Curs 14

Jurnalismul politic
în era digitală
 Ce aduce nou
Facebook, Twitter și alte rețele au avut o influență mare
asupra comunicării politice
Au făcut o diferență uriașă și o îmbunătățire
semnificativă în activitatea jurnaliștilor politici:
 Conectarea cu publicul – instantanee, continuă,
facilă, necostisitoare
 Schimb de informații (distribuire, împărtășire) în
moduri noi
 Interacționarea pe cale auditivă, vizuală, online cu
publicul
 Schimbările în jurnalismul politic
 Transcrierea instantanee a interviurilor,
discuțiilor, declarațiilor – făcută de computer
 Acoperirea mediatică a unor evenimente
politice, juridice sau de altă natură – transmisii
live simultane din toate punctele de
desfășurare – dau senzația de prezență și oferă
mai multe puncte de vedere simultan

 Publicul poate vedea, auzi, simți - are mai

multe căi de acces pentru a înțelege
 Reversul medaliei
„Aceste instrumente tehnologice au creat prea multă
căldură și mult mai puțină lumină” (Brian Stelter, CNN)

Emoție, nu informație;
Reactivitate, viralitate, nu spor de înțelegere
Conflict, nu consens
 Este prea ușor să trimiți mesaje ca politician (twitt-
uri), să distribui, să exagerezi
 Cu prea mare ușurință se răspândesc informații
neverificate, exagerări, știri false (fake news)
 Este mult mai greu de adăugat context și nuanță
 Redefinind jurnalismul politic
Sunt instrumente noi la dispoziția jurnaliștilor:
 Construirea de comunități cu ajutorul rețelelor
sociale (Facebook, Twitter, Instagram, WatsApp...)
 Reproducerea de experiențe noi – ale oamenilor
din public și ale oamenilor politici
 O acoperire mediatică nouă – imposibi de realizat
înainte – completă, continuă,
Acestea pot fi folosite – dar nu garantează nimic
Riscurile există și cresc proporțional cu oportunitățile
 Pericole și riscuri

Procesul de schimbare este foarte rapid

Viteză prea mare perturbă procesul jurnalistic
obișnuit
Jurnaliștii ar mai avea nevoie de timp (ore, minute în
plus) pentru:
 a cunoaște mai bine persoana de spre care scrie
 a face o verificare a informațiilor (suplimentară)
 a găsi un context istoric mai precis
 o mai bună procesare editorială a informațiilor
 a răspunde mai temeinic la întrebarea dacă e
necesar (subiectul)
 Riscurile schimbării
Multe lucruri se acoperă mediatic și devin subiecte doar
pentru că sunt posibil de acoperit, nu și importante
(Ex. transmiterea continuă live e unui eveniment – crima
de la Caracal etc.)
 media își pierde prerogativa și puterea stabilirii
propriei agende, în a decide ce este important și ce nu
 degradarea actului jurnalistic, schimbarea regulilor și
a priorităților
 Jurnalismul se uniformizează în concepție și execuție
 Jurnaliștii nu mai caută diferența specifică (subiectul
diferit, nișa, unicitatea, exclusivitatea)
 Competiția și competitivitatea sunt ignorate și excluse
 Jurnalismul schimbă politica
Schimbările din domeniul digital și noile instrumente
furnizate jurnalismului transformă politica:
 Amplificarea - „se aruncă combustibil peste un
foc care arde” – aport sporit de informații
conflictuale/ controversate
 Radicalizarea online – se exprimă idei și opinii
extreme, iar oamenii devin tot mai furioși pe
ceilalți
 Jurnalismul schimbă politica
Schimbările din domeniul digital și noile instrumente
furnizate jurnalismului transformă politica:
 Polarizarea/antagonizarea – împărțirea
publicului în tabere adverse ireconciliabile – care
creează interacțiune
 Se creează o predispoziție pentru gesturi extreme
și violență
 La extrem, asistăm la o manifestare unei ferocități
- alimentată, încurajată și amplificată de internet
 Validare reciprocă
 Mesajele digitale pot ajunge și activa persoane din
comunități cu aceleași opinii, dar cu simț critic
scăzut/discernământ (instruire medie, precară)
 Structurile digitale amplifică frica, furia,
prejudecățile acestora – mesajele devin credibile
prin validare reciprocă
 Prin lipsa controlului critic, aceste mesaje primesc
aprobare (nu sunt respinse)
 Situația poate fi exploatată politic, electoral

Ex.: conspirație mondială împotriva țării, străinii care

ne fură, Soros, dacii, România grădina maicii
Domnului, americanii, UE etc.
 Digitalul schimbă jurnalismul
 A crescut capacitatea oamenilor de se organiza
 Există posibilitatea de a crea comunități pozitive
(nu doar negative) – „Corupția ucide”, „#Rezist”
 se pot organiza mitinguri, proteste - a devenit o
practică în toată lumea
 Comunitatea media s-a extins foarte mult:
toți sunt membrii (prin accesarea Facebook,
Twitter, Instagram etc.) - și cei care vor și cei care
nu vor
 Jurnaliștii devin membrii ai acestor comunități –
circuite informaționale sigure, directe
 Digitalul schimbă jurnalismul
Se schimbă jobul jurnaliștilor, prioritar fiind:
 Să se verifice informațiile apărute (pe diverse căi
digitale)
 Să gestioneze ce publică și
 Să gestioneze ce distribuie ceilalți
 Jurnaliștii nu mai aleargă după interviuri – vin
interviurile către ei –

Ei trebuie să verifice informațiile

 Digitalul schimbă jurnalismul
Fiecare om politic important este o companie
media:
 este producător de știri,
 își atacă adversarii – creează curente, tendințe,
trenduri
 face live-uri pe diverse teme
 gătește în fața cametrei
 stă de vorbă cu fanii – face conversație, antren
 răspunde întrebărilor etc.
 Digitalul schimbă jurnalismul
Munca jurnalistică poate deveni mai importantă și
mai interesantă:
 Jurnalistul nu mai transmite ce spune politicianul
(o poate face el pe diverse căi)
 Jurnalistul confirmă dacă ceea ce a spus
politicianul are vreun sens sau nu - dacă este
adevărat sau nu
 Își pot dedica mai mult timp acestui lucru –
aflării adevărului
 Se pot plasa într-o poziție mai bună, mai sigură,
mai puternică, mai onestă cu adevărul
 Digitalul schimbă jurnalismul
Competiția pentru întâietate - a fi primul - ca
jurnalist, dar și ca public (a ști primul, a avea un
avantaj, a devansa pe celălalt, a ști ce urmează să se
întâmple)
În acest mediu competitiv, abilitățile de alfabetizare
media sunt necesare:
 ajută publicul să înțeleagă cum funcționează o
redacție de știri
 învață consumatorul cum se face și cum se
consumă o știre
 ce este o știre reală și cum o poate distinge de una
falsă
 Fact-checking-ul
A apărut și s-a dezvoltat instituția fact-checking-ului
- a verificării după publicare a informațiilor - pentru
combaterea fenomenului fake news
Verificarea informațiilor nu poate fi impusă, ci
dorită, acceptată, eventual așteptată sau solicitată de
public
CNN a introdus verificarea faptelor în timp real – în
timpul emisiunilor – e periculos și înșelător
 Poate fi spectaculos, poate domoli apetitul pentru
fake news și dezinformare al politicienilor
 E greu de realizat, nu există garanții, timpul e prea
scurt
 Fact-checking-ul
Fact-checking-ul s-a dovedit cu eficiență limitată:
 Se face după ce răul (publicarea) a fost făcut
 Rectificarea nu mai are aceeași eficiență, același
impact, aceeași receptivitate
 Se verifică un volum mic de informații – de doar
câteva procente (max. 5%), pentru că:
- cineva trebuie să plătească
- cineva trebuie să ceară să se facă
- cineva trebuie să fie interesat de informația
verificată – infirmată sau confirmată
 Mai multe sfere publice
Nu mai există o singură sferă publică în care toată lumea
este expusă acelorași informații (ca pe vremea ziarelor, TV)
 Digitalul a schimbat paradigma comunicării politice
 Sursele de informare s-au diversificat
 Publicul s-a fragmentat, fărâmițat
 Există mai multe comunități - alimentate cu surse
diferite și cu informații diferite (divergente)
 Există mai multe opinii publice – formate în moduri
diferite
 Alte tendințe
Stilul politic iliberal (Trump, Salvini, Orban, Bolsonaro):
 Amenințări
 Insulte
 Aluzii rasiste
 Minciuni deliberate pe față
 Comploturi

Acest stil nou schimbă și atitudinea politică și

educația cetățenilor!!!
Dar va schimba și așteptările pentru viitor!
 Inginerii haosului

„Este puțin probabil ca alegătorii,

obișnuiți cu drogurile puternice ale
național-populismului, să ceară din noul
ceiaul de mușețel al partidelor
tradiționale. Ei vor cere ceva nou și
probabil mult mai puternic” (Giuliano de
Empoli, Inginerii haosului, 2019)
Și e foarte probabil să-l primească
 Temă 2
Scrieți un eseu despre cum credeți voi că ar fi
bine, ar fi posibil și ar fi necesar să se schimbe
comunicarea politică în societatea
contemporană pentru a întări sentimentul de
siguranță și de bunăstare al oamenilor?