Cnptrol-ulVI CANT DEATAC

Sec[iuneo

fuezentare generald, clasificare gi principii

$1. NoTIUNI INTRODUCTME 203. Generalitiifi

Sistemul cdilor de atac a fost conceput (LeS, Tratat de drept procesual civil, 2010, pp. 681-683) pentru a se asigura identitatea inte dispozitivul hotdrdrii judecdtoreqti 9i adevdrul atit de necesar gi de dorit de p6rfile in litigiu. Rolul pe care il indeplinesc ciile de atac este acela de a inldtura din cuprinsul hotiit'arii gregelile shecurate datoritl lipsei de diligenlE a pdrfilor in prezentarea situafiei reale citre instanla dejudecatS, sau datoritll unei interpret[ri gregite a legii sau neexercitdrii rolului judecitorilor tn procesul civil (Ciobanu, Tratat..., vol. I[ 1997, p.321). Ca atare, c6ile de alac sunt menite si asigure indeplinirea principiilor procesului civil, in special a dreptului la apdrare gi sb determine pronunlarea unor solufii temeinice de citre judecStorii instanfelor inferioare. Nu intotdeauna instanla superioara solulioneazd mai corect decdt cea inferioarS, ins[ prin modul ?n care a fost
organizat2i judecata

in fa{a instanlei superioare gi in raport de experienfa cerutd judec[torilor de la aceste instanle, potivit limitelor de vechime qi calificativelor pentru a putea promova

la o

instan!6 superioard. impreun[

cu promovarea unui examen penfu

demonstrarea

cunogtinlelor qi a performanlelor gtiinlifice ale candidatului, se poate ajunge la concluzia cd hotiirdrea instanlei superioare preztntlgarunlii mai mari in a exprima adevdrul. in ceea ce privegte dreptul intem al statelor care au aderat la Convenlia Europeani a

Drepturilor Omului, prin care qi Romdni4 se reline c[ sunt recunoscute gi consacrate c6ile de atac gi ca o reflexie a art. 13 gi art. 6 din CEDO (cauzaGolder c. Regatului Unit, 1975, citatd 9i in decizia Curlii Constitufionale rr. 522 din 11 octombrie 2005, publicat6 in Monitorul Oficial nr.993 din 9 noiembrie 2005). Instanlele judec[toreqti interne verific6 legalitatea hotirflrilor judecltoreqti pronun]ate de instantele inferioare, dar gi a altor hotir6ri date de organe cu sau fHr6 activitate jurisdiclionalb, datoritd faptului cdart.2l din Constitulie consacri accesul liber lajustifie' Ca atare, se impune rcalizarea distinctiei tntre nofiunile de control judioiar, respectiv de confol judecitoresc, deoarece c[ile de atac reglementate de Codul de procedur[ civil[ tin de institulia controlului judiciar. Prn control judicrar se intelege posibilitatea instantelor judecdtoregti superioare de a verifica legalitatea gi temeinicia hotdrdrilor pronuntate de instanlele judecitoreqti inferioare iat dacd glsesc necesar, de a le cas4 anula, respectiv modifica pe cale pe care le consideri nelegale gi netemeinice. ln fiteratura de specialitate este explicatti notiunea de control judiciar ca fiind pe de o parte dreptul, iar pe de altd parte obligatia instanfelorjudec[toregti, de a verifica legalitatea qi temeinicia hot6r6rilor instanlelor judec6toregti inferioare
(Ciobanu, Tratat..., vol.

II,

1997, p. 323).

Partea I. Partea generald

321

Controlul judecdtoresc desemneazd posibilitatea instanfelor judecdtoregti db a verifica legalitatea gi temeinicia unor acte cu sau frrd caracter jurisdiclional, emise de organe din afara sistemului judiciar.

$2. CLASIFICAREA CAILOR DEATAC

204.Prezentare Avdnd in vedere dreptul pozitiv, trebuie rcalizatd distinclia intre clile de atac reglementate de Codul de procedur[ civil[ qi c6ile de atac speciale, prevdzute in alte acte normative, tntre ciile ordinare gi cele extraordinare de atas, intre ciile de atac de reformare gi cele de retractare, intre ciile de atac devolutive qi cele nedevolutive. Ciile de atac prevdztte de Cod reprezrnth dreptul comun in materie in raport cu orice alte dispozilii speciale, derogatorii. tn reglementdri cu caracter special sunt consacrate cdi de atac caxe pot fi exercitate impotriva anumitor hotdriri, provenind de la un anumit organ or activitate jurisdiclionalA (O.U.G. nr. 3 4 2006).
1

cii de atac extraordinare prevdzut de Codul de proceduri civili, o clasificare sistemul ciilor de atac importantd a cdilor de atac este aceea care le imparte tn cdi de atac ordinare gi cii de atac qtraordinare.
205.

in

Ciile

de atac ordinare gi

Cdile de atac ordinare sunt acelea care se pot exercita de c6he partea interesatti
categorie, apelul.

firi a fi

revoie s6 se incadreze in anumite motive strict previzute de lege. Face parte din aceasti

Ciile extraordinare de atac sunt acelea care pot fi exercitate de citre partea interesatii numai in cazurile qi conditiile reglementate expres de normele procesuale. Se tncadreazS aici: recursul, contestafia in anulare, revizuirea, Raportul dintre cdile de atac ordinare gi cele extraordinare consti in aceea cd atdta treme cdt pxtea arc deschisi o cale de atas ordinarb ea nu poate exercita o cale errtraordinari de atac. Astfel, dac6 apelul nu este exercitat degi este prevlzut de lege, recursul este inadmisibil, afard de canl/- in care parlile consimt expres, prin inscris autentic sau prin declaralie verbal6" dat6 in fala instantei a cdrei hotdrdre se atacL gi consemnat2i intr-un proces-verbal, c5 se exercitil direct recursul.
este competent6 s[ le solufioneze, distingdndu-se intre cdi de atac de reforrnare, prin care se realiz-eazA controlul jndiciar qi care sunt solulionate de instanfele superioare Si cdi de atac de retractare, care se adreseazi chiar instantelor care au pronunfat hotiirdrea respectiv6 gi care izeaze, retragerea propriei hotirdri gi pronunlarea alteia legale. in prima categorie se incadreazd apelul gi recursul, iar in cea de-a doua categorie se incadreazE contestalia ?n anulare gi revizuirea.
206. Ctile de atac de reformare gi

Cdite de atac se mai clasifici gi

cli de atac de retractare in raport de instanla care

207. Ciiile de atac devolutive gi c5i de atac nedevolutive ' CSile de atac se mai clasifici in devolutive Si nedevolutive,' dufi,ecum provoaci o noud jrdecati in fond a cauzei sau nu.

328

DREPT PROCESUAL CIVIL

!
s

Apelul este calea devolutivl de atac reglementatii de Cod iar revizuire4 sub anumite aspecte poate primi aceeagi calificare. Recursul sau contestafia ln anulare nu presupun o nouijudecatd in fond, judecata ciii extraordinare de atas reprezentdnd numai o proceduri speciall i:n care se verificl indeplinirea cerinlelor legale, dar indirect dupd admiterea cdii extraordinare de atac se ajunge la rejudecarea in fond a caaz-ei.

c
J

$3. PRINCIPII iN MATERIA CAILOR DEATAC

Principiul tegalitlfii Dup6 ce enumerfl ciile de atac recunoscute in sistemul procesual rom6n, noul Cod de procedur[ civild prevede expres cd hotlrdrea judec6toreasci este supusd numai ciilor de atac prevdzlte de lege, ?n condiliile gi termenele stabilite de aceast4 indiferent de
20E.

d e

menliunile din dispozitivul ei. Ca atarc, calea de atac, cu toate trdsiturile acestei4 este dat6 de lege, indiferent de menliunile f6cute in hotlrdrea atacatd, fie ca o consecint[ a unor texte susceptibile de multiple interpretiri fie chiar din eroare. Astfel, legea prevede c[ nu produce niciun efect o menliune inexactd din hot5r6re, prin care se aratii clpartea are deschisd o anumitii cale de atac impofiva acesteiq deqi legea nu o prevede. Chiar dacd partea, cu nerespectarea menliunilor din dispozitivul hotirdrii, dar cu respectarea prevederilor legii, exercit[ o alti cale de atac (cea legal[), se va soluliona aceasta deoarece instan{a superioard este obligati s6 aplice legea nu si solulioneze o cale de atac neprevdzuth de normele in vigoare (nalta
Curte de Casalie gi Justifie, Seclia civili gi de proprietate intelectuald, deciziam. 532 drn27 ianuarie 2005, in Buletinul Casa{iei nr. 412005,p. 42 - in sensul ci indicarea gregit2i de cife judec[torie asupra c6ii de atac nu poate atrage tnfrAngerea principiului legalitafii cu privire la ciile de atas prevdzute de lege in diferite materii; tnalta Curte de Casafie gi Justifie, Seclia I civilS, decizia nr. 8039 din 1l noiembrie 2011). Prin urmme, instanfa superioar[ nu poatg respinge calea de atac ca inadmisibilS, decit atunci cdnd ea nu mai e posibili, potrivit legii. Tocmai ln aplicarea principiului legalit5lii, qi pentru a proteja parte4- conserv6ndu-i-se calea de atac, noul Cod de procedurd civilb reglemerfieazi obligativitatea instanfei care respinge ca inadmisibilL calea de atac neprev6zuti de lege, exercitatii de partea interesat2l deoarece a avut in vedere menliunea din didpozitivul hotdr6rii atacate, de a comunica hotirArea tuturor pdrlilor caf,e au luat parte la judecata in care s-a pronunlat hotiirdrea
atacatl,.

p p

Aceastii comunicare se face din oficiu qi este menitii s[ permiti pfulii si exercite calea de atac prcvdz.,ttd de lege, de vreme ce calea de atac solufionatS, prin respingere ca inadmisibil4 nu a atras solufionarea acestei4 ln privinfa analiznrii aspectelor contestate, in

Cu alte cuvinte, daci dispozitivul unei hot[rdri prevede ci ea este susceptibili de recurs, partea exercit6 aceastil cale de atac gi instanfa de confol o respinge ca'inadmisibila, deoarece hot6r6rea era supusi apelului, de la comunicarca deciziei date asupra;,recursului", va curge termenul pentru exercitarea apelului. Practic, exercitarea recursului a declanqat o procedurd ineficientii care va fi automat urmat6 de alta, in care se solufioneazE calea de atac prevdzuti de lege, evident dacd aceasta este

raport de hotdr6rea atac,atd.

exercitatE.

Insa, fa!6 de formularea art. 457 alin. (3) NCPC, care permite gi o altd solufie, este

posibild calificarea cdii de atac, potrivit prevederilor legale, instanta investitd cu

Partea I. Partea generald

329

soluflonarea c[ii de atac exercitatl conform menflunii greqite din dispozitiv, put6nd califica corect calea de alac, potrivit legii, urmend sd o solulioneze linaL Curte'de Casagie gi Justifie, Secfial civil5, decizianr.3l din l0 ianuarie ZOl2). - In materia apelului, rroul Cod de procedur[ civill aratii ci sunt supuse apelului gi hotiirdrile date in ultime instanta dac5, potrivit legii, instanfa nu putea ra 3ua""" dec6t in primi instanfE- Prin urmare, chiar daci instanta a solufionat in ultima instanf4 gregit, degi hebuia s[ soMoneze prinh-o hotdrdre susceptibill de apel, acesta va putea fi oLr"it"t,
deoarece este prevdzut de lege.

De asemene4 noul Cod de proceduri civild arati cd hotirdrile date in ultimd instanfa riman neapelabile, chiar daci in hotiir6re s-a aritat cd au fost pronunpte in prim6 instant4 deoarece calea de atac rezulti din lege iar nu din dispozitivul hotiirdrii, astfel ca apeiui exercitat pohivit menfiunii din hotiirdre va fi respins ca inadmisibil.

menflunea cd este datii

in care judecebrul, fir[ respectarea prevederilor legale, menlioneazi-pe hotiirare gr"iit, ,u privire la calea de atac care poate fi exercitatS, va putea fi exercitata numai calea di atac previzuti de lege. Spre exemplq in materia sffimutErii, hotiirdrea este definitivi, pohivit noului Cod de procedurl civil6, in sensul c[ nu poate fi ataaatd,nici ou apel nici ou r"curs. Dacd instanf4 solufiondnd cererea de studmutare, menfioneazi in hotnrnre cI aceasta este supus6 apeluiui sau recursului qi aceastii cale de atac se exerciti, se va respinge ca inadmisibil6, deoarece legea nu perrrite niciuna dintre aceste cdi de atucimpotiva hofirdrii de sfrdmutare. De asemene4 in materia cererilor cu valoare redrxE" dac6 instanta pronunp sentinla cu

Fatr de aceste prevederi, rcanlt5 cd,aparcnfanu va prima legalitigii, astfel

cE

tn ipoteza

acesta se va judec4 deoarece noul Cod de procedurd apelului, impofiva acestei hotir6ri.

o{:in

in ultim[ i*tur,ta, dar partea interesati exercitii apeiul impotiva civil[ prevede ca7a" de atas a

209. Unicitatea ctrii de atac O cale de atac poate fi exercitatii numai o singur[ dat5, impofiva unei hotirfiri. Cerinfa textului noului Cod de procedurl civild este calegeasi prevadi acelagi termen de exercitare pentru toate motivele existente la data dechrarii acetei cai de aiac, dac1 termenele sunt diferite fiind exercitate ciile de atac in termenul aferent fiec5reia (sentin{n prin care se dispune suspendarea execut6rii actului administrativ 5 nle de la comunicml, dar totodati gi anularea acestuia 15 zile de la corpunicare). CaJd prin aceeaqi hotiirfire au fost solufionate qi cereri accesorii, hotiir6rea este supus6 in integuf ei ceii de atac previzute de lege pentru cererea principal5, in virtutea regulii occesorium sequitur principalem, temrenul de apel saq dup6 caz, de recurs fiind cel de drept comun, chiar dac[ prin legi speciale se prevede altfel. DacE ins6 prin aceeagi hotirdre au fost solulionate mai multe cereri principale sau incidentale, dinte care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotiirArea ?nintregul ei este supusi ciii de atac ordinare, respectiv apelului, iar decizia din apel va fi supusa recursului. CAnd hotiir6rea prin care se rezolvi mai multe cereri principale sau incidentale este datii in apel, hotiirdrea este supudi recursului. Dacd hotlrdrea cu privire la o cerere principal[ sau incidentali nu este supus6 nici apelului gi nici recursului, solulia cu privire la celelalte cereri rimAne supusi ciilor de atac

in condifiile legii.

330

DREPT PROCESUAL.CIVIL

Scopul urm[rit de legiuitor-. a fost acela de a asigura pirlii interesate posibilitatea exercitiirii cdii de atac prevdztte de lege, in fiecare caz. frrd a fi afectatl sau lipsitii de calea de atas prevdzltd de lege penfiu cererea formulata prin jocul regulilor aare statueazl raportul dintre cererile principale gi cele incidentale. Caatarc, se acordd pirlti o cale de atac suplimentar6 penffu capetele de cerere penffu care aceasta nu este prevdnttl (cererea principald - hotiir&e susceptibild de apel; cerere reconvenfional[ a cdrei valoare determihl o solutie in primi qi ultimd instan!6). Totodata, dac6 nu este posibil si se exercite calea de atac pentru cererea principalS, deoarece aceastz nu este susceptibilS de nicio cale de atac, se va exercita calea de atac prevdzttti de lege pentru cererea incidental5"
210. Ordinea exercitirii ciilor de atac tnainte de a se exercita ciile extraordinare de atac trebuie exercitat apelul, dasd aseastd cale de atac este prevdzttti de lege, impotriva respectivei hotdrdri, 1n caz contar, recursul

fiind inadmisibil. Principiul a fost recunoscut gi anterior, degi in Cod nu avea o reglementare expresii, fiind insd binevenitii consacrarea sa in text pentru evitarea oricdror conhadicfii. Rafiunea normei este datl de faptul cI apelul este calea de atac de drept comun, devolutiv5, necondilionatd de anumite motive, astfel cd orice criticd adusi sentinlei se poate face pe
aceasti cale. Fa!6 de principiul disponibilitnlii pdt$ri in procesul civil, noul Cod de procedurd civild permite pfulilor ca, dacil toate consimt expres, prin inscris autentic sau prin declaralie verbal4 dati in fala instanlei a cdrei hot5r^are se ataci gi consemnatil intr-un proces-verbal,

si fie exercitat direct recursul, cu respectarea termenului de apel. Recursul se poate exercita la instanfa care ar fi fost competenti sE judece recursul impotriva hotiirdrii date tn apel iar nu la instanla de apek Fald de caracterul special al acestei convenlii a pdrfilor, noul Cod de proceduri civild limiteazimotivele de recurs doar la cele privind incilcarea sau aplicarea greqitii a normelor de drept material, eventualele deficiente procedurale fiind acoperite de convenlia pdr,tilor, care astfel derogd de la prevederile de proceduri aplicabile in mod normal. DupS exercitarea apelului, c6ile extraordinare de atac pot fi exercitate qi concomitent, tnsi dintre acestea, recursul se va soluliona cu prioritate.
impohiva hotdrdrii susceptibile de apel Sec{iunea a II-a

Apelul
$1. REGULI GENERALE PRMNDAPELUL 211. Definifie

Apelul este o cale de atac ordinarE, de reformare, devolutivi qi suspensivi de executare, prin care partea interesatii poate invoca oriOe nemultumid fati de hotir6rea
pronunfati de c6tre prima instanfi
de

judecati.

Partea L Partea generald

331

ci

:' 212. Obiectul In general orice hotlr6re poate fi atacath cu apel, iar acolo unde legiuitorul a considerat se impune suprimarea lui a aritat-o expres. Noul Cod de procedurb civili arati c6 obiectul apelului este reprezentat de hotiir'arile
.

apelului

pronun{ate in primd instan!6.

Daci legea prevede expres c5 hotirdrea nu este supus[ apelului, fie ea va fi supusi recursului fie nu va fi supusd niciunei cdi de atac, ddoafece legea aruti ci este pronunptii tn

ultimi instan!6 sau c6 este definitivi

executorului

(incheierea

de reexaminare

in

procedura de

regularizare a cererii de chemare in judecat2i

in sensul continuirii aplicdrii sechestrului art. 732 NCPC, incheierea instanlei de executare de incuviinlare a administratorului-sechestru sd ?ncheie contracte de inchiriere sau de arendare ar:t.8OZ NCPC, incheierea prin care se so$oneazS cererea de

afi. 200 NCPC, incheierea de autorizare a

suspendare a urmiririi imobiliare la cererea debitorului

Ca atate, in regulS generald nu sunt supuse apelului sentinlele pronunlate in ultima instanta cu exceplia cazlJ:ui cdnd potrivit legii, instan{a nu putea si judece decdt in primd
instant4 dar a menflonat totuqi cd hotir6rea este pronunlatii
?n

afi.823 NCPC)'

ultimd instanta"

ultimA instan!6 nu sunt supuse apelului, chiar daci in hotardre s-a ardtat c[ au fost pronun]ate in primd instan][ gi ar putea fi exercitatl aceast2i Similar, hotlrdrile date
parteanecunoscdnd dispozifia l $e atac, incheierile premergdtoare. hotErdrii se pot ataca numai odati cu fondul cauzei, cu excepfia acelora penffu care legea prevede expres o alti solufie lart. 64 alin. (4) NCPC]. Orice apel fbcut impotriva hotiir6rii se socotegte ftcut qi impotriva incheierilor premergifioare, astfel cI partea nemu$umiti poate si atace orice chestiune procedural5, care, cuprinsi intr-o asemenea incheiere a determinat solulia ftnald a procesului, fhr[ insd a respecta procedura legal6. Nu sunt supuse apelului gi nici recursului, mdsurile de adminishare judiciar4 cum sunt rezolutiile puse de instanfi pe cererile formulate de persoane interesate (eliberarea de fotocopii de pe actele dosarului potrivit art.128 din Hotirdrea CSM rtr.38712005).
cale

in

legali.

Nu existii apel in materia contenciosului administrativ, hotiirdrea tribunalului sau a cu4ii de apel fiind susceptibild numai de recurs (-egea m. 55412004 a contenciosului
adminishativ).

in concluzie, in reguli generali hotiirdrile pot fi atacate cu apel, cu exceplia cazurilor in care legea arathclele nu sunt susceptibile de a fi atasale cu aceastil cale de atac sau atunci
c6nd legea le declar[ definitive sau susceptibile numai de recurs. Acolo unde legea nu spune nimic in legituri cu calea de atas ce se poate exercita se va putea exercita apelul, aceasta fiind regula generald fafa de afi- 466 alin. (l) NCPC.

Obiectgl apelului il constituie, in principal, dispozitivul hotirdrii judecitoregti, deoarece in cazul in care dispozitivul este favorabil pirfii, aceasta nu are interes s[ exercite calea de atac. Sunt insl qi situafii in care dispozitivul nu este sus{inut in considerentele hotifuexii gi acestea sunt de natur[ sd afectezn partea care a cdStigat procesul (Ciobanu, Tratat..., vol. II, p. 370; inatta Curte de Casalie qi Justifie, Seclia civill 9i de proprietate intelectuata deciaa nr.2758 dn 24 martie 2011, in RRDJ nr. 4l20ll, comentariu

o *ii"*#;'rllr?^regea

procesuali arati cd se poate exercita calea de atac ai numai impotriva considerentelor hotirdrii, dar circumstanfiazi posibilitatea exercitirii apelului de situqtia in care respectiva motivare cuprinde dezlegdi ale unor probleme de drept ce nu au

332 prejtfiiciazdparta.

DREPT PROCESUAL CIVIL

ce

legdturi cu judecata acelui proces sau care este gregit6 sau cuprinde constatiri de fapt

Dac5, spre exemplu in considerentele deciziei se refine ci o. parto este titularul unui drept, nesupus acelei judecafi, aspect care nu corespunde realitSlii, partea interesatii va putea critica aceastii refinere in calea de atac, degi dispozitivul sentinlei li este favorabil. De asemenea" dacl solufla a fost de respingere a cererii de respectare a servitulii de trecere, motivat de faptul cd nu existd opunere din partea p6rdtului, acesta va putea qxercita apelul penfu a se reline cI motiwl respingerii cererii este dat de faptul cE dreptul de
servitute de trecere nu a fost constituit. in asemenea situalii, anterior adoptdrii noului Cod de proceduri civili s-a propus solulia respingerii c6ii de atac, ins6 cu schimbarea motivelor pentru care s-a pronunlat atare so@e. De asemene4 in ipoteza aderdrii la apel, reglementati de disp. axt. 293 C. pr. civ. anterior, exista posibilitatea schimbirii hotdrdrii (in sursul de considerente) fhrd a se mai exercita de cdtre partea interesati calea de atac respectivi @eleanq Consideralii cu privire la apel in ambian{a proiectului Codului de procedwd civild, in Pandectele Romdne nr. 1212009, pp. 1 5-40). in prezent, instanfa superioard apreciind dac6 este cazul sd se admiti sau sd se respingi calea de atac exercitatl, pentru schimbarea considerentelor va trebui si admitii calea de

atac, cu consecinla inliturdrii acelor considerente gi a inlocuirii lor cu propriile considerente, menlindnd solulia cuprins6ln dispozitivul hotirdrii atasate laxt. 461 alin. (2)

NCPCI. Chiar dacd potrivit legii hotirdrea este susceptibili de apel, acesta nu se poate exercita c6nd partea a renunlat expres la apel cu privire la o hotdr6re. In aceeagi situalie se afl6 pafieacare a executat in parte sentin!4 care nu era susceptibili de executare provizorie de drept sau judecitoreascE, acesta neputfnd si exercite apel impotriva dispoziliilor din
hotdrdre pe care le-a executat deja.

213. Subiectele apelului Chiar dacd legea procesualdta aruti cine poate exercita apelul este cert cd aceasti cale de atac nu poate fi formulatd de c6tre o persoand care nu a participat la judecatd in prim6

instan!5. Astfel,

in

reguld general[ apelul poate

fi

exercitat numai de citre pdr,tile

procesului, sau de succesorii lor in drepturi, ori de cei care rcprezintd drepturile persoanelor incapabile. Apelul se exerciti qi de c6ile cei care au devenit pe4r in proces pe parcursul derullrii acestuia &e$, op. cit., p.552'5, cum sunt: intervenienfii, chemalii in judecatii sau in garanfie, cei mdtali ca titulari ai dreptului etc. Ca gi in cazul cererii de chemare in judecati nu trebuie confundat titularul apelului cu mandatarul convenlional al acestui4 care poate exercita qi el apel, dar numai in numele gi pe seama celui care l-a imputernicit. Spre deosebire de mandatarul convenlional de drept comun, avocatul are indatorirea profesionald de a declara apelul pentru partea pe care o reprezinti, chiar in lipsa unei imputemiciri, dacl considerd ci aceasta se impune in raport cu imprejurdrile cauzei [axt. 87 alin. (2) NCPC]. Este un aspect care ]ine de natura obligafiei avocatului, de diligent4 de prudenf5, partea trebuind sd fie asigurati ci drepturile sale sunt bine protejate avdnd in vedere faptul ci are apdrarea calificatil

Chiar dac6 noul Cod de proceduri civili cere expres ca cel ce exercit6 apelul sd justifice un interes, atare condifie se aplic6 datoritii regulilor generale, astfel cd dacl partea
nu a fost dezavantajallprin hotiirdrea pronunfati, apelul se va respinge ca lipsit de interes.

Pstea L Partea generald

333

in afard de pdrfile procesului, in unele situafii expres prevAzute de lege gi alte persoane $.u organe pot declara apel. Este cazul: succesorului cu titlu particular al unui drept &bdnditor dupi pronunlarea sentinfei in prima insiaqa 6i anterior scurgerii termenului de Ael; creditorului chirografar care exerciti agtiunea oblici in numele debitorului sAu, in ondiliile axt. 1560 C. civ.; procurorului, care chiar daci nu a luat parte lajudecarea pricinii poate si exercite calea de atac impotriva hotirdrii, in condifiile legii' in apel pddile se numesc apelant gi intimat, iar dacd fiecare parte declard apel, fiecare ra purta ambele calitiili de apelant gi de intimat, ln ordinea in care au avut calitatea de rclaman! respectiv pfltdt in fafa]rrimei instanle'
Termenul de apel este de 30 de zile qi curge de la comunicarea hotiir6rii primei de cazt1rle in care legea dispune altfel. Aceastii dispozilie normativi corespunde conlinutului principiului echipolentei, conform cu care comunicarea hotnr"arii cste reprezentathde alte momente, cu alte cuvinte alte situalii sunt asimilate comunic6rii herdrii. Sunt astfel de cazuri: curgerea termenului de la data la care partea a cerut comunicarea hotiir6rii c[tre partea potrivnicl sau a primit numai o copie a hotrrdrii sub $rnnetur4 spre exemplu ca unnare a cererii fbcute la arhiva instanlei (art. 184 NCPC); curgerea termenului de la momenhrl primirii incheietii de incuviin{are a executirii silite, fuarece odati cu aoeasta se comunic[ qi o copie de pe hot[rire (aft. 666 NCPC); cnrgerea termenului de apel de la data la care partea a declarat apel chiar anterior comunicitii hotiririi, deoarece se presupune c6 de la acest moment cunogtea conflnutul ho6rArii atacate, astfel cf, t o *ii este nevoie de comunicare (nalta Curte de Casatre Ei Justifie, Secfia comercial[. decizia nr. 353 d:rl,26 ianuarie 2005, pp. 53 qi 5a). Procuronrl poate exercita apel impotriva oricirei hotit'ari iar Codul distinge dup[ cum acesta a luat sau nu parte la judecata in primd instan!6. Dac[ procurorul a fost parte la judecat6 termenul de apel curge penfu el de la comunicare, ca pentru orice parte. DimpotrivS, dacd nu a luat parte la judecat[ termenul de apel curge de la pronuntare, &rit6 faptului c6 parchetului nu i se face nicio comunicare de weme ce nu a participat la
214. Termenul de apel

irstanle, afard

futi-

Etea

Termenul de apel se intrerupe prin moartea pirfii care are interes s[ fac6 apel qi prin mandatarului c[ruia i s-a ficut comunicarea hotnr6rii. in caanl decesului pa4ii, mtewenit in tetmenul de apel, se va etectua o noui. comrxricare a hotfufuii la ce\ din urmE domici\iu al defrxrctului, pe numele moqtenini qi frr6, a se artrtarirumele qi calitatea ftec6tul moqtenitor, iar termenul de apel va curge de la data acestei din urm[ comunic[ri. Pentru 1noqtenitorii incapabili, cu capacitatea de exercifiu restdnsi sau a dispdrulilor, ori 1n caz de moqtenire vacantS, termenul de apel va curge din ziua in care se va numi un tutore, curator sau administrator provizoriu. Dac[ termenul de apel se ?ntrerupe prin moartea mandatarului cdruia s-a ficut comunicare4 se va face o noui comunicare la domiciliul pdrtii reprezenbte, termenul de apel incepdnd s6 curg6 din nou de la data acestei din urmS comunicari. Dac6 nu se exercitii apel in termenul prev6zut de lege hotiir6rea se definitiveazi 9i poate fi pus[ in executare, iar dacd se declari aceasti cale de atas, pdnd la solutionarea sa"

ilogmrea primei instanle nu va putea fi pusd in executare, cu exceplia cazurilor de executare wemelnici de drept sau judecitoreascd, c6nd exercitarea clii de atac nu va atrage
suspendarea executiirii.

334

DREPT PROCESUAL CIVIL

!
G

Efectul neexercitiirii apelului

in

termenul prevdn$ de lege este reprezentat de

deciderea din dreptul de a mai exercita aceastd cale de atac, cu exceplia situafiei in care se demonsfueazd o cauzd tntemeiatii pentru intSrziere gi se obtine repunerea in termenul de apel

II

(inalta Curte de Casalie gi Justifie, Seclia civil4 decaia w. 3790 din 20 rnai 2004, in Buletinul Casaliei nr. l/2005, p. 61; inalta Curte de Casalie gi Justifie, Secfia civild gi de
proprietate intelectual5" decizianr. 339 din 20 ianuarie 2005, Kogu, Fanu-Moca, Repunerea in termenul de apel, in Dreptul nt. 312009, pp. I l7-118; lnalta Curte de Casafie gi Justdie, Secfia I civilfl decizia nr. 2662 din 6 aprilie 20L2). Cererea de repunere in termen este un incident procedural asupra cdruia se pronunfi instanfa competentl s[ solulioneze calea de atac, astfel cd cererea de repunere in termenul de declarare a apelului se adreseazd instanlei de apel, care este competenti si o solufioneze,iar nu instanlei a cirei hotiirdre se atacd sau instanlei de recurs. 215. Apelul incident gi apelul provocat In unele situafii, expres prevdzute de lege, apelul ajunge sd fie declarat eficient peste termenul de apel legal reglementat datoriti particularitdfii situa,tiilor respective. Este cazul apelului incident gi a celui provocat. Astfel, in primul cazn dasd o parte cdqtig[ procesul la prima instanf4 ea nu va putea declara apel impotriva hotilr6rii, degi ar putea fi interesat2i de aceast4 datoritii faptului cd hotiirdrea respectivi nu solulioneazi cauza sub toate aspectele, recunosc6ndu-i dreptatea intemeiat numai pe unul sau unele dintre motivele invocate. In aceastii ipotezi, dacd partea adversi declari apel, intimatul va putea s[ declare apel incident (s6 adere la apelul f[cut de aceasta), prinh-o cerere proprie, cate s[ tindi la schimbarea hotiirdrii primei instan]e (aderarea la apel in Codul anterior). Aceastfl cerere poate ficutii dup6 scurgerea termenului de apel pentru toate pdrfile, depunerea urmdnd si se faci odatii cu intAmpinarea la apelul principal (Ciobanu, Boroi, Nicolae, Modificdri aduse Codului de procedurd civila prin ordonanla de urgenfd a Guvernului nr. 138/200Q in Dreptul nr.212001, p. I1). DacI pe fondul acestei ipoteze apelantul principal igi retrage apelul sau daci acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care exclud cercetarea fondului procesului, apelul incident va r6mdne fdrd efect (art. 472 - Apelul incident). O alti situafie in care apelul este valabil degi este declarat peste termenul previzut de lege este aceea in care, pe fondul unei coparticipdri procesuale sau al unei extinderi a cadrului procesual prin intervenirea terfilor in proces, cel care a cdqtigat procesul la prima i^t o,ta, devenit infimat in apelul principal, declar[ apel impotriva altui intimat sau al unei persoane, care a figurat la prima instant6'5i care' nu este parte in apelul principal. Aceastd declarare a apelului se poate face gi peste.termenul de apel, dar cel maitArziu odatii cu intdmpinarea la apelul principal, daca- jtdecata carc urmeazf sd se efectueze este de naturd sl schimbe situa{ia juridici a autorului apelului (Ciobanu, Boroi, Nicolae, Modificdri aduse Codului de proceduid civild prin Ordonanla de urgergd a Guvernului nr. Ii8/2000, in

al

G G

a
n a

fi

ln aceste ipoteze, schimbarea hotiir"arii primei instanfe trebuie si lind cont de principiul non reformatio in pejus, situa{ia cfeath prin hotiirdrea primei instanfe, in favoarea p6r,tii care face astfel apel neputlind fi schimbatii. Apelantului nu i se poate inriutlfi situafia prin hotirdrea instanfei de apel nici in cazul coparticipirii procesuale sau al extinderii oadrului procesual la prima instanti cu alte
persoane (intervenienfi, chemali

in

garanfle etc.), dacd intimatr.rl declar[ apel, dupi

Partea I. Partea generald

s35

implinirea termenului de apel, qi impotriva altui intimat sau al unei persoane care a figurat apage la prima instanfflqi care nu este parte in apelut principal, in acestd cazuri intimatul in apelutunei pfufi din raportul cu pluralitate procesuald, avind qi calitatea de apelant in apelul formulat impotriva unui coparticipant' Astfel, conform noului Cod de procedu;i civili apelantului nu i se poate creain propria cale de atac o situalie mai grea decdt cea stabiliti prin hotdrdrea primei instanfe, cu excep]ia
cazurilor in care el consimte expres la aceasta sau in cazurile prevdzute de lege. Noul Cod de proceduri civild nu mai face deosebire intre motivele de ordine public6 de drept material sau procesual, niciunele dinfie acestea neput6nd trage imiuti{irea situafiei apelantului afari de prevedere expres6' Astfel, daci se invoci motive de ordine public6 de drept material tn' apelul reclamantului cdruia i-a fost admis[ in parte cererea qi care criticd sentinla pentru ceea ce nu a primit, instan{a de apel poate constata ci actul pe utre s:a intemeiat cererea este afectat de nulitate absolutS, fhri insd a respinge integral acliunea fart. 1247 alin. Q) C. civ']' De asemene4 excepliile procesuale care pot fi invocate Ei de instanla de apel din oficiu, deoarece se pot ridica in orice stadiu al pricinii, nu vor putea atrage penfu partea apelantii o situalie defavorabilS fa!6 de solutia din sentinfS, afarS de cazul in care legea pievede contrariul. Astfel, in ipoteza de mai sus, in apel se poate constata lipsa calitiilii procesuale pasive a intimatului, insl cererea nu va fi respinsd pentru acest considerent. Dac6 insi tn apel se constati incidenla autorit5lii de lucrujudecat, pdrfii apelante i se

poatecreainpropriacaledeatacositualiemaigr"]adecitaceeadinhottir6reaalacath, deoarece art.432 NCPC prevede expres acest lucru. In acest cazrtaliunea pentu care s-a recunoscut autoritatea de lucru judecat a hotiirArii definitive este mai putemic[ decdt principiul non reformatio in pejus, nefiind de acceptat ca o noui judecati si se desfrSoare
intre aceleagi pdr.ti, pentru acelaqi obiect qi aceeaqi cavzil. 216. Cererea de apel. Con$inut Cererea de apel, ci orice cerere prin care se sesizpazA instanfa de judecati va cuprinde numele, domiciliul sau regedinla pirgilor, iar pentru persoanele juridice, denumirea qi sediul lor, iar dup1 caz. numirul de inmahiculare in registrul comertului sau in registrul de inscriere a[ persoanelor juridice, Codul fiscal qi contul bancar. In cazul ?n care apelantul locuieqte in str[indtate el va fi obligat sd arate domiciliul ales in Rom6nia, unde urmeaz6 si i se faci toate comunicdrile privind procesul. Pe l6ng[ aceste aspectegenerale ale cererii de chemare injudecat[, cererea de apel va sub iancliunea nulitdfli ar[tarea hotirdrii care se ataci qi semnitura pdrfii, tebui s6 "rpri"ae insofit6 de dovada taxei de timbru aferentE. Hotiirdrea se va identifica prin trebuind s6 fie a pronunlat-o, numirul de dosar in care a fost pronun{at6, iar in instanfn care num5r, dat5,

plus elementele saie se ,oi completa cu acelea referitoare la pdr,tile din proces gi la iispozitivul hotiirdrii. in ciuda nutita{ii prevlzute expres de lege, potrivit noului Cod de procedur6 civild, lipsa semn[turii se va putea completa oricdnd pe parcursul judecirii de judecati la care apelului iar taxa de timbru se va- putea depune pAn[ la prirnul pmtea a fost legal citatd in apel. in acest context, dac[ se'constatii lipsa taxei la depunerea cererii de apel, instanla de apel va pune in vedere timbrajul la primirea dosarului, pentru ca partea s[ poat6 achita pdnn b primul temen de judeqatii.

De asemene4 cererea de apel va mai cuprinde gi motivele de fapt qi de drept pe care se intemeiaz[ precum qi dovezili pe care acestea se sprijin4 care pot s[ fie dovezi deja

336

DREPTPROCESUAL CIVIL

Pt

adminisfrate de c6ke prima instanp sau dovezi care se propun prin cererea de apel gi care au fost respinse la prima instanfi sau dovezi noi, a cfuor necesitate in adminisfrare areanltat

sti

dupi momentul in care se mai puteau propune dovezi la prima instanfn Daci

tr(

aceste

de

elemente nu sunt aritate prin cererea de apel, sancfiunea care intervine este decdderea din dreptul de a le mai invoc4 insd instanfa nu va respinge apelul ca ataxe, ci va judeca p e baza motivelor alilate la prima instanld, reanalizf;nd prObele administrate in dosarul cauzei

nt
m

art. 476 alin. (2) NCPC (LeS, Tratat ..., op. cit., p. 559, asupra opiniilor Piduraru,
Stoenescu, Protopopescu) Apelul se va putea motiva a$adax qi pen[

ju
ce

declarat inainte de comunicarea

h primul termen in apel, atunci cdnd el s-a hotiirdrii, deoarece in acest caz pxtea nu cunoaqte

in
ln

motivarea adusi de instanfa de judecati pentru solutia pronunfat5, astfel c5 penffu

motivarea apelului este nevoie de motivele hotirdrii, de care partea poate lua cunoqtinJd qi dup[ momentul declardrii apelului. Dac6 se propun probe noi apelantul va arbta in cererea de apel numele qi domiciliul martorilor, respectiv va depune in num6d necesar inscrisurile pe care se intemeiazi. Cererea de apel se depune in atdtea copii cili intimafi sunt, dar dacd, mai multi dintre acegtia au un singur teptezefitant, acestora li se va comunica o singuri cerere gi un singur rdnd din actele pe care se sprijinn apelul. Noul Cod de proceduri civilS obligi la depunerea cererii, sub sancfiunea nulitdlii, la instanfa a clrei hotdr6re se atac6, care vainainta instantei de apel dosarul cauzei, impreuni cu toate apelurile ftcute impotriva hotir6rii dupi ce se implinegte termenul de apel pentru toate pdrfile. Sub Codul anterior, textul similar a fost declarat neconstitufional, in ceea ce priveste sanctiunea instituitSr, dupd modelul deciziei de neconstituflonalitate din materia recursului, insi noul Cod de procedurd civild a pdstrat solulia anterioarE, menlindnd solulia nulitilii cererii, pe de o parte, fald de interprekrea corectd a sancliunii prevlzute (nulitate dependentd de vdt5mare, dar care se prezumi datorit6 prevederii exprese a nulitiilii), distincti de cea relinuti in decizia de neconstitulionalitate (asupra confuziei intre nulitatea absolutd cu cea expres[ Leq, Tratat ..., 2070, pp. 750 gi 751), iar pe de akd parte, deoarece raliunile care impun depunerea apelului la aceeaqi instan!6 lin in primul rdnd de securitatea circuitului civil gi a raporturilor juridice, descoperirea unui apel depus la o instanli terf5"

m in
ce

in
pr

da

de
de

att

tri
Ci Ci

dupS un interval considerabil de timp afagdnd consecinle asupra executiirii hotirdrii, nemaivorbind despre considerentele de ordine qi rigoare care se impun tn materia declardrii cdilor de atac [Deleanu, Observalii generale Si speciale cu privire la Noului Cod de procedurd civild $-egeanr. 13412010), in Dreptul w. lll20l0, p. 331. Atunci cdnd, la primirea cererii de apel impreuni cu dosarul, instanfa de apel constati cd acexta nu indeplinegte condifiile prevdzttte de lege, pregedintele instanlei trebuie sd
Deciaa nr.303 din 3 martie 20A9 refeitoare la excnplia de neconstitufio !. nr. 9iv., publicati in M. Of. nr. 239 din lO apritie 2009. Infra motivare ln care nu se are in vedere ipoteza trimiterii cererilor prin pogtn nejustificati cu c6t eroarea depunerii ricursului la tnsfui instanp compeienta

NC

SU

co

;i
]r[t su

ce

a!1, (z)

'

nalitate a dispozifiilor art. 288 oererea ae recurs. Cu aceea5i

,,Sancliunea este cu at6t mai saJudece recursul ori la alte instan{a decAt aceea a cdrei hotSrflre se ataci este imputabili o, oontai.".u."rtoioi, ci gi magistratului sau funclignqrului lare primelte cererea de recurs gregit tnAreptata, deqi are posibilitatea sa-i inArime pe cel in cauzi in sensul previzut de lege,'. Decizia Cu(ii Constitulionale nr. 139 drn 2l februarie 2006 referitoare la excepfia de neconstitufionalitate a dispozifilol art. 2 pct. 3 C. pr. giv. E al9 art. 5 aln (l) tezalntfui din tiAul )otr-;l Legii nr. 247/2d05 privind reforrna ln domeniile proprietb{ii 9i justifiei, precum pi unele mlsuri adiacente publ'icata tu M. Ofl nr. 258 din 22martie2006.

ex hc
CC

su

prl

Partea I. Partea generald

337

cererii' in acest sens el stabileasci lipsurile qi s[ procedeze ,in cazde nevoie la regularizarea interiorul termenului in cerereA tebuie sa ceia apeiantui,ri s[ completeze sau.s6 modifice termenului de apel expirarea p6nd la de apel iar atunci cdnd se apreciazd c[ intervalul rimas de la comunicarea 5 zile mult cel nu este suficient, preqedintile acord[ un termen scurt, de cererii' inqtiinprii in crreia se depunl completarea sau modificarea
de

stabilirii termenului Procedura care se urmeaza in fala primei instanfe, anterior de apel, pregedintele motivelor. a judecat4 se va unna qi JupA primirea ceierii, respectiv impreuni cu copiile intimatului, lor in t*,t"i care primeqte cerela'dispundnd comunicarea prima instan!6 qi pundnd la infi]iqate de ie inscrisurile al[turate qi care nu au fost 15 nle de la data mult cel de ?n termen "Jirrrut in vedere obligafia d" aJepuo" la dosar intAmpinme
comunicdrii.

in termen-de in vedere apelantului outigutia de a depune la dosar rSspunsul la intSmpinare rdspunsul la de ia cunoqtinli si cel mult 10 zile de la data-comunicdrii, urmand ca intimatul intflmpinare de la dosarul cauze\.

i"ta*pi"*"a

se comunica de indatii apelantului, de

c[tre

aceeaqi instan{i, care va pune

in termenul aceastii proceduri,sau dac[ intimatul nu a depus intampinare in termeru la intampinare la rdspuns pr"rarot de lege ,uo du"a apelantul nu a comunicat condifi1 in aceste tenlen, primegk Lta expirarii tJrmenului corespunzetor, dosarul gi --1ffi,1u,;, iu i"rt*t, de apel oo r. uu realizadacdaufost formulate cereri instanfei trimite se dosarul care in cazuri de indreptare, lamurire sau completare u hore.ii, date asupra acestor de apel ,ru-ui dup[ implinirea termenului de apel privind hotiirfuile
Dupl

e";;hi

cereri.

primei instanle, Dac6 odatS cu apelul s-a solicitat 9i suspendarea executarii-hotSrarii cererea va fi saujudecitoreasqa, drept de atmci c6nd aceasta este cu executare provizorie, Curte d9 (lnalta suspendare judece de cererea s5 trimisa de indat6
Casalie qi Justilie, Sdi" Casaliei w. 3D005,P. 66).

i"s;, ""-p"t."ti dec}ia nr. 682 din 4 februarie 2005, in Buletinul ";;;iaft,

nou[ judecatA ?n'fond (efecLt devolutiv

suspensive asupra executSrii

217. Efectele aPelului judecarea acestuiq ceea ce t2Vteznlb Cererea de apei investeqte instanta de apel cu .o alipelului) iar termenul de apel produce efecte

de cod in mod expre-s' Aceste doui efecte esenliale ale apelului sunt reglementate precum execulia vremclnici justifrcaA institutii unor de ixistenla consacraf,ea acestora frinA cauzq obiectul calitateaparfilor, poate schimba gi principiului conform chruia in apel nu se cererii qi ni"i t o se pot formula cereri noi' din textul aft' 468 Efectul suspensiv de executare al termenului de apel decurge hotiirdre caxe este o c[ contureaziideea NCpEi-di" i".,irt tiu execufiei wemelnice care prevede c[ sunt care NCPC, 633 art. qi din susceptfuiU de apei nu este'inca executorie prevede a{fel $i nu se prin dac6 in apel, executorii hot6r6rile J"n"itir", hotSrarile date lege care pirfile au cu in leg[tur[ cele apil, in pri*a i*t-1a frrd drept de hotir6rile date convenit s5 exercite Air""t
susceptibile de aPel.

hotirdrii atacale'

tl"*tul,

91 rezultind astfel

c[ nu sunt executorii

sentin]ele

fficutarea

pr"ra^i.-i"i-.il. i" #i.rsi

cu excep]ia cazurilor anume exercitat ln termen' fost a apelul daci con6i1ii, executarea se zuspend6
hotiir6rii de

prim[

338

D,REPT PROCESUAL

CIVIL

Caalare, o sentinfi neapelat5 incl sau care este atacafj. cu apel nu poate fi pusd ?n exeoutare inainte de solulionarea apelului, afar6 de caanrlle previzute de lege. Tocmai de plata aceea qi incuviinfarea execufiei provizorii se poate da numai in anumite cazuri gi cu unei cauliuni dup[ aprecierea instanfei dejudecatSin ceea ." p.ir"$. efectul devolutiv al apelului, in temeiul siu instanla de apel va mai judeca odata piocesul in fond ins[ cu respectarea limiteloe determinate ae glilctqiuf iisponibiliqii, anume: limitele cererii de apel (tantum devolutum quantum apellatum) qi judicatum). respectiv limitele cererii de chemare lnjudecat[ (tantum devolutum quantum prin cererea de judeca limita ariltatil tn numai putea va de apel Cu alte cuvinte instanla mai extinde frr6-a acesteia" in cuprinsul preznntale apel, anume numai pentru motivele judecati in chemare de cererii fnAta Curte de .uO*t procesual la limitele, mai largi, ale Deci ceea ce 2011). 22 dn rv. 769 ,februarie Casafie gi Justi{ie, Seclia comerciald, decizra judecat de apel instanta provizorie, lucru puterea de o, ,-u atacat prin apel va inta in nemaifiind chematii sd se aplece ztsupra acestor aspecte. judecate Dac6 ins6 din cererea de apel rezultil c[ apelantul se referi la toate aspectele de cererii limitele tn soluliona de c6tre prima instan!6 de judecatSo atunci instanla de apel va apel. de gi cererii limitele chemare in judecati care iunt in acela,qi timp, in aceastl situafie, Aceeaqi situalie se intdlnegte gi atunci c6nd apelul nu este motivat sau motivarea lui nu cuprinde mijloace de apdrare sau dovezi noi, astfel cd instanla de apel se va pronunla numai

ci anularea hot6rdrii de primi instanfi qi respingerea ori anularea cererii de chemare in judecat6 ca lnnare a invocirii unei excepfii ori se solicitE trimiterea dosarului la instanla competent4 instanla de apel nu se Ya pronunla ln fon4 ci va dezlega numai problemele
invocate. C6nd obiectul litigiului este indivizibil, instanla de apel nu poate

asupra celor invocate la prima instanfd. De asemenea daca prin cererea de apel nu se solicit[judecata in fond sau rejudecare4

si

se

pronunle numai

asupra fondului ..r"rii determinat de limitele cererii de apel, de vreme ce susf,nerile apelantului afectsazAtoate p[r,tile in dosar. Astfel, in cazti partajului, daci apelantul criticd masa de impar[it gi apelul este gisit ca intemeiat, intteaga lotizare, dispusd qi in raport cu alte parfi va suferi modificlri. Agadar, instanla de apel va fi linuti de limitele cererii de apel, daci in aceasta se arati motivele pentru care se critic6 sentinfa, rezultdnd implicit, c[ nu se ataci gi alte mdsuri sau
de vreme ce apelul nu le menfioneazi. solu,tii 'tndate de prima instan!4 fipsa di critici, instanla de apel este finuti de limitele cererii de la prima instanld,

a se neput6nd depaqi cadrul procesual stabilit in fala primului judecitor, respectiv admite schimbarea calitatii p6rfilor, catze\sau obiectului acesteia gi frrd a admite cereri noi (Teb6rca, Codul de proceilurd civild, Comentat gi adnotat cu legislalie, jurisprudenld Si doctrind, p.326, Curtea Constituf;onall s-a pronuntat asupra textului similar anterior, prin decizia ni. tZStl aprilie 2003 publicatii in Monitorul Oficial nr. 393 din data de 6 iunie
2003).

ftri

Noul Cod de procedur[ civill prevede expres ci prin cererea de apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit in fala primei instante, atit sub aspect obiectiv cdt Ei subiectiv, insa pa4ile au dreptul s[ expliciteze preten]iile care au fost cuprinse implicit in cererile ,* upereril" adresati primei instanfe. Astfel, dac[ la prima instan]E in cererea de partaj reclamanful a ziritat cE un anume bun este propriu, ftr6lnsd aarilta c[ infelege si i se

Portea I. Partea generald

339

recunoascl expres aseasth calitate, nu va putea cere acest lucru direct in apel, insl dacd acel hm a fost cuprins in masa partajabili va trebui eliminat din aceasta" in apel ardtdndu-se c6

testa nu putea fi implr[it. Calitatea pirfilor cererii de chemare in judecati nu se poate schimba in apel, astfel ci nu se poate ca in primi instanfa bunul si fie solicitat in calitate de creditor, dint-un raport obligalional iar in apel in calitate de titular al unui drept real. Obiectul cererii de chemare in judecat[ frebuie menlinut qi in fata instantei de apel, astfel c6 daci in primi instanfe s-a solicitat evacuaxea din locuinB pentru refuzul de a incheia contract de inchiriere in apel nu se poate cere revendicarea bunului, cu consecinfa ldsirii bunului la dispozilia proprietarului loqator (Curtea de Apel Bucureqti, Se{ia a III-a civilS, decizia w. 227612000, in Culegere de practicd judiciard tn materie civild pe anul
2000, Ed. Rosetti, Bucuregti, 2004, p. 263).

Nu este vorba despre schimbarea obiectului cererii daci in apel se solicitii dob6nn, rate, venituri ajunse la termen qi alte despagubiri ivite dupi darea hotirdrii primei instanfe, sau dacd se cere compensafia legald [art. 1617 alin. (1) C, civ.], nu pi ceajudiciari. in aceste
cazuri, cererea de apel se raporteazd la accesoriile creanfei care formeazl obiectul principal al cererii, in condiliile in care aplicarea lor a fost solicitatil in cererea initialq dar cele scurse dupi darea sentinlei nu puteau fi previzute in aceast4 astfel c[ pentru a nu se ajunge la exercitarea separatd a unei alte cereri, aceste despagubiri sunt acordate in apel. Catzacererii de chemare in judecatd se schimbi dacd in apel se solicitii transformarea acliunii in constatare in acliune in rcalizare, astfel c5, ea nu va putea fi primitd de cife instanla de apel (Tribunalul Bucureqti, Seclia a IV-a civila deciz;ra w. 73011998, in Culegere de practicd pe anul 1998, p. 147). Dac[ s-ar admite o asemenea cerere instanfa nu ar mai putea exercita controlul asupra hot2irdrii primei instanfe, pentru cd ea ar fi investitii cu solulionare a cauzni inbaza altui temei de drept, constituind ca atare o cerere nouS-

$2. JUDECAREAAPELULUI

218. Procedura anterioari judeclrii apelului Dupi fixarea termenului, preqedintele dispune citarca pirfilor. C&rd intimatul locuiegte in sh[indtate, se poate stabili un termen mai indelungat, urmdnd ca citarea pentru apel si se realizpzn in condiliile noului Cod de proceduri civild, inqtiintarea prin citalie ci are se fac6 toate obliga{ia de a-gi alege un domiciliu in Rom6nia unde urmeazi

si i

comunicdrile privind procesul, trebuind sd fre realbati la prima instanf5. Daci atare menfiune nu s-a realizat la prima instanp ea se va acoperi in apel. in cazul apelului incident qi al celui provoca! cum acestea se depun de c6tre intimat odatd cu intflmpinmea la apelul principal, acestea se comunici de instanfa de apel pentu a
se formula intdmpinare.

gi provocate ftcute impotriva judecatd, iar dacd au fost rcpafiizale aceleiaqi hotirdri se repafiiz.eazi la acelagi complet de la complete diferite, ultimul complet tnvestit dispune, administrativ, himiterea apelului la primul complet investit.

in fala instanfei de apel, apelurile principale, incidente

340

DREPT PROCESUAL CIVIL

!:
tet
NU

219. int6mpinarea in apel fn apel, ca qi la prima instan15, intlimpinmea este obligatorie, rolul acesteia ca qi cel al cererii de apel fiind de a determina limitele judecilii in apel, deoarece conform noului Cod de procedur6 oivilfl pdrfile nu se vor putea folosi ?naintea instantei de apel de alte motive, mijloace de apdrare qi dovezi in afari de cele invocate la prima instan!6 sau aritate in motivarea apelului ori in intdmpinare, cu excepfia cazului in care necesitatea dovezii reiese din dezbateri gi instan{a incuvinleazA aAministrarea acestoral 220. Judecata Apelul se judecl tn comflet format din doi judecitori, dar amdnirile care se poart[ ftrd nicio disculie se vor putea incuviinla qi de c[tre un singurjudecitor. Procedura este aceeaEi cu cea prevLzutide lege pentru judecata in primd instan!5, datorit2i faptului ci qi apelul este in realitatea tot o judecat[ in fond. A.ga cum ar1 ardtat in virtutea efectului devolutiv al apelului (inatta Curte de Casalie 9i Justifie, Seclia civila gi de proprietate intelectuald, deciaa w. 2652 din 23 martie 2OO7)1, instanla de judecatii va soluliona apelul numai in limitele cererii de apel sau ale cererii de chemare in judecatd, in apel nefiind posibild schimbarea cavzei, obiectului cererii, a pdrfilor sau a calitiilii acestora, pi""u* nici formularea unor cereri noi (inatta Curte de Casalie 9i i*titi., Seclia civila gid^e proprietate intelectual6, decizianr.625l dn 1l noiembrie 2OO4)2, caf,e nu au mai fost frcute infalaprimei instanfe' Conlinutul concret al acestei dispozilii normative a fost l6sat multii vreme la aprecierea literaturii de specialitate qi a practicii judecitoreqti, care l-a interprdtat diferit. Astfel, ar fi dac[ in apel o parte invoci o altii calitate care-i justifici pretenfiq se intemeiazi pe un alt titft:, pretinde altceva decdt la prima instanfi, atribuie adversarului s6u o alti calitate etc. De asemene4 este considerati cerere noui orice cerere caf,e nu a mai fost formulati inaintea garantie, pdrfi in ambele cazului care exceplia principala, cu intervenfia dreptului, arillareatitularului primirea cererii. cu ?n apel sunt de acord

SA

dr
SO

rg

ut
$l
SC

ce Ju

AT

SE

dt di

SZ

di

vi

d,

SI

primei instanle cgm ax

fi: chemarea in judecati a altor persoane, chemarea in

Codul ingiduie pdrdtului

in materie de desfacere a clsdtoriei

si

facfl

cerere

reconvenlionald direct tn apel pentru motivele de desfacere a cdsitoriei ivite dupi inceperea dezbaterilor asupra fondului in prima instanp (art' 916 NCPC)' Codul admite formularea direct in apel a motivelor de ordine publicS, care nu sunt considerate cereri noi. Este cert cd este vorba despre excepfiile de ordine publicl, caf,e se pot invocain orice stare a pricinii, chiar qi in recurs, deoarece excepliile relative, care nu au iost invocate la prima instantn nu vor mai putea forma obiectul cererii de apel, viciul pe care trebuia s6-l invoce partea pe calea excepliei respective
I

fiind acoperit la urmdtorul

it judiciar. Pirtile ,,Efeotul devolutiv al apelului constf, in reeditareajudeci{ii de citre instan{a de control au posibilitatea de a supune rejudec6rii litigiul in ansamblul slrg situafie ln care opereazi o devolufiune totalE sau numai o parte, situa{ie in care devoluliunea este pargiald. lnvocmea ln apel a normelor europene care reglementeazi dreptul la iibera circulalie reprezint6 o aperare juridicA nouE gi fiind de ordine publici, po.ate fi iniocat6 oricdnd potrivit 35;t.2g4 pct. teza a tr-a C. pr, civ, neconstituind o cerere noui ln accepliunea

ti

judecati stabileqte cadrul procesual in limitele ciruia se va desfrgura judecata, atnt din punctul de vedere A par$tor cdt qi din punchil:de'vedere al obiectului cererii. Stabilfuea cadrului p-""soui este specific procedurii parcurse de instanla de fond, deoarece, potrivit art. 294 alin' (l) C. pr. civ., ln apel nu se poate schimba cauzasau obiectul cererii de chemare ln judecatL"
2

legii."

,,Cererea de chemare in

Partea I. Partea generald

341

termen de judecati la care trebuia invocatii excepfia. Aceste excepfii relative vor putea fi numai reiterate in apel dacd au fost invocate infala primei instanle qi aceasta le-a respins sau nu le-a soMonat Prin mijloace de apdrme se inleleg orice sus{ineri ale pdrfilor careviznazd aspecte de drept material sau de drept procesual, de nafurd aatxage sau a contribui la pronun{area unei solulii favorabile pe fondul cantzsi, pentru partea care le invoc6. Sunt asemenea: dreptul de retenfie, acordarea unui termen de gra]ie, reducerea pretenliilor reclamantului prin stabilirea unor despdgubiri ce sunt in sarcina acestuia (Ciobanu, Tratat..., vol, II, op. cit', p. 358). De asemene4 in apel sunt admise cereri de dob6nzi, rate sau venituri ajunse la termen gi de orice alte despagubiri care s-au ivit dupd dmea hotirArii primei instanfe. Astfel, ln apel se poate acorda apfr;mllizarea sumei in raport cu indicele de inflalie, aceasta neconstituind o cerere noui (Curtea SupremS de Justifie, Sec{ia civild, decizia nr. 3809/1999, in Buletinul Jurisprudenlei/ 1999, p. I 34). Totodatil in apel se va putea invoca pentru prima datd compensafia legal5, in condifiile afi.1617 alin. (l) C. civ., deoarece pentru a opera compensafia judiciarS, practic, intre p5rfi se poart[ un nou proces, care aduce in discuf;e gi creanla fala de care se ridic[ posibilitatea
de compensare.

Instanfa de apel va putea sd judece pebazaprobelor administrate la prima instantd sau dimpotriv6, dac[ considerd necesar, va putea administra alte dovezi noi, cerute de cdtre pdrfi sau chiar dispuse din oficiu pebaza principiului rolului judecbtorului in procesul civil. Necesitatea administrdrii acestor probe noi va putea rczultaat6t din cererea de apel sau din intdmpinare, cdt gi din dezbaterile care se poartdln fala instantei de apel. Astfel, instan{a va putea incuviinla probe noi at6t in baza cererii introductive de instan!6 cdt gi daci din dezbaterile purtate in fala sa se desprinde concluzia c[ probele deja adminisfate nu sunt suficiente, ipoteziincare, situafia juridicd creatd este identici cu aplicarea la prima instantd a prevederilor art.254 alin. (2) NCPC.

Solufii in apel Dupi judecarea apelului instan{a va pronunla solulia, care poate fi de admitere a
221 .

apelului sau dimpohiv[ de respingere a acestui4 in fiecare cazclu nuanldri. Astfel, instanfa admi!6nd apelul va putea schimba in tot sau in parte hotErirea atacat6, frrb a se putea crea apelantului in propria cale de atac o situatie mai grea' Soluliile date de instanta de apel sunt diferite in raport de cum prima instan!6 a judecat sau nu fondul procesului, apelul fiind o cale de atac devolutivd. Dac6 prima instan{a a respins acliunea pe baq unei excepfii peremptorii (excep]ia prematurit[fii acliunii, exceplia de prescripfie, excepfla autoriti{ii de lucrujudecat), fdri a int.a deci tn judecarea fondului, sau daci a anulat acfiunea (ca netimbrati sau insuficient timbratd), fird a cerceta fondul cantzei, instanla de apel, gisind apelul intemeiat,va desfiinfa hotiirdrea alacatrqi va judeca procesul, evocdnd fondul. Trimiterea catzei spre rejudecare la aceeaqi instan!6 sau la altii instanfa egal6 ln grad este posibili , in cazul ?n care procesul a fost so@onat fafi a se intra ln judecata fondului, numai o singuri dat5 qi numai dacd pir;ile au solicitat in mod expres luarea acestei misuri prin cererea de apel ori prin int6mpinare. Cdnd judecata la prima instanln s-a ficut in lipsa pdrfii, care nu a fost legal cita6 instanfa de apel anuleazihotirArea atasalbgi timite cauzt spre rejudecare, o singuri dat5,

342

DREPT PROCESUAL CIVIL

primei instante sau altei instanfe egale in grad cu aceasta din aceeagi circumscripfie, dac6
partea a soticitat in mod expres luarea acestei mdsuri prin cererea de apel.

Dezlegarca datd problemelor de drept de

cltre instanta de apel, ca gi necesitatea

administr5di" unor probe sunt obligatorii pentru judec6torii fondului, ins6 nerespectarea acestei dispozifii nu constituie motiv pentru o a doua desfiinfare cu trimitere. Astfel, noul Cod de procedur[ civilE urmdregte solufionarea mai rapida a cauzelor, evitind trimiterea dosarului de la o instanta la altzinorice situafie in care prima instanli nu a solulionat cantzain fond (Inalta Curte de Casalie gi Justifle, Secfia comerciald, de,ciaa nt.2027 drr.25 mai20l1; tnafta.Curte de Casafie qi lustilie, Seclia a II-a civild, decizia w.4082 din 13 decembrie 20111). Mai mult, deqi textul trece peste o judecat6 in fond, impotriva hotiir6rii din apel putdnd fi exercitat numai recursul, se me in vedere faptul ci

prin sentinla pronunfatii se solulioneazA catza in lumina propriei inlelegeri u pri-"i instanfe, astfel cd partea a beneficiat de un grad de jurisdiclie (Curtea Constitulional5, deciaa nr. 116 din 11 aprilie 2002, publicatd in Monitorul Oficial nr. 317 din data de 14

tn termen optim

"aura trimite spre rejudecare numai dacd se va solicita expres luarea acestei masuri, Daclla prima instanf6 s-a solufionat fondul cauzei gi instanla de apel giseqte o cauzb de nulitate a hotiirArii ea va anula in tot sau in parte procedura u.-uta gi hotar6rru pronunfati qi va evoca fondul catz,ei (inalta Curte de Casalii qi Justifie, Sectia a II-a civila, decizia nr. 861 din22 februarie 2012). Nu este vorba despre nulitatia determinatii de lipsa citdrii, situalie care va atrage himiterca cauzei spre rejudecare, numai in condiflile sus menlionate, chiar dac6 prima instantd a evocat fondul cavzei. Alte asemenea cauzo de nulitate vor putea viza nepronunfarea hotdrdrii in gedinfa publicS, pronunfarea hotirdrii de cdtre alt judecdtor decdt de cel in fa{a cIruia s-a des-fagurat dezbaterea in fond a cauzei, lipsa motivirii hotdrdrii @iaman! Lunceaq Beligrddeanu, Efectele admiterii recursului civil dacd hotdrdrea recuratd este nemotivatd si/sai nu s-au pronunlat asuprafondului cauzei. Refleclii asupra Deciziei nr. .W/2006 q inaha Curte de Casalie si Justifie - Seclii (Jnite,in Dreptul nr. 6/2007, pp. 83-94), ipoteze carc afecteazi principiile fundamentale ale procesului civil gi care vor atrage nulitateJhotarerii etc. Cdnd instanla de apel constatii cI prima instanfi s-a declarat competentii degi era necompetentfi analeazA hotir6rea primei instan]e gi trimite cauza spre judecare instanlei competente sau'altui organ cu activitate jurisdic{ional[ competent, cu excepfia cazului in
se

nr. 1212010, pp. 4345). In consecinfi, instanta de apel nu va himite spre rejudecare dacd judecata la prima instanli s-a frcut in lipsa pirfii, care nu a fost legal citath qi cAnd prima instanla nu alntrat ln cercetarea fondului, decdt dac[ partea interesati solicitd expres trimiterea. Fractic, dac6 partea nu solicitd expres trimiterea spre rejudecate, face un act de dispozilie asupra dreptului sdu de a beneficia de toate gradele dejurisdiclie prevdzute de lege, deo-ece

mai20o2, T[bdrca, op. cit., p.333, gi Tdbaxca Principiul dreptului la un proces echitabil, Si previzibil, in lumina Noului Cod de procedurd civitd, in Dreptul

care constatii propria competenli in

I

prim[ instan!5, cdnd va re[ine cauza spre solulionare

,,lnstanla cotclvzroribazlctr nahrra real6 a obligafiilor asumate de reclamanti este aceea de obligafii de gi nu de rezul:tzi! situa{ie ln care apreciind cI sunt incidente prevederile att. 2g7 alin. (l) C. ir.'civ., {itie_9nt1 desfiinlSnd sentin{4 a dispT kimiterea cauzei spre rejudecare in vederea examinirii *port riri titifior oi, afas!1 fgrspectivd. hocedAnd ln acest mod, prin decizia recurati au fost aplicate greqit prevederite;t. ZSI din- (l) C' pr. civ', deoarece, contrar celor re{inute de instanla de apel, tribunalul a soiulionat litigiul 111 fond astfel inc6t se impunea analizarea apelului in funcSe de toate criticili formulate, qi nu doar a primjui motiv,,.

Pwtea I. Partea generald

343

{Ciobanu, Boroi, Nicolae, Modificdri aduse Codului de procedurd civild prin ordonanla de vgenld a Guvernului nr. 138/2000, in Dreptul rc.212001, p. 14). Este cert cd necompetenta uebuie si fi fost invocatii la prima instanfi in condifiile legii; numai competenfa generali putand sd fie ridicatii pentru prima dat[ direct in calea de atas. Ca atare, trimiterca cauzpi la ntstanta competentii este posibil[ dac6 necompetenla a fost invocatE, dar a fost greqit solufionat5, respectiv dac[ a fost invocatii gi nu a fost discutatii sau analizati de cdte prima kstantd. CAnd instanfa de apel gdseqte apelul ca neintemeiat ea va respinge apelul, cazin care m ldsa neschimbat[ hotiirdrea primei instanfe. Respingerea apelului poate si se tntemeieze 5i pe chestiuni care nu arfiameazd o judecati in fond, de exemplu dac[ apelul este netimbrat sau tardiv, ins[ indiferent de situalie, prin respingerea apelului hotdr6rea primei instanfe devine executorie gi poate fi pusd in executare, daci este susceptibili de executare silitii. Spe[e I. A. formuleazi apel impotriva sentinlei pronunlate de judecitoria P., solicitAnd admiterea restuia, schimbarea in parte a sentingei cu consecinga obligirii pArfuului B. 9i la plata lipsei de folosrngn a bunului de care a fost lipsit prin atitudinea plrltului gi pentru care instanla l-a obligat F B. la recunoatterea dreptului siu gi Ia restituire. B., formuleazi intAmpinare la apelul formulat de A. gi soliciti ca in cazul in care se admite rpelul lui A. si fie obligat chematul siu in garanEie C. la plata acestei sume, precum gi la plata srmei reprezentind prelul evicaiunii determinate de admiterea cererii lui A. impotriva sa, avAad in
redere actr:l de vinzare-cumpirare prin care br:nul i-a fost transmis de citre C. in rlspunsul la imAmpinare A. arati ci nu se pot dispune misurile solicitate deoarece B. nu a declarat apel, rezultAnd ci este de acord cu solugia primei instanle. Instanga, relinlnd apfuarea din intAmpinare gi temeinicia apelului formulat de A. il admite gi il obligi pe pirit 9i la plata sumei reprezentlnd lipsa de folosinli a bunului. Analizali susginerile pi4ilor qi solulia din apel. 2, in cererea de apel formulati & A., acesta critici solugia dati de prima instanli atAt in ceea ce privegte admiterea in totalitate a cererii de intervengie formulati de B. cit gi azupra considerentelor hotlrArii, fagi de solugia din cererea princrpali, in care ra reginut ci A. nu este $ccesor al lui D., indicat de acesta in cerere, deoarece nu s-a dovedit acceptarea zuccesiunii lui D.

in termenul legal.

Totodati soliciti sI se analizeze calitatea sa de proprietar asupra bunului revendicat, determinat de fapnrl cI anterior deschiderii succesiunii lui D., respectiv cu 15 ani inainte de acest rloment, a dobAndit de la acesta, prin act sub semnituri privati gospodiria revendicati in cerere, astfel ci nu i se poate contesta calitatea de proprietar. Soliciti proba cu inscrisul invocat in cererea de apel. Anahzagifiecare zuEinere in raport cu efectele apelului'

344

DREPT PROCESUAL CIVIL

Po,

Sec[iunea a III-a Cdile extraotdlnare de atac

ata

recureul

sul pr(

$1. REGULI GET{ERALE PRMND RECURSUL

Recursul este o cale extraordinari de atac, de reformare, nedevolutivd 5i ?n reguld generald nesuspensivl de executare, prin care parte] nemulgumita de hotIrdrea instanfei Lf..io*", invocdnd anumite motive ci treb,rie s[ se incadrezeinipotez-ele reglementate de
lese. tinde la modificarea sau casarea acesteia.

222.Defini[ie

art oc arl po
pr(
?SI

inainte de modificarea Codului de proceduri civili anterior prin O.U.G. nr. 138/2000 recursul era declarat de Cod ca o cale de atan ordinarS, datoritii faptului cd ea eta la indem6na oricdreia dintre pdrlile procesului, deqi numai pentru anumite motive qi nu era suspensiv de executare. Aceasta se justifica pe situalia existentii anterior reintoducerii upirrt i (in anul 1993) cdnd recursul era singUra cale de atac -ce putea fi exercitati impotriva hot6rdrii date in prima instanln (deci cale de atac ordinari), astfel c[ dup6 ."irt odo".r"a apelului s-a o*is qi actualizarea dispozi{iilor relative la recurs in privinla
naturii acestei chi de atac. in prezent noul Cod de proceduri civili reglementeazi recursul extraordinare de atac,al[turi de contestalia la executare gi de revizuire.

"

zt(

;i
de
p0

co
AS

in
l.l
d
CE SA

ln

rdndul cSilor

223. Subiectele ^ Recursul poate fi exercitat de citre orice parte in proces (Inalta Curte de Casalie qi Justifie, Seclia de contensios administrativ gi fiscal, deciaa nr. 1369 din 8 martie 20Ll),

recursului

SU

inclusiv de c6tre procuror, clnr daslnu a participat lajudecata ca:uzei in primi instanfi sau in apel. pirfile in recurs poartii denumirea de recurent qi intimat, iar dac6 fiecare parte exercitd recursul, calitatea de iecurent, respectiv intimat se vor reuni in aceeagi persoand in ordinea in care padile au avut calltate de reclamant respectiv p6rdt (apelant, respectiv intimat) la
instanla inferioari. 4. Obiecfil recursului fi atacate cu recurs: hotflrfirile date in apel, cele date, potivit legii, ftri drept de apel, precum qi alte hotiiriri in cazurile expres prevdzute de lege (Irylta Curte de Casalie 9i furtitie, Secfia civila qi de proprietate intelictua^la decizianr. Z5O: Ain 22 matfie 2OOTI . Ca alarc,in regul6 generalS, recursul se exercitd impotriva hotiirdrilor de primd instan!6 dacd ele nu sunt supuse apelului, respectiv impotriva deciziilor pronuntate in apel' Nu sunt susciptibile de a atacate mdsurile de administrare judiciar6, prin care insta{a ia misuri pentru buna organizare a procesului.
22

le

at

re

al

dt

pot

re

dr rc

lz r(

f(

fi

S(

atac prevazute de lege prin dispozitii ,,impotriva hotii6rii judecitoregti se pot exercita declarat irnpotriva unei deci"ii recursul dispozilii, de aceste Fate poate deroga. nu se la care imperative,-de ioua-ititil, o asemenea hot6rdre nefiind susceptibilI de a mai li irevocabile a rmei instanfe di recurs "rte Cum un atacat6 cu recurs. Aceast6 concluzie derivl din regula unicitifii dreptului de a folosi o cale de atac. mai multe poatejudeca de persoaninu se lui, o prin exercifiul chiar asemenea drept este unic, epuizardu-se

ciile de

ir

it

ir

ori ln aceeagi cale de atac."

Partea I. Partea generald

345

Recursul se declar6 gi impotriva incheierilor premergitoare, dar numai odatii cu frasarca hotirdrii de fond, cu exceplia cazurilor in care legea prevede cd anumite incheieri sunt susceptibile de recurs separat. Noul Cod de procedurd civil[ exclude expres recursul in cazul cererilor privitoare la: procedurile date de Codul civil in competenla instantei de tuteli gi de familii, definit6 de art' 107 C. civ. ca fiind instanfa competenti asupra procedurilor prevdzute de Cod privind ocrotirea persoanei fizice (at. 40, axt. 41, art. 92, art.l08, art. l 18 gi urm., art. l2s,art. l3g, afi. 145, art. 148, axt. 150, art. 151 C. civ. etc.); inregisffirile in registuele de stare civil6, potrivit legii; adminisfrarea clidirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spafii aflate in proprietatea exclusivd a unor persoane diferite, precum gi raporturile juridice stabilite de asocialiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dupd caz; evacuare; zi<furile qi ganfurile comune, distanla construcliilor qi plantaliilor, dreptul de trecere, precum 5i la orice servituli sau alte limitiiri ale dreptului de proprietate prevdzfie de lege, stabilite & pa4i ori instituite pe cale judecitoreasci; strdmutarea de hotare gi cererile in grdnifuire; posesie; obligaliile de a face sau de a nu face neevaluabile in bani, indiferent de izvorul lor Gontrirctual sau extracontractual, cu excepf,a celor date de lege in competen{a altor instanfe; impirfeald judiciarq navigafia

civil[ gi activitatea in porturi; conflictele de muncfl qi de

asigurdri sociale; expropriere; reparareaprejudiciilor catzateprin erorijudiciare.

tunci

Nu este posibil recursul in orice alte cereri evaluabile in bani tn valoare de p6nd la 1.000.000 lei inclusiv, pdnd la 1 ianuarie 2016, 9i pdnd la 500.000 lei inclusiv, incepdnd cu &ta menfionati pentru viitor, ceea ce prin coroborare cu textul anterior determin[ concluzia ci alte cereri evaluabile in bani, enumerate prin texhrl de trimitere (ex. obligafii de a face sau a nu face evaluabile in bani, repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare), nu sunt $puse recursului, indiferent de valoarea obiectului cererii. Nu sunt supuse recursului nici hotdrdrile date de instanlele de apel in cazurile in care legea prevede cE hotdrdrile de primd instanid sunt supuse numai apelului gi evident nici

4e1", impokiva deciziei date in apel nu se mai poate exercita recursul, decizia fiind &frnitiv6, in aceasti categorie noul Cod de proceduri civil[ reglementdnd qi hotdrdrile date h apel, fdrd drept de recurs.

cdnd se prevede cE sentinla este datd in primi qi ultimi instanla (art. 92 NCPC referitor la cererile cu valoare de pdni 1a2000lei inclusiv). Ca atarc, dac6 legea aratd expres cE hotiirdrea de primS instan{d se ataci ,pumai cu

Daci insS nu se exercit6 apelul, deqi aceastd cale de atac este prevdzuti de lege in cazul respectiv, nu se va mai putea exercita nici recursul (Curtea de Apel Cluj, Secfia civil4 &rziaw. 154612000, in Buletinul Jurisprudenlei pe anul2000, p. 350), rolul instantei de recurs fiind acela de a cenzrvra hot6r6rea instanlei de apel, care in aceasti situalie lipseqte. Iar atunci cdnd s-a exercitat apelul, dar acesta a fost respins fhrd a se soluliona catzain fond, recursul nu va putea sd priveasc6 chestiuni de fond, ci numai aspectele la care s-a referit qi instanta de apel. in ipoteza atac6rii hotirdrii cu apel, dar a nemotivdrii acestuia, paradoxal apelantului i se creeaz6 o situalie mai favorabil4 dec0t dacd ar motivat apelul pe chestiuni de

fi

antarne zA fondut. in conformitate cu noul Cod de procedurl civil[ instanta de apel va soluliona in acest caz cauzain fond pe baza motivelor invocate la prima instanta astfel cd instanla de recurs va putea exercita control asupra celor statuate de instanla de apel, bineinfeles in limitele conferite de lege, pentru nelegalitate.

procedura care

nu

346

DREPT PROCESUAL CTVIL

!
n
A

tn ceea ce privegte hotdr6rile instanlei de apel, prin c4re s-a admis apelul, dar s-a timis cauza spre judecare instanlei pe care instanfa de apel a gdsit-o competenti, recursul se va exercita pentru a se desfiinla hotdrdrea instantei de apel qi a se finaliza procesul mai rapid, evitlindu-se fimiterea cauzei la o. alth insrtanta gi reluarea procesul-ui in fond, dacn instanla de apel a solulionat gregit chestiunealegatlde competenta instanlei de fond. Sub imperiul legii anterioare, instanla suprem6 s-a pronunJat in recurs in interesul legii 16 aprilie 2007 publicatd ?n Monitorul Oficial nr.772 din 14 ( I ) rgportat la afi. 297 alin. (2) teza finald din Codul de procedurd civil6], statuflnd cd recursul declarat impotriva hotirdrilor judecdtoreqti pronunlate de instanlele de apel, prin care s-au anulat in tot sau in parte procedura urmatS, precum pi hotdrdrea apelat[, cu relinerea cauzei spre judecare, cu excepfia cazului in cme instanfa de apel a constatat propria sa competenlI (in prim[ instanfnn.n.), este inadmisibil (tn acelaqi sens, inalta Curte de Casalie qi Justilie, Seclia comercial5, deciziar:r.. 1934 din 31 mai 2006)1. Aceste hotir6ri puteau fi atacate cu recurs numai odat[ cu deciziile pronunlate asupra fondului, dupijudecarea cauzelor in apel. Solulia era aplicabilI atunci cdnd instanla de apel pronunfa o decizie asupra apelului gi o decizie de rejudecare a fondului, ceea ce este posibil gi sub Codul actual. insd in prezen! faB de prevederile noului Cod de proceduri civlld, carc arlall cd decina in interesul legii igi inceteazd aplicabilitatea la data modificdrii, abrogdrii sau constatiirii neconstituf,onalitilii dispoziliei legale care a fEcut obiectul interpretdrii, rezilti c5 art. 297 qi 299 C. pr. civ. anterior fiind abrogate, interpretarea de mai sus nu mai poate fi primita, degi conlinutul art. 297 ahn. (2) din Codul anterior se regdsegte in prezent in art. 480 NCPC. incheierile pot fi atacate cu recurs odatd cu fondul, ins[ in anumite situalii expres prevdztte de lege, ele se pot ataca 6i separat cu recurs, uneorijustificat de faptul cd prin ele se intrerupe sau se suspendd cursuljudecdlii, astfel cb dacS nu s-ar putea ataca separat s-ar ajunge li paralizarea procesului pe rolul instanlei respective. in acest caz, iL lipsa unei prevederi exprese in lege, va mai trebui urmdritI gi regula conform cireia incheierea poate fi atapatb cu aceleagi c5i de atac cu care poate fi atasalh gi hotirireajudecbtoreascd pe care o pregitegte sau din care face parte (accesorium sequitur principalem). ln ceea ce priveqte incheierea G"Atu Curte de Casatie qi Justilie, Sec{ia civil[ 9i de proprietate intelectualS, decina civili nr. 3205 dn 20 mai 2008)2 prin care se respinge cererea de sesizare a Curfii Constitulionale, in conditiile art.29 din Legea w. 4711992, indiferent cL asexta este pronuntatil de cite o instan![ de recurs, ea este susceptibil[ de

)
U

lDecnia nr.

XXXII din

noiembrie 2007 asupra interpret[rii art. 299 alin.

t ,,Decizia prin care a fost anulati hotlrdrea apelati qi a fost refinuti cauza de cihe instanp de apel, pentru judecarea in fond a catzei, are caracterul unei hotirdri intermediare, 9i nu este susceptibili de a fi atacatii separat cu recurs, ci doar odati cu hotir6rea prin care se fndtzsazd judecata in apel, numai aceastl ultimi hotErdre av6nd caracter defuritiv." ' ,4 admite ci, incheierea prin care a fost respinsf, cererea de sesizare a Cur{ii Constituflonale, nu poate fi atacatd cu recurs pentru faptul ce acasta lncheiere este practicaua unei hotiiriri irevocabile, insearnni a conhaveni ra{iunii pentru care a fost reglementatI posibilitatea exercitirii ciii de atac impotriva unei astfel de incheieri".Or, in condifiile in care, conforrr art.29 dtrt Legea nr. 4711992, o persoani ou poate sesiza direct Curtea Constitu{ionall cu o excrpfie de neconstitu{ionalitate, ci doar prin intennediul instantei de judecat.ii in fala cireia a fost riilicata" rafiunea pentru care au fost edictate prevederile art. 29 alin. (6) a fost tocmai aceea de a suptine conholuluijudicim incheierile prin care s-a respins cererea de sesizare a Curfii Constitufionale, indiferent de momenfirl la carr aceste lncheieri sunt pronuntate gi independent de nahra litigiului, ca o garanlie zuplimentari a liberului acces la justifle."

Partea I. Partea generald

347

recurs, conform dezleg5rii date de instanfa supreml in recurs ln interesul legii @ecizia nr. XXXVI din 11 decembrie 2006, publicati in Monitorul Oficial nr. 368 din 30 mai
2007).

in alte cazuri incheierile

se atac[ cu recurs deoarece cererea se solufioneazi prinfi-o

foicheiere, cum este cazul renunfirii lajudecati sau la dreptul pretins, afranzaslieijudiciare. Sunt ins6 gi incheieri executorii qi definitive, care nu pot fi atacate cu recurs niciodata

cum este cazul: incheierii prin care se admite recl'rzare1 lncheierii prin care se dispune asupra reexamin5rii taxei de timbrur, incheierii prin care se solufioneazd cercrea de reeiaminare fati de respingerea cererii de acordare a ajutorului public judiciaf, incheierii prin care instanla admite cererea de incuviinfare a executiirii silite etc.
225. Termenul de recurs Termenul de recurs este de 30 zale gi curge de la comunicarea hotiirdrii atacate, dac5legea nu dispune altfel. Legea poate si prevadd derogdri atiit in ceea ce prive$e durata termenului de recurs cdl 9i in raport cu momentul de la care incepe si curgd acesta" Sunt astfel de dispozifii speciale: in materie de perimare, care aratb cE termenul de recurs este de cinci zile gi curge de la pronunfare; recursul impotriva regulatorului de competenp se poate exercita recurs in cinci zile de la comunicare; recursul in materia ordonanfei pregedinfiale, care este de clrl,ci zile de la pronuntare dacl s-a dat cu citarea phrlilor gi de la comunicare daci s-a dat faril citarea lor etc.

in temeiul unei norme de trimitere teoria cu comunicarea hot?ir6rii care se atac6, momente anumite echipolentei, care echivaleazi precgm qi posibilitatea repunerii in termen (inalta-Curte de Casafie gi Justifie, Secfia comercial6, decizianr. Z5O-O din 21 septembrie 2006)3. Astfel, termenul de recurs curge: de $i in
materie de recurs funclioneaz5,

la momentul la cxe partea a cerut si i se comunice hotiirdrea p[rfii adverse, de cdnd partea a primit somalia de executare insofitii de hotirdrea judec6toreascd pusi in executare, de la momentul la care paftea adeclarat recurs chiar inainte de comunicarea hotirArii. Termenul de recurs se lntrerupe in aceleaqi condifii in care se intrerupe 9i termenul de apel, dispoziliile care reglementeaz{ apelul aplicdndu-se qi recursului in mlsura in care nu sunt incompatibile cu prevederile sale speciale. Dac6 recursul nu este exercitat deloc sau nu este exercitat in termen hotirdrea atasalh devine definitiva, cenzurarea sa de clte instanla de recurs nemaifiind posibild.

Conferind efecte disponibilititii pa4ii in procesul civil noul Cod de procedurd civilS permite par,tilor sd convin[ asupra c6ii de atac ce se va exercitq atunci cdnd sentinfa este
' Art. 18 atin. (3) din Legea nr. 14611997 gi art' 211 din acelagi act normativArt. 15 din O.U.G. nr. StlZOOg aratd cd asupra cererii de ajutor public judiciar instanla se pronun{5, firi citarea pirtilor, prin incheiere motival5 datil tn camera de consiliu. Impohiva lncheierii prin care se a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, in respinge ."..r"u a" la data comunicirii tncheierii. Cererea de reexaminare se solulioneazi tn camera de t"*re, d" 5 zile de"*rdare consiliu de un alt complet, instan{a pronun{indu-se prin incheiere definitivi' 3 recursului 9i a suslinut oi la ,,Reclamanta no u toOrpii"it in termen achrl procedwal al deolarfii momentul comunicfii deciziei instanlei de apel, administratorul qi asociatul unic, mandatara acestuia 9i
2

sineurii cei doi salariati s-au aflat in concediu de odihnn" neput6nd lua cunogtinp de comunicarea actelor de p.LO*a- intrucat nu a ftcut dovada cE ar fi menfionat la ORC suspendarea activitifii sale pentu perioada menlionatA (18 decembrie - 16 ianuarie 2005) qi pdrlsirea sediului social, a rezrultat ci absenfa societdlii reclamante de h sediu nu putea fi calificati ca determinattr de o lmprejurare m?l -prsus de voinfa sa, astfel oI cererea de repunere ln tennenul de recurs a fost respinsi, fiind incidente dispozifiile art. 103 C. pr. civ."

DREPT PROCESUAL CIVIL susceptibil6 de apel. Astfel, ea poate fi atacaE direct cu recurs, la instanp care ax fi fost competentii si judece recursul impotriva hotirdrii date in apel, dac[ plrttle consimt expres, prin inscris autentic sau prin declaralie vgrbalS, datii in fafa instanlei a cErei hotiirdre se utaca qi consemnatii int-un proces-verbal. in acest caz se va aplica termenul de apel iar nu cel de recurs, deoarece legea aratil expres c6 declararea recursului se face in termenul de
apel.

!
^.

ft II

p
II

in ceea ce privegte tardivitatea recursului, Codul cuprinde o dispozifie specialb fa!{ de normele reglementdnd apelul, degi situalia concreti va fi in ambele cazuri aceeaEi. Astfel, noul Cod de proceduri civil[ arati cd dacdnu s-a invocat in intimpinare sau din dosar nu reiese cd recursul a fost depus peste termeq recursul se va socoti fdcut in termen. Astfel, recursul se vajudeca chiar daci a fost depus tardiv, ins[ nu se poate proba acest aspect. Totodatii nu se poate refine ci numai prin intimpinare se poate ridica exceplia de tardivitate a formuldrii recursului, de weme ce noul Cod de procedur6 civilS prevede conjunclia sauin art. 485 aln. (2) NCPC, astfel cd instanla verificdnd actele dosanrlui va putea ridica din oficiu acest aspect, termenul de recurs fiind unul legal imperativ. DacS ins6 iipsegte dovada de comunicare a hotir6rii atacate, nu se poate considera recursul ca tardiv, astfel c[ se va trece peste acest aspect. in materie de apel, chiar dacl nu exist5 o asemenea dispozilie, se va aplica aceeaqi regula, devreme ce decdderea din dreptul de a mai exercita calea de atap va opera numai daci exist[ dovada cE termenul de apel a fost depaqit. Dispoziliile privitoare la termenul de recurs nu determini aceleaqi consecinle in cazul recursului incident gi acelui provocat, caf,e se pot exercita in aceleaSi condilii ca qi apelul incident gi cel provocat, respectiv odatii cu intimpinxea la recursul principal, care se situeaz6 in afara termenului de recurs (pentru criticile acestor reglementiri Roqr:,
Fanu-Moc4 Recursul incident Si recursul provocat reglernentate de Noul Cod de procedurd civild prin preluarea instituliilor omonime din procedwa cdii ordinare de atqc a opelului, in Dreptul nr. 1112010, pp. a5-48).
226. Cererea de recurs

si cuprindS aceleaqi menliuni ca Ei cererea de apel, noul Cod despre identificarea intimatului, deoarece este posibil sE vorbire de procedurb civila frcdnd raportul procesual cu una dintre pdrfi, firi a fi afecteaz.d" se critice numai aspecte care
Cererea de recurs trebuie afectate toate de recursul exercitat. Cererea tebuie sd cuprindi inclusiv motivele, mai pulin in cazul in care recursul a fost declarat inainte de cunoagterea motivirii hotirdrii atacate, cind se vor deprme dupS

comunicarea hotir6rii (nalta Curte de Casafie gi Justifie, Seclia comercial\ decizia nr. 1604 din 9 martie 2005 in Buletinul Casaliei m.412005, p. 49). Codul reglementeazi qi situalia motivelor de ordine publica, care derogi de la regula cuprinderii loi obligatorii in cererea de recurs gi care pot fi menfionate qi oral in fata instantei, sub forma excep,tiilor, dacd nu este nevoie de o verificare in fapt in afara dosarului

(Curtea de Casalie, decina civi16 nr. ll2 din 25 ianuaie 1937, JGll937, p. 818). De asemenea, aceste motive pot fi puse de cdtre instanli in discufia p5rfilor din oficiu. Sanctiunea necgprinderii motivelor in cererea de recurs sau nedepunerii memoriului

separat,.in termenul de recurs sau a termenului de motivare, este nulitatea recursului (Inalta Curte de Casalie qi Justifie, Seclia civili qi de proprietate intelectuala, decinacivil6 nr. 8239 din 6 decembie2007),legea avizAnd pe aceastii cale pdrlile si arate motivele in cererea de

Pwtea L Partea generald

349

iscurs, deoarece instanfd nu va mai putea, ca ln cazul apelului, s[ solufioneze cauzaptaza notivelor tnv ocats la pnma instanp. C6nd motivele de recurs sunt gregit indicate gi nu se lncadrazi,in motivele de casare pevizute, recursul se va anul4 dar* dezrroltarera motivelor nu face posibild lncadrarea lor h motivele prevdzute de lege. Cererea ilebuie si fie inso{it6 de dovada achitdrii ta:rei de timbru, conform legii, Fecum gi de imputernicirea avocatiali sau delegafia consilierului juridic. Cererea de recurs se depune la'tnstan[aacfirei hotirdre se atac6, in condi]ii similare cu oele previzute penilu cererea de apel. Dup6 primirea cererii, respectiv a motivelor de recurs inaintmea cererii cdfe instanB competentS, preqedintele instanfei de recurs (respectiv peEedintele instanfei care a pronunfat hotir6rea atacatt numai dupE ianuarie 2016)

dspune comunicarea lor intimatului, impreund cu copiile oertificate de pe inscrisurile ehurate qi care nu au fost inftiligate la prima instantq pun6ndu-i-se in vedere obligafia de a

f concluziile plrfilor nu pot fi formulate gi susfinute dec6t prin avocat sau, dupi caz, msilier juridic, cu excepfia situa{iei in care partea sau mandatarul acesteia, sof ori rudE pton h gradul al doilea inclusiv, este Iicenfiatl in drept lnt&npinarea trebuie redactatii gi iEmnatii de avocatul sau consilierul juridic at intimatului qi la fel rispunsul la lnt6mpinare, & avooatul sau consilierul juridio al recurentului, afard de cazul ln care partea sau nandalarul siu, pot fomrula aceste cereri [Deleanu, Observayii generale gi speciale cu piire la Noului Cod de procedwd civild (Legea nr. 134/2010), in Dreptul nr. Lll20l0,
Noul Cod de proceduri civilI oblig[ ca prin aceste acte de proceduri recurenhrl, respectiv intimatul sd arate daci sunt de acord ca recursul, atunci c6nd este admisibil in pincipirr, sd fie solutionat de c[tre completul de fiIfiu. in regulE general5, recursul se judec[ de inalta Curte de Casa]ie gi Justi]ie, chema6 s[ cxamineze conformitatea hotir6rii alacate cu regulile de drept aplicabile. Prin excepfie, in cazurile anume prevhzute de lege, recursul se solulioneazi de citre instanla ierarhic superioari celei care a pronunpt hotiir6rea atacat5,
2lT.Efiecfulnesuspensiv de executare aI cererii de recure Cererea de recurs investegte instanp cu judecarea acestui4 insi spre deosebire de Gererea de apel ea nu are efect suspensiv de executare in prlvinta hotdr6rii atrcale, decit in cazurile anume ardtate de lege (i*tt" C\rte de Casatie gi Justifie, Seclia comercialtr, decizia m. 1819 din 15 martie 2005, tn Buletinul Casatiei w.412005, p. 5l). Noul Cod de procedur6 civill prevede c[ recusul suspendii de drept executarea hotirdrii tn cauzele privitoare la stdmutarea de hotare, desfiintmea de construcfii, plantatii saq a oric[ror lucrlri avtnd o aqezare fixe" pecrmr gi in cazrxite ammre ptevhante de tege.
P- 2s1.

depune la dosm intlimpinare tn termen de cel mult 30 zile de la data comunic6rii. Deoarece in recurs apfuarea calificatii este obligaiorie, art. 13 NCPC arit6nd

c[ cererile

Av&rd in vedere c[ recursul nu produce efecte suspensive in executarea hotirdrii, suspendarea poate fi solicitat6 instanti de recurs, de citre recurent prin cerere forqrulafi prin ap5retoicalificat, deoarece noul Cod de proceduri civilI prevede ci la redactarea cereriisi a motivelor de recurs, precum gi ln exercitarea 5i susfinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate gi, dup[ ca4 tryezentata, sub sanc,tirmea nulit2ltii, numai de cite un avocat sau consilier juridic, ln oondifiile legii, respectiv prin sof sau rudi p&r6 la gmdul al
doilea, licenfiai in drept.

350

DREPT PROCESUAL

CrvIL

recurs, fiind insoliti cererea de suspendare a execut5rii se depune direct la instanfa de obligatorii, iar caufiunii depunerii de dovada certificata de pe cererea de recurs 9i a. o gi o copie se depune recurs, de "opi" la instanfa ajungE si dacl cererea se face ioai"ie ca dosarul
de pe dispozitivul hotdririi legalizatl -" procedural a-l C"r"r.u se judeca in camera de consiliu, cu citarea pirfilor prin agent format din 3 conslituit, anumE complet de,,n primire, la de instanfei in terrien de 10 de ajun*e5l jrd#tr.t, in condiliile legii, in cazul-in lare cererea s-a depus .iry1nte pe ap.esta a fost filtru, dup6 dosarului la instanla aL r.""*r, respectiv de completul de termen in fqat d";";; sau de completul care'judeca recursul pe fond, in cazul in care s-a qedinl[ publicSprintr-o tncheiere Instanfa de recurs poate admite cererea, motivandu-qi solulia pentru mgt]ve ins6 numai definitivS, asupra masurii instanla de recurs putand reveni oricflnd care justificd caztrile incidente iemeinicq ln sensul cA execuiarea se impune nefiind suspendarea.
atacate' cu recurs'

RECURSULUI $2. MOTTVELE DE RECURS $I JUDECATA

228. Motivele de recurs pentru Fiind o cale de atac extraordinarS, recursul se poate exercita de regul6 numai lege' de expres anumite motive, de nelegalitate,ptevdzute noului Co"a ae piocedurd civila hotar6rea judecitoreasc[ poate fi atacath crt

--Corfo*
bj

recurs:

judecatii dec6t cel stabilit aleatoriu dezbiterea pe fond a procesului sau de un alt complet de legii; pentru rolqiion*"u civzeiori a cdrui compunere a fost schimbat6, cu incilcarea a altei publica c) c6nd hotiirareu u ro.t dat2i cu io"el"*"u competenlei de ordine instanle, invocatii in condiliile legii; Ai caoa instanfa a depaqit atribufiile puteriijudecdtoreqti; -.priri ftotaiarla datia instanla a inc6lcat regulile de procedur[ a cdror

a)cdndinstanlanuafostalc[tuitipotrivitdispozi}iilorlegale; luat parte la daca hot#area a fost pronunlatii {e altludecator-decdtcel care a

ej

c6nd,

nerespectare atrage sancliunea nulit64ii; pe caxe se lntemeiaz[ sau c6nd cuprinde motive D cand hotarfuea nu cuprinde motivele

contradictorii ori numai motive sffiine de natura catuei;

g) cdnd s-a incdlcat autoritatea de lucru judecat; de drept cana hottudrea a fost dat5 cu incilJarea sau aplicarea greqitS a normelor material. "^*"-fn-Lglementarea

[i

anterioara, lntr-o formd necesar[ perioadei in care recursul era de a" atac, motivele de recurs erau mai largi decit cele-prevlzute de noul Cod singura judeoati civild, deoarece se permite a atacxeahotiirdrii gi atunci cdnd instanfa de t"Z;; "Jrc pronunJat asupra unui I i"t"rpr"t"t greqit dovezile administrate sau cdnd instanta nu s-as-a produs restringerea ,rtji;;'d";pt r"'rn, asupra unei dovezi administrate. Illterior, drept cale de atac ,il*i a" upii"*"u u'."Cor.titri pe de o parte deoarece a fost oalificat iar pe de b1i5 parte deoarece s-a resimlit nevoia-de a se suprima posibilitatea cu sferl largi de aplicme, care aI ".r*rair*a, ;44il* de" utu"u noArat* pentru rnotive interpretabile, fond' h transformat aproape tn toate cazurile instanfa de recurs intr-o instanp de

Potea I. Partea generald

351

fut. 488 alin Q)NCPC prevede c6 motivele enumerate in text nu pot fi primite dec6t &cI ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau in cursul judecnrii apelului ori, deqi au hst invocate intermen, au fost respinse sau instanfa a omis si se pronunfe asupra lor. Dispozilia este menitii s6 asigure evitarea discutfuii unui aspect cate avizatiudecata ln pime instanfa direct in recurs, degi partea a avut la indem6nd apelul' tn acelaqi timp, prevederea tebuie aplicatd prin raportare qi h arl 489 NCPC, care pcrurite ridicarea motivelor de ordine public[ gi din oficiu de c5fe instanl4 dar qi cu
pevederile Nt.247 alin. (3) NCPC, care obligd parlile s6 invoce toate mliloacele de apirare d toate excepfiile procesuale de indat6 ce le sunt cunoscute. nimele doua motive de rccurs vizmzisituafia in care nu au fost respectate normele de aganizarcjudecitoreasS, privitoare la compunerea completului de judecatii in num6rul de ;r*cetori ieglementat de lege sau fdrd respectarea normelor privind incompatibilitatea, *finerea gi recuzarea, respectiv a principiului continuitiilii conform cu caf,e hotiirlmea tebuie sd se dea de aceeaqi judecitori care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii' Dac6 in recurs se constatii ci recuzarea instanlei de apel a fost greqit respinsi [nu gi Sginerea - art. 53 alin. (2) NCPC], instanla de recurs casazh hotiirdrea qi o trimite la hstanta de apel. Dacd lns6 se ataci direct in recurs solufia datii recuz6rii la prima instantA critica nu poate fi primita, deoarece parteaavea laindemin[ apelul. el doilea motiv protej eazA disponliile repartizdrii aleatorii a cantzei, care asiguri atdt impaqtialitatea cdt qi transparenla in procedurS, nefiind de admis ca judecitorul s[ fie inlocuit in alte condifii decit cele permise de lege. Fala de aceste dispozifii frebuie evitatii confuziq caxe se mai intiLnea uneori in solu{ii de spe14 in raport de al treilea motiv de recurs, care af,e in vedere respectarea normelor de competentl dJ ordine publici im nu pe cele privind organizareajudecdtoreasc[. Pentru a putea constitui motiv de recurs, competenta trebuie s6 fie reglementatd prin norrne de ordine public[ gi si fie invocatii in condifiile legii, necompeten]a de ordine privatii neputind fi invocatn pe calea recursului, chiar daci instanp a cdrei hotiirdre se atacd ar fi

Motivgl de recurs, constlind in dep6qirea atibuliilor puterii judecdtoregti de citre instanla caxe a pronunfat hotirirea, a format obiectul unor largi disculii qi interpretiri dochinare qi jurisprudenliale (fudecdtorii ,,au fiecut in ahibufiile altei puteri constituite in Staf'), in ideea de a determina cdmpul siu de aplicare (Deleanu, Proporlionalitatea tn pro"iduro civild,lnRRDP rc. 512008, pp. 49 gi 50). S-a decis astfel ci incalci atributiile
puteriijudec6toregti instanla care se imixtioneazd in atribuliile altei puteri ln stat sau care nu la ii* .oirt de legile in vigoare, considerdnd c6 ele nu au valoare 9i refuzdnd aplicarea lor in g51zil dat Sub reglementarea anterioarS, aceastii chestiune a fost indelung dezbitutii materia recursurilor in anulare exercitate impofriva deciziilor instanfelor judec6toreqti in materie de proprietate gi restituirea proprietifilor preluate in timpul fostului regim (asupra controverseior ivite cu ocazia restituirii proprietiitilor prin hotirdre judecitoreasc{ a se

dat o dezlegare gregiti acestui aspecJ.

Cojocanr, Legea caselor nalionalizate, F.xplica{ii teoretice, intrebdri gi rdspunsuri, ed. a II-a revizuit5 5i addugiti pofivit modificlrilor Normelor Metodologice, Ed. Lumina Lex, Bucure;ti, 1997\. vedea

O.

tnc[lcarea formelor de procedur5, reglementate sub sanc]iunea nulitilii de noul Cod de

procedurl civil4 constituie motiv de recurs, indiferent de cum nulitatea este expres[ sau ,irtg*a, condilionatii sau necondifionat[ de vf,timare, deoarece nu se poate admite ca o hotihire judecitoreas cd" prenxnati a exprima adev6rul, s[ depd.qeascl formalitifile

352

DREPT PROCESUAL CTVIL

fr
rp G

prevez.fie de lege qi si nu lind cont de ele, astfel ci asemenea motive vor putea fi invocate pe calea recursului (procedura de citare - Tribunalul regional Arge$, deciaanr. 4111962,1n JN nr. 5/1964, p. 1 18 tn Boroi, Rirlescu, Codul de procedurd civild, 1996, p. 516). Este insd cert cb motivele trebuie si fi fost invocate ln condiflile legii qi la instanfa de apel, dacd vizeazdpima instan!6 gi cu respectarea prevederilor art. 178 NCPC.

{B

*
I

Motivul de recurs nu face distinclie expresd intre nulitiilile de ordine publicd qi cele relative, insd conform regimului juridic al nulitdtilor procedurale determinat anterior,-este cert ci dacd nulitatea vizeazd aspecte intrinseci ale hotlrdrii, atunci acestea vor putea fi invocate direct prin recurs. Daci insd nulitatea vizpazd mpecte legate de procedura desft.Eurati in fafa instanfei de judecata, va febui realizati distinclia intre nulitSlile absolute qi cele relative, deoarece dac6 o cavzh de nulitate relativi nu a fost invocatii in fala instanfei
la termenul imediat urmdtor celui tn care s-a produs incElcarea textului de lege, nulitatea se acoper6, pe cdnd dac[ este vorba despre nulitate absolutii, aceasta va putea fi invocati qi instanlei ?n care s-a direct in recurs independent de cum a fost sau nu invocatl produs incdlcarea normei de drept respective (Tribunalul Suprem, decizia rr. 22011978, in RRD nr. 711978, p. 45). Nu intri aici nulitatea determinati de necompetenfS, care este reglementatd distinct qi orice alte dispozfii care beneficiazi de un regim juridic distinct de regula generalE (axt. 160 NCPC). In acest context se incadreazd aici gi respectarea tuturor principiilor qi garanliilor procedurale de care beneficiazb pirfile pentru justa qi corecta solulionare a cazului dat. Al qaselea motiv de recurs permite exercitarea acestei cii de atac pentru cazul in care instanla nu a motivat corect, conform dispozitivului, hotdrdrea care se ataci sau exist5 confiadicfii intre considerente gi prevederile dispozitivului, ori acestea nu au legdturi cu pricina. Motivarea hotdr6rii este foarte importantii penfru phrli deoarece prin intermediul acesteia se poate observa daci instanfa a respectat regulile procedurale privind admiterea gi administrarea dovezilor, drepturile 9i obligaliile procesuale ale pdrlilor etc. Astfel, dac6 hotiirdrea este lipsitii de motivare instanla superioard nu va putea cerceta respectarea normelor de cdtre instanla inferioarS, iar dacd hotdrdrea cuprinde motive contradictorii este cert cd se va putea observa de citre instanla superioard ci prima instanf6 sau instanfa de apel nu a respectat regulile procedurale. Importanla autoritilii de lucrujudecat, ca efect al hotirAriijudec[toregti, este relevatii qi prin cuprinderea sa intre motivele de recurs, astfel c[ dac[ instanla de fond a procedat la o

& t*

iu
Pr

hW

pr
rE

Pt

rE

In

pr

nou6 judecati, trecdnd peste autoritatea de lucru judecat anterior, instanta de recurs admipnd calea de atac, va casa sentinta gi va respinge cererea ca inadmisibili. Importanfa autorit6fii de lucrujudecat, ca efect al hotirdrii judecitoregti, este relevatii gi prin cuprinderea sa intre motivele de recurs, astfel cd dacb instanla de fond a procedat la o noui judecatS, tuechnd peste autoritatea de lucru judecat rezultatl din hotiirdrea anterioar5, insknla de recurs admifSnd calea de atac, va casa sentinta gi va respinge cererea ca inadmisibild- Autoritatea de lucru judecat se poate invoca gi de clhe instan!6 din oficiu, conform art.432 NCPC. Ultimul motiv prezentat,de noul Cod de procedurd civil[ este de regul[ cel pe care se intemeiazd pdrfile in mod frecvent, datoritii faptului cd exprimarea textului este destul de generald, permilind pnrgilor sL atar;e hotiirirea penfu caarile in care instanla nu aplicE in mod corect regulile de drept substantial sau material. Instanta superioard va avea posibilitatea sd verifice indeplinirea cerinfelor de legalitate ale hotdr6rii, temeiul legal al opiniei exprimate de judec6tori. Astfel, se incadreazi aici: alegerea altei norme decdt cea

c
p

Partea I. Partea generald

3s3

aplicabild raporhrlui juridic dedus judecalir, greqita interpretare extensivi sau dimpotrivi reshictiv6 a normei de drept, aplicarea greqit5 in timp a normei, spre exemplu retroactiv lBoroi, Rirlescrl Codul de procedurd civild, 1996,p. a8\. in toate caarrle aceste nereguli tebuie sL vizsz.e o hotirdre susceptibil[ de recurs, fuarece daci lipsurile afegteazdo hotlrdre datii in recurs, nu mai este posibild aceasti cale & atac, cu excepfia cazurilor prev6zute de lege [art. 53 alin. (l) sau art. 421 alin (2) NCPCI, iar celelalte cdi de atac extraordinme se vor putea exercita numai dacd suntimplinite ipotezele anume prevdzute de lege pentru acestea.
229. Procedura dejudecatil a recursului Dup6 ce primeqte cererea de recurs qi dosarul, preqedintele sectiei stabilegte termen de judecat'i gi completul, format din trei judecitori, care decide zxupra recursului. Recursurile

Irir.ipA",

incidente gi provocate fticute impotriva aceleiaqi hotnrdri se tepattizeazd la

acelaqi complet de judecatil.

C6nd recursul este de competenta inaltei Curfi de Casafie gi Justi{ie, se va aplica o procedur6 de filtrare a recursurilor, dupi ce preqedintele desemneazi aleatoriu completul. Acesta decide asupra admisibilit5lii in principiu a recursului, flnand seama de motivele de recurs, de intdmpinare, de rdspunsul la intdmpinare gi de inscrisurile noi, dup[ ce pregedintele completului intocmegte un raport asupra admisibilitiifii in principiu a
recursului. Raportul va constata indeplinirea cerinlelor de form[ prev5zute sub sanc]iunea nulit?i]ii, incadrarea motivelor in ipotezele prevdzute de lege, existenp unor motive de ordine

publicb, ori caracterul vidit nefondat al recursului, incluz6nd gi referiri la jurisprudenla bu4ii Constitulionale, a inaltei Curli de Casalie gi Justifle, a Curfii Europene a Drepturilor Omglui gi a Curlii de Justilie a Uniunii Europene, precum qi pozilia doctrinei in problemele de drept vizdnd dezlegmea datn prin hotdrArea atacatd. Raportul se comunici pdrfilor care au dreptul si depun[ scris un punct de vedere asupra soluliei preconizak in termen de l0 zile de la comunicare' Daci nu existii dovada de comunicare a raportului, instanla nu poate examina recursul anterior expirdrii unui termen de 30 zile de la comunicare. Dac[ Judec6torii cad de acord unanim asupra faptului ci recursul nu indeplineqte cerinlele ai forma, cE motivele de casare invocate gi dezvoltarea lor nu se incadreazi in cele previzute de lege sau c5' recursul este vddit nefondat, ar:-orleazd sauo dup[ caz, resping recursul printr-o decizie motivat6, pronunfatE, fard citarea pdrfilor, care nu este supusd

niciunei cii de atac, urmdnd cadeciaas[ se comunice pirfilor. Dimpotrivd, cdnd raportul concluzioneaz[ ci recursul este admisibil, toli membrii fiind de acord, dar problema de drept care_ se pune in recurs nu este controversati sau face obiectul unei jurisprudenfe constante a tnaltei Curfi de Casatie gi Justifie, completul se poate pronunfa *uf.u fondului recvrsului,fard citareapdrlilor, print'o decizie definitiv5, care se comunici pdrfilor. Indepindent de raport, daci recursul nu poate fi solulionat fbri citarea pdr,tilor oonform celor de mai sus, completul pronunfi, Jdrd citarea pdryilor, o incheiere de admitere tn principiu a recyrsului gi fixeaz[ termenul de judecati pe fond a recursului, cu citarea pdrfilor.

354
qi

DREPT PROCESUAL CIVIL

La termenul de judecatE, instanla va da cuv6ntul mai tntlii recurentului, apoi intimatului in urme procurorului, cu exceplia cazului in care acesta este parte principal[ sau recurent gi va vorbi primul, iar dacl proourorul a pomit acfiunea civili in care s-a pronun{at hotdrdrea atacatl cu recurs, i se va da cuvdntul dupfl recurent

in recurs nu se pot administra probe noi cu excepfia inscrisurilor @eleanu, Observalii privire la Jlexiunile argurnentului de lege lata in procesul civil, in RRDP, nr. L12007, cu pp. 90-109), care pot fi depuse, sub sancliunea deciderii, odatii cu cererea de rbcurs, respectiv odatii cu lntdmpinarea, iar dacd recursul urmeazd si fie solulionat in qedinle publicd, pot fi depuse qi alte inscrisuri noi pAnd la primul termen de judecatii (Chkrp, Hotdrdrea Cotegiul Consilierilor hridici Arge6 c. Romdnia, in Curierul Judiciar nr. 3l20Ll,pp. 133 qi l3a).
Prin inscris nou va trebui inleles orice act eman6nd de la pdrfi sau de la un ter!, care ar putut influenfa solutia in cutzd dacd ar fi fost folosite de cife instanfa a cdrei hotiirdre se fi atacd pe calea recursului, astfel ci nu se regisesc la dosarul de fond, instanla neanalizdndu-le (Ciobanr.r, Tratst..., vol.I[ p. a01).
230. Solufii in recurc Noul Cod de proceduri civild afecteaz[ reglementiiri diferite pentru fiecare categorie de instante caxe se poat pronunta asupra recursului, dupi distinclia intre competenlele instanfei supreme qi a celor teritoriale. Analizand cererea de recurs, tribunalele gi cu4ile de apel, c6nd legea le prevede ca

instanle de recurs, stabilesc dac6 recursul este admisibil in principiu, fafi de motivele invocate, deoarece in aceastii cale de atac se pot ridica numai aspecte de nelegalitate a hotiir6rii, care trebuie sd se incadrezeinrpoteznle prevdzute de lege. in regula generalS, dupi ce declard c[ acesta este admisibil in principiu, il poate admite, ll poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui. Dac[ recursul este admis, hotdrdrea atacaldpoale fi casat6, in tot sau in parte. inalta Curte de Casalie gi Justifie analizsazA admisibilitatea recursului in procedura de frltrme a acestuia, specificd gi aplicabil6 numai instanlei supreme, astfel ci dupi ce ajunge la concluzia cd este admisibit in principiu qi fixeazi termeq il solufioneazi, fie prin respingere, fie casdnd hotiir6rea Dupi casare, trimite cauza spre o noul judecatii instanlei de apel care a pronunlat hotdrdrea casat6 ori, primei instanfe, a cdrei hotiirdre este, de asemenea, casatd atunci c6nd a solulionat procesul ftri a inta in judecata fondului ori
judecata s-a ficut in lipsa plrfii care nu a fost legal citati. Dac6 instanfa suprem[ apreciazd necesar gi interesele bunei adminisffiri a justifiei o cer, canza poate fi timisi oricirei alte instante egale in grad, cu excepfia cazului caserii penfu lips[ de competenfi, chnd cauza se trimite instanfei competente sau altui organ cu activitate jurisdiclionali competent pofivit legii. Ca atare, in primul caz-ifiplan teritorial, o altii instanfn ajunge si judece o canzh pentru care nu era in mod normal competentii

teritorial, deqi aceast[ fecere de la o instanti la alta se poate obline numai pe calea strimutiirii pricinii. Ajungdndu-selao prorogare judecdtoreased de competenfd, instanla de recurs va trebui si fie foarte rez.ewatdin a trimite cauza unei instante egale in grad cu cea a c5rei hothrdre a fost casatS, deoarece in atare ipoteza se ajunge la incdlcmea prevederilor imperative ce reglementeazl stlmutarea pricinilor (Ciobanrl Boroi, Nicolae, Modificdri aduse Codului de procedurd civild prin Ordonanla de urgenld a Guvernului nr. I 38/2000, in Dreptul nr.2l200l, p. 19).

Partea I. Partea genet"ald

355

DacE recyrsul a fost admis penffu cd instanta a depdqit atribu,tiile puterii judecitoreqti sau cdnd s-a inc[lcat autoritatea de lucru judecat, cererease respinge ca inadmisibilE. Celelalte instanle de recurs, tribunalele sau cudile de apel, dup[ ce caseazi hotSr"area afacatS, rejudeci procesului in fond, la termenul la care a avut loc admiterea recursului, situafie in care se pronunla o singuri decine sau la un alt termen stabilit in acest scop' Casarea se face cu trimitere o singuri dati qi de c[tre aceste instanle dacd instanfa a carei hotiirdre este atacati cu recurs a solulionat procesul ftr[ a intra injudecata fondului sau judecata s-a fbcut in lipsa pdrfii care a fost nelegal citatl atAt la administarea probelor,

ar.3l10l2, pp.23-30; Frentiu, Considera{ii tn legdturd cu wtele aspecte de procedurd din practic a ins tanl elor i udec dtor e ti, in Dreptul nr. 1 1 20 12, p. 22$' Cauzase trimite spre rejudecare la instanla care a pronunlat hotiirArea casatii ori la altl instanti de acelagi grad cu aceasta, din aceeagi circumscriplie, iar in caz de necompetenfE, se trimite la instanla competentb. Daci solufia este determinatii de depagirea atribuliilor puterii judec[toregti qi de incilcare a autoritiilii de lucru judecat cererea se respinge ca
S

dezbaterea fondului (Tabacq Comentariu aprobativ la decizia nr. 1365 din 6 kptembrie 2011 pronun{atd de Curtea de Apel PiteSti, Seclia civild, pentru cauze privind conJlicte de muncd Si asigurdri sociale Si pentru cauze cu minori Si de familie, in RRDJ cat

!i

inadmisibil6. Deqi regula de ordine publici este aceea care cere motivarea hotiir"arilor, noul Cod de procedur6 civili prevede cd deciziapronunlat[ de instanfa de recurs trebuie sd cuprindd in considerente numai motivele de casare invocate qi analiza acestora, ardtdndu-se de ce s-au admis ori, dupdcaz, s-au resPins. Dac6 recursul se respinge ftri a fi cercetat in fond ori se anuleaze sau se constati perimmea lui, hotlrdrea di recurs va cuprinde numai motivarea solufiei frr[ a se evoca gi
analiza motivele de casare. Dup[ casare, hotilr6rea desfiintat[ nu are nicio putere iar actele de executare sau de asigurare ficute in temeiul acesteia se desfiinfeazi de drept, afar[ de cazul in care instanla de-recurs dispune altfel. Asupra desfiintdrii actelor de executare sau de asigurme fbcute in casate, instanJa de recurs trebuie s6 fac[ menliune din oficiu in decizia de

temeiul hotiir6rii

casare, pentru capxteasa nu mai fie

obligati si parcurgd o nou6 procedura' Codul reglementeazh anumite reguli ce trebuie urmate de c[tre judecitorii fondului a dup6 casarea hotnr6rii de cdte instanla de recurs, fie acegtiajudecitorii instanfei inferioare refin qi care recursul cdrei hotir"are a fost casat6, fie judecdtorii instanlei cdre ajudecat ln care cauza spre rejudecare la un alt termen decit cel la care s-ajudecat recursul' in cazul dup6 judecarea recursului, admiterea acestuia qi casarea hotirdrii, instanla de recurs la solutia soiulioneaza cauzalnfond, ea va trebui sb lind cont de rafiunile car: au condus-o

nu este de casdrii, deoarece in caz contrar ?n aceeaqi hotdrare s-ar regSsi contradicfii, ceea ce judecEtorii dupd fondului pentru obligatorie este admis. Astfel, hotirdrea instantei de recurs civild, procedurd de codul Fi6desc:u, (Boroi, casare, asupra problemelor de drept dezlegate a textelor de 1996, p. 525). ca atarc, dac|instanla de recurs va faoe o anumita interpretare fiafr dezleg1rt, aceste lege incident e in cavzi,judecdtorii fondului vor trebui si linn cont de (Tribunalul sa:poat6 contrazice prio sotoliu datd punctul de vedere al instantei de recurs

Sufrem, Seclia civila,

de',,iatt.l2ll

d.o'28 iunie

l979,incDl1979\'

356

DREPT PROCESUAL CTWL

Dacd hotdr6rea a fost casatd pentru motivele de nulitate date de incilcarea actelor de procedurS, judecata fondului se va relua de la actul anulat, in virtutea principiului interdependenfei nulitdtilor procedurale, atunci cdnd actele de proceduri nu au o existenli
de sine stiititoare.

La rejudecarea fondului instanta va fine cont de toate motivele de casare invocate in fala instanlei a cdrei hotirdre a fost casatd iar la rejudecarca cauzpi dupi casare, ?n fa|rinstan{ei ,de rcurs", se vor administra orice probe prevdzute de lege, fbri limitarea adusi
de Cod pentrujudecarea recursului, ca etapd anterioard.

d(

refonrutio in pejus Legiuitorul a linut si consacre in mod expres gi in materia recursului pincipiul non reformatio in pejus (neagravarea situaliei in propria cale de atac). Norma de trimitere a art. 502 NCPC are menirea de a atrage incd o dati atentia asupra importanlei acestui principiu
231. Non procesual.

e)

Astfel, recurentului nu i se poate inr6ut6li situalia tn propria cale de atac, athta weme cdt aceasta este gi singura exercitatii, cu excepfia cazului in care el consimte la aceast4 fEcend acte de dispozilie asupra drepturilor procesuale sau subiective. Principiul se aplicd
atdt lajudecarea recursului c6t qi la rejudecmea procesului dup6 casarea hotiirArii de c6tre
instanfa de recurs.
Spe$e

d(
L<
n.l

hr

/. Prin cererea de recurs formulati la 12 aprilie 2011 impotriva deciziei pronunlate de Curtea Apel P, la 14 ianuarie 2017, L. soliciti anularea deciziei gi a sentinlei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanli competenti, judecitoria P., deoarece ambele instanle nu au resPectat regulile de competenli materialS, solugionAnd cererea aflati in competenta judecitoriei in primi instanli la tribunal 9i in apel la curtea de apel. B. invoci in tmAmpinare excepgia tardivitigii 9i a inadmisibilitigii recursului, deoarece valoarea obiectului litigiului este sub pragul prev'azut de lege gi ci excepgia necompetenlei degi a fost invocati la prima irxtanli nu a fost invocati in coadigiile legii, adici la primul termen de
de

&
al dl

tr
L(

d(

in iu
o(

judecatl la acre pi4ile au fost legal citate. Cine este instanga competenti sI solugioneze recursul? Care este procedura filtririi recursului?
Care va fi solugia?

al

al

2.

in

recursul exercitat impotriva

instanEa

hotirtrii pria
linut

care prima instangi a

luat

rE

act de tranzaqia

pi4ilor, A. pirAt arati ci

nu

seama de acordul

momentul incheierii tratrz,aqiei, aflAndu-se in eroare asupra

pi4ilor, voinga sa nefiind liberi la fapnrlui ci reclamantul nu avea fir

in
x

realitate posibilitatea de a-i prainde executarea prestaliei care a format obiectul cererii. Instanga respinge recursul ca inadmisibil, reginind ci motivele nu se incadreaz.i in. ipotercle pranizute de lege pentru criticarea hotiririi gi ci nu se poate orercita recurs tmpotriva hotirArii de

&
-

expdient, pentru motive de fond

AnalizaEi solulia.

ale tranzacgiei.

in

CX

si

Partea I. Partea generald

357

Sec[iunea a N-o Cdl extraordlnare de otac

Contesta$a tn anulare gl Reolzuhea

$1. CONTESTATIA, iru ANUI-A,RE

232. Definifie Contest$iain anulare este acea cale extraordinari de atac, de retractare $i nesuspensiv[ executare care se poate exercita numai impotriva hotdr6rilor definitive, pentru motivele

&

expres ptevazute de lege.

233. Felurile contesta{iei in anulare Contestalia in anulare este de doui feluri: de drept comun gi specialS, noul Cod de procedur[ civil[ distingdnd intre cazurile in care poate fi exercitatii fiecare. 234. Contestafia in anulare de drept comun

Contestalia in arulare de drept comun se poate exercita impotriva unei hotiirdri &finitive atunci cdnd contestatonrl nu a fost legal citat gi nici nu a fost prezent la terrrenul
c5nd a avut locjudecata. Noul Cod de proceduri civili arat[ care sunt hotlrdrile definitive 1n art. 634, respectiv: hotiirexi care nu sunt supuse apelului gi nici recursului; hotdr6ri dafe ?n primi instan{5, ftrn &ept de apel, neatacate cu recurs; hotiirdri date in primi instanfS, oaxe nu au fost atacate cu ape[ hotiirdri date in apel, ftr6 drept de recurs, precum 5i cele neatasate cu recurs; hotir6ri date in recurs, chiar daclprin acestea s-a solulionat fondul pricinii; orice alte hotdrdri care, potivit legii, nu mai pot fr atacate cu recurs. Contestalia in anulare nu poate fi primitd atunci cdnd nelegala citare se putea invoca pe

calea apelului sau a recursului, fiind vorba astfel despre sentin{e susceptibile de apel, ori despre decini susceptibile de recurs, pronunfate cu incllcarea prevederilor relative la citare. in asemenea condilii, Codul cere invocarea motivului obligatoriu pe calea de atac ordinari a apelului, respectiv extraordinar[ a recursului, dar care are prioritate fali de contesta]ia in
anulare.

Dac1partea a exercitat apelul sau recursul qi a invocat lipsa citfuii, nu are deschis[ in anulare, deoarece motivul respectiv a fost analizat, solulia datd intrdnd in autoritatea de lucru judecat. Astfel, dac[ a invocat acest aspect pe calea apelului sau recursului, dar instanfa investit6 cu calea de atac a constatat respectarea prevederilor legale in materie de citare, chiar dacl greqit, contestalia in anulare de drept comun nu mai poate fi exercitat[ penfiu a se reitera ipotezagregitei citiiri. Nu iniereseazi dac1parteaa exercitat efectiv calea de atao ordinar[ sau recursul, ci este necesffi sd se constate cd acestea puteau fi exercitate, deoarece erau prevlzute de Cod impoffiva hotirdrii iar contestatorul a cunoscut soluliq frindu-i comunicaiS. Evident cd dacd nu a cunoscut solufia susceptibili de apel sau reclrs, nefiind indepliniti procedura de comunicare, se presupune cd nici nu a putut exercita aceste c[i de atac, astfel cn degi ele erau prwdzute de lege, nu puteau fi exercitate datoriti unui aspect esenfial al contradictorialitiitii. in aceste cazuri nu se impune repunerea in termenul de apel sau de recurs, deoarece acestea nu au inceput s6 curg5, instanla urm6nd sd solu{ioneze
contestalia

358

DREPT PROCESUAL CIVIL

aceste cAi de atac. CaaIarc, dac[ s-ar ridica problema exercitiirii apelului gi a contestaliei

in

anulare, falb de regula imposibilitiilii exercitirii ciilor exffaordinare de {ac atdt timp cit este deschisd calea de atac a apelului, acesta se va soluflona iar contestalia in anulare se va respinge ca inadmisibilfl. De asemenea, cdnd se exercitii recursul qi contestalie in anulare,

ntZ a" regula soluliondrii prioritare a recursului, in condifiile exercitiirii concomitente a

cailor de atac extraordinare, recursul se va soluliona inaintea contestaliei tn anulare. Dand a fost exercitat recursul gi motivul necitdrii a fost invocat prin cererea de recsrs, contestalia poate fi primiE daci instanla de recurs l-a respins pentru ci avea nevoie de verific6ri de fapt incompatibile cu recursul sau dac6 recursul, ftr[ vina pdrlii, a fost respins ftr6 a fi cercetat ?n fond. Astfel, dac[ instanla de recurs l-a respins, constatSnd cd nu poate verifica, pe baza probelor dosarului sau a celor noi depuse in recurs, ci nu s-a indeplinit corect procedura de citare, fiind neceszr, fatfl de motivele invocate, sE se administeze alte dovezi, privind inmdnarea citafiei, incunoqtinfarea pdrtri despre obligafia de a ridica citalia de la autoritatea local6 (inscriere in fals) etc., contesta{ia in anulare va putea fi exercitatii impotriva deci71ei de recurs. Dacd insd recursul a fost respins ca tardiv, aspect care este detirminat de culpa par,tii Si care presupune necercetarea sa in fond, contestalia in anulare critica legatide necitarea la fond' pAma" supuse acestei cdi de ataphotiirdrile date in prim[ gi ultimd instan!fl deoarece in cazul lor legea nu prevede nici calea de atac ordinarS, nici.pe cea extraordinard a recursului' Nu va fi admisibil6 contestalia in anulare impotriva deciziei de recurs, daci acesta a fost exercitat ca uflnare a convenfiei pdr,tilor, in sensul de a declara direct recurs impotriva unei sentin{e susceptibili de apel, deoarece prin atare conven}ie, partea care ar fi putut invoca pe calea apelului necitarea a renunlat la aceasti posibilitate. Faptul ci in acest recurs' potrivit legii, pe4ile pot invoca numai aspecte legate de inc[lcarea sau aplicarea greqit6 a normelor de drept material (art.459 NCPC), nu deschide pdrfii calea contestatiei in anulare, pentru c6 trebuii observat mai int6i actul de dispozifle pe care a inleles s6J fac6 asupra ciii
de atac a apelului.

,l

t
I I

nu poate fr primrt4 deoarece partea qi-a epuizat posibilitatea datd de lege de a-i fr analiza6

I
t I I

I
N

,l

atacatil cu contestarie in anulare o hotiirdre impotriva cireia s-a exercitat contestalia in anulare, deqi se invoc[ alte motive in cea de-a doua cerere, rezultind astfel ci de la cunoaqterea hotirdrii, partea este datoare s6 identifice toate motivele de contestalie gi s6 le invoce.

Nu mai poate

fi

nulitate, nerespectarea procedurii de citare qi a contradictorialitd{ii, respectiv a dreptului la a1drare (inalta Curte de Casalie qi Justilie, Seclia comercialS, decizia nr' 3655 din 14 noiembrie 2OO7\L atragdnd nulitatea hotiirdrii, deoarece dacd nu ar exista aceast2i posibilitate s-ar ajunge ca hotiirdrea sd fie datii ftrl indeplinirea cerinfelor imperative ale citiirii sau comunic5rii, care asigur[ contradictorialitatea in procesul civil, deqi partea interesatii a ftcut toate diligentele sa idature aceste gregeli, invocend in caile de atac aceste motive (inatta Curte de Casafie gi Justifie, Seclia de contencios administrativ gi fiscaf decinanr' 1519 din 8 martie 2005 in Buletinul Casaliei nt.212005, pp. 6a qi 65).
1 judecat pricina nefiind lndeplinitl potrivit ,,procedura de chemare a parfii penku ziua c&rd s-a cerinlele legii, se aplici prevederite arf ltZ alin. (1) pct. l, confonn cf,rora hotirfile irevocabile pot fi 6[ni"stEii tn anufare. Prin unnare, decizia pronunlati de inalta Curte de Casa{ie 9i Justifie s-a fEcut atacuie "u solufionirii recursului cu lips[ de procedurii, unul dintre coatestatori fiind citat la o adresi sub aspectul diferita de adresa din documentele de stare civilfl gi care a fost indicat[ lainstan{.[."

Vtoivul contestatiei in anulare de drept comun reprezintil in realitate o cauzd de

Partea I. Partea generald

3s9

235. Contestafia in anulare specialii Contestafia in anulare speciall reglementatS- de noul Cod de procedur6 civill viznazA situaliile in care hotlrdrea instanfei de recurs fnalta Curte de CasaSe gi Justitie, Seclia civilS qi de proprietate intelectuald, deciziaw.5l80 din 26 mai 2006) este: a) pronunlatii de o instanfd necompetentii absolut sau cu incilcarea normelor referitoare la alcituirea instanfei gi, degi se invocase excepfia corespunzitoare, instanfa de recurs a omis sd se pronunle asupra ei; b) dezlegarea datil recursului este rezultatul unei erori materiale; c) instanfa de recurs, respingdnd recursul sau admi!6ndu-l in parte, a omis si cerceteze weunul dinfe motivele de casare invocate de recurent in termen; d) instanla de recurs nu,s-a pronuntat asupra unuia dinte recursurile declarate in cauzdObiectul aceste contestafii in anulare este hotdrdrea instanfei de recurs sau hotiirdrea atacati cu recurs, neputdnd fi aplicabile instanlei de apel care, potrivit legii, nu poate pe calea apelului sau recursului. prevederile r"latir" la invocarea acestor motive Greqeala aparline de data aceasta instantei de apel sau de recurs, care fie nu observ[ cd nu era competentii absolut si judece calea de atac, fre alcltuirea instanfei nu s-a ficut potrivit legii, sau a pronunfat solufia intemeiat pe o eroare materiala ori a omis s[ cerceteze un recurs, sau l-a respins frri a se pronunla asupra unui motiv care ar fi atras o alti solulie. Atunci cSnd se invocd faptul c[ hotdrdrea dati in recurs a fost pronunfatii de o instan!6 necompetenti absolut sau cu incdlcarea normelor referitoare la alcituirea instanfei, este necesar ca excepfia de necompetenld sau de gregit6 compunere 1a fi fost invocati, in condiliile legii, dar instanfa de recurs sd rtu se fi pronun{at asupra ei (tnalta Curte de Casafie gi Justilie, Sec{ia I civil4 decizia w. 2930 din 2 mai 2012). Practic, neinvocarea excepflei acoperd cavza de nelegalitate gi, ?n egal6 mdsur6, gregita solulionare nu mai pennite o noui

fi

analizi".

Numai nepronunlarea instanfei de recurs asupra excepliei deschide calea de atac in discufie, astfel cd dac[ exceplia nu a fost invocatii in fala instanfei de recurs, hotir6rea definitivi nu poate fi supus[ cenzurii in contesta]ie in anulare. Dacd necompeten[a absolutd, afard de cea generala care poate fi ridicatd gi direct in fata instanlei de recurs, nu a fost invocatd la prima instanp in condiliile legii, ci direct in recurs, falh de art. 130 NCPC, a intervenit deciderea din dreptul de a o mai invoc4 astfel cd ridicarea acesteia direct in calea de atac nu va avea nicio eficienld pentru contestafia in anulare, cerinta de admisibilitate a clii extraordinare de atac nefiind indepliniti. Daci nu s-ar admite aceasti solufie, exceplia de necompetentd absolutS, materiall sau teritoriali fiind invocatii direct in recurs, qi instanta omite s[ se pronunte asupra sa s-ar ajunge ca admiterea contestaliei in anulare si fie
realizatil doar pentru a se constata deciderea din dreptul de a mai invoca necompetenfa Greqita alcdtuire a instanfei, determinati de nerespectarea normelor de organizare judecitoreascia adintgati infie cazurile de contestalie in anulaxe, aldturi de incdlcarea normelor de competenfS, complinegte un gol din reglementarea anteriomi, cflnd deciziile instanlelor de reCurs nu mai puteau fi contestate, din lipsa unei cdi procedurale, deqi se inc6lcau prevederi imperative qi de ordine publio6, poate mai importante dec6t cele relative
la competen!5-

Dac[ s-a formulat cerere de recuzre la instanfa de recurs qi aceasta a fost respinsd, incheierea se poate ataca la instanla superioarS, cu recurs, dupi comunicarea hotiirdrii definitive [art. 53 alin. (l) NCPC], astfel ci dac6 instanfa se pronunti asupra excepliei de
rcuzaxe nu se poate exercita contestafie in anulare, ci recurs.

DREPTPROCESUAL CIVIL

Par
cau

unei erori materiale (i"altu Curf {e C6nd solufia instantei de recurs este rezultatul t'J"1"ry"11 proprietate casalie si Justilie, s"ed ;Jiitqi Je d aispoltg normativ' trebuie interpretatr restrictiv, datorita decis cf, se tncadreaza aici numai erorile caracterului de exceplie al textului,-astfil c5 s-a *p""t" formale ale judec{ii nu simple greqeli d1 materiale evidente i" i"ga*i"" (Ciobaill, Tratat"', vol' I! op' cit'' pp' 423 qi interpretare a legii qi A" "ir""i.*"pt"lrqt Seqia tomercial', decizianr. 1709 din 13 mai 2004,

;ffiii il;JrJqr;Ahrt
;;;,'i;iloC"r;a" c*",i"
Aceastii eroare

*:f:*till*

12l
ex

?,X;

ins
cot
ho1

$, i,*ti1L, p' 7 6)' 212005, nr. Casaliei Buletinul in

fisr

o.t rit

sa

trebuie sd se demons t iil"gFrfrrr" respingand-recursul sau admi!6ndl-l numli Dac6 se invoca faptul c6 instanla de recurs din motivele d" 1nodifi"*" sau de casare (Curtea de in parte a omis ,a

cauzal1in1.e aceasta gi solufia instanlei de recurs'

fost determinantii in souonarea recursului' astfel c6

del

ob do co
inr

""r"i"iu;;;i apelBucureqti,Secliaalll-adecizianr.556din3mai2010,tnPandecteleRom6ne li Justi,tie,..s931i^a nr. 10/2010, p. 2lg), invocate in termen (tnafta curte -de. cryalie culpa pdrtii in existe sE trebuie nu )OOe;, comerciald decizia nr. 782 din 10 martie sd sau modificare de c[tre instanf' ci aceasti omisiune neexaminarea motivelor J" *. "^* ,"r*fei

ati

hc

de judecatii (i"alta curte de casalie qi Justifie,-seclia fie numai rezultatul sau "*rrrad qii din z februarie 201 1). Astfel, dac[ recursul a fost anulat comerciali, decizia pdr'tii astfel ci nu este admisibiln respins ca tardiv, *;,e;;1tr1ie este consecinla aiitudinii

a1,

c(

contestalia ln anulare.

d(

recurs formulat impotriva aceleiaSi Similar, dac[ instanfa de recurs nu a solulionat un formula contestalie ln anulare' putea va hotdr6ri, omil6nd seii aiat,,eze, partea interesati hot5rarii' in aceastii situatrie' des'fiin1arta dupa cu consecinp soluliondrii gi a acestui recurs, d9 recurs in intregul sitt' hotqarea desfiinfa contestafia in anulare se eiercit6 penfiu a se unuia influenfand solufia attui4 astfel c6 deoarece recursurile au de reguli ieg6tur6, solulia se impune o judecatiiunitard. 236. Judecata in contestafie a'.p*. la instanfa a ctuei h9t5,e,: se atac6, care va so4ona Contestafia i" pronria hgtiirdr aceastii cale de atac, prin care igi va putea retracta -' in anllafe, gi in aceeaqi mdsurl coniestafiei Oricare parte in pr""* pi"," fi autorul oti loluTfonali, precum gi procurorul' succesorii lor in arep1li sau rlprezentanlii legali de la data comunicSrii hot6ririi' dar nu ,il" 15 Contestalia ," poot. iace tn termen de arStandu-se in aurucand hotiirfuea a r[mas defrnitiv5, motivele mai thrzll-de un an in a1{ry.$tfel chiar dac6 decizia de acelagi termen, sub sancliunea nditAfii contestaliei art.427 NCPC, contestafia in anulare nu recurs atacat[ nu a fost comunicatii cu respectarea de un an de la data la care a fost pronunlatb se va putea depune dincolo de termenul obiectiv Seclia a III-a civila 9i pentru decfziafart.634 dir:-AiNCpc, c"tt"u de Apel Bucureqti,

ju

ci
Si

il;;;"

i" u

ffi

in anulare c6nd dezlegarefO.ti Itt" L^ftatul

unei f.q.li l""t*t"t? Fii"l un-text de excepfie' Instituifld acest motiv de contesta[ie ln'aoulare, gregeala material6 oo u.tri. s6 fie interpretatii "xiltiu. ptcedural pe care instanta le-a comis prin'omiterea legiuitorul a avut ln vedere greqelile materiol" .r.u,u"t"t i-p"tt*t". o asemenea eroare hebuie' str fie *rtolii" o"t" a unor ori confimdarea unor elemente sau Gregeala materiall nu trebuie str fie rezultatgl evidenti qi s[ fie r" r"gatfi-"i*p"tt"le formale a.lrJ"qti' c6" altfel, s-ar ajunge pe cale ocolitr' la p"nhu i"'g" tJa" interpreteze modului tn care instanla a ln{eles s6 judecarea lnci odatii a aceluiagi recurs"'

c, nr.!v.louraSainstan{ei

*"=1"fl:l**

Iiaracata cu contestafie
nofiunea de

Partea I. Partea generald

361

cauze cu minori qi de familie, decaia nr. 788 din

I iulie 2010, in Pandectele Romdne nr.

lU20l0, p.
e-.xecutdrii

1891.

Instanfa investit[ cu solulionarea contestafiei poate dispune motivat suspendarea hotir6rii a cdrei anulare se cere, dar numai dup[ plata unei cauliuni stabilite de instaqe. Asupra cererii de suspendare instanla se pronunfi prin incheiere definitiva, in ondifii similare celor in care instanfa de recurs se pronunfi itsupra suspendlrii executiirii botirfii alacale (Curtea de Apel Suceav4 Seclia comerciald de contencios administrativ 5i fiscal, incheierea nr. 263 d:ln25 noiembrie 2010, in RRDJ nr. 4l20ll, pp. 59-61). Contestafia se judec[ de urgenld gi cu prec[dere, intdmpinarea este obligatorie gi se depune la dosar cu cel pulin cinci zile anterior termenului fixat pentru judecata, fird a fi obligatorie comunicarea acestei, contestatorul ludnd cunoqtinfa despre conlinutul sdu de la
dosar.

Instanla poate admite sau respinge cererea de contestalie in anulare. Dacd motivul de contestalie este intemeiat, instanla pronunfd o singurd hotirdre prin care anuleazihotirdrea atuatA gi solu{ioneazi cauzy iar dacd solulionarea catz-ei la acelagi termen nu este posibil5,

instanfa arnleaz-d
hotiir6re.

hotlr*ea

atacath

qi fixeazd termen tn vederea judecifii, printr-o noui

Daci partea nu a fost legal citat6 la judecarea catrzei sau dacb se constatd gregita alcltuire a instanfei, se va anula hotirArea qi se va judeca pricina in fond, iar dac[ se constati necompetenta absolutii a instanlei carre a pronunlat hotirdre4 se va pronunla declinarea competenlei in favoarea instanfei competente sau a organului cu activitate
jurisdicfional[ competent. in cazil nesoluliondrii unui recurs sau daci instanfa a omis sd cerceteze un motiv de czlsare, ori solutia este rezultatul unei erori materiale, instanla de recurs rejudec6 rccrrsul
sau

impotiva hotir6rii date tn contestafie se pot-exercita acelea;i cii de atac ca Ei cele care se puteau exercita impotriva hot6rdrii atacate GnAta Curte de Casaf;e 5i Justifie, Seclia comercialS, deciziaw.4748 din 17 noiembrie 2004itrBuletinul Casafiei m.l/2005,p.53, inalta Curte de Casalie qi Justilie, Seclia comerciald, decizianr. 5189 din 2 decembie20O4 in Buletinul Casafiei r:n.212005, pp. 68 qi 69). Astfel, fiind, in cazul contestaliei in anulare atacati, cu nicio cale de atal, iar hot?irArea dati in speciale hotiirdrea nu mai poate contestalia in anulare de drept comun se va putea ataca numai cu recuni dac[ a itzat o hotiirdre susceptibili de recurs iar acesta a fost respins frfrvina parfii, f5rn a fi cercetat in

recursurile.

fi

fond.
Spefe:

f, prin contestalia in anulare formulati la 9 septembrie20tl, irnpotriva sentingei pronunlati judecltoria P. la &ta de 12 aprilie 2OIl, A. arttd ia nu a fost citat in ptocedura derulati in faga instangel deoarece are ak domiiiliu decAt cel indicat de citre reclamant in cererea de chemare in iudecaU, Arati ci a luat cunoyingi de hotirAre odati cu somagia emisi de executorului iudecitoresc prin care i s-a cerut executarea sentingei. kstanga-respinge cererea ca imdmisibili, re$nAnd ci A. putea si formuleze apel tmpotriva sentingei asdel ci nu este indepliniti ipoteza ett.504 NCPC. Analizali solulia.
de

cererea de contestagie ia anulare formulati irnpotriva deciziei pronuolatl de tribunalul A., iu apelul exercitar imporiva sentingei promrnlate de Judecitoria P., in soluEionarea

2. Prin

362

DREPT PROCESUAL CIVIL

cererii de executare a obligagiei de plati a sumei de 15.000 lei, deiivati d"intr-un contract de transport, contestatorul B. arati ci instanla de recurs a sivirgit o eroere materiali prin aceea ci a omis si efechreze procedura verificirii inscrisului nou, depus in recurs, dar contestat de citre intimat. De asemenea, aratA cd, instanla de apel a omis si se pronunEe asupra criticilor aduse de B., in calitate de apelant, asupra sentingei atacate, in sensul cI instanga de fond a solulionat cauza ca incllcarea regulilor de competeagi teritoriali, f"p d" domiciliul siu ca pirAt gi a respins gregit ca tardive criticile aduse sentingei prin completarea motivelor, printr-o cerere uherioari depusi la dosamldeapel. In intimpinare intimatul a aritat ci nu este admisibili cererea deoarece contst4ia in anulare speciali se referl numai la deciziile instangelor de recurs, la motivele de casare. Totodati, excep[ia necompetenlei teritoriale nu putea fi invocati direa tn apel iar respingerea criticilor ca tardive impiedici exercitarea contestadei.
Analizagi zuqinerile

pi4ilor.

$2. RH/IZUIREA
237 . Definifie Revizuirea este acea cale extraordinar6 de atac, de retractare $i nesuspensivb de executare prin care se tinde la schimb area unei hot[rdri judecdtoregti, in canxile $i

conditiile expres prevdntte de lege.

238. Obiectul revizurrrr Sunt supuse revizuirii hotdrdrile judec6toreqti care evocS fondul cauz,ei. Revizuirea este o cale extraordinari de atas care vizeazl starea de fapt re,tinutii in hotiir6re in urma judecdlii iar spre deosebire de contestalia in anulare, care se poate exercita numai impotriva hotirdrilor definitive, revinirea se formuleazi impotuiva oriclror hotirdri, daci solufione azl, saa evocl fondul. $i din motivele prev6zute de Cod pentru a se putea promova revizuirea rezultii ci aceastii cale de atac nu va putea fi formulatii impotiva hottirdrilor care nu prejudecS fondul, fie datoritii naturii cauzpi (ordonan{a preqedin}iali) fie datoritii neindeplinirii de cihe par1e a unor obligalii legale pentru trecerea la solulionarea fondului (timbraj, depunerea cererii la o

instan![ competenti). Uneori legea procesualdarati, exprs c[ aceasti cale de atac nu se poate exercita in unele materii, cum este cazul divo(ului, dacd unul dinfe soli s-a recisdtorit.
239. Motivele de revizuire

Hotiirfuile care evocd fondul, pot fi revizuite pentru urm[toarele motive: a) Instanta s-a pronunlat asupftr unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunpt asupra unui lucnr cerut ori s-a dat mai mult decdt s-a cerut (lnalta Curte de Casafie gi Justifie, Secfia civild qi de proprietate intelectualE, deciztaw.6578 din 1l octombrie 2OOTI.
1 ,,&a. 322 pct. 2 C . pr , cw . viznazA indvertenfele dintre obiectul pricinii supus judeci{ii gi ceea ce s-a pronunfat degi nu s-a cerut (extra ptita), tru s-a pronutrtat degi s-a ceni (minus petitQ Si s-a dat mai mult dec6t s-a cnrut (plus petita). Te><trtl articolului este inkinsec legat de ceea ce partsa a solicitat a fi dedus judecA$i gi nu de examinarea legalitiifii hotirArii prin intennediul motivelor de recurs. ln sensul acstui text,

Partea I. Partea generald

363

Instanfa s-a pronunlat extra petita,. fbri ca ace4sta sd se fi cerut sau si existe obligativitatea legali a insta4lei s[ se pronunfe asupra lot (f materie de divorf, instan{a u,eUuie s[ se pronunle asupra incredint[rii minorilor gi sl acorde pensie de inffetinere pentru
minori). A doua ipotez1este pronuntareaminus petita, neptontnlAndu-se asupra unuia sau unor capete de cerere (nu qi atunci cdnd le-a admis in parte). A treia ipotez1 plus petita v'aeazi situalia in care instanta a acordat autorului cererii mai mult decdt s-a cerut, respectiv o valoare mai mare sau o intindere diferitil de ceea ce s-a aritat in cerere sau inprecizxeaacesteia. b) Obiectul pricinii nu se afl6 in fiinti. Ipoteza vizeaz-d situalia in care prin hotiirdre s-a acordat un singur lucrq cert qi &te;inat, f5r[ stabilirea contravalorii acestuia in caz de disparifie, disparifie petecut5 dup6 pronunfarea hotirarii cdnd reclamantul nu mai avea posibilitatea sd-qi precizeze
Gererea.

Acest motiv de revizuire gi-a pierdut din importanta dati fiind posibilitatea de inlocuire a bunului cu contravaloarea acestuia in dispozitiwl hotirdrii, in fazz de executare silit6. Conform noului Cod de proceduri civili cdnd ?n titlul executoriu nu s-a stabilit ce sum[ urmeaz6 a fr plititii ca ecliivalent al valorii lucrului incazril imposibilitlfii predirii acestui4 instanla de executare poate stabili aceasti sumi la cererea creditorului. Ambele ipotezn at in vedere situafia imposibilitiilii preddrii bunului, deoarece acesta a disp[rut, nu se mai afl[ in fiinla impositilitatea fiind atdt de naturd fincd c6t qi juridici, de exemplu cdnd bunul a fost expropriat, deoarece el nu va mai putea fi predat, chiar dacd nu s-au inceput concret

tucririle publice penftu care a fost expropriat. c) Un judeCator, martor sau expert, caxe a luat parte la judecatE, a fost condamnat defrnitiv p"rrt ,, o infracliune privitoare la pricin[ sau dacd hotiirdrea s-a dat in temeiul unui

inscris declarat fals in cursui ori ln urma judecifii, cdnd aceste imprejurAri au influenfat solutia pronuntati in catzh. Noul Cod de proceduri civili arutd cd daci nu se mai poate constata infracliune4 printr-o hotiir6re penalA instanp de revizuire trebuie s6 se pronunle, pe cale incidentalS, judecarea cererii irsupra existentei sau inexistentei infracliunii invocate, situatie in care, la va fi citat qi cel tnvinuit de sdvdrgirea infractiunii. Sub reglementarea anterioarE s-a apreciat c5 instanfa civili poate face constat[ri cel putin in priiinla inscrisului fals, pentru care se poate apela la procedura prescris[ de art. 308

NCPC - Cercetarea falsului de cdtre instanla civili' Hotdrarea de condamnare trebuie s6 fie definitiva, nefiind suficientd punerea in miqcare a acliunii penale sau o solulie intermediarl a procurorului' ins6,'noul Cod de proceduri civili prevede, relativ la termenul de exercitare a revizuirii, c[ in lipsa unei atare hotdr6ri, termenul curge de la data la care partea a hnt prinfr-o cunogtinli de imprejurarile penfiu care constatarea infracfiunii nu se mai poate face ho6rfire'penale. Oe aici riiese conclwia cd existenta hotdr6rii nu este necesar[. Atare penal ipoteze,se referd la prescrierea sau stingerea acfiunii penale, incetarea procesului

(Lcesul ftptuitorului), cu consecinla imposibilitdrii pronun!5rii unei hotiirfiri penale

definitive.

prin <ducru crub) se inlelegaumai,cererile care au {ixat. s*ul t$.cr$d, au detemrinat limitele aoestuia 5i au stabrlrt obiectul pricinu supus iudec6\ii, care se rct\ecthxn dispozrtiv."

,:

364

DREPT PROCESUAL CTVIL

!!
m

d) Un judecdtor a fost sancfionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcliei cu ,"u-".Ldirprau grav6 neghjenla, dac[ aceste imprejur[ri au influenfat solufia pronunpti in
cauziIpoteza hotdriarii penale este asemdndtoare cu cea a unei decizii administrative de ,-.6orr-" a judecitorului, insd in acest caz instan,ta civili nu are posibilitate4 in lipsa unei reglementdri i*pr"r., sd constate fapta sdvdrqiti qi persoana vinovatS, devreme ce normele inleme prevdd organe speciale pentru aplicarca regulilor rdspunderii disciplinare a judecdtorilor 5i magistraiilor (11fi.b6 $ gZ Ain Legea w. 30312004 privind statutul procurorilor). e) Oupa darea hotiirdrii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, relinute de partea potrivnicd ia, care nu au putut fr infrligate dintr-o imprejurare mai presus de voinp pdrfilor vol'1fl1977, p' 3l 1)' ifriUunatul Suprem, Seclia civil6, deciziartr. lll977, Repertoriu lnscrisul trebuie sA fie nou (Ciobanu, Tratat..., vol. II, p. 442), respectiv sd fi existat la data pronunlirii hotdr6rii (Tribunalut Municipiului Bucureqti, Secfia a IV-a civilS, decizia nr. 2-B9ll99l, in Culegere de practici judiciara comentatS/l99l, p. 186, inalta Curte de Casatie Si Justitie, Sec[ia comerciald, decaia nr. 1057 din 13 martie 2008, ?n Dreptul nr. judecdtoreasc[ obfinutd dup6 312009, p. Z3S)i. in juriiprudenli s-a refinut insi ci o hotirdre prorrr-1-"u cet"i i rarii revizuire se cere, dar pentru care instanla fusese sesizatl anterior poate constitui inscris nou (fribunalul Suprem, Secfla civilS, deciziaw. 159211988, tn RRD nr. 3/1989, p.74.IdemBoroi, Ridescu, op- cit., p. 586)' tnscrisut febuie si nu fi putut fi produs in procesul respectiv, independent de voinfa p6rlii care il invoc6 linalta Cune d" Casafie gi Justifie, Secfla civil6 5i de proprietate intelectuaH, deciziarc.627 din 3 februarie 2010). Eroarea de ordin qtiinlific poate conduce la revizuire pe acest motiv, astfel cb dacd la un anumit stadiu al gtiintei nu se putea determina cert c6 un copil este fiul unui anumit bdrbat, deanoltateatehnic6 qi tehnologicd ar putea afrage revizuirea dasi- la momentul respectiv aspectul devine posibil de stabilit Suprem, Seclia civilS, decizia nr. 430 din 16 martie l97l,in Boroi, Mdescu,

Jur

l9
di1
Jur

ob

;i
da av

dir

di
20

s-i

ci' Tr
de de

ac

de

SE

re

if.if""Af op. - cit., p.587).

lil
ul(

Cumutativ, inscrisul trebuie s[ fie determinant pentru solulia procesului, astfel c[ da.cd intrunegte numai celelalte condi{ii nu se va putea folosi pentru revizuirea hotiir"arii (nalta Curte de Casafle gi Justifie, Seclia a II-a civil6, decizianr.295 dn27 ianuarie 2012). f) S-a casa! s-a anulat ori s-a s^chimbat hotirdrea unei instante pe care s-a intemeiat hotirArea a cirei revizuire se cere ltnatta Curte de Casalie qi Justilie, Secfia civild qi de proprietate intelectuall, decizia nr. SiZS ain 5 iulie 2OOT|. g) Statul ori alte persoane juridice de drept public, minofi_ 9i cei pugi sub interdiclie ori cei puqi sub curatela nu au fost aplrali deloc sau au fost apdrafi cu
3udeJfuoreasc6 viclenie de cei instucinafi si

ru

Ju

fi,

tr
m

EX

dac[ un consilier juridic, reprezentant al Revizuirea se .lustifice rp." "*"-plu, persoanei juridice de drept public, sau de utilitate publicd, face cu viclenie o apdrare preluat necorespunz6toare a acestiia-in beneficiul reclamanlei care l relendicat un imobil de stat cu titlu prin exproprierca realizafl in condifiile legii (inalta Curte de Casalie 9i
aibA for[e ,,ln aplicarea art. 322 pct. 5 C. pr. civ, este recesar ca inscrisurile noi invocate sA cu o alti situalii, alte unei la stabilirea a conduce natura fie de sa lnsele, adic4 doveditore i.io .t judecitoregti pronun{ate in litigii u t"x.lor de lege. Invocarea de cite revizuenfi a unor hotirdri 1

ii

apere.

Itr

ju

It
NE

"pri.nUiiit"t ;;;i" faS

de care acegtia

-ag

fost straini nu

se

lncadreaz[ in condi{iile impuse de

ar:t.

322 pct.5 C. pr.

civ'"

Pqtea I. Partea generald

365

Justifie, Seo{ia civild gi de proprietate intelectualE, deoina nr. 6395 dn 17 noiembrie 2004, in Buletinul Casatiei m. 312005, p.70-71 sau Tribunalul Ilfov, decizia rr. 644 din 31 iulie

1978,lnRRDnr.2ll979,p.64\.

h) Existi hotdrdri definitive potrivnice, date de instanfe de acelaqi grad sau de grade
diferite, care incalcd autoritatea de lucru judecat a primei hotlrAri (lnafta Curte de Casalie 9i 1' Justitie, Seclia comerc iaL\ decizia w. 4 1 0 din 26 iarrrsalie 2005 ) tn vederea depunedi unei cereri de revizuire intemeiat pe acest motiv vor fiebui observate urmitoarele cerinle: si existe dou[ hotiirAri contradictorii (Inalta Curte de Casalle gi Justilie, Seclia civila gi de proprietate intelectuald, deciziaw.4367 din 30 mai2007f , d*e in acelagi litigiu (nalta Curte de Casalie gi Justifie, Secfia comerciald" decizia nr. 410 din 26 ianuarie 2005 ifl Buletinul Casafiei w.4/2005, pp. 51 5i 52), intre aceleaSi pa4i, avdnd acelaqi obiect gi lntemeiat pe aceeagi cavi, hotir6rile s[ fie obtinute ln dosare diferite (inalta Curte de Casalie qi Justilie, Secfia co,mgrcialL deaina nr. 1528 din 4 martie 2005 in Buletinul Casaliei nr. 4/2005, pp. 50 qi 51)3 qi in cel de-al doilea dintre ele, fie nu s-a invocat excepfia autoritilii de lucru judecat (inalta Curte de Casafie gi Justilie Seclia civilS, decizia nr. 2392 din 24 martie 2004 in Buletinul Casafiei w. 112005, p. 62. Tribunalul Suprem, Secfia civil6, decina nr. 93115 aprilie 1974, 1n Culegere de crr,tziillg]4, p. 277), fie s-a invoca! dar nu s-a analizat (Tribunalul Suprem, Secfla civil5, decizianr. 126018 iunie 1975, in Culegere dedecinill975,p.256). i) Partea a fost impiedicati s6 se infrfigeze la judecati gi s6 ingtiinteze instanfa despre aceasta, dinf-o imprejurare mai presus de voinfa sa. Aceast6 imprejurare trebuie sd depiqeascd situaliile obiective de neprezentare (starea de boal4 detenfie), deoarece trebuie si se dovedeascl in mod cumulativ c[ partea nici nu a putut s[ aduci la cunogtinla instanfei
respectiva imprejurare.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incdlcare a drepturilor sau libertii,tilor fundamentale datorati unei hotirAri judec6toregti, iar consecinfele grave ale rcestei inc6lcdri continui s6 se produci (Tribunalul Bucuregti, Seclia a V-a civil6, decizia m. 39 din 24 iar,ntalie 201 1, in RRDP w. ll20l2, comentariu Oprina pp. 52-60). S-a resimfit nevoia consacririi unui instrument care si duc[ la rellactarca hotiir6rilor judecitoreqti defrnitive inteme, unnaxe a pronunlIrii unor decizii de c6fre Curtea Europeani a Drepturilor Omului. Numeroase decizii ale Curfii au fost pronuntate impotriva Rom6niei, fie obligdnd statul romdn la despdgubiri c[tre petent, fie considerfind ci o reparalie potivitd pentru parte este tocmai anularea hotfudrii judecitoreqti nedrepte, pronunfate de instanfele romdne (Hotdrdri ale Cur{ii Europene a Drepturilor Omului, Culegere selectivd, vol. I[ editie ingrijitii de Monica Macovei, Ed. Polirom, Bucureqti, 2001).

j)

, hotir6rile au ca obiect luarea unor misuri vremelnice, tn spe{5" suspendarea procedurii de insolven1i, acestea nu au autoritate de lucrujudecat ln ce prive$e solufionarea fondului 9i prin urmare nu sunt hotir6ri potrivnice, tn sensul art.322 alin' (1) C. pr. civ." 2 (nu au puterea lucrului ,,tonform ara.337 C. pr. civ., lncheierile pronuntate tn materie necontencioas6 pr. ciy. qi cele ale art. l?01 prevederile alrt. C. inoidente judecaOr, tn cauzele ln care au fost pronun{ate nu sunt tOO C, p.. civ. pentru a evoca puteria tucruluijudecat. Ca atare, neoper6nd principiul puterii de lucnrjudeca! in scopul respe-cttrrii cdruia a fost instituit cazul de revizuire prev5zut de art. 322 pct. 7 C. W. civ., o cerere de revizuire a unei asemenea hot6rflri, este nelntemeiatii". 3 Hotlr6rile]'pronunfate in aceeaqi canzh, fur cicluri procesuale diferite nu sunt hotitfui potrivnice in

,p*[.

sensul legii.

366

DREPTPROCESUAL CTWL

Pa,
t

in vederea alinierii la legislafia european5, s-a impus adaptarea Codului de procedurl civil6 anterior in raport cu prevederile art. 4l gi 46 din Convenfia Europeani penfu Ap6rarea Drepturilor qi Libertililor Fundamentale ale Omului. Ca argumente aduse ?n
literatura de specialitate (Ciobanu, Boroi, Nicolae, Modificdri aduse Codului de procedurd civild prin ordonan{a de urgenld a Guvernului nr. 138/2004 in Dreptul m. 212001, pp. 23 qi 24), privitor la intoducerea acestui motiv in cod s-au relinut: existenfa unui numdr mare (togrijo.ator) de hotdrdri pronunfate impotriva Rom6niei, datoritii unor solulii gregite in fond pronunlate de judecitorii, tribunale li cu4i de apel qi efectiv necesitatea reducerii acestui numdr de solulii greqite; necesitatea rcalizdiri unei practici unitare de cdtre instanla suprem5, datoritd faptului cd in materie civil6 cu4ile de apel sunt instanfe de recurs, astfel ctrnumfuul curlilor de apel determini numirul categoriilor de solufii pronunfate in materii
asemdnltoare.

mz

inz

20

eXt

ob

Cc

col

vo

Atunci cdnd Curtea Europeani a Drepturilor Omului considerd o inc6lcare a drepturilor petifionarului respectiv printr-o hotiirflre judecitoreascd intemd ale cdrei consecinfe grave se produc in continuare, chiar Ei dupi constatarea inc6lc6rii drepturilor de
citre Curte,se poate formula cerere de revizuire a acestei hotir6ri inteme, insd numai dacd anterior au fost epaizate c[ile procedurale puse la dispozilie de lege (Oprina comentariu la decizianr. 39 din 24 iarlualjie 2011 Tribunalul Municipiului Bucureqti, ln RRDP nr. 1/2012, p.se).

re\
se
s-e

for de so

Anterior, cflnd era reglementat ca motiv de recurs in anulaxe, cerinfa pentru promovarea acestei c6i extraordinare de atac era aceea ca Curtea Europeantr a Drepturilor Omului sd constate c[ partea putea obline o reparatie, cel pufln pa4ial4 prin anularea hotiir|rii interne. ins5, pe l6ng[ faptul c[ promovarea recursului in anularc era pusd de lege numai la latitudinea procurorului general al Parchetului de pe l6ngi Curtea Supremd de Justifie, formulmea legald amotivului l6sa s[ se in]eleagi cI in hotirf,rea Cudii era nevoie si se refinl faptul cd anularea hotir6rii interne ar repreznnta o reparafle, cel pu{in pa4ial6

mi
iru de
ap

pentru petilionar. Astfel, pe l6ngd cd se ingr6dea accesul cetiifenilor la exercitarea unei cii de atac care sd duc[ la anularea hotlrdrii inteme vdtiimdtoare, calea de atac putea avea sodi de izb6nd[ numai in conditiile ln care Curtea Europeani a Drepturilor Omului relinea in

co
ex

pr
de
a

propria sa hotirre anularea actului jurisdictional intern ca o reparafie a inc[lcirii drepturilor qi libertiifilor firndamentale ale petilionarului. Este adevdrat c|alAtavreme cdt acesta arcprezeriatun motiv de recurs ln anulare, tn condiliile preznr$ate era posibild anularea hot5rdrii inteme qi inainte ca Curtea Europeand a Drepturilor Omului si constate incilcarea drepturilor qi libertifilor solicitanfilor, in mod
consret, observflnd cd plingerea adresat6 este admisibild, Curtea putea amdna pronunlarea, timp suficient ca in lard si se declangeze procedura recursului in anulare asupra deciziei irevocabile adusi in fafa Curtii, pentru a se anula aceastii decizie gi a se evita condamnarea statului rom&r. Totr:qi, pdrghiile procedurale interne intfrziau mai mult chiar decdt procedura europeanS, astfel cd solutia recursului tn anulare a fost abandonatS-

iar
ln1

re'

ar
Irl,

Atadax, procedura actual6 de revizuire a hot5rdrii inteme care vatimi drepturi 9i libertif; fundamentale care se pot supune cenzurii Curfii Europene a Drepffilor Omului, este preferabilS, datoritn accesului direct al petifionarului la exercitarea acestei cii

un sa in:

la

modificirii cerinfelor legale de exercitare (asupra ipofezei Oispoativutui altemativ al deciziei CEDO, a se vedea Popq Aspecte spectfi;ce pTivind opli"arro art. 322 pct. 9 din Codul de procedurd civild, inRRDP nr. 6/2008, pp.145-147;
extraordinare de atac qi datoritii

ho
YC

ca sa

Partea I. Partea generald

367

Inalta Curte de Casatie qi Justitie, Secfia I civil5, decizia nr. 956 din 15 februarie 2012r; Inalta Curte de Casafie gi Justitie, Sectia I-a civilS, decizia civil[ nr. 8131 din 16 noiembrie
201

r).

excepliei invocate lpoteza

k) DupA ce hotdr6rea a devenit definitivE, Curtea Constitufionald s-a pronuntat asupra in acea cavh, declar6nd neconstitulionali prevederea caxe a fdcut

obiectul acelei exceplii.

efect eficient al deciziei Curfii in privinla textului aplicat de instanla oaxe nu a a$teptat solulia Cudii gi a continuat solufionarea aauzei, avdnd in vedere cd art. 29 din Legea w.47/1992 nu mai
Constitutionale
vorbegte despre suspendarea de drept acauzni.

a fost introdus[ penfu a se asigura un

240. Depunerea cererii de revizuire Cererea de revizuire se depune la instanla care a pronrplat hotfufuea care se soliciti a fi revizuitS. Astfel, daci hotErdrea primei instanfe a rdmas definitiv6 prin neapelare revizuirea se va indrepta la aceasti instan!6. Revizuirea se va depune la instanla de apel dacl hotdrdrea s-a definitivat ln instanfa de apel sau la instanfa de recurs daci prin decizie s-a evooat fondul. Dac6 revizuireavizeazd o hotir6re prin care cererea a fost respinsE, calea de atac fiind de asemenea respinsE, cererea se depune la prima instant5, cerinla ca sentinfa sd fi solulionat fondul, fiind analizati ulterior. Incaanl conharietilii de hotiirdri definitive cererea de revizuire se va depune la instanfa

mai mare in grad fa!6 de instanla caxe a pronunlat prima hotdr6re iar dacd una dintre
instantele care a pronunlat hot5rdri pohivnice este inalta Curte de Casalie qi Jusfifie, cererea de revizuire sejudeci de aceast[ instan!6. Atunci cdnd in cererea de revizuire sunt indicate mai multe motive, competenfa va aparfine unor instanle diferite, in funclie de motivul invocat, fdr[ a opera o prorogare de competenfE, deoarece revizuirea este o cale de atac extraordinar[, caracteizatl,prin ipoteze

expres gi limitativ prevdzute de Cod, astfel cb fiecare va trebui analizall prin prisma propriilor reguli (inalta Curte de Casalie gi Justifie, Secfia comerciald, decaiaw. 407 drr-26 ianuarie 2005, in Buletinul Casaliei rlr. 412005, p. 52). Ca atare, daci sunt incidente cazurile de la pct. I qi pct. 8, fiecare va fi analizat de instanfa competentS, numai cL cererca intemeiat6 pe primul punct, daci vizpazd a doua hotdrfue, va febui si aqtepte solufionarea revizuirii pentru pct. 8. Cererea de revizuire trebuie si cuprindi motivele pe caxe se sprijini sau acestea si fie ardtate cel mai tdrziu in termenul de revizuire, sub sancfiunea nulitiilii cererii. Dac[ motivele se raporteaz[ la situalii diferite, pentru fiecare in parte se vor aplica dispozifiile I
situalia ln care Curtea European[ a Drepturilor Omului a constatat

unanimitltii, care a motivat respingerea ca inadmisibilii a aclirmii in revendicare, le-a impus reclamanfilor o sarcinn disproporfionati, care i-a privat de orice posibilitate clari gi concrettr de a obfine examinarea de cife instante a cererilor lor de restituire a imobilelor in litigiu" aducfud atinger zubstanpi fnsAgi a dreptului de acces la o instanf5, consecinfele lncElclrii drephrlui garantat de Convenfe, nu pot fi inlnturate dec6t pe calea revizuirii
hottrrdrii prin care s-a respins acliunea ln revendieare, In consecin{5, redeschiderea gi rejudecarea ac{iunii tn revendicare reprezint[ sirigurul remedig av6nd ln vedere ci obiectul lncllctrrii co$tatate de Curtea EuropeanA a Drepturilor Omului a fost un drept procesual, care nu mai poate fi remediat prin inilierea unei alte proceduri de ctrtre peten{i, intrucAt aceasta ar reprezenta o sarcintr suplimentarf, impusl victimelor unor inctrlc5ri deja constatate."

,jn

c[

aplicarea strictii a regulii

368 specifice relative la curgerea termenului, astfel

seama de acestea.

DREPT PROCESUAL CIVIL

ci

qi motivarea cererii va trebui

si lind

241. Termenul de revizuire

Termenul de revizuire este de

realizale de Cod.

o luna, 15 nle,3 luni sau 6 luni, dupn distincfiile

d(

ci

Astfel, termenul de o luni se aplicd pentru caanrile de la a) la h) qi va curge diferit in funcfie de motivul de revizuire invocat. Penfiu ca7r;/. in care insknfa s-a pronuntat plus petita, ultra petita Si minus petita termenul curge de la comunicarea hotdrflrii, care reprezinti regula in materie. 4In cazul revizuirii pentru ipotezatn care obiectul pricinii nu mai este in fiinlE termenul va curge de la cel din urm6, act de executare, in sensul cd prin acesta se constati ci nu este

c(

al

fi

posibili executarea silit6.

Termenul de o lun6 pentru caztl/. de la pct. c) curge de cdnd partea a luat cunoqtinla de hotiirdrea instanlei penale de condamnare a judecitorului, martorului sau expertului ori de hotiir6rea care a declarat fals tnscrisul, dar nu mai tfunts de un an de la data rim6nerii definitive a hotiirdrii penale. Dacd nu existd asemenea hot5rAri, termenul curge de la dala cdnd partea a luat cunogtinla de imprejurdrile pentru care constataxea infractiunii nu se mai poate face printr-o hot5rdre penalS, dar nu mutArziu de 3 ani de la data producerii acestor imprejurdri. Cdnd revizuirea se intemeiazA pe aplicarea sanctiunii disciplinare pentru judecdtor, termenul va curge din ziua in care pxtea a luat cunogtinfi de hot6rArea prin care a fost sancfionat disciplinar definitiv judec[torul, dar nu mai tdrziu de un an de la data rlmdnerii definitive a hotlrdrii de sanclionare disciplinari. Pentru rev'aukea intemeiatd pe constatarea unui inscris ca fiind fals, termenul curge din ziua in care s-au descoperit inscrisurile ce se invoci iar penfu pct. 0, din z;rua in care paftea a luat amogtinfZ de casare4 anularea sau schanbareahotdtfltii pe carc s-aintemeiat hotir"arca a cdrei rcvintire se cere, dar nu mai tdrziu de un an de la data rdmilnerii definitive a hotdr6rii de casare, anulare sau schimbare. Pentru pct. g) termenul este de o lund qi curge dtn ziuain carc staful ori alti persoan6 de drept public a luat cunoqtinfa de hotiirdre, dar nu maitflrziu de un an deladatar6m6nerii definitive a acesteia. Penfuu aceea5i situalie incidentti insa in cazul minorilor, persoanelor puse sub interdictie judecitoreascd sau sub curatelS, termenul de revizuire este de 6 luni de la datala care cel interesat a luat cunoqtin![ de hotirAre, dar nu mutArzht de un an de la dob6ndirea capaciti{ii depline de exerciliu sau, dupi caz, de la inlocuirea tutorelui persoanei puse sub interdicfie, de la incetarea curatelei ori inlocuirea curatorului. Penfu hotiir6ri potuivnice termenul va curge de la datarlm6nerii'definitive a ultimei
hotdrdri.

fi tr
c,
pr

pr

s(
CI

d d

S(

ci

!
c

Similar cererii de repunere

in

termen, cererea de revizuire intemeiati pe pct,

i)

se

depune in termen de 15 zile de la tncetarea lmpiedicirii. Pentru cazul pronunlirii Cu4ii de la Shasbourg sau a Curlii Constituflonale termenul este de trei luni gi curge de la data la care hot2ir6rea a fost publicat{ in Monitorul Oficial.

Partea I. Partea generald

369

2A. Jtdecata in revizuire

$i in cazul revizuirii instanfa de revizuire poate acorda suspendarea executiirii hotirdrii
atacate sub condifia depunerii unei cautiuni la dispozilia instanfei. Judecarea cererii de revizuire se face pohivit dispozifiilor privitoare lajudecarea cererii

de chemare in judecata, intdmpinarea fiind qi aici obligatorie qi frebuind depusl la dosar cu cinci zile anterior termenului'de judecat?i.

Instanfa nu va putea

s[ extindi

dezbakrea la alte aspecte decit cele mentionate

fti

cererea de revizuire gi la faptele pe caxe aoeasta se intemeiazd"

Daci instanla admite cererea de revizuire ea va sohimba, ln tot sau in parte, hotiirirea in cazul hotiirdrilor definitive pohivnice va anula cea din unnd hotir6re. In fiecare caz, pe hotirdrea revizuitii se va facd men{iune despre revizuire in josul originalului. Hotiirdrea datii ln revizuire va face menliune despre admiterea c6ii de atac qi va modifica dispozitivul hotiirdrii revizuite. in unele dintre cazurile de revizuire instanta va tebui sI procedeze la o noud judecatE m fona. astfet, p"tt o motivele prevdzute la pct clg), instanp de revizuire, dupd ce admite calea de atac, va proceda la rejudecarea fondului
atacati, iar
pronunfAnd o nou[ hotirdre.

in cazul pct. h) instanta va anula a doua hot2irdre fdrd s[ mai verifice care dintre cele doui hottirfiri este corecti" Hotirfirea datii in revizuire este supus[ aceloraqi cii de akc ca gi hot5r6rea rcvlz,titfuix pentru cazul hotilrdrilor potrivnice se poate exercita recursul (daci revizuirea a fost solutionatii de una dintre secliile inaltei Curfi de Casafie gi Justitie, recursul este de
competenla Completului de 5 judecdtori).

Din conlinutul textului reiese concluzia cI se admite, in acest caz patilcalu, recursul
deoarece judecata pe caxe o face instanla supremd este ln primd instant6, aceasta anul&rd a doua hotirdre, astfel cd nu se poate vorbi despre recurs la recurs'
Spege:

/, Prin cererea de revizuire formulati impotriva sentingei pronuolati de Judecitoria P., A. a solicitat anularea acesteia deoarece instanga a pronun[at hotidrea firi si fini seama de o alti hotirire definitivi, pronuntati anterior, intre aceleagi pi4i, asupra aceluiagi obiect gi avind aceeaSi euzl,. Intimatul formuleazl intAmpinare, in care susgine ci aspecul semnalat in cererea de revizuire nu a fost invocat in fala primei instanle, astfel ci ru Putea fiarralizat, Care este instanla competenti si solugioneze cererea de revizuhe? Care sunt condigiile formulirii unei cereri de revizuire intemeiatl pe art. 503 pa. 8 NCPC?
Care este solugia?

2. Prin cererea de revizuire formulati la t6 nai 2011, impotriva deciziei Pronunlate in apel, A. soliciti schimbarea in tot a deciziei, cu consecinga admiterii apelului gi respingerii cererii de
chemare in judecatS-

nu

rui

Arati ci senrinla a fost pronunlati pe baza unui inscris intocmit prin fals iatelecnral, care issl poate fi declarat ,a at^r" intr-o proceduri penali, deoarece s-a irmplinit termenul de

prescripgie al rlspunderii penale. Solicitl instangei de ievizuire si se pronuage pe cale incidentali, asupra existenlei infracgiunii invocate gi pe cale de consecinli si desfiinleze sentinla dati pe baza inscrisului fals. Care este temeiul de drept gi termeaul pentru formularea cererii de revizuire? Formul4i intimpinarea la cererea de revizuire.

370

DREPT PROCESUAL CTVIL

Sec{iuneo a V-a

Dispozi[ti priaind asigurarea unei practici judiciare unitare

$I. RECURSUL IN INTERESUL LEGII
243.lpotezdgi efecte
Recursul in interesul legii este tratat in categoria procedurilor de naturd si asigure o practic[ judiciari unitaq anterior noului Cod de procedurd civilfu fiind reglementat inte cdile extraordinare de atac, fhrd sd fi intrunit trdsiturile caracteristice ale acestora (Ciobanu, Boroi, Nicolae, Modi/icdri aduse Codului de procedurd civild prin Ordonanla de Urgenyd a Guvernului nr. 138/2000, inDreptul nr.212001, p.20), deoarece solulia date in urma acestui recurs nu influenleazi qi nu au efect asupra hotir"arilor judecdtoregti examinate [Deleanu, I., Observa|ii generale Si speciale cu privire la Noului Cod de procedurd civild (Legea nr. 13412010\, ?n Dreptul w. lll20l0, p.291. Acest instrument juridic procesual a ap[rut ca uflnaf,e a faptului c[ s-a resimlit necesitatea abordlrii unitare a unor probleme sau aspecte legislative, caf,e erau vdzute distinct gi interpretate diferenliat de cdtre instanfele judec[toregti. De aceea noul Cod de proceduri civild prevede la condifiile de admisibilitate cerinfa de a se face dovada c6 problemele de drept care formeazl obiectul judecilii au fost so$onate in mod diferit prin hot?irdri judecitoregti definitive, care trebuie si fie anexate cererii (Deumier, Crearea dreptului Si redactareo deciziilor de cdtre Curtea de Casalie, in RRDP nr. 112008,

I
I

pp.24l-249).
Calitatea procesual[ apar[ine procurorului general al Parchetului de pe l6ngi inalta Curte de Casalie gi Justilie, care procedeazd dn oficiu sau la cererea ministrului justifiei, colegiului de conducere at tnattei Curli de Casafie gi Justi{ie, colegiilor de conducere ale curlilor de apel, precum gi Avocatului Poporului. Aceste organe sau entitiifi cer inaltei Cuqti de Casalie gi Justilie si se pronunfe zxupra chestiunilor de drept care au fost solulionate diferit de instan{ele judecdtoregti, in scopul de

fr

unitad a legii de citre toate instanfele judecdtoregti. Fap de formularea art. 514 NCPC, organele menfionate au obligalia si sesizeze instanfa supremi cu cererea de recurs tn interesul legii, neputdnd alege o altii conduitd, daci au cunogtinfi despre situafia care reprezintd ipoteza acestei proceduri, solulionarea in mod diferit prin hotirdrijudecitoregti defuritive a aceleiagi probleme de drept. Deciziile prin care se solutioneazS aceste sesiz6ri se pronunti numai in interesul legii, nu au efecte asupra hotlrdrilor judecdtoregti examinate, ori asupra situafiei ptulilor din acele prooese, se motivea"i gi se publicd in Monitorul Oficial, avdnd caracter obligatoriu pentru instan{ele caxe sunt chemate sE aplice lextul respectiv ulterior. Cu alte cuvinfe, deciziile interpretative, prin care se sisteazd pentru viitor libertatea instantelor de a mai citi altfel
a asigura interpretarea gi aplicarea

il
$

$r

textul, decdt aga cum a fost dezlegat de instanfa suprem6, au o deosebitii importanla, nu atAt prin valoarea argumentelor juridice aduse de citre inalta Curte de Casa{ie qi Justifie in motivare, cit prin aser;a cd, ?n aplicarea respectivei dispozifii normative, nu va mai fi posibiln o altii interpretare, ceea ce va asigura uniformitatea jurisprudenfial{ atit de

Pstea I. Partea generald

371

rcesar6 lnt-un stat democratic. Evident c6 tiria argumentelor juridice aduse de instanla qpreml in motivme va susfine un asemenea efect peq, Recursul in interesul legii in reglementarea Nodului Cod de procedurd civild, in Pandectele Romdne nt. 8l20ll, pp. 37

$ 38).
244. Procedur[ de solufionare Noul Cod de procedur[ civill' reglemerfiEaz} detaliat procedrua de solulionare a recursului ln interesul legii, aritAnd c[ acesta se judec1 de un^complet fotmat din 25 de membri: pregedintele sau tn lipsa aceshria, vic,epregedintele Inaltei Curli de Casa{ie gi Justifie, preqedinfii de seclii din cadrul acestei4 precum Ei 20 de judecitori, din care 14 judecitori din secfia/secfiile ln a cdrei/cdror competen!5 inffi problema de drept care a fost solufionatii diferit de instantele judecitoreqti qi cite 2 judecitori din cadrul oelorlalte secfii. heqedintele inaltei Curli de Casafie qi Justilie, respectiv, vicepregedintele acesteia

gendeazi" completul.
Dacd problema de drept prezin6 interes penffu doul sau mai multe secfli, preqedintele stabilegte numirul judecitorilor din secfiile interesate care vor intra tn compunerea

completului iar celelalte secfii vor fi reprezentate de cate doi membri. Atunci cdnd problema de drept n-u intrd in competenla niciuneia dinfe secliile inaltei Curfi de Casafie qi Justifie, pr"q"diot"l" sau, dup[ caz, vicepregedintele inaltei Curti de Casatie qi Justilie desemneaz[cite 5 judeciltoti din cadrul fiecarei seclii'
tn toate cazurile desemnarea judecitorilor este aleatorie. Dup6 oe se alc[tuieqte complehrl de judecata, preqedintele acestuia va desemna dintre membri completului 3 judec[tori pentru a intocmi un raport asupra recursului in interesul

legii, aceqtia nefiind incompatibili. Raportul se intocmegte prin sintetizarea: so$ilor date problemei de drept respective 9i argumentelor pe care se fundamenteazd, jurispruden{ei relevantA a Curlii Constitulionale, a Cur.tii Europene a Drepturilor Omului sau a Curlii de Justilie a Uniunii Europene, daci este cazul, doctrinei in materie, precum gi lu6nd opinia specialigtilor consultali, personalitEli recunoscute, care igi prezintdscris opinia asupra problemelor de drept solufionate diferit' pufln 20 de zlle $e.dinta completului se convoacS de preqedintele acestuia, cu cel inainte de desfrgurarea acesteia, la convocare, fiecarejudecitor primind o copie a raportului
gi a soluliei propuse.

judecdtorilor completului, in S"ai"t" se desfigoard valabil cu participarea tuturor asemenea prin desemnare de inlocuif, put6nd fi aceqtia situafia unor motive obiective,
aleatorie.

Casa{ie gi Justilie sau proourorul desemnat de acestq judecitorul desemnat de colegiul de conducere al inaltei Cu4i de Casafre qi Justilie, respectiv al Cu4ii de apel ori de Avocatul poporului sau de un reprezentant al aoestuia, suslin recursul potrivit motivelor invocate qi

i"

fut" completului, procurorul general al Parchetului de pe l6ngd lnatt, Cutte d"

la data sesizirii instanlei, cu cel pufin doui abtineri de la vot. judecitorilor fardafiposibile completului, treimi din numdrul
Solulira se va pronunta in cel mult 3 luni de

soluliei propuse.

312
$2. SESIZARE4

DREPT PROCESUAL CTVIL

CURTI DE CA5ATIE $l JUS1TIE iN vsoEnEA PRONUNTARII UNEI HOTARARI PREAT^ABILE PENTRU DMLEGAREA UNOR PROBLEME DE DREPT

iruerru

sesizarea O altii procedurdprevdzatbde lege pentru asigurarea unei practici unitare este problemb de unor pentru dezlegatea instanfei supreme pentru pronunlare-a unei hotdrdri drept. jurisprudenle unitare, apare A6a cum este conceput acest instrument de asigurare a unei de solufionarea condiflonat este care mult mai accesibil decat recursul in interesul legii, definitive. diferitii a aceleiaqi probleme de drept, prin hotirarijudecltoreqti pe de altji parte, fa+fide incdrcbtura rolului instanlei supreme, se va constata daci in tergiversare a aplicarea sa aciastl procedurd nu va reprezenta indirect qi un instrument de soluliondrii cauzpi din partea celui interesat. Astfel, noul Cod de proceduri oivilE prevede posibilitatea tibunalelor, curfilor de apef qi instanlei supreme, investite in ultim[ instanta de a solicita inaltei Curfi de Casa{ie 9i de iustilie sb pronur,le o hot?irdre prin care sd se dea o rezolvare.de principiu unei chestiuni care respective, pe a cavz-ei fond drepi, cu care a fost sesizati, de oare depinde soMonarea nefhc6nd nici obiect al este nou aplruti gi nu a fost dezlegati in practica instanlei supreme, unui recurs tn interesul legii in curs de solulionare'

245.lpotezt

se poate face din oficiu sau la cererea pdrfilor, chiar de qi Justitie, completUl de judeci6 investit, care ioate face parte din tnafta Curte de Casalie curti de apel sau tribunale. ---'1" qi scop instanta pronun!6 o incheiere care nu este supusi niciunei cdi de atac prealabile hot2iririi pronunlarea pdnd la prin care instarila dispune suspendarea cauzpi penfu dezlegarea chestiunii de drept. i" to"n"lere febuie aritate motivele de admisibilitate a sesizdrii, precum qi punctele de
Sesizarea instanlei

246. Procedura de

judecatl

irpr"*.

*.rt

'--

vedere ale insknlei qi ale pdrfilor.

Sesizarea va fi postati pe pagina de internet a instanlei supreme, astfel ca toate ca1uzf,lot instanfele caxe au priiini similare,sa o cunoasci qi s6 poat[ dispune suspendarea pdnS la solulionarea sesizErii. de Sesizarea se repartizeazbaleatoiaqi, incepflnd cu 1 ianuarie 2016,va fi solufionat6 din ridicate, problemei de drept un complet format bin pregedintele secliei corespunz5toare cadrul i'"utt"i Curfi de iasalie qi Justitie qi 12 judec[tori din cadrul sectiei respective. Cod sesizdrile formulate in prociseie pomite tncep6nd cu data intrexii in vigoare a noului {e preqedintele din format este procedur6 civil qi pena la data de] I decembrie 2015, completul judec[tor desemnat de iectiei co.espun atoare a tnaltei Cudi de Casafie qi Justilie sau de un acesta gi 8 judecitori din cadrul secliei respective' n"pa uf"atoirea completului, pregedintele acestuia desemneaz[ un judecitor raportor, in vgderea tntocmirii unuiraport asupra chestiunii de drept supusejudecitii' inatei Curli de Dac[ aspeotul in discufe fine de activitatea mai-multor seqii nu existii o secfie Justifie inalta Curte de Casafie 9i Casqtie gi lustilie, sau dac'a nu a fost drept de chestiunea corespunzitoare'aceleia la care s-a constatat cd respectiva

P"lIl

ie

Partea L Partea generald

373

dezlegat} unitar in practica instanfelor, completul se desemneazi prin participaxea unor judecitori din toate sec{iile sau din cele interesate. Astfel, pregedintele sau, in lipsa acestui4 vicepregedintele tnaftei Curfi de Casalie qi Justifie transmite sesizarea pregedinfilor secfiilor interesate in solufionarea chestiunii de drept, iar completul va fl alcdtuit din pregedintele saq in lipsa acestui4 din vicepregedintele tnaltei Curfi de Casafie gi Justifie, carevaprenda completul, din pregedinlii secfiilor interesate ln solutionarea chestiunii de drept precum gi cdte 5 judecitori din cadrul secflilor respective desemnali aleatoriu de pregedintele completului. Raportori vor fi in aceastd situafie, cdte un judecitor din fiecare secfie care participd lajudecati. Raportul se lntocmegte pe aceeagi structur[ ca qi raportul in cani recursului in interesul legi gi se comrxticd pdrlilor, care, in termen de ce1 mult 15 zile de la comunicare, pot depune, in scris, prJn avocat sau, dupd ca4 pnn consilier juridic, punctele lor de vedete pnvind chestiunea de drept supusdjudecifii. De asemenea, judecata, participarea la vot gi deliberarea urmeazi aceleaqi reguli de la

rpcursul

in

interesul legii, instanla pronunf6ndu-se

prin decaie, numai cu privire

la

chestiunea de drept supus[ dezlegdrii.

Interpretarea dat6 chestiunilor de drept are caracter obligatoriu pentru instante, atit in cauza?n legituri cu care s-a ridicat chestiunea de drept cdt gi in cazuri ulterioare tn care se vor aplica aceleaqi prevederi. Ca atare, se impune o forml putemici de publicitate, noul Cod de procedur[ civill
prevSz6nd

ci

aceste decini se publici in Monitorul Oficial.

SpetI: f. fnstaalei de apel, investiti cu solulionarea apelului impotriva sentinlei pronunlati in solulionarea .e..rii de revendicare a unui imobil preluat abuziv de citre stat, in perioada comunisti, prin care a fost admisi cererea, i s-a solicitat de citre pArit sesizarea instangei suPreme in vederea pronungirii unei hotirAri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept a admisibilitalii unei asemenea acgiuni tn justi1ig, exercitati direct in faga instangei, degi toate legile cu cAra6;;er reparatoriu, inclusiv Legea nr. LO/2OOI, sub incidenga cireia intri gi bunul in discuEie, previd o proceduri pralabild speciali. Care sunt condiliile sesizirii instangei suPreme cu o asemenea cerere'
Cum procedeazi instanla de aPel?

BIBLIOGRAFM
L Tratate, cursuri, monografii CIoBANU, Y.M., Tratat .., vol. II, 1997 ., p. 321. BoRoI, G., ItAouscu, D., Codul de procedurd civild, Ed. All, Bucuregti,1996. CgJOCARU, O., Legea caselor nafionalizate, Explicalii teoretice, intrebdri Si rdspunsuri, ed. a II-4 revizuitii qi adiugitn pohivit modificirilor Normelor Metodologice,
Ed. Lumina Lex, Bucureqti, 1997. LE$, I., Tratat de drept procesual civil, Ed. C.H. Beclg Bucureqti, 2010' Hotndn ale Ctrlii Europene a Drepturilor Omului, Culegere selectivd, vol. ingrijiti de M. MacovEI, Ed. Polirom, Bucureqti, 2001.

II, edifie

374

DREPTPROCESUAL CIVIL

IL Studii
Cnm.qA,

i.,

gi articole

HotdrAr"a Colegiul Consilierilor Juridici Argeg c. Romdnia, in Curierul

Judiciar m.3l20tl,pp. 133 gi 134. CIOBANU, V.Vt. gOnOr G., NICOLAE M, Modificdri aduse Codului de procedurd civila prin Ordonanla de urgenyd a Guvernului nr. 138/2000, in Dreptul nt.2l2001,p.ll' DnrUaNU, I., Proporlionalitatea in procedura civild,ltRRDP nr. 5/2008, pp. 19-53. DELEANU, 1., Olxervalii cu privire la /lexiunile argumentului de lege lata in procesul

civil, inRRDP, w. I 12007. DELEANU, I., Consideralii cu privire la apel in ambianla proiectului Codului de procedurd civild, inPandectele Rom6ne w.1212009, pp' 15-40' DELEANU,I., Obsertalii generale Si speciale cu privire la Noului Cod de procedurd
civild $-egea

w.

13412010), in Dreptul ttt.

ll

12010, pp. 12-42'

Oiul,,areR, P., Crearea drepnlui Si redactarea deciziilor de cdtre Curtea de CasaSie,

in

RRDP nr. 112008, pp. 195-249. DIAMANT, g., LINCSAN, V., BELIGRADEANU, $., Efectele admiterii recursului civil dacd hotdrdrea recuratd este nemotiyatd Si/sgu nu s-au pronunlat asupra fondului cauze! ReJleclii asupra Deciziei nr. MI/2000 a iCCl - Sec{ii Unite, in Dreptul w. 612007, pp.83-94. LE$, I., Recursul in interesul legii tn reglementarea Nodului Cod de procedurd civild, in Pandectele Ror,n6ne nr. 8/20 1 1, pp. 25-39. FRE1pIU, G.C, Consideralii tn legdrurd cu unele aspecte de procedurd din practica instanlelor judecdtoreSti, tn Dreptul nr. ll20l2, pp. 220'231' OpnntA, 8., Comentariu la decizia nr. 39 din 24 ianuarie 2011 TMB, in RRDP

nr.1l20l2,pp. 56-60.

PopA, I., Aspecte specifice privind aplicarea art. 322 pct. 9 din Codul de procedurd

civild, inRRDP rc. 612008, pp. 142-1 47 . Ro$u, C., FANU-MOCA, A., Repunerea tn terrnenul de apel, in Dreptul w.312009, pp.1l7-118. Roqu, C., FANU-MOCA, A., Recursul incident Si recursul provocqt reglementate de Noul Cod de procedurd civild prin preluarea instituliilor omonime din procedura cdii ordinare de atac a apelului, in Dreptul nr. 1 1/2010, pp. 43-48. TABACU, A., Comerctariu aprobativ la decizia nr. 1365 din 6 septembrie 2011 pronunlatd de Curtea de Apel PiteSti, Sec1ia civild, pentru cauze privind conflicte de muncd -gi asigurdri sociale $i pentru calae cu minori Si de familie, in RRDJ nr. 312012, pp. 23-30 ' iASARCA, M., Principiul dreptului la un proces echitabil, tn termen optim 5i previzibil, in lumina Noului Cod de procedurd civild, iaDreptul nr. 12/2010, pp. 42'56.