www.dacoromanica.

ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ANALELE

ACADEMIEI ROMÂNE

SERIA II. - TOMUL XXXVIII.

1915 - 1916.

PARTEA ADMINISTRATINTÀ $1 DESBATERILE

BUCURE$T1
LIBRXRIILE SOCEC & Co., C. SFETEA, PAVEL SURU
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & GOMP.
1916. 2 285

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PARTEA 1.

SEDINTELE ORDINARE
DELA 5/18 IUNIE 1915 PANÁ LA 29 APRILIE (12 MARI) 1916.

SEDINTA PUBLICA DELA 5/18 IUNIE 1915.

Presedinta d-lui D. Onciui, Vicepresedinte.

D-1 N. lorga expune comunicarea d-sale despre : Cdteva stiri
nouei relative la legalurile noastre cu Biserica Constantinopolitanet.
*edinta publica se ridica §i Academia i§i continua, lucrarile in §edinta
intima.
Dela d-1 N. Docan se prime§te urmatoarea scrisoare de multumire pentru
alegerea sa de membru corespondent :
i
«Am onoare a va aduce la cuno§tinta Domniei-Voastre, ca am primit
adresa, prin cafe ati binevoit a ma inOimta c, in §edinta din 26 Maiu, am
fost ales membru corespondent in Seetiunea istorica a Academiei Române.
Recunoscator pentru aceasta magulitoare alegere, va rog sa binevoiti a
primi §i a impartä0 colegilor Domniei-Voastre expresiunea gratitudinei
mele, pentru deosebita bunavointa, cu care Inalta Institutiune ce prezidati
a apreciat activitatea mea de "Ana acum.»
Dela d-1 Dr. D. Andronescu se primesc exemplare din luerarea sa : The .
Physiology of the Pollen of Zea Mays with Special to Vitality - scriere
eu care a obtinut titlul de doctor In filozofie dela Universitatea din Illinois.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
4 EIEDINTA DELA 12/25 IIINIE 1915.

EDINTA DELA 12/25 MINIM 1915.

Preedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Dela d-I Artur Gorovei se primeste urmatoarea scrisoare de multumire
pentru alegerea sa de membru corespondent :
«Adânc miscat de cinstea deosebita ce mi s'a Meta de Sectiunea literara
a Academiei Romane, alegandu-ma membru corespondent al ei, imi permit
a va rugh sa binevoiti a impartasi colegilor mei, in mijlocul carora ma simt
ash de mandru, multumirile mele cele mai calduroase.
«Daca mama indelungata si staruitoare ce am pus, pentru adunarea si
orânduirea materialului nostru de folklor, si din care mi-am facut o tinta a
vietii, a fost ash, de larg räsplatita de catre cei chemati sa o aprecieze,
cinstea de a fi membru corespondent al Academiei Romane este, pentru
mine, un nou si puternic indemn, ca sa-mi jertfesc si restul zilelor, pe cat
ma va ingadui bunul Dumnezeu sa mai pot munci, tot in cercetarea acestui
pretios material, ca sh, pot contribui la cunoasterea tot mai larga si mai
adânca a sufletului poporului nostru, cea mai mare bogatie a neamului, cea
mai neclintitit piatra de tern eHe, pe care se va inalth cultura viitoare a natiei
noastre.»
Se ceteste procesul verbal al Sectiunii istorice pentru sedinta dela 5/18
Iunie, prin care se arata ch. Sectiunea a decis sil se incredinteze d-lui I. Nistor
publicarea in colectiunea Documentelor Hurmuzaki a rapoartelor consulare
austriace.
- Deciziunea Sectiunii se aproba.
Se cetesc douä procese verbale ale Sectiunii stiintifice pentru sedinta dela
12/25 Iunie, prin cari se arata ca Sectiunea a decis sh, propuna a se tipari :
a) in Publica(iunile Fondului Adamachi lucrarea d-lui Gr. Antipa : Pes-
cariile si Pescuitul in Romania ;
b) in Memoriile Secfiunii stiin(ifice lucrarea d-lui C. N. lonescu : Fauna
insectelor Collembole din Romania.
- Propunerile Sectiunii se aproba.
D-1 Presedinte aminteste ca, In zilele de 23 si 24 Iunie (6 si 7 Julie) curent,
se vor tineh examenele generale si de absolvire la Institutul Ottetelesanu si
zice ca, afar% de membrii Comisiunii speciale a fondului, urmeaza sil fie de-
legati si alti membri cari sh, asiste la aceste examene.
- Se decide a fl delegati d-nii S'. Mehedinei §i I. Nistor.
D-I I. Bogdan prezenta in dar din partea autorilor urmatoarele publica-
tiuni si atrage atentiunea Academiei asupra valorii lor :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 5ED1NTA DELA 12/25 IIINIE 1915. 5

a) D. Russo, Emenda(iuni la unii autori greci qi ronutni, extras din Bu-

letinul Comisiei istorice a Rorndniei, vol. 2;
b) Ovid Densusianu : Graiul din Tara Hategului.
Despre aceastA din urmtt lucrare d-1 Bogdan zice ch a fost intocmitä de
d-1 Densusianu ca director al Institutului de filologie si folklor de pe BATA
Facultatea de litere din Capital& si pentru ea a avut dela Ministerul de In-
structie o subventiune de 10.000 lei. Subventiunea n'a continuat ins& sa
se mai acorde, ash cl lucrärile Institutului nu se mai pot tipäri din lips&
de mijloace. Lucrárile de valoarea acesteia Hind de mare folos pentru filo-
logia si pentru literatura popular& romanä, d-1 Bogdan crede el Sectiunea
literara ar trebui sit dea d-lui Densusianu sprijinul material pe care nu-1
mai are dela Minister.
D-1 Presedinte Dr. C. I. Istrati multumeste pentru aceste valoroase scrieri
si roag& Sectiunea literal% sa tin& seam& de apelul d-lui Bogdan. D-sa pro-
pune stt se facá totodatá la Ministerul Instructiunii interventie spre a da mai
departe Institutului de sub directia d-lui Densusianu subventiunea necesartt.
D-1 General Gr. Crainicianu crede cA n'ar fi bine sh se facá interventie,
intru eta s'ar pune Ministerul in situatiune grea. Nimerit ar fl ca d-lBogdan
stt fac& Sectiunii literare un referat scris, iar Sectiunea A, avizeze.
- Propunerea d-lui General Crainiceanu se pune la vot si se aprobá.
D-1 1. Bianu prezentá Academiei un volum in-folio manuscript,
care cuprinde I3iblia-Vechiul Testament intreg In traducere ro-
mAneascA. Volumul a fost cAndvA atins de umezealA si din aceastA
cauzA cAteva foi dela inceput si dela sfArsit sunt In cAtva stricate.
FArA aceasta stricAciune s'ar gäsi probabil numele scriitorului, pre-
cum si locul si data scrierii. Acestea ne rAmAn deocarndatá necu-
noscute. Din ceeace ne-a rimas din Cuvant inainte Writ cetitori",
se stabilesc In mod nelndoios urmAtoarele douA fapte de mare In-
semnAtate In istoria noastrA literarA :
1. CA manuscriptul acesta este scris prin ami 1650 -1660,
adicA Inainte de imprimarea Bibliei fratilor Greceanu tipAritä de
,erban VocIA Cantacuzino si terminati chiar dupá moartea lui,
la 1688.
2. CA scriitorul volumului nu este IntAiul traducAtor, cAci el
spune despre lucrarea lui urmAtoarele:
cci noi acum... ne vom pune a prepune aceastA sfAntA qi de
Dumnezeu suflatA carte care se cheamA BIBLIA, adecA toati cartea
legei vechi si cu toV Prorocii pe limba rornâneascA, carea !Ana

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
6 5EDINTA DELA 19 IIINIE (2 muE) 1915.

acum Intr'aceastA limb& a noastrA romAneasch nu foarte se-au aflat

prepusA feiret numai un izvod scris cu mâna, care 1-au fost
prepus Nicolae Speitariul Moldovean, dascal i invAtat In limba
elhneascA, care I-au izvodit de pre izvodul ellinesc ce se-au fost
tipArit hi Frangofort. Ce Inse i izvodul acesta, pentru multa pripA
a acelui prepuitoriu, care se-au grAbit curAnd a o tAlmAci si a
si scrie, aflatu-s'au multe gresele si prea mare invAluialA, care
era lucru foarte cu greu a intelege.»
Acest al doilea traducAtor sau «prepuitoriu», zice apoi despre
dAnsul: « am nevoit a prepune aceastà, carte a legit vechi, carea so
cheamA BIBLIA toatA cu toti prorocii (ca legea nouA adecA Evan-
ghelia si celelalte carti ale Apostolilor toate se aflA multe pren
bogate locuri si cu mAna scrise i in tipariu date pre limba noastrA
rumAneaste, iar de aceastä carte a legii vechi, noi RumAnii foarte
suntem lipsiti). Drept aceea alAturAnd izvodul slovenesc carele au
fost tipArit in Rosia cea mica in cetatea Ostrovului si izvodul lAti-
nesc care au fost tipArit In cetatea Antverpiei qi acel izvod Ru-
mAnesc, de care se spuse mai sus : aa de pre dAnsele cu multA
socotintA am prepus. Tar totus mai mult ne-am tinut de izvodul
cel slovenesc si de care au umblat mai aproape de dAnsul.»
Scriitorul necunoscut al acestui volum face dovada eh intAiul
traducAtor roman al Bibliei - Vechiul Testament -a fost SpAtarul
Nicolae Milescu, lucru care se spusese de mult, dar din lipsA de
dovezi nu se putea confirmA drept un adevAr probat. Volumul pe
care il avem Inainte este o nouA traducere dupA Milescu i dupA
traducerile vechi ale Bibliei in limbile greacA, latinh si mai ales
slavonA.
MA voiu sill sA prezent Acaderniei un studiu mai amAnuntit asupra
acestei pretioase cArti.

$EDINTA DELA 19 IUNIE (2 ILILIE) 1915

Presedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Dela Sectiunea istoricä se prime§te propunerea de a se publicit in Anale
scrierea d-lui G. N. Leon : Impozitele in, funqiune economicd qi politicd-

- Propunerea Sectiunii se aprobá. -

Se ceteste procesul verbal al Sectiunii tiinifice pentru §edinta dela 19 lunie

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 26 IUNIE (9 MUM )1915. 7

(2 Iu lie), prin care se aratä ca Sectiunea a decis sa propunä a se publica in

Ana le scrierea d-lui Dr. N. Leon : Studii teratolovice asupra Cestoizilor.
- Propunerea Sectiunii se aproba.
D-1 Presedinte Dr. C. I. Istrati prezenta din partea d-lui N. lorga scrierea
d-sale: Istoria rdsboiuluibalcanic. Lec(ii tinute la Universitatea din Bucureqti.
- Se exprima multumiri d-lui lorga pentru aceasta noua lucrare.
D-1 I. Bianu prezenta partea do jos a unei cadelnite de arama, cumpa-
rata pentru muzeul Academiei ; ea are uimatoarea inscriptie romaneascä sapata
pe dansa : + HUT KAMAHHO. 215AKSTS W A. MOHaliA MINACKIHA. CT apH11101. KS
TOATIS. KEATSAAA. Fu. WH di AASHISCTHpiH. ii[t]T ACT.% (Ceasta cadilnita facutu-o-a
monaca Damaschina Starita cu toata cheltuiala ei si a mänastirii leat (anul)
7210 (1702).
Inscriptia spune deci di aceasta cadelnita a fost facuta la 1702 (7210) de
Monaca Damaschina Starita, cu cheltueala ei si a manästirii, fat% a spune
ins& si numele mantistirii.

*EDINTA DELA 26 IUNIE (9 IULIE) 1916.

Preedinta, d-lui Dr. C. I. Istrati.

Se ceteste procesul verbal al Sectiunii stiiatifice pentru sedinta dela 19 Iunie
(2 Iulie), prin care se aratä ca Sectiunea a numit o comisiune, compusa din d-nii
Antipa §i peica, care sti-i prezente un proiect de regulament despre normele
dup5, cari sá se poata da ajutoare pentru cercetari stiintifice -aceasta in
legatura cu petitia d-lui Dr. Teodorascu, prin care cere un ajutor pentru a
continua studiile sale despre Pelagra.
- Se iea spre cunostinta.
Se ceteste procesul verbal al Sectiunii stiintifice pentru sedinta dela 26
Iunie (2 Julie), prin care se arata ea Sectiunea a decis sa propunä a se tipari in
Publicafiunile Fondului Adamachi scrierea d-lui I. A. Scriban, fost bursier
al acestui fond : Studii histologice si anatomice asupra Hirudineelor de
apd dulce $ i marina'.
- Propunerea Sectiunii se aproba.
Dela Sectiunea istorica se primeste propunerea de a se tipari in Anale
scrierea d-lui C. Moisil: Monete vechi romdne4ti inedite sau purin cunoscute.
- Propunerea Sectiunii se aproba.
D-1 St. C.Hepites zice: In prima jurnatate a lunii Iunie s'au flout la Institu-
tul Ottetelesanu, ca in totdeauna, examenele anuale la toate materiile de catre
profesoarele Institutului; In mai multe zile am asistat si eu la aceste examen.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
8 tiEDINTA DELA 26 1IINIE (9 JULIE) 1915.

La 23 si 21 s'a fäcut examenul oficial al elevelor clasei a V-a dinaintea

Delegatei Ministerului Instructiunii publice, domnisoara profesoara Dr. E. Stra-
tilescu, a delegatilor Academiei, d-nii Mehedinti si Nistor, si a membrilor
Comisiunii Ottetelesanu, d-1 Dr. Babes si eu.
Mai multe alte persoane, printre cari colegul nostru d-1 Simionescu, au
asistat la examene sau la solemnitatea de inchidere a anului scolar, la care
ca in totdeauna am tinut o cuvantare, pe care o depun spre a fl publicatä
in Ana le.
Cred cti sunt sub realitate, daca afirm c5, rezultatul general obtinut in
cursul anului scolar trecut a fost satisfäcátor. Practica pedagogicti cu elevii
scoalei primare din comunä si grádina de copii au fost bine conduse de
elevele clasei V. Expozitia lucrului de rufärie, de croitorie, de tesätorie si
de bucátárie a fost bogatä si interesanta. Corul elevelor, ca si jocurile lor
gimnastice, au fost chiar admirate. Peste tot curätenie si buna ordine. Fete le
bine si curat imbracate.
In anul acesta, 16 eleve au absolvit Institutul, din cari douä din Tran-
silvania. Párintele uneia dinteacestea, preot din TArnava Mare, a urmärit cu
un deosebit interes toate examenele la cari au fost supuse elevele clasei V
si mi-a exprimat, pentru Academie, toate multumirile sale pentru cele ce
constatase.
Pentru ziva de astki se anuntase, ieri, vizita M. S. Reginei la Mägurele.
Aceastä vizitá a trebuit insä, contramandatä, spre marea noastrá pärere de
rau, deoarece Institutul se descompletase prin plecarea multor din eleve
in vacantä. -
D-1 Presedinte Dr. C. I. Istrati zice: Astki este ultima sedintá inainte de
vacantl. Urez tuturor colegilor sänätate si la toamna sä, ne intrunim aici cu
voie bunä si cu mai mare insufletire.

Cuccintarea rostitd la 24 Iunie (7 lulie) 1915 de d-1 St. C.

Hepites la Institutul de fete loan Ottetelepnu la serbarea de finele
anului scolar 1914-15.
Domnisoara' Delegalci,
Doamnelor si Domnilor,
Scumpe Copile,
Douä Insemnate evenimente au semnalat inceperea, intarziata din alte
imprejuräri, a anului scolar, ce, cu ajutorul lui Dumnezeu, incheiem astki.
Unul dureros pentru taath Românimea, pierderea nea§teptatt si rault re-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 §'EDINTA DELA 26 IUNIE (9 IuLIE) 1915. 9

gretatA a Mare lui Rege Corol I, pierderea Aceluia care - dintfo Ora nepu-
tincioasA, vasalti, nebAgatA in seamit-a stiut, prin vitejia si intelepciunea Sa,
sA o scoat5, dinteaceastA vasalitate, sA-i cucereascA Independenta si Regali-
tatea si sl facA dinteinsa Romania de astAzi, tare inAuntru, respectatá in afarA.
Voi, iubite copile, ati pierdut in Marele Capitan ceva mai mutt chiar de-
cat pe Regele iubit al terii noastre, cáci ati pierdut inteinsul pe Inaltul
vostru Protector. Toate ale sunteti aci, precum si toate fostele voastre
camarade cari v'au precedat, inea dela infiintarea acestui Institut, prin ale-
gerea si voia Lui, ati fost admise inteinsul si de al cArui mers se interesa
in deaproape prin relatiunile ce-I da foarte adeseori creatorul Institutului,
mult regretatul Kalinderu, de a chrui bunAtate mai toate &ate sunteti aci ati
avut prilejul sa VA imptirtAsiti. Cand yeti face, acum in vacante, pelerinajul
la Curtea de Arges, spre a depune pe mormantul Marelui Rege florile recu-
nostintei voastre, am convingerea cA cu toatA credinta voastrA yeti spune,
dupA legea noastrA: Fie-i Walla usoarAl
Pentru voi, copilele mele, cari invAtati istoria popoarelor si in deosebi
aceea a poporului nostru, al doilea eveniment mare, suirea pe tron a M. S.
Regelui Ferdinand, are o mare insemnAtate prin linistea, ordinea si cuviinta,
MIA nici o lupta, fArA nici o frAmantare sau sbuciumare, cu care s'a fAcut
aceastA transmitere a puterii care, in ochii nostri, intrupeazA intreaga Romanie.
Acest frumqs inceput de domnie, dandu-ne dreptul de a spera inteun
viitor fericit, se cuvine sA urAm cu totii:
SA trAeascA M. S. Regele Ferdinand I !
SA trAeascA M. S. Regina Maria!
SA trAeascA Dinastia !
Se mai cuvine sti ne reamintim acum, scumpe copile, doliul Institutului
nostru din pricina pierderii lui Dimitrie A. Sturdza, Secretarul general al Aca-
demiei Romano, fruntas al terii noastre, in serviciul si in interesul cAreia
si-a consacrat cea mai mare parte din bogata-i vieatA.
Voi stiti cil Dimitrie Sturdza este unul dintr'aceia cari, impreunA cu Ion
Kalinderu si alti cativa din membrii Academiei Romano, au alcAtuit temelia
acestui Institut, care se deosebeste atat de mult, prin scopul ce urmAreste,
de toate celelalte scoale de fete din tarA.
Intr'adevAr avem scoale cari dau fetelor o instructiune mai inalta, avem
scoale in cari fetele invatA o profesiune cu care sA-si. poatA *fig& vieata,
avem in sfarsit scoale mai modeste de gospodArie sau de menaj; nicAeri ins&
ca aci scopul urmArit nu este acela de alse da fetelor instructiunea si edu-
catiunea in scopul bine hotArit de a deveni bune mame de familie.
NiciodatA, dela infiintarea Institutului nostru, nu s'a pierdut din vedere

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
10 EDINTA DELA 26 IUNIE (9 ITTLIE) 1915.

aceastä tinta, cAci buna mama ne va da negresit burn Romani, mbiton at nea-
mului românesc, in totdeauna gata de a se sacrifica pentru patria noastrá.
*I dacä diploma ce vit libereaza scoala noastrá vil dä, oarecari drepturi
in in' ätämänt, aceasta este numai pentru a puteä invinge, in imprejurän
grele, unele nevoi ale vietu, cáci scopul vostru, pärasind Institutul, uncle ati
petrecut 5 ani din veata voastM, nu este si nici nu trebue sa fie acela de a
vá face invätätoare sau profesioniste-desi invittati ad toate cNe ce trebuesc
pentru aceasta - ci acela de a tundà o familie, carom sä vá consacrati, de a
o ingriji, de a creste in legea 1 ui Dumnezeu copiii vostri si a le da educa-
tiunea ce o bung, mama do tamilie trebue sa dea copiilor ei
,5i tocmai de aceea, gändindu-ma la ,iceasta destmatiune a voastrá, on de-
cate ori viu sa Ira vád, viu aci cu placere si multumire, cam in totdeauna
am prilejul sh constat cum munciti ca albinele, spre a vä, indeplini toate tre-
bunle gospodäresti, dar si mai mult decAt dansele, prin munca intelectuala
ce depuneti, spre a Ara imbogati cunostintele si a IA cultiva sufletul, asa cum
se olivine pentru o bunil mamá de familie.
Astazi placerea mea este Inca si mai mare, cáci aceastä constatare poate
ti fAcutä si de persoane sträine Institutului nostru, dar cari se intereseazá de
progresele ce se lac inteinsul si de roadele ce art.
Recunoscaton suntem d-lui Ministru al Instructiumi care, in solicitudinea
ce are pentru invättimânt, a binevoit si anul acesta a ne trimite o delegata
a sa, pe domnisoara Dr. Stratilescu, care a urmärit cu tin deosebit interes
si bunavointh silintele voastre, pentru care ne place a-i prezentä multumirile
noastre adänci.
Multumire va adresez si voua, scumpe copile, pentru frumoasele cuv inte
ce ne a-ti inchmat prin reprezentanta voastrá si pentru frumoasele sentimente
ce ele cuprind, precum si vouä tuturor, mbite copile, pentru sihntele co
v'ati dat, in cursul anului scolar ce trecuram, ash dupá cum ne incredinteaza
doamna Directoare cu care vii indemn pe voi, cart ne yeti parasi astazi,
sä intretmeti necontenit relatiuni in scris, daca nu puteti altfel, spre a-i cere
sfaturi st la trebuintá sa-i comunicati schimbänle in bine sau in rau ce yeti
intampinä in cursul vietii voastre, cäci Institutul si Academia Româna do-
resc sii stie in totdeauna ceeace au devemt absolventele cari si-au del:Audit in-
structiunea si educatiunea in accost& scoalä, ca sa putem, in cunostintä de
cauzl, judeca pan& in ce grad scopul ce urmärim este atins. Speram ca din
ce in ce mai mult sä se indeplineascá acest scop, cad de bune mame de
familie este in totdeauna lipsä intl.' o tara, ca a noasträ, cu donnta de a aveä
fii vrednici.
Aceasta a si fost tinta raposatului intru fencire loan Ottetelesanu, care a
tormulat in mod precis in testament don* sa pentru «facerea unui Institut

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ¢EDINTA DELA 26 ItTNIE (9 NIUE) 1915. 11

de fete Romance, cárora li se va da o crestere i educatinne de bune mame

de familie Ur& pretentie sau lux» si aceea a räposatului Ioan Kahnderu, care
a afectat acestet tinte intreaga avere ce primise dela cel dintau.
Astrtzi trebue sä ne bucuran c I alte persoane, cart s'au cont ins de im
portanta scopului urmárit si de rezultatele dobándite, se gandesc de a läsä
din avutul lor pentru cresterea fondului averli lui Ottetelesanu, in favoarea
deci a Ins titutului care poartä numele tut.
Astfel, acum de curand, raposatul intro fericire Teodor Stanescu, care,
ca arendas in vecinatatea Mágurelelor, avusese ocaziunea de a vedeä mai de
aproape ceeace fetele noastre lucreazá aci, a lásat, prin testamentul säu, o
sutá de mil de lei Institutulut care vä adáposteste. Numele acestui generos
donator se cuvine sä fie d'acum inainte adaos la rugáciunile ce faceti pentru
binertcrttorit vostri

Domnipara Delegatet, '

A§ mai avea de spus multe lucruri frumoase t in ceeace priveste indo-
letnicirile olevelor noastre i in privmta modulut cum personalul nostro in-
elege sä-si faca datoria i in privinta imbunätätirilor ce necontemt se cautri, a
se face in instalatiunile si in invátámântul scoalei
MA voiu märgini sá amintesc numai cä, in cursul vacantei trecute, in gre-
lele imprejurári pe cari cu totu le cunoastem, s'au putut totus realiza,
intro altele, doul inabunittatiri insemnate relative la instalattunile Institutului.
Castelul lui Ottetelesanu, care adáposteste elevele dm primil trei ani, a fost
prevrtzut cu un sistem de incálzire centralä, iar sistemul de canalizare din
curte pentru scurgerea apelor a fost fácut din nou in 'rune conditium 01
acum se va completa cu desävärsire aceastá importantä lucrare.
Ca omagtu adus mernoriei neuitatului Ion Kalinderu, care erá intr'adevár
pärintele vostru sufletesc, Academia Romanä a pubhcat, intr'un velum special,
cuvántárile tinute de dansul la diferitele serbári de fine de an, la cart in
totdeauna 10, paste cu cea mai mare dragoste. Fiecare din elevele Institutulut
va primi de am inamte, la terminarea scoalet, cAte unul din aceste volume,
tipárite in intentiunea lor.
Dar trebue sá ma márginesc, nu insrt mai inainte de a la reaminti, scumpe
copile, cI armele cu cari invinge femeia in familia ce-si creeazá sunt
trei i numai tret: buratatea, iubirea i rábdarea.
In fiecare an, cand, ca acum, am prilejul sä vä vorbesc in chip solemn, nu
am lipsit de a vi le reaminti aceste arme puternice, cam dorinta noastra fiind
ca voi sá izbutiti in vieata pentru care vi s'a dat instructiunea si educa-
tiunea, voim ca párásind Institutul sá vri rámae intipárit in mintea i In
inima voastra acest talisman al femen. iubirea,.bunAtatea i rábclarea.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
12 §EDINTA DELA 26 IUNIE (9 ItruE) 1915

Cea mat bun& urare ce cred dect ca va pot face voua,scumpe copile,
cart ne yeti parlsi spre a intl.& inter) alta lume, este sä nu va hpseasca
mciodata: rábdarea, iubirea st bunatatea.
Cu aceste calitati va me chn tot sufletul: Dumnezeu sa va apt&
Domnisoarcl Delegatd,
Sunt fericit cA va pot anur4a ca toate elevele chn clasa V, 16 la numar,
prat munca ce au depus, prin stlinta si bunavointa de care necontenit au
dat cloven, precurn si pint buna lor purtare, au mentat toate sa obttna,
potrivit notelor din regtstrul-matricol, diploma de absolvire a Institutului
nostru.
VA rog pe Domma-voasträ, reprezentanta aci a (ui Munstru al Instruc-
hunii publice, sa aveh bunatatea de a le da instvA chplomele pe cari le-au
m er itat
Primite din mAhule celet mat kalfe autoritäti scolare, ele ist vor aduce
aminte in totdeauna ca au obligatiunea de a raspAndi In jurul lor iubtrea
invataturti
Iar pe Dornma-Voastra, Doamnl Directoare, care cu intreg personalul va
plumi toata energia 111 conducerea spre bine a acestui Institut, va rog de
a pune medalia «Virtutea casmca» pe pieptul acelor fret eleve, cari au fost
trecute k Cartea de aur a Institutulut, ca unele can, prmtre toate con-
scolarele lor bune, s'au distins In mod deosebit in toh cei cum ani, cAt toate
impreuna au petrecut in frumosul pare al lui Ottetelesanu:
1. lonescu Eliza (Bucuresti). Fire serioasä, eckhbrata In toate achuntle,
superioare calitati sufletesti. Bland& si buna cu togá lumea, intocmat ca o
mama fata de copil; ea este povátuitoarea colegelor sale la bine. Foartebuna
menajerA
2 Sutescu Maria (Bacau).Foarte buna, devotata, muncttoare Para preget.
Foarte buna menajera atAt in ceeace priveste intreaga gospodarie, cAt st bu-
°Marta
3. Harhoga Mafia (Dma-Saseasca, TArnava Mare). BlAndA, bun& si inda-
toritoare. Foarte buna la menaj, cu deosekre la bucatárte
4. Lungu Bloarea (corn. Dobridor, Dolj)
5. .Marineanu Grigort(a, (Cezteni, Romanah).
6. Petri Sofia (Bucuresta
7. Demetrescu Elena (Bucurest i)
8 Fianu Ecaterina (Valea Mare, Muscel).
9. Rcklulescu Marta (Sulam, Prahova).
10. Anghelopol Sofia (Rani, Basaraka)
11 Firu Silvia (Udvin, Timisoara)

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $t1:41iTA DELA 4/17 SETTEMVRIt 1915. 11

12 Mihclilescu Maria (corn Axintele, Ialomita).

13 Bercea Lucia (corn. Plenita, Do 1j).
14. Zamfirescu Petrqa (Bucuresti).
15. Otopeanu Rali(a (Colentina, IlfoN)
16 Bobocescu Zoe (Bucuresti).

EDINTA DELI 4/17 SEPTEMVRIE 1915.

Presedinta d-lui Dr. C. I Istrati.

Dela Casa M. S. Reginei Elisaveta se primeste urmátoarea
scrisoare:
«Ca ammtire pentru piosul pelermaj ce Membrii Acaderniei
Române au fácut la mormântul In veci neuitatului Sail mult iubit
Sot, Maiestatea Sa Regina Elisaveta trimite pentru Biblioteca Aca-
demiei un tablou, reprezentând pe Mare le Rege in patul mortuar.»
Fotografia are pe ea semnätura M. S. Reginei i data «27 Sep-
temvrie 1914»
D-1 Pre§edinte Dr C. I. Istrati zice
Am trista datorre a Nrâ aduce la cunostintä cA, la 7/20 August
a incetat din vieaVA D-rul Paul Ehrlich din Frankfurt a M , membru
onorar al Academiei dela 18/31 Maiu 1911 Despre raposatul in-
vätat, colegii, caril-au propus la alegere, arätau cá este a unul din
cei mai gernali experimentatori pe terenul medicinei, care a fácut
descoperiri epocale si de cea mai mare importantá practicá, pe
terenul teraplei specifice, asupra tuberculozei, tripanosomiozei si
sifilisului. Cercetärde sale asupra boalelor sângelui, etc., vor rämâ-
neä In totdeauna manifestatiuni din cele mai ingenloase ale spi-
ritului scruthtor si ne hylreptätesc a privi pe Ehrlich ca aparti-
nând binefäcâtorilor umanitätii.»
D-1 D. Onciul prezenta scrierea d sale: Din trecutul Bucovinei, conferinta
tinuta la Ateneul Roman la 26 Aprilie (9 Maiu) 1915.
- D-1 Presedmte multurneste d-lur Onciul pentru noua cl-sale lucrare
istorica

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
14 sEDINTELE Mill 11/24 $1 18 SEPrniviuk (1 oCTomirRIE) 1915.

SEDINTA DELA 11/24 SEPTEMVRIE 1915

Presedinta d-lui B. Delavrancea, Vicepresedinte.

D-1 N. Tow, ceteste comumcarea d-sale: Carpatii n tuptele
dintre Unguri si Romani
*edinta publica se ridica' si Academia îqi continua lucrArile in sedinta intima
D-1 N Iorga prezenta urmatoarele d sale scrierr
a) Isloria Ronninilor din Ardeal i (Ingaria, Volumul I Ri'm d. la
misearea lu Harm (1784),
b) Dee Entwieklung des rumanisehen Staatswesens, extras din revista
Mitteilungen a Institutului geografie dela Gotha

SEDINTA DELA 18 SEPTEMVRIE (1 OCTOMVRIE) 1915

Presedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

D-1 I. Bianu zice
Joia trecuta, la 10/23 Septemvrie, la eel mat veobiti centru
cultural românesc, in Blaj, cu mare jale a fost dus la locasul de
veci unul dintre fruntasu §i conducatorn cultural ai Românilor de
peste Carpati, Canonicul _roan M Moldovanu, inembru al Academiei.
El s'a stins la etatea de 83 de am, dup.& o lunga vieatä, trait& in
munc& neadormith i inchinath In toate minutele ei numai nea-
mului sau.
Iesit din massele adânci ale poporului, fund flu de täran plugar
särac de pe Aries, Moldovanu nu a uitat nicloclat& saracia mate-
rial& si cultural& a gam alor säi. Oricât de sus s'a inältat prin
calitätile flu munca lui neadormit& ca profesor, director de gininaziu
si conducator priceput i neobosit de administratii, el niciodat& nu
a trait pentru sine, ci totdeauna pentru altu, pentru cei niulti, pentru
neamul lui. Dup& am Indelungati de profesorat, cand deschide& si
lumin& in mod fermecator mintile copulor, Indreptându-le spre orr-
zonturile largi i mnalte ale culturu antice-clasice si ale gandurilor
filozofice, asa indreptat agerimea mintil spre lucrari administrative
si economice. Scopul acestei activitati, urmárita cu stäruinfa neo-
bositA, era totdeauna combaterea sáraciei poporului, care II Inde-
Orb, dela bunurile culturu. In toat& lunga lui map., Moldovanu
strange& In jurul sáu colari saraci, in can vedek scânteerea mtels

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ODINTA MLA 18 sErannqut (1 (=COMM) 1910. 15

gentei, inipartià cu ei china lui ingust& si hrana lui frugala; h Incurajà,

h adutà, spre a face din ei bärbati pregátiti sufleteste pentru impli-
nirea grelei indatoriri de apostoh, de luminátori si de 'Aston ai
poporului. Sunt mii intelectuahi români pe cari Moldovanu oa ajutat
pregätit pentru lupta vietn.
Moldovanu a träit o vieatä intreagá de devotament cátre neam cu
deviza niciodat& spusä, dar stator= urinatA: Totul pentru neam,
nimica pentru mine. El nu a cunoscut mci un fel de interes per-
sonal, mci o ambitie sau vanitate personal& El a tráit o vieatä de
sfânt al neamului.
Pe terenul inaltelor preocupári ale culturn nationale, Moldovanu
a crescut si s'a format aläturea si sub conducerea lui Timoteiu
Cipariu, cel din urmä mare fiu sufletesc al scoalei dela inceputul
secolulin trecut, al scoalei renastern, luminärn i intárirn constuntei
nationale, scoalei a celor trei mari apostoli: Samuel Clain, Sincai pi
Petru Maior.
Alâturi de maestrul i conducatorul Eau, Moldovanu a fäcut câteya
publicatium i studii de istorie bisericeasc& nationalä, cari prin
multimea cunostintelor i prin agerimea In descurcarea i lummarea
punctelor intunecoase ale trecutului nostru, prevestiau un conti-
nuator al scoalei marete, cäreia aye& mândria sufleteascä de a apar-
tale& Trebuintele strigâtoare ale neamului si ale vrermi nu 1-au läsat
ins& sä-si intrebuinteze puterile in lucrári de eruditie istoric& gi
filologicä. Tragerea de immä pentru usurarea greutätilor de pre-
gatire a vutorulm neamului a biruit atractia mmnii spre studn pi
lucrári de eruditie.
Din cauza acestei vieti astfel traite Moldovanu de mai multe zeci
de ani era incunjurat de venerattunea tuturor Românilor de peste
Carpati, ale cAror greutáti i näzinnte el le personifich ca mrnenea
altul.
De aceea Academia Românä, bägätoare de seam& la toate maul-
festärile de vieatä national& a neamului românese de pretutindeni,
a ales pe Moldovanu membru corespondent la anul 1871, lar la
I 1 Aprilie 1894 1-a chemat in sanul ei ca membru achy. Putin
dat acestei Institutiuni din bogatele lui comm. sufletesti, cäci toate
puterile lui erau prinse In munca si lupta grea pentru eel de acolo,
in mijlocul cärora se ridicase i cärora le Inchinase vieata lui Intreagä.
Imprejurárile prin cari trecem In aceste vremuri grele au fâcu1
c& nu i s'au putut aduce de noi mci obisnuitele ultime omagn.
Vieata lui s'a stins Marti searä, la 8/21 Septemyrie, mar telegrama

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
16 §EDINTA ELA 18 SEPTEMVR1E (1 OCTonvitii) 1016

expediatä a doua zi, ca sä, aduc5, Academiei trista stire, a sosit la

noi deabià dupà, nouá zile. Stirea ne-a fost adusä 1nsä Sâmbätä,
12/25 Septemvrie, de un cärátor care plecase din Blaj a doua zi
dupg, moarte. S'a implinit astfel färä, voia noasträ, ultima lui do-
n*, de a fi immormântat färä, pompá, cu cea mai desävärsitá sim-
plitate.
Cum a trait, ma a plecat din iubitul lui Blab din mulocul nea-
mului sail, &Arum i-a inchmat intreaga vieatá si care mai multe
decenii 1-a incunjurat cu iubire si veneratiune,
Membrii Academiei primesc cu Indurerare trista, veste.
Dela d-1 O. Tafrali, profesor de arheologie la Universitatea din Iasi, se
primeste urmatoarea scrisoare :
«La biserica Domneasca din Curtea de Arges, s'a descoperit, dup. cum
§ti¡i, sub doua, sau trei pAturi de picturA mai noul si, in unele pArti, sub
unul sau douA straturi de tencuealA, vechi si admirabile fresce bizantine.
«Ele se recomandh, atAt prin valorea lor inaltA estetica, atAt prm insem-
natatea lor iconograficA, cat si prin vechimea lor, precum si prin problemele
istorice, pe cari le pun la ordinea zilel.
«De douá lum fac cercetAri la acest vechiu monument, atintindu-mi, mai
ales, luarea aminte asupra acestor fresce.
«In zma de 19 August am avut norocul sa descoper pe pulpana hainei a
unui sfAnt, apartinAnd frescelor primitive si sub doll& pAturi de coloare, pus),
pe o tencueall subtire mai nouA, data pictata, a picturn. Am cetit bine- Noem-
vrie anului 6771=1262.
«InsemnAtatea acestor picturi a crescut in urma acestei descoperiri Ele
trebuesc reproduse toate. Am intreprins fotografiarea lor amanuntita, chel-
tuind pAna in prezent peste 350 de lei numai pentru material lotografic.
As dori ca lucrarea aceasta sá nu se opreasca alci, pentru a fi in masurA
sA public o monografie completA. Pentru aceasta am nevoie de insesi cli-
seele negative, in vederea reproducerii frescelor in publicatiunea mea prin
procedeul heliogravurn.
«Cum insA aceste cheltueli nu le pot suportA eu singur, fac apel la inalta
Institutiune culturall ce aveti onoare a prezia, rugandu-vA sA binevoiti a
interveni pe langA ea, spre a-mi da sprilinul material si moral, de care am
nevoie
aCheltuelile de fotografiare pentru restul bisericii-s'a facia panil acum
numai o pAtrime-le evaluez cam la 1 000 de lei.
«Cum ins& ar fi bine, pentru lAmurirea unor prea interesante problemd
istorice, sh pot intreprinde si sapAturi bang& si in interiorul zidului imprej-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDNTA/ DELA 18 SEFTPMVRIF (1 ocTortivrtIE) 1916 17

muitor al visa zisului palat al lui Radii Negro, a don s mi se pue la

dispozitie sumele necesare Pentru aceasta mi-ar trebui 1 000 de lei Sapa-
turde acestea frebue sa se facd, mat ales in urina descopertrit, in tencueala
zidului, a unei monezt bizaritine dui vremea Comnendor
«Rog pe Onorata Academie sa binevoeasel a-mi acordd suma de lei 2 000,
pentru a duce la bun sfär.sit lucrarile incepute sub un augur destul de bun »
D-1 N Iorga zice N'as putea crede ca pe un vesmânt s'ar Ii insemnat o data,
care puted tigurd numai deasupra porth de intrare Mi s'a comunicat o repro-
ducere, din care nu se poate intelege nimic Ajutoarele sunt a se cere dela
Comistunea Monumentelor istorice Acesteta trebue sd i se adreseze d-1
Tafrali, pentru a primi de acolo indrepthrile de cuviinta din partea oame-
mlor competenti
D-1 D. Onciul arata ca vechunea frescurilor din Biserica Domneasca dela
Curtea de Arges s'a constatat Inca in primavara trecuta, in urma spilaturilor
tacute de d-1 Norocea, insarcinat de Comisiunea monumentelor istorice cu
lucrarde de picturd la aceastä bisericd, a caret restaurare se face sub con-
ducerea d-lui arhitect Gr Cerkez, membru al Comistunii Atunci s'a desco-
perd, sub straturile de pictura ce s'au spdlat, un strat mat vechtu de tres-
curl cu inscrIptiuni grecestt, peste care era un strat ulterior cu inscriptium
slovenesti si altul mai nou cu mscriptium românesti
In sesiunea generala din Main a c , cu ocazia omagiului Academiei la
mormântul Regelui Carol la Curtea de Arges, am semnalat la fata locului
aceasta descoperire, GLUM îi vor fi aducand aminte d-mi colegi ce erau pre-
zenti, st am exprimat parerea ca inscriptiuntle grecesti, ca i caracterul fres-
curilor, indica o epoca anterioara celorlalte biserici vecht din tara cu In-
scriptium slovenesti Limba sloveneasca, fiind constatata ca limba oficiala in
toate acte1e Interne si in inscriptiumle cunoscate din secolele XIV si XV, cum
st In cea mai mare parte din secolul XVI, atat in Tara-Româneasca, cat si in
Moldova, inscriptiunile grecesti la frescurde in chestune, atlate sub un strat,
cu inscriptium slovenesti, urmeaza sa fie cele mai vecht ce cunoastem. Ele
arata o influenta directh bizantina', dinteo epoch pe chard limba slut eneascd
Inca nu era la not atAt de inradacinatä ca hmM oticiala in Stat i in Bisericd
Atare influenta, greceasca mat veche a fost negresit In domma lui Alexan-
dru I, fundatorul mttropolier de Arges (1359), supusa patriarluet dela Con-
stantinopole, dela care Alexandru a cerot i primit pe prirnul mitropolit al
terit. Fundator al mttropoliei, Alexandru - care a facut i vechea biserica dela
Campulung, unde se atla mormântul sari (inscriptia sloveneasca it numeste
Nicola Alexandru, fiul lhi Basarab), a earei tundatiune se atribue de traditie
legendarului descalecator Negru Voda - va h facut probabil i Biserica Dom-
neascd. (St. Nicolae) dela Arges, atribuita de traddie de asemenea lui Negro
Analele A R -Tom =VIII -Desbalerlle. 2

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
18 5ED1NTA DELA 18 SEPTEMVRIE (1. OCTOMVRIE) 1916

Voda. Sub predecesorul sâu Basarab, adevMatul intemeietor al Principatului,

ca domn singur st4ânitor a toatA Tara-Romaneasca', o intluentA bizantina
directti nu e constatata, din contra, el avea, ca ahat al Bulgarilor, ostalitati
cu Bizantina. Aceasta nu ar exclude insa ipoteza c. Basarab, intemeietorul
Statului, ar putea sa fie fundatorul Bisericn Domnesti, in capitala de atunci
a Principatului; totus frescurile cu inscriptiunile grecesti, datorite unei in-
tluente bizantine directe, ar indica ea mai multa probabilitate epoca lui
Alexandru. Dupa Alexandru, incepand din domma hului t succesorului sáu
Vladislav I, cand a vend in tara augArul sarb Nicodim, organizatorul pri-
melor mánastiri in Tara-Romaneasca, hmba sloveneascä se atla excluziv
intrebuintatä ca limba oficiall n toate actele interne si in inscriptiumle
biserice0i, pana la inlocuirea ei cu cea româneascA Iar inscriptium greoesta
nu se mai afla apoi cleat incepand din a doua jumMate a secolului al
XVI lea, mai ales in manastirile inchmate
Ce priveste data &Alta de d-I Tafrah : Noemvrie 6771 (= 1262), am mai
multe motive de Indoeala Mai inainte de toate, chiar inscriptia îns, dupa
care am vazut, la Comisiunea monumentelor istorice, un facsima desenat de
d-1 Norocea, nu poate fi cetata astfel Du$ acest laesimil, probabil cat se
poate de exact in conditiumle date, am putut constata ca htera o (=70)
din data ,si.Pocc (=6771) cetita de d-1 Tafrali, nu se afll in rand cu celelalte
litere, ci sub litera ij (=700) (t) semn a carui lectura nu e sigura. Acest fel
de a scrie numerele, a &ca. cu litera pentru zeci sub litera pentru sute, mi
am Intilnit niciodata De altminterea, celelalte litere din pretinsa data sunt i mai
putin lftmurde Ramâne deci ca inscriptia sA fie examinata mai de aproape,
:AM la fata locului, cat i dupa o copie fotografica
PAná la un rezultat mai sigur, data de 1262 pentru vechimea aceslei bi-
serici nu e probabila si din consideratium istorice De0 pe atunci exista in
pärtile Argesului un voevodat romanesc, constatat mai intaiu la 1217, pe
langa un alt voeN odat românesc in Oltenia, totus o organizatie bisericeascit,
cum presupune zidirea si zugrAvirea unei biserici ca cea în chestiune, nil
e constatata i mci nu e probabill inamte de organizarea Statulin, cum se
afld dela Basarab I inainte. Ori si cum insa, este In afara de indoealá ca
Biserica Domneasca dela Curtea de Arges, atribuda, de traddie Intemeietorulm
Principatului, este cea mai veche bisericA a tern ce s'a pAstrat Vechea ei
pictura reclama deci sl fie studiata mai de aproape
Pentru acest studiu, d-1 Tatrali are negresit pregatirea stuntifica si corn-
petenta ceruth. Stint deci de parere ca Academia si acorde, bine inteles
in marginile pos161110411, ajutorul solicitat pentru qindille ce a intreprins in
aceasta privintit

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ODINTA DELA 18 SEPTEMVRIE (1 OCTOMVRIE) 1916 10

D-1 X. Iorga adaoge : 0 astfel de bisericri ar presupune o organizare bi-

sericeascí, pe care o intalnim numai in domnia lui Alexandru Basarab, cand,
in legiatura cu ierarhia greceasca, s'a internmat Mitropolia De altminterea,
pe vremea Paleologilor, leghturile noastre erau cu lumea slava, iar nu cu
cea greacä a Imperiului bizantm, care mci nu era Inca restabilit Prin cele
spuse aim nu inteleg a pune in discutie competenta ca arheolog a petationa-
rulin, ci numai aceea ca istoric al Românilor
D-1 I. Bogdan crede ca Academia trebue sa acorde o subventie tânarului
distins, care promite sa produca lucrari de valoare. D-sa adaoge : Nu
cred nici eu ca. insemnarea descoperita de d-1 Tafrali e din 1262, desi
aceasta data n'ar fi imposibilä, odata ce stim c pe vremea aceea existd un
voevodat roman la Arges. Cred insa ca. Academia ar trebui sa acorde d-lut
Tatrali un ajutor, fara sa controleze dinainte concluziunile cercetarilor sale.
Nu este bine sá cAutarn a margini libertatea de cercetare a unui invátat
care, desi incA tânär, s'a distins totus prin cateva lucrári de arheologie bizan-
tiná toarte bine apreciate In strämätate. D-1 Tafrah este in deosebi un bun
cunoscator al picturn bizantine, i ceeace este mai Important la Biserica
Domneascá din Curtea de Arges, este tocmaipictura, care, pe cat am putut s'o váz,
când am lost cu totii acolo, este JAM, indoealá cea mai veche din cAte s'au
descoperit Oat acum la noi in tail. Duph caracterul ei, pictura aceasta
poate sä, fie foarte bine din secolul XIII. Intrebarea este S'a facut ea odata
cu biserica in acest secol, sau imiteazá numai o picturá din secolul XIII ? La
intrebarea aceasta e chemat in primul rand sä, rdspundia d-1 Tafrali, dupa ce
va fi studiat cu deamanuntul aceastä. pictura. Eu a don ca d-sa s prega-
teascá o lucrare cat mai intinsa asupra ei, pe care Academia nu va retuza
s'o tipareasca Subventiunea de 1 000 sau 2 000 lei, ce se cere acorn, e
foarte micA in raport cu cheltueala ce ar core o publicatie mai mare, cu
multe planse i cu unele in colori Sunt dar de pärere sa. se acorde d-lui
Tatrali subventia de 1 000 lei, fara nici o conditiune In ce priveste subventia
pentru sapáturi in preajma bisericii, cred t eu ca asupra acestera ar trebui sä se
pronunte intaiu Comisia Monumentelor istorice, in a carei cornpetintä ea cade
D-1 Presedinte Dr C I. Istrati zice ca _d-1 Tafrali a adresat cerere de
ajutor Comisiunii Monumentelor istorice i Ministerului, dar nici Comisiunea
nici Ministerul n'au fonduri disponibile. Parerea d-lui Presedinte este O.
se dea de dare Academie suma de 1 000 lei pentru totografil
D-1 B Delavrancea este cu to tul de parere sä se dea ajutorul cerut, intru
cat se recunoaste ea, d 1 Tafrali este competent in aceastä materie. Data pe
care o da d-sa de 1262 nu importä, dim pe aceasta are cum s'o controleze,
stint colegn nostri din Sectianea istorica D-sa a vazut frescurile, cari sunt
uimitoare, i sfintu de o frumusete extraordtnara.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
20 $EDTNTA DELA 18 SEPTEMVR1E (1 OCTOMVR1E) 1)15

1)-1 1. Bianu obserx a sunt doua cliestauni : una Istorica, a datei, care
cri.
poate fi usor controlata, si a doua e valoarea artistica a picturilor, cart ar
trebui nu numat fotografiate, dar si reproduse in colori Mai este apoi chestia
sapaturilor, In care Academia nu se poate amesteca, deoarece aceste lucrari
apartin Comisiunu Monumentelor istorice In ce priveste data aratata de d-1
Tafrall, s. rugani pe colegu Bogdan, lorga §t Onciul sa mearga la Curtea
de Arges sä o controleze t sa aduca apoi Academiei informatiumle necesare
asupra zugravehlor. Ne wan puted pronunta in urrna, In deplina cunostrnta
D-1 N Iorga nu este contra acordarii surnei de 1.000 lei pentru fotografit
er primeste sa faca parte din delegatia, care sa controleze data indicata, de
d-1 Tafrali
D-1 C. Guirescu este de &ere c numirea unei comisiuni, care sa verifice
exactitatea err care a fost cetita, data de pe ztdul bisericii nu este necesara
Chiar daca cetirea ar fi, cum se presupune, gresita, greseala aceasta nu trebue
sa influenteze hotarlrea Academiei cu privire la ajutorul care se cere.
Acordarea lui nu Insemneaza Gatti§ de putin ea Academia se sohdarizeaza cu
greseala de cetare a datei, sau cu altele pe cari entual studiul le ar cuprmde.
Pictura, fund una din cele mat vechi si mai frumoase din ale s'au pastrat
la noi, merita sa fie reprodusa i studiata. Cel ce intreprinde acest studiu
este protesor universitar i un specialist recunoscut in arheologia si arta bi-
zantina. Aceste motive sunt suficiente ca sá ne determine a-i acorda ajutorul
cerut Cu toate ca, nu sunt fonduri, cred ca suma de care e nevoie se poate
procura prtn economit dela alte capitole. La noi, made cei cart lucreaza
pentru stiinta sunt atat de putmi, asemenea nazuinte trebuesc sprijinite.
D-1 Presedinte Istrati observa ca Academia impärtaseste parerea de a se da
d-lui Tatrali suma de 1.000 lei pentru fotografli si de aceca crede cii cliscu-
tiunea urmeazá sa fie inchisa si sa se proceada la ot.
1)-1 B Delavrancea propune ca, dandu-se suma de 1.000 lei, sa se corn u
nice d-lui Tatrali ca i se da numai pentru studiarea picturilor i ca Aca-
demia va verifich prin Comisiunea sa partea istorica, a lucrarii
D I N. Iorga admite punctul de vedere al d-lui Delavrancea.
- Se decide a se da d-lui Tafrali 1.000 let si a se numi Comigiunea, corn-
pusa din d-rm Bogdan, Iorga i. Onciul, în scopul arattat.
Se ceteste procesul verbal al Sectiunii stiintifice peritru sedinta dela 11
Septemvrie, prin care se arata ca Sectiunea a decis sa propuna a se pu-
blica in Anale 1 ucririle d-lui profesor Gli Fintesou Fluturele Apw ia Cra-
taegi L. si Fluhfrasul Carpocapsa pwnenc11a L.
Propunerea Sectiumi se aprobi

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 25 SEPTEMVRIE (8 OCTOMVRIE) 1915 21

SEDINTA DELA 25 SEPTEMVRIE (8 OCTOMVRIE) 1916.

Preodinta d-lui Dr C I. Istrati

D-1 I Biatut celete urm1toarea scrisoare prima& dela I P S Sa Victor
Malalyi, Mitropolitul Albet-lulu st membru onorar al Academiet

«Venim a vá, aduce la cunoltintà, ca inembrul ordinar ales din

anul 1895, al Academiet Române, Sfintia Sa loan M. Moldovanu,
prelat domestic al Sfintiei Sale PontifIcelai Roman, Prepozit al Ca-
pitulului Bisericii Catedrale Mitropolitane de Alba-Elba si Fägáras,
Luni, In 20/7 Septemvrie 1915, a repauzat si Joi, in 23/10 Septem-
vrie 1915, fu iminormântat In cimitirul bisericii parolnale din Blab
unde osemintele lui furä asezate intre mormântul Mitropolitului
Alexandru terca, ulutu de Cárpenis si Intre eel al Prepozitului
Timoteiu Ciparm
aCapitulul fácu cunoscut Clerului cazul lugubru, trimitându-i cir-
cularul de dl. 21/8 Septemvrie 1915, Nr. 6 529, din care ne incu-
inetám a alatura un exemplar D
Circularul cu Nr. 6 529, de care se vorbeste in scriseare, cuprinde st nrm6.-
toarele dispozitium ale decedatului cu privire la immorrnântarea sa-

a Pen tru ingroparea mea dispun urmätoarele:

a 1. Ingroparea sä, fie cat se poate mai simplä si nici la un caz
sä nu se speseze mai mult ea 200 (douä sute) coroane, din cam
100 coroane sä se dea parohulut local pentru dânsul si slujitorii
bisericii, unde se va Intâmpla moartea mea, iará 100 coroane s5,
fie pentru sierm st alte lucrurt de lipsh, cari nu s'ar kflà, la casä
Competmta reumunn sa se impartá la sáraci.
0 2 SA nu se dea anunturi, nici alte semne de moarte.
«3 Ceremonia prescrisä, de bisericá sä o Implineasca parohul lo-
cului, la care devme ingroparea mea in mod natural, de ce ow-A
statutele capitulare nu au altä clispunere.
«4. Dacä mi se va Intâmplá sh mor in Blab tmerirnea dela scoli
si couduciltorn ei sä nu so diitragá dela ocupatiumlo lor spre a-mi
face mie pompä; cá de pompä m'am font in toatá vieata.
«5. Nici predich, mci altfel de cuvântare sä nu se tin& la ingro-
parea mea
«6. Rämäsitele melo sä se ducä la mormânt In modul indatinat
la, bátrâni, adieä, pe mâni si nu cu tràsura,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
22 :3ED11\ TELE DELA 2/15 si 9/22 OCTOMVR1E 1915

07. Monument sa nu se punä la groapa mea.

«Acestea le dispun pentru ingroparea mea i poftesc sä se impli-
neascä din cuvânt in cuvânt.»
Dela d-1 I. I. Ileliade-RAdulescu se primeste un exemplar dm medalia
tutá la 1902 cu ocazmnea centenarulm dela nasterea pArmtelm Wail I. He-
liade-Radulescu

§EDINTA PUBLICA DELA 2/15 OCTOMVRIE 1915

Presedinta d-lui D Oneud, Vicepresedmte.

D-1 Dr. C. Marinescu ceteste cornunicarea sa. Neurologia pe
cdmpul de rdsboiu.

§EDINTA PUBLICA DELA 9/22 OCTOMVRIE 1915.

Presedinta d-lui -Dr. C. I Istrati

D-1 N. Iorga ceteste comunicarea. Sârbi, Balgari si Romani in,
Peninsula Balcanieci in evid media.
eclinta publicá se ridic,1 i Academia 41 continua lucraille in edn4a
intima
D-1 Presedinte Dr C I Istratt zice :
Domnilor Colegi,
Am trista indatorire a vá aduce la cunostintä cá Dumtneck 4
Octornvrie, a Incetat din vieatá colegul nostru corespondent Miliail
liômnicea nu, ales in Secttunea stuntificä la 23 Martte 1904 Doce-
datul coleg era licentiat in matematicá dela Facultatea din Bucu-
resti si diplomat al -coalei de poduri si sosele din Paris. Dupä un
mare sir de am de muncä priceputä, ocupand cele mai inalte grade
ii demnitati in corpul tehnic, Rômnicearm se reträsese in timpul
din 'Irma la pensie pentru odihnä Acurn odihnesto pentru vecie.
Fie-i tärâna usoarä!
0 telegramä a colegului Tech' dela Viena, sositä, insä cu posta,
ne anuntä, incetarea din vieatä la 1 (14) Octoinvrte a, D-rului Er-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 9/22 OCTOMVRIE 1915 23

nest Ludwig, membru onorar al Academiei noastre (Iola 4 Apri he

1908 Decedatul, valoros chimist, a fost, ca profesor la Universi-
tatea din Viena, totdeauna binevoitor pentru studentu rot-11Am.
D-I D Onaul raperteAzA tirmAtearele .

a Dommlor Colegi,

«In urrna Insárcinárn ce ne-ati dat, subscrisii am fost, in ziva de

8 Octomvrie, la Curtea de Arges, spre a ma& Biserica Dornneasca
de acolo si a ne da pärerea asupra datei comunicate de d-I Tafrali:
Noemvrie 6771 (.1262), care s'ar aflä Inteo inscriptie veche din
acea bisericá.
«Am constatat oh inscripha In cheshune se gäseste in proscomi-
die, si anurne pe margimle vesrnintelor (la gât si la poale) celor
trei sfinti zugräviti a fresco pe päretil proscomidiei. Ea a fost scoasä
la ivealá prin spálâturile fäcute de d-I Norocea, insärcinat de Co-
misia, monumentelor istorice cu lucrärile de pictura la restaurarea
ce se face acestei biserici Prin spáläturile Acute cm multä grip, si
dibacie, s'a descoperit prima picturä a bisericii, frescuri de o deo-
sebitti frumusete, eu inscriphum grecesti, peste cari erà un strat
do picturä ultermark cu inscripmni slovenesti, si un stoat mai non,
cu inseriptiuni românesii.
a Inscripha semnalatá de d-1 Tafrali se afla pe primul strat, care
are inscriptiuni grecesti. Dupá d-1 Norocea, ea este contemporaná
cu vechea picturá, iar nu soma ulterior, deoarece coloarea ei flea-
grá a patruns, ca si frescurile, In tencuealá Totus, dupá cum am
constatat, ea se deosebeste cu desävärsire, si ca formá si dupá
critern paleografice, de celelalte inscriptium ce insotesc vechile
frescuri. Pe Mud inscriptiunile frescurilor sunt fäcute In liter.) un-
ciale foarte ingrijite, inscriptia In cheshune are infähsarea neingri-
AA, fiind sons& repede, cu Mere combinate si nelämurite; dela
prima vedere, ea face mai mult impresia unui ornament pe margi-
info vesmintelor, decAt a unei inscriptnini. Desi am putut distinge
formele unor litere grecesti, unele mai mutt sau mai putin deterio-
rate, totus n'am putut ceti mci un cuvânt Intreg, doar unele Mere
cam ar puteà sd fie in cuvinte ca 'AXiirivapf4, -c.i),0ç, Esp64 sau Esp6v.
«Ce priveste data conjecturatá de d-I Tafrali C4=-- 6771), nu
am putut constata nimic ce ar confirm& párerea d-sale. Din pre-
tinsa datä, nu se vad dealt literele 4) Foi 0, si anume 0 sub (1), adea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
24 EDINTA DELA 9/22 OCT0M1 RIE 1915

o vocala cu consoana suprapusa (11,), cum se Intalnesto foarte des

In paleografie, dar numal la scrierea cuvintelor, nu 0 a numere-
lor In mci un caz nu putern recunoasto aci o data, In tot cazul
Insä, vechtle frescurt cu inscriptium grecesti din aceasta. bisericá
sunt cea mat veche pioturä indigená ce nt s'a pastrat.
«In altar, unde este prosoomidia, vechea picturä s'a pastrat nea-
coperitä de stratul ulterior pârtä dupa. anul 1623 Acoasta retese
dintr'o InscrIptie ce am gäsit peste vechea pictura, pe paretele din-
spre rasärit (la dreapta ferestret), cuprinzand acest an, sorts, cu
coloare neagrä, In Mere grece§it (,crpty) st In cifre (1623), luna
Martie 21 (p.c.cp7tcp xu.). Dect la acea data, când istortograha tern
pc) care se Intemeeaza cronicarn ulteriori era Inceputä, vechea pic-
tura, cu inscripttuntle ei, era Inca, la suprafatä Daca inscriptia din
proscomidie ar axe& data 1262, cum crede d-1 Tafrah, aceastä datá
nu ar fi Minas necurioscuta cronicarilor tern din secolul XVII, cart
dau anul 1290 pentru descalecatul lui aRadul Negrul», canna ei atri-
bue zidirea acestei biserici. Acest fapt Intaref,4te constatarea noastra
in ce priveste pretmsa data.
aDaca rezultatul cercetarn noastre cu privire la data' este negativ,
avem deosebita bucurie de a va putea aduce la cunostinta o con-
statare foarte importanta cu privire la pictura
«Prin späläturile facute de d-1 Norocea, s'a descoperit-putent
zice-o comoara de artä indigenä de neasteptata importanta. Din
luna lui Maiu trecut, când, cu prilejul omagmlut Academiei la mor-
mântul Regelui Carol I, am vizitat biserica, spaläturtle au facut un
progres insemnat. S'au scos la iveala mai multe frescurt de o fru-
musete surprinzatoare, cart negresit infatiseazä o epoch de inflorire
a picturn bizantine. Dupa toate indicitle, aceste frescurt apartin UI-
tunol perioade de inflorire a picturn bizantme, care Incepe In secolul
XII si tine pana In prima jumatate a secolului XIV. Dupa afirmatiunea
d-lui Norocea, ele se aseamanä foarto mult, ca stil i compozitle,
cu mozaicurtle din moschea Kahrié djami, fosta Inân3stire Mora
din Constantmopole. Daca aceasta, parere se confirmä, ele ar urma
dect sa lie sau din aceeas epoch', sau - dach mai tânit - dintr'un
timp apropiat, când influenta stilului respectiv putea Inca sá deter-
mine staul frescurilor noastre.
«Dupä d-I Diehl (Manuel d'art byzantin), mozaicurile din Kahrie
djami, intre cart se allá chipul tut Teodor Metochites, marele lo-
gothet al imparatului Andromc II (1282-4328), ea ctitor, sunt din
epoca dela 1310-1320 Pärerea altora ca ele ar fi mat vecht se

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 9/22 OCTOIIVRIE 1916 25

intemeeazà, pe unele resturi dela o picturä anterioarä; dar partea

cea mai mare a mozaicurilor este negresit din timpul marelui lo-
gothet al lui Androme II, infätisat ca ctitor.
a Asa fund, vechile frescuri din Biserica Doinneascä dela Curtea de
Arges, la cari s'ar cunoaste influenta staului mozaicurilor din Kahrié
djami, ar urmä, s fie, dacä nu contemporane cu acestea, totus nu
mult mat in urmä, adicä din ultn-mi am ai acelei pomade de in-
floriro a 'Nauru bizantine.
Aceasta concluzie concordä i cu traditia noasträ, care atribue
zidirea acestei biserici legendarului deschlecátor Negru Vodá, adecä
unui domn din epoca Intemeiern Statului. Ca adeväratul Interneie-
tor al Statulw, cuprinzând mai mult sau mai putin toatä. Tara-Ro-
mâneasca, e cunoscut Basarab I, constatat, prin documente, inainte
de 1324 si pe la 1330, ca primul domn singur stäpânitor al
Tern-Românesti. Dar acest domn era pe la 1323 In ostilitäti cu
imperiul bizantm, ajutând pe Bulgari in luptele lor cu Bizantinu
In asemenea Imprejuräri, e greu de admis ea el sä fi adus pe
atunci zugravi dela Constantinopole, pentru Biserica Domneascá dela
Curtea de Arges. Si cá pictura ei este opera unui artist bizantin,
aceasta aratá atät stilLil, cât si inscriptiumle grecesti. Deci rämäne
mai probabil ca biserica a fost zugravith, dacá nu si ziditä, sub
hut i succesorul liii Basarab, Alexandru I (sau «Nicola Alexandru»,
cum il numeste inscriptia de pe mormântul säu Ia Câmpulung),
fundatorul mitropoliei de Argos (1359), supusä patriarhiei de Con-
stautinopole, dela care el a cerut si prima pe primul rnitropolit al tern
«Chipul ctitorului se aflä intre vechile frescuri ale bisericii, deasupra
usii din tmclá, pe päretele dinspre räsárit. El este infätisat in ge-
nunclii, ou mâmle Intinse spre Hristos, la dreapta cäruia este Sf.
Maria, la stänga Sf Nicolae, patronul bisericii; pe cap are chadema,
e Imbracat ca Mircea, zugrävit ca chteir la Cozia, numai ceva mai
empire. Doinnul are figura tân5A, cam intro 30 si 40 de ani (mai
aproape de 30), ceeace ar indica mai mutt pe Alexandru decAt pe
Basarab, care pe la 1330 era bátrAn
«In mteriorul biserien, pa stalpul stâng (nord) din fata altarului,
se all& un alt chip de domn, imbrácat in zale, cu lance, coif si scut
aläturea, dar din nenorocire capul lipseste Acest chip, care-in ce
privesto linbrácäimntea-se aseamänä cu col do pe unele monete ale
lui Radu I (fail lui Alexamlru i tatäl lui Mircea) din colectia Aca-
demiei, este probabil altul decht eel al ctitorului. Poate sá lie chiar
Radu, fundatorul mandshrilor dela Tisinana, °ova u Cotmeana, hi

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
96 REDINTA DELA 16/29 OCTOMVRIE 1915

a cärui domnie (intre 1374 si 1385) s'ar fi adaugat sau savärsit

ceva, la aceasta biserica (ar 11 de presupus sfarsirea picturn), ceeace
va h contribuit ca si el sä fie considerat ca ctitor si confundat
apoi cu legendarul Negru Vodä, cu numele altadu Negro».
a Ambele chipuri, cum si inscriptia cu pretinsa data, au fost folo-
grafiate de d-1 Norocea, care a dat un exemplar pentru Academie.
Ne-am Inapoiat dela Curtea de Argos cu un sentiment de lnalta
multumire ca aces', monument istoric atât de pretios-care un mo-
ment era amenintat sä fie darâmat spre a fi reconstrua, ca aaele
la fel-a rarnas scuta, din fericire, de asemenea restaurare. Dato-
rim o deosebita recunostinta d-lui arhitect Gr. Cerkez, care, cu o
adevärata pietate pentru aceastä comoara a trecutului nostru, con-
duce lucrarile de restaurare sr sub a Gann atentiva supraveghiare
s'au facut luerarile de pânä acum. Recunostinta se cuvine si d-lm
Norocea, care cu atâta grijä, si iscusinta a secs la ivealä vechea pic-
turä, cu mult superioara, straturilor suprapuse, ea :tu celorlalte pic-
turi vechi ce ni s'au pastrat In monumentele noastre istorice
«SA, speram ea, prin silintele dumnealor, restaurarea Inceputa, asa
de ferica va fi dusä la bun sfarsit, ca o restaurare model, reali-
zata prin arhitectii si artistu nostri propril.
D. Onctul, I. Bogdan"
«Ca unul ce am MGM, si eu cercetari la fata locului, m'arn con-
vins ca, n'avem a face cu o inscriptie purtând o data din veacul al
MII-lea si ma unesc la constatárile din acest raport.
N bract"
D-1 Presednite multumoste Comisiunii pentr u osteneala ce si-a dat de a
indeplini insarcinarea primita dela Academic) si d-lui Onclul in special pen-
tru interesanta d-sale expunere

*EDINTA DELA 16/29 OCTOMVRIE 1916

Presedinta cl-lui Dr. C. I Istrati

D-1 Prosedinte Dr C. I. 1s1rati zice

Ast'dzi sara sarbatoroste Implaurea a 40 do am de vieatii, a Maies-

WU Sale Reginei, care este alaturea cu Augustin Sku sot, morn-
bru de onoare al Acadmmei noastre. Sant hicredIntat ca exprim
simtimintele Donmulor Voastre ale tuturor, fácand urarea, fierbinte

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SED1NTA DELA 16/29 OCTOMYRIE 1915. 97

ca Prom. Cereascä, sä, dea Suveranei noastre multi si multi am de

vieatá feriejU.
Membru Academum ascultá in picioare cuvintele d-lut Presedmte,
primindu-le cu insufletire.
D-1 Presedinte zice :
Domnilor Colegi,
0 nouä i dureroash pierdere a Incercat Academia noasträ. Co
legul corespondent Virgil Onitiu, ales In Sectiunea literarä la 3
Aprilie 1902, a incetat din vieatá Joi 8/21 Octomvrie la Brasov.
Regretatul coleg a fost profesor i apol, dela 1894 pânä la moarte,
Director al gimnaziului roman din Brasov, stand astfel In frunte
conclucând una din Institutaunild cele mai de seamä de poste
Carpati. Moartea 1-a rapt in vârsta bärbatiei, când puteä, da Inca
puterile i munca sa stuntificä culturn neamulut : n'avea decât 50
de am Implmiti. Fie-t memorta binecuvântatál
D-1 St a Ilepdes prozentä din partea autorului, d-1 Ernest Lebon, prole-
sor la Pails, umnätoarele lucräri
a) Calcuts relcdifs a la constructwn d'une nouvelle table de dimseurs ((es
nombres ,
b) Sur une nouvelle table de dunseurs des nombres.
D-1 I. Simionesca zice Urmand obiceiului stabilit, ca Membrii Academiet
sä, depunä aci lucrärile lor, prezent douä modeste scrwri ale mele, apärute
de curänd, cari au de scop popularizarea stnntelor Ele sunt a) eunostinti
folositoare I. ecirbunele de pcimeint, publicata de Casa Scoalelor, i b Dtn,
viecda plantelor, publicata in «Biblioteca Cosinzeana».
D-1 Presedinte Dr e I lstrati multumeste d-lui Smnonescu pentru aceste
lucrari, cari, desi modeste, precum le crede d-sa, au totus o mare menire
aceea de a contribui la izgonirea intunericului din massole poporultu, uncle
in adevär trebuesc imprästiate cat mai multe lucräri do felul acesta. Stim
cu totii in ce rea stare se gaseste igiena la tat* stim cäte obiceiuri urite
ii erezu medievale bäntue înc satele noastre. De aceea scrwri ca alo dim
Simionescu sunt de mare kilos.
D-1 Diulni Zamfirescu se intreabá dacä Academia n'ar puteä, prin mijloa-
cole de cari dispune, sa ajute i sl indrumeze o actiune cAt mai rodnica
pentru popularizarea stiintelor n tara noastrá Ea are multe proma pentru
lucrari cu subiecte date, ar puteä sä, destine pe unole din ele, intr'un fel

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
28 .5EDIN1 A DELA 16/29 OCTOMVRIE 1915

sau °MA, pentru scrieri de natura acelora prezentate de d-I Sunionescu Mai
mull hied Academia si-ar pute intinde activitatea i mai departe, dand
indicatiuni i solutiuni pentru rezolvirea unor chestiuni stiinttfice cu aplicart
practice t economice de mare insemnatate Asa, spre pi1da, astAzi, din cauza
everumentelor rasboinice, hpseste i. va hpsi din tara sultatui do copro, cu
care se ucide cunoscutul parazit al vitei de vie Din sapte milioane do
locuitori at tern, a saptea parte, un milion adic, '1st trage existenta din viti-
culturä. FAra sultatul de cupru, rodul muncu. acestei populatiuni va h peri-
clitat i o intreaga economie nationala pierduta In asemenea imprejurtiri,
n'ar fi care rolul Academiei sa studieze de aproape chestiunea i sa arate
rmjloacele stiintifice pentru prevemrea rAului, fie producandu-se in arl sul-
fatul de cupru, fie pentru Osirea altui rernediu?
D-1 Presedinte Dr. C. I Istrati zice ca, daca poporul nostru ar fi mai
prevázator i mai econom, am ti putut face astazi fata multor neajunsuri
Din pacate, suntem un popor risipitor resturile de felurite materiale vecht
ai uzate, cari in ten culte se aduna si se transtorma spre noua folosintA,
noi le aruncarn la gunoiu. N'am avut, de alta parte, nict industrie nationalä,
care sa ne indemne pe calea cea bunä Am nadejdea insa cí nevoia, cum
zice Romanul, ne va invata minte i ea la trebuinta vorn putea gasi solu-
tiuni pentru inlaturarea greutatilor ce vom intalni in cale.
D-1 P. Poni observa ct sultatul de cupru nu e trebumcios numai pentru
vii, ci pentru toata agricultura noastra. In adevär, se stie cata cantitate
onorma de grail se seamAna, grail care mai intaiu trebue tratat cu sulfat de
copru, caci alttel n'ar mai rAsAri, sau ar rasári rar. Chestiunea deci este cu
muli mai grava decat o vede d-1 Zamfirescu. In timpuri normale, sullatul
de cupru se aduce din stramatate; in timpuri ca acestea insä suntem ame-
nintati do mare prirnejdie economicA De aceea, pentru prevenirea raulut
d-1 Pont a propus acum vreo doi ant sa se inainteze Ça Ora o fabricA de
sulfat de copra. Am fi avut acest produs mai scump, dar am ft avut. Nu
s'a intimtal fabrica, dar guvernul a adus din strAinAtate o cantitate oarecare,
pe care a distribuit-o particularilor Nu numai acest material ne lipseste,
sunt i altele: carbonatul de soda, acid azotic, sapun, bumbac i altele, cari
toate sunt necesare mai intaiu i armatei, adicl aparArii nationale. Prin ur-
mare aceste chestium, daca trebuese tratate, ele trebuesc [acute in intele-
gene cu guvernul
D-1 Duiliu Zamftreacu este multumit eS. chestiunea ridicata de d-sa a dat
la weal& preocuparea ce toti avem in aceste timpuri grele despre nevoile
noastre nationale i economice Fireste, in primul rand apararea nattonala,
curn bine a spus d-1 Poni, dar i partea economicS, va avea sa indure man
neajunsuri i mart pagube. In adovar, ne putem inchipui ce dezastru eco-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $ED/NTA DMA 23 OCTOMVRIE (5 NORMV111E) 1915 99

nomic va suleri taia, cnd ne gandurt ca numai din cattza lipsei de sultat
do cupru t mimai pentru vn se pot pierde 45 - 50 milioane pe an D-I
Zamfirescit crede ca Academia ar trawl sa mate giivernuliti, prin inijlocirea
Ministerului de Instritette, preocuparea et morala de ace<le 'irate chest Linn
sa he rugat guvernul sa gaseascl soluttuni.
In urma discutiunii, care se mai face si la care ieau parte d-nit I. Simio-
neseu, G. Nona i Gr. Antipa, d-1 Presedinte roaga pe d-1 Zanfirezru sa.
sesizeze Academia despre aceasta chestiune prin Soctetatea Viticola, din
care d-1 Zamtireqcu face parte, i apoi vorn recomanda chestia spre studiare
Seciunii 1110 hoe

DINTA PUBLICA DELA 23 OCTOMVR1E 5 NOEMVRIE) 1915

Presedirrta d-lut Dr. C, I Istrah

D-1 S Mehedinfi cete§te comunicarea d-sale : Observäri geo-
grafice asupra rdsboiului. Emanciparea unei rasse.
edinta publica se ridica st Academia 41 continua lucrärde in sedinta
intuna.

Dela Sechunea istoricil se primeste propunerea ca d-1 K lorga .11 pu-

bhce in Anale un manuscris, in care se cuprmd recomandatu pentru slujbe
în Tara-Romaneasca pe la 1830-40, cu insemnarea titlurilor ficcartua st
sprninului ce are
- Propunerea Sectiunn se aproba
Dela fiii decedatulut membru onorar Dr Ernest Ludwlg se primeste ur-
matoarea scrisoare
o Pentru partea co a RIM, si pentru frumoasa coroanä co a tri-
nns cu ocaziunea Incetarn din vieatá a tubitului nostril Orinte,
exprimam Acadomiei Române rnulturntrile noastro cola mai cal-
duroase.»
D-1 E Teeln inainteaza anexata nota biografica despre decedatul Dr Er-
nest Ludwig:
«Räposalul s'a näscut la 6/19 Ianuarie 1842 In Froudenthal, Sile-
sia, ca fiu al until pAnzar bine situat A urinal gimnaziul din Trop-
pau, dorind A, se fach farmacist, st duprt terminarea studnlor pre-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
30 1D1NTA DELA 23 bcTomirRIE (6 NOEMVRIE) 1915

sense, a intrat ea aspirant In farmacia lui Adolf Hanke, care In

acelac,3 timp era si profesor de chimie si functiona si ea chiimst ex-
pert la tribunalul din Troppau. In foul shu cerc de activitate,
Ludwig avü ocazie s& asiste la cursurile dela scoala rear& si sä
colaboroze la analizele cerute de tribunal, ceeace i dote de tun-
puriu putmta de a castiga experientä in domemul clunnei practice
Dupä trecerea examenului de bacalaureat, Ludwig se inscrise la
Universitatea din Viena, unde prin zelul shu neobisnuit, prin apti-
tudinile sale deosebite i prin indemânarea sa practich, atrase in
curând asupra sa atentia sefului de atunci al Laboratorulm univer-
sitar de chirme, profesorul Redtenbacher, asa ch Ludwig fu numit,
Inc& ea student, asistent la Universitate. In 1863 fu declarat ma-
gistru in farmacie, iar la 1864 fu promovat ea Doctor hi chimie
la Universitatea din Viena íi imediat cluph aceea, la 1865, fu habi-
litat ea Docent pentru chimia analitich si organic& Acuma Incepu
sh se arate strhlucitul sau talent de profesor care-i atrase atentia
generalä a tinerimu universitare. Nemultumit cu atata, se erezii
dator a-si Intrerupe activitatea abia Inceputh de docent, pentru a si
continua studule, timp de un an si juinatate, la Bunsen In Heidel-
berg si la Baeyer In Berlin, iar dupä aceea se devolh studidor me-
dicate. Murmd ins& amicul i profesorul shu Red tenbaeher, Ludwig
se vazii Indernnat sä primeascä o functie independenth. El fu nu-
mit profesor de chimie la Academia de comert din Viena si direc-
tor al Laboratorului do chimie al acestui institut In 1872 ajunse
profesor extraordinar la Facultatea Illozofich a Universitatii din Viena,
iar la 2 August 1874 fu chemat ca profesor de chimie aplicath
inedicala la Facultatea de medicina din Viena Inch din 1877, Lud-
wig fu ales membru corespondent al Acedenuei Imperiale de stunte,
In 1882 fu proclamat Doctor onorifie In medicmh, in 1886 si mai
tar= a functionat ca Decan, in 1889 a fost numit Consilier al
Curtn imperiale, si in sfarsit, In 1892--93, a ocupat demnitatea de
Rector al Universitátu din Viena. Tot pe atunci a fost ales Ludwig
membru activ al Acadomiei Imperiale de stiinte
f;41 membru pe
i

vieatä al Camel Semorilor (Senatului) din Austria

«Rhposatul avea o neistovit& putere de munch si era do o feno-
menalh multilateralitate. Acestea le-a dovedit ea chimist expert la
tribunalul patentelor (brevetelor), in cercethri chimice-tehnice, la
confectionare de bilete de banch greu de reprodus, ca eonsilier hi
ehestiuni de exammare a alimentelor, ca membru i in urmh ca
presedinte al Consiliulm sanitar superior, in Academia imperialh cle

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 5EDilsTA DÉLA 23 OurOMVRIE (5 NOEMVutE) 1913 SI

stiinte, in Casa Seniurilor si In mod mcomparabil hi exercitiul mi-

siumi sale de profesor i amic al tinerimil, de ale caret binecuvAn-
tate rezultate s'au bucurat cu prisosinth si studentn universitari
romAni.
«Activitatea shintificA a lui Ludwig s'a manifestat in prima lime
pc) terenul chimiei analitice Aceasta rezultA din lucrdrile sale de-
spre chimia minerak, cari constitue baza esentialA a doctrinelor fun-
damentale ale renumitului inineralog Tschermak; din cercetArile
sale asupra a vreo sutA de ape minerale; din luerArile sale de-
spre; determinarea acidului uric, constatarea i determinarea mer-
curului In urinA si In organe i distributia mercurului, arsenului
cromului In acestea, despre allyl de sulf, despre trymethil-amin In
vinuri, despre influenta acidului cromic asupra hidrogenului, despre
gazele din mine, aethylen i oxid de cArbune, despre determinarea
uratelor In urinA; din cercetArile sale asupra adipocirei cadavrelor,
asupra cornpozitiei sAngelm In leucaemie, asupra determinArn hi-
drogenului sulfuros GLi fosfat de plumb, a acidului sulfuros cu su-
peroxid de mangan, a greutAtii specifice a clorului la temperaturA
de 20-200 °C, asupra constatArn si determinArn indicanului; asu-
pra metodel de separatiune a cantitätilor mica de zahär min clorat
de plumb; asupra metodei do a determina fierul in urinA, etc., etc.
«Literariceste s'a manifestat Ludwig ani multi dearAndul prin vo-
lummoasele sale anuare de chimie, prin referatele sale do chimie
fiziologicA; prin manualul sAu de chimie medical& cu aplicatii la
cercetarile de chimie legali, sanitarA si igienicá, precum si la exa-
minarea preparatelor farmaceutice, i prim manualul sAu de chimie
pentru candidatii de farmacisti
«Ludwig s'a bucurat de multá stainA in tarA F,a In stramAtate A
fast membru de onoare al SocietAtii farmacistilor din Austria, al
ITniunit farmaceutice imperiale, al SncietAtii acadernice germane a
studentilor In farmacie din Viena, al SocietAtil medimlor din Sile-
sia, etc. , celAtean de onoare al orasului sail natal Preudentlial ;
apoi membru corespondent la Société royale de inedecine publique
de Belgique; la Société do médecine din Paris; la Mineralogical
Society of Great Britain and Ireland; al SocietAtii naturalistilor din
Iasi si membru onorar al Academiei RomAne.
Ludwig a räposat la 1/14 Octomvrie 1915, Incoronat co laurn me-
ritelor sale nepieriloare.»

D-1 Presedinte aminte§te GA la 25 Octomvrie (7 Noemvrie) se va tinea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
32 $EDINTA DELA 90 OCTOMVRIE (12 NOEMVRIE) 1915.

concurs la Universilatea clin lai pentru acordarea din Fondul Adamachi a

dourt burse si la 28 Octomvrie (10 NoemArte) la Sroala de poduri i osele
peniru acordarea celor opt burse destmate elevilor acelet sroale Urnmaza
a se alege Comisiunde exammatoare
- Pen Iru Umversitalea din Iasi se numesc d nn : P Poni T Sinuoneseu,
I Rana §i Dr. N Leon
- Pentru Scoala de podun i osele d-nu - A. SaltImy, E Balaban §i
T Dragu.

EEDINTA DELA 30 OCTOMN ME (12 NOEMVR1E) 1915

Presedinta d-lui Dr. C. I. Islrati.
D1 I. Bianu prezentA din partea d-lui N Iorga urmatoarea inscriptie,
descoperita de d-1 Protesor t. Cmceanu pe clopotul dAruit de Caragheor-
ghe bisericii Obedeanu din Craiova
Gt16 3110NO HPHAOsitill r: reoPulii H6TPOLIIITI1 IWPXOB1111
111:130, lloPom cePEGHno I
a; A101111GTIIM giliIrOW1i111611111A
GilliTO riO 6611rPflA1i 1812 ro,A,n I GE= 3ROHN Gl1GT1 Nail).
A611%11, imam GOTTFI PO,A,0" 143 6PA6M1
«Acest clopot 1-a &unit Dumnealui Gheorghe Petroiaci, cApetenta popo-
rulm sb.rbesc la manastirea Blagovestemet, turnat la Belgrad in 1812 Acest
clopot a fost racut de mAna lut Joan Botta de neamul tut din Ardeal »
Tot d-1 Cluceanu a mat descoperit la alta bisericá din Cratova, «Hagi
Ienus», un clopot eu inscriptia sarbeasca, din care rezulta ca. el a fost clArutt
ace- tut sfant locas de «Statut admunstrativ» al Serbiei in 1806
1)-1 I Bogdan prezentl urmAtoarele publicatium :
a) Axente Banctu, Dr. Alexandru Bogdan - Pagini comemot atom, -
tratand despre vieata st activitatea tratelui d-sale Alexandria, cAzut, la 6/19
Octomvrie 1914 in rasbom ca ofiter de rezerva in armata austriac5.,
b) Ioan Bogdan, Bnlehnul Conummi, ?stomee a Romania, vol. I. Bucu-
resti 1915.
D-I A D. Xenopol, prezentl scrierea d-sale : Istona lui Marti Vocid Vt-
teazul. Extras din vol. V, editia II, a «Istortet Romandor din Dacia Traiana»
Bucuresti 1913.
- D-1 Presedinte exprura multumtri d-lor Bogdan §1 Xenopol.
D-I V. Pdrvan zice
Cu prdejul säpärii unei fäntâni In Constanta pe lotul 202 din strada
CI tenici, colt cu strada Grivita, s'a dat acurn trei zile, la o adâncime dec.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MANTA DELA 80 OCTOMVRIE (12 NOEMVRIE) 1916. 88

5 in, de mai multe galern subterane cu numeroase schelete orne-

nesti Incä bine pástrate, asezate unele längá altele transversal pe
directia galerulor. D-1 Primar Andronescu m'a chemat telegrafic
spre a le cercetà Am fost ieri la Constanta. Am onoarea a vá
comunica astäzi urmátoarele consideratu preliminare pe baza pri-
mului examen fugitiv al descoperirn.
Galen]. le subterane dela Constanta sunt niste catacombe, In sensul
propriu al cuvântului, iar nu catacombe-cripte, cum sunt ash, zisele
acatacornbe, din sudul Rusiei, unde atät la Olbia, CM si in Cher-
sones st in special la Panticapaeum, s'au descoperit o sumä de mor-
minte subpárnântene individuale ori colective, cu peretn pictati, in-
tocrnai ca In catacombele din Italia. In adevär la Tomi avem sis-
temul galernlor ca la marile catacombe romane dintre S Paolo
fuori si via Appia, tar nu sisternul criptelor, ca In cele mai multe
cazuri in Bosporul Cimmerian. Ca si la Olbia insä (v. pentru toate
cele privitoare la colormle grecesti din Nordul Märn Negre lucrarea
fundamentalä a lui Ellis H Minns, Scythians and Greeks, Cam-
bridge 1913, passim) mortli sunt asezati si in catacambele acum
descoperite direct pe pämânt.
Ceeace e nou si caracteristic la catacombele dela Constanta e
faptul a avem de a face cu o Immorrnântare in massä : siruri intregi
de cadavre asezate strâns unele läng5. allele (de pildä in a doua
galerie spre stânga ; un adult, patru copu ca de 8-12 am, apoi
iarä o multime de adulti - capätul sirului nu se vede ; tot a.ä
pe a doua galerie spre dreapta - in fundul ei incepe o serie in-
treagá de schelete). Aceastä immormântare, care a trebuit sá fie
electuatä Intr'o singurä datá, mar nu treptat (am erà cu neputintä
de asezat asà, de regulat mortii noi direct langh mortii mai vechi
in aceeas boltä), ne aratá cá in cazul de fatä avem o márturie
evidentä despre o mare catastrofä, care a lovit pe Tomitani : o epi-
demie ori un cutremur de pärnânt (nenorociri deseori pornenite de
izvoarele istorice greco-romane).
Exceptionalä e apol si constructia galernlor, ca si asezarea mor-
tilor. In adevär, Ináltimea galernlor late de c. 2 m, frumos bol-
tite si apoi lipite cu lut, e numai de c 1 m, - astfel a nu se
poate umblà prin ele deal in genunchi : prin urmare ele Bunt nu-
mai depozitele mortuare la can se ajungeb, prin adeväratele galern
de acces, transversale pe directia lor si evident aflátoare la cape-
tele lor, pe unde se aduceau mortii dela fata pämäntului la aceastä
adâncime. De altä parte ele fiind säpate in loessul friabil, tar nu
Amstar A R - Tom XXXVIII - Desbalente 3

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
84 ISANTA DELA g0 OCTOMYRIE (12 NOEMV111E) 1016.

ca läcasurile vesnice ale cretintlor dola Roma in tuff, ori ca Grip-

telo din Rusta sudicá in piaträ, mortu nu se puteau depune paralel
cu directia gangunlor In peretn acestora (cäci s'ar fi darâmat gan-
gurile), ci cluar pe gangun Fireste asezarea lor transversalä e ex-
clusä pe gangunle de acces si circulatie, fund ins& perfect admi-
sibila in galernle mernte a fi dinteodatä umplute si apoi Mite la
intrare, ca acele descopente acurn.
In ce priveste epoca mormintelor-calacombe dela Constanta, nu
putem deocamdatä decat In chip cu totul general exprimä párerea,
cä elo apartin epocei romane, tar nu colei pur grecesti a orasultn.
Dach ele sunt catacombe crestme sau nu, va rämâneä de cercetat
prin säpátun speciale in vara viitoare, acum once lucrare de san-
tier fund exclusä din prima vrermi umede, care provoach släbirea
lutului galben din galeru si deci därâmarea perettlor si boltilor lor,
primejduind pe col ce ar ultra Inauntru, färá o prealabilá consoli-
dare a terenului
Tot la varä, se va pule& cercetà mai de aproape intrucht cenusa
de ham() si ornamente de pe scheletele mortilor poate fi utilizatä
- intrucht a mat pästrat o anume consistentá si forma dbiectelor
primitive,- pentru datarea mai prectsä a mormintelor, ca st pentru
studiarea culturn vremn de atunci.
Impreunä cu d-1 Primar Andronescu, care e un cälduros spriti-
nitor al activitätii arheologico din Dobrogea, am hotárit zidirea
Intráni la catacombe, spre a se opri once profanare st a so pastrà
cu pietate resturile descopente La varä, cercetarea so va incepe
cu totul din altà, parte, acolo undo trebuo sä fie galernle de acces
In catacombe.
D-1 Dudiu Zamfirescu se Intreabá dacá acest beciu plin de cadavre este
catacombá in intelesul crestin, sau este o sun plA cripta 9 D-sa roag6, pe d-I
PArvan sa stabileascl epoca ei, care, daca ar cAdeA intro anu 105 si 274
dela colonIzarea Daciei páná la retragerea de care Aurelian a legiunilor
romane si dac5. ar fi catacornbA, am descoperi un element nou in istoria
noastra, anume el Traian el insus ar fi fost atins, ca sa no a$d, de cresti-
nism si el cel putin o parte din colonisti au adus in Dacia särni.nta cresti-
ntsrnului
D-1 V Pdrvan zice cá partea din intrebarea d-lui Zamfirescu privitoare
la epoca mormintelor este foarte Indreptafitä, dar d-sa n'a avut ilia, posibi-
litatea s5, stabileasca mai precis vechimea descoperini dela Constanta, care
este, precum a spus, ceva nou, o specie deosebit1 La vará chestiunea va

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $ÈDINTA DELA 6/19 NOEMVRIE 1916. 36

fl studiatA fireste in toate amänuntele. In nici un caz insá nu poate fi vorba

de cript5, c5.ci aici avem o retek de gangurt
D-1 Presedinte Dr. C. L Istratt mu4umeste d-lui Etirvan pentru aceastà lute'
resant5. comunicare D-sa lämureste cá putrefactiaffind fAcutá in aer, resturile p5.-
streazá numai forma exterioará, compusá dmteunfel de cenusä, care la prima
atingere se dlstruge. Stabilirea epocei s'ar pute& face numai din resturile de
mätäsuri, cart rezistá mal mult vremii, din medalii, bra45ri, etc.

$ED1NTA DELA 6/19 NOEMVR1E 1915

Preedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Se ceteste procesul verbal al Sectiunii stiintifice pentru sedinta dela 30
Octomvrie, prin care se arata cá Sectiunea a decis sft propun5, a se tip5xf
in Publica(zunde Fondului Adamachi lucrarea d-lui A Cardas, Materialul zoo-
tehnic din jude(ele Durostor qt. Caltacra
- Propunerea Sectiunn se aprob5,

D-1 I. Bianu prezont5, eatevâ pretwase documente, pe cari le

därueete Academiei d-na Paulina V. Alecsandri, care i le-a to-
credintat spre acest scop In timpul uneia din vizitele facute In vará
la casa marelui poet national, cu ocaziunea lucrárilor de reparatie
ce se fac acolo de cátre Institutiunea noasträ. Documentele daruite
sunt de trei feluri: a) 12 documente din ami 1471-1689 privi-
toare la moia Mirceeti; b) documente privitoare la persoana
poetului; c) manuscripte autografe ale poetului §i scrisori adresate
lui de deosebite persoane In anu 1847-1897.
a) Documentele privitoare la mo§ia Mirce§ti sunt urmätoarele:
1. - 1472 (69E0) Ianuarie 25. Suceava - Stefan Vvod. Mold. - Slay.,
perg., pecete atarnat5. stricatá.
2. - 1509 (7017) Iulie 13. Suceava - Bogdan Vvod. Mold. - Slav,,
perg., pecete atArnatl stricatl, cu trad. rom.
3 - 1558 (7066) Aprilie 12. lai. - Alexandru Vvod. Mold. - Slav,
perg., pecete atArnatä.
4 - 1598 (7106) Iume 22. Suceava. - Eremia Moghilá Vvod. Mold.
Slav, pecete timbrat5. cázutá, cu trad. rom.
-
5. - 1599 (7107) Maiu 2. Suceava - Eremia Moghilft Vvod. Mold,
Slat, pecete timbratá, cu trad rom.
-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
36 REDINTA DELA 6/1§ NovntrRit 1915

6 - 1603 (7111) Iunie 2 Suceava - Cartea lui Damian Vist - Slay.,

cu trad. rom.
7. - 1603 (7111) lume 3 Suceava Eremia Moghill Vvod Mold. - Slay.,
pecetea timbrath c5,zutA, cu trad rom
8 - 1604 (7112) Maui 19 Iasi - Cartea Navrapascului Jicnicerul -
Slav, cu trad rom.
9 - 1605 (7113) Martie 22 Suceava - Eremia MoghilA VI, od Mold -
Slav,, perg., pecete atArnata cazuta.
10. - 1605 (7113) Apr. 15 Mircesti - Zapisul Condrei
trad rom
- Slav,, cu

11 - 1622 (7130) Ian 13 - Zapisul Lupuki PrViscul. - Ong , rom.

12 - 1689 (7198) Sept 24 Iasi - Zapisul lui Neculai, fecioru lui
Starcea. - Orig.
De insemnat este ca documentul cel mai vechiu, hrisovul lui
Stefan Vodä, dela Suceava, 25 Ianuarie 1472 (6980), este pânä acuma
necunoscut, deci unul do adaos la colectia publicat5:de colegul nostru
d-1 L Bogdan.
b) Documentele personale sunt urmatoarele -
1. Atestat in limbile romAn6 si francezä dat la 16 Fevruarie 1834 in Iasi
de «Sfatul admmistratif» al Moldovet (logofatul Alexandru Ghica, Hatmanul
Teodor Bals, Vistiarul Mihail Sturdza si Secretarul de stat Nicolae SuLu)
luiVasile Alecsandri «k vâxsa de zece anitrecuLf», care «insusi având plecare
si rávnl de stunti, merge spre indeplinirea cursului invgaturii la scohle din
Paris a Crálei FranLii. Ash dar ca unui fliu de parinLi näscuLi in pämántul
Moldovii de nobli si de mostenitoare nobilttà, dar pe lAng5, aceasta Intru
rásplatirea slujbelor Parmteluf s6u, si insusi inscris fund k catalogul p'áman-
tesc al noblilor cu cin de corms mare, pentru de a fi cunoscut de o asa caHtà.
0 aiurea, on in care loc ar merge spre inv645,tura sa »
(Actul original este lipit pe o foaie de matase rosie)
2. Sonet in hmba itahaná dedicat lui Vasile Alecsandri de:Domenico
Craelli Italian in Iasi la ziva onomasticá din 1843 Sons pe o foaie de h4r-
tie groas4 si inconjurat de chenar in colon si de ghirlandb. de foi si flori de-
semnat6, k cerneala.
3. Diploma de Membru Onoral la Societatea literará bisericeasa. Alexi-
*Incalanä a jummei teologice din Seminarul de Gherla - 12 Ianuarie 1882.
Diploma este insotita de o scrisoare de prezentare.
4. «Diplomo d'Ounourn dela «Vilo de Fourcanquié flourau de Provénço».
14 Maiu 1882.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 6/19 1OEMVRIE 1915 37

5. Diploma de membru Corespondent la «Académie des Sciences, Agri-

culture, Arts et Belles lettres d'Aix» (en Provence), dela 16 Mantle 1883
c) Manuscriptele autografe si scrisorile sunt cele urmátoare:
1. Memoranda - Caiet de format mic cu note de cdlatorie in Orient si
pe cámpul de rasboiu din Crimea. - (Autograf)
2 «Chem muntelui» (Cinci poezu poporale, manuscript strain) -3 foi.
3. «Aux Augustes Parents de Sa Majest6 le Roi Charles de Roumanie a
roccasion de la celebration de Leurs Noces d'or (1881 Octomvrie). - (Au-
tograf) -1 foae
4. Scrisori - 5 dela Nic Bälcescu, din 1847, 1848, 1850. - 11 foi.
5 Serisori dela Ioan Hilaceanu: 2 din 1856 (12 foi), 3 din 1857 (9 foi), 5
din 1858 (19 foi)
6. Sensori - 3 dela Vegezzi-Ruscalla, din 1858, 1859 si 1861. - 6 foi.
7 Scrisoare dela C. Laurent, din 1859. - 2 foi
8. Scrisori - 4 dela A. Ubicini, din 1860-1861 (cloud subscrise A. Grün,
una Ubi). - 8 foi.
9. Scrisoare dela .. (?) «Garde Impriale», din 1860 - 2 foi.
10 Scrisoare dela Edward Sandersson (englezeste), din 1861. - 2 foi.
11 Scrisoare dela G. Asaky (Iassy), din 1861 - 2 foi.
12 Scrisoare dela ? (fara, subscriere), din 1863 -4 toi
13. Scrisoare dela Ed. Greiner, din 1864-4 foi
14 Scrisoare dela C. Hurmuzaki, din 1864 - 2 foi
15. Suwon - 4 dela Ion Ghica, din 1863, 1892-1897 - 10 foi
16 Scrisoare dela Dimitrie Ghica, din 1869 - 1. foae
17 Scrisoare dela Calinic, Mitropolitul Moldovei, din 1874 - 1 time
18 Scrisori -2 dela Ioan Alecsandri, din 1884, -4 foi
19 Scrisoare dela T Maiorescu, din 1884 - 2 foi.
20. Scrisoare dela G. I Duca, din 1884 - 1 foae.
Dintre acestea este de o deosebitä 1nseinnätate carticica de in-
semnäri cu haul «Memoranda», imprimat pe scoarta din fatá a le-
gäturii. In aceastä carticicá se cuprmd: Insemnári de ale poetului
din cälätoria lui In Orient si In Crimea in timpul räsbolului dela
1854, un mic manual de conversatie francezo-turc (cuvmtele tun-
cest sunt sense cu cirilice), subiecte de poezu pe cari ka propu-
neà sä le lucreze.
De un mare pret sunt iarás cele cinci sensori dela N. Bälcescu, In
cari se aratä adânca lubire ce aveà genialul prozator si infläcä-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
38 sEDINTELEDELA 13/26, 20 sI 27 NOMWRIE (3 §i 10 DECExtvRIE) 1915
-
ratul patriot pentru prietenul säu, cäruia ii spune cum se pregätià
dânsul ca sä scrie istoria lui Mihaiu Viteazul
D-1 Bianu ceteste câteva din aceste frumoase scrisori, pline de
gandiri atät de lnalte si de simtiri atât de calde

EDINT.1 DELA 13/26 NOEMVRIE 1915

Presedinta d-lut Dr. C I Istrati.

Presedinta Consiliului de Ministri trimite programa pentru solemmtatea
deichtderit Corpurtlor legiuttoare la 15 Noemvne si hilete de intrare in
sala Adunärn Deputatilor. .
- Se pune in vederea membnlor dontort de a ILIA parte la solemmtate.

EDINTA DELA 20 NOEMVRIE (3 DECEMVRIE) 1915

Presedinta d-lui Dr C. I. Istrati

Dela Sectuinea istoricA se primeste propunerea de a se publtca in Anale
scrierea d-lui loan C. Filitti, membru corespondent, despre Rontânta fatd
de capitulattzle Turctei
- Propunerea Sectiunii se aproba
Se ceteste procesul verbal al Sec¡iunu stiintifice pentru sedinta dela 20
Noemvne (3 Decemvne), prin care se aratá ca Sectiunea a dects sä propuna
a se publica in Anale surierea d-lui Dr. N T. Deleanu, Iltdroltza substanfelor
albutntnotde, de origtne vegetald, sub tnfluenta papainei $ i a papaioltnet.
- Propunerea Sectiunn se aproba

*EDINTA DELA 27 NOEMVRIE (10 DECEMVRIE) 1915

Presedinta d-lut Dr. C. I Istrati

D-I Dr. V. Babes zice : Bouchard Carol J., näscut in 6 Septem-
vrie 1837 la Montiérender (Haute-Marne), a fäcut studnle sale me-
dicale la Lyon si. Paris, uncle a ajuns intern al spitalelor la 1862,
devenind un elev distins al lui Charcot si Doctor In medicinä la
1866. Interim dela Paris duceau si duc si astäzi o vieatá stiinti-
flea Fp socialä a parte, formand o mare famille, stImulându-se re-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 27 NOEMYRIE (10 DECEAMtIE) 1915 39

ciproc i punand baza unei conceptiuni stuntifice si sociale moderne.

In acelas timp cu dânsul erau interni i Cornil, Bourneville, Brou-
ardel, Lannelongue, etc., cari mai târziu au Great la Paris scoala
moderná de mediciná.
In ace1a limp cu ei, si fostul nostru coleg Kalinderu a fost
intern la Paris, fund in intimitatea cea mai mare nu numai cu acesti
colegi distini, dar i cu oarneni politici, anume co Gambetta, cari
impreunä cu tineru medici pregátim spiritul public in vederea unei
reforme sociale radicale, care a devenit dommatoare in Franta.
La 1874 e numit Medic al spitalelor, i in 1879 Profesor de
patologie la Facultatea dela Paris Academia de Medicinä 11 alege
membru la 1886 si Institutul Frantei la 1887
Lucrarea sa despre Pelagrá dela 1862 a atras atentiunea lurmi
stuntifice asupra tanärului savant, si îri urmä boalele de nutritiune
au ramas subiectele de predilectmne ale studulor sale.
Mai cu seamá autointoxicafiunile, notmne creatä de dânsul, au
fost studiate prin observatium i experiente, can au rämas clasice.
Asemenea conceptiumle lui Bouchard asupra infectiunilor i imu-
nitätn, precum asupra prevenirli i combatant boalelor infectioase,
au contribuit mult la perfectionarea luptei noastre in potriva boa-
lelor infectioase Prin cercetärile sale depuse In monografia sa aThé-
rapeutique des maladies infectieuses», a devenit unul din precur-
sorii cei mai valorosi ai conceptiurm moderne.
In jurul säu s'au grupat toate elementele tmere, formând o scoalá
loi sânul Facultätii de Medicuiä, la care apartmeau Richet, Roger,
Blanchard, Charm, Achard, Besancon, Strauss, Gilbert, Lannelongue,
Landouzy, etc., adicá cei mai multi profesori tmeri pe terenul pato-
logiei la Facultatea de Medicinä,
A intrunit intr'o intreprindere literarä de mare valoare, In «Ma-
nualul de patologien, pe cei mai distinsi din numerosu sál elevi.
Franta pierde in Bouchard pe initiatorul principal al scoalei
moderne de mediciná, care asociazä chnica cu cercetärile experi-
mentale ale boalei
Bouchard a fost un adevärat prieten al Românilor Tuner% români
au foot in totdeauna bine prim* in laboratorul sdu i lucrárile sale
asupra pelagrei i asupra malarial au contribuit mult la recunostinta
ce-i datoreste Romania.
Bouchard a murit la Lyon, in urma eonsecintelor until accident
de automobil,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
40 sEDINTA DELA 27 NOEMVRIE (10 DEC EMVRIE) 191 )

D-1 V Rirvan zice - Prmtre cärtile vechi pe cart sin cälätornle

mele In sträinätate le-am putut gäsi si cumpärh pe la antievari, am
câteva pe cari eu numat foarte rar le folosesc, dar can Inteo bi-
bliotecä publich, cum o cea a Academic], ar fi poato de o nevote
mai frecventä.
Warn gAndit darä sh däruesc aceste cärti Academiei, rámânând
ca ash, cum imprumut alte publicatu de atâtea ori, sä le lmprumut
ii pe acestea cAteodattt, când volu aye& iarä nevoie de ele. Cele
trei editit ale lui Vitruvius, pe can le dau, au si o Insemnátate de
istorie culturalä mai non& Cea a lui Caporal], dela 1536, din Pe-
rugia, e una din primele IncercAri de a da po italieneste cu expli-
cäri, schite i gravuri, invátátura asa de obscur redactatá pe lati-
neste de Vitruvius i prezentându-ne chiar pâra azi unele probleme
tehnice insolubile. Caporah, care träià Ina, In vremea Renasterii
(cunoastem atât pe LAM säu, pictorul (sec XV), cM i pe un flu al
säu Giulio, pictor i arhitect tot In Perugia), ne e blue cunoscut,
Intâni ca pictor si apoi ca arhitect Traducerea sa fäcutá cu cu-
nostmtele specialitátn i vremn sale ne e deci i un document pentru
cultura Renastern In Italia. A doua editte, pe care o dau, vine din
tara umanistilor, Olanda E cunoscuta publicare de text cu largi
comentarn, a lut Philander din Leyden. A treta e Mouth' pe vrernea
lui Ludovic al XIV lea. E o traducere pe frantuzeste cu numeroase
planse foarte frumoase i constitue, ca si editia lui Caporah, un
document pentru istorta artet i culturn franceze ln a doua jumä-
tate a secolului al XVII lea.
Aläturea de aceste trei editn ale lui Vitruvius, dau Ina*. azi Aca-
demiei douä publicatu de alt caracter, din aim 1630 si 1631, asupra
cärora las pe d-nn Iorga i Bianu sh so pronunte, operele acestea
iesind din cadrul specialitätii i preocupárilor mele directe de acum.
Le-am cumpärat pentru interesul ce sham GA prezentä, cercetätorilor
istorie, mai nota a Românilor si ca atare le si pun acum la dis-
pozitia Academiei Române.
D-I 1 Bianit zice Când colegul Pârvan därueste Academiei cär-
tile vechi, de cari nu mai are zilnicä trebuinth, pentruca ele sa fie
folosite de cei cari lucreazá In biblioteck d-sa dä un exemplu bun
de imitat. Al patrulea volum, pe care Il därueste astázi d-1 PArvan,
cuprinde douä cärtt tipärite la 1630 si 1631, mtci si frumoase volume din
Officina Elzevii tana»delaLeydain Olanda (LugdunumBatavorum). Intâia
carte este «Russia seu Moscovia itemque Tartaria Commentario Topo-
grafico atque politico illustrataen, a doua este «De Imperio Magni Mogo-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 (3EDINTA DELA 27 NORMVRIE (10 DECEMVEIE) 1915 41

lis sive India vera Commentarms e varijs auctoribus congestus » Pentru

noi este de o insemnAtate deosebitá cea dintAi, din canna cá titlul
este filcut in gravurá avänd dea-
dreapta i deastänga douä figuri In-
tregi, una do boier moscovit i cea-
laltä de han tätäresc,- iar deasupra X4,

titlului apare bustul lui Miham Vi-

teazul al nostru Figura, barba, cá-
emla i mantia, cunoscute din gravura
de pe naturä a lui Sadeler si din
tabloul in uleiu de pictorul Hans
RVS S IA
Franken junior, descoperit In galena rou
Impäräteasa dela Viena de räposatul MO S COVIA
itenulue
D. Sturdza, nu lasá nici o indoealá TARTA RI A
ca pe titlul carpi dela 1630 este CommentarioTopo:
graphic., atque
reprezentat tot marele nostru Voe- politico Mist,
vod. Acest fapt este o nouá dovadä tram.
despre träuncia i Intinderea renu-
melui silt], care a räsunat puternic
peste toatä Europa din Inceputul
LVGMBATAVORVIK
secolului XVII. Academia are doll& Ex lamina ELZEV fill ANA .
exemplare din aceastä frumoasä carti- biNO cb Bc xxx.
Coos frewhyso
cica-Insä Intr'o altá tipäriturá din
acelas an 1630; un exemplar (2.389)
provenind din Biblioteca rámasá dela A. Papiu Daman, celälalt
(S. 2.461) din Biblioteca Sturdza-Scheianu. Totus nimenea nu a
observat pänä acum pe titlu portretul lui Mihaiu Vodä Aceastä
observare a fäcut-o acuma d-1 coleg N. Iorga, care fund milt a lipsi
delasedintä m'a insárcinat sa aduc la cunostinta Academiei aceastä
pretioasä constatare
D-1 Presedinte Dr. C. I Istratt multumeste d-lui Parton pentru (Aline
Minute, cu can imbogateste colectiumle Academiei, i indean n5 pe d-nii
membri sä depunä in aceste colectium publicatiunile can nu sunt de 2ilnieä
intrebuintare in bibliotecile personale.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
42 VEDINTA DELA 4/17 DECEMVRTE 1915

$ED1N T A DELA 4/17 DECEMVR1E 1915

Presedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

D-1 Presedinte Dr C. I. lstratz zice:
Am durerea a Vá aduce la curiostintä ca la 28 Noemvrie a in-
cetat din vreatä la Iasi Nicolae Culianu, membru corespondent la
Sectiunea stiintificä, ales la 1 Aprilie 1889 Regretatul coleg, dupä
ce Invatase la Scoala dela Trei Ierarhi si la Academia Mihaileariä,
a fost trimis de Ministerul Cultelor din Moldova In 1855 sä, studi
eze matematicile la Paris, unde obtinù licenta In 1860. Tot la Pa-
ris a mai fäcut studii practice de astronomie. Intors In Ora fu
numit In 1863 profesor la Facultatea de stiinte din Iasi.
Culianu a stat multi am In fruntea acestel Facultäti ca Decan,
precum a stat mai târziu ca Rector In fruntea Universitätii do
acolo.
Fie-i memoria binecuvântatä I
Dela d-1 Ovid Densusianu, membru corespondent, se primeste o scrisoare,
prin care roagá sä i se acorde, in másura in care va fi posibil, o sumä
din fondurile Academiei spre a continuà pubhcarea lucrarilor ce se fac la
Institutul de filologie si folklor infimtat pe längä catedra d-sale dela Facul-
tatea de litere din Capitalä.
- Se recomandá Sectiunii literare.
Dela dl Nicolae G Pravila se primeste pentru colectiunile Academiei o
reproducere a portretului M. S. Regeluz Ferdinand I, executat de d-sa in
perntä.
- Se exprimä multumiri.
Dela Sectiunea literará se primeste propunerea de a se aprobâ tipärirea
in publicatiunea Dm tnea(a poporului roman a culegerii din Arta (areineasca
a lernnului in Romania, lucrare pe care voeste a o intocmi d-1 Al. Zago-
ritz, arhitect, conform desemnurilor provizorii pe cari le-a prezentat
Tot Sectiunea literara propune sä se tipäreasca in, aceeas publicatiune
culegerea d-lui T. Pamfile: Comorile dupa credin(ele poporului roman.
- Propunerile Sectiunii se aproba
D-1 Dr. V. Babes ceteste urmátoarea comunicare asupra cercetärilor ticute de
d-sa impreunä cu d-nii A. A. Babes si Buia despre : Leztunde gastro-intesti-
nale in .Pelagra.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 REDINTA DELA 4/17 DECEMVRIE 1915 43

Studiul leziunilor gastro-intestinale in pelagr& este Inca incomplet

D-1 Dr. Nitescu a arätat cá pelagro§u. au In ser fermente de ap6.-
rare contra zeinel, deci reachunea Abderhalden cu aceastä sub-
stantä pozitivä Lucrärile noastre au confirmat pe cele ale d-lui Nitescu,
tottw am arätat cä d-sa se hmlase in ceeace prive§te interpretarea
reactiunn. In adevär, d-1 Dr. Nitescu a crezut ea reachunea Abder-
halden pozitiv& cu zeiná este specific& pelagrowlor §i cä aceastä
reactnme ar putea servi ca un mijloc de diagnostic pentru pelagrä.
Dar din lucrarea noastrá (V. Babe§i --E. Ionescu, Soc. de biol , 1905)
rezultä GA aceastä reactiune nu este specific& pentru pelagrä, §i
cä exist& in toate cazurile In cari oamenn cari se hränesc cu porumb
prezentä pierdert de substantä ale tractului gastro-intestinal. Aceste
pierderi de once naturá permit trecerea zeinei din intestin in tesu-
turile parenterale.
Conform constatärilor noastre, ar trebui ca i In pelagrä sä, existe
pierderi de substante ale tubului digestiv, cari de asemenea sä per-
mit& trecerea zeinei in organism.
Insä stabilirea In mod cert a existentei pierderilor de substantä
ale tractului gastro-intestinal nu este uoarä. In adevär foarte repede
dupä, moarte, chiar inainte de 24 ore, incepe un proces de diges-
hune a mucoasei gastro-intestinale, care face ca mucoasa sä pre-
zente la microscop distrugerea stratului superficial al mucoasei,
a0, incât nu 83 poate constatà dac& au existat In timpul vietii pier-
deri de substantä. De obiceiu autopsnle se fac dupá 24 de ore
dela moartea inclividulm, a0, incät acest inconvenient impiedicg,
constatarea lezumilor.
Având ocaziunea a face autopsia in 2 cazuri de pelagrä, ime-
drat dupä moarte, am putut constatà In aceste cazuri existenta
numeroaselor ulceratiuni in stomac §i intestin cu aspect particular.
Cazul T. Pacientul F. R , de 59 ani, intrá in spitalul din Päri-
ce§ti la 15 Julie 1915, bolnav do 3 am. A mai fost in don& rân-
dun internat In spital pentru pelagrä.
La intrare In spital prezentä : Confuzn mentale, diaree sangui-
nolentä (20-30 scaune in 24 ore). A avut eritern, in prezent nu
mai are
Sucombä cu fenomene de cahexie.
Examenul istologic al intestinului subrire Intestmul subtire
n'a pästrat mci la suprafatä epitehul, care este modificat In sensul
cä nucleu sunt foarte palizi, on un Inceput de degenerescentá. Te-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
44 DIZITA DELA 4/17 DECEMVRIE 1916.
-
sutul superficial conjunctiv este transformat intr'un tesut embrionar
cu celule marl si nucleul lungäret Intro celulele opitehului dela
suprafatä existä leucocite polinucleare, precum si din distantä, in
distantä celule cu nucleu mai subtire si mai tare colorat. Tesutul
conjunctiv a devenit celular, format din celule mari cu nucleu o-
valar, palid si fibroblaste mai rare. Vasele sunt dilatate, peretn
vasculari proliferati cu tesut embrionar si cu vase plme cu sânge.
In acest tesut conjunctiv, corespunzAnd numai in parte vilozitali-
lor, proliferarea tesutulra conjunctiv impreunä cu fibrina perforeazä,
epitehul, se intincle sub forma unei =perm la suprafatä. Acestea
sunt inconjurate de o cantitate de elemente degenerate, celule fixe,
mai cu seamä leucocite degenerate, mono-nucleare mari si o can-
titate de granulata nucleare si protoplasmatice formând un fel de
puroiu.
Examinând massele fungoase can s'au intins deasupra mucoasei,
vedem cá sunt formate in mare parte din fibrinä, care se poate
urmári Intro glande.
Aceastä fibrinä este amestecatb., cu o cantitate de celule mici
rotunde cu protoplasma bine coloratä. Mat in profunzime dispare
fibrilla si rämâne Intro glande un tesut cu celule marl mono-nucle-
are, dons si turtindu-se reraproc, având protoplasma omogena si de
multe ori bine coloratá. Intre aceste elemente exista si grupe de
poli-nucleare.
Massele fibrinoase sub forma de fire mai mull sau mai putin
paralele formeazä un fel de schelet al vegetatiunilor fungoase,
intro can se gäseste o cantitate de celule. Asa dar suprafata in-
testmului este acoperitä, de un exudat fibrinos, care a iesit dintre
glande, perforând epitehul si. intro ele se gäseste un fel de purom.
Glandele au epiteliul putm modificat. Printre celule exist& si aci
elemente subtiri cu nucleu mai subtire, foarte colorat, si se mai
gäsesc frecvente cariochineze, mai ales in fundul:glandelor
In jurul fundului glandelor dilatate, tesutul celular cu infiltratiune
devine mai abundent si forrneazá ici si colo masse omogene.
Este de remarcat c5, tesutul elastic abundent, Insä, neregulat, se
ridicb, printre celulele descrise, mai cu seam& dealungul vaselor,
pâná la suprafatä,
In straturile profunde so vede pe alocurca o ingrämädire de
celule in jurul vaselor.
Ganghonn nervosi par a fi normali Celulele au nucleu, nu sunt
degenerate, nu exist& infiltratie celularä. Arterele mai marl din pro-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 4/17 DECEMVRIE 1015. 45

funzirne par a fi normale sau scleroase, ash Incât procesul acut se

limiteazä mai mult la mucoasä.
Cazul II. Pacientul T. N , de 50 am, a fost In cinci rânduri in-
ternat In spitalul Päncesti. Bolnav de pelagrä de sase ani.
La intrarea In spital bolnavul prezentä : Diaree foarte abundentá
(15-20 de scaune sanguinolente In 24 de ore), nu are eritern,
nici fenomene nervoase, cahexie pronuntatä In tot timpul boalei
a avut durerr In eptgastru. La 25 Iulie sucombá cu aceste fe-
f enome.
Examenul histologic al stomacului. Stratul epitelial este bine
pästrat si perforat de fungozitäti in cari distingem un tesut necrotic
cu hemoragn sr vase dilatate, In mijlocul cArora sunt vase limfatice
umplute cu un exudat fibrinos si leucocite. Aceste vegetatiuni sunt
la Inceput formate dintr'un exudat In interiorul unor papile, care
ajunge la suprafatä si apoi formeazá epitehul.
Mucoasa este infiltratä cu celule mici, rotunde, mononucleare, va-
sele sunt dilatate, precum si glandele, contmând pe alocuri leucucite
numeroase, mai ales in vecinatatea vegetatiurnlor.
In afarä de aceste douä cazuri, In cari necropsia a fost Mont&
imediat dupá moarte, am mai examinat Inca in alte 5 cazuri de pela-
grä stomacul si intestinul, si am gäsit de asemenea pierd eri de sub-
stanp, insä pentru cari - autopsia fund fäcutä mat tärziu dup..
moarte - interpretarea este mai dificilä.
In toate cazurile exarninate glandele stomacale erau dilatate si
de multe ori chiar chistice Acest fapt se explicá prin inflamatiunea
straturilor superficiale cam comprimä gâtul glandelor, producând
oprirea secrettunn si stagnatiunea ei In glande. Astfel se explicá simp-
tomele caracteristice de aclorhidrie si durerile gastro-intestmale.
De altfel aceste constatári sunt In concordantä si eu constatärile
fäcute de noi asupra unui mare numär de matern fecale provenite
dela pelagrosr, In can am gäsit, aproape In toate cazurile, sänge
In maternle fecale. De asemenea si exarnenul cytologic al maternlor
fecale, care dovedeste cá existä ad, aproape in mod constant, o
cantitate mare de leucocite, pledeazá In acelas sens.
In rezumat putem deci sustmea, cá pelagrosu prezentä numeroase
pierden de substantä ale tubului digestiv eu un caracter particular,
cari explica trecerea In tesuturile parenterale a diferitelor substante,
In special a zemet, si deci confirmä cercetärile noastre asupra me-
canismului reactiunn Abderhalden cu zeiná a pelagrosilor, precum

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
46 $EDINTELE DELA 11/21 st 18/81 LECEMVII1E 1916

sr afirmärile noastre asupra rolulur esential al simptornelor gastro-

mtestmale in pelagrä.
D-1 Presedinte Dr. C. I Istrati face urarea ca cercetärde d-lui Dr Babes
s5, duca cAt mai curând la rezultate pozitive si sä cunoastem astfel eel
putin geneza pelagrei.
D-1 Dr. V. Babes observä ca cercetárile comunicate aici au ajuns la un
rezultat pozitiv.
Cu aceastä ocaziune, d-1 Presedinte zice cá ar fi bine sá se introduca si
la noi, cun-i se face in alte Academii, obiceiul de a se ceti in sedinte intime
comunicarile mai scurte si de speciahtate, anun¡andu-se prealabil biuroului,
spre a puteä invitâ pe membri la aceste sedinte. Vor rämâneA pentru se-
dintele publice comunicarile mai intinse si mai potrivite pentru aceasta.
D 1 Dr. V. Babes roagA - si Academia incuvnnteaz5.- ca o comunicare
urgentä sä se poatä face si Ma prealabilä anuntare

pDINTA PUBLIU DELA 11/24 DECEMVRIE 1915

Presedinta d-lui D. Onciul, Vicepresedinte.

D1 C. Giuresca ceteste comunicarea d-sale : Despre rumdni.

SEDINTA PUBLICA DELA 18/31 DECEMVRIE 19.5

Presedir0 d-lui D. Onciul, Vicepresedinte.

D-1 N Iorga expune comunicarea d-sale : Amdnunle din istoria
noastrd in veacul al XIX-lea
Dela d-1 C. G. Starcovici, medic vetermar, se primeste publicatia sa. Con-
trtbution et l'étude de la morphologic du bacille anthracis (chal bon) bac-
terzdte Davaine".
D-1 I. Manic aminteste c5, in urma aprobArii Academiei, s'au publicat, in luna
Maiu trecut, in Mernorule Secfrunn lstorice, scrierea d-lui Profesor N. BAnescu .
Un dasall udat Grigore Plesozanu. In aceastä lucrare s'au reprodus portretele
dascalulut si ale familiei lui, cari au fost puse la dispozitie de nepotul sail,
ingmerul Virgiliu Plesoianu. Când s'au inapoiat portretele, s'au trimis d-lui
Plesoianu cAteva exemplare din lucrarea publicatá si a fost rugat sa dáru-
eascä Academiet cel putin portretul bunicului sAu, facut in uleiu de pictorul

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 snotTA DELA 8M1 IANVARfE 10t8 47

Leca in anul 1833. La cererea Academiei d-1 Plesoianu a rAspuns in scris

ca dArueste portretul, dar a doreste sa-1 pAstreze, cat va mai fl in vieatA.
In scurt timp a incetat din vieatA, iar acum fiul sAu d-1 Radu V. Plesoianu, in
deplinnd don* pArintelui d-sale, a rem is Academiei portretul lui Grigore
Plesoianu.
- Se decide a se exprima multumiri
D-I Vice presedinte D. Onciul zice AstAzi este ultima sedinti inainte de
vacanta Nasterii Domnului VA urez sA petreceti cu bine sfintele sArbátori
si sá incepeti cu sánAtate anul vutor.

EDINTA DELA 8/21 IANUARIE 1918

Preedinta d-lui Dr C. I. Istrati

D-1 Presedinte Dr. C. 7 Istrati zice In prima sedintA a anului nou, urez
tuturor colegilor si tamiliilor lor un an lericit, precum urez an bun si de
ináltare terii si neamului romanesc
D-1 D Onciul prezentA pentru BibliotecA cAr(ile vechi urmAtoare si un
manuscris, atrAgand atentiunea asupra valord lor
Mary (Jules) Amour d'enfant, amour d'homme Paris -1 vol. in-80.
Calindariu pe anul de obste dela Hristos 1861. Sibiiu -1 br in-80
Wolff (Franciscus), Cultus sanctorum omnium Olomuci 1752 -1 vol. in-8°
Le .Mterre, Guillaume Tell, Tragédie Yverdon 1767 -1 br in-80
Desmahis, L'Impertment, Comédie en un acte et en ,vers. Paris 1750 -
1 br in-8°
Ségur (Mgr de), A ceux qui souflrent. Consolations. Paris 1873.-1 vol in-80.
Kabicrsavitvou g 'Imavvívon (1`s(opy(ou), lacopta TOG Bxuaetou si¡ç Kfvm; Tó--
voq B"Eveibm 1763 -1 vol in-80.
Faun (Anton), Hristoitie au scoala moralului care invatA toate obiceitirile
si nAravurile cele bune Bucuresti 1834.-1 br. in-8°.
Pyroeodcrneo ETD c.sarieacicomy IrpatiogTeuiro ti npasemicatilio Buda 1817.-
1 br. m 8°.
Manuscript Listet de pricinile ce se hotArAsc, ce se Inv oesc si se dau la
o parte desAvarsite pe leat 1844, adica in fiescara zi . . . - 1 vol in-813

D-1 Presedinte multumeste d-lui Onciul pentru acest dar.

Dela d-1 C. G. Starcovici, medic veterinar, se pruneste publicatiunea sa:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
48 $norrA MLA 8/21 IA/MARIE 1916

Etude relative 4 la découverte et a l'isolemerd d'un tnwro-organisme végétal

du sang et des centres nerve= des animaux atteints de rage.
D-1 Presedinte exprimá multumui
D-1 J. Bianu aduce la cunostintä câ, de pe câmpul de räsholu austriac,
a primit de sArbätori dela d-I S. Puscariu o carte postalk prin care ji roaga
ií felicite in numele säu pe colegii din Academie cu ocaziunea anului nou
Membrii Academiei primesc cu bucurie stirea despre colegul Puscariu
D-1 Secretar general / C Negruzzi prezentä urmátoarea lista a dallier
mtrate la concursul premdlor ce sunt a se acordà, in viitoarea sesiune ge-
neralä din Maiu 1916

1 La prennul Ncisturel de 4 000 lei.

(Pm Comismne specialA)

&Ilan (Dr. loan), Limba cArtilor bisericesti. Studiu istoric si liturgic. Blaj 1915.
Botez (I), Aspecte din civilizatia englezl. Iasi 1915
Burada (Teodor T I, Istoria teatrului in Moldova Volumul I Iasi 1915
Cluru-Nanov (I ), Pe ealle profetilor.-Atunci si acum.Bucuresti 1916
Fulger (Gabriel), Revolutia. Dramä istoricA in patru acte din timpul revo-
lutiei lui Rona, Closca i Crisan (1781-85) Bucuresti 1915
Gavanescul (Lt.-Colonel C.), Tactica regulamentark-I. Micile unit4i. Infan-
term. Cavaleria. Artileria Marina Aviatia Pioniern.- H. Marne
unitäti. Mars-Stationare-Lupte. Editia II. Bucuresti 1915
Gturgea-Bradu (lul.), Oameni din Ardeal. Bucuresti 1915
Gorsky (Colonel Gh), Indrumäri ostasesti Bucuresti 1915.
Hodos (Constanta). Martini Editia H. Bucureti 1915
» Teatru de copii Bucuresti f a.
Lascarov-Moldovanu (Alexandru), Zile de campanie Iunie-August 1913! Bu-
curesti 1915.
Marian (B ), Dictionar de citate i locutiuni strâme Editia II. Bucuresti 1916.
Naum (Alexandru), Poezu. Bucuresti 1915.
» Ritmuri si rime. Bucuresti 1915
Popa-Lisseanu (G ), Mitologia greco-romana in lecturâ ilustratá. I Legendele
zeilor Eclitia. a II-a. Bucuresti 1915.
Popescu-Cioccinel (Gheorghe), Condueitorul conversatiunei n româneste si
turceste. Megidia 1915.
Reidulescu (Mircea), Poeme eroice. Bucuresti 1915
Scivescu (Petru), Insptratiuni Povestiri poetice. Evenimente? Editia a doua.
Piatra -N 1915

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 8/21 IANUARIE 1916. 46

Scriban (Arhirnandritul I ), Curs de teologie morala sau Lectiurn de morala

crestina Bucuresti 1915
Smara, Spade stramosesti Proz i poezn patriotice Bucuresta 1915.
Vastlescu (Dr. N ), Conferinte rnedicale Craiova 1915
Vissarton (I C ), Nevestele lui Mos Dorogan (Nuvele i schite) Bucuresti 1916.

2 La pretniul Adamachi de 5 000 let (dtvtztbil)

(Prin Sectiunea istoricA).

Aron (Nicolau), Monografia bisericilor, scoalelor i reuniumlor romane din

Fagaras Fagarag 1913.
Bacaloglu (Helene), Preuves d'amour Conferences patriotiques Bucuresti 1914
Bdicozanu (C I ), Dunarea Privire istoricá, economic i politica Bucuresti
1915.
Bogdan (N A ), Orasul Iai Monografie istoricá i sociala, ilustratá. Editia
a doua Iasi 1913-1915.
Dabtja (Lt Colonel G A ), Rasbolul bulgaro-turc din anul 1912-1913. Bu-
curesti 1914
Thantandy (G.), Cauzele razboiului european si interesele Romarnei. Bucu-
resti 1915
Gheorghtu (lulia C ), Metoda rational& pentru educatia copiilor mici dela
2-6 am. Lectiuni dezvoltate in gradina de copii Piatra N t a.
Ghtulea (N), Matematica i mecanica in stuntele sociale Iasi 1914
fitescu (Nicolae), Transformarea dreptului de proprietate dela fondarea Romei
Ora in zilele noastre Bucuresti 1914.
.lo4escu-Sigesit (G ), Politica agrara cu privire specialä la Romania Bucu-
resti f a.
Leon (Dr G N.), Politica miniera in diferitele State si raporturile ei cu po-
litica minierá din Romania Bucuresli 1915
Lupaqcu (Colonel Gheorghe Em ), Amintin din rkholul independentei,
1877-1878 Bucuresti 1915.
Thum- (Octav), Grigore Manolescu Iasi t a
Alma (Const ), Studii i cercetari numismance I-VI Bucuresti 1913-1915.
Weivdrhe (C I ), Filozofia lui Schopenhauer. (Lumea ca vomta i ca repro-
zentatie) Bucuresti f a
Pop (Nicolae), Economia ruralá í grädinaritul Blaj 1914
Popescu (Capitan N I ), Cronici militare Editia II F a
fiazbouil. Editia II F a.
Reiclulescu (Andrei), Studu de drept civil Bucuresti 1915
Santelemci (H ), Cercetari entice si filosofice Bucuresti 1916.
Anal le A R -Tom XXXVIII -Th-sbaterae

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
50 DINTA D2LA 8/21 Linn AnIE 1918

Tcisleluanu (Octavian C.), Trei luni po campul de rasboiu. Editia a H-a Bu-
curesti 1915.
Zagorif (Oh.), Targuri i orase intre Buzau, Targaviste o Bucuresti. Bucu-
resti 1915.

a La premiul La zeir de 5 000 lei.

(Prin Sectiunea Ofic5.).

Babeq (Dr. Aurel A.), Lichidul cefalo-rachidian. Studiu cliiic i experimental.

Bucuresti 1915.
Leonida (Dimitrie), Electricitatea Bucuresti 1915.
Rotman (David), Masivul eruptiv dela Oren (Dobrogea, jud. Tulceal, Bucu-
resti 1915.
Seltiteneseu-Schiteanu (C), Ecuatiunca fibrei mijlocii deformata a pieseicr
supuse la flambaj. Bucuresti 1915.
A Limitele intre care se gaseste ecuatiunea librei mijlocu defor-
mata a pieselor supuse la flambaj Bucuresti 1915
o Masina, da nmuIit, inpArtit, adunat i scazut (in mss).
a Dispozitive pentru inlocuiraa arourilor, bilelor, spitelor i pneu-
maticelor rotilor vehiculelor (In mss)

4 La premiul Constanhnide de 4 000 lei.

(Pm Sectlunea §tnntificl).
Alum (Major C St), Lucrarile de campanie pentru toate armele. Bucuresti
1915
Beidecrdu (T A.), Curs elementar de zoologie. Ed4ia II. Iasi 1915
Cantuniari (St. N), Masivul eruptiv Muntele Carol-Piatra-rosie (judetul
fulcea). Bucuresri 1913.
Dumdrescu-Mante (Dr. D ), Studiul fisio-patologic al azotemiei. (Cercetari
clmice i experimentale) Bucuresti 1915
Filip (Nicolae), Zootehme speciala. Cad. Tomul II. Bucuresti 1915.
Ghidioneseu (Vladimir), Introducere in pedologie i pedagogia experimentala.
Bucuresti 1915 -1916,
D-1 Secretar general zice Pentru lucrari eu subiecie date au fost publi-
cate spre a se acorda, in viitoarea sesiune generall, urmatoarele prom,' :
I Prin Seetiunea (iterard .
a) Prandul Adamachi, de 5 000 lei, divizibii, pentru subiectul. Studiu
asupf a forma(iunzi numelor de fannlie la Romani.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 8/21 IANUARIE 1916.

II Prin Sec(iunea istorted -

a) Premiul Alexamlru loan Cuza, de 20 000 lei, pentru Istoria Ranidnilor
dela Aurelian peind la fundarea Princzpatelor,
b) Premiul Alexandru loan Cuza, de 6 000 lei, pentru: Istorta breslelor in,
Principatele Romúzne ,

e) Prermul Eliade-Rldulescu, de 5 000 lei, pentru subiectul : Rela(ule

noastre cu Turcia dela pacea dela Chiuciuc-Cainargi Owl la proclainzarea
independenfri;
d) Premtul Nästurel, de 5 009 lei, pentru subiectul Administrafta au-
striacet in Oltenia, Banat sz Transzlvanta pánd la pacea dela Belgrad
Pan5, la termmul regulamentar de 31 Decemvrie 1915 nu s'a prezentat
nici o lucrare la met unul din aceste premii.
D-1 Secretar general adaoge Este regretabil 05, anul acta nu s'a pre-
zentat nici o lucrare la nici unul din premule cu sublecte date, deai unele
subiecte sun't uaoare. Cred insä cä i evenimentele prin cart trecem au con-
tribuit in mare parte la aceastä lips5. de concurenti, intru cat multi tinert
invätati au Fost i sunt inc5. concentrati
D-1 Duiliu Zamfirescu observä c intre premule, ce urrna sä se acorde
pentru lucrari in manuscris, este st premml Cuza de 20 000 lei cu subiectul :
Istoi ia Romeinzlor dela Aurelian pane/ la fundarea Princzpatelor i se in-
freabá cute ar puteâ trata acest vast ai greu sublect, decat numai unul sau
mat multi din istoricu noatri de valoare Dar aceati istorici sunt aproape toti
in mijlocul nosiru, ca membri activi ai Academiei Prin regulament insä
sunt opriti a se prezenta la concursul premulor, si de aceea, ori cat de mare
va fi valoarea premulor, cum este Cuza de 20 000 lei, nu se va gási in
afara autorul care sa scrie Istoria Românilor in epoca intunecoasa dela anut
274 pan& la descalicatoare Sunt de parere prin urmare sá modificam regu-
lamentul n acest punct al lui i sa admitem la concursul premnlor i po
membrit Academiel, daat nu la toate, cel putin la cele cu subiecte date.
Altfel vom aveä totdeauna a ne plange, precum ne-am plans si in trecut,
de lipsa de concurenti la aceste premn In regulament sunt i alte vechituri,
cart ar trebui modificate
D-1 / C. Negruzzz zice Introducerea in regulament a neadmiterii mein-
brilor la premli s'a facut in urma unor triste experiente i eu am fost pro-
punatorul acestet masuri In intatul an, la 1890, ea nu s'a aprobat, s'a ad-
mis insä n anul urmator sub formá de ahneat la art. 61. din Regulamentul
general in urmátoarea cuprindere «Membrii activi ai Academiei nu vor
putea prezenta nici o opera a lor pentru premiare». In sesiunea generall din

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
52 $EDINTA DELA 8/21 IANUARIE 1916.

1892 s'a acordat premiul Eliade-Radulescu de 5 000 lei pentru manuscrisul

cu subiectul. Naqterea s immormeintarea la Romani. Deschizandu-se insa
plicul care continea numele autorului, s'a vazut cA el era Parmtele S. Fl
Marian, membru activ al Academiei In sedinta dela 25 Martie din acel an
s'a facut larga discutie, daca in asemenea impreprari se poate da sau nu pre-
mml PArmtelui Marian Pentru acordare s'a adus in chscutie intre altele
motivul invocat de d-1 Zamfirescu, clar Academia, In sedinta dela 30 Martie,
a mantinut neatinsa dispozitiunea luata in 1891 Cred, incheie d-1 Negruzzi,
ca nu este blue, si aceasta pentru prestigiul Institutiunn, sA revemm asu-
pra acelei dispozitii
D-1 Dr. C. I Istratx nu este de pärerea d-lui Zamflrescu de a se admite
la premn membru Academiet i aceasta pentru ca sa nu fie mci umbra de
bänueala asupra modului in care se acorda ele Un membru al Academiei nu
scrie ca sa fie recompensat cu premn, el are rasplata in multumirea sufle-
teascA si In constiinta ca contribue la propasirea culturu nationale CA nu s'au
prezentat lucrari la premiul Cuza, desi el se publicA de un mare sir de ani,
ii dest valoarea lui este destul de mare, lucrul este explicabil prin aceea
ca istoricu nostri n'au la indemana materialul necesar, prin care sä lAmu-
reasca cea mai intunecata. epoca din vieata poporului nostru De aceea d-1 Dr
Istrati crede c rau s'a fAcut, punandu-se la concurs acest subiect, mai bine
ar fu ea voloarea lui sa se impartA In 4-5 pArti de cate 5 000 sau 4 000 let
si sa, se dea insarcinare catorva spec-latish, can sa cerceteze cu deamanun-
tul bibliotecile i arhivele dela Constantmopole, Vatican, Venetia i altele,
in cari cred ea se gasesc multe documente i mtormatiuni despre noi in
acea epocA intunecata Numai dupa adunarea intregului material ce s'ar gasi,
sé va putea intocmi pe baza lui Istoria noastrA dela Aurelian panA la fun-
clarea Principatelor
D-1 Duilzu Zarnfirescu observa ca, din discutia ce se face, reiese ca d-sa
a avut dreptate ea in organizatia premulor i in alte dispozMi de regula-
ment sunt multe vechituri, cari nu se mai potrivesc cu starea noastra sufle-
teasca de astazi Intro altele este si aceea cA la premii trebue sa se tacA
inscrierule 'Ana, la o anumitA zi fixata, cu un numar determmat de exem-
plare, etc D-1 Zamfirescu aminteste cA asupra acestei chestiuni a mai atras
atentinnea Aeademiei si a racut propunerea, impartasita si de d-1 Bianu, ca
un membru al Academiei s poata propnne spre premiare o lucrare, pe care
autorul ei, din modestie sau din alta consideratiune, n'o prezenta la premiu,-
lucrare care ar putea fi mult mai meritorie decat toate cele inscrise in con-
formitate cu prescrierile stramte ale Regulamentulut Este absurd ca un mem-
bru al Academei sa fie oprit a atrage atentia acesteia asupra unor asemenea
lucrari de valoare Cu privire la premule cu subiecte date, d-1 Zamfirescu

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 §EDINTA DELA 8/21 TANUARIE 1916 53

observA cA la met unul din cele cinci premn ce erau sA se dea n vntoarea
sesume generala, nu s'a prezentat nici un manuscris, desi la patru din ele
sunt subiecte mai usoare, ca : Studiu asupra formatzumt numelor de fannlie
la Romeini, Istorta breslelor, etc La acestea puteau concurA literati si isto-
rici cu mat putmA pregAtire decat acela care ar fi sorts Istoria Románilor
inainte de descAlicatoare, care trebuià s fi aprofundat arheologia, numisma-
tica, studiul limbii, folklorul Este prin urmare ceva necomplet in regula-
mentarea premnlor, sau, mai bme zis, ori noi nu stim sa alegem subiectele,
ori nivelul nostru. cultural si stnntific este atat de putin ridicat, incAt
degeaba corem tratarea unor astfel de subiecte Dacd asa este, atunci nr-
meaz cá trebue sä. ne coborim la nivelul nostru cultural general si s pu-
blicAm premii cu subiecte potrivite acestui nivel In concluziune, sunt de
pArere, zice d-1 Zamfirescu, ca o comiste acaderiic sá examineze cu dea-
mAnuntul tot ce este vechiu îni regulamentele noastre st. sA fac5, propuneri
de modificArf, cari sA se potriveasca cu starea noastrA culturaI i sufle-
teasel de astAzi Cu misiumle propuse de d-1 Dr Istrati vom prepara numat
pe istoricu de acum poste 50 de am
D-1 C Gzureseu este de pArere ca Premml Cuza sA nu se deshinteze
El a fost infuntat spre a constitui un imbold pentru studtarea celei mai intu-
necate i controversate pomade din istoria noastrA. Problemele istorice, a
cAror lAmurire se urmArtà atunci, au limas pAnA astAzi, cu toate cercetárile
intreprinse sirezultatele clobandite, tot nedeslegate. Formarea poporului roman,
terminologia topograficA slavonA, adoptarea limbn slave ca limbA religioasa,
literarA si de stat, organizarea st mstttutule noastre cele mai vechi, sunt
chestiuni invaluite Inc& de intuneric. Imprastierea lui n'o patem asteptA de-
la cercetari facute n arhivele s[fa' ine Ele vor putea cel mult stabilf cA
poporul roman este mentionat i in tzvoare mai vechi ca cele cunoscute
panA acum Faptul acesta n'ar aveA, insä mare importanta. Cá existau Ro-
mAni i namte de secolul al X-lea i cA ei trAiau acolo, unde se gäsesc mai tarziu,
este sigur, fie cá o spun o'n nu izvoarele strAme Ceeace insA nu ne vor putea
spune niciodatä, este cum s'a format el, ce institutu aveA, in ce raport se
gAsia cu pAmAntul pe care-1 locuia ? Pentru a rAspunde la aceste introbari,
trebue sa ne adresam pAmAntului romAnesc, limbii romAnesti i mai ales
izvoarelor istorice interne Studiarea organizarn i mstitutulor cu cari po-
porul romAn apare in istorie, a raporturilor sale cu pAmAntul, adicA a acelei
pall din faptele istorice a cror evolutie e mai inceatA, ne va per-
mite sA intrezarim ce se intAmplase in acea mie de ani, despre care avem
atat de putine stiri In aceastA directie trebue sA indreptAm cercetArile noastre.
PArtA atunci cred ca e bine ca premiul sa fie manttnut, dad, nu cu spe-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
54 *EDINTA DELA 8/21 IANUARIE 1916

ranta cä se va rasa cmeva ademenit de el, ca sä studieze aceste probleme,

cel putin ca o recunoastere c& ele nu si-au gäsit ilia. deslegarea
D-1 Dr. C. I Istratz nu contest& a pe parnantul românesc trebue sa cam-
täm istoria noastr& , dar nu-i mai putin adevärat ca si materialul din afara
ne va da lámuriri pretioase asupra epocei dmamte de infuntarea Principa-
telor. SA unim prin urmare materialele documentare si din láuntru si din
Mara, dimpreunä cu rezultatele cercetárilor arheologice, cari nu trebuesc
uitate Dupl strângerea acestor materiale, se va face apoi sintetizarea si in-
tocmirea epocei
D-1 Blanu zice: Discutia a pormt dela constatarea ca in acest an nici o
lucrare nu s'a prezentat la premule puse de A cademie la concurs cu
subiecte date Lucrul este vechiu, s'a intâmplat de multe ori, au fost chiar
subiecte puse la concurs anume in vederea unor specialisti, can totus nu
au prezentat lucrarile asteptate La unele premn s'au prezentat lucrari, cari
nu au fost socotite vrednice de a fi premiate. La noi miscarea stiintitica este
noua si micA, numArul specialistilor restrans, conditule de nauncä pentru
multi sunt grele De aceea este de inteles c& nu se pune omul la munc& de
doi-trei am spre a face o lucrare ,asupra unui subiect pus de Academie la
concurs, neputând fi sigur de succes si fimd expus a rämânea cu lucrarea
nepremiata si nepublicatá. Faptul este mai ales explicabil in aceste vremi,
cand de doi am träim intr'o atmosteria asa de agitatá si de ingrijoratä, incât
nu stä oamendor mmtea la lucrAri lmistite de stunt& Neprezentarea mci
unei lucrári la premml Cuza despre istoria Rornandor dela epoca roman&
pana la intemeierea Principatelor este cu atat mai dureroasä, cu cat acest
subiect de insemnátate capital& pentru neamul nostru se public& la concurs
dela 1872 pan& acuma far& intrerupere, iar valoarea premiului a ajuns la
20 000 lei. A fost atât de mare dorinta räposatului D Sturdza ca s& se
faca aceasta lucrare, incat dupa dorinta lui s'a dat acestm subiect de
premja un caracter de perpetuitate, inscrundu-se inteun articol special (94)
din Regulamentul general. Totus nici o lucrare premiabilá nu s'a prezentat
pan& astazi Cu toate acestea in ann trecuti, asupra istoriei Românilor din
acea intunecata epocA s'au fäcut insemnate lucrári, can au impins departe
cunosttntele asupra acelei epoce pe cat de insemnatä tot atât de intunecatä.
D-I Xenopol mai intalu, apoi d-1 Ov. Densusianu, adâncind unul izvoarele
istorice, celMalt orgamsmul si vieata limbii, au aruncat multá luminä in in-
tunericul, ce cu atata rea credintá nestnntifica a fost exploatat de vrájmasii
nostri nationali Dacá acuma se doreste ca acest subiect sá fie scos dela
concurs, trebue modificat art. 94 dm Reg general, dupá modalitatea pre.
Kris& de Statute.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTELE DEL& 15/28, 22 $1 29 IANUARIE (4 $.1. 11 FEVRIIARIE) 1916 55

- Discutrunea se inchicle, dupa ce d-I Presedinte Dr C. I Istrati constata

cu bucurie ca aceasta prima, sedinta din anul care a inceput a fost ocupata
cu discutiuni de mteres cultural

8EDINTA DELA 15/28 IANUARIE 1916

Preeclinta d-lui Dr. C. 1. Istrati.

D-1 St C. Hepdes zwe ca a prima si a publicat n ultimul ntimar pe Ianuarie
al Buletmului Sec(iunii stindtfice o altä notä dela d-1 Lucien Godeaux .
Sur des surfaces agébriques hées 4 une courbe de genre trois i atrage
atenttunea Acaderniei asupra faptului c d-1 Godeaux, doctor in stimtele
fizico-matematice, a trimis notele sale din transeele tranceze de pe frontul
belgian Aceasta aratO cá omul de stimta, chiar in pericolele cele mai mari
ale vietit sale, chiar in rasbotu, nu se distrage dela preocuparile inalte ale
Or in tei.
D-1 Gr. Antipa semnaleaza un caz analog: anume profesorul Fraas flub
aflandu-se in Belgia, a adunat la facerea sOpaturilor pentru transeele germane
toate fosilele pe cart le-a gäsit §i a format cu ele la Stuttgart o Sectiune
speciala: a transeelor

EDINTA DELA 22 IANUARIE (4 FEVRUARIn 1916

Pre§edinta dim Dr. C. I Istrati.

Dela Secttunea stlintifica se primeste propunerea de a se tipari in Pu-
blwafrunde Fondului Adamacht scrierea d-lui H Vasiltu .Nutrzrea anima-
lelor domestme si a omulut
- Propunerea Sectiunii se aproba

BDINTA PUBLICA. DELA 29 IANUARIE (11 FEVRUARIE) 1916.

Presedinta d-lui Dr. C I. Istrati.

D-1 N. Iorga expune comunicarea sa despre: Vdnettorul lai
Tudor Vladimirescu: Cdpitanul lordache Olimpiotul.
edinta public& se ridica st Academia isr continul lucrarile în edinta
intima.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
56 sEDINTA DELA 29 IA/MARIE (11 FEW:MARIE) 1916.

D-I M Sutzu prezenta scrierea d-sale despre Pondurt i monete inedtte

elm orasele noastre pontice, Bucuresli 1916, apoi darueste pentru colecliunea
numismaticd a Academiei monetele arätate in urmátoarea scrisoare :
«Urmäruid scopul de a inzestrà Cabinetul Numismatic al Academiei Ro-
mâne cu o colectiune cAt se poate mai completá de monete din orasele
noastre pontice, nu m'am multumit numai sä.-1 clAruesc cea mai mare parte
din monetele de acest fel, ce posedam, ci am cdutat s. intregesc ulterior
aceastá colectiune cu toate piesele noua ce puteam acluzition6
«Astfel in anul 1912 am mai claruit un numk de 123 piese, din cart
multe mechte, din Tomis, Kallatis i Istros; tar acum depun alte 69 piese
din aceleasi orase, la cari se mat adaoge orasul Dionysopohs.
«0 parte din monetele ce le clAruesc acum au fost pana de curând me-
dite i numai in ultimul tunp le-am publicat in Bulettnul Soctetapt Numts-
matwe Romeine (1915, p 157). Restul sunt piese cart nu figureazá in colec-
tiunea Academiei sau sunt reprezentate acolo prin exemplare ráu conservate
«Pm acluzitumea acestm nou stoc de monete pontice, Cabinetul Numis-
matic al Acadermei Române a aunts sá poseacla cea mai complea serie de
monete de acest fel i putern aveA marea satisfactiune, cá din acest punct
de vedere suntem inamtea tuturor celorlalte cabinete europene, cum de altfel
erA si natural.»
D-1 Presedinte aratä. d-lut Sutzu yule multumtri ale Academiei pentru
acest nou i pretios dar, cu care imbogateste colecttunea Academtei
D-1 I Ntstor prezenta in dar dela d-1 G. Bogdan-DuicA pentru colectule
istorice ale Academiet urmátoarele acte
1) 1848 Matu 22 -Adresa Duhovnicescului Comitet cAtre Episcopul Eugenie
Hacman
2) 1863 Martie 4 -Cuvântarea electoralá a lui George Hurmuzachi.
3) 1863 Octomvrie.-Adresa de recunostintä a preottlor din tinutul Rädau-
tilor cAtre Alexanclru Petrino
4) 1863 -Memorml Episcopulut Eugenm Hacman in contra miscaru auto-

5) 1866 -
nomiste din Bucovina
Adresa dare Impärat îii chestiunea bisericeascA din Bucovina
6) 1869 Decemvrie 25 -Apelul Cormtetului studentesc din Viena in vederea
serbárn dela Pulna
7) 1870 Decernvrie 3 -Comunicatul Comitetului lusericese din Bucovina cu
privire la incuvuntarea Congresulut bisericesc
8) 1871 -Protect de Statut pentru Congresul bisericu din Bucovina (al:aria
îi «Foata legilor provmciale din Bucovina»)

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 t3EDINTA DELA 5/18 §1 12/25 FEVRITARIE 1916 57

9) 1871 -Autograf al Episcopului Bactrian n chestia scriern cu litere latine.

10) 1875 -Panegiricul studentilor in teologie publicat la moartea profeso-
rulut lor loan Calenciuc
11) 1882 -Statutul Congresului biserice3c din Bucovina (rotnâneste st nern-
feste) i observaWle d-lui I G. Sbiera privitoare la acest Statut
12) 1882-1883. -Douá scrisort ale fostultu Secretar consistorial la Cernauti
Constantin Czechowski cAtre Profesorul Constantin Popovici (sen )
13) 1889 -Proces-verbal asupra tratativelor de alianfa intre deputatii români
din Dicta Bucovinei i cei armeno-poloni.
14) 1889 -Trei rapoarte privitoare la scoala primara din Ceahor.
15) 1863-1871 -Promote de discursurt t discursuri politice rostite de frafti
Hurmuzachi t Silvestru Morariu-Andrievici in Parlamentul din Viena
si Camera provinciala din Cernäuft (publicate n Desbaterile aces-
tor Corpurt legiuitoare).
Dela Secfiunea hterara se comunicä hotarirea de a se publica in Anale
lucrarea d-lui Dr 0 Ghibu, Dm istorta lzteraturii didactwe romeinestt I.
Bucoavnele
- HotArirea Secflunii se aproba

EDINTA PUBLICA DELA 5/18 FEVRUARIE 1916

Presedinta d-lui D Onciul, Vicepresedinte

D-1 S Mehedinfi ceteste comurncarea d-sale despre: Legea cres-
MHz Statelor.

*EDINTA PUBLICA DELA 12/25 FEVRUARIE 1916

Presedinta d-lui D. Onciul, Vicepresedinte.

D-1 V Parvan expune comunicarea d-sale: Histria. IV. In-
scr7pfii gasite 'in 1914 si 1915.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
58 sEDINTA DELA 19 FEITRUARIE (3 MARTIEI 1916

EDINTA DELA 19 FEVRUARIE (3 MARTIE) 1916

Presedmta d-lui Dr. C. I. Istrati

D-1 Presedinte Dr. C I. Istrati zice:

Dommlor si scampi Colegi,

Regina Ehsaveta, scurnpä ormärei mimi românesti, a murit l Cu
Ea se inchee o perioadä istorich Des'i adânc Indurerati, totus,
chiar In aceste momente, e necesar, pentru a o intelege pe deplin,
sä privim putin in trecutul apropiat.
Neamul românesc, din terile rämase Inca libere, a avut si el
marea femme de a fi fost Indrurnat si ajutat de oarnern de sear*
in mersul säu de Inältare spre o stare socialá si pohtic5, mai bunä.
Gratie lui Tudor, pandurilor sal, si câtorva suflete marl, calde
pentru binele obstesc, iubitoare de o vieatä románeascä, mai bunk
poporul roman Incepuse, cu shealä st chiar cu nepricepere, sä se
afirme totus, ca un nearn dormc de o vieatä, si de o soartä mai bunä.
Un intreg mánunclnu de oameni de searnä si de patrioti lumi-
nati iesi mai In urmk de odatä, la lumina zilei si ei nazuirä putin
la 1848, dar fäcurä mult mai In urmk cAci ei fäurirä opera dätä-
loare de vieatä si vntor dela 1856-1859.
Urrya domma Ináltätoare si phnä, de mandrie a lui Cuza Vodk
care, cu sfetnicn sal, in veci neuitati, In frunte cu C. Negri si M.
Kogalniceanu, spuse verde, in auzul lumn, dorul unui popor care
voiä partea lui la soare, Intro neamurile Europei.
Dar ma mare a neatärnárn báteä la pragul timpului ; jertfa
sângelui celor alesi, fäptuitoare de zile bune pentru urmasi si do-
veditoare a vânjosiei neamului, se aratà In zare; primirea neamultu
românesc, Intro puterile zilei, ca regat respectat si cu sorti de
vieatä si progres, se Intrevedea tot mai limpede mintilor luminate
si prevázatoare; totul se pregätik de altfel, cu liniste si incredere,
de cei multi si muncitori, dar totdeauna necunoscuti ai binelui si
propäsirn; dar nevoie mare erà de conducatori lummati si de sfetnici
priceputi.
Sfetnicu s'au arátat la tamp; istoria-i cunoaste, pämäntul sfänt
al tern le-a deschis, pe rand, sânul spre odihnä. -Doarmä, ei In
bine F,Ai neuitati!-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 UEDINTA DELA 19 FEVRUARIE (3 MARTIE 1916 59

Conduatori? . . . . da, am avut la Inältimea si greu tatea vre-

murilor.
Ei au fost ulbmul Domn si primul Rego al României, Carol I,
cea de pe urrnä Doamnä, si intâia Regmä, Elisaveta.
Inteligenta si prevederea, munca, devotamentul si iubirea, lupta
incordatä pentru propäsire si spre indeplinirea indatorirn, iatä, care
a fost caractenstica acestei perechi binecuvântate de Dumnezeu,
mbitä, respectath si pe care poporul a binecuvântat-o la rândul sä.u.
S'a dus, nu de mult, marele Rege, si iatä cä a plecat spre el,
aceea care aproape 50 de am a fost pártasa vietn lui, a durenlor
si bucurnlor lui, a nadejdilor si släbiciunilor trecätoare, a temern
si izbândei, a izbândei care a incoronat, din fencire, vieata si
opera lor
S'a stins acum si Regina bunä si iubitä, al chrei suflet se Indu-
iosa, la suferinta altora; nu mai bate mina chinuitä de cumplita
pierdere, cal e i-a intunecat si amärit intreaga vieath, vieata care
'Area altora asà, de luminoasä si Ora numai de fencire; s'a dus
«mama ränitilorn care, la 1877-78, a fäcut minum de cantate,
revársh,nd valuri de iubire, de incredere si de mângâiere printre
ränitn ce suferiau sau can muriau, pentru a da vieatä României
de azi, si celei, mai ales, ce va sä, fie.
S'a stins gânditoarea vesnic robitä de dorul de a spune si altora
ceeace aye& pe sufletul ei, artista care a läsat atätea capete de
opera, nnuncitoarea neobositä, care din zorii zilei era, la lucru, gäsind
in toate Indeletnicirile de cantate sau de artá ce Indephruà limstea,
bucuria, fericirea chiar si puterea de a Invinge chinunle sufletesti,
care nu crutá rum o math, oricât ar fi de sus pus col ce o
träeste.
Sunt tocmai 25 am, de când a fost aleasä In sânul acestei Aca-
demn, pentru scrienle sale cari o Meuse cunoscutä lumn intregi,
deodatä cu tara care-i pusese coroana pe frunte.
S'ar fi cuvenit, si atâta am fi dont, ca s'o II särbätorit cum se
cade! Soarta, care toarce rostul faptelor, a volt altfel 1 . . .
Fie voia ei 1 . . .

Ne rämâne Ins& mângâlerea de a putei plânge In Regina Ehsa-

veta, ca si In Regele Carol, figun ash, de alese si cärora le datoram
atät de mult, Incât la durerea mortu se impune si fericirea sufle-
tease& de a puteä me: fost-ati voi márete umbre la Inältimea da-
toriei si vremunlor, mândri suntem de voi, adânc si vesmc recu-
noscätor vä rärnâneà neamul nostru.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
60 5EDINTA DELA 19 FEVRIJARIE (3 MARTIE) 1916

La acestea, ca Academiciem, vom aclaoge deapururea legatä

va fi ammtirea märetelor voastre fapte de flinta tot niai luminoasä,
cum ati dorit-o toldeauna, a Academiei Rornâne.
Dumnezeu s o aibá pe scumpa Reginá Elisaveta In sfanta lui pazá.

Membrn prezenti ascultä In picioare cuvintele d-lui Presedmte.

D-1 Duatu Zamfirescu zice
Domnule Presedtnte,
VA rog sä permiteti unui rnembru al Sectiunii literare, astazi
cAnd Carmen Sylva se duce dintre vn, sä, aducd, In numele poe-
tilor, prinosul durern i lacrämilor sale.
Vieata e, pentru unn, o Inseläciune i o vale de plangeri; pentru
altn, e o grädiná. Si din valea durern si din gradina fericirii, cântä
sufletul omenesc, pânä la marginea mormântului.
Pentru acei ce cântä in vieatä, moartea apare mai putin spái-
moasá. Aceia cred cu putere intr'o lume viitoare, &am credinta lor
este lugs vieata lor. A nu mai regAsi, nicäeri i niciodatä, pe cei
ce no-au inctilzit sufletul GM au träit, este o absurditate filozoficá
pr s'ar putea zice o imposibilitate maternatick dacä, sufletul are o
valoare realá
Regina s a dus sá regáseascä pe Printesa Maria si pe Regele Carol.
V'aduceti aminte, Domnule Secretar general, sunt acum dol ani,
când, Impreunä cu mai multi colegi, am mers la palat, sá ducem
Regmei poete omagiul bOtrânei revisto eConvorbiri Literare», pe
care aveti glom, de a o fi fondat? . Sub lumma sfloasä a lam-
pilor, in cadrul feeric al salonului In care locuià Doamna Terii
Romdnesti i gandià, Regina lumn, ne-a apärut o viziune anticá,
trämd par'cä afará din timp i din spatiu, ceva ce ar fi putut sá
fie geniut blnelub sau maza lui Omer, cäci, pe jumätate oarbá,
Ea no crtuta cu manule Intinse, ca sä ne gäseasca si sä surâdä,
fi ecä ruia.
Ei bine, muza a murit.
In genunchi vin poetii sä, se prosterneze la catafalcul acoperit cu
flori, dela care iradiazä gemul frumosului si al binelui
Rárnäsitele pämântesti vor merge sà, se odihneascä In cripta lui
Neagoe Basarab, aläturi de ale lui Carol cel Mare, dar sufletul Ei

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ODINTA DRLA 26 FEvtztARTt (10 MARTIE) 1916 61

va pluti poste neamul nostru, ca un rumb de apárare i ca o fá-

&lump.
In semn de mare dohu sedinta se ridicá

$EDINTA PUBLICÁ DELA 26 FFVRUARIE (10 MARTIE) 1916

Presedinta d-lui Dr C I Istrati

D-1 N. Iorga ceteste cornumcarea despre: Un Aromin Mitro-
poht al Atenei.-Sinodul din Targoviqte 1659.
5eclinta publica, se riclica §i Academia i§i continua lucrárile in §edinta
intima

D-1 Pre§edinte Dr C I. Istrah zice: Comunicatiunea fäcutá azi

de d-1 Iorga are o importantä foarte mare, deoarece ea ne aratá
influenta culturalá, pe care au avut-o terile române In terile de
räsárit ale Europei.
Se crede de regulä, la noi, cá aceastä influentä a fost mai mult
de ordin economic, ajutând mânästirde, bisericile si fundatnle din
acele pärti mai mult numai cu bann nostri.
Se uitä prea usor Insä, cá pe când Atena dispäruse aproape cu
totul, transformatá Intr'un sat, si pe când limba elenä erà perse-
cutatä tri modul cel mai barbar de cätre Turci, pânä si In Egipt,
adevärata culturä greaca se pástrà si progresà, chiar, in Academnle
create de noi la Iasi si Bucuresti
Helladius le considerà ca absolut superioare tuturor celorlalte
centruri grece din orient.
Numerosi Greci i foarte multi Romani din Macedonia ajunserá
ilustratiuni la aceste scoale, dupá ce fusese trimii do câtre
Domnii nostri la universitátile sträine.
Multi din acesti profesori aveau douá i trei doctorate luate de
la Universitätile din Halle, din Germania, si pânä la cele din nor-
dul Itahei, cu deosebire.
Astfel au fost Chrysanthos Notaras, bursierul lui Brâncoveanu,
elevul lui Cassini, i care determinä la 1716 latitudinea i longi-
tudinea Bucurestdor; locuind la Sfântul Gheorghe Non, el muri
Patriarh al Ierusalimului.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
62 sgniNTA DELA a FgvfmARIE (16 MARTIE) 1016

Tot astfel nu trebue sä, uttäm pe Joan Comnen, medicul aceluias

Domnitor, filolog distms, profesor de stuntele fizico-matematice,
intro 1680 st 1700, si care muri Mitropolit de Dristra; tot astfel
Grigore Constanda, doctor in filozofie, matematici si stnnte natu-
rale dela Halle.
Lambru Fotiade, fizician st chimist; Teodor Condaleu, astronom
st Nicolae Chiriac Cercel, precum si Joan Fornet din muntii Te-
saliei, cari amândot erau matematici dtstinsi
Ar fl deci de dorit ca persoanele competmte sa scruteze cat mai
mult in aceasta directiune, st sunt convins ea vor gasi date foarte
importante relativ la rolul nostru in Orient
D-1 I. Bianuzice: In judecarea fazelor activitätti culturale desvol late
in vechile Principate românesti-Tara-Româneasca st Moldova- nu
trebue sa tutam punctul de vedere din care ele trebuesc privite. Pen-
tru not Romani!, acest punct de vedere nu poate fi decât al desvoltárn
culturn nationale românesti. Din acest punct de vedere privind lu-
crurile, nu avem de loc motive de a ne bucurà de asa numitele
a Academn» grecesti, cari sporadic s'au fault si s'au desfäcut in
Bucuresti st Iasi in secolul XVIII pan& la 1821. Aceste scoale nu
aveau menirea a folosi desvoltarea culturn românesti, ci a celei
grecesti, care a sugrumat aproape cu total inceputurile de cultura si
literaturä eu caracter national românese pornite in secoln precedenti
-al XVI-lea si XVII-lea, cand s'a creat limba noastrá literara nationalá
prin cartile bisericesti si s'a desvoltat literatura cromcelor nationale.
Cultura greceasca s'a suprapus eelei românesti st a oprit-o in des-
voltarea ei, intoemai cum dommile grecesti fananote s'au suprapus
st au luat in stapantre conducerea politic& si exploatarea econo-
mica, a Principatelor românesti. Este poate unica, in istorie aceastä,
cucerire a unor state cu caracter national de un element etnie
strain si vemt de peste marl si tert numai prin infiltrattune, lingu-
sire, intrigh, coruptmne, cersetorie in numele religiunn. Epoca seco-
lulut XVIII pan& la 1821 este, din punetul de vedere national ro-
mânese, un dezastru, a carui amintire nu se poate face de not
decât cu durere si cu amar De altfel numai ash, se si poate in-
telege marea insemnatate nationalä data, atat de contemporam, cat
si de atunci incoace de toata scoala national& marilor dascali Asacht
si Lazar de acum un secol implinit coalele infiintate de acestia au
fost si sunt cu drept euvant socotite ca intaaul pas spre emanciparea
culturn românestt de sub cotropirea greceasca. eAcademille» gre-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 'EDINTA DELA 26 FEVIIIIARIE (tO MARTIE) 1916 63

cesti cu dascäbi lor au sävârsit deci o lucrare räufäcätoare culturii

nationale románesti Ele au avut scopul sä promoveze In terile
noastre i prin intreg orientul ortodox cultura greceascä; ele pot fl
deci slávite de Greci, dar de Români nu pot fi socobte decât ca or-
ganizarea unei culturi strAme stabilità, In mod parazitar In vechile
Principate române, din cauza släbiciunilor i päcatelor alor nostri
si a vitregiei vremilor, pe cari ei nu au stiut si nu au putut sä
le birueascá. Neculcea Inteleptul i Beldiman i altn au spus doar
In mod elocuent durerea neamului din acele vremi grele i amare.
D-1 N. Iorga zice: E de fäcut o deosebire intre vechea influentä
greack al cArui sens nu e altul decât al culturn latine färá caracter
national, In Apus, i Intro noua influentä a grecismului national
revolutionar. Pe cea dintâia am primit-o cu oarnenn ei, la cari am
adaus si noi pe ai nostri, colaborând cu popoarele celelalte ale
Orientului ortodox la o civilizatie comuná: celeilalte i-am opus
dela inceput cultura noastra mihtantä, de caracter national rornA-
nesc, i, fireste, ea a invins
Dela d-1 A. Beirseanu din Brasov se primeste urinUoarea telegramä.
uJelesc impreunä cu toti colegn lrecerea din vieatä a REGINEI
POETE ELISAVETA, mângLetoarea nenorocitilor si sprijinitoarea
artei nationale. Odihneascá hi pace lângä, Marele Ei Sot In.
D-1 N. lorga ceteste urmätoarea scrisoare, pe care fostul Se-
cretar general al Academiei D. Sturdza a adre sat o la 15 Ian uarie .

1883 prefectului judetului Iai Dimitrie Pruncu .

«Va'd cá in fast s'a arborat drapelul separatismului, cáci a vorbi dupi a-
proape un pätrar de secol de Moldoveni si de Muntern, aceasta este un ce
de neinteles, oricat de mare sä fie animozitatea i nemultumirea in contra
ori i cärui guvern Nu mä mir de oameni cari si-au pierdut cárarea si cart
in turburäri i ne1initi, in agitatiuni si in räsculäri, pot afla mijlocul cel mai
practic de a tarii mizeria lor moralá i materialä Dar má mir mult de bar-
bati sinceri si onorabili, can nu vad prápastia in care se asvárlá orbeste
Am insä o convictiune profundl, bazatä pe observatiunea faptelor si a hip-
telor terii de un timp de treizeci de am si mai bine Tara noasträ are un
virtor, cAci altfel nici nu 1-ar fi fost dat a face progresele cart a flout Acest
viitor este in maim lui Durnnezeu, i oamenu can vor cu stiintä sau din
nestiintá sä-1 däräme, se vor lovi de un ce, care este mai presus de vointa
noasträ a tuturora »

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
64 $EDINTA DELA 26 FEVRUARIE (10 MART) 1016

D-1 G. Popa-Lisseanu, profesor la hceul Lazár din Capita 15., a-

dreseazä urmätoarea scrisoare:
«Anul acesta se implmeste un secol intreg, de and a venit in tara George
Lazar Evenimentul este cu mult mai important, decât ca cea mai inaltá
Institutiune culturala româneascá sa--1 lase sä treacä in tAcere si sa nu-1
comemoreze
«Subsemnatul, in ana din urma, m'arn ocupat in special cu activitatea a-
cestut mare dascal al neamului nostru. De aceea, imi permit sa vá propun
ca sarbatorirea centenarului, dacá se va face, sä fie insotitä de publicarea
unet monografb ce pregatesc asupra vietu lut Lazar, precum sj de publi-
carea tuturor lucrarilor mai de seama ce el ne a lasat »
- Se recomanda Sec4iunii literare

D-1 I Bianu zice: Aduc la cunostinta Academiei un fapt care a

'camas nebagat in seam& si asupra cäruia atrag in deosebi atentia
Sectiei istorice. La 20 Martie n 1914 s'a Implinit suta de am dela
moartea istoriculut loan Christian Engel, care intâia oará a expus
intr'o lucrare sistematicä istoria neamului românesc si cu deosebire a
vechilor noastre Principate, Tara-Româneascä si Moldova. In opera lui,
Geschichte der Moldau und Walachey, publicatä la Halle in 1804 in
douä volume in-4°, se aratä inthaa data', lumn culte din Europa
istmia Romândor, duph ce in alte lucrári expusese istoria terilor si
popoarelor vecine cu noi: a Ucrainei si a Cazacilor, a vechei
Panonn si a Bulgariei, a Ungariei, a Dalmatiw, Croatiei, Slavomei,
a Serbiei si Bosniei.
Cu ocazia aniversärn seculare a acestui istoric, cu care marele
nostru Sinew de multe ori a avut räsboiu, un studio asupra lui
a fost publicat de acadennicianul maghiar L. Thallóczy In revista Unga-
rische Rundschau", care se public& la Lipsca (Anul IV, fasc 2,
pag. 247- 385). La acest studiu biografic s'au aläturat numeroase
scrisori, dintre cari dotiä ne intereseazá deadreptul una (pag 319),
scrisä de G. Sincat la 4 Aprilie 1804, In care dä informatu lui
Engel despre literatura istoricá româneascä si anume despre cro-
nicele lui Miron Costin, Ureche Vornicul, Cromca 13áláceneascä si
alte izvoare ale istoriei Românilor Cealaltá scrisoare este dela
Hammer, cunoscutul autor al celebrei marl istorn a Imperiului
Otoman. Aceastä scrisoare este dela 10 August 1805 si in ea se
dä o repede privire unor momente insemnate din istoria Principa-
telor române In secolul XVIII Pe king& acestea sunt st alte sell-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DtLA 4/17 MARTIÈ 1016 65

son interesante pentru um, dar mai presus de toate este interesantä
persoana lw Engel si toatä, marea lui opera istorica. Ar fi cred
bine ca un coleg din Sectiunea istorica sä, prezente atât pe autor,
cat si opera lui In lumina istoriograan nationale române.

$EDINTA PUBLICA DELA 4/17 MARTIE 1916

Presedinta d-lui D. Onciul, Vicepresedinte.

D-I M. C. Sutzu expune comunicarea: Contributiunea numis-
maticei la istoria anticii a Romciniei transdunclrene.
edina publica se ridicá si Academia hi continua, lucrárile in eedinta
intimá
-
D-1 I Stimonescu zice Imi ieau ingOduinta a va prezenta volumul al
IX-lea din revista Anna les scientifiques de l'Umverszté de Iassy", intemeiata
de prea sttmatul i mbitul nostru coleg d-1 P Poni, în scopul tocmai de a
arAta lumii straine activitatea ce se desfäeoarä in laboratoarele FacultOtn de
etunte dela Iaei. Seriozitatea acestet reviste e doveditá indeajuns prim locul
de cinste ce I-a capatat in bibliotecile strame, precum i pm cAtarea et
de specialietti. Alilturi de ea, imi permit a vá prezentn i volumul proaspát
incheiat, din Remsta qitn(tfleet V Adantacht" , care pOeeete in anul al
7-lea. Scoasa, in parte, cu sprumul binevoitor al Academiet Române, aceasta
revista, meal tot sub ingruirea protesorilor dela Facultatea de etunte din
Iasi, a umplut un gol simtit in Ora noastra, nu numai prm faptul cä pune
in curent cu progresele etuntei pe cei interesati, dar i prui acela ca face
cunoscut tern intreaga, miecarea etaintificá dela noi.
Aceste semne Indeajunse, arátând numai o parte din activita'ea unei fa-
cultati, pot ti socotite pe deplin i ca un protest real facut inaintea celei
mai inalte institutiuni culturale din tara, contra parerilor tendentios defa-
vorabile UniversitOtii din Iasi, ráspOndite in timpurile din urma.
Cu ocazia grevei studenteeti, incheiata atit de daunátor pentru autoritatea
profesorilor, sau cu aceea a anuntarii unei retorme a legn universitare, dis-
cutinnile au alunecat atAt de mult din domemul obiectivitatit, incAt cluar
un protesor dela Universttatea din Bucureeti, vomd sa arate raportunlé
dintre cele dotiä universitati, le-a comparat cu raporturile dintre liceul din-
PomArla i unul- oricare - din Capitalá.
Cele doua. publicatium periodice prezentate acum - repet, o parte numol
Analele A R - Torn XXXVIII - Desbaler le 5

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
66 OEDINTA DELA 4/17 MARTIE 1616.

din activitatea unei singure facultäti dela Iasi,-sunt dovada cea mai buna
de chipul cum se munceste la Untversitatea din Iasi
D 1 Vicepresedinte D. Onciul mu4umeste d-lui Simionescu peníru publi-
cafiunile prezentate i felicita n acelas tunp Universitatea din Iasi pentru
insemnata activitate tiiniíic, doveditá prin aceste lucrari, cari fac onoare
Facullatii de stunte a acestel Universitati
D-1 Dui tut Zamfirescu arninteste cal o discufiune similarä s'a mai facut
cu privire la piesa Rzngala a d-lui Victor Eftimiu si se intreaba dad, Aca-
demia are caderea sä discute asemenea chestium si sa dea solutiunt? Avem
noi un control asupra a tot ce se petrece in afarä, bine sau rau , avem noi
inspectia moravurilor literare t tnntifice din tara ? In ce calitate s. intervina
Academia in discutia dintre cele dour', Universitati ? D-sa nu vede aceasta
cadere a Academiei.
D-1 Dr. V. Babes observa ca daca d-1 Simionescu ar fi prezentat cluar
numat numeroasele i valoroasele publicatiunt facute numai inteun an de
Facultatea 'de stunte - acest fapt singur era o protestare contra barfehlor
aduse Universitatii din Iast-fara chiar sal se fi pronuntat cuvantul de protestare.

D-1 I Btanu zice Se implinesc in acest an 90 de ani de chid unul din cei
mai inflacarati patriott români din intaia epoca a reinvierii constuntei noastre
nationale, Dinicu Golescu, se intorsese din calatoria de trei ani in terile Apu-
suliu si a publicat povestirea celor va'zute inteo carte tiparita la Buda in 1826.
In acea carte boierul patriot a scos tipátul de durere, cá am reimas in urma
tuturor neamurzlor" I (pag 42) Mari progrese pe multe terenuri a facut de atunci
tara si neamul românesc, pe unele ins& am Minas tot in urma si nu parent
a ne grail sa inaintarn spre randul intani al popoarelor culte. Un semn
despre aceasta este Calendarul Multe incercari zadarnice s'au facut de frun-
tasn culturn noastre stuntifice, ca sa primim i noi calendarul nou apusean,
numit Gregorian si sa parásim pe cel vechiu numit Iuhan, pentrucá acesta,
dupa datele stuntei, este gresit si a ramas in urma cu 13 zile. Am parásit
slova cirilica luând in locul ei hterele latine in scrisul hmbh noastre. Ca-
lendarul a ramas pana astAzi tot cel vechiu t inapoiat.
Cateva senich ale Statului au fost silite de necesitatile relatiilor cu sta-
tele europene sa, se serveasca de calendarul nou Posta, telegraful, chile ferate;
dar Ministerul de Finante merge cu doua calendare, cel european pentru
relatule cu strainatatea i cel vechiu in atacerile interne Aceasta reforma,
care la noi nu a putut fi facuta cu toate repetatele starumte ale celor mai
de frunte invatafi, se aduce la indephnire acuma inteo fara mult mai de
curand intrata in vieata proprie culturall, in Bulgaria.
Ultimele numere ale ziarului oficios «L'Echo de Bulgarie» aduc expu-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTELE DELA 11/24 5i 18/31 MARTIE 1916. 61

nerea de motive si proiectul de lege prezentat corpului legislativ, prin care

Bulgaria paraseste calendarul vechiu si introduce in toate servicille ei de
stat si particulare calendarul european al intregei lumi culte. Mi se pare cl
acest fapt ar trebui sa ne dea de gAndit si sA ne aducem aminte de vorba
grea si dureroasA iesitá acorn 90 de ani din pana si din inima patriotic 5. a
lui Dinicu Golescu. Academia cred ca ar puteà, luà initiativa si da un bun
indemn In aceastA directie.
D-1 Maltz' Zamfirescu crede c5, nu este acum momentul potrivit pentru
discutarea chestiunn de a se confundA cele doua. calendare. Discutiunea
trebue tacuta in timpuri normale si lmistite, cad trecerea dela un calendar
la altul are consecinte foarte marl religioase, sociale, economice, etc. In
Bulgaria a intervenit un element nou. ruperea de Rusia si de aceea schim-
barea calendarului este mai mult un act politic
D-1 Vicepresedinte D. Owl& zice ca in adevar actul fAcut de Bulgari are
un caracter politic, iar noi Romanii nu-i putem urma pe aceastä cale

?EDINTA PERLICA DELA 11/24 MARTIE 1916

Pree1ir4a d-lui L. Mrazec, Vicepreedinte.

D-1 N Iorga expune comunicarea d sale despre: Legetturite Ro-
ratmlor cu Rush, apuseni qi, cu terdoriul zis ucrainian".

SED1NTA DELA 18/31 MARTIE 1916

Presedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Se ceteste procesul verbal al Secdund stiintifice pentru sedinta dela 18/31
Martie, prin care se aratä ca Seciunea a decis sa propunä publicarea in
Ana le a memoriului d-lui Dr. N. T Deleanu: Fermentul peptolitic din
riots carica.
- Propunerea Seetiund se aprolA
Dela Sectiunea istoricá se primeste propunerea de a se publicá In Ana le
lucrarea d-lui N. A. Constantinescu despre. Onymea qi trecutul cetalii
Giurgiu.
- Propunerea Sectiumi se aprobl

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
68 $ED11ITA 'ALA 25 MARTIE (7 APRILIE) 1916

D-I St C Ilepites prezentA in dar dm partea SocietAtii Regale Române

de Geografie Buletinul et, tom XXXVI, 1915
- D-1 Presedinte exprimA multurniri
D-1 I Bianu prezentA in dar din partea d-lut Gh. Gh Pavlov, student
universitar la Iasi, douA hrisoave domnesti moldovene originate 1439 (6947)
Iuhe 30 dela the i *tetan Voevozi si 1418 (6956) Julie 15 dela Petru
Voevod (cu pecete atarnatA desPAcutA dela document).
- Se decide a se exprimâ d-lui Pavlov multumiri.

WANTA DELA 25 MARTIE (7 APRILIE 1916)

Prev,dinta d-lui Dr. C. I 1-strati.

Dela Societatea «Arnica Muzicit» din CapitalA se primeste instuntare cA
Presedintele Academiei a fost ales Membru de onoare in Comitetul Socie-
tAtii
- Se lea spre cunostintA
Se ceteste procesul verbal al Sectiumi shintifice pentru sedinta dela 25
Martie (7 Aprilie), prin care se aratA cA Sectiunea a decis sA propunA pu-
blicarea In Memorule et a lucrArii d-lui G VAlsan. Asupra trecerii, Duneiret
prin Pottle-de-Fier Incercare de Geo(jrafle crthcd.
- Propunerea Sectiurni se aprobA.
Dela Sectiunea literarA se prirnese urmAloarele propunerr
a) S. se admitA n principm cererea d-lui protesor G Popa-Lisseanu, ca
sArbAtorirea in acest an a centenarulin venirn in tuá a lui Gheorghe LazAr,
dacA se va face, sA fie insotitA de publicarea unet monogratii ce d-sa pre-
gAteste asupra vietit marelm dascal, precum st a lucrArilor mai de seamA
rAmase dela el, rAmânând ca deciztunea de publicare sA se lea dupá pre_
zentarea inanuscrisulut,
b) SA se aprobe cererea fAcutA de d-nii I S Petrescu i Nd Locustearn,
de a se reface traducerea primelor sapte cArti din Tau Liviu, a cAror tra-
ducere tusese fAcutA de rAposatul protesor Nicolae Barbu i publicatA in
primul volum, care acum este sfArsit,
c) SA se publice in Anale, Memoritle Sectund hterare, pArtile II st Ill ale
lucrArti d-lut Onisitor Gbibu Din istoria literaturn noastre didachce. Abe-
cedarele din Transilvania §1 Cärtile de cettre din Transilvania,
c/) SA se lipAreascA in publicatiunea Din viect(a poporului roman cule-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 5EDINTELE DEL i 1/14 r 18 APRILIE (I hum) 1916 69

gerea d-lui C 116dulescu-Codin intitulatA Din trecutul nostra. Legende,

tradqn si amint1ri zstorice.
- Propunertle Sectunti se aprobä.

*EDINTA DELA 1/14 APRILIE 1916

Presedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

D-1 Presedinte zice cá, potrivit regulamentului premtulut L Lecomte du
Nouy, concursul pentru acordarea acestm premiu urmeaza O. se tinA anul
acesla la *coala de arte trumoase din Bucuresti, inaintea unet comisiunt
compuse din dot protesort ai vioalei, sub presedinta until membru al Aca-
dem lei
- Se decide a se formä comisiunea din d-mi D Pacturea st D Serafim,
sub presedinfa d-ltu St. C. Hepites.
D-1 G. Tzfrica prezentä pentru publicare lucrarea d-sale deqpre Deformarea
unet clase de suprafe(e tetraedrale.
- Se decide a se publica in .Memortzle Sec(tunii stiintzfice
D-1 Presedinte aminteste cä astäzi este ultima sedinta inainte de vacanla
Pastilor st ureazA tuturor colegilor sárbatort termite.

?EDINTA EXTIIAORDINAR \ DELA 18 APRILIE (1 MAIUI 1916

Presedinta d-lui Dr C I Istrati

D-1 Presedinte Dr. C. Istrati aduce la cunostintä trista veste, cä
la 16 Aprilie seara a incetat din vieatä la Iasi veneratul coleg
Nicolae Gane Indatä dupä primirea acestei still, s'a telegrafiat
d-lor Poni i Simwnescu, rugändu-i sä organizeze reprezentarea
Academei la ceremonia Immormântárn si sa depunä o coroanä la
sicriul decedatului. In acelas timp s'a expecliat d-lui Alex. Gane
urmátoarea telegramä
«Adânc Indureratá pentru pierderea colegului nostru venerat, al
vostru lubit pärinte - Academia trimite familiei sale sincere con-
doleante.»
Se decide apoi ca toti membrii Academiei aflätori la Iasi sä.
asiste In corpore la trista ceremonie a immormântárn si d-1 Prese-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
70 EDINTA DELA 22 APRILIE (5 MAILT) 1916

chute Dr. C. I. Istrati sä, rosteasch cuvântarea In numele Acade-

mu)].

EDINTA DELA 22 APRILIE (5 MAIU) 1916

Presedinta d-lui Dr C. I. Istrati.

ll-1 Presedinte Dr. C. I Istrati, deschizand sedinta, zice: In se-
dinta extraordinarä dela 18 ale lumi curente, mi s'a dat Insarcinarea
sa rostesc la Iasi In numele Acadermei cuvântarea la trista cere-
morne de Immormantare a veneratului nostru coleg Nicolae Gane.
Mi-am Indephnit sarcina, rostind urmatoarele:
Intristatel Adunare,
«Academia Roman& a fost adânc Indurerata, primind vestea neas-
teptatä a rnortn scumpului nostru coleg, Nicolae Gane.
a Cu toate ea nu era In o varstä, prea mult Inaintatä, totus afla-
sem de catva limp ca iubitul nostru coleg se simtia släbit. Aceastä
stare subreda a sänätätii sale durä de aproape trei am si-mi aduc
aminte cu câtä, bucurie I-am prima !titre noi, acum un an, când,
desì slab, a tinut totus sa vie la Intrunirea noastra generalá.
aToti, si personal cu deosebire, ne faceam o adevaratä rnultumire
sufleteasca, din dorul si nadejdea ca va veni intre noi si anul acesta,
cu Inceperea lumi lui Mani, cam cu firea sa dulce, cu caracterul
säu blajin si cu mima sa curatä si deschisa larg prietenilor si fap-
telor bune, era o podoabä a noastra si un simbol de liniste si in-
fratire, având mai ales in vedere timpurile, atat de sbuciumate, In
cari tram.
aAm cunoscut de aproape, spre marea mea pärere de räu, destul
de tarziu pe Nicu Gane, si aceasta avn loc mai ales cu prilejul
alegern noastre la Academie, unde ma urmase mai In urmä, fund
primit la 1898:
«0 strânsä legaturä de prietenie se stabill intre noi de Indata, si
aveam pentru el, care-mi reamintià asa de lamurit, prin firea sa,
esenta sufletului moldovenesc, o adevarata iubire si o deosebitä e-
vlavie i aceasta mai ales pentruca Nicu Gane, ca scrntor, ne-a
läsat pagme scumpe din trecutul nostru, trecut disparut, din neno-
rocire, pentru totdeauna si pe care ca copil I-am trait si eu In aceste
parti.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 5EDINTA DELA 22 APRILIE (5 MAM) 1916 71

«Cate sert fericite nu am petrecut cu copal mei, in sânul fan-idiot,

cetind admirabilele descriert ale dispárutului, pe cart a avut bunä-
tatea a m le oferl. Cu el trätam, cetindu-1, zilele ce nu se vor mat
Intalni, revedearn chmunle de mult duse, respirarn Inc& odatä calda
st drägästoasa atmosferá a vietit noastre copil&resti, ce avusese loc
in aceastä parte a tern, In conclitiurn ash, de apropiate.
Spice le" sale sunt Incärcate cu Kiel sánátoase, pe când atâtea
allele räsar acum stand tantose si därje, din cauza golictunit lor.
In ele arn gäsit aceastá judecatä dreaptä, utilä de retinut in o epoca
In care artvismul st cärdásia riclicä, sus st grabmc, atatea mediocrt-
tätt: aVa sa zicä, munca dreaptá a ornulut tot nu ramâne pierduta;
vine o vreme, când st färä reclamä st Mr& clopotet, 10 lose drep-
tatea la lummä st 10 gäsesti räsplata acolo de unde nu te astepti
«Se va sti odatä, cá In cateva randuri, intre el, om de htere st
scrntor de sea,ma, si mme, apartinand Secttei stuntifice, a urrnat o
corespondent& in stihuri", cum o numiam not, si In care se poate
vedea, taräs, firea sa cea bunä si aleasá, si prieteneasca sa dra-
goste, ca si amdräctunea . . . de a 11 Imbätramt
aBätrânetele I . . . sunt cumplite pentru tott st mat ales pentru
poett ! . . .
«Cu Nicu Gane se Inchete micul numár al scrutorilor de searnä,
din ultima jumätate a veaculut trecut, din aceastä parte a tern.
Cu el s'a stms st unul din sufletele curate cart au shut sa observe,
sa, tubeascä st sa-st dea seama de vieata ce au copilárit pe la 1850.
«Doarmä ei fenciti, cäct frumoase zile au tráit, ztle de renastere
si lnältare, ceasurt de bárbätie st vitejte, st tunpi de mandrie a
neamultn, mat In urrnä.
aDeschis au ochn cei ca Thou Gane, In o tar& cálcatä de toti In
picioare, robitá st cu min in vieata et din näuntru, fára, scoale si
färä vlagä, cu oarnern cu privirile rätämte tot peste hotar st färä
incredere in propria lor putere, st hi care abià so ridica tineretul
plin de credintä st dornic de luptä st de emancipare
«Cm tmen Insä, eel putint, cm necunoscuti st neintelesi, dar cart
purtau In sufletul !or crezul until neam st puterea untu lästar, care
nu Wept& dacât zile prielnice pentru a se arátà mândru la lumina
soarelut, acestia totus tzbutträ, acestia prtmenträ tot, st din haos
st intuneric se inältä la vieatä, scumpa noastrá Românie.
«Toate acestea le-a väzut Mar Gane La multe din aceste fapte
lua st el parte.
«Fie et binecuvântati ! . .

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
72 5EDINTA DELA 22 APRILIE (E) MA113) 1916

aPuteau sä, moará fericiti ! . . .

aUn singur dor insä le-a mai rámas, care a incälzit si pe Nicu
Gane si care cu sigurantä ca si lui, ca si multora dintre cei dusi
In ultimii timpi, le pricinui durerea, cá nu au apucat sä, vadá si
el zma cea mare, cea de pe urmá si hotärltoare a Infäptuirii ma-
relui nostru ideal national.
«Dar de acolo, unde se aflä ei acum, crezätori cum suntem In
crestineasca dogma si In stnntifica credintä a nernurini sufletelor,
fad, ei ca, F:11 In aceastä lmprejurare, judecata noasträ sä fie mai
hmpede, vointa noastrá mai hotärltá si puterea Infäptuirii mai mare.
«Facä ei ca piedicile can, de douä mu de am, stingheresc ne-
curmat unirea unui neam de seamä, sä dispará, pentru ca el sä se
manifesteze Inältätor, pe calea prophsirn generale a omenirii.
aAtunci si sufletul lui Nicu Gane, bun Romän si orn cu inima, va
tresältà de bucurie. -.
«Vieata lui Nicu Gane e pad& unui orn cu judecatä, care si-a
urmat senin si linistit drumul ce catá sa facem, In aceastä lume,
care pentru multi dintre noi e o cale de suferinta.
«El a privit oarnenil si faptele cu blândete, fárä judecatá asprá,
cu iertare pentru cei gresiti si cu sfat bun pentru cei ce eäutau
a-1 ascultà. .
a Cu hotärire Moldova, si cu deosibire Iasii, au pierdut un mare
orn si Academia Rornânä un coleg cu care se rnândrià
eSesiunea noastrá generalä, din anul acesta, väduvä de cei de
peste hotar, si cu Nicu Gane pierdut pe vecie, va fl una din cele
mai triste ce am avut
«Dar cu nädejdea, pe care si räposatul o aveh In suflet, sä speräm
zile mai bune §l GA vorn aveh In curând urmasi demni de cugetul
si sufletul lui Nicu Gane.
«In numele Acaderniei Rornâne, mândrä de scumpul dispärut, rog
respectuos familia acestuia sä prirneascá, din parte-i, asigurarea du-
rem adânci, la care se face pärtasá.
aFie-i tärána usoarä 1»
Cu acest trist prilej, am avut sio rnulturnire sufleteasca: am
constatat, ca si colegul nostru d-1 Mehedinti, cä munca stäruitoaro
si Mr& reclarnä pe care a dat-o tern si In special Iasilor colegul,
care ne-a päräsit pentru totdeauna, a fost recunoscutá si apreciatá,
cáci aproape tot publicul orasului s'a fäcut pärtas la durerea co-
muná, luând parte la ceremonie si conducând la locasul de veci
pe acela, care a fost bunul si blajinul Nicolae Gane. Fie-i tärana
usoarä si sufletul in sfänta pazä a Domnulm!

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 29 APRILIE (12 MART) 1915 73

D-1 Duiliu Zamfirescu zice: Gäsindu-mä la tax* n'am aflat despre

moartea lui Nicolae Gane decAt dui:CA Immormântare. Regret din
toatá inima, cä n'am putut luà parte la aceastä tristä ceremonie.
.Nicolae Gane mberl, Ga sá zic astfel, de douá ori coleg. coleg In
Academie, ales cu mine In aceeas zi de 1 Aprilie 1908, si purta.-
tor al aceleias arme : condeiul romancierului. Trimit de aici salutul
meu de incase regrete la mormântul colegului trecut la vesnicie.
Dela d-1 G. Hill, Conservatorul Cabinetului numismatic din Mu-
zeul Britanic, se primeste Instiintare cä fostul Director al acelui
Cabinet Barclay Head, ales membru onorar al Academiei la 22 Mam
(4 Iunie) 1914, a incetat din vieatá Inca dela 30 Maiu (12 Iume)
acelas an D-1 Hill aratä cb, a Instantat la timp Academia despre
aceasta, dar se pare cA, scrisoarea d-sale s'a rätäcit, nefiind primitá
la Academie.
D-I St. C Heptes prezentá ca oinagiu dm partea autorulut, d-1 Ernest
Lebon, scrierea Sur une nouvelle Table de dtviseurs des nombres.
D-1 I .Nistor prezentá publicatiunea d-sale: Istonabtserwit drn Bucovina.
- D-1 Presedinte exprimä multumin

EDINTA PUBLICA DELA 29 APRILIE (12 MAIU) 1916

Presedinta d-lui Dr. C. I. Istrali.

D-1 N. lorga expune comunicarea d-sale: Ceva mai mull despre
vieata noastrei cultwalci gi literarei in veacul al XVIII-lea
*edinta public& se ridicA st Academia îi contmul lucrdrileimn sedintä
intiml.

D-1 Presedinte Dr C. I Istrati ceteste urmatoarea scrisoare primitä dela

d-I Al. N. Gane, fml decedatulut membru al Academiet N Gane
Mutt stunate Domnide Istrati,
«In numele mamei st al întregei famtln a lui Nicu Gane, va rug sa pri-
m41 exprestunea sincerelor noastre multumirt pentru partea ce 41 luat-o la
immorm4ntarea scumpultu nostru tata,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
74 F,i EDINTA DELA 29 APRILIE (12 MAID) 1916

«Taal nostru 0.1u cA era mAndru i fericit de a apartine5. Academiei Ro-

mAne i irai stiu hick cA Wept& cu o nespusl nerAbdare sA lea parte la
sesmnea Academiei din Mam a. c. pentru a-§i revedeA colegh §i amicu sAi
§i in special pe Domma-VoastrA, pentru care aveA o mare stim i dragoste.
«Dumnezeu a hotArit insA altfel Simpatnle cu cari am fost inconiurati in
aceste momente au löst de sigur de o mare mAngAiere pentru nemArginita
noastrA, durere. Ultima dorintA a. tatalui nostru a tost ca portretul sAu fAcut de
pictorul Stahi, aunt acuma vreo 35 ani, sA fie dat Academiei. De aceea mA
grAbesc de a vA anunta cá îii curAnd voiu expediA pe numele Academiei
acest portret.
«VA rog incA odatA sa exprimati onor D-Voastre colegi toatA gratitudinea
noastrA pentru afectiunea ce au arAtat-o tatAlui nostru, qi sA primiti asigu-
rarea prea osebitei noastre consideratium.»

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECT1UNEA LITERAla

Raportul d-lui Artur Gorovei despre Legende, tradttii i a-

mintiri istorice", vol. II, de C. Rcidulescu-Codin, - aprobat de
Sectiune la 22 lanuarie 1916.
Conform insarcmarii ce mi s'a dat de Sectiunea literará a Academiei Ro-
mane, am cercetat, cis amanuntul, manuscrisul d-lui C. Rddulescu-Codin:
«Legende, traditii i ammtiri istorice», vol. II, propus spre tiparire in pu-
blicatiunea «Din vieata poporului roman», i parerea mea éste urmatoarea
Materialul din aceasta colectiune este, in parte, inedit, iar unele bucâti
precum «La inceput» (p 1), «De când cu Noie» (p 2), «Domnul de roua»
(p 19), «Uriasii» (p. 20), etc , desi sunt cunoscute din alte colectn, totus,
sub forma in care surit date, prezenta importanta, ca variante, i merita sa
fie cunoscute
Persoanele i 1ocalitáilo cari figureaza in aceste tradqu au destula insem-
natate, pentru ca tot ce se povesteste despre ele s mtereseze pe cer-
cetatori.
Sunt, insa, cateva bucati, cari ar trebui scoase din volum, daca se va
tipari colectia Astfel, legenda «Fata de Oran ajunsa Doamna a tern» (p 74),
cu variairta ei dela pagina 97, nu este o legenda istorica, ci un basm, care
si-ar gasi locul, cu mult merit, trite() colectie de basme
Pentru ca o povestire s. fie legendd sau traditze istoried, trebue sá fie
legata de numele until personaj istoric, al unei localdeifi, al unui fapt istoric;
sau al unot datme nationale In aceasta povestire este vorba de un Domn,
care cla sfoarä prin tara cá va lua nora numai pe acea fata, care-i va face
trei lucruri ce vd, cere Domnul, i va desiega trei intrebari. Fata unui morar
se duce la impärat nici calare, mci pe jos, Mel imbracata, nici desbracata,
nic, cu plocon, mci fArA plocon, asa dupa, cum ceruse Domnul, si-, devine nora
In variantele cunoscute ale acestei povestiri, date sub numele de basm,
e vorba de un impdrat, i numai inlocuirea cuvantului impeirat prin
dornn nu-i d acestei bucati, destul de trumoasa, caracterul de legerida
istorica.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
76 SECTIIINEA LITERARA

De asemenea bucitile . «De cand sunt inselâtorn» (p 79), si «Bogatia si

slava lurnii» (p 81), sunt de asemenea basme, st locul lor nu ar fi in aceasta
colectie
Cele ce spun Varann, prin sate, despre lucrurile de AstAzi, chiar cand sunt
in legatura cu personaje cari au insemnatate in vieata noastra sociala, nu
pot fi considerate ca legende istorice, cum vor putea fl peste cativa am,
cand vremea va intmde välul amintirn asupra faptelor intâmplate in zilele
noastre.
Din acest punct de vedere privitá bucata «Vlaicu» (p 123), in care niste
lAutart verbose de nenorocirea aviatorulut a$ a de regretat, nu este o legencla
istorica, si cred ca ar trebui scoasa din A/plum
Acelas lucru ar trebui flout cu descrierea cetátn lui NegruVocla (p. 43)
Bucata aceasta nu este o legenda, nu este o culegere a d-lui C. R -Codin,
st are un singur lucru comun cu autorul legendelor.. a fost publicatá in
revista «Prietenul nostru», care al:Area sub conduc6rea sa
Cu aceste schimbäri, lucrarea aceasta merita sA, fie publicatá in colectumea
Academiei, cred et'.
La finele lucrärn, eulegAtorul a adaos un «Indice st glosar» Insirarea
cuvmtelor si arátarea paginelor la earl se intalnese - precum s'a fácut, -
nu e de ajuns. Sunt multe cuvmte pe can orisicine nu le poate intelege, si
al aror inteles cci obisnuiti il vor banui, it vor ghici, il vor deduce Tal-
mácirea lor cat mai amanuntita ar fi de dont, (lac& se poate face

Raportul d-lui I. Bianu despre. Din istoria literaturii di-

dactice románesti de Dr 0 Ghibu,- aprobat de Sectiune la 29
Ianuarie 1916.
Lucrarea d-lui Dr O. Ghibu, Din istona lzteraturn dzdactwe románestz.
1. Bucoavnele, face inceputul unui sir de studii istorice de cea mai mare
insemnâtate pentru cunoasterea progreselor si a fazelor de desvoltare ale
atat de intarziateinoastre mstructiuni nationale Studiul prezentat acuma de d-1
Ghibu spre pubhcare este facut cu toata competinta pedagogic& desavarsitä
a autorului pe baza cercetärii constuntioase a intregului material de cärti
ce s'a putut gasi in bibliotecile noastre si cu deosebire intr'a Academiei.
Din aceste cauze lucrarea merita sa fie publican. in Memorule Sectiunu literare

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA ISTORICA.

$EDINTA DELA 5/18 IUNIE 1915.

Pre§edinta d-lui D. Onciul, Viceprepdinte.
Se aduce la cunostinta Sectiunii situatia fondulut pentru publicatta docu-
mentelor Hurmuzakt i, dupa propunerea d-lui N. lorga, se incredinteaza
tipartrea n colectie a rapoartelor consulare austrtace d-lut I Nistor

Raportul d-lut N Iorga despre Monete vechi ronteineti ine-

dite sau purin cunoscute" de C. Moisil, -aprobat de Sectiune la
26 lunte (9 Juke) 1915.
Lucrarea pe care ne o prezenta d-1 C. Moist!, subt tatlul «Monete vecht ro-
manesti medite sau puOn cunoscuten, e o refacere i o adaugire a studulor
sale anterware Pap. de ce se she pana acuma despre tipurtle st vartantele
monetelor muntene i moldovenesti, ea infalAseaza un mare progres Para-
grafele ce privesc monetele lui Radu, tatal lui Mircea cel Batran (tipul cu
cavalerul tri armura), ale lut ca st ale fratelui Vladislav, ale lut Vlad, inlo-
cuttorul pentru scurta vreme al aceluias Mircea, sunt deosebit de intere-
sante Pentru Moldova, avem o moneta de arama a lui Petru Musat, mo-
netele lui Ihas, flul lut Alexandru cel Bun, acelea pe cart autorul le atrt-
bue lut Alexandre], flul lut Ihas, moneta care poarta in latmeste numele
until Stefan, precum i aceea a lui Stefan Tomsa.
Tipartrea acestut memortu e de sigur foarte folositoare

Raportul d-lui IV lorga despre Romcinia fata de capitula-

ftuntle Turctlor" de I C. Faith, - aprobat de Secfiune la 20
Noemvrte (3 Decemvrie) 1916.
Lucrarea d-lui I. C Hitt nu priveste numat istorta Romantlor, aducandu-i
o pretioasa contributte, ci i istorta asezammtelor de drept ale Impermlut
Otoman, n legatura' cu situatia sträintlor. Ca toate lucrartle autorulut, e blue

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
78 atCTIttNEA ISTORIa

informatá i adausul documentar infatiseaza acte inedite din Arhivele, incä

neintrebuintate, ale Ministerului de Externe Nu trebue sa se mte mci fo-
losul actual al lucrárn, care, de sigur, trebue tiparitá

$EDINTA DELA 8/21 IANUARIE 1916

Preedinta d-lui A. D. Xenopo(.
Sectiunea, dupä ce lea cunostintä de lista cärtilor prezentate la concursul
premiului Adamachi de 5 000 lei, divizibil, ce este a se acorda prin mlj-
locirea ei in viitoarea sesiune generalä, decide:
a) O. fie rugati urmatorti colegi a face rapoarte speciale asupra cärttlor
insemnate in dreptul hecäruia, i anume:
d-I G Neica- N Ghiulea, .Matematica si inecanica in stunkle sociale,
, L. Mrazec Dr. G. N. Leon, Politica minierd in diferitele State si
raporlurile ei cu polttica minierd din Romenuct,
General Gr Craznicianu Cäpitan N. I Popescu, Crornci militare qi
Rdsboiul,
B. Delavrancea. Andrei Rädulescu, Studii de drept civil,
G. Boyclan-Dutcci, membru corespondent : Iulia C Gheorghiu, Metoda
ratzonald pentru educa(ia copulor met dela 2--6 ani,
, Petre IVegulescit, membru corespondent H. Samelevici, Cercetäin cri-
tice i filozofice §i C I Nävarlie, Filozofia tut Schopenhauer
b) Sectiunea impartt celelalte cäxli nitre membrn sai, dupa cum urmeazá.
Aron (Nicolau), Monografia bisericilor, coalelor i reuniu-
nilor románe din nigaras Flgaras 1913 . . d-lui I .Nistor ;
Bacaloglu (HéRme), Preuves d'amour Conférences patrio-
tiques Bucuresti 1914 » A. D Xenopol;
Bdicoianu (C. I), Dunärea Privire istoricá, economic& si
politicá Bucuresti 1915 » I Bogdan;
Bogdan (N A ), Orasul Jai. Monografie istoric i socialá,
ilustratá Edifia a doua Iasi 1913-1915 . . » A D Xenopol,
Dabija (Lt. Colonel G. A ), Rasbolul bulgaro-turc din arml
1912-1913 Bucuresti 1914 » N. Iorga ;
Diamandy (G.), Cauzele räsboiului european i interesele
Romäniei Bucuresti 1915 . . . . . . . . » I. Bogdan;
Iliescu (Nicolae), Transformarea dreptului de proprietate
dela tondarea Romei pan& n zilele noastre.
Bucuresti 1914.
Ionescu-Sisesti (G), Politica agrarä, cu privire speciala la u C. Giw escu
Romania. Bucuresti E a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 StellitnitA iStoatc1 79

Lupaqcu (Colonel Gheorghe Em.), Ammtiri din räsboiul

mdependentei. 1877-1878. Bucuresti 1915 . » D Onciul ;
Minar (Octav), Grigore Manolescu. Iai f a. i T V. Stefanelli,
Mosü (Const), Studii 9i cerceart nurnismatice I - VI
Bucuresti 1913-1915 » M C. Sutzu ;
Pop (Nicolae), Economia rural5 i gradinäritul Blaj 1914. » S. MehechnO;
Teisleivanu (Octavian C ), Trei luni pe campul de ntsboiu
Editia a H a. Bucurestt 1915 s T. Ntstor ;
Zagortt ), Targurt i orase intre Buz6u, Targoviste pi
Bucuresti. Bucuresti 1915. » N. Iorga

Raportul d-lui I. Nistor despre. Originea i, trecutul cetelfii

Giurgiu", de .1V. A. Constantinescu,- aprobat de
Sectiune la 18 Martie (1 Aprilie) 1916.
Lucrarea d-lui N A Constantinescu este o contributie pretioasä la istoria
cetatit Giurgiu. Autorul a consultat cu multá hárnicie i pricepere toate
márturitle istorice privitoare la obiectul cercetárn sale st a reusit sä sinte-
tizeze in trei capitole bine inchegate totul ce se poate spune azi despre
originea i trecutul cetätii Giurgiului.
In capitolul prim autorul se intretme asupra legendelor can s'au urzit in
jurul intemeient acestet cetäti i aratä cd hi marturole mai vecht cetatea
Giurgiului se confundá cu cetatea Stantul Gheorghe de pe bratul Dun6ret
cu acelas nume. In capitolele urmatoare d-1 Constantinescu aratä. adevärata
origine a numelui cetätii, precum i istoricul ei din zilele fundatorului Mircea
cel Batran Oita la 1830, cand raiaua i cetatea Giurgiului furl definitiv
evacuate de Turci i anexate din nou Tern-Românesti, din teritoriul careia
fuseserä smulse
In anexä autorul d hi traducere româneascá «Expeditia cruciatilor din
1445, pe Dunäre», descrisä de Jehan de Wavnn, dupä povestarile nepotulut
säu Valeran, care participase la cucenrea Giurgiului, sävarsitä in cursul
acestei expeditmni Autorul doreste a-pi ilustra lucrarea t prin cateva
veden vechi ale cetätii 9 i orasulut Giurgiu, o dorintä impotriva cAreia nu
este nimic de obiectat
Lucrarea d-lui Constantinescu Indeplineste toate conditiunile unei cercetäri
istorice serioase i metodice, ea imbogäteste prin frumoasele ei rezultate
cunostintele noastre asupra trecutului acestei vechi cetáti romanesti si prin
urmare ea mentä sä fie publicatá in Analele Academiei Române.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA $TIINTIFICA.

EDINTA DELA 12/25 IUNIE 1916

Pre§edinta d-lui P Poni.

Sectiunea stuntificA hotäreste a se cere Academiei sä incuviinteze tipa-
rirea lucrarii colegului Antipa : Pescarta sz Pescuitul in Romania. AceastA
tiparire se va face in colectiunea Fondului Adamachi, unde sunt fonduri
preväzute

Raportul d-lui Dr Gr. Antipa despre Contributiuni la fauna

insectelor collembole din Rom(mia, cuprinzOind $ forme caver-
nicole" de Dr C. N. Ionescu ,-aprobat de Sectiune la 12 lunie 1915.
Lucrarea D-lui Dr C. N Ionescu despre «Collembolele din RornAnia» umple
un gol in literatura noasträ stiintifica, ocupându-se de o grupá de insecte
din fauna noasträ, despre care nu s'a scris incá mmic. Autorul a adunat nu
multA silintä un material bogat din foarte multe regiuni ale terii si chiar
din locuri mai greu accesibile, ca d ex din diferitele noastre pesteri, din
acestea a recoltat foarte interesante forme cavernicole
Materialul adunat a fost bine studiat si in deplinä cunoastere a literaturii
complete a chestiunn si a metodelor de cercetare
0 comunicare preliminará despre rezultatele acestei lucrari a fost deja
publicata in Buletinul Sectiunu Tioastre.
Si ca redactiune, lucrarea de tata nu lasä nimic de don't, iar figurile sunt'
facute cu multa ingripre si acuratetá Sunt dar de pärere cä se poate pu-
blicA in Analele Acadenniei.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EIECTIUNEA siferoncl 81

Raportul d-lui Dr. Gr. Antipa despre: Studii teratologice

asupra Cestolzilor" de Prof Dr N. Leon,-aprobat de Secfiune
la 19 Iunie (2 Iu lie) 1915
Lucrarea de tata lace parte din seria de note helmintologice pe cart
autorul le-a publicit deja in Analele Academiei sub tatlul de aContributinni
la studiul Parazitelor din RomAnia» Autorul descrie acuma o serie de cazuri
teratologice noua observate de d-sa la Cestoizi i (IA totodatA i o privire ge-
nerala asupra cazurilor descrise panA acum, controlându-le pe toate pe ma-
terial din tara In aceasta privintA, cu totul originale si de un deosebit in-
teres sunt figurile ce le alatura textulut, cart sunt fotografii proprii scoase
dupa exemplarele aflate in colectia bogata a laboratorului de Parazitologie
dela Facultatea de Medicina din Iasi, al carui director este autorul
VA rog dar s binevoitt a aprobA publicarea et in Analele Academiei

Raportul d-lui Dr Gr. Antipa despre : Studii histologice si

anatomice asupra Hirudineelor de apet dulce fi marine", de Dr
I. A. Scriban,-aprobat de Secfiune la 26 lunie (9 Julie) 1915.
D-I Dr. I. Scriban ne este deja cunoscut prin scrierile sale anterioare a-
supra Hirudineelor. Lucrarea de fatá este o continuare a cercetArilor sale din
trecut, pe cari le-a publicat in colectia Fondului Aclamachi. Este o lucrare
foarte serioasA, bazata pe o perfecta cunoastere a literaturii si a metodelor
moderne de tehnicA microscopica.
Sunt de pArere cA, se poate publica de Academie.

Raportul d-lui Dr Gr. Antipa despre: Fluturele Aporitt

Crataegi L." si Fluturasul Carpocapsa Pomonella L." de G.
N. Finfescu,- aprobat de Sectiune la 11124 Septemvrie 1915.
D-1 Prof. Fintescu, care a mai prezentat Academiei diferite studii asupra in
sectelor vAtAinAtoare din regiunea lailor, ne mai trim acum spre publi-
care 2 mici monografii
Prima trateazä biologia Fluturului Apona Crataegi L., adica despre Flu-
turele numit Nalbarul, ale carui larve se hrAnesc cu frunzele diferitilor arbori
fructiferi si le aduc pagube insemnate. A doua trateaza biologia Fluturasului
Carpocapsa pomonella L., ale cAruia larve se desvoltA in fructele merilor
perilor i aunt cunoscute sub numele de viermi din mere si pere.
In arnandouA studiile autorul îi descrie observatiile sale proprii, fAcut
cu preciziune i in mod col-10114os, asupra biologiei acestor insecte, In re-
Analee k R - Ton) xo, rill - &Water& 6

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
A2 SÈCTilINEA F74281.1E101.

giunea Iasrlor, asupra vaamarilor ce le aduc acolo arborrlor iructiteri ir

asupra mijloacelor de a le combate Studii de acest fel earl, färä a Imbratisa
subiecte vaste sr a discuta chestiuni inalte, se märginesc la o serre de ob-
servatiuni precise asupra modului de viea t5. si de desvoltare a msectelor va-
tämatoare in conditrurnle speciale chmaterice ale uner localaati, sunt de cea
mai mare insemnätate, cam numar pe aceastä baza pozitiva se pot IA ma-
suri eficace pentru evitarea i stArpirea unor boale parazitare ale plantelor
can distrug munca i avutul oarnenilor
Recornand cu placere publicarea acestor 2 lucräri in Anatele Academiei

$EDINTA DELA BO OCTOMVRIE (12 NOEMVRIE) 1915

Presedinta d-lui P. Poni.

Sectiunea stiintitica primeste propunerea d-lui coleg Antrpa de a se trpari
In «Publicatiunile Fondulur Adamachi» manuscrisul d-lui Dr. A Cardas, Docent
timversitar la Iasi, aAranaleks domestice din judetele Durostor i Caliacra »

SEDINTA DELA 20 NOEMVRIE (3 DECEMVRIE) 1915.

Presedinta d-lui Dr. G. Marinescu

Sectiunea tiinific primind parerea colegului Teodorescu asupra lucraril
d-lui Dr N T Delearru, Ridroliza substantelor albwminoide de ongzne ve-
' ['data' sub influenta papainez sz a papagottnet, hotareste publicarea er in
Memontle Sectiumi stnntifice
Mai hotäreste ca d-I coleg Porn sa fie rugat a referi asupra luorrÍi d-lui
Dr Ionescu Bujor, Determinarea compozitiei chimice a cimentului i apli-
cattumle practice ale acestei determine-in

EDINTA DELA 8121 IANUARIE 1916.

Prwdinta d-lui Dr. G. Marinescu.

Sectiunea hotareste ca raportori pentru cartile prezentate la premiile Lazar
sr Constantinide pe urmatorn:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 stcTuINA snarrIrrci 88

La prezmul Lazdr
Dr G .Marinescu - Dr A. Babe.s, Lichidul cefalo-rachidian
St C Hepdes - Leonida, Electricaatea
I Szmwnescu - Rottman, Massivul empty dela Greci.
A Saligny - Schitenescu-Schiteanu, Ecuatiunea librei rmjlocti a pieselor
Bupuse la tlarnbaj
La premiul Constantinide
General G Crainzcianu - Arnza, Lucrartle de camparne
Gr Antzpa - Barlärau, Zoologia
I Stinionescu - Cantuniari, Massivul eruptiv Muntele Carol Piatra-rosie
Dr V. Babes - Dumitrescu Mante, Studiul azotemtei
I Atanasiu - Fthp, Zootehnie specialä,-Can
Dr G Marinescu - Ghtdionescu, Introducere in pedologie.

*EDINTA DELA 15/28 DECEMVRIE 1916.

Preeclinta d-lui P. Poni.

Sectrunea, 1und cunostint.l. de scrisoarea colegului I. Atanasiu, prin care
aratA ea nu poate face raport asupra lucrarii d-lut Ft lip, deoarce la redac-
tarea chestrunilor de fiziologie a hint el insus parte, roagä pe colegul An-
tipa BA-sr tea aceasta sarcmA

Raportul d-lui P. Poni despre «Nutrirea animalelor domestice»

de H. Vasiliu,- aprobal de Sectiune la 22 Ianuarie (4 Fevru-
arie) 1916
Lucrarea d-lut profesor H Vasiliu asupra Nutrirti anmalelor domestke"
cuprinde cercetäri origmale PArerea inea este c ea poate fi tiparitA in «Pit-
blicatiumle Aclamachi ).)

EDINTA DELA 18/31 MARTIE 1916.

Pre§edinta d-lui P Poni.

Sectrunea stuntifica, primind avizul colegului Dr. Antipa, hotAreste pubh-
carea in Mernontle Segiunu stiinffice a lticrArn d-lut Dr Deleanu Fer-
ment& peptolitic din Ficus canal

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
84 steTruNEA Tim/quid

Raportul d-lui L Mrazec despre Trecerea Duncirei prin

Portile defier", de G. Wilsan, - aprobat de Sectiune la 25
Martie (9 Aprilie) 1916.
Exarrunând lucrarea d-lui G VAlsan Asupra treceni Duncirei pnn Por-
Ole-de-fter, sunt de pArere a se pubhcâ in Analele SecOunu §tunVide,
adgugandu-se Ina, cele 2 hArti, despre can ne vorbe§te In lucrare.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PARTEA 11.

SESIUNEA GENERAL:Si DIN ANUL 191G.

$EDINTA PUBLICA DELA 1/14 MAIU 1916

Preecitnta d-lui Dr. C. I. Istrati.

1)-1 Prerdinte Dr C I. Istratt, descluzand rdinta, zice
Domnilor 0 Stzmatt Colegi,
Sesiunea general& din anul acesta are pentru noi si pentru in-
treaga stare culturalá a neamului un interes deosebit.
Iatá de ce am si luat noi dispozitiunea, pentru ea deschiderea
sesiunii generale de acuma sá se facá In mod public, regulä, care
doresc si sper cá se va pästr& si pe viitor.
In adevär, er& pentru mine surprinzátor faptul, cá tocrnai ziva
cea mai unportantá, In care se aratä aetivitatea anualá a acestui
asezámánt cultural; ma In care salutärn cu fericire pe fratn nostri
sositi de peste hotare; ca tocmai atunei totul sr& se petreacá cu
usile trichise, fárá ea acei cari urmáresc cu multumire näzuintele
noastre s& poat& sä, lea parte si ei la bucuria noastrá si sá-si dea
mai bine seama de cele petrecute In deoursul anului incheiat, In
sAnul acestei institutium.
De altfel, de data aceasta, avem un fapt mult mai hotárItor, care
sá ne fact'', a deschide larg usile noastre, si anumo acela eá s'au
implinit 50 de am dela Infuntarea Academn RomAne.
S'ar fl cuvenit, de sigur, ea aceastá aniversare sá fie serbatä cu

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
86 EEDINTA DELA 1/14 MAIII 1916

un deosebit fast, asà, cum se cuvine pentru un astfel de moment

de seamk hi vieata, unei institutium ca Academia.
Serbarea aceasta, la care sper GA vor luà parte si membrn no-
Om de onoare stränn si delegatt at altor Academn, va trebui sä fie
o manifestare rnäreatä a Intregn päturi culte a neamului.
Nu o vom face Irish', aceasta In anul icurgátor, din douá puncte
de vedere:
Mai Intâiu, fiindeä a trebuit s5 tinem seamä de situatia generalá
nu numai din jurul nostru, dar chiar din Intreaga Europä, pe urinä
(le Insä,s starea sufleteascä a tern noastre, chematá la sacrificii si
aflátoare sub puterea unor cumplite eyernmente, din cari _pe uncle
le simtim cu totn, tar pe altele le stun aproape fatale, si cart fac
a nu ne mat gándi la serbäri, de once naturä ar fi ele
Pe urnik dup5, cum vom vedeä Indatä, este si o altá caned, care
ne oblig5, a amâna pâra la anul viltor aceastä serbare.
E speranta In zile mai bune, si facem chiar urarea ca, la anul,
starea noasträ sufleteaseä, sa fie cu totul alta, tar situatiunea ge-
neralk st cu deosebire a rteamului nostru, sä, fie astfel, Moat ser-
barea Acadennet sä, Incoroneze näzuinte de veacuri, cloruri legitime
si stäri de fapt, cart sä ne asigure un vntor linistit si puternic,
dând si elementultn etnie roman putmta, ea el sà, contribue cu
ceva la mersul tot inainte al omenirn.
"Cincizeci de am au trecut dela 1866, când C. A. Rosetti, ea
Ministru de Culte si Instructiune publick avand ea director general
pe V. A Urechik prezentase, la 12 Martie, Locotenentei Domnesti
-un referat, pentru convocarea Societätii Literare Române, referat
care incepe cu fraza: «In mediloculu preoccupatiuniloru de reforme
regeneratorie alle tiorrei nustre nu trebue se iutamu, Dornniloru
Ministri, cea ce clatorimu limbei si litteraturei nostre nationale.
«Limba poporului Románu, eterna dovada a latinetatei tierrei
nóstre, reclama imperiosu cultulu seu, sub pedépsa de a nu mai
poté Beryl de veiculu cugetarei nationale in nou'a sea desvoltare.»
Regulamentul pentru formarea Societeifit Literare Romcine
fu aprobat de Locotenenth la 1 Aprilie 1866.
In el gáslm, ea seop indicat, urmätoarele:
' a) «De a determiná ortografra limbei rornáne,
b) «De a elaborá gramatic'a limbei române,
c) «De a Incepe si realisá lucrarea dietionariului românun. Iar la
art 4 se prevede, si aceasta aratá gândirea patrioticä a organiza-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELP 1/14 MAILT 1916 87

torilor, &A: «Societatea se compune acumu pentru intaia ora d'in

urmAtorii membri:
a) «D'in trei membri din Romania de poste Milcovu;
b) «D'in patru membri din Romania de dincoce de Mile Oyu;
c) «D'in trei membri din Transilvam'a;
d) oD'in doi membri din Banatu; '

e) aD'in doi membri din Maramuresiu:

f) aD'in doi membri din Bucovin'a;
g) aD'in trei membri din Bassarabl'a;
h) oD'in doi membri din Macedom'a.»
Prin decretul dela 22 Apri lie 1866 se Fi numesc:
D-nul Jos. Hodosiu
Alessandru Romanu
1
din Maramuresru.
» I
» T. Cipariu
» G. Munteanu din Transilvanis'a.
» G. Bantu 1

» A. Mocioni 1
din Banatu.
» V. Babesiu I
» A. Hurmuzachi 1
din Bucovin'a.
» Demitrovici i

I
» Al Hâsdeu
» Cava llariu Stamate din Bassarabl'a.
» J. Strajescu
» J. Caragiam
Cozacovici
din Macodonfa.))
» I
Astfel, Academia, prima institutie românä cu un caracter general
de rassk In care nu se tine seardá de hotarele terilor locuite de
Romani, Incepe Ilintarea sa acum 50 am, numai cu membrn din
afara tern libere, iar ceilalti, dela noi, cum am zice, au fost numiti
mult mai In urma,.
Sä, mai notám ea prima data, când aflám iscalitura marelui Rege
Carol I pe un decret privitor la Academia noastra, e la 11 hune
1866, cand colegul nostril Bucovinean Joan Sbierea este numit
membru in locul d-lui A. Demitrovici, demisionat.
Dar desfäsurarea faptelor ce urmau a da defmitiva organizatto
Academiei este brusc oprità, prin un factor pe cat de neprevazut,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
88 §IEDINTA DELA 1/14 MART 1916

pe atât de clAunAtor: Holera, care se wise cu putere in tara, si eu

multá probabilitate si prin rAsboml de peste hotar, Intro Prusia si
Austria.
latä de ce la 21 Julie, Ministrul I Strat, prin o decizmne minis-
terialá, urmatA de un referat cAtre Consiliul de Ministri, cu un
«Diurnal» al acestuia si cu raport cAtre Domnitor, aprobat de
acesta la 22 Julie, decide, din cauza inflintärii carantinelor, ca
Art. I. «Societatea litteraria convocata in Bucuresci pentru 1
Augustu vemtoriu annulu currente se amâna pentru anulu 1867.n
In decursul anului urmAtor, Dimitrie BrAhanu, Ministru al Cultelor si
Instructiunit publice, face iaräs un referat cätre Consiliul de Mini-
stri, a cesta incheie din nou un «Diurnal», la 27 Maiu, urmat de
referat la Dornnitor, care aprob5. la 28 Maiu, ca Societatea Lite-
rani Rominel sä fie convocatg, la 1 August.
Iatä dar justifiearea arnAnAril noastre, urrnând ea la anul sA shr-
bätorim, cum se cade, nu aniversarea infuntAru, ci aceea a activi-
tatii de 50 do arn a Insti tutiurni noastre
La 2 Mani 1867, Domnitorul nurneste si pc) membrn din WA
si anume pe:
«Dim V. Alessandri
), C. Negruti din Românea de peste Milcovu
I., V. Alessandrescu Urechia
» J. Hehade Radulescu
)) A. Treb Laurianu din Românea de dincoce de
17 C. A. Rosetti Milcovu.»
7., I. C. Massimu 1

Toti acestia, odihneascA4 Dom nul in pace si pästreze-le menioria

vesnic neamul, In ininia sa recunoscAtoare, s'au dus pe rând.
Avem insA o fericitä exceptiune, pe care tin s'o semnalez.
Ceva mai In urmA, la 20 Julie 1867, Dornnitorul mai numeste
ineä pe d-rni Titu Liviu Maiorescu si pe N Ionescu.
Se aflä dar, din fericire printre noi, dintre membrn de peste
hotar, d-nii J. Caragiarn si J. Sbiera; lar dintre eel din tarä, d-1
T. L. Maiorescu.
Salut dar in numele D-voastre al tuturora pe ultimn colegi din
falanga verde, bArbAteascA si destoinicA, cari au luat parte dela
inceput la Inflintarea Academiei, si cari au contribuit asa. de mult

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EED1NTA DELA 1/14 MAW 1916 80

la bunul ei mers, si la renurnele tot mai bun ce Mont pnntre

surorile ei cu mult mai bAtrâne.
Tr &ease& Inc& multi ani d-mi: I. Caragiarn, Ion Sbiera i Titu
Liviu Maiorescu.
Inaugurarea Societeitii Literare se face oficial la 1 August
1867, cu un discurs al Presedintelui Consiliului, urmat de o caldá
cuvântare a ltu V. A. Urechiä si se incheie cu o vorbire a vene-
rabilului Cipariu.
Prima sedintá ordmar& anuntatk pentru Intâia datk i trecutä in
protocol, Mr& mci o altä hotärire, ca Societate Academicei Rome Ind,
are loc la 8 August cu un material abundent, in care se poate
observâ o lucrare a Preotului Ioane Marcu, din Maramures, despre
Unitatea in limba romelne ".
Toatä aceastá evolutmne a tinerei Academn va forma pe larg,
sper, subiectul unei expunen la anul viitor Sä-mi fie totus ingá-
duit a adäoge numai, ca. Societatea Literarci Románet, devenith
Societate Academica" Romdmi, a fost transformatá in Academia
Remand mai In urnik i anume in decursul anului 1879.
Gloria räsboiului pentru neatârnare; increderea in sine, care re-
vem& cu pasi repezi; desvoltarea cultural& general& in ará i mai
ales mersul bun si constant ascendent al Academiei, ea i faptul
GA ne aflam independenti i in preajma Ináltárn la starea de Regat,
toate Indemnarä pe unu patrioti a grábi aceastä ultun& faz& a
deplinirn fiinei Academiei noastre.
G. Chitu are mentul, ca Ministru al Instructiumi publice, de a
fi fäcut Proiectul de lege i Expunerea de motive pentru aceasta,
nu transformare, dar desävarsire. Tot el ca raportor a sustinut o
in Camel* in sedinta dela 28 Fevruarie 1879
La articolul III al proiectului de loge prezentat de el, gäsim cá
«Academia Românä este i rámáne persoaná moral& i independinte
in lucránle sale de once naturä »
Se recunoste& astfel personalitatea noastr& moral& cu atât mai
necesarä, on cat functionasem numai in virtutea unei deciziuni mi-
nistenale, i primisem totus, gratie mannimiei firesti a sufletului
adevárat românesc, mai multe legaturi.
In urmä, ceeace era demn de o Academie, i mai ales ceea-
ce er& atAt de inclispensabil In un mediu ca acel de pe atunci dela
nm, e c& ni se !Asa absoluta independentk in tot ce pnveste ac-
tivitatea noasirä.
De aceastä independent& Academia s'a servit, ea, de o puternio4

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
90 - $EDINTA DELA 1/14 MAIU 1916

párghie, pentru a se ridic a. deasupra patimilor politice si curentelor

primejdioase. De ea s'a servit, cu pricepere si demnitate, numal
spre a merge inainte
Acest proiect sustmut de G. Chitu, de G Missail, istoric, si orn cu
mare suflet, precum si de doctorul G. Polizu, In termeni calzi si _eon-
vingatori, trecù aproape cu unammitate.
La Senat, In sedinta dela 24 Martie, raportor fluid marele si
nemuritorul Rogälniceanu, si duph o discuhune vie, relativá 'la lo-
cuI ce se cerea pentru Academe, aproape In fata Universitätii, si
Ia. care discutiune luä parte Intre altu si I. Ghica, proiectul fu votat
cu o mare majoritate
De aceastä transformare Academia luä, act. In sedmta sa dela 23
Maiu, prezidatá de Ion Ghica. Sedintele urmará zilnic, iar la 27 Maiu
membrii Academiei se prezentará Domnitorului
I. Ghica vorbi In numele ei si oferi Suveranului Presedinfa
de onoare.
Cu aceastä ocaziune marele Domnitor spuse intro altele:
«Stint méndru c5, sub Domm'a Mea s'a fundatu Societatea care
astadi devine Acaderm'a Roniâna. Urediu d'in totá inun'a ca acésta
frurnosa, Inshtutiune sé fia unu avutu isvoru pentru scrinti'a, pentru
limb'a si istorfa nóstra nationale.»
Din toath aceastä micá expunere a color petrecute rezultá hm-
pede pentru noi o Intreitä lndatorire, care ne obhgä, acum mai
ales, când se Irnplinesc 50 ani dela conshtuirea, dub', nu de fapt,
dar legalá a Acadenuei, a o Indeplini si anurne:
A multurnl, mai Intâiu In mod cAlduros si a purtà o adánc5, re-
cunostintä tuturor acelor oameni Carl pärtasi, In mare parte, ge-
neratiunilor ce au fäcut pe 1859 si 1877, au pus asà, de hotärit
umärul si la Infiintarea si intárirea definitivä a Academmi, la 1866
si la 1879
Slävitá fie memoria lor, si un monument cautä a h se riche& de
Academie prin publicarea, pänä, la anul vutor, a unui volurn istoric
in care sä, se cuprindä deslusit toatä scurgerea si desfäsurarea fap-
telor relative la origmea Acadermei, si mersul ei general pänä, In
prezent, cuprinzând si tot ce priveste partea, mare sau micá, pe
care au sävârsit-o fiecare din acesti bunt Români
A aduce, de asemenea, cu aceastä ocaziune, expresiune, adâncei
noastre recunostinte ilustrilor nostri colegi, cari ne-au precedat.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 *ED1NTA DELA 1/14 MARY 1916- 91

Acestora le datorim toatá starea infloritoare de care ne bucurám

in prezent..
Má gAndeso adeseori, ce erà, pâriä tâniu in urrná, Academia
noastrá, Inghesuitä numai In douä MI ale Universitätn; lipsitä de
mijloace, privitä cu neincredere si chiar cu gelozie de toti acei ce
nu putuse pätrunde dela inceput In ea, printre cari erau multi
merituosi, dar pentru cari nu erau locuri suficiente, ca i astäzi Nu
mai vorbesc de acei cari drept once merit au numai pofta nein-
frânatit a unei ambitiuni care adesea, la noi, nu are nici un frâu,
crezându-se multi de drept destoimci a fl acaciemicieni, Ministri,
óri incärcati cu toate onorurile i mai ales favorurile .
Ihaintasn nostri au luptat insä bárbäteste si Incepând cu nimic,
la 18-66, ajunsese defit la 1879 sä, aibá 100 000 lei venit, ceeace
Se' Omit multora colosal, pentru a ne gäsi astázi in o situatie, - re-
lativ inflorrtoare, pe care yeti aflà-o indath din expunerea d-lui Se-
c.retar general.
Tot in aceste momente, satlelele noastre recunoscátoare trebue
WA, se intoarcä spre mormmtele acelor generosi donatori, cari 'au
läsat Academiei, fundcä stiau cä este a neamului, pretul oboselei
si muncn adesea a unei vieti intregi Recunostinta noasträ e cu
-atat mai mare, cu cht multi dmtre ei aveau familie, numerosi
nu aveau o cullurá deosebitä, ci namai un suflet ales si prielnic
intereselor 'mad ale obstiei locale sau ale neainului; iar mai toti
nu erau dintre fericiii arhimihonari, cari la moarte, neputând duce
cu ei totul In morrnârit, nu lasä, Lotus nimic pentru alinarea suferintei
sau pentru buna stare materialä sau culturalä a neamului In mijlocul
cäruia au träit, adeseori prea mult sárbátoriti
Acestor IMM1 generoase se cade lax* sä ridichni un monument
special, demn de ei si de AcadenUe, o Carte de Aur, In care, in
mod deslusit i ouprinzator, A. se arate vleata lor, dannle lásate
ceeace s'a facut cu ele
Procedând astfel, noi Gel dela Academie, can din fericire nu
avem nimio de ascuns sau de támuit, vom face o operä omeneascä
de cinste si de adeväratä recunostintä si vom da chezäsie pe vntor
si altor oameni do inimä, cari vor vol sä ne ajute, arätându-le
chiar, in un capitol initial, cum trebue fAcut lucrul pe vntor,
pentru a nu ne lega prea mult inâmile, In ceeace ne obligä a face,
si a nu ne Impovärà prea mult cu legaturi, cari adeseori fac
din Acaedinie un sow de executor in afará de calea ce doreste a
urrna, in mod luminat i prielme.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
92 *EDINTA DELA 1/14 MAD3 1916

Azi lnsk cu deosebire, catä sä mai cinstim îri deosebi memoria

lui C. A. Rosetti, V. A. Urechiä. si G. Chitu
Toti acestia au dreptul deopotrivä la recunostinta noasträ, toti
prin cultura lor, prin inteligenta lor aleask prin patriotismul lor
luminat i sincer, au inteles rostul unei Acadomn.
Dar se cade sä scoatem mai la fatä pe V. A. Urechik care a
fost sufletul acestei initiative, t despre care am putea spune ceea-
ce Parny a zis despre Richelieu: «L'établissement de l'Acadéime
francaise suffirait seul pour immortaliser le nom de Richelieu »
Dacä marele i sincerul democrat, care a fost C. A. Rosetti;
dacä. immosul V. A. Urechiä i patriotul G. Chitu nu ar fi fácut
altceva In vieatä, decât crearea Academiei Române, numele lor ar
trebui totus in veci cinstite, cam o Academie este pentru un neam
afirmarea cea mai puternick nu numai a con$tnntei rassei poporulw
care 1-a dat nastere, dar i cea mai väditá dovadä a vitalitätti de
care se aratà, destoinic, si a Incredern in munca i priceperea de
care se smite capabil.
Mai trebue o special& amintire pentru cel ce a fost sufletul A-
cademiei, mai multe decenii, Dimitrie Sturdza, care a iubit-o cu pa-
siune, dându-i munca sa nepregetatä i o mare parte din avutul shu.
Evolutia Acadenuei noastre a fost pariä, acum normalä si urez
ca In curând sá ajungä la faza ei definitiva.
De altfel, desi Academia francezä a precedat pe a noasträ cu 282
de am, fiind Infiintatá la 1634, vedem c& ambele au avut, ph-
strând proportnle de timp, Imprejurári, oament ii mijloace, aproape
acelas drum de parcurs.
Si In Franta s'a Inceput la fel, mai intâiu cu partea literark si
cu Insä.rcinarea de a face Dictionarul i gramatica, cäutând a ajutà
desvoltarea corectä a limbu Abia, la 1666 se creé si Academia
de stnnte, si nu primi ea completa desvoltare, de astäzi, decât
dupá ce, suprimat& la 1793, când In Conventiune Bouqwer =ea:
«Est-ce que les nations libres ont besoin d'une caste de savants
égoistes et spéculatifs, dont l'esprit voyage incessamment par les
sentiers perdus de la région des rêves et des chimères?»,-ea fu res-
tauratä in 1795, ca Institut al Franfei, la a cárei organizare con-
tribui i geniul lui Napoleon, cu Inceperea celui de pe urrna secol
incheiat.
Din acest punct de vedere, noi mai avem Inca mult de fäcut.
In cuvântarea mea din anul trecut am atins ins& aceastä ches-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEINTA. DELA 1/14 MAIU 1916 98
.-.
tune. SA, sperAm cA la anul viitor, avAnd si linistea si mijloacele
necesare, vorn da o completá defAsurare vietu Academiei, ne rA-
mAnAnd nici o rarnurA de cercetare si producere originalä, nerepre-
zentatA In sAnul ei.
CAnd vedem apusul mAndrindu-se cu vechimea Academillor sale,
noi, desi ulhmii vernti, nu avem totus de ce sA fun rusinati.
Pm numirea de Academie, cuvAnt elen, se Intelegeà mat mult
o scoalA. Ca astfel a fost luatA sr la noi, cAnd s'a creat Academia
Ilitliciileanci, din Iasi.
Numai in secolul al XIII-lea si In special In terile latine, se In-
fiintarA Academu, in intelesul color actuale Astfel fu aceea numitb.
Brunetto Latini din Florenta, dela 1270, si l' Académie des Jeux
floreaux, dela Toulouse, din 1323
NumArAndu-ne si noi printre Latini avem dar de ce fi mAndri.
Putem adaoge totus cA un RornAn expatriat voluntar, pentru o
idee mare sio generoasA, Ronsard, a fost tulpina din care se trase ma-
rele Ronsard, cel ce a reformat literatura francezA, si care prin
Intrunirile ce provocase, cu prietenul sail Valentin Courart, furl
de fapt prim initiatori ai Academiei Franceze.
SA nu uithm, de asemenea, ca Academia din Petrograd a fost or-
ganizatA definitiv numai de Cantemir, dup.& ideile lui Leibnitz, Can-
ternir care si el erâ menibru al Academiei din Berlin.
Eu cred chiar, cá, Cantemir e prunul Academician din neamul
nostru, al doilea fund Printul Gh. Bibescu, fost corespondent al
Academiei Franceze.
De altfel, omit s'ar pare& de paradoxal, dar e de fapt un a-
devAr istoric, cA In mare parte si nouä apusul ne datoreste cultura si
progresul si prin urmare si Universitatile sau Academille sale.
Invitat la 1909 de Universitatea din Geneva a la, parte la ser-
barea aniversArn de 350 ani a acestui centru de culturá, care are
ca devizA: Post tenebras lux, qi impiedicat de a mA duce le-am
scris urmAtoarele, pe cari le traduc dup.& publicatiunea oficialA.
AstAzi cAnd am puteA fi jicniti In sentinientele noastre c5, Aca-
demia RomAnA nu are decAt 50 ani si UniversitAtile noastre o de-
pAsesc abià cu un deceniu, e bine cred sa se stie ceeace am spus
colegilor dela Geneva.
«De altfel - =earn - ne mAndrim In acelas tunp, permite-
ti-mi a v'o spune, de a aveA sr noi o mica parte la glom
voastrA, noi can de altfel datorirn asà, de mult UniversitAtilor din
terile apusului.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
94 01)111TA BET A 1 /14 MAIII 1916

aE GA, la 1550, când ati putut aprmde intâia facla a marelui

vostru centru de lumina, un popor expirà aproape, la aceeas epoca,
la extremitatea orientalk a Europei, aparand lumea i civilizatiunea
In contra uttimulm val al cuceritorilor Europei, Turcii Acel popor
era poporul roman... Si nu fära a-si da seama de märetia scopului,
acest popor lupta cu atâta barbatie.
«El a cazut aproape sdrobit, dar a fäcut imposibilá invaziunea
pentra restul Europe] Stefan cel Mare . eroul legerntar al epocei
t

era numit de Papa Sixt al IX-lea apetreitoncl crestineitätti" el s;;1

insus,; in scrisorile sale trunise la Roma, spune: «Am siguranta cä

daca necredinciosn reusiau a cuceri aceastä poartà, á crestinitätu,
care este tara mea, intreaga crestmatate ar fi arnenintatä »'
a Se stià, de mult cä Mahomet al II-lea se läudase a da ováz ea-
lului säu pe altarul sfântului Petru la Roma si a umill astfel
crestinätatea, in orasul etern, dupä cum o Mouse dejà la Sfânta
Sofia in Constantinopole.
6Acest mare cuceritor, cu armata sa necomparabila, a fost sdrobit
de Moldoveni
«Aceste sángeräri, pe cari Românn le-au Malt Turcilor, au im-
piedicat ca o noua era de barbarie sä acof)ere Europa la acea
epoca, î voi ati putut In acest chip sä, aprindeti facia voasträ de
lumina í s vá scrieti deviza Post tenebras lux. i sa nu credet-i
ca ceeace spun de Stefan cel Mare, ca apärätor al Crum si pro-
gresulhi, s'ar aplica nurnai until on' superior1 dar unic lii acele
timpuri.
aToti domnitorn nostri au cautat a aparà civilizahunea i cre-
dinta. Urri, ca Serban Cantacuzino, merg pima a trädà pe Suze-
ranul Turc, aliatul Ior de nevoie, pentru a impiedick opera de dis-
trugere asupra Vienei i Europei. Iatä de ce la 28 Fevrtiarie 1688,
Contele Waldstem fi scrie eh, mimai gra4ie lui, Viena: a putut fi
apárata de furia Turcilor
a Aceasta preocupare a capetemilor noastre, do a ne, apara nu
numai pe noi, dar cu noi ii prim noi i restul Europei,'se dovedeste
si din urmätoarele, scrise do Mihain Viteatul Papei Clement al VIII-lea:
...a Astfel cá fära intarziere, sushi-tut de Sfinha Ta i de Printii
crostini, vom trece Dunarea i vom izbi nu nurnai provincille vecine,
dar chiar Constantinopolul, scaunul Irnperiului otoman, ceeace tra
märl Puterea crestmát4i, pacea perpetuä i securitatea.4»..:. '
«Ce voiti deer, ca dovada, mai Impede si mai hotäritbare si care

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $hDOTTA bELA 1/14 MART 1916.

si arate mai luminos idea superioarä care ne cáläuzià i sacrificiul

pe care am stiut a-I face In mod atât de desävârsit.
«Europa civilizatá trebue deci sä ne tinä seamä de servichle pe
can i le-am adus, i noi trebue sá fim mândri de faptul cä strä-
burin nostri au scris .In istoria omenirn pagine asà, de glorioase.»
Cand deci, Dommlor si scumpi Colegi, un popor are asb. trecut,
se poate usor mângâià de a nu sárbátori astäzi decât 50 ani dela
Infuntarea Academiei sale, cleoarece, ceeace timpurile vitrege ne-au
Impiedicat de a face pe pánaântul strämosesc, am inlesnit sä se facá
acolo unde, si prin noi, faptul a fost posibil
,A fost sons Insä ca anul acesta sä avom i alte aniversäri, pe
can Academia nu le-ar puteà uità
Acurn un veac, la 1816, Gheorghe Lazär prezenta un program de
scoala rornâneascá Eforiei Scoalelor, alcatuitä, din MI tropolitul
Ungrovlahiei, si din trei boieri alesi din divanul adhoc. Cererea
sa fu admisä, si In Academia greacä, dela Sft Sava, i se dAdii un
rnie local.
Acolo, el, Limp de cinci am, fácü lectii copnlor i un fel de con-
ferinte, pentru ca párintn i suflarea româneasa Intreagá sä Inte-
1ea0 cá sosise momentul de a incepe a ne îngriji i de cultura
neamului
Din acea scoalä iesirá I. Eliade-Rädulescu, Euf Poteca, C Md-
rom, Simon Marcovici i Petrache Poenaru
Din acea scoalä am mers treptat Inainte pe câmpia fericitä si
rodnica a culturn i muncii intelectuale românesti, pâná când,-dupá
jumätate de veac, se putù naste Academia Românä.
In bogata noasträ colectie se aft& dintre scrierile lui Lazär
«Aritmetica, compush la limba româneascä i in folosul scoalelor
dela Sf. Sava, de G. Lazär,» la anul 1821, Fevruarie 26, scrim&
de el cu doi ani Inainte de a murì
Profesorul Lalescu, care 11 studiazä amänuntit, constatá cá teh-
nica terminologiei românesti, nationalá, de care se serveste el, care
profesa acum un secol, este cat se poate de nemeritä, pe când
acum Inca noi mai avem tot vorbe tehnice sträine.
Scoale românesti am avut multe, din cele mai vechi timpurt, In
terile române, dar pe la Inceputul secolului trecut, eram jos ca
culturá româneascä, care era inecatä de Academnle grecesti din
Iaii si Bucuresti

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
96 OINTA DtLA 1/14 MAIU 1016
_ ...

E tocmai un secol de cAml cea din Bucuresta inchise ochii, fatA

cu Melia aprinsA de LazAr.
Acest Lazar al neamului, IncAlzit la focul sacru al patriotismului,
ne-a inviat el pe noi, astfel cá renasterea noastrA incepe cu 1816,
se afirmA la 1821, se desAvArseste la 1859, pentru a se impune
dela 1877 incoace
SA sperAm c5. Academia, recunoscAtoare lui Lazár, va desAvArsi
restul muncu de Indephnit si al visurilor sale lustificate i posibile,
pe calea literelor, shintelor i artelor.
Dar acest an 1816 mat are pentru noi incA o insemnAtate:
Ion Ghica, i e destul a-i spune numele, s'a näscut, In ciuda
Enciclopediei Diaconovici, care dA o datA gresitä, la 12 August 1816.
Actele sale sunt la noi, i existA intre ele certificatul sAu de
nastere, iscAlit de loctntorul de Mitropolit, care aratA cA a fost
botezat de Domnitorul Gr. Ghica.
M'am uitat zilele acestea la «dosarul» sAu, cum se zice de re-
gulA, i cu o adevAratá sfieara si respect, am intors foile actelor
asezate de el si ldsate nouA
Am avut rara cinste de a-i ocupá scaunul la Academie si dacA
voiu mai aye& zile, avAnd mare parte din material adunat, voiu cAutA
a-i face pe larg biografia IatA certificatele sale din tarA, scrise In
latineste, din 1826 (1)

(1) Testimonsum eruchtsonur et morum

Praesentibus htterts testamur D Ghika Ioannern in collegio Bucurestiense de studio

humaniorum praelectiones publicas in Aritmetica admodum diligenter frequentasse atque
in examine publico 111 classern primam cum eminentia relatum esse.
Mores quot attmet legibus academicis admodum conformes exhibuit
In quarum fidem has el manu nostra subscriptas et consiln de eruditione publica
sigillo murntas dedimus
Bucarestns
(Stampla aplicatl a 1831-1832 Augusti 28
Eforiet $coalelor nationale). (ss) G Popp,
professor publicus.

Testtmonzum erwithonis et morum

Praesentibus litteris testarnur D Ghyca Ioannena origme . . natuna in Bucurestns,

annoruna 17, religionis Christ. graec ritus, in collegio Bucurestiense, praelectiones publicas

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEINTA DELA 1/14 MAW 1916 97
OS

Acest mod de a da certificatele s'a mäntinut si mai In urrna, si

am publicat facsimilul unuia din 1833, dat marelw. Invätat Béchamp,
care fäcuse ucenicie In o farmacie din Bucuresti.
Tot in acest dosar se aflä si certificatul de Bachelier ès Lettres,
din Iunie 1836, si Gel ès Sciences mathématiques, din 18 August
1838, când deja se aflà de un an In coala centralä. Ca chimist
tin sä arät c5. economistul I. Ghica si marele povestitor, care erà
el a avut in tinerete o adeväratä predilectiune pentru stiinte, având
cele mai bune note la chimie, in urmä la fizicä si apoi la celelalte
studn de matematici (2)

in trigonometria et topographia applicata admodum diligenter frequentasse, atque in

examine publico anni 1833-1834 classificatum esse ut sequitur.
In theoria trigonometriae class. primae cum emmentia
Triangulatione topographica class primae.
Mores quot attinet legibus academic's adprime conformes exhibuit
In quorum fidern has el a nobis professoribus istius elassis subscriptas et consilii de
instructione publica sigillo munitas dedimus

(Stamp la aplicatI a P Poyenaru,

Eforlei Scoalelor nationale) Professor Trigonometriae applicatae

(2) Bulletin des numeros (sp-) de merite obtenu (sic) par M Ghyka, eleve de 3e division
(Isre annee d'etude) aux examens generaux de la fin de l'annee scolaire 1836-1837.

Geometrie descriptive . . . . . . 17 Nota

:
Mecanique rationnelle 12 Les numeros de mé-
Pbysique generale . . . . . . -
. 18 rite varient de o a 20 ;
Chnme generale . . . . . . 19 ce dernier est tres ra-
Histoire naturalle et Hygiene . . 14 rem ent accorMx et se u-
lement 6, l'eleve qui
Dessin d'epure et d'ornement . . 16 satisfait parfaitement
Lavis . . . . . . . . . 12 6, l'examen.

Si M Ghyka etalt plus assidu, 11 serait un eh,ve excellent Sa conduite a l'wole est
tres bonne

Le Directeur des Etudes

(ss) Delange

Note le si observatnle dela urm5, sunt scrise de mAna profesorului

Anale le A R -Tom XXXVIII -Des !weenie 7

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
08 EEDINti DELA 1f11 MAID 016
Ob.

Lucrärile lui Ion Ghica sunt si rámAn o podoatiä pentru stiinta

§ literele române.
Veti intelege c5, nu puteam astäzi sä nu-1 reammtesc in vorbirea
mea.
Dar ca Academie, dad, suntem o mamfestatie a rassei tri modul
de a produce, apartmem Insä omenirn prin adevärurile eterne ce
cAutAm a cunoaste.
Academnle lucreazá pentru omenire, cu mijloacele si atributnle
speciale insä ale rassei, din care se ridicä i pe care cautA a o
apt& si Inältà. Dad rAdacina Academiilor apartme solului natal,
arborele tn sine, cu florile si fructele sale, trAeste in adierea co-
muná a atmosferei pAmântesti, In miscarea ei i sub influenta soa-
rel ui care le IncAlzeste. Soarele, pentru ele, e adevArul; atmosfera,
e seninAtatea In cercetAri si concluzn; scopul existenter lor e pro-
gresul si perfectionarea vietn, omenirn intregi, i anume: Perfec-
trunea fizicA i mai ales moralA, i desvoltarea material:A.
Ele hind surori, incadreazá cu aureola care le este proprie, Pi
sunt lummate i inältate, la rândul lor, de gennle popoarelor.
Acum trei sute de ani se näsch Shakespeare, acest Dante al
nordului, acest cunoscAtor de suflete, care In loc de duce pe
eel MI In infernul vesnic, ca Dante, s'a multumit a-i pune, tot pe
vecie, In lumina si snntirea judecAtii omenesti, care e mai cumplitä
decât toate smoalele infernului.
Tot acum se Implinese trei sute de am dela moartea lui Cervantes.
Gmthi ce avton, Nosce te ipsum, slätü sells pe templul dela
Delphi. Spre a ne cunoaste mai bine, marele phsicolog englez a
fAcut mai mult cu operele sale nemuritoare, decAt multi altu prin
scrierile lor etice, dar cari nu avurä, de sigur, aceleasi rezultate
practice
Dante, Cervantes, Shakespeare si Molière, flecare In modul säu,
cu gernul rassei, cu influenta mediului i conditiunn sociale si a
timpului In care au trait, au fAcut enorm pentru ca omenirea sá
fie mat'bunä. Progresul moral aduce dupa el mar curând progresul
In genere. SA le fim recunoscAtori Academia Românä nu puteâ
pierde aceastä ocaziune, MIA a se trichina umbrelor lor märete.
In zma aceasta de särbätoare, de rnultumire sufleteasd pentru
trecut si de increzute nAzumte Indreptate spre vntor, avem durerea
totus de a ne gândi, cu regret si iubire InsA, la memoria celor
pierduti In cursul anului trecut.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 OEDINTA DELA 1/14 MAItI 1916. DO

Regina Elisabeta, femeia superioark care de atâtea ori In scrie-

rile si vorbirea sa, dovedià o constant& preocupare de a pätrunde
tamele nemurirn sufletului, ea, care intrupase bunatatea immn, se-
ninatatea cugetärii i dormta de a infäptui tot ce putea alma sufe-
rinta, s'a due acolo, de unde avem, dacä nu credinta desävârsitä,
dar i speranta, In o existent& mai curatä i mai nestingherith de
stárile materiel cosmice, si care ar dovedi larg i nemurirea sufte-
tulum si evolutiunea acestuia, In raport cu vesruca preschimbare
In bine a totului, fie materie, zisä numai neinsufletitä, fie naturä
vie, vegetalá sau animalk
Fost-a ea pentru Academic, ca m neuitatul mare Rege, sotul Ei,
mbitoare a mstitutiunn noastre, cu adevArat; dorit-au ei ca Academia
pe care marele Rego o considerk cu drept cuvânt, ca o podoabá a
Dommei Sale, sä meargä tot mai inainte pentru realizarea frumo-
sului scop ce urmáreste si pentru bindle i cinstea tern si neamului.
Pierdut-am, deasemenea, pc] cel mai bun, mai afectuos si mai
blajin dintre nol, po alesul Rornân, cinstitul si aträgatorul scrntor
al celor väzute, In o epoch* de transformare spre o \neap, mai
omeneascä i mai pläcutä, pe Nicu Gane. El lasä un mare gol In
mijlocul nostru.
Pe aceste morminte scumpe, Academia le va pästrà ea, In tot-
deauna, In atmosfera de mbire, recuriostintá i mândrie, care tre-
bue sä pluteasc& vesnic In jurul ei.
Si acum s& multumim soartei, care a fäcut cä abià dup.& 62 ani
dela desfmtarea robiei dela noi In 1854; 52 de am abià de când
s'a organizat Inv&t&mântul nostru public si prin legea ruralá s'au
pus primele baze unei vieti mai orneriest], a fratilor dela tara;
treizeci i nouä am dela câpâtarea neatârnärn,-ne afläm In situ-
atia actualk
Academia Româná, marnfestatia cea mai puterrucá a culturn ro-
mâne, va merge tot Inainte, cam avern convingerea 06, neamul
nostru e mai mult ca prielnic la mice manifestare pe terenul lite-
relor, artelor i taintelor
Avem marea immune de a fi conducätori ini lucrarea cea mai
de seamä a neamului, sa ne facem dar i noi, In mod larg m cu
vole bunk datoria.
Urez Academmei t intelectualitätu române progres netärmurit in
o Românie mare si fericitä
In numele Dommilor-Voastre) al tuturor, facem cu aceast& ma-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
no WINTA DtLA 1/14 mArtt 191G.

ziune cea mai caldá urare Presedintelui nostru de onoare si Ma-

reltu Protector, MaiestMei Sale Regelui Ferdinand I, Maiestátii Sale
Reginei Maria si Intregei Dmastu, uräri de vieatä 1ndelungatä si feri-
cith si de o domme glorioasä, hide lung& vrerne, In o Românie astfel
cum o doreste de veacuri 1ntreaga suflare româneasa.
Salut cu o deosebitá lubire pe putinn colegi de peste hotar, cari
au putut rásbate panä la noi.
Declar deschisä sesiunea generalä.
D-1 Presedinte prezenta apot urmätoarea Programa a luerarilor sesiunii
generate din acest an .
1. Raportul Secretarului general despre activitatea Acaderniei In 1915-46.
2. Raportul Comisiunit financiare asupra exercitiului bugetar 1914-15
3. Alegerea Comisiumi pentru exammarea lucrArilor facute in 1915-16
4 Alegerea a dot membri activr unul in Sectiunea istormä in locul raposa-
tulua../11..Moldovanu (-(- 10/23 Septemvrie 1915) st celälalt in Seqiu-
nea literarä in locul eaposatului IV. Gane (-(- 16/29 Aprilie 1916)
(Art. 22-24 Stat., 62 Reg).
5 Raportul Comistunil permanente a Elibliotecu pentru 1915.
6. Raportul Comisiunti Fundatiunn Adamachi pentru 1915-16 si alegerea
a doi membri cari, Impreunâ cu Secretarul general, sä formeze Comistu-
nea pentru 1916-17 (Art. 16 Reg Adam ).
7 Raportul Comisiunii Fundatiunii Ottetelesanu pentru 1915-16 si ale-
gerea Comisiunn pentru 1916-17.
8. Raportul Comisiunn pentru impärttrea cartilor didactice si religioase din
Fondurile loan Fátu si Joan Scogeanu in 1915 st alegerea Comisiumt
pentru 1916.
9 Raportul Comisiunii Dictionarului hmbil române asupra luerarilor din
1915-16 si alegereaComistunit pentru 1916-17.
10 Raportul Comisiunu Fundatturni Joan Agarici pentru 1915 - 16 si ale-
gerea Comisiunti pentru 1916-17.
11. Raportul Comisiunit Fundatiunii Tache P Anastassiu pentru 1915-16 st
alegerea Comisiunn pentru 1916- 17.
12. Darea premiului I. Lecomte du Notty elevilor Scoalei de Arte frurnoase
din Bucuresti (Art. 8 Reg special.)
i
13 Discursul de receptiune al d-lui I. Nistor.
14. Raportul Comisiunii insärcmate cu exam inarea lucrarilor acute in 1915-16
15. Deciziunea Comisiunn speciale pentru acordarea premmlui .Neisturel de
4.000 lei (Art. 8, 9, 13, 16 Reg. Prem.).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DINTA DELA 1/14 MANI 1916 101

16. Deciziunile Secfiunzt qtiinfzfice pentru acordarea premnlor Lazeir de 5.000

lei §i Constantintde de 4 000 /ex (divizibil). (Art. 14 st 15 Reg Prem ).
17 Deciziunea Sectiumi zstorice pentru acordarea premiulut Adamachi de
5 000 lei (divizibil). (Art. 14 st 15 Reg. Prem ).
18. *edinta publica solemnä pentru proclam area premitlor acordate. (Art 17
Reg. Prem.).
19. Subiecte alese de Segiunea lzterani pentru premide din 1921
- Nasturel de 5 000 lei,
- Neuschotz de 2 000 lei,
- Toncomceanu de 1 000 lei
20. Subiecte alese de Sec(zunea qtitzttzfied pentru premnle din 1921:
- Lazar de 5 000 lei,
- Adarnachi de 5 000 lei,
- Cuza de 6.000 lei,
- Anastasie Ritu de 3.000 lei,
- Marele Premiu General loan Carp 0 Maria Carp de 7.000 lei
21. Alegerea Comisiumi financiare pentru cercetarea conturilor din 1915 -16.
22 Alegerea Comisiund de 12 membri pentru Marcie Premzu Neisturel de
12.000 lei qi al Asocia(zunti Craiovene de 1.500 lei din 1917. (Art. 13
Reg Prom ).
23. Alegerea Comisiumi de 7 membri pentru premiul Chnssoveloni de 2.000
let din 1917.
24. Alegerea Comistunilor de cate 3 membri din Sec(tunea istoricci pentru
cercetarea lucrArilor cari se vor prezenta la premtile din 1917 (Art.
20 Reg. Prem.)
- Adarnachi de 5 000 lei (divizibil) despre: Valurde (trozanele),
drunturile qi cetättle romane dm toe& (erzle locuite de Români.
- Neuschotz de 2 000 lei despre Istorta costumului la Rontâni
pcinci la 1821
25. Alegerea Comistunilor de cAte 3 membri din Sectiunea Otintificci pentru
cercetarea lucrärilor cart se vor prezentà la premule din 1917 :
- Lazar de 5.000 lei despre Crustaceele am apele interware ale
Romântei
- Nästurel de 5.000 lei despre: Clttnatografia Romániei.
26. Alegeri de membri onorari §i corespondenti.
27. Formarea bugetulut pentru anul 1916-17.
28. Alegerea Presedintilor kii Vicepre§edintilor Sectiumlor pentru 1916-17.
(Art. 15 Stat.).
29. Alegerea Presedintelui §i Vicepre§edultdor Academiei pentru 1916-17
(Art 15 Stat ).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
102 EEDINTA DELA 1/14 MAID 1916

30 Raportul Secretarului general asupra lucrárilor sesiumi generale din 1916

D-1 Secretar general I. C Negruzzi ceteste urmätorul raport asupra lu-

crArilor fAcute in cursul anului trecut .

Domntlor Colegi,
eAbià se implinise anul dela disparitia dintre noi a spiritulut inalt
si tutelar al Aceluta, care a condus destmele neamultn românesc o
jumátate de veac, si o tot asa de mare durere ne covârseste din
nou: In ziva de 18 Fevruarie (2 Marhe), prima Regmá a tern
a Inchis si Ea ochn pentru vecie. 0 smcerá tristete a cuprins toate
straturile poporului, Caw nu erh colt din tarä si din cuprinsul ro-
mânesc, unde numele ei WA nu 11 fost pomenit cu cea mai respec-
tuoasá dragoste i Intr'adevär, putine neamuri din lume au avut
norocul sá aibä, In fruntea lor Suverarn, cart WA se fl luat la Intro-
cere In fapte bune i In munch, neobosith pentru ridicarea poporului,
ca ilustrn dispäruti. Primul Rege i prima Regink fáuritorii Roma-
niei de azi, In nobila Lor activitate, se completau unul pe altul
Pe când El, ostean viteaz, desávârsit orn de stat i neIntrecut
organizator, puneà tern ternelii trainice i h urzià vntorul; Ea, mama
duioask 1st concentrase toatá grija i iubirea ce clocoteste In ini-
mile alese - dupâ ce soarta h rhpise far& indurare pe singurul Ei
copil, - almând suferintele celor umili i nevoiasi, cari multá vreme
vor pomenl si vor povesti urmasilor lor despre <<Mama ranitilor»
din rásboml nostru de independentá i despre Regina noasträ, bunä,
si milostivá. Dar pe lângá aceste Insusin cart o Irnpodobiau ash
de frumos, Providenta îi härázise o strälucire i mai mare, aceea
a darului poeziel. Numele ei de literatá - Carmen Sylva -- a trecut
peste hotarele tern noastre si a ajuns sl fie pronuntat In toate un-
ghiurile lurnu, stârnind admiratte pentru regina-poetà i fäcând cu-
noscutä, peste tot si tara, care se mândriàcu o a$ de aleasá Suverara.
Scrierile rämase de pe urma Regmei Elisabeta stint numeroase
si variate : poezu, nuvele, romane, cugetari, drama, comedie - n'a
rämas met un gen din vastul domeniu al hteraturii, pe care ilustra
defunctá sä, nu-1 fi incercat cu succes.
«Vorn Insirà ad o parte din lucrärile Regmei Elisabota, cari au
fost traduse In româneste. De altmmtrelea bibliografia scrierilor Ei,
traduse In toate limbile culte, este foarte bogatä.:
0 rugeiciune, traducere de B. Marian. Bucuresti ; un sir de poezn
patriotice, compuse In timpul räsboiului Independentel, traduse de mine

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 5EDINTA DELA 1/14 At AN:r 1916. 103

insumi ; Mântuitorul viefii, o istorie adeváratä povestitá dupä spusa

capitanului Dearburn. Buc. 1882 ; Povestile Pelesului. Buc. 1882 ; As-
tra, roman, traducere de Gion. Buc. 1887; Bate la u$es, traducere de
L. M. (Livia Maiorescu). Buc. 1887; IV uvele, traducere de Gion. Buc.
1888 , Cuvinte sufletesti. Buc. 1888 ; Pablo Domenich, istorie mi-
litará. Buc. 1889; Bucuresti, traducere. Buc. 1892; Robia Pelep,clui,
traducere. de Elena Radu Rosetti. Bue. 1897 ; Poeziile unei regine,
prima traductiune in româneste de Hie Ighel Deleanu. Buc. 1897 ;
Versuri, traduse de A. Toma. Buc. 1897 ; Vreijitoarea, traducere
in versuri de A. Steuerman. Craiova 1898 ; Povestea reginei bine-
ficettoare, tradusa de George A. Mándy. Bue. 1899 ; Povestea unei
regine, traducere in versuri de Haral. G. Lecca. Buc. 1899 ; De
prin veacuri, traductie de L T I-II. Buc. ; Insurat, tradusä de
A. Alexandreseu-Dorna. Bue. 1903 ; Ullranda, dramä in 2 acte in
versuri, tradusa de Dr A. Steuerman. Iasi 1904, a doua editie in
Buc. 1907 ; Prinful Codrului, traducere de Lia Hârsu. Buc.; Ma-
rioara, dramá in douä acte in versuri, tradusä de Haralamb G. Lecca.
Iasi 1904 ; In ziva scadentei, dramä intr'un act, tradusä de Ha-
ralamb G. Lecca. Iasi 1904 ; Impresiile unei regine, traduse din
englezeste de Ios. Iticovici. Buc. 1905 ; Valuri alinate, traduceri
de George Cosbuc. Buc. 1906 ; Poezii, traduse de Elena Poenaru.
Buc. 1904 ; Povestae unei regine. I. Buc 1906 ; V e I duvele dom-
nului Daniel, comedie inteun act, tradusä, de Leopold Stern. Buc
1907 ; Cugetetrile unei regine, traduse de Leopold Stern. Due.
1910 ; De ce ne trebuesc regii 7 Umbra lui Stefan cel Mare, tra-
ducere de Leopold Stern. Bile. 1910 ; Marioara, dramá in trei
acte, traducere In versuri de A. Steuerman. Iasi 1911 ; Po vestile
unei regine, traduse de Lia HArsu Buc. 1914 ; Din viatä, douá
nuvele, traducere de Cornelin Scurtu Buc 1914.
«Regina Elisabeta a luat parte insemnatä la lucrArile institutiei
noastre, pe cari le urrnärià cu viu mteres. Ea a onorat sedintele
publice cu mai multe lecturi din frumoasele Sale compozitii ; astfel
in 1882 a cetit legenda Puiu ; in 1890 V1sul poetului s1 in 1891 Sola.
«In sedinta dela 19 Fevruarie (3 Martie), d-1 Presedinte Dr. C. I.
Istrati a adus la cunostintä dureroasa veste a mortu Reginei si a
tmut o cuvântare in care preamärià memoria Ei. D-1 coleg Duiliu
Zamfirescu s'a asociat - din partea Sectiumi literare si a poetilor -
la omagule aduse ilustrei ráposate.
oDupä durerea adâncä ce ne-a stápânit din prima mortu Reginei

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
104 pDINTA DELA 1/14 MAW 1916.

Ehsabeta, au venit si zile mai senine. Am avut multumirea sä,

serbám aniversarea de 40 de ant dela nasterea M S. Reginei Maria,
care si Ea e sprijinitoare artelor si hteraturn, fund Ins lis o distinsti
artist:a si hteratä. In ziva de 16/29 Octomvrie, membrii Academiei
aflätori la sedintä au ascultat cuvantarea pronuntatá de d-1 Prese-
dinte Dr. C. I. Istrati cu aceastä ocaziune.
eAcurn 25 de ani, In 1891, Academia imbärbátatä Incä de avântul
zilelor märete, can ridicase tara la rangul de regat independent deplin
consolidat, a serbat si ea un sfert de secol dela intemeierea ei.
«S'ar fi cuvenit, prin urmare, ca anul acesta sä sárbätoreascä
aniversarea de o jumätate de secol a activitätu ei. Insä nici vre-
murile prin can trecem, met calculul exact al activitätu academice
nu ne Ingádue aceastä satisfactie. Ne-am gândit deci sä arnânám
marea särbätoare pentru anul viitor child, cu ajutorul lui Dumnezeu,
atmosfera aceasta, care inspirä atâta nehniste si griji, speram cä
se va inseruna, si când Academia Irnplineste efectiv 50 de ani de
activitate, Cam la 1 August 1867 s'au intrunit pentru Intaias datä
toti membril cart alcättuau corporatia noasträ si au pus temelia
lucrärilor celor mai de seamä, stabilind un program regulat de
muncä pentru vutor.
«I Membrii.

«Am avut st anul acesta durerea sa, pierdem pe mai multi dintre
tovaräsii nostri de muncä, pe venerabilii nostri colegi I. M. Mol-
dovanu §i N. Gane, membri activi, pe membrii onorari Barclay
Head, Charles Bouchard, Dr. Paul Ehrlich si Ernest Ludwig si pe
membrn corespondenti N. Cuhanu, Virgil Onit si M. Romniceanu.
«Canonicul prepozit / M. Moldovanu a Incetat din vieath in zma
de 7/20 Septemvrie In varsta Inaintatä de 83 de am. Räposatul, vreme
Indelungatä, fruntas al Românilor, a fost intre conducatorn institu-
tiunilor culturale si fmanciare românesti. Il gasim rand pe rand
profesor, director de gunnaziu, presedinte al Asociatiumi transilvane
pentru cultura si literatura poporului roman, dernnitäti in cari a
contribuit, dupá trebuintä, la desteptarea neamului românesc si la
Indemnarea tineretului la Invätäturä. Sub conducerea stuntificä a
Invätatului Timoteu Cipartu, al cärui colaborator a devenit dupa
aceea, s'a distins Inca de tanär ca adânc cercetätor al trecutului
nostru

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 13ED1NTA DELA 1/14 MAUI 1916. 105

aIatä scrierile mai lnsemnate ale regretatului nostru coleg:

Acte sirwdale ale Insericii romdne de Alba-Iulia si Fcigaras.
Blaj 1869, 1872; Spicuire n istoria bisericeascei a Romdnilor,
räspuns la contracritica d-lui N. Popea Blaj 1873.
«Dintre lucrárile sale didactice notárn pe cele urmätoare:
Dictioneirel latin-rongin pentru incepeitori. Sibiu.' 1864; Istoria
Ardealului pentru scoalele poporale T3laj 1866, Geografia Ar-
-
dealului pentru scoalele poporale. Blaj 1870; Istoria patriei pentru
scoalele poporale române din Ardeal. Blaj 1875.
«Dar trebuintele urgente ale poporului, din care resise si dânsul,
1-au chemat la altfel de activitate. Astfel vedem pe ráposatul I. M.
Moldovanu un lung sir de am In fruntea institutiumlor econornice
si financiare, färä EA pâräseascá, In acelas timp, preocupatnle sale
pentru cultura neamului. Peste Carpati, unde oamenn de seamä in
stare sä conducá pe Români spre o vieatä national& sunt In rum nurnär
E,3 is Impiedicati de a lucrà din prima grelelor imprejurärl politice, ca-
nonicul Moldovanu gäsise cu multh chibzuintä calea cea dreaptä:
ea era intärirea econorma a poporului român
aPentru toate aceste merite, Academia ha ales In 11 Aprilie 1894
membru activ in Sechunea istoricä, dupä ce fusese membru cores-
pondent al ei dela 1871.
aDispozihile sale din urmä se impun prin simplicitatea si modestia
lor. Asà, a läsat cu limb& de moarte sä nu se faa sgomot cu Im .
mormântarea sa; elevu si profesoru din Blab uncle a fost Immor-
mântat, sá nu-1 Insoteascá In chip de pompä; sä nu i se tinä, cu-
vântari. 0 pildä atât de strälucitä de abnegahe si de lipsä desävar-
OM de vanitate mai Intalnim numai In vremurile vechi ale repu-
blicei romane; cetind dispozihile testamentare ale räposatului Mol-
dovanu par'cä ascultäm epitaful poetului Enrnus.
Nemo me lacrumis decoret, nec funera fletu
Faxit.
aD I I. Bianu, in sedinta dela 18 Septemvrie (1 Octomyrie), a adus
la cunostinta Academiei trista veste a pierderu colegului I. M Mol-
dovanu si a expus meritele mari ale regretatului dispärut.
Nicolae Gane a.incetat din vieatä In ziva de 16/29 Aprilie. Wm-
sul, desi era. membru achy ablà. dela 1 Aprilie 1908, fácea Ins&
parte din corporatia noastrá Ina. din 23 Marhe 1882, când fusese
ales membru corespondent in Sechunea hterarä. In tinerete se devo-
tase magistraturn; mai tArziu s'a distins In camera administrativa,
ca prefect si mai ales ca primar al orasului Iasi. In dese rândurt

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
106 EDINTA DELA 1/14 MAIU 1916

deputat sau senator, a fost la urmä Ministru de Dom enn si Pre-

sedinte al Senatulin. Dânsul era, unul dintre scriltoril foarte ráspânditi
in toate pärtile locuite de Romani. Meritele netagAduite ale acestui
distins literat constau in alegerea subiectelor din vieata curat ro-
mânescä, in simplicitatea lor, in interesul pe care-1 provoacä si in
limba lor aleasâ, inspiratä de literatura populará. Activitatea lite-
rarä a lui Gane dateaz& de o jumätate de veac.
datä aci o Tinware a scrierilor sale -
Discursul cu ocaziunea inauguretrii anului judiciar 1869-70.
Iasi 1869; Domnita Ruxandra Nuvelä istoricá. Iasi 1873; Poezii.
Iasi 1873; Incercetri literare. Iasi 1873; Novele Editia I-III. Iasi,
Bucuresti 1880-1899; Poezii Iasi 1886; Pagini Mal*. Iasi 1901;
Zile trdite. Iasi 1903, Peicate meirturisite. Iasi 1904; Bogdan Pe-
triceicu-Hasdeu. Discurs de receptie in Academie Bucuresti 1909;
Spice. Buc. 1909; 24 lanuarie, 1859-1909. Cuvântare. Iasi 1908;
Divina Comedie de Dante Alighieri. Infernul, traducere in versuri.
Editia I-III. Iasi. Buc. 1906 -1907.
«In sedinta extraordinar& dela 18 Aprilie (1 Mani), d-1 Dr. C. I. Is-
trati ne-a incunostintat despre aceastä ireparabilá pierdere. S'a te-
legrafiat d-lor P Porn si I. Sirnionescu la Iasi sä reprezinte Aca-
demia la immormântare; fiului räposatului i s'a adresat o telegramä
de condoleante; iar d-1 Presedmte a fost insärcinat cu tmerea cu-
vântärn funebre.
aMembrul onorar Barclay Head, mort a doua zi dupä alegerea
sa, la 30 Maiu (12 Iume 1914), a fost un distms numismat si
mult& vreme directorul Cabinetulin de numismaticá dela British Mu-
seum din Londra. Dela dânsul ne-a rämas un catalog al monetelor
si medahilor de aur si de argint din British Museum, tipärit in
Londra la 1883, si un manual de numismatic& greceasca (Ilistoria
numorum, Oxford 1887).
Dr. Charles Bouchard a murit in toamna trecut& la Lyon din
prima unui accident de automobil. Räposatul a fost profesor la
Facultatea de mediciná din Paris, Presedinte al Academiei de sti-
into, membru al Institutului Frantei, un distins patolog si prieten
bun al Românilor, atâtea titluri can au determmat alegerea sa ca
membru onorar 'in sedinta dela 18 Mam 1911.
aLucrárile sale mai insemnate sunt despre Pelagret, despre boa-
lele de nutritiune si infectioase. Cu colaborarea numerosilor säi
elevi a dat la luminä Manualul de patologie.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 1/14 MAID 1916. 107

«D-1 Dr. V. Babes, la 27 Noemvne, ne-a adus la cunostinth in-

cetarea din vieatá a Doctorului Bouchard si ne-a Intretinut despre
activitatea aceluia care a fost initiatorul scoalei moderne de medicinä.
((La 7/20 August s'a stms din vieatä Dr Paul Ehrlich, membru
onorar al Academiei dela 18/31 Maiu 1911, unul dintre mani bine-
facaton ai omenirli, specialist neIntrecut pe terenul terapiei tuber-
culozei, tripanosomiozei si al sifilisulm.
«Dr. Ernest Ludwig, membru onorar, ales la 4 Aprilie 1908, a
munt la 1/14 Octomvrie. Dânsul a fost profesor de chimie la
Universitatea din Viena. S'a distins pe terenul chimiei anorgamce,
organice si analitice. Are numeroase semi. In aceastä specialitate,
si anume: anuare de chimie, manuale de chimie medicalá si farma-
ceuticä, A anahzat o multime de ape mmerale, printre can si pe
cele dela Dorna Vatra.
«La 28 Noemvne a Incetat din vieata la Iasi N Culianu, membru
corespondent In Sectiunea stiintifick ales ln sedtnta dela 1 Aprilie
1889. Dupä, sfârsirea studulor la Academia Miháileana din Iasi, a
fost trimis ca bursier la Paris, ca sä urmeze matematicile si astro-
nomia. Obtinând licenta la 1860, s'a Intors In tar& si s'a dedicat
profesoratului. A fost decan al Facultätii de still* si rector al
Universitätii din Iasi. Dela räposatul Culianu ne-au Minas mai multe
scrien:
Raporturi despre starea scoalelor publtce din Iasi la finea a
sc. 1866-67, pronuntate inaintea M. S. Dommtorului Carol I In
2/14 Iulie 1867; Lectiuni de calcul diferenfial $ i integral. Ia.i.
1870-74, In 2 vol., Curs elementar de trigonometrie planet $ i
sfericci. Editia I- Il. Iasi 1875, 1886; Curs elementar de algebra.
Editia I-IV. Iasi 1872-1890; Curs de cosmografie pentru uzul
scoalelor secundare Editia I-II. Iasi 1895-1902.
«D-1 Presedinte Dr. C. Ustrati, aducându-ne la cunostintA trista
veste, In sedinta dela 4 Decemvne, ne-a vorbit despre activitatea
stiintifica a decedatului.

Virgil Onif, fost profesor si Director al gunnaziului românesc din

Brasov, Vicepresedinte al Societätii pentru crearea unui fond de
teatru românesc In Ardeal, a Incetat din vieatä la 8/21 Octomvrie,
In várstä de abià 50 de am. Räposatul a fost ales membru corespon-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
108 EDINTA DELA 1/14 MAID 1916.

dent al Sectiunn literare in sedinta dela 3 Apri he 1902 De la dânsul

neau rämas urmätoarele scrim-
Carte de cetire pentru clasa III gimnazialä Brasov 1893;
Limba romána. Fiinta, originea, rudeniile si istoria ei Manual
pentru gimnazil Brasov 1894; In sat la Tânguesti. Piesä pentru
teatrul dela tarä. Sibhu 1912; Straturi in poesia noastrci poporalci,
1897 (in a Vatran); Schite si nuvele . Din toate ; Clipe de repaus,
Schite si foite. I - II, sub pseudommul a Sorcovä». Brasov 1901,
1903. '
«La 16/29 Octoinvrie, di Presedinte Dr. C. I. Istrati ne-a adus
stirea incetärii din vieatá a lui Virgil Ong.
«La 4/17 Octomvrie a decedat Inginerul M. Romniceanu, membru
corespondent In Sectiunea stuntificA, dela 23 Martie 1904. Dânsul era
licentiat In stunte din Bucuresti, diplomat al Scoalei de poduri si
sosele din Paris, profesor la scoala noasträ de poduri si sosele,
Subdirector al Cäilor ferate si cu gradul cel mat Malt In corpul
nostru tehnic. Lui i se datoreste proiectarea si constructia unui
sfert aproape din reteaua chilor noastre ferate.
all 1 Presedinte Dr. C. I. Istrati ne-a adus la cunostintä, in ziva de
9/22 Octomvrie, si aceastä dureroasá pierdere.

II. Sedintele de peste an.

«Academia a tmut in cursul anului 23 sedinte ordinare, una
extraordinarä si 11 publice.
«Sedintele publice au fost ocupate cu urmätoarele lecturi si co-
m unichri :
«La 5/18 Iunie, d-1 N Iorga a expus comunicarea sa ,S'tiri nouet relative
la legeitunle noastre cu Biserica Constantinopoldand, In sedmta dela 11/24
Septemvrie, a tacut comunicarea despre Carpa(zz in luptele &litre Ungun
qi Romani, la 9/22 Octomvrie a cetit comunicarea despre - Sark, Bulgari
qi Romani in Pemnsula Balcameet in evul meat? L, in ziva de 29 Ianuarie
(11 Fevruarie) ne a vorbit despre Vanzedorul lui Tudor Vlachmirescu: Cd-
pdanul Iordache Olzmpiotul, la 26 Fevruarie (10 Martie) a dat lecturA co-
municiirti despre: Un Aromán Illitropolit al Atenei-Shiodul din Teirgoviqte,
1659 , in sedinta dela 18/31 Decemvrie a expus comunicarea sa : Aindnunte
dm istorta noastrei in veacul al XIX-lea, in ziva de 11/24 Martie a icut o
expunere despre Legeitunle Romanaor cu Rupi apuseni qi cu teritoriul

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 pINTA MLA 1/14 maw 1916 109

zis ucraintan" , tn sfarsit, la 29 Aprille a Mat comunicarea Ceva mai mull

despre vieafa noastret culturalei $ i literaret in veacul al XVIII-lea.
«In sedinta dela 30 Octomvrie, d-1 Dr G. Marmescu a cetit o comunicare
despre : Neurologia pe câmpul de relsboiu.
«La 4/17 Decemvrie, colegul nostru d-1 Dr V Babes a dat lecturA co-
municArti sale despre : Lezzumle gastro-intestmale M pelagrei
«In sedinta dela 30 Octornvrie (12 Noemvrie), d-1 V Peirvan ne-a vorbit
despre catacombele descoperite de d-sa la Constanta : tar la 12/25 Fevruarte
ne a cetat comunicarea : Histria. IV Inscriptii geiszte in 1914 $ i 1915.
orIn sedinta publicâ dela 4/17 Martie, d-1/1/. C. Sulzu a expus comunicarea
despre . Contribuftunea numismaticei la istorta antwei a Românwi trans-
dundrene.
«La 11/24 Decemvrie, d-1 C Giurescu a cetit comunicarea: Despre rumâni.
«D-1 S. Mehedinfi ne-a intretinut in doua sedinte cu comunicArile sale, la
23 Octomvrie (6 Noemvrie), despre Observeiri geografice asupra rdsboiului-
Emanciparea unet rasse, si la 5/18 Fevruarte, despre - Legea cresterzz Sta-
telor.
«In sedinte intime s'au mat racut si alte co munic;7tri stimtifice mat scurte Astfel
la 12/25 Iume am aunt comunicarea colegulut nostru I Bianu despre ma-
nuscriptul cu traducerea Biblwz lui Nicolae Mdescu Speitarul, tar la 19
Iume (2 Julie) despre o cadelmtá dela 1702. In sedinta dela 6/19 Noemvrie,
am ascultat apot o expunere a d-sale despre scrisorde daruite de d-na Paulina
V. Alecsandri st la 27 Noemvrie (10 Decemvrie) ne-a fä.cut o relattune asupra
unor cArtt vecht istorice, clAruite de d-1 V Parvan ; in ztua de 26 Fevruarie
(10 Martie) ne-a vorbit despre centenarul dela nimartea istoricului loan Christian
Engel, autorul operei. Geschwhte der Moldau und der Walachey, in sfarsit
la 4/17 Marty:), ne-a vorbit despre mtroducerea calendarului gregortan in
Bulgaria.
«Un deosebit mteres a desteptat scrisoarea d-lui profesor O. Tafrali, cornu-
nicatâ in sedinta dela 18 Septemvrie (1 Octomvrw), in care d-sa arâta des-
coperirtle filcute la Biserica DomneascA dela Curtea de Argos S'a facut o
larga discuttune asupra Irescelor dela acest Nitchiu monument istoric si s'a
ales o comistune compusa din d-nii I. Bogdan, N. Iorga si. D. Oneml, care
a studiat chestiunea ridicatä de d-1 Tafrali asupra vechumi adânci a pictu-
rdor st si-a exprimat pArerea - tinand seama de toate doveztle istorice -
printeun raport, care vi s'a adus la cunostinta in sedinta dela 9/22 Octom-
vrie. Cercetártle intreprinse de d-1 Tafrali find de mare importanta, Aca-
demia a decis sai pue la dispozitte suma de 1 000 lei pentru totografiarea
picturilor dela Curtea de Arge§

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
11_0 $EDINTA DELA 1/14 Awn 1916

III. Publicafiunile Academiei.

«In cursul anului au apärut sau se mai aflä sub presä urmätoa-
rele publicatium:
1. Din Analele Academiei:
a) Tomul XXXVII --Partea administrahvel si Desbaterile anului 1914-
1915 s'a incheiat, tip&rindu-se si partea II, care cuprinde lucr&rile sestunii
generale trecute.

b) Tomul XXXVII-Memoriile Sectiunii literare s'a sfarsit iaräs

de tipärit si confine:
Duihu Zconfzrescu, Sufletul rásboaelor in trecut i in prezent
Al. T. Dunutrescu, Trâmbita româneasca, manifest public, patriotic si re-
voluttonar de Ienächit& Vi.c&rescu, cu un studiu introductiv.
Duthu Zamfirescu, Bosforul i Dardanelele faM de interesele românesti.
Durable Marmehuc, Figuri istorice românesti in cântecul poporal al Ro-
matador.
Dragoq Protopopescu, Sttlul lui Dimitrie Cantemir.
Pantelimon Dzaconescu, Cari industrit casntce românesti s'ar puteit incu-
raj& si perfection& st prin ce mijloace ?

e) Tomul XXXVII-Memoraile Sectiunii istorice s'a terrninat

si confine urmätoarele comunicari:
N lorga, Venetia in Marea Neagra. III Origmea legAturjlor cu $tetan
cel Mare si mediul politic al desvolMrii lor
N lorga, Pilda bunilor Domni din trecut fata de scoala romaneascä.
N Iorga, Sensori medite ale lui Tudor Vladimirescu.
/V. Iorga, Activitatea culturila a lui Constantin VodA Brâncoveanu i sco-
purile Academtei Române.
N. lorga, Opera de istoric a Regelm Carol.
N. lorga, Neamul Agarici. - Razesi Mlciieni si vasluieni.
.N Iorga, Impertalismul austriac si cel rus in desvoltare parale16.
IV Iorga, Din legaturile noastre cu Sarbii
N. Iorga, Privilegiile sang&ilor dela Targu-Ocna.
Vaszle Peirvan, Cetatea Ulmetum III. Descoperirile ultunei carnpanii de
sapaturi din vara anului 1.914.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $ÉTNTA Dtt.A 1/14 tiAiti 1916 111

N Iorga, CAteva stiri despre comertul nostril In veacurile al XVII-lea si

XVIII-lea
N Iorga, Dreptul la vieatá al statelor mici
N. Beinescu, Un dascal uitat : Grigore Plesoianu
N. lorga, Dardanelele (amintiri istorice)
Vasile Pdrvan, Zidul cetätii Tomi
N. Iorga, CAteva lamuriri noua cu privire la istoria Românilor
C. Giurescu, Vechimea rumâniei in Tara-Româneasca si legatura lui Mi-
ham Viteazul.
IV. lorga, Faze sufletesti si cArti reprezentative la Români, cu speciala
privire la legaturile cc Alexandriei» cu Mihaiu Viteazul
Dr Ioan Lupas, Contributium la istoria Romândor ardelem, 1780-1792,
cu 84 acte si documente inedite, culese din arhivele din Viena, Budapesta,
Sibuu si Brasov
I. Nistor, Emigrärile de peste munti
Dr loan Lupas, Episcopul Vasile Moga si protesorul Gheorghe Lazar,
cu mai multe acte si documente medite

d) Tomul XXXVII -- Memoriile Sectiunii stiinfifiee s'a terminat

de asemenea de tipArit si cuprinde:
Dr. G Martnescu, Natura si tratamentul parahziei generale si tabesului.
G. N. Finfescu, Fluturasul Yponomeuta Malinella in Romania Biologie,
fitopatologie, caractere exterloare si mijloace de combatere
General Gr. Cratnicianu, Despre rasboiul european Cauzele räsboiului.
Prof. Dr N. Leon, Contributium la studtul parazitologiei in Romania
Dr I. I. Nitescu, Cercetäri comparative asupra valorn nutritive a porum-
bului nou si vechm.
Gheorghiu (Gh Gr.), Contributiuni la climatologia Iasdor - Temperatura
iernit la Iasi
Sim S. Radian, Contributium la Flora bryologicä a Romamei (A III-a con-
tributie). Hepaticae cu thal.
Dr Theodor illironescu, Bronchoree muco-membranoasa.
Dr G. Marinescu, Un caz de somn isteric durand mai multe luni, cu
cAteva date asupra naturd intime a isteriei
Dr G. Marinescu, Autoscopie, automatism si somnambulism
Prof Dr V. Babes, Cercetäri nouä despre pneumonie
e) Din Tomul XXXVIII- Partea administrativd si Desbaterile
anului 1915 -16 e aproape gata sá iasä de sub presa partea I,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
112 straNTA tmLA 1/14 MAW 1916

cuprInzAnd sedmtele ordinare i ale seqiumlor pânä la sesiunea

generalá.

f) Tomul XXX VIII-Memoriite Sectiunii literare se aflä sub

tipar si cuprinde:

--
Dr O. Glubu, Din istoria literaturii didactice romanesti. I. Bucoavnele
- B. Abecedarele din Transilvania
- III Cartde de cetire din Transilvania

g) Tomul XXXVIII - Memorifie Secfiunii istorice se MIA inch

sub presä si au apärut pâná acum urmátoarele comunicari :
N lorga, Cateva stiri noua relative la legaturile noastre cu biserica Con-
stantinopolitana in a doua tumaate a secolulut
G. N Leon, Impozitele in functiune economic& si politica sociala.
N Iorga, In legátur& cu Biblia dela 1688 st Biblia dela 1667 a lilt NI-
colae Milescu
Cond. Moisit, Monete vechi românesti inedite sau putin cunoscute.
N. Iorga, Carpatu in luptele dintre Romani i Unguri.
N. Iorga, Sarbt, Bulgart si Romant in Peninsula Balcanica in evul medirt.
loan C. Felitti, Romania fata de capitulatule Turciei.
C Giureseu, Despre rumani
Preotul Dr Alexandru Cztple, Documente privitoare la Episcopta din
Maramuras
N Iorga, Amanunte din istorta noastra in veacul al XIX-lea
N. lorga, Iordache Olimpiotul, vanzatorul lui Tudor Vladimirescu.
Vasile Pârvan, Histria IV Inscriptu gasite in 1914 st 1915
N. Iorga, I Un Aroman Mitropolit la Atena st concurent la Patriarhia
de Constantinopole.- II. Sinodul din Targoviste in 1659.
N Iorga, Legaturile Romandor cu Rusii apusent i ca teritortul zis
«Ucranian».
N. A. Constantrnescu, Ong inea i trecutul cetatii Giturgiu
M C. Sutzu, Oontributiunea numismaticit la istoria antic& a Romamei
iransdunarene.

h) Tomul XXXVIII Memoriile Seetiunii Winfifice se MIA

In curs de tipärire i cuprinde :
Dr. C .1V. lonescu, Contributium la Fauna insectelor collembole din Ro-
mania, cuprinzand si forme cavernicole.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PDINTA DELA 1/14 MAIU 1916 113

Prof Dr N. Leon, Studit teratologice asupra Cestoizilor

G. N Ftn(escu, Fluturele Aporia Crataegi L Biologie, fltopatologie, ca-
ractere exterioare i mijloace de combatere
G. N. Finfescu, Fluturasul Carpocapsa Pomonella L Biologie, fitopato-
logw, caractere exterioare si mijloace de combatere
Dr. G Marinescu, Neurologia pe câmpul de räsboiu.
Dr N. T. Deleanu, Hidroliza substantelor albuminoide de origine vegetalâ
sub influenta Papainei si a Papaiotmei.
G Vaisan, Asupra trecerii Dunarei prin Portile-de-fier.
Dr. N. T. Deleanu, Fermentul peptolitic din ficus carica.
G ('tteica, Detormarea unei clase de supratete tetraedrale.
«2. Conform deciziunn din 1905, s'a ttpärit in traducere francez5,
brosura : L'Académie Roumaine en 1914-15. Discours et rap-
ports officiels, cu discursurile Presedintelut la 1nchiderea si des-
chiderea sesiumt generale, cu rapoartele Secretarulut general despre
lucrärtle anulin trecut st ale sesiunu generale, cu raportul Comt-
mutt permanente a Bibliotecn, cu personalul st oficule Acadermei
In 1915 - 16, cu regulamentul premillor i lista publicatulor Aca-
dermet.
«3 Pe lângä memornle tipärite In Ánale, activitatea Sectiunilor
se 1ntregeste i prin alte publicatturn; astfel:
- «Publicatille Secfiunii literare :
a) Publicatiunea Din vie* poportaui roman s'a mai sporit
cu urmAtoarele lucrári:
XXVIII Vazduhul dupa crednt(ele poporulut roman, de Tudor Pam file.
XXIX. Mttoloyta, romaneasca. J. Dusmani i prteteni a?, omului, de Tudor
Pamfile.
XXX. Comorde dupd credmfele poporului roman, de Tudor Pamfile.
XXXI Cantece i Hore, de Gh. Firu.

Adunarea arnlor poporale sub ingrijirea d-lor D. G. Kiriac al

T. Brediceanu, cercetärtle d-lut Iosif Popovict asupra dialectului ro-
mânesc din Maramures, tiphrirea colectiet de poezii poporale ma-
ramurefene a parintelut I. Bârlea - ce trebutà insotitä de aril
culese de d-rni B. Bartók st T. Brediceanu - câtest trele lucrärt
hothrIte de Sectiunea literará, nu s'au putut aduce la Indeplinire
din prima gravelor evenimente dela hotare;
Analele A R -Tom XXXVIII -Desbalenle 8

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
114 $EDIfsITA DELA 1/14 MAID AA.
-
0 S'a terminat si publicat lucrarea d-lui Dr. G. Pa /u:
- Sufixele
românesti, opera premiatä de Academie cu premiul Násturel de
5 000 lei, cu un bogat indice, formând in totul un volum in-8° de
489 pagine.
d) Niel anul acesta n'a putut apärea din publicattunile biblio-
grafice ale servictului Bibliotecii decât Cresterea colecfiunilor ;
pregatirea materialulut pentru celelalte publicatiuni, desi Incetinita
din mai multe Imprejurart, totus se continua', färä Intrerupere;
e) Traducerea Istoriaor lui Erodot a fost Intreruptä din prima
mortn regretatulut Dimitrie Ion Ghica Cea din urmä parte a tra-
ducern fusese reväzutä de traducätor pana la cap. 61 al Carta III;
restul cartn, care cuprinde in totul 160 capitole, a fost revAzut, dupä
manuscriptul läsat de traducator, de &are d-1 Iuliu Valaori, con-
ferentiar la Facultatea de Mere din Bucuresti. Aceastä carte for-
meazä un volum de XIX + 349 pag. in-8°. Din cele 9 carp ale lut
Erodot au apärut pânä acum in aceasta traducere, premiath de
Academic), primele patru;
- f) S'a terminat de tiparit si Lomul V, ultimul din Istoria romana
de Titus Livius, In traducerea premiatä a d-lui I. S. Petrescu.
Acest tom cuprinde cártile XLI - XLV si permhele cártilor pier-
dute, XLVI - CXLII, având in totul 257 pagme in-4° Lucrarea
ar trebul FA se sfarseasc5, cu un indice general; cum Ins& Acade-
mia a Insarcinat pe d-nu Nd. Locusteanu si I. S Petrescu - In
urma propunerilor fäcute de d-lor - cu revederea traducern celor
7 carp din Titus Livius, facuta de räposatul profesor Nicolae Barbu,
a rämas ca si indicele si celelalte lucräri de completare sä se facä
la sfarsitul acestei traducer':
g) Acura se organizeaz5, sub supravegherea Bibliotecarului si
colegului nostru I. Bianu bogatul material adunat de d-1 membru
corespondent G Bogdan-Dutcä pentru editiunea completä a Scrie-
rilor lui V. Alecsandri, care In curând trebue sä, fie dat la bpar.
Iatá acurn cu deamänuntul cercetärile ce au fost intreprinse de d-I
Bogdan-D=5,, in acest scop: Având a Incepe cu «Poeznle populare
ale Românilorn, s'au colationat - cu textul dela 1866 - manu-
scriptele si toate editnle (1849-1850, 1852, 1853, 1855), s'au
stabilit variantele si s'a scris, aproape In Intregime, studiul intro-
duchy care aratä Insemnatatea colectiei in comparatie cu trecutul
lnainte de 1849; cu vutorul, dup., 1866. S'a constatat cu acest
prilej ca din colectia dela 1866 lipsesc multe poezn publicate an-
terior de marele poet. S'au colationat din manuscriptele principale

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 *E DIN TA DMA 1/14 MATTI 191( 1 15

(dourt) textele Doinelor $ i Leicretmioarelor. In foarte multe gazete

si reviste s'au constatat locunle de prima publicare a poezillor,
prozei si teatrulw. 0 parte s'au si colationat. Cu acest prilej s'au
descopent câteva semen mici uitate: 0 novelä din 1841, o de-
scriere a &Malone]. la Sebastopol, o descriere a insulei Samos si a
administratiei lui Ion Ghica Tot cu acest prilej s'au continuat si
se continua copiarea scrisorilor poetului, publicate in mare si reviste,
si a celor ce s'au adresat lui ;
h) Ornamentica din vechile manuscripte romelnesti, hotärita
de Sectiune in sedinta dela 27 Mani (9 Iume) 1914 a se face sub
Ingrijirea d-lui 1. Bianu, a fost si anul acesta impiedicata din
cauza hpsei de lucraton speciali si a lipsei de material.
- aPublicatiumle Secfiunii istorice:
a) Din Bulletin de la Section historique, care apare conform
deciziunn din 5/18 Maw 1912 sub ingrijirea d-lui N lorga §i
cuprinde traduceri in limbile franceza si germana de pe comunicá-
rile din sedintele Academiel, au iesit de sub tipar No. 1-2 din
anul HI, cuprinzand impreunä 14 rezumate de comunicari, toate
ale d-lui Iorga ;
b) Traducerea germana a studiului istoric si statistic al colegului
nostru I. .Nistor : Románii si Rutenii din Bucovina - hotarit a
se public& In urma votului Dv. din 16/29 Ianuarie anul trecut -
este in Intregime tiparita ; a mai Minas sä se adaoge o hartä, ne-
cesará Intelegern dephne a textului ;
c) Culegerea de documente a colegului nostru T. V. Stefanelli,
cuprinzand epoca dela 1585 pâna la inceputul secolului XIX, a
aparut de sub tipar sub titlul de: Documente din vechiul ocol al
Campulungului moldovenesc §i formeaza un volum in-80 de
L+484 pagme, cu ma ]. multe iscalituri facsimilate in text si 19
reproducen facsimilate de documente originale.
-aPublicatiumle Secfiunii stiinfifice
a) Din Bulletin de la Section scientifique, care apare conform
deciziunii Dommilor Voastre din 17/30 Mani 1912, sub ingrijirea
d-lui St. C. Ilepites, In anul academic ce s'a incheiat, au aparut
cu o regularitate ma.tematicä - la 15 ale fiecarei lum stil nou -
10 fascicule lunare formând tomul IV care, In 396 pagine, cu-
prinde 50 de comunican, din can 15 de Analiza, matematic5, si
Geometrie algebricä, 6 de Fizicä, 9 de Chimie, 7 de Botanica

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
116 EEDINTA DELA 1 /1 4 MAID OM.

6 de Geologie si Petrografie, 5 de Medicuiä cate una de As-

F,il

tronomie i de Fiziologie;
b) Harta geologicei a jude(ului Mehedinfi, scrierea premiatá in
sesiunea generalá din 1911 cu premiul Anastasio Yalu, dupä o re-
vizuire amánuntith a autorului, s'a pus In lucru Incä din anul trecut;
din pricina lipsei materialelor Ins& si a lucrätorilor specialisti, ea
mai reclamá o oarecare Intarziere.
«4. Din Publicatiunile Fondului Adamachi se aflä sub tipar
tomul VII si VIII.
Din tomul VII au apärut pAnä acum:
No XLIII. Dr. I A Scnban, Studu histologice i natomice asupra Hiru-
dineelor de ap:i dulce st marine
No. XLIV Dr Agricola Cardas, Materialul zootehnic din judetele Duros-
tor si Caliacra
No XLV. Dr. H Va.silzu, Nutrirea animalelor domestice .si a omului.
Tomul VIII îl formeaza scrierea colegulul nostru Dr Gr. Antzpa, Pes-
cantle si Pescultul, din care au aparut 43 coale de tapar
a5 Din Publicafiunile Fondului Princesa Alma Sttrbet s'a dat
la tipar si a apárut, conform cleciziunii D-Voastre din 14/27 Maiu,
tomul X din Notes et extraits pour servir â l'histoire des Croi-
sades au XV-e siècle, de N Iorga, volum in-80 de 351 pagine.
u6 Lucrarea Dictionarului limbii române a fost cu desävârsire
intreruptä anul acesta, din pricina lipsei principalului colaborator,
colegul nostru Sextil Puscariu, chemat in rândurile armatei peste
Carpati.

a7. Din Documente istorice Hurmuzaki se MIA sub tipar:

«Volumul XIV, cuprinzând Documente grecesti privitoare la is-
toria Romdmilor, pubhcate de N Iorga dupá originalele i cophle
Academiei Române si dupá tipärituri, partea II, din care au apärut
54 coale dela anul 1715-1769.
«Din volumul XVIII, cuprinzând Corespondenfa cliplomaticet ei
rapoarte consulare franceze (1847-1854 ou un apendice de do-
cumente (1595-1821), a mai rämas sä se tipäreascä, indicele al-
fabetic al volumelor XVI-XVIII, privitoare la aceastä corespondentä.
«Volumul XIX, cu rapoartele consulare austriace din arhivele
Vienei, publicate sub ingrijirea d-lui I. Nistor se afla de asemenea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 UEDINTA DELA 1/14 MAIU 1916 1.17

sub tipar Au apärut pänä acum 70 coale cu documente dintre

1782-1789.
«8. In anul trecut, s'a hothrlt trimeterea publicatiumlor Acade-
miei la urmätoarele institutu culturale:
In strainAtate:
Urnversitatea din Illinois (Urbana),
lar in tail:
Laboratorul de patologie si terapie general5, al Facultittii de mediciná
din Iasi;
Liceul Anastasio Basotä din Pomarla (Dorohoiu);
Liceul Internat C. Negruzzi din Iasi;
Scoalele comerciale elementare din Craiova,
Scoalele normale de invAtAtori din Rarlad, Buzáu, Campulung, Craiova,
RAmnicul-Vlcea, Turnu-Severin,
Seminarul catolic tranciscan din I-PtlAucestt (Roman).

«IV . Biblioteca.

a Constatärde imbucurätoare fácute in rapoartele din anti trecuti,

asupra crestern colectiumlor stiintifice, le repetäm si de data aceasta,
precum trebue sä constatám din nou aceleasi neajunsuri pe cari le
intämpinäm din prima neincápern localului. Trebuind ins& sä astep-
täm timpuri mai inlesnitoare, Delegatiunea a aprobat propunerea co-
legului Bibliotecar, luând deciziunea de a se construl längh actualul
local o inchpere largä, care sä satisfach pentru chtiva am trebuin-
tele de instalare ale colectiunilor. Lucrarea va fi executatá chiar
In lumle Mam si Iurne.
«Pe lângá informatiumle amänuntite pe cari le yeti vedeä in ra-
portul Comisiunn permanente a Bibliotecii, Secretarul d-voastre ge-
neral vá aduce urmátoarele date mai Insemnate privitoare la Gres-
terea colectiumlor Bibliotecii
«Sala de lecturá a dirtilor tipeirite a fost deschisä 290 zile, din
can 240 câte 10 ore pe zi (8 a. -6 p.), lar 50 zile, in lumle Julie
si August, numai câte 4 ore pe zi (8 a.-12 a.).
«Nurnärul cetitorilor in sala de lecturá a ceirfilor tiparite a fost
de 9.229, chrora s'au dat spre consultare 26 065 volume si bro-
wn. S'au imprumutat acasä la 392 persoarte, conform Regularnen-
tului Bibliotecn, 1 239 volume si brosuri. In sala de lecturá se mai

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
118 sEDINTA DELA 1/14 MANI 1916

Mlá o bibliotecá de referintá de 1 792 volume, 16 reviste române

si 347 reviste sträine.
((Sala de lucru a manuscriptelor a fost frecventatä de 1.605 ceb-
ton, carora s'au comumcat 8.904 manuscripte si 45.447 documente
si s'au facut 534 comunicAri de carti vechi românesti
a Tabloul de mai jos aratä cresterea totalä a colectiumlor Acade-
miei In anul 1905:
,

I
Moron de reviste - m

portrete
.1

Volume

volante
Stampe
Atlase
hart].

mente
Docu-
' v g

Iris Cr
6'
é

el
I
o o é -§..g.
Primate . o m a Z `6
t tr7 "9
E
Conform legal dela /
23 Martie 1904 r208 2 481 25 10 5 698 28 /

14z.
In dar sau In selumb 2 318 120 605 31 57 159 3 229 152 4 78 41 471

PCr)
CO
Cumpgrate . 408 1 081 9 22 43 512 219 6 24 87 468

Total . . 934 2 601 1 686 65 89 202 3 741 371 10 5 800 156 939
i
1 1 11 I I

allarurile mai Insemnate in cursul anului trecut au fost fäcute de

d-1 Radu V. P1esoianu, care a däruit portretul In uleiu al dascä-
lului Grigorie P1esoianu, si d-1 G G. Pavlov, student la Iasi, care
ne-a trimis In dar douä hrisoave domnesti din Moldova din 1439
dela Hie si Stefan Voevozi si din 1448 dela Petra Voevod.
a Cabinetut Numismatic -Ca si In trecut, Cabmetul Numismatic a
urmärit si anul acesta In primul rand determinarea, clasarea si in-
ventariarea materialului intrat prin cumpäräturi, donatium si schimb.
Acest material se compune din 805 monete, 158 medaln si pla-
chete, 24 sigiln, 20 greutäti si 3 insignn
«In acelas limp s'a clasat si inventariat restul de material numis-
matic si sfragisbc din depozitul Academiei si anume 32 monete,
64 medaln si plachete si 93 sigilii. De asemenea 226 matrice, pa-
trico si stampile ce au fost däruite anul trecut de cátre Mimsterul
de Finante
«De alt.& parte pentru diferite persoane din Capitalá si din restul
tern s'au determinat 2.627 monete, ce au fost aduse sau trimise
de posesori.
a Si In cursul acestui an s'au urmärit cu cel mai mare mteres
descoperirile de monete si tezaure rnonotare din tot cuprinsul tern.
S'au putut achnitiona, astfel trei tezaure de mare importantä:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 5EDINTA DELA 1/14 MARI 1916 119

unul descoperit la Comana (Vlasca) si cuprinzänd monete dace;

altul gäsit la Panciu (Putna) cu monete grecesti din Dyrra-
chium; al treilea gäsit la Tipesti si compus din monete si obieete
de podoabä dela sfârsitul veacului al XV-lea De asemenea s'au
cumpärat un numär de monete de provementä din tezaurul dela
Slatina, achizitionat In mare parte anul trecut, precum si monete
din rumele cetätii Suceava (Bucovina)
«Pentru completarea colectiunii noastre numismatice am Intro-
buintat si mijlocul de a oferl dublete In schimbul monetelor ce ne
interesau. Astfel au iesit anul acesta din colectiune 52 dublete,
pentru cari am prima In schimb 397 monete si 14 obiecte de po-
doabh.
«Fatä de interesul tot mai mare pe care publicul aniator l-a ma-
nifestat pentru colectiumle noastre, cu incepere dela 1 lanuarie ele
au fost puse la dispozitia cercetätorilor. In tot cursul anului am
avut 80 de persoane cart le-au utilizat pentru studide lor.
«In Cabinetul Numismatic se pästreazä si obiectele de muzeu ale
Academiei. Numárul lor s'a immultit 'in cursul anului cu 40 bucäti,
parte cumparate, parte däruite.
«Persoanele si insbtutiunile can au binevoit sä contribue cu da-
mn la Imbogätirea colectiunilor nurnismatice si sfragistice si a obiec-
telor de muzeu sunt urmätoarele:
aMinisterul de Interne, Casa Bisericu, Banca Nationalá, Fundatiu-
nea universitará Carol I, Dr C. I f strati, I. Bianu, AI Säulescu,
Romulus Voinescu, V. Plesoianu, W. Knechtel, I. I. Hehade Rädu-
lescu, L Martian, D. Simicel, A. Zwiebel, L Grecescu si Const. Moisil.

eV. Fonduri, donatiuni, legate.

«Conform dispozibilor din testamentul Marelui Rege Carol de
a se liberà legatele la un an dupá Incetarea SA din vieatä,
Academia a prima In toamna trecutä legatul ei de sase sute
mu lei, ca fond pen tru publicatu.
«Iatä acum datele mai Insemnate cu prime la fundatiunile de
cäpetenie ale Academiei:
a 1. Fundafiunea Vasile Adctmachi a avut anul trecut lnscrisä
in bugetul, care se incheie cu luna curentä, suma de lei 109.628,89
pentru burse, cheltueli de scoalá si lucräri practice de specialitate.
«Bursele au fost In numár de 38 si anume.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
120 5EDINTA DELA 1/14 MAW 1916

a) 27 burse de ate 100 lei pe luná, dintre cari

11 la Facultatea de turrte din Ia§i;
8 la Facultatea de meclicinh din Iasi,
8 la $coala de poduri i osele din Bucuresti;
b) 10 burse de ate 360 lei pe an la $coala practicä de agriculturil
Agarici" din Moara-Grecilor,
c) 1 bursá de 300 lei pe luná pentru studiul geologiei la Paris
«Celelalte burse In strAinátate in numár de nouä au tost suspendate
sau au rámas vacante, nehind puse la concurs, din cauza evenimentelor
rásboinice.
«Au terminat arml trecut studnle ca bursieri ai Fondului Adamachi d-soara
*tetania Zamfirescu dela Facultatea de stnnte din Iasi i d-1 Grigore Popa
dela Facultatea de mediciná de acolo.
«2. Fundattunea Otteteleseanu -Institutul de fete dela Mägurele
p-a continuat mersul regulat In al 22-lea an al existentei sale
«La examenele generale tinute In zilele de 23 si 24 Iume, au
asistat, pe lângä membrn Comisiunn speciale, d-nn Dr. V Babes §i
St. C. Hepites, d-nn colegi S. Mehedinti, I Nistor §1 I. Simionescu
oi delegata Ministerului d-ra profesoare E. Strätilescu
«D-1 Repites a tinut la Incheierea examenului o cuvântare, care
s'a publicat In Anale
a 3. Scoala de agriculture& Agarici" dela Moara-Grecilor sva
urmat mersul ei foarte multumitor. In Warm* In urma concursului
tinut, a fost admisä o noub, serie de 10 elevi.
4. Cele cloud scoale ale Fundatiunii Tache Anastassiu" t-au
continuat mersul lor normal.
((coala inferioartt de agriculture& dela Tigäne§ti este acum In al
saselea an de functionare i, In urma examenulm tinut In luna Martie,
a iesit prima serie de absolventi cu certificate identice cu ale Statului.
a5. Fundatiunea Maria General Carp" a Impärtit, conform
testamentului, i anul acesta, Imbräckninte de câte 2.000 lei ele-
vilor graci ai coalelor primare din Bucuresti i Giurgiu. Distribu-
tiunea s'a fäcut In acelas chip ca ann trecuti: la Giurgiu prin d-nn
C Ionescu, directorul sucursalei Mimi Nationale, C. Sävescu,
directorul scoalei comerciale, si N. Bädulescu, o rudi a räposatei.
«6. Prin testamentul dela 21 Octomvrie 1913 si codicilul dela 8
Noemvrie acelas an, räposatul Dimitrie Iofcescu a läsat Academiei

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 1/14 MAID 1916 121

un legat de 25.000 lei In bonuri rurale, din venitul arum sA se

premieze semen cu subiect religios, precum si o sumA de 3.000
lei pentru tipArirea primei lucrAri premiate.
«Academia n'a intrat Ina, In posesiunea acestui legat, din cauza
unor dificultAti ivite la executarea testamentului.
a 7. Procesul cu mostenitorn de sAnge ai rAposatei Elena Dr. N.
Turnescu pentru obtinerea legatului, constAnd din cotitatea dispo-
mbilä a avern decedatel, se aflA Ina, pendinte inaintea Tribuna-
lului de Ilfov.
«8. Pentru legatul de 520.000 lei, lásat de defunctul Teodor
StAnescu, acceptat de Academic In sesiunea generalA trecutA, unul
din mostenitorn de sAnge si vAduva decedatului au fAcut proces
pentru punerea In posesie, pentru reducerea legatelor si pentru
anularea testamentului. Prima instantA a trimis In posesie pe unul
din frati, legatar universal, dela care Academia urmeazA sA pri-
meascA legatul ei. Contra hothrirn Tribunalului s'a fAcut apel, care
este, ca si celelalte cereri, pendinte Inaintea instantelor din CapitalA.
«MOOile.- In sistemul de administrare a mosnlor Academiei, ex-
pus de mai multe ori In arm trecuti, nu s'a schimbat ninnica. El
continuA a fi aplicat ca si pAná acuma, aducAnd ordine In lucrArile
agricole si In urmarea semAnAturilor, realizAnd veniturile legitime
si cuvenite fondurilor, dar lAsAnd sAtemlor o largA parte din foloase
ca remunerare a munch lor.
al\lai adaog aici cá serviciul silvic Isi urmeazA si el activitatea
dupA metodele practicate In ani trecuti: vAnzarea lernnelor In par-
chete deadreptul la sAteni si continuarea Imp Adurirn prin plantatiunea
poienelor.
aSituatia fondului adunat de Academie prin subscriptie publicA,
pentru ridicarea unui monument poetutui Vasile Atecsandri, este
urmAtoarea:
Liste de subscritie au fost 8 743
s'au inapoiat 7.217
neinapoiate 1.526
1. Cu hstele inapoiate s'au incassat . . . Lei 63 966,28
2. IncassAri extraordinare au fost de . . » 1 237,60
3. Din efecte iestte la sorti . . . . » 1 518,90
4 Din incassaroa cupoanelor . . » 45 534,62
Lei 112 287,40

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
122 EDINTA DELA 1/14 MAID 1916

Acest fond se afla depus .

In efecte de Stat de nominal . . . . Lei 115.100,-
can au costat . . . . Lei 103 157,80
Cheltueli de tipar. . . » 961,75
Ajutor d-nei P Alecsan-
dri (Pr. Verbal No. 1 491/914)
dela Hullo 1914-31 Maiu 1916» 4 600,-
Incassarea cupoanelor .
Numerar in cassá . . .
»

..... 5,70

Total ca sus . .
Lei
o
. Lei
108 725,25
3 562,15
112.287,40

a Pânä la InAltarea monumentului national vrednic de rnarele poet

al neamului, Academia, folosindu-se do donatiunea nepoatelor lui,
d-na Margareta N. Catargi si d-ra Elena Catargi, cari au däruit
casa dela Mircesti si grádina undo se aflä mormântul lui V. Alec-
sandri, a luat másurile cuvernte pentru Ingriprea casei si a mor-
mântului In sesiunea trecutä, la 23 Maiu (6 Iume), Academia a
decis facerea unui mauzoleu in stilul bisencilor din vremea lui
tefan eel Mare si Delegatiunea a publicat concurs cu un modest pre-
miu pentru schita de plan si deviz.
«VI. Concursurile premiilor.
«Pentru sesiunea actualä, s'au publicat 4 premn pentru lucrán tipä-
rite : Nästurel,Adamachi,Lazár siDemostene Constantinide, si alte 5 pre-
inn pentru lucrän cu subiocte date, si anume: Promule Alexandru
Ioan Cuza, Adannachi, Eliade-Radulescu si Nästurel.
al. La premiul Nasturd de 4.000 lei, care se va da prin comi-
siune specialä, unei eärti sense In limba româná, cu continut de
once naturá, care se va judeca, mai mentorie printre cele publicate
dela 1/14 Ianuarie pânä, la 31 Decernvne 1915 (13 Ianuarie 1916),
s'au prezentat urmátoarele cárti :
Balm (Dr Ioan), Limba cArtilor bisericesti. Studiu istoric si liturgic Blaj 191.5
Botez (I.), Aspecte din civilizatia engleza Iasi 1915
Burada (Teodor T.), Istoria teatrului in Moldova Volumul I Iasi 1915.
Chiru-Nanov (I.), Pe caile profetilor -Atunci si acum.-Bucuresti 1916
Fulger (Gabriel), Revolutia, Drama istorica in patru acte din timpul revo-
1 utiei lui Bona, Glosca si Crisan (1781-85). Bucuresti 1915

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 giEDINTA DELA 1/14 MAIL! 1916 123

Getwinescul (Lt.-Colonel C ), Tactica regulamentara. I. Micile unitäti Infan-

term Cavaleria Artileria. Marina Aviatia. Pioniern -II Mamie
umtati. Mars-Stationare-Lupte. Editia 1I-a. Bucuresti 1915
Gzurgea-Bradu (Iul ), Oameni din Ardeal Bucuresti 1915
Gorsky (Colonel Gh), Indrumari ostasesti. Bucuresti 1915
Hodos (Constanta), Martirn. Editia II Bucuresti 1915
» Teatru de coph Bucuresh f. a.
Lascarov-Moldomnu (Alexandru), Zile de campame. lunie-August 1913. Bu-
resti 1915
Marzan (B.), Dictionar de citate si locutiuni strame Editia II-a. Bucuresti 1916.
Naum (Alecsandru), Poezii. Bucuresti 1915.
Ritmuri fi rime Bucuresti 1915
Popa-Llsseanu (G ), Mitologia greco-romana in lecturä ilustrata. 1 Legendele
zeilor Editia a II-a Bucuresti 1915
Popescu-Cioceinel (Gheorghe), Conducatorul conversatiunei in româneste st
turceste Megidia 1915.
Reidulescu (Mircea), Poeme eroice Bucuresti 1915.
Seivescu (Petru), Inspiratiuni Povestiri poetice Evenimente? Editia a doua.
Piatra-N 1915
Sariban (Arhimandritul I), Curs de teologie morala sau lectium de morala
crestinä. Bucuresti 1915
Smara, Spade stramosesti Prozä si poezii patriotice Bucuresti 1915
Vastlescu (Dr. N ), Confermte medicale Craiova 1915.
Vassarwn (I C.), Nevestele lui Mos Dorogan (Nuvele si schite) Bucuresti 1916
«2. La premiul Adamachi de 5.000 lei (divizibil), care se va
decerne, prin Sectiunea istorick pentru semen istorice, economice,
juridice, filozofice, cu cuprins moral (in întelesul c5, sunt excluse
numal scrierile contrare moralei), publicate dela 1/14 Ianuarie 1913
Oa. la 31 Decemvrie 1915 (13 Ianuarie 1916), au intrat urmátoa-
rele scrieri:
Aron (Nicolau), Monografia bisericilor, scoalelor si reuniumlor române din
Fagaras. Fagaras 1913
Bacaloglu (Helene), Preuves d'amour. Conferences patriotiques. Bucuresti 1914.
Beizcoianu (C I ) Dunarea. Privire istorica, economica si politica Bucuresti
1915.
Bogdan (N. A), Orasul Iasi Monograhe istorica si somata, ilustrata Editia
a doua Iasi 1913-1915.
Dabija (Lt. Colonel G. A ), Rasboml bulgaro-turc din anul 1912-1913. Bu-
curesti 1914

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
124 sEDTNTA DELA 1/14 MAID 1916

Diamandy (G ), Cauzele rAzbolului european §1 interesele Romaniei Bucu-

resti 1915
Gheorghtu (Julia C), Metoda ralaonala pentru educa#a copiilor mici dela
2-6 am Lectium dezvoltate in grAdina de copn. Piatra N f. a
Ghiulea (N.), Matematica si mecanica in stintele sociale. Iasi 1914.
Dieseu (Nicolae), Transformarea dreptului de proprietate dela fondarea Romei
pana in zilele noastre Bucuresti 1914
Ionescu-qisestz (G ), Politica agrara cu privire specialti la Romania. Bucu-
resti f. a.
Leon (Dr G N.), Politica mmierä in diferitele State si raporturile ei cu po-
htica minierä din Romania. Bucuresti 1915.
Lupascu (Colonel Gheorghe Em.), Amintiri dln rlzboiul independentei.
1877-1878. Bucuresti 1915
Minar (Octav), Grigore Manolescu Iasi f. a.
Moiszl (Const ), Studn st cercetári numismatice I-VI. Bucuresti 1913-1915
Nei/Arlie (C I), Filozofia lui Schopenhauer Lumea ca vointá si ca repro-
zentalie. Bucuresti f. a.
Pop (Nicolae), Economia ruralá si gradinAritul. Blaj 1914.
Popescu (Capitan N. I ), Cronici mill-tare Editia II, t a
» RAzbolul. Edilia II, t. a.
Rddulescu (Andrei), Studii de drept civil. Bucuresti 1915.
Sanielevzcz (H.), Cercetari entice si filosofice. Bucuresti 1916
Tei.släuanu (Octavian C.), Trei km pe campul de rásbom Editia a 11-a Bu-
curesti 1.915
Zagorzt (Gh ), Targuri si orase intro Buzau, Targoviste si Bucuresti Bucu-
rest 1915.
«3. La premiul Lazar de 5 000 lei, care va fi acordat, prin Sec-
hunea shintifick unei semen cu continut shingle, in Intelesul stnn-
telor exacte (matematieá, fizicä, chimie, istorie naturalä, geografie,
medicira, inginerie, industrie si shintele aplicate in general), apa-
rutä dela 1/14 Ianuarie 1914 pârlá la 31 Decemvrte 1915 (13 Ia-
nuarie 1916), sau eelei mai importante inventiuni shintifIce fäcute
dela 1/14 Ianuarie 1914 pânä la 31 Deeemvrie 1915 (13 Ianuarie
1916), s'au Inseris urmätoarele carti si lucräri:
Babes (Dr. Aurel A ), Liclndul cetalo-rachidian Studiu clinic si experimental
Buciíresti 1915
Leoluda (Dimitrie), Electricitatea Bucuresti 1915.
Rottnan (David), Masiyul eruptiv dela Greci (Dobrogea, jud Tulcea) Bucu-
resti 1915.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 nDINTA DELA 1/14 MAILT 1916 12')

Schitenescu-Schikanu (C ), Ecuatiunea fibrei mulocu deformata a pieselor

supuse la flambaj Bucuresti 1915
» Limitele intre care se gaseste ecuatuinea fibrei mijlocu deformata
a pleselor supuse la, flambaj Bucuresti 1915.
» Masina de inmultit, impärtit, adunat si scazut (in mss)
» Dispozitive pentru inlocuirea arcurdor, bilelor, spitelor si pneu-
matacelor rotdor vechiculelor (in mss )
a4, La premiul Demostene Constantinide de 4.000 lei, care este
a se decerne, prin Sectiunea stiintifick unei scrieri cu continut
stiintific, care se va Judea, mai meritorie prmtre cele -publicate
dela 1/14 Ianuarie 1913 pâra la 31 Decemvue 1915 (13 Ianuarie
1916), concureazá urmátoarele publicatium:
Anna (Mmor C St), Lucrarile de campame pentru toate armelo Bucuresti
1915
Beiddritu (T. A ), Curs elementar de zoologie. Ed4m. II Iasi 1915
Cantuniari (St N ), Masivul eruptiv Muntele Carol-Pmtra rosm (mdetul Tul-
cea) Bucuresti 1913.
Dutmtrescu Mante (Dr D ), Studiul fisio-patologic al azotemiet. (CercelArt
clmice si experimentale) Bucuresti 1915
Ftlip (Nicolae), Zootehme speciall Cali Tomul IL Bucuresti 1915
Ghidwnescu (Vladimir), Introducere In pedologie si pedagogie experunentala.
Bucuresti 1915-1916

a5. La premml Adamachi de 5 000 lei (divizibil), care era sä se

dea, prin Sectiunea 1iterar5, celei mai bune luciAri in limba românä
cu subiectul: Studiu asupra formatiunil, numelor de Familie la
Romani, nu s'a prezentat mci un manuscris.
u 6. La premiul Alexandru loan Cum de 20 000 lei, care erà sä,
se decearná, prin Sectiunea istoria, celei mai bune lucrän despre:
Istoria Romanilor dela Aurelian panci la fundarea Principa-
telor, n'a intrat rum un manuscns.
«7 La premiul Alexandru loan Cuza de 6.000 lei, ce er à. sä, se
acorde, de asemenea prin Sectiunea istoricä, celei mal bune lucrari
sense in limba românä asupra subiectului : Istoria breslelor in
Principatele Romane, nu concureazá nici un manuscris
«8. La premiul Eliade-Radulescu, de 5 000 lei, hotárit a se da,
tot prin Sectiunea istoricá, celei mai bune lucräri In limba rornânä

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
126 snDINTA MLA 1/14 MAIU 1916

despre: Relaiile noastre cu Turcia dela pacea dela Chiuciuc-

Cainargi panel la proclamarea independentei, nu ne-a venit mci
un manuscris
«9. La premiul Bästurel de 5.000 lei, care era sá fie dat, iar
prin Sectiunea istorick unei semen in limba românä cu subiectul:
Administratia austriacä in Oltenia, Banat si Transilvania pcinit
la pacea de Belgrad, nu s'a prezentat rum o lucrare.»
Sedinta publica se ridica si Academia îi continua lucrärile în edinta
intimä

D-1 Presedinte prezenta raportul Comisiunit financiare asupra exercitiului

bugetar 1.914-15

Dela Ministerul Instructiumi si al Cultelor se primeste adresa prin care

roaga s5, se recomande un membru al Academiei, din Sectiunea literara sau
istorica, spre a fi numit, conform art 3 din legea specialá a Teatrelor, membru
în Comitetul de lecturá al Teatrului National in locul d-lui Duilio Zamfirescu,
al carui mandat a expirat
- Se decide a 11 prop us tot d-1 Duiltu Zconfirescu.
Se procede la alegerea Comisrunii pentru examinarea lucrarilor facute in
1915-16.
Slant alesi d-nii C. Giurescu, S. Mehedin(z, I. Nistor

*ED1NTA DELA 2/15 MAIU 1916

Presedinp, d-lui Dr. C. I. Istrati.

D-1 Presedinte Dr. C. I Istrati zice cá o telegramä a Agentiei
Italiene, publicatä in mare, anuntá ineetarea din viealá la Roma
a membrului onorar Guido Baccelli, ales la 2/15 Martie 1906.
Nu se aratá ziva incetárn din vieatá. Se vor face cercetäri si se
vor trimite condoleante familiei. Ilustrul clinician era un cald filo-
romän si dânsul a organizat In vremuri cunoscuta manifestare,
pentru originea noasträ latina, la Columna lui Traian.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DMA 2/15 MAIII 1916 127

D-1 V. Parvan ceteste urmatorul raport al Comisiunn financiare asupra

administratiet mum si asupra situatiunil fonclurilor in anul bugetar 1914-15:

«Dotnnzlor Colegi,
«Subscrisit membri ai Comisiunn financiare, aleas& de D-voastre in se-
siunea general& trecutO, proced&nd la verificarea cassei Academiei pe 1914-15
si a Fundatmnilor Adamachi, Ottetelesanu si Tache P Anastassiu, am prima
dela d-1 Contabil rapoartele aferente, situatmmle de case& st de excedente
pe rmmitul an bugetar.
«Am controlat registrele si actele justificative, precum si recipisele de
efectele depuse la Banca NationalO, pe cari le-am gasit in perfecta ordine,
si consemnAm in cele ce urmeazA rezultatul cercetárilor noastre.
«Veniturz
Din totalul prevederilor bugetare la venituri de Lei 1.445 509,02
s'au incassat L. 1.291 926,17
s'au mai incassat peste prevederi din restarrtele anului tre-
cut, dela efecte iesite la sorti, spor din cupoane si altele . » 361.840,81
Totalul incassärilor . . L. 1 653 767,01
lâng& cart se adaoge numerarul cassei la 31 Mani 1914 . . » 382.383,10
Total general . . L. 2 036 150,11
«Cheltueli
Din totalul prevederilor bugetare la cheltueh de Lei 1 541 015,27
s'au cheltuit L. 1.245.757,90
se adaog cheltuehle fácute peste prevederi .
salduri din anul trecut, efecte cumparate spre inlocuirea
altora iesite la sorti si capitalizari L. 376 121,84
Totalul cheltuelilor . . » 1 621 879,74
Dacá scádem din totalul incassárilor de L 2 036.150,11
Totalul cheltuehlor de ...... . . . . . » 1 621 879,77
RezultA sald in numerar la 31 Maiu 19-15 . . . . . L. 414 270,37
care se repartizeaz& astfel :
Lei 235 315,76 pentru fondurile. Academiei,
» 113.143,32 » Fundatmnea Adamachi,
» 39.710,77 » )) Ottetelesanu,
» 26.100,52 » » Tache P. Anastassm.
Efecte
«Din cercetarea tuturor operatiumlor, am constatat ea efectele ce Acade-
mia posed& la incheierea anului 1913-14

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
128 $tDINTA bgLA 2/is Awn Aid

Nominal Peste nominal Total

erau de . . . . ...... L 9 252 900,- L 624 496,40 L. 9 877 396,40
se scad efectele vandute dela
Fondul pentru inzestrarea absol-
ventelor Institutului Ottetelesanu,
conform raportului No 631/915 » 15.000,- » 15 000,-
Raman . . . . L. 9 237.900,- L. 624 496,40 L 9 862 396,40
se adaug urmátoarele capitaliztin
facute in cursul anului :
«1. La fondurile Academiei
suma de ..... L. 78.000,-
«2. La Fond. de
pens. al personalului » 44.500,-
«3. La Fond. Tache
P. Anastassm . . » 8 000,- » 130.500,- » 130.500,-
Totalul efectelor la 31 Mam 1915 L. 9 368 400,- L 624 496,40 L. 9 992 896,40
«Fria decizmnea Academiei dela 6 Martie 1904, s'a dispus
ca actiunile Báncn Nationale sá Fie socotite dupá cursul zilei
dela 31 Mani, incheierea anului bugetar.
«In 1915 din cauza evenimentelor nu a functionat Bursa
oficialá, insk dupá informatium luate la Banca Nationalá,
cursul celor 546 actium ce posed& Academia la 31. Mam 1915
a fost de L. 5.200, deci k surná total& de . . L. 2 839.200,-
de unde sadem sumele socotite mai
sus de nominal L 273.000,-
si valoarea peste nominal data la
cumparare » 624 496,40 » 897 496,40
Rämâne spor de L 1 941 703,60
«Calculatá in acest mod averea totalá a Academiei in efecte
la 31. Mam 1915 s'ar urea la suma de . L. 11.934.600,-
«Excedent:
Contul excedent in anul 1914-15 a fost urmAtorul
1. La fondurile Academiei . . . , . . . .L 46 472,40
2
3
4.
»
»
s
Fundatiunea Adamachi .
s
s
Ottetelesanu
.

. .
Tache P Anastassiu
. .

.
..... . .
. s
5
93.616,72
3.953,75
27 093,55
In total . . L. 171 136,42
care s'a trecut pe anul 1915-16.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SED/NTA DELA /lb MAID 1916 129

«Din Imprumutul flout dela Fondul Adamachi In ami precedenti Fondu-

lui Donici si care se redusese in anul trecut la suma de Lei 32 428,70, s'a
mai amortizat in anul curent suma de Lei 3 000,- rArnAnând un rest de
Lei 29 428,70.
«Imprumutul Fondului Agarici fAcut in ann prececlenti dela Fondul Ada-
machi pentru construcha noului local al scoalei dela Moara Grecilor si
reparahunea bisencii la incheierea exercitmlui
bugetar 1913-14 a fost de . . . ..... L
85 870,48
din care s'a amortizat in cursul anului . . . » 6 915,83
si a rrimas azi imprumutul de L. 78 954,65
IMgá care se adaoge imprumutul racut dela Fondul Ma-
cinca, tot pentru acelas scop . . . . » 54 000,-
«Totalul imprumutului la 31. Mani 1915 . . . . . L. 132 954,65
«In cursul anulin 1914 -15 s'a prima un nou fond, Fondul A. F Ro-
bescu, constituit din mosia Caputeasca cu arenda anuala de L. 10 000,-
si cu obligahunea de a se da dou& burse anuale, dupa cum va crede Aca-
demia de cuviintä
«Cu aceast& ocaziune avem onoare a face urmatoarele propunen
«1 La venitun am constatat c& Dotahunea Statului de Lei 10 000,-,
pentru premnle anuale G. Lazär si Ehade-Radulescu de c&te Lei 5 000,-,
are Inc& dela 1898/9 in restant& dotatiunea pe un an, care a provenit din
urmátoarele cauze
«In sesiunea general& din 1896 (sedinta dela 19 Martie) Academia a decis
ca inceperea bugetului &A fie dela 1 Iunie in loc de 1 Apnhe, deoarece
de multe ori se int&rnpl& ca 1 Aprilie s& cad& cihar in timpul sesiunn. De
aceea pentru anul 1897--98 (cel pe 1.896-97 se votase In sesiunea gene-
ral& din 1896 tot cu 1 Aprilie) s'a format un buget pe 14 luni, adic& pe
lunile Aprilie -Mam 1897 si Iunie 1897-Malu 1898
«Din aceast& cauz& in bugetul de 14 luni au fost doll& sesiuni si dou&
rândun de premn In 1897 si 1898, si pentru acest motiv s'au incassat dela
Stat doll& dotatium a L 10 000,-, in total Lei 20 000,-.
«Cu alte cuvinte, Academia a primit dela Stat in contul bugetului ei de
14 luni, douä subventn din doi ani bugetan ai Statului 1897-98 si 1898-99.
De aci urmeazá cä Contabilitatea se gäseste in deficit cu una din subvenhi,
ache& cu 10 000, lei in fiecare an.
«Pentru a nu mai exist& acest deficit, suntem de pärere ca in vntor, când
vor rämâneö. neacordate unul si altul din premille Lazär si Ehade, valoarea
lor de 10 000,- lei sá se treaca la art. «Dotatiunea Statului» pentru premn,
spre a se pute& acopen acest sald debitor
«2 Relativ la capitalul in efecte al fondurilor propunem : ca once spor
A ractiele A. R -X XXV IR. - Desbato tie 9

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
130 $EDIkTA DELA 2/16 MAaT 1018

din inlocuirea efectelor iesite la sorti sá se capitalizeze la fondunle res-

pective, spre a se maxi capitalul in efecte.
«Acestea Sind cercetärile noastre pe exercitiul financiar 1914-15, vä ru-
gam sá binevoiti a da cuvemta descarcare.
a 1 1 Marne 1916
.Membrn Comismnn Dr. Gr Antipa, V Párvan, G. Tifeica».

- NeluAnd nimeni cuvantul, se pun la vot si se aproba propunerile

facute prin raport i concluziumle lui
Se procede la alegerea Comisiunn financiare pentru cercetarea conturilor
din 1915--16.
- Sunt realesi d-nit Gr Antipa, V Pdrvan, G. Tz(eica
D-1. I. Simionescu, cu pr wire la premide Academiei cu subiecte date,
zice: S'a mai facut discutiune in sedirdele noastre asupra acestei chestium
s'a pus intrebarea can sunt cauzele cri la concursul acestor premil se
prezenta foarte putine manuscnse, sau mci unul, cum a fost anul acesta ?
Una din ele pot fi i titlurile prea pretentioase ce se dau subiectelor i cari
nu indeamná la lucru pe specialist] Fiindcä multi dintre noi suntern pro-
fesori universitari i director] de laboratord sau de seminarii, putem con-
stata ca unii tinen lucreazá inteo directiune sau alta; studiazä o chestiune,
o problema, pentru rezolvarea careia le trebue timp, dar i mijloace ca sá
duca lucrarea la bun capat. Aceste mijloace le-ar putea da Academia, fixánd
subiecte mai mici, de speciahtatea carora se ocupá acesti tinen n labora-
toni, sau in seminarn Prin aceasta, Academia ar atinge doua scopuri- pe
de o parte ar da ajutoare cu can tinerii studiosi, dar sáraci, ar lucra Para
gnja zilei de maine i chiar si-ar putea completA studnle in strainatate,
prtmind de pilda un premiu de patru, cinci mil de lei, iar pe de alta pre-
mad i ar avea complet rostul lui. In Fraida, in asemenea imprejurán, se
da cu anticipatie o parte din suma hotarita Rolul Academlei noastre nu
este numai sh rhsplateasch o munch stnntificá dusa la capat, dar i sá spri-
jmeascá aceasta muncá pentru a fi adusa la indeplinire.
D-1 I. C. 1Ve9ruzzi se indoeste ca greutatea subiectelor date ar fi cauza
lipsei de concurenti Din cele cinci premn ce erau sia se acorde in aceasta
sesiune generala, unul singur, Alexandru Joan Cuza de 20 000 lei, este in
adevilr greu de tratat, subiectul säu fi ind una din p5rtile cele mai obscure
ale istoriei neamului nostru: Istoria Romeinilor dela Aurelian pând la
fundarea Prinezpatelor, celelalte Studiu asupra formapnnti numelor de
familie la Romani, Istoria breslelor in Prmcipatele Romdne, Relaple
noastre cu Turcia dela pacea dela Chiuciuc-Cainargi panel la proclama-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 Mini\ MLA 2/15 MAIII 1016 1.81.

rea tndependenfoi st Achntnistratta austriacti in Oltenta, Banat si Tran-

silvania pinel la pacea ',de Belgrad, sunt subiecte destul de usoare si pu-
teau fi tratate de tineretul nostru specialist, de profesori sau de vutorn pro-
fesori. Se poate c&uta cauza in aka parte, in special pentru cei din urma
doi-trei ani mobilizarea si concentrarea, precum si preocuparea tuturor de
situatiunea noastra externa, cart au distras pe toarte multi si nu au fost de
loc indemnatoare la lucru. D-1 Negruzzi este de parere ca chestiunea ridi-
cata de d-1 Simionescu A se discute de fiecare Sectiune in parte.
D-1 P Poni ziee 4 in sesiunea general& din anul trecut, Sectiunea sta-
intiffc& s'a ocupat de aceasta chestiune a premiilor cu subiecte fixate de
Sectiuni si la care nu s'au prezentat manuscrise, milcá nu au fost tratate.
Sectiunea stiintifica ajunsese la concluziunea, nu ca sa dea premnle pentru
lucrari in curs, ci sa ajute din fondurtle ez pe tinerit cari lucreaza cutare
chestiune de specialitate, pentru ca ea s& fie dug, la bun sfársit. In orgam-
zarea lor actualá, nu putem da premnle, cum a spus d-1 Simionescu, cam
ele sunt institinte prin lege sau Statute, ori prin actele de dame sau prin
testamente. De asemenea nu este bine ca un premiu anuntat, si la concur-
sul caruia nu s'au prezentat lucrári, s& nu mai fie pubhcat, cáci Sectiunile
cánd au fixat anume subiecte de tratat, au simtit cl este trebuinta pentru
stiinta románeasc& studiarea si publicarea acelor chestium. Dac& la un pre-
miu oarecare nu vin lucrari la terminul anuntat, se poate sá fie din cauza
ci stiinta n'a ajuns Inc& la starea de a rezolva chestiunea, sau nu sunt hie&
descoperite documentele cari s& ajute la tratarea subiectului, cum este ca-
zul cu premiul Cuza de 20 000 lei. Asemenea premn trebuesc publicate
din nou si iar din nou, tocmai pentru a excità si a indemna pe cerceta-
tori in aceste dire* Sectiunea stnntifica a publicat subiectul despre Pela-
gra un mare sir de ani si a avut multumirea sa primeascá o excelenta
lucrare a d-lor D-ri Aurel Babes si V Busilá. In rezumat d-1 Poni crede cá
premule instituite prin lege sau prin acte de tundatiune nu pot fi schim-
bate Sectmnile sa fixeze subiecte cari ar puteá fi tratate. Tmern specialisti
s& fie ajutati din fondurile dispombile ale Sectiunilor, precum s'a facut din
Fondul Adamachi prim acordarea a doua burse pentru doctoranzi la cele doua
Universitati, lásándu-se consilnlor protesorale facultatea de a alege pe bur-
sieri si cercetärile originale la cari s& se aplice
D-1 B. Delavrancea observ& cá, ar fi greu de scos din publicatie enunta-
rea premiului Cuza, caci ar insemná pentru strämi, c& noi Románn nu stim
nici de cánd exist&m, nu stim nici originea noastrá Acest premiu se pu-
blic& de vreo 20 de ani si pan& acum n'a venit nici o lucrare de seama.
Aceasta invedereazá ca in afar& de Academie nu se gäsesc barbati can sa
trateze subiectul De aici nu urmeaz& el trebue s& asteptäm la mfinit fa-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
132 $EDINTA DELA 2/15 MAID 1916.

cerea acestei opere, ci s'a cautam in mulocul nostru pe spectali§tn, earl sit
trateze subiectul S. se numeasca o comisiune compus1 de colegi din Sec-
tiunea istorica, care sa pubhce pentru Academie si in conditiunile in cart se
pubhel si alte lucrart, rezultatul studiilor lox asupra Istortet Romântlor din
acea epoca inclepartatá, Subtectul hind atat de greu, nu putem a§tepta tra-
tarea lui dela tinern no§tri, WA experienta sii cuno§tintele largi cerute pen-
tru asemenea lucraxe
D-1 Gr Antipa zice ca observatiunea d-lui Simionescu axe un sambure
de adevar, caci noi, publicand subfectele premulor, cerem ori tot, ort ni-
mic. De aceea cred &A ar fi bine ea, in loc sa fix;sim subiecte intregi, sa
cerem Contrzbu(iunt la cutare sau la cutare subiect §i de sigur atunci vom
aye& luerairi, cari sá villa la premule noastre.
D-1 P Pom observa cá chestiunea premiulut Cuza este deslegata de Re-
gulamentul general in art 94, care dispune: a ... b) In anul 1891 se va a-
cord& un premiu de 10 000 lei unei scriert avand de subiect «Istona Ro-
tnánilor dela Aurehan panic la fundarea Principatelor» si «c) Nedandu-se
in 1891 premiul de 10.000 lei l prin adaogerea procentelor acestel sume
crescand valoarea premiului 0111 la suma indoita de 20 000 lei, aceasta
sum& va servi a premia scrierea prevazuta la litera b, cand se va prezenta,
iar procentele anuale ale sumei de 20.000 lei vor ff intrebumtate la tipari-
rea scrierilor premiate dela hterele b si d» La Ittera d se prevad premn
cincenale de ate 6.000 lei pentru subiecte alese pe rand de fiecare Sec-
tiune Precum vedeti, Regulamentul dispune ea premtul sa fie publicat pa-
n1 atunci cand se vor prezentet luerari Sa respectam deci Regulamentul si
s1 pubhcam mat departe subtectul De alttel, in Franta s'a publicat timp de
50 de ani premful de 100 000 lei pentru studiul Holeref.
D-1 Dr. V Babes crede A ar ff blue ca Sectmnea istorica, pe langa pre-
mtul de 20 000 let, s1 intrebuinteze o suma din fondurfle Sectiunit §i pen-
tru Contribu(zunt in aceea§ directiune, adicá, despre epoca dela Aurelian
pana la fundarea Principatelor, insárcinand diferite persoane competente cu
studiul diferitelor pArti ale chestiunu; ar fi aceasta, pot zice, o preparare a
terenului.
D-1 I Stmionescu zice cá. avem doua Umversitati, in cari dela un limp
se lucreaza, nu numat de profesori, dar §i de ttneri cu dorul de munca,
dar lips* de mijloace Statul nu-i poate ajuta, functfuntle de spectahtati
sunt putme, §1 atunci trebue sA ne gandim §i noi sa le ventm in ajutor.
Acest ajutor am inteles sa-1 dam in premit, la alc1tufrea c1rora sa enuntám
subiecte, cari pot fi serios lucrate de acest tineret. Prin aceasta, am spus,
vom atmge doua scopuri. vom sprijini pe tinern sarguincio§f dar scíraw,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA. DELA 2/15 MATTI 1916 133

formând din ei elemente folositoare, si Academia ar primi contributii reale

la lucrkile ei.
D-1 B .Delavrancea zice ci, d-1 Simionescu are foarte bone intentiuni ; ar
fi bine insa ca fiecare Sectiune sä faca curn a Mont Sectiunea stinitificA In
ce priveste premiul Cuza, cä este prevAzut i statornicit de Regulament,
aceasta nu este o piedicá si nu ne poate opri s tratkn subiectul lui pe altá
cale, dacá pe aceasta nu se poate, i in adevAr nu se poate Chiar discutnle
cart s'au facut n trecut, i de douá ori in anul acesta, probeazá nerábdarea
noasträ de a vedeA odatá publicatá Mona Românilor dela Aurelian paná
la asa, numitele descAlicátori Regulamentul nu este immutabil; îl putem
modifica i schimbâ conditiumle pentru facerea lucrárii De aceea d-1 Dela-
vrancett i mantine pArerea enuntatä mai sus
D-1 N. Iorga observá cá in adevar subiectele fixate de Academie sunt
de asâ natura, incht sperie pe cei cari ar don sA le trateze Mai mult in*
la unele premii sunt publicate i programe, cu capitole, dup6, cart sá se
desvolte subiectele. Aceasta este una din principalele cauze, el nu ne vin
la premn lucrâri in manuscris PArerea d-hu Iorga este ca Sectiumle sá pá-
raseasa, acest sistem de fixare i sá enunte premit pentru lucrki generale
pe un teren stiintific oarecare de pildâ, studio! unui eras din tat* a unei
regiuni din anumit punct de vedere, i altele Cu chipul acesta am primi
lucrári bune i menirea prennillor ar fi atinsá In ce priveste premiul Cuza,
d-1 Iorga impArtaseste párerea d-lui Delawancea.
D-1 Presedinte Dr C. I. Istrati zice c îi mäntine párerea pe care a
sustmut-o in sedinta dela 8 Ianuarie, cand d-1 Secretar general a ados la
cunostmtä ca nu s'a prezentat nict o lucrare la premule cu subiecte date,
si anume ca premiul de 20 000 let sä fie fractionat in 4-5 pârti egale i sá
se dea insärcinare catorva specualisti, cart sá cerceteze i sá studieze pe
Ornantul tern si in stramMate materialul documentar i, numai du$ ce
cest material va fi fost adunat, se va face sintetizarea lui i Intocmirea
operei In tot cazul, d-sa propune ca chestiunea premmlut Cuza sa se reco"
mande Sectiunn istorice, care sä prezente plenului, cat mai curând posibil,
proponent reale pentru realizarea in mod practic a intocmirn acestei opera
de demnitate national&
- Propunerea d lui Presedinte se aprobil.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
134 g4EDINTA DELA 3/16 MAID 1916

EDINTA DELA 3/16 MAIU 1916.

Prevdinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

D-1 D Onctul celeste urmAtorul raport al Comisiunu Fondurilor loan Fatu
si loan Scorteanu asupra lucrarilor facute in 1915 :
«Dommlor Colegi,
eAvem onoare a vä arätä in cele ce urmeazá modul cum s'au intrebuintat
veniturile Fondurilor loan Fenn §i loan Scorfranut in anul trecut 1915.
«In buget s'a inscris, pentru procurare de dill din Fondul Ritu, suma
de lei 13.686,30 si din Fondul Scorteanu, pentru carti religroase, suma de
lei 799,45.
«La inceputul lunii Iunie, Comisiunea, a-valid in vedere everlimentele, a
dews sá nu se mai trimitä, ca in anii precedenti, 2.900 lei din Fondul FAtu
0 300 lei din Fondul Scorteanu pentru procurare de cArti elevilor sâraci din
afará de Regat, tinandu-se aceste sume la dispozitie in buget panA la nouä
hotarin. In toamná insá, colegul nostru d-1 T. V, Stetanelli, care a primit
insárcmarea pentru distribuire de cárti in Bucovina, a cerut si i s'a trimis,
ca in trecut, lei 900 din Fondul Fátu si lei 100 din Fondul Scorteanu
((Cu sumele riimase disponibile la cele douá fonduri s'au procurat ma-
nuale didactice can s'au impartit, ca si in ceilalti ani, prin mulocirea revi-
zorilor scolart si a invatátorilor, la elevii mai säraci ai scoalelor rurale din
judetele Teleorman si Tulcea. Cártile procurate au fast cele aratate de re-
vizoril scolari ca introduse in judetele respective.
«In conformitate cu deciziunea luatá de pIen in sedinta dela 6 Martie
1901, s'au trimis si anul trecut cárti didactice pentru elevri graci ai scoa-
lelor de pe mosnle Academrei, cartile fluid cele aratate de cátre Diriginti.
S'au impârtit astfel:
a) pentru divizia I : Abecedare . . OOOOO . . . Lei 3 200

b) pentru divizia II
Aritmetici
Cárti de cetire
Aritmetici .
...... . . .
»
N

»
1.160
1 662
1.360
Geografii » 1 222
c) pentru divizia III . CArti de cetire » 1 364
Aritmetici . . . . » 1 078
Gramatici a 1.059
Geografii » 941
d) Iinnui 6 religtoase din Fondul Scorteanu 333 exemplare.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EEDINTA DELA 3/16 MAIU 1916 135

«In total s'a därmt dect un numar de 13 379 manuale, cheltuindu-se pentru
procurarea i expecharea lor suma de let 10 826.
«Anul 1915 a fost al 27-lea de cand se executa dispozittuntle din testa-
mentul generosultu loan Fatu si al 19-lea de and se executá cele din tes-
tamentul bunei crestine Marta *cluopescu, care a lasat legatul Scorteanu,
dupä numele fratelui. sau.
«S'au daruit Ora acum, din veniturtle acestor doua fondurt, un numar de
302.602 manuale, pentru suma de lei 186.757,57, dändu-se totdeodatá pentru
procurare de carti la sco1ari in afara de Regat suma de lei 61 275.
«Inca dela incetarea din vieata, in 1888, a fericitulu loan Fátu, Academia
a servit o renta viagera, de 3 000 lei anual, vaduvei lui, Ecaterina Fátu,
care dupa testament ave' i uzufructul easel din Capitalá, strada Sculpturn
No. 1 (astázi No. 5), nuda proprietate fimd a Academtei.
«La 30 August 1915 vaduva incetand din vioä, renta s'a stins, tar casele
au fost 1nchirtate cu 4 750 lei anual.
«Cu chipul acesta, verntul Fondulut Fátu a crescut st deci i suma dispo-
nibila pentru carti va ft mai mare ca in ann precedentt. In anul bugetar
vntor aceastä sumä va fi de let 18 805,89, ache& mai mult cu lei 5.119,59
decät in anul trecut.
«NO Cormsiunea Domnitlor-Voastre a luat toate mäsurtle ca manualele
därtute de Academic sá ajungä, in mana scolarilor sáraci i sä fie astfel o
usurare pentra parmtt, totus din cauza prea marei varietäti de manuale st
a lipset unet oarecare uniformitäti in intocmirea listelor lor, multe din ele
raman neintrebtuntate in bibhotectle scoalelor
«De aceea va rugAm a läsa Cormstunn, pa care o yeti alege, latitudinea
sä, caute i sa gaseasca, dacä va putea, un alt tel de procedare, ca astfel
ajutorul dat de Academic sä fie at mat de folos pentru mich scolari
dela sate.
aMembrim ComIsiunir I Bogdan, I C. Negruzzt, D Onnu
D-1 I. Bzanu, retermdu-se la concluztuntle raportalut, crede necesar sä
aducá la cunostmta Academtei, ca in mare parte ajutorul ce este destmat
a se da din aceste fondurt scolartlor säract dela sate nu se poate realizá,
rämänänd iluzorm, din cauze cari trebuesc cunoscute i combatute cu toatá
energia t hotarirea. Asttel mare parte din banii chelturti din aceste fonduri
sunt ristpitt tara folos. D-1 Bianu arata cum se procedeazA cu impärtrroa
cartilor din aceste fondurt. Dupá ce Comisiunea hotäreste judetele in scoalele
carora se vor imparti cartile la inceputul vutorului an scolar, se care din
vreme revizorilor scolart rospectivi sä trimitä lista cárttlor de pe cart se
vor preda leciunile, aratând in acelas timp numarul scoalelor din judet

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
136 EDINTA DELA 3/16 MAID 1916

Aceste liste de obiceiu vin prea tarziu, adid. dupä inceperea anului scolar,
atunci servicille Academiei, in cea mai mare grabä, procurá dela editori
cártile arátate in liste si le expediazá revaoratelor pe calea feratá cu mare
it4ealä, Hind rugati revizorii sä le impartä, dupä buna chibzunith cu tnvá-
átorii, elevilor sáraci, proportional cu populatiunea scolarä. Chiar a$ sosite
tärziu, revizorn constnntiosi gäsesc mijlocul ca manualele sá fie distribuite
elevilor sáraci, cart tocmai din cauza sáráciei nu si le-au putut cumpára.
AO a fost cazul anul trecut cu revizorul scolar al judetului Tulcea, care a
impärtit toate cártile primite dela Academie si a inapoiat apoi listele de
distributie cu numele elevilor dela toate scoalele. Avusese grija acest revizor
sä, adune in cercuri pe invätätori i pe cercurt a intocmit listele de cárti.
Tri acest judet, prim urmare, ajutorul dat de Academie a fost real. In alte
judete insa, cum a tost anul trecut Teleormanul, nu se urmeazá aceastä
procedare Deoarece incepand dela inspectori, revizorli de toate clasele,
institutor'', invätätorn, directorn din Mmisterul Instructiei, Subdirectorii
toti cei cart au o inraurire oarecare n invMárnant, sunt autori de &dill di-
dactice, de cele mai multe ori n asociatie de 2, 3, 4, 5, 6, la intocmirea
hstelor de carti se incepe o luptá inviersunatä, tott cAutand sä fie introduse
cartile cart le aduc venituri artile Academiei Hind gratuite i daca nu
sunt din acelea cari sá multumeascá interesele fie personale, fie ale prie-
tenilor sau protectorilor, sunt privite cu dust-name i, prin urmare, nu numai
ca nu se cautá a se impárti, dar se tin la revizorat, pana când scolarn si-au
cuhipärat cärtile. Atunci impärtirea cärtilor dela Academie rämäne de prisos.
In alte cazuri, manualele se trtmit la intamplare invatätoritor i, in acest
caz, raman in biblioteca scoalelor Raul, precum am spus, deny& din indu-
stria didacticá, in contra cáreia Ministerul ar trebui sä lea cele mai energice
másuri. D-1 Bianu crede cá manualele ar fi bine Ea fie uniforme, editate de
Minister si-dacá nu se dau gratuit,-cáci invätäinântul primar este obliga-
tor, sa se vanda cu un pret minim. Anul acesta, precum se aratá iri ra-
port, suma disponibilá cresta cu peste 5 100 lei i, prin urmare, cu atat mai
mult trebue sä cautäm mulocul ca acesti barn sä nu se risipeascá farä
folos Cazul revizorulut de Teleorman a fost adus la cunostinta Ministerului.
D-1 T V. Stefaneili zice cä a primit dela Academie 1 000 lei (900 din
Fondul Fátu si 100 din Fondul Scorteanu), pe cari i-a schimbat in 1 020 co-
roane N'a putut insa sa procure carti, cáci n'a avut de unde sä le cumpere,
neputánd merge in Bucovina A volt atunci sä trimitá banii prin postä, suma
îns n'a fost primitá Suma de 1 020 coroane d-I Stefanelli o are la dispo-
zitie i roagá pe Academie s hotärasca destinatia ce va aveä sa i se dea.
D-I I. Suntonescu recunoaste ca räul semnalat de d-1 Bianu este in adevär
mare si adanc inrádácinat. Fireste, cel mai eficace mijloc de a currná räul

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DINTA DELA 3/16 MAID 1916 137

ar fi uniformitatea cartilor editate de Minister. Ar fi bme ca Academia sä

faca interventie la Minister in acest sens In sistemul actual se fac adevarate
asociatii de autori din diferite particle politice, cu scopul sä se vándA carttle
prin stäruintä sau prin prestuni
D-1 D Onczul crede ca nu este bine O. se facá cArti uniforme, ci sä se
lase liberá concurenta i emulatiunea intre autori Casa Scoalelor, nu Minis-
terul, ar pute a. editá manuale didactice, cart sà, fie proprietatea ei, tar au-
torn sá fie rásplätiti cu premu, sau altfel, cum se va gäsi cu cale. Asa se
face in Austria de &O. numitul Schulfondsverwaltung, care vinde cartile pe
un pret foarte mic Pentruca aceastä institutie austriach examineazá prin
cei mai priceputi pedagogi manuscrisele ce-i vin spre editare, cärtile sunt
cele mai bune i aproape nu mai au concurenti. Academia insäs ar putet
tipäri manuale, cari sa se darueasca absolventilor invätámántului rural Aceste
cärti ar fi bunaoara: Istoria Románilor, care in scoalä se invatä numat in
cartea de cetire, Antologie, Igiena i altele
D-1 1. Bianu observä cä, potrivit testamentului Fátu, cartile nu se pot da
decát «la scolarn saraci din scoalele ruralen.
D-1 Gr.. Antipa zice cá toate propunerile sunt foarte bune i ,doreste ca
Ministerul s lucreze in directille Indicate. Cu toate aceste propuneri insà,
cártile Academiet tot nu vor ajunge la destmatie, pentru relele semnalate
de d 1 Bianu. D-1 Antipa crede cá ar fi bine ca Academia sä primeasca lista
cártilor cu sase luni inainte de inceperea anului, pentru ca ele sá fie din
vreme la revizorat i impärtite indata la inceperea cursurilor.
D-1 D. Onctul observa ca recomandarea cártilor, potrivit Regulamentului
Ministerului, se face intre 25 August si 1. Septemvrie, si deci nu putem avea
listele cu vase luni Inamte -Mai mult incá : acum in Maui st in Iunie se
cerceteaza manuscrisele, cari in toamna au sa fie carti didactice
D-1 Presedinte Dr. C. I . Istrati stie cá cea mai mare parte din scolarii
dela sate n'au cärti st de aceea invatAmáritul sufere SA intervenim la Mi-
nister ca sa editeze prin Casa Scoalelor cärti uniforme, din cart vom cum-
Ora i impärti, frá tearra de a mat ramâneä pe la revizorate, cáci n'ar
fi altele cu cari s. le inlocueascá Ar mai trebui tipárite cArti i pentru
absolventi, cáci acestia dupa terminarea scoalei, 12-13 ani, pAnä, la recrutare
nu mai cetese nitrite, fund pentru ei aceasta o epocá intunecoasa
D-1 D Oneittl ocupá scaunul prezidential.
D-1 C. Giurescu crede cá, ar fi bine ca listele de carti sá ATHA, la Academie
direct dela fiecare scoala Noi sa le platim costul cártilor, pe cart sa le
procure invätátorii
D-1 D. Onciul observä cá, in raportul cetit astazi, Connisiunea a racut
propunerea sá se lase noufti Comisiuni «latitudinea sá caute st sá gaseasca,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
138 kIEDINTA DELA 4/17 MAW 1916

daca va putea, un alt fel de procedare, ca astfel ajutorul dat de Academie

sá fie cat mai de folos pentru mich scolari dela sate» D-sa pune la vot
raportul dimpreuriä cu aceastá propunere.
- Propunerea se aproba si raportul se lea spre cunostinta.
Se procede la alegerea Comisiumi Fondurilor Fatu si Scorteanu pentru
1915-16.
- Sunt realesi d mi I. Bogdan, L C Negruzzi, D. Onctul.

EDINTA DELA 4/17 MAIU 1916.

Prepdinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

D-1 I. Btanu prezenta exemplare din harta Basaralnei, iiLocrnit A de
d-1 A. Nour, care si-a mantinut verbal cererea täcuta mai inamte de a 1 se
da de cAtre Academie un ajutor material.
D-1 D. Onaul arata imprejuranle in cari a venit cererea d-lui Nour, care
a prezentat harta, recomandata apoi spre examinare Sectiumi istorice Sec-
tiunea a insárcinat pe d-nn Mehedmti si Nistor sl cerceteze lucrarea si asapra
ei acesti doi colegi au prezentat raport, a cam concluziune este cá ea me-
rita sä fie ajutata. In acela§ raport, d-nd Mehedinti. si Nistor cereau sa se
aduca hartn dota modificári, de cari insa autorul n'a tinut seam& La 4 De-
cemvrie, Sectiunea a aprobat concluziumle raportului, dar a amanat hota-
rirea asupra sumei de dat ca ajutor pan.), la aceasta sesiune generalá. Daca
ar fl A se dea acum un ajutor, Sectiunea istoricä n'ar mai avea fondul tre-
bailor, cAci bugetul vutor al Sectiunii este incarcat cu 5 000 lei acordati
asupra d-lui ['Aryan pentru sApäturi, si. cu datorii pentru Mennorti din anal
trecut. Astfel fluid, ajutorul ar urma O. se dea din fondurile generale ale
Academiei.
D-1 I. Thanu nu impartaseste pärerea d-lui Onciul, deoarece fiecare Sectiune
si are bugetul ei si in limitele lui trebuesc cuprinse toate cheltuelile ce
au de facut In curand se vor prezenta tablourile cu aratarea sumelor ce
vor fi puse la dispozitie.
D-1 Presedinte Dr C. I. Istrati crede O. Academia nu poate ajuta pe au,
autor, care n'a tmut seamä de observatiunile Sectiunii, si. a publicat harta, asa
cum o prezentase
D-1 S. Mehedt0 zice cá lucrarea e inceputA mai inainte de conflictul
european si. este tot ce putem pretinde in situatiunea actuall D-1 Mehedinti
regretá cá autorul n'a tinut seam& de observatiumle fAcute de d-1 Nistor si
d-sa in raport.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EEDINTA DELA 5/18 MAID 1916 139

D-1 N. Iorga, des1 nu este contra oricárui ajutor, aratá cá, examinAnd harta,
a gAsit in ea o multime de greseh la numele loca1itilor. As& de pildA
Catlabuh in loc de CAtlAbuga, Nelipouti In loc de Nelip Auti, Celincouti-Co-
lincAuti, Chisla-CAsla, Hu dicoutp HudicAuti, Mihalcov-MihAlcAu, Gramesti Gra-
mesti, Bascouti-BascAuti, Rachana-RAchitna, RomAncluti-Romancáuti, Pre-
besouti-PribisAuti, Sarateni-SArgitern, Acherman MI% Cetatea-Albá, Gavanos-
Gáunoasa, i a.$ mai departe Repet, zice d-1 Iorga : nu putem acordá un
ajutor prea mare pentru o asemenea lucrare, din bugetul a$ A de impovárat
al Sectiunii noastre.
D-1 C. Giurescu e de pArere cá discutiunea este prematurA. Acordarea
ajutorului cerut fimd in legAturA cu bugetul Sectiunu istorice, hotarirea
trebue amAnat& pan& dupl prezentarea bugetului Sectiumi.
In urma discutiunn care mat urmeazA si la care ieau parte d-nh Szmio-
nescu, Delavrancea, Istrati, Poni, Bianu, chestiunea in intregime se reco-
mandA Sectiurni istorice.
D-1 General Gr. Cramicianu ceteste urmátoarea propunere
ConsiderAnd marea scumpete a traiului astAzi in tart si cu deosebire in
capital& ;
«ConsiderAnd inalta situatiune a membrilor Academiei in societate si re-
prezentanta co 11 se cuvine ,
«Subsemnatii propunem, ca colegii de peste fruntarii sA aibA o diurnA in-
treitá, iar cei din tará, afará din capitala, o diurna indent.
0 Dr. V. Babes, I Bogdan, General Gr Cramcsanu, B Delaarancect, C. Giurescu,
St. C Ilepstes, Dr. C I Istratt, L Mrazec, G Tsteteao.
In urma unei mici dtscutn, la care ieau parte d-mi Btanu §i Cratnkianu,
propunerea, dupa cererea d-lui Iorga, se recomandA Delegatiunii.

EDINTA DELA 5/18 MAIU 1916.

Preqedinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

D-1 St. C Hepttes ceteste urmatorul raport al Comisiwin Fonduhu Agarici
asupra lucrArilor din 1915-16 :
«Domntlor Colegi,
«coala practica de agriculturA Joan Costache Agana" §i-a urmat cur-
sul regulat i din ce in ce mai multumitor sub conducerea destomica a di-
rectorului ei, d-1 G. Cotea.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
140 f}EDYNTA DELA 6/18 MAW 1916

«Personalul didactic a fost compus, ca si in anii trecuti, din director cu

doi ajutori ai säi, la cari s'a adaos ilia, un ajutor, insärcinat special cu In-
grijirea viei, pepmierei si hvezii de pomi ce se formeaza langa vie. TO
acesti ajutori sunt absolventi al scoalei noastre, si prin urmare muncesc in
aceeas atmosferä si in aceeas directie in care ei s'au format. Personalul aju-
tat or, adicA oamenii de serviciu, e compus din strictul necesar, cele mai
multe lucrári facandu-se de elevi insisi.
«Potrivit regulamentului ei, scoala functioneazá cu 30 elevi, cate 10 in
fiecare din cei fret am, toti th de sateni din judetul Vasluiu si din judetele
invecinate
«Invátámantul s'a predat teoretic si practic , cel teoretic dela 1 Noemvrie
1915 paná la 1 Martie 1916, precum si in timpul cand vremea nu ingaduia
si nu se puteau face lucrári la camp sau in gradini.
«In ziva de 21. Septemvrie 1915, s'a tinut un examen practic cu elevii
din anul al III-lea, cari term inau scoala, precum si cu elevii din ceilalti doi
ani In urma acestor examene s'au liberat certificate de absolvire la sapte
tineri, a carer ocupahune in timpul de fatá este 1 la scoalä ca ajutor al
directorului, 2 isi fac stagiul in armatá, 3 in serviciu la mosii particulare,
unde sunt foarte mult cAutati, si 1 in gospodäria parinteascl
«La concursul de primirea unei nouä sent de 10 elevi in anul I, care s'a
hnut in zilele de 27-29 Septemvrie, s'au prezentat aproape 150 candidati,
ceeace invedereazá buna reputahe ce si-a castigat scoala noastrá si dorinta
tineretului de a-si castiga pregätirea agricolá intrinsa.
«Invätämäntul practic, la care s'a insistat Cli deosebire, a tost aplicat, ca
si in trecut, la agriculturá, pomiculturä, viticulturá, grAdinárie, la lucräri in
ateherele de lemnärie si fierárie
«Cresterea si ingruirea ammalelor de once fel este o preocupare princi-
palá a scoalei. Elevii sunt deprmsi si indrumati astfel, incat au o dragoste
deosebità pentru aceste tovaráse ale plugarului.
«In grádina de pomi si in pepiniere elevii ieau parte la toate lucrarile
altoit, plantat, etc Ei cunosc bine si aceasta ramurä, atat de insemnatá pentru
economia noasträ nationalá In toamna trecutä s'au plantat la noua livada de
king& vie poste 1 600 pomi altoiti de dor ani, in mare parte primi, meri,
pen si mai putini caisi, ciresi si piersici
«Oulturde pe terenurde ecoalet
«Grciul bälm cu spicul rosu s'a cultivat pe o suprafata de 15 hectare,
pArnantul Hind lutos-argilos si având ca plante premergAtoare: mazäre 3
hectare, fasole 6, borceag 3, orz si ovAz de incercare 3 hectare. D upii re-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 pDINTA DELA 5/18 MAW 1916 141

coltarea acestor plantc, terenul s'a pregatit prin aratura la adancime de

20-22 cm , iar parnAntul Mud bulgaros, aratura de intoarcere s'a facut cu
plugul american cu discuri rotative, apol s'a boronat de doua ori si in urma
s'a inceput semánatul. Inainte de aceastä lucrare, sámanta s'a selectionat,
vanturandu-se cu vanturatoarea sistem Sieb-Kasten, spre a se cur4i de prat
0 pleava, 0 trecandu-se de dotiä ori prin triorul sistem Mayer Dupa aceste
operatium, samanta s'a sulfatat pentru a o ter! de málura, si taciune. La se-
mánat cu masina a curs la hectar cantitatea de 220 kg Ca lucrari de in-
tretinere au lost phvitul de buruieni 0 spicuitul de secará pe alocurea.
«Seceratul graului s'a inceput la 25 Iunie cu masma sistem M Cormik,
lar dupa terminare s'a treierat cu masina cu aburi.
«Cantitatea de boabe a graului obtinutá la hectar a fost urmátoarea: du-
pa, mazere, 26 hectolitri cu greutatea hectolitrica de 81,500 kg, dupa fa-
sole 25 hectolitri cu greutate de 82,500 kg, dupa borceag 27 hectolitri cu
greutate de 77,500 kg; lar graul semanat dupa orz si ováz, experimentat
cu ingrasaminte chimice, a dat 17 hectohtri cu greutate hectolitrica de
82 kg
«Aceste cifre si date constituesc o buna orientare si o experienta folosi-
toare pentru viitorii absolventi ai scoalei, cari vor avea sä aplice cunostintele
capatate la scoalâ, fie la mica lor gospodarie, fie la alte uitreprinderi agri-
cole mai mari, unde vor fi folositi.
«Secara, varietatea Chlausthed, s'a cultivat pe o suprafata de 3 hectare,
pregatindu-se terenul 0 alegandu-se samanta ca 0 pentru grau Aceasta
planta a dat, ca mai totdeauna, recolta slaba. Se cultiva totus pentru expe-
rimentare. Productia a fost anul acesta de 14 hectohtri la hectar, cu greu-
tatea de 75 kg.
«Porumbul s'a cultivat pe 9 hectare varietatea Cincuantin si pe 3 hectare
varietatea Alcsut
«Plante premergatoare au lost pe 9 hectare grail balan si pe 3 porumb
de nutret cultivat cu Alcsut
«Productia la Cincuantin a fost de 15 hectolitri la hectar cu greutate de
75 kg. si la Alcsut de 13 hectolitri cu greutatea de 74,500 kg.
«Celelalte plante orzul 2 hectare, oväzul 7, mazeirea In cultura mare
6 1/2, lintea jumatate hectar, borceagul 5 1/s, fasolea 6 s'au cultivat 0 ingri-
jut potrivit cu caracterele si trebuintele fiecareia, cautandu-se a se imbuna-
tati din ce in ce 0 a se obtineä produchune cat mai multa.
«S'a cultivat de asemenea 0. stecla Mamuth pentru nutret
«In gradma de zarzavat s'au cultivat tot telul de legume, atat pentru in-
destularea scoalei, cat si pentru vanzare.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
142 PDINTA DELA. 5/18 MAID OM.

«In planurile ce inNisilm se arata terenurile de culturi ale tuturor sernA-

naturilor §i plantatillor Acute in anul trecut la coala Agarici.
«In cursul anului, roala a fost inspectatl de colegn norri d-nh L Bianu,
in zilele de 15 Iume, 13 August 1915 si 12 Aprilie 1916, si I. Simionescu,
in zilele de 5 i 6 August 1915. Ambit colegi n'au gasit destule cuvinte de
laudá pentru buna randueala a scoalei si pentru priceputa conducere a ei.
D-1 Simionescu some intre altele in registrul de inspectium «E mat mult
decat ma asteptam Cu drept, poate fi socotita drept modelul unei scoale
agricole, atat pentru scoalele particulare, cat mai ales pentru scoalele Statu-
lui Nu e numat curatenia i ordinea constatata peste tot - dela podul
unde se tin produsele pan& la bucatarie si camara, - et e ordinea In in-
treaga gospodarie - dela girezele cu fan i paie, paná la rotatia i impár-
teala parnantului de cultura. Se cunoaste priceperea conducatorului, dar
ceeace e mai de apreciat, e spiritul de econorme ce domneste in totul.»
«Precum vedeti, Dommlor Colegi, Academia este in drept sa se man-
dreasca cu aceasth modesta institutiune a ei, pe care un bun Roman, Ioan
Costache Agarld, a fundat-o i pe care un harmc i priceput tanár, d-1
Gh Cotea, o conduce cu dragoste i avant.
gMembril Comisiumi Dr A Antspa, St C Hepttes, P Pons..

- Neluand nimeni cuvantul, raportul se lea spre cunostinta si se aproba.

Se procede la alegerea Comisiumi Fondului Agarici pentru 1916-17.
- Sunt realesi d-nii: Gr. Antzpa, S C Hepites, P Poni.
D-1 I. Mama ceteste urmAtorul liaport al Comisiunii permanente a Bi-
blioteezi pe anal 1915
«Domnilor Colegi,

«Activitatea i progresele Bibliotecii noastre, in cursul anultu 1915, au

continuat mersul lor normal, ca ii in anii trecuti. Activitatea insa, desi su-
perioara anilor trecuti, este ceva mat mica decat in anul 1914, din cauza in-
locuirii a patru functionari demisionatt nu altn noi i din cauza imprejurá-
rilor actuale cart ne-au hpsit o parte a anului de concursul functionarilor
concentratt. Toate colectiunde s'au imbogatit i publicatiunea «Cresterea co-
lec(iunilor» a aratat publicului toate materialele adaose. Toate au fost ti-
nute regulat la dispozitiunea celor doritori a face studii i cercetari in-
Wins ele.
«WA in oarecari amanunte activitatea acestui serviciu al Academiel in
anul 1.915

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MANTA togLA 5/18 MAID 1916 143

«A Sectiunea artilor tipärite.

«1. Consultarea

«Sala de lectura a etrtilor tiplrite a fost deschisil In 290 de zile de lucru,

afarA, de Duminici §i sArbatorile fixate de Delegatiune. In 240 de zile a fost
deschisa ate 10 ore pe zi, dela 8 dimineata pán5. la 6 seara, iar In 50 de
zile - lunile Mlle §i August - a fost deschisA numai 4 ore pe zi, dela
8-12 a. m.
«Au fost imprumutate acasA, potrivit Regulamentulm, 1 239 volume la 392
persoane.
«S'au liberat 221. permise de intrare in sala de lecturä (No 2 931-3 151)
din cari 41. i pentru sala manuscriptelor i documentelor.
«Ajutorul ce di Biblioteca noastrá muncitorilor pentru cultura nationalA
se poate vedeA mai bine din statistica cetitorilor din ultimii cinci am, dupit
cum se aratil in tabela urmatoare
Tabela I

Cetitorl Volume co Imprumu-

A NII municate Wn.
o

1911 9 342 24.218 149 595

1912 9 508 23.289 211 665
1913 8 048 22.274 287 746
1914 7.157 19 769 214 536
1915 9 229 26.065 392 1 239

«Numärul cenorilor 0 al volumelor date lor in studiu - din aceasta

tabeli - sunt mult mai mic: cleat in realitate: Din cauza defectelor grave
ale localului §i a insuficientei personalului de serviciu al Ala de lucru,
toate cArtile rezervate de cetitori pentru zilele urmätoare se pun la o parte
Intr'un raft langá sala de lucru, de unde li se dau far& a le ma: Inscrie in
bilete de cerere 0 nu sunt notate in buletinele statistice zilnice

«2 Sporul.

«Biblioteca (sectiunea cArtilor 4r:rite) a crescut In 1915 cu 5 934 volume

fata de 1372 In 1914.
«Din tabela urmAtoare, extrasa din statistica lunar5. pubhcatil qe Serviciul
Bibliotecii, se poate vedeà cre§terea in 1915 :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
141 $2DINTA bELA 5/18 MAIII 1916

Tabela H
. F,-
Numere CU , CD

EPC1
, CO

;-, 0 -' -r,

e ,

de Reviste r. 6.i.1
,5.

>,2 , mi. .., :-,

P. a)

-. t3-- "" `'EY PE

o g.,... oa .8
''4°
e A
ail
o co
...,;,..
a
za '8

Prmute conform legit

dela 23 Marbe 1904 3 208 2 481 - 25 10 - - - - 5 698 2:
In dar sau in schnnb 2 318 120
-
605 31 57 159 3.229 152 4 78 41

Curnparate . 408 I 081 9 22 43 512 219 6 24 87

Total 5 934 2 601 1 681) 65 89 20z 3 741 371 10 5 800 155

«La biuroul de primire a pubhcatiunilor au intrat 233 pachete cu im-

primate din Bucuresti qi 338 pachete din provincie, in total 571
«S'au inregistrat i inut in evidenta 617 publicatium periodice din tara
qi 36 romanesti din afarä de Regat in total 653.
«Pentru publicatiunde legale netrimise, s'au somat 27 de tipografi §i edi-
tori pentru trimiterea a 108 cârti, dandu-se in judecata 18 tipografi. Pentru
periodice (ziare i reviste) s'au fäcut 1.127 reclamatium, s'au dat in judecatä
105 tipografi si 17 editori pentru 251 publicatium periodice netrimise.
«Sporul sectiunii cartilor tipärite in ultimn zece am, se poate veded din
urmätoarea tabelä.

Tabela III

1 Fotografii 1
___-1
.
si
.S., e . a,

portrete
Fi V.
.3
,o,.
1Starnpe
.

ANII i1 . '4 TS z
W.Ls
-:,..
0
,..
ha
o 5
oA i73.
o z 'A
5
-p
t...
-0
A
-4

-
1906 5 317 518 236 C3 2 040 7 132 331 1

1907 4 934 592 216 37 6.088 355 386 105 5

1908 4 836 611 252 35 10 456 49 81 111 1

1909 5 751 599 260 3 10 276 8 375 589 6

1910 7 014 721 285 44 17 183 4 147 495 1
1911 5 680 609 213 35 8 772 5 39 36 14
1912 6 589 660 247 lob 13 756 30 43 291 17
1913 5 972 657 309 102 10 312 174 208 155 11
1914 4 372 690 269 68 7 733 - 100 250 9
1916 5 934 653 203 65 5.800 156 89 371 10
Totalul
crestern
1906-1915 . 56.398 6 310 2 520 607 92 416 788 1 600 2 737 81

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 §tDINTA 1WLA 5/18 MAW 1916 145

«III. Catalogarea $ i alte lucrdri.

«1 Catalogul cel nou S'au inscris in Inventar 4 699 opere In 5.854 vo-
lume (No. 39.301-44 000).
«S'au catalogat definitiv si s'au a§ezat in rafturile bibliotech 4 999 opere
in 6.232 volume (Dela No. 39.001 panä la 44 000), pentru cari s'au lucrat .
5 828 fi§e pentru catalogul alfabetic al autorilor §i
5 124 fi§e metodice, pentru catalogul pe matera.
Total 10 952 fi§e.
«In rezumat, pAna la 31 Decemvrie 1915, catalogul cel nou cuprinde
a) Trecute in inventar 44 300 opere in G7 757 volume,
b) Catalogate definitiv §i a§ezate in ratturt 44 000 opere in 57 352 volume
Pentru toate acestea s'au lucrat.
53 415 fi§e alfabetice,
14 708 fiqe metodice
Total 98 123 fi§e.
«La lucrarea noultu catalog sunt ocupati in permanentä cinci functionari
§i un mu de servicm
«Din fosta Bibliotecá Centralä a Statului s'a terminat cu incorporarea sec-
tiunilor incepute in 1914 §i anume sectiunile XV (Matematice) §i. XVI (Medi-
cina) §i s'a continuat cu celelalte sectium, astfel cá au mai ramas de incor-
porat numai sectiumle XXVIII-XXXI, cari se vor termina in 1916. Mail, de
aceasta se catalogeaza §i cartile de curând mtrate ca legale, cumparate, da-
ruite sau primite in schimb. S'a terminat §i incorporarea cartilor provenite
dela Seminarul Central §i din Biblioteca Bellu.
«2. Sectiunea periodzcelor S'au Inserts In cursul anului, In Inventarul
special, ,i cu numerotare deosebita, 255 publicatium (No. 3.825-4 079)
«Catcdogul pe fise (al periodicelor), destinat sá fie pus la dispozitiunea ce-
titorilor, a atins 6 416 fi§e, McAndu-se 409 in cursul anului Pentru catalogul
pe matern, s'au lucrat 6 358 fiw, din cart 421 in cursul anului.
«Revizuirea colectiunilor se tine la zi, facându-se fiO de control pentru
lipsuri §i pentru dublete
«Tdieturzle dzn rzare s'au lipit in 245 fascicule de câte cinci coale, in to-
tal 1 790 coale.
«3. S'au legat in cursul anului 817 de volume din sectiunea cartilor tiparite
§i 772 periodice.
«4. Serviciul Bibliotech 'Mgr] je§te de pubhcatiunea Cresterea colegiundor
din care au apárut fascicolele XXV Octornvrie-Decemvrie 1914 §i. XXVI Ia-
nuarie-Iume 1915, iar cea urmatoare pe Iulie-Decemvrie 1915 este sub tipar.
De asemenea se publica regulat Statistica lunard de mi§carea Bibliotecii
Analele A R -XIIÄ VIII -Desbatertle 10

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
146 EDINTA DELA 8/18 MAW 191G.

«B Sectiunea manuscriptelor si documentelor.

«I Consultarea. Sala de lucru specialä a manuscriptelor a fost frecven-
taa in cursul anului 1915 de 1 605 cetitori, si anume 1 035 au studiat 8 904
manuscripte, 431 cetitori au studiat 45 447 documente si 159 cetitori au con-
sultat 534 artt vechi românesti.
«Frecventarea sáln manuscriptelor in ultimu mild ani se poate vedeâ din
tabela urmátoare :

Tabela IV.

Cetiton Docu- Cacti vechi

ANII niVano,lansmer?se
manta romAne§ti

1911 2 169 4 418 38 555 1 153

1912 2 198 4 342 43 665 717
1913 1 967 11 671 19 517 520
1914 1 242 4 572 22 653 591
1915 1 605 8 904 46 447 534 I

«II Sporul S au cumpArat in cursul anului 43 de manuscripte si 512

documente
«S'au primit in day 159 de manuscripte si 3 229 de documente.
«Cele 140 de volume manuscripte, cumparate si dáruite in anut 1915, se
impart in: románesti 117, trantuzesti 2, slavonesti 3, grecesti 16 si orientale
2. Ditermta intre numArul volumelor manuscripte trecute in spor si acesta
se explica prin faptul c5. Casa Bisericii a daruit un nurnär de acestea in
Pit socotite deosebit, can la asezare au lost incorporate la volumele res-
peCtive, reducandu-se asttel numarul tor.
«Sporul seqiumi manusuriptelor, in ultimii zece am, se aratl ha tabela
urmAtoare

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA MLA 5/18 MAUI 1916 147

Tabela T.

Volume Monete si
ANII manuscr Documente oblecte de
muzeu

1906 90 6 451 62
1907 204 4 334 -
1908 758 1 600 55
1909 216 2 981 11
1910 248 2 790 17
1911 54 2 153 1 842
1912 165 583 411
1913 68 892 2 013
1914 95 578 1 209
1915 202 3 741 939
Totalu crqteril
1906-1 15 . . 2 130 26 103 6 559

«III Catalogare s alte lucräri

«1. Documente S'au asezat in pachete 2 322 de documente (din cart si
cele pubhcate in Creqteri, No VI, Ian -Martie 1908, pag. 64-97).
«S'au fácut fise pentru catalogul cronologic la 417 documente i s'au
asezat la locul lor. S'a acut rezumatul la 417 documente, cari s'au publicat
in Cresten, No. XXV si XXVI, Octomvrie 1914-lunie 1915, si la documen-
tele ce se aflá in Cresteri, No XXVII, Iulie-Decemvrie 1915, care este sub
tipar.
«S'a continuat a se face inventarul analitic al copiilor fotografice ale do-
cumentelor, asezate in cartoane din 1914, fácandu-se, in cursul anului 1915,
inventarul la pachetele VII, VIII, X si XI, pentru 328 de copu fotografice.
«2. Manuscripte S'au inscris in inventarul manuscriptelor romanesti 140
de volume manuscripte (dela No. 4 301-4 441)
«S'a continuat descrierea amänunptA a manuscriptelor românesti ce se va
tipari in catalogul descriptiv, incepand cu manuscriptul No 1 062, facându-
se, in -cursul anului, descrierea a 20 de volume. Acestor 20 de volume de
manuscripte romanesti ce cuprind 4 590 de documente h s'a fAcut descrie-
rea go formeaza materialul de publicat in volumul IV al Catalogului
«S'au stampilat cu pecetea Academiei toate manuscriptele, cart s'au pa-
ginat c masina, i documentele intrate in colectiunile Bibliotecii in cursul
anulut 1'015. S'au stampilat cu pecetea Academiel volumele No. 535-545

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
148 MANTA DELA d/19 mArt/ OM

din manuscriptele slavonesti si toate hártule din arhiva Consulatului au-

striac din Tara-Româneascá, cumpárate dela d-1 Zimmermann din Sibiu' S'au
stampilat si s'au paginat cu masina 12 volume din chestionarul ráposatului
Nic. Densusianu
«S'au legat 17 volume de cárti tipArite din biblioteca dela sala manu-
scriptelor.
oMembru Comismnn I Butnu, St. 0 Ilepttes, N Iorga D

- Raportul se tea spre cunostintá si se aprobá

Se procede la alegerea Comisiunii de 7 membri pentru examinarea pu-
blicatiuntlor ce se vor prezentá la concursul premiului Chrissoveloni de 2 000
lei din 1917
- Sunt alesi d-nii. Gr. Antrpa, St C Hepttes, N. Iorga, S Mehedinti, L
C Islegruzzi, I. Nzstor, M. C Sutzu

SEDINTA DELA 6/19 MAID 1916

Preedinta d-lut Dr C. I. istrati.

D-1 I Simionescu ceteste urmátorul raport al Comisiunit Fondulut Adamachi
pentru lucrárile acute in 1915-16 .
«Domnilor Colegi,
«Avem onoare a vá arátá in cele ce urmeazä modul cum s'au executat
dispozitiunile din testamentul terteitulut Vasile Adamachi in anul trecut, al
22-lea dela punerea in aplicare a Regulamentului.
«I Burse. In bugetul pe 1915-16 s'au prevázut pentru burse, cheltueli
de studii, pentru masa abonatá la Statiunea zoologicá dela Neapole si pentru
Laboratorul de zoologie dela Roscoff din F'ranta, suma de lei 109 628,89 si
s'au acordat urmátoarele burse :
a) 19 burse de cAte 100 let pe luna la studenti ai Universitatii din Iasi
st anume :
11 la Facultatea de stiinte studentilor Dumitru Nazarie, Constantin Nenciu
si Nicolae Petrescu din anul I , G. Georgescu si Maria Vicol din anul H ;
Oclav Halunga, Florica Ionescu, Fevronia Meicu, Clementa Bolohan si Sirnion
Buruiana din anul III si Vasile Gheorgluu din anul IV;
8 la Facultatea de medicina studentilor Ion Alexa din anul I . Ion Axin-
tescu, Gheorghe Petrescu st Maria Serghie din anul III ; Ema Fihpescu din

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ¢EDINTA DELA 6/19 MAID 1916 149

anul IV; Dumitru Holban, Gheorghe Nastase si Alexandrina Pa lade din

anul VII ,

b) 8 burse de cats 1 200 lei pe an la *coala de poduri §i §osele elevilor

Gheorghe Borneanu, Ion Chitulescu si Ion Hagi Ivanof din anul II, Claudiu
Mititelu din anul HI; Eugeniu Vasiliu, Teodor Mare§, Constantin Teodorescu
fi Aristide Barbaiani din anul IV,
c) 10 burse de cate 360 lei pe an la *coala de agricultura «loan Costache
Agarici» dela Moara-Grecilor ;
d) din cauza evenimentelor rasboinice, cele 9 burse pentru studu si lu-
crari speciale in stramatate nu s'au putut acorda Cinci din ele erau ocupate
Ora la declararea rasboiului de tineri, cari mai aveau sa taca un singur an
de studii spre a le termina. Acestia sunt Constantin Bedreag pentru studiul
fizicei la Paris, Nicolae Ionescu pentru studiul geograflei la Berlin, Inginer
Alexandru Nicolau pentru electrotehmeä in tulle centrale si occidentale, Ion
Ili escu pentru studiul mecarncei la Friedberg §i Gheorghe Gheorghiade pentru
lucrari practice de mecanica in Germania Pentru restul de 4 burse, din
aceea§ cauza, nu s'au mai facut concursuri Ele erau destinate pentru . lu-
crari practice de mecanica', electrotehnica, edilitate publica si studiul preis
toriei Aceasta din urma s'a acordat, ca prelungire a bursei sale, d-lui Ni-
colae Arabu pana la 31 Martie 1916 spre a prepara doctoratul in geologic,
la Paris. Acesta este singurul bursier, care a ramas in Franta in timpul
rásbolului
«II. La fmele anului scolar trecut, au terminat studule ca bursieri ai Fon-
dului Adamachi *tefania Zamfirescu dela Facultatea de stiinte din Iasi 5i
Grigore Popa dela Facultatea de medicina de acolo
«III Contractul pentru abonamentul mesei de lucru in Statiunea zoologica
dela Neapole, incheiat cu directorul si proprietarul ei Dr A. Dohrn, expirá
la 1 Iume stil vechiu viitor. Dupa incetarea din vieata a acestuia in 1909,
directiunea a luat-o fiul sAti Dr R Dohrn, care, in urma declararii rasbolului
de catre Italia, a parasit aceasta tar'a Guvernul Italian, printeo circulara din
Noemvrie 1915, face instuntare ca, spre a asigura deocamdata integritatea
patrimoniului Statiunii, a delegat o comisiune care sa o conduca Gasindu-se
Sta0unea in aceastá situatiune, Comisiunea propune a nu se reinnoi contractul
de abonament pana, la limpezirea acestei situatium Dela 1 Martie Ora in
prezent a lucrat la masa Academiei din statiune d-1 Aural Craitaleanu
«IV. In Publicatzuntle Fondului Ada/mach?, au aparut in cursul anului ur-
matoarele lucrari
a) Dr, I A, Scriban, &win Instolomee li anatornme asuvra lurudzneelor.;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
150 sEDINTA DELA 6/19 MAIII 1916

b) Dr. Agricola Cardas, Matenalul zoolehruc din judcfele Durostor ?I

Calzacra,
c) Dr. H Vasilm, Nutrarea animalelor dornestme st a omului
«Pentru tipArirea «Revistei stiintifice V. Adamachi» din Iasi, s'a dat si
anul trecut suma de 1 000 lei
«S'au impArtit in toamna trecutá imbrAcAminte si cal* elevilor din scoala
primarl «Adamachi» din Iasi pentru suma de lei 1.700 st s'au dat mile la
sAraci in surna de lei 1 300, pentru pomenirea nurnelui si odihna sufletului
marelui binefAcAtor.

«Propunen pentru anul vutor

«In afar& de propunerea facutA mai sus in ce priveste Statitmea zoologicA
dela Neapole, Comisiunea Dommilor-Voastre IA face Ina, urmAtoarele douá
propuneri, pe cart vA rugAm sA le aprobati
1. In toamna trecutA Comisiunea, avAnd in vedere cererea Meng, Acade-
miei de cAtre d-mi H, Vasiliu si A. Cardas, profesori si conducAtord sec-
tiunii de stunte agricole pe lAngA Facultatea de stilt* din lasi, si amAndoi
fosti bursieri ai Fondului Adamachi, a acordat, sub rezerva aprobArii plenului
in sestunea generalA, trei burse de cAte 100 lei pe lunA la studentii mai
sAraci dela acea Sectiune. VA rugAm deci sA aprobati mArirea numArului
dela 8 la 11 a bursterilor dela Facultatea de stlinte din Iasi, mai ales cA
starea infloritoare a Fondului Adamachi ingadue aceasta ;
2 Conform art. 6 din Regulament, durata burselor pentru studentu dela
Facultatea de stiinte este de cel mult 3112 arn S'a dovedit insa, cA, in anu-
mite cazuri, mai ales pentru studentii cart lucreazA in laboratoare, acest Limp
nu este suficient pentru trecerea examenelor de licentA. De aceea vA rugarn
sa aprobati sA se modifice in art. 6 cifra de «31/0 in «4»
«Ca in totdeauna, Dommlor Colegi, incheind acest raport, ne indeplinim
datoria de a aduce salutul nostru de adAncA pietate memoriei aceluia care
in vieata pAmanteascA a fost Vasile Adamachi.
aMembril Comusiunn I. C Negruzzi, P Pont, I Sanionmeu n
D-1 Gr. Antipa, cu privire la masa abonatA la Statiunea zoologicA dela
Neapole, 'IA urmAtoarele informatium st lAmurin :
Statiunea a fost infiintata, in 1875 de Dr. Anton Dohrn, cu averea sa
proprie si a sotiel sale, pe un teren cedat de orasul Neapole, cu care Dohrn
a incheiat un contract pe tannin de 30 de ant si in anumite conditiurn Acest
contract s'a reinnoit in cAteva rAnduri, prelungindu-se concesia, terenului pe
90 de ant, pAnA la 1965. Statiunea este independentá, cu caracter interna-
tional, si se intretine din abonamente si subventu dela unele State si insti-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 7/20 MAIII 1916 161

tutiurn culturale, cum este si Academia noastr5, Doctorul Anton Dohrn erà,
barbatul de $iin n cel mai curat inteles al acestui cuvânt ; el nu urmárih
chstig material, caci in bugetul de cheltuelt al Statiunii directorul are pre-
vhzut5, numai suma de lei 6 000 anual, i aceasta pentru cheltuelt de cala-
torie Batranul Dohrn incetând din vieatA in 1909, directia a luat-o si con-
duce Statiunea, in acelas fel, fiul sat Dr Reinhard Dohrn Duph declararea
de räsbom a Italiei, tánárul Dohrn s'a retras in Elvetia, lasand conducerea
Statiunii profesorului Rataele dela Umversitatea din Roma Peste chtva timp,
guvernul Italian a inlAturat pe Rafaele st a numit un comitet de administratie,
cu intentiunea, probabil, de a face din Statiune o anexh. a Instrtutului de
zoologie din Neapole Contra acestet másuri Dr R Dohrn a ridicat pro-
test, care a fost comunicat i Academiei Aceste lämuriri date, d-1 Antipa
roagh s5. se reinnoeascl contractul, indatä ce situatia Statiunn se va limpezi,
ash precum propune Comisiunea.
- Raportul Comisiunn se lea spre cunNtintA si se aprobá propunerile
fAcute printeinsul
Se procede la alegerea a doi membri cari, impreunä cu Secretarul ge-
neral, sä formeze Comisiunea Fondulut Adamachi pe 1916-17
- Sunt realesi d-nn P. Boni §i I Sunionescu
D-1 Secretar general / C. Negruzzt aduce la cunostiMä eh de chtáva
vreme s'a deschis publicultu «Muzeul Kahnderu», apartinând Statulut in
urma transactiel cu mostenitorit decedatului nostru coleg Ion Kalinderu Ca
un omagtu adus memoriei tostului nostru coleg, ar fi bine, zice d-1 Negruzzi,
ca membrii Academiet sh viziteze inteo zi acest muzeu Pentru public el
este deschis MarUa, Joia i Dummeca prin urmare, daca admiteti propunerea,
sa fixArn o alta zi
- Propunerea d-lui Secretar general se aproM si se fixeazA pentru
ciii l zma de Vinert 13 Maui, la ora 10 dimineata.

$EDINTA DELA 7/20 MAIU 1916

Pre§edinta d-lui Dr. C. I Istrati

D-I St C Hepites aduce la cunostinth cá astazt inainte de amiazi a mers
.

impreuna cu d-nu Teclu si Ste f anent la Institutul Ottetelesanu si au asistat

la parastasul slujit la biserica din Magurele pentru pomentrea fundatorului
scoalei Ion Ottetelesanu, dela moartea cArtua s'au implinit 40 de ani Duph
slujba parastasultn, la care au asistat elevele i corpul didactic, s'a fâcut in

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
152 13EDINTA DELA 9/22 MAIII 1916.

fata busturdor sotilor Ottetelesanu, de catre preotul Institutului, sluiba de

pomenire, iar Directoarea a tinut o cuvantare

EDINTA DELA 9/22 MAIU 1916

Preedinta d-lui D. Onciul, Viceprwciinte

Dela Sectiunea istorich se primesc propunerile de a se publIca in Ana le
urmátoarele scrieri
a) Contribufluni nowt' privitoare la famtlia botereascei Buhus din Mol-
dova-0 diploma" de nobil ardelean a lui Lupasco Bulniq de d-1 St Metes,
cu obligatiunea pentru autor, cerutá de d-1 Iorga, de a suprimâ, din «Intro-
ducere», partea elogioasa ce-1 prtveste pe d-sa ca istoric ;
b) Corespondenta consultlor englezi din Pryncipate. 1828-1836, de d-1 I
C. Hatt, membru corespondent
- Propunerile Sectiunii se aproba
D-1 St C Hepttes ceteste procesul verbal al Comisiund institude sub
presedinta d-sale la Scoala de Arte-frumoase din Capitala, pentru acordarea
premiului I Lecomte du Nouy, prin care Comisiunea propune a se imparti
premiul intre urrnatorit elevi Alexandru Chirovici let 143 pentru desemnul
de pe antic si lei 140 pentru cel de pe natura, Ilte Cristoloveanu si Lu-
cretia Mihadescu cate 100 lei pentru desemnurile de pe antic.
- Propunerea Comisiumi se aproba.
D-1 Dr. V Babes ceteste urmätorul raport al Comistunu Fondului Otte-
telesanu asupra lucrarilor läcute in 1915-16:
«Domnilor Coley,
«Institutul Ottetelesanu, a carui ingripre i supraveg-here ati incredultat-o
in sestunea generala trecuta Comisiunit Domniilor-Voastre, st-a continuat
mersul i activitatea sa in mod linistit sub conducerea aproape a acelmas
corp didactic Din acest din urma punct de vedere, s'a putut realiza in buna
parte dorinta ca personalul sa Re pe cAt posibil mat stain!, dada nu per-
manent, spre a se inchega o continuitate n educatia i mstructia copilelor
primite in scoala dela Magurele
«In zilele de 19--22 Fevruarie, cursurtle au fost suspendate in semn. de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 .TEDINTA DELA 9/22 MAID 1916 153

jalnic& durere pentru incetarea din vieat& a blândet i duioasei Regine Ell-
saveta S'a vorbit atunci in fiecare etas& elevelor, potrivit cu vársta i cu-
nostintele lor, despre Regina si Poeta Carmen Sy lva i, la 26 Martie, scoala
a asi13tat la parastasul de 40 zile, facut dup& obiceiul crestmesc.
«S1area sanitara a elevelor a fost relativ buná, luandu-se in consideratie
varsta i munca de gospodärte la care sunt indatorate Doul eleve numai
a trebuit s& fie trimise in sânul familiet pentru cazuri de boale mat grave.
La fiecare sase tom s'a facut cercetarea medical& a tuturor elevelor, cari au
fost másurate i cantarite de d soara Medic a Institutului Toate persoanele
din nou nitrate in serviciul scoalei au tost cercetate pentru a se evitâ intro-
ducerea de boll contagioase in Institut.
«Examenele de fine de an cu cele 91 eleve s'au tinut nitre 29 Main si
18 tole, facându-se numat dimmeata ; dupl pranz s'au fácut lucr&ri în toate
atelierele La examene au asistat in zilele de 2, 3, 5 si 11 Junto d-1 Hepites
cu d-na si, in cateva randuri, d-na Inspectoare Ella Negruzzi i alte per-
soane cart se intereseazá de mersul scoalet noastre Tri urma acestor exa-
mene numai dou& eleve din clasa H au ramas corigente la matematica
«Examenul de absolvire a elevelor din clasa V s'a tinut in zilele de 23
si 24 Iunie in prezenta membrilor din Comisiune d-rui Dr Babes si Hepttes,
a d-lor colegt Mehedinti, Nistor si Simgonescu, si a de legatei Ministerului,
d-soara profesoare Elena Stratilescu Au mai asistat.la examen d-nele He-
pites, Simionesco st Ella Negruzzi, precum si alte persoane La serbarea de
fine de an fOcuta la 24 Iume dupl amiazi, d-1 Hepttes a tinut elevelor o
cuvantare, care s'a publicat in Anale.
«Thee absolventele in numár de 16 au luat diplome Absolventele to-
nescu Eliza (Bucuresti), Sutescu Maria (BacAu) st Her1ioaga Maria (Dam SA-
seas* au luat i medalia «Virtutea casnia». Ele au lost inscrise in «Cartea
de aur» de catre d-1 Hepttes, dui:a dorinta arum, s'a impártit tuturor ab-
solventelor cäte un volum legat din aCuvântárt» de I Kalinderu Ca amm-
tire din vie*, scolarä li s'au dOruit la plecare i chrtils pe cari au invätat
«In 9 si 10 Septemvrie s'a tinut la Academie examenul de admitere cu
79 candidate din 84 inscrise Comisiunea a tbst compusá din d-nd Hepites
si Dr Babes, d-soara Medic, Directoarea si Profesoarea de litere Intre 7 si
12 Septemvrie au intrat toate elevele plecate, la 20 Septemvrie cele admise
in clasa I, iar cele din Transilvarna foarte târziu.
«La 23 Septemvrie a avut loc solemmtatea deschiderii cursurilor, la care
au asistat d-1 Hepites cu Doamna, in aceeas zi dupá pranz au fost exammate
in Comisiune dou& eleve cari fusese bolnave in Iunie, precum i corigentele
la matematica. La 24 Septemvrie cursurile au inceput regulat st la 1 Noem-
vrie s'a moditicat programa. In vederea invátámántulm practie mai folosttor,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
154 §EDINTA DELA 9/22 MAID 1916

s'a suprimat teoria rufariei .$1 a croitoriei dela clasa III, inlocuindu-le cu
lucrul i cârpitul, $1 s'a dat o ora de igienâ in clasa IV Cursurile au fost
suspendate la 9 Maiu, când s'a facut parastasul pentru raposatul 'Mtn' fen-
cire I Ottetele$anu, la care a asistat d-1 Heintes D na Directoare a tinut o
cuvântare in memoria generosului donator
aS'au tinut regulat intruniri spre a se cerceta situatia eleN,elor, carnetele
individuale i condicele disciplinare, ce s'au inflintat, i spre a se discuta,
diferite chestium relative la partea educativa, care trebue pusa, in prima
hnie. S'a accentuat asupra rolului fiecarma in atard de timpul petrecut in
clasá, cerându-le sa fie elemente de colaborare sincera i serioasa, fail de
care nu se poate atinge scopul urmárit.
«In mteresul bunului mers al scoalei s'a desemnat la fiecare clasa câte o
profesoare diriginte, care sá se ocupe a cunoa$te elevele mai de aproape
si sa, aiba o inrAurire asupra formärn caracterelor i - pentru ca sti fie in.-
marite in lucrarile lor, - toti profesorn i maestrn sa aiba in carnetele lor
programa $1 gruparile sAptarnAnale la lucru i menaj Copilul, când $tie ca
toata lumea din $coalá ii poarta interes, lucreaza, cu mai multa grip,
«In legátura cu acestea, s'au tinut in cursul anului mai multe cuvántári
si conferinte in fata elevelor, cu subiecte morale, instructive $1 educative
«In ateliere s'au lucrat -
a) rufaria particulara a easel V, 106 tuste, 48 cearpafuri, 318 bucati ru-
farie de corp, petece de Invatatura ale clasei I cu diterite cusaturi i esa-
turi, $ervetele cu festoane uvare, cama$1 de dama, cama$1 barbäte$ti si
cearseafuri de cornanda, batiste $1 mici lucruri pentru expozitie
b) 57 rochi de vara, 46 rochi de lama, 48 $orturi de bucatarie, 156 $or-
turi de clasá, rochi particulare de ale elevelor din clasa V, câteva rochi
pentru persoane din $coala, petece cu puncte de inva,tatura $1 5 n nationale,
c) 97 $ervete, 28 prosoape, 76 metri panza subtire in 2 Ike, 23 inivr, 28
metri borangic, 30 metri otrepe, 62 metri prosoape de bale, 56 metri pAnz5.
in 4 ite pentru fete de mese, 28 metri prey românesc, 4 fote pentru costume.
«S'au facut urmátoarele excursiuni
«La 17 Mam elevele dm clasa I $1 a IV, insotite do Subdirectoare, maestra
de desemn $1 2 pedagoage, au vizitat muzeele zoologic si geologic La 19
August, având la dispozitiune 2 vagoane directe, d-na Directoare a mers cu
elevele i cu tot personalul aflat in $coalá la Curtea de-Arges, dupa intele-
gerea anterioará cu Primarul din localitate, care le-a prima. S'a vizitat mâ-
nastirea i fiecare ingenuchind si-a depus buchetul de flori pe mormântul
Marelui Retie Carol In aceeas zi s'au mai vizitat Scoala de mesern, Biserica
Domneasca, a doua zi parcul in care se aflá rumele Bisericn SAn-Nicoará
(Sf. Nicolae), Scoala de tesatorie, o fabricá de olárie, qi la orele 4 p m. a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EEDINTA DELA 9/22 MAIU 1916 155

fost plecarea spre Magurele, unde au ajuns la orele 10 seara, cu satisfac-

tiunea a se indephnise de toatá lumea din scoalá o datorw sacrA la locul
de odihn5. al Aceluia, care a desemnat ca bursiero ale Institutului primele
20 serii de eleve
«In cursul anului scoala a fost vizitatá de c1-1 Hepztes in mai multe rkn-
dun, in Decemvrie Insotit de d-na Ella Negruzzi, in Marti() ide d-1 M. Di-
mitrescu, directorul Liceului «Lazar», rar la 5 Apri he a vizitat Institutul
d-1 I Bianu
«La camp sr in grädinä
«S'au facut la timpul lor toate lucrarile de toamn i de primAvara ara-
turi, sápáturi, serranaturi, altoiri de pomi, punerea zarzavatului de tot felul,
n'a mar Minas petec de pärnânt necultivat i s'a simtit progres anul acesta
la toate culturile In orele de recreatie elevele au scos sfecle de nutret, au
asezat zarzavatul la pivnità, au spoit zidul dela sera, pornu si in general au
facut multá grádinárie, elevele din clasa V au lucrat la brazde, rar cele din
clasa IV au inceput cresterea viermilor de matase
«In ziva _de 29 Mam elevn din clasa VIII a Seminarulut Central, insotiti
de Párintele spiritual Gh Leu, au vizitat Institutul, au asistat la examenul
de religie la clasa V, au fost condusi peste tot, au vazut lucrärile elevelor
si au luat dejunul cu personalul didactic
«Dupá cum stiti, Dommlor Colegi, din rapoartele anterioare ale Comisiunii
cu incepere dela 1 lunie 1912 se da fiearei absolvente la mantis dota in-
dicata in testament, ca fiind posibila cu vremea, adia 200 galbenr sau 2 350
lei Dela Iu lie 1912, pânä asttizi, au lost inzestrate cu aceastä sumá 46 de
absolvente, din cari 8 in cursul anulur trecut. Facem urari ca ele sa devira
«bune marne de tamilie», cum a exprimat dorinta prin testament fericitul in
veci Ion Ottetelesanu, pentru odilma sufletulm. aruia s'a oficiat i anul
acesta la 7 Maiu parastas la biserica din Mágurele in prezenta elevelor,
personalului scoalei, a cl lor Teclu §i Stefanelli, insotiti de d-1 Hepites.
.Membrii Comisiunn Dr V Babe?, St C frepites, L C Negrazzio
D-1 General Gr Craintaanu intreabä daa absolventele au vreo obliga-
tiune de a se manta, sau pot deveni profesioniste, ca invätätoare, ondu-
atoare de menaj, dactilografe, etc ?
D-1 / C. Negruzzi raspunde cá, dupá dispozitrunile din testarnentul ra-
posatului Ion Ottetelesanu, fetelor primite In Institut «li se va da o crestere
si educatie de bune mame de familie, färá pretentie sau lux» Potrivit
acestor dtspozitil s'a intocmit in 1894 programa scoalei, care a cninuit pÉinä
in 1909, and räposatul nostru coleg Ion Kalmderu a stärutt a se modifice
si s'a modificat programa in sensul unei pregatirr mai teoretice Cu toate

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
156 fEDINTA DELA 9/22 muu 1916

acestea, cele mai multe absolvente se manta, unele in conditiunt mai mo-
deste cu meseriasi, mici functionari, altele In conddium destul de frumoase,
devenind preotese, sotit de invgaton, comeraianti, profesori, ofiteri, etc. :
D-1 S. Mehedintt s'a ocupat de rostul acestel scoale si a ramas cu impresia
ea elevelor se da prea multá invatatura in raport ea mediul din care au
vend si mai ales ou acela in care se intorc In adevar, programa este astfel
intocmitá, incát elevele capátl, cunostinte ca in mice liceu, lar mediul in
care vor merge ca absolvente este atAt de modest, incat prin cásátorie nu
pot ajunge la o situatiune sociala multumitoare pentru sufletele si aspira-
tiumle lor, pentrucl sunt fete sarace cu invät5.turä prea multa si cu zestre
prea putina. Elevele trebuesc astfel pregatite si educate, incat absolventele
sä nu aspire la o stare socialá mai presus de aceea pe care o poate da mica
don, de douá mu si ceva de lei, cat e fixata pm testamenit. La plecarea lor
din Institut, absolventele plâng nu atnt cá se despart de scoalä si de fostele
lor colege, cat mai ales de spaima dezerientard lor In vieata de maine. Ar
fi instructiv si un indiciu pentru noi sá cunoastenn rostul ce si-au creat
aceste absolvente In tot cazul, d-1 Mehedinti crede ca ar trebui, poate, mo-
difi cat& organizarea acestei scoale
D-1 Dr. V. Babe' zice ca si Comisiunea Fondului Ottetelesanu este preo-
cupatä de o radicala reorganizare a Institutultn, pentruca este o nepotrivire
intre pregatirea prea teoretica a elevelor si dorirda testatorului ca absolven-
tele A devina bune mame de familie Pentru a devenì o bung, mama de
familie nu trebue multa invätäturá Lor le trebue o pregätire practicá, de
menaj, si cunostmte folositoare in cAsnicie, precum este igiena, cresterea
si educatia copiilor, confectionarea rufariei si imbracamintei, etc Comisiunea,
din care si d-sa face parte, si-a rezervat dreptul sa \Tina cu propuneri de
modificare radicala a Institutului
D-I V. PGrvan zice cá chestiunea are o atAt de mare importanta, incnt
pentru discutarea ei in fond ar trebui A se fixeze o zi anume. D-sa a fácut
parte din Comisiune si intro allele a constatat cá Academia cheltueste pe
an pentru o eleva aproximativ 2 000 lei, ceeace este enorm. Academia, pentru
scopurile et culturale, dispune de mai putin de 90 003 lei pe an, pa când
pentru scoala dela Magurele In bugetul curent sunt peste 152 000 lei, in
afar& de renta capitalului investit in cládiri si mstalatiuni. Ar fi bine, poate,
sa vedem daca nu sunt prea putine cele 15 procente cari se ieau de Aca-
demie din veniturile fondurilor cu destinatie speciala
D-1 General Gr. Crainicianu zice cá Academia n'are timp sä studieze si
sa discute in amfínunt organizarea acestei scoale si de aceea este de pärere
sa se numeascá o comisiune in acest scop
D-1 D. Onctul crede a ar fl bine ca d-nu colegi cari doresc modificarea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $ED1NTA DELA 9/2g MAILF 1018 157

programei sa meargä la exarnenele din acest an si sá vada ce va fl de facut

pentru reorgamzarea Instrtutului.
D-1 I Btanu zice c5. Academia a primit Fondul Ottetelesanu cu sarcinele
inscrise in testament si este o datone sa executám vointa testatorului.
Dacá scoala nu merge bine, cauzele sunt mai multe, si de aceea ar
fi necesar ca ori azi, on intr'o altá sedinta, pe care o vom fixd, sa discutam
chestiunea si sri. ne folosim de observatiumle colegilor can au vizitat scoala.
Toti cei can ne ocuparn mai de aproape de Institut simtim ca trebue adusa
o modificare in organizarea lui. Raposatul Kalinderu, preocupat de idea ca
absolventele pa,na la mantis sa-si castige singure existenta, a staruit din
toate puterile ca diplomele Institutului sa fie asurulate cu ale scoalelor si-
milare de stat Rezultatul n'a fost bun, cd,' ci absolventele in lips& de dota
nu s'au maritat, ci au vegetat in posturi cu totul modeste de inv4atoare
suplimtoare prin catune räslete, on s'au penndat in noianul de mici rune-
tionare la posta on dactilograte prin diverse autontati In ami din urrna,
crescand venitul fondului, s'a putut da dota de 200 galbeni sau 2 350 lei
Rezultatul a fost minunat , se casatoresc anual intre 8-13 absolvente in al
treilea, al doilea sau chiar in primul an dupa absolvire. Programa scoalei nu
este potrivita si de aceea Comisiunea se preocupa de modificarea ei, avand
sa aibá un caracter mai gospodaresc
D-I St. C Hepites zice cá s'a ocupat foarte de aproape de aceasta scoala
a Academiei si a clutat sa continue bunul obiceiu al raposatului Kahncleru,
de a tined elevelor cuvantan la incheierea arnlor scolari Din aceste cuvantari,
cart sunt publicate in Anale, se vede ca d-sa este contra diplomelor ce se
acorda acum. Ca absolventele sá devinä bune mame de familie, nu trebue
sa aibl prea multa invgatura, ci mai ales sä cunoasca indeaproape menajul.
De aceea, Comisiunea s'a gândit s'A modifice programa pentru vatorul an
scolar la clasa I, rdrnânand ca celelalte clase, II-V, sä urmeze programa
actuala, caci altfel nu se poate Un mare räu in trecut a tost i recrutarea
elevelor, can se luau din paturile cele mai modeste i mai sarace ale so-
cietatii, desi Ottetelesanu prin testament nu spurie «fete sarace», ci numai
«fete romance» 0 lata prea saracä, chiar cu dota dela Academie, nu poate
face o cásnicie ferical, si de aceea Comisiunea a prima numai 3-4 mai
sarace dintre cele 20 eleve, can se aleg in fiecare an.
D-1 Vicepresedinte D Onciul crede ca Academia s'a larnurit asupra mo-
dului de a veded in chestiune si roaga Comisiunea sa aduca In actuala sesiune
un raport cu propunerile de modificäri.
D-1 P. Poni este de párere sa se aldture la Comisiunea Ottetelesanu si
colegii can cunosc mai de aproape chestiunea, d-rm Bianu, PIrvan, .Me-
hedtntt, General Cratmcianu

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
158 stDINTA. MLA 9/22 MAW 1916

- Propunerea d-lut Pont se aproM.

- Raportul Comisiumi Fondulut Ottetelesanu se iea spre cunostinta.
Se procede la alegerea Comisiunit Fondulut Ottetelesanu pentru 1916-17.
- Sunt realest d-nh: Dr. V. Babes, St. C Repites §i I C. Negruzzi
D-1 V. Pdrvan aduce la cunostinta ca situati.unea financiara a Sectiunii
istorice este cu totul precara si din aceastä cauza este amenintat6, sá nu-st
mai poati continud activitatea L dect sa nu-si indeplineascA, mistunea De aceea
roagl Comistunea bugetara BA cerceteze si sa vada dac.1 poate gäsi mulocul sl se
inlature rAul acesta Intre cercetArtle istoricesuntt cele arheologice, pentru cart
Statul d foarte putin sau mmic, i pentru cart d-sa a obtmut dela Academie
in 1914 suma de 5 000 lei st in 1915 suma de 15.000 lei, din can lei
5 000 ca avans din bugetul vittor, pe 1916-17, care incepe la 1 Iume Tot
asupra acestut buget va mat apAsa i o datone de circa 10 000 lei platitä
pentru tipar Starea financiara a Sectiunu istorice nu va ingadui deci sa se
continue sapäturile incepute la Histria Pentru contributia Academiet la
aceasta lucrare, d-1 Peirvan a adus rezultatele sapäturilor in memornle co-
municate in sechnte i. publicate in Anale Acestea in ceea ce îl pnveste pe
d-sa personal Generalizand insa, d-1 Pârvan observa ca mijloacele de cari
dispun cele tret Sectiuni pentru atingerea scopulut cultural al Academiei
sunt neindestulatoare, cact toate la un loc au bugetul de aproximativ nu-
mai 90 003 lei. Comisiunea istorica a Statulut primeste anual dela Minister
25 000 lei, pe cand o intreaga Sectiune a Acaclemiei, cea istorica, are un bu-
get de numat 30 000 let. Aceste sume sunt prea mici, mai ales cand veclem
ca pentru intretinerea unet simple scoale, ca cea dela MAgurele sau dela
Tiganestt, se cheltuesc cu sutele de mu de lei. E o chestie de mare un-
portanta, pentru scopurile Academei de a se gasi mijloace matenale, ca sa
se poatá desfasurâ activitatea stuntificil pentru care este facuta aceastA In-
stituttune
D 1 I. Bzanu nu vede ce ar putea. face Academia pentru remediarea
lui semnalat de d-1 Párvan Nu sunt mijloace matenale suficiente, pentru-
ca venitunle Acadermei cu destinatie generala sunt putine Din cauza cä
inainte erau i mat mici, nu s'a putut pune in aplicare pan ). acum tret ant
dispozitia din art 37 din Statute, ca suma ramasä disponibila pe fiecare an
din venitul tondunlor cu destmatie generalä, dupá satisfacerea necesitatilor
comune, sa se imparta in portiuni egale intre cele trei Secttuni Aceste ve-
nitun mai crescand, dispozitia se aplica de tret am incoace Daca Secttunea
istorica a trecut peste suma ce i s'a cuvenit, cauza e cg, a publicat prea
mult in Memorule ei i prea luxos
D-1 General Gr. Craznietanu zice cä daca s'a depasit la Sectiunea istorica

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $PDIRTA DÈLA 11/g4 MAIII 1016 159

peste rmjloacele disponibile, aceasta insemneaza ca este un defect de orga-

rnzare, caci nu s'a atras atentiunea la vreme de organele administrative.

*EDINTA DELA 11/24 MA1U 1916

Preedinta d-lin B. Delavrancea, Yicepre§edmte.

D-1 N. Iorga prezenta pentru biblioteca urmatoarele d-sale scrieri 0 luptä
hterarel -Arttcole dm Semeinatorul". Vol II (Julie 1905-Aprilie 1906) gi
Drunturt si orage din Romänta Editia II-a
D-1 Prepdinte exprima d-lui Iorga multumirile Academtei
D-1 I. G. Sbiera in§tiinteaza prin scrisoare ca, din cauza evenimentelor,
nu poate lua parte la lucrarile sesiunn.
Se ceteste procesul verbal al Sectiunn stnntifice pentru sedinta dela 9/22
Maiu, prin care se arata ca Sectiunea a determinat urmatoarele subtecte de
premn pentru anul 1921.
- la premiul An. Fatu de 3 000 lei : Studzul si harta geologicei a unei
regiuni din fard,
- la premiul Lazar de 5 000 lei . Sludiul chimic al ligmtelor din Ord;
- la prem nil Adamachi de 5 000 lei : Studiz ortginale despre ettologta,
preventrea $ i cornbaterea unew sau mai multora dm boalele cars cauzeazei
marea mortalttate a primei copildrit in Rom einia,
- la premiul Cuza de 6 000 lei: Studzul sistematic, faunishc in bzologic
al larvelor de insecte dzn balta Brat% cu terenul mundabll inconjureitor
st porhunea chn Duneire $ i Prut dm care se altmenteaa
Se lea spre cunostinta
D-1 I C. Negruzzt, ca Presedinte al Comisiumi prennului Nästurel, aduce
la cunostinta ca in ultima ei sedinta s'a ridicat o chestiune asupra careia
parerile au fost impartite Este vorba de mterpretarea cuvintelor din testa-
mentul Nasturel, ea adica premiul se va da pentru «cea mai buna carte
apiirutei in cursul anuluz expirat» Daca o carte aparuta mai inainte de
acest an si nereprezentata la vreun premm este scoasa in nota editiune,
autorul se poate el Inscrie cu aceasta carte la prermul Nasturel? Majoritatea
Comisiumi a fost pentru admitere ; minoritatea pentru respingere si in sfarsit
s'a hotarit sa se supue uhestiunea plenului spre a se da o interpretare
definitiva.
D-1 1 Nistor, care a facut parte din minoritate, zice ca discutiunea in
Comisiune a plecat dela un caz concret . anume, d-sa a fost insärcinat sti taca

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
160 sEDINTA DEtA 11/24 MAID PM

raport asupra unei scnen despre care a constatat a a apärut cu multi ani
in unnä inteo revistä apoi a lost scoasá i n volum la 1908. In 1915 a
i.

apärut in editia a doua farä. schimbari esentiale. Minontatea in Comisiune

a socotit ca o asemenea carte nu poate fi admisä la concursul premiului
Nästurel. In adevär, in testament se dispune ea premiul sä se dea pentru
o carte apciruld in cursul anului trecut, lar regulamentul premnlor, la art 5,
prevede el o scnere prezentatá la un premiu si nepremiatá poate fi pre-
zentatá in ami urnatori, cu conditiune sä fie preinoitä in pärti esentiale in
noul editiune. Cartea de care e vorba nu inträ nici In dispoziOa testamen-
tal* nici n prevederea regulamentark si de aceea minontatea a fost de p5.-
rere eä aceastä scnere nu poate fi consideratä ca inscrisä la concurs, indife-
rent de valoarea ei
D-1 Duzliu Zamfirescu este contra Oren]. d-lui Nistor, pentrueä se poate
ca un autor, fie din modestie, fie din alte cauze, sá nu se fi prezentat lo
premiul Academiei cu întia editie a lueráni sale Mai tarziu, autorul, dupä
ce st-a format un nume i dupl ce intaia editie nu mat exista, scoate o a
doua ediie, cu care acum vine pentru intaia oarä sä cearä judecata Aca-
demia Se poate ca aceastä lucrare sa fie foarte buna, mai bunä decat toate
cele apärute in cursul anului expirat 0 putem noi respinge dela premiu,
numal pentru motivul cä autorul n'a prezentat-o la prima editie ? Cred eä
nu Do altfel sunt i precedente in sensul vederilor mele, zice d-1 Zamfi-
rescu Este eazul cu Marele Premiu Nästurel, care s'a acordat lui Odobescu
pentru lucránle lui apärute eu mult inainte
D-1 General Gr. Crannuanu zice : Este cert eä scrierea, asa cum a venit
la premiu, a apárut in cursul anului si cred ea si testatorul n'a inteles alttel.
Dacä ins& in noua editie nu este mci o modificare, atunci rämâne tot atät
de cert, cl ea a apärut la intaia ei tipárire, cáci editia noul presupone
schimbAn
D-1 a Gzurescu e de pärere ea noulle editii ale scrierilor eu earacter
stiintific, atunci cand ele prezentä imbunatatin serioase tatä de cele ante-
noare, sä poatä fi admise la premiul Nästurel
D-1 D Onaul zice eä deferirea care plen a acestel chestiuni, intrueat
priveste deeernerea premmlui, insernneazA renuntarea Cornisiei la un drept
al ei. In adevär, regulamentul nu admite un apel la plen, ci lasä Comisiuno
latitudinea sä-1 interpreteze i sä-1 aplice, pronuntânclu-se independent asupra
acordArii prom iului Regulamentul nu exclude dela concurs eärti din editia
a II-a; el respinge pe cele prezentate a doua oarä, dar nemodificate in párti
esentiale 0 modificare a acestei dispozitiuni ar impliea modificarea re-
gulamentului
D-1 G. rt(eica observä O. se confundä testamentul Nästurel cu regula-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 11/24 MAIU 1916. 161.

mentul premulor. Testamentul nu admite decAt lucrari apArute in cursul

anului expirat, pe and regulamentul admite i carti in ediie noua i cari
au mat fost prezentate in editti anterioare, dar respinse. Nu poate Academia
sá considere ca aparuta in cursul anulut o lucrare, la care s'a tiparit numat
coperta
D-1 Dr. C. I Istratt nu este de parerea d-lut Onciul, ca sa se dea interpre-
tarea regulamentului de catre Comisiune si nu de plen Numai plenul are
acest drept, caci el a facut regulamentul st interpretarea data de el trebue
s'o admaa toate Sectiuntle In ce priveste cazul in discutie, d-1 Dr. Istrati
crede hotarit ea, dupa dispoziiile testamentului, lucrarea trebue sa 11 aparut in
cursul anultn, elm scopul premiulut este de a stimula lucrarile noua, origi-
nate, tar nu sA fie acordat faptului brut al tiparului sau sclumbarn copertel.
D-1 I. Stmtonescu zice c5., in edevár, Academia nu premiaza tiparul, ci
continutul scriern Se poate, precum a spus d-1 Zamfirescu, ca un autor sa
nu fi prezentat lucrarea acum cAtivd ant, când a aphut intáta ()ark i s6i
vina acum la judecata noastrá Daca cuprinsul ei este de valoare, nu vede
motivul de a nu fl premiatá
D-1 Malta Zamfirescu este contra parerii de a se lásá Secttunilor i Corni-
siumlor interpretarea principtilor din regulamente, caci se poate intAmpl ca
una i aceeas Sectiune sa interpreteze inteun an inteun fel si in alt an intealt
fel st prin urmare s'ar produce confuzie In sAnul Sectiunit.
D-1 N. lorga zice Cuvantul apcirut insemneaza c. atunci, In anul tipa-
rirn, lucrarea a luat contact cu publicul, cá atunci s'a transformat din ma-
nuscris In publicatie. Testamentul este clar in aceasta privintá, cad In el se
spune : «In fret ant consecutivi se va decerne cAte un premiu de 4 000 lei
la cea mai buna carte apetrutet in cursul anulut exptrat». Vrea sá zica tes-
tatorul a voit sl se urmareasca pas cu pas, sa se incurajeze an cu an des-
voltarea literatura românesti Dupa ce au fost Incurajate cu premiul de 4 000
lei lucrarde din eel trei ani precedenti, testatorul, In al patrulea an, chiama
la concurs operele aparute in eel patru ani precedenti si el doreste ca Marele
Pretrial de 12 000 lei sá fie dat operei care va fi judecata ca publicattunea
de cApetenie aparuta in ciclul acesta.
D-1 B. Delavrancea face parte din Comistune si a lost In sAnul et de pa-
rerea majoritatii Cetind insa mai cu atentie testatnentul Nasturel i regu-
lamentul premulor, s'a convins el d-I Iorga i ceitaltt colegi au dreptate
Cartea in discutiune n'a aparut, n'a luat Punta, in cursul anului precedent,
in intelesul din testament, d de aceea ea nu poate fi considerata ca inscrisa
la premiu
Discutta urmeaza, luand parte la ea d-nu Onciul, Zamfirescu, Iorga,
Btanu §i Hepttes, dupa care d-1 P Pont prezenia urmatoarea propunere .
Analcle A R - Tom XXAVIII - Desbolcrile 11

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
162 0DINTA DÉLA 12/25 MAID Old

«Prin cuvintele «apArut'a in cursul anulm exprat» sau «apArute in cursul

acelor 4 ani precedenti», in testamentul NAsturel, se intelege ca acele opere
sfi fi fost pubhcate pentru intAias datá in terminele prevAzute prin testament,
sub forma in care se prezent& »
- Propunerea d-luiPoni,impAcând toate opinule, se admite cu unanimitate.

EDINTA DELA 12/25 MAID 1916

Preedinta d-lui Dr C I Istrati

Se ceteste procesul verbal al Sectiunii isIbrice pentru sedinta dela 12 Maiu,
prin care se aratá cá Sectiunea a decis cu unanimitate sá recornande ale-
gerea ca membru activ, in locul vacant prin incetarea din vieatá a Canoni-
cului I. M. Moldovanu, a Párintelui Protopop I. Lupas
- Se decide a se pune la ordinea zilei in sedinta de Marti 17 Mam,
dupá sedinta publicá.
D-1 I. C. Negruszt ceteste urmAtorul raport al Comisiunii Dictionarului
despre starea acestei lucrari in 1915-16
«Nimic nu s'a schimbat in cursul anului trecut in starea de nelucrare in
care se aflá de doi am Dictionarul. In sedinta dela 15128 Mam din sesiunea
general& trecutá, Comisiunea a arätat cauzele can oprise lucrarea Eveni-
mentele cari au pricinuit aceastá opnre dAinuesc si astAzi cu toate urmärile
lor. Colaboratorii d-lui coleg Puscariu au terminat ce puteau face in absenta
conducátorului si de aceea Delegatiunea a suspendat insArcinarea lor ince-
pand cu luna Noemvrie
4111embru Con-miunn I. Bogdan, C Gsmescu., St C Hepites, I C. Negruzzs, D.
Zarnfirescu I,
D-1 Den hu Zcvmfirescu, desi face parte din Comisiune, insá, absentând din
Capita la, n'a putut lua de mult parte la intruninle ei si de aceea ar don
sá alb& oarecan lámunri Dela 1 Noemvrie 1915 s'a suspendat once lucrare
pentru Dictionar, dupa ce mai Inainte se suspendase redactarea din cauza
hpsei colegului nostru d-1 Puscariu D-1 Zamfirescu nu intelege pentru ce
d-nu I Radulescu-Pogoneanu si D Evolceanu, principalit colaboraton ai d-lm
Puscariu, remunerati cu cite 500 lei pe liana, n'au lost insArc1n4i sa adune
in acest timp material de cuvinte, pe care in urmA colegul nostru 1-ar ff
prelucrat. Cu aceasta tot s'ar 11 acut ceva pentru Dictionar in absenta d-lui
Puscanu.
D-1 1. e Negruzzi räspunde cá toate cuvintele pentru Dictionar au fost

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 WINTA DELA 12/2á MAIU 1916 163

adunate de d-1 Philippide i apoi fisele au fost incredmtate lui Puscariu.

D sa le redacteaza si le trimite n manuscris colaboratorilor sal Prm lipsa
elementului principal, a aceluia care da impulsul, lucrarea s'a oprit, cam
materialul trebue sa treacä intaiu i intaiu prin mamile d-lui Puscartu. De
altfel, si mijloacele banesti sunt in suterinta
D-1 Gr. iinttpa, ca membra in Comisiunea financiara, cercetand cheltuelile
facute pentru Dictionar, a avut impresia c. trebue sa se faca economii in
acest articol al bugetului.
D-1 I Btanu zice cä d-1 Puscariu fund. mobilizat, dupa ce asigurase
soarta materialului de Dictionar, Comisiunea si Delegatiunea au asteptat sa
tread, furtuna, caie insa peste un an era aceeas In acest timp, colaboratoru
d-lui Puscartu au terminat toate lucrarile incepute sub conducerea cole-
gului nostru, platindu-h-se diurnele ca i mai inainte Lucrarea pe de o parte
ne mai putand inamtà, tar pe de alta bugetul Dictionarului ameruntan cu
deficit, Delegatiunea a fost nevoita s suspende vremelnic once remune-
rare incepand cu luna Noemvrie 1915
D-1 C. Giurescu e de parere cá pe timpul cat lucrarile Dictionarului vor
Li suspendate, s'ar putea continua cu excerparea acelor publicatiuni cari au
aparut mai in urma, ori fusese scapate din vedere, cand s'a intocrnit lista
de scrierile ce trebuiau excerpate pentru Dictionar.
- Se recomanda Comisiumi Dictionarului
Se procede la alegerea Comisiunii pentru 1916-17.
Sunt realest. d-mi I. Bogdan, C. Glurescu, St C Heptes, T. Maio-
rescu, I. C Negruzzi, Duzliu Zamfirescu.
D-1 I. Bogdan aduce la cunostinta ca de curand a prima de pe frontul
austro-italian dela d-1 Puscartu o carte postala, prin care îi expruna parerea
de rau ea nu poate sa lea parte la lucrarile sesiunii generale, in care avea
de gaud sá rosteasca discursul de receptiune complet pregatit D-1 Pu§cariu
trimite salutul su tuturor colegilor din Academie, aratand ca d-sa se afla,
sanatos, in bune dispozittuni i plm de incredere in puterile sale.
D-1 Presedinte Dr. C. I Istrati face cele mai calduroase urari ca d-1
Puscartu sa se inapoieze sanatos si sa i retea munca stuntifica atat de lrumoasa.
D-1 Presedinte zice

Domnilor i stimati Colegi,

Am fericirea i aleasa cmste de a vá prezentà, din pariea Males-
tätii Sale Reginei Maria, aceasta aleasa lucrare pe care am prirnit-o
acuma.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
161 st bINTA DgLA 12/25 MART 1916.

Placheta e intitulatä, prin legea contrastelor de sigur: Regina

cea rea, desi e scrisä. de Regina cea bunä
Ea e o lucrare a Maiestätn Sale, tradusa in române.ste si ilustratä
cu admirabile chromo, reusite nu se poate mai bine, datorite Altetei
Sale Regale Principesei Elisabeta, care dä dovada unut ales si pu-
ternic sentiment artistic.
E o nouá dovadä aceastä atentiune din partea Maiestätii Sale,
fatä de Academic), de interesul ce poartä acestei Inalte Institutium
culturale a neamulw.
Si dacä, cu totii regretäm, din adâncul immii, imposibilitatea In
care se aflä Curtea noastra Regalä, din cauza multelor si urgentelor
indatoriri, de altä naturä, ce nu puteau fi amânate, de a fi luat
parte la una din sedintele noastre publice, fie la cuvântarea de
primire, fie la sedinta festivá In care se vor decerne premnle, ne
consolam cel putin cu aceastä trimitere, care ne face a vedea cá
regretul de a nu fi un moment impreunä, de data aceasta, este
de o potrivä simtit si de Curtea Regalä, si de Academia Românä
Multumesc dar, din adâncul immii, si In nurnele Dommilor
Voastre, Dommlor Membri, Maiestätit Sale Reginei Maria pentru fru-
moasa lucrare ce ne-a trims.
Uräm Reginet noastre, binecuvântatä. de Dumnezeu, vieatä hide-
lungatä si spor la muncä F,41 fapte bune, cu cart sä se mândreascá
deopotrivä Tronul, Academia si Tara.
Zic ca Maiestatea Sa Regina e binecuvântatá de Dumnezeu,
cäci are toate harurile bune si toate Insusirile alesel
Iubita noasträ Reginá, Membrul nostru de onoare, e Intruparea
Reginet ideale, cáreia Cerul nu I-a refuzat nimic
Dela constituirea Româmei, In 1859, si päná astäzi, pe tronul
lubitet noastre ten, abià s'au perindat douä Suverane, Maiestatea
Sa Regina fund, de curând timp numai, a treia, cu care ne fälim.
In acest timp câte Domnite, Regime si Impärätese s'au schimbat
pe alto tronuri '
Aceasta stabilitate e o dovadri de sigurantä, de liniste, de pro-
gres si de Incredere In vntor
Avut-am pe tronul României numai suverane cu sufletul cel mai
curat, cu insusirile cele mai alese, cu calitäti de femet si de Dom-
nite, nu se poate mai frumoase Dar nici una din aste trei din urmä
nu a fost mai binecuvântat5, de prome ca Maiestatea Sa.
Elena Doamna, sotia marelm Cuza Vodä, fost-a ea eel mai curat
suflet femelesc, cea mai aleasá Domnitä, cea mai indureratä inimá,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 12/25 MAID 1916 165

la suferint'ä, si necaz, totdeauna gata a le ajutà. Ea erà o sfäntk

si restul vietii ei, trait in mod mai mult ca . modest si dänd totul
celor In suferintk o dovedeste pe larg.
Dar desi cu o asa mare inimk ea nu fusese totus inzestratä cu
darurile alese ale artelor si ale hterelor. Mai mult chiar, darul cel
mare, suprema mângâlere i fericire, acela de a fi fost häräzitä, cu
copii i-a fost refuzat de Cel de sus Si Indureralk dar generoasá si
afectuoasá, ea cresca coon sotului ei, ca si cum ar fi fost zámislii
In trupul ei, si le Inchinä o vieatä Intreagä de iubire i ingrijire
Suferinta ei, vieata ei de trudä §i necazuri, fárä cea mai mich
licärire a unei raze calde §i intáritoare, pare cä ne aratä sträda-
nuirea neamului nostru insus, in suferintk doff= i gata totdeauna
de jertfe i uitare de sine, mai ales In ce priveste generatille ce
au infäptuit unirea i neatärnarea.
Totul pentru neam, nimic pentru ell fu deviza lor.
Totul pentru altii, nimic pentru ea fu i soarta ei.
Dumnezeu s'o odihneasca In bine
Sosi ziva Ináltätoare, in care regretata mare Reginä, Elisabeta,
soata marelui Rege, se sui pe Tronul tern si mai apoi pe tronul
Regatului Român.
Fire aleask naturä blue Inzestratä cu tot felul de haruri, inima
Gala, i gata la toate pentru alinarea suferintelor si la fapte bune,
ea fu o Reginä idealä Ca mama a ränitilor, ea deveni legendarä,
ca i prin numeroasele sale näzuinte, de a curätà izvorul nesecat
al artelor nationale i a pune temelia institutulor nurneroase
de can tate.
Totul páreä a fi numal lumink ferioirei inältare, mai ales când
Tronului ii dadeä, o nouä vieatk plinä de gingâ.sie, farrnec i ria-
dejde, sufletul ales al micului Inger: Domnita Maria
Dar in o zi totul fu curmat, fericirea sfärmatä, i o durere adâncä
nelnláturabilä râmase ca o patä neagrä, ce nu se mai sterge,
in sufletele vesnic indurerate al Reginei si al Regelui.
Urmá o lungá fazä de ináltare si progres, totul se perindá pentru
fericirea deplinä. Tara propäsià, artele se desfäsurará cu mândrie,
stiintele si literele incepurá sä, dea raze de luminá i vieatä nouä;
dar toate, se sirntià bine, erau In zadar, cam In sufletul Reginei
erâ un gol puternic, o durere amarä si nestinsa. Asa a träit, asâ
a murit.
Párea cá soarta ne arátà, c mai avem de suferit si de luptat,
pentru ca toate sá tie pe dephn.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
166 EDINTA DELA 13/26 MAIU 1916

Sosi, in fine, si zma mare, dar In timp de cumplitä grijä si de

svärcolire generalä. '
Maiestatea Sa Regina Maria puse pe cap coroana României.
0, de data asta, coroana luci mai cu putere si mci o umbra de
nenorocire nu tintueste privirea noastrá.
Tânärä, frumoasä, gratioasä, si distinsä, cu portul mândru al
Domnitelor noastre legendare, si cu mima caldá ca si a celor ce s'au
perindat Inaintea Ei, Ea e incärcatä de daruri: literele si artele
constituesc razele sceptrului El. Caritatea publieä, operele de ajuto-
rare si alinare au iarás sprijinul lor.
Academia Isi are din nou Membrul säu de onoare, cu care la-
r5,s se fäleste.
Dar aceste Insusiri nu sunt Intunecate cu nimic, cáci supremul
har, refuzat celor ce 0 au precedat, La fost Ei häräzit cu imbelsu-
gare Printi si Printese Regale Inveselesc astázi inimile Párintilor
Suverani si Tronul României.
Fie Ei toti binecuvântati I
Aräte aceastä completä armonie In gratie, insusiri si femme,
GA in curänd ne vom ajunge telul, pentru ea totul sa räsune ar-
momos si la unison.
Fie ea In preajma României Mari, ce are sä fie, Dinastia fericitä
de astázi sa fie chezäsia celor ce vor urrrià
Reginei fericite Ii uräm O. domneascá multi, multi am, Ea, iu-
bitul nostru Mernbru de onoare, In o tar& mare si fericitä la
rândul ei.
Traeascá Maiestatea Sa Regele I
Traeaseä Maiestatea Sa Regina'
Traeaseä, Dinastia Romanäl
- Membro Academiet primesc cu insuflettre cuvintele d-lut Prerdinte.

$EDINTA DELA 13/26 MAIU 1916.

Presedinta d-lui L. Mrazec, Vicepresedinte

Ministerul Instructiunu st al Cultelor in§tunteazä, c5, d-I Duilm Zamfirescu
a fost numit din partea Acadennet, prin Decret Regal, membru in Comttetul

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EED114TA DELA 13/26 fifelli 1916 167

de lecturA al Teatrului National pe termin de cinci ani, cu incepere dela

10 Maiu 1916
- Se iea spre cunostintA.
D-1 Onisifor Ghibu care a publicat in Ana le tiei memorn asupra istoriei
literaturii didactice românesti, face propunerea de a i se da de catre Aca-
demia ingrcinarea s intocmeascA i sa publice o bibliografie completA a
literaturn didactice din toate provincide locuite de Români. D-1 Ghibu aratA
pe scurt planul lucrArn, care va form& trei volume si va Incepe dela 1699,
când a apArut prima carte de scoalä, i pAnä la 1916. La fiecare carte se
vor da : titlul, cu ortografia respectivA, numärul paginelor, formatul i litera,
dedicatule, prefetele i tabla de matern in intregime, etc.
D-1 I Bogdan atrage atentiunea Sectiunn literare, cAreta urmeazA sä se
recomande propunerea, cA pubhcarea in intregime a tuturor prefetelor
tablelor de materii ar mAri volumele färA nici un folos. Prefetele din cele
mai multe cärti didactice n'au mci o importantkA, mai ales in timpurile mai
nourt. De aceea Sectiunea sä studieze de aproape aceastA chestiune
D-1 I Btanu zice cA d-1 Ghibu este unul din cei mai adAnc cunoscAtori
at literaturn didactice românesti si are tog& increderea cA d-sa va face o
lucrare bunA. Fireste cA nu toate prefetele vor fi pubHcate, ci numai acelea
cari se vor alege.
D-1 Presedinte Dr. C. I Istrati zice cA d-1 Bogdan are in parte dreptate;
mai mult incA, norma ar trebui sA fie de a se publicA prefetele numai pAnA
la anul 1860 si numai acelea cari au un interes didactic si cultural.
- Propunerea d-lui Ghibu se recomandä Sectiumi hterare.
D-1 St. C. Hepttes ceteste procesul verbal al Sectiunii stuntifice pentru
sedinta dela 12 Maiu, prin care se aratA cA Sectiunea a decis sA impartä
premiul Demostene Constantinide de 4 000 lei, dupA cum urmeazA
- Lei 2 000 d-lui St N Cantuniari pentru scrierea Massvvul eruptiv Mun-
tele Carol-Piatra-rosie (jud. Tulcea),
- Lei 1 500 d-lui Dr. D. Dumitrescu-Mante pentru : &wind fizico-patologic
al azotemiei (Cereetdri clinice si experimentale),
- Lei 500 d-lui Vladimir Ghidionescu pentru lucrarea Introducere in
pedologie si pedagogie experimentald.
- Deciziunea Sectiunii se iea spre cunostintä.
D-1 I Sinnonescu ceteste propunerea de a se adaoge la art. 23 din Re-
gulamentul pentru serviciile Academiei urmatorul alineat
«Subsemnatii propunem urmätorul adaos la regulament . Articolul 23, ca
ultirn alineat
«Din acest an bugetar (1916-17) la salariul oamenilor de serviciu se va

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
168 sEDINTELF: DELA 14/27 i 16/29 MART 1916

adaoge din 5 in 5 ani câte 100/0 la salami ; nu se va puted acordä unui ser-
vitor mai mult de 5 sporuri in timp de 30 ani de serviciu
aGr, Antzpa, C Gturescu, N Iorga, Dr G Marznesco, S Mehodinp., P Pont, I
Stmsonescu D
D-1 Presedmte observä el propunerea fund pentru completare de regu-
lament, urmeazá, conform art. 45 din Statute, sa obtinti doua treimi din
voturi.
- Propunerea se aproba cu unanimitate
D-1 Secretar general / C Negruzi zice cä astazi inainte do amiazi mal
multi colegi au vizitat Muzeul Kahnderu, unde d-1 director Steriade ne-a
fäcut o primire cu totul curtenitoare si ne-a dat complete explicatiuni. Pentru
aceasta d 1 Steriade merita multumirile noastre

*EDINTA PUBLICÁ DELA 14/27 MAIU 1916.

Prepdmta d-lui Dr. C. I istrati

D-1 Dr. G. Marinescu cete§te comunicarea: Date sb cercetäri
noud asupra viefii qi morfii cetulei nervoase.

$EDINTA DELA 16/29 MAIU 1916

Pre§edulta d-lui L. Mrazec, Vicepreedinte.

Se ceteste procesul verbal al Sectturni literare pentru sedinta dela 13/26 Mam,
prin care se aratä ca Sectiunea a dems sä propuna plenului alegerea d-lui
Gheorghe Cosbuc ca membru activ in locul decedatului Nicolae Gane
- Se decide a se pune la ordinea zilei In sedinta de Vineri 20 Maiu (3
lunie), dupä sedinta publicA
D-1 St C Tlepites ceteste douä procese verbale ale Sectiumi stuntifice
pentru sedinta dela 13126 Maiu, prin cari se arata ca Sectiunea a decis
a) Sa propunä alegerea de membri corespondenti a d-lor Dr. D. Gerota
si D. Pompeiu in douä locuri din cele trei vacante in Sectiune.
- Se decide a se pune la ordinea zilei In sedinta de Vineri 20 Mani
(3 Iume), dupa sedinta publica.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 16/29 MAIU 1916 169

b) A acordat prermul Lazar de 5.000 lei d-lut Dr Aurel A Babes pentru

scrierea sa- Lwindul cefalo-rachidtan-Studtu clime i expenmental
- Deciziunea Sectiunii se lea spre cunostirith
D-1 Dr. C I. Istrati zice ca in luna vutoare se implinesc 100 de ant dela
nasterea lui C. A Rosetti Pentru särbatorirea acestui centenar s'a format de
mat multi barbafi un Cornitet, in care a fost solicitat sa intro i d-sa ca Pre-
sedinte al Academiet. Cum insa in fume va fi alt Presedinte, d-sa ne mai
putând fi reales, roaga sa fle insarcinat noul Presedinte a lua parto in Co-
mitet D-1 Istrati crede ca este bine ca Academia sa faca aceasta manifestare,
intru cat C A. Rosetti a fost membru al et i Ministrul care a semnat de-
cretul pentru infintarea Societatii Academice.
Astäzi la ora 5, adaoge d-1 Dr. Istrati se va face o mica serbare la Um-
versitate pentru Implinirea a 100 de ani dela infnntarea n tara a primet scoale
romane sub Gheorghe Lazar t pentru intrarea in al 27-lea an dela inflinta-
rea Societath de stiinte, i mvita pe colegii cart doresc a lua parte
D-1 I. Bogdan prezenta lucrarea d-lut C. Giurescu Pseudo-cronican I
Enache Kogdlniceanu, extras din Buletinul Connsiei Istorice a Romennet,
vol 2, si zice ca d-1 Gzurescu, studund manuscrisele, dovedeste Oita la evi-
den-fa cä cronica airibuita Oita acum lui Enache Kogalniceanu nu este
scrisä de el
D-1 I Bianu aminteste ea ktr'o sechntä precedenta a fost vorba de o pro-
punere pentru completarea Regulamentultu Bibliotecti in ceeace priveste
imprumutarea de earth Art. 37 din regulament arata persoanele carora se
pot imprumuta cäri, i anume membrii Acaclemtet activi, onorari si
corespondenti, profesorit Universitartactivi i onorari, agregatu i docenfii ,
chrectorn Bibliotecti, Muzeelor i Arluvelor Statulin, ministru tent streprezen-
tantii Puterilor stro'ine.
La aceste categorti de persoane Comistunea permanenta a Bibliotecii ar
clod sa se adaoge i altele si de aceea face urmatoarea prtipunere
«La categortile de persoane, carora se pot imprumutà cárti din Biblioteca
Academiei, i sunt aratate in Art 37 din Regulamentul Bibliotecii, sa, se adaoge
urmatoarele
- yfunctionarn Bibliotecit Acadermet,
- «alte persoane cari vor cere in sorts aceasta inlesnire pentru lucrart stun-
tifice si ale caror cerert vor fi fost aprobate de Comisiunea Bibhotecti »
.1 Baum, St. C Hepites, N lo?ga D
D-1 Gr. Antipa observa cä numarul persoanelor carora se pot imprumuth
carti din Biblioteca Academiei este prea restrans si de aceea crede a ar fi

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
170 $EDINTA DELA 16/20 MAIU 1916.

bine sä se largeasca cercul imprurnutátorilor si mat mult decAt propune

Comisinnea.
D-1 G. Ti(eica este de pärere contrarie, deoafece cu cat imprutnuturile
vor fi mat multe, cu atât este mai mare posibilitatea de pierdere a cAtlilor.
De alta parte, persoanele cart ar clod sä consulte aici, in Bibiroteca, o scriere
oarecare, de multe ort n'ar gasi-o, caci ea este imprumutatá.
D-1 V Pcirvan observä ca, dup. Regulament, termmul imprumutului este
de trei lum, adica prea mare. In stramatate este de trei saptamâni. Sunt
carti cart se pot consulta in cateva ore sau intr'o zi, doua, trer. Terminul
fund de trei luni sr imprumutâtorul naiad stilt sa aducä cartea in acest
interval, ea stä nefolosita sr doritorti de a o consulta nu o gasesc in Mho-
tecit De aceea ar fi bine s se reduca acest terrain. Daca s'ar largi cercul
Imprumutatorilor, räul ar fi i mai mare.
D-1 Dr. V. Babes este de parerea d-lui P,teica, caci cluar d-sale personal
i s'a intamplat ca n'a gäsit in Biblioteca o scrtere, care era imprumutatä in
afara. Ar fi bare ca nu persoanele sä, fie autorizate de Comisiune, ci aratate
anume cártile cari se vor Imprumuta
D-1 i Bianu nee ca ar fi Lune sa facem ce zice d-1 Antipa, dar sa nu
uttám ca la not sunt alte moravuri, nu ca in strätnátate, si de aceea impru-
mutul este restrins. Dupa Regulament, avem terminul de trei luni maximum
si numarul cartilor de 25 volume. Un imprumutat, care nu restitue la ter-
min toate chrtile, pierde dreptul la nou imprumut Sunt persoane cu situa-
tiuni sociale i culturale inalte, cari nu ultra tri categornle celor can pot sa
imprumute, cum sunt de pildá generalti, mnalii magistrati, etc. La asemenea
persoane s'a gandit Comisiunea Brbhotecn, facând aceasta propunere.
D-1 Gr Antipa îi mantine pärerea ca trebue lärgrt cercul imprumutato-
rilor, pentruca menirea cartilor nu este ca ele sit ingalbeneascA in rafturi,
ci ca sä, fie folosite. Din socotehle contabilitatu, d-sa a väzut cri, se fac achi-
zitium de biblioteca pentru suma de peste 30 000 ler anual Faä cu aceastä
sumá ce se cheltueste, n'ar Insemna aproape mmic 50-60 lei valoarea car-
tilor pierdute de imprumutáton-pericol de care se terne d-1 Titeica. Lär-
girea ar trebui sa continä i pe directorii de institute, cum este al d-lur
Mrazec, de laboratorii, etc Nu pot acesti barbatt de stuntä sa páraseascá
microscopul din laborator ca sa vini sä consulte la Academie cartea, care
nu i se poate imprumutä
D-1 N. Iorga zice c rostrtctra din propunere a fost cerutá de d-sa, cáci
d-1 Bianu era de parere sa se admitasi alte categorti de persoane. Nu putem
WO mai mult cercul imprumutatorilor, pentruca am expune bibliotecala pa-
gube ireparabile In adevar, In Biblioteca noastrá avem multe ctu¡i extrem
de rare, dintre can unele nu se Osesc in tot Orientul. Dacrt aceste ettli

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 17/30 MAIII 1916. 171.

s'ar Imprumuta §i s'ar pierde, n'am puteA sl le inlocuim, iar truda pusl aici,
ca sA se adune, ar rAmAneA zadarnia Sunt apoi volumele de reviste, din cari
dacA se pierde unul, trebue cumpAratA colectia IntreagA. SA se admitA im-
prumut la mstitutn, dar mai mult sA nu lArgim cercul.
D-1 Gr. Antipa zice cA d-sa s'a gAndit la arti moderne, iar nu la exem-
plare unice.
D-I D. Onciul erode cl toti membrii sunt de acord sA se prevadA la im-
prumut §i institutele de stat §i de aceea propune sA se adaoge la alineatul al
doilea, dupA cuvintele «alte persoane», cuvintele «sau institute ale Statului»
- Propunerea d-lui Onctul se aprobá qi apoi se admite cu unanimitate pro-
punerea Comisiund Bibliotecii in urmatoarea redactie.
«La categonile de persoane, cArora se pot imprumuta cArti din Biblioteca
Academiei §i sunt arAtate in art 37 din Regulamentul Bibliotecii, sA se adaoge
urmatoarele:
-«iunctionarn Bibliotecii Academiei,
-«alte persoane sau institute ale Statului, can vor cere in sons aceastA inles-
lure pentru lucra'ri §tuntifice §i ale cAror ceren vor fi fost aprobate de
Comisiunea Bibliotecii.»

EDINTA PUBLICA DELA 17/30 MART 1916

Presedinta d-lui D. Onciul, Vicepreedinte.

D-1 Duiliu Zamfirescu ceteste eomunicarea d-sale: Ccitevet cu-
vinte critice.
Sedinta publicA se ridicl §i Academia i§i continua lucrArile in qedintA
intuna.
D-1 Dr.(..' l Istrati ocupá scaunul prezidential.

La ordinea zilei se pune propunerea Sectiunii istorice de a se alege

membru activ PArintele Joan Lupg.
D-1 N. Iorga cete§te urmktoarea expunere, pe care s'a Intemeiat Sectiunea
ca sA facá aceastA propunere
«In locul vacant prin incetarea din vieatá a meritosului nostru coleg PA-
nntele I. M Moldovanu propun pe PArintele I Lupa§.
«In Ardeal s'a ndicat in ultimul timp un §ir de zefOr§TcercetAtori ai isto-
nei RomArnlor de acolo, care se concentreazá in desvoltarea bisericilor Vom
cita pe PAnntele Lupa§ el insu§, pe PArintele Z PAcli§anu, pe profesorul
Stlym Dragomir, pe olericul I Matei, pe St Mete§ s't a4u.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
172
- -
F3EDINTA DELA 17/30 MAW 1913

«Mai vechtu Intro ei i cu lucrari mai multe e colegul nostru ca membru

corespondent - singurul in aceasta categorie - pe care-1 recomand azi cu
toga caldura.
«Apärätor devotat al memoriet marelut Saguna, el a dat cea mai buna
biografie a acestuia Dar in afara de aceasta, carte mat insernnata, Pärintele
Lupas a atins n studule sale toate punctele de cApetente ale istoriei arde-
lene mai noua Daca s'ar strange scrierile sale despre «Supplex Libellus» ti
epoca lui- v. si memoriul de curand apArut îri « Analele» noastre,- despre
luptele din epoca Unirii, despre figuri ca Gheorghe Lazar, s'ar forma mat
multe volume plme de o noua si precisa informatie t ntr'o formá literara
sigurrt i senina.
«Protopop al vestitului cerc românesc Selistea Sibitului, Parintele Lupas
e i un ales cuvantator, ale carui miscAtoare predici originale pot ti cunos-
cute prin unele pubhcatii mai nota
«Alegandu-1 vom aseza pe un cleric ardelean tanAr i doritor de muncrt
intr'un scaun, care a apartinut unuia din cei mai caracteristici reprezentanti
at clerulut ardelean din epoca marilor lupte constitutionale
«Scrierile parintelui I. Lupas sunt urmatoarele:
Tribuna, XIII (1909), Nr. 255 Cuvantare la immorrnantarea lui A. Bunea
282 Rostul oamenilor mart in vieata popoarelor.
- XIV (1910), Nr. 212: Scoalele noastre secundare. 247-248 Un mic
adaos la vntoarele biografii ale d-lui Iosif Stereo. Sulutiu 280, 282. Momente
din vie,tfa i domina imparatului losif II (1 si 2)
- XV (1911): Nr 1. Momente din vieata t domma imparatulut Iosif II
(3 st 4) 76 . Ntcolae Densusianu. 81 - Calea adevArului 92: Rascoala trt-
ranilor ardeleni (1437). 117 Pogorlrea duhului dint 122 : Activitatea isto-
rica §i naftonalismul d-lui N. Iorga 175-178: Infiintarea «Asociafiumi» §i
conducatord et (I-IX). 192 Ion Maiorescu. 201: Sfantul mucenic «Nichtta
Romanul», apostolul neamultn nostru. 218-219 : Cum erau inva.täturtle in
seminarul din &butt po vremea episcopului Vasile Moga 234-235 . Inva-
tämantul religios in scoalele noastre, disert linuta la Conferinfa invgatorilor
din Sacele (7 si 8 Oct) 261 0 brosurA tendenfioasa 267: Cateva stirt despre
Nestor loanovici, lost episcop al Aradulut (1829-1830) 283- La CrActun.
Romiinul, II (1912) Nr. 256-258 0 incercare de «reurnre» a bisericilor
rom. din Ardeal la anul 1798
- III (1913). 84-89: Dr Dantil P Barcianu (1817-1903) 282, 281 Sa-
guna t Eotvös.
- IV (1914): Nr 1. ,Saguna t Eötvos. 62 Discurs la sarbatorirea d-lut
Goga dupa reprezentarea piesei «Domnul Notar» 77: «SA invie Dumnezeu
qt sa se risipeasca vrAsmasu lui» (predica).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DtLA 17/30 MAIn 1916 173

«Romanul», V (1.915): Nr. 93 Ctitevit date privitoare la fostul director al

scoalelor românesti din Ardeal : Radu Tempea. 138 a Cu numar i cu masurit»
(predica). 152. In ammtirea capitanulut loan Gosa (art de.fond) 283. «Novele
sau Gazete românestin In Lemberg la 1817.
«Luceafttrul 1814 Nr 9 Când incepe istoria noastra politica ? 1912 Nr
5 (p 107) . loan cav. de Puscariu. 20 (361) Gheorghe Baritiu 29 (569)
Gheorghe Baritm t «Asociatiunea» 1911 4 (p 73): Anonimii. 1910 Nr
18-21 (p. 427, 463, 488, 510) Vieata unet mame credincioase Anastasia
$aguna, mama Mitropohtului Saguna. 1907. Nr 4-5 (60). Din istoria scoa-
lelor noastre. 18 (384) Bogdan P lIasdeu 1906. 13-16 (303) : Privire scurt4
asupra istoriei Românilor dela 1526-1906.
«Transilvania 1911 Nr 4 (p. 326-348) Inflintarea «Asociajunjj» st con-
ducatorn ei Documente istorice. 1910 Nr 1 (p 31-34) Nr. 3 (p 118-124 )
Nr. 4 (p 184-295) Nr 6 (446-461)
- 1909. Nr 1. (19-25). Episcopul Gheorghe Danul Teutsch. (27-29): Do-
cumente istorice. Nr 2 (29-100): Tret scrisort dela sfarsitul sec. XVIII
« Vcara seolaret, Sibiu. 1907 Nr 4: Tendinte anticulturale. Nr 6: Semi-
narul eAndreian» t misiunea lui. Nr. 7: Principiul istoric in pedagogie. Nr.
10 0 pagina din trecutul...scoalelor noastre
- 1908 Pag 114-117 : La sttuatta scoalelor noastre 132, 134, 135 Intru
ajutorarealinvatatorilor.
«Telegraful Romein.1907 Nr 4-7 Statul i coala 1910. Nr 1 Membrn
clerului nostru superior la 1768 si 1794 Nr. 36-40. Contele Széchenyi
politica de maghiarizare.
- 1911 Nr 46-50. Dinteo inspectie:scolara
- 1912. Nr. 27-28: Corelatiunea dintre admimstratia civilá si cea biseri-
ceasc6. 120-127 Spice din istoria noastra. bisericeasca.
« Viea(a Ronuineasect, Iasi, 1907. Nr 3 : Chestiunea co1ar în Ungaria.
«Lupta, Budapesta 1907. Nr. 19. 0 greva scolara.
«Thseriea Ortodoxet Romeinet 1910-1911 (pag 601 -617 , 428-746):
Vieata unei mame credmcioase. Pag 1 192-1.198: Preoti i invätatori
- 1909-1910 (pag 1 172-1 178 si 1 291-1296) Probleme culturale ale
preo(imn române din Ardeal
- 1911-1912, pag 781-790, Acte privitoare la alegerea si instalarea
- 1913-1914, pag -592-597, episcopului ardelean V Moga
pag 789-794,
«Neantul Ronteineschterar 1903. Nr. 2-4 Situatia scoalelor românesti din
Ardearsi Tara Ungureascä
«A editat apot 10 numere din biblioteca «Saguna», sense Lopata de el insus »

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
174 tinbalTELE DÈLA 18/31 mAni t4i 20 MAiu (2 INutt) 1916

Se procede la vot, al arui rezultat este votanti 22 , voturt pentru 22

- D-1 Presedinte anuntti, ca propunerea a intrunit unammitatea voturilor
si proclamá pe Parintele Ioan Lupaq membru al Academiei in Sectiunea
istoricá.
D-1 P. Pont, ca membru in Comisiunea bugetara, prezcnta proiectul de
buget pe 1916-17.

§ED1NTA DELA 18/31 MAID 1916

Presedinta d-lui B. Delavrancea, Vicepresedinte.

1)-1 Dr V. Babes ceteste comunicarea d-sale cu subiectul In ce
ntasurd stvInfa ronuineascet a contributt la combaterea epide-
midor de rcisboiu 9

§EDINTA DELA 20 MAHJ (2 IUNIE) 1916

Presedinta d-lui B. Delavrancea, Vicepresedinte.

D-1 Dr. C. I. Istrati expune comunicarea cu subiectul: Despre
cule.
Sedinta publica se ridicrt st Academia isi contirmä lucrarHe in sedinta
intima
Dela tabrica de ambalagu de tinichea, produse chimice si obiecte zincuite
«Albina» dm Galati se primeste darul aratat prin urmatoarea scrisoare
«Ca un omagiu suprem adus memorlei defunctulm nostril Su-
veran, fAuritorul RomArnel moderne, am pus A se imprune testa-
mentul, care oghndeste tot sufletul mAret al Acelula care a fost
häräzit de soartä sA conducA destmele acestui neam.
aVA remitem odatA cu prezenta un exemplar al acestel lucrári,
litografiatá pe tablA de otel in fabrica noastrA «Album».
- Se decide a se exprima muAumiri
La ordinea zilei se pune propunerea Sectiumi hterare de a se alege membru
actor d-1 George Cosbuc in locul decedatului 11 Gane, si a Sectiumi stun-
price de a se alege membri corespondenti d-nii Dr. D Gerota si D. Pompetu

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ,stinNTA DMA 26 MAIU (g IrNIE) 19i 17$
_
D-1 Dudiu Zamfirescu ceteste urmOtoarea expunere pe care s'a bazat Sec-
tiunea literarl ca s facä propunerea de alegere a d-lui George Cosbuc :
«Secttunea literark alegand pe d-1 George Cosbuc, in locul ramas vacant prin
moartea regretatului nostru coleg N Gane, inisa dat Insärcinarea a vá pre-
zentá pe candidat.
«Mistunea mea este pe gat de plácutä, pe cat este de usoara Cine nu
cunoaste pe Cosbuc? Reputatia sa literarl e atát de intinsk 'bleat numele
s'clu a devend popular in toate terile locurte de Románi.
«Inceputurile si le-a acut In «Familia» lut Iosif Vulcan Intre anti 1882-
1885 ; de ad, treat la «Tribuna» din Sibtiu, al clrei redactor, pentru partea
literarA, a fost dela 1887-1890 Ventnd la not, d-1 Cosbuc a fost destul de
cuminte srt nu se amestece in luptele politico st nict chtar in polemicele
literare ale diteritelor biserici i bisericute de pe timpuri, ci, preocupat numai
de a crea, a dat la luminl o serie de opere remarcabile La 1893 a apärut
prima editie a Baladelor i Iddelor (azi ajunse la a 7-a editie) ; la 1895 au
apärut _Mrs de tort (azt la a 6-a editte) ; la 1896 Sacontcda, traducer() In
versuri; tot In acela§ an, Eneida lut ; in 1905 Odtsea lui Omer;

in 1906 Bucohcele lut Virgthu ; In 1910 Divina Comedze a lut Dante

«Am lasat la o parte lucrAri de mai putina Insernnätate.
«Dupit cum se vede, d-1 Cosbuc a dat publicului rornanesc, in mai putin
de 25 de ani, o cantitate de muncl literarä atat de considerabilä, incat numai
pentru aceasta s'ar cuveni deschidern usile amandoua pentru a-1 primi
intro noi. Dar cahtatea lucrärilor sale intrece cantitatea Din punct de vedere
clasic-prin urmare esentialmente academic-Eneida i Bucolicele Im Virgiliu
sunt un monument ; Odisea, tradusO in strofe endecasilabice rimate, lucru
la care mci n'a visat bunul Omer, reprezenta o sfortare intelectuala de ne-
crezut ; In fine Divina Comedie este, printre traduceri, lucrarea sa capitala,
care a ImbogAtit literatura româneasca cu cea mai perfecta versiune a acestei
celebre poeme.n
«Poeztile sale propra sunt adevOrate poezzi i sunt originate. Inspiratia
sánOtoasä, elocutiunea sobid i cu termind cei mai proprit , imaginele prinse
cu o rará putere de sensibilizare.
ePrimind pe d-1 Cosbuc In mijlocul nostru, facem un act de dreptate,
consfintand ceeace opima public& a hotArit de mult.»

Se procede la vot, al cArui rezultat estoS votanti 21 voturi pentru 23,

contra 1
- D-1 Presedinte anuntd rezultatul otului st proclama ales pe d-1 George
Cosbuc membru activ al Academtei in Sectiunea literara

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
176 $EDINTA DRLA 20 MAW (2 urNIE) 191.

D-1 Dr V Babeq ceteste urmatoarea expunere asupra scrierilor sr actin-

tatu stuntifice a d-lui Dr. D. Gerota-

«Profesorul Dr D. Gerota, näscut la Craiova n 1867:a urmat liceul din Cra-

iova, apoi Facultatea de rnedicinh din Bucuresti. Doctor in rnediciná la 1892,
e trimis, in urma unui concurs, ca burster in Franta si Germania. In timp
de 4 ani a lucrat la Poirier, la Farabeuf, la Guyon la Paris i apoi la ce-
lebrii chirurgi germant: Bardeleben, Bergmann, KAtnig si Hahn, a tost
numit asistent la primul Institut de anatomie sub Waldeyer la Berlin, de
unde a fost chemat ca asistent la Iena pe langl prof. Furbinger. Intorcan-
du-se in tara, îi face docenta pentru anatomie topografica i chirurgicalá in
1900 In anul 1906 este numit sef al laboratorului de radiografie i radio-
terapie al Etoriei Spitalelor civile st medic al serviciului de consultatiuni chi-
rurgicale la spitalul Brancovenesc In anul viitor devine agregat al FacultAtu
de mediciná din Bucuresti, iar la 1913 profesor definitiv de anatomie topo-
graficA i chirugicala la aceeas facultate.
cActivitatea stuntifica a d-lui Prof Gerota se poate imparti in cea des-
tasuran pe teren anatomic, chirurgical st. orgarnzator.
«D-sa este inainte de toate un admirabil tehnician i metodel i proce-
deurile d-sale sunt cunoscute in toatá lumea medicall
«LucrIrile sale stabilind caile t directiunile limfatice, localizarea st topo-
grafia lor, sunt de o valoare extraordinarA
«Haportul lor cu anume ganghoni limfatici stabilitpentru intregul organism 1-a
thcut deodath cunoscut in strAmatate si in manualele de anatomie de Testut, lu-
crarile lui Poirier, lucrarile lui Waldeyer, lut Mace-André, lui Cathelin, ca-
pitolele despre limfatice sunt bazate in parte pe lucrarile lur Gerota. Citam
Inca catev lucrari sträine bazate pe metoda lui Gerota . Lymphdrusen und
Lymphgethsse des Kehlkopfs nut Gerota's Injectionsmethode de Most. 1899,
Der Lymphapparat der Nteren nach Gerota's Methode de Stahr. Breslau 1900
Die Lymghgethsse der duss Genitalien mit Gerota's Methode, de Dr Bru-
cher Berlin 1900 Die Lymphgefasse der Zunge nach Gerota's Meth de Ktitt-
tier, Lymphapparat d. Haden de Most. Breslau 1900; Die Submaxill und
subm. Lymphdr mit Gerota's Methode, de Nahr 1898, Lymphapparat des
Uterus nach Gerota's Meth. de Reyser; Lymphgefasse d Prostata de Watkes.
1899, Region Lymphdrusen u Erkrankung d Zahne nach Gerota. 1898, D.
Lymphapparat d huss Ohres nach Gerota's Meth. 1899, Lymphgeasse d
Schilddritse nach Gerota's Meth de Dr. Bartels. Grelfswald, Lymphgefasse
d Lippe nach Gerota Dorendort 1900 Lyrnphgelasse d NA, eibl Genitalien,
Gerota's Meth de Brahas 1900, Lymphgef d Magens nach Gerota 1899, etc, etc.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDItqTA DELA 20 MANI (2 Inat) 1016 171

aD-sa a lost unul din cei dintai can au stabilit nnportanta formolului in
tehnica anatomica, a studiat din toate punctele de vedere stuntifice violetul
de metil.
«Cercetarile d-lui Gerota asupra basmului, asupra fixtun riniclutor, asupra
ureterelor, asupra vezicei urinare au ramas clasice, nevorbind de alte con-
statari anatomice valoroase Tot in aceasta direcpune a lucrat prin metode
experimentale anume asupra vesicei urinare, stabihnd gradul de absorbtiune
din partea vesicei, care este foarte mica.
«Astazi Dr Gerota este cunoscut in strainatate ca unul din cei mai bunt
cunoscatori ai cador urogenitale
«Importante sunt cercetarile autorului asupra ploctaninei i asupra modu-
lui de actiune a acestei substante asupra tumorilor, precum i asupra
cauzelor vindecarn anumitelor tumori prin aceasta substanta
Lucreirde de chtrurgie ale d-lui Gerota sunt asemenea numeroase i im-
portante. Mentionam aici catevâ : cistorafia primitiva in urma tailei hipo-
gostice pe baza cercetärilor originate, care recomanda acest precedeu
aMt de util si de sigur.
«Practicand analgezia chourgicall prin injectium de cocaina tri canalul rachi-
dian, descrie primele cazuri de anestezie rachidiana' executate la noi in tara,
«Modifica in mod rational anestezia cu eter
«Introduce in tara radiografia i radioterapia modificând procedeele intre-
buintarii lor in chirurgie Nu pot sa nu menponez meritele d-lui prof Ge-
rota ca chirurg practic, ajungand la un grad extraordinar de slguranta si de
asepsie in operatiumle sale, Hind aceasta recunoscuta si de chirurgii din
strainatate.
«Pentru a ajunge la aceasta perfectiune, i pentru a o face actesibila pubh-
cului a creat un sanatoriu, cel mai mare sanatorm de chirurgie din Ora,
care intruneste toate condipunile moderne pentru a garantâ succesul Aim
s'au introdus o serie de movatium, de inventium tehnice, dar ceeace mai
cu searna nu trebue uitat este organizatiunea acestui sanatoriu, care nu este
o institupune de specula, ci de binefacere pentru bolnavii saraci
«In adevar acest sanatorm necesita cheltueli mat mari decat ce produce.
big in schimb este o clasa intreaga' de bolnavi, cari se trateaza si se ope-
reaza in mod gratuit i Societatea de salvare are aici paturi gratuite Se
primesc in mod gratmt bolnavi, cart nu gasesc loc in spital, se trateaza gra-
tuit medici i studenti. Acest sanatoriu a dat gratuit 6 500 zile de cautare,
4 500 pansamente, 250 operatiuni, 800 consultatium gratuite
«Cheltuelile pentru aceste servica gratuite se ridica la peste 90.000 lei,
care suma numal in parte se acopere din excedentele sanatormlui Se ali-
Anntele A R - Tom XXA VIII - Dr sbrienle 12

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
198 $VDINTA DÉLA 20 MAfil (2 IIMIE) 1016

menteazA zilnic un numAr de scolari säraci, se distribue sume insemnate,

pentru imbrkat, pentru carti la 20 copii, etc
«Sectiunea stnntifica, pe baza acestel activitáti stiintifice, medicale si urna-
nitare atat de salutare, a ales cu unanimitatea voturilor exprimate pe d-1 Dr.
Dimitrie Gerota protesor la Facultatea de medicinA din Bucuresti, membru
corespondent al Acaderniei Române
D-1 G Ttteica ceteste urmAtoarea expunere despre lucrarile si activitatca
stiintific 5. a d-lui D Pompeii"
«D-1 D Pompeiu, acum profesor de mecanica la Facultatea de stiinte din
Bucuresti, este un distms analist Plecând dela cultura elementar 5. de insti-
tutor, cu o stAruint5, si hotärire admirabile, a urcat pe rând treptele greu
de strAbätut ale analizei matematice Lucrarile sale, incepand dela teza de
doctorat, se ocupà, de chestiuni fundamentale de teoria functiumlor Ele sunt
publicate in cele mai cunoscute reviste stiintifice din sträinktate si sunt
socotite ca contributiuni de maim IntAia pentru lummarea teornlor in can
Cauchy, Weierstrass si Riemann au lAsat lucruri nepieritoare. Numele d-lui
Pompeii' este cunoscut de toti aceia can studnizA astázi functiunile de va-
riabile complexe Socotesc cá alegerea d-lui Pompeiu ca membru corespon-
dent este consfintirea fericitá a unei munci indelungate si stáruitoare
«Iatá lucrárile publicate de d-1 Pompeiu :
Comptes rendus des séances de l' Académte des Sciences de Parts
1.-26 mai 1902 Sur les fonctions de variables complexes.
2. - 23 novembre 1903 Sur un systeme de trois fonctions de variables
réelles
3 - 28 novembre 1901 : Sur les singularités des fonctwns analytigues
uniformes.
4 -12 juiHet 1909 Sur les singulantés des fonazons anceitiques uniformes
5 -6 décembre 1909 : Sur les singularités discontinues des fonctions
analyttques untformes
6 - 27 décembre 1909 Sur la représentation des fonctions lanalytiques
par des integrates défintes
7 - 21 février 1910 ' Sur l es stngularttés des fonctions anal ytiques uni-
formes (Réponse a M Denjoy)
8 -2 o3tobre 1911 Sur les fonctto ns de variables complexes
9 -3 lévrier 1913. Sur une application du calcul fonchonnel et la
théorte des fonctions.
10 -28 septembre 1914 Sur un problème relattf aux ensambles ab-
stra its.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 *EDINTA DELA 20 MAID (2 IUNIE) 1916 179

11 -30 doilt 1915 Sur une solution double de l'équation de RIccatt

Rendiconti del Circolo .Matematico di Palermo

12 -Sur l'extension du théorème des acroissements finis aux fonctions
analytiques d'une variable complexe. XIX, 309-313
13.- Sur les singulantes des fonctions analytiques uniformes XXIX,
306-307.
14 -Sur une classe de fonctions d'une variable complexe XXXIII,
108-113
15. - Sur une classe de fonctwns d' une variable complexe et sur cer-
taines equations intégrales. XXXV, 277-281

Annales de la Faculté des sciences de Toulouse

16 -Sur la continuité des fonctions de variables complexes (2-eme
Belie, tome VII, fasc III, anode 1905)

Mathematische Annalen
17 - Sur les fonctions dérivées. Bd. 63, 1907.
18 -Sur une equation intégrale Bd. 74, 1913

American Journal of Mathematics

19 -Sur un exemple de foiwtion analytique partout continue XXXII,
No. 4.

Bulletin des Sciences Mathématiques .

20 -Sur les sérzes de fonctions holomorphes 2-ième Berle, tome XXX,

1906, pages 57- 59, 94-95
L'enseignement mathematique

21 -Sur une extension possible de la notion de vraie valeur 15 mai 1906

22 -Sur les singularités des fonctions analytiques uniformes. 15 Jan-
vier 1910
23 -Sur le prolongement, par continutté, des fonctions d'une variable
complexe. 13 pullet 1913.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
180 P DIN TA DELA (.1 MANI (2 IUME) 1916

Nouvelles Annales de Mathématiques

24 -Sur les intégrales curvilignes Mat 1910.
Nieutv Archief voor Wiskunde
25.- Sur les fonctions analytiques uniformes Tweede Recks-Deel IX,
1909-1911, p. 172-175.
26. -Sur certaines séries de fractions simples Tweede Rocks - Deel X,
1912-1913, p 353-356
Annaes Scienttficos da Academia Polytehnica do Porto:
27. - Sur les fonctions représentées par des intégrales définies V,
No 4, 1910
28 -Sur la théorte du potentiel et sur un exemple de singularité des
fonctions anal gliques unifot mes VIII, 1913
Annales scientefiques de l'Unzversité de Iassy
29.-Sur le théoreme des accrozssements finis. 111,1906
30 -Sur le théorème des accroissements finis IV, 1906
31. - Sur la notion de masse en Mécanique IV, 1906
32.- Sur la règle du parrallélogramme. VI, 1910
33 - Les séries de puissances et les relations de Cauchy VIII, 1914
34 -Remarque sur une démonstration du théorènie des accroissements
finis. IX, 1915
35 -Sur les fonctions holomorphes X, 1916
Setzungsbertchte der k Akademte der Wissenschaften inWien (Mathem
naturw. Klasse. Bd CXX, 1911)
36 -12 Oktober 1911 Einige Satze ueber monogene Funhtionen
Archiv der Mathematik und Physik (Bd XIX, 1912)
37 - Sur une relation d'inégalité dans la théorie des fonctions holomorphes.
The Tôhoku Mathematical Journal
3S - Sui les poligones d'approximation V, 1914
Bulletin de la Section Scientifique de l' Acadénue Roumaine
39 - Sur une classe d'intégrales doubles (I, 128-131 ; 265-271, 289-
296 , III, 272-277)

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTELE DELA 21 51 23 man)T (3 *1 5 JUNTE) 1916 181

40 - Sur le principe de d' Alembert II, 267-272

41 -Sur la convergence des séries de fonctions III, 95-99 , IV, 120 -126.
42 - Sur l'équation différentielle ltnéaire du premier ordre. IV, 275-281 »
Se decide ca amndoua propunerile sa se puna la vot in sedinta de maine

$EDINTA SOLEMNA DELA 21 MAIU )3 IUME) 1916

Presedmta d-lui Dr. C I. Istrati.

D-I I. Nistor celeste Discursul d-sale de receptiune cu submc-
tul Un capitol din viectfa ciolturald a Ronalnitor din Bucovina.
D-I N. lorga ceteste Rdspunsul la discursul d-lui I. Nistor.
*edinta publicá solemna se ridica si Academia 41 continuá lucrárile in
sedintà, rntim
Se procede la vot pentru alegerea de membru corespondent a d-lui Dr.
D Gerota
Rezultatul votulin este votanti 19 , voturi pentru 19
- D-I Presedinte anunta ca propunerea a intrunit unammitatea voturilor
si proclama pe d-1 Dr D Gerota membru corespondent al Academiei in
Sectiunea stuntifica
Se procede la vot pentru alegerea de membru corespondent a d-lui D.
Pornpeiu
Rezultatul votului este. votanti 19; voturi pentru 19.
- D-1 Presedinte anunta ca propunerea a intrunit unanimitatea voturilor
§i proclarna pe d-1 D Pompeiu membru corespondent al Academiei In Sec-
tiunea stuntificii

$ED1N1'A PUBLICA DELA 23 MART (5 IUNIE) 1916

Presedmta d-lui Dr. C. I Istrati

D-1 N lorga expune comunicarea Originea i sensul direc-
tiilor politice ki trecutul terilor noastre.
Sedinta publicá se ridica si Academia 4i continua lucrarile In sedint4
intuna

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
182 $EDINTA DELA 24 MAID (6 IIINIE) 1916

D-1 Presedinte Dr. C I. Istratt aduce la cunostintä ca, pentru construirea

unui mauzoleu la Mircesti pe mormântul lui V. Alecsandri, s'a publicat con-
curs 1ntre arhitectii români, cari aveau sa depuna lucrarile pana la 20 Main
(2 Inane) S'au primit panain seara acelei zile 11 lucnixi, consistand din planuri
si devize Dintre ele, urmeaza acum ca Academia sa aleaga, pe cea mai
bunâ st pentru care sa acorde premtul hotarit de 1 000 lei
D-1 Secretar general I C Negruzzi este de parere c5, ar fi mat bine ca
alegerea si premiarea sa, se faca nu prin plen, et de o Comtsie de cativa
membri, tar Academia sa tea numaa cunostinta de hotárirea Comisiei
- Propunerea se aproba si sunt alesi in Comisiune d-mi B Delavrancea,
N lorga, Dr C. I. Istrati, L C. Negruzzi, D Onciul, P Poni §i M. C.
Sulzu

EDINTA DELA 24 MAIU (6 IUNIE) 1916

Presedinta d lui B Delavrancea, Vicepreedinte

D-1 Dr. D Gerota multumeste prm urmatoarea scrisoare pentru alegerea
sa de membru corespondent.
«Binevoitt, va rog, a fi interpretul meu pe längá dommt membri ai Aca-
demiei Române, carora le adresez \Tulle mele multumin pentru distinsa aten-
Wine ce mi-au aratat, votandu-ma membru corespondent al Academiei
Române
«Va rog a fl siguri ca aceasta distinctiune, cu care am fost onorat de
catre cea mat inaltä instatutiune culturalá româná, va fi pentru mine, in
vntor, 1.111 îmbold si. o datone de a lucra mai departe pe terenul stiintific
si cultural, spre a corespunde scopulut ce urmareste Academia Romana »
D-1 I. Simionescu ceteste urmatorul raport al Comisiumi Fondului Tache
Anastassiu pentru lucranle din 1915-16 :
Domnilor Colegi,
«In cele ce urmeazA avem onoare a vâ arata mersul institutiundor create
prin testamentul generosului Tache P Anastassiu si modul cum s'au exe-
cutat si celelalte dispozitiunt inscnse In testament
«qcoala inferioarec de agrzculturit dela Tigeinestx este in al VI-lea an de
functionare, avand 19 elevi in anul pregatitor, 23 in clasa I.a, 19 in clasa a
II-a, 16 In clasa a III-a, adica In total 77 elevi. Tot ca elevi ai scoalei se pre-
numará si cet 18 absolventt din anul trecut, cart fac stagnal de practucA la
dtferite mosn,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 f,EDINTA DELA 24 MAID (6 HMO 1916 183

«Cursurile teoretice, incepute la 15 Octomvrie, s'au continuat paná la

in ceperea lucrarilor agricole de primavara, afará de unele mid intreruperi
cerute in toamna de acelas fel de lucrari, la cari ieau parte toti elevn
«Anul acesta s'a tinut intMul examen de absolvire cu 13 elevi practicanti
din 1914. Examenul s'a tacut n zilele de 7 si 8 Martie in fata Comisiumi
compuse, conform Regulamentului scoalelor similare ale Statului, din Di-
roctorul i Institutorul-agronorn ai coalei, sub presedmta delegatulu Minis-
terului Instructiunn, care a fost d-1 Haralamb Vasiliu, profesor de stuntele
agronomice la Universitatea din Iasi i tost bursier al Fondului Adamachi
La examen au reusit toti cei 13 practicanti, al caror rost astazi este urm5,-
torul 2 îi fac stagiul in armata, 4 se ghsesc in serviciu la marl proprie-
tari, 1. in serviciul Domemului Coroanei, 1 face plugarie la casa párinteasca
si 5 sunt in cautare de locum pentru a fi utilizati La examen au asistat IL
membru din Comisiunea Dommilor-Voastre, d-nn Poni §i Szinionmcu, cari au
tost multumiti de rAspunsurile teoretice i cunostmtele practice ale elevilor
din prima serie de absolventi
«Starea sanitara a elevilor a Lost in general satistacatoare Medicul vizi-
teazá scoala odatá pe gptamânb., and face si cursul de igiena in clasa a 1II-a
D-sa mai viziteaza scoala i ori de cate ori este anuntat de vreun caz de
boala, care ii reclamá prezenta
«Dupá cum stiti, toti elevii sunt bursieri i primesc dela Academie toga
intretinerea, imbrAcamintea, artile i materialul didactic
«Corpul didactic este cel prevrtzut pentru scoalele similare ale Statului,
adica: director-institutor, institutor-agronom, medic i profesor de igiená,
gradmar-pomolog, maestru de lemnárie, maestru de fierarie i un econom.
In afara de acestia mai functioneazA un preot ca profesor de religie, un in-
vapor pentru clasa pregatitoare, care face si serviciul de secretar-contabil,
un pedagog de ordine.
uDela 1 Noemvrie, Directiunea scoalei a fost incredintata d-lui G. Gheor-
ghm Flind aceasta a treia dirediune in cei sase ant neimpliniti de func-
tionare, Comisiunea Dommilor-Voastre constatá ca i-au trebuit trebue
înoá rabdare t buna chibzuinta spre a putea sá indrumeze pe c5i sigure
scoala dela Tigäne§ti , ea va cAuta sl i dea toate silintele pentru atingerea
acestui scop
«Culturile - Terenul afectat scoalei din mosia Tiganesti este in suprafatá

Riimânt arabil . . .
P4une . . - .
............
de 181 hectare §1 5 410 metri ratrati, repartizat precum urmeaza :
. 52 hectare 5 003 metrt pltrati,
» 9 138 s n
Fan* naturale . . . . 1 i 2 859
Camp de experion 1 n 7 726 s
t -4
_.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
184 5FDINTA DELA 24 MAIII (6 IUNIE) 1916'

........
Gradina de legume . . . . . . 6 hectare 2 041 metri patrati
Livadä si pepiniere . . . 6 » 3 258 a n
Parcul din fata scoalei . . 1 » 5 00) a
Parcul-pädure . . . 52 » 4 620
Fermä, drumuri, locuinte . . . 7 » 7 205 a .
Räoliitárie t » 4.350 a a
«Pe terenul arabil s'a semanat grâu peste 15 hectare, porumb peste 9
hectare, orz i ovaz peste 8 hectare, fasole 11/2 hectare, lu.cerna 1 i 1/4
hectare, sfecle 3 hectare, porumb de nutre 6112 hectare, dughie i bobu.sor
aproape 3 hectare
«Productiunea in anul trecut a tost destul de multurnitoare, avându-se In
vedere calitatea slabá a terenului pentru culturi atectat scoale], ca fluid in
apropiere de ea si avand sá fie pus in valoare prin milloacele stuntifice fo-
lositoare in practica viitorilor absolventi
«Inventarul viu al scoalei se compune din 18 bol, 8 cai, 2 noateni, 1
mAnz, 3 vaci, 8 junci i juncane, 3 vitei, 11 rtimatori si alte animale
pásári necesare unei scoale de agricultura
«Pentru cultura parnântulut, care este argilos i cu deosebire saraturog,
scoala dispune de 3 pluguri cu o brazda, 4 cu doua bramle, 1 cultivator,
2 boroane de fier, 1 grapa de livezi, 4 grape de maracini, 1. samanätoare
in rânduri, 1 cositoare, J. seceratoare cu aparat de legat, 1 grebla mecanica,
1 stimanatoare de porumb si 1 prásitoare, 4 harabale, 1 plug pentru gra-
diná si 1 sämánatoare mic6, cu randuri pentru campul de experientá
«geoala prtmard dela Calmillutu este acum in al 13 lea an de functio-
nare si a dat la finele anului scolar trecut 16 absolventi La examenul de
absolvire a fost de fata §i colegul din Comisiune d-1 / Strnzonescu, care a
constatat c6. «elevii au dat raspunsuri bune ; elevele au fost mai slabe, fara
«a fi sub satislacator Curati, dtsciplinai, viol, elevii faceau mai bunA im-
«presie decát cei dela unele scoale de oras »
«Anul acesta urmeazá la scoalá un numar de 87 elevi, din can 30 in
clasa I-a, 20 in a II-a, 25 in a HI-a si 12 in a IV-a. Din acest numár de
elevi, 38 din catunul Grivita sunt intern], iar restul din Calmatuiu. Toti
elevii ieau masa de dimineata si la amiazi la cantina scoalei, iar cei din
Grivita leau masa i seara
aCa elevi din Grivita se primesc cop] orfani de ambu parinti sau numai
de unul, ori din acei cari au 2-3 frap in varsta de scoalk-parte urmând
la scoala din Grivita Prin aceasta, Fundatiunea Tache Anastassiu îi intinde
aripele sale ocrotitoare peste multi desmosteniti ai soartei spre scoate
la luminâ.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 *EMINTA DEL& 24 MAW (6 IIWIE) 1916 185

«La inceputul anulut scolar s'au dat gratuit elevilor cartile st materialele
scolare necesare, tar la inceputul lernn li s'au impärtit, tot gratuit, imbrA-
caminte st incältämmte
«S'a dat st anul acesta Ministerulut de lnstructie subventiunea de 10 000
lei pentru scoala profestonalä de fete «Tache si Elena P Anastassiu» din
Tecuciu, si s'au plait rentele viagere de 2 000 lei lunar d-nei Elena Tache
Anastassiu si de 1 000 let d-lut Iancu P. Anastassiu.
«Cavoul dela Calmätutu in care se odihnesc rärnäsitele pärnantesti ale
tericitului Tache Anastassiu se ingrijeste cu pietale, iar la biserica de langa
cavou a lost numit de curand ca preot-slujitor Pärintele Ieromonah Zenovie
Rosca, in locul rämas vacant prat incetarea din vieata in anul trecut a Cu-
cernicului Preot Vasile Udris.
«Comistunea Domnnlor-Voastre isi face o datone ploasä, aducand omagtul
et de recunostinta memoriet aceluta care st-a häräzit averea pentru ridicarea
päturti in care sällislueste puterea de rezistentä a nearnului
«Fie memorta lui binecuvantatä '
.Membril Comjsman. St C Hepites, P Pont, .1 Sinstonesetto
- Raportul se tea spre cunostmtä st se aproba
Se procede la alegerea Comistunn Fondultu Tache P Anastassiu pentru
1916-17.
- Sunt realest d-nn : St C Heydes, P Pont, I Siniwnescu.
D-1 S Meheolt)de zice cci In sedinta dela 9/22 Mani, dupä discuttunea ce s'a
täcut cu privire la reorganizarea Institutulut OtteteIesanu, discuttune la care
a luat st d-sa partea, a plecat la Universitate si in lipsä a fost ales membru
in Comistunea care sä studieze chestiunea reorganizärn D-1 Mehedinti roagä
sä se revtra asupra alegern d sale pentru motive personate.
- Se alege d-1 I Sirnionescu in locul d-lut S Mehedtntz
D-I D Onciul ceteste procesul verbal al Sectiurni istortce pentru sedinta
dela 24 Maiu, prin care se aratil ca Sectainea a impärtit premiul Adamaclu
dupä cum urmeazä:
- let 1 250 d-lui Lt. Colonel G A Dabija pentru scrierea Reisboiul bul-
garo-turc din anut 1912-1913 ,
- let 1 250 d-lut Andrea' Rädulescu pentru Studet de di ept mil,
- lei 1 000 d-lui Dr G N Leon pentru Poldica nunierd in diferztele
State si raporturde ei cu poldica minierei din Romania
- lei 1 000 d-lut V PAcala pentiu Monografla satutui Reisman,.
--; let 500 d-lut Gh. Zagorit pentru Tárguri sz oraie Inhe Buzclu, Ttir-
goviste sz Bucuresti
- Dectztunea Sectiunu se iea spre cunostinta

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
186 i$EDINTA DELA 24 MAIU 6 IUNIE) 1916

D-1 st. C. Repttes cete§te procesul verbal al Sectiunii Oiintifice pentru

edinta dela 23 Maiu (5 Iunie), prin care se aratA e. Sectiunea a decis:
a) SA propunA alegerea d-lui Dragomir Hurmuzescu ca membru cores-
pondent in locul vacant.
- Se decide a se pune la ordinea zilei in §edinta de astAzi.
b) A ales in Comisiunea, care sA, examineze lucrrile ce se vor prezentA
la premiul Lazar din 1917 cu subiectul Crustaceele dm apele vnterioare ale
Romintei, pe d-nii Gr Anttpa, I. Stnnonescu §t I Atanastu, membru co-
respondent,
c) a ales in Comisiunea, care sA examineze lucrArile ce se vor prezentA la
premiul NAsturel din 1917 cu subiectul Chmalografia Romintet pe d-nii.
SI C Hepties, L. 11Irazec, P. Pont
- Se lea spre cuno§tintA
D-1 St C Hepites cete§te urmatoarea expunere pe care s'a bazat Sectiunea
§tuntificA ca sA facá propunerea peptru alegerea de membru corespondent a
d-lui Dragomir Hurmuzescu

Domtulor Coley,
«D-1 Dragomir Hurmuzescu, profesor de Fizica la Universitatea din
Bucure0i, pe care Sectmnea §tiintificA are onoare a-1 recomandA alegern
Domnnlor-Voastre ca membru corespondent in locul vacant, este nAscut la
anul 1865 in Bucuresti.
«Cursul secundar, ca i cursurile FacultAtii de §tiinte fizice, le-a urmat la
Bucure§ti de unde, cu o bursA a Statului, a fost trimis la Paris spre a se
specializA in Fizica. Au! a obtinut mai intAiu, in 1890, diploma de Licentiat
in ,tuntele fizice, §i apol, in 1896, aceea de Doctor in *Write «avec la plus
haute mention»
«Din primul moment al intrarii sale la Sorbonna, d-1 Hurmuzescu a inteles
cA Fizica nu se invatA din cArti, ci in laborator, unde, mai intAiu, sub sfatu-
rile protesorului Bouty, in Laboratorul invAtArnAntului fizicei, i apoi acelea
ale Membrului nostru de onoare Lippmann, in Laboratorul slu de cer-
cetAri fizice, ittorul nostru profesor de -lima a obtinut acea pricepere §i
indemAnare, care caracterizeazA' pe fizicianul experimentator. Deosebindu-se
de cercetArile experimentale din domemul altor §tiinte, experientcle de fizica
fund supuse unor actmni sau influente necunoscute sau cari n'au putut fi
inlAturate in mod suficient - cer, dui partea cercetAtorului, o mare dozA de
pricepere §i de indemanare, fara, de care rezultatele obtinute pot fi gre§ite.
«Frecuentarea neintreruptrt, in timp de mat bme de 6 am, a Laboratornlor
de fizica dela Sorbonna qi urmarea cursuidor de fizica inaltA predate de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EEDINTA DELA 24 MAIII (6 IUNIE) 1916 187

Invätatul profesor Lippmann si de regretMii ilustri profesori Mascan i Poni-

caré, a pus in relief calitAtile compatriotulut nostru de cercetator fizician
Aceasta explica cum, indati dui:A luarea diplomei de Licentiat in stiintele
fizice, Comptes rendus de l'Académie des Sciences de Parm a publicat,
in 1891, prima cercetare a sa: Vibra(tunect unite fir metahc printeun cu-
rent electric continuu, urmatA imediat de o altá cercetare: Asupra chfrac-
fiuniz depcirtate
«Cercetarile originale, din earl unele cu metode proprii, se urmeazá re-
gulat in aceasta publicatiune sau in alte reviste de specialitate, ma cá nu-
marul lor a crescut in mod insemnat, trecând de 30, a carer enumerare nu
e necesar a o face ad (1)
«Printre dânsele trebue eel putm sá, mentiona'm importantele sale lu-
crári, devenite clasice, relative la Razele X, st cele asupra modificarilor fizice
datorite magnetizärii, precum i determinarea raportulut v intro unitattle
electrostatice i cele electromagnetice, pentru care, dupa phrerea inv&tatului
academician Bouty - «d-1 Hurmuzescu a reabzat o metodá foarte elegant&
imaginatá de catre Maxwell».
«Nu se cuvine de asemenea sA. nu mentionlm Cursul de Electricitate,
profesat de dAnsul la Umversitatea din Iasi, de peste 400 pagine mari lito-
grafiate, precum i constantul sAu concurs la publicarea revistei bine cunos-
cute, Annales scientifiques de l'Université de ram).
«Descoperirea, ce i se datormte, a unui corp nou izolator, «Dielectrina»,
precum i electrornetrele si electroscoapele imaginate de d-1 lIurmuzescu au
adus i aduc azi netágáduite servicti cercetátorilor in electricitate, dându-le
posibilitatea de a combate cu succes p cel mat mare vräimas al lor, pier-
derile datorito insuficientei
«In timpul profesoratulm sáu la Iasi, d-1 Hurmuzescu a intemetat un la-
borator de electricitate i un institut electrotehnic, in care profesori devotati
in cap ott recomandatul nostru, au strut s5, atraga auditori i 's& raspán-
deascá aceastA stiintä
«Injghebarea unut institut electrotehnic la Bucuresti, de cánd dânsul pro-
leseazá aci, i diversele cercetári ce se fac inteinsul de tineri electriciani,
dovedesc aceem iubire pentru propagarea acestet stimte
«Dar recomandatul nostru, afar& de stimta ce posedA, are si calitiIe unut
excelent conferentiar i numeroasele conferinte stiintifice ce nu a incetat de

(1) Cele inai multe dintr insele se gasese indicate, ea toate datele bibliogiatice, in pu-
blicAlunea Mentortu de titturtle 4, luerartle ftstnftfice ale d-lut Dragontir Hurntlizescu
Ia;31 1900

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
188 EEDINTA DELA 24 NAM (6 ILINIE) 1916.

a tinek dovedesc rubirea nemargtndá ce are pentru stdMa ce profeseaza cu

atitta succes
«Toate aceste insusiri au ndrept4it Sectiunea staintificá de a recomanda
voturilor Domnnlor Voastre alegerea D-lut Hurmuzescu.»

Se procede la vot, al cärui rezultat este- votanti 20, voturi pentru 19,
contra 1
- D-1 Presedinte anuntä rezultatul votulut siproclama pe d-1 Hurrnuzescu
membru corespondent al Academrei în Sectiunea stunOtica.
D-1 S Mehechn(t ceteste urmAtorul raport al Comisiund insärcinate cu
examinarea luerardor fAcute in 1915-16

Domnilor Colegi,
«Comisiunea &cash de Dommile Voastre pentru examinarea lu-
crárilor Academiei in anul trecut 1915-1916 se uneste cu pärerea
d-lui Secretar general sa considere ca o pierdere de Insem-
nátate istorich incetarea din vieatá a celei dintâi Regine a României.
Retrasä ca o clugäritä lânga mormântul dela Curtea de Arges, buna
Reginá a läsat tuturor armntirea unui chip care va luminà deapu-
ruri sufletul poporului românesc.
eVenirea M. S Regelui Ferdinand pe scaunul de onoare al Aca-
demiei, i cuvintele pline de Inteles cu cart Maiestatea Sa a re-
levat activitatea institutiei noastre ne stau si acum inaintea ochilor,
ca un indemn cätre progrese cât mai largi. Iar päsirea M. S Re-
ginei Maria In locul de unde a cetit odinioará din operele sale
Carmen Sylva e o dovada cä Academia va gäsi si pe viitor o pu-
terrna ocrotire in familia regalá domnitoare a României.
«Institutia noastrá a avut insä durerea sä piarclä din sanul ei
douä personalitáti hi adevär reprezentative: pe bátrânul Canonic
Ion Moldovanu, tipul cärturarului si preotului care träià ca un soldat
numai in slujba neamului Eau; si pe Nicolae Gane, Moldoveanul
blând, pentru care vieata de toate zilele aveà aceeas noblete ca
si arta.
«Dintre rnenibrii onorari i corespondenti, pe lângä Charles Bou-
chard, Barclay Head, Paul Ehrlich si Ernst Ludwig, am pierdut
pe bunul profesor D Culianu, pe inginerul M Romniceanu si pe
directorul Virgil Onit, un vrednic reprezentant al invätämântului
românesc de peste munti Multumim dim Prezident Dr. Istrati, c.
n'a pregetat, uncle a fost cu putinlä, de a reprezentà in persoara

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 tit:D*1`A DtLA 24 MAW (6 ittNrE) lit 189

Academia la implinirea datortei noastre cátre memoria colegilor

räposati
«Trecând la activitatea stnntifick relevärn cu bucurie c& numärul
comume&rilor din sedintele ordinare st publice, precum si pubh-
catule Academiel, au contribuit a spori sfera culturn românesti atAt
tri directia Istoricá-literark cât si In aceea a stnntelor exacte. De
asemenea, cresterea colectulor si a bibliotecii, sub privigherea ne-
adormit& a d-lui I. Bianu ne dá convingerea cä organismul insti-
tutiei noastre e pe cale de real& desvoltare. Cu adânc& multumire
si recunostintk constatám de asemenea sporul donatiunilor Re-
gretam ins& cä pentru cele mai multe premn propuse de Academie
nu s'a prezentat mci o singurá lucrare.
«Faptul acesta, îri adevär caracteristic, ne Indeamn& a exprima
unele din ideile pe cari le supunem aprectern Dommilor- Voastre In
ordinea urmátoare:
«Mai Intâiu, pentru faza In care a ajuns Academia Românk cliestia
localului e de o Insemnatate fundamentark Child s'a facut in par-
lament propunerea de a se acordà In acest scop suma de 3 mi-
lioane, argumentul col mai puternic al raportorului a, foot primejdia
de a vedea distruse de vreun incendiu pretioasele noastre docu-
mente, co1ecii, manuscripte, etc , cuprinzand un material unic. Pri-
mejdia e si azi tot asâ de mare si regretäm adânc, c& n'am fäcut
Inc& pasul hotäritor spre realizarea planului nostru.
aCáci, de o nouil cládire se leaga nu numai idea de pästrare
mai sigurk dar si de o Inlesnire a activitatii stiintifice Imprejurul
Academiei. In adevár, de materialul adunat pan& acuma nu se
poate folosi cineva indeajuns, dacä nu va fi clasificat, rânduit si
In parte tradus ii publicat. In deosebi documentele interne vin din
ce In ce mai mult In planul intâtu al atentiei. Dup.& istoria politic&
a terilor noastre, intemeiat& in mare parte pe documente sträine,
interesul cercelatordor se intoarce acum spre lämurirea vietn insäs
a poporului nostru, asâ cum se poate urmärl in documentele in-
terne. Indrurnarea aceasta presupune Ins& i o sporire a persona-
lulin prim alipirea de institutia noastrá a cât mai multi specialisti.
Universitatea a dat pânä acum Academiei o seam& de tineri de
pret, dar dupá o functionare de câtivâ am, multi s'au räsletit,
ducând cu ei o experientä tehnick pe care urrnasii lor au trebuit
sä o dobändeascA din nou Avem ins& convingerea c& unit din acei
tineri, In loc sä apuce calea Invät&mântului, ar fl rämas pentru
totdeauna legati de Academie ca oameni de camera stiintificä S'ar

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
190 st taNrA bELA 24 MAID (6 itimE) 1916

fi creat astfel o pepiniera de muncitori, care ar fi tratat sau mäcar

ar fi Inlesnit pe altii sä trateze subiectele propuse la premule
Academiei
«NM de ce clkhrea unui nou local, sporirea personalului si o
remunerare materialä corespunzátoare ni se pare o chestiune capitalá.
Si e regretabil c5, dintre stäranitorii averilor marl ale tern n'a
simtit nici unul indemnul sit urmeze pilda obisnuitä In alto state
de a devenl donatorul pe veci pomenit al unui astfel de asezamânt.
Comemorarea In chip deosebit a donatordor de pänä, azi ar fi poate
un mijloc nimerit de a ridia, pe cei mai multi din concetätenii
nostri la nivelul constimtei Românilor de peste munti, cari In foarte
mare numär, la incheierea vietii lor pámântesti pun In locul de
cápetenie implinirea datoriei dare familia cea mare a Intregului
neam.
« 0 altä chestie de Insemnätate deosebitá e a scoalelor can atárna
de privigherea Academiei E firesc ca Invätämântul din aceste scoale
sä fie normativ pentru institutnle similare din tarä, deoarece el
se desvoltä In conditium exceptional de favorabile si ca personal
si ca material. De aceea, socotim c5, o relevare mai pronuntatä a
progreselor realizate In fiecare an ar fi ca o razä de lummä pentru
intreaga pedagogie româneascä In deosebi institutul de gospodárie
dela Mägurele socotim cA, ar puteä, deveni o binecuvântare pentru
Intreaga tax* läsând sä, treacá, dupä sistemul cursurilor lunare din
Danemarca, un numár cht mai mare de eleve.
aIncheind, Comisiunea exprunä multumirile sale tuturor celor ce
s'au ostenit pentru Academie si ureazä, ca sperantele Impärtäsite
aci de M. S. Regele sä ajungä la grabnicä Implinire, fäcând si pentru
institutia noastrá din domma noului rege o era noutt In cultura
neamului românesc.
alembrit Comistunu: C. Geurescu, S Mehedints I Ntstor,»
- Raportul Comisiunil se lea spre cunostintA si se aprobA
D-I Presedinte anunta di la biurou s'a primit urmátoarea propunere
«Avem onoare a propune alegerea de membru onorar al Academiei au-
máne a Prea Cuviosiei Sale Parintelui Arhimandrit si Vicar arhiepiscopesc Dr
Ilarion Puscarm din Sibnu
«Parintele Dr Ilarion Puscariu, loctiitorul Arhiepiscopului roman ortodox
din Arhidieceza Transilvaniel, un venerabil batriln, In vArstä de 74 de ani,
a desvoltat in cursul vie0i sale o neobositá si rodnicA activitate pe terenul

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $141ANTA PLA g4 Ainitr ( 6 ruNIt) 1916 19 t
_

bisericesc, didactic si istoric, fund totdeauna un devotat spriunitor si promo-

vator al culturn nationale la Rom Ann din Transilvania si Ungaria
«Mai intAiu ca profesor la Seminarul roman la Sibim, apoi ca asesor consis-
tonal si de un sir lung de am (din a. 1889) ca Vicar arhiepiscopesc, dânsul
a adus pretroase servicir scoalei si bisericit române de peste munti, contri-
buind la intarirea si desvoltarea lor in Inteles national românesc si fund unul
din cei mai credinciosi cultivator! ai traditulor ramose dela marele si in veci
nemuritorul Arhiepiscop si Mitropolit Andrew *aguna De asernenea Aso-
ctatia literal% si culturala a Rominilor din Regatul Ungarier il numará pe
Parmtele Arhimandrit si Vicar arhiepiscopesc Dr Il. Puscariu intre cei mai
devotati si mai de seama membri ai sal, avandu-1 de o serie indelungata de
ani ca membru in Comitetul sail central si intre ami 1889-1901, ca vice-
presedinte al säu.
«Lucrarile sale literare de capeterne sunt
1) ((Limba româna», manual de gramatica pentru scoalele poporale. Sibiiu
1875,
2) Isagogia, &Ilea introducere in cunostinta cartilor St Scripturi. Sibhu
1878),
3) Principh de pedagogia generala. Sibhu 1880,
4) Documente pentru limba si istorie. Tomul I. Sibuu 1886; tomul II
Sibiu'. 1889,
5) Manual de istoria bisericeasca' pentru scoalele medu Samna 1892,
6) Istoria bisericeasca pentru scoalele poporale Sibliu 1893,
7) Istoria biblica p. scoalele medri mfermare si sc civile. &Emu 1893,
8) Istoria biblicri p. sc. poporale Sibhu. 1893,
9) Mitropolia Românilor ortodoxi din Ungaria si Transilvania Studiu is-
tone despre reinflintarea Mitropoliei, dimpreunA cu o colectiune de acte.
Sibuu 1900.
«In arm 1876 si 1877, Parintele Dr. Il. Puscariu, pe atunci orn tanar, im-
preuna cu alti tineri scrutori, a intemeiat si condus «Foisoara Telegrafului
Român», una dintre cele dintAi foi de peste munti, ce s'a abätut dela di-
rectia latinizatoare de pe atunci si a mtrodus o limba mai poporala, precum
si ortografia cu semne
«Academiei Române i-a facut dânsul un pretios serviciu, daruirid pe
searna bibliotecii ei cartile pe cart le-a aflat in Avrig, la familia marelui
dascal Gheorghe Lazar
«Credem deci, ca un bArbat cu meritele venerabilului Arhimandrit Dr.
Ilarion Puscariu este vrednic sri iea loc in sirul membrilor de onoare al Aca-
demic]. Române.
A Bdrseanu, I Bianu, C Gm escu, N Iorga, S Illehechnti, I Nistor, D Onciut,
IV. Teclu".

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
102 sEniNTA !ALA :15 MANI (1 IIIN1E) 101(

Se procede la vot, al canat rezultat este vot,mti 19, votun pentru 19.
- D-1 Presedinte anunta ea. propunerea a intrunit unammitatea votunlor
si proclarna pe Prea Cuviosia Sa Parintele Arhimandrit Dr Harlon Puscariu
membru onorar al Academiei.
D-1 Secretar general I. C. Negruzzi aminteste ca', potnvit art 7 din Sta-
tute, sestunea generalá ar urrnA sa se inchida. miltne 25 Maui. Cum insa* mai
sunt multe lucniri de facut, ca votarea bugetului, acordarea premiului NU-
turel, o sedinta solemná pentru cetirea rapoartelor asupra lucrarilor premiate
si altele, d-1 Negruzzi propune, in conformitate cu art 24 din Reg ulamentul
general, ca sesiunea sá se prelungeasca pana Sambata, 28 Maui
- Propunerea d-lui Secretar general se aproba.

EDINTA DELA 25 MAW (7 WNW) 1916

Preedinta d-lui Dr. C I. Istrati.

D-1 Dr. C I I4ratt aminieste ca inteo sedinta precedentil a adus la cu-
nostinta, ca in calitate de Presedinte al Academiet a fost solicitat sa lea
parte in Comitetul pentru comemorarea centenarulm nasterii lui C. A Ro-
sati, dar pentruca in Iume, cand se va tace serbarea, un alt coleg va fi
Presedtnte, d-sa a atras atentiunea ca Academia sa dea aceasta insarcinare
noului PresedInte D-1 Dr. Istratt ridicá din nou chestamea si zice ca ser-
barea se va face la 5/18 Rune, ordinea zilei fluid de acurn lixata, si anume:
dimineata la ora 10 se vor tinea cmantari in tata statuei lut Rosetti, in
ordinea urmatoare: Presedintele Consiltuhu de Ministri, Presedintele Adu-
rani Deputattlor, Presedintele Acadermei, Primarul Capitalei, Presedintele
Asociatiuma Preset, Presedintele Cameret de Cornell si d-1 Emil Costmescu
din partea vechilor colaboraton supravietinton ai lut Rosetti
D-1 N. lorga prezenta o brosura rarA, si toarte interesanta prin imprep-
rarile in cart a fost publican,. Este intitulata Benernerenlibus, soma in ver-
sun de Ore Oeeonom la 15 August 1870, la inceputut rasbolulut franco-
german, si tiparita in 1871 la tipografia J Claye din Pans Are pe prima
pagina, dupa title,, dedicatia . «Franclet» D1 Iorga observa ca, sunt in bro-
sura unele versun destul de reusite, din cart citeaza cateva
- D1 Presedinte exprim5. d-lui Io) ga yule multumin ale Academtei.
Se ceteste procesul verbal al Comisiunu premmlui Nasturel de 4.000 let
pentru sedinta dela 25 Mani, prin care se arata ca. Comisiunea a acordat

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 25 MAIII arNtE) 191.6 193

premiul d-lui Chiru-Nanov pentru scrierea sa Pe aide profetzlor -Atunez

st acutn
- Deciziunea Comisiunn se lea spre cunostinta.
Se ceteste procesul verbal al Sectiunii istorice pentru §edinta dela 25
Maiu (7 lunie), prin care se aratA ca SecVunea a decis sa propuna alegerea
d-lui Si lviu Dragomir ca membru corespondent in locul vacant din acea Sectiune.
- Se decide a se pune la ordinea zilei in §edinta de maine.
Sectiunea literara. instunteazri, o,a sk-a constituit biuroul pe 1916-17, ale-
gand Presedinte pe d-1 I C. Negruzzt i Vicepresedinte pe d-I Barbu
Delavrancea In acelas timp Sectiunea a ales in Comisiunea Marelui Premm
Nasturel si premiului Asociatiumi Craiovene din 1917 pe d-nn . I. Manic,
B Delavrancea, I O Negruzzz, Duzliu Zamfirescu.
- Se lea spre:cunostinta
Se cetesc doua procese verbale ale Seqiunii istorice pentru sedinta dela
25 Maiu (7 lunie), prin cari se arata cä Sectiunea a facut urmrdoarele alegeri:
- in Comisiunea Marelm Premiu Nasturel si premiultn Craiovean din 1917
a ales pe d-nii I. Bogdan, C Gturescu, N Iorga, D. Onaul ;
- in Comisiunea care sa examineze lucrarile ce se vor prezenta la
premiul Adamachi din 1917 cu subiectul Valto de, drumurzle st ceteiftle
romane din, toate (tnuturile locutte de Romani pe d-nn D Onctul, V.
Pdrvan, M b. sutzu,
- In Comisiunea pentru examinarea lucrarilor ce ver fi prezentate la pre-
imul Neuschotz din 1917 cu subiectul. Istorza costumulut la Romeint peind la
1821 pe d-nii: N Iorga, S Mehedtnli, I. Ntstor,,
- Sec(iunea sr-a constituit biuroul pe 1916-17, realegand Presedinte pe
d-1 A D Xenopol i Vicepresedinte pe d-1 D Onciul.
- Hotarlrile Sectiunu se ieau spre cunostinta
Se ceteste procesul verbal al Sectiunn §tiintifice pentru sedinta dela 25
Maiu (7 lunie), prin care se aratá caSectiunea§i-a constituit biuroul pentru 1916
-17, alegand Presedinte pe d-1 Dr. C. I. Istrati i Vicepresedinte pe d-1L
Mrazec In acela§ timp Sectiunea a ales in Comisiunea Marelm Premiu Ns-
turd si premiului Craiovean din 1917 pe d-nn: Gr. Anttpa, General Gr
Crainzezanu, Dr G Martne,scu, P. Pont
- Deciziunile Sectiunn se ieau spre cunostinta
D-1 Presedinte Dr. C I Istratt aminteste cá, in cuvantarea d-sale dela
deschiderea sesiumi generale, a propus Academiei sä pregateasca in cursul
anului lucrarile pentru serbarea in 1917 a 50 de ani dela inflintarea ei. D-1
Dr Istrati repeta propunerea i crede ca ar fl bine ca Academia s5. aleaga
Analele A R - Tom XXXVIII - Desbolenle 19

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
104 opuiTA DÉLA 2d MATTI 8 111N1E) 191d

pentru acest scop o comisiune din sAnul ei, sau stt dea insArcinare Dele-
gatiumi.
- Dupa propunerea d-lui D. Onezul, se decide a se lásà. aceastA sarcintt
Delegatiumi, care sá poatá coopta i alti membri ai Academiei
Se ceteste procesul verbal al Sectmnu literare pentru sedinta dela 25
Mam (7 Iunie), prin care se arata GA Sectiunea a decis stt se publice urml-
toarele subiecte pentru premille din 1921:
a) pentru premiul Nästurel de 5.000 lei Vaszle Alecsandrx - Vie* gt
opera lui,
b) pentru premiul Neuschotz de 2 000 lei Cipw lu Pumnul - Activi-
tatea lor filologzed i izterarc
c) pentru premiul Toncoviceanu de 1 000 lei Studiu despre vez sificalza
româneascd.
- Deciziunile Sectiunu se ieau spre cunostantrt.

$EDINTA DELA 26 MAIU (8 IUNIE) 1916

Prefp3dinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Se ceteste procesul verbal al Sectiunn hterare pentru sedinta dela 25 Main,
prm care se arata cá Sectiunea a decis sa propuntt alegerea de membri
corespondenti a d-lor Mihail Sadoveanu i Pericle Papahagi in locurde va-
cante din acea Sectiune
- Se decide a se pune la ordinea zilei in sedinta de asttizi.
D-1 Gr Antipa aminteste cri, spre sfArsitul sesiunu generale din anul trecut,
a prezentat in manuscris lucrarea d-sale: Pescuztul qi Pesceirza In Ronuinia
qi Academia a aprobat sá fie tipAritA in Publica(zunzle Fondului Adamachz
Acum lucrarea este tipáritá si d-1 Antipa prezentá un exemplar pentru Bi-
bhoteet. Cu aceasta ocaziune se cuvine a ne gândi la bttrbatul care si-a
destinat tot rodul munch unei vieti intregi pentru ridicarea culturii stiintifice
a neamului i sa aducem omagiu de multumire mernoriei aceluia, care a
lost Vasile Adamachi.
D-I Presedinte Dr C I Isfrati multumeste d-lui Antipa F,i1 face urAri ca
d-sa sä continue a lucra mai departe i cAt mai mult pentru aceastl ramur.1
importanta a bogátiei tern noastre Toate lucrarile anterioare ale d-lui Antipa
sunt de asa naturá, incAt cred c cea de fatA va umpletl un gol nu numai
in literatura noastea, dar i in cele straine
D-1 St. C Hepttes ceteste urmatoarea propunere

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ELDINTA DELA 26 MART (8 ItimE) 1916. 195
et-

«George Enescu este negresit cunoscut de toti Domnule Voastre, cu toti

slam ca el este un muzicant desavarsit i un compozitor de mare talent.
FAO. teama putem afirma ca, Tana acum, tara noastra nu a produs, nici pe
departe, un asemenea talent in arta interpretarn muzicale, cat si tu aceea
a compozitiunit Mai presus de toate insa ravna ce a depus, i ,pe care ne-
contend o pune acest artist pentru desvoltarea i fa'spandirea muzicei la noi,
este mai presus de once lauda
«De aceea subsemnatu credem ca rnentele sale sunt asa de inalte, incat
trebuesc coronate de Academia Romanä.
«Paná ce aceastä Institutiune se va completa spre a putea introduce in
sanul sau, ca Membri activi, persoanele cari stralucesc pe terenul artelor
frumoase, avem onoare a vá propune ca d-1 George Enescu sá fie ales
Membru de Onoare al Academiei noastre, tot ash dupa cum a fost marele
nostru artist Grigorescu in speciahtatea sa.
aDr Gr. Antepa, Dr V Babes, Andrew Bdrseanu, I Caragtans, General Cratnimanu,
C. Gearesete, St C Heintes, Dr C. I Istrate, Dr G Manneseu, L Mrasec, A Naum,
I C Negruzzt, I Nestor, V Páruan, P Pont, I Sonioneseu, N Teclu, A D. Xenopolo.
- Se decide a se pune la ordinea zilei in sedinta de astazi
D-I I Sunwnescu face o propunere de modificare a Regulamentului pre-
'Tudor, in sensul ca prermile Násturel si al Asociatiumi Craiovene, la cart pot
concur& scrieri cu cuprins de once natura, sa nu mai fie acordate Fin Co-
misiunea restransa de 12 membn, ci de plenul Academiei, in sanul cáreia
sa se ceteascá rapoartele speciale facute de membra Conrusiunit D-1 Simio-
nescu aratil motivele in sustinerea propunern d-sale.
Ieau parte la discutie d-nh Btanu, Negruzzt,Delavrancea, combatând pro-
punerea , d-nu Iorga §i Pdrvan sustinând-o, dupat care, in urma cerern d-lui
forga, d-1 Surnonescu îi retrage propunerea.
D-1 B Detavrancea ocupa scaunul prezidential
Se procede la vot pentru alegerea de membru onorar a d-lui George
Enescu.
Rezultatul votului este votanti 23, voturi pentru 18, contra 5
- D-1 Presedinte anunta ca propunerea a intrumt doua treimi i proclama
pe d-1 George Enescu membru onorar al Academiei
D-1 I Bogdan ceteste urmatoarea expunere, pe care s'a bazat Sectiunea
istoricrt, ca sa faca in sedinta precedenta propunere pentru alegerea de
rnembru corespondent in Sectiunea istorica a d-hu Silviu Dragomir

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
196 skiDINTA DÉLA 28 MAI1J (8 IUNIÈ) 016

Domntlor Colegi,
«D-1 Silviu Dragomir, pe care îl propun sa fie ales membru corespondent
al Sectiunii noastre in locul ramas vacant prin alegerea d-lui I Lupas ca
membru aetiv, este nascut la 1888 in Gurasada, comitatul Hunedoarei (Tran-
silvania). *1.-a facut studille liceale in Blaj i in Novisad (Neusatz, Ujvidék,
Neoplanta), unde a invatat limba sarbeascä, iar pe cele teologice la Umver-
sitatea din CernAuti, uncle a luat doctoratul in teologie A ascultat unelo
cursuri si la Universitatea din Viena i apoi a facut o calatorie de studii in
Rusia, spre a se perfectiona in cunostanta limbii rusesti si a aduna materiale
inedite pentru istoria bisericu românesti din Ungaria. La 1911 a tost riumit
protesor de istorie bisericeasn la Semmarul Andreian din Sibiiu, unde
tunctioneaza i astazi. De la 1915, cand a fost ales intMasdata deputat in si-
nodul arhidiecezan al bisencii noastre ortodoxe din Transilvania i Ungaria,
este si membru corespondent al Sectiunii istorice a Asociatiunil pentru li-
teratura i cultura poporului roman D-1 Si lviu Dragomir este prin urmare,
prin situatiunea i activitatea sa, unul din truntasu Romanilor de peste
munti
«NO inc5. foarte tanAr, d-sa a tipArit, afara de articole de cuprins istoric,
literar si pedagogic prin ziarele i revistele transilvAnene («Luceafarul»,
«Romanul», «Telegraful Roman», eTransilvania», «Vatra *colan»), trei lu-
crari istorice mai importante una in Analele Academiei Románe din 1912,
sub titlul «Contributu privitoare la relatule bisericu romanesti cu Rusia in
eacul al XVII-lea», alta inteo editie proprie la Sibuu sub titlul. «Relattile
bisericesti ale Romanilor din Ardeal cu Rusia in veacul al XVIII-lea» (1914),
a treia intr'o editie colectiva a arhimandritulm Puscarm si a d lor Preda,
Borcia, Lupa i Matei, sub titlul : «Contributiuni istorice privitoare la tre-
cutul Romanilor de pe parnantul cnesc» (Sibiu" 1913).
«Despre cea dintai am avut ocazia sí. vorbesc in raportul facut Sectiund
noastre asupra manuscrisului d-lui Dragomir i tipdrit in Desbaterite de pe
anul 1911-12, p 232-233. Am antat acolo cat de bine pregatit er Inca,
de atunci d-1 Dragomir pentru cercetári arhivalice asupra istoriei noastre
bisericesti i cat .de importante sunt textele scoase de d-sa din arhivele Mt-
nisterului de Externe din Moscva Aceste texte nu le pute" ceti dent un
ternemic cunoscator al limbh i paleografiel rusesti
«Brosura a doua este o continuare a memormlui din Anale ea se ocupa cu in-
cercarile Romandor ortodocsi din Transilvania, mai ales ale celor dela Brasov, de
a obtinea prin mijlocirea impkatesei Elisabeta Petrovna, tuca lui Petru cel Mare,
dela curtea impánteasca a Austriei, o amehorare a situatiund lor politice si mee-
tarea persecutiunilor in contra Romanilor ortodocsi sau in contra acelora cari,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 26 MAID (8 IIINIE) 1916 197

dui)ä ce trecuse la Unire, se intorsese rat* n sanul bisericd strämosesti orto-

doxe. Este vorba aim de calatoria cunoscutului protopop din Brasov Eustatie
Vasilievici in Rusia la 1743, de calatoria tot in Roma a protopopului Ni-
colae Pop din Balomir la 1748 si de interventiunea diplomatica. a Rome' in
favorul Romani lor ortodocsi din Transilvania, ca urmare a acestei calatorii,
si apoi de alte douä, calatorii In Rusia ale calugarului ardelean Nicodim, la
1751 si 1757 Acest calugär a prezentat la 1757 Impäratesei o foarte into-
resanti. petitie, reproclusa de d-1 Dragoniir la p 52-54 din brosura sa. D-1
Dragomir crede cä decretul imperial de tolerant)", din 13 lobe 1759 si nu-
mirea episcopului Dionisie Novacovici pentru Românii ortodocsi din Ungaria
se datoresc in par te inter ventiunilor rusesti provocate de calatornle mal sus citate.
«A treia lucrare a d-lui Dragornir e cu totul de alta natura . ea se
ocupä cu situatiunea juridic& a Românilor din asa zisul «fundus regiusp,
adicil de pe teritoriul colornstilor sasi din Transilvania, atat a celor din sate ,

cat si a celor din ..-suburbille oraselor Situatia acestor Romani in timpurile

vechi a fost descrisa de istoricii sasi in mod cu totul tendentios, spre a
justifica niste pretento nedrepte ale nationai lor asupra unor pamanturi ce
au apartinut odata Sasilor, dar astazi se aftá in main rornanesti. Polemica e
veche i inviersunatá Ultunul campion al ei, de partea Sasilor, e arhivarul
Universdatii sasesti Georg Muller, om dealtmintrelea invatat, care a scris
insa o brosurä, extrem de nedreapta, odios de tendentioasa i cu totul neo-
menoasa despre vechea situatinne juridicä a Românilor pe teritoriile sasesti
din Transilvania («Die ursprungliche Rechtslage der Rumanen im Sieben-
burger Sachsenlande», Sibiu" 1912). Ca rA'spuns la aceasta, brosurä mai multi
carturari Romani dela Sibliu au publicat un velum de ante oficiale, de 348
pp , din care se vede neadevärul parerilor lui Muller, introducerea de 104 pp
la acest volum a lost scrisä de d-1 Silvia Dragomir, cel mal -Omar dintre
dansii Aceastä introducere, care este un studio critic arranuntit al cartii lui
Georg Muller, it aratä pe d 1 Dragomir ca un excelent cunoscator al istoriei
politice §i sociale a Rornanilor din Transilvania.
«Nu vreau sa intru aici luteo analiza mai amänuntita a acestor trei lucräri
ale d-lui Dragomir Ele se impun oricarui cunoscator de istorie româneasca
ca lucrari de mana intaia Relevez nurnai c in studnle sale d-1 Dragomir
a tost ajutat de cunostinta celor dola limbi slave absolut indispensabile
pentru cercetärde originate de istorie bisericeasca a Romandor, a limbil ru-
sesti si a celei sarbesti, cari ti inlesnesc i priceperea tot atat de trebuincioasä
a vechn limbi slal e bisericesti La Romano din Ungaria aceste cunostin{e
sunt foarte rare
«Doresc ca titlul do membr a corespondent al Academici Romane sä fie
pentru d-1 Silvio Draomir nu atat räsplata actnitä1u sale de pan,'" acurnt

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
198 5EDINTA DELA 26 M AM (8 tuNtE) 1916

citt indemnul pentru o munca si mai stáruitoare in vittor. $tiu c& d-sa pre-
gáteste pentru Comisiunea istorica a Româniet o colectie de fragmente din cro-
nicarii unguresti referitoare la istoria româná si mai sunt informat ea are sub tipar
o lucrare insemnatá asupra istoriei bisericesti a Românilor din Transilvania»
Se procede la vot, al cArui rezultat este. votanti 22, voturt pentru 19,
contra 3
- D-1 Presedinte anuntá rezultatul votului st proclama pe d-1 Silviu Dra-
gomir membru corespondent in Sectiunea istoricl
D-1 I. Bianu ceteste urmátoarea expunere pe care s'a bazat Sectiunea
literarA spre a face propunerea de a se alege membru corespondent d-1
Pericle Papahagi
«Inzestrat cu o serioas& pregAtire flout& la Universitatea din Lipsca pentru
studn linguistice st de folklore, d-1 Papahagi a desvoltat o rodnicA activitate
pe amandouá aceste terenuri. Cercetirile sale s'au intins aproape numal
asupra dialectului arornAn si. asupra literaturn poporale a acelet parti
din neamul nostru. In toate lucrärile sale s'a dovedit spirit metodic st cer-
cetâtor cu pátrundere si stáruintä. Dela 1898, cand a publicat lucrarea ' Dm
literatura popularet aromemei, pan& acum, d-1 Papahagi a publicat mat multe
memorti st lucrárt mat mart in volume, chiar in Analele si edittunea Aca-
dermet, cum au fost Jocurile copdaresti la Românti din Macedonia. Megleno-Ro-
mann au fost obiectul until studtu etnografic si filologic , despre basmele aromâne
s'a fâcut un volum, inzestrat cu un minuttos glosar al limbn; inteun memoriu
a publicat o bogat& culegere de graie arornetne (locutium st proverbe) , in-
tr'un alt volum despre scrittorii aromcini in secolul XVIII (1909) a expus ac-
tivitatea cultural& cu caracter national a scoalei aromâne dela Moscopole si
influenta et culturall
«Desi d-1 Papahagi a lest st este ocupat in invätamAnt, fund acuma di-
rectorul gimnaziulut dela Silistra, d-sa nu a incetat de a public& luerärt
nouâ aproape in flecare an Aceasta este dovada c& preocuparea studnlor
ftiologice it este scump& st statornicä.
eActivitatea desvollatä pan& acuma si aptitudintle dovedite prin lucrárde
publicatJ il fac vrednic de a fi numärat intre membrii corespondenti at Aca-
demiet la Sectiunea literará »
- So procede la vot, al cärui rezultat este: votanti 22, voturt pentru 20,
contra 2
- D-1 Presedinte, anuntand rezultatul votului, proclarnä pe d-1 Pericle
Papahagi membru corespondent al Academiei in Sectiunea literará.
D-1 B Delavruncea cetesto urrn&toarea expunere asupra activitAtii hterare
a (1-lut Miliall Sadoveanu;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 26 NADI (8 ILTNIE) 1916 199

«Secturnea literal* intrunit& ten, 25 Matu, a hot&rit in unanimitate O. vä

recomande ca s& binevoiti a alege pe d-1 M. Sadoveanu ca «membru co-
respondent» al Academiet Romane. Titlurtle d-lui Sadoveanu, cari-1 reco-
manda atentiet noastre si a D-1,oastre sunt operele sale literare, in deosehi
romane si novele Atát unele, cat sialtele, sunt studii serioase de moravuri,
sense cu un mare talent, cu o limba bogata, cu un stil minunat. Vieata
erodor sai este ins&s vieata noastra din trecut st de astazi. Si d-1 Sadoveanu
este unul din cei mai cunoscuti scrntort ai nostri, din cei mai iubiti, din
cei mat admirati. VotAndu-1, satisfaceti pe toata lurnea rornáneascrt. Votul
D-voastre va consacrà ceeace de mult erá in constunta si a tinerdor §i a
batranilor »
Se procede la vot, al cárui rezultat este: votanti 21, voturi pentru 21 '
- D-1 Presedinte anunta ca propunerea a Intrunit unammitatea voturilor
si proclamä pe d-1 Mihail Sadoveanu membru corespondent al Academiet in
Sectiunea literara
D-1 D Onciul ceteste procesul verbal al Sectiunit istorice pentru sedinta
dela 26 Mam (8 Iume), prin care se arata, modal cum Sectiunea si-a intocmit
bugetul special pentru 1916 -17 si hotarirea ce a luat ca documentele anexate
la Memoritle et sá se publice deosebit, din Fondul Alma Stirbei, sub titlul de
«Materiale istorice». Conform actului de donatiune, aceste materiale «vor
cuprinde numai lucruri cart ating tstoria Románilor» Sectiunea mat exprima
dorinta de a se introduce in formatul st litera Metnortilor modificári, cari
sá le apropie de publicatiunile analoge ale alter Academn.
- Procesul verbal al Sectiumi istorice se tea spre cunostinta.
La ordmea zilet se pune bugetul Academier pentru anul 1916-17
D-1 I. Sunionescu ceteste protectul de buget, care se prezentl la veniturt
cu suma de lei 1.475.354,80 si. la cheltueli cu suma de let 1.474 425,60,
rAmánand un excedent de lei 929,12.
- In urma discuttunti ce se face cu privire la cheltuelile Institutului
Ottetelesanu st ale Scoalei de agriculturá dela Tig&nestl, si la cari teau parte
d-mi I Btanu, P. Pont, V. Petrvan, St C Hepites, G. Tt(eica st Gr. Antipa,
proiectul de buget se pune la vot si se aprobá cu unammitate.
D-1 Poni zice ca in sesiunea general& din anul trecut s'a ales Comistunea
bugetará, compus& din d-mi Delavrancea, Stmionescu §i d-sa, si cá aceastA
Comistune terminându-si mandatul, ar urmä sa se aleagá o nottá Comisiune
pentru intocmirea bugetulm pe 1917-18 D-1 Pont este de parere ca aceasta
Insarcinare sa se dea Comismnii financiare, care are mat multá pricepere
in materie, intru cát verifIca an de au socotelile i conturile Academiet

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
200 DINTA DELA 27 MAID (9 ITINTE) 1916

D-1 Gr Antipa, care face parte dm Comisiunea financiará dimpreuna cu

d-nn Peirvan si Ti(eica, zice ea experienta si cunostintele d-lui Poni nu pot
lips! Comisiunii st de aceea propune ca d-sa sa lea parte la intocmirea bu-
getului.
D-1 I. Bianu propune sá se formeze o Comisiune bugetarA mixtri, compusrt
din d-nit Poni sz Sinzionescu, dimpreunrt cu membrn Comistunii fmanciare,
d-nii Antipa, Parvan si rz(eica
- Propunerea d-lui Bianu se aprobä
D-1 Dr V Babes, amintind cä s'a ales o Comisiune de 7 membri, care
sa, studieze reorganizarea Institutului Ottetelesanu, exprima dorinta ca aceast5.
Comisiune sA se intruneascri cat mai in grala, pentru ca prima clasii a scoalei
sa inceapä la toamnä sub noul regim
D-1 N. Iorga propune ca discuttunde cart se fac in Academie, si de multe
ori asupra unor chestiuni de micri importantä, sa nu se mar treacá in pro-
cesele verbale si sa nu se mai pubhce in Desbateri, nici chiar in rezurnat,
cum de altfel se face la alte Academu
Membrii ne mai fund in nurnär, nu se poate la, nici o deciziune asupra
propunern d-lui lorga

.$EDINTA SOLEMNA. DELA 27 MAIU (9 IUNIE) 1916.

Presedmta d-lm Dr. C. I Istrati

La ordmea zilei este cetirea rapoartelor asupra scrierilor premiate de Aca-
demie in sesiunea generalá din acest an.
D-1 N lorga ceteste raportul d-sale asupra scnerit d-lui Lt Colonel G
A Dabija: Rcisbolul bulgaro-turc din anul 1912-13, pentru care s'au acordat
1 250 lei din premiul Adamachi.
D-1 S Mehedin4 ceteste raportul asupra lucrard Monografla satuluz Rid-
sinarz de d-1 Victor Pacalá, arum s'au acordat 1 OJO lei din acelas premiu
D-1 D. Onciul, In lipsa d lui L. Mrazec, ceteste raportul asupra scrterit
d-lui G N Leon: Politica miniera in diferitele state st raporturtle cu po-
litica minierd din Romania.
In sala seduitelor isr face intrarea d-1 G. Co.4'bw, care este prunit cu
aplauze de membrn Academiei si de public. 1-
D 1 Presedinte Dr. C,. I. Istratt, adresandu-se noului ales, zice :
In numele Acadenuei Rom.The sunt fericit a spune: Bun vernt
noulm Ti distinsului nostru coleg d-1 Cosbue,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 27 MANI (9 IUNIE) 1916 201

Aplauzele cu cari ati fost prima, adineauri, la sosirea D-voastre,

v'au arAtat, Domnule Coleg, bucuria pe care o are aceastA institutiune
de a vA numArà printre membrn el.
Academia e mAndrA i ferieitA, ori de cAte ori primeste in sAnul
ei un nou t i distins membru, si are o singur& si mare dorintA,
aceea de a cuprinde la sAnul ei toate luminile i puterile reale
prin cultura lor, cari se manifestä In societatea noastrA.
V'ati scoborit prin vointa voasträ la 13ucuresti, Intre noi, de pe
InAltimile frumoase i rornânesti ale plaiurilor dela NAsAud.
Acum, prin munca voastrA, vA ridicati la punctul cel mai inalt
pe care poate sA vi-1 prezente cultura romAnA, ocupAnd un scaun
in mijlocul nostru.
VA urez, scumpe Coleg, vieatA indelungatA, astfel ca D- voastrA care
ai fAcut asâ de mult pentru literatura noastrA si care ati sons asa
de curat sufletesti i a de românesti lucrOri, sA continuati Inca
multä vreme a produce cAt mai mult íi mai bine, pentru binele
inAltarea D-voastre, a Academiei si a neamului nostru iubit.
D-I G Coerue raspunzand zice
Ii multumesc intAiu des toate d-tale, Domnule Presedinte, pentru
frumoasele cuvinte- mat frumoase, poate, decAt le merit,-cu cam
ai avut bunAvointa sA má saluti i, prin ele, sA mA lei oarecum
de rnâná, ca sä ma pin la rAnd pe brazda academica. Aceste cu-
vinte sunt pentru mine ca o punere de mâni pe capul meu, ca
s5, scoboare asupra mea darul acelui spirit, care lumineazA si con-
duce opera Academiei SA te tie Dumnezeu multA vreme, ca sA
poti salutà si pe altn de aici inainte i sh-i rAndueti In plugAria
asta a cAmpului intelectual.
VA multumesc ii D-voastre, Domnilor Membri, cá m'ati gäsit
vrednic sA fiu lAcut pArtas la lucrArile acestui asezámânt cultural,
si c& m'ati primit in numArul D-voastre, ca s& fiu si eu o particle&
de suflet In sufletul eel mare al Academiei. Sá vA dea Dumnezeu
vieatA lungA i puterea linitii sufletesti de a mund cu spor pentru
binele Academiei si al neamului nostru
Cavântarea d-lui Preseainte i a d-lui Cosbuc sunt primite cu insufletire.
D-1 B Delavranceo cet-este raportul asupra scriern : Mudd de drept czed
de d I Andrei Radulescu, canna s'au dat 1 250 lei din acelas prerniu
D-1 N. Iorga ceteste raportul despre Tdrguri si orage intre Buzau, Tár-
goviste si Buem etz, do d-I Gh Zagorq, crirma s'au acordal 500 lei din acelas
premm Adarnachi.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
902 DINTA DELA 27 MART (9 IIINIE) 1916

D-1 B Delavrancea dä eetire raportului asupra lucrArii d-lui I Chiru-

Nanov- Pe cane profe(dor. - Atunci si acum, pentru care s'a acordat auto-
rului premiul Nasturel de 4.000 let
D-1 Presedinte Dr. C. I. Istrati zice : VAd cu bucurie n mijiocul nostru pe
non colegi corespondenti, cari reprezentA tret ramuri de stiint5. : materna-
Uccle, medicina st fizica, anume d-nn D Pompom, Dr. D. Gerota i Dra-
gomir Hurmuzescu. Ii salut cu tubire colegiala, it felicit st le urez spor la
munca still-41fmk care sh fie in viitor t mat rodnica Dorosc ca atunci, când
vor 11 chemati sa tea local ca membri activi, Academia s stea in cumpana,
nestiind care sA lie preferitul.
D-1 Dr D Gerota zice: Multumesc din 'Loan iruma Academiei Romane
pentru magulitoarea atentiune ce ne-a aratat, alegAndu-ne intre membra ei
corespondenti. Increclerea ce ne-ati aratat prin aceasta distinctiune va fi
pentru not in virtor un imbold de a lucra cu toga rAvna pe terenul tiin-
tific si cultural.
D-1 Dr G .Marznescu ceteste raportul asupra scriern d-lui Dr. Aurel A.
Babes Lichidul cefalo-rachidian Studzu clam si experimental, pentru care
s'a acordat prermul Lazar de 5 000 lei
D-1 I. Sunzonescu ceteste raportul despre liNcrarea Masszvul eruptiv Mun-
tele Carol-Piatra-roste (jud Tulcea), de d-1 St. N Cantuniari, carma s'au
acordat let 2 000 din premiul Constantunde
D-1 D) V. Babes da cetire raportului asupra scriern d-lui Dr D Durni-
trescu-Mante : Studzul fisio-patologic al azotemzei (Cerceteiri clinice $ i ex-
perimentale), pentru care s'au acordat autorului lei 1 500 din acelas premiu
D-1 Dr G. Marinescu ceteste raportul asupra scrterit . Introducere în pe-
dologze ii peda9 ogze experimentaki, de d-1 Vladimir Ghiclmnescu, carma s'au
acordat lei 500 din acelas premiu Constantmide
D-1 Presedinte Dr. C I Istratz felicitä pe cei zece autori distinsi astazi
prin premnle Academiei si face urart ca dAnsii sá lucreze in vittor si mai
mult st mai bine Are pArerea de ráu c unele din premii sunt, dupA dis-
pozitiumle fundatorilor, nedivizibtle, i prin urmare nu pot Pt rasplAtiti cât
mai multi autori, cari muncesc in ogorul literelor i stnntelor. Intre lucrá-
ri10 prezentate la concurs sunt multe de realA valoare, cari insA n'au fost
premiate, mai ales din cauza indivizibilitáiu premnlor. Autorii acestor scrim%
sA nu se descuraieze, ci sA continue munca lor i sa vinti cu incredere la
premule noastre iitoare. Cu acest prilei, suntem datori sA ne intoarcem cu
gandul catre acei generost donatori, cari si-au hArazit averea lor pentru in-
curaiarea i rasplatirea muncii cinstite intru riclicarea culturn nationale. Re-
cunostinta memoriei bor si Fulda tuturor '

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EDINTA DELA 28 MAIU (10 IUME) 1915 203

EDINTA DELA 28 MARI (10 IUNIE) 1916.

Presedinta d-lui Dr C I. Istrati.

D-1 B. Delay) ancea observA cA asupra propunern (Acute de d-1 i Iorga
In sedinta dela 26 Maui, (8 Muffle), de a nuse maitrece n procesele verbalesa a nu
se mai publica In Desbateri discffliunile din Academie, nici chiar in rezumat,
nu s'a putut luh, o deciziune, din cauza c. membrii nu mai erau hi numAr
UrmeazA ca aceasta propunere sA se puril la vet hi ediffla de astäzi
- Propunerea d-lui Iorga se aprobA hi sensul ca sA, se arate numai nu-
mele membrilor, can lean parte la discfflie i sA se consemneze deciziunile
luate
Dela d-1 Dr. Dragomir Hurmuzescu se primeste urmAtoarea scrisoare de
multumire pentru aleger3a sa de membru corespondent
«Am primit adresa D-voastre cu No 1 047, prin care ml incunoshntati despre
alegerea mea ca membru corespondent al Academiei Române.
«VA multumesc pentru aceastA deosebitA cinste, prm care ati apreciat hi
mod mAguhtor activitatea mea stuntifica »
Dela d 1 D Pompeiu se primeste urmatoarea scrisoare de multomire
pentru alegerea de membru corespondent.
«D-Voastre imi comunicati, prin adresa No 1 026 din 23 Maiu 1916, eh'.
Academia RomAnA a binevoit a má alege membru corespondent al ei in
Sec( iunea stnntifi ch.
«Aratându-vh D-voastre personal multumirile mole respectuoase, va rog,
Domnule Presedinte, sA fiti, in shnul Acadermei Române, interpretul sentimen-
telor mele de recunostinth pentru cmstea cu care inaltul Institut National a
binevoit sA distingA activitatea mea stiintifica
«Imi este, cred, ingAduit a vedeâ in înalta atentiune ce-mi acordá Aca-
demia RomAn5, un nou indemn, atat de pretios pentru mine, la o mat de-
parte activitate stiintificá in domeniul in care mi-am concentrat pAná acum
silintele mele »
Dela d-1 George Enescu se primeste de asemenea urmAtoarea scrisoare de
multumire pentru alegerea d-sale ca membru onorar
«Profund mAgulit de numirea mea ca membru onorific al Academiei Ro-
mane, viu sA vá rog sá binevoiti a transmite din parte-mi yule mete mul-
tumiri dommlor membri, cari au participat la aceasta alegere, pentru nune
atat de imbucurAtoare t dritAtoare de mandrie »

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
204 EDINTA DELA 28 MAID (10 DIME) 1916

Se ceteste procesul verbal al Sectiumi istorice pentru sedinta dela 27

Maiu (9 Iunie), prin care se arata ea Sectiunea a decis slpropura ca premiul Cuza
de lei pentru subiectul . Istoria Romeintlor dela Aurelian pttnet la
20 000
fundarea Principatelor s'zi. se publice si pentru anul viitor, avAnd aceeas
Corn isiune pentru examinarea lucrárilor In viitoarea sesiune generall, Sec-
tiunea va propune modificarea regulamentului in ce priveste acest premiu
- Propunerea Sectiunii se aprobä.
Se ceteste precesul verbal al Sectiumi stnntifice pentru sedinta dela 26
Maui (8 lume), prin care se arata cá Sectiunea a luat urmätoarele deciziuni:
1) si-a intocmit bugetul special pentru anul 1916-17 ;
2) a vote, «Regulamentul pentru Incurajarea cercetArilor stiintifice»,

3) a fixat pentru Marele preiniu Carp de 7 000 lei din 1921 subiectul :
Energia pe care ne-o pot da apele din (aril - Studiul cel pu(iii al unet
pcirfi din cursul unto rdu
- Deciziunde Sectiunn se ieau spre cunostinta
La ordinea zilei este alegerea Presedintelui si Vicepresedintilor pentru
1916-17
D-1 Dr C. I. Istratt zice
Multumesc mai intâiu Academiei, din adâncul sufletului, de a-mi
II fäcut marea cinste a mä fi ales, timp de 3 am, ca Presedinte
Am considerat totdeauna ca o mare femme, când munca unui
näzuitor ca mine este rasplatitä In acest mod, de tot ce are o
tarä mai cu vazä, pe terenul cultural, câci astfel trebuesc consi-
derate Academiile.
Nascut in o epoca de intunecirne, crescut In scoale cum a dat
Dumnezeu; färä o cultura clasica serioasä si dispunând mai mult
de ceeace am cules, cu osteneala dar cu femme, aproape singur
in drumul vietn; traind intr'un media putin prielnic stnntelor, re-
cunosc cä nu m'am asteptat a ajunge la Academie, si mai ales la
presedinta ei.
Ati tinut mai mult seama, de sigur, de dorul meu de a ma per-
fectionâ, de munca Indelungata, pe care cu hotarlre am inchinat-o
mai mult tern decat intereselor mele.
Dacä asta e räsplata ce am prima, vä multumesc In modul col
mai cälduros si din toatä inima
Tin ea aceastä ocaziune a multuml si colegilor mei din Sectiunea
stiintifica de, a ma fi ales presedinte; sa fie siguri ca volu face
totul pentru a-mi Indeplinì datoria,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $tb1NTA DtLA 2 8 MAW ao ItNIE 1516. 205
LI.1..../-.-.1-

In timpul presedintei mete am nutrit un vis de aur pentru

Academie, tar& si neam.
Nadájduram cá anul acesta, al 50-lea dela infiintarea ei si dup5.
aproape 19 veacuri de chin, durere si nesiguranta pentru neamul
nostru, vom 6.0.0, in fine o asezare temeinicä in as& fel, ca
cel putin 3/4 din neamul nostru desrobit sä se fi bucurat larg de
lumina dät&toare de vieatá a soarelui pentru cei slobozi si astfel
si Academia sä fi putut c&p&t& posibilitatea de a Infäptui aureola
ce cat& s'o lumineze.
Soarta a volt altfel
Dacá orice intetrziere este spre mai bine, cum o spun bátrâmi
nostri, fie ca sä mai aE,deptárn putin si sä, vedem, In curând, ridi-
cându-se pe rând: mauzoleul care Ed cuprindä In el resturile scumpe
ale bardului latinitätii; s& vedem ridicându-se neintârziat máretul
nostru templu, care e al românismului; si, facá cerul ca, in loc
de prabusire si durere vesnic5., sä vedem aparând soarele libertätn
si unirn, aceea ce se poate mai usor si terneinic sävârsi In pro-
zent, astfel ca s& putem inchide si noi ochn, ca si cei dela 1859,
fericiti de a nu fi fost martori decât la ceasuri de ináltare.
Urez ca Academia, care ne este scumpä, sä intrupeze In ea tot
ce are românismul mai curat ca simtiminte, pornite acestea nuniai
din izvorul curat al dorurdor si nevoilor acestui neam ales; fac
urarea ca ea sá alb& pe viitor greutate a-si alege pe membrn
ei din o pleiadä, tot mai numeroasä, tot mai cult& si dornicä de
a contribui la civilizatia omenirii, muncitoare si patriotic& lush, si
care sá inteleag& si rostul institutiunn noastre
VA urez la toti, scumpi Colegi, zile indelungate si sä dea Dum-
nezeu ca In curând sä vá simtiti oclui udati de lacrämi de bucurie
si sä vá simtiti inimile inältate de soarta fericitá a neamului.
As& sa ne ajute Dumnezeu!...
Se procede la alegerea Presedintelui.
- D-1 P. Poni este ales cu unanirnitate si orupá scaunul prezidenttal.
D-sa zice apoi.
Am ajuns la bátrânete si nu mai am destule puteri spre a munci
ca In trecut. Din aceastá cauz& am paräsit si alte ocupatiuni pe
can le avearn Prin voturde Domnulor-Voastre Imi dati sarcina de
Presedinte pentru anul care incepe. 1\4á supnn vointei Domnulor-Voa-
sire si, dacä nu vow corespunde asteptärilor, vina nu va fi a mea.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
'206 strum-A imr.A 28 MAIII (10 futna) 1916

Din toatä inima vä multumesc pentru Increderea si iubirea cole-

gialá ce nn-ati arätat
Se precede la alegerea Vicepresedintilor.
- Sunt alesi d-nu B. Delavrancea din SectiunealiterarA, I. Bogdan din cea
istortcá st Dr G. Marinescu din cea stuntifica
D-1 Secretar general / C. Negruzzi ceteste urmAtorul raport asupra Iu-
crArilor acute in sesiunea generall din 1916 :

Domnilor Colegi,

«Incheind lucrárile sesiunn generale, gAndul nostru se inaltá cu

o 1ndreptktitä mândrie cátre lubltii nostri Suverani, cart urmáresc
cu un viu in teres activitatea Academie], si ori de câte ori se pre-
zentä ocaziunea, ne indeamnä la o cât mai Intetitá muncá pentru
propásirea tern si a neamului românesc. Cu toate cá n'am avut,
In cursul acestei sesium, prilejul sä no bucuräm de prezenta M M.
L. L. Regelui si Reginei la lucrärile noastre, totus am prirnit cu
adâncä recunostintä semnul de binevoitoare si delicatä atentiune
al M. S. Reginei Maria, care ne-a trimis In dar una din frumoa-
sele Sale scrieri Regina cea rea, tradusä in româneste de d-na
Elena General Perticart st impodobitä cu ilustratiurn datorite A. S
R. Principesei Elisabeta, care posedä un puternic sentiment artistic.
«Ca si In alti am, s'au fäcut si de rândul acesta cateva vizite la
stabilimentele si institutnle nationale cari meritä BA fie väzute. Asa
la 13/26 Maiu, in semn de omagiu pentru memoria ráposatului
nostru coleg I. Kalinderu, am vizitat muzeul care-i poartä numele.
El apartme acum Statului, In urrna transactiunii Incheiate cu mos-
tenitorti. Directorul muzeului d-1 Steriade ne-a facut o frumoasä
primire, dändu-ne explicatiuni interesante si complete.
«In zma de 22 Mam (4 Junto) am vizitat fabrica de tutun in-
F,41

stalatnle dela Belvedere. Ele constitue unul din cele mai Insemnate
stabilimente industriale din tarà, ce, gratie organizatiei si pricepern
cu care este condus, poate sta aláturi cu cele mai bune asezäminte
similare din strämätate. Directorul Regiei Statului d-1 Oscar Kiria-
cescu, Impreunä cu d-1 ingmer Malcoci, ne-au fäcut o calduroasä
primire, arätändu-ne tot ce este vrednic de vhzut
«La Inceputul sesiunn ne-a venit stirea despre incetarea din vieatä
a lui Guido Baccelli din Roma. Räposatul, distins clinician, Isi cas-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 13E0I1TA l)FLA '28 nlAlti (10 it1NIE) 1016 207

tigase o mare reputatie stiintificä prin tratamentul säu In comba-

terea malartei i pelagret In Italia. Osebit de aceasta, era un fervent
prieten al Românilor. Dansul a organizat E,11 a prezidat, acum douä-
zeci de am, serbarea româneascä dela columna lui Tratan. Insti-
tutia noastrk tinând seam& de toate aceste merite, l-a ales membrul
ei onorar la 2/15 Maui 1906
«In cursul sesiumi s'au tinut 5 sedinte publice st 1 solemnk afar&
de cea pentru proclamarea premillor
«*edinta solemná dela 21 Mani (3 Iume) a fost consacratá receptiunu co-
legului nostru I Nzstor, care a nett discursul sau : Un capttol din 'me*
culturald a Ronicinilor din Bucovina, la care a raspuns d-1 N lorga.
qedlno dela 14/27 Mani a fost ocupatii de comumcarea d-lui Dr G. Ma-
rtnescu despre : Date si cercetdi i noud asupra vietzi z not (iz celulei
nervoase
«In sedmta dela 17/30 Maui d-1 Duiliu Zamfirescu a expus comunicarea
sa . Ccitevd cuvInte crdwe.
4In znia de 18/31 Mani d-I Dr. V Babes a cetit comumcarea sa despre
1-12 ce indsurd sttinfa roindneascci a contributt la combaterea epidemzilor
de rdsbozu P
«La 20 Mam (2 lume) d-1 Dr. C. I. Istrati a dat lecturá comunicArii sale:
Despre cule.
«In sedmta publicá dela 23 Mam (5 lunle) am ascultat comumcarea cole-
gului nostru N. Iorga despre Ortginea
. z .sensul direc(tzlor politice in

trecutul (erzlor noastre

«D-1 Dr C. I. Istrati, In sedinta dela 16/29 Mani, ne-a amintit
despre serbarea de 100 de ant dela nasterea lilt C. A. Rosetti,
fost membru al Institutiet noastre si ministrul care a semnat de-
cretul pentru Infiintarea Societätii Academice.
«Serbarea este 11,DV-drab'. pentru 5 Iume Prograrnul este de ase-
menea fixat; tar Academia este si ea trecuth hi ordinea de zi
«Tot cu aceastil ocaziune, d-sa ne-a invitat la serbarea dela Uni-
versitate pentru Implinirea a 100 de am dela vemrea in tará a
lut Gheorghe Lazär st 27 de ant dela infuntarea Societatii de
stiinte.
«In sesiunea generalä trecutk a44 hotarit, dupä propunerea De-
legatturni, facerea unut mauzoleu la mormântul poetului Vasile
Alecsandri dela Mircesti S'a publicat, in acest scop, un concurs.
Pârtá la terrninul fixat s'au prezentat 11 lucräri de ale arhitectilor,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
208 $MINTA IALA '28 MA1U (10 JTJNIE) 1016
_
consistând din planuri si devize. Pentru alegerea lucrárn care trebue
premiatä, s'a instituit o comisiune alcätuitä din d-nn. B Delavrancea,
N. Iorga, Dr. C I. Istrati, D, Onciul, P Poni, M. C. Sutzu §i
Secretarul general al D-voastre.
«In ziva de 7/20 Maiu s'a celebrat in biserica dela Mägurele
un parastas in memoria fundatorului Institutului de fete Joan
Ottetelesanu, dela moartea cáruia s'au Implinit 40 de am. Au
asistal d-rui St C. Hepites, T V Stefanelh §i N. Techt, impreunä
cu elevele si corpul didactic al Institutului, iar directoarea a
tinut o cuvântare
«Din partea fabricei aAlbina» din Galati s'a prima In dar
testamentul defunctului Rego Carol I, litografiat pe tablä de
otel.
«In sedinta dela 16/29 Maiu ati modificat articolul 37 din Re-
gulamentul Bibliotecii, mai lärgind Inch', dreptul de Imprumutare a
cärtilor
«La 13/26 Mani ati luat cunostinta eh Ministerul Instructiurni,
dupá recomandatia noasträ, a conflrmat pe d-1 Duiliu Zamfirescu
ca membru In comitetul de lecturá al 1. eatrului National pe termin
Incä de 5 am.
a Sectiunile Academiei, precum si comisiunile speciale, au cercetat
scrierile prezentate la concursurile diferitelor premii si si-au pre-
zentat rapoartele lor
«Dupá propunerea Sectiurni istorice, premiul Adamacln de 5 000
lei (divizibil) s'a Impärtit urmätorilor concurenti :
Lei 1.250 d-lui Locot -Colonel G A. Dabija pentru Retsboiul
bulgaro-turc din anul 1912-13,
Lei 1 250 d-lui Andrei Rádulescu pentru Studii de drept
civil;
Lei 1 000 d-lui Dr. G. N Leon pentru Politica ntimeret in
diferttele state st raporturile et cu pohtica minieret din Ro-
manta,
Lei 1.000 d-lui V. Päcalä, pentru : Monografia satului Ret-
qinari;
Lei 500 d-lui G. Zagorit pentru : Teirguri e orase intre Buzau,
Tetrgoviste si Bucureet.
« Dupti propunerea Sectiunn stuntifice, premiul Dernostene Con-
stantinide de 4 000 lei s'a Impärtit astfel
Lei 2.000 d-lui St. N. Cantuniari pentru. Massivtd eruptiv
Mantele Carol Piatra-rosie (judeful Tulcea);

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EI1ITA DELA 28' m.utr (10 limit) 1916 209

Lei 1 500 d-lui Dr. D. Dumitrescu Mante pentru: Studiul fizico-

patologic al azotemiei (Cerceteiri clinice si experimentale);
Lei 500 d-lui Vladimir Ghidionescu pentru. Introducere in pe-
dologie qi pedagogie experimentalei
«Sectiunea stuntificä a mai acordat si premiul Lazar de 5 000
lei d-lut Dr. Aurel A. Babes pentru: Lichidul cefalo-rachidian.
Studiu clinic si experimental.
«Dupä propunerea Comisiunn speciale, s'a acordat premiul Näs-
turel de 4 000 lei d-lui L Chiru-Nanov pentru scrierea: Pe Mile
profetilor - Atunci si acum.
«Premiul I. Lecomte du Nouy s'a Impártit Intro elevit urmätort
ai Scoalei de Arte-frumoase din Capitalá. Let 143 d-lui Alexandru
Chirovici pentru desemn de pe antic si lei 140 pentru desemn de
pe naturä; tar d-lui Ilie Cristoloveanu si d-rei Lucretia Mihállescu
cat() 100 lei pentru desemnuri de pe antic.
«Comisiunile speciale, alese In sesiunea trecutä si In cursul aces-
teia, v'au prezentat rapoartele lor:
«In sedinta dela 2/15 Maiu vi s'a cetit si ati aprobat raportul
Comisiunn financiare asupra admmisträrn fondurilor pe anul bugetar
1914-15; tar pentru examinarea gestunil financiare pe 1915-16
ati reales In Comisiune pe d-nn: Gr Antipa, V. Parvan, G.
Tireica.
«La 3/16 Matti ati ascultat si aprobat raportul si propunerile
Cornisrann Fondurilor Joan Fätu si loan Scorteanu despre lucr5.-
rile sävärsite In 1915 si in Comistune pentru anul vittor ati reales
pe d-nn I Bogdan, D. Oncitd §i pe Secretarul general al D-voastre.
«In zma de 5/18 Mara ati ascultat si Incuviintat raportul Comi-
siurni Fondului I Agarici despre mersul scoalei de agriculturá dela
Moara-Grecilor in anul 1915-16; tar In Comisiune pentru anul
vutor, at reales pe d-mi: Gr. Antipa, St C Hepites i P. Poni.
«In aceeas sedintä vi s'a cetit si ati aprobat raportul Comisiunii
permanente a Bibliotecti pentru lucrärile sävärsite In cursul anului
trecut
«In sedinta dela 6/19 Maiu at ascultat si ati dat aprobarea
D-voastre raportulul si propunerilor prezentate de Comisiunea Fon-
dului Aclamachi Ati reales In Comisiune pe d-nti P. Poni §i .I.
SiMlonescu.
«La 9/22 Maw at luat cunostintä si at Incuviintat raportul Co-
misiumi Fondului Ottetelesanu despre mersul Institutului dela M5.-
Analele A R - Tom XXXII!! - Desbalerile 11

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
210 sEDINTA nEt.A 28 MAIU (10 ITINIg) 1916

gurele si despre lucrárile sävärsite in 1915-16. In Cornisiune

pentru 1916-17, ati reales pe d-nir Dr. V. Babes, St. C. He-
piles ei pe Secretarul general al D-voastre.
an zitia de 12/25 Main ati ascultat si aprobat raportul Cornisiunii
Dicfionarului limbii romcine; iar In Comisiune pentru anul
1916 - 17, ati reales pe d-nii I. Bogdan, C Giurescu, St. C.
Hepites, T. Maiorescu, Duiliu Zamfirescu §i po Secretarul general
al D-voastre.
«In sedinta dela 24 Maui (6 Iunie) ati ascultat si incuviintat ra-
portul Comisiunn Fondultu Tache Anastassiu pentru lucrärile din
1915-16. In Comisiunea pentru 1916-17 s'au reales d-nn: St.
C Hepites, P. Pons §i I Simionescu
«In aceeas sedintä, ati luat cunostintá si ati dat aprobarea D-voastre
raportului Comisiumi alese In cursul sesiurni de fatä si Insärci-
natä cu räspunsul la raportul de deschidere al Secretarultu gene-
ral asupra lucrärilor din anul trecut.
aAti decis, in sedinta dela 26 Mam (8 Iunie), ca pe lângb. Comisia
financiará, Insárcinatä cu examinarea conturilor, alcátuitä din d-nn .

Gr. Antipa, V. Pecrvan i G. Titeica, sä se alâture si colegn

St C. Hepites ei P. Poni, ca impreunä sa formeze Cornisia rrnxtä
pentru Intocmirea bugetului pe anul vutor.
«Vi s'au adus la cunostIntá subiectele puse de Sectiurn la premule
urrnätoare din 1921:
«De Sectiunea literará
aPentru prerniul Nasturel de 5.000 lei subiectul : Vaszle Alecsandri
- Vie* $ i opera /ui.
«Pentru premiul Neuschots de 2 000 let subiectul . Cipariu $ i
Pumnut - Activitatea lor filologicci qi, literara.
«Pentru premiul Toncoviceanu de 1.000 lei: Studii despre versi-
ficatia romaneasca.
«De Sectiunea stlintificä.
«Pentru premiul An. Rau de 3 000 lei subiectul. Studiu $ i
harta geologica a unei regiuni din fara.
«Pentru premiul Lazeir de 5 000 lei subiectul Studiul chimic
al ligniteior din farci
«Pentru premiul Adamachi de 5 000 lei subiectul: Studit origi-
nate despre etiologia, prevenirea $ i combaterea uneia sau mai
multora din boalele cari cauzeaza mortalitatea primei copilarii
in Romania

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 kIEDINTA DELA 28 MAItJ (10 1IINIE) 1916 211

«Pentru premiul Cuza de 6.000 lei subiectul: Studiul sistematic,

faunistic si biologic al larvelor de insecte din balta Brates, cu
terenul inundabil inconjureitor i portiunea din Duncire i Prut
din care se almenteazei.
aPentru Mare le premiu Carp de 7.000 lei subiectul. Energia pe
care ne-o pot da apele din farci Studiul cel putin al unei parti
din cursul unisi recu
«Pentru completarea vacantelor de membri activi din Sectiunea
literará i istorick ati ales In cea dintAi pe d-1 G. Cosbuc §i In
cea de a doua pe pärintele Ioan Lupas.
«lip ales ea membri corespondenti In Sectiunea stiintificä pe d-nn
Dr. D Gerota, D Pompeiu i Dr. Dragomir Hurmuzescu; lar In
Sectumea literarä pe d-nn Pericle Papahagi i Mihail Sadoveanu;
in Sectiunea istoricä s'a ales d-1 Dr Silviu Dragomir.
Ati ales ea membru onorar pe P C. Sa Arhimandritul Ilarion
Puscariu, Vicarul Mitropoliei din &Intl, i pe maestrul compozitor
si artist George Enescu.
«In sedinta dela 26 Maiu (8 Iunie), ati votat bugetul de venituri
ii eheltueli pe anul 1916-17.
«Ati ales Delegatiunea, care sä conduch luerárile Academiei in
anul viitor, In persoana d-lui P. Poni Presechnte si a d-lor B De-
lavrancea, I Bogdan i Dr. G. Marinescu Vicepresedinti
«La sfârsitul lucrárilor noastre din aceastä sesiune, tin sa constat
cá aflându-mä acum la Inceputul anului al doilea al sarcinei, ce 'ati
binevoit a-mi Incredintà, sunt tot asà, de plin de nädejde pentru
viitorul Academiei Ceeace ne Indreptäteste si mai mult Increderea
in soarta acestui lnalt asezámânt cultural, sunt alegerile as& de
fericit reusite In timpul din urmá in persoana noilor colegi, cari
au sä continue cu râvnä activitatea inceputá odinioará de cei mai
vechi. Pentru noi cei mai bâtrâni, mostenirea pe care o läsam ur-
masilor nostri mad tineri este un izvor nesecat de multumire sufle-
teascä, lar pentru clansu sarcina ce primese este si trebue sä, fie
un Indemn pios la Indeplinirea misiumi culturale a Academiei, precum
si la munca constanta pentru binele i glom, patriei noastre si a
Intreg nenmului românesc.»
D-1 Preqedinte P. Poni declará sesiunea generala inchisa §i ralica §edinta.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 -
SECTIUNEA LITERARA.

*EDINTA DELA 13/26 MAIU 1916

Pre§edinta d-lui I C. Negruzzi

Sectiunea procede la alegerea candidatului de prezentat Academiei pentru
ocuparea locului de . membru activ, ramas vacant prin incetarea din vieata a
lui Nicolae Gane.
Rezultatul votului este . d-1 Gheorghe Co§buc intrunWe 4 voturt dui 6
Acest vot se decide a se prezenta plenului Academiei

$EDINTA DELA 25 MAIU 7 IUNIE) 1916

Preedinta d-lui I. C. Negruzzi.

Sectiunea iea urmátoarele decizium
1) Sá facá parte din Comisiunea Marelui Premiu Násturel §i premiului
Craiovean din 1917 d-nn: L Bianu, B. Delavrancea, I. C. Negruzzi §i
D. Zamfirescu,
2) Alege in biuroul Sectiunii pentru 1916-17 Prerdinte pe d-1 I C.
Negruzzz, Viceprerdinte pe d-1 B Delavrancea ;
3) S. se publice urmátoarele subiecte pentru premille din 1921
a) pentru premiul Nästurel de 5 000 lei: Vasile Alecsandri - Viea(a si
opera lui,
b) pentru premiul Neuschotz de 2 000 lei Czpaz iu gt Punmul - Activdatea
lor ftiologicd sz literard,
c) pentru premml Toncoviceanu de 1 000 lei Studiu despre verszfica(za
romeineascd

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA LITERAIti 213

EEDINTA DELA 26 MARI (8 IUNIE) 1916

Prepdtnta d-lui I. C Negruzzi

Sectumea decide a se propune spre a CI alesi membri corespondenti d-nu
MM. Sadoveanu si Perm le Papahagi
D-nu B Delavrancea §1. I. &emu vor expune in plen titlurtle candidatilor
propusi.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA ISTORICÄ.

Raportul d-lui N Iorga despre: Diploma de noblefe trans&

vane& acordald lui Lupasco _RAW de St. Metes, - aprobat de
Sectiune la 9 Maiu 1916
. St udiul d-lui St. Metes despre diploma de noblete transilvanh acordata,
lui Lupasco Buhus cuprinde mult mai mult decat ar pare& a poate re-
zulta din titlu Autorul, un tanAr Ardelean, cunoaste foarte bine toate le-
gaturile dintre Principate si Ardeal si da la fiecare pas din materialele
stranse de dansul informatu nouá si uneori neasteptate Desi lucrând in
circumstante neobisnuit de defavorabile, d-1 Metes a dat si o bunä expunere
a desvoltArii familiei Buhusestilor, fruntasä in Moldova.
16if propune sa se suprime amabilele aprecieri can privesc ostenehle
mele in domernul istoric, eu nu sunt obisnuit cu ele si pe altii ar putea
sa-i supere.

Raportul d-lut D. Onciul despre Corespondenfa consulilor

englezi din Principate, 1828 - 1836", de I C. Filitti, - aprobat
de Sectittne la 9 Main 1916.
Lucrarea colegului nostru d-1 I Filitti aCorespondenta consulilor englezi
din Principate, 1828-1836», 99 pag in-folio, cu anexe (pag 78-99), tra-
teaza despre faptele istorice cuprinse in oCorespondenta privitoare la or-
ganizarea Principatelor Dunarene, 1828-1836», publicatii la 1878 de Minis-
terul Afacerilor straine -ale Marei-Britann, care cuprinde rapoartele consu-
lilor englezi din Bucuresti din acel timp Autorul da o expunere foarte
ingrijitá, cu date pretioase asupra organizárii Principatelor pe timpul in-
troducern Regulamentului Organic si in primil am sub regimul acestuia.
Ca toate lucrarile d-lui Filitti, privitoare la istoria noastrá mai noua, si
lucrarea prezentá se distinge prin cercetári si rezultate noua, can sunt o
contribupe de reala valoare pentru istoria epocel respective. C4 Asmilene0,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORICI 215

calitati, ea nu poate sa fie decat foarte blue venitä pentru Mentonzle Sec-
tiurni noastre.

$EDINTA DELA 12/25 MAIU 1916

Pre§edurta d-lui D. Onciul, Vicepre§edinte

Dup& propunerea d-lui N. lorga, se recomanda cu unammitate ca mem-
bru activ, îii locul .vacant prin moartea canomcului Moldovanu, parintele
protopop I. Lupa§.

*EDINTA DELA 24 MAIU (6 IUNIE 1916

Pre§edi* d-lui D Onciul, Vicepreedinte

In §ase §edinte consecutive Sectiunea a luat cuno§tinf& de rapoartele ce-
tite asupra lucrardor prezentate la premiul Adamachi, de 5 000 lei, divi-
zibil, §i, in §edirrfa de asCai, a hotarit precum urraeaz& :
Se acorda preran de ate 1 250 ler d-lui Locotenent-Colonel Dabija
pentru scrierea dlasbolul bulgaro-turc din 1912-13» ; d-lui Andrei Rai:1u-
lescu pentru scrierea : «Studn de drept civil»,
Se acorda premn de câte 1 000 lei . d-lui Dr G. N Leon pentru scrierea
«Politica rainier& in diferitele state §i raporturile ei cu politica rainier& din
Romania» ; d-lui V Pacala pentru scrierea «Monografia satulm Ra'§inarko
Se acorda premiu de 500 lei d-lui G Zagorq pentru scrierea sa
«Targuri §1 ora§e intre Buzau, Targovi§te §i Bucure§ti »

$EDINTA DELA 25 MAID (7 IUNIE) 1916

Preedinta d-lui D Onciul, Viceprev)dinte.

Sectiunea alege acela§ biurou ca in anul trecut, care biurou se compune
din d-nn A. D Xenopol, Pre§edrate, D Oncui, Vicepre§edinte.
Secfnmea siege ca membri in Comisia pentru Marele Premiu NAsturel
§1 premml Craiovean, cari se vorldecerne in anul 1917, pe d-nn I. Bogdan,
D. Onc2ul, N I()) ga ,71 C Gmrescu,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
216 SECTIUNEA ISTORICÄ

In Comisia pentru premiul Adamachi, cu subiectul Valurile romane,

pe d-mi : M. C. Sutzu, D Onaul §i V. Parvan
In Comisia pentru premiul Neuschotz, cu subiectul Mona costumului,
pe d-nn N. Iorga, I. Ntstor, S .Mehedinti
Dupä propunerea d-lui I. Bogdan, se recomandá ca membru corespon-
dent in locul vacant d-1 Silviu Dragomir, profesor la Seminarul Andreian
din Sibnu

SEDINTA
k, DELA 26 MAW (8 IUNIE) 1916

Preedinta d-lui D. Onciul, Vicepreedinte.

Tinându-se seamá de suma redusä care stá la dispozitie pentru pubhcarea
Analelor sale, Sectmnea hotAreste ca documentele anexate la Memoru
sä se publice deosebit, din Fondul Alma Stirbel, subt titlul de «Materiale
istonce»; conform actului de donatiune, aceste materiale vor cup.rmde nu-
mai lucruri can Ming istoria Românilor.
Din suma dispornbilá de Lei 18.128,65 pentru tupáriturule Sectiunn, se
rezervá pentru Memorule §i Buletinul ei Lei 15 128,65, rämânând ca 3 000
de lei sä se dea d-lui V Pârvan pentru sapâturile dela Istria.
Dormd sä se Introducá in formatul si Mara «Memornlor» modificatd, can
sit le apropie de publicatule analoge ale altor Academu, Sectiunea e de
pärere a se cere oferte dela tipografule principale din Bucuresti pentru a
puteh introduce st economule ce se vor gási cu putintä.

$EDINTA DELA 27 MAIU (9 IUNIE) 1916

Pre§edin0 d-lui D. Onciul, Vicepreedinte

Dupä doriata plenului, de a se da o nouá menire premiulm Alexandru
loan I Cuza pentru studuil epocet din istoria Românilor, care merge dela
Aurelian pan& la intemeiarea principatelor, Sectmnea, luAnd in cercetare
chestiunea, propune sä se tipareasca din suma ce ar reprezentâ premml
studu ale membrilor stu sau si ale altor persoane, aprobate de dânsa, cart
s'ar referi la aceastä epoeä, Aceasta ar implica insa o schimbare a regu-
lamentului, pe care o poate hotitri *numai plenul In anul viitor, ptiná atunci
premitil sä, fie mäntinut, cu aceeas comismne.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORICA 217

Premiul Adam acid.

Nicolau Aron, Monografla bisericilor, scoatelor i reuniunitor romeine din

Fetgeiras, FlgAras 1913 - Raport de I. Nistor.
Autorul a adunat cu multä sarguintä tot ce a putut aila despre
asez&mintele românesti din F5gäras. Materialul adunat ni se pre-
zentá intr'o form& agreabil& i lesne de uhlizat. Ilustratnle ne in-
fatrs,ieazä cládirile i persoanele cele mai marcante din Fägäras. In
anex5, gäsim aadnotatiunde» until fost dascal rágäräsan i o serie
de documente mad vechi. Lucrarea îi are meritul ei i ea va putea
fi uhlizat& cu mult folos de cel ce va sale monografia completä,
a Fägärasulw, considerând i partea istoricä i vieata economic& a
acestui vechiu oras românesc. Lucrarea d-lui Nicolau Aron este o
contribuhe pretioasä la istoria Fágárasului, care merit5, toatä re-
cunostmta noasträ. Ea ins& nu Intruneste conditiumle unei lucräri
metodice pentru a pute5 11 recomandat& la premiul Adamachi.
II6 Rile Baca loglu, Preuves d'ainour. Conferences patriotiques. Bucuresti
1914. - Raport de I. Bogdan.
Sub titlul ciudat de «Preuves d'amour», Bucarest (1914), d-na
Elena Bacaloglu a publicat In frantuzeste dou5, «conferinte patrm-
hoe», dedicate «României si Regelui eau» si precedate de o intro-
ducere a d-soarei Elena Väcärescu Intâia conferintä, intitulath
«Adevär si Patriotism sau Bianca Mileat si G. Asachi», a fost tinut&
de d-na Bacaloglu, in cahtate de delegatä oficialá a guvernului
român la expoziha Italian& retrospectivä din 1911, intâiu in pavi-
lionul congreselor din castelul St. Angelo, si ropetat& apoi in liceul
din Florenta, in salonul Cova din Milan, in Ateneul din Venetia, in
Ateneul din Bucuresh si la Cärninul universitátn din Iasi. A doua
conferintä, Intitulatä, «România», a fost tinutä la Roma In Aula Magna
din «Collegio Romano» si in Florenta la Societatea «Leonardo da
Vinci» Cea dintAi (p. 1-52) se ocupä cu dragostea ideal& a lui
G. Asachi cätre Bianca Milesi, o Italian& pe care Asachi a cunoscut-o
la Roma si despre care d-na Bacaloglu credo c5, a avut o mare influ-
ent& asupra caracterului i activitätu lui Asaclu; a doua (p 55-91)
se ocup& cu istoria i progresele României din timpurile cele mai vechi
si pAriä astäzi. Dacä, din cea dintai nu putem scoate aproape nimic

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
218 I
SECTITJNEA ISTORICÁ

pozitiv, din prima frazeologiei obscure si afectate in care este scrisk a

doua contine o sumä de inexactitati neasteptate asupra faptelor color
mai bine cunoscute din istoria noastrk ca d. p.: tam Dacilor ase mär-
gina Inainte de Unguri la apus cu muntn Ilarici (ce-or fi acestia ?),
la räsärit cu Nistru, la miazänoapte cu Po Ionia i la miazäzi cu Dunärea
(p. 57); despre trofeul dela Adamklisi, numit Tropheum Trajani (sic1),
spune cä a fost restaurat de arheologii nostri (p. 59), pe când toatä
lumea stie 6, el a fost devastat de räposatul Grig. Tocilescu;
despre impáratul Adrian spune cä a läsat Dacia In prada invaziu-
nilor Mare (p 60); despre Românn din Oltenia spune cä sunt
numiti de Poloni a 111olteni, dela râtil Olt, si de cátre noi Munteni,
dela latinescul a montibus" (ibid.), s. a. m d.
Dupä cele douä conferinte urmeazä, sub titlul « Documente i scrisori»,
câteva adrese oficiale cu privire la participarea d-nei Bacaloglu la
expozitia italianä din 1911, apoi sermon de complezentä dela di-
ferite persoane oficiale i neoficiale, cari au ascultat sau au auzit
numat vorbindu-se despre conferintele d-nei Bacaloglu, i extrase
din gazete despre succesele d-sale (p. 97-195). La stärsit se reproduc
(p. 200-219) douä miei articole scrise de d-na Bacaloglu in italic-
neste i tipárite In «Rivista di Roma» despre «Rornânia sitripla aliantä»
§i despre aPrincipele Carol din România la Roma».
Pe lângá acestea, cartea cl-nei Bacaloglu cuprinde 115 ilustra-
tium, cele mai multe bine fäcute sunt portrete de-ale membrilor
Famthei regale, de-ale lui Asachi, Biancäi Milesi i mai multor bär-
bati politici, apoi fotografii de biserici, palate, peisaje, costume na-
tionale, pecett, tablourt si altele. Toate acestea spun pentru strämi
cevb, mai mult decât textele frantuzesti sau italienesti ce le Insotesc
Cartea d-nei Elena Bacaloglu fund alcätuitä iii felul acesta si
neavând nici o valoare literark nu pot s'o recomand mot mäcar
pentru o micä parte din premiul Adamachi.
C. 1. Bilicolanu, Dunetrea. Privire istorted , eeonomtcti qi poltttet Bu-
cure$1 1915 - Raport de 1. Bogdan.
Asupra Dunärei, ca cea mat principalá arterá de corner t a tern
noastre i una din cele mai principale ale Europei centrale, existä o
foarte bogatä literaturk Douä din ultimele publicatiuni ale regreta-
tului nostru Secretar general D. Sturdza au fost a Culegerea de
documente relative la libertatea de navigatiune a Dunärei» (1904)
si «Lucr'arlle Conuslunu Europene delagurile Dunarel» (1913), La

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORICÁ 219

1904 Academia noasträ, a premiat o monografie destul de mare

asupra aDunärei in dreptul international public» de D. Nenitescu. Si
revistele noastre au publicat din când In când câte un articol asu-
pra chestiunn Dunärei.
D-1 C. Baicoianu, dupä ce la 1913 a tipärit o lucrare special&
In limba germanä «Despre näzumtele politico-comerciale ale Engli-
terei pentru deschiderea Dunärei de jos», a dat In volumul prezentat
acurn la premiul Adarnachi o expunere general& a chestiurni Du-
närei, Incepänd cu timpurile cele mai vechi i ajungând pânä la
cele mai actual() preocupäri ale politicei noastre economice: au
intrat aci intAm câtevä consideratiurn asupra Insemnätätii trans-
porturilor pe apá ii asupra navigatiumi fluviale in evul mediu
si In timpurde moderne, pänä la congresul din Viena (1815) si
tratatul dela Paris (1856), apoi desvoltäri mai pe larg asupra modi-
ficatiumlor ce a suferit regimul liberal stabilit prin aceste don&
asezáminte Internationale la congresul din Berlin (1878) si la con-
ferinta din Londra (1883),-asupra silintelor ce post dat România
de a-si apärà interesele sale, In luptá cu interesele celorlalte state
riverane mai marl si mai puternice, si asupra activitätn Cornismnii
Europene la gurgle Dunärei, precum a statelor riverane dela
f;:a

Galati In sus, In deosebi a României, pentru Inlesnirea navigabili-

táii pe porttuneaDunärei ceo apartme, si a Austro-Ungariei pentru
lucrärile fäcute la Porti le-de-fier Ultimo le capitole se ocuph cu
situatiunea de astäzi a regimului de navigatie i pohtie fluvialä pe
Dui-Area de jos, cu politica Germaniei i Austro-Ungariei in chestia
Dunärei si cu elementele actuale ale acestei probleme
Fat& de tendintele lesne de priceput ale Austro-Ungariei, de a-si
Intári prin toate mijloacele pozitiunea sa la Dunärea de jos, i fatä
de hotärirea Germaniei de a apt& cât mai mult pe aliata sa in
aceste tendinte, d-1 Bälcoianu crede c5, politica economic& a terii
noastre trebue sä tind5, hitr'acolo ca Europa sä se Intoara la prim-
cipnle sänätoase ale tratatului dela Paris din 1856, care prin art.
17 instituià o comisie alcátuitä din toti riverann Dunärei, in scopul
de a asigurà un regim uniform de liberä navigatie dela Ulm pänä
la Sulina. Comisiunea aceasta ar aye& sä, Inlâture toate dificultätile
de navigatie, sà, controleze lucrarile fäcute de fiecare riveran îri
parte, si sä supravegheze executarea regulamentelor de politie de-
cretate de fiecare stat pe teritorml ce-i apartine.
La gurile Dunärei ar ramânea suveranä Comisia Europeanh. D-I
13äicoianu ar don Ins& ca toate bratele gurilor Minaret sä rein() sub

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
220 SECTIUNEA ISTORICi

autoritatea acestei Comisii, prin urmare si bratul Chiliei, F,31 ar mai

dorl ea organizarea acestei Connsii sä fie schimbatä, ask ea EA' se
tie cont de interesele speciale ale Romaniei, «prin nationalizarea
personalului Comisiumi si punerea in concordantá a regimului ei
admmistrahv si de politie fluvialä cu acela al autoritätilor fluviale
românesti, maritime si administrative (p. 179). D-sa erode eh pârfa,
si interesele militare ale României la gurile Dunärei se pot concilla
perfect cu interesele de suveranitate ale Comisiei Europene (p.' 180).
Dar toate aceste dorinte nu stä numai In puterea noastrá sä
le realiz&m.
Spre a aräta cum s'ar putea apärà mai bine unele interese ale
Romamei pe Dunäre, d-1 Baicoianu pubhcá In frntuzeste la anexa
XXIV (p. 418-440) un proiect de reglementare al regimului de
navigatie si de politte fluvialä, elaborat «de o comisie instituitä,
In acest scop». Se vede a, e vorba de o comisie romaneascä, foarte
priceputá, si ma Intreb dacä nu cumva d-1 Bädcoianu a fäcut räu
c6, a publicat acest act, singurul inedit din ca,te se tipäresc In
partea a doua a cärtii sale, Intru cat el e menit sh serveascä la
vutoare tratäri diplomatice.
D-1 I3Aicoianu a Incercat sä dea in cartea sa o expunere de po-
pularizare a chestiumi Dunärene si constat cu plâcere ea a izbutit
In incercarea sa. Aceasta n'a fost usoarä. Sunt putine chestium
istorico-politice cari sä prezinte, pentru cine vrea sä, dea o expu-
nere pe Intelesul tuturor, mai multe dificultati cleat aceasta ches-
tiune a Dunärei Pentru a pricepe toate fetele ei, se cer eunostinte
multe si variate, cari rareori se gäsesc reunite intr'o singur& per-
soaná. Deaceea brosurile si cartile ce s'au scris asupra Dunärei
trateaz& de obiceiu numai câte o faVá a chestiunii, In vederea spe-
cialistilor, si sunt greu de cetit pentru oamenn neimhati In ase-
menea cheattuni. Cartea d-lui Bälcoianu nu are acest neajuns. Ea
va aduce far& Indoeala bune servicu celor ce dorese A. se infor-
meze In mod sumar asupra cheshunn Dunärene.
La o eventual& nouä editie, ar trebul ca partea originalá a chi--
hi, adicá p. 1-182, sä fie curätitä, de cateva greseli de latmeste
(res communae, P. 17; condommum, p. 73), de unele expresn neco-
recte (cartea magna= charta magna, p 20), de formele neexacte
ale unor nume proprn sträme (ca Bolusbacz= Golubac, p. 30; Ok-
ceacow=Oceacov, P. 86, 96, 114; Gargarin=Gagarin, p. 140, 141,
Kaucas-Caucaz, p. 164 , Novorosysk=Novorossyjsk, p. 164, a).,4.

si de prea multele greseli de limb& româneascä: intre timp =fr.

entre temps, p. 51 65; toa,te acestea rie Indreptäteste, p. 117, a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTItTNEA ISTORICA 22t

rnarturiseste i inginern unguri, p. 131, tocmai 4tât de pupil folo-

sitoare navigattei, ibid. (=tot atat de putin folositoare); 910 para-
grafe din care se compune iegiuirile, p. 145, Dunärea Para t'Arile aye-
zate In albia $1 la gurile ei nu insemneaza nimic, i numai clue o
stäpâneste pe aceasta din urma (in loc de: cine le stapâneste pe
acestea din urma) detine st Intreaga Dunare, P. 169; rezolvarea a
neinteles de neglijata cestiune a Dunärei (= a neinteles (le negh-
jatei chestiuni a Dunärei), p 170, s. a Scrierile utilizate i citate in
note trebuesc citate cu titlul intreg st nu MIA locul i anul tipartrit.
Adaosul unei bibliografu sistematice a chestiunn ar fi foarte util
si e usor de fäcut.
In ce priveste partea a doua a cartu, adica anexele dela p.
183-444, gäsesc ea textele tratatelor de pace dela Carlovit (scris
gresit Carlowitz) st Pojarevat (Passarowitz), editate foarte bine in
cunoscutele manuale de diplomatica europeana, n'ar mai trebul re-
produse in Intregirne si Inca in latineste, o latmeasca pe care pu-
tini dsploma)r de astäzi o Inteleg cu usurintä i putini o cetese. N'as
mai reproduce Integral nicidisoursurile din Camera i Senat ale mi-
nistrilor nostri sau interpelarile reprezentantilor natiunii dela 1883;
in aceste discursuri $1 interpeläri argumentele sunt Inecate intr'un
potop de vorbe cart astazi, dupä atâtia ani, nu mai au ruci un in-
teres. Tot asà, as face st cu cele cinci regulamente de navigatie
ale guvernului unguresc la Portile-de-fier; cine are nevote de ele,
le gäseste In colectiile ofkiale de legi i regulamente
Pierzänd din märime, cartea ar castig ò. in preciziune, s'ar ceti mat
usor t mai repede, si-ar ajunge mai bate scopul pentru care a
fost soma. In raport cu calitätile et, defectele cärtit sunt neinsern-
nate Ea merit& o distincttune din partea Academiei Rornâne el
deaceea propun sä i se acorde o parte din premiul Adamachi.
N. A. Bogdan, Orasul last. Monografie istortal i sociald, ilustratd.
EdiOa a doua Ia,1 1913-1915 - Rapoi t de N. lorga.
Cartea d-lui N. Bogdan apare in editia a doua, cu adaose gi
indreptäri fat& de cea dintâia, pe care critica a judecat-o defavo-
rabil Nu se poate läuda In de ajuns ravna autorului in a gast ma-
terialul bogat de ilustratie, care face din lucrare un interesant al-
bum al Iasilor i chiar al vietu istorice a Românilor. Trebue sa
se recunoascä tar* oli. cu aceeas râvnä a urmarit pretutindent orice
stire despre fosta capitalä a Moldovei, care s'a strecurat pun deosebitele
publicatn. Fireste 'Ursa ea nefund incä mäcar o singurä colectie de

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
222 SÉCTIUNEA ISTORICI

documente iesene, datoritä vreunuipar ticular sau vreunei societäppentru

studiul istoriei orasului, materialul nu ajunge pentru a da o expu-
nere coherent& si plin& de vieatä.
Din nenorocire d-1 N. Bogdan nu e un istoric si nu bánueste
mäcar GA trebue sä fie F,31 cum poate s& fie. Discutnle pe mai multe
coale, despre aMunicipiul» Iasilor si originile sale antice sunt tot
co poate 11 mai zadarmc. i In rest lipsa de pregatire se vádeste
la fiecare pas (1).
Academia nu poate ins& premi& decâtä ch.* cari sä dea rezul-
tatPle sigure ale unei entice sänätoase.
Lt.-Colonel G. A. Dabija, Rdsbozza bulgaro-turc din anul 1912 - 1913,
Bucuresti 1914- Raport de N. lorga.
Atasat militar al României la Sofia, autorul er& mai In másurä
decât once alt ofiter sá vorbeascá despre räsboitil bulgaro-turc
din 1912-13.
In ce chip si-a indeplinit sarcma din punetul de vedere tell=
militar ne-o spune generalul Popovici in Prefath, recunoscând c5,
ea iesit din cele mai blue de 300 de pagine cu un capital de cu-
nostinte mai bogat decât din toate scrierile similare strhinen Dac&
n'a asistat insus la lupte, Locotenent-Colonelul Dabija a studiat toate
câmpurile de lupta si a recurs in adevär, cum zice insus, la a tz-
voare bune si sigure.»
Consideratule istorice, desi scurte, sunt juste. Stilul, punctuatia
si In general forma exterioar& trebuiau sä fie mai Ingrijite.
Se vor intrebuintà, mai ales pentru istorie, bunele caracteristice
ale factorilor decisivi In armata bulgarä, pe cari i-a cunoscut per-
sonal (pag. 41-2) Apoi consideratule asupra cauzelor infrângern
turcesti: revolutia utopistilor pretentiosi, rivalitatea Intro pedan-
tismul savant al tinerilor ofiteri si apatia oriental& a bätrânilor,
amestecul continuu al armatei in politic& (pag. 51-3). Se atrage
atentia asupra bunelor rapoarte din Sofia ale atasatultu militar
otoman Ali-Bei, amestecul In oaste al crestinilor si Evreilor, cari,
desi aveau aceeas situatie politic& cu Turcn, au profitat de legea
de organizare pentru a pläti 900 de franci de orn si a soap& de
mobilizare (p. 65).
Ca informatn mediate, aceea 05,, dup& lupta dela Papastepé, re-

(1) Pentru analnunte v darea mea de seama In Revzsta Istorta.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 kCTItiNEA ISTORICI 2.):1

gele Bulgariei a interzis once actiune la Adria.nopol, «fäcându-I res-

ponsabil cu capul pentru fiecare orn ce se va pierde In vreun atac
asupra Adrianopolei» (p. 98). Autorul afirmä, cä Bulgarn au atacat
(la Ceatalgeb.), In credint'a cä vor rupe lima: ei îi Meuse dupà.
Liulè-Burgas un ideal de a intrà triumfätori In Constantinopol; asà.
de siguri erau de reusitä, cä se expediase uniformele de mare
tinutá ale regelui si ale gardm regale cu calea feratä dela Chir-
chilise la Ciorin (p 180---1). Ratco Dimitriev era. desgustat, dupä,
armistitiu, cA, i s'a luat comanda pentru a o da lui Savoy (p. 193,
nota 2). 0 pagmä, cu totul nouä e consacratä situabei armatei tur-
cesti din Adrianopol inainte de ultimul atac bulgar (p. 127-8).
Uralele intempestive m imprudente ale Bulgarilor aduc panica Intro
al:01.5,ton (p. 232). Criticele aduse Sârbilor cä au inaintat prea 'Meet
sunt «nedrepte i pátimase», fatä de numárul trupelor sârbesti;
chestia dad Sucri-Pasa s'a predat Sârbilor sau, cum insus a pre.
tins, Bulgarilor, e läsatä in nehotárIre; interesantä doar pentru
pärble litigante (p. 240-1), ea e interesantä Insä i pentru altcineva,
adevárul istoric. Infometarea prizonierilor turci In insula râului Tungea
e prezentatá ca o «crudä reahtate», adängând GA se puteà evità
(p. 242). Toatä purtarea lui Sucri e arátatä ca slabä, cu dovezi
(p. 243 si urm.). Eroismul atacului bulgar e explicat prin dorinta
soldatului de a starsi odatá si a se intoarce acasá (p. 249). De
mare interes e reproducerea telegramei lui Savoy din 6 Mani, ce-
rand imediatul asaR contra proprnlor aIiai, dela cari ateptà o
repede i definitivä victorie (p. 253).
Ce se spune despre ana noje» al Bulgarilor, despre minumle
baionetei lor, «este un basm care-si Mouse curs In prima parte a
campanim» (p. 279). Numärul analfabeblor la Bulgari e încä, Impo-
triva reclamelor interesate, de 600/e (p. 296).
Si vom incheià spunând Ind odatk oä n'a existat vreun « tes-
tament politic al lui Petru cel Mare» (p. 259).
Cartea e cea mai sermasä contributie româneabd la cunoasterea
unui räsboiu purtat In afarä de hotarele noastre i, intro luerärile
ce s'au consacrat evernmentelor din 1912-13, lucräri pe cari am
trebuit sä le consult pentru scrierea mea «Istoria räsbomlut bah
came», e poate Goa mai completa. A o premià e a aduce i un
omagm acelor oftteri cari, prin cäri ca aceasta, ne dau garantii de
victorie in lupta ce ne asteaptä.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
-
224 - StCTIMMA ISTORICA
_

G. Diamandy, Gauze le rcisboiulut european i interesele Romántet Du-

curesti 1915 - Raport de I. Bogdan.
Brosura d-lui Diamandy are trei pärti. In partea I (p 1-40)
ea cautá sä arate GA rásboiul actual a fost provocat nu de Impäratul
Wilhelm II, cum cred unii, ci de insus poporul german, care, bi-
zuindu-se pe puterea sa militará si având constnnta superioritätn
sale asupra dusmamlor, a gräbit izbucnirea rásbomlui pe care 11
pregátià de mult, spre a nu rasa vreme acestora sä se Intareascá.
Räsbowl actual este, cu alte cuvinte, un räsbom preventiv. Avântul
extraorchnar ce 1-a luat Germania dupá 1870 pe toate terenele,
mai ales insä pe cel economico-financiar, a desteptat team& si in-
vidie la celelalte marl popoare europene Acestea, väzänd cum se
apropie tot mai mult pericolul egemornei politico si economice a
Gerrnarnei, s'au coalizat spre a-1 inlaturà si au Inceput sä faca si
ele mari si urgente pregätiri militare. Spre a nu-i lash, sä le de-
sávarseascä, Germania a profitat de ocazia binevenitä ce i s'a oferit,
prin asasinarea arhiducelm austriac Franz-Ferdinand la Seraievo, si
pretextând cá sprijineste numai actiunea diplomaticá a aliatei sale
Austro-Ungaria contra Serbiei, a desläntuit räsboml european. Con-
tând Insa pe neutrahtatea Anglim si pe concursul Italiei, ea s'a
lnselat In prevederile sale Deaceea räsbmul nu s'a putut termina
nici ash, de lute, nici asâ de usor, cum au crezut provocatorn lui.
Cauza principala a räsbomlui este prm urmare, dui:A d-1 Diamandy,
de naturä economico-financiarä si comercialá. Pentru ilustrarea
acestei päreri, d-sa reproduce pagmi intregi din cartea lui M. Lair
despre «Imperiahsmul german», unde se zugravesc uriasele pro-
grese economice ale Germaniei si treptata cucerire de cAtre aceasta
a pietelor sträine, ocupate mai nainte de Englezi si Francezi
(p. 31 si urm.) De ce reproduce si paginele referitoare la progresele
analoge ale Statelor Unite din America, ale Japoniei si ale Rusiei,
nu prea pricepem (p. 21 si urm.). 0 cauzä secundará a räsbonilui
a fost, dupá d-1 Diamandy, si «krachul» financiar In ajunul cäruia
se aflà, duph pärerea sa, Germania acum doi am (p 39)
In partea a doua a brosurn (p. 41 - 52) se aratá in scurt im-
prejurarile pohtice ce au dus pe Germani la declararea rásboiului
si se afirrná cá «originea politica-vrea sa zicä «imediatá»-a rásbotului
actual o gäsim In amestecul Germaniei In Maroc» (p 43).
In partea a treia (p. 52 - 64), singura in care autorul declará
cä nu se poate servi de date oficiale (p. 52) -ca si cum cifrele ame-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 StUTIVNRA ISTORICA. 225

titoarc bliprumutate din Lair ar fi date ofkiale, - ci trebue sá

emilá päreri personale, pe cari se va sui sä le expunä. Insä In chip
cu totul oblectiv (p. 53), - d-1 Diamandy se ocupá cu atitudinea
de pilna acum a României i cu cea pe care va trebui s'o lea tam.
noasträ In vntor. Cu toatä greutatea situatiumi sale, greutate co
promo din faptul cá regatul român «mi e formatia guvernamen-
talä a Intregului neam» (p. 53), România trebue sá Lick dupä dl
Diamandy, o astfel de politica, Incât sá contribue In mod efectiv
la stabilirea until echilibru european si la Inláturarea pericolului
unei suprematii politico-economice a puterilor centrale, suprematie
ce ar aye& de urmare invazia la noi a produselor capitalismului
germano-maghiar (p. 56). Preponderanta politioá i econornicA a
Germaniei i Austro-Ungariei ar face iluzorie once independentä si
suveranitate a României sau, cu euvmtele d-ltn Diamandy, «România
nu va fi slat suveran decât dacä In Europa va exist& un echilibru
de forte» (p. 57). La acest rezultat fericit România nu poate sä,
ajungä, decât luând loc aläturi de puterile «Impâtritei Intelegerin
(p. 58). Puterile centrale au dovedit eä, dispretuese statele mid si
vor sh le ingfuth (p. 52), pe când puterile «Irnpätritei Intelegerin
au declarat In mod solemn contrarml. D-1 Diamandy are convinge-
rea GA «dreptele cereri» ale României (p. 59) pot fi satisfäcute prin
aceste puteri, i färä sä renuntam la qustele noastre revendicäri
asupra Basarablei» (p 60). Problema cea mai urgentä este pro-
blerna Ardealului, cáci «a pástrà Basarabia impotriva Rusiei, a Ita-
het, a Franciei, a Angliei si mai ales a viitorultn, ni se pare mai
greu de realizat, decât a pásirà. Ardealul Impotriva Austro-Ungariei
si a Germaine], cu care apoi vom stabili excelente raporturi. Rusia
poa.te träi fárä bratul Chihei i fárá Basarabia, deci poate restitui n
Ungurn e nu pot restitui ramie de buná vole», deci trebue sá le
luam Ardealul eu puterea. Se vede cá d-1 Diamandy renuntä la
celelalte part] locutte de Romârn in imperml austro-ungar, asupra
cárora se rnärgmeste sä Inregistreze unele «indiscretium ale presei
(p 62)
Concluziunea logicá a acestor idei ne-am Wept& sá fie sà, in-
träni In räsboiu si sä ocuphen deocarndatä, Ardealul. D-1 Diamandy
Irish nu vrea sä, predice intrarea României In rásbolu. D-sa n'a
aprobat aceasta met In asà, zisul «moment al Lembergului» (p. 62),
când ar fi fost mai usoará, darmite acum. D-sa zice: «România nu
vrea räsbom de cueerire, ci de restitutie a rassei si de intregire a
A.:awe A R - Tom YXXVIII - Dcsbaenle 16

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
n6 §ECTIIINEA ISTORICI

teritornlor noastre etnicez (p. 63) Cum am putea lnsä obtine aceastä
1ntregire si restituire MIA räsboni, nu ne spune
M'am siht sä rezumez intreg cuprinsul brosurn d-lui Diamandy,
ca sä vedeti cä ea se ocupá cu cele mai arzátoare chestium de
politicä externä actualä, chestiuni ce nu pot Intl* dupä párerea
mea, hi preocupatiunile Academtei Române. Aceasta, prin legea si
statutele sale, are sá se ocupe de stiintele exacte, de literaturä, de
istoria hi-11bn române si de istoria poporului roman, nu de politica
rnilitantä, externá sau internä.
Chestiumle de politic& actualä punt prin natura lor ash de su-
biective, incât fiecärei afirmatium din brosura cl-lui G. Diamandy i
s'ar puteä opune o afirmatiune contrará, de oricine care nu impár-
táseste sentimentele si vederile d-sale. Deaceea mä voiu abtineà de
a face critica scriern d-lui Diamandy, asupra cäreia eu cred a
Academia Românä nu e chernatä sä se pronunte, nici aproband-o
nici dezaprobând-o, si nu o voiu recomandà pentru prennu
Se vede GA d-1 G. Diamandy nu cunoaste destul de bine legea F,11
statutele noastre, &Am dacá le-ar fi cunoscut, nu si-ar fi prezentat
brosura la un premiu academic.
mulia C. Gheorghia, Metoda rattonaki pentru edueatia copillor ma dela
2-6 ani Lectiuni desvoltate in grádina de copn. Piatra-N. f a.- Raport
de G. Bogdan-Duici, membru corespondent.

Cea mai veche pedagogic româneascá a scoalei froebehane s'a

tipärit Intr'un calendar din Iasi, in 1862 sau 1863. Cea mai nouh
este scrierea de fatä Intre ele se aflä cateva studii de Maria Ca-
sabianu, Fr Dame, M. Strajanu, etc. Toate, la un loc, nuconstitue
Inca o hteraturá suficientä pentru ajutorarea scoalei froebehane, care
n'a fost legiferatä decât abia sub ultimul minister al lui Sp. Haret.
Din aceste fapte reiese cá o incurajare a hteraturn pedagogice
a scoalei de copn mici ar fi foarte oportunä
Dar cartea nu meritá sä fie incurajatä numai din cauza tendin-
tei sale atat de potrivite mtentnlor educative ale lui Adamaclu, ci
si din cauza valorn sale. Cartea motiveazä directia nouä In pe-
dagogia froebelianá, adia directia activistä a scoalei asa zise «ac-
tive», care pune temeiu pe provocarea initiativei scolarului, pe
fapta elevului.
Cartea Intrebuinteazá, ea izvoare, autori burn: L. Burgerstem,
nontru igiená; Johannes Kuhnel, pentru intuitie; pedagogia F; ;coale 1 froe-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 St CTIUNtA ISTORICI 227

behane din Weimar, din ale carei locii autoarea descrie mai multe,
la can a asistat. Cartea este astfel un import de idei bune Intr'un
invätarnânt, care are nevoie de ele.
Scrierea nu e cea dintai a d-rei luha C Gheorghiu, nici cea din
urrnä, d-sa a mai anuntat i altele.
Fatä de aceasta sistematica urmarire a problemei de refacere a
invatamântului froebehan, se pot iertà uncle greseli de compozitie
si de stil, ca Intrebuintarea unor cuvinte cari puteau fi Inlocuite
cu altele. reasignatiune, incontinuu (adiectiv), etc.
Conchid deci GA opera meritä sä i se atribue o parte din pro.-
mml divizibil de 5 000 lei (Adamachi).

N. Ghiulea, Matematica si mecanica in stuntele sociale.- Rapw t de G.

Titeica.
Aceastä lucrare este un referat despre toate Incercärde fäcute
pânä acum de a aplich matematica la stuntele sociale. Autorul a
cetit, In legaturä cu aceasta chestiune, un numär enorm de carti,
din can analizeazä partile esentiale Se gäsesc citate la sfârsitul
volumului, Intr'un index alfabetic, 175 de volume.
Acest material bogat este clasificat i expus de autor In hmile
lui esentiale i mai ales potrivit cu evolutia ideilor Neaparat, In-
tr'o astfel de lucrare, contributia autorului este foarte redush; in
afarä de munca strângern materialului, priceperea alegern lui pi
clasificara iii ordmea de Insemnätate, mai e, ici i colo, câte o
scurta observatie criticä.
Desi. Incercarile acestea, de a introduce in stuntele sociale me-
toda cantitativa de cercetare si de intelegere a fenomenelor soci-
ale asâ de complexe, au lnceput cam de mult, ele n'au ajuns Inca
la rezultate definitive. Act stä Insemnätatea lucrarn d-lui Ghiulea.
Ea va servi ca o orientare pentru cei cari doresc sa se coupe cu
astfel de chestium, Inainte de a incepe studiul operelor desvoltate
Dad. Sectiunea istorica socoteste cä poate rasplati o lucrare cu
caracter de eruditie, dar färä pretentie de originalitate, atunci
poate acordà o parte din premiul «Adamachin autorului lucrarn
de fatä, care are merite reale.
Nicolae Iliescu, Transformai ea dreptulut de proprietate dela fondarea
Romei panel, in zilele noastre Bucuresti 1914.-Raport de C. Giurescu.
Cartea cuprmde trei par*. Dreptul strain vechiu si modern, Drep-
tul românesc din cele mai vechi timpuri Ora astazi, i Discutule

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
228 gtCTIMA ISTORIC1

din Parlament relative la expropriere. Este un studiu In legäturä

cu reformele agrare proiectate si. in special cu exproprierea, a cärei
necesitate In interesul social o justificä autorul Cu exceptia pärtu
din urmä, cam un sfert din intreaga lucrare, care nu este altceva
decal o simplä reproducere a pärerilor d-lui N. Basilescu si a
desbaterilor din Monitorul Oficial cu privire la expropriere, scrierea
aceasta se infätiseaz& ca o compilatiune sumark lipsitä de preci-
ziunea si documentarea trebuitoare unei opere stuntifice. Pentru
aceste motive nu pot recomand& premierea ei cu premml Adamachi.
G. Ionesca-$1mti, Politica agraret cu prim e speciala la Romania Bu-
curesti f a.- Raport de P. Poni.
Cartea d-lui Ionescu isesti cuprinde o parte general& si alta
special&
Cea dintai este un manual de Politic& agrarä In intelesul dat
acestor cuvinte de economistii germani. In partea a doua autorul
se Incearcä sa, arate cum au fost aplicate In Romania principule
politicei agrare, expunand mäsurile luate pentru propäsirea agri-
culturn si pentru regularea raporturilor dmtre factoru cari conlu-
creaz& la desvoltarea acestei ramure de capeterne a avutiet noa-
stre nationale.
In privirea pártn teoretice vom observ& cä ea nu este completá.
D-I Ionescu nu se ocupä de mai multe chestium, can sunt foarte
insemnate si cart sunt tratate in general de autorn dela cari s'a
inspirat.
Asa, d-sa nu vorbeste nimica de pietele de desfacere si de rmj-
loacele de transport al productelor agricole, de politica vamala si
comercialä, de sistema impozitelor fat& de agriculturá, de politia
agrará.
Cea mai mare parte din aceste chestium au o important& foarle
mare pentru o tará, In care cultura se face mai cu searná in ve-
derea exportului, precum este Romania. Tratandu-le, autorul ar fl
avut ocazia sa stucheze, In partea specialá, reteaua caalor noastre
ferate, navigatia noastr& fluvialä, lucrarile fAcute de corpul nostru
tehnic pentru a regulà navigatiunea pe portiunea rornaneasc& a
Durarei, podul dela Cernavoda, portul Constanta, silozurile, navi-
gatia noasträ rnaritim& El ar fi piktut s& ne arate influenta ce aceste
mari lucrAri publice, sávarsite sub domnia lui Carol I, au exercitat
asupra productiumi noastre agricole.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORTCX 229

Partea aplicatä, cu privire la Romania, este tratatá In mod cu

totul superficial, e plinä de lacune si de greseli.
Voiu GILA câteva exemple.
In capitolul 3 d-1 Ionescu descrie «evolutia istoricä a raporturilor
agrare,» Incepand din secolul al XI-lea. Nu vom zice nimica asupra
acestei pärti a luerärn sale, ohm Sectiunea istoricá a Academiei este
singurä, In stare de a o apreclà. Vom observä Insä cä autorul nu
vorbeste nici un cuvânt de legunrile lui tirbei i Gr. Ghica, cart
au modificat unele dispozitii ale Regulamentului Organic si cart
erau In vigoare Ia. 1864, nand s'a promulgat, sub Cuza Vodá, legea
pentru regularea proprietátn rurale.
Vorbind de Regulamentul Organic, d-1 Ionescu zice.
«WA dispozttiumle principale ale Regulamentului Organic cu pri-
me la raporturile agrare:
al. Douä treimi din mosie rärnan proprietatea absolutá a bole-
rultu. Pe aceastä suprafatá el putea sa facá ce vrea, sä Incheie
eventual contracte libere de muncrt cu säterm» (pag. 74).
Autorul face aicea o indoitä gresealä. In regulä generalä, conform
art. 140 din R. O., proprietarn se Indatoreazä sä dea fiecärui sä-
tean sälásluit pe a lor mosie» câte o intindere de pärnânt pentru
casá, curte t grádinh, locum pentru islaz i fâneatá, ale chror intiri-
den variau dupä numárul vitelor, si locum de aráturá Numai In
cazul exceptional, cand mosia era prea mica, «pentru a da sätemlor
pogoanele de loc ce se indatoreazä,» atuncea «se va Impärti toatá
intinderea ruosiet in trei pa* deopotrivá, din cart douä se vor da
pe seama locuitorilor (iar nu o treime), i o parte (iar nu douä
treimi) se va pästra pe seama proprietarului» (art. 140)
D-1 Ionescu greseste de asemenea Gaud, vorbind de cuprinsul
legit dela 1864, la pag 96, zice- arráranit primlau, In virtutea
legn, cu titlu de proprietate absolutä, o treime din mosnle pe cart
erau asezati, ce urma sä se Impartá dupä anurne norme,» iar la
pag 79 adaoge: «se prevedeà cä -Warm vor primi o treirne din
mosie, ceeace nu s'a fäcut cu rigurozitate decât pe alocuri » Nu stim
de unde gäseste d-1 Ionescu aceastä treime, cam legea din 1864
stabileste regula generalä de Improprietärire In modul urmator.
«sätenti cläcasi (pontasi) sunt i rarna.n deplin proprietari pe locu-
rile supuse posesiurni lor In Intinderea ce se hotáreste prm legue
In fiinta» (art 1) Aceste legi. In flintä erau acelea ale lui tirboi i
Gr Ghica, despre cart am vázut mai sus cä autorul nu zice m-
mica. In art. 3 legiuitorul botäreste In mod exceptional, pentru mo-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
230 SECTIUNEA ISTORICÁ

snle miei cu multi locuitori, GA: «nici intr'un caz suma locunlor
rAmase In deplina stApAnire a sAteanului nu va fi mai mare de
douA treimi ale mosiei »
Nu este exact ceace d-1 Ionescu afirmA la pag. 79 si 98, GA
legea din 1864 prevedea islazul comunal. Acest islaz nu a luat
funtA decAt prin legea pentru invoieli agricole din 1907. Legea din
1864 nu a Inflintat decAt propnetatea individual& i dacA o por-
tiune din pAmAntul dat fiecArui tAran erâ sub forma de islaz, aceastä
portiune era stApAmth In devAlmäsie, i, conform Codicelui civil,
fiecare coproprietar puteA cere iesirea din indiviziune, ceeace s'a si
fAcut in un foarte mare numAr de cazuri.
Legea pentru învoieli agricole din 1907 a fost studiatA In mod
cu totul superficial WA cAtevA exemple
Pentru a asigurA hrana vitelor tAranilor, legea nu s'a multumit
numal sA Infiniteze islazurile comunale, ci a luat o serie de mAsuri,
ca 80°/a din Intinderea acestor islazun sA fie cultivatA cu plante de
nutret. Aceste mAsuri au fost aplicate In un mare numAr de judete,
unde au dat rezultatele cele mai multumitoare, si aplicarea lor face
pe fiecare an progrese Insemnate D-1 Ionescu nu gäseste s'A ne
spunk In aceastA privintA, decat cA: «o parte din suprafata islazului
comunal poate fi cultivatA cu plante de nutret» (pag. 98).
AtAt legea pentru Invoieli agricole, cat si legea Casei rurale, pre-
cum si modificarea unor articole din legea Creditulm funciar rural,
au rezolvat duficila problemA a platii islazurilor comunale. D-1 Io-
nescu se multumeste sA ne spunA In aceastA privintA, GA eplata se
face prin mijlocirea statului» (p. 98)
Legea lea o serie de mAsuri, pentru ca dijinuirea sh se facA la
timp Aplicaroa acestor mAsuri a stArpit abuzunle ce se fAceau
Inainte, abuzun can fusese una din cauzele räscoalelor dela 1907.
Autorul nu spune nici un singur cuvAnt asupra acestui punct
Un alt abuz se fAceâ cu mAsurAtoarea falsA a pAmAnturilor mun-
cite de tArani sau arendate lor. In loc de a arAtà dispozitnle luate
de lege pentru a stArpi acest räu, autorul se multumeste a no
spune cA amAsurAtoarea suprafetelor nu se poate face cleat cu
mAsurile oficiale » (pag. 98).
In paragraful consacrat Casei rurale aflAin cA scrisurile emise de
aceastA institutiune «pot fi schimbate la once cassA a Statulw cu
valoarea lor nominalA» (pag 103).
In rezumat, pArerea wea este GA lucrarea d-lui fonescu-Sisesti

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORICA. 231

are prea multe lipsuri si cuprmde prea multe greseli pentru a Ft

propusä ca sä fie premiath.
Dr. G. N. Loon, Politica mmierd in diferdele State st raporturde et cu
politica mime, it din Ronuinia Bucuresti 1915 -Raport de Dr. L. Mrazec.

A Cuprinsul lucrarii Introduce'rea In lucrare se face prm douá

capitole (pag 1--39), In can :
1. Se dau notiuni despre mind, politica miniera i despre in-
teresele Statului In exploatärile miniere,
2. Se expune pe scurt evoluia istortca a raporturilor de drept
minter in dreptul roman, german, francez, englez, spaniol si românesc
Autorul imparte evolutia dreptului minter In Românta In trei
perioade Prznia perioada (a dreptului consuetudinar) pârtä la legilo
tut Calimachi si Caragea, a doua (a dreptului sorts) pânä la legea
minierá din 1895 st a trela (a dreptului modern) pânä astázi. Le-
gislatta din permada a doua n'a avut legaturä cu dreptul minter
din trecut. Regulamentul Organic a introdus principti de drept ru-
sesc, prin can proprietarul de suprafatá devine st proprietarul sub-
solulut, un drept nou pentru tará, ce nu exist& In conceptille vechi,
st care a avut o Inrâurire nefastä asupra economiei noastre miniere
Autorul imparte materia ce constitue fondul lucrárii In dota pärti
a) Regimul propnetatai miniere (pag. 40-140) st
b) Organnarea intreprinderilor miniere (pag. 141-243).
I Prima parte a lucrárn se compune din trw capitole:
a) Regimul proprietafii miniere, b) generatorti de energie $
regimul proprietatii, c) expunerea si critica propietatii miniere
in Romania. In primul capttol autorul cerceteazá diferitele sisteme
de proprietate mmierä. sistemul accesiunn, sistemul conceslunii si
sislemul libertätn miniere, arätând limpreprärile istorice si econo-
mice, cart au determmat introducerea lor In toale statele, In atarä
de România. Deasernenea cerceteazä Intrucât diferitele sisteme mai
corespund astázi cu actuala desvoltare si actualele echilibre eco-
nomice ale statelor, In cart ele au fost introduse si insistä asupra
necesitátu unor reforme vntoare, mai cu seamä In ceeace priveste
statele ce au rämas Incä sub irnperiul sistemului de accesiune.
Capitolul al doilea este rezervat generatorilor de energie. Au-
torul cautä sà, dovedeascä cä generatoru de energie, din cauza In-
semnätätn lor precumpänitoare pentru economia nationalä a statelor,
tmd s'4 ocupe un loc din in oe mai Insemnat in politioa, nnnierä

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
232 SECTIUNEA IsToRICÁ

mondialá. Dovada acestor sustineri o face pe baza diferitelor má-

sum legislative, ce s'au luat in unele state, mai cu searnä in ul-
timul taw, fatá de cei mai Insernnati generatori de energie. cár-
bunele, petrolul i caderile de apá; in Fino-Scandinavia, in Teri le
Alpine, in Apenini F,3i In State le Unite pentru cáderile de apä, pentru
cärbuni In Germania, Olanda etc., pentru petrol in mai multe din
terile principale producätoare
Ultimul capitol din partea Inaia a lucrarn se ocupä cu cerce-
tarea criticá a proprietätn miniere in România, Great& prin legea
dela 1895. Aici se expun la lumina principulor generale pärtile
bune §1. rele ale regimului nostru minier, care de altfel se bazeazä,
din nefericire, pe un compromis de principn deosebite, arätând cum
ar pute& fi el modificat fatä cu imprejurärile economice, prin cart
trecem. Se aratä in special defectele mari ale regimului nostru de
petrol, create prm sistemul accesiunii, insistând asupra necesitätu
unei reforme imediate i radicale, care sä permitä utilizarea acestui
important generator de energie In interesul general al tern.
II. In partea a doua a lucrärn se ocupá autorul de organizarea
intreprinderilor miniere. Partea aceasta cuprinde cele trei capitole
urmätoare: a) Asociarea intreprinettorilor minieri, b) carteluri
qi trusturi i c) problema monopolului minier. Dupä ce mai intâni
aruncä o prime general& asupra caracterului intreprinderilor mi-
mere, autorul examineaz& in amânunte forma specialä, In care se
imbracá aceste intreprinderi.
In primul capitol vorbe§te de modul de asociare a intreprinzäto-
rilor minim, IntrucAt asociarea lor nu este de drept comun, adic&
de asociatiune de drept german (Die Gewerkschaften). Dup& un mic
istoric al lor, autorul cerceteazà, natura si organizarea lor juridicä,
studiaz& organizarea lor practicä, §i in sfAmt face o comparatie
Intre asociatiunile de drept german i societatile pe actiurn In in-
dustria minierä.
Intr'un al doilea capitol se ocupä cu problema cartelurilor i a
trusturilor in industria minierä. Dupä ce autorul aratä ce se 'rate-
lege pm carteluri fp trusturi, cum se deosebesc Intro ele i can
sunt cauzele, cart determin& desvoltarea lor, face monografnle ur-
mätoarelor carteluri tipuri, din industria minierá Sindicatul säru-
rilor de potasiu din Germania, sindicatul carbunelui din Westfalia
§i smdicatul petrolului din România, a0 zisa Societate anonimä
pentru distribuirea produselor petrolultu. Vorbind de trusturile
Om industria minierä, autorul face Inttuu o clasilicare a trusturilor

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEC TIIINEA IS TORICI 233

dupa obiectul, dupä intraderea, dupa organizarea lor, apoi ca pild&

prezenta trustul petrolului din America (Standard Oil Company), ará-
tâncl In amanunte care este organizarea lui si cari sunt mijloacele
de can s'a servit pentru a cuceri piata mondialä a petrolului.
In sfârsit, ultimul capitol este consacrat problemei monopolului
In general si se cerceteaza In mod special problema monopolului de
petrol In Germania (adic& a unui monopol de vanzare) si problema
monopolului de cárbuni, tot hi Germania (adicä a unui monopol
de exploatare).
Din toate aceste cercetari autorul cauta sä scoata Invataminte cu
aplicare la tara noastra, lasând sa se intrevadá, can sunt per-
spectivele pentru industria noastra minier& In general si pentru cea
de petrol In special.
B. Consiclerafiuni asupra lucreirti. - «Politica miniera» a d-lui
Dr Leon este cea dintai lucrare de politic& miniera, care s'a sons
In româneste, exceptând, bineînteles, diferilele brosuri, cari s'au soils
cu ocazia votarn legn minelor dela 1895 si cari mai toate au un
caracter subiectiv, datorit spiritulm politic de care au fost ararnati
au torn lor
Lucrarile de politic& miniera propriu zise sunt foarte restrânso
chiar In literatura shingle& strämä. Luerarile fundamentale de po-
litic& minier& din Franta. Dupont, Cours de législation de mines
Paris 1881; Aguillon, LcWislation des mines francaise et étrangre,
3 vol Paris 1891 si Cuvillier, Législation des mines Paris 1902,
nu sunt, dui:A cum Insus htlul lor indica, decât ni;ite manuale de
drept minter, In cart se trateaz& mai mult chestiumle juridice, prin
interpretarea texielor de lege. In Germania exist& o singura lucrare
de politica minierä propriu zisa si anume aceea a lui Dr. A. Arndt,
Bergbau und Bergbaupolitik. Leipzig 1894, care rasa nu se ocup&
in ultima analiza deck tot numai cu acele probleme de politic&
miniera, cari se gásese reglementate In legile pozitive ale diferi-
telor state, dând astfel si acestei lucrari mai mult un caracter ju-
ridic Celelalte lucrari, sense In limba germana, sunt pur si simplu
lucrari de drept minier, ca de exemplu: importantele scrieri ale
lui Westhoff, Bergbau und Grundbezitz §i Voelkel, Grundzage
des preussischen Bergrechtes, etc.
Marea originalitate a lucrarn d-lui Dr. Leon consta in aceea ca.
1) Lucrarea de fard poate fi consideratd ca cea dzntdi incer-
care de a tratet problemele de politicci mimeret in smisul cel
mai larg al cuvantulni. In ea se ating toate chestiumle econo-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
234 SECTII1NEA ISTORICÁ

mice cari sunt strâns legate de exploatärile miniere. Planul lucrárii

este astfel intocrnit, incAt urmeazá ca problemele de politic& raini-
er& sä fie desfasurate sub lumina celor trei factori de productie:
natura (zácámântul), capitatul (despre mtreprinderi) i munca (lu-
crettorii minieri). In volumul de fat& autorul nu se ocupä decât
cu primele dou& probleme, rárnânând ca chestiunea muncii sá fie
expits& intr'un alt volum.
2) Dr. Leon este cel dintâni care aduce In discutie probleme, cari
n'au fost pnä acuma tratate In lucrárile de politic& minierä, desi
rolul lor este uneori covârsitor atât In economia nationalá, cât si
In economia mondialä. Acestea sunt:
a) Chestiunea generatortlor de energie, cárora, prin insemratatea
lor economic& si politick va trebui de acum Inainte sh li se re-
zerve un capitol special in toate lucr&rile de politicä minierk ce
vor mai fl sense Intr'adevár pozitiunea, ce o ieau fatá de genera-
torn de energie toate statele, ai cäror conclucâtori au fost capabili
sii recunoasc& insemnätatea lor, ne Indreptáteste a spune c& se
pot prevede& schimb&ri marl in conceptiile politice miniere din
vl tor ul imed iat
b) 0 alt& problem& care este introdusä in mod special In aceastä
lucrare este aceea a cartelunlor si a trusturilor din industna
minieret. Problema aceasta nu a fost tratatä pân& acuma niciodat&
in Intregimea ei si niciodatä din punct de vedere al legaturilor sale
cu politica rainier& general&
Din cercetarea acestor organizäri moderne se pot trage Invil-
täminte relativ la rolul lie care trebue s&-1 alb& ast&zi Statul fat&
de exploatárile zacamintelor miniere, precum si fat& de comercia-
lizarea lor
c) 0 problem& arzätoare de actualitate este problema monopo-
lului In industria rainier& íi mai ales monopolul generatorilor de
energie. Necesitatea de a sustrage influentei capitalului str&in t.;41

prin urmare influentei politice sträine in general proclusele miniere,

ce au o Inrâurire adancä asupra independentei economice i chiar
politice a Statelor, prin monopolizare direct& sau indirectä, fie sub
o form& sau alta, a fost de noi de mult preconizatá si situatiunea
economic& mondial& de astäzi a confirmat pe deplin aceste vederi.
D-1 Dr. Leon, dupá ce cerceteaz& prmcipiul monopolului hi general
si supune unei critici amánuntile monopolul de exploatare rainier&
In România, ajunge la concluziunea cä se iinpune o reform& a in-
dustriei petrolului prin nationalizarea el, prin o sindicalizaro cu

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ISTORICX 235

ajutorul Statului, care ar trebui sa alb& precaderea. Intr'adevär

starea actualä a acestei industrn, un compromis intro speculaton,
intermedian si capitalul strain, precumpänirea acelor doll& grupari
mondiale in industria noastra de petrol, can cautä sä, monopolizeze
cu totul aceasta industrie, constitue o path', rusinoasä pentru poli-
tica miniera a Statului roman, care cu once mijloc trebue sä
caute sa o steaigä, inainte ca economia mondial& sä intre intr'un nou
echilibru.
Lucrarea d-lui Dr. Leon asupra politicei miniere este o lucrare
modernä, conceputä cu totul original in intregimea ei. Metodic si
limpede, autorul desfasurä, stnntific si aträgätor, cu compete*
omului care a pätruns chestiunde, obiectul politicei miniere si pro-
blemele marl, ce le cuprinde.
Lucrarea aceasta nu este numal binevenitä, astäzi, fundca pro-
blemele acestea sunt de actualitate, dar fhndca ea umple chiar in
cadrul ei restrâns o lacuna mull simtitä in literatura noastr& eco-
nomic& si, cu mândne o putem spune, chiar in cea strämä. Con-
vins de aceasta, Directiunea Institutului Geologic al României a ho-
tarît de altfel a pubhca cat de curând o traducere a ei, comple-
tatä, sintr'una din limbile mondiale.
Cred ca, dupa cele pe scurt expuse, n'am nevoie sä insist mult
asupra dreptului, ce o are lucrarea nu numai de a fi prezentatä
la premiul Academiei, dar de a fi premiatä, fie chiar numai cu o
parte, dacä s'ar gasi si alte lucrän de mare merit alätun de ea
Colonel Gheorghe Em. Lupascu, Amintiri din retsboiul independenfei
1877-1878.-Raport de D. Onciul.
In aceasta publicatie, autorul se margineste, precum insus zice
in prefap, aa istonsi numai faptele si fazele pm can a trecut
batena a III-a din regimentul 3 Arti lene, in bmpul rásboiului din
1877-78, fund comandant al acestei bateni in acel timp si in
masura de a preciza numai cele petrecute In jurul comandamen-
tului» säu. D-sa incheie lámunrile date in prefatä, zicând : «Rog
pe cei ce mä vor ceti sa ma judece cu indulge* si sä, considere
aceast& modestä lucrare a mea ca izvorltä numal dinteun senti-
ment românesc de a contribul si eu cu o mica lucrare si prin slaba
mea putere la o vntoare si adâncitä vreme la istona armatei din
rásbolul pentru independentän.
Sill*, d-lui Colonel Lupascu de a some, la vArsta de 72 de am

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
236 sECTIIINEA ISTORICA.

(cum zice), aceste amintiri ale sale de acum 39 de am, In ,scopul

al-Mat, merit& negresit recunostintä. Dar modul cum d-sa a reusit
s& realizeze scopul propus nu dä scriern sale valoarea unor amin-
tiri personale din memorabilul rásbow, lucrarea fund, In mare parte,
o adunare de date si fapte mai mult sau mai putin cunoscute din
publicatium antermare Partea personalä a autorulw se reduce la
o expunere putin mai desvoltatá a faptelor bateriei sale. CittevA
greseh, parte de tipar, parte de cuprins, sunt corectate de mânä
in text.
In forma cum se prezenta, lucrarea nu poate fi socotitä ca una
din publicatiunile cele «film meritorn» printre cele prezentate la
premiul Adamachi al Sectiumi istorice

Octay Millar, Grtgore Manoteseu F. a -Raport de T. Y. Stefanelli.

In brosura aceasta nu gäsim anul In care ea a fost tipäritá si
mci numárul paginelor nu este arätat, o omismne de tipar care
sileste pe cetitor sä numeroteze singur si astfel sä afle oh brosura
are 84 de pagme si contme si patru ilustratium cu chipul lui Gri-
gore Manolescu in câteva rolun pe cari le-a jucat. In fruntea bro-
sum gäsim portretul lui Manolescu In miniatura.
Brosura este tipáritá cu deosebit lux si face cinste artei grafice
a Institutului Socec. Astfel lei cu pläcere In rnânä aceastä brosurä
si cetesti cele patru capitole, In cam autorul apreciazä activitatea si
meritele acestui artist dramatic, care a strälucit pe scena teatrului
românesc. Scrierea d-lui Octav Minar nu este o biografie a artis-
tulut in strictul inteles al cuvântului, ci ea scoate la ivealá numai
episoadele cele mai interesante din copiläria artistului si dela Con-
servatorul lui Stefan Velescu si aratá maestru pe can i-a ales ca
model pentru arta sa Autorul aratá si talentul cu care a fost In-
zestrat Manolescu si formarea lui ca artist dramatic, insistând asupra
individualitätn st a putern sale de a ere& uncle roluri marl din
piese renumite, cari aveau de mult traditia lor bine stabihtä de
artisti celebri de pe scenele capitalelor europene. Spre a pune In
evident& activitatea si meritele lui Manolescu, precuin si zelul cu
care a luptat sä ridice teaLrul românesc la un nivel artistic supe-
rior, autorul se foloseste de s,;Lirde si criticile din ziarele de pe
atunci, de aprecierile unor bárbati ca Vasile Alecsandri, Mate] Mi llo,
Pantazi (-Mica s a , de Insemnärile autobiografice ale lui Gr Mano-
lescu insus, de serisorile sale cätre a,rnici, de scrierea d-nei Arts-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ARCTIUNEA IS1'ORIC1 237
-
tizza Romanescu, 30 de ani de teatru, si de memoriile sotiei lui
Manolescu, Ana Popescu. Din aceste din urma memorii, autorul
public& F,3 1 o Ken& de cea mai mare intimitate Intro Manolescu si
Aristizza Romanescu, care, dacä ar 11 chiar adeväratä, nu se potrivià
de loc in acest studiu, intrucat astfel do indiscretium la adresa unei
artiste de renumele Aristizzei Rornanescu, care este Inca In vieata,
se puteau evità fära a stirbi intru nimic studiul asupra lui Manolescu.
Scrierea d-lui Octav Minar, desi scurlä, totus ne dä o icoana
larnuritä a artistului Manolescu si. reuseste sa ne arate intr'o limba
1 stil frumos ce Insemnatate a avut Manolescu pentru scena tea-
trului rornânesc si ce pierdere a suferit publicul prin moartea prea
timpurie (1857-1892) a acestm artist.
Premiul Adamachi din acest an este menit a se da numal some-
rilor publicate dela 1 Ianuarie 1913 pänä la 31 Decemvrie 1915,
dar cu toate ca. nu se poate sti in care an a fost tiparitá aceasta
scriere, sunt de opima sa treceti, Dommlor Colegi, peste aceasta ches-
tume de formä si sa considerati nurnai fondul publicat In cele 84
de pagine ale scrieru de fata.
Const. Moisil, Studti sl cercetart numisinatiee I-VI. Bucuresti 1913-1915 -
Raport de N. C. Sutzu.
Studnle despre monetele noastre din trecut, publicate de d-1 Con-
stantin Moisil in Buletinul Numismatic, In numär de sase si cam ni
s'au prezentat spre premiare, desi apärute izolat si nu tocmai In
ordinea cronologica a materiel, forrneaza in realitate o lucrare orno-
gen5,, care ar puteä, sa poarte titlul inscris pe brosura No. 1: Con-
tribufiune la istona Monetdriei vechi romdnesti.
D-1 Moisil, dupa cum stiti, este laboriosul nostru Conservator
al Cabinetului Numismatic. El a adunat acolo si pus in ordine
cea mai mare parte din bogatul material de monete medievale, pe
cam le posedäm.
Intro toti urmasn mult regretatului nostru coleg Dimitrie Sturdza
In studiul trecutului nostru monetar, d-1 C. Moisil se distmge
prin neobosita lui activitate si prin constiinta si patrunderea pu-
blicatiumlor sale.
Ne prezenta astäzi aproape un rezumat de curiostintele noastre
numismatice in prezent
Brosura care poarta No. III poate fi consideratá ca o introduc-
tiune a lucrarn, un omagiu pios si natural memoriei lui Dimitrie
Sturdza, pärintele nunusmaticei rornânesti.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
238 sEcTungEA Toluca

Brosurile No. I i IV se ocupä cu competintä de cele mai im-

portante matern, ele ne dau seamä de primele ateliere monetare
din Tara-Româneascä si din Moldova; pe cât se poate, de sistemele
monetare Intrebuintate In ambele principate; de semnificarea nu-
melor de monete aflate in documente si de idenbficarea lor cu pie-
sele de monete antice, pe can le posedam; de durata emisiumlor
monetare si de cauzele can au determinat päräsirea fabricatiumi
monetelor la noi.
Monetäria lui Mircea col BA,trän este studiatä eu dearnänuntul
la finele brosurii cu No I.
Brosura care poartá No. VI cuprinde studiul efignlor de Domm, fi-
gurate pe monete, materie de un interes foarte ridicat pentru is-
toria trecutului nostru, fundca cele rum miei amänunte ale figurilor
constituesc documente pretioase de informatiuni
Piesele de monete mantis), spre a Inlesni studiul, sunt bine re-
produse. Descriptiumle sunt exacte si comparatia figurilor Domnilor
nostri cu efigule suveranilor pe monetele strame contimporane foarte
instructivá.
In brosura care poartá No V, autorul, dupä ce ne dä seama de
starea monetarä a Moldovei In ajunul lui Dabija Vodá, ne explicä
Imprejurärile cari au Indemnat pe acest Domn a mint-lint& un atelier
monetar In tarä la Suceava. Emiterea de monete rele In Polonia,
din cauza stáru fmanciare deplorabde a acestui regat, constituià o
prima ridicatá pentru falsificatori. Autorul descrie apoi tipurile mo-
netare can s'au inutat de Dabija.
Brosura cu No II este consacratä medahilor bätute de Constantm
Brâncoveanu. Descriptiunea lor este precedatá de o bunä intro-
d uctiune istori ca.
Toate aceste lucrari se disting prin documentarea lor si o cm-
ticä sánátoasä
Recomand deci cu pläcere opera d-lui Moisil sufragulor Dommilor-
voastre, spre a i se atribul o parte din prerniul Adamachi.
C. I. Navirlie, Fdozofla lui Schopenhauer Luinea ca von z ca re-
prezentafie. Bucuretif a -Raport de P. P. Negulescu, membru corespondent

Din prefata volumului afläm eh d-1 Navâxlie este «judecAtor de

ocol Intr'un sat pierdut pe subt platen«. Acestei depärtäri de cen-
trele culturale ale tern se datoreste poate faptul, GA d-sa cunoaste
0$ de putm vieata noastrá intelectualá de astázi. In locul progre-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 StVritinA isTottcÁ 239

sului-nue, se Intelege, dar real,-pe care 1-am fäcut, d-1 Nävärlie

nu vede decât o jalmch decadentä «In tan, noasträ a fost o vrerne
când fflozofia era cultivata... Astäzi gändirea filozoficä e aproape cu
desävärsire nu numai päräsitä, dar chiar ignoratä, i putem zice
despre vremea de azi la noi ceeace Kant la 1781 me& despre gân-
direa filozofich din timpul säu «Altädath metafizica erâ numitá
regina tuturor stnntelor... Astäzi e o modä a-i arátà, tot dispretul,
biata doamnä nobilá, párásitä i alungatá, se jeleste ca Hecuba»
(p 13-14).
Din fericire, adevärul nu e asà, de trist. Filozofia a fost totdeauna
putin cultivatä la noi Dar astázi, departe de a ti «párásiU» sau
«ignoratän-sau chiar «alungath», -ea este mai cultivatä, relativ,
ca oricând. Niciodatä numärul publicatulor fflozofice n'a fost mai
mare, si cercetärile nu s'au Inclreptat In mai multe directu, ca astázi.
D-1 Nävärlie putek &LA yolk sä, contesteze valoarea acestor pu-
blieaii r acestor cercetäri,-ramânând, fireste, s'o dovedeasck Dar
a nega pur i simplu existenta lor, ini se pare c5, e o procedare
prea sumarh,-dacä nu e o probä de totalá lips& de informatie.
Numai printr'o asemenea lips& de informatie s'ar puteä explicA,
modul cum îi prezentä d-INäväxlie lucrarea, ca. «prima hi acest gen,
ce se scrie In tar& la noi» (p. 14). Monografh asupra fflozofflor s'au
mai sells Insä la noi Am puteä cità, studiul d-lui C. Rädulescu-
Motru asupra lui Nietzsche, care a fost reeditat acum de curând,
si incercarea de popularizare a ideilor acelwas cugetätor de d-1 M.
Negru; am puteä aminti studule d-lui C Antornade asupra lui Car-
lyle si lui Bergson, si ale d-lui I. Petrovici asupra lui H. Poincare
si Aug. Comte,-ca sä nu vorbim decât de cele mai recente
Dacit însä monografia d-lui Nävärlie asupra lui Schopenhauer nu
este «prima lucrare de acest gen In tarä la noi»,-ea este de sigur
prima lucrare de acest gen a dsale, se cuvine sä privim co
E,4 i

indulgentä cäldura cu care ne-o recomandá i iluzule de initiator

pe cari si le face.
Scurtul rezumat al «Criticei ratiunn pure», ou care incepe di
NAN/Arlie, este In general destul de exact. Dar «forma nouä si in-
tuitivä»,-pe care ne anuntä In introducere cä o va «realizà, hi ex-
punerea ideilor filozofului germann-nu e totdeauna fericitä. -lac&
bunäoarä exemplul prin care vrea sä ilustreze idea lui Kant, c5,
perceptiunile noastre nu ne sunt date pur ii simplu de realitatea
externä «V&A o piaträ, miscându-se i gändese cä piatra s'a miscat
Pare a fi un simplu spectacol la care noi azistäm (ortografia e a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
240 stcTinis:FA islOxi(A

autorului) in mod pasty; si totuf,4 in acest fenomen e atâta din spi-

rani nostru, îric1 se poate zice c. piatra nu e un lucru oarecare,
decât fimdcti a fost, ca sh mom asa, lucratei de spiritul nostril»
(p. 32). In vorbirea curentá o piaträ lucratän e o piaträ, cioplitä
sau sculptatá. Imaginea care se prezentA dar In mod firesc mintn
cetitorulut este prea material& si nu corespunde adeváratei idei a
lui Kant. Caci piatra nelucratä existä independent de cel ce o lu-
creazä, pe când perceptia petrel, de care vrea sh vorbeasca d-1
Nävârlie, nu existä Independent de mintea noastrk care ar inter-
veni numai ca s'o alucreze». Uneori modul de exprimare al au-
torului este impropriu. Iaca un exemplu «spintul nostru dispune
de o facultate pe care Kant o numeste sintezet, adic5, forta de a
leg& Intro ele difentele elemente, pentru a face posibilä existenta
lumu-si a-i da un sens oarecare» (p 32). 0 sintezá e un act, nu
o facultate, e produsul unei forte, nu o fort5,.
Alteon, in donnta de fi popular, autorul recurge la Inlocuiri de
tern-tern, can nu sunt admisibile Asa bunäoar5,, Inlocueste termenul
tehmc «perceperen cu termenul popular «simtire». De pildä,: gpentru
simprea lucrunlor sinteza In spatm nu este de Nuns» (p 33)
$1, cu toatä, aceastä inlocuire, nu izbuteste s5, ajungá la claritatea
intintivä, la care aspira. Iacá bunaoarä cum ni se explica forma
timpului: «Pentru ca un obiect sec se /dal sinifit, el trebue sh
lucreze, sá stea un tiny oarecare inaintea ochilor. Momentul dela
Inceput trebue legat cu momentul urmátor, si tot ash, contmuu pânä,
la sfârsit. Nu trebue sä Litt o singurä clipä din cele antenoare,
ci sä am constunta ca eu am privit in primul moment, eu in
cele urmätoare. Atunci am simfit platra, cu alte cuvinte am legat
stänle succesive ale constuntei mele intre ele, si am realizat
simfirea petrel, am fäcut ca piatra sä, existe Daca fiecare clipá
ar fi trecut far& nici o urmare, suntirea nu s'ar fi putut produce,
cáci once clipà, s'ar fi tars din constiintä, indatä ce ar fi verut»
(p. 33 - 34) -Cine n'ar sti de ce e vorba, si-ar Inchipui cá autorul
vrea sá ne arate importanta memoriet pentru «suntirea» sau per-
ceperea lucrunlor. «Nu trebue sä, uit o singurá clipà, din cele ante-
noare-dadt once clipä ar fi trecut fárá met o urmare-daca, once
chpä s'ar fi sters din constunta mea, imediat ce a vernt» - «suntIrea
pietret nu s'ar fi putut produce.» - Forma timpului Insä, nu e
peistrarea impresnlor In memorie, ci succesiunea lor in constnntä,
- pe care autorul ar fi trebuit sá ne-o prezente ca o conditie a
percepern, dacá ar fi volt sa ne redeä exact idea lui Kant.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 stCTILJNtA IWTORICA 241

Analiza filozofiel lui Schopenhauer este completk amanuntitä,

destul de hmpede i destul de exactä Obscuritätile i micite ne-
exactitati trebuese puse i aci pe seama formelor verbale, pe can
autorul nu le mânueste cu destulá sigurantä, In materu asâ de ab-
stracte In dorinta sa «de a fi cât mai credincios originalului» -in-
trebuintând pe cat posibil «Insus modul de a se exprimà al auto-
rului» (p. 17)-dá uneori stiluim säu intorsäturi putin firesti.
Ca hicheiere, lucrarea dim Nävârlie e un stuchu conshintios, care
face onoare unui nespeciahst In ale filozofiei, cum e d-sa, dar nu
cred cä Academia h poate acorda premiul Adamachi.
Y. Paean, Monografia satului Resma) i - Raport de S. Rehedinti.
Prin firea lor, lucrárile de acest gen sunt foarte grele. Ar trebui
sa fie einevà ericiclopedist, ca sä poatá trata cu o egalä cornpetintá
fenomenele unui mic tmut, incepand dela partea lizicá, pânä la cea
an tropogeograficä.
Astfel e lesne de inteles, cá unele capitole sunt foarte sumare
si cuprind material de imprumut. Asa e cazul cu paginele privitoare
la mediul fizic. Dar chiar i aci, autorul a stiut sä adaoge unele
fapte particulare, bine observate De pildä a descris In chip earn-
teristic vânturile locale, relevând foarte bine caracterul de foehn
al a vântului mare».
Partea cea mai pretioasä a luerärn e însá cea etnografick de-
mograficá si economicá. Miscarea populatiei, tipul, locuinta, hrana,
portul, obiceiurile i industria, etc., sunt studiate, descrise i ilu-
strate In chipul cel mai bogat. Fat& de atâtea încereári färä spirit
shingle, monografia asupra Resinarilor e o fericitä exceptie i cred
cä e vrednicá a fi rasplätitá prin o parte cât se va puteâ mare din
premiul divizibil Adamachi.
Nicolae Pop, Economia rurald z grädtnitritul Blaj 1914 - Raport de
S. Mehedintl.

Dupá Indemnul autoritátilor scolare, profesorul de economie dela

seminarul teologic din Blaj a prelucrat «Economia ruralä» a räpo-
satului Stefan Pop, pentru a o pune la nivelul stuntei economice
de azi, spre a sluji tmeretului roman de peste munti.
Pentru cei deprinsi cu hmba literark lucrarea aceasta didacticä
are neajunsul unor neologisrne si forme bizare: rigolare, morburile,
deletturarea apelor prin drenaj, ocularea, superedificalele econo-
Analele A R - Tom XXXI, - Thsboterrle 10

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
W gECTIIINEA ISTORICI

mice (e vorba de unele clädiri ale gospodänei), etc Ciudätennle

acestea dau c5.* o Infätisare strämä si trebue sä cam sperie pe
copiii de plugari cari vin In institutul pedagogic si seminarul de-
la Blaj In unii se va fi desteptând idea ca plugäria e o ramurá
a cärturänei, nu a vietu practice a muncitonlor.
Läsând insä la o parte forma, lucrarea autorului e constnntioask
ilustrarea nimentá si, tmând seama de greutätile culturii românesti
de peste rnunti, subsemnatul o propune pentru o parte ea mai
butiä din premiul divizibil Adamachi.
Cipitan N. I. Popescu, Ci onza uuldare Editia II, f. a - Raport de
General Gr. Crainicianu.
Cuprinde. Räsboiul ca factor de progres - Poporul lurnmat
inainteazá - România culturalk econoinick militarä, $1 fmanciará -
Sentimentul datoriei - Asezarea geograficä a poporului rornân -
Care sä fie idealul nostru? - Invätätorn si idealul nostru. - Unirea
Principatelor la 24 Ianuarie, etc , etc.
Materia acestor subiecte este tot atâta de compilatä st rásvrätitä
ca si subiectele insesi, intitulate Cronici militare (?!)
Cartea nu merit& a ffi luatä, in considerare.
Cäpitan N. I. Popeseu, Rasbozul EcliOa II, f a -Rapoi t de General Gr.
Crainicianu.
N'are tablä de matene
Cuprinde: Cap. I. Ce este rásboiul ? - Fazele pun cari a trecut
Citeaz& pe Proudlion, Voltaire si Dinu Anon ; Whim dela Kirk-
Kilise st Lule-Burgas. Armatele din antichitate pan& azi I - Cap.
II. Avantajele räsbonilui. - Cap III Dezavantajele räsboitilui
(Ceatalgea) 1 - Cap. IV. Räsboiul in vntor Reproduce Mani-
festul Actiurni nationale cätre Orb', si Memonul Fecleratiunn
unioniste chtre Rege I - Cap. V. Mijloacele de a prevent rásboml.
Reproduce afisele lipite pe strade in contra rásboiului si pentru
räsboiu I -Incheierea. «Am strâns in acest volum tot ce s'a scris si
s'a spus despre räsboni in decursul veacunlor» !
Cartea este o cornpilatiune de idei fará mci un rost si legäturh.
Nu mentä a fi luath in considerare
Andrei Rädulesen, Studu de drept crlut Bucuresti 1915 - Raport de
Barbu Delay rancea.
B-voastre, din Sectiunea istoricä, m'ati. delegat sä vä prezent raportul
privitor la lucrarea d-lui Andrei Rridulescu. Indeplinesc mandatul

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 stcTunsme ToBic.1 219

acesta cu o pläcere deosebitä - «Studn de drept civil» este Ince-

putul unui scriitor constuntios, munci tor si de merit NAdAjduesc
GA tânärul magistrat nu se va opri din calea pe care a apucat, si
cA vom aveà, in sfArsit, nu o contributie la literatura jundick ci un
autor de intreaga doctrinä A Dreptului Civil. - Sti lul säu e limpede,
firesc i potrivit cu notiunile cele mai abstracte ale stiintei dreptului
D-voastre stiti - nu mä, Indoese - cä feluritele expuneri tehnice,
pänä, mai deunAzi, au contribuit a ne stAlci litnba, infAtisând-o ca
pe o limb& sáracA SArAcia autorilor a fost luatA drept sArAcia
specificA a gramlui nostru. Incapacitatea lor drept neputinta de a
concepe abstractiunile stiintifice a poporului românese. Lenea de a
gAndi, in armatk In medicink in inginerie, In barou si in magi-
straturA, In matematicA si in diferitele ei aplicatium practice, a con-
tribuit sA sporeascA hibriditatea i zApAceala limbii, pAnä, a ajunge
la cuvinte pe cari ti-ar fi rusme sä le pronunti inteo adunare de
oameni Ba-cer iertare, Dornnilor Academicieni-si Academia isi are
partea sa contributivä la aceastä anarhie, neizbutind pAn5, astäzi sá
scoatA un Dictionar al limbn românesti -Si de aceea, nu este cel
mai min merit pe care II gäsesc In stilul d-lui Andrei Rädulescu -
Fraza sa curge fárä, Intortochieri, rnfädiindu-se cu inlesnire, pentru
a prinde si a formula adevärurile juridice. Cu putinä opintire IncA,
si d-1 Andrei Rädulescu va ajunge sä, fie un model de limbä juri-
dicA. Fireste cä d-sale i-au fost de folos ilustrn predeeesori, ca
Vasile Boerescu, Grigore Peucescu, Damileanu, Degrea, i profesorul
Constantin Dissescu. m, dupá cum constat, autorul a consultat eu
folos pe colegul nostru d-I N Iorga In vasta sa preocupare despre
vieata noastrá din toate timpurile i pAnä astAzi. Si de sigur, ce-
tind aStudii i documenten, mai ales In ceeace priveste achronomia»
si «inzestrarean, a trebuit sat, rAmâle Goya, care sA-1 ajute In expri-
marea Dreptului nostru de odinioarä. E un fel de lmprumut incon-
scient, pe care noi oamenii 11 facem sufletelor mari, pentru ca sh
impingem mai departe progresul mostenit
Opera d-lui Andrei Rädulescu cuprmde urmätoarele capitole din
Dreptul Civil modern si din Dreptul Civil dinainte de 1866.
Perimarea inscriptiunti ipotecaor 0 privaegiilor -Conservarea
privilegiuha va'nettorului de mobile -Privilegiul aceluia care
a dat cu i,mprumut banii necesam pentru cumpcirarea unui
mobil -Efecha inscriptiunii ipotecare asupra dobänzaor.- Ale-
gerea de domicihu in inscriptiunile ipotecare.-Ratificarea prevet-
autei de art 1 546 C Ci v.- Catev4 cuvinte asupra art. 895 C Civ.-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
244 sEcTitxt A ISTORICÁ

Obligatiunea impusei fratilor, prin legiuirea Caragea, de a inzestrec

pe surori pi influenfa Codului Ciml asupra acestei obligaftuni.-
Dovedirea embaticulut i otamitei -Cut se cumne sub regimul
legiuirii Cara gea darurtle dinaintea nunii, dupci desfacerea
ceiscitoriei
In prima parte-Dreptul Civil modern-care ocupd aproape douá
treimi din volum, autorul discutá o serie de chestiuni si de contro-
verse, bizumdu-se pe jurisprundenta Curtilor de Apel, a Inaltei
Curti de Casatie, pe jurisprudenta din occident si pe doctrind, strân-
gaud in sprijinul ideilor pe cari le sustme pe cei mai marl autori mo-
derm. Solutiunile la cart ajunge stint echitabile, drepte si sigure
Se vede cä este o minte pátrunzátoare i echilibratä Nu se ame-
teste de elocinta doctrine], nici nu se Inchind jurisprudentei,-ci tine
mäsura intre amândotiä, Inlesnind cât e cu putintä evolutiunea Drep-
tului, care roade 1ncet i pe nesimtite ceeace pare intangibil f;31,

vesmc. El Impacd preocuparea de echitate cu dreptatea legalä, iz-

butind uneori sä smulgä, din formula echitätn si din formula juriclicd
a legit, formula practicä, care sä Impace F,31 umanitarismul echitátu
asprimea juridic:A a adevärului de drept.
Dommlor, vá márturisesc cd o deosebitá atractie a exercitat asupra
mea cea de a doua parte a Dreptului vechiu-aproape o treime
din «Studn de Drept sigur, prin limba mai hterarä ca
In prima parte, prin orizontul social pe care ni-1 deschide si prin
cercetärile istorice la can se dedd. Am avut impresia, cetind, cd,
träesc acum un secol, GA asist la cäpätuirea surorilor indeplinitä de
frati dupd moartea tatálui lor, cä m'amestec la scotocirea zestrilor
lor: «Una giubed de ghermesut cu jder, finblanitä cu catuperi de
jder, una fermeneâ de pambriu stacojie cu fir, sase eäundsi femeesti,
o cdrnasd de socru, o cámasil de soacrd, o cámasa de gmere, o
ladd de Brasov, cloud scoarte mari» s. a. Si le ieau pa rAnd, al pro
vesc Imprejurul meu la familia româneascä cum se ajutä, cum se
Inzestreazä, nu numai ca o datorie moralä, ci ca o datorie legalä,
pentru ca fetele rámânând orfane de tatd,, sau si de tatä si de mama,
sd se cdpátueascd «cu bärbati de potriva lor si de cinstea lor», dupd
cum glásueste Condioa lui Caragea la § 13 dela zestre.
In partea aceasta d-1 Andrei Rädulescu nu mai are la lndemânä
jurisprundenta i doctrina din Franta si din Belgia, Indreaptá
atentiune sa la obiceiurile päniântului nostru,-la licdririle doctrinei
vechi, bundoard la Stefan Ferekide, care-si tine cursul de Drept Civil,
dupd 1838, pe care-1 ceteste In manuscrisul Academiei Române,-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNE A ISTORICX 245

la Bárbätescu care-si tipäreste Dreptul Roman sau explicarea para-

grafelor de legi civile dup., ordinea Pravilei lut Caragea, In 1859,-
la istoricii nostri cari au atingere cu documentele relative la le-
giuirile lui Matem Basarab, Ipsilanti i Caragea, ca V. A Urechiä
si In deosebi d-1 N. forga;-la legiuttorii nostri de pe vrernea Re-
gulamentului Organic, ca Gr Filipescu, C Cantacuzino, C. Bräilom,
N Filipescu, Al. Filipescu, C. Câmpmeanu, AL Hristopol, I. Slä-
tineanu, D. Hrisoscoleu si At. Arghiropol, i attn. Cine vrea
si Inteleagä juridiceste familia rometneascá din trecut, cämmul
nostru, privilegiul masculinitätu, cu Indatorirea fratilor de a in-
zestrà pe surori, alcátuirile embaticului ppa otasmtei, 11 indemn
cu tot dmadmsul BA ceteascá aceste 91 de pagine, In cari autorul
dovedeste acel simt particular al priceperu trecutului, cu luptele
sociale, cu tendintele seculare, cu moravurile noastre neaose, cu
obiceiurile pämântului, cu sufletele curate ale masselor populare si
cu stráduintele celor bátrâni de a Thum legi, cari sh fie mai potri-
vite cu vointa de omenie a poporului românesc.
Dommlor, eu crez 06. premiul Adamachi fund divizibil, o parte,
pe care o yeti pretui D-voastre, se cuvine d-lui Andrei Räclulescu
pentru opera sa: Studii de Drept Civil.
It. Sanielevici, C'ereetdr2 entree st filozofice Bucuresti 1916.-Raport de
P. P. Negulescu
Volumul d-lui Sanielevici cuprinde mai mult articole de criticä
literarä. Puncte de atingere cu filozofia n'au decât cele dotiä schite,
«Cetind scrisoarea d-lui Brätescu-Voinesti» si «Pe paginele Primelor
Principn de Spencer», In can autorul Isi noteazA In fugä reflexiu-
nile asupra problemelor metafrzioe,-i, mai ales, cele douh studii
finale «lipopea este o creatiune a rassel germanice» i aDela critica
literarä la biologia mamiferelor», îii cam forrnuleazä cu privire la
psiho-fiziologia rasselor câteva, idei deosebit de interesante.
Desi putin numeroase, aceste «cercetäri filozofice» ale d-lui Same-
levici se pot Impärti In dota grupe, de o valoare inegalá, si cari
re.1prezentä subt douä aspecte diferite. Prima grupá o formeazä
cele douá schite dela inceput Intr'Insele autorul ne apare ca un
impresionist, care nu adânceste modecum problemele de can S
OC110, ci, alunecând repede asupra lor, lea totus un ton dogmatic,
îi aruncri párerile cu semetie In fata cetitorului, nu se lnjoseste
sa le dovodeascä, si priveste de sus la, cugetätoril ce väd luoru-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
246 SECTIIINEA ISTORICÁ

rile altfel, oricare ar fi autorOtea si renurnele lor. A doua grupä

o formeazä cele douä studu dila starsit. Intr'insele autorul ni se
Infätiseazä din potrivá ca un muncitor migälos si metodic, care frä-
mântä o problemä am Intregi, o Intoarce pe toate fetele, cautä infor-
matn in toate directille, si dupä ce ne spune asuprä-I câtevà lucruri
interesante, se scuzeazá cu «un sentiment dureros», ca n'a putut
inch sä ne dea rezultate definitive.
Din aceste douä aspecte ale personalitätii d-lui Samelevici, cel
dintâiu Imi pare a fi Intâmplator; adevärata sa naturä o exprima
eel din urmä Datoria totus de a informâ exact si dephn Academia
asupra scrutorului, pe care am fost insärcinat sä-1 studiez, mä obligh
sä, vorbesc de amândota.
In schtta intitulatá: a Cetind scrisoarea d-lui Brätescu-Voinesti»,
autorul reflecteazá asupra problemei fundamentale a metafizicei-
dac5, lumea este sau nu asà. cum o percepem,-§1 crede cä o poate
deslegh in câtev.A. cuvinte. De studii amánuntite si sistematice nu
i se pare cä e nevoie. De ce? Finidcb." «in stuntele deadreptul
legate cu vieata: biologice, psihologice, sociologice, filozofice, ade-
värata competintä o dä, puterea de gândire st finetea de observatie
(cari, când lucreazá cu mare iutealä inconstient, ieau nurnirea de
F,3 1

mtuitie,-facultate creatoare prin excelentä), tar nicidecum eruditia,

specializarean (p. 66).
Nu mai Incape Indoealá c5., färä «puterea de gândire ii finetea
de observatie», eruditia si specializarea nu pot duce la nimic. Dar
e tot asa, de nelndows eä, fár5, studii sistematice st arnânuntite,
pentru can eruditia si specializarea sunt mijloace ajutätoare foarte
pretioase, puterea de gândire si finetea de observatte nu pot duce
decât la aintuitii» ce nu se pot desvolta, nu se pot organizà, si,
mai ales, nu se pot comunica si altora cu aceeas certitudine.
Intuibile sunt, prin natura lor, subiective,-pe când comunicarea
lor presupune argumentári obiective, rationamente ce se Intemeiazá
pe fapte cunoscute-sau putând fi cunoscute-de top, si pe legile
logice obstesti Altfel, intuitule rämân simple rinpresn ale autorului,
cari pot sä fie interesante de cetit, dar cari nu conving pe nimern.
Poate cä d-1 Sanilevici si-a dat searnä de aceste lucruri, dar a
crezut, totus, cä o problemä filozofica nu meritä, prea multä, oste-
nealä. In adevár, d-sa declarä cä efilozofia ii insprä dela o vreme
o antipabe de nelnvins» (p. 67). Si, trecând in revistä, cursurnle
pe cari le-a ascultat in «centrul universitar german, uncle se aflà»
in momentul child si-a scris schqa, adaoge: «De chte on cetesc, la

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTITTNEA ISTORICI 247

inceputul semestruhu, indicatorul de cursuri, si ajung la Prelegeri

filozofice, intorc repede foam, cu o grimasä de dispret,-grimasa
pe care o faci, când auzi pe Gluey& spunând cu dos o prostie» (p. 67).
dar de mirare cä d-1 Samelevici nu si-a dat osteneala sä
adânceasch problema de care se ocupA, si de care s'au sfärâmat
pAnA acum sforthrile rnintilor celor mai alese ale omemrii. D-sa
credo ch o poate deslegâ, in douh, pagme. Si lath apunetul shu de
vedere»: astunta care ne aratä GA senzatia nu-i decât o vibrare
a nervuluk, no mai InvatA eh fiecare funtA vietintoare e aleAtuith
de naturA (adich s'a alcAtuit de sine prm adaptare) In ash, fel, ca
existenta i prosperarea ei sA fie asigurate. Dem simturile noastre
tot natura le-a creat, i le-a creat in asa chip, ca dânsa sä se
poath oglindi cât mai exact In noi,-fundch aceasta e îri interesul
existentei noastre» (p. 71) Prin urmare, lumea o as,à cum o per-
copem. Iar pe Kant, care era, de aft& pärere, d-1 Sarnelevici H dA
gata In cAtevA. cuvinte. «Kant n'are de loc dreptate, când sustine
cá simturile ne InsealA, simturile noastre nu sunt rezultatul hit Am-
plärn- natura le-a alcAtuit duph ehipul si asernAnarea ei, si ni le-a
dat, nu ca sh ne insele, ci ca sh -ne ajute s'o cunoastem, ache& ni
le-a dat, ca pe celelalte organe, spre folosul si nu spre paguba
noasträ.. Numenul si fenomenul, fund amândouh rmscare, sunt
identice.»
Ce sh zicem de aceste afirmAri9-Dach autorul si-ar fi dat oste-
neala sä le desvolte, ii sä le motiveze, le-am fi putut de sigur
discuth. Ash cum sunt insA, In scurtimea lor aforisticA, ele rAmAn
simple aintuitn», adicA simple impresil, ce nu suporth. discutia. MA
vom inärgini dar la o observare de fapt si o intrebare Care stuntä
ne aratä cä «senzatia nu-i decAt o vibrare a nervulm?» Ask ceva
afirma vechiul materialism, care era-o doctrinA metafizich. Stunta
are o atitudine mai rezervata. Nu s'a ridicat oare, cu mai multA
energie chiar deck filozofn, Impotriva pretentulor materialismului
de a explicb fenomenele psihice prm amiscArile» sistemulm nervos,
un oni de stuntA exactä, ca Dubois-Reymond9-Apoi, de undo stie
d-1 Samelevici cu attita sigurantA, cá enumenul si fenomenul sunt
amândouâ miscare?».
Ca sä, ne arate i mai bine, ce putm InsemneazA «teoria kantianä»,
autorul ne spune ch filozoful n'a urmArit Intr'insa «curatul adevAr»
«Mobilele sufletesti» ale acestei teorn trebuesc cAutate in «psiho-
logia de clash». Kant ar fi volt adich sh ajute burghezia germanA,
pe care o reprezenta, in lupta pentru libertate, pe care nu indrAznia

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
248 SECTIIINEA MORT a

s'o inceapa. Neputând urrna exemplul burgheziei franceze, care

Meuse o revolutie adevarata, burghezia germana s'a multumit cu
o revolutie pe hartie, care a fost--eriticismul lm Kant. Neputinciosi-
aintelectualii germant trägeau cu coada ochiului peste Rin si suspi-
nau . Si cäutau sä se mangâte cu un vag liberalism cultural, tole-
rat de suveranin (p 74).
Dovada ?- «A spus-o Heine. critieismul lui Kant este revolutia
francezä, In filozofie» (ibid.). Pe cat mi-aduc aminte Insä, poetul
german nu dedea acestor euvinte intelesul pe care 1.1 atribue d-1
Sanielevici. Comparand pe Kant cu Robespierre, Heine voià sa
zica numai, ca si unul si altul au Indeplinit o opera distructivä -
until In politick altul In fllozofie,- dar nu se gändià sh explice
aparitia aCriticei ratiunii pure» prin apsihologia de clasän a burghe-
ziei germane dela starsitul veacului al XVIH-lea Autorul ar fi
trebuit dar sa se explice,-eu atat mai mult, cu cat afirmarea sa,
pe care n'o dovedese cuvintele lui Heine, nu e nici de cum evi-
dentä prin ea Insäs. Psihologia de clasä poate sä, fie un factor al
produchei literare si artistice, dar In stuntä si filozofle rolul ei e
foarte Indolos. Ce psihologie de clasä ar putea explica sisternul
heliocentric al ltu Copernic ? Si ce aveau a face aspirahile politice
ale burgheziei germane cu contradicha dintre legea gravitatiet uni-
versale a lui Newton si teoria spahului din filozofia lm Leibnitz,
contradiche care l-a framântat atâta vreme pe Kant, si a jucat un
rol asà. de insemnat In evolutia ideilor sale, in perioada când a
coneeput crittea ratiunn pure ?-ll-1 Sanielevici Insä crede ea poate
judeca, amobilele sufletesti» ale fllozofului de care se ocupk fara
sä fi studiat amanuntit istoria eugetarn sale. Si o crede pentru
motive de ordin general st teoretic, cärora le da taras o forma
dogmaticá aLibertatea intelectualä nu exista, si mat ales n'a existat
in trecut. In gândirea lui, omul rrnjlociu e Inraurit de interesele lui
individuale, omul ales deosebeste intre acestea pe cele de clash,
tar omul cel mai ales e legat prim sentimente de clasa din care
face parte si o reprezenta teoreticesto In mod ineonstient. Niste
biete primate suntem cu totn: noi eestialalti eu o capacitate cra-
niana de 1 500 cm. c.; Kant, cu 1.715-cleosebirea e mica. .» (p. 75).
Iaca primul aspect al personalitätn d-lut Sanielevici. El este, färä
indoealk putin simpatio. MA, grabese insä sä adaog, cä nu e aspectul
shu obisnuit El trebue sä corespunda, fireste, unor träsuri reale
ale caracterulut salt, - cari nu sunt Irish cele esenhale. A doua
grupä de studu ale d-lui Sarnelevici ne arata ea d sa stie sa mun-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 BECTIIINEA ISTorack 249

ceascâ cu räbdate i modestie, cu stäruintá i metodä, eu Inge-

niozitate pi originahtate.
Voind sä dea criticei literare o temehe mai solidä i o Infátisare
mat stuntificä decAt aveá pârth acum, d-1 Sanielevici sha propus sä
cerceteze cauzele cart produc operele de arth. Printre aceste Gauze
se pare ca trebue sá pun& îrl primul rand insustrile sufletesti ale
artistilor. Spre a studià aceste insustri, d-sa se adreseazä psiholo-
met. Dar In psihologia contimporanä nu gäseste decât elemente
schematice ale vietli sufletesti in general: perceptu, Imagim, notiuni,
rattonamente, etc. De combinarea particulará a acestor elemente,
In fiecare caz individual, spre a da o anumitä complexiune psihiciä
sau o anumitä fizionomie sufleteascä, nu se ocupá cei ce cultivá
astazi aceastä stuntä. Acesta ar urrná sä. fie, dup.& Ludwig Klaps
st dup5, d-1 Sanielevica, obiectul «psiliologiei diferentiale». Dar de-
terminarea obiectului unet stunte nouä, nu e tot una cu crearea ei
Psihologia diferentialä râmâne sä lea nastere când se va putek când
ache& starea cercetárilor o va Ingadui. Pan& atunci, d-1 Sanielevici
porneste singur In cäutarea rezultatelor la cart va trebul sá ajungá
ea. I se pare nelndolos câ insusirile sufletestt ale unto orn trebue
sä, stea In legäturá cu organizarea lui fiziologicä Aceastä legäturá
se pare foarte importantk intrucât credo c5, i-ar permite sä ajungk
pe o Gale indirectä, la ttnta pe care o urmareste. Organizarea fizio-
logicá a unui individ e mat usor de studiat, - atat in sine, cât si
îri raport cu mediul ambiant. Si, du& ea stä intr'o legáturá deter-
minatá ca insusirile sufletesti ale individulut i cu marufestárile tut
de tot felul - prin urmare si cu cele estetice, - am putea ajunge
pe aceastä cale sä gásim cauzele operelor de artá
Insusirile sufletesti ale oamenilor In legäturä cu particularitätile
lor fiziologice le-au studiat, intrucâtirà, unit Invátati mat vechi, cart
au cLitat sä stabileascá anumite raporturi Intro caractere i tem-
peramente. Dar empirismul lor nail" nu puteà duce decât la rezul-
tate aproximative. D-1 Samelevici vrea mat multä preciztune i mai
multá sigurantá - st, considerând legätura dintre lnsustrile psihice
pr constitutia fiziologicä a indivizilor ca fund do naturá antropolo-
gick - se adreseazä antropologiei.
Antropologul englez Ripley deosebeste In populatia Europei trot
rasse mai insemnate, fatá de cari celelalte pot 11 considerate, fizt-
ceste i psthologiceste, ca transitiuni: dolicoblondul îrialt, homo eu-
ropaeus, de Oda Suedezul; brahibrunul indesat, homo alpinus,
care formeazá populatia regiunilor muntoase, de pildâ, Francezul,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
250 SECTIIINEA ISTORICÁ

sau Bavarezul; si dohcobrunul svelt, homo mediterraneus, sau rassa

iberico-insulará, care ocuph Spania, Corsica, Sardirna, sudul Halm
si pärti din Grecia. Caractere de transitie prezentä de pildä rassa
brahiblondk din regiumle slave.
Spre a a lärnuri raportul dintre rasse si genuri literaren, - d-1
Sanielevici Incearcä sä facä psiho-fiziologia a dotiä din cele trei
rasse de capeteme, a dolicoblondului inalt (horno europaeus) si a
dolicobrunului svelt (homo mediterraneus) De brahibrunul Indesat
(homo alpmus) se va ocupà aaltädatän (p. 339) (cf. p 347 --- 48)
Dup5., ce exarnmeazá mat 1nttuu, cu Wundt, raportul dintre pro-
cesul de excitatie si procesul de inhibi tie, care joacd, un rol capital
in functionarea sistemului nervos, d-1 Sarnelevici cautá sä vadä cum
se prezentä acest raport la cele douä, rasse pe cari isi propune sä
le studieze. Si concluzia la care ajunge este urmátoarea : «la homo
europaeus explozia nervoasä se propagá greu, dar ou putere; la
homo mediterraneus, din contrk repede si slab» (p. 343).
Deosebirea aceasta e fundamentalä, funded pe ea se intemeiazá
Intreaga psihofiziologie a celor douä rasse, - si deci ar 11 trebuit
sä fie bine si amänuntit motivath. Autorul n'o face insä si se scu-
z5, cu cuvintele : «despre cauzele acestei deosebiri psihofizice
fundamentale nu putern vorbi aim» (p. 343) - De ce nu? Cerce-
tarea acestor cauze - sau cel putm indicarea lor - ar fi fost in-
dispensabilä, pentru a da ceiltordor incredere in concluzille pe cari
autorul le trage imediat din deosebirea modului cum se prezenth
raportul dintre procesul de excitatie si procesul de inhibitie la cele
douh rasse
Sä lam dar aceastä deosebire ca data - desi explicarea ei ne
lipseste, - si sä vedem cum cládeste autorul pe ea psihofiziologia
«dolicoblondului» - homo europaeus sia a dolicobrunului» -homo me-
diterraneus Spre a redà cât mai exact pärerile d-lui Samelevici,
si pentru ca Academia sä arbä, in acelas timp o idee si de modul
cum scrie d-sa, vom reproduce ad câteva din pärtile esentiale ale
analizei sale
La homo europaeus, a senzatia fund pulernick imaginea, care este
un ecou al senzatiei, va fl si dânsa intensä, - cu atät mai intensh
cu cât creerul este si el bine hränit. In creerul omului dohcobloncl
lumea realä se va oglindi, asa dar, In mod foarte credincios, me-
moria materialá va fi desävärsitä, viziunea plasticä, neobisnuit de
mare . IC. - «Afar& de aceasta, curentul nervos propagandu-se Meet,
elaborarea mterioarä, a materialului verut din atará prin sunturi

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIErNEA IsTortICA 251

este mai mica, - lar elaborarea presupune mat totdeauna i o al-

terare. In sfârsit, judecata fund lentä, are bmpul i Inclinarea de a
consider& la fiecare hotárire si argumentele contrare...»-aIn pri-
vinta sentirnentelor. functiunea intensá a organismului se traduce
prin acel concert de placute senzatium organice, cari au o Inräu-
rire as& de hotärltoare asupra obisnuitei noastre dispozitn sufle-
test] Bogata rezervá de energie a sistemului nervos, tensiunea sau
tonalitatea lui lnaltä, face ca senzatiumle, activitätile, toate feno-
menele trupesti i sufletesti, sä fie Insotite de pläcere. Iar senti-
mentele propriu zise, cari nu sunt decât o revärsare de energie
nervoasä (In legäturä cu anumite asociatu de idol) prin marele
simpatic, pentru accelerarea sau deprimarea viebi vegetative, au
sa fie i ele puternice, dar nu pasionate, cam pasiunea este o ela-
borare cerebralä.»-aDin punctul de vedere al vointei, homo eu-
ropaeus a trebuit sä fie - din prima lesne de Inteles-statornic,
activ cu rábdare, energic, Insä lipsit de impulziuni (-ortografia
este a autorului) Sunt oameni cari muncesc mult si stirmtor, fundcá
au vointä tenace; nu astfel este dolicoblondul. Dispunând de o bo-
gatá rezerva de energie nervoasä, el munceste cu pläcere i fárá
a se obosi curänd; nu are deci nevoie de o sfortare a vointei n-
«In rezurnat dar, pe homo europaeus îl putem caracteriza astfel
ca inteligentä-obwctiv; ca afectivitate optimist, sentimental, cu
dragoste de vieatd; ca vointä-ponderatn (p. 344-45)
«La homo mediterraneus, din contra, curentul nervos se pro-
pagh, cum am spus, repede i slab,-fapt fiziologic elementar
din care vom deduce laras Intreaga psihologie a rassei».-«Intâia
urmare a «intabilitatii» este un fin spirit de observatie, care derivä,
In cea mai mare parte, din sensibilitatea pentru *On usoare,
nebägate In seam& de altii». «A doua urmare este Inclinarea la
rationament abstract. Dispunând de energie nervoasä pub* iar
solicithrile din afará fund foarte numeroase,-din pricinä cä sim-
turile primesc si comunicá la creer excitatiumle cele mai neln-
semnate,-mediterranianul se va sirup coplesit de multimea senza-
tiumlor, cu atät mai mult, cu cât fiecare din ele, ajunsä In creer,
trezeste, In circuitul ei repede, imagini nenumärate; iar din pricina
senzatiei slabe si a creerului mai slab hränit, putinta de memori-
zare este departe de a fi egalä cu a Germanului (-autorul consi-
derä pe Germani ca reprezentând rassa dolicoblondului nordic),
necunn sä, corespundá bogäbei materialului adus de sunturi De
aceea mediterramanul se va apt& activänd ceeace numeste Wundt

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
252 SECTIIINEA ISTORICA

«fuziunea imagimlor inruditen, adicä pe de o parte condensarea lor In

notiuni, iar pe de alta parte ordonarea notiumlor in cadrul unor
legi generale».--a0 a treia urmare a iritabilitätn mediterramanului
esto fantazia,-de care aGermanul» este cu totul lipsit Dejà elabo-
rarea materialulin de imagini dupá normele Logicei,-elaborarea
as& de int qisti, din prima propagärli repezi a curentului nervos
In p,eer,--face ca lumea din afarA sA se oglindeascA In mod nu
tocmai credincios In creerul mediterramanului, strut fund ch elabo-
rarea aduce cu sine si o alterare; când insä normele adevArului
formal si real vor fi parasite, si imagmile, Intr'o repede asociare,
so vor combina liber dupä tendintele pasionale sau estetice ale
individului, atunci subiectivitatea va ajunge cu totul precumpAnitoare. .»
«Din punctul de vedere sentimental de asemenea, urmärile iritabi-
lit.* sunt hotArItoare Sistemul nervos al rnediterrarnanului, care,
curn am spus, dispune de o rezervh de energie nervoasA mai mica,
pe când consumarea acestei energu se face din contra pe o scarA
mar Intinsä, aro o tendintä cAtre deficit; din care primná medi-
terranianul, desi mai simtitor la feluritele neplAceri ale vietri, are
totus mai putrnA putere de a reactionA in contra lor; si tot din
pricina slaber tensium nervoase, senzatrile, activitAtile, toate functiu-
nile vietu trupesti sr sufletesti, sunt adosea indiferente, neatrAgA-
toare. CA functionarea lentA a intregului organism tinde a se tra-
duce printr'o cenestezze nemultumitoare, e de asemenea probabil.»--
«Do ad inclinarea la pesimism a religiumlor orientale; de . ad
caracterul gray, sombru si nesociabil al Iberului, asà, cum ni-1
aratA scrittorn din vechime, greci sr latini; de acl melancoha
dureroasä a muzicii orientale si sud-europene . » - Cu alte on-
vinte, homo mediterraneus este ca inteligentA-subiectiv, ca afec-
livitale-pesimist, ca yomp-irriptilsiv (-cum ne-o spune autorul mai
departe, MA a o motivA anume)
Pm alte analize apol, pe cari nu le mai putem reproduce, spre
a nu da acestui raport proportii prea mari, autorul ne aratA cum
aceste träsurr psihofizice fundamentale produc, la cele donA rasse,
anumite aptitudini sr Inchnäri estetice. Si anume, homo europaeus,
care e un obiectiv, un optimist si un ponderat, va fi, in productm-
nile sale estetice, un clasic, - - i va cultiva de preferintA, in lite-
raturä-epopea, In muzicä-armonia, in picturA-desemnut. Dimpo-
trivA, homo mediterraneus, care e un subiectiv, un pesimist i
un impulsi v, va fi, In productiunile sale estetice, un romantic,-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
-- FIETIUMEA isTORIci 253

si va cultivA de preferintä, In literaturA-poeoia liricet, in rnuzic&-

melodia, In picturá-coloritul.
alTimic nu-1 mai lesnicros - zice autorul Insus - decat a ridica
obiectn In contra unei atari formule».-Fireste. BunAoarA, clasi-
cismul si epopea au apärut mai IntAiu, In Europa, pe päinAntul Gre-
ciei vechi Cum rämâne atunci cu romantisrnul si lirismul firesc al
omului de sud? D-1 Samelevici a prev&zut obiectia - si lacA ce
ne räspunde: «Iliada este creatiunea clasei stäpAnitoare elene, cu-
ceritoare si rAsboinice, despre care s'a stabilit, cu multe cloven,
c& er& blondä si de origme nordicän (p. 400). Dintre acele a multe
dovezi» Ins& autorul nu aminteste decAt douä. Zen si erou sunt
arAtati ca blonzi. Un autor grec din vechime, citat de Laponge
in «Les sélections sociales» spune deadreptul c& un orn de lamilie
bunä trebue sä alb& pär blond si ochn albastri» (ibid.).- Si iaräs,
la popoarele nordice, earl ar trebui sA fie prin natura lor dame
si epee, gäsim scrntori romantici si lined de primul ordin, ca, de
pildA, Shakespeare si Byron, la Englezi Autorul ne explicA aceastä
abatere dela formula sa, =And cA «In Insulele britanice exist& un
element mediterraman (iberic).. si un element alpin (coltic), si c&
Shakespeare, Byron, Swift, sunt hpuri iberice, ori celt-iberice, dar
In mci un caz germanice (nord-europene).. » (p. 393).
Aceste explicari sunt, fireste, posibile. Dar nu tot co e posibil,
e real, si siguranta dogmatic& cu care asemenea hipoteze ni se
dau drept adevAruri definitiv stabilite nu e deajuns spre a trans-
forma interesul, pe care ni-1 inspir& formula autorulw, intr'o con-
vingere propriu zisA. De altfel, exphcArile de felul acesta ne pun
uneori inteo adevAratä Incurchturä. BunAoark dup& ce afirm& cA
«la omul de nord explozia e mai puternicA si Imprumutä fenorne-
nelor psihice intensitate, tar la omul de sud iuteala comunicArn
e mai mare si imprumut& fenomerielor psihice complexitate §i addn-
cime» (p. 356), - autorul simte singur obiectia co se ridicä Irnpo-
triv&-i si se sileste s'o previnä: aCititorul va face de sigur reflexiu-
nea cA Beethowen si Goethe n'au fost intrecuti de nimeni In tim-
purile moderne (-In Mt priveste complexitatea §i adâncimea sta.-
rilor lor sufletesti); dar acesti oarneni de geniu nu sunt naturi curat
germanice, - si poate nici Germani nu sunt- Beethowen e probabil
flamand cu sAnge spaniol, buzele, nasul si pärul säu avAnd un as-
pect mat mult deck mediterraman - aproape negroid; tar despre
ochn rdscroiti, tenul mäsliniu si pärul buclat al lui Goethe, cel mai
bun biograf al säu, criticul englez Lews, spune GA sunt caractere

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
254 sECTIITNEA ISTORICÄ

italienesti» (p. 357).- Fie SA zicem cá Goethe e un «mediterra-

man». Dar mediterramenn sunt . romantici. Si Goethe e.. clasic
Atunci? Trebue oare sA zicem cA marele scrntor german e un
«homo mediterraneus» numai in ce priveste complexitatea i adán-
cimea stArilor sale sufletesti, iar In ce priveste clasicismul ski e
un «homo europaeus» ?
Dar, sA nu IngrAmAdim prea multe obiectu. SA nu uitAm cA nici
o formula nu corespunde exact si deplin realitAtu, - mai ales când
e vorba de realitatea sufleteascA. Once formulA e prea rigidA pentru
o realitate asa de mobil& ca cugetarea si simtirea omeneascA, mai
ales când e vorba de rnanifestArile lor estetice Autorul insus simte
relativitatea rezultatelor la cari a ajuns, i ne face, la sfârsitul vo-
lumului sau, o mArturistre miscAtoare. «Nu fArA un sentiment dureros
m'am hotArit sA Indic In cAtevA cuvinte probleme, cart mA frAmântA
de treisprezece ani, pentru cart am fAcut timp de trei am cercetArt
In streinAtate si cart formeazA de fapt scopul existentei mele»
(p 404 )- anteo lucrare vntoare, adaoge d-sa, voiu arAtà metoda
pe care am Intrebuintato in cercetArile mele biologice si rezulta-
tele pe cari le-am obtinut, ca solutium la problemele expuse» (ibid ).
Ca lucrare provizorie si oarecum introcluctivA, care se mArgineste
sä apunA» anumite probleme, lucrarea d-lui Sanielevici este fArA
indoealA interesantA. Mai IntAiu se ceteste usor i cu plAcere, - cali-
tate foarte pretloasA la noi, unde publicul lash numai decât din
mAnA cArtile cevA mat greu sense. Apoi, IndeamnA la reflexiune,
prin felul cum pune problemele, trezind curiozitatea cetitorulut fArA
a i o satisface pe deplin, II sileste sA mediteze singur mai departe
Si in sfârsit, d-1 Sanielevici e un scrutor de talent Mai ales In ar-
ticolele de critic& literarA, d-sa izbuteste sA fie uneori captivant
prin cAldura comunicativA a stilului, cu toate cA fraza nus e tot-
deauna destul de ingrijitA.
Ca incheiere, cred GA Academia ar puteá sA distingA lucrarea d-lui
Samelevici, acordându-i o parte cel putin din premiul Adamachi.
Octavian C. Tfisliluanu, Trez lum pe ceimpul de rcisbolu. Edma a II a.
Bucuresti 1915.-Raport de I. Nistor.
RAsboitil actual, cel mai crâncen i mai cumplit din &ale a apucat
omenirea, va produce de bunA seamA i o bogatA literaturA de im-
presii t amintiri, din care se va puteA vedea de cat eroism si spirit
de jertfA, de cAtA tenacitate, durere si suferintA este capabilA firea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 stcTrtnitA IsrerucA 255

omeneascá Cartea cl-lui Täsläuanu este cea dintai de felul acesta

In hinba noastra Autorul a luat parte activä la riisbom, a insemnat
zi cu zi impresule sr intâmplarile cele mar esenhale de Pe câmpul
de luptá din Gahtia in toamna anului 1914, si le-a hichegat apor
intr'o povestire interesantä si instructiva Experientele sale 11 Indri-
tuesc sä priveascä räsboiul prin prisma realitähi si sä, vazá In el
un lucru foarte serios si foarte greu. Observahile d-lui Täsläuanu
sunt pentru noi de mare interes, fundcá ele se comporta la MI-
tudinea ostasilor români de peste munti. aGroaza, frica si teama -
constatä autorul- sunt sentimente ornenesti, pe cari nu e om pe
lume sä nu le Incerce In fata mortii», dará «soldatul rornân, când
vede cä trebue sä, lupte si cä prin lupta lui dobAndeste un rezultat,
nu-si implinia nurnar datoria, or in el so treziau virtuti reale de
soldat» (p. 196) «In genere se poate spune ch se luptau vitejeste.
Erà greu pânh-i bAgau in primejdie, cäci Loh se gAndiau la ne-
veste si copii si nu voiau sä rnoara Odatä ajunsi in vârtejul luptei,
se schimbau si se purtau blue» (p. 247) Iarä cat despre täranul
român, aulorul gäseste la adresa lur nurnai cuvinte de laudä «Am
trärt in vâltoarea cea mai primejdioasä a viehl reale si am vAzut
sufletul ornenesc sbuciumându-so si descoperindu-se pânä In cele
mai intime lame. Urcând aceeas Golgotä cu tärami si fund zi si
noapte In mijlocul lor, i-am cunoscut de aproape I-am cunoscut si
i-am Indrdgit, gäsindu-i superiori altor neamuri. Intelepciunea tära-
nului si instinctul lui do conservare m'au uimit Am credinta ne-
strärnutatä, cä neamul nostru de -Pram va ajunge oclatásä stäpâneascá
Carpatn si Balcann, sa fie Francezu Orientului in culturá. Tot tä-
rämmea aceasta cuminte, cumpátatäs,a cu mult simt de omerue va ere&
o nouä vleath nationalk pe cea curatii a neamului rornânesc» (p 255)
Constatärile acestea, pe cari le face un om in vâltoarea luptelor,
au ori si cum valoarea lor documentará
Acestia erau ostasu pe cart d-1 Täsläuanu li intoväreseste si-i
conduce ca un frate mai mare dela casele lor din Tara Oltulni pe
cârnpul de luptá din Galitia. Gratie darului säu de bun observator,
autorul prinde scenele cele mar caracteristice din peripetnle acestei
campann si le povesteste din ziva in care se decretase mobilizarea
pânä In mornentele sfortämlor supreme din Invälmäseala luptei pe
moarte si pe vieatä. Sunase goarna si Românn gräbrau spre locurile
de concentrare, unde primirá toate cele trebuincroase unui ostas gata
de lupth «A sosit Foi zwa plecArn, Miercuri in 26 August Ne-am
sculat cu noaptea In cap si Lotus all& am fost gata cätre orele 6

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
256 srcTicria.i IsreatcA

dimineata. In fata cazärmn, pármtele protopop Borzea ne-a fault

slujba si a tinut o cuvântare potrivitä soldatilor. Rugáciunile aveau
accente de o adânca evlavie si ne treziau In suflet ecouri miste-
rioase, pline de tristete. La Inghenunchieri, Intreg batalionul plângià
ei suspina, par'cä am fi fost o ceatá de osanditi la moarte. Femeile
din jurul nostra se bociau si se tânguiau frumos n incet, de se
auziá ca un räsunet de departe al jalei noastre. Am plânsi eu pi m'am
rugat lui Dumnezeu. Atata rum puteam face. Agluasma, cu care
ne-a stropit pärintele potropop, ne-a Inviorat si par'ch ne-a curätit
sufletele de päcate. Dintre firele de businoc ale pämätufului sburau
stropn de apä sfintitá legánati pe aripele melodnlor i ne atingeau
fetele, ca niste mângaeri ale Tatálui Ceresc. Nu vom tuta in vieata
mea aceastä sluj bä. » Dupä terminarea serviciului dim se auzi comanda
de plecare. «Abià am flout o sutä de pasi i batahonul s'a fäcut
Intren, de mare Bätränn si-au luat copni In brate i nevestele lângä
ei, de nu era mci comandä, darä met inima omeneascá sä-i poatá
desparti» (p. 44-45).
Autorul ne descrie apoi marsul ostasilor prin Ungaria, trecerea
Carpatilor In Galitia si Inaintarea gräbitá spre cânnpul de operatie.
Ajungând In zona artileriei dusmane, ei vázurä urmele Ingrozitoare
ale räsboullui «Nu vedeai decal morminte proaspete, cu miei cruci
de crengi la crestet, arme rusesti distruse, grániezi de munitn pi
cadavre rusesti neingropate... Aici am väzut ce josmcä e bestia
umaná. Trei pasi dela drum, hams pe spate, zäcea un cadavru In
uniform& ruseascá. Fata-i era neagrá-vânätä, cu spume la colturile
gurn, cu ochn holbah spre cer i cu bratele rästignite. Era un
fläcau de vreo 25 de am, frumos i vounc, blestemat de soartá
sa purezeasc amet pe camp ca o jertfä a sälbäticiei omenesti Viermu
îm sfredeliau närile, incordandu-si trupurile de suruburi elastice;
balele din gurá i se scurgeau In siroae de spumä murdará pe
bärbie; tunica de pe piept li era ruptä aláturi o baltä de sänge
m

Inchegat In stratum groase, prin care ramau i forfotiau insecte

hiene, ce-i desgropau mima; o cioarä i se asezase pe frunte pi
chiorându-se hoteste In toate pärtile, îi izbia ciocul, când intr'o
orbitd, când intr'alta, îi tutu-idea gâtul i înghmiâ bucätele de
pleoape rupte de pliscul ei flämänd Moartea Incremenise pc)
buzele cadavrului un zâmbet sarcastic, dispretuitor. Ism bäteà Joe
de omenire, de cultura si de morala ei. Buzunarele hainelor erau
scoase afará st la adierile vântului se clätinau arnenintätor. Stârvul
par'eä vorbià celor ce so aproplau. «Bestn nemermce, m'ah ucis,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA ISTORICA 257

m'ati jefuit §i m'ati läsat pradä corbilor §i viermilor. Plecati, nu

vä uitati la mine, cam nu am ce sä vá mai dau.» - Lang& el
er& o spadä patatá de sânge uscat. Am luat-o §i o pästrez ca o
amintire a scarbei §i a groazei traite in aceastä zi». (p 108-109).
WA' un tablou cum mci Vere§ciaghin nu 1-ar fl putut prinde in
colori mai vii I;ii mai sugestive.
In sfar§it autorul ajunge cu osta§n sat la locul de destmatie aPlec,
In scrviciu de sentinel& in pädure. Intr'un desi de brad 1mi fac cortul
i noi cei in rezervä aprindem focuri .. Ma duc sa inspectez senti-
nelele. Pe culmi Web, un vânt, sa, te lea in slavä. Toti l'i fäceau
serviciul cork,tuntios. La ultima sentmelä de pe cea mai inalta
creasta, ma opresc. Soldatul roman se inväluise in foam de cort,
tr3gändull un colt ca glugä pe cap. Sta rezemat ciobäne0e pe pu§ca
§i privia departe... Mr& sä se mi§te Era ciobanul din Carpati, care
din mo§u-stramo§i stapânete muntu Era crawl plamrilor i voinicul
codrilor, care kii in hainele impäratului ramasese cioban. - Amurgul
serii IL invälui& intr'o aureola de lumina rp-1 preface& intr'un martir.
El simbolizà, prin atitudinea lui, mândria neamului nostru, care
veacuri dearândul numai in munti 0-a gasit mântuirea §i liber-
tatea .. Numai In munti, departe de nedreptatea din väi, se sinitia
§i el stapan Sufletul lui sangerà, cä n'are i el o tar* care sä fie
a lui, numai a lui. . » (144-145).
Curând dupäacest serviciu de sentinelä, Românii intrarain lupta, roe
care autorul ne-o descrie.« Cam pe la amiazi inebunise artileria ruseascä...
Bubuiturile de departe ale tunurilor, vâjâitul prin aer §i explodärile
granatelor i vaprielelor, ne asurziau. Din când in când raspundeau
§i ai noOri. Intreg väzduhul era un vuet i noriori de fum. Granatele
se izbiau in rapa. §i aruncau pämântul la o Inältime de 200 metri
in forma unei pâlnii uriam §i nu mai voiau sä inceteze. 0 granata
§i câtevá §rapnele s'au apropiat de lima noastra. Pe cei dela aripa
dreapta i-a aghesmuit deabinele cu apa Strwiazului - aUite cum
sax& apa, ma» - glumi unul din pod. - aPentru crumpenele de
cinä» - bombai altul. . . Viforul de gloante cre§tea mereu. . .
gloantele au inceput sa strabata prin peretele din fatä al casei, câteva
au trecut §uerând pe langa mine; o tandur& ruptä dintr'o barn&
m'a izbit in piept, iar glontul a spart o ulcica din cuier. . . gloan-
tele se izbesc tot mai violent in cask two pe deasupra noastra in
roluri tot mai dese, ränitii se sporesc §i se vaitä cumplit . Simt
ea nu mai sunt stäpan pe soldati, cit scap frânele din mama., deaceea
dau comanda: «Pe ei, baeti 1 Tintiti blue» I Cei din apropiere m'aud
Artelele A R -Tom MVIII -Desbaterde 17

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
258 stCTIIINEA ISTORTOI

§i deschid focul, ceilalti se ieau dupä ei, trosnetul puOilor noastre

märe0e urletul morph .
aPeretele din fata easel e ciur, nu mai rezistá gloantelor. Imi
reau pu§ca fp ies din casá prin ferestruia din dos.
«Pe coastä, Ru0 vernau ca o turmä, cei din vale s'apropiaserä pAnä,
la tufele din fata noastra. Ai mei trägeau din greu §i bine. Cädeau
RuFpi ca muOele, dar vemau-veniau ca potopul márn, multi din
cale afarä. . . .
«Pe coastä, Ru§ii Inconjuni batalionul al II-lea §11-1 dezarmeazä, cei
dela spate, rezerva mea Intreagä, trece apa §i fuge Inapm. Numai
compania mea luptä.. . Tunurile ruse0 bubuiau intr'una, obuzele
vâjiau pe deasupra capetelor noastre, mitraherele ruse§ti ne cutropiau,
gloantele pätrundeau prin amândoi peretn easel, cei din pod mum-
sera aproape tot), rânitu din kiurA, Inchideau ochn unul dupà, altul,
loviti de gloante nouá, soldatu speriati fugiau din gropi, când se
sculau cadeau multi, iar cei ce seäpau se Ingrämädiau In dosul
easel; din toate pärtile auziam: vin Ru§n, ne omoarä Rtm.i. . . . .
N'avem gloante! . . Dati-ne gloante I . . .»
«Ca le§iit din fire, am Inceput sä Injur pe cei ce-i päräsirá pozi-
tule, amernntându-i cä-i impu§c, de nu se Intorc la loc, lar tuturora
le strigam : «Nu vá lamp, Români l Träsnitii bälett! Pe ei, mh 1 »
phmbandu-mä, furios pe dupä casá. Eram eu ochn holbati, cu toti
mu chloi Incordati. Energia mea a strábátut ca un curent electric
prin toti soldatn. Bâtrann mei au inceput din nou focul, golind cele din
urrná cartup. COO, inqi dela aripa stângä, väzându-mä, desperat
et auzindu-má strigând, ne-au venit intr'ajutor. Bravura lor a varit
duh §i In ceilalti. Räspundeam nebune0e, ueigAnd &ii ralund o mul-
time de Ruftli. Trâgeam Foi eu In plin, crânind din dinti. . . .
«Pe cei din fata noasträ i-am silit sá se opreascä, un moment. Lupta
ajunsese la punctul culminant. In aceste clipe grele m'am simtit
mândru câ, sunt Roman §i c5, lupt eu Romani. Sträbuna vitejie a
neamului nostru hm clocota prin vine i strigam mereu: aTrásniti,
baieti! Nu vä läsativ. . . (p. 211-214). In descrierea aceasta d-1
Taslauariu ne Infätipazä una din cele mai dramatice i emotionante scene
din räsbom, care ne impresioneazá i prin faptul eâ, In mijlocul
acestei grigeroase Invälm4eli se gam& Insu q. autorul cu ostw sat
români.
Din cele arätate mai sus, ne-am putut convinge cä, d-1 Täsláuanu
este un scrntor de mare talent, care Ole sä observe §i sá prindá
dinteo actiune a0, de bogatá i de variatá momentele cele mai

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA ISTORICA 259

caracteristice i sa le redeä Intr'o limb& frumoasä, i fluidá. Poves-

toea evocä prin simplicitatea ei In sufletul nostru imagini vii i durabile
91 emotuni puternice cart ne stäpânesc multä, vreme i dupä ce am
terrninat lectura ea*.
Dar d-1 Thslauanu nu se márgineste numai la descrierea color
vázute i suferite in cursul celor trei luni tráite pe câmpul de lupta.
Ca intelectual român, care a petrecut in rmjlocul luptelor nationale
din Ardeal, care a avut partea sa la indrumarea culturalä a cona-
tIonahlor sal, el este vesnic främântat de grijä pentru cei rämasi
acasä 91 pentru soarta lor vntoare. In momentele de repaus gändul
sail se Indreptà spre Ardeal. «Dirnineaa am admirat un splendid
rásärit de soaie. Prm broboadele de neguri i prin perdelele de
nori, soarele se vedea ca o ghiuleä aprmsä. M'am uitat lung la
el, ca la un duh räu, ce da vieatá atâtor fiinte Indusmanite, ce In-
cálzeste pe oamenn rat i sálbateci de pe acest nenorocit pämânt. Cohii
mi s'au rätäcit la casa de peste apá, In care läsasem atätia nio
si ran*. In dosul easel vedeam cadavre neingropate. Am plâns ca
un copil. Câte vetre din Ardeal, câtt copn nu vor asteptà sà% se
Intoarca cei plecat? li vor Wept& mamele cu copal In brate la
marginea satultn si se vor boot amar, vázând cä nu mai vin . . .
Jalea dela Intoarcere va Intrece pe cea dela plecare» (p. 233).
In Invälmäseala câmpului de operatune, numal rar când pätrundeau
vest din afará. Asa aflä autorul tat-mu de tot vestea despre moartea
marelui rege Carol. Vestea aceasta neasteptatä a trezit in sufletul
autorului amintiri duioase si el noteazä In carnetul säu urmätoarele
reflexiuni: Regele Carol! Acest nume inseamnä cel mai frumos ca-
pitol din istoria neamulm nostru. Prin personahtatea viguroasä a acestui
om, Românta t cu ea Românismul, 9i-a croit un drum nou, al säu
propriu, In istoria omemrii. In cursul dommei lui, In jurnätatea a
doua a veacului al XIX-lea, a biruit vointa poporului nostru prin
jertfele de sânge ale räsbomlui de neatârnare, a biruit gändirea 91
simtrea rämâneasca prin stnnta i arta nationalá. In cei 50 de ani
din urmä, ne-am trezit constinta, ne-am fácut educata individualitäti
noastre etnice, i ne-am orgamzat In stat Independent; toate fortele
sociale sau desfasurat cu un avânt care a impus tuturora, chiar 91
dusmanilor nostri cei mai mari. In Intreaga evolutie ce a rácut sufletul
românesc, Regele Carol a luminat ca un far mântuitor Cu Intelep-
ciunea, prevederea, tactul i siguranta lm, a fost pentru noi o
stea cäläuzitoare. Imi aduc aminte de fata lui energicä si totus

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
260 st CTIIINEA ISTORICI

blândä, de seriozitatea ei bunatatea cu care ne-a prima In 1905, când

i-am predat, In Castelul Pelee din Sinaia, numärul din a Luceafärul»
Inchinat Lui La prânz, fiind oaspetu lui, ne-a vorbit ca un Oa-lute,
IntrebAndu-ne despre Ardeal. A fost un orn care a %nit ce vrea si
care a izbuttt In totdeauna sä-ei impuna vointa . .
«Soarele sträluceete pe bolta albasträ. Tunurile urlá cu glasul lor
titanic prin vázduh. Eu, de aim din parapetul castelului, Ingenunchez
cu sufletul la mormântul proaspät al Marelui nostru Rege, care se
va odhni Iângá voevozu dela Curtea de Argee, ei cuprins de pietate
ei de jale, rog pe bunul Dumnezeu sä-i odihneascä sufletul in im-
pärätia celor drepti ei sá pazeasca poporul nostru de rele. Cerul
senin Foi vuetul granatelor Imi dau un praznic pentru odihna de veci
a Inteleptului nostru Dorrinn (p. 234-236).
Si asa s'ar puteà relevà Inca foarte multe pärti frumoase ei scene
duioase ei emotionante din cartea d-lui Táslauanu; dará scoot c5, ne
putem oprl aci, fimdcä cele aratate mai sus sunt de ajuns pentru
a pune In evidentä valoarea ei hterarä ei documentarä E adevárat
ea pe alocurea impresule ei refleximule autorului sunt prea jrecente
ei subiective 0 ea' ele se vor modifica poate in câtvit, atunci, când
actualitatea de acum va puta, fi privitä färä preocupäri practice. Dar
cu toate acestea, ele constrtue un fond de inspiratie literará profundä
el durabilá. Nu suntem chemati de a sta la judecatä asupra senti-
mentelor politico ale autorului. Pe noi ne priveete cartea sa ca
creatiune hterarä ei ca mijloc de informatiune asupra unei faze din
rásboiul mondial. Si In pro/lute, aceasta, este ori ei cum interesant
de a eti ce se petreceà In mintea ei sufletul unui scrntor român,
care, pe neaeteptate, fusese smuls din mijlocul preocupärilor sale
intelectuale 0 aruncat in vâltoarea rásbomlui mondial. Din sbuciumá-
rile acestui suflet retinem o observatie foarte justä, ca chmurile ei su-
ferintele rásboiului se supoartà, cu uE,4urintá, când luptätorn sunt
Insufletiti de farmecul unui ideal lummos, de vreme ce jertfa pentru
intruparea unui ideal e cea mai subhmä jertfä pe acest pämânt.
Pe MO, bogatele invatäturi ei pretioasele indicatium practice, pe
cari le gäsim In cartea d-lui Tásläuanu, ea mai cuprinde 0 un bogat
material istoric de mare interes ei actualitate care, la vremea sa,
va puteà fi consultat cu folos de acei cart vor Incercà sä urmäreascá
in mod critic fazele räsbolului actual.
Apreciind deci valoarea hterara ei documentará a acestei cArti
folositoare ei pline de frumoase lucruri adevärate, sunt de parerea
cá i se poate decerne o parte din premiul Adamachi. Si aceasta cu

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA ISTORICA 261

atâta mai mult, cu cât d-1 Thsläuanu este un scriitor de searná

si a adus servicii reale culturn românesti din Transilvania, ea director
al revistei aLuceatárul,» ea secretar al a Asociatiunn pentru cultura si
literatura poporuhu romAa», ea director al Muzeului etnografic din
Sibiu], initiator si editor al mai multor bibliotem de popularizare.
Zagorit (Gh.), Tdrguri si orase intre Buzdu, Teirgoviste si Bucuresti
Bacure§ti 1915 -Raport de N. Iorga.
Lucrarea d-lui Gh. Zagorit e una din cele mai izbutite scrieri de
aantropogeografien, cum se nurneste aceastä sintezä a legáturilor
reciproce dintre párnânt si orn, cart s'au Incereat pânä acum la noi,
din impulsul colegului nostru (1-1 Mehedinti. Rezemându-se pe o in-
forrnatie foarte bogatá, culeasä de atâtea ori din izvoare inedite -
Arhivele Statului si arhive municipale, - ea ajunge a urmäri 1ntr'o
continuá succesiune vieata Ploestilor si a târgusoarelor prahovene de
cätre Bucuresti si Târgoviste Lirnpede scrisä, cu un adânc sirnt
de evlavie fat& de lucrurile vechi, aceastä carte meritä Intreitä
laudä, a istoricului, a geografulw si a criticului literar.
De sigur, meritä o parte din premiul la care s'a prezentat.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA STIINTIFICA.

*EDINTA DELA 9/22 MAIU 1916

Presedi* d-lui P Poni.

Se ceteste lista tuturor subiectelor cari au lost puse la premiu de Sec-
pune, fie ca ele au fost sau nu premiate.
In urma propunerilor facute i discOunii urmate, Sectiunea voteaza in
unanimitate urmatoarele subiecte de premu pentru anul 1921 .
1 La premiul Fatu de 3.000 lei
Studzul si Harta geologzed a unet regzunt din (ard ,
2 La premiul Lazar de 5.000 lei
Studtul chuinc al hgnztelor clut lard ,
3 La premiul Adamachi de 5 000 lei :
Studzi origznale despre etzologza, prevenzrea combaterea uneza sau mai
multora din boalele razz cauzeazd marea mortalitate a prima copacirn in
Bonicima,
4. La premiul Cuza de 6 000 lei
Studzul szstematic, faunistec i bwlogtc al larvelor de msecte dzn Balla
Brates ciz terenul znundabll inconjureitor i por(tunea cluz Duncire z Prut
din care se alunenteazei
Subiectul pentru premiul General Carp de 7 000 lei se va fixa intr'o
proxima sedinta a Sectiunii

$EDINTA DELA 11/24 MAIU 1916

Presedinp, d-lui P. Poni

Avand a se ocupa, pentru întia call, de premiul Demostene Constant-
nide de 4 000 lei, Sectiunea hothreste ca acest premiu va fi divizibil
D-I G Tz(ezca ceteste raportul säu asupra operelor prezentate de d 1 C.
Schitenescu-Schiteanu la premml Lazar Ecuatiunea flbrei mijlocii defor-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA ?TfINTIFICI . 263

maid a pieselor supuse la flambaj -Limitele intre can se gclsestee cuatiunea

flbrez trajlocii deformate a pieselor supuse la flambaj. - Masincl de itn-
multit, impeirtzt,-:adunat $ sccizut (n ms ) - si Dispozzlive pentru inlocu-
area arc:tram., bzlelor, spztelor $ i pneumatwelor rotzlor vehiculelor (in ms.)
La vot prin bile, concluziunea de nepremiare este primitä cu 7 votuni
din 8 votanti.
D-1 Gr Antipa cete§te mai intaiu raportul säu asupra volumului Cati de
d-1 N Filip ; dup& discutiunea urmatA, Sectiunea hotäre§te nepremiarea cu 5
voturi din 8 votanti; acela§ raportor cete§te apoi raportul säuv-asupra c&rtii
d-lui T. A. Bädáräu, Curs elementar de Zoologie, ed II, care nu este pri-
mit& la premiare cu 5 voturi din 8 votanti. Ambele aceste volume au fost
prezentate la premiul Constantinide.

?EDINTA DELA 12/25 MAIU 1916

Pre§edinta d-lui P. Poni.

Se continua cu cetirea §i discutiunea rapoartelor privitoare la premiul
Constantinide.
D-1 General Gr. Crainwianu cete§te raportul sail asupra volumului Maio-
rului C. St. Amza, Lucrarile de campanie pentru toate,armele, ed. III -
Concluziunea de nepremiare se prime§te cu 9 voturi din 10 votanti
D-1 Dr. V Babes cete§te raportul asupra lucrárii d-lui Dr. D. Dumitrescu
Mante, Studzul fizio-patologw al ilzotemzei, care conchide la premiare.
D-1 Dr. G Marinescu cete§te raportul Bali asupra volumului d-lui Vla-
dimir Ghidionescu, Introducere in pedologze $ i pedagogie experimental&
care conchide la premiare
In fine, d-1 I Szmzonescu cete§te raportul Au pentru premiarea lucrärii
d lui St N. Cantuniari, Massivul erupttv Muntele Carol-Ptatra-rosze (Jud
Tulcea)
Dupä o lung& discutiune, la care ieau parte mai toti membrii, d-1 Pre§e-
dinte pune la vot propunerea d-lui Dr. O. I Istrati ca din suma de 4.000 lei a
acestui premiu sä se premieze aceste trei lucräri in chipul urmator:
2 000 lei cärtil d-lui Cantuniari ;
1.500 » » » Dumitrescu Mante,
500 » » » Vladimir Ghidionescu.
Aceastâ propunere se prime§te cu 8 voturi din 9 votanti.
Rezultatul premiului Constantinide se va aduce la cunototinta Academiel.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
264 SEC IUNE A .51' IINT Ina.

§FDINTA DELA 13/26 MAW 1916.

Pre$edinta d-lui P. Poni.

Fund vacante locum de membri corespondent'', d-1 Presedinte invitA
colegn sA prezente candidati pentru ocuparea lor.
PunAndu-se inainte mai multe nume de diferip inviltati, se discutA hide-
lung asupra meritelor lor. In urmA d-1 Presedinte pune la vot alegerea d-lui
Profesor D. Gerota, care este primitA cu unammitate de 9 voturi.
Se pune apoi la vot alegerea d-lui Profesor D. Pompeiu, care se pH-
me$te cu unanimitate de 9 voturi
Sectiunea hotáreste pe de o parte a se recomandA plenului Academiei ale-
gerea acestor douA persoane in locurile vacante, iar pe de alta roagA pe
d-rui Dr V. Babes $1 G. Trteica sA expunA Academiei, in ziva ce se va fixA,
activit4ile $tuntifice cari au indreptAtit Sectiunea a face aceste recomandári.

§EDINTA DELA 23 MANI (5 IUNIE) 1916.

Pre§edinta d-lui P Poni

Sectiunea, drscutAnd asupra meritelor candidatrlor propu$1 pentru a fi re-
comandati Academiei in locul vacant de membru corespondent, hotAreste,
cu 7 voturi din 9 votanti, a se recomandA d-1 Prof. D Hurmuzescu dela
Facultatea de Stiinte din Bucuresti D-1 Hepites este insárcmat a face rapor-
tul asupra lucrArrlor stnntifice ale d-lui Hurmuzescu.
Pentru cercetarea manuscriselor ce se vor prezentA in 1917 la premml
LazAr asupra Crustaceelor, Sectiunea alege pe d-nri Gr Antipa, I Atanasiu
$1 I. Sznuonescu; far pentru cercetarea manuscriselor ce se_ vor prezentA
la premiul NAsturel asupra Chmatografiei Romania pe d-nri : St. C. Hepites,
L. lifrazec §i P Poni

§EDINTA DELA 25 MAW (7 IUNIE) 1916

Pre$edinta d-lui P. Poni

Sectiunea, procedAnd la desemnarea persoanelor pentru a consutui biu-
null Au pe anu11916 -17, constatA cl atAt Presedintele, cat $1 Vicepresedin-
tele actuall, indeplinind trer am de functionare, nu mai pot fi realesi , alege
ca Presedinte pe d 1 Dr C I Istrati, rar ca Vrceprerdinte pe d-1 L. Mrazec.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA F1'IINTIFICI 265

Pentru reprezentarea Sectiunii in Comisiunea premmlui N6sture1 din anul

1916-17, Sectiunea desemneaza pe d-mi: P. Poni, Gr Antipa, Dr G Mat i-
nescu qi General Gr Crainicianu
Imprimarea mehaoriului colegului Dr. C. I. Istrati asupra Culelor, depAsind
10 coale, maximum perms pentru Anale, Sectiunea hotare§te a se tipári in-
tr'un volum deosebit, pentru care se va inscrie in bugetul Au suma de
4.000 lei.

F(DINTA DELA 26 MAW (8 IUNIE) 1916

Pre§edinta d-lui Dr. C. I. Istrati.

Discutand asupra intocmirii bugetului pe 1916-17, el se voteazá, as& dupá
cum se vede in anexá, pentru un total de 22.040 lei la cheltueli din suma
bugetará disponibilá de lei 35.000. Diferinta de 12 960 lei, dimpreuna cu
excendentul din anul 1915-16 de lei 12 643,34, sau in total de lei 25 603,34,
Sectiunea hotAreste a se capitalizà, de preferintá in efecte ale Imprumutului
National de 5°/,,
Dup6, o lungá discutiune, Sectiunea voteazá «Regulamentul pentru hicu-
rajarea cercetärilor §thntifice», anexat la acest proces verbal
In fine, ca subiect pentru premiul Carp de 7 000 lei pentru anul 1921,
Sectiunea aprobä. Energza pe care ne-o pot da apele din farci - studiu
cel putin al unei pärti din cursul unui ril.u.
Bugetul Sec(tunn.
Suma disponibilá . e 0 35 000,00
Cheltuelt
1 Buletmul Sectiunii, tipar, remunerarea autori-
lor si expeditiunea . .
2 Memornle Sectiunii, idem
...
.
7 000,00
8.000,00
3 Cercetári §tiintifice . . . . . 2 400,00
4 Volumul asupra Culelor de Dr C. I. Istrati . 4 000,00
5 Cumpárarea a 80 exemplare din Harta Basara-
biei de Nour 640,00
Totalul cheltuelilor 22 040,00
De capitalizat . 12 960,00
Total general . . . 33.000,00

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
266 SECTIIINEA MINTIFICX

De cap italizat
Din bugetul 1915-16 . . 12.643,34
II n 1916-17 . . 12 960,00
Total . . . 25 603,34

Votat in sedinta Sectiumi dela 26 Main (8 Iume) 1916.

Regulament pentru incurajarea cerceteirtlor qtuntafice

Art. 1.-Sectiunea stnntifia a Academtei Romano tsi constitue /din su-

mele rámase disponibile din bugetul ei un fond special inalienabil, numit
Fondul pentru incurajarea de cerceteiri qtiintlfice.
Art 2.-Acest fond se va alimentà:
a) Din toate sumele bugetare ramase dispombile si neangaiate la finele
Iiecttrui exercitiu;
b) Din premnle neacordate, de cari Sectiunea stiintifia poate dispune
liberä:
c) Din diferite donatiuni, subventiuni, etc.
Art. 3.-Venitul anual al acestui fond va servi pentru urmátoarele scopun:
a) De a incuraja cercetárile stnntifice in curs;
b) De a incurajá cercetárile still-4160e pe can vrea sá le provoace Academia;
c) De a acorda subventium anuale pentru lucrári stuntifice mai mari si
de lung& duratá,
d) De a organiza explorán stiintifice,
e) De a ere& sau subventiona laboratorn sau statiuni speciale pentru cer-
cetán stuntifice
Art. 4 -Pentru lucrárile incepute, subventiunile se dau in urma propu-
nerii unui membru al Sectiunii, sprijinitä de toate dovezile de senozitate
stiintificá a cercetätorului si de garantule cá. spriiinul Academiei va duce
la rezultate pozitive.
Pentru ca o propunere de subventie sá fie aprobatá, ea trebue sá intru-
neascá douá treimi din numárul membrilor prezenti la sedintá In once
caz numárul votunlor cu can se poate face aprobarea nu poate fi mai mic
de 6 (sase).
Art. 5 -Pentru chestiunile can ar merità sá fie studiate, Sectiunea poate
face publicatiuni in Institutele si Laboratoarele uncle se fac cercetári in
sensul dont, invitánd pe cercetáton sa facá cerere Sectiunii. Bine inteles,
astfel de coren vor trebui srt fie Insotite de aceleasi dovezi si garantn ca

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA TIINTIFICÄ 267

cele dela art. 4 si se vor acordà in aceleasi condito ca cele prevázute in

acel articol
Art. 6 -Subventia care se clá odatá Intr'un an unui cercetátor este cu-
prinsk dupá hotärirea Sectiunii, intre 500 si 1.000 lei In cazuri exceptio-
nale si in urma until vot unamm, ea se poate ridid pánA la 2.000 lei. Sub-
ventia nu poate fi datá si in anul urnator, decat dacá cercetarea a inceput
sá dea rezultate In nici un caz, Sectiunea nu va da, pentru aceeas chestm-
ne, aceluias cercetätor, subventie timp de trei am consecutivi
Art. 7 -Pentra organizarea de exploräri stantifice si crearea sau subven-
tionarea de laboratorii sau statiuni speciale pentru cercetAri stuntifice,
timpul si sumele ce se dau de Sectmnea 0,111206d rm sunt Imitate ca la
Art 6.

Votat in sedinta dela 26 Mani (8 Iunie) 1916

SEDINTA DELA 27 MAIU (9 IUN1E) 1916.

Presedinta d-lui L. Mrazec, Vicepreedinte.

Sectiunea hotäreste ca suma de 2.400 lei, Inscrid in bugetul du pe anul
1916-17 A se dea d-lui N Teclu pentru contmuarea cercetärilor sale stantifice.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 Premiul Lazar.

Dr. Aurol A. Babel, Lichidul cefalo-rachulian Studiu clime si experi-

mental Bucuresti 1915. - Rupert de Dr. G. Yfarinescu.
Lucrarea d-lui A. Babes asupra lichidului cefalo-rachidian este
färä Indoealä cea mai completä din câte s'au scris pânä in prezent
in medicinä Ea contine 591 de pagine si este Insotitä de nouä plange,
din cari câtevä in colori.
D-1 Aurel A Babes studiazä in mod metodic tehnica examenului
lichidului cefalo-rachidian si practicá mai mult de 500 punctiuni
lombare si tot atâtea examene asupra lichidelor extrase, indicând
mai intâiu ca acul cel mai bun de punctie lombarä este acela care
este mai subtire; autorul crede &A accidentele cari apar in urma
punctiei lombare sunt datorite faptului &A se intrebuinteaza un ac
prea gros Chiar simpla punctiune färä extragere de lichid, fäcut&
cu un ac gros, ar produce accidente din cele mai serioase. Spatiul
cel mai prielnic pentru punctium lombare este cel cuprins Intre
a II1-a si a IV-a vertebrä lombarä; pentru examenul chimic si bac-
teoriologic sunt suficenti 5 cm c ; pentru exanienul citologic 10 pica-
turi, iar pentru examenul serologic 10-15 ern c. Autorul studiazá In
mod succesiv coloarea lichidului cefalo-rachidian, arátând cä un lichid
este xantocromic, când intr'un strat de 5 cm c. are coloarea galbená;
cea mai usoará coloratiune corespunde unei cantitäti egale de so-
lutiune 10°/,, de bicromat de potasiu. Lichidul cefalo-rachidian devine
xantocromic in urmätoarele imprejur&m: I) in hemoragnle oral-Ilene ;
II) in unele afectiuni ale nemanului; III) In icter si IV) in unele afectiuni
cu caracter general Xantocromia are important& in caz de banuealä
a unei hemoragn craniene, unde ea constitue un semn quasi de cer-
titudine. Coloratiunea galbenä in icter e datoritä pigmentilor bihari.
Studiazá in urmä vâscozitatea, rezistenta electrick crioscopia
insistä In special asupra refractometriei, cu ajutorul &Arm au-
F,41

torul a constatat câtevâ fapte nouk can meritä, a 11 cunoscute;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 gPCTIVNFA FrIINTIPICA 269

astfel el aratä valoarea diagnostich a refractometriw, Intru cât un

indice de refractiune superior lui 1,33513 la copu indiciti cu sigu-
rantä o meningitá acutk iar la adulti un indice superior lui 1,33528
este semn de meningitá acutk sau uremie In studiul clinic al
lichidului cefalo-rachidian Indic& alcalinitatea, substantele extractive,
substantele minerale si insistä in particular asupra dozärii albuminei
prin procedeul infraferometric, trece apoi la modul de a pune In
evidentä fibrinogenul si fibrina, fibrinoglobulina, albumoze si pep-
tonele, reactia lui Nogouchi, reactia lui Nonne-Appelt, Afazanti pen tru
globuline, reactia lui Boveri, reactia lui Lange; studiazá in urmä
dozarea glucozei, a ureei, etc.
Pentru examenul citologic s'a servit de celula Nageotte. Indicil In
urmá diferite reactu biologice, ca cautarea hemolizinelor, alexinei
si a diferitilor anticorpi. In stare normal& meningele sunt permeabile
dinituntru In afarä si din afarä inauntru. Uncle substante cu mole-
cule mari, ca diferiti anticorpi, tree in cantitate atAt de mid, In li-
chidul cefalo-rachidian, incât nu se gaseste in el decât dacá In
sânge existä in cantitäti foarte mari. Astfel pentru anumite toxine,
numai a mia parte, care se gáseste in sânge, trece In lichidul ce-
falo-rachidian
In stare patologicä Insk in inflamatiuni cronice si acute ale me-
ningelor, permeabilitatea este crescutá; totus aceastä crestere a
permeabilitätii meningelor In paralizia generalä nu are o valoare
Insemnatá ca un caracter diferential, deoarece nu este constantá D-1
A Babes erede &A lichidul cefalo-rachidian In starea actualá a stiintei
trebue considerat ca un transudat si ar aveà analogii cu lichidul
din edem. Autorul este poate prea afirmativ In aceastá privintä.
Resorbtia lichidului cefalo-rachidian se face pe cale limfaticá si
aceasta relese In mod foarte luminos din experientele atál de de-
monstrative, pe cari le-a fácut in aceastä privinth d-1 Dr A Babes
cu ajutorulul procedeulw Dr. Gerota Trebue sá adaogern ca diferiti
autori, ca Flatau, Sward si Goldmann, arAtase Ina, Inamte, cä intro
spatule sub-arahnoidiene si sistemul limfatic emstá comunicatiuni
eviden te.
In privinta analogiei dintre lichidul cefalo-rachidian si lichidul ce
se gäseste in transudate, autorul se bazeazá In primul rând pe ana-
liza chimicâ, din care rezultä cá toate substantele din serul sanguin,
cari sunt in cantitate suficientä pentru a puteà fi puse in evidentá
prin metodele actuale, se regásesc In transudate si In lichidul cefalo-.
racludian. Caracterul eel mai important, care apropie mai mult

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
270 SECTIIINEA MINTIFICA.

transudatele de lichidul cefalo-rachidian, este sporirea constantä a

clorunlor fatá de clorurn din sAnge. - Autorul contestä once rol
secretor plexunlor choroide, rämânând stabilit cä aceste formatiuni
au un rol pur protector al sistemului nervos central De altfel rolul
principal al lichidului cefalo-rachidian este de asemenea de a pro-
tejá nevraxul, diminuându i groutatea, prin faptul c5, se aflä plutind
intr'o mass& de lichid.
Trecând la stárile patologice ale lichidului cefalo-rachidian, d-1
Dr. Aurel Babes studiazá diversele alteratium chimice si histologice
observate in diverse afectiuni, cautând cu deosebire sä pue In evi-
dentä unele sindrome wcefalo-rachidiene, pAnä la un punct pato-
gnomice.
Astfel disociatia albumino-citologic5, prin iperalbummozä a fost
studiatá de autor si concluzia la care ajunge diferä de aceea a au-
tonlor anterion. Dupá d-1 Dr. A. Babes aceastä, disociatie «e un semn
destul de frecvent in afar& de compresium si In afar& de sifilis »
Disociatia albumino-citologicá prin ipercitozá a fost gäsitä de autor
In cateva cazun de maladn infectioase cu fenomene meningeale.
Urmeazä un studiu critic si de control asupra vanatiumlor can-
titative ale diverselor elemente chimice In stärile patologice. Astfel
iperalbuminoza este clasificatá In douä, categord, dupá cum nu trece
de 0,80 gr la mie sau albumina Intrece aceastä proportie. Reactunea
Nonne-Apelt si Nogouchi este pozitivá numai In categoria din urmä;
aceste reactium pozitive nu Indic& o leziune sifiliticä a nevraxului.
Dozajul clorunlor este de asemenea important pentru diagnos-
ticul meningitelor. Urea rachidianä e märitä In toate cazurile de
azotemie, fie cä aceasta e datontá unor lezium renale sau oricärei
alte cauze. Scäderea glucozei este un semn pretios hi favoarea
meningitelor acute; cresterea glucozei sau cifre normale exclud
diagnosticul de menmgitá acutá.
Din punct de vedere citologic, formula leucocitarä nu decide decât
asupra formei acute sau cromce a afectiunilor, intru cât limfocitoza
corespunde formei cronice, lar polinucleoza formei acute. Afectiunile
in can se Intalneste cele mai deseon hmfocitoza sunt: meningita
tuberculoasä, faza cronicä a meningitelor acute, paralizia general&
tabes, scleroza in pláci, meningismul, tumori cerebrale, sifilis secundar.
In privinta substantelor serologice, este de notat cä hemolizinele,
precum si alexina, hpsesc din lichidul cefalo-rachidian normal;
apar des in cazuri de meningite acute si mai rar In paralizia
general&

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA TIFICi 271

In 900/0 din cazurile de meningite acute, microbu infectiunilor res-

pective patrund In spatiile subarahnoidiene
In privmta staini lichidului cefalo-rachidian la sifilitici, d-1 Dr.
Babes stuchazä, cu ajutorul diverselor reactiuni i analize chimice,
citologice i serologice, liehidele obtinute: a) dela sifilitici färä, le-
ziuni ale sistemului nervos, b) din cazurile de sifilis al nevraxului
I 0 dela parasifilitici.
Reactiunea Wassermann este negativá cu lichid cefalo-rachidian
In toate cazurile de sifilis MIA lezium ale nevraxului. Autorul a
gásit-o pozitivá in toate cazurile de paralizie generalá i tabes, dacá
se intrebuinteazá 4 cm c. De asernenea este foarte freeventä, In
stfthsul nevraxulut. Cazurile cimice studiate au pro verut In mare
parte din chmca noastrá de boale nervoase dela Pantehmon.
Un alt punct atins este influenta tratamentulw mercurial sau mai
ales cu neosalvarsan asupra stárii lichidului cefalo-rachidian. Con-
cluzule autorului sunt favorabile actiumi terapeutice, Intru cat se
poate obtinea printr'un tratament rational go actiune directá a medi-
camentului asupra nevraxului.»
Pentru aceastä actiune direct& pledeazá si constatarea In lichid
a arseniculw, duph injectium cu salvarsan.
In unele cazuri de paralizie generalä s'au gäsit In lichidul cefalo -

rachidian spirochete.
Lucrarea dim Dr. Aurel A. Babes se distinge prin 2 calitäti esentiale :
1) Prin cercetärile sale originate; astfel d-sa a introdus refrac-
tometria In studiul lichidului cefalo-rachidian, arätând importanta
ei In diagnosticul rneningitelor, a adus o contributiune important&
la circulatiunea acestui lichid, a indicat care este cea mai buná
tehnia si a stabilit 2 feluri de iperalbuminozä, dupá cantitatea de
albuminä, si a studiat chestiunea ureei In azotemie;
2) prin munca intensivá i bogatele cunostinte tehrnce, gratie carora
a putut examina din punctul de vedere fizic, chimic, citologic §li
biologic mai mult de 500 lichide cefalo-rachidiene, can asigurá
acestei opere un succes de netägáduit In domernul cercetärilor ii
ehiduiui cefalo-rachidian si pot figurà cu demnitate In literatura
medical& internationalá.
Pentru aceste motive cred eá i se poate word& premiul Lazar.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
272 strfirstA Fp.runrricX

Dimitrie Leonida, Eeetricdatea Bucuresti 1915. - Raport de St. C.

Hepites.

Avem dinaintea noastrá cea mai mare parte a primului volum

din cele 4 ce si a propus autorul a da la lumina sub titlul «Elec-
tricitatea. n
Dela Inceput putem spune cá, dacä si volumele urmätoare vor
Ii alcátuite - asà, dupä, cum avem dreptul sä nädäjduim - ou aceeas
shintk cu aceeas preocupare si Ingrijire ca eel ce m s'a Infatisat
acum, lucrarea Inginerului Leonida va aduce un netágäduit ser-
viciu numerosului personal ajutätor, reclamat de intinderea tot mai
mare ce o capätä instalatiunile electro-tehnice.
Dintre toate aplicatiunile fizicei, electricitatea este negresit aceea
care, prin diversitatea manifestatiumlor sale, a deschis un câmp
imens In folosul, aproape Mil margini, al trebuintelor noastre Este
deajuns de a aminti aci aplicatiunile razelor Rontgen In cäutarea
sämätätii si transportul puterli mecanice la distantä, spre a evidentiá
aceastä diversitate.
Instalatiunile electrice au cápätat astäzi o importantä si o exten-
siune considerabilä. Afarä de oamenii de stuntä - inginerli, cari le
alcatuesc si dirig,-ele cer concursul a o multime de ajutoare cari -
MA' a aveà pretentiunea de a posedà stiinta electricitáti, - trebueso
sá poseadä o culturá tehnicä deosebitk spre a-i face destoinici sä
conducä si sä, Intretiná instalatiunile de acest fel.
Pentru crearea acestor ajutoare, Primária Capitalei a Infuntat, de
câtivá am, sub conducerea autorului nostru, coala Comunalä de
Electricieni si Mecanici, «in scopul de a pregh,t1 personalul necesar
pentru construirea si exploatarea instalatiunilor electrice.
«In predarea cursului de electricitate am simtit, zice autorul,
lipsa unei cárti românesti, In care elevu sä gäseascä si notiuni
teoretice si date practice tabele, planuri, prescriptium regulamen-
tare, atât de necesare mai tArziu In vieata practicá, si, pentru a
Implmi aceastä lipsk am intocmit manualul de fatä.»
Cunosc, din cele vazute, ceeace elevii scoalei mentionate mai
sus Invatä, si lucreazä, si pot afirmi cä. Intr'adevar autorul, prin
volumul ce ne prezentä, a cttutat, $ i a reusit, ca mántinându-se la ni-
velul instructiumi acestor ucenici, sà, le dea un manual, care In-
teadevar sä le fie folositor si in timpul Invätäturn lor si in vieata
lor de mai târziu.
Chipul elementar, cu isto, icul fiecärei chestium importante, In

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIJNEA 0"IINTIFIC X. 273

care sunt tratate diferitele subiecte, multimea figurilor, 323 In 398

pagine ale volumului, i multimea problemelor practice si a regu-
lelor mnemonice ce Insotesc expunerea limpede a fiecärei chestium
Intr'o limbá romäneasa, curätitä, pe cât posibil este, de cuvinte
sträine sau neologisme, fac din volumul ce cercetäm o carte In-
teadevär folositoare agentilor ajutätori, a caror instructiune s'a
avut In vedere.
Autorul, In volumul ce examinäm, se ocup5, mai Intâiu de elec.
trostatich, märginmdu-se a expune dintrInsa atAt cät trebue pentru
Intelegerea fenomenelor; trece la producerea electricitätii prin co-
rentii obtinuti prim qiferitele elemente voltaice: insist& foarte mult,
in cu drept, asuPra legilor curentilor si asupra calculului oriduc-
telor, spre a termina, Inteun capitol de aproape 200 de pagine, cu
producerea cälduru prin electricitate i cu luminatul *electric.
Manualul de care ne ocupäm este esentialmente o publicatiune
alcAtuitä pentru o anumitä, categorie de artizani, bärbati deplini,
a caror instructiune cât mai completá foloseste, In prima linie,
diferitelor industru, uncle electricitatea este utilizatä, fie ca putere
motrice, fie sub un alt mod al manifestatiumi sale.
Dacä pe de o parte Academia este chernatá a Incuraja si a premià
lucrAri originale pentru lnaintarea stuntei, pe de altä parte ea In-
curajeaza negresit i publicatiumle destinate a desteptà In mintea
celor umili idei folositoare si a expune fapte can sä le Inainteze
cunostintele.
Cartea d-lui Inginer Leonida este negresit o carte foarte bunä,
vi - ash cum spuneam la Inceputul acestui raport - ea va aduce
un netägáduit servicm corporatiunn In vederea cáreia este al-
cätuitä. Speram cä autorul va gäsi sprijinul necesar pentru a duce
la bun sfârsit opera intreprinsä.
Dupä pärerea mea, 'volumul de care ne ocupäm este Intr'adevär
o bunä publicatiune i, ca atare, intra In prevederile pentru acor .
darea premiului Lazar la care 11 recomand.

Adele A J Tom XXXII!! - Desbolortle. IS

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
274 sECTIUNEA Friirrivic.X.

C. Schitenesen- Schiteann, Ecuaffunea fibrei mijlocii deformatd, a

.

pieselor supuse la flambaj. Bucure0i 1915. -- Limitele hare care se giíseste

ecua(iunea fibrei mijlociz deformatet a pieselor supusela flambaj Bucure0i .
1915.-.11fRind de inmul(it, fmpdrtit, adunat st scdzut (In ms)-Dispozzlive
pentru fnlocuirea arcurilor, bzlelor, spgelor si pneumatmelor rofilor vela-
culelor (In ms) -Raport de G. Titeica.

1D-1 Inginer Schitenescu-Schiteanu a prezentat la premiul «Lazárn

patru lucrári, douä tipärite si douá in manuscris (inventn). Asupra
acestor lucrári am A, refer cele ce urmeazä.
1. Limitele intre care ss gäseste ecuatiunea fibrei mijlocii de-
formatd a pieselor supuse la flambaj.-Problema de care se ocupá
autorul e clasicá. Ea a fost studiatá din multe puncte de vedere
de multi geometri, Incepând cu Euler si Lagrange, Se intâlneste
In aceastä chestiune o problemä de integrare a unei ecuatu dife-
rentiale, cäreia inginern cautä sä-i dea forma practicä.
Autorul, poate fi inginer bun, mânueste Ins& analiza cu oarecare
stângácie; In once caz, din punct de vedere matematic, el nu trece
dincolo de cunostintele elementare de calcul infinitezimal. Dar, din
once punct de vedere, ecuatia (6) a lucráni nu e justificatá Ea
spune o proprietate curioasá a fibrei mijlocu, anume cä simetrica
tangentei Inteun punct al ei fatä de paralela la axa el initialá
trece prniteun punct fix. Autorul nu dä nici o deslusire asupra
acestei ipoteze. Dupä aceea in altA ecuatie, dedusä, din aceastä ipo-
tezä, neghjeaZá un termen, dar pástreazä altul egal cu cel inláturat,
mils Ara nici o justificare rationala sau practicä. ,

Lucrarea e constituitä numai din calcule analitice, can nu au

caracter transcendental § li nu mi se pare oh ar puteä aduce vreo
contributie demnä de atentia Academiei.
2. Ecuatiunea fibrei mijlocii reformatd a pieselor supuse la
flambaj -Aceastä a doua lucrare este continuarea celei dintAi si
este scrisä cu aceleasi mijloace analitice. Färä sä neg autorului
oarecan mente pentru munca si stäruinta intrebuintate, nu pot
taus sä-i recomand lucrarea spre premiare
3. Masind de immultit, impeirtit, adunat qi scdaut. - Aceastä
lucrare este o inventiune a autorului, pentru care si-a luat brevet.
Lucrarea poate sä aibä valoare practica, dar asta nu se poate
dovedi decât prin realizarea masinei, care mi se pare destul de
complicatä Din punct de vedere teoretic chestiunea se reduce la
o serie de roti si de imbinäri, can cu greu pot fi. urmärite In de-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECT/132mA suiworicl. 275

scrierea 0 pe plan§ele autorultu. Autorul nu aratä principiul care

I-a condus la inventiunea sa ei nu stabile0e superioritatea maqinei
inventate de dânsul asupra mijloacelor existente de a face acelew
calcule Nu pot recomandà lucrarea spre premiare
4. Dispozitive pentru inlocuirea arcurilor, bilelor, spitelor si
pneumaticelor rottlor vehiculelor.-Autorul desfásurä o serie de idei
pentru realizarea scopului propus, Insä expunerea e curat de-
scriptívá. Nu se dä rum o justificare teoreticä sau practicá In pri-
vinta superioritätii mijloacelor ce propune. Numai pe simple afir-
mitri nu se poate acordá un premiu.
Cum se vede, autorul celor patru lucräri, pentru cari am avut
onoarea de a referi, nu e lipsit de o initiativä relativ laudabilá,
indreptatä In directium variate. Rezultatele sale Insá nu pot fi räs-
platite, cel putin de data aceasta

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 Prendul Constantinide.

Maier C. St. Anna, Lueritrzie de campanie pogru toate armele. Bucureti

1915 -Raport de General Gr. Crainieianu.
Este un Manual sau Memorator al lucrârilor tehnice ce se fac
In campanie de catre o armatä Pentru aceastä destmatie, atât ca-
racterele tiparului sunt prea marl, cât si redactarea este prea largá,
prea Intinsk In loc de a fi foarte strânsä si precisä, pentru ca toatá
materia sä fie completk iar volumul mic, spre a fi purtat In buzunar.
Autorul a Imbratisat prea multä materie, chiar lucräri de asediur
cetatilor, si de apärarea lor, In loc de a se märgini numai la lu-
crárile rásboiului de câmp sau de pozitiuni, oricât ar fi acestea de'
grele, ca In rásbouil actual. Acelea ale cetätilor se studiazá In
Fortificatia permanentä.
Cartea este cu totul lipsitá de tin fond original. Este o compila-
tiune a lucrArilor tehnice sträine, ceeace pâná la un punct oare-
care se admite in lucräri stnntifice. Dar trebue sä puna autorul
ceva original si mai cu seama sä nu omitá ceeace ar fi putut uti-
lizA din taro, si din armata noastrk La paginele 107-109 autorul
dä tipuri de redute in contradictie cu rásboiul din trecut si cel de
azi (Mr& traverse, de exemplu, si alte lipsuri). CAteva modle, luate
din autori romarn, sunt date färä a fi citati, ca parapetul In glacis,
adâposturi defensive si alte lucrári tehnice proprn armatei si scoa-
lelor noastre.
Redactarga cArtii este lipsitä de metodä, atât literark cA,t si stnn-
tifica. Un exemplu se vede in capitolul XX. Organizarea pentru
rezistentet a câmpurilor de bataie" (in loc de- Organizarea câmpu-
rilor de bätaie), In care autorul amestec5, si aliceva, si de toate,
punând chiar si un Ordin de operatie", urmat imediat de... Or-
ganizarea cetätilor" (1) §i Atacut ceteitilor"(!)
Figurile din carte, can Intr'un Memorator joach rolul principal
si tin loc de text, sunt foarte räu desenate, ash, a nici cifrele dimen-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIUNEA STIINTIFICA. 277

siumlor nu se pot cetl. Cu toatá munca laudabilá depusä, cred

ca aceastä editie nu se poate premia.
A. BAG litrilu, Curs elementar de zoologie Edioa Masi 1915.-Raport de
Gr. Antipa.

Nevoia unui tratat serios de zoologie scris In limba românä era

foarte siratitä, atal pen tru literatura noastrá didacticá, cat si pentru
toti acei cari doresc sä, arbä, o introducere In aceasta stuntä, fie
numai pentru a-si completà cultura lor generalä, fie pentru a do-
bandi elementele de cam au nevoie apoi In studiul altor specialitäti,
ca: medicina umanä sau veterinara, agricultura, zootehnia, etc.
Unei asemenea necesitäV cautä a corespunde d-1 Profesor Th. A.
Bädäräu In lucrarea sa, intitulatä: «Curs elementar de zoologie», pe
care o prezentá acum Academiei 1=tom0e la prerniul Constantinide.
Dupá cum titlul o aratä, cartea este un tratat elementar, menit
In primul rand sä serveascä elevilor din cursul superior al liceelor
noastre ea manual didactic. Fatá de toate manualele de zoologie,
pentru cursul superior al liceelor, cari au apärut pan& acum in
limba românä, lucrarea de fatä reprezentä un progres incontestabil
foarte mare, atât ca text, In care se expune materia In mod me-
todic si limpede, cat si ca ilustratium cari sunt numeroase, blue
alese si-mai mult sau mai puOn-destul de bine executate.
Fireste, in alatuirea acestei cárti, autorul a fost legat In prima
linie de programele oficiale ale scoalelor noastre secundare, cArora
a trebuit sä se conforme, pentru ca lucrarea sa sä poatä fi aprobatá
ca carte didacticá. Astfel fund, el nu a putut sh-si aleagä singur un
plan, dup5, care, lucrand aceastä carte, s'o facä sä corespundä la
toate nevoile. Totus, prin adaose la text tipärite'cu litere mai mid,
el a shut In mod dibaciu O. completeze In parte lipsurile din pro-
gramele oficiale si sä facá aceastä carte accesibilä si la un Gem
mar larg de cetitori.
In timpurile din urmä atât In sträinátate, cat si la noi, s'a dis-
cutat foarte mult metoda, dupá care trebuegc alcätuite tratatele ele-
mentare de still* naturale si In special cele de zoologie. S'a dis-
cutat care din metode e cea mai bung,: cea sistematicá - adicä
tratand zoologia mai mult din punctul de vedere al clasificárn
animalelor, - cea biologica-adicä läsand clasificatia la o parte si
tratând animalele numai dupä raporturile lor cu mediul de tram-
sau cea a descrierilor anatomice-descrund anatomia cat mai de-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
278 SECTIIINEA TIINTIFXCÁ

taliata a uner sera de tipuri, care apoi sa serveasca pentru a pri-

cepe anatomia tuturor celorlalte - corespunde mai bine scopului.
Lucrarile lui Schmeil d. ex., admise astäzi aproape In toate scoalele
secundare din Germania, alcatuite pe baza biologica, au avut un
mare räsunet i ail dat foarte bune rezultate.
0 exagerare prea mare ins& si a acestei directii ar fi desigur
daunätoare, cam &tea e absolut necesar qi foarte instructiv ca
organismul animalelor sa fie exphcat elevilor prin felul de vieata
ce-1 due, ele, nu e mai putin neuesar Ins& a li se da si notiuni de
clasificatiune, spre a-i deprinde 0;0 sistematizeze cunostmtele doban-
dite si sä se poata orientà in haosul de forme animate. De asemenea
o clasificare bazatá numai pe caractere exterioare nu are valoare,
0 din punctul de vedere educativ e periculoasä, caci deprinde elevii
la superficialitate; ea trebue dar sa fie bazatä, pe caractere anato-
mice, 0 de aceea nici descrierea anatomic& nu trebue neglijata, cu
atat mai mult cu cat aceasta pune pe elevi In stare s'a, priceap5,
organismul omului-lucru absolut necesar pentru cultura generala
a fiecärui absolvent de liceu. In fine, in afar& de biologie, anatomie
si sistematica, animalele In raporturile lor cu omul au fiecare ros-
tul lor, unele hindu-i folositoare, Ian altele vatämätoare ; si aceste cu-
nostinte sunt absolut necesare pentru cultura generala a unui absol-
vent de liceu si trebue a:0 gaseasca locul intr'o carte didactic&
destinata cursulin superior. Ba chiar din aceasta cauzä cärtile didac-
tice dinteo tar& nu pot fi adoptate deadreptul Inteo alta, trebuind
ca fiecare sa aibá de baza fauna si natura localä.
In aceastä privintä, autorul nostru si-a dat o ostenealä destut de
mare, spre a feri cartea sa de unilaterahtate 0 a tine& o cale =poem
intre difeyitele directii. Fireste cä nici tratatul de fatä nu s'ar puteä
zice cä este o adevärata carte de zoologie romaneasca-bazatä pe
natura si forma noastra atat de interesanta si de variata,- aceasta
ins& nu se poate Inca cere unui autor de 06'4 didactice cand cer-
cetärile stuntifice In aceastá directiune sunt Inca atât de rare si
cunostintele noastre atat de necomplete. .
In totul, cum ant arätat dela inceput, lucrarea d-lui Badaräu
corespunde uner adevarate necesitätt a literaturii noastre didactice
0 reprezenta fata de manualele de zoologie destinate cursalui su-
perior -al liceelor ce le aveam pan& acurna un mare progres
Din acest punct de vedere dar lucrarea merit& o Incurajare;
ramane numal, Dommlor Colegi, ca Dommile Voastre sa hotäritr &A,
din acest preiniu se poate da, si o parte pentru carti didactice, ph-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA TINTIFICÁ. 279

rerea subsemnatului fund ca el trebue rezervat in intregime pentru

cercetäri stuntifice originale.
St. N. Cantuniarl, Musivid eruptiv Muntele Carol-natra roqie (judetul
Tulcea). Bucuresti 1913.-.Raport de I. SImionescu.

Cercetärile stun tifice, la noi, mai ales in domeniul stuntelor na-

turale, au inceput prin lucrari mai mult de ansamblu, prin ipoteze din
cari unele au läsat abià slabe urme, ori prin observant mai mi-
nutioase, dar räzlete, fara continuitate Explicarea e lesne de dat;
Cei in sarcina cärora cazil sä facä prirmi pasi in ogorul cerceta-
rilor, ori cat de mare ar fi fost râvna lor, s'au izbit de o parte
de lipsa aproape totalä a mijloacelor de lucru, iar pe de alta, având
Inainte un camp nebrazdat, tot ce era, mai de samä, mai usor de prins
farä osteneala din cale afara de mare, putea sä serveasca drept
subiecte pentru luer4ri valoroase In sine, dar cart constituiau nu-
mai schita cercetärilor amanuntite.
Incetul cu incetul laboratoarele universitatilor fur& dotate mai
farä, sgarcerne, tar elemente tinere cu dor de munca. &Ira con-
dtícatori priceputt. Chestiumle, schitate numai de predecesori, full
studiate In amanunfimi si date publicitätii sub forma de note ori
de contributmni. Se ciopliau astfel pietre pentru temelia cladirii
trainice. Mai rar apareau lucrari cu caracterul unor monografii,
cari sa trateze complet, detailat, btUdIllI unei probleme stiintifice,
al unui grup de ammale, plante, ori a unei portium de teren.
Lucrarea prezentatä spre premiare face parte dintre acestea. E
studiul cat se poate de complet, la care In vutor putin s'ar mai
puteà adoage, al unei portiuni restrânse din terenul variat alcatuit,
si prin aceasta de o deosebita importantä, al Dobroget. Autorul se
()cup& mai mult de frumosul deal, care termina spre apus profilul
variat, zarit chiar din drurnul de fier de pe distanta Braila-Galati.
Acest deal, ca si prelungirea sa spre Sud, e important nu numai
ca in el se pot studii, multe chestium petrografice si geologize,
dar si prin aceea ca din el se scoate gramtul cu care se paveaza
mai toate orasele din tara, fund in parte si exportat. De aceea chiar
numele lui vechm de Jacob deal i s'a schimbat In Muntele Carol I.
Autorul incepe cu o introducere, in care enumera tot ce s'a scris
pana la el asupra subiectultu tratat.
Päseste apoi indata la studiul geologic al cadrului In care se
gaseste dealul, tinta lucrärn sale. In aceasta parte, cercethrile al tora

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
280 BECTIUNEA .IIINT1FIC.1

se impletesc cu cercetärile propril, mentionându-se aici, mai ales

amánuntimile date asupra terenurilor devonice, dovedite numai in
aceastä regiune din intreaga tarä.
Miezul lucrárii se referá Ins& la rocile eruptive, Iacob-dealul
fund un ciot dintr'o veche vatrá eruptivá, In care se Intretaie sau
vin aläturea granite cu granitite, porfirun cu diabase, cvarturi cu
sienite cvartifere. Autorul le-a luat pe toate in cercetare, sistematic.
Mai Intâiu aratä uncle apar si In ce conditiuni se gäsesc, apoi taie
bucäti din fiecare, le reduce In lame subtin si le arath constitutia
lor mineralogick insistând, cum trebue, asupra unor minerale rare,
paseste mai departe la studiul compozitiei fi structurii rocelor e-
ruptive, insotind explicarea sectiumlor reproduse In planse cu ta-
bete asupra corpunlor chimice. Aceastä - parte e completatä prim
studiul chimic amänuntit al rocelor, bazat pe numeroase si deta-
hate analize, precum si cu studiul microscopic al rocelor de contact.
Autorul nu e numal un sistematic enumerator al faptelor cer-
cetate de el cu multh migälealá. Adunarea oricht de metodicá a
datelor, important& In sine, nu e indeajuns, pAriä ce nu se incearcá
a se inchegâ toate intr'un tot oricat de trecAtor ar fi el ca formä.
Sintezele sunt indispensablIe mai ales la un cercetätor tânár, caci
h deschid orizonturi noua de cercetare, flind totodatá o chezasie
di, mai tttrziu va puteà urma calea ideilor generale, scoase Irish',
din numeroase, cât mai numeroase, date de observare. Sustinut de
multe lucräri sträine, pe can çu folos le-a cercetat, autorul trage
concluziuni generale mi numai asupra genezei rocelor eruptive stu-
diate, dar si asupra mecanismului si a varstei intruzimm magmei
din Muntele Carol I.
Lucrarea se inoheie prin consideratiuni economice asupra rocelor
utilizate, studiind insusinle lor fizice, can le dau valoare practich.
Nu voiu mai adaoge decât eh executarea tehnica a planselor si
härtilor este corespunzAtoare continutului ka supermarä multor tabele
ce Insotesc lucränle tipärite in revistele eträine cele mai cu vazá.
Tinând seam& de evolutiunea cercetänlor stnntifice dela noi,
Academia Românä trebue SA-Fi indrepte atentiunea sa binevoi-
toare tocmai catre spripnirea lucränlor originale, fácute la noi
in tail, in once domeniu ar fi ele. Cärtile cu continut general, ba-
zate mai mult pe interpretarea si sistematizarea rezultatelor (AO.-
tate de altn, ori adaptäri numai ale scrienlor straine la chestiuni
ce ne intereseazá mai In deaproape, trebue sä cedeze pasul, In spri-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTITINEA THINTIFICA 281

jinul dat de Academia, acelor lucräri pentru cari e nevoie de o

muncä incordatá de laborator, de o doz5, apreciabilä, de dragoste
pentru cercethrile stiintifice, de o jertfä, chiar a intereselor perso-
nale, stiindu-se cât de lesne se poatè ajunge la situatiuni mai ren-
tabile, apucând in vieatä altä, cale decat aceea a laboratorului.
Jatá pentru ce, cu toatä cáldura recornand aceasta lucrare spre a
Ii premiatä cu intreg premiul Constantinide din acest an, sau mácar
cu o mare parte din el. Prim acordarea acestui premiu lucrärn re-
ferate, nu veti da räsplatä numai d-lui Cantuniam pentru o
munc5, de mai lungá duratá, pentru osteneala numeroaselor excur-
siuni necesitate, cari nu se fac färä oarecan sacrificii chiar ma-
teriale, dar yeti aprecià i un gen de lucräri stnntifice, care trebue
sä Inceapá a fi obisnuite la noi; numai prin el se va ajunge, ca
mai tärziu, un Invätat cu vederi mai largi sä poatä clAcil o trai-
nicä interpretare a faptelor studiate In amänuntimi, sä poatä, In-
cercd o privire generalä mai apropiatá realitätn si p.m aceasta mai
duralnicä. Prin premiarea lucrärn de fatá, yeti chemä, la munca
grea, nerentabilk pima de jertfä, i pe alti numerosi tineri, Aca-
e i menirea ei -
demia Roman& contribuind prin aceasta - ash, cum trebue si cum
la statornicirea unei vieti shintifice, In jurul
universitkilor noastre.
Dr. D. Dimitrescu Mante, - Studtul fizio-patolgic al azotemiei - Cerco-
táni chnicesi experimentale Bucuresti 1915. - Raport de Dr. Y. Babes.
Aceastä lucrare care contine poste 430 pagme, cu 5 7 tabele, 4
planse si 40 figuri In text, prezentä pe de o parte culegerea i sis-
tematizarea tuturor datelor ce au apärut In literatura medicalä In
legáturá cu urea sanguiná, constitumd astfel o lucrare de smtezä,
completa, pe de alta contine o serie de cercethri originate si con-
cluziuni nouä In directiunea azotemiei, toate bazate pe observarea a
224 de cazuri personate cu paste 900 dozári de uree In sânge.
Lucrarea este divizatä In patru pärti :
1) Azotemia normalä; 2) Azoterniile In general; 3) Azotemille
din regiunile renale; 4) Azotemia din afectiunile extrarenale.
I. Azotémia normalec. - Dupä ce autorul comunicä proprietätile
ureei i procedeele de dozat, aratä, originea ureei, care poate fi
constituitä din urmátoarele surse. Ahmentatia (sursa principalá),
dezasimilatia, albuminoidelor proprn organismului si introducerea in

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
282 SECTIIINZA 13TIINTIFIC1

mod artificial In organism a ureei, sau a componentelor sale. In fine

expune repartitia ureei.
In sAnge autorul a gAsit ureea varund in stare fiziologicA 13 0
0,50 gr. la mie cu medic+ de 0 gr. 358 uree la litru de ser.
Contrar celor afirmate de Creyx, autorul constatA c& coagolului
sanguin nu numai cA nu-i lipseste ureea, dar poate fi impregnat cu
o cantitate mai mare chiar decât cea din ser.
Ureea se mai gäseste In lichidul cefalo-rachidian, limfA, chil, lapte,
bilä 0 In toate celelalte umori ale organismului, precum 0 In tesuturi,
In toate cu aproape aceeas concentratie, stabihndu-se astfel In or-
ganism un adevArat echilibru ureic.
Eliminarea ureei se face mai In totalitate prin ranch]. Excretia
sa prin aceste organe este conditionat& de anume legi formulate
de Ambard (constanta lui Ambard).
DupA ce autorul a arAtat oarecari particularitAti ale azotemiei
post-operatorie, atribuind fenomenelor observate o regularitate, si
deci o Insemnátate exageratA, trece la cap. H, despre Azotemii
in general:
Când ureea sanguin& creste si dep4este limita maximal& de
0,50 gr. la litru, se stabileste o stare de gazotemie».
Autorul, Intre alto chestium, studiaz& In mod comparativ repar-
titia ureei din cazurile observate de azotemie In sang's) si in lichidul
cefalo-rachidian si ajunge la concluziunea, cA valorile concentratiei
ureei obtinute in lichidul cefalo-rachidian au fost contrar rezulta-
telor lui Widal, Java!, Froin 0 Boyet, analoge cu cele ale lui
Achard, adicA aceste valori au fost in mare majoritate inferioare
concentratiei de free serick fArA Ins& a se depArta niciodath prea
mult, neputând deci fi vorba de discordante marl Intro aceste II-
chide, dup.& cum a vrut sA arate Mollard si Froment sau Bonotte.
In ceeace priveste valoarea constantei ureice pentru pronosticul
azotennei, autorul ajunge la concluziunile, c& In azoteinule peste
1 gr V.. constanta 10 pierde importanta, iar cele sub 1 gr. dau /
indicatiuni numai asupra valorn calitative a rinichiului.
Ajungând la capitolul patogenlei azotemiei, autorul sintetizeaz&
pentru prima oar& toate modalitAtile de producere ale azotemiei si
can pot fi divizate din acest punct de vedere, precurn urmeazA.
1. Azotemia ureo-secretorie este cea care naste printr'un defect
de exeretie ureic& renal& si corespunde formei descrise de Legueu,
Chabanier E,n Ambard, sub numele de gazotemia de primul tip».
Este singura varietate de azotemie, care comportA o constant& uremicA,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA TIINTIFJCÄ 283

2. Azotemia oliguricd este cea care naste prin insuficienta de

eliminare ureicä, si corespunde «azotemiei de al 2-lea tip» al autorilor;
3. Azotemia alimentar CI printr'o supraahmentatie de substante
azotate; ,
C. Azotemia histoliticci prin dezasimilatia bruscá si excesivá a
tesuturilor;
5. Azotemia prin administrare de uree;
6 Azotemia combinata.
III. Azotemia din cursul leziunilor renale. Azotemia din nefrita
cronicä formeazá subiectul primului capitol. Cazurile studiate de
autor sunt importante si unul din ele prezentá valoarea cea mai
ridicatá ce s'a citat pânä aci de uree sanguinä 10-15 gr. la mie.
In acest vast capitol autorul expune intre altele si rezultatul obtinut
prim admimstrarea de clorur de sodiu la nefriticii clorurernici $ i
azoternici, ajungând la urmátoarele concluziuni a) La nefritici, clo-
ruremici, administrarea pe gurä, de doze slabe de clorur de sodiu (5 gr.
pe zi In doze fractionate) a produs In general urmätoarele efecte:
Pierdere In greutate, diurezä apoasá si cloruricä; curba greutatii
bolnavului scoboark pe când curba diurezei si eliminärilor cloru-
rice se ridia,
b) Aceleasi efecte au fost constatate In urma injectulor saline
intravenoase. Solutiunile injectate au fost titrate la 8 la mie si in-
jectate In cantitate de 300-500 gr In fiecare zi, sau la 2 zile.
c) In nici un caz n'a observat fenomene alarmante de intolerantá
sau intoxicatie uremicá
d) La nefritici mixti si nefritici azotemici, administrarea de clorur
de sodiu a coincidat cu o depresiune marcath pe curba azotemicä,
st cu o schdere a Valorn coeficientului ureo-secretor.
In unele cazuri, unde azoterMa mi a trecut de 2 gr., urea san-
guiná a putut fi scoborltä spre limita normalä fiziologick
e) In cazurile In can administrarea de clorur de sodiu in doze
slabe a fost prelungitá peste 10-12 zile, azotemia reIncepea sh
creasck retentia cloruratä reapäreà de multe ori.
Tot cu aceeas ocaziune de administrare salina pe cale intrave-
noasá la nefritici azotemici, autorul stabileste urmätorul raport Intro
aceste mjectruni si concentratia lichidului injectat .
1) Concentratia lichidului In pm-nut rând si viteza cu care s'a
injectat lichidul, In al doilea rând, pare cä -sunt factorn importanti,
can dicteazá intensitatea reactrunii some In injectu intravenoase.
2) Injectiuni repetate de solutium saline In aceeas concentratie

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
289. SECTIUNEA STIINTIFICÄ.

si cantitate produc fenomene de acomodatie si bolnavn nu mai

reactioneazä.
3) Dacä, márim acum din nou concentratia solutiunn, aceastä
nouä, solutiune apare iarás ca un toxic si organismul reactioneazá
din nou. Injectia cu ser 10 la mie a produs un flor cu_aceeas
intensitate ca si la prima injectiune de 8 la mie.
Trecând la simptomatologia azotemiei brightice, autorul descrie un
sindrom hemoragic cu urmätoarele caractere:
1) Cea mai frecventá manifestatie hemoragic5, din acest sindrorn
a fost hematuria macro-, sau mai ales microscopicä (55 la mie).
2) Celelalte hemoragit din sindromul hemoragic azotemic au fost
In ordinea lor de frecventä Epistasul 45°/ spute hemoptoice 26°/
apoi hematomezele, hernoragnle gmgivale, enteroragule si melena,
metroragule (toate 3°/0); In dou5, rânduri s'a constatat aparitm
semnului bandei lui Frugoni si Giugni, la care s'au asociat pete de
purpurä generalizatá.
3) Un semn anatomo-patologic, constatat si care a atras atentm-
nea In aceste cazuri de manifestatiuni hemoragme din azotemia
brightica, a fost prezenta pe sectiunile mioroscopice renale de tubi
uriniferi plini cu sânge.
Nu prea pricepem pentru ce autorul numeste aceste cazuri de
nefrite cu hemoragii a sindromul hematuric al azotemiei brighticen,
când azotemia este un fenomen, care se gäseste la toll brighticii
si când hematuria se asociazá la multe cazuri, färä, sä, fie In legá-
turä cu azotemia.
Cu descrierea azotemiei din - nefrita acutä, din nefrita copillor,
din bacilozä, din litiaze renale si din rinichiul zis senil, autorul ajunge
la ultima parte a lucräru.
IV. Azoternia din afectille extrarenale.-N'a rämas aproape afec-
tiune mai frecventä, In care autorul sä, nu fi urmärit curba ureei
sanguine. Rezultatele obtinute numai cu aceastä, parte ar putea
formA un volum deosebit.
Dupà, descriptia azotemiei la prostatici, studiu fäcut la peste 30
prostatici din serviciul regretatului Prof. Dr. Herescu, autoria cer-
ceteazd cel dintaiu ureea serial la cardiaci, ajungând la concluzia
clifucá im portanth, si care se poate rezumb, dup.& cum urmeazá:
Cardiacii compensati:
1) Jumätate din nurnärul bolnavilor cardiaci, In faza compensatiei,
nealbuminurici au prezentat o usoarä azotenua.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEMI:Mt A VIIINTIFICI 285

2) Toti cardiacn din faza compensatiel, gäsiti albuminurici, au

fost In acelas timp i azotemici.
3) Dm numärul glbbal al cardiacilor In faza de compensatie, 600/e
au fost azotemici, iar restul cu ureea sanguinä In limitele fizo-
logice
4) JumAtate' din numärul cardiacilor In faza de asistolie neal-
buminuricá au prezentat azotemie Leziunile In orchne descreschndá
au fogt: aorticii, mitralii i miocardiacii. Toti asistolicii nealbumi-
nurici si färä azotemie au fost mitrali.
5) Din 20 asistolici alburninurici numai 4 au fost färá azotemie.
6) Din numarul global al cardiacilor In faza de asistolie, 7013/0
au fost azotemici. Numärul azotemicilor a fost deci mai frecvent
printre cardiacii asistolici decât printre cei din faza de compensatie.
Curba azotemiei (Ur ) si a constantei (K) n cursul asistoliei.
Actiunea Digitalei:
7) Inteo primä grupä se claseazä bolnavii la can Ur,, ridicatá
Inainte de digitalá, se scaoarä, pána aproape de normal sub in-
fluenta acestui medicament, pe mäsurä ce fenomenele de asistolie
diminuä. Dar dacá se urmäreste mersul asistoliei, dupá ce a dis-
pärut once fenomen de asistolie, constatäm cä. Ur. se ridicä, din
nou, astfel 6, In faza de compensatie, cardiacul prezentá o stare
de azotemie deasupra normalului. K a rämas paralel In evolutia
sa cu Ur. la aceasta primä categone de cardiaci.
8) Inteo a doua grupá se claseaz5, cardiacii la can Ur. In limite
normale in timpul asistohei se ridicä pe másurá ce bolnavul iese
din asistolie i pästreazä apoi acel nivel ridicat K. a urmat i aci
un drum paralel cu Ur.
9) Intr'o a treia grup5, se claseazä cardiacu, la can atât Ur,, cat
si K. sunt deasupra normalului In faza de asistolie i scoboartt
apropiindu-se de normal, pe mäsurá ce fenomenele asistolice se
amendeaz5,
10) In fine In a 4-a grupa, autorul claseazá cardiacii asistolici,
cari in tot timpul cât au stat In spital nu au putut ajunge la o
dezmfiltratie completä. La acesti bolnavi, Ur. si K. au variat in
limite destul de largi, i färä a pästrà un paralelism intre valorile
lor. Dirt acest motiv, In aceastä categorie de cardiaci, s'a constatat
cele mai multiple si accentuate discordante Intro constantá qi
azotemie
11) La un cardiac asistolic, din cauza variatillor oligurice si hi-
dremice, valoarea constantei ureei devine iluzone.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
286 stoTiingA ITIDITIFtc,t.

Printre afectiumle acute, unde nici nu se semnalase azotemia si

unde a fost evidentiata de autor, sunt: endocardita si apendicita.
Neaparat trebue examinat dach In aceste cazuri azoterma nu este
In legAtur& cu alteratium generale si renale, can insotesc aceste
boale.
Descriind cazurile de azotemie notate in mersul colicei de plumb,
a paralizier generale, a psihoselor, a dementei precoce, din boala
lui Adisson, din atrepsia sugacilor si din sarcina, autorul, experi-
mentând pe câini si lepuri läsati in inanitie absolutä, gaseste ur-
mätoarele caracteristice ale curbei ureice sanguine din aceste
cazuri:
1) Animalele supuse la inanitie absoluth au avut in tot timpul
acesta curba azotemica stationarä la acelas nivel, sau chiar sub
nivelul obisnuit al azotemiei.
2) In faza terminal& a azotemiei, curba ureei sanguine se urck
atingAnd uneori maxime extreme (8, 66 gr la mie Intr'un caz)
3) Aceastá azotemie final& exagerat& din inanitie isi gäseste ex-
plicatiunea in o dezasimilatie bruscä si intensä, Insotitä de o con-
centratie accentuatä a sângelui, la care factori se mai adaoge la
erbivore alterarea celulei renale prin intoxicatia datoritä autofagiel.
In fine autorul i propune a studiet la toti muribunzn - iriL
diferent boala - ce se intdmpld cu urina sanguind In perioada
care precedd moarlea, In momentul mortii si dup.& moarte.
Rezultatele obtinute se rezum& astfel -
1) Toti bolnavii cari au murit In urma unei afectiuni de o du-
rat& mai mult sau mai putin lungä, dela câteva zile la ctitevA luni,
au murit cu o azotemie manifest& In serul lor sangum (intro 1
si 2 gr. In majoritatea cazurilor).
2) Aceastä azotemie terminal& nu are mci tin raport constant
cu temperatura la care moare bolnavul cu albuminuria si azoturia
terminalá; prezentä din contra un strâns raport cu starea anatomo-
patologic& a rinichilor.
3) Azotemia terminal& excesivä nu o gäsim decât la bolnavi In
vArsta, pe când azotemia terminal& mica o putem gäsi tot ash, de
usor la un adolescent, ca si la un bätrân.
4) La bolnavi pe cari moartea i-a surprins brusc, intr'o stare
de sänätate relativ bunä, aceast& azotemie terminal& nu a avut loc.
5) Azotemia terminal& are In general o ascensiune aproape brusc&
In permacla agonick mai putin bruscä in perioada preagonicil.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTItmEA wt./myna 281

6) Azotemia post mortem urmeaz& in general, in primele ore,

o curb& regulatä, usor ascendenta.
Cauzele azotemiei terminate stint probabil:
a) Dezasimilarea; b) Insuficienta de depuratie renala; c) Turbu-
räri circulatorn cu o usoar& concentratie sanguinii. La acestea as
adauge ;31 d) lezmnile terminate.
Lucrarea se sfârseste cu o bogat& bibliografie.
Este sells& In mod clar, orânduirea capitolelor facihtând mutt
studiarea sa.
In rezumat, autorul, desi n'a ajuns la rezultate importante practice,
a lärgit Ins& In mod remarcabil cunostintele noastre despre Intin-
derea si despre particularitátile azotemiei in diferitele sari pato-
logice.
Valoarea acestei lucrárf constä deci mai cu seam& Intr'un studiu
pe o bazä foarte largä a fenomenului important al azotemiei, folo-
sindu-se in mod amänuntit de o serie de experiente si de un mare
numár de cazuri, completând astfel cunostintele noastre cu o serie
de fapte nouk având o important& insemnat& stiintifica.
Rezultatele vor trebul comunicate si In liffibi statute, pentru a
puteà fi confirmate si ublizate In lucrárile, cari de aci Inainte se
vor ocup& ou. azotemia.
Premiarea acestei valoroase lucräri se impune deci, nu numai
pentru a recompens& pe autor, dar mai cu seam& pentru a-1
pune In posibilitate de .a public& Intr'o limb& universal& aceast&
Insemnatä manifestatie a stlintei române.
Dac& lucrarea sa nu va pute& obtmeà premiul Constantinide Intreg
de 4.000 lei, propun sä i se acorde cel putin o parte lnscm-
nat& a premiului.

Nicolae Filip, Zootelmie specialci Cali - Tomul II. Bucuresti 1915,-

Raport de Dr. Gr. Antipa.
, /
Lucrarea d-lui Nicolae Fihp, intitulala «Cahn - un volum de
628 de pagine, cu numeroase tabele In autotipie--este, dupá cum
autorul singur o spune, un a tratat de zootehnia caluluin, o con-
tinuare a lucrärn sale despre Zootehnia generalk prin care cautá
sh aplice acum principiile zootehnice de «crescatorie animalán la cal.
Tendinta luerärii sale o precizeazá In modul urmätor: aChes-
tiunea calului devine din ce In ce de o mai mare actualitate; «nu
numai 0ä acest animal va trebui sä satisfac& cerintele remontei,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
288 iiEurnmitA sTnnurc.i.

remont& câre cu /orice pret trebue fácutä in tark dar el va, mat
Indeplini multe nevoi ale omenini, nevoi can din zi In zi, cu tot
automobihsmul, vor fi mai simpte, mai mari.
alte gäsim In Tara-Româneasca In cele mat perfecto ,conditiurn
spre a produce calul de cálärie. si de tractiune usoarä. Vom puteâ
cu clubzumt& produce si un cal mai massiv.
«Din toate aceste puncte de privire am crezut ck tipärind zoo-
tehnia calufw, studiind acest animal din toate punctele de vedere,
umplem un loc destul de simtit In literatura ipicá a tern noastre »
Telul acestei lucräri este dar clar formulat st râmâne sä vedem
In ce mod autorul reuseste sä-1 ajungä.
Dupá o scurt& introductiune, autorul imparte lucrarea sa in 3
capitole principale.
Capitolul I, care cuprinde 43 do pagine, autorul 11 consacrä unei
descrieri generale asupra calului. D-sa arath aci - dup& diferiti
autori. - caracterele zoologice si origmea calului, clasificarea ras-
selar de cai, modul cum calul a fost domesticit si Intrebumtat, si
ibrizii.
Este un rezumat conshintios dup& date bibliografice - pe cari
autorul le citeaz& - a acestor chestiuni generale ; singurul repros
ce i se poate aduce aci e cä uneort se observä o oaresicare ne-
sigurantä In Intrebuintarea termenilor tehnici zoologici, ceeace
denot& o lipsä de preciziune a acestor notiuni.
Capitolul II, care constitue partea cea mai voluminoasä a lu-
crárh, de aproape 450 pagine, este consacrat descrierh rasselor
de cal. Aci, dupá ce descrie mai Intaiu (30 de pagine), pe baza datelor
bibliografice cele 2 rasse principale orientale, rassa aryana §i rassa
mongolei", trece la descrierea rasselor din fiecare tarä a Europe].
In aceastä parte, descrierea calului din România (aTara-Romh-
neasc&D, cum zice autorul) lea locul principal pe 122 de pagine, si
In general ca Intindere aCeasta e partea principal& a lucrärn.
Toat& aceasta parte voluminoasá a lucrarn nu este insä nouä,
ci e extrasä din lucrarea autorului, intitulath aStudiu asupra ani-
malelor domestice din Romanian, care a fost premiatä In 1911 de
Academia Român& cu premiul Lazär.
Reproducerea acestei phrti este fäcutá aproape cuvânt cu cuvânt,
nurnai GA se las& afar& câtevâ mici pasage. Regretabil este, insä,
a, autorul si In descrierea herghelnlor din tar& reproduce totul cu-
vânt cu cuvânt, chiar si cifrele, si nu pune la curent datele sta..
tistice cart se potrivtau pentru 1911, Insä sunt azi Invechite.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA TIINTIFIc.A 289

Numai la descrierea hergheliei Cantacuzino-Pascanu, care in acest

r&stimp s'a mutat dela Salcea din judetul Botosani Ja Baia in judetul
Suceava, autorul samba nurnärul iepelor de 30-35 in 60-65,
reproducând ins& textul absolut identic.
Faptul cá n'a tmut la curent aceste statistici - ceeace erâ
usor de fäcut, fund vorba numai de câteva herghelii-si nici n'a
arátat m&car in text, c5, statisticile, pe can se bazeazá, sunt astäzi
Invechite, micsorea.z& oricum valoarea acestei pärti principale a lu-
crärn fatä, de valoarea pe care o aveb. la 1911, când a fost pre-
miat& de Academia.
. Dupâ descrierea cador din România, urmeaz5, apoi pe aproape
300 de pagine descrierea cailor din diferitele teri ale Europei si
Americei (träpasul i buestrasul american).
Este o descriere constaintioasä si care dá o idee general& bunä
asupra cailor din aceste ten, rezumatä dup.& datele bibliografice,
rapoarte oficiale, comunicári personale, fäcute autorului de persoane
automate din unele teri (ca Bulgaria, Turcia) s. a. m. d.
Partea propriu zis zootehnicâ a lucrarn este continutä in capitol ul III,
care trateazá, In 123 de pagme, despre exploatarea cailor, i anume:
exploatarea pentru reproductie, pentru mum& i pentru carne.
In aceste 3 subcapitole, autorul trateaz& pe scurt toate chestiu-
nile privitoare la crestere i ingrijirea cailor, reproductia lor, fe-
cundatia, alegeea reproductorilor, etc.
Apoi la dresarea cailor pentru curse, cäläri9, tractiune usoark
povark dinarnogenezä, dinamometrie si dinamotehme; si in fine
face si un rezumat asupra chestiunii ipofagiei. i aceast& parte -
desi scurtä, - este bine scrisk dând un bun rezumat al chestiu-
mlor i utilizând cu competent& datele bibliografice i tratatele
speciale.
In totul lucrarea d-lui Filip corespunde in adevär dorintei sale
((de a umplea un gol in literatura lime& a tern noastre.»
Ea va puteâ aduce servicii reale studerrtilor In, zootehnie si va
fi o bun& caläuzä pentru crescatorn nostri de cal.
Aceastä lucrare Insk dac& este un bun tratat de zootehme specialk
care rezumá destul de bine starea diferitelor chestium i utilizeaz5,
cu competintä datele bibliografice, ea nu contine cercetäri stun-
pike originale. Singurele cercetäri originale sunt acele despre
caii din România, can frisk cum a.m arätat, au fost dejà premiate
Academie in 1911. Pârerea subsemnatului fund ca acest premiu
Anatele A R -TOM XXXVM - Desb.dente 19

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
290 sRarti1NEA MIKTIFIC1

sä se acorde numai cercetärilor stun tifice originale, aunt pentru

neprerniarea ei.

Vladimir Ghidionescu, Introducere in pedologie si pedagogie experitnen-

tat& Bucurqti 1915-16.-Raport de Dr. G. Marinescu.
Autorul Incearcá ki primul capitol al lucrärii sale sä, ne dea o
clasificare proprie a pedagogiei moderne, luAnd In seamä, toate
ramurile sau stnntele ajut&toare pedagogiei. Pe chnd unele din aceste
rarnuri sunt considerate de Linn pedagogi ca formând excluziv do-
meniul pedagogiei, pentru autor numai sinteza si legátura lor
poate sä, ne arate continutul multiplu si unitar la olaltä a unei
pedagogn stiintifice Comparand pedagogia cu un arbore, d-1 Ghidio-
nescu aratá cum Pedologta, adia, stiinta studiului trupesc $ i su-
fletesc al cóplului, formeazä rádacina acestui arbore, ale cärei rami-
ficatii se subdivid in biologia i antropologia infantild, psihologia
infantild, psihologia comparatei (social& si animalä) si psiho -pato-
logia infantile& Domeniul Pedagogiei experimentale, care formeazá
trunchiul acestui arbore, este subdivizat in: psihologia experimentald
pedagogiccl, didactica generalet $ i specialei, pedagogia patologicet
$ i igtena scol aret In fine, coroana arborelw, care formeazá a treia
divumne a pedagogiei, numitä pedagogia filozo fled, este subdivizat&
in istoria pedagog Jet, pedagogia sociale&teleologia, care, prim aj utorul
disciplinelor normative, elaboreazá scopurile educatiei si instructiei si
metodologia. D-1 V. Ghidionescu aratä importanta pedologiei si peda.
gogiei expernnentale, importantä pe care numai timpul modern a
scos-o in relief, pedagogn clasici cultivänd prea mult speculatiunea
filozofic& In materie do educatie. Acest lucru era de altminteri fatal,
Intrucât unele still* ajutAtoare, de cari se serveste azi pedagogia,
acelea mai ales din domeniul biologiei si medicinei, nu ajunsese
la progresele pe cari le-au realizat in timpul din urmá. Deosebirea
o gäsirn mai cu seamä in chestia metodelor de cercetári, cam azi
avem cunostinte precie asupra evolutei psiho-fizice a copilului -si
o sumä de solutii pedagogice, cäpätate pe baza unor observatium
sistematice si experimentatiuni exacte. Aceasta se vede din existenta
atâtor laboratoare pedologice si din o bibliografie international& '
foarte bogatä. Trateazä apoi problema ereditet(ii In educatie si aratä
importanta cunoastern acestei probleme pentru pedolog. S'au Mcut
dejà in terile sträine cercetäri speciale cu privire la ereditatea di-
feritelor aptitudini ale copillor, din cari unele de natur& cliclacticä,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 stcTirREA 13Tnii Tula 91.

ca feluritele -procese cari servesc la actul cetirii si. scrieril; de

aceea autorul propune asemenea cercethri pentru noi, unde avem
un material atät de bogat de analfabeti. Dar pe temmul nouälor cer-
cetäri biologice (autorul se sprijinä pa acele ale lui Waissman)
reiese pentru pedagog sau pentru educator In general o convinctie
bazatä stnntificeste, eh, ereditatea nu trebue sh-1 fach fatalist, Cam
ea It lash, destulh putint& de miscall si de schimbhri, cari pot In-.
rhuri la rândul lor procesul ereditátn, In evolutia biologich si so-
cialä a omenirii
Dupä aceste douh probleme, cari formeaz& cadrul In care au sh
se desvolte celelalte probleme speciale ale pedologiei si ale peda-
gogiei experimentale, autorul se opreste la problema cresterii fizice
si psihice a copilului. Procesul crestern este un proces specific,
care caracterizeazá copiläria, duph, cum rezultä din analiza faptelor
cari determinä cresterea, ca rassa, ereditatea, anotimpul, clirnatul,
etc. In special se aratä stabilirea unei legi ritmice a crestern In
raport cu etatea, ash cum o stabilesc graficele lui Stratz,-Selter si
altii, pentru cresterea tn Ináltime si greutate, studund curbele de
desvoltare pentru ambele7sexe.
Analizeazä In deosebi progresele realizate In problema crestern
de cercetärileDoctorlin Godin prin metoda sa auxonologicei, qi in deo-
sebi prin aparatul säu auxonometru. Aci autorul ajunge la o concluzie
pedagogic& de interes vital pentru scoála noastrh, aceea a bancilor.
El critic& sistemul actual si cere, pe temeiul rezultatelor pedologice,
constructia de bänci disasociate, adich banch si scaun de o parte,
varlind In dimensiuni dela :elev la elev, nu numai din clash in clash,
dar si la anumite epoci in timpul aceluias an scolar. Autorul con-
statä, cá corpul nostru didactic nu cunoaste in destul paralelismul
intro cresterea fizica si diferitele manifestatiuni psihice ale copilului
de scoalä. 0 sumh de caractere, cari constitue ash, zisa conduitä
a colarului, pot fl explicate sr indreptate numai prin cunoasterea
tememich a problemei crestern. -
Studiul sistemUlui nervos, ca o conditie a desvoltárn psihtce a
copilului, formeazh un alt capitol, in care se dovedeste neputinta
de a se In telege geneza actelor psihice ale copilului, dela cele mai
simple si pariä la cele mai complexe manifestatiuni intelectuale,
Mil de lumina anatorniei si fiziologiei sistemului nervos. Educato-
rul, cunoscând aceste rezultate ale pedologiei, privitoare la toate
procesele si fazele prin cari trece evolutia sistemului nervos si a
creerului In special (myelinizarea fibrelor, cresterea celulelor In

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
292 SECTIUNEA MINTIFIci

márime si numár, aparitia sferelor sensoriale si centrelor de asociatii

ale lut Flechsig, Isi poate explica, geneza notiumlor si ideilor abstracte
la copil si din punct de vedere pedagogic poate dirigul Invätámân-
tul limbu si intreaga educatie In geeral, In conformitate cu evolutia
natural& a copilului. Aceste cunostinte 11 vor feli de anticipäri pre-
mature si dätin&toare pentru acesta din urm&
Studiul simtultd, tactil §i muscular se bazeaz& si el pe date
anatomize si fiziólogice ale organelor ce intr& In activitatea acestor
simturi. Autorul studiaz& originea perceptiurni tactile si mustulare
la copu si notiunea spatial& Apoi trece la studiul sensibilitatii de
presiune si de sensibilitate termick si asupra rolului lor pentru
psihologie si pedologie. Descrie barestesiornetrul tp termoestesiosco.
pul, apoi arat& importanta iluziilor si anomahile acestor sensibi-
1104 pentrd pedagogia practicá si mai cu seam& rolul simtului
stereognostic pentru educatfa intuitivá. AnalizeazA metoda este-
siometricet §i dinamometricet, §i aratá rezultatele ce s'au c&-
pätat cu privire la studiul ostenehi copilului prin aceste metode.
Apoi -expune rezultatele pedagogice si didactice, la can a ajuns cu
deosebire IntAiul Congres international de igienä scolar& dela Nu-
remberg din 1904, la care a participat autorul, si care congres
a scos In relief valoarea estesiometrului. Aratä rolul metodei dina-
nometrice ca un complement necesar metodei estesiometrice pentru
studiul ostenehi si crede In acelas timp cá metoda ergografic& este
chematä sä aduc& mai multá lumina in aceasta problem& In fine,
d-1 Ghidionescu studiazá concluzule diferitilor cercetátori, obtinute
prin aceste metode, pentru apologia sau condamnarea hivätámân-
tului de dupá amiazi, si dacä nu d& o concluzie defmitivä In aceast&
chestiune pentru .-tara noastk aceasta o face din motive de scrupul
stnntific, cerând ca mai Intaiu fi i la noi sa se cerceteze problema
In chip experimental asupra cophlor nostri, si apoi sä se decid&
o reform& scolará.
Tot cu date anatomize $ i fiziologice Incepe autorul studiul per-
cepttunii vederii la copii, pentru ca sá treacá la procesul propriu
zis psihologic al perceptiunilor vizuale si al formárn notiumi spatiale,
cu tot cortegiul lor de iluzii optice, din cari se trag o sum& de
cunostinte utile nu numai pentru pedologie, dar si pentru didactica
Invätämântului. In special, studiul perceptiumlor de colori si meto-
dele pentru anahza lor formeazá aci un punct de seam& prin ur-
märile ce se pot trage pentru Invätämânt si vieata practicá. Procesul
perceptiumi vizuale este urmärit mai departe prin participarea lui

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SECTIIINEA TITNTIFICÁ 293

la acte mai complexe, ca acel a cetirii §i al desemnului, precum

si la analiza tablourilor. Autorul analizeazä rezultatele cápátate cu
privire la psihologia cetirn la copii si caracterul specific care di-
ferentiazä cetirea copilului de aceea a adultului, apoi aratá importanta
procesului de sintezä fatá de procesul analitic, care e presupus In
metodele actuale ca punct de plecare. In urina criticei ce o face
metodei de cetire din abecedarele noastre, metod& pasiv& si chiar
däunätoare evolutiei psihice a copilului, propune introducerea alfa-
betului mobil, mult mai conform cu evolutia psihofizicá a copilului.
Pentru aceasta, autorul elaboreazá o metodä graficá, care face sä
treac& un cuvânt prin trei faze De ex : cuvântul cal, sons mai
IntAau pe un carton, in Intregime si asezat dedesubtul unei imagine
mobile ; apoi acelas cuvânt scris pe un alt carton, cu literele dis-
tantiate de un centimetru; si in a treia faz& se gäsesc literele se-
parate pe câte un carton, din care copilul va combina singur cu-
vântul. Desi autorul propune aceast& reform& pe baza unor expe-
riente fäcute asupra unut numär mai restrâns de copii, declarä cä
va intreprinde un studiu sistematic In aceastä directie, pentruc&
i se pare de urgent& nevoia acestei reforme. Ca ultinnä concluzie
pedagogic& a studiului perceptiunn vizuale, este si nevoia unei edu-
catium speciale a ochiului, prin introducerea copnlor In analiza si
Intelegerea desemnului si a tablourilor In special psihologia de-
sernnului devine pentru pedagogia modern& o metodä de analiz& a
sufletului copilului, si cu deosebire o analiza a inteligentei lui. 0
educatie devine imperioasä nu numai in folosul educatiei intelec-
tuale, dar si In folosul educatiei estetice a copilului
Cu problema asociatiunilor de idei, autorul intr.& mai profund
in analiza proceselor psihice. El combate teza asociationistä, care
a dominat atât de mult psihologia veche, 'arätând cum rezultatele
cercetärilor psihologiei experimentale dovedesc c& procesul de aso-
=tie are el Insus nevoie de explicatiuni. In noua teorie asupra
reprezentärilor, dupä care acestea nu sunt niste simple relnvieri ale
impresumilor dispärute, ci aduc in reproducerea lor totdeauna ele-
mente nota, s'au gäsit conditiunile cari determinä tendinta de repro-
ductiune a reprezentärilor. Tot astfel autorul mai combate si critica
adusä de unn psihologi (Karl Groos d. ex.) asociatiumlor zise de ase-
meinare sau de identilate. In niste experiente fäcute de el intr'o
clasä primarä din Bucuresti cu niste cartoine pe cart se gäsesc
diferite figut:i geometrice täiate In härtii de diferite colori, când
subiectul este pus sá asocieze cartoanele, dupá cum ii place, colon

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
294 sEcTruNEA TIINTIFICX

sau figun, se dovedeste putinta de asociatie prin asemánare, din

cauza contrastului pe care trebue sä-1 1nvingá subiectul, deoarece
la colon asemänätqare se gäsesc figuri deosebite si viceversa.
Aceastä experientä poate servi dupä autor si ca analizá a inteli-
gentei copilului pânä la o anumitá etate, cáci din expenentele acestea
a lesit existenta unui tip confaz, care nu are nici o linie-determinatä
de asociatie, dupá colon sau figuri, ci le amestecá pe amândouá.
Autorul desprinde si o concluzie pedagogicä din aceste expenente,
privitoare la necesitatea de a intári In scoalá asociatiunile simple
ale copilului, Inainte de a face apel la acte intelectuale superioare,
cari presupun forma de asociatn mai complexe. Autorul arath apoi
cum se cerceteazä, cu ajutorul eronoscopului, forma kil timpul de
asociatie la copil si red& clasificarea diferitelor tipuri de asociatie,
fie cu privire la iuteala de asociatie, fie cu privire la calitatea
asociatnlor, aceasta din urmá determinând, pentru unii din pedologu
si pedagogn moderm, o experientá de analiza propnu zisä a inte-
hgentei copilului, ou concluzii pedagogice si didactice de cea mai
mare 1nsemnätate.
La aceeas luminá a teonei moderne a reprezenfärilor, autorul
studiazä In ultimele capitole problema memoriei. El gäseste $ i ad
conditium speciale can produc selectiunea eau alegerea reprezen-
tárilor, In actul memonei Din selegiunea pasivei rezulth meca-
nismul subconstient, care determinä actul memonei, si din selectiunea
activet rezultá partea constientá si volitionalä In once act de me-
morizare Apoi determiná tipunle partiale de memorie, a cärei schemä
ne-a dat-o Charcot, si pe care au completat-o Binet, Meumann si
altn. Din participarea autorului la lucrarea psihologului sA,rb _Rados-
slarvlievitch, In laboratorul de pedologie din Zurich de sub condu-
cerea lui Meumann, asupra'a,ctului conservärn din procesul memoriei,
reiese c5, numai scopul clar urmärit intr'o activitate de memonzare
usureazä foarte mult aceastä activitate. Dupä ce d-1 V. Ghidionescu
urmäreste rezultatele experimentale, can determinä evolutia diferi-
telor forme de memorizán la difentele vârste ale copilului, si deo-
sebinle intre sexe, insistä asupra analizei memoriei pnn difentele
metode si prin ajutorul diferitelor aparate (In special al acel um al lui
Ranschburg). El scoate In relief putinta de a se studià capacitatea
de peistrare a memonei unui subiect, pm diferinta obtinutá Intro
numärul de repetitn dela invátarea Intaia si dela Invátarea de a
doua oará a aceluias material de memorizat, diferintä numitá eco-
nomia de repetifie. Un exemplu tipic 11 dä, autorul din experiet4ele

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 15E c Tro N EA wrItyrIFIcX 295

Mcute asupra sa de psihologul sttrb mentionat mai sus, când dela

o trivAtare la alta a aceluias material, la un Interval anumit de
zile, a putut obtrneà o economie siratitoare In fine, dupâ ce arat&
deosebirile ce s'au stabilit de cercetärile moderne Intro memoria
adultului si memoria copilului, trage cAlev& concluzu pedagogice,
Intro cart si pe aceea ch scoala noastr& abuzeazá de memorie, dar
nu ajunge s& fax& o adevaratä educatiune a memortei, as& cum
este de nevoie s'o facä. Concluzia cártu autorului este de a ferl
lumea noastr& scolarä ea s& alerge dupä formule deagata, dup& cum
s'a Mcut pan& acum, arátând ce se face in toate ter& din lume, In
pedologia si pedagogia experimentalä, prezentând metodele de cer-
cethri, si cerând o muncá proprie si original& in aceastä materie si
In tara noasträ. Numai astfel se vor puteà. pune bazele si la not
nu numal unei pedagogii cu adevárat stuntifice, dar si unei pedagogn
nationale, In adevaratul lnteles al cuvântului.
Lucrarea d-lui Ghidionescu este bine verutá la not In mornentele
de fatä, cáci de mat multi ant de zile, studiul pedologiei si al pe-
dagogiei a Mcut progrese foarte lnsemnate in terile occidentale,
cart au dat rezultate foarte folositoare nu numai din punct de vedere
pur stuntific, dar si practic.
Autorul, care a studiat aceste probleme In Elvetia, Germania si
Franta, ne-a dat lucrarea cea mai serwasä ce s'a scris poate pân&
acuma In materie de pedologie si pedagogie experimentalá, la- noi
In tail. Lucrarea d-sale nu e numai un studiu critic, cu privire la
cunostintele moderne de pedologie si pedagogic), dar are si câtev&
cercetAri originate asupra psihologiei cetirn si scriern, asupra
asociatiumi prin asemänare sau identilate, precum si asupra me-
rnoriei. De aceea lucrarea d-lui Gludionescu este destinatä sä aduc&
servicii Insemnate pedagogiei române si sunt convins eä aceste
servicit vor creste pe mäsurä ce tot corpul didactic din tark re-
nuntând la empirism, si mat ales la rutink care a prins rádäcini
atât de profunde, se va inspirit de cercetarile moderne de pedo-
logie si pedagogie, pe cari autorul le expune st le analizeazá atAt
de constnntios.
Trebue dar s&-i fun reounosc&tori, tar Academia, care are datoria
de a Incurajà once initiattvä folositoare pentru cultura popprului
nostru, va lu& In consideratiune meritoasa operä a d-lui Ghidionescir
si va acordà o parte din prermul Constantinide.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMIS1UNEA PREMIULUI NASTUREL DIN 1916.

IEDINTA DELA 8/21 IANUAR1E 1916

Preedinta d-lui I. C. Negruzzi.

Comisiunea, dupä ce-si constitue bruroul, alegAnd Presedinte pe d-1 I. C. No-
pruzzi i Secretar pe d-1 I Bianu, decide :
1) SA se inlAture dela concurs scrierea : SAvescu Petru, Inspira(iuni, Po-
vestiri poettce, Evennnente,
2) SA fie rugati cl-nu General Gr. Crainicianu §i Al. Plnlippide, deli nu
sunt membri In Comisiune, sA facA rapoarte cel chntAiu asupra scrierii GA-
vAnescul Lt Colonel C , Tactzca regulamentard, ed. II ; cel de al doilea
asupra scrierii Popescu-CiocAnel Gheorghe, Conducdtorul conversafzunii in
romdneqte qz turceqte,
3) Imparte Intre membrii Comisiumi celelalte scrieri, pentru facerea ra-
poartelor speciale, dupa cum urmeazA :
&Ilan (Dr. Joan), Limba cártilor bisericesti. Studiu istoric
si liturgic. Blaj 1915 d-lui I. Bianu.
Botez (I ), Aspecte din civilizatia englezA' Iasi 1915 . » G pfelca.
I. Iasi 1915 ..
Burada (Teodor T ), Istoria teatrului in Moldova. Volumul

Chiru-Nanov (I), Pe cAile profetilor.-Atunci u acum.-

. » I. C. Negruzzi.

Bucuresti 1916 » B Delavrancea.

Fulger (Gabriel), Revolutia DramA istoricA in patru acte
din timpul revolutiei lui Rona, Closca i Crisan
(1.784-85). Bucuresti 1915 » D Zarnfirescu
Gavdnescul (Lt.-Colonel C ), Tactica regulamentarä. - 1.
Micile unitati. Infanteria. Cavaleria. Artileria
Marina. Aviatia. Pionierm - II Marne unitAti. » General Gr.
Cranncianu
Mars-Stationare-Lupte. Editia II-a Bucuresti
1915,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISITINEA PREMIUM NÄSTUREL. 297

Giurgea-Bradu (Iul ), Oameni din ArdeaL Bucuresti 1915 d-lui I. Nistor.

Gorsky (Colonel Gh.), Indrum&ri ostasesti. Bucuresti 1915 D S. Mehedinfi.
Hodoq (Constanta). Martirii. Editia II. Bucuresti 1915. . D I. Nistor.
» Teatru de copu. Bucuresti f. a. » D. Zamfirescu.
Lascarov-Moldovanu (Alexandru), Zile de camparne. lame-
August 1913. Bucuresti 1915 D Dr. C. I. Istrati.
Marian (B.), Dictionar de citate si locutiuni straine. Editia
II-a Bucuresti 1916 D I. Bianu.
Naum (Alexandru), Poezii Bucuresti 1915 ,
» Ritmurt st rime. Bucuresti 1915 j » L Nistor.
Popa-Lisseanu (G.) Mitologia greco-romana in lectura
ilustrat1i. I. Legendele zeilor. Editia II-a. Bu-
curesti 1915 D V. Pârvan.
Popescu-Ciocdnel (Gheorghe), Conducatorul conversatiunii
In româneste si turceste Megidia 1915. . . . D A. Plzilzppzde.
licidulescu (Mircea), Poeme eroice. Bucuresti 1915 . . . D B. Delavrancea
Scivescu (Petru), Inspiratiuni Povestiri poetice Evenimente.
Editia a doua - inlaturata Piatra-N. 1915 . .
Scriban (Arhimandritul I), Curs de teologie moral& sau
Lectium de morala crestina Bucuresti 1915 » T. V. Stefanelli.
Smara, Spade stramosesti. Proza si poezit patriotice. Bu-
curesti 1915. » I Bianu
Vasilescu (Dr. N ), Conferinte medicale. Craiova 1915. » Dr. V. Babel.
Vissarion (I C ), Nevestele lin Mos Dorogan. (Nuvele st
schite). Bucuresti 1916 » D. Zamfirescu

$EDINTA DELA 7/20 MARI 1916

Prevdinta d-lui I. C. Negruzzi.

Având sá se urmeze dupa precedentele stabilite In anu trecutt, Comisiunea
decide a se ceti mai intaiu rapoartele cari conclud la nepremiare si a se
vota asupra lor, ramanand sä se ceteasca apoi rapoartele despre cärtile pro-
puse pentru prermare; asupra carora sa se voteze, dupa ce se vor fi ascul-
tat toate rapoartele si se va fi facut desbatere asupra valorn relative a celor
propuse.
D-1 I. Nistor cetleste- raportul Om despre Iul Giurgea-Bradu, Oameni din
Ardeal -Propunerea de nepremiare se primeste.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
298 COMISIIINEA PBÉMIULUI NÁSTURVIL.

D-I Dr. C. I. Istrati cetqte raportul säu despre : Al. Lascarov-Moldovanu,

Zile de cannpanie, Iunie-August 1913.-Propunerea de premiare se va ave.&
în vedere dupa cetirea tuturor rapoartelor.
D-1 I Nistor cete§te raportul shu despre Al. Naurn, Poessi (douh vo-
lume).-Propunerea de premfare se va pune la vot duph cetrea tuturor ra-
poartelor.
Se cete§te raportul d-lui Al. Plulzppide despre : Conducdtorul conversati-
unii in románeste i urceste de Gh. Popescu-Clochnel.--Propunerea de ne-
premiare se prime§te.
D-1 I. Ntstor cete§te propunerea privitoare la romanul: Marhrii de Con-
stanta Hado§
Asupra propuneril de elimmare se face desbatere, la care ieau parte tosi
membrii Comisfumi, ramánAnd ca deciziunea sa, fie supusa la hotartrea
plernilui.

EDINTA DELA 11/24 MAIU 1916

In urma deciziumi luate astázi de Academie in qeduitá planer* premiul

Nhsturel poate fi dat numai unei lucrári nouh publicate in anul precedent
sau in cei patru ani precedenti pentru Marele Premiu, mr nu reproducerit
inteo nouh retipänre a unei scrien aphrute (publicate) in volum sau iii reviste
inainte de ace§ti ani. Comisiunea inláturá scrierea Martirit de Constanta Hodo§,
flind prezentath inteo retiphrire duph editit aphrute inainte de anul precedent.
Se cete§te raportul d-lui General Crainicianu despre cartea: Tacticd
regulamentard de Lt Colonel C. Cal. Anescul Raportorul aminte§te eh, asupra
acestet scrieri prezentate in anul trecut in editia I la concursul aceluia§
premlu, d-sa a facut raport desvoltat i a propus premiarea Editia II prezentatA
in acest an este «revazuth i completata». Propune dem din nou scnerea la
premiare in noua ediie. - Propunerea de premfare se rezervá.
D-1 S. Mehedin(i cete§te raportul sáu despre. Indrumdri ostdsesti de Co-
lonel G. Gorsky. - Propunerea de nepremiare se aprobá §i dupá cererea ra-
portoruluf raportul nu se va public&
D-1 .T. Thanu cete§te raportul shu despre: Dic(zonar de citate qi locugiuni do
B. Marian. - Propunerea de nepremiare se aprobá i raportul nu se va
publicA
D-1 T. V. Stefanellz cete§te raportul sáu despre: Curs de geologie morald
de Arhim. Scnban. - Propunerea de premiare se rezervh.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMIBIIINEA PREMIUM NISTUREL. 299

D-1 I Btauu ceteste raportul sAu despre: Spade stramomti ile Smara.-
Propunerea de nepremiare se aprobá si raportul nu se va public&
D-1 G. Reim ceteste raportul sari despre: Aspecte din civilizatta englezd
de I Botez -Scrierea hind retiparire dup5, publicare, apárutá in revista aViata
RomAneascau inainte de trmpul premiului, se inlátura dela premiare, dar se
decide sá se publice raportul in Anale.
D-1 Duzlzu Zurnfirescu ceteste raportul säu despre: Nevestele lui Mof
Dorogan de I. Vissarion. -Propunerea de premiare se rezervá.
D-1 I. C. Negruzzi ceteste raportul säu despre Istoria teatrului in Mol-
dova Vol. I, de d-1 T Burada.-Propunerea de premiare se rezerva pentru
punerea la vot dup5, cetirea tuturor rapoartelor.

klEDINTA DELA 25 MAW (7 Iume) 1916.

D-1 Dr. V Babeq ceteste raportul sáu despre: Conferin(e medwale de Dr.
N. Vasilescu.-Propunerea de nepremiare se primeste.
D-1 V Pdrvan ceteste raportul s4u, prin care aratá cá Mitologia greco-romknet
de G Popa-Lisseanu este retipArirea editiei din 1912 i, dupl interpretarea
dath de Academie regulamentului, nu poate fi admisa la concurs.
D-1 I. Manic ceteste raportul s4u despre Limba cIrtilor bisericeqti de I.
Man - Propunerea de premiare se rezerva.
D-1 B. Delavrancea ceteste r ipoartele sale despre: Poeme eroice de Mircea
Rádulescu si Pe calea Profgalor de I. Chiru-Nanov.-Propunerile de premiare
se rezervä pentru a fl puse la vot
TerminAndu-se cetirea tuturor rapoartelor, se procede la votare asupra
propunerilor de premiare La intara votare se intruneste majoritatea de
voturi asupra scrierilor d-lor T Burada, L Chiru-Nanov sr M. Rädulescu. La a
doua votare majoritatea de 7 contra 3 decide -a se da premiul Nasturel
d-lui I. Chiru-Nanov pentru scrierea Pe calea Profetzlor.
Ammar, deciziune a Cornisrunii se va aduce la cunostinta plenului Aca-
demiou.

Dr. Than Wan, Limba ccirfilor bi8ericeti. Studiu ietoric ei liturgic.

Blaj 1915. - Raport de I. Bianu.
In aceastä scriere pärmtele Man face Intâia Incercare de a tratà
In desvoltarea ei istoricá limba busericeascA, a Romámlor. Chestmnea
este una dintre oele mai insemnate-eu ()red chiar cea mai insem-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
300 COMISIUNEA PREMIULUI NASTUREL

nata - nu numai In desvoltarea culturn neamului nostru, cu atat

de vitrega soarta in trecut, dar i In desvoltarea culturn sale vii-
toare cu caracter general national - Mica cuprinzatoare de ro-
mânimea raspânchtä, peste tot locul. Suntem singurul neam dintre
toato neamunle facand parte din cele doua vecht si mart bisenci
crestine : cea de apus catolica-romanä i oea de räsärit greco-bizan-
tino-slavä, cart avem ca limb& a cultulm, a ritului, a altarului si
a stranei - limba vie nationalä actualä. Ceilalti au unn limba lab*
alta limba elenh, tar aitti limba slavá veche- deci tot limbi vecht
st de multe secole moarte, prin urmare neintelese de popor.
Aceastä favoare läsatä, nouä, de secoln trecuti este un bun de
care (wed cä 'Ana acuma nu ne-am folosit mot pe departe, cat ar
fi trebuit t cat am fi putut, dar a chrui Insemnatate trebue sá o
Intelegem i sä o pretuim pentru a ne folosi In viitor. Acum patru
am - cu ocazia marilor särbäton seculare acute In Basarabia,
s'a petrecut un fapt foarte caracteristic povestit de Insus cunoscutul
Stroescu: Se däduse vote sä se ceteasca Evanghelia si In hmba
románeasca, ache& - cum se zice acolo - moldoveneasca. Gaud au
auzit iar la altar hrnba veche materna, oarnerm au cazut la parnânt,
plângând de emotie. Atâta de legatä este limba veche rornâneascä
de sufletul neamului.
Istoria formärn st a desvoltärn acestei limbi se Incearca intata
oarä s'o facä parintele Man.
Cartea este formatä din articole publicate in revista Cullum
crestinä din Blaj, In anu 1914 si 1915 (cel din tit-ma a apärut in.
N-rul dela 25 Mam 1915), articole can au fost sense numär cu
numär. Din cauza aceasta cartea are si scädenle improvizatiei, can
nu se gäsesc In scrienle fäcute intregi lnainte de a II date la tipar
st tot din aceastä cauzk se Intâmpinä, unele scapari din vedere pi
lipsuri surprinzatoare. Una din cele mat man si mai regretabile
este fará indoealä, uitarea totalä a intregn literaturi religioase tipä:
rite In Tara-Româneasca in dornnia lut Matem Voda Basarab, pe
cand se studiaza cu multa si cuvenitä stäruintá cele douä carti h-
pärite in acelas timp la Iasi, cari nu au contribuit cu nimica mai
mult la formarea hmbn bisericesti românesti.
Asa se explica unele contrazicen: la pag. 83 se zice aCoresi,
care duph d-1 Iorga e un agent husito tar la pag. 86 : «eu n'am
zis niciodath cä domnul Iorga a fäcut pe Coresi agent husit.»
Tot prin graba redactarn articolelor pentru revistä se explicá cred
amestecul nepotrivit al numimi cártilor, când se nee Biblia dela

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 OMISIÜNEA PRgMIULtil NASTURA MI

Alba-Ildia" sau Biblia dela Bälgrado In loc de «Noul Testament»,

care este singura numire bunä, cad doar eBiblian insemneazä nu-
ram cartea format& din amândou& Testamentele, cel vechiu si cel
nou. Gresit se me lar câteodatä Autorii Testamentului Nou" In
loc de Traduceitorii.
Ciudatä 0 cu totul nedovedit& este afirmarea 05. Mitropolitul Do-
softew al Moldovei ar fl fost grec de neam 0 de limba, si aceasta
o vede d-1 Bálan si In limba româneasca In care a tradus Dosof-
tew cártile lui atât de caracterizate prin moldovenisme.
Acestea sunt Ins& scäderi mici In asemänare cu munca serioasä
si constuntioasä pusä de autor pentru facerea acestor cereetäri
asupra unei materh de as& mare Insemnätate.
Parintele Bä lan a cercetat pas en pas progresele fäcute de limba
româná, care din vorbirea vie a poporulw de pram si de pästori
se Ináltà la starea de limbá de culturä a neamulw Intâiul pas al
acestei Inältäri s'a fäcut prin chrtile religwase 0. bisericesti. Autorul
aratä totdeodatä marea Insemnätato pentru cultura national& a nea-
mului intreg, ca aceastä limbä 8á fie tinutä In cärtile bisericesti in
toatä puritatea ei traditional& 0 poporalá si In unitatea ei pentru
neamul lntreg, In toate terile In cari locuesc ale lui umembra disjec-
ta». Pärintele Man criticä cu toatä competinta 0 dreptatea in-
noirile de bmbä can se fac In ultimele decenn in nouäle tipäririri
de cárti bisericesti In toate Oriole românesti, unn latinizând, altn
frantuzind limba «veche si inteleaptä,» cum o numià Emmescu. Din
aceastä gresitä Indrumare vor rezultà douä mari rele: intâiu des-
pärtirea limbn bisericesti de popor, 0 apoi diferentiarea limbii bi-
sericesti dup& teri, cäci Intr'un fel se latinizeazá In Ardeal si Intr'alt fel
se frantuzeste In Regal. Párintele Bälan aratä cu multá cáldurä
marele intones national, ca mci unul din aceste rele sä, nu se intâmple.
Pentru toate aceste motive recomand cu toatá stäruinta la pre-
miare cartea Pärintelui Bälan.
I. Botez, Aspecte din, civilizafia englezd Iast 1915-Raport de G. TItelea.

Volumul, despre care am avut insärcinarea sä refer Academiei,

se compune dintr'o serie de articole, pubhcate mai intâni in cunos-
cuta revistä iesanä eViata Româneascä», bine inteles cu oarecari
modificári si adausuri, pentru ca diferitele capitole sä adbä oarecare
legAturá Intro ele.
Autorul spune lämurit in prefatä: «Scopul urmärit a fost de a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
3M COMISIIINEA PREMIIILIII NISTITRgL

schità fizionomia civilizatiei unui mare si vechm popor, si a o arät&

totodatä ca o lumina conducatoare pentru civilizatia noasträ 'Mee-
patoare n
Fat& cu acest scop precis, pus Inainte, autorul ave& un drum
hotärit de urmat: el nu se pute& oi,up& nici de aspectele trecatoare
sub cari se Infatiseaz& vieata englezeaseä la un moment dat, nici
de evolutia institutulor englezesti In curgerea timpului; el avo& sa
ne arate numai aspectele permanente, can se desprind cercetäto-
rulm din scrutarea mmutioas& a vietu sociale si culturale englezesti.
Descrierea unora din aceste din urm& aspecte este obiectul vo-
lumului de fatä; ea este facut& in acelas timp cu cäldura simpatlei
si cu o Indoitä bogatie de informatie, personald Fp literard.
Din titlurile capitolelor cari compun cartea si anume: Educafia
$ i vieafa publicd, Interventia statului si initiativa privatd in orga-
nizarea educatiei publice, Ramurile de invettämeint, Beligiozitatea
si individualtsmul, Liberteifile cetettenesti $ i institutiile publice,
Caracteristice nationale din Umbel' qi literaturet, Relatiuni intre
literatura englezei $ i literaturile continentale, Bernard Shaw,
Observatiuni asupra raporturilor dintre stiintel, artel $ i cutturd,
se vede ea In afar& de cel din urm& capitol, unde se vorbeste do
stiintä, incolo so studiaza vieata englezeasc& numai sub latarea eclu-
catiei, a vieth somale si a literaturu. Laturea econommä, ache& In-
treaga desvoltare si practic& n doctrinarä a comertului, a industriei
si a epuntulm de colomzare, nu e de loc atinsa.
In fine, autorul aratä numai partile Inältátbare, ca si cum Intreaga
vieatä englezeasea ar fi perfect& din toate punctele de vedere. E
adevärat cä Infa4isatä astfel, ea e, cum doreste natural, «o lumin&
conducatoare pentru civilizatia noastra incepätoare,» un model far&
umbra, far& patä.
In privmta acestui rol de. «lummä conducatoare,» autorul Insus
nu-si face prea marl iluzu, cam uttä ce spune cu privire la educatie:
aNumai Cand sistemul de educatie public& dintr'o tarä este un
produs natural, näscut mile& din nevoile si aspiratiumle poporulm
si orgamzat pe baza Insusirilor nationale, numai atunci el poate
contribui, la rândul lui, a Invigor& aceste insusiri, altfel ramâne
neputmcios» (pag. 1 si 2) Iar mai departe :
«Tin sistem de educatie poate sa dea roade in tara in care a
luat nastere, si sa ramânä cu totul sterp in tara In care a fost im-
portat. Pentru popoare, ca si pentru indivizi, calea progresulm se
gäseste prin sfortari propriin (pag. 3).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 e0MISIIINEA PREMIUM:It N1STTTREt. gog

In marginile, In cari s'a stráns autorul, scrierea e facuta ,r C 11

multá pricepere si merit& sä fie luata In deosebita considerare de Aca-

demie. Putme scrieri de acest fel avem in hmba noasträ. In orice
caz çea de fata se deosebeste printr'o adanc5, cunoastere a lucru-
rilor, o bogatä citatie din autori de mâna Intai si un mod de*ex-
punere limpede si. pitoresc.
Pe tang& acestea, scrierea mai are o Insusire de capetenie. Ea
nu e numai interesanta si instructiva, ci e, mai pre sus de toate,
educativa, In Intelesul cel mai larg si mai inalt al cuvântului. 0
atmosfera de sänätate moral& - sanatatea si morala englezeasca -
prinde pe cetitor dela cele dintai pagine ale volumului si-1 Insoteste
pan& la cele din urma Numai vreo câteva citatii au Ed Invedereze
aceasta afirmare Mai Intam: aInsusirile speciale ale poporului englez,.
Insusiri pe can s'a dada Imperiul Britamc si pe cari se Malta
aspiratale nationale ale rassel anglo-saxone de pretutindeni, izvoresc
din profunda seriozitate a vietn de familie si a táriei caracterului
personal al cetäteanuldi englez. Morala politic& engleza cere vietn
publice aceeas rigurozitate pe care o cere si vietn private; mai
mult, mci nu poate admite o vleata publicá Malta' MLA o vleata pri-
vat& virtuoasán (pag. 26)
WA $ i o citatie dupa o publicatie.oficiala englezeasca: «Exercitule
fizice trebue sä aibá un Indoit efect. pe de o parte un efect limo,
iar pe de alta un efect mental si moral. Exercitule fizice, daca
sunt bine conduse, au de efect de a desvoltà In copii o dispozitie
vesela, agerime, hotárlre, concentrare si un perfect control al mintii
asupra corpului
Exercitiile fizice vor pregäll pe elev ori pe eleva sä-si indepli-
neascä datoriile vietii cu vigoare si succes» (pag. 27).
Mai departe:
«In Anglia lumea se duce la biserica pentru reculegere si trial-
tare sufleteasca, nu pentru dogma crestman (pag. 32).
Apoi:
cccoala, In Anglia, nu tmteste O. dea oameni complet formati,
ci oameni can sä fie in stare sa se formeze singum (pag. 35).
«Tânárul, englez paräseste scoala cu mai putine cunostinte de-
cat cel francez, E,41 mai putin disciplinat decât cel german, dar In
schimb are o nemasurata energie lima, o mult mai mare elasti-
citate intelectualä, o putere de a urmari cu tenacitate studii grele,
si un mteres si o sete pentru a Invätà si a se perfectionà, cari
surprind pe observatorn (pag. 39).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
i oi OMISMNEA PREMIULIII NISTUREL

«Pe and, de obicem, pe Continent instructia si educatia sunt no-

ttuni clar deosebite, In Anglia, In general, aceste don& notiuni se
contopesc In notiunea éducation, care nu implia nurnai desvoltarea
excluzivá a unei pärti din orn, ci formarea completä a omultn -
the making of mann (pag. 41).
«In Anglia nu sunt cafenele In Intelesul continental al cuvântului:
cu jocun de hazard IF 1 cu Invoirea de a sta deschise toatä noaptea.
Dela ora unu din noapte mci un local public nu mai e deschts In
Londra... Astfel trivialitatea orgnlor de noapte, can rod atât de
adânc sänätatea find, si moral& a tinerimii din_ Paris vi Berlin, nu
existä in Londran (pag 82).
eAdevärata prospentate a unui popor se másoará dup5, umani-
tatea, nu dupä bogätia sa: numai acela progreseazá In vieatä in
care sufletul ajunge mai blând, shngele mai cald, creerul mai viu,
lar spiritul lui inträ intr'o pace plinä de vieatk» spune un scriltor
englez, citat de autor (pag. 85).
«Am puteä pune Intrebarea: pentru ce azi - acha atunci and
scrià autorul - colontile franceze si germane se reduc la simple
biurouri comerciale de exploatare, sprijinite pe biurocratism si ar-
matk pe and cele engleze sunt Inceputuri de noi teritorn engleze
libere ?» (pag. 14).
aCu credinta in atotputernicia caracterului, poporul englez a ajuns
sh,-si impura limba lui la o optima din Intreaga omenire; si pleckid
dela o mid, insulk brazdând oceanele, sfredelind muntn, civiliand
Intinsunle locuite de sálbatici, a izbutit sä Intemeieze cel mai mare
impenu pe care un popor l-a realizat vreodatä.» (Pag. 86).
Dm cele arAtate cred a am reusit sä atrag atentiunea D-voastre
asupra acestui volum, care meritä EA, intre In discutia acelora c5,-
rora credem cä li se cuvine premiul «Nästurel» de anul acesta.
Tcoder T. Mirada, Istoria teatrului in Moldova. Volumul I Imi 1915.-
Raport de I. C. Negruzzi.
Istoria teatrului In Moldova de d-1 T. Burada este un studiu
complex, compus din douá man volume din care Intâiul, tipánt In
1915, se prezentá la premiul Nästurel. Cartea este Impärtitá in pa-
tru man pärti can, la rândul lor, se subimpart In mai multe capitole.
Partea Intâia, Introducerea, astudraan Privelistele, Datinele, Jo-
curile si Petrecenle publice, precum Irozii, Päpusile, Plugusorul si
Buhaiul, Nunta täräneascä, Sorcova, Paparudele si numeroase altele.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISATNEA PRE01117LUI NÄSTUREL 305
_
Foarte interesanLeste textul Irozilor st al Päpusilor, pe care autorul 11
reproduce, parte dupli vechi manuscripte -descoperite de dânsul,
parte dupä comunicári orale. Tot asà. de interesanta este si muzica
deosebitelor cântece uzitate la aceste reprezentatu, muzicA4pe care d-1
Burada o dä cu notele respective.
Cred Insä cá autorul a mers prea departe, &And a citat si deserts
printre aceste reprezentatii quasiteatrale si alte jocuri si petreceri,
precum Scranciobul, jocul Giretului, al Halcalei si mai multe altele
cart sunt numal datine populare sau simple petrecert sociale, ce
nu au st nici au avut vreodatá a face cu ceeace se Intelege sub
denumirea de reprezentatu teatrale.
In partea a cloua autorul intra In descrierea teatrului propriu
zis, cu incepere din epoca lui Vast le Lapu pânä in secolul al XIX-lea.
In deosebite capitole se vorbeste de reprezentatii date la Iasi In
ruseste, nemteste, greceste si frantuzeste, precum si de intâlele In-
cereäri dramatice in limbo, românä, al cäror initiator a fost Gheorghe
Asachi. Aick se mai vorbeste de fratn Foureaux, cart cei dintät
au Inflintat o trupä stabilà, francezá; de debutul lui Matei Millo In
reprezentatn date de boierime ;- de directiunea teatrului numitá de
guvern si compusä din cei trei autori ce se distmgeau mai rnult
spre mijlocul secolului trecut : Costache Negruzzi, Mihail Kogálni-
ceanu si Vasile Alecsandri; si de cei dintâi tinerii români cart au
Imbrätisat cartera drarnatick printre cari minunatul comic Nicolae
Luchian.
Cele douä, pärtt ce urmeaz5, trateazä despre inflintarea conserva-
torului filarmonic dramatic din Iasi, de osteneala ce-si dau mai multi
boieri influenti ca Iordache Catargiu, Costache Conache si altn pentru
sustmerea teatrului, citându-se si o lungá scrisoare a lui Costache
Negruzzi, «mklular obisnuitei adunäri», scrisoare din 1838 cätre
Gheorghe Asachi, care cuprinde o criticä asprá a pubhcului român,
mai ales a páturn supermare In urmä se descrie inflintarea tru-
pelor nationale, stabilite odatá cu venirea in Iasi a lui Costache
Caragiale; directia lui Alexandru Sturdza st reprezentarea. Intâlelor
piese române originale pâra la mutarea teatrului din casele docto-
rului Peretz, la Copou, in localul Inchiriat dela Voclä Sturdza si In
sfarsit de directia lui beizadeà Nicola() Sutzo si a comisului Matei Millo.
Intreg volumul cuprinde un mare numär-câte si le-a putut pro-
curit autorul,-de arise teatrale vechi; citeazá reperlorml diferitelor
stagiurn, contracte Inchinate cu deosebitele directli ce s'au urmat,
Andele A R - Tom XXXVITI - Desbalenk 20

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
Abs COMISIIINEA PREMIUM:II NISTUREL
.1

ofise, si alte decrete oficiale relative la teatru, apoi reproduce ar-

bcole entice ale multelor reprezentatii din singurul jurnal al epocei:
Albina Ronulneascei, articole scrise In cea mai mare parte de Gheorghe
Asachi, Dimitrie Gusti si Mihail Cerchez, In sfärsit mai cuprinde o no-
-menclaturä cat se poate de completá a tuturor actelor publice
si private, relative la teatrul din Moldova.
Desi ar fi fost de don't ca aprecierile autorului relative la acest
studiu istoric, partea asà, zisä subiectivk sä fie mai pronuntate si
mai personale, trebue sä recunoastem cä d-1. T. Burada a pus o
muncä din sgle mai grele Intru scrierea acestei carti, interesantá
pentru contemporam si de eel mai mare folos pentru generatnle
vntoare ce vor studià Inceputurile artei .dramatice la Romani.
Din aceastä cauzá, daca altá carte superioará acesteia nu.i face
o victorioash concurentk recomand cu tot dinadinsul volumul
d-lui T. Burada pentru premiul Nästurel.
I. Chira-Nanov, Pe Mile Profeftlor -Atunci si mum. Bucuresti 1916.
Raport de B. Delavrancea.
-
Raportul meu asupra operei d-lui I. Chiru-Nanov va conchide de
asemenea la premiare, ea si cel privitor la «Poeme Eroice)) de d-1
Mircea Rädulescu. Regret c5, nu sunt douá prelim, sau oh preimul
la care se prezentä aceste lucräri de mare valoare nu este divizibil.
Pe Odle Profetilor - un volum de 380 de pagme - este
opera unui prozator de talent. Ea se ceteste cu pläcere si cu folos.
Cu pläcere, fiindeä, ne Infätiseazä impresnle unei naturi de elitä,
In trei vaste tablouri. aStambulul», aPalestina» si aValea Niluluin.
Cu folos, ay. ne Irnprospäteazä, cunostintele despre trecutul acestor
tinuturi, datele geografice si etnografice, luptele seculare petrecute
In aceste locum sfmte si ne reinvie atâtea popoare dispärute In
negura vremilor nemiloase.
D-1 L Chiru-Nanov este un bun cunoscátor al lirnbh românesti si va
fi un stilist de prima ordine. Bogatia lui te farmecá, si rar, foarte
rar, 1 se intârnplä sä, forteze cuvintele si sä transfigureze hmba
intr'un chip nefiresc, ca, de pildá: - «FAO lâna-de-aur, nu! tintui
cuveintul Iason». - «Un sarpe! prinse graild §i Orfeu.. Asemenea
greseli voile, cautate, i se Intâmplä câteodatä, In legätura dialo-
gurilor. i nu este rezultatul nestnntei, ci al virtuozitätii sale de tânär
care se rásfatä uneori. Dar ce insearnnä aserneneaconstatäri? Pe un
tablou Incantator pot fi si câteva picatele de muscá.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 bOMISITMEA PREMIULIII NÄSTIIREL Rol

Pe Cecile Profetrlor este cälätoria unui on' cult, unm obser-

vator minutios, unui artist care dá vieatä la tot ce Intâlneste, la toate
câte stie. Impresule lui curg abundente ea o mare cascadk
E pe puntea de comandá a vaporului «Turnu-Severm» de 3 500
de tone. A pornit S'a depärtat de tärm. - «Constana se mai des-
luseste ca o sprInceana stearsá de lumina, care se Inneacá In in-
tuneric cu fiecare niilä gonitá de vapor. Din soare-apune deabia
räsbat pan& la noi chpirile somnoroase ale farului dola Tusla».
«0 gurá de iad par'eä stä, cäseatá Imprejurul nostru si un pustiu
-
nesfarsit ne Incinge de toate pärtile». - «In goana vaporului se
trezes,te un vântulet ascutit, care reteazá obrazul ca o limbä de
brim.»
Tam', se culck adoarme i In vis i s'aratä aidoma, ca si cum
-s'ar petrece sub ochil lui, Jason, pe o corabie cu epamzele verzi»,
edespieând volbura de lumina», in vreme ce s'aude «un cântec
prelung». Iason a pornit din Argos cu «ceata celor cincizeci i patru
de viteji sä, gäseaseä lina cea sfântä, de aur, in palatul puternicului
rege Aiete, din tam Colchilor» Cu Iason e câtäretul Orfeu, cel
care domoleste fiarele sälbatice cu sunetele sale, e i Hercule acu
barba ca un stuf». Si au pornit «din ordinul oracolului dela Delft«.
In adevär, nu se putea o prefatä, mai potrivitä la aceastä cálátorie
din terile luminn, ale legendei i ale eternului vis In care omenirea
a plutit atâtea zecimi de secole, vis pe care-1 mai tore Ina. Coptit
si Beduinti, pe meleagurile lor fermecátoare.
Itt povestirea acestei legende autorul se ridica la inältimea sti-
lului epic,
Au ajuns. Au tras la tárm. Iason, Hercule si Orfeu särirä din
caicul lor minunat i pornesc Inainte. aalátorii 1st contenirä, pasul»
«Din postata merilor domnesti, vine legánându-se incet un car cu
totul ii cu totul de aur, tras de doi roibi, imbräcati in cioltare
de mätase». Iason, Hercule i Orfeu, tresärirk - «In mijloc stä
Aiete, alb cohlie, din crestet pâra In tälpi cu haine tesube numai in fir
de aur Coroana-i de pe cap e soare aprms, tar sceptrul, din
ma.* - fulger de pe eery. La dreapta si la stänga, cele douä, fete
ale lui. Mama Chalciope ou ochii ca douá cicorf i tragica Medee
eu truitatura adânch», vestita fermeatoreask care indatä ce vázu
pe Iason, se indrágosti de el si Iason fu robit de ea - Iason,
«nepotul lui Pelias, regele Tesaliet», spuse lui Aiete cam co van-
turi ii aduc in impärátia lui Vor «lâna de aur a berbeeulut
räpit de Phrixus». Pentru ea au -ocolindat apele si au Indurat ne-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
308 COMISITINEA PREMIIIIItI NISTUREL

voile». Aiete le fAgAdueste, dacA-1 vor Imp lini poruncile $1 cu

tmAinile pAlnie», aduse la gurA, strigA pe «faurul Vulcan, un sehiop,
eu umeri ca de stancA, cu barba Inca, lcitä si cu un ciocan urias
In mAnA». Jason vAzAndu-1 Isi Moil curaj si, «ca sä spue cevà»,
IntrebA pe faur dacA lucreazA usor cu asA namilA de moan, Vulcan, «cu
glasul rAgusit,» 11 rAspunse: - Vezi bine1 - $1 InvArti ciocanul «ea
pe o nuià». Copacil se plecarA Om' la pAmAnt de vântul pe care-1
stArni vkiltul ciocanului. - «TrAntit cu stAnga, urlA vAile cale de
nouA zile; cu dreapta, ge hAtAnA toartele cerului, iar cu amAndouá
mAinile, se despicA pArnAntul pânä la nouAzeci si noua de stAnjun adAn-
cime».---Faurul e portarul care trage zAvorul gros al portn de bronz
delagrAdmile lui Mete. Aiete li poarth In lung si'n lat in toatA ImpArAtia
Ei rArnAn uimiti de frurnusetile pe cari le vAd La urmA, le spune
si poruncile. Care e vrednic? SA le Indeplineasch, si vor putea lua
alAna-de-aur» Grele porunci 1 Cu niste tauri, netrivAtati sA tragA In
jug, sA brAzdeze un pAmAnt pros. $1 ce tauri1 «CAnd mugirA, urlA
vAzduhul ca de tunet, child trAntirA copitele arAmuite In pAmAnt,
sari spuzA de scAntei; lar pe n'Ari vArsarA flacAri de foc»...
$1 apoi sA semene niste colti de balaur, din can aveA sA creascA
niste «uriasi InflorAtori, cApcAuni cu douA guri»... Iason luA asuprA-1
aceste porunci. Medea, cu farmecele ei, apt& pe Iason, si Iason iesi
biruitor. SA crape de necaz bAtrAnul Aiete 1 SA dea, el, berbecul cu
lAna de aur? Mai de grab sA urzeascA ceva Impotriva acestor musafiri
nepoftiti. Ordin, in tainA, faurului Vulcan Mai nainte d'a se crApA
de ziuA, sA sgudue coloanele de sub palat si sA surpe si s'a
prAbuseascA toate IncAperile peste Iason, Hercule si Orfeu. AO ar
fl fost, dad, nu se amestecà dragostea la 'Aloe. Medea s'a aprins
ca o nebunsa dupA Iason. Si bAlaia de Chalciope nu mai poate dupA IIer-
cule. Medea prinde de veste de planurile tat'-sAu. $i inainte ca Vulcan
s'A-si Imphneasca porunca nelegiuitA, Medea trezeste pe toti, lea
berbecul cu lAna de aur, si o tulese spre corabia cu apAnze verzi».
Se aruncA In ea. MAinile pa lopeti. PAnzele so umflA de vAnt. Co-
rabia alunecA. 01 bietul Aiete 1 La glasul lui desnAdAjduit s'adunA
norodul $1 corAbii pornesc pe urrnele fugarilor argonauti. Se zäresc.
Ii apropie. De spaimA, Chalciope a se hpise de Hercule!» Medea
«si-a culcat capul pe pieptul dragului Jason», par'cA n'ar fi In pri-
mejche de moarte. Ea scoase o obobusuara» din cutiuta cu farmece,
si o aruncA Inapoia corAbiel. «Valurile se ridicarA munti» In urma
lor, si lnamtea lor «se limpezeste drumul». Corabia fugarilor «se

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIUNEA PREMIULTII EÄSTUREL. 309

duce ca vântul acuman. Prigonitorn nu-i mai vád. Le-au pierdut

urma...
Când ofiterul îi bate In tiek ape ferestruia cabinei näpädise soarele».
Se zAreete Bosforul. Dela Ws, autorul trece In terile visului, ale
farrnecului, ale legendelor, ale frumusetilor de nelrichipuit, ale atAtor
popoare In vieatä i, ale atâtor popoare dispärute pentru totdeauna Stilul
säu devine sprinten, ca al unui povestitor. Tablourile sunt plastice. Fic-
care colt de pAntant It imprestoneazä, îi rä.,scoleete amintirile i ne
spune ce a fost In Inchipuirea fantastica a lumn strävechi i ce este
astäzi. Profetu i rehglile cu märetia lor trecutä, zen cei morti el
Dumnezeu cel veemc, stäpânitori: autocrati ei vestiti generali, ne
apar pe rând Intr'aeb, JuminA, cA par'cA, i-am vedea aevea. Pe At-
Meidan, Hipodromul de altädatä, as'a plimbat Teodora, curtezana
si dansatoarea cea mitilmatä a Intregului orient, fatä särack fArá
obäreie hotArItä, dragostea sufletului lui Justinian, apot Impäräteasa
Inteleaptä i virtuoasä,, bogatk mândrA ei respectatä». i par'c'am
auzi pe impAratul Justinian, dupä ce a ridicat minunea S-tei Sofii.-
«SA, se tragä clopotele i sä se aprinzä candelabrele... Dati veste in
toate colturile ImpArAtmei c5. Mireasa Domnulw este gAtitä, ei Mr-
nosirea va incepe.» «Tot norodul sh se bucure i sä, seInfrateasa
intru Domnul»... «Mann tie, Doamne! Märire tie, Puterniculo1 » Si
«prm toate colturile stäpânite de pAgAnism, so Irnpräetie duhul
Mântuitorului et se duce ca o boare dulce i blunti... se duce
lumina sA spargä Intunericul » Astázi S-ta Sale este Inch moschee
musulmanA.
Si ne descrie In colon vii, ca un adevärat artist, mizerm, ei
splendorile, i bogAtule, de pe Bosfor ei din Constantinopole, -
Paealele, cadânele, odaliscele, arapit ei eunucu, moscheele ei mina-
retele, vechtul serai, apele dulci din Asia el din Europa, Cornul de
aur, turnul Galata, - Galata-Kulest, «adic5, Turnul mare sau
Buyuk-Kalé» - Bazarul,» undo forfäe multimea de oameni, repro-
zentänd diferitele neamuri de pe pArnânt, &Act «aci se gäsesc toate arti-
colele din lume, dela acul cu gämälle, pârtä, la colierul de zeci de
mu de franci, dela bluza sträsezie, pAnä, la blänurile siberiene
dela co4urnul european, croit dupä cel din urmä 3urnal de modä
pânä la ealvari turceeti, cu creturi multe i largi cAt cinci perechi
do pantalom.»
intrevezi nelegiwrile crimele trecutului ei cele actuale, de-
i
la - «eel 100 000 de creetini «batjocoriti i mäceläriti de crudul
Mabornet al II-lea» yi pAnä, mai däunAzi, când marele Vizir MahmucI

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
310 COMISIUNEA PREMIUM NISTUREL.

Sefket Pap, fu asastnat, pe cand venià in automobil la Sublima Poartä.

Grinzile acelea din piata Baiazid sunt spänzurätorile celor cari au
«asasinat pe Sefkot Pap..»
Si nu-si vine sä lavi cartea din ink& Par'cá tu ai ctilátori, ai sir*.
bate Dardanelele, te-ai sul la Iaffa in drurnul de Eer ii ai
calátori vr'o cincizeci de kildmetri pämä la Ierusalim. «Iatä Valea
Trandafirilor, sau Vadi-el-Vard, cum ii spun Arabii; iatä Katamun,
unde a sálásluit bátrânul Simon, care a primit in brate pe Craita nou
ncIscut, strigänd «Si acum sloboade, Doamne, pe robul täu, &Am
ochii mei vAzurä mântuirea Israelulin!» 0! ce fior te cuprinde de
evlavie i de durere, cetind aceste impresium! «Pämânt mânos ni
indestulátor in roade altädatá, azi eti istovit 0 nu mai ai vlagä!
Unde-ti sunt pädurile cu bätrânn cedri», Libanule, pe cam i-a cântat
«0 David 0 Solomon? Azi rädäcirale trunchiuri aratä icicolo
aurmele uriasilor copaci i pietre multe seamänä cal-L.11e». Lospe-
zilo presarate «par o turmä de oi albe.»
Dela «divinul prune», ochu cercetátori ai artistulin se abat
asupra unui puiu de Arab din bratele mamest «Plodul tricäbi tâta
F,41înghii cu stränut, dându-i laptele pe nas».
Vieata Mântuitorului e atät de dramatizatä, si ap, de ernohonant
spusä, cä par'crt fiecare din not am fl martori de pe acele vremuri
ne sirnhm mai pätrunsi de puterea binelui si a indurärh, care se
revarsh din cartea eternei Evanghelii cre0inesti. «Pe fruntea palidä,
undo sta blajinä, peceha dumnezeirii, II puserä dusmanii cununa
de spun; pe umeri h imbräcará manta ro0e, ve.stniântul itnpärä-
hei; iar iii mâna-i, care binecuvântase nuulai 0 in care TatAl
ceresc scoborise darul rninumlor - Intr'e degetele subtiri i pla-
Oxide -h puserä trestle, apoi vräjma0i il duserá in mijlocul
strigând tri batjocurá: - Bucurà-te, impäratul Judoilorl
Atunci norodul däda nävalä mai mult spre osândit; invalmh*ala
F,11

e mare; scuipatul vine din toate pärtile i palrnele netrebnicilor

curg ropot pe obrazul ofilit. Fiul Omului stä nechntit, niel ochii
nu-i chpesc Cu surâsul pe buze prime0e chinul i batjocura celor
can nu shu ce fae. Vázduhul Intreg e turburat, awl clipa de ra-
tacire omeneascä a sosit.» S'apou, pe greul drum al patimilor, ne
suim pe «lesPezi marl de piatrA» §i neoprim din când in cánd la cele
paisprezece popasuri po can le-a fäcut Domnul nostril Isus Hristos
purtiându-0 crucea de suphciu in spinare. «i mie mi se ingreu-
eazä mersul, o harcinh par'cá mi se pune in spate £,41-mi incovoae
Jra spinárn intr',un flor io tremurare sfäntä.» E drumul Golgotel,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 e0MIS/VNEA PREMIUM NABTUREL. 311
17

in limba ebraic& gulgolet, milcä rostogohre, cAci de aci s& prävä-

liau de vale capetele color osânditi la moarte » Am suit pänä la
piscul fatal. 0 clip& de Indooalá. Eli, Eli, lama sabaelttanif"
«Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, cam m'ai läsat I» Dar revenind la
originea lui divinä, Nazariteanul «lei culcá obrazul pe piept» ei inamte ca
s&-ei dea duhul, grál: «Doamne, iartä-i pre ei, a.ci nu etiu ce fac» !
- Far& s& vreau, mä gändese la col ram mare prozator al Frantoi,
la Ronan, inchemd «Vieata lui Isus» cu cuvintele:- «Dar, oricare
ar fi fenomenele neaeteptate in vutor, Isus nu va fi intrecut. Cultul
säu neincetat va Intineri; legenda sa va stoarce lacránti färä sfäreit;
sufermtele sale vor covârsi cele mai bune suflete; toate veacurile
vor me cä dintre «fin oamemlor», nu s'a nascut unul care s& fie
maa mare ca Isus » i Renan, când a sons «Vie de Jésus», a fost
ateu. i in cuvmtele lui tresare putermc sentimentul de admiratiune
ei de credintä, vrând-nevrând in acela care s'a Intrupat ei a suferit
pentru iertarea päcatelor noastre.
D-I Chiru-Nanov ne conduce din Palestina pe valea Nilului pänä
in värful piramidei Cheops, descrundu-ne vieata popoarelor de azi
ei a celor pierdute de demult. Ammtindu-ne la fiece «mmune a
lurnii» clue au fost stäpâmtorii acelor tinuturi, cart erau credintele,
obiceiurile, näravurilor lor, cât de marl, ori cât de netrebnici au
fost, bogátia sau särácia ei cauzele lor, - datole statistice privi-
toare la populatie, la productie, la comert, la forts, real& sau aparent&.,
Dommlor, cetind «Pe cäile Profetilor» in mine, care cunosc
aproape toate aceste locuri, s'a deeteptat din nou nostalgia depär-
tärilor, ei v& märturisesc cä am rämas cu dorul adânc si. viu de a
,mai revede& ceeace am vazut d'atâtea ori.
De sigur cä si lucrarea aceasta meritä prerniul Nästurel. Nu am
decât un regret, 05, am avut norocul sau nenorocul sä vä fiu ra-
portorul a doi concurenti merituoei, 'and nu- exist& decât un singur
premm, ei, acela, indivizibil.

Lt.-Colonel C. GâTrinescul, Tacttea regulantentard.

I lIfteile untleift In-
,anterza. Cavaleria. Artilerta.Marina Aviatia Pionterti. H Martle unitd(t.
Marg-stOonare-lupte. Editia H. Bucuresti 1915.--Raport de General Gr.
Crainielanu.

Editia I-a a acestet c54 a fost prezentatä pentru prerniu anul

trecut. Prin raportul meu, -arn recomandat-o Academiei, ca meritând
a fi premiatá, Bind o carte de valoare si aducând un servicau ar-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
312 commune pazytnnvi basTigan.

matei in timpul rásbomlui de fatá. Am semnalat insä unele lacune

al nepotriviri. Autorul nu a luat cunostintä de aceste observatium,
refuzAndu-i-se dela Academie contmutul raportulul si nestiind cá
Analele e vánd la librärn. Astfel, el nu a introdus modlficärile
cuvemte, i prin o scrisoare adresatä, mie, cere cä, dacä nu se
tine seam& de valoarea constatatä a chilli, atunci preferá si se roagá
a fi scoasä dela premiu. Ramâne dar ca Academia sä decidá, pärerea
mea Bind aceea ce am exprimat anul treAt.
lul. Giurgea-Bradu, Ownent din Ardeal. Bucuresti 1915 - Raport de
L Nister.
Autorul este, dupä cat se vede din cartea sa, un bun cunoscator
al oamenilor i imprejurärilor din Ardeal. De aceea a socotil oä e
bine sä impartgseascä cunostintele sale si marelui public roman, care
este mai putm oriental asupra stärd or de peste munti. Pentru a-§u atinge
scopul, el a imbracat cunostintele sale in forma unei povestiri mai mutt
sau mai putin Inchegate, care denotä, pe alocurea apreciabile cali-
tái literare. Intâmplärile ce s'au petrecut sl se petrec -zilnic in di-
ferite pärti ale Ardealului le gäsim pe toate localizate tu valea Cri-
sului i grupate in jurul târgului Brad Acolo ni se infátiseagt ne-
mesul Brklescu cu fuca sa Clara, preotul Mezdrealä; cu fini säu
Grigore, advocatul Plopeanu, fruntasul Mihoalä i locuitorn satelor
din Imprejurime, top la ocupatule lor de muncitori de pknânt, de
rumen, de cäräusi, etc. Fireste cá din societatea aceasta nu pot
lipsi mci suhprefectul, niet notarul i niel jandarmul cu penele Je
cocos la pälärie i cu baloneta pe armá. Vrednica de remarcat este
näzumta autorului de a ere& anumite tipuri caracteristme, can insä
nu stint totdeauna reusite Unele din tipurile acestea par ceva cam
sterse i pahde, Inzestrate cu prea putmä vointá si energie. Adesea
mci rin vedem clar ce vor si ce scopuri anume urmäresc. Intr'o
privintá Insä autorul a obtinut cel mai desävârEpt succes. El ne-a
redat cu o rarä mäiestrie tipul táranului din Ardeal, ash, cum se
prezentä el la Indeletnicirile sale de toate zilele. In privinta aceasta
(1-1 Giurgea a stiut sä observe si sa prindá tot ce erá mai esential
mai caracteristic din vieata täranulw, din sufermtele i buurule
sale, notand toate parlä in cele mai fine amänunte. Il vedem la
munca campului, il vedem In adâncimile pämântului, il cunoastem
ca cAráus, la alegeri, la cr4mä, la horä si totdeauna asâ cum este,
national, simplu i cu onleme.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 GOMISIVNEA PREMITTETII latiTintEL . 313

Mai putin fericit a fost autorul In nAzumta sa de a deslusi conflictele

sufletesti ale personaghlor sale. El nu pätrunde In adâncime i desconsi-
der& momentul psihologic. De aceea actiunea eroilor i eromelor sale
nu este totdeauna bine motivatä. Dragostea dintre Grigore si Clara
ne pare prea puhn deslusitä. Apoi mci luptele electorate In toml
iernu cu inevitabiln morti i rämti, precum i actele de räsburiare
aphcate fatA de ceice trAdarA cauza româneasch nu ne par destul de
bine motivate. Idea conducktoare, care ar fi putut sA determine di-
feritele fapte i IntAmplAri, n'a fost destul de bine accentuatA. Dar
fireste cä Implinirea acestor cerinte In Intregimea lor nu se poate
pretinde dela un scriitor War, care se gäseste la Inceputu1 carierei
sale. Am Insä convingerea cä cartea d-lui Giurgea, are meritele ei
reale si cä ea se poate ceti cu mare folos pentru cei ce vor sä-si facA
o Inchipuire despre trawl Românilor din Ardeal. Astfel de semen
meritä Incurajarea Academiei Române. Ea poartá însá timbrul unei
lucräri de Incepätor care, desi promite multe, totus n'a ajuns IncA
la acel grad de desvoltare i maturitate pentru ca sA poatä fi re-
comandat la premiul Nästurel.
Constanta Hodos, Martini. Editia II-a. Bucure§ti 1915.- Raport de 1. Nistoi
Romanul acesta a apärut mai Intâni In «Revista NoastrA,» anul I;
numerele 3-24, Aprilie 1905-Martie 1906. La anul 1908 el apArii
si In editie separatA In editura Minerva. Epuizindu-se prima editie,
d-na Hodos Ingriji la 1915 o nouä editie, care Insá nu se deo-
sebeste aproape de loo de cea veche Ediha a doua nu se InfAtiseazA
nurnai cu o copertA nouA, ci cu cAtevA mici modificAri In textul
primelor rânduri din capitolul IntAiu. Cum Irish', modificarile acesta
nu sunt de loc esentiale, editia a II-a a romanului d-nei Hodos nu
poate fi privitA ca o produche hterarä din anul 1915.-llin cauza
aceasta romanul Martirit nu poate fl luat In considerare la acordarea
premiului Nästurel, care, dupä dispozihunite clare ale regulamen lulu],
se poato confer! numai unei lucrari originate apArute In anul ex-
prat, adicA 1915.
Alexandru Lascarov-Holdoranu, Zile de catnpanie. lunie-August 1913
Buoureqti 1915.- Raport de Dr. C. I. Istrati.
Cu ocaziunea publicArii acestei lucrAri, o constatare se impune
dela inceput.
Po când dupA rAsbolut istoric, din 1877, In urma cArula tara a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
St4 COMISIMEA PREMPULUI NAMIIREL

oäpätat neatarnarea, iar Romania, luându-si sborul, a ajus ca regat,

In starea incomparabil mai bunä de astäzi, nu au rämas decat foarte
putine amain, i acestea cu un caracter restrâns, fatä cu marele
eveniment ; din contra, dupa campanta din 1913, incomparabil mai
scurtä, si mat putin sangeroask s'au publicat dejà mai multe amin-
tin, printre cari i aceea a d-lui C. Ganea, avocat din Botosarn, pre-
miatä anul trecut de Academie.
Explicatiunea acestui fapt o vorn gäsi cu slgurantä in douä im-
prejurän, i anume : Dela 1877 si panä azi, cultura generalä a tern
a luat o largä desvoltare, IF,31 manle interese relative la neam, la
tark la starea socialk economicä i chiar a aphräril militare, au
pätruns adânc in inimile nu nurnai ale intelectualilor, dar si ale stra-
tunlor din ce In ce mai largi ale poporulut nostru.
Aceastä stare de lucruri e un bine, e o fencire chiar
Se mai poate adaoge Inch, CA, pe când la 1877 rásbolul s'a dus
de armata tern Intocmitk dupà, vechea conceptie, ca ceva aparte,
dacá nu ca castk dar cel putin ca orgarnzatie; In prezent, din
contra', armata noastrá e natiunea Insäs sub arme i deci i ca-
drul ei e mult mai larg, cuprinzand elemente cart, la 1877, nurnai
voluntar i sporadic au luat parte la campanie.
Acestor fapte se datoreste cá scrierile relative la 1913 sunt mai
numeroase i incomparabil cu un vädit caracter de superiontate, in
ce priveste spiritul de observattune, pätrunderea judecárii faptelor,
concluziumle la cari aping si invätämintele ce catä sä tragem din ele.
Lucrarea de fatk «Zile de Camparne», este a doua scnere de va-
loare prezentatä Acaderniei, In totul comparabilä celei ce ne-a fost
trimeasá anul trecut.
In ea afläm aceeas inimä caldá generoasä, acdeas judecatä
i

seninä i observatiune cinstitá íi perseverentä a faptelor, interesän-

du-se nu numai de actiunea militarä, dar mai mult de psihologia
soldatului roman, plecat cu atâta entuzlasm cald i hotärit la sacrificiu.
Cele 270 pagine ale cArtii se cetesc usor i cu mare folos, cap-
tivAnd necontenit, pnin cele cuprinse, atentiunea noastrA,.-iaceasta
carte este de un mare folos pentru cine stie a o ceti, pentru a In-
telege ceeace voesLe adesea autorul, condus numai de dorul de a
spune adevärul i ai servi tara, a spune deschis sau, mai ales,
printre rânduri.-1 pentru aceasta el a reusit pe deplin
Cei ce se intereseazá de vieata noasträ militará, socialá si politick
s'o ceteasa si vor gäsi multe Invátäminte i multe si puternice
argumente pentru schimbarea sufleteascá In 0,rk In general, i mai

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CC/MIMI:MBA PREMIULIII BIM:MEL 316

ales a raporturilor dintre straturile suprapuse si, cu deosebire In

ce priveste tratamentul sohiatilor....
Regret *d., presa noasträ, Insä, numai binevditoare de adevärate
reforme, nu a pus mai mult in lumina abundentul material rasa/It
dupá campania din 1913, cu deosebire, cam s'ar puteä face o at-
mosferä, sufleteasd, mult mai bud, si In once caz indispensabila
pe \Tutor, intro «eel de sus» si «cei de Jos», fie ei cu sau far&
uniforrd.
Observatiumle sale sunt numeroase, reflectiunile plme de bun
simt Trebue cetith lucrarea Intreagä pentru a putea Gluey& sä-si
dea bine .seama de spiritul In care ea este wish'.
Vom reproduce urrnätoarele :
«Nu poate Românul sh facä tread, täcând. El râcle, 'spune, glumeste,
cântä, iea paste picior si Injurá grozav.»
Tot astfel la pagina 36 :
«Vitejia acestui popor a fost totdeauna o vitejle curatrt, pornitä
din nevora limpede a grip pentru Neam si Prtmânt.»
La pagina 3 59 afläm cä : ,
« . ...täranul nostrureste un aluat propriu pentru a primi cele mai
adânci si deosebite prefaceri. L-am cunoscut dealungul unei intregi
campanii culturale, intreprmsá In cuprinsul câtorva ani. Repet, greu-
tatea cea mare nu este cä nu se gásesc apostoli,-ci d multi din
acesti apostoh nu stiu cum sä izbuteascä in menirea lor.»
Iar la pagina 160 gäsim admirabilul pasagiu, pe, care tin a-1 re-
produce in totul:
aDm tot plutonul rneu, 80°4 aveau ureche muzicalá bunä si tot
earn atâti aveau si voce. In deobste cântau bine. Au o tendintá de
a lungi inceputul si sfársitul periodului muzical: cevâ, din influ-
enta orientalä, care mai ales se resimte in cântecele de dor, In lun-
gile lor psalmodil cântatate de OA mai multi. Deseori cântecele
lor Incep printr'un fel de respirare specialá, care se aude: «ci-cá»
sau es'apoi ci-d» SMrsitul e totdeauria prelungit.
((Le place Insrt muzica asà, de mult, Incât Imi Inchipm eh dad
i-ar opri s5, cânte, ar fi nefericiti. Mai mult chiar : au o eredi-
tate muzicalá. De când se naste si pânä când moare, in Indeparta-
tele noastre sate, unde zad nesecate provizn de energu de tot felul,
täranul is] adapä mereu sufletul la izvoarele cântäru. De acolo,
din neguroasa infätisare a depärtArilor, se aud cele mai dumase
cántece de leagän, de acolo räbufnesc cele mai indráznete cântece
de räsvrätire, de acolo, ca un räsunet poste veacuri, ne vine indo-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
316 COMISITINEA PREMIUM:II NXISTUREL.

trea plinä de Intelesuri a domei stámosest, scoborIta% din generatte

In generatte ei Intretinutä cu grijä ln sufletele eelor de a,cum. Iar
In lumea immatertalä ei dumasä a cântarn, cine au fost pasträtorii
tezaurelor acestei lumi, daeä nu tot et, bei Indepartati si necunoscuti ?
In cântec si-a gásit Rornânul totdeauna tovaráeul firesc,-la vesehe,
In nevoi si la necazuri »
Tot astfel In ce priveete jocul aea de lubit la tará .
«TO jucau ca sä joace,- cu tot sufletul... Cum e la Englez
patima sportulut, ask e Innäscuth la Român patina jocului, pe Fang&
cea a cântatului. Românul joach instinctiv, porunca jocului e ata-
ma, vine din stráfundul Intunecat al vremii si al firti ornulut.»
Descrund modul cum soldatu lei fäceau scrisortle ce trimiteau
acasä, autorul ne spune:
«Col ce dicta, scrisoarea, päreh cä se spovedeete scrutorului, urmá-
rind, nedeslipit, vârful cretonului.
«Avearn Inamte-mi si toatá poem st toatä mizeria analfabettsrnului
nostru 1. .»
In ce priveete iubirea tarinel, iatä ce aflám :
«Pämântul, glia, e o notiune sfântä, pentru Wan Cum tubeete
Arabul calul, Turcul femeta, Neamtul berea, Ovretul afacerile, aea,
mbeste el párnântul: cu ciudk cu sate sälbatick cu desnädejde...
Setea de pärnântl Cate fapte vitejesti, câte cânt3ce inspirate, dar
si câte mieeln si crime, n'a indernnat aceastä sate pe bietul otn, sá
fad, dealungul vremilor 1. .»
Avem Insa si reflextuni aclevärate, mi se pare, ea urmätoarele :
«St-mi 'Area rau GA Rornânul poate rábdà, atk. A räsbit el et.
cu aceasa puttntä de rAbdare,-dar dacá ar fl fost un neam mai
lipsit de acest fel de räbdare-rásbià ei mai bine. Acest fel de ráb-
dare, Inseamnä mai mull suferintk-ceva, pasty, co,rà din activitatea
bratelor incrucleate. Cat mai lusemnätoare este rabdarea cealaltä:
activk de munck de sperantä, de multi cari gandese, -purnni In-
cordatt, de adâneä reculegere si constienth?
«On cum dealungul vrenm ai nostri au invins st prin räbdarea
lor legendark mostenitä de o potrivä dela Invingätori si. dela invinst,
-räbdare de räsbatere de o parte,-rabdare de rezistentä de alta...»
Stint domne de loath lauda urrnatoarele pasvh, in ce priveste
pe soldatul nostru:
a Oare cand vei plech urechea la mima soldatului si-i vel auzl
bätaile,-este o farniharitate nepermisä? Când vet iscodi acest suflet
tare et rudimentar, ce vine din adâncurile eatelor noastra si vei

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIIINEA PREMMLUI NASMIttL. 811

cäutà sä-I faci sä te priceapá si-ce greu 1-sä-1 pricepi tu insuti,-e

oare o familiaritate neingäduitä?
«Oare când vei luà de rnânä, pe camaradul soldat vei Indrunià
pash i cu alte unjloace decat cele arätate de reglement,- este ceva
neîngäduit i räu ? Sau cand, scoborindu-te In mijlocul lor i prim
purtarea ta h vei face sä te simth i pärinte i statornic prieten-
toate acestea mai mult pe calea mimn deck a mintii-comiti care
cevit dupä litera rece i neinteleasä a reglementului 9 Iatá atâtea
Intrebäri, la cari mai cu osebire inainte de campame,- cu greu
mä incumetam sá raspund.
«Acurn insä Incepeam sá pricep Odatá cu intelegerea venià par'd,
o luminä bunä in suflet. Intelegeam menirea unor lucruri.. . .»
Rs când ne gâtidim cä puterea armatei franceze si mai aproape
de noi a armatei sârbe si-are adâncá rädáciná tocmai In aceastä
adevaratä camaraderie, frätie de arme mai bine, cnm ziee Flomânul.
PLO', i hrana acolo e comunä tuturor! De aceea fac minum de
vitejie i iubirea dintre soldat i ofiter sunt cel mai putermc stá-
vilar ce so impune armatei dusmane.
Dm fericire, si la noi sunt multi oflteri tinen cari inteleg si prac-
ticá acest mod de a fi cu' soldatu lor.-Fie sä aibä cat mai multi
imitatorif
Descrierile sale, asâ de naturale, sunt pline de vieatä. Iatá câteva
exemple:
«Acum era hi suflet convingerea cä tot ceeace se petrece e fatal
ca i vieata, ca i moartea
«Dar gândul acesta nu mä intrista.. Pe dinaintea ochilor treceau
drumurile, tarinele i zarile Moldovei Cerul erà, limpede ti plin
de soare, grânele puneau pe verdele-negru al porumbului fasii
fungi ca de aur,-porumbul fosnià abià, - satele se fugäriau curate,
rämânând In urmá, drumurila se Intindeau ca niste curele albicioase
ce se strecor prmtre holde, iar paserile dimmetei târâiau ascutit
in aerul limpede de varä, de páreä cá fac trenului un alaiu de veselie.
Dar in afarä de aceste privelisti plutià In aer cevà, nelnteles, cevà,
propriu pámântului i vietii Moldovei, o mireasmä, ca o aducere
aminte, ca o pärere de räu... Cevä topit din florile, cântecele, po-
vestile, amintirile trecutului mai ales trecutului acestui colt de pämânt:
poem, Moldovei. .»
RI mai departe
«Child suna goarna de plecare, trenul pare& un magnet puternic,
Jar soldatn fire de fier. Niel un soldat nu räinânea. Te uimià aceasta-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
818 COMMUNEA PREMIIILIIt iLASI ITTREL

putere de atractie, aceasta necesitate fatalä, aceastä nusterioasá

impingere Inainte,-cärora ornul nu le poate sta in potrivä.»
Despre trecerea prin satul Dräganesti din Teleorman ne spune:
«In lumma zorilor, satul, cu palatul lui, räsärià säräckios si
Imprästiat Märea palatului pare& o bätae de Joe crudä.»
Sunt demne do relevat 7ce1e ce7spune despre Bulgari. Vorbind
de scoala lor, asá de mult-läudatä la noi de catvä, timp, el spune
pe dreptate:
«Bulgarn au fäcut din scoalá mai mult politicá cleat educatiune.»
Si face urmätoarele reflectiuni juste:
«Scoala ar trebul sá ridice sufletele In lumea seninä a idealurilor
nationale curate si drepte, iar nu sa le scoboare In lurnea unor idea-
l= false, cari Infloresc la umbra urn si a invrajbirn.»...
aCu toate firestile ei scaderi, scoala noasträ a urmat In parte
aceste chemäri. Pkind in adevärate hotare icoana idealurilor natio-
nale, scoala noasträ päzeste i cultivá, In acola limp, idealurile
omenesti. A fi bun si ingaduitor; a recunoaste meritele altuia si a
sti totdeauna ce scäderi ai tu Insuti; a ajutà färä, sä ceri schimb
de recunostintä; a da fiecäruia ce i se cuvine; a cäutà sá-ti pregá-
testi sufletul ca sä poatá fi In stare sä simtá i sä priceapà, fievoia
unui ideal in vieatä, a cäutà, sa ai in cap si tri suflet cat mai multe
realitäti gândite i simtite - realitäti nediformate de Ingärnfare sau
urá,--lath ce e primordial 'in scoala i coala noasträ le practica.»
Si cu drept cuvânt rezumä.
aSi e päcat pentru Bulgari, cam acest popor are insemnate ca-
litäti. L-am cunoscut bine si In Dobrogea. Läsand de o parte spiritul
de nesociabilitate, neincrederea, nerecunostinta, prefäcätoria, Ingâm-
farea, sovmismul i neputinta de a-si Insusi o vieatä nouk-Billga-
rul e sobru, foarte muncitor i econom, nu bea alcool, e cinstit si
casnic, patriot bun (când nu-i sovinist), om pe care te poti rezemà,
la nevoie. Cu aceste eminente ca1itái, cu vrbrnea Bulgarn ar puteà
sä-si consolideze temeinic Injghebarea lor socialá.
«In chipul cum au practicat-o, ce le-a dat scoala? N'am gäsit ni .
&Alen, cAt am stat In Bulgaria, urmele scoalei adevärate. Am gäsit,
In schimb, o Ingâmfare national:5, extraordinarä, un dispret desä-
varsit pentru tot ce nu-i «bälgarschi», o pornire de urá Impotriva
a tot ce i se pare Ca FAA, In calea realizärn acelor false idealuri
nationale,-o zäpAcealä nationalá, care nu era Intrecutä decât de
rnurdaria crâncenä pe care am Intalnit-o pretutindeni.»
Iar despre femeia bulgarä aflarn la pagina 129:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CÓMISIONtA PREMIUM NÁSTÜREL . aio
«Eram gata acum la Staverci, sA zicern cA si femeia bulgarit e
cea mai desAvarsitä femeie din lume. Aceasta insáfu peste putintA. Atâta
de neingrijite, murdare, mitoase, butucoase i proaste erau femeile
pi fetele, - IncAt, de astA datA, furam toti de pArere cA femeia noa-
strA e mult superioarâ. O Doamne! Unde e sprinteneala, agerimea
ei perfectiunea desAvArsitA de trup a femeh noastre dela munte ?...
and pleacA coasa pe rAzor, sau cAnd ca un bArbat face pe «dfd-
hAusul» la plutele de pe apele repezi dela munte sau când, picior
peste picior, pe prispa curatA si albA, toarce lAna oilor de mute,
femeia noastrA de munte e intruparea tipultu românesc pc-i Incânth-
toare privelistea ce-ti oferA ! .. Dar apoi buna mimA, negrAita bunä-
tate de a te pritni i ospätà, tAcuta cummteme si fireasca nepre-
fAcAtorie a femen noastre de ses!... at de bine IntrupeazA ea su-
fletul tArancei noastre!
«Aci In Bulgaria-eat si In Dobrogea-n'arn vAzut decAt picioare
butucAnoase i murdare, trupuri chircite i tapene, fárá simetrie,
capuri cnifoase si nespAlate, priviri Intunecate, ca niste schpiri tá-
loase de otele and al:area, câte o femee mai deosebitä, pare& un
surâs lummos peste o Intunecime.
- «Ce zici tu, mât frate, de «sgripturoaicele» istea?...»
- aCe sA zio?... :a niste
«Asa vorbiau camarazii.»
Si ca concluzie:
«HotArIt lucru: murdAria din aceste sate erà mai mare decât
in cele mai murdare sate ale noastre.»
0 parte din cele mal importante a lucrArn acesteia, e cea privi-
toare la epidemia de holerA, care se ivise acolo, i mai ales toate
gresehle comise pentru a o rAspândi, i cu deosebire modul cum
s'au purtat cAtivâ medici. - GAsim astfel la pagina 186:
«Priviam cu alte cuvinte cum vine holera poste noi. Ne gAndiam:
ce ar fi dacá pe sänätosi intru totul ne-ar trece repede Du-
närea i ne-ar Imprästià repede In tarA? Dar nu. SA treacA Intâni
trupele contaminate si apoi pe acelas drum sA trecem i noi, ca. .
sA ne ImbolnAvim. Curioasá logicA Se pretindeb, cA ash e Intocmitá
retragerea de Statul Major si asb, trebue éxecutatA.»
Tot astfel la pagina 227:
«Ni se dada bivuac pe rnalul Osmulm, In niste smArcuri, In cari
tântarii se lAsau, mai ales seara, ca o parizA InecAcioasA.
câte locuri frumoase erau In preajmA!..
«Dar de mult incetasem sä ne mai mirAm do multe lucturi.»

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
820 dOMISIIINEA PREMIULUI NÄSTEIRgt. .

Precum si la pagina 232:

«pupa ce stäturäm ea orbetn pe soseA vrerne de ceasuri lungi
pi nelntelese, intrarAm cu muziea cAntAnd prin mahalalele Turnului
opriräm tocmai la rohatca din spre miazä noapte a orasului, aläturi
la douäzeci de pasi de lazaretele de holerä ale Crucei Rosii Acolo
ni se ordonä sä facem bivuac oi acolo îl si fAcurAm. Nedurnerirea
noastrá erà desavArsira.»
Iatá i o frumoas'A deseriere a unui medic recunoscut fricos 0
oáruia i se Injghebeazä urmátoarea farsä :
«Soldatul pricepa i executä Intocmai farsa.
«Medicul sedeA Ini curtea ambulantei si färä grijä vorbià cu cAtivA
ofiteri trimii Inainte de acelas sublocotenent, sä, fie fatä cAnd va
veni soldatul.
aCAnd fu aproape de ambulantä, soldatul îricepü sä mearga ghe-
bosat, fäsuflAnd greu.
«Medicul dada cu ochn de el, se schimbä deodatä la figurä si
lnainte ca soldatul sá fi ajuns la el, It luá repede:
- «El, ei,... ci ai i tu acus? E! el. . ci esti prost mA... cini
ti-a pus sà, ti Imbolnävesti, bre?... Pablo_ crucea i tämAia ta di
prost...»
«Nädäjduind totus eä nu poate fi vorba de cevA prea gray, me-
&cut 11 Mai semn sä se apropie. Soldatul se apropie gemAnd...
- «Ci at, ma?...»
- «Mä due afarä apá, sá tráii, domle medic. .
«Medicul boloyäni ochii i zise cu glas tremurat:
- «Vezi, mA, cini ti-a pus, bre, sA ti Imbolnävesti?... crucea
- «...si am värsat toat5, noaptea, d-le medic.
«Medicul râdicä amAndouá mAmile In sus ca pentru o invocare,
dAndu-se ali trei pasi Inapoi :
- «Vezi, mA... asta-mi trebui acus... Esti nebun, bre! .. Parastasu
si cadet* ..»
«...si am niste cArcy1 grozavi In picioare...»
«De data aceasta medicul se sul pe cerdacul caselor, departe de
soldat, si mugl spre sanitari.
«Mä, idiotilor, dormiti
manca-y'ar cAinn .. Stane!... Vino si lea
pi nebunul ista. cä are holerá... Bre, paeätosilor, n'ausin?.. Pastele
si nafura...»
«In acest timp soldatul däd sä se apropie de medic, vránd s5.-1
-
arate ce aveA in hArtte:
domle medic, asA am iesit afara.»

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISltrilEM PREMIULITI NASTUREL 321.

«Cti oclin cäscai, cu gura holbat i dând din maim, medicul

izbucni :
- «Stai acolo, triä, Esti nebun, bre . Stan, opreste-11. . Nu pune
mâna... Ati inebunit, bre, Iiià-v'ar clracu .»
«In curte ofitern râcleau tinandu-se cu maimle de genuchi, lar
bolnavul ltisä sä-i cadá din hartie pe jos fecalele-i... riziforme -
un pumn de orez muiat In apt). - i profitâncl cá medicul intrase
In casti, o sterse la santttoasa »
Si din nenorocire asa s'au ingrijit multi, foarte multi holerici
adeváratt!
Coilalti doi medici ai regynentului- spune el mai departe -
sub motiv eh bolnavn nu sunt din batalionul lor, mci de curiozitate
nu venirá sä-i vad&.»
Ce cumplitä descriere ne face el despre oamenii variti in sle-
purile de grâne, fär& aer, in o ternperaturá ridicatä, st hi o at-
mosfer& pestilential& Când constati astfel de erori (?).. e cazul sä ne
intrebáni dacá räspunderea pentru crime nu o are nirnenea la noi.
Iatä pe scurt câte o frazä.
«Oarnerni oftau si se uitau la mine: *
- «Dom'le sulocotenent, ii amar de noi alci. .»
«Judece oricme ce se petrecea in magazu Te cuprindea i mila
pi scarba do orn. Ca mâncare h se &WU: pâme i. mäsline Aptt
nu aveam, iar pe cea a Dunärei ne oprise s'o bem, fund contami-
natä. Ce se fäcqau oamenu cu setea, manta' do sitrátura mäslinelor,
aceasta era 6 problemä pe care mci Arhimede n'ar fi putut-o
rezolva.»..
oUn miros ränced de coclealä omeneascä plutia acurn ca o panza,
ca un abur, 'pe deasupra slepului, iar fetele soldatilor p&reau niste
mästi oribile de cearä, in cari stichau nurnal ochn, iar gura sl&-
bitä si trastt rarnânea mereu deschisä ca la morti Trebuia sá-mi
incordez arnintarea ca sä ghicesc cine e soldatul care se ascunde
sub masca aceasta de durere »
Descrie apoi cele ce au pätirmt soldatii chiar In tartt hi rnargi-
iiea Tecuciuluil
Ti se strange inima i i se revoltá sufletul.
Terminä totus lucrarea sa cu aceastä frazá profeticä:
«Când mi-am inturnat cea din urmä, privire spre lagärul läsat hi
urmit, avui crezarea cá väd, peste vremuri, cum acesti umili tati
si cop' ai Neamului nostru fäuresc din dragoste ii rttbdare, dm
Andele A R -Tom X,OCVIll - Desbatenle 21

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
322 COMISIIINEA PREMIUM NÄSTUREL.

muncä, si. tacere, din trudä si necazuri,-rostul de pe urmä al ase-

zarn noastre românesti.»
E natural frig ca In un raport fácut despre o lucrare prezen-
tatä, pentru premiare sä se arate si. lipsurile sau partile mal slabe
ale acestei lucräri
Din acest punct de vedere, ar fl de facut numai o singurá ob-
servatiune mai generalä si anume: Autorul Intrebuinteazä cam dese
ori expresium cam putin cunoscute, ceeace nu e bine pentru o lu-
crare cu caracter de literaturä modernä.
E o femme ca. dup.& 50 de am, am ajuns, desrobindu-ne de toate
provincialismele, sä cream, gratle catedrei, tribunet si baroului, earl
au cernut cu incetul toate expresiumle cu caracter local, pentru a
utiliza pe ,cele mad indicate, sa cream zic, o româneasea mai curatk
mal gramaticalá si comuna teri Intregi, astfel incat presa 0 lite-
ratura româna 85, fie acum aproape aceeas peste tot.
Gamin chiar expresium, can nu se par create pe deantregul, sau
ne la locul bor.
Astfel la pagina 44 : «Papusoiul a fost totdeauna iarba cea ma],
prietena cu táranul».... «Vila si glumicii satelor»....
La pagina 40. «Multimea lzbucni trunitând spre tren un rdsufht
de aclamatu»....
La pagina 47: «Peste tot se ardica, o clamoare de nebume sl
o putoare de ataxy omenesc»... «Cal stinghen, plerduti in câmpu,
nechez» ..
La pagina 55:. «Rdbufniau din vreme In vreme comenzi»....
La pagina 66: «Me.rgeau ca noptaticii»....
La pagina 70. «Se praväliau suclalmile si sbieratele»....
La pagina 84: a....trimitandu-mi In schimb ecoul ei de sclipiri »
. .«Rásárià Gate un militian ea mustata cat un vrabiolu, tusinatcl
si cânepie»....
La pagina 100: « .. par* tdmeinjifi cu bäligar»...«aceastä in-
fa"1-dsare sälbatica se completà eu hdzdnia figurilor acestor româno-
bulgari L...
La pagina 124: «Holba niste ocht de cucuvek Inghitià noduri,
ceeace dovedia cá se gândeste - si Nested, deodatä proslia cat el
de mare si lata»....
La pagina 139: «Setea totus toptà si cele mai indäratmce in-
eordäri, lar prafurile drumurilor ne neckiau necurmat.»

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIUNEA PREM1ULUI N1STUREL 323

La pagina 179. «....eram multi camarazi acolo, prietem din

vremea civiliei».
La pagina 257: «01 de sigur ca umpleti - ca de obiceiu - cu
vorbe golätatea sufletelor voastre»
Voiu relevit deasemenea fraze cam fortate, ca urmatoarele:
«Iar In urrnä, In satele departate, sub acelas soare, - mule de
mu de suflete Indurerate si fára sprijin, - vutori orfani cari vor
intinde mâna sh-pi cerseasca pâmea.. ,-mnle de mu de immi slam
tecate de durerea asteptarilor zadarnice... Vieti prapädite, nunti lu-
minoase, caractere rare, mimi calde, - mistuite pen tru totdeauna...
....Invrajbiri viitoare, pierderi de aur stors din inima neamului,
uvoi u 1 progresulin înfxânt, - vremi de dstrábalata cugetare si per-
vertita simtire, - nemernicia sociala, nevroza obstegsca, - fantoma
neagra cu ochu rosu Invaluind pamântul ca un blestem, - nebunia
unor vremuri de tamice temeri si imbecile gânduri . . flasbolul 1.. »
Si urmatoarele:
«Gândul color läsate In urma se iviä, strain si Indepartat....»
«Vânatori pitici can mergeau ea 'geilustele ..»
«lei colo ca un ochiu somnoros al lagárulm, se ivià la o gurä
de cort chipul vreunui soldat,». . gin vremea aceasta soarele se
arátà In mijlocul scoicei opaline, ca un mar de aur pe o tipsie do
Sau altele confuze stuntificeste, ca. «daca cele Inconjurätoare sunt
mai tan, atunci actin se Irnpäiejin'sc, fata se suge odata cu sangele
care alearget grabnic spre inimä, care bate rar si svdcnit, mâi-
mie se duo Inamte, eäutând un razim, picioarele se petecesc si
omul cade irr nesimtire la margmea santului»....
Cum oare sângele va alerga lute, când inima bate Far i svâcnit ?
Tot astfel termenul dela pagina 85 ...«ne speriarn noi grozav
.

de puterea ce avea, de a se da la fund, a sta sub apä, minute

intregi.»
Tot astfel la pagina 95: ...a in Intunecata i neinteleasa moleculd
nevazutä a germenului uman säläslueste vieata cu nelnfrânatele ei
chemari ...»
Din cele expuse mai sas rezultä ea cart,2a aceasta aduce reale
servicn literaturn noastre, cu caracter social si patriotic.
Personal feheit pe autor de a o fi scris, si nu pot clecat cu
deplinä convingere a o recornandâ pentru premiare.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
324 COMISTUNEA PREMIULIII NISTUREL

Alexandru Naum, Poezii Ritmun, si rime Bucuresti 1915 - Raport

de I. Nistor.
Dupa o activitate literarä de 12 am, d-1 Nauru Isi adj.' seama ca,
talentul säu a atins o anumitä treaptä de desvoltare si ca., -aningänd
la oarecare Inältime poate poposi un moment spre a arum& o
privire Inapoi asupra drumului parcurs si asupra roadelor inspiratiei
si ostenelelor sale AO s'a hotärit el sä adune poeznle sale si sä le
ofere publiculm pe toate la un loc, pentru ca acesta sa fie In
mäsura de a le aprecià dupä merit. Se poate ca asupra hothrini
poetului sa fi Inräunt si gândul, ca si observatule unei crawl se-
nine i-ar puteä fi de oarecare folos In drumul näzumtelor sale spre
nouäle Ináltimi la can tinde. Acestor consideratium datorirti volumele
de mai sus apantia lor si putem constatà cu pläcere, cli ele se
prezentä In conditiunile cele mai bune din toate punctele de privire
Versurile d-lui Naum ne deschid adâncimile unui suflet senin si
echilibrat, care In ciuda cubismului ipermodern, ce incepe sa.-si des-
chid& calea si In literatura româna, se incânta sincer la privelistea
necuprinsei maretenn a naturn si se nutreste din arnintinle vii ale
unui Irecut Indepartat. El se simte legat de tara sa natal& cu toate
firele gändirn si simprii sale. Sub imboldul acestor impresn s'au
zämislit In sufletul sail irnagini bogate si sentimente puternice, can
autara si gasira expresie Intr'o limba dulce si armonmasä, intr'o
forma Ingnjitä si Intr'o mare vanatie de metru.
Pentru poet tara sa are cerul cel mai albastru, codrul cel mai
romantic, apa cea mai limpede, vinul cel mai bun si pamântul cel
mai manes din lume. In racoarea acestui pamânt doreste sä i se
sape mormântul la umbra unui mohd; acesta este copacul de care
e indragit si pc) care-1 gasini adesea pomenit In poeznle sale. El a
cântat frumusetele tern sale In toate Infa4isärile si nuantele lor
In privinta aceasta poetul gäsesto adesea accente de o neintrecutä gin-
gäsie si fortä sugestivä. Soseste April, beat de poezte si in sburcialnicia
lui el alearga pe câmpli spre a le presurä cu flon, si atunci once
floare Isi are logoclrucul sail, un fluture cu aripi presurate cu pietre
nestimate si cu márgaritar. 0 all& priveliste li ofera, Bistrita, ode
argint stralucitoaren, In care frumoasa Margarita; sare sperioasä ca
o ma, ca sa o ploae strop de aur-ea bate apa Inadins, se mladie
si se joaca pe a undelor intins, care Imbatate de al ei farmec, le-
ganând-o o säruta. Idila aceasta e vie, ea se petrece Inaintea
ochilor nostri, ca si imaginea crorucarului, care Insira, slova de slova

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISMNEA PREMIIILUI NA.STUREL 325

In tacerea neturburatá a schitului ascuns In codru si uitat de lume.

E adevärat cä pe lânga aceste creatium vn i sugestive, se mai
gäsesc si altele can ne multumese mai putm, din cauza conceptiei
lor cevâ scam prozaice si cam lipsite de avânt. Cu versium reusite
din Mistral, Aubanel, V. Hugo, A de Vigny, Leconte de Lisle si
farducci se Incheie volumul Poeznlor Naum.
In Ritmuri si Rime" poetul Incearcä sä ne desväleascä tamele
sufletului säu, a cärui notá caracterista este resemnarea. Revolta
fatä de netrebnicia lumn sau focul mistuitor al patimilor nepotolite nu
turburá de loc pacea acestui suflet g1nga i resemnat, Poetul se
Impacä usor cu ursita sa, funded stie cä s'a nascut Intr'o tristä zi de
toamnä, si cä ursitoarele i-au impregnat hi suflet tristetea i melan-
colia unei särmane flori ofilite. Once neajunsuri ar hidurà In vieatä,
once diziluzie oar sgudui sufletul, el se mângâie cu credinta ca pi
ziva in care s'a näscut a fost «ea singurä» de viná. De aceea dacä
fetele, väzändu-1, oposomorit si cam umbratic», nu-I Invrednicesc de
atentia lor, el fläcäul tomnatec, se resemneazä, fiindcd aziva in care
s'a näscut a fost ea singurä do vira». Dragostea nu-1 pasioneazä.
Prerzand iubita, el este gata a o cäutà In lurnea intreagä, rätä-
cind chiat i pe tárAmul celälalt, unde stäpânesc smell cu o falcä in
cer si alta In pámânt. i aci el e resemnat, 1initit i cäläuzit de ore-
dinta, cä, se va Intámplà ceeace i-a fost sons Ash stä längä foc si re-
ceteste scrisorile iubitei, care-i evocä In suflet amintiri duioase Acestea
insä nu-1 scot din linistea sa, cu toate cá i se stränge inima de
durere. Dacä-si IntAlneste iubita, atunci nunereste pe lira sa cele
mai gingase acorduri pent u a o adormi in bätaia razelor de lund,
la murmurul izvorului, pentru ca sä. se Incante de suräsul ei, care
pátruncle la 'el de sub verzi molizi In roua derninetn Poem,: «Ii vei
aduce cu drag aminte» este de buniä seamä una din cele mai fru-
moase din intreg volumul, atât cu privire la gingäsia conceptiet, cAt sp
la frumusetea former In care este lucratä. Nu putem retácea GA si
In «Ritmuri si Rime» ca si in «Poezn» se gäsesc uncle creatium ale
poetulur, cari par mii putin reusite din cauza conceptiei lor Goya,
cam prozaice si a prea puttn Indestulátoarei mlädieri a formei
Aceasta Insä nu ne impieriecá de loc de a ne asocia la indemnul
poetului =And:
Ascultau-i melodia care tremurä pe lira,
cäci in struna care plange, care rade i admirá,
voi sunteti, cu-a voastre doruri, voi sunteti cu-a voastre plangeri,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
326 COMISIIINEA PREMIUM NASTUREL

Cetind cu atentie Poezii le si Ritmurie si Rime le d-lui Naum mi-am

format convingerea GA volumele acestea, pe MO unele creatiuni
mai palide, cuprind si lucruri de valoare literark inspiratii poetice
can vor rámânea De aceea socot cä volurnele acestea de poezu, pre-
zentate la premml Nästurel, meritä consideraha Academiei Romäne.

Gheorghe Popeseu Cioeänel, profesor si Ibrahim Therno, editor, Condu-

edterul conversa(zunet in romine fie qz tune*. Megidia 1915. - Raport
de A. Philippide.
Lucrarea este precedatá de o introducere in trei limbi, francezk
românä si turceascä. Câte greseli vor fr. flind In. cea turceascä, nu
stiu. Cea francezá lush' si cea românä sunt pline de greseli de hpar
( courages In !cc de ouvrages, tout in loc de dont, Ac, se departes
In prefata româneascä cu un Inteles enigmatio am'am märginit la
o simplä indicare numai a timpurilor verbelor primitive, negative
si interogative can se departes se Intâlnesc mai des In conversa-
hunen (? ?), etc.). Se pare cä autorn au tradus prefata româneascä
dupa cea frantuzeasch, pentrucä aceastä din urmä este song, intr'o
limb& destul de corectk In vreme ce prefata româneascä n'are stil
românesc.. Dupä prefatä se dä un «tablou general al literelor tur-
cestin, undo valoarea acestora este ori neprecis on neexact expri-
matä. Câtevà exemple. Valoarea lui çiin, care este africata 9.', di
(sunetul initial din cuvintele românesti gem, ginere) este redatä
prm f, ge, si ca exemplu se dá cuvântul turoesc a 0, transoms cu
htere latine astfel agi. - Valoarea lui im, care este africata , tg
(sunetul initial din cuvmtele românesti cer, cires) este redatä prim
ce, si ca exemplu se dä ouvântul turcesc ia, transoms cu htere
latine astfel: auk' - Valoarea lui k'af (sunetul initial din cuvintele
românesti chem, chip) este redatá prin k, cu, gu, ch, gu, ii, 22, 2,
si ca exempla se dau cuvmtele turcesti k'im, g ul, on, e.jer, tran-
sense cu litere latine astfel: kiin, ghîul, un, egher. 0 parte din
aceastä enormitate se explicA prin faptul cä autorii au uitat sä in-
sernne dupá caracterul k'af caracterele 'ef (sunetul initial din cu-
vintele românesti ghem, ghimpe) i sagir nun (n posterior velar)
care se deosebesc numai putin la sons de k'af (o Immarä si trei
puncte) si In scrisoarea negligentä sunt exprimate pm caracterul
k'af. - Aceste exemple ajung. Mai notez numai eh la srarsitul «ta-
bloului literelor turcesti» se gäseste o notä, care nu se she la ce
liter& se raporteazk cam nu existä mown semn trimitätor, sr. care

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIUNEA PREMIULUI NÄSTUREL 327

sunt astfel (pästrez ortografia autorilor): «Are pronuntare gutural&

propie limba arabä pe care chiar mei Turcu nu pot s'o redesi».
Deja din cele spuse pânä acuin $tim ce trebuese sä euprinclä
dialogurile turco-românesti ale d-lor autori, care urmeazà, nnediat
dupá prefatä, Incepând eu «Fraze elementare. Intedrurea», si sffir-
sind cu «Intro un medic si un bolnav», pe o intindere de 127 de
pagini: nenumárate greseli de pronuntare turceasa, provenite In
parte din cauza greselelor de tipar ,i a ortografiel defectuoase.
Iau ca exemplu dialogul «Ceasulo, pag 97. Pästrez Intoemai or-
tografia autorului.
Ceasul e tradus cu saat ve vaccit. Satit ve vaki't inseamnä Ins&
ceasid $ i timpul. Apoi vakil, nu matt, pentrucá Turcu au i,, nu
4. Apo]. trebue Insemnat accentul, cáci de unde are sá stie Rornânul
GA nu trebue accentuat cumva Mat, wicat, mai ales c& el e de-
prins mai mult cu accente pe penultima dealt pe ultima ? i astfel
d-nii autori nicaeri nu arat& accentele
Sacit ká dir2 = citu-i ceasul 2 reste transoms saat caci dir §).
tradus cu stiti ce oret e Mr& semn de Intrebare. Mai Intâiu caci
este o ortografie foarte neprecizä, eaci ar putea (ba chiar ar ,trebull)
FA citeascä cinevb. kái. Apoi nu se zice pe româneste stifi ce oard
e. Chiar dacá Turcul ar zice ash, ar fi trebuit d-nu autori sà, tra-
dueä eu citu-i ceasul. Cu atât mai curioas& e traducerea OW ce
oaret e, cu cât insus Turcul zice, ca si RornArml, citu-i ceasulf
ka oldugun4 bilmdm = &It e fceasug, nu stiu este transoms
caci olddgetni bilmem §i tradus cu nu stiu exact.
dard4 = a stat e transcms dura
sizinki = al vostru e transens sizanghi. §i, un rând mai Jos,
siounkt. Dac& n'as vedeà cu ochii, nu mi-ar veni a crede. Eu nu
tägäduese cä pronuntarea cuvintelor turcesti primeste nuante deo-
sebite dela orn la orn si dela provincie la provincie. Contest ins&
posibilitatea ca acelas orn dela un moment la altul sä pronunte un
cuvânt, care In limba literar& turceascä sun& sizinkl, ba sizanghi
ba sizunki. Apoi, chiar dacá un asemenea extraordinar fenomen
de variatie dialectatá ar puteà s& alb& toe, niste dialoage, ca cele
publicate de rl-rin auton, trebuesc sä Inregistreze pronuntarea din
limba comuná, din limba literar& turceascä, pe care se presupune
cä autorn o ounoso prealabil, mr nu pronuntarea dialectal& a cu-
tärei localitäti ori a cutärin individ.
ka = al, pe care 1-am v&zut mai sug transcris cu cad, 11 ve-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
328 COMIS1UNEA PREMIUM NÁSTUUL

dem acurn transoms ou caci sizinki ká dir sunA dupä dqui au-
tom sizanghi kakidir
benimki = al meu e transoms cu beneimki
isleiórmu 2 = merge bine 7 este transoms isliormi.
duzilmemisdir = e deranjat este transoms diuzelmemisdir 6,3
tradus cu nu e exact.
4iru (ghiru) = incletred, inapoi, in urmet e transcris ghiru.
a/rci siret = la intercale, din and in and e transcris ara sara.
duruiór = stet, se opreste e transoms duretior.
Io textul turcesc bir mine lazim = trebue n cadran, transcris
cu ieni bir male lazim, hpseste adverbul iené, ind (nu ieni!) -
Met. Traducerea ii trebue i un cadran nou nu este exacta, pen-
trucA terrnmul nou lipseste hi textul turcesc
rakamlarinf turké istórim = vreau ca cifrele sas fie turcesti
este transcris racamlarini turcce isterum
saaNiié gondereézm = am sal trimet la ceasornicar e tran-
sons saatgzie gionderegetm i tradus Cll met due set'l duc la
ceasornicar
edersiniz = faceti öri. yeti face e transcris idersiniz.
Apoi tot ce este mai trebuitor intr'o conversatie asupra ceasului
nu se aAseste in dialoaul d-lor autori.
Ce intereseazA pe lector este sä she cum se zice pe turceste,
de pildá, unul fetret un sfert, cloud si jumcitate, douetspresece,
trei si un sfert, etc. Fiecare limb& are particularitAtile sale din
acest punct do vedere. Nimic InsA din toate acestea In schimb se
vorbeste numai de masinAria ceasormoulm, i anume de o mane
axle stricata, ash, cA chiar de ar vrea omul sh 'spunä G&W cea sun
stint, nu poate «Stiti ce orA e. - Nu stiu exact - Uitati-vä la
ceas - Nu e intors - Am uitat sA'l intorc. - - Nu merge -A
stat. - CAt e la al vostru. - Al vostru merge bine - Al meu nu
merge bine. - Nu e eiact. - Inamteazä. - RAmâne In urrnA. -
E stricat.-So opresbe din când îri când.-Ilämâne in urmA cu un
sfert de ems pe zi -Merge in fiecare zi Inainte cu o jumätate do
oeas -Are cevb, stricat.-Aroul eel mare e rupt.-Cred cA e rupt
pärul - la reparat. - Vreau sä-t pun i o nouä hmbA - Ii
trebue i un cadran nou.--As vrea ca cifrele sA fie turcesti.-Ma
duo sá-1 duo la ceasowicar.-Veti face foarte bine»!
Se intelege cA o asemenea lucrare ni poate fi premiatA de Aca-
demia Românh.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISITINEA PREMIULIII NASTUREL 329

Mircea Ridulescu, Poeme eroice. - Raport de Barbu Delavrancea.

M'atrinshrcmat sh vA fac raportul cuvenit asupra volurnului de
versuri Poeme eroice de Mircea RAdulescu.
Am cetit i recetit acest volum 0, din ce In ce, "sufletul meu a
rAmas mai fermecat de strAlucirile poetice, de inspiratiunile adanci,
de formulärile simple 0 calde, de evocArile trecutulin 0 de dure-
rile prezentultu, cari se gäsesc, dela inceput i pän'la sfAxsit, In
acest minunat tezaur.
Mircea RAdulescu e un poet in toath puterea cuvAntului. E tAnAr-
abia sh fi Implinit 26 de am - i s'a ferit de influentele pernicioase
ale diverselor scoale literare La noi, de chtva timp, aproape fiecare
versificator nou 10 are dogma sa, tendinta sa programatich, elevii
shi, scoala sa, i toate acestea mai inainte de a fi prddus coy&
Intr'adevAr original si miscAtor 0 imitatie servilh a occidentului rAu
1nteles.
Mircea RAdulescu e un orn ii un poet sAnAtos. El continua firul
marilor shi inaintasi. E original fArA a alergh duph originahtate.
Originalitatea stä In natura sa mtimä, in expresivitatea sa, in pu-
terea de a resfrAnge impresule pe can le-a prm-nt din afarA, Intr'un
chip as& do firesc cA te gAndesti, fárh sA vrei, la adovArul strAvechiu,
tot atât de nou i astAzi, GA poetn se nasc, iar nu se fac. SA lean,
do pildh, poema: Pe cdmpiile Gal4iei, -
Un subiect d'o simplitate banalA, din care poetul fAureste poema
sa ernotionantA phnA la lacrAmi In Galitia, RomAnn ardeleni s'au
bAtut. Cazacn i-au risipit Pe cAmpia de lupth se intinde arnurgul tin
Corbi lacomi coboara cu sborul pripit
Din vinete za-ri depArtate.
*1-acolo, pe cAmput pustm, un rAnit,
Uitat de tovarAsi, se sbate.
Dar ce pAcate ispAseste acest erou necunoscut 9 El nu intelege.
Cine 1-a trimis Pentru ce steag Pentru ce idee ?
Pornise la luptä cu ai sti, fundcri a§A,
DAduse porunch 'repAratul

Il dor rämle caret vor rhpune, dar mai alcs gAndurile cele de pe
urmA. Par'cA, ar fi intre ai äi. Ii audo, h smite, îi Intelege.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
330 COMISIIJNEA. PREMIIILIII NÄSTUREL.

Se face o Gag la poale de munti

In care amurgul coboara...
Acolo, bátrana asteapta in prag
Si-o fata alaturea toarce ;
Se intreaba batrana -«Veni-va cel drag?»
Iar fata - «De ce nu se 'ntoarce ?»
AceastA vedeme, In clipele supreme, este cea mai grea loviturA
pe' care o pruneste dela o soartA nelnduratA.
Ar vrea sA se scoale s'alunge acest vis
*en piept o durere il tale,
Si, palid, se'ntreaba. de ce 1-au trimis
SA moag p'un camp de bataie?
SA mori, dar eroic, cum moare Icar
Cu armi spre cer avantate,
S'aduci in stindarde un vis milenar,
Si'n braful tAu drept libertate,
SA mori apArAndu-ti «strAvechiul pAmAnt» si pe neam de neamul
tau, pa strAmosh CAI in sfintele lor morminte. Dar el ? Se stir-Igo
spre glom, dusmanilor, pe Gaud ai sal, «la poale de munte», vor
rAmAnea, vesnic cersetori pe frumosul lor pAmAnt.
Ai sal, ea o turrna, munci-vor din greu
Cu plugul pe brazde grace,
Si-or sta, cum rabdase scrasnind Prometeu,
Sub pajura cea mai rapace.

Si noaptea se lag pe campul stingher

S'adoarma pe cel ce se sbate,
Dar duhul lui mare sburase la cer,
SA ceara guprema dreptate '
Dommlor, poetul, ammat de iubirea de neam, devine tragic. Ver-
sul gu to emotioneazA si te arde. Si in loc de aprecieri, dati-mi
voie WA vá cetesc o parte din poema sa «Ardealul», si D-v yeti
aprecia
Al nostru e: pamant din vechiu parmant
Si sange din latinul nostru sAnge,
E trup si os din osul nostru frant,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIIINEA PREMIUUTI NXSTUREL. 331

Un dor avem In el, §i cel mai sfAnt;

Nici Iadul astAzi nu ni-1 poate/nfrânge
I-am mqtenit tot dreptul din pArinti;
La soapta lui ni se'nfioarä buza,
In lutu-i plAmAdit de suferinti-
StrAmo§ii frAmântatei noastre ginti
Dorm, ingropati la Sarmisegetuza

Voi, colb i pleavA sunteti, venetici

Din Ifordele barbarului Ati
Noi scutul Romei am Infipt atm...
0 ' pentru marn nostri mucenici,
Voi, niciodatA n'ati shut ce, milal
Dar astAzi sun& ceasul de apoi
SA vA chemAm la dreapth judecath;
Ca uraganul nAvAli-vorn noi
CAntati semnalul goarne de rAsboiu
NápraznicA va fi a noastrá plata
Se va'ngrozi poporul de mi§ei,
Vor tremura ca'n temniti vinovatn,
Ne vom luptà cu'nversunAri de lei,
orn darAmA Carpatii paste ei,
DacA zágaz ne-ar sta in drum Carpatii.
Vorn nAvAli ea un dezastru mare,
h vorn calan copitele de cai
Sub roatele de tunuri §i de care
SA stie Unguni an fiecare,
Din noi, rAsare apngul Mihai
0 noi cunoa§tem bine vechiul drum
Mat de legium, i tara toatA
Se scoalA azi duchnd potop i scrum..
Iar din mormAnt, cer rAzbunare-acum
Martini nostn, ce-au munt pe roata '
In mine nu existA nioi pie de Indoealä 05, opera unui asemenea
poet meritä nu Incurajarea, ci räsplata D-voastre. Prennul Nästu-
rel de 4.000 de lei, in primul rand, printre atâtea opere de valoare,
eu l-as decerne d-Itu Mircea Flädulescu

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
t 32 COMISITINEA PREMIXILIII NISTDAEL

Arhimandritul I. Scriban, Curs de teologie nwrald sai leettunz de mo-

ralec erestmet. Bueure§ti 1915. - Raport de T. Y. Stefauelli.
Scrierea aceasta alcAtueste o carte de 468 de pagme F]t este
menith pentru uzul clasei a VII-a a semmarnlor teologice. Este deei
un manual didactic, conform programei In vigoare, pentru a Inlesni
profesorului predarea materiel, iar elevilor adâncirea mai intensivh
In materia desvoltath de profesor.
Cetind Insä materia desvoltatä In aceastä carte, ajungi la convin-
gerea a nu numal pentru elevi e ea de mare folos, ci eh mai atrage
Intr'un mod foarte sugestiv atentiunea oricárul ins care se intere-
seazh de eticä i moralä In deobste i In special de morala crestineasch.
Materia e Impärtitä in XI capitole i acestea sunt subirnpartite
In 75 de paragrafe, în cari este desvoltatä lhniurit si logic materia
privitoare la rnorala crestmeasch. Autorul insistä mai pe larg asupra
chestiumlor din morala generalä, uncle existh cele mai multe con-
troverse, si dO, o Intindere mai mare desvoltärn privitoare la valoarea
principiilor din morala crestmeascä, färh a neglijà lush si partite
speciale ale ei.
In mod foarte sugestiv desvoltd autorul In partea introductivä
chestiunea superioritätn moralei crestinesti fath en celelalte sisteme
de moralä i chestiunea raportulm dmtre credinth si moralä, cum
sunt: utildartsmul, evolutionismul, naturalisrnul, pozitivismul,
estetisrnul §i idealismul, aflä in ac,eastá scriere fath de sistemul
moralei crestmesti o expunere larga, in care sunt discutate vederile
deosebitilor filozofi i sustmátori ai acestor sisterne, precum sunt
Hobbes, Bentham, John Stuart Mill, Darwin, Herbert Spencer, Jean
Jacques Rousseau, Feuerbach, Auguste Comte, Littré, Arthur
Schopenhauer, Friedrich Nietzsche, Socrate, Platon, Kant s. a.
Duph ce autorul mai clesvolth inch raportul Intro teologia mo-
ral& t cea dogrnatick precum i legätura dmtre credintä i moralh,
trece apoi la principiile moralei crestinesti si la aplIcarea lor In
vieath i expune aceste matern In cele XI capitole ale scriern, despre
care am vorbit
Este lucru cunoscut eh In timpurile noastre moderne uriasple
schimbári, In toate sferele activitátu publice i private si evolutiunile
sociale, pricinulte de diferitu factori hothritori ai progresului omeniru,
au avut ca urrnare i vederi deosebite, precum i opimi divergente
in primp, eticei si moralei publice si private, cam, ori nu concordeazá
pe dephn cu principnle moralei crestmesti, ori sunt diametral opuse

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIIINtA PREMIIILITI NÄSTUREL 383

acestor principli Ca sä poti discutà i combate aceste vedert si ea

s. poti aräta superiontatea eticei i moralei crestinesti fat& de res-
pectivele curente nouá, trebue sh fu si tu deplin iniiat In spiritul
modern, sä cunosti toatä literatura care discutá aceasta materie, sä,
stai la nivelul vederilor moderne din vieata publicä i privatä si
sä-ti fi Insusit tot materialul stuntific, care este de nevme pentru a di scut&
obiectiv, logic si convingátor cu savantii ce profeseazá vederile
rnentionate, pärolnic Indreptätite i acomodate timpurilor de astäzi.
Scrierea aceasta te Indreptäteste sá afirmi cá autorul sm. a insusit
toate aceste calitái, ca sä, ppatá discuta cu deplinä, cunostintä de
cauzä aceastä materie dificilá i sä, poatä ajunge la concluziumle ce
vor interesà tot Mat de mult pe laic, ca si pe elevul seminarist.
In bmpul de fatä era foarte la locul säu a discuta si a desvoltà,
pi principule soctalismulw, necesitatea patriotismului st Insemnatatea
moralá a statulut. Acesto desvoltäri lummoase si logice ale autorulw,
pe längä toate celelatte cuprinse in aceastä scriere, dau cártii o
valuare de actualitate, bazatä pe spiritul modern si pe argumente
nouä fatä de vederile nouä ale timpurilor de astäzi, färä a depasi
cat de putin dela principule profesate de morala crestmeascä.
Cartea aceasta meritá deci prermul Nästurel alât pentru valoarea
ei intrinsecä in domemul teologic, cat i pentru a räspläti munca
autorului. Prermarea aceasta ar servi i pentru Incurajarea altor
bárbati culti de a publica studu din diferitele matern ale Invätä-
mântulut superior, pentrucä este cunoscut ce hps5, este in tará de
astfel de publicabuni.
Dr. N. Vasilescn, Conf erzn(e medicale. Craiova 1915.-Raport de Dr. "V Babes.

Aceste conferinte sunt adresate sätemlor din Valea-mare (llolj)

si se ocupä de alcoolism, pelagrä, raw, holerä, tuberculozä, aph de
bäut, locuintá, hranä, lmbräcäminte, rnortalitatea copulor, conjunctivita
granuloasá, ache& de tot atâtea chestnut arzátoare, cat i de con-
dibuni esentiale pentru ridicarea stärn samtare a täränimn ii deci
a vitalitätti nearnului
Autorul are cunostinte sonde asupra subiectelor tratate, experientä
lungá i este bun observator. La aceasta se mai adaogä si
tile unut bun scrntor popular st mai cu seamä ale unui orn cu inirnä
si bun Roman Este tipul medicului roman dela sate.
Diferito capitole despra boalele täränimn le trateazä Incepand
cu câteva notium istorio i difiriiivai, pentru a ultra apoi In cau-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
334 COMIBIIINEA PREMULUI NASTURgt

zele i in simptomele, cart sunt expuse intr'un mod foarte clar, do-
vedmd totdeodatä, dezastrele produse de boalä.
Täranul inteligent va recunoaste bine boala si capätä apoi notium
precise pentru a o intânipinA i combate. In fine concluzule sunt
expuse sub forma unor indrumári i sfaturi precise
Mai putin clare sunt conferintele despre mijloacele de a ne pro-
curb, o ap5, bun& de taut, dar si capitolul acesta contine multe
observatium i sfaturi pretioase
Confermte admirabile sunt cele despre locuintä, hranä si imbrk-
aminte, unde autorul par'ca ar prezentit täranului oglinda fidela a
tramlui säu gresit si a consecintelor dezastruoas3 ale neghjentei pi
ale hpsei sale de igienä.
Conferinta despre «Cauzele mortalitätii copnlor miei rmjloacele
l

de combatere» este un- model do conferintil popularä, ca stil i ca

utilitate. Iatä cum terminä autorul conferinta:
aNimic nu este Trial scurnp r mai drägälas pe lume ca micutu
copilasi din leagän, finite nevinovate, carne din carnea voastrá, os
din osul vostru.-Ei vä puartä numele, ei vä ajutá la muncä, când
se märesc, si tot ei devin mai târziu sprijinul bätrânetelor voastre.»
aDe ce sä nu-i ajutati, când sunt miei si fárä putere, de ce sä nu-i
cáulati, când sunt bolnavi si nu au graiu sá vä spunä ce, doare.
« Iar mamele lor, funte pläpande i slabe, pe lângä cä vä adue
pe lume ce aveti rum scurnp, v sunt i albina easel; fárá ele si
far& copu, sau cu copu bolnavi, gospodarul e ca barca rätácitä, pe
valuri.
«Purtati-v5, deci omeneste cu sotule voastre irr totdeauna, dar mai
ales la sarcinä si in lehuzie; respecta4-le in aceste momente solemne
ea, pe niste sfinto, mr nu le munciti ca pe niste roabe
«Ingrijind bine pe mame, Ingrijiti i pe copu. Cäutati copni vostri
la timp de boale ca sä-i a yeti in totdeauna sänätosi si voinici i numai
asa va intrà in casa voastrá bogâtia, railn familia voasträ säniitatea
fericirea, n
E0i

Ultima, a IX-a conferinta, tratánd despre Conjunctivita granuloasä,

destainueste asemenea multe rele ii cautä sä le preintâmpine, sau
sä le conabatá. Dânsul spune cá armata noasträ, din toate armatele
din Europa, are cele mai multe cazuri de conjunctivitá granuloasá;
ar fi trebuit ins& sä, adaoge cg, aceastä stare de lucruri a fost incä
cu mult mai accentuatä Irr trecut, astfel incat chiar starea de astäzi
reprezintä dejà o mare schimbare in bine.
Sfaturile pe cari le dä pentrii a preveni boala sunt utile, dar ca

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIUNEA PREMIULTII RiSTUREL. 335

si In privinta preveniril altor boale ale täranului, nu pätrunde In-

destul In ceeace trebue fäcut de stat $ i urmárit de autoritati pentru,
combaterea mai eficace a ráului si care Mx& conlucrarea täranului
nu se poate executà ,
Reiese din exemplele citate, cä, lucrarea e !Kris& Inteo limbá po-
pulará, dark c5, autorul din experienta sa proprie s'a convins de
starea sanitara rea a populatiei si cä, cu toatä inima si Intr'un
limbaj convingator, dä, sfaturile sale.
Dac5, ici, colo' constructiunile stint defectuoase, sau dac5, se stre-
coará ici, colo niste strainisme, ca. ravage, tablou, etc.; acestea nu
sunt decât defecte neglijabile
Mai importante, desi de iertat, sunt câtevá greseli stiintifice, cari
Insä sunt usor de corectat.
Astfel d-sa credo c5, nu numai- consumarea- de porumb stricat, dar
cä,si hrana proasta, alcoolismul, umiditatea, hpsa de aer fac sä
izbucneasc5, pelagra; crede cä pelágra e deasä, la copil, aceea ce nu
este exact. Recomandä pentru Intâmpinarea pelagrei, ca Mina sä fie
cernutä prin sitä deasd, ceeace poate fl chiar däunator. In privinta
rtliei, zice c5, rala la cei murdari, chiar tratându-se, tine luni si chiar
am, ceeace nu e exact. Mai zice c5, mânchrimea, dupä nimicirea pa-
razitului, tine de frica boalei, pe când ea este datoritä unei iritatiuni
a pielei, sau chiar unui exem care persistä, si dupä stârpirea râlei.
In ce priveste holera, d5, o important& exageratá purtátorilor de
vibrioni, notiune gresitä, care a contribuit mult la dezastrul hole-
rei din anul 1913. Pentru tratamentul boalei, recomandä picäturile lui
Davila, cari insä, continând mult opiu, pot fi din contra primejdioase
pentru holerici.
Mai sunt atari greseh nu individuale, dar Inrädäcinate la multi
din medicii nostri si In celelalte conferinte, Ins& acestea fund usor
de Indreptat, nu micsoreazá calitätile superioare ale acestor conferinte,
can meritä sä, fie al de mult raspändite printre täränime.
Aceastä, lucrare ne aratä din nou, cä, este in adevar o necesitate
din ce In ce mai mull simtitä, ca Academia sail Ministerul de In-
structie sa destine oarecari fonduri pentru a Incurajà pe autorn
de felul d-lui Dr N Vasilescu sä, retipareasa si s5, raspändeascä
cât mai mult printre tärämme atari cärti.
Nu cred Ins& &A aceastä carte, cu toate meritele sale In ce pri-
veste popularizarea notrunilor utile, nefund lipsitä de oarecari in-
conveniente si nereprezentând o lucrare originalä shintificä irnpor-
tanta, sh poatä aspirit la premiul Nästurel.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
836 COMISIUNEA PREMIUM NISTIJRL

I. C. Tissarion, Nevestele lui Mos Dorogan. Nuvele st schite Bucuresti

1916 - Rupert de Duillu Zamfirescu.

D-1 Vissarion prezentä la prerniul Nästurel un volum de novele,

aNevtstele lui Mos Dorogan», care month' sä tie exammat cu luaro
aminte
Literatura noasträ poporanistä, era lásath pe maim, scrntonlor de
bâlciu, can molipsesc satele cu povesti de haiduci sau cu tradu-
Geri necuvuncioase. Oamenu de talent can scrim] despre pram, -
sau nu-i cunosteau, sau h curiosteau dupá un tip sentimental fals,
rärnas nouä mostemre dela cAtiva, novelisti ce erau preocupati de la-
turea politic& si socialá a chesliuml, jar nu de cea hterarâ
D-1 Vissarion este, mi se pare, cel dintibu tänär scrutor român,
care, vorbind despre täram, fa.ce artä aslováratá, fiträ sä denatureze
firea td,ranului. Atät in form& âb i In fond, d-sa a gä.sit mijlocul
de a ne da o moan& a sufletului românesc dela lark ca sä räs-
pundä a:devärului.
Mos Dorogan este un unchias státos, care povesteste copnlor si
nepotilor 8'6i-impart* pe grupuri, i fiecare grup cu alt.& mam& -
tineretea lui biltutä de vânturi, cum s'a insurat de mai multe on,
cum a tdriit cu femeile, cum a slujit pe la stäpâni, cum a fugit
dela ei, cum si-a läsat nevestele Fireste, n'ai puteâ face un Mi-
tropoht dintr'un asemenea hârbar de oni Dar dacael nu e In totdeauna In
regula cu paragraful 6 al Codului Civil,-ce trichntätoare fire, care
nu face mci o miscare pornitä din mteres. «Ce-am simtit când am
särutat-oI.. Par'ca mi se uniplea, pieptul 1... par'cá mi se umpleit
inima, dorul si sufletull . Stitt voi, dstia care vci teirguitt nevasta
ca pe mie in obor . . Imi bâteh inima sa se spargâ, si nu numai
a mea, dar si a ei.»
Mos Dorogan, la värsta de 18 am, socoteste c& i-ar yeni mai bine
Insurat. El lucreazá la un fierästräu In munte. Peste drum de fie-
rästrAu en& casa unm mocan, co avea o fetith, de o sorbiai Intr'un
pahar cu aph, nu altceva. «Ave& pärul galben si lung; obrajn, ci-
ree pârguite; ochn marl, cápril si plini de duiosie. Tot vazând-o,
ein culcare si'n sculare. md pap dragostea peste animd i in-
cepui s'o vises noaplea".
Se Inteleg sä fugh amândoi. El Ism face planul sá lego o plutä
din scândurile dela fierásträu m sä plece pe Arges la vale.
- «Du-te de-ti lea prum nehle.»
«Chibzun pinta, o prinsei bine, pusei butuci sub podul ei, ca sä

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMI 5IIINEA PREMIIILIII NISTUREL. 337

pluteasca cu noi amândoi w-o Impinseram pe apa. Ne suiram pe plutä.

Fricá nu-mi era. i ruci ei nu-i era, fricä. 0 asezai In mijlocul plutei
§1-1 aruncai pe umeri zeghea mea. Eu ratnäsei In picioare, sä iu
pluta pe vierul apei i sá n'o izbesc de plävu
Si astfel merge pluta la vale, pe Arges.
Scena primet lor marturistri este de o, vioiciune atât de primej-
dioasä, Incat puini scrutori ar fi iesit din ea cu obraz curat
Amândoi am Inceputsä tremuram, coprinsi de-o bucurie, de un ceva
nelnteles si din cale afará de bun Mi-am bagat mainile In sanu-i;
care dogoriat ca o soba, - i i- am apucat o -tatich .. Era mica, as-
cutita ca un ou de bibilica, st tare ca o gutuie Mt s'a fäcut rusine
el.. m'am Ott cu capul In sanu-i; dar când am simtit gropita dmtre
sâni, am sárutat-o i mi-a ventt un curaj asà, de strasnic, de par'
c'as fl tras deadusca o cc& de vin I... Stelele schplau pe cer, iar noi
plutiam pe Arges la vale, lmbrätisatix fermecati do placerea dragostei
dintai Mi-erà. cald i par'cä irnma vrea sa lasa, afara din mine.»
Arta de a scrie, ache& modul personal de a RIO si a exprima
lumea, sta. tocmai In «intuirea» sufleteascä a lucrurilor. Cuvintele
1st au vieata lor. Cole crude ranesc. Dac5, autorul nu ar fi Inteles
el însu cá pudoarea este un Inteles fundamental In aleätuirea sen-
timentelor estetice, care nu trebue rämt, ar fi trecut Inainte peste
«sanity numiti de el pe sleau, iar noi am fi rämas cu impresia cä
avem a face cu un om dela tard , de talent, dar incomplet Pe cat&
vreme, cu d-I Vissarion, lucrurile stau altfel. Prms in flagrant delict,
-
ca un copil alintat, cere iertare, i, imediat, muse& mai adânc.
Rana e facuta, dar gratia a salvat tot, aMi s'a facut rusine» e
atât de blue vernt, Incât cetitorul it este aproape recunoscator,
met nu bagä de searna cä tânarul Dorogan se piteste cu capul In
sânul fetei
Ceeace hag are si o mai mare valoare, lri lucrarea d-lui Vissa-
rion, este adânca patrundere a sufletului táránesc. In tot volumul
salt, nu se gaseste o singurä gresealä de «creatitine B. Oamenti sat,
bärbati sau femei; negustori, avocati sau tárani, sunt reali, In
acest lnteles cá vorbesc, se misca., gandesc i simt cu proprta lor
personalitate, tar nu eu personahtalea autorului Lui Mos Dorogan,
cand 1st säruta nevasta hit-alas data, h vine un curaj ash de strasnic,
«de par'cä ar fl tras deadusca o ocà, de vin» Complimentele ,'ce
le fac bat*, dupa Insuratoare, sunt cam acestea: aTe-ai InsUrat,
Maxine? Sä-tt träeasoáT i când äi pierde-o, frati-meu, F3'43,gäsesti la
Analde A R - Trnn XXXVIII -Desboterde 22

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
338 COMISIIINEA PREMIIILIII NÄSTUREL.

mine'n brate I» Child merge sA se vAre la stApAn, cu nevestica tA-

n'ArA, face filozofia urmAtoare «VAzui eu cA vArgatura ar fr vrut
sA-mi sterpeleasch bucAtica, dar na gAndiam: cocos tu, cocos eu,
aida sA veclem cine o s ti sA tinA pe MAria.»
Modul acesta eroic de a luà vieata dA o impresie de tmerete ves-
nicA, chiar atunci dnd omul se plAnge: «Hei, dragii mosulud
Mare prostie a Mart Dumnezeu, cAnd a lAsat bAtrAnetea. Trebuià
sA lase vreatA fArA de moarte si tmerete fArA de bAtrAnete!... Ce 135,
mai fac eu acurna, cu pletele albe, cu spatele cobilitA1 MA uit, ca
lupul legat, cAnd tree mioarele la larbA! ..»
Celelalte novele din volum sunt mai putin interesante, dar, totusi
foarte bune. 0 inteimplare veche §i mai cu seamA Judecata merit&
sA fie cetite, pentru profunda cunostintä a nevoilor tArAnesti In luptA
cu formalitätile legilor noastre.
Eu cred &A hteratura romAneaseA s'a ImbogAtit cu o adevAratA
lucrare dp artA, prin pubhcarea novelelor d-lui Vissarion. Academia
RornAnA ar trebul sA, acorde d-lui Vissarion premiul NAsturel cu
amAndouA mAnile si sA se considere fericitA cA a descoperit un
scrnter nou, plin de talent, dela care poate asteptà opere insemnate.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 Bugetul Academiei pe anul 1916-17

Proiectul de buget pentru anul 1916-17 se prezentä cu urmatoarele deo-

sebiri fata de al anului precedent :
Teniturile sunt cu Lei 70 993,98 mai multe ca in 1915 -16
Acest spor de venituri provine mai ales dela urniätoarele capitole.
1) Excendent Lei 15 370,90
2) Marcie Premiu Nästurol, sald » 3 000,-
3) » » Carp, sald > 2 333,30
4) Fondul Zappa » 2 435,40
5) Prelevärile 150/; » 30.969,38
6) Fondul Regele Carol I » 29 509,85
7) » Nästurel » 6 079,80
8) » loan Fätu » 6 119,59

........
9) » Adamaclu » 19 292,62
10) » Tache Arias tassi u » 41 998,72
11) Al te fonduri » 23 328,04
Totalul cresternor . . » 180 437,60
Sunt de scAzut d:n aceste crcIcri diferuncle in minus din
v emturi la unele articole
1) Fondul Donici . Lei 13 568,87
2) Fondul Tache Anastassm partea cuve-
In(a Academiei din venituri (lupä
scäderea cheltuehlor . . . . . » 17 949,60
3) Subventiunt pentru Dictionarul hmbii
romane » 22 662,75
4) Subventiunea pentru pubhcatiunea IIur-
muzaki. . » 10 032,65
5) Dela alte articole . . . » 35 229,75 » 99 443,62
Rämâne cresterea realä fatä de bugetul 1915-16 . . . » hO 993,98
Cheltuelile au crescut si ele proportional cu vernturile.
In tabela care precede enumerarea amänuntitä a cheltuehlor se arata
deosebirile sumelor inscrise in plus sau in minus la diferitele articole ale
bugetultn

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
340 BIIGETVL ACADEMINI

Cele mai Insemnate crestert de cheltuelt aunt urmItoarele :

1) Capitalizärde dup. regulament -..... L. 26.802,49
2) Subscriptia pentru monumentul Alecsandri » "5 000,-
3) Carti de scoart (Fondul Ioan Fatu) » 5 119,0
4) Fondul Adamacht, Burse st cheltueli de 'coal& » 20.678,71
5) » » Publicatide Fodului o 2.080,91
6) » Ottetelesanu cheltuelile Institutului » 8.944,50
7) * Tache Anastassm, cheltuehle Scoalelor dela Cal-
mAtut st Ttgaresti » 40.749,08
8) Crestert la alte articole » 102.046,35
Totalul cresterilor , . L. 211.421,63
Din aceste crested sunt de sc5.zut dela alto articole arätate
amanuntit in tabloul mentionat mat sus, ca.
1) Publicatia Documentelor Hurmuzakt . . . L. 10 032,65
2) Fondul Tache Anastassm, Cultura viei dela
Tiganesti » 39.000,-
8) Dela alte articole » 81 395,- » 130 427,65
Rezulta crestert de cheltuelt in plus fat5.
de bugetul 1915-16 . L. 80.993,98

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 Totalul veniturilor Academiei Romano n bugetul pe
1916-17 este in suma de . . . L 1.475 354,801
Din aceasta suma aunt a se face urmatoarele cheltueh :
I. Cheltuell obligatorii ale fondurilor
a. Capitalizarile fondurilor L. 76.542,
b. Subventiunea Statulut pentru biblioteca » 25 000,-
c. Fondul Daniel: monete, hrisoave, etc. . » 544,85
d. Dictionarul limbii române » 29 509,85
e Hurmuzaki, Documente istorice . . . » IC/ 000,-
f. ,Cheltueli din Fondul Princesa Ahna tirbei » 8.715,65
g. Premii 59 999,85
h. Cheltueh din Fondul loan Fatu » 19 805,89
» I. Scorteanu 799,45
.1. A ' » » Agarici A 63 951,80
k. » » » Donici » 10 100,20
1. 3 » » Carp » 24.661,42
ItS. » » » Stolojian » 2 033,80
x. » » » Dimitrie A. Sturdza . » 299,90
o. » » » Urlateanu A 265,60
p. » » » Gr. Buiucliu . » 12.000,-
g o » » Papadopol » 8.125,57
r. » » » Pensiumlor » 13.518,84
8. » » » Adamachi 3 191.587,40
t. 3 D 3 Ottetelesanu » 221.337,95
u. » 3 3 Tache P. Anastasinu » 267 399,86
V. » » 3 Obedenaru » 13.988,25
X. » 3 » Ion Ghica 'or » 2 375,-
Suma . . L.1 062.563,13
II. Cheltueli generale ale .4.eademiei (conform anexei) . D 306.862,55
III. Cheltuelile Seetiunilor, de fiecare SecVune ate
Lei 35.000,- in total a 105.000,-
IT. Excedent 929,12
Totalul cheltuehlor . L. 1.475 354,80

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 BITGETIIL ACADEMIEL BIIGETIIL ACADEMIEI. 343
342

Situatiunea veniturilor dela fondufile cu destinatie generalä sr a cheltue- VENITTJRILE PENTRU ANUL 1916-17.
lifor generate ale Acaderniei : _____ Di ferinta
1915-16 I 1916-17 plus I minus
VENITURI I Lei 131 CHELTUELI I.Lei B
15.550 75 30.921 65 15 370 90
,

1
Excedent i.
Mamie Premiu Nästurel din 1917, de Lel 12 000, sald din 1913-14,
6.000 - 9.000 - 3 000
Excedent
ubventinnea dela Stat . .
30 921 65
20 000 -
Diurnele inembrilor Abe.-
demiei . . . . . . . 41 600 - 1914 -15 si 1915-16 a Lei 3 000
Marele Premiu Carp din 1918, de L. 7 000, sald din 1915-16 .
2.333 30 2.333 30
Ilem unerarea functionarilor
Fondul Zappa 48 490 20 dup,1 scaderea V, din sub-
Economnlov . . . ventiunea de L. 25 000,- I. Fondurl cu de.stinatiune generalá :
»
v loan Fatu (tond ge-
6.718 90
de L. 12 500 . . . . . . 177.761 80
600 -- 1 Subventiunea dela Stat (Legea dela 27 Martie 1879) 20 000 - 20.000 -
D
neral) . . - .
Macinca
5.825 26 Serviciul 1.35ncii Nationale
Cancelarle, luminat, Inealzit.
2 673 - - Ajutor Epitropiei Sf. Vmeri.
16 000
400 -
2
3
Fondul Zappa
» Economiilor .
loan Feitu. (fond general)
........... . . .
46 051 80
6.704 05
4 025 40
48 490 20
6 718 91
5.825 26
2 435 40
14 85
1 799 86
-
D Turnescu
Dornci (dupa seade-
940 Intretinerea si. fonciera lo-
calelor Academiei . . . . 15.000 -- 4 »
Fondul rentet wagers a a-nei Ecatenna Fdttz . 3 000 -- -- 3 000
»
rea chelluehlor) 14 997 48 Spese de procese . .
Mobiber . . . .
.
.
2 500
1.000 --
5
6
Fondul Macznca
Elena Dr. N. Turnescu
D

Domcz
2 673
940 -
38.666 55
2.673
940
25.097 68 13 568 87
Gr. tBulucliu (dupti 7 D
D

scAderea rentelor) .
Prelevaci 1590
26 500 7" 'nID
Sese nerev6zute
de .nexpeditie
173.474 40 Cabinetul numismatic .
"* . .
3 000
3.700 --
3 800 --
8
9
Grwore Buiucliu . . .
D . . . -
Prelevatt 1504 din venitul fondurilor speciale . . . . . . .
ondul Tache P. Anastassiu, suma disponibila pentru Academie
._
38.500 75
142.505 02
42 998 74
38 500 75
.173 474 40 30.969 38
25.019 14
I

17.949 60
4 000 10
Fondul Tache P Anastassiu Carti sl legatul lor . . .
5 000 - II. Fondurl cu destinatiune specialá si cu cheitueli anuale.
suma dispornbilä clup6, sc.).-
26 049 14
Anale-Desbateri
Dictionarul bmbn romane .
. . . . .
1 000 - Subventtune dela Stat pentrubtblwtecd (Legea dela 11 Aprilie 1901) 25.000 - 25.000 -
derea cheltueldor . . . . Subscrierea la monumentul
Fondul NAstuiel (dup6. sc5.- Alecsando . . . . 6.000 - 11
Subventiunt pentru Dictionand ltinbtz romdne: "
Dotatzunea Statulut: Premnle Lazar si Eliade-Radukscu . .
22 662 75
10.000 - 10 000 -- 22 662 75
derea premulor) . .
Carp (dupä scaderea
27 103 80 13Inuchu, -Biblioteca, carti
si legatul lor . 5 000 - 12
13 Subventtune dela Stat pentru Documente Ilurmuzakz
.
20.032 65 10 010 10 032 65
D

cheltuelilor) . . . . 21 307 24
4 963 55
» Catalogul manu-
scriselor, docu-
mentelor si car-
14
15
Fondul Regele Carol I
D Mishit el
Dante? .
2
.......... 29.024 -
544 85
29.509 85 29 509 85
35.103 SO 6 079 80
544 85
D

p
G. Lazar
Enade-Radulescu . - 3 826 30 tilor . . . .
Cabinetul numis-
1 000 - 16
17
18
D

D loan Ftitu (fond special)

iI. Scorteants
Lecomte du Nouy
13.686 30
483 -
19.805 89 6 119 59
499 85 16 85
6 000 -
D
D

matic . . . 19 D 799 45 799 5

Aganct 64.311 30 63.951 80 359 50
D Material pentru ca- 20 D

taloagele biblio- Prmcesa Alma .slarbei 8 716 65 8.715 65

- 21 D
Maria General I Carp 43 375 41 44.198 21 822 80
tecn
.......
1.000 22 D

Demostene Constantintde 4 141 90 4 158 70 16 80

Cresterea colec- 23
-
D D

tiumlor . . . . 24 » Dzmztrie A. Sturdza . . . . . 7 866 60 11 299 90 3.433 30

4 000 8 765 60 2.255 20
» Testamentul Re- 25 D tefan Urldteanu 6 510 40
gelui Carol, ln/ 26 D Apostol Papadopol ' 7515 10 8 125 57 560 47
, bronz 1 000 27 v. de rezzstentd al mostilor 7.287 40 7.312 65 25 25
Publicatiuni bi- 28 de pensiunt al functsonarilor 36 927 88 40.729 49 3 801 61
- .......
» D

bbografice . . 29 Adamachz 172 294 78 191.587 40 19.292 62

3 000 D

Sapäturi arheologice la ce- Ottetelesanu . . . . . . .

tatea Histria (de V. PArvan).

v Lispombil . . . .
5.000
600 75
- 30 ) {ElenaDr. N. Tunzescu . .
pentru inzestrarea absolventelor din htstttut
. _ .

. . .
.
.
) 222.139 26 221.337 95 801 31

31 D Tache P. Anastasszu 250 450 28 , 267.399 86 16 919 58

Total Lei . . . 306.862 55 32 D Anastasze Stoloovin 3.836 10 ' 7 033 80 3 197 70
Ramâne dispombila suma 4 20
de L. 105 929 12
33
34
v
D
Premiul Anastasze Stolopan
Obedenaru
79 95

-
13 348 25
84 15
13 988 25
- 649 -
35 D ' lon Ghica 2 375 2.375

Total Lei . . . 4 i 2 701 67 412 791 7

3P
37
D

D
Anastasze Toncovzceantz . . .
Sectuunit $ttznttftce pentru tipdrituri si altele . .
. . .
.
.
.
839 40
900 -
906 75 67 35
900 -
=.-.. De transportat . . . 1.311.9161721 1.423.158 70'149 6161661 75 474 22
II 1

Restul de Lei 105.929,12 se reparCzeazA astfel :

Lei 105.000,- pentru Sectiuni ate lei 35.000,- de fiecare pi
929,12 Excedent cu votarea bugetului pe 1916-17.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 BITGE1IIL ACADEME'. 3 45
3 44 BIIGE1IIL ACADEMIEI.

VENITURILE PENTRU ANUL 1916-17. DESVOLTAREA VENITURILOR 1:"E 1916-17.

Val nonunala Venituri Totaluri
Diferin a
1915-16 1916-17 I us minus
30.921 65
Excedent din 1914-15
Transport . 1.341.916 72 1.423.058 70 149.616 66 75.474 22

III. Fondurl specials cu cheltueH periodice:

. .
'
Mare le premiu Nfisturel din 1917 de L. 12 000.-, sald din 1913-14,
1914-16 si 1915-16 a L 3 000 9.000 -
38
39
Irondul Cuza .
D Anastasie Fk
,
26.000 -
975 95
20 000
1 009 60
- 33 65
6 000 Marele premlu,0arp din 1918 de L. 7.000,-, sald din 1915-16 . 2.333 30

75 - ,
40 3 San-Mann 762 85 838 60 75
41
42
1
»
Neuschotz
Bodescu
Cratovean
2 102 05
587 15
637 45
2.165 15
604
1 500
-- 63
16
862
11
85
55
I. Fonduri cu destInallune general& :
20.000 -
43 D
1 Subventaunea cielaZStat (Legea dela 27 Martie 1879) . . . 1 . . .
44 3 Chttit 360 8 390 25 29 46
45 3 G. Laztvr 4 713 25 4 963 55 250 3 ,
46 s Ehade-Radulescu 3.769 5 3 826 30 56 8
5.000 -
17
48
D

3
Hagt-Vastle
Ionel C. Istrati . . . . . . . . . . . . . .
1.361 35
290 8 271 -- 3 638 65
19 80 2 Fonda]. Zappa:
L. 12 900,- 322.500 -
49
50
D Ansha Anghelescu
Sofia A Canecau
481 35
762 2
515
795 85
33 65
33 65
Cuponul rentei amortizabile 40/e.
il dividendla 164 aetiuni de Banea_NAiona15. a L. 220 b 36 080,- 82 000 -
51 a Dacta-Romdnia . . . . . . . . 433 4 500 70 67 3 Total. . . L. 48 980,-
52 D Nicolas Chrissoveloni 791 - 866 75 75 75 minus 10/, prelevati pentru pensium 'D 489,80 48.490 20
53 A. F. Robescu 8 415 - 8.949 35 534 35
Total . . . 1 394 360 82 1 475 354 80 763.7461 74.3 9 4148
3 ondul Economillor : -
+80 993,98
4.960,- 111 500 --
*
»
funciar urban 60/0 . . . ..... .
Cuponul rentei amortizabile si obligAiuni eomunale,40/0 L.
. . D
dividend la 1 aetiune de Banea National& . . a
1 166,-
220,-
23 300
500 -
Din vânzarea publicatiunilor » 1 000,-
Total. . . L. 6.845,-
minus 5°/, impozitul Statului p. L. J.165,- . . . . . D 58,25
Rám&n . . . L. 6.786,75
minus:Jo/0 prelevati; pentru pensium 3 67,85 6.718 90
,

4 Fondul Ioan Fan (fondigeneral):

Din venitul anual de L. 29.720,-
dupá scáderea a 5e/0 impozitul Statului . . . » 299,50
Râmân . . L. 29 420,50
dupg. segderea a 10/0:prelevati pentru pensium . . . » 294,20
11.5mAn . L 29 126,30
A

dupg selderea a 150/0 prelevati la 4 pgrti (L. 23 301,04) * 3 495,15

scsáz&nd 4 p`árti lajondur special

115mAn . . . L. 25.631,15
s 19 805,89
- 5.825 26

6 Fondul Nachos:
DobAnda' We la suma de Lei; 54.000 imprumutat6 Fon-
dului Agariei . . . . . . . .
minus 1°/, prelevati pentru pensium
L 2.700,-
b 27,- 2.673 - 42.2540
De transportat . . . 539 8001- 83.707 36
'

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 346 BIIGETUL ACADEMIEI.
BUCIETIIL ACADEMIEL 347
DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1916-17.
DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1916-17
Val. nornin. Veni tun Totaluri
Val. nominalä Venituri Totaluri
Transport . . . 539.800 - 83 707 361 42 251 95
1
Transport L. 1.086 085,75 L. 162.912,75 1.510.350 - 321.720 19 42 264 95
i
6 Fondul Elena Dr. N. Turnesen : Fondul Demostene Constantonide . din Lei 4 892,60 D 733,90 i

Cuponul funciar rural 5 Vo . . . . .

obligatium comunale Iasi 41/2 0/, . .
L. 750,-
225,-
15.000 -- -1
»
o
Dzmttrze A Sturdza . . .
i5lefan Urleiteantt . . .
4 039,20
2 653,20 »
D

D
D

D
lb 605,90
398,-
D
D

D Bucuresti 40/, D
.
.
. .
< . .
»
» 12,-
5 000
300 - » Apostol Papa(lopol . . .
de rezatenfa al mosulor
»
»
»
»
8 6 )3,10
8 603,10 »
D 1 290,45
1.290,45
...... .
D
Total . . . L. 987,- D Anastame Stolojzan . . 0 » 3 762,- » 564,30
minus 5°/, impozitul Statului la Lei 750 . 37,50 Premzul Anastasie Stolojtan 99,- 14,85

-
D D o D D

Itäman . . . L. 949,50 Anastasze Toncoinceanu . » 1 066,75 » 160,-

-
D ID

minus 10/, prelevati pentru pensium A 9,50 940 » Cuza . . . . . . . . » » 4 324,80 » 648,70
D Anastasie Filtu . . D D i 1.187,75 D 178,15
D San-Marin o D 986,55 » 147,95
7 Fonda Donici: D Neuschotz. o * 2.547,25 » 382,10
Bodescu 710,60 196,60
Cuponul rentei perpetue 50/,
Moot Radzana (anexa 3, pag. 23) . L. 17.126,31
L. 1 937,50 38 750 - A
D

Cratovean
Chitu
»
D
D

D 779,65
459,10
D

» 116,95
68,85
minus 10°/, incassári dubioase
Via dela Radzana .
. .
» 1 712,63 »
D
15 413,68
' 3.000,
D

D
Lazar . . ..
Elzade-Radulescu
. .
A

»
D

D
5.839,50
4 501,55 »
D

» 875,95
675,25
Padurea Corbit, parchetul No. 7 . . . . . 5 000, o Hagz-Vaszle » A 1 675,85 » 251,35

.....
. . . . . . »

minus 10/0 prelevati pentru pensiuni

Total . . . L. 25.351,18
D
-
253,50 . 25 097 68
D

D
Artstia Anyhelescu . . .
Sofia Caneciu
Dama-Rominza . . . '
D

... Nicolae Chnssovelont . . i) »

D 605,90
936,30
589,05
1,019,70 »
D

D
D

D
D

1)
90,90
140,45
88,35
152,95
8 Fondn1 Grigore Buinclin :
Cupoane obbgatiuni comunale Bucuresti 4% .
scrisuri funciare rurale si urbane 5°/,
. . L. 100,- 2 500 -- 10
0 A .F. Robescic
Total . .
» » 10 528,65
-
dui Lei 1.156 496,99 L 173 474,40
Fondul Tache P. Anastasszu, soma disponibil5. pentav A( adeinie .
D 1 579,30

25 049 14 316 '769 33

, a
D

bonuri rurale 5°/0 .. . . . ...... » . . A 23 950,-

16.750,-
479 000
335 000 - II. Fonduri cu destinatiune specialá i cu cheltuell anuale :
D obligatiuni locuinte ieftine 5°/, . . .
dela actiunile 136,ncli de Credit roman
. » 3.750,-
2 400,-
75.000
20 000 -- 11 Subventeunea dela Stat pentru lnblioteca (Legea dela 11 Aprilie 1901)
. ......... .
D
. . »
pentru personal L. 12 500,-
minus 5°/, impozitul Statului la Lei 23 950 .
Total . . . 1. 46.950, - pentru carp. qi. legatul lor . . . 12.500,- 25 000 -
Raman . .
.
. .
. . n

I.
1 197,50
45 752,50
12
13
Dotatiunea Statuluz. : Premille Lazar si Eliade din 1917
Subventoune dela Stat pentru Documente Harmuzaki
10.000
10 000
--
minus 1°/, pentru pensibm D 457,50 ' 14 Fondul Regele Carol I:
minus 15°/, prelevati . .
Rämân .
. ...... .
.
.
.
.
.
L.
D

,
45 295,-
6 794,25
38.500 75 Cuponul rentei amortizabile 4,/,°/, L. 25 762,50
16 dividende de Banca Nationalä, a Lei 220,- . . . . » 3 520 -
Total . . . L. 29 2t42,o0
572 500
8 000
_
_
minus 1°/0 prelevati pentru pensiurn » 29 ,,80
9 Preleaati 15% (art. 35 din Statute) 173.474 41 Ftámân . . . L. 28 989,70
dela . minus 15°/, prelevatii » 4 318,45
Fondul Adamachi din tei 225 748,70 L 33 862,30
D Ottetelesanu D D 253 991,84 o 38 098,75 filmitn . . . L 24 641,25
» Tache Anastasszu . . . » » 341 49'3,86 o 51 224,80 Sald disponibil din 1915-16 din Subventiunea pentru
D Grigore Buiuchu . . . » » 45 295,- o 6.794,25 Dictionarul limbn romane, D 4 868,60 29.509 85
Foodal nsturel :
D

D
Regele Carol I
Ndsturel
D

D
D

D
28 989,70 o 4 348 45
41 298,60 D 6 194,80
15
Venatul mostez Neisturel, pe 1 an ..... . . . . L 25 500,-
.

»
»
Danzel
Than Fdtu . . .... D

»
D

» 23 301,01
641,- D

»
96,15
3 495,15
a, » Ldmotesh, idem
Jumàtate din venitul rentei L. 122 000) pentru islaz . .
D

D
6 000,-
3 050,-
D

D
.1. Lecomte C104 Nouy
I. Scorteanu
Agana . . . . . :
. .

. .
D

D
D

V
588,05
940,50
61 540,90
»
o
*
88,20
141,05
9 231,15 '
Cuponul funciar urban 50/, . .
»
. ......
Cuponul rentei amortibile si comunale Bucuresti 40/, .
. . .
dividend la 15 actium de Banca Nationalä a
»
o
2 360,-
1 585,-
59.000 -
31.700 -
Princesa Alma $tirbei
1
D Marta General Carp .
.
.
.
.
o » 10 253,70
51.997,86
o 1.538,05
7.799,65
lei 220,- . D 3 300, - 7.500 - ,
»

-
D D
Total . . . L 41.795,
1
De transportat L. 1 086.085,75 L. 162.912,75 1.510 350 321.720 19 42.254 95 De transportat . . L. 41.7115,-f 2.189.050 - 74.509 85 1 389 024

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ISUGETUL ACADEMIEI. 340
348 BUGETUL ACADEMIEI.
DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1916-17.

-
DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1916-17.
Val. nom inal5 Venituri Totaluri
Val nominalä Vonituri Totalur
Transport . . . 2.401,950 - 131.263 69 389 024 28
. Transport . . . L. 41.795,- 2.189 050 - /4.509 85 389.024 28
I

20 Fondul Agaricl:
minus We impozitul Statului la L. 1.585,- Scrisuri func. * 79,25 Mow; Moara-Grecilor (anexa 1, pag 21) . L. 52 262,-

minus 11/, prelevati pentru pensiuni

Rämân . . . L. 41.715,75
D 417,15
_ minus 101/0 incassari dubioase
PAdurea Merieni, parchet No. 8 . . .
3

. ......
5 226,20 L. 47 035,8(
* 8 000,-
Lemne 21/2 ha vândute pentru scoala Agarici . . . . 1 1 '750,-
RImAn . . L. 41.298,60 Producte dela scoala Agarici ) 13 500,-
minus 15°/0 prelevati 1 6 194,80 85.103 81
r- Total . . . L. 70.285,80
16 Fondul Daniel: minus 1°/,:, prelevati pentru pensiuni ..... . . . » 702,85
Cuponul rentei amortibile 41/,
D funciar urban 51/0
L.
D
606,-
50,-
15.000
1.000
- minus 151/, prelevati la L. 61.540,90
116mAn . . L 69 582,95
/ 9 231,15
Total . . L. 650,- RâmAn . . L. 60 351,81
minus 5°A. impozitul Statului la L. 50,- D 2,50 Burse dela Fondul Adamachi pentru 10 elevi la Scoala
IlámAn . . . L. 647,50 Agarici, a L. 360,-, anual , s 3 600,- 63 951 80
minus 1°/, prelevati pentru pensiuni 6,50
Fonda]. Princess Alina Stirbei :
minus 15°/0 prelevati
115.mân . . . L.
b
641,-
96,15 644 85
21
Cuponul rentel amortizabile si comun. Bucuresti 41/0 . . L. 9 184,- 229.600
24.'700
--
1 funciar urban 5 Ve 1 235 1)

17 Fondul Ioan Wu: Total . . . L. 10 419,-

Cuponul obligatiuni Comunale Bucuresti 41/,
a
L. 60,-
funciar urban Bucuresti si Iasi 51/, . . . . 1 5 990,-
1.500
119.800
-- minus 51/, impozitul Statului la L. 1 235, D 61,75
1-15.mân . . L 10 357 25
x dividende la 86 actium de Banca National&
a L. 220 . . . . . ..........
18.920,-
China caselor din Strada Sculpturii . . . . . . . . . D 4 750,-
43.000 - minus 11/0 prelevati pentru pensiuni ......
minus 151/, prelevati
. .
R5mAn . . L. 10 253,70
D 103,55

D--- 1 538,05 8.715 65

Total . . . L. 29.720,-
minus 51/0 impozitul Statului la Let 5.990, . . L 299,50
o
3
3
11/, pentru pensiuni . . . : . . . .
a 6-a parte . . . .
151/, prelevati la L. 23.301,04
. . . .......
294,20

.....
D

* 5 825,26
1 3 495,15 * 9 914,11 19.605 8'
22 Fondul Maria General I. Carp:
Venitul mofiei Olteniv(anexa'2, pag. 22) . L. 38 798,73
, minus 101/, incass6ri dubioase
. .......
A 3 879,87 L. 34 918,86

---
18 Fondul I. Lecomte du Nay : Pádurea Tinca, parchetul No. 7 . . . 4.500,--
--
D

Cupoane comunale Bucuresti 41/,

D funciare urbane 51/
L. 24,-
600,-
600
12.000
Cuponul obligatium comunale Bucuresti 41/,
*
2 funciar rtiral si urban EiVo . .
. . .....
.

rentA perpetuä si netraiismisibilá 5°/, . . . 1

. .
D
. D 1.124,L
4 045,--
6.637,50
28 100
80 900
132.750 '
Total . . . L.. 624,- DobAnda 51/, la imprumutul, rämas de lei 18 743,20 pen-
minus 61/, impozitul Statului la L. 6(30 » 30,- i tru construirea scoalei dela Olteni 1 917,15
Illmán . . L. 694,- Amortisment din acest imprumut pe a. o. 2 562,85
minus 114 prelevati pentru pensiuni D 6,95 Total L. 52 725 36
Rámán . L. 688,06 minus 51/0 impozitul Statului la L. 4 045,- 1 202,25
minus 151/0 prelevati * 88,20 499 85 Râmân . . . L 52 523,11
minus 11/0 prelevati pentru pensiuni D 525,25
19 Fondul loan Scorteanu: R6mAat . . . L. 5.997,86 44.198 21
Cupoane funciare rurale EN, .. . . o L. 1 000,- 20.000 minus 151/0 prelevati '7 '799,65 '
minus 51 impozitul Statului . . . . . . . * 50,-
950,- 23 Fondul Demostene Constantinide :
minus 1 eh prelevati pentru pensium
Rámán . . L.

. L.
9,50
940,50
I

Cuponul rentei amortiz. si comunale. Bucuresti 4°/, . . L. 420,-

funciar urban si rural 51/, g 4 760,-
10.500
95.200
--
RAmAn . D

minus 151/, prelevati D 141,05 799 4 Total . . . L 5 180,

De transportat . . . L. 5 180,- 3.003.700 -1 248.129 35 389 0e,4 28
I I

De transportat . . . 2.401.9501- 131.263 69 3 ' .024 26

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 350 13UGETIIL AKDEMIn 1317GETIIL ACADEME!. 351

DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1916-17. DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1916-17.

Val norninalA Venituri Totalnn Val uoinmala Vemturi Totaluri 1

Transport .
minus 5V, impozitul Statulut la L. 4.760,-
. . Lei 5.180,- 3 003.700
a238,-
- 1

248.129 35
1

389 024 28
Transport . . . L. 18 893,50
501, din salanul functionarilor plat*, (le Academia
3.840.100 - 287.791 771 389 024 28

, 1) functionaril si servitorn Aca-

I16.ma..n . . . L. 4 942,- demiel la . . . . . Lei 141 918,-Lei 7.095,90
, minus 1°/, prelevati pentru pensiuni . . . . . . D 49,40 2) profesorn dela Instit Ottete-
Itämân , . . L. 4 892,60 lesanu la a 12 610,- D 630,-
minus 15°/, prelevati D 1733,90 4.158 70 3) idem dela Scoala Agarici . a 4 200,- D 210,-
24 Fondul Dimitrie A. Sturdza : 4) D 1) D dela Tigänesti. a 9 240,- D 462,-
Cuponul rentei amortizabile 1 °/0 - .
minus 1 0/, preleväri pentru pensium
. . . . . . L.
))
4.080,-
40,80
102-000 - 5) din salariul brigadierului silvicv 0
6) la pensiumle acordate . . . . ; 13 518e84 a 675,94L 9 163,84
1 800,- 90,- %

. . . L. 28 0570.4
BlmAn . L. 4.039,20 Prelevari 1010 (Deciziunea dela 25 Martie 1904)uma
S D 12 672,15 40 729 49
minus 15 V, prelevati D 605,90 din venitul brut dela-
Ilámtin . . L 3 433,30 Fondul Adamacht din Lei 228 029,- Lei 2.280,30
Sald disponibil din 1915-16, bursä neacordatit . . . . D 7 866,60 11.299 90 a Ottételesami. . .
Tache P. AnD astasszu
.. a v 256.557,44
344 948,36
A 2 565,60
3 44),50
Fondul Stefan Urliiteann :
- o D
25 D D

Cuponul rentei amortm. si comunale Bucurecti 4°/, . . L 2 680,- 67.000 D ZaPpa 0 1) 48 980,- a 489,80
minus 10/0 prelevati pentru pensium a Ecwionizzlor » D 6 786,75 D 67,85
26,80 D
D Macinca . D 1) 2 700,- D 27,-
minus 150/0 prelevati .. . .
ll'am6,n L 2.653,20
. . ..... a
Fläman . . L.
398,-
2.255,20
D

D
Elena Dr. N. Turnescu
Domes.
Grigorie Buiucl iu
. . . D

D
))

a
1)
949,50
25 351,18
45 752,50
a
D

D
9,50
253,50
457,50
Said dispombil din 1915-16, din bursä » 6 610,40 8 765 60 n Regale Carol I D D 29 282,50 D 292,80
D a D D 41 715,75 a 417,16
26 Fondul Apostol Papadopol :
Cuponul obligatiuni comunale Bucuresti 40/0
China caselor din Galati pe 1 an
.. . . . L. 340,-
8 350,-
8.500 - D

D
Daniel . . . . .
Ioan Mu.
D

D
D

D
647,50
29 549240:5-0
a
a,
6,50
294,20
D
D I. Lecomte du Nouy )) a 594,- » 5,95
Total . . 1,- 8 690,- D _roan Scorteanu D a 950,- a 9,50
minus 10/0 prelevati pentru pensiuni . . . . . . a 86,90 D Agaric i . . .
. . . D 9 7'0.285,80 D 702,85
Rämân L 8 603,10 a Princesa Alma gtirbei. . . . D D 10 357,25 a 103,55
minus 150/0 prelevati a 1 290,45 D Maria General Carp . . . . D D 52.523,11 0 525,25
. D DeMostene Constantin/ids . . p D
IlAmân L 7.312,65 D Dimitrie A. Sturdza . . . D D 4409:4800
Din sumele capitabzate, pentru implimrea sumet de L. D ,s'te fan Urlateanu D D 24 698402,-- 26,80
8 125,75 dela cheltuelt
as»

...- a 812,92 8 125 57 Apostol Papadopol . D D 8 690,- 86,90

1) . . D

Fonda], de rezistentii al mosillor : de rezistenta al znoszilor . 8 690,- L6:90

--
D D _
27 D . D

Cuponul rentei amortiz si comunale Bucuresti 47, . L. 5 360,- 134 000 . D Anastasia Stolopait . . . . D A 38,-
Prennul Anastasia Stoloyian . 1,-
D

D
Creditul viticol si Jud , comunale 4J/2/0 . . . » 1 980,-
Rent6 amortizabilA 5°/, » 1 350,-
44 000
27.000 - D
D

v Terzacov.iceaniz .
Ouzo . .. .
. . . . .
.
.
.
D

»
D
0

»
D
3.810000,--
1 077,50
4.368,50
DD

A
10,75
43,70
' Total . L 8 690, - D Anastasia Mu . . . . . . D D 1.199,75 a 12,-
minus 1°/, prelevati pentru pensiuni . . o 86,90 D San-Maran ... . . . D D 996,50 D 9,95
Ximilia L. 8 601,10 D. Ne uschotz » D 2.573,- a 25,76
minus 15°A prelevati a 1 290 45 7.312 65 D Bodescu .. . . . D D 717,75 a 7,15
Crawvean D A 787,50 v 7,86
Fondul de petisinni: D
28
Cuponul rentet amortizabile si comunale Bucuresti 40/0 L. 11 900,-
funciar rural 4°/o a 1.6 )0,-
297 500
40 000
-- D

D
t
Laz ar . . . . .
D

D
D

a
463,75
5 893,50
a
a
4,65
59,-
a
.
)0

urban 5°/0 .
D

rentà amortizabilá 5°/, .

4 030,-
340,-
D 80 600
6.800
-
--
*
D
Eliade-Radulescii
Hagt-Vaszle
D

D
D

a
45,45
16,90
4 547,-
1.692,75
a
a
D
D Tonal C. Istrati D )) 2,76 273,75 a
11 a D
4V20/0 a 1 3 15,- 29 000 D Anstia Anghelescu . . . . D D 612,- a 6 10
Total . . L. 19 175,- D Sofia Canectic D ,. D 945,75 0 9,45
minus 60/, impontul Statului la L. 5.630,- . . . a 281,50 D Dacza-Romania . . , . . D D 595,- a 5,95
1

n Nicolae Chrzssoveloni . . . . D D 1 030,- a 10,30

De transportat . . L. 18 893,60 3.810.1001-I 287.791 771 389.024 2E D A.. F. Robescu . D 10 635,- » 106,35 D

Total general . . . din Let 1.267 2-27,14 L. 12 672,15

De transportat , . . 3.840.100 - 328.521 261-389.024 28

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 352 BIICUSTIIL ACADEMIEI EtTGÉTIIL ACADEMMI. 353

DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1916-17. DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1916-17.

Val. nominalä Venituri Totaluri
. .L
_
Val. nominala Venitur' Tote lun
Transport
Transport L 3 840 100 - 328.521 26 389 024 28 Mosia Mägurele (anexa 6, pag 26) L.28.608,83
91 637,49 L 100.144,36 8.231 787 50 520.108 66 389.024 28

29 Pendell. Adamachi: minus 10°/, incassäri dubioase D 2 860 88 o 25 747,95

a) Excedent din 1914-15 a fost de . . . L. 93 616,72 Mosia Otetelll, arenda pe 1 an . . . . L. 14 000,-
s'a votat ln bugetul pe 1915-16 .
scrisuri funciare rurale 40/,
. .
b) Capoane. rentá amortizabilä, comunale Bucui esti si
. h. 30 668,
o 37 360,10 L. 56 256,62

766.700
o
D ..... .
Bdtd.Fant, idem
Billcests
Moara dela Mdgurele, arenda
. .
n
»
D
6 000,-
2.050,-
6 210,- 145 645,44
Idem Rentä. perpetuä. 40/0 . . . . o 12 443,55 311,087 50 e) Fondul .glena Dr. N. Turnescu :
Idem comunale Iasi 4 V, 0/, . . . . o
Idem scrisurl funciare urbane, rurale,
,f.e 450,- 10.000 - Cupoane funciare rurale sf urbane 5°/, o 1.550,- 31.000 -
rentä amort. si perpetuä netrans. 5°/, o 53 235,-
209 dividende de Banca Nat a L. 220 i 45 980,--
1 064.700
104.500
-- minus 5°/0 impozitul Statului . . . . o 77,50 o 1.472,50
Suma . . L. 142.776,55 d) Fond pentru înzestrarea absolventelor Instttuhdut.
minus 5 Vo impozitul Statului la sons. Cupoane rentä, amort. si comunale Bucuresti 4°4 . 740,-
e) Vensturt dela Instztutul Ottetelefanu dela Mägurele » 14 000,-
D 18.500 -
func. rural. 4°/0. (L. 400), 5°/, (L 38 635),
urbane 5°/0 (L. 3.770). Total Lei 42 805 . D '2 140,25 o 140.636,30 Total . . . L. 262 002,30
minus 10/0pre1evati pentru pensium . L 256 557,44 o 2 565 60
c) Propnetatc
Mosia Rosiori (anexa 4, pag 24) . L 16.500,- Rämän . . , . L 259 43(j,70
minus 10°/0mcassäri dubioase o 1 650,- D 14 850,- minus 150/0 prelevati la L. 253.991,84 . . . . . D 38 098,75 221 337 95
Pädurea dela Rosiori, parchet No. 7 . o .. 5.000,- 3 1 Fondul Tache P. Anastassin:
Vta dela Capou din Iasi, arenda pe 1 an» , 850,- 20 700,- a) Excedent din 1911-15 L 27 093,55
3) Dobdnzi : s'a votat in bugetul pe 1915-16 . . D 19 483,97 D 7.609,58
Doi:A.11de 5 °/0 la imprumutul Donici de .

--
L. 23 428,70 L. 1 171,45
b) Cupoane rentä amortiz , comunale Bucu-
Idem dela Fondul Agarici la imprumutul rseti $i scrisuri funciare rurale 40/, . . L. 16 860,- 421 500
de L. 68.811,07 D 3 442,05 a 4.613,50
Idem c imunale $1 judetene 4 1/40/0 . . . D 21.159,- 470.200 .

Idem saris. func. rurale, urbane Bucuresti,

e) Amortaement :
din Imprumutul Agarici de L. 68 841,07 L. L 2 523,58 -
Iasi si rentä perpetua 50/, , . . . . 26.145,-- D 522.900 --
din Imprumutul Donici de D 26 428,70 » 3 000,- ID
Total . .
5 523,58
. L. 227 730, -
6 dividende de Banca Nat. a L 220 . . o 1 320,-
15 D dela actille aNationalao a 1,50 o 750,-
Suma L. 66 234,-
3 000
3 000 -
minus 1°/, prelevati pentru pensiuni D 2 280,30 minus 50/, impozitul mobiliar la func. ru-
Rämän . . L. 225 149,70 rale 40/0 (L. 1 600), 50/0 (L 1 645), urbane
minus 15°/, prelevati D 33 862,30 191.587 40 Bucurestr 50/, (L. 11 425) si Iasi 50/0 (L.
30 Fonda'. Otteteleanu: 730). Total L. 15.400 . D 770,- L. 65.464,-
Exeedent din 1914 - 15 a fost de . . L. 20 952,34
$'a trecut la capital D 17 630,-- c) Proprietati :
!Wan . . L 3 322,64 Mofia Tzgeinefli anexa 7 pag. 27) L. 1.20 778,64
Excedent din 1915-16 2 122,52 L. 5.444,86
D minus 100/0 incassän dubioase o 12 077,86 ' '

a) Cupoane rentä amortizabilá si cornu- 1.272.500 -- Rämän . . . L 108 700,78 -

nale Bucuresti 4°/o . . . . . . . . L. 50 900,-
.
-
210 000
Venituri extraordmare din vânzare de lem-
Idem comunale Iasi si jud., comunale 4,/2°/, D 9 450,- ne, fân si arenzile poemlor din trupurile
Idem rentä perpetuä. netransmisibilä,scris.
func. urbane sl rurale 5°/, . . . D 32 235, ,-. 644.700
7.500
-- de pädure de pe mosie . . L. 8 850,- L. 117.550,78
MosiaCalmatuiu(anexa 8, pag 29 L. 76 300,-
Idem 15 dividende de Banca Nat. a L. 220 D 3 300,- minus 100/0 incassári dubioase D 7 630,- o 68.670,-
Suma . . . L. 05.885,- . Via dela rioneo,,(aproxirnativ)
minus 5°/Impozitul Statului la L. 23.710,- D 1 185,50 a 9-1 699,50 din cAutarea in regie . . . D 17 000,- A

b) Proprzetliti : Vta dela Cdlnultui arenda pe 1 an . . . 1 000,- I)

Mosia F.-Chiselet (anexa 5, pag. 25) L. 95.447,21 Paclurea Balk, parchetul No. 10. . . . o 30 000,-
minus 10°/0 incassäri dubioase o 9 544,72 o 85 902 49 d) Venzturs dela fcoala de agriculturd dela .

Vadul morn dela mosia F.-Chiselet . . o 6Ú0,- rigdne0i 34.654, - D

Pescuitul pe mosia Fundu-Chiselet . . . 5,135,- D

., ' De transportat L. 268.874,78 L. 73.073,58 9 701.887 50 731.446 61 389 024 5
De transportat L. 91 637 49 h. 100.144,36 8 231.767150 ,, 520.108166 389.024 82 Anolele A R -Tom JÇXXVIII - Desbotenle 23

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 354 DI:KIEV:1D ACADEMIEI. IITIGETIIL ACADEMIEL 355

DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1916-17. DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1916-17.

V 11 lominal Veniton Toralon I . Val nominala Venitun 1 'rotator!

Transport L 268 874,78 L. 73 073,58 9.701 887 50 741 446 61 389 024 28
Transport L. 4.455,- 10.116 287 50 1.423 158 70
Venituridela roakkprtmareldtn Calmquiu. D 3.000,- n 271 871 79 minus 50/, impozitul mobiliar la L. 1 730 2 86,50
Total . . L. 34494", Ii Rämän . . L. 4.368,50
minus 10/0 prelevati pentru pensmni » 3 449,50 1

minus 10/, prelevati pentru pensiuni » 43,70 .,

115män . . . L 341 49-.,86 Räman . , L.
51 224,90 4 324,80
minus 150/ prelevati la L. . ., D
minus 15% preleyati 2 648,70
Ftäman . . . L. 29 :.274 06
2 171,94 115.män . . . L. 3 676,10
Venit extraordinar al fondului »
Pentru 1mplinirea sumei de L. 20 000,-, premiul din
Suma L. 292.449 - ' 1917 (din venitul capitalizat,- deciz. din 5 Aprilie 1900 si
minus suma disponiba pentru Academia . . . . o ._.5 0 cl '4 267 399 96 23 Marta 1904) L. 16 323,90 - 20 000 -
32 Fondul-Anastasie Stolojian: 39 Fondul A.nastasie Mt :
Cupoane bonuri Cassa ruralä 5% .
minus 170 prelevati pentru pensium . , . . . . .
L
D
3.600, -
38,-
76.000
Cuponul rentei amortizabile 4%
funciar urban 5% . . . . . .
D
L
2 . ..... . 720,-
505,-
18 000
10 100
--
R5Anân L. 3 762,-
minus 150/0 prelevati » 561,30 Total L 1 225,-
minus 50/0 impozitul mobiliar la L. 505,- 2 25,25
Rämän . L. 3 197,70
Sald:disponibil din 1915-16, pentru bursä L. 3 836 10 7.033 80 Rämän L. 1.199,75
minus 10/, prelevati pentru pensiuni
s v 12,-
33 Foodul Premiul Anastasia Stolojian: Rämän . L.
Cupoane bonuri Cassa rural5 5°4 L. 100,- 2 000 - minus 150/0 prelevati »
1.187.75
178,15 1.009 60
minus 1°A, prelevati pentru pensium . .. . o 1.- 40 Fondul San-Dioxin :

---
Mean . . . L. 99,- Cuponul rentei amortizabile 40/0
minus 15°/0 prelevati » 14,85 84 I') L. 500,- 12 500
f D D 50/0 2 50,- 1 000
34 Fondul Obedenaru (nuda proprietate): funciar urban 50/, 470,-
Cupoane funciare rurale si urbane 5°/0 . . . . L. 2.775,-
2 552,-
55.500
63 800
-- D . . . . . . . .
Total
. . .
. .
. . 2
. L. J 020,-
9.400
rentä amortiz si comunale Bucuresti 40/, .
-
1

2 D
minus 50/, impozitul mobiliar la L. 470 23,50
D dividende la 40 act. de Banca Nat. a 205 . 8 800,- D 20.000
D

ligraän . . L. 996,50
Suma . . . L. 14 127, - 13.988 25 minus 10/0 prelevati pentru pensiuni 9,95
minus 50/, irnpozitul mobibar la L. 2 775 . . . » 138 75 1 o
-
Rämän . . L. 986,55 ..
35 Fondul Ion Ghica : (nuda proprietate): minus 1504 prelevati . 2 147,95 838 60
2 500,- - .
cupoane funciare urbane 5%
minus 50/0 impozitul mobiliar . . . .... L
» 125,-
50.000
2.375 - 41 Fonda Neuschotz :
Cupon funciar urban 50/0
rent5. amortizabilá 50/o
L 2 040 -- 40.800 --
:t

36 Fondul Anastasia Toncoviceanu : I/

'75,- 1 500
Cupoane obligatiuni comunale 40/0 . L. 80,-
1 050,-
2 000
21.000
-- 2 comunal Bucuresti 40/, . . . . -.
.,
. . . . . 560,-
»
D 14 000
Cupoane funciare urbane 5°4 D
Total . . . L. 2 675,- '
Total . . L. 1.130,- minus 50/0 impozitul mobiliar la L. 2.040 2 102,-
minus 50/, impozitul mobiliar la Lei 1 050. . . . » 52,50 Blmän . . L. 2.573,-
Ftämän L. 1 077,50 minus 10/, prelevati pentru pensiuni 2 25,75
,

minus 10/0 prelevati pentru pensiurn 10,75 D Itämän . . L. 2 547,25

minus 1504 prelevati 382,10 ,2.165 15
Rámän L. 1 066,75 D

minus 15°/0 prelevati . 160,- D

.
906 75 42 Fondul Bodescn :
37 Fondul Sectiunii stiintifice pentrn tipárituri 0 allele :
Cupoane comunale Bucuresti 40/, 22.500 _ 900 ,- 1.034.134
,
42
Cuponul comunal Bucuresti 404
2 funciar urban 5»/0 . . . . . . . . . . . .
L
D
200,-
545,-
5.000
10 900
--
Ill. Fondurl speciale 1 cu cheltuerperiodice : Total . . . L. 745,-
minus 5°I, impozitul mobiliar la L. 645 D 27,25
36 Fondul Cnza :
Rämän . . L. 717,75
Cuponul rentei amortiz. si comunale Bucuresti 40/, . L 2 500,- 62.500
De transportat Lg 24.013 T5 1.423 158 76
Cuponul renter amortiz. .5°/, L 225,- 4 500 717,75 10.239.487 50
D funciar urban si rural 50/, 2 1 730,- 34 600
Total L. 4 455,- 10.116.287 50 1 423.158 701

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 356 131METIIL ACADEMIPT.
BIIGETIIL ACADEMIEL 357
DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1916-17.
DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1916-17..
Val. nommalA Vemturi Totalurt
'
Val nominala Venituri Totaluri
Transport . . ,. 717,75 10.239.487 50 24.013 35 Transport . . . L. 4.650,- 10.459 787 50 31 471 15 1 423 158 70
minus 10/0 prelevati pentru pensiuni L. '7,15
115,m'an . L. 710,60 minus 5% impozitul mobiliar la L. 2.060, - 0 103,- .
minus 150/, prelevati
.
0, 106,60 604 - minus Ph prelevati pentru pensium
Rämän . . . L. 4 517,-
D 45,45
13 FondnI Craiovean : Raman . .. L. 4 501,65

. ..... .
Cuponul rentei amortiz si comunale Bucuresti 40/, . . L.
funclar urban 50/, .
300,-
50,-
7.500
1 000
-- minus 150/, prelevati
47 Fondul Hagi-Tasile :
0 675,26 3.826 30
it.

D
. . . . . .
divid. la 2 actium de Banca NationalA a L. 220,- o
D

440,- 1.000 - Cuponul obligatiuni comunale Bucuresti 4°/,, L. 340,- 8.500 --

Total . . . L. 790.-
,
minus 5°/, impozitul mobiliar la L. 60 . . ...... D 2,50 0
rentä amortizabilä 6 0/
1.

funciar urban 50/0 . . . ...... . .

»
D
75,-
i 345,-
1 500
26 900 -
Ilámán . . L. 787,50 Total . . L. 1 760,-
minus 1°/, prelevati pentru pensiuni D '7,85 minus 50/0 impozitul mobiliar la L. 1.345,- . p . . . o 67,25
RámAn . . . L. 779,65 115.mAn . . . L. 1.692,75
minus 150/, prelevati D 116,95 minus le/e prelevati pentru pensiuni » 16,90
Ellinân ' . . L. 662,70 - Rämän . L. 1.6 r5,i:b
Pentru implinirea sumei de L. 1.500 premiul din 1917 (din
vemtul capitalizat a 837,30 1.500 - minus 1504 prelevati
113,naAn . .
D 251,35
L. 1.424,60
Fondni Chit": Pentru implintrea sumei de Lei 6.000 premiul din 1917
44
Cupoane comunale Bucuresti 4°/0 . L 80, 2.000 -- Inscris la cheltueli (din venitul capitalizat)
Fondul Ionel C. Istrati :
p 3 575,50 5.000 -
I
comunale Iasi 41/20/0
D

funciare urbane 50/, . .

0) .. . . . . . .
dividend la 1 actiune de Banca Nationalä . . a
»
D 45,-
125,-
220,-
1.000
2 500
500 -- 48
Cuponul obligatiuni comunale Bucuresti 4Ve
D funciar urban 50/0 . . . . ..2 . . . . .
L.
0 .
240,-
25,-
6 000
500 --
,

minus 5°/, inapozttul mobiliar la L. 125,-

Suma . . . L.
D
470,-
6,26
D

Bacäu a Lei 2,- . . . . . .....

dividend la 5 actiuni Banca Comertului din
.
Total . . L.
. . 0 10,
276,-
500 -
minus 1% prelevati pentru pensium ..... .
Rámân . . . L.
. .
115.mAla . . . L.
D
463,75
4,65
459.10
minus 5°/ impozitul mobiliar la L 25,- .
Rämän . . L.
D 1,25
273,75
minus 15°/ prelevati D 68,85 390 25
minua 10/, prelevatt pentru pensiuni D
--,---
2,75 271 -
49 Fonda Aristia Angelescu :
i5 Fondul Lazär :
-- Cuponul comunal Bucuresti si renta amortizabilá 4°/0 L. en,- 15.300 _
) funciar rural si urbAn 5% . . . . . . .....
Cuponul rentei amortizabile si comunale Bucuresti 40/0 L. 1.900,-
8 630, D
47 600
72.600
-
minus 10/0 prelevati pentru pensiuni
Rämän .
D

L.
6,10
605,90
D dividend la 2,/2 act:Banca National/ a L 220,- . o 550,-
Total . . . L. 6.080,-
1.250 minus 15% prelevatt o 90,90 615 -
minus 50/0 impozitul mobiliar la L. 3 630,- 181,60
0 60 Fondul Sofia A. Canecin :

minus 10/0 prelevati pentru pensiuni

Rämân . . . L
a
6 898,50
59,
.
tuponul obbgatiuni comunale Bucuresti 4°/0
a funciar urban Iasi 5% ...... .
. . .
L.
»
200)-
785,-
5 000
15.700
--
Rämän . . . L. 5 839,50 Total . L. 983,-
minus 150/, prelevati 875,95 minus 50/, impozitul Statului la Lei 785 39,25
D
4 963 65
I Rilmän . . L. 94.,75 1

16 Fonda Eliade-Rädulescu.: minus 1 13/0 prelevati pentru pensiunt . D 9 45

funciar rural si urban 50/0 . . . . ......

Cuponul rentei amortizabile si comunale Bucuresti 40/ . L 1.600,-
2 060,-
40 000 -- minus 15 0/0 prelevati .
Rámán .
.
L. 936,30
140,45 795185
D

) dividend la 4,/, actium Banca Nat. a L 220,- . .

a
o 990,-
41.200
2.250 - 51 Fondal.Dacia-Rominia:
Total .
De transportat .
.
.
. L.
. L.
4 630,-
4.650,- 10.459.787 5
I

31 471 15 1 423.158 70
Cuponul obligatiuni comunale Bucuresti 4%
» funciar urban 5°/, .
L.
D
120,-
500,-
3.000
loco)
--
I
De transportat . . L. 620,- 10.552.687 51 41.879 301 1.423.158 70
- .

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 358 BIIGETIIL ACADEMIEI,

DESVOLTAREA VENITURILOR PE 1916-17.

Val nominal" Venituri Totaluri
Transport Lei . . . 10 552 687 50 41 879 31 1 423.168 70
. Total . . .L 620,-
minus 5°4 impozitul mobillar la L 500,- v 25,-
Raman . L. 595,-
minus 1°4 prelovati pentru pensium . . ...... D 5,96
13.5.mán . L 589,05
minus 15°4 prelevati 1 88,35 600 70
52 Fondul Nicolae Chnssoveloni :
Cuponul rentá amortizabilá 41/0 980,-
D , , 50/0
. ..... .
. . . . .
.
,
.
L.
2 50,-
1 030,-
1 000 -
24 600 ---

minus 114 prelevati pentru pensium ..... 0

Rämân .
Total .
-
.

.
.L
.L
D 10,30
1 019,70
minus 151/0 prelevati 1 152,95 866 75
63 Fondul A. F. Robescu:
Cuponul comunal Bucuresti 4 04 ..... . . . .L 460,- 11.500
---
D rental amortizabile 5 04
Venitul moqum Cäputeasca ..... . . . .
. , . .
Total .
. . .
.
.
'I, 10 1759-
. L 10.635,-
000,-
3 600

minus 114/prelevati pentru pensiuni . . . . . . . . li 106,35

minus 1504' prelevati . . . ..... IllinAn .

. .
.
.
. L 10 528,65
. a 1 579,30
10 593 187 50_
8 949 35 52 196 10
1.475 354 80

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 13PGETUL ACADEMIET 359

Anexa 1.

FONDUL AGARICI.

Mo#a Moara grecilor pe 1916-17.

(De (eg No. 796 (Mkt, 22 Aprthe 1916).

I. Venituri: Pe 1915-16 Pe 1916-17

1) 80 ha terma arabil calitatea I a 44 lei hectarul . . . I Lei 3 520,-
2) 700 D I, . D 11 D 40 D D . . . D 28 000, -.
3) 310 D D n D 111 D 30 D 9 300,-
D . . . D

4) 200 v 3, pentru p4une a 32 let hectarul . 6 400,-

. . . . D

5) 62 D fameatä
D a 66 . . . .
D D 3 432,- D

6) 18 D 5 000 m p gradmi de pepern a 60 lei hectarul

D 1 110,- D

7) 5 * gr6dmi de zarzavat a 120 lei hectarul . . . I, 500,-

1,365 ha 5 000 m p . , . . . . . . Total . Lei 52 602,- Lei 52 262,-
di 1 cari scIznd 10,/, Incasrt dub.oase . . . i 5 260,20 5 296 20 D

ritran . . . . . . . ....... Lei 17 341,80 Lei 17 035,80

8) Veni1d1 dela exploltirea in tegie a Vaduril, pal-
chetul No 8 . . . . * 8 000,- 8.000,- D

9) Idem la 21/, ha pli lure vAndutä zcoalei *Agaricl* i 1 760,- 1 750,- D

Totalul vemturilor brute . . . Let 37 091,80 Lei 5b 785,80

II Cheltue11: Aprobat Propus

pe 1915-16 pe 1916- 17
1) Leafa administratorului a 200 lei lunar, pe an . . . Let 2.400,- Lei 2.400,-

3) Un logofät a 80 lei lunar, pe an

............
2) Remiza administratorulm de 100/, din ineassArile brute
ce tree peste 31.000 lei
.
* 1 860,20
960,- D
D

D
1 826,20
960,-
4) Patru, pandart a 40 let lunar, pe 9 lum 1.440,- D D 1 440,-
5) Un pandar a 40 lei lunar, pe an 480,- D D 480,-
6) Un vizitiu a 40 lei lunar, pe an . . . . 480,- * 480,-
. ,
... .
D

7) Registre, =primate, hartie, etc . . . 150,- D 150,-

..
D

8) Potcovitul cailor, reparatul träsurn, etc . . s 150,- 1 150,-

9) Reparatia ecaretelor . 100,- D D 60,-
10) Impozitele move].
11) z /Alum i altele
12) Asigurarea ecaretelor
........ .
.
.
.
. . D
*

D
4 985,52
1 000,-
38,20
*
D

D
4 985,52
1 000, -
38,20
13) Leafa a 4 pandari dintre cari 3 a 20 lei lunar qi unul
a 30 lei lunar, pe an L D 1 080,- D 1 080,-
14) Semmte forestere gi altele pentru pepinterA D 30,- D 30,-
15) CA15torn fi alte cheltueh neprev6zute D 300,- * 300,-
Totalul cheltueltlor Lei 15 453,92 Lei 15 379,92

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
360 BPGETPL ACADEMIEL

Anexa 2.
FONDUL CARP

Movie Oltenl pe 1916-17.

(De leg No. 796 dela 22 Apnlie 1916)
I. Venituri :
Pe 1915-16 Pe 1916-17
1) 774 ha. 6 940 m p teren arabil calaatea I a 44 lei hect Lei 34 086,53
2) 62 1.800 o
D D 1 n II n 40 D D 1 2.487,20
3) 12 1 5 000 s s fâneata D 50 D s D 625,-
4) 13 s grAdan de zarzavat t 100 s D 1 1.300,-

grAul, etc.)
862 ha 3 740 m. p.
.....
vend extraordinar (triorat, saramurat
. . . .
Total .
. 300,-
. Lei 38 956,73 Lei 38 798,73
1.

din cari se5zAnd 10% incassári dubmase 3 895,67 o

D 3 879,87
rämân Lei 35 061,06 Lei 34 918,86
5) Venaul din exploatarea in regie a p5durn, parchetul NO 7 o 3 800,- o 4 500 -
Totalul veniturilor brute . . . Lei 38 861,06 Lei 39 418,86

II Cheltuell: Aprobat pe Propos pa

1915-16 1916-17
1) Leafa:admaustratorului de 200 lei lunar, pe an . . . . Lei 2 400,- Lei 2.400,-
2) Remiza administratorului de 10% din incass5rile brute
ce tree peste 22 000 lei . 1.695,65 D1 679,87 D

3) Leafa logoffitului a 70 lei lunar, pe an . . . 9 o 840,-

4) : j o vIZItlulln a 35 lei lunar, pe an ...... . . 0 --
482;
40 D 420,-
5) Ulan pândar a 50 lei lunar, pe an
s D 600,- D 600,-
6) 1 a d01 pandari a 40 lei lunar pe 9 lum /I 720,- » 720,-
7) Registre, imprimate, hârtie, etc. . . . . . . 0 150,- D 150,-
8) Potcovaul cailor pi altele 150,- 100,-
9) Cumpârarea anei träsuri
10) a doi cal
D ..... . . . . . .
s
D

D
-- n

D
900,-
1 000,-
11) Reparatia ecaretelor s 150,- D 150,-
12) Impozaele mopiel o 3 197,65 D 3.197,65
13) Asigurarea ecaretelor mom] pi a cantonului p5durn . . D 200,15 D 200,15
14) Seminte, pentru pepindr5, Wintretmerea el . . . . . o 50,-- 1 100,-
16) Impozitele pi alte cheltueli la exploatarea ln reps a par-
chetului No 7 D 450,- s 500,-
16) Leafa unui pádurar a 25 lei lunar, pe an . . . . . . 1 300,- / 300,-
17) Cálátorn pi cheltueh neprevAzute 1 300,- o 300,-
Totalul eheltuehlor . . Lei fl 623,45 Lei 13 557,67

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 BIIGETIIL ACADEM1EI. 361

Anexa 3. FONDUL DONICI.

P1o;ia Radlana pe 1916-17.

(Deleg No. 796 flea 22 Aprase 1916)
I Venituri : Pe 1915-16 Pe 1916-17
1) 16 ha 9.600 in p teren arabil calitatea I a 78,40 lei hect L. 1E40051;26
2) 90 * 1 A Il /
60 . 5.400,-
3) 10 D D A III 1
55 D D 1 660,-
4) 5 a a IV / 60 D D / 260,-
5) 17 D 8.000 . . V * 45 . » 801,-
6) 49 / 6.300 D 1 1 VI 1 40 . * D 1.985,20
7) 6 D 2 000 grAchni de zarzavat I . 180 D A D 936,-
8) 2 1 2.000 . 1 II 1 168 . . 1 369,60
9) 7 D 2 000 D 1 D III D 112 D * D 806,40
10) 11 5 000 (aneat5 calitatea I 1 90 . 2 . 1 035,-
11) 30 D 3 300 1 D II 76 1 1 2 274,76
12) 5 D 7 000 ° D . III . 60 D D 342,-
13) 6 2 800 D . (rogozerie) IV D 40 * 1 D 211,20
14) 19 3 700 . D Islas 30 1 1 D 681,10
15) 6 8 400 D 1 (tuferig) . 20 1 1 * 116,80
16) 11 D 1 (prandial 8 . D 1 88,-
17) 8 1 1 la Bastonul 16 D 1 1 128,-
300 ha 0 100 m. p Total . . L 16.799,65 Lei 17 126,31
din, cari sc6z6nd 10,/,, incass,iri dubioase . » 1 679,95 e 1 712,63

18)
19)
rärnan
venitul vial . . . . .......
vemtul din exploatarea tn regie a Odurn, par-
. / 16 000,- e 3 000,-
L 15 119,60 Lei 15 413,68

chetul No. 7 . . . . 6 000,- 1 5 000,- D

Totalul vehiturilor brute . . L 37 119,60 Lei 23 413,68

II Cheltuall :: Aprobat pe
1915-16
Propue pe
1916-17
120 lei lunar,
1) 1) Leafa admirnstratorului a a 120 lunar, pe an . . .. .. 1.440,- Lei 1.440,-
. . Lei1.440,-
brute ce
2) 2) Remiza administratoruluisie 10% la la incassarile brute
tree
tree peste 10 10 000
000 lei
lei ' ' .. .. DD 579,95 . 712,63
3) 3) Un Un pandar-vizam a a 40 40 leilunar,
lunar,
pe pe an an . . .. .. .. .. .. D 480,- D 480,-
4) 4) Un Un pindar pe pe 9 9 luni, a a 40 40 leilunar
lunar .. .. .. . .. . 360,- D 360,-
5) Registre, im primate, hartie, etc
etc ** 80,- . 80,-
6) 6) Potcovaul calulm gi reparatul trammel 80,- 11 80,-
7) 7) Reparatul ecaretelor . . 100,- » 150,-
8) 8) Asigurarea ecaretelqr » 39,70 D 39,70
9) 9) Leafa unlit pandar a a 25 25 leilunar,
lunar,pe pe un an an . . . . DD
300,- 1 303,-
10) Impozi tale mope:
10) . DD 2 2 036,42 . 2 2 036,42
11) CAutarea in regie a a vim
11) * 8 000,-
8 000,-
12) C515toru gi cheltueli neprevázute
12) DD 260,- / 260,-
Totalul Welt-udder .. . . Lei 13.746,07 Lei 5 5 928,76

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
362 EIIGETUL ACADEMIEI

inexa 4.
FONDUL ADAMACH1.
Movie RcWori pe 1916-17.
(De leg. No 796 dela 22 Aprdse 1916).
I. Venituri: Pe 1915-16 Pe 1916-17
1) 196 ha 8.922 in. p teren arabil a 45 lei hect . . . . Lei 8.860,15
2) 74 s s s 2 2 35 10 2 2 2.590,-.
3) 3'7 s 6 325 s fämea l6 s 55 s s . . . . 2 2 069,75
4) 12 s s 10 2 40 2 D . . . . 0 480,-
6) 10 3 D o . . 300,-
6) 38 2 '
teren:arabil läsat pe nt3ru0 Odihn5,, arendän-
du-se ca Islam pentru ol a 20 lei hectarul . 2 760,-
7) 2 2 7.876 m p teren arabil pentru cânep5, a 184,80
lei ha 6 2 615,15
8) 27 D Islas ln prundul Moldovei a 20 lei ha . . 2 540,-
9) din arenda poienelor pádurn si a locurilor
rámase nearendate 384,95 D

398 ha 3 123 m, p Total . . . . Lei 16 500,- Lel 16 500,-

din cam scaz5nd. 10°/, moassári dubmase . s 1 650,- o 1.650,-
rämân, Lei 14 850,- Lei 11.850,-
10) venitul dela exploatarea in regm a p6durii, parchetul
No. 7 s 6,500,- 2 6.000,-
Totalul veniturilor brute . . Lei 21 350,- Lei 19.850,-

II. Choltueli: ,
Acordat
pa 1915-18
Propue
pe 1916-17.
1) Leafa administratorului a 160 lei lunar, pe an . . Lei 1.920,- Lei 1.920,-
2) Remiza administratorului de 10°A din inoassárile brute
ce treo peste 7 000 lei . s 950,- 950,- A

3) Un logofát a 45 lei lunar, pe an . 510,- 540,- A D

4) Doi Ondari a 30 lei lunar, pe 8 him s 480,- s 480,-

5) Un vizitm a 35 lei lunar, pe an D 420,- 0 420,-
. '
6) Registre, imprimate, hArtie, etc. 4 80,- 2 80,- D

7) Potcovitul caller, reparatul tr5surii, etc. . ,, 100,- tOO, - D X

8) Reparalia ecaretelor i 60,- 50,- D

9) Impozitele mosmi D 1 583,42 1.683,42 D

10) Impozitele pädurn, parchetul No. 7 o 900,- 2 600,-

11) Asigurarea ecaretelor mosiei v 146,40 2 146,40
12) Leafa a trei p6durari din can unul a 25 lei lunar si doi
a 20 lei lunar, pe an z 780,- s 780,-
13) Cálltorn isi cheltueli diverse s 300,- * 300,-
Totalul cheltuehlor . . . Lei 8 249,82 Lei 7 949,82

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 BUGETIIL ACADEMIEI 363

Anexa 5. FONDUL OTTETELWiNU.

11We Fundu-Chiselet pe 1416-17.

(Deleg No 796 dela. 22 Aprshe 1916)
I. Venitnri: Pe 1915-1a Pe 1916- 17
1) 97 ha. 2.038 m. p teren arabil cahtatea I a 66 lei heat. Lei 6 416,46
2) 1 652 2 /
D Il 3 48 )
D 2 D 79 296,-
3) 61 2 5 000 D D 2 D 2 2 029,60
4) 49 2 7 500 D D I, 1 IIIVI 3230 D2 )2

5) 6 n 4 500 2 gr6dim de zarzavat cal. I 1 130 2 D79058:-

. 9 50
6) 14 7, 3 510 D a D D 1 II 10 100 2 1 1.436,10
7) 37 D 5.736 D D D » 2 III i 60 2 )1 1 2 264,41
8) 6 2 1 274 D D D D i IV D 30 2 D D 153,82
9) 159 n 12 .
1 192 Islas in ba1t6 acoperit cu cAtin6 D 1 11 1 909,43
Vemturi extraordmare, china unei case, triorat,
saramurat grAu, etc 250,-
_ 2 082 ha 0 750 m p. Total . . Lei 96 287,90 Lei 95 447,21
din earl sc6z6.nd 10% incass6r1 dubioase . . D 9 628,79 D 9 544,72
raman Lei 86 659,11 Lei 85 902,49
la cari ad6og&ndu-se
10) Arenda vadului morn ..... . . . . . D 1 050,- s 600,-.-
11) Arenda pescuitului .
12) V.Inzarea catinn din balta . . . - .....
Totalul veniturilor brute .
.
.
,
D

*
7 022,-
2 500,-
Lel 97 231,11 Lei 91 637,49
D

7
5.135,-

II Cheltueli: Aprobat Propue

pa 1915-16 pe 1916-17
1) Leafa administratorului a 200 lei lunar, pe an . . . . Lei 2 400,- Lei 2 400,-
2) Remiza administratorului de 100/0 din incass6rile brute ce
tree peste 73 000 lei . . . . . . . . . 2 328,80 2.244,70 D

3) Un logont a 100 lei lunar, pe an 1 1 200,- / 1 200,-.

4) Un pAndar a 45 lei lunar, pe an 600,- 540,-
6) $ase pándari a 50 lei lunar, pe 9 lulu 2 700,- 2 700,-
6) Un viz] tiu a 50 lei lunar, pe an D 640,- 600,-
7) Un pasmc de noapte a 40 lei lunar, pe an . . . . s 480,- , 480,-
8) Registre, imprimate, 'Artie, etc .. D 150,- n 160,-
9) Potcovitul cailor, reparatul träsurn, etc. 200,- o 200,-
10) Reparatul ecaretelor, imprejmuiri, etc D 400,- 409,-
11) Aslgurarea ecaretelor moslei si a morn . 144,60 144,50 D

12) Impozitele mosiei i mom] 9 458,72 9 468,72D

13) Cálátorn i cheltuéli neprev6zute * 500,- 1 500,-

Totalul cheltuehlor. . . . Lei 21.102,02 Lei 21 017,92

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
364 SIIGETIIL ACADEME!

Anna 6.
FONDUL OTTETELEViNU.

Mo;ia Plägurele-Ofteteleganu pe 1916-17.

(De leg No. 796 dela n22 Aprato 1916)

I Veal-hut : Pe 1916-16 Pe 1916-17

I) 72 ha 2 447 m. ii teren arabil calitatea I a 90 lei hect Lei 6.502,02
2) 189 * 3 750 D D D II D 70 D ) i 13 256,25
3) 13 * grAdini de zarzavat . . . . * 140 D D A 1 820,-
4) 68 D 5 880 1 1 D IT 120 i D i 7.030,56
333 ha. 2 077 m p. Total . . . Lei 28 608,83 Lei 28 608,83
din cam sc5zand 10°A, incassäri dubwase . . * 2 860,88 i 2 860,88
r6man Lei 25 747,95 Lei 25 747,96
6) Arenda morn . 7, 6 210,- i 6 210,-
Totalul vernturilor brute . Lei 31 957,95 Lei 31 967,95

II Cheltueli: Acordat Propus

pe 1915-16 pe 1916-17
1)'Onorar pentru admmistrarea specill5 a move]. . . . . Lei 1 200,- Lei 1.200,-
2) Un supraveghetor a 90 lei lunar, pe an . * 960,- i 1 080,-
3) Doi pandari a 40 lei lunar, pe 9 luni 1 680,- 1 720,-
4) Registre, imprimate, Matte, etc 45,- 1)45,- D

6) Ovaz v cultivarea unul hectar cu mew piis5resc pentru

hrana calultu, potcovitul calulw, reparatul briscei, etc, i 300,- i 300,-
6) Serail* forestiere, pun fructiferi, Intretmerea pepi-
mere!, etc OOOOOOOOO . . * 60,- i 50,-
7) ReparAia morn * 1 000,- ) 300,-
8) Reparatia cantonultu [adult si facerea unm grajd la canton i 100,- * 400,-
9) Impozltele movel v morn . 3 564,08 * 3 654,08
10) Asigurarea morn, hanului v cantonultu 1 488,75 i 488,76
11) Leafa until padurar a 45 lei lunar, pe an . . . . . D 510,- 7, 510,-
12) / 1 1 D 35 * i ) facând v func-
D

ti a de pandar pe move * 420,- * 420,-

13) Cheltueli neprevázute 1 200,- 7, 200,-
Totalul cheltuelilor . . . Lei 9 517,83 Lei 9 297,83

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ZIGETUL ACADEISID 365

Anexa 7. FONDUL TACHE P. ANASTASSIU.

Melia Pgäne01 pe 1916-17

(De (eg No. 796 dela 22 Aprshe 1916)
I. Veniturl: Pe 1915-16 Ye 1918-17
1) 2.217 ha 0 014 ni p teren arabil cahtatea I a 18 lei hect Lei 106 416,06
2) 173 » 2 091 in p. D / II v 40 1 D » 6 928,36
3) 201 / 8 891 v I islaz v 34 1 D 6 864,22
4) 2 v / 1 pentru pepeni . . . . i 80 v 160,-
6) 1 6 000 i i gralinä de zarzavat 80 » 120,-.
-
D D

6) 1 / D recolta de lucerná . . 40
D D D D 40,
7) Veruturi extraordinare (triorat, saramurat
grail, etc.) . . 250,-
2 59b ha 5 996 m p Total . . . Lei 120.712,45 Lei 120 778,64

räman . . . .
8) Venitul din cAutarea in repo a viei
......
din can scäzand 100/, incassâri dubmase v 12 071,25
. . .
v 27 000,-
12 077,86
Lei 108 641,20 Lei 108 700,78
17 000,-
9) Vemtul din exploatarea In regle a Odium Balta, par-
chetul No 10 . . 18 000,- / 30 000,-
D

10) Venitul din vánzarea de lemne de foc, fan si din aren-

darea de poiem din trupurile de pädure de pe mosie . v 7 000, - / 8 850, -
Totalul venituvilor brute . . . Lei 160 641,20 Lei 164 550,78

IL Cheltueli Aprobat Propue

pe 1915-16 pe 1916-17
1) Leafs administratoruluo a 180 lei lunar, pe an . . . Lei 1 800,- Lei 2 160,-
2) Remiza administratorulm de 1004 din incassárile brute
- ce tree peste 103 000 lei . . . & 1 571,25 / 1 777,86
3) Leafa onul ajutor de administrator a 100 lei lunar, pe an v 1 200,- s_ 1 200,-
4) Leafa unui logorát a 60 lel lunar, pe an . . . . , 720,- 720,-
6) Leafa urun pAndar a 50 lei lunar, pe an . . . . . 1 200,- 600,-
6) Patru pândari a 50 lei lunar, pe 9 luni 2 1.800,- v 1.800,-
7) Un maul a 45 lei lunar, pe an . 1 540,- 540,-
8) Registre, imprimate, Mite, etc 150,- 150,-
9) Potcovitul cailor, reparatul trásurii, etc . . . 150,- 150,-
10) kase stanjeni qe lemne aduse dela pädurea aB altas, va-
loarea i transportul Mr . . . . . . . . . 360,- 360,-
11) Valoarea sitransportul a 5.000 kgr fan cosit dela padurea
«Bolts.» i aduse la administratia mostei . 1'70,- 250,-
12) Reparatia ecaretelor mosiei
13) Impozitele mosiei si vim
k
. . . *
. a 200,-
12.871,22
a
»
500,
12 871,22
-
14) Aingurarea ecaretelor mosiei . . . . . . . . i 173,35 373,35
De transportat . . Lei 23 1 ti5,82 Lei 23 452,43

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
366 1311GETDL ACADEMIEI

Aprobat Propus
pa 1910-16 po 1916-17
i

Transport . . . Lei 23 105,82 Lei 23 452,43

a) CAutarea In regie a vie], In care inträ
leafa viticultorului (150 lei lunar) si a
personalului, cultura vim indigene, re-
15
paralla ecaretelor si a vaselor, intrqi-
nerea ealului, etc. Lei 9 500,-1 28 000,- 14 000,-
D

1 b) Replantatul a 2,/4 hect vi5.

t american5. 3 4 500,-
16) Leafa brigadierului silvic a 200 lei lunar, pe an . . . D 1 800,- 2 400,-
D

17) s a emu p5durari a 30 lei lunar, pe an . . . . D 1.800,- 1 800,-

18) Leafa unlit ajutor la e ploatarea parchetulm. de Ware
pe 6 luni (1 Octomvrie 1916-31 Martie 1917) a 60 lei lunar . 360,-
19) Impozite si cheltueli pentru exploatarea parchet No 10 o 4 000,- s 4 000,-
20) Semir4e pentru pepinierá si instrumente D 500,- D 500,-
21) Reparatia si Intre 0 nerea cantoan del a trupurile de Odure D 300,- D 300,-
22) Fasonarea a 45 stânjeni lemne de foe pentru seoale pi
adnumstiratille de mosii a 5 lei D 345,- D 225,--
23) Cheltuell pentru lucrarile de impAdurire a poienelor din
paclure . 2 000, -_
24) Facerea unei fântâni la cantonal 4 (Balta) D 400,-
25) Cálátorn si cheltueh nepi äväzute . . . . D 600!-- s 700, -
Totalul cheltuehlor . . . Lei 60 8J0,82 Lei 49 /.717,43

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EncETn. .1.C.A.DEMIET 867

lnexa 8

FONDUL TACHE P. ANASTASSIU.

Mwia Cälma(uiu pe 1916-17.

(Deleg No. 796 _dela 22 Aprdie 1916).

J. Venituri
Pe 1915-16 Pe 1916-17
1) 1 388 ha 7 900 m p teren arabil calitatea I a 48 Lei hect Lei 66 661,92
2) 10 1. e 1 1 II * 40 D I, D 400,-
3) 26 / 1 pentru pepeni 1 60 2 3 D 1 560,-
4) 70 * fâneatä . . . o 66 a D D 4 620,-
6) 67 / islaz 2 36 1 D 2 2 412,-
6) venit extraord , triorat, saram gräu, si altele 1 646,08
1 561 ha 7 900 m. p. Total . . Lei 75 900,- Lei 76 300,-
din can sckänd 10% incasski dubioase D 690,- 1 7 630,-
7
,
rämän Lei 68 310,- Lei 68 670,-
7) arenda viei 1 400,-
D 3 1 000,-

Totalul veniturilor brute . . Lei 69 7T0,- Lei 69 670,--

II Cheltueli : Aprobat Propus

pe 1915-16 pe 1916-17
1) Leafa admimstratorului a 200 lei lunar, pe an Lei 2 400,- Lei 2 400,-
2) Remiza administratorului de 10 0/9, din incasskile brute
ce tree peste 58 000 lei » 1 790,- 2 1 830,-
3) Un logofät a 60 lei lunar, pe 9 luni 2 720,- 3 540,-
4) Doi pandari a 40 lei lunar, pe an D 480,- s 960,-
5) Un pkitor de noapte a 40 lei lunar, pe an » 480,- 2 480,-
6) Doi pandari a 40 lei lunar, pe 9 luni . . . . / . . . o 1 080,- D 720,-
7) Uri maul a 40 lei lunar, pe an D 480,- D 480,-
8) Registre, imprimate, hartie, etc D 150,- D 150,-
9) Potcovitul cailor, reparatul träsurn, etc. D 350,- * 150,-
10) Reparatia ecaretelor i 500,- 3 5L0,-
11) Valoarea si transportul a 2 stinjem lemne dela pädurea
a Baltaz (Tigänesti) D 160,- * 160,-
12) Asigurarea ecaretelor mosiei si viei o 194,40 * 194,40
13) Impozitele mosiei si viei o 6 141,71 1 6 089,71
14) Calltorn si cheltueli nepreväzute . D 300,- D 246,89
Totalul cheltuehlor . . . Lei 15 2_6,11 Lei 14 900,-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 368 DIIGETUL ACADEMIEt BUGECUL ACADEMIEI 369

CHELTUELILE ACADEMIEI ROMÂNE PE 1916-17

1915-16 1916-17 - Diferinta
plus minus
-
Transport, Lei .
1915-16

534 566 21
1916-17

588 674 -
Diferji a
plus minus

84 640 44 30 532 65
CapitalizArl obligati:more conform regulamentelor
1 Deurnele sesrunes generale . . . . . . . . .
49 73911 51
22 9001-
76 542
22 900
-
26 802 491
--
2 900 -1,
47
48
Premsul Hagi-Vasitle
3 Neuschotz. . .
. . . . . . .
.
.
.
. .
.
.
.
5 000
2.000
-- 5 000
2 000
--
sedentelor ordenare . --
2
3 v a 4 membre delegate . .
.
. .
.
.
. . .
. .
15 0001-
1 0001-
--
12 000
1 000 - li 3 Oi..,,
Cheltuell din Fondul loan FAN :
4 1 Secretarulue genet al . . .
a 3 Secretare de Secteuns .
. . .
.
. 2 400 2 400
- ,
Milt de goater .
Renta vutgerd a d-nee
. . . . .
Fatu . . . . . . .
. . . . . . 13.686 30
3 000 - 18 805 89

-
6 119 59
3.000 -
b s
6 Rehrunerarea functzonartIor .
7 Serum:14 Baleen Nattonale
.
. .
. . . .
..... . . .
. .
3 300
170 887 80
600 --
3 300
190.261 80 19 374
600 -- - 50 Imponte ft asegurarea mantilla den Str Sculptesrn .
Cheltueli din Fondul Scorteanu .
1 000 1 000 -
"
I

8 Spese de cancelarte, incdlzet,lumentet,

9 Ajutorui spetroptee Sf Veners
. etc. . .
. . . . .
. . 16 000
400 - 16 000
400 - 61 COO rehgtoase . . -
. 799 45 799 45
Cheltueli din Fondul Agarici :
--
,

10 Intrehnerea, repararea, fonceera ft asegurarea localu-

-- --
--
62 Anuitatea moseet Moara-Grecilor 2 100 2.100
re/or Accutemsee
Spese de procese ......
. . .
.
. . . 15 000
5 000
15 000
2 500 2 500 - 53 Renta magerd Mdeoc .
.
. . . .
.....
.
.
. .
.
. .
. .
.
1 000 1 000
11
12 Mobstrer. . . . . . . . .
.
. .
. . .
. 1 000
-
- 1" -
3 000 - - 54 Foncterd, asigurdre, etc .
Admentstratea mopes Moara-Grectlor
. . . . 420 25
15 453 92
420
15 379
25
92 74 -
13 Spese neprevdzute .
14 de expedetee .
. . . . . . . 6 000
3 500 -- 3 700 - 2\10 --
3 000 65
56 ,coctict Aganct . . . . . . .
.
.
.
. .
.
.
.
. ,33 447 0 36 d80 - 2 938 55
4.000 -
* . . . . . . . . 6 142 05 505 70
57 Doblinze 6°10 . . . . . . . . . . 6 647 75
15 Cabenetul numssmahc . . . . . . 2 000 2 000 5.241 93 2.523 58 2 718 35
68 Amortunnent den. imprumut . . . . . . . .
16 Hresoave, etc (Fondul Darnel) . .
17 Carts ,Ft legatul lor .
. , . .
. .
. . . 344 86
6 000 -- 344
4 000 -
85
, 2.000 - Cheltuell din Fondul Comm
18 * D

19 Anale-Desbatere
1
. . . . .
.
din subvenVunea de L. 25.000
.
.
.
.
. .
.
12 500
5 000 - 12 500 -
5 000 - 60 Dobann 5°1. . . ......
59 Amorhsment den imprumutul Adamache
. . .
3 000
1 321 45
- 3 000
1 171 45
- 150 -
(Lista No 1 ) . ....
20 Subscnerea Acad. emees pentru Monumentul Alecsandrs
. . . . . 5 000 - 6 000 - 61 Aclmentstratta mope* Radtana .....
Cultura met de pe mosta Radiana .
.
. . .
. . 5 746 07
8 000 -
5.928 75 182 68
8 000 -
21 Decttonarul henbee rom. dne . . .
Erodot . . . . . .
.......
.
.
.
. . . .
. . .
27 662 75
1 000 -- 30 509 85

-
2 847 10

-
1 000 - .....
Cheltueli din Fondul Carp.
62 Admenestratut mostee Oltene . . . . . 11 623 45 13 557 67
-- 1 934 22
-
--
22 Tau Lsvra . . . . . ] 1 000
-- 3 000 2 000
2 000 - 63 Cheltueh nepreedeute, as:gut-tire, etc. 800 500 BOO
Publscatsuni b;bltogra fice . . . . . . . 2 000
- 64 Ajutoare scolarelor sdrace den Geurgzu 2 000 2 000
-
--
23 Den meata poporulue romdn . 7 000 7 000 ,
24 Arts populare
25 Screerele Alecsandre .
. . . . . . . .
1 OM
3 000
-- 1 000
3 000 --
65 1
66 $coala den comuna Oltens
D D Bucureste
. . .
2 000
500
2.000
600 -
.
26 Arta in manuscreptele veche
Pasces, &efts
. . . .
.
.
.
.
. 3 000 -- 8 ( 00 - 5 000
4 000 -
67 Dolodnze 5°1. . . . . .
68 Intretenerea biserecn den Oltent . . .
. . . . . 963 95
500 - 937 15
600 -
26 80

27 Memornle Sequin**
28 Desponsbel .
hierare fz remunerarea autonlor .
4 000
2 000 -- 10 MO - 8 000 -
3 000 - 1 poo -
j
69 Marele Premne den 1918.
Cheltueh din Fondul Stoloh an
2 333 30 4 666 60 2 333 e

.
Caragsans, Roma. nee den Peninsula Balcanicel .
29 Hurmuzake, Documente
. , . . .
.
. .
. .
2 000
2 000
20 032 65
- 10 000 -
2 000
10 032 65
- 70 Bursa . . .
Cheltueli din Fondul D. A Sturdza .
. . . . . . . . . . 3 836 10 2 033 80 1 802 30

Bursa se cheltueh de scoald . . . .

30 Publscatule Fondulus Shrbes ...... . . . . 8 715 65
-
8 715 65
- -- 71 . . . . 7 866 60 299 90 7 566 70
31 Selpdturs arheologice
Buletenul S'ecttunet estorece . .
.
. . . .
Nestor, Romdnes ,ss Rutents din Bucovena
.
..... 10 000
3 000
6.805 90
8 00) 2 000
3 WO
6 805 90
72
Chellueli d n Fondul UrlMeanu
Bursa ft cheltueh de scoald
Cheltuelt din Fondul Gr. Bulucllu
. . . . . . . . . 6 510 40 265 60 6'244 80

32 Memorsele &churns estorece, remunerarea

letsnut Sectsunes, etc
.
Bit-
. . 8 000 - 20 000 - - 12 000
78 Rsbleotecti, carte se legatul lor . . .
74 Catalogul manuscreptetor, documentelor se ceirtelor
, . .
.
12 000
2 000
-- 5 000
1 000
-- 7 000
1 000
--
194 10
Desponsbel . . . . .

33 Buletenul Secteunes steentefwe . . .

.
Pantie Zach , Orchedaceele din Romtinta
. . . . .
.
194 10
5 000 -
-- --
5 liOU - 75
Bueuchu, Catalogul bibleoteme ddruste .
Cabinet& numesmatec, procurare de monete .
293 55
5 000 -- 6 000 -- 1 000 - 293 55
7 000 7 000
34 Cercetdn steentefice .
35 Culele de Dr C, Istratt .
.
. .
. . 2 4( 0
4 000 - 4000 -
2 40
76
77
Material pentru cataloagele bebhoteces .
Cresterea colechundor Bebhoticte . . . .
. . .
. .
.
.
1 000
4 000 -- 1 000
4 000
--- -
36 Exemplare Hai ta Basarabsee de Nour
.
.
.
.
. .
. . 640 -- -- 640 (
78
76
Testament& Regelue Carol, in bronz
Pubhcateunt bebhografice ......
. . . 2.000 1 001
3 000
- 3 000 -- 1 000

.....
. . .
37 Capital, suma despots:bad . .
38 Memons, remunerdre 23 000 - 12 960
3 000 -
12 960
15 000 - SO Sdpdturs arheologIce la Cetatea Ihstrea . . . . 5 000 5 000
39 Premeul Lazar . .
.
. . . . . ,
.
.
. .
.
.
. 6 000
-- 5 00o
- - 31 Despontbel de cheltuet
32 Rents etagere . . . . . . 12 000 -
207 21 600 7-
12 000 - 293 5
40 *
v
Eleade-Rddulescu . .
Ndsturel (publicatium). . . . . .
5 000
4 000
5 000
4 000 - Cheltuell din Fondul de pensiuni
Penns acorclate pe a c .....
4 1 Ndsturel (subiect dat)..
. . .
5 000
--- 12206 000 -
000 - -
33 . . . . 14 034 42 13 518 84 515 58
4
4
Marele Premeu Ndsturel .
Prem.& Curie . ,
9 000
26 000 000 -
1 500 - 1.00 -
6.000 - "Analele A R - XXXVII1 - Desbatents
De transportat Lei . . 725 899175 769 611165 114 442 33 71 730 43
24

......
Tom
Asoctateunee Cratovene .
4 000 -
4
4 000 -
D . . . .
4
4
4
s
Demostene Constantenede
I. Lecomte du Nouy .De..... . .
.
. .
.
. 483 - 499 85 16 85
transportat Lei . . . 534.566 21 588 671 - 84.640 4411 30 532(7
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 370 DIIGETUL ACADEMTEI BUGETIIL ACADEME! 371

Diferinta Diferinta
1915-16 1916-17 1 1916-16 1916-17
plus minus
1 plus minus
-
. Transport Lei . 725 899175 769 611 65 114 442 33 71.730 43 Transport Le: . 1 168 898 89 1.227 662 57 155 105 22 96 341 54

-- -
Cheitueli din Fondul Papadopol : 10 000 10 000
124 ,$coala professonallt de fete dot TeCuCti4 . .

84
Burn la fcoalele de comert din Galatt t altele
f Fonctera, astgurarea. caselor, etc
. 7.565 10
1

1 300 - 1 300 - 7 565 10

125
Salartul personalulut same dela rtgtinefts
$coala primard dela Calmatuits . . .
. . .
3 960
26 943 25 28 321 40 1 378 15
3 960 -
tDatorte din gostul reparattunit tmobtlelor . . 6 825 57 6 825 57 126 $coala de agrtculturd dela Tegdneft.t . . . 83 470 10 122 841 03 39 370 93
Cheltuell din Fondul Adamachi: Admtnistratta mopes Pgdnefts, met ft ptidurts Balta 25 250 82 49.737 43 24 486 61
- 127
. --
--
Calmdtutu . . 15.226 11 14 900 326
85 Capitalizeirs
Asigurdrt . . . . . . . . .
24 079 83
100 -- 24.612 83 533
100 - 128
129 Bisersca dela Cdlindtutu . . .
. . .
. .
. .
. . . . 3 200 3 200
--
11

-
86 Reparattum p intrettnereci ecaretelor
87 Cheltueh ou ingrtprea Dmobilelor
1 000
1 200 - 1 000 --
1 200 - -
130
131
Cheltueh neprevdeute, proems, etc.
Parte pentru diurna Dtrectorulut Admtwistrattez .
.
.
2.000
400 -- 1.000
400
1 000

-
88
89
Admtmstratta mope Roftort.
Burse ft cheltueh de fcoald .
Burse pentru 10 elevt dela $coala Aganci
..... . .
8 249 82
100 728 89
3 600 --
7 949 82

-
121 407 60 20.678 71
3 600
300 Cultura met clela rtgdnefts fs replantarea
Cheituell din Fondul Obedenaru :
39 000

-
39 000

90
Masa dela Stattunea Zoologtcd din Neapole
.
.
.
. 3 800
-- -- - 3 800 - 132 Thus, Marta Obedenaru, cupoane
Cheltueli din Fondul ion ,Ghica '
13.348 25 13 988 25 640
91 Laboratorul de Zoologie n Roscoff . . . . 1 500 1.700 200
Prtnceses Alexandrina Ion Ghtca, cupoane . 2 375- 2 375 -
92 $coala Adamacht din lap ft grtple sulletulut
93 Cheltuels de process .
. . 5 000
.500 -- 5 000
500 -- 133
Excedent
. . .
288 40 929 12 640 72 '
94 D stepreverzute .
95 Doud proms . . .
.
.....
. .
. .
1 000
10 000 - 1 000
10 000 - Total Lei . . . 1 3M 360 82 1 475 354 80 221 621 63 140.627 65
-F 80 993,98
96 Pubhcattuntle fondulut .
97
98
Parts pentru diurna Direciorulut Admsnistrattes
Indemnizarea Comisitindor pentru burn . .
. . . . . . .

.
10 136 24
400
1 000
-- 12 217 15
400
1 000
-- 2 080 91

99 Fond pentru
Cheitueh din Fondul Ottetelesanu:
ineestrare . . . . .... 28 200 -- 28 200 --
100 Imposite .
. ............. 3.000
-- 3 000

---
101 Asigurdis . . . 800 800 20 2S
Pádurart
2.000 -
1 800

--
102 1 800
Reparattunt
2 000 -
103 1 000 1.000
104
105
106
Cheltueh de procese
D neprevdeute
Admtntstratta mopes Mdgurele
1 000
9 537 83
- 1 000
1 000 -
9.297 83
1 000

240 -
Adnitnestratta mopes Fundu-Chiselet. 21 102 02 21 017 92 84 10
400 -
---
107 . . .
Parte pentru dturna Dtrectorulut Admsntstrattes .
108
109 Personalul didactic ft sertntot st . . . . . . 53 010 -
400
54 010 1 000 -
110 Brana . .
Lummat ft incdlett ..... 37 169 60
17 000 -- 37.164
17.500 -- 4 50
600 - -
......
111 . . . .

112
113
Vtte, trdsurs, etc .
Ateher . .
.
.
.

Intrettnere, snstalattuns qs mobther .. ...

.
. . . .
.
. 11 318
1 360 -- 10 698
2 260 -- 900 -- 620
.

114
115 1mbrdedminte
. 7 080
8 720 -- 8 030
11.710
---
960
2 990 -
116
117
Material de studts
Diverse . . . .
Mechcamente s denhstscd
..... .
3.000
1 650 -- 3.000
1 650
-- 1 300 --
118
119
120
Câmpul ,gt parcul
Excursmnt . . . . . .
.
. . . .
1 200
3 400
500
-- 2 500
4 800
500 - 1 400

Sutnt% chsponsbad pentru reparattunt, calorsfer p con-

structtunt . . 6.901 91 6.901 91

Foncterd ..... . .......

Cheltuell din Fondul Taohe P Anastassiu;

. ..............
. . . 4 000 -- 4.000 -
--
.
121
122
123
Asigurdrs . .
Renta d-nes Elena Anastasstu . . . .
.

Renta d-lus lancu Anastassiu . . . . . . .

..... .
1 000
24.000
12 000
-- 1 000
24 000
12 000 - '
De transportat Lei . 1.168.898 89 1.227 662 57 155.105 22 96 341 54

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 -
372 ItErGETIJI. ACADEMIEI
BITGETUL CAD.rivu-tI 373

DESVOLTAREA CHELTUELILOR PE 1916-17. DESVOLTAREA CHELTUELILOR PE 1916-1917

-
., l

I CapitalizArl In 1918-17 : Transport Lei . . 46 200 231.861 801 76 542 -

Fondul Carp, antorissment don impruntut . .
Procentele Fondulus Demostene Constanhettde . . . . .
.
.
. .
.
662 86
158 70
-
16
17
Ilresoave, etc. (Fondul Daniel) . . , .
Ceírte fe legated lor, disp 4.559,10) . . .
.
. . .
.
. .
. .
.
344 85
4.000 --
0
D
*
9 t
Demstne A Sturdza
Urldteanu .
de reztstentd a mosnlor
.
. ...... 11 000
8 600 ---
7 312 65
-
18
19
20
o )5 D

Anale-Desbatere .
o din subventiuneade L 26 000,-
. . . . . . .
Subscrterea Academies pentru MonumentulAlecsandrea.asta No 1)
12 500
6 000
6 000
--
......
D . . . .
D
5 MO Dtchonarul lembit romdne 29 609 85
. I 2 Anastasia Stolojtan . . , . . 21 1 000 - 30 509 85 103 564 7. 386 416 0
Premtului Anastaste Stolopan 84 15 {Din bugetul Academmi . . . . . . .

.......
2 D

D
2
D
Anastasia Toncomceanu . . .
Seclzunst ftanhfice . . . .
. . . . 906 75
900
1 009 60
- ,
s D Anastaste Fcltu . . . . . . . . . . .
III Cheltuelile Sectlunilor . ,
San-Mann . . 838 60
*
2
D
2 Neuschots ........ . . .. .
.
.
.
165 15
. 604- a) Literartl, disponibd L 35 000, - :
Bodesm. . ---..

---
D 2 . .
390 25
271 -
D Chita 22 Tau LevIS . . . ' 3 000
515 -
D

2 D Iona C Istrah . . . . 23 .Din meata poporulso roman . . . . . . . . . . . 7 000

'
2
D
1
.
D
Anat.. Angelescu
Sofia A. Camel' 14 . . .
Dacia-Romelma . . .
.
. .
.
.
.
.
. .
795 85
600 71
866 76
24
25
26
Arse populare . . - . . . . . .
Scrtertle Aleesandre (disponibd L 4,322, 10) . .
Arta in ntanuscreptele veche (datone L 1,969,70)
. .
..... .
.

. .
.

.
1.000
3 000
8 000 ---
D

D
'
D
Nscolae Chrtssovelont
A. F Robescu . . . . . . . 8 949 35 49 331 35 27
28
Mamoru fi remunerdre de autore (disp L. 444,15)
Despombtl . . . . . . . . . . .
10 000
3 000 - 36 000 -
Frocentele Fond**441 de pensiuni al personahdut, plus prelevänle
de 10/, dela fonduri si retinerile de 60/, din salanul functionarilor
Caragtans, Rom4nte den Peninsula Bakamcd, dispornbil L
2000, - . . . . . . ....... . .
plätiti de Academie .
minus pensiunde acordate pe 1 an
40 729 4
13 518 84 27 210 65 76 642 - -

b) Istorsa, clisponibil L 36 000, -

ii. Ohaltuell generale:
[

;
Dzurnela sestunst generals . .
D fechnfe(or ordinare
.
. .
.
.
.
........
. .
. . . .
22 900
12 000 -- 29
30
Hurmuzalce, Documente nitorice (disponibil L. 25 405,70)
Publecaftuntle E'ondului Alma $terbee disp L 46 024.13)
Salsa-tun arheologsce la Cetatea Histrt i datone L 6000) . .
. .
--
10 000-
8 715 65 18.715 65
-
; D a 4 membro clelegatt . .
Sect etaruiut general pe 12 NM a L 200 . . - . .
. 1 000 ...-
2 400 -- -
31
32
......
Memo's., remunerdre de auto's, Bulettnul Secfeunes, etc. (da-
8 030

5
L D

o a 3 Secretare de Sechuns pe 11 lum a L 300 . . . 3 300 41 600 tone L 11 871,35) . . . . . . . 27 000 - 63.716 66
e Remunerarea funcftonartlor (statul, anexa 9, pag
a) Din bugetul Acadenelei . . . ..
b) Din subventiunea de L. 25 000 . .
.
.
39).
. . .
. . .
. .....
..... 133 198
12 500
-- 145 698 -
Alutor de chine pentru functionan qi oamenn de servicm (Proces
r ..... 29 730 -8' o) 6teettfeficd, disponibil L 35 000,- :
verbal No. 763/912) . . . . . . r
Spor 10°/, la salami (Proces-verbal No 886)
.
13 621
1 212 -- 190 261 81
13 Bit/atonal Secteunti, tipar, remunerán s expeditm . . . . --
'7 000
Gradatia servitorilor pe 1916/17 . 14 Memoreele &chum., idem 8 000
-
..... ......... -- . .....
'7 Sermmul Banat Nationale . 600 15 Cercetdrs Suntsfice . 2 400
3 000 Culele de Dr C Istrah 4 00,) -
8 Spese de cancelarte
Imptsmate . . .
.
.
. . . . .
. . . . . . 3 500
--
16
17
. . . . .
Exemplare (80) din Harta Basarabtes de Nour . . . . .
. . . .
. 640 -- -
Combushbil
Iluminat, diverse
. .
.
. .
.
.
.
.
. . .
. . . . 6,500
3 000 16 000 -- 18 Capetal,-suma dispombill (disp din 1915-16 L 16 643,34) 12.960 85 000 123 715 85

9 Afutorul Epitropeet Sf Venere . . . . . .

Intretinerea ft repararea locaturelor Academem, astgureiri, apd, etc.
400
15 000 -- IV. PremIlle:
1
11
12
Spese de procese dispombile L. 3 760 . . . .
Mobilier .
. . . .
. . ......
.....
2 500
1 000 -- ;9 Premed Lazar (sublect etiintific dat) 6 000 --
13
14
Spese neprevetzute
Spese de expedette, disp. L 3 845,22
- - . .
. . .
.

...... .
200 --
3 000
3 700 - 40 D Ehade-Rddulescu (pentru publicatn istonce). .
De transportat .
. .
. . .
6 000
10.000 - 535.674 15
4 000 -
15 Cablnetul numismatic, din Fondul Daniel . . _
I

din bugetul Academic, pentru monete, medal., ei aro . . 3 800

De transportat Let . . . 46 2001 231 861 81 76 642 -

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 RUGETTIL ACADEMIEI 375
374 ISINIXTUL ACADEMIEL

DESVOLTAREA CHELTUELII OR PE 1916-17. DESVOLTARE A CHELTUELILOR PE 1916-17.

Transport Lei . . , 714.992 76
Transport L . . . 10.000 - 635 674 15 X. Cheltuell din Fondul Stolojian.
70 Bursa
41 Premsul Ndsturel (sublect etutific dat)
..........
. . .
l 6.000 -- .,
XI. Chetuell din Fondul Dimitrie A Sturdza ;
. . 2.033 80

42
43
Marele Pretnitt Nästurel . . . .
Prenstul Cuza (pentru tIstona Romilmlort)
..... . . . ,
. . 12 000
20 000 -- 71 Bursa . . . . . . . . .
'
299 90
44
45
A Asoczatzunu Crasovene
Demostene Constantuside
. . . . . , 1 600
4 000 - XII Cheltuell din Fondul UrIMeanu;
.
.............
D
72 Bursd .
46
47
t
t
I Lecomte du Nouy. .
Hags-Vastle . . . . ,. . . . . .
499 85
6 000
2 000
-- 69.999 86
.

XIII. Cheituell din Fondul prigorie Bulucliu:

' 265 60

48 t Neuschotz . . . . . . . .
73 Bibhotecd, cdrts ft kgatul lor (disponib 17,569,83) . . . . .
74 Catalogul manuscriptelor, documentelor pcdrttlor (disporub 3 850,-)
.
5 000
1 000
--
V Cheltuell din Fondul loan Mu: . 5 Cabsnetul numssmattc, procurare de monete (datorie 1 742,40) . 6 000 --
76 Matenal pentrts cataloagele bahotects (disponlb 850,-) . . . 1 000
Cresterea colectsunslor bablzotecn (disponib 1 880 80)
49
50
Cetrtt de goal&
Imporde ft assgurarea tmobilulut dsn Str. Sculpturii . .
18 805 89
1 000 - 19.805 89
77
78
79
Testamentul Regehn Carol, in bronz idisporub 2 000,-)
Publicatluns bsbhogrczfice . . . . . . . . ....... . .
4 000 -
1 000
3 000 --
,
80 t9dpittun arheologwe la Cetatea Illstrta (de V PArvan) 6 000
VI Cheltuell din Fondul I. Scorleanu ; 81 DIsponsbil 500 75 26 600 75

61 Carts rehgwase . 799 46

82 Rente magere
XIV. Cheltuell din Fondul de penslunl;
12 000 - 38 600 75

83 Pensis acordate pe 1916-17 . . . . . ..... . . . . 13 618 84

VII Cheltueli din Fondul Agarici:
. XV Cheituell din Fondul Apostol Papadopol:
...... -
--
-
f Fonctera, astgurarea caselor chn Galati . . . . 1 300
62 Anuttcstea mewl, Moara-Grecslor . 2 100 '4 Patorte din costul reparatiurni imobilelor . 6 825 67 8 126 57
53 Renta magerd Mthoc . . 1 000
54
65
56
Asigurdrz . . . . .

Scoala Agana" (anexa 10, pag 40)

.
Admtnistratza mopes Moara Grectlor (anexa 1, pag 21) . . . . . 1
420 25
15 379 92
36 386 -
XVI. Cheltuell din Fondul Adamachi ;

Capstalmare
85 {Capsta/redn
conform regulamentulm (art 5) . . .
din Imprumutul Donici . . . .
.....
.
3 000 -19 089 26
2 523 58 5 523 58
JDobanzs 50/0 la imprumutul de L. . dela Fondul Macinca
. . . . . .
2.700 -' I

t din Imprumutul Agarici .

......
24 612 83
" Menu la imprumutul de L. 68 841,07 dela Fondul Adamachi . . .
58 Amortzsment din imprumutul Adamachi de ,J, 68 841,07 . . . .
3.442 05 6 142 06
2 523 58 63,951 go
86
87
Reparatsunt st intretsnerea ecaretelor
Cheltueh cu ingrusrea smobtletor . . . . . . .
. .
. . . .
1 000
1 200
--
VIII. Cheltuell din Fondul Don1c1;
88
89
Admuustratta MOMS Roston (anexa 4, pag. 24) .-.
Burse fi cheltueh de scoald (art 6 Reg ) . . . . .....
. . . . 7 949 82
121 4n7 61
--
69 Amortisment din imprumutul de L.26 428,70 dela Fondul Adamachi 3 000 -
90
91
92
Burse pentru 10 elem. dela Ocoala Agana a L. 360 (art 12 Reg )
Laboratorul de zoologte dela Roscoff . . . . .
&oaks. Adamacht dais /aft gt, grusle sufletulus (art. 3 Reg )
. ..... 3 600
1 700
-
500 -
6.CL3
60 Dobdadoz 5% la imprumutul areas de L 23 428,70 ..... . . 1 171 45 93 Cheltuels de procese
61 Adnuntstratta mostet Radtancs (anexa 3, pag 23) . 5 928 76 10 100 20 94 Cheltueli neprenizute (art 4 Reg) 1 000 -
95
gg
Doted pretnva din 1917 a L 6 000 (art 2 Reg )
Publwatule Fondulut Vastle Aclamacht (art 5 Reg ) .
10 000 -
IX Cheituell din Fondul Maria General Carp;
.."
97
98
Park pentru dturna Direetoruhtt Attntetrattet
Indemsuzarea Conussunslor pentru burse. .
. 12.217 15
400 -
1 000 - 166 974 57 191.587 40
62 Admtntstrafia mogul Oltent (anexa 2, pag 22)
63
64
Cheltueh nepreviizute . .
.Ajutorul fee/at tlor sdract dut Gturgitt
Buettreftt
13 557 67
600 -- 99
XVII. Cheltuell din Fondul Ottetelesanu;
a) Inzestrarea a 12 absolvente a 200 4, a L. 11,76 . L 2 350,-
65
66
)) 7)
,FeoaLt dela 07tent pentru arti el altele
2 000
2.000 -- din veniturile totale . . . . . . , . . . . .
procentele fondului pentru inzestilri de L. 740 minus 1 Vo
27.467 41
67 Dobdada bolo la imprumutul de L. 18.743,20 pe 1 an
Intrettnerea bsseron din Odom
600 prelevati pentru pensium. 732 61 28.200 -
68
69
. . . . . . .
Marele Prenuu de L 7 000, - din 1918 (pentru sublect militar
. . . . ,- 937 16
600 - b) Cheltuehle fondulto .
-
dat), a 3-a parte din 1916-16
el a 3-a parte pe a. o .....
. . . . . .
De transportat Lei . . .
2.333 3i
2.333 31 4 666 61 24 661 42
100
101
102
lmporste pentru moeille arendate
Astgurdrz
Mural's
3 000
1 800 -
800 21
714 992 76-
De transportat Lei . . I 5.60012011 28.200 - 969.324 72

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 376 BIIGETTM ACADEMIET

DESVOLTAREA CHELTUELILOR PE 1916-17.

Transport Lei . . 5 600 20 28 200 - 969 324 62

10
10
1('
i
l
Reparattunt kt ecaretele dela ms,74/
Cheltuds de-procese . . .
nepreedzute . .
......
.........
. . .
. . .
. .
. . .
1 000f-
000 -
1.000 -
10 i Antlmintstratta mosses Mdgurele (anexa 6, pag 26) 9 297 83
- Fundu-Chtselet (anexa 5, pag 25)
10
10
VI
Parte pentrn dturna Dtrectoruluz Admintstrahst . .
.
.
21
1 017 92
400 -39 315 95
o) Cheltueltle Inshlutulut Ottetelesanu (anera 11, pag 43)
10
{ Personalul diclachc
II de servolu . . . . . . . . . . . '.
, 32 170
21 840
-- 54.010 -
,

;
Hrana . .
11
I 11
. . .
Lunttnat si inctIlztt . . . . . . . . . 17 500 --
37 164 -
11
11
Vale ft trdsurt, etc
Atelier . . . . . . . . . . ...... .
10 698
2 260 --
...........
. . .
lntreltnere, tnstalattuut st mobther
--
11 . 8 030
11 Imbrd cdminte . . . . . . . . . 11 710
11 Material de studtt 3 000
11 Dtverse . . . . . 1 650 -
11 Medtcamente st denttsticd . . 2 500 -
Cdmpul ft parcul 4 800 -
11
12 Excurstunt
-
500 - 153 822 - 221 337 95

121
12
Asigurtirt . . . . . . .
Renta rl-nes Elena P Anastassiu
. .......
XVIII Cheltuell din Fondul Tache P Anastassiu :
. . . . . 1.000
24 000
-
12
12
Renta d-lut lancu P Anastasstu
gcoa/a profestonald de fete din Tecuctu . . . . . . . .
12 000
10 000
--
125 gcoala pritnard dela Ciilmdfutu (anexa 13, pag 51) 28 321 40
126 $coala de agnculturd dela pacinestz (anexa 12, pag 47) . . 122 841 03
127 Adnuntstratta mope; Agiineqtz, Vie ftpdclureaBalta(anexa 7, pag 27 ) 49 737 43
128 Adnuntstratta mom; Ceilmatutu (anexa 8, pag 29) . . . . . 14 900 --
129
130
131
Biserica dela allnattutu (anexa 14 pag 54)
Cheltueh neprevthute, procese, eto
Parte pentru (llama Dtrectorulut Adnutnstraftet '
. .
. . . '
. . ..... . .
3 200
1 000
400 -
-
267 399 86
XIX. Cheltueli din Fondul Obedenaru (nuc15. proprietate).
132 D-nec Marla Obeclenaru cupoanele 13 988 25
XX Cheltueli din Fondul Ion Ghloa (nuda proprietate)
133 Pm:mesa). Alexandrina Ion Gluca cupoanele . . . . . .
Totalul cheltueblor . .
.
.
.
.
2 375 -
1.474 425 173
Excedent 929 12
475 854 Tir)

'

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 BIIGETIIL ACADEMI EI 377

Anexa 9.
PERSONALUL ACADEMIEI ROMANE IN 1916-17.
1. Sermciul Cancelarta
1 ef de serviciu . .
1 Avocet
a Lel 688,50 .
' 1 390,- .
..... e
. . . Lei 8 262,-
1 4 680,-
1 Corector al publicatium1or . s , 490,- . ,s 5 880,-
1 ' a
I> D1 497,- . s 5 964,-
1 Scrutor-arluvar . . . . 234,- . 6
/ 2 808,-
1 Contabil . .....
1 Ajubr contabd
e e

. . .. 1 535,50 .
'. s1 46243,20
426,-
1 s 353,60 .
1 Cassier . . . . . . . s 422,50 1 5 070,-
1 Scrittor-magaziner . . . .s 1 257,40 . 1 3.088,80
1 Scriltor la contabilitate, Iume-
31 August 1916 Lei 150 ai Sep-
temvrie 1916-31 Malu 1917 Lei 234 . ... .. . * 2 558,-
Oament de eervticsu
1 Supraveghetor . . . . . . a Lei 120,- . . . Lei 1 440,-
2 Odämai a L 120,- . . . . . 1 1 240,- . . . . s 2 880,-
. 1 320,-
D

1 3 . . . . A '
2 11010,- . 1 200,-
D

2 s (1 Telefonist) a Lei 90,- / 180,- .

2 s 2 160,-
2 Randaal a L 80,- . . . . * / 160,- 1 1 920,- Lei 59 898,-
2 Serinciul bunurtilor
1 4:lf de serincia . . a Lei 688,50 / 8 262,-
3 Sermcsul Bablsotects
1 Bibliotecar . Lei 8.?80,- a Lei 690,- .
1 Ajutor . * 5 460,- 3 1 455,- . . . .
1 / 1 4 680,- 1 1 380,-
1 3 . . s 4 500,- 2 375,- .
1 1 . . . r . . 3 4 200,- 1 II 350,- .
345,-
1
1
1
/
11

D
. ....
. . .
. . . .
. . .
.
4 140,-
s 3.816,-
3 000,-
. D

D
p
1 318,-
250,- .
11
D

2 Cuztort a Lei 322- . . . . 2 7 728,- D/ 644,- .

1 Ajutor numismat . . . . . . . . 1 3 264,- . D s 272,- .
2 Serntort a Let 200 . . . 1 4 800,- , D 1 400,-
3 s a s 180 . D 540, - . . / 6 480,-
1 s Iume-30 Septemvrie 1916 Lei 150 -al Cotom-
vrie - 31 Mai 1917 NI 180 - . . . . . 1 2 040,-
1

1
Iurne-31 Octomme 1916 Let 150 -aa Noemvrie
-31 Mani 1917 Lei 180 - . . .
Iume -30 Noemvrie 1916 Lel 150.-ai Decem-
/ 2 010,- .....
Vile 1916-31 Malu 1917 Lel 180. - . T / 1,980,-
Oamenti de serescsu -

1 Supraveghetor . . . . a Lei 120,- Lei 1 440,-

1 Ociliao 1 1 120,- * 1 440,-
1 i D 1 110, - 1 1 320,-
3 s a Lel 100,- . . . .s s 300,- * 3 600,-
2 a a Lel 90,- . . . . D D 180,- . D 2 160,- e Lei 76 338,-
-
Suma . . Lei 141.498,-
Diurna Direotorului Administratiei pa 6 lum a Lei 200,- D 1 200,-- li
-
Total . . . Lei 145.698,-
ame

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
378 1317GETIIL ACADEMIEL

ineza 10.

FUNDATIUNEA «IOAN C. AGARICI».

Cheltuelile qcoalei de agriculturd din Moara Grecilor

in 1916-17.

=
a) In In 1916-17
6"
Q NATURA CHELTUELILOR 1916 16

2
Total lunar anual Total '
I. Personal :
I
2
Director
Ajutorul I-iu
4.200
1 200
-- 350
120
-- 4.200
1.440
--
3 7,

pomi
al II-lea ingrijitor la vie gi livada de
i grädini . . . . 840 - 70 -- 840 --
4
5
Ajutorul al Ill-lea la câmp .
Maestru lemnar
......
. . . . .
840 -- 60
70 -- 600
840 --
6
7
Maestru fierar
Gardian de noapte .
.
. . . . .
. . .
. . .
840
480 -- 70
40 -- 840
480 --
8 Vizitiu
9 Bucätar
Spälátoreasä
640
480 -- 45
40 -- 640
480 --
10
11 Boar gi väcar .
360
420 -- 30
35 -- 360
420 --
12
13
14
Vier
Cioban . . . .
Servitor la porci qi ajutor 1a or
.
360
250
150
-- 30
26 - 360
300
150
-- 11.850 -
,
10.960 -
II. }Iran:" :

1 Intretinerea a 30 elevi, a 60 b. pe zi, L 18,-

Directorul cu familia a L 2,50 pe zi . . .
6 570
900
--
2
3 Ajutorul I-iu a L 1 20 pe zi . . . . . . . 9 709 438 --
4
5
6
Doi ajutori i 2 maestri a 1 leu pe zi . . .
Luerätort pe un an . ......
Person, de serviciu, 7 camera a 60 b. pe zi
. . . .
1 460
1 533
100 -- 11.00 -
III. Luminat si Inoilzit :
1
2
Petrol, lämpi, stole etc
Lemne de foc, 3 ha pädure
......
: : J
2 251
650
2 000
-- 2.650 _--
De transportat Lei . . . 25.401

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 BIJOETIIL ACADEMIEI 379

T In 341 1916-17
1 NATURA CHELTUELIL OR 1916-16
Total lunar anual Total

r
Transport Lei . . 26.401 -
IV. Intrepnerea eoaretelor el
obiectelor : .

1 Intretmerea cUtd,rilorA tencuelt mict, värm-

tul cladirdor pe afarä. si inguntru, Vapsit,
list si ferestre cu ulem si vápsea, manere
la list st ferestre uzafe, curAnul sobelor
st latrinelor, reparatul cuptorulut aproape
fácut din nou mä,un tru, etc . . . . . . " 1 000 --
Peru, teseb, furm lopett, apestre, cáldárt,
2
reparatium de hamuri, etc . . 300 -
3
tru trasura ...... . ..
Una pereche hamun de 2 cal complete pen-
, . . . 350 - 1.650 -
V Ateliere :
1 Fuer, mangal necesar pentru potcovaul
callor, bailor, reparatium de instrumente,
harabale, masnu, vapsit, trásurk docar, etc.
Instrumente la atehere si altele . . . -
700
300
--
2
3 Unsoare pentru masim si harabale . .
1.130
60 -
4 Scandur, su cum necesare pentru taunt scoarte
la harabale, droscup. . . . . . . . .
,
80 - 1 130 -
VI. Vito, instrumente agrioole pentru
. gridbiä, vie ei stupärie :
1- -
1 Dderne mstrumente micu pentru camp, grä-
dmä, gospodäne, ea sape, harlete, coase,
furcu, saci, etc . . . . .
' . 766 - 400 -
2 Una masmä de uruit, orz, porumb, ováz,
pentru nutrit vitele ...... . . . 250 - 660 -
VII. Imbri,oimintea elevilor ei spälat:
1 Cämäsi, ismene, pantalom de poStav pentru
junk Aarl de lanä albi pentru vark su-
mane, reparatnun de cisme, facerea a 30 1 800 - --
2
pereclu bocanci si opinct ., . - . .
Sapun pentru spälatul rufelor st fäcut bam
2 000
250
-, 2.250 -
VIII Material de studii, oanoelarie el
mobilier:
1

2
Cheltuelt de cancelarte, pentru elevi; abo-
namente la reviste, etc .
Chill Mdactice pentru elevi ca studm .
. 250
180
--
De transportat Lei
- 430 - 31.081 -

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
380 BIIGETTIL ACADEMIES.

il

In In 1916-17
NATURA CHELTUELILOR 1915 16
o Total lunar anual Total

Transport Lei . . 430 - 31 081 -

3 Ch.eltueli de transport pe C. F. R pentru
vizite ethntifice la ferme, expozitu agri-
cole, etc
-
- -
. 100
85 0
Ceareafuri, fete ei dosuri de perink gorturi
250 -
4
pentru elevn de servicm, eto .
5
.
Obiecte pentru bueätärie ,.,e1 eufragerie
.
.
.
.
-
200 - 980 -
IX Medloamente II medio :
1
2
Medioamente .
Medic . . . . . . . . . . . -
) 400 - 300
200 -- 500 -
X. Cheltnell de militia :
Cheltueli pentru culture: campulin ei a viel,
1
-
-
cumpäriiri de harem, tutori, etc . . . 1 800
2 Plata a 1500 gropi , necesare pentru plantat
pomi in livada de vie a 35 barn bucata
Seminte pehtru grâclina de porn', grädina de
525 -
3
zarzavat, camp, etc. . . . . . . . 400 -
- 2 725 -
XI. Asigararea oulturilor contra
grindinil . . . .
XII. Cheltneli diverse:
..... 250 - 300 -
Inspectiuril en neprevAzute 800 - 800 -
-
3b 386 -
Totalurgeneral al cheltueblor L. . . 33 447 46
-
Vs:114nd propnee pent= annl 18113-17:
Venit din terenul de culturi, zarzavat, poini
1
ei din consumatiunea nutretului cu vitele
Venit dela vie
10 000
2 000
--
2
3
4
. din produsele ammale ei diverse .
, din lucräri dela atehere en altele .
1 000
600
--
Totalul vernturilor L . . 13 500
- -

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 itt.16ETtIL ACADEMIET; 381

Anexa 11.
INSTITUTUL OTTETELEANU.

Cheltuelile Institutului Ottetelesanu pe 1916-17.

In In 1916-17
z NATURA CHELTUELILOR 1915-16
o Total lunar anual Total

I Corpul didactic :
1 Directoare (50 lel in plus pe Iume) . . . 400 -- 4 860 -
2
3
Subdirectoare pe Iume .
Medic si profesoar6 de igienä
. . 200
200
-
- 200
2 400 --
4 Profesor de relive u duhovnic . . . . . 130 1 560
--
5
6
Profesoarä, de stlinke
D D Mere ....
. . . . .
. .
180
180
-
2 160
2 160
7
8
D D

Maestru de nruzicä
geogra. .. i pedagogie . . . 180
120
-
2 160
1 440 --
Maesträ de desemn i bibliotecarä . 180 2 160
180 -
9 .
rufAle . . . . 2 160
10
11
D

D
D

D croi tome
. -. .
120 - 1 440
12 3 i buo6tärie 31 710 100
- 1 200
--
90 -
13 D D spädätorle . . . . . . . 90 1 080
i esut qi 0s6toreas6 . . . . 1 080
14
15
16
D

1
n grAdin6 de copn sl pedagogä
gunnestia si garderoblerl
. 70 -
120 - 840
1 440
--
40 -
---
D

10 -
17 Pedagogá pe 2 luni . . . . . . 80
18
19
Ajutoare la rufári i pedagoge
Conduatoare de gospod6rIe . . ' .
Adaos pentru subdireotoare dela 1 Iulie
. 120
50
- -
1 200
1 440
650
20
21 Adaos pentru subdirectoare de studii dela
1 Septemvrie 50 450
22 Invät6tolul pentru practice pedagogic6 . 120 32.170

II Persona1u1 de iservioitt:
1
2
Econom-Agronorn
Ingriptor al curtif
......
.
.
.
7
220
120
60
2 640
1 440
720
--
-
3 Infirmierft . . . .
4 Mecanic salami
e accesorn . . . . .
L. 210000
100 7. 300
100
- 3 600 --
5 Ajutor-mecanic, fierar i potcovar . . . 1 200

160 -
6 Grádinar, salarm . . . . . . L 100
accesorn . . . . . . n 50 1 800

40 -
7 Ajutor de grádiner . . . . . 60 720

45 -
8 Al II-lea ajutor (servitor la grádinä) . . 480
9
10
Porter .
136zitor de noapte . . ....... 45 -
120 -
640
540

.......
.

65 -
11 Tamplar. . 1 440

60 -
12 Cosar i zidar . . 780
13 Vizitm 720
De transportat Lei . . Ii 16 620 32.170 -

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
382 TVL AOADEMTET

a)

0
NATURA CHELTUELILOR

Ttransport Lei
In
1915-16
Total lunar '
-
In 1916-17

anual

620 - 32 170 -
---
_

Total

1 Rândas la cal
Argat_la bol .
. . .
.
35 -- 16 120 -
600 -
- 50
- 600
1
1
1 1, e van]
Al II-lea argat la yam
. .
. . . . .
35 -
+50 -
420 -
420 -
1
IS Radar In curte 35 -
cp -
. . . . . .
40 -
. .
Servitoare la clasa IV- . 21 300 _
1 . . .
- 540 -

-
Spälätoreasa I a .
45 -
45
540 -
2 . . . .

45 -
21 a II-a .
540 -
D - . . . .

45 - 80 -
2 II D Ill-a . .
2
24
Rândas la bucätAria castelulin
D de curte (mos Lazar) .
.
. .
.
.
.
. t 15 - - 21 840 _
180 -
III Hrana:
1 Directia si personalul a 1 leu pa zi
9 X 365 zile=3 285,- ,
8 X 335 a =2 680,-
3X 305 a = 915, -
2 Eleve
6 880,-- X1,-
18X 30 zile= 540,- 37 159 5(
6 880 -
32 X365 t = 11 680,-
46 X305 D = 14 030,-
20X270 a = 5 400,-
31 65u,-X0,80
Personal de servlciu a 0 80 pe zi
25 320 -
4.964 -
3
17 X365 zile =---6 206,- X0,80 37.164 -
IV. Lnminat :pi Inoiazit:

2
1 Intretmerea motorulm l a mstalatiundor
electrice . . . . . .
Combustibil mineral si vegetal .
..... . . .
.
J
17 000 - 3 500
14 000
-- 17 500 -
V Vite-gi trianri, eta.:
1 Potcovitul . . . . . . . . . . . 300 -- --

2 Hrana vitelori116 vite 0 D 1,20 t 19,20 t 365zt

5 cal a L 1,20 L 6 - pe 365 2.190
-
Reparatia träsurilor, a carelor si mtretinerea 11.318 - 7 008
3
lor, hame pentru vizitm, bice etc . . . . 1 000 -
4 0 masula de tocat sfecle / 200 - 10 698 -
VI Atelier.:
Ao, ace, nasturi, rulete, siret, etc material
1

- -
--
de tot felul pentru lucru in ateliere. . . .
1.360
2 000
2 Dou5 r5,sboale 200
3 Reparatia masinelor de casut - ..... . . 60 m 2 260 -
VII. Intre#nere, instalaVuni
ni. mobilier:
1 Curátirea localurilor,:mici reparatlum, peril,

2
mitturl, farase, carpe de bucätärie, de su-
fragerie, etc
Putini pentrut varz5,
3 600
40)
--
De transportat Lei 3 9001- 121.632 -

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 intGETEIL AdADEMIEI 383

0
i. In In 1916-17
=
Q NATURA CHELTUELILOR 1915-16
o Tota lunar anual
Z Total

Transport Lei . . 3 900 - 121.632 -

4
3
de Inlocuit . .....
Vase de buckárie el sufragerie, iiin nou e1
. . . .
Skiun,scrobealk borax, c5.rbuni de cMcat,etc
1 000
1 600 ---
Pentru reparatia saltelelor 3u0
5
6 tergatoare . .
. .
. .
. .
. .
.

- 100 -
7 Albu, scaune, franghn, maeini de
cat, etc. . . . . . . ...... c5.1- 7 080
250 --
8
9
Beaune . . . .

Trei balante . . . .
. .
Material pentru mese ei dulapuri
. . .

..... .
. .
. .
. .
.
80
400 --
10
11 2 Ceasoarnice de perete
. .

1
-350
150 -_ 8 031 -
VIII Imbriodminte:
1

2
tiste, etc ............
l'Anzä pentru rufarie de corp, tulpane, ba-
Ciorapi ate 1 perechi pentru 98 eleve .
I
2 000
800 -
3 Material pentru rochn de larnk de vark
eorWri de menaj, de clas5. . . . .
8,720 - 4 500 -
InalOminte noua ei reparaVum pentru 98
4
eleve a 45 lei . . . . . . . . 4 410 - 11 710 -
IX. material de studii:
I CfirO, tipArituri, "material de studii, de sons,
desemnat, aparate didactice, abonamente
la reviste, cheltueh de cancelarie, legat
de 051.0, locatiunea filmelor, etc. . .
6 uuu - 3 000 -
X. Diverse:
1 Cheltueli" de inspectium ei examen . . 1.000 -
2 Parastasul dela 8 Mam pentru ráposatul
donator L Otteteleeann .
.
1.650 - 150
500
-- 1.650 -
3 Cheltueli neprevazute . . . . . . .

XI Medicaments:
1 Medicamente ei vizite dentistice, scaun
pentru dentistic5, ei allele
} 1 200 - 2 600 -
X11:_ainipul id Parma:
1 Intretinerea parcului j
- 1 500 --
2
3
Cultura plantelor furajere
zarzavatulm
. . . . - . . . 3 400 800
2 500 - 4.800 -_
II

De trarisportat Lei . . 153 322 -

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
884 BUGETEIL ACADEME/

.
4'
,..
In In 1916-17
ov NATURA CHELTUELILOR 1915-16
6 Total lunar anual Total
Z ,

- Transport Lei . 153 332-

XIII Exoursinni - 500 -
Total general
500
145 397 50 53 822 -
*

Venitul din produsele spoalei

Dela zarzavat 5 500 -
Dela nutret
Din lap te .
5 000
2 500
--
Din vAnzarea a 2 cal, v.tet, lucruri din ate- .
1 000 -
here, etc. . . . . , . . . .
Totalul veniturilor . .- . . .
-,--
14 000

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 BUGETUL ACADEMIEI 38

Antxa 12

FUNDATIUNEA TACHE P. ANASTASSIU.

Cheltuelile Scoalei mferioare de agriculturei Tache P. Anus-

tassiu" dela Tigetneoi pe anul 1916-17.

In In 1916-17
NATURA CHELTUELILOR 1915-16 ,
Total lunar anual Total

1. Corpul didaotio :
Director-institutor . 2 700 - - 2 700 -
2
1
Institutor-agronom .
.
2 700 -
1.440 -
225
225 - 2 700
- 1 440
--
3
4
5
Inv:ItAtor
Sef de culturä
Grädinar-pomolog
, . 2 040 -
800 -
120
150
130
-- 1 1800
800 -
-
6
7
Preot-institutor .
Medic . .
. .
. . . st
1
480 -
1 200 -
40
100
-- 480-
1 200 -
8 Pedagog 720 - 60 - 720 -
Diurne
Director-institutor
Institutor-agronom
Invliptor
.
.
.
.
600 -
360 -
720 -
50
30
60
--- 600
36 )
720
--
- 14.520
II Personahd de serviein :
900 -
1

2
Econom-magaziner .
Maestru-lemnar .
Maestru-fierar I . . .
. .
.
. 900
840
--
--
75
70 ---1 20J
840 -
-
d .
4 Maestru-fierar II, pensionar
5 Grädinar pentru zarzavaturi
. .
.
. 1 200
480
-
100
40
80 -
- 480 -
960 -
60 - 720 -
840
Brutar
600 - 50 -
6
600 -
. . .
7 Bucätar
8 Vizitiu . . ..... .
,s
540 -
480 - 40 -
45 - 540 -
9
10
Odälas )
2 Splätorese (una a L 40 si alta a L 30)
5 argati (2 la boi, 1 1a cal, 1 in curte si 1
.
8 - 70 - 480 -
840 -
11

12
ajutor-buclitar -1 a 40 L i 4 a 35 L lunar)
Pandar de zi ...... . . .
2 100 -
480 -
180
40
-- 2 160
480 -
-
13 Pandar de noapte* . . 180 - 90 480 -
14 Ingrijitoare de piisAri . . . .
24 MO -
240 - 10 920 -
III lirana :
1 Director a 2,50 pe zi, 366 zde 912 50
2 Institutor-agronom, invätAtor, sef de culturä
pomolog a L 1,90 pe zi, L 7 60, in365 zile . 2 774 -
De transportat Lei . 3 686 50 25 440 -
lneele A A -- Tom XNA VIII - Ilesbefertle 25

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
'3 8 6 BUGETUL ACAVMIEf

f1.
In In 1916-17
g NATUHA UHELTUELILOB 1916-16
Total lunar anual otal

Transport Lei , 3 686 '0 25 440 -

3 Econom, maestru lemnar, maestro. fierar I I

si maestru fierar II a L 1,40 pe si, L 5,60,

4
pe 366 zile . .
Grádinar pentru zarzavaturi a 1 leu pe zi
. . . . . . 2 044 -
In 365 zile . . . 365 -
5 75 elevi, 1 pedagog ei 16 servitort a 0,65 lei 24567 20
pe zi, L 59,80 dela 1 Iume - 1 Septemvrie
1916, pe 92 zile . . . . 5 501 60
6 80 elev], I pedagog, 16 servitor]. a 0,66 b pe
zi, L 76,05, dela 1 Septemvrie 1916 - 1 J
Iume 1917, pe 273 zile . . . . 17 212 65 28 809 75

IV, Luminatul i inoilzitul

1 Petrol, stele de lamp5, fitd, etc . . 1 000 -
2 1 q, ha din MIdurea Balta, din care se voi
scoate 500 steri lemne de foc a 1 700 lei ha 1 2 2b0 2 550 -9
3 1/, din costal taiatului a Pi, ha din palurea
Balta ei V, din costul transportului, dee]
250 steri a lei 1 50 stern) . . . . '. 375 - 3 95 -
V. Curte, grajd, velficule qi ,
instrumente:
IntreOnerea fermei, curAtirea chldirilor, so-
1
belor, grajdurilor i ammalelor . . 700 -
2 CAtrátfitul acoperisului paulelor . . 50 -
3 Una pereehe hamum, cápestre, pripoane, lan-
tun, frAun, pern, etc .
15 stum noi ei unelte de stuOrie
. ..... 550 -
400 -
4
6 I plug rotativ cu Mscuri. . .
1 treieratoare cu manej . . . .
. .
.

. .
.
.
350
760
-
6
'7 2 pr'asitoare Planeth . . . .
Furtun pentru pompa de mcendm
.
.
.
. .
8 600 - 60
350
-
8
9 Hrana vitelor (din 1915-16 L 1 430,80 el
pe 1916-17 L 11 500) . . . - . . 12 930 8
10 Material pentru construirea In ateliero a ,

unui ghiociu de cai (L 100), until ghiocau

de boi (L 250), o brieca pentru economat

11
(L 100) .
Una tr-Asur;), usoar5.
. ......
(L 150), o same de cai ei 3 sdnil de bo]
. . .
. . . 600
700
j
17 S90 0
VI Ateliers ei luoru manual:
Ateher combustibd, settle potcovitul vitelor,
material de lemn i fier
Matei ial pentru luera manual . .
. . 2 095 1 500
60
-- 1550 -
2 t
VII Instalatiuni, reparailuni, vite
at mobilier:
DoM't latrine (una la servitori i una la ate-
I
here) . . . . 400 -
Transformarea subterasei In magazie de e-
fecte ale elevilor . . .....
De transportat Lei .
.
.
, 200 -
600 - 77.115 55

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 Y3trck1tit, ICADEWEi 3?
4E'
In In 1916-17
z NATURA CHELTUELILOR 1915-16
Total lunar anual Total

Transport Let 60 - 77 115 55

3
4
Transformarea giajdului de cat . .
Desprtirea cancelariei . . . .
300
584
--i
5 Reparatul potatet odor st transformarea cote-
-taint actual in merle . . . . 480
6
7
Reparatium la locuinta personal ulur didactic
Reparatia cantonultu dela grádin5 . .
600 -- ,

8
9
Reparatia brutariei noua . .
Reparatia locuintelor- personalului admini- 5 406 20
50
350 -
strativ .$1 de serviciu (din 1915-916 lei 757,-
v pe 1916-17 let 120) . . . .
877 90
10
11
Betonatul pe jos la bruO,rie . .
Transformarea manejultu pomper . .
. 100
*200
--
12 Canal de scurgere in ferm, . . 200 -
13 Ventilatiunea claçelor i dormitoarelor . 100 -
14
15
Mobilierul salet de lectura .
Vesela pentru elevi . .
.
..... 400 -
200 - 5 247 0
VIII Inibrädiniinte:
52 mantale a 50 let . . 2.600
74 tunict a:"30 let . 2 220
81 pantalom a 20 lei . 1 620
80`costume dril a 40 lei . . 3 200
40 caciuli a 8 lei . . . . 326
80 plant a 5 let , . . . 40(
64 cisine (perechu a'30 let 1 920
120 ceareafuri a 8 lei . 96(
120 fete perrO. a 2 lei . 9 182 24(
14 pilturt a 25 let . . . . 35(
40 cAmIst a 5 lei . . . 200
40 izrnene a 5 lei 20(
270 batiste a 0,50 bam . 135
50 peril ghete a 1 leu . I 5(1
20 pern de haute a 1 leu 90
80 pieptent a 0 50 barn
15 foal feet pentru unghn a I leu ,
4( -
55 -
Ajutoare pentru intretmerea stagiarilor . 2 000 - 16 491
IX. Material de studii, oatioelarie
exoursiuni
1 Cancelarie ) 1 348 I 20(
2 Excumunt 3(10 1 40(

X Diverse si medieamente
Cheltuell neprevAzute . 500
i 2 Medicamente . . . 1 000 600
3 Parastasul de Sf. Durnitru L 150 -41 po- 1

mew L 50 . . 900 1 00(

De transpoi tat lei . 8 01 55, 45

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
888 BUGETUL ACADEtIEI

H Wg
In 4). 1416-17
S.
g
CD NATURA CHELTUELILOR 1915-16 ..
Total lunar \ anual Total
''
,

Transport lei . . 101.553 45

XI. Chehalal ou oulturi at Intretinerea '

paroului
' Cheltueli efectuate pan5. la Iume 1916 .
1 Ducräri la gr5chn5. .....
Material la gradmil (rAsadnite)
. .
. .
161 91
321 76
'
,,
Semi*, arbori al sparanghel . . 1
2 Cheltueh ce se vor mai efectua ON. la 1
lume 1916 . . . . . . .
824 90
I 3 900 - 2 308 58

800 -
3 Cheltueh de cultura dupa 1 Iunie 1916 cu
" campul, grádina i desOlinatul eu plug
cu aburi sau motor . . . . . . 7 000 - 10 108 68

XII. Tolefon . . . . 130 - . 130 -

XIII Inapeotiuni . . . - . . . 500 - I 500 -
XIV RoparaViuni . . . . . . . 1
3 549 -_
Totalul cheltueldor. . , . . . .
Deficit cu Incheierea anului bugetar 1915-16
115 841 03
7 000 -
Total general . 83 470 10 1H277341(7
_ ...-.

Venituri pe exercitml 1916-17 . . . . 34 000 -

1 1

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 BIIGETIM ACADEMIEI 389

Amelia 13.

FUNDATIUNEA TACHE P. ANASTASSIU.

Cheltuelile qcoalei primare dela Cedmdfuiu pe 1916-17.

a> Totalul In 1916-17

NATURA CHELT(JELILOR din.
o 1915-16 lunar 11 anual Total

I. Corpul didactic:
Institutor definitiv 2 880
1
2
3
InvatAtor definitiv.
Medic al scoalei . .
. . .
. . . . ..... 1 602
600
-- 240
133 50
50
2 880
1 602
600
-
6 082

II. Pereonalui de servioin :

1
2
Diriginte-Administrator
Gr5dinar, pe 8 luni.
Bucatar
. . . 600
480
--
--
50
60 --- 600
480
--
3
4
5
.

Dot randasi a 40 lei

.
Garchan de noapte .
. .
. ,
. .
.
, .
.
b 480
480
960 --
40
40
_80
-
--
480
480
960
-
6 0 od6ias5, pe un an .
7 0 ()aim* pe 9 luni, .
. . 360
270 - 30
30 - 360
270 3 630

HI Uana :
Hrana pentru 40 elevi interni, pe 150 mle,
1
a 0,55 bani de elev' pe 21, L 22,- .
Hrana pentru 40 elem semiinterni, pe 150
3 300 - 3 300 -
2 .
zile, a 0,35 barn de eley pe zi, L 14, -
Hrana pentru un pedagog si 5 serviton
2 100 - 2 100 -
3
(gardianul, 2 randasi, bucatai ul i o od5lasa
pe 365 mle, a ate 0,55 barn pe zi, L 3,30) 1 207 80 1 204 50
4 Hrana pentru 1 grädinar, 245 z a 0,55 b pe zi 134 75 134 75
O Ilrana pentru o ocraiasä, pe 273 zile, a cite
0 55 bani pe zi . . . . 150 70 150 16
6 Hrana pentru 2 Ins titutom cu familie, pe
365 zile, a 2,60 lei de familie pe zi,Lei 5. . . 1 830 - 1 825 - 8 714 0

IV. Luminatul i inoilzitul:

1 Petroí kmpi, tole, chibrituri, etc.

Leinne de foc: 30 stanjeni a 60 lei
. . . 270 - 300
500
--
2
Transportul lor dela Balta-Tiganesti a 35 lei
. .
2 240 -
1
1 050 - 1

De transportat Lei 2 8501- 17 426 40

I I

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
390 BIIGETIM ACADEME!

I'cl'
ci Totalul In 1916 -17
t, NATURA CHELTUELILOR din --

o 1915 -16 lunar 1 anual Total

Z.
1

3 2 tone arbuni, .
Transport Lei .
. . .
.
. .
.
190 --
2 850 - i

17 4261140
I 1

4 Topoare, forgstrae, pile, calatoare, etc . . 30 50 = 2.9001-

V. Vehioule gi transporturi :

1
2
Costul transporturilor nu cai strAmi .
Unsoare de trasurfi si de hamuri . . .
. . . 450
20 -
- 450 -
20 -
3 Diferite reparakii la träsurá zi hamuri . . . 50 - 80 -
Adaos la o eventual& schimbare a träsurn
cu alta mai moarj. 100 - 550 -
,

VI Lnorul manual si stupäria : 1

-
I

1 Material pentru lucrul de mana la fete. . . 40 - 1

40
2 Idem pentru luci ul manual la bAieti . . 80 - 1
80 -
3 Faguri artificiali pentru stupi 30 - 30 =
4
5
Rame si sectil americane . .
Vopsitul acopei&mantului la 12 stupi si re-
30 - 30-
paratul fundurilor la 5 din ele . . 30 -
1

Instrumente pentru lucrul manual (foarfecele) 60 - 210 -

VII. Mobilier si material didactic :
Material pentru InvAarea istoriei naturale,
......
1
precum si mici aparate pentru experiente
usoare . . . . . . 100 - 100 -
Procurarea unui aparat ailich» penti u so-

--
2
cotit, cl I . . . . 15 - 30 -
6 buc541 cuiere cu 80 cal lige de fier p. colari 70 -
10 cearseafuri de pat, a 4 lei . . . . . 40 - 130
,
-
VIII Imbriioimintea : ,

Hanle si inalt&minte pentru scolarn silitoi i

la studii si lipsi(i de mijloace . . . 2 000 - 2 500

IX. Material de studii si oanoelarie: i

2
1 C6rti si rechizite p 20 elevi de cl IV a 7,501m
0 I) 0 A III 0 6,- A
150
120 -
- 150 -
120 -
3 l) , A 0 II 0 4,50 A 90 - 90 - I
i
'
I

I D 3,- s 60 - 60 -
4
5
5 5 »
Registre, plicuri, hArtie .
D

De tr Ansportat Lei
- . . .
-
80 -
I
80 -
-I 24 216 40
500
i

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 BUGET111. ACADEMIE1 391

z
a)
L.
Totalum In 1916-1917
NATURA CHELTUINJLOR din
0 1915-16 lunar anual Total urt

Transport Lea 24 216 40

X. Medioamente l dezinfeotante:
1 Medicamente i dezmfectante pentru scolari
Termometru medical-maximal . . . .
200
10
- 241 -
Un dinamorneti u 23 -
0 távitIl renalá . . . . . . . . 6-
XI Intretinerea grâ.dinhi, gospodiriei
viei:
1 Aratul a 4,300 Ha (3 ha grädtnä de zarzavat
si 1 ha 300 m iii ale), munci cu zma si hrana
muncitorilot . . . 1 400 - 1 500 -
2 Reparatul, curätitul sobelor si cosurilor, mä-
turi, carpe, rogopru, pern, var, bidinele, etc 300 - 150
3 Unelte agricole si seminte pentru grádinä, . 250 - 200 -
4 Obiecte si vase de bucAtarte, pelace de spä-
lat si sters vasele. . . . 100 - 150 -
5 Sleitul a douA fäntâni (una cu pompI1) . 150 - 100 -
6 Abonamentul si intretinerea telefonului 90 - 90 -
Douä paralele o scarä orizontalá in cur-
i

tea de pm a scolardor 50 -
Repai Ala a doua zemmce . . 60 -
Podetul la poarta de Intrare fäcut din nou 60 -
Reparatia, dustunelelor din sala do oaspeta 60 -
Reparatia la acoperisul corpulan principal 10 -
Repaiatiunea tencuelli dela Gorpul piincipal 221-
7 fReparatia bagdadiei din fatadormitorului ele-
vi1or,iniafar,pe o intindere de 14 m a 6 lel 84 -
8 Reparatmni de dusumele in dormitorul ele-
vilor, 5 in, . . . . . . . . 40 -
9 Reparatiuni de tencuealä la corpul incipal 40 -
10 2 fel estre (1 90/1 10 , cate una la fiecare salá
de clasä . . . 180 -
11 Reparatia tablei de pe acoperis, deasupra
salei de oaspeti . . 30 -
12 1 sobädin nou la locuinta Invätätorului part II 100
13 2 phte, un cuptor si burlane, idem . . . . 30 -
14 1 sob5. micä de fontá la grAdinar . . 30 --
15 1 usä, fäcutá din nou Intre bucätärie silo-
cuinta dirigintelui . . . 60 -
16
.
Un cosar p porurnbulscoalei (dupá raport) 5-
17 Un depozit de 1 m, lemne si 20 kgr cuie, (Ve-
rite chmensiurn, pentru nepreväzute pi ur-
100 -
18
gente nevi): ale gospodáriei
Poditul cu lueru la bucät'ari a de var."), (4/4,25)
.
180 - 3 314

XII Diverse;
1 Inspectium la scoa,la
väzute . . . ....... si

0 excursiune de 2 zile cu elevn cl III a ,si

cheltueli nepre-
400 - 400
2
IV-a (30 elevi) . . . . . . . . . 150 - 550 -
Total 26 943 77, 7 25 321 40
-I- 1 378 15
Venituri . . . ...... 12500 -I 1
3 000 -

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
392 BIIGETIEJL A CADEM1EI

inexa 14.
FUNDATIUNEA TACHE P. ANASTASSIU.

Cheltuelile bisericii Sf. Gheorghe" qi Sf. Dumdru", din

Calmätuiu pe 1916-17.

In ' In 1916-17
NATURA CHELTUELILOR 1915 16 l
Total. lunar anual Total

I. Personal: !

1
2
Preotul . .
Primul cântäret
. 1 200 -
600 -
100
50
-- 1 200
600
_
_
3
4
Cântäretul al dollea
Paracbserul .... . .
. . . 480 -
360 -
40
30 -- 480
360
_
- 2 640 -
II. Intrepnerea biserloil :
1 20 kg lum&näri de ceará a 6 lei kg. . . 120 -- 120 -
2
3
10 kg untdelemn pentru candele a 1,80 kg
20 btri vin a 0,80 litrul . . . . . .
18
16 -- 18 -
16 -
4
5
90 prescurl pentru anaforá, a 20 b bucata
Smirná, lascá, tämäle, clubrituri . . . .
18
5 -- 18 -'
5 -
80 -
6 Mäturi, pern, carpe, rogopm, var, etc . . 10 40 -
7 Un stânjen lemne de foc . . . . 80 1 297 -

III Cheltueli de oanoelarie:

Male, phouri, cernealä, condem, pemte, etc 10 10 -
IV Parasta.sul:
Cheltueh pentru facerea parastasulm dela ,
26 Octomvi le 1916 . . 100 - 100 -
V Cheltuel1 neprevimute 153 153 -
Totalul cheltueldor 3 200 -

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CONCURSURI PENTRU PREMII
1 9 1 6.

A. Premii peutru earti publicate.

L Premii generale.

1. Mare le Premiul 1Voisturel, de 12 000 Lei, se va da, in sesiu-

nea generalä din anul 1917, unei carp scrise in limba românk cu
confinut de orice naturd, care se va Judea, mai meritorie printre
cele publicate dela 1 Ianuarie 1913 pAriä la 31 Decemvrie 1916.
Terminul depunern la cancelaria Acadenuei, in 1.5 exemplare, a cArtilor
prapuse pentru acest pretrial este 'Ana la 31 Deeemvrie 1916.
Notä. - In privinta P emulor Ncisturel se pun in eunostinta publicultu
urmatoarele dispozitium din codicilul flposatulm C. Násturel-Herescu
«In tot anul Societatea Academicä, Roman& va aveä a prernib, din vem-
turtle Fondului Nasturel o carte tipärita originalä, in limbs, romaná, care se
va socoti de catre Societate cá cea mai buná publicattune aptirutá in cursul
anului ; insá aceste premn vor II de douá specii :
«1 In trer ant consecutivi, dearándul, se va decerne (ate un premiu de
patru mu Lei nor, No 4 000 L n , mtntmum, la cea mat bunä carte aparutil
in cursul anului expirat
«2 Iará in al patrulea an se va decerne un premiu fix de doulsprezece
mu Lei not, No 12.000 L. n , carelo se va numi Marele Premiu Nästurel",
operei care va fi judecata ca publicattunea de cApeterue co va fi apärut in
cursul celor patru am precedenti Acest premm nu se va puteá. decerne
unei luerän, care va II obtinut dep unul din premnle anuale, decát defal-
child dintrinsul valoarea premmlui precedent
«Operele, ce se vor recompensa cu aceastä a doua serie de premn, vor
tract& cu prefermta clespre materille urmAloare,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 394 PREMII PENTRIT CARTI PUBLICATE

a) Semen serioase de istone si de stiintele accesorii ale istoriei, prefe-

rindu-se cele atmgátoare de istona terilor române;
b) Scrieri de religiune ortodoxä, de moralá practicä si de filozofie,
c) Serien d tnnte politico i de economie socialá,
d) Tractate originale despre stuntele exacte,
e) Scrien enciclopedice, precum dictionare de istone si de geografie, in
earl sá intre si istona i geografia Rombruei; dictionare generale sau par-
tiale de stante exacte, de arte i meseni, de administratiune i jurispru-
dentä, si alte asemenea lucrän utile si bine intocmite,
f) Cárti didactice de o valoare Insemnatá ca metod i ca cuprins,
g) Dictionare limbistice In limba româneascá, mai ales pentru limbile
antice i orientale, adica limba latinä, elená, sanscritä, ebraicá, arabá, turcá,
alavoná veche i altele,
h) Publicatium i lucran artistice de o valoare serioasa, ache& relative la
artele plastice, arhitectura, sculptura, pictura, gravura, i chiar opere mu-
zicale senoase, pe can aceste toate Societatea Academia. RomAná le va
putea aprecia, atunci când isi va intinde activitatea ei i asupra tuturor
naaternlor de bele-arte,
i) Scrien de pin% literatura romana', in proza si in versuri, 'mecum
poeme, drame i comedn senoase- mai ales subiecte nationale si once
alte open) de Inala literatura, Acestora mai cu seam& as don sä se acorde
Marele Premiu Ncisturela, când vor fi judecate ca avänd un merit cu total
superior, spre a se da astfel o incurajare mai puternica desvoltarn litera-
turn nationale »

2. Premiul Asociaftunii Crawvene pentra desvoltarea învâä-

niánttai public, de 1 500 Lei, se va' da, In sesiunea generalä din
1917, pentru cea mai bunci carte didacticet In limba românä, dintre
cele tiparite dela 1 Ianuarm 1914 pânä la 31 Decemvrie 1916
Terminal depunern la cancelana Academiei, in 15 exemplare, a cártilor
propuse pentru Concurs este pina la 31 Decemvrie 1916.

3. Premiul N Chrissoveloni, de 2.000 lei (divizibil),-se va da,

in sesiunea generalá din 1917, color mai bune lucräri asupra co-
merfului, publicate In limba românä, dela 1 Ianuarie 1914 pânä,
la 31 Decemvrie 1916.
Terminal depunerii la cancelana Academiei, in 10 exernplare, a cartIlor
propuse pentru acest premiu este pknä la 31 Decenurle 1916,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PREM1I LITERARE '31 ISTORICE 395

4. Premiul Ndsturel, de 4.000 Lei, se va da, in sesiunea

general& din 1918, unet cárti sense in limba românä, ci confinut
de orice naturd, care se va judecâ mat mentorie printre cele pu-
blicate dela 1 Ianuane pâná la 31 Decemvrie 1917.
Terminul depunern la cancelaria Academiei, In 15 exemplare, a cärtilor*
propuse pentru acest premiu este papa la 31 Decemvrie 1917.

II. Prorate Sectiunii literare.

5. Premiul Constantinide, de 4.000 Lei (divizibil), se va da, in
sesiunea general& din 1917, pentru semen de literaturd, de fito-
logie sau do artd, cart se vor judecâ mai mentorn printrecele
publicate dela 1 Ianuarie 1914 'Ana la 31 Decemvne 1916.
Terminul depunern la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a cArtilor
propuse pentru concurs-,este_ p&nit la 31 Decemvrie 1916.

6 Premiul Adamachi, de 5 000 Lei (divizibil), se va da, in

sesiunea general& din 1918, pentru smell de literaturd sau de fi-
lologie, cu cuprins moral (in intelesul c. sunt excluse numai scrie-
rile contrare moralet), cart se vor judech mai merttorn printre cele
publicate dela 1 Ianuarie 1915 pân& la 31 Decemvrie 1917:
Terminul depunern la cancelaria Academiet, in 15 exemphre, a cArtilor
propuse pentru concurs este pánA, la 31 Decemvrie 1917.

Ill. Premiile Sectiunii istorice.

7. Premud Hagi-Vasile, de 5.000 Lei, se va da, in sesiunea ge-
neral& din 1917, pentru smell privitoare la comerful roindn in
trecut qi, 'in prezent u publicate in tunpul dela 1 Ianuarie 1912
pârtä la 31 Decemvrie 1916.

Terminul depunern la cancelaria' Acaderniei, in 15 exemplare, a cArOlor

propuse pentru concurs este Ora la 31 Decemvrie 1916.

8 Premiul Eliade-Reidulescu, de 5.000 Lei, se va da, in se-

stunea general& din 1917, pentru semen istorice, econowice, juri-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
396 PREMII PENTRU CIRTI PUBLICATE

dice, filozofice, cari se vor judec& mai meritorii printre cele publicate
dela 1 Ianuarie 1913 pänä. -la 31 Decemvrie 1916.
Termmul depunern la cancelaria Academiei, In 15 exemplare, a cartilor
propuse pentru concurs este p&n4 la 31 Decemvrie 1916.

9. Premiul Constantinide, de 4 000 Lei (divizibil), se va da,

in sesiunea general& din 1918, pentru scrieri sociale sau istorice
cari se vor judec& mai meritorii printre cele publicate dela 1
Ianuarie 1915 p&nä la 31 Decemvrie 1917.
Terminul depunern la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a artilor
propuse pentru concurs este pânä la 31 Decemyrie 1917.

IV. Premiile Seetiunii qt-iinpfice.

10. Premiul Adarnachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da, In se-

siunea general& din 1917, pentru smell cu confinut qtii4ific, In
Intelesul stnntelor exacte (matematick fizick clime, istorie natu-
ralk geografie, medicink inginerie, industrie si stnntele aplicate In
general), can se vor judec& mai mentorn printre cele publicate
dela 1 Ianuarie 1914 pánä, la 31 Decemvrre 1916
Terminul depunern la cancelaria Academiei, in 15 exemplare, a cartilor
propuse pentru concurs este panä la 31 Deeemvrie 1916.

11. Premiul Lazar, de 5.000 Lei, se va:da, In sesiunea gene-

ral& din 1918, pentru o scriere en confinut stiinftfic, In Inte-
lesul stuntelor exacte (matematick fizick chimie, istorie naturalä,
geografie, medichiä, inginerie, industrie s,:i stnntele aplicate In ge-
neral), care se va Judea, mai meritorie printre cele publicate dela
1 Ianuarie 1916 'Ara la 31 Decoinvrie 1917, sau pentru cea mai
important& inventiune $iintificei Mont& dela 1 Ianuarie 1916 Om&
la 31 Decemvrie 1917.
Terminul depuneru la cancelaria Acadermei, in 15 exemplare, a cärtilor
propuse pentru concurs este pan& la 31 Decemvrie 1917.
*
* *

r Notä. - Se pun in vederea concurenlilor urmátoarele articole din Regu-

lamtentul pentru plemule hterare, zstorice ga Itunhfice, votat de Academie
la 8 Marne 1906

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ARTICOLE DIN REGULAMENTUL PRE3ITILOR 397

Art. 4 Operele publzeate vor fi prezentate la concurs de autorn lor In cate

15 exemplare pe langa o cerere serisa, in care se va a/At& tetdeauna anume
premml la care concureaza.
Un autor nu poate prezenta. hi aeelaF,4 an aceea§ scnere la mai multe premii,
mci mai multe scrieri la difente premu.
0 scnere prezentatä la un premiu nu mai poate fi mutata la altul dupa
trecerea terminului de prezentare (31 Decenivrie), fixat hi art. 3.
Art. 5 0 scnere prezentatá intr'un an la un premiu i nepremiata poate fi
prezentata in ann urmatori la concursul aceluia§ sau al altui premiu, numai daca
este preinnoita in'parti eserrtiale in nouI editiune, publicata de autor in vieata..
Art 6 Operele publicate de Academie, acute din initiativa sau cu ap-
torul ei, nu pot fl admise la concursul premillor De asemenea nu pot fi
admise la concurs opere postume
Art 7 La concursul premiilor poate fi admisa nu numai o opera intreagá
ci 0 parte dinteo opera, cu conditiune ca aceastá parte sa fie' completá
Art 8 La premille Nasturel pot fi prezentate semen de once natura; la
premiul Eliade-Raduleseu .gcrieri de literatura, de filologie, de istome, semen
economice, junduce, filozofice, la premiul Lazar scrien cu continut §tintific
in intelesul §tiintelor exacte (matematica, fizica, chimie, istorie". naturala,
geografie, medicinä, inginerie, industrie §1 §tnntele aplicate in general), la
premml Adamacht semen cu cuprins moral de orica natura (In intelesul ca
sunt excluse numai scrienle contrare moralel); la premiul Hagi-Vasile scrien
privitoare la comertul romn in trecut §1 in prezent
Art. 9. La premiile Nästurel - conform testamentului - pot fl admise
numai scrien in limba ronanä, la premule Ehade-Reiduleseu, Lazdr, Ada-
machi sunt:admise st opere some de autori ronidni sau strduni inteuna
din limbile latinet, ztahand, f ancezci, germand sau englezet, dacd intreg eu-
prinsul operei va tratec despre peimeintul sau neaniul romdnesc, despre us-
toria, limba sau literatura roundneased.
Art. 10. Traducerile din limbi strame in limba romAna pot fi premiate,
numai daca sunt %cute de pe opere clasice u, prin dificultatile invinse ale
unei perfecto traducen in versuri române§ti, vor constitui adevarate opere
literare ale hrnbil române, ori - prin anexarea de explican §i note 0110-
f-ice cu totul propril traducatorului -10 vor fi insu§it meritele unei lucrari
originale in limba româna.
Art. 11 Toate lucrarile, fie tiparite, fie manuscripte, prezentate la vreunul
din premille Academiei, trebue sá fie sense cu ortografia Academiei.
Art 12 Operele publicate anomme sau pseudornme vor pute. fu admise
la concurs, iar autorn, spre a primi premnle acordate, vor trebui sit pro-
beze propnetatea lor

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
!OR RMh PENTkli" sOnItm CÍ1 STJ13±ECIg ATR.

B. Prevail pentru lucritrirpuse la concurs cu sublecte date.

I Prenniile Sectiunii literare
1 PremiurEliade-Reidulescu, de 5.000 Lei, se va da, in sesiunea ge-
neral& din 1918, celei mai bune lucräri sense In limba roman& despre:
Frumosul in poezia populareironutneascci -(Deciz 21 Mam 1913).
Terminul prezentärii manuscriptelor este pAnti la 31 Decemyrie 1917.
2. Premiul Ncisturel, de 5.000 Lei, se va da, In seSiunea general&
din 1918, celei mai bune lucrari sense in limbs, românä despre :
Studiu asupra limbii si? s1lului cronicarilor ronuini. - (Dem.
21 Maiu 1913).
Terminul prezentárn manuscriptelor este ptui5. la 31 Decemyrie 1917.
3. Premiul Princesa Alina Stirbei se va da, In sesiunea general&
din 1918, pentru cea mai bun& scriere In limbs, roman& despre :
Povestiri morale pentru copii intre 10-14 ani.
Povestirile vor fi de preferintä din istoria nalionalä sau din
vieata social& trecutä si actualä. Pot fi traducer sau localizari pan& la
a patra parte. - (Dem. 27 Maiu 1913)
Premiul este de 8 500 Lei, In care sum& se cuprind premiul auto-
rului si cheltuelile de tipárirea scriern (de minimum 30 coale de tipar
garmond) In 1 000 exemplare, din cari 800 ale autorului $ i 200
ale Academiei.
Terminul prezentAni manuscriptelor este pAnA la 31 Decemyrie 1917.
4. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da, In se-
siunea general& din 1919, celer mai bune lucrari scrise In limba
roman& despre:
Adverbul in limba romdnei. Studiu sintactic.
Lucrarea va studià, din punet de vedere sintactic, adverbul ro-
man In desvoltarea sa istorick luandu-se In considerare toate dia-
lectele limbii române. De asemenea va tratà despre adverbele In-
trebuintate in mod conjunctional i despre substantivele Intrebuin-
sate adverbial.-(Deciz. 27 Maiu 1914).
Terminul prezentarn manuseriptelor este Oat la 31 Decemyrie 1918.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ,.......
i'REIIII bENTRU SCRAERI CU SUBIECFE DATE 399

5. Premiul 1Vcisturel, de 5.000 Lei, se va da, In sesiunea ge-

neral& din 1921, celei Mai bune lucrári arise in limba roman&
despre:
Vasile Alecsandri -Vie* qi opera lui -(Deciz. 25 Maiu 1916)
Terminul prezentárn manuscriptelor este pana la 31 Decemvrle
, 1920.
6. Premiul Neuschotz, de 2 000 Lei, se va da, in sesiunea ge-
neral& din 1921, celei mai bune lucräri sense in limba roman&
despre:
Cipariu $ i Pumnul -Activitatea lor flologica .s,-iliterarcl. (Deciz.
25 Maiu 1916).
Terminul prezentärn manuscriptelor este päna la 31 Decenivrie 1920.
7. Prerniul Anastase Toncoviceanu, de 1.000 Lei (divizibil),
se va da, In sesiunea general& din 1921, pentru eel mai bun:
Studtu despre versi ficatia romdneasca.-(Deciz. 25 Mani 1916).
Terminul prezentärn manuscriptelor este On& la 31 Decenivrie 1920.

II. Premille Sectiunil Istorice.

8. Premiul Alexandru Joan Cuza, de .20.000 Lei, se va da, In

sesiunea general& din 1917, celei mai bune lucrári sense In limba
rom&n& despre
Istoria Românilor dela Aurelian panel la fundarea Princi-
patelor.
Punctele de cApeterne ale programului sunt cele urmâtoare
1. Teritoriul colonizatiunii romane in terile din dreapta si din stanga,
DurArei de jos
2 Teoriile vechi §i. nou'A despre originea §i locuintele Românilor In cursul
evului medm.
3. Migratiunea popoarelor in terile durArene §i Inrauririle reciproce dmtre
barbari §i elementul roman, dela pitrAsirea Daciei Trmane pAnA la Infiin-
tarea Imperiului bulgar
4. Romarni st Bulgarn in timpul Impel iului bulgar si al celui româno-
bulgar st relatiumle lor cu popoarele din stânga Duniirel.
5. Origunle Principatelor Române.
Lucrarea va fi intemeiatâ pe un studiu cat mai amänuntit si constiintios

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
406 MEWL PENTRU SCRIERI CU SUDIEdTE DATE

'al izvoarelor antice si medievale auton, inscriptiuni, documente si once

resturi ale vechunii, utilizAndu-se st toponimia, limba si in general once fAn-
tAnit ce ar puteil contribui la la'murirea chestiunu -(Deciz, 5 Aprilie 1900
si 25 Marne 1904)
Termmul prezentArn manuscriptelor este pArna la 31 Deeemvrie 1916.
9. Premiul Adamachi, de 5 000 Lei (divizabil), se va da, In se-
siunea general& din 1917, celor mai bune lucrArt sense In hmba
roman& despre
Valurile (troianele), drumwile $ i, ceteitile romane din toate te-
rile locuite de Romani.
Autorul va alcatuì un repertonu sumar, dar complet st metodic, al tuturor
valunlor, drumunlor si cetAtdor romane, ale caror urme, singurele ce ne-au
mai Ames dela Romani, se mai cunosc Ora astazi la not In acest scop,
pe langa lucrarile speciale de arheologie si epigrafie, se va tmeA, seamA de
relatiumle cronicarilor romAm si strAmi si de notele caatonlor strami, can
le-au descns sau semnalat, precum si de vechile noastre hotarrucn de mosn, In
can de multe on valunle, drumunle st cetatile se intampinA ca semne de hotar.
Pentru fiecare, se va culege cu multa atentiune once traditie sau poveste ce se
leaga de ele ; lar la sfArsitul luerarn se va intocmi o harta istorica cu toatA
preciziunea cuvenita, spre a fi la indemanA oncui, mai ales in veclerea con-
servArn si ocrotirn lor de catre autoritAtile publice.-(Deciz 23 Maui 1912)
Terminul prezentani manuscriptelor este pAnA la 31 Decemvrie 1916.
,
10 Premiul Neuschotz, de 2 000 Lei, se va da, In sesiunea gene-
ralä din 1917, celet mat bune lucrart sense In limba romAnä despre :
Istoria costunntlui la Romani panel la 1821.
Cercetarea se va marginì la istona imbrAcAmintei si obiectelor de gl-
tealá, can au putut 11 aduse de ameiu si din alte ten ; lar din industria
came& nationala se vor arAtA numai produsele ei In legAturA cu portul
nostru in trecut Aceste produse ar fi tesAtunle, alesaturile si custitunle pe
difente pAnze : de matase, in, bumbac, etc , apoi impletiturile si gAteala pArului.
Autorul se va ocupa si de costumele Voevozilor, Domnitelor, boierilor si
jupAnitelor noastre, cercetAnd foile de zestre, parte publicate, parte inedite,
din colectia de documente a Academiei, sau din alte parti. Va studiA de
asemenea pictunle murale de pe la bisenci si va cAutA sa lArnureascA in-
telesul cuvintelor yeah], --ea socman, curnAnac, rAteze, brAu mocadin si. al-
tele, ce se gAsesc, fie in carti, fie in vechile noastre documente
Lucrarea va aye& si gravun -a,lese.- (Deciz. 26 Mam 1912)

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PREMII PERMIT SCRIERI Cill SDBIECTE DATE 401

Terminul prezentAru manuscriptelor este ¡Ana la 31 Decemvrie 1916.

11. Premiul San-Marin, de 2.000 Lei, se va da, In sesiunea
general& din 1918, celet ma] bune lueräri sense In hmba ro-
mänä despre,:
Categorii economice si desvoltarea lor in istoria comerfului
român -(Deciz. 30 Mani 1915).
Terminal prezentArn manuscriptelor este pan& la 31 Decemvrie 1917.
12. Premiul 1Wisturel, de 5 000 Lei, se va da, In sesiunea general&
din 1919, celei mai bune lucrári sense In limba românä despre:
Bibliografra istoriei Ronuinilor. - (Deciz. 19 Maiu 1914).
Terminul prezentArn manuscriptelor este panA la 31. Decenivrie 1918.
13. Premiul Eliade-Reidulescu, de 5.000 Lei, se va da, In sesiu-
nea general& din 1920, celei mat bune lucrári sense in lunba
rornânä despre:
Miscarea revolirtionarei din 1821 in Principatele &twine.-
(Dem. 30 Maiu 1915).
Terminul prezenarn manuscriptelor este On& la 31 Decenivrie 1919.
14 Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (divizibil), se va da in
sesiunea general& din 1920, celor mai bune lucräri cuprinzänd:
Edifia romelneasca a Memoriilor Regelui Carol, eu adrwtetrile
istorice si o prefata- cuprinzdnd in Unit generale istoria Domniei
Sale.-(Deciz. 30 Matu 1915).
Terminul prezentarn manuscriptelor este Ora la 31 Decemvrie 1919.

III. Premiile Sectiunii qtiintifice.

15. Premiul Lazar, de 5 000 Lei, se va da, In sesiunea general&
din 1917, celei mai bune lucrári scrim In- hrnba românä despre:
Crustaceele din apele interioare ale. Rominiei din punctul de
vedere sistematic, faunistic si biologic , descrierea si figurarea
tuturor speculor si varietätilor, vieata lor si raporturile lor fat& de
mediul iii care träesc ; distributtunea lor geografieä. - (Dem. 28
Mani. 1912).
Terminul prezentäru manuscriptelor este Ora la 31 Decenivrie 1916.
Ana< le A. R Tom ?XVI Ill Desb, lee le 26

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
402 PREMII PENTRII SCRIERI Cl/ SIJIMECTE tuking.

16. Premiul .Nasturel, de 5 000 Lei, se va da, in sesiunea

general& din 1917, celei mai bune lucrári sense In limba, rom&nk
cuprinzAnd: -

Climatografla Romaniei baatta, pe observafianile panel la fl-

nele anului 1910.
In trasuri generale aceastá lucrare va cuprinde :
1 Istoricul pubhcatiunilor .meteorologice si de Fizica Globului acute In
Romania , principalelc fapte relative la clima noasträ consemnate in docu-
mente si pubhcatium
2 Descrierea climei Rominiei cu studiul mersului diurn si anual al di-
feritelor elemente ce constituesc china, cu tabele ale valorilor acestor ele-
mente ; reprezentarea grafica a distributiunn elementelor climatologice la
suprafata Romaniei.
3. Date glimaterice din punctul de vedere agricol si forestier, cuprinzand
si epocile cand se produc diferitele fenomene de vegetOune
4 Date privitoare la Fizica Globului, ca temperatura solului la suprafata
si la diferite adâncimi ; epocile inghetului sa desghetului Dunarei, variatiu-
nile in nivelul apelor acestm fluvin ; distributiunea elementelor magnetismului
pamantesc la suprafata teritormlui nostru si in fine sismicitatea Regatului.
6 Bibliografia climatologica si de Fizica Globului cu privire la Romknia.-
(Dem. 23 Mani 1912).
Terminul prezentarii manuscriptelor este pan& la 31 Decemvrie 1916.
17. Premiul Adamachi, de 5,000 Lei (diviabil), se va da, In se-
siunea general& din 1918, celor mai bune lucräri scrise In limbs,
rorn&n& despre :
Contrib4iuni la studiul caracterelor antropologice si biolo-
gice ale faranului roman.
Lucrarea va II intocmit& dupa urmätorul program
1. Sa se arate, cu cercetari personale, antropometria taranului roman, mai
ales craniul, toracele, statura, din o regmne restrans& la cel putin doua ju-
dete de munte (de prefernitä dintre judetele : Gorj, Mehedint], Valcea, Muscel,
Dambovita, Putna, Neamt, Suceava), in legátur& cu variatiunile morfologice
ale terenului (munte, depresiune subcarpaticA, deal), sau la doua judete de
ses in cari drumurile pastoritului sunt mai dese (Ialomita, Braila, Olt, Co-
vurlum), sau la judetele de dealuri (Tutova, Vasluiu, Falciu), aratandu-se
amanunbt categoria mdivizilor másurati, dacá aunt razes], chic* sau
fac parte din as& numitele slobozn.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 071 EkIII PENTE1U S'ELIERI 017 SUBIECTE DATg 408

2. Se vor aye& in vedere sexele si etatea, precum si osemintele omenesti

din aceeas regiune din vremuri cAt mai vechi, pentru a se puteA trage at
de sigure concluziuni asupra variatiumi in timp
a .SA se studieze vigoarea si rezisten0, Oranului, mai ales raportul dintre
modul sAu de a se hrAni. .§1 energia ce o desfásoar& in diferitele ramuri ale
activitätu sale, mai cu seam& acele legate de sol, si sá se aprecieze si aptitu-
dinile pe carille are - (Deciz 30 Maiu 1913).
Terrninul prezentárn manuscriptelor este !Ana la731 becemyrie 1917.
18. Premiul Lazdr, de 5.000 Lei, se va da, In sesiunea general&
din 1919, celei mai bune lucräri sense In limba românä despre :
Studiul unuia din cele trei rciuri: Siretul, Argequl, Icflonifa.
Lucrarea trebue s& cuprinda urmátoarele capitole .
L a) Profilul longitudinal al raultu.
b) CAteva profile transversale, in legatur& cu constitutia geologic& a ch-
nelor ván, cat si a fundamentului.
c) Terasele ce intováräsesc cursul
II. Regimul rAului
Ill. InsemnAtatea economic& si industrial& a rAului in legáturá cu regiu-
nile Invecinate -(Deciz. 27 Maiu 1914)
Terminul prezent'arn manuscriptelor este On& la 31 Decemvrie 1918.
19. Premiul Bodescu, de 1 500 Lei, se va da, In sesiunea general&
din 1919, Celei mai bune lucr&ri sc-rise in bmba rornAn& despre :
Stucliul geografic al unei regiuni din Basarabia
Lucrarea va cuprinde studiul geofizic, etnic si economic al oricarei re-
gium naturale, de once Intindere din Basarabia. Conditmnea principalä vi
ca acea regiune Ed fie ocupatá In majorrtate de Români.- (Dem. 27 Maiu
1914)
Terminul prezent&ril manuscriptelor este p&n& la 31 Decemsvrie 1918.
20. Premiul Neuschoto, de 2 000 Lei, se va da, in sesiunea
general& din 1919, celei mai bune lucrän sense in limba român&
despre:
Flora unuia din cele cloud judefe din noua Dobroge, dupet
alegerea botanistului - (Dem. 29 Main 1914).
Ternunul prezentitrn manuscriptelor este pAng, la 31 Decemirrie 1918.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
404 PREMII PENTRU SCRIERI CU STI ECTE DATE

21. Premiul Neisturel, de 5.000 Lei, se va da, in sesiunea ge-

neral& din 1920, celei mai bun() lucrári sense In limba românä,
despre:
Valoarea alimentarci a porumbului.
Desvoltarea lucrArii se va face dupá urmátoarea programl:
A. Cercetári experimentale asupra schimburtlor nutritive la anirnalele hrit-
mte excluziv cu porumb.
a) Determinarea coericientului de digestibilitate;
b) Masura schimburilor de azot;
C) D D respirative,
d) Calorimetrie;
e) Ergografie;
B. Cercetári asupra schirnburilor nutritive la orn, a cárui ratie alimentarä
are ca bazá inämäliga.
C. Cercetári asupra schimburilor nutritive la oamenii atinsi de pelagra si
asupra relatiei dintre aceastá boalä si alimentatia cu porumb.
D. Cereetäri comparative asupra valorii nutritive a porumbului nou si
vechiu -(Deciz. 15 §i 25 Maiu 1915).
Terminul prezentärii manuscriptelor la concurs este pariá la 31_Decern-
Trio 1919.

22. Premiul Alexandra loan Cuza, de 6.000 Lei, se va da, In

sesiunea general& din 1921, celei mai bune lucrári pentru:
Studiul sistematic, faunistic si biologic al larvelor de insecte
din Balta Brates cm terenul inundabil inconjurector $ i porfiunea
din' Duncire si Prut din care se alimenteazd.-(lleciz. 11 Mani 1916)
Terminul prezentárn manuscriptelor la concurs este pAná la 31 Deeem-
Trio 1920.
23. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei (clivizibil), se va da, In
sesiunea general& din 1921, pentru cele mai bune:
Studii originale despre etiologia, prevenirea si combaterea
uneia sau mai multora din boalele cari cauzeaza marea mor-
talitate a primei copacirii in Romania -(Deciz. 11 Maiu 1916).
Terminul prezentárn manuscriptelor la concurs este (Ana la 31 Decem-
vrie 1920.
24. Premiul _Lazar, de 5 000 Lei, se va da, in sesiunea gene-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PREMII SPECIALE 405

ralä din 1921, celei mai bune lucräri scrise In limbs, romän& cu
subiectul:
Studiul chimic al lignitelor din tetra. -(Deciz. 11 Maiu 1916).
Termmul prezentärri manuscrrptelor la concurs este pAná la 31 Decem-
vrie 1920.
25. Premiul Anastasie Peitu, de 3.000 Lei, se va da, In sesiunea
generalä din 1921, pentru cea mar bunä lucrare scrrsä In limba
romänä, cu subiectul:
Studiul qi harta geologica a unei regiuni din tara.-(Deciz 11
Mani 1916).
Terrhmul prezentarn manuscrrptelor la concurs este pârA la 31 Deem-
vrie 1920.
26. Mare le Premiu General loan Carp gi Maria Carp, de
7.000 Lei, se va da, In sesiunea general& din 1921, celei mai bune
lucrári sense in limba roman& cu subiectul:
Energia pe care ne-o pot da apele din tart', -Studiul eel pufin
al unei parti din ciwsul unta rau - (Deem. 28 Mani 1916).
Termmul prezentárn manuscriptelor la concurs este 0,0. la 31 Decem-
vrie 1920.

IV. Premii speciale.

27. PreMiul Dacia-Romania se va da, In sesiunea general& din
1918, celei mai bune lucrAri serise in limba românä despre :
Istoria contractului de asigurare $ in special a introducerii
ha in Romania! Deosebirea intre asigurärile cu primä si asigu-
rArile mutuale Avantajele asigurärilor contra daunelor elementare
In terile uncle agriculture este principalul izvor de bogátie. - (De-
ciz. 16 Maiu 1915)
Valoarea premiulut va ¡I reprezentald prtn venttul pe trei ani al fon-
dului de 13 000 let in efecte $ i al capitaltzeirilor ce se vor puteet face
eventual, micsorat west venit cu prelevetrile prevdzute in Statutele $ i Re-
gulconentul Academia qi cu costul ttparului pentru maximum 5 coale de
tipar. (Art. 2 dm Regulamentul special).
Terminul prezentárri manuscriptelor este pAnä la 31 Decenivrie 1917.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
406 PREMII arECIALE.

28 Mare le Premiu militar General loan Carp $ i Maria Carp,

de 7.000 Lei, se va da, in sesiunea generard din 1918, celei mai bune
lucrári sense in limba românä., asupra urniatorului subiect fixat pnin
Ministerul de Räsboiu de o comisiune compusä din 7 generali
ofiteri superior'.
Pánd unde $ in ce directiune este folositor a se impinge mili-
tarismul i militarizarea in nafiune, 0 intrtc celt oOirea poate
fi qcoala natiunii"2
Subiectul va fi desvoltat dupä urmatorul program
Autorul va trebui sä lämureasca mai intaiu notiumle «mifitarism», «milt-
tarizare» i aScoala natiunii» ; ele avand o valoare schimbátoare, argumen-
tatiumle teoretice vor trebui sustinute prm exemple din diferite perioade
popoare ; aceasta exemplificatiune se va intinde mai cu seamä asupra cen-
trelor strame imitate de noi §.i asupra evolutiunii lucruritor la not. Va fi
interesant *de a distinge perioade de acalmie, de avant si de tensiune ; se
vor studia fenomenele militarizárii si ale militarismului la noi t in alte
teri cu urmärile lor bune sau rele.
Autorul va studia dupl aceasta directiumle hi cari se poate afirma
t.5coala natiunii» Nu se vor uita perioadele de inertie, flLCi acele de exa-
gerári unilaterale ; exemplele istorice aduse vor fi documentate
Autorul va trebui sá expunä pärerile sale asupra pregatirii directe si in-
directe pentru räsboiu Armata fund un factor de educatiune civica amá-
nuntele acestei chestauni se vor studia asemenea prin exemplificare, - se va
aräta in es imprejurtiri ea poate realm& idealul propus, cari stint piedicile
de invins sau conditiunde cari ar inlesni carmuitorilor unui Stat i coman-
dantilor militari misiunea lor in timp de pace. Solutiunea problemei conduce
in mod logic la apreciatium asupra antimilitarismulm, in special asupra
doctrinei care condamnä, institutiunea armatei ca stearprt Pentru fiecare di-
rectiune in care s'ar putea afirma ostirea ca factor civilizator sau cultural,
se va studia paná unde se poate realiza lucrul, NIA' a distrage trupa sau
comandantii dela menirea lor de capetenie -Acest capitol va da loc la apre-
ciatiuni asupra corpului ofiteresc i subofiteresc ca castä, ca elitá sau din
contra ca mediu prielnic deformatiumlor profesionale Cercethrile pot fi im-
pinse hi aceastä:privinta foarte departe i vor fi cu atat mai niteresante cu
cat autorul va aduce exemple mai concrete, mai vorbitoare i mai bine
documentate ; din nurnärul lor acele referitoare la noi vor fi de mare prat
pentru concluziumle finale.
Aceste coneluziuni se vor potrivi nevoilor noastre speciale i nationale
pe de o parte i posuhiltáiIor de realizare pe de alta parte , ele vor f utii9

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PREMIX PETRII SCRIERI CII SUBIECTE DATE 407

si interesante, in cazul cá autorul va fi in stare sa inteleagä perioada noa-

strá contimporaná ca rezultat al trocutulu i cu aspiratiunile nationale ale
viitorului
Astfel problema dá, loc la cercetári istorice, la critici sociologice si la
expuneri asupra chestiundor celor generale privitoare la apárarea nationalk
Problema, desi complexA, totus este ingráditá prin textul subiectului, precum
el este formulat ; desi autorul este circumstrAns inteun anumit domeniu,
totus este liber in acest cadru de a impinge studide in toate directiumle,
conform gustului i culturii sale.-(ed. 20 Maiu 1915).
Terminul prezentárii manuscriptelor la concurs este OM la 31 Decem.
nit 1917.
0
*
* *

Notii.-Concurentilor la aceasta a doua serie de premli se pun in vedere

urmátoarele articole din Regulamentui votat de Academie la 8 Martie 1:906:

Art 19 Manuscriptele se vor prezenta la concurs in terminul fixat in art. 3

(pánä la 31 Decemvrie), fárá nume de autor, purtánd o devid, sau motto, ele
vor fi insotite de un plic sigilat pe care va a reprodud, cleviza sau motto
din fruntea manuscriptului i in care se va aflà inchis numele autorului.
Acest- plic se va deschide numai dad, lucrarea va fi premiatá
Manuscriptele can nu vor fi sense curat i lizibil nu vor fi luate in cercetare.

Art 21 Valoarea premmlui acordat unei lucrári in manuscript se va

numára autorului, numai du$ ce lucrarea premiatá va fi tipáritá.
Art. 22. Manuscriptele nepremiate vor fi restituite autorilor, cari le vor
core si i vor dovedi proprietatea la cancelaria Academiei prm deschiderea
pliului cu numele lor; nianuscriptele nereclamate in timp de un an dela
pronuntarea rezultatului vor rámáneb. proprietatea Academiei i vor fi in-
corporate in Biblioted, in colectiunea manuscriptelor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PERSONALUL

ACADEMIEI ROMANE
LA 31 MAW 1916

MEMBRII ACADEMIEI.

I SECTITJNEA LITERARA

Marseann Andrem (Brasov). - Ales la 1 Aprilie 1908

Biann Ioan (Bucuresti) - Ales la 3 Aprilio 1902
Caragiani Ioan (Iasi) -Numit la 22 Aprilie 1866
Cosbue Gheorghe (Bucuresti) - Ales la 20 Maiu 1916
5. Delavraneea Barbu it (Bucuresti) -Ales la 19 Mani 1912
Maioreseu Tztu (Bucuresti) - Numrt la 20 Iube 1867.
Naum Anton (Iasi). - Ales la 11 Martie 18;93
Negruzzi Jacob C (Bucuresti) - Ales la 26 Martie 1881.
Philippide Alexandru (Iasi) Ales la 1. Aprilie 1900
10. Pusearin Seed (Cernáuti). - Ales la 19 Kim 1914
Sbiera Ioan (Cernauti) - Numrt la 11 Iume 1866
Zamflreseu Duthu (Bucuresti) - Ales) la 1 Aprihe 1908.

II. SECTIIINEA ISTORICit.

Bogdan Ioan (Bucuresti) - Ales la 29 Martie 1903

Ginreseu Constantin (Bucuresti). - Ales la 14 Mani 1914.
Iorga Nwolae (Valend-de-Munte). - Ales la 26 Mani 1910
Lupas loan (&aliste). - Ales la 17 Mani 1916.
5 Mangra Vastle (Oradea-Mare) - Ales la 27 Mani 1909
Nelledinti Seirtion (Bucuresti). - Ales 14 19 Main 1915

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII ACADEMIEI. 409

Nistor loan (Cernauti) - Ales la 19 Maiu 1915.

Onciul Dr. Dinntrie (Bucuresti) - Ales la 11 Aprilie 1905.
Pirvan Vasile (Bucuresti) - Ales la 15 Mani 1913.
10. Stefanelli T V. (Cernauti) - Ales la 26 Mam 1910.
Satzu Mihail C. (Bucuresti).-Ales la 27 Mani 1909.
Xenopol Alexandra D. (Iasi).--Ales la 11 Martie 1893.

nr. SECTITINEA *Trample/.

Antipa Dr. Gr. (Bucuresti) - Ales la 14 Maiu 1910.
Babes Dr. Victor (Bucuresti), - Ales la 11 Martie 1893.
Crainicianu General Gr. (Bucuresti).-Ales la 18 Maiu 1911.
Hepites Si. C. (Bucuresti) - Ales la 3 Aprilie 1902.
5 Istrati Dr C. I (Bucure§ti) - Ares la 7 Aprilie 1899.
Marinescu Dr G. (Bucuresti). - Ales la 9 Aprilie 1905
Mrazec L. (Bucuresti) - Ales la 11 Aprilie 1905
Pont Petre NO. - Ales la 30 Iume 1879
Saligny Anyhel (Bucuresti) - Ales la 7 Aprilie 1897
10 Siinionescu Dr. I. - Ales la 18 Maiu_. 1911
Teclu Nzcolae (Viena). - Ales la 2 Iulie 1879
Titeica Gheorghe (Bucuresti).- Ales la 15 Mani 191g.

MEMBRII ACADEMIEI DECEDATI.

Alecsandri (Vasile) -Numit la 2 Iume 1867.-Decedat la 22 August 1890.

Aurelian (Petra S )-Ales la 9 Sept 1871 -Decedat la 24 Ianuarie 1909.
Babes (Vincentm).-Nurrut la 22 Aprilie 1866 -Decedat la 21 Ianuar 1907.
Bacaloglo (Ernanod) -Ales la 29 Iume 1879 -Decedat la 30 August 1891.
5 Baritiu (Gheorghe).-Numit la 22 Aprilie 1866 -Decedat la 21 Mart. 1893
Brândzit (Dr. Dimitrie).-Ales la 30 Iunie 1879 -Decedat la 3 August 1895.
Bnnea (Augustin) --Ales la 28 Mani 1909 -Decedat la 18 Noemvrie 1909
Chitu (Gheorghe) --Ales la 27 Iunie 1879 -Decedat la 28 Octomvrie 1897.
' Cipariu (Timoteu) -Nunrnt la 22 Aprihe 1866.-Decedat la 22 August 1887.
10 Cobälcescn (Grigorie) -Ales la 29 Martie 1886 -Decedat la 21 Mani 1892
Cozacovici (Dimitrie) -Numit la 22 Aprilie 1866 -Decedat la 214g 1868
Dimitrovici(Ambrozie) -Numitla 22 April 1866 -Decedatla3 Tulle 1866
Eliade-RMulescu (Joan) -Numit la 2 Iume 1867.-Decedat la 27 April.1872
Erbiceanu (Constantzn) -Ales la 8 Aprilie 1899.-D ecedat la 7 Martie 1913.
15 Fiilcoianu (Stefan) -Ales la 13 Septemvrie 1876 -Decedat la 22 Ian 1905
Fiitu (Dr. Anastasie),-Ales la 11 Sept 1871 -Decedat la 3 Martie 1886.
Felix (Dr, Jacob) - Ales la 30 Iume 1879, - Decedat la 20 Ianuarie 1905.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
414 MEMBRII ACADEMIEI.

Fontaninn (Gheorghe M ) -Ales la 10 Sept 1870 -Dec la 24 April. 1886

Gane (Nicolae) -Ales la 1 Aprilie 1908 -Decedat la 16 Aprilie 1916
20. GhIca (Ion) - Ales la 13 August 1874. -- Decedat la 22 Aprilie 1897.
Haret (Spzru C.) -Ales la 31 Marne 1892.-Decedat la 17 Decemvrie,1912
Grecescu (Dr. D ) -Ales la 17 Aprihe 1907 -Decedat la 2 Octomvrie 1910
Hasdeu (Alexandru) -Numit la 22 Aprihe 1866 - Ales membru onorar
. la 12 Septemvrie 1870. - Decedat la 9 Noemvrie 1872
Hasdeu (Bogdan P.). - Ales la 13 Sept. 1877 -Decedat la 25 August 1907
25 Hodoslu (Iosif).-Numit la 22 Aprilie 1866 -Decedat la 28 Noernvrie 1880
Hurmuzaki (Alexandru) - Nurnit la 22 Aprihe 1866 -Dec. la 8 Mart. 1871
Hurmuzaki (Eudoxiu) - Àles la 2 August 1872 -Deced la 29 Ianuar. 1874
lonescu (Nicolae) - Numit la 2 Iunie 1867 - Decedat la 24 Ianuarie 1905
Hallnderu (Ioan).-Ales la 13 Martie 1893 -Decedat la 11 Decemvrie 1913
30. Koghlniceanu (Mihail) '-'Ales la 16 Sept 1868 - Decedat la 20 Iume 1891
Hretzulescu (Nicolae) Ales la 9 Sept 1871 - Decedat la 26 Iume 1900
Laurlan (August Treb ) -Numit la 2 Iume 1867 -Decedat la 25 Fevr 1881.
Manila (Vasile) - Ales la 12 Septemvrie 1876 - Decedat la 10 Martie 1901
Marian (Simeon Fl ) - Ales la 26 Martie 1881 - Decedat la 11 Aprihe 1907.
35 Marlenescn (At. M ) - Ales la 26 Martie 1881. - Dec la 7 Ianuarie 1914
Massimu (Ioan C ) - Numit la 2 Iume 1867 - Decedat la 2 Iume 1877.
Melchisedec (Episcop) - Ales la 10 Sept 1870 - Decedat la 16 Maiu 1892
Mocion1 (Andrem) - Numit la 22 Aprihe 1866 - Ales membru onorar
la 12 Septernvrie 1870 - Decedat la 23 Aprilie 1880
Moldovanu (loan. M.) - Ales la 11 Aprilie 1894 - Decedat la 7 Sep-
temvrie 1915.
40. Munteanu (Gavril) -Numit la 22 Aprihe 1866 - Dececlat la 17 Dec 1869.
Negruzzi (Constantin) -Numit la 2 Iunie 1867 -Decedat la 25 August 1868.
Odobescu (Alexandru) -Ales la 10 Sept 1870 -Decedat la 11 Noemv 1895.
011iinescu (Dimitrie C ) -Ales la 11 Martie 1893 -Decedat la 20 Ian. 1908,
Papadopol-CaHmach (Alex ) -Ales la 12 Sept 1876 --Dec. la 18 Iume 1898.
45. Papht-Ilarianu (Alex ) - Ales la 16 Sept 1868 - Decedat la 11 Oct 1878,
Poenarn (Petre - Ales la 10 Sept 1870 Decedat la 2 Octomvrie 1875.
Popea (Nicolae Episcop) -Ales la 8 Aprihe 1899 -Decedat la 26 Iilie 1908
Porch's (Florian) - Ales la 10 Marne 1882 - Decedat la 17 Mani 1906,
Puscarlu loan. - Ales la 4 rAprille 1900 - Decedat-, la 24 Dec. 1911.
60. Quintescu (Nicolae Ch ) - Ales la 14 Septemvrie 1877. - Decedat la 12
August 1913
Roman (Alexandru) -2-Numit la 22 Aprilie 1866 -Dececlat la 15 Sept 1897
Rosetti (Constantin A ) -Numit la 2 Iume 1867.-Decedat la 8 Aprilie 1885 .
Sion (Gheorghe) - Ales la 16 Sept 1868 - Decedat la 1 Octorrivrie 1892.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 Ai EMEltil ACADEMIEI 411

Stamati (Constantm) -Numit la, 22 Aprihe 1866.-Decedat la 26 Mani 1876.

55. S tel'Anescu (Grigorie).-Ales la 12 Sept. 1876 -Decedat la 20 Fevr. 1911.
Strajescu (loan). - Numit la 22 Aprilie 1866 - Ales membru onorar la
21 Septemvrie 1870. - Decedat la 4 Octomvrie 1873
Sturdza (Dimitrie A.) - Ales la 16 Septemvrie 1871. - ecedat la 8
Octomvrie 1914.
Tocileseu (Gr. G.).-Ales la 22 Martie 1890.-Decedat la 28 Septemvrie 1909.
Urechik(vasile A.).-Nurrut la 22 Aprilie 1866 -Decedat la 23 Noern 1901
60 Tasiciu (Dr Paul). -Ales la 2 Julie 1870 - Decedat _la 20 Iume 1881.
Yulcan (losif).-Alesila 30 Martre 1891 -Decedat la 26 August 1907.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII ONORARI.

N. S. FERDINAND I, Begele Romeiniei,

Protector al Acadeiniei Romane,
Presedinte onorar.
(15 Marhe 1890.)
M. S. MARIA., Regina Romcimet
(1 Mata 1915 )

M. S. ELISABETA, Regina Romelmet (Carmen Sylva)

(30 Marke 1891 )
M. S. 'VICTOR EMANUEL III, Regele Ballet
(6 Marke 1890 )

5 Appell Paul (Paris). - Ales la 22 Maju 1914

Arlon C. C. (Bucuresti) -Ales la 21 Mani 1912.
Arrhenius Svante A (Stockholm) - Ales la 27 Maur 1913.
Babelon Ernest (Paris). - Ales la 22 Mam 1914.
Baccelll Guido (Roma)-Ales la 22 Martie 1906
10. Baldacci Antonw (Bologna).- Ales la 29 Mam 1913.
Barozzl General C (Bucuresti) -Ales la 9 Aprihe 1905
Bernát-Lendway Dr (Bucuresti) - Ales la 4 Aprihe 1,908
Blanchard Dr Raphael (Paris) - Ales la 22 Mam 1914..
Blaserna Pietro (Roma) Ales la 27 Mani 1913
15 Bormann Eugen (Viena) - Ales la 9 Aprihe 1897.
Bury I. B (Cambridge) - Ales la 25 Mani 1913.
Capellini Cav. Ioan (Bologna) Ales la 7 Septemvrie 1871.
Cichorius Conrad (Breslau). - Ales la 29 Mam 1914.
Crookes William (Londra)- Ales la 27 Mani 1913.
20 Darboux Jean Gustave (Paris)- Ales la 27 Mani 1913.
Domaszewski Alfred de (Heidelberg). - Ales la 9 Aprilie 1897
Duparc Louts (Geneva).- Ales la 29 Maui 191.3.
Enescu George (Bucureqh) - Ales la 26 Mani 1916

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 Aintruin otsionARI. 41A

Fischer Emil (Berlin) - Ales la 27 Mam 1913.

25 Foerster Wilhelm (Berlin) - Ales la 27 Maiu 1913.
Fröhner Wilhelm (Paris). - Ales la 9 Septemvrie 1871
Grädilteanu Petre (Bucure§ti) - Ales la 2 Aprilie 1883
Guillaume Baron (Bruxelles).-Ales la 16 Aprilie 1907.
Guye Filip (Geneva).- Ales la 29 Mani 1913.
30. Haller Albin (Paris) - Ales la 28 Maiu 1909.
Hann Julius de (Viena). - Ales la 22 Mam 1914.
Hirschfeld Otto (Berlin) Ales la 13 Aprilie 1894
Jagle Vatroslav (Viena) - Ales la 23 Martie 1904
Jireek Constantin (Viena). - Ales la 29 Maiu 1914.
35. Klein Felix (Göttingen).- Ales la 29 Maui 1913.
Laveran eh L. A (Paris). - Ales la 29 Mam 1914.
Léger Louis (Paris) - Ales la 12 Aprilie 1894.
Lipmann Gabriel (Paris) - Ales la 28 Maiu 1909.
Lorenz Anton Hendrik (Leyda).- Ales la 29 Maiu 1913.
40. Marie Pierre (Paris) -Ales la 28 Mani 1912.
Metchnicoff /. (Paris). - Ales la 24 Mani 1911
Meyer-Löbke W (Viena) -Ales la 28 Martie 1906
Mihilyi Dr Victor, Arhiepiscop (Blaj) - Ales la 12 Aprilie 1894
Mironescu Atanasze, fqst Mitropolit Primat (Buc.). -Ales la 25 Maiu 1909.
45. Picard Emil (Paris) - Ales la 19 Maiu. 1911.
Pick Behrend (Gotha). - Ales la 22 Maiu 1914
Picot Emil (Paris) -- Ales la 31 Mani 1879.
Popovici Eusebie (Cernauti).-Ales la 4 Aprilie 1908
Pwarlu Arhimandritul llarwn (Sibiiu) -- Ales la 24 Mam 1916.
50. Ramsay Sir William (Londra) - Ales la 29 Maiu 1913.
Rayleigh Lord John William Strutt (Londra) - Ales la 22 Mam 1914.
Rosetti Teodor (Bucure$1) - Ales la 26 Martie 1891
Roux Dr. E. (Paris).-Ales la 21 Mani 1911.
Schlumberger G L (Paris). - Ales la 28 Martie 1906.
55 Schnchardt Hugo (Graz) - Ales la 13 Septemvrie 1877
Stroescu Vasile (Basarabia) Ales la 24 Mani 1910
Sturdza-Scheianu Dimitne C (Bucure§ti).-Ales la 16 Aprihe 1907.
Volterra Vitto (Roma) - Ales la 29 Maur 1913.
Waldeyer W. (Berlin).-Ales la 28 Maiu 1912.
60. Wilamowitz-Moellendorff Ulrich de (Berlin). - Ales la 29 Maiu 1914.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
4144 mitianint oNotati.

MEMBRII ONORARI DECEDATI

M. S. CAROL I, Regele Pomâniei,

Protector al Acaderniel Runkle,
Presedinte onorar.
Proclamat la 15 Septemone 1867
Decedat la 27 Septemome 1914.

Adrian (General Gheorghe) -Ales la 13 Sept 1875 -Decedat la 15 Oct. 1889.

Ascoli (Graz. - Ales la 13 Sept 1877.-Decedat la Ianuarie 1907.
d'Avril (Baron Adolphe).-Ales la 7 Septemvrie 1871 - Decedat la 14
Octomvrie 1904
5. Baillon (H ). - Ales la 28 Martie 1887 - Decedat la 7 Iuhe 1895
Barclay (Head) -Ales la 22 Mam 1914 -Decedat 1a 30 Maiu (12 lume) 1914.
Bataillard (Paul) - Ales la 30 August 1872 -Decedat la 1 Martie 1894
Béchamp (A ) - Ales la 28 Martie 1906
Beernaert (August M. F) - Ales la 25 Mar be 1906 - Deced. la 6 Oct. 1912
10 Benndorf (Otto) -Ales la 12 Aprilie 1894 -Decedat la 20 Ianuarie 1908.
Berthelot (Marcellin P E) - Ales la 28 Martie 1906 - Decedat la 5
Marbe 1907.
Biondelli (Bernardino) -Ales la 7 Sept. 1871.-Decedat la 29 Iume 1886.
Boek (Dr Francisc) - Ales la 9 Sept 1871 - Decedat la 19 Aprilie 1899.
Bosianu (Constantm).-Ales la 30 Iume 1879 -Decedat la 21. Martie 1882.
15 0; ouchard (Dr. Charles). - Ales la 18 Mam 1911. - Decedat in 1917.
BrAtiann (loan C ).-Ales la 19 Martie 1885 -Decedat la 4 Maiu 1891
Campeanu (Petre).-Ales la 10 Sept 1871.-Decedat la 15 Aprilie 1893
Cecchetti (Bartolomeo) - Ales la 22 Marbe 1890. - Decedat la 4 Mar-
tie 1890
Chasles (Philarète).-Ales la 9 Sept 1871. -Decedat la 18 Iulie 1873
20. Cihac (Alex ) -Ales la 30 August 1872 -Decedat la -29 lulie 1887.
Clhac (Dr Iacob). -Ales la 30 August 1872.-Deceolat la 17 Noem. 1888.
Cretianu (Gheorghe).-Ales la 22 Marbe 1882 -Decedat la 6 August 1887.
Cuciureanu (Dr Gheorghe) -Ales la 10 Sept 1871.-Decedat la 10 Ia-
nuarie 1886.
Dahn (Felix). - Ales la 12 -Aprilie 1894 -Dececiat la 3 Ianuarie 1912.
25. De Gubornatis (Angelo).-Ales la 22 Martie 1895 -Dec.la 14 Fevr. 1913.
Desjardins (Ernest) -Ales la 9 Sept 1871.-Decedat la 9 Oct 1886.
Diefenbach (Lorenz) -Ales la 15 Apr. 1880 -Decedat la 16 Martie 1883
Diez (Frederic) -Ales la 30 August 1872 -Decedat la 17 Mani 1876.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 Unman olvonAtu. 41.5
.-",...-,- -
Egger (Emil) -Ales la 7 Sept 1871 -Decedat la 18 August 1885,
30. Ehrlich (Dr Paul) -Ales la 18 Main 1911.-Decedat la 7/20 August 1915
Gaudry (Albert) -Ales la 23 Martie 1904 - Dec la 14 (27) Noemvr. 1908
Gheorghian (Ios4 Mitropolit Primat al României - Ales la 21 Maiu
1901. - Decedat la 24 Iume 1909.
Gonata (Stefan).-Ales la 12 Septernv. 1870 -Decedat la 18 Septemv. 1896.
Grädt,teanu (Grigorie) -Ales la 30 lume 1879 - Decedat la 28 Fevru-
arie 1892
35. Grant Duff (Sir Mountstuart) - Ales la 12 Septernvrie 1875 - Decedat
la 12 Ianuarie 1906
Grecianu (Stefan D ) -Ales la 9 Aprilie 1905 -Decedat la 1 August 1908.
Grigorescu (Nicolae) -Ales-la 8 Aprilie 1899 -Decedat la 21 Julie 1907.
Haynald (Cardinal Ludovic) -Ales la 2 Aprilie 1883 -Decedat la 4 Iu-
he 1891
Henry (Louis) - Ales la 28 Maiu 1909.- Decedat la 23 Fevruarie 1913.
40 Hurmuzaki (Nicolae) -Ales la 2 Aprilie 1883.-D ecedat la 19 Sept. 1909.
Ioanid (Gheorghe) -Ales la 10 Sept 1871 -Decedat la 27 Decemv. 1888.
Ionescn (loan) -Ales la 1 Aprilie 1884 -Decedat la 17 Decemvrie 1891.
Kotzebue (Wilhelm de) -Ales la 1 Aprihe 1884 -Decedat la 24 Octom-
vrie 1887
Kretzulescu (Constantin) -Ales la 10 Sept 1871 -Decedat la 20 Martie 1884.
45. Krumbacher (Karl) - Ales la 28 Martie 1906.-Decedat la 29 Noemvrie
(12 Decemvrie) 1909.
Lamprecht (Karl).-Ales la 25 Mam 1913.-Decedat In Aprilie 1915.
Lahovari (Gheorghe) -Ales la 25 Martie 1901.-Decedat la 13 lunie 1909.
Lasteyrie (Comite Ferdinand de).-Ales la 9 Sept 1871 -Decedat la 14
Mani 1879
Lepsius (Richard) -Ales la 30 August 1875.-Decedat ,la 10 Iuhe 1884.
50 Linas (Charles de) -Ales la 9 Sept 1871 -Decedat la 14 Aprilie 1887.
Longperrier (Admen de).-Ales la 7 Sept 1871 -Decedat la 14 Ian 1882.
Ludwig (Dr. Ernst) - Ales la 4 Aprihe 1908. -Decedat la 1/14 Octorn-
vrie 1915.
Mangiuca (Simeon) -Ales la 22 Martie 1890.-Decedat la 22 Noemvrie
1890
Marsy (Comite de) -Ales la 12 Aprilie 1894 -Decedat la 16 Maiu 1900
55 Miklosich (Dr Franz de) -Ales la 15 Aprilie 1880 -Decedat la 7 Mar-
tie 1891
Mommsen (Teodor) -Ales la 3 Julie 1879 -Decedat la 19 Octomvrie 1903.
Monlau (Hip) -Ales la 12 Sept 1870 -Decedat la 16 Fevruarie 1871.
Mtiller (Max) -Ales la 12 Sept 1875 -Decedat la 15 Oct 1900.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
416 - Amman ONORARI

Mum Oauu (lacob) -Ales la 17 Sept 1877 -Decedat la 17 Sept. 1887

60. Naniescn (Iosif),..Mitropoht Moldovei -Ales la 16 Aprilie 1888, -Decedat
la 26 Ianuarie 1902
Petruszewicz (Canorneul A. S ) - Ales la 22 Martie 1890. - Decedat
la 11 Septemvrie 1913.
Poincart3 (Jules-Henri).-Ales la 28 Mam 1909 -Decedat la 4 Julie 1912.
Polka (Dr. Gheorghe A ).-Ales la 10 Sept. 1871.-Decedat la 18 Oct 1886.
quinet (Edgar) -Ales la 15 Sept 1869 -Decedat la 27 Martie 1875
65. Rambaud (Alfred) -Ales la 22 Marto 1895.-Decedat la 10 Noem 1905.
Sella (Quintino) -Ales la 2 Aprilie 1883. - Decedat la 15 Martie 1884.
Siaguna (Mitropolitul Andrea') -Ales la 7 Sept. 1871 - Decedat la 16
lume 1873.
Sila0 (Dr. Gr ) -Ales la 13 Sept 1877.-Decedat la 5 Ianuarie 1897.
Stanley of Alderley (Lord Henry) - Ales la 7 Sept. 1871 -Decedat la
10 Dec. 1903
70. Steenstrup (Johannes Japetus Smith).-Ales la 12 Sept. 1870 -Decedat
_,..
la 8 Iume 1897
Suruceanu (Joan Cassian) - Ales la 11 Aprilie 1888. - Decedat la 18
Noem. 1897
Szabo (Dr Iosif) -Ales la 30 August 1872. - Decedat la 15 Dec 1874
Tobler (Adolf). - Ales la 30 August 1875 -Decedat la 5 Martie 1910.
Torma (Carol) -Ales la 22 Martie 1882 -Decedat la 17 Fevruarie 1897
75. Ubicini (A ) -Ales la 9 Sept 1871. -Decedat la 15 Octomvrie 1E184
Uvaroff (Alexis S ) -Ales la 9 Sept 1871 -Decedat la Fevruarie 1885.
Tegezzi-Ruseala (G ) -Ales la 15 Sept 1869 -Decedat la 17 (29) Dec 1885
Virehow (Rudolf) -Ales la 6 Aprilie 1902 -Decedat la 23 August 1902
White (Sir William A.) - Ales la 17 Martie 1885 - Decedat la 16 De-
cemvrie 1892.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII CORESPONDENTI.

I La Segiunea Literarci.
Romani
Bilrbuleseu Die (Iasi).-Ales la 4 Apri lie 1908.
Basarabeseu I. A. (Ploesti) -Ales la 25 Mani 1909
Bengeseu Gheorghe (Bucuresti) -Ales Ia 2 Apri lie 1883
Brilteseu-iroinesti I. Al (Targoviste).-Ales la 25 Maui 1909,
5 Burada Teodor T. (Iasi) -Ales la 25 Martie 1887
Dan Dinutrie (Straja, Bucovina) -Ales la 23 Martie 1904.
Densusiann Ovid (Bucuresti) -Ales la 30 Martie 1903
Goga Octavian (Sibnu). - Ales la 29 Maiu 1914.
Gorovei Artur (F5,1ticeni). - Ales la 28 Maiu 1915.
10. Hodos Enea (Sibiiu).-Ales la 23 Martie 1904
Munn Gheorghe (Bucuresti).-Ales la 25 Mam 1909.
Papahagi Pericle (Silistra). - Ales la 26 Maiu 1916.
Sadoveanu 2hhazi (la§1). - Ales la 26 Maiu 1916.
Sperantia Teodor D. (Bucuresti), - Ales la 31 Martie 1891.
- Loc vacant.
StrAini

Bartoll Mat. (Turm). - Ales la 29 Maiu 1914.

. Friedwagner Mat (Frankfurt pe Mam).-Ales la 18 Maiu 1911.
Herzog Eugen (Viena). - Ales la 29 Maiu 1914.
Jarnik Dr loan Urban, (Praga) -Ales la 28 Mafu 1879
5 Rogues Marzo (Paris). - Ales la 29 Maiu 1914
Rosily _Edon de (Paris) -Ales la 13 Septemvrie 1877.
Sandfeld-Jensen Kr. (Copenhaga) -Ales la 18 Maiu 1911
Schrader Otto (Jena) -Ales la 30 Martie 1891
Weigand Dr. Gustav (Lipsca) --Ales la 31 Marto 1892
10. Zauner Ad (Graz) - Ales la 29 Main 1914.
Analele A R - Tom AXXVIII - Dest,terile

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
418 MEMBRII CORESPONDMI.

JI La Se*unea lsten tcd

Romani
Bogdan-Duicii Gheolghe (Bucuresti) -Ales la 25 Maiu 1913
Brosteanu Petre (Resita) - Ales la. 1 Aprilie 1889
Caza A C. (Iasi) - Ales la 1 Aprihe 1903
Donn N (Bucuresti).-Ales la 26 Maiu 1915.
5. Dragomir Dr Silviu (Sibuu) - Ales la 26 Mam 1916
Filitti I. C. (Bucuresti) - Ales la 19 Mam 1915.
Ghibilnescu Gh (Iasi) -Ales la 11. Aprihe 1905
Hfirjeu General C. N. (Bucuresti).-Ales la .27 Maiu 1909
Lilpdatu Alexandru (Bucuresti).-Ales la 26 Mani 1910
10 Longinesen Stefan (Bucuresti) - Ales la 24 Mani 1910.
Neguleseu P (Bucuresti) - Ales la 19 Mam 1915.
Popovici Gheorghe (Lugos) -Ales la 29 Mam 1909.
Slavici _loan (Bucure,ti) -Ales la 22 Martie 1882
Tanoviceanu loan (Bucuresti) -Ales la 9 Aprilie 1897.
15 Ursu loan (Iasi) - Ales la 25 Mam 1910
Str5dm

Ghedeon Emanuel (Constantinopole). - ales ia 2 Aprihe 1891.

Guillonard Louts Vincent (Caen) - Ales la 1 Aprilie 1903.
Nys Ernest (Bruxelles) - Ales la 1 Aprilie 1903
Hadonie lovan (Belgrad). - Ales la 29 Maiu 1914.
5. Romstorfer Karl A (Viena). -- Ales la 29 Maiu 1914.
Strzygowski Iostf (Viena) - Ales la 29 Mani 1914. I

Tamm Traugott - Ales la 2 Aprille 1891

La Secfrunea $hint4fled
Romani

Atanasiu /. (Bucuresti). - Ales la 21 Maiu 191.1.

Botezat Eugeniu (Cernauti),- Ales la 25 Maiu 1913.
Cantacuzino Dr i (Bucuresti). - Ales la 24 Main 1911.
Climescu C (Iasi) -Ales la 31 Martie 1892
5. Cosmovici Leon (Iasi) -Ales la 1.1 Martie 1893.
Gerota Dr. D (Bucuresti) - Ales la 21 Maiu 1916
Hurmuzescu Dr Dragonur (Bucuresti). - Ales la 24 Mam 1916.
Levaditi Dr C (Paris) -Ales la 24 Mam 1910

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMIMII CORESPOND Exp. 410

Pompelu D. (Bucure0,1). - Ales la 21 Maiu 1916

10. Racovitä Emil (Paris) - Ales la 11 Aprilie 1905
Riegler Dr. Em (Iasi).- Ales la 23 Martie 1904
Robescu C. F (Bucuresti). - Ales la 10 Septemvrie 1871.
Sulu Dr. Alexandru (Bucuresti). - Ales la 11 Aprilie 1888
tefilnescu Saba (Bucuresti) - Ales la 11 Martie 1893
15 Teodorescu Em C. (Bucuresti) -Ales la 25 Mam 1909.

Stráini
Martonne E. de (Paris) -Ales la 26 Maiu 1912
Montandon A L (Bucuresti) - Ales la 11. Aprilie 1905
Montessus de Ballore
-\
Fernand de (Chili) - Ales la 28 Maiu 1913.

MEMBRII CORESPONDENTI DECEDATI.

Assaky (Dr. G ) --Ales la 20 Martie 1890 -Decedat la 22 Aprilie 1899

Asser T. M. C - Ales la 1 Aprilie 1003 - Decedat la 6 Iume 1914.
Bamberg (Dr. Felix) -Ales la 2 Aprilie 1891 -Decedat la 31 Ian. 1893.
Barcianu (Sava Popovici) -Ales la 15 Sept. 1860. -Decedat la 17 Mart 1879
5. Bolu (Zaharia) --Ales la 13 Sept 1877 -Decedat la 24 Octomvrie 1903.
Brtitiami (General C I ) -Ales la 10 Aprilie 1899 -Dece.dat la 6 Ian. 1910.
Codrescu (Teodor).-Ales la 2 Aprilie 1886 -Decedat la 22 Martie 1894
Culianu (N). - Ales la 1 Aprilie 1889 - Decedat la 28 Noemvrie 1915
Demetriescn (Anghel) -Ales la 6 Aprilie 1902 -Decedat la 22 Julie 1903
10 Densusianu (Aron).-Ales la 13 Sept 1877 -Decedat la 4 Sept 1900
Deususianu (Nicolao) -Ales la 6 Aprilie 1880 -Decedat la 25 Martie 1911
Dobrescu (N.). - Ales la 18 Maiu 1911. - Decedat la 10 Julie 1914
Eliad (Pompiliu). - Ales la 21 Maiu 1912 - Decedat la 21 Mam 1914.
Esaren (Constantin) -Ales la I. Aprilie 1884 -Decedat la 8 Iume 1898
15 Gogu (Constantin) -Ales la 3 Aprilie 1889 -Decedat la 30 Ianuarie 1897
Go1dis (Episcop Iosif) -Ales la 22 Mart 1882 -Decedat la 23 Mart 1902
Ionnescu-Gion (G I ) -Ales la 1 Aprihe 1889 -Decedat la 29 Iume 1904
Janka (Victor) -Ales la 22 Martie 1882 -Decedat la 9 August 1890
Jung (Dr Julius) -Ales la 13 Septemvrie 1877 -Decedat la 1910.
20 Kalinderu (Dr N ).-Ales la 29 Martie 1890.-Decedat la 16 Aprilie 1902.
Kaluzniacki (Dr. Emil) - Ales la 20 Maybe L1890. - Decedat la 21
Iunio 1914.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
4:?0 Mt Minn CORt§PONDENV
_

Lambrior (Alexandru) -Ales la 2 Martie 1882 -Decedat la 20 Sept. 1883

Laurian (D Aug ) -Ales la 13 Sept 1877.-Decedat la 25 Oct 1906
Kanitz (August) -Ales la 22 Martie 1882 -Decedat la 30 Iunie 1896
25 Lecomte du Noky (A) - Ales la 25 Martie 1887. - Decedat la 11
Noernvrie 1914
Legrand (Emil) -Ales la 13 Sept 1877 -Decedat la 15 Noernyrie 1903.
Miirgilrit (Apostol) -Ales la 3 Aprilie 1889 -Decedat la 22 Iuhe 1903.
MeOota (loan) -Ales la 13 Sept 1877 -,Decedat la 19 Ianuarie 1878
Illilutlyi (loan) - Ales la 25 Marhe 1901 - Decedat la 1/14 Octom-
vrie 1914.
30, Negreanu (Dimilxie) -Ales la 11 Mart 1893 -Decedat la 30 Aprilie 1908.
Nenitescu (loan) -Ales la 18 Martie 1896 -Decedat la 23 Feyruarte 1901.
Obedenaru (Dr. Mihail G ) -Ales la 10 Sept 1871 -Decedat la 9 Iulie 1885.
Odhner (C. T ) - Ales la 20 Martie 1890 - Decedat la 1904 .
Onit (Virgil) -Ales la 3 Aprilie 1902 -Decedat la 8/21 Octomvrie 1915
35 Petrescu (Dr Z ) -Ales la 18 Martie 1885 -Decedat la 16 Dec, 1901
Petrino (Dimitrie) -Alea la 17 Sept 1877 -Decedat la 29 Aprilie 1878
Pop (Gayril) - Ales la 7 Sept 1871 -Decedat la 27 Matu 1883
Popescu (loan) -Ales la 13 Sept 1877 -Decedat la 3 Martie 1892.
Popovici (Gh.) - Ales la 11 Aprilie 1905 -Decedat la 12 Iulie 1905.
40, Roman (Visarion).-Ales la 13 Sept 1877.-Decedat la 29 Aprilie 1885.
Romniceanu (Dr. Gr.) -Ales la 20 Martie 1890.-Decedat la 1 Maiu 1915.
Romniceanu (M) -Ales la 23 Martie 1901.-Decedat la 4 Octomvrie 1915.
Saliguy (Alfons) -Ales la 3 Aprilie 1902 -Decedat la 4 Maiu 1903.
Schuyler (Eugen) -Ales la 12 Martie 1885 -Decedat la 16 Iulie 1890. '
45 Serbánescu (Colonel T ).-Ales la 12 April 1894 -Decedat la 2 Iulie 1901.
Tiirgolici (Stefan) - Ales la 25 Martie 1887 - Decedat la 29 Iulie 1897.
Yitzu (Dr Alexandru N ) - Ales la 7 April 1897. - Decedat la 25 Dec 1902.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 OFICIILE ACADEMIEI ROMANE IN ANUL 1916-1917
A. PERSONALUL DELEGATIUNII.

Presedintele Academiei RomAne Pont P.

Asesori (Vicepresedinti) din Secltunea Literaret Delavrancea B.
din Seettunea Istoricet Bogdan I
din Sectzunea Sttinpfica' Narinescu Dr. cl
Secretar general (pe 7 am, 1915-1922) . -. . . Negruzzi I. C.

B. PERSONALUL SECTIUNILOR.
I SECTIUNEA LITERARA.
Presedmte Negruzzi I. a (Bucuresti)
Vicepresedinte Delavrancea B. (Bucuresti).
Secretar (pe 7 ani, 1914-1921) . . . Bianu I. (Bucuresti)
Membri Warseanu Andrew (Sibilu), Caragiani Ivan (Iasi), Cosbuc George
(Bucurest,), Naiorescu T (Bucureb), Naum Anton (Iasi), Philippide Al (Iasi),
Puscariu Sextil (Cernauti), Sbiera Ioan (Gernauti), Zamfirescu D1f21zil
(Galati).
II SECTIUNEA ISTORICÁ
Presedinte Xenopol A D (Iasi).
Vicepresedinte Onciul D (Bucuresti)
Secretar (pe 7 am, 1913-1920) . . . lorga N (Valenu-de-Munte).
Membri . Bogdan Ioan (Bucuresti), Giurescu C. (Bucuresti), Lupas loan
(SAliste), Nangra V. (Oradea-Mare), Nehedinti Stmion (Bucurestt), Nistor I.
(Cernauti), Pirvan V (Bucuresti), Stefanelli T V. (CernAuti), Sutzu M C.
(Bucuresti) 1

III. SECTIUNEA salmi-ma.

Presedinte Istrati Dr. C I. (Bucuresn)
Vicepresedinte Mrazec L. (Bucuresti).
Secretar (pe 7 am, 1911-1918) . . . . Ifepites St C (Bucuresti)
Membri- Antipa Gr. (Bucuresti), Babes Dr. V. (Bucuresti), Crainicianu Ge-
neral Gr. (Bucuresti), Narnescu Dr G (Bucuresti). Pont P. (lasi), Saligny
Anghel (Bucuresti), Simlonesen 1. (Iasi), Vela N, (Viena), Titeica G,
_
(Bucuresti).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
422 OFICIILE ACADEMIET

C. PERSONALUL COMISIUNILOR.
I Comisiunea permanentei a Biblzotecii.
D-nu : Bianu I, Iorga N, Ilepites St. C, Secretarn Sec-
trunilor.
II Membru conservator al Colectiunii numismatice Sutzu M. C.
III Comisiunea pentru Marele Prennu IVdsturel de 12.000 lei si pentru
premiul Asociatiumi Craiovene de 1.500 lei din 1917 :
Din Secfiunea Literaret
D-nn: Bianu /, Delavrancea B , Negruzzi I. C., Zamilrescu D.
Din Secfninea Istorice :
D-nii Bogdan /, Giurescu C., forge, N., Onclul D.
Lm, Sectiunea Stiinfificet
D-nn Antipa Gr., Cräiniceann Gr., Marinescu Dr. G., Pont P.
IV Comisiunea pentru premiul .N. Chrissoveloni de 2.000 lei (divizibil)
D-nii Gr., Hepites St. C , lorga N., Mehedinti S., Negruzzi /, C.
Nistor /, Sutzn M C.
IV. Comistunile pentru lucretrile intrate la urtneitoarele prendi din 1917
a) Alexandru loan Cuza, de 20 000 lei, despre: Istoria Románilor
dela Aurelian pawl la fundarea Principatelor :
D-nu. : Bogdan /, Onciul D , Xenopol A. D.
b) Adamachi, de 5 000 lei (divizibil): Valurile (troienele), drutnurile
st ceteitile romane din toate (erile locuite de Romani .
D-mi Onciul D., Yaryan V, Sntzu M. C
c) Neuschotz, de 2 000 lei despre: Istoria costumului la Romám
peind la 1821:
D-nn lorga N., Mehedintl S., Nistor I.
d) Lazar, de 5.000 lei despre: Crustaceele din apele interioare ale
Romania din punctul de vedere sistematw, faunistic si biologic
D-rni AntipalGr., Simionescu L, Athanasin I.
e) Neisturel, de 5.000 ler, pentru: Climatografla Ronulniei bazatei pc
observa(zunile pecnci la finele anului 1910
D-nn Hepites St-. C , Mrazec L , Poni P.
VI. Comisiunea financiard -
D-ruí Antipa Gr., Pirvan V., pteica G.
VII. Coniiiunealbugetarei.
D nn Antipa Gr,, Pilrvan V., Poni P.,,Simionesco J. pteica G.
VIII. Comzsiunea Fundatiunii Adamachi .
D-mi Negruzzi I. C., Poni P , Simionescu I.
IX Comistuned:Fundafiunii Ottetelesanu
D-nii Babes Dr. V , Hepites St. C , Negruzzi I. C.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 OF ACADEMIET 423

X Comistiunea pentru reorganizarea Institutului Otteteleganu:

D-nii Babes Dr. V., Bianu I Crrilniceann Gr,, Irepites St. C,
.

Negruzzi I C., Parvan V Simioneseu I

XI. Comisiunea Fondurilor Ioan Fedu §1 1. Scor(eanu:
D-Mi: Bogdan L, Negruzzi I C Onciul D.
,

XII. Comisiunect Funda(zunn Agarici

D-mi: Antipa Gr, Hepites St. C., Poni P.
XIII. Comisiunea Fundaftunii Tache Anastassiu .
D-nh Hepites St. C, Poul P , Simionescu I.
XIV. Comisiunea Dtc(ionarului
D-nn : Bogdan I, Giureseu C, Hepites St. C, Maioresen T
Negruzzi L C., Zamfireseu Duüiu
XV. C'omzsiuned pentru localul Bzbliotecii
D-nii Antipa Gr., Bianu I., lstrati Dr. C. L, Maioreseu T ,

Poni P., Saligny A.

XVI. Comisiunea pentru monumentul lut V. Alec.sandrt -
: Bianu L, Istrati Dr. C. I, Negruzzi I. C.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CUPRINSUIL

EARTEA I.

5EDIISTELF ORDINARE DIN ANUL 1915-1916

Papua
1. Sediota liubliel dela 5/18 Iuu le 1915.
D-1 N lorga despre Caeca stirs noud relative la legiiturde noastre cu Bs-
serica Constantsnopohland 3
D-1 N Docan multumeqte pentru alegerea sa de membru corespondent .
D-1 Dr. N Andronescu trimete exemplare dinteo scilere a sa
2 Sedinta dela 12/23 hale 1915
D-1 Arthr Gorovei multume§te pentru alegerea sa de membru corespondent 4
Se insärcineag d-1 I Nistor cu publicarea rapoartelor consulare austriace . I
Deciziune de a se tipdr1 in Publicatiunde Fondului Adainaclu Gr Anhpa,
. ......
Pesedvide & Peseuitul in Roindma qi in Ana le: G N Ionescu, Fauna snsecte-
lor Collembole din Ronidnia, . . . . . . . . . . . .
D-nn S Meliedinti q: I. Nistor delegati la examenele dela Institutul Ottete-
lesanu . .
D-nli D Russo qi Ovid Denstqianu dIruesc semen de ale d-lor 5
D-nn I Bogdan, Dr C I Istrats gi General Gr. Crainscsanu despre acor
dares ajutoarelor materiale pentru continuarea cercetArilor filologice ale d-lui
Ovid Densulanu
D-1 I. Btanu despre un manuscript romnesc al 13ibliel din secolul XVII
3 Sad Inta dela 19 Iunle (2 Dille) 1915.
Deciziune de a se pubbch in Ana le G N Leon, Impoestele in funcftune
econontscli pa poldicd soczald §: Dr N Leon, Sturhul teraiologie asupra Ces-
tousalor . . . . 7
D-1 N lorga därue§te o scriere a sa . . .
D-1 I. Biann despre o cádelnita din 1702
4. itiedinta dela 10 lank (9 tulle) 1915
Comisiunea de regulamentarea ajutoarelor pentru cercet5ri stiintifice . .
Deciziune de a se tipb.ri in Publicatiuntle Fonda bus Adantaclis I. A Scriban,
Studti histologsce z cinatoinsce'asupra Heruclineelor de apd duke §-4, marina
§i in Ana le. C. Moisil, Monete min romanests inedite san putin cunoscute .
D-1 SI. C. Repites despre examenele dela Instautul Ottetelepanu
Uräri le d-lin Preqedinto Dr C Z. Ietrat: cu ocaziunea vacantei 8

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
426 CUPRINSUL

Pagina
St. C Hepttes, Cuvantarea roststd la Inststutul de fete loan Otletelganst la
serbarea de finele anuluz velar 1914-15 7
5 Sedinta dela 4/17 Septemvrie 1915.
X S. Regina Elisaveta dgrueste fotografia Regelut Carol pe patul mortuar 13
D-1 Dr C I. Istrats despre incetarea din weep, a Doctorulut Paul Ehrlich .
D-1 D. Onciul prezentä o sm.:err a sa . . .
6 Sedinta pnblici dela 11/24 Septemvrie 1915
D-1 N Iorga despre Carpafts in luptele chntre Ungun s Roman, . . . . I4
D-1 N lorga present.). semen de ale sale It
./-
7 Sedinta dela 18 Septenarie (1 Octomnle) 1915.
D-1 J. Btanu despre Incetarea din meatt a Conontethu I. M. kadovanu .

Curtea de Arges .......

Scrisoarea d-lut O. Tafralt despre deseopenrea dela iBmenca Domneasel din
. . .1. . .
Discutiune asupra descopentm d-lw O. Tafrah dela Bisenca Domneasa. .
16
17
Dectzmne pentru acardarea unlit ajutor d-lut O. Tafrali spre a-it continua
cercetgrile dela Biserica Domneasa. 20
Connstunea pentru exarnmarea dessoperou d lut O Tafrali . . i . . . I'

ei Fluturavil Carpocapsa pomonella L . . . .

8. Sedinta dela 25 Septemn le (8 Octomvrie) 1915.
...........
Dectztune de a se public& In Anale G Fintescu, Fluturele Aporsa Crataegs L.

Sorisoarea I. P S Sale Mitropolitulut Victor Mihályi despre incetarea din

'map. a Canoniculw I M. Moldovanu 21
D 1 I I. Hehade-ReAulescu dárueste meddla pentru centenarul párin-
telut säu 22
9 Sedinta publici dela 2/15 Octomvrie 1915.
D-I Dr G. Mannescu despre Neurologsa pe campul de rdebout
10. Sedinta publIci dela 9/22 Octomvile 1915.
D-1 N. lorga despre: Sdrbs, Bulgart & Romani injPentnsula Balcanicd in
evul medtu ,,
D-1 Previchnte Dr. C I Istrats despre Incetarea din map, a membrulw corees-
pondent Mihail Rammceanu m a membnilw onorar Dr Ernest Ludwig . . .
Raportul Comistunn asupra descopermit d-lut O Tafrali dela Bisenca Dom-
neascä din Curtea de Arges 23
11. Bedinta dela 16/29 Octomyrie 1915.
D-1 Presedinte Dr. C I Islrats despre aniversara a 40-a dela nasterea
M. S Reginei /dada 26
D-1 Presechnte Dr C. I. lstrati despre Incetarea din vieat5 a membrulw cores-
pondent Virgil Onitm 27
D-1 Ernest Lebon trimite semen de ale sale
D-1 I Ssmsonescu dlrueste semen de ale sale
Discuttune asupra mijloacelor de popularizare a stuntelor
12. Sedinta pnblieft dela 28 Octomnie (5 Noemvrie) 1915.
D-1 8 Mehedents despre: Observein geograftce asupra rdsbontlus. emenscipa-
rea unes rasse 29
D-lut N. Iorga se Incredinteazá tap5nrea unlit manusons dela 1830-40 . s
Fut decedatulut membru onorar Dr. Ernest Ludwig multumese pentru con-
doleatele primite , . A

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CIIPRINSUL 427

Pagina
Di N. Teats despre mega i activitatea doctorului Ernest Ludwig 29
Commune pentru bursele Adamaeln la universitatea din Iasi si la Scoala de
podur, i osele . 32
13. Sedlnta dela 30 Octomnieft(12 Noemyrie) 1915.
D-1 I Reams despre inscriptia de pe clopotul lui Caragheorghe dela biserica
Obedeanu din Cr va . . . . . . . . . . . . . . . . .
D-1 I. Bog&t rezentá o senere a d-lui A. Baum i alta a sa
D-1 A D Xe opol prezentts o scriere a sa
D-1 V Pdruan despite catacombeIe descopente la Constanta
14 Settliata dela 6/19 Neemyrie 1915.
Decimune de a se tipárl in Pubheatstenste Fondului Adamachi A Cardas,
Mates-tutu/ sootehnsc dsn judetele Durostor_ss Calsacra 35
D-na Pauline V Alicsandri därueste doctunente, acte i senson 41

15, Sedinta dela 13/26 Noemyne 1915.

a Corpurilor Legnntoare ....... .

16. Sedinla dela 20 Noemyrie (3 Decemyrle) 1915
.......
Presedinta Consiliulut de Ministri trimite programa solemmtätm,de descludere
. . . . . . . 39

Deiczume de a se publica fa Anale loan C Filitti,'Romdnseata de capstu-

lafsunsle Tames si Dr. N T. Deleanu, Hsdrohza substantelor albummoscle de
ongsne vegetate's, sub snfluenta papaines fa a papasohnes /I
17 Sedinta dela 27 Noemyrie (10 Decemme) 1915.
D-1 Dr. V Babes despre vieata i activitate Doctorului C L. Bouchard . _ 1

D-1 V. Itirvan därueste cärti vechi . . 40

D-1 I. Busnu despre ei1e däruite de d-1 V Rärvan t
D-1 Presedinte C. I. Istrats_multumeste &hit V Parvan pentru artile däruite. , 41
18 $sdinta dela 4/17 Decemyrie 1915.
D-1 Preeedinte Dr. C L Istrah despre incetarea din vieatä a membrului cores-
pondent N Oulianu 42
D-1 Ovid Densumanu cere ajutor pentru publicarea lucränlor dela lust-
tutul de filologle i folklor .
D-1 Nieolae G Pravilä därueste un portret al M. S. Regeltu Ferdinand . .
Deemiune dela se 454 In pubhcatiunea Dm vieata poporulus roman: Arta

tele poporulus romdm de T. Pamfile . .....

tdreineascä a lemnutus iie Romansa de Al Zagoritz at Comorge diva creden-

D-1 Dr. V. Babes asupra cercetärilor fácute de d-sa Impreual ma A A. Ba-

bes al Buns despre Lezeunele gastro-Intestenaldin pelagrd . . . . . .
Propunerea d-lui Dr V. Babes asupra comunicänlor urgente 46
19 §edinta publici dela 11/24 Decemvne 1915.
D-1 C Glares= despre: Rumdns . . .
20 Sedlnta publiel dela 18/31 Decemnie 1915.
..... . . s

D-1 N. Iorga despre Amcinunte dm estorm noastrci in veacul al XIX-ka . .

D-1 R R. Plesoianu dirueste un portret al lui Grigore Plesmanu . . . 47
Uränile d-lui Vmepresedinte D Onceul pentru särbätorile Criciunului . . . .
21 Sediuta dela 8/21 Iauuane 1916.
Urärile d-lui Preledinte cu ocaziunea anului nou D

D-1 D Oncsul därueste calla vechi i un manuscris s

D-1 C G. Starcoyica dirueste o scriere a sa s

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
428 CUPRINSUL

Pagin'a
D-1 I B tan14 despre starile pi imite dela d-1 S. Puscariu 48
Lista carOlor nitrate la concursul premillor
Lucarile manuscrise intrate la concursul premulor 50
Discutiune asupra premmlui Alexandru loan Cuza 51
22. Sedinta dela 15/28 lannaue 1916.
D-nit St C. Heintes vi Gr. Antspa despre lucrbrile stlintifice din timpul
rfisbolului
23 Sedlnta dela 22 lannarle (4 Fevruarie) 1916.
Deciziune de a se tipki. In Publicattuntle Eondulux Adamachs H Vasihu,Na-
trirea anzmalelor domestice ft. a onsulut
24 .edinta pnblici dela 29 Ianuarie (11 Fevrnarie) 1916.
D-1 N. lorga despre Vdnzdtorul lue Tudor Vladimirescu Cdpstanul dache
Oltinpiotul T /
D-I M Sutzu därueste o scriere a sa su monete pentru colecOunea nurnisma-
tia 66
D-1 G. Bogdan-Duic5. d:irueste acte .
Deciziune de a se publieä In Anale Dr. 0 Ghibu, Den. istoria htei aturet
didactics romdnefte I Bucoavnele 57
25 edInta pnblIcii dela 5/18 Fevruarie 1916.
D-I S Mehedinte despre Legea erestern statelor
26 ediiita pnblici dela 12/25 Ferruarie 1916.
D-1 V. Pelrvan despre Histrea. IV Inscreptet gdsite in. 1914 va 1915.
27 Scdiiita dela 19 Fennaile (3 Illartie) 1916.
D-1 Presedinte Dr. C. I. Istrah despre Incetarea din vieat6 a M S. Regina
Ehsaveta 58
D-1 Dullau Zamfirescu despre Regina Elisaveta 60
28. SedInta publica dela 26 Fevruarie (10 Hartle), 1916.
D-1 N. lorga despre Un Aromdm Mitropolet al Atenes.-Smodul din Tdrgo-
viqte, 1659 61
D-1 Presechnte Dr C I Istrati despre comunicarea d-lui N Iorga
D-mi I Beam. vi N lorga Kispund d-lin Dr. C. I Istrati 62
Telegrama d-lui A. Beirseanu cu ocaziunea Incetrum din vie*. a Reginei
Elmaveta 63
D-1 N. Iorga ceteste o scrisoare a rAposatului D. Sturdza
Scrisoarea d-lui G Popa-Lisseanu despre centenarul lui Gheorghe Las.. 64
D-1 I Beanie despre centenarul istoricului loan Christian Engel
29 tiedinta publick dela 4/17 Martle 1916.
D-1 M. C. Sutzu despre Contributiunea numsmastscie la istorsa anticd a
Romdlues transdundrene 65
D-1 I. Sonsonescu prezent5. volumul IX din Annales sceentsfiques de l'Unt-
versite de &say
D-mi 1. Stmeonescii, D. Onceul, Duihu Zamfvrescu yi Dr V Babes despre ac-
tivltatea stiintificA a Universitätil din Iai. 66
D-nn 1. Beanie, Duthie Zansfirescu si D. Onmul despre schimbarea calends-
rului

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
/-..---- -a-- - euPRINSUL 429

Pagina
30 Sediiita publIch dela 11/24 Hartle 1916.
D-1 N. Iorga despre . Legitunle Romdmlor cu Rum apusem $ cm tentonul
zts uer =man D . 67
31 ediuta dela 18/31 Hartle 1916.
Deciziunea de a se publich, In Anale Dr. N. T Deleanu, Fermentulpeptolitic
din none canca si N A Constantinescu, Ongmers ft trecutul cetdtts Gsurgiu. *

Societatea roman& de geografie darueste Buletinul, XXXVI ' 68

D-1 G G. Pavlov därueste doul hrisoave domnesti originale ..... . ,
32 Sedinta dela 25 Martie (7 'Aprilie) 1916.
Societatea «Arnicii Muzicei» instunteaz5, despre alegerea Presedintelui Acade-
mic! ca membru de onoare - v
Deciziune de a se publica In Anale. G. Wigan, Asupra Occult Dundretpl in
Porttle-de-ner - incercare de geografie crated 68
Propunerea d-lut G. Popa-Lisseanu pentru Tublicarea unei monografli asupra
lui Gheorghe Lazar
Deciziunea ca d-nu I S Petrescu si N. D. Locusteanu sä fie ins5xcinali cu
refacerea traducern celor 7 cArti dela inceput din 'Irtu Liviu s

Dedimune de a se pubhca In Anale 'Onisifor Ghibu, Din estona literaturia

noastre didactice II. Ab^cedarele din Transilvama ILI Clirlde de came dm
Transilvania
Decimune de a se tipäri in publicaVunea Dan me* poporulus roman C
Radulescu-Codim Din tiecutul nostru, lsgende, traddas ft ammtzri letonce . C
33 .$edInta dela 1/14 AprIlle 1916.
Comisiunea premiulut I. Lecorate du Nouy 69
Deciziune de a se publich In Anale G TAeica, Deformarea unei clase de
suprafele tetraeda ale *
D 1 Pbsedinte Dr C I Istrate ureaz5, colegilor sarbatori fericite . . D

34 Sedinta extraordmarii dela 18 Aprilie (1 Main) 191e

D-1 Presedinte Dr 0' I Istratt despre Incetarea din vieat5 a membrului Ns- .
colae Gane
35 Sedliata dela 22 Aplifie (5 Main) 1916.
Cu'ântarea dim Presedinte Dr C. I. Istrati la immormAntarea memhrului
Nicol le Gane 70
Condoleantele dim Duilm Zamfirescu pentru incelarea din viola' a lui ?tco-
Zxs Gane . 73
D-I G. Hill din Londra anunt/ Incetarea din vieat5. a membrului onorar Bar-
clay Head D

D-1 Ernest Lebon darueste o scriere a sa .

D-1 I. Nastor dArueste o seriere a sa
36 Sediuta Willa. dela 29 AprIlle (12 Hain) 1916.
p-I N Iorga despre Cent mas mutt despre vleafa noastrd culturald ft late-
rard in veacul al XVIII-lea 4 D

D I Al N Gane multumeste pentru participarea Academiei la ImmormAnta-

rea raposatului »Au parinte D

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
430 aPra
Pagma
SECTIUNEA LI CERARX.

Raportul d-ltu Artur Gorovel despre Legends., tract*" ii ansintsr: istorice, II,
de C R1duleecu-Codm . 76
Rapurtul d-lut I Bianis despre Din stoma lsteraturn didactics romanests
de Dr O. Glabu 76

SECTIIINEA ISTORICI

1 §edInta dela 5/18 tunic 1915.

D-1 i Nistor se InsIrcaleazi cu publicarea in Documentele Hurmusalcs a ra-
poartelor consular* austriace 77
Raportul d-lut N lorga despre Monete vecht romdneste inedste sau putin Cll-
noscute de C Momil

. .
2 Sedluta dela 8(21 Ianualie 1916
. . . ......
Raportul d-lui N. Iorga despre Roindnia fag de cap itulateunile Turcslor de
I. C Hatt ...... . . . . .

Distribmrea Intro membri a cártilor prezentate la premiul Adamaelu, pentre

facerea rapoartelor speciale . 73

Constantinescu . . . . . . . ......
Raportul d-lut I Nistor despre Orionea z trecutul cetdtis Giurgsu de N.A.
79

SECTIIINE A VININTIFICi.

1 Sedinta dela 12/25 lunle 1915.

Demmune de a se tmári In Publicattuntle Fondului Adamachi Dr Gr r4n-
tipa, Pescdria i Pescuitul in Romano% 60
Raportul d-lut Dr. Gr Antspa despre Contributnins la fauna insectolor
collembole clan Rom dnia, esprineand 0 forme cavernicole de Dr C N lonescu 3

Raportul d-lut Dr Gr Antepci despre Studs:, teratologice-asupra Cestoszslor

de Prof. Dr. N. Leon 31
Raportul d-lut Dr. Gr Antspa despre- Studs; histologice i anatomice asupra
Ihrudsneelor de apd dulce 0 marine de Dr I A Scriban
Raportul d-lut Dr. Gr. Antspa despre: Fluturele Aporsa Crataegi L i Flu-
turasul Carpocapsa Pomonella L de G N kintescu
3. Sedliaa dela 30 Octomnie (12 Noemyrie) 1915.
bemmune de a se tipärl In Pubhcattuntle Fondulus Adamach : Dr A Car-
dae, Ansmalele domestics din judefele Durostor s Cahacra . . . . . . . . 82
3 Sedlnta dela 20 Noway] le (3 Decemvrie) 1915.
Demmune de a se publica In Anale Dr N T Deleanu, Iledrolira substante-
lor albuminoide de origins vegetarci sub snfluepla papasnes 0 a papasOtzne: .
Decimune ca d I P. Pont s6 fie rugat a refert asupra lucrArn d-lut Dr Io-
neseu-Bujor, Bete, minareci compoziti et ohmic. a cimentulus 0. a phcatsunde
practice ale acestes determindrt
4. Sedln-ta dela 8/21 Ianitarle 1916

......
Alegerea raportordor pentru artile prezentate la premule L9zAr i Constan-
tmde .

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 enr1tIN811f. 431

Pagina
5 Sedinta dela 15/28 Decemnie 1916.
D-1 Dr G Antepa ales raportor asupra lucrárii d-lui Film 83
Raportul d-lui P Poni despre Nutrtrea animalelor domestics de H Vasthu.
6 Sedinta dela 18/31 Martie 1916

..............
Decizmne de a'se publica in Anale . Fermental peptohtec din Picas carsca de
dr N T. Deleanu . . . . .
Raportul d-lui L Mrazec despre Trecerea Dundres prin Portels-de-fier de
G Vislan 84

PARTEA
SESIUNEA GENERALÄ DIN 1916.

1 Sedinta pnblici dela 1/14 Main 1916.

Cuvantarea d-lut Presedinte Dr C I Istrats la descluderei sestunit generale. 85
ProgramalucrArilor sesiunn generale 100
Raportul d-lut secretar general I C. Negrurzs asupra lucritrilon(lcute in cursul
anulut tiecut ii 102
Raportul Comisiunn financiare asupra exercitmlut bugetar 1914-15 . . . 126
Alegerea d-lui Duilia Zamflrescu camembru in Comitetul de lecturá dela Tea-
trul National a
Cbmisiunea pentru exammarea lucrárilor fficute In 1915-16
2 Sedinta dela 2/15 Main 1916.
D-1 Presedinte Dr. G I 1strati despre moartea membrulut onorar Guido
Bacellt
Raportul Comisiunn flnanciare asupra eituatim fondurilor in 1914-15 . . 127
Comisiunea finaneiará pentru 1915-.16 . . 130
Discutnine asupra premnlor cu subiecte date -
3. Sedinta dela 3/16 Main 1916. '
Raportul Cormsiurni Fondurilor loan Eau Ft Ioan Scbrteanu pe 1915 . . . 134
Discutiune asupra distribuirn cártilor din Fondurile Ioan Entu st loan Scor-
teanu 135
Comismnea Fondurdor loan Fltu Ft loan Scorteanu pe 1916-17 138
4 Sedints dela 4/17 Main 1916.
Discutiune aqupra ajutorului cerut de d-1 A Nom- pentru harta Basarablei .
Propunere pentr u. sporirea diurnelor membrilor Academiei 139
5 Sedinta dela 5/18 Main 1916.
Raportul Comisiunn Fond ulm Agarici asupra luerärdor din 1915-16 . . .
Comisiunea Fondului Agarica pentru 1916-17 142
Raportul Comismnit permanente a Bibliotecu pe anul 1915
Comisinnea premiului Chrissovelont din 1917 148
6 Sedinta dela 6/19 Main 1916.

Comisiunea F'ondului Adamachi pe 1916-17 . . . . .......

Raportul Comisiunn Fondulin Adamacht pentru lucrarile din 1915 -16

D-1 Secretar general I C Negri= despre eMuzeul Kalinderue . . . .

. 151

7 Sdeinta dela 7/20 Main 1916.

D-1 St. C Hepstes despre parastasul dela Mágurele . . . . a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
432 CtIPRINSVL

Pagma
8 tledirrta dela 9/22 Main 1916.
Deciziune de a se publica in Amite St Metes, Conti tbutzum nou& prim-
toare la famtha bosereasc& Buhus do. Moldova i I C Fihtrti, Corespondenta
consuldor englezt dtsz Proactpate, 1828-1836 152
Premml I. Lecotnte du Nouy se imparto Intre din]] . Alexandra Chirovici,
the Cristoloveanu ei Lucretia Mibfailescu
Raportul Comisiunu Fondului Otteteleeanu asupra lucrarilor din 1915-16
Discutiune asupra reorganizärii Institutului Otteteleeanu dela Magurele . 156
Comisiunea, Fondulut Ottetelesanu pe 1916 -17 158
Discutiune esupra situattei llnanciare a Sectiunit islorice . . .
9 ,,;edirqa dela 11/24 Main 18164
D-1 N Iorga prezenta scrim de ale sale ..... . . . . . . . . 159
D-1 I G 8b4era, mstunteazá cá nu poate luà parte la lucriirde sesituut . .
Deciziune de a so pune la concurs pentru prermul Mitu pentru 1921 subiectut.
Studrul & harla geologic& a unet regtum chn lard, pentru premiul Lazar:
Studtul chlmw ca lignitelor din. far& , pentru premiul Adamacin &mist ors-
gmale despre etiologia, prevemrea et. combaterea unent sau mat multora dtsz
boalele cart causectz& marea mortalztate a prime; copilarn in Romdma, pentru
premiul Cuza Shahid ststemattc, faumshc ft bwlogac a larvelor de snsecte
dm balta I3rates, cu terenul snundabil inconjur&toi pf porturnea din Dunäre pu
Fria dm care se ahmentettzel . s . . . . .
Discutiune asupra condittunilor premiului Nasturel . . .
10 ediala dela 12/25 Main 1916

Lupae . . .....................
Propunerea Sectiunii istorico pentru alegerea de membru a parintelw I
Raportul Comisiunn Dictionarului despre starea lucrárii ln 1915 -16 . .
. . . . 162

Comisiunea Dictionarului pentru 1016-17 . 163

M S Regina Maria darueete o scriere a Sa
D-1 Preeedinte Dr. C I. Istrati despre scrierea dáruill de M S Regina .
11. edinta dela 13/26 Main 1916.
Ministerul Instructiunn despre numirea d-lui Duilm Zamfirescu ca membru
In Comitetul de lectur5, dela Teatrul National 166

. . . . . . . . . . . . . ...........
Propunerea d-lui Onisifor Ghibu pentru bibliografia literaturn didactice ro-
mâne
Prennul Demostene Constantinide se im4iarte intre d-nn St. N Cantuniari,
167

Dr D. Dumitrescu-Mante ei Vladimir Gludioneqvu

. .
12. Srdinta publicil din 14/27 Male 1916.
. . . . . .....
Propunerea de a se adäuga un alineat la art 23 din Regulamentul servicnlor
Academiei ....... . . . .

D-1 Dr G Martnescit:despl c - Date f cercehli stoat asupra wefts fi. mortis

celulet nervoase 168
15 $edinta dela 16/29 MAR 1916.
Propunerea Sectiunn literare pentru alegerea d lui G Coebuc ca membru .
Propunerea Scotian]] etuntifice pentru alegerea d-lor Dr, D Gerota ei D.
Pompem ea membri corespandenti . . . ...... . . . . . . .

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 OT1PRIRSUL 433

Papua
Premiul Laztir se acorda d-lin Dr. Aurel A Babes pentru scrierea Lichodul
cefalo-rachuhan 169
-1 D-1 Dr C. I Istrah despre implinirea de 100 de am dela nasterea hu C A.
Rosetti si dela infinerea In tart% a primei scoale române sub Gheorghe Lazar
D-1 J. Bogdan prezentá o screere a d-lui C. Giurescu
Modificarea art. 37 din Regulamentu Bibbotecn

-
Sedinta Piibiicâ delft 17/30 Main 1916.
D-1 1) &bat Zantfirescu despre. Cdteva minute critics . . . .
Expunerea Mite N lorga despre activitatea stuntificii a PArintelui loan
..... 171

Lupas

Prolectul de buget pe 1916-17 . . . . .

15 Sedinta public:I dela 18/31 Main 1916.
......
Alegerea Parintelm Loan Lapels ea membru in Sectiunga istoric7i . . . 174

D-1 Dr. V Babe' despre : In 03 mdsurd shinta -romaneascii a contrtbutt la

combaterea epidemnlor de rdzbotu P . . . .
16 Sedenta publia dela 20 Main (3 lunie) 1916
D-1 Dr C. I Ist't.ats despre. Cule . . . . . . . , .

tab1 6. de otel . ......

Fabrica Album" din Galati därueste testamentul Regelui Carol fixat pe
. , . .
Expunerea d-lui Dustin Zainfirescu despre activitatea literar5, a d-lui G
Cosbuc . 175
Alegerea d-lui G Cosbuc ea membru in Secpunea hterar5, __-e--
Expunerea d-lin Dr V Babes despre activitatea stunpfleä a d-lui Dr D Gerota 176
Expunerea d-lui G. Titewa despre activitatea stnntificii a d-lui D Pompeiu 178
17 Sedinta solemmi dela, 21 Main (3 Imile) 1916,

a Romani:10r din Bucovina . ..........

Discursul de reciptiune al d-lui I Ntstor Un capitol din meata eulturald
. . . . . . . .
Itä.spunsul d-lui N Iorga la discursul de receptiune al d-lui ,/ Nestoi . . .
181

Alegerea d-lor Dr b, Gerota i D Pompeiu ea membr: corespondenti la Sec-

tiunea stuntific5. . . . . .
18 Sedinta pnbhcii dela 23 Mahe (5 Iunie) 1916.
D-I W Iorga despro. Oregenea e sensul directulor pohhce in trecutul terilor
noastre . . . . . . . . , . . . . . V

Comisiunea pentru mausoleul poetulu: V Alecsandri . . . 182

19. Sedinta dela 24 Main (6 Iunie) 1916.
D-1 Dr. D Gerota multumeste pentru alegerea sa de membru corespondent
Raportul Comisiunn Fondului TacheAnaqtassm pentru lucr5rde din 1915-16.
Comesiunea Fondului Tache P Anastassiu pentru 1916-17 . . , 185
Alegerea d-lui I &intones= in Comisiunea Institutului Ottetelesanu in locul
d-lui S Mehechntz . . . . . . . . . .. . . .
Impárprea premiului Adamachi intro d-un Lt -Colonel G A Dabija, Andrei
Iládulescu, Dr. G. N. Leon, V P5,calre si G Zagorit

ea membru corespondent . . . . . . ........

Propunerea Sectiunii stimpfice pentru alegerea d-Jui Dragomir Ilurnmzescu
. . . . 186

terware ale Romanist . . . . . . .... ...

Comisiunea premmlui Lazar din 1917 cu subieetul: Crustaceele den apele en-
. .

Ante!, A R - TOM AXXVII1 - Desbaterde '18

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
434 CDPItThal121.

Papua
Comisiunea premmlui Nästurel din 1917 cu ,subiectul Cltmatografia Ro-
manic; . . . . . . 186
Expunerea d-lui St C Repttes despre activitatea stuntificl a d-lut Dragonur
Hurmuzescu . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . ..
Raportul Comisiunn pentru exammarea lucrämlor fAcute In 1915-16 . . .
.....
Alegerea d-lut Dragomir Hurmuzescu ca membru corespondent la Sectitmea
sturAlfleä. . 188
D

Propunere pentru alegerea P. C S. Párintelut Ariumandrit Eamon Puscarm

ca membru onorar . . . 190
Alegerea P C. S Pärintelut Damon Pusearm ca membru onorar . . . . 192
Prelungirea sesiunn generale 1

20 Sedinta dela 25 Main (7 Iunie) 1916.

settl . . . . ......
D-1 Preedinte Dr. C I Istrats despre serbarea centenarulut lut C A Ro-
D-1 N lorga prezentä o brosurá de Cum Oeconomu
. . . - . . . .....
Premiul Nästut el de 4 000 Lei se acordä d-lut Chiru-Nanov pentru scrierea
Psf cdtle profefaor .
Propunere pentru alegerea d lut Silviu Dragomir ca membru onorar la Sec-
tiunea istoria 193
Ihuroul Sectiurnt hterare pe 1916-17 -

. . . . ........
Comistunea Sectiunit literare pentru Marele Premm Nasturel Ti Premml Cram-
vean din 1917 . . . . .

. . . . . .......... .
Comisiunea Sectiunii istorice pentru Marele Prennu Nästurel ut Premml Cram-
vean din 1917 . . s .
Comisiunea Premiulut Adamacht din 1917 cu subiectul Valurtle, drumurtle
qs carciple romane din locals tsnutursle locutte de Románs . . N

......... .....
Comisiunea premmlut Neuschotz din 1917 cu subiectul Istona coslumulut la
Romdmz pawl la 1821 . . .
Buiroul Se.4iunn istor ce pe 1916-17 . . . . . .
Duroul Sectiunit stintifice pe 1916-17 . . . . . . . . . . .
Comisiunea Sectiunii utuntifice pentru Marele Premtul Nästurel i pentru Pre-*
miul Cramvean din 1917 . . . . . . .
D 1 Dr C I Istrats despre serbarea de 50 de ant dela Infinitarea Academe] .
Dectimne de a se pune ca sublect la Premiul Nästurel din 1921* Vastle
Alecsandn-Vseafcs «i opsra tut . . . . . . . . . . . : . . 191
Deciziune de a se pune ea sulnect la Prermul Neuschotz din 1921 Clparns
qi Pumnul-Activitatea lor filologsed o ltterard .
Decizmne de a se pune ca subieet la Premiul Toncoviceanu din 1921 Studzu
despre verstileatta ronsdneased .
21 Sedinta dela 26 Malu (8 Iunie) 1916.
'Propunerea Sectiunn Merare pentru alegerea de membri corespondenV a d-lor
Mihail Sadoveanu i Pericle Papahagi >

D-1 Gr Antipa-prezentá o lucrare a sa

Propunere pentru alegerea d lut Gheorghe Enescu ea membru onorar . . . 3
Propunerea d-lui Suntonescu pentru modificarea Regulamentulut premillor.-
Discutie 195

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CIIPRINSUL 435

Papua
Alegerea d-lui G Enescu ca metv.b.N.,,aporar . . .., . . . . . . 195
Expunerea d-lm I. Bbgdan rgpre ictivitatea stlingica a d-lui .511vm Dra-
gomir , . . . »
Alegerea d-lui Silvm Dragomir ca membru corespondent la Sectiunea istorica 198

pahagi . . . 4 ...... ,
Expunerea d-lui I Baanu despre activitatea stiintifica a d-lui Pericle Pa-
Alegerea d-lui Periele Papahagi ca membru corespondent la Sectiunea li-
. . . D

terara . ., D

doveanu . .................
Expunerea d-lui B Delavrancea despie aclivitatea literarä a d-lui Mihail Sa-

Alegerea d-lui Mil-mil Sadoveanu ca membru corespondent la Sec(lunea h-

. . . . , »

terari . . .
Bugetul Sectlunn istorice pe 1916-17
Bugetul Academe] pe 1916-17
. . .
. . . . ........... ......... ,
199
»
D

Comisiunea bugetará pa 1917-18 . . . . . . ,.

D-1 Dr V ,Babes despre Comisiunea pentru reorganizarea Instatutului Otte-

telesanu 200

portan(3.
22 §edinta solemna dela 27 Main (9 lunie) 1916.
.....
Propunerea d-lui N lorga de a nu se mat publica discutninile de mic5. un-
.. ; .... »

Cetirea rapoartelor asupra cartilor prennate , , . »

Cuvantarea d lw Presedinte Dr C. I Istrah la sosirea d-lui G Coftnic . s

Ráspnnsul d-lui G Cosbuc la discursul d-lui Presedinte .
Cetirea rapoartelor asupra partilor premiate . . . . .
. . .

D-1 Presedinte Dr C I Istrah salutil de bunfi venire pe non membri cores-

.. ...... a 201
D

pondenti D Pompeiu, Dr D. Gerota si Dragomir Hurmuzescu 902

Räspunsul d-lin Dr D Gerota la cuvaatarea d-lui Presedinte . . . ,
Cetirea rapoartelor asupra cartilor premiate . . . . . . ,
D-1 Presedinte Dr. C L Istrah felicita pd non prennati al Academiei .
..... »
»

23. Sediate dela 28 Main (10 Innie) 1916.

Deciziune de a nu se mai publieä discutille de mic5. importan(á . . . . . 203
D-nu Dr Dragonur Hurmuzescu si D Pompeiu multumese pentru alegerea
ea ,membri corespondenti . . . . . , .
D I George Enescu multumeste pentru alegerea sa ca membru onerar . .
Deeiziune pentru publicarea dm nou, cu aceeas Comisume, a premiului Cuza
de 20 000 lei . . . . .
Bugetul Sectiunu stintifice pentru 1916-17 ......
, . . . . . .....
. . . . .
201
II

Regulamentul pentru Ineurajarea cercetärilor, stiintifice . . . . . . . »

Deciziune de a se pune la concursul Marelui Premiu Carp din 1921 subiec-
tul Energia pe care ne-o pot da apele dui fart/ . . . . .
Cuvantarea d-lui Dr C 1. Istrah la párásirea scaunulin prezidential . . . »

Alegerea d-lui P Pont ea Presedinte . 203

Ouvantarea d-lui P Pons pentru alegerea sa ca Preedinte . . . D

Alegerea Delegatiunii pentru 1916--17

Raportul d-lui Secretar general I C IVegruszt asupra luci Ardor din sesnmea
zeneraVa ..,tt. .., I I e 206

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
436 CUPRINSUL

Pagina
SECTIUNEA LITERARA
1 Sedinta dela 13/26 Main 1916
D-1 G Cogbuc este propus ca membru In locul decedatului N Game . . 212
2. Sedinta dela 25 Main (7 Lillie) 1916.
Comisiunea Marelui Prerniu Nästurel i a Preiniului Craiolean din 1917 .
Biuroul Sectiunii pe 1916-17.
Subiectele premillor Nästurel, Neuschotz vi Toncoviceanu din 1921 . .
3 tiedinte dela 26 Main 18 luniej 1916,
D-nn M Sadoveanu si Pericle Papahagi sunt propup ca membri corespon-
denti 213

sEGTIUNEA ISTORICÁ

Raportul d-lui N. Iorga despre. Dtploma go noblefe transavan4 acorclatti tut

Luparo Buhug, de St Metq 214

czpate, 1828-186, de I C Fibtti . . . . .

1. .edinta dela 12/25 Main 1916.
. .... ........
Raportul d-lui D Onetul despre Corespondenta consultlor englezt din Prtn-

Moldovanu . . . . . ..... , . . . , .......

Pärintele Ioan Lupa4 este propus membru in locul räposatului canonic I M
.
ImpärOrea premiului Adamachi de 5 000 lei Intre d-nn Locotenent-Colonel
215

Dabija, Andrei Rädulescu, Dr G N Leon, V Pacalä qi G. Zagorit

2 fedinta dela 25 Main (7 bride) 1916.
Biuroul Sectiunii pe 1916-17 . . . . . ...... . . . . . .
Comisiunea pentru Marele Premiu Nästurel i premiul Craiovean din 1917 .
Comismnea premnlor Adamachi Neuschotz en subiecte date . , . . . 216
D-1 Sam Dragomir este propus ca tnembru corespondent
3 Sedinta dela 26 Main (8 Innie) 1916.
Bugetul publicatillor i cercetärilor SecOunn pe 1916-17 . .
4, tiedinta dela 27 Main (9 'hide) 1916.
Deciziune de a se mäntmea premiul Alexandrn Ioan Cuza, cu aceeaq Conn-
mane, si pentru anul \Tutor r.

Preminl Adamachl.

Nteolau Aron, Monografla bisericilor, eoalelor i reuniundor roinâne din F5.-

griraq.-Raport de I Ntstor 217
Helene Bacaloglu, Preuves d'amour Conferences patriotiques. - Raport de
I Bogdan ,
C I Bdtcotanu, Dunärea Privire istorick economic& §i pohtick - Raport
de J Bogdan 218'
N A Bogdan, Ormul la.§1. Monografie istoric& t soclalä, ilustratá Editia a
doua -Raport de N. lorga 221.
Lt-Colonel G A Dahlia, Räsboiul bulgaro-turc din anul 1912-1913 -Raport
de N. lorga . 7 222

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 437

Pavia
0 Dsamandy, Gauze le räsbomlui european i interesele - Raport
de I Bogdan 224
lulus Q. Gheorghits, Metoda rational& pentru educatia copulor mum dela 2-6
ani.-Raport de G. Bogdan-Duica 226
N Ghtulea, Matematica i mecanica tn stuntele sociale. - Raport de G. Ti-
fetca 227
Nscolae Iliescu, Transformarea dreptulus de proprietate dela fondarea Romei
pAnä. In slide noastre -Raport de C Giurescu
G Ionescu-Sssests, Politica agrarä cu privire special& la România -Raport de
P. Pons 228
Dr G N Leon, Politica minter& in diferitele State st raporturile ei cu poll-
tica minierá din Románia.-Raport de Dr L. Mrazec . 231
Colonel Gheorghe Ens Lupascu, Amintari din räsbcaul independentei. 1877--
1878 -Raport de D Onmul . . . . . . . . . 235
Octav Msnar, Grigore Manolescu.-Raport de T V. Stefanelli 236
Const Massa, Studii si cercetäri numismatice, I-VI -Raport de M C Sutzu. 237
C i. Ndvar/se, Filozofia lui Schopenhauer. Lumea ea vointä si ca reprezen-
tape Raport de P. P Negulescu 238
V Paced, Monegrafia satului Resinari.-Raport de S. Mehedints 241
Nscolae Pop, Economia ruralä i grädingraul -Raport de S. Mehedsnfs . 1
Capstan N. I Popescu, Cronici militare Edipa II - Raport de Genera/ Gr.
Cramscsanu 242
Capstan N. L Popescis, Räsboml Edipa II - Raport de General Gr. Cras-
nicsanu
Andres Radulercu, Studit de drept civil -Raport de Barbu Delavrancea .
H Santelevics, Cercetäri entice i filozofwe -Raport de P p Negulescu. . 215
Octavian C. Rislauanis, Trei lum pe câmpul de rásbolu Editia a II-a -Raport
de I Nistor 254
Zagorst (Gh ), Targurt o u orase Intre 13uzlu, Targoviste i Bucurest1,-Raport
de N. Iorga 261

SECTIIINEA TIINTIFIOÄ

1 Sedinta dela 9/22 Mau 1916.

Lista subiectelor puse la premiu . . . . 262
Decimune de-a se pune la concursul premulor pe 1921 subleotele: pentru pre-
ensul Fats Studsul ss Marta geologsca a unei regsuns din fard, pentru pronsul
Lazar Studsul chtunsc al lagnstelor din fara , pentru premsul Adantachs &wits
orsgsnale despre etsologsa, prevensrea s combaterea boalelor cars causeaza marea
mortalitate a primes copslans in Romansa , pentru premsul Cuza Studsul mete-
matsc, faunistic ss biologic al larvelor de insecte din balta Brates s porttunea
din Dundre s Prut din care se caimenteazd
2. Sed1na dela 11/24 Nam 1916.
Deciztune de a se Iropärp premml Demostene Constantmide
Rapoarte asupra scrierilor prezentate la premiul Lazär i 0:instal:amide .

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
438 CUPRINSUL
/
Pagin a
3. Sedinta dela 12/25 Main 1916.
liapoarte asupra scrierilor prezentate la Premiul Constantinide 263
Impärtirea premiului Constantimde intre drill Cantuniari, Dumarescu-Mante
si Vladimir Ghidionescu
4 Sedlnta dela 13/26 Main 1916.
_
Alegerea d-lor Dr. Gerota si D Pompem ea membri eorespondenti . . . 264
D-nu Dr V. Babq si G. pleica sunt insárcinatl cu expunerea activitatii
shintifice a d-lor D. Gerota si D Pompem
5 Sedinta dela 23 Main (5 Innie) 1916.
Alegerea d-lui D Hurmuzeseu ca membru corespondent . . . . .,
D-1 St C 'reputes este insareinat cu expunerea aetivitätil stuntifice a, d-lui
_
D Hurmuzescu . t
*--comisiunile premulor Lazar si Nästurel din 1917
6. Sedinta dela 25 Main (7 Iume) 1916.
Biuroul Seetrunn pa 1916-17 .
Comisiunea premiului Nästurel din 1917 . . . .
.....
.
, .
. .

. 265
»
Deciziune de a se tipari in volum deosebrt memoriul asupra Culelor de Dr. C
I. Istrate ...................
7. Sedinta dela 26 Main (8 bailie) 1916.
. . .

Bugetul Sectiumi pe 1916-17 . . . .

Re ulamentul sentru incura area cerceOrilor tun iflce
Deciziune de a se pune la concursul premiului Carp din 1921 subiectul Ewer-
pea pe care ne-o pot da apele den Vera- . ., . . . . . - 4
`Hegulament pentru ineurajarea cercetärdor stuntifice
. . . I)

266
.....
8. §edinta dela 27 Main (9 Dude) 1916
Deciziune de a se da 2 400 lei d-lui N. Tech& pentru continuarea eercetärilor
stlintifiee . 4 267

Premiul Lazar.

Dr Aurel A Bab* Lichidul cefalo-rachichan Studiu clinic si experimental -

Raport de Dr G. Marinescu ...... . . . . . . . . . . . 268
Deneetree Leonula, Electricitatea.-Raport de St C Ilepdes 272
C &Intones= Scluteanu, Ecuatiunea fibrei mijlocii deformata. a pieselor supuse
la flambaj -Limitele intre care se gäseste ecuatiunea flbrei mijlocii deformatä
a pieselor supuse la flambaj -Malin/ de inmulta, imparta, adunat si scazut
(in ms). - Dispozitiv pentru inlocuirea arcurilor, bilelor, spitelor si pneuma-
ticelor rotilor velnculelor (in ms).-Raport de G. refesca 274

Premiul Consfantinide

Mawr C St, Aunza, Luc/1111e de campanie pentru toate armele -Raport de

General Gr Crasneczatue ...... . . . . .
A Bddeirdu, Curs elementar de zoologle Editia II.- Raport de Gr. Antepa.
. ......... 276
277
St. N. Camtumare, Masivul empty muntele Carol-Piatra rosie (judetul Tulcea)
-Baport de I Suntonescu . . . . . . , . . . 279

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 UPRINStit, 439

Pagina
Dr D Dsmstressu-Mante, Studiul fizio-patologie al azotemlei. Cercetäri ch-
nice si experimentale -Raport de Dr V Babef . . . . 281
Nicolae Fiip, Zootehnie specialä Can Tomul II -Raport de Dr. Gr Antspa 287
Vladimir Ghidionescu, Introducere in pedologie st pedagogic experimentalg.-
Raport de Dr G. Mamma 290

Comisinnea Preininlni NAsturel din 1916.

1 Sediva dela 8/21 Iannane 1918.

Biaroul Comislunir . 296
Deciziune de a se Inlitura dela concurs scrierea Sgvescu Petri], Inspiratiuns,
povestiri poetise, evensmente . . . . a
D-nu General Gr. Craimimanu qi Al Pitzhpinde sunt rugati a face rapoarte
asupra scrierilor d-Ior Lt Col. C Gälgnescul si G. Popescu-Ciocänel . . .
Distribuire titre membri a cárVlor pentru facerea rapoattelor speciale . . . v
2 Sedinta dela 7/20 Main 1916.
Deciziunea asupra ordinei cetirii rapoartelor
Rapoarte asupra scrierilor prezentate la premiul Nästurel
. . .. ........ 297

3 Sedinta dela 11/24 Main 1916.

Deciziuni asupra premiulw Nästurel . . .
Rapoarte asupra scrierilor prezentate la premiul Ngsturel . . .
....... . .
. 298

4 Sedinta dela 25 Main (7 Dude) 1916.

Rapoarte asupra scrierilor prezentate la premiul Nästurel 299
Deciztune de a se acorda preintul Ngsturel d-lui I Chiru-Nanov .
Dr loan Bdlan, Limba artilor bisericesti Studiu istoric si hturgic.- Raport
da I. Bianu . .
I Botez, Aspecte din cnalizatia englezg,- Raport de G Tsteica
. ..... 301
Teodor T Burada, Istoria teatrului in Moldova yolumul I. - Raport de
I. C Negruzz; . . . .
I. Clara -Nanov, Pe clile Profetilor.
. . . .
Atunc
...... . .
i acum - Raport de B
. . . 304

Delavrancea . . . 306
LI-Colonel C Gdvdnescul, Tacticg regulamentarg I Mode unitäti. Infanteria
Cavaleria. Artileria Marina Aviatia. Pionierir II Marile unitati Mars, statio-
nare, lupte Editia II - Raport de General Gr. Crainmanu . 311
Iul. Gsurgea Bradu, Oamem din Ardeal - Raport de I Nistor
Constants& Hodo$, Martini Ediha II-a. Raport de I .Nistor
Alexandra Lassarov-Moldovanu, Zile de campanie Iume - August 1913.-
..... . 312
313

Raport de Dr C I Istrah . . . .
Alexandra Baum, Poezn Ritmuri si rime. - Raport de I. Nistor
. . ..... . . L . . . .
324
Gheorghe Popescu-Csocdnel i Ibrahim Themo, Conducgtorul conversahunei
in româneste i turceste -
Raport de A. Philippide
Maxus Rddulescss, Poerne eroice - Raport de Barbn Delavrancea . . .
326
329
Arlismandrttul I Set-than, Curs de teologie moral& sau lectiunt de morall
cresting - Raport de T V. Stefanells 332
Dr N Vasslessu, Conferin0 medicale. - Raport de Dr V. Babef . . . . 333

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
440 0trPRI Ns1tt

Pagina

Daihu Zamfiresca . - . . . . . . .....

I. C Vissanon, Nevestele lui 'Pdo Dorogan Nuvele qi solute. Baport de
336

Coneursuri pentru premd

Anexe

Bugetul Aoadetmei pe amil 1916-17 .

Personalul Aoademiel la 31 Maw 1916

. . , ... ..

.
.
.
4.

. .
.

,
339
393
408
Ofion le Acadenstei pentru 1916-17 421

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro