
mama maritata cu un guvernator al Basarabiei, Marele Vornic
Gheorghe Bpu6imto4, Gheorghe Bucvänescu CArninarul, cumnatul lui
Iordachi DrAghici 0 «politicianul» din 1821, CAminAreasa Casandra
a acestui BucOnescu, Gheorghe Duldner secretarul Agentiei, Ser-
darul N. Dirnitriu, Medelnicerul Joan, Banul Iordachi DrAghici

www.digibuc.ro
 CATEVA MANIISCIIIPTE t DOCUMENTE. 527

viitorul Mare Vornic cu c(constitulii) i favorit al lui loan Sandu

Sturdza Voevod, Pah arnicul Constantin Sguru, Panaioti Casimir,
odata SpAtar moldovean, acum Cipxcov "CU Baaaccpc.c6iac, poetul Po-
stelnic Alecu Beldiman (cu doua exemplare), Caminarn1 Constantin
Carp, un Emanoil Popovici maiorulde sigur rusErcinc 'AvacTot-
dot) Mr.hktoat; un Constantin rtótpt.soc, vestitul medic Dimitrie Sa-
murcav, Ruxandra Samurcav, flica doctorului vi traduatoarea in
grecevte a Erastului lui Gessner, spiterul Stefan Lockman, flu! sAu
Ionel ('liocevvikoc A.oxiiv.vcilqc), tot spiter, Anastase Metovici, medic
vi el, Panaiot Dioghenidi Peloponesianul, Apostol loan Petrinb, un
inaintav al poetului bucovinean, Marioara, sotia cunoscutului doc-
tor ievean Eustati, Ionita SlAtineanu i Iacovachi Veisa.
Mai putini subscriu peste Milcov. Mitropolitul iea zece exemplare,
cei trei episcopi cate vase. Urmeaza Mare le Ban Grigore Branco-
veanu Insuv, care Intrece pe toti, cumparAnd douasprezece, baro-
nul grec, supus prusian, Hristofor Sakellarios (6), doctorul Serafim
Bpst6v, alt doctor, acesta cunoscut. Silivestru, un al treilea, de o
vi mai mare faima, scriitor el Insu i bunicul dupa mama al lui
Alexandru Odobescu : dr. Constantinachi, Caracavi (Karakassi), dr.
Chrysaphis, dr. Gheorghe Dax («Dacul»). Dintre doamne se Invira:
Domnita Anastasia a lui Alexandru Moruzi, Irina sotia lui Constantin
Caracavi, Aneta sope de spiter» ('Avvitu emoe-rpcupiccoc), Elena, va-
duva doctorului Schina (Exond). Apo! dintre boieri: Postelnicul Lu-
cachi, Serdarul Polizachi Dimitriu, Serdarul Costachi Naigi, Ema-
nuil Furca, dragoman (al Agentiej), negustorul eel bri01 Joan B5A-
taretul i, in sfArvit, Pencovici, pe care-1 vtim de mai sus.
Am trecut astfel in revista Intreaga societate luminata in acest
timp.

SA amintim, in sfarvit, la urma o carte de medicina dedicata la

1808 Mitropolitului Dosofteiu Filitis de Constantin Anastasiades Fi-
litis, din Epir, deci o ruda a arhiereului. Acest «membru al So-
cietatii mineralogice din Iena vi al celei de naturalivti din Halle»,
unde vi da la iveala opusculul, scrie : «De decrernento altera ho-
minum aetatis periodo seu de marasmo senili». Ar fi putut-o de-
dica unei rude sau unui patron mai War !

www.digibuc.ro
528 N. IORGA

Pecetile intrebuintate de Grigore Brancoveanu.

Pecetea lui
Alm pecete a
Grigore Baum- aceluias.
veann. AIM pecete a lui
GrigOre Brttnco- Pecetea cea mare a
veann. lui Grigore Beanco-
veanu.

Pecetea Saftel Pecetoa lui

Briincoveanu. Pecetea lui Stefan, fiul lui
Radu, fiul lui Constantin
Constantin ,Brftncoveanu.
lrodii. Branco-
veanu.

NB. Originalele, parte in posesiunea men, parte in co1ecOunea d-nei Ana Odobescu.

www.digibuc.ro
 CXTEVA MANUSCRIPTS $1 DOCUMENT& 529

0 scrisoare a lui Grigore BrAncoveanu catre Dumitrache Bibescu.

4044 eleti;(4515-1,-vel,

, ,
44f 4:4*414". kti 96f 9:44:31" it%edti 6-5,044 , fif.il
1

4,t.gag4 I.! rev 4.4,, igi.,,,,, 91 464/2j .4`' "(I 91". cif "704;-6,-f4s70160 4.4)Airai-
VeA44-4.5 stts Gedvph4fPA6N.,./ i2eiltglIAMP, Pril' eutioArA j CAUCt 1.1. tkAi,-,e4
AMA.% ic))1.4.4(' 4-irgIc?GtAsiAli ce7e,u-agYfailii! cvL Zicatt .144,4 *Di P tf Cif/Ai ei.'
A eleg eVfcc,9( ...- fq4,44 1A,.9ft. 2ejvAl.itg %De 0/45ive4. .. 4.e, Ac&A,,Qalor 44,7
gavtigAZ Cetrefeq '0; i / .0,4- ciA 2,A' r 0%. .;:'4(t. ;ow TzetW w eiwtai-ke)4 cv.s4:4
44. Z1 4' ii.lo, 0644;1,11A., M.- zi44, 4.et, (200t,..ti470,k1.4) ) AV' ceoFt-944,14- 6, 7
"lit+ Pie: 644,1kroc- 4:0.,:frAreoJ ,f-ae,- e.e.r.: 041,q,,, o1,44(for'ta.,./
.i,e, 0 eoie47/41-41) ilitiri
,
4, ,..t: zuzu, 4441.4 A.'. f:ef".414514,- ..' rtAtr: 41. ,..,1 02.110,v,,s7," ...71(11,44.44, 1,/
t.b
0- erdvb .t.r 0, 0,1 2p , 46042,
.
veli .rbe :'4.- 4s-e44%x," 05,7 l'e4,2/A pez.4.1,,,, a ,..9
floct,,zesz,`. alata ntp,4 Apeiv,A, 4fr; 1.sel. 04etp,,
esrlat1 , 31.44L;D6 44/42toft.% (V qeA. 41e.goei., 4,1.e,4. A., 91.04 fl, .0; qaccf,R
N ',.9)re.re; ctic, Z4-.41' , c.`4 D4P e;',Iptve.; ir,1,300-0)4,' trilv C.. Z2,/vvek,,, ferp.t.s.
AW , .ar SAD f.), Di .94' ett 4/44.A.: ;AA,..e,' t-ecchr-vt.t;,. 4x1,1) `11 4,xPefe,, VA,ad
evecatari" tir . 01,, ottvin, x 4.p...emaol Lep, ogtiev2421ser.vvxi etst.344Ardyl::
*do/ 45illes is , Wir,5 4al6 i71/4.41, 4 1 u 00, LA.Ce? qa.,s':iferevv . (i<9 #0444.4
-4'0.0,410.t.t. keerent,..;tv., keloaff i.z.crvan. (a.'ilk.k.01 a, a, 47,yl; f
1,(454) , fr,..-edc,(A
, 4WD - :.:
471/ wt:
er../: -
..svs. PAIA:
..? AZrlej t"die4- Ve.041/L01)&74At;44, i
t7K.T.i. (.0404,AAtrfr 'It' afae.4 ,1 V0,4
otevcft v-s dlte Vt4, cev.ts,
IX 0E44)A 44el4'o) tt-ctufr&ts -ile/A244
can-, itlaveft;r4.1ve-e1 vox- 7 4j1.4204)6St
14.0P-Jtv oicti 1,411,0*(40 at.. .

S'a tipkit in ale melo St Udii fi Documents, XI, p. 235-6. Originalul In posesiunea d-noi Ana
Odobeseu.
Analele A. R.Tom. XXVIII. Metnoriile Seel. latorice. 84

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA IN SUCCESIUNE
DE
A. D. XENOPOL
Membru al Academlei Romano.

x5edin(ele dela 16 Dec. 1905, 20 Ian. fi 10 Fevr. 1906.

Voim sä cercetám In acest studiu modul cum se manifest& cauzele

fenomenelor cari se produc unul dup& altul, In qirul succesiunii,
chestiune ce nu s'a studiat Inc& de nimeni, cu toate nenum&ratele
cercetari consfintite chestiunii cauzei. Credem c& rezultatele la cari
am ajuns sunt cu totul noue i neaqteptate i ca ele fac sä Inain-
teze, cu un pas insemnat, Intrebarea filozofic& privitoare la cauza-
litate. Pentru a pute& Ins& patrunde adevarata natur& a cauzalit&tii
In faptele succesive, este de trebuintá ca mai int&iu sa lámurim care
este adeväratul inteles al notiunii de cauzä, c&nd ea se aplic& la fe-
nomenele de repetire, unde ea a fost studiatä, Ins& dup& cum cre-
dem noi, tot In chip nedeplin. Incercarea noastr& se Infati§eaz& deci
ca un studiu asupra cauzei Indeobqte. Tinem Ins& sa spunem c& nu
ne vom atinge de partea metafizic& a chestiunii, i cä nu vom ana-
lizA cadza cleat din punctul de vedere logic i tiintific.

I.

Cauzalitatea in repetitiune.
Cauza este un mod de- explicatiune al faptelor, acela care se ra-
poart& la realitate. Filozoful german Kiesewetter a Insemnat foarte
bine deosebirea co exist& Intre ratiune sulicient& i cauz&.
eRatiunea logic& (principiul cunoqtintei), zice el, nu trebue s& fie
amestecat& cu ratiunea real& (cauza). Principiul ratiunii suficiente

www.digibuc.ro
532 A. D. XENOPOL

apartine logicei ; acel al cauzalitátii, rnetafizicei. Cel dintalu este prin-

cipiul fundamental al gandirii ; cel de al doilea al experientei. Cauza
se rapoart5, la obiecte reale ; ratiunea logic5, numai la reprezen-
tatiuni» (1).
S'ar putea, intâmpina contra acestei deosebiri, c5, fenomenele exte-
rioare se rezo1v5, tot in notiuni, In mintea noastea. Aceasta este ne-
t5gAcluit ; dar este o deosebire intro ideile cari sunt productul in-
teligentei §i acele cari nu sunt decal reflexul lumii din afar5,, §i
sistemele ridicate pe aceste din urm'a alcatuesc §tiintele.
Aceasta ne aduce a stabill, dela inceput chiar, un principiu, Mei
de care nu putem face nici un pas inainte, anume acel al realitatii
#iin(ei.
Stiinta nu este o plázrnuire a mintii noastre in felul artei, a re-
ligiei, a moravurilor, a limbii, a formelor vietii politice; ea nu este
decAt reflexul realitatii in mintea noastrk proiectiunea ratiunii lu-
crurilor in ratiunea omeneasca,.
WA, pentru ce, pe clind celelalte producte ale gamdirii imbrack
un caracter deosebit, dupä rassele §i popoarele caH le dau na§tere,
tiinta este unic5, i nu se poate colora, deosebit de atre deose-
bitele spirite prin caH ea se manifesteazä. Frurnosul, credintele, for
mele politice variaz5, dupa, grupurile de oameni din sanul carora
ele apar, pe cand adev5,rul este unic §i nu are patrie. Indath, ce
este descoperit, el devine averea comunä a omenirii, daca, nu prin
principiul pe care se intemeiazh §i care rämane adeseori patrimoniul
unor putini a1e0, de sigur insA prin rezultatele lui caH folosesc
lumii intregi. Ian', §i pentru ce numai prin tiint5, putem st5,pAni
natura. «Chci dac5, nu ar fi astfel §i daca, §tiinta ar fi alatuitA numai
din abstractiuni urzite de a noasträ inteligentk ne intrebam: in pu-
terea cArei minuni, astronomii ar putea, sä comande soarelui s5. se
intunece, astrelor sá intre in conjunctiune, Venerii s5, päteze discul
soarelui, oarearor comete sa, vinä sa.sperie grämezile neconOiute?
Prin ce all& minune Le Verrier ar fi putut porunci unei noua,
planete ssa-0 facä intraPea in lurnea solar& ? Cum ornul, aceastä
fiintä p5,ektoasà, acest atom de pulbere care locue§te pe un altul,
ar puteà el sht stäpaneasc5, corpurile cere§ti, daca, nu ar avea, cu-
notinta de legfie c5,rora aceste corpuri sunt in realitate supuse?
Fortele i legile naturii, departe de a fi ni§te entitati, sunt cele
mai puternice realitäti; ele sustin cumpänirea i alatuirea lumii.

(1) Logik 1, p. 18.

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA iN SUCCESIIINE. 533

Dach una din aceste puteri sau una din aceste legi ar inceta do
a lucra, universul s'ar präbu§1 in o massä informk Logi le cari
ocarmuesc fenornenele nu sunt productele mintii noastre ; ele alc5,-
tuesc natura intim5, a universului, natura, pe care mintea a par-
venit a §i-o insu§i, dup5, nespuse opintiri. Stiinta nu este altceva
decat pätrunderea de zatre minte a tainelor naturii obiective» (1).
D-1 Boutroux zice, in aceastä privire, cä «nu despre putintele
ideale, ci despre realitate Ins, tiinta caut sä ne Infati§eze un
tablou sistematic». Aiurea, eminentul cugetátor pare ca vrea s'a re-
stranga, intinderea acestui principiu, Incuviintand numai c5, uomul
nerrind o anomalie in naturk ceeace multärne§te intefigenta lui nu
poate fi fär5, legAtur5, cu rAm5,§ita lucrurilor; cA, este de presupus
o oarecare analogie intro natura noastrA intelectuala, §i aceea a lu-
crurilor. Altfel omul ar fi izolat in univers». Noi credern ea este
o identitate desävar§ita intre ce este cunoscut §i actul cuno§tintei,
intru cat aceast5, cuno§tintä poate fi ajunsa de mintea omeneasca;
chci altfel spiritul nu ar mai avea nici o pricinO de a fi. Cand d-1
Boutroux sprijinä, cu drept cuvant, c5, «ordinea ideilor nu are va-
loare deal atunci cAnd explicä ordinea fenomenelor», noi credem c5,
trebue adaos: fiindc5, ordinea ideilor, in ftiinfel, Gaut& sá reproducá
ordinea fenomenelor (2).
D-1 Burdeau se Intreab5, de asemenea de unde vine oare acea
armonie Intro cugetare i realitate ? Fiintele inzestrate cu gandire
nu au existat totdeauna; ba ele au venit chiar ta,rziu in lume. Bi
cu toate acestea, inaintea ivirii lor, aceastä lume nu era Cara legi.
Nu realitatea s'a supus cerintelor cugethrii, ci cugetarea s'a inmla-
ghat dup5. formele realitätii. i autorul trage din aceste premise
Incheierea urrnaloare: «A §ti vrea sa, zic5, a imita in mintea noa-
str5, ordinea naturii; este a stabili intre ideile noastre aceea§leg5,-
tur5, care exist& Intro fenornenele corespunztoaren.
D-1 Henric Berr, care crede dimpotrivä ca a§tiinta nu este un
simplu registru scris dup5, dictandul fenornenelor, i ca, ea este far&
tägadä o plazmuire a mintii», este totu§ Burn sä recunoasca ca ape
de alta parte, nu trebue uitatá stapanirea pe care §tiinta o pune
in lucrare asupra ne-eului. Ce lucru mai izbitor, exclamä autorul,

(1) A. D. Xenopol, Les faits de rdpétition et les fails de succesion In Revue de synthese
historiqae, I, p. 171.
(2) E. Boutroux: La contingene du lois de la nature, p. 3 §i 139, §i L'idde de Zoi na-
turelle, p. 27 §i 30.

www.digibuc.ro
534 A. D. XENOPOL

decAt ar&tarea unei comete, prezis& poate cu multi ani mai Inainte,
sau când Le Verrier g&se§te prin calcul existenta unei planete pe
care numai In urm& ochiana o descopere, sau and Lecoq de Boi-
baudrant presupune dupà analiza spectral& qi Mendeleef constatä,
dup& ponderea atomica,, o lips& In qirul corpurilor simple Intre alu-
minium i iridium, i In urma se descopere galiul. Nu suntem oare
in drept de a crede cã esenta eului atinge esenta ne-eului?a.
Dup& o astfel de mArturisire, cum se mai poate sustinek c& dac&
spiritul descopere o lege, aceasta o face numai fiindc& §tie ca Bunt
legi, fiindca vrea ca ele sci fro)) (1). Noi credem din potriv& cá legile
universului exist& In chip obiectiv i ea ele se impun spiritului, qi
cá daa, omul singur este In stare s& le formuleze, aceasta se In-
tampl& numai din pricina c& mintea lui singur& este o oglind& In
stare de a rasfrange nesfarsiita-i maretie.
tim bine c& filozoful Kant i toatá qcoala lui tAgaduesc realita-
tea §tiintei. Pentru a nu reproduce deal ceeace spune unul din
discipulii s&i pe tär&mul istoriei, d-1 Max Adler, aflAm c&: upe cat
timp vechea párerea c& copiem universul, prin gandirea noasträ,
se mai bucur& Inca, de oarecare crezare qi cat timp prin urmare
lucrul In sine trebuià sa corespunda Intr'un chip oarecare cu Insu-
virile obiectelor percepute de noi, se putea, primi c& adevarul era,
absolut neathrnat de un factor subiectiv al cuno§tintei. Dar acum,
and prin opera lui Kant cd aceea a urma§ilor sái, aceast& parere
a fost sfa§iat& i rupt& in buchli i când ea a devenit peste pu-
tint& de cugetat fientru ori ce minte deprins& cu critica, obiectivi-
tatea §tiintei se razim& pe degertv. D-1 Windelband adaug& i d-sa
ca ducrurile §i notiunile find intre ele necomensurabile, nu putem
nici odat& pune In asemanare cu notiunile altceva deal tot no-
tiuni; nu putem nici oda& s& ne rostim dac& o notiune corespunde
vreodat& cu altceva decat cu o notiune. Dad, lucrurile stint Ins&
astfel, pretentia cá §tiinta este o icoanä a realitatii nu are nici un
Inteles. Adevarul nu poate insemna, corespondenta cu realitatea, ci
numai corespondenta Intro notiuni» (2).
Toate aceste pareri pot fi foarte adanc cugetate. Trebue Ins&
luat aminte ca cugetarea omeneasc& nu poate nici odat& pärtunde
pe deplin ultima ratiune a lucrurilor; iat& pentru ce adeseori ea se

(1) L'avenir de la philosophie, 1S99, p. 331, 332 ai 322.

(2) M. Adler, Kausalikit und Teleologie, p. 76; Windelband, 1 raeludien, 2-te Auflage,
1903, p. 138.

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA IN SUCCESIUNE. 535

sile§te a explic& lumea intr'un chip Inc& §i mai neInteles de cum ea

apare la prima vedere.
Noi ne Intrebám insa, cum este cu putintA bunaoara prezicerea
eclipselor, dacä §tiinta nu este decat stabilirea de relatiuni Intre
notiuni; cad prezicerea unei eclipse este invederat o corespondent&
Intre notiunile mintii noastre cu tin fenomen real al naturii, per-
ceput cu simtwrile noastre, 0 este deci absolut neexact& spri-
jinirea D-lui Windelband, ca §tiinta este numai relatia Intre notiuni,
afar& numai dm& transportäm 0 impresiunile sensualitAtii In läuntrul
nostru, impreuna cu tot universul.
Apoi dac& noi nu §tim qi nu putem §ti cum este lucrul in sine,
nu vedem nici un temeiu pentru care s& primim c& el trebue s&
fie absolut deosebit de conceptiunea noasträ despre lurne, §i nu in-
telegem pentru ce nu s'ar primi 0 párerea cealaltä, ca exist& o
identitate Intre spiritul omenesc §i marea sutlare care face sa se
mi§te universul.
D-1 Poincarré observa cu acest prilej, ca «§tiinta nu este maestritA;
ea are o valoare obiectivk Singura realitate obiectiva sunt rapor-
turile lucrurilor, de unde izvorá§te armonia universalk 0 aceste ra-
porturi sunt obiective, pentrucä sunt sau devin comune tuturor
fiintelor cugetátoare. Ceeace noi numim realitate obiectiv& este, in
ultima analizá, ceeace este comun la mai multe Iiinte cugetatoare
0 care ar pute& chiar devenl comun tuturor» (1)..
S& nu credem Insa ca chestiunea realitatii §tiintei ar imparti pe
filozofi In doua tabere nationale. Dup& cum am väzut pe d-1 Berr
inclinand catre conventionalitatea ei §i sunt alti filozofi francezi,
precum Fay §i Milhaud, cari merg chiar mai departe, a§& gásim Intre
Germani pe d-1 MUnsterberg aparand cu mare energie realitatea
conceptiunilor §tiintifice. D-sa spune: «Dada in cercetarile asupra cu-
prinsului con§tiintei se pleaca dela subiectul empiric, ca dela con-
ditiunea data ori &Arai cuno§tinte, atunci se parase§te realitatea ori-
ginara a vietii spirituale 0 i se substitue productul mäestrit al unei
interpretari §tiintifice a acestei realitáti. Cea dinfal Intiparire a o-
biectelor nu vrea nimic WA §tie despre o atare Impartire In proce-
deuri fizice §i psihice. Imi Inchipuesc obiectele acolo afark In spatiu
0 nu In interiorul meu; cunosc realitatea originar& care straluce§te
§i räsun5, 0 nici odat& un om care priveste lucrurile din punctul
de vedere al experientei naive, nu se va apuca sä se Intrebe dacä
(1) La. va/eur de la 8cience, p. 160; comp. p. 9.

www.digibuc.ro
536 A. D. XENOPOL

aceste lucruri exterioare exist& in realitate. Dar obiectele nu sunt

numai reprezentate de c&tre subject ; acesta mai iea i pozitiune
fat& de ele, i numai prin aceast& pozitiune obiectul cap&t& o rea-
litate. Ceeace se experimenteaz& astfel, in propria sa vointA, este
realitatea cea mai sigur& i cea mai nemijlocit5,, si nu numai re-+
zultatul unei speculatiuni metafizicen. (1).
Dac insá realitatea este originea tuturor perceptiunilor si a tu-
turor notiunilor noastre, tot ea trebue s5, fie si izvorul din care curge
stiinta. tiinta find deci reproducerea intelectual& a realit&tii ins&s,
urmeaz& c5, i cauzele fenomenelor reale percepute de spiritul
nostru nu sunt decdt reproducerea intelectualei a coardelor res-
sort, fi ele reale, cari ;limping faptele kz lumina,.
Atribuim deci, impotriva unor filozofi, cunostinta cauzei, in sensul
arätat, experientei, i asa, intelegem noi cuvintele lui David Hume,
marele Onditor englez : Infátisati celui mai puternic cugetator
care a iesit din mânile naturii, omului pe care ea 1-a inzestrat cu
cea mai Inalt& capacitate, un obiect care s&-i fie cu totul nou
1Asati-1 si-i cerceteze cu deamanuntul insusirile lui sensibile. 11 desfid,
dup& acest examen, s5, poat& aräta, una singur& din cauzele sau
unul singur din efectele lui. Nimeni nusi inchipue cá exploziunea
pulberei de pusca sau atractiunea magnetului sa fi putut fi prev&-
zute numai prin rationamentul aprioristicn (2).
Notiunea cauzei inseconnei deci elementul intelectual, reflex al
naturii exterioare, care ne face sei intelegem producerea unui
fenomen (3).

Nu este ins5, in deajuns a fi determinat 1nte1esul termenului de

cauza; trebue Inc& s5,-1 desfacem dintr'un amestec la care a fost
adeseori expus, anume de identificarea lui cu notiunea de lege. Asa,
Wundt zice c& eatunci and se af15, formula general& a unei clase
de fapte, adic& o lege, se stabileste -totdeauna implicit raportul de
cauz& i efectn (4). Rickert de asemenea sustine ch uacolo uncle e
cu putint& a readuce un fenomen la o notiune general& care inf5,-

(1) Miinsterberg, Grundzage der Psychologie, p. 47.

(2) Hume, Essai sur l'entendement human, IV, p. 414.
(3) Conceptiunea stiintei ca reflex al universului in mintea noastr6, ne scuteste de die-
cutarea doctrinel cauzei ca experientrt interni si de neputinta ei ca experientá externti,
doctrinri sustinutli. de* unii filozofL
(4) Ueber den BegrIff des Gesetzes, p. 208. Comp. Logik, II, 2, p. 131-133.

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA f.N IMMESH:ME. 537

t*az& o lege, avem ceeace se nume0e o explicatiune cauzalk adec&

§tim pentru ce fenomenul trebue sa se produc& astfel. Alt& expli-+
catiune mai bun& decal subordonarea sub notiunea general& a le,
gilor, qtiintele naturale nu sunt In stare s& o dean (1). D 1 de Greef
sustine pe de alt& parte c& «legea este raportul necesar Intre dou&
fenomene cari se reproduc intr'un chip statornic §i neschimb&tor,
cand conditiunile in cari fenomenele se produc räin&n acelea0,
0 Intr'un, chip schimbator, cand aceste conditiuni se schimb'an (2).
Fonsegrive define0e legea : a o relatiune Intre dou& fenomene, din
cari until. este luat drept cauz& qi celelalt drept efectn (3). Bernheim
concepe §l el legea natural& ca «o judecat& universal& care repro-
duce cuno0inta cauzei statornice a fenomenelorn (4). Max. Adleri
sustine ca anoi privim cu drept cuvant ca explicat ceeace poate
fi dovedit ca fiind cazul special al unei legi generalen (5). D-1 Si-
miand merge chiar mai departe. Mantinand. amestecul intre ter-
menul de cauzei §i de lege, prin principiul pe care-I formuleaz&
eca nu este cauz&- in sensul adevárat al cuvantului decat acola
unde este lege, eel putin cu putintän, d-I Simiand trage incheierea
c& efenomenul individual, unic in felul s&u, nu are cauzá» (6). D-1
Lacombe spusese inaintea d-sale a «individualul nu este 0 cauzn (7),
ceeace este aproape acelaq lucru, c&ci tinde a desface individualul
din nexul cauzal al existentei, imposibilitate logic& absolutál cad
tot ce existA, individual sau general, trebue A aib& ratiunea sa de
a fi, cauza sa (8). AO bunAoar& s'ar puteà, oare sustinea, c& feno-
menul absolut individual din lumea planetelor, inelele lui Saturn

(1) Die Grensen der natunvissenschaftlichen Begriffsbildung, p. 30.

(2) Les lois sociologiques, p. 30.
(3) La causalite efficiente, p. 37.
(4) Lehrbruch der geschichtlichen Metode, p. 100, comp. p, 90 Si 100.
(5) Kausalitdt und Teleologie, p. 49.
(6) Methods historique et sciences sociales in Revue da Synthese historique, VI, 1903,
pag. 15.
(7)L'histoire consider& comme science, p. 12.
(8) Must& Were, cu totul gresitä dupä noi, cl legea ar da totdeaunti explicatiunea
mum% a fenomenelor, este aproape ob0qte primal. Pe MO autorii a citror p6rere s'a
reprodus in text, mai citim pe urmátorii: Sonffret, Disparild physique et mentale des
races hmaines, 1892, p. 76. Ernesto Setti, II Lamarkismo nella sociologla, 1896, p. 28.
René Worms, Organisation scientifique de l'histoire, 1894, p. 20; Elitnar Klebs, Zur
neueren geschichtswissenschaftlichen Litteratur In Deutsche Rundschau XLV, p. 273;
Cristian Klaussen, Die Geschichtsrvissenschaft In Program des Gymnasiums au Ha-
damar, 1895, p. 20; Ed. Gotthein, Die Aufgaben der Kultargeschichte, 1889, p. 65, Door-

www.digibuc.ro
538 A. D. RENOPOL

WA nu aib5, o cauzA, de§1 nu ne este cunoscutä; apoi csä Napoleon, un

element individual in lumea omeneascä, nu e, prin el Insu§ t;;i
prin personalitatea lui, cauza a o multime de evenimente?
Helmholtz amested, de MCA parte legea cu forta, cand el sustine cä
legea, ne apare ca o putere obiectivá §i de aceea Ii d'am noi numele
de fortän (1).
Ambele formule, c, legea ar fi identic a. cu forta §i ca, legea ar
fi identicá cu cauza, sunt gre§ite. Legea nu este forta ins4, ci ex-
prima numai felul in care o fort& se manifestezä.
Legea este insa tot atat de putin identica cu cauza. Legea con-
stata modul cum un fenomen se indepline§te; cauza dá explicatiunea
lui. Legea expune cum se produce fenomenul ; cauza cauta a da
sam5, pentru ce el se produce astfel.
AS legile lui Kepler asupra mi§carilor planetelor constata regu-
laritati absolute cari nu se abat nici odata din modul lor de Inde-
plinire §i cari sunt prin urmare ve§nice ; dar aceste regularitati flU
explicä de loc pentru ce aceste mi§cgri se Intampla. Formula fi-
zicA, ct unghiul de reflexiune al unei raze de lumina% este egal cu
unghiul de incidenta, constitue o regularitate ve§nica, absolutä §i
precig, ; dar aceastá lege a opticei nu ne explicA fenornenul cau-
zalice§te.
Legile cristalizatiunii mineralelor ne sunt pe deplin cunoscute,
pentru fiecare din grupurile cari le sunt supuse ; dar aceste legi
nu stabilesc nici un raport de cauza §i efect. In legea cAderii cor-
purilor, care roste§te cä repejunea spore§te proportional cu patratul
timpului parcurs, care este fenomenul luat drept cauza% qi care este
acel ce reprezentá efectul ? Formula nu &á decat modul cum se in-
depline§te cAderea, fara nici o aluzie la gravitatiune care este cauza
explicativa a legii caderii. Legea mecanica a paralelogramului forte-
lor nu se ocup5, decht cu directiunea mi§cárii, farà a cugeta, de
loc la cauza pentru care ea urmeaza dup5, diagonalä.
Tot a§a, ar fi cu toate legile mecanice, astronomice, fizice, chi-
mice, biologice, sociologice, (statice) §i psicologice. Toate constata
modul de perpetrare a fenomenelor, §i numai prin exceptiune exista
mann, Bericht des Gymnasiums zu Brieg, 1888, p. 29; Rivera, ii determinismo nella socio-
logia, 1903, p. 38; Grotenfelt, Die Wertschdtzung in der Gcchichte, 1903, p. 62; Mortot,
Histoirs M Grande Encyclopédie, p. 168; Ed. Meyer, Zur Theories und Methodik der Ge-
schichte, 1904, p. 4, 37 i 40, si altii
(1) Ueber das Ziel und die Fortschritte der Naturivissenschatten In Populdre Vortrage,
2-tes Heft, p. 189.

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA IN SUCCESIIINE. 539

0 legi de explicatiune, de cauzatiune a faptelor, precum bun&oara,

legea gravitatiunii, care spune ca. corpurile se atrag in raport direct
ca massele 0 in raport Myers cu patratul distantelor. Aceast& lege
de cauzatiune O. explicarea legilor lui Kepler, acelei a caderii cor-
purilor, acelei a suirii baloanelor, acelei a plutirii foi a altor calev4.
D-1 Rickert, pentru a-ci sustine& idea ca., fiecare lege trebue sa
contin& explicatiunea cauzal& a fenomenelor cu care se Indeletni-
cecte, aduce ca exemplu curcubeul, 0 sustine ca ((atunci &And sub-
sumam acest fenomen la notiunile obOecti ale refractiunii razelor
luminoase, zicem &á el este explicate. Noi credem ca nu regula,
ritatea refractiunii explica fenomenul curcubeului, ci insucirea lu .
minii de a se frange In colori, când trece prin prizma. Aceastá
explicatiune ar subsist& chiar atunci, c&nd aceast& regularitate nu
s'ar manifest& §i child forta luminii ci irnprejur&rile prin care ea
trece nu ar imbr&c& forma unei legi. AO daca s'ar gási explicatiunea
inelelor lui Saturn, aceasta explicatiune nu ar pute& lu& forma unei
legi, deoarece fenomenul este unic in lumea planetara. Explicatiunea
ar fi numai individualä. Aceasta ins& dovedeOe trei lucruri : 1) eh'
nu este exact a se spune ca, ctiintele naturii se ocup& numai de
general 0. nu 0 de notiuni individuate; 2) c& tot aca de neexact
este a se sustinea, c& individualul nu poate ave& o cauz& 0 3) c&
legea 0 cauza sunt notiuni absolut deosebite.
Nu deci legea prin ea In* explic& fenomenul, ci forta 0 im-
prejurärile cari li dau nactere 0 cari ieau, pentru faptele de repo-
tire, forma unei legi ; dar aceste sunt legi de cauzatiune ce trebue
bine deosebite de legile de productiune ale fenomenelor. Pe &And
aceste din urma sunt adese formulate de ctiinta, acele de cauza-
tiune. nu sunt decAt in chip exceptional. 0-1 .12itschl observA cu mult
cuvânt, c& alegile cari nu expun decAt modul regulat al manifes-
teirii, nu pot da ratiunea realci a fenomenelor reale ale univer-
sului», principiu deadreptul protivnic celui pus de Wundt, Rickert,
Adler 0 ceilalti cari sustin c& totdeauna cauza este cuprins& in ge-
neralitatea legilor de productiune.
D. Simmel identific& de asemenea cele dou& notiuni altia de deo-
sebite de lege 0 de eau* §i sustine c& afiecare adevarata lege
natural& trebue totdeauna sa contina cauza faptelor sale»; dar find
nevoit WA recunoasca c& sunt kii regularitati cari nu rostesc cauzele
fenomenelor, spre a fl consecuent cu el insuc 0 cu conceptiunea sa

(1) Die Causaibetrachtung in den Geschichindssenschaften, 1905, p. 61.

www.digibuc.ro
540 A. D. XENOPOL

de idea de lege, care trebuer s& exprime totdeauna un raport cau-

zal, nu sta la ganduri pentru a tagadul pfetinsolor legi ale lui
Kepler caracterul de legi naturale in sensul strict al termenului (1!)
Cad, adaog.a. d-1 Simmel, nu se poate concepe o fort& natural&
ob§Leasc& care ar avea de efect ca raza vectoare a planetelor, s& per-
curga in acelea§i rAstimpuri aceleaqi suprafete: 0 adevarata lege
naturalk spune acest filozof, este aceea a gravitatiunii formulat& de
Newton.n (1).
Nu intelegem pentru ce o fort& natural& n'ar putea avea do efect,
ca raza vectoare a planetelor s& percurga in acelea§i rastimpuri su-
prafete iegale, and aceea§putere naturalk gravitatiunea, are de efect
a face s& se atrag& corpurile in raport direct cu massele 0 in raport
invers cu patratul distantelor. Dac& este o deosebire Infra formulele
matematice ale acestor doll& legi, una de manifestatiune a feno-
menelor 0 a doua .de cauzatiune, este numai aceea, c& cea dintai
reproduce modul cum se perpetreaz& fenomenul, invartirea plane-
telor in jurul soarelui, pe and cea de a doua reproduce numai
felul de lucrare absolut ob§tesc §.1 abstract al fortei curate.
Dar and se pleac& dela un principiu fal ci and mintea ce o
face este de o logic& neinduplecata, ea este pus& in nevoia de a
nu da indarat nici inaintea celor rnai absurde urmari. Aca §i d-1
Simmel nu s'a temut a tagadul legilor celor mai mari ale universului,
cu a aron descoperire se mandre§te cu drept cuvant geniul ome-
nese, Litlul ce li se cuvine cu atat drept, acel de legi naturale.
Mai trebue luat aminte cit nici odat& legea de cauzatiune a unui
fenomen nu constitue in acela§ timp legea sa de manifestatiune.
Aceste dou& notiuni sunt cu total deosebite una de alta, decI ele
stau in un raport netagaduit. IBA& pentru ce multe legi de mani-
festatiune au fog descoperite 0 formulate inainte de a se descoperi
0 formula legile de cauzatiune corespuneatoare, dup& cum ne-o
dovedese intr'un chip neindoielnic tocmai legile lui Kepler cari fur&
inchipuite cu mult inainte ca Newton s& le fi gasit formula cauzal&
in legea gravitatiunii.
Legea de cauzatiune trebue toLdeauna s& urmeze, nici odaL5, sA
precedeze pe cea de manifestatiune pe care o explic& ; cAci pe
and faptele ci deci rostirea lor obetesa, legile, pot fi cunoscute
lar& a posed& ci cauzele lor, este absolut cu neputinta a gasi cauza
unui fenomen, inainte ca acest din urm& s& ft fost inregistrat de
(1) Probleme der Geschichtophilosophie, p. 73 i 74; comp. p. 67.

www.digibuc.ro
 CATJZALITATEA iN SUCCESIONE. 541

rninte. Cum este deci cu putint5, s'a se identifice cauza cu legea,

§i cum se poate sustinea, ea o lege s'a, contin al. in ea Ins'O' expli-
catiunea, cauza fenomenului, and cauza este totdeauna a§ezatA In
afarä de el, deci In cazul unor fenomene ob0e0i, in and lege?
D-1 Wundt observA, cu drept cuv'ant, a legile lui Kepler, pe cari
cu toate acestea le considerA numai ca legi empirice, aduc mai
mulle slujbe astronomiei deal legea gravitatiunii a lui Newton.
Ratiunea Irish pe care Wundt o dá aeestei imprejurári, anume a
«cele dintE formu1eaz6, numai fapte empirice, pe and legea cauzalä
introduce un element neempiric §i. deci ipotetic», ar fi trebuit sá-i
atrog& luarea aminte asupra rátácirii pe care o comite, de a iden-
tifia cauza cu legea, ad acel element neempiric, ipotetic, poate
sä nu se Infáti§eze mintii odatA cu faptele, poate fi gre§it chiar, i
atuncea cum rarnane cu sustinerea a ori ce lege trebue sä con-
tin5, cauza fenomenelor? Fenomenul poate fi cunoscut §i Sormulat
preciz .i ob§te0n; cauza lui, numai presupusá sau data% inexact,
sau necunoscutä. Cum atunci? Legile proclucerii lui sunt legi, In
cazul and cauza lor este formulatA, §i nu &int legi, in cazul and
formularea ei este greOta% -sou cu neputintá?
Legile lui Kepler, caH expun regulariati absolute, precize §i,
veqnice, sunt legi in toata puterea cuvântului. Ele nu sunt nici legi
empirice, cum le califia Wundt, §i mai putin incA pretinse legi,
cum le descalifia Simrnel. Tot a0 ar sta lucrurile cu toate legile
formulate pAna", acuma de §tiintele materiei ca i de acele ale spi-
ritului, §i. caH sunt toate legi de manifestatiune ale fenomenelor,
pe and legile de cauzatiune, cari trebue sä le explice, nu se in-
thlnesc deal mult mai rar.
Legile sunt toate In deob§te rostirea regulatà a manifestatiunii
actiunii fortelor naturale, prin circumstantele identice ale existentei,,
pe and pentru a ghsi cauza lor (legile de cauzatiune corespunz5,-
toare), spiritul trebue sä intreprindä o altá operatiune. El trebue s'a,
phtrund'a modal de lucrare al fortei 0 feint ei de a prelucrd dr-
cmnstantele exterioare, dupä cum o vom vedea, in curând.
CAnd vom fi stabilit rolul aceleiaq forte in conceptiunea legii
de manifestatiune fi, in acea a legii de cauzatiune, atunci numai
vom puteet stabil), pe deplin deosebirea fundamentald intro no-
fiunile de lege fi de cam&
D-1 Francisc Charmes sa formulat foarie nimerit rolul §itiintei In
cunomterea universului. Este unul din prea rarii cugetatori cari
au vAzut drept, spunitind a ftiinfa constata mai multe fapte decdt

www.digibuc.ro
542 A. D. xENODOL

explice (1). Idea aceasta atat de limpede 0 de luminoasa, este de-

parte Insa de a fi recunoscuta de adevarata, F,ii acei cari amesteca, ter-
menul de lege cu acel de cauza,Intru cat admit a ori ce 0iinta
trebue sa se razime pe legi admit implicit idea ea qtiintele In
deosebi ar aye& drept menire explicatiunea cauzala a universului.
AO Schopenhauer zice, ca Intrebarea pentru ce este izvorul a
toata, stiinta, aci nimic nu este Cara ratiunea de a fi; esenta stiin-
tei consta In Inlantuirea cuno0intelor pe temeiul intrebArii pentru
ce, Inlantuire care deosebe0e §tiinta de simplul agregat de cuno-
0inte. (2). Funk-Brentano este 0 el de parere, ca a gAndirea nu
propà§este decal prin descoperirea cauzelor» (3). Lazarus ci Steinthal
stabilesc o deosebire Intre 0intele curat descriptive si cele ex-
plicative ale fenomenelor. Ei zic a anumai and geografia 0 geo-
logia devin geognozie ; and zoologia 0 botanica devin fiziolo-
gie sau doctrina evolutiunii, se poate vorbi de adevarata ctiinta.»
Arnold Guyot da, ca ratiune a acestei deosebiri, a «a descrie fara
a se urea la cauze sau a se cobori la urmari, nu este a face mai
multa, §tiintä, decal a povesti pur 0 simplu un fapt la care s'ar fi
asistat ca martora (4). Lilienfeld da, ca scop al stiintei Indeobste a des-
coperirea raportului cauzal al fenomenelor» (5). Dilthey atribue
0iintelor naturale «analiza 0 inläntuirea cauzala a lurnii mate-
riale» (6). Max Adler defineste 0iinta ca un procedeu al spiritului,
care tinde a explica (erklaren) fenomenele, adica, a le supune la ni0e
raporturi din ce In ce mai ob0e0i (legile), cari determina far% ex-
ceptiune cazurile singulare, a0 a fiecare fapt individual A nu mai
fie priviL decal ca un caz special al acestei legi obcte0i, din care
el sa poata fi derivat si deci sa poata. fi i prezisp. (7). Acest
din urma. autor da pe fata, legatura, aratata de noi, Intre ameste-
cul notiunilor de lege si cauza, cu atribuirea calre 0iinte a rolului
de a explica fenornenele.

(1) Revue des deux Mondes, 15 Dec. 1904, p. 954.

(2) Quadruple racine de la raison suffisante, p. 6 et 24. Comp. Le Monde comme volontd
et representation, II, p. 664.
(3) La civilisation et ses lois, p. 3.
(4) Geopraphie comparee, p. 281.
(5) Gedanken ilber die Socialwissenschaft der Zukunfi, 2-ter Theil, die Socialen Gesetze,
p. 87.
(6) Einleitung in den Socialmissenschaften, p. 18.
(7)Kausalitiit nnd Teleologie, pp. 42, 44 §i 49.

www.digibuc.ro
 CAUZALITATFA IN SUCCESIUNE. 543

In MO, parte a §tiintei, Hugo Schuhard spune ea : u rigoarea

metodei nu poate fi cautata in stabilirea unor legi mai riguroase,
ci numai In observarea mai riguroasa a legii, far& de care nu
existä qtiinta i care, pe de all& parte, este de ajuns pentru ori ce
0iinta legea cauzalitátii (1)». Schuhard identifica deci §tiinta cu
legile ei, cu principiul general al cauzalitatii, FO el nu este singu-
rul care o face.
Burdeau Ins& iea aminte cu multä dreptate ca unu se pot de-
duce, din principiul chiar al cauzalitatii, legile naturii ; cad materia
acestor legI este procurata de experientä, §i nici odath nu s'a do-
vedit ca, doua corpuri trebue sa se atraga in raport direct cu mas-
sele §i In raport invers cu patratul distantelor. Legile sunt numai
conforme cu principiul cauzalitatii (2)». Aceasta din urnla spriji-
nire a d-lui Burdeau trebue Insa rectificata in sensul ca, nurnai
legile de cauzatiune sunt conform acestui principiu universal. Le-
gile de productiune ale fenomenelor nu se afla In nici o legatura
direct& cu principiul cauzalitittii.
Aceastä idee, ca §tiintele Indeob0e q.i §tiintele naturale in particu-
lar au de scop stabilirea cauzelor, este deci tot atat de raspandita---,
0 noi adaogam tot atat de fal§a 0 de neIntemeiataca 0 cealaltit
care se raporteaza la identificarea notiunilor de lege 0 de cauza.
Ele sunt lipsite de ori ce temeiu rational 0 constitue doua marl pole
In soarele fllozofiei actuale.
Noi credem ca trebue facuta o deosebire, cand e vorba de a se
qti la ce tind investigatiunile tiintilice. «Scopul cercetarilor de acest
fel, zice d-1 Menger, este, pe de o parte, cuno0inta, pe de alta Intele-
gerea fenomenelor. Noi cunoa0em fenomenele, cand dobandim icoana
lor In minte ; le Intelegem, atunci cand posedarn cauza manifesta-
tiunii lor, a felului lor particular de a fi, adica mum existentei lor
0 a felului lor de a existan (3). Nu se poate tägadui Ca qtiintele
naturale, sau mai drept vorbind acele ale faptelor de repetire, nu
urmaresc ca tinta de capetenie, in stabilirea adevarurilor lor, decal
cuno§tinta fenomenelor, pe child Intelegerea lor nu vine decal in
al doilea rand In preocuparile lor. Stiintele faptelor de repetire, §i
mai ales acele ale faptelor materiale, nu se indeletnicesc de obiceiu

(1) I/kr die Lautgesetee, p. 32.

(2) Preface au eProgresp de H. Spencer.
(3) Untersuchungen fiber die Methods in den Sociabvissenschaften, P. 14.

www.digibuc.ro
544 A. D. XENOPOL

eu cauzele fenomenelor ; ele nu studiaz& decht cum se petrec lu-

crurile li i las5, la o parte pricina pentru ce ele se petrec astfel.
Sant chiar invätati ca Claude Bernard si filozofi ca Auguste Comte,
cari vreau cu dinadinsul sa, restrang5, cunosti* stiintific& la modul
cum se petrec lucrurile, fax5, a ad&oga, si cereetari pentru ce ele
se Indeplinese astfel (1). Dac5, astronomia a ajuns, multumit& lui
Newton, a explica, revolutiunile planetelor in jurul sOarelui t;ti multe
alte fenomene cosmice, prin cauza gravitatiuniifizica, chimia, biolo-
gia, fiziologia, sunt Inc& departe de a fi gäsit explicatiunea feno-
menelor pe cari, pe de alt& parte, le cunosc si dovedesc pe deplin
si pe cari le formu1eaz5, In mod obstesc, prin legile lor.
Autorii pe card i-am citat se Insal& deci, and atribue tuturor
stiintelor menirea de a si explic& fenomenele pe cari le studiaz5,.
Dad, aceast& conditiune ar fi neapärat& pentru existenta stiintelor,
foarLe putine din ele ar merit& acest nume. nr& Indoial& c5, este
foarte de dorit ca stiinta sa, dea si cauzele fenomenelor, si multe
cercetäri sunt Indrumate In acest sens ; dar cunostinta stiintific5, a
universului nu ata,rnt numai decal de ele. 0 OW& exist5, Indat&
ce poate generalizà si dovedl adev&rurile, adee& procurà mintii
cunoctinta sigurd 0 sistematicci a realitettii. Explicatiunea pare a
11 un lux care uneori poate fi atins, pentru unele ehestiuni; dar nu
se poate face din ea conditiunea neapArat5, a cunostintei stiintifice.
Explicatiunea fenomenelor naturii (pe deplin cunoscute si Inregi-
grate) se reduce cele mai de rnulte ori la ceeace se numeste teoria
faptelor.
Cele mai adeseori nextil cauzal in F,thintele faptelor materiale
nu este decAt un miraj Inselätor ;. cad se consider& modul de per-
petrare al lenomenelor ca explicatiunea lor cauzalä. Iat5, pentru ce
mai multi cugettttori cred a OA, In legea unui fenomen, explica-
tiunea lui cauzalk identifiand, cum am vazut-o, notiunea de lege
eu cea de cauz5,_
Dup& acesti autori, dae& se Intreaba, din ce cauza unghiul de
reflexiune al unei raze de lumin5, este egal cu unghiul de incidentA,
raspungul va fi, cei totdeauna lucrut se intamplet astfel I sau pentru
ce piritul de fier cristalizaza In forma cubic& ? Räspunsul va fi

(1) In ultimele timpuri d-1 Lippmann a avut grijil de a substitui rostirii de teorie me-
canica a caldurii aceea de termodinamic4, aci ea nu mai prejudeca, natura caldurii,
deoarece scopul stiintei nu este de a cerceta esenta fenomenelor si numai legile for.
E. Boutroux. De rid& de loi natural; p, 33.

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA IN SUOCESIIINE. 545

ca toti, piritii de fier cristalizeazd in aceastd forma, i ash, mai

departe.
0 astfel de explicatiune cauzala este 'MA numai aparenta. In
adevar, sa bagam de samä, la ce intrebari raspund asemenea legi
de cauzatiune? La niste Intrebari cari nu sunt ele Insesi decal
cazuri de manifestatiune a legilor. Se intreaba pentru ce un fe-
nomen se Indeplineste In acest mod, si se crede a se gasi expli-
carea In imprejurarea c5, fenomenul este obstesc. Insa. In un ase-
menea caz nu este vorba de o informatiune privitoare la cauza
real& a fenomenului, ci numai de o tavtologie care formuleaza ca
o Intrebare raspunsul continut implicit In legea de manifestatiune ;
cad cand se intreaba, pentru ce corpurile In caderea lor sporesc
In repejune, In proportiunea cunoscuta, nu se face altceva decat
se formuleaza In mod interogativ legea caderii corpurilor; cand se
Intreaba, pentru ce la aceeas temperatura volumurile gazurilor sunt
invers proportional cu presiunile carora sunt supuse (legea lui Ma-
riotte), nu se face altceva decal, se repeteaza prin o Intrebare
idea cuprinsa In lege. Explicatiunea, In ori ce caz, nu este decal
aparenta, Intru cat legea de manifestatiune neflind decal fenomenul ge-
neralizat, ar rezulta, ca explicatiunea fenomenului prin lege n'ar
fi decal aceea a fenomenului, prin fenomen, ceeace ar fi absurd.
«Ce frumoasa explicatiune, exclama Q1.1 drept cuvant Labriola, de
a presupune generalizarea faptului lnsus, ca mijloc de explicarep (1).
Nu trebue iará s. credem, ca atunci cand legea este exprimata
prin raportul a doua obiecte, aceasta lege contine totdeauna expli-
catiunea cauzala a fenomenului. Ana cand chimia ne spune ca doua
elemente de idrogen combinate cu unul de oxigen dau ca product
apa, la trecerea unui curent electric, nu trebue s luarn atingerea
oxigenului cu hidrogenul, nici aceea a scanteii drept cauza produ-
cerii apei. Aceste elemente nu constitue, cum vom vedea,-o In cu-
rand, cleat o parte din cauza, imprejurd/rile, pe cand a doua parte
este data de o putere moleculard, al careia mod de lucrare este ne-
cunoscut. Daca de ex. se multameste cineva cu explicatiunea In-
Insusirilor otravitoare ale biclorurei de mercur, prin aceea ca cauza
lor ar resede In adausul a Inca unui element de clor la protoclorura
aceluia§ metal, aceasta Insemneaza numai c5, se trece foarte usor
asupra cauzei acestei prefaceri, luand iaras legea, modul de indepli-
fire a fenomenului, drept explicatiunea lui cauzalsä. Tot ash. ar fi

(1) Essai sur la conception materialists de l'histoire, p. 244.

Analele A. R.Tom. XIVIIIMemoriile Seq. Istorice. 85

www.digibuc.ro
546 A. D. XENOPOL

cu o multime de fenomene din fizick precum bunáoara,' explicatiu-

nea functionárii telefonului i fonografului, cari reproduc, prin o
singurA serie de vibratiuni, o multiplicitate de sonuri. Dar un mare
fizician marturiseste despre telefon ca, teoria (explicarea cauzalä)
a acestui admirabil instrument este departe de a fi fixata definitiv» (1).
Care este cauza cristalizärii deosebite a mineralelor; aceea care
explic a. caldura vesnica, a soarelui, sporirea de volum a apei la a
ei inghetare, miscarea retrograda, a satelitilor lui Uranus, Neptun
si aceea a multor comete, vârtosia mai mare a aliajelor decal acea
a metalelor cari le alatuesc, proportiunile deosebite in cari se
combina, elementele chimice, deosebirea Intre asezarea dungilor spec-
trului dupa, flacara corpurilor arse, etc., etc. Tot ash, ar fi cu cauza
cutremurelor de pAmant, a eruptiunilor vulcanice, a seiselor lacului
Leman, a colorii albastre a apelor aceluia§ lac, si cale allele
nenumArate. Toate cauzele acestor fenomene sunt numai inchipuite,
ca simple ipoteze, sau pärAsite necunoscutului.
Dar sunt chiar unele legi cari par a fl expresiunea unei relatiuni
cauzale. Dar and cercetam bine ne convingem ea, nu este decal
o aparentA. Spre exemplu, in legea sociologicä de repetitiune c5;
numarul maritisurilor este totdeauna in raport cu pretul gramlui,
sau cá mortalitatea copiilor creste cu cifra concubinajelor, sau
Inca si in legea psicologicá c excitabilitatea unei adunari de
oameni creste cu numArul din care se alcatueste. In toate aceste
cazuri, termenul cel de al doilea nu este, la drept vorbind, cauza
celui dintâiu. Urcarea pretului gramlui nu este prin ea Insa4 cauza
reducerii cifrei maxi tisurilor; acest raport nu exprima, decal coexi-
stenta acestor doua, fapte. Pentru a gäsi legátura cauzala dintre ele,
trebue analizate efectele urcarii preturilor; scumpirea mijloacelor
de traiu i deci frica de a se impovara cu o famine, and condi-
tiunile vietii devin tocmai mai grele. Sporirea concubinajelor iaras
nu este, prin ea insa,s, cauza mortalitatii copiilor. Pentru a gasi
explicarea cauzala a acestui fapt, trebue constatat Intâiu ca, copiii
nelegiuiti sunt mai räu ingrijiti decal cei ce ies din uniri regu-
late. Cifra care compune o adunare nu este iarAs singurä cauza
mischrilor ei mai vii, mai desordonate, ci cauza acestor fapte resede
in sugestiunea mutuala, cu atal mai tare, cu cat massele sunt mai
Insemnaloare. Raportul constatat nu este decal un fapt general, o lege.
Explicatiunea cauzala nu poate fi continua Intr'insa. Din potrivä,

(1) William Henri Preece, Le- Telephone (trad. par Floren), p. 8.

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA IN SUCCESTIINE. 547

ea este datA de consideratiunile economice sau psicologice, consi-

deratiuni cari pun in 1umin fortele §i Imprejuraxile In cari se pro-
due aceste fenomene.

Acuma dupä ce am limpezit intelesul termenului de cauzä §i 1-am

laanurit din toate pArtile, putern infra, in cercetarea notiunii de cauz&
ins4 Pentru a gAs1 cauza unui fenomen, trebue cAutat a pätrunde
In taina genezei lui. Numai pa,trunderea acestei taine mu1täme0e
mintea i ridicá macar un colt al välului necunoscutului care aco-
pere toate cuno0intele ornene0i; cad numai atunci se poate spune
cä am surprins cauza fenomenului.
Un fenomen este totdeauna productul unei forte naturale lucrând
asupra oarecaror Imprejursari ale existentei. Cauza nu este datoritit
nici fortei singure cum o cred fora' cuvant unii autori, nici numai
Imprejurärilor, cArora altii iarhy o atribue. AO Bain se In§alä, când
spune c «cauza ori cArui fenomen trebue totdeauna interpretath
ca insernnand puterea motoare a fortei» (1). De altä parte, când Fon-
segrive zice ca «daca, se intreabä care este adevarata cauzä care
face sä se mi0e un tren, nu se va sta la indoiala spre a o vedea,
in mecanic, 0 a nu gasi in Iocomotivá decAt un instrument» (2), el
atribue cauza imprejurärilor i uitä pe cel de al doilea factor
esential: forta. Mecanicul este tot atat de putin ca i locomotiva
cauza micárii trenului. Aceasta din urmä nu poate fl decht forta
naturala a expanziunii aburilor de apA, pusa in imprejurárile tre-
buitoare prin locomotivä i mecanic. Tot a0 grep§te i d-1 Sei-
gnobos, cand spune cä atunci când fad sa sara o stâncä, dând foe
unei grämezi de pulbere, stânca, pulberea ci focul sunt, in acelac
timp, i imprejurari i cauzA (3). D-1 Simiand observä cu drept cu-
vânt, ca d-1 Seignobos enumerá mai multi factori secundari (impre-
jurari) §i uita tocmai ceeace este cauza, in sensul ctintific al cuva,n-
tului, a sfarmarii stâncii, antime puterea de expansiune a gazurilor
formate prin arderea pulberii (4), dar Simiand eade 0 el in eroarea
lui Bain, cand atribue cauza numai singure fortei, deoarece aceasta
nu poate avea, nici un efect, dac5, nu lucreaza in oarecari impre-
juräri trebuitoare pentru a produce efectul tintit. Actiunea combi-
(1) Logique, II, p. 96.
(2) La Causalitd efficiente, p. 77.
(3) Introduction auoc dudes historiques, p. 270.
(4) Méthode historique et science sociale 1n Revue de Synthise historique, VI, 1903, p. 2.

www.digibuc.ro
548 A. D. XENOPOL

nata a acestor doua elemente este neaparata pentru a determina,

aparitiunea fenomenului. Dacci forfa nu ar existet, nu ar fi motor;
dual i,mprejurdrile ar lipsi, aefiunea fortei s'ar pierde 'in defert.
Forta si imprejurArile sunt tot atat de necesare la producerea feno-
menelor, pe cat conlucrarea pArtii bArbatesti si a celei femeieqti in pro-
creatiune. Copilul nu este productul nici al tatei singur, nici al mamei
singure, ci al ambilor ImpreunA. Tot asa, e si cu fenomenul, a cAruia
cauza nu poate- fi cantata, decat In actiunea combinata a acelor doua
elemente cari li dau nastere: forta si ImprejurArile.

Cea mai bunA dovada &A nu forta singurA alcAtueste cauza feno-
menelor, constA In faptul ea aceeas fortA, lucrand In imprejurAri
deosebite, poale da nastere unor clase de fenomene cu totul deo-
sebite. Asa, forta gravitatiunii face pe de o parte sa cadA la suprafata
solidit a globului toate corpurile mai grele decal aerul si decat li-
chidele. Aceeas fortA Insa, lucrand in alte Imprejurari, asupra unor
corpuri mai usoare decal lichidele, le face sa, pluteasca, cum face
sh se urce In aer acele co sunt mai usoare cleat acest fluid.
Tot acea fortA, lucrand in alte ImprejurAri, determina miscarile cele
mari ale oceanului, mareele, precum pe de altA parte exercitandu-se
asupra corpurilor ceresti, desfAcute de soare si aruncate In spatiu,
ea face EA se invarta planetele in jurul astrului central si satelitii
in jurul planetelor. Cauza tuturor acestor fenomene asa, de deose-
bite nu poate fi atribuita fortei gravitatiunii singure, ci acestei
din urmA, exercitata, prin irnprejurarile In cari se misca.
Revolutiunea planetelor este productul fortei gravitatiunii lucrAnd
asupra unor corpuri libere, aruncate In spatiu, la oarecare Inde-
pArtare de soare si inzestrate cu o miscare initiala In linia dreaptA,
pe care atractiunea acelui astru o preface in miscare elipitica. mnAl-
tarea baloanelor in aer este iaras efectul fortei gravitatiunii exer-
citatA asupra unor corpuri mai usoare ca aerul. Mareele sunt efectul
aceleias forte lucrand asupra marei masse mobile a apelor Ocea-
nului.Forta de expansiune a gazurilor 0. a aburului face sa, iasa
proiectilul, sfarma, stancile, pune masinile In miscare, si toate aceste
deosebite efecte sunt determinate de diversitatea Imprejurarilor In
call aceeas fort& lucreaza.
Un exemplu foarte straniu al rutinei de spirit In filozofie, adecA
tocrnai acolo undo ea ar fi mai putin la locul ei, este dat de un prin-
cipiu admis fitra discutiune de mai multi cugetAtori, ca oarecum

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA IN SUCCESIUNE. 549

intelegandu-se de sine, anume at aceeal cauzd poate produce mai

mune efecte. Daca cugetam putin asupra acestei chestiuni, absur-
ditatea unui atare axiom sare imediat in ochi ; cad cum este cu
putintk in mod rational, ca aceea§ Imboldire sa dea na§tere la re-
zultate deosebite? Mt& 0 pentru ce pe de altä parte formula data
de cei mai multi cugetatori este ca, aceeas camel produce acelas
efect, principiu ce nu ne poate admite impreuna cu contradic-
torul sau, ca aceea§ cauza poate produce efecte deosebite. D-1
Eduard Spranger observk cu foarte mare cuvant, ca «a se pretinde
ca, o cauza, poate aye& mai multe efecte, este absurd, citci un atare
principiu ar suprima tocmai postulatul pc care se razima ori ce
§tiinta, ca, aceea§ cauza produce acelas efectn (1).
Dar nu se pute& face altfel, decal a se ajunge la astfel de coil-
traziceri, de Indata ce se tindeit a se explica, cauzele reale ale feno-
menelor prin o teorie falsä. Cat timp cauza era privitä ca data de
singura fortei, realitatea aratând uneori forta aceea ca producand
acelert§i efecte, alteori efecte deosebile, se formulau aceste dotra prin-
cipii de odatk fara a-§i da searna de pricina pentru care se produce&
cand un rezultat deosebit §i cand repetaree aceluia§ rezultat, 0 cari
erau conditiunile in cari aceste doua efecte seproduceau.Daca din pro-
till se face sa atarne cauza, nu mai mult de singura forta, ci 0
de imprejureirile in cari ea se exercita, imediat se pune mama pe
cheia acestei aparente contraziceri. Aceeas forte& produce codas
efect, ccind pdtrunde prin aceleasi Imprejureiri. Aceeas fortei pro-
duce efecte deosebite, ceind lucreasei prin imprejureiri deosebite.
Atributiunea insa a producerii unui fenornen la interventiunea
unei forte §i a unor imprejurari prin mijlocul carora ea trece, nu
constitue prin ea insa§ explicatiunea lui cauzalà; caci ori ce feno-
mensau ca, i se cunoa§te cauza sau nu este atribuit actiunii
unei forte prin oarecari conditiuni; dar aceasta forta nu este ade-
seori decal un simplu cuvAnt care inseamna o notiune a careia
fire este necunoscuta §i a careia Intrebuintare acopere numai a
noastra ne§tiinta. OH ce fenomen este deci productul unei forte,
lucrand prin mijlocirea oarecaror conditiuni; dar pentru a palrunde
in mod cauzal geneza acestui fenomen, trebue posedat Inca 0 altceva

(1) Die Grundlagen der Geschichteivissenschaft, p. 84. D-1 Spranger este partizan al ideii
cá tiinta se ocupl cu cercetarea cauzelor fenomenelor si O. ori ce lege expune o le-
gltur& cauzalii..

www.digibuc.ro
650 A. D. RENOPOL

cleat simplul nume care Inseamnä forta 0 decat simpla enumerare

a conditiunilor. AO, cristalizatiunea piritului de fier In forma cu-
bic& poate fi atribuitä fortei oranduirii moleculare exercitandu-se
prin acel mineral. Cu toate acestea, o astfel de explicatiune cauza15,
nu este decal o zadarnia impreunare de cuvinte, care nu face sa.
inainteze mintea nici deca.t; pe când din potriva., Mild se gäseqte
ca, urcarea coloanei de mercur In termometru sub influenta cáldu-
rii 0 coborirea ei sub acea a frigului, sunt determinate de dilata-
rea sau contragerea moleculelor acestui metal, explicatiunea eau-
zala, este indestulátoare; ea räspunde nevoii mintii noastre de a pa-
trunde, pe cat se poate, In natura intima a fenomenelor.
Deci pentru ca aratarea fortei ca una din cele dou'a, radacini pe
cari cresc fenomenele, sA, contina In adevär o explicatiune cauzalä,
trebue ca modul de lucrare al acestei fork set ne fie cunoscut.
Aceastä cunoF,dintá stabi1e0e conexiunea necesara Intre cauzá 0
elect; cAci când se cunoaqte modul de lucrare al fortei §i se vede
producandu-se efectul, spiritul nu poate face altfel decat sa admitä
intre aceste douá manifestatiuni, de0 exterioare lui, o conexiune
necesara,. Spiritul nu poaote pAtrunde mai ada,nc In natura fenome-
lor caH Ii sunt exterioare; dar aceasta cuno0inta, este IndestulAtoare
pentru a-i da convingerea nestramutata, a existentei unor legaturi
intime intre cauza 0 efect, 'In fenomenele caH nu sunt productul
propriei sale gandiri. OH ce alt6, conceptie a cauzei ca rezultat al
experientei interne, Da act al cugetárii (1) nu poate sa', ne dea o idee
despre cauzalitate In faptele exterioare, afar& numai dach voim sä
admitem teoria lui Schopenhauer,cä lumea este reprezentatiunea mea,
0 ca% lumea este vointa mea, ceeace este acela lucru cu negarea de-
sava,r0ta a universului 0 transportarea lui ca spatiu, ca timp 0 ca
cauzalitate in forul launtric al sufletului nostru.
Toate fenomenele datorite gravitatiunii sunt In deajuns explicate
prin aceastä fortá, fiindea, etim ca modul ei de lucrare este o
atraqiune mutuala exercitatá In oarecari proportiuni. Fenome-
nele datorite caldurii, precum formatiunea nourilor, dilatatiunea,
lichefactiunea 0 gazeificarea corpurilor, tensiunea aburului, ne sunt
intelese, caci cunoa0ern modul de actiune al acestei forte natu-
rale, care consta in respingerea mutuala a moleculelor caH consti-
tue aceste corpuri. Din potrivä frigul, a carui actiune este de a
strange atingerea moleculelor, de0 explica, multe fenomenel Ince-
(1) Comp. Fonsegrive, La Causalitd efficiente, p. 49.

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA iN SUCCESIONE. 551

teazä de a fi, pentru Inghetarea apei, o cauza, IndestulAtoare de

explicatiune, de vreme ce apa, in loc de a sada, in volum, se
mAre§te la punctul ei de inghetare, §i acest fenomen rhma,ne un
mister, pentruck In acest caz, modul de actiune al fortei naturale
a acelii ne ra'rane necunoscut. Fenomenele eJlectrice cari atarnA,
de atingerea celor douh electricitAti, pozitivä 0 negativk sunt pAnä
la un punct explicate, prin modul de actiune a celor doi poll al
acelor forte, cari se atrag and sunt de nume opus 0 se resping
and sunt similare; dar actiunea curentelor electrice, a electromag-
netismului, etc., rániâne neexplicabilä, pentrua nu se cunoa0e chipul
de lucrare al fortelor ce reprezentk §i aceste din urrnA nu sunt pentru
mintea noastr& decal ni0e simple nume. Tot a§a, este 0 cu lumina,
al areia mod de actiune este laza§ necunoscut, cu toate miliardele
ei de vibratiuni pe secundä ce au fost numArate. Din potrivk noi
cunoaqtem modul de actiune al fortelor cari se manifestá prin su-
fietul omenesc F,d, prin analogie, 0 prin al animalelor. Acest mod
de actiune ne este cunoscut, pentrua se indepline0e prin orga-
nul chiar al perceptiunii noastre. Cunoaqtem chipul de a lucra al
acestor forte, prin lAuntrul nostru 0 deadreptul, pe and pentru
acele ale materiel, cuno0inta noasta este numai deal märginith, la
exterior 0 nu ni le putem lust* deat intr'un chip indirect.
Dar noi am observat a singurA forta nu este destul spre a da
explicatiunea cauzalsa, a unui fenomen, §i a, imprejurarile trebue sa,
se adaoga, la prezenta el. Insa aceste din urmá trebue sä fie po-
sedate a0 fel, a modul de agiune al fortei care le pettrunde
set facet cunoscut jocul lor intr'un chip indestuleitor. AO, revolu-
tiunea 0 rotatiunea, dela apus spre asärit a corpurilor cere0i, ga-
sese explicatiunea lor In rotatiunea identica a soarelui, incepatorul
tuturor acestor mi§ari ; dar revolutiunea i de sigur 0 rotatiunea, re-
trogradk dela räsArit spre apus, a satelitilor planetelor celor mai
indepärtate, precum t,i aceea a multor comete trebue sa-0 alba
cauza, nu in chipul de lucrare al fortei care este unlit 0 acelaq
pentru toate corpurile sistemului nostru planetar, dar In impreju-
rärile particulare acestor corpuri, cari Imprejuari ne sunt necunos-
cute §i cari silesc poate pe aceste forte sA, lucreze hi sens pro-
tivnic directiunii lor. S'ar putea, ca actiunea frigului asupra apei, la
punctul ei de Inghetare, sa fie datorita tot modului cum aceasta
fort& pune In joc imprejuarile, adea moleculele apei, forta find
silitä de atre aceste din lima a schimba directiunea micarii lor
0 a le dilate, in loc de a le contrage. Modul de transmitere al

www.digibuc.ro
552 A. D. XENOPOL

sonurilor multiple, prin singura membrang, a telefonului 0 a fonogra-

fului, ramane o ghicitoare, poate din pricina Indoitei noastre lipse
de cuno§tinta, de o parte a modului actiunii curentelor electrice
acelei a undelor sonore, de alta a conditiunilor (Imprejurarilor) in
cari instrumentul 4me4ioneaza.
lndatei ce unul din cele douà elemente, modul de actiune al
forfei sau chipul cum aceasta actiune se manifestei prin mdilocul
imprejurecrilor, sau chiar ambele 4/mpreunet, ne sunt necunoscute,
existenta fenomenului singur este data, iar explicatiunea cauzalet
este nedeplinec sau lipsefte cu totul. Din potrivet, ccind aceste cloud
r,
moduri de actiune ale fortei, in ea insã i asupra imprejterd-
ilor, sunt cunoscute, explicatiunea cauzalei este deer/1.41.0a
Iat5, pentru ce noi nu putem Trimi parerea lui Schopenhauer, care
zice c efortele elementare ale naturii apartin unei qualitas occulta;
ca la o astfel de calitate oculta, adea la ceva ea totul Intunecos,
trebue sä se opreasca ori ce explicatiune In §tiintele naturale. Aà
bunoara gravitatiunea lui Newton, este o qualitas occultan. Noi
credem c Schopenhauer se in§alä i ea intinde prea mult sensul
ealitatii oculte. Intr'adevar, daa voim s aflam cauza gravitatiunii,
nu se va obtinea nici un raspuns 0 ea nu are nici o explicatiune. Dar
In ea insaq, gravitatiunea este o cauza pe deplin explicativa pentru
fenomenele ce atarna de dansa, intru cat modul ei de actiune, precum
acela cum pune in joc Imprejurarile, sunt cunoseute. Daca gravi-
tatiunea este o calitate ocultä, ea nu este a§a, ceva deat in raport
cu cauza ce ar explica-o pe Onset, iar nu prin ea Insa§, ca cauza a
altor fenomene ; pe and alte forte, bunaoara aceea care pre§ede la
combinatiunile chimice, al careia mod de lucrare nu este cunoscut, .

sunt, chiar pentru faptele ce atbrna de ele, ni§te calitati ascunse.

Am spus ea atunci and actiunea fortei §i chipul ei de a face sä
functioneze imprejurarile sunt cunoscute, explicatiunea este deplina;
and una din aceste doua conditiuni sau ambele Impreunä lipsese,
explicatiunea este defectuoasa sau cade cu totul. Ori de ate ori
Insä o explicatiune este nedeplina, se ating cauzele finale, necuno-
scutul.
Cauza ultima se reduce deci totdeauna la cauza fortei, and modul
de actiune al acesteia este cunoscut, sau la forta Ins4, and
aceasta cuno0in1a, nu se Intalne§te. Cauza ultra poate Inca sa mai
fie intampinata, i atunci, and nu putem patrunde modul cum se pun
In joe Imprejurarile.
Mai trebue observat ca mai multe forte pot FA' lucreze In acela§

www.digibuc.ro
 CAITZALITATEA IN SUCCESIIINE. 553-

timp pentru a impinge un fenomen la manifestare. AO roua este

datorite, actiunii frigului asupra aburilor de ape, continuti in atmos-
fora noptilor linictite ci senine. Frigul poate fi raportat la radiati-
unea aldurii pementecti ci radiatiunea la echilibrul temperaturilor,
cauze, ultime, ce nu poate fi explicatá mai departe. Este adevaxat
ce, aceste trei forte pot fi reduse la una singurä ; Cáci fiecare Im-
boldire la echilibru este productul unei radiatiuni care se manife-
steaze, la randul ei prin o pierdere de aldure,. Dar chiar pluralitatea
fortelor nu produce deat un singur ci acelac efect, ca ci and ar
derivà dintr'o singurá forte, treand prin un singur grup de impre-
j uräri.
Aceaste, atribuire a cauzei actiunii unor puteri prin oarecarf
Imprejuräri desleaga,' totodatá o incuraloare intrebare care a ri-
dicat multe controverse. Ea explicä pentru ce o simple, secvente,
nu constitue o relatiune cauzalk precum bunäoare, vestitul exemplu
al zilei care nu poate II cauza noptii, de:0 aceaste, din urmä vine
dupe, cea dintAiu In timp. Ziva nu este cauza noptii, pentrucA nu
este ea puterea care dä nactere acestei din urme, ; ci zi ci noapte
sunt productul aceleiac forte rotatiunea imprimate, pämántului de
miccarea initiate, lucrând In imprejurärile de pozitiune deosebite,
a pämAntului In raport cu soarele. Secventele simple ci necauzale
sunt, In desvoltare, productul aceleiac forte aplicate la impreju-
re,ri necontenit schimbAtoare. Operele succesive ale unui autor nu
sunt de obiceiu unele cauza celorlalte, ci productul fortei individuale,
care se Intrupeaza In imprejurAri fax& Incetare schimbatoare.
II

Cauzalitatea coexistentA 0 cauzalitatea succesivA in faptele

de repetire.
Se Intemple, adeseori ca se, fie aflata cauza unui fenomen, nu
numai In forta ci In Imprejursarile cari li dau nactere, ci intr'un alt
fenomen. AO bunenará náruirea unui munte este datorite, larà te,-
gad& fortei gravitatiunii, care intl.& In lucrare and oarecari parti
ale muntelui nu-ci mai pástreaza, cumpsánirea lor. Dar se poate cer-
ceta,, la randul ei, care este cauza acestei stramutari a cumpanirii,
ci a o aflà, de pilde,, in lucrarea de sapare a apei care a desfun-
dat unele temelii. Tot ace, ar fi and se atribue dexamarea podu-
lui dela Mönchstein, In Elvetia, la ruginirea piroanelor ; moartea

www.digibuc.ro
554 A. D. XENOPOL

unui individ lovit de un glonte, descarcárii pu§tii; aflarea de flo-

coane In limonada gazoask relei intocmiri a filtrului, sau prea marei
cantitAti de sulfati ce confine apa amestecat5, cu siropuL
Explicatiunea cauza15, In acest caz nu este atribuit5, direct fortei
i Imprejurárilor, ci unui alt fenomen care. 0 el e productul unei
forte trecand prin ni§te imprejurári. Acest fenomen poate la randul
sa,u s5,-0 aib5, cauza in alt fenomen, §i a§a, mai departe, pan& se
ajunge la forta sau la cauza fortei care nu mai poate fi explicat5,
0 care confine cauza finala,dincolo de care se afla,' necunoscutul.
AO, moartea unui individ lovit de un glonte 10 are cauza In dis-
trugerea tesaturilor pricinuite de pátrunderea glontelui in corpul
u, 0 care deslAntue§te forta distrugAtoare de viat& moartea.
Patrunderea glontelui va fi explicatk la rAndul ei, prin conditiunile
in cari s'a desvoltat deodatà forta de expansiune a gazurilor con-
tinute In pulbere. (Tub lung, ponderea glontelui, repeziciunea ca,§-
tigat5). Exploziunea pulberei a fost cauzat5, prin scAnteia sa%rit5, din
caderea coco§ului pe capsulk (forta mecanic5, pe o materie aprin-
z5,toare). Cauza acestui din urma, fenomen poate li datat'5, in pre-
facerea m*5,rii in ealdura,; dar aceast5, explicatiune va fi cea da
pe urink Ea va fi calitatea ocu1t5, a lui Schopenhauer, in intelesul
arAtat de noi, ca mod necunoscut de lucrare al unei forte. DAra.-
marea podului dela Mönchstein in Elvetia e atribuit ruginii piroa-
nelor sale, adeca,' desagregarii moleculelor fierului prin oxidare. Se
gäsesc flocoane in o limonada, gazoask Aceste necurätenii pot pro-
veni dintr'un filtru räu intocmit ai cAruia pori, prea deschi0, lash
s'a treacä, sub actiunea gravitatiunii, nu numai moleculele apoase,
dar §i corpurile stiline. Sau flocoanele pot proveni dintr'o actiune
chimick combinarea sulfatilor continuti in apä cu zahärul siropului.
S'Ar putea, Ora, c5, in toate cazurile cand fenomenul deriva, din
alt fenomen, lucreath deodat5, doua, cauze: aceea care este data, de
cAtre fenomenul precedent, de o parte, 0, de alta, forta 0 impreju-
arile cari produc fenomenul efect. Dar lucrurile nu sunt a§a,.
Aceste dou5, moduri de lucrare se confunda, in unul singur; cad de
chle ori un fenomen este determinat prin alt fenomen, fenomenul
cauzei se adaoget tin intreg, ca o simpld componentet, cettre impre-
jureirile asupra ceirora lucreazet forta care produce fenomenul
efect.
AO bunaoara se d5,rama, un pod din cauza ruginirii piroanelor.
Aceastá ruginire provine din lucrarea fortei oxigenului atmos-
feric asupra moleculelor fierului. Acest fenomen cauz5, se aclaog5,

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA iN BUCCESIONE. 555

in intregul lui (for i ca conditiuni), ea un grup de conditiuni,

catre grupul nou, constituit din greutatea vehiculului ce trece de-
asupra In disproportie cu puterea de rezistenta, a podului, pen-
tru a face ca o alta forta, gravitatiunea, s intre in lucrare, adu-
child naruirea lui.
Nici odaCa, un fenomen nu deriva In totul, ca cauza, dintr'un alt
fenomen, si nu se poate zice cu d-1 Boutroux, ct «cauza unui fe-
nomen este Inca un fenomenn. Fenomenul cauza nu poate constitui
decat nista Imprejurari i trebue numai decdt sel intervid o forp,
pentru a pune in lucrare 6mprejureirile 0 a le face set producci
efectul. Aceasta nu s'a luat nici odata In bägare de seam& Iata pen-
tru ce s'a atribuit cauza cand fortei singure, cand fenomenului pre-
cedent singur, ceeace nu este exact nici intr'un caz nici in altul.
Pentru aceeas pricina gasim neindestulatoare formula prin care
Diirkheim vrea BA explice faptele sociale. Dup.& dansul, ecauza
determinanta a unui fapt social trebue cautata. printre faptele so-
ciale de mai Inainte, iar nu printre starile de constiinta individualeD.
Ceeace intampinam contra acestei regule metodice, este lipsa de
luare In consideratiune a fort& sociale sau individuale care trebue
numai decat sä se adaoga catre faptul social de mai inainteacesta
neconstituind decal o componenta in grupul Imprejurarilor. Pentru
a explica, bunaoara, faptul social al Terorii, fru este de ajuns a
recurge la faptele cari au precedat-o i cari erau provocate mai
ales de luptele interne. Trebue Inca sa, se aiba, in privire supraexci-
tarea spiritelor, chnd vazura, patria insultata de ducele de Brun-
swick si adusa, in primejdie prin nävalire. Faptul social al isbanzii
finale a Frantei contra Englezilor, in rasboiul de o suta, de ani, nu
se poate explica numai prin puterea sirntimantului religios i prin
asteptarea unei minuni care sa scape Franta de dusman, daca nu
li se adaoge si forta individualitii Ioanei d'Arc.
Ne ramane de cercetat un punct ,important Rolul timpului in
jocul cauzalitatii de ,repetitiune.
Totdeauna s'a sutinut ca cauzalitatea ar lucra, In timp, ca ea pre-
coda, efectul; ca ea ar fi antecedentul iar efectul consecventul. Aceasta
(1) Inteo notri, dela pag. 137, Diirkheim 1ncuviinteaz5, i fortelor psihice individuale
un rol in geneza faptelor sociale; dar el nu recunoa-ate in ele deckt o exceptiune care
nu ar interesa. atiinta. Dar ori ce fapt de constrângere sociall are drept obAraie o actiune
individualä, bun6oarl introducerea unui cuvânt sau unei loculiuni nou5, inteo limb& este
la inceput faptul unui sigur spirit, ai se impune mai tkrziu la toti.

www.digibuc.ro
556 A. D. XENOPOL

propozitiune nu poate fi primità ca avand o valoare universalá. Vom

vedeA din contra &à, pentru faptele de repetire, cauza 1ucreazà, deo-
data cu efectul, ori de cate oH geneza faptului provine direct din-
tr'o forth' (sau din mai multe) lucrând asupra unui singur grup
de imprejureiri ; iar cauza nu precedeazá efectul in timp, cleat
atunci când fenomenele de repetire sunt rezultatul altor fenomene,
adeca, atunci &And mai multe forte lucreazA unele dupä altele, prin
mai multe grupe de imprejuretri.
Primul punct va putea, pärea, cam IndrOznet, deoarece de cand
se face filozofie asupra cauzei, to tdeauna. s'a sustinut ea ea a mers
inaintea efectului. Vom incerc i, dup5, cum o credern, cu deplinä
izbandä, a rOsturna, aceastá conceptiune gre0ta, §i de a dovedi,
ca cauzalitatea are douà moduri de manifestatiune, potrivite cu
faptele asupra chrora ea se aplicá. Pentru faptele pentru cari tim-
pul nu joacá deal rolul pasiv de a le permite sa, 03 produca in
curentul lui, cauza este coexistentà cu efectul, se naqte in acelaq
timp cu clansul 0-1 intovar4eqte In tot cursul producer!! sale. Pentru
faptele caH se inlantuesc unele eu allele, cauzalitatea se supune
acestei Inlantuiri i precedeazä totdeauna efectul cáreia ea cla, na0ere.
In primul caz, &And timpul nu serve§te decat do cadru pentru
cuprinderea faptului, trebue luate in consideratiune mai multe ca-
tegorii de fenomene, in caH actiunea timpului intervine intr'un chip
deosebit, dar in caH cauza este totdeauna concornitenta cu efectul.
Mai IntAiu trebue citate fenomenele pentru cari timpul nu serve§te
decAt de cerc ve§nic pentru a lor repetire, precum revolutiunea
planetelor in jurul soarelui §i rotatiunea in jurul axei lor; atrac-
tiunea mutualà a tuturor corpurilor, atractiune care pe parnant
conduce la cAderea lor pe suprafata lui; fenomenul mareelor, care
se reproduce regulat in fiecare zi. Pentru toate aceste fenornene
cari se desf4oará in duratà i cari au rrevoie de un oarecare timp
pentru a se indeplini, este cu neputinta de sustinut cá cauza le
precedeazä in timp. Intr'adevar, turn s'ar putea, zice ca gravitatiunea
a precedat sau precedeaza In timp caderea corpurilor sau revo-
lutiunea planetelor ? Corpurile sunt totdeauna supuse ei, chiar când
sunt sustinute 0 in repaus. Actiunea gravitatiunii se manifesta atunci
prin presiunea pe care corpurile o pun in lucrare asupra supra-
fetei care le sus-tine. Corpurile cad totdeauna real sau virtual, §i
aceastä actiune a gravitatiunii asupra lor trebue sa fie rapor-
tata la originea lucrurilor, la infinit ; ea este deci concomitenta,
coexistentá cu efectul, caderea sau presiunea §i nu-1 precedeaza,

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA IN SUCCESIIINE. 557

in timp. Tot as& stau lucrurile cu efectul gravitatiunii In pri-

vinta revolutiunii planetelor. S'ar pute& spune oare, eh forta gra-
vitatiunii exist& de mai Inainte si ch revolutiunea planetelor in jii-
rul soarelui nu se arata decat In urrna, In timp &And planetele se
-deslipirh din soare? Dar miscarea de rotire exist& si Inaintea acestei
deslipiri, in rotatiunea soarelui asupra sa Insus --- si dm& trebue s&
mergem pan& la inceputul lucrurilor, aceasta rniscare se manifest&
In formatiunea centrelor mai dense ale materiei cosmice, cari da-
deau nastere vartejelor generatoare ale lumilor. Efectul gravitatiunii
s'a manifestat (led totdeauna, de Indata ce materia se arata, punct
ce trebue strapurtat la Infinit si care deci nu are Inceput, sau dac&
are unul pentru cauza, el trebue sa cad& Impreunh cu efectul. Lucru-
rile nu se schirnb& Mild e vorba de rotatiunea planetelor in jurul
axei lor, uncle cauza, miscarea initial& incorporata In imprejurarile
unor corpuri deslipite qui soare, se manifest& chiar dela origine
In un chip concornitent cu efectul. Mareele isi facura si ele apari-
tiunea, indata ce o massa lichida, condensandu-se pe pamant, fu
expusä atractiunii lunare. Pentru aceasta categorie de fapte cauza
este netagaduit coexistent& cu efectul.
Tot aF,;& va fi Ins& pentru a doua clash de fapte, In manifesta-
tiunea chrora timpul pare a luã o parte mai Insemnata. Aceasta
clash cuprinde faptele, In cari actiunea cauzei se Indeplineste, desi
tot repetindu-se, Ins& Intr'un chip progresiv ; spre pilda aceea a cM-
durii asupra metalelor sau altor corpuri vartoase pe cari le topeste
sau, la o ternperatura mai Malta, le preface In aburi. Actiunea
cauzei, forta chldurii Incorporata In Imprejurarile moleculare ale
corpurilor expuse ei, se manifest& aid Incetul cu incetul, prin des-
agregarea moleculelor, care progreseaza necontenit, cu cat creste
temperatura. Tot as& este cu actiunea caldurii asupra desvoltarii
vegetatiunii. ,..i aceasta apare cu incetul si se desvolta cu cresterea
cAldurii, precum ea scade cu acea a frigului.
Se poate zice oare, ch In aceastä clash de fenornene cauza pre-
cedeaza efectul ? Nici de cat. Cauza e si aici concomitent& cu efec-
tul ; ea incepe a lucra, In momentul In care forta, cMdura, intr.& in
atingere cu Imprejurarile, si Inceteaza cand aceast& atingere dispare.
Este coexistent& continua intro cauza si efect ; nu este anterioritate.
A treia clasa de fenomene care ar pute& fi subsumata In cea de
a doua, dar care totus se deosebeste de ea, este aceea In care
foriele latente ale universului trebue sa astepte, ca timpul sä le pue
la indarnana imprejurarile, In cad ele intrupandu-se, sa dea nastere

www.digibuc.ro
558 A, D. ict/i0POL

fenomenelor. Astfel razele soarelui trebue sA a§tepte ca ploaia sA

inceteze ci ca soarele sA fie acezat Intr'un chip anumit, pentru a
produce curcubeul ; ca electricitatea sh se lngrAmAdeascA In nouri
§i Intr'un corp pAmântesc Intr'un grad oarecare de tArie, pentru ca
trAsnetul sA izbucneasca ; ca sa intervinA oarecari conditiuni necu-
noscute, pentru ca emanatiunile magnetice sau electrice ale pAmAn-
tului BA luceascA la ambele poluri, ca aurore boreale sau australe.
Dar in toate aceste cazuri, de IndatA ce conditiunile se Intalnesc,
forta incepe jocul ei, i cauza Impinge fenomenul la manifestare.
Când lumina atinge picAturile de abur, curcubeul se ivecte; când ten-
siunea electricitAtilor contrare atinge limita cerutk trAsnetul cade;
cndcurentul magnetic se descarcA cu puterea necesarA, aurora apare.
Efectul se produce In acelac timp cu cauza, cauza find, precum
am explicat-o, cooperarea fortei cu ImprejurArile, cAci forta latentd
nu este nici odatd o cauzd prin ea insets. Nu este nici un inter-
val ca sA poatA fi apretait care sA despartA cauza de efect. Ele sunt
absolut concomitente, coexist& ImpreunA, nici unul din ele nu prece-
deazA sau nu urmeazA pe celAlalt In timp.
Ori de cAte ori deci cauza unui fenomen e data de cAtie una
sau mai multe forte, lucrdnd asupra unui singur grup de impre-
jurdri, ea este concomitant& cu efectul i nu-1 precedeazA In timp.
Aceste consideraVuni n'au fost pierdute cu totul din vedere de
catre cercetatorii cari s'au Indeletnicit cu chestiunea cauzei. Dar
ei nu le-au dat InsemnAtatea pe care o au. Au privit unele din ca-
zurile aduse de noi ca nicte exceptiuni la anterioritatea cauzei In
raport cu efectul. Noi nu credem Ins& ca In logica sä existe regule)
ca in gramatica. Logica este un complex cle legi, ci legile, In deose-
bire de regule, nu pot InfAtica, exceptiuni. Iatä pentru. ce noi nu
putem prirni pArerea lur Stuart Mill, ca «uneori un efect poate
incepe in chip simultan cu cauzaD (1), deoarece acest uneori cu-
prinde o clasa Intreagh de fapte, i a el poate fi formulat ca un
principiu, anume cA, pentru faptele de repetitie, lucrul se intampla
totdeauna cand cauza este data de una sau mai multe forte) tre-
cdnd prin un singur grup de imprejurdri. Sthopenhauer se con-
trazice in aceastA privire. Pe de o parte prime§te ca egalitatea la-
turilor este cauza egalitAtii unghiurilor, fapt ce nu se urmeaza nici
decttit In Limp, i aiurea Ins& el spune CA egalitatea unghiurilor nu
I

(1) Logique, Trad. Peysse, 1, p. 186.

www.digibuc.ro
 CA1:12ALITATEA N SUCCESIUNE. 559

este cauza egalitatii laturilor, pentru a, aici nu poate fi vorba de

o schimbare petrecut& In timp i deci de un efect care ar trebui
sä aib& o cauza,' (1)». Fonsegrive arat& i dinsul ca, uneori se In-
ta,mpla, in realitatea lucrurilor, ca efectul sa. fie contimporan cu
cauza, precum and un piston este ni*at prin aburii in tensiune.
Aceastel prioritate necesaret cauzei nu mai constei atunci decdt in
gdndire; dar acolo ea subsist& numai dec&t. Din realk ea devine
logia.; iata. toata, deosebirea. i fundamentul experimental al acestei
anteriorit&ti necesare este a, aburul exist& inainte de a ,se apneà pe
piston. E adevarat ca. el II mic& numai in momentul and II atinge; dar
exislenta lui anterioar& invoete gandirii de a pune in el anteriori-
tatea neap&rata reprezentatiunii cauzalen (2). Tot acest rationament
este deert ; caci dup& cum am vazut-o, aburul prin el Insu, chiar
daca, ar fi Inchis in pantecele unei cald&ri 0 sub presiunea cea mai
puternica, nu poate fi nici odat& singur cauza nici unui fenomen.
Trebue adaose imprejurárile exterioare: un piston 0 un mecanism,
dac& e vorba de a produce m*are; pereti putin rezistenti, dm& e
vorba de o exploziune ; .un manometru, daca voim s&-i masuram ten-
siunea. Forta aburului nu devine eau* decal in momentul and ea
micä pistonul, sparge peretii, apasa pe manometru. Dar momentul
In care acest efect incepe, este nedespartit de actiunea cauzei, §i do-
vede§te deci, Ina, odat& c., pentru faptele de repetire, cauza este
coexistent& cu efectul. Dar apoi sa bagam de searna contrazicerea
in care cade Fonsegrive. Pe de o parte el spune ca. anterioritatea de-
vine din real& logick i apoi adaog& c. fundamentul experimental
al acestei anteriorit&ti este ca aburul exist& inainte de a se aplica pe
piston. In acest caz Insa, pentru ce sa se alerge la anterioritatea
looted, când se posed& anterioritatea realet?
Toti ace0i autori amestec& anterioritatea in timp cu nereversi-
bilitatea, care este cu totul altceva. Nereversibilitatea este proprie-
tatea ce posed& unele gandiri de a face s& atarne altele de a lor
continut, pe and aceste din urma nu pot nici odata sä conditio-
neze existenta gandirilor mume. Dar existenta acestor dou& feluri
de cugetäri in minte nu este nici anterioark nici posterioark pentru
unele In raport cu celelalte. A teoremele geometrice atarna de
axiomele pe cari se Intemeiaza aceasta §tiinta; dar axiomele nu atarna
de loc de existenta teoremelor. Aceste doua feluri de adevaruri sunt

(1) Quadruple receive, p. 25 si Le Monde commie volonte et conime ropresentation, I, p. 135.

(2) Le Causalite effleiente, p. 4.

www.digibuc.ro
560 A. D. xxxorot

deci nereversibile dar ele nu se perindeaza, nici se urmeaza In cur-

sul duratei. Ele. existä In acelaq timp In gandire, i nu se poate sus-
pea ca, in desvoltarea geometriei, cunoqtinta axiomelor s fi pre-
cedat adevarurile mai concrete ale agrimensurii (geometria) ; cad
tocmai teoria vine mai in urinal cu Euclide, st formuleze axiomele,
pe cand mai multe teoreme erau cunoscute din vremuri mull mai
vecht. Tot a$ e &And se spune e aburul miqca pistonul, ea elec-
tricitatea face sa izbucneasca trasnetul i caldura face sa sa coaca,
fructele. Nu se poate spune bunaoara, cgt fructele coapte aduc
cMdura.
Dar In asemenea propozitiuni, nu se Inta1ne0e cleat nereversibi-
litatea 0 nu anterioritatea. Nu se poate rasturna judecata, precum
bunaoara se poate face lucruL in propozitiunea ct egalitatea un-
ghiurilor este cauza egalitatii laturilor i viceversa. in aceasta ju-
decata Insa e vorba de ratiunea logica 0 nu de cauza; de aceea
propozitiunea este reversibila.
Pentru a rezumà aceasta lung& i grea desbatere, vom pune en
principiu :
a) Ca cauza care, in faptele de repetire, deriva din una sau mai
multe puteri ce tree prin un singur grup de Imprejurari, coexistä
cu efectul qi nu-I precedeaza In timp.
b) Ca numai pentru cauza care se Incorporeaza in un ir de fe-
nomene, se poate sustinea, cu temeiu anterioritatea cauzei In privirea
efectului; dar aceasta forma, a cauzalitatii iea caracterul succesiunii.
Este o forma de trecere catre cauzalitatea succesiva, dupä cum vom
vedeh-o mai la vale. Daca, cauza precedeaza efectul in cazul unui
sir de fenomene, aceasta se Intampla pentru ca acest qir este o suc-
cesiune de fenomene; deci caracteristica esentialci a cauzaliteitii
de repetire este concomitenta cauzei cu efectut.
In afara de acest caracter, mai sunt Inca doua altele cari deo-
sebesc cauzalitatea repetirii de aceea de succesiune, anume : 1) Ma-
nifestarea cauzei sub forma de lege, 0 2) Faptul ca forma succe-
siva (dela lenomen la fenomen) a cauzalitatii de repetire este de
o scurta resuflare gi se love0e In curand de taina cauzei finale.
1) Cauzalitatea in clasa faptelor de repetire trebue sei se ma-
nifesteze tot sub forma de lege, ca i fenomenele pe cari tinde
sa le explice. i lucrul nu este decAt prea firesc, Intru cat actiu-
nea unei forte naturale se produce pretutindeni mn totdeauna in ace-

www.digibuc.ro
 CATIZALITATEA IN 5IICCENITINg. 561.

la§ fel, find cu total nealárnata de elementul spatiului i al tim-

pului. Dar si al doilea element al tauzei, Irnprejurarile, iea In faptele
de repetire aceeas form& universalk i deci nu este decAt prea fi-
rose lucru ca sa se manifesteze si cauza tot sub o forma universalä,
aceea a unei legi.
Trebue Ins& sa luarn arninte ea aceastä universalitate a impreju-
rarilor, ceruta pentru a constitul o lege, nu este necesara decal In
raport cu timpul, nu si cu spatiul.
Sunt cazuri In bari imprejurarile aunt universale si ca spatiu ;
dar aceasta conditiune nu este neaparata pentru existenta legii. Asa
se afla a fi universale, nu numai In privirea globului nostru, dar
si pentru celelalte planete, irnprejurarile obstesti cari le fac 86. se
InvArteasca In jurul soarelui; deasemenea universal& este compozi,
tiunea chimic& a corpurilor ceresti constatata prin analiza spectralá.
Cauza revolutiunii In jurul soarelui a tuturor planetelor este c& aceste
corpuri libere din spatiu sunt duse de o mi§eare In linie dreapt&
initialá, pe care atractiunea soarelui o preface In una eliptica.
CAnd toate planetele nu erau Inc& cunoscute, se preváza ca cele
ce vor fi descoperite de acolo inainte vor fi i ele supuse acestor
legi, i acuma dacá s'ar intampla sa se mai descopere Inc& altele,
aceleasi legi le-an fi numai decAt aplicabile. Cauza aparitiunii ace-
lorasi dungi in _spectral care prinde luminile siderale, este aflarea
acelorasi corpuri In atmosfera aprinsa a astrelor.
Sunt Ins& imprejurari cari nu se produc, In ceeace priveste spa-I
tiul, decal asupra unor corpuri. individuale i cari deci nu se in-
tAlnesc decAt o singura data in rvarietatea nesfArsit& a lumilor. Asa,
sunt cele date de planete, In privirea unor fenornenq particulare ce
se petrec pe fiecare din ele, precum acele cari dau nastere la re-
partitia deosebit& a luminii §i caldurii solare asupra diferitelon lord
regiuni, repartitie determinat& de unghiul de Inclinare a axei p1a-1
netei pe a ei orbita, care Inclinare este absolut particular& fiecarei
din ele : de 23 de grade pentru AmAnt, aproape perpendicular&
pentru Jupiter si aproape orizontal& pentru Venus, etc. Aceste in-
clinatiuni speciale, parbiculare fiecarei planete, donstitue Impreju-t
rani de spatiu, unice pentra fiecave dirt ele si exclud deci elemen,
tul universal. al celei de a della component& a bauzei fenomenului;
Imprejurarile. Des'i Ins& inclividualizate In ceeate priveste spatiul;
aceast& repartitiune da totus nastere la legi, si se poate vorbi de
legea sucpesiunii anotirnpurilor sau de aceea a alternarei ilelor
si a noptilor pe cutare sau cutare planeta; dar aceasta lege va A
Analele A. R. Tom. XXVILLMemoriile Seef. Istoriee. 86

www.digibuc.ro
662 A. D. XENOPOL

deosebit& dup& planete, pentrucA conditiunile materiale de spatiu

sunt deosebite pe fiecare din ele. Daca, cauzele, ale cAror imprejurAri
sunt individualizate in privirea spatiului, posed& totuq caracterul de
legi, aceastä insu0re nu poate s& le fie atribuit& decat fiindc6, re-
producerea nu are limit& in timp. Ea este ve0lick eel putin In ra-
port cu existenta noastrA omeneasca.
Cauza fenomenelor de repetire trebue deci sä se prezente 0 ea sub
o form6, generiek explicatiunea unui singur fenomen trebuind sä se
aplice la toate din aceea§ clasä. Legile de manifestatiune ale feno-
menelor de repetire aduc numai cleat explicarea lor, cAnd se in-
tAmpl& s6, poat& fi gAsitA, tot sub forma de legi. AO este legea
gravitatiunii care explica, mai multe legi de manifestatiune ale feno-
menelor fizice; a§a, 0 legea dilatatiunii sub imboldul cAldurii, care
sluje0e de formula ob0easc& explicativa, pentru toate fenomenele
ce se rapoart& la ea, §i a0, mai departe.
In domeniul naturii vii, se poate gäsi deasernenea explicatiunea
fenomenelor, prin mijlocul legilor de cauzatiune. Dar fenomenele
flind aci datorite vietii 0 find productul unor exislente individuale
cari au facultatea de a reaction& contra legilor dirigiuitoare, urmeaz&
c& aceste legi nu se mai Indeplinese intr'un chip atAt de riguros,
precum lucrul se intAmplA cu faptele naturii brute. Ele las& un joc
mai liber fenornenelor vietii 0 ale inteligentei. Legile de repetire,
and ele privesc la fenomenele vii, nu se mai las& a fi strAnse In
formule matematice. SA aducem cMeva exemple:
Mineralele cristalizeath sub o form& geometric& 0 prin urmare si-
metrick de_ ambele pArti ale unei linii mijlocii care s'ar presupune
c6, ar fi tras& pe figurile formate de cristale. Aceast5, form& geome-
tric& posed& caracterul deplin al figurilor matematice 0 raportul intre
liniile cari o alcAtuese poate fi rostit prin nurnere. 0 form& gime-
tricA se IntAlne0e qi la vegetale, 0 mai accentuat& Inc& la animate;
dar aceast& simetrie nu va mai ave& caracterul preciz, matematic
al fenomenelor cristaline. Viana de Lima a observat-o 0 dAnsul,
cAnd zice c& «formele vii se deosebese in deob0e prin o structurk
mai putin fix& decAt a celor mai multe cristale; geometria lor
pare mai capricioas&D (1). Ele posed& contururi mai ob0e0i cari
vor invoi individualitAtii s& umple acelac cadru, cu figuri neconte-
nit deosebite cari alcAtuese neistovita varietate a vietii.

(1) Exposé sommaire des doctrines transformistes, p. 15; comp. René Worms, Orga-
nistne rt sociéte, p. 15.

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA is SUCCEBITSE. 663

Tot ash, sta cu actiunea caldurii In cele douse, regnuri, a inorgani-

cului 0 a vietii. Influenta caldurii asupra metalelor provoaca, to-
pirea lor i chiar a lor evaporare. Aceasta trecere din stare solida
In stare lichida, va fl totdeauna determinata matematiceste. Astfel
plumbul se topeste la 332°, aurul la 1037°, cuprul la 1056°. CM-
dura i frigul exercita iaras o actiune asupra vietii plantelor si
animalelor. Deasupra i dedesubtul unui oarecare nurnar de grade,
viata e cu neputinta. Dar aceasta limita variaza, nu numai dupa
specii, ceeace este firesc, dar i dupa indivizi. Cutare individ, mai
puternic constituit, va suporta, un frig sau o caldura, la care un
altul nu va putea rezistà. Aceasta insa nu se intampla nici odata In
regnul neorganicului Linde, daca se pot intalni deosebiri In tem-%
peratura la care se topesc metalele, aceasta provine din faptuk
ca, rar ele se gasesc In stare curata i cit stint totdeauna ameste-
Gate unele cu altele. Reduse in stare de curatenie absoluta meta-
lele trebue totdeauna sa se topeasca la o temperatura riguros de-
terrninata (1). Tot ash, este cu legile repetirii intelectuale, a caror
preciziune e Inca si mai mica. Legea ofertei si a cererii stapAne-
ste Intr'un chip universal faptele spiritului de caracter economic.
Sporirea ofertei face sa cada pretul marfurilor, pe and sporirea
cererii le face sa se urce. Pa,na la ce punct insa suirea sau scade-
rea vor ajunge, aceasta este cu neputinta de determinat, din cauza
elementului individual care intervine In productiune sau In consu4
matiune i modifica conditiunile concurentei. Bain observa aceeas
imprejurare, fara a atribul, cu toate acestea, ratiunea acestei deo-
sebiri amestecului eletnentului individual care sigur poate sit o ex-
plice. El zice Cit (( cele trei forme ale puterii caldura, forta ahi
a

mica si electricitatea sunt speciile cele mai bine definite pc cari la

Infatiseaza actiunea moleculara. Ele pot fi toate masurate si _se sta,
bileste cu stricteta echivalentul mecanic al fiecareia din ele. Cat
despre forts, nervoasa, agentul vietii, cu toate ca, ea nu poate fi
supusa unei masuri precize, conchidem prin analogie ca este o 0-
chivalenta exacta intre (lama i prefacerile chimice cari ii dau na--
tore)). Care sa fie ratiunea pentru care forta nervoasa, nu se pleaca
unei masuri precize ? Noi nu, vedem alta decat ca ea se deose,

(1) Formula este ea asub o presiune constanti fiecare specie chimiert se .topeste la o
temperaturtt determinati, nesehimbati pentru ilecare din eles. Pentru corpurile car! tree
printeo stare de lmmuiere, ea stiela 1 fierul, punctul de topire nu poate fi riguros de-
terminat.

www.digibuc.ro
564 A b. XENCIPOL

be§te dup& indivizi, caci data ar fi pretutindeni aceea§, formula ei

matematic& nu ar fi mai gren de gäsit decAt echivalentul mecanic al
caldurii.
Indeplinirea legilor de manifestatiune ale fenomenelor de repetire
ale vietii 0 inteligentei, ne mai Infato§ând acela§ grad de precIziune
ca acele cari dirigueso fenomenele materiei brute, urmeaz& cA, §i
cauzalitatea lor Ara arat& aceea§ slábire In rigoarea legilor. Ea va
fun,tot forma unei legi de cauzatiune ; dar rolul fortei 1n joeul
cauzei va fi influentat intr'un chip mult mai puternic de al doilea
element al cauzalitatii, imprejurärile prin cari forta lucreaza.
Formele individuale ale vietii spiritului, precum 0 Intamplarea, (ha-
zardul) unind fortele lor particulare cu ImprejurArile cauzei, vor
pute& exercit& o puternic& influent& asupra jocului acestei din
urmá.
Acestea sunt elernentele cari explica variatiunile, pe cari fenome-
nele le vor Infáti§à in sAnul legii de care ele asculth. Spre exemplu;
o criz& comercial& sau industrial& 10 are cauza In supraproduc-
tiune, adicä in sporirea productimiii dincolo do nevoi. Dar aceasta
criza va pute& lovl in producAtori sau negat&tori In chip deosebit,
in unii mai mult, in altii mai putin. Pe cand pentru unii ea se
va rezolvi Iii pierderi suportabile, pe altii li va ruina. Explicatiunea
crizei re§ede in legea de cauzatiune a supraproductiunii ; aceea a
fiecárui caz individual in imprejurárile cari 11 intovära§esc.

2. Cauzalitatea in faptele de repefire e de scurtei reauflare fi

se loveqte 412 curdnd de necunoscutul cauzelor finale. Am vazut
ca §tiintele faptelor de repetire nu urmáresc, ca tint& de capetenie,
decat generalizarea §i dovada faptelor pe cari le studiaza, §i di cer-
cetarea cauzelor, de§1 foarte folositoare, este läsatä pe al doilea
plan. Trebue adaos catre aceast& observatiune Inc& o alta, anume
cä chiar in cazul c&nd cauzele ar fi determinate, ele ating de foarte
aproape necunoscutul, cauzele finale, a caror Intelegere stA, mai
presus de mintea noastra. Iat& pentru ce, tocmai acele §llinte cari
nu au nevoie de cuno§tinta cauzelor, precurn optica, §tiinta feno-
menelor electrice, chimia, propa§esc in modul cel mai uimitor, pe
cAnd medicina, care trebue totdeauna sä se urce la cauza, nu pro-
pA§e§te deal atunci Mild cuno§tinta ei se adance§te (Pasteur).
tiintele in deob§te se multumesc 6, Inregistrà modul de inder,
plinire a fenomenelor ; cat despre cauzä, cele mai multe o info-

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA IN SUCCESIUNE. 565

cuesc cu ipoteze, cu teorii, sau pici nu se gandesc la dansa. Ele §Liu

GA, In aceasta privire, se vor lovi in curand de necunoscut, de taina
existentei, taina, care cre§te In proporpune cu sporirea numárului
adevarurilor dobandite asupra modului manifestatiunii fenomenelor.
intr'adevar, este invederat c, pe cat se va cunoaFp mai mult modul
cum fenomenele se manifesteaza qi pe cat va spori nurnarul fe-
nomenelor cunoscute, pe atata taina care ascunde cauzele proclu-
catoare se va Intuneca mai tare. tiintele teoretice cari sunt des-
tinate la mari izbanzi in cAmpul manifestatiunii fenomenelor, sunt
mult mai putin roditoare, cand vor s dea seam& despre cauzele
cari dau na§tere acestora din urm.a. D-1 Brunetière nu are deci
dreptate, and invinue0e tiinta, de, a nu fi contribuit la lurninarea
tainei care ne Inconjura, -sau cel mult are dreplate numai in contra
catorva Invatati can îi inchipuisera a gas], in constatarea legilor
fenomenelor, cheia procluctiunii lor. Este h, cere dela Oiinta mai
mult decat ea poate d i a-i impune o menire pe care nu o poate
Indeplini.
DacA se IntreabA cineva care este cauza mouai, se va obtinea ca
rAspunsul cel mai apropiat qi cel mai cunoscut, ca, ea provine din
condensarea aburilor de apa continuti in atmosfera, la atingerea
corpurilor pe cari noptile 1initite i senine le-au racit. 0 a doua
Intrebare, pentru ce corpurile se rAceso in noptile seline4 va do-
Wadi ca rAspuns, cA pAmantul radiaza caldura absorbitá in timpul
zilei, catre spatiile cere§ti. 0 a treia Intrebare, care esle la randul
ei cauza acestei radieri, va conduce la al treilea ra'spuns, ca., tern-
peraturile au tendinta de a se echilibrà; dar acest raspund va 11
cel de pe urrnA, §i nu se poate urea, mai sus.
Tot aF,3a, ar Ii Cu §tiintele de repetire 1e laptelor intelectuale.
SA luam bunaoara. legea (fenomen general) ofertei 0 a cererii.
Pentru ce sporirea ofertei face sa, se coboare preturile? Pentru ca
stabileqte o concurenta, Intre vanzatori, cari, voind sa, se desfac4
de marfurile lor, le dau cu preturi tot mai reduse. Pentru ce co-
boara ei necontenit preturile? Pentru cä spereaz s. easeascA mai
curand umpArAtori. Pentru ce 8e cumpara mai de grab& luorurile
mai ieftine? Pentru e astfel se pot procurac mai multe bunuri.
in sfar0t care oste pricina acestei tendinte a omului de a-si face
viata mai uoara. 0 mai fericita? Ultirnul raspuns, pe§te care nu
se poate trece, este ca instinctul de conservare individualad cere.
Dar pentru o nesfax0VA &Mime de fapte, raspunaul cauzal lipse§te
chiar dela cea dintai intrebare, cum am vazut-o mai sus.

www.digibuc.ro
566 A. D. XENOPOL

Stiinta faptelor de repetire fizicA sau intelectualA istove§te curand

conexiunea cauzalA a fenomenelor, §i spiritul se opre§te inaintea
rnarelui punct de intrebare ce se afIA in fundul tuturor conceptifior
omene§ti. in domeniul repefirii necunoscutul "incunjoard foarte
de aproape pe cunoscut.
III

Cauzalitatea in sucesiune.
SA trecem la cercetarea celei de a doua forme a cauzalitAtii,
aceea care InlAntue§te faptele succesive.
Intelegem sub acest termen faptele singulare sau mai mult sau
mai putin generale In spatiu, cari sunt menite insA a nu se arAta
cleat odatA In curentul timpului sau cari, chiar atunci cand se re-
petsa, o fac a§a, cA partea neasemAnAtoare intrece pe cea asemAnA-
toare; cu alte cuvinte, faptele singulare sau mai mutt sau mai
putin generale ;In spatiu, cari sunt individualizate prin timp.
Cum se produc aceste fapte? Bine inteles cA tot prin actiunea
fortelor naturale ale materiei §i ale spiritului trecute prin condi-
tiunile existentei.
Actiunea.acestor forte este tot atal de statornicA 0 de neschirn-
batA ca 0 In producerea faptelor de repetire. Ea se manifestA deci
tot sub formA de lege. Dar aceste legi nu mai tree prin conditiuni
identice, aqà ca sA dea na§tere aceluia§ fenomen repetat la nes-
far§itele. Conditiunile schimbandu-se farA incetare, actiunea uniform&
a legilor produce necontenit fenomene nouA.
Conditiunile schimbandu-se necontenit 0 o schimbare neputand
fi cugetatA fárA intervenirea timpului, cauza, adecA combinarea ac-
tiunii fortei t u conditiunile, trebue sA se IntAmple in curgerea tim-
pului, pentru a da na§tere fenomenelor. Cu alte cuvinte, conditiunile
find necontenit deosebite, cauzalitatea se va intrupa, In fenomene
cari devin unul cauza celorlalte.
Cauzalitatea sau succesiunea va imbrAca deci in deob§te forma
dela fenomen la fenomen gi deci se va manifest& in timp. Ceeace
In repetire era exceptiunea, devine aici regula. Apoi aceastA cau-
zalitate, In loc de a fi de scurtA räsuflare 0 de a se atinge In-
data de cauzele ultime, se va intinde In timp la nesfarfoitele, urcan-
du-se pan'a la oba,r§ia lucrurilor. InsA cauzalitatea In succesiune
inläntuind tot fenomene deosebite, manifestarea ei sub form& de

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA IN SUCCESIUNE. 667
a

lege e cu neputinta, si ea trebue sä lea singura forma pe care tim-

pul o invoeste, cea serial& Aceste sunt propozitiunile pe caH voim
sä le demonstram si caH stabilesc deosebirea intro cauzalitatea de
repetire si cea de succesiune.
S'a vedem Intaiu cum se urea cauzalitatea Indärät, in faptele
succesive?
Sa ne intrebam, bunaoara, cum se face ca, regele Carol I din
dinastia Hohenzollern sa domneasca acum In Romania?
Cauza cea mai apropiata a acestui fapt va ii Oat& in cererea
unei dinastii straine, fonnulata de Divanurile ad-hoc, cand cu reor-
ganizarea Principatelor romane, in urma Tratatului din Paris din
anul 1856. Sá analizám elementele acestei eauze. Forta care im-
pinse pe Romani a cere aceasta prefacere in viata lor publica, fu sim-
timântul pastrarii speciei. Conditiunile furii, intro altele, desorga-
nizarea deplina a teHi lor, In urma wecontenitelor schimbeiri de
domnie 0 speranta de a introduce stabilitatea asezämintelor si a
vietii lor, prin o dinastie ereditara; apoi imprejurarea priincioasa
Ca congresul de Paris le incuviintase a-si rosti parerile asupra
modului cum ar dori sali vada, Intocmila viata lor politica. Una
din aceste conditiuni este data de un fapt mai 1nsemnat, care
si el este productul unei forte si al unor conditiuni, anume nesta-
bilitatea autoritatii supreme.
Cauza acestui fapt va fi gasita, la randul ei, In amestecul Tur-
cilor ln succesiunea tronurilor române, cauza ce se poate iaras
desface In cele doua, componente ale ei: ca forta, dorinta de In-
tindere a stapanirii otomane si ca conditiune sistemul de urmare
la tronurile române, care primia ca egal indreptatite toate odras-
lele unui principe, chiar si cele nelegiuite, de Indata, ce erau
alese de boieri, si coruptia ce decurgea din el, cand toti competito-
rii, silindu-se a obtinea bunele gratii ale sultanului, pentru a fi nu-
miti In domnie, cumparau aceasta favoare pe bani sunatori. Pintre
aceste conditiuni, una este un fapt capital, sistemul electiv-ereditar,
adoptat de Romani In succesiunea la tronurile terilor lor.
Cauza acestui din urma fapt va fi allath In Imprumutul pe care
Romanii din Ungaria 11 facura dela aceasta tara, unde acest sistem
era In lucrare. Descompunand cauza In ambele ei elemente, gäsim,
ca forth', instinctul do pastrare manifestat prin forma imitatiunii ;
ca conditiuni, faptul ca Romelnii cari intemeiard Principatele
se coborirei aici din Transikania, (ant supuset Ungariei, in care

www.digibuc.ro
568 A. D. XENOPOI./

sisternul electiv-ereditar era Intrebuintat In acel timp. Dar no Tom

Intreba, cum se face ea Romanii, popor de rassä si de religiune
deosebita, s5, locueaseti in cuprinsul regatului maghiar?
Cauza acestui din urma fapt va fi ea Traian, cand a cucerit Dacia,
stabili pe colonistii sai mai ales in Transilvania, tara ce mai In urrna
fu cuprinsa, de Unguri. Aici cauzalitatea so desface In doua, do o
parte pentru Romani, de alta pentru Unguri. Dm& ne tinem de cei
dintal si daca desfacem cauza In partile ei alcatuitoare, dram, ca
for-VA, superioritatea militara, a Romanilor ; ca conditiuni, dorinta
de expansiune a Romanilor, provocarea lui Decebal, infranger.ea
lui si nevoia In care se gäsia, Traian de a margini cucerirea lui
la partea Orli mai usoara, de aparat. Pintre aceste conditiuni, una
din ele va putea, fi lurmarita iaras In cauza ei t emislitoare, anume
expansiunea Romanilor. i

Cauza acestui fapt va fi aflata, ca forta, In gustul de cuceriri ce

se desvoltä In Romani; ca o urmare a simtimantului lor de conservare;
ca condi tiuni, In asezarea lor in scinul unor popoare de aceeas
rassei, ca ei, inset' mai slabe 0 mai retu organizate.
Daca ne intrebarn acuma, care fu cauza acestei asezari a tuturor
acestor popoare In Italia, se va urea la imigrarea Arilor In Europa,
din cari Latinii (cu tribul lor Romanii) se Indreptara Ore Italia. Cauza
acestei emigratiuni trebue cautata,, la randul ei, In starea lor preis-
torica, F,4 astfel, din cauza in cauza, se urea explicarea parra la ori-
ginea neamului omenesc si prin filiera animalitätii, din care omul
a iesit, pana la originea chiar a vietii.
Sa cereetam, in inelele ei cele mari, succesiunea faptelor cari au
adus marea Revolutiune franceza. Cauza ei cea mai apropiata a fost
organizarea politica si social5, a Frantei, asa, cum se. Intocrnise catre
starsitul veacului al XVIII-lea. Ca forta, aceasta cauza este datoritá
tendintei fiecarei puteri de a abuza, de precumpanirea ei (instinctul
de conservare); ca conditiuni, ruinii sistemului feodal a carui putere
politica fusese distrusa de regii Frantei, Cara a se atinge insa privile.
giile sociale. Ruina sistemului feodal are de cauza lupta regilor,
ajutati de burghezie si de poporul de jos, impotriva seniorilor,
In care cauza forta este data de instinctul de conservare manifestat
prin lupta pentru existentä, iar conditiunile prin organizarea feo,
data a societettii, care impiedica oH ce ordine si oH ce prop4ire.
Organizarea feodala Isi are la randul ei cauza explicativä In Sta-
bilirea Germanilor In Galls? \romana, In care forta este reprezentata
prin tendinta la domnie a elementului navalitor, iar conditiunile,

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA IN SUCCESIIINE. 669

prin distrugerea intocmirilor politice si sociale ale Romanilor. Aici

iaräs cauzalitatea se bifurea ; de o parte ea se va urea, din treaptg,
in treapt& dealungul decadentei romane panS, la expansiunea ro-
mansa ; de alta la acea a barbarilor, dar prin ambele ea se ridica
Ong, la originea societätilor, a omenirii, a vietii.
Ori ce fapt, mai mult sau mai putin obftesc, al istoriei ana-
lizat 'in ceeace privefte cauzele cari l-au produs, conduce la ace-
laf rezultat, adecd de a se (arca inddrdt, din verigd in veriga,
pdnd la cele dinted adieri ale spiritului.
Pretutindeni insä vedem, cg, analiza cauzei in succesiune conduch
la forma care stabileste legAtura, nu mai cmult prin o singura
fort& si un sing& grup de conditiuni, ci prin un lant neintrerupt
de fapte (fenomene sau evenimente) cari se urca, la originea lucru-
rilor, sau eel putin la aceea a vietii.
Pentru faptele cari au ca forret misatoare, personalitatea ome-
neasc& lucrurile se schimbá. Cu toate a modul de lucrare al forte!
individuale poate fi pátruns, and se analizeazä elementele ei in chip
psicologic, aparitiunea azestor puteri insesi ramâne o taira. Nu se
poate raportà arätarea lor in câmpul istoriei deal cátre evolutiu-
ne care ea in* este o -Lain& a genezei acestei lumi. In acest
sens rsamâne neexplicath, aparitiunea intemeietorilmi de religiuni
precum : Budha, Confucius, Moisi, Isus Hristos, Mahomet, si in o
masura mai mic5,3 Luther, Calvin si alti sectari. Tot asã de nein-
teleasa va fi arätarea marilor cuceritori ca Rhamses II, Alexandru
cel Mare, Cesar, Carol cel Mare, Wilhelm Cuceritorul, Napoleon ;
a marilor legiuitori :i Minos, Licurg, Solon, Servius Tullius ; acea a
artistilor : sculptori, pictori, muzicanti, arhitecti; acea a invatatilor
si indeobste acea a tuturor geniilor mai mult sau mai putin pu-
ternice in toate sferele activitatii omenesti ; sau Inc& si intervenirea
in cursul istoriei a oamenilor pusi prin pozitiunea lor in fruntea
popoarelor, cari chiar chnd nu, sunt minti gall din cale, totus dis-
pun de o mare sferä de actiune care le dà, un puternic rol in, des-
voltarea societAtilor. Asa fur& bunäoará multi impárati romani,
Henric VIII din Anglia, Napoleon III, etc. Individul este in consti-
tuirea lui o cauza ultimä, fiinda este o forta, a cáreia cauzA este
necunoscut& Conditiunile in cari individualitatea luoreaz5, sunt de
dou6, feluri; ele sunt sau iaras individuale, sau se impArtAsesc la
mersul mai mult sau mai putin obOesc al lucrurilor. Asa bunaoark
Petrarca, pentru a alcAtui Le Rime, fu impins prin forta launtrica",

www.digibuc.ro
570 A. D. XENOPOL

a personalitätii sale de poet ; dar manifestarea acestei forte fu pro-

vocat& mai inthlu prin o conditiune absolut individualá, iubirea sa
pentru Laura, pe and pe de alt5, parte limbo, Italian& §i m*area
Renagterii alcátuiau conditiunile obqteqti prin care personalitatea lui
de poet dma intrupare nemuritoarelor sale antece. Rubens, impins
de puterea personalit&tii sale artistice, produse, prin conditiunile ob-
flte0i ale timpului sau, tecnica picturii cum ajunsese ea la epoca
in care träià, numeroasele lui capodopere cari contin totu§, mai in
toate figurile eroinelor lui, träs&turile Elenii Forment, iubita lui sotie
de a doua. Silvio Pellico descrie in / miei Prigioni suferintele sale
personale, incercate in timpul vietii lui, intrupand totu§ amintirile
lui §i. In conditiunile obOeti ale epocei in care tr&ia,.
Tot aqh, e 0 cu inamplarea (hazardul) care devine §i ea cauza,
nereductibil& la altele, a oarearor fapte. Intamplarea e datorit& sau
imboldirii unei forte speciale, sau inthlnirii nea§teptate a actiunii
mai multor forte asupra oarecáror conditiuni. Dar intervenirea ei
nu poate fi legat& de Inlantuirea in care faptele sunt prinse. Paptul
intAmplátor are §i el o cauz& care 1-a produs ; dar ceeace nu este
legat in chip cauzal, este intervenirea lui la momentul dat, in cur-
gerea desvoltaxii.
Pentru faptele arora personalitatea sau Intamplarea a na0ere,
aceste doua, forte produatoare alcatuesc prin ele insa,f0 cauze ul-
time, pentru cari explicatiunea se oprete q,i nu merge mai departe.
Dar prin conditiunile obqteqti ale faptelor sau ideilor, actiunea in-
dividual& sau aceea ce deriv& din intamplare se va exercita, tot-
deauna asupra unor fenomene generale sau vor fi influentate, mo-
dificate prin aceste Imboldiri nou5,, and astfel na0ere unor Oruri
de fapte cari nu s'ar fi produs in acela§ chip, Mr& intervenirea
acestor nou5, puteri. AO expeditiunea lui Napoleon in Rusia, cu re-
zultatul ei fatal, nu poate fl inteleaz& fár& cauzalitatea reprezentat&
prin elementul individual, personalitatea lui Napoleon de o parte,
de alta a unui fapt intamplator, frigul cel aspru al iernii din 1812;
dar prin ele inseqi aceste elemente nu ar explia, nimica, fara, fondul
Revolutiei franceze, pe care se altoesc.
Prin aceast& parte, expeditiunea lui Napoleon in Rusia se ura,
la originea societ&tilor.
Explicafiunea cauzald istoricd, chiar in cazul cdnd are nevoie
de a recurge la elementul individualul sau la intdmplare, se urcd,
prin partea generald a desvoltarii, totdeauna la in finit.

www.digibuc.ro
 CAUZALITATEA IN SUCCESIIINE. 571

Dar pentru aceasta mare irebue si la. Am Cu totul la o parte fata

singulara, individual& a evenimentelor cari ating imediat, prin per-
sonalitate sau Intamplare, cauza ultima a lucrurilor ? D-1 Simiand
zice ca edaca studiul faptelor omeneoti- vrea sa se constitue In oti-
inta pozitiva, el trebue sa se departeze de faptele unice, pentru a
se tine& numai de cele ce se repeta, adeca trebue sa, feature In-
tamplätorul, pentru a se lega de regula; trebue sa, elimineze indi-
vidualul, pentru a studia socialulD (1). Dar socialul el Insuo este
totdeauna individualizat prin timp ; el nu se produce decat o sin-
gura data In cursul vremurilor 0 nu se mai repetä nici cand In-
tr'un chip identic. Este tocmai potrivnicul a ceeace se Intampla
cu fenomenele naturale (fizice cat oi psihice), ale caror repetitiune
nediferentiata poate fi formulata In legi, precum revolutiunea pla-
netelor, caderea corpurilor, transmisiunea undelor sonore, naoterea
0 moartea organismelor, schimbul de oxigen 0 de acid carbonic
Intre plante 0 animate, rezultatele diviziunii muncii, functiunile me-
moriei, regulele sau mai bine zis legile silogismului, etc. Toate
aceste fapte se repetä In acelac chip, oi otiinta oi le Insuceote, des-
coperind formula repetirii lorlegea. Faptele sociale, din protiva,
deol se repeta 0 ele, fund totdeauna productul acelora0 forte, o
fac inteun chip pururea altul, in cursul timpului. Spro pilda,
literatura clasica greceasca este alta decht cea clasica, latina, oi
aceste doua forme ale frumosului Intrupate In graiu sunt lar'a'o
deosebite de literatura clasica franceza ; desvoltarea politic& a Ro-
mei este alta decat a Frantei sau a Spaniei ; principiile morale ale
religiunii creotine sunt altele decht ale Judaismului sau ale Islamis-
mului ; limbile tuturor popoarelor sunt deosebite ca vocabulare, ca
sunet, ca constructiune; oi cu toate acestea, sunt tot religiuni, tot
forme politice, tot limbi. Noi nu Intelegem cum nu se \rad lucruri
limpezi ca lumina zilei, 0 cum se amesteca neincetat otiintele re-
petirii cu acele ale succesiunii. In cele dintai, faptele se repeta
inteun chip identic sau mai bine Inca, partea asemanatoare In-
trece pe cea osebitoare. Repetirea faptelor urmarindu-se fara In-
cetare, spiritul poate desface din ea formula oboteasca., legea. In oti-
intele succesiunii, repetirea se produce totdeauna Intr'un chip di-
ferentiat, adeca, partea neasemanatoare a fenomenelor este aceea care
atrage luarea aminte a cercetarii. Prin partea lor diferentiala ne in-
tereseaza evenimentele istorice. Fiind vorba de a se da seam& toc-

(1) Methode historiques et science sociale in Revue de syntlidse historique III, p. 17.

www.digibuc.ro
572 A. D. XENOPOL

mai de aceasta deosebire, repetirea nu mai joaca nici un rol

luarea aminte se indreapta asupra desooltdrii. Nu mai sunt deci
legi de formulat pentru manifestarea- faptelor. Individualul, adeca.
aparttiunea unui eveniment, unui asezärnant, unei stari sociale, o
singur data in cursul vremarilor pentru a nu se -mai repro-
duce nici odatet in chip identic, va deveni elementul esential al
istoriei. Acest fenomen individualizat prin timp, poate fi mai mult
sau mai putin Intins In spatiu, mai mult sau mai putin general in
acest inteles, i aceasta nu nurnai pentru productiunile mintii ome-
nesti, dar Inca i pentru transformatiunile globului sau ale orga-
nismelor caH nu s'au produs i ele decal o singura data, in cursul
veacurilor si nu s'au mai repetat nici odata, (taram jurasic, cretaceu,
epoca carbonifera, diluvium, animale i plante disparute).
Cum se poate suatinea, atunci cä afenomenul individual, unic in
felul sa,u, nu are cauzaD, cum o pretinde d-I Simiand dupa d-1
Lacombe ? Perioada carbonifera care este de sigur unica in felul
ei, cad nu s'a produs decat o singura data si nu se va mai repro-
duce nici odata, afara nurnai daca, ar fi un reInceput al lurnilor nu
a avut deci cauza ? Cu toate acestea, geologii cauta, sa o explice,
adeca, sa-i gaseasca una. Locuintele lacustre cari nu s'au aratat
decal odata la popoare, Intr'o varstrt oarecare 4 vietii lor, i cari
nu se vor mai reproduce nici cand, afara numai daca desvoltarea
societatilor va reincepe ab ovo, In urma unui cataclism, nu au deci
o cauza care le-a produs? Si cu toate acestea prezenta lor a fost
explicata. intinderea Imparatiei rornane asupra aproape intregii lumi
cunoscute de cei vechi, este iaras un fenomen individual, unic in
felul sau caci s'a produs o singura data In timpurile trecute f;;i
nu se va mai reproduce nici odatä, chiar cand istoria omenirii ar
reincepe da capo dar aceasta, expansiune are ash de bine cauzele
ei, ca un autor celebru le-a studiat intr'o opera intreaga.
Feudalitatea, cruciatele, ernanciparea comunelor, stabilirea regimu-
lui constitutional In Anglia, acel al absolutismului in Franta si in
Spania, Revolutiunea franceza, acea din 1848, Renasterea, descope-
ririle maritime si atatea alte nenumarate fapte sociale de caracter
general, precum pe de alta parte Reforma lui Luther, actele de na-
vigatiune ale lui Cromwel, Edictul dela Nantes al lui Henric IV, cur,
cerirea Angliei si Wilhelm cuceritorul, expeditiile lui Napoleon, fapte
personale, dar cu tintire obsteasca i deci fapte absolut sociale,
dar datorite iniiativei unor forte individuale, toate aceste fapte ge-
nerale sau personale sunt cu toate acestea individuale, unice in

www.digibuc.ro
 CATIZALITATEA N suceEsromE. 573

felul lor, nu se repetei nici odatet; dar cu toate acestea, se poate oare
sustinea, altfel decal In gluma, c ele nu-0 au cauzele lor i cá nu
au devenit i ele cauzele altor fapte ?
Dar oare este cu putinfa de a se elimina, individualul propriu zis,
faptul datorit intervenirii personalitatii ornene§ti, pentru motivul ea
trebue pe cat se poate sa se inlature cauza ultima i ca, a se
atribui cauza la o personalitate, este a se ajunge la neexplicabil? D-1
Simiand are aerul a vol sä spunä ea, In §tiintele propriu zise, re-
curgerea la cauzele finale ar putea, fi inlaturata. Dar noi am dovedit ca,
tocmai In aceste tiine, necunoscibilul incunjura de foarte aproape
ceeace putem cunoate qi ea taina, neputinta de a descoperi cau-
zele ne pandeOe la fiece pas. Trebue oare pentru aceasta sa pa-
rasim aceste studii, din pricina cit cercetarea cauzelor nu izbute0e?
Apoi se poate oare impune unei §tiinte a se ocupà numai de cu-
tare sau cutare chestiuni, i sa lase de o parte pe cele ce nu ar
cadra cu un program statornicit de mai inainte ? Dar ce s'ar face
atunci, spre pildit, cu fenomenul sporirii volumului apei la Inghe-
tare, care nu mai cadreaza de loc cu principiul actiunii frigului, care
este de a strange distanta intro molecule? Ce sa se fach cu razele
corpurilor radiografice cari contrazic de asemenea principiul cit
lumina nu patrunde decal prin corpurile stravezii 0 este oprita de
cele opace ? Trebue oare sit elirninam aceste fenomene din studiul
fizicei ? Este tocmai acelaq lucru, cand se propune a se lepada
din istorie faptele individuale. Ba pentru istorie e ceva mai gray,
deoarece desvoltarea succesiunii nu exista fara aceasta clasa de
fapte. Cum atunci fiit nu fie luate in bagare de sama ?
Sa mai Insemnam a parere gre0ta, Imparta0ta de d-nii Langlois
pi Seignobos cari sustin ca «istoria, nu ca celelalte §tiinte, atinge
mai bine cauzele accidentelor particulare, cleat pe ale prefaceri-
lor generale, cad ea gasete lucrul gata In documentev. Noi ore-
dem ca lucrul se intampla tocmai din potriva; ca noi posedam mai
bine cauzele evenirnentelor mai generale §i cit pe cat ne coborim
in amanuntimi, pe atata descoperirea cauzelor devine mai anevo-
ioasa §i dit loc la discutiuni. Pentru a o dovedi, nu avem decat sit
urmarim expunerea d-lui Seignobos el Insu§, in cartea sa Histoire
de l'Europe contemporaine, in care d-sa se Indeletnide§te tocmai
cu eyenimentele ob0e0 ale caror cauze sunt aratate cu Imbelugare
siguranta, precum burAoara prefacerea spiritului public care sill
pe Ludovic XVIII a Incuviinta o constitutiune poporului; Intoarce-

www.digibuc.ro
574 A. D. XENOPOL

rea Frantiei catre Napoleon In urma Incercarii noului rege de a

restabili vechiul regim qi a popularitatii imparatului ; urmärile fa-
tale pentru Franta a restabilirii imperiului In timpul celor 100 de
zile; cauzele revolutiunii din 1830, etc. Daca insa d-1 Seignobos ar
fi voit sa lamureasca cauzele prapastiei dela Waterloo, ar fi avut
de examinat mai multe versiuni, §i nu qtim dacA ar fi putut stabili
care este cea adevArata. Dar pentru o fapta Inca, mai mica: care
este cauza Intarzierii de patru ceasuri cu care ordinul cvartirului
general francez ajunse In manile lui Grouchy, chemat de Napoleon
pe campul de rasboiu ? Ea este absolut necunoscutA i tutu§ a
putut contribui mult la pierderea acestei batalii. Faptele qi cau-
zele cele mai bine cunoscute In istorie sunt acele ce alcatuesc ma-
rile verigi ale lantului ei nesfar0t, pe cand cele mai mici cari
leaga, pe cele mari intre ele, sunt cu atat mai greu de otabilit, atat
in adevarata lor fire cat i In privirea inlantuirii Mr, cu cat reteaua
lor este mai subtire. Dar istoria tinde, cu cat InainteazA, sá faca sa
se coboare stabilirea sigura a faptelor i a cauzelor In amanun-
timile lor.
D-1 Bernheim Intelege cauza in istorie Intr'un chip cu totul deosebit,
d-sa o identifica cu factorii istoriei i amesteca fortele cu conditiu-
nile, ambele elemente ale cauzei, a caror deosebire ne pare abso-
lut trebuitoare, daca este sa limpezim complicatiunile cauzalitatii
succesive.
Faptele individuale cari se desfa§ura in durata au drept cadru
in care se perinda, cauzalitatea lor, nesfar§itu1 timpului, §i fiindcA,
din treapta In treapta, aceasta cauzalitate poate, totdeauna, priri
partea ei generala, sa fie impinsa pana la infinit, chestiunea cau-
zei ultime este, pentru a mice astfel, eliminatä 0 explicatiunea
cauzalet' a fenomenelor poate fi privitei ca deplinei §.1 deseivdrfitcl.
Tata de sigur o superioritate a cuno0intei faptelor succesive
asupra celor de repetire, a caror cauzalitate este totdeauna de
scurta, Intindere §i se love§te curand de taina cauzelor finale.
Pentru istoria omenirii In deosebi, cauzalitatea se bucura insa
de un privilegiu pe care nu-1 poseda Oiintele materiei. Istoria este
o §tiinta a spiritului, qi perceptiunea fenomenelor din campul ei
este mai adanca, mai cuprinzatoare. Faptele pe cari $iintele spi-
ritului le studiaza apartinand insu organului lor de aperceptiune,
se Intelege cum de cauza faptelor intetectuale este mai clar pa-
trunsa, decat aceea a fenomenelor exterioare, aceasta pentru ra-

www.digibuc.ro
 CAMALITATEA iN SUCCESIIINE. 575

tiunea cA modul de lucrare a fortelor psihice este cunoscut dea-

dreptul, pe cAnd acel al fortelor fizice este cunoscut numai Intr'un
chip indirect (1). eLegile psihice, observA d-1 Fouillée, sunt mai ra-
dicale decAt legile fizice, pentrucA ele se rapoartä la apetitiune, §i
pentrucA apetitiunea este o cauzA mai adAnc explicativA decAt for-
mulele mecanice. Este o deschizAturA asupra lAuntrului fiintelor it;i
nu numai asupra pArtii lor de din afarA» (2). G. Tarde complecteazA
gAndirea lui Fouillee, cAnd spune ca ain materie socialA se are sub
mAnA, prin un privilegiu exceptional, cauza adevAratä, actele indi-
viduale din cari faptele sunt alcAtuite, ceeace este cu totul ascuns
de privirile noastre In ori ce altA materie» (3). AO, bun& oarA,
cAnd se atribue formatiunea rouAl rAcirii corpurilor, In urma ra-
dierii cMdurii, explicatiunea, de§1 este generalk lasA mult de dorit
In ceeace prive§te Intelegerea intimA a fenomenului. Spiritul nu
poate pAtrunde In miezul lucrului. CAnd, din potrivä, se gäse0e
cauza rAsboaelor ruso-turce In tendinta Ru§ilor de a pune mAna
pe strAmtorile MArii-Negre, explicatiunea faptului, datA de un sim-
timant omen esc, a arui naturA putem s'o apretuim deadreptul, este
atAt de deplinA pe cAt se poate cere. IatA de ce noi nu Intelegem
afirmarea domnilor Langlois §i Seignobos cA a ar trebui sA renun-
Om in istorie de a atinge cauzele prin metoda directA, cum se
face lucrul In celelalte §llinte» (4), cb.nd tocmai In istorie, ca In toate
celelalte §tiinte ale spiritului, se poate aplicA metoda directA la
cercetarea cauzalA, pe cAnd In §tiintele materiei aceastA cale ne este
cu totul InchisA.
Mai trebue observat cA inläntuirea succesivA nu este nici odata.
fatal& §i necesarA apriori. In istorie cauza find data, efectul
nu o urmeazA in totdeauna, §i numai dup a. ce acest efect s'a pro-
dus, se aratA el ca o urmare neapAratA a cauzei. Este singurul ne-
cesar, peritru cA Intre mai multe efecte cu putintä e singurul care
s'a realizat. Evinementele istoriei nu devin fatale §i nerevocabile
decht dupA ce s'au indeplinit. Ceeace s'a intamplat trebuia set se

1) Istoria ImpArtkeeete acest caracter cu toate etiintele spiritului, adecit ei au acele

ale repetirii din domeniul intelectual, precum : Psicologia, Economia politick Morala ei
Dreptul.
2i L'Evolutionisme des idees-forces, p. X. Termenul de lege intrebuintat de d-1 Fouillée
este nepotrivit sau prea general, deoarece este vorba el de fenomene nefortnulabile In legi.
(3) Les lois de l'Imitation, p. 2.
(4) Introduction aux etudes historiques, p. 180.

www.digibuc.ro
576 A. b. 1tErroPol.

intemple fiinda s'a intewnplat (1), iat5, cugetarea fundamentata a

istoriei. Acest fatalism) des'i nu poate fi determinat de mai nainte,
este cu toate aceste, dupd aceea, tot aat de nerevocabil ca i hide-
plinirea legilor fatale ale repetirii. De aceea nici nu Intelegem de
loc folosul rationarii asupra eeace ar fi putut sa, se Intample.
D-1 Tarde posed& asupra acestui punct o teorie intreagáli d-1 La-
combe &este ca ear fi foarte folositor a se exercità mintea in
construirea unor istorii ipoteticen (2). Noi credem din potriva ca
ori ce speculatiune asupra ceeace ar fi putut sa obvina este o
ostenealä zadarnick deoarece stiinta nu este decat reproducerea
realit&tii, iar realitatea istoriei nu exist& In chip virtual, ci numai
duph a ei Indeplinire. dpoteza nu se poate intinde isupra trecu-
tului; nimic nu poate sa se sohimbe din ceeace a fost oda-tit»,
spune cu multa dreptate d-1 André Lefevre (3).
Superioritatea stiintelor succesiunii asupra acelor ale repetirii
constä In aceea, ca ele elimineaza paha la un punct chestiunea eau-
zelor finale. Pentru istoria propriu zisa, adec& pentru desvoltarea
spiritului omenesc, Intelegerea direct& si adânc& a cauzei Tine s& se
adauga &are cealalta superioritate.
Deosebirile can despart cauzahtatea de repetire de acea de sue-
cesiune sunt deci iirrnatoarele
1. In cauzahtatea de repetire cauza este concornitent& cu efectul;
in cea de succesiune ea 11 precedeaza In totdeauna.
2. In cauzalitatea de repetire cauza ultim& inconjoara foarte de
aproape cunoscibilul; in a succesiunii cauza ultim& este aruncata
in infinit.
3. Cauzalitatea de repatire se manifest& sub forma de lege; cea
de succesiune sub form& tde seriei
Trebue sa, repetam i pentru cauz& observatiunea ce am facut-o
In privirea proclucerii faptelor istorice, anume ca cauzatitatea de
repetire si cea de succesiune nu se infatiseaza In lumea reala,
fara nici o tranzitune. tn natura ca i in desvoltare totul se tine
(1) Comp Ed. Mayer, zur Theorie und Metodik der Geschichte, p. 146. cAlles war wir-
!di& ist oder geworden ist; ist aber darumauch notwendig; denn alles steht innerhalb
der niemals abreissenden Verkettung von Ursache nnd Wirkungt.
1) G. Tarde, Logique sociale, p. 169; Lacombe, De l'histoire considdrés comma science,
p, 63. Incercarea cea mai stranie de reconstituire posibil6, a istoriei a fost Mouth. de
d-1 Renouvier In cartea hit Uchronie, Esquisse historique du ddveloppement de la civili-
sation europenne, non comma elle a étd, mais tells qu'elle await pu être, 1875,
2) L'homme a travers les ages, 1890, p. 119.

www.digibuc.ro
 CAtrZALITATEA IN SUCCESIIINE. 577

si se inlantueste, si aceasta convingere este atat de adanca, ca

acolo unde un element de tranzitiune lipseste, se vorbeste de hiaturi,
de cunostinta nedeplina. Asa este bunaoara trecerea fortelor chimice
la viata organica, deosebirea care desparte spiritul de materia pe
care se altoeste, trecerea dela patrumani la om. Dar acest din
urma are Inca atatea de Invatat in marea carte a naturii, din care
abià a slovenit primele pagine, ca nu este de loc afara din cale
de a gäsi stiinta In lipsa asupra multor puncte.
Din fericire, pentru cauza, nu ne aflam in acest caz, si se poate
pe deplin arata cum cauzalitatea de repetire trece pe nesimtite in
cea de succesiune. S'a vazut un inceput de succesiune, in cauzali-
atea de repetire, cand ea se stabileste dela fenomen la fenomen.
Cauzalitatea de repetire se modifica intr'un chip tot mai marcat,
pentru a deveni cauzalitate de succesiune.
Cand desvoltarea incaleca repetirea, aceasta din urma sfarseste
prin a pierde insemnätatea ce o avea, si succesiunea devine partea
de capetenie a fenomenelor, aceea care loveste mintea si i se im-
pune. Oamenii mari ai unei teri nu se numarä, cu toate ca sunt
fapte de repetire. Studiul desvoltärii fiecaruia din ei si acel al
operelor lor devine partea de sama, a fenomenelor. Literatura,
filozofia, artele nu sunt afacere de statistica. Istoria popoarelor
este 0 ea un fenomen de repetire, caci desvoltarea tuturor aratá
analogia data de natura intim& a fiintei omenesti; dar aceasta is-
torie este atat de deosebita, ea, parlea ei similar* elementul re-
petat, nu joaca, mai nici un rol si dispare inaintea elementelor
deosebite ale desvoltärii.
Aceastá tranzitiune nesimtita nu Impiedica Insa a lua, in privire
deosebirile originare cari despart aceste dou5, feluri de cauzalitati,
tot asa, prrecum fenomenele cari 1eag5, fizica de chimie nu impiedica
aceste doua stiinte de a alcatui doua, sisteme de gandiri deosebite;
tot as& precurn tranzitiunea nesimtitä a vietii la spirit nu exclude
existenta biologiei 0 a psicologiei ca stiinte particulare.

Ana tele A. R.Tom. XXVIII. Afenroriile Seof. liforice, 37

www.digibuc.ro
 ORIGINILE PARTIDULUI NATIONAL
IN ROMANIA
DE
A. D. XENOPOL
Membru al Academiei Romane.

qedinta dela 13 Martie 1906.

Despre existenta unor particle politice nu poate fi vorba la Romani

inainte de constituirea lor in state, si eu toate c. aceasta consti-
tuire porneste din vremuri anterioare descalecarii, i anume intaiu
In terile de peste munti i dup 5. aeeea si in cele din valea Dunärii,
tutus viata de stat propriu zisä a poporului roman nu incepe de-
al dela infiintarea celor doua dornnii, a Terei-Romanesti si a Mol-
dovei, In earl soartea Ingâcluind o desvoltare mai neatarnata de vo-
intele straine, puta da sbor unui joc mai liber al vointelor bastinase.
Boieri i Orani.
Fara indoiala c formatiunea sociala de capetenie, aeeea pe te-
melia careia s'a Inchegat mai tarziu aleatuirea partidelor politice
moderne, cele doua clase ale poporului roman, noblep, (boierii)
poporul de jos (faranii), dateaza dinainte de descalecare. A§a do-
cumentul lui Bela IV din 1247 vorbeste de maiores terretë din
taxa Lotrului si mai mune hrisoave ale regilor maghiari pomeneso
despre existenta nobl(01 si a elasei -taranesti .la Romanii din Tran-
silvania.
Erau deci boieri i arani la Rorkani, atat dincolo cat si din-
come de munti, inainte de desealecarea Terei-Romanesti si a Mol-
dovei. Most eveniment, IntAmplat intre anii 1290 0 1349, avA de

www.digibuc.ro
580 A. D. XENOPOL

urmare a subtia elementul nobiliar romanesc in terile de peste

munti: Transilvania §.1 Maramure§ul, prin faptul cit descalecatorii sta-
telor Tara-Romaneasca §i Moldova erau mai cu sama, boieri, §i de
a contribui astfel la a§erbirea mai repede §i mai desavar§ita sub Un-
guri a taranilor romani de dincolo de piscuri, prin slabirea clasei
lor conducatoare.
Cei ce ramasera dintr'insa sub obladuirea Ungurilor se lept-
dara curand de lege §i de limba §i trecura la poporul domnitor,
pentru a putea, alaturea cu el, stoarce vlaga §i averea clasei su-
puse a taranilor. Atunci Incepti in Transilvania acel §ir de revo-
lutiuni memorabile ale poporului de jos contra nariunii nobililor
(Ungurii §i Romanii maghiarizati), cari sunt pomenite pentru Intaia
oara In 1324 §i se incheie in 1848.
In terile dela Duntre, indesirea clasei boiere§ti prin sosirea nobi-
lilor veniti de dincolo de munti, In loc de a adauge puterea de
viatt a poporului de jos, dupa cum ne-am pule& a§teptà dupa cele
petrecute in Transilvania §i In Maramureq, ava drept rezultat a
marl apasarea celui ttranesc; cad in terile descalecate, Romanii ne-
avand de luptat, cu totii la olalta contra unei cople§iri straine,
clasa conducatoare se folosi de adaugerea puterilor ei pentru a apash,
pe cei de jos. Descalecarea ava deci ca urmare, atat dincolo eat
§i dincoace de piscuri, coborirea conditiunii elernentului taranesc.
Pentru a ne margini la raporturile dintre cele clout clase, ast-
fel precum ele se stabilira In terile dela Dunare, gasim In curand
inrautatindu-se starea taranilor in ele, prin poverile ce le cazura
dupa gat. Indatoriti Rind pe de o parte a sluji in o§tire calari i pe
sama lor, pe de alta apasarea turceasca adaugand fara Incetare nu-
marul §i greutatea darilor ce aveau de platit, randurile mo§nenilor
se rariau .necontenit, gospodariile sate§ti se derapanau mereu §i
pamanturile lor mergeau i rotunjeasca fara incetare latifundiile bo-
iere§ti. Aceasta cu atat, mai mult, cu cat dela o vreme secarea
izvorului, atat de manos mai inainte, al pamanturilor domne§ti, impie-
dee& pe boieri a-§i mai mari comandul prin daruri de mokiii din partea
Domnului, §i ei cautau o compensare la aceasta lipsa, prin inglotirea
mo§ioarelor raza§e§ti.
Taranii supu§i, In cari se prefaceau raz5,§ii de altadat5., prin §tir-
birea neatarnitrii lor economice, cad tot mai adanc sub boieri, cari
Incep atat ei cat §i statul sa impiedece libera lor mutare de pe peo-
prietatile pe caH vietuiau, pentru a nu pierde cei dintal muncile,
cel de al doilea darile. Abuzul de a readuce pe taran cu sita la

www.digibuc.ro
 ORIGINILE PARTIDULIII NATIONAL iN ROMANIA. 581

locuinta lui de ba§tina,' iea cu timpul, ca toate farklelegile, ca-

racterul unui obiceiu care este consfintit prin un hrisov al lui Mi-
haiu Viteazul.
Astfel ca,zura, taranii In stare de §erbi ai pamAntului. Diferite in-
cercAri de a-i emancipa, da,dura grev. Ei se coborira, tot mai jos,
panä ajunserä sa, fie amestecati cu robii tigani i, ceeace este mai
ra,u inca,, ei fura," deposedati cu incetul de parnantul pe care-I pa,-
strase in tirbita lor proprietate, O. devenirá muncitori neliberi pe
moOile stápanilor lor. In aceastä stare ii gásec,te Regulamentul Or-
ganic.
Dar relatiile intre clasa conducaloare (altklata, boierii) §i tárani,
au luat numai dela un timp incoace caracterul politic; de atunci
de când raportul Intre ambele clase a devenit un raport de putere,
de cand adica 0 Oranii pot s'à ridice vocea pentru apArarea drep-
turilor lor, dacä nu prin ei 11100, cel putin prin sprijinitori ai in-
tereselor lor, ce le yin din afara, de propria lor clasa,. Mai Inainte
era, Intre boieri §i taxani numai un raport economic-social, .i dacä
am atins relatiile dintre ei, am fäcut-o numai Iiind-ca, in zilele noastre
lupta partidelor politice se Incoarda, adeseori pe taxAmul arza.tor
al intereselor clasei mai de jos a poporului nostru §i, pentru a In-
telege rostul acestor lupte, trebuia so, amintim izvorul din care
ele curg, constitutia economica-sociala, a societatii vechi a terilor
romame.
Pentru viata politica, a vremilor trecute, existenta aläturatä a
acestor douä clase nu are nici o Insemnátate. Taranii, chiar daca,
sunt intrebuintati de boieri pentru scopurile lor, prin ei In00 nu
au lin mai mare rol, In miqcarile politica ale vremilor mai vechi, decal
cardurile de vite ce pa,§teau prin Intinsele pa,duri ale terilor lo-
cuite de ei. i ei sunt stolid de sange 0 de viata, numai In inte-
resul clasei conducaloare, fara a ridica, nici un murmur, nici o pro-
testare, 0 implininduli, In lini§te §i resemnare, menirea lor de a
pastra, energig neamului In nedesfundatele comori ale sufletului lor.
In timpurile mai vechi ale terilor române, care timp trebue sa,
fie intins pana, la Inceputul veacului al XIX-lea, viata, politica, este
concentrata, In sanul clasei boierecti.
Partidele personale.
Post-au partide politice in vechea viata, roman& ? Invederat ea, nu
se poate tagadui existenta lor; dar felul lor de a fi se arata, dupa,

www.digibuc.ro
582 A. D. X ENOPOL

interesele puse in joc, &lie& dupa totalizarea intereselor individuale

despartite in tabere deosebite. Viata politica a acelui timp se pe-
trecea in lupte pentru tron intre deosebitii pretendenti la domnie,
luPte mult usurate in izbucnirea lor nesilnica prin sistemul urmärii
la tron prima in terile romane, cel electiv-ereditar, in care fie
care rudenie a fostului domn si mai ales fii lui, atat legiuiti cat qi
firesti, puteau nazui la domnie, daca erau ceruti de boieri. Intelege
ori cine cat de usor era, unui pretendent sa gaseasc5, partidul de
boieri trebuitor pentru a-0 indreptati dorinta, precum 0 luptele §I i
desbinarile cari aruncau terile romane in fiece c1ip5, in prapastia
pieirii. Fiece vanator de domnie fagaduia boierilor ce-1 sustineau
locuri pe lang5. domn, Imbinate cu foloase insemnatoare. Este inve-
derat c5, numai interese individuale legau, atat pe conducator (pre-
tendentul) cat si pe ceata lui, In tovar5,sia momentana. Candidatul
la domnie lupta, pentru a pune mama pe tron; sprijinitorii lui, Into-
várasirea de boieri, pentru folosul personal al fiecaruia din ei. Nici
un pic de idealism sau de altruism nu venia sa inobileze aceasta
lupta; nimeni nu apära totalizarea unor interese straine, reprezen-
tate prin o idee, prin un principiu. Erau invederat partide politico,
insa in forma lor cea mai rudimentara, aceea in care omul nu se
deosebeste de animal, In lupta pentru viata, decht doar prin aceea
ea intrebuinteaza, inteligenta lui ca arma de izbanda, iar nu numai
dintele, cangea sau coarnele.
Asa. se Injghebara, cele dintai partide politice In terile române.
Totus intro Tara-Romaneasca si Moldova este o deosebire in chipul
alcatuirii lor. In Moldova, ele se prindeau 0 se desfaceau dup5, In-
cunjurul ce se adunh, in jurul unui sau altui pretendent. In Mun-
tenia, lupta se da la inceput -Intro doua, familii rivale cari 10 aveau
radacinele lor In formatiunea teritoriala din care iesise statul mun-
tean: Draculestii, a§ã numiti dela Vlad Dracul, fiiul lui Mircea cel
Mare, si Danestii dela fratele lui, cari acestia mai poarta 0 numele
de Basarabesti, luand asupra lor numele dinastiei din eare se trageau
ambele famili. Boierii olteni, memultumiti cu starea terii lor sub Mun-
teni, se vor face aparatorii Basarabestilor gnu insa pentru a incerca
iar o desbinare a ambelor jumätati ale statului muntean, ci pentru a
1ncaleca, cea mai mica pe cea mai mare, impunand pe bastinasii ei
ca domni ai Intregii teri» (1). Dar nu Vila mult aceasta cleosebire
In partide, care paruse a lua un caracter mai statornic, prin alipirea

(1) Vezi Istoria Rometnitor de mine, II, p. 120,

www.digibuc.ro
 ORIGINILE PARTIDELUI NATIONAL IN ROMANIA. 583

lor de interese teritoriale. Dela 1526 inainte, data caderii Ungariei

sub Turci, pretendentii la scaunul muntean nu mai puteau cautà
sprijin exterior, cand in Turci cand in Unguri, ci ambele partide,
Dräculestii si .Basa,Mbestii, alergau tot la Constantinopole, pentru
a dobandi intarirea domnului lor, si tot aici se indreptau intrigile
menite a rasturna, un domnitor urgisit. Turcii ins& nu aveau nici
un alt interes de ai protegul pe unul sau pe altul din pretender*,
decal sumele de bani ce erau gata sa, verse in mAnile dregatorilor
lor. Adesea Turcii impuneau ca domn o fata ce nu era, pe placul
nici uneia din cele douse, partide, desi 15,cea, parte din una din ele.
Ab Moisi Vod, 1529-1530, este din partidul Draculestilor, ca fiu
al lui Vladislav VodA celui atat de dumänit de partidul bAsáralesc
al Pärvulestilor, si cu toate acestea Moisi este sprijinit, in luptele
lui pentru domnie, de Barbuj banul Craiovei, capul partidului bA-
säräbesc (1). Lucrul se repetA, cu prilejul rivalitätii intro Petru din
Arges si Radui Paisie, ambii din partidul drAculesc (2). Acest in-
ceput de viata, politia, anai sana,toasa, a Munteniei, care ar fi putut
mantinelt, constiinta unor interese legate de elemente mai statornice
decat cele fugatoare si vesnic schimbatoare ale indivizilor, nu
se poate deci mantinek si prefacerile din Muntenia se coboarä in
curând la nivelul celor din Moldova. Cu Chiajna, Petru Schiopul si
Alexandru al II-lea si domnii efemeri ce urmeazá dupá ansii, si Mun-
tenia intrA In vartejul schimbarilor prápastuite, fára alta, pricina
si MIA' alt rost decat capriciul ca,ptusit cu bani al lAcomiei turcesti.
Bine inteles ca pe bAt terile române cad mai adânc sub Turci, ro-
lul partidelor personale se stria. mereu. Nu mai determinau ele
schimbazile, voiniceste si cu arma in mank ci numai le inlesniau,
miseleste; prin tanguiri si intrigi ascunse la Constantinopole4
Partidul antigrecesc.
Cea dintal formatiune de partid bazata, pe interese statornice este
datorita reactiunii impotriva elementului grecesc, ultima si cea mai
grea veriga, a lantului apásárilor turcesti. Ea nu poate fi inteleasa
in existenta ei, fara, cele de cari se tine.
Turcii devenira, o primejdie pentra terile romane, putin timp dupa,
constituirea acestora. Sub conducerea unor firi vanjoase si viteze,

CI) ibid., It. p. 489 0 498.

(2) /bid., II, p. 599.

www.digibuc.ro
584 A. D. XENOPOL
,

ele luptara mult timp pentru apararea neatarnarii, si in sprijinirea

acestor lupte se ilustreaza cele mai mari nume ale gloriei romane:
Mircea cel Mare, Vlad Tepes si Stefan cel Mare. Cu tot sangele
varsat, cu toata, crancena impotrivire, Muntenia Intai, Moldova mai
pe urma, trebuirá O., ingenuncheze si primira, jugul stapanirii oto-
mane. Sistemul nenorocit de urmare la tron al Romanilor deter-
mina pe pretendenti a cere ei Insisi intervenirea stapanilor lor in
sprijinirea candidaturilor, si cel mai intristator exemplu Il &á Petru
Rare§ care, dupa ce provoac 5. destituirea lui din scaunul Moldovei
prin Sultanul Soliman II, cumpara, cu bani dela Turd iertarea si
ieintronarea lui. Castigul banesc tot mai mänos face pe Turci sa
provoace ei schimbarile, ceeace le era cu mat mai usor, cu cat
pretendentii se immultiau si-0 indesiau randurile din an In an.
Epoca Chiajnei si a lui Petru Cercel, In care aurul varsat la Con-
stantinopol, ne mai putandu-se numarà, ajunsese acum a se cantari,
aduce o reactiune a terilor române contra unei Ingenuchieri atat de
dureroase, si Ion Voda cel Cumplit din Moldova, iar Mihaiu Viteazul
din Muntenia, reprezenta noua faza de lupt5, contra colosului otoman:
incercarea *de a sfarama jugul de fier In care erau tinute terile ro-
mane. Vitejia veche reInvie; Turcii sunt respinsi de pe pajistile ro-
rnânesti; dar puterea lor adaugandu-se necontenit si tradarea venind
sa-i Intareasca vartejul, terile romane cad din nou Inca mai adanc
sub calcaiul Turcilor, cari nu mai pun nici o stavil5, lacomiei lor
si nici o masura la a lor exploatare. Sumele luate din Moldova si
din Muntenia ar putea alcatui munti de aur. Poporul este tot mai
mult jaluit si asuprit ; d5,rile sporesc la nesfarsitele; Incassarea lor
se face prin halal si schingiuiri s'i, pentru ca aceste sa, fie cat mai
crunte si sa produca efectul dorit, izvorirea banilor, creditorii turci
insotesc pe dabilari In judete. Terile romane pierd curand pada
qi speranta de a mai putea scapa, din iadul In care intrase. Toata
munca poporului intreg slujia numai la capatuirea si imbogatirea
tuturor Turcilor maxi si mid earl se atingeau cu ele, iar pe de
alta parte la Imbogatirea si capatuirea legiunilor de domni ce se
perindau in tronurile române, precum pe a tuturor celor ce-i slujiau
de aproape si de departe. Intregile puteri productive ale Moldovei
si Terii-Romanesti aveau drept menire numai a spori averile 'pri-
vate ale unei droaie nesfarsite de exploatatori cari nu crutau nici
biciul nici streangul pentru a pune mama pe ele.
Terile roma,ne nu ar fi indraznit nici odata, sä ridice capul spre
a scutura asupritorul jug, daca o -ultima forma a acestei asupriri

www.digibuc.ro
 ORIGINILE PARTIDULIII NATIONAL iN ROMANIA. 585

nu le-ar fi inlesnit putinta de a o face. Aceasta forma fu aceea a

elementului grecesc introdus in ele, tot in urma legaturii care in-
lantuia Moldova §i Muntenia de imparatia otomana.
Precumpanirea Grecilor in imparatia turceasca, aduse ultima 0 cea
mai asupritoare forma a stapanirii turce§ti, sporirea numarului §i
a inrauririi Grecilor in terile romane, §i aceasta precumpanire a lor se
manifest& intaiu pe calea religioasä, dupa aceea pe cea culturalä, pentru
a se cohort apoi catre ternelia vietii de stat, stratul economic §i cel
politic. Epoca Fanariotilor aduce la culme atat decAderea terilor
romane sub Turci, cat §i apasarea cea grea a elementului strain al
Grecilor. Aceasta apasare Hind acum simtita pe din launtru §i nu
numai pe din afar* cum fusese p;ana atunci cople§irea turceasca, era
mult mai ascutita, §i ea provoca prima rni§care in terile romane,
care duse la alcatuirea unui adevarat partid politic.
Cea dintai rostire a nemultumirii poporane, provocata prin apa-
sarea greceasca, se hltampla in Muntenia sub domnia mut Radu Mih-
nea, 1616, §i de acolo rascoalele se repeta sub Alexandru llia§, 1618,
§i Leon Tom§a, 1633, acest din urma rasturnat de capul partidului
national, Mateiu Basarab. In Moldova Intalnim de asemenea revo-
lutii contra Grecilor pe timpul lui Radu Mihnea, cel stramutat aid
dup.& rascoala din Muntenia, sub Alexandru Coconul, 1632, care se
continua,' 0 sub Moise Movila §i aduce In scaun pe Vasile Lupu,
chip reprezentant §i el al partidului national. Dar Vasile Lupu Hind
el insu§ partizan al Grecilor, este rasturnat prin o nouà revolt& na-
tionala sub Gh. Stefan. Mai tarziu ceva, in 1679, Intalnim in Moldova
rascoala cea primejdioasa pentru Greci a lui Mihalcea Hancu cii
Durac Sardarul, pornite contra lui Duca Voda in a doua lui dom-
nie. Cu cat Ins& se Intare§te elementul grecesc, cu atata scade pu-
terea de impotrivire a Romanilor, \Ili pe timpul Fanariotilor se in-
talnesc din ce in ce mai putine rascoale propriu zise, inlocuite Hind
ele cu mi§cari mai putin expunatoare, comploturi §i teal:FAH. AO,
pe langa desele pribegiri §i pari la Constantinopole, intalnim nu-
mai rascoalele, dupa cat se vede nesangeroase, ale boierilor contra
lui Const. Mavrocordat, cand cu incercarile lui de reforma, tradarea bo-
ierilor contra lui Nicolae Mavrocordat, pe care-I dau In mama Nem-
tilor, §i o rascoala a Tatara§enilor contra lui Scarlat Calimah, care
are insa un caracter cu totul altul decal o revolutie. contra Gre-
cilor. Opozitia contra coplelitorilor straini tot starue§te, dar se re-
trage din domeniul faptelor in eel intelectual, in cronicarii teri-
lor romane, cari incorporeaza, in rostiri vii, puternica antipatie

www.digibuc.ro
586 A. D. XENOPOL

ce o simtiau pentru Greci. Aceasta de0eptare a mintii contra Gre .

cifor, unita cu vechea pornire a cugetului impotriva lor §i favorizata
prin imprejurarile politice, aduce marea mi§care care pune un ca-
pat inrauririi politice a elementului grecesc In terile române, bea
din 1821.
Partidul antigrecesc avea reprezentanti la ambele clase ale so-
cietatii rornane, in boierime 0 in taranime, caci interesele amandu-
ror erau jignite prin introducerea Grecilor in viata poporului. Pe
boieri ii suparau Grecii prin ocuparea mai tuturor dregatoriilor
celor mai aducatoare de caVig, precum postelnicia, visteria, capu-
chihailacul 0 same0ile din judete, pe langa cele de parcalabi in
tinuturile marginaqe, pe cand boieriile de divan erau In deob0e
pastrate boierimii pamantene. Canalurile pe unde intrau 0 ie0au
banii din visterie find In mânile Grecilor, se lntelege c5, In siste-
mul de atunci, cand dregatorie 0 jaf erau notiuni sinonime, 0 cand
domnul Incuviinta adeseori favoarea, la unele sate sau manastiri,
«de a nu mai fi preidate de dregatorii domniei meleD-0 poporul de
jos care aliment& cassa statului cu fzvorul aurului, trebuia, sa, simta
ca foarte Ingreuitoare Indesirea Grecilor la toate raspantiile banilor.
Interesele tuturor, boieri 0 tarani, atat de deosebite in toate pri-
vintele, se Intalniau In acest punct al respingerii Grecilor. Astfel
se Injgheba, prima licarire a unui partid national in terile romane.
Acest partid se intari cu curgerea timpului mai mult In randurile
boierilor, pe cand poporul de jos, care simtia din ce In ce mai
greu apasarea easei de sus, amesteca In randurile acelora pe cari
li tintea a lui Invercunare, atat pe Greci cat foi pe boierii paman-
teni, dui:A cum se vaza lucrul prea bine In revolutia din 1821 0
mai ales In miccarea lui Tudor Vladimirescu.
Primele origini ale partidului national sunt de diutat in clasa
boierimii romtinefti, defteptatci in interesul ei de Clas'd, totali-
zarea intereselor individuale, prin apeisarea elementului grecesc.
Cople0rea poporului roman din Principate de catre nävälitorii
Greci, aduse 0 In pärtile de dincoace de munti rezultatul acela
care se aratase de un timp mult mai indelungat in partile de din-
colo de piscuri, In opunerea poporului roman contra InnabuOrii lui
de Unguri. Ceeace Ungurii erau pentru Românii din vechea bac-
tina a Daciei, Grecii devenira pentru cei din terile unde o parte din
ei cautase un adapost tocmai lmpotriva Ungurilor.
i Intr'o regiunea 0 in alta, tot räsvratirea in contra unui ele-
ment strain asupritor aduse lnohegarea unei formatiuni conctiute

www.digibuc.ro
 ORIGINILE PARTIDULIII NATIONAL IN ROMANIA. 587

nationale, §i precum in cetatea Carpatilor rasuna goarna de§teptaxii,

sangele curgea in Oroaie i flacarile sinistre ale rásbunarii lumi-
nau adeseori campii §i ora§e, a§a §i in cele a§ternute la poalele
muntilor, acela§ semn de§teptator sguduia viata poporului roman
care dormita in vanjoasa lui fire, ca leul care doarme In pustiu.
Partidul antiaustriac.
Tot in sensul intaririi simtimantului, i deci a unui partid national,
lucra in decursul veacurilor situatia terilor romane fata cu pute-
rile straine ce le inconjurau. Groaznica apasare turceascil impin-
sese totdeauna pe Romani a cant& sprijiu i ajutor la popoarele
vecine. Experienta totdeauna daduse de gre§; dar nevoia neaparata
Impingeb, pe Romani a o reincerca, i aceasta, reincercare le era
chiar impusa de Imprejurari.
Invataturile cele mai vii 0 mai puternice le venira dela cele doua
state, Austria ci Rusia, ce inlocuise in decursul istoriei pe vechii
lor vecini: Polonii i Ungurii.
Dar Romanii se convincer& in curand ce rau era a-§i cauta man-
tuirea In sprijinul i ajutorul strainilor, pentru a scapa de apasarea
strelind.
= Mihaiu Viteazul este cel dintaiu domnitor care fu impins de Impre-
jurari la o aplecare catre Nemti. Politica lui de§tepta in Muntenia
o impotrivire a unei parti din boieri cari se temeau de propaganda
catolica. Ace lac curent fu reluat de erban Cantacuzino §i aduse
o cre§tere a impotrivirii la supunerea sub Nemti, care pricinui chiar
moartea. silnica, a domnitorului : dar partidul prieten Germanilor se
Maria cu cat sporia, neomenia turceasca, mai ales pe timpul lui
Brancovanu i tefan Cantacuzino i dupa uciderea ambilor domni,
unul dupa altul, de catre Turci, boierii vazand §i aspra purtare a
domnitorului grec Nicolae Mavrocordat cu dancii, pentru a-i pe-
depsi de plecarea lor tot mai mare calm Nemti, strigau Intr'un
glas: «De ar veni odata Nemtii sá ne mantue de Turd)). (1) Partidul
care spera deci sá gaseasca in Nemti scaparea lor din robia tur-
ceasca ajunsese in destul de raspandit In Muntenia, ceeace ex-
plica i faptul cum de Mavrocordat puta fi In§elat de boieri ci
dat prins in manile Nemtilor. Dar aceasta nalucire a Muntenilor

(1) Del Chiaro, Sulk moderne rivoluzioni della Valachia, p. 210, eonfirmat de capor-
ttil din 11 Octomyrie 1716, Hurmuzaki, Documents, II p. 161.

www.digibuc.ro
588 A. D. XENOPOL

asupra binelui ce era sa 'yin& terii din partea predomnirii germane

nu tinii mult timp. Anume rásboiul dintre Turd i monarhia habs-
burgica sfaxsindu-se in paguba celor dinti, prin tractatul de Pas-
sarowitz, 1718, Serbia si cu Oltenia flied cedate Germaniei. Se in-
tocmi In ele cate o ocarmuire germana care ii puse ca tinia re-
formarea asezamintelor terilor supuse, dupa principiile civilizatoare
pe cari Austria credea ca le reprezenta. In Oltenia cu deosebire
ocarmuirea germana se sill a introduce reformele ei. Dar aceste
reforme cautau sa prefaca de azi pana maid o stare Invechita, sa
desradacineze faradelegi adanc prinse in obiceiurile poporului, sa
inlocueasca mai ales hatarul cu dreptatea i neoranduiala cu sta-
tornice intocmiri.
Chiar daca asemenea planuri ar fi fost realizate cu curatenie si
seriorizitate, Inca lovitura napraznica data in deprinderi stravechi
ar fi desteptat nemultumiri in randurile celor ce se folosiau de
ele. Dar reformele germane izbutira a jigni i clasa poporului, spre
binele careia ele pareau a fi intreprinse. Inlocuirea darilor multiple
numai cu patru, dar mai man i riguros incassale, nernultumi pe
toata lumea care mai inainte, in haosul ce predomnia, putea usor
scapa de plata ; apoi dispozitia ca dou5, din aceste dari: tutunaritul
si oieritul sá fie luate si dela boieri, turbura aceasta clasa.
Impunerea unei dari obstesti clerului, In loc de darurile i po-
cloanele pe cari mai inainte preotii le dadeau episcopilor si de
imprumuturile silite pe cari acesti din urma, trebuia sa le fac5, dom-
nitorului, indispun pe Intregul cler, Intru cat mai inainte darul §i
imprumutul se dada, dupa putinta fiecaruia, iar acuma darea se
cerea Intr'o suma fixa. Caraturile apoi, desi restranse acuma numai
pentru nevoile armatei, prilejiau aceleasi abuzuri, si mai la urm5.
culmea nemultumirii terii cu ocarmuirea germana o aduse redu-
cerea valorii zlotului, moneda de aur stearsa i stricata, venita din
Turcia pentru numeroasele producte desfacute acolo i cari mo-
nezi erau primite de Germani cu scadere de 25°4. Rezultatul tu-
turor acestor imprejurari fu cá, pe la sfarsitul domniei germane, 1739, .
mai mult de jumatatea poporatiei, destul de subtire, a Olteniei se
destarase i cautase aiurea adapostirea traiului ei.
«Ocarmuirea germana In Oltenia, care, la Inceput, umblase dupa
tinte atat de Inane, cazuse cu totul la pamant. Ea se sdrobise de
o stare de lucruri prea adanc Inradacinata si de plecarea spre abu-
zuri a organelor insarcinate cu reformele planuite. Nu ajunsese
decht la rezultatul de a nemultumi pe toat5., lumea: boieri, cler,

www.digibuc.ro
 ORIGINILE PARTIDVLUI NATIONAL tri ROMANIA. 589

calugäri si thrani. Toti blestemau acuma momentul ca.nd chemase

pe Nemti si doriau reinturnarea la prima lor stare. Cugetele mai
inalte incepura a vedea ca, daca era 'Au sub Turci, nu era mai bine
nici sub Austriach) (1).
La celaialt capat al veacului si la celalalt capat al terilor romane
era s'a se petreaca. un fapt de cele cari nu pier si se desfac in
uitarea vremurilor, ca o boala trecatoare, ci ramane vesnic in
amintire, ca trunchiarea unui madular din trupul omenesc. Rapirea
Bucovinei, savarsita de aceeas Ausirie care incercase la sud ali-
pirea de ea a Olteniei, sgudul mult mai adanc mintile Romanilor
din Moldova, decum fusese acelea plecate catre Nemti a poporatiei
- muntene. Boierimea moldoveneasca simti adanc lovitura primita si
impinse pe domnitorul terii la o protestare, pe cat de energic pe
atat si de neghibaciu alcatuita, in care divanul ameninta la sfarsit
pe Turci cu cererea ajutorului rusesc contra rasluirei la care se
tintea. Aceasta gresala chiar ne arata insä cat de adânc fusese
miscata clasa boiereasca din Moldova, si cum ea punea in lucru
toate mijloacele, numai spre a indeparta de pe capul terii pacostea
ce o ameninta.
Pe de o parte deci, nemultumirile ascutite zu domnia la in-
ceput atat de dorita a Nemtilor In Oltenia, pe de alta desmadularea
Moldovei cu ruperea gradinii ei celei mai frumoase, aceste douà
imprejurari erau de natura, a arata scopurile Austriei asupra te-
rilor romane in adevarata lor lumina, si a alunga din mintea lo-
cuitorilor lor, si mai ales din a clasei conducatoare, icoana in-
selatoare a unor zadarnice asteptari. Adause catre shturarea Ro-
manilor de domnia greceasca era ea intareasca In sanul lor for-
marea unui partid national.
Partidul antirusesc.
Mai ramasese terilor române o singura speranta, ajuborul marii
si pravoslavnicei Rusii. Si acesta insa era sa nu Incunune dorin-
tele bor. Dela inceput chiar Rusii pasise in contra Turcilor ca apa-
ratori ai crestinilor de coplesirea pagana. Ambasadorul venetian
Giacomo Soranzo iea aminte aceasta imprejurare Inca din anul 1576,
and el, in o relatie. catre senat, spune ca usultanul se teme de
Moscovit, din pricina ca acel mare duce este de biserica greceasca

(1) A. D. Xennopol, Istoria Románi lor, V, p. 194.

www.digibuc.ro
590 A. b. XENOPOL

ea i poporatia din Bulgaria, Serbia, Bosnia, Morea §i Grecia, care-i

este devotatá in gradul cel mai mare, fiindc5, se tine de acelaq rit
grecesc i va fi totdeauna gata a.. lua arma in liana, i a se fas-
cula, pentru a se fiber& de sela.via turcease5, 0 a se supune stä-
panirii luin (1).
Aceeaq purtare este urmat5, de Ru0 i cu poporul ortodox al
Românilor qi, la prima atingere a acestor dou5, popoare ea prote-
guitor i proteguit, pe timpul lui Stefan Petriceicu domnul Moldovei
si al lui Grigorie Ghica domnul Munteniei, domnii cari trädase pe
Turci in batália lor cu Polonii la Hotin, 1673, indreptându-se cu
cererea de a fi aparati dare tarul Rusilor, Alexei Mihailovici Ro-
manof le f5g5,duete ca, dup g. sa'var0rea jurAmantului de supunere,
Ii va ap'ara cu o§tirile sale de dusmanii sfintei cruel i le va da
qi ajutor ba,nesen (2).
Cand Petru eel Mare, dupä victoria dela Pultava, se indreapta
din nou impotriva Turcilor, partidul cretin se intoaree eatre Rusia
si boierii cari o reprezentau deelara' lui Dimitrie Cantemir, ea,
«bine Mouse de s'a inchinat Ru0lor, ca ei se temeau c5, va merge
la Turd §i c5, ei aveau de gand, daea,-1 vor vedea e5, merge la
Turd, s5,-1 p5,r5seaseä i 85, se dud', BA, se inchine la Muscalin (3).
Si nu numai boierii dar chiar i poporul se bueura mult de aceasta
legatur5, cu un puternic Impärat. Nicolae Mustea ne spune, cä lu-
erul se ingroF,lase i tara toata era cu Musealiin. (4) Tot aF;ta, 0 in
Muntenia boierii Cantacuzine§ti, dusmanii lui Brâncoveanu, tree pe
fata, la Ru0, in persoana lui Torna Spalarul, incat silesc pe dom-
nitor a da inclar51 de Rusi i a se arum& iarätti in partea Turcilor
earl cuprinsese Muntenia.
Era insä i un partid protivnic Rusilor, reprezentat In Moldova
prin Iordache Ruset vornieul i prin Nicloae Costin eronicarul, fiul
lui Miron, cauz5, pentru care Nicolae este chiar arestat i dus in
Rusia.
Acest partid fusese de parere ea us& mai fi Ingaduit Cantemir
cu plecarea lui catre Rusi, panä II s'ar fi v5,zut puterea cum le-a
merge.n Nicolae Costin mai banue0e lui Cantemir, c5, eel §tiindu-se

(1) Alberi, Relazioni degli ambasciatori veneti al Senato, Seria III, p 206.
(2) Proiect de tratat intre Petriceiou i Grig, Ghica cu taru1 Alxei Mihailovici, 10 Martie
1074, In Mihilincu, Colectinnea de tratate, Bucure0i 1874, p. 78.
(3) Neculcea In Letopisete, editia veche, H, p. 142.
(4) lbidem, III. p. 68.

www.digibuc.ro
 ORIGINILR PARTIDULIJI NATIONAL IN ROMANIA. 591

prea invatat,. n'a socoti s intrebe sfat de boierii cei batrani, ci cu

mintea sa cea crud& s'a socotit 0 a trimis pe Procopiu Capitanul
din Tara-Lecasca la imparatul Moscului, din care pricina au purees
toate lucrurile terii dintaia§ data spre risipa i fara socoteala, de
nu se va mai Indrepta In veci» (1). Ba chiar Costin este atat de
protivnid Rusilor, nu numai din socotealà, dar chiar din Imboldire
launtrica,. ca el se face rasunetul cronicei scandaloase a timpului,
raportand C ela o masa data de Petru cel Mare, dupa ce au man-
cat cu totii came, de0 era postul sfintilor Apostoli, mesenii Ingreu-
nându-se au mas acolo; iar peste noaptea aceea, n'au sca'pat farit
paguba mai nici un boier ci nefurat de Muscali, cui pistoale, cui
refturi, cui epangele,' nice boier, nice slugan (2).
Acest partid antirusesc trebuia sa sporeasca necontenit, cu cat
imprejurarile aduceau o infigere dia ce in ce mai adanca a stapai-
nirii rusesti In terile romane, i cu cat aceasta stapanire se arata
ceeace trebuia sa fie in adevar, schimbarea numai a jugului turcesc
pe eel moscovit. Lucrul nu se putuse vedea dela inceput, i opo-
zitia lui Nicolae Costin 0 a partidului lui avuse mai mult in vedere
rezultatul nesigur al asboiului decat suferintele impuse terii de
octirile rusecti; caci atingerea mai indelungata, si mai adanca a Ro-
manilor cu Rusii fusese inlaturata prin nenorocirea lui Petru dela
*Stanilesti. Apoi Petru cel Mare care inaintase asupra terilor romane
ca liberator, In numele crucii, luase toate magurile pentru ca osti-
rile lui sa nu fie o povara pentru partea din Moldova, pe care o
strablituse, cea dela Nistru pada la Prut.
Lucrurile Ins5, luara o alta fatal in at doilea rasboiu de cop1e0re
a Turciei din partea Rusiei Generalul Munnich, German In slujba
ruseasca, care fu trimis s ocupe terile române, era preocupat nu-
mai de nevoile militare ale ostirilor, 0 nu se ghndia de loc la cele
politico ale statului ce, reprezenta. Hammer ne spune ca aMiinnich
troth, pe boieri cu o asprime nepotrivita» (3). El impuse apoi terii
Moldovei un tratat care injosia ci supara pe boieri, bleat Neculcea
crouicarul leaga de acest tractat urmatoarele cugetari: i -le-au zis,
eh de nu vor primi, vor da foc targului, §i i-au Mout cu. deasila
de au iscalit, ea se Intamplase ci boieri de nu se invoiau (acei pro.
tivnici Rusilor), si au iscalit toti. Iar mai pe urma yeti vedea la ce

(1) lbidem, H, p. 112-113.

(2) Ibidem, II, p. 114.
(3) Histoire de l'Empire Ottoman, III, p. 484.

www.digibuc.ro
502 A. D. IctiqoPOL

a ie0t cinstea lui Munic, ca, vinul cel iMguresc s'a facut venin
amar 0 rasul plans voia cea buna groaza 0 frica, 0 oh! oh!
it3i

oh ! bogatia sarácie i lipsa 0 blastam, 0 osanda vepica neuitata

0 neinchegatan (1).
Ciocnirea Intro interesele ruse0i §i cele romane0i se reproduce
intr'un chip 0 mai ascutit pe timpul Imparatesei Caterina II, In tim-
pul lungii ocupatiuni de cinci ani a Principatelor (1768-1774), In care
ele fura sal:4.1'111e 0 ocarmuite de Ru0. Nu e vorba ca boierii, va-
zand intinderea puhoiului rusese pest& tot cuprinsul terilor române,
trebuira sa piece capul sub nevoia neInduplecata, cautand sä scape
macar cat se putea din pozitia lor de clasa stapanitoare, sub cotro-
pirea ruseasca. Ei obtinura fagaduinta unui guvern aristocratic, In
care toatä boierimea terii urma pe rand sa fie chemata, la mana
ocarmuirii; dar aceasta, favoare era mai multi decal rascumparatä,
prin Invoirea ce o avea generalul rus, adevaratul stapan al terilor
romane, de a poruncl boierilor §i, la nevoie, de a-i pune chiar la
opreala, masura care nu credem sa, fi fost nici ceruta de boieri din
propria lor imboldire, nici pe placul lor. Toate semnele 0 rostirile
de o josnicie slugarnica ale clasei boiere0i din Moldova 0 din Mun-
tenia fat& cu uatotputernica Imperatritä», nu sunt decat productul
fricii neputincioase a unor pitici fata cu un uriaq ; adevarata, sim-
tire, adevarata plecare nu se poate gasi in ele. Pentru a afla ce
soiu de simtiminte de0epta, in inimile Romanilor Inaintarea arrna-
telor ruse0i, trebue sli ne indreptam calm alte acte ale timpului.
Nemultumirile poporului izbucnira cu prilejul aprovizionarii o0iri1or.
Locuitorii se a0eptau anume, ca tara sa fie scutita, de dari, precum
fagaduise tarul Petru cel Mare in tratatul sail cu Cantemir. In loc
de aceasta, gasim pe Romantov irnbiind pe locuitori usa dea toti
dupa obiceiul eel vechiu, 0 darile sa se stranga intocmai dupa cum
mai inainte s'au dat; caci ei Insu0 trebue sa Inteleaga di, nu se poate
ca pamantul acesta A fie 'Ara cheltuialan (2). Dar darile nu erau
nimic langa. aprovizionarile qi faradelegile legate de ele. Insat im-
parateasar fagaduia, «ca va imparta0 asupra norodului mila .0 In.du-
rarea ei, dupa masura credintei F,3i a ravnii ce el va arata pentru
slujba Imparateasca care este atat de strans legata, cu slujba lui
Hristos», cuvinte cari sunt talcuite mai pe Inteles de mitropolitul
terii, care spunea In comentarul sat' la lnaltul manifest, ca a sa va

(1) Letopisetele, H, p. 450.

(2) Proclamatia lui Romantov, Arhiva roinlineasca, p. 155.

www.digibuc.ro
 ORIGINILE PARTIDULIII NATIONAL IN ROMANIA. 593

veselip de buna, voie i cu Intrecere la slujba cea imparateasca, fie-

care dupa starea qi puterea sa, 0 mai vartos pentru proviantul Im-
parate§tilor o§ti ce au venit spre apararea voastraD (1).
In o tanguire a divanului catre feldmare§alul Romantov, boierii
Moldovei aratä, c ei nu se impotriviau a da cele cuviincioase §i
dupa. putinta ; dar ca, lucrurile sa se iea cu qtiinta i cu oare§care
cuviincioasä randuialä ; pentruca o sama, de oarneni ce sunt treca-
tori prin Moldova ieau 'Ara nici o randuiala cele ce Intimpina pe
cale, atat dobitoace cat §i altele, mai mult deal le este trebuinta
i spre risipA ; 0 mai ales volintirii fac multe supara'ri i jafuri sá-
racilor cre§tini i iarä Ii risipesc prin locuri pustii i prin padurin (2).
Jupanesele vaduve, in o carte ce o scriu catre imparateasa, cer
cu naivitate dar cu mult simt de adevar, ca «prin un milostiv
§i inalt hrisov ele sa fie aparate i incunjurate de supaearile c;i
oranduielile ce se vqr obipul de acum Inainte a fi In pämantul
nostru (3).D
MancAtoriile de tot felul se adaugeau cAtre aceste doua mari pri-
cini de nernultumire. Odata cu luarea ocarrnuirii pe manile Ru0-
lor, uei oranduira cate un ofiter ispravnic pe fiecare judet, Impreuna
cu doi ispravnici pamânteni, ca cu mijlocul ofiterului sa se infrâneze
jafurile ; dar fu mai ram, caci unde mai Inainte mancau doi, la urrna
mancau trei, find cä ofiterul unindu-se cu pämântenii rumpea
cat putea, i apoi merge& treaba bine, ca era ofiter la mijloc i cine
cuteza s zica Ca ofiterul, om Imparatesc, era, necinstit i mancator
saracilor (4)» Generalul Zass punea sa prade recoltele locuitorilor
0 face& raport catre imparatie eá le cumpara. Granele i vitele
din cele luate cu sila dela oameni ce Intreceau trebuintele armatei,
le Imbarca pe corabii, spre a le vinde la Odessa, In portul rusesc (5).
0 specula. Intinsa se facea. cu boieriile. aNu era mai putin ciudat,
ne spune Zilot Romanul, sä vezi cii faceau i boierii cu un nou
obiceiu, adecá cu pitace domne§ti scrise caH se dau la obrazele
ce se boieriau, cuprinzatoare ca. cutare, dupa slujba sa sau dup5,
alta mijlocire, se suie la treapta cutare ; cari pitace ajunsera mai
la urma de se vindeau i pe bani §i era destula ocara, cad le luau

(1) ibidern, p. 189-192.

(2) Alden", p. 168.
(3) lbidem, p. 176.
(4) Zilot Romdsul, p. 45.
(5) Memortile generalului de .Langeron, in Hurmuzaki, Doeumente, Supt. 111, p. 121.
Analele A. Rom.Tom. XXV1ILMemoriite Sect. Istorice. 88

www.digibuc.ro
594 A. D. RENOPOL

si toate mascaralele si oamenii netrebnici. i asit IncepurA Inc& si

mai mult a impinge la bani si a face cAte netrebnicii toate, ca sA
izbuteascA la dregAtoria visteriei si la toate mansupurile, care lucru
vázAndu-1 cei mai mici boieri si boierinasi si findcA si lor le trebuia,
chivernisealA si altfel nu puteau izbuti, ne mai cAutAnd vrednicia si
cAderea, ci de cAtre cei mai mari li se cereA bani, fiindcA si dom-
niile lor da, furA siliti si ei sA apuce tot pe drumul acela ce se in,
vAtase dela cei mai mari ai lor, si apoi ce sA vezi de aci Inainte?
Fiind treaba pe cine da mai mult, vedeai cap blAstamati In trebi
ce nu li se cAdeau, si Intindeau cu totii tara In toate pArtile. Una
se cerea si nici cu .trei nu se plAtià ! J'Aluiri nu aveau loc, pentru-
CA toate erau cAptusite cu hrApire si mituire; dreptatea ziceau cA
a pierit, find vremile turburate; lege, suflet, Dumnezeu, rAsplAtire
ziceau cA sunt toate minciuni si basme cAlugAresti. La bani numai
Be Inchinau cu un cuvAnt dela cei mai mari pAnA la cei mai mici,
ca sA scoatA cele ce dau si sA le mai rAmAnA si cAstig, din care sA
Intampine cheltuelile hainelor, a clupurilor (sic) si altor soiuri de
desfranArin (1). CaracteristicA In aceastA privintA e lupta cea strasnicA
ce si-o dAdurA, a pentru slujba cea bAnoasA a visteriei, eele dou'A ipo-
chimene, Filipescu si Varlam, cArora le trebuià si cAderi, dupA slujbA
si stare, dar si punga nu putin. Drept aceea urmau si dumnealor
a se sill spre dobAndire de bani si aceasta se spärge& In capul ti-
cAlosului norod; cAci pentru una nu se multAmiau cu douA sii trei,
ca BA poatA sA intAmpine dArile pe la cApitenii prin cari se lucrà
la chstigarea visteriei, precum si balurile si alte teremonii ee ne-
contenit trebuiau sA se facA tuturor ghenerarilor si pAnA la cei
mai mici ofiteri ai armatei, pentru ca sA4 cAstige prieteni, si pot
zice cA atAta cumpenise viclenii de RIO luerul, IneAt ce luau bietii
vistiernici din spinarea norodului, negresit si cheltuiau» (2),
AceastA priveliste a unei oarde de despoietori cari dantuesc F, d
se IndoapA pe socoteala unui popor nenorocit, este ceva cu deose-
bire revoltAtor ! i este netAgAduit, cA ostirile Rusiei, venite In nu-
mele sfintei cruci spre a apAra pe RomAni, nu se deosebiau Intru
nimica, in purtarea lor, de urdiile turcesti earl rAspAndiau fo-
cul si pustiirea In numele semilunii. Cum voim deci ca in fun-
dul inimilor romAnesti sA se fi sAdit o simpatie adevAratA pentru
cei de o credintA cu ei? De aceea nu ne mirAm dacA g5,2im in

(1) Zilot, p. 85 i 88.

(2) lbitlesn, p. 94.

www.digibuc.ro
 ORIGINILE PARTIDULUI NATIONAL IN ROMANIA. 595

documentele timpului rasunetul dorului celui mare al Romani tor) ca

as& vada cat de eurând ostirile rusesti departe de nenorocita lor
iara» (1).
Dar suferintela II-Ouse de Ru§i terilor române si mai ales Mun-
teniei, In care stäteit grosul o§tirilor lord erau sà. culmineze In actul
final al dramei ce se juca, pe pieptul lor ; anume Moldova era, 0,
sufere o a doua sfasiere a jumatate din trupul ce-i mai rämasese
(WO, desprinderea din el a cununii ei, Bucovina.
Rusii cari declarase rasboiu Turcilor pentru apärarea terilor ro-
mane de jafurile si neomeniile lor, erau sa, iea, ca plata a izbanzii lor,
o parte din acele teri inse§i, siprin tractatul de Bucuresti se desmadula
din nou Moldova, pentru a mai sport Intinderea cea atat de uriasä
a imparatiei Tarilor. In zadar protestara boierii din nou In contra
acestei rasluiri, si In zadar chiar protestul lor, In deosebire de cel
facut pentru rapirea Bucovinei, fu de astadata bine si Intelepteste
alchtuit, prefacandu-se divanul ca, el nu apara interesul tern jert-
fite, ci pe al Turcilor, stapanii ei. Chiar daca acesti din urma ar fi vrut
sä asculte de o tangaire care corespundea interesului lon, catas-
fro% lui Napoleon in Rusia, care Mai din imparatul Alexandra I
arbitrul Europei, impiedea pentru totdeauna pe Poarta a reveni
asupra faptului indeplinit, i tractatul din 1812 ramase in picioare.
Romanii insä, atat boieri cat si popor, simtira, cei dintat si cu
mintea, cel din urma prin instinctul pastrarii, lovitura de moarte
data terii lor prin taietura adanca ce se facuse in trupul ei.
<lac& boierii protestau ea mintea, poporul nu putea decat sa planga,
f,3i BA se sbuciume, cad altà putere nu avea. De aceea ne §1 spune
un contimporan, ca esosind ziva fatal& a expirarii conventiei dup.&
tractat, ce trebuia fiestecare sá traeasca uncle era sa ramana de-
savarcit, ceasurile acelea au fost de plângeri un timp neuitat; pentru
ca poporul cu cfirdul, ca turmele de oi, Incinse toata marginea Pru-
tului dela un capat la altul, mergand i venind de prin sate si de
prim targuri saptamani incheiate en luarea de ziva buna dela pa,
rinti, dela frati si dela rudenii, cu care crescuse i vietuise impreunk
paná in vremea aceea and se despartiau unii de altii pentru tot-
deaunax . (2)
ei intr'adevar cá Basarabia era pierduta, poate pentnu totdea,
ima, din momentul ce vulturul Uralului infipsese in ea ghiarele
I .1

(I) Ludovio eátre Otto, No. 5, Doe. 1811. Hurmuzaki, Documente, Suptiment, II, p. 466.
(2) Manolache Drághioi, Istoria Moldovei pe 500 de, ani, Ii, p; cc

www.digibuc.ro
596 A. D. XENOPOL

sale, 0 ramasul bun al locuitorilor ei era simbolul aceluia pe care

tara o face& jumatatii sale ins4. De atunci Prutul deveni rdul
bldstennat, ale cárui valuri vor insemna despartirea unui neamn (1).
In asemenea imprejurari intelegem cum partidul lui Nicolae Costin,
cel protivnic Imparatiei Moscului, nu putea scadea, ci trebuia sa se
lmmulteasca.

Am expus seriile de fapte caH dadura na§tere i intarira tot

mai mult alcatuirea unui partid national. Aceste serii sunt date
prin cople0rea succesiv5, sau simultana a Romanilor de catre Turci,
Greci, Germani i Ru0.
Nedreptatile i chinurile suferite de Romani in timp de veacuri
dela toate puterile straine cu caH venirá In atingere, nu puteaa
sä nu fad, s sara din inima lor de otel, lovita de atatea oH In
cremenea soartei, scanteia deOeptarii i iubirii de tara; caci toate
doar le suportase ei, pentru a apára mandra c i frumoasa mo0e In
eare-i räsadise Dutnnezeu, 0 de care se alipise sufletul lor a sub
pasul chinuitoarelor zibe.D Experienta facuta cu paganii Turci §i
Grecii cei cre§tini, cu ereticii Nemti i cu sfintii i pravoslavnicii
Ru0 implantase in mintea lor Invätatura, Ca numai din scuturarea
jugului tuturor putea, rásari pentru ei raza de scapare; iar o ase-
mea imboldire launtrica, care se revarsa tot mai mult pe taramul
gandirii, trebuia, WA, duca la inchegarea unui partid national, prima
licarire de viata politica adevarata ce apara pe cerul, intunecat
pan5, atunci, al terilor romane. Acest partid fu acela pe aripile ca-
ruia viitorul trebuia sa inalte soartea poporului roman, din umilinta,
catre vrednicie, din robie catre viata de sine. El subse toata, pu-
terea lui din amintirile gloriosului trecut §i se fauri tot mai strans
la accentele tot mai adânc plângatoare ale cronicarilor N.. Costin,
N. Mustea, Ion Neculcea, Zilot Romanul 0 In poeziile lui Beldiman
§i Naum Ramniceanu, caH pregatira sau intovar5,0r5, marea mi--
care de emancipare din 1821, aducând prima izband'a, a Romanilor
pe gránaul politic, Introducerea domniilor pamantene, in 1822.
Se 1ntelege cä acest partid crestea, deocamdatá ca o planta strain&
in pädurea intelinita a intereselor existente. Fanariotii, rudeniile si a-
liatii lor din boierimea Orli trebuiau sa tin& cu Turcii, sprijinitorii po-
ziiunii lor. Austriacii i Ruii, cari determinau adeseori schimbarile
de domnie si deci se atingeau de aproape cu interesele boieresti, aveau

(1) Istoria Románilor de mine, V, p. 408.

www.digibuc.ro
 ORIGINILE PARTIDULIn NATIONAL IN ROMANIA. 597

in terile romane numerosi partizani. Partidul national se diferentiase

tocmai de pe aceasta ternelie ol31,easca de interese zemislitorea
de simpatii straine. Majoritatea boierilor inclinau tot catre pute-
rile straine, fie din interes, fie din frica; dar din aceasta majoritate
so desfácea, ca un manunchiu datator de viatä, partidul national.
El avea de dus o lupta foarte grea, nu numai contra amestecului
strainilor in trebile terilor romane, ci i cu sprijinitorii din launtru
ai acelor strairri. Partidul national avea deci de luptat cu partidul
fanariot, cum se desemnau indeobste cei ce se sprijiniau pe interese
straine. Deocamdata mnsá izbanda din 1821 dete un mare avant
partidului national, cum se intampla totdeauna unui grup politic, cand
poate inscrie la activul lui o fapta folositoare.
Parra acum Insa partidul national fusese unul i nedespartit. El
isi aye& tethelia lui puternica in totalizarea intereselor inclividuale
ale masselor lovite de asupririle straine. Rasfrangea Insä razele cu-
nunii sale in cugetele mai inalte ale neamului, hränite cu simtiri
Auu lt mai puternice, ca uncle ce Ii trageau vlaga din izvorul al-
truismului.
Curand ins& trebui ca viata politica a poporului roman sa1i in-
tinda i adânceasca, valul, ca fluviul ce o purth sä se desfaca in mai
multe brate, asemenea apelor co se apropie de mare. Usoara adiere
ce ajunse pAria la noi din uraganul deslantuit, departe In apus, de
marea revolutiune franceza, aduse i in viata noastra inco4irea
ideilor, 0 sub puternica lor imboldire se náscii o viata politic5
mull mai puternica decum fusese cea inchegata aproape numai sub
imperiul oarbelor simtiri. Incepura oamenii sA-0 dea seama de ade-
varatele lor interese 0 do mijlocul de a le realiza si, din deose-
birea tintelor urmarite §i a cailor ce trebuiau apucake.....pentu a le
aduce la Indeplinire, se nascura partidele politice deosebitolF caror
joc a turburat, dar a si limpezit viata poporului roman 'Ana in
momentul in care traim.
De acum inainte incepe, propriu vorbind, istoria partidelor po-
litice in Romania, §i cele schitate pana aici erau numai intro-
ducerea neaparat trebuitoare pentru intelegerea celor ce vor urma.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro