Definiția funcției publice:

Diversitatea sarcinilor pe care le are de îndeplinit administrație publică necesită o extrem

de largă gama de prestațiuni realizate prin serviciile publice, ca și un personal cu pregătire
profesională diversă. Satisfacerea nevoilor cotidiene ale colectivității, a nevoilor omului care
traiește într-o grupare organizată, rămâne finalitatea esențială și singura justificare a administrației
publice, atât de diversificată, mai ales în prestațiunile sale către populație.
Privită din punct de vedere sociologic, administrația publică nu reprezintă altceva decât o
suma de colectivități umane care organizează anumite acțiuni în favoarea altor oameni. Din acest
punct de vedere, problema oamenilor care lucrează in administrație capătă importanță
considerabilă.
Oricât de perfectă ar fi organizarea unui organism social și oricât de bune legi și decizii ar
fi, rămâne, doar o simplă schemă, făra viabilitate, dacă nu există oameni competenți, activi și
devotați pentru realizarea scopului stabilit.
De aceea, se poate spune ca eficacitatea administrației publice depinde de calitatea umană
și capacitatea tehnică a celor care alcătuiesc organele administrației publice, a funcționarilor care
lucrează în administrațiă publică, îndeplinind o funcție de stat, o funcție publică.
Exercitarea unor atribuții pe baza unor însărcinări în cadrul organelor administrației
publice constituie funcții în cadrul acestor organe, iar cei care le realizează au calitatea de
funcționari ai organelor administrației publice.
Funcția în cadrul administrației publice, poate fi definită ca un ansamblu de atribuții și
responsabilități stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către
administrația publică centrală și locală.

Fiecare funcție publică se caracterizează prin anumite trăsături, dar tuturor funcțiilor publice le sunt
comune următoarele:

 Funcția publică reprezintă un complex de dreputuri și obligații, care nu sunt facultative ci obligatorii
pentru persoana investită;
 Funcția publică are un caracter de continuitate care decurge din însăși continuitatea existenței
statului;
 Funcția publică nu poate face obiectul unei înțelegeri între părți, ea este rezultatul unui act unilateral
de voință prin institura legală ce se acordă persoanei care exercită funcția;
 Funcția publică în marea ei majoritate are un caracter profesional, fiind exercitată de oameni care își
fac din aceasta o profesie
 Funcția publică poate aveau și un caracter politic, iar titularii acestor funcții (miniștri, secretari și
subsecretari de stat, prefecții și primarii) au un regim juridic special.
 Funcția publică este accesibilă tuturor cetățenilor în condițiile legii.

FUNCȚIILE ADMINISTRAȚIIE PUBLICE SUNT:

Funcția de administrare a personalului

Această funcție vizează problema privind recrutarea, pregătira și perfecționarea profesională
a funcționarilor din administrație, drepturile de personal. În elaborarea politicii de personal cei
responsabili trebuie să aibă mai multe aspecte. În primul rînd trebuie să se țină seama de nivelul de
calificare pe care îl impune fiecare funcție, acest nivel deteminind poziția ierarhică în cadrul
schemei de personal și nivelul de retribuire. În al doileaa rând trebuie să se țină cont de situția pieței
forței de muncă, de faprul că uneori este dificil de găsit personalul cu calificarea necesară și
experiența corespunzătoare în domeniu.
Necesitatea unei garanții decurge din faptul ca autoritățile administrației publice se află în
serviciul cetățenilor satisfăcînd cerințele vieții sociale prin aplicarea corecte a legilor sau prin
organizarea aplicării în practica a acestora și pentru a se asigura un înalt nivel calitativ activității
funcționarilor publici este necesar pe de o parte ca funcționarii publice să aibă pregătirea
profesionala de specialitate, iar pe de altă parte să aibă experiență în exercitarea atribuțiilor și
competenței ce le revin ca urmare a investirii în funcția respectivă.
Experiența se acumulează în timp ca urmare a activității desfășurate într-un domeniu. Pentru
a se putea forma un astfel de funcționar este necesar ca el să fie aparat de eventuale abuzuri ale
verigilor ierarhic superioare, de încercări de influențare sau intimidare prin asigurarea stabilității în
funcție și în anumite cazuri, prin ianmovibilitate sau iminitate.
Caracterul extrem de complex al administrației publice și implicațiile sale sociale
determină necesitatea unei permanente perfecționări profesionale a funcționarilor publici.
Perfecționarea pregătirii profesionale a funcționarilor din administrație are menirea de a
asigura păstrarea echilibrului între cerințele societății referitoare la activitatea acestor funcționari
și modul în care acestia răspund cerințelor respective.

Functia de achiziționare a bunurilor și serviciilor de catre administrație

Prezintă interes deosebit pentru administratia publica atat determinarea necesarului de achizitii, cat si
modurile de procurare a bunurilor si serviciilor. Evaluarea necesitatilor cantitative si calitative este utila
cu privire la toate functiile auxiliare ale administratiei, dar ea este obligatorie cand este necesar a
comanda materiale sau instalatii imobiliare,pentru ca in acest domeniu intuitia sau precedentul
nu pot oferii garantii. A exprima necesitatile calitative inseamna a preciza ce tip de bun trebuie
comandat. Achizițiile de bunuri si servicii implica vehicularea unor sume mari de bani. Erorile
personalului, care are sarcina de a acizitiona bunuri si de a supraveghea lucrarile imobiliare,
trebuie excluse pentru ca asemenea erori pot genera disfunctionalitati si pentru ca fondurile
utilizate provin din banii contribuabililor,deci, ele trebuie utilizate corect, in exclusivitate in
scopul satisfacerii cerintelor interesului general,mai ales in conditii de austeritate bugetara.
Este necesara elaborarea de catre certatatori a unor studii privind necesitatile prezente si
de perspectiva din administratie referitoare la bunuri si servicii, studii care sa se finalizeze cu un
ansamblu de standardele calitativa care sa aiba caracterul unor norme de recomandare. De
asemenea, in administratia publica trebuie consolidate compartimentele (directiile) tehnice
pentru ca o buna organizare si o buna functionare a administratiei publice nu este posibila fara un
corp solid de practicieni din domeniile tehnic si economic. Pentrau a reduce la minimul posibil
riscul de aparitie a situatiilor de nelegalitate in atribuirea contractului de achizitie publica,
legiuitorul roman a adoptat un act normativ care sa reglementeze procedura licentei electronice.
Legiuitorul a apreciat dispozitiile privind achizitiile prin licitatii electronice se
completeaza cu dispozitiile legale privind achizitiile publice si cu cele privind incheierea,
validitatea si efectele actelor juridice.
Pricipiile, care constituie fundamentul procedurii de atribuire a contractelor de achizitie
publica prin licitatie electronica sunt: libera concurenta, eficienta utilizarii fonsurilor publice,
transparenta, tratamentul egal, confidentialitatea.

Functia financiară
Aceasta functie se refera la intocmirea proiectului de buget (atat cel national cat si
proiectele bugetelor locale) si la executia bugetara.
Elaborarea anuala a bugetului de catrea Guvern si administariile locale este un proces de
durata si complex, pentru ca intocmirea documentatiilor privind bugetul ce vor fi depuse spre
dezbatere si aprobare Parlamentului antreneaza toata piramida administratiei de la temelie pana
la [Link] bugetului are o mare importanta pentru viata politica pentru ca structura
bugetului este cea care permite sau impiedica realizarea obiectivelor programului de guvernare.
Chiar daca Parlamentul este acela care decide in legatura cu bugetul aproband sau
respingand proiectul de lege privind bugetul de stat, totusi structura bugetului se poate spune ca
este opera Guvenului pentru ca Parlamentul nu opereaza modificari sau nu face modificari numai
in anumite puncte de detaliu din proiectul Guvernamental.
Referitor la determinarea necesitatilor cantitative de produse si servicii, aceasta nu este
mai putin importanta. Cantitatile se stabilesc in functie de cel putin trei factori: disponibilul
bugetar, cerintele calitative referitoare la bunuri sau servicii si prioritatile in programul de
activitati al structurii administative respective.

Functia judiciară
Functia judiciara a administratiei se refera la prestatiile specifice ale celor care au cunostiinte teoretice si
practice de legislatie,de reglementare si de jurisprudenta. In administratie activitatea juridica poate fi sintetizata in
urmatoarele categori de actiuni:

 interpretarea legilor si a altor acte normative

 codificarea textelor
 participarea la procedurile judiciare.

Redactarea proiectelor de decizii, in particular, si de documente, in general, este foarte importanta pentru ca
de claritatea si corectitudinea textului depinde eficienta viitoarelor decizii si documente, mai exact modul cum
vor fi receptate acestea de public si modul in care vor fi respectate.
In redactarea proiectelor rolul personalului de specialitate este hotarator pentru ca atat forma cat si fondul
actului, prin limbajul folosit, contribuie la claritatea proiectului si implicit la intelegerea usoara a acestuia de catre
cetateni. Pe de alta parte, o corecta redactare preintamoina aparitia unor situatii de anulare a actelor de catre
instantele judecatoresti.
In ceea ce priveste interpretarea legilor si altor reglementari si impune precizat ca textele care trebuie
aplicate in activitatea curenta a administratiei publice sunt adesea neclar si interpretativ formulate. Este cazul cand
doua texte de lege se contrazic sau cand redactarea defectuoasa a unui text genereaza perturbari, disfunctionalitati
in activitatatea administratiei.
In aceste situatii personalul de specialitate are obligatia de a incerca sa lamureasca, prin viziunea de
ansamblu pe care o are asupra sistemului national de drept, care a fost intentia legiuitorului si dea preveni
eventualele litigii. In cazul aparitiei litigiilor, evident instanta se va pronunta asupra modului in care trebuia
interpretat textul legal.
Codificarea este acea forma superioara de sistematizare a actelor normative care consta in procesul de
prelucrare si alcatuire a unui singur act normaiv cu putere de lege, numit cod, din toate sau aproape toate actele
normative dintr-o ramura de [Link] in domeniul dreptului administrativ este activitatea ce consta in a
aduna si a reuni intr-un text unic si ordonat in mod metodic toate dispozitiile de aceeasi natura juridica referitoare
la un domeniu particular de activitate al [Link] este o activitate complexa, care necesita mult
timp, dar care are efecte deosebit de importante prin faptul ca faciliteaza activitatea functionarilor publici si nu
numai.

Functia de previziune si programare.

Henry Fayol a afirmat ca ,,administrer c’est prevoir, commander et controler” (a administra inseamna a
prevede, a comanda si a controla). Aceasta afirmatie subliniaza ideea ca pentru a-si realiza functiile sale
administratia publica apeleaza la toate atributele conducerii, ea trebuind:

 sa prevada si sa programeze
 sa organizeze procesul de executie
  se decida, dar sa si pregateasca variante de decizii pentru factorul politic de decizie
 sa coordoneze procesul de executie
 sa controleze intreaga activitate de punere in executare si de realizare a valorilor politice.

Chiar daca decizia apartine in materie de alegere a unui anumit program in exclusivitate factorului politic, totusi
trebuie recunoscut ca administratia publica influenteaza stabilirea prognozelor si programelor in special prin
resursele umane de care dispune, dar si prin mijloacele materiale. Pentru a se putea realiza un program este
necesar a se prevede care vor fi evolutiile viitoare. Asemenea evolutii nu pot fi prevazute decat daca este atent
analizat si cunoscutr trecutul si prezentul. În concluzie functia de previziune si programare a administratiei
publice presupune: 

 cunoasterea in amanunt a starilor de fapt prezenta

 prevederea evolutiilor ,,spontane”
 elaborarea de programe

Orice decizie administrativa este adoptata in scopul solutionarii unei probleme a unei colectiviatati
umane. O decizie implica existenta responsabilitatii celor care o adopta si atrage raspunderea lor pentru
consecintele adoptarii acesteia.
Pentru a preintampina potentialele efecte negative ale unei decizii administrative este necesara o atenta si
aprofundata documentare prealabila, in cadrul acestei documentari analizandu-se atent realitatile trecute si
prezente ce au legatura cu subiectul modelarii si sintetizandu-se concluziile ce pot fi de folos in procesul de
modelare a evolutiilor viitoare. Realizarea unui model presupune intelegerea fenomenului si explicarea lui, pentru
ca practic un model este o aplicatie concisa(care, eventual, foloseste notiuni de simbol) a unui [Link] de
administratie sunt cel mai frecvent datorate perceperii gresite a realitatii. Culegere informatiei si simtirea pulsului
comunuiatii se poate realiza prin mai multe procedee:

- contacte de lucru si discutii directe intre functionarii publici si cetateni

- consultari, dezbateri la care participa reprezentantii administratiei si conducatorii diverselor organizatii

exterioare administratiei (de exemplu liderii sindicali, liderii ai organizatiilor neguvernamentale) prin intermediul
unor comisii consultative ce functioneaza in cadrul administratiei publice centrale

- schimburi de experienta in cadrul unor intruniri ale functionarilor ocupand functiuni de decizie in cadrul
autoriatatilor administratiei publice locale

- pe baza concluziilor diverselor corpuri de control retinute in documentele intocmite cu prilejul diferitelor actiuni
de control

- prin informarile formulate de prefectii si subprefectii Guvernului

-prin informarile despre tendintele in administratia altor stae, informari realizate de personalul diplomatic aflat in
activitate la ambasadele si consultele tarii noastre din statele respective

- analiza cu discernamant si obiectivitate, trecandu-se prin filtrul specialistului din domeniul administratiei, a
semnalelor lansate de mijloacele mass-media

- prin intermediul unor organisme private sau publice specializate in culegerea informatiilor
Culegerea informatiei si observarea fenomenelor din existenta societatii sunt doua elemente necesare,
dar departe de a fi suficiente. Pentru a putea fi de folos modelarii, elaborarii de programe, ele trebuie sa formeze o
triada impreuna cu statistica.
Ansamblul eterogen de informatii este preluat de statistica si prelucrat prin intermediul
metodelor sale specifice astfel incat la final li se ofera specialistilor care elaboreaza modele o
baza de informatii sistematizate, devenite operationale ca urmare a concluziilor ce le icsotesc.

Concluziile obtinute cu ajutorul statisticiiar fi lipsite de sens daca nu ar fi utilizate mai departe in procesulde
estimare, de previziune a tendintelor din viitorul apropiat sau indepartat.
Nu se poate trece cu vederea contributia mijloacelor tehnice de prelucrare a informatiei. Tehnica
moderna reduce tot mai multcoeficientul de eroare in modelare insa obliga functionarii sa isi competeze
ansamblul cunostintelor profesionale cu informatiile gratie carora sa poata uitliza toate facilitatile pe care le ofera
aceasta tehnica de stocare, prelucrare si transmitere a informatiei.
Previziunea pe termen lung este necesara in special pentru sitauatiile in care deciziile luate la un moment
dat sunt ireversibile sau pentru sitauatiile in care eventualele modificari, rectificari ar implica eforturi financiare
mari si chiar risipa de resurse umane. Ele fiind necesare si in ceea ce priveste elementele administratiei:
personalul, mij;loacele materiale si financiare, [Link]-se tendintele in viata societatii, stabilandu-
se care vor fii principalele probleme cu care se va confrunata administratia in viitorul apropiat sau mai indepartat
se pot elabora previziuni si in domeniile: competenta administratiei si modelul functionarului public.
Referitor la un potential model al functionarului public, dupa ce s-au stabilit tendintele pentru viitor in
materie de competenta se poate contura si un tablou cu toate insudirile de care trebuie sa dea doveda un
functionar public pentru a putea face fata ptrerogativelor cu care a fost investit odata cu primirea functiunii de stat
respective si se poeta estima daca este necesara o crestere sau o sacdere a numarului de functionari publici.

Functia de imbunatatire permanenta a relatiilor cu publicul

Administratia publica nu poate exista fara cetateni, deoarece ea este constituita pentru a sluji cetateanul,
deci ar fi lipsita de sens existenta sa fara cel slujit Se subintelege ca, pentru ca administartia publica sa isi
implineasca menirea si pentru ca oamenii sa se simta slujiti de aceasta, este necesar sa existe un canal de
comunicare biunivoca intre administratie si cetatean. Acesta este motivul pentru care la nivelul tuturor structurilor
administrative s-au constituit verigi organizatorice avand ca obiect relatiile cu publicul si s-a instituit sistemul
audientelor acordate de functionarii publici ocupand principalele functii de conducere sau de executie si de
demnitari. Asa cum arata literetura de specialitate, ,,s-ar putea spune ca opinia publica, democratia si statul de
drept sunt realitati concepute strans legate intre ele dar si permanent acomodabile schimbarilor inerente sin
societate, din mentalitatea oamenilor() Unitatea dintre ele mai mult aspiratie decat realitate definitiva, aratandu-se
experientei istorice ca o continua cautare a ravnitului echilibru dinte individ si colectivitate, in exercitarea
libertatii. Iar daca functia opiniei publice, in diferite etape, si actiunea ei ca factor de schimbare se afla in arport
direct cu caracterul puterii politice, cu gradul de manifestare a democratiei, nu este mai putin adevarat ca acestea
din urma , la randul lor, pot fi stimuli sau farne ale curentelor de gandire si comportament actional, ce se aduna ca
niste afluenti la matca opiniei publice nationale”.
In ceea ce priveste studiul metodic al necesitatilor si atitudinilor publicului, acesta se realizeaza pentru
imbunatatirea organizarii si functionarii acelor sectoare ale administratiei publice care vin in contact cu oricare
cetatean, imbunatatire care are drept scop eliminarea sau reducerea la minim a nemultumirilor care ar putea fi
cauzate publicului.
Acest studiu este necesar pentru ca functionarii de decizie sau cei care se afla in preajma lor, datorita
programului zilnic de activitate foarte incarcat, adeseori beneficiaza de o informare incompleta sau incorecta,
contradictorie, deformata, astfel incat imaginea lor despre necesitatile si atitudinile publicului nu corespund
imaginii reale.
Informarea generala e publicului are ca scop sa faca cunoscute publicului informatii referitoare la
obiectivele urmarite de guvernanti despre drepturile si obligatiile lor, despre demersurile pe care le po face, despre
conditiile in care se pot intreprinde respectivele demersuri. Personalul din administratia publica trebuie sa dea
dovada de obiectivitate, de neutralitate,sa pastreze un ton oficial fara, insa, a se indeparta de public,atunci cand
desfasoara activitatea de informare.