Anale Seria Ii Tom Ii

www.dacoromanica.
ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ANA LELE
ACA4EMIEI ROMANE
SERIA II. - TOMIJLU II.
SEDINTELE ORDINARE DIN 1879-80

ta
SESIUNEA GENERALA A ANULUI 1880.
SECTIIINEA I
PARTEA ADMINISTRATIVA SI DESBATERILE.
BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMAN E
(LABORATORII ROMANI)
19. - STRADA ACADEMIEL - 19.
1881.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
PARTE A I
PRO CESELE VERBALE ALE SEDINTELORU ORDINARE
PE LA
6 1LTLHJ 1879 PENE LA 14 MARTIE, 1880.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACADEMIA ROMANA
§EDINTELE ORDINARE DIN ANULt 1879-1880
PROCESII-VERBALÚ No. 1
EDINT A.ORDINARA-VINERI 6 IULIU
Membrii presenti : domnii Aurelianu P. S., Breindza Dim., Baritiu George,

Chitu George, Felix Iacobil , Ghic7 Ion, Hasdeü Bog. P., Laurianü Aug. Tr.,
Odobestu Alexandru, Papadopolü-Calimaki Alex., Romanü Alex., Sion
George, Stefanescu Grigorie.
Presedinte : d. Ion Ghica.
Sedinta se deschide la 9 ore diminéta. conformil votului datil in

ultirila sedintä a Sesiumi generale, din 5 lulie 1879.
Se citesce procesula-verbala alti acestei Sedint,e si se aprobh.
Rädicânclu-se cestiunea asupra modulul cum si candil ail sa fie

publicate Analele Sesiunii extra-ordinare de estirnpti, D. presedinte
emite ideea cä ar fi bine ca AIle laia sa. gibä o publicatiune pe-
riodicä, in cve s'arü tipäri diverse comunic4uni ale membrilorti si
i
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
2
chiari ale unorü persóne strame,,Acésta publicatiune ar puté fi cu

totuli independenta de Ana le sin cari se tiparescü destmterile i lu-
crarile sechntelorti.
Fäcéndu-se óre-care discutiune asupra acestui subiecti, care se mai
cercetase in sinulti Societatii Academice i acum cati-va ani mai inainte,
remane a se studia mai cu de a märuntulti cestiunea, cu scopti de
a se combina cati se Vote mai bine aparitiunea periodica. a Analelorti
Academiei, cu intrunirea in coprinsuld lorti a unui materiali mai va-
nati care, sub privigherea immediata a Academiei, s. presinte pu-
blicului unü interesü instructivü.
Se observa c. decisiunea asupra acestei materie nu 'Ate fi luata
de Cali in Sesiunea plenara a Academiei ; pana la cea viitóre
ansé, membrii se vorti ocupa a elabora projectulti unei asemenea
publicatiuni periodice.
In sinulü Comisiunii de revismne a Dictionardlui; adunatä in corn-

pletulti ei, se pune in discutiune modulti dupa care se va tipari
Psaltirea lui Coressi, spre a fi acela conformi cu votuli datü de Aca-
demia in salmta sa plenara din 4 Juli11 anulti curentü. Se amin-
tesce continutulti procesulm-verbafil ali Cornisiunii de revisiune din
22 Septembre 1875, care sung. inteast-fel :
«Dig B. P. Hasdeu va face etipärirea Psaltirii lui Coressi cu textulti
eromanescil reprodusti in ciri ce, cu transenptiunea in litere latine, cu
enotele filologice care vora Ji necesarie, cu until studiti prelimmarti
easupra acestei cári si eu zni glosarü ali hmbei lui Coressi.»
D-16 Rasdeu propune ca, pre a nu se perde cele 64 cliseuri zinco-
grafice deja executate de sabilirnentulü D-lui Socec, Sander si ,
Teclu,
dupa totti atatea din prin7le pagine ale Psaltirii lui Coressi din 1577,
D-lui sa le tiparésca pe cestea dupa norma propusa de D-sa ; iarü
de acolo Mainte sa fad, a se tipari textulü einilie cu caractere ci-
rilice ordinare.
D-li Ghica arata ca* i tru ce privesce costulti acelorü cliseuri, D-sa
lü va solda din diferi e oferte particulare ce s'at facutti cu acesti
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
3
scopü, ele nu vorti cAdé dar in sarcina Academiei si cu töte ace-

stea vorü puté fl folosite in editiunea lui Coressi.
D-1ü Odobescu opinézh cit ar f i mai bine ca acelea chseuri sä, fie
anexate la editiunea ce se va face, ca specimene de artä tipogra-
fica si tot-d'o-datä, spre a da o idee mai precisä de contextura ace-
stei curióse publicatiuni. De altmintrelea reproducerea tipografia dupä
modulti ordinarü sä se incépä de la captulti cArtii si sa dea carpi
anti formatti mai mica si mal comodti de CM alti incunabulului de
la 1577.
Da Rasdeu primesce acéstä idee; anse D-lui crede ca este indis-
pensabilti a se reproduce chiarti si prin tiparti textulti slavonti in con-
fruntare cu celti tradusti românesce ; precum incä doresce a pästra
$ i in noua editiune ecea comparatiune perpetul cu alte cinci vechi
Psaltiri românesci (a lui Racotzi, din Belgradti de la anulti 1651 , a
mitropolitului Dosithem in prosä ; acea din Biblia lui Serbanü .
Cantacuzino din 1688 ; a dascälului Alexandra, dintr'un manu-
scriptti ; si a dascalului Arsenie, dinteunti altti manuscriptü). D-sa
aratä cä tóte aceste adause vorü presenta elemente f6rte bogate
pentru unü studiú comparativ alti limbei romänesci in decursulü
secolilorü alti XVI si XVII; o ast-feld de editiune va corespunde
mai bine la scopulü retipäririlorti de texturi vechi ce Acade-
mia face cu intentiune de a aduna mai .cu sémä materialü lexi-
cograficti si tot-d'o-datä va satisface cerintele unei critice rationale,
astfelti cum o intelegü eruditii din sträintate si mai osehitti cei din
.
Germania.
D-lti Aurelianu vede ca propunerile a-lui Basdeu tindü cu totubi a
da editiunii lui Coressi aceleasi inconveniente de intindere ca vo-
lumü si de prelungire de timpti pe cart nu le-a pututti accepta Aca-
demia.
Da. Oclobescu emite opiniunea cä textult slavonfi este, dacä nu pre-
tutindeni, darä in fórte dese locuri, cu totulti indispensabilti pentru
mtelegerea curióselorti versiuni românesci ale lui Coressi; asemenea
si comparatiunea permanentä a expresiuniorti intrebuintate de Co-
ressi cu acele ale 401'4 traductori vechi ai aceluia'si texttk adic6
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
4
alti Psalmilort, i se pare a fi unt studiti de utilitate capitalä. D-lui

sustine dar modult de publicatiune propust de D. Hasdet, remâ-
nendü in laturi numai cliseurile cari se volt anexa ca specimene.
D-ld 'Baritiu aflä ca o profusiune pré mare de elemente eterogene
in retipärirea unei cArti vechi romanesci, Ole sä aibä mai multt
interest pentru eruditii din strMnätate, de Mt folost immediatt a-
plicabilt dictionarului limbei romanesci, de care ne preocuphmii noi
mai cu sémä acuma. Ar dori dar sh se inläture totü ce nu e strictü
indispensabilt spre a se da catt mai curandd publicului romanesdi
o editiune exactä a vechei carti a lui Coressi, in care filologii nostri
sä póta studia cu inlesnire formele lexicografice si sintactice ce se
presintä in aceld opt Tura si curiosti. Asa dar D-sa nu este nici
pentru reproducerea textului slavonü, nici pentru adaosult perma-
nentt alt textului celor-l-alte sépte Psaltiri.
Dupä aceste discutiuni, membrii se randuesct mai cu preferinth
la acea idee ca editmnea cea nouä a Psaltirii lui Coressi sä se
facä intr'ung formatd mai mare de catt. editiunea princeps si intern-
sa sh se continh. 1. Textult romanescil cu cirilice, reprodusti cu
-WA exactitatea posibila dupä celt vechit; 2. Transcriptiunea cu li-
tere latine a aceluia'si textt ; 3. 0 seriä de note filologice relative
la textulti romanescd, atingendt cestiumle mai importante de ortografiä,
de lexicografiä, de sintaxä, si folosindü, unde va fi neapratt indispen-
sabil, atatt textuld slavont crtt si comparatiunea cu alte traductiuni
romanesci ulteriori ale Psaltir. ; 4. 0 notitä asupra chrtii ; 5. lint glo-
sart ald limbei lui Coresi ; 6.! Cliseurile deja executate se vorü anexa
ca specimene de tipografiii. be egg inse costulú lorii nu va fi in
sarcina Academiei.
Sedinta s'a rädicatt la grele 12.
Pre.?edinte : Ion Ghica

Secretart generalü : Odobescu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
5
PROCESt-VERBALU No. 2
§EDINT A ORDINAR A -VINERI 13 IULI1J.
Membri presinti : domnii Chku George. Ilasdeu B. P., Lauriang A.

Treb., Sion G., Maniu V., Odobescu A., Aurelianu P. S., Felix L, Ghica Ion.
Sub presedinta D-lui Ion Ghica.
Sedinta se deschide la ora 1 dupa ameqi.
Se citesce procesulü-verbalü alti sedint.ei precedinti si se aproM.

Da presedinte comunia cum a D. Davidoglu, presedinte la tri-
bunalulti din Babadag, a trAmisti Academiei o colectiune de monete
antice aflate in Dobrogea, si cere ca in schimbü sa'. i se dea unele
din publicatiunile Academiei.
D-lil Laurianii se insArcinézä cu cercetarea acelorü monete, despre
care D-lui va refere ; iar elegatiunea este autorisata a da d-lui Da-
vidoglu, dreptil multumire si incuragiare, câte unti exemplarü din o-
perele publicate de Academia, cari se aflai" in numerü mai mare la
depositil.
Da Oclobescu aduce la cunoscinta adurarii a cjiarulii Rolndnula din

6 Iuliü curentü a vorbitü despre concursulü ce a propusü Societatea stu-
dielorti istorice din Paris pentru anulü 1882, sub titlu de: tl'Histoire
des provinces danubiennes depuis l'invaon de Turcs jusqu'au trait
de Unkiar-Skelesi», $ i cu acéstá ocasiune a provocatü pe Academia
Romaná a se asocia la premiarea memorielorfi ce va produce con-
cursult .
Se pune intrebarea clack' nu s'arti cuveni tsà. luämü áre-cari infor-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
G
matiuni mai precise asupra acestui concursü, pentru ca sa putemil

propune Academiei nóstre, m virtórea Sesiune generala din primavéra
anului 1880, ca s. afecteze unü premiti - póte chiara si premiulti
Heliade-Raclulescu - acestui concurst, de 6ra-ce nu este fara irnpor-
tanta pentru noi de a posede o buna istoria a trei, scrisa in limba
francesa.
D-la Aare liana observa ca subiectulti concursului nu privesce nu-
mai téra Romanilorü, ci bite provinciele Dunarene, si adica i térile
slavone de a drépfa Dunarii. De aceea D-lui, recunoscendü insem-
natatea operei pe care o doresce D. Odobescu, ar crede ca ar puté
sa propuna Aca.demia d'a dreptulti unü premiü considerabilü pentru
o asemenea lucrare.
Da Hasdeu declarä ca nici statutele, nici menirea Academiei Ro-
mane nu ne permitù a premia carti in limba trancesä, i cä, chiarü
daca angt pune subiectulti la concurst, nu puternü sa ceremil de CM
pertractarea lui in limba romana.
., parere ; D-lui Anse se pronunta in fa-
D-lti Mitit este de aceeasi
v6rea punerii la concursü a unei istorie a terei, sail mai bine gisü
a unui ampenditi de istoria nation* la care ar lucra Romani in
limba romanésca, si care apoi, dupa ce iü va aproba Academia,
se va puté traduce si in alte limbi; cere darti ca cu prima ocasiune
sa infiintamü unü mare premiü istoricü.
Da Aurelianu Vede unü fórfe mare avantagiti in scrierile ce s'arti
face asupra terei nóstre in lunbi strame si de catra scriitori cu numi
mai bine cunoscute in stramatate, de cad cum ar fl ale scriitori-
lorü nostri national De aceia D-lui sustine ideea ca la unü aseme-
nea concursti sä se pa presenta i opere in limbi straine
mai respandite, precum ceI francesa satt cea germana. Dartl stä-
ruesce in parerea ca nu i putemti asocia la premiarea concursu-
lui propusù de Societatea tudiilorti istorice din Paris, caci n'amil avé
acolo nici controlü i s'a i puté emite in opera premiata idei false
si prejudici6se natiunii omane, pe cari noi am veni sä le apro-
bamil prin premiulü no ru.
D-14 Odobescu arata ci nu trebue sa avemü o temere de felulti. a-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
1
cesteia, de óra-ce, daca ama decide, dupá prealabile informatiuni, a

ne asocia cu o surna considerabilà la until premia de 1,000 lei,
propusa de Societatea din Paris, negresitü noi .nu amii face acésta
fara a ne reserva o blind parte in controlulti operelora venite la
concursa, ori cu membrii onorari si corespondenti ai nostri cari
locuesca in Paris, ori chiara cu unula din rnembrn Academiei, care
ar merge la fata locutui i ar constitui o cornisiune mixtä pentru
examinarea operatelorü.
D-la Sion, spune c. nu smite nici posibihtatea nici folosulü de a se
reahsa acéstä propunere.
Mai intaia Academia nóstra nu póte sä dispunä de fondurile sale
de premiare alt-fela de catti dupa regulele fixate de donatorn lora,
si maeri nu este prevcluta casula de a se premia lucräri in limbi
straine, apoi iara nu vede intru ce unü memona ca cela despre
care se vorbesce ar atrage mai multü asupra nóstr. atentiunea pu-
blicului européna.
D-lü Maniu sustme din contra a' Academia Romanä nu póte sta
indiferinte in casula de fatä Este ca si o datorie a nóstra de a pro-
fita de ori-ce semna de distinctiune ni se acordä, mai alesü de chträ
Francia, spre a ne face solidari cu dinsa , mai alesa pe tärimula
sciintifica, deci D-lui crede cä trebue sä luamü bite mesurile spre
a ne asocia la premmla propusü de Societatea studielora istorice din
Paris. .
D-111 Hasdeu declarä cä, pentru linistea i soliclitatea lucräri-
lora Academiei ncístre, ea trebue sd. inläture cu ingrijire ori-ce pre-
ocupatiuni politice. Ufa despre cestmea ce este in desbatere, D-lui
vede c. sunt do epiniuni: una ca O. ne asociama la premiulü
propusil de societatea din Paris, cea altä ca sí. creama noi unti
premiü romanesca pentru celü mai buaa compendia de istoria na-
Oonalä. D-lui se pronuntä in favórea celei din urmä.
D-la Laurianii créde a mai Mainte de -bite se cuvine sä se ia in-
formatiuni precise, daca si in ce moda re ama puté asocia la pre-
miula propusa in Paris; de altmintrelea n'ara fi fail de folosa ca
sä fie publicata in hmba francesä una bunt' tractata de istoria ro-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
A
,
manéscA, $ i mai alesü ca acela sa aparl. si sub auspiciile unei So-
cietäti sciintifice, care ar cuprinde in sinulti ei celebritäti din sträi-
nätate. Pe de altä parte, propunerea D-lui Chity de a se propune
de car& Academia nósträ unü prerniü pentru unü compendiù ro-
manesca alü istoriei nationale este asemenea o idee ce póte da bune
resultate ; darli pentru aceia s'ara cadé sä acordamü si unü termenü
mai indelungatü. Ast-felti ambele propuneri potti II adoptate Mr% ca
ele sa se contragicA.
D-1ü Odobescu nu este de opiniune ca Academia sä propunä, dreptü
concursü, una intregü compendiù alti istoriei nationale. Acésta o
pote face mai bine Mmisterulti instructiunn publice, pentru usulü
scólelora secundare ; dar scopurile si msarcinärile Academiei sunt
de altä naturä. Academia trebue mai cu séma sa propunä ca su-
biect de concursuri, in ramuli istoriei, cestiuni speciale $ i mai
restrinse, asupra carora concurentu sä fie siliti a face studie a-
mänunte, spre a se irnplmi cu no'ue descoperiri si elucidäri nume-
rósele lacune ce se observä in istoria násträ. Acésta este, pare-i-se,
directiunea ce are sä dea Academia studielori istorice in térä ; dar
toffi ea, in positiunea in care natiunea nóstra se aflä acumü, mai are
si o datoriä de propagandä nationalä in sensuli sciintificti, si de aceia
D-lui crede cä nu este nici afarä din competint,a, nici mai pre-
susü de datoriele Academiei Romane de a provoca prin märirea pre-
miului ce s'a propusa in Francia, lucrarea si publicarea unei opere
istorice de naturä mai generajä, care ar respandi in tag, lumea o
cunoscintA niai intinsä a ultiineloril resultate ale sciintei istorice in
Romania. Cartile istorice publ/cate pariä acumü asupra nósträ in limbi
sträine sunt fórte invechite Este timpir de a. presenta sträinului o
istoriä mai completä a Roi$nilor, ocasiunea se pare a fi fórte
bunä, si apoi niminea nu o resce pe scriitorii romani de a lua si ei
parte la concursula deschi .
D-lti E Ghica recunósce A pre catü va fi premiulü mai considera-
bili cu atata vorti fi ma multi sorti in favórea unei lucräri mai
intinse si mai serióse as pra istoriei romanesci, de care este in-
contestabilü cä avernü ebuinjä, atatü pentru noi insine, Mil si
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
9
peiltru edificarea sträinilord intru ceea ce privesce trecutuld nostril.

Este dar bine ca nu numai Romani lord, dar i stramilord, sa ofe-
rimd inlesniri spre a executa acea lucrare dorita ; dar este de ob-
servatil ca documentele cele mai numeróse, i póte si cele m ai do-
veditóre , se afla in téra la noi si nu in strainatate ; asa dar scrii-
torii, can nu vord fi pusi in positiune de a le explora si de a le
consulta, nu vord aduce in operele lord de catil elementele deja cu-
noscute. Acesta, se teme D-lui, va fi resultatulú ori-carui concursd.
Se intraä dar .claca n'arü fi mai practicd ca noi sä insarcinaind
anume und scriitord, cunoscutd prin cápacitatea sa, a face o scriere
istorica, precum o dorimü, si sal oferimd, pentru acésta, tóte mles-
mrile materiale i sciintifice de cari putemd dispune.
Ca conclusiune la aceste desbateri se decide, ca D. Secretard ge-
nerald va lua informatiuni pe did se póte mai precise asupra con-
cursului propusd in Paris, pe basa 'carora Academia va avisa la ul-
terióre disposittuni.
Cu ocasiunea desvoltárilord date propunerii de a se pune in lu-

crare prin Academia o istoriä. a trei, d-ld Aurelianu arata ca nu nu-
mai de istoria nationalä se simte necesitate, dar inca si de notmni
precise asupra trei, in tóte ramurile sciintifice. In adevrd, ne lipsesce
cu totuld o descriptiune completa a solului nostru, a populatiunilord
ce 'ld ocupa si a tuturorti ramurilorü de actwitate ale ford. 'Me
popórele culte poseclü asemem enciclppedie nationale, in cari ori-cine,
fie pamênténd sad strainü, póte lua la ori-ce ocasiune informatiuni
precise despre starea lucrurilord intr'o Vra. Acesta este moduli celi
mai practicil de a deschide och i tuturord asupra unei tri si de a
inlesni progresuld in ori-ce ramura. Noué ne lipsesce o lucrare de
felula acésta ; abia existä cate-va märunte incercäri datorite initia-
twei undrd barbati cu buna-vointä, dar can mci ai fostü destuld de
bine sustinuti de publicd, nici ai pututi- sä coprincla intreguld com-
plexi ald unei opere de felult1 acesta. D-lui crede ca Academia, prin
sectiumle ei, ar trebui sä. interprincjA acéstä, lucrare asa de nece-
sarä.
2
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
10
D-ld Laurian4 constata ca lucrarea cerutä de d-16 Aurelianu este

chiari realisarea scopului pentru care s'a inflintatü Academia Ro-
manä, i cä acésta lucrandü nu face alta de catü a explora si vul-
garisa 'cunoscintele despre solulü si natiunea Romani lord.
Da Odobescu, recunoscéndil ca in tesä generalä d-ld Laurianit are
dreptate, este inse de parere cä s'ard puté accentua mai bine lu-
crärile Academiei, in sensula receruti de d-ld Aurelianii prmteung
proiectü speciali de lucrari sistematice la cari s'ard aplica diversele
Sectiuni; acésta cestiune merrtä inse a fi studiata mai cu dearnärun-
tulti ; ceea-ce póte inse de indatä sä se aplice, ar fi ca Secretarii de
Sectiune, alesi acuma pentru 7 am, sä ia insärcinarea de a presenta
pe fie-care anü, la Sesiunea generalä a Academiei, cate und raporta
detaliati despre tótä miscarea ce in cursulü anului s'a facutti prin-
tre Romani, in rainulti de care se ocupä Sectiunea respectivä. A-
ceste raporturi publicate pe fie-care anti in Anale vorti fi documente
pretióse pentru completarea marii lucrari enciclopedice, ce tare until
fi doritir ca Academia Romanä s'o incépä catù mai curandi.
D-111 Hasda, secretarti ali Sectiunii Literare, primesce acéstä propu:
nere cu multumire i D-sa ia indatorirea a presmta .pe fie-care and
la Sesiunea generalä ung asernenea raportü privitoril la tótä activi-
tatea filologica i literará ce se va fi desvoltati printre Romani
in cursulti anului.
D-14 Maniu, care pcírtä numai provisorii sarcina de secretard alü
Sectiunii Istorice, declard cá si D-sa ia acéstä obligatiune.
Declaratiunea d-lui Stefeineseu, Secretard ahi Sectiunii Sciintifice,
va fi ceruta in viitórea sedintä, la care D-sa va lua parte.
Sechnta se rädica la 4 0re dupá arniacji, rmanéndü ca cea vii-

tóre se va tine, ca sedintä ordinal* in urma vacantelari stabilite
prin art. 38, al. 3 din flAgulamentü si adicä in chua de Vineri,
1 7 Augusti viitorü.
Presedinte : Ion Ghica.
Secretarü generalii : Oclobescu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
11
PROCESO-VERBALO No. 3
8EDINTA ORDINARA. - VINERI 17 AUGUSTÜ 1879.
Membri presenti : domnii Ilasdeu Bogdanii P., Laurianu August Treb.,

Mania Vasile, Oclobescu Alexandru, Sturdza Dimitrie A., Aurelianu
Petre S., Bacaloglu Enaiwili, Ghica Ion.
Sub presedintia d-lui Ion Ghica.
Sedinta se deschide la ora 1 dupä. amiacji.

Se citesce procesulti-verbalü alti ultimei sedinte i se aproba.
D-111 Presedinte comunica cum cd presedintele comitetului bile-

telorri ipotecare a trämisti cu adresä, pentru colectiunea Academiei,
sése bilete ipotecare modele, i anume : until biletü de 5 lei, unula
de 10 lei, unulü de 20 lei, unultt de 50 lei, unulti de 100 lei si
unulti de 500 lei.
Acéstä ofertä se primesce cu multumire i bilelele sunt date in
pästrarea d-lui Sturdza ca conservatorü alü colectiunii numismatice.
D-lü Presedinte face cunoscutü cä, prin intermediarulü Alexie

N. Spasici, insärcinatu cu afacerile legatiumi serbe din Bucuresci,
Academia a primitü 33 volume publicatiuni ale Societätii Literare din
Belgrad, care tott de o datä a manifestatti dorinta de a se pune
in coniunicatiune de idei cu Institutulti nostru.
Acéstä colectiune de volume in limba serbä se compune :
1. Luc= cpncicor ytienor Apynalia, 1868-1878.- Y BeorpaAy 1868-1878,
24 vol. in 8°.
2. IlpoToitoa ina6nEor marnmaTa oA 1808 Ao 1812 roAnne. -Y Beorpad
1868. - 1 vol.in 8°.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
12
3. Cnomeomm o II luenariy Ma am Plcumao lis AuleTatutor apxm3a Ilpo(1). Cmda

.11)y6Frrj - Y Beorpw, 1870, 1 vol. in 8°.
4. ,403SaT311 143BOVI sa CINICity IICTOplig ypegno 11BaH HELBJIOBInj Aeo npall: Niii-
TIM KR% Cpb.6110M111)01. - Y Beorpagy, 1877. - 1 vol. in 8°.
5. ftpligoja ampagita - Onuc pygouaca - (PoTojeeri upegroBopn. --- pagam
saxori, - onlicao 11 Ils,po apxkimangpliT H Aytmaj. -Y Beorpagy, 1877. -
1 vol. in 8°.
6. IlponoseTga o Ageiccaagpy Beamicom y Trap()) cpucitoj ItHbliztel3HOCTII. RpH-
TIVIRH TeRCT H pacapasa og CTojaria HosazionFiTja. - Y. Beorpagy, 1878. -
1 vol in 80.
7 Caomeurow H3 ByAMICEOr H IleffiTaLICHOr apRHBa - riponymio, Hemicao H
nplipeglio Ilpoffi. ra Bp11.710 BHTEOBIITj. - Y. Beorpagy. 1873-75. -4 vol. in 80.
Acéstä donatiune se primesce cu multumire.
De altA parte, d-lü Genera III Adrianü a oferitü si estimpü o intere-

sant& colectiune de 25 volume in limbele trances& si itahana, dupa
urmatórea lista :
1. Guicciardini (Francesco). - Stoma d'Italia, alla mighor lezione ridotta dal
professor Giovanni Rosini ; con una prefazione da Carlo Botta.- Parigi (presso
Baudry) 1832.- 6 vol. in 8".
2. Botta (Carlo). - Stoma d'Italia continuata da quella del Guicciardini, sino
al 1789. - Parigi (presso Baudry) 1837. - 10 in vol. 8°.
3. Botta (Carlo). - Storm d'Itaha dal 1789 al 1814. - Parigi (presso Baudry)
1832. -4 vol. in 80
4. Lacroix (Paul). - Les arts au moyen age et a l'époque de la Renaissance.-
Ouvrage illustré de dix-neuf planches chromohthographiques exécutées par F.
Kellerhoven et de quatre cents gravures sur bois - Troisième edition. -
Paris (Librairie de F. Didot frres) 1871. - 1 vol. in 40.
5. Lacroix (Paul) - Vie mihtaire et religieuse au moyen Age et a l'époque
de la Renaissance. - Ouvrage illustré de 14 chromolithographies et de 410
figures sur bois. - Deuxième édition..- Paris (librairie de F. Didot frères)
1873. - 1 vol. in 4°
6. Lacroix (Paul). -.-. XVIII-me suede ; institutions, usages et coutumes. -
France 1700-1789. - Ouvrage illustré de 12 chromolithographies et de 350 gra-
vure s. sur bois. - Deuxiéme edition. - Paris (hbrairie de F. Didot frères)
1875. - 1 vol. 4".
7. Lacroix (Paul). - XVIII-me siècle ; lettres, sciences et arts. - France
1700-1789. - Ouvrage illustré de 16 chromolithographies et de 250 gra-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
13
ure sur bois. - Deuxième edition. - Paris (librairie de F. Didot) 1878 -

1 vol. in 4°;
8. Bee lus (Elisee).- Nouvelle géographie universelle : la terre et les hom-
mes. - IV. l'Europe du nord-ouest (Belgique, Hollande, ties Britaniques) conte-
nant 6 cartes en couleur tirées b. part, 250 cartes dans le texte et 81 vues
et types graves sur bois. - Paris (librairie Hachette) 1879. - 1 vol. m 4°.
Academia 'II exprimä ale sale multumiri.
Un til.alta rnembru corespondenta, d-lii Dr. Cuciurénu din Iasi, a
oferitii si d-sa urmätórele dou volume :
1. Cueiuran (Geoghie). - Descrierea celort mai insemnate spitaluri din Ger-
. mania, Englitera si. Francia, spre introducerea planului pentru urzirea unui
spitalil centrahl in Iasi. -Ia§ii (la Institutula Albina) 1842. - 1 vol in 40 .
2. Germain de Saint-Pierre (E). - Nouveau dictionnaire de botanique, avec
1600 gravures. - Paris, 1870.- 1 vol. gr. in 8°;
Pentru cari i se aduce rnultumiri.
D-la Presedinte, anunciä ch d-nE S. Halfon et fils ail oferitii 200 lei
pentru cumpärätori numismatice, cari baM se vor,ti intrebuinta spre
a usura cu acésta sumä alocatiunea din budgetuM de estimpti re-
feritóre la cum pärarea monetelorti românesci din cabinetulii Montenuovo.
Cu acéstä, ocasiune, d-la Sturdza aratä cä Principele Gr. Ipsilanti
a oferitil pentru colectiunea Academiei urmatórele 5 monede :
Unil banil de aura de 5 galbeni alii lui Gabrielil Bathori ;
O monedä de auril de la Alexandru celti Mare ;
O monedä de aura de la una rege alit Pontultii, nedescifrabilä ;
O moneda de aurii de la Cossea ;
O morieclä de argintil de la Filipii rege alit Macedoniei ;
heft d-la Ormosz din Timisóra, membru alti Academiei Unguresci,
a binevoita a adauge colectiunea nósträ cu unit dinara din cei mici
de ai lui Mircea I, diferittii inse de cei ce posedâmti.
Academia primesce aceste daruri cu multumiri.
D-lil Odobescu depune o decopiare in rndrime originalä (darn
nu decalcare) dupä. inscriptiunea ce stä pe d'asupra usei de la mana-
stirea Bradu din judetulü Buzeu. Acésta i'a fosta comunicatä prin
intermediarulti d-lul Dr. Dimitrescu-Severénu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
14
Totil de o data se aducü la cunoscinta Academiei dou raporturi

ale d-lui bibliotecarti-archivista Ion Bianu, prin cari d-lui relatéza
despre decalcarile de pe vechi inscriptiuni, ce a facut in cliferite
localitati, si anume : mai intaid la 28 si 29 Martiti, dupa insä'rcina-
rea Delegatiunii, in comuna Heresci din judetulti Ilfevii, unde a aflatti :
scutulti cu armele familiei Nästurela säpate in par a. pe unulti din
paretii unei camere din casele de para. cladite acolo de Udriste Ms-
turelü. Armele se compun dinteunü leu standti si tinéndti cu pi-
ciorulti dreptil o cruce IAA-Ica-La, cu care ameninth sa lovésca unü
sérpe ce sare asupra lui, d'asupra acestora se vede o cetate, jolt de
a drépta si de a stanga sunt initialele latine V N;
inscriptiunea sapatä in para.' d'asupra usei din tinda bisericei, de-
alcat a. cu grafitü ;
inscriptiunea mormintala pe o para 'pe jurnatate rósa," care este
aseclata. ca tréptä la usa bisericei cu data 162.. (P);
inscriptiunea ce exist a. d'asupra usei la biserica din monastirea Ne-
goesci, in apropiare de Heresci.
Despre alte dou petre mormintale ce se aflail in biserica de la
Heresci, d-Ri Bianu a adusti sciinta cum ca ele sunt acurna trans-
portate in biserica Sf Vmeri din Bucuresci; pe cari apoi d-lui le a si
decalcatti, completandu-se astil-felti numrulti de sése inscriptiuni de-
calcate relative la familia Nasturelü.
In orasulti Tirgovistea, d-lti Bianu a decalcatü:
1, inscriptiunea de asupra usei de la biserica Stelea,Impreunä cu
until rnormintti fórte stricatil de rostura, din curtea bisericei ;
2, sése inscriptiuni mormintale de la biserica Sf. Vineri ;
3, dou mscriptiuni mormintale precum si inscriptiunea unui de-
pot(' din 1669 la biserica curtii ,domnesci.i
4, in fine sépte inscriptiuni mormintale din biserica Mitropoliei.
La monastirea Délului a decalcatü tcíte inscriptiumle in numrti de 7.
Timpul nu i'a permisti a decalca alte nou morminte din Mitre-
polia, nici allele din biserica Stelei si din alte vechi biserici; totusi
colectiunea fermata de d-sa la Tirgovisce se compune din 25 cal-
curi fórte interesante.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
15
Academia nu póte de WV a incuragia asemenea folositöre lucrari.
Presedinte arata ea a priimitü de la d-lti Eauer sculptorti

D-111
germanü stabihtil in Kreutznach, care a stats in iérna trecuta la
Bucuresci, unü mica modelü in gipsti ca proiectü pentru monumen-
tuld comemorativü ce este a se radica reposatului nostru colegü A.
Papiu Ilarianü ; acestù modelü, care sta de fata, este compusti la bask'
de unti blocü patratti din centruhl caruia se inälta o columnä de
stilü corintianú, pe d'asupra carha stä asegatti bustulti defunctului.
Bustulti in märime naturalä, i cele-alte parti ale monumentului lu-
crate in proportiune, vorti fi tóte de marrnurä de Carara ; iarü co-
stulti totalti se va urea la 5000 lei.
D-lü Lauriairti, fail de a critica formele estetice ale mausoleului,
crede ch in genere monumentele de felulti acestora trebue sa aiba
unti caracterü mai durabild, mai putinü expusil la stricaciunile cei
potu aduce atatt timpurile catil si evenimentele ; D-lui arti vré ca
monumentulti. lui Papiu, spre a fi mai asicuratü in contra dardpanarn,
sä fie mai masivti, mai solidtr; in loci.' de columnä si de bustti arti
preferi until blocü mai grosti sag unü NAT cu unü rnedalionü in re-
liefü. Pentru o opera elegantä, darti mai fragilä, cumti este modelula
presentatü, s'arü cuveni o capelä care sä Iti ferésca de intemplari,
si acésta va fi mai pre sumü de mijllicele nöstre.
D-lti Sturdza spell cä timpurile cari aduceaü stricaciunile acelea
de cari pare a se teme d-lü Laurmei mai multü incd de catti de
mtemperiele cerului, vorti ffi acumti trecute pentru noi, i cä monu-
mentulti comemorativü alti meritosulur nostru fostü colegü si alü
bunului patriotti A. Papiu Ilarianü nu are a se terne de violente cari
de altmintrelea n'arti cruta mai multü ori-ce altä lucrare mai putinti.
artisticä.
Pe aceste temeiurT d-lti Presedinte, consultändti pe membrii pre-
senti, resuma discutiunea intru admiterea proiectului presentatti de
d-lü Cauer, remän'éndü ins ca Delegatiunea sä ia intelegeri pentru
ca transportarea monumentului si asegarea lui pe mormintultr de-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
i6
functului in préjma bisericei romane de la Sibiiu, sä nu provóce o
depasire a speselorti fixate in budgetti.
Fiinda totti de o data necesitate a se inscne pe blocula de mar-
mod. de la basa monumentulm unü epitafil cuprinclendil no tium a-
supra vietei, activitath i mentelorti lui A. Papiu Ilarianti, se decide
in principm ea reclactiunea se va face in limba romana.
D-la Laurianii a bine voitti a se insarcina cu adunarea notitelorti
necesare din can d-sea va compune si unit proiectil de epitafil, ce
va supune la cunoscinta Academiei.
D-111 Oclobescu aduce aminte di in ultima sedinta s'a nascutti i-

dea unei lucrafi colective ce arti fi intreprmsa de Academia pentru
a da, publicului, prin tipariri diverse si succesive, notiuni exa cte mai
cu séma despre téra nóstra i despre diferitele ei ramure de cultura.
Acésta idee i se pare d-sale ca merita a fi meditata i pusa in exe-
cutiune ; ea. arti avé in sine unit indoitti folosti ; acela de a vulga-
risa cunoscintele despre cari este vorba , i apoi inca acela de a
procura Academiei, prin modti de subscriptiuni anuale la o publica-
tiune permanenta, fonduri de cari simtimti totti mereil ca Academia
este lipsitä, de cate ori ea voesce sa. intreprinda din propria sa -ini-
tiativa vre o lucrare de natura sciinifica. S'arti puté dar insemna
o programa a unei opere enciclopedice, la care Academia arti lucra
treptatti indatorandu-se a da pe fie-care anti publicului care aril sub-
scrie la dinsa unti numrti determinatil de volume. Acésta lucrare
arti rmané negresitti independenta de bite cele-l-alte sarcine si lu-
crari benevole ale membrilorti Academiei.
D-la Sturdza, pe catti intelege acésta propunere, o aproba intru
acea ca d-sale i se pare ca Academia Romana, intreprind8nda o
astfelü de lucrare, arti puté face in limba romana si pentru usula
Roinanilorti o buna si frumósa colectiune de cari solide, in care sa se
cuprinda notiunile cele mai precise, cele mai folositóre si cele mai
noue asupra tuturonl ramunlorg activitätii omenesci. 0 astfela de
enciclopedia, chiara si sub forma de dictionarti, arti avé imensulti
avantagiti de a rspandi in téra nóstrA o multime de cunoscinte
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
17
-
practice cari lipsesc cu totulü si pe cari cititorulü romanü nu scie
si nici nu are de o cam data de unde sa si le procure ; acésta
art fi o adevaratä binefacere pentru respandirea culturei intre Romani.
13-1t1 Aurelianit amintesce a d-sa, candü a emisil idea unei lucrari
colective despre care a rememoratil d-lil. Odobescu nu a intelesil
de loc a se intreprinde de caträ Academia Romana unü felü de
Dictionara enticlopedicii, cuprinciêndil notiuni generale; din contra,
d-sa a intelesil ca sa intreprmdernü in colaboratiune, fie-care in ra-
mura de care se ocupa mai bucurosü, lucrari de constatare si de
descriptiune speciala a patriel nóstre ; astfelii in catü colectivitatea
acestorü operate sa compuna unil tabelil completil si consciintiosü
ali solului romanescú, ea productiunilorü lui naturale, alü popftelora
ce la ocupl si alil miscáriloril acestora in bite directiumle activith-
tii omenesci. Mtá opera pe care d-lm crede ca Academia Romana aril
puté-o intreprinde, atatil spre propria ei onóre, alü si spre a core-
spunde pe deplini scopUltn pentru care este infiintata si necesitatii
ce se simte printre noi Romanii $ i in sträinatate de cunoscinte exacte
asupra patriei nóstre.
Acestil proiectil mentandi in adevril o specialä atentiune, mem-
bril presenti róga pe d-mi Aurelian& din Sectiunea Scnntifica, Odobe-
sat din Sectiunea Istorica, si Basdeu in Sectiunea Literara, ca d-lorii,
intruniti in comisiune s dea ideiloru dinteinsulii , o forma mai
practica si sa intocrnésca o programa precisa pentru lucrarile de
acésta natura, ce s'ari puté propune Academiei in viitórea ei Sesiune
generala. .
D-lti Sturdza aduce aminte a inca de mai multi ani Ministeriulü

Instructiunii publice a intocmiti o comisiune pentru publicarea do-
cumentelorú istorice adunate de reposatulü nostru colegü Eudoxm
Hurmuzaki. Toti membrii acelei comisiuni (osebire de unulii singurü
D. Teodoru Rosetti) sunt membri ai Academiei. Statulii determina
pe toti anulü in budgetu o suma pentru publicarea acestorti docu-
mente, din cari s'ail si tiparitil pîna acumi 2 vol. in 40 si 2 vol. 8°;
dull lucrarea ari merge póte si mai repede si mai regulata sub
3
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
18
auspiciele directe ale Academiei. Arti fi póte bine ca noi sa adresamti

Mmisteriului cererea de a preda Academiei Romane atatti executarea
lucrärii cat si fondurile budgetare ce 'i sunt si 'i vorü fi alocate
pe viitorti.
Ore le fiindü pré inaintate, s'a luatti decisiunea cä acésta cestiune

va fi pusa in deliberare intr'una din viitórele sedinte ale Academiei.
Sedinta se rádica la 4 ore.
Secretarti. ganeralti : Odobescu.
-
PROCESC-VERBALO No. 4
SEDINTA ORDINARA - VINERI 24 AUGUST 1879.
,
Membrii presenti: domnii CleiN G., Hasdeu B. P., Ilianiu V.,
Urechia V. A., Aurelianu P. S., Bacaloglu E., Erciaidza D., Felix 1.,
Ghica Ion.
Sub presedinta d-lui Ion Ghica.
Sedinta se deschide la ora i dupä amiagi.

D-lü secretarti generalü Odobescu fiindtt bolnavü, nu s'a pututü da
cetire procesului-verbaltz din sedinta trecutä.
La ordinea clilei este pusii proiectulti asupra publicatiumlorti Aca-
derniei, dar neflind 1 presentatü, s'a márginittil in simple desbateri asu-
pra acelui subiectü.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
19
Pentru sedinta publicä viitóre, de la 7 Septembre, d-lü Hasdeu

va vorbi despre «Visulü Maicei Domnului» ia legtura cu eVisulti lui
Tudora Vladimirescu».
Nefiindü nimica la ordinea i1ei, sedinta se rädicA la 3 ore p. m.
p. Secretara generala : V. Illaniu.
PROCESti-VERBAL No. 5.
SEDINTA ORDINARA - VINERI 31 AUGUST 1879
Membrii presenti : dommi Rasdeu B. P., Laurianù A. Treb., Maniu

Vasile, Aurelian4 P. S., Bacaloglu E., Brdndzei D., Edix I., Ghica Ion.
Sedinta se deschide la óra 1 dupä amiacji.

Se citesce si se apróbil procesulü-verbala altit sedintei trecute.
Se citesce o cerere din part ea directiumi soilei No. 2 de Meti.

din Ocna-BacM, rugAndu-se sâ se dea pentru bibboteca acelei scóle
Cate unü exemplarü din publicatiunile A cademiei.
Dupâ observatiunile rdcute de D-nh Aurelianu, Laurianu i Ion
Ghica, cererea se pune la votil si se respmge.
Se comumcg mai multe cärti donate de d-16 academictl E. Baca-

loglu, i donatimnea se primesce cu gratitudme.
D-lti Maniu propune ca sedintele ordmare publice st se suspende
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
20
pe vr'o dou s6pt6mâni, din causä c. -WA téra este acum f6rte pre-
ocupatä cu revisuirea Constitutiunii.
D-14 Hasdeu combate, acéstä propunere, arAtânda c6. Academia
este si trebue sfI. fie pus6. cu totulil in afara de miscarea politicA.
D-111 Ion Ghica propune ca sedintele publice, pIng, la altä decisiune,
sà. se tin5. séra de la 8 ore, pentru ca sá se 00. intruni mai multi
membri, daca acéstá schimbare de 6r6, se permite de regulamentil.
Dupb," 6re-care desbatere, rmâne ca sedintele sa se Vial la orele
regularnentare.
Punendu-se in discutiune inscriptiunea pentru monumentula lui Pa-

piu, &ill Laurianu comunica datele cronologice relative la viéta re-
pausatului i óre-cari idei despre moduli"' cum s6, se fad. inscrip-
tiunea.
Se decide ea d-14 Laurianii sà. redacteze definitivamente inscriptiu-
nea in intelegere cu d-lti Odobescu, care o va i trämite sculptorului
insarcinatti cu lucrarea.
Sedinta s'a radictil la 4 ore.
Presedinte: Ion Glam.
p. Secretarfi generalti : B. P. Hasdeu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
21
PROCES-VERBALC No. 6
§EDINTÁ ORDINARA PUBLICA-VINERI 7 SEPTEMBRE 1879.
Membrii presenti : domnii Alexandri Vasile, Hasdeu Bogdanti P.,

Sion George, Mania Vasile, Mdchisedec4 P. S. S. Episeopula, Odobesca
Alexandra, Urechia Vasile A., Aurelianu Petre S., Bacaloglu Emanoilli,
Brcindza Dimitre, Felix Iacobii, Ghica Ion, Stefetnescu Grigorie.
Sedinta se deschide la 2 ore. .
Procesulti-verbalti alti sedintei precedinti se aproba.
D-lil Secretarg generald comunicd o epistold. de la d-ia Cauer,

sculptorti din Kreutznach, prin care d-sa aratd O. facerea monu-
mentului funerar alil lui A. Papiu Ilariantl, dupd modelulti trdmisti,
va costa 5000 lei, socotindu-se in acéstd surnd si transportulti si
asecjarea monumentului la Sibiiu.
D-lti G. Sion ofere Academiei urmdtörele opere :
1. Poesii, alcä'tuiri §i tälmäciri de Logofaula C. Conachi. - Ia.,i, 1856. -
1. vol. in 8°. ' .
2. Vollstandige Grammatik der Spanischen Sprache von Eduard Brmckmeier. -

Braunschweig, 1844. -1 vol. in 8° .
3. Gratnmattk der Rumanischen Sprache far Mittelschulen.- Wien, 1874. -
1 vol. in 8°.
4. Illustrirtes Taschenwörterbuch der Mythologie aller Volk er von Iohann
Minckwitz. - Leipzig, 1856. - 1 vol. in 180.
5. Gedichte von Emanuel Geibel. - Stuttgart, 1860 -1 vol. in 18".
6. Alphabetisch-statistisches Ortschafts-Verzeichniss des Herzogthums Buko-
wina. - Czernovitz, 1879. - 1 vol. in 4°.
7. Chartä a Moldovei lucratä sub ocupqiunea rusésch de la 1828, manuscris4
in limba msg..
Se priimesca cu multumire,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
22
D-li) G. Sion arat6. ca inteo caltorih ce d sa a fäcutti in Bu

covina, s'a pusa in relatiune cu Societatea literara romana din Bu-
covina, si cere ca sä se acorde acelei Socierati publicapumle Aca-
demiei Române.
Acéstä propunere se aproba.
Da Secretar ti. general da cetire unei parti din epistola ce d-lui

a priimitu de la d la N. Densusianu cu data din Alba-Iulia 1 Septembre.
.1n biblioteca museului transilvanü din Clujii am gäsitfi tomulfi prima din
Chronica lui ,incai, de la anulii 86-1183 tradusä totil de dinsulti in hmba la.-
tinä. Manuscrisulti este autografü si pórtä titlul : Chronicon Daco-Romailorum
stye Valachorum et Atrium aliarum nation,um .. per Georgium SInkay de Ea-
dem etc. Acesta a fosta exemplarul pe care 'hi maintase bietulti incai. Guyer-
nului transilvantt pentru censur, darti elil murise flede alt.' mai ctipäta inapoi.
cInc din Oradea imi cilstigasemü convictiunea ca neobositulti scriitorti isi tra-
tradusese Chromca celd puling pink' la anulti 1448, fimdcä in bibhoteca de acolo
aflasem partea din urina a traductiunn de la 1440-1448, dar lipsiau anii prece-
dintj. Acum imi suecese s aflu in biblioteea museului din Clujil traductiunea
lann a celei mai intere3ante parti din Chronica de la 86-1183, unde autorulü
vorbesce despre cestiunile ce sfarâmä asa de mult capulti sträindor : retrage-
rea legmmlortt prin Acrelian sis controVersele cu Pacmatii, Cumuli si venirea
Ungurilor.
«Totti aci arnü gasitti si Chromca meal* trei tomuri manuscrise autografe.
EIe ail fostü intru asemenea maintate guvernului pentru censur, dar llicai
murise si guvernula mai trditi le don'a bibliotecei museului din CI*
«Din asemenarea textului tipritti la Iasi cu manuscr'ele din Clujil m'am
eonvinsti cä tomulii primu, atätt din manuscrisulti latinü mail si din celu ro-
mänescil, contine multe adausuri si reetifican esentiale cc lipseseti in Chronica
de la Iasi. Totti in manuscrisele din Clujti spune ,lincai ca familia sa este ori-.
gmara din Moldova
-Afarä de acestea amd mai aflatil aeolo inc iir n'tórele manuserise
«1 0 Chronich" a României ee pórt titlulty Istoria Terii Ronuinesct; mcepe
cu Radu-Negru si merge pind la anult 1719. Pe manuscrist stä insernnatti ca
l'a cump6ratti log Moldovei Ursache la anulti 1777
.2. 0 Chromcä veche a Fägârasului de la 101-1707. Manuscrisú impor-
tantil, fimiti ca contine nisce relatäri despre starea Ftigrasului sub impgratii
August, Traymil, Claudin, ba chiaril si sub Hum.
3. AIM manuscristi intitulatti : Brews descriptio fatalis casus Pi tncips Vida-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
211
cliiae Constantim Bassarabac de Brankovan Anno 1 1 die vero quata ntensrs

Apr:Us Bukurestinz executa.
«4 Unü manuscrisù ce cont,ine critica ce o Meuse censorult1 miguresca Mar-
tonfi la Chromea lui »ncai i o inaintase guvernului cu propunerea sä nu se
concédd tipürirea operei. TiLluUi aceslut inanuscristi curiosü este : Reflexones in
Chronicon dontini Georgn Sinkay.
.5. Altü manuscrisil intitulatil : Ihstorta Episcoporum Valachzcorum in Sc la-
vonia
«In biblioteca Conielui Teleki din Vasarheiü am allald unü actil de proces
cu Ladtslau Vonodulu Romeiniloru de lânget Cum la anulu 1370.
«0 brosurá a fericitului Georgrd Lazürü ce are 1it . Yrsury de laude in
limba Daco-Romeinéske la logodirea prea enaltzatulny nostru zn(lostm imperat,
stepen schz Tayke Frantzi. Viena, 1808.
.In biblioteca Batyam din Alba-Julia incá am ghsitil o chplorná prm care
Ladislaus Trayvoda transalpinus, banus de Zrinw et dux novae plantationis terre
Fugaras, la anuld 1372, donéz5 maisterulm Ladislail de Dobeta tirguld ercata
o satele Vinet,ia i Cuctulata din districtulti Fágárasului, pentiu servicule mili-
tare fricute principelui in resbelulti cu Turcu. i Impèratulu din Zyrna E de in-
semnatti cä in textulti latinü ala acestei diplome, in locil de numirea indatinatá
«literm>>, se folosesce cuvintulti rorn'anesc «karte», i in loc de .magister» se
ice «mayster.»
«Afarä de locurile memorate Ora aim, am mat fäcutä dou6 excursiuni : una
cAtre Taga, ca sa mergü la cont» Vas, dar ajunenda m Gheil, am aflatA cä
numitu cont,i erati dust la salulti Agfirbiciti pe mai multe iile pentru o serbá-
tóre familiar, i asa a trebuitü sä reintorcil lava la CIAO A doua excurstune
am fäcutu-o la Reghind Scopul meil era sh-mi procurezü óre-cari informattuni
in privina documentelorü i manuscriselorti famihei Greceanu din Romania, ce
le-a amanetaig tu anulti 1822 la maiorulti Dillmont din Brasovü, dar sosincl
in Reghinü, m'am convinsü cá diplomele i mannscrisele famihei Greceanu
sunt impärtite intro ereqh lui Dillmont ce locuescil acum in difente päli ale
Transilvaniei i, afarä de actele de imprumuiare, acolo nu am pulutti afla
nimica.
«Mane plec de aici la Deva ca sá cercetezil archiva primáriei si a co-
mitatului de acolo, si uncle pe lngá aceea sunt invriatù anume de prese-
dintele tribunaltilm de acolo , care mi-a spusü cá dinsulti inch' posede mai
multe diplome vech, romänesci; din Deva voiti merge in Zarandil, pe la Me-
st eacänü-Curechm-13radu-Ribit,a-Michälcm-Bläsieni;. voiti trece apoi peste mun-
tele Buceciu la Abrudii-Carpenisti-ampeni i Albac, ümdü c clupá ce cu
adunarea documentelorü am incungiuratü teatrulü pe care s'ail desvoltatil eve-
nimentele din 1784, cercetänle mele nu aril fi complete, déca nu asti ve-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
g4
dé cu ochil §i nu a$ studia terenul pe care s'ail intAmplat cele mai me-

moiábile lupte din 1784.
«In Transilvania am intampinat la strgini aceea§i bunä primire ca §i in Un-
garia. Conte le Teleki din Vaqarheiti, episcopuhl catolicti Fogorasi i generalubl
Dobler din Alba-Julia, pe lng. amabilitatea indatinatä, a artat multi" zela
ea sl m mu4uméseä m tóte privintele.,
D-la Membru onorarü Gr. Si lasi din Cluja comunica cé. d-111 Dr. Au-
gusta Kanitz, profesora la Universitatea din Clujd, se ocupa de mai
multi ani cu Flora tinuturilorü romane, in specialü a României, si
voesce a'si publica scrierea sa in limba romana, sub auspiciele i cu
ajutorulü Academiei Române.
Propunerea se recomanda de urgenta in cercetarea Sectiunii Sciin-
tifIce.
Se da citire unei epistole prin care d-lü Profesora B. Iorgulescu din

Buzau anunta descoperirea unui animalü fosilü in acela judetü. -Se
recomanda asemenea Sectiunii Sciintffice.
Cu acésta ocasiune d-la V. A. Urechia arata ca are sciirita. cum

ca d-la Vicolü de la Para este si D-sa in posesiunea unorü fragmente
de óse fosile, descoperite de curend pe malul Siretului, pe care d-111
Vicol se va grabi a le ofen Academiei.
Apoi totü d-lil Urechiä ofera., pentru colectiunea de documente a

Academiei, originalulü unei epistole adresata la 1 82 5 de caträ Dom-
nitorulü Moldovei Ionita Voila Sturdza catra Dómna sotia sa, privi-
tóre la cumpèratórea unorü gmvele pentru mantisuld fiicei larü ; a-
cestü documentil este mai cu séma curiosü intru aceea cä da. ô idee
despre lipsa. de bani i scuinpetea ce se simtia pe atunci in téra,
chiar si in visteria privata a Domnitorului Moldovei.
Se comunica asemenea cé. revisorele scolarü din judetula Para, D-111

Dogaru, a tramisti Academiei prin d-la Urechia, doi pinteni de felt,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
25
aflati sub pämintii in campia de la Räsboeni, cari negresitü

., sunt r-
masita din vestita bätälia ce s'a petrecutil acolo.
Academia multumesce d-lui Urechia pentru aceste varie oferte.
D-lti Sion, luandil presedinta, dt cuvintulti d-lui Ion (Mica, care dri.
lectura unei parti a memo riului seü Despre rasele umane, care este
o urmare a lucrarii sale Inceputulti omului, cititä in Sessiunea din 1878.
Academia multumesce d-lui Ghica pentru interesanta sa lectura.
D-la Urechia observä asupra unui singurü punctü alü acestei lucräri,
ca nu WA óre-care pericolti pentru adevra i pentru scat* se potü
atribui date precise faptelorti narate in prima carte a Bibliei, adecti
in Genesä, si de aceea D-sa ar invita pe autoruld memoriului s. e-
luda ori-ce afirmatiune chronologica asupra actelorti dealtrnintrelea
nichiri datate in textulti hihlicü, ce aü raportti la creapunea lumii.
D-la Ghica respunde c. D-sa n'a afirmatti ca positive. nici n'a pre-
sentatti ca existente in textulti Bibliei datele Creatiunii, ci, referin-
du-se la scrieri cunoscute, si mai cu sémä la lucrärile protestantilorii in
genere si ale reverendului doctorü .Buckland mai in specie. cari voescü
sä impace faptele din Biblia cu descoperirile moderne ale Geologie],
D-sa a mentionatti chiarü i datele ce s'ati atribuitü aceleiasi fapte.
Inchiclendu-se discutiunea , d-la Hasdeti a luatü cuvintulti spre a
da lecturä unui fragmentü din opera ce ll-sa are acum sub tiparti,
relativä la crirtile poporane ale Româniloril. Acestü interesantil ex-
tractil intituatt VisuM Maim Dommdui in legiturd cu visula lui Tu-
dorti Vladimirescu d o expunere i o bibliografla catil se pöte de
completa atittü in téra si lirnba romanh, cata si in alte tmuturi si
dialecte europene, a legendei ieratice s]. a superstitiunii populare a-
tingtóre de unü presupusü visa altz Maicei Domnului.
Academia multumesce d-lui flasilea pentru acésta irnpartäsire.
Sedinta se rklica la 4 ore.
Presedinte : lun Ghica.
Secretarti-general : Odobescu.
4
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
26
PROCES-VERBALO No. 7.
EDINTÄ ORDINARA. - VINERI 14 SEP PEMBRE 1879
Membrii presinti : domnii Alexandri V., Hasdeu B. P., Sion G.,

illelchisededi P. S. S. Episcopi , Papadopolii-Calimachii A., Aurelianu
P. S., Eacaloglu E., Brándza D., Felix I., Stefdnescu Gr., Ghica Ion.
Sub Presedinta d-lui Ion Ghica.
Sedinta se deschide la ora 1.

Lipsindü. Secretarü generalü, procesulti-verbahl alü sedintei pre-
cedinti se decide a se ceti in sedinta viitdre.
Se citesc comunicari de la da A. Aman din Craiova, de la d-na

Veronica Massimu $ i de la parintele Balasescu.
Neffinda nimicil la ordinea 4ilei, se face intre d-nii Aurelia* Ion

Ghica, episcopula Melchisedecti, Hasdeti i Alexandri o desbatere asupra
pericolului de filoxera ce ameninta vide Romaniei, i asupra mij16-
celorü de a extermina acésta msecta, despre care s'a rspanditti.
svonü c s'a ivitü in Dobrogea
Se decide ca Academia sa delege pe d-la Dr. Brcindza a merge in
Dobrogea, pentru a studia açésta cestiune. Delegatiunea fimdil auto-
risata a cere ajutóre de la Ministeriulti respectivü.
Da Gr. Stefünescu citesce darea de séma din partea Sectiunii

Sciintifice despre mésurile ce s'ari luatü pentru conservarea osernin-
telorü fosile, descoperite ni districtulü Buzau, si despre imposibili-
tatea de a se primi propunerea d-lui Kanitz din Clujü de a Se ti-
pan cu speFele Academiei mteunu voluma scparattl Flora onvina,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
27
prelucratá. de catrá d-sa, ceea ce' s'arti puté face insá in corpulti
Analelorü, daca manuscriptulil s'arti comumca mai inatiti Academiei
spre aprobare.
Se decide a be publica acestti raportti in Analele Academiei.
D-lrt Papadopolii-Calimachti cetesce notita despre Atanasie Corn-

nenti-Ipsilantti, de pe la jumatatea secolului XVIII, carele a lásat
unü manuscripta pling de notiuni necunoscute de prin cronice tur-
cesci, relative la istoria Românilorü.
Se decide a se trámite acéstá lucrare la Sectiunea istoricá.
p. Presedinte : G. &On.
p. Secretarü generalti : B. P. Hasdeu.
SECTIUNEA SCIINTIFICA
PROCESÚ-VERBALÜ No. 1
SEDINTA DIN 7 SEPTEMBRE 1.879.
Astági in 7 Septembre Sectiunea Sciintifick intrunindu-se in nu-

mrü de 5 membri si anume : Aurelianii, Bacaloglu, Bránda, Ghica
si subs'emnatulti , sub presedinta d-lui Em. Bacaloglu vice-presedinte,
a intratil in cercetarea cestiunilorti inaintate ei de catra biuroultt
Academiei si aniline : Epistola d-lui B. Iorgulescu, profesorti la Gim-
nasiulti din BuzAti, prin care anunta Academiei descoperirea unorti
óse fosile in acelü judetü, pentru ca ea sä iea msurile ce va crede
pentru conservarea acelorti remasite.
Asupra acestei cestiuni, dup. incredintarea datä de subsemnatulü
cá a mijlocitti la onor. Ministeriti alti Instructiunii publice in acéstä
privinta si cá acesta a si luatti msurile necesare, trece la a doua
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
28
cestiune, care este epistola On. d-lui Dr. Grigore Si Iasi, membru o-
norarti alt.' Academiei, prin care face cunoscutti Academiei propune-
rea d-lui Dr. Augustti Kanitz, profesorü de Botanica la Universitatea
din Clujü.
.
D-lü Kanitz, avêndti lucratil ung studiti asupra florei ro-
mane, in marime de 8-10 cóle de tipar, propune Academiei ca..
déca ea ar consimti ca. pina la 15 Novembre Vittorti, sa 'lift publice
cu spesele sale, sub conclitiuni fórte favorabile din partea sa, din-
sulti art' consimti a publica acesta lucrare in limba romana , la din
contra o va publica intr'o altä limba.
Sectiunea. avêndü in vedere ca Statutele si Regulamentula nostru
nu permitti publicatiuni cu spesele Acaderniei de calf' ale operelorü
prise la concurst si preiniate de clinsa, saü pre acele cari gasindu-le
meritorie le publica in corpulti _Analelerü sale, este de parere ch nu
pó Le recomanda plermlui propunerea d-lui Kanitz, de Mil numai déca
d-sa arti consimti sa trimitä rnanuscrisulti, pentru ca Academia sa
iea cunoscinta de continutulti sett si aprobandulti sälti publice in A-
nalele sale.
Secrelarulti Sectiunn : L. 8tefaurscu.
PROCESÜ-VERBAL No. 8.
SEDINTA. ORD1NARA - V1NERI 21 SEPTEMBRE 1879
Membrii presinti : domtrii Alexanrlri V., Haseleu B. P Sion G.,

.
_Maniu V., Melchisedeeu P. 8. S. episcopula, Urechia V. A.. Aure-

liana P. S., Tacaloglu E, Bránclzei D., Felix I., Stefeinescu Gr.
Sub presedinta d-lui G. Sion.
edinta se deschide la i ora.

Dupa citirea si aprobarea procesului-verbalü alt sedintei trecute,
d-lü Aurelianli cere de la Delagatiune de a tornunica Mra intaroliare
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
29
d-lui Kanitz de la Cluja decisiunea luata in sedinta precedinte in pri-

vinta operei sale.
D-la Dr. Felix face comunicarea ca in apropiarea orasului Braila

se afla una lacti saratil a carui apa si nomol CI se intrebuintéza pen-
tru scopuri terapeutice in aulasi moda ea si acel ea de la Balta-
OM. In anula curenta acesta Ina a fostü pentru prima Óra frecuen-
tata de ung numra mai mare de bolnavi, aducênda resultate sa-
tisfactóre, ast-fela ca se póte spera Ca localitatea va capta din ce
in ce mai multa unü rang' inalta intre apele mineraTe ale Roma-
niei. 0 analisa calitativa lacuta apei acehii laca de catra d-la Dr. A.
Bernath, constata. presinta iodului, ceea ce 'i da o valöre insemnata.
Da Bernath se ocupa in momentult de fata cu analisa, cantitativa
a apei in cestiune.
D-la Aurelian& comunicá ca, in urma cdoru publicate de Stéua

Dobrogei despre uscarea a trei vii de King Tulcea din causa filoxer
rei, d-sa a fácuta una experirnentü stropinda mai multe vite cu apa
grata si a doua cji töte frunciele lora ere' uscate. Afara de acésta,
d-la Aare harm a primita din Tulcea o cutiórá cu radacini de vita si,
cercetandu-le cu microscopula, n'a aflata nici o urma de filoxera.
De aci d-sa conchide cá uscarea vielora de la Tulcea s'arü puté
atribm altora cause, msistanda totu-si asupra utilitatii. in ori-ce cas,
de a se stadia faptula la fata locului.
D-16 Presedinte citesce o adresa din partea Mmisteriului Instruc-

tiumi publice, prin care MO Academia de a institui din sinula et
o comisiune, care sa exammeze sub raportulü literarü si pedagogicü
ctirtile religióse aprobate de catra 5-tula Smoda, dupa recomandarea
a dola comisium sPeciale teologice, una din Bucuresci si ceea-l-alta
din Iasi. Pe king adresa se alaturéza in copia asupra acestei ce-
stiuni raportult comisiunii sinodale catra T. P. S. Mitropolitula Pri-
matü, uncle se specifica cartile cele aprobaie.
D-la Urechia arata cá este de ajunsa una singura membru din
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
30
sinult1 Academie] pentru a satisface donnta Mmisteriului si propune

anume pe P. S. 8. episcopula Melaisedecu, carele este tottl-de-o-data
celö mai competmte in materiä teologicä.
P. S. S. Episeopulii Melclasedeeu dechnä acéstä onórc, de vreme ce a
luatú deja parte la exammarea cartilorú in cestmne. ca membru in
comisiunea sinodalä, i prin urmare n'arti mat puté aduce mci
um) contingentö nog. Totti ce a dorttö si doresce P. S. S. este ca
lunba cärtilorü religióse sa fie clestulö de pura, daft in acelast timpü
pe Mil se pöte mat simplä, mai intelésil.
D-111 Alexandri constata dehcateta cestiunii revisturii cartilorti re-
ligiöse, in cari limba trebue sä. se purifice treptatö past' la pastl, fórte
cu incetulö, pentru a nu ingreula mtelegerea prin terment echivoci saft
Da TIreelzia insistä de a insärcina cu acésta examinare pe P. S. S.

episcopulii Melehisedecii, propunendö tot-d'o-dath si pe Hasdeu.
P. S. episcopulti 111elelisedecii aratä dificultatea st ingratitudmea sar-
cinei :trebue citite multe, förte multe cäri, dintre cari unele suntö
at:1W de rele in catö ar trqbui de totö refacute.
D-lö Hasdeu, constatandö cä multele ocupatiuni de altä naturä
nepermitemdu'i a lua parte intr'o asemenea comismne, propune in
loculú sett insust pe d-In Ureeltia in cabtate de specialil anume in
pedagogiä.
Discuttunea se currnä prin suspendarea decisumh, pinä ce Mi-
ruslertula va comunica mai intaiö Acadennet raporturile comistuni-
lorö respective din Bucuresci si din Iasi.
D-lu PresedInte cetesce o scrisóre a d-lui sculptoru Kauer, rela-

tivä la monumentultt rapausatulut Papiu Banana.
D-lö Dr. Felix donéza bibliotecei Acaderfliei celd mai veclnö cjiar
medtcalö din Europa, primindu-se cu recunoscintd.
Da Gr. Nefaneseu (LI lätnuriri despre excursiunea sa la Buzau,

pentru a lua msuri in privinta fosilelora celorö descopente acolo,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
31
pe cari le-a si strinsa si adusa in 5 lai. D-sa este ocupata actual-

mente cu stud iula acelora oserninte si nu va intdrdia de a impdr-
täsi Academiei resultatula cercethrilora sale.
D-ItI Urechia anuntt viitórea comunicare a unei inscriptiuni ine-

dite de la Stefanü cell). Mare, pe care a descoperiVo la Pétra.
Ne mai fiinda nirnica la ordinea 4ilel, sedinta se ridicA. la 4 ore p. m.
Presedmte : I)n Ghica.
p. Secretaril generala : B. P. Rusden.
ANEXA A.
ELEFANTULe FO;;ILf1 DE LA VADULa SORESTILORa

(Judelulti Buzail yaks Ccibulului)
Mai multe qtare pold ice vorbindü, de descoperirea unora Öse fo-
sue si ea insu'nu fundü incunosciintatil despre descoperirea lora, la
8 Septembre am plecatü la locula uncle s'aü gasita rmAsitele fo-
sile din judetula Buzâü, pentru a lua cunoscinth de imprejurbsi id
de dispositiunea stratelora , precuma si a lua 6sele , deja soise, de
la d-lü Iona Marghdomana si de la d-la Radu Seriana , cari, in ur-
ma rugaciumi mele oficiale, filcutA mca de la 5 Septembre , aa si
bine-voita a le oferi Museului.
Pin& ce voia da hsta anume de diferitele öse ce s'aa pututü cu-
lege si pre cari le-ama pornita. din Buzâil in cinci ROL, la 12 Sop-
tembre, am onóre a v da urmittárea relatiune despre Modal des-
coperirn acestut antmalü monstru.
Locahtalea unde sa &Ala rtn4itele acestut ammaiu, nu este co-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
32
muna Ghiedita, cum s'a cis prin giare, ci comuna Ttadu Soreetiorti ,
la o distanta numai de vre-o 700-800 de metre la N. E. de locuinta
d-lui Radu Setianü, st animalulü gasitü nu este mci Mamutulü, nici
Mastodontele, nici Rinocerulti, cum s'a publicatü de diferitli infor-
matori, ci unii Elefantli disparutil, Elephas liferidionalis, a carui apa-
ritiune pe suprafata pamentului a fostü pe la fmele periÓdet tertiare.
Stratulü in care s'a gasitil este unti depositü de nisipfi cennia ma-
runtri, alternandü cu strate de argilti margosa vîntü i cari forrnezü
finele tftemului P1iocen4.
Iaca si imprejurarile in cari s'a facuttl descoperirea sa : Veniturile
cele mart de apa de asta pritnä-vara aü rosü i tîrîti depositulü de
petrisil de o formatiune mai not* care acoperia. acele strate, cu mai
bine de dou metre. Pe la fmele lui Iunitt tranti vedeaü pe matca
Calnaului o movil de nisipa cu pamentii si petrisü - acésta era
capulü cu coltii elefantului - pre care se suiab cu piciórele si, fiinclü
ca pe ici pe colea esiaü coltit ammalului, aii luat'o drepta o bu-
turug de arbore adusa de apa Calnaului in venitura de prirna-vara.
Pre la inceputul lui Tait unù tranü zaresce maséua, spalatü
fiindü pamentulti ce o acoperia de ploile urmatóre ; acésta atrage
atentiunea, scae masíua cu jumatatea drépta a falcit inferióre i o
duce primarului. 0 data faima respandita despre gasirea maselei de
uriae(!) copili daü nhvala la loculi mdicatü, incepi a da cu bolo-
vani, spargü in mil de bucati cranula, st fragmentele lui le asvirlil in
bite sensurde pe matca Calnaului. Primarulü arata falca ce i s'a adusù
d-lui Radu Serianü proprietarulü vectati si domnia-sa, intelegéndü im-
portanta descoperirli, pune de sapa cu tóte precautiuntle posibile si nu-
mat grata d-sale aü scapatü de devastare numat cate-va din page
insemnate ale acelui scheletü. De atunci i pima la inceputuli lunet cu-
. rente, canal acésta descoperire a veruttl la cunoscinta subsemnatului,
prin epistola d-lui Iorgulescu, si a publicului, prin glare, a trecutil dou
luni; in acestü timpü mai multi curiosi ai visitati localitatea si pro-
babili fie-care a luattl ate vre-unü fragmentü, sai scormonma pa-
m6ntulti, sai culegndu-le de pre albia Calnaului unde fusesera sparte
si asvirlite de copil; nitre acestea erat si fragmente de cóste. Multe
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
33
din aceste fragmente strinse o data in o grämadä de d-la Mihalache

Serianü, fiuld mai mare alt..' d-lux Radu Serianü, ail fostA din no 1 im-
prästiate de copii, numai pina ce d-lei Serianü s'a repeclitü pînä acasä
ca sa aduca argati sa le rädice.
Acésta era starea lucruriloril la 8 Septembre, candil subsemnatulü
a plecatü la acea localitate ; in: trecerea mea m'am opritil la mosia
Fundenii, pentru a lua dela d-14 Jena Marghilomanü, proprietarulü a-
celei mosh , jumätatea de Md., ajunsä. in posesiunea d-sale , si pe
care d-sa mi'o promisese, in urma rugäciumi ce'i facusemü , dupa
cum am arätatil mai susil. Cele-l-alte öse le-amil gäsittl pästrate in-
teo magasie din curtea proprietätii d-lui Radu Seriang.
Ajunsa aci, cu ajutorulg d-lui Mihalache, fluid d-lui R. Serianü, care
lipsea la Buzati, si alü ómenilorti ce mi'a data primarulil, am mersil
la fata locului, si cea d'intMa lucrare a fostü de a abate apa CM-
näuluT la vre-o cjece metre, cAci curgea abia la until metru de locula
unde s'a gäsitü capulü cu coltii. Dupä aceea am pusil de a rädicatil
depositulti de petrisü ca de o palmä de grosü, "Anal a datü de stra-
tuld de nisipti ; aci, mergéndü cu töte precautiunile necesare, am mai
gäsitú unil colta intregü care era alü treilea gäsitü acolo, prin urmare
restü alt unui alti duoilea individil, coltü pre care pentru all des-
váli intregg a trebuitü sä sapil la profunc,lime de unü metru si, din
nenorocire, Inca de la o jumätate de metru a inceputü a isvorî apä
din trei pärti, ceea ce a fácutil ca, de si intregü nu s'a pututù so:Re,
cu töte precautiunile minutióse, de cabü in trei patru fragmente, pre-
cum si unü osil de la picioril pe care läsändula cu multi)." nisipü
pe dénsulü nu l'amü pututü determina pe locti.
Unü faptil meritá atentiune : pre dal am vciutft din arunatura
de ochiü asupra óselorg de la d-lti Serianü si din negásirea a nici
unui fragmentü de vertebrá in säpätura ce am facutil resultá cä
colóna vertebralä, sail nu a existatti in acelil loca, sail cä ea a fostü
luatä si -Urn de apele Calnäului m viitura de astä primá-vará, saü
chianti dupá mórtea animalului.
S'arti mai ffi pututü póte face säpäturi in matca propriä a Cal-
näului, dará cum trebuia -sä asteptú mai multe cille pentru a se
5
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
34
sbici , am impachetatti ósele, atatil cele scóse de subsemnatula

cattl si cele sceise i darmte de d-lil Radu Seriaml, precum si ju-
matatea de falca daruitä de d-lti Marghilomanü si le-am pormtg
la Bucuresci, fac-éridg atentii pe d-lii primara a intretine abaterea
Calnáului, si rugandti pe d-lii Serianü a observa ca sä nu se ne-
gligeze acésta recomandatmne pentru a se sbici CM ma): multti ve-
chia matca a rîului.
In privmta sapkurilorii ce s'arti mai puté fade, sunt ck pärere cä
s'ari puté ruga d-li Radu Serianti, ca unuli ce skle acolo, si este
destulil de inteligenta si are mare buna-vonita, ca sa le facä, scriin-
du-se prefecturn a indatora pe primaruli locali sä-i dea totil con-
cursulti necesarti, si acésta mai mainte de a incepe ploile de tómna.
Mai inainte de a termma acéstä scurtä dare de sémä trebue sa
mai adaogii, cá la vre-o 50 de metre la N. de prima localitate
am gasitil, in vechiulfi vadi de trecere prin riulti Calnail. alti duoi
colti ce-va mat nnci .,1 mai subtiri, darä intr'o stare de putrechre ex-
trema, in cati nu am pututa de cati sä le ma lungimea (de pe-
ste 7 palme) si cate-va sfäramäturi, ca constatare a faptului.
. Or. Stefänesen.
PROCESC-VERBAL No. 9.
sEDINTA ORDINARÁ - VINERI 28 SEPTEMBRE 1879.
MembriT presinti : dommi Alexandri VI, Hasdeu B. P., Illaniu V,

.211elchisedecti P. S. S. Episcopulii, Urechia V. A.., Aurelianu P. S., Ba-
calqqlu E., Bránclzei D., Felix L, Ghica Ion.
Sednata se deschide la ora 1 si jumätate,
Dupá citirea si verificarea procesulul verbali ala sedintel prece-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
33
dinte, ne frinda nimicü la ordinea 04 d-ltt Ion Gicha citesce prima

parte a memoriulul sag. despre Ióna Campinénu, remänenda a se citi
restula intr'una din sedintele urmatóre.
edinta se radica la 3 ore si jumätate.
p. Secretara generala : B. P. Hasdeu.
PROCESÚ-VERBALU No. 10.

EDINTÄ ORDINARA PUBLICA - VINERI 5 OCTOMBRE 1879.
Membril pre.sintl : domml Alexandri V., Hasdeu B. P., Bacaloglu E.,

Brandzd D., Felix L, Ghica Ion.
Sedinta se deschide la ora 1.

Dupl citirea $ i aprobarea procesulul-verbala, nefiinda alte comu-
nicatiuril la orchnea vel, s'aa fäcutü urmatórele lecturf :
D-ltt Alexandri citesce douè scrisorT ale d-luY Ion Ghica, relative
la Romania in prima jumatate a secoluluT nostru : una privitóre la
procedura sumaria cu care guvernele de pe atuncl faceati anchete
si pedepsiaa pe eel ce li se pareati a fi vinovail , a doua privitóre
la frumosuli rola pe care 'la avuseserä Romarul $ i mai alesa Olte-
.
.pil, in resbóele ruso-turce din trecutil.

$e decide a se pubhca in Analele Academia,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
36
D-16 Hasdeu citesce prima parte a studiului sail despre varianturile,

filiatiumle externe si originea baladel poporane Ouctail ,2i Turturica.
ProPunendu-se a se publica in Ana le, d-lti Hasdeu dä lä'murirea cA
are intentiunea de a piblica studiu16 WI a parle.
Sedinta se rädid. la 4 ore p. rn.
p. Secretarti generalü :. B. P. Hascleu.
PROCESU-VERBALe No. 11
sEDDITA ORDINARA - VINERI 12 OCTOMBRE 1879
MembriT presinti : donmil Alexandri Vasile, Hascleu B. P., Aurelia-

nu P. S., Bacaloglu E., Brándzei D., Felix I., Ghica Ion.
Presedinte Ion Ghica.
Sedinto se deschide la 1 orä.

Dupa citirea si aprobarea procesului-verbal6 alti sedintei trecute,
d-16 Presedinte face urmätórele comunicatiuni :
1. D-16 S. Haretu multämesce pentru onórea ce i s'a fäcut6 de a
ti alesti membru corespondentü alti Academiei ;
2. D-16 A. Odobescu cere concechil pe 3 luni, din causa bóleI,
rmäindii a fi suplinitti de &are d-16 B. P. Hasdeu, cäruia 'I in-
cumbä acésta, ca secretarü al6 Sectiunii literare.
Academia ia actti de prima comunicare, iaril asupra celei-l-alte se
decidg urmätórele :
1. Se incuviintézä d-lui Odobescu concediulti ceruttl.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
37
2. I se acordti diurna pe tóte dilele Oná la plecare, in care fu-

sese suplinita de d-la Hasdeu.
3. Duph plecarea d-luI Odobescu si pina la intórcere-1, dreptubl
asupra diurnel va trece la d-la Hasdeu.
Nefiindfl mmicil la ordmea dilel, d-lti Ion Ghica termina lectura

memoriulul sail asupra lui Ion Campinénu.
Sedinta se rádica la 4 ore p. m.
p. Presedinte : P. S. Aurelianu.
p. Secretara generalti : B. P. Hasdeu.
PROCES-VERBALÚ No. 12
sEDINTA ORDINARA - VINERI 19 OCT6MBRE 1879
Membril presmtI : doinnil Alexandri Vasile, Hasde4 Bogdanti P.,

Aurelianu Petre S., Bacaloglu Emanoili í , Brândza D., Felix Iacobti,
Stefetnescu Grigore.
Sub presedmta d-lul . P. S. Aurelianu
Sedinta se desclaide la. 1 ora.".

,Se cltesce si se aproba procesulg-verbalti ala sedinteI precedmti.
D-ld Presedinte anunt6, ca. da profesorti Conta a depusil num-

rula regulaMentaril de 12 exemplare dm opera sa: Íncerciirl de me-
tafisica materialist'd, pentru a concurge la premiele anuale Nasturelù
$ i Heliade.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
38
Se decide a se transmite la timpil Comisiunii respective.
D-lti Hasdeu dä lecturá primeI párti din memoriulti sátl intitulatü :

Originea ,si filiatiunile alsa numitei Epistolie a Domnului Ilristosli cqutit
din cerü.
Sedinta se ridicá la 3 1/2 ore p. m.

p. Secretarg generalü : ilasdeu.
PROCESC-VERBALÚ No. 13
§EDINTX ORDINARA - VINERI 26 OCTOMBRE 1879.
Membrii presintl : domniI Alexandri Vasile, Hasdeu Bogdanü P.,

lonescu Nicolae, UrecMa Vasile A., Aurelianu Petre S., Brelndzet,Dimitrie,
Felix Iacobü, Steginescu Grigore.
Sub presedinta d-lui : P. S. Aurelianu.
Sedinta se deschide la 1 oil.

Se citesce $ i se aproba procesulti-verbalti alti sedintel precediriti.
Da Ion Ghica comunicá, cá. d-lü membru corespondentü Tocile-

scu a trimisti din Paris cate ung exemplarü din cele 24 stampe li-
tografice, pe cart a fost autorisatü a le comanda pentru a fl inter-
calate in memoriulil sati cal premiatti de Academiá.
D-1ü Rasda termina lectura memoriului sáti : Originea fi filiqiunile

ar numitd Epistolie a Domnutui Hristosii cdiutd din cerii,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
39
Propunêndu-se a se publica in Ana le, d-Ifi Hasdeti declark a lu-

crarea sa a intratü deja intr'o opera, pe care o are sub presä.
Sedinta se rädica la 3 si jumätate ore p. m.
p. Secretarü general : Hasdeii.
PROCESO-VERBALO No. 14
EDINTA ORDINARA PUBLICA. - VINERI 2 NOVEMBRE 1879.
Membrir presinti: domnil Alexanclri Vasile, Hasdeu Bogdan*" P.; Pa-

padopolli-Caliniachli Alexandru, Urechia Vasile A., Aurelianu Petre S.,
Baca loglu Emanoilii, Breindza Dirnitrie, Felix Iacobii, StefAescu Grigore.
Sub presedinta d-lui : P. S. .Aurelianu.
edinta se deschide la 1 orti.
Se citesce si se aprobä procesulti verbala alt.' sedintei precedintl.
D-16 Presedinte depune ca darü din partea d-lui I. Bianu 5 volume
manuscripte, compilate in prozA si versurI, in bucgI originale si tra-
duse de catre unü preutü romänü din Transilvania din secolulü trecutü.
Se decide a se multumi d-luI Bianu, iarü rnanuscriptulü a se pune
in vederea SectiuniI literare.
edinta se rädica la 2 ore, trecêndu-se in Sectiune sciintifich.

p. Secretarü generalti : Hasdeu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
40
PROCESC-VERBAL No. 15
BEDINTÄ ORDINARA - VINERY 9 NOEMBRE 1879.
Membrii presintI: domniI flasdeu B. P., Urechia V. A., Aurelianu P. S.,

Bacaoglu Rn., Brandzei D., Maniu V., Stefeinescu Gr., Sion G.
Sub presedinta d-lui : P. S. Aurelianu.
Sedinta se deschide la 1 ora.

Nrci o comunicatiune strämä nefiindü a se trata, membril presinti,
constituiti in sedir*, ail primitü din partea d-lui mernbru Urechia
urmatórele :
1. Masea de Elephas primigenius, gäsitä îri malulü Siretului, pro-
inindi a da informatrunl mal lämurite asupra locului unde a fostü
descoperitä. D-la Urechia o ofere Academia
2. D-lrt Urechia depune, .pentru archiva istorich, planulit interiorü
alü monastirri Putna cu inscriptiumle mormintelora dornnesci, rädicatil
la 1843 Maiti de cAträ Sebastranü Georgescu, Eclesiarchulti Putna
3. Totil d-la Urechia intretine Academia despre frumosulti mosaicti
de la Constar* $1'1 ofere unü facsimile coloratti i dou fotografif
dupa acelü mosarca. D-sa propune intervenirea Academiel pe laugh
Guvernü, spre a transporta mosarculil intr'unü edificig publicü pentru
mai buna lui conservare.
4. In fine d-lü Urechia ofere Acaderniei inscriptjunea lapidarä, ridr-
catä dupä mormèntulü logofatului. Racovicea, aflätorü in. Biserica Bude-
$til-Precista. Inscriptiunea Nab.' data anului 1651 (7159) 0 se vede
cä a fostü a$eciatà de Vasile Vodä.
La acéstä ocasrune d4t). Urechia cere sä se reproduca in reductiune
in Analele Academia attar' mscriptiumle oferite acumü, catü i cele
ce a depusti dupa escursiunea sa in Dobrogea, cu atta mai multü cu
cab lectura propusa de d-10. Opranü, actualulü prefectü la Constar*,
difere de acea sustinutä in sinula Academiei de D-sa.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
41
Academia primesce cu multumire ofertele i propunerile d-lux mem-

bru Urechia i decide a se primi obiectele in päsi rare, iar propu-
nerea la Sectimnea istoricä.
Ne maI fiinclü nimicti la ordinea iIeT, sedinta se rädicA la 3 si

jumtate ore.
Presedinte : Ionj Ghira.
p. Secretarü generalü: V. Maniu.
PROCESC-VERBALD No. 16
sEDINTA ORDINARA - VINERI 16 NOEMBRE 1879
Membrii presintI : domniI Hasdru B. P., Sion G., Ionescu N., Ma-
niu V.. Aurelinu P. S., Baraloglu E., Brandza D.. Mix I., Stefanrsru Gr.
Sub presedinta d-lui : G. Sion
Ne fiind4 nimicti la ordinea 4110',

H-lü Haretu comunicA ct intre Tanca i FAureI, 'pe linia drumu-
luI de ferti, s'a descopern prin shparea until turnnIns o boIIä de
chrämicy cu oseminte.
D-ln Jurelianu observä cä boltile de dirämidl in tumulusuri, sunt
fórte rare, generalmente fiindü de piaträ
Da Haretu intimpmä cä Iocalitatea nu posed& in apropiere piaträ.
Se decide ca Delegatmnea sä comunice faptulü MmisteriuluI de
Tnstructiune publicA pentru a mtervem la Ministeriula de Interne, ca
sä se ia informatiuni maI esacte si msurI de irebuintä.
6
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
42
D-lti Sion face o comunicatiune despre interesula geologica ce arú

oferi trèmurile din satula Topalo pe malulü Dunaril in Dobrogea,
uncle a constatatil dou6 isvóre termale aprópe de 200 si maI multe
pester! mic! cu stalactite, in una dintre car! a gasitil o fosila, pe
care a oferit'a M. S. R. Domnitorulul.
D-ltiHasdeit cla citire cator-va scene din drama sa istorica «Dom-

nita Roxandra».
Sedinta se raclica la 4 ore p. m.
Vice-presedinte : G. Sion.
p. Secretaril-generalti : B. P. Hascleu.
PROCESÜ-VERBALe No. 17
§EDINTA ORDINARA - VINERI 23 NOEMBRE 1879.
Membril presintl : domni! Hasdeu B. P., Laurianit A. Treb., Sion G.,

Awrelianu P. S., Bacaloglu Em., Brdndzei D., Ghica I., Stefanescu Gr.
Sub presedinta d-lnI : Ion, Mica.
Sedinta se deschide la 1 orä.

Se citesce si se aprobä procesulii-verbalil alú edintel precedintI.
D-lti Sion comunica ca. Comandantil ala regimentuluI 6 MO,

pe Academia sa se ofere publicatiumle sale pentru biblioteca reg t-
mentuluI, i sustine propunerea acésta.
D-niI Aurelianu i Stefeinescu combat,' propunerea sub cuvé'util ca,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
43
de s'arti acorda asernenea cerere, atuncl art' trebui sa se dea tutu-

rorti celorti-l-alte biblioteci de regimente si din téra.
Propunerea, puinduse la votti, se respinge.
D-la Ion Ghica explica causa intarcjierii in aparitiunea la lumina

a Analelorii Academia.
Dupa propunerea d-lui Presedinte se alega d-nii Stefeine,scu 0

Baca login pentru ca, impreuna cu Delegatiunea, sa chibzuiésca a-
supra mijlócelorti de a remedia la o scapare din vedere a budgetu-
lui curentt, pina la intrunirea in Sesiune generala.
Ne fiinclti Mmicti la ordinea OK sedinta se radica la 4 ore p. m.
p. Sedretara generalti: B. P. Ilascleu.
PROCESC-VERBALÜ no. 18
.EDINT.A. ORDINARA - VINERI 30 NOEMBRE 1879
MembriI presintI : domnii Basdeu B. P., Laurianu A. Treb., Sion G.

Melehisedecti P. S. S. episcopulii, Urechia V. A., Aurelianu P. S.,
Bacaloglu Em., Brdndzii D., Ghica Ion, Stefeinescu Gr.
Sub presedinta d-lui: Ion Ghica.

Se citesce procesula-verbalti tit' sedintei trecute $ i se aproba cu
unele modificarl cerute de d-lti q. Sion.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
44
D-10. Presedinte comunica o adresä din partea d-lux A. Catargi,

care impartas4ce Academiel ca. la Facultatea de htere de la Montpel-
lier s'a fundatü o catedra pentru limba romana, i ca profesorulg
numitg la acea catedra ar solicita sa i se puna la dispositiune pu-
blicatiunile AcademieT ; cererea se aproba.
Se depune cartea oferitä de E. S. mitropohtula Mirong Romanulg

din Sibim, intitulata : Protocoltilii congresulul, ordinarii natbionahl biseri-
cescii de la Sibiiu din 1878, si se primesce cu multumire.
Se comunica o adresa din partea d-lui A. S. Sutzu, prin care in-

sciintaa ca va concura la premiile Academice cu traducerea car-
til a IV din Herodotg, dar nu va puté sa fie gala cu tiparulg pinä
la 31 Decembre, i deci solicita pentru D-sa o amanare a terminu-
lu fixatg 'pentru presintarea operatelorg celorg tiparite.
D-lg Sion propune a se réspunde d-lui Sutzu, prin Seccetariatg, ea
asupra' cererii D-sale va puté avisa numal Adunarea generalä.
D-lg An Ghica observa, ch. operatulg d-lui Sutzu nu este din cele
cu terming fixahl pina la 31 Decembre, ci se refere la' unü premiti
specialg, aid cäruia terming este deja perimatg, cu tóte acestea ca-
suit' se va pune in vederea AdunäriI generale.
D-1g. Gr. Stefitnescu citesce raportulg ComisiuniI, care fusese insär-

cinatä de a se pronunta asupra mijlócelord de a echilibra exercitiulg.
budgetuluI ; conclusiunea raportulul aratandg cä economille ocurse si
care vorü maT ocurge in privinta unorg paragrafuri budgetare, vorg
acoperi deficitulg de care era temere.
Ne mai fimdg nimicg la ordineá. cjilel, sedinta se rädicä la 4 ore p. m.
Oresedinte : Ion Ghica.
p. Secretarti. generalg : B. P. Hasdeu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
45
ANEXA B.
RAP ORTULU
COMISIUNIT INSÁRCINATE CU REGULAREA BUDGETULUI PE ANULt 1879-1880.
Domnilorii
SubsemnatiT, numiti de Domnia vóstra ca sa cercetAmil causele
deficitului ivitti in budgetulti anului curenttt, deficitü arätatti Delega-
tiunii de d-lti Casierti-cornptabilti alü Academiei ca provenindü dintfo
eróre budgetara, ne-amti Intrunitti in cliva. de 26 ale curentel, fiindü
fatä si Onor. nostru Presedmte, i dupd ce ama cercetatti cu tótä a-
tentiunea cerutä actele comptabilitätii, ne-amtl COIlViT1Stii ca. in ade-
Vra existä o eróre, eróre provenith, trebue s'o märturisimil, din
graba cu care amt.' fostil siliI s facemil budgetula numai in ulti-
mele dije ale Sesiunii extraordinare din Maiii-Tuniti anulti curenta.
Acésta eróre resultä pe de o parte prin trecerea de doue orT ca
venitil, la alcätuirea acestui budgetil a surneI, de 24,340 lei bani 15,
provenindti din valórea de incasatti a cupoinelorti pe semestrult1 Tu-
Ea a diferitelorti bonuri i valori publice , din arenda moiei Nästu-
relü, pe timpulü de la 23 Aprilie pinä la 26 Octombre si din vèn-
Ore de cärtl. AcéstA sumä este in adevrü coprins5. : 1" in suma
de 32,751 lei bani 4, trecutä in budgetulti anului curentil, ca ex-;
cedentü din budgetula amilui trecutü ; 2° ea este trecutä si partiala
ca venituri din cupónele de incasatti pe sernestrulti lui Iuliü, de candil
incepea sä lucreze budgetultt anului curentü, din arenda mosiel NA-
sturela pe perioduld susti enuntatti si din vênclare de cärtl.
Din acésta resultä evidentil ca, la intocmirea budgetului anului cu-
renttl, s'a scApatil din vedere c. veniturile anulul trecutti fuseserä
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
46
calculate pInä la 15 Augusta , epoca ordinal. de pia acum a In-

trunirilorti AcademieI, si ea prin urmare In ele intraa i veniturile
cuplinelorü pe semestrula de Iuliü si suma din vendarea dirtilorü
precum i aceea a arendeI mosieI Nästurelü, astü-fela c ele, flinda
coprinse in excedentula de 32,751 lel banl 4, nu mar trebuiaü trecute
si partialü ca veniturI.
Pe de alta parte, tota din eróre, s'a sctipata din vedere a se trece
ca venitú In budgetulü anuluI curenta suma de 2745 lei, datä
ca avanstl tipografulul Academiel , In comptulü tipäririlorit anulul
curenta.
Dupä ce ne-ama incredintata, din compararea budgetelora anulul
trecutt i ala celul de esta-timpa si din scriptele comptabilitäg de-
spre acéstä eróre, ama comparata budgetula de cheltuelI ala anulul
curenta lucrätora 'Ana la Martie 1880, care este de 65,435 lel
banI 41, cu suma reala a veniturilora pentru aceeasl periódä. care este
In suma de 55,455 leI banI 7, si ama constatata cO, exist& In ade-
vra una deficita de 9980 lel i banI 34.
Acestü deficita Inse nu trebue sa ne IngrijéscA, cad, dupä calcu-
lele i comparatiunile acute intre sumele prevdute In budgeta pen-
tru diferite lucrarI si trebuinte ale AcademieI i acelea ce s'aa chel-
tuitü, sag sunt angagiate pîn. astä-dl, resultä ca volt rmané de
sigurü nentrebuintate, dupä trecerea celora treI lunl de cile ce äü
maI rmasa 'Ana la Sesiunea generalä din Martie, indestule sume ca
economiä, pentru a se acoperi deficitula de care este vorba.
Economille cu cad se va puté acopefi deficitulü existentü in bud-
getula nostru, provint din §§-iI ce vomü aräta mal josti.
Departe de a v propune , Domnilora ColegI , sä. datl unü vota
pentru efectuarea acestora economil, ceea ce mcI nu ama fi in dreptü
s'o facema, Statutele danda acesta drepta numaI SesiuniI generale,
venima numaI sä v punema si pe Domnia vósträ In positiune sä
apreciatl sumele cu carI s'arti puté acoperi acesta deficitü, sume carI
prin natura lucrurilora volt rmâné neintrebuintate.
Iaca cari sunt §§-iI cu alocatiunile prevdute, cu sumele cheltuite
pin& sst'a-ql si cu sumele carl credema ca nu se vora intrebuinta.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
47
ChelitlitT ISumele gro"

balnle ce vur
ALOCATIUNI raua Aiming ea
asa-41 economlit
tera Lel i B. Lel B Le1 B.

a) 2409 75 Inapoiarea membrtlorg 2408 7 1 00
) 3000 00 Diurna pe 6 cltle de la finele Sesiunii extraordin 2120 00 880 00
e) 7000 00 Diurna pe Sesiunea ordinartt 1800 00 2000 00
I) 1200 00 Mobilier 476 00 600 00
1) 300 00 Spese de procese 6 10 200 00
o) 2000 00 Cump6rarea DtcOonarulul §i a GlosaruluT de la
D-na Maxim 1000 00 1000 00
s) 7000 00 Tiparirea operelorA Cantemiriane 1604 55 3000 0
x) 1000 00 Tiparirea cataloguldf Museulul de antichitall . . 0000 00 1000 00
y) 4500 00 Pubhcarile Comisiunii lexicografice 8'74 501 2000 00
TotalA I 10,681 IT)
Aceste economii, in surna de 10,681 lei, pre earl subsemnatii

le credemü posibile, ne-at facutt, D-lorti Colegi sa v qicemü la in-
ceputil ca nu avemü sa ne ingrijimü de deficitulü budgetarü de care
v'arnü vorbitg mal susti, i s. avemü speranta, pre care credernü ca.
o impartasiti i Domnia-v6stra, c. vornü ajunge la finele exercitiuluT
sau cu budgetulü echilibratü.
Gr. Stefanescu. Baealoglu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
48
PROCESC-VERBAUT No. 19
8EDINTÄ ORDINARA PUBLICA - VIDIRRI 7 DECEMBRE 1879
Membril presinti : domnil Hascleu B. P., Lam-jar/4 A. Treb., Sion G.,

MekhisedecA P. S. S. episcopli, Urechia V. A., Aurelianu P. S., Bacalo-
glu E., Brándzei, D., Felix L, Ghica Ion, Stefilnescu Gr.
Sub presedinta d-lul: Ion, Ghica.
Sedinta se deschide la 1. orä.

Citindu-se si aprobându-se procesulti-verbalti alü sedinte1 trecute,
si nefiind4 nicl o comunicatiune de facutii,
Da Hasdeil citesce o notitä despre cânteculü poporanü româng

Sdrmana turturica urmärindil istoria lui pinä in secolulü alü XVI"
si comparându-le cu paralelurile spaniole si maI alesti italiane, care
se incepti iarAs1 din secolul XVI.
D-111 Urechia citesce o notith despre chârtile geografice ale Româ-

rnel, manuscripte si tiptirite Incepé'ndil din evulii mediu, pe care D-sa
le-a reprodusii prin fotografie mai cu sémä in Biblioteca nationalä
din Paris, si din care una o va oferi Academiel impreunä cu o fo-
tografie de pe arculü de triumfa alti WI Traianü de la Ancona. Tot-
odatä D-sa depune unti manuscriptü grecescil cu vietele impäratilorti
romani din 1796 de Const. Joan.
D-Iil Hasdeti, regretândü cä manuscriptula tractatclorü luT Neagoe

Basarabü, scrisü la 1654 si care fusese däruitü BiblioteceT centrale de
catre spätarulti Antochie Sion, nu se mal gäsesce de vr'o cati-va anT
In acea biblioteca, da V. A. Urechia propune a se lua informatiuni
in acéstä privintä de la fostulü bibliotecarü d-lü I. GftrIénu, care ar
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
49
fi avuttl óre-candil intentiunea de a publica manuscriptuhl in cestiune.

Propunerea se aprobl.
Ne mai fimdti nimicti la ordinea cjilei, sedinta publicä se rädia la 4

ore p. m.
p. Secretarti generahl: B. P. Hasdeü.
PROCESC-VERBALD. No. 20.

EDINTA. ORDINARA. - VINERI 4 DECEMBRE 1879.
Membril presinti: domnil Chip G., Hasdeü B. P., Lauiianii A. Treb.,

Ston G., Ionescu N., Illaniu V., Sturdza D. A., Urechia Y. A., Aure-
lianu P. S., Bacaloglu E., Breindzei D., Felix L, Ghwa I., Stefeinescu Gr.
Sub presedinta d-lui: Ion Ghica.
Sedinta se deschide la 1 orä. -
Dupä citirea si aprobarea procesului-verbala ala sedintei trecute,

d-lti Presedinte comunicá din partea d-lui coloneli E. Pencovici, ca do-
natiuno, unti numrti de facsimile de pe isdiliturile mai multoril Ro-
mani insemnati dm prima jurnätate a secolului.
Se primesce cu multumire.
D-111 Presedinte comunicä totil-d'o-datä ca Excelenta Sa Soliman-

bey, ministrula-plenipotentiarii alti Turciei, a bine-voitil a se insär-
cina cu copiarea si exphcarea cuvinteloril turcesci, coprinse in ma-
nuscriptele lui Cantemira. Se decide a se multumi Ex. Sale din par-
tea Academiel Romane.
7
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
60
Da Sion, arnintindü donatiunea de mai multe charti geografice de

care d-lti Sturdza Scheiann, exprima dorn* ca ele sä se descrie
intr'unü mod'. sistematicti.
Dupa o discutmne la care iati parte d-nii Ion Ghica si Hasdetc,
se decide a se transmite acele charti geografice la Sectiunea istorica,
care sä ia msurI pentru catalogarea lorü ralionalä.
Iscanduse o desbatere asupra loculul care sa se aléga pentru a

se face until edificia alti Academiel in conformitate cu legea sa consti-
tutiva, se decide, in urma propuneriI acute de d-lü D. Sturdza, sus- .
tinutü de d-mi Urechm si Felix de a se insärcina trei membri ai A-

cademiei, insotitI de unü architectü, a visita loculti ocupatü actual-
mente de Hanulti-Grecilorti in totalitatea sa, si a comunica apoi resul-
tatele insp ectiunii
D-lti Dim. Sturdza depune, din partea D-lul Emile Picot, until pre-
tiosü exemplarü din catechismulü lui Vito Pilluzio, o raritate bibho-
grafica extremä. Se primesce cu multumire.
D-lti D. Sturdza ofere o medaliä comemorativa a BanatuluI si

30 monete de la Mircea celti Mare si de la fiulti saü Michailü 1,
anuntanda totti-o-data, ca d-lü Despancz, Serbü banaténü slabilittl
in Pesta, se ofera, din siintiminte filo-române, a completa treptatti
colectiunea numismatica romfmä a Academia Se exprimä multu-
miri pentru donatiunea d-lui Stardza si propunerea d-lui Despimcz.
Da Laurianii, constatandü ch manuscriptulü grecescü donatti in

sedinta precedentä de d-lü Y. A. Urechia, este o copia dupä istoria
romanä a lui Herodianti, se ia cunoscinta.
Nascîndu-se discutiunea despre pretiosulü pomelnicü manuscriptü

alti monastirii Bistrita din Moldova, descoperitt de d-ld Stunlza si co-
municatü Academiei prin gratiósa intervenire a M. S. R. Domnitoiuka,
d-lti Hasdefi declara, ca a luatü msuri pentru a se face dou6 copii
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
51
esacte, una pèntru archivele Statulul si cea-l-altä pentru Academia.

Luanda apoI parte la desbaterea cestiuniI d-mi : Sturdza, Chit.u. Lau-
riang, Hasdeg, Urechia i Ionescu, se primesce propunerea d-hii Chitbu
de a se mijloci pe lánga Mimsteriula InstructiuniI publice, pentru ca
manuscriptula original]) sa ramae in Academia, iar monastirii Bi-
strita sa i se dea o copia caligrafica esacta.
Ne mai fiindll nimica la ordinea dilei, sedinta se rädica la 4 ore p. m.
p. Secretard generalli : B. P. Bascleg.
PROCES-VERBALD No. 21.

EDINTA. ORDINARA - VINERI 21 DECEMBRE 1879.
Mernbril presinti : domnii Hascleg B. P. , Lauriang A. Treb.,

Maniu V., Aurelianu P. S., Bacaloglu E., Brândzei Dr. D. Felix .I.,
Ghica Ion, Steginescu Gr.
Sub presedinta d-lui : Ion Ghica.
edinta se deschide la 1 ora.

Se citesce si se aproba procesula-verbalil alti sedinteI precedinp.
Primindu-se dela d-in Quintescu probele de traductiune din Plinius

junior, se decide a se tramite spre examinare d-luI G. BariV, mem-
bru in Comisiunea respectwa.
Nefiinda nimica la ordmea gilei, da Hasdeil termina lectura
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
52
studiulul säti comparativü despre balada poporanä Cuculti ti Turtu-

rica.
Sedinta se radiccl la 3 ore p. m.
p. Secretari generalü: B. P. Hasdeil.
PROCES-VERBALp No. 22
EDINTA ORDINARA. - VINERI 11 IANUARIU 1880.
MembriI presing : domnil Hasdeli B. P., Laurianü A. Treb., Sion G.,

Maniu V., Aurelianu P. S., Bacakylu E., BreInclza D., Felix 1.,
Ghica Ion, Stefilnesat Gr.
Sedinta se deschide la 1. orl.

Procesuli-verbali ali sedintel preceding rmanendü a se citi in
sedinta viitóre, d-lil Secretarti generalü da in cunoscinta AcademieI
lucrarile trämise spre a concura la premiele anuale Nsturelü, He-
liade si Lazarit, si. anume de domnil : I. N. Soimescu, G. Creténu,
A. Densusanu, I. Çirca, G. Mihäilescu, B. Conta, B. Ionescu, A. T.
Puiu, A. D. Xenopolu, Sändulescu-Nanoveanu, B. P. liasde.u, Rusä-
nescu, A. Macedonski, I. Tuducescu, A. Gr. Sutzu, C. Leonardescu,
D. Brandzä, Dr. Istrati, C. Ressu, B. Pisone, I. Puscariu, A. Penescu.
Se decide a se trämite de urgentä in examinarea Comisiunii re-
spective.
D-Iti Presedinte comunica scrisórea d-lux de Lim, membru ono-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
53
mil alg Academiel, care mult,umesce pentru trämiterea sectiunil a Ira

din volumulú XI alg Analelorti. Se ia cunoscinta.
D-lti Preeclinte anuntä tramiterea discursului de receptiune din

partea d-lut membru Tec lu. Se decide a se transmite d-lui Babeg
pentru elaborarea rspunsula
D-lg Ion Ghica anuntä de asemenea depunerea discursuluT sag
de receptiune. D-lil B. P. Rasc la se insarcinéza cu rspunsulg.
Se citesce raportulü D-lul Nic. Densupnu clespre resultatele cerce-

tarilorg sale de la Iunie 1879 i pinä la intórcere. Se decide a se
trämite la Sectiunea istoricä.
Sedinta se rädica la 4 ore p. m.

Preedinte : Ion Ghica.
p. Secretarg generalü : B. P. Ilasdeii.
ANEXA C.
RAPORTULU D-LUI NIC. DENSU§ANU &SUPRA CFRCEARILORO FACUTE N RIBLIOTECELE §I

ARCHIVELE DIN UNGARIA §1 TRANSILVANI1 DE Li 1UN1U PiN4 LA DECESIBRE 1879.
Domnule Preedinte,
Academia Romana, in Sestunea anuluT 1879, prelungindil pen-

tru a doua óra misiunea mea istoricä in Ungarm i Transilva-
nia , m'a aclusil in pläcuta posittune sä v potü inainta astä-cp,
Domnule Preedinte, o relattune detaliatä despre monumentele is-
torice i literare aflate de atuncY Incóce.
Am cercetatt i exploratti in timpulg acesta 13 archive oft-
male i 10 bibliotece, am studiatü peste totti loculi colectmnile e-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
54
terogene si inedite ce potti vrsa o luminä in trecutulü nostru

istoricti si literara , am visitatil si studiatil localitätile ce ail fostü
teatrulü faptelorü mai insemnate in secolubl precedentti, si in fi-
ne am culesü , in câtü mi-a fostü posibiltt, resturile evernmente-
lorü trecute ce se mal pästréza si asta-di ca traditiunl in me-
moria generatiuniI presente.
Epoca revolutiung lwriane am aflat'o representatä aprópe in bite
archivele si bibliotecele. Ea jucase unü rolil cu multit mai in-
semnatil in evemmentele secolului trecutti, de call ea urmele ei
sti. lipséscA din archive, si istoriciI sa o fie pututti läsa afarä din
sfera cercetärilorü si studiilorti sale.
Totil asemenea am aflata, In colectiunile bibliotecelorü de peste
CarpatI, o multime de manuscrise fórte interesante cu privire la
istoria RomânieI, incependü de la cei mal vechi locuitorI al Da-
ciel pinä la reconstruirea statelorti romane, de la Radulti si Dra-
gosil pinä la inceputuld secoluluI presentil. Chiarü si operele cro-
nicariloril nostri din Moldova si Muntenia aü fostil cAutate si
colectäte cu multä diligentä, traduse in limba latinä sail germanä
pentru a servi de fântâni la istoria unguréscä, cad atâtil Filstich, in
seculuhl trecutü, Mil si Engel, la inceputuld secoluluI presentü,
ail sustinutil una si aceeasi idee : cä. istoria triloril românescl
este in multe puncte magistra analeloril transcarpatme.
Cu acéstä. ocasiune voiti memora am câte-va din manuscrisele
aflate in bibliotecele de peste Carpati , pentru ea a le insira pe
töte arü trece peste cadrele menite ale acestul raportü.
Anume, am gäsitil in bibliotecele din Orade si Transilvania
156 manuscrise pretióse parte românesci, parte sträine, cart bite
se rapórtä in specialti la istoria si literatura rornanä. Intre aceste
156 volume , 12 sunt cronice de ale Muntemel si MoldoveI , earl
sunt urmátórele :
1. Historict PI inplor Tani Romaneset de la 1629-1724 Manuscris in lim-
ba românä cu htere latine copiat de cromcarulä George incai in Viena la
anuhl 1780, folio 95 pagine. Biblioteca Episcopie romane de la Orade.
2 Crow= Tetra Moldova de Constantin,t1 MIronit (Constantis Miron Logothe-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
55
Principatus Moldaviaa Chronica) de la descglecatulu Ore Moldovet ping, la

Despot-VD:lg. 1561, colectiunea Sincai (Ibid.) fol. 105 pag.
3. Istorta j chronica (and Moldovei culese si scrise mai intgiti de Constan-
tin Miron logofatuI, acum scrisä iatäsi. de Samml Clain in Vienna Austriei, a-
nulti craciunulitt 1781. Aces la este manuscrisulti despre care ne spume Sincai,
in colectiunea sa, c. l'a copiali Samoilt ClaM de la o Minna din ilustra fa-
nuliä BäläcéMi care se alla in Viena pe la amid 1770, (Ibid.) 4° 215 pagine.
. 4 Litopiselta !ark runtdnesci din deseülecatul de unde aü vemt ruma-
raj, de s'a asezat in tam rumânéscä. Manuscrisulti incepe cu despäili-
fea Românilorg de Romani si merge ping cânciti Turcii clued pe Constantimä
Brancoveanu la Constantmopole, 1714. Colectiunea pgrinteliff Samoilg Clain
(Ibid.J. 4° 112 fol nepag
5. Inceperea striceiciunet reformei de la 1741-1768; d'impreunä cu o chro-
nologia a Dommlorü !era Rometnesa de la Radul Negru ping, la Grigorie Vo-
dg Ghica, 1768. (Ibid ) 4 56 foi nepagmate.
6. Istoria lent Românesa de ceindrt ati descalecatü Romdnit de la 1290 -
1692 (Ibid.) 8° 232 fol nepagmate.
7 0 cronica a Moldova fgrä titlu care se incepe cu Domnia lu Petru Yo-
det celut poreklil §chiopul cap. 55 , continkidti epoca de la 1584-1594. La
finea manuscrisulul se chce ea. s'a copiatti de pe exemplarrag Teromonachubil
Sava Moldovanulil din monastirea Slculd ce ail fostti la Mitropohe. ColecOunea
Sinew. (Ibid.) 4° 22 fol..
8. Inceperea zstoria românesa cu ajutorul luci D11 ü de la anul Dom-
nulut nostru Is. Chrs. 1595 Manuscrisulti merge ping la a doua Dommä a
lui Nicolae Mavrocordalti in 1719 i este copialti de George Constantmoviciti
din Caransebesti la anulti 1779 (Ibid.) 4° 203 pag
9. Istortzle tetra rumeine§ti, de la Domnia, lui Rddulä Vodä Negrula ping, la
a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordal in 1724. Pe manuscrisulti a-
cesta scrie Ursache logoatulti Moldovei, la anull 1777, cä l'a cumplratti de la
dascälulti long. (Biblioteca Museului transilvanti din Clujti). 4° 193 foi nepagmate.
10. Cronica gra Moldova de Necolae Cost.nü, de la facerea lumul ping, la
isgomrea lui Aronti Vodä din scaunti 1595. 4° 147 foi nepagmate. Biblioteca
I. Navrea din Brasovil.
11. Anfang des Lebens und der Historic des durchlauehtigsten all-christ-
lichen Ilerrn von de»t walachischen Lande Io ConstandIns !Irancovan Bassarab
Vayvod seit Gott ihn mit dem FUrstenthum gekronet oder beehrt. 4° 259 pag.
Bibi luterang Brasovd. Manuscrisuld acesta forrnézä o traducipne In limba
germang, a istoriei Brancovenesci de Radu Greceanu, contine 80 eapitole si merge
ping la all 19-lea anti ahí Domniel luT Constantinti Brâncoveanul 1707, pe
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
56
candid manuscrisele romanesci descoperite si publicate ping astagr coquid nu-

mai 48 capitole §i nu mergii mai departe de call ping la anul 1700.
Told la o lalta cu mannscrisuld acesta se afl i o prefatA de Radu Gre-
ceanu prin care d'ensulO dedicg opera sa Principelui Consiantind Brancoveanu.
12. Historic von dPr ersten Herein.kunft der Boner und dem von ihnen nach-
mats aufgerichtrten walachischen Beiche , welche Ao 1727 d. 5 September aus
eines Anonymi Manuscripto walachico zur Nachricht von uns in die deutsche
Sprache ubersetzel angerangen. worden. Manuscrisul6, corectat de mâna istori-
cului transilvang Iona Filstich, incepe cu descalecatulti Românilord si merge
ping la al 8-lea anti alti Doinniei lui Constantinil Brâncoveanulti 1696, 40 242 pag.
(Ibid.)
Terte aceste dou6-spre-clece manuscrise constitue totd atktea variante deo-
sebite din cromcele *el. nóstre. Ele diferd de cele publicate ping acum prin
aceea cá de reguld sunt mal lungi §i. mai complete ba inca unele manuscrise
sunt din prima jurnatate a secolulul trecutil.
Afarl de cronicele mentionate pina aci, ce formézA productele li-
terare ale trei nóstre, am aflata in bibliotecele Transilvamel o mul-
time de alte scrierl lucrate in diferite epoce de diferitl autorI cu
privire la istoria tnloril române, i anume :
13. Brews Descriptio Fatalis casus Principis Valachice Constantini Bas-
sarabae de Brancovan Anno 1714 die vero quarta mens. Aprihs Bucurestmi
Executa (Ibid.) folio, 2 foi nepag.
14. HistoriaRegan Valanhorunt Imperil Budo! phi nigri Principis. Acestd manu-
scris din secululti Irecutti incepe istoria Orel românesci cu Raduhl Negru §i merge
ping la Alexandru Voda 1568 4" 68 pagine (Biblioteca luterang din Bra*ovd).
15. Tentam-n Hisorim Tullachice in Dei cuncta creantis et conservantis glo-
riarn pro viriu in meneura et subsidiorurn penuria a me elaborandee susceptum.
4' 314 pagine±19 fol.. Autorultt aceslul manuscris, Iona Filstich, tractéza statul
geografictt, istorrcd, politicti ia bisericesc alt.' Munteniel ping in epoca lui Con-
stantina Brâncoveanuld. (Ibid.)
16. Dissertatio Historica-Gendalogica De Dragosch,o Vajvoda ilarmorosiensi
Moldavia Fundatore ad Clarissimum Christianum Engl scripsit Innocentius Si-
monchicz e S. P. Gymnasii Regu Szigeth Marmorosiensis Director Localis 1805.
Manuscrisuld contine Genealogia istoricg §i. diplomaticg a lui Drago§d precum
§i. genealogia damiliei Sasu.. 4° 6 foi nepaginate (Ibid).
17. Gcorgii Soterii Pastoris quonda n Crucensis Meritissimi Vigilantissmmi
Commentarwlus de Ducibus Pratach,cce. Acest manuscris, atart de cgutata de
catra istoriografil secolultif trecutd, inepe cu ,Bassarab. celti d'intOit DomnA
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
57
al Romaniet si merge pia. la Domma kit Nicolae Mavrocordata. 4" 33 foi ne-
paginate (Ibid).
18. Moldavia Historia. Autoruhl Ion* Filstich. 40 10 fol. nepaginate (Ibid.)
19. Oratio de Historia Valachorum Annalibus Transilvaniensibus arctissi-
mum ob nexum haud mutiliter jungenda, Festo Galli A. 1742 d. 16 Oct. in
Gymnasio Coronensi ex legum preescrifito pubhce recitata. (Biblioteca S. Bru-
kenthal in Sibnii).
20. Oratio panegirica Celsissono principi Domino Domino' Nteolao Alexan-
dro Maurocordato per Tractatum Pacis E Germanortun Detentione Liberato
In monumentum gratitudims. Anno Liberationis humanFc 1718. 40 7 foi nepagi-
nate luteranä Brasovt).
21. Historica Transilvaniae, Hungariae, Yalachiae, et Moldaviae Descriptio.
Auctore Iohanne Filstich Gymnasii Coronensis Rect.
ManuscrisulA contine o descriere geografica i istoricá a Muntemei i Moldovet
pin* la anul* 1561. folio 9 foi nepagmate (BIM. Brukenthal in Sibii*).
22. losephi Francisci Trausrh Diplomatarium Transsilvanico-Palachicum
ab anna 1234-1862, addita Mantissa aliquot Notationum et Observationum de
Valachis. 40 280 fol. nepagmate -I-. 183 pagine. Biblioteca luteran* din Brasov*.
23. Unmassgebliche Gedanken, wie von Seiten der sachsischen Nation dieje-
nige Bittschrift beantwortet werden könnte, welche unter dein Nahmen der ge-
sammten wallachischen Nation in Siebenburgen wegen Wiederaufnehmung in
die Concivilitat der drey anderen Nationen Sr. KK. Majestát eingereicht. folio,
13 foi nepaginate.
24. Ausfuhrliche Widerlegung der im Namen der wallachischen Nation in Sie-
benburgen unter dem Landtag 1791 Sr. KK. Majestat unterlegten - Klag und
Bittschrift. folio 121 pag (IM).
25. Wiederlegung der zu Klausenburg 1791 uber die Vorstellung der walla-
' chischen Nation herausgekommenen Noten.
Acestil manuscristi interesantil, care se rap:5ra la critica kit Josifii. Carol*
Eder in Supplex libellus Valachorum se afla la o laltä cu mai multe documente
privitóre la epoca acésta in biblioteca Episcopiet rom'anescsf de la Grade. folio
243 foi nepagmate.
26. Tractatil de aliantti intre Michailti Radu Donmul* Romaniei i GeorgiÙ
Racoti Principele Transilvaniet 1659. Archiva statului din Buda.
27. Tractata de ahanyt intre Constantin* Basarab Domnuld Roinaniei si
Georgia Racoti Principele Transilvamet. Ibid.
28 Historia Episcoporum Valachicorum un Sclavoni ft fine szeculi 1600 usque
1670. 4°28 pagine. Biblioteca museulul transilvanii din Cluj.
Pe langä aceste documente i manuscrise, car): forméa. totfi atatea
8
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
5R
isvóre pretióse. ale istoriel nóstre nationale, cercetärile mele, Dom-

nule Presedinte, s'aü estinsti si la operile inedite ale literatilorii ro-
mdni, earl pe la finituld secolulul trecutü Inceputulü secolulul
i
present ati desvoltatti o activitate extraordinara pentru luminarea
si inältarea nému-luI romanescü. Cele maI multe din scrierile lorü
aü rmasii, din causa inaprejurArilorti de atuncl, 'Ana asta-dI netipa-
rite, ba nid na aveamü cunoscinte esacte despre totù ce aü scrisü
acesti eruditI si dacä manuscrisele mal existä i unde.
Astü-felü mi-a succesü sä aflu din manuscrisele neobositulul cro-
nicaril Georii incai peste toff]. 41 volume, parte In biblioteca de
la Orade, parte In biblioteca museulul transilvang din Clujü.
Intre aceste 41 volume, 27 tomuri constitue :
29. Colectrunea de Documente la Cronica Rometnilorg, inceOnd de la pri-
mele neintelegeri a le Romanilorb cu Dacii pina la anula 1803. Materialulti a-
cesta, colectaiti pentru unti planü cu multü mat mare de cum a putut ixicai
din urma sa scrie Chronica Romanilorü, va aduce totild'a-una
in (11.1ele sale
servitil importante istoriografilorü romani..
30. Altti manuscrisil alb. lilt' Georgib ,incat de o insetnnata valóre este Cro-
nica sa latina de la anulti 86 pia. la 1183, care am aflat'o in biblioteca mu-
seului transilvanü din Clujg, i continuarea Cronicei acesteia de la a. 1440-1448
&it'd, in biblioteca de la Orade. Opera acésta este cu atat mat pretiósä,
' fiind c tractéza In hmba latinti cele mai principale cestmni din trecutulü no-
stru istoric6 i anume retragerea legiumlorti romane prin impüratulil Aureliang
§i. starea Romanilor6 in Dacia pina in secululti alti XII-lea.
31. Tail in biblioteca museulut transilvanti din Cluja am aflat i critica
ce o facuse censorulü Martonfi la Cromca lui incai, despre alti caret continut6
pina asta.-4I aveam numat traditmni. Recensiunea lui Martonfi 01.0, titluiú :
Reflexiones. in Chronicon Donunt Georgii Sznkai, §i a fostü inaintatä guvernulul

transilvanti d'impreuna cu manuscrisulti hit Fiiincai in 5 Martie 1814, iar dupa
intirtea cronicarului nostru glivernulb transilvanü a donatti opera bibhotecei
museultii din Clujü.
32. E de lipsä a face mentiune aid si de Cronica romeinesca a lW Geor-
gi §7ncai. Manuscrisele autografe se aflä totil in biblioteca museului transil-
vanü din Clujü. Ele se deosebescil de textulb cronicei publicate la Iasl, ca sunt
mai complete i contin rectificarile unorti erori ce se strecurase la prima re-
dactiune a Crowd.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
69
Totil in biblioteca de la Or.ade am aflatii înc urmAtórele manu-

scrise necunoscute ale lui Georgiti incai :
33. Responsum ad Crisim Iosephi Carob Eder in supplicem Libellum Vala-
chorum Transilvanice. folio, 12 fol. nepagulate.
34. Vocabularium pertznens ad tria Regna Naturce. Manuscrisula coi.4ine ung
vocabulara latino-rom'ano-magiaro-germana despre numirile plantelora, minera-
1 elora i animalelora, i altula romano-latino-magiaro-germanil. 4 ' 31 pagme.
35. Scara I saa aratarea numrlor lz a lucrurzlor, care se afla in cronica
Romamlor ce incepe de la a. 86 §i merge piná la anula 1439. 8° 56 foI
nepaginate.
36. Index in Tomum I chronici J) aco-Rornan,i seu Valachici. 8° 80 fof nepa-
ginate. Manuscrisula acesta forméza indicele la Cronica lating.
37. Istoria Naturd scat a Fire. 4° 93 pagme.
38. Scrisorzle luX $incaz catre guvernula transilvana §i, inspectorula Martonfi
in interesula scólelorú românesci i resolut.iunile guvernulut folio 19 buckl.
39. 0 scrisóre a luX Georgia incaz &are : «Inclytum Regim Typographim
Officium» din Buda prin care se aprg in contra acusärilor facute de Grigorie
Obradovici. din Banata, ca nu ar traduce bine cartile romänesci.
40. 0 scrisóre a ha qincai catre episcopula Vulcana in care II mulOnnesce
pentru ajutorula materiala ce i l'a promisil ping va teat descopere cg Boe-
rula Stefanü Marcella din Moldova l'a asiguratil al tiparesce Cronica cu spe-
sele sale.
Din scrierile laboriosului i eruditului Samoilii Clain am aflatii

peste totil 76 volume, dintre earl' voiti aminti aici urmätórele ;
41. Istoria Românilora din Transilvania i Ungaria ping in ghlele imp6ratu-
lui Francisca II, d'impreunä cu istoria romanilora din Dacia aureliang. 4° 130
+ 291+182 pagine. Biblioteca Episcopiei românesci din Orade.
42. Istoria Domnilor Tara romeinesd din multi. vechi i noi scriitorT culésä
§i. scrisg. de P. Samoil Clam de Sad Ieromonachul din monastrea SSS Troit,a
din Blaja». 4" 538 pag Ibid.
43. Istoria Domnilora Tara Moldova 4° 481 pagine. Ibid.
44. Istoria biseriasca a Episcopid romeinesd din 4.rdéla. 4° 235+158
+286 pag. Ibid.
45. Istoria Imparechiarif intre Biserica Rasarituha si Apusuba, care s'a
fäcut pe vremea ldf Michail Chelularie patriarchul Tarigradula 4° 419 pag. Ibid.
46. Dictionarium Valachico-Lattnum, folio 590 pag: + 2 fol nenumerotate.
47. Dreptula firi4 sail legde firescl, ethica i politica in patru pärY impgr-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
60
titä i întiü fkutä i Intru acestä chip aseclatä pe limba romänescä de Iero-
monachul Samoil Clam de la Sad - scrisä In Blaj 1787 in mä'nästirea
±
Sfintei Troi0.. Torn. J, 40 173 pagme 103 fol nepaginate, tom. IJ 4° 186 fol
nepaginate. Biblioteca archidiecesanä din 131ajti.
AfarA de operele acestorti autorl mat exista in biblioteca roman&

scg. de la Orade inc6. alte 38 manuscrise diferite, parte din secululil
trecutfi, parte de la Inceputului secolulul presentti, cart bite sunt o
prob./ viud despre zelulü i insufletirea cu care se incepuse miscarea
literail In epoca aceea.
Anume am aflatti in Iiblioteca romanesch de la Oracle dou ma-
nuscrise förte pretuise ce continti Disputa ortografica intre filologil
Petru Maiorti si Ionti Cornelli in privinta ortografiel Dictionarulut
de Buda. Aceste sunt :
48. Reflexiones circa nonnulla puncta orthographim in Describendo Dictiona-
rio Valachico adhibendw, in quibus cum Reverendissimo Domino Major non
convenio. Autorti Ionti Cornelh, 1815
49. Animadversiones in orthographmm Latino-Valachicam Reverendissimi Do-
mini Corneli. Autorti Petru Maioru, 1815.
50. Unit Dietionarti in tre limbi. germanä, latinä i daco-românä, scris de
Aurehil Antomnil Prcedetis la a. U. C. 2546 t1792). Despre autoruld acestuI
dict,ionarü scrie Engel in «Geschichte der Moldau und Walachey» pag. 105, ca
träia pe timpulti säti in Ia si se apucase a scrie Istoria Moldova Dict,iona-
rulti 1u Prmdetis corAine treI tomuri. Tom. I, folio 986 pag., tom II, folio
778 pag., tom. III folio 624 pag.
51. A lid Marco Antonin Fzlosofulid Commentarii. 4° 104 fol. nepaginate.
Antorultt neinsemnatil.
52. A lid Ovulze :ATaso despre _Wire Cartea I, II, III, traduse de poetuld
poporald Demetrid Meciu care a träitil pe la a 1816, folio 79 fol.' nepagmate.
53. Scisio Gregorzz in Moldavia Vod. Dramä in limba romanä scrisä de
fostul Episcopä Samoilti Vulcanti in epoca de la 1777-1780. 4° 12 foI ne-
paginate.
54 Istorie cum att luat Turcii TeligradUl, i cum ail pleat i s'ati risi-
pit Grecii din imper5lia lor, scrisä inainte de acésta .1a anul de la mäntuirea
lumei 1620 iarä acum intórsä in lunba românésa. 40 52 pagme. Autorulti ne-
cunoscutú.
55. Este de interesä A amintim aici i Corespondinla neuitatulul Episcop
Sa»zoitti Yulcanü cu fabulistulti Dimitrie Cichindeala, (Samoa' Claznit), §Ìncaz,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
61
episeopiì Ionü Bobu i Vasile Moga In afacen1 hterare §1. niqionale. 26 bueätT de
la a. 1787 -1828.
56. Manusensele medite ale renumitului poetii poporalil Ionti Barae si a-
nume RNOeirile Lui Ulise, Cartigam, Constantinü, Atala, Leonora BunOta-
tea qi 'Malta mllostnnre a eraiull0 Cir, La meiinin nopt»- s a. earl' le-am aflatt
in biblioteca d-lul losif Baractl din Brarvil.
Din cartile tiparite pina acum dar necunoscule, mi-a succestI a

descoperi in biblioteca colegiuluI reformatü din rèrgulti-Muresuldi
unü Catechismii rom(Inesa tiparitti cu litere latine in Alba-Iuba la a-
nulü 1648. Acésta este cea mai vechiä carte romanésca cunoscuta
pina asta-di In acestti genii si este memorabila din punctulü de ve-
dere alti ortografiei.
Totfl asemenea am aflatü un productü literarti allí nemuritoru-
lui Georgi Lazard tiparitti la Viena cu litere latine, in a. 1808.
Brosura se aflä in biblioteca conteluI Samuilü Teleki i Ora ti-
/lull Versury d, laude in limba Daco-Romaneaske la Logoclirea prea
:
Eneltzatuluy nostru milostiv imperat, stepPn schi Tayke Frantzi. 8° 7 pa-

gine.
In fine am aflatü, in posesiunea d-lui maiorü Nicolae Corchesil
din Campenl, o carte fórte rara i fórte multü cautata, anume: unti
Am. thist tiparitti de invtatulg Samoilg Clain la a. 1801 cu litere
latine in Sibiiü, i care contine la Inceputü i umü tractatü de orto-
grafia romana. D-11 maiorü Nicolae Corcbesil avtit amabilitatea salti
doneze Academiel Române. Totti D-sa mi-a oferitti cate-va docu-
mente fórte importante pentru istoria amlorü 1848/49, intre cari este
si Descrierea streilucitei victorie de la Fcintdnele ce aú secerat'o Ro-
rnânii in 5 Tuliti 1849. Tara Sântia sa Paula Vela canonicü in O-
racle, ca semnil de viulti mteresti ce pórta pentru Academia, romanä
m'a rugatü sa inaintezü in numele Domniei sale opera lui Lauren-
iü : Origines et occasus Transylvanorum. Viennie AustriFe
1762.
Totü asemenea i d-la Stefanü Cacovénu, magistratü in Blajú, o-
feresce pentru biblioteca Academiel opuld : Supplex Libellus Vala-
chorum.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
62
Acestea sunt in scurtü, Domnule Presedinte, de o parte lucrArile,

de altA parte resultatele misiunii cu care ati bine-voitü a mé onora
in Sesiunea anului 1879.
Pe Yang cele 28 volume manuscrise expediate din Pesta, am
onöre a depune cu acést5. ocasiune incA alte 12 caete, ca productil
abl cercearilorti si studielorti mele fkute in lunile din urma. Iar
despre succesele misiunii in complet nu volt' intaxclia, Dornnule
Presedinte, a v inainta la timpulú MCI until raportil generalti.
Exprimand onorabilei Academie profunda mea gratitudine pentru
bunä-vointa cu care mi-a inlesnitil terminarea acestortii cercetärT, vé
rog, Domnule Presedinte, a primi asicurarea pré deosebitel mele
stime si devotiunl. Nic. Densnanu
PROCESG-VERBALD" No. 23
.EDINTA ORDINARA - VINERI 18 IANUARIU 1880
Membrii presintl : domnii Laurian4 A. Treb., Sion G., Urechia V. A.,

Aurelianu P.S., Bacaloglu E., Brcinclza D., Felix I., Ghica Ion, Stefanescu Gr..
Sub presedinta d-lut : Ion Ghiva.

Se citesce si. se aprobA procesulti-verbahl alti sedintel precedintl.
Nefiindil nicl o comunicatiune la ordinea cjilel, d. Hascleit citesce
o notitä despre cuvintele fanteiti = familia 0 gint = gens in vechile
texturi române.
Sedinta .se rädid, la 2 ore p. m.

p. Secretaril generahl : Hascle4.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
63
PROCESe-VERBALe No. 24
§EDINTA. ORDINARA - VINERI 27 IA NUARIU 1_82t
Membri! presint! : domni! Hascleil B. P., Laurianü A. Treb., Sim G.,

Maniu V., Urechia V. A., Aurel anu P. S., Bacaloglu Ein., Breindzd D.,
Felix I., Ghica Ion.
Sub presedinta d-luI : Ion Ghica.

Dup6 ce s'ail verificatti procesele-verbale ale sedinteloril de la 21
Decembre si 11 Ianuariti, s'a comunicatti Academiel de atre d-lti
Presedinte discursulti de receptiune alti d-luI Dr. Vasici §i s'a decisti
a se trämite d-lu1 Dr. Felix, insárcinatil de a rspunde.
Ne flindd nimicti la ordinea cjilet, sedinta se rdica la 2 ore p. m.
Presedinte: Ion Ghica.

p. Secretara generalii : B. P. Hasdeü.
PROCESC-VERBALÜ Nó. 25.

EDINTA. ORDINARA PUBLICA. - VINERY 1 FEBRUARIU 1880.
Membri! present!: domnif Hascleil B. P.. Laurianü A. Treb., Sion G.,

Manin V., Urechia V. A., Bacaloglu E., Breirulei D., Felix L, Ghica Ion,
Stefünescu Gr.
Sedinta se deschide la 1 oil..
Procesulti-verbalil alti sedinte! trecute rmânêndti a se citi in se-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
64
dinta viitóre , d-Iti Presedinte comunica o petitiune a d-lui Möckesch,

insotitä de unü specimenü manuscriptt, coprindtorti de ceva ca
unii felt1 de dictionarg etimologict germano-românt, pe basa cä-
rum autoruld solicitä unü ajutorü periodic') dm partea AcademieI,
Se decide a se trämite la Sectiunea filologicä.
D-lii V. A. Ur(chia aduce la cunoscinta Academiel o epistolä din

partea d-lui Hans Hildebrand, din Stockholm, care ca directorü alti
museului archeologicü si all) cabinetulul numismaticü de acolo si
ca secretarü perpetuti alti AcademieI regale de bele-litere , propune
stabihrea unui schimbü de publicatiuni intre acele Institute si Aca-
demia Româná.
Propunerea se primesce cu pläcere.
D-lil Dr. Breindzd comunica dou plante necunoscute, pe carI le-a

descoperitti In Romania : una, crescêndil maI alesü in pädurea de la
Comana si. pe care a numit'o Peonia romanica, este o specie de
bujorü , distinsä prin frumsetea florilortl si pohmorfisrnulti frundelorü.
Acéstä specie cresce si in regiunea Galatilorü si a TecuciuluI, unde
ail cules'o Guébhard, Edel, Czihak si Szabo, carI inse att confundat'o
din eróre cu P. ogicinalis Betz. Specimene din aceste din urrnä lo-
calitäti, allätóre in erbariulti Candollean din Geneva, $ i in erbariuld
museulul din IasI, att permisii d-luI Breind,zei a constata ca este anume
P. romanica , iar nicl de cum P. officinalis Betz.
A doua plantä, cresce'ndti prin muntil VälceI, este o specie nouä de
Galium, pe care d-lü Breinaza a numit'o G. Baillonii in onórea ilus-
truluI botanistü de la Paris. Ea este remarcabilä prin marea'I asemä-
nare cu G. latifolium Michx, specie americanä din muntiI CarolineI ,
faptù important') din punctula de vedere all) geografieI botanice.
Da. Gr. Stefeinescu aduce la cunoscinta AcademieI descoperirea unortir

oseminte fosile In cariera de petrisü de la Bälänóia lângä. Giurgiti.
Nu este inse unti scheletil intregü, dupä cum exageraserä unele diare.
Da Stefeinescu a fäcutil o excursiune si a constatatil la fata loculuI,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
65
cä completti este numal capuld, care totusi s'a scosa si acela in

fragmente.
Este importantil ca osemintele descoperite nu apartinti unul singurti
individü, ci la treT. Capula este alü unui Elephas meridionalis, dintr'o
epoca inse mal noua de cad cela descoperita and pe valea CalnauluT
din Buzati, de vreme ce depositulti de la Balanóia e quatemaiü.
Deosebita de óse de elefanta, d-la Stefanescu a constatatü fragmente
de córne de cérbti. S'aü luata dispositiuni pentru a se depune acele
fosile la mused.
ll-ld V. A. Urechia aduce la cunoscinta Academiel decisiunea ce s'a

luatü de catre comitetuld Macedonianü de a inzestra pe Romani! din
Macedonia, Tesalia i Epird cu círi bisericescI, carI de o cam-data
le lipsesca cu desavarsire, fara ca el sa se Ora servi cu ale nöstre
proprie, din causa dificultatilora linguistice. D-la Urechia a creguta de
cuviint.a. a supune acésta cestiune Academiel si a o consulta asupra
modalitatil celei mai nimerite pentru a intimpina o necesilate na-
tionala atata de simtita.
In urma uneT discutiunT, la care iati parte d-rni L Ghica, Lau-
i'iain si Hasdeil se decide ca acelea carti sa fie in dialectula ma-
cedo-romanti, curatita inse dupa putinta, de grecisme i turcisme. In
privinta foneticä se admite inlocuirea sunetelo i derivate hi, ghi , Ai ,
prin primitivele fi, bi, pi, de vreme ce i la noT poporulü pronunta in
multe locurl hie, ghtne, kicior4 etc. Mira, ca totusi sa fie ingreuiata de
a intelege in crlY scrierea cea organica : fie bine, piriorii. Morfo-
logia i sintaxa urtnéza a rmané cele specifice macedo-romane.
Sub raportuld lexica, se crede oportuna a insernna josü in note bi-
nonimele daco-romane la acele cuvinte cari nu exista si la nol.
ceea ce s'ar puté Intinde 'Ana la unü puncta i asupra unorti par-
ticularitati morfologice pré diverginty de ale nóstre.
D-lü Y. A. Urechia citesce apoT o notita onomastica topica macedo-

romana, pe care fa comunicafo d-la Apostolti Margarita si care
se alatura pe langa procesula-verbald de fata.
9
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
66
Cu acésta ocasiune d-la Ilasdeit enumera pe mai multi scriitori

neo-grecl renumiti, call ail fosta de origine macedo-romana.
D-la S. Haretu depune tesa de doctoratil in sciintele matematice

de la facultatea din Paris a d-lui Emanuelti David , intrtulata S tu-
diulA integralelorti abeliane de all't treilea felrt. D-la David a reusita a
completa in acésta privinta memonula anteriora ala lui Briot, ast-
fela ca ambele lucrari impreuna resolva, In casula cela mai gene-
ram, problema propusa de Jacobi si de care s'a preocupata de a-
semenea D-nii Clebsch si Gordan. D-la Haretu comumca apoi din
partea D-lui St. Hepites , inginera si doctora in sciinte , tabloula
completa pe anuru 1879, ala observatiunilora meteorologice ia_
cute de D-sa in Braila, care contine temperatura media, maxima
si minima, Inaltimea barometrica, umiditatea aerulul, tensiunea va-
porilora, directiunea vêntului, cuantitatea de plóia, etc., avênda tot-o-
data mediele lunare si media anuala pentru fie-care colóna.
Pe langa acésta, d-la Hepites alatura i untl diagramil , menial a
representa in moda grafica media diurna a observatiunilora sale.
D-la Haretu crede ca lucrarea d-lui Hepites merita atentiune si In-
curagiare, pe care D-sa le-a si primita deja din partea mal multora
meteorologist' din Europa , mal alesa d-la Mascart de la Pars, si
d-la Wild de la Petersburg.
Se decide a se tramite lucrarea d-lui Hepites la Sectiunea sciintifica.
D-la Haretu pune in vederea. Academies" o lucrare a sa propia, a-

nurne despre treI sail cu cate doue dirnensiuni si de una numril
infinita de termini, car'', de sj. terrninula lora generala este de o
forma fórte complicata, sunt totusl converginti , ail aceeaF,3I suma, si
acésta suma se esprimä cu ajutorula unei func,tiuni trigonometrice si
a unei integrale eliptice. D-Iil Haretu a calculattl tota-o-data limita su-
peribra si inferióra a restului lora, in casula canda nu s'ariI consi-
dera decatil una numèra finita de termini. Cu aceeasI ocasiune
da Haretu a data peste o alta seria , ala care.' terming generala
este functiunea de una parametru, n. Numrula termendora sal este
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
67
finial i functiunea de n, fiindü inse de observata cä. suma seriei

este totti-d'a-una egalä cu 1 oill-care ar fi n. Dacä. n=oo num6rulti
terminilorü semi devine infmitü, i totusi" suma sa rmâne totti e-
gala cu 1.
Se decide a se trämite la Sectumea
Sedinta se ildicä. la 4 si jumtate ore post-meridiane.

Presedinte: Ion, Ghica.
p. Secretarü generalu : B. P. Ifasdea
AUXA 1).
Nuilt ON0MAS111'1 1011Ci AMMO ROMANt COMCNICATI DE D-1,11 APOSPOLt MARGÁRITe.
Pe pülele orientale ale muntelul Pmc14, coprinse in Thesalia, sunt

situate urmatórele sate si oräsele ro»utnesei :
1. Orasulii Tnrala, capitala districtului Triatla in partea apusanä. a The-
salid, este locuit de Turd, de RornA.ni 0 de Grad.. Rornânif din acestil orasii
sunt si ma! numerosi t mai insernnaV sub tôte raporturile, materiale si mo-
rale. Toll locuitorif acestuT orasti sunt in numeril de 12,000, din earl a treia
parte sunt Romani%
2. lIa,lwhz, are 200 Gonna tole rom'anescl, si este situatil la patru ore di-
stant*. de oräselula romilnescil Mincal (Metovo) la sud-estil, si 14 ore departe
de Tricala sud-vest.
3. Sclineasa cu 150 familii tole romanescI, 5 ore departe de Minci sud-
estil i 14 ore de Tricala
4 Cotun cu 100 familil Lóle romanesd 6 ,ore departe de MincW si 8 ore
de Tricala.
5 Lzbenta cu 200 faimhi tote roinanescl, 5 ore departe de Mmciü si 10
de Tricala.
6. Vilzciani cu 100 familil rom'anesd , si in aceeasi distantk' ca 0 Li-
bent,a de Minch.% 0 de Tricala.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
68
7. Doliant cu 100 familir, 6 ore departe de Minciä i 12 de Tricala, 2 ore

la r6sAritit de VI lima
8. Cornu (Cragma) cu 800 familff tôte românesci , 2 ore la sud'ü de
Dohani.
9. Dragovi§ta cu 150 familif rouränescl, 2 ore la sudä de Cornu.
10. Ameru (Palto-meha) cu 100 famila, 1 orä departe la sud de Dra-
govi1a.
11. Giurgza cu 80 fanuhl, 1.112 orä departe de Ameril spre sud.
12. Gardzda cu 200 familif, 1 ora departe de Giurgia spre rdshritä.
13. Muccara cu 80 familiY, 1 orb'. departe de Gardichl la sud-estrt.
In Cantonulti Pórta, dependinte de Tricala :
14. Orghilt (Tiflo-sell) cu 80 familif, 3 ore departe de Muceara la rèsáritrt.
15 Cammana cu 100 familil, 1 orä departe de Orghill la nord.
16. DeV cu 100 familff, 1 orä depute de Camniani la nordä.
17. Pira ea 100 familtI, 1 orá departe de Del. la estä.
18. Vitrinico cu 90 fannlil, 2 ore departe de Pau la rèsárad.
19. Petrall cu 180 farmlff, 1 ora departe de Vitrimco, la résárit.
20. Coteana cu 70 fanulA orà departe de Petrult la rèsdritri.
1
21. Perm= cu 60 familti, 1 orA departe de Coteana la rsäritä.

22. Apano-Perniaeo cu 70 familff, isa orä departe de Perniaco, la Sudü.
23. Alvan cu 95 familif li;, orä departe de Apano-Permaco la rsäritti.
24. Palio-hori cu 65 familti 1 1/2 orä departe de Alvan la sud-vestfi.
25. Drau§te cu 110 fannhi, 2 ore departe de Cornu la rèsäritä.
26. Calogrian't cu 70 famihi, 2 ore departe de Paho-horl §i. Cornu.
27. Cltnovo cu 210 famthl, 1112 ora departe de Coen la nordit.
28. Nevoda (Ventzsta) cu 250 famthl, 2 112 ore departe de Clinovo la vestil.
.29. Godova§dt 85 farnilif, 2 ore departe de Costeana la vestd.
30. Costeana cu 350 famthï, 3 112 ore departe de Nevoda.
31. Buronzea ea 100 fanubl, I orri departe de Gudova§di la nordti.
32. Coclf cu 60 fauna 1 1/2 orb,' departe de Buronica la rsärit.
33. Lujuti cu 50 famthI, langá Schneasa la fe'säritti de Cocli.
Sate si orasele tow românescI situate pe pólele occidentale ale
muntelul Pindü : coprinse in, Epirii
34 Calaritt (Calantis In lunba gréca) cu 300 familti, situatti 12 ore departe
de lamna la sud-estä.
:33. Siraett eu 700 Unilu, 1 ora departe de Calariti, spre nordtl.
36 Palio-hort I:u 110 familli 1 orá departe de Stracg spre nordti.
37. Maluehl cu 300 farnila, längá Stracil spre vestä.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
69
In districtul de Minciti (Metovo) :

38. Orhselula 1112nciti pe deplinti românescil cu 1200 familii, situatil pre mun-
tele Pindti, 12 ore (40 kilometre) departe de Orasulil lanina spre est-nord-
estil.
39. Malaca§i cu 250 famihr, pe polele orientale ale Pindului, 3 1/2 ore departe
de Mincig la rès'Arittl.
40. Amera (Meha), 3 '12 departe de Minciti la nordii-eslil cu 100 famila.
41. Chiare cu 150 famihY, 1/2 orh departe de Minciti spre rstirit.
42. Vutunosti cu 50 famihY, 2 ore departe de Chiare spre apusti.
43. Cupfléra cu 200 familfi, 2 1/2 ore departe de Amer spre sud.
Orasuld Mincig (Metovo) cu susil çlisele cincY sate, Malacasl, Amer, Chiare,
Vultunos i CutuflénY formez exarhia bisericescä, (Ilse de Metovo, care nu
depinde de archiereuld local , ci d'adreplil de patriarchih care recunósce
numal Exarchul ales de Romanfi locuitorT aY orasuIuT. MrnciU (Metovo).
In Cantonulü de Hasa, "'litre Thesalia, Epirti si Macedonia, si de-
pendinte din Tricala, parte din Grebena :
44. Palteng cu 50 familiY, 5 ore departe de Mmciti spre rsrit.
45. GeneraziU cu 40 &milli', 1 1/2 orh departe de Paltenil la sude.
46. Sturgea cu 45 famila, 1 or departe de Generazill: la salt
47. Harziazli cu 50 farnilil, 1 orit departe de Sturgea la sud.
48. Ciorata cu 60 farmlii, 2 ore departe de Harziazli la sudil.
In. Cantoaulti ZagorI pe pólele occidentale ale Pindulul i spre
nordü de orapIti Ianina, sunt situate urmAtórele sate romiinescl :
49. Dragailt, cu 150 familil, 6 ore departe de lamna, spre nord-estil.
50. Trestenicg cu 160 familff, 1 or departe de Dragaill la nord.
51. Grebenzple cu 450 famihi, 2 ore departe de Tresteincti.
52. Florulu cu 150 familif, 1 112 or departe de Grebeniti spie nord.
53 Cernesi cu 200 familif, 1 '/2 or departe de Florulu la nord-veslit
54. Macrimli cu 150 farnilfi, 112 or departe de Cornesti spre apitsti.
55. Lacra (Laista in Greceste) cu 600 familif, 4 ore departe de Macrinili spre
nordti.
56. Dubrinova cu 450 familiI, i lia ora departe de Lacra spre nord-vesta.
57. Lepla cu 150 familiI 1. orá departe de Dubrinova spre apus.
58. Palio-hori cu 120 farnilii, 1 orh departe de Lacra spre nordil-est.
59. Blieasa (Vuvusa in (receste) 170 famihI, 4 ore departe de Lacra spre
rsrittt.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
70
In Districtulü de Grebene situata pe pólele orientale ale Pindului

se aflä urmatórele sate si oräsele romanesci :
60. Perivoh cu 750 familii, 2 ore departe de Bheasa spre rès6ritil; 6 ore departe
de Minciu (MeWo) spre norda.
61. Turia (Crania in Grecete) cu 350 de familii, 5 ore departe de Perivolt
la sudil-estii.
62. Abe la en 400 famila, 1 oil departe de Perwoh la norda
63. Smixi ea 120 de fannliI, 2 III ore deparle de Abe la la nordil
6. Samargna cu 1500 familif, 2 ore departe de Simm la nord-vest
In Districtulti de Colnita pe pólele occidentale ale Pinduluil se aflä
urmatórele sate romanescl :
65. Farm cu 250 fannhi 1 112 ora departe de Samarma la nordil vestrt
66. Armata cu 70 familif 2 ore departe de Samarma spre sud-vestil
67. Breaza en 120 fatmlif, 1 1/2 ora departe 'de Samarma la sudtt.
68. Pa.vi cu 100 familiI, 3 ore departe de Samarina la apusrt.
69. Paho-seli en 150 farnihi, 2 ore departe de Padi spre spars.
Pe langh susü arätatele sate si oräsele, locuite nutnai de Romani,
in eari nu existä nici o farmliä grecéscd, turcésca, bulgäréscä, jida-
néscd, saü de alta ortginä, mai sunt o multime de alte sate st o-
rase in Thesalia i Epira, a carorit populattune este mixtä, adica
compusa de Romani, Greci, Turd, Albanezi i Jidani, precum spre
exemplu sunt Orasele Ianina, Preveza, Arta, (in Epir0); Larisa, Tur-
nave, Ceariceani, Domoco, Cardita, Velestmu, Armiro, Volo, Marti-
nita, Portarea etc. (in Thesalia). .51 in genere mai in töte satele st
térgurile Eptrului si Thesabei, i mai alesti in timprt de tarng, exi-
sta unit numril óre-care de Romani, earl sunt acolo comersanti,
mesterI st industriasl, tara prm sate se ocupa cu crescerea si imMul-
ttrea vitelorti.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
71
PROCESa-VERBALÚ No. 26.

EDYNTk ORDINARA - VINERT 8 FEBRUARIU 1880
Membrii presinti : domniI Hasda B. P., Lauriana A. Treb. ,

Sion G., Manin , 111ilrbisederg P. S. S. Episropa , Urechia V. .,
Anrelianu P. S., Paraloaln E , Trcindzd D., Felix I, Sleftinesen Gr,
Sub presedinta d-lui G. Sion.
Dupa cetirea i aprobarea procesului-verbalti alü sedintel trecute,

se comunica o adresa din partea d-lui de Huller, membru al Aca-
demieT din Viena, prin care tramite Acadennei Romane o disertatiune
in lmiba germana despre romanismulti celui de alti duoilea imperi
bulgarti sub dmastia Asanilora.
Se primesce cu recunoscinta, recomandandu-se Sectiunil istorice.
Se citesoe o adresa. din partea Bibliotecest centrale din la.;,1. prm
care constata ca ea nu poseda nic't una din publicatiunile Acade-
miei Romane.
Se decide a se tramite tóte publicatiumle in Cate dou6 exemplare
cerndu-se tota deodata de acolo 10 exemplare din Letopisite, prima
editiune.
D-lü Gr..Stefeinesru presinta procesula-verbalti al Sectiunil sciinti_

fire, prin care, dupa insarcinarea ce i s'a datti in sedinta precedinte,
se pronunta asupra valorii observatiumlorti meteorologice facute la
1879 in Braila de catre dr. St. Hepites. Sectitmea crede opoitunti
a se publica aceste obserVatiuni in Analele AcademieI, d'impreunä cu
diageaina ce le insotesce.
Opiniunea Sectium1 se aproba.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
72
Da Laurianii desvoltA urmatórea propunere

« 1. SA se cumpere immediata pentru Academia :
«a, Unü orologiti cu pendula,
«b, Unü barometru,
«r, Ural termometru ,
«d, 0 busola,
«2. Aceste instrumente sä se aseze in sala Acaderniel. Scriitorit
«Academiet, sub directiunea a -4'0: membrit din Sectiunea sciintelorü
esacte, sA faca observatiunI pe fie-care di de trel ort: diminéta, la
«méda-di i séra, i sa le Insemne.
«3. S. se insarcineze unulü saü duoI membri din Sectiunea Klin-
g telorü esacte a face observatiunt astronomice pentrn determinarea
«meridianulul, dupa care sa se póta aseda unü radranü in gradina
«botanicA dindératulti statuel lui Mschain.
«Observatiunile se potü face de o cam data cu teodolitultt. care
Ise aflA in cabinetulti de fisicalie.
«4. Duol saü treI membriI din Sectiunea sciintelorü esacte sa se
«insarcineze a merge la Scóla militark a intra In relatiune cu ma-
«iorulti Capitanénu, a lua cunoscintA despre instrumentele rneteorolo-
«gice siastronomice ce se afla acolo si a raporta la Academia.
«Data este acolo miü mat bunü teodolitü, sa se céra de la d-lti
«maiortt cu impruMuta pentru observarea meridianulut. S. se in-
«formeze daca este acolo unü bunü cercti. meridianti, dacA e ase-
«data si se pota face observatiunt cu dinsulti si sa raporteze la
«Academia despre acestea pina la Vmerea vntóre, 15 Februariù 1880.
«5. Acet membri din Sectiunea schntelorti esacte sa se informeze
IdacA sa afla in Bucuresci de vendare vre-unti cadranü calculatti
«pentru latitudinea geograficA 44°26'0". In casü canal s'arii afla, sa
«se cumpere, in casü contrariü sa se comande la Paris sail la
«Viena..
D-lit Gr. Stefcineseu observA ca nu se pifite dispune de fondurt In-
nainte de intrunirea Sesiunit generale.
D-ltt Lauriaml, rspunOnda la acésta obiectiune, amMtesce prece-
dentult1 cumprarit unet colectiunt numismatice dupa propunerea
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
73
d-lui Sturdza, pentru care Sesiunea general& a. datü mal In urma und
bilt1 de indemnitate. D-sa nu se indoesce ca Sesiunea generala va
aproba ua cheltuiala atâtil de utila i chiarü necesara.
D-111 Haretu face mal multe òbiecti'uni asupra elementulul practicil
alü propunerii d-lui Lauriantl, §i anume : termometrulil serve bine a-
fara , iar nu In camera ; o pendula bun& este prea scumpa ; obser-
vatiunile, pentru a fi adevèratil sciinifice, trebuescg acute cel pu-
tint/ din ora In ora; meridianulil este deja determinatü la San. no-
litara, dar nu 'Ate servi pentru Bulevard , unde se cere o determi-
nare a parte; fiindü necesitate de a se determina numai directiunea
meridianului, acésta se póte face lesne si cu teodolitulü d-lul mem-
bru Bacaloglu, far& a se aduce acela de la Scóla mihtara, a carui
asedare aril 6 pré anevoiósa ; apol însI asedarea cadranului ca
si acea busolei este scumpa. D-la Haretu crede ch Academia aril face
Ira bine de a cumpra instrumente si de a le tramite prin distric-
te , de unde sa se comunice apoi observatiunde !Acute acolo , care
ne hpsescü de o camdata mai cu desvérsire.
D-la Sion cere a se trämite propunerea d-lul LaurionA la Sectiunea
sciinfifica.
D-lti Gr.. Stefnescu mantine opiniunea sa de a se4astepta pina la
Intrunirea Sesiunil general6
D-Itt Laurianti insistä de a nu se amana mesurile de Iuatü, cu a-
Uhl mal mullü ci Sesiunea genarala este tot-dé-una impoväratä de
pré multe lucrari. Câtú privesce obiectiunile d-lui Haretu, d-la Lauriang
respinge din prmcipiü teoria de a nu se face nimic atuncI câni
nu putemü face ceva perfectil Daca nu avemü instrumente exce-
lente, sa ne multuminiü de o cam data cu altele mal puting bu-
ne, dar totusi sa facemü ceva. Perfectiunea in tóte este relativa si
gradata. Cheltuiala pe care o arri necesita propunerea D-sale, Warr.'
trece multü jeste 1000 lei, i D-sa sustine din noü cu iucrederea cä
Sesiunea generala o va aproba cu satisfactiune.
Ne mal flindü nimicil la ordinea Vet, sedinta se radica la 4 ore p.m.

p. Presedinte :
p. Secretarü-generala : B. P. Hasdeg.
10
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
14
SECTIUNEA SCIINTIF.ICA
PROCES-VERBALU No. 2.
EDINTA DIN 7 FEBRUARIa 1880.
Membrii presinti : domnil Aurelianu P. S., Baralogla E., Brdn*tì D.,

Felix L, Stefibiescu Gr.
Sub presedentia d-lul : Ein. Bacaloglu, vice-presedinte.
Sedinta se deschide la 1 orä d. am.
Sectiunea sciintificd, in numra de cinci membri, intrunindu-se a-
stil-clI pentru a's1 da pdrerea dacd tablourile de observattuni meteo-
rologice fdcute in anula 1879 de (la Dr, Stefan C. Hepttes la Braila,
observatiuni presentate de d-la Spiru Haretu, membru corespondentil,
in sedmta Acaemiel de la 1 Februariti curentii, si trdmise de chtrd
acésta in cercetarea acestel Sectiuni, a examinattI cu atentiune aceste
tablouri si avenda in vedere O. , dupd ardlärile autorulul, instru-
mentele cu caff observéza sunt procurate de la constructori cu au-
toritate in acéstä materid , avênda asemenea in vedere $ i cunoscm-
(ele observatoruluI, este de pdrere eä aceste observatiunI, impreund
cu diagrama ce le insotesce, merad sd, fie pubitcate in Analele Aca-
demiel.
Gr. SteftInescu. Ent. Bacaloglu. Dr. I. Felix.
P. S. Aurelianu. Dr. Brándzef.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
75
PROCESD-VERBALÜ No. 27.

:XDINTA ORDINA RA - VINERY, 15 FEBRUARIII 1880.
Membrif presinti : domnii Rasderc B. P. , Laurianic A. Treb. ,

Sion G., Maniu V., Illelehisedecic P. S. S. episcopti, Accrelianic P. S.,
Bacaloglu E. , Briindzei D,, Felix L, Slefeinescu Gr., Ghica Ion.
Sedinta se deschide la i or6. p. m.
Duph cetirea i aprobarea procesulul-verbalti alII sedintei precedinti,

Presedinte cornunicA o adresa din partea Ministeriului de Fi-
nance, prin care se trämite Academiel romane until vechiti sigilü co-
munalti.
Se primesce cu recunoscintä si se decide a se depune in colec-
tiunea de medalii.
D-Itt Presedinte face cunoscutti, cä prin d-lü A. L Odobescu a co-
mandatü sigiliele Academiei la d-lü Stern din Paris.
D-16 E. Bacaloglu, anuntandü discursulti sail de receptiune despre
Calenclarti, cu rspunsulti se insärcinéza (Ng Ion Ghica.
D-1ü. Sion, propunendú a s4 da unti ajutorü d-lui G. Popescu, care
a publicatü unü catalogü alü artilorti romäne esite in ultimii 6 aril,
cestiunea se amänä pinä la Sesiunea generalä.
Ne mal flindü nimicti. la ordinea cjileI, edinta se rädia la 2 si
jumätate re p. m.
p. Secretarti-generalü : B. P. Rasderc.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
76
PROCESÜ-VERBAL No. 28.

F.DINTÄ ORDINARA. - VINERY, 22 FEBRUARIÚ 1880.
Membril presinti : domniI Hascleil B. P. , Laurimil B. Treb.,

Ionescu N., Mania V., Melchisededi P. S. S. episcopula, Aurelianu P. S.,
Bacaloglu Em., Brânclzei D., Felix I., Ghica Ion.
Ledinta se deschide la 1 ord..
Dupä citirea i aprobarea procesuluI-verbalti alt edinteI trecute,
d-ltt Prerdmte comunia din partea d-luI profesora Kamtz de la Clujü .
impreunA cu o ad, esa scrish romanesce intr'unü modti care produce
cea maI plkutä impresiune asupra Academiel, lucrarea intitulata :
Plantee Romania hucusque cognite.
S. tramite la Sectiunea sciintificA, din sinulti c.reT d-lti Dr. Bránde
se insärcinézä a face despre acésta operä o dare de sémA.
D-Ri Dr. .Felix comunicA programa congresuluI alü treilea inter-
nationalti de igienk care unnézh a se tine la Torino in cursulii
anuluI, punendtt totti-o-dat5. cestiunea, daca n'arti fi bine a se trAmite
acolo unü delegatü si din partea Academia
Dupà, o discutiune la care laü parte d-niI Aureli«nu i Ion Ghica,
d-la Felix se ofere a pleca cu propriele sale spese pentru a repre-
sinta Academia la acelü congresti.
Propunerea. 8e primesce cu multumire.
Ne mal fiindi nimicti la ordinea chla sedinta se ridicA la orele 3

esi jumtate p. m.
p. Secretarü generalti : B. P. Hascl, a.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
77
'PROCES-VERBALti No. 29.

F.DINTÀ.' ORDINARA - VINERT, 29 FEBRUARIÚ 1880.
MembriI presintl : domniI Hasdeü R P., Laurianü A: Treb., Sion G.,

Maniu V., Melehisedocü P. S. S. episeopü, Aurelianu P. S., Bacaloglu E.,
Brdndzei D., Felix. L, Ghica Ion, Stefünescu Gr.
Sedinta se deschicle la i oil.
Dupä cetirea si aprobarea procesuluI-verbala ala seclinteI prece-
dintI, se comunicA dou cererI din partea d-luI G. Popescu : una
insotitä de unit manuala manuscriptü de geografia trilorü romane ;
alta anuntianda cä a coinpletata notitiele sale asupra bibliografiei
romane din ultimil anI ; ambele ceré'nda unit ajutöra din .partea
Academia Se decide a se trasmite prima petitiune la Sectiunea is-
toricä, iar cea-l-altä la Sectiunea filologia.
Se succedii apoI urmätcírele comunicatiunI:
1. Din partea d-luI A. Odobescu, din Paris. cum cä Institutulü
FrancieI si alte societätI de acolo aü primitil schimbula publicatium-
ora lora pe publicatiunile AcadenneI Romane.
2. De.claratiunea d-lui advocatü G. I. Perieleanu, cum cä se in-
sarcinézä cu pläcere de a pleda intr'una moda gratmtü in proce-
sula intentatü de Cara Academia Romanä d-lui Constantma Zappa,
oferirea primindu-se cu recunoscintä.
3. D-la Barack. bibliotecarü universitara de la Strasburg, mull,u-
mesce pentru trämiterea publicatiunilora AcademieI Romane.
4. D-la sculptora C. Cauer, anuntA eh monurnentula funerara alil
repausatuluI academica A. Papia Ilariana este aprópe gata, cerênda a
se trämite înscriptiunile ce vora avé a figura pe pieclestala. Se de-
cide a se comunica acéstä cerere d-luI Odobescu, care fusese insär-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
78
cinatü impreunl cu d-la A. T. Laurianii, cu elaborarea acelorti in-

scrip tiunt
5. Bibliotecarulü univarsitarti din Ia0 rspi:inde Academiel Románe,
ca din prima editiune a Letopisitelorü Moldovel nu posea, nicl unit*
depositü.
6. D-lü Puscariti trAmite unü modelü perfectionatti alü instrumentu-
luI stereometru pentru a înlocui pe celü provisoriti, pe care îlti depu-
sese .pc,ntru a concura la premiulü Lazarü.
7. D-nil Dr. Felix si Dr. Bránclza depunü cliscursurile lorü de re-
cep tiu rte.
Ne mal fiindü nimicü la ordinea cJilei, sedinta se rädich la 4 ore p.m,

Presedinte : Ion Gliica.
p. Secretarü generalü : B. P. Easdett.
PROCESO-VERBALe No. 30.

EDINTA. ORDINARA PUBLICA - VINERI 7 MARTIE 1980.
MembriI presintI : dommI Rasdeti B. P., Laurianü A. Tab., Ioncseu

Maniu V., Melehisedea P. S. S. episcopil, Aurelianu P. S., Brándza D.,
Bacaloglu Em., Felix I., Ghica Ion.
Sedinta se desclude la 1 ora.

Dupa lectura i aprobarea piocesuluI-verbalü aid sedinteI prece-
dente, se procede la lectura urmätórelorü memorii i notite :
1. Da V. A. Ureehia face o comunicatume despre calgoria lui

La Motraye la Tighina, lu tunpul petreceril acolo a 1111 Carol alti XIV",
arátândü cu acésta ocasiune, în conformitate cu maI multe alte scrierl
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
714
sincronice persistenta elementuluI romanescü in asa numitulil Bud-

giacri i chiarü in Dobrogea Notita intréga se adauga in anexa
2. Cu ocasiunea notitei d-luI Urerhia, d-lis Hasdeg comunick Óre-
carl detalit asupra moduluI cum s'a introdusü treptatü elementulü
bulgard in Besarabia in urina anexarif el' la Rusia. si insista asu-
pra punctului, ca in epoca acelei anexari nu era nier o diferinta et-
Inca intre Besarabia de susü si acea de jog.' , ambele flinda conside-
rate ctr egalmente romane îti ase(lamêntulti data BesarableI de catra
impratul'Cr Alexandru I la 1818.
D-la Dr. Brandzg face o dare de silmä despre partea I a publica-

tiunii d-luI A. Kanitz : Planta, Romanice hucusque cogditc e , care co_
prinde dintre plantele thalamiflore pi calyciflore 1076 specil, aratate
ca crescêndü in Romania dupa indicatrunile luI Czihak, Szabo,
Edel, Guébhard, Léveillé, A. Schott si ale D-rului Brandza.
Pe langa acestea, opusculula d-lui Kanitz , maI cuprinde cate-va
specif, aratate dupa indicarile lui Schur, lanka , etc. , ca crescêndu
pe fruntariele despre Transilvania i Banatü, precum si cate-va date
botanice despre Dobrogea. D-lü Brdrazd arata ca, de si publicatiunea
d-lui Kanitz nu coprmde observatiunI personale sr nu este coinple-
ta, nefaandri mcI o mentrune de observatiumle lul Hoffmann si al-
tiI, ba nu este mel cu totula noua, fiindü analoga cu iidroductignea
Prodromulgi Florei .Romgne de Dr. Breinda, cu tóte astea este o corn-
pilatiune laborrósa i interesanta.
Terminandil, Dr. Brdn,dzei nu se Indoesce ca Academia se va grabi
de a multurni d-lui Kanitz pentru cä o tine in curentü de lucrarile
sale botanice.
D-la Hasdeg comunica o notita facuta la 1871, de care P. S. S.

episcopula Melhisedecg, despre manuscriptele romane ce se aflaü a-
tunci in biblioteca reposatului episcopü Diomsie de la Buzau; mai
nuscripte fórte importante, nu numai cronice i cartI bisericescI, dar
pi asa nurnitele calif poporane In redactiune veche : Alma) dria,
6'crisórea l Christosii, Trepetnicg, Gromovnieg etc.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
80
Cu ocasiunea cornunicatiumi d-lul Ilasdea, d-lil Ion Ghica da-

amnunte asupra originel bibliotecel reposatulul episcopti. Diomsie
$ i asupra.fasei in care se aflä ea actualmente.
D-lti Baral9ght citesce o notitä" despre materia radiantd , a patra

stare de agregatiune a materiel, ipotesä emisä pentru prima árd in
trécatti de dire Faraday. Recentele experimente ale lui Crookes, prin
carl se Incérca a da acea ipotesä ca ceva demonstrabilii, sunt in-
teresante ca fapte , ca fapte inse carl mal -bite se explica prin cu-
renturi electrice in gola si nu ne obligd de a admite existenta mai
teriel radiante. Miscdrile radiometrulul sunt si ele putinil decisive ,
de Óre-ce ele nu probéza altd-ceva de Ma numal dt. miscdrile un-
dulatore carl propagä lumina, caldurd etc. , st aril puté prin cioc-
nirl sa producd si repulsiuni , se esecuta mal lesne in spatiurt cu
aerti. rdritil. In fine, influenta magnetilora asupra. lurninel electrice ,
efectele calorice a fluxulul electricil in tuburl Geissler si alte asemeni
fenomene, sunt cunoscute ca fapte, rmane inse fárte problematicg
dacä ele necesitéza si mail alestt dadi ele demonstréza existenta ma-
teriel radiante.
Sedinta se rädica la 4 ore p. in

p. Secretaril generala : E. P. Hasdeii.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
81
ANEXA E.
Muni lorh,
Asertiunile cele mal surpringtóre B'att facuta de diplomati, adesea-

ori, in interesulü causei lorü. Nid conclusiunile sciinei, nid evi-
denta cea mai stralucita n'aa opritü diplomatia pe acésta cale, din
momenta mai ales& ce a sciuta ca indaratula sea sta gata sal sustina
asertmnile, ori cala de neintemeiate, o numerósa i putinte ostire.
Una din acele asertiuni surprinltóre a fosta mai anil trecuti a-
ceea ca Budgeaculh Basarabiel fusese o téra cu totulü desertata de
Romftni si ocupata numai de Tatari Inca de mai multe secule.
Negresita ca la asemenea asertiuni s'ati rspunsa victoriosa, to-
tusi am creluta utila a insera in Analele Academiei unele date
proprii a lumina cu lumina adevrata acéstá" cestiune radicata de o
diplomatie mteresata.
Unulü din scriitorii putinü cunoscuti intre noI, necunoscuta lui

Sincai inse, este La Mottraye. Era ne ofere câte-va pasage fórte pre-
tióse asupra intrebäril : Era sau nu Basarabia sudieä t6rei locuitä de
_Romani ori numai de Tätari ? Voma aduce indata aceste pasage,
dupa ce vomü fi amintita ceea ce credemü utila a se sci despre
La Mottraye si despre operele luI.
La Mottraye, martura oculara a petreceril regelui Carolü XII la
Tighina, este, dupa mine, o fantfina istorica cu multa mai pretiásá
de catil tóte cele de ordmara consultate. Voltaire nu era de pa-
rerea acésta pentru ca avu de a definde in contra atacurilorü lui
La Mottraye opera sa Histoire de Charles XII. Se scie cá marele enciclo-
pedistil franceza a imprirnata opera acésta pentru prima data la 1731
adica cati-va ani mai in urma publicarii operelorü lui La Mottraye.
Acesta atka immediata scrierea lui Voltaire in opulü ce publica cu
titlula //marques historiques et critiques sur l'histoire de Charles XII»
imprimata in 1732.
11
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
82
Asemenea cértä sustinu Voltaire si in contra lui Nortberg, cape-

lanulü regelui Caro hi, care publica la Stockholm in 1740 dou voltune
in folio in limba suedesa cu titlulü «Istoria lv Garoli al XII-lea, regele
Suediet». Voltaire a pututü citi lucrarea hit Nortberg in traducerea
francezil a lui Warmholtz, tiparita la hlaga (1742), trei volume in
quarto. La Mottraye si Nortberg atacasera, pre Voltaire, convenindEt
ambit ca acesta e mai ltü tmü scriitord fantasticü iar nu ulna
istoricü. Voltaire, care a rspunsü in o editiune ulteriórti a operei
sale la criticele ce i ee facusera (1), e departe de a fi radicatti in
asemenea rspunsuri Mite obiectiunile si de a fi intirnpinatil tóte
criticele provocate. Cu totil respectulü ce cata sa intalnésca nu-
mele marelui scriitoril francezü, DU puternü sä nu ne ammtimü
propria lui declaratiune catra doctorulü Poissonnier care, intorsti
din Rusia, merses s. visiteze pe Patriarchü la Ferney si cutezasc
sal arate numerósele erorT ale ultimel sale cärti : «Histoire de l'cm-
pire de Bum sous Pierre le grand.». Voltaire aril fl rspunsil lul
Poissonnier : ilLOJL ann, les Busses 9dont donné de si bonnes pelisses et
cje suis très frileux.» Inteadev6rü «Charles XII» ala lui Volaire, ca si
gilistoire de l'empire Busse», trebuescü a fi citite numal in confruntare
cu opere, póte mai putinü bine scrise, dar mai putinü partinitáre
Rusilorü.
Vomit observa aci ea' Voltaire, daca partmesce lui Petru,. nu se
declara mai putinü scrutorii de lucruri drepte. hi ediOunea de la
1748 face o lung digresiune prin care IV ride de scriitora earl se
departéza de adev6rü. La acístä ocasiune Voltaire platesce unü tri-
butt) de lauda uimi istoricü romanü prin vorbele urmätóre (p. 127) :
En mome grec, un mome latm écrivent que Mohamet II a livré toure la
.ville de Constantinople au pillage; gull a brisé lui meme les images de Jesus-
Christ et qu'il a changé toutes les églises en mosquées. Ils ajoutent, pour
rendre ce conquérant plus odieux, qu'il a coupé la téte â sa maitressé pour
plaire â ses janissaires, qu'il a fait évenlrer quatorze de ses pages pour sa-
(1) Val! Notes tar les remarques ele La Mottraye

VedT declaratuinea luT In privinta. luT Nortberg din editmnea de la 1748 tg scrisórea luT
eXtrit Nortberg dm 1744 in 8°, 16 pagmT dupg crtirea tradueeriT lul Warmholtz.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
83
*voir qtd (Pew: avait mange nu melon. Cent historiens copient (,es miserables
«fables; les dictionnaires de Europe les répétent. Consultez les véritables annales
*turques recueillies par le Prince Cantémir, vous verrez combien tons ces nip-
«songes sont ridicules..
Voltaire, care lhuda pie Cantemir6 ca istorica, a greitil si elti ca
atati istorici pre earl i-a criticata. Mare le scriitora n'a consultatil
tóte fântânile de can puté dispune scriindü t Histoire de Charles XII.»
Se ciama aci câte-va din aceste fântâni :
J. «Les campagnes de Charles XII roi de Suède par Grintacet, 1707, 2 vol. in 18°.
2. Mémotres pour serv a l'histoire de Charles XII imprimés par le secrétaire
hollanclais Theyls. Leyde, 1722, in /2°.
3. (?) Charles XII de Limaret 1709 (?) Paris.
4. Carol XII de Schmans, Hale 1719-1720.
5. Remarques historiques et critiques sur l'histoire de Charles XII, par Mr. de
La Mottraye, 1732, in 12°.
6. Remarques sur l'histoire de Charles XII de Voltaire, par N M. (Nemetz),
Franefort 1738, in 8°.
7. Histoire de Suède sour le régne de Charles XII, par Limiers, 6 vol. in 12°.
La Haye 1740. Prima editjune e din 1720.
8. Histoire mihtaire de Charles XII roi de Suède depuis l'an 1700 jusqu'a
la bataille de Pultava, sécrite par ordre expres de Sa majesté, par M. Gustave
Adlerfelt chambellan du Roi. On y a joint une relation exacte de la bataille de
Pultava, avec un journal de la retraite
*
du roi a Bender. Amsterdam, 1740,
4 vol. in 12°.
9. Hist. de Charles XII roi de Suède, par I. A. ,Nordberg. Stokholm, 1740,
2 vol., in fol. (in hmba suede*.
10. Histoire d'tin seigneur polonais (Poniatowski) sur l'hist. de Suède par
M. de Voltaire 8°, 1741.
11. Hist. de Ch. XII, de M Nordberg, traduite du Suédois par Warmholz. La
Haye, 1742, 30, in 4°.
12. Anecdotes du séjour du roi de Suède h. Bender, ou lettres ae M. le Baron
de Fabrice pour servir -d'éclaircicement à l'hist. de Charles XII. Hamburg, Chez
Chretien Herold, 1760.
13. Réflexion sur les talents militaires et sur le caractère de Charles XII, par
le roi Frederic II. 12 exemplaires Berlin, 1760, (Nu citézh pre Voltaire).
14. Voyage de deux français en Allemagne, Danemark, Suède, Russie et Po-
logne, fait en 1790-92, par M. Portia de Piles, 5 vol. in 8°, Paris, Desemne 1796
15. Mémoires concernant l'histoire de Charles XII, publiés par Gust. Floderus,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
84
in 8°. I-1V volum, Stockholm, 18[9-26, (note forte numerOse i forte minu-
iiúse reculese dupü valetuld sea Hultmann) Originalultî e Li bibl de Upsal.
46. Histoire moderne des etats Européens par Scholl., 46 vol., 8, Paris,
1830-1834.
17. Histoire 1e la Suede par Geyer, 1 vol , grand in 8%, Paris 1843.
18. Carl. XII 's brefvexling Correspondance de Charles XII, principalement
avec sa soeur la princesse Ulnque Eléonore, de 1698-1709, par P. A Walt-
mark, 1830, in 80 (suedeze).
19. Qwe a Carolo XII post pugnarn Pultavensem de pace acta sint et (lure
fuennt consiha Gcerzii. Dissertatio academica.-auctore F F. Carlson. Upsalice,
1848, in 8°.
20. Récrts de histoire de Suede par Fryxel, (in suedeza).
21. Lettres médites du roi Charles XII, texte suédois, traduction française,
avec introduction, notes et fac-simile, publiées par M. A. Gertroy. Paris, impri-
mene impériale, 1853, in 8°.
22. M. Kogtilniceanu, fragments tires des chroniques Moldaves et Valaques,
pour servir a Phistoire de Pierre le Grand, Charle8 XII.
Este stranid ca Voltaire, care-0 imprimä opuld la 1731, sä nu fie
cunoscutil ort sä nu fie voita a cita din acest1 scrittori, unit multd
anteriori lui. Niel opera anornind a cavalerulul R., publicatd In Fran-
cia înt flindd in viéta Carolit alti XII-lea, dupä cererea Duceset de Bur-
gonia, nict opera lut Limiers, cu atätü mat putind a lut Schmaus,
pubhcatd la Hal in 2 volume in 8° (1719 la 1720), si Inca' cu a-
tâtil mat putinii opera atätil de remarcatd a lui La Mottrage n'ati
fostd puse la indemâna 1111 Voltaire? Ce-1 maI multü, acesta con-
fundä si mai apot o scriere in loculü celet-l-alte. Asa in prefata de
la 1748 confundd critica lui La lilottrage cu cartea intitulatd « Re-
marques (run seigneur polonais sur thistoire de Charles XII» care este
opera Comitelia Poniatowski tipitritd la 1741!
Dar ce vonit (lice Inc . de asertiunea lui Voltaire din urmätó-
rele edipunI, in earl' scrie cd La Mottrage a fostil servitorulii, do-
rnesticulü luI Fabriciü, amiculd favoritü ald lut Carold XII?
La Mottrage, n'a fostü domesticuld lul Carold XII ci und inv6tatd
cAlètord, care, cum o putemit vedé in chiarü opera lui, tipäritd la 1727,
(pagina 12, tom. II) a fostü cu distinctiune primitd de Carold XII si
íJe Fabriciü. la Bender.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
85
Dar, lasanda de a ne ocupa de 'erorile voluntare :;li nevoluntare

ale lui Voltaire, sh facem cunoscinta cu insasi opera luI La Mot-
traye, de la care ne aturt propusti de a aduce informatiuni despre
popuNiunea ro.manésca a BasarabieI sudice.
Cartea lui La Mottraye se intitulézA : v Voyages du Sr. A. de La .Mid-
traye, en Europe, Asie et Ai ripe, oh ron trouve zuze grande variété de
recherches géografiques, historiques a politiques, sur r Italie, la Grèce, la
Turguie, la Tartarie Crimée, et Nogaye, la Circassie, la Suède, la Lapo-
nie, cee. comme aussi des relations fiddles des événemens considérables ar-
rids pendant plus de XXVI années gue rauteur a employées dans ses
voyages; comme de la Bévolution en Turguie et du dethionement du der-
nier Sultan : _De la guerre entre les Tares et les Russiens, et de la paix
canclu6 sur le Pruth, ou taut, ur était présent : des affaires et de la con-
duite du feu Boi de Suède a Bender, et pendant les guatre années qu'il
a été en, Turguie : de son retour en Suède, de ses campagnes en Nome-
gue, de sa mort, el des changemens arrivés la dessus. Ouvrage enrichi
dun grand nombre de Cartes, plans, et figures en Taille-douce, représen-
tant des choses rares et eurieuses de rantiguité, comm,e des Medadles, In-
scriptions, Idoles, Lampes et autres restes des anciennes Vales, Colonies et
Peuples, ou des productions derart &c. de la Nature &c. Dou volume in
folio tipdrite la Haga, la Johnson et J. van- Duren, la anulti 1727.
In tomulti ahl 2-lea alü acestet opere, de la capitolulti I pinri, la
pag. 210, aflhmü numeráse locuri uncle La Mottraye se ocupä de
elmeni si de lucruri cari interesízd. propria nósträ istorie.
La pagina 10 La Mottraye, nvânclii cAltoria sa prin Tulcea spre
Ismailtl, trece o insula, apoi :
«Aprs en avoir traverse une autre plus petite, nous primes un bateau pour
cIsmaeli. C'est une ville assez spatieuse, avec une belle mosquée, batie par feu
«Ismael, Kislar-Aga du dernier Sultan, a qui ce Princ e l'avait donnée pour son
«apanage.
«La phipart de ses habitants sont Valaques on Moldaves. Ils payent leur
gbaratche direetement A la Porte et semblent préférer la domination immediate
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
86
sa celle des Voivode,; qu'elle donhe a leur pays. Nous traversAmes ensuite un
,,désert de vmgtcinq A trente lieues, oît commence la Tartarie d' Akerman. .le
d'appelle désert, A. cause que nous n'y rencontrAmes que deux ou trois hutes,
«faites par des gardeurs de chevaux, dont nous vîmes divers grands troupeaux,
«qui paissaient l'herbe ça el lh. Nous gagnâmes le 9 de Juin d'assez bonne
.heure Canchani, petite ville ouverte, et qui est comme la capitale, de cette
1Tartarie : elle obéit au Han : Ses principanx habitants sent Valaques et Mol-
Aaves, online it Ismae
Asa tiara din primul pasü alü lul La Mottraye in Budgeacsa, afla a-
bia dou trd colibe de Marl pazindil herghelil de cal In stepele
Basarabene, iar la Ismail si Cauceni ca principal locuitorl pre Romanl.
Daril ce'l pasa diplomatiel de asemene adevèruril
TotusI, Domnilora, noI sh continuarnt. a le urmki in paginele ur-
matóre ale operel luI La Mottraye.
La pagina 31 (tom. ID autorul visit& tabera lul Carolü XII la Var-
nitza. Ela ct planulü acestel localitatl si ne spune : «c'est un petit
«village de Moldaves et de Valaques.»
MaI departe, mergêndil tocmaI la Akerman, La Mottraye spune :
«Nous traversames divers villages d'Akerman, qui etaient habités
«par des Moldaves et des Valaques.» (pag. 38)
Despre Mari qice La Mottraye, ca eI nu iubeall sä stee in una
anume localitate «ils n'aiment pas a rester longtemps dans un meme
«endroit, surtout lorsqu'il n'y a rien a piller.» (pag. 125)
Antagonismulil dintre Tatarii veneticl in Basarabia i dintre Ro-
maniI adevratI stapanI aI loculuI se póte vedé si din Imbratisarea ce
cestl din urhia, Roman% daü causel luI Caroltl XII. Pe candri Tata-
riI sunt pusl de Turd sa inconjáre tabra de la Varnitza, ca sa o-
blige pre Carolil XII a se supune ordiniloril din Constantinopole,
Wang moldovenT cu felurite stratageme mntroduci in Varnitza, la
Carolil XII, care cu proviziunI.
Faptele aceste, relatate la pag. 133, tom. II,. cum erall posibile daca
aril 11 fostil adevrata ca Budgeaculil nu era locuitil de moldovenI ci
numaI de orde barbare, -Marl, turd ? (1)
(1) A se consulta : Histoire philosophique et politique du Commerce, de la navigation et
des colonies des anciens dans la mer Noire par Formaleont. Venise 1789.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
87
SA terminAmil amintindü ceea ce ice i Peyssonel (1) in privinta

locuitorilorü unorü loalitAti din Basarabia :
«La Bessarabie, aniourd'hui le Budgeac, est une grande Province des Rats du
Khan. Les principales places de commerce qu'elle renferme sont Bender, Kaw-
schani, Akkerman, ly, Ismail et Kichela. Bender est la plus importante. Elle
est grande, trés forte et trés-peuplée. Il y a dans cette ville des rayas Molda-
ves... Leur nombre &gale et petit ître snrpasse celui des musulmans... Katy-
seiani est une ville située a six lieues au slid de Bender: elle est habitée par
des Tartares, des Moldaves
«On trouve dans le Budjac plusieurs bourgs et villagei le long du Niester,
depms Akkerman Jusqu'd Bender; on les appelle Jali-Keuiter ou les villages du
rivage; ils swat presque tons habit& par des Moldaves
Moldoveni pretutindene , chiarô. i alaturea cu TAtarii invadati,
dar nu numaI TatarI! D'aceea cartea «.Nouveau Ware du monde», ti-
pArita la Paris in MDCLXI, la pagina 881 dice cA Basarabil este
térA a Moldovei : «Le turc possècle encore en Bessarabie, (pion
«tient pour une des provinces de la Moldavie, les vines de Kihn, Ber-
«men ou Moncastre. Ces villes furent prises par le Turc avec le pays
«en 1485.»
*
Permiteti-m1, Apre a termina, revinü la La Mottraye, IA-

sit
sandu-lü sA v spunA cA elü nu este de pArerea ca actuala nóstrA
Constanta sa Kiustendge, cum persistA guyernulü a o numi, este
vechiuln Xomi alü lui Ovidil. La Mottraye descmde mal la vale, dcirA
la Mangalia, pre care °lice cA Moldovemi (earl' o locuescil ?) o nu-
total Tomisovara, iar Turcil Pangala i acolo se grAbesce a intreba
pre ung popa crestinü de nu scie ceva despre Ovidü?
- Cum nu, respunde sântula pArinte; a fostü «unü sAntd cato-
«licü romanü care a sufentù martirulti pentru religiune!»
GAnditl, Dommlorti autorula lui Jrs Amandi» trecutù in ca-
:
lendarulti muceniciloril catolici!

Asemene : Viaggio in Valachia e Moldavia Milano. MDCCCXXII. - Id. Beitrage zur Et?
ropaischen Landerkunde von F. Grafen v. Karaczan, Wien, 1818.
(1) Ve41 Traité sur le commerce de la mer Noire de Peyssonel, Paris, 1787,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
88
Fie, no% voma ierta cu pläcere pre bietula pop oldvî O grecti
de lege, care nu sciu cine era Ovidü, darti 1111 mutt ierta.totti atätti
de lesne diplomatta falsificatóre istoriel. etnice a trilorti romane!
Am (list" V. A Urechia
PROCESG-VERBAL No. 31
EDJNT ORDINARN - VfNERI i MART1E 1881
Membrii presinti domnii: Alexandri K . Hasdeii D.P., Lauriam Á. Treb.,

.2Ifaniu V., 111elhisedecti P. S. S. episcopulli, brechia V. A., Aill-elianu P. 8.,
Bacalogh Em., Brandzei D., Felix L, Ghica Ion.
Se citesce si se aprobh procesulti-verbalti aid sedintei precedinti.
Se comunica o adresa din partea d-lui Codru Dragusanu, in nu-
mele societätii Bowinia jund din Viena, care solicit& de a i se oferi
unele publicatiuni ale Academia Acéstä cerere se aproba cu placere.
Se comunica o nou diagram& de observatiuni meteorologice, fä-
cute la Braila de d-litt inginerti Hepites. Se recomanda Sectiunii sci-
intifice.
D-Ii1 Alegandri rädicA cestiunea bibliotecei d-lui Mitica Sturdza

de la Scheia, care duph mformatiunile d-sale arÍ fi dispusa a o des-
face; o biblioteca fórte important& pentru istoria roman& mai in
specie si care, pe lang& cärT, coprinde unti numrti insemnata de
chrisóve, monete, porbete, arme istorice etc.
Urmilnda o discutiune, la care iaü parte d-niI lon Ghica i Ilas-
deti, se decide a se laa informatiunI particulare despre modalitatea
in care s'ar putó face achisitiunea acelei bibliotece
Sedinta se rädica la 3 ore p. m.
Presedinte : Ion Ghira.
p. Secretara generala : B. P. Hasdcli.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
PARTEA II
SESMNEA GENERALA DIN ANULU 1880.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SESIUNEA GENERALÁ DIN ANUIA 1880
PROCESa-VERBALÜ N6. 1
.EDINTA DIN 18 MART IE.
11Iembrii. presenti :
Din Sectiunea literarh d-nii: Alexam(;' V., Caradirmi I.. Ilaqdefi B. P.,
Laurianü A. Treb.,11Taioreseil T., Quinteseu N., Sion G.
Din Sectiunea istoric0. d-nit : Babcsiu V., Baritiu G , Hodosiu 1.,
Mani2 V., Melchisedecii P. S. S. Episcopulii, Papadopolii-Calimachg J.
Din Sectiunea sciintifich d-nil : Aurelianu P. S., Bacaloylu
Brandzit D., Felix I., Ghica Ion, Terlu IV., Vasici, P.
Sub presechnta d-lui : Ion Ghica
Sedinta se deschide la 1 orA.

Fac'èndu-se apelulti nominalti, se constata num-Llrulti suficientil al
membrilorti pentru deschiderea Sesiumi generale.
Se citesce i se aprobti procesultt-verbahl alü edinteI precedinti.
D-la Presedinte comunicanda ca, A. S. R. Domn'tor1lí a bine-voitä

a declara c va presede in persúna la deschiderea solemna a acestei
Sesiuni, se decide ca acea deschidere sá se facA. jol la 20 ale lunei.
12
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
90
Se comunicä adresele d-lorg membri N. Cretulescu, tu, Sturdza

Sbiera, earl' anunta ca. nu vortt lua parte la lucrarile acestel Sesiunl.
D-19 Babesiu face o declaratiune analóg a. din pariea d-lul membru
A. Mocioni, care e impedicata de a putí veni din causa morbului.
Se decide ca in diva urmAtóre, martl in 19 ale lima sa se tinA

sedintà in Sectiuni.
,$edinta se rtidictt la 3 ore p. in.

p. Secretarti generalti : B. P. Hasdert.
PROESe-VERBALÜ No. 2
EDINTA SOLEMN 'A DIN 20 MARTIE
Membrii presenV :
Din Sectiunealiterartt d-nil: Alexandri V.. Caragiani I, IJiTei B. P.,
Laurianii A. Treb., Maiorescu T., Quinteseu E, Sion G.
Din Sectiunea istorica d-nil Babesiu V., Baritiu G.. Hodosiu I,
:
Ioneseu N., .11Li i? V., .11Iddasedeert P. S. S. Episroplfi, Urechia V. A.

Din Sectiunea sciintiica d-nii- Aureliang P. S., Thraloolu E.,
Brdmlzti D., Felix I.. Mira Ion, StePwescu Gr., Tech( N., Vasici P.
Sub pre.:;edintia A. S. R. Domitormhti.
Sedinta se deschide la 1 orit
Dupa. cilirea apeluluff nominahl A. S. R. face nrmatórea alocutiune:

d)omnilortl! Bunt mandru a deschide prima sesiune ordinara a
«AcademieT Romane. Doresc din inim c. Iucrri1e AcieiiiieI sh fie
«folositóre J irnhe si hteraturel nó-Are nationale Num6rulti membri-
clorü flindtt suficientri, declarti descinsä se.ilunea Academic! pentru
(anulti 1880.»
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
91
Dupä invitaunea A. S. R., cl-la Hasdem cite'sce raportulü general,

alaturata aci în anexa, despre activitatea moralä si starea rnateriald
a. Acadel.niei in intervalulti dupa Sesiunea extra-ordinara.
Trec6ndu-se la. ordmea hiel, d-lü Bacalogla citesce discursulu sg

de receptiune despre Cuiendaru, urmändü apoI rspunsula din partca
d-lul _km Gki a, ambele avaidil a se publica in Ana le.
La orele 3 i jumaate p. m. A. S. R. radicil sedinta.
Presedmte : Carol.
p. Secreta.rü gtmeralü : B. P. Rascicti.
ANEXA A.
RAPORTLT GENERALÚ
AhCPR A
LLGRARILoRt EXEGUTATE IN CURSULt ANULUI DE LA SESIUNEA 18A PIN LA

SESIUNEA GENERALA DIN MARTIE 1880.
Alleta Vósträ Regalli,

Dolunduru coge,
Morbula colegulul noslru d-lu A 0 Iobeva a caruia lips din t,írä

,
a labatil o lacuna momentana, dar Mae resimtita, in smul Acade-

mici. in a chiamata a-la inlocui ici calitate de Secretara Efeneralü. toc-
mai atuncl cam' acesta sarcina a devenitü mai anevoiúsa.
lncep da prin a cere indulgcnta LAlorri Vóstre daca nu voal Ii
in stare duff indeplim misiunea cu acela deliciosü talentü de expu-
ncre. cu acea staruitóre ingrijire, cu acea ravna neobosita earl carac-
tcrisa intCunü gradü atalü de 'Malta pe emmentula nostru Secrelarü
generalü.
Lucrarile execulate de catre Academia in intervalulü de la Sesiu-
nea extraordinara si pina astacp, desi destulti de insemnate, aü fostti
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
92
totusi mai putine de cum ne-amil fi pututil astepta. Acésta provine

din diferite cause, dintre cari una póte cea mal esentialä este trans-
formatiunea radicalä luatri, de care Academitl , avénclti drepttit con-
secintä necesitatea de a no adapta treptata la conditiunile noului
organismil
Lucrarile asupra chrora cred de cuviintrt a atrage mai in spe-
cirt atentmuea Diuri Viistre sunt :
1. Prelangirea mismnil d-lui N. Densusianu, ineuviintath in Se-

siunea trecutd , ne a procuratri until not" avutrt materiala , din spi-
cuirea bibliotecelorri Ungarich si ale Transilvamet Raporturile D-sale
si intréga colectiune a copnlor si extractelorti pc cari le a adusa se
vorti punt) îu vederea D-lora Vósire, pentru a ri cercetate i apre-
tiate, ceea ce ne va convmge i mai mull, sperti, despre extrema u-
bbtate bi chiarti necesitale a unorrt asemeni
2. Colectiunea nóstrit numismatica s'a mai inavutitu prin cumpa-

rarea unor pretu5se exemplare din museutill principelui pe Monte-
nuovo, pentru call Academia a cheltuart numal 5000 lei , restulti
pintt. la 7600 Hindi acoperitri, cut intervemrea d-luT Dimitoe Sturdza,
prm o generósa colectti privatil. Pe langa acesta, prin aceeasT inter-
venire, Academia a priunttri mat multe exemplare importante in darri
de la principele Ipsilantrt si de la d-ltt Ormosz.
3. Prin gratiositatea Augustului nostril Suveranu , Protectorti si

Presedinte onorarti alt acestui corprt, s a pusti pe unti tunpri inde-
terminatil la dispositiunea Acadcmiel" Dipticula Monasbrit Bistrita din
Moldova in limba paleoslavidt, inceputti a se scrie pe la inceputulü
secolului altit XV-lea sub Vodri Alexandru cela Bunrt, urmandtt apol pina
la Stefand celti Mare si mal josti : un monumenta de o mare valóre
istorica prin am'eruntele cc ne cl. asupra origtmlorti MoldoveI i mal
Asti prin multimea numelorri proprii personale. O copiä duph a-
cestri dipticti s'a executatti sub direetmnea subscrisului de dare ser-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
93
viiulü centrala ala Archive lor Statulm, si - dupa ce se va termina

colationarea luI - se va depune in biblioteca Academiel.
4. Monumentula funerarü alü neuitatultil nostril colegü A. Papitl

Ilarian, cu care s'a insarcinatti Academia, a fosta executatü de catre
renumitula sculptora Cauer, lipsmdu-I de o cam data numal inscrip-
tiunea. Modelula póte 6 pusa jn vederea D-lora vóstre. Asezarea de-
finitiva a monumentuluI po mormentula reposatulul va avó loca cela
multü intfunü intervala de dou lunl.
5. Biblioteca Academiel s'a inavutitü multi."' in cursula anulul, parte

prin cumpärarI parle prin doimtiuni. dupe cum v va incredmta unü
raporta speciala alti ComisiuniI respective.
Caltt sa constatama cu o viä multumire ca donatiunile mat cu sé-
mä, earl' promita a deveni din ce in ce mat dese t mal insemnate,
probéza interesulti co ati inceputa salt' pcírte particularit pentru pro-
gresula Academia Dintre dorratoriI actual-1, d-la genvrala Adrianu
merita o deosebila gratitudino. Cata so adaugemü. cu acesla ocasiune,
ca Academia a stabilai deja achimbula de publIcEdjunT eu mai multe
Societitilj inv(aLe strame, i anume cu Societatea !derail serbai So-
cietatea limbelora romamce de la Montpellier, Academia regala do la
Stockholm, si acum do curnda - dup energica initiativa luata de
d-la 1. Odobcscu - cu Inslitutula Francia Speramü cal in curilla
acestul anü cerculü schimbuluI de publicatiunI se va intinde st asu-
pra mal multora alto societati savante din Europa.
6. Cartile tipadte, depuse pentru premnle anuale ale AcademieI in

conformitate cu art. 58 dm Regulamenta, care fixéza termenul de-
punerit lorti 'Ana la 31 decembre a anului ce precede, ari fosta de
asta data numeróse, maI alesa in ramura literara. La tunpula en-
venitü , cate unü exemplara s'a tramisa la tie-care membru ala
ComisiuniI respective, care va avt ".! a v pune in curentü despre re-
sultatulil apretierilora sale.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
94
7. La premiu10 Nästurekt despre : Epoca litoara a 11Y, .711-Weirc

Basarabi i Vasile Lupu, alü cdruia termenü s'a prelungita pînä la
1 septembre espirabl, nu s'a înitiat nic unt" memorf0, ccea ce
se póte explica pinä la ung punctù prin natura materiel pre atilL0
de grea, pe daft si de interesantä.
8. La premiele de traduccri din hmbele clasice au concurstt 4 in-

cerctiri din Hcrodottt, una din Plutarchti, 4 din Plmm celti tOnru.
earl töte s'ati comunicatti pc randü mcmbrilorti din Comistmule re-
spective.
9. Tree( Thai la publicatiunile Academici constatarnü cä :

a) Tomult" XI Scctiunea II din Anale, coprinclend0 memoriile pi
notitele citite In Sesmnea generald din 1878, s'a terminatO si s'a im-
pr membrilorti Academia
b) Tomult1 XII din Anale, Imbrätisandri Sesiunea extraordindrä din
anulti trecutti, va fi terminat0 chiartt in. cursula acestei .sptämäni.
c) Mcmoriulti premiatti alO d-lul Gr. Tocilescu despre Dacia, cai e
face parte din Tomtit X Sectiunea 11 din Anale, n'a citü Inca la
lurmM, attlta din causa dificultätilor0 tipogratice, cum si din a hp-
set' autorului din t6rti, ceca ce aduce Intärqicri la corecturI si la re-
visiuni ; s'atl tipärit0 totusi pint"' acum 17 cálc. afartt de carl s'au
litograliatù la Paris mai multe stampe archcologicc.
(1) Dintre publicalmmle Comisiuntl lexicografice, s'a terminatil re-
produccrea Catechismului de la 1636, fäcutä de da G. Baritiu,
care a insotit'o de unti studiti asupra retormei iii Transilvania st de
untt glosarü. Reproducerea Psaltiril Jul Cores], cu care s'a insärct-
nata d-10 flascleti, s'a Inceputtt deja in conforrnitate cu decisiunea
luata in Sesiunea anulai trecutti ; pubhcarea inse a intfirchatil din
mai multe cause, pentru earl insusi d-10 Hasclell urrnózä a's1 da
séma. In acela'sl mod0 a intitrqiatti reproducerea manuscriptului
Varlaam ,si Ioasaf de Udriste Nasture10, cu care este insärcinatti d-10
)1. Odobescu. Una din dificultätile Intimpinate de ambele aceste pu-
blicatiunl este lipsa tipograficä a caracterelorù cirilice. Trebue sa
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
--- 9f;
mai adaugamü. di nu s'a publicatil Inca de asemenea Glosarul piQ

care are sa se incheia reproducerea Pravilei, (le la Govora sub in-
grijirea d-lui A. Odobeseu.
e) Din publicatiunile Cantemiriane, volumuld care coprinde Istoria
Ieroglifica si lucrarl inedite mai merunte ale luI Cantemirü, este aprópe
terminatü de cotre d-la A. Odobeseu, mai lipsindil numai glosarulü
si introducerea. Tractatulg despre viata lu Constantinii Cantemirü si
Colleelanea w ientalia sunt de asemenea apröpe gata.
10. In conformitate cu art. 25 din Statute d-nii Ion, Ghica, Baca-

loglit, Felix, Teelii, Breindza si Vassiri si-aü tramisü discursurile lorü
de receptiune, earl se vorci citi in cursula acestei Sesiuni si la cari
s'al insarcinatü a respunde d-nii Hasdeti. Ion Ghica. Aurelianu, Ba-
hesiu si Felix.
11, hi. cursult1 anului mai multe cestiuni importante sat desba-
tutd si mai multe memorii si notite s'ati cititü in sedintele ordinare
septemanale, de carl vetI bine-vol a lua cunoscinta din procesele ver-
bale, publicate deja i pe cale de a se mai publica in Monitorulii
ofkialii, de unde s'ati reprodusü si in extracte separate ce vi se volt
pune la dispositiune.
12. Credit de cuviinta a aduce la cunoscinta Dart' vóstre nepla-
cuta positiune in care s'a aflatü Delegatiunea, de a intenta unü pro-
cesil d-lui C. Zappa pentru aIü sih de a se conforma pe deplinü, in
cahtate de executorii testamentarü al fericituluI nostru donatorü Evan-
ghelie Zappa, cu dispoczitiumle relative la AcademiA.
Procesulü pendinle contra Epitropiei bisericei S-ta Vinerl pentru ve-
nitulti mosiei Satulti no0, castigatü la prima install ta, a ajuns6 dina-
intea Curtii de Ápelü, undo s'a insarcmattl a'lü sustine (1-1ü C. Bosianu.
la aceiasi fasa se atla procesulü contra d-lui Constantmescu pentru
donatiunea reposalulul Mateescu.
13. Dupa o intrebare ce i s'a Licutit din partea Ministerului

Instructiurui Pubhce, Academia I-a mdicatü calea cea mai prop-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
96
pria pentru stringerca conservarea antichila(ilorg earl s'a des-

i
coperat si se vortit mal descoperi in Dobrogea. Din nefericire lipsa

mijlócelort nu no-a permisg, prin trimiterea uneI misiuni speciale,
de a lua o parte directa la sludiuhl atcheologicg, etnograficg si to-
pograficg all acestei regiuni atatg de interesante.
14. Fara a vorbi despre Dobrogea In specia, Romania Intréga

ascunde Inca multe tesaure pentru istoricü t mai cu séma pen-
tru naturalistü si hnguistü. Spre a le puté scormoni, de o cam
data macarg In parte, inlesnindg mernbrilorg si mijlócele de a face
excursiuni, Academia a solicitatil pentru el Cate unu biletg perma-
nentü de circulatiune pe caile ferate ale OM. Constatamg inse cu
regretil ca acésta dorinta, atatü de legitima, nu s'a pututa satisface.
15. Tree:61.1dg acum la cestiunea comptabilitMii easel AcademieI, am

onóre a chiama atentiunea D-vóstre asupra budgetului votatil la
4 iulie 1879.
I. Mai inainte de lóte 'mi permitil a indica o eróre la facerea acelui budget
despre a careI existentA s'a conyinsil si comisiunea insareinatä eu acéstil cer-
cetare
Erórea in cestiune e,le urniätórea -
§' I. TenituK.
a. Saldul excedentului en care a ineepula anulil 1878 -1879
a fost L. 32,751.04
b. Excedentil de cupóne la Renia romiina de 1 aprihe 1879
la fondnlii eeonormiloril, luerarl istorice L. 250 -
c. Adausil de subventionea de la Statil neprevMutil in bud-
getulti 1878 - 1879 L. 5,000 -
d. Chellueli Mcrae mai putinti in 1878 - 1879 de cam
prevedenle budgetare L 16,446 17
Tolaluld credituld CompinlaI Excedenta L. 54,447.21
e. Venituló anutul de la 1 Hal 1879 pin:1 la 29 februarie
1880, astri-fela precum ebte prevNat a in budgeta. . L. 24 573 -
Totalufil venituluI L. 79,020.21
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
97
§ Il. Cheltueli.
a, Cheltuelile fäcute in 1878-1879 peste prevederile bud-
getare sunt de lei 7,054.89 din car" se scade suma avansatä
tipografulul de lei 2795, aid cärui comptü s'a saldat debi-
torü remäne L. 4,259.89
b. Spese extrabudgetare pentru Sesiunea ex-
traordinara ping. la 1 iulid 1879 » 19,305.25
Totalul sumelor cheltutte peste budgetuld
1878-1879 inainte de Sesmnea extraordinard a
anuluT 1879-1880 L 23,565.14
c. Cheltueli prevclute in budgetuld pentru eser-
citiuld 1 iulid 1879--29 febr 1880 . . . . » 65,435.41
Totaluld cheltuelilord. . . . . L. 80.000.55,
Result excedentd in minus L 9 980 34,
Astd-feld dar anuld 1 iultil 1879-29 februarie 1880 se Incheiä cu o hpsä
din eráre de lei 9,980.34 iar nu cu und excedent in plus de lei' 11,414.81 banl:
precutn se arat in budgetuld votatd in Sesiunea extraordinard.
Cartea mare a comptabditätfi aratä eh excedentuld de venituri ce resalt din
1878-1879 de lel 30,882.07 haul' corespunde intocmaI cu ttfrele nöstre de mal
sus si adia, :
Saiduri
Excedentä
Fonduld Zappa
» Cuza
. .... . . .
Lel
»
.
6,541.92
10,132.55
951 55
. Economalor, scii%e, naturale . » 560 -
» » Lucräri istorice . . 1,954.55
» Nästureld Herescu »- 10,741.50
Suma Lei 30,882 07
Sumele comptulul de mal susii . Lei' 30,882.07
Excedentuld ea care a inceputd anuld 1879-1880 Lei 32,751.04
Excedentuld de veniturl pe 1878-1879 . . » 21,696 1.7
Suma » 54,447.21
Se scade :
Totaluld sumelord cheltuite in mai multil peste
prevederile budgetului 1878-1879. . . Lel 23,565.14
Totaluld ca mat susa. Lei' 30,882 07
Comisiunea, convmgêndu-se de erórea de mai susd, a chibsuitti reducer la pa-
ragrafele cheltuelilor astil-fel ca sä, nu se produca und deficitu de Lei 9,980.34.
13
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
--, 98
Reducerile &At la 29 februariti 1880 sunt dap/ cum unnézA.

A fostit prevlutii a se plati la paragr. S'a plätitit.
.
A reniasU resla
Litera a Lei
#
2,409.75 b. Lel 2,408 75 b. Lei 1 -ILIA
» b » 3,000 - » » 2,120 - » » 880 - »
» e » 7,000 - » » 3,380 - » » 3,620 - »
» d r 666.66 à » 499.99 * » 166.67 »
e 705 - » 235 - » 470 - »

»
) f
»
» 1,600 - »
»
» 1,600 - »
»
» --»
g 2,400 - » 2,400 - »
--
» » » » »
» h » 5,440 - à » 5,440 - A » »
» i * 964 - » » 918.30 » » 45 70 #
» 1 * 1,200 - » » 476 - » .» 724 - »

» k» 650 - » » 647.58 » » 2.42 »
I 300 - » 78 70 » 221.30
--*
» » » » »
»m» 300 - » » 300 - » »
* n* 5,800 - » » 2,070.30 » » 3,729.70 »
» 0 » 2,000 - » » 1,000 - à » 1,000 - »

p 6,100 - » 5,993 - » 107 - »
»
» q
»
,, 1,000 - »
»
» 1,000 - »
»
» --»
» r » 2,000 - » » 1,985 86 » » 14.14 »
s 7,000 - » 5,031 80 * 1,968.20

»
* t
u
»
» 400 - »
1,000 - »
»
» 400 - »
--*
»
- -
1,000 - »
»
--
# » » »
* v » 4,000 - » » 4,000 - » » »
» w I, 4,000 - » » 2,822 20 » » 1,177.80 »
»x» 1,000 - » » --0 » 1,000 - »

»y » » 4,500 - »
1,285.34 » » 3.214 66 »
Suma Lei 65,435 41 b. - LeI 46,092 82 b. Lei 19.342.59 b.
prin urmare In locü de sus mentionI Lei' 9,980 34 b s'a eeonoinisnü suma
de Lel 19,342.59 b.
II. La 1 iultü 1879, e;iindii la soli 10 actii domeniale cu Seria 4271
si N-ril de la 42,701 pinh' inclusivii 42,710 a Lei 1000 - Lei 10,000, s'a
incasatil in 28 augustil 1879 si cu acest4 produsü s'a cump6ratil In loo,
cuiü lorii la 1 septembre 1879 unti bonü de tesauril No 5214 de Lei-
10,000, platrucil la 21 augustil 1880. ikeestü bonti de tesaurd aparkine fon-
dull"' Zappa.
III.Fondurile Academiel constail din efecte roinAne §i sunt depuse la Casa

de depundi i consemnAiuni cu 7 recepise No. 82,313171, 81.11177, 141681,77
11,710/77, 25,061/78, 33,750,79 i 34,072/79.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
99
Urtnéza specificarea fie drill fonda :
1. Fonda la' Cara.

22 Act,if Domeniale. . a Lei: 1,000 - Lei 22,000
2. Fondula Zappa.
225 Actii Domemale. . . a Lei 1,000 - Lei 225,000
1 Bona de tesaurfi . . a » 10,000 - » 10,000
4 Obhg. Renta romttnä. a » 2,000 - » 8,000
11 » » è aq » 500 - » 7,000 - Lei 250,000
3. Foadalu Ecouomido) a.
35 Actit Domeniale. . . a Lei 1000 - Lei 35,000
21 (Mg. Municipile. . . a » 1000 - 21,000
8 ScrisurI fonciare rurale a » 100 - 800 - » 56,800
4. Fondala Nasturelu Heresca.
5 Obhg. Renta românh a Lei 2000 - L. 10,000
In totalfi Suma L. 338.800
In total are Academia efecte :
282 Actii Domeniale a Lei: . . . . 1000. - L. 282000.
21 Oblig. Municipale a LeY. . . 1000. - » . 21000.
1 Bonfi de tesaurfi a LeY . . 10000. - » . 10000.
9 Oblig. Renta rorn'an6 a LeY . . 2000. - » 18000.
14 » » » » . . 500. - » 7000.
8. Scri:-,urI fonciare rurale a Lei
Suma de
100. - »
sus
wassamsasminme
.
... .. , 800.
. 338,800
IV. Po lAnga acesle fondurI s'a mal adansü in acesIti anti fondulti Societfitii Cra-
iovene pentru inaintarea invtAmOntuktY pubhcfi, care are asltiqi capitalul de
LeT 6600 in efectele de la Casa de depuneri §i consemnatttuni cu reeepibele
No. 31,456/79 §i 38,590180
Formarea acestui fond se Wm elupfi, cum urmézii :
In 17 Septembre 1879 prnmi Academia :
4 Actil Domeniale a lei' 1,000. - L. 4,000
1 Scrisil fonciara ruralil a leI 1,000. - » 1,000
1 » » » 500. - » 500
6 » » a 100. - » 600 L. 6,100
§i 9 cupóne diverse in valóre de lei 223 ; incasandu-se
aceste cupóne s'aü cumpratti ;
2 Scrisuri fonciare rarale a let . . 100.75 = LeY 201,50 nom. LeI 200
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
100
Cu restulü resultand de aiel de . Lei 21.50 banT

s'a incasatti in 18 ianuariti 1880
4 Cup:me domeniale a lei. . . 40. - Lei 160.
1 » fonciarti rural a lei . . . 35. - * 35.
. ,
1
8 )) » »
).4
plus datti din Casa Academiei spre implinire lei

.
.
4
.
-
. .
17. 50 *
3. 50 *
17. 50
28.
33. 50
-
S'a cumprata dou scrisuri fonciare rurale
1 a 200 sj a 100 a lei
1 98 50 Lei 295.50 =nom. Lei 300
In total avere ea mal susti de . LeT 6,600
V. Ca ineasari extraordinare se notéza urmätórele :
1 Donandu-se de la mal multi pentru acuisitiuni numismatice suma de
leT 1,700, s'a i tramisa in 4 septembre 1879 pe langa alti lei 5.905, cu or-
donantele de plata No. 178 §i 179 d-lui A. Hess la Franefort.
2. In 31 ianuaria 1880 a miratil din vindere de carti mai inulta
peste prevedere leT. . . , 65.02
3. In 16 februariti 1880 am primit ca subventiune de la Sta. la, conforma
creditului suplementara ala StatuluT pe 3 luni, pina la votarea budgetulul
nori, suma de lei 7,500, a patra parte din Lei 30.000 anualti.
VI. La fondula Zappa a remasa neincasata una salda de lei 825 , cari
L. 800 deriva de la dohénda de 8°10 neincasatä ce produce bonula de tesaurti
de L. 10,000 i L. 25 din vindare de call prevMuta din awl trecutY, inse pina
in momenta neineasata.
VII. Avansula tipografului, d-la P. Ispirescu , care la 4 iuliti 1879 fu

lei 2,795, in 29 februarra 1880, prin scridere din diferite tipariturI, a r6masa
numai la lei 1447.50.
VIII. Cum se vede in acesta raporta parte din articolele budgetulul s'ati
egalisata, parte a remasa One la unti minimum, numai la articolula o, ti-
parirea Analelorri Acadermei, cu ordonanta de plata No. 238 in 31 Ianuaria
1880 s'a trecuta peste prevederea budgetara cu lei' 96.36 bani.
IX. In 29 februari 1880 in Casa Academia s'a aflatti lei 9,324,91 Jar
eupóne de incasatü mai ere' 130 domeniale a lei 40. - Lei 5,200.
Pentru regularea comptabilitälff, Delegatiunea crede de cuviintil a propune
inscrierea budgetului amilui treeutti ast-fela duph cum s'a lamurita mal susti.
Terrninandü, sunt fericria de a'rnI manifesta profunda convictiune,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
101
care nu m indoescd csá o impartásescü totI colegi1, cá devenindü In-

stitutti nationald i pusd sub patronagiulti directü aid Augustulul no-
stru Suveranü, Academia Romand va justifica din ce in ce ma1 multd
increderea i va satisface asteptdrile natiuni1.
p. Secretarü gneralü B. P. Itasdeti,
PROCES-VERBALÜ No. 3.
EDINTA DIN 21 MARTIE.
Membril present1 :
Din Sectiunea literard d-ni1 : Alexandri V., Curagiani I., Hasdcii B. P.,
Lauriana A. Treb.. Naioresou T., Quintescu N., Sion G.
Din Sectiunea istorica d-mI : B«besia V., Baritig G., Rodosia L,
Ioneseu N., Manio V., Melchisedecti P. S. S. Episcopal, Urechia V. A.
Din Sectiunea sciintifica d-nii : Aurelianu P. S., Baealoglu E.,
Brandzei, D., Febx I., Ghica Ion, Stefanescu Gr., Tech& N. Vasici P.
Sub presedinta d-lux : Ion Ghica.
Sedinta se deschide la 1 ord.

Dupd. cetirea i aprobarea procesuldt-verbald ahi .;edinte1 prece-
dintY, se facü urmätórele comunicatiunI :
1. D-ld canonicü T. Cipariu arm* cá va veni in cursuld acestel

Sesiuni, ceea ce se primesce de chtre Academa cu o vie pläcere.
2. D-la I. Vulcanu multumesce printr'o adresd pentru ondrea de a 11

alesti membru corespondentü ald Academia
,3. D-13 I. Puscariu trdmite AcademieY o gramatica manuscriptä

anonimd a limbel macedo-romane , o mare chartá in 6 foY a triloril
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
- 102
dunarene, si 4 lucrarl propri1 ale D-sale : unü mernoriü istoricti

despre Seliste si Talmaciü (Omlasti) unguresce ; o gramatica romana
pentru usulti oficialü, nemtesce; apol : disertatiune despre impärtirea
politic& a Ardealului, i opuscululti intitulatü « Orele libere». Darulti
se primesce cu gratitudine si se transmite la biblioteca.
4. D-lú Cotovü, din Hirsova, arm* tramiterea continuatiunil tra-
duced" sale din Titu-Liviü.
5. Societatea studentilord in medicinä din Bucuresci, comunica mo-

dulti constituiril sale, pc basä de a se trece fondulti saü si bi-
blioteca in posesiunea Academiei Romane, la cast' de a se disolva
acea societate $ i solicita totti o data publicatiunile academice.
Se iea cunoscintä de acésta comunicare si se acórda cererea.
6. Se depune raportulti generalti alü d-lui N. Densusanu, despre
resultatele misiunii sale si se recomanda spre cercetare SectiuniI
istorice.
7. D-15. N. Creluleseu anunta din Roma despre imposibilitatea in

care se afla de a veni sä iea parte la lucrarile din acésta sesiune.
8. 0 comunicatiune analog din partea d-luI L Sbiera din Cernauti,
cu alä turarea uriul certificatü medicald.
9. De asemenea din partea. d-lui Fdu din Iasi.
ln urma acestoiti cornunicatiuni, d-lü Hase4 depune in darn din

partea archidiaconului Timusti, stuclentii la facultatea. de litere, unti
pretiosil chrisovü de la Iancu Vv. Sasuld din 1580, relativü la ilus-
tra familia Motocti i contrasemnatü de marele logofttt Stroici cu
litere latine.
Se primesce cu recunoscinta si se tramite spre examinare la Sec-
tiunea istorica.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ir)A
aduce la cunoscinta, ca Sectiunea istorica, care nu s'a

D-111 13 ari tiî
pututa completa in sesiunea trecuta , s'a constituita iu urmatorulü
modü : d-la Baritig, presedinte. d-la V. A. Urechid, vice-presedinte,
d-la V. Maniu, secretarü pe termena regulamentara.
Procedéndu-se la alegerea comisiunil de rspunsü la raportula ge-

nerala , se alegü P., S. S. EpiscopuN mechisedecii , Babeei :i
d-la N. Ionesen.
Procedéndu-se la alegerea comisiunil budgetare se alegü d-nil

Babeei, Baealogla si Gr. Steftinescu.
Se comunica ordmea de i a lucrarilora celorü mai importante,

cu car.' Academia va avé a se ocupa in cursula sesiunii.
Sedinta se radica la 4 p. rn.
Presedinte : /on Ghica.
p. Secretarü generala : B. P. IIasda.
ANEXA B.
RAPORTULt D-LUI NIC. DENSUANII DESPRE MISIUNEA SEA ISTORICA IN UNGARIA

TRANSILVANIA.
Donailde Preedinte,
Reintorcéndu-mé din misiunea istorica, Intreprinsä in Ungaria si
Transilvania, ce al bine-voita a mi-o incredinta In sesiunea anu-
lui 1 878 , am onóre a v presenta aid ua dare de séma generall
despre cercetarile i descoperinle facute in bibliotecele i archivele
de peste Carpati.
In tirnpü de 1 5 luni, cata a tinuta misiunea acésta, am cercetata
peste tota 12 bibliotecl si 16 archive. Am stu*diattl peste tota Jo-
cult], diferite colectiuni de manuscrise si documente, ce potti sa reverse
o lumina noua sail sä deschicia perspective mai vaste in domeniula
istoriei nóstre nationale.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
104
I.
In cab) privesce Bevoluunea hd Boria din anula 1874 , am fostil

fericita a gasi in Biblioteca Academiei si a Museului nationahl din
Pesta, precum si in bibliotecele din Clujil, Alba-lulia si Brasovü unü
nurnr insemnatü de xelatiuni contemporane, ce "Ana astiidi remti-
sese necunoscute istoricilorü straini.
Dar cell) mai pretiosü material') istoricü cu privire la epoca a-
césta l'am aflatii in archiva cancelarid aulice i in archiva comisiunii
Iancoviciane. Actele descoperite aid ne desvelescil inaintea ochiloril
o lume cu totula necunoscuta din suferintele si faptele parintilorü
nostri ; ele restórnit in modil decisivil rtacirile scriitorilorti strain'
ce apucase in literatura moderna se imbrace costurnulü adevrului
istoricii.
Din aceste sunt mal ca séma memorabile :
Interogatoriult) facutil de contele Jankovits lui Nicolae Ursu sail
Horia capulü revolutiunii din 1784 , care contine 118 intrebari si
rspunsuri; interogatoriulü facutti tottl de contele Jancovits capitanului
Ionil Closca in 104 intrebärI si respunsurI; interogatoriulü capitanului
George Crisanu, 47 intrebari si r6spunsurI; interogatormlil capitanului
Uibaril Ursü; interogatoriulti lul Alexandru Chendi, secretariulü lui Ho-
ria; testarnentulti lui Horia si Closca, scrisd de preotulti Nicolae Ratil
din Alba Iulia ; sentinta originala pronuntata de contele Jankovits
in contra lui Horia si Closca ; sentinta pronuntata asupra lui Crisanü
dupa mórtea acestuia ; ordinele Imperatului Iosifq catre con tele Jan-
kovits , catre guvernulti transilvanü , Cancelaria aulica , comandantli
mihtari din Buda si Sibiiü, töte in cestiunea revolutiuniI horiane ; ra-
pórtele conteluI Jankovits, ale guvernului transilvanü si ale Came-
lariei aulice catre monarcula Iosifil II, totil In acéstti materia ; plan-
sorile Romanilorü si ale clasel feudale adresate imperatoruluI Tosifil
si contelui Ja.nkovits ; investigatiunea facuta de consilierulti Michaii)
Bruckenthal cu privire la causele acestei revolutiuni;.listele Romanilorü,
cari in urma acestorti evenimente, ail fostü scosi din Transilvania
si colonisatl in tinutulti Panciovel ; relatiunile Episcopului roman
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
105
Gedeond Nichitici despre activitatea sa intru liniscirea Românilorti ;

circulärile st scrisorile lui Boria adresate chtre poporü si alte persóne
diferite.
Valcíre importantä istorich posedd 0, actele ce le am aflatil 14
archiva Consiliului de Locotenentä din Buda ; in archivele comitate-
lord Orade, Clujd $ i 'Deva ; in archivele prinamei si ale comandei
militare din Alba-Julia ; in archiva primäriel si Universitätii säsesci
din Sibiid; in archivele bisericelord românesci din Abrucld si Cam-
peni - call kíte Ora in qiva de asta-cp nu ad fostü de loci.' scrutate
in directiunea acésta.
Am colectatd, cu raportd la revolutiunea lui Horia, peste sépte
sute documente diferite, ce puse fatä In fata ne presintä o icónä cu
multil mai clara si mai vastä despre fasele si ideile aceslei miscäri ,
ba totd o dath, ele ne oferä, cu privire la tranuld romand, und ma-
teriald etnologicd fórte pretiosd.
In fine, pentru a nu läsa nimicd ce póte revrsa o lurninil in re-
latiunile timpilord de atuncI , am cercetatd si studiatü localitätile ce
ad fostd teatruld evenimentelorü mai insemnate, cum sunt : Slatna,
Abruduld , Chrpenisuld , Câmperni , Albaculd., Bucesulü , Michälemi,
Cristioruld, Bradulü, Mestéctinuld si Valea CAianului. AM culesd, in
did mi-a fostü posibilü, traditiunile ce se pästrézt't si ast01 la po-
pord despre Intérnplärile de atuncl, si in moduld acesta mi-a succesd
a termina rnisiunea cu resultate ce aü intrecutd tôle asteptärile mele.
II.
Pe langa cercetarile fäcute cu privire la epoca lui Horia , am a-

vutd deosebití atentmne si la manuscrisele ce se rapértä la istoria
generalä a Romania Asa am aflatd , in bibliotecele din Pesta, Orade,
Clujd $ i Brasovd, 20 manuscrise ce contind diferite cronice de ale p-
I'd ronuinesci 0 Moldova, din earl' unele sunt in limbo. rornitnä , iar
altele tracluse in limba latmä si germanä.
Cronicele acestea fusese colectate incä In secoluld treculd de is-
toricii Filstich, Engel, Marienburg. Sincai, Samuilü Clainü si de pa-
14
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
106
tronulti literatilora romani de atund, fericitulti egiscopti Samuilti Vuleantl.

Ele sunt urmtórele :
1. Historia Pringitor Tiarii Ronzanesci, de la 1629-1724. Manuscrisil romd-
nescd cu litere latine din a. 1780 Colectiunea Sinew. Biblioteea episcopiel ro-
mrinesci din Orade. 2' 95 pagme.
2 Istoria si chronica lärii Moldova culesc i scrise ma intaid de Constan-
tin Miron logofritul , acum scrisd lart0 de Samml Clain in Viena AustrieT, anul
eraciunuluI 1781. Cap. 16-48, 4° 215 pag.
3. Litopiseful tetra rumâncsa din descrilecatulti de unde aü vend rumtImi
,de sati a§ezat in tara rumMiescd. Ms. din sec. XVIII §i merge pind la a.
1874. Colectinnea S Mind, 1° 98 pagine±63 foI nepaginate. Ibid.
4. Constantis Miron Logothetac Principutus Moldaviae ChronIca. Descale-
(whit a tierraei Moldovaei lcz ce valleat de la zidltire sea templat. Cap. 16 -
48, i merge pind la a. 1561. Ms romanescii din sec XVIII mai multd de ju-
latate cu caractere latine, restuld eu chile Colectumea Sincai , 20 105 pa-
gine. Ibid.
5. Und codice In limba romrind cu titululd ilegibild care contine : Istoria te-
e romeinesa de candd ad desedlecat romrinil pind la a. 1692. M-s sec. XVIII ,
86 232 foi nepaginate. Ibid.
6. Ineeperea istoria romcinesa ,eu ajutorul 1íi B-clert de la anul Domnu-
l0 nostra Is. ar. 1595, -0 merge pind la a. 1779. 40 203 pagine. Colee-
tiunea Episcopulur Sam. Vulcanü. Ibid.
7. Ineeperea striVeinna refortna Cap. 26 ; de la a 1741-1768 dimpreund
cu Chronologia D mnilorti yra Bomcinesa 1215 -1768. Ms. sec. XVIII , 4° 56
foi nepaginate. Colectinnea Sam. Claind Ibid.
8. Und fragmenid care incepe cu Domnia lui Pctru Voda edit: porddit Schio-
put Cup 55 ; de la 1574 -1594. Ms. eu litere latme din Sec XVIII, 4° 22 foI.
Colectiunea ,incai Ibid.
9. Istoriile pre românese de la 1290 - 1724. Ms. see. XVIII, 4° 193 foi
nepaginate. Biblioteca museului transilvand din Clmd.
10. Una codice romrinescd fard tituld care confine : Croniea fare Moldova
de la facerea mmii pind la isgomrea lui Arond Vodri din. scaunuld doni-
niel, 1595. Ms see. XVIII , 40 117 fol. nepaginate Biblioteea I. Navrea din
Brapvd.
11. Estorza Moldaviae auctore (Jostin Mi) on Cancellario Moldaviae Cap. 16-
48. Traductiune in limba latind. Ms. sec. XVIII, 4° 41 fol. nepaginate Colee-
tiunea I. C Engel, biblioteca museulni nationald din Pesta.
12. Chronik, oiler GescLiehte der Valachey von Radul G etschan von 1290 bis
zum Anfang der Regierung des Costantin Brancovan so wie sie Filisch ins
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
107
Deutsche Flus dem Walachischen ubeNetzen lies. Ms. sec. XVIII 40 68 pa-
goio. Colectumea I. C. Engel Ibid.
1f3. CoPstant,n, B2ankocan des le Romisehen Rekhs und der Wallachey
Fiirst oder Begebenheiten desselben in den neunzehn ersten Iahren seiner Regie-
rung, aus der Handsehrifi seines Kanzlers Radul Gretschan erzehlt von Lu-
cas Joseph Marienburg Rector des ev. Gymn. zu Kronstadt in Siebenburgen.
Ms. sec. XVIII, 8° 61! pagine. Ibid
11. II slow von der ersten Hereeittunft der Romer und dem von ihnen
nachmals aufgericheten iculachlschen Reiche welche Ao 1727 d. 5 September,
aus emes Anonymi manuscripto walachico zur Nachricht von uns in die
deutsche Sprache ubersetzet angefangen worden. Traductinne in limba get.-
manil Meath de I. Filstich. Ms. sec. XVIII, 1° 212 pagine. Biblioleca gim-
nasiulul hit eran din Brasovil.
15. Anfang des Lebens und der Historic des Durclauchtegsten all chribt-
lichen Herrn von de»i walachisehen Lande Io Constandens Brakocans Bas-
sarab Fay vod soil Gott ihn mit dam Furst enthum gekronnt oder beehrt. 1689
-1707. Traductiune germana fäcuti1 de I. Filstich la a 1727. Dona esemplare,
unia 1.° 259 pagine, ahult1 4" 313 pagine+25 foi nepaginate. Codicele din
urmil contine 1 i o prefail in care Radalt Greciamt dedicri opera si dom-
nuluI Constantint Brncoverni. Ibid
16. Historea Regum Valachorum Imperii Budaplii Xigri Principis. A. 6798;
de la 1290-1568. Traductiune in limba latmä Ms. sec. XVIII. 40 68 pa-
gine.
17. Walachische Historic von der Hcreinkanft oder Niederlassung als sich
erhoben din rechtschafene Christen. Ms. sec. XVIII, fragmentü 40 8 fol ne-
paginate. Ibid.
18. Conspectus Hestorice Valachice ab anno 2.epai-ake salutis 1595. Traduc-
Wine in limba latinh. Ms. sec. XVIII , -fragmentil 40 4 foI. Colectinnea I.
C. Engel. Biblioteca museului nationa10 din Pesta.
19. Continuatio Historice Vakichke ab anno 1595. Ms. sec. XVIII, 40 8 fol.
Colectinnea I. C. Engel Ibid.
20. Fragmenta ex chronico Ailatschaniano. Ms. see. XVIII, care incepe
öu domnia lui Mateiü Basarabü, 40 2 fol. Coleetamea 1. C. Engel. Ibid.
Manuscrisele mentionate de la 1 -17, afarA de veclumea lor
mai aü si acea calitate caracteristied, ca de regula continutulti lorü
istoric este mai lung' i maT completil de dad in cronicele
românescl earl s'aa publicata pina astfidi, si asa ele volt con-
tribui fórLe multil la stabil.trea textuldi critica alü analelora nóstre.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
108
Mara de cronicele amintite Ora aci, am gasitti in bibliotecele

de peste Carpati unü numra insemnata de alte manuscrise isto-
rice, opere de ale autordorit straini, tolti cu raporta la trile romane.
IThele din manuscrisele acestea tractéza istoria vechia a trilorü
românesci, incepènda chiarti de pe timpula Babilonenilorü si suc-
cesiva 'Ana la divismnea imperiulul lui Caro la cell). mare ; altele
se ocupa ea prirnele inceputuri ale statelora romane i în spe-
ciala cu istoria eclomniloni anonimi» de la 1000-1300 ; altele in.
fine descria faptele gi evenimentele urmate de h Radula Negru si
Dragosti Inc6ce.
Tôte manuscrisele aceste, remase pina astacji inca nepublicate,
sunt interesante din punctula de vedere ala fântânilora si ala
criticei de care s'at folosita autorii lora. Ele forméza asta-felit
una pretiosa materialü pentru istoriografia româna.
Din conspectula ce am on:5re alit anexa acestui raporta veti bine-
voi a vedé, Dornnule Presedinte, cri. literatura istorica a Romaniei,
chiara in secolula trecuta, era cu multa mai vasta, de cum o cre-
dcaü invtatit de atunci si In speciala de cum m-o infätisíza Ion
Christiana Engel in opera sa Geschichte der Moklau und Walachey.
HI
Paralelu cu cercetarile fkute in privinta cronicelora romanesci,
activitatea mea s'a estinsa si la manuscrisele nepuhlicate ale litera-
tbiloriti
4,
romani.
Exploratiunile facute in directiunea acésta m'a condusa la a-
cela resultatü, c. miscarea htarara, atatil in seculula trecuta câtti
si la inceputula seculului presenta, a fosta cu multa mai via de
cum puteamü s o judecama din fântanile cunoscute gala astacji.
De si timpurile de atunci erati mai putinü favorabile literatu-
rei , totusi aflama in epoca acésta o rnultirne de bärbati , unit
ocupându-se cu jurisprudenta, fllosofia, istoria; altii cu limbistica,
poetica, didactica si teologia.
este multimft de manuscrise nepublicate ce le am aflatti
Prob ä.
salvate in bibliotecele de peste Carpat,i.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
109
Asa inch'. la 1722 aflamtt ocupandu-se cu jurisprudenta pe roma-

nulü Petru Dobra care traduse in hmba latina codultt mitropoli-
tuluT Steaml de la TOrgovijle ( Mannscrisulti lut Dobra porta tituluitt :
Bcgula Legis voluntati dtvinae accommodata, contincns jura ca-
nonica et imperatoria pro causts stabls ecelestastici et seculari.
Biblioteca Universtratil din Pesta, 20 390 pagine (2).
Pe la anul4 1711-42 aflamü celtt d'intéitt dictionara romanesca
cm Mere latine intitulata : Dictionarium Valachieo-latinum, care se con-
serva ast4 in biblioteca UniversitätiI din Pesta 8°, 166 pagine.
La multi 1792 gasimrt pe romanula Aurelii Antoninii Praedetis, lu-
crandil la unit dictionara in trel limM : romana, latin i germana.
In entusiasmulti sari nationaln, Praedetis substitue era cresting, cu
anula corespunOtoril de la zidirea Romel 2545, si pune pe ma-
nuscristt devisa :
Non tamen immemores pemtus virtutis avitae
Nec piget antiquas rursus adire Arias (3).
In fine afara de Georgiu Farcastt, Iona Corneli si Vasile Colosi (4)
ma aflämti ca scriitorl in cpoca acésta pe Iona Tocaciti, Iontt Mihutti,
Grigorie Obradovici, losiM Pasca, Demetriu Meciü, Simeonti Brant',
Sora Noactt st alti mul ti. ale carorù nume, nefiindü ipsemnate pe manu-
scrise, nu l'arn pututti Inca constata cu acésta ocasiune.
1) .11t AEpEnTapil Alfiti 18 ÂMI4E;ES. '<Apt pE TOATif, iliSAEKATA lipXTEptClifi

AE ToATE 1311NIINE I pEw4EIJIII UPI slipftiolpi. Tiparitä la Tergoviste in a. 1652.
(2) Din hisemnarea pusd la calcfuulti acestiff manuscrisd se vede c Petru Dobra, de on-
gine transilvand, a fostUt functionard de final* in Austria. Dupg ocuparea OlterneI de dire
Habsburgi ln 1718 dénsuld fu numitd vamqd la Rammed, iar pe la 1761 ocup5, postuld de
directord ("scald In Transilvania. Ve41 manuscrisele : cRegula Leg's» din Biblioteca Batyani
In Alba tuba si cDe utri panda contra nationem saxonicam» in biblioteca gimn. ev. din
Brasovii.
(3) Din titluld acestuI Dictionard, care se p5stréz5 in biblioteca Episcopid de la Oracle,
se constald c5, Aurelid. Antomnü Praedetis fusese locotenentü auditord In armata austriacl.
Despre arisuld ne re1atéz5 Engel cg pe la Inceputulti secolulul presentd trlia in Ia0 undo
se apucase a scrie Istoract Moldova Vcc,11 Geschichte der Bloldau und Walachey I f. 150
(4) Din Dictionarulti acestuI literatti am aflatti In bibliotna din Orade mimaT unit extrasü
cu taluld Paucula quaedam Excerpta e Dictionario Valachico-Latino-Ungarico-Germanico
Basilii Kolosy Parochi Graeco-catholici Nagyagensis el V Archidiaconi Babolnonsis 1805,
$ foI nepaginate,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
110
Dad. mare parte din scrierile acestorg autorI nu mal corespunda

epocel de desvoltare in care am ajunsa astsá-dI , operele lora vora
re'mane inse totii-dé-una monumente de activitatea hterara a Ro-
rnamlorg, documente de limba si ideile timpilora dc atunci.
Deosebitg mentiune rneri[ alci manuscrisele neobositulai cronicarrt
S nuitî Ming.
George §lincai .2i, ale eruditului
Din 41 tomurI manuscrise ale lui George Sincai, ce le am Alga in
bibliotecele din Orade si Clujú., 30 tommI forméza Golecliunea de
documente la Cronica Romanilora. Din aceste, trel VOIUrnUI gróse le-
gate In table ell piele pórta tillutü :
tlicrum spectantium ad universam gentem Daco-romanam seu Va-
4clachicam Sumrriaria CoHectio facia a Georgio Sinkay secundum ordi-
cnem chronologicum.»
Aceste treI tomuri constitue Scrisorile sale cele mail sag Audele lio-
mdnibrii dupe cum le numesce dênsulti adese orI in decursula Cro-
nicel sale (5).
Istoricula Iona Cristrana Engel ne spune, ca pe la anulg 1800 v64use
-
în Trgula-Muresului numal trel tomuri din colectiunile lui Sincai
probabila scrisorile cele marl - si dînsula le apretiéa. fórte justa,
candil (lice ca materialula acesta va aduce servicil folositóre pentru
una istoriografa. Intfadevra colectiunea luI Sincai se vede facia
pentru und plana cu multa maI mare de cum i'a fostg d6nsulul posi_
bila sä scric Cron.ca Romanilora, in mijlocula lipselora i persecutiu-
nilor cu cad se luptase de la 1790 incóce. (6)
Una munuscri,ri fórte pretiosil alg luI incai l'arn Mktg in bi-
blioteca Museulal LL ansilvanü din Clujü. Acesta este Gwonica latina
de la anula 86-1183, avenda titlula : Chronicon Daco-romanorum et
plurium aliorum nationum si devisa :
Si fucrat 'Mobs Ilomanam condere gentem
Nos documenta Damus, qua simus origine nati.
Virgilius applicatus. (7)
(5) Ve11 anil Cronicel 1467, 1599, 1600 si 1711.
(6) Intrégit colectiunea de documente se aflä In Bibholeca Episcopiel din Orade.
(7) Alt& parte din Cronica latinä am aflat'o in biblioteca EpTscopiel romine din Oraile ca
tiLlulü : Contimeatio Chnmici Daco-romemorum §i contme epoca de la 1440-1448.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
111
Totrt ce SCiarnÜ pinh itsl4 cu siguranlä in privinta cronicei la-

tine, era numai dorinta cc o exprima:.,p dOnsulti in manuscrisele ro-
manesci, ct voesce aassi intórce emunca» pe datinie» (8) Ne lipsea
inse ori ce lumiJ. dach acéstä intentiune a dOnsuldf s'a realisatti
intru Catti ?(9)
Dm insemnhrile oficiale, earl se vdü puse pe fata prima a ma-
nuscrisului se constath c incai, la anulti 1814, presentase Cro-
nica latin. cenz,oralui. Martonfl diii Clujü, pentru ca sä o admith
la tiparü. Rartonfi, din motive mal muitti politice, combatu publica-
rea opereI d inainth manuscrisulD, d'impreunh cu observatiunile sale,
guvernulul transilvanti. Dar iricai muri si Cronica latinh rmase
in Archiva guvernului pinh duph anulti 1848, cândri apol fu do-
nata bibliotecel museului transdvanti. (10)
Totil aid' am gasita si critica ce o fAcuse Martonfi la opera
lul incai, despre care pink' astäcli. aveamü numaI simple traditiuni.
Recensiunea pórt titlulü :
Reflexiones in Chronkon Domini Georgii Sinkay, si se terminh cu
caracteristicele cuvinte : «An de aliquid brevibus Gyaris et carcere
dignum ! Juvenalis et Sinkay.» (11)
Este loculti alci., ca pe lingh cronica latinh sh facemü mentiune
si de cronica romanésch a WI George incai. Manuscrisele auto-
grafe ale acestei opere se afla asemenea in biblioteca museulul din
Clujü. Ele ati fostü transpuse alci totü de guyernulti transilvana
unde le inaintase Sincal pentru censurà la anulü 1813. Am co-
lationatti textulü acestorti manuscrise cu cela care s'a publicata la
lasi in 1853 duph exemplarulti din Oracle. Din comparatiunea fa-
cuth m'am convinsü, ch manuscrisele din Clujil continü mai multe
(8) Cron. a. 1595.

(9) A. P. Barking, ln discursuld sèil de receptiune. se exprima ast-felti eu prime la manuscri-
sele luT Sinew : cUnde este acéstA culegere de ma' multe 4ecl de volumuil, aceste serisort gnectl
.cum le numesco dinsuld, nce0I adevrap analI al Romanilorü? Nirnenea nu scie unde Ott'
cs1 zacA ascun'T . . ApoI chronica latua la care lucra incat pe la 1810 , uncle sunt tôte a-
acestea ?» Vedl : Viata, operile si idetle htl G. inca.t. BucurescI 1869, pag 60.
(10) Informattuntle primite de la Directoruld bibliotecel, d-15 Carold Szabo.
(11) AdecA : Este ceva demntt de extla st de Inclusóre
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
112
recUlicarii adaute, ce lipsescti cu totulä in cronica de la Iasi'.

Mai intlinpinamh in manuscrisele de I. Chiji o multime de alte
observatiuni scrise de Sincai inse sterse mai tarqia cu condeiulü,.
Intre cari este si descoperirea , c. familia dinsului este originara
din Moldova $ i numele se"ti cell) adevratti este Perp. (12)
Afara de manuscrisele amintite Ora aci mi-a succest , in de-
cursulti misiumi, sit descoperü i alte lucrarl de ale acestul autorti,
ce pina astacri rmasese cu totulti necunoscute. Anume am aflatil
In biblioteca Episcopiei dela Orade :
Una manuscristi autografü întiulatü : Besponsum ad Crisim Iosephi
Oroli Eder in supplicem Libellum Valachorum ; (13)
linü vocabularü In limba romana, lauina, maghiara i germana
despre numirile animalelorti, plantelorti si mineraleloril intitulatü :
Vocabularium pertinens ad iria Begna Naturae:
Unti manuscrisü cu inscriptiunea : lstoria Naturel sag a Firer,
Doui' Indice la chronica Romanilorti unultt In limba latina, al-
turd In hmba romana ;
0 scrisóre care Eplscepulti Sammlti Vulcanü . in care '1 multu-
mesce pentru pensiunea viagera ce promite pmnä va Wu, si totti
o data 1 descopere ca boerulti Stefanü Marcela din Moldova l'a asi-
curalti ca 1 va tipari cronica cu spesele sale ;
In fine mai mile scrisori dare guvernulti transilvanti si inspec-
torulti Martonfi in interesulti scólelorti romfmesci din Transilvama,
de la anulü 1782-1793.
Din manuscrisele cruditului Samulti Ming am aflatü peste loth 76 vo-
lumurl, scrieri istorice, filosofice, limbistice , juridice si teologice.
Ne lipsea pina astitql o cunoscinta esaeM despre Minh"' $ i con-
tmutuld operelorü acestul laboriosil ieromonachii. De aceea am cre-
Ott necesarü a face unü repertoriA calti se póte mai delü i mal
(12) (Cite! familia mea Inc . este moldoi, ean:t i numele celd adevérata trni e-,te Perl de
4mca, nu cum m poroclescd acuma dupd ungurle,» - (lice dinsuld la anuld Cronice1 156G.
(13) Despre scrierea acésta amintesce ir.tcai la anuld CroruceI 1291, dicéndil cli nu a pu-
ut'o tipgri pentru gtelégiL»
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
flA
-
complelti despre Vote manuscrisele sale. pe carc Onorabila Academia
îl va aI1 in caetele ce am 0116r0 a le piTsinta aci. (14)
Cea mai interesanta lucrare a dinsului este Istoria lionuinilor din
Dacia, dupa cum o intituléza insusi autorula, inceputa la anulü 1801.
Manuscrisula contine patru tomuri. In tomula prima Samuila Clainü
tractéza : Inceputult1 Bomâni1orii, istoria regatutui romano-1 ijur i is-
toria Transilvaniel pina la inceputula secolulul presenta. Tomula alü
doilea párta titlula : Istoria Domnilorg Frel Rornânese i merge pina
la anula 1724 ; tomula alü treilea se ocupa cu Istoria Domnilorti
re Moldovel 'Ana la anula 1795. In fine tomulü alü patrulea se
rapórta la Istoria episcopiei rotncinesei din Ardealli.
Asemenea am aflata In bibloteca episcopiei din Orade i Dicrsionarulit
rnmâno-lati;ii alü lui Samuila Clainü din 1801, opera care a data pri-
mula impulsa la compunerea i editarea dictionaruluI de Buda din 1825.
Dou6 manuscrise interesante din punctula de vedere filologica le-am
aflata tota In biblioteca dela Orade. Ele contina discutiunea ce a
urmatü la anula 1815 intre literatif Iónü Corneli i Petru Maiora
cu privire la ortografia romana cu litere latine.
Manuscrisula luI Ióna Corneli pórta titlula : Bellexiones circa Oa
Orthographiae, in conscribendo Dictionario Daro-romano adhibendae pimeta,
in quilms non convenimus.
Iar manuscrisula lui Peiru Maiorti e intitulata :
Animadversiones in orthographia»t Latino-Valachicam 1?-mi D. Cornelli.
Manuscrisele acestea, pe linga valórea lora sciinica, ne foal totti
o data a cunÓsce principiele filologice ale unuI insemnata literati"
roman% Iónii Cornell, despre care pina astiÍt1 sciamü numal ca co-
laborase si dinsula la dictionarula de Buda. (15)
Una maree interesti istorica ne presinta corespondenta episcopatlui
(4). Smgura lucrare rneritouit asupa actIvit5.0I hterare a lul Sam. Clamu este, pinI as-
t141, importanta seriere a d-luI L C Batint, In care se afl 5. o multime de date phne de in-
teresil, atato eu prime la vietil c301 i la operele acestut hteratO. Vedt L C. Bietnu, Vala
§i activitatea luI Mania Sainuilti Micah-I alias Clam de Sadu BucureseT 187G. (kurlele. Sn-
etali(il Acettienuice T IX pag 79- 109).
(15) Iona Corneli s a ascatq. la. 20 Maa11757, dInsutU fu eanonica i mat tiir4u1 preposita
alm capitululul din Orade, §1. repoa in 3 Septembre 1848 In etate de 91 ant.
15
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
i14
Truicanti cu fabulistutil Dimitrie Cichindea1i, in epoca de la 1812-1816.

Scrisorile acestea, In numèrd de 15 bucatI, ne arath Cum acesil
dol barbatl marl, incA la. inceputulti secolulul presentO, lucrati neo-
bositl, pentru a scôte p-; Rom'ana ortodoxI din Ungaria de sub po-
testatea ierarchiel serbescI. Tu altA scrisóre din 1816 , episcopulil
Vulcand comunica lui CichindealO, câ a intervenitü la guvernula din
Viena pentru a se ra"dica interdictuld decretatO asupra fabulelord sale,
pe earl episcopulri sêrbescd din Temisára le denuntase de contrare
constitutiuniI imperiuluI.
1V
Tri decursulri misiuniI mele In Ungaria i Transdvania mi-a suc-

cesa sit aflur si cate-va tradate originale din secoluld alti XVII-lea in-
cheiate intre Domnil Româniel si al Moldovei cu principil Transil-
vanieI, Asa am gasitti In biblioteca universitatiI din Pesta unti
tractatü de aliantA intre Raduld Mihnea si principele TransilvanieI
Gavrild Bethlen din anuld 1617; in archivele Statulul din Buda find
tractatil de alianyi intre Iond Michaid Radu i Georgia Racoti din
anuld 1659, si altd tractatü. intre Constantind Basarabd cu principele
G. Racoti, fArd ant.
Unü documentri importantd pentru istoria Românilord de peste
Carpatl l'am aflatti In biblioteca universitritiI din Pesta. Acesta este
Illanifestulti de unire ah Mitropolid, din Alba-Ialia, data i subsemnald
In sinoduld din 7 Octombre 1698, la olalta cu ecnditiunile aniril.
Continutuld acesluI actO, de o gravitate atatia de insemnatä, rernä-
sese pina astacll cu totuld necunoscutd. Nid succesoriI episcopulul
Atanasie, care Meuse unirea, i niel istoriciI nn ne spunti, ca arti fi
vcluLd vre odatä originaiuü acestul manifestO. Totri ce p6seda isto_
ria pina astrtql, era numai o traductiune latinä, in care, pe Mug
multe neesactitati si pe laiga omisiunea conditiuniloril de unire , ie-
iil intercalaserai memorabilulti articlu de credintli :
Omnia admittentes, profitentes ac credentes , quae illa admittit, profile-
tur ac credit praesertim vero illa quatuor puneta, in quibus hartenus dis-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
116
sentire videbutur (16)-despre care in textulti origmaltt românescii nu

se face nicI o menVune.
Analisand0 cont,inutulti acestuI documenta, se constata uuü adevéril
istortcd Mae momentosti si anume : ca in smodult1 din 7 octombro
1698, metropolia romanti din Alba-Iulia na acepptase nic o dogmci ea-
lolecO. Mentiune despre punctele dogmatice se face numaI in tradue-
tiunca latina, care Rise nu e provqutä mcI cu subsentniiturile cle-
ruluj, nicj cu sigilulü metropoliet
Acósta estc starea de lucruri cc ne-o presuitä manifestula oigi-
iudÍ din 1698 (17).
Nu miff putini.1 sunt memorabile pentru epoca acésta :
Srisilrea laï nod is;e mitrop9littdre Bamr-),;ilorti dare Atanasie Ems-
copula. Transilvanici, prin care îhi ógh a se intórce iarkf in sinulil
bisericey orientale, 1702;
,5entinta patriarchtdia Ca Wert din Constantiaopole, adresatä in forma de
pästorala dare clericil, proofg, bocrii neguta1ori1 si ceT-Ialt1 crestini
ortodoxI din Arch-Y[6, prin care aSurisescc pe Atanasie pentru trece-
rea dOnsului la unire 011 destitue din scaunulti archieresc, 1702;
ardinentidti episeopal0 Atanasie depusti in Viena dupa acceptarea
uniril (16 puncte), 1701;
jlemoriele romdnulid, Gavrda Nayyszegi, sense in prmsórea sa din
Sibiia, in earl protestózA in contra. prcsiumi ce se face asupra con-
sciintel poporuluI românt, 1701.
(113) ALcä AdmOnld profesandü st cleencld tôte cate clônsa (bisetica catolica) le admite,
proleseza i crede, maI cti s6m5. insc acele patru puncte, in carI ping acurn se vedea , cg nu
ne Intelegemd. Vedi (Jipartu Acte i Fragmente. p. 77.
17) Documentuld acesta l'arn allattl In colectiunea iesuituluI G. Hevenest, care, la olalta cu co-
leguld sau L Baranyi st cardtnaluld Collonits, Incluplecara pe episcopuld Atanasie sä prirnésca.
unirea cu biserica Rornel. Dar cum a ajunsil si cum a ratnasil actuld acesta In posesiu-
nea luT Hevenest? 0 lumina in privinta acestui misterti aflaind In titcal. La anuld Crotucel 1711
dinsuld, vorbincl despre unit documentd ald boiariloiti din téra Fagraasului, ne spune urma-
tórele : gscrisórea acésta, care trebuta sti remana In originald in atchivuld vlaclicescd din Blajd,
4clupa, Ad ohiceiulil lord o all furatil Iesuit,i1 i o ail trimesd provinclalului lord lul Hevenesi,
ccarele o a legatil Intre scrisorile sate cele multe, earl told cu Opu.ca i cu furtisaguld le ad
oadunatil spre marea paguha multora, clar mal virtos a Ardelemlora., Hevenesi a reposatü
la a 1715, asa dar sustragerea se Intimplase in anti eel d'intatti aT cocci).
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
116
V
Din carWe vechl tipärite, inse necunoscute pîni. astAtii, am de-
scoperita in biblioteca colegiulul reformata dm Thrgula-Muresulul
unü calechisma românesca tipärita cu htere latine in Alba-Iulia
la a. 1648 de preotulü calvinesca Stefana Fogarasi. Catechismula
are trel titule : unguresca, românesca, i latina, din earl cela ro-
mânesca este In coprinderea urmatóre :
Odechimtus Atsaja ej Atsaja Summa szau Meduha 4 uluitej si a
Kredineiej Christinaszkae kuprinsze e Entreberj , si Reszpunszarj
szkurtae; si ka adeveratury den szkriptura szventae entente. 8' 48 pag.
Asemenea am aflatü in biblioteca conteluI Samuila Teleki din
Thrgula-Muresiukil o brosurá tipäritI in Viena cu litere latine de
nemuritorula George Lazära la a. 1808, avênda titlulü Versury :
(le Nude in limb & Daco-Romaneaske ht ogodirea Prea Eneltzatuluy

nosiru milostiv imperat Stepen schi Tayke Frantzi. V 7 pagine.
Crt acéstä ocasiune implinesca o pläcuta datoriä, Domnule Pre-
sechnte, amintinda aid numele mat multorti onorabile pers6ne din
Ungaria si Transilvania , earl, in semnü de stima ce WM' pen-
tru Academia romana, mi-aa öferita mat multe documente i cártl
vechi, rugandu-m sä le inainteza la biroula societätil. Anume :
D-la Coloman Thaly, membrula AcademieI din Pesta, transpune
9 acte diplomatice , scrisorI de ale principilorü români din seco-
lula ahi XVIII-lea, copiate de D sa din archivele statuluI si din.
archiva familiel conte Karolyi.
Prea Sânt,ia Sa d-lü canomca Paula Vela din Orade donéza
AcadernieI opera luI Laurentia Toppeltin : Origines et occasus Tran-
silvanorum, 1762.
D-10. Nicolae Corchesa, maiorü in Câmpenl, ofere una «Aca-
thist» romitnescil tipärita de invtatula Samuila. Clainü cu litere la-
tine in Sibiiti la a. 1801. Carte fórte rarä. i multa cAutatâ, care
confine la inceput i una tractata de ortografia romana.
Toff.' Corchea avu bunatatea a'mI preda treI documPrite
interesante rwntru i-;toria anilma 18 18 i 18-t9 , uil re earl este
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
117
siDeserierea strlcite vidorie de la Fdakinele ce ati raportat o Ro-

mânil in 5 iubil 1849 sub conducerea D-sale
In fine d-ll Stefanü Cacoveanü din Blairi donézit unü exemplarii
din Supplex b.bellus Valachorum Transilvaniae. 1791.
Aceste sunt pe scurtil, Domnule Prer;edinte; de o parte 1ucritri1e
de alta parte resultatele misiumi cu care aV bine voitti u mé
onora in sesiunea anului 1878.
VI
Nu potri incheia acéstä dare de sémtt färä de a me' arMa
Mae simptor Pré Santiei Sale ilustrulul episcopü Mihaiii Pavehi
din Orade, care cu deosebitä amabilitate a intimpinatil misiunea
AcademieI, punéndu-mi la disposipne töte manuscrisele si docu-
mentele bibliotecel de acolo.
Asemenea sunt profundil recunoscétorri d-lui directorü al Ar-
chiveloril Statulul Dr. Iuliü Pau ler, d-lui Dr. W. Fraknoi, directo_
raft bibliotecel museulul nationahl, d-luI Baronü airy, d-lui Conte
alü natiami säsesci Fr. Wachter, precum si domnilortt Alexandru
Szilagyi, Paubi Hunfalvi, Caro la Szabo , I. Csontosi , Dr. Thaloczy,
lakab Elek si I. Horvat, - pentru bunä vointa ell care 'ml aü
inlesnitti scrutarea archivelor i bibliotecelorü de peste Carpati.
Exprimandil onorabild Academie in genere i Domniel Vástre,
Domnule Presedinte, in particularü sentimentele mele de gratitudine
pentru mijlóCele votate in interesulfi acesteI misiunl , am onöre a
inainta aid intrég coleOunea facutä in timpulü acesta in numrü
de 38 volumuri manuscrise, unuhi fotografiatri, doué tablouri ve-
chi in oleiü, mal multe portrete, desemne si facsimile impreunä
cu trel copie de pe medalia lui Horia.
Bine-voiti v rogri, Domnule Presedinte, a primi asicurärile res-
pectóseI mele srtme si deVotiuni.
_Nit% Deirsustunif ,
Duct um:1 16 Mantic 18-0
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
118
DOCUMENTE
La istoria Revo1utínhii hi Horia din a. 1784, colectate de d-1 Nic. Densusiann.
/ Dzit Arcluva Cana twic& attlce ungaro-transiltane. (1)
Raporlulh Cancelarid aulicc chtre Imp'ratult1 loif H, pentru remunerarea
1
protopopulnY Ioifi Adamovid din Abrud si a Iocuitorilor din Lupsa, earl ail
prinsti pe capitanulh resculatilorh Marti Ursa. Viena 3 ianuarie 1785.
2. Ordinulh Cancelariel aulice catre guvernulh tranhilvanh pentru rem unerarca
protopopuluI I. Adamovid. Viena 17 ianuarie 1785.
3. Consiliulti de resbelil din Viena scrie cancelaruluI Ehzlerbazy ch-Y va co-
munica actele so-tacit luY Horia, indath ce vord sosi din Tran,dvania. Viena
20 ianuarie 1785.
4. Raportult1 LocolcnentuluI-colonelil Kray care comanda militarit din Alba-
Julia despre prinderea lui Horia i Closca. Abrudti 31 decembrc 1781
5: Raportult1 comunh alh guvernatorului Sam. Bruckenthal i ali coinandantu-
luY Fabris chtre imp. losifil H cu privire la msurile luate pentru linistirea re-
voluOuna. Sibini 21. decembre 1784.
6. Raportuld comund al guvernatoruluI Sam. Bruckenthal i alh comanclantulul
Fabris dire imp. Iosifil II, despre prinderea lui Horia i Cloca. Sibiih 4 ianua-
rie 1785.
7. Biletulti Imp. Iosift II care vice-cancelarulti PaIffy pentru rernunerarca
celord ce ati prinsh pe Horia i Closca. Viena 14 ianuarie 1785.
8. Raportul loc. col. Kray cu detahurile asupra prinderii lul Horia si Clara.
Abrud 1 ianuarie 1785.
9. Michaid Bruckenthal, adrninistratorulh corniiatuluY Hunedóra raportézh Can-
celariel despre romanfi ce ati fostü condamnatY in cornit atuIri HunedOrd, precum
sidespre nobila ucisl acolo. Deva 24 martie 1785.
10. Conspectula prisonerilorti cad se aflail in inchisorile comitatuliff Hune-
dora ping in 14 martie 1785.
(1) Cancclaria aulicd transilvand, infiintat5. la a. 1695, a fostü Impreunatä cu cancelaria au-
lic ungureasca, In urma decretuld Imp Iosif II, din 14 augustü 1782, purtândü de aci inainte
numirea comuni de Cancelaria regia hungarico-transilvana aulica Dar unnea acésta nu
tinu multO, cicI la a. 1791 cancelaria TransilvanieT fu iarT separatä de cgtre cea unguréscg.
Dup6, Inchiarea pactulul dualuiticil din 1867 archwele ambelorti cancelariI ati fost aduso din
Viena la Buda, unde la olaltä ea archwa GuvernuluI din Transilvania, cu aichwa Loco.enen-
teT din Buda si cu archwa Camerel aubce din Viena, s afIX astrup tóte concentrate sub nu-
mirea geriera16. de Archiva StatuTur.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
119
11. Lista indiviehloril uml de (-titre re4eula(11 romfinT din countatuld 1[une-
d6reT ki aid ZaranduluT in luna lul novembre 1781.
12. Raportuld comund ald guvernatoruluI Sam. Bruckenthal si ald generaluliff
Fabris catre Impratuld Iogifd II, despre disolvarea taberelord romane. Sibiid
24 decembre 1784.
13. Relat,tunea vice-conntelni Beoty din cormtatuld Thhorului cu privire la
fuga luT Horia. Oracle 26 decembre 1784.
11. Raportuld contelul Antoniu Jankovits edlre Imp. Iosifd II despre msm ile
luate in comitatidd Aruuh iluT pentru linislirea romanilor. Deva 23 decem-
bre 1784. '
13. Raportuld Contehif A Jankovils cdtre Imp. Iosifd II despre prinderea lui
Horia, Closca si Crisand, §i despre plAngerile romanilord in contra exceselord
nobilimiI. Alba-Iulia 2 februarie 1785.
16. Raportuld matoruldi Pukler despre prinderea ctipitanuluI George Cri-
sand. Abrudti 30 lanuarie 1785.
17. Biletuld Imp. Iosif II, cdtre vice-cancelaruld Pa. lffy cu privire la proce-
suld luI IIoria si aqi soi.ilord sd.I. Viena 12 februarie 1785.
18. Gancelaria allied. care Imp. Iosifti II totil cu privire la procequlti luT Ho-
via si re solui,iunea monarchuluT. Viena 14 februarie 1785.
19. Impkatuld Iosifil (-dire vice-cancelarula PaliTy despre mortalitatea ee a
eruptd in sinuld comisiuniI Jankoviciane. Viena 28 februarie 1785.
20. Ordinulti Cancelariei aulice cdtre guvernulti transilvand pentru publicarea
urbariuluT Viena 7 martie 1785.
21. Raportuld guvernatorului Sam. Bruckenthal cdtre Impdratuld Iosifti II, des-
pre luptele armateT cu resculatiT In timpuld de la 29 OA la 31 novembre 1784.
Siblit 16 decembre 1784.
22. Raportuld comisaruluI Michaid Bruckenthal care cancelaria althea despre
continuarea investigatiumI Jankoviciane. Deva 24 marbe 1785
23. Extrasd dm biletuld ImpdratuluT Iosifd catre contele A. Jankovits, ea sd
incredint.eze luT Michaid Bruckenthal continuarea investigatiuniT.
21. Ordinuld Consiliului de resbelti in privinta colectelorti de banT ee s'ar
fl facutd in favoruld luI Horia in comitatulti Cettip-de-baltd si ald Fitgiira-
suluI. Viena 20 ianuarie 1785.
25. Cestiunea pädurilorú devastate in decursuld revoluliuna.
26. Cancelaruld Es7lerhazy ctitre Imp. Iosif II despre fuga luT Horia 9,i
resolutjunea monarchuluT. Viena 2 ianuarie 1785.
27. Conn.a.rula Michaiù Bruckenthal calre cancelaruld E.47.terha.zy cu privire
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
i20
la doel)agublrea nobildoril to ad slifordn din Paw-a revoltiljunii Deva 24 martie
17 83
28. Ordinuld comisaruluT Michaid Bruckenthal calm funct,ionariT comitatelorii,
ca sa nu fact', excese en adunarea obiectelorü ce le-ad luatd resoulaiii de
la nobill.
29. Impèratuld Iosif cornunica viee-cancelarului PalfTy ordinele ce le-a adre-
satil guvernatorului Bruckenthal si comisaruluI A. Jankovits in 7 februarie 1785.
30. Ordimild impèratului Iosifü catre contele Jankovits cu privire a proce-
said hii Horia si la regularea urbariald din comitatuld HunedóreT si alü Za-
randului. Shona 7 februarie 1785.
31. Orclinuld Imp. losifü catre guvernatoruld Sam. Bruckenthal cu privire la
rernunerarea liii Pope Moise i a Wiranilord earl ad plinsü pe George Cri-
sand. Viena 7 februarie 1785..
32. Piaportuld Contelui A. Jankovits dare caneelaria auhc. despre instruc-
iiunile date SlleCesoruluI sad Michaiü Bruckenthal. Pesta 2 maid 1785.
33. Instructpnile dale lui Michaid Bruckenthal de catre contele A. Jankovits,
31. mantic 1785.
34. Descrierea solemnitatil arangiate in Slatna la 5 februarie 1785, pentru pre-
miarea celord ce ail prinsd pe Tionia, Clora t Ulbard Ursd. Anexä la ra_
portuld montionald mal in josd.
35. Ilaportuld conlisaruhii Michaiiî Bruckenthal catre guvernulü transilvanm
en privire la solerrmitatea din Slatna. Alba Juba 7 februarie 1785.
36. Raportuld guvernulul transilvand Nitre impèratuld losifü H despre irn-
partirea premielord. Siblid 10 februarie 1785.
37. Cancelaria aultort are Imp. Iosifd II pentru premiarea celord ce au
prinsd pe eapitanuld Marti Ursü, i resolutiunea monarchului. 4 decembre
1784.
88. Imp6ratuld Iosifü comunica cancelarultii Eszterházy ordinele adresate cti-
tre eontele Nitzky, presedintele locolenenM din Buda, i catre guvernatoruld
Sam, Bruckenlhal din Sibild. Viena 15 novembre 1784
39. Imp. Iosihl II ordona. guvernatoruluT Bruckenthal sa aplice procedura su-
mail (pis slatarium) In contra agitatorilorü i pine und premid de 300 gal-
benT pentra ceT car' vord prinde pe eipitaniT resculat,ilord. Viena 15 noem-
bre 1784.
40, Ordinuld ImpëratuluT Ioifil H calre comandantuld Preiss, ea sa proceda
in contra resculatilorü cu LOA. seriositatea. Viena 15 novembre 1784.
41. Ordinuld Imp. Iosif 11 atre comandantuld din Buda baronuldSohakmua1
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
121
pentru a trimite in contra re,sculatiloril armath ce va fi neeesarh. Viena

15 novembre 1785.
42. Consiliuld de resbelil sate comandantuld Preiss, eh imperatuld desa-
prolya conduita sa cu prime la conscriptiunea militara si la inthrqiarea ce a
pus'o in executarea mdsunloril militare Viena 19 novembre 1781.
43. Comisaruld Michaid. Bruchenthal raportézh cancelariei aulice eh contele A,
Jankovits a Matti cu sine tóte actele comisiuml si 1 este imposibilti de a con-
tinua investigatiunea. Deva 21 apnlie 1785
44. Relatiunea vice,conteluI din Aiudii Alenu Szentpah despre sórta unuI
detasament militard la Remeti. 25 novembre 1784.
45. Subprefectuld Efraimii Enyedi relatézh c. romänil resculati voescü st
atace Abrudulil a doua órh, i ed In comunele Lupsa i Dupil-piétrh se luerd.
incontinua la landi. Slatna 25 novembre 1784
46. Scrisórea luI Franciscti Domokos &Ire und prelatti (numele lipsece) cu pri-
vire la unele evenimente din Zarandil, Deva i Hategil. Deva 18 novembre 1784.
47. Subprefectulti long Boros raportézh despre o intalnire eu reseulatil la co-
muna Salciva de josil. Turda 21 novembre 1784.
48. Vice-comitele Ladislau Bal lo raportézh ch ansuld, la o lalth cu vre o
150 nobill inarmatl, a avutti intentiune sh mérgä asupra românilorú in muntY,
dar armata imperialä nu a voitii sd' 'I insotésed.. Ighiü 21 novembre 1784.
49. Ordinulü gavernului transilvanü chtre comitate cum sh procéda cu re-
bela prisonierl. Sibiiiî 15 novembre 1784.
50. Subprefectuld Efraunp Enyedi serie vice-comitelui din Aiudd cum sunt
organisate impärtite taberele romane. Slatna 17 novembre 1784.
i
51. Alexandru Szanto serie prefectului din ClujO, eh unù locuitorü din co-
muna Rodna a chlätoritil de eurend in taberite rescultilorti. Ludosti 9 no-
vembre 1784.
52. Petitiunea TableI regesel si a Magnatilorti refugiatT in Tirgula-MuresuluI
dare guvernulú transilvanil pentru apdrarea nobilima si stirpirea resculatilorti.
Tirgula-Muresuluf 24 novembre 1784
53. Petitiunea Seaumilui (distrietulul) Muresii. Si a Comitatului Cetätil-de-balth
chtre cancelaria anti* ea Impdratuld sh dea ordine energice pentru aprarea
nobilimii. Tirguld-MuresuluY i decembre 1781.
54. Comitatuld HunedóreY cere de la contele A. Jankovits sh-I trämitä pro-
cesele investigate' de densulO. Deva 26 februaric 1785.
55. Contele A. Jankovits rdspunde comitatulu/ Hunedôra cä i-a communal
In extrasti tot ce a creclutil necesarri Ternisòra 16 martie 1785.
16
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
122
56. Petitlunea Tab leT regescl dui Tirguld-Mure;uluT calm pancolaruld Eszter-
hazy, ca ansuld, In munele patriel siald natiumi unguresd sd róge pe Imp6ra-
tuld Iosdil a le acorda patronare i alutord. Tirguld-Muresului 19 novembre 1785.
57. Petitwnea TableT regescI si a magnatijord refuglatT in Tirguld-MuresuluT
pentru a se permite nobilimil unguresci, ca la o land cu armal a $e sitfOce revo-
lutiunea. Tirguld-Muresulul 19 novembre 1781
58. Imp&atul losif invitd pe cance1aii4 Eszterhazy a trämite conleluT
Jankovits plänsorde romandord din domemuld Slatnel d'impreunil cu proieciele
pentru regularea urbariald a TransilvameT Viena 27 novembre 1784.
59. Biletuld Imp6ratuluT losif H catre contele A. Jankovits prin care iVi
informézit despre causele revoluVumT romane. Viena 27 novembre 1784.
60. Propunerde cancelarieT aulice pentru linistirea definiti4 a romämlord
si decismnea monarchuldf: 12 puncte. Viena 28 novembre 1784.
Gt. ancelaruld Eszterhäzy scrie conteluT Jankovits, c. plänsorde din do-
meniuld SlatneT, la. call se provódi biletuld Imp6ratuluT , i se vord trämite
chid maT curOndil. Viena 27 novembre 1784
62% Raportuld contelui A. Jankovits cdtre cancelaruld Eszteihazy despre no-
Lwitatea sa in Ungaria pind in qiva de 2 decembre 1784.
63 Sublocotenentuld Teleky raportízá cdpitanuluT did despre resculaAiT din
comuna flua i cere amtord in contra lord. Dobra 29 novembre 1784.
64. Cápitanuld Mocsary "raportzd, el panduriT din comitatuld Aradului mal-
tratézit pe romanfi din Covasdia. Radna 29 novemvre 1784.
65. Capitanuld Barond Verner raportézá, cá primaruld i preotuld din co-
mma Zamil ad publicat poporulul nisce ordine sosite de la Horia. Radna.
1 decembre 1784
66. Msurile ordonate de Contele A Jankovits in urma raportuluT devre
maltratárile romanilord din Covasdia. Aradd 29 novembre 1784.
67. Generaluld Koppenzoller scrie Contelul A. Jankovits, cu privire la anito-
ruld trunisd sublocotenentuluT Teleky hi Dobra. Termsóra 2 decembre 1784
68. Guvernatoruld Sam Bruckenthal raportézii monarchuluT Iosifd Il despre
prisonieril romäni decapitatI la Deva &Wig 30 novembre 1781
69. Guvernatoruld Sam. Bruckenthal raportézd ImOratulul Iosifd Il, eá a suspen-
datd procedura sumard in contra prisonieriloril romanT. Sibind 29' novembre 1784.
70. Baronuld Tong Bornemisza scrie guvernatoruluT Sam. Bruckenthal c. rescu-
latiT i-ad devastatd tóte domeniele din comunele Ilia, Rapolth, Geoagid, SAT-11d-
Maria i Simeria. Deva 1 decembre 1784.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
123
71. Vice-cameelatuld Pa Illy cdtre Impèratuld Iosif II eu privire la regu-

htrea urbarialit din muntiT AbruduluT. Viena 8 augustd 1785.
72 Ordinuld 1inp6ratulul Iosifd H cAtre Cancelaria aulicd in eestmnea re-
gulled urbariale din muntil Abrudulul s,;i. a functionarilord ce jttfueEcd pope-
raid. Viena 8 augusta 1785
7:3. Sergentuld Hirsch raportéza cd dOnsuld a ccrcetattl acasa pe Petra Nicu la,
Simiond Trif4 §1. pe Nicula Todea dar fäit resultatd. CftmpenT 26 iulie 1785.
74.. Diploma prin care be declarti de t6ranl hberT, tobagil carT aC& prinsd pe
Boria i CloFa. SlaIna 5 februarie 1785.
75. Cancelarulti Eszterhazy coirdliezd pe Iinpgratuld losiftt 1.1 a procede In
contra resculatilord eu msurT militare dar nu cu amnestitt. Viena 4 decem-
bre 1784.
76. Raportulti comisaruluT Alichaid Bruckenthal (Aire Cancelaria aulicä de-
t..preasuprirea locuitorilord din muntiT AbruduluT. Sibiiii 17 augustd 1785.
77. Canmelaria aulied transpune camerel aulice montanistice raportnld ltiT MI-
( !laid Bruckenthal, ceremdd tom o data i opiniunea sa. Viena 1 septembre 1783.
78. Vice-cancelarulä Nifty raportéza monarchulaY, cd. 5 locuitorT din Albacd,
plecând la Viena, ad rostitd In Beiu§d nisce cuvéntart suspecte, i resolu-
tiunea ns.onarchuluT. Viena 2 augustd 1785.
79. Relatiunea laY Alexia Ineze despre cuvintele ce le-ad roslitü locuitoriT
din Albacd, carT aü plecatd. la Viena, anume Petru Nicula, Simon Trail i Ni-
chita Todea ampenT 21 iulie 1785
80. Comisaruld Michaid Bruckenthal raportéza Vice-cancelaruluf, e a scrisù
comitatuluT Milord sti, princ1ä pe deputatil din Albacd. Slatna 23 iulie 1785.
81. Contele Antonia Jankovits Inaintézh monarchulul losiM II cble-va acte

ce se rapórt6, la plânsorile rornâmlord. resculatT. Viena 16 maid 1785.
82. FunctionariT cancelarieT aulice Fabiand i Csudor raportéza, cä din0T ad
frântd sigilele de pe lada In care se aflad actele contelal Jankovits, dar nu
ad aflatt. Intre ele nicT und dosard cu privire la plansorile româmlord din
muntiT AbruduluT. Viena 19 tsprilie 1786.
83. Cancelaria aulicA scrim guvernulul transilvand eu privire Ja clespg.gubi-
rea arônda0lor11 armenT In urma tumultuluT din 1782. Viena 31 Mlle 1786.
84. Guvernuld transilvand Inaintéz6 monarchuluT Iostfd II noun cercetare
frtcutä cu privire la pagubele ce le-a suferitd art;nda0T annuli prin tumul-
iiim din 1782 Sibnd 11 iuhe 1786
85 Conlele lilly raportézd irnpi.tran11111 (le-pre ( erociarea f.0 t aqupra
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
124
plansordorü ce le-a6 Inaintatü romarnT la tronü inainte de revolutiune i de-

cisiunea monarchului. Viena 23 februarie 1786.
86. Cancelaria aulicrt. raportézrt monarchuluT, crt a cerntü de la girvernulti
Transilvaniel sg'I triimild serisorile Ial Horia earl' s'ag aflatt la Nicula Cristea.
Viena 24 maitt 1785
87. Raportulti guvernului transilvand cgtre ImOratultt losifti Leta In cestiunca
acestorú scrisorl. Sibiiti 2 augustil 1785.
88. Caneelarul Eszterhüzy descopere Itnpöratulul temerea, cg. revolutiunea
romting nu ,se va limsci. Viena 10 decembre 1784.
89. Prefectulti HuneclóreT, baronuli Bornemtsza, usciinez. cii in countatulti
ZaranduluT revolutiunea a eruptrt din noü Deva 1 decembre 1784.
90. Locotenentulti Siményi relatéztt cä arma ta imperialg, In urnia unel lupte
ee a avut'o cu resculap aprópe de comuna Bradil, a trebuitti sii se retragg
la Halmagiü Bradrt 29 novembre 1784
91. Cancelaria aulicii ordond guvernuluT transilvang eg ping se vorg de-
cide plansorile, ce le art Inaintat Li romftml din doineniulq SlatneT la impgra-
tulti, sd nu se execute niel o sentinä de mürle asupra lorfi. Viena 21 maiü 1783.
92. Referatulit luI I. Mehesi care cancelaria aulicg despre petAiunea ro-
mânilortt la impratul din a. 1783. No 638.
93. PetiVunea rornünilorti din domeniulü Slatnel inaintatit imp6ratului Io-
sifri cu privire la abusurile funOonarilorü. Viena 18 inartie 1784.
94. Ordmuld cancelarieT auhce cgtre guvernuld transilvanti In urma peti-
Ounil din 18 martie 17841 Viena 13 aprilie 1784.
95. Raportulil cancelariel aulice cgtre Imp&atult1 losifrt H asupra petitiunil
romAmlorü din a. 1782. Vient 19 aprilie 1782.
96. Ordinulti cancelarieT aulice dire guvernulti transilvanü In urma petitiunii
din a. 1782. Viena 24 aprilie 1782.
97. Petitiunea romarnloril din dorneniulil Slatnel cgtre Imp. Iosifü II cu
privire la asupririle i stórcerile functionarilorú. 16 aprihe 1782.
98. Consiliulti de resbel propune ImpgratuluT losifti unü premid de 100 gal-
benT pentru acela, care va prinde pe Salis, i resolutiunea impèratuldf. Vie-
na 10 septembre 1784.
99. Cancelaria aulicg scrie guvernulul transilvanti, cg primariT din mun-
1;11 Abruduldi carT vorti incasa impositele la timpa stt fig, scutiiI de con-
tributiunT. Viena 26 mnie 1782.
100. PreotiT romAnI din muntii Abrudultif se planet la Imp ratulü, ii dekti
stint necesilgt,T a se hrgni cu eultura pgmentulul totu0 functionaril ceri §i de la 0,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
125
ca dd la altI iobagi, se facti robote i sa platéscil taxe. Referatd. Viena 24 a-

prilie 1782.
101. Conte le A. Jankovits raporteza IrnpratuluT tosifd, ca revoluVunea ro-
mftna s'a liniti1ü i numal comuna Gura-Araclil, unde se (lice pa s'a re-
trasti Horia, nu s'a supusd Inca. Deva 26 decembre 1784.
102. Canceleria aulica comunica conteluT A. Jankovits reF-oluOunea Impra-
tuluT cu privire la interpretuld comisiunIT pentru limba romana. Viena 9 ia-
nuarie 1785.
103. Cancelaruld Eszterhazy propune monarchului di poslulil lu .lankovits
din Banatti sa remand neocupatd, de óre-ce dupit asigurttrile venite de la
dênsuld, activitatea sa in Transilvania se va termina in curemdit. Viena 30 de-
cembre, 1784.
104. Consiliuld de resbeld comunicd cancelarid di in 17, 18 ei 19 fe-
vruarie 1786 ad fostil transferatT in Banatd 122 romanT, iar guvernuld Iran-
silvanti le N a tramite acolo familiele t averea. Viea 15 martie 1786.
105. Lista unord tèranT din comitatuld AlbeY-de-jost i alit HunedóreT cart'
ad fostri transferatI in Banatd. F. d.
106. Consiliuld de resbeld connmica cancelariel alike lista de susti. Viena
29 martie 1786.
107. Consiliuld d resbeld comunicit cancelarieT, ca dintre ranit osandrtl Ia
transferare ad sositt In Banatd 137 familiT. Viena 29 aprihe 1786.
108. Cancelaria aulic. ordonit guvernulut transilvand sd trämit în Banatil
cad mal cur6ndil averea cdord 137 familiT. Viena 8 maid 1786.
109. Consiliuld de resbeld scrie cancelarieT dt la rugarea guvernuluT transil-
vand s'a tramisd in Banatil 0 unit tgranT, ce nu erad osanditT la transferare.
Viena 3 maid 1786.
110. Cancelaria aulic. repróba conduita guvernuld transilvand, flindd ca a
trilmisd In Banat i indiviX ce nu erad condamnatT la transferare. Viena 15
maid 1786.
111. Lista lraniloA transferaff In Banath In contra ordmuluT Impgratescti
intre carT este ei long fiuld luT Horia cu sOa sa
112. Impratuld Iosifti II arata, cancelarului POlffy aanca sa rnahnire, ca in
contra ordmuluT data s'ail transferatti in Banat peste 160 familiT romAne si
transferarea curge mereti. Seghedind 10 iulid 1786.
113. Guvernuld transilvand raportézä monarchuluT, ca a " ligpendatA transfe-
rarea romanilord In Banatd. Sibiiü 1 augustit 1786.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
126
114. Ordinula consiltulul de resbela catre eomandele mihtare din TranstIva-

nia i Banata cu privire la transferarea romanilord Viena 30 octobre 1785.
115. Impratula Iosifa 11 ordond dt resculatii osanditT pentru nete de violent,a
sit fie transferatl in Banata cu tóta averea lord. Viena 19 oetobre 1785
116. Imp6ratula losifa amintesce cancelarieT sti mi e facti abuRa w ordinula
de tranbferare. F. d.
117. Lecotenenta din Buda raportézd monarchuluf ea in comitatula Mho/ uluT
ati fosta arestatT treT preotT romanf, din causä ed priblicate poporuluT, ed In vü-
torti fie care va fi soldatti. Buda 2 decembre 1784
118. Impèratula losif ordend a se pane in bbertate eeT trcl preoti areslatT
F. d. 1784.
119. (Inquisitio Zalatlinensis). Investigatumea facutd la anula 1783 asupra phAn-

s9rilora ce le inaintase romanil din muntli AbrudninT in anulti 1780, 1781, 1782
,11 1783. Extrasa facuta de eancelaria &died, 115 pagine Viena 3 opt die 1784
120. Impranila Iosif scite conteluT Eszterbazy, cä una individa cu numele

Michaia Poperski cal6toresce prin Ungaria cu scopula de a angaja ómen1 pentru
servicia militara strainit, it 'T ordond, cd la intêmplare daed Michata Poperski ar
Incerca asa ceva sä sa aresteze munediata Viena 23 octobre 1784
121. Decrierea persóneT luT Michaiú Poperski comumcatil de Impöratulti Iosifa
cancelaruluT Eszterhazy.
122. Guvernatorula Sam. Bruckenthal rapoilezti ImpOratuluT losifa ca Michadi
Poperski a sosila lu Tranilvama si a declaratti, cti dCmsula voesce a se intórce
In patria sa in Romania. Sibila. 27 novembre 1784
123. Contele Sig. Kornis prefectula SolnoculuT-de-mtilocti serte guvernuluT
transilvana el Michaig Poperski sad Popeskoul are paspórte de locotenentil de
la Catarina Imp6rdtesa RusieT si a declarata cd dnsuld voesce a se Interco la
BucurescT. Sz. Csech 12 novembre 178i.
124. Imp6ratula. Iosifa scrie cancelaruhii Palify, dt Poperski este una oma
fórte j3ericulos i dach se va intórce iardsY In Transilvann aresteze ii trd-
mild. la Viena. Viena 14 ianuaria 1785
125. Consiliuld de resbela ordond comandeT din Sibiul Ed. prIncyt pe Poperski
sad Poperskul, dad, se va Intórce In Transilvania Viena 14 larmaria 1783.
126. Contele Mama Teleki raportézd guvernuliff, dt Poper5ki este de nationa-
Mate romana din la,z1 cu numele Popeskul, dt drnsula vorbesee fluenta maY
mite limbi, eh a calétoritri prin mat multe I6rT. i1 neafiandu-la intru ninucti sus-
peetti, l'a t drinsa pini ln :Thief-0i ea qzl. irkrt In Moldova. Deja 7 rebruarte 178T).
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
17
_127. Decismnca ImperatuluI fosiffi II cu privire la arenda carol märituluI din
domeniul Slatnel. Viena 29 septembre 1785
128. Decisiunea Impratulul tosifii In cestiunea asuprira iuraiiiloii din muntiT
Abrudulul Viena 10 noembre 1785
129. Cancelaria milici myna pe guverna transilvantl F.ri resolve imele plan-
soil Inca nedocise ale românilorii. Viena 22 alma 1786
130 Cancelarulti PA lify core autorisarea monarchulnI, ca sa deschidd ladde in
earl se afta addle conteluI Jankovits, si rosolutiunea monarchulut Viena 23 mar-
tie 1786,
131. Cancelaria aulicâ ordona guvernuluI transilvanü sä tiarnita conleluI
A. Jankovits raporta oculistuluI Molnar, care con(ine coc maT insomnate plan-
geri a le naluni! roman° Viena 9 decembre 1781.
132. Petipnea ce ari inaintat'o prefeclulul Bornemisza nobila refugiaff In Ha-
tegil, liatiegti 21 novembre 1784.
133. Raportula guvernulnI transdvan dare Impratulii despre cursul re-
volutiuniI romane. Sibu 25 novembre 1784.
134. Rescriptula ImpratuluI Iosif II, In care recunósce de fundate plánso-
rile romanilor din muntiI Abrudulut Viena lt maul 1786.
135. Raportula oculistului Molnarri despre ansumea sa la romana revoltati, in
Zarand. Bradu 17 novembre 1781.
136. Lista comunelorti din cgmitata Hunedórei in earl s'art confiscat t arsri
aver& nobildora, 1781.
137. Dania Fabianti peti(ioneza 1a. guverna transilvanti sä ia msurl ca sora
sa, care se afla in captivilato la romanif din Zarandil, sá fla pusd in hbortate
SebecA 22 novembre 1781.
138. Impratulu Iosifa It învitä pe cancelarula Eszterhazy, ca sa tramith con-
teldi A. Jankovits raportula ocuhstubfl Molnarri dospre mismnol sa in Zarandri.
Viena 8 decembre 1781
II. Din Ardirea Communa Jimmy/crane. (1)

139. Subprefecta Il Polgar serif, ca, dupa emu t'a rolatata Garcia Bisztrai
din lita, roman diii ZaranRi s'a revoltatil sub conduccrea lui Horia si a unlit'
tOnéra imbracatn in ves;tininte nenOsci Lugoja 8 novembre 1781.
(1) Contele Antonia Jankorics, insitircmata de Impratula Iosita fi, cu cercetarca causelora
ievolulluriil romfme, dup6. lmRtirea Transih-ameI sP 1ntovs la Viena, Cu acéstit ocasiune
dansula divine actelP comisiuml lut Arcluva cancnlarieT anlice 1nehio fn done 15.4f
In a 1786 cancolarula PAlfty, cent de la Imp. Iosifti permisiunea it deschna Iule contelui
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
128
140. Antond Iosifti Bartes, administratoruld posteloril din Sibiiii, coimmicfi de-
claratiunea ce aft fgcueo nisce roingnY din Banatit are conductoruld poste):
Antoniti Schmidt. Sibiiii 9 novembre 1784
141. Oficiuld cainera16. din Lipova insciintézg, el resculatil din Transilvania
art pdtrunsd in Ungaria si afi arsd tóte satel6 ping la Totvaradia. Lipova 8 novem-
bre 1784.
142. Conte le A. Jankovits raportízit CancelarieT, di a scristi comitatulul Ca-
rasit sg ia msurl, cit revolutiunea sit nu arundil si acolo. Timisüra 9 novem-
bre 1784.
143. Adnunistratoruld vicecomiteluT Andreid Forrai relatézi, ch resculatif ati
arsil satete Zuni]. ku Petristi.
141. losifd Szalay insciiritézd, ch resculatiI ail arsti satele Petristi, Mau, Toad
si Soborsinu. Capalnas 7 novembre 1781.
145. Contele A. Jankovits raportózft cancelarid, cd revolutiunea romang a
patrunsd si In comitatuld AraduluI, si di ansuld a scrisd comandantulul mili-
far6 din Aradü sg ia müsurI in contra resculatilorti. P. 1. 10 novembre 1784.
146. Subprefectuld Adam Based relatézg, di, resculatiI ad arsti satuld Cápru-
ta si ard fi declaratti, el In Banatti nu vorti incerca nimicil. Neudorf 9 novem-
bre 1784.
147. Contele A. Jankovits scrie luí Ign. Madarasz, vicecomiteluT din Lugojü,
cg a filcutd dispositiunY ca resculatiT et nu trécl in Banatuld temisand. Temi-
Ora 11 novembre 1781.
148. Episcopuld PopovicI din VerseVi Eerie conteluI A. Jankovits, cft a or-
donatil preotilord din 13anatti sh stgrue ca poporuld de acolo sd rümang hni-
Oita. Versetti 10 novembre 1781
119. Oficiulti camerald din Lipova inscuntézg, di resculatif ail arsd tóte cur-
tile nobilitare ping la comuna Pesova, cd. astddI In 9 novembre dupe 12 ore s'a
v6riutil fuint si la comuna Otvosd, iar pe cand scrie rindurile aceste clopo tele
din Radna dad signaluld de alarmil. Lipova 9 novembre 1784
150. Oficiuld emerald din Lipova inschntózg cg resculatiI ait pgtrunsti in co-
rnitatuld Araduldi ping IMO: Soimusd, si comuna Radna s'a pusü in stare de
ap6rare. Lipova 10 novembre 1784.
151 Vicecomitele din Aradd, Andreid Forrai, relatéz6 cft reseulatfi ad arsii
Janliovits, sub anstivuld cl ar avé sii. caute Intre ehirtille cominuraT ui§te acte privitóre
la romlnii din inuntIT AbruduluT. De atund §i. pinX astgl actele comisiunil Jankoviciane ad
lemasd totd in archiva cancelarieT aulice scóse din MIT ..±1 legate In yriaT multe fascicule ce
Ort d. de aupra inscriptuinea : Holit c6, Klevkx.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
129
curtile nobilitare din Zama, Petrisa, Toed i casteluld still din comuna Sobor-
sin. Aradd 9 novembre 1784.
152 Conte le Jankovits serie cancelaruldf, ca. s'at trämisa la Cosova i Lipova
doue companiI din garnisóna Temisórel ca sä päzésc6 trmurula stângü al Mu-
resulut Temisnra 11 novembri 1784.
153. Sigismunda Lovasz scrie conteluI A. Jankovits, cä nobilil i cetätenil
din Aradd, consternati de revolutiunea romand, s'a retras in castelulti de acolo.
Aradula-noa 11 novembre 1784.
154. Episcopula Popoviel din Versetd insciintkä pe contele Jankovits, c5. a
ordonat protopopilora din tinutula Caransebesuldf i alti LugojuluY sä ingri-
jéscg, ca poporula de acolo sti rëmânä linititü. Verseta 11 novembre 1784.
155. Tabloula satelorü din comitatula AraduluI si din frontiera Transilvaniel
in earl' resculatil ati anti curtile i castelele nobilitare.
156. Conte le Cristofor Nitzky, presedintele LocotenenteI din Buda, scrie con-
teldf Jankovits, cä generalula Koppenzoller a prnmita ordind sä ia m6surY ca
turburarile sä nu se estindä .0 in Ungaria. Buda 12 novembre 1784.
157. CApitanula armatel imperiale Festenberg relatézä, cti conducgtorA rescula-
tilora roman arti fi Salis, Sofroniä i Horia din preunä cu treY feciorl aY säT.
Radna 13 novembre 1784.
158. 0 relatiune despre faptele revolutionarilora in CâmpenT, ThtdrescI si
Zama.
159. Conte le A. Jankovits sale cancelarulul, cä resculatil aa atacatü i sa-
tele Galsa i Pancota din comitatulü Aradulul Temisóra 19 novembre 1784.
160. Conte le A. Jankovits trämite comitatultif Arad punctele asupra cgrora
A, se facä interogator cu prisonieril românT. Temisóra 18 novembre 1784.
161. Subprefectulü Adama. Deseo relatízä, cä. Forrai celd fen6rd percurge sa-
tele cu panduril comitatulul i maltratézä pe raniI românl in modul celti maY
crudela. Lipova 17 novembre 1784.
162. Conte le A. Jankovits provócä pe vicecomitele Andreia Forrai sä dea
ordind ca notarula Forrai sä se abtinä de la asta-felü de acte violente. Te-
misora 19 novembre 1784.
163. Conte le A. Jankovits scrie episcopuluT PetrovicI din Aradd , cä. doY
preoti românI ard li incercata sti convertésca la religmnea ortodoxti pe re-
formatiI din comuna Sebesa. Temisóra 30 novembre.
164. Lista edificielora incendiate in comitatula Aradului.
165. Cäpitanula Werner din armata imperialä, raportézâ ca i-a succesil a
17
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
130
Ribi, dupti ce a fosta ma intôla ränitti. Radna

prinde pe cApitanuld resculatilora
20 novembre 1784.
166. Capitanula Werner insciintezh, cä intre comitatula Aradu1u 1i ala Biho-
ruld s'a tras una cordona mihtarti.
167. Cdpitanulil Schirndmg din armata imperial, raportéza c. soldatil aü
prinsti 16 resculati i ca banii din casieriele publice s'ati tramisa la casieria
centrala din Temis6ra. Valea mare 16 nevembre 1784.
168. Conte le A. Jankovits scrie locotenentel: din Buda, ea s'aa arestalti duol
preoti din tinutula Butinului, cari voiaa sa convertésca pe reformatii din Behest
la religiunea ortodoxa Temisóra 22 novembre 1784.
169. Conte le A. Jankovils inscantezd pe cancelarula Eszterhdzi, ca a scris
comitatului Arad sti nu execute sentintele de m6rte asupra prisonierilorti ro-
manY pina va sosi ansula acolo. Temisóra 26 novembre 1784.
170. Decretula Impratului Iosifa H prin care numesce pe contele A. Jan-
kovits de comisara regesca pentru cercetarea causelorü revolutiumI române.
Viena 19 novembre 1784.
171. Cancelarula aulica ccmurneä guvernalui transilvanti ca monarchulia a or-
donatti suspendarea procedurei sumare fatti en piisomerii romani. Viena 20 no-
vembre 1784.
172. Andreia Forrai vice-comitele Aradului rcspunde conlelui A. Jankovits, cä
a data ordina fmlui s sa fie mai moderata ea resculatii Arada 21 novem-
bre 1781.
173. Caoaanulti Werner din armala imperiala relateztt, ea Ribita capiianulti
resculatilora a fosta piinsa îr salul Zarvin prin tradarea unora t6rani de a-
colo. Radna 22 novembre 1784
174 Com..aiula Arpdulai se-eie confelui A. Jankovits, ca doresce sa vina acolo,
de 6re ce crede ca. densulti va Lice o juskp. vindxativa si nu va patrona pe cri-
minalI Arv (la 25 novembre 1784.
175. Andreiti Forrai vice-comitele Aradului serie contelai A. Jankovits, ca pri-
sonierii de acolo flinda totY corife1, dOnsula, in conformitale cu decretula mo-
narehulig, trebue .11 osindeseä pe toll la morle i din acesta causä nu p6te sa-
tisface ordmelorü sale. Arada 25 novembre f784.
176. Conlele Jankovits .In Nuinele Regelui» prov6ca pe Andreiti Forrai sä nu
execute vre-o pedepsa de in6rte asupra captivilora pina va sosi dînsula acolo.
Temis6ra 26 novembre 1789.
177. Cdpitanuld Schirnding, din armata imperiala raportezä, c. duol nobili, a-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
131
nume Forrai í Edelsbacher, ak sositti la Soborsinti cu 12 t'éranl legatI, Intre

call se afla i dipitanulti Ribia. Va lea mare 22 novembre 1784.
178. Sub-prefectuill Adam Dese comunidi faima ce s'a raspanditti, cit Iu lid
Saks ar fi irins in Transilvania. Lipova 26 novembre 1784.
179. Cripitanulti Schirnding raportéza, eä thanfi din satulti Allgierst ak alun-
gatit de acolo pe nobilulü Edelsbacher. Soborsinfi 25 novembre 1784.
180 Alexia Nopcia, vice-comitele HunedóreI. comunidi locotenenteluI Eperiesy
schntele ce le are comitatuld despre adunarea romitnilori de la Mestéchnti.
Deva 23 novembre 1784.
181. Conte le A. Jankovits scrie cancelaruluI, di in Danatultt temesanil dom-
nesce hnite neturburatti. Temisóra 29 novembre 1784.
182. Comitatulti HunedéreY cere de la contele A. Jankovits s mijlocéscit a se
trtimite acolo maI multa armatii, ca nu cmn-va la primil-vérit sit ntivilléscti. pen-
tru pradä i locuitoril din téra romanése'd. Deva 26 novembre 1784.
183. Nobi lil din Zarandit petitionézh la prefectulk Bornemisza sti intrevinä la
guvernk, ca sotiele i copilI lor sPt se hbereze din captivitatea românilorti
F. 1. 25. novembre 1784.
184. Comitatul Temisórel scrie guvernulul transilvanti, cit a luatti m6suil ca
revolutiunea sit nu tréd, si la d'ensil. Termsóra 16 novembre 1781.
185. Comitatulti Temisérel scrie contelul A. Jankovits, di a intergisk orI-ce a-
dunttrI téraniloril de acolo. Temisóza 16 novembre 1784.
186. Generalulti Papilla scrie conteluI A. Jankov; s, ch. hi. 28 novembre va sosi
la Temisóra pentru a pleca de aci la olalt6 in Transilvania. Biserica-albh 27
novembre 1754.
187. Ep'scopulk P. Petrovid din Aradd contestri cit proLor-pulk Atanasie
R0§11 i preolulh Nicolae Popovici s'ar fi incercalk sit con, ertésdi la (3,, Lodoxi
pe reformatif din Sebesit i cere eliberarea lorti din Inchisóre. Aradti 23 novem-
bre 1784.
188. Contele A. Jankovits scrie vice-coMiteliff din Carask, cg. din relatarile
primite se vede cii. poporulk din tinutulit OraviteI i alti Sascei ar incepe a se
misca. Temisóra 30 novernbre 1784.
189. Contele A. Jankovits scrie locotenenteY din Buda, cit a sositti in Aradd
la olaltà cu generalulti Papilla $ i dup5. ce va termina mvestigatiunea de aci va
pleca apoI la Deva. Araduld vechi 2 decembre 1784.
190. Armeanulit Iona Biro se pl'ange la contele A. Jankovits, cii. venindti cu
marfti dela Viena ati confiscat'o resculatiI din Zamil, fit'césndu'I o paguM de
13,000 fl. Araduld vechki 2 decembre 1784.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
132
191. Conte le A. Jankovits cere de la comitatuld AraduluI sd. desemneze und

funetionard, care la olaltd cu protopopuld Aradultif si cu und oficiärd din ar-
mata imperiald, sti indemne poporuld a se Intórce acasd. Araduld vechid 2 de-
cembre 1784. .
192. Armeanuld. Alexandru Cristof se plange la contele Jankovits, cd pe candd
ardea Soborsinul dinsuld trecea pe acolo cu caruld eu caff proprfl si cu 12
indil: de pesce stiratti, dar rati prinst resculatil si i-ati luat carulti cu pesce.
Aradü 5 decembre 1784.
193. Lista edificielord prädate si incendiate in cornil atuld Aradulul, in ililele
de 6, 7, 8, 9 si 10 novembre 1784.
194. Cdpitanuld din armata imperiali Mocsari raportézh, cd in 5 decembre
sergentuld Bubna a prinsd pe cipitanuld resculatilord Iona Lucacid, increqu-
tuld lui Horia. Soborsind 6 decembre {784.
195. Raportuld comisiunil mixte din comitatuld Aradulul despre activitatea
sa pentru hnistirea romanilord. Aradd 8 deeembre 1784.
196. Lista edificielord devastate in comitaluld Aradului pe timpuld revolutiunl
197. Uni raportd comunicati de generalul Koppenzoller despre o impticiuire
incheiatd Intre armata imperiald cu resculata din Zarandi in 29 novembre 1784-
198. Sen tinta tablei (1) din Aradd, prin care condamnd pe 42 prisonieff la
diferite pedepse de merle, pe tot'i cei-l'altY locuitorI resculatI la pedépsa de bas-
tóne, iar pe pruncI la pedépsa de vergi. Aradd 25 novembre 1784.
199. Lista celord maI insemnati reberi din comitatuld Aradulul, compusi de
comisiunea mixtd F,Ii. presenhatä aduniril comitatuluI in 21 novembre 1784.
200. Iona Arond de Bistra, fosti cipitand in armata imperiali, cere de la
contele A. Jankovits sa denumésed o comisiune pentru investigarea causelord
tumultuluI din 1782. F. d
201. Cancelarulti Eszterházy scrie contelut A. Jankovits, eh dormta Irnpèra-
tulul este ca dinsuld sä plece imediatii la Deva, Himedóra si Aiudü, unde sunt
inchisl mat multi prisonieri romanI, de aci apol si treed la Slatna pentru a in-
vestiga plansorile romanilord din munW Abrudulut Viena 29 novembre 1784.
202. Conspeetuld actelord privitóre la romaniI din munt,II Abrudulé, pe earl le-a
transpusd cancelaria contelul Antoni Jankovits. F. d.
203. Contele A. Jankovits scrie locotenenteI din Buda, cit a inamtatd Impd
ratuluI Iosifd sentintele de mórte ale celord 42 prisonieri din Aradd. Deva 20
decembre 1784
(1) Tabula juellciaria era tribunaluld de prima instanti, dupl constitutiunea feudali a Uri-
garieT *1 TransilvarneL
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
133
204. Conte le A. Jankovits fnaintézd Impéralului losif II sentintele de mórte

ale celor 42 prisonierT d'impreund cia opiniunea sa, cd investIgMtunea fácutä de
comitatuld Aradulut fundü defectuúsd, dupti ce se va intregi sd se pedepséscti
cu mórte numaT unuld sad duol prisoniert F. 1. 13 decembre 1784.
205. Interogatoriulti faculd de cdpitanuld Schirnding cu Popa Constanlind din
Zarnd despre pubhcarea unu circulartí ald lui Horia. Valea mare 30 novem-
bre 1784.
206. Interogatoriuld Men Id de contele Jankovits eu Popa Constantinti din Zama.
Aradultt vechiti 4 decembre 1784.
207 Interogatoriuld fdeutil de cdpitanuld Schirnding cu primaruld George Vulpe
din Zamti despre publicarea ordinelord lui Horia. Valca mare 30 novembre 1781.
208. Intcrogatoriuld facutd de contele Jankovits cu primaruld George Vulpe
din Zamd despre moduld cum a trecutü revolut,iimea romand in lingual. Aradd
4 decembre 1784.
209. Interogatoriuld facutó de contele Jankovits en teologuld lond Simonü de-
spre inceputuld revolutjuniI in comuna Petri0 Aradd 7 decembre 1784.
210 In1erogatorM16 fácut de contele Jankovits cu Iond Lupencid despre ala-
culü Ardelemloril asupra comunel Petr0 din comilatuld Aradului i despre can-
sele revolutjunal transilvane. Aradd 6 decembre 1781.
211. Interogatoriuld fticul de conlele Jankovits cu Toma Micula despre pu-
bhcarea ordineloril lui Elora in comuna Selisce din comitatuld Zarandulut Aradti
3 decembre 1784.
212. Interogatorml fticutti de conlele Jankovits cu Popa George din comuna
Selisce-Petri0 (comitatulti Araduldi) pentru causele participdriT sale la re-
volutiune. Aradti 7 decembre 1784
213. Interogatoriuld fäcuta de contele Jankovits cu primaruld Ionti Iancu din
comuna Terne§escl despre inceputuld revoluipniT In Ungarm. F. d.
214. Interogatoriuld fäcutti de contele Jankovits cu Iond Cirtiti din comuna
Terne§escI despre revoluliunea dirrcomitatuld AraduluT. Aradd 8 decembre 1784.
215. Interogatoriuld filcutti de contele Jankovits cu George Brani,canti prunarulti
comund Sobor§intt cu privire la revolutrunea din comuna acésta. Aradd 8 de-
cembre 1784.
216. Interogatormld fitcutti de contele Jankovits cu prisomeruld George 0che*11.
Aradd 9 decembre 1784.,
217. Interogatoriuld fdcutil de contele Iankovits cu llumitru. Despotd din co-
mma Bdtut,a pentru participarea dinsului la revolutiune. Aradd 9 decembre 1781.
218. Locotenentuld-coloneld Schultz de Leichtenthal raportézd comunei de-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
134
spre intrevedPrea ce a avut'o cu Cloca. i Iona Horia la comuna Tibru din

Transilvania §i despre intelegerile (e aü urmaia intre cle'n0I acolo. Sibiia 14 no-
vembre 1784.
219. 0 resolutiune romanésca data lui Horia de ciltre cancelaria auhca. (Tra-
ductiune facula in hmba germana de comanda mililara din Sibiia). Viena 13 a-
prilie f a.
220. Locotenentula primara Probst raporléza despre intfilnirea ansului cu
Clora §i cu resculayf la Par6u1ü-Turcului. Tibru 11 novembre 1784.
221. Conventiunea ce aü incheiaro cinci sate regulate cu functionarii din 0-
fenbaia. Ofenbaia 29 novembre 1784.
222 Oficiula montanü din Slatna petitionéza la Tesaurariata, sa aprobe con-
ventiunea incheiata cu resculatil la Ofenbaia , caci la din contra viéta functio-
narilora va fl in pericola. Slatna 1 decembre 1784.
223. Lista prisonierilora romani adgi la Campeni in timpulü dela 21-23 de-
cembre 1734. Campeni 23 decembre 1784.
224. Contele Nitzky, prqedintele Locotenentel din Buda, scrie contelui A. Jan,-
kovits, ca in comitatula Bihorului at fosta arestati trel preoti romani pentru ca
aü tinuta cuvèntari instigatore. Buda 29 novembre 1784.
225. Ccntele A. Jankovits cere de la comandantulü Transilvaniei sh-I co-
munice müsurile ce le-a luaia in contra resculatilora 0 tota odata sa.-1 fad, cu-
noscuta num6rula lorn, precum 0. locurile pe unde se sustlnil. Deva 17 de-
cembre 1784.
226. Administratorula contelui Francisca Gyulai arata cum s'a inhimplata de-
vastarea domeniului din ccmuna Trestia.
227. Trei-spre-gece -trani 0 unit preotil din inchisorile de la Deva se panga
la contele Jankovits cä an0I zacri in arestü de doi. §i de trei aril, fdra a fi
judecati pina acuma. Deva 18 decembre 1784.
223. Comitatula Hunedórei respunde contelui A. Jankovits ca instructiunea
proceselord cu prisonierii români inch nu e terminata. Deva 25 decembee 1784.
229. Declaratiunea ce art t?ebuitü sa o fE.G1 comunele liniii.le din com;iatula
HunedÓrei, 0 anume ea se lapecla de Horia, cä vora fi credmelose mcnarchulul,
guvernului, auioritatilorn comitatuliff 0 domnilora painêntesci Mai multe exem-
plare cu deosebite date.
230. VOduva nobilului Csiszár din Michaleni descrie cum aa ucisti rescula-
tii. pe barbatula sa , cum an prins'o pe clônsa 0 ail bat3zat'o , cum ail osin-
dit'o la mexte i in fine aa gratiat'o. Deva 25 decembre 1784.
231. Prefectula Simeona Kemény cere de la contele A. Jankovits, ca intero-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
13
gatoriulti i judecarea lu Horia i Closca A. se fad. de autoritatea comita-

tuluI Alba-de-jost, i resolutjunea conteluI Jankovits. Alba-Julia 8 ianuarie 1784.
232_ Contel2 A. Jankovits comurnd comandantuluI militard ch soMatil ar-
mate imperiale desped. pe t,6rarif. de haine, släninY ii banI.
233. Pre:éctul Andeeid Rosenfeld raportéztt contelul A. Jankovits, cit in co-
mic:calla SibiinluI revolutiunea a pütrunsü numaI in irel sate. Sibiti 24 decem-
bre 1784.
234. 0 scrisóre a luT Horia c6tre Episcopulil Gedeonti NiehiticI. Traduc0.une
facuth in limba latinä. Albacti 12 riovembre 1784.
235. Locotenentubl-colonelti Karp -a2ortzä comandel. din Sibiit despre exce-
sele nobilimil din téra Hategulul pe limpulil revoluttunil. HategC1 21 decem-
bre 1724.
236. Contele A. Jankovits admonitézti comitatula Hunedórel, cit prisonieriI
de acolo ii1e intregi sunt lipsiY de pane, lar ptizitora iT despóiti de bani si de
haine. Deva 28 decembre 1784.
237. Protopopulti Josifti Sanziana din comuna Trestia se plange la episcopulti
NichiticT, cit resculaiJI îl persecutti, st n'are «uncle sit-si plece capultt» Tres-
tia 6 novembre 1784.
238. Protopopul loaf .Popovici din Hondolü se plânge la episcopul Nichi-
tici, crt. abia 'sT 11 aT Ole salva viét,a dinaintea resculatilord. Hondolti 13 novem-
bre 1784.
239. OL,iscopuld Nichitid comunicit guvernului transilvanti unele informatiunI
cu privire la cüpitanii 131bartü, Horia i Closca. Abrudti 11 decembre 1781.
240. Foiscopulti Nichitici relatézh guvernuluI transilvanil despre luPta întîni-
plait 1a M Callen): 'Mire armata imperialä i inlre resculap. MichtilenI 8 de-
cembre 1784.
241. Episcopulti Nichitici raportéza guvernoldf transilvanti despre publica-
rea amnestiel: la locuitoriI din muni,ff Abruduliff. AbrudOt 13 decembre 1784.
242. Popa Iona si Popa lafetil. din Deva atestä, cit tabla de acolo (1) a de-
capita il 58 prisonieff, iar 12 inj aü muritit in inchisori, - totY MIA de a fl
impäritisitj cu stmtele taine. F. 1. 2615 decembre 1784
243. Episccpult NichilicT raportéd. contelui Jankovits despre activitatea sa
pentru linitirea rnmAniloril resculag. Deva 28 decembre 1784.
244. Investigat,iunea fticutil In Vintulil-de-jost ca privire la unele cuvinle ro-
stite de romanl in decursulü revolqiurnI. Vint,u-de-josti 30 novembre 1784.
(1) Vegl nota de la N-rule 198.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
1.36
245. Generalul comandantd Fabris scrie conieluI A. Jankovits , cd in Inchisorile

de la .Alba-Julia se, afld. peste 300 prisomerT, car! toil vord trebui sd pérd din
causa releT subsistente. Sibiiií 28 decembre 1784.
246. Contele A. Jankovits scrie comitatuluI Hunedóra, c. dupd informat.lunile
primite nobiliT de acolo silescü pe t,6rarif sh le facti robote i In chle de du-
mined 0. grbiltorl, i cere desluiri. Deva 29 decembre 1784.
247. Episcopuld Nichitid trtunite conte'luT Jankovits textuld originald romd-
nescd In care a fostü scrisd raportulti oculistuluT Molnarü. Deva 31 decembre
1784.
248. Comitaluld FIunedórei raportézd conteluT A. Jankovits, eä nu pôte ter-
mina procesele celor 10 indivicy arestatl, din causä cd resculatil ad risipitil
archiva Zarandului.
249. Nobilimea ungurésca din téra. HateguluT se plânge la contele A. Janko-
vits, cä locotenentuld coloneld Karp a fostd presentd la devastärile din Bretea-
unguréscd 0 nu le-a opritd, ba Inch a qisti resculatilord, cä curtea baronuluT
loan Bornemisza sä nu o art% (fiinclii eh' e build pentru casarmd.,
250 Lista comunelord din comitatuld HunedóreT in car! s'ad devastatti ave-
rile i echficiele nobilitare.
251. Guvernulü transilvand scrie comitatulul Hunedóra, cd a propusd coman-
dei militare a se mimi o comisiune mixtd, care sä cercetéze cine sunt autorfi
turburärilord causate prin conscriptaune Sibild 26 augustd 1784.
252. Guvernatoruld S. Bruckenthal ordond omitatuluT. Hunedóra sd facd Inve-
stigatiune, (Ind este adevératd ed. nobilil George Vâradi i Adamil Szabo fortézd,
pe t6ranT sd facd cate 6 (hie robote pe sptdmând , respective ate 4 gile fa--
care pdrinte de familia. Sibiid. 18 augustil 1784.
253. Ultimatuld luI Horia dupd textuld comunicatif conteluT A. Jankovits de
cätre comitatuld HunedóreI. 13 novembre 1784.
254. Prefectuld din Deva raportézd guvernuluT transilvand, cd locuitoriT din
comuna Cigmäd, ad strigatil In tirguld de la Oratid, cd nu ma! credd In pu-
bheatiunile functionarilord administrativI. Deva 27 octobre 1784.
255. Guvernatoruld S. Bruckenthal scrie comitatuliff Hunedórd, cd din raportuld
secretarulul Stefand Costa resultd, cd turburdrile de acolo s'ad laiplitl, de aceea
comitatuld sd pund in libertate pe Omni! inchisT dupd ce vord suferi mal In-
tAiti unü arestd de die 8 1ile. Sibiifl 19 octobre 1784. 44
256. Ana Maurer veduva luT Stefand Szabo declarii a fi augitü de la pri-
mulct functionard aid sahnelor, cd Intre resculatiT din Zarandd se aflaü doT cti-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
131
Otani', din cart unuld avea in mand o cruce auritä i o stea artificiald cusutd
pe peptd. 21 decembre 1784.
257. Nobiluld Valentinit Szilvasi declard a "fi auclitit de la cdpitanuld armatet
imperiale Henoi. cti cu ocasumea devastdrit intèmplate In comuna Bretea-un-
gurdscd. a fostil acolo presentd i und sträind ce vorbia limba latinti, germand
ei francesd i cii dénsuld a crequi cii acela era amdgitoruld. Salis. Deva 23 de-
cembre 1784.
258. i3risonierulit Läpdat Crisand declari In decursuld instructiunif, cii Ora-
nit resculatj erad asti-feld informatY, cd rornanif din armata imperiali Inca vord
11116 cu clinsit. Deva 20 decembre 1784.
259. Statuld personald alti comisiumi Jankoviciane Deva 1 lanuarie 1785.
260. 'Muni din comuna Lesnicú se planet la contele A. Jankovits, cd dom-
nit pitin6ntesc,T II silescd la robote escesive, anume pe bärball sd facd OW 4 cble
de lucru pe s'éptdmand si pe sotiele lord alte patru. Pres. 28 decembre 1784.
251 Preotuld Stefand. Lazard din Abruclit-satil se plange la Episcopuld Ni-
chitici, cii li s'a furatti pourulit din bisericä i dênsit ail suspitiune pe unguril
din Abrudü. Abruclil-satti 25114 decembre 1784.
262. Popa Iond. din Deva adeveresce cd 22 prisonieri condemnall la decapi-
tare ad fostil dust la suplicid numat cu Tal1uli nostru» färd de a fi îrnpir-
tiiil cu santele taine. Deva 22 decembre 1784
263. Andrerd Iancso, preotuld reformatd. din Cristiord., declard a fi auclitd de
la fecioruld popel romanescd de acolo, cd dacd nu prindead pe Horia In Cure-
chid, revolutiunea nu erumpea pInd la Api-botézi din 1785 si atuncl fii-care
iobagid omora pe domnuld sd.
264. Contele A Jankovits face reprobilrl comitatililut Hunedúra, ci prisonieril
de acolo sunt siIiî si cumpere apa cu bard: de la directoruld Inchisorilord
Deva 4 ianuarie 1785.
265. Magnatit i nobila din comitatuld Hunedórel ceril de la contele A. Jan-
kovits, cii locuitorit din comunele mat turbulente sd fui transferalj In Bucovina.
Deva 3 ianuarie 1785.
266. Corporaluld Andreiti Konert narézd cum ad atacatd resculatit detasa-
mentuld locotenentulut Mesterhazy. Ofenbaia 13 decembre 1784.
267. Und referatd despre sulinele locotenentulut coloneld Kray de a pune
maim pe scrisorile hit Horia.
268. Lista cdpitamlord si corporahlord revolutiunit din comunele Albacit, Sé-
citura. Scdrisóra i Ponord F. d.
269. Memoranduld nobilimit din comitatuld Albei-cle-jos votatil In adunarea
de la Sardü. 30 decembre 1784
18
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
13g
O. Michala Hajdu spune ca nobilulti Biro Miklos s'a dusa in tabara romana
sa se rescumpere cu banT, îns resculatii Pad ucisa. Ighlia 31 decembre 1784.
271. Interogatoriula facuta cu preotula Gavrila Sulara si cu locuitorula Iona
Sulara din comuna Mogosa, despre corifeff revolutiunil din comuna Mogosil st
despre intentiumie politice ale luT Horia. Abruda 26 decembre 1784
272. Interogatoriulh facut cu Adama Mirciii din comuna Ampoitia despre re-
volutiunea intAmplata acolo.
273. Investigatiunea facuta cu privire la unele cuvinte ce le-a rostita tra-
nula Titu Suciú din comitatula ClujuluT. F. d.
274. Interogatormla facuta cu Vasile Sgarciii din Sillisce 1ng Abruda, de-
spre cele din urma ordine ale luT Horia. Bucesa 19 decembre 1784.
275. Interogatoriula facuta cu liganula Avi Buto din Abruda, in care acesta
declara eh romaniT ocupanda Abrudula aa eliberata din inchisorl pe totj eel a-
restatT, ¡litre earl se afla i dênsula. Abruda 6 decembre 1784.
276. Locotenentulti Grau raportéza despre cuvintele ce le-a rostita preotula
Hagi Crisanutia cu ocasiunea arestaril sale. Abruda 31 decembre 1784.
277. Interogatoriula facuta cu Craciunti Bota, despre capilaniT ce i-a nurnita
Horia dupa expirarea armistitiuluT, i despre faurulh, care fabrica lancile rescu-
latilort. Campeni 12 decembre 1784.
278. InvestigMiuuea facuta cu privire la cuvintele ce le-a rosin téranula
Onu Surdu cu ocasiunea luptei de la Bernet'''. Abrucla 17 decembre 1784.
279. Subprefectula Georgia Borsat raportézh cum s'a intêmplata prinderea ca-
pitanulni Uibara Ursa, i spune ca dênsula pórth o Jacheia rosia cu flori de aura.
Abrudil 26, 27 si 29 novembre 1784.
280. Nobilula Paula Lörincz din Abrud declara, ca sub-cripitanula resculatilorü
Iona Biro venindil la dênsula i-a comunicata ca : .D-nula Horia i Iona Closca
'I dart gratia.. F. d.
281. Comisarula Bruckenthal scrie prefectuluT S. Kernény, crt dênsula este a-
própe sigura, ca Intre resculMiT romanT se afla si persóne sirrtine. Sebesa 23
novembre 1784.
282. Subprefectula George Antos raportéza, cä Popa din <,t6rmure» a respan-
ditü faima, ca Ilona nu ar zacé in inchtsóre, ci din contra ela ar fi tractata in
Alba-Julia cu multa onóre. Mihalta 15 ianuarie 1785.
283. Judele Iosifa Gedò din Abruda constata, ea din investigatiunea faculti cu
t6ranula Ionti Vôrtanti resulta, cä Horia, canal l'a denumita pe acesta de cam-
tang alti resculatilora, i-a data t o diploma i i-a faculti óre-cari cesiuni.
284. Contele A. Jankovits scrie comitatulul Alba-de-josa , ca plat ai i io-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
139
bagiT din comuna Vinlu-de-jos se plangü cg nobiliT si funclionariT le jafuescO

caselc, bisericele si averile. No. 323.
285. TOranil romän1 din comuna Cetea si erelil informézg pe contele
16 . Jankovits despre enuncittrile anti-dmastice ale unorä nobill. N-ril 329, 330.
286. pranulti Ion Suci din comuna St. lacobü in comitatul Turdif se plänge
la Imp6ratulti Iosifil II, ea. baronulil George Korda l'a despoiat de avere. l'a pe-
depsitil cu 100 bastóne si l'a aruncatil in inchisOre. 1781.
287. Funclionard losifil Veress si Stefand Bessenyei declarä a fi audit, cä
romanii de aceea ad cerutti arme fundil cg Ora nu este a ungurilor ci a ro-
mänilord. Bucerdia-vinósa 13 septembre 1784.
288. Investigaliunea fácutä in satulti Gèrbtai. Martorulti Stefand Szentpah re-
latézg cuvintele ce le-a rostitil l'éranulti Florea Cosma cu raportO la drepturile
romAnilorti din Transdvania. 8 ianuarie 1785.
289. Interogatoriula Ilicutil cu soldatulO Ladislati Josi, despre cuvintele ce le-aä
rostitil nisce -lranY din comuna Bernell, candil a sositil armata imperial' acolo.
Slatna 8 ianuarie 1785.
290 Subprefectul George Antos raportézä prefectultd S. Kemeny, despre faima
ce s'a respandit, cä Horia ar fi tractatil in Alba-Julia cu multg onóre. Mihalliü
9 ianuarie 1785.
291. Evreulti losif Samuel din Alba-Julia se plange la contele Jankovits, cá
dinsuln, impreung cu solia sa si cu unil altO companionO, s'a duser In Zarandil
sä véndh butuff si alte märfurl, dar i-a prinsii resculald din Bradil, le-ar.1 tátatil
bärbile, i-a desbräcatti de hame, apoi le-ail turnatä apá peste cap (fic'ndti di
vrea sh'T boteze si sä-1 facä romaril. Alba-Julia 15 ianuarie 1785.
292. Locotenentulti-colonel Kray comunicri mformalmnile primite despre adu-
nárile romanilorti de la Mestécánd si de la Cristioeä. Alba-Julia 16 ianuarie 1785.
293. Prefectulti Iona Csáky raportézá conteluT A. Jankovits despre comunele
ievoltate in comitatula ClujuluT. CIRO 16 ianuarie 1785.
294. GuvernatorulA S. Bruckenthal scrie conteld Jankovits, di a inaintatil Im-
pgratulul o adresa cu privire la dificultglile ce se pot nasce dadi se vorii de-
numi funclionarI sasT in comitate. Sibiirt 5 ianuarie 1785.
295. Interogatoriulä. Ricutil de Dumitru Eustalievici secretarula EpiscopuluT Ni-
chiticl ea Popa Co-d anti din Cristiorri, despre cartea impèrätéscá ce a dis ca
o are la cl&nsulti, st despre cununarea l'éranu1u1 Ionil Serbu cu fica unuT subpre-
fectO ungurti. AbruclO 14[3 decembre 1781
296. Interogatoriuld fácutil de Dumitru EustatievicT cu Popa Avram din Ui-
bgrescl despre revoluliunea din comuna Rib4a. Abrudil 14/3 decembre 1784.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
140
297. Raportulti comitatuhif Alba-de-josti despre participarea lui Horia la tu-

multul din 1782 Alba-Juha 20 ianuarie 1785.
298. Phdurarulti Antong Meltzer raportézä inspectoruluI silvic Anditul Zelinka
despre prinderea lui Hona i Closca. Abrudg I ianuane 1785.
299. Cuvmtele rostite de féranulg Michaig Bretianu in tirgulg de la Santa-
Maria (20 septembre 1784). Comuna Ostrovg petitionézh pentru eliberarea dén-
suluI din inchisórea de la Deva. 28 decembre 1784
300. Comisarulti Mich. Bruckenthal protestézh la contele A. Jankovits in con-
tra transport:Aril lui Horia prin comitatulti HunedóreT. Alba-Juha 2 februarie
1785.
301. Conte le A. Jankoviis réspunde WI Mich. Bruckenthal, ca nu pote sa ac-
cepte consiliele sale. Alba-Julia 3 februarie 1785.
302. Conte le A. Jankovits rèspunde comisaruluI Mich. Bruckenthal , ch nu-14
pole admite sh fuL presentg la interogatorulg lui Horia, Clogca gi Crisang.
303. Imp'ératulti Iosif II reformézh sentint,a comitatulul Arad relaliva la
prisonierii rornanY, schimbandg pedépsa de 11161-Le in munch sitnich de la 1-3 anT.
Viena 10 ianuarie 1785.
304. ComandantuIuY Fabns scrie contelui A. Jankovits, eh duph relathrile pri-
mite de la comanda din Ruda so(ia lul Horia inch nu s'a pututg prinde. Sihiiü
11 februarie 1785.
305. Comandantulti generalh. Fabris scrie conlelui A. Jankovits, cil Popa Ni-
culae, care duph cum se spune a trecutti in Romania, ca sh formeze acolo unit
corph de 600 voluntarf , a fosth arestatti in urma interventjunil agentiel din
Bucuresdf, i ch principele Romaniei a promish all extrada, rogandu-se numal
ca mentionatulti preotti sh nu fiä pedepsitg cu mórte. Sibliti 8 februarie 1785.
306. Comandantulg militara. din Orhgtih raportézä, eh funcOonaril civill ai co-
mitalulut Hunedóra teroriseza pe Oranii. din comunele Pestigulti-de-sush i LI-
pusnicti pentru ca sit restituésca lucrurile luate. Orastiti, 2 februarie 1785.
307. Locotenentulti-colonelg Kray raportézh, cl numele adevératti alü chpita-
nuluI revolutionarg FranzilIa .este long Fertialh sal Stefg. Slatna 16 februarie
1785.
308. Descrierea personala a lul long Fértialh. Slatna 19 februarie 1785.
309. Martorulg Stefanti Albert relatézh ameninthnle romanilorg, el la pri-
mavarh vora incepe de nog revolutiunea. Alba-Julia 17 ianuarie 1785.
310. Nobilii Slefan Boer i Ladislati Andrasi certified a fi auditg, cl ung
soldatg granicerg a deciaratg, eh in doué séptarnatil romaniI vorii fi domni pe-
ste tóth Transilvania. Alba-Julia 20 iamiarie 1785.
311 AdministratoriI domenielorg Székelly i Teleki atesth, el locotenentulg
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
141
Probst le-a declarata, c. in conformitate cu scrisórea ce o are la sine, orI-ce

altg natiune §i religiune din Transilvania, afartt de cea romanä i catolick tre-
bue exterminat6. Cricda. 17 ianuarie 1785.
312. Protopopil Cotiti. §i Popovici se plkngú la Episcopuld Nichitici, a. no-
MT nu le mai permita a umbla cu crucea pe la poporémi Y. F. 1. 15 ianuari2
1785.
313. Comandantulti Fabris cere de la contele Jankovits s5.-T comunice actiih
instructmmi lui Horia. Sibiiti 21 februarie 1785.
314. Contele A. Jankovits respunde comandantuluT Fabris c. i-a comunicat
totfi ce a crequta necesaril. Alba-Julia 24 februarie 1785.
315. Contele A. Jankovits scrie comitatelorü Hunéclora , Alba-de-lost], Sibn
0 Chug, ch pe cliva de 28 februarie 1785 sh trilmitä la Alba-Julia ate 6 lo-
cuitori din fa-care comund (1). Alba-Julia 23 februare 1785.
31.6. Locotenentu16-colonela Kray raportézà, ea in casa lui Nicula Criste din
Albaca s'ad aflala 12 scrisoff de a lui Horia §i. o carte iipärita in (I'd limbI, cu
care aril fi amagita densula poporul. Slatna 23 februarie 1785.
317. losif ti Podivinski din Slatna relatezä cum i'a succesa dnsului s puntt.
mana, pe chartiele luI Horia. Slatna 1 mar tie 1785.
318. Subprefectu Stefana Kristsori §i Bela Kristsori comunich unele enunci.6.0
ale rom'anilorti din Zaranda. Cri0.iorti 17 februarie 1785.
319. Contele A. Jankovits sate prefectuluI S. Kemeny] sT trämitt catti maI
In grabh interogatoriula racuta cu Popa Niculae, pe care dupá cum se ghee, l'a
trimisa Horia in Moldova. TemOra 18 matte 1785.
320. Inferogatonula Popel Mateirt din SI Andrea:J. cu privire la intentiunile lui
Iona Fèrijaltt de a incepe din noi revolutiunea, en maI multe puterT i cu una
planti mai buna de chtti Horia. Alba-Julia 9 martie 1785.
321. Interogatoriulti lui Ion Férlial din. SchWinbil cu privire la scopulú den-
sulul de a incepe o nouA revolutiune. Alba-Julia 11 martie 1785.
322. Interogaloriulti Pope. Nicolae sa Nicolae Chrstea .din Orastiä, despre a-
ltoria d'ensultif in téra românesc6.. Alba-Julia 11 martie 1785.
323. Interogatoriula cápitanului Mara. Ursa, despre participarea densului la
revolutiune §i. despre ordinele lui Horia. Alba-Julia 22 novembre 1784.
324. Interogatoriula fticutil cu Toma Bugnarü, despre prinderea lui Horia in
comuna Buciumü. Alba-Julia 1 februarie 1785.
325. Interogatoriula fcuta cu Toma Bugnara inaintea comisiuniI regesci. Alba-
Julia 3 februarie 1785.
(1) Contele Jankovits nu descopere motivuld : pentru a fi presentl la esecutarea lul H. si C.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
142
326. In! erogatoriula fneutti cu Onu Costina0i, despre prinderea -nil Horia in co-
mima Buciumil. Alba-Julia 3 februarie 1785.
327. Corporaluld I Szerencsés descrie captivitatea sa la romanff din Zarandü.
Alba-Julia 11 decembre 1784
328. Interogatormlii actild en Clifford Bola din comuna Musca, despre ordinele
lui Hona de a se fabrica lanai.
329. Interogatoriula f6cutil cu preotula Gavrith Su lard din Mogo;41, despre mo-
dulü cum an sositti resculatA acolo. Abruda 26 decembre 1781
330. Interogatoriuld fácutti cu Ignatti Ursa primarula cornunei Mu:?ca despise
venirea lui Hona la d'im0i.
331. Interogatoriula fdeutil cu Toma Ptrut,rt dm Mu;ica, cum 1 a nurnita Ho-
ria pe densula cdpitana i ce ordine i-a data. Abruda 11 februarie 1785.
332. Interogatoriula fácutti cri Torna 1.361rutA Maintea comisiunii regesei.
333. Interogatoriula facutt1 cu Vasile Macaveia d'n comuna Mui?ca, despre
vernrea lui Horia în casa d'ensului. Alba-Julia 29 ianuarie 1785.
.334. Interogatormla fAcut en preoluld Petra Iancu din Lupp., despre actele
esecutate de Clwa acolo. Alba-Julia 3 decembre 1784.
335. Corporalula Francised Missies descrie captivitatea sa la romitrni din Za-
rancid. Alba-Julia 5 februane 1785.
336. Interogatoriuld fitcutil cu Petru Tsalu din comuna Poiana, despre aduna-
rea din Curechi. Deva 12 februane 1785.
337. Corporaluld I. Szerentsés descrie intrevederea oculistului Molnara cu eh-
pitanula George Crkanu, la care a fost §i dinsuld present. Slatna 21 novem-
bre 1784.
338. Crangula-Sohodolului declarh subprefectultil George Bisztrai e'd se su-
pune ordineloril impralesei. Sohodola 3 decernbre 1781.
339. Horia scrie subprefectuliff G. Bisztrai sti tilmita la &multi pe ronianula
Chendi, ca sä-I lucre de pe cArtile cele imp6rdiesci. F. 1, 11 novembre 1781
310. 0 scrisóre subsemnatA Nicula Petru eülre subpreledula G. Bisztrai ca
sd, via, la dinsuld 'in Arada. F. d.
341. Cireularula 1111 Horia pentru adunarea din Geoagiü F. d
312. 0 listrt despre difente raporturi militare, ce le-an 'Maintain cornandantA
corpurilord de operOune la comanda din Alba-Julia.
343. Scrisórea functionarului. Carold Brimek, prin care cornunic6 comilatuliff
Hunedóra ultirnatuld lui Horia. oimu0i 11 novembre 1784.
344. Locoteneniula-colonela Schultz raportízá despre inlrevederea ce a avut-o
ca Horia i Clo§ca la Campent Sebe§A 24 novembre 1784.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
1.41
845. Functionaruhl Francisca Prunetter scrie oficiuuY montantl, cá Horia se

aflá In Gura-Albacului st s'ar pate prinde cu c'ati-va ómeni increduttl. Ofen-
baia 12 novembre 1784.
346. Locotenentula-colonela Kray serie comandel din Alba Julia. cá va aduce
armele lui Horia i Closca canda va trece dênsula pe acolo, precum si traista
si sigilulti lui Horia. Abruda 5 ianuarie 1785.
317. Interogatoriula 1,ranului Nistord Soca eu privire la persóna y intentm-
nile lui Horia. F. d.
348. Raportula sergentuluI Martina Wolf, despre cuvintele ce le-a rostita Horia
catre subcorporalula Alexandra Bola Alba-Julia 5 ianuarie 1785.
349. Testamentula lul Horia si Clora scrisil de preotula Nicolae Ratil din
Maeril Albel-Jube. Pres 2 mantle 1785.
350. Interogatoriala fricuta de contele A Jankovits cu Horia sail Ursa Nicola,
118 intrebarl si respunsuri, inceputa in 28 ianuarie i terminatü in 21 februarie
1785.
351. Interogatoriubl fácuta de contele Jankovils cu cApitanula Closea, 134 in-
trebre si respunsuri, Inceputil in 26 ianuarie i terminat in 24 februarie 1785
352 Interogatoriula facutil de eontele A Jankovits cu capitanula George Cri-
sana, inceputti la 2 februarie si Incheiatil la 14 februarie 1785; 47 InlrebarI
respunsuri.
353 Interogatormla lui Alexandra Chendi din Crimpen1 eu prk ire la corespon-
denta ce a scris'o densula din ordinula lui Horia. Alba-Julia 28 ianuarie 1784.
354. Interogatoriula preliminara fdcula cu George Crisanri in Abruda 30 ia-
nuarie 1785.
353. Declaratiunea ce a filcut'o Alexandra Chendi inaintea locotenentuluI-
colonela Kray, cu privire la intentimule i actele luI Horia Abruda 5 ianua-
rie 1785.
356. Interogatormlú Licata cu Vasile Avramil din comuna Lupsa. despre eu-
vintele ce le-a rostitti loeotenentulii-colonela Schultz, cu ocasiunea Intrevederit
de la Tibru Turda 29 novembre 1784.
357. Interogaloriula faeutil cu George Mama din Cristiora, despre adunarea de
la Mestecana Alba-Julia 1 februarre 1785
353. Interogatoriula Wahl cu Adamil Giurgia In comuna Cristiora, tota cu
privire la adunarea din Mestecana etc. Alba-Julia I februarie 1785.
359. Sentinta pronuntata de contele A. Jankovits in contra luI Horia si Closca.
Textula originala in hmba germana. Alba-Julia 26 februarie 1785.
360. Sentinta pronuntata de contele A Jankovits in contra lat. G. Crisanü
dupá mórtea acestuia. (Orig. germ.) Alba-Juha 14 februarie 1785.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
144
III. Din Archita guverrntila transihami

361. Rescriptuld Irnpèratului Iosifü II catre guvernulti transilvanü prin care
'T-arat d. adAnca mühnire. crt nobilii in doué locuri, Mid de a ay& dreptuld, ail
condainnatti la merte §I. ad executatil 100 prisonieri. Viena 22 novembre 1784.
362. Patenta guvernului transilvand prin care se publich amnestia generald.
Sibiid 30 novembre 1784.
363. Episcopulü G. Nichitici raportézd guvernului transilvand despre activi-
tatea sa pentru linistirea poporulul. Deva 2 decembre 1784.
364. Scrisórea Popei George din comuna BAcia si a Pope So lomond din Visca,
critre Episcopulil Nichitici prin care il aratil cd satele lord s'att liniVitü. Baria
13 novembre st v. 1784.
365. Protopopuld Iosifil SAnziana relatézd Episcopului Ntchitici despre satele
din Zarandd earl' all promisü a se supune i earl' mai persistä in revolutfune.
Deva 21 novembre 1784
366. Guvernuld transilvand scrie Episcopului Nichitici sh declare poporului,
cd mai inteiü sri depund armele si apoi sd cérd a 1 se face dreptate. Sibud, exp.
6 decembre 1784.
367. Comisaruld Michaiü Bruckenthal raportézti guvernului transilvand despre
infrangerea loc.-col. Schultz la comuna Remeti. Sebe0 2 decembre 1784
368. Guvernuld transtivand serte comisaruluI Mich. Brukenthal cu privire la
in tertentja prisonierilord romani.
869. Episcopuld Nichitici relatézd guvernului transilvand despre silintele sale
pentril linistirea poporulifi. Sibiiti 6 septembre 1784.
370. Interogatoriulti Mcutá cu Josifd aid PopeI din comuna Sulighel, despre
Macula resculaVlorri asupra Devei si despre cuvintele lui Horia catre Impéra-
tuld Iosifli: la olaltd cu
371. Interogatoriuld lui Maind PArdil din Sulighetd cu privire la autorulti
revolMiumi române. Deva 8 novembre 1784.
372 Vice-comitele Iond Zejk raportéza guvernului transilvanti despre ataculü
resculatilord asupra Devei i despre executarea prisonierilord. Deva 8 novem-
bre 1781
373. Guvernulti transilvand dojenesce pe Zejk pentru executarea prisonieriloril
romani. Sibiiii 11 novembre 1784.
374. Iosifd Leithner, administratorulti domeniului fiscald din Hunedóra, relatézd,
crt nobiliI refugiat,I in casteluld de acolo 'all condamnatd la mórte pe 115 pri-
sonierI, dar, teméndu-se a executa sentinta, aid rugatil pe autoritatea din Deva sei
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
145
decapiteze acolo, mai inainte inse de a sosi respunsuld a venitd locotenentuld

Kahani cu armata imperiall 0 a ehberat pe totI prisonierit Hunedóra 14 no-
vembre 1784.
375. Josifd Leithner trämite tesaurariatuldl ultimatuld WY Horia dupg. cum
I. l'ad comunicatd funct,ionaril comitatulul Hunedôra. F. d.
376. Ultimatuld tuI Horia dupl. textuld comunicatil NY Leithner.
377. Guvernuld transilvand protestezä la comandantuld Preiss, fiind cil a
pusd in hbertate pe prisonierff din casteluld Hunedórel. &butt 19 novembre
1784.
378. Generaluld Preiss intréba pe guvernuld transilvand, dacl este 0 acum
de parere sa procéda cu fort,a in contra resculatilord. Sibild 28 novembre 1784.
379. Baronuld Antonid Orbanü , contele Grigorie Kuun , baronuld Josid
Gyórffi 0 Iced Balog se plAngd la guvernuld transilvand, cil resculaW le-ad
preacutd in cenu$ edificiele 0 d'en01 ad scApatil numal cu viéta in Sibild.
Pres. 27 novembre 1784.
380. Guvernuld transilvand comunia celord patru comitate ordinuld Imp6-
ratuluI Iosifd prin care suspendà procedura sumara In contra prisonierilord. Si-
biid 30 novembre 1784.
381. Comisaruld Mich. Bruckenthal inaintézil guvernulul transilvand listele
prisonierilord, earl' ad fostd condamnatI la mórte dupd plecarea contelul A. Jan-
kovits din Alba-Julia. Sibiid 8 augustil 1785.
382. Lista prisonierilord condamna0 la mórte in comitatuld Clujulul 0 ald
Turp.
383. Lista prisonierilord condamn4 la meirte in comitatuld Albel'-de-josd.
384. Interogatoriuld fäcut cu prisonieril Nicula Serbu, Petru Petrescu, Läp6-
datd Vern, Thnasie R6u, Tong Solnocd, Ioja HeOdUs, Nicula Petru 0 Filimond
Grozur, despre ataculti resculatilord asupra DeveY, 0 despre autoruld revolOunil.
385. Vice-comitele HunedóreY Iond Zejk raportézä guvernuldi transilvand, el
a decapitatd 34 prisonierI. Deva 10 novembre 1784.
386. Moise Varadi cere autorisarea vice-comitelut Zejk ea sa incépg. 0 d'en-
sull procedura sumara cu captiviI din casteluld Hunedóret. Hunedóra 9 novem-
bre 1784.
387. Guvernul transilvand desaproba din nuod executarea captivilord din
Deva. Siblid 12 novembre 1784.
388, Comisaruld Michaid Bruckenthal insciintézh pe guvernuld transilvand, c5,
locotenentuld-coloneld Schultz a avutd o noul intrevedere cu resculaW la Cam-
pent Sebe0i 24 novembre 1784.
19
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
146
389. Maioruld Stoianich din armata imperialä raportézá comandei despre lup-
tele de la Deva, si aratil di nobilimea de acolo a executatil pe totY prisonierii.
390. Comanda generalh protestézh la guvernü in contra executhrit prisome-
rilora. Sibna 12 novembre 1784.
391. Prefectuld S Keményt protestézh la guverna in contra conventmnii ce
ail incheiat-o resculatii cu funct,ionarii din Ofenbaia, in intelesulil chreia pe vii-
Ora ma' una ungura A, nu mai pólä avé domicihula shil acolo. Alba-Julia 4
decembre 1784. -
'392. Patenta guvernuluT transilvand axe româniY resculatY. prin care 'I pro-
vócä a se intórce iardsT la ascultare si supunere. Sibila 11 decembre 1784.
393. Nota guvernuluT transilvana chtre comitatele vecine din Ungaria prin
care le insciintézä, eh in Transilvania a eruptti revolutiunea si le rógá a lua
msurT ca resculatif sh nu WA scapa acolo. Sibna. 11 novembre 1784.
394. Comanda generalh comunich guvernuluT transilvand m6surile militare or-
donate in contra resculatilorü. Siblia 6 novembre 1784.
395. Generalulil Preiss scrie tesaurariatuluY, ch nu e consulta a se aproba
conventiunea, ce ail incheiat'o cele cinct sate resculate cu functionarit din Ofen-
baia, de órece armata imperiall ca sh Nth supune si pe cei-alaltI resculatY, tre-
bue sá tréch peste teritoriulü acestorü comune, pe Canda textula conventiunil
nu permite trecerea , de aceea ansula este de phrere a se respinge conven-
tiunea. Sibii 4 decembre 1784.
396. Tesaurariatult1 comunich guvernuluY, eh se unesce cu phrerea comandel
militare sh nu se aprobe conventiunea de la Ofenbaia. &Wig 5 decembre 1781.
397. Comandantula Preiss scrie guvernuluT transilvana, eh dach voesce, di.'n-
sulil este gata sá tramith in contra resculatiloril si cele dou6 tlivisiuni call se
aflä in comunele Rupea si Nocrigd. &Ma 7 novembre 1784.
398. Guvernuld transilvanü comunich comandantuluI Preiss, cá a filcutil (Its-
positiuni pentru aprovisionarea armateY Sibiia 7 novembre 1784.
399. Guvernulil transilvanil invith pe episcopulil Nichiticl sh pléce la olalth
cu armata, pentru ca se linistéseä poporula reseulata. SUM 7 novembre 1784.
400. Guvernula transilvanü dojenesce pe baronula Bornemisza prefectuld Hu-
nedórei cá si-a päräsittl postula si a fugitil la Siblia, in consecintA '1 ordoph
sh, plece imediata in comitatuld sa. &bull 7 novembre 1781.
401. Guvernula transilvanü numesce duot comisart mill' pentru aprovisiona-
rea armatel. Sibila 7 novembre 1784.
402. Guvernula transilvana invith pe comisarula M. Bruckenthal sh caute in
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
147
tre Omni un11 oind incredutd, care sä mérgä. la Horia spre a'Id spiona despre
causele revolutiunfl. Sibild 11 novembre 1784
403. Guvernul transilvand protestézd la comandantuld milliard, c locotenen-
tuld-coloneld Schultz a avutri o nouti. InIrevedere cu resculatii. Sibiiü 25 novem-
bre 1784.
404. Tesaurarialuld scrie grivernuluI, Cal resculata ad tiliatti pädurile §i ail in-
chisd drumurile de cornunicatiune. Sibird 2 decembre 1784.
405. Guvernuld transilvand raportézä Impgratulul Iosifil 11 despre micäri1e §i
actele Executate de resculatil. romni pind. la 13 novembre 1784. Sihiiü 13 no-
vembre 1784.
406. Impratuld Iosifd II Inv,. lä pe guvernuld transilvand a'1 da opiniunea : cum
sti se pedepséscti arendmii armeni, earl pórtä cea maI mare culpä pentru tumul-
tuld din 1782. Viena 1786.
407. Comisaruld Michaiü Bruckenthal raportézä guvernulul transilvand despre
causele tumultuluI dm 1782. Slatna 23 Mid 1785.
408. Lista tèranilord arestatI pentru tumultuld din 1782. Slatna 18 iulid 1785.
409. Lista cheltuelilord la call ad fostd condamnatI 1,6ranil ceI osinditl pentru
tumultuld din 1782.
410. Sentinta ForuluI domeniald In contra luI Simoca Coto.vlu, George Buzgärd,
Toma Petru, Iona Diniiü, Avramil Napu, Ilie Gara, Petru Leba. Petru Coroid.
Gavrild, Helart, $ Lupu Coroid, pentru tumultulil din 1782.
411. Sentinta Forului domeniald din Slatna In contra lift*. Simeond Bostand,
Andrie§iil Pascu Dumitru Todea, Ursa Gornbo§ii i Petru Manciu. platna if
augustil 1778. ,
412. Relatiunea lul George Devai asupra tumultuluI din 1782. Slatna
25 maid 1772.
413. Lista pärintilorti de familiä, cari aü fostti condamnatI la transferare In
Banatil 1786.
414. Lista t6ranilor11 nechsätoriti osinditi la transferare. 1786.
415. Raportuld comisarulul Michaid Bruckenthal, prin care inaintézä guvernu-
lui transilvand listele mentionate maY susd. Siblid 19 ianuarie 1786.
416. Guvernuld transilvand ordonä prefectulia din Clujil sä trämitä cornisa-
rului Bruckenthal lista Oranilord condamnati la transferare. Referaid, 1786.
417. Decisiunea guvernulu l. transilvand asupra petitiunif comunei Slatna, ce o
inaintase la ImOratuld Iosifd in anuld 1783, cu privire la asupririle functiona-
rilorti. Sibud 9 maid 1786.
418. Contele A, Jankovits cere de la guvernuld transilvand i comunice tóte
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
148
ordinele adresate comitatelord in cestiunea revolutiunil romhne. Deva 17 de-

cembre 1784.
419. Lista Oranilord transferati, intre carl s'a impärtitd suma de 98 fl. 38 cr.
ce a resultat1 din vênclarea averil lord. Sibiid 31 augustd 1790.
420. Lista tranilorti transferati, intre cari s'a impArtitd suma de 459 fl. 5 i:2 cr.
pretuld averii lord vêndute. &Mil 31 august 1790.
421. Lista Oranilord transferaff, earl din averea Oilcloth a primit toll la
olalt suma de 23 fl. 12 cr. 1790.
422. Lista 16ranilord transferal:I, intre cari s'a imphrtitil suma de 140 fl. 25 cr.
ecuivalentulti averii lord Ondute. 1790.
423. Lista tdranilord transferati., a chrord avere se Onduse, dar ping, la anuld
1790 Ina, nu primise nimied din pretuld ce le corapetea. Sib iitl 31 augustti 1790.
424. Raportuld generalulul Pfefferkorn despre o convorbire avuth cu tranil
din Boiand, cari mergeati la Alba-Julia sd se inscrie ca militari. Media Id 26
augustil 1784.
425. Comandantuld Preiss respunde guvernatorulul Bruckenthal, ed. nu 'Ate
numi niel und oficierd in connsiunea ordonath spre a cerceta causele turbura-
rilord provenite din conscriptiune. Sibiid 28 augustd 1784.
426. Locotenentuld-coloneld Karp raportézh comandel despre abusurile §i. asu-
pririle unord nobili, din téra Hategulut Hategd 23 augustti 1784.
427. Locotenentuld-colonelü Karp comunia comandei faima resptindit6. : ch
tranil din Ora Hategului vord incepe violentele cu ocasiunea tèrgului. celui
mare, daa. nu li se vord da arme. Hategd 24 augustil 1784.
428. Prim Aria din Ord§tih, scrie guvernulul, cd resculatii voescti s fach und
not atac asupra Devei. Org*i.h 21 novembre 1784.
429. Coloneluld Sburlati raportéz d. comandei, ch intre t6ranii de pe Streid §i.
Mure§d mai domnesce Incii mare nemultumire Or latd 8 septembre 1784.
430. Primäria din Abrudd raportézh, guvernului. c. furórea resculatilord a ti-
nutd acolo 3 qile i 2 nopti. Abrudd 15 novembre 1784.
431. Comisaruld M. Bruckentha propune guvernului a transfera in Banatd
si pe ungurulti Iona Jári din Träschil, care a participatd la revolutiune d'im-
preunh cu rorranit Sibiiti 20 ianuarie 1786.
432. Curtea de compturi raportézh guvernulul, ed. suma de 320 fl. 49 cr. nu
s'a pututd distribui tranilord transferati, din caush cii nu se scie din a cul a-
vere s'a incasatd. Sibild 31 augustii 1790.
433. Guvernuld transilvand scrie comandel, cii dénsuld este de phrere, cii eel
osindiff la transferare sh chldtorésch pe spesele proprie dach ati avere. ibiif
3 ianuarie 1.786,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
149
434. Comanda militarà intréba pe guverna, cum sa transporieze familiele

averea celort osindi0 la expatriare. Sibii 11 ianuarie 1786.
IV. Din Arehiva Consilizdia de Locotenenta 'in Buda.

435. Locotenenta din Buda scrie cancelaruldf aulicd, ca spiritult de re-
volutmne incepe a patrunde i in comitatulfi Bereg i in ormele Haiduci-
lorü. Buda (17) decembre 1784
436. Imp6ratulti Iosift II, informatd c. esisig pericult de a se revolta §i
lucrAtoril din salinele Maramurës,uldf, numesce pe Iosifa Majlath de comisara
peste tinutult de acolo. Viena 25 decembre 1784.
437. Ordinuld irnpratulul Iosift c6tre Locotenenta din Buda, prin care
numesce pe Iosifü Majlath de comisarti peste comitatele Beregt, Maramur0
si cetätile Hatducilort. Viena 28 decembre 1784.
438. Superiorulti Piari;tilort din Bistr4a serie, cA. in revolutiunea rornn
a participatt i Salis, Ladislati Popt §i Samuilii Marti. Bistrita 13 ianuarie 1785.
439. M6surtle de ap6rare vote te de comitaiult Maramur6§uldf in adunarea
de la Sighetü, 20 decembre 1784.
440 Msurfle de aprare ale comitatuldf Maramurè§ti votate in adunarea de
la Sighett, 13 decembre 1784.
441. Sigismundü Komjathi raportéza Locotenentél , ca Maramur*ulti este
lim§titü. Sighetil 19 ianuarie, 1785.
442. Vice-comitele Bessenyei din comitatult Bereg trAmite Locotenentei
unt desemnt de pe medalia lui Floria. Muncaciti 23 ianuarie 1785.
443. Ladisla Szuhanyi vice-comitele Satmaruldi relatéza despre Horia, me-
daha sa, precum §1. despre ca.planuld de curte Orha. Carmulti-mare 16 ianua-
rie 1785.
444. Generalul Splényi scrie ComitatuluT Bereg, ca pentru siguranta uni-
a trtimis douse companie, una la Muncacid §1 alta la Beregsasti.
V. Din Arai= Comitatulta Belew U.

445. Locotenenta din Buda tramite. comitatuluT descrierea personala a lui
Ignatit Sails de Salfeld. Buda 8 octobre 1784.
446. Descrierea persona lui Jgn. Salis de Salfeld Viena 23 septem-
bre 1784.
447. Locotenenta din Buda insciinteza pe cornitatulü Bihorulul, A. M. S.
Impratutt a hotäritt unt premit de 100 galbeni pentru acela, care va prinde
pe Salis, sat pe vre unulü din enusarii lui. Buda 25 octobre 1784.
448 Comisarulti Mihai Bruckental scrie guvernului transilvand, cä socia
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
150
luT Horia, inch de la inceputuld revolutiunti, a treculd lá Ca Iota In Onutuld

Beiuu1uT. Sebe0 4 novembre. 1784.
449. Vice-comitele Bihorului comunich adunärii comitatului, eh socia lui
Horia, duph cum se spune, nu trhesce de .épte aril cu finsult, eh a chu-
tat'o 0 nu a putut'o afla in tinutuld Beiuului. Oracle 3 ianuarie 1785.
450. Comitatulti Aradului rógh pe comitatuld Bihorului se prindä pe re-
voluVonaruld Petru Buciti, care a schpatil cu fuga. Reglstruld coimtatului din
anulü 1785.
451. Impratuld Iosifd II grat,iéz i ()Mond sh r'émanh nepedepsiti ro-
manff, cari ad prinsd pe vice-comitele Forrai i l'ad dust' cu sine in ph-
dure. Viena 3 augustü 1784
452 Sentint.ele comitatului Mold cu privire la falsiticatoruld de monele
Jonii Diculü i prisonierult1 Todord Cloned. Orade 29 novembre 1781.
453. Comitatuld Bihorului osandesce pe prisonieruld fond Sorca la 80 de
bastóne. Orade 24 ianuarie. 1785.
454. 0 relatiune despre inceputuld revolutiunil romane. F. d.
455. Subprefectuld Ladislad Popil relatzh despre aclunarca romanilord
dela Mestéchnü. Bradd 1 novembre 1784.
456. Popa Dumitru din comuna Aciva spune, cä intre resculalii din Zarandd
se aflä i und omd blond, frumosil la fath 0 care se vedea a sci carte.
Investigatiunea Meath in comuna Vascild la 16 novembre 1781.
457. Subprefectuld Michaid Popil relatézh, eh a prinsd pe pop'a din Lebe-
cerif care a strigatti in publicti : Lasa s. argh cä el ail adunat! Vaschri
20 novembre 1781.
458. Vice-comitele Aradului A. Forrai scrie vice-comiteld din &hold : ed.
a pierdutü tóth averea adunath din tineretele sale i dumnecled sh-1 apere §i
pe dén0i de furia romarulord. Aradd 26 novembre. 1784.
459. Generaluld Sturm scrie vice-comitelui din Mora, eh nu Ole retrage
armata dela pasuld Lacului-negru. Orade 12 decembre 1784.
460. Martoruld Todord Ba1a0t1 spune, eh preotulii din Leheceni a strigatü
in publicil : d artí aduce dumneqeil pe rescula aici, eh, de n'a fi mai bine,
mal rèri nu pote fi, i dacrt a arsti grauld, lash sd-lti arcid, eh ald lord a fostil etc.
Investigatiunea Malta îri comuna Vasch, 2 decembre 1784.
461. Generaluld Sturm scrie vice-comitelui din Bihord depre fetele no-
bile cad ad chclutil in captivitatea romanilord. Scrisóre confidentiald. Halma-
giti 29 decembre 1784.
462. Locotenentuld Bausch scrie until chpitand, eh Principii romanilorü
Horia i Glo§ca sunt prin0. Slatna 1 ianuarie 1785
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
151
463 Comerciantulti Demetriu Costa decrie intrarea resculMilord in co-

muna Campent Investigatiunea fácutá in comuna Vaschil, 17 novembre 1781.
464. Ajtai Eva din Beiusti declará a fi scripatil din captivitalea rescula-
tilod gicndu-le «MIDI nostru. românesce. Beiusá 16 novembre 1784.
465. Cornitatula Hunedórel scrie subprefed,ilortl, 61 românii aril avé in-
tentmne sä" se revolteze de nod, in consecint,h '1 invitá a informa pe no-
bilI, ca sti 'si procure arme. Deva 6 aprihe 1790.
466. Locoteneina din Buda some vice-comitehil din Moat, cá dupá cum a
intelesli, románir ail voi sá se revélte de noil, de aceea sit publice poporuldi,
cit va scádé pret,uhl gill', eh' recuisit,iunile militare se vorbi computa in con-
tributiune, etc. Buda 14 aprihe 1790.
467. Comitatulil Bihorului interclice locuitorlloril s61 de a yin& bucate romá-
mloril revoltat,I. Novembre 1784.
468. Num'éruld Oramlorti arestaff in comitatulil Bihorulur In ani 1786 .Tio 1787.
V.I. Din Archiva Episcopid rometnesd bz Orade.

469. Oficieril románY din regimentele de frontierá cerá de la Imp'ératuld Leo-
poldü II, ca românil din Transilvania sit fih declargf de a 4-a natiune pohlica.
Subsemnai,i : Abrahams Kallyani Capitaneus ex 1-a well. pedestri Legione ,
Petrus Lupp prim. locumt.; .Ntcolaus Remetej prim. locumt. ; Ladislaus Moldovan
locumt.; Simon Vitéz vexilifer; hannes Ignat capellanus campestris; _Amines Sin-
kay capitaneus ex 2-a valachica pedestri legione ; Basilius Popp prim. locumt. ,
Athanasius Androny locumt., Nicephorus Seharda locumt. Daniel Gallan vexi-
lifer, Tyron Dragosy distr. A. Carolinensis Archidiaconus et II Legioms R. capell.
graeci Ritus unitor. (1790).
VII. Din Arehiva Comitatu'lu'i Cluja

470. Estrase din registrele comitatuluI Clujá de pe a. 1785 cu prime la re-
volut,iunea românä. (1)
VIII. Din Arehiva Primarid in Alba-Julia

471. Insemnarea efecteloril, ce le ail secuestraril resculat,iI de la contele
Kun tn decursulti revolutiumI. Listá cornumcalá de guvernulá transilvanti in
6 decembre 1784.
472. Guvernulti Iransilvaml, afländil ell me mult,I jidovI ail plecatii in Za-
(1) Acte oficiale din secululti treculd nu esisa. Snigurn numal din registrele comitatulul,
cart sag mai pastratti Oda' astac,11, am culesg cate-va date noue, ce nu le aflasemil In alte
-archive.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
152
randil pentru ca sh ampere efectele secuestrate de la nobill , scrie primhriei

din Alba-Julia, sh interqich Jidovilorü cercetarea tinuturilord revoltate.
473. Guvernuld transilvand invith pe lhrani sh asculte de domnii phmôntesci
si sh imphnesch robotele. Sibiiti 22 novembre 1784.
474. Guvernuld transilvand scrie autorithlilord ch. M S. Imphratuld a .numitti
pe Gedeonti Nichitici episcopd gr. or. in Transilvania, care se va instala in Si-
bud. la 12 iithe 1784. Sibild 24 iunid 1784.
475. Imphratuld Iosif declarh limba germanh. de limba oficialä a imperiului,
incepêndd cu cliva de 1 novembre 1784. Viena 11 maid 1784.
476. Guvernuld transilvan scrie comitatelorli, eh M. S. Impdratuld a ordo-
natd, cä pind se volt decide investigatiunile cu privire la robotele excesive, ping
atunc i. obliga0umle iobagilord sh se .reduch la mdsura fixath prin legile urba-
riale. Sibiid 20 aprilie 1784.
477. Guvernuld transilvand scrie comitatelor, ch. M. S. Imphratuld a obse--
vatd, ch funct,ionaril 'Arta coresponden0. cu part,ile si. le promitd proteatiune,
de aceea le interqice und astd-feld de abustt sub pedepsa destituiril. Sibiiti
8 ianuarie 1784.
478. Guvernuld transilvanü scrie comitatelord, ch M. S. Imphratuld Iosif a
bothrit sh visiteze Transilvania si va trece prin Deva, Orästih, Alba-Julia, Se-
basil, Miercurea si Sibii.d. &Mid 23 maid 1783.
479. Guvernulti transilvand scrie comitatelord, ch. M. S. Impratulu Iosifd, tri
urma pebinyulord primite de la iobagi., a ordonatt, eh nict und domnd pámên-
tescd sh nu sc6tá din mosiä pe vre und t6randi fárá caush legald constatath pe
calea judechlii. , si. niel sh-i. strámute in alte comitate. Sibild 9 septembre 1783.
480. Diploma Impratulul Iosifil. II, prin care sterge pentru totii d'auna Ilega-
rea de glib a iobagiulut, si-1 restitue libertatea personald tee 11 compete Rt.-
dint omti de la naturh.». Viena 22 augustil 1785.
481. Imprvtuld Leopoldd II anunth naOunilord. din Transilvania m61 tea Im-
pratului si fratelut sha Iosifil II intêmplath la 20 februarie 1790. Viena 24 mar-
tie 1790.
482. Guvernuld transilvand serie comilatelor, ch M. S. Impratuld Iosifiá va
visita Transilvania pentru a treia 6rh si. drumuldi s'a fixat prin Orade, Huie-
dmd, Clujd, Alba-Julia, Sibiitt, Térgult-Muresului, 1-3hrghti si Dorna. Sibild 13 iu-
nid 1786.
483. Guvernuld transilvand scrie comitatelord, eh M. S. imphratuld Iosifd
a ordonatti de rigóre, ca pe vutord iobagit sh nu se mai pedepsesch cu bast6-
ne. Sibiid 12 septembre 1786. '
484. Guvernuld transilvand scrie comitatelord, ca M. S. Imp. drátésa Maria
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
153
Teresia a ordonall ca inch mal inainte de a sosi Impèratulti losifti in Transil-

vania, sh astupe Mrä inthrcbere cadavrele delincuentilorti omorîT cu ;;tréngulh,
cu róta §i cu tépa, ce nu filrä de oróre stag expuse cAldtoriloril pe drumurile
pubhce. Sibiiti 11 maid 1773.
485. Guvernuld transilvand scrie comitatulul Alba-de-josd t prindi pe Popa
kind, care a inceputd sh pubhce, eh d'ensuld are imputernicire de la lmpériltésa
Maria Teresia, s schimbe In fiä care comun ti. pe preotuld unitti cu celd neu-
mtg. Sibuti 14 augustil 1758.
IX. Dm Archiva mililarä in Alba Julia.
486. Extrase din actele privitóre la conscriptiunea nuhters.
487 Extrase diii actele privitóre la decursuld revolutiumi
488 Extrase din actele privitóre la mórtea luI G. Cmand.
489. Extrase din actele privitóre la transferarea resculaVlorti in Banatd.
X. Din Archiva Biseried greco-oricntale in Ceimpon
490. .Instructie pentru preotiI care vord sluji spre pädirea comandelorti mi-
lithreseI, cele ce mergü in potriva turburiltorilord adech rebehsilord r Semnatü
Episcopulti Gedeonü Nichilici. Abrudd 1 decembre 1783.
491. Circularuld episcopuluI Niehitici ctitre poporü, cä «niel unü romhnü s.
nu Indrilsnésch a asculta minciunde lui Horia , niel sí. mérgh a elé.. Sebesü,
5 novembre 1784.
492. Ordinuld einscopuldf Nichitici care protopopulti Josiíü Adamovici, din
Abrudü, ca sh afle cine sunt incepatoril cvrhibil si resat-4 acesteia,» t s aibh
grutt ca eI sti, nu fugh. Sebeil. 13 novembre 1784.
493. Pastorala episc. Nichitici catre protopopuld Iosif Adamovid, ca popo-
ruld s intórcti lucrurile luate de la nobill, ctici «altil cum va rmtiné sub afu-
risema sufletuluI i pedepsitti in lumea acésta. F. d.
XI Din Archiva bisericd greco-orientale in Abruclii.

494. Episcopuld G. NichilicI invitä pe protopopula Iosif Adamovicl din Abrudü
sh lucreze pentru limstirea poporuluI revoltatti. Sibiul 27 octobre 1784.
495. Episcopulti Sofrome Chirilovil scrie protopopuluI din Abrudd, c. Impra-
turd Iosifd va veni in Ardéld pe la Muncacid, Gherla, Clujú, NAsiludn. Bislrita,
Reghinti, Kézdt-Vaarheiti, Bral-pvtl, PágArasti, Sibuil, Alba-Julia, Slatna, Deva
5i Hategil, de unde va trece in Banatti. Ba1onnr 7 aprihe 1772.
20
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
154
XII. Dm Arehiva comitatidu'i Hunedijm in Deva.

496. Nobilirnea din téra Hateguldi scrie guvernukil transilvanti, c. raml de
acolo a declaratti, cti de nu voril ca.péta arme, se fhcil toti curuti (cruciat1), iar
in qilele de 7, 8 si 9 novembre 1784 ail devastatt i aprinsil töte curtile no-
bilitare. Sibuil 10 decembre 1784.
497. Caro WI Brunek, functionarú de saline in Soimusti, aratti eh' in atacurile fil-
cute asupra DeveI din 6 si 7 novembre aü fost ucii, aruncatj in Mures i prinsi
peste 200 rebelI. Deva 1784.
498. Comitatuhl Hunedórei serie guvernuluI, ca tranii din Hillmagiii ati mersq
in num6rti insemnatü la vice-comitele din Zarand, cerendil sa.' le dea chArtiile
ce le-at venitg de la guvernü. Deva 28 septembre 1784.
499. Lista devasttirdoril intimplate in comitatulii Zarandului.
500. Comitatulil Hunedórei scrie contelul A. Jankovits, c. preotulti din Mes-
téciinil, cu ocasiunea adunArit de acolo, Ina a asiguratil poporul, cil crucea de
aura si diploma a primit'o Horia de la Imp6ratuhl, i cil d6nsuld a Matta ru-
gaciuni. pentru succesulti fericit alü expeditiuniI in contra unguriloril. Deva 25
novembre 1784.
501. Nobilii reugiatl. in castelulü Hunedörei se pltingil la guvernatorulü
S. Bruckenthal, cil locotenentultt Kallyani a pusü in libertate pe totI prisonieriI de
acolo, de si unit' dintre el erail osinditY. FIunedöra 15 novembre 1784
502 long Martonosi dm Ilia relatezti cuvintele , ce le-a iostitü tranulü
Iosifil Buda : acum vi se iat domeniele i ni le dail nou6 etc. F. d.
503 Nobiluhl Ludovicil Szilágyi relatezti cuvintele ce le-a rostitti t6ranulti
Iosifú Trifanü din Certesil : cil dacA Dumnedetl nu va impedica lucrurile aceste.
atunei bine nu mai e de speratil. Ilia 1 septembre 1784.
504. Luclovicil NopcIa, judectitortl in Deva, scrie vice-comiteluI Moise Vilradt, eh'
In 10 novembre a tramisii unti detasamentil de soldatl peste Muresil, care a im-
puscatii 5 ömenl, i pe 6 Ia facutil prisonieri Deva 11 novembre 1784.
505 Admintstratorulti losifti Leithner scrie Tablei chn Deva, eä in casfelulti
HunedöreI se afl peste 100 prisonieri români, dintre earl' 48 nu sunt rebeti, dar
pe toT acestia i-al osinditt la mörte nobihi refugiatl: acolo, de aceea dnsulil se
röga sa-I ducA si execute la Deva, tar nu in Hunedöra, fundcA s'arú revolta po-
porulti la aspectulti acestei vArsaxi de stinge. Hunedöra 11 novembre 1784.
506. Comitatulü Hunedórei scrie vice-comitelui din Zarandti, eti fatil cu re-
nitenta ce o aratil traniI de aci, -a petitionatil la guvernü, ca armata s.
r6man6 In Zarandil pInti va trece iarna. Deva 20 septembre 1784.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
155
507. Frisonieni osindaY la môrte in castelia Hunedórel i eliberat,i de loco-

tenentulil Kalliani.
508. Una ordinh tiptirith in hmba romftnä, prin care se interdice dommlorh
párn6ntesci sg mai siläscg pe iobagi a le cumpara carnea din vitele lortt cele
bolnave. F. d.
509. Lista femeiloril si a altoril persóne nobile, cari at cadutil in captivita-
tea resculatitora din Zarandh.
510. Lista prisomenloril români decapitaij la Deva.
511. Tab la din Deva respimde administratorulut Leahner, cg, pe captivi sg-I
execute in Hunedära, pentru care scopil le trdmite pe gadele din Deva. Deva
12 novembre 1784.
512. Comitatul Albei-de-jos scrie prefectului Bornemisza din Deva , ca.
dänsa. Inca si-ah facutil datoria : in TrAscäii ait prmsil 140 rebelI si ait
ucicsä 6, in Ighih ah prinsh 13 i ait ucisä 9, in Cetea i Geoagiu-de-josh
ait prmsil 12 si ait ucisä 4 Aiudü 19 novembre 1784.
513. Locuitoni din comunele romänesci Rapoltuld 5i Bobalna respundil Fri-
mänd din Orastm, eh' dênsil n'ati intentiune sg, mérgh asupra orasului, ceril
inse sà," libereze pe prisomeni din Turdasil ca sá nu fig mimicaul F. d.
514 Guvernatorulil Bruckenthal scrie vice-comitelui din Deva sä ingruésch de
subsistent,a nobihmil de acolo i in cash de hpsti sä iea banY china din ca-
siena comitatulul. Mutt 7 novembre 17g4.
515. Sub-prefectulil Stefanil Kenderesi scrie prefectului Bornemisza, cg, in
t,éra Halegului nohihi numal in 9 comune ait schpath de igfuinle resculat,ilorh,
si cea mai mare pagubg a suferit'o famiha Kendeffi Salalia-de-susti 26 no-
vembre 1781.
516. Comaatulil Himedoref raportézg guvernului despre atacunle resculatiloru
asupra orasului si a fortgret,ei Deva, intOmplate in 6 i 7 novembre 1784.
Re fcratil.
517. Comuna romAnesch Märlinesci se plange la Impäralulä losau 11, cg
locuitoni de acolo sunt silai sä lucre dornmlor cale trei säpigmani inteo
lung, iar in séptämâna a 4-a sunt constrin1 la alle servica pentiu corni -
tarn sait fisch. 1783.
518. Sub-prefectulä Nicolae Pay scrie prefectulul Bornemisza, ea vice-co-
lonelult Karp i-a cleclaratti, cit d'ensulü are instructjuni pentru a face conscrip-
imnea militant , Inse nu i le pnte comumea. Totesci 16 augusth 1 784
519. Comitatulh Hunedórel scrie contelui Jankovits , eh' nurnärulil priso-
nieriloril de acolo a crescutil la 168, si fiindit cg acestia, atfail din causa
salubritätil cal,A 0 a sigurant,ei publice, nu mal potil fi detinut,I , de aceea
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
156'
se reigh sit orclône a se pedepsi, dar mat' cu séma corifeil sit se osindéscit
la mórte Deva 13 decembre.
520 Comitatulh Hunedürel intrehh pe guvernatorula Bruckenthal : ce sh fach cu
eel 80 prisomeil, earl' nu se mal potil detiné in inchisod, filrh de a pert
chta siguranta publich Deva 14 novembre 1784.
521 Conte le A. Jankovits scrie TableI din Deva, ch informatimule ce i s'ad
trhmish cu privire la captivii români nu-lü poth satisface, de óre-ce nu i s'a
artitath niel timpula de cand sunt inchisY, mcI nu s'ati specificath deliclele
pentru earl' sunt acusatt Deva 30 decembre 1784.
522. Mihai Sutoris i Jolla Carolti Gomb din Hondoltt suit Tablel din
Deva, cit shmbhtrt in 6 novembre Angela Mârza a publicald in satt, eh pe
diva urrnittóriri sh mérgh, din fie-care cast unh omti armath la te'rmurile
MureOulul, ea sit fach ataculh asupra Devei. Hondolt1 5 decembre 1784.
523 Conusaruld Mihai Bruckenthal scrie Tablel din nova, cti i s'a re-
latattl, cit numita Tabla intr'o singura cIi a decapitatil 20 prisomeri, din care
caush i recomandh moderatiune ; toth odath cere Informatiune esactà, dach
este adevèratil cit Horia a fost prima in valea HEOgului* Sebesh 12 no-
vembre 1784.
524. Michaitl Bruckenthal scrie comitatuldi Hunecióra , cit de óre-ce din
relatiunea lui Carolti Brünek se vede cit re-lculatif voesch sit pacteze sub
anumite conditiuni, ast-fell pentru. a afla vointa loril a tramish la dînsfl
pe oculistul Molnar, de nat,ionahtate loth românit Sebesil 14 novembre 1784
525. Consistoriulü episcopesch din Blaitt se plânge la guvernulil tran-
silvanh, eh in comuna «Berkes» din comitatulh Turgif s'ah push furcile chianti
in pOrta ciantirulul, in chth emend sunt silii sit iréch pe sub ele. Blait1
10 decembre 1784.
526. Locotenentulil-colonelh Karp raportézh comandel, ch in castelulh Hu-
nedóreI se aflaü 96 prisomed nevinovaV , riobilci inse at hothrith sh-i de-
capiteze pe totl, si in lipsa de sabil ait youth sh le tact capult1 cu securea,
dkisulti inse i-a pusil pe tqf in libertate. Htqegh 26 novembre 1784.
527. Conntatuld Hunedórd scrie guvernulul transilvanii, cit numèrulii pri-
sonietilorh a crescuth asa de mare, in card a fostil neeesitalh sh transfe-
réze o parte din el in forthréta Devel, dar inchisorile de acolo inch nu sunt
suficiente. Deva 9 decembre 1784.
528. Comitatul HuneclóreI serie guvernuldf transilvanil, cit sub-prefeclula
Hertza, merendil in tinutulti JiuluI, a fosth nupticatil ruiptea in capü, pe cândh
clornua Deva 17 septembre 1784.
529 Gadele eornitatului Huneclora se plânge, cL1 in revolutiunea rornfinh a
executath 56 prisonierI st a ingropatil 97 revolupnail, parte chttuti in ata-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
157
culd dela Deva, parte moil in inchisorI, i cu tóte acestea clAnsuld a pri-
mitt numal 70 fl. - Prot Incl Corn. Hunyad. a 1785.
530. Viee-comitele din Zarandil Stefan(' Hollaki scrie comitatuldf Hunedórei,
eh la comuna Mestóctinu s'a adunatti o mare mulVme de români, unde sub con-
ducerea luI Horia s'ad conjuratil pentru stirpirea ginteI unguresci. Prot. Incl
Corn. Hunyad, 1784. T. II.
531. Patru locuitorl ronianI din comuna Boid se planet la conutal, eh' intor-
Cèndu-se de la Alba-Julia, unde ati fostü inchkf ca prisonieri, dommi pämén-
tesci pedepsitd eu (Ate 50 baskine, clicendu-le : mergeti la impratulti vo-
stru sh vé" iea bastOnele. Prot. Incl. Com. Hunyad 1785.
XIII. Ihn Archiva opolza române in Raja.

532. Tironti Dragosü protopopil in Alba-Julia raportéza Episcopulm Ionu Bon,
eh' conscriptumea milliard' a publiceo cornisaruld de resbeld Francisc Ort-
mayer. Alba-Julia, augusid 1784.
533. Thong Dragosd atestil, eh' Ortmayer I-a declaratd, cá clènsuld are or-
ding de la consiliuld de resbelü sti conscrie pe af-cme, care ar voi a se
face militarü. Alba-Juha 22 augustd 1784.
XIY . Din Archiva Universitata Sdsesc in Selma.

534. Prefectulti Rosenfeld scrie conteliff A. Jankovits, eh in comitatuld Si-
biiiilui revolut,mnea a pOtrunsil numai in comunele Cióra, Tärtdria i Vinerea
Sibiiü 24 decembre 1784.
535. Guvernuld transilvand scrie comitatelord eá in timpuld turburdrilord
aetuale M. nu permitä Episcopilord românI a t,iné sinóde fürd concesiune prea-
labia'. Sibiu). 22 novembre 1784.
536. Lista prisonierilord ro.nânI din comuna Cióra , cari ad fostd transferatI
in inchisorile de la Sebesd. Sihnd 12 ianuarie 1785.
537. Investigatiunea fäcutil cu privire la revolutiunea din comuna l'Artdria.
Türtäria 30 decembre 1784.
538. Investigatiunea acutd asupra revolutjunil din comuna Cióra. Sebe§d
26 novembre 1784.
539. Interogatorml fücutd cu Dumitru Voina din Cióra, cu privire la in-
cendiarea edificielord nobiluluI Petra Bartsai. SebeV1 14 decembre 1784.
540. Interogatormlu fücutd cu prisomerif din Sebesti despre inceputul0, de-
cursuld i cápil ami revolMiunii din comuna Cióra. Sebe;41 19 novembre 1784.
541. GuvernuIu transilvand scrie comitatelord ed. M. S Impëratulti mterchce
nobililor ori ce adunare t orcióná a h e lua armele. &Mil 10 mantle 1785.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
158
542. Conte le A. Jankovits scrie comitatelor sh aibh grijh, ca nobilii sh nu

apuce armele, nict s tinä adunhri. Alba-Julia 18 februaric 1785.
543. Primaria din Sebe§h reIatéz cä Popa George din Seheelü ar fi ioS :
ail avuth norocil Transilvänenit eh' a chqutil iarna de timpurih §i a impedecat
venirea bucatelorh din Romania. Prot. Exh, Incl. Corn. Cibm. 1785.
544. Contele A. Jankovits invith comitatele sâ desmmth faima, ch ainnestia
va tind numal pinä se voril intórce t6ranil acash, ;;i apoi it vor thia pe totl cu
palo§ulü. Prot. Exh. Corn. Cibin. 1785.
545. Guvernulil transilvang scrie comitatelorü ch unit preott ortodoxi, arathndh
patente mincimise, aiî atitatil poporulil i a ocupatti cu forta bisericele unitiloril.
Sibnil 11 iunie 1759.
546. Popa Iona i Popa Oprea, ambit preott unitt din comuna Seceld, se plângh
la episcopulh, eh' unü preotil ortodoxü a atitath poporulh i le-a Waal biserica cu
forta, dar niet judechtorulil niet guvernulti nu iéti in considerare plângerea lor. F. d.
XV. Din Arehiva bisericel greco-orientale i& IllaerA Sibiudut.

547. Actulü de cununih al lui Luca Nicola, alä doilea feciortl aid lui Horia.
Sibiul 14 maill 1817.
548. Actul de mórte aid lui Luca Nicola. Sihii 15/3 septembre 1839
XF-L Dm Archiva Judecatorid de plasa in &bait.

549. Testamentuld lui Luca Nicola i ald sotiei sale Paraschiva. Sibud 5 no-
vembre 1838.
XVII. Dm Biblioteea Museulta nalionalii in Pesta.

550. Unil fragment din istoria revolutinnit lui Horia de Iosif Benko, care
incepuse a se tiphri la Pornil in anulh 1785 sub titlult .
Erdélyi oldh nemzet képe lefesté III k6nyvekbenn Benko Iozsef, Korep-Ajtai
Préddaitor Erd6vidai Esperes, és Hal-16mi tudományos hírsasagbeli tag. Cartea I,
din scrierea lui Benko continea o introductiune generalä despre numele , origi-
nea §i natura românilor. Acésta se tiphrise intrégh la Po§onti in 1785. Car-
tea II i a III tracta conspiratiunea si revolutainea din 1784. Dm aceste doue
call !rise, duph cum ne asigurä contele Emend" Miko, se tiparise numat o sin-
gurä colh. (1)
AstAcy « Chipulti natiunii románesci din Transilvania,» cum intitulase Benko
lucrarea sa, a devenitil o scriere a§a de rara, in chill nu se mai afla nict in
cele mai renumite biblioteci ale Ungariet. Istoricul lui Horia, contele Dorninich
(1) Vedi Górf Miko lnire : Benko Iozsef élete és munkat. Pest 1567. p. 94 i 156.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
159
Teleki o cunoscea numai duph insemnhrile fAcute de Alexandra Mike (1), iar Fran-
cisch Szilagyi nu o mentionézh de loch. De si scrierea lust Benko nu se gäsesce
trecuth nici in catalógele labliotecel nationale, totus'i mi-a succesh sh da peste
o particicil din ea, legatä la olalt cu iaruI unguresch Magyar Hirmondo din
anulti 1785 i 1786. Fragmeatulti aflath de noi se raporth exclusivh la istoria
lui Horia (cartea II si III), avêndü paginatura 9-16 in-80.
551. Unti fragmenth dintr'o scriere necunoscuth asupra revolutiunii 1111 Horia,
tiparith in limba germanh afarl de Transilvania Inceputulti lipsesce. In catalo-
guld bibliotecei fragmentul este inregistratti sub titlulti : Horja Insurectum in
Siebenbürgen. Nr. 2600, 80 pag. 17-34.
552. Alte douè imprirnate en raporth la revolutiunea din 1784, inse necuno-
scute pind astxY in literalura horianh, se aflä mentionate in catalogulh bibbo-
tecet Szécseniane.
Una sub' talulti -
Beschreibung der Strafe so an dem dritten Hauptanfuhrer der Wallachischen

missvergniigten Namens Georg Eriscaz den 15. Hornung 1785. zu Carlsino g voll-
zogen worden. 4° fol. 2.
Alta este inscrish :
Todesurtheil und wohlterdiente Strafe so an den zween Hauptrebellen Hora und
Kloczka den 28 Hornung 1785 zu Karlsburg in Grossfiwstentume Siebenburgen
vollfuhrt worden. 40 fol 2 curn Icon. 2. (2)
553. Analecta ad Historiam Seditionis 2)er Valachos Transilvankie Duce HORA
conflatae. Ms. in limba germana' din anulti 1797, care cont.ine mai multe extrase
din registrulh presidialh alü guvernatorului S. Bruckenthal i alle relatiuni private.
Colectiunea Ios. C. Eder. 40 45 pagme.
554. Numisma Horcaanum, ring desemnil de pe medalia lui Horia. Colectiu-
nea : Hora veszedelem Erdélyben 1784.
555. Patentales Horajani; o patenth a lui Horia Mora de Flora in limba
latinä. Chmpeni 1 maitl 1784. Ibid.
556. Descriptio Atte Fati Regis Ibid.
557. piaruld revo1uium i alü tîlhäriilorü lui Horia din 1784. Manuscrisü in
limba ungurésch, care tractézh conspiratimnea urctä la anulü 1782 sub episco-
pulti Grigdne Maior0 in Blajti i decursulh revolutiunii pinä la executarea prm-
cipalilorh. corifei. Ibid.
558. Elegia despre exterminarea cu feat si foal a natiunii unguresci si mai
cu sémtt a unorii vechi familie nobile, intimplath din causa furiei lui Horia, pu
(1) Id. Gróf Tekki Domokos A Hora-Támadas, pag. 119.

(2) Biblioteca Szecemaná Trnpärtindu-se, pubhca(mmle aceste - care prohatnld continead nu-
wa sentmtele celora treI capital-II- nu le-am mal pututil gash
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
160
scrish la anula 1784 (1). M in hrnba ungurésca care contine urmalórele poesii
a) Tipetele de durere ale nat,iurnI unguresci din Transilvania si mai cu séma
ale unorti famibi nobile, carI sunt in stare sa mice si mima de metalt. Clup
23 decembre 1784, 755 versurl
b) Descrierea catastrofel din Zarandü.
c) Versurl triste despre sufermtele ungurilor din Zarandü, Abrucla si Resift.
Din tóte, aceste noi am copiatfl numaI poema primrt, cele din urma fiinda maI
multa o repetare a aceloras1 fapte suspine. Ibid.
559. Memorandula Tab Id mesa ala magnatilora i ala nobiblorti refugiat,I
In Tirgulü-MuresuluI catre guvernulti transilvana pentru ca säí apere in contra
revolutiuml i si s1irpéspi1 pe rebel Tirgula-MureFuluI 24 novembre 1784. Ibid
560. Petitrunea TableI regesci din Tirgula-Muresului catre lrnpèratulti Iosat prin
care arata. atitudinea necorectrt a comandeI militare fata de revolutiunea romana,
st cere permismnea ca nobilil sä .s1 póta procura arme. Tirgulti-MureuluI 6 mar-
tie 1785. Ibid.
561. Epistola Horae; traduct,iune in limba latinä, de pe o scriseire a NI Ho-
ria care primaruld din Ponora. Bradü, octobre 1784. Ibid.
562. Memorandult nobilimii cätre contele A. Jankovits pentru sufocarea re-
volutiunif i pedepsirea resculahlorü, anume : confeil, primaril si jurati comu-
nelorti sä se tragä in tépa, iar ceI-lalti locuitori sá fib*. decunatl. F. d. Ibid.
563. Turburarile luI Horia si Closca in Transilvania (2). 0 scrisóre cu privire
la nobillI 044' in captivitatea romanilora etc. F. d.
564. Memorandulti Magnatjlora transilvanI catre contele A. Jankovils, In care
sustinü, cä adevOratele cause ale revolut,mnii romane deriva din schimbarea sis-
temulul de administratiune, ce l'a introdusil guvernula din Viena. F. d. Ibid.
565. Horaianae seditwnis Historia, Ex actis Commissionis Jankovicluanae et
fidedignis amicorum relationiburs per Coaevum Antonium S:irmay de Szir»ia,
Sacrmae Caesareo-_Regiae Apostolicae ilIajestahs Consiliarium aubcum consc)ip-
ta, ac Bibliothecae Natwnali donata Anno 1811.
Manuscrisula in limba latinä i maghiarä tractéza evenirnentele revolutiunii ro-
mane de la inceputa i pinä la executarea cápttanilorü. 40 72 pagine.
566. Operat,iumle locotenentuldf-colonela Kray in contra resculatilorti, dupit
manuscrisula lui Christ. Genersich intitulatü : Biographic des Gene)al-Feldzeug-
meisters Baron Paul von Kray aus Onginal-Urkunden bearbeitet. 4' 570 pa-
gine.
567. Un ordina de gli alá generalului Fabris prin care exprima multmmrea
(1) A Magyar Nemzetnek kozonsegesen de nevezetessert néhány nemes Öst Famillaknak
HORANAK duhossege altal tuzzel és vassal tortent knrtásokrol tratott Iaj-szó versekben 1784,
(2) Hera és Gloszka Erdélyben tutt',nt zendttéscik.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
61
sa locctenerauluI-colonelti Kray si mmoruldi Pukler pentru dexternatea nrätalh

cu ocasiunea prinderri lul Crisanti. 2 februarie 1785. Manuscrisult1 Christ. Ge-
nersich.
568. Scrisórea generaluldf baron Raal dare loc. col. Kray, in care. 'I comu-
nich, ch soldatA säi reinlorcéndu-se a cash ah trecut prm Sibii cu 1/1114Crt.
eu drapelurile fläfttindh. Sibial 4 februarie 1785. Ibid.
569. Scrisórea conteliff A. Jankovas chtre loc. col. Kray, prin care 10 aratrt
bucuria pentru prmderea luI Crisan , 11 laudit zelulú documentatil i cu acésth
ocasiune, si'ld asigurh ch va raporta monarchuluI si de astä (lath. Alba-Julia
4 februarie 1785. Ibid.
570. Decretulh imp. Iosiftl II dare totI locotenenta-colonelI, chpitanT, loeole-
nentI, sergentI i soldati, prin care av8ndti in vedere serviciele, ce le-a fäcutri
Kray case! imperiale in decursil de maI mulY anI, si lu specialh in decuisulu
revolutjunil romane, -11 promovézil la rangulti de colonelti st ordonä a fl r e_
cunoscuth in acéstä calitate. Viena 13 martie 1785. Ibid.
571. Scurta descriere a devastäril. orasuldf Abrudh care s'a intiq platil ni
13 novembre 1784, scrish de preotulh reformath Paula Szabo. F d. (1)
572. Petittunea Table! regescI si a Magnatilorti din T6rgultl-Muresului eatre
cancelaria aulicä, ca sh intervinh la monarchula pentru apararea nohilirnil i
stèrpirea reseulatdoril. Tôrgulh-Muresulul 1 decembre 1781. (2)
573. Devastarea lul Rona in Transilvania (3) PitAatmnea lui Andrea"! Km ei
a lui Francisch Domokos despre evenimentele petrecute in timpulti de la 1 p i-
nti la 27 novembre 1781. F. I. 28 novembre 1784.
574. Processus ordmarzus per FI classes processuales gun Taladmq Hon'a de
Flora Dame Iyranas procedit Naha Szeidos ad Repovhonem Sai ?n Jiiti grim?
inxta Normam novissimam ab Aug Imp. lospplto H praeseriptam, elaborah s
M DeCLXXXV (C- Iblwthecae llimgm iene S7éehenyanae Regmeolari ()hiatus. per
Mchaelem Lando er de Faskat. luel Cottuq de Tones Tabula(' Judrica Ass?».
R p. nat. Typographam & 1801, Ms. in limba lalmh cu o gravurä si
mat multe desemne. 40 168 pagme. (Extrase)
XVIII Din Illbliotea Academia de seizute 'in Testa.
575. Preotul reformath Stefani1 Ineze descrie mtrarea reseulatiloril in A-

brudti i aratil cum s'a intimplatti trecerea catoheilorti si a relormatilorh la re-
hgamea romtinti. Deva 7 deeembre 17S1
(1) Abrud-Bánya várossa elytsztlilásának tsek6ly 1emisa Maly tortera 1781-1k Die 13-a
(2) In manuscrisulii ' Hora veszedoline Erdélyhen

(3) Hóra pusztitiísa Erdélyhen.
21
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
162
576. 0 scrisóre din Aiudil in care se amintesce de secretuld cu care se

face instructiunea procesulul lui Horia, i toth odath contine noutalea, ch. 800 vo-
luntarI din téra romanésch inch plecase spre Transilvania, dar Domnulh -tèreI
informatii despre acésta i-a oprith unechatil. Aiudh 14 ianuarie 1785.
577. Daniel Istvan scrie cumnatului sü Avramil Nanasi din Sighetü, cd in
Baia-mare cetdtenfi ad inceputh a se esercita in arme, ea sd pÓt iné lupta
cu resculatil' i cd asemenea donsternatiune domnesce i in Baia-sprid. Baia-
sprid 12 decembre 1784.
578. Andreul Zehnka judeciitoril montan in Slatna, comunica inspectorului
din Baia-mare evenimentele ce ail avutri loch in Zarand, in muntii AbruduluI,
in Valea Mure0ihil', in valea HateeguluI, i adaogil, ct baronula D. Jósika, Ludo-
vic Barisal. i Andreid. Zejk a muritü in urma consternatiunii, ea' fiul lui
Horta (Uibaril Ursa) in revolutiune luase de solid pe o contesd ungurésch, si
in line, cá Horia a subsemnatil ultimatulú sd : Horia Nicolaj Princeps Dame.
579. Iosifil Miklosvari scrie uneI persóne necunoscute (Clarissime Dne I), cd
Horia dase ordinh, cd la intimplare daca ilh vorti prmde unguril, atuncI mal
bine sd-lh itnpusce romanil de catil sá cadd in =bile lord', eá in adevril dupä
ce Paü prinsh soldatri, dénsulá destula a strigatil romanilorh &I-Pa impusce, dar
nu iati Pisani locotenentulü Vajda. Clujü 6 ianuarie 1785.
580 Prefectulü ClujuluI contele Ionti Csaky comunicii comitatuluI Salmara
informatiumle ce le are dénsulil despre decursulü revolutiunil romane , §i 'la
nigh, crt in (lath ce va observa, cá comitatulü Clujulu sá afld in pericolti, sd le
trámità una ajutor de celil putinü 50 chldra.0. Gildü 2 decembre 1784.
581. Antonin Szenlléleki raportéza cornitatuluI Satmar, cá resculatii voesch
sá atace Calda, i apot sd risipésed din fundament Amdulh, ch in Alba-Julia
Tabla cornitatulul omórd pe romaril cu téprt cu reita, - eh Horia pórtá cu sine
pesic toth loculh patru tepe ferecate, ca sá pedepséscd pe ceI carI nu vorh
asculta de dénsulti. Caroiu-mare 8 decembre 1784.
582. Una manuscrisil in hmba ungurésca inuitulatil Circa ortum et progres-
sum... tumultuationis; care contine o descriere a evenimentelorü din Zarand si
din comitatulü AlbeI-de-josii.
XIX. Din Biblioteca universis'ayi regesd in Pesta.

583. Reseulatil prind pe Andrei Forrai vice comitele Aradului in vila sa de
la Sobor0nd. Extras din manuscrisulil : Epitome (hron9logzea Berum Hunga-
ricarum, Transilvanicarum, et Illyricarum concinata a Stephano Katona Metro-
polltanae Colocensis Ecclesiae Canonlco.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
163
XX. Din Biblioteca Inuseul0 transilvana in Clujei.

Colectiunea contelul Iosif Kemény, Torn. I, II si sta.
584. Senhna Forulu f. dominalii din Slatna, prin care mg multi locuitorl din
comunele Crnpen i Riu-mare (Nagy-aranyos) se osindescd la c;.1te 12 si 25 ba-
stórie, fiind-cd a mere" a se plânge la guvernulg din Sib (1). Slatna 11 au-
gust(' 1778.
585. Numgrulti romanilorti chtlutl in revolutiune, din comunele Bintintig, Gel-
marg, Cib si Jibotti.
586. Numrulti românilorü perif, in revolutiune din cornunele : Abrudg, Cain-
penl, Crangulg-SohodoluluI, Riu-mare (Nagy-aranyos), Cr Angulti Albaculuf, Arada,
Riu-micg (Kis-aranyo's), Âmpoiia, Ighie1, Telna, Ofenbaia, Lupsa i Bede let
587. Numèrulti rornâniloril chclul,1 in revolutiune din comunele. Pupti-piétra, Stg-
nija, MichglenY, Bucesti, CraciunescI, BucurescY, BtirescI, Ribicióra, Ribiia, Bradt',
Mestéciln, Berching, PribodescY, B1jeni, Poggnesd, Zama, Furisóra, BtirescI,
DumescY, Tirnava, Sulighetti, Fornadia, Brtinisce i Bozulg.
588. Num6ru1d românilor ch'qutI in rovolutiune din comunele : Top lita, Fi-
zescY, Nevoee, Capra, Boholdg, Hdrag, Brshil, Banpotocú , Cgrpenisg , Uroitr,
Rapolt, Bobglna, Follil, BoiS, Cigiriü, Geoagiulti-de-josti, Homorodtl, Rôngethig,
Poiana ii Almasul-mare.
589. Num6ruld românilort" cOuti. in revolutiune din Protopopialulti Hunedo-
reY, HdlmagiuluI si aIS Roscamlorti.
590. Comerciantulg Pavel(' Lazgrti din Brasov(' relatozg cum s'a intèluplatg
ocuparea Vint,uldf-de-josti, i spune CA, inralnindu-se .cu chpitanula resculatilorg,
acesta i-a declaratti, eg din comuna Vint,ti se vorg duce la GaMa, unde va fi pre-
sent(' §i fratele Imp6ratu1uI Iosifil II, ca sg le 'Ilea ordine noul . 11 novembre
1784.
591. Comitatuld HunedórcI, primind ultimalul luY Horia, cere de 16. mam-
mal(' Stoianich SS trginitä pentru apgrarea DeveI inch 12 tunurl. Deva 13 novem-
bre 1784.
592. Interogatoriulil fäcuttí cu prisonierlY din Träschii Soldatul hcentiatg long
Bercia aratg poporuluf pasil-portulg stir" Iicîndü, cg acela-I porunca impgrätescg.
Faima s lgtesce intro tèrarif, cg va veni i sora lmOratuluI cu ImOratulti ru-
sescg. Alba-Julia 13 novembre 1784.
(1) Adevératele motive ale acestel sentinte Ie a arältatil comisarulti M. Bruckenthal in ac_
tele ce so rapóra la investigarea plAnsorilord din inuntii Abrudulul. Vedi mal susa archiva,
acacelarieT aulice ungaro-transilvane.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
164
593 Guvernulh transilvanti raportéza monarchulul despre cele intimplate in

adunarca de la Mestécann. Fragment
59/. Episcopul Nichi6ci tramite pe PopovicI, vicarrilti din Hondolh , la co-
misarulti M. Bruckenthal in Sebcstl, sum acestum ca. Fopovid fhndu o
persona suspecta sti nu-lh libcreze de acolo pina va inecta revolutpnea Ora,-
slia I decembre 1781.
595. 0 scrisóre a cápitanulu U. Crisanti, probabdh calre oculistula Molnarti.
Traduclmne în lunba laIin. Vaca 6 novembre 1781.
596. Una plana pentru asigurarea hmstir pe vatorti. Intre msurile propuse
este i accea : ch' locuitoril din comunele revoltate s.fr prle amnia furcilorti
cusuld pe Apate. F. d.
597. Primaria din Abruda sum comisarulia M. Bruckenlhal , eh pent ru si-
gurani,a hnistii a constrinsh pe romanI sä depuna anti pirtimentú cle crediniA
Prmcipelai i orauIui. Abruciti 12 aprile 17Q5
598. .luramôntulti ce ail trebuith sh-lh depuna romfmil din Abrudti.
599. Comitatulti AlbeI-de-josh sale cormsarului111. Bruckental, ch din 120 pri-
sonteil pe 26 i-a osindith la mórte , aUii ati =nth in închisoii, mr 19 sunt
inch nejudecrO. Aiudh 18 aprihe 1785.
600. Comitatulti HunedóreI hataresce a face unti apelh care tera unguresca,
ca sil mite pe nobilimea transilvana, spre ai ctiptita salisfactjune pentru pagu-
bele suferite in revoluljune. Deva 2 iume 1790
601. Capilanulh orasulul Turda sale prefeclulul Iont Sandor, c Salis a fosta
cu resculaAil in comuna Träscati. Turda 17 novembre 1784
Coleetiunea Alexandra Mike.
602. 'Ling rapm Iti nnlitarü, cil romaniI din comuna Pmtich, voindh a se re-
voila, corifeiI lora a tost arestalY i anume preolulh, primarulil i all,Y doI
trarii. F. d.
603. 0 mvestigatiune facuta in MA cu prisomerrl Mihaiü i Santionti Paven,
din care resulta ca Horia ducèndu-se in comuna Mari;e1u, a insarcinath pe treI
inO sh revolte pe românil de lingh Somesh, inclata ce le va tramite o scrisóre.
Clujh 5, 19 ianuarie 1785.
601. Interogatorrulti facuth cu Iona Balosil din comuna Hodefii, despre inten-
turnile lm Bona de a ataca comunele Zama si Calala-Zamh de linga Huiedinti.
Cluj -26 iarmarie 178'5.
605 0 scrisóre a luI Ilona celh tiara catre magislrulh munt,florti din Slalna,
cer&ndt1 sa 5 res'itue calult1 , ce aü luath treI metalurgi , in contra ar-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
165
mistitjuluI incheiatil la Galda, cAci alt cum pace nu va fi. Traductiune in limbs.
latmA. 5 novembre 1784.
606. Comitatum Hunedórei serie vice-cancelarului, c rom'anif din Zarandil
indilsnescil a numi pe Horia «Regele. 1ori. Deva 3 decembre 1784.
607. Piaria ungurescù «Hon es Kuhold. din 18421, despre revolutiunea liii
Horm. Numërulii confiscatil 99.
608. Tre copie de pe medaha lui Horia, i unti. plani ah commies'' Albacù.
609. Comitatuld Treiscaunelorti (Haromszek) t al Bravvulrif, comumcil gu-
vernulul lraib1lvafli, cä pentru siguranta famdielor de acolo a invitatil nobih-
mea sa intimpine pe români, dacri s'ar apropia de teritoriulti sda, ki in urma
acestei mvitb,r1 nobilimea din Sepsi sl-a alesù de cApitanti supremti pe contele
Iona Nemesi. Chiherif 20 decembre 1784.
610. Sentinta de mórte a preotulul Hagi Ionti Cru?Anutti din Bistra. Alba-Julia
19 februarie 1785.
611. Sentinta de mórte a Tiff Iona Ispast1 din comuna Lupp. Alba-Julia 25
februarie 1785.
612. Sentinta dc mórle a fill' Todorti Michadà de pe Multi-mare. Alba-Julia
25 februarie 1785.
613. SentinIA de morte a lrif Iacobti Zaí tot de aeolo Alba-Julia 24 fe-
bruarie 1785.
614. Sentinta de márle a lui Ispas Güld'ati tolil de acolo. Alba-Joha 24 fe-
brume 1785.
615. Sentmta de mórte a preotulul Constantinti Turciu din Criiior. Alba-
616. Sentinta de morte a lui lacobti Todea -de pe Riulamacil (Kis-aranyos).
Alba-Julia 24 februarie 1785.
617. Sentinta de mórle a luT Ihe D'ancutil dm comuna Ocia Alba-Juha 17
februarie 1785.
618. Senlinta de mórte a lui lonel Sectirenulti din comuna Vulp Ora. Alba-
619. Sentinta de mórte a lui Avramil David de pe Riulti-micti. Alba-Julia
22 februarie 1785.
620. Extrase dm scritintele de mórIc a Ira Toma Gligord de pe Riult-mict,
Ilie Nut din Rosia, Ionri Járai din San-Georgiulti TrAseäului, Joni)" Munténu
din Vulperi1, DragoM Roteii din Córna, Todor Vasihe din Ofenbaiii, Maieni Pat ea
din Lupsa, Stefanti Ispasti Will de acolo, Petru Gma de pe Riu lti-micti, Samoan
Ferencz din Valea In comitaluld Clujulul, Serafind Góritä. din Vintu-de-josil, Luca-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
166
ciú Lupu din Sulighetd in comitatuld Hunedórel, Vasile Ghtrciu din Abrudd-satil,
Michaid Lupasti din Cdienelli íi Michaid tepasd din Vaidei. 5, 12, 16, 17, 23,
24, 25 si 26 februarie 1785.
621. Giidele Grancia Rokoczi se plânge la primâria din Alba-Julia, ch-dinsuld
si-a läsed castigulti ce-lil avea la executiumle oficiale din Sebesd si a venitti
in Alba-Julia, unde a executatti pe ce mai marY corifeY, i eu sodaliY sâT le-a
transportatti iérna cadavrele in patru pärY, dar -Lotus)! nu a primitd nicY o remu-
neratiune. Alba-Julia 24 iuhe 1785.
622. Descrierea revolutiunii lui Horia de Iosifil Benko. Manuscrisuld tractézh
revolutninea din comitatuld Hunedórei, ocuparea Abrudultil si se inched cu men.-
tea vice-comitelui long Zejk.
623. Prim Aria din Alba-Julia scrie guvernatorului S. Bruckenthal, cii gelele de
acolo a executatti.in timpulti revolutiunif 14 rebeli, si a transportatü cadavrele lui
Horia, Closca si Crisanti In trel comitate, pentru care muncä i se compete o
sumh de 51 fl. renant. Alba-Julia 26 augustil 1785.
624. Scrisórea atribuitä lui Ribiczei chtre und conte ungurescil despre cum-
tele Impèreului Iosif cAtre Horia. Ribita 8 aprihe 1830.
625. Contesa Cristina Gyulai serie contelui Sigismundil Korms, a In Cluju a
fostti prins und spiond de altl resculatilord, i cii oficerulti reformed Baranyaj
fried, ar fi cu dînii. Täsnadti 28 novembre (1784).
626. Contesa Cristina Gyulai scrie contelui Sig. Kornis, crt functionarii comi-
tatului Aradd nu ad fostti multumiti cu dispositiunile contelul A. Jankovits, st
densii ali arestatü de nod la ceealaltä pórtri pe captivii liberati de contele Jan-
kovits. Clujtil 20 ianuarie 1785.
627. 0 relatiune ea romeni transferati hi Banattl ad fosti colonisel in ti-
nutulti PanClovei, t muhl,i dintre ei ad fugitti prunAvéra ii vira iarilsi in Tran-
silvania, dar ai fosti prinY, bätutl ii transferef inapol. F. d.
628. Scrisórea luT Stefand lffi care o persiinti necunoscutä despre lupta
armatet imperiale cu resculatii la Ponoruld Remetiloril. F. d.
629. Stefand Halmágyi trämite unui cunoscutti portretuld lui. Ilona i Closca,
apol adauge, eh Horia, intrebatü de generalulti Pfefferkorn pentru ce a ineeputtl
revolutiunea, a rdspunsti, cii acdsta o va descoperi acolo unde va fi loculd ,
si cii sunt multi Horia mai mail de cad dOnsuld. Chilieni 19 ianuarie 1785.
630. Vice-comitele din Zarandi Hollaki scrim until' cunoscutt, eh îr ultima (it
a lunei lui octobre, pe cândd ddnsuld impreunä cu frate-so Farkas si en baronuld
Josika îi petrecea veselti in comuna Milmägeld, atunci tranii s'ad adunatd in
numdrd mare la Mestécánd unde Ilona a trämisd pe Closca i Crisand etc.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
16(7
XXI Din Biblioteca Contelu Sanuilü Teleki in Tergulü-Hureplut.

631. Alexia. Intze spana alti domeniulul Slatna scrie Inspectorulul, ca. «Iona Ni-
cula ala Horil, dimpreun'á cu aIl sotl §i cu sotiele lora ail fugita in muntl.
Slatna 3 februarie 1785.
632. Insemnarea fácutrt despre prinderea NI Iona Nicula secretarulti, i Iona
Nicula fiula cápitanulul Horia. Slatna 4 martie 1785.
633. 0 petitiune a nobilimff in care se afirmá , cd Horia Inainte de revo-
lutiune a fostri arestatt In inclusorile de la GaMa , §i cri armele soldatilora
trami0 pentru aphrarea Aiuduliff s'ad aflata implute cu till*. F. d.
634. Contele Jankovits scrie comitateloril, c5, din plansorile tèraniloril s'a in-
forrnata, cá nobilií prinda pe iobagi la grapa intognia ca pe vitele de juga Al-
ba-Julia 22 ianuarie 1785.
635. Comutalulti Clujulul respunde guvernulul transilvanü, cá armata nobili-
tará a cumpérata victualele de la térani cu banl gata, iar portiumle luate pen-
tru cal le va pláti nobihmea in trel ile. Cluja 25 februarie 1785.
636 Petitiunea mai multorti nobili i ale altora perscíne libere din comi-
tatula Zarandulul, cari aü scApata cu viéta de furia resculatilora, adresatA Im-
Oratului Iosifü II. Coneeptulü cornpusil de baronula I Bornemisza, F. d.
XXII Din Biblioteea Bata yani in Alba Julia.

637. Crigorie Daniel din Elisabetopole scrie luI Emericil Daniel in Roma, cil
in curenda i va trümite unü desemnü de pe medaha lui Horia. Ehsabetopole
11 martie 1785.
638. Carlo B. Peren scrie unul abate in Roma, cti conduatorulti rornanilora
revoltati se chiamil Hora Flora Regele Dacia Pojonti 30 decembre 1784
639. Carlo B. Peren scrie abatelul dia Roma, ch. Horia cere sh fie condusü
inaintea Impratului, cycêndii : dacá trebue ca ea sa morti, atuncl cu mine vora
peri íi multi altil, earl' rn all incuragiatti. Pojong 31 decembre 785.
640. I. Pochlin scrie lui Emerica Daniel in Roma, ca. Horia nu voesce sA
cornunice mmica de catti numal Impratului Viena 14 februarie 1785.
641. Iona Pap scrie lui Emericti Daniel , ea încá pe la mijloctilil lunel luI,
decembre 1784 vguse pe campula Devel cadavrulti unul rebela ce luase parte
la ataculti fácutá asupra Devel (in 6 O. 7 novembre) , i eá sasif din Orili;tiá
de frica rornamlora n'aa voila srt de asila nobililora refugiatI. Alba-Juba 18 de-
. cembre 1784.
642. Iona Pap scrie lui Emericti Daniel in Roma, ca George Cripnii, ca sil
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
168
nu-l pót1. prmde, s'a Imbrdcatú in haine de cersitord, i Horia, canal a fostd
dustit pind la Deva, a plecatd volos sperând e. rorniMff lid voril libera saü
impusca. slug 23 februarie 1785.
643. 0 persónd subsemnatd cu iniOala P. scrie lui Emericti Daniel cd. f-
mull din comuna Addmusl s'a intelesd, cd inteo dmninecd, candü unguriI de
acolo se vord afla In bisericd, sí nri.vAléscd asupra lord si sd-I =Ore, inse
conspiratmnea s'a descoperitü. F. d.
644. Martind Papai scrie luI Etnericd Daniel in Roma, cd Horia sè subsem-
nezd : Horia Floria Dux Daciae Princeps Tranniae. Elisabetopole 23 decembre
1784.
645. Jurämtmtuld tèramlord, earl saü revollatù in domeniele contilord Ba-
tyani la amI 1765 si 1766.
XXIII Din Mblioteca Arehid;«.,santi en Ilia_ P.

646. Extrase din .
,Hstoria Hori si a poporulul Roman elm Muntil apuseni » Manuscrisd

autograf alti defunctulni mitropohtü Alexandru Sulutd , inceputulti en Were la-
tine, restulü cu (mile 20 95 fol. nepagamte Parted prima traeléza revoluttunea
luI Horia, lard partea a doua contine cdte-va notite cu raporat la istoria am-
lord 1848 si 1849.
In cilia plivesce revolutinnea din 1784 autoruld a scrisü frd documente. Sin-
guri numaI naratmnde si frol auctorI strAmi, Schneller , Milot u Kozma Pâl-
formézil basa intreguluI manuscristi. Din acéstrt causa ansuld a cdqutil in o mul-
time de neesactitillI. Pe langh aceea, mitropolituld F,iulutil nu cunósce de load e-
vemmentele desvollate In comilatuld ZaranduluI, al Chijuldf, ald AraduluI, in
Valea MuresuluI si a Hateguldf, ce constitue o parte fórte Insemnatti din istoria
acesteI revolutiunl. Mai adaugemii In fine, cit pdrinta dOnsuldf la a. 1784, flindd
persecutaV de mimtenli lui Horia. autoruld Sulutd na putuld pdstra poste totil
loculd independinta spiritulul, care se recere in judecarea unorti acte de o gra-
vitate asa mare.
XXIV". Din Biblioteea Maseulta Bruekenthal in Si/ill.

647. «Horiaisehe Unnate» din manuscrisuld mntilulatü : Das alle und neue
Kronstadt beschrieben von Georg Michael Gottlieb von Hermann komg. Rath
im Jahr 1802. Tom. 1H. P. 1. pag. 47-133.
618. Sosirea Imp6ratului Iosifil in Transilvama la a 1783 Ibid. p. 39-46.
649. Canal funebru la. mórtea ImOratesel Maria Teresia scrisil de preotula
luterand Samtuld Knall în hmba romdnéscd. Thluld :
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
i 69
Stele aLr pokVrarThor ea, arDIaLV LVnge SIkrTIV MalisII thcresII

650. Cleruld unil din Transilvama cere de la ImpOratésa Maria Teresia I er-
misiunea maestatica, ea eptscopula Inocentiat Claina sa se p6ta reint6rce din
ex,ilula sâü, ca natiunea romana din Transilvania sa se declare de a 4-a natume
pohticd, ai episcopula unlit' sa fie numita consihara in guvernula triI. 1752.
651. Epistola poehea Lucretia matrona ungara Css:ar caems lzupero tu-
multn marito et bberzs an potestatem Valachorum redacta op m funi? vzr nn-
lataris implorat.
Aid istoricul transilvanti Iosifü Caro la Eder canta in ersuri latme suferm-
tele tinereI neveste Caterma Csiszar, pe ala caril barbata ¡la omorise resculatiI
romani in Mich1en1
XX V. Din Bddioteca gininasiulza luterang in Bra§ova.

652. Ofleialula Ahlfeld raportéza vice-comdeluI, ca. loe colonela. Schultz, ce-
rênda in adunarea de la CampenI extradarea luI Horia §i Closca, a seapatil de
mórte numal cu fuga Fagarasa 28 novembre 1784.
653. Date cu privire la revolutumde romandora din Transilvama la a. 1434,
1474, H86, 1701, 1721, 1727 §i 1730 Colectiunea lósifa Fr. Trausch.
654. Extract des Anfanges der Unrulzen. Relatiune militara despre adunarea
de la Mestécana, intilnirea luI Schultz en Cloca la Tibru, i fortificarde facute
de Romani In muntil AbruduluI. Slatna 8 decembre 1784.
655 Impératésa Maria Teresia, mformandu-se despre emigratainea romam-
lora din comitatulü Dobacil i ala SolnoculuI ordona a se revisin urbarele din
Transilvania i a se numi cate una «Defensora alá iobagilora» care sit inam-
teze plangerde lora la instantele competente. Viena 7 octobre 1765.
656. Exha,t ton der Siebenblirgisdien Revolle 1784. 0 relatiune despre con-
juratumea Romanilora de a extermina pe totI UnguriI î Saii, i de a impreuna
Transilvama en Téra-romtmésca
657. Camera transilvana din 1.744 nu admite a se ciii iniréga petitiunea
EpiscopuluI Inocentia Mina, en privire la drepturde naVonale ale Romamlora din
Transilvanta. Extrasti din prolocolula Camerel transilvane, 11. §i 1:3 februarie
1744
658. Comandantula TransilvanieI A. Bueow aduce la ennoscinta Rornânitora,
ca Imp6ra1ésa Maria Teresia a nurnitfl o comisiune sub preedinta dinsuluI, care
sa cerceteze plkigerile iobagilorti i turburarde ivile intre dinif de cata-va
timpa incOce, in consecinta ti provoeil a tramite deputatI la Sibhu pe qmo, de
26 aprihe 1761. sibita 9 aprihe 1761.
22
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
170
659. Scurtd dare de séma, despre venirea Impratului Iosiftt II la Brapv in

anulti 1783, prin comunele Zernesei, Tohanü i 13rana.
XX V.T. Dii2 Bibliotece §i Archive particulare.

660. 0 importanta scriere asupra revolutiumI lui Horia, a avutil bunatatea
sa ne-o puna la dispositiune distinsula nostru istoric i filologü d-la B.1).
Hasdeii.
Cartea comunicata de D-Iti Hasdert, necunoscuti pina astadi in literatura
acestei revoluliudf, púrtä titlulti
Seconde Lettre d'un Defenseur du peuple ù l'empereur Ioseph II smr son re-
glement concernant l'émigration et przne?pa'ement sur la revolte de Valaques Du-
blin 1785. 80 98 pagine.
Intreet acésta scriere este o ap6rare filosoficA i juridicä a revoluttunif ro-
mane dm 1781. Autorulü ei pmn asta41 neeunoscutü, se vede a ri fostti unü
eruditti barbal i din apusuli Europei, unit partisanti infocatil alü filosofieI lui
Locke si Rousseau
661. De la onorabilula d-nü lgaa1ü Dobotzki amtt prirnitii :
a) 0 scrisúre a contelui Dominica Telekt calre D-10. Dobotzki cu privire la
medaha luI Horia Gernycszeg G octobre 1865.
b) 0 scrisóre a Itif Gregorie Daniel prin care comunica luI Emend". Daniel
in Roma cuvintele ce le-a rostiti Horia crttre generaluli Pfefferkorn u descrie
medalia revolutiumI. Elisabetopole 5 ianuarie 1785
c) Alta scrisóre a contelui Dominici Teleki citre d-R1 Ign. Dobolzki des1 re
numele lui Horia. F. d.
d) Scrisórea lui Admit Bulenyi citre unti cumnatti ali s'el din Pinkocz de-
spre medalia lui Horia, si coniuratiunea Romandorü din comuna Pinticü F. d.
e) Scrisórea lui Sigismunda Kovats catre fratele si Stefanti Kovats din Somja,
despre incerearea unorü Romani sa atace Sightóra, si despre medalia lui Ho-
ria. Aiudil 6 ianuarie
f) Scrisórea lui Adainü Bolonyi cütre cumnatulti sii, despre insurectiunea
nobilimil in contra Romaniloril. Zalatt 15 tanuarie 1785 (1).
602. Stimabiluld Domni Josifú Koncz, profesorti la colegiulti reformatü din
Tirgul-Muresului, care si in alte cestiuni ne-a serviti cu o multime de date in-
teresanle, a avuti amabilitalea i ne tratY,Inil a cu raportti la revoluiunea lui
Horia, serierile poetului ungurescti long (iyongyosi. Anume ami primilü de la D-sa :
a) 0 poema a lui Gyongyost asupra armelorü sai emblemei lui Norm, ali
caret lithr in traducere romana este urmatorultt :
(1) Scrisorde treT din urmit ad foqii copiate dc d-lil Dobotzki din archiva famiheI llorwith
de Palocz.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
171
«Asupra armelora lui Horia, sari cu altil nume mai adevratti, a WI Nicula
Cristea, capul revolutiuniI române din 1784, cal'''. sad d §i le-a alesü, saü cela
putinti pe atuncia i s'ati atribuita de comuna dinsulul. Am scrisa (acésta poemg)
in anulü 1785 in luna luI ianuarie. pe canda Horia era detinuta in inchisórea
de la Alba-Julia.»
1)) Alte dou6 poesiI scrise tota de I. Gy(mgylisi, sub portretele luI Horia
Clora pe care le lucrase Sigismunda Kóré. (1)
c) 0 poemg mnIitulaL :
Aeneas eiwistianus alma manes sive 11w a et Klosica in info' ais, scrisä in
limba lating de contemporanula Iosifa Matyási i pubhcalg la Pojonü in anula
1791. (2) Descrierea símring cu caltoria lui Enea in inferntii, cum ne-o înfai-
czä Virg-ilia in carlea a VI-a.
d) Tota de la stirnabilulil domnü Josifti Koncz amti fosta fericiti sti priimima
o mult,ime de date interesante cu raporta la istoria revolutiunii lui Horia, scrisg
de Iosifil Benko sub titlula : Erdelyi Olah nemzet kpe; pentru earl' II suntema
fórte recunoscèbrI.
663. Domnula advocatri Rubinti Patita din Alba-Julia, ne a inavutila colec-
puma nóstrit cu o copig vechig de pe petitiunea comunelora Abruda-sata, Bi-
stra, Carpeni§a, Buciuma §i Vidra, inaintata Impëratulia Iosifit II la a. 1782,
Viena 18 aprilie 1782.
664. Intre charliele familiei (akin (Clora) din Cropernsti, ama aílat . 0
sentintg a primäriei din Carpeni;a pronuntaig la anulil 1771 in procesula luI
Vasile Gtiklati cii Dumilru Tomuta, pentru daloriti, in care se face mentiune
ffi de Giurgiti Marca (G Cmana).
665. Domnula colonela Pfeiffer ne face o comunicare despre actele horiane
call se afla in archiva militar 5. a comandeI ,din Sibii. Sihii 8 novembre
1879
XXVII. Facsimile si desemne.

666. Una facsimile comunical de d-la Mihaiti Andreica de re diploma de
manumisiune data' lui Matie0 Nutu, peniru ca. a prinsti pe Ilona i Clora.
Slatna, februarie 1785.
667. Unix desemnü de pe «cornulti de pulvere ala lul Horia», care se afla as-
tridi in posesiunea d-lui M. Andreica, impreung cu o relatiune despre persóna
de la care l'a primita.
668. Una desemnü de pe «casa lul Horia in Albacti.» Septembre 1879.
669. Una desemnti de pe «casa lui Clora» in Ctirpenia. Septembre 1879.
(1) Vecp Gyongyan Linos versei. Bécs. 1790 pag. 75-80.

(2) Ve41 Matydsi József Semmmél tobh valami. Pozsony 1794 pag. 42-45.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
179
670. Unit desemnti de pe ccasa hit G. Crisanü» totti acolo. Septembre 1879.
671. Una desemnd de pe «hangerulti lut Closca», care se afll iii posesiunea
museulut din Clujil
672. Medalia lui Floria, dupd desemnulil care se af lü. in manuscrisele hit Jos.
Weszelyi din biblioteca museulut national. Comunicare falcuta de d-111 Ign.
Dobotzki.
673. Medalia lut Horia, dug desemnulti ce a trimisü vice-comitele Geor-
ge Bessenyei Locoteneni,ei din Buda, in 13 ianuarie 1785.
674. 0 fotografie coloratrt de pe unit portretti ahi lut Horia in biblioteca
museulut nationalti.
675. Medalia lut Horia dupd manuscrisulti : «Delineatio rariorum nummorum
hungaricorum ex nummophylaceo Illusirissimi Domini comitis Leopoldi Andrasy
De Csik-Szentkiraly, et Kraszna Horka, Exceptorum Anno M. DCCCX K.» Manuscri-
sulti se OA in cabmetuld de anticit0 a museulut din Pesta.
676 Dottë copit in ghipsii (ipsosü) de pe medaha lut Horia, care se aflii as-
tAry in posesiunea d-luI Ignat,ti Dobotzki din Pesta, in doue exemplare.
Excmplarula I :
_Av. In Jung legenda : HORA. BE. SI. HODINVESTE1CARA. BLINSE. SI
BLETESTE. In mijlocti : o inimh strdrmsä cu sahia de la drépla spre stanga
in susri, din inimrt se inaltA flachrt i o cruce triplicatrt.
1?ev. In mijloc : Ô cruce triplicati aseelatä intre tret munti. In stinga5;d in drepta
crueff in-lcript,iunea RID, HO RA, 17181, in tret rindurt.
Exemplarulti II presint'd ataiti in aversi cütti si in reversri aceleas1 legende
si aceleasi arme, cu singura esceptjune, cii medalia fiind la mijlocii oxidattt,
flacürile de asupra unmet nu se potti distinge.
Efigia acestoril medalit este urmütória :
No. L
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
173'
No. II.
Tóte deserierile câte le aveamii ping astacy despre medalia hit Horia sunt 11111.'0
oribilg contragicere una cu alta.
Conte le Dorninicti Teleki ne comunica dupit dankovits Miklos , legenda meda-
heY astfi-feld :
Pe o pwte: Hóra heci hogyinyeslye.
Pe altet parte: Czitra plindzse si pletyestye (1)
CAM Mere* existä Inse intre cornunicarea contelui Teleki t Wire adev6-
rata legeneig, orT cine pÓlc vedé.
Insu0 istoriculti maY no al JoY Horia, defunctulti Franciseti Szilagyi, de-
seriindg inedalia acéstä, In 9 euvinte face 6 erorY, ea sh nu maI amintirnd, eg
dinsuld nu reproduce exact caracterul literelor, cg omite punetatiunile si sub-
stitue de la sine virgule si accenle, call nu existá de locg in originalg.
lath cum reproduce Szilagyi inseriptiunea medaliei :
Av : Elora be, si hodinyeste, Czara plinse, si pleteste
Rev : R. D. Horia 1784
reposatulg Szilagyi avuse inaintea ochilor sgt chiarti exemplarele d-lui
Dobotzyi. (2)
Tot asemenea gresit a reprodus'o i Papiti Ilarianti in dTesaurulti de mo-
numente istorice. (Torn. III, Fasc. XI i XII), unde dinsul o copiase dupg de-
semnulti din brosura 41orja und Klotska Oberhaupt und Rathgeber der Auf-
rarer in Siebenburgen
Legenda din «Tesaurti. este :
Av. HORIA. BE. SI HODINYESTE. CZARA. PLINSE. SIPLETE.
Rev. R. D. HORIA. 1784. IargsT. 6 erorT i i o silabg intrégg suprimata.
(11 Ici. Gróf Teleki Domokos A 1-1óra-Taxnadás, pag 44. nota.

12) Doboczky ur, ki maga hórapénzét nekem meginutatm szives volt, etc. Szildgyi Ferenez
A liófa-Világ. Pest. 1871. pag. 239-240.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
174
Observémd aici, c autoruld bropreY «Horja und Klotska,, si dupil dinsult1

Papid Ilariand, credead cd inscripOunea acésta ar fi de pe und &gild aid lilt
Horia. Und astd-feld de sigild inse, cu tóte scruthrile fticute de la 1784 in cóce,
a remasti Old astasy necunoscutd. Din contrd, tóte relatjunile contimporane no
spund, ch legenda : Horia bea i odihne0e eic., era scrisd pe medalia lui Horia.
In fine nici und autord nu a decristi cu exactitate armele lui Horia, call le
vedemd inftitiate pe medalia acésta
677. 0 copal' In staniold de pe alth medahtl a lui Horia, care se an, in mu-
seuld transilvand din Clujil.
Av. In jurii : NOSPRO CIESARE; In mijlocd : o coróné. In forma conich cu
crucea simplé In vérfil.
Bev. In jurti : HORIA REX DACLE; in mijlocil : o inirnd sirdpunsé ca sa-
bia de la stanga spre drépta in osd, din iniind se prelungesce in susd i in
josé cäte o cruce triplicattl; sub inimé : 17,84 ; iar de desubtd : 6.
Efigia este urmétória :
No. III.
Teleki ne comunich legenda ast-feld :

Pe o parte : Nos pro Caesare
Pe altd parte . Hóra Rex Daciae
Szilagyi :
Av : Nos pro Caesare.
Rev : Horia Rex Daciae.
Atatil Teleki cad 0 Szilagyi, din, earl' celé din urmé cunoseca exemplarulé
din Clujil, nu spund, cé pe reversuld acestui nuind se mai allé insemnatd anuld
17184, 0 din josuld crucel triplicate cifra : 6.
XXVIII. TraditiunL
678. Relathri din viéta. lui Luca Nicola, ald duoilea feciord ald lul Horia.
679. Numirea lui Horia de «Craid. i «Impératil».
680. Célétoria lui Horia la Viena i vorbirea dinsulul cu Impératuld Josifti I.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
175
681. Horia, Closca si Crisanti , caracterulti, insusirile si persúnele lorü.

682. Horia crescuth pe lingh unti conte unguresch
683. Horia ca chntilret
684. Numele «Ursh» la romünii din muntiI Abrudului.
685. Adunarea de la Mestéchnil.
686. Loculh unde s'a retrash Horia duph incetarea revolutiunil
687. Trädiltorul natiash Nutu si vOngarea de shnge.
688. Trhdarea i executarea lui Horia i Closca
689. Capulil luI Horia e purtalti In téph prin satele de lIngh Deva i Hunedúra.
690. Crisanii in adunarea de la Chrpenisil rädich In sush mhnile Incin-,e de fla-
carl i invith poporulg s. mérgh asupra AbruduluI
691. «Ca9a luI Horia. In Albach.
692. «Casa luI Closca* in Chrpenish.
693. «Casa hii Crisanü. In Chrpenisti.
694. Numele « Varga. i «Cloca».
695. DescendentiI i colaterahl chpitanului Closca.
696. Descendenii liff George Crisan.
697. Patronü revolutiuniI rornâne din. 1784.
698. «RIM:Ina Closet» de pe teritorml comuneI Crpenish.
699. Crucea triplicath la mortnentulh unuI poterash de a lul Horia.
700. Tumultulh din Campeni. saü. «spargerea butilortl» din a. 1782.
701. Locula de la Chmpeni unde a avutt Horia intrevedere cu loc. col. Schultz.
702. Locula de executiune al lui Horm, Closca i Crisanú la Alba-Julia
703. Loculti din Chrpemsil unde s'a expusti o parte din cadavrele lui Closca
ei Crisanh.
704. Inchisúrea lul Closca in Alba-Julia.
705. Inchisórea luI George Crisami in Alba Julia.
706. Loculii adundril generale de la Mestéchnü
707. Executarea prisonierilora romani la Deva.
708. Mormintele prisonierilorh decapitatl la Deva in 8 .si 10 novembre 1784.
709. Prisonierii românI din castelulti HunedóreI
710. Resculatii duch pe nobili in verfUlti déluluI Uroiü si de acolo îi arunca
josh.
711. Adunarea Veranilorrt de la Shnta-Maria-de-piétrh
712. Persecutiunile nobilirnil asupra Romantlor din t,éra Hategulifi in tiro-
pull revoluVunil,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
116
713. Transferarea resculatilora maT insemnall in tinutula Panclova

714. .Bastonula» si «cuOtula. luI Horia, cold d'intaia in posesiunea d-luT
Jos. Span Nik din Deva, al duoilea in museula trans. din Clupl.
715. Gorunula lui Horia» din curtea bisericei de la Tebea.
716. Popa Darn la din Cristiora, conumele si. familia sa.
717. Ultimele cuvinte a le lul Closca.
718. Albacerni, caracterula acestorü muntenT.
719. 0 rosíta, pe cerü predice la a. 1783 v6rsarea de sange din 1784.
720. Figurile de céra a le lui Horia si Closca in Viena, pe la a. 1820.
721. <Tocalula lui Holm» in cabinetula de anticitätT a museulul Hrucken-
thal din Sib iiii, pe funda cu inscriptiunea : POCULUM .111,ANUALE INSIG : IL-
LIUS REBELLIS HORRA. 1784.
722. Causele pentru carI aa omorita resculatii pe popa Avrainu Suluta din
Carpenisa.
XXIX. Ieonografia revolupuni I din 17 S4.
Vorna descrie aiel portretele revolutiunif din 1784, cale le-am pututil gasi prin
diferitele colectiunT ale bibliotecelora Voma pune la o parte bite editiumle
nuoi si ne voma restringe la cele vecbT, earl ail esil a la lumina atundi efinda
suvemrile rcvolutiuniT si foptele ermlora saT erail Inca viT in memoria pubh-
culul De si portretele acestea nu potü fi considerate ca autentiee, ele sunt
inse iota atatea document e istorice, filar' ea represinta -epoca, aetiumle si ca-
racterulil persúnelora ; si in fine sunt iota alatea probe despre sensatiunea ce
a causat'o in Europa revolutiunea. transilvana din 1781.
Pe multe din ele aflaina note explicative, call intregescri pina la unü punctt
óre-care datele istorice.
Bibhoteca museuluT nationalti din Pcsta
723. Bustula luI Horia intre stancT, infatisanda retragerea sa in muntl.
Josa pe o stanca inscrippnea :
Nicol : Ursa oder
Hora Anfullrer
der Rekllen. - 8'
724. Bustula luT °ova, asemenea Mire stAncI.
Josii pc o stanch :
Juan TVw god
od Klosca _Rebell.
In drépla pe alai stanca, :
Nealup ser ad viv de
78. - 8°
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
171
725. Bustul lui Cri§anti tota *Mire stânci.

Josti pe stüncil :
Georg Krischari
einer der Rebellen
anführer
Dedesuptd : Neuhauser 1785. - 80
Aceste treI portrete sunt anexate la manuscrisuld înlitulat : «Analecta ad his-
toriam seditionis per Valachos Transtivaniae.»
726. Bustulti luY Horia in profilü t coloratü, in capit cticiula cu ptelea in afarl
pe care se védti cusate literele HOR. Din josü : hi coltulit dreptii : n. g. o. h.
a. i. k. g.
De desupt :
HORYA ANFÜHRER
DER WALACHISCHEN REBELLEN. - 8°
727. Bustulil lul Horia hi medalionü, ornatü de asupra cu catene.
Josa.
HORIA
Wallach Rebelle. - 120
728. Portreluld lul Horia OM din josù de bra si colorat. La Oat larquld
de aur, de care atirn decoratiunea. La bra pistolul i hangerul, in ram
drépta halebarda. Susu : Horia.
Inscriptiunea de josü se vede a ft taiatä. Ordinea este in forma oval6 ii repre-
sintá in mijloc o cruce duphcattt la ambele capele i strapunsä cu o sabiä, in
stânga literele HO in drépta R. - 8'.
. 729. Ilona, figurá intrégâ, cu pistólele i sabta, In maim dréptti bastoné, iar cu
stanga gesticulândé.
Josil in coltulti dreptil literile : L. W.
De desuptü :
Wahre Abbildung des Hori a Hauptanfiihrer der
Rebellen; alt 48 lahr. - 8°
730. aorta, figura completa hi positiune martial, cu pistóle, han gere, sabia ai
pusca ; in mâna dréptA o suTi, jar cu stânga gesticulünd6.. La gat atirnü
ordinea, in care se vedu insemnele i literele HOIRA.
Josù :
Horja
Anfiihrer der valachisehen. Rebellen den. 30 X-ber 1784
in der Radaker Waldwzg gefangen genomen worden. - 8°
23
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
178
731. Horia, flguril completh in positiune martiala, la bréti cloud' pistóle si und
hangerd, in mana drépta pusca. Portretuld este coloratd.
Josrt in coltuld dreptd : 1. Adam fe
De desupt : ORDEN DES HORA.
Hora tinfiihrer der Walachi DE SEMNUL schen Rebellen welcher den 30-ten
X-br. 1784, in der Rodaker Tral dung gefangen genomen worden.
ORDINEI
Ordinea represinta la mijlócil o inimä strapunsa cu sabia de la drépta spre

stfinga in josti, din immä se prelungesce in susrt si in josd cate o cruce du-
plicata, in stanga inimeI literele HO in drépta RA. In exergrt . Xopa RE 111H X0,1,11-
IIEWE top nAnniu tun. In giuruIrt ordinel : Hora lnbit & quzescd provincia lu-
get & solvit. -80.
732. Closca bustri coloratti.
Josil in coltuld dreptti literele : n. 9. o. h a i Z. g.
De desuptd :
GLOSKA
EIN GEHÜLFE DES REBELLEN HORYA. - 8°.
733. Clara pind. din Josa de bréti si coloratd, in mana stângti o puseri eu
baioneta.
De asupra : Gloska. 8°.
734. Closca, bustd in medaliond, deasupra ornattl cu catene.
De desuptd :
GLOSKA
Wallach : Rebelle. - 12°.
735. Closca, flgura completa, in costumil preot,escil si agitandd, la stud o carte,
iar in maim drépta und bastonti carligatd. Portretuld cu colori
Jost]. :
Gloska
ein Gehiclfen des Rebelen Hora, welcher mit ihm gefangen worden. - 8°
736. Clwa, flgurá intréga in positiune martialh, cu pistóle, hangerü, §1 sabfa" ;
in mäna drépth purá cu baionetrt, iar la sin o carte.
Josü :
Gloska
ein Gehulfe des Rebelen Horja welcher mit ihm gefangen worden.-8°.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
179
737. Closca, figura intrega, pos4iune de capitana-haiductl cu pistóle si sabia.

Josti in colt,ula dreptil : L. Wien f.
De desupt4 :
Wahre Abbildung des Kloska Ivan Sinessge=
sselle des Horia alt 40 Jahr.-8°.
738. Closca, figura complela cu pistóle, sabia si pura, iar cu maina drpta
gesticulandti.
Josti in coltAla drepta : I. Adam fe.
De desuptet :
Gloska
ein Gehiilfe des Reberrs Hora, welcher mit ihm gefangen worden.-8°
739. Closca, tota portretuld precedenta, inse coloratti.
740. Crisanil, figura completä in contururi herculane, cu pistola, hangera , sa-
Ina si pusca, in mana drcp(tt unü bardisa, iar lingä dinsula ung cane robusta
cu sgarda la gala.
Jcsti :
GRISAN GIORG mil imfarer der ualachischtn
Rebellen welcher den 104n febr : 1783 gefangen u orden.-8°
741. Horm, Closea si Cri.;ana in grupä. Horia cu lani,ula de aura la gata,
tine in mana drepth o halebarda , iar in stanga o chartiä cu mscriptmnea :
Hot a
AO 17
84 dem
30 Xb.
JOsu :
Hw a, und die iibr,gen Gehulfen-12°
712. Prinderea lui Horia si Closca, scenit colored. Horia cu cusma negra.
pe capa, sta. Met una arbore gitunosa, inamtea densului Closca eu caciula
in mand. In departare se vede o coliba si untt foc ; langa focii séde una
altil eäpitanü fumanda dintr'o pipä lunga ungurescit In partea stangä a coli-
bel, se ivesc trel t,6ranl, int,eleendu-se in secreta. Acestia represinta pe tra-
dätori.
Josi't :
Hora, Nieolaus Urecz Kioszka aus Kerpenyet
Oberster an _rarer der Zwtzter an Fiihzer der rebell:
Rebellischen Wallachcn Wallachen in Subenbib gezz.
Beide nach der Natur abgeblidct. Carlsburg 1785.-8°
743. Busturile liff Horia si Clara.
Jos4 :
Horja Glocska
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
180
Horja der Ffauptanfithrer and Elloheber der lm Iahr 1784 in dem GrossMrsten-
thum Siebenbiirgen angebrochenen Aufruhr der Walachen. Glocska sem vorziegh-
cher Anhanger, und zweites Haupt I der Rebel len. Gezeichnet nach dem Lcben, a's
sic den 30 Dec 1784. gefanglich eingebracht warden. - 4°
De elesuptil, numele gravoruldi este tdiatü, in WO numai parlea de asupra
a midi W se póte bine distmge
744. Hai chip alegoricil ce represmth executarea lui Horia i Cloca. In nuj-
locult1 scene)." se fe'dtt duoi stAlpi de lemnü, pe unuli l,inluit portretulti lui
Horm, pe altulti alü lui Clara; din josü de portrete atirnä de stilpi catenele
inchisora.
De desuptil :
Kloschka Hora
zwey A nfidirer, der S,ebenbui q. Rebellen. -4e
715. Busturde luI Horia i Closca.
,Tosti cu htere goticc :
Wahre Abbildung
des
Kloszka Tuon Horja oder Nicola Ursz
von Kerpenjesch aus Nagy Aranyosch
ans Siebenburgen
Portretulti este anexatil la manuscrisulti : Proccssus Ordinarms quo Valachus
lima de Flora Dame Tyranus procedit contra Siculos.
746 In brosura 4Torja und Klotska Oberhaupl und Rathgeber der Aufruhrer
in Siebenburgen» se afili urmütórele gravuri.
a) Bustuld lui Crian, siluelâ .
Josti In stânga :
Knsehan Gyosg.
b) I3usturile lul Ilona ir Closca in siluete.
Josil in stânga :
Horja
Oberhaupt der Rebellen
m 0,Siebenbirgen.
In drepta
Klotska
.17) eand und
Rathgeber des Horia.
Susu asupra sduetelorü desemnulti sigilulul, in reahlate aid medahel :
Av. NOSPRO C,ESARE.

Rev. HORIA REX DACI E. 1784
De desuptti allo sigil -
Av. HORIA BE. SI. HODINYESTE. CZARA. PLINSE SIPLETE
Bev. R.D. BOMA. 1784
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
181
747. In brosura tipäritg la Strassburg in 1785 sub titluld : «Kurze Geschichte

der Rebellion in Siebenburgenk se aflg
a) Pe fata primg und desemnd de pe orduld hit Horia, in forma "ovalg, la
mijlocil o mind strapunsti cu sabia de la drépta spre stänga in jostt, din
inim g. se prelungesce in sustl st in josti o cruce duplicatä, in stanga inimet HO
in drépta RA ; josü intre brat,ele crucil R. D.
1)) Siluetele bit Horia si. Closca in medaliond :
Jodi. : HORIAH KLOCZKA.
Pe ultima paging a acestet scriert cetimil uringtórea notitg :
N. B. Die beygefugten Schattenrisse sind nach den in Wien gezeichneten Ori-
ginalen abgestochen. Die Titelvignete stellt das Ordenskreutz vor, etc.
In Biblioteca Academe de scunte in Pesta.

748. Busturile tut Horia si Closca puse fat.,A in fat,g. In giurulti portretelord
cadre de ilori negre. Din partea de susti a cadret atirng de o panghcä medalta
lut Horia, ce representd in Av : o inimä din care se inaltA flacart si o cruce
triplicatil in gturd cu inscrIptjunea : HORA REX DAZIE. Bev. o corónd in
forma conic g. aseqattt. pe und munte, in grand : NOSPRO CESARE.
Josü sub bustuld lilt Ilona :
IIora Duc Valaques Revoltes en .7ransilvanz'ae 1784;
i cu htere gotice : Hora Furst von der Rebelton der Wallachen in
Stehenburgen (sic).
Sub bustul hit Clasca ;
Klocska _Premier Captain des Revoltes 1781.
Klotschka erster Hauptman des Rebeltrten (sic) 20.
749. Una chipti alegorictt ce representa executarea lui Holm st Clo sca. Vetlis
mai susd N-ruld. 744.
In Biblioteca museuluI transilvanü din Clujit.
(Coleetitmea Alexandru Mike).
750. Portretuld lilt Horu ping' dm jos de brôd st coloratü. La ggitt lantulti
do aurd st ordulh, in mana dréptg und bärd0, la bréd pistolti st cutit.
Susiti : Ilona.
Josa :
Der nach der Natur gezezchnete Rat& Rebelkr ueleher
in dem gros:-Fulstenthum Stebenbulgrn unerhorte Grausamkpiten verithet hat.
die gefangennemung gescha. den 30 Dec. 1781. - 4°
751. Closca pendentü la portretulh de susd, avéndd in mgna signet o pusch
cu baionetä.
Susti : Glocska.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
182
Josit :
Ent gehillfe des Horo, und Haubt anführer
der Siebenbitrgischen _Rebel len die gefangennehmung gescha
den 30 dec. 1784. - 4°
752. 0 scenä coloratä Infat Aändd prinderea luI Horia i Clara.
Josit :
Die gefangen nehmung der beyden Haupt Rebellen in de»i Grosz-Furstenthum
Siebenbürgen, Horja und Gloseka.
Getj oboach Hlawnich Rebellantaw w sedmihradskg Zemy Horja, a Gloska. -- 2°
753. 0 scend representândti escortarea luT Horia i tingturea PopiT Cridnud.
Jost& :
Als Horja und Gloska durch Zalathna gebracht wurde trat cui Walachischer
Pope ein Anhanger der Rebellen I auf, und Sprach, nun ihr Edelleute und
Ungarn, jetzt habt ihr ihn, unseren besten Horja ; ihr /amid ih»i nach beieben
I
brathen und auffressen, und die Wache nahm ihm auch mit ins Gefangnis.
751. 0 gravurh coloratä representändd executarea luI Harm i Clo;ca, scenit
de totd fiorósä.
D'asup a :
Vorstellung der zwey Siebenburger Rebellen und Haubt anfuhrer, wie selbe ihr
Gerechtes Urtheil und wohl verdiente I Strafe 1785 empfiengen.
Josit :
Nachdeme Hora bon untenhinauf, auf eine sehr langsame Art geraedert ivurde
der Korper gefiertheilet 2 das Eingeweide herausgerissen J unter den Galgen be-
graben 3. Den Kopf auf Spuse gestegt 4. die Thede in jene Orlschaften wo sie
die Schandlichsten Aufruhren aus I iibten Thulium auf den Galgen aufgenagelt
würde 5. wird Kloczka geraedert und mit dim auf die neh»iliche Art Arfahren.- 4°
755. Und portretd al luI Horia, edittune mai noutt dupä portretuld mentp-
nat sub Nr. 750.
Jodi :
HORIA
nach dem einzig noch existirenden Originate. - 2°
756. Portretuld lui Cloqca, eltjune mal noun. dupä exemplaruld mentionatA
sub Nr. 751.
Jos :
GLOCSKA
nach dem einzig noch existirenden Originale. 2'
In Bibhoteca museuluI Brukenthal din StIntU.
757. Bustuld lui Horta, tablo inceputd inse neterminatti.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
183
Josa :
NIK URSZ
I ALIAS HORA TUMULTUS
RUSTICANI VALACHORUM IN TRAN
SILVANIA Ao 1784 EXCITATI AUTHOR
758. Bustulti luI Clo§ca, iabloü neternunatü.
Josa :
VARG : IUON ALIAS KLOSKA
IUON HORIE PRIMARIUS
CAPITANEUS.
759. Bustulti lui Cmantt, tablott inceputtl
Josd :
KRISSAN DSURDS EX KERPENVES TU
MULTUS IN TRANSILVAN A' 1784 EXCITATI CO
PHEUS TERTIUS (1.)
In Falloteca Acaderniei romane Um Bucurest.1
Pentru a completa sum portretelorta lui Horia, Clwa :31 Criani, ce ne sunt
cunoscute pina astaqi, vomil insemna aicI i gravunle, cari se afla In colecVu-
nea AcademteI din Bucurescl.
D-lta Denntrie Sturdza, ale carui nepreWite colectiunl istorice voril face o
adevératia epoca in hteratura romana, a donatil Acadennel In aniI trecutl 1 i o
frumesa colectjune de portrete, intre carI aflamEt cu raporl ta la revoluttunea din
1784, urmatOrele stampe
760. Bustula lul Horta in medalionii privmda in drepla.
Sustt ornatü cu catene.
Josef' :
Horja Anfahrer der Walackiseken
.Rebellen wackr d. 30 Dec :17,34 zn der
.Radaker TValdung gefangen genomen worde
De desupttt in partea drepta :
F. M. Will exc : A. V-12°
761. Bustuki luI Cloca in iuedalionü cu capula descoperitti si privindtt in
sitinga.
Jos a :
Glocska Horja Anftihrer der TValachische
Rebellen we7cid d. 30 Dec : 1781 in der Ra
daker waldung gefangen genomen uorden.
De desupttt in partea stangil :
F..111. Win exc : A. V. - 120
(1) Dup6 curn suritemil informap, In museult1 din Blagt Inert se afll cate-va porirele d'ale
lui Horia i CIoca, regretamil Inse multd, cA, pe timpubl aílâri nóstre acolo, nu le-amtl pu-
tutO vedé.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
184
762. Bustulü luI Horia In medahonü, cu capula spre drépta.

Susii ornatü cu catene.
Josn
HORIA
Wallach : Rebelle.
EdiVune diferita de cea precedenta. - 12
763. Bustuld lul Clora In meclaliond privindü In stanga.
Susil ornatil cu catene.
Josn :
GLOSKA
Wallach : Rebelle.-12°
764. Bustulü luI Florin In rnedalionü privinda spre drépta,-
Susil ornatü cu catene.
Joel :
HORIA
Wallach . Rebelle.
Reproducere de pe portretulü precedentü. - 120
765. Clora busta eu capulti spre stanga.
Josn : In collula drept literele gravoruluI asunt §terse i peste ele este in-
semnatü cu creionul : I. Adam fee.
De desuptii :
GLOSKA
EIN GEHÜLFE DES REBELEN HORYA
welcher nnt ihm gefangen warden.
766. Bustulti lui Closca totil portretulii de susü in care se vd literele scalp-
toruluI ; i. go. h - iar cele-l-alte sunt taiate.
767. Bustulii luI Horia privinda spre drépta, cu caciula pe cap(' §i pruIi
pendentii pe umeri. Gravura fundü taiata in forma ovala, nu se póte soi in-
script,mnea ce a avut'o.
768. Busturile luT Horia i Clora, siluete.
De asupra : desemnulti medaliel luI Horia eu mscriptiunea îri aversii :
NOS PRO CLESARE, iar în reversú HORIA REX DACLE. 1781.
Josu sub bustula lui Horia :
Horia Oberhaupt der Rebellen I 2n Siebenbib gen. Sub bustulii hil Clora :
Klotska I Freund und Itathgeber des Irma.
De desupta desemnuld alteI medalie a liff Ilona cu inscrOunea in aversú :
HORIA. BE. SI. HODINYESTE. CZABA. PLINSE. SIPLETE. Reversü : R.D. I HO
ETA I 1784.
769. Busturile luI Horia i Clora in siluete §i incadrate.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
i85
Josa, sub bustula IA Horia :
Hora I v.Nicola Ursz, gegen 50. J. alt.
sub bustula lui Clo§ca :
Kloczlca I v. Gloska Iwan, etva 40 J. alt.
De desuptü :
Hora Chef der Rebellen u. Kloczka sein Hauptmaii wurden von 2 Walachen
in der Radaker Wal I dung überrascht, gefangen, u. von dem Ob. Lieut , Kray
vom 2-ten Szekler Regim. nach Karlsburg in I Verwahrung gebracht. Erster soll
sich H. F. R. D. nenen, d. i. Hora Florens, Rex Dacia. I Nach dem Original
copirt, gestochen u. verlegt von Ioh. Hayr in Regensburg. lenner 1785. - 8°
770. 0 scena infatisAnda pe eel tresi capitani in siluete. Horm, §ede pe una
butuca cu spatele reclamata de una arbore §i. cu puFa pe genunchia, ascul-
tandil rapartele WI Cripna, care sta in picióre inaintea dînsuldi. La o parte
Clo§ca se jóca cu una cane.
Josü :
Horja s. Nicola Ursz. Krischan Gyösg. Kloszka Ivan.
in Wien zu haben bey .A4onius Aloysius Hahnle, Kupferst. - 40
771. Busturile luI Horia §1 CloFa.
Jodi :
Hora, Gloska
Beide Anführer Wallachischen Rebellen
ge:eichnet nach dem Leben den. 3 Ian: 1785. - 4°
772 Horia, figura intréga coloratä, cu pistale §i. sabia, in mana dréptti una
bastona, iar en stanga gesticulanda.
Josa in coltula drepta : L. W.
De desupta
Wahre Abbildung des Hora Hauptanführer der
Rebellen, alt 48 Jahr.-80
Tota portretula de sub Nr. 729.
773. Cri§an, figurd completa, cu puFa', sabla §i bard0, lingä dinsula una cane,
Josa :
GRISAN GIORG
mil Anfithrer der walachischen
Rebellen welcher den 10-ten febr : 1785 gefangen worden. -8°
Acela§I portreta cu cela de sub Nr. 740.
774. Horia, figura intréga, cu pist6le, pura §i ordula atarnata de OA. De-
semn executata cu mana de pe portretula 731.
Josa .
Orden des Horia I Hora Anführer der Wallachischen Rebel I len wecher
24
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
186
den 30-ten X-ber 1784 in der Rada I ker Waldung gefang3 genoen worden
Konigsberg 6-ten May 1785 I Copirt durch I F. C. Rehe I s:tud. inafli: et Phi los
In mulocula mscriptiunit este desemnata ordula bit Horia - 8°
775. Clora, figura completa, In maina stanga baslonti, mr cu drépta gesticu-
lfinda; desemnü de pe portretula 735.
Jos:
Gloska. I Em Gehiilfe des Horia) welcher-mit ihm gefangen worden. - Kdnigsb.
d. 12-a May. 1785. I gezeichnet durch. I F. C Rche.
776. Btsturile hit Horm si Closca hi siluete.
In drépta, sub blastula lui Closca : Gloska Ivan.
hi stanga, sub bustula lui Horia : Nicola Hora.
Josü .
Nicola HORA und Gloska IVAN, Oberhavter d(r rcbellischen Wallachen,
wurdcn d 3-ten Ianuar.I 1785. in der Radaker Waldung gefangen geno»z-
men, und von dem Obristlicut. von Kray, vom I 2-ten Szeckler Regiment nach
Cailsburg gebracht
De desupta : Moeglich fec. excud. Norimbg.- 40
777. Hons., figura fritrégil, cu pistóle , sabia i in mâna drépta halebarda.
La Oa., este attirnala ordula WI. Pe caciula se vda bterele . HOR
Josa in coltulti dreptil . I Adam. fe.
De desuptil :
ORDEN DES HORA.
Hora Anfiihrer der Walachischen Rebellen welcher den 30-ten I X-ber 1784. in
der Radaker-Waldung gefangcn genonzcn worden
In mijlocula inscriptiunit esle desemnata ordu la lul Horia.
778 Closca, figura completti, cu pusca, pistóle i sabiä.
Josa in coltulti drepta I. Adam fe.
De desupta :
Glosha I em n Gehiilfe des Rebellen Hora, welcher mit ihm gefangen worden. - 8°
779. Una tabloa Impartita in dou. Partea de asupra: In mulocü o stea cu
opla rade mat mart si alte opta mat midi. In mulocula stelei o inima" Impunsa
cu sabm, d'asupra mimet hterele H=-T, de desupla R=-D. Din josul steleI :
Die oberen ,2 Buchstaben IIF. bedeuten Horia floreat die 2 untern RD. Rcso
Dacio.
In stanga stelel bustula lut Horia in medahon, de desuplü HORIA Wal-
lach: Rebelle In drípta stelet . bustula luI Closca in medalionü .
De desuptti :
GLOSKA J Wallach : Rebelle.
Partea den jos8 a tabloulul represinta ataculti resculatilora asupra unord
cur nobilitare.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
187
780. Bustulti lui Horia in medaliond privmdd in stânga.

D'asupra HORIA.
Josti : in stanga, o mascd impunsä cu pumnaluld, din ochiuld dreptti al
masceI unti .;erpe scôte capuld, in drépta o facIti arOncld
De desuptd : und bälauril legati cu lant,u1ü de piedestaluld, pe care este ac-
latü portretula 1u Hona, lingh balaurd o bardd
Jos de totti I. Bereez á Czezow fee. - 80
Papid Ilarianü in Teseurula c montrmente (rm. III. fasc. IX 0 X pag 302
bis), fäcôndti mentjune de portrelulti acesta, dice cd ci represinld crudimile
luT Horia. Comentand gre;itti! Hidra pusä in catene la piedestalulti lui Horia, ;,1
masca de omit strdpunsd cu pumnalulti infdNezA invingerea tirdniel i pedep-
sirea ipocrisiei; gr nimicti altti ceva
781. Una singurd portrel din cele cunoseute pind astäcy, se pote considera
intiadevèrti ca autentic. Acsta este portretuld-medaliond alti lui Clora, pe
care onorabildld d-nd D SturcLa l'a donalti Academiei in a. 1877. Nu numaI, eä
chipuld lul Clora consund pe deplind cu descrierile, ce le avemd despre fisio-
nomia sa. dar arta 0 putemd dice luxulü, cu care este executalti portretülti a-
cesta in ghipsd, ne arald evidentü, cd Oil a fosta lucrat pentru o persónd,
care a avut suvenni legate de istoria acestoril nefericilY t,6rani, dar nu ca sd fid
obiectil de speculd. Durere, (A pendentuld acestul portretti, Horia ne hpsesce. Cu
ocasiunea cercetärilorti filcute in biblioteca episcopiei de la Orade, Prea Santja Sa
d-la canonicti Paula Vela dui comunicase , eh' portretuld lui Horia lucratil in
ghipsti, totti in forma cum este medalionulti lui Clora, se aflase in posesiunea
d-sale pind la a. 1869, candü, incredintandu-ld unul cunoscutti ca alit doneze
Asociatiunii transilvane, acéstd pretiósä rebel:ad s'a pierdutti.
Portretulti oferitü de d-la Sturdza, infalMézA bustulti lui Clara in reliefü
0 pus inteunti medalionti, in diarnetru de 62 milimetri. Clara pórIA o chrna.01
albá desehisä la pieptil, infrurnselatd la gati 0 din ainte cu o cusäturä albastrd
(vénAtA) Peste cämas:a este aruncatti und cojocelti pnns dmainte cu o eu-
relud. La mulocü, in stfinga portretuldi cifrele 17, in drépta 84, colorate verde.
In jurti mscriptjunea cu htere albastre :
VARGOY ON N KLOSKA HOWE ALTRER
782. In deosebi a atrasti atentiunea nóstrd und desemnü executattl cu mana
pe care onorabilulti d-nü D. Sturdza l'a ofenta in cblele aceste, Academia
Desemnulti se vede a fi din secululd trecutd, i represintA buslurile lui Horia
giClora, aa cum nu le am aflatd in nid una din gravurile mentionate pinä
aia Ambit cdpitanI sunt inftiiat,i ca simph rani, färd ornamente t fdrd
rdealisarea, cu care r-ari presentatil in lume gravorfi secululuI trecutd. In speciald
Clwa sémänd fOrte multd cu portretuld reliefd din medalionuld pe care l'amti
descristi mai susü.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
188
Imprejurarea acésta ne revócti in memora unti raportti aid conteliff Janko-

vits care Imp6ratu1ti Iosifil in care se (lice : «cu supunere alaturrt aci i por_
.tretele numiWord tumultuanV executate cu condeiulti simplu, (1). Dach portre-
tele trämise de contele Iankovits la Viena, ati fostti copiate 0 de altA, voma dis-
cuta atund, andti ne va sucede a termina istoria acestel mi§cdrI nMionale.
Jos pe marginea busturilorti :
HORA I KLOSKA
783 Dou tablouri din secululti trecutti, le-arnd aflatü la unti anticarri din Pesla.
a) IlnultI represinta trei 1;ranY din muntii apuserif consultându-se la o masA
inamtea unet carcime. Pe fat,a lord 0 a persimelorti din jurü, se vede expresti
gravitatea imprejurärilorti i meditarea asupra und actiunY viitóre. Scena se
pare a fi din revolutiunea anului 1784, 0 probabilti ea represintti pe cesi trei
cilpitant.
b) Tabloulti alti dumlea, pendentti la celti dintâi, infati*ezd acei4 :gruph de
Omni; unfi jôcá, iar alt,ii retra0. la o parte se consultä Mire sine
784. D-lti D. A. Sturdza, inteunti articolti publicatti in Columna lu Traiana
difi a. 1877 (pag 421-426) mentjonézh Inch urmaórele stampe :
a) Portretulti lui Horia i Clora, unulti in fat,a alluia.
Josti :
Hor,ja - Gloska - Horja der Hauptanfährer und Thheber des im Jahr
1784 in dem Grossfurstenthum Siebenburgen ausgebrochenen Aufruhrs der Wala-
chen. Gloska, sein vorzuglichbr Anhanger und zweites Haupt der Rebellen. Gezeichnet
nach dem Leben, als sie den 30 Dec 1784 in der Radaker Waldung gefänglich, ein-
gebracht wurden-Zu finden bey L M. Will in Augsburg. (Veii : Nr. 743).
b) Portretele lui Horia i Clora. In drépta : alti lui Horm cu sigilulti lui, in
sranga WI lui Closca.
Susti : Wahre Abbildung der zween wdllachischen Rebellen, Horja und Glosz_
ca, I sand der umstiindlichen .13eschrezbung und Gefangcnnehmung ; der Tag ih-
rer GefanIgennehmung aber war der 14t: Decemb. 1784,- I
Jost' :
Bier oben befindliche zwey Kupferstiche sind die Original-Porträte der Sic-
benburger zween Hauptrebellen Holrja und Gloszka, welch letzterer ein griechi-
seher Popp (Priester) ist ; sechs andm e Wallachen durch das I ausgesetzte .Prce-
mium angereizt, und mit eine»z Commendo Szekler-Hussaren unterstutzt, nahmen
es auf sich belsagte ReidelsfUhrer aufzusuchen, und in die Hande der Justiz zu
liefern Sie kamen in dcr Gegend des Wades I an, wo nach den Anzeigen eines
ReviNagers mmeldte Radelsfuh2er sich vermuthlwh aufhalten warden : und als I
(I) Effigiem quoque praechclorum tumultuantium rudi calamo efformatam demisse advolvo.
RaportuM cintelui:1ankovits din 5 tan. 1785.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
189
sie den Horja bey einem angemachten Feuer sitzend erbliekten, so murrten und
schalten sie laut über ihre HerrIschaften , auf deren Befehl sie bey so rauher
Winterzeit Jagdfrohnen verrichten mussten. Da sie nun demselben j Wilier kamen,
so baten zween von zhnen den Horja , sich bey dem angemachten Feuer etwas
wdrmen zu darfen. I Er gestattete es ; und'eds sie ihren Vorthed versehen hat-
ten, warfen sie ihn zu Boden, und banden ihn alsolgleich mit Stricken. gaben
sodann ihren abrigen Cameraden und dem Commando Szekler-Hussaren, welehes I
von Ferne postirt war, das abgeredete Zeichen, die hierauf alsobald herbeykamen;
Gloszca aber schlief eben m I einem holden Baum unweit des angemachten Feuers,
wo er an der Stelle handvest gemaceht, und mit seinem I Spiessgcsellen Horja nach
liarlsburg gefUhrt wurde. Jeder der beherzten seeks Waltachen erhielt 100 Du-
katen I zur Belohnung, und far sich und ihre Nachkommenschaft die ganzliche
Befreyung von allen landesfarstlichen AbIgaben; dem Revierjager aber siiul 500 11
angewiesen worden. I
Mai josh : Die obern zween Seitenbuchstaben bey Horja, H. F., bedeuten Horja
floreat, die Buchstaben, B D., Rex Dacio.
La vale :
Der zw een Rauptrcbellen veriibte Mod und Urbelthaten, Verheerungen und
Verjschwörungen werden in 80 rbenfalls bis den 12-ten Rio. zum Vorschein ko-
mmen.
De desubtil : la Komiszion bey Johann Georg Builmann. Buchlhndler in der
Fuggerey Nro. 45. fol. dublu.
785. A. Papiu Ilarianh in Tesatcrula de monu»zente (Torn. III, fasc. XI §i XII)
reproduce inch urmtórele portrete vechi :
a) Una tablog imphrtith in dou. In stinga : Horia in inchisóre, legatil cu fere
de gath, de many f;;1 de picióre, §i ph(fitti de (lout soldati.
Josh :
Horja Anfichrer der siebenbürgischen Rebellen.
In drépta Clo,ca : in inchisóre, asemenea legatii cu fére de gatü, de mant §i
de picióre §i. philitil de clout soldalY. Josh. : Gloschka Siebenbarger Rebelle. 4°
b) Horia §i. Clo*ca in inchisóre privind pe feréstrá.
Josh :
Horja und Gloscka Haupt anführer der Siebenbitrgischen Rebellen I wie beyde
ni der Gefangeschaft sietzen I Horia a Glosca, Hlawnj wildczowe Sedmihradskych
Rebellanthw gak onj I oba we wiezenj sediegj.
Multe din portretele, cart se aflä in colectjunile Academiet ail fosth reproduse
de Voneberg in BucurescI, la iniiativa erudituldi archeologh A I. Odobescu, care
prin scrierea sa «Mow §i Curcami» ne-a artatti, eh §i in acésth matera este
totil athtil de perspicace, precumil este in celebrele sale publicaVuni archeologice.
Ediiiint noue, s'ad mai fhcuth de Dubrabki §i Partcm in 14, de Costande in
Sibilh, §i multe se aflti prin diferite monografiI, cart s'ati tiparilti de la, 1800 incóce.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
190
MANUSCRISE l ALTE DOCUMENTE

I. In Biblwteca Museulta nationalit du& Pesta.
1. Chronik, oder Geschichte der Walachey von Radul Gretschan von 1290 -
bis zum Anfang der Regierung des Constantin Brankovan, so i ie sic Filstich
ins Deutsche aus dem Walachischen tibersetzen liess. Colecipnea I C. Engel.
Fóia primh lipsesce. 40 68 pagme.
De desubta :
Donavit Bibliothecae Musei Hungarici Emer. Pongracz Ord. V. Comes in Lip-
toma.
2. Historia Moidaviae auctore Costin Miron Cancellario Moldaviae
Manusensula Con tine :
A. 0 traductmne in limba latinä a cronicei dui Mironä Costmä» de la capi-
tululti 16-18. Dintr'o notith pusd la inceput-ulti mannscrisulu i. aflämü, c traduc-
tunea s'a lácuttt la cererea istoricului Engel, de pe exemplaruffi dm Orade §i
sub ingrijirea episcopului Vulcanü. 40 82 pagme.
B. Altä traductiune latinh de la cap. 17-22, fücuth la rugarea lai Engel,
parte de inv6tatuln Sam. Clainü, parte de Ole persóne, inse sub ingnjirea d6n-
sulni. 40 10 fol.
3. Chronologisches Register der Ftirsten von der Walachei aus Sulzer'sclien
Papieren mitgetheilt von Hrn Carl Eder Abbe in Hermannstadt.
Manuscrisum cuprinde seria cronologica a Dommlorti te'rei-romänesel de la
ltadult1 Negru pinä la Grigorie Ghica. La fie-care principe este insemnat a-
sulk, chndti s'a inceputil i terminatil domnia. 5 fol..
4. Conspectus Historiae Valachiae auxilio ctun Divino ab anuo reparatae salu-
tis 1595. Manuscrisulti acesta, este o traductmne in lanba latmä a pärtff prime
din cronica romanésch, care se afl in biblioteca de la Orade sub titlulti In- :
ceperea istoriel românesci cu amterulti luI D-cleti de la a. 1595. Colectiunea I.

Engel. 40 3 foi nepaginate.
5. Continuatio Historiac Valachiac ab anno 1595. Traductmne latinä din cro-
nica amintith mai susii. 40 8 foi nepaginate.
6. Fragmenta ex Chronico Balatschaniano. Manuscrisultt incepe cu domma
lai Mateitt Basarabil, i este o tracluctiane latinh din Cronica lqilticeana a lu
Sincai. 49 2 foi
7. Constantin Brankovan des h. Röm. Reichs und der Wallachey Ftirst oder
Begebenheiten desselben in den neunzehn ersten Jahren seiner Regierung, aus
der Handschrift seines Kanzlers Rauh Gretseban erzehlt von Lucas Ioseph Ma-
rienburg Rector des ev. Gymn. zu Kronstadt in Siebenbürgen. 80 6 pagine
MantiscrisulA lai Greceanu, dupä cumil ne spune Marienburg, a fosiä tradusä
pe la 1727 in limba germanä de I. Fdstich directorulti gimnasmlui luteranii din
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
191
Brasovd. Dar traductiunea lui Filstich, era facuta din cuvènt in cuvéntti sj
presenta unti stil prea chfusü. Din acésta causa d'ensulti a prelucratti manuscri-
suit' lui Filstich In limba germana, lásnd afara tüte ideile religióse, tóte suspi-
nele i citatiunile din psalmil prorocului Davidg , precumü i lucrurile ce nu
poseda caracter istoricti. (Vedi : 1. C. Engel, Geschichte der Moldau und Wa-
lachey. I, pag. 84).
8. Namenverzeichniss der wallachischen Fürsten weldie in den beigesetzten
Jahren in der Wallachey regiert haben. Conspectulti acesta, contine seria ero-
nologica a dornnilorti tèrei romanesci de la Radul Negru pina la Constantin
Ipsilante. Manuscrisula este anexatO la cronica precedenta.
9. Disertatio De Cumania vetere hodiernam Moldaviam, Valachiam, Podoliam
et Bessarabiam in se continente a Carolo Wagner. De asupra pe pagina prune:
P. Carol]. Wagner. Ms. Autographum. 20 44 pagme.
Cele de Intaiü 16 pagine continü disertatiunea a--;upra Curnaniei si a mai
multorti fapte din istoria Moldovei si a Munteniei De la pagina 17 urinéza :
Appendix Documentorum, din cari Insemnamh aici urmatorele
a) Literm Ludovici Regis ad umversos Hull 7,am comitalus, mibus eos contra
Ladislaum Vajvodam Valachiae . . . . . arina capere jubet. (t) 3
b) Donatio Ludovici Regis, qua bona Marmorosiensia Bokdano ablata , eo
quod is in terrain Moldovanam clancularie recederr,, eandem perfide detinere
moliretur, ahts conferuntur. (2)
c) Donatio Sigismundi Regis Stephano Poharnok facta, propter ejus servitia
cum alibi, tum in Moldavia et Valachia impensa (3)
d) Donatio bonorum exstinctae farnihae de Maroth, facta Stephano de Bathor
propter ejus servitia militaria: cum alibi, turn in Moldavia et Valachia pra3stita.(4)
10. De Valachis sive Rascianis Graeci Ritus non uniti in Regno 8clavoniae
et Croatiae. Manuscrisil anonimü In hmba latiriá. Autorulá se ocupá eu nationa-
htatea locuitorilord din Slavonia si Croatia, eari hi legile Ungariel din sec XVII
aptira sub nurnele de Romani (Valachi), 2° 8 pagine. In catalogulti bibliotecei ma-
nuscrisul se afla hi coTectiunea : Eder Ios. Caroli, Adversaria historica diver-
sorum auctorum de Siculis et Valachis Cod. sec. XVIII.
11. Dyptichou Ardti-Episcopatus Graeci Ritus Albae Juliensis in Transylvania
ab 1528 usque 1711. Athanasium I
Josa : Donavit a. 180q Thblmothecce Regni Moyses (5) Sinkay de Eadem. 2' 40 foi
din cari numal 17 pagme scrise.
(1) Ex authographo in conventu Leleziensi asservato sed multis locis exeso.

(2 ) Ex copra autentica Tabularn Lelesziensis.
(3) Ex autographo fairnlin Berzeviczianm.
(4) Ex autographo reseals tarnen minus necessarns.
(5) Eróre, in locil de Georgrus Sinkay de Eadem. Ve41 anil Cronicel 1660 çi 1680.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
192
Pomelnicul acesta, legat In table cu piele, este trecuth In catalógele

teceI nalionale ca manuv,Tisil dm secolulit ala XV I-lea, inse dupä incliciele paleo-
grafIce eld apaline secululuI alti XVH-lea. La Inceputulh Dipticulul se aflh o
rughciune pentru sufletele reposgdord Prea SniiIorü EpiscopY, pravoslavnici-
lorh Imp6ra# i Imphrhtese etc. La pagma 11 unnézh pomelniculh. Arcluepis-
copilorh din Alba-Julia in urmhtorula sira :
HOMBHgli1B ,40.411AH%
'i
'11PVE11 CKI-CA,
in C
1IpxKI-CA,
'1Ipx*PEFI CKILI,
'LAWN
4}E%CliT11CTI
ÁMCA.
511IpXT CK n ;, 0E0+11114.
'ArATinCK1111 sa.
'ilpxYiricKfle% igpacHNIL
'11pX1E11CKAA 14E-C- T .
'ApoEnc KRA mialw

,YINCI ill C GLOBS.
'/Ipxi in Cali Wcuilm

5 C
A iqiEn Kan Iúcticim
'ilprncKflA GAER8
5 5 C
"No En KIM E:vatinn:a.
'ilIATEFICK11.1 4+Eúlmina.
'gpXiEfIC 'ITIEhmícIE
Alth pomelnich interesanttl este scristi pe pagma a 12-a EIü ne arath spri-
jinulh i protect,tunea, de care s'a bucurath Mitropolia AlbeI-Julie la Domnil
MuntenteI din secululh altí XVH-lea. Acesta-I urmiltorula .
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
i93
nómund rHÄufg High

,..itrkCTA ' A 8 A AT BArO'ITCIIMAr0 IjiA NA WEr0 MOCKWRCO
A II H
XPH C0118 W AO YEES .
A-
pa Aoymon NE BA -
N II
4Ewn. w 8 pan-
Ali 11011E Kla. DJ AI
AKOHE Kb. 1
HtTpa, 'fiAEgLIPIA.
5114ECTA AV (1)AK ST BAEmE csT1;ir0K.11 owl KT1:T6p111 :

C(Phlf TA Mwrov-
n TWH Mi;princl, E6igoA8 BEAtuvii.
Ai A DI EMT A8AV
grpoR'AWncisoli h opqevon6A :
'ilTkCTA AV th-
T firocnomAa 51'6 GTAWKa
K8 W IMPE'kA M -i-KOCSTE
qH "C K8CEPAA
11 .t w rIVV TANTÌiNÀ iB6A8. H 8

napoy snnE w 6E- W 4M\ TE K8 MAP
AP""1-14-1- FirocnomAoy firò, HAAc11118.
rapwra
'frIECTA AV (FAKST
t 136i8op,i.
2111`TO11
)(plush c(VnaTE
Fi cpítm gr%i?
n
nAnTpve "III
C T 14
'ME TAY AA 8
TWN KOCTANT4HZ K:ICAPA CO iKOA
Aa pfrE WAE;Ti t I
A
a II N f1r6c'noniAs fjr-%; M4Yi0.
EA mplup cyini
11 11
TE MIITPW A ill
Dipticul descristi aici nu consun cu acela, pe care il vcluse invtatubl

Petru Maior la Blaj inmate de anula 1813.
Dup Petru Maiorti dipticul din Blaja numra 16 episcopi, pe cindü 'Dann-
scrisubl originalü din Pesta are numaf 15. Chiar §t sum episcopilor Ina di-
fere. In fine mai existü o deosebtre : Petru Maiorü ne spune expresü, ca in
20
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
194
pomelniculti de la Blajd lipsia episcopul Atanasie(1), pe canal dipticu Ig de la

Pesta ilg mentionézä i pe acesta.
Se vede cg manuscrisul din Blairt s'a pierdultt, fiindti cg d-Irt Cipartu in
Aele ei Fragmente (pag. crede, ert dipticulri de care vorbesce Petra
Word, ar fi totti acela pe care îl donase incai bibhotecei din Pesta la a-
nulti 1806. Inse din cele expuse aici se vede cä ali existattl doug diptice.
Urinkti apol pomelnicula altorti däruitori (pag. 13) st pomelniculg lui Mateig
Parotg (pag. 14). Pe fata d'intfing si din urmti se allti dou Insemnürl auto-
grafe ale Mitropohtului Atanasie. cu privire la nisce imprurriuturI de banI fticute
in a. 1698 si 1699.
12. 0 declaratiune in limba slavong, cu mai mult de doug sute subsem-
nrituri, prin carI Srbii, carI se aflati in servitiulg militarg ala lui Tong Con _
slanting erbanti Voivodulg (Igitur nos Lefecsii Szerbi servi su Illustritalis
Domini nostri Ion Constantin Serban Voievodae : in trad. lat ) , recunoscg, ort nu
aft fostg on credintg cgtre Maria Sa, promitü inse a fl de aci inainte ou deph-
nti supunere i lealitate, sub pedépsti de mórte asupra lort, fernetlorti i copiilorg
sal. Pe documentg sunt imprimate sigilele lui Fiota Ianos cApilanulti Sèrbilorg,
Stoica Ciausg si Stoica Stegarü. 30 aug. 1610. (Colectiunea : Cimehon autogra-
pharum scripturarum lingua slavonica, illyrica et valachica in Regno Hungariae
exaratarum).
13. Georgii Ribay Recensio Librorum antiquorum Russicorum et Valacbico-
rum Bibliothecae Episcopi Munkacsiensis.
Ribay relatézg, ctt in biblioteca Episcopiel de la Muncaciti se Ott o multune
de ctirti vechi tipárite si manuscrise, unele in limba slavrt-literarrt. amestecatti ou
limba rusg-ucraing, polong, croatá 9i dalmattl, iar allele in limba romang Don-
sulg vorbesce apol de tetravangelulti slavg tipáritg de Xallbalh H kNEph WT Bp-
wEGh, in secolulti alti XVI-lea, in care se aria anexate trei foi manuscrise, ce
conpng Evangeliele de la Dumineca Florilorg i Invierii, in limba rom ring.
14. Caput XVI. Id ipsum ostenditur ex morum consuetudinumque Romanorum
et Valachorum identitate, correlatione, atqne similitudine. (Colectjunea : Ios. Car.
Eder, Adversaria historica Diversorum Auctorum de Siculis et Valachis) 20 7 foi
nepaginate.
Pe fata primá e insemnatti cu mttna lui Eder : E Ms. Patris Klein. Ma-
nuscrisulti se terming ou cuvintele : Ex quibus evidentissimum est, illos ab an-
tiquis Romanis cum sanguine, et mores et consuetudines contraxisse, proende veros
esse Ro»?anos.
15. Adversaria de Cumanis et Iazygibus 1794 per Franc. Subich concinata.
20 26 pagine. Cole d'intgiti 10 fete contin anotari despre laptele si evenimen-
tele, carT se rapórta la Cumani. Urrnézti apoT :
(1) De &A ce nu se afll intr'insul Atlnasie in 411eIe Ciruia se fen gisa unire. Petra
Mawr : Istorta bisericésel a Romantlor, Pesta 1813. pag. 159.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
195
Acta (tux in Adversariis de Jazygibus et Cumnnis provocantur quidem, sed

enim in extraciu dumtaxat reperla fuerint , et ideo Diplomatario chronologico
inseri hand potuermt. sic describuntur.
Dupa acésta : De legibus Regni circa Jazyges seu Philisteos, et Cumanos exis-
tentibus.
Apoi : Extractus Privilegiorum Majoris Cumanke. In fine : Extractus Privilegio-
rum minoris Cumanize.
16. Ioan. Baáb Graeci Ritus Catholici et GerasimiAdamovics Gr. R. non uniti
Episcoporum in Transyllania Jura Walachormn declarans Instantia absque
Scitu et Influxu Statuum Trim Nationum Principatus Transylvanim, Sum Ma-
jestati Introporrecta, cum disfavorabili desuper emanata Cms. Regia Resolu-
tione. A. 1792; 2° 30 pagine.
17. Szora Noák Moses a Romaiak Diciában, az az: az Oláhok az elhunyt régi
Romaiaknak igaz unoktijik. 8° 80 pagine.
Autoruhl care la Thiele manuscrisului se subsemnézA : Szora Nocilc Moses mp.
G. E. Nevendek .Pap, _Nagy Vdrculon, tractézg in limba ungurésed descendenta
ai continuitatea istorid, a Romemilord din Dacia traianä.
«Scopulg meg principalú, dice densuld in prefata acestei scrierl, este, A. argil
patriotilorg meY, cari se ocu pd cu literele i scuntele, descendenta poporului ro-
mânti, care se extinde in mai multe ri, i dad, se póte, s5, le curg.tii mmtea cea
intunecatg de norl des1 i ti o luminezi cu splendórea adev'eratei dreptät.»
Fantfinile, de cari se tolosesce autorulti sunt : Suetonm, Dio, Eutropiu, Iuliang
(in C csaribu), Vopisc, Topelting, Ammianti, Tiberlang, Vossiu, Zamosiu, Luciu,
Troster , Porfirogennti, Thurocz, Ginammg Griselini, Engel, Dugonics, Fresne,
Reichersdorf, Tomka, Benlw, Fleuri i Pazmany Peter.
Peste totil opera lui Sora Noacti e scrisä intr'ung slilti alesti si cu multg
logicg.
18. Martini Bolla e Scholis Piis in Lyceo Regio Clamliopoliano Ristoriae mayor-
salis Professoris _P. 0. Dissertatio de Valachis qui Transilvauiam incolunt : scripta
instar responsionis ad Libellum supplicem quem Aug. Inver. Leopoldo II Anno 1791
Natio Valachica porrexit. 80 135 pagine.
Autoruhl, in cursuld scrierii sale, se incérd, a proba, cg RomaniI de origine
nu simt Romani ci Bulgari , i chiarti dad. s'ard 'concede cg dôrr;ii se tragg
din Romani, totu§I nu potti reclama nid un dreptg in Transilvania.
19. Friedrich Schwanz von Springfels k. k. Oberst-leutnants Beschreibung
der oesterreichischen VALACHEY im Jahr 1725. 4° 122 pagine. (Colectiunea,
lacobus de Miller).
Manuscrisulti contine istoria topografla a Olteniei, cu urmátórele capitule :
§. I. Despre originea acestei natiuni O. de uncle derivá numele Valach ?
§. II. Despre situatiunea Orel%
§. III. Despre frontierele trei.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
196
§. IV. Despre comunicatiunea aceste provincie cu cele-l-alte tèrl.

§. V. Despre guvernuld Ord.
§. VI. Despre orapl principald ald tdrei.
§. VII. Despre impârtirea trei.
§. VIII. Despre armele Orel.
§. IX. Despre servitiuld.
§. X. Despre nobilime (boeria).
§. XI. Despre trani.
§. XII. Despre meseril, traiuld vietei i comercid.
§. XIII. Despre portuld íi imbrächmintea lord.
§. XIV. Despre jalea i joculd lord.
§. XV. Despre locuintele lord.
§. XVI. Despre apele i rîurile acestel ¡bet
§. XVII. Despre
§. XVIII. Despre pescuitd.
§. XIX. Despre muntY.
§. XX Despre fertilitatea i economia de vite a tdrel.
§. XXI. Despre minerale §i mine.
In biblioteca Museuldf nationald se mg aflä und manuscris intitulat : «Be-
schreibung der kaysl. Wallachey., alti cam): continut, afarà de câte-va micI
divergmte, este identicd cu manuscrisuld lui Miller (1).
Asemenea 0 in biblioteca Academiei din Pesta 'filed se add und exemplarii
din Descrierea Oltenief de Springfels, sub titlul
«Kurze Erklarung und Bericht uber die disseits des Alt-Flusses gelegene funf
Districte der kays. Wallachey sive Valachiae cisalutanae neue verfertigte Land-
karte verfasst von Fridrich Schwantz des lobl. Graf. Heisterischen Rgmts hank-
mann. Anno 1723..
De desuptil : «Copieret aber von E. I. V. N. 1741.»
La manuscrisuld acesta sunt anexate :
0 chartti a drumului deschisd în pasuld de la Turnuld-ro§u. 1738. Dou ta-
blond despre portuld preotilord, boerilord i ald Oramlorti. Und pland ald for-
tdretei Wind, cuing era la anuld 1721.
20. Adversaria de Blacis seu Vlacis couscripta a Stephano Horvat, Bibl. Szech.
Regu. Castode. Pestmi 1823. 4° 31 pagme.
Manuscrisuld contine Insemndri despre diferitele numiri, sub earl se present6
Rom-miff §i tèrile române la scriitorii vechi.
Áa : Blaqui ; Ungaro-Blachia ; Moldo-Blachia seu Moldova ; Kara Bogdanska ;
Kara Vlaska; Ulaki ; Blockomanaland ; Iflak; Blacena Terra in synodi sardicen-
sis Acts ; Olach-veredarius; Blanci, Valachia minor seu Podoha ; Valachi quare
(1) VedT : Engel, Geschichte der Moldau und Walachey, I. p. 43.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
197
pro majore parte ad Mahometurn defecerunt ; Cum Hlis (Flunis) occurrerunt Blaci
et Bulgari et Vandali , Vlachi 1027 in Italia cum Graecis pugnantes; Walachi
scuto, hasta, galea sicut ungari utuntur; --Blachia nigra; Valachitae Turcae in
Septemtrione, etc.
21. Adv( rsaria (le Erdiielve, Ultransylvania, Pieria, Drimodis, Rilea seu Tran
silvania. Pestiui 1823. Notilc din autori vechl cu raportti la Transilvania, cu-
lese de Stefand Horvat.
22. Bessi, Bisabtae, Bisseni, Besseni, Bessermint, Pacinatae, Piceni, Picentes,
Pencetii, Predeneceutii, etc. Insemnäri asupra Bisenilorú, Pacinatjloru i altord
popóre, de Stefang Horvat.
23. Nili Archiepiscopi Solunensis De Separatione Ecelesim orientalis ab occ i
dentali Romana jaxta veterem SS. Ecclesiae Patrum Doctrina, et non ex arbitrio
sus cepta.
Iar tttlulü românescrt scrisri cu caractere latine este astii-felti :
De Despeircweci Beseriv., Reserituluj, de catrii ceci .Romand a Apusuluj.- ewe

nu fieste cum nvj din sznyurd voja sud, çe dupei Invocetura ceâ vete a sfincilor
Partl.ncj. sau facut.
Ambele aceste tilluri sunt scrise ruai tArcliti de o mântl. strainit. Manuscri-
sulü -este in limba roman'a cu caractere cintle. Sec. XVIII. 40 70 pagine.
24. Und vocabulard romfino-serbo-latin pe 58 pagine, i altulfi serbo-romait,
pe 54 pagine, ambele din secululd ald XVIII-lea, se Oa in manuscrisulti ro-
manesci) care incepe cu cuvintele : IIEFrrps /1Ekrk ASH MtuvE'z?.
In catalogulii bibliotecel rnanuscrisulil este inregistratti sub tillulü : Tractatus
de lege divina quae in Decalogo contmentur. 4° 280 pagine. (Col Nic. Jan-
kovich).
25. Alai vocabularri romfuto-latino-serbo-germand scrisa de St efand Popovici
la a. 1743 pe 23 pagine, se OA in manuscrisulti slav ee pórta : «Epi-
tome Lyturgica De sacro Eeclesiarum Ornatu (vestitu) » 40 150 pagine.
26. Georg Rakoczy des Anderen dieses Nahmens in der Walachey gehaltenen
Krieges beschreibung An110 1655. 40 5 foi nepaginate. (Eder, Collectanea historica
Transilvanim).
27. Vesfiiarum nationum iii Transilvania coloribus express= in XXXIX Ta-
lis. 8° Sec. XVIII.
Manuscrisulti, afará de costumele unguresci i säsesci, mai conme 9 tabele
desemnate cu maim, earl' represinta portulti romtunlorti din Transilvania in e-
colul trecut. Anume :
Tab. XXVII. Una chlugär romantt.
» XXVHI. O cAlugäritA românh.
» XXIX. Und românti transilvtineanü (cu chici la urechl)
» XXX. 0 român4 transilvanh (cu técA i cutAii la br0).
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
198
Tab. XXXI. Una mire romanti (eu ehieT la urechl i pinten1 la opinci)
, XXXII. Ural insurtät,elti romanti (cu chief la ureehl).
XXXIII. 0 nevastA romänä. (cu cisme rosii).
> XXXIV. Una pästorti romand (cu chicl la urechT).
» XXXV. Untt pAzitoril de vii (cli chici la urechT).
28. In pinacoteca museuluT nat,ionalä se OA unä tabloti lucratti in oled din
secululd alti XVII-lea, inse fdrA niel o inscrip(iune. Duptt catalogele pinacotecei,
portretuld este lucratti de celebrulti pictorti Petru Brandel, íi represint6 pe
A roat 'Todd din Moldova. ObservAma inse , eh Aronti Vodh a dommtil
in Moldova pe la a 1591 , iar pictorulti Brandel s'a näscutti la a. 1668,
adech cu 77 anT mal MORI (1), din care causä portretul lui Aron Vodh nu
póte fi consideratt ca autenticti.
29. In manuscrisulti intitulatti : Walachische Notizen se aflà anexatti o gra-
vurà ce represintrt portretultt principelni Nicolae Mavrogbeni.
Dommtorulti cu cucä, barbh mare si hangerti la brit"
Josti :
MAVROIENY.
Dedesuptä scristi cu mama : Turati delta. Bauernfeind sculpsit (2).
II In Biblwteca Academie dta Pesta
30. Succinta Historia Politico-Juridica den alteu Tractunt Regni Da cim oder
hente zu Tage die segenannte Wallachey und Moldau betreffend. 2° 46 pagine.
Manuscrisul este copiatti din archiva fosteT Camere aulice i formédt unti
raporiti Amalfi, in care se discuti positiunea politich a Româniel i MoldoveT,
pe basa datelortt istorice.
Autorulä expune la inceputti starea t,6rilorti române pe timpulti Babiloneni-
lori i alä Troel, arati ci România a fost ocupairt de Romani inch sub Poin-
peiä, i in fine, ansulti vine la conclusiunea : ci România f;ii. Moldova art tre-
buit si rémând independente indati dupi divisiunea imperiulul luT Caroli Met
mare, si astildT ele nu maI potil fi incorporate de chid la unä imperitt romanti,
de óre-ce Ungaria i Polonia nu mai art nicT &DI dreptil asupra lorti.
31. Rövid Historia melyben iratik Szénitn Bassának török Czitszir erejével
Havasföldének és Erdély országának pusztitására valo Kijövetele, 1595 Eszten-
döben. Adeci . &iota istorta in care se deserte iruppunea lui Sinan-Pap ca
otirile imp5ratulW turcesca la a. 1595, spre a devasta Téra-romeinacd i Tran-
silvania. 4° 34 pagine. Manuscrisq anommil din secululti alti XVII-lea. (Colec-
iiunea D. Cornides.)
(1) Vag . Neues allgememes Kunstler Lexicon, Munchen 1835. T. II pag. 108
2) Vag : D. A. Sturdza: Memoriil asupra portretelorti DommIorti Romani , in Anaiele
Soeietelta Academtce ronid ne T. VII. p 155.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
199
32. Ad Celsissimum atque Plissimum Priucipem Nicolanm lllavro Cordatum

D. D. Clemeutissimum. Manuscristi anonimti In hmba latintt din sec. XVIII. 8°
150 pagine.
Autorul, unü contimporanü &II principelut Nic. Mavrocordat, ne spune, in
piefata acestel scriert, eh' ansulti de ongine este strAinü (cum in his partibus
advena sim). inse vdîndti faptele imortale ale Principilor si ercalorti cart ail
fundat si guvernatti Moldova, nu s'a pututtl retine sh nu safe ceva despre ele.
in carlea prima'. (Liber I) anonimul6 descrie virtutile belice si civice ale
dommloril Moldovel, incepOndti de la Bogdanü pinü la Nic. Mavrocordatti. Car-
tea a doua (Liber II) contine biografia lift Ntcolae Mavrocordatü si faptele in-
tirnplate sub domnia acestuia (1).
III. In Bbliotrra Universitep din Pez,ta.

33. Podromus Historiae Walachiae et Holdaviae. Dissertatio Praevia. 20 5 foi
nepaginate.
Autorultt, ne spune la inceputultt disertaliunil sale , ca multe impre,mrtiri si
mat cu sémá gloria natiurni române, care a strtilucitil in artele resbelulut si ale
pticii, îlü indemna sti scrie istoria acel,torii Off , aratil, ell autorit de pinü a-
cumil, ati scristi analele Romaniet si Moldovel cu preocupatiune si putinti since-
ritate (Authores minus sincere, et fere per transennam et obvie Iractarunt), apoI
treee la fantânele istoriel române, pe cart le specifica in ferment general'''.
Cu prime la impürtirea operd, autorulil e de párere a se Ineepe istoria ro-
man:A cu a 1000; scrimdti mat inttati : cIstoria Dueilorti si Principiloril anommi»
de la a. 1000-1300, inire cart ansulti mentionkti pe George Principele Ca-
zarilora la a. 1015, pe Aba la 1035. pe Kegenes la 1050, pe Rado Palatinti la
1086 si pe Kuppa la 1088.
Manuscrisul se afla in coleetiunea iesuitufui Stefanü Kaprinai, fost profesoril
de islorirt la liceula din Casovia si decedatti la a. 1786. (Tom. B. XV).
34 Mauifestulii de unire alit Hitropoliel din. Alba-Julia, d'impreunä en condi-
tiunile 'midi. Alba-Iulia 7 Oct. 1698. 20 4 fol. (Colectiunea Hevenesi, To-
multi XXIV. F. I).
Fata prima, contine declararea vointel de unire, molivele si conditiunile uni-
ril, sense In hmba romana cu caract ere culle si inveslite cu sigilulti Mitropoliel.
Fata a doua, este o traductmne latina a rnanifestuhil, inse cu totulti neesactil
Pe cele-l-alte pagine urinéztt subsemnaturile a 38 protopopi, iar la fine E-:
piscopul Atanase, neavèndti confientd, dupti cuing se vede, in traductiunea la-
tinü, repetesce cu manil propriti ineá o data conditiunde unirit si dtt binecuvèn-
tarea sa aceslut actit
(1) Vedi : Engel Geschichte ter Muldau und Walachey I p 83.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
200
Conditiunile esentiale ale unireY sunt : obiceiulü, ceremoniele, grMtorile «WA

legea, §i slujba bisericei rästiritulul, sá rämäng neatinse, §i In casa de vacanta
a scaunuliff episcopescti ,soborulti» sä alégä pe cine s. fiä .v16.dicä.»
Sigiluill MitropoheI represintä in mijloc Sânta-Treime (sub forma celorú treI
'Angell, earl' ad visitatO pe Parintele Avramt) §i in -RIM. inscripliunea
AllEGIIIA !LAGUE HVIEIHE MIIIIIP0110AIE GEAPPApil
35, Jurtimêntuld, care a trebuitO sIll depunä episcopulü Atanasie in Viena
dupä acceptarea uniril. Textula originald românesetl, 16 puncte. In punctulä.
alti 6-le se glee
AE LICTZ;Y 4K0,10 AVA ArknaA AE TOATZ K8pziuriStiAki4La , Wil 4ZTA.T8p41, 4
lphOAL117 111111 cigincoAfiE WI1 I1pIETI1W8811 11111WMATH`111A0p. 11 EppliT1411A01) , 11111 A
Kp.110118II. Ci18 DAM Ll%fizii M8IITEHEIJIT, 1.1(1'1E 0 KApTE, AE MOM Ji 11,11111TE K8 AtlEia
PilaK3NC71 BOW Agt.(1) Hut tilvi ripE ll8K8pE4i.itl, M,111 M8ATK
118 AA MiE8 Ap-
XlEfIlCKOH, WH MIITp0f1OAIT Ll 411 118,1 BOlO 1C81104y1E, etc.
Jurrunêntuld intregti este scris de mana episcopuliff Atanasie §i subsemnatil
de dênsulti : EAA. 110,11IfIeg (L S.)
36. Juramêntulti episcopuluI Atanasie, textulti originalid Iatinú. Continutulti a-
celasI. La fine : Viennae die 7 Mensis Aprilis Anno Domini 1701. Elm. ei3O,1-
11.11GM (L. S)
Sigiluhi episcopului Atanasie represinth la mijlocti o paváza in forma scutu-
rilor moldovene din seculul alti XVI-lea, in mijlocula scutului Santa-Treime,
de asupra o corónä de mitropolitü; sub scutO in drépta carp pastorald, in
:
stânga crucea; in giurti : M . . . 311 11. A. M. E.

37. Cancelaria din Valicanü trämite cardinaluluI CoHonits in Viena inch' dou
puncte din jurtimêntulid episcopuluI Atanasie. Roma, iuniti 1701.
38. Scrisórea Episcopulul Teofilti cätrti Cardinaluld CoPonits, In limbo, latinti,
prin care 'I trämite consensulti unorq protopopl la actulti uniril Alba-Iulia 1697
10 iuniti.
39. Protestula soborujui din Alba Julia, in care declara câ : dintealti mirénI
saA streini nime sä naibd a se mesteca In lucrurile vlädice§ci färä tirea sobo-
ruliff..» Alba Julia, 6 ianuarie 1701.
40. Decretulti Imp. Leopoldü I cälrä Tesaurariatulü transilvand, pentru insta-
larea episcopului Atanasie. Viena 19 martie 1701.
41. Relatiunea unuI iesuit despre instalarea lui Atanasie ca episcopti unitti
care a avutO locg in Alba-Iulia la 25 iume 1701.
42. Mitropolitulti din BucurescI Teodosie, luândü tiihild de mitropolitti alti
Transilvaniel, trilmite luT Altinasie Episcopulti AlbeI-Julie sentinta de excomuni-
(1) In textulu latmü . nec ullas pogliac cum ijsdem litteras communlcabo.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
201
.care a patriarchula din Constantinopole, fhndü ca a trecuti la unire; totti odath

îlt rógi sä respingi confirmatiunea primiti de la catolia si sii eananti fl ala
biserica orientale. Bucuresa 25 maid 7210
43. Ca linica. Pairiarchula din Constantinopole, Inteo pastorali adresatil den-
cilorh, preotilora, boerilora , negutitorilord §i celora-l-all,I creVini ortodoxi din
Ardéla, afurisesce pe Atinasie pentru trecerea dinsulul la unire, îli hpsesce de
darula preot,esca i liii destitue din scaunula archieresca. (Traductiune in limba
romanä ficuti la Mitropolia din Bucuresa).
44. Memoriele lul Gavrila Nagyszegi in contra uniril , scrise in inchisórea sa
din Siblia i inaintate generalulul Rabutma La finele primului memoria, Nagyszegi
dice : «Scripsi autem haec in Curia Cibmiensi in captivitate ob rebgionem meam,
et veluti haec sincere et fidehter scripsi ita me Deus adiuvet ei ex hac mea
captivitate me liberet. 5 si 9 hovembre 1701.
45. Pentiunea Romanilorti, Grecilora si a SArbilorti din Alba-Julia in contra
un irit. inamtati guvernului transilvana. Copia f. a.
46. Protestula lui Gavrila Nagyszegi in contra unirfi. Alba-Julia 25 septem-
bre 1701.
47. Extrasü din scrisórea iesuitula Cristofori Gebbard, in care dimsulti arati,
cii Atanasie este alü treilea episcopü transilvanü consecratü la Bucuresci, ci mitro-
politulti din Bucuresa n'a voi(a sh-lh santéscil din causi ci era prea tAnéra ,
inse cahmit Nicolae Bethlen, Nalaczi íi Keresztesi ati intervenitti pentru d'onsula
la Domnula Muntenia si la Mitropohtula din Bucuresci, flinda ci Atinasie dase
unuia 300 si altuia 200 galbent.
48. Don declaratiunt ale episcopula Atanasie in cestiunea unirit, una din
26 septembre 1699, alta din 30 septembre 1699.
49. Cormsarula imperiala contele Iona Honotia comunici episcopulut Atana-
sie lista requisitiunilord militare, in suma de 63,926 fl. 10 cr., care s'a adunati
de la Romani peste cuantulti ce ere' obhgatl.
50. Episcopula Atanasie autorisézi pe Cardinalula Collonits din Viena si scOth
de la camera imperiali suma de 63 926 fl. 10 cr., care sti se intrebuint,eze pen-
tru infiinlarea unora scoff romano-latine in Alba-Julia. Alba-Julia 3 aprilie 1703.
51. Diploma la Georgia Barn, guvernatoruld Transilvaniet, prin care confirmi
pe Teofila de episcopil peste Mite bisericele romanesa, grecesa i sîrbesa din
Transilvania. Tirgula-Muresulul 18 decembre 1692.
52. Tractatula de alianti intre Radula Mihnea (Moldavme, Walachme Transalpi-
naeque Princeps) ai Gavrila Bethlen principele Ardaula. Soroca 26 sept. 1617.
53. Regula Legis voluntati Divinac accommodata, confirms Jura canonica &
Imperatoria Pro oasis status Ecclesiastici & Secularis ad mandatum Impera-
26
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
262
foris Thamils Comneni, a Venerabili Magnae Dei Ecclesiae Diacono, et Legnm con-
servatore Domino Mexio Aristino conscripta, Ex Graeco iiomate in Valachicum
Industria, sumptuque Sanctissimi Domini Stephani Pei gratia Metropolitae Ter-
govistnsis, & Exarcln Confiniorunt Tingro-Valaehiae translata. Nanc vero per
quenniam ex officialibus Cameralibus Caesareae Valaehiae latino sermone donata.
Anuo MDCCXXIL So 390 pagme.
Manuscrisulti este o traductiune in Inaba latinh a PravileI mail, care s'a ti-
ptiritil la Törgote in a. 1652 sub ntlulil :
PrpErral,'k AEI.tht I MIIE. NA:k NE TOAVA itiSAEICATA ApxiEplicr mii
.11 r kCILlí 'MI rE kiltil,IAE
11,E MIPEI1E1111l. etc.
4E04E1;111 11111
In dun prive-tce persóna traducatorului, aflrimil la chlchiulil manuscrisuluI ur-

mütúrea nolitt, pe care o reproducemo aid i. in limba romanh :
«Acesta (tradachlorulri) era de origine transilvtinenti , cu numele Petru Do-
bra, pe care onorabilula d-nü Szendrey, tatithl acelma, care este astildI direc-
torü la archiva Camerei din Nona, îlü primise intro functionani camerall, pe
timpuhl ctindü reocupapelnü Valaclua Dobra, drind peste cocbcele ronihnec,cti. din
mandatulü lui Siendrey l'a tradusil in Inaba latm. Acestea le amü auditil de la
onorabdulti domnü Benedict Szendrey de Carlshulden, archivarulü, care posedh
minibcrisald autografá si mi-a dat voià sti-ld decopiezil. Polonü 1773 , dum
22 Maiil . Semnatü . Georg. Pray 111.`3.
linü aUS exemplarü din manuscrisulü luI Dobra se Oh in biblioteca Battyani

din Alba-Julia. AO Osten numele lul Dobra me0onatti chiarti in titlu, dimpreun
cu caracterulü sS1, vamesil la Rtimmcil (nunc vero per Petrum flobra tucesima-
torem Ribmcensem sermone latino donata).
Pe la anulii 1751 Petru Dobra era Directorü fiscalil in Transilvama, duph
cum constath manuscrisuld : «De Ma puncta contra nation= saxonicam»-care
se aflh in biblioteca luteranh din Bra*ovü.
5 1. Dietionarium valachico-latinum. Ms. Anonimü. 80 166 pagine -I- 9 foI cu
diferife insemniirl din a. 1742.
Cuvintele rornInecI sunt scrise töte ci litera latine. Autorula Intrebuintézh.
pentru sunetele derivate ale limbeI romftne urmitörele caractere : ce, cl=cs;-
De, = us; = c;- sk- a, = er;- 0, t.= = p, j.
Ca specimeng ortografIc6 din dict,ionarula de la 1742 reproducemil aici nr-
niStórele cuvinte
Acicturé, amp (obdorimo), afaré. afléturé. acsincsa, acsela (iHe), agsér (agilis),
agsun (iemno), agsutor, akcz, albacé, aline'dz, al shaslé, alunish, amérésk, a
moy pun (repono ut mollescat), apésht, appropied4, Argish (oppidum in Vala-
chia Transalpinh), Banyé (16 argsent, belony (bos' albus), brénk, bréu, broskony,
czara bulgéraské, bushluiesk (conturbo), Bukureshty, czapé, czap, deshting (dis-
cingo), empak, eupörat, eqpingétor, empuns, eutemplare , enselészk (decipio),
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
208
gsand, gs6m, gsingsie, gsos, gsud6kat , iarba sventei M6riéj, kdcsdl, k6shtig,
hmba bouluj, ungyé, etc.
55. Grammatikm nemezeitszkw szan wczuire, in Leintrn la mnvmczmfitra
MOH nemczesti szpre folószul skóalelor a Néamului rurnifmészk. Ms. anonimù
din a. 1786. 40 469 pagine.
Gramalica este scrish cu htere latine SI cu orIografia indicaltt in titlu. A-
nume, auloruld intrebuintéza urmtítorulti sisternü : â,
= ; - ce, ci =ts;- = cz ; § = s ; -s = sz.
î = ïe; - l, a = ce; -
Ca specimenh ortografich reproducemil aid inceputulti Prefetei :
"Endreptare "nnafrite, kare vojeaste a inv,-e,-zh vro límbx ash ka sza3 site,
penIru Ise trmjészk ku kuvíntele jei, ash si pentru Ise SZIC MAW, SI Sz2 lok-
mószk kuvíntele jei asà, si nu almíntrilea, a I' de lips7m atselnjea sme she regu-
lele ümbil atséjea, etc.
Pe fata din afarti a manuscrisului se vede inseamarca oficiala : 1786. 66 Schol.
Nation. N. 1. ad N. 10133, 1786.
56. Katekizmul csel mare ku Xntwebrery si Rmszpunszury tokmit P.entru
iEnvmcmtura toturora Krestino-Katolicsilor ren Cmriic Pra-Xnnalczatej si Pra,
laminatej /Empwroeteszej Knejeszi Aposztolicsesty.
Urmézh apoi opal rinduri §terse eu condemhi .
Pm un Pater a R enduluj Szmntutuj Frances ko si a Provineiej Bulgaru Preot
ku Porunka si Blagoszlovenja cselor maj mary din Nemcym pc Rulmenya2 wn-
torsz. La tipar dat si tipmat.
Josa :
/En Buda ku szlovole kraejeszkuluj Universziau, 8 200 pagine.
Dup g. cum se vede din titlu, manuscrisulü esle din limyald Juip6ratese Maria
Teresia (t 1780).
Sistemult1 ortografich alti autorulul este urinAtormlid a, Ct,
i?", = y,
j;-ce, ci = cs ; - gc, gi, j = x; = c, ; - = s; -s = s:.
Mai originalti este substituirea lul ge, ql i d CU X , a dônsuld same : Xu-
decatx, axutor, nc szluxim. etc.
57. Katekismul ktt /Entroebmry, si Roeszpunszury tokmit Ptentru mnvwcac,-
tura Tinerilor a Krestillo-E.atoliesilor Eii Czerile Pri7iF ./Emhelezatej si PrEa
luminatej Ympoermalszej Kmjeaszi Aposztolicsesty. 8° 129 pagme.
Autorta esle foal chlughrulid mentioned mai sus!'"
/F. Li biblioteca Episcopitt roau'incsct de la Oracle.

58. Historia, Prineilor Tiarli-Romanesci Tom. XX. Manuscrisd cu litere latine.
Colectiunea incai. 20 95 pagine.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
204
Cronica incepe cu domma lui Alexandru Von. J1iéti (1629), i merge pinä
la alti cincilea and aid domniei lui Nicolae Mavrocordatti (1721).
La alchiuld manuscrisului afläm urmätórele notite :
«Si asia venind noi cu scrisul historii delci anii lui ehristos 1629 prize la' a
cinciléa' an a' domnii lui Nicolag V-oda a do'd , qua're este in annul 1721, facem
gatátul promitind, que, cu temp si mai in colo om contihnua'. si se au scris
acMsta historic mai in tei de toM de Samoil Klain in Viénna' Annul 1770. idr
a'cum in aceasta forma de pre a eé de in tei se au scris de Vasilie' Vleid. In
Annul 1780. i Vignna'.»
Iar Sincai scrie din josti :
N. B. Hanc Historiam describendam Sarnueli Klein concessarat foemina quae-
dam ex Pima familia Balacian, quae anno 1770, Viennae moi abatur
59. Constantis Miron Logothetae Principatus Moldaviae Chronica. Descallecatul
a tierraci Moldovaei la ce valleat dela zidhire sáu templat. Tom.. XXV. Colectiu-
nea incai. - 2° 105 pagine
Manuscrisuld se incepe cu capitoluld aid 16-lea (descalecatuld trei Moldo-
vci) i merge pind la capitolulil 48 sad Domnia lui Despold Vodd (1561). Vo-
lumnlil esle copiatil pind la pagina 70 de Georgia Sincai cu htere latme, iar
estuld e semi' de o mftra strämd cu caractere cirile. Pe fata din urmä se aflä
hpile doug fkli de chartid, earl contind extrase din capitol& 49, 50, 51, 52
íi 51 ale cronicet
La cdlcrauld manuscrisuldi Sincra pune urmhtOrea notitd :
«Quod reliquum est de vita Despotae descripsi ex aliis autoribus, quia ex 31i-
roue describendi tempts Viennac non habui, illa etiam quae in applicatis illico
schedulis continentur, ad sensum descripsi sed cetera de verbo ad verbum.,
60 IlcTopTa tun Domma INAti MomosEil uSACE wil C10110E Mari ,Dirr,1 6
AE KocrAn mum Mipon Aoroqmrs'n. This% curmcz rapzsuiii AE CAA1011A KAM .111i
Mama 118crpTEii AuSA upz,IsusAgh 1781. - 40 215 pagme.

Manuscrisuld inlocmai ca celti precendentti, se incepe cu capitoluld 16 (Descd,
lecatuld tgrei Moldovel la ce and de la facerea lumii s'a intimplatti) 0 merge
pind la capitoluld 48 (Domnia lui Despold Vodti). Pind la pagina 207 cronica
esI e copiald de Sam. Claind, lar restuld de o mând strainti.
61. iLrronlicEus'A LrApul p8MznEwri Aun AECKZAERATSA M 81w LIS sEnnT PS-
MIII AE CAS AWEPT 4 uafhl pgAnnEacuz. Manuscrisd din secoluld ald XVIII-lea.
Colectiunea Sam. Mind. 10 112 fol., din earl' 98 numerotate.
Cromca se incepe cu descAlecarea Romirailord ii merge pind la. anuld 1714,
ciind Turcil dual pe Constantmil Brancoveanuld la Constantinopole.
62. RAII. 26 .1ktmEnEp.k CTp141{M8hli1l p*pmEri. Manuscristi din epoca lui
Grigorie Ghica 1768-1777, fragraentil de la cap. 26-50, 4° 56 roi numerotate
ca hiere cirile pia la fbia 54.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
205
Manuscrisuld incepe cu D6mnia luI Michaiti \Todd. Racovith (1741) si confine

fare allele urmhtórele materit :
Cap. 27. Banil ce se da haraciti la Maria imp6rätésch pinh la anuld 1769.
Cap. 28. Thlmäcirea dhidilord celord duph reforme.
Cap 28. Veniturile domnii.
Cap. 32. Cum a ctirmuitd domnit de la reforme inc6ce.
Cap. 33. Boerii le friT romhnestt, i fies-care ce purtare de grijh are subi o-
chrmuiala boerii sale. Boerff curtit Domnulut.
Cap. 34. Veniturile boerilord cum era pinh la reformd
Cap. 35. Veniturile boerilord de la reformh inc6ce pind la anuld 1769.
Cap. 44. confine : Xpiymori'a AOMIIIMOD, incepOnda de la Radulfi Negru 1215
pinh la Grigorie vodh Ghica 1768, num6rand peste tot 86 Domni.
63. Und manuscrisil romanescd cu cirile, tilluld ilegihiltí, &Tä continutd este
Istoria priIromânescY de cândil aü deschlecatti Rornânit 1290 -1692 8° 232 fot
nepaginate, din cart cele din urmh 26 contain diferite rughciunI
Manuscrisuld se vede a fi din prima jum61 ate a secolulut trecutd i este
ornat pe mat multe fete cu figuri de animate, colorate rosu si galbend
64. 64 Boumia lui Petru Voda celui poreklitti Schiopul cap. 11E. Fragmentil
cu Were latine ; 4° 22 foI paginate 107-142 si 145-150
Manuscrisuld este autografd ald lui George Sincai i contine epoca de la
1574-1594. Pe fafa din urmh incai scrie urmht6rele :
«St sostnd cu scrisul pana atcea, vild s'au it7uns ticeste. i,zutide : Kira de
aict initmte, a'nnii scrist pana lá ciceste vremt, dapa ap.ao55ai.i iscódelor tot
a hit AlAtipon Aoroqyza8A. Sfilrsit st lui Dumnedtett landa.
Din insemnarea acésta vedemó eh fragmentuld menfionatd aid face parte din
Cronica «lui Mirond Costind» descrish sub punciuld 59. Ast-feld cronica Costi-
nescilora din Orade confine epoca de la a. 1366-1594.
maI interesanth, din punctuld de vedere ald analelorti nóstre, este notita
copiath de Sincai la fincle manuscrisuluI :
In annul = GUM = ASNA 10,6 RE pren osteneidla smeritalui gpmoriax Cou
ltIOAAOBANSA den ci Monastire Gmts, ee au fost la Metropolte. St ES Proto-
popul Nicolldi am legid ticest Awn
Asa dar Cronica luI Miron din biblioteca Orh;lii se vede a fi copiatit de pe
und manuscris din a. 1713.
65. .1kmEnEpt ICT«plI pSmaimEqUi K nisTópio» ASTI MMl1qE8 ABA
HS" fi8A5 ri micTp8 'Ic. X FutINE.
Manuscrisuld incepe cu alegerea lut Michaid Vitézuld de principe al Munte-
met si merge pia, la a doua dommh a luI Nicolae Mavrocordat in 1719.
Pe gala ' primh se aflit urinht6rea insemnare :
«Scrisam et George Constantmovicid din Caransebes 779 Mza mai anni 20.,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
206
66. ColeOunea istoricd a MT George Smcai In 27 tomuri

Tom. I, pôrtg. inscripi,iunea :
Notata ex variis Authoribus per G. Gabrielcm Smkay Ordinis S. Basilii M.
Transylvanum. Anno 1775. 4° 33 pagine.
A§a darn la a. 1775 incepu Sineai s adune primulti materialti pentru edili-
ciuIi CroniceT sale.
Tom. II, 4° 82 pagine extrase din diferill aut
Tom. IV, 4° 56 pagine
Tom. V, 40 50 pagine
Tom. VI, are titIolg
Inscriptiones Dacicae a MMO D/10 Iacobo Aron Transmissae Bomain lmo ce
Rdmo Dno Dno. Stephano Borgia, Sacrae Con g r. de P) op. Fide Secretario .
Anno 1776 Mense Julio. 4° 40 pagme
Tom. V//, 4° 100 pagine±2 foi, extrase din diferiV autori.
Tom. VIII, 40 40 pagme » »
Torn. X, 40 7Q pagme
Tom XI, 40 70 pagme
Tom XII, 4° 90 pagme
Tom. XIII, 40 92 pagme
Tom. XI; 2° 59 pagme
Tom. XVI, 2° 81 pagme
Tom. XVII, 2° 100 pagine » »
Tom. XVIII, 2' 78 pagine

Tom. XIX, 2° 63 pagine »
Tom. XX, coni,ine : 4Iistoria Printilorti Tra Rombnesci» despre care am IA-
cutil ment,mne sub punctuld 58.
Tom. XXI, conine extrase din me multe documente privitore la isloria Mun-
temel pinb la anulii 1705. i la istoria Moldovei pinti la anuld 1775. 2° 18
pagme.
Pe dosul foil' prime se aflä urmtitórea notit,A :
N. B. Quac in hoc tonudo eontinentur, annotavi ex Codice Ms. secandunt or-
dinem Alphabeticum NUnciaturae Viennensis, gum lustrandum acquisieram ab
Excellentissimo, JUmo ac Rdmo Dno Iosepho Gurampi Nuncio Apostolico apud
Augustain Aulam Viennensem anno 1780.
Torn. XXII, 2° 101 pagme extrase din mai multi autori.
Tom. XXIII, 2° 53 pagme »
Tom. XXIV, 2° 61 pagine »
Tom. XXV, este cronica 1111 Constantin Mironil me0ona1ä sub punctulii 59.
Tom. XXVI, 2' 59 pagine extrase din autoril latint
Tom. XX VIZ are inscript,iunea :
Duo Comitia Transylvanica celebrata sub Michaele Principe Transalpinae Va-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
20'7
lacitiac quae describcnda accept a IV. Domino (1) codcipista Trannie,

Gubermali. Viennac 1780. Volumuld contine legde votate in camera Tran-
silvameI sub Michaill Vitézula , la anul 1599 §1 1600.
Totil la colectiunea acésta mai apailinü Inca Irel tomuri fürrt numèrri :
Unulti 4° 88 pagine.
Altula 4 104 pagine.
Ah trerlea 40 99 pagine.
67. Rerum speetantinm ad univsam Gent em Daeo-Romanam sen Valachicam
snmmaria Colleetia ex diversis anthoribus theta a Georgia Gabriele Sinkay de
Eadem secundum ardinem chronolagieum. Teci tomuri legate in table cu piele
Tom. I. Anuln 88-1329 20 352 fol. nepagmale.
Tom. II Anulil 1330-1551 t 1681-1724. 2' 463 foi nepaginate.
Tom. IIT AnuTil 1552-1683. 20 358 fol nepagmate.
Manuscrisulti corOne .
Relatirile diferttilorti aulorl in limba laiinu. ilahana. germanti i romilnil a-
§egate in ordme cronologicrt ;
b) AcIe oficiale si alte documenle mil mi. se LIM in colectinnea precedenti,
68, XpouliK.1 P8m-sunop mu A M VI AI A rop u k Mori de George tricai.
Teel tomurI c i caractere mile, din earl inse numai cela din urinü. este manu-
scrisü autograf ali autorului.
Tom. I, contine epoca de la a. 86-1439. La fine se Oa unti induce auto-
grafi ali lui inctu, de numele locurdonti i persOneloni din acest torni 40
762 pagine.
Tom. II, de la a. 1440-1613, 40 655 pagme.
Tom. Ill, de la a. 1614-1739 4° 365 pagme.
Text &a este identtcü cu celü care s'a pubhcatil in Cromca tiptintà la Ia'f bi
a. 1853.
69. GcpA 1 cAs ilpaTAp k uSmEmvp uri OKA uftwp. KApE CE :j(I)AZ XP6-
MIKA pw,vmmAwp, 'IE JrklIE AE AA ANA 86 in i AA ki ii YIN s A1 1439.
:(IVA
IISAIED81' On 11 'ms w I .1PK2SPil U.0 ;mic km IA AA ÌE X.1 CE K iSto. Ms. auto-
graft' alti luX incai. 8° 56 fol nepagmate.

70. Index in Tomtit I Chronici Daeo-Romani sen Valachiei. Nrus den. ann. Ms.
autografil ali liii incai, formézi mdicele la tomulti primii din Cronica latini.
8' 80 foi nepaginate.
71. Continuatio Chroniei Daeo-Romanorum. Feagmentti din cromca labial a luI
incai contine epoca de la 1440-1448. Manuscrisrt autografü, 4° 29 pagine.
(1) Numele persemeI Insemnate ate este .stersa cu condembl, Inse dirt anula Cronin! 1599
se vede, c. a fostri Ste/am! Costa concipienla i ma! triC consthava la guvernula diii Tran-
silvama,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
208
72. Responsnm ad Crisim .Josephi Carol! Eder in suppEcem libellant 'Yak-

cbornm Transilvaniae juxta Nros ab ipsi positog. Aid incai resfrfinge critica ce o
frtcuse J. C. Eder la petitiunea Romani lortt din a. I 79t. Cu raportii la manu-
sensul acesta scrie Sincai la multi Cronicei 1291 urmtItÓrele :
«ToemnI bine crt, Eder colegul men child si en eram director peste seóle
imI veni aid inainte; pentru cil el este acela, care inch an cutezat a scrie
in Chrisul (critica) Instantiel. Românilor din Ardeal , cil aceF,4tia pururea a
fost numaI sufenti. in numita t,érh. Etc în Antiehrisul melt a»b fost respuns
la tóte bürfelele lui, ci daca nu s'an putut tiprtri pentru teleaga , îl intreb
acum din crtruth , an nu e pnmil ii un neam in t,éra aceea iii care séde ei
judech dimpreunil eu roiul s65 » - Ms. autografü al luI incai 2° 12 foI.
73. Vocabularium pertinens ad tria Regna naturae. 4' 31 pagme.
Manuscnsü autografil ahl luI Sinew avêndil douh 011 :
Partea prima : unit vocabulariti latmo-romino-maghiaro-germang despre nu-
mirile plantelorti, mineralelorit i animalelorn. Pag 1-17.
Partea a doua : ung vocalndarin româno-latino-maghiaro-germanii., totti despre
aceleasI numirl. Pag. 17-31.
74. IcT6pia IlxrgpEri cas « (PiípEu. Ms. autograhl Earl lui Sincai, 4° 93 pagine.
Scrierea contine trel capitule .
Cap. I. «despre Plante.. Pag. 7 7- 21.
Cap. H. «despre Mmeranuri» Pag. 24-45
Cap. HI «despre Vietuitoff». Pag. 45-93
75. Scrisonle luI G. Sincai chtre guvernal transilvann si inspectoral Mar-
tonfi in interesulil scúleloril românescI din Transilvama, dimpreunh cu resolu-
tmnile guvernuluI. A. 1782-1793. 19 scrisori.
Inteo scrisóre din 15 octobre 1782 adresalti lui Marlonfi, Smcai se plfinge, cil
abdietindri Episcopuln Grigone Maiorri, functionanI domeniuldi episcopescil nu
voescü srt maI dea cuartirn profesonlorn si mcI lemne pentra seúlti
In ail sensóre care guvernulfi transilvanü din 27 novembre 1782, Sincai se
pliinge ci amsuln, ea direetor localn t Catechetn este obligain sh traduch chr-
Vie scolasace in hmba românh precum a tradusil catechismal celü mare ,
abecedaruln mare si panda pnma a arameticeI, ch pinil se vorn tiphri, &nsulti
are sr]. erthltorésch mai adese mI la Sibuil, si in fine trebue sil visaeze scólele na-
tionale romrinesci, mse manhstirea afarh de nutrimentil i imbrachminte nu voesce
sh-I dea mimed.
76. 0 scrisóre a lui incai eatre Directiunea tipografiel Universitätff din Pesta.
Ala Irietti se aphrh in contra acushillorn ce i le filcuse directorultl scÓleloril din
Banatti Grigone Obradovici, cil dônsuln nu aril traduce bine chide românescI.
Conceptn. f. d.
77. AlLil scrisnre a luI ineai carrt Episcopal Vulcann pria care 116 infor-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
209
méztt c. tomult 2 prima din Cronica este gata, cele-l-alte trel le va lucra, de va
avé viétA, la contA Vas; déca nu, sü. le continue Diecesa, la care vorti trece in
conformitafe cu testamentulü sat ; -Lott odatü, mulNmesce episcopuluI Vulcanti
pentru ajuloruld viagertt ce i'lü promite, si-I comuntca c boerulti Stefanü Mar-
cella din Moldova l'a asiguratii, cA-I va tiprtri Cronica cu spesele sale. Buda
3 iulie 1808.
78. frropill pOM2YII1AWP (iHN Amu. Manuscrisü autografü alti ParinteluI Sam.
Clainü, in patru tomurt
a). Tom. I are titlulti :
ICTOPLI ASKAMAE Wit 4TNIA111A411AE pOMMI1AWP, YIKSAA .FITAMECT HIM A RIESATZ
Wit AIIN MgALifi 13Eldi Wit liort COWTOp 1{13AtC13 Wii Citpi1CA AE H. CAM1311A KAMM
M CAA lEpomotaxSit Aim ll/lAuacTupt CCG. Tpom iiii OvUers. TOAAFA I 4
11 Ajm 1801. 4° 130+291+182 pagine.
JosÙ : Historia Valachorum, Tomus I.
Autoruld descrie la inceputti, intemeiarea poporulut romfing §i resbelele cu
Daca, trece apoI la istoria Transilvanie sj a Rom'anilorü din Dacia aurelianit
b). Tom. :
IcTopL' MAitii1AWP 11,Apirl poNtWalElpii AIM M8A10 EEO 11111 tiOrt CliPiitTOA KS-
ACZ, tun nipHca AE II. CAMON A KAMM AE CAA IEpomott1x8A Attu Mvizurawk
CCC. Tpomia Aim 111.1;fig). TOAV8A IL 4° 538 pagme.
Josil : Samuel Klein, Historza Valachoru»z.
Manuscrisulü contme epoca de la cfnceputulti DomnieY reY romfmeqd» pInh
la a. 1724.
c). Tom. :
1cTophw Amuirap !JAW MnAogEri 1111 REK11 11.111 HO Cgoirropri ISSACZ, 1H11
CKWICA AE H. CAAIS11A KAMM E CAA ipometK8A Aim Alsseevelipt OFITErl
TponivA Aim Mamro. 40. 481 pagine
Josa : Samuel Klein, Ihstor. Valachor. Tom. III.
Manuscrisula se Incepe cu- intemeiarea dommeI moldovenescl si merge Wirt
la a. 1795.
Opera acésta a PArinteldi Mina, intelegemti Tom. I, II §i III, a cüpétatti la
scriitoriI secululuIpresenta diferite numirI. A.p,, Engel o numesce : Annales Prm-
cipum Transalpinorum et Moldavicorum (1); Sincai : Historia Valachorum, Tran-
silvanorum , Transalpinorum , et Moldavorum cum rebus gestis Prmcipum (2);
Laurianü : Historm Daco-Romanorum sive Valachorum. (3)
Aceste numirt divergente aü feutg pe muki sit crécirt, cti gAnalele Principilor6
(1) Geschichte der Moldau und Walachey. I. pag. 91.

(2) Ladislai Nagy Orodias, pag. 189-221.
(3) 1nstructiunea publid din 1861, pag. 67.
27
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
210
Munteniei si ai Moldova, pe earl' le amintesce Engel, aril ft o scriere cu totulti

diferith de «Historia Valachorum» séil de manuscrisulil descrisil alci, pe când
In realilate este numal una si aceeasi lucrare.
d). IcTopiA REcEfoprktaz A gnicomEll pommEmll 4H11 flpAtA, Snit 4lTiRIO K8tVkffs
lUN CRIMCZ AE H. GAM811% !imam Ami Cm, IEPOMONLIVA AHri =nowt citiliTEII
a. Tom SA IV. 4° 253+158+286 pagine +6 fol..
Tpoop 41114 limdo
Jos : Samuel Klein, Historia Valachor. Tom r.
Autorulil tratéza aid Inceputul crestinähIVI Româniloril,» apol istoria Epi-
scopiel românescl din Alba-Juha pinti la episcopulil Grigorie Maiorti (1782). II1-
timele foI, earl se raportail la Episcopulü Robri, se OM a fi thiate de o münä
profanil i [Kite pentru totil-dé-una nimieite.
79. Dictionarimn Valachico-Latinum. Manuscristi autografq alil Púrintelui Sa-
mmItt Clainti. 20 590 pagine + 2 fol.
Cuvintele românescl sunt serise cu htere latine. Pe unele locurI , sunt a-
dausl de o mânti strdinti i terminii corespundtori din limba ungurésc6 si
germanti. '
La fmele manuscrisului, Clainù Incbeid cu aceste cuvinte :
Finis et Deo Laus in aeternion In 211 onasterium SSS. Trinitatis 1801, 10 Martii
B«lasfalvae.
SO. Una volurnü In fable de cartonti, care coMine :
a). Petitiumle RomânilorO din Austria Inaintate ImpOratului Leopola II, prin-
cipeluI de coróna Franciscti, ImpOratuluI Franciscil II, principeluI Caunitz si In-
formapunile date conteluI Bala,3sa, In epoca (le la a. 1791- 1806. 2° 243 foI
nepaginate.
). O scriere intitulall:
Wiederlegung der zit Klausenburg 1791 fiber die Vorstellnng der wala-
ehischen Nation herausgekommenen Noten. 2° 22 foi nepaginate.
81. Unil manuscrisil In limba latinti, care contine :
Petitiumle i scrisorile de aptirare ale EpiscopuluI romknü long Innocentiti
baron ClainO, In contra iesuitilord i inimtctlor sOl politici, earl cereati resig-
narea dOnsuluI ht episcopia din Biagi, d'Impreunü eu actula de abdicare Inain-
tatti pontificel4 romant. A. 1747 - 1750. Manuscrisulil pOrtà pe fata prima
Insenmarea : Protocollum a Die nona Jjj Annt 1717. 2° 282 foI. La fine
lipsesc câteva fol. (I)
to Petri' Maiord In eIstoria BisericeT Romdrulord, (pag 103) ne spune, c. Efremii Claind,
strdnepotulti epi9copuluT Inocente ClarnC i Imprurnutase trel Protocede sense In Roma, anume:
unulil din 2 Iulie 1746-1 lithe 1747, altulti din 9 lithe 1747-1 decembre 1749 si aI treilea
din 12 septembre 1750-12 decembre 1767, tota odatä: ansuRi adange, c protocólele aceste
sril fi trebuitd sd remand IdEpiscopia din BIajd, dar pentru stärile îloprejuril din Episcopia
aceea, Efrem Clainu voesce sä le doneze Archive din Orade
Manuscrisulti din Orade se vede a fi asa dar ald doilea Protocolli de care vorbesce Petru
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
211
82. IicTÓPTE, KSM '48 A8eiT TO`11.11 IIENiirpAgn Wil K8M '48 NUT IBN C48
P7Ctir1i1T 17PEMbi HH .7t117P7LP /op, czpnc% THAMITE AE Pia PA AA 8118A AEAA
nvarrthipt AS,vaii 1620 Lim euiSAA .1T oapta 11/4 AHMRA pSiumtms. Manuscrisä
anonimü din sec. XVIII 40 52 pagme.
83. PArintele Saiuuiltí Clainit reiga pe Episcopuld Ignatie Därabantü din Oracle,
sä fie alä doilea Moise, care sä, scótä poporulti din captivitate, spre all conduce
la hbertate, totä odata comunicä, cä dênsulti va resfrânge critica luI Eder la
Supplex Libellus Valachorum ; scrierea acésta inse o va tiphri la Viena, ca sit e-
vite censura guvernului transilvanit. Miercurea 30 octobre 1791.
84. Ptirintele Sainuiltt ChM scrie lul Sam. Vulcanil in Orade, ch a tradusti
Biblia intregä dupä eel' 70 mterpreti, 0-16 intrebd, nu s'arü afla cine-va acolo,
care sä, i-o cumpere, fiindit cit tiptirirea î causezä multe 1-pese; inirti apoi ope-
rele sale, ce le-a scristi pina la anulti 1787. Blajti 9 novembre 1787 (1).
85. 0 diploma eariósa a printulut Radu Cantaewena, din a 1735. Colectiunea
Sam. Clainti.
Printulti Raduld Cantacuzentl, luändti titluhi : Descendeniti legitimü din Con-.
stantin celä mare i aIi impèratf romani ai Constanlinopolei, Duce alti Mun-
teniet, alit Moldovel i Basarabiei, Despotg ala Peloponesulut, Principe alä Te-
sahei §i Macedoniei, Comae alä Epidaurului i Corintulu , Marchisä de lifovti,
Romanati, Teleormanti, Suceava, Galatf, Ialomia, Prahova, Ditinbovita, Dinastu
pi Domnä alti 011ului i Mehedintilorä, Hospodarti ahí Hotinului i alä Gmrgiu-
lei, Baronti de Telega i alti Ormurilorti Duntirel, Doinnit ahí Transilvaniei pi
Ucrainet , guvernorti alit OrclineI St. George (de sperantit» numitü), infhntate
de impëratulti Ioanil V. Cantacuzenä, etc., numesce pc Episcopulä Mang mno-
centi" Clainti prefectti ahí OrdineT Säntului George peste 1616 Transilvania.
Viena 26 octobre 1735. Semnati : Bodulphus; 1" Malaieseo; loannes Batta
Tedeselty de Roca, Seer.
Documentulit acesta datti de o persónä. , care in faptil nu avea mcl o
domniä, din töte cele in;irate aid, se vede eh' a fosat fAcutit numal pentru
a obtiné unit sprmin de la Episcopulä transilvanü baronul Inocenti Clainti,
eld ne aratii in colori destulti de WI peripetnle , prin cari trecuse familia
Maiord, de sm. dénsulä din eróre, glee eg merge numal ping la 1 Dec 1749. Uncle ati ajunsii
Inse cele-l-alte d6u1 protoeóle.. 0-12 Ciparid (in Adele si Fragmentele pag 142) ne spune, ee
d sa Ind veguse unti protocolti ald Episcopulul Clainti la fostulti canomeil Isidorti Alpirn, mar
dupä rneirte-1 nu scie ce s'a fcutü. TitluJ.tí acestul Protocolq dupl d-hl Cipariä era astä-felil
Protocoluin a die 10 Sept. anm 1750 usque ad 1768 (item 22 Sept.
(1) Afarl de acésta, se mal aflä Inch' doue scrisorl de ale Pär. Sam. Clamil
.
totti cu ra-
portù la Bing.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
212
Cantacuzinescilord dupg detronarea i omorirea principeluT Stefand Cantacu-

zeal (1715 si 1716) (1).
86. Patin scrisori originale ale fabulistuluI Dimitrie Tichindeald dire Epis-
copuld Vulcand din and' 1813 si 1814.
87. Dou6-spre-dece scrisori ale Episcopuldl Vulcanü cgtre fabulistuld Dimitrie
Tichindealü, maY eu Sting cu privire la starea bisericescd a Romani lord ortodoxY
din Ungaria. A. 1812, 1813, 1814, 1815 si 1816.
88. A lui Ovidie Naso despre lubire. 2. 79 fol. nepaginate.
Manuscristi autografd eu htere latine al poetuldi poporald Demetrig Illecig,
care a träitti in Beiusd pe la a. 1816.
Manuscrisuld contine pe o parte textuld latinü, pe alta traductiunea roma-
néscg din cäte-va cânturl de amord ale lui Ovidd. Anume sunt traduse :
Din eartea J, Eleg. 0. XV.
s » II, » III. IV .5i X.
» III, » 1. IV. XI.
Totil in biblioteca ()radii se mal: aflä unele fragmente manuserise d'ale din-
sului, atätti poesii originale, câtd i traduse (2).
89. Scisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa Manuserisd ano-
nimd in hmba romänä cu earactere chile din secululd ald XVIII. 4° 12 foi ne-
paginate.
Ultima scend se terming cu cuvintele : Denique clarnatur vivat Maria Th.
Ioseph. et Gregorius Major,-din cari se vede, el piesa a fostü lucratá in epoca
de la 1777-1780
90. Paucula quaedam Excerpta e Dictionario Talachicolatino-Ungarico-Germa-
nico Basilii Kolosy Parochi Graeco-Catholici Nagyágensis et V. Archidiaconi
Babolnensis 1805. Fragment 4°. 8 fol nepaginate.
91. Unit manuscrisd in limba latinä, care contine urmätorele piese :
a). Conspectus Orthographiae in describendo Dictionario Daco-Romano adhi-
bendae, [mad illa, in quibus facta concertatione convenimus. 20 6 foi nepaginate.
Autoruld Iona Clorneli comunicg aid Episcopului Vulcand sistemuld ortogra-
fled, asupra egruia a fostiei de acordü cu coleguld s'éti Petru Maiord.
Reflexione» circa illa orthographiae, in conscribendo Dictiouario Daco-Ro-
mano adhibendae puncta, in quibus non convenimus, quaeque :ideo altiori lilmi
(1) Veil : Demetng Cantemirti, Evenrmentele Can tacuzemlorti ri Brancovemlora. Bucuresci

1878 p. 30 31.
Engel, Geschichte der Moldau und Walachey L p. 98-100 0. 379 -380.
qincaz, Cron:tea a. 1716 pag. 246.
(2) La a. 1816 &multi sense in onórea Episcopulul Vulcang Poema munfilorti Betufului,
care s'a publicatil In «Piorde BrhoruluI., Orade 1854 pag. 163.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
218
Dni Praesulis et V. Consistorii Judicio determinanda substernuntur. 29 6 fot ne-

paginate.
Aict Iona Cornell expune phrerde sale cu privire la unele cestiunt ortografice,
asupra chrora nu s'a pututh intelege cu Petru Maiord.
Punctele de controversä intre dènsuld si Petru Maiord erad :
Diftongula ae , pentru adverbult : prea, d. e. praebunu , praeintielleptu,
si pentru pluralulh substanlivelord feminine in a, d. e. musca, muscae.
j traversati ca o li2uór pentru cuvintele in cart sunetulh j se exprimä a-
própe ca z, d. e. jaca (jaceo) (1).
u lit& in imperfectulä i prefectuld verbelorä, d. e. : mâncuam, taceuai, rup-
scui, sentiui; apot Intre g i e séú i, pentru a evita schimbarea sunetului, d.
e guidelescu, guelci.
Conservarea literelorti k, ph, y i x, pentru cuvintele sträine §i duplicarea
consonantelord I, n, p, s, r i t pentru cuvintele de origine latind.
Acéste era principiele divergente ale filologulut Corneli.
c). Animadversiones in Orthographiam Latino-Valachicam Rmi D. Corneli. 29
2 fot nepaginate.
Aict Petru Maiord combate phrerile canoniculut Corneli cu privire la punc-
tele menionate mai sust
92. Trei tomurt manuscrise, din earl celti de intaig are titluhl :
(Pars prima) Dictionarii Trium Linguarum, Germano-Latina et D. Romana ab
Aurelio Antonino Praedetis.. . .(2) i. n. L. emerito Gaesario Regio Primario Locum-
tenenti Auditore in hum ordinem compilatl, inchoata ab anno IJ.. M.M.DXLVI
cal. Martii et nunc primum in lucem eidta.
Tom. I, Lit. A-K 2° 986 pagme
Torn. II, » L-T 2° 778 .
Tom. III, » U-Z 2° 624 »
93. I Asti MilPHO Thrrou (1)1Awcw(poyAoyli RwmAlzwrapTi (ca8 Rawl

4fEA111c1pE) 1{,lpE WYE 11110y111 11t01( C911C. 41,E flpE Al1A16.1 11ZTVINtKCA 11fE
MIN16t1 powmrkasz 4111'0p11111. Manuscris din secululti alti XVIII-lea , ce con-
Vne 12 ail traduse.
Numele traduchtoruld necunoscutil. 4° 104 foi nepaginate.
94. Anthologiam Roman= Auctornm Etiniicorunt cum fragmentis minimis
edidit, vitas scripsit, Editiones principes et optimas indicavit loannes Pechata
in Districtu Literario Magno-Varadinensi Regius Scholarum Vernaculorum Pro-
vincialis Inspector.
Torn. I, Prosaisla, 40 645 pagme.
Tom. II, Poe(ii, 40 225 pagine -I- 45 foi nepaginate.
(1) Tipografia neavênda pe j traversatil cu lulling., nu îlü putemil reproduce aid.
(2) Cuventd
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
214
950 GTNICIIFIK6 ilAutz olinvrEmvp Kiftithm. it p..1118041 tiourpS. R. Xi'. CAS

CKpHC. 4 ;HAEAE. npt ASAmilATSASH Wit .itnAHATSASH. RPAIO IiMKk : iiui (py
HIM& Mapiit c Holmium rkEpityrwp. ink APE WC(1)11411T8A. ivp : LAraa.'. MY-
Tp0 HOMIT8A REArPAASASH. CKP 6C,18 MH6r0 rp.hwuui lEPCIAT.(Ktt rpurópl E. MAACI
cipiiu 8pHI1tkKíí. 4 :418A11. AEAA

rn6stt : mcio wrófipi : io. Frag-
ment 40 103 foi nepaginate.
96. Corespondenta guvernuliff romana cu episcopia din Orade pentru tipari-
rea manuscriselora luI incai i ale luT Sammla Claina. A. 1853-1865.
Mat remarcabile sunt urmatórele acte :
La anula 1861. Ministerula cultelorti i instructiuntI publice prm directorula
Iona Maiorescu, cere de la Episcopia Oradii sa,21 transpuna manuscrisele maI in
semnate ale lut incai i Claini, pentru ca sal le tiparésca pe spesele statulut,
declaranda tad odata, c. guvernulti ofera gratuita 200 exemplare spre a se
imparti intre Romanit de peste CarpatI. Incercarea acésta inse, rmase frä
resultat.
La anula 1864 guvernula romana prin d-nula Nic. Cretulescu, ministruld
instractiumY publice realm cererea. In urma acesteI adrese , Episcopuhl
de atuncI Szilagyi numl o comisiune sub pre§edinta canoniculuI Vancia
cu inshrcinarea , sa constate tóte manuscrisele , earl' se aflä in biblioteca
Oraclii i sa preciseze conditiumle, sub call s'ard puté transpune manuscri-
sele. Tota odata, episcopula pune in vederea comisiunii, ct óre , nu s'ara
puté cere cu acéstä ocasiune, ca guvernula românt l. sä inflint,eze o capela
greco-catolica in Bucuresci, avônda episcopula din Orade dreptulti sa pro-
puna pe capelaria i cantora. Comisiunea compuse o hstä de cate-va ma-
nuscrise, apol sub preedinta canoniculul Vancia incheie unü procesa ver-
bald, in care depuse urmatórea opiniune : «ea opurile aceste dupa cum sunt
intocmite, de present nici de cum nu pola fi date la lumin, - cuprinOnda o-
purile respective materü, in cari pota fi, maI debue s fui. atinse principiI
atata pohtice, câtî i bisericesci i chiara i intrenationale, i acelea nu pota
fi petrecute cu vederea, fiinda cä ar puté fi spre stricare; - revisiunea o-
purilora dar, alâta materiala sa limbistica, cat i formalà sad a conlinu-
tuba laintrang (1) este de trebuintA neapgratti ; » de altmintrelea comisiunea
se invoesce la transpunere, dacä episcopulil va afla-o cu cale.
La anul 1865 episcopulii Szilagyi réspunde guvernulul, ca nu póte trans-
pune manuscrisele cerute, ci dacä &multi are dorinta sh le publice, atuncl
sa le tiparésca. la Drade ; spre scopula acesta inaintä MinisteruluI de culte
o socotéla. de peste 35,000 fl. v. a., 0. aci se curing apol tóta corespondenta
(1) CuvèntO Inventatti de comisiune, In loci' de: internii,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
215
Y. In .73iblwteca museutd transilvana din Chyii.

97. FIcropii' jpí PSAVAH ¡LIM. AOAAHLA PAA811814 1304 Hirptim Manuscrisa
ea cirile din secolula alit XVIII. 40 193 foi paginate simplu, fbia a 4-a lipsesce.
Cronica incepe cu Domma luI Radult. Negru i merge pima la a doua dom-
nie a lui Nicolae Mavrocordata in a. 1724. Pe fóia dmtre tabla i fata prima
se afla urmatórea insemnare :
Nos (Imams originem a Diis
Aeneas,
Ab Aenea Romani, a Romanis
Valachi.
lard 'pe foile 125, 126 i 127 Ursache logoatula Moldavei scrie urmatÓrele :
ihECT AHTOMIC : AAM KSmnwr AEM AACKKASA: l»ui CEM (I)HE : MHE AE
METHT KapE MAM HCKAAIIT NpcauE : Aoockr8A : itionAouti : 1777 : CAHT. A.
98. Cronica latinä a lui Sincai cu titluhö :

Chronicon Daco-Romanorum sive Valachornm et Plurium aliarum Nation=
in quantum eae ita commixta vixerunt, ut fata, et res gestae unius absque alterius
fatis, et rebus gestis rite dednci et exarari nequeaut, infra multorum aunorum
curricula magno cum labore et fatigio e pluribus Auctoribus editis, Diplomatibus,
Manuscriptis, et Inscriptionibus collectum, et ad aims Aerae christiauae diges-
tum, per Georgium Siucay de Eadem AA. LL. Philosophiae et SS. Theologiae
Doctorem, emeritum primumque per Magnum Transylvaniae Principatum Schola-
r= Nationalium Graeco-Catholicorum Directorem, emeritumque i.i Regia Uni-
versitatis Hungaricae Typograpliia Typi correctorem et interimalem Censorem
valachicum. 40 288 pagine
Manuscrisula este autografü ala lui Sincai §i contine eiSoca de la a. 86-1183.
AIM amintita maT susti, ca. in biblioteca EpiscopieT de la Orade Inca se afla
unti fragment din cronica latina a tut incai, anume inceputul tomulut alti II,
de la a., 1440-1448 (1), din care inse tota o data se vede , cä Sincai cu tra-
ducerea nu mersese mat departe.
Ne hpsesce aa dar manuscrisula latinü asupra epoceT de la a. 1184-1439,
care Inca a trebuita sa ÍI tradusa, flinda ca nu se póte crede, cä Sincai sa fi
lasatú tomula prima neterminatii i sa fi inceputa a traduce tomula ala II-lea.
La finele manuscrisuluI din Cluia aflama urmatórea resolutiune :
Betento manuscripto et 4 impressis exemplaribus ad Typum admittitur. Sign.
M. Varadini 6-a Maij 1812. Semnatil : Antonius Szerdahdyi mp. Districtualis
Librorum Revisor _Regius. L. S.
Din resolutiunea acésta vedemil, c. incm, pentru Ungaria obtinuse Inca la
(1) Sub titlul Continuatw Chronici Daco-Romanorum.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
216
a. 1812 permisiunea de a'§1 tipari cromca latiná, 'jug pentru Ardélú mai avea
hpsa de concesiunea speciald a censurei de acolo.
Din acésta causa d'Onsuld la a. 1814 inaintá manuscrisuld censorului Martonfl
din Clujii, dar aid pati teribiluld naufragid, declarandu-se tóta labórea sa de
la 1775 incóce, neapta de a vedé lumina ilei
99. 0 scrisóre a lui Martonfi, presedintele Censurei din Clujii, prin care ina-
intéza guvernulul Cronica latina a lui Sincai dimpreuna cu recensiunea facutä
asupra el. Cluj 5 martie 1814. (Colectiunea Alesandru Mike, tomuld «Az
Olahokról.»)
100. Refiexiones in Chronicon D-ni Georgii Sinkai. 20 5 foi nepaginate. Manu-
scrisuld contine recensiunea lui Martonfi la cronica latina a lui Sincai (Ibid.)
Censoruld combate mai intaid titlulil : Chronicon Yalachorum, fundd ca in Vita
Cronica, afará de cate-va conjecturi, nu vine nimied despre Romani ; mai bine
s'ard puté numi : «Chronicon Imperatorum Romanorum tam occidentaliurn quam
orientaluim qui in Dacia aut pro Dacia bella gesserunt», inse i sub raportuld
acesta opera este superflua existandd alte cronice mai bune; pentru ce incepe
Sincal Cromca sa de la impératuld Domitiand, care n'a vficlutü niel odata Dacia
sad pe Dad, nu póte pricepe ; este apoi o mare absurbitate, clice dênsuld , a
sustiné ca Iona Huniade i fiuld sd Matia arti fi fostd romani, pentru cit
Elisabeta mama lul Huniadi, chiard daca a fostd romana, n'a fosta inse Corvina ;
autoruld, contmua Martonfi, sustine ca Romanil arti fi fostá domnii Daciel mai
nainte de Unguri, inse Raduld i Drago§il de sigurt nu ad fostil Romani, chiard.
si Gelu acela, pe care 'la invinsese Tuhutd, sad nu a fostü romand, sad numai
und nomadd, und Haramba§ia de codrii (silvestrium Harumbassa) ; totd aseme-
nea este ridicula numirea de «Daco-romani», nume inventatd de Claing. i *m-
eal ; - in tomuld. ald doilea, Sincai se va incerca sil arate cit Tuhutd n'a
supusti pe Romanii din Transilvania, i prin urmare ca Unguril, Sasfi i toti cel
1alt1 sunt numai usurpatori ai statului rornand, cu cari (Musa' se afla in stare
de resbeld, si nu le remane altá ceva, de dad und capitand i resbunatord óre
care mai fericild de catil Horia.
Martonfi inchiae astd-feld «Se incepeind cu agittirile poporului, (lied invtatrii
romanilort, sa incepemd cu omorurile, cu talharule i ineendiele. Oare este ceva
donna pentru eriM sait inchisóre! Juvenald i Sincai.»
101. Cronica romanésca a lui Sincai cu titlulti:
Xpóttinta Pwmmomp unt A AAA nASATvvp Hiim8int . AE apiE LIVINKAN
ANN H1IHK, etc.
Trei tomuri manuscrise autografe, purtand insemnarea oficiald : Ad N. 4172,
1813.
Tom. I, a. 86-1439. 40 596 pagine.
Tom. II, a. 1440-1613. 40 443 pagme.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
217
Tom. III, a. 1614-1739. 4° 394 pagine.

La finele tomului alü doilea se afla anexata i unit indice cu titlul :
Gimp 1I, NE ApATZ 118MEAE Wil 8Kp8pHAE KApE CE 14AZ 4 Xpówns..1 pwwk"
Hump AE M All8A 1440 [vim M N8A 1613.
Despre deosebirea, ce exista intre manuscrisuld din Clup i Cronica tipArita la
last, runk vorbitü in raport.
102. Brevis Descriptio fatalis casus Principis Valachiae Constantini Barsarabae
de Brankovan Anno 1714 die vero quarta men sis aprilis Bukurestini executa.
Manuscrisil contemporan. 2° 2 foi. nepaginate
103. Historia Episcoporum Valachicorum in Sclavonia fine saeculi 1600-usque
1670. Coleclumea contelui: losifü Kemenyi. 4' 28 pagme.
Dupa cum ne asigura contele Keményi inteo notita pusa la Inceputuld ace-
stiff manuscrisd, autorulti acestei monografil ar fi fostA uniI iesuitil din colegiulti
de la Varasdmü, care a trait:6 pe la a 1670.
104. Reilexiotes circa Originem, Jura, conditiones, Religionemque in Tran-
silvania Valachorum absolutaque in illos (praeter legibus Privilegiisque exceptos)
summae Principis potestate. 2° 16 pagme.
ManuscrisuIü, dupa. continutg. se vede a fi unit raportil oficialti Inaintatil im-
p6ratesd Maria Teresia Mel Mainte de a. 1766, cu privire la originea, drep-
turile i starea politica a Romanilorti din Transilvania
Raportuld constata, ca Romami din Transilvama sunt descendenVi coloniilorg
läsate de Imp. Aurelianü in Dacia, earl apd, prin conubiu, s'aiA amestecatti cu
Dad' i GOT ; arata ea Voivodil Muntemd all stapanitti Téra-Fägärmulul , ca
tributari ai Regiloril Ungarid pinä la catastrofa de la Mohaciti, la a. 1541, a-
poi, Stefanti Mailatü fiindü dusti in captivitate la Constantinopolü, Faigärasula a
trecutti la principele Iont. Sigismunda, care l'a restiluitil in a. 1561 lui Gavrilti
Mailath, fecioruld lui Stefanü. Mailatti, in fine la a. 1574 Fagrasubl, in urma
unel crime de infidelitate, a trecutti la fisculil ungurespü.
Comisumea opinéza, ca de o data sa nu se militariseze Intréga natjunea ro-
manä, ci numai locuitoril de la Hatega i ceI de sub muniji meridionali pina la
pasulti Buz &ilia%
105. Batrachomyomachia luj Homerus, Batitje Brostylor ku Soretsi intorsze
gyiutij in versur unguresty de D01111111 Csokonay si dupajel Kontz Josi in anuth
1816 luna luj Julie. 83 46 pagine.
Manuscrisulti conime o travestia a Batrachomiomacluei In 4 canturi, sail pa-
tru pipe de dohanil (tutunt.) Cine a fostil .Kontz Josi nu se scie. Familii cu nu-
mete acesta exista in Transilvania Barte multe, nu numai intre ague': dar pi
intre Romani.
28
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
218
n. In arehiva familiard a conlilortt Teleki din Tergulii-Murepaut.

106. Nobiluld Bekus de Doba se plange in a. 1370 la magistruld comitatului
Sohiocil, cd Petru fecioruld lui Vladd din comuna Nadisti in comitatuld Clujulul,
0 Vladü Voivodulü Rornânüorl, venmdd asupra dinsuluI cu forta. i-ati ucisd pe
fecioruld sd Nicolae, iard pe femeile nobile le-a deonestatil cu cuvinte inju-
rióse i le-ati bdtutti cu piepturile cailord. (Feria secunda proxima post domi-
nicam oculi, MCCCLXX.)
107. lacobti Toth la a. 1398, se presenth inaintea comitatului Solnocil ca ad-
vocatd ald Voivodultd Stefanü din Moldova, cetindu-i-se chartiile de legitimare,
nobilii declard, c. acele nu constitue nid o procurd din partea Voivodului. (Desid,
feria quarta proxima ante festum Pentbecosten 1398.)
VII. In Biblioteca Batthyani din Alba-Julia.

108. Mitropolituld Sava din Alba-Juha la cererea nobilulul Petru Gaiva- din
omfaldtt ordond preotuluI Petrea din comuna Baba, sa clued inapol pe &Ma
sl ca iobagi la numitulü nobilti. 20 augustti 1657. Semnatid : B. Gam L. S.
Sigilul mitropolitulut Sava intiparitil pe chärtid, represinta la miilocd santa
Treime, iar in jurd inscripiiunea :
GUI 11511IIT Rini NIHTP01104111T OHM
H R 86. IIP OS ill XH3
VIII. In Biblioteca archidiecesand din Blajil.
Manuscrise de o valóre istoricd sad literard,-afarä de cate-va scrim.): biseri-
cesd ale Pdrintelui Sam. Claind i una a lut Petru Maiord , - altele nu se aflä.
Chiard i acele , cari le adunase in secululd trecutd calugrif basilit/ , parte
ad trecutd in alte biblioted, cum ad trecutd la Orade manuscrisele lut incai
§i multe de ale Pdrinteld Clamd, parte ad peritti fárá urind, dupá cum adese
ori se plange onorabilulti Domnti apariu in scrierile sale. (1).
Und manuscrisü destuld de interesantil apinsese in secululd trecutt a fi pro-
prietatea bibliotecei Basi1itilord(2). acesta era unti Diclionar4 rametnesa lucratd
dui)/ Dictionarulti latind ald hit Pariz Papai, care se tipárise in prima edrtiune
la a 1708 in Leutsovia, si in a doua editiune la a. 1768 in &bill. (3).
(1) Acte si Fragmente, pag. VIII-IX. 137-148 si 22.1. - Arcluvd pentru fdologi i isto -
rid. 1868, pag. 227.
(2) AstdclI impreunaa cu biblioteca archicliecesand.
(3) leranciscit- Pariz Papa; doctord. /n medicind. s'a ndscuttt la DO In a. 1649, m a fostd
colegd la universitatea din Basilea cu poetuld romand Michatil Haliciu din Caransebesd. A se
vedea : Succinta Medicorunt Hungariae et Tranzilvaniae Biographia. Lipsiae 1774, pag. 124,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
219
In prefata editiund a doua, Bodstetter ne relatézd urmdtdrele :

Acéstä utdü carte s'a tradusii in linaba ronulnet de unit bürbatit 6re-care
poliglotil, §i póte chiarü pentru Principe le Terd-Romeinescl, inse uniculit exemplarit
alit acestel traductiura s'a cumperata nu de multü, pe s6»za meinüstirif Santa
Treing a Basikdorü drn Raja cu 300 florint renant. (1).
Acestea le scria Bodstetter pe la a. 1767. Cme a fostd înse aceld bdrbatd
poliglotd, §i unde a ajunsti manuscrisuld lucratd póte pentru Principe le Tril ro-
mânesci, pe lâng tóte cercetiirile facute in biblioteca de aid, nu am putut
afl a .
109. Cu acesta ocasiune memorárnd und manuscrisd autografti alti 11100.-

tuluI Petru Maiord, ce Patna gäsit in biblioteca de aid sub titluld :
rhAvTemanotAI'laa riAEKa I1ST41z, Aph1T8PHAE cn8 IlpitstmErIÓAHEAE, lipurronei-
rump gm PWMANELpil fit iIpAtA LIPTATE AE Hpwrotion IITp8 Maiwp AEgt
pgrnn Ana Mtntiaii whE (1795) 4° 249 pagme. (2).
Cu raportd la manuscrisuld acesta onorabiluld D-nu apa/ in scria pe la a 1855,
câ l'a fostd pusd in biblioteca serninaruluI inse nu scie «uncle se maï tine. (3).
E de regretald cá scrierea unui bárbatt asa inv6tatd ca Petru Maiord, care vi-a
sacrificatd viéa pentru a ardta drepturde istorice ale Românilord, a r6masid ping.
astädi nepublicatd.
IX. In Biblioteca gimnasiulut luteranit din Brapvii.

110. Anfang des Lebens mid der Historie des Durchlanchtigsten all-Christ--
lichen Herrn von dem wallachischen Lande Io Constantins Brancovan Bassarab
Vayvod, seit Gott ihn mit dem Fürstenthum gekrönnt oder beehrt. Doue exem-
plare, unuld 40 259 pagine, altuld 40 313 pagine ± 25 foI nepaginate.
Manuscrisuld contine istoria Brancovenésca a WI Raduld Greceanu, tradushi pe
la a. 1727 in limba germand de fostuld directord ald gimnastuluT din Bra§ovd
Iond Filstich. (4).
Atâtd in Magazinulii istoricii (5), cât si in Istoria Moldo-Romaniet tipáritd.
(1) Translatus est utilis hic liber a viro quodarn polygloto in linguam vatachicam, forte
in usum Principis Valachiae ; cujus exemplar urncum in rationem Monasterii SS. Trinitatis Ba-
silitarum Balasfalvensis, non pridem ter centum florems rhenensihus est coemtum.
(2) (Despre ChorepiscopI am scrisd pe larg In cartea, ce o am numittl Protopapadichil,
intru carea se aratg tóte cädintele cele din nepomemtä vreme ale protopopilorü din ArdélU»
Petru Maiorii In Istoria Bisericel romanilor pag. 278.
(3) Acte 0t Fragfrnente pag. 189-190
(4) A se vedea i ms. din biblioteca museulut nationala mentionatil de noI sub titlul0 ;
Constantin Brankovan des h. Röm. Beichs und der Wallackey Fiirst, (Nr. 7),
(5) Tom. II pag. 129,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
220
de G. Ioanidd(1), s'a publicatd o parte din biografia lui Constantint Brancoveanuld

scrisd de Raduld Greceanu, anume epoca de la a. 1689--1700, sad peste totd 48
capitule. Manuscrisuld din Bra$ovd insd, cont,ine 80 capitole i merge ping la
a. 1707, prm urmare este mai completd.
In unuld din cele doue exemplare ale manuscrisului din Braovii, se6 Mid §i
prefata lui Raduld Greceanu (tradusd totil In limba germand), In care autoruld de-
died acéstá opera Domnului sal Constantin-6 Brancoveanuld.
111. Historie von der ersten Hereinkunft der Riimer und dem voll ihnen
nachmals aufgerichteten walachischen Reiche, welche Ao 1727 d. 5 September
aus eiues Anonymi Manuscripto walachico zur Nachricht von nus in die deutsche
Sprache iibersetzet angefangen worden. Doua esemplare , uriuld 40 247 pagine,
altuld 40 344 pagme.
Manuscrisuld contine cronica de la deschlecatuld Românilord pind la a. 1696,
tradusd In limba germand sub ingruirea lui Iond Filstich, 1720-1743. (2).
0 parte din cronica despre desalecarea Romdmlord s'a pubhcatd in Maga-
47inula istoricit (3) si in Istcria Moldo-Romeinia (4) , 'base manuscrisele romd-
nesci sunt cu 8 ani mal scurte, ele se finescil la a. 1688. (5).
112. Walachische Historie von der Hereinkunft als sich erhoben die recht-
schafene Christen. Manuscrisuld conlme inceputuld cronicel precedente, tradusd
In limba germand. Sec. XVIII, 4° 8 fol nepaginate.
113. Historia Regum Valachorum Imperii Rudolphi Nigri Principis. Traduc-
tiune in limba latmd din crorncele românesci. Sec. XVIII. 40 68 pagine
Manuscrisuld incepe cu domma luI Radu Negru (A. 6798 sad 1290) §i merge
pinä la domma lui Alexandru Vodd in a 1668. (Collectanea Ios. Fr. Trausch Nr. 95.)
114. Tentamen Historiae Vallachiae in Dei &meta creantis et conservantis
gloriam pro virium mensura et subsidiorum penuria a me elaborandae sasceptum.
Din Jost' : Author hujus tentaminis Rector Gymnasii Coronensis Ioh. Frlstoch.
Manuscrisd in hmba latind din prima jumëtate a seculului alá XVIII-lea. 4°,
31' mine-1-19 foi nepaginate (Colec(iunea Ios Fr. Trausch).
Autoruld descrie aid statuld geografied i istoric ald Munleniel i Moldovei
pind In epoca lul Constantinü Brancoveanuld, iar foile din urmd se raporta la
partea politica i bisericéscd.
Manuscrisuld se vede a fi totd acela, pe care il inent,ionézd. Seivert sub ti-
(1) Vol. II, pag. 166.

(2) A se vedea Engel, Geschichte der Moldau und Walachey I, p. 58-62
(3) Tom. W i V.
(4) Vol II, pag. 1-165.
(5) A se vedea i cele douR manuscrise din Biblioteca 01.5(111, : Litopiseflulti Ora românesci
din Desdlecatuld de uncle R5 venitti rornarni, si Istona Ong romanescf.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
221
tlula de Historia Valachorum (1) , i pe care îlÜ autase Engel affit in biblio-
teca gimnasiulul din Brmovd, catO $ i la una consangénü de ala hit Filstich, inse
färâ nicl unit resultattl. (2)
115. Iohannis Filstich Rectoris Gymnasii Coronensis Moldaviae Historia. 4°
10 foi nepaginate (Coll. Ios. Fr. Trausch, 95.)
Seivert, in ,(Relattirile» sale, despre invt,at,ii transfivänent, ne spune cä de la
Filstich ar fi remastl ;i o istorie a Moldovet (Thstoriola Moldaviar). Engel o
chutase pe la a. 1800, inse frirä resultatfi. Manuscrisulg din Bra5ovil se vedea
fi aa dar und fragmentil din acé-ttä istorliíril (3)
116. Georgii Soteriz Bastoris quondam rrucensis mcritissnni, vigilantissimi, Com-
mentario1us de Dacibus Valacliiae. Manuscris5 in limba l find, 40 36 fol. nepa-
gmate
Autorulti Georgie Soterius a fostil preottl luteranq In comuna CI* din Tran-
silvania si a reposatfi la a. 1723. Dinsulti descrie aici faptele Dommlord Ora ro-
mAnesci, incepOndfi cu «Bassarado celq crinIMLI Domnfi alfi Munteniel (a. 1330),
ei Inchide cu principele Nicolae Mavrocordata. (4).
117. Dissertatio Historica-Genealogica de Dragoschio Vajvoda Marmorosiensi
Moldaviae Fundatore, ad clarissimum Christhimun Engl scripsit Innocentius Si-
monchicz e S. P. Gymnasii Regii Szigctli Marmorosiensis Director localis 1805.
4°, 6 fol.. (ColecOunea Jos. F. Trausch, Nr. 95.)
Manuscrisulti coMine genealogia istoricti i diplomatich a lui DragoO, d'im-
preunä cu genealogia familiei Sasti.
118. Oratio panegtrwa Celsissimo Princrpi ac Domino Domino Nicolao Mau-
rocordato prr Tractatum pacis e Germanorum Detrntione bbrrato, in »zonumentum
gi atitudims. Anno Liberationis humanae 1718. Manuserisil anonim in limba
latimi 40, 7 foi nepagmate.
119. Unmassgebliche Gedanken, wie von Seiten der sachsischen Nation dieje-
nige Bittschrift beantwortet werden konnte, welche unter dem Nahrnen der gesamm-
ten wallachischen Nation in Siebenburgen wegen Wiederaufnehmung in die
Concivditat der drey anderen Nationen Sr. k. k. Majestrit eingereicht , und von
Allerhoehst deroselben mittelst Rescript win 18-ten May 1791 den zu Klan-
(1) Ioh. Seivert : Nachrichten von stebenburgischen Gelehrten und ihren Schriften. Pressburg
1785.
(2) Geschichte der Moldau und Walachey. I. pag 58.
(3) De la Filstich existä In biblioteca museulul Brukenthal din Sfintii §1 urrrAtórea scriere
Htstoroca Transilvaniae, Hungariae, Yalaclnae et Moldaviae Descriptio, auctore Iohanne Fa-
stich Gymnasn Coronensis Beet 20, 9 foI nepaginate.
(4) Engel Ind, ammtesce de manuscrisuld lu1 Soterm, clicé'ndd c Seivert Par fi v4util.
Una altú exemplar din Comentarntlit lui Soterm, se af1 ä. In biblioteca museulul Bruken-
thal din &bud sub titluld . Georgir Soterii de Ducibus Vallachiae. 20, 56 pagme.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
222
senburg versammelten Landesstanden mit dem ferneren Befehl zugeschickt wor_

den, - die Bitte und Beschwerden dieses Volkes in genaue Ueberlegung zu neh-
men. 2°, 13 fol nepaginate.
120. Ausfuhrliche Widerlegung der im Namen der wallachisehen Nation in Sie-
benbiirgen unter de»z Landtag 17.91 Sr. k. k. Majestdt unterlegten und sodann
den 18 May 1791 den Landstanden herubergegebenen Klay und Bittschrift.
20, 121 pagine.
Manuscrisuld contine protestuld Sasilorii din Brasovil In contra petitiunil, ce o
Inaintase Rorn Ana' din Transilvania la a. 1791 , pentru ca :A fie restabilitl In
vechile lorü drepturY nationale.
121. Bemerkungen des Miihlbacher Stadt-und Stuhls-Publicum sächsischer Na-
tion uiber die Frage oh dem System derer drey Nationen die den Staat Sieben-
bürgen ausmachen gemass, der gesammten wallachtschen Volkerschaft, gleiche
Bechte der Concivilitat mit den drey Nationen zugestanden werden können ? 2°,
19 foI nepaginate.
Documentulü contine protestuld Sasilord din Sebesd, totd cu privire la actiiu-
nea polilicd. a Românilord din a. 1791.
122. De utri Puncta contra Natronem saxonicam in obiecto quoelarum per fis-
calem Directorem Petrum Dobra nomine Valachorum in Fundo Begio habitan-
tium, rationum horum oppressionis; attentataeque eliminationis , coram SS. et
00. Regni diaetaliter congregatis, prolatarum peragendam, per eosdem SS. et
00. reformata, Rescripto regiö vero dato 15 Dec. 1751 rejecta. 2°, 2 fol nepa-
ginate.
123. Diplomatarinm Transi1vanico-Valachicum ab anno 1234-1862, addita man-
tissa aliquot Notationum et observationum de Valachis nec non Transsumplum
Conventus de Kolosmonostor ad preces Episcopz B. Klein et pastorum graeci ritus
unitorum in Transilvania super nonnulhs horum Privilegiis expeditum. 4°, 280 foi
nepaginate + 183 pagine
Volumuld contine o lungü serie de documente asupra stürff politice si sociale
a Românilord din Transilvama Onâ la a. 1862.
Colectiunea este fäcut A de los. Francisca Trausch (t 1871), fostd presedinte
ald societatil istorice transilvan §i editord old Cromcd Fuesio-Lupino-Oltardine.
X. In Bibliotece particulare.
124. La d-lü I. A. Navrea In Brasovd :
O cronica a Moldova de la «Facerea lumil» pina la tsgonirea lut Arona Voda
din scaunula Domnia (1595). Manuscrisd de la finele secolulul trecutd cu ca-
ractere cirile. 4°, 147 foI.
125. La onorabiluld d-n Iosifd Baracti protopopt In Brasovd, amd gäsit ur-
matórele manuscrise ale poetulul populara Iona Baraca. Anume :
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
223
a) Retteleirile lui Ulise, poemb. in 7 «partiv sad canturt 40, 70 foi nepaginate.
b) «Bunettatea §i, Malta milostwire a Craiuluf Chir i jalmca môrte a craiu-
lui Abradat i a crlieseI sale Pantea». Poena din a. 1837 scrisa cu cirile 8°,
21 pagine.
e) «Atala sa Dragostea celord dol IndianI in pustiile Luiziane, o tragedia 3
persóne., 8', 66 pagine.
d) « Venettorulit de la Matra, Cazimird si Leonora.» Poema, 40, 49 pagine.
e) cPatimele cele rari i minunate ale unei Madamoizele cu numele (Jartigam,
care fusese fica unul Pasa turcesc, anume Ibraim de la Anadol, i ea cilduse
in robia crestinilor, cand a Mtnt pe Turd si i-ati scos din tara ungurésed,
.
din Buda capitala 16ret unde locuise Pasa turcese multi ant apoi fu botezata
Christina In Paris $i Malta grofita, i este In stichuri
alcatuitd. de Ioan Barac
magistratual translator din Brasov, in 26 octombre 1845., 40, 64 foI nepa-
ginate.
f) eVrednicd de iubire Evropeana Costantina, inteo adevCratä. interesanta is-
tone de dragoste dupa vremea acésta, inchinat6 lumil eel galante si bagatóre
de séma spre desfatarea mintit in versurl alcatuita de Ioan Barac magistra-
tual translator al Brasovulut, Poeing. in 22 parti. 8°, 482 pagine.
g) O poemd. Intitulatä : La miqulit noppi.
h) Deuealionii i Pirha, i alte diferite traductiuni din metamorfosele lui Ovida.
8°, 47 fot
Qu privire la viéta i manuscrisele poetulut onorabilula d-na Iosifü Baraca
avu bundtatea sa ne comunice inch urmátórele date :
dubitula met' párinte, poetuld poporala Iona Baracü, a reposata in Domnula
la 18 iulie 1848 sin etate cam de 75-76 ant fiinda nascutil la anuld 1772-
1773, prin. urmare canda st-a data in iiparil celü d'intaid opa poeticil aHI sèd.
«Arghira i Elena», a fostil in elate de vre-o 27-28 ant Prin opuld acesta,
s'a facutd mai de aprópe cunoscutti cu protopopulü i directorulii de atund alü
scólelord greco-orientale Radu Tempea, de a pututa castiga pe faca acestuia de
sotie, pe reposata mama mea! Acestea le scia de la neuitata mel parinti. Totü
odata am onóre a vd insciinta, cá fericitula met' parmte dase cate-va manu-
scrise ale sale incd la anula 1830, d-lui profesora de preparandia Alexandru
Gavra din Aran., candle ii promi..sese a le da in tiparii, i cate-va manuscrise
ale dinsuluI s'ad perdutd., (Scrisórea din 8/20 octombrie 1880.)
Nw. Densusianu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ANEXA C.
PROGRAMA
LUCRABILORII DE CARI ACADEMIA VA AVE A SE OCUPA IN ACESTA SESIUNE.
1. Raportuld SecretaruluI generalti asupra lucr.rilorü executate In

cursuld anuluI.
2. Raporturile Secretarilord de sectiuni asupra mischreI literare
$ i schntifice in cursulti anuluI.
3. Raportuld ComisiuniI pentru bibliotecä.
4. Cetirea discursurilorü de recepttune a d-lorti Bacaloylu, Ion Ghica,
Vasici, Felix, Teclu i Breindel cu rspunsurile lord.
5. Raportuld SectiumI istorice asupra resultatelord misiunil dom-
nuluI Densusianu.
6. Raportuld Sectiuml istorice asupra cereriI d-luI G. Popescu
de a i se da ajutorti pentru tipartrea unul manualil de Geografte.
7. Raportulti SectiumI literare asupra cereril d-luI S. Möckesch
de a i se da ajutorü pentru publicarea unuY vocabulard germano-
romanti.
8. Raportulti SectiuniI sciintifice asupra propuneril d-luf A. Treb.
Laurianu de a se cumpra maI multe instrumente pentru a se face
observatiun1 meteorologice si astronomice.
9. Raportuld Sectiumi sciintifice asupra observatiumlorti meteo-
rologice acute la Braila de d-lti St. flepites.
10. Raportuld ComisiumI financiare asupra operatiunilord caseI in
cursulti anuluI trecutü.
11. Raportuld Comistunii alese spre a cerceta lucrarile executate
de Delegatiune in cursúlti anuluI trecutti.
12. Raportuld SectiuniI literare asupra cereriI d-luI G. Popescu
de a i se da unti ajutorü pentru publicatiunea sa bibliografica.
13. Completarea ComisiuniI pentru premiele anuale cu doY mem-
briI din Sectiunea sciinific i unulti din cea literara.
14. Decernerea premielorü anuale Nasturelk-Herescu, Heliacle i Lazar..
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
225
15. Raporturile asupra probelorg de traducVunI din Herodotd ,

Plutarcha si PlinitI celil tenrü, presentate la concursil.
16. Votarea budgetulul pentru anulü urm6.torti.
17. Alegerea noueI Delegatiunt
18. Constituirea SectiuniI istorice.
19. Alegerea de membrii corespondeql i onorari, unix propusj
In sesiunea trecutà..
20. Determinarea ortografiei ce este a se intrebuinta in publi-
catiunile Academia
21. Defigerea subiectulul ce este a se pune la concursil pentru
prerniulti. Lazära pe anulti 1883.
22. Defigerea subiectulul de pusti la concursa pentru premiula
Nasturelù seria A pe anulti 1883.
23. Alegerea comisiunil pentru decernerea premielori anuale in
viitórea sesiune generalä.
24. Alegerea comisiunii pentru cercetarea manuscriselord ce se
volt presenta la concursil pin& la 1 septembre 1880 asupra subiec-
tuluI «sufixulul liquidü (l, r) cern guturahl (k, g) in limba romanA..»
PROCESC-VERBAUJ No. 4.
EDINTA DIN 22 MARTIE.
Membrii presentl :
Din Sectiunea literará d-niI : Alexandri E, Caragiani I., Hasdeil B. P.,
Laurian4 A. Treb., Maiorescu T., Quintescu N., Sion G.
Din Sectiunea istoric6. d-nii : Babesiu V., Baritiu G., Hodosiu L,
Iontscu N., Maniu V., Melchiseclea P. S. S. episcopii., Urechid V. A.
Din Sectiunea sciinlificá d-nit : Aurelianu P. S. , Bacaloglu Em.,
Breindzü D., Felix L, Ghica Ion, Stefcinescu Gr., Teclu N., Vasizi P.
Sub preedinta d-luT : Ion Ghica.
edinta se deschide la 1 offt.
Citindu-se i aprobandu-se procesulti verbalü alti edintel trecute ,
se procede a urmatórele comunicatiunI :
29
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
226
1. D-Iti Bari, li,u ofere unü exemplarri din Analele Asociatiunei Tran-
silvane, 1-a fasciórá. S primesce cu gratitudine.
2. Priimindu-se de la d-I Cotovü din Harsova manuscriptulü cu con-
tinuarea traductiunil din Titu-Liviu, se transmite la Comisiunea ad-hoc.
3. D-lii Poni anunta despre imposibilitatea sa de a puté lua parte
la lucrarile acesteI Sesiuni pia peste doue sptmanl.
4. D-lü A. Spasici, secretarulti legatium1 serbe de la Constantinopole,
tramite in dart Acaderniei 22 opuscule in limba sèrba, cari se pri-
mescü cu recunoscinta.
Dupa, aceste comunicatiunI, anuntandu-se ca Vinerea viitóre va avé
locti lectura discursuluI de receptiune alü d-lui Ion Ghica si rspun-
sulti din partea d-lui B. P. Hasda, se radicti de dare d-la A. T. Laurianii
o discutiune , la care ied parte d-nil Babesiu, N. Ionescu , Sio n,
Stefa'nescu , Hodosiu, Alexandri si Hasdeti si in urma caria se lámu-
resce, in sensulti RegulamentuluI, 6, trite discursurile de receptiuue si
rspunsurile_ vorti avé a trece intr'una mod prealabilü printr'o co-
misiune ad-hoc, chiamata a se pronunta numaI asupra punctuluI de
conveninta. , iar la casti de neintelegere intre autorI si comisiune,
raportandu-se, se va decide in ultima instanta de care Academia.
Procedêndu-se la alegerea uneI asemeni comisiunl se alegü :
P. S. S. episcopulti Melchisedecti, d-nif Bacaloglu sj Alexandri.
Constatandu-se ea d-nii Sturciza, NU si Cretulescu, nu potti lua

parte la lucrarile Comisiunii de 9, care va avé a se pronunta asupra
premielor anuale ale AcademieI , se aleg in loculti lor P. S. 8.
episcopul4 Melchisedeci i , d-nil Bacaloglu si Aurelian,u.
edint.a se radica la 3 ore si jumätate p. m.

p. Secretarü generald : Hasda.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
227
PROCESO-VERBALO No. 5.
$EDINTA DIN 2 4 MARTIE.
Membril present,I :
Din Sectiunea literara d-ml : Alexandri V., Caragiani I., Hasdeti B. P.,
Laurianii A. Treb., Maiorescu T., Quintescu N., Siona G.
Din Sectiunea istorica d-nui : Babesiu V., Baritiu G., Hodosiu
lonescu N., Mania V., Jlildiisedeeii P. S. S. episcopula, Urechid V. A.
Din Sectiunea sciintifich d-niI : Aurelianu P. S., Bacaloglu Em.,
Brcindzet D., Felix I., Ghica Ion, Stefanescu Gr., Teclu N., Vasid P.
Sub presedinta d-lui : ion Ghica.
Dupa citirea i aprobarea procesului verbalil alü sedinf,ei trecute,
se procede la urmatórele comunicatiuni.
1. Se primesce dela d-ltit Odobescu din Paris, din partea Academiel
de inscriptiuni, in schimbü pentru publicatiunile Acadennel romane :
15 vol. de Comptes rendus, 7 vol. de Memoires de l' Acadi%inie, 11 vol.
de Jilémoires présentés par divers savants .0 10 vol. Historiens des
croisades. Priimindu-se cu placere, se transmitu la biblioteca.
2. Da. Dr. Felix, presintanda r6spunsulü sail la discursulü de re-
ceptiune alü d-luT Dr. Vasid, se trâmite la Cornisiunea ad-hoc.
In urma acesturü comunicatiuni, av6ndtii a se procede la alegerea
unei noue cornisiuni pentru revisiunea ortograneI romAne, se nasee
o discutiune prealabila, dacä trebue sa se aléga din corpulti totalü
ai Academiel, saü numai din Sectiunea literara. Se admite prima o
piniune si se alegü cu majoritate d-nii Baritiu , Hasdeti, Alexandri,
Quintescu i Maiorescu.
Sedinta se rädica la 3 si jumatate, ore p. m. trecêndu-se In sectiuni.
p. Presedinte : G. Sion.
p. Secretarti generalü : Hasdeti,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
228
POOCESC-VERBALt1 No. 6.
§EDINTA DIN 2 6 MARTIE.
Membril presenti :
Din Sectiunea literara d nil : Alexandri V., Caragiani I, Rasc lea B. P.,
Laurianit A. Treb., Maiorescu T., Quintescu N., Sion G.
Din Sectiunea istoria. d-niI : Babesiu V., Baritiu G., Rodosiu L,
lonescu N., Maniu V., Melehisedca P. S. S. episcopit, Papadopolii-Calirnachü.,
Urechici V. A.
Din Sectiunea sciintifica d-nii : Aurelianu P. S., Bacaloglu Ern.,
Brândzd D., Felix I., Stefanescu Gr., Tec lu N., Vasiei P,
Sub-presedinta d-luI : G. Sion.

Se citesce 0 se aproba procesuhl verbalti am edinteI precedinti.
Se comunica o telegrama din partea d-lui A. Oclobescu , de la

25 curentti, prin care anuntA ca nu va puté pleca din Paris inainte
de 8 dile.
D-14 Alexandri depune in dara 2 exemplare din drama sa Despot-

Voda i un exemplarg din opera rposatului D. Rallet : Suveniri,
impresiä de ceildorie 'in Rainânia, Bulgaria etc.
Cu acésta ocasiune , d-12 Alexandri atrage atentiunea AcademieI
asupra importanteI operel JuI Rallet , care se 0 recomanda Sectiunii
istorice ad referendum.
D-lil Maniu declara dt peste cate-va dile va avé gata raportultt

sag de secretaril alu Sectiunii istorice.
D-la Baritzu , în numele SectiuniI respective , cere 8 dile pentru
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
229
a se studia si a se referi asupra resultatelorti misiuniT d-lul Den-

susianu.
La 2 ore p. m. se trece in Sectiunl,
p. Secretara generala : Hasdeti.
PROCESCJ-VERBALÜ No. 7.
*EDINTA DIN 27 MARTIE.
Membril presentl :
Din Sectiunea literard d-nil : Alexandri V., Caragiani L, Hagdeti B. P.,
Laurianii A. Treb., Quintescu N., Sion G.
Din Sectiunea istorica d-nii : Babesiu V., Baritiu G., Hodosiu I.,
Mania V., Melchisedecü P. S. S. episcopü, Papadopolti-Calimachü A.,
Urechid V. A.
Din Sectiunea sciintifica d-nii : Aurelianu P. S. , Bacaloglu En. ,
Bründzd D., Felix I., Ghica Ion, Stefünescu Gi ., Tecla N., Vasiel P.
Sub presedinta d-lul: Ion Ghica.
edint.a se deschide la 1 ora.
Dupà. citirea si aprobarea procesuluI verbalü alü sedinteI trecute,

anuntftndu-se a a doua qi urméza a se face immorméntarea ilustru-
WI ostasü romana, generala G. Magheru, Academia iea in unanimitate
decisiunea, ca membri1 el s5. insotéscA in corpore cortegiula funebru
ala mareluT reposata si trece in Sectiunl la árele 2 p. m.

p. Secretara generala : Hasderc.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
230
PROCESC-VERBALII Nr. 8.
EDINTA PUBLICA DIN 2 8 MARTIE.
MembriI presentI :
Din Sectiunea literarü d-niI : Alexandri V., Caragiani I., Chitu G.,
Hasdeil B. P., Laurianil A. Treb., Quintescu N., Sion G.
Din Sectiunea istorictt d-niI : Babesiu V., Baritiu G., Hodosiu I,
Ionescu N., Maniu V., Melchisedeca P. S. S. episcopula , Urechid V. A.
Din Sectiunea sciintifica d-nil : Aurelianu P. S., Bacaloglu E. ,
Brandzii D., Felix L, Ghica Ion, Stefilnescu Gr., Teclu N., Vasicl P.
Sub presedinta d-lul : George Sion.
Sedinta se deschide la 1 oirt p. m.

Dupa, citirea si aprobarea procesulul verbalú alti sedintel prece-
dinti, se procede la :
1. Lectura discursului de receptiune alt.' d-lui Ion Ghiea fdespre
Campinénu,» urmandü rspunsulti d-lui Hasdeli.
2. Lectura discursulul de receptiune alti d-lul Dr. Vasid cdespre
vegetarianismü» urmanda rspunsulti d-lui Dr. Felix.
Ambele discursurI cu rspunsurile urrnézti, a se .publica In Anale.
D-iti Presedinte anuntA cti Sectiunea sciintifica a depusd raportulti

sail asupra relatiuniT d-luI Haretü despre observatiunile meteorologice
ale d lui Hepites, cotulü (Hui Pisone 0 inventiunile d-lui Puscariü,
precum si asupra propuneriI d lui A. Treb. Laurianti despre cum-
pärarea maI multorü instrumente.
edinta se radica la 4 si jumtate ore p.

p. Secretarü generalü : Hasdere,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
281
PROCESa-VERBALO Nr. 9.
*ErrINTA. DIN 29 MAR TIE
MembriI presentI :
Din Sectiunea literara d-niI : Alexandri V., Caragiani I., Hasdeil B. P.,
Laurianü A. Treb., Quiidescu N., Sion G.
Din Sectiunea istorica Babesiu V., Baritiu G., Hodosiu
:
Mania V., Melchisedecil P. S. S. episcopulli, Papadopolii- ealimachü A.

Din Sectiunea sciintifica d-nil : Aurelianu P. S., Bacaloglu
Brandzü D., Felix L, Ghica Ion, Stefancsa Gr., Teclu N., Vasid, P.
Sub presedinta d-lul : Ion Ghica.

Dupa citirea i aprobarea procesulul verbahl alü edintel prece-
dintl, da Maniu ca secretard al SectiuniI istorice, depune rapor-
tulü despre manuscriptula de Geografie alü d-luI G. Popescu, prin
care Sectiunea refusa de a se acorda autoruluI unü ajutorü, 9i opi-
néza a i se inapoia manuscriptulü. Raportulti se decide a se pune
la ordinea (WO.
Da Maniu, rdicând cestiunea, daca discursurile de receptiune ale

membriloril Academiei i rspunsurile se potü tipari In (hare sail
in editiunI particulare mai Inainte do a. fi aparutti In Anale, urméza
o discutiune, la care ieü parte d-niI Alexandri , Babesiu , Bariliu,
Handel, Papadopolti-Calimachii, Aurelianu, Jon Ghica, Slefa'nescui Hodosiu,
0 se votéza In unanimitate propunerea d-luI Aurelianu, ca memo-
riele citite In Academia In genére sa se pubhce totü-d'a-una imrne-
diatti In fascicule, facnda parte din Anale.
D-lü Hasdeií citesce raportulü ComisiuniI biblioteceI, prin care se

constata starea actuala i se prevdú mijlócele de Imbunatatire ul-
terióra. Se punü la votü i e primescq prin majoritate conclusiu-
nile raportuluI, privitóre pe de o parte la suma de 3000 leI, cate
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
232
100 de Sectiune, pentru cumprare de artY, plus 1000. lei pen-

tru legare,-iar pe de alta mutarea bibhotecei intregi intr'unü singurü
salonü, strämutandu-se aiure depositulü de publicatiuni. MI privesce
previsiunile budgetare, raportultí se decide apoi a se comunica, spre
sciintA, Comisiunii respective.
D-1ü Sion, artandü lipsa de scaune pentru pubhcü, se propune si

se votéza cu acestü scopti, unü creclitù immediatü de 300 lei.
Citindu-se raportuli Sectiunil sciintifice asupra propunerii d-lui
Laurianii de a se cumpra mai multe instrumente si asupra rela-
tiunii d-lui Haretu, se primescü prin majoritate conclusiunile lui,
dupa o discutiune la care iéti parte d-ni1 Laurianzl, Stefiinesc u ,
13acaloglu 0 Babesiu.
.$edinta se raffia la 4 ore P. m.

Presedinte : Ion Gliica.
p. Secretara generalil : Hasddi.
ANEXA D.
RAPORTULU SECTIUNIT ISTORICE ASUPRA CERERIT D-LUT G. POPESCU.
Dorm& Preedinte,
Sectiunea istoria, in sedinta sa de la 26 martie, a luatil in cerce-
tare manuscrisulü de Geografie presentatü de d-lü G. Popescu , cu
cererea de a i se da unü ajutorü spre a-la publica.
Sectiunea, considerandü a acésta. lucrare apartine ramului didac_
ticü si ca atare nu inträ In competinta Academiei, si considerandil
a Academia nu are nici fonduri destinate pentril lucrari de acésta
natudi. ;
Considerandil a ace",stA lucrare a mal fostü. presentata Academiel
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
-- 233
in Sesiunea extraordinarh a anului 1879 si s'a inapoiat autorului

pe aceleasi motive mai susü insemnate (Analele Academia, seria TT,
t. I, 135);
Sectiunea a decisü ca manuscrisulü numitü sh se inapoieze auto-
rulul prin organulü Delegatinnit
Presbdintele Sectiunil : G. Baritiu.
Secretarulti Sectiunii : V. .211-aniu.
ANEXA E.
RAPORTUL COMISIUNIT BIBLIOTECET.
Domnilorit Colegi,
Ca membrii ai comisiunii Insärcinate , conformü art. 49 din Re-

gulamentü, cu ingrijirea bibliotecei Academiei, credemü de a nóstra
datorie a v' arta modula cum s'a Intrebuintatü suma ce aLT alo-
catü in budgetulti anului espiratü pentru imbunhtätirea si desvoltarea
acestei ramure, precum si dispositiunile ulterióre ce reclamh bi-
blioteca.
1. Din suma de 2000 lei, ce in Sesiunea trecuth s'a alocatii îri
budgetulü anualü, s'ati cump6rattl parte de ocasiune cu preturi fórte
reduse, parte de la. anticari din strainatate i din térh, 173 volume
de cärli cu suma de 1488 lei 86 bani; s'ab. legatü 155 volume de
cäri cu pretulü de 366 lei i s'a pltitü cu suma de 141 lei legh-
(lira a 59 volume legate inch inainte de Sesiunea anului trecutü :
Cumprarea a 173 volume lei 1488,86'
legarea a 214 volume lel 497 -
1985,86
2000,00
Rema0. necheltmt,i lei 14.14
Listele detaliate a crirtilorü cumprate in cursulü anului, precum
si a celorü cu cart biblioteca s'a immultitü prin donatiuni, se alMurä
la acestü -raportü spre a se publica in Analele Academiel.
30
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
284
2. Catalogarea sistematicä s'a inaintatil multü de la Sesiunea tre-

cutä. Intréga biblioteca este 'acum esactú biletatä, asa ca avemü unü
catalogg alfabeticti completü pe bilete, desi inca numal in intäia re-
aactiune.
Dupa acésta se va procede le facerea catalógelorü in carI se vorü
clasrfica, dup.' ordinea materielorü, táte cartile carI compunü biblio-
teca Academia, avêndu-se de normä metóda intrebuintatä de I. Ch.
Brunet in Manuel du libraire et de e amateur des livres.
3. Inainte de a se incepe acéstä lucrare este necesard a se asecla
biblioteca de noü sub raportulti materialti alta-felti de cum este ase-
Oa asta-clI intr'unü modil provisorü.
Aci inse Cormsiunea a intimpinatti piedecl pe call Delegatiunea nu
le-a pututg inlatura si pentru earl ne vedemü silitl a cere de la d-vóstra
dispositiunl speciale.
Localulti destinatü acum pentru biblioteca, pe länga ca este cu to-
tulti nepotrivitti, flind-ca o mare parte de 6..0 stag in intunerectr in
dosula arrnarrelorti cu doué fete, de unde cu greti se pot cAuta si
scerte, este $ i cu totulü nesuficientü, maI cu sémä de cancla biblio-
teca s'a immultitti cu pretiósa colectiune rémash de la regretatulü
Papiil Ilarranü ; mare parte din acéstä colectiune este ilia gramada
in unele armarie, neavéndü loctt unde sä se asege.
Spre a scapa de acestü inconvenientü vé rugärnü, Domniloril Colegi,
sä, autorisati Delegatiunea , alocandu-I in budgetü $ i suma trebuin-
ciósä, de a muta publicatiunile Academia in palalulti Creditului fon-
ciarii ruralit, a dirul directiune a si avutil amabilitatea a declara,
deocamdata numaI verbala , ca ofere Academiei spre acestü scopü
loculti trebuinciosii. Dup.' acésta intr'una singura din cele doué ca-
mere marl de carl dispunemü, adecä sail in salonuld unde se aflit acum
depositulü publicatiumlorti, sail in salonulti de acum ala sedintelorg
sä se asecle biblioteca si archiva Academiel, rémanénda cea-l-alta. Ca-
mera exclusivamente pentru sedinte. Prin acésta si biblioteca se va
puté asega intr'unü modü cuviinciostr , si camera pentru sedinte va
deveni maI spatrása, putendti cuprinde untr publicü mal numerosa
la sedintele publice.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
235
4. Pentru desvoltarea ulteriár6. a bibliotecei mal cu sémA pen-

tru completarea unora publicatiunl, din carI s'at cumprat4 numaT
unele volume, iar cele apArute In urma lipsescü, ve rugälnü s. alo-
catT In budgetulü anulul viitorü suma de 3000 ley, carl sa se irnparth
cdte 1000 la fie-care din cele trel SectiunI ; iar pentru legarea câr-
fiorü v rugrtmü a acorda suma de cela pupil 1000 1e1,
Aceste sunt, Domnilorti. Colegl, lucrArile ce s'aü acut, cu putinele
mijláce de call amü dispusü In cursulti anuIu expiratü, pentru îm-
huniâUtirea si crescerea biblioteceI Academiel; acestea sunt trebuin-
fiele a chrord satisfacere ea o reclaml de la d-vóstra spre a se ism-
buninti i Îmmuli, dupâ cum se Immultescü i trebuintele AcademieI,
ce biblioteca e chihmatti a satisface.
Comisiunea bibliotecei :
Secretarula SectiuniI literare : Hasdell.
a istorice : Maniu.
r sciintifice : Gr. Stegineseu.
1. Lista allilorti cldruite Academia Romine de la 1 iulie 1879

rind la 15 martie 1880.
Vol ddruitil de :
Alessi Dr. A. P. si Massimu Popu, Resbelulu Orientale illustratu ;-fas-
ciclu I-X.---Graz 1878 1-80 autoriT.
Association française pour l'avancement des sciences. Compte rendu
de la 4-me session. Nantes 1875.- Paris 1876 1-8 Dr. Bandzg.
Bacaloglu E, Elemente de fisicg.-Bucurescl 1871 1-80 autorulti.
Baronzi G. - Batista Veleh, sag rgsbunare popmulut Legendg natie-
nalg.-GalatT 1879 1-80 autoruld.
Botta Carlo, Storia d'Italia continuata da quella del Guicciardini
sino al 1789.-Parigi 1837 10-80 G. Adrianu.
» Storia d'Italia dal 1789 al 1814.-Parigi 1832 4-80
Brandza le Docteur, La nouvelle école ou l'influence des travaux du
prof. H. Baillon de Paris sur la Botanique contemporaine.
- lassy, 1874 1-80 autorulg.
s Trichina qi Trichinosa. - Iassy 1874. 1-8o »
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
236
Vol d5rult0 de ;
Btandza. Nota asupra original hotanice i a afinitatilort terapeutice a
noulul medicarnentt Iaborandi -Bucurescl 1375 . . . . . 1-80 autorult.
Nota asupra unuI not cast de Trichmosa.-Bucurescl 1875 . 1-80 »
Histoire botanique est thérapeutique des Gentianacées em-

ployées en madame. - Paris 1869 1-80
Prodromuld Floral romüne, Partea I. - Bucuresa 1879. . 1-80
Brtnekmeier Dr. Eduard, Volstandige Grammatik der spanischen Spra-
che.-Braunschweig 1814 . 1-80 G. Sion.
Brosteams P., Das Eisen- und Stahlwerk Reschitza.-Reschitza 1877. 1-80 autorult.
Der Humane als lager. - Aus dem gMemoriulti» des
I. Sterka-Siulutiu übersetzt. - Reschitza 1879. 1-80
(Bucovma) Calendariu pe anult ordinarid 1874, 1875, 1877, 1878, Societatea
1879, 1880 Edatt de Societatea pentru cultura i hteratura pentru
romana. In Bucovina.- Cernaup 6-80 cultura
Fóia Societtlyi pentru literatura i cullura romana In Buco- romnit
vina. Anult I (Nr. 4, 5, 8-12), II (Nr. 2, 5-12 (III 1-12), In
IV, (1-12) . 4 -80 Bucovina.
z Ltieramiórele Invttaceilorrt gimnasiastI din CernaulT la mor-
méntul prea iubitulul lort profesorrt Arune Pumnult repau-
satt Intre 12/24 Ianuariti 1866.-Cernaut1 1866 . . . . 1-80
Adaostl la raportuld anuald despre scóla reall superióra
greco-rtsariténa din CernäutT la finituld anulul scolarü 1864-
1865. 1-80
» Sdnta Scripturd lamurindd smgur a. indestuld regularea refe-
rintelortl nóstre hisericescl din Bucovma. Cernaup 1867 . 1-80
Statutele Societit(it pentru cultura i literatura romana. In Bu-
covina. Ed. a doua.-Cernautl 1878 . ' 1-80
Raportutii Comitetulut societatA ..*. despre trade 8 i lucra.-
rile sale In anult 1876 i 1877, 1878 - Cernautl 1878-79 . 2-8o
Uriculti fundaciunA pumnulene.-Cernautl 1879 1-80
Prima Adunare poporala hi causa autonomiel bisericel drept
credincióse din Bucovina tinutit In CernautT Intre 11/23 iu-
nie 1870 -Cernautl 1870 1-80
Adres'a cdtre... Domnult Episcopt alt Bucovina Eugeniu
Haman... In causa scólel reale Inflintande In Cernautl din fon-
duld rehgiunil. -Cerna.up 1862 1-80
faspunsii la cele dintéld patru Intrebarl propuse de C. R
Ministerii si de episcopia Bucovina. - CernautY 1861. . 1-80
Alphabetisch-statistisches Ortschafts-verzeichmss des Her-
zogthums Bucovina 1-40
_Milldam) della commissione archeologica municipale, 1874 (Nr. IV)
1875, 1876 80 Odobescu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
237
Vol deruit.11 do:
Bul letteno della commissione communale di Roma 1877, 1878. . . 2 -80 Odobescu.
Bullettcno di archeologia cristiana 187Q, 1871 , 1.872 (No II-IV),
1874 (No. 1) 5-8o
Caktnu D F , Manualti pentru depnnderI In cugetare i compositiunI
dupä I. R. Wurst. - FocsanI 1877 1 -80 autoruld.
Regule pentru scrierea hmbel romane -FocanT 1876 . 1-80
Cillinescu AI. , Infuntarca fabricel de Charlie Sn Romania. - Ga-
la* - 1879 1-8 o autoruld.
Cihac A. de, Dictionnaire d'étymologie daco-romane : elements sla-
ves, magyars, turcs, grecs-moderne et albantus. - Frankfort
s. M 1879 . 1-8° auloru16.
Clintocu, I., Acrosticonu dedicatu .. I S. P. D. Michailu Pavelu Episc.
. gr. cat. alu Oiadiei-Mari - Oradea Mare 1879 1-80 autoruld.
Colee(tunea legiloiti din anuld 1868 publwata pi in ministerulti Ung
Reg. dc Justitie. - Pesta 1869 1-80 M. Romanu.
Conachi Logof. C., Poesn, alcittuirt i talinacirt - IakT 1856. . 1-80 G. Sion.
Conta B. , IncercdrI de inetafisicd materiahstti. Paitca I, introductie
istoricd Ia.,1 1879 1-80 autorulti.
Cwivorbir't literare, Anuld H, 1X (färä No. 4), X (Mid No 11), XI
(färdi No. 11), XII (Mr& No. 1), XIII (No 1-6) 4 -40 Odobescu.
Der Deutsche _Herold 1873-1878. -Boum. 6---;40 D. Sturdza.
Dobótzky Ignácz, Btori Zsiginond aprópénze 1-80 autorulti.
Dosothei, laaplIMIHAE npEcw y1i.-14 1683 1-40 Odobescu.
Duvergier de Hauranne, Histoire du gouvernement parlementaire en
France 1814-1848. - Paris 1870 ..... - . . . . 10-80 Bacaloglu.
Emmanuel D., Théses presentées IL la. Faculté des sciences de Pa-
ris pour obtenir le grade de docteur es sciences rnathérna-
tiques . Études des intégiales abéliennes de troisiéme es-
pice.- Paris 1879 1 - 40 autorulti.
Fetu Anastasie, Relatiune despre starea ospitaleloré , ospicielord
celord alte stabilimente ale easel St. Spiridonü.- IasT 1877. 1-40 autoruld.
Anastase Fetu, sa biographie, Extrait de l'Histmre générale biogra-
phique et généalogique -Gcnive . . . . 1 fol Dr. Fetu.
.aaonag cpumor pienor Appursa, 1868 1878. Y Beorpaay 1868 - Sclumb0
1878 . 21-80 cu
IfpoToma ma6auor maraerpara oA 1808 Ao 1 12 roAnae Y Societatea
Beorpav 1863 . . . . . . . 1-8. literara
Cnomemniu o 11Irjenauy Mum. Hemicao He nureTanNor aims& Serbä
Hpo). Cisma .11jy6m1 Y Beorpau, 1870 . . . . 1-8°
e IoMaTjiI H3/301/11 sa quay neropajy ypeAao Man Ifaa.roaaTj
Aeo npax: Atiritral<ponk CphriliCKIllykR.-Y Beorpau 1877. 1- 8°
Epngala Mopaltna Onaz pynonisca oTnjsn iipeAroanpn. -
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
238
Vol arnitli do :
rpm= Baton, MICRO R R3ASIO apmanApET II AyIntrj. -
Y Beorpagy, 1877 1-80 Schimbti
Rp iinoxeura o Aaexcaupy Boman! y cTapoj cpncloj Imjaze- cu
BHOCTH. Epi suini MCP .1( pacupana o Croiana Itonauo- Societatea
Bwrja.- Y Beorpally 1877. 1-80 hterara
. Orromenann Hs BYHIERCHOr R Reicancsor Rp11113R - nprzynao, Serbi.
ammo H nimpepto Thug). aRpHRO Bari InTj.- Y Beorpmy,
1873 - .1875. 9
4-40 3,
Gelbel Emanuel, Gedichte. - Stuttgart 1860 1 -160 G. Sion.

Gemnain de Saint-P;èrre, Nouveau dictionnaire de Botainque. -
Paris 1870 ..1-80 Dr. Cuciurénu.
Ghica Ion, ConvorbirT economice, edi(limea a treia.- Bucui esci 1879. 2-80 autorula.
Gawciardini Francesco, Storm d'Itaha, alla mighor lezione ridotta
dal professor Giovani Rosim con Carto Botta.- Parigi 1832 6-80 G. Adrianu
Harem Spiru C., Cercetdrl asupra p&rti1 financiare a proiectuluT
de rescumpitrare a clilora ferate.-Bucuresd 1880 ; . . , 1 - 80 autorula.
Hasded B. P., 'Pre' craT de la rdsltritti, comedie In 2 acte. - Bu-
curescl 1879 1-80 autorula.
Cuvente den B6tranT,-Tomul L-Bucuresa 1878 . . . 1-80 Ion Ghica
. Tomula artile poporane ale Românilora In seco-
lul XVI. - BucurescI 1879 1 -80 au torulal
Hauler/ye le comte de, La Moldavie en 1785 publiée par M. 13)41i.-
Paris 1880 , 1-80 Ulncini.
Herodotu. Istoria, tradusI si anotatI de Alex. Gr Sutu; cartea IV.-
IasT 1879 1-8 ° traduatoruIa
Hennin, Manuel de numismatique ancienne, tome II.-Paris, 1830 1-8° Ion Ghica.
Hirn G. A., Thécirie mécanique de la chaleur. - Paris 1875 . . 2-80 Bacaloglu
Hostler Const. R , Abhandlungen aus dem Gebiete der slavischen
Geschichte. - Wien 1879 1-80 autorul.
Humboldt , Kosmos. -Stuttgart 1845 . . 4-80 Bacaloglu
lermmeviciu, Suciava, vechia capitall (2 foI) 1-40 Soc. din Bucov.
ispiresca, Din povestile unchiasuluT sfdtosa. - Bucuresd 1879 . . 1- 80 autorula
Istrati Dr. C. I , ConsideratiunT asupra importanteT i necesitItiT giro-
Dashed din punctula de vedere higienic i sociala. - Bucu-
reset 1879 1-80 autorula
Kanitz Augustus, Plantae Romaniae hucusque cognitae. Pars L -
Claudiopoh 1879. . . 1-80 Autorult
Kldin Sdrnuil, Acathist sáu carte cu mdlte rugatsdni. -sibia 1801. . 1-8° L. Cerchesin.
Kucturan George, Descrierea celor maT Insemnate spitalurl din Gher-
mania, Englitera i Emit& - 1a.I 1842 1-'4° Dr. Cuciurénu
Lacroix Paul, Vie militaire et religieuse au moyen age et it l'épo-
que de la renaissance - Paris, Didot, 1873 1-40 G. Adrianu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
239
Vol dlrniin de'
Lacroix, XVII siécle : Institutions, usages et costumes. France J590
1700.-Paris 1889
-
1-40 G. Adrianu.
! XVI1I-me siècle. Lettres, sciences et aits. France11700-1789 - ,
Paris 1878 1- 40 .
. XVI1I-me siècle : institutions, usages et arts, France 1700 -
1789. - Paris 1875 . , 1- 40
b Les arts au moyen age et i l'époque de la renaissance.
Paris 1871
- 1-4° ,
Latefiil long, Cartea residin eI din Bucovina. -Csaluti= . 1-16° Soc din Buc.
Marian S. Fl. , Poesil poporale române adunate $ i Intocmite , ,
)
tom. II. - CernötitI 1875 1 - 80 ,

Matériaux pour l'histoire primitive et naturelle de l'homme, 1869,1872,
1873, (livr. 1-91, 1875, 1876 (livr. 2 lips.) 1877 (hvr. 1-11). 6-80 Odobeseu.
Medicinischer und Chirurgischer Berlinischer Vöchentlicher Nachrichten.
L Jahrgang 1738 1-40 Dr. Felix.
Mémoires de la Societe d'anthropologie de Paris. 20 série, Tom. I 30 et
40 fascicule 1-80 Odobescu.
Memorid asupra Incheeril tractatalul de comerciu cu Angliea.-Bu- Mmisterulö
curescl 1880 A 1 -40 financelord.
Milailescu G., Globuld si Geografia Romfiniel. Dobrogea.-GalatI 1879 . 1-80 autorulö
Minekwitz I. , Illustrirtes Taschenworteibuch der Mythologie aller
Volker. - Leipzig 1856 1-160 G. Sion.
Mimsteruld financdord, Directiunea comptabilitäti T generale, Expune- Ministeruld
rea situatiunil financiare a tesauruld publicd cu servicielo de- finan-
pendinte de Ministeruld de finance la 30 septembre 1879.- celord
Bucuresd 1879 1-40
Mononsen Th., Römische Geschichte. -Berlin 1856 4-80 Baealoglu
Murray Grenville E. C., Les Russes chez les Russes. - Paris 1878 1-80 Ion Ghica
Neater V. A., Despre doböndirea fructelord de cltre aceld,care nu
e proprietard, In dreptuld romand si dreptuld rorrand.- Bu-
curescl 1879 ¶ . 1-80 autoruld.
.Nales N. S, I., Kalendarium manuale utriusque ecclesiae orientalis
et occidentalis.- Oeniponte 1879 1-80 autoruld.
Numismatische Zeitschrift 1872-1879 1-80 D. Sturdza.
Nyelvtudomdnyi kozlemények, 12 kötet , 1 fuzet.-Budapest 1875 . 1-80 A. Romanu
Pam P., II Prospectd de tôte schimblrile ma numite flectionarie
ale cuvintelord române 1 fóie Soc. din Bucov.
Pasone B., Nould sistemd pentru mösuratórea capacit4I vaselord :
butóle, butl, etc. prin liquidometru inventatd de- -Bucuresd
1878 1-80 autoruld.
Popescu N. D., Istoria resbeluhil romano-ruso-turcd, 1875-1878 -
Bucuresd, 1879 2-80 au toruld
i Aniasóna de la Rahova, - BucurescI '879 1-80 ,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
240
Vol (ThrnItd de;
Popescu N. D., Prisonieruld romand de la Plevna -Bucuresd 1879 . 1-80 autorulti.
Popescu George, ,(ise anI din literatura roman& -Bucurescl 1879 . 1-8° autorulù'
Popescu Nicolae, Tractatu istoricu asupra orig'nei, continuitatei si
petrecerel Romaniloru In Dacia lui Traianu`pene la anulu 1300
Blasiu 1879 1-80 autoruld
Protocolulu congresului ordmaru nationalu bisericescu alu Mitropo- Mitropol.
hei Romtmilord greco-orientali din Ungaria i Transilvania Mironu
convocatu la Sibnu pe 1/13 octombre 1878.-Sibud 1879. . 1-80 Romarnilu.
Puuc A. T. , Carte de citire pentiu 11 i HI and din Invkdméntuld
primar0.-FocsanI 1879 2-80 autoruld.
Pumnulii Ar., Grammatik der romanischen Sprache fdr Mittel-
schulen.-Wien 1867 1-80 G Sion.
Puscarit7 1. L, Stereometru, instrumentd pentru m6surarea corpu-
rilord (litograf.) 1-80 autoruld
Poscariii Dr. Ilarion, Principg de pedagogic generall.- &bud 1880. 1- 80 autoruld.
Rates Elisée , Nouvelle géographie universelle . la terre et les
hommes, -IV, l'Europe du Nord-ouest, V. L'Europe Scandi-
nave et Russe.-Paris 1879, 1880 2-4° G. Adriantt
Beinhordt, Beskrivelse af Hovedskallen af et Kaempedovendyr -
Kjobenhavn 1879 1-- 80 autoruld.
Ressu C . Comentarid asupra legiT judeatorielord comunale art. 1- 42
GalatI 1879. 1-8° autoruld.
Revue eeltique. V ol.II (Nr. 34), III . 2-80 Odobescu.
Revue critique d'histoire et de littérature, 1875 2-8o
Romani; 1875 -78, (Nr 13-23, 2 .)-28) 4-8°
Russanescu Vasile, Predilà", un prins la Turd. Poemg. eroica In 4
canturL-Bucurescl 1879 ,,
Siaguna Anireid, Promemorie despre dreptuld istoricd alit aUtono-
1-8° autorulti.
7
nuel biserice0.1 nationale a Romanilord de relegea râsg.ritéritt

In Austria.-Sibild 1849 1-80 Soc. din Bucov.
Adaosd la promemorie despre dreptulti istoricil etc. - &-
butt, 1850. 1-80
StYndulescu-Ndvonenu, Explicatiunea teoreticä i practicI a codiceluI
civile.-Bucurescl 1879
Scheletti C. P., Dobrogea. Tulcea 1879 .....
Siulutiu I. S., 0 lacrima ferbinte. - Brasiovu 1877
, . . .
1-8° autorulti.
1- 8° autoruld.
1-80 autorultl.
Société de Saint-Jean pour l'encouragement de l'art chrétien. Buletin
Nr. 1-5, 7-8 1-8° Odobescu.
Statistica din Romania. rni¡carea populatium1 pe anuhl 1876.-Bu- Oficiuld
euresd 1879 . 1-1° statisticd.
Indicele Comuneloril din Dobrogea. - Bucuresd 1879 . . 1-40 »
Statutele Societätil pentru Incuragiarea JunirniI romane la Invt6 -

tura In strâmittate.-IaiT 1875 1-80 Dr. Fetu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
241
Skfiinescu B., NotiunI de aritmetica practicd pentru usuld. claselord

I si 11 primare de ambe sexe, ed. VI. - BucurescI 1879. . -80 autoruld
Notiuni de aritmeticil pentru usuld claselord. III si IV primare
de ambe-sexe, ed. VL-BucurescI 1879 1-80
Sitzungsberichte der kaiserlichen Akademie der Wissenschaften. Phi-
losophisch-historische Classe LXXIX, LXXX, LXXXI (Heft. I-II). 3-80 Odobescu.
Strajanu M , Manuald de Stilistica.-BucurescI 1880 1-80 autoruld.
Supplex libellus Valachorum transilvanorum . -Claudiopoh 1791 1-40 St. Cacovianu.
Thomson Wyville, The Atlantic . -London 1877. 2-80 E. Bacaloglu.
Toppeltinus Laurentius, Grimes et occasus Transylvanorum .-
Viennae 1762, 1-80 P. Vela.
Tuducescu L, Introducere in economie, ed. III. - Aradu 1879 . . . 1-80 autoruld.
Exercitie intuitive.-Arad 1878 1-80 »
Vierteljahrsschrift fur Heraldik,Sphragistik und Genealogie,1874-1879. 6-80 D. Sturdza.

Vito Pdatio, Dottrina cristiana.-Roma 1677 1-80 E. Picot.
Vorobchieviciit, Wanualtí de arrnonii din Bucct.Y.
FlorI din Bucovina, optü antece romanesci cu acorn-
paniare de piano.-CerndutI 1870 1-40
Aenopolu A. D., Studd economce.-Iasl 1879 1-80 autoruld.
Mihetilescu G , Charta judetulul Covurluiu. - Paris 18. autoruld.

(Manuscrisd grecescd, copie de pe istoria roman/ a lid Berodiand). 1-40 V. A. Urechl,
(Copie fotogralicd de pe o chartä din evuld media a terilord dunürene.) -
(Fotografia arculul de triumfd. a lui Traiand dela Ancona). . . . -
(Fotografia marmureI asedate la 14 octobre 1879 In zidul bisericel
St. Ioand a lui Stefanü celd mare dela Piatra de d-lü V. A.
Urechia) .. -
(Nue stanpe represintündü facsimile litografice de pe iscdhturile mai
multord persóne insemnate romdne din intala jumdtate a Coloneld
seclului XIX) - Pencovicl.
2. Lista cartilora cumpérate de la 1 iulie 1879 AO la 1 martie 1880.

v.I
D'Ancona, La poem, popolare itahana 1-80.
» e Comparetti, Canti e racconti del popolo italiano. 1-80.
Approbata, Compillata Constitutiok. - KolosvArtt 1779 1_40,
Archaeologische Zettung, 1843-1875. - Berlin 1843-75 30-40.
Brunet, Mannuel du libraire. - Paris 1360 . 6-8o,
Buciumull i Trompeta Carpafilora, colectiune completa 14-fol.
Buletinula i Monztorulii oficialii, 1853-60 8-fol.
31
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
242
Vol.
damilana, ompendio historico delle gverre vltimamente successe tra Chrishani
et Turchi et tra Turchi et Persiani.-Vmegia 1597 1-40.
Cheap Iohn, The Chapman's Library : the Scottisch chap literature of last century
classified. Comic and Humorous with life of Dongal Graham 1-120.
Darwin, La descendance de l'homme - Paris 1872 2-80.
2 De l' origine des espéces. - Paris 1866 1-80.
Desjardine, Monuments épigraphiques du musée national hongrois.-Budapest, 1873 1-fol.
Engel I. Chr., Geschichte der Moldau nnd Walachey - Halle 1804 2-40.
4hÄintErlç, lal-op(cc 7;4; Poup.ouvicq 2-8°.
Gegö Elek, A' moldvai magyar telepekrol. - Budin 1838 1_80
Gervais, Recherches sur l'ancienneté de l'homme, - Paris 1867 1-40.
Giornule ch filologia romanza, diretto da Ernesto Monaci -Roma 1878 (3 bros,urT) 1-8°.
Grimm, Deutsche Rechtsalterthumer. - Gottingen 1854. . . . . . . 1-3°.
a Deutsche Mythologie. -Gottingen 1354 1 -8 °
Grote, History of Greece. - London 1852- 1856 12-80.
Hoefer, Nouvelle biographie universelle - Pans 1855- 1866 46- 80.
Kuszewicz, Narratio legationis zbaravianae. - Dantisci 1645. . 1-16°.
Ker Porter, Travels in Georgia, Persia, Armenia, etc - London 1821-1822 2--4,).
Langas, Monuments anciens et modernes de l'Hindoustan. - Paris 1821 . . . 2-fol.
Lartet and Christy, Reliquiae Aquitamcae. - London 1-4o.
Lobeck, Aglaophamus. - Regimontii Prussorum 1829 2-80.
mfra Edelstand du, Histoire de la poésie scandinave. - Paris 1839
o Mélanges archéologiques et littéraires. - Paris 1850. 1-80.
2 Histoire de la comédie ancienne. - Pans 1869 2-86%
Keg& Basarab Br, Inv6(gturile cltre fmli1 sea Theodosie. - Bucurescy 1843 1 - 80.
Observatoriulu, diariu politicu, national-economicu si literariu. Anulu I, 1878 . . 1-fol.
Pavlinome, Narodna piésniftrica iv:late-Matra Dalniatinska 1- -go.
Quatrefages et Hamy, Crania ethnica.-Paris 1873 1-4°.
1?ecordon F., Lettres sur la Valachie. -Paris 1821 1-80.
Retcherstorf, Moldaviae, qvae ohm Damao pars, Chorographia.-Viennae 1541. 1-40.
Reinaud, Monuments arabes, persans et turques du cabinet de M. le Duc de Bla-
cas.-Paris 1828. , 2 -8°.
Revue historique de l'ancienne langue fiancuse, 1877- 1878 2- 80.
Rohrer loseph, Beineikungen auf einer Reise von der Türkischen Granze uber
die Bukovina duicli Ost- und Westgalizien, Schlesien und Mahren nach
Wien. - Wien 180f 1-80.
Bulneri, Storm della poesia popolare itahana 1-8°.
Sabatter, Description générale des TriOnnaies Byzantines frappées sous les empe-
reurs d'orient depuis A rcadius jusqu'a, la prise de Constantinople.- Paris 1862. 2 - 8°.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
243
Vol.
Simeonibus Fr. Ant. de, De bello Transsylvanico et Pannonico libri sex. - Ro-
mae 1713 1-4o.
Taylor, dtalogue raisonnée of oriental manuscripts 3 -80.
Vogt, Leçons sur l'homme.-Paris 1866 1-80.
ANEXA F.
RAPORTULt SECTIUNI1 SCIINTIFICE.
Domnilorii Colegl,
Sectmnea sciintifica, in sedintele sale de la 19 si 21 ale cu-
rentei , luandil in cercetare cestiunile ce i s'ail tramisü de dare
on. Academia, pentru a opina asupra loril, a ajunsü, in urma dis-
cutiuniloril urmate , la conclusiunile urmatóre pe cari am onóre
a le supune aprobäril d-lorti vóstre.
Asupra primei cestiuni :
Tablourile de observatiuni meteorologice facute de d-10 Dr. Stefan
IIepites la Braila pe lunile ianuariti si februariü anulti curentü ,
precum si o diagram a mai completa de observatiunile meteorolo-
gice pe anulti trecutti ;
Sectiunea este de parere ca, de vreme ce Academia a decisa
sa se publice in Analele sale observatiunile meteorologice facute
de d-10 Hepites pe anuld 1879, sa se publice si cele de pe a-
null). 1880. In aid privesce diagrama cea notáa, ea sa se conserve
in archiva Academiei, pentru cuventulg câ cea deja tramisâ se afla
in lucrare tipografica.
Asupra celei de a doua cestiune :
Raportulil d-lui membru corespondentü Spiru Haretti asupra :
a) stereometrului d-lui Puscariti,
b) cotulul d-lui Pisone,
c) pirghiiloril , pistonuldi circularü si echerulul c oglinda cilin-
drica a d-luT Penescu ;
Sectiunea sciintifica, nefiindü indreptatita de Statut cu cerceta-
rea operilorg si inventiunilora venite la concursil, se declara ne-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
244
competinte a se pronunta asupra acelorti lucrär i este de pArere

a se inainta raportula. d-lux Haretü la Comisiunea instituitl pen-
tru decernerea premielorti.
Asupra celei de a treia cestiune :
Propunerea &MI colegü Laurianii formulatA in moduli'. urmAtorü :
«1. SA se cumpere imediatü pentru Academia :
«a) unü orologili cu pendulA,
b) unti barometru,
«e) unü termometru,
«d) o busol6;
«2. Aceste instrumente sa se asede in sala Academiel; scriitorii
«Academiel, sub directiunea a trel membri din Sectiunea sciintelorti
«esacte, sA facA observatiuni pe fie-care di de trei ori : dimméta, la
«amiadi i séra, i sa le insemneze.
«3. S. se insArcineze unulü saü duoi membri din Sectiunea sciin-
«telorti esacte, a face observatmni astronomice pentru determinarea
«meridianului, dupA care sa se páth aseda until cadranü in grAdina
tbotanicA, din dArAtult1 statuel lui Mihaiti.
«Observatiunile se potil face de o cam data' cu teoclolitulü care
«se aflA in cabinetulti de fisicA.
«4. Duoi sa trei membril din Sectiunea sciintelorti esacte sA se
«insArcineze a merge la scóla militarA, a intra in retatiune cu ma-
liorulil CApitAnénu, a lua cunoscintA despre instrumentele meteo-
«rologice i astronomice ce se aflA acolo si a raporta la Academia..
«DacA este acolo unü mai bunt.'" teodolitü, sA se cérä de la d-14
«maiorti cu imprurnutü, pentru observarea meridianului. SA se in-
« formeze dacä este acolo unti bunti cercü meridianü, dacA e ase-
«Ott' si se potil face observatiuni cu dînsulü, i sä raporteze la
«AcademiA despre acestea pinA la Vinerea viitóre, 15 februarig 1880.
«5. Acei membriI din Sectiunea schntelorü esacte sä se informeze
«dacä se aflä in Bucuresci de venclare vre-unti cadranil calculattl
«pentru latitudinea geograficä 44°,26,0." In casil cand s'arr) afla sä
«se cumpere, in cast' contraritil sä se comande la Paris sail la Viena.»
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
245
Sectiunea, discutandd, cu tóta atentiunea ceruta, acésta propunere,

a fosta de parere, ca punctele 1 $ i 2 sa se respinga, pe mo-
tivele, cä nisce asemenea observatiuni, ca sa póta avé vre o im-
portanta, trebuescd facute afara , la aerd liberd si intr'unü loc
apropriatü, iar nu in sala Academiei, si apol scriitorii AcademieI nu
sunt In positiune a face aceste observatiunI cu tóta esactitatea ce-
ruta, trebuindd pentru acésta óre-carI cunoscinte speciale si o obici-
nuint.d. ad-hoc.
Afara de acésta ea gasesce, d. ard fi until adevratti luxti, sa
avemd in Bucuresci doue statiuni meteorologice si restuld tril sa
fie lipsitti de asemenea statiunI, si prin urmare Sectiunea este de
Were ca on. Academia sa dea fondurile necesare pentru a se com-
pleta statiunile deja existente in Bucuresci si IasI, precurn si a-
ceea a d-luI Hepites de la Braila, cu aparatele necesare, conforind
program ei biroului internationald de meteorologiä, pentru ca si Ro-
mania sa WA intra in reteaua meteorologiat a Europel, si a se
infiinta, pentru anulti acesta , celd putind o noud statiune meteo-
rologica la cea-l-alta extremitate a triI, in Oltenia, fie in Turnu-Se-
verind, fie in Tirgu-Jiulul, fie in Craiova, pentru ca ast-felti, pina la
infrintarea de statiunt meteorologice In diferitele regiuni ale tril, sa
putemd avé observatiunI celd putinü in totti lungultt tril.
Sectiunea a respinsti asernene si punctul 3 din propunerea d-lui
Lauriang, ca neavéndd nicI 0 utilitate. Deteriinarea meridianului
are cuventuld sad de a fi numai inteund obse vatord pentru a se
puté instala cele-l-alte instrumente de observatiuie i pentru ca sa se
póta observa canda ele s'ard deranja din positiune lord necesara si.
prin urmare a se puté rectifica.
Punctele 4 si 5 cadd de sine prin respingerea pun telord 1, 2 si 3.
Secretaruld Sectiunii : G Stefilnescu,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
246
PROCES-VERBALÚ Nr. 10.

,.,EDINTA DIN 3 1 MAR TIE.
MembriI presentI :
Din Sectiunea literara d-niI : Alexandri V., Garagiani L, Hasded B. P.,
Laurianii A. Treb., Quintescu N., Sion G.
Din Sectiunea istorica d-nil : Babesiu V, Paritiu G., Hodosia I,
Mania V., Papadopolti-Oalimachd A., Urechid V. A.
Din Sectiunea sciintifica d-nii : Aurelianu P. .S. , Bacaloglu Em.,
Brandzd D., Felix I., Ghica Ion., Poni P., Stet anescu Gr. Teclu IV., Vasici P.

Cetindu-se qi aprobandu-se procesuld verbalti alft sedinte1 prece-
dintl, d-la Quintescu depune o declaratiune din partea d-luI. Negrescu,
cum ca a cumpratü cu 400 leI Gramatica cea manuscripta roma-
nésca din 1757, despre care a se vedé procesula verbal(' din 29
iunie 1879, si ca este gata orI i candti a o cede Academia cu
acelasI prettl.
La orele 2 ',/4 Academia trece In sectiunI.
Presedinte . Ion Ghica.
p. Secretarti generala : _Mad&
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
24i
PROCESe-VERBALe Nr. 11.

EDINTA. DIN 1 AP RILIE.
MembriI presentl :
Din. Sectiunea literarä d-nil: Alexandri V., Caragiani E, Rascleti B. P.,
Eaurianü A. Treb., Maiorescu T., Quintesca N., Sion G.
Din Sectmnea istoria d-rnI : Babesiu V., Baritiu G., Hodosizi L,
Maaiu V., Papaclopold-Calimachti A., Urechid V. A.
Din Sectiunea sciintifica d-niI : Aurelianu P. S., Bacaloglu Em.,
Brandzig D., Felix L, Ghica Ion, Poni P., Stefdnesca Gr., Teclu N., VasicX P.
Sub preedinta d-lux : G. Sion
Sedinta se deschide la 1 ora

Se citesce i se aprobA procesulti verba1 alü edintel precedintl.
Se citesce $ i se aproM statulü de presinta altt membrilorü pe
14 ghle expirate.
D-1ü Bariiu di sérra de lucrarile cele pendintl saü gata ale Sec-
OUnii istorice.
Se pune in discutiune raportultt SectiuniI istorice despre manua-
lulit celü manuscriptti de geografie alti d-lux \G. Popescu i se pri-
mesdi conclusiunile acelui raportti.
Da Stefnesca ofere din partea sa i a d.1u 4urelianu unü exem-

plartt din Revista sciintificd pe anulü X pentru bMioteca Acedemia
Se primesce cu multurnire.
Da Barititt (IA cetire raportului s.ü despre ca4ea reposatulul

D. Rallet : Sivenir i inTresii de ctiMorie, analisancto capitoltt cu
capitolü §i cautt'indü in ea o oglinda credincidsa a grel epoce cândt1
s'a scristi i a frumosulul caracterü alü autorulul.
AcLtti. lectura', procluandti cea mar vie impresiune upra Aca-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
248
demiei, d-nil Ion Ghica i Alexandri, earl avuseserä ocasiunea de a

fi in Constantinopole pe timpuld candd veniserä acolo cei doI marl
Romani, Rallet si Costache Negri, pentru a starui in privinta se-
cularisärii avenlord mänästiresci, completézä raportuld d-lui Baritiu,
dandil amärunte asupra energiei i fineteI cu care ad lucratd am-
bu tramisi si insistandd asupra importantel" mernorielord si acte-
lorfl de corespondentä ce cata sä fi rmasti dupä Negri mai cu sérnä.
D-l Alexandri adaogä cä ilustrulü reposatd 'I-a incredmtatü d-sale
cu limba de mórte, maI multe acp cu hartil pe cari inse, nefirn-
du-I pinä acurn remise, nu le-a cercetatd Inca, dar sperd ca o va puté
face peste putind $ i cä va gäsi acolo multe tesaure pentru istoria epocei.
D-ld Babesiu multumesce d-lui Baritiu de a fi provocatü o discu-
tiune atatü de interesantä. D-sa constatä cä i Romanil de peste
Carpati ad avutd a trece pnn lupte analóge cu acelea in cari, cu
mai multü succesü, ad luatü o parte atatü de strälucitä Negri si
Rallet, si cä si acolo existä sad ad existatd in acéstä privintä me-
morie pretióse, uncle nepublicate incd, altele perdute sad rätäcite.
D-sa exprimä dorinta ca amèruntele date de d-nii" Alexandri 0 Ion
Ghica sä se alature In Ana le ca apendice la raportuld d-lui Baritiu.
edinta se rädicA la 4 ore p. m.
p. Presedinte : G. Sion.
p. Secretard generald : Hasda.
ANEXA G.
RECENSIUNEA CARTII
Suvenirt 0 impresa de ceildoria n Romdnia, Bulgaria, Constantinopole

de Dim. Ballet. - Paris 1858.
--..
Dimitrie Rai/et a fostil unuld din acei nobili fruntasi moldoveni,
call ad lucratii si luptatü in totd cursuld vietei lord pentru subli-
mele scopuri patriotice i tota odatä natronale. Dotatd de la natura
cu calitäti eminente, trecutd prin studii sistematice, cunosctord de
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
249
cele doue limbi clasice si de cate-va moderne; duph ce-si astigase

mai multe men te pentru patria sa, in iuhe 1855 luase de la corn-
patriotii sëi misiunea de a merge la ConstaMinopole, impreunh cu
fericituld si neuitatuld Const. Negri, spre a mijloci regularea definitivh
a cestiunil monastirilorti inchinate la santele lama cu alte cuvinte, a
desrobi dar a sésa parte a locuitorilord Romriniel, ale cruel venituri de-
veniserh prada sträiniloril, märd de cértä intre diplomati , pericul
invederatil pentru existenta patriet Sevastopole chduse , armistitiuld
era incheiatd, representantii puteriloril, cari in conferintele de la Viena
nu scóserh nimicü bund la cale, se concertaü acurna in Paris. Era
timpuld supremü, óra a unil-spre-decea, ca bärbatii de statü ai natiumi
românesci sh dea informatiunile cele mal esacte si mai clare la tÓta
Europa, in tóte cestiumle relative la patria lord. Apo): cestiunea mona-
stirilord inchinate era intr'adevrd si ea una din cele mai critice si
mai ardtóre, precum s'a pututil cunósce mai in urmä din multimea
de documente publicate in acéstä materie, cum si din inprejurarea
eh cestiunea devenise unü nodü gordiand, care in cele din urmä nici
ch se deslega altmintrea, dechtd prm sabia unul Alexandru.
Fericituld Rallet avuse si zoluld nobilü de a publica, pinä se afla
in viétä, o parte considerabilä din reminiscintele acelei misiunl. Car-
tea ce ne stä d'inainte, de forma-id 8° mare, coprinde 160 de pa-
gine. Scrierea sa bogath de idel sänätóse , inspirath preste totil de
amoruld patriei, este pätrunsä in mai multe päTti ale ei de focurd
sacru alii poesiei, iar pe alocurea seriosuld se preface in umoristil.
Stiluld sell vedesce pe omulü dedatü a cugeta de mica in ale o
limbh sträinh, ceea ce ni se intimpla la fórte multi Romani chrturari,
iar provincialismii moldovenesci II aplich cu mare dilectiune si pe ici
pe colea in numrd asa de mare, in ail lectoni din, alte provincii
simtil lipsa unul glosarü de cuvinte sträine si de cele obsolete sail
si archaice. Inainte !me cu 24 de an): totil cam asa scriamd cei mai
multi din generatiunea btriinh ; apoi dad'. Rallet aril mai träi as-
WI, eld aril ffi trecutü bine preste 70 de ani.
Autoruld si-a inpärt,itil opuliI in 20 de capitule.
In cap. I se desparte cu rnulth duiosih de patria sa si, duph ce
32
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
250
race cáte-va reflexiun't ingenióse si umoristice despre absurditättle

geografilorü car)." aü descris capitala Iai, iea in risü numele oräse
luldt numitü Tirgu-Frumosil, unde a magi in prima nópte, iar ajun-
gendü la Siretü, se apucl sä ante cu mare duiosie :
Curge, curge riq senin !
Al tl ppotil dulce, unii
Tinereta'nfl veselia
i simftea'mI desvelia.
Cfandii te v&l:tt nu pociii uita
Recórea din lunca ta.
CA.te-ori prin ea umblam
i plticerI multe aflam !
CAle ori prea fericitü

Prin ciirttri am rAtacitü,
Negandindil la rntilt1
i l'a rei reuttiV;
C'alttt lume nu sciam
De ctitil lumea ce sirnam ,
Nu visamil de suferint,l,
CiVm1 traiati buniI phinti. etc. etc.
Ajunsi la Romanü, cältorii trärnisi in numele patrieI fusera ospa-
tatl in stilulü anticü moldovenesc, de unde, trecênd pe la Bacäü,
deterä la unü locü preste faimosulil hottl Condrea, acum inse ca
cersetorü infrantü de arnarulA captivitätil de 10 an): in fundula sa-
linelorü si petrecutü de gardiani. Act autorulü ese in unü ali doilea
cântecti cunoscutü prea bine in Moldova :
Frumpt verde de ceres1
Lungu'i druniula pin' la Ie*I !
Lungu'I drumulti §i bätutil
Din Stretti i pin'n Profit
NO WW1 de cara de bol,
Ci'I bätutti totti de nevoi;
Arq-o foculü reze*itt
Eli chiteamti al boerie,
i.'T numg o sttrácie.
La o postä pe drumula Focsanilorit caltoril daa peste o pe
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
251.
trecere tránésca. Aci Rand se folosesce de ocasiune ca sa de-

scrie modula de veselic la Romani si caracterula acestui poporti.
Descriptiunea sa, pe langa ca este adevrata, e si umoristica. A-
junsi la FocsanT, iuhitulü nostru scriitorti se mira de ce acela o-
rasti se mai fi. considcrattit ca hotarti intre Romani si Romani.
In capitolulti If, fórte scurtti, face 10 poste de la FocsanI la Bu-
curesci, intre reflexiuni umoristice asupra postelorti din aeea epoch'
si insémna cate-va momente istorice mari de la Focsani si Rimnica.
Cap. III este cledicatti apröpe numai capitalei Bucuresci si locui-
torilorti si. Priimirea fratésca i caldurása ce avura aci C. Negri si
RaHet aü incantattt pe acesta , in catti se Intréba, de ce v&iu dên-
sulti atatti de tarcjiti acísta capitalä. Uncle din pasagele coprinse pe
acele 10 pagine (12-22) despre Bucuresci, pare ca le-arti fi scristi
numai cri, lar despre scóla militaM de atunci vorbesce in spiritti
profetictit.
In cap. IV autorulti descrie caracterulti Romanilorti in comparatiune
cu alte popóre ale oricutului, simpatiile i antipatiile lorti ; combate
panslavismulti, demasca politica rusesca ca i pe cea austriaca re-
lativä la Romania; la untt loca citíza doina de odinióra, candti Ro-
manulti
Avea lécuit de pagani :
De Tatar): avea MOM,
De Turd o sabid lath,
i de Lesi und buzdugan,
ti de Upguri und arcand.
Totti in acestti capitolo mal adaoga si canteculti :
Prutule, rîi blestematd,
Facete-al afundd st latd,
Ca potopuld turburatd;
Malü cu maid nu se zäréscä,
Glasti cu glasü nu se lovesca
Cândti locustele vord trece,
La estd mald sä mi se 'nece.
Colerele cândti vorti trece,
Pe la mijlocti sa se 'nnece etc. (1)
(1) Pag. 31,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
252
Despre publicisM sträinl, carl ail scrisil cAte-ceva despre RomânT,

Ballet juded, fórte justa, qicenda, ca el faca cu popórele mid , cum
facti bogati1 cu sbiractl, dtrora nu le iértti niel unü viiü, cAci ne-
curroscêndu-le trista positiune in care se afla, nu cunosca nid cau-
sele vitiulul.
In cap. V se descria maI multe scene de la Rusciucti, starea de
barbarra in care se afla Bulgaria; atinge i aci cate-va momente is-
torice marl, cu care ajunge si la Varna, iar administratiunea turcéscä
o incligitzâ totti cu fericitula sa umoril :
Mustafa de la Baba
Cu cealmaua CAM róta,
Cu capulti cktü bamta
cu ochil câtü palma.
Cap. VI. De la Varna, inbarcându-se pe un vapora ala Lloydulul
austriacil, autorula descrie cate-va scene si suferinte nedesOrtite
de cilltoria pe mare, trage si cilte-va paralele intre Francesi si An-
intre Turd si alte poptire occidentale.
De la cap. VII, de cum intra in Bosford si pinta' la XVIII. pe
90 de pagine, Ballet, pe IMO ca descrie pärtile principale ale ca-
pitalel otomane cu impresmrule i cu positiunea sa, care este unica
in lume, face si untr studia comparativa asupra vietel popórelora
orientale, dintre carl pe cele mai multe, necum sA le cunósca alte
popóre europene, dar nu sunt cunoscute nicl la Ortea cea mal
mare a Românilora. S o scie inse dirturariI nostri, cä fArä una
studitt aprofundata ala vietel orientale no)" niel o data'. nu vornil
intelege, necum pe scrutoril antici profanI, dar nidi pe col bise-
ricesd.
Tota in acésra parte a crtrtil aflArna metihrile cele maI in-
structive si anurne : de la pag. 56 inainte, despre coruptiunea cri-
minala a bizantinflorti inainte de a Ode sub Turd ; de la pag.
65 pint]. la 80, blestematitle hote6d ale dragomanilora ; mhle de
existente catibnare mai alesa in Galata; indolenta i lenea prover-
b-ma a functionarilora turcescl. La pag. 83-85 îi aü i femeile tur-
cescI partea lora. De la pag. 89 inainte se vorbesce despre Fa-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
253
nand, cu calugaril greci de acolo si cu simonia lorti in termeni

aspri, reflectandti si la autonomia bisericel mirth-mesa
Rallet se ocupl si de Jidovi in cate-va locuri, iar la pag. 93
descrie scarnavulti lorti Ghetto dm Constantinopole, unde adaoge
si o imprejurare ce mi s'a pärutti fórte caracteristica, &ulna de
a o releva $ acilea, ca adica invalue pe mortii lorti si i ingrópa
pe furig Mie mi se pare câ acésta descopertre fícuta de catre
Rallet in Constantmopole nu este tocmai noua i ca ea menta
ca sa fie urmarita preste totti pe uncle locuesce jidovime. Daca
sunt Jidovi cari ii ingrópa pe mortil lorti pe ascunsti, atunci ce
valóre ar mal avé registrele chute?
La pag. 97 Rillet afla câ politisarea sah, mal la intelesti , dis-
putele poll lice sunt o epidemui ro»uînésea. Noi inse cunóscernti unti
anti poporti, ai carui carturari nu pot nid manca si bea. daca
nu vorti face politica. Tota acilca autorulti reflecta la suferintele
amare ale emigrantilorti romanI i il numesce, precum ati i fostti
in realitate, apostoli aI Romamei, lipsiti de patriä i famtliä, su-
pusl la multime de privatiudt; suiletele lorti cercate prin atatea
nenorociri, curätite de micele patirni i interese locale. Meditatiu-
nea, ce lace Rallet cu acea ocasiune la ingropäciunea renuinitu-
lui barbatil polona Mickievici, este profunda simtita i mie imi vine
sa o asémand cu fabulosulti cant(' alú lebedei.
Santa Sofia, Hipodromulti (astaqt At-meidan)5 ediculele i alte res-
turi autice del o lectura de care nu ar trebui sii se lipsésca nid
unti Romanti ; dar catì ieti in mana macara scrierile lui Cantemirti
sui alte cate-va itinerare scrise romanesce despre Orientti?
La pag. 120 se aflä decopiata inscriptiunea latina descoperitä de
catre domnula Ionti Ghica, pre canda era denumitti principe de
Samos, la casele ce fusesera ale domnulul Constantinti Brancovanu
si ale Holt' séi ; copia coprmde cate-va erorI, cad inse potti fi
corese usora.
Sépte luni aù petrecut Negri si Rallet cu acea ocasiune in
Constantmopole, intru apararea drepturdorti rei in causa monas-
tirilora inchmate , sépte lunl. de o pacienta impusa ori i cui de
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
254
neaucjita indolent/. turcésck pe care Ral let nu o Ole caracterisa

mai apriel, de cata citilndil unele exemple, precum, ca una ca-
lugärü din Trapezunta sedea de opta alit, unti archimandritti sêr-
bescti de 15 anl, fail sa vícja cu ochii sl resultatula definitivii alti
proceselorti ce purtaa, iar unii Romitna vemse de cate-va ori de la
Smirna ca sa-si iea salariulti, pia ce-lù cheltui intregd pe drumuri.
Capit. X1X coprinde numaT cestiunea monastirilorti inchinate, in-
curcata de calugarii din Fanarti, de dragomanT si de catl-va cliplo-
matT, asupra cdrora Rallet, in amäraciunea sufletului st1, isi ascuti
pana cum se cade. Dupti nenumrate memoriale, dupa perderl de
cjile multe prin intunerecti, in fine deputatJI romanescl scósera cu
mare greutate celti putinil atilla la cale, ca in acea importanta ces-
iune sa nu se iea nicT o m6suiä definitiva, caci nu atunci erati mo-
mentele favorabile pentru o solutiune ca aceea. Ral let se temea si
de resuItalele conferintelorti, nu astéptä multti nicl de ht Hat-i-hu-
maiun alù SultanuluI, publicatti in accle clile.
In fine deputatii plóca alma acasä si debarca la Galati, pentru
ca veninda la Ias1, sa iea parte la lupta acea inversunata, disperata
insotith si de uncle fapte trädatóre ale unoat órnenI, despre carl Ral-
let cjice, ca se ivira ca ciupercile esite din gunoiti si le aphca fa-
bula despre sCeltl'e V padure, cum si cea despre motanT (clotani ,
gusgani), «earl' se sgarie si isT scottl ochii intre sine, cândri il stringe
oaltulti de códh.»
Acésta este cartea : Suveniri, ;si impresii de diRorid a lui D. Rallet,
care dupa ce o tipari, nu ajunse ca sa o vécla pubhcata si in limba
francesk precum isl propusese, cad' preste putina se muta din viéta.
G. Baritiu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
256
PROCESa-VERBALe No. 12.

EDINT A DIN 2 APRILIE.
Membri presinti :
Din Sectiunea hterara d-nii : Alexandri V., Caragiani I., Hasdell B. P.,
Laurianti A,. Treb., Maiorescu T., Quintescu N., Sion G.
Din Sectiunea istorica : Babesiu V., Baritiu G., Ilodosiu I., lonescu K.,
Maniu V., Papadopolii-Calimachg A., Urechiel V. A.
Din Sectiunea sciintifica : Aurelianu P. S., Baraloglu En., Brandza D.,
Felix I., Ghiea- Ion., Poni P., Stefeínecu Gr., Teelu N., Vasa P.
Sub-presedinta d-luT : Ion, Ghira.
Citinduse si aprobandu-se procesulti-verbalg Mg sedinteT trecute,

d-lti Papadopolil-Calimachti depune din partea d-luT A. Gregoriadi
Bonachi, din FalticenI, opera profesoruluT W. Schmidt, Suczawa's Denk-
wuerdigkeiten si anunta ca d. Bonaclhi va mal tramite Academiei si
alte publicatiuni analóge. Se primesce cu gratitudme, si cartea se
transmite la biblioleca.
Constatandu-se mult,imea lucrariloril pendintI In comisiunI, la ora 1

si jumtate, Academia trece in sectiuni.
p. Secretara generala : IIasdefi.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
256
PROCESG-VERBALL No. 13.

,EDINTA DIN 3 APRILIE.
MembriT presentl :
Din Sectiunea literati d-nil : Alexandri V.,Caragiani I., Hagdeli B. P.,
Laurianii A. Treb., Maiorescu T., Quintescu N., Sion G.
Din Sectiunea istorica d-ni1 : abesiu 7, Baritiu G., Hodosiu I.,
lonescu N., Maniu V., Urechiei V. A.
Din Sectiunea scrintifica d-ni1 : Aurelianu P. S. , Eacaloglu Em. ,
Brándza D., Felix 1., Ghira Ion,, Poni P., Stefeinescu Gr., Terlu N.,
Vasici P.
Se citesce si se aproba procesulü verbalü alií edinte! precedintl.
D-ni! Babesiu, Quintescu si Baritin daü lamurirl in privinta lucra-

rilorü diferitelorü comisiunl.
Se fixéza ordinea cjile pentru sedinta publica de Vine". si anume
discursulü de recepttune al d-luT Dr. Felix, elaboratulti d-1u1 mernbru
corespondentü S. Haretu l raportuhl secretaruluT Sectiuni! istorice.
Dupa o discutiune, la care ieü parte d-nif Ion Ghica, Lamiang,

Maniu si Babesiu, Paritiu cu dorinta manifestata cu in-
sistinta din partea Acadernie! intregi - se decide a citi in seclinta
publica lucrarea d-sale despre Schoppenhauer.
Sedinta se rädica la 3 ore p. m., trecendu-se in sectiunt
p. Secretara generalü : Hasda.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
2o7
PROCESÜ-VERBALla No. 14.

DINT A PUBLICA. DIN 4 APRILIE.
Membrii presenp :
Din Sectiunea literarä d-nii : Alexandri V., Caraqiani L, Hasded B. P.,
Lauriand A. Treb., Maiorescu T., Quintescu N., Sion G.
Din Sectiunea istorica d-nil : Babesiu V., BariCu G., Hodosiu L,
lonescu N., Maniu V., Melchisedecil P. S. S. episcopii, Urechid V. A.
Din Sectrunea sciintifica d-nil : Aurelianu P. S., Bacaloglu Em ,
Iirdnclzd D., Felix I., Ghica Ion, Poni P., Stefdnescu Gr., Teclu N., Vasici P.
Sub presedinta d-lui : Ion (Mica.
Sedinta se deschide la 1 ora p. in.

Se citesce si se aproba procesula verbali alti sedintei precedmp.
D-lii Presedmte atrage atenpunea AcademieI asupra necesitatii de
a se regula pentru anuld 1882 punerea la concursü , din partea
Sectiunii scimpfice, a uneI tese pentru premiulü Lazdrii, In confor-
mitate cu art. 95 din Regulamentü.
D sa propune iota odata in desbaterea Secpunil istorice, dac n'ar fi .
bine ca sa se publice in facsimile de märime redusa in Analele Acade-

inie1, inscrippumle latine aduse din Dobrogea de d-lti F. A. Urechid,
acele slavice de la Bistrita din Moldova culese "de d-lii Dim. Sturdza
i cele slavice si romane copiate la FerescI, la Negoesci, la mona-
stirea Muhl si la Tergoviste, de catre d-ia Bianu.
D-lii Secretarü alti Sectiunil respective citesce raportulti despre mis-
carea istorica in cursulü anului expiratü, atatü in Romania precurn
si in strainätate cu referinta la Romani.
D-lti Haretù citesce unü memoriü despre acceleratiunea sectilara a
lunel.
D-16 Baritiu da leclura disertapunii D-sale despre Schoppenhauer.

33
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
g58
-ra Felix citesce disctirsulti sail de receptrune despre Miqrarea

popul4tuail.
Ora fiindti inamtata sedinta se radich la 4 ore 0 jumtate p. m
Presedinte : Ion, Ghica.
p. Secretarti generalü : Hasde .
ANEXA FL
RAPORTU
A SUPE A
MiCÄRIi LITERATUREI ISTORICE IN CURSULt ANULUI 1879 IN ROMANIA

SI IN STRÁINATATE CU REFERINTA. L A. ROMANI.
Domnilor
In sedinta de la 13 iuli expiratü, Delegarjunea Aculemiel, in. do-
rinta de a vedé sporindu-se actrvitatea Institutiunii nóstre, intru inavutt-
rea literatureI nationale cu raportti la tóle rarnurile scrinteI, a crequtü
ca nu póte rspunde maI bine la legitirnele asteptari i cluarti la datoria
ce-I impune propria eI chemare, de cattt facendtt ca sh se adune in-
cetulti eu incetula materialulti necesarti pentru o lucrare enciclope-
dick care sä. arbä. a imbratisa tóte subiectele de scan ta rerbritóre la
nationalitatea si patria nósträ. romana.
In acestü scopü , Delegatiunea a pusti în sarcina Secretartlortt de
Sectiuni , sa. presmte fie-care , la inceputula sesiuniI ordinare , cate
untt raportti despre miscarea literarä de peste anti , in ramura cu
care se ocupä. Sectiunea respectiva.
Subsemnatulti, conformandu-m decisrunil luate, incleplinescü cu plä-
cere acéstä. datorie, supunêndti D-lorg vóstre, prm raportultt de fata,
notitele bibliografice despre miscarea literara. in ramura istorica, pre
catil mi-a fostü cu putinta sa le adunti in decursulü expiratu-
luI anti.
Sub formä. de preambulti, fie-mi permisü, Domnilorü Colegi, sä. v
impartasescti in putine cuvinte cugetarile i reflexiunile mele despre
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
259
activitatea hterara'. pe terêmulil istorica, cu referintä la. noi si ale n(5-

stre, urmatä in decursula armful incetata.
Ceca ce ara fi de gist], dupä mine, asupra literaturei strhine este,
di ea destópth, mat alcsa astd-di, Mt& atentiunea nóstra, de Óre-ce ni
se spune ct istoriografia i limbistica românä aü cela mai mare
interesil p ntru etnografia orientulut
Precuma Îfl frecuta hteratura stinâ, care, ocupandu-se, cândil in
interesa mica scuntifica, canda in scopa eminamente tendentiosa, pu-
rurea inse cu multa zela de istoria i nationahtatea poporului romana,
nu s'a märgimta in subie-tula istorica, -tota asemenea i astzl-di ea
nu se póte desface de ("re-caril preocupatiunl striline scimteI, dar
cu atätil mai vatamatóre istoriel i nationahtätil nóstre.
Este de insemnata di i. o mare parte din istoriograffi moderni de
nayonantatc slava, genhanel i maglriard, caracterulil politica pare a for-
ma astd-cJi ea si in trecuta megula investigatiumlora sciintifice
fondula studiuluI istorica. canda vine vorba, despre vechimea originel
nóstre, despre latimtatea i in particulara despre contmuitatea po-
porului romana pe strävehmla p&menta alfi Daciei Traiane.
Dach pin& si in chide nóstre mai aa trecere in literatura mo-
dernä, la unii din eruchtil strati-1i, vechile preventiunI, eresiele tra-
ditionale ; clack' conchmnata sistemä de ipotese deserte i conjec-
turl far& meqa , dar cu atata mai tendentióse , continuA a cu-
ceri buna credintä intr'o parte si a incuragia, â justifica doctrmele
reL'icite in all& parte, - causa, dupa a nósträ individualä pärere,
reede póte in nepasara si in putina insufletire care se resimte in
intimpinarile fórte blande i timide din partea invtatilora nostri.
Noi ama vquta cum scóla slavistä , indrumatä de cati-va ani ,
pe dule marilora daschli Sehaffarik , Drinov , Dlugoss , Mildosich ,
Kopitar,, Tomaseltek etc ; cum scóla germanä, träindil In tradifiunile
lui Fder, &d:er, Engel, Gooss, Neugebauer, etc., cum, in cele din fir-
ma, juna scólti maghiarä , pornitä pc acelasl pripora, - fie-care
avêndu-si punctula propria de plecare, se trudesca a ne face con-
curent& pe teremula vechimii , in sinula trilora romane; cum &-
care cauta elemente snrijimtóre pentru problemele i conclusiunile
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
260
Iola, in moravurile, datinele, legendele. traditmnile i mai multü

Inca in lexicografia poporului românü.
Din fericire si ca unü bunü augurü, cultula sciinei, cultulü
pentru sanctitatea veritatti istorice pare a se reculege, pare a voi
sa-s1 revendice donnnatimnea i sa inspire pe inv;a1,11 lumii apusene
din clikle nóstre, a caroril descernernen( i agerime nu va in-
tardia si de asta-data sa r verse din ce in ce mM mulla lumina,
spre a se termina pentru tota-dé una.cu controversele factice si caduce ;
inteuna cuvênta cu acel- doctrine silite, abatute de la realitatea fap-
telora si create nu pentru ieserva de arlointa sari de sfficiune , dar
mai multa prm calcula i. in scopü egoista, politica, silmdu-se a
Intuneca origmea, a denatura evemmentele, a confunda epoce, in-
dividualitatea politica cu cea bisericésca si. ca consecinta, a dis-
puta poporului romana drepturi avittce, santite prin continuitatea
numelui, a Umbel si a petreceril neintrerupte in 'Verde strabune.
Recunoscti, Domnilorü Colegi, ca. nu potü intra in cadrula unul
simplu raporta apretari de asemenea, natura, personale secretaru-
lul D-vóstre, dar tineam s. atingü aceste puncte spre a se invedera
si mai bine starea de langesime i lipsa de avêntü in miscarea
literara pe ter'émuIti istoric naionalü, fata cu neintreruptele pro-
vocatiuni la adiesa nóstia.
Sa fie bine intelesa ca ceea ce ne preocupa, este proportiunea
fórte scaclutä in raportü cu importanta si utilitatea studiului isto-
Putinula. dig s'a pututa aduna din parte-ne pi inregistra
in raportultt de fata, se marginesce in dtte-va scrieri de minima
valóre pe candü vastula carnpa ala istoriei nöstre nationale este
,
exploatata de catra straml fttra pregeta , adesea in contra celui

mai vdita adevra istoricü. Importanta el atata de bine apretiata
in literatura straina, chiara in tumpil nostyi, destépta din ce in ce
unü via interest' la eel mal meritosi scriitorI, nu póte inse sa
impace dou interese opuse : ala sciintPi si aid vederilorü poli-
tice sag si alü cultulul de ginte , -sa impace untt egoisma inn),
dacinata avênda de sorginte acelü cunt'.
Indiferinta la invtatii nostri pentru cultula istorica nationalü de-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
261
vine asa dar cu atata rnai surprinOtóre si chiara durerósà, cu catil

astA-c11 obiectula speculatiunilora si a luptelorü de eruditiune - la
aparintâ - este insu-sl dreptula nostru de vechime si in legâturfi
cu elli, dreptula virtualü alti poporulul autochtona pe vechiula con-
tinenta strAbuna. Pusü neconterntil In desbatere acesta drepta, ela
este tractata astägi ca si alta-dath in diferite sensuri si intentiunI ;
motivü destula de puternica pentru a esi din pasivitatea sterild si
a continua pe strabunii nostri pc bite ale, afirmândü prm tóte
productiunile activitätiI nistre, câ acelt capitala istoricil si moral('
este o reahtate in fiinta IlomânIlora,
A cerceta causele amortini pe teremula istorica , a le indica ,
aril' fi opera dificilA si ne-arü conduce prea departe fArA folosü
practica.
Ele pota fi multe si diferite, precum asemenea pola fi prea le-
gitime scusele, prea justificabile ocupatiunile call sustragü pe multi
din invtatiI nostri de la investigatiunI istorice menitc a lumina
trecutulü si a-la pune in strInsà. legAturä cu actualitatea, spre a se
destepta consciinta national, fâcendü ssa se intrevéqlä, in viéta nó-
stra chlnica , marirea acelul trecutü din care amt.' esita si prm
care traima cu dreptulti de nascere, din generatiune in generatiune.
In speranta O. acele cause multiple, inrAdacinate póte chiarü in
starea actuald a societätiI nóstre , vorü dispare,, se vora intórce cu-
ré'ndü spre maI bine si cu ele volt inceta efectele pe atâta pe nefa-
ste pe catrt sunt de umilitóre, - sA, ne multumima astädatâ si cu
putinulü ce ni_ s'a data in semna de tributa fiescü, maI multa incgt,
in semnü de viata, de afirmarea vrtahtätil.
Trecendü la materialula bibliografica, incepemil examinarea opere-
Iola apArute in decursula anului , cu cele dou memoriI One de
eruditiune ale d-lorti colegI A. Odobescu si A. Papadopola-Calimacha,
cunoscute D-voistre din Sesiunea anuluI 1878, Canal ati fostü cetite in
sinula AcademieI si in urrra publicate in Analele eI, anume in volu-
mum )U sect. II, din anulti 1879 :
1. Studiulü d-luI A. I. Odobescu despre Cuntina mare din tesaurulti de
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
262
la Novo-Cerrask cu privire la uncle ornamente scitice din museulit

ErmitagiuluT dc la St. Petersburgg.
2. Disertattunea d-lui coley Papadopoltl-Cahmachti avea de subiectti
l'otanica daco-getica din Rdaniq Dioscoride ,ssi, Luca& ..1puleiu.
Ambele mcmorii st iil in raporturi, unulti directil, altulü mai indi-
rectil cu istocia popórelorti migratóre si, träitóre in Dacia Traianti.
inainte de epoca romanä ; ca astti-felti ele presintü unü interest' de
nnontestatä valóre istoricä pentru istoria nósträ sub tôte raporturile.
3. Avemtl de la distinsulü nostru scrittorü, membru corespondentü
alü Academiel, d-16 Tocilescu, mai multe mscriptiuni romane desco-
perite in terile DacicI Traiane, coordonate, comentate si publicate in
revista archeologicti-epigrafin din Austria , «Archaeologisch-epigra-
«phische Mittheilungen aus Oesterreleb.»
Parte din ace6te monuarnte .-_,unt LI ecute in proprietatea museu-
lni nostra nationalti, mare parte din ele impodob,sai museula emu-
dituldt no..5tru eolegri M. Coanic6uu , uncle stint in posestunea
d-lortt Bolhae :,,i Papazoglu.
4. asertapnea d-lui Dr. Gr. Sdasi, profesorti. la Universitatea din
Cluja In Transilvania reprodusä in diarulü transcarpatinü Amiculli
famdie1 In anulti 1879, sub titlula de Discusiuni istorire 0 filo-
logice privitórie la Ronutni, si ca rspunsü la critica academiculul
maghiarü P. Hunfalvy asupra Cromcci Sincaiane ; combate aseiliumle
numitului etnografil din Buda-Pesta , avendil de subiectù vechimea
si originea Românilorti din Dacia Traianh, si resfrange cu dephnü
succesü argumenlatiunea r--tocica si lmgmstidi pe care academiculti
autorü, le a imprumutatü de la reposatulti Roesler,, färti a le puté
reproduce in a sa opera, Istoriografia 0 limbistica romana, cu ace-
easi putere si elegantä de dicipne.
5. Cu raporta la acelasi subiectü istoricü si la accia.;ii autorti
avemü de inregistratü unü resumatü succmtu de la d-la I. C. Tacit,
din respunsulti invtatului gcrmanü Kiepert, care apäruse In fóia ger-
manä Globus No. 14 din 1878 .,i reprodusti in resumatti in }Mina
Caipat.dorrt No. 3 anula 1879, sub mode6tulti dar semnicativulti
titlu . Roindnif, atacati 0 ap&a0 de strtYini.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
263
Câte-va cuvinte din critica recensentului germans ne von'," da m-

surä drépta despre valórea opulul la care se adresa acea criticä... «Ro-
«rnamil, cum se numescil el pe sine, sail Vlahil, cum îl numescil sträinii,
«sunt, dupâ a mea convingere - dice Kiepert celü mal vechiü
«poporü din Cate popóre locuescil astä-cri in trile dunärene. Hun-
falvy, intemeiatil pe ipotesa lui Roesler, adoptata de D-sa in totü
«coprinsulti ei i reprodusä in etnografia sa din cuvêntil In cuvêntü,
«sustme färä dreptate ca". Românil aü venitti in Dacia Traianä cAtre
anea evului mediü din sudulti Daciel Traiane, in presupunere cä
«numal trile de pe ripa drépta a Dunäril arü fi fostti rornamsate
«pe deplinü. Mai sus-tine ch. Românii si-att imprumutata numele din
«provincia de pe atunci dis'ä Romania, i acéstä presupunere este cu
«totulil gratuitä; nu cum-va populatiunea Sviterei, a Lorenel si Spa-
«niel, earl se numescil : una Suis e ro»iande, alta Lorraine romande,
«si cea alaltá .Romanaros, aü traitil la sudulti Dundril ca sä ajungä a
«se numi Roma& Nu mai putmil ilusoril sunt argumentele ex
«silentio, conclusiumle ce le trage din imprejurarea cä cele mai multe
«nume romane de locuri ail peritü, in fine deductiunea intemeialä pe
«hpsa de elemente goLice In limba romanä Cine nu scie , observä
«criticulü recensentd, cä Gotil aü lraittl la sudultii Dunäril mal bine
«de 100 anl färä a lasa urme limbistice in acele regiuni, de unde
«se (lice cal sunt veniti Rornâmi Daciei Traiane. Incursiumle bar-
«bare ail smulsü cele din urmä rädäcmI ale culturel romane.»
Mal inainte de a termina cu dda Kiepert, fielne permisä o sim-
plä reflexiune.
Referitorü la vandalismuld barbarilorti nu se póte contesta, CA
atätti nomachl chltori, dal i cel stabiliti in sinuld trilorti strabune
aü lucrat secoll intregi a distruge nu in atatil cultura romanä pre-
câtü urmele rornanitätil.
Archaismele, numirile topografice de riurl, muntl, regiuni, orase si
nume propril, titluri dignitare, vedescü contrariulti de ceea ce se sus-
-tine fie de Roesler, fie de Hunfalvy, fie si de Kiepert.
In catti despre cultura romanä, ea nu numal n'a fostü si nu este
smulsä din rädäcinä, precumü se pretinde, dar s'a conservatti pin&
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
264
asta-4I in tcítä intregimea ei, îri tótä fiinta poporulul romanü, si tra-
esce ca prin minune, pinä la cell" din urmä, 'Aston" roman'''.
NeputincióSA, fär ä. valóre este pentru d-lü Kiepert si ipotesa basatä
pe relatiunl bisericesci : Märturisirea lui Hunfalvy,, cä. la venirea
Ungurilorti nu se vorbia in Dacia Traianä de cab" limba latinä ((Mac
nyelv) distruge bite basele argurnentatiunilor t". sale, de óre-ce cuvên-
tult" Deak- Latini (identicti cu slavult" Giaeu) denota unti poporü latinü
adicä romanü o limba latind &lid roman d! !
6. D-1.11 Fr. Miklosich, eruditult" mernbru alü Academiei impefiale
din Viena, slavistult" distinsil, dela care avant" mai multe scrieri de-
spre Romani si limba romanä, ne face de astädatä o pläcutä surprin-
dere prin studide sale asupra puteriI de expansiune a poporulul ro-
man din secolulti XIV-XVI.
Opuli sti de acum intitulatti « Ueber die Wanderungen der Ru-
munen in den Dalmatinischen Álpen und den Karpaten,» in traduc-
tiune : despre migratiunea Bomdnilorii in, reqiunile Alpilor dalmatini 0 a
Carpatilorii, revarsä, multä luminä asupra vitalitätiI i miscärii popo-
rului romanti din suta XIV-XVI, cari pott" fi urmarite cu aju-
tom% elementelorti istorice i linguistice adunate in citatulti opt, si
dupä inclicaiuniIe autorilorü Fr. Miklosich i Kaluzniacki, pinä in
suta X-XIV.
piarula Telegraful4 romdai din Sibiu" a publicatü, in traducere
romanéscA, o mare parte din importantele cercetdri ale d-lorti Mi-
klosich i Kaluzniacki.
NoI, avendil sub ochiI nostril originalult" germanti, ni-amü pu-
tutü convinge despre esactitudinea traduceril.
Ne vornti margini a pune in evidenth punctele principale spre
simpla informatiune.
Lucrarea este impärtitä in 3 capitole cardinale :
Intaiulú capitolti se ocupa de migratiunea Romanilorti in Alpii
dalmatici ;
alü dodea capitolg are in vedere extinderea Romanilorü in regiu-
nile Carpatilorti ;
ilü treilea capital se refere la monumentele linguistice,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
265
Subdivisunile primului capitola sunt dou : a. urmaresce pe Ro-

mani in tinuturile SerbieI, b. pe teritorula Croatiel. (de aci trecu
Romanii sub nume de Ilirier - insular - in suta XIV -XV pe teri-
toriulü Sirmie1), in peninsula Veglia (despre care amintesce neui-
tatulü I. Maiorescu) i pe litoralula osticü alü Adriaticel pina adanca
iii sinula Istriei continentale (Binnenland).
Secundula capitolü este asemenea subdivisatil in trei puncte :
a. infatisÓza pe Romani în Rusia mica , b. in megula Polomei,
c îu regiumle cehice (ale Boemiel.).
Celü din urma capitolü este impartial in alte treI temate :
subdivisiunea a. ne da und indice de cuvinte romane in limba
serba ;
subdivisiunea b. descopere urme de lexicografia romana la po-
pulatiunile slave de pe insula Veglia ;
subdivisiunea c. elemente topice, lexicalice i genetice romane
la Poloni si Ceht
La pagina 40-41 se face amintire despre Cnezii Bolohovi , afir-
mandu-se ca acei Bolohovi eraa Romani. Acésta marturisire are
pentru poi o importanta. Numele de Bolohom in formele va-
riate Bolochi , Bololwwtzi , are mare asemänare cu vechmla nume
Bolochi-Polowczi , primula identica. cu TVolochi, secundula cu Bolo-
howczi unuld al ribuita Romamlora , altula Cumanilorü , Pacma-
,
Word cii i Peucini Piceni, identica cu Biseni. Mai insemnamü la

acesta locü in parentese, eh dm anabsa chronologica i biografica
asa qicenda, numele demmtarü Chinezii, trecuta sub acéstä forma
la Slavii din suta XV-XVI , pare a resulta formatiunea lui
dela Comisi , Comitii din timpil marelui Constantinü. Unguril îlü
ail sub forma de Comites i Comes, identica cu posteriorula 176-is-2xin
adica supremula banfi La Romani ea se conserva pina asta-cji,
.
in Banata , in forma , de Cumeti , desemnandü pe consiheril pri-

mariei (juratii) din comune rurale.
Transitiunea de la comes-comites (in Muntema corals), comiti în
cumetil este naturala, iar transformarea lui in Chinezi, Cneazi, nu presinta
34
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
266
dificultati filologe, dupti noi, si corespunde legilorti fonetice, particulare

numai idiomului slava.
7. In strinsa legatura cu mist" citata scriere sta neaparatü diser-
tatiunea sati conferinta d-lui dr. Jirecek intitulata : Die T/17 laden und
Maurowlachen in den Denkmdlern von 1?ag2'sa, Vlachii. si Mauro-vlachiT
in monumentele de la Ragusa.
Acesta conferinta este publican' in mernoriile AcademieT din Viena,
ianu aria 1879.
Prin coprinsula, ca 0 prin insemnatatea documentelorü la cari se
refere, erudita disertatiune are una interest.' necontestabile pentru
istoria romana.
Aci ni se explica variantele prin earl a trecutti succesivamente
numele de Vlahl ; ni se spune, cum acesta mime la inceputa denota
pentru tots" Slavii pe omulü de proveninta romana : «Das Wort Wlach
gist allen slavischen Völker bekannt, es bezeichnet uberall einen
«Menschen romanischer Abstammung und zwar entweter einen Ita-
«Eerier oder einen Rumunen.» - Mal tarcliti fu conferita pastorilora
romani, apol in cele din urma ortodoxilorii-riWir2ten1 (Romani si Slavi)
ceea ce pare a çlice implicitamente, ca primii ortodoxY, primiT crestini
erati Romani. Numele Maurovlacki, Morljaci (slava), dice Jirecek (p. 14-15)
denota odinióra in regiunile Dalmatiei Venetiane, pe plugarula si
pastorula slavü (?); in cursula timpilora ela a primitü straformatiuni
filologice (ca si numele de comes et comites neaprata) 0 inter-
pretaljuni etnografice ; din Maurovlachi se forma Morlacci (Lassi),
apoi Morljaci, morjaci (Maris acola), dosemnanda pe locuitorii Moran.
Presbiterulti Diocleas (Popa Dukljanina létopis), naranda despre
incursiunea Bulgarilorü de la Volga in peninsula Balcanica, clice :
«Inde debellando ceperunt totam Macedoniam , post hac totam
«provinciam Latinorum qui illo tempore Romani vocabantur modo
«vero Maurovlachi hoc est Nigri latini vocantur ;» recumisce eh prin
Latinii evului media eraü intelesl atata la Alpil Dalmatiei catü
$ i in Panonia Romdnii, ca urmasl, descendinti ai Romanilorü lard
nicl-de-cum pe Latinii apuseni.
In suta My juma'tatea a doua, docurnentele hizantine InMega
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
267
prin .21faurovlachia téra Moldova, traducend ca si Turcil mal in

urnid, cuvéntulti mauro, ntoro-mor , (mare), mur prin negru (turce-
sculti kara), imprumutatü dupd credinta lift Jirecek de la Tataril
negriI (p. 15).
8. Interesanta monografid. a erudituluI academia.' din Viena
d-la Constantinü de Hoefler Intitulath : Abhandlungen aus dem Gebiete der
slavischen Geschichte, publicath in analele Academiel Vienese in 1879,
se rapórta la intemeierea imperiului Asaniqilorti prin RomfiniI Me-
siel" din 1186 -1257. «Die Walachen als Begründer der zweiten
« bulgarischen Reiches der Asaniden, 1186 - 1257. » Di stinsulti au torti,
trämitendti Academid nóstre unit exemplarti din a sa scriere in-
sotitä, de o mägulitóre si amabild epistolä comitivh in limba fran-
cesä, afirmä, prin cuvinte bine simtite, a intemeierea vorbitulul im-
perid din acea epoch gloriósh pentru Bulgari , este faptulti, patrimo-
niulti Romtmilorü, si di acea renumith, celebrä dinastie Asanidä ,
fundatórea imperiuluI qisti Bulgarti, a fostti - duph documentele cele
mal autentice - româná iarh nici-de-cum slavh. «Je crois d'avoir
«suffisamment prouvé par les récits les plus autentiques, que la fon-
«dation de cette époque de gloire pour les Boulgares, (l'empire des
«Boulgares au XIII siècle) appartient aux Roumains et que la dynastic
«si célèbre des Asénides-fondateurs de l'empire Boulgare - était rou-
«maine et non pas slave.»
Aceste putine cuvinte ve páte spune, Domni Colegi, cätti de .in-
semnata pentru noI este scrierea d-lui Hoeflér si earl sunt ideile
desvoltate si intemeiate pe cele maI autentice citatiuni asupra a-
devratului caracter a fundatidniI gisuluI imperiü din suta a XIII,
cittü de intensivä era vitalitatea si cultura poporuluI romanü, care
incongiuratti de barbarI, läntuitti de coreligionariI usurpatori, desphr-
titti de fratiI apusenI, inflinta imperiulti la Balcani, republice, dom-
niI in sinulti DacieI Traiane si transportati graiulti romanti, cultura
romanh prin coloniI comerciale si industriale, pina In mequlti Po-
ionic'', pe litoratulti AdriaticeI, la AlpiI DalmatieI si CroatieI.
Constathmti cu satisfactiune, domnilorti Colegi, pentru bunulti nume
alü sciintel si onórea eruditiuniI din acestü timpti alti luminelorti,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
268
cbi din ultimele scrierf ale d-lortt Miklosich, Kaluzniacki, Jirecek si

Hoefler,, se vede cum din ce in ce se päräsesce treptatil directiu-
nea ratacitrt care a domnita la strttmi aprópe exclusivtt, in cele
mai multe investigatiuni istorice de pina acum, referitóre la isto-
ma si limba Romantlortii. Acea directiune conducea, precum sciutti
este, la conclusiunl si sinteze abatute de la fiinta adevruluI isto-
nett, tintindtt a infâtisa genesa; limba, intréga flintA romänä ea unit
feltt de compromistii alti hibridismulul esitti din deluviulti medievaltit
Pretliíselè resultate pe earl ni le dal). nóuele si nepartinitórele cer-
cethrI, vedescil cä departe de all fosta influintatti poporulti romanti
prin relatiunile cu semintiele vecine si strame, este elil prin emi-
nenta influintatorulti.
Arti fi fostti de dorittt ca distinsultt nostru connationalti, d-ltil Ci-
hac , imitandtt celtt putinii exemplulti marilorti scrntori germanl si
slavi, sä revina can mal neintardiatü asupra ultimeloril d-sale lu-
craft' si sä recunósca ceea ce admite Ora si until Miklosich, Jirecek,
Hoefler etc., di fórte multe din presupusele elemente slavice in lexi-
cografia romana sunt proprietati romane trecute in idiomele po-
pulattunilorti slave.
9. D-la W. SL Teutschlander, pastorulti eelesiei augustane-luterane
din BucurescI, a publicatil in cursultt anului trecutti frumósa sa
scriere : Michael der tapfere.- Ein Zeit- und Charakterbild aus der Ge-
schichte Bumaniens , (Mihaiü vitéziati , o episocld din viéta istoried a
Bona(milora). Introducerea infatiséza pe germanula pastortt ca adeptti
altt scaei si teoriei roesleriane, impârtasindti aceleasI vedeff despre
vechimea si continuitatea Romamlortt in Dacia Traiana.
In darea nóstra de sémä asupra scrierti docentelui Jung, Romer
und Bomanen, in den Donaulandern (Romanti si Romanii in taile du-
narene), cetitä in sinulil Academiei in sestunea anului 1877 si pu-
blicata in Analele nóstre tom. X. sect. II, am accentuata tendinta
si erorile istorice si linguistice, acumulate in cartea dececlatulul Roesler,
canonisata de cuviosia sa pro testanta filo-romanultii Teutschldnder !
Recunóscemu ca epopea, care represmtä publicului strainti una din
cele mai gloi ióse epoce a vietei nóstre istorice, face onóre au-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
269
torulul atatti sub reportulti subiectului caü alü elegantulul stilü.

i
10. Inregistrainü totti la acestü locü. scrierea germana aparuta
la Würzburg 1879, sub titlu : Die hathclische Kirche in Romtinien,
«insbesondere in der Walahei sowie in der Bulgarien von Abt An-
«tonius. - Wurzburg 1879. »
Abatele istoricü bisericesdi, tmenclü sérna de dicultiile cu cad
avea sa lupte biserica catolica, ne lasä s intrevedemil scopulti pro-
sehtismului bisericel romane i pe de alta, parte simtulú de tolerantä
exemplara la poporulti romana, relevatti i mal multi prin parale-
lismulti trasti intre poporulti trilorti romane i am Bulgariei.
11. Din preticísa colectiune de Documente referibire la istoria Ro-
manilorti adunatä de reposatulti Eudoxiu Hurmuzaki s'a publicatii
Ora acum volumele VII si VI, iaril din Fragmentele scrise in
limba germanä avemit volumulü primti atatti in textti originalti catü
si in traductiunea romana.
Memorabila si de mare valcire istorica ni se pare a fi petitiunea
Bulgarilorti. catolici (paulicianI) de peste Dunäre , care Impratulti
Carolti. VI, din anulü 1731 iulie, prin care noii venitl (pro Populo
Paulitiano ex Bulgaria neo-adveniente) cerü a li se incuviir0 sh
se asecje in Oltenia si sa li se acórde privilegii (a se vede do-
cum. CCLXVI. p. 464. vol. VI.)
In acéstä suplica. Bulgarii se clicti a fi descendintfi vechilorü
Tribal)." europeni : «Gratias itaque agimus Domino Deo nostro, qubd
«sub auspicys ex antiqua nobili in. Europa gente Triballorum descen-
«dentes.., in fide romano-catholica Apostolica, nati et educati sumus.»
La punctulti 2, cerênclti acordare de privilegil pe päinêntulti ro-
manescil, ei promitü imperatoruluI, ca volt face ca prin ajutorulti lorti
domnia Austriei sa se perptue i lätíscä pe pamentulti Romani-
lorti «....per quod Sacr-ma Majestas V-ra firmum semper in Valachia po-
«terit tenere peclem, et necessariam inter Orsovam et Valachiam
«communicationem, intermedium existentibus nobis, conservare.»
Acestil punctü se inchee prin propunerea de a se rapi proprie-
-Nile de la Romani si a 11 se da lorü.
«Quodsi verb hoc et alia viciniora territoria pro nostra neces-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
270
«sitate quae possent suffkere , legitima probatione ad alios par-

«ticulares Dominos spectare dignoscerentur : In tali casu quaesumus
«submissè, illa tanquam usui publico Sacr-ma. Maki.. Tr" necessaria,
«erga primum praetium, quo possessor emit, evinci jubere dignetur, at-
«que erga illud nobis clementissim concedere.»
Acestd rspunsd s'a data Romanilorti pentru generósa imbrätisare
si ospitalitate conferitä veneticilorti fugariti si adäpostiti la sinuld trei.
12. Studnle istorice cari insotescd editiunea Cateekismului calvi-
nescii, facutä de nefatigatuld si eruclituld nostru colegd d-ld Baritiu,
sunt de celd mai mare prep pentru istoria bisericei romane din
téra Ardealului. Ele, dandd la lumina peripetiele rJormatiiumI in Trap-
silvania, ne desfäseirä miscarea proselitismului si a rivalitätii fatä cu
pacificuld popord romant. Biserica romana ingenuchiatä, spoliatä
de averile legitime, avu srt sufere cea mai crudä injosire, cold mai
cumplitd suplicid.
Introducerea nóuelortl doctrine la poporuld romand avea de scopil
diviswnea, maghiarisarea si prin ea desfnntarea gintei romane.
Scriitoril maghiarl, cap mal credd seriosd ca se pold pune la in-
doialá atrocitätile si persecutiunile slbatice, cate le-a incluratd bi-
serica si natiunea romand din partea hidosului calvinismd arpadiand,
n'ad de dad sä consulte mal cu luare aminte analele bisericei ro-
mane si in particulard studiele distinsului nostru colegt.
13. D-I'd Nicolae Popea a publicatil, in cursulti anului 1879, bio-
grafia meritosului mitropolitd, romand din Transilvania si trile
adnexe, baronuld Andreid Saguna inteund volumil bine alesü ; biografia
organisatorului mitropolitt, de eterná amintire, coprinde multe docu-
mente referitcíre la istoria contimporanä a Romamlord din imperiuld
Austriei si in particulard din Transilvania.
Ne abt,inemd de la veri-ce criticá, márginindu-ne pun) $ i simplu a
constata valórea si insemnátatea subiectulut
' 14. Told de resortul bisericesc s'a mai publicatd si la Iasi,
o traducere románéscá a scrierii lui Golubinski intitulatä : Privire scurtei
asupra istorid bisericei româno-ortodoxe , traductoruld este domnuld
Lind Caraciovanu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
271
15. De asernenea s'a publicatü totti la Iasi, in decursulti anulul

incetatü, o nóua, editiune a vechiului documentil cunoscutü sub numele
de Chronica lui Rurul, despre care unii iuü ca.* art' fi unü apocrifil
fail a ne da elemente kecusabile intru sustmerea parerii
In ami 1856-7, acésta, cronica, descoperitâ cam pe acelü timpü,
fâcea epocri; noi îlü avemü reprodusü in a nóstra. Disertatiune isto-
rico-criticei despre origmea Romanilorü din Dacia TraianA.
16. Stimatulti filo-romanü d-lti Emil Picot, fiulti gintei latme, mem-
bru corespondentü alü Academiei romane, se ocuph cu publicarea
cronicei lui Grigorie Urechi. Textulü românesdi aparutil cu carac-
tere cirilice este duph editiunea Letopisitelorii, insotitü de o traductiune
francezh si de o multime de note istorice, tabele genealogice i glose.
Publicatiunea d-lui Picot, din care avemti pîn. acum dou fascióre
de 240 pagine, face parte din «Publications de récole des langues o-
rientales vivantes.»
Editiunea este intitulata.: «Chronique de Moldavie depuis le milieu
«du XIV siècle jusqu'à l'an 1594, par Grégoire Urechi. Texte rou-
«main avec traduction française, notes lustoriques, tableaux généalo-
«gigues, glossaire et table.»
17. D-lü Emil Legrand, unü altü stimatti membru corespondentü
alü Acadermel nóstre, cunoscutti în lumea literaturei romane prin co-
lectiunea de legende grecesci vulgare cu raportil la téra nósträ, a pu-
blicatti cam pe la fmele anuluI expiratil : Efemexidele dace, séti cro-
mca resbelului de patru ani, c6,axotrec icpv.6ptaEc.-147usmérides Daces ou
«chronique de la guerre de quatre ans (1 73 6-173 .9) par Constantin Da-
«pontès seerétaire du Prince Con,stantin Mavrocordato» .» Tecstulti grecescd
este insotitti de traductiune francesti si de note.
Publicatmnea in traducere românésca a unei parti din cronica lui
C. Daponte, infati.sandti epdca Sultanului Mehmet si a marelui sè'ü
vizir Kioprili-Mehmet-pasa ; publicatiunea memorielorti sale asupra
României , aphrute in Columna lui Traiang p. 441 si 481 , a-
nulti 1876, ne daü mësurä despre valórea efemeridelorti.
Editiunea d-lui Legrand face si ea parte din Publicatiunile scálel
de limbi orientale moderne,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
s;g
18. Numismatica nóstra , de care este strinsü legatü venera-
tulil nume alü stimatulul nostru colega, d-la D. Sturdza, a fostti
si de asta-data subiectulti cercetarilora sale atatil de asidue si e-
rudite.
Nepretuita colectiune adunata cu marl sacrificil bänesci, care face
astaql mandria colectiunilorü Academiei romane , 10' primesce o
Insemnatate i mai mare prin. studiile profunde asupra sciintei nu-
mismatice , puse in sistema de dare generosulti donatorü intru
ajutorarea istoriel nationale. Ca inceputti i ca introductmne la o
descriere .11-inuntita a vechilorti monete romane', cunoscute pina
acum, d-lti Sturdza a publicata menioriulü sti cetitti in sesmnea
armlui 1878 si intitulat : Bibliografia vumismatied române. Litera-
tura romanti primesce prin acestü memoriü, o acuisitiune cu atatti
mai valorósa cu catti elü reproduce in mod(' anahticü totù ce s'a
scrisü pina acum cu raportil la vechil bani ai dommlorü romani.
19. Participarea junei místre armate la resbeluIti din 1877-78,
a facutil ca expunerea faptelorü indeplinite de valorósa m4stra ostire
sa ocupe in tóte descrierile asupra campaniel until locü, candtt mal
intinsti candti mai restrinsü, in msura cu simpatule si antipatule
diferitilorti cromcari, fa cu noi Romami.
Din ceea ce ni s'a data pina acum prin multime de rnemorii
asupra resbelului turco-ruso-romanti, avêndti de temeiti raporturile íi
notitele adunate de la diferiti turisti i corespondenti, earl' insotiati
ostirile behgerante, sunt fórte putme de o valóre istoricrt. Unti in-
ceputa mai seriosti si de interesti istoricü aveniti in publicatiumle
aparute in fascicule si menite a forma istoria eselulz, cu care s'a
fostü insarcinatù redactiunea charulul Bomânia liberd din Bucurescl.
Mai avemü o incercare din partea a doi profesorl de la liceulti
din Näsäudtt în Transilvania care promitea fórte multü.
Din fatalitate ambele incercari studióse, parti a fi csaclutti. Arti fi
fostü de doritü ca continuarea si terminarea unorü scrieri atatü
de folositóre pentru istorie, sa fie mai bine incuragiate.
20. Studiile d-lui Xenopolti de la Iasi pubhcate în Convorbiri li-
terare subt titlu : Resbóiele dintre Rue ;s,i, Turd qi, inriurirea lorü asupra
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
273
rilori ndstre , sunt fórte pretióse si de o necontestatä valóre , ma

alesü sub punctulg de vedere alü documentelord adunate de neui-
tatulü Hurmuzaki.
Acésta scurtä enumeratiune represinta, Domnilorü Colegi, in mare
parte miscarea literara pe tärêmul istoricil in decursulü anului
incetatü i referitorti la trile nóstre si la natiunea romana.
Dad m'am feritil a v intretine s,i cu analisa cartilorü didactice,
intre car' neaparatü ar avé s. ocupe primula locfl Istoria Romdnilor
pentru clasele primare de ambe sexe, scrisä de distinsulü profesoril
dr. A. D. Xenopolü i cursulü elernentaril de Istoria universale lucrata
de junele profesorü decedatuld George Svärlescu, cuvéritulti este ca,
nu mi am pututü permite stt, abusezü de bine-voitórea D-vóstra
atentiune , ostenindu-v cu insirarea i cartilorü de scóla in genulti
istoricü si geograficti, de óre-ce apretikile didactice nu puteaü intra
in cadrulü acestuI raportü.
Secretarulti Sectiumi istorice : V. Maniu.
PROCESU-VERBALU No. 15.

DINTA DIN 5 APRILIE.
Membrif present): :
Din Sectiunea literal*" d-nil : Alexandri V., -Caragiani L, ChiN G.,
Hasdeli B. P., Laurianli A. Treb., Maiorescu T. , Quintescu N. , Sion G.
Din Sectiunea istorica d-ni1 : Babesiu V., Baritiu G-., Hodosiu
lonescu N., Maniu V., Mekhiseclecil P. S. S. episcopulii, Urechiti V. A.
Din Sectiunea schntifica d-mY : Aurelianu P. S., Bacaloglu Em.,
Bränclzei D., Felix L, Ghica Ion, Poni P., Stefdnescu Gr., Tech& N.,
Vasici P.

Se citesce §i se aproba' procesulü verbala alü edintel precedint1.
35
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
274
Se comunia o declaratiune din partea d-luI doctortl A. Plu,

cum ca pe anulü curentü, incependü de la 23 aprilie, capitalulü
donntil AcademicI de care D-sa, se fructifich cu 8 la sutA pe anti,
dupt curn resultA din insäsI declaratiunea alaturath pc ling acestü
procesti verbalü.
Dupä o discutiune la care ieü parte d-nil Babesiu, Sion, Maniu,

Urechici, Maiorescu, Laurianii i Baritiu, se decide a se publica in
Anale :
1. Discursula d-lul V. Maniu despre m*area istorica in cursulü
anului 1879.
2. Elaboratulü d-luI Haretil despre acceleratiunea seculara a mis-
cgriI medie a lunci, dup.' ce se va complecta, in conformitate cu
propria dorint5. a autoruluI.
Cat privesce disertatiunea d-lul Baritiu despre Schoppenhauer, ea
remtme retrasä de care autorü, pinA ce D-sa va crede de cuviintil
a o da in publicitate.
Se presinta de care d-lü Laurianii, si se primesce cu óre-carl mo-
dificArI, dupá o discutmne la care iet1 parte d-nil llorlosiu, Alexandri,
Maiorescu , Sion, Babesiu si Urechité , inscriplaumle ce urmezá a se
pune pe piedestalulti monumentuluI funerarü alú repausatului
A. Papiu Ilarianü.
Sedinta se räxlic6. la 3 ore p. m., trecendu-se in sectiunI.

Preedinte : Ion Ghica.
p. Secretarü generalti : Merlon.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
275
PROCES1CT-VERBALÜ Nr. 16.

EDINTA DIN 7 APRILIE.
MembriI presentI :
Din Sectiunea literanii d-niI : Alexandri V., Caragiani I., Hasdeu B. P.,
Laurianii A. Treb., Maiorescu T., Quintescu N., Sion G.
Din Sectiunea istorica d-niI : Babesiu V., Baritiu G., Ionescu N.,
Mania V., Melchisedecü P. S. S. episcopulü, Papadopolli- ("alimach 12 A.,
Urechid V. A.
Din Sectiunea sciintifica d-niI Aureliam P. S., Baca login Ern.,
:
Brândza D., Felix L, Ghica Ion, Poni P., Stefönescti Gr. , Teclu N.,
Vasici P.
Sub bresedinta d-lui : Ion Ghica.

Se citesce si se aprobA procesul verbalü alü sedintel precedinti.
D-lti Gr. Stefamscu anunta cii colegula d-19 Poni a adusü si a comu-
nicatü Sectiunii sciintifice observatiunile meteorologice facute de ca-
tre D-sa la Iaí, pe anulü 1879. Se decide a se publica In Anale.
D-19 Babesiu anuntIt din partea d-luI At. Marienescu, membru co-
respondentü ah Academiel, cum di posedd gala vr'o 20 de volume
inedite, relative la viéta poporanä i archeologia Romänilortl, din-
tre carI trimite ca specimene uni volurnd intitulatü Novâcesci, frag-
mentti de epopee, cusutä din balade poporalle, i unü volumi de-
spre grbeitorile i datinele române vechi. Dacä aceste specimene volt
fi aprobate, d-11 Marienescu pune Intréga colectiune la dispositiunea
Academiei, MIA mcl o alta rsplatä de cdtil unü numrü óre-care
din exemplare, dintre cele ce se volt tipäri.
Dupä o desbatere, volumulti despre Novacesci, se incredintézä spre
examinare d-lui Alexandri; iar celü-l-altü volumi uneI comisiuni corn-
pusä din d-nil Hasdeu, Alexandri si N. Ionescu,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
276
Dupa initiativa luata de d-lü Presedinte, Academia decide a se

publica in Anale :
1. Darea de séma a d-lui Papadopolli-Calimachu clespre activitatea
istorica a lu1 Atanasie Comnenü Ipsilantü, din secolulü alü XVIII'.
2. Doué epistole ale d-lui Ion Ghica catre da Alexandri, relative
la starea sociala" a Romanie1 in prima jumétate a secolului.
3. Disertatiunea antropologica a d-lui Ion Ghica intitulata Semin-
Ole soiurile sati rode.
4. Lucrarea d-lui Dr. Brandza, despre dot-ié specii botanice noué :
Peonia romanica si Galium Baillonii.
5. Darea de sérna a d-lui V. A. Urechiti despre petrecerea lui
Caron alü XII' la Benderú dupa La Mottraye $ i alte fantane con-
timporane.
6. Notita d-lui V. A. Urechiti despre chartile geografice ale Ro-
maniei manuscnpte si tipärite din evula mediü.
7. Procesele verbale ale sedintelorü de peste anü.
Sedinta se rädica la 3 ore p. m., trecenclu-se in sectiuni.

p. Secretar generalü : Hasaa.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
277
PROCESNERBAL No. 17.

DINTA DIN 8 APRILIE.
Membrii presentT :
Din Sectiunea literarä d-rdi :Alexandri V., Caragiani I., Chili& G.,
Ilascleil B. P., Laurianü A. Treb., Maiorescu T, Quintescu N., Sion G.
Din Sectiunea istoricA d-na : Babesiu V., Baritiu G., Ionescu N.,
.2IIaniu V., Mekhisedecii P. S. S. episcopulü, Papadopolii-Calimachü A.,
Urechid V. A.
Din Sectiunea sciintifich d-ni1 : Aurelianu P. S., Baca loglu Ern.,
Brándet D., Felix L, Ghica Ion,, Poni P., Stefünescu Gr., Tec lu N.,
Vasici P.
Sub preedin0. d-lux : Ion Ghica.
Sedinta se deschide la I. ora.

Se citesce si se aprobA procesulü verbalti alü sedintel prececlintl.
Comisiunea ortografica anunttt, cä. '41 va depune raportulü in se-

dinta de mercuri.
D-la Sion, cerend ca sä se aduc ä. until stenografü pentru a se re-
produce Intocmal desbaterile ce vorü avé loct in privinta ortogra-
fiel, propunerea se respinge.
Comisiunea pentru defigerea premiilorü anuale declarA, cä. îi are

raportulü gata si se decide a se pune la ordmea cjileI pentru se-
dinta de mercurl.
D-la Caragiani citesce raportula Comisiunfi pentru traducerl din au-

tora elent Dupä o desbatere la care ieü parte d-nfi Laurianü, Babesiu,
Sion, Hasdeli, Alexandri i Papadopolü-Calimach, se votéza prin bile si
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
278
se primescü cu 14 voturl albe din 16 votanti, conclusiunile raportu-

lui, premandu-se :
1. traducerea din Herodotü sub litera C;
2. traducere din Plutarchg.
iedinta se rädicA la 31/2, ore p. m. trecendu-se in secpni.
p. Secretarü generalü : Hascleü.
ANEXA I.
RAPORTULt COMISIUNII iNSÄRCINATE CU CERCETAREA PROBELORO DE TR1DUCTIUNE

D!N AUTORIf ELENf.
Domnilorli Membri,
Pentru traducerea autorilorü grecT, pusi la concursti, ne-aü verntü

estü anü cinci probe de traducere, dintre cari patru pentru Herodotü
si una pentru Plutarchti. Din cele patru d'intaiti una, cu motto Eby
fiindti chs'a constatatü, di este si tipArita cu
'A07114 xcci. xerpa %Cnt,
numele cunoscutü alti traductorultii, n'a pututa fl luatü in conside-
ratiune, asa c'a Comisiunea D-vósträ avu a cerceta trei probe din
Herodotti si numai una singura din Plutarchti.
Vorbinclti mai Inainte despre traducerea lui Plutarchü, cu motto

Usum esse lopencli jus et normam (Hor. de arte poetica), Comisiunea
D-vástrè gäsesce in singurulti concurentü care s'a presentatti unü in-
terpretü ce intrunesce principalele calitql ale unui bung' traductort;
elü este forte in limba elera sí scie tota o datä a manui bine limba
romanA. Bine ptrunsti de stilulti capritiosti alt.' autorului , care
in multe locurl este impestritatü cu texturl sträine, reproduse adese
ori fdrä a le individualisa In stilulü sü, de $ i se tine strictd de
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
279
textü, a sciutü cu dibAcie se eviteze peclantismuld traducerilorü lite-

rare, si acolo unde este sA aléga intre fidelitate i intre frase in-
fluenlate de textil i abAtute de grawlii romanescti, se silesce
desface sensulü fraselorti si a reproduce idea autorulul mai rnultti
de cillü cuvintele lui ad-literam: asa cri la cetirea traduceni. departe
de a siint,i gena operelorü rti traduse, rmân.emil cu impresiunea mal
mai a unel compuneri origmale. Limba, lipsita de strAmismuri, este
elegantA fArA preterqiuni de inovatiunt
Aceste cabLAtl, cari se gäsescil in tôte capitolele probel venite
la concursil, aü fAcutù pe Comisiune sa decidA ca sA se prernieze
proba si sA se insArcineze concurentulü la traducerea lui Plutarchti
intregti, convinsa cA, dad. traductorulft va duce lucrarea sa con-
forma cu proba, vointi avé cea mai bunh i mai eleganta tradu-
cere din Plutarchü. Totti odath inse ea este de pArere a se mdica
traductorului urmAtórele :
1. A da terminaOuni romanesci numelord proprii grecescI, iar
dacA voesce se mantinh Si in românesce terminArile grecesci, atuncl
sA fie uniformü; deci sA scrie Pelapida , 4aminonda, Iphicrate, An-
droclide, Capaneli, iar nu la unele Pdopidas, la altele Aristotele i la
altele Iphicrates.
2. In locurile uncle este silitti sA facA parafrase, sA fie ceva mai
concisti si sA nu schimbe positiunea cuvintelorti in frase, ci sâ le
lase la loculti lorti dupA textü.
3. SA fie niai abondantü in note, earl' in tiaducerea de fava lip-
sescü mai cu totulg. Spre acésta se póte servi de notele ediyuni-
lord acute de strami.
AlAturAmti aci, luate la intimplare, 3 capitole din traducerile in
cestiune impreunA cu textulti grecescti, anume capitolulti I, III i V :
Plidarchtt, Vita Pelopiace.-Texttl.
'arm 6 npaaptitepoc, it* ttvcc kratvorwmg Civ4wirov dao7(arcI4 napáPoÄov xed
ToÄi.pb v or:c naelimotg, atacpépetv to5 vo),Ä6 ma Tip atpniiv dt!Eav Tb p.
ao),),o5 Oc!Lov sb Cihv voligetv. 80dig atroTcav6p.evog. eO T' oZv rcp' Avw0wp csTra-
Tau6p.svoc kattk, pa6Xog Si tip Rtv cd rb csaltot 8Lecp&opk, ipovIvou To5 pacnXicoç
CaTECW TfiC eb)06711t0q, WiloÄóplas uvri vdcsov V.T.W a7r0(6rO.W. 'ETCÉL 8i cpaoty.71-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
so
0sto 6 Pam Xi6.; npock'-xt46 Tog ixtpotç, &iv TI4 11 Po Oeca, (118à1) a),Ätaterv ri azpa4
izt.p.skeiag, 6.m) .15ap2irsoasi4, 6 Tavvlio: XEE0 o+)xit7 1.7) cptkozív8ovo, 06u- t;trracdoc;
iv Toi:g apbotv. E6,:ne %xi rbv 'Avtifovov iptiÄetv %At ,aacophCetv Tip tistaprA7iv. O [lip
6 avaponco; durrkr,64)2To TO army. &XV einev- 'a paaLksii, a6 p. Tcazoívtag Ecro4.6-s-
pov, atxXXgx,.; izEricov Taw 7.amiw, IC Oc to5 Cfly cl)Xt-k,00v. Ilp 6c soi5co aL- cpa.(verat
xxi EoPar,C7g Cot) eizatv r,spi tcbv nraprovaiiv, Coo oti p.iTa notoryst 19.avarcbvse,..: Ir
TO% 7roXip.ott:, !Snip TO5 T000rycou; voo o.i ota6r719 Cur.oFrptv 8txurav. 'A),Ä(5. 13%-
f.Crott; p.v, zterrpt6aw ô porpilq zat fitaaxil; aLa Ttiv iipÖ ô v.ccX6v 6prilv 7tat
cpclouplxv eir.67,o4 Lpottvovro pizaEv rbv f3ov oi p. oPo6p.evot rbv Oecvatov. Acote8ac-
p.ovEot; 6 it. Cv iiaicog %xi 0,vlaxav, Cip.soózipa &peril rapaipv, 6); 871Xoi tb incy4astov
OZ ,D.F.cvov, ot1 rb Ctv 19.6p.svot Itot),bv, o sb -av-6axscv,
i.t),X& rb rabra xc0,64 acp.pótEp' irrsÄiacn.
Oiíse Tap cpoyt 19Tocitoo p.ep.nrbv, cYw apámssu; TV: Toti (3[oo p. dazpciiv &its 6rop.ovil
xaX69, e1 p.se avvopEoc livor.to Tor) Ct.v. TOev 'Oplpoc lib flit zok 0.a(:,(JocÄEcorecroo4
ie6.Tec 7:pk 'cob; atirovaq oE aè
zai p.stxr.p.coriTooq avapaç ei) zoi vx0,64 (kr.Ät.ap.évoo
riv TÄÄ7PCOV v0pLOaftat Tbv faEtpaancv zoMCoolcv, o TO') e(cpoq, o68 Ä67x7v irpoi -
p.evov ataemovreg, Eirc to5 p.i rcuadv xami4 rpórepov, vol novijaca. To6; IroXsp.isooq,
ixecary p.asty nocriptec, [mama 8' 'dawn naeo4 '71 atpovre6p.aroq.
Traductiune.
I. Caton celd blrânil , au4ind pe unii earl' läudad pe und mud cutezdtord
si care se aruncd fdrd. chibzture in cele mai marl pericole ale resbeluldi, a gist' :
4este uä mare diferintä Intre a da wit mare pretd virtu01 si a despreui via4a,»
ai fórle justil a grditd. Éth pentru ce : und ostasd din armata lui Antigon
fórte curagiosü, der subredil de corpd si de uä constituliune maladivä, intrebatd
fiindd de &are rege de causa gälbinelii (palórei) sale, 01 märturisi cii suferea
de uä bólä ascunsd. Regele se interesh i ordonä medicilord, cii dacd este spe-
rantA de a '1 se da vre und ajutoril , sd nu crue nimicd gi depund tótd
silt* pentru thrntiduirea lul.
Dupd ce acestd brava ostasd se vindecd prin ajutoruld ce '1 se dete, eld nu
se mai artä nici prea mare iubitord de pericole, nici asa violentd in lupte, in-
catd ii Anligurra insusi ii ceri explicare, exprimändu-'si admirarea de acéstä
schimbare. Osténuld nui täihui de teld causa , ci ise : .1mOrate , tu m'al fi-
cutd mal necutezätor, scapändu-m6 de acele suferinle cari m facead sä ne-
socotesci viat,a. Se mal vede asemenea si uni Sybaritd (1) care a gisti despre
SpartiaV, cii ei nu fact vre-und lucru mare daci preferd a muri in resbele
spre a scdpa de atite trude si de mid traiü asa de aspru. Inse pentru Syba-
riV, desnervat1 de desfältdrI si de moleciune, i incapabill de a siimi ui aplecare
pentru ud fapti de onóre si de virtute , cu drepti cuvèntd li se pirea loru cd
acel earl' nu se temd de mórte, îi urése viMa.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
bet.' din contra, la LacedemonienT era uL. egalä viriute de a träi cum §i de ä
muri cu plAcere, precum aratä i epitafulú urmétoril :
Cel ce zaca aid murit-ail, treauld mórtea socotindd,
6 Nu ca bine, ci cu bine p'amôndou6 împlinindú
A fugi de mórte nu este until. lucru blainabil, dind cineva voesce sä dueá
ua viath onestä, precum iér' nici. laudabd este a cäuta mórtea chnd cme-va o
face acésta din desgustri pentru viatd De aceea Omer totd-de-a-una scéte in
hipte pe cel mai bravi §i mai cutezatori oteni, bine si tare Armati, iér, legisla-
tool Ellernlora pedepsescil pe o0énuld care '§i léphdä pavilza, nu insä pe acela
care renuntä la spadä sett la lance, invôtändu-I cä. mai multil se cuvine fle-cd-
ruia,-maT cu deosebire unui stäpônitord de Staid sed comandantii de 4:)Iire,-
d'a se apära äntati pe sine de WU a face réti inamicului.
(1) Loctutord din Sybaris ; omit traindd in 1ux5 st in rnoliclune.
Pintarcha, Vila relopidee. - Texta

111. Ile),ort6o,c Tc7) `17.17.76xXou -ONO; [Li', "fly EY66y.,p.ov .i OAPat;, 6,77.s.p 'EraV.V/61,6 CF
Tpace.iç 6' v otioic,c p.F.year xi izapa:),c436)v in vio; ?,21/17.pbv oixov, 6pp.rlas Tc7r, Pcep-
WM; Tot; gtOtt; POT/.56.1V, 'NG( x6pto; 60,13.6i; cpat'votTO Zprii.LiTWV -re.yovù);, do,mt p. Boao;.
Tilív Tap so),),(7),), 4); 'AptcrroTi),r,; iciv, oi ¡Ay OiJ xpC6vToct Tcji 77:?,o6Ty, &et p.ty.poXoyEccv,
oi 6i T:OpaXp(6`)Tat, at' daordav xxi 6OUÄeú0V7E; CZTO: [Ai"; &et Tal:;16ovik, izeivot Bi Tat;
Cio-xpÄtcei;, 6tocTiXo5o.tv. Ot p.&v 673v auot, xciptv ixovTE;, izpC6vTo Tr6 Tcpb;
Tiil IleXcat76cf
ce,Tob; iXeuaEpt6Trrt xcei cp Oze p 6)7 (o,c, p.6vov 6 Tc7iv Taw, T.bv 'Exocp.tv6v6av Obx glrELaE
Tor, 7rÄoírcou (AZTCO.00IIPv.S.tv akbr; [Limi p.ste"rxe 712; &/..F.Cvou ISEVCCi;, iC731)TO; eccpeÄ4 xcd
Tpcovi'Cl; ÄLT6Trirt, zal T(7) wpb; ,rob; 7:6vou; Cc6xvcp, ccl v.aTec Tat; crrpaTeta; a66)scp y.caMo-
146p.svo;, 6o...rep 6 Mpoz(Bou licucaveb;, 4.). (3(o v neat, p'
xicn 6i 60 6ÄPov Taf.i-
po; ceazuv6p.-,vog, EZ cpcevelTai 7a.s(ool xp6p.evo; ei; 'eo c6p.a TO5 VI( acEzitITC4 XEXTI-
p.ivou OlPaCcov. 'Erap.tv6vBa; p.iv orx) auv1.91 xcel 7,:orcpc;Scev oliaccv CeJTC7) Thy ITEV(CCO ii
1/50a0V e5NVOV i 11.05?0`) ilcoNlaB criCAorso?Cov, met v.ov6Tpowov PCov aie dp-,(71ç 061.1.avoç.
rkloirm,c 6' :7),) [LEV yCZIAO; ÄCCI.47:0;, iyivovto 6 xxi 7cceekc.,., eav o6alv 4iTTOV ici.LEÄGSV
To5 xprilLaT.Car.B.ai, cd choXiCuv T:6 7:6Àet. Tbv all.avta xpóvov, ilXcirccocra T.'qv obeccv. Tay
Pi ?Oa') vouastovraw, xxi Äsyóvteiv, 43; dootyxx(ou 7..pc'onlasoç Dayovei, To75 xpylp.ccTcc
izEvr 'Avzyxat'ou, v't1 Aíx, Nmo64p.cp, 41, To6Tep, 'asa-",.az; Ttv& xo)),sov 4v.cd TupÄeiv.
Traducpunc.
III. Pelopidas, fiulit lui Hippoclu, se trkea ea i Epaminondas, din una din cele
mal considerate familil in Teba; fhndií crescutä in avaiA marl §1. mos,tenindti And,
din tinerete averea unei case ilustre, prima hit grijä fu de a da ajutorú (Sine-
mlorit de meritil der, scäpätaff, ca sit arate cit eli devenise inteadevrd stä-
36
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
2$2
pönd iée nu sclavd alü avutiel séle. CäcY, dupg cum (lice Aristotele, din ce .
mal mare parte, de órnenT, unii nu se servescil de avutia lorä din causa undi
economa rnes(hine. a1i iér' abusezil de dönsa din desfränare. Acez,,tia îY pe-
treci vtata ea niste sclavI at desfälilrilorri, eel altI ca servitor! at afaccrilurä.
Asi-felä (161.6 eel l'alt,I celäteni din Teba, priiine cu recunoscinth, generositOle
si hinefacerea luI Pelopidas eiltre dnsil; dér din totI amiciI seI numai pe sin-
girü Epaminondas nail putu indupleca a se impärläsi din ele Pelopidas în
se îusot, la siirAcia ha' Epammondas , avi-Mdri de mândrie d'a se imbraca cu
simphtate ca dönsulú, a (inn uä masä. frugalti, a suporta färd pregetä travalpilti
si a fi sinccr In servicmhä ostüsescii, ca acehi Capaneä aid lift* Euripide, care
otrAmdti în avutle mci cum nu se 'ngitna
«ca s i arate 'n lume felmitatea sa*
Pelopidas s'ar6 fi rusinatä d'a se aräta in publicil cä el cheltuesce mai
multü pentru persOna sa de at celti ma! schpritatil din Tebanl. Epammondas
fiindi der' obicInuitti cu neaverea, ca mostemtä de la pdrintI, 'si-o Meuse ma!
usóra si mal. plilcutä imbrätisändä de la incepulti fllosofia si preferindil urt viita
ma! sohiarä. Pelopidas, Men tiä cilsätorie strtducitil i avu i copiI multl; cu téte
astea, nu five miii multä grij de a-0 it-114 averea, ci ocupändu-se neincc!atil
de bindle 1.,'?rreI i1i imputinä averea intr'unä modri fOrte simubulú. and amicil
lui IT aminiirri uä-datä dieöndu-I cit elä nu ingrilésce de lucrulä celä ma! ire-
buinciosri, neat d'a avea ban!, «Da, irchuinclosil in adev6rti, penirn acesIrt Nt-
codem,» re.punse elfl, arältindu-le unti oniti schiopri si orbit.
Plalcuritg, Vita Pc'op,(7,e - Thrbl.
V. METat Zi Ta5Ta, 117p, :72p-a2crov Myy ae, (D.; paat; xal cruiAgczot; wpocw*ivciro
TaTc; Or,Patot;, y Tso w6willa T7]..; 7.6X-za).; ;cal vl-,e B5v1v.tv 6?opov.ivcov, xal giava
il
1+,9 'kpap(ou zcui 'AvBpoxÄaeou wca5rao i-r.atpaCav, V.S7SIZ E.') 6 11),oraag.., qtÄEÄF..52.Epov
ip.e net .?,r,[1.017Mir) gym Boxo5s-ar 'AF/Ja; xa). Aevn2; xxi (DrAt=a;, av3ps; 6Xtyap-
xtxol xal 7r.)soúcnot, xa) grptoy oiv pperrr.F.;, Eraouct (DCAP3a Tb9 Ai/.6.42, [LET&
crpaTtcri; 2'77COPEU611EN:o7, ga:cprr,-; xl.r1)4E-N er,9 1(1?,:nav, zzi 17:ob; úr:evcentoup,iva..):,
ceuTol; iy.P0,6Tra, wpb; b Aaxsaa,v.ov:mv 67c4nov clpg.gag3.a: 3:' 67'&ro T'riv 7.0),,;(1".
Hatc...NTroq ixa(you, xa: p2t1 7:ps.73:x617t
'e>" O fir ,32( iTaiwiyou, ailp?opCi) '6V7.1.0V,
xal rliq dixpa; xupts6aavTa;, lani(a; auvocp7.17,3z); Y.cd. '40 W.GaEl...; et; Aamia(v.ova,
p.ee oZi waXtr, v6vcv anpiay ILSX07;e1; è3i xxi (I)Epivw.o; net 'A.9apox),E(3a;, p.E.7& auxv6v
diÄÄur) paóyOYTE; i"¡ei.ripirzarigay. 'Eltotp.mblz; CI. %at& >flop" !p.m; Ti;) xaTappovviai.,vat,
Bia4 ply TO,oncpfav, Corpimarl, ót& K. EV:IV, 6.; anvatot.;.
T aduct nc.
V. Dup'é acestea, Sparliatil pe de nit parte se arät4 in aparentä, ca amicl
aliatl ai Tebanilortl, iér pe de alta, in realitate, eI incepurá a privi cu ne-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
283
Incredere mandruld simtsiménta i puterea cetät,éniloril, i ma cu deosebire a

un legatura amicald a luI Ismcnias i Andro,;lides la cire lua pirte i Pelopi-
das, pentru eh ea li se parea totil-de-ud-dat 1iberaI i populard. DecI Archms
pi Leontidas i Filip , f01,1 ómenl alma si ollgathici i dorninat,I de aspiraVunI
put mil moderate , annera pe Lacedemontanula Phebidas, -- care trecea pe la
Teba cu ud parte de armatil,-ea sä ocupe, Lira veste, Cadmeta (1), i dup ce
va ahmga pe oposan(I, s'o adauge Intre cele supuse Lacedemontamlord, intoc-
mindd acolo i regimuld oligarhict. Induplectindu-se Phebidas, ca(lu pe nea--
teptate asupra Tebamlord, in qilele canda eI serbati tesmoforide(2), i ocupti cita-
dela. Ismenias fu atunci rapita i dusa in Lacedemonia, unde pupnd dup aceea
fu i ornorita ; iér, Pelopidas i Ferenicus i Androchdas, apucand6 sa fugä cu
altif impreund, furd publicamente condamnatI la exthl ; cdtd pentru Epaminondas,
elt1 fu lsat in cetate, ca nebagatil in sema, atata pentru caracteruld lut de
filosoftl, cdcI nu lua parte la afacerI $ i nu inspira niel ud. temere, cum si pentru
nra acte, cad nu avea nicI o putere.
0) Kamissía -citadel! fondat5. de Cadmus.
(2) Una din cele maI marI serbatorl instituite la Great antict, In oruírea cleeI Ceres
Trecéndil la probele de traducerea luI Herodotü, observamil, cá una

din ele Ora moto : Non, si male nunc, et ohm sic erit. Spre di-
stingere o voniti nota cu litera A.
A doua WO. deviza : 0?) 7C&VD TE fr.gtóv &iav stipstY gpTov, a?' 4; 0?)x av
TC ktapt(7.9 Exy xxXsomby Ei xxst avapprtny: Tt zot-tIlotvra; [Hi Tv* o t %purr}
nspit)xsi:Y. 'Enfr.Trjro;. 0 vointi intelege sub litera B.

Iar a treia este cu moto : Le vray estude de l'homme est nomme.
Pe acésta o vomü distinge prin litera C.
Spre a se apretia valórea comparativä a fie-cAreia din aceste treI
probe si spre a se vedé motivele preferinteI ce a data Comisiunea
D-v6stre uneia din ele , dámü maI intâift textulti elinescü c5,tü ni
traducerea fie-cdruI concurentü din urmhtórele 2 capitole : 51 i 52
din cartea a IV-a, pusb. la concurs :
TEXTULC Lill HERODOTti
CARTEA IV
51 ET; p.iv a'ro GV 17:7,04(J.C6v TotC1 f.Y.6.ari7C i.CT: ö "larpo;, [Let& ai Torrcov TI5Er,;, 5; ans0
popiw I,CEV CXYgp.01.1 tiplAiTOCL, 47,ETOCt i3è (DiLOV x XCIA.971; v.syiÄri;t obAsi 749 TE I.XUalAV
Neupecc v. dici ai 0761J.Cat Canoi5 )tATO6PVT2t "EÄÄylve;, ol TupiTat xcaioTTect,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
284
Manuscrisula A
LT. (Primul) (1) Celu d'antaiu deci din fluviurile de la Scyti (2) este Istrulu (3);
iara dupo densulu Tyras (4) , care 'si lea origina (5) (se urnesce) de la (din catra)
media nópte (6), si incepe a curge (7) (a riura) din un mare lacu (8), care hota-
rdsce (9) t,era Scylica si Nevrida (10). Pe (lunga) gura acestnia locuiescu He Ihni ce
se chiama Tyriti (11).
(1) adica-primulu-alu cl'ântaiti-un ulu-
(2) Tots Ezairri-dativu locativm-
(3) Dunarea-Danubitilu.-
(4) Tyras-Dnistrulu.-
(5) ópRatca-(op-ongo) si leau originea, provine, pornesce, se urnesce.
(6) jcvsp.tppopieto-Véntulu Borealu.
(7) Voiv-riurându (a riuru).
(8) asemenea i Hypams (52) Ponhcapes (55) Tanais (57) esu din unu mare lam, ciedintia
era respândita la Greci c fluvnle esu tóte din munv, iaru la Scyti, nefiind munti , admitu
alt5, teoriä fluviile riur din lacuri
(9) oLp*t-.oKtov-horizonte, limita, contermine, op=hot-n'ar fi óre hotaru vr'unu cuventu be-
trânu affine prin radacme cu ópoç
(10) Nevridi, intre Agathyrsi (la apusu) si Androphagi (la resaritu).
(11) A caroru urbe, coloma fundatâ de Milesiam, parta numele fluviului Tyras- Mai in
vechime ophiussa.
illanuscrisulti B.
LT. Unulu der din xiarde Scyliloru este Istrulu (1), apoi dupo elu Tyras (2)
care purcede despre Nord (3), si vine curgendu d'inteua balta sau lacu mare,
care desparte pamentulu Scytiei de alu Neuriloru ; ier la genie lui locuiescu
Elena, cari se numescu Tyriti.
(1) Danubiulu, Dunärea.
(2) mitt Dniesteru
(3) testulu are . «despre ventulu Nordului» Em'o (3opiut av4Lou , m in veal wrier] române se
gasece sóre-resare si sóre-apune in locu de resaritu si apusu.
Manuscisulli C.
51. El; (383) ply Fr, Tiiiv 7COVXVCON4 Otat 51. Istrul dar este primul din tóte nu-
X(.1 101 icrzt & "Icrpo; VET B toriTov rile Scitie, dupd acesta vine Vital) Tyras
Tpl; (384), 3; &Teo Popioi iv doip.ou 6pia- care se porneste din pärtile despre
Tat, ipzetat Bi íu' x Vp.wri; (388) pzycí- miaqä nópte, i incepe a curge Intr.()
(383i n In sens de primul, este synonim cu actarrt.
(384) TdpsIc Este Dmestrul de ast541
(385) PO') g 01; Act se insélA auto, ul nostrtt-Nu Dniestrul ese dmtr'un lac dar un a-
fluent al Dniestrulul care se numesce Sered u car.: ese king Zloczow in Galhcia-MaI este
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
285
)1q, o4((er, ri.jv c M7.u'Dtilv xoi 'erIv baltd mare care desparte Scitia de
Naup2a(386) Tip. ii ai ri;) cr6ilart caner) térra Nevrilor. Iar la gura acestuI rid
zcaoimprat TÄÄriveç, ol TUfgrat 387) VC- locuiesc Elleni, care se nurnesc TyriII.
Vona:.
Md un lac aprópe de isvorul DrnestruluT care se numesee Werezysca löngti Lemberg . dar
acest lac nu commuma cu nul Dniestru deat maI jos de isvorul seq.
(386) Ncupaia. Despre Nevrfl s'a vorhit maI sus yap nota 1V. 130.
(387) Tuplsca. Oraqul Tyra se numfa s,f Opluusa i se afla la gura DruestruluT. Getil maI tar-
ih occuparg aceste partY §i ace! dintr'en.II care se avgar5. la gura Dmestruld fuel numip
Tyrigetm dupá numele ormulul Tyra.
Observatiuni. - Comisiunea d-vóstra observa :
La proba A.
1. CA abundä in parentese inutile precum : primulti=celü
se urnesce=k1 iea originea, de la=din, de dare; incepe a curge=
a riura, lacil=aptt, etc., nu numai in acestil capitoltt, dar si in töte
aprelpe, ceea ce denotä ct traductorulti, in ceea ce privesce lexico-
logia roinânä, n'are inch opiniuni bine determinate.
2. Fluviurile, in loca de fluii, saü mal bine riurile.
3. Toac 1:.%01,10C traduce : de la Scyri.
4. el-1 oúpíCat Till) Tr XX,IA'AV x v NaupEk rilv traduce prin : care ho-
titrasce tera Seyticit si Nevrida.
5. Korn:Av.-rpm, traduce prin locuesa
La pram B.
1. 'Arb pop60.) avip.ou ópp.a.taL traduce prin pureede despre nordil.
2. vApzErat t5i(ov traduce prin vine eurgadti.
3. Karoboprat traduce prin locueseli.
La proba C.
1. Karobvtivrcu prin locuescil in locil de sunt aeclaCi, cAci locuescil
se elice oNoticst, GlitiODOL.
TEXTUL LUI HERODOT

52. Tp(rog 2I i".7ccatç wo-cap:o; Cificrat ptiv ix fr'iç l'xuatzt;, ()iit Bi ix )4.vriç vs-
^(0,1; chu 71;gA vii/.09Tat Tirlsot ayptot Xantoí. maiarai r f, Xfp.v1 Zvi.] 4.51.74 Li:6113p
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
286
Y7Ccivt0g. &x & v avcraVuov 6 ",-.7avtq 7.oTcy.so; E.st i ply 7:ileCE 71p.spicov 7.:Ä6Ov
Ppaxbg xca .0.07.11; g7t, & 70670U spbç ..900cigo-qç 7.7.acipcov thspicov T;Ä6ov 7axpb; a:
v. hStSol yp Io cdn'ov XpV, wtzp.17, 057co Fi4 Ti io5ca mxA, lAsydait crp...x01 iorira
ztpvq T'OV 'Ys:avtv i6v-ca 7.arap:ov iv at'yotat pkrav. EaTt It f, xpieg cc5s1 iv eipotat x6
prig -* TS ey3-r4pe.w 1.7.u.Ner, 7.21 '110,26vor eivorxe ti 7,r1- xpiern xxl easy ,EEt xppy
1.-40.91cri ply 'E'¡ap.waTo;, 7.27.:e Si -67v È?:44v6r, -(74,7c2v 7p2l &act. cuviyouat Si TaL Te.p-
Km( 6 .re Túpriç xal 6 ° Irccvtç stoc7à 'A?sa',....wvac,- 7.'0 Si acr.b Toirrou emocrypqa; ixitspoç
()Eet eip6vwv -eo plcov.
iikahuso isula A.
LII. Alu treilea fluvin, Hypanis (1), i ica origmea din Scytia, si curge din unu
mare lacu, impregturulu chruia, se nutrescu (2) cati selbatici (3) albi (4). Se
chiama asth aph. (lacu) cu dreptu, mama lui Hypanis.
Din acésta deci essindu fluviulu Hypanis curge (riura) pe na inlindere ce se
plutesce (5) in cinci dile (6), in scurtu timpu (7) si cu apa-i inca dulce; iera de
aci, din spre (8) inure in susu, pe tad plutire (9) de patru 1ile, este tare (10) amart.
Chci dh intr'ensulu (11) ua fôntfmt amara, si asa este de amara, in chtu,
desi de m1rimea ei este mica (12), schimba (infHtr) gustula hit Hyparns, unu
fluviu mare (13) cum pucine altele mat suntu (14). Este acésta faniftna (in) la
hotarele tierei Scyt,iloru arätori si la ale Alazomloru (15), mru numele acestei fôn-
(1) Hypanis-Bug-ese d'in Podoha.

(2) vd1Lovsca-nu aru avé 6re asemenare cu ileum? Ungurn nu l'au imprumutatu ci 6re de la
locuitorii Daciel? radecina ne suggera ua asemenea conjecture, coci si nému, gmte, (nat.une ,
poporu); si wpm, (volioç-numerus-nomen) continu idea de numeru si denominatiune ; hmba lit-
vana namas are insemnarea de casa, vedi Curtzus 314. - Atunci am dice, dupo nou'a me-
toda de traductiune : sunt némuri de cal and. . .
(3) aypvos-agrestis-din ager-aypo;,-noi dela selba, selbatici
(4) Cai d'in Ukrama, si acumu.
(5) itÄooç-plutire, ki-nVov=pe ua plutire.
(6) lungimea cursului e mesurata cu timpulu in care plutesce ua corabie.
(7) Curgerea sa Bind repede, undele-i care plutesce ua corabia se petrecu in timpu scurtu.
(8) Hpoç Ocariecrri;=-din partea márn, despre mare.
(9) pe u intmdere ce se pluteFe.
(10) alvek=att. : Savo); (Vdi-dirus) idee de ter6re, Mao; Bind mai usitatu ca aiv61; s'ar tra-
duce bine prin fórte, pré-cavt7A prin tare, este us. nuan(X.
(11) Ex-Eaol-d1 in elu.
(12) p.sraii oilintp71-zm1ca de miirime, cum 4icern micu de staturl.
(13) Ev cAiyoicri v.iyas=mare printre popne altele, de acarui m6rune, pucine altele irm sunt.-
IX. 41. - Mapcióvio;, 6 cv oLyomi Hpiuv &vp i:67,vo; napa Ei
(1i) acesta amarAciune, bine intelesu, nu provenea de eat din ridicarea n,ru i petrundeica
valuriloru in apa Buviuui, impinse de ventul de média-qi
(15) c. 17.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
27
tani5i alu tinutului (16) ense:si de unde curge (riura), la Scyti este Exampaeos (17)
iera dupo limba Helernloru Saute le drumu) i. 'Si apropia (impreuna) termurii (18) loru
Tyras si en Hypank, catre (tiera) Alazoni : apoi din acestu locu intorcendu-se (19,,
unalu spre drépta, altulu spre stänga, fia care riurä, lärgindu spat'ulu la nujlocu.
(16i yA3r,:rdima, voprir.---(inutu (ten)
(17 kxampaeos-tvedi. p. 81) inhe Hypams si Borysthenes Vedi Ethnographia Dacmi P. II
P. 120 a d-lui Tocilescu, Despre etymologia cuventului.
(1') ItIvAyoum 'si aducu impreuna, aai ca 'st reunescu termurii, pe uncle stint mar sucdi,
incovamh. la cohturi apropiä cursurrle.
(19) ò.7.7o.r.:pi4 pg din arcol7piro Vdo.,- care se lèga cu Vatpzyy care in latine,ce da stringo,
de aci, traduchunea, destringenda-'s cotzturile, apor ca rädäcma 7.pin lahnesce ese torgwo
rorna.nPsce-intórce-de aci traduchunea rum intelegibila : cintorcenduse unul spre drépta,
altulu sine stânga. Vedi Chassang (Dic(.) pag 73 si 76 Curtms refera v. 1. stergo latmesce
usitat. tergo la rächlcuiä care a datu stringo-atuncr s'ar putea dice , déca nu ar fi cil totulu
prea famiharu, co stergu unul inteo parte, altulu intr'alta» pe românesce ar avea altu sensu.
Manuscrisula B.
LIT. Alu treilea 116 este Hypanis (4), care purcede din Scytia, esind6 d'intr'unü
lact mare, in &Tula cärma st, ?pitmen cal MM. s6lbatici. Acestil lacü séti bola.,
se numesce curatil mania /u/ Hypanis lYintrnsa pornindä dér' aeestil riü Hypams
curge in timpü de uri, plunre de cincI 4ile, mieä si ea apa dulce, iér'de aci inainte,
la tia plutire de patru gibe sprellare, devine amarti forte, cad uí intr'ônsulti al
tônränti amarh, si asa de amarä in cAl a on yob. micimea ei (alteréza) curceFe (5)
apa luT Hypams, carele este und riti mare Vintre allele mai miel. Avesta fôntänti
se afluí la holarèle Scyttloril plugarl si a Alazonilorü, 6e nuniele fôntanei si aid
loculdi de unde ea curge. în lunba scytich este Exambea (6), care in cea denier).
inlelrge : «cuale-sacre.. RutrIe Tyras i Hypams îi aproprie rnargmile lor spre
imi tea Alazondorfi, iér' (Tot , abeitndu-se fie-care din, el cm-ge ltinduse spa-
iuiii d'intre
(4) Bugolu.
(5) textulu elemcu 4ice xcv care irdelege a amesteca, a mixtiona; se dice i despre ame-
r4ecarea vinulm ca apit, am liazardatu qicerea carcelte In locu de strica, precumu dicem ro-
rofinesce : »a shim vmulu cu aria t.
(G) Ua eddiune vechia dice &p.m amaxambeu.
Manusci isulg C.
52. tptsoç n 'rwavtq (389 watap.bç óp - 52. Al treilea este riul Hypanis, el
1.147ca 1.kiv ix It; l'xu`txf,ç, Oder Si gy. se porneste din (interiorul) Scetiel, ai
),(1191; p.aycar,;, (388) Ttr) 4t vip.vnat -C7c- cargo dinteo baltä mare imprejurul
(3881 'Thaw; Astädl 4riul Boug
(339) fdei ?4 Älp.v»Iç Fri)11. Ct despre lacul acesta din care dice Erodot c ese rlul Hy-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
288
tot etyptot Xsuito( (889 fta)'exce. ),.(troor) cam locuesc cal s'albatici: albi; iar a-
otkr) óprek ploie `Yroivtoç. (881) y -,:cer-xv; césta balta se numesce cu drept en-.
'dfv CevcaiÄÄtov 6 'Ywavt; totccifo; Ifiet e.t.a
vänt Mama (Auld) Hypanis. (Mal)
Hypanis dupg, ce ese din acéstä (bal-
tab wivse i)p.ap6co9 ra6ov (389) Opazi.); ici tä) curge (la o distant:a) de cinci. ile
yÄuxb; gv,(388) arb Il rorou vp?:.; Ozío de navigatie mic si tot dulce, dar de
crriç TEGGeptOv ii[J.EpÉCO tÄ6ov Taxp'o; ativCk. la acest (punct) pöng la mare, (o dis-
iff3taa -fey iç itIreoy epl¡crl 7,:txpri, (894) okto tan(a de) patru qi.ie de navigatie (de-
rt ao5cce Tr.txpi), v.eyot Et aV,W.rifi (395)
vine) grozav de amar : cci un isvor
amar se revarsg. inteensul , acesta
iof.iace styva ..eov "Ytavtv, i6v7ct worav:ov (desi) este de o märune ne insemnatä
iv 6V-rotgt viyav. (898) Ea's: ai ti) zp4v1 ot&ry) stria, tot frill Hypanis (pun ameste-
iv o5poust ./.(471.; Tt; r aporApcov Ltu- cul apelor sale), rig care este conside-
panis nu se scie mmic astI4I-Trebue sä presuppunem in privinta acésta precurn i in pri-

vinta laculuT din care se c,ice mal susil cl ese Dmestrul cl autorul nostru nu avea cunoscinte
exacte despre acele localit5.0. Este Mile cunoscut cl riul Hypanis sad Bug , 0 are isvorul
in Podolia; adevérat cl localitAtile din acea vecinatate sunt blItóse, dar despre o baltg. mare
nu se scie nimic, i acea baltt trebue sg. fie o simplil. hypothesä a lul Erodot.
(390) 77srcoi itypiot Äet.14ot Chiar in timpri moderni autoril caril ad scris despre acele regiunI
ad observat mulfimea de cal selbaticl care pasc acolo. cum sunt de exemplu: Eschwald (Alte
Geographie)-Dureau de la Malle (Mémoire de l'Académie des inscriptions) 0 altit.
(391) palraip Tnávcog. A did. sorgintea muna din care se formézI Hypanis - Eustathius (ad
Dyorns. Perieg.) expha acésta fórte June acest passagiü cle7.iov al 57.t 2CM7C 7:0v Tp66o-:ov xt
fau0 ix'o ç noT.atioç v% ?art liy6vEvcr; °Navtc, ecv27.0atov ix Xívvri; REyeavu, 717.tç XiTeTat p¡Talp Taivcoç
.1xa0t1 87.¡Xcc6h x21 MCCUL7K 11.717.1p 7011 EgEtvouD-Aeéstä expressiune de qater,» trnater,» 4parens,
ne spune un philolog german Tzucke era commung in acest sens el ne spune far cMaeotis autem
Mater Ponti dioebatur*-Ve4I mal Jos la cap. 86 unde acéstl expressitme de 4910v» se applied
laculul Maeotis.
(392) niv7,6 f¡p.ipiwv TOL6ov. Cea ce cu cele patru clile de nayigatie maI Jos face peste tot
9 cille ca timpul necessar pentru navigarea riulul Intreg.-Cursul acestuI rid este de 350 de
kilometri approximativ.
(393) ki Cate va manuscrise ad. g7:i. Cuvéntul acesta acm insemnésg cit rind I0 conservd
dulcéta primitivä.
(394) itpl,v71 frtypi) Existit o multime de suppositium in privinta locaimsllrsi acestul isvor a-
mar. Reichard presuppune ed. Erodot vorbesce de un isvor de ap5. minera15. MO, Ladyczin
In Podolia. - Eichwald crede cl póte e vorba de puturile de pacui 'a' care sunt commune in
acele vecinatIV, ins5, este fen te gred stt specificiim in mod absolut care este isvorul amar de
care sa vorbesce. Nu trebue sI uitgan cä. Erodot nu s'a depgrtat mutt de malul märil i ca
tot ce ice despre interiorul terrel Scite nu este declt resultatul unor relatiunl rnal mult
sad mal putin vage.
(395) 1.1.ETAOSI allExph de mica. dimensiune. 0 asemenea expresiune se mal Asesce in Ero-
dob Cartea I cap. 51 (ii.E.TiOs'i ir.eyaouç) - la Cartea II cap 74 (i.Loyau p.txpo)
396) xipvi tsov "raavtv, i6vta noTap:ov iv Riyomet ;dry. Am fost nevoit pentru a da sensul
adev6rat al cuventuluI vapvc1 de a traduce acest passagid in mod maI liber.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
289
Oita); ical './0,46www(397) oi.ívolice Bk.r7) xpivi.) rabil intre cele (de dimensiune) me
xcet, 5. sv, (Sisi, 'sit') xt'oey au' ml ply 'Map. micl. Acest isvor se af1á la hotarele
wato5, (399 xxriBi Av VatIvtov .04,5craccv intre terra Scitilor agricultorí si a A-
Ìpai ók( . auvdyouai (3") 5i.- .rez Tipp.oaoc 5
lazondor. Numele acestul: isvor si a
localitgtil de unde curge , (este) in
ra Tópri; vii 6 eTitavtç %ca.& 'A),GiNva;. Huth. Scitic5. «ExampTus» iar in Hm-
t b Si &Teo Tokou ckcocrrpitpcc; i,.itspog net ba Ellin/ «CAT sacre , Atit (riul) Ty-
eyúvotv 're, picov. (400) ras al si (riul) Hypanis se apropie unul
de altul spre Alazoni. ; de act fie-care
se separA fatind spactul intermediar.
(397) apor4p/ov Mr.uOicov ma AX*Svcov. Veil! mal sus Cap. 17.
(398) 'EEactmccio; cDrumurl sacrez deny/ din cuvintele exan §i pais ; eel d'antdia este idente
cu cuventul sanscrit (accha», care dup./ Grimm nu este altceva decIt Ellinescul cayt2, si
latinescul «sacra»; cel d'al doilea este identic cu sanscritul epatha» din care Elleml ati flcut
7:&.70Ç, Germana apfad, si Englesil epath».-Ritter (Vorhalle, p. 345) traduce acest cuvent prin
lhexenpfacl» cea ce semnificd calea babelor vrdjaóre cdc1 vrdjitórele fiind considerate ca
perseone sacre se póte el euvéntul german chexe, A. fie derivat din sanscritul caccha, sacru
ast-fel in cat germanul ehexe» Englesul «hag» si spaniolul (hechizera, care Vote semmficl
cbabd, pot fi euvinte alliate cu taccha, si ca latmul esacer, si cu Elinescul tepin.
(399) auv&youat. Cunoscmta acestet apropier1 a acestor doul ape in partea superiórI a cursu-
lul lor si. a depärtarit lor in partea mferiórd probézd o cunoscint/ geografia fórte exact/ din
partea autorulul.
(400) 'el) ida011 in oppunere cu eTec Tipp.CCULD adia läs'én un spacill mat mare in rnijloc.
Observqiuni. -- Comisiunea D-vóstre observA :

La proba A.
1. CA traduce v6iwyrcht prin se nutrescu.
2. Asa apA= lacti.
3. at drepta in locil de cu drepta cuventü.
4. Mama lui Hypani in locil de mama riulul Hypanis, sari a Ely-
panisel4 cAc1 la riuri articolula se pune la fine.
5. Traduce frasa : Pet &al ILÉY n6vve tiy.epitov zMov prin curge pe o in-
tindere ce se plutesce is cinci Vile.
6. Bpaxk, in scurta timpit in loci" de mica.
7. lipbq .accXecacyriç, din spre mare in susii in locii de spre mare.
8. Teacripcov )1,,epicov 7cMov, pe o plutire de patru Vile.
9. Ktpv4 Tbv 'Tram, schimba gustulit lui llypanis (infiltra ).
10. Tóvrct noral.tbv iv 6XETotat 1,..iTctv, unil fluviü mare cum pqine altele sunt.
11. 'Aporliputv, aratori, maI bine plugari.
37
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
. 290
i. 05vocia Si v xpliv7,1 %al_ Tip vhpy, numele acestel fontani qi a tinu-

tului insue.
13. 'Atari &1st 'Elp.7.77ED.,;, xxsa Si v Taiivuw 7M1aav, la &Kt este
Exampeos, iar dayl limbo elenia
14. Tb Si arcb sotrou Ecso5rpqm-,. i't.irspo; Pet 66p5vcov zò !Amy, apa, din
acesal keg intorcéndu-se wzula spre drépta, altula spre sIcinga fie-care
Kura larginda spatiula la mijloca.
La Tract B.
1. tOppiisat pit) x Tfl; Expanalg, Pet Sè ix Xfp.vrig pycallg, purcede din
Scytia eind dintr'una lacii mare.
2. 1161Loma azot, se nutresca cal.
3. M.4trip `YircivLoc, mama lui, Hypanis.
4. CH ÄC,,,..v1 acesti laci set balta.
5. Piet int 7C6vTS p2ov nÄeoy, curge în timpii de o plutire de cincl Vile.
6. Bpstzg xat TÄuxbg grt, mica 0, cm apei duke, gTC netradustl.
7. TE016pcoy )1.1.spicov ;rÄóov, la o plutire de palm Vile.
8. KEpief.tbv '177caInv, curceee, alteréza apa lul Hypanis.
9. 'Tan Si ,; xprivl atirti la olSpotic ^,(Wrilg c.71; TS ;ip-yr7Ipawau0..iuw xsci 'AX2Cdwuo,
crésta fontanel se afla la hotaz ele Scytzlorii plugari 0, a illazonilora in
locg de la lzotarele "intre téra Scytilora plugari 0 a Alazonilora.
10. Oiivop. sTi %pip/ z.. sCp x6ip(!) Xixoaort iv 'E.211.20100, anal Slaty TXX-rjvwv
Acimactv, numele funtand, i alü locului in limba Scytica este Exa»zbea care
in cca elina Nelege.
11. VI si arb wbsoo, iar apol.
12. 'Alsoarp4ag &xis:pug ()iv. skAvow tb p.ov, abatëndu-se fie-care din el,
Curge lkindu-se spatiula dintre
La proba C.
1. Nép.ovtca, locuesca in locil de pasca.
2. /to; .c(Xiacryiç, pina la mare; aril fi mal bine ad litteram spz e mare.
3. 'Anò sobsoo acroarpiOg Lirepog Pet epbwo sb iliaov, de aci fie-care
se separa Wanda spatiula intermediara.
Se observa la proba C, ca se afla dese parentese, inse aid com-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
291
pletézä sensulg fraselorü nu ca la proba A, unde ele explica

acelasi cuventa.
Arai puté sä ma citamü alaturea cu textulg. lui Herodotg si

traducerea altorg capitole , dar s'a observatg ca proportiunea
greselelorti este aprópe aceeasI ca i in acesle dóue capitole ; de
aceea, läsandg mai incolo citaiuni1e, ne märginimil a face acuma
cate-va observatiuni genorale asupra fie-carii probe.
Dupd cetirea probelorü intregt s'a constatath cä, proba A, cu
töte cA, putemg dice, intelege in genere pe autorg, nu-I reproduce
cu esactitate sensulü, sag, can dg reusesce la acésta, stricä prin pa-
rentesele dese, in carl pune Cate dáue saü trei acceptiuni a cu-
V6ntului grecescü, pe care îl traduce in românesce, si apoi proba
venitä la concursti este plinä de rasaturi si stersaturi si de inlocuiri
de sensuri prin a doua chibzuire, inse fárte repetite in tóta proba.
Stilulü este greoig i ostenitorg.
Proba B, cu töte ca are mai putine gresell de egg cea precedenta,
pi unü stilg mai curgtorg, cu tóte acestea pcatuesce in multe lo-
curl prm alegerea de cuvinte cam prea comune si chiarg banale si
multe cuvinte grecesci le traduce prin cuvinte românesci nepotrivite.
Cela cu proba C dovedesce, ca, si-a fAcutg unti studig de predilectiune
din Herodotg si din traducerea lui; îX intelege pe autorü cu
el
multü mai bine de ckg cei-lalti si-lg reproduce esactg in românesce
si este lipsitg de defectele concurenti; inse pe ici colea
se gäsescil si in elti nu tocmai mesactitäti in traclucere , ci in-
torsäturi de frase carI adeseori se abatii de la graiulg rornânescg ;
apoi Comisiunea, fata cu cele-lalte calitâX, ai dori de la elg co-
lórea naivä a stilului lui Herodotü in traducerea românä, in lo-
mild careia gaging multi termeni prea abstracti pentru traducerea
cuvintelorü cu totulg concrete ale lui Herodotü.
Comisiunea D-vóstre a mai constatatg, in ceea ce privesce notele
cu cari sunt insotite probele, cä celg cu proba B este cu totulg
säracg i fórte laconic, ceea ce ard puté sä se iea in sensuld
c. traductorului Il sunt necunoscute tóte lucrarile {Acute asupra
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
292
istoriel luT Herodotü; celü cu A are multe note, dar ele se mAr-
ginesca mal cu sémA in cestiuni cu totulü gramaticale si sintac-
tice si multe pentru intelegerea sensului , ceea ce aril puté figura
mal bine intr'unü texta Herodotianü färA traducere. MO bogatü,
rnai completü in note este celti cu proba C; aid notele sunt fárte
variate si förte importante : explicArl gramaticale, sintactice, filolo-
gice, critice asupra textuluY, geografice, istorice, archeologice, etc.,
din töte se gAsescri in elü si bine puse la loculü lorü, ceea ce
probéza ca concurentulü este in curentü cu bite cercetArile si cu
-bite comentariile fAcute asupra lul Herodotü.
Pe aceste considerente, Comisiunea D-vóstre gAsesce bunA de pre-
miatü proba C si este de phrere a se insArcina acestü concurentü
cu traducerea lui Nerodotü, inse cu conditiune ca traducétoruld sh-si
revégA lucrarea, sub controluld specialü alü unuI membru anume re-
comandatü, pentru ca traducerea sA se presinte CAM se póte mal
apropiatA de stilulü si limba Herodotana : naivA, simplA si lipsitA
de ori ce pretentiune de eruditiune, ceea ce Academia romAnA, in
repetite rindurI, a recomandatü concurentilorü pentru traducere.
Raportorü : I. Caragiani.
PROCESII-VERBAL No. 18.

§EDINT A PUBLICA. DIN 9 APRILIE.
MembriI presentl :
Din Sectiunea literarA d niI : Alexandri V., Caragiani I., Fontaninu G. M ,
Hascleti B. P. , Laurianii A. Treb., Maiorescu T., Quintescu N., Sion G.
Din Sectiunea istoricA d nil" : Babesiu V., BariCu G., lonescu N.,
Mania VI , Melchisededi P. S. S. episcopi í , Papaclopola- Calimachei A. ,
Urechiti V. A.
Din Sectiunea sciintificA d-nil. : Aurelianu P. S., Bacaloglu Ens.,
Breinclzel D., Felix L, Ghica Ion, Poni P., Stefanescu Gr., Teclu N., Void P.
Sedinta se deschide la 1 orA.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
293
Dupäi citirea si aprobarea procesulut verbalü alü sedintel prececlintY,

se d'O, lecturà urmättorelorü lucrArt :
1. Rspunsula d-lux P. S. Aurelianu la discursult1 de receptiune alü

d-lux Dr. Feix.
2. Discursula de receptiune ald d-lut Teclu : Relatiunile mare chimia
organicd 0 aa anorganica, urmatü de rspunsulti d-luT Babesiu.
Ambele lucrArl unnéz.l. a se publica in Anale.
La 3 $ i jumtate ore p. m., radicandu-se sedinta publica $ i tre-

cendu-se in sedintA particular* se decide a se tipari de urger* ra-
portulü Comisiunit ortografice, pentru a se pune apot la orclinea gild.
Urmânda cestiunea premielorü anuale, se dtt citire raportulul gene-

ral-6 alti Comisiunil respective $ i raporturilora speciale, dintre cart
douè mat rrnang a se citi in sedinta de jot, candil se va $ i lua o
decisiune definitivä.
Sedinta se rklica la 5 1/4 ore p. m.

p. Secretarü. generalil : Hasdeli.
ANEXA J.
COMISIUNEA PREMIELORO ANUALE NASTURELO,
REMADE AFI LAZÁRO PENTRU ANULO 1880.
dinIa din 31 martin.
Membrit presenti d-nit : Quintescu N., Baritiu G. , Aurelianu P. S.,
Bacaloglu Ern., Ghica Ion.
Sub presedinta d-lut : G. Baritiu.
edinta se deschide la 1 oil a. m.
Se decide a se iMpArti unü numrü de cartY venite la concursil
la fie-care membru.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
294
Se citesce cererea d-lui Soimescu prin care concura cu Diurpanea

pentru premiulti Nastureld ; a d lui Creténu cu Patria i libertate pentru
idem; a d-lui Densusianu cu IVeyriada pentru acelasl premiti; a d-luI
Circa cu Gramatica limbel ronuine partea I, pentru premiuld Heliade-Ra-
dulescu; a d-lul Mihailescu cu scrierea Glob)da si, Gevrafia Romanid-
Dobrogea ; a d-lui Conta cu Ineerceiri, de metafisica materialist, pentru
premiuld Nastureld sad Heliade ; a d-luI V. Ionescu cu Gramatica ra-
tionata pentru incepétori; a d-lui Puiu pentru premiuld Na'sturelti-Herscu
cu scrierea Carte de citire pentra invèldméntala primara,-autorula cere
premi d. sad unti ajutord; a d-lai Istrati, Consideration'', asupra necesitatil
gininas(iceY; a d-lui Brandza, Prodromulie Flora române; a d-luI Xenopol
cu scrierea &edit economice, pentru premiuld Nastureltk; a d-luI San-
dulescu Nanovónu cu scrierea Explicatiunca teoretica, si practica a co-
diedd de proredui â civil; a d-lui Hascled cu scrierea Cartile po-
porane ale Ro»6nilori în sed. .XV1 in legatura, cu literatura poporana
cca 71escrisa (Cuvivte din Riráni cu suplementun ei de la 3 martie ,
pentru premiuld Nastureld si Heliade ; a d-lul Rusänescu cu opera
Predila pentru premiuld Nasturelti si Heliade-Radulescu; a d-luI
Al. Macedonski cu traductiunea Par isina din Lord Byron, pentru pre_
miuld Herscu , care se esclude; traducerea d-lui Sutu (Cartea IV
din Istoria lui Herodotti) nu se admite la concursuld de traducerl,
ca nevenita sub forma de manuscriptd, asernenea nu se póte primi
nicI In virtutea §-luI 6 din concursulti publican de Academia ; a
d-luI Leonardescu cu scrierea Cursa de filosofie pentru premiuld Na-
stureld-Herscu ; a d-luI Pisone pentru prerniuld Lazard cu Lichido-
metrula pentru msurarea butilord î butóelord ; a d-luI Puscariu cu
Stereometrula; a d-luI Penescu, Pîrghi, Rchet ula i Pistonula cireulara;
adresa d-lorti Alessi si Max. Popu cu Besbelula orientala, 10 fasc.
(480 p.), venita la 8 februarie intr'und singurd exemplard, care se
respinge.
D-Pti Ghica introduce Candidata si depuata a d-luI Sion ; d-niI
Baritiu, Ghica, Quintescu i Eacaloglu Introducti din initiativa D-lorü pe
Despota-Vocla alü d-lui Alexandri.
Ghica iea asupra-sI lectura scrierilord d-lorn Xenopol, Sion,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
205
si Despotti-Vocid alti d-luI Alexandri; d-iti Baritiu, a d-luI Hasdeti;

da Quintescu, ale d-lorti Creténu, Densusianu; d-lil _Aurelian:4 iea
Prodromula .Florel Bománe, Geografia-Dobrogea, Pornologia; d-la Chitu iea
cartea d-luI Nrinovénu si PI eclila de Rusänescu ; d-la facaloglu iea
scrierile d-lorti Conta si Istrati; d-lti lOnescu scrierea d-luI Leonardescu
si a d lui Circa , iar Gramatica d-lui Ionescu o iea P. S. S. Mel-
chisededi episcopnlii de Romang.
Presedinte : G. Baritiu.
Secretarti : Quintescu.
8edinia din 8 aprilie.

Membri presentI d-nil : Ion Ghica, G. Chitu, Bacaloglu, Aurelianu,
P. S.. S. Melchisedea, Quintescu.
Sub presedinta d-luI : G. Balitiu
Sedinta se deschide la 9 ore a. m.
Se pune in discutiune, dad.' trebue sä se admita principiulti pusü

de testamentulü Nasturelti-Herescu si pentru premiele Heliade si
Lazarti, adicä ca ele sa aibä dimensiunea de 400 paginI minimum,
cândri operele venite la premi nu sunt terminate. Se admite cu
maioritate. .
Se relevä dad. o scriere , publicatá la timpti , inse nepresentatrt
cu cerere , se póte pune intre scrierile de premiatti. Se observä cä
membriI Cornisiunil ati dreptulti de initiativd.
Puindu-se la votti Canclidatti e cleputatii a d-lui Sion, se admite cu
maioritate de 6 din 7.
Se inlaturä. dar pentru astä data premiarea scrieril d-luI Dr. Brandzä,
conformil principiuluI admiteriI.
In privinta opereI d-lui Hascleti se admite cu unanimitate, cä este
premiabilä.
Scrierea d-luI Istrati despre Girnnadicd se gäsesce in unanimitate
ca nemeritoriä.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
66
crierea d-luI Conta nu se crede demnä de a fl admisä la concurs&

In privinta Geografia d-lui Mihällescu, votulü se pronuntä in con-
tra admiteriI ei intre cele premiabile.
Asemenea se respinge Grarnatica ratjonatei a d-lui Ionescu.
Expliratiunea teoreticei qi pra 'ticei a codicelui de procedurd civile de
Sändulescu-Nanovénu se admite de (5 din 7) maioritate intre cele
premiabile.
Gramatica d-lui Circa este respinsa cu unanimitate de la premia-
bilitate.
Scrierea Convorbill economice a d-luI presedinte alti Academiel,
introducendu-se Inca de la inceputulti debberdrilorü Comisiunil din
initiativa sa, se admite unanimil a fi premiabilä, inse d-lü Ion Ghica
refusa. Remane a decide plenulü.
Scrierea d-luT Leonardescu se inlätura.
Asemenea Patrie ii, libertate a d-lui Creteanu nu este primità intre
cele premiabile.
Inventiunile d-lorü Puscariil si Pisone se respingü.
Se pune la votti cu bile premiarea carp d-lui Hasdeü; se gäsescil in
urnä sése bile albe si una négrä;-admisä. Se pune asemenea la
votü prin bile scrierea d-luI Nanovénu ; se gasescü in urna patru
negre si trei albe ; prin urmare este respinsä.
Candidatü §i, deputatii alü d-lui Sion se respinge cu cinci negre si
doue albe.
Presedinte : G. .Baritiu.
Secretarü : Quintescu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
§91
Studiu de hygiena publica si privata. - Hens sana in corpore 8ano. - Consulera-

tiuni asupra importantei si necesitati gymnasticei din punctul da vedere hygienic
si social in scoalele de ambe sexe, in armatet,la diferite etqi ale vk,tci, si ca mijioc
therapeutic in cautarea a diverse malata de dr. C. I. Isirati.-Bucuresci 1880.-
1 vol. in 80 de 133 pagine.
Acésta carte represintä una extracta scurta, compilata din multe

scrierl, mal alesa francese, asupra igieneI si gimnasticeI.
Apartine la categoria cArtilora de ori-ce vaturei pentru premiula
Nasturela-Herescu seria B, lei 4000.
Nu coprinde absoluta nimica peste ceea ce este ordinara si co-
muna. - Limb'a romana este incorectä si defectuósä.
Prin urmare nu inträ Intre serierile meritorii , ca sti pótri fi pre-
miata.
Raportora : Bacaloglu.
Inerreari de metafisica materialista. - Partea I Introduccre isto; ica de

Vasilo Conta. - Iassi 1879. -1 vol. in 8° de 201 pagine.
Cartea este nunica o introducere istoricA la materia despre care
autorula are sä tracteze; acístä introducere istoricti insasl nec este de
ail unit expus4 despre modula presumptiva In care ara fi fosta for-
mate cele d'intal idel religiöse ale dmenilora si. de unde art' fi de-
cursa ideile metafisice etc.
Cartea este incompletti, nefiinda de cata uu inceputa de carte,
cu töte c autorula cauta s o presinte ca una tota. In orI-ce cast),
acéstä carte, pentru cä este neterminatä, pentru ca nu coprinde pi-
mica noa , pentru ca chiara ceea ce coprinde nu presintä o mare
profunditate de cugetare, nu 'Ate fi socotitä Intre serierile meritorit,
ca st pát.ä. fi premiatä, dupä cum se cere pentru premiula Nasturela-
Herescu seria B, de 4000 lel.
Intre alte particularitMI din acóstti Introductiune islorici meritä
ateripne una pasagift din pag. 9 : <Lätratula cänelul la urnbre etc.,
Ifuga boulul speriatil de una pericola etc., sunt cele d'intal for-
33
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
i94
+rime ale cultulul religiosü.» Nimica nu mi se pare mal gratuitil,
ca sa m servil de expresiunea cea mal dulce, de catil acósta a.-
sertiune. Fric'a d cea d'Intaiil impulsiune catre sentimente religióse,
iar rn constitue nici de cum o forma a aceloril sentimente , Inca
mal putinti a cultulul religiosi insusl.
Mai la. vale, pag. 62, vorbindu-se despre apoteose se (lice : tuna
eroil care a cucerial i domnesce peste milióne de órneni etc. este
ecu tinipü, dupa mórte, transforrnatü In Zeti.» In epoca In care se
faceail asemenea apoteose unü emit nu domina de catti peste o mana
de eimeni, iar na peste milióne. Lips'a de armonia si de coordinare
In aceste idei este evidenta.
Raportorü : Bacaloglu.
Cunoseinit geografice - Globulti §i geografia Romania - Doln og, a, de

Gh. Nihailescu-Galati 1879.-1 vol. in 80 de 17-166 pagine.
Cartea, de si mica, nu este rea; este scrisa cu multa staruinta si
cu öre-care sistema; apartine la categoria premiulul Lazarü de 5000,
saü Nasturelil-Herescu de 4000 lei; are Inse si defecte.
Partea matematica si ftsica este peste me:Sara lunga i disproportio-
nata pentru unü tractat de geografia a Dobrogei si arü fi prea sArta
pentru unü tractatil de geografia a globulin.
Ca geografla a Romaniei intregi coprinde multe lucruri bune si
, inse prea putine, ca sa pifita pretinde a fi o geografia a
utile
Romaniei, si prea multe si disproportionate pentru o geografia a Do-
brogei.
In fine cartea nu presinta una din acele lucrari profunde si me-
ritorn pentru o resplata asa de mare, precum sunt premille recla-
mate.
Raportoril : Baealogla.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
299
imba ivmaasea. - Grainatiea raftonatä pentru ineeptori de Vasile Ionesea. -

Carka 1. Ana'itica. - lassy 18;9. -1 vol. in 80 de 162 paginc.
Adstä gramatica este destinata pentru inceptorl, si anume, pre-
cum se exprima autorulü, ca sit desvälésch in copil nu numal limba
ci $ i cugetarea, ca sa-1 deprinOt ru numal a scrie corectù ci si a
vorbi dreptil. Autorulq a voitil 6re-curn a popularisa studial gra-
maticel, facêndu-lt accesibilü pentru priceperea copiiloril. Pentru care
chi a sacrificatti sisternele de pina acum ale gramaticelorü usitate,
a amestecattl partile unele cu altele, a modificatü chiarü clasificatia
$ i ordinea partilorti cuventulul, pina si terminologia gramaticala,
obiclnuite 'Dina acum,- negresitil in dorinta de a face mal lesniciósa
pentru copil invtarea gramaticet Totil din acesta scopü incepe cu
o introducere in gramatica, care WI putea-o numi teoria sail logica
graiulul omenescü, pentru care se vede, eh a si numitü gramatica
sa raUonatd. Introducerea acésta coprinde 42 pagine. Vorbesce
despre simtiri, ca organe prin cari noi venim O. in contactil cu ob-
iectele. Acestea. lasa chipurile lorti in mintea n6stra, carI chipuri
apoi fact] cunoscintele nóstre. Chipurile acestea, exprimate prin cu-
vinte, forrnéza graiulü saA limba. Arata cum se forméza cugetarea,
cum se forméza limba cu variatiunile el.
Aid vorbesce despre propositiunl, subiectil , obiectü, predicatil,
compliniri, atribute. Clasifica cuvintele in nou -§graguri, pre earl le
numesce : 1. nume ; 2. personale; 3. insusitive; ,I. verbe; 5. adverbe ;
6. diriguitóre ; 7. legdtóre; 8. schimbatóre; 9. strigatóre.
Pentru a da copiiloril o icána mai apr6pe de priceperea lorti despre
limba, o as6mana cu unil hambaril, precare fill si desrnna, impar-
tial in mai multe camari, punenda in fie care camara cate o clasä
de cuvinte dup clasifIcarea de mai sust.
Dupa introducere intra in partea I-a a gramaticei : Analitica sac
cercetarea curinteloric.
Aid incepe cu tratarea despre sunete, ca despre elementele din
earl se compunü cuvintele; trece apoi la litere, ca la semnele su-
netelorti, vorbesce de silabe, de diftongi, triftongi; vorbinda despre
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
S04
diftongt si triftongï, il desparte in proprii, si nepropril. Pe acesti din

urma ii gasesce in cuvinte ca : baciü, ochitl, mid, defaimi. De aid
trece la semnele accentuarii cuvintelorti, la semnele punctugmnii,
despre carI gramaticele obicinuitti tractéza in partea numitä orto-
grafie.
Vorbincld despre formele cuvintelorti, Incepe cu interjectiunile ,
sail cum le numesce eltt, strigütórele , ca limba primitiva. a omu-
lui, si cu care vorbesc si. animalele. Dupä acésta vine a tracta
despre 77 u »le, carora le face diferite clasificarl, intre altele si acésta :
name aa imale, vegetate $ i brute (minerale orl obiecte). Urméza tractarea
despre insu2itive, la carI elii amesteca si pronumele, calificandu-le de
insueive demonstrative. Tractandü a patra clasa de cuvinte, persona-
lele, curn le numesce autorulti, vorbesce despre pronumele perso-
nale, din care deduce si articolil limbei române, si aid tractéza.
despre dedmarile numelorü. Urméza succesivü tractarea celorü-l-alte
pail ale cuvêntului, in ordinea cum le-am expusti mal susti.
In genere vorbindti, autorulti In opulü sari isT (la multa. ostenéla
spre a face regulele limb0 Intelesibile nevresnicilorti sal ascultatorl.
Intrebuintéza o limba populara, explica termenii gramaticall, ca sa.-1
adapteze la priceperea copiilorti; aduce aseménarI de la lucrurile cu-
noscute lorü, ca prin ele sa. pricépä 0 pre cele necunoscute. Acésta
este o tenclintä si ostenéla. laudabilä, In daft pentru metóda. Intru
Catü inse ela isI va ajunge scopulü, acea practica o va dovedi.
Pentru vrOsta copiilorü Inceptori cursulg acesta de gramatica. se
pare pré Intinsti; mal alesü presupuindü , ca cu partea sintactica,
care are sa urrneze, pe king. aceste 161 pagine din partea anali-
tied, se vorti mal adauge inch vre-o suta de alte pagine.
In desvoltarea materielorü ce tractéza autorulti se intempinä multe
neperfectiuni. Asa sunt :
1. Definitiuni neesacte, d. e. pag. 1. cOmti invqatti este acelü ce
«cunósce lucrurile cu call se intalnesce,»
«ea cunoscri. blana cu ochil inchisl, pentru ch scit crt e mile;»
pag. 6.
« cu pielea noI nu facemü de catil numai pipaimü» pag. 8;
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
801
a cunösce-duph mirosü este «a pune töte siintirile in nasti» p. 10;

a gusta este «a pune töte simtirile in limbh» ibid.;
«cu mintea vorna vedé cbipula uneI funte numai atunci, anda
«ama vgut-o bine cu ochil.» p. 13;
«cela ce observa förte bine cu ochiI, aceluia nicI o data nu-I va
4,11 urn» ibid.;
«chnele este o flinta cu cöda, cu peril, cu capa, cu bott, cu pa-
«tru picióre $ i labe» p. 14 ;
«vorba constd numal din numele fiintelort» p 16;
«Insusirea se tine de fiinth, ca albuli:i de phrete» p. 173;
«graiula este partea gatulul, care da cuvinte» p. 45.
Numele, earl la singuritii sunt de genula masculinü iar la im-
multita de genulti femeninti, autorula le numesce eterogene, $ i explich
acesth dicere prin : «de amendou genurile» (pag. 71).
2. Vrendü a fi popularü In limbh, ceea ce este bine, mal alesil
ciinda ascultätoril sunt copiI, autorula une-orl uIth datoria grama-
ticel, de a corege neregularithtile vorbiril poporula Asa d. e. In
loca de a Intrebuinta formula literarä a viitoruluI : voiti vede ,
voill mai vedé , void canósce , vzé" va stropi, etc., autorula scrie :
a vedca, oi Ind vedea, oi eunósce-o, m'o stropi. picerea pope', care in
limba literaril se declinh la singurita ca numele femenine, saa cu
articolula bilrbtitesca pusa inainte, d. e. a popel, popei, a lui popa,
ha popa, autorula o declinh dupe o forrnulh neregulath intrebuin-
tat& in limba ordinará In Moldova : a popelui.
3. Terminologia gramaticalh este arbitrará, d. e. verbula ajuth-
fora sunt autorulti ila numesce : incepetorti de vorbit (p. 18). Totti
asemenea trebue a se privi si alt1 termeni inventati de ela, ea :
strigcItórek (interjectiunile), insuOtivele (adjectivele), diriguitórele (pre-
po sitiunile), legótórele (conjunctiunile).
Afará de phrtile cunoscute ale etirnologieI, sail ale cuvéntuluT ,
autorult mal ghsesce o clash de cuvinte , pre earl ela le (lice
cuvintele $ i le numesce schimbatórele (p. 33). Prin acestea intelege
ela deosebitele finale, saü terrninatiunI carI schimbh intelesulil cu-
ventuluI primitivt, fácendu-la une-orl deminutiva, alte-ori mhrindu-I
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
502
forma, sail derivända din ela alte cuvinte : substantive, adjective,

verburl, participie.
Din aceste putine observatiunl asupra gramaticel d-lui Vasile Ionescu,
D-vósträ v yeti puté convinge despre valórea e i yeti da verdic-
tula D-nielora v6stre asupra-I.
Raportora : Mekhisedect
Explicatiunea teoretica i praclica a codicelu de procedura amid, cant kirenda

comentariul complect al tutulor articolelor din cod , solutiunea cestiunilor con-
troversate i indicatiunea jurisprudente5 aid nica recente , a Curplor de apel
fi a Curtil de casaliune din Francia si Romeinia.
A doua editiune, revelluta, corésa, considerabil adausa çi pusa in concordanyt eu :
1. Legea din 26 Aprdia 1877 privitóre la suspensiunea prescriptiunilor §i ter-
menilor in materia de procedura (legea moratoria),
2. Legea din 25 octombre 1877 privitóre la restringerea atributiunilor nunistcru-
ltd public in matera
3. Lrgea din 8 martie 1879, pentru infiin!al ea judtcatoriihn a comunale ji
de oade
si dou apendice continémi explicaliunea procedura in camera §i consiliu (de
chibzuire) de 1. G. Siindnlescu-Ntmoveami.
Bucuresci 1878. - 1 vol. gr. in 8. de XIV-1147-42-14-31 pagine.
Donmule Prerdinte,
Domnilor21 WegY,
Acésta este cartea cu cercetarea ctireia ati bine-voita a m onora
si despre care vina cu onóre a v impärtäsi in putine cuvinte opi-
niunea ce mi-amü pututa forma in urma until studia rhpede, ce ama
pututa face asupra-I.
Precumü din titlula i chiara din volumula el se p6te vedé materia
tractatä de autora este imensti; si dacti ansula &arü Fi Märginita
numal la o compilatiune regulatä i detaliatä a toff' ce arü fi aflata
in jurisprudenta sträinä i românti relativa la materia sa , inch aril
fi avutti meritulti , rarti din nefericire la ai nostri , ala unei labori
lungi si perseverente, care cu edit' este mal Jura, cum dica, cu atata
este si maUi dernnil de laudä, dar nu, autorula nu s'a märginitti aci,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
303
si ceea ce radica opera d-lui Sandulescu-Nanoveanu mal presus de

cualificarea uneI compilatiuni este :
1. Sistema rationala $ i sciintifica ce a adoptat In tractarea ma-
teriel sale, sii pe care a urrnafo cu fidelitate si consecinta de la In-
ceputa si pina la finitil.
In adevrü, Domnia-sa a fugitü, cu dreptü cuv8ntü, de sistema
simplu exegetica sail explicativa a articolilorg In parte $ i In ordinea
loril succesiva, care de si maI cornoda $ i maI facile pentru autor,
are inse inconvenientulü gravti, recunoscuttl de totl , ca rnarginesce
spiritulft numaI la textulü comentatti Intfunti mod rutinarti si
nu-I cla pasü a se exercita $ i a se inalta la combinaVunea si la co-
relatiunea principieloril juridice, earl' domina totil-d'auna intréga ma-
terit, si care singura póte distinge pe adevratulti juriconsultü de
primitivulti si marginitulü practicantü sail rutinaril
Autorula a preferita acesteI sisteme o sistema quasi sintetic ,
impartindü materia si tractano pe titlurI si capitole, dar tolü con-
servandü la acésta impartire ordinea adoptata de legiuitorü si res-
trInendil sail concentrandü pre cdtü s'a pututù si ordinea arti-
cohlora In earl sunt subîmpartite diferitele capitole si paragrafe.
Sistema acésta pe care o numiI quasi sintetic, pentru ca nu pro-
cede prin separatiunea materielorü dupit principiele teorieI pure si
abstracte numaI, ci tine compta si de irnpartirea si distribuirea ge-
nerala si principala a legiI positive, este cu tóte acestea considerata
ca sciintifica si rationald, si avéndü in vedere scopulü ce-sI propune
autorulia, este preferabild celel d'intaia care corespunde mal multü
scopuluI filosofIcil sag curatü teoreticti.
2. Inarmatü $ i calduclitil de acésta sistema rationala si practica
totil-de-odata, autorulü tract6za materiile ce sl-a ales(' cu o Ingrijire,
cu o diligentti si cu o metodtt vrednica de admiratü.
Niel o parte nu este neglésa, Mel o dificultate nu este cu inten-
tiune evitata, si la ori-ce controversa relevata expune indata opu-
nile pro 0 contra 0 apol se pronunta cu modestia pentru una sail
pentru alta, inse totü-dea-una inspiratü de regulele eterne ale justu/ui
.,I echitqii, ferindu-se cu mare ingrijire de a cadé in pcatulti ridi-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
io4
culil in care cadi adese-ort aceia cart, voindi a fi originalt cu

ori-ce prep, devini de multe ort excentrici si absurcri.
Limba in care este scrisd opera d-lut Sandulescu , este clard ,
simplä si la inteligenta tutulorit , si dacä vomi lua in observatiune
cd terminologia nóstra juridica este departe de a fi stabilitd si fixatd,
apoI trebue sa recunóscerni cit autoruli a isbutiti fárte bine a in-
littura o mare parte din neologismit francest, usitatt de unit din ad-
vocat,it si din rnagistratiI nostri , färä uict o reguld si necesitate , ca
demandor, defandor, etc. , precum si o mare parte din strainismil vecht
cart nu-0 mat poti avé justificarea fath cu reforma institutiunilori
nóstre de drepti si cu progresulil limbet si literaturet.
Pe lângd aceste merite mtrinsece, prin cart se distmge opera
d-lut Sändulescu-Nänovénu, de vomit lua in considerattune, Onor. Co-
legt, cd ea este astä-qt , poti qice , prima si unica operd de specia
acésta, de vomit lua in consideratiune asemenea de cdttt necesitate
si utilitate este ea pentru junit rnagistratt si advocatil in genere, iar
mat alesit pentru aceia cart nu sunt familiarisatt in consultarea
autorilori strämt, sperü, Dornnilorü Colegt, cd si D-vóstrd vett irnpArtasi
opiniunea subsemnatulut d'a se decerne unuli din premiele Acacle-
miet junelut autorü, care a inavutiti asa de bine $ i frumosi, prin
meritósa sa operd, hteratura misträ juridica all-Ili de sdracit pind astd-ch.
Sunt siguri cd uni asemenea stimuli , o asernenea incurajare va
da cele mat frumóse resultate pe câmpia abia deschish a activitdta
nóstre literarie si sciintifice.
Credit', Domnil met, ca nu potit termina acéstd scurth a mea rela-
tiune Mil a v mat pune in vedere, cd deja d-li SAndulescu a obtinuti
postuli de profesorü suplinitorü la catedra de procedurd civile a Facultdtit
nóstre de dreptil din Bucuresci si ch la a sa numire, actualulü mi-
nistru ad-interim ali instructiuniI publice , d-la B. Boerescu, se ex-
prime prin decretuli No. 1843 , chiari asa : «Avéndi asemenea in
c ved ere importanta d-róst re scriere asupra proceclurd civile, cum 0, rem-
«mandatjunta Decanatulu'i faculteitii, li a Consiliul0 permanentri de instruc-
clitene,viqnsarcinéza pe d- vósträ chiarti de acumitcu facerea acestui curs27 etc.»
Raportori : G. Clcify.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
go8
Ar. Densnsiaun. - Negriacra epopeialzationala-(Partea antala in siese eantur)

Bueuresci 1879 -1 vol. in 8° de 216 pagine.
Domnilorti Co legY,
Poema epica. Yegriada, una din operele intrate la concursq a-

nulü acesta, cuprinde numai partea intaia in sese Cantu'''. Auto-
mitt eT, d-lil Aronti Densusianu, îi propune, se vede, a da in partea
a doua alte sése canturi, dupa exemplulil celorü dou-spre-gece ale
Eneidel, lui Virgilit.
Acésta epopea consta din mai bine de cincl mil versuri iambice
de patru-spre-clece si trei-spre-gece silabe , rimandil intamla versa
(de 14) cu alü treilea i alti doilea (de 13) cu alti patrulea.
Ce e dreptü , genulti epicü nu mai este alt." timpurilorü nóstre.
Flori in adevrü viguróse cresdi numai printre néua Alpilorü; de
asemenea epopea presupune unü treinü prunitivü, o stare sociala in
léganü a omenirii. Imprejurarile sociale dar,, in cari ea se desvólta
in Wtä stralucirea el, sunt sirnplitate de obkeiurl, naivitate de sim-
timinte , pasiuni arclacíre, creclinte tari si entusiasmü eroicü. Jatá
pentru ce Ornerü a fémasù epiculti cal mai mare si mai adev-
ratü alti tutulorü timpurilorü; iata pentru ce epicii vécurilorü ur-
matóre la diferite natiuni ato reesittl numai in msura in care era
implinite acele conditluni favorisátóre epopeei. Astü-felü imprejurarea,
cá proprii epici ulteriori att imitatü mai multù sail mai putinü pe
Omerü, nu se .explica dupa nol, numai prin dependenta popórelord
carorü apartineaü el., de cultura elena, ci prin faptulti cá operele atri-
buite poetulul grecil eraü modele neintrecute. Ei ail alergatù la i svo-
mitt lui Omeril si pentru cá sirntiaü ca substratult1 epopeel se suptiase
prin inaintarea ornenirii in civilisatiune. Cu alte cuvinte , relatiunile
lorü sociale nu le mai oferiati alimentù epicil in destula abundantA,
si inspiratiunea - catü le lipsia - trebuiat sa si-o procure de aiurea.
Inse acésta inspiratiune, - intru catii era irnprumutata, iar nu scósá
pe deplinü din isvorulil via alü vietei - a rrnastl mai multi( sail
mal putinü rece,
39
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
6od
Cine totuO. Intreprinde acesta genii de scriere, trebue, spre a avd

óre-care perspectivä de succesti, s alóga una subiectil ale cardi
evenimente, neflinda precisate prin date sigure istorice, permita fan-
tasia a le Imbräca In mantia miturilorti si a miraculosuluI. Acéstä
conditiune a Irnplinit'o poetultit nostru propunndu-1 a cânta deschle-
carea lu! Negru-Vod :
«Cantu armele si domnulu ce 'mpinsu d'a sorlei mttna
Din Fagarasiu o-data scolandu-s'a plecatu
Si strabatendu Carpatii, la Dunarea betrana
A Dacici domnia de nou a 'ntemeiatu.
Dar' multe sufermiie si lupte multe 'nvinse
Pan'elu domniei noue i puse fundamentu,
Caci nu-si uitase Dochla si mai cumplitu s'aprinse
Miscandu, scolandu asupra-i iadu, omeni, elementu s
dupa care invocatiune, Is! iea de zinä inspiratóre pe Cosinziana :
Nemoritore dina, stravechia olimpiana,
Tu ce-ai lasatu la Tibru cerescile-ti onori
Si pe 'nstelat'a cale numita si-adi traiana
Condus'ai aste plaiuri p'ai lumii 'nvingetori;
Tu, care di si nopte sub tempulu relei sorte
Ai statu neadormita vegluindu si priveghiindu,
Tu, ce-ai vediutu ajunsa la cumpena de morte
Ales'a ia mosia gemendu abia gemendu,
Maiestra' l'alu cui nume alerga si se 'nchina
Cu-adtinca rehgiune totu graiulu rornanescu,
Si far' alu carei farmecu mci doin'a nu suspina,
Nici canteculu n'aprinde, nici mituri nu 'nflorescu :
0! dalba Cosinziana, descinde si-mi sioptesce,
Si versa 'n alu men sufletu totu foculu teu diviim,
Si prin a'mele canturi nui flori tu-mi impletesce,
Ca toti mmiti s'asculte, si june si betranu.»
Opera d-lu! Densusianu este scrisä cu frurnosti avênttl poetictI,
cu atâtü ma! multa de apretuitti, cu catil eli nu lâncecjesce de locti
In tail decursula poemel, care intrece In extensiune ceea ce a re-
sárita pina acum de acesta gena de scriere pe campulti literature!
romftne.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
307
Poetulti Neg) iadeX dit la Inceputulti fa-dirul ctmtü sumaruld ma-

teriel cuprinse In ela. DMi-ml voe a v ceti aceste sumare, spre a
dipta o idee generalä despre intregula cuprinsti alti epopeel.
Cantula I: Espunerea subiectului. Invocatiunea. Negru plecandu cu Rornami ultra in Car-
pati. Dochia, vechia dietate daca, rmsca tote pentru a impedeca trecerea lui Negru si inte-
rnmarea statului românu. Alerga la Genla in pescerea de ginacia, si d'aci la Ventose,
chiamandu-le in ajutonu. Ea vine chmpreuna cu Ventosele si se asiedia la panda pe stand
in giurula poenel m care avea se ajunga ser'a Negru si se petreca peste nopte. Cosinziana
protectorea Romaniloru, alerga la Somnu, rogandu-lu se villa si se adorma pe Dochia si pe
Ventose, care se asiediase pe steno la panda. Somnulu vine si le aclorme. Romann ajungu
si se asiedia in poena. Pe cându ei se ospeteza in giurulu focunloru, lautaruIu Sinnu canta
atatu de doiosu incatu stancile incepu a se elating,. Dochia si Ventosele se destepta si ridica
o furtuna infioratore, ér' Genla, sedusu de Dochia, ese din pescere si incepe a suflá. Roma-
nil se nsipescu. Dochia cauta se prinda pe Negru, dar' Cosinziana invelindu-hi in nuoru
fuge si trece cu elu pe tenmulu celu-alaltu. Intrarea. Tiecerea pe la port'a iadului si impera-
ti'a Uitarei. Cosinziana parasesce pe Negru 0 alta dina intirnpina pe Negru si-i arata calea
ce conduce la cei nemoritori. Din'a dispare. Lui Negru se ofeiu arme divine. Negri' trece
peste unu nu latu in plaiulu celorui nemontori. Accidentulu lui Negru la tiermu. Redescep-
tarea lui Negru. Negru pleca pe plaiu Se intelnesce cu Gelu, care lu'ndrepta la Traianii.
Intelnirea cu Traianu la Fôntan'a-manei. Negru roga pe Traianu se-i nareze cuprinderea Da-
ciei Traianu incongimatu de nemonton incepe a nará alu doilea resboiu cu Dacii
Cantula II : Decebalu aduna capitarni la consiliu de resboiu.in unu codru afundu. Elu
desfasiura starea tierei. Decidu a se rescold. Tramite soli la poporele vecine chiamandu-le
in ajutonu. Faim'a duce scirea la Roma. Augurn consulta dien. Minumle favorabile resbom-
lui. Resbolulu se declara. Traianu pleca cu legiumle Catalogulu poporeIoru care pleca in
ajutonulu Daciloru. Cruclimile Dacilorn asupra Romaniloru. Traianu ajunge la Dunare. Preotn
imblandiescu cu sacrificie Danulnulu turburatu Rogaciunea lui Traianu catra Istru. Dieulu
Istru, imblanditu alma valunle, apare din unde si intinde lui Traianu, in semnu de legatura.,
o trestia care in man'a lui Traianu se preface in spada. Cu ajutormlu dieului, Traianu face
podu peste Dunare Lupt'a la podu. Duras ucide multime de Romani. Soranu invinge si o-
mora pe Duras. Dam mfransi se retragu in castre urmanti de Romani, dar' noptea intre-
rumpe lupt'a. Dacn decidu in consilm a ataca noptea castrele romane. Romami se prefacu
a-si petrece in castre volosi de invingere, pentru a seduce pe Dam, in fapta inse se prega-
tescu se atace castrele Daciloru. Romanil ataca castrele Damloru. Decebalu si Sardonu facu
mmuni de eroismu. Lupt'a intre Decebalu si Adrianu. Zamolcse dieulu scote din lupta pe
Decebalu invinsu si ramtu. Soranu antam fortieza valunle, inse Zamolcse amesteca.ndu-se in
lupta, cn o petra mare asterne pe Soranu la pamentu Romami mtra in castre. Zamolcse se
duce in munti, deslega ventunle si le tramite cu torenti de ploia asupra Romaniloru. Lupt'a
se curma Dam se retragu in munti. Romani' trei dîle immormenteza si sacrifica. Dami re-
tragendu-se mmicescu tote in mina loru. Romana intra in munti, pe trei locum Luptele in
munti. A diecea di vultuin romani Mae depe culmile muntiloru Dach aprindu tier'a, se
ucidu unn pe altn, o parte parasescu tier'a, altn se tragu la Sarmiseghetusa. Romanii in-
cungiura Sarmiseghetusa. Luptele sub murn Sarmiseghetusei. Betranulu erou dacu, Udaru,
lupta dimpreuna cu fin si nepotu sei. Severu, Dentatu, Murena si Bolanu, ucidu multIme de
Daci. Seianu ucide pe Sitalcu, Gaianu pe Bedaru. Lupt'a lui Herculanu cu Barsimu, Chunu,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
308
Biarcu, Suta si Cervabu. Dieu lu Sarmandu se intorce ranitu pe Goganu si roga pe Zamolese
se stmga dude. Zamokse rechiama pe Azizu si se face nopte. Dien daci tinu consiliu si de-
cidu a cobort la lupt'a. Dacu ajutorati de diei ataca castrele Romamloru. Lupt'a lui Traianu
cu Sarmandu. Sant'a-Vineri se duce la Joe si cere ajutormlu dieiloru pentru Romanii strim-
torah. Joe i descopere cele vntore si lasa vela hbera dietloru. Lupra. dieiloru daci cu cei
romam Lupt'a lui Adrianu cu Decebalu. Dach scapa pe Decebalu ramtu din mantle lui A-
drianu. Lupt'a pe valuri. Romanh sue valurile, intra in cetate, aprindu st ucidu. Decebalu
ce jacea ramtu in palatu, audindu sgomotulu si vedindu flacarele, se ruhca si voesce se esa
la lupta. Romanii impresura palatulu. Preotat si capitami din giurulu lui Decebalu decidu
se-se arunce in spadele loru. Se arunca. Mortea lut Decebalu. Perirea Daciloru. Risipirea
Sarmiseghetusei.
Cantu lu 111 : Trazanu pleca cu Negru pe munte In susu. Negru nareza luz Tratanu sor-
tea Româniloru dela mortea lui (Tratanu) pana la tempulu seu. Ajunsi pe culmea muntelui,
Tratanu esplica lui Negru originea arborelut st a balaurului de sub elu. Coboru apoi pe
munte in josu, si Truant' esplica viietulu ce se aude josu in camp' a ce se intinde la polele
muntelm Coborindu in campia, Tratanu desvelesce ltu Negru vntorulu Româniloru, aratan-
du-i erou vntori. Aratarea eroiloru si descrierea fapteloru celoru mat insemnate dela Dra-
gosiu pana in celu mat d'aprope trecutu. Negru zntorce pe pamentu.
Cantula IV : Cosinziana, intorcendu-se pe pamentu, se duce st i arculu lui Fetu-fru-
mosu, pe candu elu dormea, se sue pe Surulu si incepe a sageta, asupra Ventoseloru. Ven-
tosele fugu si se ascundu. Dochia, vedindu Ventasele alungate si pe Negru intorcendu ér' pe
pamentu, alerga si cere ajutorm dela Mama-padurei. Acésra cluama la consiliu monstri si
uriasil codrdoru. In infioratorula consilzu se primesce sfatulu ce-lu da Baba-Gaza. Doc Ina se
intorce si se pune in Buceci la panda, se veda ce facu Românn. Ratecaile lui Negra prin
codri. Intelmrea cu uriasit Sfarma-petri st Strarnba-lemne. Negru in pescere la Baba-Gala.
Uriasu, ajutati de maestriele Baba-Gazei, despoia pe Negru de arme si le ducu in o pescere
unde Mama-paduret pune unu balauru se le pazesca, ér' Ielele tau pe Negru, lu-ducu si-lu
inchidu in palatulu loru - Pe candu se intempla tote acestea, eroit Riscogelit si Troianu
aduna de prin codri Romfinn risipiti de Ventose. Nouele uneltin ale Deduct ca se intorca
pe Romani in dereptu. Confusiunea Româniloru. Cicala o maresce batendu-si jocu si bajo-
curindu intreprmderea lut Negru. Gemulu patriet apare. Pedepstrea lui Cicala. Coron'a,
Preotulu Ihnu hrusteste poporulu. Se tramitu soh se cautp pe Negtu, ér' Românit incepu a
cohort in josu pe platuri.
Cantu Zu V : Starea României pe tempulu descalecarei lui Negru. Domnit de pe atunci
in România Dochia alerga la domnulu Danu in Romula si-lu rescola asupra Negreruloru.
Catalogulu ostei lut Danu. Soln tramist dupa Negru consulta in pescere pe Baba-Murga. Sold
la Fetu-Zefiru in Valea-primaverei. Plecarea 4Ie aici si ajungerea loru la Parintele codriloru.
Codrulu si palatulu in care locuesce Parintele codrilorti, Consihele si ajutorele ce le dh ace-
st'a sohloru, Plecarea. Solu ajungu la palatulu Ieleloru. Luptele sohloru cu monstri st ara-
tarile Ieleloru. Intrarea sohloru in palatu. Interiorulu palatulut Ieleloru. Aflarea st redesteptarea
bit Negru Plecarea.
Cantula VI : Negru cu soh' ajunge la magur'a Codinti ru Valea-sargentina. Aci, la kin-
tena Cresn, se intelnescu ca Filéna, care i conduce la tatalu-seu Musiatu, domnulu tenutului.
Ei afla pe Musiatu stedindu la sfatu cu betrann term. Mustatu recunosce pe Negru si pe
solulu Mosiu-Albu. Ospetzulu in onorea lui Negru. Lautarulu Mosiu-Tatinu, canta tempurile
trecute st laudele vecluloru eroi. Intr'aceea sosesce Nuorastu, fiulu ltu Musiatu, aducendu
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
309
vestmentulu si armele lui Negru ce i le luase uriasii, si nareza lupt'a lui cu balaurulu ce
le pazea in pescere, si inchina armele lui Negru, fara se scie ch aiu fi ale hit Musiatu tra-
mite alergetori in tiera se chiame in arme junimea, din care o parte s'o dee lui Negru.
Facendu-se (hue, Musiatu conduce pe Negra la templulu lui Longinu. Aratarea in templu.
Negru admira imagmele chn templu. Candu se intorcu la palatu, junimea se adunase. La
intrebarea lui Negru, Musiatu i descrie pe unri din junii eroi, atingendu originea lui Gelu si
starea Româniloru dupa caderea lui. Petrecerea junimei in jocuri de arme si in hore. Can-
tecele lui Mosiu-Tatinu in tempulu petrecerei. Se tragu la sorti junn cari se plece cu Negru.
Musiatu la plecare incredinticza lui Negru spad'a lui Traianu. Despartirea lui Musiatu de
Nuorasiu. Plecarea.
Din acéstä expunere generala resulta deja cu evidentä ch. Negriada
a fostü calcata, ca sa qicil asa , dupä Eneicla ; ca poetula nostru
a imitaill, in mai multe conceptiuni ale operei sale, pe epicula celil
mai mare alii Romanilord. Relevandü acésta , nu voimü a reduce
intru nimica meritele d-lui Densusianu, de óre-ce din sorgintea D-sale
s'ail adapatü chiarü marl genie poetice. Este sciuta cum insusi a-
cela care constitue cea mai inalta glorie a Italiei, cum Dante, a im-
prumutata multe de la maiestrulli sail, cum ila numesce in Divina
Commedia , precum Virgilia la réndula sal de la ()melt si Enig,
Chiara imitandil 41 páte conserva cineva valárea sea de poeta.
Situatiunea Negriadei fata cu Eneiela se páte determina cu esac-
titate numai din lectura comparativä a améndurora. Inse , ne a-
vénda in próspta memorie amänuntimile celei de a doua , timpula
de dou trei cjile, de care alma dispusa , ne-a fosta abia suficient
pentru a ceti cu Óre-care atentiune opera in cestiune. De aceea , re-
servandil adevratulü studia comparativil pentru o lucrare desvoltata,
vomil face de asta data numai cate-va observari cu putine detalie.
In primula canta Dochia implinesce rolula divinitatii Juno. Dochia
este dusmana neirnpacata a luI Radu Negru si a Romanilora precum
Juno a lui Aeneas i a Troianilora. Juno voia sa, impiedice pe Troian
a funda und noa statü in. Latiu; Dochia mtä sä faca cu neputinta
intemeiarea statului romanü. Cosinziana, dina protectóre a lui Ne-
gru, represinta pe Venus, ()ea mama a I'll Aerieas si intermediatbrea
MI la Jupiter. Dupe cum Juno causóza naufragiula multora vase ale
Troianilorti si aruncarea celora scapate pe cóstele Lidiei la Carta-
gena, asta-fela Dochia radica o furtuna cu ajutoruld Vintóselora i im-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
310
prastie pe Romani; dar si Juno recursese la Aeolus, ca s. dea dru-

multi vênturilora. Venus invalesce la Virgiliü pe Aeneas intr'una noura
(I, v. 411-414); Cosinzrana face acelasl lucru pentru Negru, spre
a nu fl prinsü de Dochia.
In lurnea de sub pamentd fuse Aeneas este condustl de Sibila de la
Cume, pe canda Negru tota de Cosinziana. Descrierea lumii de sub
pamentü este asernenea facutä dupä exemplula NI Dante si
care si ela a urmatti in acésta pe Omera in Odisea sea. Precum
regina Dido róga pe Aeneas, ca sa-i povestéscl cäderea Troiei, ase-
menea Negru pe Traiaart, ca sa-I nareze invingerea Dacilora si cuce-
rirea tril lort.
In cantuld H, lupta dintre Ádriarn i Decebalti sag Traiam i Sar-
mandü aduce aminte de duelula nitre Aeneas i Turnus, regele
cu tóte cä sunt sr alte lupte partiale intre capii ambelora
tabere. eiY participä la luptä pentru .Româ i respective Dad, ca
si la Virgilia i Omera pentru popórele incherate in räzboia pe cam-
piile LatiuluT sat dinaintea Troia Venus se plange la Jupiter de pe-
riculele la call este espusti Aeneas cu al sal ; Sânta Vineri totü la
Jupiter de strimtorarea Romanilora.
In cantula III umbra lui Traiana preclice lui. Negru viitorula sta-
tului romana i awl lui , precum Anchises profetesce la Virgiliti
sarta viitóre a imperiului romanü.
In cantula IV uneltirile ce face Baba Dochia , ca Romanii sa se
intórcä indäräta, corespundü persecutrunilorti i neajunsurilorü ulte-
rióre causate de dea Juno, ca Aeneas sa nu WA pune piciora in
Lap, spre a se stabill acolo, si altele de acestü fela.
Aceste apropier1 aü avuta de scopa a pune in reliefa imitatiu-
nile de caracterü generala, imitarile de conceppni.
Carl pentru irnitatiunile de detaia, citämü una singura casa. Asta-
fela versurile 174-176 din primula canta. ala Eneidel :
.Ac prirmun ihc scinhillam excudit Achates,
Suscepitque ignem folus, atque arida circum
Nutritnenta dedit, rapuitque in fomite flammain.,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
sti
0 v. 211-215, ibidem :
(Tergora dwipiunt costis, et viscera nudant :
Pars in frusta secant, verubusque trementia figunt :
Littore ahena locant alit, flamrnasque ministrant.
Turn victu revocant vires; fusique per herb=
Implentur veteris Bacchi pinguisque ferinae.,
aü fostù imitate cu adaptärt potrivfte vi desvoltärt proprit poetulut tota
In Caritulü I (p. 17, v. 3 de la fine pira la v. 18 incl. aht pag. 18) :
«Asia grai. Negrenii copaci urni derama,
Er' alti din petra seca schintei adimenescu,
Si 'n aurosa ésca prindindu-le le 'nflama,
Er' alti apoi in frundie le punu si le 'nvelcscu,
Le svntura prin aeru, le-amesteca 'n surcele,
Le-arunc'apoi sub trunchii copaciloru betrani,
Si naltu vertegiu de flacari se 'nahia pan' la stele.
Romanii 'ngiuru s'asiedia si-mi invertescu prin mani,
La focuri fara numeru, frigari sfaraitore ,
Si fragedele carnuri curendu se rurnenescu
Versandu ingiuru mirosuri placutu mirosilore,
Ce dorulu de gustare mai multu ilu agerescu.
Er' rumenele carnuri pe erb'a rouorosa,
Le taia, i s'asiedia cu toti in giurulu loru.
Si. toli pe rendu ihi taia din carnea furnegósa
Asia cum fia-care se 'ndernna d'alu seu dom.
Er' cupele de paltmu cu yam incoronate .
Trecu renduri dup'olalta rotindu-se prin mani
Si 'n suflete destepta mii doruri mfocate
De dulci, doiose doine si cantina din betrani.»
Märginindu-ne numat la acestü exemplu , mat observamil In ge-
neralil totd in aceea0. cestiune, cä poetulii nostru a profitat pe
alocurea i de Dante.
Dar imitatiunile atinse nu formézä partea cea mat mare a operel
d-lut Densusianu. In cele-l-alte desvoltärt ale subiectulut säü, elti a
intercalatii istorie daco-romara i roman'a pinä la Tudorü Vladi-
mirescu, in moduli' in care póte face acésta uml poeti" epica, si
a impletitil cu fericire mitologia nósträ populara, o intreprindere
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
si2
care meritl Wtä lauda, miturile fiindi resortubl cal mai puter-
nica alti unei epopee. Aci a desfäsuratti poetulti credinte, datine
nationale i srbtaori populare, atingênda chiarti jocuri copilAresci.
Fentósde, Mania-Pgduril , Baba-Gaia; Strimbti-Lemne, Ielele, 47eima-
nele, Fda-Zorilii, Fe'tg-Prumosg, Gerila, Smeit, Sfarmg-Petril , sunt
exemple de primele; iar Clu2arii, ltiutarulti Sorini i MO-Tating,
care Cana de 'lord, serbarea Annindeaulul, joculti d'a Gaia, potti
servi ca exemple de cele-l-alte.
Dati-mi voe acum, Domnilora Colegi, a v mal.reproduce ceva din
poema d-lui Densusianu, spre a càpta o idee mai completti de mo-
dulú cum autorula ei scie a ctinta. S citima la c. 1, pag. 15, v. 11 :
«Colo 'n adtncu in codri prin care santulu sore
Infrantu de lung'a-i cale cobore 'ntre Carpati,
Acolo 'n departare i-o vale 'ncantatore
De pomi acopenta si d'arbori minunati.
Pe'ntinsele loru ramuri ridu flore langa flore
Si nascu fara de fructe popore mari de flori,
Prin fragedele trundle dulci radie dela sore
Strabatu abia mijinde, si recorose bori
Sioptescu prin flori, prin frundie, prin erb'a vina, verde
Si mole ca matas'a, pe plamlu celu divinu.
Er' riulu ce prin erba straluee si se perde
Murmur' atatu de dulce, sioptesce-atatu de linu,
Incatu pe nesimtite si min te st-ochi imbeta,
Le fura si le 'naltia p'unu plaiu de paradisu.
Mii fluturi d'auru sbora prin valea minunata
Si fla-care fluturu e celu mai dulce visu
In asta vale Somnulu in antru locuesce.
Ghlocei si viorele pe patu-i inflorescu,
Pe susu, pe josu in antru fonflulu sierpuesce,
Sulcina, tamaiora pe porta-i se 'mpletescu.,
si la pag. 19 (v. 5 de la fine) acelasi cantti. :
«Asia &mina le canta, cu-atata focu le canta,
Incatu copacii 'n codru se paru ci 'ntinerescu
Si verfurile-si pleca petrunsi d'o fiore (1) santa,
Si frundiele 'ntre sine voiosu isi totu soptescu,
(1) 0 singurg dat5. .7i-a permis poetuld fiore In locrt de flora.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
S13
S'oprescu stelele 'n ceruri, s'opresce lun'a-plina,..

Clime stancile se misca... amaru de voi Romani !
Caci Dochia tresare si de mania plina,
Vedindu mgiuru Romami, racni batendu in mani,
Incatu d'o-data tote cumplit ele Ventose
Resaru din somnu si tote din aripe batendu
Totu aerulu rescola si stelele-aurose
Le stingu, in intunerecu pamentulu invehndu.
Alu noptii intunerecu se 'ndesa, se 'ndoesee,
Si iadulu se reversa intre pamentu si ceru,
Si fulgera si tuna si urla si vuesce,
Se sgudue 'n adancuri, si tote paru ca. peru,
Si ventu cu ventu se lupta, si ventulu unde-ajunge
Copacii nalti i smulge, si 'n iadu de-aru cohort
Cu-a'sale radecine, si totu nu le-aru ajunge !
Chiar' piscurile nalte incepu a se clati :
Si cerulu si pamentulu se paru câ voru se-lu mane.
Atuncea Mosm-Gerila din pescere esindu
Isi scutur' alb'a-i barba ce la genunchii vine
Si com'a-i ce se versa pe umeri fluturandu :
Eterulu se 'nfiora si codru 'ngalbinesce,
Si candu vumdu mcepe din peptu-i a sufla,
Inghiacia naoru 'n ceruri, pamentulu amortiesce,
Si grindin'a torente incepe-a se versa.
Cum sufla Media-nopte in dîlele de ierna
Colo prin Chei'a-Turdii cu spaima siuerandu,
Si pe pamentu se pare a cerulu vré se-lu perna,
Si cerulu si pamentulu le-arnesteca suflandu :
Asia sufla Gerila... parea ea totu se duca
hin pesceri, pe sub coltruri, prin crepaturi de stanci,
S'adapostescu Românii, de totu ce potu s'apuca,
Ca se nu-i poi a smulge si prin genuni adanci
Ventosele se-i svArle. Dochia 'nvapaiata
Alerga 'ncoce-'ncolo Ventoseloru strigandu
Pe Negru se-lu apuce, chiar' ea cu sete-lu cata,
Turbatu vertegiu prm codru, prm piscuri alergandli.»
Din aceste specimene, precum si din cele de mal susti resulta pen-
tru cela cafe are ureche pentru ritrnü i deprindere in citirea de
40
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
gi4
Versurl scrise Cu o ortografie grea (1), el versuld este bine caden-

tatü, iar rima pliná si sonora.
Una din figurile poetice, de cart se servesce cu predilectiune auto-
rului Negriadei este comparatiunea, figura cea maI simplá i mal na-
turalä. Asa a urmatü si Virgiliü, modelult. sèti , precum si ceI-1-a1tI
epici dupá exemplulü lui Omerü, celü mal neintrecutü depingAtorü
alli naturel si mai mare imitatorti alü vorbirii nemestesugite. Negriada
coprinde frumóse i nenumrate probe de comparatiune ; amg puté
dice, cá face óre-care abusü de ea. Pe aceeasi paginä citimd, nu rare
ori, mai multe comparatiuni.
Astü-felü cantulü II, p. 52 :
«Cum canele s'arunca candu vede trecetorulti
Pazindu-se cu bMiulu si 'n falcile lui tari
L'apuca si-lu srrancesce si-lu trage dupe sine,
In urma caletorulu din falci bktiulu scotindu
In crescetu ilu ochiesce si-lu tinde josu pe vine,
Si merge mai in colo de calea sa cautandu :
Asemenea si Duras s'arunca dupa grinda,
0 prinde, trage, 'ntinde, crasnindu in dinti turbatu.
Soranu rotesce spad'a si Duras vrendu s'o prinda,
Din crescetu pana 'n furca cumplitu l'a despicatu.
Precum candu susu din culme stejaru 'n vale cade
Ingiuru in tota valea cutremuru respandmdu :
Asia se sgudmra poduhn arcade
hi pulbere candu Duras s'amesteck cadindu.
Er' impregturu-i Dacii ca lupii se 'nrote7a,
Se-i mantuesca corpulu, Soranu inse prin ei
Lasandu-se cu spad'a, strapunge si reteza,
Incatu d'a loru cadere se 'naltia 'n urma-i
Cum fuge-o stana 'ntrega de capre si miore
Candu vedu in departare si-unu singuru lupu venindu,
cati pastori se strige, s'alerge, se 'ncungiore,
Pan' nu s'ascundu in staulu, nu contenescu fugindu :
(1) Nu vmmd a Use nedestImuitd simpaticulut poetd, cd. acesta prevme Intru citti-va pe
mail In contra poemel sale.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
315
Intogmai fugu si Dacii si nu stau pana 'n castre,

Ori catu conducetorii le striga si-i respingu,
Si toti ajungu de spaima cu fecie verdi-albastre,
Si tremurandu la porta se calca si se 'mpingu.»
Nu lipsesca in Negriada nicl armona imitative, precum se póte
vedé din cantula II, p. 64 :
.0 porta nalta, negra, cumplita, fiorosa,
Din cardini se deschide sunandu, cutremurandu ,
Pe porta mii de venturi vuindu afar' s'aventa.»
Ici $ i colea citimii si imagini de t6M frumuseea, de earl sa ne
servésa ca probtt cea de la p. 20 (c. 1, v. 4 fine) :
«Cum sufla Media-nopte in dulele de ierna
Colo prin Chera-Turdii cu spaima siuerandu,
Si pe pamentu se pare ca cerulu vrè se-lu cerna »
Poetulti are si nimerite formatiunI de cuvinte du0 analogia hm-
bel n6stre. Aceste derivate probéza, ca autorulti Negriada este in-
zestrahl si cu talenta limbistidi :
c. V, pag. 171, v. 8 :
«Din stanci de petra scumpa curgu unde vione,
Si fete cosinzene cu dalbe mâni de crini,
Cu mânece sumese, cu fecie rosarie,
Mergeau-veniau voiose cu albe cofe 'n inâni.»
c. V, pag. 149, v. 3 :
«Acestu nume-i lasase cumplitele-i crudii.»
p. 197, c. VI, v. 3 fine :
«Si-a sorelui lumina prin vaile rouose,»
oil p. 187, c. VI, v. 7 fine :
«Si cum apoi strabunii venindu din tieri sorose,»
impreun 6. cu florosa :
«Si 'n o florosa lunca elu ajungendu se perde,
(p. 31, c. I, v. 3 fine); fagoszt si alte cu aceeasi derivativa.
«De trei ori crunt'a-i ghioga prin aeru vertegindu»
(p. 51, C. II, V. 4 fine);
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
316
eCaci séu suntu ale tale, sal &ilia Wu dilesce

La nimeni altu 'n lume far' tie se euvinu,
(c. VI, p. 196, v. 4);
«Dar' éta se 'ndioresce de dile mai frumose.
(c. III, p. 112, v. 3 fine);
.Intunecetz'a 'ncepe incetu se se resfire»
in locü de intunerecetia , forrnatü de la intunerecti prm eliminarea
sllabel de la mijlocii re (ca si in intunecosii in locü de intunere-
cosr1) dupti analogia s. e. a frumusetbei, ori albetei de la frumos4, albil.
1njunitu de la june dupA intineritu :
«Si pletele-i carunte
Si dilele-i mai stinse r area au injundu»
(C. VI, p. 185, v. 2) (I);
cEr' Dochla p'a loru urma s'aventa vulturesce
Si fulgeresce sbora. (c. I, p. 21 v. 9 fine).
Dar In structura versurilord sale Negriada are 0 4:5re-carI defecte
si imperfectiunl.
Versulti 8 dela pag. 31 la fine :
.0 Negre, tote-acestea pe tin' te au asteptatu t»
cuprinde In tin' o elisiune fortata. 0 vocala urmatä de o consun5..
nu trebue a fi supusä" elisiunil, pentru a cäpéta o silab6 mal putinü.
Altü-felü versulti devine WI sunatorü.
De aceea0 defectuositate, inse de o naturg, si, mal gravä, damil
In versulü (c. VI, p. 200, v. 5) :
«Er' Decebalu sumetiulu supusu de grea dorere
Apare d'alta parte, si 'ntunecatu ca-unu niloru»
in care ca unu, spre a evita incorecteta ritrnului, aril trebui pronun-
tatil ca 'nu, ceea ce pentru al,* aril da ca 'n; si astil-felü unu, s'arfi
(1) Mal putina recomandabla este formatiunea de la o. II, p 53 fine :

eAcum le turnureza si-apol le sfarma 'n malurte,
Turnureza de la turnii Insímng, ea ridica In formg de turnti, ca unti turml.»
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
317
confunda cu î. Dar autorulti Negriadei scie f6rte bine, ca supri-

merea unel vocale nu este iertattii a se face de cate ori se intal-
nesce cu ori-care alta, si de aceea n'a apostrofatti pe unu In 'nu.
A intelesti prin urmare ca a sa forrneze in pronuntla unti diftongti
cu u (caunu). Totusi si astil-felü cadenta versuhil este silita si dis-
cordanta.
Poetula isI permite i incomctete de grarnatica :
« Dar' lumea tine minte, nici adi nu sei ca-i stinqa..
(e. V, p. 159, v. 10 fine);
sat' C. V p. 202, v. 2 fine :
«Feciorulu celu mai mare ce sci mai bin.(1) se porte.»
unde sc ine locula lui scie : licenta in adevrti fórte cutezatóre si
-
neiertata, formele tipice ale uneI limbi óre cum trasurile feteI eI -
urmandti sa rmana neatmse.
Asemenea in c. I, p. 26, v. 9 :
(Er' cerulu si pamentulu in nopie s'au cufansn»

poetulti a alergattil la formatiunea nejustificabila cufunszt pentru eu-
fundatu, in interesula rirnel cerute de versultit precedenta :
«De rei inghilitore, venindu le-au fostu ascunsu..
In c. II. p. 61, v. 12 :
«Cu coifulu spartu, ér'scutulu asemenu unui

c. VI, p. 193, v. 12 :
«Dar' rapedu ca naluc'a cu murgulu eu lu 'nsielu,

Sarinclu in alta parte,»
rapedu intrebuintatti in locti de rapede
i asemenu s'ati aseme-
nea (2). Nevoea de a avé o silaba .maI putinti a sihttit pe poetti
de a restitui si lui asemenea forma in u, care n'a avutti-o nid o
data, si de a se servi de ea cu sensti adverbialti. «Asemenu» inse,
neavéndd niel unti razima inteo formä adiectivala dispärutä cu u,
careia sa-I fie luatti locula cea adverbialä cu e, ca rapede lui ra-
(1) Bin' ca st tin' de maT sus.
(2) Asemenea In locO, de asemene prin deschiderea ached transformarea In diftongit a luT e in ea.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
318
pedu, póte fi mai putina tolerata, cela putina limbistice vorbinda,

de cAtil adverbula crapedu» (1).
[Mina in Negriada si peste schimbare de gena :
(Si domnu si mare preotu, cum marmorii vorbescu.
(ibid., p. 204, v. 5); iarAsT de necesitatea rime1, dc1 mannura re-
clama dupa ea vorbesce, care nu rima cu macrinescu de mal susa.
Poetulul .Negriadei if scapA a vorbi si cam pe ktinesce. Asta-
felt' ante pentru înainte :
4Balaurulu o simte, dar ante ca s'apuce.

(e. VI, p. 192, v. 4), si mai roi (maluit) in Jodi de vol. Inca bine :
.Ce mai voi se mora
De catu elu se-se 'nchine divinului Traianu.
(e. I, p. 36, v. 6).
Dar ceea ce Negriada are cu totula particulara este Intrebuintarea
in cate-va locurl a prepositiunii sub cu forma de su, $ i Inca urmata
de vocala. Asta-fela la p. 50, c. II, v. 15 :
4Abia si-abia se misca su-alu fulgiloru noianu..
Versurile urmatóre nu sunt destula de inteligibile (e. I, P. 7,
v. 3 fine) :
clTici relele ce-asupra s'au reversatu, furtuna
Si tempuri fara numeru amaru i-au smacmatu,
Ce, n'au ajunsu se-i sfarme ?,
Acést a. obscuritate ara fi incetata, dad poetula isbutia s6. versi-
fice repetinda pe nici inainte de furtuna si dad. nu se servia de in-
versiunea, care constä in a pune pe cc la inceputula versulul ala
treilea, pe cânda locula lui cerutü de constructiunea român b. era
inainte de amarü. Dar una asemenea casa de calcare a claritqii
- principiulü cela mai pretiosa in scriere - se presint 6. numal astä
singur6. datA.
(1) Intre poetil roman! - Intelegemq pe ed bunI -a recursd la o asemenea licentA vi

Alexandreseu In poem. cAnultt 1840, : 4Binele adesil vine pe urmele inIhnirilz, In loaf de
tbinele adesea.,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
- ala
In contra, unel inversiunl de natura celel din versulti 2, p. 85,
c. II :
«in sboru-i Cocaionuiu restorna-lu retezandu»

n'amti voi alttt-felü a releva. nimicü, cacl suntemil dispql a acorda.
poesiel maI multe libertatI, dacá presentula restorna cu pronumele
scurtattl post-pusg In loctt de ante-pusa, n'ara avé defectula a se
confunda cu imperativultit restorna-lu. Obiectiunea ca confusiune se
nimicesce prin ceea ce urméza :
«Si dieulu impreuna cu regra-i lucitore
D'a dura pin tre stance seduce detunandu,»
n'ara fi tocmaI valabila, totula trebuindti a fi clarü prin sine insusl.
Poetulü putea scapa de acestil mica neajunstl, lasandti afará articu-
lul numeluI de munte, - ceea ce permite usula limbeI nóstre, - si
puindtil. In locu'l pronumele de dupa restorna asttit-fela
'In sboru-i Cocaionu-lu restorna retezandu.»
In fine, spre a termina cu relevarile nóstre, ara fi fostil de dorittit
ca autorula poemel nóstre, care cunósce i scie a mania limba ro-
mana ca putinI poetI, sa fia evitata expresiunl ca regia, Intulnita
maI susti. Fárá sa mal vorbirnti de intrebuintarea eI cu accentti gre-
0tti pe ante-penultima In loctit de penultima, conforma accentuariI
romane; cu grea se póte crede , ca o vomtit admite cu intelesti de
palata (regia fdomusD, dupa ce o avemü odata cu acel introdusti
impreuna cu monopolultit tutunurilortit (regia) (1).
Camü acestea ar fi de relevatti ca teoria, cu ocasiunea defectuo-
sitatilora de forma , carI se gasesctit In Negriada. Dar aplicatiunea
regulelorti teoretice, dar arta este maI grea, gi imperfectiunile de
natura celorti citate se pota constata in mare parte la cel mal multl
poetl romanI de valóre. Ne adz fi wrü a proba acésta , daca art'
fi 1oculi aci. Pe linga acésta , greurile Negriadd sunt rare NA cu
Intinderea et
(1) Ente de presnpusti, a vcrsuld 8 de la p. 180, c. VI :
gS'aduna, joca, canta cu plete lungi in ventu».
In loctt de... 4cu plete...», cuprinde o gre§éll de tipard,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
A2c
Dac .. este adevèratti ca mitt trecutti putinü numai de pragulü

literaturei nóstre ; daca adevrata perfectiuue pe acestti tèrêmil -
-
ca pe ori-caré altulü póte veni mimai dupd o scurgere mai in-
delungd de viétd intelectuald , apol nici societatea, nici Academia
romand nu este Inca in dreptü a o pretinde de la Negriada; Aca-
demia romand , care prin premiele ei cautd a inlesni o mai in-
semnata desvoltare literard. si a contribui astti-fela la aparitiunea
unorti opere din ce in ce mai meritorie. In asemenea conditiunl li
trece cine-va bucurost poetului ceea ce ici i colea pare putinti tur-
bure in undele epopeii, i acésta îri consideratiunea marilorti greutdti
ce se intimpind in scriere inteunti tinip, candü nici prosa nici poe-
sia romand nu s'att formata i fixatti in de ajunsti, canclti limba
nöstrd n'a apucatti sd fi indestulti de framentata si prin urmare in
destulti de mladiósd , spre a nu opune resistente fárte greti de in-
vinsti, mai vertosti in maniarea until versa lungü ca celü intrebum-
tatil; ii trece acésta cine-va volosti cu vederea si pentru ed. Negriada
e scrisd in spiritti adevratti poeticti si cu o energie demnd de ge-
nula de scriere eroicti.
Ca sd. se vada pe deplinü , cá poema d-lui Densusianu cuprinde
o cornórä de frurnuseti poetice , nu ne putema abtinea de a aduce,
terminandü, o ultaid citatiune. Este legenda mergerii in petitti. a Só-
relui , pe care o cantd. Mosti-Tatina in timpulü petreceril junimii in
exercitie de arme si in hore lîngä palatultt Domnului Musatti, main-
tea pledrii lui Negru (c. VI, p. 208, v. 2 fine) :
«Elu canta cum o-data pletosulu, milndrulu Sore,

In noue ani d'a rendulu âmblara la petitu
Sr "unla si parnentulu cu Anim'ardtelore,
Miresa lui asemem elu inse n'a diaritu
Ca sor'a-i Cosinziana cea dulce-ndietore,
Care 'n Cetatea-negra siedea si stralucea,
Frumosa ca o llore in érn'a fara sore,
Catu poti cautà la sore la dens'a inse ba
Si Sorele i dise : «Ileana, plete cretie
0! vin', a'nostre animi l'altaru se le 'nfratirnu,
La plete sr la fecre si dalbe frumusetie
Noi amendoi in lume, noi singuri ne unimu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
31
Am plete stralucite, tu plete aurite,
Eu facia lucitore, tu chipu mangaitoru..
Er' Cosinziana-i dice : c0 frate stralucite !
Nici candu n'a luatu o sora p'unu frate sotioru!
Tu frate cauta-ti cerulu, ér' eu imi cautu pamentulu;
Asia a vrutu se fia prea-bunulu domnedieu!»
Si Sorele atuncea la facia a mormentulu
Se 'ntuneca si 'n ceruri intinse sborulu seu.
Se sue susu la tatalu, se'nchina si-i cuventa :
cParinte,-acuma tempulu si mie mi-a venitu
Se-mi ducu mires'a-aeasa, dar'nime nu me 'ncanta,
Ca soru-mea Ileana eu alt'a n'am diaritu.
Atunci de mania tatalu ilu ik, prin iadu ilu porta,
Ca dor' se lu inspaimente ce-acolo va vedea.
La raiu apoi ilu duce prin stralucita porta,
Ca dora se-lu hicante ce-acolo-i v'arata.
Si tatalu apoi dice (si candu din graiu graesce
Si cerulu si pamentulu s'asiedia 'n temelii
Si-asculta cu placere, pamentu 'ntineresce,
Noianulu se 'nsenina, ridu naltele tarii) :
c0 Sore luminate, curatu, fara pecate,
Ai petrecutu totu raiulu si iadulu l'ai âmblatu,
Mai cugeti si-acum inca la cele cugetate ?.
Er' Sorele se 'nchina si dice-adfincu miscatu :
(Mai bine mi-alegu iadulu, cumplita locumtia,
De catu fara Ileana se stralucescu in raiu..
Elu dice si cobore la dulcea lui dorintia,
La dalb'a Cosinziana p'alu lumei dulce plaiu:
De nunta si-o gatesce cu haina de regina,
La facia pare cerulu candu luce mai seninu,
Cu stele semenata, la peptu cu lun'a-plina,
Cu bréu mmatu in radie se 'ncinge pe sub sinu,
Cununa de luceaferi pe frunte-apoi isi pune,
Petela de miresa ca aburi fluturandu,
Si pleca 'n caru de auru l'altaru se-se cunune.
Dar', vai! altaru 'ndata se simte tremurandu,
Se stingu lumini, si santii si-ascundu ceresc'a facia,
Er' impregiuru preotii inspaimentati cadea.
Mires'a se 'nfiora de reci fiori de ghiacia,
Si-o mftna luminosa asupra-i se 'ntindea,
41
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
322
in aeru o ridica si 'n mare-apoi o'niepta,

Cadindu, o mrena d'auru in valuri s'a facutu.
Er' Sorel e se 'naltia, pe ceru in susu se 'ndrepta,
Si merge pan' ajunge l'alu umbreloru tinutu,
Si se cobore 'n mare la dalb'a lui regina.
Er' tatalu mbn'a 'ntinde si mren'a ér' prind1ndu
In ceruri o arunca si-o schimba 'n luna-plina.
Atuncea domnulu dise din graiu asia graindu :
(Si domnulu candu cuventa noianulu se 'nspaimenta.
Se sgudue pamentulu si marile s'ascundu,
Intuneca-se cerulu, eterulu se framenta,
Cutremura-se muntii din verfuri papa 'n fundu).
elleana plete d'auru si Sore luminate ! .
Eternu voi unulu p'altulu pe ceru se ve priviti,
Dar' ori-unde veti merge pe caile 'nstelate,
Eternu voi unulu d'altulu se mergeti despartiti,
Si-aprinsi si arsi la sufletu de flacara nestinsa
Eternu voi di si nopte âmblati si v'alungati,
Cutrierati tari'a cu-a sa campia 'ntinsa,
Si lumile voi tote Amblandu le luminati I.
Astü-felil pärpe slabe ale Negriaclei disparü dinaintea calitätilorü
el. Acestea sunt presärate nu numal in desvolarile proprie poetulul,
In mg , cantândil gloria strgbuna , a Impletita cununa traditiunilorü
poporulul romanü, ci si In cele imprumutate, din earl a sciutti sá
fad, proprietatea sea, profltândü de ele si adaptandu-le cu iscusinti.
Pe lângä. acésta Negriacla meritá a insufla multü interesü , ca
una ce este fácutá a destepta simtiminte patriotice si consciinta
nationalá.
Salutamil dar cu simpatie aparitiunea el si-1 recum5scemü meri-
tula de a fi cea maT bunt't productiune curatü literard intratá la
concursü.
De aceea v'o recomandü sufragielorü D-vástre, pentru unul4 din
cele &Sue premie literare.
Raportorü : N. Quintescu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
323
Studir economiee de A. D. Xenopol, doctor in drept fi in filosofie. - lap; 1879. -

1 vol. in 8° de 152 pagine.
Cartea doctorulul In drepta si filosoffli. Xenopol, continenda 152 pa-

gine, este intitulat6. Studii econornice, si a fosta publicata In cursula
anulul expirata.
Acést ii. scriere are caracterula unel seriI de articole de qiara; s'a
publicata In mare parte In Stéua Romania. Autorula ne spune a
in aceste studiI a sustMuta programulü partiduluI liberala mode-
ratü In privinta cestiuniI economice a trel nóstre. D-sa nu se da
de capulü acelul partida, dar se considertt ca unü modesta mari-
nara care, in timpa de furtunti, iea locula dpitanului, ca glasula
séa sa aib li. una räsuneta peste care valurile sa se Inchida.
Partidele la nol s'aü incalcita atatt de multa, In cAta nu pota
sci care este leaderula partidulul de care se vorbesce, niel carI sunt
personalitAtile politice carI adoptit principiele economice ale auto-
ruluI; cad dad. In cartea d-luI Xenopol sunt multe idel juste ,
adoptate de totI economistiI fara esceptiune , dar sunt altele su-
puse controverseI $ i chiara, potil (lice, resolvate de 6menii sciinteI
In moda cu totulü opusa credintelorü si ideilora sale.
D-la Xenopol ne Inv* una mare adevra , crinda (lice cl nu
prin kgi Matte de ómeni se potli infninge sec impedeca legile fatale ale
nature' 0 al puterea politicO urmézei 'in totit-da-una puterit ecwiontiee, si,
ca esemplu despre neputinta legilora artificiale , cit6d. legile re-
strictive prin carl arna crecluta d. putema Impedeca pe OvreI de a
cumpra immobile, d'a vinde buturI spirtóse si de a se aseqa prin
comune. De cata a face asernenea legl, d-la Xenopol ne sfatuesce ,
si bine face, sl lucrama seriosa la treqirea vietel economice a treI,
sa desfäsurama puterile sale productive, sa deschiderna isvóre n6ue
pentru Imbogatirea natiuniI; drepta grAesce anda ne 'lice d Ovreula
nu póte 11 combatuta de cati pe terenula economicü, adic . prin
activitatea nóstra productivá.
Autoral Studielora economiee ne aratá ca exemple netágáduite ca
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
324
popórele cele mal bogate sunt cele maI inaintate in civilisatiune

vice-versa, ne citéza desvoltarea industriala si bogatia Angliel si a
FrancieI, ne citéz i desvoltarea Italiel in arte in secoluta alü XVV-N'
si alü XVI'''.
In capitolele III, IV, V, VI, VII, VIII $ i IX ne arata pericolele
la carI sunt expuse trile exclusivü agricole i inferioritatea lorü
comparativa, atata in privinta material(' cata i in cea intelectuala,
cu trile industriale, i chiamä atentiunea asupra inferioritätiI agri-
cultureI la not
Ajungendti la cap. XIV, tractéza cestiunea economic& cea mare, de-
spre libertatea productiuniI, exphca cele &Sue sisteme : pe acela prin
care statula, dupä ce a intervenitü la timpula necesarü pentru a
pune poporulü pe calea propasirii materiale i i-a data domnirea
industrial& asupra celorü-l-alte pop6re, se pune de o parte, stt spec-
tatort, i propaga principiula ucigätora alü libertatil eco-
nomice, precum fact' astacjI Englesil, FrancesiI i Germanil cu pop6-
rele inapoiate ale OrientuluI i chiara cu noI, ca nu cum-va sä
ajungemü a concura cu dinsele i pentru a le läsa monopolula vén-
Ora povatuitl de unü interest' egoist(' propaga idea de laissez faire
laissez passer gisil liber4ii schimbü.
Celd-l-altd sistema este acela candü statula iea asupra-I conducerea
suprema a intereselora economice a poporulul, nu ca produckora ci
ca inclreptatord i privighetora , gisu sistemulli protecionis i chiara
D-la Xenopol sustine ca idejle de Ebert' schimbü datéza nurnal

de la anula 1825, pe canda sistemula protectionista datéza de sute
de ani si gice ca pop6rele carI s'aa imbogatita sunt acele carI s'aa
desvoltata atuncl, pe canda predomnia la densele ingerinta guver-
namentala, i cá acelea carl ail cantata desvoltarea lord materiala
in liberula schimba, aü rèmasa cu totulü inapoI i sarace, precum
ni s'a intérnplata ntue Romanilort.
In cap. XV ne spune, cum s'a desvoltata industria englesa sub
Eduarda ala EV", atragenda in téra luI pe testora din Flandra,
dandu-le scutiri de taxe, drepturI protectioniste i, ca prima, femeile
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
825
cele mal frum6se de sotil; ne spune cum Cromwell a lovita comer-

ciult olandesa prin actele de navigatiune in favorula productiunil
industriale a Englitera
Ne aratä pe Colbert In Francia, mergenda pin 6. a pune sä-1 fure
mesterI oglindarl din Venetia si a-I aduce In Francia, Imprumutfinda
bani industriasilora si urdnda tarifele vamale. Totü Intfacela timpa
Germania si mal cu deosebire Prusia a profitata de revocarea edictulul
de Nantes, ca _sti. atragá la densa multimea de negutátorl $ i de indu-
striasI francesI, si ne aratfi pe Frederica cela mare imitianda pe
Colbert.
Terminá capilotulti acesta, spunendu-ne d. chiara Englitera revine
asa-dI la sistemnlü protectionistt, ca s5. OM lupta cu America.
Capitolele XVI si XVII tractézá despre industra In térá la nol si
despre activitatea guvernuluI nostru asupra industriel; ne spune cum
s'a stinsa si a dispáruta industria borangiculul , a pfinzeturilort de
cttnepa si multe allele; femeile romfine at Incetata de a mat fi gos-
podine, de candt nu mat sunt ocupate cu lucru In drele de nópte
si ati devenita numaI o unéltá de mund. Inteatätt este cadutä in-
dustria romfinti In dtü chiart untula ne vine din Bucovina, si Ovreula
a rmasa stApana pe trirgula nostru : produce ra, vinde scumpa si
cumpera eftinü. Ne aratä cum industria romanésett cea micá a fosta
puternica combatutá si omor11ä de puternica si marea industri5. stráinä
si prin concurenta neleald a Ovreilora, si regreiä d guvernula nu
a facuta si nu face nimica pentru incuragiarea exploatáril pldurilorü,
a lignituluI, a petroleuluI, a cereI osocheritá etc., si cum de nu Im-
prumutá banl industriel nationale.
In capitolula XVIII face istoricula nostru vamala $ i ne povestesce
cum Principatele, din starea de independintl, aa fosta treptata ab-
sorbite In cercula tarifelora vamale ale Turcia
In capitolula XIX tractézá despresistemula nostru scolarti care nu
póte da Orel de catil numal biurocratl; tractézá acestá cestiune cu
multá dreptate $ i verva.
Niel o natie nu muncesce mal grea si nu produce maI prosta de
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
326
cata Romani! si cere 6menl nol la putere, cic! eel vechl nu se pri-
cep la tréba.
In capit. XXVII aréta Inclreptarile si ImbunOtatirile ce se pot:4 a-
duce agriculture! nöstre, variandil cultura si immultinda ocupatiunfie
agricole, desvoltandil crescerea vitelorg, i recomanda fórte multti
restringerea IntinderiI si perfectionarea culturel.
Duptt ce a artata In capitolele precedente marile avantagie ale
sistemulul protectionistil, apo! la capit. XXIX ne spune, c. protec-
tiunea, prin suirea tarifelor& varnale, nu va fi suferita la no! de Eu-
ropa si mOrginesce protectiunea ce guvernula p6te da industrie! ro-
mane, In comanda de aprovisionOrI ale Statulul si a privatilora CU
producte fabricate in téra.
Trecênda la lipsa de populatiune, recomanda colonisarea, Inse numaI
cu Ita lien! din Lombardia.
In capitolula XXXI, dupâ ce maI combate Inca odata Sistemula
liberuluI schimbO, apoI recomandä tre! msurI :
1. Reformarea sistemulul de invtaturA ;
2. Incuragiarea ocupatiunilora industriale cu ban! Imprumutat! de
Stab) ;
3. Inlocuirea mezaturilorti prin dOrI de concesiunI la intreprenorl
romtmi.
Scrierea d-luI Xenopol are meritubl de a fi bine scrisA, intr'ung
stila simplu lesne de intelesil de tot! ace! car! sciü s citésca, si
merit b. lauda incuragiarea n6strg, orl-carI arti fi divergintele de
i
opiniun! ce pota exista in privinta cred mtelora economice ale
d-lul Xenopol. artile de asemenea naturA sunt Incá fórte rare
!a noi i arü fi de dorita ca publicistiI nostri stt faca mal putina
politicl si mal multá economiA. RomilniI de töte clasele nu ara
avé de cata sO cilstige printfacésta. SA flA orl-cine Incredintatil,
cl unti poporil care muncesce, produce si pástréza , nu p6te sa
nu prospereze, flá elü supusti liberulul schimbú, fiä elü supust
protectionismulut
Raportorti : Ion Ghica.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
k'7
Pc 'treat ce produa migcare fiincht cu totulit cufundate intr'un4 acelqi mqiit.

Proiedit presintatit de Al. Penesea.
Aparatulü d-lul Penescu , In esenta lui , se reduce la nisce lame
subtirl de lemntt sag de metalg, ab (fig. 1) paralele intre dênsele si pu-
tkidu-se inv&ti in giurulü unorg articulatiunl, a, fixate de ung gratartt
care se proiectíza in AB. Acestg gratarti e fixatg la extremitatea cel-
1 del CD a pistonului P, ca.-
ruia o masina óre-care, spre
exemplu o masina cu va-
poll, II da. o miscare alter-
- C
ikfi
nativa de la drépta spre
stanga sag de la stanga
spre drépta. Candg pistonulg
merge de la drépta spre
stanga in sensulti sagetiI ,
pe care pentru inlesnire ila
vomtt numi sensulii directü,
lamele ab se aplica pe gra-
Fig. t. targ una lingä alta, asa ca
formézá o suprafata plana
continua ; candü pistonulg merge in sensulg opusti sagetil, lamele ab
se 'Vic& si iég o positiune perpendiculara pe planulti gratarului.-
Astg-felg flindg, dacá masina motóre si pistonulg arü face corpg
cu ung aparata mobil öre-care, spre exemplu cu ung batelg plu-
titorti pe apá sag cu unti balong, este evidentü ca, canal pistonulg
arü merge In sensulú sagetil, suprafata plana formata de lamele ab
aril Intimpina o resistenta din partea apei sail a aerulul, si prin ur-
mare arg imprime aparatului o propulsiune in sensulg opusg sagetti.
Acesta fiind principiulg propulsorului d-lui Penescu, D-lui fig aplica
pentru a pune In miscare ung bateld pe apa, unti balong in aerü , pen-
tru a Invérti o móra de véntg, o turbina in apa, In fine la constructia
unul mèsuratord destinatti a socoti cuantitatea de apa, sag de gazg ce
trece printeunit tuba.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
sde
Vorbind in generalü si fär. a-let judeca din aliú punctü de vedere,

aparatulü d-luI Penescu arü puté servi ca propulsorü intfung map o-
mogenü, dacä rAdicarea i culcarea alternativA a lamelord ab ari fi
asiguratA. Inpe proiectulü nu vorbesce nimicü despre acésta, i prin ur-
mare lasA a se irOlege cA acésta sarcinA este fAsatA megiulul însuL
S. examinArnil in fie-care casü particularti punctulg acesta, care este
esentialti.
Da'c.ä e vorba de um). Intel! de apl, mesliul! In care este cufun-

data aparatulü este destulil de desti pentru a invinge greutatea
lamelorü, a le rAdica si a trece printre densele, candg pistonulil se
miscA de la stAnga spre drépta, in sensulü retrogradü; si se póte
chiarü crede cA resisternia ape! va f1 destulti de mare pentru a pro-
duce rAdicarea lamelorü chiaril la inceputulü miscArii retrograde .a pi-
stonultil , orI-catü de repede s'arü face ea, asa c. perderea de fortA
vie provenitA din causa resistenteI lamelor la miscarea retrograda a
pistonului sA fie destula de mica. Cu töte acestea nu mi se pare. a
aplicarea propulsorului d-lul Penescu la vapóre arti realisa unü pro-
gres!, -din contra.
In adevéril, sa presupunemü cä s'arü pune la unt vapOrti unti motorü
de acestia, In axulti luI. Unü inconvenient! va fi distributiunea presiuni-
lord pe fata propulsorulul A (fig. 2), care se va face In mod4 fórte ne-
regulatü, atatti din causa mis-
cArii apel, catü si a vasulul;
acésta va fi causa cA vasuld
va fi supustr la oscilatiunl
neregulate de susti in jost
' Fig. 2. i maI ales! in Mull, de
unet efect fárte neplAcutil. Dar ceea ce este mai grava, este cA or!
de cAte or! pistonulü va Incepe a se misca in sensula direct!, va-
sulti intregü va incerca o isbiturA violentA din causa presiuniI apel
pe fata A, care se va produce instantaneg, iar nu in moda gradatg
sag continua. Repetirea confirm& a acestorg isbiturI la fie-care no5u6.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
329
-
bâtae a pistonulul va compromite in cure'ndil soliditatea vasului, pe
Lang cd va fi nesuferitä pentru chltori.
S'arü puté remedia in parte rulü provenitti din distributiunea
neregulatd a presiunilorü pe fata propulsorului, adaptandü vasului
doi propulsori in locil de unuld, asecjati simetricü unuld in fata al-
tuia, de ambele parti ale pla-
-t 1 nului medianü alil vasului
Ard
(fig. 3); inse acéstä disposi-
.B1 B' tiune nu va inldtura cu totulti
undulatpmle in cestiune , Si
Fig. 3. nu va aduce nici o pedica
rului multü mal -mare, aid scuturäturilorti periodice imprimate vasului.
Incd o obiectiune ce se póte face acestei dispositiuni si celei pre-
cedente, este cä..pentru ca axulti AB A'B' err propulsorului sa OVA
resiste la presiunile enorme pe cari catä sä le supdrte, trebue ca a-
ceste presiuni sd fie totü-dé-una normale la fata A a propulsorului,
cad atunci ele tinda numal a scurta axulti. AB, si resisterna ferulu1
la compresiune este fórte mare. Indata inse ce presiunea n'aril mai
fi normald la propulsorü , ea arti tinde sä indoéscä axulti, ceea ce
s'aril intimpla de sigurti, de eire-ce resistera ferului la flexiune este
destuld de mica in comparatiune cu fortele cu care avemil a face
aci, mai alesti candti ne gândimti cd axulü trebue sä aibd o lun-
gime insemnatd si a forta care va tinde sd-lü indoéscd va fl apli-
cata la captulti lui, adicä va avé efectultr stt maximum. Din acésth
causä toti propulsorii vaselorü plutitóre ati o miscare nu rectilinie
alternativä, ci rotativd, cad' atunci se face usti de resistenta la torsiune
a ferului, care este cu multti mai mare de câtü resistera lui la flexiune.
Miscarea rotativä se póte da si propulsorului d-lui Penescu , prin
o dispositiune analog cu cea indicatä in planurile 3 si 4 ale proiectului
D-sale; inse elti atunci perde ori-ce originalitate. In adevérti, rot,ile
cu palete mobile ail fostti intrebuintate pentru miscarea vapórelorti
chiarü de cdtre Fulton, inventatorulü lorü; inse elü a renuntatil cu-
rêndü la densele, si de la dénsulti pind astd-cli nu se mai facti
de câtil roti cu palete fixe, inse inclinate pe racya. ; practica a ar6-
42
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
g 30
tatil ca acéstä dispositiune e mai avantagiósti de cattl cea cu palete

mobile ; proiectulti d-luI Penescu dara nu realiséza unü progresü, ci
din contra. Mal in urmä s'a gasitti ca rotile cu palete fixe, cari tre-
bue sa stea jumatate afara din apa, presinta inconveniente, din causa
ca miscarea valurilorü páte lasa o róta cu totulti in aerü, pe canal
cea-l-alta este cu totulti afundata in apa, $ i acésta impartire neegala
a resistentei asupra celorü &Sue rotl este vatmatóre pentru solidi-
tatea vasului; pe laugh' acestea, in vasele de resbelü, expunerea mo-
torului la lovitura. projectileloril inimicului 'Ate avé consecinte $ i
mal grave. De aceea inventatorii incepusera sa se gândésca a per-
fectiona prima idee a lui Fulton, care da unü motord cu total cu-
fundatil îu apa, canal Sauvage inventa helicea; indatä Vole cerceta-
rile incetara, i asta-41 helicea ajunge la unü usti din ce in ce mai
intinsù ; ceea ce dovedesce ca ea are mai putine inconveniente de
catil roile cu palete mobile , lucru opusü cu afirmatiunea d-luI Pe-
nescu in memoriulti -sd.
Cu unü cuvéntú, propulsorulü d-lui Penescu credti ca nu realiséza
niel unt progresù in mecanica aplicata, in ceea ce privesce misca-
rea batelelorti pe apa, cu atatti mai multa ea' nu e mid.
* *
*
Aplicatiunea sistemului d-lul Penescu la directiunea balónelorti este
impracticabila, mai întâifl pentru ca bite cele ce amt.' qisü relativü
la vapóre subsista i pentru balóne, i apol pentru ca in casula a-
cesta se presinta o alta dificultate cu e acolo nu era, sail era 'jute()
msura mai mica ; anume, densitatea aerului flindü multa mai mica
de cati a apei, si prin urmare resistenta lui la miscarea until corpti
fiinda fórte mica, acésta resistenta singura nu va fi de ajunsü pen-
tru a radica lamele propulsorului in timpulti miscarii retrograde a
pistonului; de aceea arü trebui unü mecanismü care sa produca IA-
dicarea si lasarea alternativa a lamelorti in modü automaticü. Trebue
apoI sa. ne gtindimti ca, in miscarea until balont, pistonulti va trebui
sa abä o miscare fórte repede, pentru ca s produca unü efectü a-
pretiabild, si ca prin urmare lamele vorü trebui sa se deschida si
sä se inchida de mai multe ori pe secunda, si töte acestea cu o
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
331
regularitate perfecta, fArà care siguranta balonulul art' fi compromisà;

o asemenea precisiune in miscall reclaira organe förte complicate
cad vorü contribui a mA.ri multü greutatea balonuluI.
Dar in fine dificultatea problemei navigatiunii aeriane nu sttl intru
a se gdsi forma de data propulsoruluI; cestiunea este de a putí
imbarca pe balonü o forta motrice destulil de mare pentru a pune
in miscare propulsorulü, ori-care ar fi elti, MIA' a mdri in modü
prea considerabilil greutatea balonuluT; asa Ca cheia problemeI st5.
in perfectionarea masinelorü cu vapori sail a unel alte masine
produdtóre de forta'. 0 datà ce se va face acésta, determinarea for-
meI paleteI care va bate aerula va fi o cestiune secundartt , a driI
solutiune va atèrna In multe de solutiunea ce se va fl data cestmnil
principale.
*
* *
D-lti Penescu propune propulsorulti sil si pentru construirea uneI
giruete destinata a msura cuantitatea de gazü sat' de apa ce curge
printeunti tuba (pl. 5).
Cuantitatea de gazti saü de ap5, ce trece printr'unü tubil se m6-
sura prin num6rult1 invertirilorti ce face In acelü timpü o girueta
pus& in curentü; pentru acésta se gAsesce prin experienta si pentru
fie-care casü in parte relatiunea
q= f (r)
ce existti intre cuantitatea q de apa sail gazti si num6rulti r de in-
vêrtirl executate intr'unü timpti datü, si apoI se admite d. relatiunea
acésta subsistä , orl-care arü fi r; atund se va cuncisce q sail
printeunü calculü, sail mal bine prin o tablà construita anume. Asa
dar aci nu e nevoe ca girueta s6. execute dtti maI multe rotatiunI
pe secunda ; totulii este numal ca aceste rotatiunI sa se fad. regu-
lato ; asa ca ori de dte orI aparatulti va fl pusti In aceleasI condi-
tiunI, elil sä dea aceleasI indicatiunt De aceea giruetele cu palete
fixe, cum sunt cele intrebuintate pia acum, sunt preferabile inaintea
celel propuse de d-lü Penescu, ale care palete mobile dati locil la fre-
caturI si la misdrl perturbätóre , cad töte sunt cause de erod in
indicaVunea aparatula
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
332
*
* *
In fine, dispunendü patru propulsori in giuruld until axis" centralti,
d-lti Pencscu face o mára de -yenta (pl. 3), in care axulti motord este
verticalü, sat) o turbira de apä (pl. 4) cu axuld orizontald. Amen-
dóue aceste proiecte sunt realisabile; ba inch' rnára de Véntil, care nu
are nevoe de a fi orientata dupä directiunea ventuluI, ca cele intre-
buintate OA acum, póte chiarü s6. fie avantagiósä, dacä curn-va
principiulti propulsorulul ei , care e asa de simplu, nu a mal fostù
deja intrebuintatü; 'fuse numaI practica va puté da cuvCmtuld din urmä
in acéstä privintü. CAM pentru turbinA , nu credü eh este maI pre-
susti de cele deja existente , call sunt de o constructie mal simplA ,
maI solida, si carI presintà. si avantagiulti de a put ârnbla sub apa
totti asa de bine ca si turbina d-luI Penescu.
Pistonii ciradaril transmipendti direetti mi§carea de rotafie ulna axti .

Proiectii presentatil de Al. Penescu.
In acestd sistemü (pl. 7) axulü motord este gold' inäutru; .aburuld
sosesce inteinsuld pe la unt captti. A (fig. 4), si ese inteo cutie
Fig 4.
cilindrid. M N care incungiura axulü. Pe axd este fixatâ, in lunguld
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
333
unel generatrite, o tabla solida , F , care luned. In interiorult cutiel

MN si joicá rolult de pistol-Ai. Cutia este, afará de acésta, despärtitá
prin patru capace puse doue cate dóue, C, C' , in doue comparti-
mente cari n'at comunicatie intre densele de catt cands aceste ca-
pace se depiirtéza unult de altult. In figura urrnátóre (fig. 5) se vede
,----- o sectiune fácutá normalü pe axti.
-4. -40c
Cândt cburult sosesce prin A'
elü ese inteunt compartimentt I
K F
Inchist de o parte de capacele C si
de cea-alta de pistonult F; atund
c' prin tensiunea luI, elt impinge pis-
)11-- ----- !I
tonult F care, invértindu-se, in-
\V 4
/
Ji
vêrtesce cu sine si axult A B. In

y// mersult sil pistonult , printe unt
mecanismti particulara, dá in láturl
_-----1,1
cele-l-alte cldue capace C' i trece
Fig. 5. printre densele in alt doilea corn-
partimentü K alt cutieT; atund eIS
ocupá positia F', iar gura de intrare a aburuluT este In A" pe candt
gura de esire a venitü in B'. Aburult, contintandt a veni, impinge
pistoluld din F' in sensult sAgetiI, cg.ci capacele C' s'at inchisti dupá
trecerea pistonuluT ; iar aburuld ce se OA in compartimentult I
ese afará prin gura B". Acésta miscare se continuá astt-felt pe cats
timp vine aburulti prin A'.
Scopuld acestel dispositiunl este de a evita parghiile de transmi-
siune a miscáriT de la pistong la axil, cum si tota rnecanismult
distributiuniT de vaporT; i dadi autorulü tinde acolo , acésta o face
de sigurü pentru a evita perderile de fortá vie ce se product in
masinele ordinare prin diferitele transmisiunl de miscArl. Inse sis-
temult autorulu d loct la perderl necomparabilü maT marl, din
causa sistemuluT defectuost cum e dispusü jocult capacelorti C si
C', cari nu stabilescü intre unt compartimentt si altutd o despár-
tire perfectä prin care .9á nu pátá trece aburiT de loct. Acestil de-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
334
fectü mi se pare asa de gravü, In catti nicl nu sciü dad. o masina

construita dupa proiectulü actuald s'aril pune macarti in miscare.
Orl-cum inse proiectulü merita atentiune din causa originalitatil
lul; si dacá autorulA art' cauta OM dispositiune care sa realiseze
isolarea perfect& a celord dale compartimente ale cutiel $ i sa evite
perderile de aburü, succesulti aril fl probabilli.
e
Echerti etc oglinda cilind)ieä. Proiectri prevntatil de AL Penescu.

Acestti aparato se compune din o alidada L 0 (fig. 6) ft.:A, si din
o oglinda cilindrica ab
a
care se Invertesce In
A
giurulti generatritel ce
se projectéza In 0 cu
ajutorulti unel a doua
alidada L',F fixat5. de o-
glinda. Alidada L' lu-
neca pe unti cadranü
gradatCcircularü CD,
alt.' carul centru e In
O. Oglinda e patrunsa
B
de o mica feréstra, prin
Fig 6.
care se póte vedé.
Daca cu acestü instrumentü voimü a duce o perpendiculara pe o
drépta., OA , punemil alidada L' la 45, ne asedamti cu instrumen-
tulü In 0 si-lii Intárcemü pIná candti prin feréstra sá se páta vedé
punctulti A; atund se tramite ung ajutora care plantéza unü jalont
Intr'unü punctü B de unde observatorulü sa-lti véc,la reflectatü In o-
glinda. In adevrü, daca B 0 L este dreptti, anghiulti B 0 L' = 2-(i)°, 0
prin urmare 0 L'OA = 45°.
Totti asemenea, pentru a msura unti unghiti BOA , ne puller-nil
cu instrumentula In 0, ne uitamil prin feréstra la A si Intórcemü
alidada L' pe cadranti pira cândri sá vedemti obiectulti, B prin reflec-
tiune; atuncl anghiulti BOA este egalti cu indoitulti arcului L'C.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
35
Din acestea se vede c. principiulü instrumentuluT este tocmal prin-
cipiula unul instrumenta cunoscuta deja de multà vreme, a sextantu-
lui; chiarü disposlia sémAnä, afarA de cate-va detalil. Inovatiunea
adusa de d-la Penescu este numal di a Inlocuita oglinda planä prin
una cilindricâ, schimbare a aril utilitate e contestabilil , de áre-ce
reflectiunea utila este numal cea care se face pe elernentula projec-
tatü In 0; asta-felt fiinda, nu era nicl una inconvenientü a pästra
oglinda planä ; ba Ina oglinda cilindricä va deforma imaginea o-
. biectelora B asa de tare, îll cad întrebuintarea instrumentulul va fi
peste putintä.
In resumata , echerula d-lui Penescu nu este de cata sextantula ,
cu o modificare care nu se plite admite ca bunä.
Stenonutrula, instrumenta pentru msurarea eorpurilora, presintata

de I. I. Purarn.
D-la Puscaru 10 propune, cu instrumentulü sa, sä dea una mij-
loca de a se msura volumele i suprafetele corpuri1or celorü mal
obicInuite.
Instrumentula se compune din Mile pärt1 cu totula distincte, o
panglica si unü disca de calculü.
Panglica e destinatä pentru m6surarea lungimilora rectiliniX
pentru aflarea diametrulul si suprafeteI until cerc a ctirul circum-
ferintä e cunoscutä.
Fie d diametrula cerculuY, c lungimea circumferinteT 1u, s supra-
fata lux; avema :
(1) c== d, (2) s = u,a,, = 4 e c12 e)2
4 16 it - 16
Panglica 'Arta pe o fatä divisiunile metrulul, insemnate cu negru;
acéstá fatä servä pentru msura lungimilorü rectilinit
Fata cea-laltä 'Arta dótie divisiunl : una albasträ, , alta rosie. Di-
visiunea albasträ dä lungimea diametrulul uneI circumferinte de lun-
gime cunoscuta; spre exemplu, daca are cine-va unü corpa rotunda
masivü si voesce a-I sci diametrula, îla Inconjdrä de dou6 orI cu
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
33d
panglica, si la punctulti uncle a ajunsti citesce pe divisia albastra ,

nu lungimea circumferintei indoite , 2c, ci valórea lui cl, calculata,
prin formula (1).
Tottl asemenea, incongiuranda corpula rotunda de &tie ori cu
panglica, se citesce pe divisia rosie suprafata sectiunii inconjurate,
calculata prin formula (2).
Daca are cine-va una cerca cäruia îi póte m6sura. diametrula, iar
nu circumferinta, cum aril fi gura unel putini ingropata in pamenta.
msóra pe d cu divisiunea négra; cauta apoi pe divisiunea albastra
acésta valóre a lui cl, si in fata pe divisia rosie afla suprafata cau_
tata a cercului.
Cu unü cuventa, panglica permite a se afla una din alta cuanti-
tape cl, c, s.
Iaca exemple de modula cum se póte cine-va servi cu panglica.
1. Pentru a msura volurnulti unul cilindru circularü dreptü, i se
msura inalOmea h cu divisiunea négra, si apoi se Infasura de dóue
ori cu panglica, i pe rosu i se cetesce suprafata s a basel; rmane
apol a se Immulti h cu s.
2. Sectiunea unui tuba cilindrica circulara se afla msurändu-i
diametrula si transportandu-la pe divisia albastra; in fata, pe rosu,
citima suprafata cdutata.
3. Suprafata interióra a unel bolti hemisferice se va afla rn6su-
randu-I diametrula, operända ca la 2) si immultinda resultatula cu 2.
4. Capacitatea until cazana hemisferica, fhndü egala cu suprafata
interióra a lui immultita cu a treia parte a racjei saü cu a sésea
parte a diametruluT, II voma gasi suprafata t a la 3) si o voma im-
multi cu a sísea parte a diametrului, care a fosta msuratü directü.
D-la Puscaru in brosura sa explicativa mai da i alte exemple de
asemeni aplica
E de observatü cá, pentru msura butóielora, d-lü Puscaru aplica
formula englesa a lui Oughtred, care nu se intrebuintéza la noi.
Cam pentru disculd de calcula, elti nu este de catti o rigla logarit-
mica de calcula obicinuitä, in care ambele riglete s'aa indoita in forma
de cerca, asa cä una sa lunece inlauntruld celei-l-alte; ela nu presinta
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
S37
altminterI nit-ilia" deosebitil. Disculii de calculi" e destinatil sa exe-

cute fara condeig Immultirile numerilorti dap prin msurile cu panglica.
In resumattl, instrumentulti d-lui Puscaru nu represinta o invert-
tiune : D-sa a construitil o panglica, care e unil felt" de tabla cu o
singura intrare, sail mai bine de jauge, destinata a da valórea unoril
factori call se presinta mai desü in calculultt volumelorü si supra-
fetelorü corpurilorii rotunde obicinuite; asemeni jauges sunt de o con-
structie förte simpla si in teorie si in practica, $ intrebuintarea lorti
este universala. Aceeasi panglica inse nu aril mal puté servi cândil
aril fi vorba de msura unorü corpuri unde s'ar introduce factori
IrcI2
de alta forma de caul 7CCI. saü -4-, spre exemplu cum aril fl m6sura
suprafetei sail a capacitatil unel bolte eliptice. E adev6ratil di ase-
meni corpuri sunt mai rare de catil cele pe carI le-a avuta in
vedere d-ltt Puscaru; inse ori-cum, observatia acésta e de ajunstt pen-
tru a arta cá instrumentultl in cestiune nu póte servi «pentru
«msurarea corpurilorü in töte formele loril stereometrice,» cum se
exprima autorultt la
MA pentru disculil de calculi", alti chrui scoptt a fostil de a per-
mite facerea mecanica a calculeloril, intrebuintarea lui este fórte li-
mitata, cad pe dinsulti numerele de patru ttfre nu se potil deja ceti
de ckil cu dificultate; asa ca elti nu póte servi pentru immultiri de
dóue numere mai marl fie-care de Cate dóue tifre.
Cotuta p: tablele pentru Intsura eapacitaiil bufilorti,

presintate de B. Pisone.
In cercetarea metódel d-lui Pisone, trebue sa ne ocupamü in parte de

principiulil ei , si in parte de modult1 cum a cautatil D-sa sa o factt
practica.
D-111 Pisone afirma, ca. formula D-sale pentru aflarea capacitatii buti-
orü One este de o esactitate rigurdsa ; voitt arta ca ea este totü
43
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
338
empirica ca si cele-alte intrebuintate pina. astql. Iaca cum a ajunsil

D-sa la' dinsa ,
Fie v diametrulil A A'
F
G (fig. 7) alti vranel, f diame-
. trula BB' alt1 funduluI, / lun-
gimea bup, V volumula eL
Este evidentil ca. V este mal
o
e ..... -
c' mare de catti suma V' a
volumeloril celorti dóue trun-
chiuri de cona AA'B'rBi si
B; AA'B',B.; de alta parte, d-lti
o' G' Pisone cjice ca V este tota-
d6-una maI midi de MIA
Fig. 7.
capacitatea V" a unuI bu-
toill Cu dóga citzulara si de aceleas1 dimensiunt Mal multil de catú
atatil. dill Pisone mal (lice ca V e mal mare de catil megia aritme-
.TA-V"
tica 2
intre aceste din urma doue capacitatI, si iea. dreptil va-
lóre esacta a luI V meclia aritmeLica in tre V" si media precedenta,
asa ca :
'r+V"
2 V + 3V"
(1) V= 2
= 4
Avêndü pe v, f, i prin m6suratori, se póte afla V si V" prin for-
mule cunoscute, si prin. urmare $ i V.
Deja se vede ca formula d-luI Pisone nu este de catti o simpla
formula empirica , cad nimidü 1111 111 autorisa a qice ca V este
anume egala cu a doua meclie aritmetica intre V' si V" maI bine
de câtü cu a treia sail a patra ; si chiarü daca formula (1) aril fi
esacta intr'unü casti óre-care, nimidi nu probéza ca ea este gene-
ralä. Ba Inca formula (1) are unil desavantagiti în comparatie cu for-
mulele empirice ce se intrebuintéza in Francia, Anglia si aiurea ;
cad aceste din urma ati fosttil deduse din experienta si contirmate
de dinsa, pe canal despre acea a d-luI Pisone nu se póte qice ace-
Iasi lucru.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
339
Asa dar, Inca o data, nu trebue sa consideramd formula pe care

d-la Pisone baséza metoda sa de catd ca o simp1 formula. empirica,
ca töte cele-alte, iar nicl de cum ca rigurósa.
Odata valórea luI V aflata in funetie de v, f, 1 prin formula (1),
d-10 Pisone a irnpartitd pe V cu catuld impartirif l'a consideratd
ca basa unul cilindru circulard dreptd de inaltime /; volumuld ace-
stuI cilindru este dar tocmal capacitatea V a vasulul. Facendd ast-
feud, d-ld Pisone a gasitti c ac6st a. basa a cilindrulul este und cercil
egald cu sectiunea facuta In trunchiuld de coral ANIT13 la distanta
CE = 0,656XC0 de la funduld vasulul; cu alte cuvinte, ca volumuld
vasulul este egald cu volumuld unul cilindru circulard dreptü FGG'F'
de aceasI înäJime, i a carul bask e sectiunea facuta in butoid la
0,328 din lungimea lui, socotita de la. fundil. Astil-feld flindd, avenad :
(2) V = [f+ 0,656 (v -f)]
4
Acésta este formula cu care se serva d-ld Pisone; ea ari trebui s
fie totil formula (1) pusa numaI sub o forma diferita.
Void aréta fuse ca formula (2) nu este consecinta formulel (1); asa
ca chiari daca ami admite ca esacte consideratiunile earl ad con-
dusil la (1), nu and puté qice di formula (2) este esacta.
In adevrd, volumuld V" aid unui vasi cu dliga circulara este
V" = Le ± (2,2)- + gr] n13 -
- - nig V - g)2 1711-2ngG ±gyarcsin v-F2g3
1
in care - y2 .
g -f2 4 (v-f)
t/
apoI V' = (v2 -I- vf ±r).
7
Substituindi aceste valorI in (1), vedemd ca V va fi de forma

V =1F (1, v, f).
D-16 Pisone considera pe F (1, v, f) ca suprafata cerculul de basa
a cilindruluI medit; inse acésta suprafata e functie de 1, i prin ur-
mare positiunea sectiuniI DIY variéza cu 1, asa ea la diferitele bu-
tbie coeficientuli 0,656 in locil de a fi constantd , cum este in (2) ,
va trebui sa fie o functiune de 1. Asa dar formula (2) nu este con-
secin0. logiça i riguresa a formulel (1),
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
340
D-lü Pisone nu a arlatti In brosura sa consideratiunile carI Fail

condusti la stabihrea formuleI (2) ; ell le cunoscti. atAtü pentru ca
mi le-a comunicatü personalü, catti si pentru ca le-arnü auclitti es-
puse de D-sa inaintea unel comisiunl insArcinata a examina siste-
multi D-sale.
Dar daca facemü abstractiune de acele considergiunl si luainü
chiard formula (2) ca punctü de plecare, cu atatti maI multti trebue
sa consideramti metoda d-luI Pisone ca ernpirica, de 6re-ce nicl o
consideratiune teoretica nu a servitti la stabihrea eI.
*
* *
Acestü punctü fiindü stabilith si empirismulü formulel (2) fiindü
recunoscutü, sa cjicemü unit cuventa asupra avantagiuluI de a se in-
troduce acésta formula la noI In usulti curentil.
In Francia s'ati Intrebuintatti si se intrebuintéza inch' formule de
acelasI lipti ca si (2) si anume :
V=irl [f-i-- 0,6 (v-f)]2, V=4 V-1- 0,625 (v-f)r, V=-7c1 [f-1- 0,666 (v-f)]2
Aceste formule ail fostd adoptate dupa numer6se experiente call
ail artatti ca coeficientiI 0,6, 0,625 si 0,666 sunt ceI carl convinü
maI bine In cutare sati cutare casurI pentru a da o valóre cAtti mal
esacta pentru V. Inse coeficientulti 0,656 alti d-lul Pisone, nefiindü
basatti nicI pe experienta , nicI pe consideratiunI teoretice valide ,
are mal putina probabilitate de Call cele-l-alte de a da resultate
esacte. De aceea, dacA este a se adopta si la noI o formula gene-
rala, arü fi de preferitü sa se adópte una din formulele carI atii do-
bAnditù consacrarea experienteI, afara numaT dacá cea propusA nu
arü presinta ceva avantagie deosebite.
*
* *
SA veclemü acumü cum a cautatt d-lti Pisone sa facá metoda sa
lesniciósä pentru aplicarea de tóte cjilele.
MaI intAiil D-sa prescriea sá se facá mè:sura luT v, f, 1, cu until
metru saü cu o panglica ordinarA ; apoI cerea sa se calculeze direct
cuantitatea f+0,656(v-f), pe care D-lul o numesce diametrulic fun-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
341
dulu mijlocz. Acésta operatiune, fiindü prea dificile pentru árnenii, in

genere puting instruitA, cari sunt chernati sä o execute, d-la Pisone a
construitt mai in urma. unt colt, care dä acestil diametru inecjit
prin o simplä lecturá. ma se compune dintfunti bastonü impärtitt
in centimetre, AB, (fig. 8) pc care lunech o täblitä, CD, de metalü,
cu o ferésträ in nujloca, prin care se vdti gradatule bastonuluT. Pe
Lso partea din drépta, D, a mum sunt divisiuni in
centimetre, plecandü de la marginea ei inferióre; pe
cea din stanga, unitatea de divisiune este 0,656 X 1cm.
Pentru a opera cu acestil instrument, se msura
cu bastonult diametrult fundului vasuluI; .se gäsesce,
spre exemplu, de 1",10. Se aduce marginea inferiórh
a tablitei de metalti la acéstil divisiune, lm,10; apoi
se introduce instrurnentulü pe vranä si se int?,surit
diametrulü vasului la vranä. Dacti msura a ajunsti,
-== spre exemplu, pint'. la divisiunea 20 de pe drépta
)1
::=-- 01144 se calla' acestü nurn6rt 20 pe stinga ace-
leiaI tablite, si in fatd, pe bastont, se citesca nu-
rnerult 1m23, care este diarnetrult fundului mijlocit.
IR--
_7= Tn adevrt, derinta y aci a fostü de 20cm si a-
-717*
céstä diferintä, redusä in proportia de 1 la 0,656,
s
10
a fostt datä de marginea stanga a täblitei.
I 05 0 data ce diametrult megiti d este gäsitt cu a-
OU jutorula bastonuluI saü alit calcululuI directii, pen-
I 95 tru a gäsi pe V, d-lti Pisone construesce o tabla cu
cióue intrari, in care se inträ cu d i cu I; la incru-
715
cis(area colónelori1 lul d si i se gäsesce produsult
d, sau -Y-1-0,656(v-f)f,
I-30
7c/
4
adeca V.
Fig, 8.
* * *
Cotult d-luT Pisone este de o constructiä simplä si de o intrebuin-
tare comodá; inse principiult lui nu este not; asemenl instrumente
de reductie, earl sunt nisce adevrate jauges, sunt de und ust fárte
respanditt, i chiart in sistemulti de cotitti ahi d-lui Colonela St.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
342
Falcoianu se intrebuintza o tablita de reducere analog cu a d-lui

Pisone, cu singura deosebire ca nu face corpa cu bastonula.
Idea de a face operatiunile indicate In expresiunea ly.-1--0,656(v-f)r
cu ajutorula unel table este iarasi Mite buna in sine, de si nici ea
nu este originala, de óre-ce tota-dí-una formulele carl sunt de una
usa prea dest, mal alesa acele ce aa sa fie manipulate de 6meni
putina deprinsl cu calculele , se reduca tota-dé-una In table. For-
mulele de tipula (2) sunt cele mai proprii de a fi asta-fela reduse.
6ea ce inse nu gasesdi bine, este modula cum d-la Pisone a con-
struita aceste table. D-sa nu introduce intfemsele lungimea vasului
de dill din 10 in 10 centimetre , si pentru lungimile intermediare
cere sa se facit interpolatiuni prin parti proportionale. Dacit odata
se faca table, incai trebue facute asta-fela ca sa inlature cu totula
calculula, iar nu sa oblige ca in locula unora operatiuni sa se fad
altele, dacit nu mai lung!, dar cell,' putina mai numer6se $ i mai
grele de tinula minte.
In fine s'ara fi pututa dispune tablele In asti-fela de moda, in
cata sa evite chiartI Intrebuintarea unui cota speciala.
Cu una cuvOnta, formula pe care este basata metoda d-lui Pisone
nu este mai esacta de dig cele-l-alte cunoscute deja; este ton asa
de empirica ca si acestea, si nici nu are, ca ansele, sprijinula con-
sideratiunilora teoretice saa sanctiunea experientei. Intru Ma privesce
aplicarea ei, idea cotului combinata cu tablele este buna in sine ,
de si nu are nimica noa; constructia tablelora este defectu6sa.
*
* *
D-la Pisone propune aplicarea metodei sale si la calculula golurilora,
adeca a cuantitatil de lichida coprinse inteuna vasa care e plina
numai pint la uni plana óre-care paralela cu axula WI. Acéstá ex-
tensiune inse nu este admisibila. Cuantitatea lichidului care imple
una vasa numai in parte e multa mai anevoe de determinati de
ctita calla vasula e plini; cad acésta din urma problema e npmai
una casi particulara ala celei d'intaiti, si ori-cine scie ea, daca ca-
sula particulara ala unei probleme admite t6te proprietatile casului
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
4.i
generala , din contra , casulil generala nu admite t6te proprieta-

Vle casulul particularti. Ganda vasulti e piing , lichidulti forméza
una voluma de revolupne, care are proprietati cu totulil diferite
de ale volumului nesimetricil ce umple numai in parte acelasi
vasil. De aceea, chiaril daca metoda d-lui Pisone aril fl rigurosil
esactä pentru vasele pline, e peste pub.* sa fie admisa, mascara
cu ori-ce restrictiune aril fi, pentru msura golurilorti.
In genere, tóte metödele date pina acum pentru msura capa-
citata vaselora sunt concepute numai in hipotesa a vasubl este
plina de totil; astti-felil fiinda, aceste sisterne se preocupa numaI
de capacitatea vasuluT , iar nu si de forma lui , care este until
factoril esentiald cfinda e vorba a se determina capacitatea lui plina
numai in parte. De aceea nici una din ele, ori-ce s'aril face, nu
va da nicl odata o m6sura a capacitatiT until vastl plinil numal
in parte, in care sa se pal compta pe 6re-care siguranta.
Raportorri : Bacaloglu.
Dramatice de G. Sion : Candidatu si deputatu, comedia intr'unu aclu in versuri.-

La Plevna ! drama intr'unu actu in versuri.-Bucuresci 1879. -
1 vol. in 8° de129 pagine.
Cu ocasiunea concursulul din 1878 ama avutil a v relata despre

opubl colegulul nostru Sion , intitulatri La 'Ilona. Acestasl autoril,
scoVéndil In a dótia editiune acea opera in anulil expiratti 1879, o
insotesce cu o nOua bucata , o comedie intitulata Candidatü 0, de-
putatil, care, jucata pe scena teatrula nationala din Bucuresci, chiara
inainte de a se tiptiri , a facuttt o insemnata sensatiune prin verva
cu care este scrisa, prin limba si stilulti care o caracterisa.
Autorula satir6za, inteunil moat plinil de spiritti glumetti si in-4,
versuri bine candentate, vanitatea si ambitiunea femeilorti, cad mergil
Ora a face dintfuna bieta bärbatil fara destula putere de caracteril
$ i usurela, una orfe ridicula, biciuesce cu limba de foal manope-
rele 0 coruptiunea electorala care se practica prea adesea In Wile
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
344
constitutionale. Comedia d-lui Sion este o- scriere mai multa politica

si socialä.
Subiectulü este fárte simplu i personagele puting numróse.
Cocóna Zinca femeea d-lui Optimescu, doresce din sufletti sti intre
in lumea mare , i rnal alesti sá fie invitatä. la Palatö , i scara pe
care cautá sä sue inteacelti regimü este deputätia, si furl pe Opfi-
mescu deputatü i mai multe nu; intrebuintéza tôte mijlócele, sacri-
fiat econorniile de banI; si instrurnentulti de care voesce sh se serve
este primarulü Cimbru, ornü priceputü, prea priceputü si care pH-
mesce misiunea ce-I da cocóna Zinca i punga cu galbenI, hothritti
a le intrebuinta pentru satisfactiunea sa personall, inselândü pe co-
tcdna Zin ca.
Iatä o usórä schitä despre credintele dibaciului Cimbru asupra
sistemuluI electorabl :
Feliu de feliu de influente ambla printre Delegati,

Fnndu cä i suntu multime amatori de depati.
Aici este deschissu campulu pentru speculatiune ;
Specula e tolerata chiar de Constitutiune.
Moralistii potu se clica cumca faptu-i imoralu ;
Inse ce morala 'ncape Intr'unu tarp electoralu?
scrupulu de morala care omu astaell mai are ?
Popa? pruncul ? sau muierea ? Omul mic, sau omul mare?
Dar morala chiar ce este ? Unu sforaitoriu culrôntu
Titirezu, sau girueta, ce se 'nvérte dupe v6ntu 1
In politica, pe urma, ori ce frauda-i scusata..
De ce dar se nu profite mintea bun i 'ncercata ?
In allegeri, mai cu sima, toti se 'ntrecu a s'amagi :
Frauda, coruptiunea, sunt la ordinea de i.
Chiar ministril, cari Jurä legile se essecute,
In allegeri ki batu capulu se le calee pe 'ntrecute :
Pe sub mang, ba cu bate, violente zi terori, -
Ba cu influin.i occulte, resucesca pe-alegatori.
Totulu e se reuses* se se VIA, la putere.
Tocmai maxima acésta i morala mea o cere.
Candu cei mari, fruntasii terei, facu la ilegalitati,
Corump ôndu spiritulu publicu, calcandu legi zi libertati,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
345
Si cu totu cinismulu hitch se mandrescu cu allu loru ntune,

St nepedepsiti aspirá a domni mereu pe lume ;
Apoi noi, plevu§ca terei, se fimu mat consciintio0?
Aida, de ! ori avemu spiritu, ori trimu ca ticd1o0.
o adev6rata satirä vrednica de Boileau si de Cantemira.
Cocána Zinca, miscatä. de o durere patriotica pentru téra, ga-
sesce ca are datorie sa se lupte cu mijlócele de cad voesce sä,
se serve ca sa nu lase staia Romaniei in pericola sa se sting
si pune in mana luY Cimbru punga sa cu galbeni :
Patria, nu e 'ndoéld, scie pe alle§ii sei,
Dar se scie C. 'ntre dônii sunt 1i bunt, sunt i mi§ei.
Acei buni catti se luple ca pe cei mivi se 'nvingh ;
Altu feliu stíoa Romaniel. e 'n pericolu se se stingh.
Dar conversatiunea WO, este o satirä de unil adev6ratil meritti
si nu poll). trece Third a cita aci cate-va pasage din convorbirea
vanitósel cocóna Zinca cu inselatorutil Cimbru :
Publica opimune, care-o credett dórón6 mare ,
E unu tatirezu-sfèrlézh ce se pune in mi§care,
Si in drépta si in stanga, fárh de convinctiuni.
"
De vom sci se-i sucim fusulu, apot. facemu §i. minuni.
Si collegiulu teranimei sciu de ce calibru este.

De vrei se fact cu ellu trébh, trebui sau se-lu thrnuesci,
Sau se-i dai de cheltuéld, sau cu vinu se-lu ametesci.
Si candu omulu intreprinde o idee a§a mare,

Care póte se-i deschidh a mhrinloru chrare,
Merith sh cheltuésch. Sciti ch domnii deputati
Totu-deauna in favóre, pururea considerati,
Potu se-§i fach cariera; potu ministri chiar s'ajungh ;
Ba, de au lipiciu la mat* potu se-0. vddh. 0. de pungh.
In scena VI cocóna Zinca, fericita de perspectiva reusitel planu-
lul sa, esaltata de ingeniósa sa combinatiune, se revoltä in cu-
getärile in contra nedreptätil fäcute sexului :
Tirania asta óre multu are sh prelungésch?
Candu femeile cu mintea pe bärbatti loru intrecu,
Pentru ce inferióre inaintea legii trecu ?
44
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
A46
l'én6 candu se ni se (lied Ole lungi i scurta minte ?

Adecii, nu putemu face de cAtu cop!" i pläcinte
Adech, nu ne-amu pricepe i noi ca se carmuimu ?
Apoi chiar ca deputate n'amu sci legi se pltimildimu ?
Ori ch noi nu ne-am petrunde despre reu sau despre bine ?
Ori c n'amu fi la nä4imea secolului de lutnine ?
D4-ne i no6 drepturi, domniloru legislatori,
Si 'tai vedea de ne pricepemu se ve leganâmu pe flori.
si pe urmä se légara in sperantele sale candü Optimescu va fi
deputatil :
Atunci se vede0 pe Zinca ! 0 careth 'nfricosatä...
Vizitiulu pi lacheulu in livrea eu firu lucrath.
Toalete, nec plus mutral.. Phlärit de la Parisu
Garnisite totu cu pene i vrAbit de Parp.disu.
Amu se punu se-mi fach pèrulu de colóre stacojat
Se-mi punu albu, rosu i murse; s'arétu junä si basil?.
Apoi amu se-mi tornu o rochIa de cumphth catifea ,
Cu o códh lungd, lungä, de optu-coli, pre legea mea !
Mobile, se ve iea ochn; patulu meu totu in dantele ;
In totu loculu totu matassä; pe la póle, totu bruxele.
Nenorocitulü Optimescu, until btranü slabü de minte , scie cä
nu e fäcuttl pentru luptele politice, c. acea îlü apasilt i cA roluld
sti in camera nu va fi alta de catü de a dorrrnta in foton si
c5. are sh rida lumea de de'nsulü, dar nu páte s. scapc de in-
fluenta femeif lul i este silit4 s. invete pe dinafar5, ca untl copilü,
discursulü ce i l'a pregälita sotaa sa pentru alegétorl multurnindu-le
de Incredere :
«Domniloru aleghtori !
«Dumniavósträ suntqi astticli chiar ai lerel salvatori.
«Cu allegerea acésta ai fAcutu unu mare bine.
«Universulu intregu asthdi ve saluth pentru mine.
«Ea nu amu altu a v spune de câtu câ : sunt inctintatu.
«Si mai potu sé ve asiguru : sunt prea bunu de deputatu.
«Eu sciu totu ce e sub sóre, t in stelle si in lunä ;
«Scut i pescele cum dórme; scat ce este si 'n alunh.
«Se ve flä dar de blue ! i ve fórte mulOmescu
«De mandatulu care astqi amu onóre se primescu.,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
347
Dar iata c. inträ Pessirnescu, unü vechiü arnica , unü poetti,

mug de bung simtg i carnü intispritü in contra ultari1 la care
sunt datl adesea 6rneniI ceI nial meritosl. Acesta isI aratä feri-
cirea ce o gustä tramdd unü pMrarti de secolü la téra , cu o-
cupatruni agricole. Cocóna Zinca se rnira de pessirnismulti sti si
va sa-lü convinga ca e datorü sä vie in lumea mare, gicndu-f :
stsä te luptI i sä puI urnërü la a trel indreptare.» Pessimescu la
aceste consihr, se turbura i intréba :
Ce 'Mellegi prin lumea mare ? Voesci p6te a vorbi
Despre 6menii ce 'n61.5. In politica de gi ?
Despre cei ce-ametescu lumea strigandu la fraternitate
Indemnati de interese, egoismu sau vanit ate ?
Despre cei ce impartu téra in partich i oterii,
F,i se j6cd cu-a ei s6r16 ca Co mmge de co[at ?
Despre cei ce din cabale se-au facutu o messerid
F,3i, in setea de putere, sunt coprini dc nebimia ?
Aril (lice cine-va ci recumisce in Pess:rnescu pe autorü, cu carac-
terulil sti moderatü, pe care cocóna Zmca îW iea chiarü camü
in resparü cu cuvintele urrnatóre :
F6rte reu imi pare,-amice de -misantropia ta.
Te admir, dar ti-o spun sincer : complimente nu-ti vow face.
Dupe cdtu vedu eu, viata câmpenéscd care ti place,
Te-a creatu in minte-o lume cu allufelm de armonii,
Intocmitä pentru ângerl iar nu pentru 6meni vii
Cpm nu potu i eu ca tine se trdescu Du poesm !
Sufletulu meu este-o lird ce respird armoma.
Apropos amu o dorint,d. : se vedu in Albumulu meu
!
Cate-va strofe de versuri scrisse de condeiulu teu.

Pintre spicele de grâne, de ov6su sau de secard,
Credu cd ailed cultivi fl6rea cea mai scumph F,;:t mai rard,
Flórea mândrd-a poesiei.
si conversatiunea unméza cu frum6sele versuri :
sperati ca se convmgeti cu programe publicate
Capete fora principii §i materiahsate!
Venitt 6re-acumu din lund, de nu sciti cä pe pamntu
Ast4 nime riu mai crede nici allu cleiloru cuirentu ?
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
348
0! ce tristä retacire! dar cui ati vorbi voi óre

Despre nobile principii sau virtuli mântuitóre ?
Cându politica ajunge phrghiti de egoismu
Póte omulu se mai crédä intr'unu puru patriotismu?
Cei ce-a patriei iubire Ana 'n Mime pästrézA
De simiirile loru aställi a vorbi nu mai cutéza.
Cei ce prin lucrari de geniu patria §i-au ilustratu
Nu suntu predilect,ii gilet; altji loculu le-au luatu.
Siarlatam de messeriä, cari au pe frunte pete,
Pamfletari Mil credinte...
ZINCA cotra Optimescu.

Vecli.' li-amu dissu se faci pamflete.
Daca m'ascultai, acuma figural in Monitoriu;
Nu mi-ai fi .ci;eclutu acasä ca nemernicu rnuritoriu.
Profesiunea de credintA este unti capü de operA.

Cocóna ambrtiósh tine cu inchpdtinare la visulü sell de aurti ; cAci
in deputätia bärbatuluT sti, ea 's1 vede o carierä de fericire. In fine
le spune in secretü, cä a pust la cale lucrunle prin banl. 41)1 crede
c6, si profesia de credintA ce a fiicut'o va contnbui la ceva. Acésta
este o sated muschtóre pentru deputatil servill si faird de credinte,
maI alesü pentru acei ce pledézh interesele private :
«Voiu propune-a vi se da
«Totu ce v'ar interessa.
«Drumuri mari §i. cargri late,
«Poduri ,i. drumuri ferate,
«Scaune episcopesci,
«Clopote monastiresci,
«Mori de apä sfärämate,
«Mud totu canalisate,
«Si-altele ce mci gandit,i
«Numai fericiV se fill..
«Dat,i-mi bal. votu la urnä
«Ca se potu lua diurnä.»
Pessimescu sustine ch' alegerea colegiuluI este o minciunh, de care
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
319
n'arti trebui sh se mhndrsch i pe care n'arti trebui sh o solicite.

Face caracteristica delegatilora ce sunt trämis1 la alegere :
Voi traitt în capitald,
Nu sciti ce e pe la terra practica electoralh.
Unu prunariu, ce e firesce alu Prefectului agentu,
Si initiatu se fid in alegeri instrumentu,
Bate toba se s'adune inteo ci la Primrtrib.
Cethtenii din comunh, pentru-acésta datorirt.
Cu greu mare se aduna, adusi cam cu Vrttrtsei.
Vreo dece cincispredece, arnhriti ca vai de ei.
«Mai, allegeti Delegatii cari trebui se pornésch
Se allégh deputatulu pentru classa teranésch.
- Vai de noi ! respundu teranii. Nu puteli se ne lassati
Se ne cauthmu de trébh, and suntemu asa ?
Ui-te ! sfertulu e aprópe; shräcia ne std 'n cash ;
Perceptorulu ne inhath ; ne ié cu nepussu In massh.
Trebui se ne dhmu la munch ca s'agontsimu ceva.
Timpulu este banulu nostru : ne rughmu a ne-lu lassa.
Sapa, plugulu, secerismlu, asta e viata nósträ.
A politicei tocméla este pentru dummavósträ.
Apoi noi nu scimu nici carte, se scrimu votulu cum am vrea ;
Mergh altu, chci noi suntemu tot parhti de-asa belea.
-Nu se póte. Delegatii este ordaiu se s'alégh.
Ca se fach deputatulu care legile se dregh.
Ui-te, Stanu, Dni1, Mew, Pele-lungh, Mosu Därvariu,
Potu se mérgh chiar cu rnine.-Bine, domnule Primariu!»
Iar la tactulu prefecturei, cand allegerea se face,
Legea se essecutézh linistitu si 'n bunk pace.
Adusi astufelm, Delegatu, schrpinându-se, se ducu
depunu bilete 'n urnh scrisse de cei ce-i conducu.
Alessu esse cellu ce are a brevetului putere,
Pre candu nimeni nu cunósce ale intrugei mistere.
Cu manopere de-aceste, daca credi ch. poti se fn
Deputatu legalu, amice, fd-te,-alege-te.
Pessimescu descrie modulü influentel guvernamentale In alegert

Cimbru este alesü 0 se intórce de la alegerT veselti, darh cum a
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
350
spue Coco 5nei Zinchil feSta ce i-a jucatü, si pregatesce hapull cell
amarl prin prologull :
Erau ordine secrete, ti chiar cu amenint,are,
De legatri se nu aiha voiä a se intruni,
Nici se védit candidald ce ar vrea a le vorbi,
Ci la ora Insemnatä la Prefectu se se adune
Fi se mérgh se voleze nurnele ce le va spune.
TAcésta carte este mal multl o satira politica, de si intriga este con-
r
dusit cu maestrie si de unü adevratü interest' teatralti.
Si dad. scrierile ce se presinta la concursü trebue sa se distinga
prin stila si limba, ast-felü ca sa faca onóre literatureI, ea corespunde
in modula celü mal satisfactord acestel cerinte. In starea de tran-
sitiune in care ne aflaml, limba nóstra, ne avêncll Inca formele si
termenil sI bine determinap, se simte in totti minutulü in scrierile
nóstre influenta limbelorg straine ; pe de o parte tendm ta de a la-
tinisa sal a francisa, jar pe de alta aceea de a archaisa , face ca
fórte putinI scriitorI atingü gustull acela care art" fi de dontü sa ve-
demü in aticismulü limbeI ne5stre.
D-ll Sion, cad D-luI este autorull opereI ce v presintl, scie a se
feri de unü purismü exageratti latiMsatorl, lepadandü totil o data
barbarismil lepadatI de filologl, adoptandü numal pe acele neologisme
earl at' prinsti radacinä in limba, si ast-felü ne presinta o hmba ro-
manésca pe care o póte intelege si gusta poporull.
De voml mal scruta apoI acéstä limb& dm punctulti de vedere
all statuluI, nu credl ca exagerezü afirmandü ca este de o corec-
titudme neirnputabila, avemü Inaintea nóstra o dialectica farnihara,
usóra, prompta care adesea orI ne face sa uitarnü ca.' ascultamü unü
poetl; si in adevrü, a face versurI atatt" de energice, cu expresiuni
atatl de naturale, färä solecismI far.a ehsluni licentióse, fara sila in
fata rimeI, Mill, amplificatiunI de cuvinte inutile, fara a sacrifica re-
gulele prosoleI, pastranda totti-dé-una rima cea mal corecta, ritmull
cell maI armoniost, - este o lucrare de adevarata rnunca ce cu drept
cuventil si cu adevratil curagid póte veni inteung concursü literarl.
Asemenea calitäti rsarl maI In fie-care frasä, maI in fie-care randa
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
851
sad strofa din acésta carte; asemenea calitäti, unite cu originalitatea

conceptiunii, presinta publicului o opera care face onóre literaturel
si dramaturgiel romane.
Raportord : Ion Ghica.
Li»zba romeina vorbita intre 1550-1600 - Cuvente den batrani. - Tomul II -

Cetrple poporane ale Romeinilor in secolul XVI in legatura cu literatur'a po-
porana cea nescrisa - Texturf romane cu para1elz0 strazne - Origwea lor
i fillapunde interne §.1 externe - Insenmatatea lor zstonca §i linguistica -
Bogomdzsmula in 1?oznania - Cucula §i turturzca - Povestea Numcrelor -
Specimen de gramatica istorico-comparativa a limbd romane - Studa de filo-
logia co»zparativet de B. Petriceicullasden.-- Bucuresd 1879.- 1 vol. gr. in 8"
de XLVI-766 pagine.
Mi s'a facutd onórea grea de primitd ca sa cetescd cu atentiune

studiulii de filologid comparativci ald d-lui colegü B. Petriceicu-Hasdea
titulatù : Cutente den lardni. - airtile poporane ale Bomindor in
secolul XVI in legetturd cu literceura poporand cea nescrisi, Tontllg II,
Bucuresci, 1879 , si sa-mi dad opiniunea despre valórea lul sciin-
tifich si hterara.
Din tóte numerósele lucrári cate ad concursü pentru anuld acesta
la cele trei premie, studruld d-lui Hasded este celd mal vastü ,
mi se pare inse ca si celd mai anevoiosti de a II cercetatü si
judecatd din ambele puncte de vedere atirise rnai in susti. Pe card
imi permise timpuld si btranetele mele, am cetitd aceld studiil fi-
lologicd atatil la mine acasa, dupa ce l'amd primitd prin onor.
Delegatiune academica, card i de candd m aflu participandd la
lucrarile sesiurni generale.
Dupa matura deliberatiune cu mine insumi, amd venitd la con-
vinctiunea, ca dad, in sesiunea anului 1878 avusemd temeiuri de
ajunsd , pentru ca sa pocid recomanda stucliuld filologicti ald
d-lui Hasded cuprInsd in torn. I, astäçli sa m6 simtd si mai multd
indemnatü a propune Corpului nostru academicd pentru premiare stu-
diuld filologica cuprinsd in torn. II, publicatd de catre acelas1 autord
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
852
Credti c v'asfi rapi prea rnultü timpa, Domnilora Colegi, daca aî

reproduce si improspta in acestü raportü tôte argumentele cuprinse in
raportula mea din anula 1878 in ac6sta materie. De altmintrea acela ra-
porta se afla tiparita in Ana le tom. XI, din 1879, si la trebuinta curenda
se pöte intercala in acesta de acuma. Inteaceea ea creda ca e bine
a releva una din obiectiunile cole mal tart la. parere fkute studiului
filologica alO d-luI Has( lea inainte cu doI ani; s'a is adeca : Ce a
facuta concurentele la premia mal multa de cala a publicata nisce
texturl vechi pe cari le-a insotita ici colea cu note si adnotatiunI pen-
tru cari nu i se póte revindica mcl una merita de autora, ci numaI
de editora ca totI editoril, apt:A nu pentru editorI sunt destinate pre-
miele academice.
Recunoscti i ea bucurosü, ca nu editorilora sunt destinate acestea
premie; creda inse ca anume in casula de fa p. nict de cum nu póte
fi vorba de publicarea documentelora i manuscriptelora antice, nid
numat pura si simplu de retiparirea unora incunabule saa altora crlI
rarI din seculii trecutl, ci cu totula de altd-ceva : de aplicarea sable,
excgeticeqi, hermeneutice la acelea producte ale literatureI vechl rona-
nescI, fie acelea scrise saO tipdrite, saO i nescrise, ci conservate si
propagate numaI prin graiuld via preste töte generatiunile pia la
noI. Ore inse cum ar fi in stare sà.-sI comunice unti filologti romana
studiele sale filologice comparative cu bunü resultata lectorilora
competintI in. materie, dad. nu va premile i alatura, cu tad' grija
si fidelitatea, textulü vechiü preste totü ?
Acestea dise in generala, m restringü numal la tom. II din acela
studia fflologica. Care este coprinsula lui ?
Pe primele 46 de pagine semnate cu numerI romanI afläma,
dupa o scurta precuvé'ntare , unü tractata. bibliograflca i etno-
grafica titulata : Ochire asupra cartiloril poporane. Acésth singura di-
sertatiune de 31/2 oile, voinda sa o analisarnü mat de aprópe, ne
ara lua o bund parte din o sedintd. Ea este o introductiune din
care se cunósce care e scopulü acestora studie. Vina apoI, pe alte
48 de ci5le cu cicero i garmond , texturile cd note si cu co-
mentarie lungi. In partea I se vda 9 texturI scc5se din codicele
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
353
manuscriptü numitü Codex Sturdzanus , re'masti de la popa Gri-

gorie din comuna MbiliacTu in Transilvania, parte mare din secolulü
alti 16-lea si unti apendice. In partea II sunt patru texturl si &Sue apen-
dice. Töte acelea texturl sträine nu facti a patra parte din studiulti
ce se intmde pinä la pag. 608 , iarA restulti este insusl studiulti.
In partea III, de la pag. 611 pira la 687, aflämti unü tractatü in-
dependentg de ori-ce textii sträinti , untii studiii de sintaxa row-Mu-
albanesei, despre reduplicarea 0, triplwarea articlulu'i definitii.
Orl-care alta. Academie de sciinte arti fi pusü o cestiune ca acésta
singura la concursü, cu scopti de a i se da o solutiune bunä. Chiarü
felsta nóstrd Societate academic6. a promisü de repetite ori premiti
pentru resolvirea unorü cestiuni gramaticale singuratece, cart totusT,
dupa asteptare de vre-o patru any, cum arnti dice cu bami in mana,
nu sunt resolvite nici pink" astä-cli (1).
De la pag. 691 inainte, vinü vre-o optti asa numite postscripte,
cum : specimene paleografice, variante slavice, italiane, catalane in
balada Cucula 0, turturica, mal incolo Despre migratiunea sufletului,
Desccinteculli scintului Josif, Visul4 NY, Tudor Vkulimireseu, Incei unii ea-
techism românesca necunoseutli etc.
Adunandd töte texturile vechl, sträine la unti locti , Cate se co-
princla in acestü tornti II, de 51 cóle tipArite, ele nu facil nicl a treia
parte din acéstä publicatiune, cad mai bine de trel din patru OM
dinteensa este insusl studiuld eruditü, ca fructil alti ostenelelorü au-
torului. De cele Wile suplemente nic l. nu mál vorbescil, pentru ca sä
nu mi se ()id. cum-va ct probezti mai multü de Call mi se cere.
Sciü bine ea in cestiunl de schntil nu se pune temeiO pe volu-
muli unei scrierl, catti mat virtosü pe valórea. intrinsecä, pe ade-
vrurile sceise la lumma, pe moduli cu care ni se comunica acelea.
Aci mat cA, asT cuteza s'ai fact' apelü la cunoscuta sentinta a lul
HoratA : Odi profanum vulgus et arceo.
Texturile vechi publicate de d-li Hasdeü sunt, in sensulti celi
mai strinsi alti cuvêntului, poporane si totti-odatbi populare, 'Me-
w Disertatiune asupra sufixelord guturale (k §i g) §i. labiale (/ ,I. r) in limba rornânéscg.
prenna Nasturebl, 5000 1. n (1877).
45
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
354
lese de imensele mase ale poporulul; când, din contra, studiulú

comparativti facutti asupra lorti , peite sä fia intelesil numal de
caträ pré miculd numrti alti órnenilorti trecuti prin sciinta si chiä-
mati a-si cultiva si inavuti limba national', atätti adunândti rna-
teriald pentru dictionarti si fraseologia, catil si curätindu-o de ele-
mentele sträine , neindigenate si netrebuincióse. Modultt alesü de
catra d-lil Hasderi ca sil ajungemü la sublimulti acelü scopü, este
celti adoptafü de cätrá tot,i filologii moderni al altorti. nattuni.
La nol dominá disensiune mare de opiniuni intre asa numitii
puristi sati latinistl si intre ace): cárturari earl -tint cá trebue sä
ne folosimil $ i in literatura scrish de limba poporului , asa pre-
curn o vorbesce elü, cu aceiasi termenl, aceleasi forme, aceeasi pro-
nuntä, aceleasl jargórie. Pre ctitti timpü nu se vorü ocupa si la
noi mai multi bärbati. literati, anume prolesori de limbá si lite-
raturá , cu studiulti comparativü ala limbilorti , pacea intre cele
&Sue scóle, aprigü separate una de alta, nu se va. restaura. Nu-
mai pe acéstá cale puristil cu ori-ce prep volt \Toni la cuno-
scintá , ch multime de cuvinte call lorü li se par6 cu totulti
sträine si barbare , sunt vechi strávechl românesci, sail incai ro-
mânite si inrädäcinate ataa de afunda in limbä, in catti nici-o-
datá nu vorti mai esi dintr'énsa, iar amicii limbel poporane, vorti
afla, cä multime de cuvinte persecutate de ei ca neologismi lati-
nesci, sunt tota asa de bune românesci usitate aid, in Dacia, de
mosi de strámosil nostril.
Raportorti : G. Baritiu.
Prodromul Floret romeine sag enumeratiunea plantelor p(ina astd-p eunoseute

in Moldova fi Valachia de doctorui D. Briindet.-Partea 1.-Bueuresd 1879-
i vol. in 80 de LXX-128 pagine/
Exploratiunile sciintifice in diferitele pärti ale globului , este una
din operele cele mai strälucite si mai folositóre ale sciintei moderne.
Incercárile celorti vechl in acéstä directiune, considerate dupl starea
cunoscintelorü omenirii de p'atunci isi ati interesul lorti; comparate
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
- 855
"'rise cu lucrarile analoge din timpulü de fatä, inferioritatea lorti este

atatil de mare, in cat.'" nici di putemü incerca sa stabilimü cea mal
midi comparatiune. Faptulü se explica : sciinta in ,intelesulti modernü
alti cuventulni, era in stare cu totulü embrionarä la cel vechl.
Sciinta moderna, insuflata de sentimentele cele mai inane, n'a cru-
tat(' nici unü sacrificiti pentru cunóscerea globului. Parnêntuld a
fostü si este cutreeratü in totti anulü de la unto' polti la altulü. S'a
adunatti in destulti rnaterialti pretiosti in t6te ramurile sciintel pen-
tru ca unü altii Humboldt sa. ne infätiseze until tabloù despre starea
fisica a globuluT cu multa mai completü de Cat' neperitórea lucrare
a ilustrului invètatti germanü. Cu tóte acestea, sciinta are inca multü
de lucru in acésta privinta.
S'ati studiatü multe WI' in Vote amnuntele; altele inse sunt cu-
noscute in modü cu totulü sumaria. Intre aceste din urma figuréza
si Ora -n6strä. hivtatii sträini, carT ati strabätuta in trécatti Ro-
mania, de abia ne-ati läsatti schite. Niel ca puteaü face mal multü.
Nu se 'Ate studia parantulti unel tri din punctulti de vedere
meteorologicti, geologicü si mineralogicti, in cate-va sptamani; nu
se pöte determina flora si fauna in cate-va preurnbläri facute In
camphle si codril unei localitäti ; trebuescü aril indelungatl de
cercethri si de studiti pentru a dobandi resultate complete In a-
céstä directiune. Lucrarile de felulti acesta nu se potü efectua
inteunti moda serios de catti sat' de call misiunl de invtati
aduse anume pentru acestii sfirsitü, sag de' caträ 6menii de sciinta
ai locului. Misiuni sciintlfice in intelesulü acesta nu sciti sä se fie
adusü vre-odatä in Romania ; in catti despre lucrarile 6menilorti
nostri de sciinta , nu putemü avé nid o pretentiune fundata, .de
óre-ce cu top cunóscemü a sciinta de abia a inceputa sä fie
cultivata intre Romani de cate-va decenii. De aceea Incercarile fa-
cute pinä astä-cli de catra bärbap call se ocupä cu sciintele tre-
bue sä fie pretnite si Incuragiate de catra Academia. Mergti si
mal departe. Fata cu starea de inferioritate in care ne aflämti cu
privire la cunóscerea sciintificä a -t6rei nóstre, eti asi crede ca
este de datoria AcademieI sä prováce prin Vile mijlócele de cari
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
356
dispune, cercetärile de feluld acesta; se organiseze misiunT de ex-

plorare in marginile puterilorü sale. In acéstä ordine de idel iml
permitü a atrage atentiunea particulara a D-lorü vóstre asupra lu-
crariI infätisatä de colegulü nostru, d-14 doctoril Brandzä, in-tau-
latä : Prodromul fiord romdne , sad enumeratiunea plantelor pdnd a-
stall, cunoscute in Moldova e Valachia.
Partea intäl a Prodromulta, floret ro2ndne este , ca sä qicil asa ,
introducerea acesteI lucrarI importante. Folosindu-se de totg ce s'a
publicatü cu privire la flora romanä, d-la doctorü BrändzA incepe
lucrarea sa printr'o introducere pre catil de substantialä pre atâtü
de mteresantä, din punctuill de vedere alü mersulul cercetäriloril
botanice in téra n6strä. D-sa ne infätisézä intr'unil modil scurtü
si coprinetoril analisa publicatiunilorü privit6re , directil sail in-
directü, la flora romanä.
Celü d'intaiil dintre invtati1 sträinY, care s'a ocupatil de flora
Moldovel, Balthazar Racquet, a cältoritil in térä pe la 1788-1795.
Elil descrie starea vegetatiuni1 in Moldova, mentionând4 $ i tre-o
d6ue-spre-clece speciI de plante observate de dénsulü, intre cart
citézä si o specie nouä de Aconitum (Omégu), numitä de densulü
Aconitunt Moldavicum, nume pe care-14 pästrézd pinä astä-cg in sciintä.
Pe la 1835 botanistulü J. Edel, fostü grädinarü alü principelul
Moldovel M. Sturdza, in urma invitatiunil ce i s'a fäcutil de cä-
trä Societatea de medicind 0, de sciinte naturale din Iasi, intreprinde
o caltorie cu scopil de a determina spechle vegetale carI crescü
in téra Moldova Omil pasionatü pentru lucrä.r1 de feluhl acesta,
J. Edel cutriera Moldova de la unil captt la altulil , urcä Cé-
hläul de pe alü caruia verfil culege 102 specif de plante alpine ;
visitéza colinele si sesulü, adunândü plante de peste totü locul.
Colegulti nostru a trecutü in mtroducerea Prodromulid fiord romeine
numirile plantelorü adunate de Edel.
Doctorulü J. Czihak, la douI anI dupa explorarea luI Edel, in urma
uneI excursiunI fäcute in Moldova, publica resultatulü observatiuniloril
sale sub forma de enumeratiune a 1116 specil de plante, lucrare
meritorie din maI multe puncte de vedere,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
357
In urma lui Edel si Czihak botanistula Guébhard, oma devotata

sciinteT, cutriera Moldova in timpa de sése ant
D-lü doctora Brandza recunósce superioritatea WI Guébhard asupra
predecesorilora sl. Lucrarea sa coprinde 1464 de specil vegetale, din-
tre car' 1090 observate si adunate de elü insusi. Catalogulü plan-
telorü observate de acestü botanistü, dimpreuna cu o notitei geogra-
ficei 0 botanic% asupra Moldova, s'aa tramisa de autorü InvtatuluT
botanista d-la A. de Cando lle care s'a marginita a da la lumina una
mica estracta din acésta notita.
Cu -bite cä coleguld nestru a inserata in Prodromul% sa plantele
observate de Guébhard, ea credü ca Academia art trebui sa se inte-
reseze de manuscriptele acestui botanista. Sunt convinsa, ca d-la doc-
tora Brandza va interveni celü d'intaia pe linga d-lü de Cando Ile pen-
tru obtinerea acestora manuscrise, atata de interesante pentru sciinla
romana. Guébhard a explorata mai cu séma partea sésa a Moldovei.
Unü alta botanistü care si-a petrecuta mal bita viéta In Moldova,
Iosifü Szabo , a visitata cu predilectiune partea muntósa. Doctorula
Szabo a inceputa cercetarile sale asupra florei Moldovel Inca de pe
la 1842. Ela a adunata 2844 specii de plante pe cari le-a däruita
rnuseului din Iasi. Colectiunea acestui pasionatü si modesta botanista
a servita rnulta lui Guébhard.
Valachia n'a fosta atatü de norocitä ca Moldova cu privire la cer-
cetarile botanice. D-lü doctora Brandza ne arata ca afara de Leveillé,
care a mentionatti cate-va plante, in cellétoria liei Demidoff, se dato-
resce lui Arthur Schott indicatiunea a 3$ specil observate de dinsula
pe la 1850.
Pe la 1862 until botanistü pe care ama cunoscuta top, repausa-
tula Ulrich Hoffmann, a inceputa sa visiteze muntil nostril, culegénd
430 specii, ale carora numiri s'ati publicata in Monitona% medicalli.
D-la doctora Grecescu a publicata asemenea resultatula mai multora
erborisatiuni acute d'impreuna cd elevii si la Sinaia si In impreju-
rimile acestel monastiri.
OrI cata ara fi de interesante publicatiunile acute 'Dina astacii asu-
pra Florei romane, trebue sa recum5scema, ca ne lipsia o lucrare
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
358
sistematica si completa asupra acestei materii. Scopula ce-si propuse

Prodromul fiord, române era de a indeplini acésta lipsa. Colegula nostru
a inceputa de sunt ani explorarea treI pentru a determina spechle
vegetale. Cu pasiunea si rabdarea ce insufla amórea sciintei, in-
vtatula profesora n'a lAsatü sa tréca. anti fara ca sa visiteze o
particica din Romania. Resultatula acestora excursiunl este aduna-
rea unui materiala pretiosa pentru flora nöstra si publicatiunea
partil intaia a Prodromului. In acísta parte d-la doctora Brandza a
descrisa plantele din familiile urmätóre :
Ranunculaceele, Rosaceele, Papilionaceele, Eleagnaceele, Thyme la-
ceele, Ceratofileele, Urticaccele, Rutaceele, Crasulaceele, Berberida-
ceele, Cruciferele.
Lucrarea e demna de lauda din töte punctele de privire. Aci
nu mai avemil inaintea nóstra ung cataloga de plante, ci o flora
in UM regula, o descriere sistematica a fie-careia speciI vegetale.
Sciinta si am6rea cu totula particulara ce are colegula nostru pen-
tru botanica, ne incredintéza mai din nainte Ca Prodroind floret
romine va fi o lucrare dintre cele importante din cafe aii apa-
ruta pina astacji in literatura sciintiffca.
Intru Call m privesce, amil sinatita o multamire nespusa , pe
care nu m sfiesca a o impartasi AcademieI, canda amt.' avuta in
'IAA Prodromul doctorului Brandza. Citindu-la m'arna incredin-
tatü, a acum literatura nóstra sciintifich poseda o lucrare seriósä
asupra unei materil atata de interesante, lucrare interesantä. atata
pentru téra cata si pentru strainatate.
AO fi fórte multämitü, canal parerea mea ara fi impartasita de
Academia, flinda ca acésta ara fi cea mai justa si meritata incu-
ragiare ce se pate acorda unul june invtatü.
Raportora : P. S. Aurelianu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
359
1?aport4 generalti asupra publicatiunilorti date in concura pentru premiele

Eliade, Lazarti, §i Nasturelti-Herescu in anulii 1880.
Comisiunea de ncíue membriI, al6sa In Sesiunea anulul 1879 si
compusa din cate trei membrii dupa cele treI Sectiunl ale Academiei,
intregita la inceputuld Sesiunil prin alti membril in locula celorü
absenti, avênclg misiunea de a examina cartile intrate in terming,
pina in 31 decembre anula trecutg , adica conformü Statutelora
si Regulamentulul academia, cu 3 lull! inaintea sesiunii anuale,
astacy are onóre a v presinta, Domnilorg Colegi , resultatula os-
tenelelorü sale prin subscrisulg, In urmatórele :
Indata dupa constituirea sa, care se intamplase prin alegere de
presedinte in persóna subscrisului, de secretarg in persema d-lul co-
legü Quintescu, membrif comisiunii impartira publicatiunile intrate
la concursg pentru cele trei premie marl, pre eta s'a pututg ,
cu respectü la specialitatea fle-chruia. S'a observatg inse indatä
de la inceputti, ca cate-va cart! nu intrasera in conditiunile pre-
vclute curatü i respicatti in concursele publicate la timpula sg;
iar unii autori, facêndti abstractiune de la cele trei premie des-
tinate a se adjucleca pentru opurile cele mai bune, cerg cu totuld
alte subventiunl, sag in numerarg, sag ca coperire de spesele ti-
parului. Cercetarea petitiumlorg de acéstä naturä nefiinda de corn-
petita acestei comisiuni, se intekge de sine ca le-a delaturatil
intorsa la Delegatiunea academia. Asa comisiunea actualä facu
si ea experienta de mai inainte, prin care trecuse Secietatea aca-
demia, cä cei mai multi dintre concurentl la premie , la hono-
rarie i subventiuni, cu manuscripte date sag nedate in concursg,
cu cârl,I in sensulg genuing alg cuv6ntulul sag numai cu fasciculi,
cu brosurele,-nu cunoscg nici statutele si regulamentele acestul Corpil
academicg, nicl natura i destinatiunea fondurilord ei, testamenta-
l% sag prevcluta prin lege clara; in fine unil nu citescü nici chiarti
conditiunile concurselorg call se publica in fie-care ang , atatg
prin Monitorulii oficialt , catg si prin mal multe qiare politice si
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
360
literare, din cari dinc6ce si dincolo de Munti. Analele academice le

sunt asemenea o publicatiune cu totula strainâ.
Arnü creclutti d. este necesarü a notifica imprejurârile acestea
preste cari dete comisiunea D-vóstre , pentru ca sti, se afle din
capula locului causele pentru carl o parte din cele 22 publica-
tiunl intrate la concursü ,' nu a fostü luatä in revisiune dupa
cuprinsulil $ i valórea lorü intrinsed, ci li s'a aplicatil numai con-
diiunile cerute de lege. In acestü punctti inse comisiunea D-vóstre
a artatù in anurmte casuri destula indulge*, cAci s'a supusü la
ostenéla de a examina cu multa grip. i unele scrierI cari , de
si nu intraserA in töte conditiunile cerute de lege, promiteaü inse
unü resultatil satisfädtorü, precum se póte cun6sce chiarü din cu-
prinsulü unorü raporturI speciale.
Opurile intrate la 31 decembre ail fostü transmise de care onor.
Delegatiune academid in data in ianuarit, in die unü exemplarü, la
membril comisiunii, pentru ca sä aiba timpü de a le ceti si a se
prepara. Impärtite fiindü aid pe locü mai multü dupa specialitati,
membriI insàrcinati cu recensiunea i critica opurilorü îi luarâ fie-
care 10-12 chle timpü de studiatü. Du$ acestea, intrunindu-se in
sedinte, se dete lecturâ la bite raporturile singuratice fäcute in scrisü
de catre fie-care membru alú comisiunii ; indatä apoi se Wâ in
discutiune mentoriä opiniunea fia-drui referentti in parte. Dupa
acestea se puse la votü pe fatá mai întâii intrebarea : dacä cutare
scriere intrunesce in sine töte calitätile de a fi admisä la con-
cursü.
Luându-se unula cate unulti tóte opurile si respective raportu-
rile, cari ne stall de inainte, i punendu-se la votü, resultatulti a-
cestui scrutinü prealabild fu, ch parte cu maioritate, parte cu una-
nimitate de voturi, immai patru opuri aü fostü judecate ca demne
de a se admite la concursü.
D-l Presedinte Ion Ghica refusâ in termini categorici a-si pu-
ne la concursü memorabilele sale studie nationald-economice titu-
late Convorbiri economice in (Mlle volume ed. III, Bucuresci 1879.
Asa, ati rmas ca sä fie admise trei opuri, i anume : 1. alü
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
361
d-ltif B. P. liasdeg, 2. al d-lul G. Sion si 3. alti d-lul Sandu-

lescu-Nanovénu.
Urma apoI scrutinulti meritoriü inse secretti , prin bile , asupra
fia-caril dlr. tl' In parte , pe temeiulti formula : celü care voesce
sä fie premiatü opulü 1 (2, 3) se puie bila alba in urna alba.
Resultatulü acestuI scrutinü se coprinde in alaturatula procesü-
verbalü din 8/20 aprilie a. c., care coprinde acestea : (se citesce) (1).
De aci se vede ea rnaioritatea preponderanta a comisiunil re-
comanda onorabilulul Corpg aeademicti numal opula de 51 Ole
tiparite alü d-luI B. P. Hasdeti titulatü : Cdrtile poporane ale B,omcini-
lor in secolul XVI, in legatura cu literatura poporand cea nescrisci. tom II,
Bacurescl 1879.
Scurtirnea timpuluI de cate-va ore, ce mi se acordase pentru corn-
punerea acestuI raportü generalü, nu-mI permise nicI-de-cum a con-
trage din -bite raporturile singuratece quintesenta lord si a le turna
intfo singura forma ; credd inse ca in casulü de ay., ca $ i In
orI-carI alte casurI analóge, cu contractiunI de acelea nu se face
nia ung servicia bunü spre a vota cine-va cu consentna linistita
si cu o nobila impartialitate. Unit scopü frumosü ca acesta se
ajunge saü citindü, cu rgulamentulü In mama , tom ce va fl in-
tratil la concursü, saü cad putinti luandii cunoscinta de bite ra-
porturile singuratece.Eü in momentele de fata arnü onórea a
recomanda msura din urma , a propune adicä ca inainte de a
pasi la scrutinü sa $e dea lectura la bite raporturile In numra
de 15.
Raportorü : G. Baritiu.
(1) Veq1 rn aT susii h pag. 295 -296.

46
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
362
PROCESt-VERBALe Nr. 19.

SEDINT A DI N W APRILIE.
Membri presentl :
Din Sectiunea literard d-niI : Alexandri V., Caragiani I.. Fontaninu G. M. ,
Hasdeg B. P., Laurianit A. Treb., Maiorescu T., Quildesca N., Sion G.
Din Sectiunea istoricd d-nit : Babesia V., Baritizt G., Ionescu N.,
.21Ianizt V., Melehisedec4 P. S. S. episcopulii, Papadopolg-Calimachti A.,
Urechid V. A.
Din Sectiunea sciintifich d-mI : Aurcliana P. S., Bacaloglu E.,
Breinclza D., Felix I., Ghica Ion, Poni P., Stefitnescit Gr., Tecla N.,
Vasici P.
Sedinta se deschide la 1 ord.

Se citesce i se aproba procesulti-verbalti alü edinte! precedintI.
Se dt lecturd celbra dóue raportur! speciale ale ComisiuniI pre-

mielorü anuale, call' nu s'ati pututü citi in rdinta anteriórd, i anume
raporlulü d-luI Aurelianu despre Prodromul flord ronlâne de dr.
Brandzd i raportulü d-lui Quintesca despre .11-egriada de Ar. Den-
susianu.
Inainte de a se procede la votarea premielorg, d-lü Gr. Steftinescu
rddica dóue punctur! prealabile : 1. dach art. 58 din Regulamentü o-
presce premiarea artilorü presintate prin initiativa proprid. a mem-
brilora Academiel in urma luI 31 decembre a anuluI espirattl
2. daca clausula de 400 pagine prevclutd In vechiulü regulamentü
alü premiuldI Ndsturelü-Herescu, in privinta operelorü neterminate ,
este obligatóre sub regulamentulü actualü alü AcademieI i se pdte
aplica in acela0: timpü la cele-l-alte premie anuale.
Asupra ipunctuluI 1, chap). o discutiune , la care ieü parte d-nii
Alexanart i Babesizt, se admite, prin volulü majoritAta, cä : membril
Academic! ail dreptulü de a indica opere de premiatù si dupa 31 de-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
363
cembre, cu singura conditiune, ca ele sä fie fostü tipärite si date

in publicitate inainte de acestg terming.
Asupra punctului 2, dupd o discutiune la care iét-i parte d-nii
Baritiu, Episcoputti Melchisedeci Stefünescu, Bacaloglu , Felix , Sion
Laui ianü, se admite prin votulti majoritätii, c. pentru opere de o
mare valóre intrinsecä, chiarü dacä nu sunt terminate, numrulg re-
strinsil alg paginelorg nu póte fi o pedech pentru premiarea lorg.
Se pune la votg prin bile, pentru premiulg Heliade, in confor-
mitate cu conclusiunea raportulul generalg alg comisiunil , opera
d-lul Hasded : Ceirtile poporane ale Bomanilor din secolul XVI 'in
legütura cu literatura cea nescrisei.
Resultatulg fiindü 20 bile albe si 2 negre din 22 votantl,
d-lü Presedinte proclamä opera (NW. Hasdeg premiatä.
Se pune la votil prin bile, pentru prerniulg Nästurelft-Herescu ,
in conformitate cu raportulg specialg alg d-luI Ion Ghica , opera
d-luI Sion : Dramatice. Resultatulg fiindg 17 bile albe si 5 negre,
din 22 votantl, d-lg Preseclinte proclamä opera d-lul Sion premiati.
Se pune la votg prin bile, pentru premiulg Lazärg, In conformitate
cu raportulg specialü alü d-lul Aurelianu , opera d-luI dr. Brändza
Proclromulü flora romüne. Resultatulg fiindg 11 bile albe si 8 negre,
cartea rmane a se supune unuI alg doilea scrutmü in sedinta ur-
matóre, conformg art. 10 din statute.
D-lg Quintescu depune procesulg-verbala alg Comisiunii pentru tra-
ducerI din limba latint, prm care se constatä, c nieT o probtt nu
s'a gäsit demnä de a fi premiatä. Votarea acestei conclusiuni se
amänä pentru o altä sedintä.
Sedinta se ridica la 4 ore si jurnätate.
P. Secretarü generalü : Hasciefi.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
364
ANEXA K.
COMISIUNEA ÍNSÁROINATA CU OEBOETAREA PROBELORO
DE TRADUCTIUNE DIN AUTORIt L ATINI
Sedina din 22 Martin.
Membri presenti : Hascleil, Quiatescu, Baritiu.
Se procede la cetirea in paralelü a celorü patru manuscripte de
traducere din Plinius junior, cartea VIII. Dup. compararea until numrü
de epistole si dre care discutiune asupra valoril lorti, pina - la ora 11
a. rn., se decide a se continua pe altä cp. cercetarea lorü, compa-
rativä.
Quintescu, Hasde4.
§edin.ta din 27 Martin.

La sedintâ asista d-nit Earitiu, Laurian11, Quintescii. - S'a continuata
lectura si a altorü epistole din cele patru manuscripte , remanenda
ca sä se maT continue inteo alt5. sedintä.
Secretarü : Quintescu.
dinta din 2 Aprilie.

PresentI : d-niT Baritiu, Lauriang, Maiorescu, Hasdea si Quintescu.
In acést sedinta se admite, di nicl o lucrare nu merita a fi
.
premiata. e insArcinéztt de ceI patru membri si unü abtinutti, ca

d-lü Quintpcu sä fia insarcinatri cu raportultl, prin care sa arate
deosebireal !litre valórea manuscriptelorü.
Presedinte : G. Earitiu.
Secretar ::Quintescu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
365
qedin¡a din 10 Aprilie.

Comisiunea Insärcinatä cu examinarea probelora de traductiune
din Pliniü opinézh In unanimitate , cti nicl unulü din cele patru
manuscripte nu merit a. a fl prerniatt.
Laurianil, Quintescu, Hasdeil, T. Maiorescu,
likPORTO ASUPR PROBELORli DE TROUCKRE DIN PIJNIUS JUNIOR,

CARTEA VIII A EPISTOLELORO.
Dommilorti Colegl,
Comisiunea alésä de D-v(5stra, inert din sesiunea extraordinarä a anu-
luT incetata , pentru cercetarea probelora de traducere din car-
tea VIII a Epistolelora luI Plinius junior, du$ cate-va sedinte, tinute
sub presedinta venerabiluluT nostru colega, d-lü CT. Baritiu, in carT
s'a cetita comparativü mai multe epistote din manuscriptele in-
trate , formandu-si convingerea deplina asupra valórei probelora ,
a bine-voita a insärcina pe sub-semnatulü cu facerea raportulul.
Ceea ce void avé onárea a releva in expunerea urmatóre, prin
extragerl si citatiuni din manuscriptele intrate la concursa, acésta
nu va tinde la altü-ceva de catil la corroborarea si ilustrarea aml-
nuntita a pareril, ce membriT comisiumi D-v6stre aü avuta ocasiune
a sl-o forma, irica inaintea deschideril sesiuniT actuale, din studiula
de apröpe ala manuscriptelora, puse la dispositiunea lora de dare
onor. Secretariatti generala. Asta-felti , Domnilorü Colegi si onor.
Plena ala AcademieT, edificata fiinda asupra conclusiunilora raportulul
de fatä - expresiunea unanimitätiT comisiunii,- va puté sa-si dea
verdictuld in deplina cunoscintl de causa.
Manuscriptele ce comisiunea D-vósträ a avuta a examina sunt patru
la numra, dintre carT pe cela cu devisa : cArnat enim, qui se sic
«amari putat, ut taedium non pertimescat (Plin. jun. Ep. 21, VIM,» MI
voma insemna cu litera A;
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
366
pe celti cu inscriMiunea : «Age, si ventus fuerit! Non renuntiabo (Val.

«Max. III, 8, 3), » îl vornti nota cu litera B ;
pe alti treilea manuscripttt cu motto : «Olim meminisse juvabit,»
cu litera C;
in fine pe cell"' de alt.' patrulea cu devisa : «Plura laudabis, nonnulla
«ridebis, quanquam tu vero, quae tua humanitas, nulla ridebis,» îl
vorna numi manuscriptula D.
Releviima din capulti loculuT , cä in loca de XXIV epistole , cari
formézti cuprinsultt cArp VIII a epistolelortl lul Plinitt celti t8nrti,
manuscriptele A i D ne dati numaT XXI, iar LI i C ne ofera cu
una mal putinti, numal XX.
Inainte de a ne da o judecath asupra acestora patru manuscripte, este
firescti ca sá le lhshm a sl arka ele singure fata, a se desemna ele insest
Aducendu-ne aminte de giciltárea rornand : cpuica se cunósce pe
créstä,» i acésta mi fifth' cuvénta , chcl priu créstá se insémnä
Inch de la crescetÙ organismula drAgutei paserl de castt, - vomti
Incepe cu epistola I, $ i nu va lipsi, ca Inca' de la intilia lora in-
fiare sá vedemtt cam ce potti si ce promitti.
Epistola L
C. Plinius Septicio Suo S. (1)
Iter commode explicui, excepto quod quidam ex meis adversarn valetudinem
ferventissimis aestibus contraxerunt. Encolpius quidem lector, ille seria nostra,
ille deiciae, exasperatis faucibus pulvere sanguinem reiecit. quam triste hoc ipsi,
gum acerbum mihi, si is cui omnis ex studiis gratia inhabilis studiis fuerit I
quis deinde libellos meos sic leget, sic arnabh? quem aures merle sic sequentur?
sed di laeliura promittunt : stetit sanguis, resedit dolor. praetcrea continens ipse,
nos solliciti, medici diligentes, ad hoc salubritas codi, secessus, quies tantum
salutis quantum oth pollicentur. vale.
Manuscriptulti A.
C. Pliniu lui Septiciu (1) salutare.
Amu ter inatu cu bine callatori'a mea, afara numai co unii din omenii mei
au perdutuf sanetatea din caus'a caldurilor celor ardietore. Insusi citetiulu,(2)
meu Enco piu, acestu confidentu alu lucrarilor si partasin alu distractiunilor mele,
(1) Texty a latind reprodusd ad este dup h. editiunea lul H. Kell (Lipsiae 1870), adnotat&
de T. Moylmsen, care a fostil recomendat d. concurentdor prín Analele anulul 1878.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
361
a versatu sange din caus'a unet inflammatiuni la güttu, cc i a provocata mult'a

pulbere. Chta nenorocire pentru ansulu, cata durere pentru mine, daca elu a
caruia tota consideratiunea provenia numai de la studiu, ar deveni impropriu
pentru studiu! Cine va citi, clue va ingriji ea ansulu pe viitoru de lucrarile
mele litteraril! Pe cine urechicle mele voru mai asculta ca pe dônsulu ? - Dar
died mi dau semne bune : versarea de sange s'a opritu, durerea s'a ccdrnatu.
Atara de acestea eln se padiesce blue. en hi ingrileqeu din tota iniin'a, medicii
si dau tota stlintra. 1're leinga acestea clima cea sanetosa, trancillitalea locali-
latii, repausulu i promittu atatu 8anelate catu si habla. FA sanetosu.
(1) Acestu Septicm a indemnatu pe Pliniu se publice cele mai importante din scrisorile
sale (1, I) Elu se muma Septicin Claru si avea de hate Erucm Claru iar de unchiu pe Sextu
Erucm: Tustrei tineau forte multu la Minn'. Se crede co acestu Septiciu ar fi acel'a pe care
Adrianu factt prefectu alu pretormlui, dar lu priva mdata de acesta demnitate.
(2) Acestu citetiu (lector) era secretarulu. confidentuhi, collaboratorulu, in fine sociulu ne-
despartitu alu lui Ph= in timpulu d'occupatiune ca si in momentele de distractiune. D'acea
numele lui de Encolpiu a datu nascere la multe commentarii. Gessnera (sic) dice co acestu
nume, datu pote de Pliniu, e forrnatu din civ 40,7:op, cari insemna gin sinn., coci era nodes-
partitu de domnulu seu. In acestu casu in locu de cCitetiulu meu Encolpiu, s'ar puté traduce
gScumpulu meu citetiu.* Wagnera (sic) Anse probedia co se gasescu in vechime mai multe
persone numite Encolpiu.
Manuscriptula B.
C. Plmm ltu Septicm al sea.
Pe drumü 'mi merse bine (1), af6ra mimai (2) cd cetliva din ai mei (3), §i stri-
caret sanitatea (4) din causa pre ferbinteloril ar§ife. Encolpiu écee (5), lectorele
men, eat, homulü nostril de seriöse luctri, homulu de petreceri, inasprindu-i se
gültulu (6) de pulbere, scuipzit (7) stmge. Ce nistu pentru ella ônsui, ce amaru
pentru mine, décö n'ar mai put se fie, ellu, a carui arte' 'ai trage din studii totu
pretplu, habile (8) in studit! Cine 6re de act inainte va mai 66 (9) ea ellu car-
(de melle ? Clue le va mai anta ca ? Pe cine o se mai ascultu eu ea pe
ellu? Déra pei promitiu e 711C bucuru de mai bine (10) . a statu sangele,
s'a asscdiatu (11) durerea. Pe ltinga acesta (12) tnsusi se ahtine de w i cc (13)
noi '1u cauramu cu grige (14), medicii cu staruinta (15). Apoi finer), aerulu sanitosil
locumt,a retrassa, hm;tiffi au se'i procure WW1 silnItate (16) efittu si pace
Salutare.
(1) Textulu glee . g'mi implmu (desfAcui, desfasiurai drumulu cu commoditate, adica förit
niel ua suparare
(2) ExceptAndu nuinai có
(3) din hómeni (servi).
(4) adversus din advcrterc, a intórce cu facia spre, la... a scaimba (in reu), tibi adversa
in bóla - adico, 'tt s'a stricatu

-
fortuna, 'to s'a intorsu noroculu - aici 'ti s'a intorsu sanitatea, 'to s'a scannbatu in row
este inutile a mai adauge contracttindu unu morbu... Cu
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
338
attátu mai multu, có asta locutiune este musitata la noi - se mai póte qice cse alessera eu
strmarea santtatii,?.. e mai lungu, déru tóte verbele sunt tiadusse.
(5) Quidem, explicativu din latinesce, se transfera fórte bine cu familiarulu éca romanescu,
co are valóre explicative.
(6) Gtlegiu-lu.
(7) Vera, este pré tare - aruncl, mai delicatu.
(8) Déc5 ar deveni inhabile in studil, adico, din causa slabiciunei, impropriu functiunei ce
se comitte de Pliniu. 1
(9) de preferitu este vorba - lecta aict - 1° fund-co Encolpiu nu numai citesce cartile lui
Phniu, de placulu seu, der itnci5 le eitelce cu artë si de aceea '1u reserva Pliniu acestui offi-
cia - este lectore, de professiune - 2, fund-c5, mai susu, am clissu lectorele, liti lectore,
cata se fie analogia in expressiuni - cum dicea ed. vechi.
(10) lucruri, stare mai inveselitóre; der veselu este óre destulu de puru 9
(11) mal bine, ca potohtd...
(12) afóra de acésta, der cu locutiunea asta nu se respect& etymologia - praeter - pe
lunga, ea - astit -
(13) Continens ipse - se stIpânesce, se contine, maT claru se abtine.
(14) grije - Slavu - de si dictionarulu Academiei 'la derwa din dirigentia - noi suntemu
cu sollicitudine.
(15) diligentes adIcó '1u cauta cu zelu si exactitudine.
(16) me facu se speru attâtu saatate attu si pace.
Illanuscriptula C.
Cams Plinius lui Septicius al seu Salute.
hi E61ci intinderea drumului n'avui niel ua suprare, afard numai el unii din
servif mei stricara sanlatea de Inferbintela arqitelord. Encolpiu, cititorulü
meu, build de lucru, bunü de petrecere, s'a inaspritu gattuleja de pulbere
§i a scuipatu sange. Ce tristu ar 11 pentru ellu nsu§1, ce amard pentru mine,
dacd nu ar mai pule 11 de trOurnfa in studff, ellu care din studil trage tottl
pretulti. Cine de aci inainte o s mai crtésed apa cartile melle? cute le va maI
iubi qia ? Pe cine s mai ascultu eu ara? Darr' pen: 'mi promitta ceva mai
invesehtord : a statti sangele, s'a potolittl durerea. Afard de acésla ellu nsu0
se stdpIneste, noi sunternü ingrijitori, mediciI srguitori. Pe 15110 acésta aerula
mai säntosü, retragerea, lirntea i prevestescu attdtu säntate eau i odihnd.
Salut are.
Manuscriptulit D.
Care Septitm (1)
Am facutd drumuld fdrd nici und accidentil, afarrt numai, crt unii din servi-
toril mei ati suferitU din causa caldurei celei pré mari. Mai cu sémá Encolpid (2)
lectorulü ineü, eld adjutorulg met in ocupatiumle cele serió,se, ca 0. in distrac-
tiuni1e mele, a värsatd sange din causd eá pulberea i a ulcerata gatuld. Cat de
tristü este acésta pentru dansulü, cM de crudd pentru mine, décd dansuld de-
vine inKtile in studruld litterilorü, din care trägea tóte meritele séle. Cine va
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
369
mai citi ast-feld (ca dinsuld) d'aci Mainte cdrijle mele? Cine le va mai iubi ast-
fehi, pe eine vord mai asculta ast-feld urechile mele? Insd. Deil 'mi da sperante
bune. Sangele s'a opritti, durerea s'a potolitd. Afara de acestea eld é cumpatath,
ell suntt atentiml ('lq ingrijescil), medicil suntil eu multá bund voinlä. ApoI,
puritatea aerului, retragerea, lini*ea, atiitea concliFuni pentru stindtate §i. otiii
promitti insetnato§irea sa. Road, sdnatosli.
(I) Dup6 lndemnuld acestiu Septiciu Phniu a eldes si a publicatil epistolele séle (Cartea I, 1)
(2) Interesuld si bunetatea ce arét6 Phniu cItre ómernI sei, denota generositatea caracte-
rului seu. E15 adesea 4iceá, celord ce 1 imputa acéstä. purtare : Ca liberfa, sei nu beau a:.
lam vinit ea clansuli 'I; a ansulu bea ace1upi vinu, ea es. Ung credd, a Encolpm lectorula ar
II primittl acestd nume (Ev wane,' in anim6) chiar de la Pliniu, din causa afectiuneI séle
pentru d Ansubl.
Referindu-ne mai intaiti la moduld cum cele patru manuscripte aü

redatü IT1 generala, iar nu- numai de astä-datä, pe «Salutem» (adecä
«Salutem dat») de la inceputulü si pe sVale» de la sfirsitulü Episto-
lelorü, observamü, cá manuscriptula B se conformézá usului Roma-
nilorii si reduce ca Pliniu pe «Salutem» in «S.», o scurtare pe care
maioritatea lectorilorü români arü trebui sä-si batä capulü, spre a
o ghici; D ilü lasä afaril (1) , iar C si A fig reproducil prin «Salute»
si sSalutare». - Pentru sVale» C si B ail pusil «Salutare», D «Rëmái
sanátosti», pe Canal A «Fii sanetosit»
Dacä traducerea unui autortt clasicil-abstractiune fác'éndü kle ce-
stiunea intru catü Pliniü póte fi nurnratü intre clasicil adevratj
daca o asemenea traducere trebue sä fiä inatiisarea until spiritü an-
-
ticil in carne 0, óse moderne, atunci preocuparea traduc'étorilord in ca-
sulü de falä constä in aflarea formulelorü in usulii limbel nóstre ,
corespunqtóre acelorü prin carl Romanit incepeati si terminaü scriso-
rile lor.
Manuscriptuld D, nepunêndil nimicü pentru «Salutem», dupl cum
s'a vèclutil, formula sa de adresare sChtre Septitiu», care aril merge
celil multü pe coperta unel epistole, a läsatü nesatisfäcutä o cerintá
ce se impune de sine. In. adevrü, nu trebue óre a pune pe Pliniü
sä vorbésca românesce, precum amü face noi insine in casula sil,
adich cu observarea convenintelorü si necesitWoril prescrise de o-
(1) In precedenta Intlia Epistolä, O. manuscriptuld B a lAsat pe Salutem» netradustf.

47
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
et)
biceiurl dupa natura relatiunilortl? Se póte admite , este naturalú a
se admite, ca Insusi d-lü autoril ala manuscriptulul D, corespunciéndil
cu una arnica intimd-si Epistolele 1111 Pliniil sunt tocmaI intime,-cu
una cMircea» s. e., aril pune in capulil scrisoril sale aceste red cu-
vinte : (Care Mircea ?» Nu, In töte timpurile sl-ail adresatil iimenil
urarl In coresponde*le lortl, precum aa facueo si o vora face tota-
dé-una Intilnindu-se si despartindu-se , si aceste urarI sunt cuvintele
de salutare. Prin urmare cSepticio suo (adica camico) S.» trebuia
redata prin gAmiculuI sil Septiciu,» oil dubituluI sal Septiciu sa-
Iutare», ca sa nu ne servima chiaril de persóna intaia. D a nime-
rittl bine numat candU, singura dintre manuscripte, a läsatti afara pe
«Pliniu» cad noI modernif nu ne indicamq numele la Inceput , si
la sfIrsitti era de prisosa a se areta, fiinda data Pliniu din capubl
colectiunil ca autorulti Epistoleloril.
Manuscriptula B, puindil mestesugitil pentru eSalutem» pe simplula
(Si.) In bite Epistolele afara de prima, ne da dreptula a presupune ca
sub acelil e S.» a /ntelesa ca si Pliniu pe (Salute», In care ma
vorbirea sa, ca si a manuscriptulul C, card a scrisft pe «Salute» In-
tregti, face impresiunea pedantulul purista Numa Consule din Trel
eral de la tyrsdrita aT onorab. nostru colegil Hasdeil.
(Salutare» pentru it Vale ) din manuscriptele C si B, arri fi trebuitti
Inlocuit cela putina prin salutarile mele», spre a avé óre-care deo-
sebire Intre formula de urare de la Inceputula si cea de la sfIrsituld
unel scrisorY. Expresiunea propria !rise aril fi fostil cadio», sa alta-
ceva analogil. tRemal santosa» ala luI D, iarasl pentru «Vale», nu
este potrivitil. Astil-feltt se adreséza o persóna care alta, de care se
desparte, de la care se duce.
Prin urmare rnanuscriptula A a nimeritri maI bine terminil potrivitl
pentru it Salutem» si <Vale» prin tSalutare» si f FiI sdntosil», a-
cesttl din urma luat din vorbirea populara.
De' si, precum resulta din observarile de maI suso, nu töte ma-
nuscriptele aù corespuns teoriel In privinta formulelora de salutare,
recunóscema, a abaterile constatate constituescil nisce bagatelurI,
pe earl suntema dispusl a nu le trece la pasiva traducerilorti. Fa-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
871
cema acésta cu atata mal multa, cu catt nicl traduced sträine, alt-
fela bone, nu se tinü stricta de acea teoria. S. sa arate ele in cuprin-
sula esentiala ala Epistolelora la nivelula cerintelora neaprate, chiara
in gradula de asta-cp ala culture' n6stre, si nu ne voma ingreuna
a ne declara satisfacutt.
Urmanda mat departe cu analisa nöstra, voma intra pentru astA-
data, cu p:ivire la intaia Epistold, in mat multe detahurt asupra mo-
dulut cum s'a reprodusa i intelesg Pliniu de catre fia-care din cele
patru manuscripte.
EpistolaI.- Manuscriptuta D.
Pe tiler commode explicui» D ilg romaniséza prin «Am facuta
drumult fara rid unit' accidenta (sans aucun accident». Fiinda-ca.
se explica immaliata, ca totg s'a petrecuta pe druma unü accidenta,
prin cuvintele : «excepto quod quidam ex meis adversam valetudi-
nern contraxerunt;» vorbirea ara fl fosta mat logica, daca se redacta
cu modificarea : «..fard nici una aiM accidenta, de cata numal ca.. ;»
dar era mat simplu si Mal romanesce a se reda «commode» prin
«bine» saa «destula de bine.) -Pentru lquidam ex meis (servis)» a-
celast traducaora pune «unit din servitorit met.» Aci se amesteca
&Sue start de lucrud diferite, se confunda «servi», cart eraa «sclavt,»
cu «servitorit» timpurilor nöstre, cart sunt «Ebert.» - Pe «aa sufe-
rita» o trecema cu vederea, de si «adversam valetudinem contraxe-
runt» insemnéz a. proprie« s'aa imbolnavita.;- «Encolpius quidem lec-
tor, ille seria nostra, ille dehciae» suna la D : «Mal cu sma En-
colpiu lectoruhi meg , elg adjutorula meg in ocupatiunile cele se-
riöse, ca $ i in distracOunile mele.» «Ajutora in distractiunt» nu
merge destula de bine ; voma ved6 cu ocasiunea altut manuscripta
ce expresiune se potrivesce.- «Exasperatis faucibus pulvere» traduce
prin «din causa cä pulberea i a ukeratii gatula.» Dar pulberea nu
irulceréza,» adica tranesce» , ci intarita organele gatulut, ceea ce
póte avé efecte fórte grave, precum s'a intimplata lut Encolpia. -
«Cat de cruda pentru mine (quam acerbum mihi).» De ce nu
zicea autorulg traducerit g cAttl de amartli sag cdurerosa pentru
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
372
mine?» Dar sä nu tinemü séma de acésta , cad si bune tra-

ductiunl francese potti avé «cruel» pentru «acerbum. a - t Si is cui
omnis ex studiis gratia inhabilis studiis fuerit.» Pentru acestü textü
citimti mal intaiti «dad. devine inutile ;1, «dad» cu presentulti tra-
déz à.iar5.0 ung text francesti «s'il devienne.» «Inutile» pentru
«inhabilis» e pré liberti ;» «inhabilis» este «impropriù, neaptü, inca-
pabilü ;» apol pentru «studiis... ex studiis» arti fi fostü de doritti ceva
mal precisti de cat «in studiulü literelorü ;» cad ideea din intréga
fras& latinä, desbräcatä de abstractiunea el retorid , este acésta :
«dad acela, care prin cunoscintele sale isI procurase functiunea
«de lectorti, art' deveni incapabilti pentru a o exercita.» Nu mal men-
tionämti, ca locutiunea Isi trägeá bite meritele séle» isl are originea
totü in francesa, pentru cuventulti cä de unü timpü inc6ce mult,1
cugetä in frase frantuzescl. - Dupl dáue propositiunl In carI se repe-
tesce «astfelü,» vine in a treia propositiune consecutivä unü alt1
treilea «astfelü,» si anume : «Pe cine vorü mal asculta ast-felii u-
rechile mele?» De astä data hotaritorti, nicl urechile raportorulul nu
Fail mal ascultattl cu placere. Dad era vorba a Ostia si in Roma-
nesce «urechile,» apol «ast-felti (sic)» trebuia celü putinü in alti treilea
locti reprodusti prin «cu aceeasI pläcere ca pe dinsulti.» - Pentru
«Da 'mi dci» ne asteptamti la «Deil 'ml del,» conformü usuluI lim-
bel nóstre, care recurge la forma neregulatä. «dati» in persána a treia
plur. din pres. verbului «dare.»- Pe «nos solliciti» iha gäsimtl expresü
prin «eü sintü atentwü (je juis attentif)» cu adausult1 parentesel «Til
ingrijescti.»- Nu voimü a releva pe «medicil suntù cu multa burul-voin ,t,d»
(medici diligentes), de óre-ce zelulil ce arätämü until omti , este e-
fectulti bunä-vointel nóstre catre dinsulti. Asemenea libertätI sunt
iertate in traducerl. -Mal departe frasa «salubritas caeli, secessus ,
quies tantum salutis quantum otii pollicentur» o tMmäcesce D prin
«puritatea aerulul (la pureté de l'air), retragerea, linistea, atitea con-
« ditiunI pentru sänätate si ooa promitti insänMosirea sea ;» dar «sa-
lubritas caeli» corespunde intocmal lul «aeruld celü curatü ; «atatea
conditiunl» este unü adaustl de prisosti , näscutil invederatil iardsI
din contagiune strä'inä. (tant de conditions); mr pentru 1 &Meade i
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
373
otia promit insdnatoOrea sa» constitue o frasa destula de cacofonica

si otilisa, de 5re-ce niminea, afara de cunosc6torl de latina - careia tra-
ductiunea este destinata a-I tinea locula -n.rt pricepe ce este «otiü.»
In alta parte vomti vedé cum trebue redata in rornana.
Epistola 1. - illanuscriptulti C.
Acestü manuscriptil incepe prin : «In tóta intinderea drumului n'avui
niel ua suprare». «Nici ua suprare» tine loculti 1111 «commode,» iar
«in tati intinderea drumului» sunt puse pentru «iter explicui». Tex-
tula latinti a fostri aci întinsi pe rOmanesce fara profitti reali. - «Unii
din servii mei (quidam ex meis).» Pe alit scirnü noi, «servü» in-
semnéza asta-qi «servitorti;» astü-felü eel' can îT termina scrisorile
lorü prin «rmanti al d-tale supusti servü, nu intelegü de locti «alti
d-tale supustr sclava.» - «Si stricarti sanitatea»; dar «a se inbolnavi»
(adversam valetudinem contrahere) nu este totü una cu «a-si strica
sanatatea?» - «De infierbintéla arsitelortt :» este «arsita» si larsita;»
una care ne arde mai multu i alta mai putinü ; aci e vorba de cea
mare, cticI cetimti «ferventissimis» nu «ferventibus,» prin urmare
einlierbintéla cea fórte mare.» - «Encolpiu, bunü de lucru, bunü de
«petrecere, i s'a intispritti gattuleju;» traductorului i-a scapatü a (lice
«Encolpiu» in locri de «lui Encolpiu;» ceea ce se adauge dupa «En-
colpiu, exprime destulü de esactil pe «ille seria nostra, ille deliciae
(nostrae),» de si óre-care desvoltare a concisiunii textului latinü arü
fi fostri de recomandatti. - «Tnaspritü» pentru «exasperatis» e pré de
totti ad litteram ; nu ni s'a Intimplatü nici-odata sá aucjima pe cine-va
gicenda «mi s'a ináspritü gatulti,» sau chiarü gitleju.» - Frasei «daca
nu ar mai put6 fr de trelmintel in studii, ellu care din studii» i se
aplica ceea ce amü relevatü la manuscriptulti D in acelastt loct.- «Ci e
«de aci inainte o s mai citésca ct;sia cartile mele ? cine le va mai
«iubi qia? Pe cine s mai ascultil ett qia?» De «urechile mele»
din rnanuscriptulti D amt fostü scutiti aci, si cu dreptil cuvéntil,
awl qicendsú «asculta,» se intelege, cá neapratti cu urechile nu cú
altil-ceva ; dar precurn in D ni s'a oferitti «ast-feltin de trei orl
In trel propositiuni scurte, consecutive, asemenea si aici (lama peste
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
374
«asia» repetit4 de trel orI de-arndul. Iacá asa1 arti puté obiecta d-14
traducétor4 C, dar In Pliniu nu se citescü tota trei «sic ?» «Tout dou-
cement» i-amt rspunde cu Francesula, fiindil-ca manuscriptele [La
atata aplecare pentru ; precum «autres temps, autres moeurs», cum
dice tota francesul4, asemenea alit popora, satt chiara numaI alta epoca
la acelasi popora, alt4 usa In modulA de a se expiime, In procederile
vorbiril. Usula limbei luI Pliniu, alü cárui stilü, strins4 pré tare In
chingi, dupa gustul4 timpulul autorulul, care umbla dupa efect4 prin
concisiune, antitese, repetitiuni, precum si alte mijlóce retorice eau-
tate cu luminarea, ace15 usa i-a permis a se servi de «sic... sic...
sic,» sub-intelegéndil de fie-care data cate ceva dupa aceste particele;
usula limbeI nóstre inse ne silesce, spre a nu atinge neplacutil u-
rechea lectoruluI si spre a ne exprima natura14, a adaogi dupa Intaia
«de bine («asa de bine»),» dupa a dóua «de multa («asa de multü»),»
iarpe al treilea «asal a-14 substitui prin «cu aceeasi placere,» dar nu
preces4 de «pe cine s mai ascu1t4,» ci de «pe cine voiú mal asculta.» -
«Deii 'mi promitta ceva mai inveselitorü.» Manuscriptul4 D a nime-
rag locutiunea romana corespundtóre luI «laetiora (adica «laetio-
ras res» promittunt).» - «Ella se stapinesce;» In ce se stapInesce ?
nu se prea scie; acésta expresiune pentru «continens» este pré vaga,
prin urmare nu destula de potrivita.- «Noi suntem(i ingrijitorl» este
equivalentula lui «nos solliciti» dupa manuscriptul4 C; mal bine
era «ingrijesc4 de el4,» puind4 i «ell» in loca de «nol,» pe care
limba nástra nu-14 sufere In stilula familiarü. De altü-felü, voindü
a 11 si mal esacti, flinda-ca «solliciti» are unú intelesü mai pronun-
tata de cata ala expresiunil intrebuintate de traductora, s'arti puté
Int5r: cu acesta adausü : «e4 II consacru tólá grija putinciósa.» - «Pre-
ve.scii» In loci' de promit4 (poHicentur) este o indepartare nejus-
tificata de la textü.
Epistola 1. - 1Ifam(scriptulti B.
«Afórá numal cö ceifrva din ai mei (excepto quod quidam ex

rneis);». «Cö cati-va».suna cam cacofonicü; se putea evita acésta prin
«ca unit » - «Encolpius quidem» este expres4 prin «Encolpiu écc,»
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
315
Autorulil acestui manuscriptil gAsesce c6, «ccè» pentru equidem» este

fórte potrivitü, iatä cuvintele sale justificAtóre din nota (5) : «Quidem
«explicativu din latinece se transfere fórte bine cu familiarulu écc
«rornanescu !» - «Homulu nostru de serióse lucrari, homulu de petre-
ceri, inasprindu-'i-se g'attulu,» la care adauge in nota (6) «gatlegiu-a»
In privinfia «Inttspriril gatulul» s'a facutü observ4une maI susü.
«Omula de petrecere» adic «bunü de petrecere» este conformü u-
sului bmbei nástre ; celü-l-altü inse «de serióse lucrari» este formatü
dup. «ornil de afacerI (homme d'affaires),» introdusü la noi prin a-
ceeaF?I inriurire, ca 0 comü de bine (homme de bien),» ori «a me-
rita de la patrie (meriter de la patrie).» Era bine, ca traduckorula
srt se at feritü a adAugi i contingentulti sal de acestü felü, ceea
ce putea cu atfttü mal u§orü, cu atil nu avea a face cu unü autorü
francesü, ci cu unulti latinü, care se exprime : «Me seria nostra , ille
deliciae.»
La «scuipb. sange (sanguinem reiecit),» pentru care noi amü fi
pusü «a scuipatü» (cad perf. simplu se intrebuintéza numai and
actiunea verbului este fórte de curéndil trecuta, s. e. : cine a sparta
paharulft? «Petra ilü sparse adineorea,» inse «Petru a spartti asérd
saü ieri»); traductorulü explia astil-felti in notä (7), pentru ce s'a
servitg de acestü cuvénta pentru «reiecit» : «versâ este pré tare-
aruncâ mai delicatü» ! - «Décá n'ar mai put se fie ellu, a carui
art '0 trage din studii totu pretiulu, habile in studii (si is cui omnis
ex studiis gratia in.habilis studiis fuerit)» ! «Habile», pusü la sfir0-
"
tulti frasel, intervertesce irubi naturalü ahi cuvintelora ; áre tradu-

ctorultt vorbesce asta-felti? Nu credemil ; afara de acésta ma-
nuscriptulti B trebuia. s. fia mal abilti i srt nu se servésa de
«habile» cu unü intelesit cum nu i-a trecutü nimenut In minte
pin5. acum. Dar in ceea ce privesce «art,» functiunea de «lec-
tort') páte fi numitä astü-felü ?- «Cine óre de aci inainte va mai
citi (cu observatiunea in nota 9, a «aid este de preferitil vorba
«lecta») ca ellu cartile melle? Cine le va mai ama ca ellu? Pe cine
o sé mai ascultu eu ca pe ellu?» Iarà.0 ca in manuscriptele C
0 D repetirea de trei ori a aceluia0 cuvéntii, inse aci a lui «OW.» -
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
376
«Dd. 'mi promittu sé me bucuru de mai bine (Di laetiora pro-

mittunt)» , fórte neindemänatecü. - «S'a assediatu durerea (resedit
dolor);» se (lice comula devine cu virstea mai aseclattl,» dar de-
spre durere nu se (lice d «se asérjä,» ci «se linistesce , se a-
linä) se potolesce.» - «Ensusi se abtine de ori-ce (continens
Gum asa? ar fi pré multa , ca sä se. pretindä chiarti de la untr
bobrava, ca sa pe abtimi de ori-ce. - «Apoi iinco (ad hoc) ,» greoiti
de totti si neiscusitti.- «Au sé 'i procure (pollicentur)». Pliniu nu
afirmä, c Encolpiu are sa se insänätosésGti cu sigurantä ci nu-
mai cä conditiunile favorabile , în carl e pustl , if «prornitti» a-
césta. - «Attätu sanItate cilLtu si pace (tantum salutis quantum otii)».
«Otium» inse desemnä proprie timpultt disponibila , pe care-lti
petrece cine-va neocupatti cu afacen i netruditil, si care-I aduce
«alihnä» adid desincordarea sa intrernarea puterilortt dupa mal
multe sfortarI ori suferinte incercate.
Epistola 1.- ilIamescriptullt A.
«Amu terminatu cu bine calatoria ;» dar de ce nu si cu seind-
tate? «bine» ajungea. - «Au perclutu sanetatea», e pré tare, cáci alai-
felti Pliniu n'arü spera mal josti, cä Encolpiu are sä se insdna-
toseze.- «Din causa caldurilor celor ardietóre; » intrebuintarea ca-
lificativului «ardietáre» dup «calduri,» cari, fiinda calde, se in-
telege cti trebue sá ardti, constitue unti pleonasmil cam vitiosti;
acesta incetati., dacá se zice «cälduri fórte man.» - «Citeliulu (lec-
tor),» din lunbagiula bisericescti ; in limba curenth acéstä expresiune
se aplicti astäzi la lucrurl, s. e. «sriere citétá,» adid uOrii c1,3
nu inse si la persóne ; prin urmare «lectorti» ori «cititorti.» - Confi-
dentu alu lucrarilor i partasiu alu distractiunilor mele.» Encolpiti
era si omulti de incredere alti lui Pliniu «secretarula sal intima ,»
cum i-am (lice astázi ; dar nu acésta voesce sä releveze chi aci, de
aceea noi amti fl dig' sirnplu «pärtasulg lucrárilorti si distraciuni-
lord rnele.»-«Din causa unei inflamrnatiuni la gQtti ; » «inpammatiune»
e prea hberti. - «Pulvere» a fostti redatti prin parafrasa «ce i a pro-
vocatu multa pulbere.» - «Cata nenorocire (quam triste)!» Nu se in-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
A77
telege pentru ce manuscriptulil .1 nu a rémasú la «tristil,» ca sa alerge

de bunk voe si nesilitti de nimica in. bratele «nenorocirel.» - «Daca
elu a caruia tóta considerqiunea provenia numai de la studiu ar
deveni impropriu pentrti studiu ;» «consideratiune» e pré putinü ;
Pliniu voesce sä releve, ca dad. bietula Encolpiu nu s'ard vin-
deca de bóla contractatä, narü mal fi In stare sa continue a fi
lectorulti sü, o functiune pentru care elt1 îl acorda favórea sea,
care constituia totti pretuld ce Pliniu punea pe dinsula. - «Cine
va ingriji ca densulu pe viitoru de lucrarile mele hterarii (quis
deinde libellos meos sic amabit)?» pentru ce nu ad litteram «de
scrierile mele !» - In locil de «semne bune» era mai bine «sperm*
bune,» ca in rnanuscriptula D.- «Durerea s'a calmatu ;» asupra unor
asemeni frantusisme s'ati facutil deja observari totil cu ocasiunea
lui Pliniü. - «Clim'a cea sanetósa, trancillitatea localitatii, repausulu i
promitu... liniee;» «tranciilitatea» adicä' «linitea» promite «Iinite ! »
apoi prin adaosula «localitatii» rnanuscriptulü A a crequtil sä um-
ple goluld lui «secessus» peste care a säritü. Noi amü fi reprodusil
astü-felti «... localitatea cea retrasä i linititä, Ii promitü atitü sä-
nätate cattl i odihnä.»
Iat ce potti manuscriptele nóstre. Amt.' avuttl pré multe de clisti
la primele trei pentru o epistolä de clece tinduri de textü, ca sä nu
mal vorbimü, cl D face impresiunea unei traduceri din francesa (1).
La A s'aü relevatil mal putine incorectete, totusi se vdesce si elft
ca unü manuscript destulü de greolli si"neiscusitü. De la bite se
astepta mai multü, celü putinü la inceputil, cad profesorulti 10 pre-
gatesce mai cu ingrijire lectiunea de deschidere, iar sita cerne mai
bine, canda este de totti nóuä.
Totusi vomü mai continua cu compararea lorü, ca sä nu se click
cä n'ama tinutti sérnä de adevérulti proverbului germanü «einmal
ist keinmal.» De aci incolo inse vomil releva numal ceea ce este
mai principalü, semnalancla totalulti inesactitätilorü prin subliniäri in
scrisorile de reprodusü.
(1) In Epistola XXI se trIdézg, cluard prin tilluhi ei : eatre Arrien, k Arrien
48
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
378
Epistola XIX
C. Plinius Maximo sue S.
Et gaudium mihi et solacium in litteris, nihilque tam laetum quod his lae-
tius, nihil tam tristeo quod non per has minus triste. itaque et infirmitate uxoris
et meorum periculo, quorundam vero etiam morte turbatus ad unicum doloris
levamentum studia confugi , quae praestant ut adversa magis intellegam , sed
patientius feram. est autem mihi moris quod sum daturus in mantis hominurn
ante amicorum iudicio examinare , in primis tuo. proinde si quando, nunc in-
tendo libro, quem cum hac epistula accipies, quia vereor ne ipse ut tristis pa-
rum intenderim. imperare enim dolori ut scriberem potui, ut vacuo animo lae-
toque non potui. porro ut ex studiis gaudium, sic studia hilaritate proveniunt
vale.
Manuseriptulet C.
C. Plinius lei Maxim alln seu Salute.
i bucuria i mangtierea, le gssescti in studie. Nimict nu e attAtti de pit-
cutti, ca s fie mai multu de catu ele ; nimict nu e attlit de tristü ca st
nu Ott deveni mai puçinti tristil prin elle. Astfeliu, deci turburat , si de
uä indispositiune a femeiei melle , si de primejdia (pericolult) in care se aft
homeniI mei, chiar de mortea unora, m refugiu in studie singura usurare a
durerilort melle ; earl m fact s intellegu mai bine necasurile, dar m invatli
s le suferú cu mai multt pacientä. Amti obiceiu , de a supune criticei amici-
lort mei, si mai cu séml iie tóte operile ce am de claim in mana publicului.
Prin urmare, dach ai mai datu vre ua datt, operilort melle, datl acurn attentia.
Mtâ la cartea ce vei primi cu acéstá scrisóre ; fiindt eh 'mi e lém c tristeta
s nu fl släbit pe a mea. Am pututu stApini durerea ca s scriu, dar nu attAtu
pentru ca s scriu cu inima Ebert si voitisst. Precum bucuria ne vine din stu-
die, asa i studiele proving din bucurie. Salutare.
atanuscriptuló B.
C. Pliniu lui Maximu alu sed S.
Si bucuria i consolatiunea mi le aflu in studie i n¡micu nu e asia de des-
fatatoru ea elle, nimicu attatu de tristu ca s nu devint prin elle mai puçinu
tristu. Asia deci turburatu si de ua indispositiune a socjei melle 0 de periculu
(homeniloru) mei, chiar de mórtea unora, m refuga In studie, unica liusurare
a durerilort prin care sum In stare s intellegu mai multu adversitatile, déru 86
le sufr mai cu patientia ; mai am anco deprinderea co totu ce amu de datu
s,6 trécl prin manele homendoru s fie mai antei examinatu, judecatu de amicil
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
379
mei 0 mai alesu de tine. Prin urmare décö cumva ai fostu attentu, acum In-
tindeti attentiunea pentru cartea, ce vei recepe cu astA epistoll, flindu di mil
temu ca eu de tristee s nu ft fostu pre puçinu attentd. Putui commanda du-
rerei ea st scriu, dér nu putui serie eu imma fiber& 0 bucurósl. Prin urmare
precumd din studiu provine mulumirea, asia din mqumire studiuld (înfloritort).
illanuseriptulit D.
Catre Maxima.
TétA miltumirea si consolatiunea mea este in studiuld litterilord, pentru cl
nimicti nu 6 veselu, care stt nu fid si mai veseld prin acésta, nimicti asia de
tristti, care stt nu devil mai puçind tristd prin acestd studid. De acea turbu-
ratti de infirmitatea sociei mele , de pericoluld alord mei si chiar de mórtea
unord din ei, am alergatu in sttnuld studiului, unica mangaere a durerei : 01
(studiuld) m face al intelegti mai bine aceste nenorociri $ i stt le suportd cu
mai multl pacientl. Iasi am acestd obiceiu , ea mai anteu stt supund la ju-
decata amicilorti mei, 0 mai cu séml la judecata ta , cea ce am sti dau in
publicd. De acea, décit tu ai fostu cu atentiune altit datl, acum fiT cu o indoita
atentnme asupra acestei clqi, pe care o vei primi cu epistola acesta ; pentru
cl m tem, el eti fiindd fórte tristd, candd am scris'o, stt nu fl fostd pu-
gind atentivti la Musa. CAci am pututti comanda dureril mele , ca sA scriu;
insl n'am pututti comanda, ca sit scriu cu sufletuld liberd si veseld. Pentru
di dup cum veselia provine din studiu, asemenea f,4 studiuld provine din
veselitt. Rung sttnittosii.
Manuscriptula Á.
C. Pliniu lui Maxima Salutare.
Bucuri'a si mangftierea mea suntu litterile, si himicu altu nu pote fi asia
de veselu, in catu s fia mai veselu de catu dinsele; nimicu asia de tristu,
care s nu deviia mai pucinu tristu prin ele. Astufelu in intristarea eausata
atatu prin sufferintra nevestei mele , catu si prin grav'a bola , ba chiar prin
mortea unor'a din omenii mei, mi amu cautatu refugiulu in studii , unic'a
allinare a durerei, cari me facu se simtiu mai viu nenorocirea, dar se o si sup-
portu cu mai mare rabdare. Obiceiulu meu Anse este ca scrierea ce mi pro-
puiu se dau publicului, s'o suppunu mai A.ntAiu la critic'a amicflor si mai allesu
la a ta. Asia dar,, precum alta data, da si d'asta data attentiune la cart ea ce
vei primi cu acesta epistola, pentru co, eu fiindu tristu, me temu ca nu cumva
' se flu datu pucina attentiune. In adeveru, mi amu pututu domina durerea ca se
scriu, dar n'am pututd-o face cu suffletu veselu si scutitu de griji. Si apoi pre-
CUM bucurra provine din studiu, de assemené studiuht din veselia. Fii sanetosu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
380
De asta-data manuscriptulü A a esitil inteunü modd mai pronuntatti

inaintea celorü-l-alte, dar numal relativü.
Observämil mal intaiü o neintelegere a textului originalü din par-
tea autorului acestel traducerl. Astil-fela frasa din urma : «porro ut
ex studiis gaudium, sic studia hilaritate proveniunt», a redatü-o prin :
«Si apoi precum bucuri'a provine din studiu, de assemené studiula
din veselia.» Ct n'a fostü in ganduld lui Pliniu a cjice acésta , re-
sulta din insusi faptula enunciatü de dinsulü la Inceputuill Epistolei,
ca a alergatil la studiü, ca sa se mangae de intristare ; va sa cjicd
studiulü n'a resultatü din bucurie, de óre-ce Pliniu era tristü. Apoi
«bucurfa» (cu articolil) in locil de «bucuria..» , ar insemna, ct
tori-ce bucuria..», ceea ce arü constitui o reflexiune gresitA, care
nu se p6te atribui lui Pliniu.
Neintelegerea vine de acolo, cd. manuscriptulul A i-a schpatti din
vedere, ca «provenire» insemnéza una cu subiectula «studiums si
alta cu «studia.» In intdiulti locti e luatü metaforice, in celü-l-alt cu
Insemnare propria. «Gauclium provenit» va sä (pea «se nasce bucu-
ria;» iar prin «studio proveniunt hilaritate» se intelege «studiele
inaintézä, facti progresü, prosperéza prin..,» cad omulti, in disposi-
tiune vesela i nedistrasti de nimica, îi concentrézd t6te puterile
spirituluT asupra lucrulul sü, $ i astü-felü este mal productiv $ i ceea
ce produce este mai bung. Dar $ i manuscriptele D 0 C comitü
aceeasi eróre , numal B ghicesce mal bine adev6ratulti intelesü, dar
face acésta cu timiditate $ i paid. n'arü fi sigurü de sine, cad pune
aclausulil «infloritorü» numai 'in parentesa : «precumü din studiü pro-
vine multumirea, asia, din multumire studiulti (infloritorü).»
A doua frasd a Epistolel XIX cuprinde trel expresiuni, cari consti-
tuescü o gradatiune de la mai micil la mai mare : «infirmitate... pe-
riculo... morte.» Prima desemna aci o bólá mai w?.6rd, o indisposi-
tiune, a doua o bólá grava care p6te pune viéta in pericolü. Ma-
nuscriptuld D, gasindil natural a se servi de «infirmitate,» a data
peste o bancá de nisipü, la care nu se astepta , cad «infirmitate»
are la noi $ i in francesa, de unde amti luatü-o , numai intelesulü
de «racila, metélma, sld'biciune» (s.e. infirmitate corporald, infirmi-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
381
täti de ale btrane), adica o deteriorare a until organa, resultatd

dinteo bóla nevindecata, care i-a alteratü functionarea regulata, saa
deteriorare a intregului organismü din causa scaderiI generale a
puterilora.
LA'sdnda la o parte alte iri1kmitî, cari s'ad indicata prin subli-
niare, mal observdmü, cd manuscriptuld .1) alter6zd sensula , tradu-
cênda cuvintele «nihilque tain laetum quod his laetius» prin «nimica
nu e vesela, care sa nu fia i mai vesela prin acésta» în loca de
«nimica nu este atatü de vesela, în cdta sa fia mai vesela de cdta
acestea (studiele).» Asemeni erori provinü nurnai din cum5scerea cu
totulü imperfecta a limbei luT Pliniu ; alta-fela s'ara fi sciuta, ca «his»
este ablativü de comparatiune cu «warn» subintelesa, i ca prin ur-
mare nu trebue luata cu acel4 sensü ca subsequentula «per has.»
Episto7a IX.
C. Phnius Urso suo S.
Olim non librum in manus, non stilum surnpsi ; olim neseio quid sit otium,
quid quies, quid denique illud iners quidem, iucundum tarnen nihil agere, nihil
esse ; adeo multa me negofia amicorum, nee secedere nee studere pabuntur.
nulla enim studia tanti sunt, ut arruciiiae officium deseratur, quod religiosissime
custodiendum studia ipsa praecipiunt. vale.
ManuscriptuM D.
CAtre Ursu.
De multd nu am luald nici o carte in mand, nici und stila (1). De =lid nu
sciu ce este otiula, ce este repausuld, ce este in fine acea stare de inert,ie, care
cu tóte acestea é placutd, de a nu face nimica (2), de a nu fl nimicú. Afacerile
amicflord mei sunti asia de multe, ca nu 'mi permitu nici a m6 repausa, nici a
studia. Ca& nu este met und stuchrt asia de importantit pentru care sit se sa-
crifice datortele amiciliei, pe cari chiar studiele ne mvép., ed trebue sd le pa-
qund çu cea mai mare religiositate. Remai sanatosd.
(1) Stilu. Instrurnentd cu care se serviau cet vecln a sell, eld avea (la Virfuri; unuld as-
cuhtd, cu care sena (sapa) §i cel altd in fornA, de lopatu cu care se serviad a sjerge.
(2) A nu fl nirni. Adieu neave'ndd mcl o insurcinare, mci cluar datorille anumhei, ea vs.
site, reunirl, etc.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
382
Manuscriptula C.
C. Plinius lui Ursu alla seu Salute.
De multd timpd nimicd n'am cititd, nimicd n'am scrissd. De multd tirnpti nu
scud ce e odihna, ce e lini§tea, ce este acea stare de §i amodita, Insti totulI
pläcutd, de a nu face nimicd, de a nu fi nimicd : attätti multele trebi alle ami-
cilori me! nu m6 lass d. nici se me odihnesci, nici de a studia. Caci nicT und
studid nu este attät de scumpii, ca sd ne facti a parassi datoriele de amicitie,
ce studiele 61sulT ne invali cet stoat legaturz saute de pdzitil. Salutare.
Mam(seriptutit A.
C. Pliniu lui Ursu (1) Salutare.
Este lungu timpu co n'amu mai pusu man'a pe carte nici pe condeiu ; est
lungu timpu co numai sciu ce este nici repausulu nici lini§tea, in fine nici chiar
acea stare de inactiune asia de placuta : d'a nu face nimicu, d'a nu fi nimicu (2),
atatu de multu nenumeratele affaceri ale amicilor nu me ingadue nici se me
repausediu nici se studiegiu. Cod nici unu studiu nu este d'unu atatu de mare
pretiu, in catu pentru dinsulu se desertamu datori'a (*) d'amicu, ce insusi stu-
diulu ne commanda se padimu cu cea mai mare santienia. Fii sanetosu.
(1) Acestui Ursu este scrisa si epistol'a 9, din cartea IV, unde se vorbesce despre procesulu
lui Bassu apperatu de Pluuu.
(2) Adico a nu fi nici pretoru, nici ackweatu, nici oepete. nici salutniorm, etc.
Manuscriptulit .73.
C. Pliniu lui lire( alu seu S.
De multi nu ami luatd carte in =net, de multi nu amt luatti périna-'mi.
De multi nu sciu ce 'i pace-a, ce 'i repausuld, ce este In fine acea stare inerth
dertt desflitätórie, de a nu face nimicd, de a nu fi nimicd : Inteattat afface-
rile arnicilori meT nu 'mi dau passi nici de a na retrage nici de a studia. Coci
nici und studiu nu 'i de atatu pretiu, ca A te faca a uita indetoririle (offiamele
obligatiuni) de amici(ie, a cdrord pie religióse observatiune este unu praeceptu
1mpusu de studie ensasi. Salutare.
In precedenta episto1 5. nicI unti manuscripti n'a pcAtuitti , pro-

prie vorbindi, contra ideilorti autoruluT ; totusl deosebirea 'titre A
intre celelalte treI este aci ma! putina palpabili In bine.
A incepe cu locutiunea francesti : (Este lungu timpu c6... (il y a
(*) Se 41ce sa desert& de la posttf, prin urmare vi (se desertamu de /a datoria.,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
Agg
longtemps que...)» - Pe «Mud iners» C fig exprima, prin eaCea stare

de si arnorp;» «amortita» este impropri si prea tare.- Pe «quod
religiosissime custodiendum studia ipsa praecipiunt,» tota C fig re-
produce fórte neiscusita prin «ce studiele Insust ne Inv*, ca sunt
legaturt sante de pacjita.» D scrie «nu amt. luata... In mana nict un
stila (non stilum sumpsi);» ce e dreptg In note se explica ce este
«stila, dar si cu noti Pliniu tom trebue sa se exprime roma-
nesce; «stilg» ara fi nu numal cu totula pedantic(' si neadaptatg
timpulut nostru, care nu cunósce acesta instrumenta de scristi, dar ara
avea si inconvenientula de a fi acelast terming prin care nof mo-
dernil Intelegemü forma $ i miscarea sub care sunt expuse ideile ,
ceea ce ara produce confusiune. - «Nec secedere» pentru Romant era
clara; el citindu-la se gandiati Indata la «nec se ad otium conferre,»
adiça nict la incetarea pentru cata-va timpa a ocupatiunit cu afa-
cerile, spre a se bucura de öre-care repausa. - «Niel de a m6 retrage,
ala manuscrisulut B nu ne pune Inainte cu lamnrire aceeast idee,
ci ne lasa In vaga. Ca sä nu ImmuWuna desvoltarile, refacemü not
epistola In cestiune, respectanda, pe cata se 'Ate, moduli" in care
a fosta tradusa de manuscriptulti A:
De multti n'am luatti nicT carte, nieT pana in minä ; de multd nu mat sciti
ce este niel repausuld, nicT linistea, nicT in fine acea stare, trindavä in adevrd,
inse plikuth, de a nu face nimicd, de a nu fi nitnicd : [Ana inteathta multele
afacerT ale amicilord meT nu m lash nidf sä m6 repausezd, nia sd, studiezt.
MT nicT und stud& nu este de und atat de maie prekd , in chtd pentru elti
sit desert hind de la datorille care amicI, datoriT, ce insust studiuld ne comandh
sit le pfizimti cu cea mal mare sintenie.
Epistola VII.
C. Plinius Tacito suo S.
Neque ut magistro magister neque ut discipulo discipulus (sic enim scribis),
sed ut discipulo magister (nam tu magister, ego contra; atque adeo tu in scho-
lam revocas, ego adhuc Saturnalia extendo) librum misisti. num potui longius
hyperbaton fame atque hoc ipso probare eum esse me, qui non modo magister
sed ne discipulus quidem debeam dici ? sumam tamen personam magistri ex-
seramque in librum tuum ius quod dedisti eo liberius, quod nihil ex meis in-
terim missurus sum tibi, in quo te ulcisearis. vale.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
384
Manuscriptulä D.
Mrs Tacitd (1)
Tu mi-ai trimis o carte nici ea ling magistru la altd magistru, nici ca dis-
cipuld la discipuld (caci ast-feld sera), ci ca magistru la diseipulú (caci tu esci
magistru, en din contra , i pentru acesta m chetni la se6la (la datorie) , pe
canal eu prelungescd saturnalele) (2) Amd pututd 6re sa Meg unü elogiu mai
lungd i si probeqd prin acésta chiar, ca eu suntd acela care nu Ole fl nu-
mad nu nutnai magistruld tu, déra, nici chiar discipululd tu. Voiu lua déra
roluld magistruluI; st voiu esercita asupra carp tale dreptuld ce mi ai data; cu
at'ala mai multd, el in timpuld acesta eu nu V voiu trimite nirnicé dinteale
mele, asupra carora sa poti a ti resbuna. Remai sanatost.
(1) Tacita. Corneliu Tacitd, autoruld annaldord (54 -130).
(2) Saturnalia. Serbätóre annuald in onórea lui Saturnd, ele se serbau in cblele de 16, 17,
18 Decembrie in memoria egalitati1 care a domnitd o data nitre ómeni in etatea de aura, cânda
Saturnd locum Latium. In bmpulti acestora serbdtori domma cea mad mare vesebe si libertate ;
chiar sclavil imbracata in hamele dommlord lord eratt servitl de patrorul lord.
Manuscrugula C.
C. Plinius lui Taeitu allu sea Salute
Niel ea und professoru unui professoru, nict ea und scholaru unui scholaru
(asia Knit tu), ci mi trimett cartea ca und professord until scholard (del tu e§t1
professoru i eu scholaru, i de aceea m rechiedi la schóla, eu care prelungescii
vacantiele Saturnalelord). Nu putému s V scrim mai intortochiatu i s V. do-
vedescu chiar prin acésta, ea eu nu potu s m c,licti al teu professoru , ba niel
chiar al teu scholaril ? TotuO: voi ineerca s flu professord §i voi intrebuinta
assupra carp télle dreptuld ce mi ai (lath; i acesta cu attatu mai multi placere
cu catu nu '0 voi tramitte nimici pe care s te pott resbuna. Salutare.
llanuscriptult1 A.
C. Pliniu lui Tacitu (1) salutare.
Mi ai tramisu cart ea ta nu ca professoru la professoru nici ea scolaru la sco-
Ian' (cum mi sail), ci ca professoru la scolaru (coci tu esli profesboru, iar eu
seolaru; si d'acea tu me chiatni la scola, pe cand eu continuu inco Salurna-
hile) (2). Puteamu ore face ua parentese mat lunga si a proba prin insasi a-
cést'a co nu numai nu trebue se me numeseu professorulu teu, ci niet msusi
scolarulu teu? Cu tote acestea vom face pe professorulu si voiu usa cotre car-
tea tea dreptulu ce ini ai datu cu atatu mai liberu eu catu n'amu de
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
M5
gandu se ti tramittu in acestu limpu nici ua scriere din ale mele contra ca-
reia se te poti resbana. I'd sanetosu.
(1) Toti cunnoseemu, celu pucinu din nume, cAnnalile» si crstoritle» sense de Tacitu, dar cea
ce se cunnosce mai pucinu este inturutatea lui cu Pliniu. Acest'a se pote vede din urmatorele
scrisori adresate lui de autorulu nostru 6 si 20, I; 13, IV; 9, 16, 20, VI ; '20, 33, VII; 7 VIII;
10 si 14, IX. - Din present'a epist. se vede co Tacitu tramisese vré ua carte ca s'o censuredie.
(2) Satarnalige erau ua sum de serbatori cari durau de la 17 One la 24 Decembre, si se ce-
lebrau in onorea lui Saturnu si a etatii de auru, cand a domnitu acestu (lieu (dupe traditiunile
mytologice). Ele se celebrau en mancan, beuturi, cu petreceri si jocuri de totu felulu. Caracterulu
essentialu alu acestor serbatori se resuma in ua veseha escessiva, egaiitate perfecta, hbertate
absoluta; d'acea servulu era ecualu domnului seu, scolarulu professorului, etc. Scolele, tribuna-
lele si mai tote servicule publice aveau vacanhune in tunpulu acestor dile. Astufelu, cand unu
scolaru dicea Saturnatie mtiellegea vacanth, etc.
Manuscriptula B.
C. Pliniu lui Tacitu al seu S.
Nici ca und magistru (professore?) unui magistru, nici ca und discipuld unui
discipuld (dupe cum 'mi suit tu), ci ca und magistru unui discipuld (côci tu
evil magistruld, iard eu din contra, i pentru acesta m rechiami la schólä ,
iard ed 'mi intindu anco vacantiunea Saturnalelort) (1) a§ia , clicú , 'mi tri-
mise§T tu cartea ta. 'Mi fu óre cu putin td. a face und mai lungti hyperbatd (2)
(phrasa intortochiatd) qi proba chiar prin acesta crt nu sum demnu a fi nu-
initd magistruld, dara nici chiar discipulu teu? Totusi 'mi voi asume roluld
de magistru ,;si voi exerce assupra cartel. Mlle dreptuld ce 'mi ai data cu
attatd mai multa libertate, cu cat nu li voi trimite mmicd in timpuld a-
cesta pe ce s ii poti resbuna. Salutare.
(1) Saturnale-le - vacantiune - carnavalulu Romanu (de la 17 Dec.)
(2) úrrEp-Pccivca-éisap-ßcah Xitis (Anstt ) Hyperbatu, inversiune - fig. de gram. (Chassang Diet.
grec. Fr. p. 1039)
Epistola catre Tacitti ne araa pe manuscriptulü A cu multü mai

bunü, atata in privinta stiluhil, catil si in ce se atinge de priceperea
textulul reprodusü.
Relativa la forma, noi amii fi schimbatil pe «contra careia se ti
poti resbuna (in quo te ulciscaris)» in «pe care se ti poti resbuna,»
cad Romanula (lice «mi am resbunata pe elü». Asemenea, verbulü
«usare,» construindu-sc cu prepositiunea «de», trebuia pusü «voiu
usa.. de dreptulu» in locü de «voiu usa.. dreptulu.»
AutoriI celorti-l-alte manuscripte s'ati probatti de astä-data, ca nisce
novicI. Astü-felti manuscriptulti D explica in parentesa pe «m chemi
49
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
hAd
la scálà», prin «..la datorie (tu in scholam revocas)», uitandi, cä toc-

mat de escdlä» avea trebuinta. - Pe elongius hyperbaton» MI repro-
duce prin eunil elogiü mat lungi.» Dar óre printr' euni elogiü mal
lungil» se póte adeveri cine-va, cit nu póte fi considerati nici chiaril
de scolaruli cuiva? ellyperbaton» póte fi tradusil Ebert si cu eelo-
giil» sail ecomplimenti», dar atuncl eelogii» nu mat este in stare a
justifica conclusiunea urmätóre , si de aceea trebuia inlocuitil prin
altil-ceva, prin «mat neiscusitil» sail emat neindemanatici». Pe lingh
acésta cine fuge de expresiunea eparentesa (hyperbaton)», nu trebue
sä-st inchida cuvintele in parentesa, cum a 'Acuff' D.
Manuscriptuli B traduce pe eNec ut magistro magister, neque.. li-
brum misisti» prin «Mel ca uni magistru (professore?) unlit magistru,
nici... asia clicil, 'mt trirnisesl tu cartea ta.» Dar ce mal data it asia
clicil» dupa parentesä.? - Sä, mat vorbirni de eiard ei 'ml intindi
anco vacantiunea Saturnaleloril (ego adhue Saturnalia extendo)» ? -
Manuscriptuli C aflä equivalentuli MI eNum potui longius hyperbaton
fa cere» ? in tau putémil s-tI scriú mat intortochiatü,» iar ali lift eeo
libcrius», care insernnéza, dupa tóta lumea cunosctóre, ecu o liber-
tate cu atati mal mare» Ha afla in ecu atati mat multä. pläcere.»
Lectorulft a pututil observa, cum epistolele reproduse pina aci ail
fosti fórte scurte. Voiarni a cruta cadruli Analelorii, sciindü el bunult1
resare si din midi; inse ostenéla nósträ a r'émasti pina aci neres-
platita. Ne puterni astepta, la mat multi din epistole mal lungt, unde
neap6rati greutatile de invinsi aunt mal numeróse? S. ne convin-
gerni iaräFA' de lisu.
Ep. VIII.
C, Plinius Romano suo S.
Vidistine aliquando Clitumni fontem ? si nondum (et puto nondum ; alioqui
narrasses mihi), vide, quem ego (poenitet tarditatis) proxime vidi. modicus collis
adsurgit antiqua cupresso nemorosus et opacus : hunc subter exit fons et ex-
primitur pluribus venis , sed imparibus, eluctaiusque quem facit gurgitem lato
gremio patescit purus et vitreus, ut numerare iactas stipes et relucentis calculos
possis. inde non loci devexitate, sed ipsa sui copia et quasi pondere impellitur.
fons adhuc et iam amplissimum flumen atque etiam navium patiens, qua sobvias
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
387
quoque et contrario nisu in diversa tendentes transmittit et perfert, adeo validus,

ut illa qua properat ipse, quamquam per solum planum, remis non adiuvetur.
idem aegerrirne remis contisque superetur adversus. iucundum utrumque pier
iocum ludumque fluitantibus, ut flexerint cursum, laborem olio, ()limn labore
variare. ripae fraxino multa, multa populo vestiimtur, quas perspicims amnis velut
mersas vindi imagine adnumerat. rigor aquae certaverit nivibus, nec color ce-
dit. adiacet templum priscum et religiosum : stat Clitumnus ipse amictus orna-
tusque praetexta : praesens numen atque etiam fatidicum indicant sortes. sparsa
sunt circa sacella complura totidemque di. sua cuique veneratio, suum nomen,
quibusdam vero etiam fontes. nam praeter illum quasi parentem ceterorum sun t
minores capite discreti; sed flumini miscentur, quod ponte transmittitur. is ter-
minus sacri profanique. in superiore parte navigare tantum, infra etiam natare
concessum. balineum Hispellates quibus illum locum divus Augustus dono de-
dit , publice praebent, praebent et hospitium. nec desunt villae!, quae secutae
flurninis amoenitatem margini insistunt. in sunima nihil erit ex quo non capias
voluptatem. nam studebis quoque; leges multa multorum omnibus columnis, om-
nibus parietibus inscripta, quibus fons ille deusque celebratur. plura laudabis,
non nulla ridebis; quanquam tu vero, quae tua humanitas, nulla ridebis. vale.
Manuseriptula D.
Catre Romana.
Ai vgclutd vro-datä isvoruld Clitumnd ? (1) Ned nu l'ai vgutd éncd, (si creqd cd
nu l'ai vgutd, ciici almintrelea mi ai fl vorbitd de dönsuld) vegi-lü, eu Pam véclutd
acum de curêncld §i 'mi pare ru de acestd intardiere. D'asupra lui se ridica o
colind micd, plind de cupressT desi si biltrini. De desubtuld acestei coline esse is-
vorula si curge prin mai :unite vine neegale ; si dup ce si-a facula drumula pIn
vártejula de apa, cc 'la face singurii, formeaqd unti mare scina limpede si crista-
linü, ast-feld ca poUt numéra bani aruncati si petricelele lucitóre din fundü. De aci
curge nu prin inclinatiunea terrenului, ci prin abundant,a si óre cum prin greutatea
sa. Isvoruld acum este und fluviu destuld de mare, care ar putea suporta chiar
nave; cari dirigindu-se in directiuni contrariT pota sa le lase a descinde séu
a urca, asia de rapide in cdtu in partra in care scobord, desi pe und terrenü
planü, nu are insd trebmntit de adjutoruld lopel,ilord; iaril in susù nu se pote
urea de cdt cu mare anevoint,d, cu lopet,i si prijini. Si una si alla é pli-
cutd pentru cei cari plutesci de pldcere si distractie, pentru cii pad varia
labórea cu otiu'u si otiula cu labórea, dupé cum plutesc in carsula apei
(in susuld séu in josuld apei). Termurile sunt acoperite de o mulime de
frasini si pleopi ; pe cari apa translucidd a rfului lasa se póta numera sub
imagina lord verde si ca resturnati cu várfurile in josit. Rdcéla apei con-
curl cu a zapedil .si nu-i cedéda nici in colóre. Nu departe este una tern-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
388
plu vechiu si veneratd. Aci este si statua lui Clitumn, imbrIcatä si ornatä
cu toga pretexta. Diferitele obiecte de oraculu arétd. unt pet favorabilt si pre-
Otorti. Imprejuru suntu mai multe temple mici, fiecare avèndu-sI qeul5 WI;
fiecare veneratiunea sa, fiecare renumele seu; unele chiar si isvorult su. A-
far d. de acele care é ore-cum prtrintele celort alte , mai sunta allele mai mici
desptirlit, de celu mare, tóte ensrt se unesc cu fluviulu si se trecu pe o punte.
Acesta este limita intre celu sacru si intre celu profant. In partea de sust i
permist numai a naviga, in partea de jost e permist si a inota. Hispellati (2)
cdrora divuld August a datt acestü loct in dart, oferd gratis aceste biii si
chiar ospitalitate. Asemenea se and aci multe vile , cari atrase de frumusetile
riului, i-au acoperitit -termurile. Intr'unu cuvintt nu este nimicd aci, in care sti
nu gdsesci o plticere. Aci vei putea sri studiedi si sä citesci pe tóte columnele
si pe toti päretii multe inscriptiuni ale multora, prin cari se onorudd Deuld si
fonana. Tu vei admira multe, vei aveá sa ricji de unele ; dell tu a cdruia bu-
nätalea este asia de mare, nu vei ride de nici una. Remai sändtosti.
(1) Clituntnn. Riu,:ird in Umbria, a cgrui apa. dup vorbele lui Virgiliu albia pdruld am-
inalelord cari bea din apa lui.
(2) Rispellay. Mica colomI in Umbria. UmbriI earl (Ind de Osci Sabeliani se numesed de
Pliniu (III, 14) gens antiquissima Italiae. Originea acestui popord a datd nascere la cercetdri
fórte interesante, astfeld di s'a probatd, ed. limba Umbria a fostd und idiomil Italicd, Ins&
cestiunea ethnologicI a remasd mcd nehotArâtit. Umbril (amra, nobili, viteji) ocupad pdmén-
tulA situatd la resdrituld Etruria si erad insemnati prin amórea independergei locului lord
natali §i a rivahtdp dintre cetglile lord Pliniu b. nattnalis (III, 14) mnumdra mcd pe tim-
puld su in Umbria 47 de popeire deosebite; ast-feld a fostd pénd in secol. al XV starea nor-
mal& a Romaniei 0 Picenului (marché d'AncOne) cu locuitoriI lord cu totul liberi 0 eu
rnunicipil gehíse Intre dansile.
.11Ianuscriptulti C.
C. Plinius lui Romanus allu seu Salute.
Vdclutai vre ua (WA fontcina Clitumnu? dad. nu And, (silmi vine se credu ell
nu, altu-felu mi ai fi spussii) cautd de veqi acea fontand, ce eu (si 'mi pare
red de intar(jiere) vedui de curandt. Una midi dealt se ridicd acoperiti de ua
intunrcósset pädurice de vechil cupresi; de sub pólele lui curl unt isvorti ce
se slrecorrt pin mai multe vine nu de aceasT märime, si luptcindu-se face ua
vedtóre ald cdrui latt sinii pare qsia de sticlossa §i. de puri, in Olt póte ci-
neva nuinarà bänisoriT aruncatt $ i petricelele lucitóre. De aci e impinsd nu de
prävllirea locului, ci prin ensest märimea si greutatea sea ; abia a isvoritt si
ua vedi deja Iluviu mare, ce 01.tá chiari nävY, call ccinda se intémpinet, user-
geindu in sussii §i in jossii, trecti una pe langa Oa. Apa 'i asia de puter-
nied di pin strimtort 'Elude 'i cursula mai repede, de si locult e sest, lopetile
sunti de prissosst fi tail pe acolo este feirte greu a 'lu sui cu lopetile si cu
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
889
peril. Ceindu te pUmPt pe ella, ca s te joci §i sä petreci, e plAcutd s tred

dup cum appucT cursult, de la ostenélI la repaust si de la repaust la oste-
nélit. Ripe le suntt Imbracate de multi frassenT si de multi plopl, cart ca i cu-
fundatI le numeri verdea lora umbra in apa strilvcitóre. Recéla eT s intrece
cu acea a zepalei, el pentru col6re tat asia. Lringd dnsa este unit templu
vechiu si rdigioss4 : stit Clitumnt ensusT imbracatt si ornat de pretexta : esle
unii 4e5 ajutätor i oracolele ne spunt, cit predice viitorult. Templu e Incon-
juratu de altare : fie-care 'si are peult su, inchinitciunea i numele t u ; unii
at chiari i fonteinele lori. Citci afaril de aceia ce este ca si mama cellort alte
s mai vd imele mai mici din celpataie deossebite, daru cart s amestect cu
riult, ce se trece pe unt podd. Acesta e unil hotari tntre ce e sacru si pro-
fanti : cici in susst de podi nu e voe de data a merge cu nava, In joss anstt
It a inota. Sctild6t6relc Hispelate cirora divuli Augustt le at damn acelli
loct, presinta publicului bae firA plat/ pi adiposti. Suntil ville pe malurT, cart
urnielrinda incanteada fluviului stall pe margine. Din tote lucrurile ai s capep
aci plicere. Cici chiari vei putea studia : vei citi multe scrisse ale multora pe
töte columnele s,i pe totT piretil, in cari s serbesi acea fontanel §i acellil pet.
Vei lauda mai multe, vei ride de unele ; seu mai bine, cum cunoscu buni-
tatea, nu vei ride de nici una. Salutare.
Manuscriptula A.
C. Phrnu lui Rornanu (1) Salutare.
Ai vediutu 6re vre ua data isvorulu Clitumnu (2)? Daca nu l'ai vediutu inco
(si o crediu co nu; altu-felu mi ai fi vorbitu despre elu), vedi-lu. Eu l'amu ve-
diutu numai de curèndu (si mi pare forte reu de acesta intardiare). Se face unu
dealu nu pré mare, accoperitu d'unu dissisiu de cyparosi betrani si stufosi, unu
isvoru ese de subtu acestu dealu si se strecora ye mai multe vine inegale , si
care, indata ce se vede liberu, formedia unu lacu d'ua mare inlindere, care
este asia de puru si cristalinu co poti numera banutii aruncati si petricelele lu-
citore. D'aci curge mai departe nu prin inclinatiunea locului ci prin cantilatea
si ore-cum greutatea apei sale. Nile aci elu era unu simplu isvoru si acum
este deja unu riu forte mare si chiar navigabilu , unde vasele plutitore se in-
crucisedia si trecu unele pre lunga altele, in diverse directiuni fora se s'attinga ;
este asia de puternicu, co la vale n'ai trebuintia de vsle, de st solulu nu este
inclinatu, dar iarasi en sus inaintedi cu mare anevointia cu tole veslele si pra-
jinile (3). Navigatiunea en ambele sensuri ale riului este placuta pentru ei ce
voescu se petreca si se faca exercitiu, coci ei potu varia laborea cu repausulu,
repausulu cu laborea, dupe directiunea ce iau. Malurile suntu umbrite d'ua miii-
time de frassini si plopi, pe cari transparentulu riu i reproduce intr'unu tablou
verde asia de exactu co ai putéa se credi co i vedi in fundulu riului (in reali-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
390
late). Ap'a i rece ca zapad'a i nici culorea nu dkifera. In vccinatatea Ini s'affla
unu templu anticu si respectatu, uncle s'affla Clitumnu insusi in piciore, irnbra-
catu si impodobitu cu pretexta (4). Oraculele (5) lu dau ca p'aa divinitate prompta
a da ajutoru si chiar predic6tore. Prin pregiuru s'affla mai multe altare si totu
atatia diei. Fia-care dieu si are cultulu, nuinele, ba unii chiar si isvorele lor.
Coci, atara de isvornlu principalu care este ca ua mama a tuturor celor-lalte
suntu inco si altele mai mici, can isvorescu din differite locuri, dar se versa
in riu, peste care este construitu una podu, care formedia limitea dintre partea
cea santa de cea profana (a riului Clitumnu). Din sus se permitte numai a na-
viga, din jos rinse si a innota (6). Ispellatii (7), carora divulu Augusta a data in
daru acelu locu, offera la tota lumea bai si intretmere (8). S'affla si ville, cari
se insira pe -Iota marginea incantatorului rm. In scurtu, nu vei gasi nirnicu
care se nu ti faca placere. Coci poti chiar se studiedi aici ; vei citi multe in-
scriptiuni scrise de differite persone pe toti stilpii, pe toti paretii, prin cari se
celebra isvorulu si dieulu lui. Vei lauda multe din ele, ti vei ride de unele ;
dar nu, tu nu vei ride de nici un'a, dupe catu cunnoscu blandeti'a ta naturala.
Fii sanetosu.
(1) Nu se sae daca acestu Romani' este neovia Romans (Ep. 5, I) sau Firma Roman"
(Ep. 19, I), sau chiar unu alu trail&
(2) Clitumnu, unu nu alu Umbriei, da la orasiulu Mevania (adi Bevagna) in nula Tinia
(adi Topino) care la rtindulu sea se versa in Tibere. Adi Clitumnulu e unu piriu pe cand
in vechime era unu indestulu de considerabilu si din cele uiai debciose, cum se pote vedé
din diffentele amintin facute de Virgihu, Propertiu, Suetone si mai allesu din present'a e-
pistola. - 1%9f/fa dice : 4... albi, Clitumne, greges, et maxima taurus Victirna, soepe tuo per-
fusi flumine sacro.» (Georg II, 146) (Albele oitie si taurulu, nobil'a victima, scaldah in un-
dele tale, Chtumne.) - Propertiu d'assemini : <Qua forniosa suo Clitumnus flurnina luco In-
legit, et niveos abluit unda boves., (II, 19) (In divin'a padure care umbresce frumosele unde
ale Clitumnului, unde se recoresc bon cei albi ca néu'a.) - Suetone dice co Caligul'a se du,
rea la Mevanfa ca se visitedie padurea si nulu Clitumnu (cap 43) - Se credea, co boh cari
beau din ap'a acestui nu deveniau albi. Era dedicatu lui Joue (Jupiter Clitumnuq) alu carui
templu s'affla pa malulu despre padure. La serbaJori i s'adducea spre sacrificiu vinu, oliu, pfa-
cinta bi mici monete numite styes ce se aruncau in isvorulu nului. Amu tradusu acesta mo-
neta prin deminutivulu banutiu.
(3) Luntrasii se serva de duoe feluri de instrumente pentru minarea vasului : vslele si
prajimle (sau perticile or parn). Prajimle servescu atatu la minarea vasului catu si la incer-
carea apel.
(1) Pretexta (praetexta toga) era ua toga sau ua mant'a lunga, cum e acea a judecatonlor
nostri, cand s'affla in exercibulu funchunei lor, dar alba si cusuta pe margini cu purpura. Ea
era purtata de baetn patriciarolor pine la etatea de 17 anni, de fete pine la casatona, de
preoti si de magistrati in ceremonnle publice Clitumnu dar pote co era consideratu ca die-
ulu protectoru alu innocentieu.
(5) Oracululu propnu disu era, dupa credinVa anticulor, respunsulu predicitoru ce dau dieii
la intrebarile ce li se facea.-Oraculu se numia si loculu unde se dau aceste respunsun, cum
temple, pesteri, pacluri, etc. Printre cele mai celebre oracule ale anticitatui fura oracululu lui
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
htt
Joue de la Dodona (in Epiru) si de la Olympfa (in Peloponesu), alu la Apo Hine la Delti, Sy-
Mira de Cume (in ltall'a) etc. Este tinse si alta specia de oracule, adico unu felu de divina-
tiune prin sorti (sortes), coci se dau pe table de sorti sau prin deschiderea la intemplare a
unei cartf, cum se face adt la Doi cu deschiderea evangeliului la fmele Ma Maui. Cartile cele
mai intrebuintiate in vcchime erau operile lui Onieru, Virgiliu, etc.
(6) Or-ce attingere cu corpulu desbracatu se considera ca ua profanare a apelor santite. (Vedi
la Epistola 20, VIII).
(7) grepellu,, numitu si gcolow'a Julia. (adi Spello) in Umbri'a era ua colonia romana de
mare im portanti a.
(8) Intretinerea cu Mtu necsssariulu pentru bai.
Manuscriptulit B.
C. Pliniu lui Romand al s6u S.
Vdiut'ai vre uä data fonteina (isvorula ??) Clitumnii? (1) dectS nu anca (pi
credit cit nu ; côci altfeliu 'mi ai fi narrata) vecli asta fonteind ce eu ('tni pare
ru de intargiere !) maT d una ji vqui. Ua mica collina se inalta longa ansa,
prin anticT cupresi, padurása si intuneeósä. Subt ea, &set una capil de rig, ce
s scurge in vne mai multe dara inequaT i dupe wY luptd, s adunceste in-
tr'ung crova (2), Oa carui lata sing pare stielosii íi pura, asia cd poti numra
banisoriT aruncatT st petricelelle lucitóre. Apoi de aci, nu dirt causa prevälirei
locului, ci pin ensasi abundantia pi ea s icc aa pondulti (greutatea) apelorü
selle, este impinsa inainte. Abia [mane, ei deja devine pe deplinü unt flu-
via, ce chiar suffere (1) nade, pe cari, cândt s intimpinei i aintlii pin diree-
liunt contrarit tinflind in diverse (oppuse) locurY, treat una lunga alta, Ai le
fransmitte §i suppórki. Attata de putinte cä pin strimtorl unde e cursulil mai
repede, desi solula e plana (pe loca sessü) râm tie (lopetile) numai suntu de ad-
jutorit spre a mana mai WI e, i, totù asia, este fórte grea de invinsü ctt rami
§i parT, canal mergT in susula apei. Este placutd, 5i una si alta, eancla plu-
testi de joca, §i de petreecre, dupo cum ai apucata cursulu, a varia labórea cu
repausul (1), repausula cu labóre. Ripele sunta inastmentaie de multi frasini,
de multi plopT ce apa transparinte ca pe nisce vet* imaginT afundate le numeirei.
Pentru recéla, apele s'arli intrece cu néua §i. pentru colóre nu 'i cedésa.. Ala-
turea este (zace) und templu vechiu i religiosu: st a. aci nsusi peula Clitumnu
âmbracatü i ornat de pretexte : ni'l indica oraculele ea chvinitatea adjuta-
tóre (favorabila) (2) si preclicatord de ursite ; respandite imprejurui sunta multime
de altare, fie-care cu al sed pea. Fiecare 'pi are cultula, numele sa i câte va
chiara fontd4ii. Coci afara de asta fonana ca i ua mama a cellora-alte, mai
sunta altele mai micT ci (capataie) sorgiatT differite ; déra s arnesteca cu flu-
viu, ce s trece pe unü podd. Acesta ung terrnenit (hotarü) intre ce e sacru
§i profana. In partea cea mai de susa este concessü numai a naviga, in cea in-
ferióra §i a inota. Bade Hispelkiles (1), ettrora divula Augusta le a data in dara
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
302
acelld loil, ofteril gratuità. (I) saldare publicului, offerd hospitalli adhpostd. Mat
sunt arm .1ii ville, cart attrasse de al riului incantecd stag In§irate pe margine.
In fine nimic nu este din care s6 nu p0 cdpäta (2) pläcere (vbluptate), chiard
vei avé 'ceva de studiu : vei citi multe scrisse alle multora pe tôte columnele,
pe totl paret,II, in call s6 celebrft acea fontana, acelld ped.. Mai multe vei lauda,
de unele vei ride, cu bite cd, cu adevörti vorbindit, te sciu asia de humand cd
de nicl una nu vei ride.
(1) Clitumnu, 'si are sorgintea lunga Spoleto (statele bissericei), se unesce cu Tepino si se
vrsa in Tibru in dep. de Perugia.
(2) crovd, forte usitatu de terram (Mehedinti-Lupdia) in astu sensu-sapatura, aduncime, unde
se stringe apa - crov de cânepa, de retie . etc., unde se male canepa, se scalda ratiele
- lipsesce in Dict. si Glos Acad. - de ce ?
(1) n'are passu, nu 'i passa de nili, este mai tare ca elle le sustine.
(1) a scaimba labórea in repausu, repausulu in labóre...
12) praesens, care este presinte, ascultatóre adjutatóre, cand i'se facu rugi.
( I ) Hispellum, colonia Julia (in Umbria) asta-di Spello lunga Foligno.
(1) publice - adico in publicu, la toti, ori si cui, gratuitu.
(2) capaté. - capio - accipio.
Traducerea epistolei din urma adresatä lui «Romana), cum ail M..
cut'o manuscriptele B, C 0 D, e gre0tä 0 fórte slabä, In cAta nu
'Ate suferi compararea cu a lui A. Dar i la acesta sunt cate-va
de rectificatil, cu bite cl nu In foriduld Epistolei. Relevamil pe cele mal
principale. - In loca de «accoperitu d'unu dessisiu (couvert d'un..»
constructiunea românit cerea 4.. cu unu . .) -Nu «pe mai multe vine),
ci «prin mai multe...-Pentru «unu lacu d'ua mare intindere (lato
gremio patescit)» artil fl fostü mai esactil co albiä) sail «uniI ba-
sina ..), läsândil afara «care este) ce urmézä, ca de prisosti, 0
spre a evita repetirea lui «care), Intrebuintatil deja cu plating inainte.-
Asernenea am fi doritil «ap. de .. cristalM, In call) iarä. nu «asia
de .. co (si .. que)».- «Pe cari transparentulu riu i reproduce intr'unu
tablou verde asia de exactu co (iar5V In loci]. de «in Ma), ca 0
In alte locuri) ai puted se credi co i vedi in funclulu riului (in rea-
litate)» este mai multil o explicare de dill."' o reproducere a lui «quas
perspicuus amnis velut mersas viridi imagine adnumerat;) se putea
(lice mai simplu 0 mal ad litteram «pe earl transparentula rl II
reproduce Intocmal In fundubl sea cu aspectula lorg celd verde,)
sail ceva apropiata de acésta.-«Ap'a i rece ca zapada si nici culd-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
393
rea nu differa». Fimdti-ca «certaverit» s'a redatil Eberti prin «este»,

era logicti, ca sa se urmeze in acelasi modü si cu urmätorulti «(nec
color) cedit;» astil-felti amti fi avutti : «apa e rece si albä ca néua.»-
«Nu differa» e prea Ebert' fiträ. necesitate si nici formalii destulü de
esactü, cki tine loculti lui ',nu difera de colórea zhpeclii;» .se im-
punea asa dar päistrarea mai strictä a textului, care pentru «rigor
aquae certaverit nivibus, nec color cedit» ne aril da «apa lui se
intrece cu néua in rceä, si nici all:161a ei nu rmâne maI pe jost».-
«Oraculele lu dau ca p'ua divmitate prompta a da ajutoru si chiar
predicetore (praesens numen atque etiam fatidicum indicant sortes».
Mai clarti arti fi fostü «Oraculele lui;» apoi trebuia evitatil «a da..»
dupa «lu dau», puindu-se in locu-I «a veni in ..» - «Peste care este
unu podu (quod ponte transmittitur) », dupä ce aü mai precesü doI
«care;» celui din. urmä putea lua loculg «acesta» , incepêndii de
la chi o nóuá propositiune.-«Limitea dintre partea cea santa dc cea
profana (terminus sacri profanique) » nu e bine, ci «dmtre . . cea
sântá si cea profaná.» - «Dar nu, tu nu vei ride de nici un'a, dupe
catu cunnoscu blandeti'a ta naturala (quamquam tu vero, quae tua
humanitas , nulla ridebis).»Aci trebuia permutatü sirulü propositiuni-
lorti si, läsanda afará adausulti «naturala» ca banali, cáci blândeta
este neapäratil «naturala» ca si rutatea, sá se clicâ : «dar nu, tu -
pe catti cunosci blandeta ta - nu vei ride de nici una.»
Ep. XX
C. Plinius Gallo suo s:
Ad quae noscenda iter ingredi, trasmittere mare solemus , ea sub oculis po-
sita neglegimus, seu quia ita natura comparatum, ut proximorum incuriosi Ion-
ginqua sectemur, seu quod omnium rerum cupido languescit, cum facilis occasio,
seu quod differimus tanquam saepe visuri quod datur videre, quotiens velis
cernere. quacumque de causa, permulta in urbe nostra iuxtaque urbem non o-
culis modo sed ne auribus quidem novimus, quae si tulisset Achaia, Aegyptos,
Asia aliave quaelibet miraculorum ferax commendatrixque terra, audita perlecta
lustrata haberemus. ipse certe nuper quod nec audieram ante nec viderarn au-
divi pariter et vidi. exegerat prosocer meus ut Amerma praedia sua inspicerem.
haec rferambulanti mihi ostenditur subiacens lacus nomine Vadimonis : sirnul
quaedam incredibilia narrantur. perveni ad ipsum. lacus est in similitudinem
50
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
-- 3§4
iacentis rotae circumscriptus et undique aequalis : nullus sinus, obliquitas nulla,

omnia dimensa, paria et quasi artificis manu cavata et excisa, color caerulo
albidior, viridior et pressior, sulpuris odor saporque medicatus, vis qua fracta soli-
dantur. spatium modicum, quod tarnen sentiat ventos et fluctibus intumescat. nulla
in hoc navis (sacer enim), sed innatant insulae, herbidae omnes harundine et
iunco, quaeque alia fecundior palus ip-aque illa extremitas lacus efTert. sua cuique
figura ac modus : cunctis margo derasus, quia frequenter vel litori vel sibi inlisne
terunt terunturque. par omnibus altitudo, par levitas ; quippe in speciem carinae
humili radice descendunt : haec ab omni latere perspicitur eademque suspensa
pariter et mersa. interdum iunctae copulataeque et continenti similes sunt, in-
terdum discordantibus yentas digeruntur, non numquam destitutae tranquillit ale
singulae fluitant. saepe minores maioribus vehit cumbulae onerariis adhaere-
scunt, aepe inter se marores minoresque quasi cursum certamenque desumunt;
rursus omnes in eundem locum adpulsae qua steterunt promovent terrain et
modo hac modo illa lacum reddimt auferuntque ac tum demum, cum medium
tenuere, non contrahunt. constat pecora herbas secuta sin in insulas illas ut
in extremam ripam procedere solere nee prius intellegere mobile solum, quam
litori abrepta quasi inlata et imposita circurnfusurn undique lacum paveant ;
mox quo tulerit ventus egressa, non magis se descendisse sentire, quam sen-
serint ascendisse. idem lacus in flumen egeritur, quod, ubi se paulisper oculis
dedit, specu mergitur alteque conditum meat, ac si quid, antequam subduceretur,
accepit, servat et profert. haee tibi scripsi quia nee minus ignota quam mihi
nec minus grata credebam. nam te quoque , ut me, nihil aeque ac naturae o-
pera delectant. vale.
.111anuscriptula A.
C. Pliniu lui Gallu (1) salutare.
Noi avemu obiceiulu de a face callatorii departate, d'a trece marea ca se cun-
noscemu lucruri ce negligemu cand s'affla sub ochii nostri, sau pentru co na-
tur'a nóstra este astufelu ca nepassatori pentru cea ce este apprope de noi, se
cautamu cele departate ; sau pentru-co dour-Ufa de or-ce lucru langediesce,
cand occasiNnea este lesniciosa, sau co noi arnénamu mereu a vedé togma cea
ce se pote vedé de atatea ori de cafe ori amu voi se privimu cu attentiune.
Din or-ce causa, in orasiulu nostru si in vecinetatea lui s'affla forte multe lu-
cruri pe cari nu numai co nu le cunnoscemu din vedere, ci nici chiar din a-
udiu, despre cari arnu fi auditu. arnu fi cititu si rescititu, si pe cari chiar le
amu fr visitatu, daca s'ar fi afflatu in Achaia (2), in Egyptu, in Asia sau in ver-
ce alta terra bogata in minuni si care se lauda cu densulit. Celu pucinu eu
amu afflatu numai de curAndu si totu d'ua data amu vediutu cea ce nici nu
audisemu nici vediusemu mai nainte. - Buniculu nevestei (3) mele me invites e
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
395
se visitediu proprietatile sale Amerine (4) Preumblându-me prin ele mi s'a-

reta in ua cutiocutura unu lacu numitu Vadimone (5), totu d'ua data mi se
spune despre eht lucruri de necrediutu. Ajunsei chiar la dinsulu. Elu este de
tote partile rotunda si are form'a unei rote culcate : n'are niei unu coltin, nici
ua strambatura, tote partile suntu proportionate, eeuale, casi cum ar fi taiate
Hi lucrate de man'a unui artistu. Culorea lui esle mai pull a (6) de catu azuri-
ulu si bate in verde, d'acea este mai pucinu transparenta (de catu acea a a-
pei pure) ; ela are mirosulu si gustulu sulfuluz, ap'a lui pote vindeca fracturile (7).
fntinderea lui este micasiora, cu tote acestea este espusu actianei ventului
si radica valluri. Nici unu vasu nu plutesce pe elu (coci este consacratu) (8),
dar plutescu insule, cu totulu accoperite de trestia, de papura verde si de totu
ce se gasesce in baltde stufose si chiar pe marginile lacului. Fia-care insula are
form'a si marimea sa propria, lóte au marginile rase, coci ele se rodu frecandu-
se intre sine sau lovindu-se adesse de mala. Tole au ua profundime si ua usiu-
rintia egale; coci radecin'a lor, in forma fundului unei nave, s'afTunda pucinu
in apa, in calu se vede fúrte bine de tote partile, si s'affla tolu p'atata in apa pe
eatu si d'asupra apei. Cate ua data se unescu si se impreuna astufelu, in catu
formedia unu felu de contínentu ; alta-data venturile contrani le imprastia in tote
partile; uneori, fora se fia batate de yenta, plutescu in linite un'a cate un'a.
Adesse cele mai Traci s'allipescu de cele mai mari, ca luntrile la corabiile de
transportu ; adesse mari si mici intreprmdu unu felu de allergare si de concur-
renlia intre sinesi ; apoi impinge din nou tote in unu :4ngurn locu, prohmgescu
continentulu in partea unde s'au oprim, si prin acésla ele ascundu si areta lunu-
nisiulu lacului, cand d'ua parte cand d'alra, St numai cand au occupant middoculu
lacului, nu lu micùsioredia. Se veda adesse ori vite cati, luanda-se dupe érba,
inaintedia in acele insule, crediêndu co inaintedia in cea mai de pe urma parle
a ripei, si cari simtu co so'ulu se mira numai dupe ,ce chspartite de mala se
vedu cu spaima impressurate de tote partile de apa, cum ar LI transportate si
duse pe min vasu in mklilocula lacului, esindu apoi indala la maln, m partea
uncle ventulu le a purtatu, ele simta totu asia de pucinu eoirea pre catu de pucinu
au simtitu inlrarea Aceslu lacu se seurge ia unu rin, care. dupe ce s'a aretatu
pucinu, descinde in ua pescera si se duce de se ascunde sub pamentu ; si daca,
inainte d'a se ascunde, a In imitu ceva, '1u pastredia si la adduce din nou la
aretare. Ti scrisei despre acestea, pentru co eramu inciedintiatu co ti voru
ft tota pre atalu de necunnoscute pre caul si de placate ; coci tie, cum si mie,
nimicu nu ti place mai milli de catu operde naturei. Fii sanetosu.
(I) Ved1 Epistola 17, II.
(2) Adica Grect'a proprm disa ;
(3) labatu, caruia este adressata scrisorea 10, VIII, etc.
(4) Ameria (adi Amelia) nu departe de Rom'a, Cellarm sustme co ipraela merina (pro-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
396
prietable Amyin,e)» se numia astufelu nu dupa orasiulu Ameria de la stang'a Tiberelui (la
marginile Umbru), ci de la castellulu Amerinu la drept'a fluviului (in Etruria), intre riurile
Nare si Falerii.
(5) Dupe Harduinu laculu Vadimone s'ar nurru astadi Lago di Bessanello.
(6) Acestu locu a fostu commentatu in differite moduri - Culorea apei curate este azuriulu
(ceruliulu) transparentu. Ap'a lacului Vadimone nefiindu pura nu putea fl d'unu albastru azu-
rm, ci d'anu albastru care batêndu in verde e mar pucinu transparentu
(7) Schaefern observa co acesta vindecare se facea pote pm mcrustatiune, cea ce se intern-
pla mai adesse-ori.
(8) Amu vediutu mai sus (Ep. 8, VIII) co nu era permisu d'a innota cu corpulu in apele
consacrate unei divinitati; am vedemu co nu era permisu nici chiar de a naviga, de ore-ce Va-
dimone era consacratu unei divinitati, despre care Pliniu nu ne vorbesce nimicu.
Specimenele de Epistole ale manuscriptelorti B, e i D sunt cu

totultr de condemnatil. Ele facti in unele locuri fiasco complettl, dupa
ce si in generalti autoril lorii se arata lipsiti de cunosciatele nece-
sare in asa gradil, in catü se Inirä cine-va cum de n'ail cautatti a
se pregâti mal bine, inamte de a se prescnta ca concurentl De a-
ceea amti renuntatii a le mal reproduce alaturea cu A si a mal tine
sémA de ele.
Manuscriptula A se mantine cu o mid. erbre, incorectete de stil
si improprietäti de expresiuni. S. ne multumirna cu co nsernnarea
expresä numal a unora dintre ele.
«Cand occasiunea este lesniciosa» pentru «cum facilis occasio» nu
este completti expresil in romana. Pliniu, c,hcenda «occasio», duph
ce comnium rerum (cupido languescit)» a precesii asa de aprópe, a
sub-intelesti pe «earum rerum», pe candil in romana nu vine bine
a sub-intelege dupe «occasiunea» pe «de ori-ce luau», ci «de a o
(dorinta) satisface» off limplini.»-«Si care se laudâ cu dens/At (corn-
mendatrixque terra).» Confusiunea Drovocatá de «cu densulu» dis-
pare, dacâ se pune «.. cu densele» adid cu acele «minuni (miracu-
lorum),» mal susti mentionate.-«Mi s'areta in ua adfincatura unu lacu
(rnihi ostenditur subiacens lacus).» «Adüncatura» pentru «subiacens»
este nepotrivitti, prea tare; positiunea de unde a vgutil Pliniu Ia-
culil flindil invederatti mal susti , precum da a intelege prin « ub»
adausil la «iacens,» expresiunea «in vale» sail ceva corespunqtorti
se oferia m61' de sine.- «Culorea lui este mal: pal/a (color albidior).»
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
397
De ce nu romänescult" 1.. albiä,» sati «albiciósà,» orl «ma' deschisd,»

in locult1 frant,uzesculul «pale» ? -Trecemti peste 1(gustulu) sulfului
(sulpuris odor)» pentru «.. sulfuruldf.» - «Vis qua fracta solidantur»
se redä prin «Ap'a lui pote vindeca fracturile.» Intelegemti traduc-
tiunea liberä, canda nu se póte alta-felt"; aci inse "mica mal sim-
plu de cat" a se (lice ad htteram «proprietate» sat' «insusire prin
care se vindeca ..»- «Consacratu» pentru «sacer» se potrivesce nu-
mat cu adausula «unel divinitäti» saü «cleti»; alit" felt' «sacru».-Pen-
tru ce «baltile stufose», cânda textult" are efecundior palus»? Nu
«prolungescu continentulu (promovent terram)», ci «prelungescu . .»-
«Si cari simtu co solulu se misca numai dupe ce (nec prius in-
tellegere mobile solum quam. .)». Nu se oferia de sine a se (lice,
ma ales inteo scrisóre, in loci.' de «solulip - terment" de sciintä -
«pärnentult" de sub picióre» ?-«Descmde in ua pescera (specu mer-
gitur).» Cine voesce sä se servésca de «descindere» o póte face nu-
mal cu o persónä, asa dar rîulü «inträ.» or «dispare in ..» - «Si
daca a primitu ceva (si quid accepit) ». Românult" pune in asemenea
cast" presentula in locula trecutului; însu traductorult", voinda a
expune acéstä idee in vorbire, ar fl gistit de sigurt" «dad. primesce..»
orl «se arunca ceva in elu.»
Bp. X.
C. Plimus Fabato Prosocero suo S.
Quo magis cupis ex 4obis pronepotes videre, hoc tristior audios neptein tuarn
abortum fecisse, dum se praegnantem esse puellariter nescit ac per hod quae-
dam custodienda praegnantibus omittit, facit omittenda. quem errorem magnis
documentis expiavit in summum periculum adducta. igitur ut necesse est gra-
viter accipias senectutem tuam quasi paratis posteris destitulam, sic debes agere
dis gratias, quod ita Ur in praesentia pronepotes negaverunt, ut servarent nep-
tem, illos reddituri, quorum nobis spem certiorem haec ipsa quamquam parum
prospere explorata fecunditas facit. isdem nunc ego te quibus ipsum me hor-
tor moneo confirmo. neque enim ardentius tu pronepotes, quam ego liberos cu-
pio, quibus videor a meo tuoque latere pronum ad honores iter et audita latius
nomina et non subit as imagines relicturus. nascantnr modo et hunc nostrum
dolorem gaudio =lent. vale.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
398
Manuscriptuld A.
C. Plimu eetra Fabatuil), bumculu nevestei salp.
Cu catu mai multu doresci se vedi stranepoti din noi, cu atatu mai mare du-
rere vei affla co nepota-la a lep&latu, pentru-eo ea, ca ua copila ce e, nu scie
co este grea si d'acea une-ori neglige eea ee trebue se faca femeile insarcinate,
alte-ori face cea ee trebue se evite Ea a platiln aeesta error(' cu mari dureri(2),
coci a fostu addusa in perieulu de morte. Asia dar,, dupe cum e naturalu ca
betranetiele tale s'o dam forte eu gren, fundu lipsite de urmasi intru cati-va si-
guH, de assemene Irebue se multiamesci dteilor, pentru co ei refusandu-ti de
asta-data slranepoli, ti paslredia pe nepota la ca se ti-i dea pe viitoru, despre
cari ne assigura insasi aeesla feeunditate ineri Ma, de si pucinu fericita. Eu te
incuragedin, le svaluesen, le intaresru en aeeleai cnvinte ce mi dicu mie in-
sumi. Coei nu doresci In stranepoli cii mai mare ardore de catu dorescu en
copn, caror'a asi aye se la-su alatu din partea-mea catu si a ta cale des-
elisa la onoruri, name d'ua repulatiune indeslulu de mare si numerose bU-
sturi (3) de strabuni. Nasea-se ei numai si seambe aclual'a nostra durere in NI-
curia. Fii sanelosu.
(1) Calpitrniu Fabatu era tatalu tatahn Calpurnici, nevcsra a du6a a lui Phniu, adico acea
dospre caie se Norbesce in acesta ep Pninci i adressedia mai multe senson.
(i) Acebtu locu a datu ocasnme la multe chscutium, pílne cand Cortiu a stabilitu actual'a
le3hune (magnis documPntis), despre care Schaefent dice : Dommenta hie ne vertas : heil-
same Lehren, sed, Leiden, die zur Warming chenen.. (Se nu traduci aci doeumenta prin lec-
hune salutana, ci dureri, suffeuntie, can i servu d'invetiare de mute\
(3) gNon subitae imagines. insemna : chipuri (lcone, portrete, lmsturi) antice ale familiei,
adico familia nobila care numera unu lungu sint de strabuni Coci la Romann singun no-
bihi pediment") aveau dreptu spre a'si face chipulu, care nu se facea in altu modu co buatu.
Astufelu cu catu cineva avea mai multe buqturi d'ale strabumlor. cu atatu era mai nobilu (limo
multarum nnaginum) Facute in cera, iii marmura, in metallu, etc , aceste bustun sc con-
servau ett mai e religinsitate si nu se vedeau de can la serbaton solemnele; la pompe fu-
nebre erau (rinse in processiune pc strade Ele se comservau in abium (vestibulu separatu).
Niel acéstti. Epistold a manuscriptului A, cu care incheiamti extra-

gerile, deja prea multiplicate, nu pöte fi scutittt de observärT.
In «cu atatu mai mare durere voi affla (hoc tristior audies), pre-
positiunea ca tine locul si alü unui aIIü eu sub-intelesti inainte de
«durere», ceea ce nu póte fi corectü, cdurere, nefiind6 Watt' ca re-
gimü directa a1 verhuluI tafflaz; asa dar toe o durere cu atatu mai
mare vei affla, co . vorbirea, ca tota ce e organicti, nu tre-
bue stensa In chingi maI tare de catü póte suferi.---cPentru-co ea, ca
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
399
ua copila ce e, nu scie co este grea si d'acea neglige cea ce trebue

se faca alte ori face cea ce trebue se evite (dum se praegnantem
esse puellariter nescit ac custodienda ornittit , facit omittenda)».
Fiindü-ca Pliniu povestesce cum urma nevasta-sa in timpulti posi-
tiunit ei interesante, prin urmare este vorba de o actiune trecuta ,
usulü limbei nóstre arü fi cerutti mai curêndti : «pentru co . . nu
sciea si . . negligea ceea ce trebuia . . alte ori faceá . «Ea a
platitu acesta errore (quam errorem expiavit)». Fap1lü, eh o femee
se insíla in privinta. starii sale, din care causä face ceea ce nu tre-
bue sa faca, nu se desemna in limba ceiorü earl' vorbescü corectü,
dar nelatinisatü, cu numele de «erróre» ci de «amagire» ori «gre-
éla».- «Asia dar, dupe cum e naturalu, ca batranetiele tale s'o duca
forte cu greu, fiindu lipsite (igitur ut necesse est graviter accipias se-
nectutem tuam . . destitutarn)». «S'o duca forte cu greu» nu este de-
stulti de esactil ceea ce a voitü sa exprime Pliniu. Acésta se refere
la impresiunea durerósa ce avea sä resimta btrânulü Fabati ,
aflandü din epistola lui Pliniu, ca nepótä-sa a abortatti, impresiune
pe care Pliniu cauta sa i-o keg rnal putinti adinca. Prin urmare
«graviter accipias» insemnóza proprie «sa sunta mahnire» saú «sa
fia durerosü atinse.» - «Despre cart ne assigura insasi acesta fecun-
ditate incercata, de si pucimc fericita (quorum nobis spem certiorem
haec ipsa, quamquam parum prospere explorata, fecunditas facit).»
«Despre cari ne assigura» cu lasarea afara a lui «spern,» nu conti-
nua bine frasa. Dad" nu s'a inceputü aci o nouápropositiune : «Despre
acestia,» celti putint trebuia (jig' sperant,s1. despre care..» - «Acesta fe-
cunditate incercata.; Omti «incercatü» insemnúza «pustt la. incercare,»
satt «trecutti prin multe, care a data peste multe,» mai alesti greu-
tati, nevoT (s. e. círa nástra a fostü fórte incercata»). Aci nu ace-
sta este intelesulti lui «exploratah, ci «probata, doveditii.» - «De si pu-
cinu fericita.» Eufemisinuln. urbanitatii romalie, «quamquam parum
prospere», nu este in obiceiurile vorbirii nóstre ; trebuia dar adap-
tatü, s. e. «de §i nu cu untt resultatti fericitü.» - 4.Eu te.. intarescu
(ego te... confirmo)» nu e potrivitti. «Intárirea» inimei cuiva, ca sä nu
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
400
se lase a fi invinsü de o intristare, este «mingäerea», prin urrnare

«te mingâiü,» cum vorbimü cu tot»: in teite clilele.
Catil despre adnothrile manuscriptelorü nóstre - dach este sii mai

facemil vorba cu acéstä ocasiune de CI, D si B, pe cari altii-felü le-amü
inläturatü cu totulü, - precum se póte yedé din specimenele date, lui
C ii lipsescü cu total, ale 1111 D sunt nu egalti continuate, voimü
a dice mai multü sporadice si nu destul de substantiale, pe cândü
B ne servesce sub formâ de adnotatiuni lucrurI unice in felulü lorü,
ca sii nu clicemil mai multü. Si in astA privintâ dar numai manu-
scriptulü A contine ceea ce se póte numi proprie note. Acestea inse
pcatuescil prin prea mare ingrärnädire de materialü, une-ori, cu a-
dausuri pedantice Mil propria legâturA cu textulti; ast-felü nota 6
de la Epistola II câtre Calvisiu, ocasionatä de sententa :. lb ;-; lil Tp.tij
xax.bv i¡F, y.al isH6v,» scósä. de Pliniu din Omerü, acea notA se po-
trivesce mal multa inteo editiune a acestui poetil de Call in o tra-
ducere a lui Pliniu. Cu alte cuvinte, diligenta de care a datti aci
probe rnanuscriptuki A, n'a fostü ajutatii de indestulti discernaméntil
pentru a pune mâna numai pe cea ce este la loculü stt $i póte
contribui realü la o mai bunä intelegere a cuprinsului Epistolelorii.
Manuscriptele A 0. B ail si Cate o introducere literara. La B ea
este unü amalgamil ciudatd de citatiuni de scrieri si notite literare-
filologice, expuse fdrâ sirü, si cari numai de Pliniu nu se ocupä. Din
contra, A ne ofere o «Notitia asupra lui Pliniu celu Têneru,» altii-
felü destulü de desvoltatâ, interesantä si esacta in aminuntele ce cu-
prinde, dar scrisa intr'unil stilt1 cu totulil incorectü. Invederatd, au-
torulil ei nu si-a luatü destulü timpü, ca sä invstImenteze pe cu-
ratil românesce ceea ce a culesil din scriitorii germani si francesi.
Ca proba, la pag. Il : «Scrierile ce ne reminu de la densu (Pliniu)»,
este ad litteram din germana «Die Schriften welche uns von ihm ue-
brig bleiben,» in Mai de «ce ne au remasu de la densu.» La pag. X
s'a pusti verbulil la sfirsitil, iarAsi ca in germana : «dupe cum inte-
ressulu justitiei si allu innocentiei cerea (wie es das Interesse der
Gerechtigkeit und Unschuld verlangte).» Apoi, intre allele : «dar si-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
4:01
guru e co Ou avea ua fortuna consiclerabila (pag. 1II),» sau «lu fac

erede alu frumosei sale fortune (p. IV)» O. «scrieri ale unui sofistu
d'Atena (p. XII),» sunt urme cu totuld francese, ca sg nu ma vor-
birnü, ch intrebuintézd tom d'a-una «cö» si in locti de «de c&tü,»
precum, spre a cita numaI dóue casurl, la p. XIV : «Dintre nenu-
meratele scrieri ale lui Pliniu noi nu possedemu co (que) diece carti
de Epistole si Panegyriculu lui Traianu,» si la p. XVII: «Nu se vorbia in
tota lumea co despre panegyristu.» Cu unü cuyntu intréga «Notitia»
e stilisatA ap de neromtnesce, în cdtli ari trebui apro'pe cu totulil ref-
cut i indreptatit.
Conclusiunea, i in privinta textulu însuI alü acestuI manuscriptü,
este usor tl. de prevcluta si se infätisézA de sine, dupg cele artate
la loculü sü.
Manuscriptulii A, singurulü ma seriosü, de i l'arnü vqutü, in
cele din urmg Epistole reproduse, mergêndü necontenitü spre mal
bine, pe candü pe cele-l-alte spre mal rü, ofere fuse in intregulü
cuprins al Epistolelorü artil. VIII rectificArl de fAcuta intfunü
numr mal mare de catü este iertatü unel traducerl spre a puté
fi numitg bung.
A usa de indulgentg fata cu manuscriptulü A, spre a vedé o
datg. publicatü i pe Pliniu, Comisiunea D-vdstre, Domnilorü ColegT,
ar fi creclut a pune pe Academia Româng in positiunea until corec-
tort' ;dar acesta nu póte fi rolulü el, chiarü in starea actualg a
culturei nóstre, i incuragiarea nu trebue sg. mérgg ping acolo.
De aceea Comisiunea D-vóstre, Domnilorti Colegl, se vede cu pgrere
de rü si de ast ä. datg aclusä in neplgcuta positiune de a nu v re-
comenda pentru nicI unti manuscriptü acordarea prerniulul destinatü
traduceri lu Pliniu celti Tnérti.
Nu incape indoialg, cg nereesirea traducerilortl intrate in ce1 din
urmg do aril trebue atribuitg numal imprejurgril, cg concurentif s'ad
presentatti nu cu destulg competent& si fArg sá fie studiatXi pe de-
phuü pe autorulti lorü. S. spergmü cA cel viitorT vorü fi in condi-
tiunl mal bune.
Raportorü : N. Quintescu.
51
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
402
PROCESt-VERBALe Nr. 20.

SEDINTA DIN 11 APRILIE.
Membri presentI :
Din Sectiunea literarä d-nil : Alexandri V., Caragiani L, Fontaninu
G. M., Hasdeii E. P., Lauriang A. Treb., Maiorescu T., Quintescu N.,
Sion G.
Din Sectiunea istoricä d-nii : Babesiu V., Baritiu G., Ionescu N.,
Maniu V. , .Melchisedeciti P. S. S. episcopulg, Papadopolg-Calimaelig A.,
Urechig V. A.
Din Sectiunea sciintifica d-niI: Aurelianw P. S., Bacaloglu, Rm., .
Brándza D. Felix II, Ghica Ion, Poni P., Steftinesm Gr., Relic N.,
Yasici P.
edinta se deschide la 1 orä.

Se citesce $ 'i se aprobl procesultl-verbala alü edinteI precedintl.
D-10 Bránaz dä lecturil discursuluI s66 de receptiune : Vegetaliunea

Bonuiniet ,s,i exploratorii el, la care rspunde d-10 Gr. Stefgnescu.
D-Iti Maiorescu citesce raportulti sil din partea ComisiuniI inshr-

nate cu proiectulù uneI sisteme órtografice pentru publicatiunile Aca-
demie Romane.
La 2 ore i jumAtate, rildicandu-se .edinta publicä i trec6ndu-se

in edintä. privatä, d-10 Maiorescu depune din partea d-luI L. Diefenbach,
o adresä prin care trämite Academid, in terminiI cel maI simpatid,
unti exemplara din Völkerkunde Osteuropa's. Tota-o-datä, d-lti Maioreseu,
printr'o propunere subscrisä de D-sa i d-nii Ilasdeg , Papadopolg-
Calintachg, Quintescu, Babesiu i Fontaninu, solicitä alegerea d-luI Diefen-
bach ca membru onorarti ala Academia
De asemenea d-10 llasdeg solicitä a se alege ca membru ono-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
403
raril (Mt Fr. Miklosich, printr'o propunere subscrish de D-sa i d-niI

Maiorescu, Papadopolit-Calimach4, episcopzil4 Melchisedecii i Quintescu.
Ambele propunerI se punü la ordinea jileL
Se pune totti-d'o-dath la ordinea Iile propunerea subscrish de
d-ral Stefünescu, Brdndzel, Bacologlu, Poni, Felix si Teclu , de a se a-
lege ca membru corespondentü pentru Sectiunea sciintifich d-la
st. Hepites.
Se deschide discutiunea generala asupra raportuluI ortograficü.

D-la _pabesiu crede, ch sh se restringh discutiunea asupra princi-
piuluI fundamentalil not, adica fonetismult temperatil prin necesiteitt,
etimologice, in locü de principiuld de pina acum alci until etimologismit
temperat prin concesiunt fonetice. Principiulil de la 1869 n'a aflata
propagare; prin urrnare trebue s. incerchmil cu altultl; dar intre-
barea rmâne : In care msur4? pina uncle? Aci se teme eh are
sa incaph fórte multh vorbh $ i de aceea D-sa crede eh, de cum-va
n'arü fl posibilü adoptarea proiectulul comisiunil en bloc, aril fi mal
oportunü sh amfirearnil discutiunea asupra acestuia pentru viitárea
sesiune, lashndtl Batt-felt' si publiculul litearil din afarh posibilitatea
de a se pronuncia asuprA-I.
D-1ü Sion combate amânarea, artândil c cestiunea este pendinte
inch din sesiunca trecut i c. téra astépth cu impacienth o solu-
tiune din partea Academiet
-
Punendu-se la vottl amânarea se respinge.
D-ld Rasdeti stabilesce, ca punctü eseniah, c. decisiunea Academiel,
ori-care arü fi, nu 'Ate sä aiba unü caracterü imperativü, externü,
de vreme ce cestiunile sciintifice in genere nu se desléga prin maio-
ritate i minoritate , ci va avé numaI unü caracterü internú, asa
clicéridd oficialü, anume pentru publicatiunile Academiel. Dupe cum
aceste publicatiuni s'atl tipritü pinä acum cu o ortografiä decish
printr'o maioritate de alth-dath a AcademieI, tom asa, ne maI fiindü
asta-clI aceeasI maioritate, urmkä ca ele sa se publice pe viitor cu
o ortografie ce se va decide prin maioritatea actualh.
D-10 Fontaninu cjice, c ortografia nu trebue consideratrt numai din
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
404
punctuld de vedere teoreticti. Ori-ce ortografie este resultatulti unel

conventiuni, st conventiunea trebue sä aiba In vedere interesult celü
mal esent,ialü alü tuturora. La noi interesultt celü mai esentialü este
nationalitatea. Prin ortografia etimologica ne apropiamil mai multü
de natiunile surorT din occidentü.
D-la Papadopoltl-Calirnachi1 observa, cä prin ortografia fonetica Ro-
manif nu retail* la nationalitatea lorti latina, cad nationalitatea se
apreciéza dupa limbo. iar nu dupa modulti de a scrie acea limba.
Apoi, admitAndu-se o ortografie basata pe etimologia latinä, ce
vomü face cu cuvinte nelatine, introduse de secoll in limba romana,
si pe call nu le putemü alunga cu toptanultt , dupe cum nici unü
popora n'a pututü sa alunge bite strainismele din limba sa?
Quintescu aratä, ca ortografia etimologica a avutti la noi in
trecutti ratiunea sa, in lupta politica intre Romani i vecinil nostri
cari ne contestaü originea romanica. Astä-qI inse, ea nu se mai póte
justifica prin nimicü, de óre-ce nimenI nu ne mai contesta latinis-
multi. La Francesi, Englesi, GermanT, ortografia este etunologica pina
acumt, cad este traditionala , petrificata áre-cumil prin vechimea li-
teraturelorti respective, pe candü la noi acestü mobilü nu esista. Ba
chiarü i acolo se faca asta-qi incercari förte seriöse de a sirnplifica
ortografia. Ortografia in genere este o cestiune de cultura, iar nu de
nationalitate. Cultura cere o ortografia catü se póte mai simplä, mal
firésca, prin care cunoscintele sa se póta MO In poporü mai cu in-
lesnire.
D-lü Alexandri qice, ea era Mae romant si atunci candü scriea cu
cirihca. Pe candti Nesselrode contesta originea occidentala a natiunii
romane , era naturala din parte-ne o reactiune in sensü latint,
chiarü pina la exageratiune , dupa cum a facutü, intre alii, re-
posatula Heliade. Asta-ql Inse, toti ne credit ca suntemti latini.
OM cum mil scrie noi cuvêntulti omei, fie chiarü cu litere turcesci, elii
totü va fi frate cu francesulli homme sat cu italianulü uomo , iar
nu cu germanulti mensch sail cu greculti 5.Aiworog. De aceea, ce-
stiunea nationala fiindü cu totultt independinte de cestiunea or-
tografica, sa nu cautamü in ortografia altti-ceva ile catü numal
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
405
simplicitate. Sä. vorbimü romilnesce si sa scriernü foneticesce. Sit

nu ajungd $ i Ron-ILIA, din causa dificultatilora ortografice, la bii-
taia de capti a Francesilorü, la earl' pind. si unü Lamartine facea
erorl de ortografie. Natiunea romanä, in ori-ce cast], nu va peri
din lipsa unul u scurtil!
D-lü Fontaninu protesta contra nesocotiriI formeI, cândü este
vorba de interesele unel natiunt Forma e fórte importantd. Sä.
cultiviimü la noi in tóte forma latinh. Ortografia etimologica durézd
in Romania de unü secolit, inceréndü de la gramatica luI Klain si
Sincai din 1780. Directiunea foneticd. de astä-41 este o reactiune contra
directiumI traditionale de pina asta-ch. Ea este cu atiltü maI pericu-
lósa, cu catti ne departéza nu nurnai de LatiniI din Occidinte , dar
si de fratil. nostri din Macedonia. Numal ortografia etimologica póte
fi astü-felü, in cilia sd fie óre-cumü comunä. Românilora din Dacia
lui Traianü $ i din. Dacia lui Aurelianü. Sit nu ne Inchipuirnü , ca
sártea natiuniI române este deja pe deplinü asiguratii. Pericolula maI
esista si vomü inaI avé trebuintti 'de ajutorulti fratilorü nostri din
Occidinte.
D-lei Laurianii (lice, eh principiula economicti : «muncesce putind
«si castiga multü, nu se prea aplica la realitatea lucrurilorü. In apli-
care la sciinta , D-sa marturisesce ca a studiatil fórte multü si scie
fórte putinü. Totti asa sä. nu sperarnü ca vonit puté doban.di o or-
tografiä. seriósd, si care totusi sä. nu cérit Aid o munca , nicl o cu-
getare din partea celora ce o von). intrebuinta. D-sa preferä o orto-
grafid care sa ne dea óre-care munca , sa ne facit a cugeta , dupe
cum ne -$ i face a cugeta sistema ortografica etimologica. Sistema fo-
neticd se aplicit bine la limbe selbatice sail de tott neculte, pe cândfi
limba nóstra are unü trecutü. Sä. nu ni se citeze in. favárea acestel
sisteme autoritatea cutare sati cutare, cad in sciinta nicI o autoritate
nu esista, nimicü nefalibilü, ci totulti trebue supusti controluluI.
D-lii Babesiu cere inChiclerea discutiuniI generale si luarea in con-
sicleratiune a proiectulul comisiuniI, dar voesce a atinge maI Intäiù
In putine cuvinte cele spuse de d-nh Fontaninu 0 Laurianii In spri-
jinulü sistemeI ortografice etimologice. D-RI Fontaninu face din olio-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
406
grafia etimologica o cestiune de onóre nationala , care trebue sa se

reguleze printr'o transactiune intre noi toti , iar d-lü Lauriana o de-
clard de singura seriósh, negandü adversarilortii si sciinta si chiarü
cugetare. 0 ortografia este cu atatü maT bunä cu catü póte sä se
rspandésca mai lesne in poporü, rspandindu-se prin mkjlocula ei
cultura. 0 ortografia grea sat' muncita artit fi logica numai dóra a-
tunci canda o natiune n'arü avé allt-ceva sa faca de catù a se o-
cupa cu ortografia. Ortografia este unü instrumenta, iar nu scopti.
Scopuld este latirea culturel. Prin la tirea culturei, nu prin ortografid
vomtit Inlatura noi pericolele cu earl' ne ameninta d-lü Fontaninu, iar
singura ortografia prin care vornü reusi cu graba a lati cultura, asa
se vede ca este cea fonetica, fiindü cea mal simpla, cea mai acce-
sibild pentru poporü. Poporulg nu póte sa scie latmesce. Insu--,il
D-sa, ca redactorü altit Albinei, a fosta etimologistü extremü, dar a pa-
t,it'o, dad lectorii si protestaü mereü, ca nu potti sa citésca. Din
bite aceste consideratiunl, d-lü Babesizt imbrätiséza proiectulg co-
misiuniT si-lü salutd cu atatü mai multü , cu catü constata in elü
tendinta de a concilia tóte spiritele.
Discutiunea se Inchide si proiectulü comisiuml se lea in conside-
ratiune prin 20 voturi. din 22 votanti.
Sedinta se rddicd. la 5 si. jumdtate ore p. m.
Presedinte : Jon, (Mica.
p. Secretarü generalü: Hasda.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
407
ANEXA L.
COMISIUNEA OBTOGRAFICA.
edinta din 25 Martin 1880.
Membrii presentI d-nil : Alexandri V., Rasdeli B. P., Maiorescu T,
Quintescu N., Baritiu G.
Sub presedinta d-lui G. raritiu.
Sedinta se deschide la 12 ore.
Da Alexandri cere ea comisiunea sa se înfelíg. asupra principiu-
lut D-sa opinéza ca ortografia sä fie catü se póte de lesnicIósa,
de simplä. Exemplulti altorti popóre, qice D-sa, ar trebui sä ne ser-
vésca de invtamentd.
D-lii Quintescu propune, ca punctil de plecare, reproducerea sunete-
lorü obscure a si
D-111 Hasdet1 sustine, crt nu esistil &flue vocale obscure, ci nurnat a,
neesistândü prin sine insusT ci numal prin influenta sunetelorü in-
vecinate. Aceste &ale semne aveaü pinä la 1750 numail o valóre cali-
grad. : y, se punea maI alesti la fine, pe candü la mijlocü se inlo-
cuia prin a. Deosebirea intre ele este ca 2fi, afiandu-se inaintea lui n
5,ati r si accentându-se, se pronuntâ. mal durt.
Intelege ca ;1 sä se deosebésca in perfectO stria de stria pre-
sentO, dar nu si altü-felü. Acésta numaI ca principiù; totusI nu este
contra semnelord multiple pentru vocala obscurä. Cere dar ca la
reproducerea lorü, sa ne conducemü de étimologia romana, impär-
tasita de tot1 membriY
D-lü Quintescu sustine, ea' actualü sunt (Mlle sunete distincte in limbä,
abstracpne facênd de sovairea lor de malt' inainte ; cere dar döue
caractere deosebite. Opinéza pentru etimologiä exclusivii in sfera lim-
beI române.
_Maiorescu nu este de parere ca sa se distinga grafice A de ,a ,
nefiinclt o vocalä careia se cuvine insernnare deosebitä.
Da Baritiu este de pärere a se admite unü singurü semnü pentru
aceste clóue sunete nasale, cu exceptiunea inceputuluI (silabel initiale)
candü pentru sä se punä i (indata, ineeputu).
.1%
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
908
Se admite de maioritate a cu semnuli scurtäriI (ä) pentru amén-

deitie sunetele afarl de perf. simplu pers. 3, asupra cdruia se pune a c-
centula circumfiexil (ii : cântec).
D-111 Quintescu propune ca sä se adopeze dóue semne, si anume ti
pentru z si i cu circumflexil (i) pentru A- i . Canda inse vocalele obscure
se audit numal ici si colea in corpuld unui cuvênttl, pentru umfor-
mitatea scrieril, sä se inlocuésa cu vocalele etimologleI romane :
vtdil, vMuI, fiincltit-ca vedere, etc. ; rnormintil, morminte ; läudeindti, cu-
leendil, tinèndü, fiinda-ca läudare, culegere, tinere ; vinduta flindii-ca
vindere; vinetil , fiindil-ca invinetire.
U si I scurtiti.
D-Iii Alexandri pune u scurtil numai la pluralulti verbelori In pre-
sentil (mergri).
D-14 Hasda este pentru scóterea luI u cu desävé'rsire.
D-lil Maiorescu confirmä aceeasi pärere. D-luI crede ca ortografia nu
este menitä a evita confusiunile dintre cuvinte.
D-111 Quintescu sustine pastrarea lul u scurttl in interesulti regule-
lori gramaticeI, in privinta desinentelorg verbale si vocaleI flexionare
la cuvintele de decl. H in singularti si plurabl
D-lii 13aritiu este de aceeasi parere.
Se admite de maioritate eliminarea luI u scurta in töte casurile
unde nu se wade.
i5edinta din 30 Martie.
MembriI presenti : d-mI Alexandri, Baritiu, Hascial si Quintescu.
D-16 Quintescu atrage atentiunea comisiuniI asupra aplicäriI maI mul-
tora exceptiuni ce 'complicä scrierea, la carI va fi silita a rec,urge
maioritatea, in urma admiterri principiului de a se scrie si sunetultt
a cu vocala a, precum vantü, dinturare, svcinteirï, sbeirnaire, gatii, etc.
U si I scurtti (semison).
D.-lil Alexalulri ()ice: s'a spusil ch i finalti este egan cu Lint i scurttl ;
dar ce deosebire aril 11 s. e. intre fugi (pres.) si fugi (ME) Punerea
accentuluI, pentru a artä ca i e plmiA, D-sa nu o admite ; acésta ar
immulti de prisosa accentele si arn ingreuna scrierea.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
4o9
D-lil Quintescu este de pà'rere a se insemna scurtarea lul i (i) si a

1111 u proprie scurtil (a): boa, ca'-i, butoia, etc., asa in câtil se póte da
regul'a, cä unde se scrie ast-felii se pronuntä am"endóue ca semisone.
Nu este mal multä greutate nicl in scrisü in intrebuintarea WI 1. de
câtil a lul simplu i cu unü punctü.
D-1t1 Hasdea cu d-la Baritiu sustinü ca finalele u si i (semisone) s'a
nu se insemne cu nimica dasupra, explicandu-se numal in reguld,
di ele se pronuntä intreg( Cana' precede until r plus o alta conso-
nanta (socru, mindru, mindri etc.), iar cândtl u si ifi sunt accentate
se pune accentil gravü (fugi, durmi); d-ltiot Alexandri este in contra
acestul accentü.
Duplicarea sa4 neduplicarea consonantelora.
D-nif Hasdea, Alexandri $ i Quintescu sunt pentru duplicarea consó-
nelorü ctindil se aude, s. e. innotare, innecare, innascuta, inse nu immi-
gratiune ci imigratiune. Esceptiunea de la acésta se face la neolo-
gisine ca : accenta, acceptare, unde se aude.
D-lü Baritiu voesce duplicarea si la omonime, precum cassa ,
massa, rassa (race), spre deosebire de rasa (rasa), casa, masa. Ase-
menea rassa (haida) spre deosebire de rasa de la radere. Acésta se
admite si de totI cel-l-alt1. Candü dup5, prep. in urméza m, se lasit
de maioritate latitudine de a se scrie cu n sail m : inmultire si im-
multire etc.; inse inaintea celorü-lalte labiale in se preface in m :
impreuna, impreunare. ,
In privinta luI x se admite neschimbatil in neologisme : excesa ,
exceptiune, extracta, Xerxe, Xenocrat4, xilografie, läskidu-se de maio-
ritate latitudine, pentru cuvintele nesciintifice, de a se clice si es in
loci' de ex : esceptiune, estracta, escursiune, espeditiune.
In privinta lul s intre &Ate vocale resula dar, cit nu se duplicA,
chci dupit natura limbel s intre delue vocale nu se pronunta ca z :
frumosula, nasula, rusalii casa. In cuvintele mine din francesa, pr.
cas, extase, nu se pune z, dupn, cum se pronuntä in francesa, ci
cas4, emfasa, sintesa.
Presedinte : G. Baritiu
Secretaril : Quintescu.
52
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
410
§edinia de la 2 Aprile.
Presenti d-nii Baritiu, Maiorescu, Ilasdeii, si Quintescu.
D-lt Maiorcscu se unesce cu opiniunea d-lort Baritiu $ i Hasda
in privinta lui u 0 i semisont.
Z 0 II
D-lt Quintescu este de phrere a se scrie cu z in cuvintele
sciintifice pr. zoologie si in cuvintele române unde (I s'a prefa-
cutt tott-dé-una in z, s. e. frunzei, frunze, barzel, berze ; inse grinp,
tintil, cdp, crep, flindil-cA grindei, tindere, add, credere, in care cast
z se scrie cu d cu cedila : l. Acésta pArere se admite de unanimi-
tate. Dupä pärerea maioritätii se va scrie cu l qi vartid, vchliaril ,
ca stândil in legAtura etimologid. româna cu verde, verdétd.
77, T. Se va scrie pretutindeni unde t s'a prefacutil in vechiult tz :
tine, tintarie, tipetii, Utica, tépeinii, intercare, lipart; etc.
qt (urr, w) se scrie sc, pr. pesce, fiindil-ca pescuire,i'pescarti, pescarie ;
cunosci, fiindii-ca cunoscii, etc., adica, din causa etimologiel române,
inse (Fefanii, atternii, deeeptii, itergarü. -
Y, ph 0 th nu se reproducü, ci se punt in locult lora i, f, si t.

Prepdinte : G. Baritiu.
Secretart : Quintescu.
§edina din 5 Aprilie

Sub prepdinta d-lui Baritiu.
edinta, se deschide la 2 ore p. m.
S, canal se pronuntä ca w, se scrie cu cedila francesä 2.
Se admite de patru membri diftongil oa si ea. Maioritatea admite
sci, se scrie acesti diftongi intregf iar nu cu accentü (e, (5). ,
C 0 g, candt se pronunt& tare inainte de e si i, se said cu unt h :

ghema, ghimpe, ghicire, ghebli, ghebosii, ghiatel.
' Apostrofult nu se pune inaintea articolului femininü a, prin ur-
mare : casa, masa, etc.
C. putineiosi I , credinciosa, derivate de la credintd, putintd, unde 1
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
411
s'a prefácut in c, se scrie cum se pronuntl, de6rece t, a devenitù

o alt6. consona.
S'a admis de unanimitate a se numi raportorü alü comisiung
ortografice d-lü T. Maiorescu.
Secretara : Quintescu.
RAPORTO ASUPRA NOULUI. PROIECTO DE ORTOGRAFIA ROMINI
Domnilorli Membri,
Academia Romana, in sedinta a din 4 Iunie anult trucutü 1879,
dup6. o propunere a d-lorg Hasdeü , Baritiu, Odobescu, Caragiani
si a subscrisulul, a hotaritü ca se pune la ordinea qua ortografia ,
feu care;hsa se publice de acumg înainte t6te publicatiunile Academiel
«Romane» (Anale, seria II, t. I, pag. 25-26).
S'a numitti o Comisiune pentru desbaterea until proiectü ortogra-
ficü, inse lucrarea nu s'a pututü termina in acea sesiune extraordi-
nara, mai alesti din causa desbaterh n6uelor Statute, call all tre-
buitü sa fie prima ocupare a inaltuluT Institutü Nationalti sanctionatü
din noü prin legea promulgatä la 29 Martie 1879.
In sesiunea ordinara a anulul curentil 1880 !rise, si anume In se_
dinta din 24 Martie, s'a alesü o neria Comisiune pentru proiectulg
ortograficü, compusa din d-nh Alecsandri , Baritiu , Hasdeü , Quin-
tescu si Maiorescu , care , constituindu-se sub presedinta d-lul G. Ba-
ritiu si secretariatubl d-luT N. Quintescu, a desbatutü In mal multe
sedinte cestiunea ortografiel , si , Intelegendu-se asupra proiectuluT
de propusa pentru scrierea Analelorü AcademieI, a insarcinatü pe
subscrisulti cu presentarea acestuT proiectü, asa precumü a resul-
tatü din desbaterile urmate.
Donmilorti Membri,
Ortografia cu care ag fostü scrise pina acumü publicarile Aca-
demiel Romane , se intemeiéza pe o decisiune luatä de Societatea
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
412
Academia. In anult1 1869 si formulata in asa numitulti «Modtii

«de scriere pentru publicarea Analelorti $ i altoril lucrarl ale So-
«cietatiI Academice Romane» di.n. 13 Septembre 1869, alti aruT
alineatil finald clice insusI : «Acestü modil de scriere este provi-
«soriü si numal pentru Societate pina la defmitiva stabilire a or-
«tografiel limbel. române.»
Modulti de scriere, chiarü asa provisoriü precumü era, a fostü
resultatulü a multe si infocate desbaterl incinse in sinultii Acade-
miel In anii 1867, 1868 si 1869.
Orl-care va fl modula definitivü ce-lil vorü primi literati): ro-
manI pentru scrierea limbel nóstre materne, 0 vorü trebui sail
adua aminte cu recunoscintia de acele prime incerarl fäcute in
Societatea Academia., incerarl, car' dovedescil din partea autori-
Ionü lorü adese-orI multa eruditiune si tottii-d6-una celtit ma1 mare
zelü pentru indeplinirea important0 misiunl ce aveati.
Asa intalnimü, intre lucrarile academice in acéstä privintä, mi.
intaill «Operatul» reposatuluI d-nü G. Munteanu * asupra ortogra-
fiel» , publicatü in vol. 1 alü Analeloril, pag. 37 si urm. ; ve-
demü apol «Reportulu Commissiunei ortografice» scrisil de (ma
I. C. Massimg si insotitü de until intregü proiectü studiatil in bite
am6nuntele MI' (Anale, vol. I pag. 66 si urm.) ; vedemil contra-
proiectult1 d-lux I. Sbiera (vol. I, pag. 79 si urm.) ; vedemü pe
d-lü I. Ileliade-RAdulescu, celli d'intaitil presedinte alt.' Societätil n6-
stre, care, dupa ce avusese o mare si salutarä influintä asupra
scrierit romane in timpulti. transitiunil 0 de la alfabetulü cirilicti
spre celtit latinü , gäsesce de trebuintä , in ultimiT anÌ af viet0.
sale , a-sf sustine prin publicarea unorti «principie de orthogra-
phia românä» (Anale, vol. I, pag. 189 si urm.), punctult1 de ve-
dere carnü isolatü ce-lü ocupa acumti in acéstä miscare literarä;
vedem5 in fine, si dacä citämü acéstä lucrare ca cea din urmä
in ordinea insiräril, trebue sä o relevämti ca cea d'intaiii in va-
16rea 0, pe insusl Timoteü Cipariu inavutind Analele nóstre cu «si-
stema ortografica» (vol. I, pag. 88 si urm.), unü elaboratü plinü de
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
413
vasta eruditiune si de cercetarT consciinti6se, cunoscutele calitati ce

distingü tóte lucrLile venerabilulul nostru colegü.
Dadi ne uitämd cu luare aminte la calea, prin care a trecutü cestiu-
nea ortografica de la aceste prime proiecte pinä la formularea citatului
«modu de scriere, provisoriü din 1869, si iaräsi de la acéstä epocti
pind astä-cp, puternd constata indatä o diferentä in punctuld de ve-
dere, din care diferitii membri ai Academief priviaü tátä miscarea :
uniT se artad mai multd ca teoretici intransigenti , alta se vedead
mal dispusi a tin6 sémä de imprejurarile factice, in earl se aflä li-
teratura romfmä, si a primi ori-ce modd de scriere rationald, care
sä. impace numai cerintele marei majoritätT dacd nu a unanimitätil
scriitorilord romani.
Reposatulü si regretatuld nostru colegd Massimd, unulü din cel mal
zelosl, dar si cel mal intransigenti teoretici, in raportula sd d'intaid
asupra acestei cestruni, se exprina astir-felt' : «Comisiunea a creclutd,
«si nu se indoesce ca acestea sunt si vederile Societatil intregl, c6. e
«chematä a da unü proiectd de ortografie, nu provisorid si de tran-
«sitiune, ci mal multa sat mal pupa o,adev'érata teorie ortograficd,
«ale cäreia principie bine stabilite sä se paä desvolta cu rigóre in
«arti scolastice de datú in mAnele junimiT studióse. Provisoriuld nici
«nu art fi demnd de decisiunile acestei societd.p, nici nu ne-arü so:Ste
«din incurcAturile in carl ne sbatemd. Din acestd punctü de vedere
«privindd lucruld, Comisiunea a crequtd 0 semnele tyebuescd inla-
«turate din und plant de teoriä. de ortografa romana.» (Anale, Seria I,
Torn. 1, pag. 69).
Inse deja in ultima sedinO, a aceleiasl prime sesiuni a Academiel,
d-lü Massimil se vede silitd a constata, ca «preste asceptarea marel
«maioritäll a societatii, lucruld n'a pututd merge asa de netedü si de
«rapecle», cbi s'ad gasitd «voci protestätáre» cari «ad aflatü resunetil
«in sinuld societätil» si eh prin urmare Societatea a trebuitü sä lase
«campil liberti desbaterilord.... asupra prmcipiultif care aril trebui sä
«diríga ortografia romand.» (vol. I, pag. 135 $ i 124).
MAI modd malt impAciuitord de a vedé lucrurile transpirä de a-
cumd Inainte in töte desbaterile si, dupe ce in WI treilea and aid
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
414
Societätil Academice, se stabilesce unü modg de scriere , acesta se

nurnesce insusl provisoriti si d-lü A. Treb. Laurlaqi, in discursulti
D-sale de inchiderea sesiunii din 1869, dice cu prudenta : «Cestiunea
«ortografia s'a desbatutü seriosü intr'unü mare num6rti de sedinte,
«ne putemti felicita, CL prin lamurirea ideilorü amti ajunsü la unit
«resultatti multamitorü, asa in catti , far. a prejudeca viit6rea des-
«voltare a limbei, are sä se tinä etimologia cuvintelorti i printr'6nsa
«sa se conserve legatura de familie cu limba latinä i cu limbele
«surorl earl stag in fruntea civilisatiuna moderne i sa nu pati-
«méscä nic fonetica limbel nóstre, unde pronuntia este secura.»
De atunci inc6ce, necesitatea unel transactiunl in sensulti fonetis-
mulul s'a accentuatil totü mal multü. Ortografia provisoria , stabilita
de Societatea Academicä, nu s'a Iota in literatura romana ; nu exista
asta-d1 in intréga Romania libera nic unü singur cjiarú, nia o sin-
gura revistä, care sa o fi primitü. Chiarti dincolo de Carpat,Y, ea nu
castigh, ci pare a pierde din terenulü ocupatü. Proba pentru acésta,
intre altele, este insemnata discutiune publicatä in Telegraful romein,
No. 133-152 din 1879 , în urma «concesiunilorü until cipariang.»
Chiard maioritatea membrilorü actuall al Academia romane urméza
in scrierile lorti o alta ortografia de catti cea obicInuita pina acum
In Analele Academia.
Acésta stare de lucruri anormala a trebuit s. ocupe cu dreptü
cuventil pe intréga Academia. Cad, daca In cestiunl de pura sciinta
abstracta singura normä a Distil trebue a fie cercetarea necondi-
tionata a adevrulul, indiferentti daca acestü adevrü este impartasitü
de multy sail de putinl 6menl, Ini cestiuM de o desvoltare organica
generalä i óre-cum instinctiva, precum este limba i impreuna cu
dênsa si scrierea, elementulti usulu, adoptatü de multimea celorti ce
vorbescti si ce scriü, este tot-dé-una unti elementa de cea mat mare
insemnatate, pe care nu ne este iertatti. a-ll ignora.
Sub impresiunea acestorü imprejurarl a inceputti comisiunea D-vóstre
ortografica lucrarea sa, i multumita spiritulul de conciliare, de care
ati fostü condusl to mernbr si de care a datü proba Ini deosebi sii-
matulü nostru presedinie, d-lb Baritiu (singurulti dintre nol, care luase
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
415
p arte i la töte desbaterile ortografice din aniI 1867, 1868 si 1869),

comisiunea D-vóstre a putut ajunge la unü resultatg In privinta ce-
stiunilorg partiale, de care a avutil timpulg de a se ocupa. 0 parte
din aceste cestiuni s'a pututa hotäri cu unanimitatea membrilorü, o
altä parte s'a hotäritg nurnai duph maioritatea pärerilorg, tota-c16-una
inse discutiunea s'a urmatt cu dorinta invederatä a tutuloril de a ajunge
la ung resultatg practicg -o dovadä maI multú pentru adevrula ,
c. timpula si experienta imblânclesca adeseori contrastele i permit
a gäsi ung terent comunü de intelegere acolo, uncle mai inainte nu
se vedeag de catti campurI separate si inimice.
Trecendü acum, Donmilora Membri, la insäsT araarea principiulul
sag mal bine principielora carl ag predomnitü in stabilirea proiectuluI
orlografica ce avemü onóre a-la supune aprobariI D-v6stre , intim-
ping öre-care greutate in caracterisarea luT prin o singurä frastt.
Antagonismulg obicinuitg la noI in materie ortografica intre ceea
ce se numesce etimologismg si ceea ce se numesce fonetismü, nu-ml
pare a corespunde cu esenta punctuluT hi discutiune. Precurn fárte bine
a gist]. d-la Hasdeü in una din sedintele nóstre (Awde, seria II, vol. 1,
pag. 30) «ceea ce este etimologicti asta-c11, era fonetica atunci, cOnda
«s'a aplicata una modü de scriere la o limbA óre-care. La inceputü
chiarti ortografla francesä si cea englesä, atfitg de etimologice astä-cli
«in aparentä, erag fonetice, se scriea cum se vorbia. Cu We acestea,
«In starea lucrurilorg de astä-0 nu e ppsibili in ortograflä uni
\«fonetismg pura - ctcT fie-care individü ari av6 atund dreptuli de
«a aplica pe härtie idiosincrasiele sale personale de pronuntare -
«nid etimologisma purti, de vreme ce derivatiunea cuvintelorti in
«orI-ce limbä este in cea mal mare parte necunoscuta sag contro-
«versabilä. Posibilä si practica este numal ,o ortografla eclecticA,
«relativä, ung terming media intre fonetismg i etirnologismü.»
Cä asemenea idei drepte s'ag pututa li i la noI i and, inteun
timpi asa de scurta , este unulti din folósele ce ni le-a adusg $ i
neare studiula comparativg ala limbelora in genere. In proportiunea
in care s'a afirmata i s'a intinsg limbistica generalä, s'a redusi való-
rea until etimologismg märginita la ung anume poporg si la o anume
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
416
epoch. $'a intelesü, cä ceea ce parea o forma consolidata, era in e-

senta o forma fluida , i di dmtr'untl etymon mai primitiva fie-care
poporü si, inlauntrula fie-carul poporü , fie-care sira de generatiunl
isi face cuantarea sa proprie prin mvluldrile fonetice ce i le impune
$ i prin care IA variéza. Departe de a puté admite cu d-lti Cipariti
(Elemente de limba românä pag. 83) , ca «tóte sunetele derivate se
9otti infatip ca spurie i coruptiuni in catti se abatti de la cele pri-
«mitive» si ca «ail dar a se reduce la sunetulti primitivü», vomü in-
telege din contra, ca tocmai in acésta variare fonetica se aratä viéta
proprie a unei limbi $ i ca legea eufonica este unulü din semnele
fundamentale si caracteristice ale geniului limbisticü intr'ung poporü.
Pentru cei ce sunt inse deprini cu antagonismulti dintre etimolo-
gisinü O. fonetising §i ne-arti cere numai de catü o caracterisare a
proiectului nostru ortograficü dupe acea despartire óre-cum scola-
slid., putemü Ghee in scurte cuvinte : pe cândti ortografia de 'Ana a-
cum a Academiei Române era intemeiatä pe unü etimologismti tem-
perata prin concesiuni fonetice, ortografia propush in proiectulti de
fata este intemeiatä pe unü fonetismtt temperatti prin necesitati eti-
mologice.
l'Punctul nostru de plecare este dar acesta : fie-care cuvéntti se scrie
um se pronuntä saü, precumti a dis-o din vechime Quintilianü (In-
stil. orat. I. 7, 38): Ego sic scribendum quidque iudico quomodo sonat. Ric
enim usus est literarum, ut custodiant voces.
Acest principiti va da limbei române o scriere simplä, usóra, con-
forma atätti cu ideile limbistice moderne CM i cu cerintele pedago-
gice in scóld,
Aplicândü Inse astäql acelti principia fonetidi la alfabetulti latinti, cu
care suntemü datori a scrie limba nóstra, fiind-ca este propriulti no-
stru alfabetti stramosescü, constatämti, di pe de o parte alfabetulti. latint
are unele litere carora nu le mai corespunde in limba ronAnA nid
un sunetü deosebitt si care ne sunt prin urmare de prisosü, i ca pe
de alta parte limba românä are cateva sunete nóue, car): trebuescti
insemnate in scristi, dar pentru cari alfabetulti lating nu are litere
deosebite.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
417
Acestü fapt din urmä ne impune introducerea unorú semne n6ue

si, in liYnitele strimte ale acestel nöue introduceri, trebue sä Onernil
seamä de considerari etimologice märginite la insusi limba romänd.
Dealtmintrelea rmane principiulü : Acele sunete romdne pentru cari avernii
litera latina corespungóre, se scriti totdéuna cu acésta Well.
lad. cele dóue regule generale, de car! a fostü condusä comisiu-
nea D-vástre in stabilirea ortografiet via acumil a v arta apli-
carea lorü la casurile speciale, de car! ne-amü ocupata si in privinta
cárora amü pututg fixa modulü de scriere.
I. Litere §i deprindert ortografice latine, cart nu se mat potrivescil cu limba
romeina §i trebuescii dar eliminate dzn scrierea nóstra.
1. Literele latine y, ph, th, qu ,i k, ne mai avendil in limba
nóstrá de astä-qi sonurile loril corespuncltóre (vecli Critice de T.
Maiorescu, pag. 87 si urm.), nu se vorti intrebuinta in scrierea ro-
mâná. EsceOune, pentru unele nume propril : Quintilianii, Yysilantil etc.
2. Duplicarea consonantelorü se admite numai acolo, unde provine
din alipirea a dóue cuvinte române, din call unulü se terminá $ i
altulü incepe cu aceeasi -consonantä sail cu o consonanta de acelasi
organü, Inse numal in läuntrul limbei române, unde se si aude.
Vomü scrie dar : Innotare, innascutü, innoire, etc. Yornü scrie inse
aprobare (cu und singurg p), afirmare, colaborare, cluplicare, comoditate, etc.
Se lasá latitudine a se scrie *inmultire sag inimulOre, inmorméntare
sail immormêntare. Vomü scrie inse totdéuna impreuna , impilare,
impacare, etc.
3. Se admite duplicarea lui s in putinele cuvinte, in cari páte
servi pentru evitarea confusiunil intre döue Intelesuri diferite : massa
(la masse) 0 masa (la table), rassa (la race) i rasa (rasée), cassa (la
caisse) o casa (la maison).
4. Deosebirea nuantei de pronuntarea a lui s ca z, in mijlocula
si la terminarea cuvintelor, nu se insemnézä, aflându-se numai in
câte-va cuvmte nog primite si prM urmare nici s nu se duplicA in
rnijlocul cuvintelorü acolo, unde remâne s dupá natura la Vomü
scrie dar : rosa, francesa, sintesa, nasalti, nasulg , frumosutg, etc.
53
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
418
5. Consonanta dublä x, pästratä In alfabetula lating din vechiula

alfabetti campana, o putem primi i noi ca o inlesnire graficA pen-
tru Impreunarea 1111 c si s îri neologisme i In nume propriI: xilo-
grafie, 1exiconi, Xenocratti, Alexandru.
Se lasä inse latitudine a se scrie expeditiune i cspediliune, esemplu
§i exemplu, dupä cum vrea sä pronunte scriitorula.
Sunete §i eerinle ortografice ale Umbel romcine, pentru earl izu se aflet
litere in alfabetula latind.
1. Sonuld s se va scrie totduna eu j.
2. Sonurile 4 si y se vora scrie cu c pi g inainte de e i i pi cu
ci i gi Inaintea celora-l-alte vocale. Canda Inse literele c i q aa sd
sune toe i r Inaintea vocalelora e fi i, se vora scrie cu ch i gh.
Voma scrie dar : cine, ginere, ceapd, geand, ciaslovd, ciocdrlie, ciutd, giant,
Giurgiu, cheie, unchid , glwmü, ghindd, etc.
3. Sonurile w i u se vorü scrie totd6una cu Si. to adeca s si
t Insemnate cu sedila francesä.

Pentru sonula g se admita d6ue scrierl. Acolo unde flectiunea
romanä Il aratä ea proveninda dintr'unü d se va scrie q; asemenea
acolo unde se arétá cl, fie si din cuvintele primite In limba românä
Ca neologsime ; in cele-l-alte casurl se va scrie cu 2.
De exemplu : crep (creda), vollt (verde), tied (divind), d,iva (iurnd),
inse zimbescii, zdlogd, lucrezti, botezatd.
NB. Subserisutú s'a unita aid cu pArerea maioritAtil*comisiunif numaT pentru
a nu face desbinare asupra unaT punctil de o irnportanO, maT micA, devi crede
el este o abatere de la regula generalä primitä pentru scriere.
4. tp se scrie cu sc unde vre-o formä flectionarä romanä aratä,
una sc, din care a provenita : cunosci (cunoscd), pesce (pescuit21), ro-
mdnesci (romdnescd); asemenea i In cuvéntula a sci cu derivatele luI,
sciintd, consciintbd etc. Se scrie inse §ltefand, itergard, qteptd.
Subscrisuld se unesce 1i cu acéstit mic5, inconsecintä, numal pentru a nu face
desbinare.
5. s si ffi se vora insemna cu semnula pusa d'asupra vocalel,
din care in läuntrula formelora flectionare ale limbeI române si chiara
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
419
ale neologismelord introduse, se vede ca ail provenitd. Numal In

persóna a 3-a singularti a perfectului simplu de conjugarea I se va
insemna d (cu circumflexd). Acolo unde nu se constata proveninta
lul a si & in launtruld limbel romane, se vord insemna cu 4, afar%
de .It la Inceputuld cuvintelord in in, care se va insemna cu i.
Vomd scrie dar : peiseutii, püstorli (pasee), adli, véyadit (vedere),
l4ud4nd4, cule.endii, maw (manualii), Mudd umbla, Anit, and, fan-
tand, in, indatd, ineeputii, etc.
D-nil Alexandri si Quintescu ad r6masd de parere a se introduce
und semnd deosebitd pentru A, i anume i cu circumflexd (V.
Ceea ce a condusti pe maioritate a fostd, pe tang sfiala de a
introduce prea multe semne nóue, mal alesd convingerea, ca ,z este
numal o nuanta de pronuntaiie a lui z, ca. in unele dialecte romane
nid nu se aude, si ca din manuscriptele vechl (pina pe la 1750)
se vede o completa amestecare intre z $ i A, care (afara de 4k ince-
Word) se deosebiad numal caligraficesce, asa in catd z finalli se in-
sernna mal totdéuna cu semnuld lui x si Ai mijlocid mal totdéuna
cu semnuld lui z. .
La obiectiunea, ca A este o particularitate esentiala a pronuntaril

romane, se pöte rspunde, ca scrierea nu este chiemata a exprima
tóte nuantele pronuntaril, ci numal sonurile radicale si de valáre
flectionara. i nasaluld este o particularitate a limbel francese, si z
in loca de e in Mutter, 'rater etc. este o particularitate a limbel
germane : to ti le pronunta, dar nimenl nu le scrie.
aid se cuvine a cita si a traduce urmat6rele cuvinte din cele-
bruld tractatd de orthographia romana sive latin,o-valachica compusd de
Petru Maiord si publicatd in fruntea Lexiconului de la Buda din 1825:
*Mal este de observat, O. Romanil din Dacia lul Aureliand nu
fintrebuirqz1 niel o data sonuld /fi ci numal z : el nu c,licd mini ca Ro-
*manil din/Dacia vechie, ci mani (Anziir); si vsorti s'ard puté desvta si
*Romanil din Dacia vechie de acestd son (N,) (?). Atka celd putind este
esigurti, ca multi, desi ild pronunta, nu-ld scrid niel o data, ci in-
* trebuintéza totd-dé-una litera z si pentru x. In manuscriptele vechl
f nti $e vede nictiirl A pi numal z, Imi aducti chiard aminte; ca amd
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
420
taucjit in copiläria mea vorbincla (5menY btranY, din a cArorü gurA

t nu se aucjia nid o-datä m».
6. 4 scurta finalü se va elimina in tóte casurile unde nu se
aude. Vomit scrie dar: Om, bun, vedeam, lucram, etc. Acésta este pa-
rerea rnaioritätil comisiunii.
D-niT Baritiu si Quintescu stäruescti inse a mentiné pe u scurtü,
pentru ratiunl gramaticale. Dupä D-lortii, 'Ara u scurtü se pierde re-
gula pentru deosebirea genulul masculinü de feminina, se pierde
regula unorti forme de declinare, regula articoluluT si deosebirea intre
singulart si pluralü la conjugare.
Maioritatea nu s'a pututil abate prim aceste obiectiunY de la regula
generalä primitá pentru scriere, adecá de a se scrie cum se vorbesce.
Dacá pronuntarea românä a stersü pe u finalti in cele mal multe
casurY, nu pöte scrierea sä introducä o vocalá gramaticalá, pe care
a lepädaro odatá vorbirea, cad nu póte existä o gramaticá a scrieril
in contra gramaticeY vorbiriY.
Addogämti aid eá asupra acestuY punctü Incepü si unix CiparianT
de peste Carpati a fi transigentY si sunt dispusì a face concesiune.
precum resultä din importanta controversä ortograficá publicata in
Telegraful ronuin din Sibiiti, (No. 134 din 15 Novembre 1879).
7. i scurtü se va insemna cu i simplu fará semnulü scurtáril.
Regula pentru cetire este : i fmalti simplu se pronuntä totcléuna
scurtü, afará numal unde este cu neputintä. In casurile uncle este
lungil (in unele forme de conjugare) se aratä lungimea prin accen-
tulti gravü.
Vomil scrie dar : ómeni, copii, arbitri, a aucli, elü audi, tu aucli.
Asa semnulti scurtärif va rmané in scrierea romanä numal pentru
insemnarea umbriri1 vocaleloril in % $ i ffi, simplificare fórte impor-
tanta pentru invtarea cetiriY si scrieril in scc5le.
8. Articolulti nedefinitti, pronumele si numeralulti o, d. e. o casei
o-datet, arnü dat-o, se va scrie cu o si nid o-datä cu la.
9. Apostrofulti nu se pune inaintea articolulul femeninü a , prin
urmare se va scrie : casa, masa, etc.
10. Neexistandü nid o causä paleograficá pentru scrierea acce-n-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
421
telorü, r6mane numal trebuinta logich dreptü singura causa pentru

primirea lora. Trebuinta logica inse in limba romana, catil pentru ac-
centare , se marginesce la conjugatiunl. Acolo deosebirea tonulul
aduce deosebirea intelesulul, tonuld trebue dar neapèrattl exprimatA
prin accentü, si anume prin accentulti primita si cunoscutti pentru
asemenea casurl. Vomü scrie dar vede, !Ilse a vedè, lauda inse laUdei
fac inse fac4.
11. Accentulü / intrebuintatü pima acum peste e si o pentru a
exprima diftongiI ea si oa, este atatd in contra reguleI scrierit roma-
nescI : a acele sonurl romane, pentru cart se scie litera latina co-
respuncltóre, se mitt cu acésta Mel* dill si in contra nature' sem-
nelorg, nefiindu chematu accentulti in nicl unti alfabeta a exprima pe a.
Dar accentult1 i este chemata a exprima vocala intonata , (lieu a-
pratoriI acestel scrierI, si fiinclti-ca diftongil ea si oa provina tot-
déuna din e si o intonatil, trebue scrisl é si 6, asa cere principiult
etimologiel române. La acésta se póte rspunde : orl de uncle ara
proveni ea si oa, din momentulü in care vocalele e si o ail primita
o schimbare fonetica, pentru a carel scriere se afla o litera in alfa-
betü, nu potti fi lipsite de acésta, scriere pentru a li se descoperi
una nótta. Daca dar e si o , din causa intonariI , sl-aü insotitil unü
song , pentru care exista litera latina corespunetóre, adedi a , nu
potü 11 scrise altfelü de catti prin ea si oa. Altmintrelea pierdemil
consecinta $ i intramü in deplinü etimologismit Iar obiect'ia , ca nu
se vede dad, ea si oa trebuescü citite ca diftongl ea si oa si nu e-a
si o-a, nu ne pare intemeiatä. Cad scrierea nu este silita a aréta
absolutil tóte nuar*le vorbiril, si asa nu este nicI chiemata a arta
diftongarea. Daca arü fi altfelü , de ce atund s'aril margini expri-
marea diftongilorti la ea si oa si nu s'aril intinde la toti diftongiI
d. e. iubescU, voiosü, iepure, aluat4, ceiutatU' ?
Dar afara de acésta, nu este esactü , ca orl-ce e si o intonatü se
preface in ea si oa. Regula esacta ne-o cla Pumnul : e intonatü, dacá
in silaba urmatóre se allá a, % si mal rarg e, se preface in ea ; In
cele 1-alte casurl rrnane e, de si este intonatt ; d. e. vorbescii, vor-
besci, vorbeascä, oktesculli, obeemica ; rapte, isearpe alaturea cu gepte, erpe
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
423
0 intonatü, dacä este urmata de a, % si e, se -preface in oa, dar

inainte de i si u rrnane o, de ex. ortd, porti, poartd, moarte, moartd,
mortuld, mortbit.
Asa dar semnuld accentulul de intonare pus(' deasupra WI e 0 o
ara puté sa aibtt numal atuncl intelesula diftongulul ea si oa, cânda
In adev6rü orl-ce e si o intonatil s'ara si preface in ea si oa: Dar
flinda-ca, precurn am v6clutil, nu este asa , ci din contra e si o , de
si intonate, in jumätatea casurilorü nu se prefaca in ea $ i oa, insem-
narea lora cu accentula intonaril, pentru a le arta diftongarea este
lipsita de logid.
Una alit" argumenta in contra numituluI accenta ne pare a fi urma-
torulti : acela a ce si-la insot,esca une-orl vocalele e si o, and(' sunt
intonate, nu este o simplä negbgenta a limbel, Óre-curn unü obiceia
foneticü, care aril puté tota asa de bine sa dispara din prortuntare
si cäruia dar ri este de ajunsa de a fi numal artata in trédta prin
semnulü intonäriI; acela a dm contra a ajunsa a fi in limba nóstra
WW1 asa de importantü ca si sonula radicala din care provine,
fiinda-ca une-orI ila consurna chiara pe acesta. si rankle singura.
De ex. din veard, peand, peard, veargd, vearzl, measd, afoard etc.,
Romanula a facuta yard, panel, pard, varget, varzd, maset, afard etc., si
adese acolo uncle a pastrata diltongula ea, 1 a prefacuta in ia de ex.
piatrcl, &pet etc. (Legea foneticä este, ca ea 0 oa tinda a se preface
in a rnaI alesa dupa labiale si r, une-orI si dupa sibilante). Acéstä
pierdere a 1111 e din diftongulü ea si prefacerea Jul In simplula a este
asa de inraddcinata in limbd, in cata unele cuvinte cu "ma e pri-
mitiva sunt apoI variate in declinare ca si canda ara fi avuta unü
a primitiva. Pe canda de ex. in pluralula din pand, pard, vargd se
reinfatiséza e si se qice pene , pere, vergI, in alte cuvinte analoge
nu se mal infOséza nicI atuncI, ci a se schimba in z ca unü a pri-
mitiva : 0;1, tetri,, pradd, prap etc.
Caracteristica este si exemplula until oa provenita nu din o ci din
a primitiva : foame din lat. fames. Este dar cu neputintä de a ascunde
subt accent(' sonula a provenitü din intonarea luI e 0 o.
Acésta argumentare nu este inse impartasitä de intréga comisiune,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
.Q3
unil membri susina a se phstra scrierea é 0 6, intre acestia e

d-la Baritiu, care a fosta totdéuna de pärere, ch in genere trebue
luath de principiü ortografica etimologia märginith la formele ac-
tuale ale limbel romane. Rmane, ca in urma unel discutiuni gene-
rale a D-vástre tuturora, sh docica maioritatea voturilor i asupra
acestel controverse.
Trebue sh amintesca inse eh si aid unii Cipariani sunt dispusI a
face concesiune, i m refera iaräsi la citatula studia ortografica ala
Tekgrafului ronidn din Sibiia. Causa, pentru care acesti CiparianI nu
se impotrivesca la scrierea ea i oa, este , eh vda sunetele radicale
e ti o 'castrate si in acéstä scriere si ch, odath sunetula radicala ph-
strata, le este etimologicü indiferenta, dach glásuirea ea oa se area
prin accenta saa prin insust litera noa introdusä. Se citzh i exemple
din alte limbl neolatine , relative tota la diftongarea lul o latina : span.
bueno (bonus), luego (locus), franc. neuf (novus), feu (focus), dar mal
alesa ital. d.e. conjugarea lul morire : muoro, muori, muore, moriamo,
morite, muorono etc.
Se intelege, cä cercetarea nástrá de maI susti s'a raportata numai
la casurile, canal ea i oa proveniaa in adevra din lungimea lul
e i o prin accenta. ad in cele-l-alte casurI, unde a este din capulü
loculuT o vocalá de sine sthtätóre cu una Intelesü propria gramati-
cala, chiara cel ce de almintrelea scriu é cu accenta, trebue sh in-
semneze pe a deosebit. De ex. face fa'cett, duce duceet. Aid a este
vocalä flectionarä a imperfectuluT si a scrie facé, dud aril fi in orl-
ce casa o gresalä de ortografie. - Asemenea trebue sh se scrie stea
si nu sté.
Domnilorii Membri,
Acesta este resultatula desbaterilora urmate in sinula comisiunit,
ce aV bine voitü a o alege pentru lucrarea proiectuluI de ortografie.
Spre a v da una exemplu practica pentru infätisarea, ce ara avé
scrierea romanä duph acéstä ortografie, ama onóre a v6 alatura o
transcriere conforma cu regulele aid stabilite. Este aintecd gintei
latine ce Varna transcrisa, cantata de acelti poeta i colega ala no-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
424
stru, carula natura pare a-1 fi data menirea de a infätia generatiu-

niloril contimporane WM frumuseta eufonicl a limbel nóstre materne.
Fart indoiaid lucrarea nóstra, aa cum vi se presinta, nu desléga
i nicl nu atinge bite intrebärile ce ni le pune or tografia romana.
Noi arnti cregutir, cä deocamdatä a fostü bine a se insemna prin
cilto-va lineamente marl forma generalä a scrierii nástre, läsandti
anilor viitori sarcina de a fixa Ole amänuntele ortografice, unele
in parte atarnândü de la o lucrare definitivä asupra gramaticei i
asupra vocabularului Umbel romane.
Oil care va fi decisiunea D-vóstre pentru astä-cy, credd c5, toti
vornü fl inspirati de dorinta de a publica Analele Academiei sub o
formä a scrieril lorü, care sa nu ne desbine de rnirarea generalä
a literaturei nóstre in acésta privinta, ci sa puie Academia Romana
in launtrulti 0 in fruntea acestel miscarT.
Bucuresel 8 Aprilie 1880.
Raportorü : T. Maiorescu.
Ceintecul Gintei Latine

Latina gintä e regind Latina gintá are parte
Inteale lumei ginte mari. De-ale pdm6ntului comori
Ea poartd 'n frunte-o stea diving. Si mult voios ea le imparte
Lucind prin timpii seculari. Cu cele lalte-a ei surori.
Menirea ei tot inainte Dar e teribild 'n mdnie,
Märq indreapta pmii sei : Cand brapl seu liberator
Ea merge 'n capul altor ginte, Lovesce 'n cruda tiranie
Vrsänd lumina 'n urma ei. Si luptd pentru-al seu onor.
Latina gintd-i o virgind In çlioa cea de judecatd,

Cu farmec dulce rápitor ; CAnd fald'n cer cu Domnul saint
Strdinu 'n cale i se 'nchind Latina gint' a fi 'ntrebatä :
Si pe genunchi cade cu dor. Ce ai fácut pe-acest pardnt ?
Frumoasá, vie, zimbitoare Ea va respunde sus si tare :
Sub cer senM, in aer cald, 0 Doamne, 'n lame ail am stat,
Ea se oglin.dd 'n splendid soare, In ochii sei phni de-admirare
Se scaldá 'n mare de smarald. Pe Tine te-am representat.
(A.teesandri)
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
426
PROCESG-VERBALO Nr. 21.

D1 NTA DIN 12 APRILIE
Membri presentl :
Din Sec tiunea literara d-ni.1: Alexandri V., Caragiani I., Fontaninu G.112.,
Hasdeii B. P., Laurianii A. Treb., Maiorescu T., Quintescu N., Sion G.
Din Sectiunea istoria d-ni1 : Babesiu V., Baritiu G. , Ionescu N.,
Mania Y., Melchisedecli P. S. S. episcopulii, Papadopol-Calimachli A.,
Urechia V. A.
Din Sectiunea sciintificl d-nil Aurelianu P. S.,! Bacaloglu Em. ,
:
Brándzei D., Felix I., Ghica Ion, Poni P., Stefeinescu Gr., Teclu N.,
Vasici P.

Se citesce si se aprob6. procesulti-verbalti alil sedintel precedintl.
Se pune la votü prin alti treilea scrutinü premiarea cu premiul
Lazhrti a opereI d-lux dr. Brkida. : Proclromulli flord roindne. Resul-
tatuld fiindii 15 bile albe si 7 negre din 22 votantI, d-lii Presedinte
proclambi opera premiatd.
La ordinea clila fiindü desbaterea pe articole a proiectulul orto-
graficil, se dt't citire paragrafulul 1 din capitululil I, relativü la literele
latine y, ph, th, qu si k.
Da Papadopolii-Calimach4 sustine mentinerea literelorü th, ph $ i y in
cuvintele technice luate din limba elenä, de ex. : theologia, philosophia, phy-
sica etc. Dacä nu conservAmil ortografia originalä in termiM de acésta
natura, atunci sä n'o admitemü nid in privinta numelorü propril.
Episcopulti Melchiseclecli arü dori conservarea tutulora acestord li-
tere in transcrierea texturilorü religióse, unde le mantinea la nM si
grafica cirilicA.
D-lti Alexandri intrad dacä scriindu-se theologid, are sä se pro-
nunte altü-felü de cât teologid , sail dad, scriindu-se kyr nu se va
54
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ir6
citi chir. Lind tut sad unit' y, neschimbandd intru nimicd pronuncia-
tiunea, sunt dar nisce litere de luxd ; si tocrnaI de aceea nicl nu
le-aü admisil fratiI nostri ItalienI, chiaril in cuvinte technice.
D-lil Ilasdeli observa ca mentinerea acestord litere in nume propriI
In proiectulti comisium1 ortografice provine din natura numeloril
propril, carI, fiindil proprietatea acelora ce le pórta sad le-ail purtatd,
nu este permisd nimenuI a le modifica, chiard dacrt moduld lord
de scriere ni s'arü paré extravagantil sad capriciosd.
Da (uintescu admite supresiunea Jul y chiara in numele propriI,
dar nu intelege nicl inteund feld respingerea. luI qu, de vreme ce
oxista cuvinte in carI nu-lil putemil inlocui prin altd-ceva , precum
aquarium aquarella etc.
Da Maiorescm arata, maI alesd prin citarI din Quintilianü, ca y nu
se citea latinesce ca i aid nostru de asta-cp , ph nu se pronunta
f, th nu se pronunta t, si ca. qu si k eraii in transitiunea de a
11 lepadate 0 inlocuite cu c si de catre LatinI. Dad LatiniI aril fi
avutil si aril fi pronuntatil tipografia, curn pronuntrund noI asta-0,
aril 11 scrisü tipografia. A admite dar in scrierea nóstra acele litere
asta-41, aiü fl o eróre in contra chiard alfabetuluI latinü.
D-ld Sion primesce inlaturarea literelord ph si th, dar se unesce
cu d-ld Quintescu in privinta luI qu, flindil-ca nu scie cum se
scrie vorbe ca quintescenla $ i altele. D-sa combate inse pe d-ld
Quintescu subt raportuld supresiuniI radicale a WI y. Dacä nu
vomil admite pe y, atuncI cum óre vomit' deosebi lyra poetulul
de lira negutatorulul.
D-ld Poni atrage atentiunea AcadernieI asupra inconvenientuluI
de a se suprime literele th I ph, y si k In cuvinte technice, de
óre-ce in chimie aceste litere ad intratd in formule ca prescurtarI
a termenilord IntregI, de ex: : ph, pentru phosphor, in cad pre-
scurtarea n'ard mal corespunde cuvêntuluI pe care-lü represinta,
dacá amd scrie fosforti iar nu plwsphorti.
D-lti Babesiu Tegreta ca discutiunea s'a alunecatd pe taramuld
unorü esc4tiunI din sfere speciale ale literatureI. OrI-ce specialistü
are latitudinea de a intrebuinta in cerculti sètt propriii cuvinte straine,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
427
pe call a le scrie In modulti consacrata In acea specialitate, fär5.

ca s5. se modifice prin acésta ortografia generalá.
D-la Laurianii sustine argumentula d-lui Poni.
D-la Steftlnescu constata, ca formulele chimice sunt cu totula con-
ventionale, cari rmanü s,;i vora rmané, orI-cari ara fi in ortografia
curenta modula de a scrie cuvintele represintate prin acele formule.
Itahenil scria fosforo cu f, i idi ogene cu i, de si aa si ei formulele
chimice Ph si. H. FrancesiI (pal mercure, de si ila formuléza in chimie
prin Hg satt formuléza potassium prin K. D-sa sustine dar In acésta
privinta opiniunea comisiunil ortografice.
D-la Has(kii observa, a In orI-ce literaturA se Intrebuintéza unele
cuvinte sträine neasimilate, une orI chiara cu flexiunea strAink de
esemplu , nemtesce das Nomen saa die Yuba, saa in tad Europa,
vorbele englese gentleman, fashionable, etc. Aceste cuvinte, neavenda
a face cu limba literartt comuna, n'aa pututa intra In preocupatiunile
comisiunil ortografice, care Inse recunósce ca ele, intru catti nu in-
cetéz6, de a fi straine, trebue sä se scrie cu ortografia lora originalä.
Inchiendu-se discutiunea, se pune la vota amendamentula sub-
scrisa de d-niI Fontaninu , episcopulA Melchisedecti i Papadapolii-
Calimacha: «literele y, ph, th, qu, k, se vora pästra In nume propril,
evorbe straine si vorbe technice» ; se respinge prin maioritate.
Se pune la vota amendamentula subscrisa de d-niI Hasde4,
Quintescu, Poni, Bacaloglu i Babesia de, a se addoga la &lea pa-
ragrafulul 1: «Nu inträ in acéstä regula scrierea cuvintelora straine
«neasimilate, de exemplu : aquarium, kalium». Se primesce prin ma-
ioritate.
Se pune la vota si se primesce prin maioritate, paragrafula 1
Intrega impreunä cu adaosulii finala.
Se trece la paragrafula 2, relativa la duplicarea literelorti in-
genere.
D-lil Fontaninu sustine necesitatea duplicariI celti puting in 3 casurl:
1, In callu, acellu, etc., unde numaI din duplula 1 s'a pututa forma plura,
lula maiatri : cal, acci, etc.; 2, In formele verbale ca dussei, pussei,etc.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
428
uncle dupluld s resultä din asimilatiunea WI s cu consona disparuta

c, n, etc.; 3, in unirea unui cuvkitti incepaorü printr'o consona cu
o prepositiune care in limba latina se termina printr'o consona :
approbare, adducere, etc.
D-1ü lonescu observa, ea duplicarea consánelorü nu exista In limba
romana O. nu sunt urme sa fi existatü vre-o data, In catil D-sa nu
vede vre-o ratiune, fie usuala, fie macarg istorica, de a o Introduce
In limba.
D-la Hasda adaoga, ca precumti graiulti nu exprima nici o-data
cugetarea intréga, totil aa scrierea nu póte sa exprime graiulü In-
tregti. Forma este totcléuna mal putinü de catil fondulti. Aril fi
mai logicil dar, in tesa generalti, de a nu rediiplica In scriere chiarü
candil s'arg aucji reduplicarea in graiii, de catü de a reduplica In
scriere atunci candü In graiti nu se aude nici o reduplicare. Limba
romaná reduplica numai nasala, atuncl candil unil cuventtil Incep-
torü prin nasala se unesce cu prepositiunea in.
D-10. Laurianü nu intelege, pentru ce prepositiunea in sa produca
o reduplicare, iar nu si. prepositiunile ad, ab, con etc. D-sa cere a
se scrie commoditate, affirmare, approbare si altele.
D-lti Hasda obiectéza, ca limba romaná n'a conservatti consóna
finala din ad, ab, con. Fiindü intreruptü de d-la Fontaninu prin exem-
plulü adunü, d-10. Hasdeü constata, ca acesta a trecutti la noi compusü
deja din limba latina, iar nu s'a compusü de catre Romani. Nu e-
xista nici unti exemplu de ad, ab sail con, inteo compositiune speci-
fica romanésca, ci numai a §i cu
D-lil Papadopol-Calimachii contesta existenta reduplicaril la Romani
chiard In casurile ca innoire sat immukire, cerendil a se scrie numal
inoire sag imuTre.
D-lti Sion sustine redactiunea din proiectulil comisiunii, de vreme
ce reduplicerea nasalei este o realitate fonetica in limba romana.
D-sa arti me cere reduplicarea lui s in cuvintele essenta, possibilü, etc.,
uncle crede ca ea se aude.
Inchiendu-se discutiunea, se pne la votü amendamentul pro-
pusti de d-lil. Fgntaninu : «Duplicarea consónelor4 se admite in
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
-- 429
«casurile, in car' ea I-II are ratiunea chiarti in regulele gramaticel ro-

«mane), i se respinge.
De asemenea se respinge amendamentulti propusti de d-lti Papa-
dopolii-Calimach21 : «Duplicarea consónelorti nu se admite. Astti-felü
«vomti scrie f,jwire i nu ¡moire, imultire si nu 'immukire,.)
De asemenea se respinge amendamentutti d-luT Sion: «S6. se re-
«duplice pretutindenT 'uncle se aude, precumti essentbd, possihili, dussü,
scossii etc.)
Se pune la votti articolulti 2 din proiectula comisiunif i se pri
mesce.
Se dinta se r6.dic6. la 5 ore. p. m.
Prqedinte .Ion Ghica.

p. Secretarti generalti : Ilasde4.
PROCESt-VERBALO Nr. 22.

SEDINTA DIN 13 APRILIE.
Membri present1 :
Din Sectiunea literar6. d-nil : Alexandri V., Caragiani I., Fontaninu
G. M., Hasdeti B. P., Laurianti A. Treb., Maiorescu T., Quintescu N.,
Sion G.
Din Sectiunea istorica d-niT : Babesiu V., Baritiu G., Ionescu N.,
Maniu V. , Mekhisedecti P. S. S. episcopul4, Papadopolti-CalimachU A.
Din Sectiunea sciingic6. d-nit : Aurelianu P. S'., Bacaloglu Bna,
Brándzel D., Felix I., Ghica Ion, Poni P., Stefdnescu Gr., Teclu N.,
Vasicl P.
Sub presedinta A. S. R. Domnitoruld.
Sedinta se deschide la i or6,.

Dup6, cetirea apelulul nominalti, d-la Hasdelí, ca loco-tiitorti de se-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
430
eretart generalti, citesce procesult-verbalti alt sedintel de Vinerl 11

Aprilie, care se aproba.
D-lt Baritiu, ca raportort, citesce darea de séma generala a co-
misiunil de premie, alaturata pe langa procesult-verbalt de fata (1).
G-Il Hasdett citesee procesulti-verbalt alt edinteI de joI, 10 Apri-
lie, completatt Intru catt privesce decernerea premielort.
A. S. R. Domnitoralii bine-voesce a proclama premiate :
1. Cu premiult Heliade-Radulescu de 5,000 lel, cartea d-luI Hasdet :
Cuvente den batrdni;
2. Cu premiult Nasturelt-Hertscu de 4,000 lel, cartea d-lul G. Sion :
Dramatice.
3. Cu premiult Lazaril de 5,000 lel cartea d-luI dr. Brandza : Pro-
dromul flora roinâne.
D-Itt Caragiani, ca raportort, citesce darea de séma a comisiuniI
pentru probele de traducerI din autoril clasici , conchiend la pre-
miarea traducttorulul sub litera C din Ilerodott, si a traductorulul
din Plutarcht.
Desigilandu-se plicurile indicate, A. S. R. Domnitorahl bine-voesce a
proclama premiatI :
1. Pe d-111 Dim. I. Ghica, pentru traducerea carp a IV-a din Herodott.
2. Pe (la P. M. Georgescu, pentru traducerea vieteI lui Pelopida
din Plutarcht.
Dup5, gratiósa dorinta a A. S. R. Domnitorulai, se urmka discutiunea,
intrerupta in sedinta precedenta, asupra proiectulul de ortografia.
Se citesce §-ult 4 din capitulula I, relativt la reduplicarea lul s in
i masa (la table), cassei (la caisse) si easel
omonime : ',tassel (la masse)
(la maison) etc.
Da Quideseu, ea membru alt comisiunil ortografice , declarä c5,
nu tine la acest §, fiindt gata a admite nereduplicarea generalk
a luI s.
D-la Sion, consecinte cu cele çlise In sedinta precedenta, clice c5,
(1) Ve41 mal susd pag. 359-361.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
431
duplicarea lui s, se vede nevoitü a o sustiné tpcmai in interesula

fonetisinului. SA ne aclucemü aminte di mai toil scimü cAte-o limbA
strainA, $ i mai multü sati mai putin Mil de voe, ne vedemti in-
fluentati in exercitiulti pronuntarii. De aceea, vcydndu-ne deprinsi a
pronunta pe s ca z, cAndti vine intre d6ue vocale , (pr. posiUune, ma,
Iilausibile, scl.) trebue sä facemü o distinctiune candil vomü scrie
possibilA, passii si altele.
D-14 Alexandri sustine redactiunea proiectului care ne permite a
ne feri de calambururi.
Pundndu- se la votti §-ulü 3 se primesce.
Se citesce §-ult.' 4 privitorti la conservarea lui s in roe, nasalti, etc.,
uncle pronuntarea cu z este unü galicismü.
D-nii Papadopolii-CalimachA, .Alexandri si Caragiani combatü acestü
§, ca o neconsecinta contra sistemei fonetice a proiectului titre&
D-Ift Fontaninu aratA, cA una din mostenirile cele mal frum6se, cari
ail rmasti de la Romani numal Romanilorti si Spaniolilorü, este con-
servarea purA. a lui s intre vocale, devenitti z la cei-l-alti neo-latini.
DupA cumü noi clicemil casa saa nasula, tottl asa suntemü datori a
pronunta rosei, nasalii etc., iar nu rozei sail nazala.
DupA ce d-lti Ioneseu combate redactiunea proiectului si da
Babesiu o sustine, Inchigndu-se discutiunea, se pune la votti amen-
damentula propusti de d-nii Alexandri, Papadopolit-Calimachüsi Caragiani:
«In cuvintele unde se pronuntá s sA se scrie cu s, uncle z sA. se
4 scrie cu .z», - si se respinge,
Se pune la votil si se primesce §-ail 4,
Se citesce §-ulti 5, privitorti la litera x.
Da Laurianli nu intelege pentru ce proiectula ortografic men-
tiondzä luarea literel x din vechiuld alfabetü campant. Trecdndü la
fondü, D-sa observA cA, din cele clóue alineaturi ale §-ului, alineatulil
alti doilea, läsandü facultativA scrierea cu x sail scrierea ell s, este
de prisosti si chiard contradictorid alineatului intaiti, uncle se pre-
scrie ca obligatóre scrierea cu x.
D-16 Babesia rdspunde la acdstA, cl primulti alineatü se refer& la
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
- ,la
cuvinte de totil sträine, iar alineatul alti doilea are In vedere pe

cele deja vulgarisate la nol.
D-15 Maioreseu, pe basa operel MI Corssen, demonstrá originea
campanti iar nu grécá a latinulul x, adáogândti totti-d'o-datá, cá
acestü punctü putea fi läsatil afard din discutiune, de vreme ce se
votézá ortografia iar nu istoria ortografiel.
D-15 Hasclert aratá, cl din cele dliue alineaturI ale §-ului, primula
prevede numal pe x din cuvintele grece, care s'a conservatti totdé-
una la RomânI ca x si nu este nicI o ratiune de a-lti preface in s;
iar In alineatulft alti doilea se prevdti numal cuvinte de origine
latiná. In vorbele mostenite de la RomanI, noT prefacem5 regulatii pe
x in s; in neologisme Rise, luate de curând5 din limbile surorI sail
din latinitatea clasidi, x póte sä se conserve, de óre-ce asemenI cu-
vinte rmânti pentru noI sträine, de si rornanice, sail póte sä trécá
in s prin analogie cu cuvintele latine cele mostenite; de unde resultá
ca in acestt casù este bine de a läsa o latitudine facultativá.
Inchicléridu-se discutiunea, se pune la votti si se primesce §-u15 5.
Se citesce §-uld 1 din capitolulti II, privitorti la litera j.
D-la Laurianii desaprobá procedarea comisiunil de a exprima va-
lórea fonicä a luI j prin litera cirilia m care e uritä, avénd5 forma.
raculut D-sa insista apoI asupra insuficienteI §-uluI care, asa cum5
este redactatti, nu prevede casurile când5 trebue sä se intrebuinteze j.
In unele localitáliii Românil pronuntá giur in locti de jur,, in allele
jinere in loci' de ginere ; cum dar va trebui sa scriemü noI aceste
cuvinte?
D-15 Ioneseu réspunde , cá desbaterea urmézá asupra moduluI de
a scrie, iar nu asupra moduluI de a pronunta.
Punéndu-se la votti se primesce §-u15 1.
Sedi* se rádicl la 5 ore p. m.
Presedinte : Carol.
p. Secretarü general5 : Hasdel
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
433
PROCESC-VERBALC No. 23.

EDINTA DIN 14 APRILIE.
Membri presentl :
Din Sectiunea literara d-nil : Alexanclri V., Caragiani L, Fontaninu
G. M., Hasda B. P., Laurianli A. Treb., Maiorescu T., Quinteseu N.,
Sion G.
Din Sectiunea istorid. d-nil : Babesiu V., Baritiu G., Ionescu N.,
Maniu V.
Din Sectiunea sciintificä d-na : Aurelianu P. S., Bacaloglu Em. ,
Breindes D., Falcoianu S., Felix L, Ghica hrn, Stefeineseu Gr., Vasici P.
Sub presedinta A. S. R. Domitorultil.

D-111 Rasde, ca loco-tiitorti de secretaril generalü, aratä cA, redac-
tarea proceselorü-verbale relative la desbaterea proiectulul ortografica
este tárte grea, mal cu séma din causa dorintel vorbitorilorti de a vedé
expusä pe largO argumentatiunea fie-cäruia, ceea ce s'ari puté face
numal &Ira prin stenografie ; de acea D-sa i-a rugatü pe totl si-1
mal 1.60 de a depune la secretariat(' note desvoltate despre fie-care
discursil ; iar Mtru catü acestea nu se vorti depune de dare totY, va
fi silitù a presinta intr'unti modü sumarti, numal resultatele discu-
tiunil, de 6re-ce art" fi o disproporpne de a da unele cuventärI pe
largü i altele pe scurtü.
Din temerea ca nurnrulO membrilorü sä nu se descompleteze, se

procede la regularea de urgenta. a cestiunilorü budgetare i anume :
D-lü Stefeineseu dä lecturd raportulul ComisiuniI fmanciare , prin
care, pe de o parte- se aprobä modulü cum a procesü Delegatiunea
pentru a indrepta er6rea comisä in budgetulti anulul expiratO , iar
pe de alta se arata multumire pentru regularitatea compturilorü
Corectitudinea îri manipularea fondurilorü.
55
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
434
Se pun]) la votü si s primescti conclusiunile raportului.

D-14 Babesiu da lectura budgetulul, care se pune apol la yob') pe
articole, primindu-se cu urrriMórele dáue modificarl :
1. Se suprima ajutorultt temporal]) de 100 lel pe lunä, care se a-
corda fostulul casierti-comptabila d-lü Adamescu;
2. Se adaoga 100 lel pe luna la apuntamentele archivistuluFbiblio-
tecar d-10 Bianu.
Se trece la desbaterea proiectulul ortografica.

Dupa o discutiune, la care ieati parte d-mI Maiorescu, Babesiu,
Quintescu, Laurianii, IJasclei i Earitiu, vorbindil totI inteunii modti
explicativa, se primescü fara nid o modificare §-iI 2, 3 si 4 din ca-
pitoluki II, relativl la sunetele palatale ce i ge, la 2, V, z i la
grupulü sc si e. Se observa câ votulti a avutrt in vedere nurnal prin-
cipiele, iar nu si exemplele aduse care arti put prejudeca In unele
puncte asupra articolelorü nedesbatue inca.
Se citesce §-ulti 5, privitora la moduli) de a se exprima vocala
obscura.
Dupa .0 discutiune, la care ieatt parte d-niI Haseí i Maiorescu,
pe de o parte, pentru a sustine câ limba romana, luata in totalita-
tea el, nu poseda sunetulti expresü prin semnulti cirilica a, ci numal
pe celti corespungtord luI z, pe care singurü 'fig cunósce macedo-
romana, istriano-romana si in parte chiara Romanil din Dacia luI
Traianti ; iar pe de alta parte d-nil Quintcscu, .7onescu, Sion, .Alexan-
dri, Laurianü si Babesiu, pentru a sustine existenta in limba românä
a rnaI milord nuante ale vocalel obscure, dintre carI cell) putinü
(Mire, z si or, trebue sA fie distinse in grafica, se inchide desbaterea
si se depung urmatórele amendamente :
1. amendamentulü subscristi de d-nil Alexandri, N. Ionescu si Ion
Ghica: «se va insemna cu accentult circumflexti atâtü i, e, calti si
a totü-dé-una candti aceste vocale sunt si alterate si accentuate ,
«precurnä leizuldad, rnormitü, vqénda;»
2, sub-amendamentulti subscrisil de d-lü Muiorescu: «se lasa la-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
435
4titudinea ca sà. se insemneze fie cu semnulg scurtäriI fie cu Cu-

t cumflexil , »
3. amendamentulg subscrisg de d-niI Laurianti, Sion si Baritiu: csà.
ese conserve t6te accentele Introduse in limbele europene : ' - ' '
«cad facilitä intelesulti: mutd, ;tact, mutd, MIA, mutánda, carte, parte,
ccarti, pecrti, mutámii, muMmti, vedul vedi, vede, vedemu, vedeti, vedendli.»
Se pune la votü si se primesce amendamentulg de sub No. 3,
ctigênclii ast-felg cele-alalte d6ue.
Se pune la vot si se respinge §-Intl 5 din redactiunea Comisiunil.
Se citesce §-`" 6, privitorü la fmalulü it.
Dupä o discutiune, in care d-nil 211exauiri si Maiorescu cert.i su-
primarea finalului u, de óre-ce nu se audc, iar d-niI Quintescu, Ba-
ritia, Lauriani si hmescu cera mäntinerea luI din considerapni istorice
si gramaticale, inchkjendu-se discutiunea, se pune la votti si se pri-
mesce urmMorulg amendamentg propusti de d-niI Lauriana, Fontaninu
si Quintesca: «in vorbele flexibile sä se conserve u finaRi: oma, bun,t,
csocru, acru, mac)u, cultulu, lucrulu, plecu, drega, fag,» c611Cmdg. ast-
felti §-ulti corespunc,ltorg din redactiunea Comisiunit
Sedinta se radid. la 5 ore p. m.

Presedinte : Carol.
p. Secretarü generalg : Hasde
ANEXA M.
RAPORTULt COMISIUNII FINANCIARE

Comisiunea fmanciard, ocupandu-se mat intAig cu constatarea ero-
ril intrevenite In budgeting anuluI expiratg si exarninilndg natura
ei, s'a convinsg cum ch In adevrti acea erare a provenitri din
combinatiunI neesacte atatti In partea venitului CM si a speselorg.
In realitate veniturile ere' de 55,455 lei, Iowa 7, iar spesele
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
436
adevèrate de 65,435 le 31 bani, prin urmare nu era unh exce-

dent In plus de 11,414 le 81 bani, precum se notase, ci untl
deficith de 9980 leY, banY 34.
Este ded evident c., clescoperith o datä acéstä gravä eróre ,
Delegatiunea se afla in fatä cu necesitatea si datorinta sa de a
lua msurl potrivite spre a constata natura lucrulul si a, face sä
dispara deficitulti.
Delegatiunea a push cestiunea , intr'una din sedintele ordinare
ale Academie, In desbaterea colegilortl nostri aflätorl In Bucuresd,
cart att numith o comisiune care, constatând lucrult, a opinath
asupra modulul de indreptare prin posibilele reducerl la unele din
spese. Ast-fel in loch de deficitultl, ce ne ameninta, budgetulti ne pre-
sintä la 29 februarie curentü until excedenth In plus de 9362 le bani 25.
Pentru acéstä procedare in respectiva economia nu avernü de
-cam sä flmh recunoscètorl onor. Delegatiuni.
Simpla acéstä constatare, comisiunea crede cä ajunge pentru ca
corectatele cifre sä serve de basä comptabilitatil nóstre si sä fie In-
troduse in registre.
Ea a visitatii casele din localitatea Academie si cea de la Casa
de depuner i consernnaiun i s'ail subscrish procesele-verbale de-
spre cuprinsulh acestora.
A examinath cArtile, compturile i documentele comptabilitätil.
S'a constatath manipulaliunea esactä a fondurilorü pinä la qiva
examinaril, patru-spre clece curenth.
Comisiunea, examinândti asemenea budgetulh pe exercitiulil 1880-
1881, presintath de Delegatiune i dupä observatiunile fäcute, are
onóre a vi-lü presinta spre confirmare in cifrele urmätbre : nou-cleci
fi &hie de rni d4ue sute tre-ec si patru de lei bani 43, (Nr. 92,234 le,
banI 43), ca venituri si le glleci 0 patru de mi nchte sute optic' led
§i ese, bani 13, (Nr. 84,986 10, bani 13) ca cheltuell, prin urmare re-
mänèndü unh excedentü de lei sépte mil dóue sute patru-olecl i optü,
bani 43 (Nr. 7248 10, banl 43).
Gr. Stefeinescu, Bacaloglu, V. Babesiu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
437
PROCESIJ-VERBALÚ No. 24.

EDINTA DIN 1 5 APRILIE.
Membril presentI :
Din Sectiunea literal% d-nil : Alexandri V., Carayiani L, Fontaninu
G. M., Hasda B. P., Lauriana A. Treb., Maiorescu T., Quintescu N.,
Sion G.
Din Sectiunea istoritä d-niI : Babesiu V., Baritiu G., lonescu N.
Din Sectiunea sciiriiJic. d-nil : Aurelianu P. S., Bacaloglu Em.,
Brdndzei D., Rilcoianu S., Felix L, Ghica Ion, Steginescu Gr., Vassid P.
Sub presedinta d-lul Ion Ghka.
Sedinta se deschide la 1-orà..

Procesultl-verbalü alesedintel precedente se citesce si se aprob6..
D-Iti Gr. Stefeinescu, secretarti old Sectiuml sciinifice, citesce urrnA.-

torulti raportü :
«Sectiunea sciintifick discutândü, in sedinta de astOT 14 aprille
«1880, in privinta teseT de pus la concursü pentru anulii 1883,
«pentru premiulü Lazar* a decisti a se propune urmatárea ce-
« stiune :
«Studit asupra agriculturd, industrid i comerciulut n Bomdnia.*
«Lucrarea va tracta despre starea actuala a acestorü treI rarnurl
«de productiune i despre mijlócele de a le amehora.
*0 ochire asupra istoriel economice a Româniel ID secolulti alü
.x.)711-'0., alü xyakft, ala XIX, va precede acestü studia.
«Studiulti va fi facutu din punctulü de vedere economicti si
« technicü.
«Manuscriptulii trebue sa. cuprinclä materiT celü putinü pentru
«300-400 pagine de tiparü 8° cu litere garmond (corptt 12).
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
438
«Dad. si D-veistra aprobatt acésth decisiune, vetI bine-voi a-I da

esanctiunea prin votubl D-vóstre.
4 Acestil premiii se va decerne in anulü 1883, conformil art. 95
*Ma Regulamentulul, alineatuld alb. patrulea; pentru anulti 1882 fi-
f indti push la concurs(' o cestiune pe'. fu premiula Heliade Rh-
« dulescu. *
Condlusiunea raportulul se pune la votti si se primesce.
D-16 B. P. Hasdeli, secretarti abl SectiuniT literare, presinth de-
cisiunile luate in SeOunea sa, si carI sunt cele lirmht6re :
«1. Traductoril ceI premiat,I pentru Plutarchil si Herodotü vorii
Ifi insärcinati a traduce fie-care inceputurile din acesti duol au-
«tory si anume din Plutarchü : Vietele paralele, iarü din Herodotti
« chrtile initiale ale Istoriet
42. Pentru clasicil latini se admite a se pune la concursii car-
ctea VII din epistolele lui Pliniü celti june.
«3. Pentru premiulg Nasturelti seria A pe anultt 1882 se pro-
cpune .ca tesh de pus la concursii : Istoria tipografiei la Boináni.
«Conditinnile materiale vora fl conformil cu ale cestiunil abrogate.
«4. Pentru traducerea din Cicerone rèmâne insärcinatü tot d-10.
4D. Laurianti.*
Academia, fiindti chiemath a da votulg sn asupra acestoril 4
propunerl, le aprobá.
D-111 Quintescu, ca raportoril alt1 comisiunil pentru cercetarea pro-
telorit de traductiune din Pliniti venite la concursil pe anulti 1880,
(.1á lecturá raportului sn, care se decide a 11 publicatii in Anale;
iar Academia, prin votii, primesce conclusiunile acestul raporta, prin

car' se respingü bite ca nesuficiente.
D-ltil Laurianii aduce proiectul0 de inscriptiunea ce este a se pune
pe mormentulti lul Papiti Ilarianil, inältata in sibiia de Academia
Românä.
Duph órecarl modificatiunI, inscriptiunea se admite sub forma
urmátbre :
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
439
I fateg :
ALESSANDRU . PAPIU . ILARIANU .
NASCUTU . IN . BUDIRT . TRANSILV . 27 SEPT . 1827 .
DOCTOR . IN . LEGI . PROFESOR . IURISCONSULTU .
MINIST . IUST . PROC . GEN . MEMBRU . SOC . ACAD , ROM .
MORTU . IN . SIBIIU . 11/23 OCT . 1877 .

In don't :
PENTRU . MERITELE . LITERARE .
ACADEMIA . ROMANA . I . A . PUSU .
ACESTU . MONUMENTU .
D-lti Sion cere a se considera ca dimisionatü din comisiunea
lexicografica, pentru cuvêntti ca se vede pusü în imposibilitate de
a lucra ceva, i mal alesù ca anulü acesta nic s'a trecutt vre-o
suma pentru lucrarI lexicografice.
Se procede la alegerea de 9 membri pentru cercetarea cartilorü
ce se vorü presinta la concursurlle premielorü Nasturelil , Heliade-
Radulescu i Lazarti si se alegü d-nit T. Maiorescu, G. Chitu, N. Quin-
tescu ; P. S. S. Melchisedec, N. Ionescu, G. Baritin ; Ion Ghica, E. Bacaloglu
si Dr. I. Felix.
D-14 Babesiu citesce raportulú comisiunil Insarcinate cu cerceta-
rea lucrarilorti Delegatiunil In cursulü anului trecutti :
«Domnilorü Coleg1,
«Comisiunea D-vóstre, pe care din sedinta de la 21 martie ati
«bine-voitti a o insarcina cu examinarea raportuluT secretarulul ge-
«neralii aid AcademieT, vine prin mine, raportorula sèq, a ve face
lasupra aceluia-sI raportil, dup punctele sale, urmätörele apreciarl
«si p. v cere luarea in consideratiune a acestora.
«Cu parere de rd amt.]. observat i nol absenta d-lu1 coleg
«MA nostril secretarti generalti Oclobescu, absenta care dorimil din
«sufletü s fiä catil mal scurta. Pe ling acísta inse suntemü prea
recunosctorl d-lul colegti ahi nostru Hascleli cacl, conformandu-se
«Regulamentulul nostru, s'a supusil grelel sarcine de a suplini pe
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
i40
«absentele nostru secretor(' generalü, chiarü 0 in durata celel mai

« fatigióse activitati a oficiuluI, 0-lü incredintamü, ca ne 'este bine-
« venitil cu raportulti sü.
«Daca lucrarile executate de Academia in intervalulti de la se-
« siunea extraordinara din anul trecutti a v fostü putine, ne sim-
« timil satisfacuV candil ni se spune ca acelea ail fostfOnsemnate,
« 0 suntemü convin0 ca Academia va apretui greutatile nesepara-
«bile de orI-ce period(' de transformMiune , 0, dupa resultatele ce
«ni s'ati presintat In decursulü presentel adunari generale , asa
« credemü ca va fi de acordil cu noi, cum ca, bine a fostü fa-
« cutil inceputulti.
« Ne bucuramü de succesele F.de call a fost incoronata misiu-
« ilea d-luI Densusianu ; iar in can pentru cercetarea 0 apretuirea
« specialä a vastuluI material(' adunatü , atatil pentru istoria can
« 0 pentru literatura, remane Sectiunilora concerninti a se ocupa
« la randulti lorü de acelü materialg 0 a face AcademieI propune-
«rile ce vorti gasi de utilita,te practia..
«Comisiunea D-vóstre crede, ca Academia trebue sä iea cu mul-
«tumire actil despre realisarea resoluOuniT sale relativä la înavu-
«tirea colecOunil numismatice si sbi voteze recunoscint6. acelora bine-
«fAcètori privaV earl ail contribuitil in modtl atata de generosti
«Intru a usura fonduriloril nóstre, förte insuficienti, purtarea spe-
«seloril necesare. Specialmente credernii di meritä recunoscinta ná-
«strh d-nil Ipsilantù si Ormos, cari donara colectiuniI nóstre exem-
«plare insemnate.
10 achisitiune pretiósA pentru istoria si literatura nóstra este
tDipticulli de la monastirea Bistritei din Moldova, gratia M. S. Re-
«gale i gratia 0. onor. nostru domnü colega D. Sturclza, precum
« 0 d-lul directorti alii Archivelorü Statulul, pentru cä avu zelulti
« de a lua asupra-I ingrijirea pentru tragerea uneI copiI pe séma
« AcademieI nöstre. Acéstä copia speramil ca, daca nu s'a presin-
« tat(' 'Ana acuma, curênda. va 11 la locul5 ce i se cuvine in co-
«lectiunea n6stra de manuscrise. Remane de doritti ea apoI sec-
t iiunile competinti sa atraga in cercetarile lorü acéstä achisitiune
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
441
«pretiósä si sa, ne villa cu raporturI speciale spre apretuirea ace-

«stul vechiti documentil, pentru ca ast-felti dintr'ênsulti sa se Oa
«inavuti fondulti cunoscintelorti istoriel nationale.
«Cu placere amti luatil actil de terminata executare a monu-
Imentulul funeradl pentru neuitabilulü nostru colegg A. Papiti Ila-
«rianti. Inscriptiunea ce mal lipsia credemü, ca, in consecinta de-
«cisiunil de cur6ndti luate de catre Academia, va fi si ea curéndil
«completata , pentru ca ast-felü aseçlarea definitiva a acestul mo-
«numenta pe mormêntulti reposatulul sa nu mal sufere Intarchere.
«Suntemil prea fericitI a pricepe din raportulti secretarulul no-
« stru generalü ca particularil incepü a siniti interesultl inavutiril
«fondulul de biblioteca alt.]. Academiel nóstre, fondil destinatti a fa-
«cilita studiele serióse in diversele ramurl ale activitatil acestul In-
«stitutil pentru literatura si sciinta ; dar si mal multil de catil
«atata - dacá se póte - Academia credemü a trebue sa fie recu-
«nosctóre pentru relatiunile din ce in ce totil mal viue si active,
«ce se léga lute dênsa si cu societatile invtate ale altoril po-
«Ore. Este acésta totA de o data um) modü si unil stimuli:1 de a
«immulti si propaga si noI totti maI multil pubhcatiunile nóstre prin
«lumea cultä.
«Ne umple de bucuria punctulü din raportd care ne spune ca
«numer6se sunt cartile tiparite ce as-W.-data s'ati presintata Acade-
«miel n6stre pentru premiele publicate. Vedemil in astá aparitiune
«unil bunü augurü , unti inceputil de mar villá interesare a litera-
«tilorü nostri pentru literatura $ i cultura nationala , $i nu ne r-
«mane de dorit de Mg cá acéstä multime de dirtl in asemenea
«msura sh corespunda in val64rea lorü intrinseca postulatelorü de
«sciinta si progresil.
«Comisiunea consimte pe depling cu raportulü secretarulul nostru
«generalü, ca causa pentru care la premiulti Nasturelli, Despre epoca
cliterarä a NI Mateill Basarabli 0 Vasilie Lupu, nicl pina la prelun-
«gitulti periodü 1 septembre 1879 n'a intratù la concurstl vre until
«memoriti, se póte explica 'Dina la und punctil prin natura grea
«a materiel; dar orI-cum aril fi, constata necesitatea de a se re-
156
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
442
gpublica concursul, conformü votului ce va da sectiunea competinte.

«Asdpra traducerilord din limbele clasice, comisiunile insarcinate
«cu examinarea loril si-ati supus deja voturile lorti adunäril n6-
gstre plenare, carea, precum scimü, a si luatti decisiuni asupra acelora.
«Publicarea tomulut XI sect. II, iar sub decursulti presentel adu-
gnäri generale si a tomulut I din a II serie a Analelorti Aca-
gdemiel, ne place a o constata ; dar ne pare fell cä sect. II din
gtomulil X, cu memoriulti premiatil alti d-lux Tocilescu despre Dacia,
gnicl pinä astä-cji nu s'a pututti da in mânile publicului ; apoi
gdesi apretuimü causele acestei intâNierl, totusi nu putemii a nu
I dori ca acéstä publicatiune sä urmeze cat' mal curêndti, mai ve'r-
ttosa cb." ni se spune cum ca 17 cóle aril fi deja tipärite si multe
gstampe pentru acestd ton:1g s'arti fi litografiatil la Paris, iar difi-
gcultätile tipografice, de care amintesce raportulü, asa credemü ch.,
gin casü de trebuintä, s'arti puté inlätura prin angajarea unel alte
g tipo graf11.
gPentru publicarea din partea cornisiunii lexicografice a catechis-
«mului de la 1656 , ne pare fórte bine si ne simtimti datori a
gexprime recunoscinta násträ executorului aceleia, d-lul coley]. alti
<nostru G. Baritiu, mai vêrtosti cä i-a adausil, pc lingä until studiti
gala sil asupra reformatiuml in Transilvania, incâ si unti glosarü.
tIntâNierea reproduceril Psaltira lid Coresi ni se spune O. a pro-
gvenitti din mai multe cause pe earl d-lü Hascleit si-a reservata
g a ni le descoperi; iar intargierea reproduceril manuscriptulul Var-
tlaamii ii Ioasafit de Udriste Nasturelti, precum $ i a publicaril glosa-
«rului prin care are sá se incheiá reproducerea Pravilei de la Go-
«vora, motivandu-se prin lipsa din téra a d-lui Odobescu si prin
gdificultäti tipografice, nu ne rmâne de call sa ne repetimü do-
grinta ce exprimaramil la inceputti, ca absenta onor. nostru domnü
g colegil $ i. secretarulü generalti Odobescu sâ fie Call mal scurta ;
giar in call pentru neajunsurile tipografice, a acelora delaturare,
gin casti de necesitate, sá fie incercatä prin refugiulti la o altá ti-
gpografiä. In ceea ce privesce publicatiunile Cantemiriane , acéstä
«comisiune este informatá, cum c5. onor. Sectiune istoria, ca mai
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
443
»de apr6pe competinte in materia, a luatü conclusiunile reclamate de

«imprejurärl.
«Din punctulü 10 alti raportulul generalti, comisiunea D-v6stre, in-
«teleendü, cá in conformitate cu art. 25 din Statute, mal multi
«dintre cel mal nuol membri 0 Academiel n6stre 0-aü presintatti
gpentru acéstâ sesiune discursurile lorü de receptiune 0 cb. s'at
«insárcinat membril din mijloculü nostru cu facerea r6spunsuri-
florü la -kite, incá pentru acéstá sesiune,, a trebuitü sk simat o
«viuá satisfactiune; iar apol in decursulg sesiunil, avéndü ferici-
«rea de a fi marturl bunelorü impresiunl ce secerâ acele discur-
«surf 0 respunsurl, - in sedintele nóstre publice in carl ele erat.
«puse la ordinea gal. Comisiunea. D-vóstre se crede indreptâtitä a
«constata, la acésta ocasiune, acestü bunü succesil, carele 'Md. este
«unü factorü ce probézä seriositatea cu care membril Academiel tind
«a-0 cuprinde misiunea 0 a-0 Implini loculü ce legea 0 statutele
«0 opiniunea publicá le-a avisatü in sinulti natiunil.
«Despre cele multe 0 importante cestiunl ce s'ail desbátutti 0
«de asemenea cele multe memoril 0. notite ce s'atS citit in sedin-
«tele ordinare septemânale ale Academiel nóstre, deja intr'una din
«edint.ele precedentl ale acestel adunärl generale s'a luatO cuno-
Iscintâ 0 s'a dispusü publicarea atinselorü memoril 0 notite.
«hi câtü pentru necesitatea ce ni se expune prin alü 12 punctü
gala raportulul, necesitate in care s'a vèclutü pug. Delegatiunea n6-
«strá de a intenta procese : 1. d-lul ConstantinO Zappa pentru a-lti
«constringe sá se conformeze pe deplinti dispositiunilorü testamen-
«tare ale fericitulul nostru donatorü Evanghelie Zappa, relativt la
«Academia; 2. contra EpitropieI Bisericel S-ta Vinerl pentru veni-
«tulti mo0el Satuld-Noil; 0 in fine 3. contra d-lul Constantinescu
«pentru donatiunea reposatulul Mateescu : Comisiunea cu multá pa-
«rere de ra trebue sá constate de prea adevratâ acea necesitate
«0 se adaugá recunóscerea din partea sa , cä onor. nóstrá Dele-
«gatiune n'a facutil de Cad a-0. implini datorinta. Este o tristá
itnecesitate acésta pentru orl-care institutiune de chernare emina-
«mente rnoralá 0 culturald; dar trebue sá ne consolárnü cu ex-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
444
«perienta ea de ast-felü de neplaceri nu este scutita nicl o corporatiune

«in Stata carea dispune de o avere si sta in relatiunl de avere
«cu particulari sail cu alte corporatiunl. De doritü ne remane atata,
«ca acele procese sa fie terminate cu succesü 0 cu o qi mal nainte.
«Nu putemü sa ne ascundemü bucuria, canda aflamil din ra-
«portulil generalil, sub punctu 13, a Ministerulti Instructiunil pu-
«Mice continua a consulta Academia nóstra in cestiunile de competinta
« acesteia, si anume ca a consultat-o 0 asupra calii celeY mal proprie
«pentru strIngerea si conservarea anticitätiloril call s'ail descoperitil
«si se voril mai descoperi in Dobrogea. De altä parte trebue sa
«ne umple de parere de rü, canda recunóscemil, la acésta ocasiune,
«ca lipsa de mijlóce nu a permisü Academiel nóstre a lua prin o
«misiune speciala parte directa la studiulli archeologicü , etnogra-
*fic $ i topograficü alü acelel regiunl atatü de interesanta.
«Da, Domnilorü Coleg1, suntemü de acordü, ca nu numal Dobro-
«gea ci Romania intréga ascunde inca multe tesaure pentru istoricil,
«naturalistü 0 hmbistil, si. tocmal de aceea suntemü patrunsi de
«recunoscintä care Delegatiunea nóstra pentru ca, spre scopulü de a
«inlesni macarü in partea membriloril Academia' mijlócele de es-
« cursiuni, de cercetari la fata loculul, pentru descrieri 0 adunari
la acelorü interesante anticitäti, a solicitatil pe séma lorü cate unü
«biletil permanentü de circulatiune pe caile ferate ale -Orel ; inse
«nu mal putinü trebue sa fimü patrunsi de durere, cad acésta le-
«gitima dorinta a remasil nesatisfäcuta. Nu credemil totus1, cd aril
«trebui sa renuntamil si pentru viitoril la orl-ce speranta in acé-
«stä privinta, tocmaI pentru ca. scopuliI este de mare importanta
Ic0 utilitate atatü de evidenta 0 dorinta at-ail de legitima ; 0 de
« aceea comisiunea D-vóstre 10 permite a v propune sa rughinü
«pe Delegatiunea nóstra ca la timpü oportunil sa-s1 repetésca soli-
« citarea in acea directiune.
«Cestiunea comptabilitatil casey Academie1, apartinéndü intréga la
«competinta comisiuni1 financiare, asa credemü ca trebue sa o la-
«sämil intréga raportului ace1e1 comisiunl.
«Terminéndü cu atata, Domnilorü Colegi, sub-semnatulü raportor,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
445
«chiara pe basa celorü mal sus]) expuse, cutéza a-s1 manifesta credinta
t a Academia nóstra, devenita Instituta Ntationalü si pusa sub patro-
«nagiulü directa all) Augustulul Suvera/A, desi intr'unt modg fórte
«modestü, dar totusl necontestabilmente s'a pusti pe calea cea mal
«bun& d'a justifica din ce in ce tott mal multa increderea si. de a
«satisface asteptarile natiunil.» ,
Conclusiunile acestul raportù se primescü prin vota de Academia.
Du$ propunerea mal multorü membri se procede, conforma art. 32
din Statute la alegerl de membri, si se alegil ca membri onorarl
d-nil Fr. Miklosich si L. Diefenbach, iar ca membru corespondentü
pentru Sectiunea sciintifica d-16 Stefanü Hepites.
Asupra proiectuluI de ortografia de intrebuintatü in tiparirile Aca-
demiel, care n'a pututü in acésta sesiune sä fie desbatutü si de-
terminata in intregulti s6ü , se face propunere din partea d-lora
Hasdeli, Bacaloglu, 0 Bránelzd ca proiectulü ortograficü sa se con-
sidere votatil definitivil numal pina la r" 5 exclusivü relativil la vo-
cala obscura, restul avèndü a se desbate in sesiunea viit6re.
Acésta propunere este respinsä si se admite din contra, ca se
volt pune de indata in practica in tiparirile AcademieI töte deci-
siunile fail exceptiune cäte s'ati luatü 'Ana, in cliva de asta-dI ; MA
despre urmarea discutiuniI asupra proiectuluI de ortografia, ea se
reguléza prin admiterea urinal:5ml propunerI fa cuta. de d-nil Ste-
feinescu 0 Ionescu: «Propunemil ca discutiunea asupra ortografiel,
«cu incepere de la punctul 7, sä se amâne pinä la sesiunea
«viitóre.*
Confoima art. 1 5 din statute, se procede la reinoirea membriloril
DelegatiuniI si se alegü cu maioritatea ceruta. :
ca Presedinte d-lü Ion Ghica.
ca Asesorü din Sectiunea literarä d 14 T. Maiorescu
» » * istorica * D. Sturdza
» » » sciintifica * P. S. Aurelianu.
Din causa lipsel de timpt, d-lti secretar alti Sectiunil literare,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
446
purtandil acum sarcina de secretari1 generala, n'a pututil face ra-

portubl in care se resuma töte operatiunile sesiuniT, conformti elin. 2
din art. 12 alil Regulamentula
Pentru acésta lipsà.. Academia va bine-voi a da unii bila de in-
demnitate.
D-1A Presedinte declarà.' sesiunea generala a anulul 1880 inchisa
si sedinta se radicä la orele 5.
Presedinte ; Ion Ghica.
Secretarii generali : Hasda
S.ECTIUNEA ISTORBIA
§ediii¡a din 19 Martie
Membril presinti d-nii : Baritiu G., Melchisededi, P. S. S . Episco-
pulli, lonescu N., Papadopolù-Calimach4 A., Babesiu V., Urechiet V. A.,
Hodosiu L, Illaniu V.
D-14 Baritiu, luandii cuventulti, aratä ca, la incheiarea sesiunii ordi-
nare din anulii trecuti Sectiunea istoricd, neputendu-se completa in
numèrula recerutii, nu s'a facutti alegerea oficiului Sectiunii, conformil
cu noulii Regulamentil ; cä prin urrnare argil functiunile de Prese-
dinte catil si cea de Secretarti ai rérnasii incredintate in mod(' pro-
visoriii d-loril Baritiu ca Presedinte sr Maniu ca Secretarti; ast-feli
flindi, propune a se procede la constituirea definitivä a oficiulul
Sectiunit
Membril Sectiunil, primindil in unanimitAte propunerea d-lul .Baritiu,
se procede la constituirea oficiului prin votare.
Resultatulti votulu1:
D-lti Baritiu intrunesce 6 din 8 votud exprimate, Ipentru prese-
dentie.
D-14 Urechid intrunesce 7 din 8 voturl, pentru vice-presedentie.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
447
D-11 Maniu, 7 din 8 voturi pentru secretariatil pe timpula prev-

jutú prin noulü Regulamentü.
Dupä proclamarea votulul si constituirea oficiulul se procede la ordi-

nea lucräriloril sub presedentia d-lul Baritiu.
D-11 Maniu, secretaruld Sectiunil, supune la cunoscinta SectiuniI
decisiunea luatä de care Delegatiune in sedinta sa dela 1 3 iulie expiratti,
prin care se pune in sarcina Secretarilorü de Sectiunl, a face in fie-care
anü unü raporta despre miscarea de peste anü cu referintä la acti-
vitatea literara in ramurele de care se ocupl respectivele sectiudi ;
aceste raporturl volt avé menirea sa inlesnéscä unei enciclopedie,
precum se cjice in citata decisiune.
D-111 11Ianiu cere voie a da lecturä raportulu1 sii.
Sectiunea Incuviintândü, se dä lectura raportului, dupa care se ra-
dick mal multe observatiunI din partea d-lorü Urechia, Ilodosiu. Ionescu,
Papadopolit-Calimachii.
D-111 Urechicl crede cä aril fl bine, ca in una din sedintele viitóre
O. se punä in desbatere unele din operele inregistrate in raporta, spre
a se da ocasiune fie-cäruI membru a-s1 expune aprecidrile sale.
D-lü Iloclosiu este de pärere, cä raportulti arú fi pré difusil in ca-
sulti cândü 61 arú urma sh se märginéscä la activitatea literard in
sinulü natiunil si pré restrins, décä elú arü avé sä ésä din acest
cercil ; observä cä nu páte fl de competinta Sectiunii sä adopte sat'
$ k modifice apreciärile expuse in raportti ; arü fi de pärere sä se
inainteze raportulil, ast-felü cum se presintä Delegatiunil.
Da Ionescu recundsce cä Secretarulti Sectiunil, conformându-se
decisiunil luate, sl-a indeplinitd sarcina ce i s'a pusü i supune lu-
crarea sa Sectiunil. D-sa estimézd acéstä lucrare ca o folositóre no-
titä bibliografica ; nu se preocupä de apreciärl cart sunt cu totulü
personale secretarului ; ele î aú utilitatea lord ; este de pärere ca,
until asemenea raportil trebue sä cuprinda apreciärl generale asupra
miscärib nóstre, ma alesü astacp cândil indiferinta nu ne póte fi
iertatä fatä cu pretentiunea de erudttmne, care se rädicA, si care
tinde a pune la indoialä pinä i dreptul nostru strävechiú asupra
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
448
Orilorti nóstre. Datoria nóstra este, cjice D-sa, sä desteptamü simtul

natiuniT, sa-1 denuntamü tendentiosulti scop cu care se &di aceste
contestatiunl premeditate, sa cautam a proba in mod sciintifica,
ca averati posesiunea teritorulul roman si ca este necontestabill.
Din acestü punctü de vedere D-sa apreciéza utilitatea observatiunilorü
din raportü si crede ca s'a facutti bine a se releva indiferinta Inv&
tatilord romanY, atatti de vatámatóre sciinteI i drepturilorti. nóstre.
Neavendü inse opiniune formata despre ce aril trebui sa se fad cu
acestü raportü, nu scie dacá arü fi bine sä se inainteze DelegaOunif
i.
set sa se puna prealabilü in desbatere diferitele puncte atinse In
raportü, prin urmare a se reserva decisiunea pentru sedinta viitóre.
D-lii Papadopolii-Calimachü propune a se tramite Delegatiunil rapor-
tulti ast-felü cum este spre a fi publicatti in Ana lele Academiel ca
note bibliografice de incontestabila utilitate.
D-lti Maniu, rspunendti la observatiunile d-lorti Urechici, Hoclosiu
0 Ioneseu, declara, O. prin acésta lucrare impusa secretarilorü de
SectiunI, n'a intelesù sa presinte Sectiunif o recensiune critica si,
dad enumerarea bibliografica este insotitä de câte-va apreciarl fugi-
tive, nu crede sa impuna Sectiunil vederl cu totulti personale se-
cretarulul, prin simplulü faptü ca raportula relevä óre-carl particu-
laritatl proprie - dupa a sa parere- cutarel sail cutárel scrierl. Lu-
crarea marginindu-se a presinta o simpla notitä bibliografica, fail cea
mal mica pretentiune, nu póte sa dea locü la discutiuni si cu eatü
mM putinü la divergmte, intru Mil ea nu pune in desbatere unit
subiectü 6re-care ca emanatiune a raportulut Dad marginitult1 timpü
si multimea lucrarilora vor permite Sectiunil sa se ocupe cu exa-
minarea unel lucrarl de recensiune, D-sa va fi fericitti a supune la
criteriulü SectiuniT si de astä data vederile sale intr'unü noti studiü
asupra istoriografiel si limbisticel române apreciate de literatii strainl;
cu acea ocasiune va primi cu Vita satisfactiunea a se pune la dispo-
sitiunea onoratilorü sl colegY. &
D-lti Baritiu, consultândü Sectiunea, declará ca discutiunea ulteri-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
443
órä r6mâne amânata pentru viitórea sedintá, de öre-ce s'a deschis

sedinta plenara.
Presedintele Sectiunii : G. Baritiu.
Secretarti : Illaniu.
§edin¡a din 21 Martin.

Membril presenti d-nii: Baritiu G., Melehisecleca P. S. S. Episeopii,
Ioneseu N., Urechici V. A., Babesiu V., Hoelosiu L, Maniu V.
Sedinta se deschide la 11 1/2 óre sub presedentia d-lui Baritiu.
Se cla lectur5. procesului verbalti din c,liva de 19 martie si se aprob6..
Se decide a se comunica plenului cb. in sedinta din 19 curentil
s'a constituitil oficiulti Sectiunii, conforma noului Regulamentg, ale-
genda-se d-lti Baritiu ca Presedinte, d-la Urechiet Vice-presedinte,
d-lA Maniu Secretarti.
D-lii Baritiu pune in vederea Sectiunii diferitele lucrhri ce-Y sunt
deferite spre studia din partea Delegatiunii, observândti, ca din töte
a cele lucräri in numra de sépte, numai dóue sunt inaintea Sectiunii
$ i anume :
1. Raportulil d-lui Densusianu insotitti de mai multe documente ;
2. petitiunea d-lui Popescu, prin care 'cere a i se incuviinta unti
ajutortl pentru tipärirea Geografiei sale ;
iar töte cele alte, precum sunt :
3. notitele d-lui PapadopoN-Calimachii,
4. chartele geografice donate de d-ia Sturdza,
5. chronica lui Huru,
6. scrierea d-lui Picot,
7. scrierea d-lui Höffler despre epoca Asanigilorti, - sunt neträniise
Sectiunii.
Se invitä oficiul a interveni pe rang oficiulti Academiel spre a
se inainta catti mal neintâNiata Sectiunii -bite aceste lucräri.
57
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
450
D-16. Baritia anuntä disertatiunea sa biograficd asupra WI Schop-

penhauer. '
D-lii Urechiä aratd, cd dupd o decisiune a Delegatiunh, Sectiunea
are sä se pronunte asupra documentelorti si excerptelorti D-sale cu-
lese In Spania si Italia.
Se decide a se pune la ordinea dileI atatti propunerea d-lui Urechiä,
câtil si conferinta d-lux Baritiu,
La ora 1, deschipndu-se sedinta plenard, se rddicd sedinta SectiuniI.
Presedintele SectiuniI: G. Baritiu.
Secretarti : Maniu.
qedinOi din 24 Martie.

Membrh presentl d-nil : Babesiu V., Baritiu G., Hodosiu I., Ioneseu N.,
Maniu V., lifekhisededi P. S. S. Episcop.
Sub presedintia d-lui G. Baritiu.
edinta se deschide la 12 ore.
Se citesce raportulti generalti si alte dáue rapcírte speciale din
16 martie 1880 asupra misiunh d-lui Densusianu si a manuscripteloril
aflate de D-sa In bibliotecele din Ungaria si Transilvania.
Da Baritiu propune ca Vote manuscriptele inamtate AcademieI s'd
se incredinteze la dour membrh din sinulü Sectiunh spre a le studia
si a refere Sectiunil, atättl despre importanta lord, câtil si despre re-
sultatele misiunil cu care a fostti insärcinatti d-lti Densusianu, pentru
ca plenula Sectiung, Intemeiatti pe unti asemenea raportti, sd fie pusti
In positiune a lua o decisiune definitivd.
Dupd mal multe desbaterl, se admite propunerea d-lux Baritiu.
D-nh Hodosiu si Baritiu sunt insärcinatI a lua in studia documen-
tele In cestiune si a presinta Sectiunh raportulti D-lora.
edinta plenulul deschiendu-se la 1 ord, se rädicd sedinta SectiuniI.
Presedintele SectiuniI : G. Baritiu.
Secretarti : Mani%
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
451
lein¡a (1.in 26 Martie.

Membril presentl d-nii: Babesiu V., Baritiu G., Hodosiu I., Ionescu N.,
II laniu IT., Melchisedecti P. S. S. Episcop4, Papaclopolit-adimachii A.,
Urechid Y. A.
Sub presedinta d-lux G. Baritiu.
edint.a se deschide la 11 '/2 ore.
Se da lectura procesulul-verbalti dela 24 martie si se aproM.
Se procede la examinarea rnanuscriptului de Geografie a d-lux
G. Popescu.
D-lil Babesiu, ca cestiune de principia, D-sa admite cu atatil mal
multù cereri de ajutorü pentru tiparirea de opere, cu CM avemü ung
precedenth cu casulti d-lul Densusianu ; observa ca in atributiunile
Academiel intra o asemenea indatorire. D-sa va avé sa supuna
Sectiunil o cerere analógd din partea d-lui Marienescu, care solicitä
dela Academie tiparirea operelorü sale, intre care si una intitulata
Mitologia claco-ronuind ; venindil la casuld cunoscutti alti d-lul G. Po-
pescu, reflecta ca. lucrarea nu este completa si nu presinta, unü inte-
rest:I pentru Academie spre a se puté incuviinta ajutorulü cerutü.
D-lü Urechici este de parere, ca Academia cauM sa multum6sch
d-lul G. Popescu, a i-a cerutil opiniunea ; in catü pentru meritulti
lucrarii, D-sa crede ca acésta lucrare, nefiindü de catil o compilare
de informatiuni si date deja cunoscute, hu póte ocupa Academia;
chiarii daq aril dispune de fonduri, precum nu dispune, Academia
nu aril puté sa ajute tipariri de opere cari nu aducti vreo informa-
tiune n6u6, saü si o n6ua directiune sciintifica. Geografia d-lui G. Po-
pescu are de sigurü calitate ca opera didactica aplicabila la cutare
ramura de invtätnêntü, dar nu Academia este chemata sa aprecieze
meritula eI didacticü ; autoruld va face multü mal bine sa se adre-
seze pentru ajutorarea solicitata la Ministerula InstructiumI publice,
care a publicatü si concursuri de carp: didactice. In catti pentru ma-
nuscriptulti d-lui Marienescu, anuntatil de d-Iti Babesiu, crede ca. Aca-
demia nu va refusa a se ocupa si de asta data de t6te lucrarile im-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
452
portante, veri de la cine arü proveni ele, pe catil timpü vorti pre-
sinta unü interesù eminamente istorict si literarü. In sensù mal ge-
neralü, neapdratü Ins pe catil II volt permite fondurile.
Dupd mai rnultä discutiune, la care ati luatil parte d-nii Papado-
polti-Calimachli, P. S. S. _Episcopal iti Mekhisededi o Mugu, se pune la
votil pdrerea d-lui Urechiä i se primesce in unanimitate, invi-
tandu-se oficiulli Sectiunii a remite Delegatiunii manuscriptulg d-lui
G. Popescu spre a i se Inapoia.
Se punü la ordinea Oki pentru Vineri inscriptiunile dela Constanta
si chartografia romând a d-lui Urecha
Sedinta se rddicd la ora 1.
Secretarü : V. Maniu.
gedinta din 29 Martie.

Membril presenti d-nii : Babesiu V., Baritiu G., Hodosiu L, Maniu V.,
Melchisedeeü P. 8. S. Episeopli, Papadopo-Calimachii A.
Sub presedinta d-lui G. Baritiu.
edinta se deschide la 11 1/2 ore.
Se citesce procesult-verbalti din 26 martie si se aprobd.
Da Maniu propune ca, In lipsa d-lui V. A. Urechid, sä se pund
la ordinea pel desbaterea asupra biograflei lui Schoppenhauer scrisd
de da Baritiu.
D-la Hodosiu observd, di de óre-ce nu se p6te lua astädatä o
conclusiune asupra tipäririi operelorü Cantemiriane, raportulü nefiindü
inaintatù sectiunii, se unesce cu propunerea facuta de d-lti Maniu.
Da Baritiu crede, ed. in cestiunea tipäriril operilorü Cantemiriane
nu p6te fi vorba de conclusiuni In sensulti de a se continua tipd-
rirea, urmândü mai Inainte de tóte a se tine sémä de mij16cele fi-
naliciare cari sunt fórte restrinse.
Da Babesia este de pärere sä se amâne cestiunea tipäriril pind
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
453
va veni raportuhl; de astl-data s6. se invite d-la Baritiu a da lectura

scrierii D-sale.
Propunerea primindu-se, se O. lecturti scrieril d-lui Baritiu.
Dup5. terminare Sectiunea 10 reserva dreptulti de a se pronunta
in conformitate cu art. 61 cap. IV, sect. Il din Statute.
Sedinta se radid la ora 1.
Secretara : Maniu.
edinia din 2 Aprilie.

Membril pregenti d-nii : Babesiu V., Baritiu G., Hodosiu I., Maniu V.,
Melchisedecii P. S. S. Episcopg, Papadopolli-Calimachil A., Urechid V. A.
Sub presedinta d-lui G. Baritiu.
Dupa citirea si aprobarea procesului-verbal din sedinta precedint6.
(29 martie) se depune raportulg SecretaruluT de Sectiune despre mi-
Scarea literar6. din anuhl Incetatti.
Se decide a se depune raportula pe biuroulti Delegatiunii spre
lecturti. in sedinta plenara si ulteriára dispositiune.
D-lti Hodosiu propune ca Sectiunea M.-0 spunä parerea asupra
scrieril d-lui Baritiu referitöre la biografia lui Schoppenhauer, si a
se lua o decisiune.
Da Babesiu este de parere a se transpune Delegatiunii spre
lectura.
Da Baritiu declart c6, insista in hotArirea D-sale.
Dup5. o discutiune urmatA asupra propuneril d-lorti Hodosiu 0
Babesiu, la care ieatl parte d-nil Papadopolli-Calimacha, Babesiu, Maniu,
se decide a se tramite Delegatiunii scrierea in cestiune si a se ruga
da Baritiu de a reveni asupra decisiunil sale.
Sedinta se rldic6, la ora 1.
Prdsedintele Sectiunii : G. Baritiu.
Secretarti : llaniu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
454
gedinti din 6 Aprilie.

Membril presenti d-niI : Babesiu V., Baritiu G., Maniu V., Mekhise-
dedi P. S. S. Episcopii, Papadopolli-Calimaaü A., Urechid V. A.
Sub presedinta d-luI G. Baritiu.
Procesultl-verbala din precedenta sedinta se va supune aprobkil
in sedintä proximA.
D-lü Baritiu comunica Sectiunil, cä da Hodosiu era insarcinata
cu facerea raportulul asupra colectiunil de documente a d-luI Densu-
Flanu, dar acelü raportü nu s'a depusti din causa repedel si nea-
steptatei reinturnarI a d-luI Hodosiu in Transilvania, provocatä de
decesulú socrulul D-sale Balintil D-hl Baritiu expune in resumata
opiniunile emise de membril Sectiunil in sedinta precedentä asupra
vorbitel colectiunI si propane, In lipsa de raportti, a se trece resuma-
tulü acelora opiniuni in procesulti-verbaltl.
Da. Papadopolli-ealimaq0 intrébä, dad. in fie-care fasciórg. se indicA
locahtatea de unde sunt adunate acele documente.
D-la Baritiu rspunde afirmativü.
D-la Papad6polli-Calimachii este de pkere sl se publice din documente
WW1 ce este maI de importantO istoricA.
D-IA Babesiu propune ca conclushme :
a. a se pastfa documentele in archiva Academiel ;
b. a se invita d-la Densusianu sA. revéé15. si sa coordone materia-
lult1 adunatil de D-sa ;
c. a se tine la dispositiunea AcademieI si. a d-lui Densusianu in-
trígO colectiunea ;
d. a se reserva cestiunea tIpAririf pia dupä revisiunea si regula-
rea documentelorii.
Dupa discutiunile urmate la carI aü luatù parte d-niI Baritiu, P. S. 8.
Episcopula Melehisedecti, Papadopolii-Calimachlisi Maniu, Sectiunea admite
conclusiunile d-lui Babesiu si decide a supune plen uluI, prin orga-
nulti Presedintelui el, cii Sectiunea istoria considera ca proprietate a
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
455
Academiel ver-ce colectiune de documente facuta prin insarcinatl si

cu spesele et
In privinta scrierilorü Cantemiriane, oficiulü Sectiunil este invitatti a
ruga pe da Odobescu sa termine publicatiunea glosarulul si a trac-
tatuluI despre viéta lul C. Cantemirti si a ColectiuniI orientale, cu
care este insa'rcinatti.
Da. Babesiu exprima dorinta, ca Sectiunea istorica sa propuna ple-
nuluI numirea d-luI N. Densusianu de membru corespondentil.
D-lü Maniu exprima de asemenea rugamintea sa pentru propune-
rea d-luI L. Diefenbach de membru onoraril.
Sectiunea consultata le admite.
Sedinta se radica la 1 1/4 ora p. m.
Presedintele SectiuniI : G. Baritiu.
Secretarü : Maniu.
§edinta din 10 Aprilie.

MembriI presentl d-nil : Babesiu V., Melchiseoledi P. S. S. Episcopii,
Urechia V. A.
Sedinta se deschide sub presedinta d-luI G. Baritiu.
D-lii V. A. Urechiii da lectura lucraril sale «Chartografia romanä,»
oferindü AcademieI numeróse charte $ i facsimile de charte, copil etc.
Sectiunea a luatil cunoscintä de acésta luerare si a decisù sa se
cdrá publicarea el in Jlnalele Academiel. Totil odata se decide ca sa
se recomande Delegatiunil grabnica legatura a chartelord spre buna
conservare.
Sectiunea a luatü de asemenea cunoscintá de inscriptiunile culese
de d-lü Urechid in Dobrogea, la Para si alte partl si a decisü sh 1
se publice, in reducere, in Anale.

Toth asemenea se decide si yentru copiile de inscript'iunI dela
_
monastirea Bistrita depuse de d-iti D. Sturdza.

Presedinte Sectiunil : G. Baritiu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
456
SECTIOTEA LITERARA
§edinta din 7 Apri lie.
Membril presentl d-nil : Alexandri V., Caragiani 1., Hasdeg B. P.,

Laurianu A. Treb., Quintescu N., Sion G.
Sub presedinta d-lul V. Akxandri.
Sedinta se deschide la 3 ore p. m.
D-111 Secretarü alti sectiunil arata cg. la ordinea cjilel sunt cererile
d-lui G. Popescu si M. S. Möckesch.
D-111 G. Popescu, cerendü unü ajutoril pentru lucrarea sa bibliogra-
ficg, printr'o petitiune algturata la acestü procesti-verbalú, Sectiunea
decide a i se acorda acésta una data suma de 1 50 let
D-111 Möckesch, prin petitiunea aci anexatg, declar g. ca are gata unü
dictionarü etimologicü germano-romänü, in care se constatä mg
multi' de 1 2,000 cuvinte comune Românilorti si Gerrnanilorti, ce-
rendü o subventiune lunarg din partea Academiel pentru continua-
rea studielorü sale linguistice. Examinandu-se specimenulil presintatü
de d-lü. Möckesch, se constatâ extrema neseriositate a. lucräriI si se
respinge cererea.
Punendu-se in desbatere cestiunea traduceriI din Titu-Liviü, cu care
s'a insärcinatil d-lü Cotovü si din care a si trämisti o continuare, se
decide prin maioritate, ca acéstg continuare nu se póte aproba ping
ce nu se va examina maI intaiti de dire d-lü Laurianii, chuia i s'a
incredintatü revisiunea total& a traduceril din Titu-Liviti. D-111 Sion, in
minoritate, sustine a se da d-luI Cotov retributiunea cuvenita pentru
cólele din not' trämise, chiarü inainte de a fi ele examinate de catre
d-lt Laurianii, flindü de ajunsü ca sä trécg d'o cam datg prin con-
trolulü colectivü alt.' SeOunit
§edinta se rädica la 4 1/2 ore p. m.
Presedinte : V. Alexandri.
Secretar : Hasdeii.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
457
ANEXE.
I.
CONCURSURILE
PROFUSE DB
ACADEMIA ROMANA
-
CONFORMt DECISIUNILORt LUATE IN SESIUNILE DE PINI LA. Ana 1880.
I. Premie pentru opere publicate.

A.-Premittla Statulta «Hehade-Radulescu», de 5000- lei, se va decerne in
cursuld sesiunil generale din Martie-Aprilie 1881, dili literare in limba roma-
nésca, care se va judeca mai meritorit printre cele tiptrite de la 1 Ianuarie pint
la 31 Decembre 1880.
B.-Prenuulii Statulut «Lazara», de 5000 lei, se va decerne in cursuld sesiunil
generale din Martie-Aprilie 1881, cärtii sciintlfice in limba romtnéscit, care se
va judeca mal meritoritt printre cele tiptrite de la 1 Ianuarie pint la 31 De-
cembre 1880.
NB. Li acestd concurst se potti presinta §i inventiunile sciintifice fäcute de
Romani.
C.-Mare le Premia Neisturelii de 12,000 lei., se va decerne in cursuld sesiu-
nil din primh véra anulul 1881, cärtii scrise in limba romanésett, cu conti-
nutt de ori-ce naturt, care se va judeca mai meritoriä printre cele tipärite de
la 16 Augustt 1876 pint la 31 Decembre 1880.
NB. 1. Concurentil de la trel premie sus-mentionate vord bine-voi a trämite la
cancelaria Academiei Romane, in Bucuresci, palatult Universitätil, operele lord
call vord fi in conditiunile de timpt mal sus mentionate, in cAte 12 exemplare.
NB. 2. In privinta premielor (Nasturelii-Hereseu». de sub Nrff 3 §i. 4, se punt
in cunoscmta publiculul urmätórele dispositiurif din codicilele reposatulul intru feri-
cire C. Nästureld-Herescu :
58
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
458
B. Premie pentru opere publicate.

chi totd anuld Societatea Academic/ Romand va avé a premia, din venitu-
«rile fondului .Netsturelg, o carte tipdritd originald, in limba romând, care se
«Ira socoti de care Societate ca cea mal bund publicOune apdrutd in cursuld
anulut.
«Aceste premie volt fi de dóue specie :
el. In treT anT consecutivl, d'a randuld, se va decerne ate unit premid de
«patru mil' leT, No. 4000 L. minimum, la cea mal blind carte apdrutd in cursuld
«anulul espiratd ;
42. lard in ald patrulea and, se va decerne und premid fixd de leT 12,000,
«carele se va numi «Maree premia Nasturelii», opera care va fl judecatd. ca
«publicatiunea de cdpetenie ce va fi apdrutd in cursubl celorü patru anT pre-
«cedentl. Acestd premid nu se va puté decerne uneT lucrArT care va fi obturut
«deja unuld dintre prerniele anuale, de Old defalandd dintr'insuld valórea
«premiuluT precedentd.
«Operele ce se vord recompensa cu acéstä a doua serie de premie, vord
«tracta cu preferenlä despre materiele urmätóre :
«a) Scrieri serióse de Istoria i sciintele accesoril ale istoriel, preferindu-se
«cele atingétóre de istoria Orilord romane ;
4)) Scriert de 130giunea ortodoxd, de Morall practia 0 de Filosofil ;
e) Serial' de Scii%e politice 0 de Economia social& ;
d) Tractate original". despre Scimje esacte ;
,e) Scrieri enciclopedice, precum Dictionare de istoria i geografia RomânieT;
«DicOonare generale sad partiale de sciinte esacte, de artl i meseril, de d.dmi-
enistratiune i jurisprudenid, i alte asemen1 lucrdrT utile i bine intocmite ;
«f) Çarti didactice de o valóre insemnath ea inetodd i ca cuprinsd ;
«g) DicOonare limbistice in limba romanéscd, mat alesd pentru limbele antiee
«pi orientale, &lied limba latind, elend, sanscritd, ebraied, arabl, tura, slavond
«vechie i altele ;
eh) PublicatiunT i lucrárl artistice de o valóre seriósá, adia relative la artile '
«plastice, Architectura, Pictura, Gravura i chianti opere musicale serióse, pe
«earl aceste töte Sociétatea Academia. Romând le va puté apretia atunci andd
cf§l va intinde activitatea ei i asupra tutulol ti materieloril de Bele-Arti;
,i) ScrierT de purd lit eraturd romand, in prosd §i in versuri, precumil poeme,
«drame i corned'''. seriése, - mat alesd subiecte naVonale, - i orT-ce alte opere
«de inaltd hteraturd. Acestora mat cu sémá aad dori sl se acorde «Mamie
,Premig Ndsturela», cândd vord fi judecate ca avéndd und meritd cu totuld
«superiord, spre a se da astd-feld o incuragiare maT put ernia desvoltáril lite-
graturei napnale.,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
459
La acestea se maT adaugd urmätórele dispositiunl luate de Societatea Aca-

demia. :
1. La concursurile acestord Premie se potd presenta i opurl preInoite In nóue
editiunT, care se vortil fi retipäritd In cursuld anuliff de autori tu viéta.
2. Dua coprinderea chianti a testamentuluT, traductiunile din limb.' stritine
sunt escluse de la concursd; se va face ins escepliune pentru acele traductiunT
de pe opuri stritine clasice, carI :
a) sad prin dificultätile Invinse ale uneT perfecte reproducerT in versurT ro-
mânescT, volt constitui adevärate opurI literare ale limbeT române ;
b) sad prin anexarea de elucidlif si de note sciintifice, cu totuld propril tra-
duatorulul, ît volt fi insusitd meritele unord lucräri originale In limba romänä.
3. Cärile premiate de Academia Romänä din alte fonduri ale sale sad cele
tipArite din initiativa i cu spesele el, nu potil infra la concursd pentru premiele
Nästureld din seria B.
4. Premiele Nästureld din seria B se potd acorda nu mimal unord opuri
complete, ci §.1 päiliT unlit opt tipäritd In cursuld anuluT, cu condiOune inse ca
acéstä, parte sä fie de valórea §i de intinderea until volumd i nu de ale unel
simple fäscióre, (minimum 400 pag. formatd In 80, garmond).
5. Premiarea unel pärt1 a until opd la und concursd anuald nu Impedecä
premiarea uneT alte artI a acéluiasT oild la und concursd posteriord.
6. Opurile anonime §i pseudonime volt puté fi admise la concursuld carti-
lord tipärite , iar autoril lord , spre a primi premiele acordate , voril trebui sä
justifice proprietatea lord.
D.-Premiula Asociatiunit Craiovene p ntru desvoltarea inveyinfentu7ut publieil,

In sumä de lei 1500, se va decerne In sesiunea generalä din primävéra anuluT
1883, celeI mat bune cärl didactice In limba romänä, din ate se volt fi tipl-
ritd cu Incepere de la 1 Julie 1879 pia, la 31 Decembrie 1882. Acéstá datI
este §i termenuld extremd aid depunerff la cancelaria AcademieT, In 12 exem-
plare, a carlilord propuse pentru concursd.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
460
II. Premie propuse de Academia Roma, nä.

a) Pritntóre la Filologid fi Literaturl.
A. Premiula g Zappa,
(pentru traducer!' de autori clasici , eleni si latin1).
Conforma decisiunii luate in sesiunea anultif 1880, se publicl concurst pen-

tru cea mai buná traductiune dm :
Plinius Cacilzus Secundus (junior). Epistol. liber VH 1-25.
cu condOunile urmátóre :
1. Traductiunea va fi Inteo limbá romanéscit, Mt se póte de curath 0 de
elegantd. autânda a se reproduce in traducere calittple autorului tradus.
Traductoril sunt datorl a da note critice asupra diferitelort lecOunT ale
locurilorti obscure din text, cum si note esplicative asupra terminilort tecnici
0 numelort propril cari vint in textult autoruluI.
2. Manuscriptele venite mai iárilit de 1 Septembrie 1880 nu se vort lua in
consideraliune.
3. Manuscriptele vort fi scrise cát se póte de corectd 0 legibile , !rat nu
de maim traductorului, ci de alta sträiná, bine cusute inteunt fascicult si
paginate. In fruntea manuscriptulul se va scrie o devisá in ori-ce limbá si tott
cu man& sträinä. Pe rangá manuscriptt se Ira alátura si o scrisóre inchisä cu
sigilid fart, initjalele autorului, adresatá Secretarului generalt alt. Academiei si
purtanda in afará devisa manuscriptuluT, midi tott cu I/Anti strAint., iar in IA-
intru numele autorului. traduqiuml.
4. Manuscriptele se vorti censura si judeca de Sectiunea Literará, care va
propune premiult destinat pentru aceste lucrtirl.
5. Manuscriptele nepremiate se vorti pästra in archivult Academic! pinit se
volt reclama de autoril lort, ale cárort nume rtmánt necunoscute , fiindt cá
plicurile ce le vord cuprinde nu se vort deschide.
6. Premiult pentru cea mai bund traducere de 20 pagine (dupá efliunile
stereotipe ale lui Tauchnrtz din Lipsca) va fi de lei 120.
7. Celt ce va obtine premiult, ca celt mai escelente traductord ail!' eelorg
20 de pagine de care e vorba in articolii precedenti, va fl insárcinatú de Aca-
demill a face traduct,iunea autorului intrega, cu premiubl fixattl de lei 120,
pentru fie-care 20 pagme (calculate dupá cd4funile mg suso citate) Wit ea
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
-- 461
pentru acesta sit se escludd consultarea altord editiuni, in lucrarea traductiu-

filord. (1)
8. Traductoruld ast-felit insitrcinatd de Academie va fi datord a urma
cu aceia0 diligentd, esactitafe, elegantd i puritate de limbd cu care a facutil
si proba premiatd. Eld va fi datord a da pe fie-care and cate 200 pagine de
traducere din editiunea MBA de norma.
9. Traductiunea se va examina de Sectiunea Literard a Academiel §i a-
flandu-se conformä conditMnilörd de mal: susd, se va da la tipard, érá traducd-
torului se va rspunde reinuneratiunea cuvenità. La casd inse cândd traduc-
tiunea n'ar corespunde conditiimilor stabilite, ea se va trámite autorului cu
observatiunile f Acute de Sectiunea Literard §i cu invitatiune de a o amenda.
10. Candd traducdtoruld, din oil ce causti, n'ar mai continua lucrarea, atunci
se va publica din nod concurs de probä, in conditiunile de mai susd.
11. Autorta cltisicti, care trece peste 500 pagine, se va imparti intre mai
multi concurenti ce vord escela la concursd.
12. Tipárirea autoruldi tradusd se va face de Acadernid in 1000 exemplare,
formatd in octavd ordinard, cu litere garmond §i pe hartie albá curatá, dupd
und modeld alesil de Academid. Formatuld adoptatd, literele i hartia aprobatti
vord servi pe ntru toi autoril tradu§i i tipáritY cu spesele Academia Pretuld
unui exemplard scostt la vOnclare se va defige in raportd cu spesele fticute cu
traducerea i tipárirea lui, a.a, (A din vênclarea prima editiuni sá iasá O. sit
se incaseze cu proceniele lord toti banit vdrsati cu acéstá editiune.
13. Traducdtoril operelord premiate de Academiá sunt liberl a scdote o a
&am editinne din traductiunea fácutá de densil: Inse numal dupä trecerea
intaiel e iiuni fácutá de Academil ei rdmOnd proprietail pe traductiumle lord.
14. Candii Academia va afla de cuvuntä a face o nouá traductiune din
und autord deja tradusd i publicatti cu spesele el, ea va fi liberá a procede
la acésta, fOrd ca intLuld traductor sá aiM di.eptuld de a se opune.
B si C. Premie (Nasturelii.
(din Seria A, pentru subiecte puse la concursit, d) referenti la Limbisticd pi
Istoria filologica sad literal% a hmbei romane.)
B.-Conformd decisiunil Matti In sesiimea anului 1877, se publied concursd

pentru cea mai bund lucrare asupra subiectului :
(1) Pentru traducerea luI Plimu Junior se recomana in speciald edillunea d-lui Kell cu
notele d-lul Th. Monons4in
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
462
(Sufixuld licuid (1, r) i sufixulg guturalg (k, g) in limbs. roman*

I. Programa :
Disertatiunea completà va coprinde :
1. 0 scurtä introducere asupra sufixelor licuide §i. guturale in limbele ario-
europene in genere.
2. Ung studiu generald asupra acestorg sufixe in limba latinet, in limbele
veclit italice i in cele romanice occidentale.
3. Ung studig specialg asupra lord in lunba rondina, de pe cele trei dialecte :
daco-romeinti, macedono-românii i istrianü, arètand intre altele :
a. diferentiarea sufixuldi licuidg 1 i r, precum 0. a celui guturalg h §i. g ;
b. trecerea lorg ulteriórd in sufixuri palatall, nasall sag allele ;
c. rolult tuturorg acestora in nume §i. In verM;
d. proveninta lord la romani din latind, din ante-romand sag din alte limbi.
II. Conditiura:
1. Disertatiunea va fi scris românesce, inteul limbd corectä i dal.*
2. Mdrimea operatului va fi minimumg de 20 cóle de tiparg, formatd octavil
ordinarg cu litere cicero.
3. Termenulg concursuluT, cancld manuscriptele ad sh vind in cancelaria A-
cademieT, este 1 Septembre 1880.
Cele venite mai tdrclig nu se vorg lua In consideratiune.
4. Manuscriptele se cell se N. sense curatg, legibile §i de mand stain*
bine legate in fascicule §i. paginate.
5. In fruntea manuscriptului va fi scrisd o devisd sag motto in orl-ce limbd
§i totg de mand strain*
6. Pe langä inanuscriptg se va aldtura i o scrisóre inchisd cu sigilig MIA
initialele autorului, adresata cdtre Acadermd. Pliculd va purta pre ansula de-
visa manuscriptuldf, scrisd ér4. de mand strdind, rd in 'Mtn' numele autoruld.
7. Manuscriptele se vorg censura prin Sectiunea Literal* care va propune
Academiei, in §ediatd plenard, premiarea aceluia dintre operatele venite, care
va merita premiuld destinatd pentru acéstä lucrare.
8. Manuscriptele nepremiate se vorg pdstra in archivuld Academiei plat ce
se vord reclama de autorii lorg, ale cdrord nume rmang necunoscute, fiind
cil plicurile ce le vorg coprinde nu se vorg deschide.
9. Premiulg defiptd pentru acéstä lucrare este de lei 5,000 MIA de a puté
fi impdi Ott .
10. Academia 10 reservä dreptuld de a tipliri in publicatiunile sale diserta-
tiunea ce se va premia.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
463
C.-Conformd decisiunilord luate in sesiunea auului 1880, se publied concursd

pentru cea mai build. lucrare asupra urmdtorului subiectd :
i Istoria tipograftei la Romdni».
Conditiunile concursulul vord fi :
1. Disertatiunea va fi scrisd in llinba romAnd, cu Add clard §i corectd.
2. Mdrimea lucrdrii va fi de 15 -20 Ole de tipard, forma'd in 40 mica sad
in 8° ordinard, litere cicero.
3. Terrninulti presintdril manuscriptelord la concursd va fi 1 Septembrie 1882.
4. Manuscriptele se vord presenta anonime, purtandil o devisd, care va fi
reprodusa pe unti plied sigilatd, continâncld nurnele coneurenteldf.
5. Premiuld ce se va acorda opultif celui mai blind, va fi de lei 5000, frill
a putt% fi in:101RA.
6. Academia i§i reservd dreptuld de a tipdri in publicatiunile sale diserta-
D. Premiula Statidut cHeliade-Radulescu.»

Conformd decisiunil luatä in sesiunea anului 1879, se pubhert coneursuld
pentru cea mai bung. lucrare asupra urmittorulul subiectd :
.Studid asupra activitdtri literare §1 pedagogice a lui IónA Heliade Rddulescu,
«in raportd cu epoca anteriórd (finele secolului XVIII, cu eruchtii din Bla§iu §i
4Vdcrirescr) §i cu cea posteriórd ping. la 1848, ddndA tott o-datä o schitd
ebiOgraficd a lui Heliade-Rridulescu),.
Conditiunile concursului vord fi :
1. Disertatiunea va fi scrisd in limba romand, cu stilt' clard §i. corectb.
8. Mdrimea luerdrii va fi ca de 20 eóle de tipard, formatd in 4° mica sad
in 8° ordinard, cu litere cicero.
3. Terminuld presintdril manuscriptelorA la concursd va fi 1 Septembre 1881.
4, Manuscriptele se vord presenta anonime, purtandd o devisd, care va ft
reprodusd pe und plied sigilatd, continéndA numele coneurentului.
5. Premtuld ce se va acorda celei mal bune luerdrI, va fi de 5000 lei., fart
a puté fi impdrtitd.
6. Academia 41. reservá dreptuld de a tipdri in publicatiumle see diserta-
tiunea premiatd.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
464
E. Premiula Statulut cLazdrü»

Con(ormd "tlecisiunii luate in sesiunea anuluI 1880, se publica concursd pen-
tru cea ma buná lucrare asupra urtnatorulul subiectd :
eStudig asupra agriculturet, industriet §i comerciulut in Romania.»
- Disertatiunea va cuprinde :
1. 0 expunere despre starea actualá a acestord tra ramure de productiune
0 despre mijlócele de a le ameliora.
2. 0 ochire asupra isteria economice a Romania In secoliI XVII, XVIII 0
XIX, care sá precédá studiuld.
3. Intrégä lucrare va fi tractath din punctd de vedere economic 0 technicd.
Conditiunile concursuld sunt :
1. Lucrarea O. fib, scrisá in hmba românéscä inteund stild curatd §i corectd.
2. M6rimea lueraril va fi de o intindere de celd putind 300-400 pagine de
tipard formatd 8° ordmard eu litere garmonclii.
3. Terminuld presintäril manuscriselor la cancelaria Academia este 1 Sep-
tembre 1882.
4. Manuscriptele se vord presinta anonime, purtandd o devisa care va fi
reprodusá pe Mt plied sigilatil, contin'endti numele coneurentelul.
5. Premiulti ce se va acorda opuld celul ma blind, va fi de 5000 let.
6. Academia isI reserva drqptulü de a tipari In publicatiumle sale diserta-
b) Privitdre la Istoria 0 Sciinfele volitive 0 morale.
F. Prentiulü cAljxandru .1.6714 Cuza»
Sectiunea IstoricA a Societatif Academice a propusú 0 Societatea a apro-

bat, in sesiunea generala din véra anuldi 1877 prelungirea concursului asu-
pra teseI:
e Istoria Romanilora in Dacia Traiana, de la Aurelianü pina la fundarea
cprincipatelortl Moldova §i gra Romanésca».
Conditiunile concursuldi sunt :
1. Operatuld va 11 scris romanesee, cu stild clard 0 corectd.
2. Marimea lucrärfl va fl ca de 20 cffle de tiparü, format quarto mica sad
octavd ordinard, cu litere cicero.
3. Termenuld presentáril manuscriptelord la concursd este 1 Septembre 1882.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
465
4. Manuscriptele se vort presenta anonime, purtândd o devisä care va fi

reprodusA pe und plied sigilatü, continîneld numele concurentuluT.
5. Premiuld ce se va acorda opuluT celui mal unü, va fi de 4000 le.T.
6. Academia 1§1 reservä dreptuld de a tipári in publicOnnile sale diserta-
Ounea ce se va premia.
G. Premitaii (Nasturelity.
(din seria A, cu fonduld reservatil din anuld 1878 : Premie pentru subiecte
puse la concursd, b) referent,1 la Schntele morale §i politice, Jurisprudentä ei
Econinnia socia1, mal alesd ale trilord romane.
Conformd decisiunfi luatá in sesiunea anului 1878, se public& din nod con-
must asupra tesei urrnAtóre :
Terantati .Roinâng, DisertOune asupra stäril sale morale, sociale, economice
c§i politice, in trecutd i In presentd, in principatuld RomanieT».
Conditiunile sunt ;
1. Disertatiunea va fi scrisá in limba romântt, cu stild clan i corectd.

2. MArimea lueräril va fi ca de 20 cóle de tipard , forrnatd in 4° mici sad
in 8° ordinard, litere cicero.
3. Termmuld presitiltürii manuscriptelord la concursd va fi 1 Septembrie 188 L
4. Manuscriptele se von t. presinta anonime, purtandd o devisli care va fl re-
produsä pe uni plied sigilatd, contin'endi numele concurentuhii.
5. Premiuld ce se va acorda opulul celuT mai bunt, va fi de leT 5000, fürl
a 'lute fi impärtitd.
6. Academia 41 reservä dreptuld de a tiphri in publicatiunile sale disertatiu-
nea ce se va premia.
e). Privitóre la Sciinfele naturale.

G. Premiulfc «Nasturela.,
(din' seria A : Premil propuse la concursd , c) referinte la Scüntele fisice si
naturale, ma( alest intru cat se atinge de natura fisici a rilord române).
Conformi .decisiuniT luatA, in sesiunea anuluT 1878, se 'publich coneursd asu-

pra tesei urmitóre :
5g
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
466
Descriptiunea completA, sub raportulü fisicd i econornic, a until judetd alü

.RomAniel, (dupá alegerea fie-cdrui concurent in parte)*. (1)
Cu programa acésta :
1. Geggrafia cu ramificatiunile ei (orografia, idrografia, topografia);
2. Ochire asupra istoriei naturale (trAmurile, flora, fauna) ;
3. Starea economia, atAtd agricold cata i industriald ;
4. Statistica populatiunii, (starea civill, statistica religiósA, jundicA, medicaid.,
militarl, scolasticA, nationalitAtile etc.);
5. Etnografia (adicd descrierea usurilord , credintelord populare; porturilord
locale etc.).
Conditiunile suntd :
1. Disertatiunea va fi scrisA In limba romAnA, cu stild clard si corect.
2. MArimea lucrArii va fi ca de 25 cóle de tipard, formatd in 4° midi sa
in 8° ordinard, cu litere cicero.
3. Terminuld presintAril manuscriptelord la concursü este 1 Septembre 1881.
4. lanuscriptele se vord presinta a-nonime , purtAndd o devisá care va fi
reprodusä pe und plied sigilatd, continêndd numele concurentului.
5. Premiuld ce se va acorda opului celui mai bund va fi de 5000, fArA a
puté fi impArtitd.
6. Academia LIT reservá dreptuld de a tipAri in publicatiunile sale disertatiu-
nea ce se va premia.
G. Premiula .Fetu..
Conforrnd decisiunii luatá in sesiunea anului 1879, se publicA concursd asu-
pra urmátorului subiectd :
4Confectionarea chartei geologice a dou judete ale RomAniei, din earl unuld
de dincóce i altulti de dmcolo de Milcovd*.
Pentru studiuld geologict ald until judetd, concurentuld este datord :
1. SA facá debcriptiunea orograficá a judetului ;
2. SA arate ce tr6murt ii ce strate se gäsescd in aceld judetil , indicAndd
natura locurilord fie-dim): strata i fosilele pe earl se basézA pentru determi-
narea lord ,
3. SA se fach o sectiune longitudinalá i alta transversalá a judetuluI , pre-
cum si sectiuni de diferiti accidentl ale cristel globuluT, ce se potil afla in
aceld judetd ;
(1) Se escludii (hare judetele wriT acelea earl se afig. deserise pe deplind In Anal& Sta-
tistsce de Maria i In monografiele agricole ale d-luI lonq Ionescu.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
467
4. SA se facä charta geologid a judetulul ;

5. S. aducA o colectiune de rocele caracteristice.
Conditiunile concursulul sunt :
1. TerminulA presintAril manuscriptelorA si materialulul recerutd va fi 1 Sep-
tembrie 1882.
2. Premiuld ce se va acorda celet mal bune lucrAft va fl de 4800 lel.
Daeä s'ar presinta vre-und coneurenta mentorid numaI pentru unA singurd
judetA, din suma de 4800 i se va acorda numal jumkate ; tar dad duoY diferitl
concurentl vorA merita fie-care premiulti pentru unulA din judetele descrise,
acea sumA se va impArti Intre dên§iI.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
IL
PERSONAL=
ACADEMIEI ROMANE
DUPA CONSTITUIREA EI IN ANUIt
MDCCCLXXX.
MEMBRII AGADEMIEI
L SECTIIINEA LITERMIA.
1. D. Bonnet Alexandru , numita la amid 1866.

2. * Cipariti Timota, ) ) ) )
3. Caragiani lima. ) ) ) )
4. » Sbiera Burt, ) ) ) )
5. Alecsandri Vasile, ) 2 / /
6. Laurianti August Treb., ) ) D 1
7. » Maiorescu Titu, . 1 D 1867.
8. Sion George, ales la anulg 1868.
9. Fontaninfi George M., ) D , 1870.
10. Ilasdefi Bogdanil P., ) ) 1877.
11. Quiutescu Nicolac, ) ) 2 /
12. Chitu George, 9 2 1879.
II. SECTIVEM IIITORIOA.
1. D. Ilodosiu .Tosit'a, numitd la anult 1866.

2. > Baritiu George, 2 1 2 1
3. Mocioni Andre', 1 1 A /
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
469 .
4. D. Babesiu Vincenfiel, numit la anul4 1866.

5. tired& Vasile A., , , , .
6. Ionescu .Nicolae, . . 1867.
7. liogálnichtu .Mihaila, ales la anulA 1869.
8. i Melchisedecti P. g. S. Episcopt, . . 1870.
9. Odobescu Alexandru, alesa la anul
10. Sturdza .Dimitrie A., , . . 1871.
11. Malik Vasile, . , . 1876.
12. Papadopolli-Calimachti Alex., . . .
III. &MUM SOUNTIIIICA.
1. D. Cretulescu Nicolae, ales4 la anul4 1871.

2. Ftu Anastasie, . . . A
3. Anrelianu Petre S., 3 D A 2
4. Ghica Ion, 9 9 9 I.87f.

5. Stefänescu Grigorie, 3 A A 1876.
6. Filcoiann Stefanit S., ,
_
. I D
7. Bacaloglu Emandla, 9 9 2 1879.

8. 2 Brindzi Dimitrie, 9 A D
9. Poni Petre, 1 A A
10. 2 Felix Iacoldt, * a a 11
11. 1 Teck .Nicolae, » . k 2
12. Vassicl Paula, . . , .
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
MEMBRII ONORARI
1. M. S. R. CAROLÍT I, Domnalii Romemilorff

Protectord aid Acaderniel RornO.ne
Presedinte Onorara.
2. D. Cretulesen Constantin (Bucuresel).
3. * Andrianil Genera la George (Paris)
4. » Iónide George (Bueuresel)
5. * Polyzti doctorit G. (Bueuresel)
6. * Bozianu Constantinti (Bueuresci)
7. » Grädisténa Grigorie (Versa lia).
8. » Popea Archimandritit Nicolae (Sibiiü).
9. * Pascarin Cal& era Iónit (Pesta).
10. » Silasi Dr. Grigorie (Clujd).
11. * bluresann lacobit (Brasoy5). -
12. Gonata Stefang (Basarabia).
3.
13. * Ciimpénu .Petre (Ias1).

14. * Cihacti Rosins (Elve0a).
15. * Clhacfi A. (Maien0.).
16. » Vegezzi-Ruscalla (Turinti).
17. * Capellini Caval. Giovane (Bolonia).
18. Riondelli Cava?. E. (Milant).
>
19. Ascoli Graz. Isaia (Milant).

*
20. Egger Emile (Paris).

21. * Longperrier Adrien de (Paris).
22. * Desjardins Ernest (Paris).
23. » Frceliner Wilhelm (Paris).
24. * Bataillard Paul (Paris).
25. »Linas Charles de (Arras).
26. * Ubicini A. (Paris).
27. * Ayril Bar. Adolphe d' (Santiago de Chili).
28. > Stanley of Alderley Lord Henry (Londra).

29. D. Grant-Duff (Londra).
30. * Mfiller Max (Oxford).
31. » Steenstrup I. S. (Copenhaga).
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
471
32. D. Lepsins Richard (Bernal).

33. * Tobler Ado?" (Berhnü)
34. * Schuchardt Hugo (Gratz).
35. » Bock dr. Franz (Aquisgrane).
36. » Uvaroff Comite Álxi (Moscua).
37. » Picot Emile (Paris).
38. , Mommsen Teodora (Bernal).

39. Miklosich Francisca (Viena).
40. > Diefenbach Laurenhu (Darmstadt)
MEMBRII CORESPONDENTI.
pentru Seefiunes Laterartt.
1. D. Laurianü Dem. (Bucuresd).

2. » Boia Zaharia (91645).
3. * Popescu Erna (Sibiiü).
4. * Rome' Visariona (Sib ii).
5. > Densusiann Arona (Brapvti).
6. » Marienescu Atahasiu (OravAa).
7. > de Rosily (Paris).
8. » Iarnik Ióna Urbana (Viena).
pentru Seepunea Istorta.
9. D. Tocilesen G. Grigorie (Paris)

10. Moldovauu Ióna (Bla§ü).
11. » Poet Gavr?la (Lunt).
12. > Legrand Emile (Paris).
13. » Jung dr. Julius (Praga).
pentru Seqiunea Scimfifici.
14. D. Cuciurinu Dr. (la.,1)

15. » Ionescu Iona (Brada).
16. » Obedenaru Dr. M. G. (Roma).
17. > Robescu C. F. (Bucuresd).
18. ) Raretu Spirn (Bucuresc1).
19. * Hepites Stefan% (Braila).
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
IlL
OF1CIELE ACADEMIET PE ANULÚ 1880-1881.

A. PERSONALUL DELEGATIUNIL
Presedinte ald Academiel Rornâne D-l Ghica Ion.

Asesoril (Vice-Presedinti), din Secliunea Literara. Maiorescu Titu.
din Sectiunea Istoria . Sturdza Dintitrie A.
din Sectiunea Seiinfifice t Aurelianu Petre S.
Secretard Generald (pe 7 ani, 1879-1886) . . . . Odobescu Akxandru.
B. PERSONALUL SECTIUNIL 01111
I. SBOM3111141 LITBRILitA.
Presedinte D-14 Alexandri Vasile (Mircesd)

Vice-presedinte Lanrianti Augustü Treb. (Bucurescl)
Secretard (pe 7 anT, 1879 -1886). . Hasded B. P. (Bucuresci)
Merubril : D-nil Caragiani Iónal 040, Chitu George (Craiova), Ciparin Tintoteu
(Blajd), Fontaninfi Marina A. (Craiova), Maioresca Titu (BucUresci), Quinte-
SCR Nicokse (Ias1), Romanti Alexandru (Pesta), Sbiera Emil (Cernauti), Sion
George (Bucuresci).
U. SBOTIIINEA IIITORICi
Presedinte D-ld Baritiu George (Sibiiti)

Vice-presedinte (provisorid) . . . a Urechiit Vasile A. (Bucuresci)
Secretard pe 7 ani, 1880-1887. o Mania Vasile (Bucurescl)
Membril : D-nil Babesin Vincentiu (Pesta), Hodosiu Iosiftz (Sibiid), Ionescu

Kogälnicinu Mihaili (Bucurescr), Melchiseecti P. S. S. Bp. (Ro-
1Vicolae DeeD,
man), Mocioni Andret (Foin), Odobescn Alexandru (Bucuresci), Papadopolli-Ca-
Mucha Ad. (Tecucit), Sturdza Drtnztrie A. (Bucuresci).
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
478
SZOTIrNEIL Sominno,
Preqedinte D-14 Cretulescu Nicoiite (Bucuresd)
Vice-pre§edinte » Bacaloghi Enan oili (Bucuresd)
Secretar (pe 7 .anT, 1879-1886) » ,,tefänescu Grigorie (Bucurescl)
Membril : D-nil Anrelianu, Petro S. (Bucuresd), Briinda, Dimitrie (Bucurescl),
Falcoiann Stefanfi (Bucuresd), Felix _rumba (Bucuresd), Feta Anustasie (W),
Mika, Brat (Bucurescf), Poni, Petre (I4), Tech, Nicolne (Viena). Vassici Paula
(Temilieira).
C. PERSONALULt COMISIUN1LORO.
I. Comisiunea permanenta a Bibhotecd :

Membri : D-16 Hasded B. P., Secretarti alb SectiuniI Literare.
Main Vasile, Secretard alti SectiumY Istorice.
Steranescu. Grigorie, Secretarti ald Sectiunil SciinpfIce.
IL Membru Conservatord ald Colectimul Numismatice: d-ld Sturdza Dimitrie Á.
III. Comisiunea pentru cercetarea probelorti de traducOuni din autoril latin1
(Pliniii jun. Epistolar. lib. VII, 1-25).
Membril : D-nil Baritiu George, Hamlet B. P., Maiorescu Tdu, Quintescu
Nicolae.
IV. Comisiunea pentru cercetarea al-Word tipdrite intrate la concursurile
pentru :
Premiulú statului tHeliade-Baduleseu,. de 5000 lei,
tipdrite dela 1 Ianua-
pentru o carte cu conVnutd liters rd .
rie pith la 31. Decemb-
. » 4Lazdrii,, de 5000 Id, pentru o .
rie 1880.
carte cu conOnutd sciin0ficti.
Marele premva «Nästurelii», de 2000 lel, pentru o carte cu continutd de
ori-ce naturd, tiparitd. dela 16 Augustb. 1876, pink la 31 Decembrie 1880.
Membrii :
din Sectiuuea Literard : D-nil Chita G., Quintescu N., Maierescu Titu.
din Sectiunea Istorich : Melchisedecii P. S. S., Baritia G., Ionesca Nicolae
din Sectiunea Sciintificd : Bacaloglo Eni,. Felix dr. 1., Ghica Ion,
1.1...,........{,IM
46
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SUMARIULr
TOMDLUI II SECTIDNEA I DIN SERIA n A ANALELORD ACADEMIEI ROMÂNE.
PIITEA 1. - NRDINTELE OIDINAHN DIN ANDLD 1879-80.
1. qedinta ordinari din 6 hlifi 1

Discutiune asupra uneI publicatiunT periodice a Academia
Moduld publican! Psaltira Zu Corms 2
2. qedh4a ordinarfi din 13 la lifi 5
D. Dandoglu d&ruesce monede antice.
Prennubl Societetta studiiloril istorice din Paris pentru Istoria provincielorg dundrene
Secretanl de Sectiunl se InsIrcinéza a face raporturI anuale despre miscarea literar&
din cursult anulul In ramul& SectiurnI respective 9
3. Sedinta ordinarfi din 17 Augastil 11
Comitetulü biletelorü hipotecare aruesce sése bilete modele.
D. N. Spasici present& publicatiunl ofente de Societatea literara srbL
D. General& Adrian& claruesce art! 12
D. Dr. Cuciurénu asemenea 13
D. S. Halfon ofere 200 lel pentru cumpratorI numismatice.
D Odobescu depune copia inscriptiunif dela monastirea Bradü, dlruita de d. dr.
Dmutrescu-Severénu.
Asemenea inscriptiumle adunate de la Ferescl, Negoescl i Tergoviste de d. Bianu 14
Se admite forma monumentulul funerarti al& rposatulul Papi Harlan& 15
DiscutiunI asupra unel publicatiunI encaclopedice despre Romania . . . . 16.
D. Sturdza propune ca Academia s& continue publicarea documentelord Hurmuzaki 17
4. §edinta ordinar6 din 24 Augusta 18.
Discutiunl asupra publicatiurnlord 41cademiel
5. §edinta ordinard din 31 Angustfi 19.
Se respinge cererea scólel din Ocna-Baa& de a i se da publicatiunt
D. Bacaloglu däruesce cartI.
Se respinge propunerea de a se Intrerupe edintele ordmare din causa preocuMiu-
nil generale cu revisuirea Constitutiunil.
D. Laursanù este Insärcmat& stt redacteze, in Inte1egere cu d Odobescu, mscrippu-
nea. monumentulul funerard al6 lu1 Papit Harlan& 20
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
476
6. Sedinia ordinari din 7 Septembre 21

D. Cauer aratg cg. pretuld monumentului luI Papid este de 5000 lei.
D. Sion dgruesce cart!.
Scrisóre de la d. N. Densupanu 22
Propunerea d-luT Si1ai, ca Academia sg. publice Flora fértlorti romeine de dr. A .
Kanitz, se trgmite la Sectiunea scuntificg 24
D. B Iorgulescu anuntg descoperirea la Buzéd a unuI animald fosild.
D. V. A. Elrechiö face asemenea comunicaro dela Piatra.
D. V. A. Urechill dgruesce und documentd istoried romanescd dela 1825 i doI
pinten1 de ferd dela Rdzboenl.
D Ion Ghica cdesce memormid sdd despre rasele umane, discutiunI asuprg.l. . . 25
D, Hasdeii citesce Visulit A:tweet Domnulur in legâturti ci visu1u lta Tudorti Vie-
dimirescu
7. §edinta ordmar5 din 14 septembre 26
Comunicgrl dela d A. Aman, d-na V. Massimd i pg.r mtele Ballpscu.
Desbateri asupra Filoxerel.
. Stefönescu face comunicathml despre ósele fosile din B uzéd i despre manu-
scriptuld .Flore't ronuine de d. Kanitz.
D. Papadopolii-Calimachii citesce o notitg despre Atanasiu Comnend Ipsilantd.
Secihmea sciinpfici. Sedinta din 7 Septembre.
Raport asupra propuneril d-lui Silai relativg la lucrarea d-luI Kuntz 27
& ediiia ordinara din 21 Septembre . 28
D. Felix comunicg despre unti lacá cu ape minerale langg Brgila 29
D. Aurelianii despre Filoxerg.
Cererea MinisteruluI instructium1 pubhce de a se institdi o comisiune pentru exa-
mmarea cluii1orü religióse didactice.
D. Prwdinte commie& o scrisóre dela d. Cauer despre monumentuld reposatulul
Papid 30
D. Dr Felix dgruesce primuld volumd din celd maI vechul átard medicaid din Europa
D. StefeTnescu raportéz g. asupra fosibilord descoperite la Buzd
D V. A. Urechici anuntg comunicarea unel inscriptiunI de la Stefand celd mare des-
coperrtg la Piatra 31
- Anexa A. - Elefantulti fosild dela vaduld SorWilord de d. Gr. Steffinescu
9. edinla ordinar5 din 28 Septembre 34
D. Ion Ghica citesce o parte din discursuld sd despre Iona Câmpmeanu.
10. Sedinla ordinari din 5 Octobre 35
.>
D. Alexandri citesce done scrisori ale d-lui los Ghica cltre D-sa.
D. Modell citesce despre Cucultl fi Turturica 36
11. §edinta ordinari dia,12 Octobre.
D. Haretu multumesce pentru alegerea sa de membru corespondentd.
D.
.
Odobescu, secretard generald, lea concedid pe 3 lunI in care timpa va fi suph-
nitd de d. Hasdeii.
D. Ion Ghica terming lectura asupra luI long Campineanu 37
12. §edint,a ordinarä din 19 Octobre.
D. Conta concurézg la premule anuale cu Incercdri de metafisicet materialistd.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
477
D. Haedell citesce despre Epistolia Domnului Hristos 33

13. §edint,a ordinari din 26 Octobre 1.18
D. Tocilescu trgmite 24 stampe litografice fScute pentru Dacia inainte de Roma,

D. Hasderl termin g. lectura despre Epistolia Domnului Hristos
14. §edinia ordinari din 2 Novembre 39
D. I. Bianu dgruesce 5 volume manuscrise.
15. §edin0 ordinarii din 9 Novembre 90
D. Urechat dgruesce Academie1 felurite., obiecte de interesd istoricü si archeologicd
16. §ediqa ordinarg din 16 Novembre. 41
D. Haretu comunicg despre o bolts de clrämidl descoperitg Intre lance. si Fluret
D. Sion asemene a. despre türemurile dela Topolo ill Dobrogea 42
17. §edint,a ordinarä din 23 Novembre.
Se respmge cererea de a se da publicatiunile pentru biblioteca regimentuld 6.
D. Ghica explicg causa Intar4ieri1 Analelard 43
D-mI Bacaloglit §i Steldnescu sunt InsgrcinatI cu tridreptarea budgetuluI.
18. §edinta ordinarii din 30 Novembre.
D. A. Catargi cere publicatiunile Academic! pentru Facultatea de litere din Montpellier. 44
E. S. Mitropolituld din Siblitt däruesce o carte.
D. A. S. Sutu presintä la concursur! traductiunea &Arta IV din Herodotü.
D. Stefdnescti citesce raportuld comisiuml pentru Indreptarea budgetuluT.
-Anexa B. - Raportuld comisiumI pentru regularea budgetulul pe 1879-80. . . 45
19. §edinia, ordinari din 7 Deceinbre 43

D. Hasded citesce despre canteould S'e'rmana Turturicd.
D. Urechat citesce despre chärtile geografice vechI ale Romäniet
Se decide a se intreba d-ld Gärleanu despre manuserisuld Invdtlturilord lul Nea-
goe-Vodä.
20. §'edinla ordinarg din 14 Decembre . \ 49
E. S. Soliman-bey i se multumesce pentru a. s'a Insgrcinatd cu copiarea 0 explica-
rea cuvintelord In hmb! orientale din manuscrisele luI Cantemird.
Chartele geografice dgruite de d. Sturdza-Scheianu ;e recomandg Sectiunil istorice. 50
Se Insgrcinézg treI membri sg. exammeze loculd ocupatd. de Hanuld-Grecilord.
D. D. Sturdza presint g. din partea d-lu! E. Picot Catechismuld ha Vito Piluzio.
D. D. Sturdza däruesce o medahl si comumcg &I d. Despiniez se ofere a completa
colectmnea de monede a Academia
D. Lauriand constatä cg manuscriptuld däruitd de d. Urechid cuprmde Istoria la.
Herodiand.
Se decide a se cere Ministerulul cultelord ca originaluld pomelniculuT dela Bistrita
s5, rmang la Academie 51
.21. §edinia. din 21 Decembre.
Probele de traductiunT din Phnid junior se trgrnitd d-lul Bai itiu.
D. Hascleil terming lectura despre Cuculd fi Turturica.
22. §edinta ordinara din 11 Iannarie 1880 52
Se comunicg lista concurentilord la premiele anuale.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
478
D. de Lmas multumesce pentru Ana le t. XI sect. II 52

D Babesty Ee insgrcinézg a rspunde la discursuld de receptiune aid d-lui Tec lu. 53
D. Easdeil va rspunde la discursuld d-luT Glam.
D. N. Densusianu relatézg despre misiunea sa.
- Anna C.- Raportuld d-lui N. Densusianu asupra cercetgrilord fgcute in bibho-
tecele i archivele din Ungaria i Transilvania de la ninit ping la decembre 1879. 63
23. §edinta ordinarA din 7 Iannarie 1 62
D. ilasdea citesce despre cuvintelefifeleid famtlie, gint = gens.
24. qedinfa ordinarii din 27 Iannarie 63
D. Dr. Felix va rspunde la discursuld de receptiune al d-lui dr. Vasici.
25. §edin0 ordinarA din 1 Febrnarie 64
D. Mockesch cere ajutord pentru lucrarea until dictionard germano-romând
Se decide a se intra in schimbd de publicatiunl cu Academia din Stockholm.
D. dr. Brdsulsd comunicg despre deme plante nóue.
D. Gr Stepneseu comumcg despre fosilele descoperite lâng'g, Giurgiu.
A caderma discutg moduld pubhcgril cgrtilorti bisericesci pentru Macedo-RomânI. 65
D Urechid citesce o notitg onomasticg topicg macedo-romang
D. S. Haretd presmtg din partea d-luI E. David o carte , jar din partea d-lui Hepites
observatiuni meteorologice pe 1879. . . . 66
D. S. Haretd comunicg despre o lucrare de matematicg a sa.
- Anexa D. - Notitg onomasticg topicg macedo-româng comumcatd de d A
Mgrggritd 67
26. Sedinta ordinarg din 8 Febrnarie 71
D Hoefler däruesce scrierea sa despre Asanidi
Bibhotecel centrale din Ia§l se dad publicatiumle Academia In dóue exemplare;
i-se cert 10 exemplare din prima editiune a Letopisitile Moldova:.
Se decide ca observalmmle metereolog ice ale d-lui Hepites sä se pubhce in
44nale.
D. Laurianu propune a se face und obscrvatord in localuld Academia . . . . 72
Seetinnea edurta din 7 Februarie - Sectiunea decide a recomanda ca

observatiumle meteorologice ale d-lul Hepites sg se publice in Anale 74
27. §edinta ordhiarii din 15 Febrnarie. 75
Ministeruld finantelord däruesce und sigiliú vechid.
D. Prgedinte comunicl cg, d. Odobescu a comandatti nóuele sigihe ale Academia.
D. Ghica se Insgrcinézg a rdspunde la discursuld de receptiune ahi d-luI Bacaloglu.
D. Swn propune a se da d-lui G. Popescu ajutord pentru publicatiuni bibliografice.
28. 8edin.(a ordinarA din 22 Februarie 76
D Kanitz diruesce cartea sa despre Flora tèraorfi romdne
D. Dr. Felix va representa Academia la congresuld de igieng do la Tuna).
29. §edinta ordinarii din 29 Februarie 77
D. G. Popescu cere ajutoid pentru publicarea Geografia i pentru notite biblio-
grace.
D. Odobesa4 inscimtézd. cl Institutuld FrancieT i alte socictgtI din Paris ad primitd
schimbuld de publicatiuni cu Academia.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
479
D. G. I. Peneteanu se Insärcinézi a apra procesuld intentatd contra d-luT C. Zappa, 1'77

D. Barack, directoruld bibbotecel dm Strasburg, multumesce pentru cártile &amuse,
D. Cauer anunt/ cá monumentuld lul Papm este aprópe terminatd.
D. Bibliotecard de la Ia0 rspunde cá biblioteca nu posedá exemplare din Leto-.
visife 78
D. I. Puscanu trámite und modeld perfectionat ald stereometrulta.
D-ml dr. Felix §i dr. Breindza depund discursunle lora de receptiune.
30. Sedinta ordinari din 7 Martie.
D. UreeMa citesce despre calétoria lul La Mottraye la Tighina.
D. Easdei dá detahl despre Românil din Besarabia In urma anexáril el la Rusia f 79
D. dr. Brans la db," sémá despre cartea d-luI Kanitz Plantae .Romantae
D. Hasdel'i comunia o notitá a P. S. S. Meichtseclecit despre manuscrise de la Buzéd.
D. Bacaloglu citesce despre materta radiantel 80
-Inexa E.-Notte despre calétona lul La Mottraye la Tighina de d-ld V. A. UrecMa --, 81
31. Sedin0 ordinari din 14 Mar lie 88
Se aprobá cererea societati1România-jung, din Viena de a i-se tr./mite publicatiunile
D. Hepites teen:ate o nóuá diagram/ a observatiumlorii meteorologice pe 1879.
Se decide a se lua informatiune despre biblioteca d-lul D. Sturdza de la Scheia.
PARTEA n.. - SESIDNEA GENREALA DIN ANIITLII 1880.

1. Sedinia din 18 Martie 89
Se constatá nurnéruld suficienti aid membrilord pentru deschiderea sesiunil generale
D. Preaedinte comuma ca: A S. R. Domnitornlft va prqede §edinta de deschidere
R-fi". .N. Crefulescu, Fètu, Sturdza, &sera i Mocioni anuntá ca nu vord veni la
Sesiune 90
2. Sedinta solemni din 20 Martie.
Alocutiunea A. S. R. Domntoralul.
p Ilasdeit citesce raportuld generald ald lucrárilord din cursuld anulul . . . . 91
D. Bacaloglu citesce discursuld de receptmne despre Calendarii; d-ld .Icn Ghica
r/spunde.
7-Anexa A. -Raportd generald asupra lucränlord executate In cursuld anulul 1879-80.
3 Sedinia din 21 Martie. 101
D. Czpariu anunt5, cl va veni la acéstä sesiune.
D. I. Vulcani multumesce pentru alegerea sa de rnembru corespondentd.
D. I. Puscanu, membru onorard, dáruesce dirt!.
D. Cotovil anuntá trámiterea continuáril traducenl din Titu-Livm 102
ST7cietatea studentilord In inediciná din Bucurcscl comunica constitmrea sa i cere
pubhcatiumle.
Se comunic/ raportuld generali ali d-lul N. Densunanu asupra resultatelord mi-
siunil sale istonce In Ungana §.1 Transilvania.
Diaconuld Timusiu cláruesce und chrisovil dela lancu Voclá Sasuld din 1580.
D. .Baratu comuracá constituirea Sectium1 istorice. 103
Se alege commumea de rspunsti la Raportul generalit.
Se alege comisiunea finantiari.
Se cornunici programa lucránlortt acestel sesiunl.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
480
- Anexa B. - Raportuld d-lul Nic. Densusianu, despre misiunea sa istoned. hi Lin-
garia ei Transilvama 1133
- Anexa C. - Programa lucritrilord de call Academia va av6 a se ocupa in acesti
sesiune 224
4. 8edin0 din 22 Martie 225
D. Baritiu däruesce o carte din partea AsociatiumI transilvane 226
Se primesce dela d. Cotoú contmuarea traductiuml luI Titu Livia.
D. A. SpasicI ddruesce &gall s8rbesci.
Se alege comisiunea pentru cearea discursurilord de receptiune i rspunsurilord.
Inamte de cgirea lord In sedintä, publicd.
Se completézd comisiunea de 9 a premielord anuale.
5. 8edirga din 24 Martie 227
D. Odobescu tramite dill din partea Academiel de inscr4unl din Paris.
D Felix presintú réspunsuld la discursuld d-luI dr. Vaster.
Se alege Comisiunea ortografica.
6. 8edh4a din 26 Martie 228
D Odobescu anun td. a nu va puté pleca din Paris Inainte de 8 dile.
D. ..ellexandri ddruesce
D-mI Maniu i Baritiu raportézd despre lucrdrile Sectiuml istorice.
7. 8edinia din 27 Martie 229
Se decide ca Academia in corpore s insotéscl cortegiuld funebru ald generaluluI
Magheru.
8. 8ediirta (lin 28 Martie 230
Lectura discursultil de receptiune ald d-luI Ion Ghica despre Campineanu i réspun-
suld d-luI Basdea.
Lectura discursulul de receptiune ald d-lui dr. Vasiel despre Vegetarianismil i rés-
punsuld d-lul dr. Felix.
Sectiunea saintificd depune mal multe raporturI.
9. 8edinta din 29 Martie 231
D. Maniu presintd raportuld Sectiung istorice despre Geografia d-lul G. Popescu.
Se decide ca memorule cetite In Academie s se publice Indatd In fascicolet
D. Hasdea citesce raportuld ComisiumI bibhotecg.
Se desclude creditd extraorchnard pentra cumpérare de scagne . . 232
Se respmge propunerea d-lul Lauriantl relativd, la asedarea unuI observatord.
............
- Anexa D - Raportuld Sectiunif istorice asupra cerertl d-lul IO. Popescu.
+- Anexa E. - Raportuld Comisiuml bibhotecel
1. Lista artilord ddruite dela 1 iulie 1879 - 15 martie 1880 . . .
i 233
235
2. Lista cdrtilord cumpérate dela 1 iulie 1879 -1 martie 1880 . . 241
- Anexa F. - Raportuld Sectiunil sciintifice (ObservatiunI meteorologice; Stereorne-
truld d-lui Puscariu, Cotuld d-lul Pisone, Plrgh etc,ale d-luT Penescu; propuneres.
d-lul Lauriaml) a II 243
. .
10. 8edinps din 31 Martie . . a 246
D. Quintescu aratd c gramatica românéscd manuscrisd dela 1757 se ofere pentru
400 le.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
481
it. Sedinta din 1 Aprilie . T.

Se aprobd decisiunea Sectiunil istorice relativ ä. la cererea d-lul Popescu.
D. Stefdnescu i Aureliantl ddruescd eartl.
D. Barttnt citesce raportuld despre Cdlètoriile lu! Ballet.
-Anexa G.-Recensiunea carpi, Suvenirr 1i impresii de ealètorii in Bornettna etc. de
D. Ballet, - de G. Baritiu 248 .
12. ediMit din 2 Aprilie 255,
D. Papadopoltl-Calintackii ofere o carte din partea d-lul Grigoriadi-Bonachi.
13. Sedinta din 3 Aprilie 256
Se fixéz& ordmea ileI pentru sedintd publica.
Se decide ca d. Barittu s citéscd In sedinta publicá lucrarea sa despre Schoppenhauer.
14. 8edin0 din 4 Apnlie 257
D. Presedinte aratd cd este a se pune und subiectil la concursuld premiuluI Lazdrd
"le 1882.
D. Presedinte propune Sectiunil istorice a se ocupa cu moduld publicdril mscriptiu-
mlord aduse de d-ra! Urecltid, Sturdza si Bianu.
D. Maniu citesce raportulil despre miscarea istoricA In cursuld anuluY trecutd.
D. Haretu citesce despre Miscarea secular& a Lunet
D. Baritiu citesce despre Schoppenhauer.
D. Felix citesce discursuld despre Miscarea populatiuniI 258
-Anexa H.-Raportd asupra miscdril literaturil istorice In cursuld anului 1879 In
Romania si in stramatate cu referintä. la Roman! de V. Maniu.
15. 8edinia din 5 Aprilie 273
D. Fatu Inscuntézd. c capitaluld fonduluf Fdtu cresce cu 8 la silt& pe and . . 274
Se vord publiea In Ana le Raportuld d-lui Maniu, Acceleratmnea lunel de d. ,Haretu
D. Baritiu retrage lucrarea sa despre Schoppenhauer.
Despre inscriptinnea monumentulul funerard alü lul Papiu.
16. 8edin0 din 7 Aprilie 275
D. Steldnescu presintd Observatnmile meteorologice pe 1879 flcute de d. Poni, car!
se vord publica In finale
D. Babesiu presint a. dóue volume manuscrise din partea d-lui Marienescu, i pro-
pune Academie! sl le publice. - Se Incredintéza. spre studiare.
Se decide a se publica In Anale 6 lucrIrl de ale membriloril. . , 276
17. 8ednpa din 8 Aprilie 277
Se anunt& raportuld Comisium1 ortografice.
D. Son cere a se educe stenografd pentru desbaterea ortografieT, - se respinge.
Comismnea premielord anunt i. raportuld sd.
D. Caragiani citesce raportuld Coimsiuml pentru traducerile autorilord gtecf. . . 278
Se premiéz1 proba de traductiune C din Herodot& i proba din Plutarphd. . . 278
- Anexa L-Raportuld cormsiuml InsIrcinate cu cercetarea probelord de fraductiunl
--earn autori1 elenT.
18. ediiqa din 9 Aprilie 292
D. Aureliatul citesce rdspunsuld séd la diseursuld d-lul dr. Felix 293
D. Tee lte oitesee diseursuld de reeepttune,
D. Babesiu rspunde.
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
482
Se decide a Se tipari raportula comisiuml ortografice 293,
Se citescii raporturile comisiung premtelord.
- Anexa I. - Comisnmea prennelord Nästurelt, Heliade i Lazard pentru a-
nul. 1880.
comisium1 . . . ................
- §edinta din 31 martie : Lista concurentilor.; Impartirea cartilord intre membriI
- §edinta din 8 aprilie : admiterea osebitelor. publicatiunI

, . . . c 294
295,
- Raporturile speciale ale membrilorti comisiuml asupra urmatórelor. carp :
1. ConsideratiunI asupra gimnastice1 de clr. C. I. Istrati, - raportú de d. Bacalogru. 297
2. IncercarLde, metafisica materialista de V. Conta, - raportü de d. Bacaloglu.
3. Globul. i Geografia RomanieI de Gh. Mihailescu, - raport de d. Bacaloglu . . 298
4. Gramatma rationata. de V. Ionescu, - raport. de P. S. S. Illelchkedecii . . . . 299
5. Exphcatfunea codicelul de procedurl civila de I. G-. Sandulescu-Nanoveanu, -
raportd de d. G. Chifu 302
-ItIegriada de Ar. Densusianu, - raport. de N. Quintescu 305
7. Studil economice de A. D. Xenopol, - raport de d. Ion Ghica 323
8. ParghiI ce produc miscare fiind. cu totuld cufundate IntfacelasI media 327
9. Piston circularü transmitendtl direct. miscarea de rotatie unul axil. RaporturT 332
10. Echerü cu oglincla cilindrica; - proiecte presintate de AL Penescu. . de d. Bo 334
11. Stereometrul. de I. Puscariu calogru. 335
13. Dramatice de G. Sion, - reportil de d Ion Gruca . . . .......

12. Cotulti i tablele pentru masura capacitati1 butilor. de B. Pisone.
ale Cartile poporane ale Romarnlor In secoluld XVI de d. B. P. Hasdet, - raporta

837
343
fde d. G. Baritru 351

15. Prodromulti Plorel romane de dr. D. Brand* - raportt de d. R S. .Aureliana 354,
. - Raport general. asupra publicatiumlort date In concurs. pentru premiele He-
bade, Lazard si Nasturelü In 1880 359
19. Sedii4a din 10 Aprilie 362

D. Aurehanit citesce raportult despre Prodromulii Flora rometne de dr. Brandzl._
kJ?. Quintescu citesce raportula despre Negriada de Ar. Densusianu.
Se decide ca membril Academiel ail dreptult a presenta la premie i dupa 31 De-
cembre opere earl ail aparutd Inamte de acéstä data.
Se decide ca opere de mare valóre i neterminate potUt fi premiate . . . . . 363,
Premiuld Heliade se da d-luI Hasde., pentru Carfile poporane ale .RomcIniloril in se-
coluitl XVI.
FremiuI. Nastureld se dd. d-lul Sion pentru Dramatke.
Se va supune la a &ma votare pentru premiuld Lazar. Prodromultl 1?7orer rometne
de dr. Branda
D. Quintescu depune procesuld-verbald ald comisiunil pentru traducerile din au-
Joni latini.
Anexa K. - Con:isiunea Insarcinata cu cercetarea probelortt de traductiune din au-
toril latinI 364
- *edinta din 22 Martie : Se studiéza probeIe venite la coneurs0.
- edinta din 27 Martie . Se continua studiarea.
- edinta din 2 Aprilie : D. Quintescu se Insarcinéza cu facerea raportuluL
- §edinta din 10 Aprilie : Commiunea opinéza c probele de traductiune din Pliniu
junior presentate nu meriti a fi premiate . 365-
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
483
Raportd asupra prohelord de traducere din Phmu junior cartea VIII a epistolelord.
20. 8edinia din 11 Aprilie . 402
D. .Brtinda citesce discursuld sd de receptiune la care rspunde d Stefelnescu.
D. Matcrescu citesce raportuld ComisiumI ortografice.
D. Maiorescu ofere din partea d-lui L. Diefenbach Volkerkunde Osteuropa's t. L
D-mi L. Diefenbach p Fr. Miklosich sunt propusi a fi alesl membri onorarT; d-15
St. Hepites membru corespondentd pentru Sectiunea scuntifica.
Proiectuld de ortografie ald Cominum1 se lea In consideratiune
- Anexa L. - Comisiunea ortografica
..... , 403
407
- edmta din 25 Martie : DiscutiunT despre vocalele obscure, despre u i i scurte.
- Sedinta din 30 Martie : Contmuare despre vocalele obscure, despre u i i semi-
- sone ; duphcarea consonantelord i despre x

Sedinta din 2 Aprilie : Discutiuni despre z i 4, Ç u t, sc, t (w), y, ph, th . .
- Sedinta din 5 Aprihe : iii = s ; diftongiT oa si ea ó si 4 c i g Inainte de e
408
410
apostrofuld, c derivatti din f.

Raportd asupra noulul prolects de ortografiä românä de T. Maiorescu 411
21. qed.in0 din 12 Aprilie 425
Premiul Lazard se a d-lui dr. Brândza pentru Proromulit Flora romelne.
Discutiune aaupra ortografiel : hterele y, .ph, th, qu, k (punctuld k ald proiectulul),
duplicarea consonantelord. 427
22. 8edinia din 13 Aprilie 429
M. S. R. Doinnitorulii proclamä premiatä cu premiul Hehade cartea d-luT Hasded :
Celrfile poporare etc. : 430
cu -prenomld Nästureld cartea d-luT Sion : Dramatics ;
cu premiuld Lazard cartea d-luI dr. Brändz5. : Prodromuld Floret romane ;
proclamä premiate traducerea din Herodotd a d-luT D. I. Ghica i traducerea
din Plutarchu a d-lui P. M. Georgescu.
Discutiunea asupra ortografiel duplica.rea luT s in omonime ; hterele x i j . . a 431
23. §edinta din 14 Aprilie . 43S
D. Basclai, tinAndd loculd secretaruluT generald cere de la membri1 earl vorbesed
note despre cele spuse pentru procesuld-verbalt.
D. Sterdnescu citesce raportuld comisium1 financiare, ale cärul conclusiunl se aproM.
D. Babestu citesce proiectuld de budgetti care se aprobä cu &me modificArT . . 434
Discutiune asupra ortografieI ce p ge, f. 4jo c, sc i st, lt §1 â, cs finald . . . 435
Anexa. M. - Raportuld cornisiuml financiare.
24. eilinitt din 15 Aprilie 437
D. Stefilnescu citesce raportuld SectiuniT scuntifice asupra subiectulul de pusd la
concursuld premiulul Lazärd pe 1883.
Se aprobä conclusiumle acestul raportd 438
D. Hascleil presint5. deeisimule Sectiural hterare despre traducerea din Herodotd p
Plutarchd ; Plinit junior sä se punä din nod la concursd ; pentru premiuld Nästu-
ield A pe 1882 sä se punä Istorta tipografief la Romeitt; traducerea din Cicerone
sä o continue d-ld D. Laurianu.
D. Quintescu citesce raportuld asupra traducenlord din Plim5.
D. lauriami presintä inscriptiunea pentru monumentuld luT Pal m Ilariand, care se
aprobfi 43%
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
484
D . Sion dimisionézd, din cornismnea lexicografic5.. 439

I) Babestu citesce raportuld asupra lucrärilord Delegatiuml.
D-ml Fr. Miklosich i L Diefenbach se alegid membra onorarT 445
D. St. Hepites se alege membru corespondentd. pentru Sectiunea smintificd.
ppcutiunea ortografiel se va continua In sesiunea viitóre de la punctuld 7 ald pro-
% iectulul.
_
a--
Se alegd membriT DelegatiumI.
D. Locutntoril de secretard _generald n'a pututü face raport asupra lucrdrilord a-
cestel sestunT generale.
Seciinnea igtoric - edinta. din 19 Martie. . . 446
Constituirea oficiuluT SectiuniT
Discutiune asupra raportulul d-lul Manzu asupra miscdril istorice In cursuld
anulul
- §edmta din 21 Martie . ....... . . .
Se decide a se comunica plenulul constitutrea oficiuluT Sectiuml

. . . .
447
449
D. Bartttu anuntd lucrkile recomandate Sectium1

- edina din 24 Marbe 450
D-nil Rodoqiu i Barttiu se Insdrcinézd a studia documentele aduse de d. Den-
susianu
- edinta. din 26 Marhe 951
Se decide ca manuscrisuld de Geografie ahi d-lul Popescu sd i se lnapoleze. 452
- $eclinta din 29 Martie.
Discutiuni despre tipdrirea operelord Cantemiriane.
- edinta din 2 Aprilie 453
Raportuld d-luT Mantic se recomandd spre lectur5. publicd
Despre biografia lui Schoppenhauer de d G. Barttiu.
- §edinta din 6 Aprihe 454
Discutiuni despre resultatele mismniT d-lui Densusianu.
Se decide ca d. Odobescu s5. fie invitata a termina publicarea operelord. Can-
temiriane Incepute de d-sa 455
D. Babesiu propune alegerea d-luT Densusianu de membru corespondentil.
D. Meniu propune alegerea d-luT L. Diefenbach de membru onorard.
- edmta din 10 Aprihe
D. Urechtel citesce cChartografia romand*.
Despre inscriptiumle aduse de d. Urechid i d Sturdza.
- Sectinnea literard. - edmta din 7 Aprihe ' 456
D. Mockesch cere ajutord pentru lucrarea until dictionard etimologicd germano-
remind ; se respinge
DiscutiunT asupra traducer lul Titu-Livid de d. Cotovd.
Anne :
L Concursurile propuse de Academia Romind conformd decisiumlord luate In sesiu-
nile de ping la anuld 1880 457
IL Personaluld AcademieT Române dupd constituirea eT In anuld 1880 468
M. Oficiele AcademieT pe anuld 1880-1881 472
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ER AT A
Pagina rendulii in loci-4 de a se eeti
104 2 1874 1784
106 11 1874 1714
118 14 (et passim) Bruckenthal Brukenthal
, 31 hungarico-transilvana hungarico-transilvanica
121. 9 vice contelu1 Nace-comite1u1
126 36 MacodO MocodO
147 21 lie1ard lielera
151 29 secuestrarti secuestratA
155 14 Geoagiu-de-josú Geoagiu-de-susO.
156 24 cBerkes, Berghisiu (Berkes)
160 27 relattonsburs relationibus
162 11 Va1ea-Hateegu1u1 valea-HateguluT
163 8 DIM GridA
168 21 Kozma Pál- Kozma PM.
170 10 de Valagues des Valagues
173 19 Dobotzyi Dobotzki
196 7 (boeria) (boieri)
200 24 trInute cardinaluluI Collo- retramite cardinaluluI Col-
nits Ina &me puncte lonitz dóue puncte
205 18 poreklitti porekht
207 1 Tranmc Trannue
219 1, 6 Bodstetter Bod Peter
305 24 ci
306 15 dupg. care invocatiune, up care, In invocatiune,
314 4 autorulul ,
autoruld
319 (noti) 2 plete plete/e
372 34 pentru csandtate» 4pentru sandtate,
373 27 Ci e Cine
396 34 cub, 'sub,
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro

Anale Seria Ii Tom Ii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anale Seria Ii Tom Ii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.dacoromanica.

SERIA II. - TOMIJLU II.

SEDINTELE ORDINARE DIN 1879-80

SESIUNEA GENERALA A ANULUI 1880.

6 1LTLHJ 1879 PENE LA 14 MARTIE, 1880.

Membrii presenti : domnii Aurelianu P. S., Breindza Dim., Baritiu George,

Presedinte : d. Ion Ghica.

Sedinta se deschide la 9 ore diminéta. conformil votului datil in

Rädicânclu-se cestiunea asupra modulul cum si candil ail sa fie

chiari ale unorü persóne strame,,Acésta publicatiune ar puté fi cu

In sinulü Comisiunii de revismne a Dictionardlui; adunatä in corn-

scopü, ele nu vorti cAdé dar in sarcina Academiei si cu töte ace-

alti Psalmilort, i se pare a fi unt studiti de utilitate capitalä. D-lui

Sedinta s'a rädicatt la grele 12.

Pre.?edinte : Ion Ghica

Membri presinti : domnii Chku George. Ilasdeu B. P., Lauriang A.

Sub presedinta D-lui Ion Ghica.

Sedinta se deschide la ora 1 dupa ameqi.

Se citesce procesulü-verbalü alti sedint.ei precedinti si se aproM.

Da Oclobescu aduce la cunoscinta adurarii a cjiarulii Rolndnula din

matiuni mai precise asupra acestui concursü, pentru ca sa putemil

cesteia, de óra-ce, daca ama decide, dupá prealabile informatiuni, a

peiltru edificarea sträinilord intru ceea ce privesce trecutuld nostril.

Cu ocasiunea desvoltárilord date propunerii de a se pune in lu-

D-ld Laurian4 constata ca lucrarea cerutä de d-16 Aurelianu este

Sechnta se rädica la 4 0re dupá arniacji, rmanéndü ca cea vii-

Membri presenti : domnii Ilasdeu Bogdanii P., Laurianu August Treb.,

Sub presedintia d-lui Ion Ghica.

Sedinta se deschide la ora 1 dupä. amiacji.

D-111 Presedinte comunica cum cd presedintele comitetului bile-

D-lü Presedinte face cunoscutü cä, prin intermediarulü Alexie

3. Cnomeomm o II luenariy Ma am Plcumao lis AuleTatutor apxm3a Ilpo(1). Cmda

De altA parte, d-lü Genera III Adrianü a oferitü si estimpü o intere-

ure sur bois. - Deuxième edition. - Paris (librairie de F. Didot) 1878 -

Totil de o data se aducü la cunoscinta Academiei dou raporturi

Academia nu póte de WV a incuragia asemenea folositöre lucrari.

Presedinte arata ea a priimitü de la d-lti Eauer sculptorti

D-111 Oclobescu aduce aminte di in ultima sedinta s'a nascutti i-

D-lti Sturdza aduce aminte a inca de mai multi ani Ministeriulü

auspiciele directe ale Academiei. Arti fi póte bine ca noi sa adresamti

Ore le fiindü pré inaintate, s'a luatti decisiunea cä acésta cestiune

Sedinta se rádica la 4 ore.

Presedinte : Ion Ghica.

Secretarti. ganeralti : Odobescu.

Sub presedinta d-lui Ion Ghica.

Sedinta se deschide la ora i dupä amiagi.

Pentru sedinta publicä viitóre, de la 7 Septembre, d-lü Hasdeu

Nefiindü nimica la ordinea i1ei, sedinta se rädicA la 3 ore p. m.

Presedinte : Ion Ghica.

p. Secretara generala : V. Illaniu.

Membrii presenti : dommi Rasdeu B. P., Laurianù A. Treb., Maniu

Sub presedinta d-lui Ion Ghica.

Sedinta se deschide la óra 1 dupä amiacji.

Se citesce o cerere din part ea directiumi soilei No. 2 de Meti.

Se comumcg mai multe cärti donate de d-16 academictl E. Baca-

D-lti Maniu propune ca sedintele ordmare publice st se suspende

Punendu-se in discutiune inscriptiunea pentru monumentula lui Pa-

Sedinta s'a radictil la 4 ore.

Presedinte: Ion Glam.

p. Secretarfi generalti : B. P. Hasdeu.

Membrii presenti : domnii Alexandri Vasile, Hasdeu Bogdanti P.,

Sub presedinta d-lui Ion Ghica.

Sedinta se deschide la 2 ore. .