Sunteți pe pagina 1din 7

7.

MANAGEMENTUL NUMERARULUI
7.1 Clasificarea numerarului
7.2 Documentarea operațiunilor in casierie
7.3 Numerarul in contuirle bancare si valutare

7.1 Clasificarea numerarului


Numerarul reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică:
a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate:
 mijloacele băneşti în valută naţională;
 mijloace băneşti în valută străină;
b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:
 mijloace băneşti în numerar;
 mijloace băneşti de cont(fără numerar);
 alte mijloace băneşti (documente băneşti);
 7.2 Documentarea operațiunilor in casierie

 Toate operaţiile de casă trebuie să fie documentate.


La primirea mijloacelor băneşti se întocmeşte “Dispoziţia de încasare de casă”.
La eliberarea banilor se întocmeşte “Dispoziţia de plată de casă” sau “Borderoul
de plată”. La sfîrşitul zilei de muncă datele din documentele de casă se
înregistrează de către casier în “Registrul de casă” care poate fi întocmit manual
sau la computer. Registrul de casă se întocmeşte în 2 exemplare: primul exemplar
la care se anexează documentele de încasare şi plata se transmite în contabilitate
ca raport al casierului, 2-lea – rămîne în la casier.
Documnetele aferente circulației numerarului în casierie se vor perfecta în
corespundere cu actele normative:
- Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor
componente ale bugetului public național prin sistemul trezorerial al
Ministerului Finanțelor (Ordinul nr.215 din 28.12.2015);
- Regulamentul cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de
control la efectuarea decontărilor, aprobat prin HG Nr. 141 din 27-02-
2019
Bonurile maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală sunt recunoscute drept
documente primare ce confirmă procurarea activelor şi prestarea serviciilor, cu
condiţia respectării cerinţelor privind existenţa în acestea a elementelor
obligatorii, prevăzute de Legea 287.
Emiterea mai multor documente primare pentru unele şi aceleaşi operaţiuni
se interzice, cu excepţia cazurilor în care unul dintre documentele primare cu regim
special este factura fiscală.
Delegaţiile de retragere a numerarului de la contul curent, de regulă, se
eliberează pe numele casierului sau persoanei care îl înlocuieşte.
Contabilul-şef este obligat, pînă la finalizarea operaţiunilor de casă, să
verifice legalitatea şi corectitudinea perfectării documentelor, precum şi faptul
dacă cheltuielile corespund destinaţiilor potrivit bugetului consolidat. Documentele
pentru eliberarea banilor, după verificare, trebuie să fie semnate de către
primar/conducătorul instituţiei şi contabilul-şef.
Evidenţa operaţiunilor de casă se ţine în registrul de casă.
Înscrierile în registrul de casă se execută de către casier în două exemplare cu
stiloul, prin indigou, de îndată ce banii au fost primiţi sau eliberaţi pe fiecare
dispoziţie de casă sau alt document care o înlocuieşte.
Corectările nestipulate în registrul de casă se interzic. Corectările efectuate se
legalizează prin semnăturile persoanei care ţine registrul de casă şi a contabilului-
şef.
Zilnic, la sfîrşitul zilei de lucru, casierul face totalurile operaţiilor pe parcursul
zilei, deduce soldul banilor în casă pentru data următoare şi transmite în
contabilitate, în calitate de dare de seamă a casierului, a doua foaie detaşabilă
(copia înscrierilor din registrul de casă de pe parcursul zilei) împreună cu
dispoziţiile de încasare şi de cheltuieli contra chitanţă în registrul de casă. Primele
exemplare ale fişei rămîn în registrul de casă.
Eliberarea banilor din casă, neconfirmată de semnătura beneficiarului în actul
de cheltuieli, se consideră deficit şi se încasează de la persoana care a executat
operaţiunile de casă. Banii în numerar, nejustificaţi prin acte de încasare, se
consideră excedent de casă şi se trec în contul veniturilor bugetului respectiv.
Banii în numerar, chitanţierele şi alte valori trebuie să se păstreze în safeuri
sau casete de bani într-o încăpere izolată a primăriei/instituţiei sub
responsabilitatea persoanelor cu funcţii de răspundere, de a căror competenţă este
efectuarea operaţiilor de casă. Cheile de la safeu sau de la casetele de bani se află
la aceeaşi persoană, iar duplicatele cheilor în pachete, casete etc., sigilate de către
aceste persoane, la primar/conducătorul instituţiei.
Conducătorul instituţiei este obligat să asigure integritatea banilor în casă,
precum şi transportarea şi predarea lor în instituţia financiară.
Darea de seamă a casei prezentată este verificată de către contabilitate şi în baza
ei se face zilnic o înregistrare în borderoul cumulativ privind operaţiile de casă.
7.3 Numerarul in contuirle bancare si valutare

În conformitate cu actele normative în vigoare toate întreprinderile


Republicii Moldova, indiferent de forma organizatorico-juridică, sînt obligate să
păstreze mijloacele lor băneşti în instituţiile financiare.
Mijloacele băneşti se păstrează la contul curent în valută naţională prin
intermediul căruia se efectuează decontările cu agenţii economici, cu instituţiile
financiare, cu bugetul etc.
Documentele de plată care se utilizează la efectuarea plăţilor fără numerar
pe teritoriul Republicii Moldova sînt „ordinul de plată”, „cererea de plată” şi
„ordinul incaso”.
Documentele de plată utilizate la efectuarea plăţilor fără numerar pe
teritoriul Republicii Moldova se întocmesc în limba de stat, iar sumele înscrise în
ele sunt exprimate în unitatea monetară naţională (leul moldovenesc).
Pe lîngă documentele enumerate se mai utilizează „ordinul de încasare a
numerarului” la depunerea numerarului în contul curent în valută naţională şi
„delegaţia” – la retragerea numerarului din contul curent în valută naţională.
Periodic banca prezintă întreprinderii “extrasul din cont” în care sînt
reflectate operaţiunile de intrare şi ieşire efectuate în perioada respectivă. La
extras se anexează documentele în baza cărora au fost efectuate operaţiunile pe
contul curent.

Tema 8. RAPORTAREA FINANCIARĂ


8.1 Cerințele față de informațiile din rapoartele financiare
8.2 Rapoartele financiare ale entității
8.3 Pastrarea și arhivarea documentelor

8.1 Cerințele față de informațiile din rapoartele financiare

Înformațiile prezentate în rapoartele financiare sunt utilizate la diferite nivele


ierarhice manageriale pentru a fundamenta/argumenta deciziile aprobate.
Informația din rapoartele financiare trebuie să corespundă următoarelor
caracteristici calitative:
a) inteligibilitatea, ce presupune că informațiile trebuie să fie prezentate pe
înțelesul utilizatorilor;
b) relevanța, ce prevede că informațiile pot fi utilizate pentru evaluarea
evenimentelor trecute, prezente şi viitoare;
c) credibilitatea, ce ar însemna că informațiile sunt credibile, adică
reprezintă situația fidelă a tranzacțiilor şi evenimentelor, prudența la evaluarea
activelor, datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor, şi completitudinea informațiilor din
rapoartele financiare;
d) comparabilitatea, ce presupune că informațiile diferitor
autorităţi/instituţii bugetare sau informațiile pentru perioade diferite din cadrul
aceleași autorități/instituții bugetare pot fi comparate.
Graficul de circulaţie a documentelor
Documentele primare (justificative) stau la baza înregistrărilor în
contabilitate şi confirmă faptele economice care au avut loc. Pentru a asigura
faptul, că toate tranzacţiile economice vor fi confirmate prin documentele primare
corespunzătoare, că şi contabilitatea se ţine la zi (tranzacţiile se înregistrează în
perioada în care au avut loc efectiv) şi pentru a evita staţionarea nejustificată a
documentelor la unele persoane sau servicii, se elaborează Graficului de circulaţie
a documentelor. Graficul se aprobă concomitent cu politica de contabilitate sau
printr-un ordin separat şi se aduce la cunoştinţa persoanelor responsabile de
întocmirea/primirea şi prezentarea în contabilitate a documentelor primare
corespunzătoare.
La întocmirea graficului se iau în consideraţie regulile, regulamentele şi
instrucţiunile de utilizare a formularelor tipizate de documente, inclusiv a celor cu
regim special. Graficul de circulaţie a documentelor poate avea următoarea
structură:
• denumirea documentelor;
• funcţia (sau numele persoanelor concrete în organizaţii de dimensiuni mici)
persoanei care poartă răspundere pentru întocmirea/primirea documentelor;
• data întocmirii şi termenul stabilit pentru predarea documentelor în
contabilitate;
• numărul de exemplare şi destinaţia acestora;
• alte elemente care se vor aprecia ca fiind necesare.
Modul de corectare a erorilor în documente
Înscrierea datelor în documentele primare se face, după caz, cu pix,
computerizat sau se imprimă pe hîrtie cu mijloace tehnice. Pe rîndurile libere din
documentele primare se trage o linie.
Greşelile comise în documentele primare se corectează prin anularea textului sau
a sumelor incorecte, înscriindu-se deasupra textul sau sumele corecte.
Anularea se efectuează printr-o linie subţire, astfel ca să se poată citi textul
sau cifrele anterioare. Textul sau suma corectă se scrie deasupra celui anulat.
Corectarea greşelii în documentele primare trebuie să fie certificată prin
menţiunea: “Corectat” şi confirmată prin semnăturile persoanelor care au semnat
documentele, cu indicarea datei corectării. Modul de corectare a facturilor fiscale
în sistemul e-factura este descris în MF
8.2 Rapoartele financiare ale entității
Rapoartele financiare ale entității cuprind:
– bilanţul contabil;
– situaţia de venituri şi cheltuieli;
– situaţia modificărilor surselor de finanţare;
– notă explicativă la situaţiile financiare;
• Raportul conducerii;
• Rapoartele de audit (în cazul în care s-au efectuat lucrări de audit);
• Rapoarte statistice (tipul rapoartelor, care trebuie prezentate se stabileşte conform
cerinţelor organului de statistică, în funcţie de dimensiunile entităţii şi alte criterii);
• Rapoarte fiscale (tipul rapoartelor fiscale care trebuie prezentate se stabileşte
conform cerinţelor Codului fiscal, pentru fiecare impozit în parte;
• Alte rapoarte (de exemplu, diverse rapoarte manageriale, nomenclatorul, formatul
şi periodicitatea întocmirii a cărora se stabileşte şi se aprobă în politica financiară a
organizaţiei sau pri intermediul sistemului de ordine).
Situaţiile financiare vor fi semnate, pînă la momentul prezentării lor utilizatorilor,
de către persoanele ce reprezintă conducerea ONC-ului, care, în organizaţiile
necomerciale, pot fi:
• membrii organului executiv sau, ca alternativă, preşedintele consiliului executiv,
în numele consiliului executiv, şi preşedintele consiliului de conducere, în numele
consiliului de de conducere.
Dacă persoanele menţionate: • nu sînt capabile să semneze situaţiile financiare, la
acestea se anexează o explicaţie a persoanelor care semnează rapoartele respective;
• refuză să semneze situaţiile financiare, la acestea se anexează o obiecţie scrisă şi
semnată, cu indicarea motivului de refuz.
ONC-urile prezintă situaţiile financiare adunării generale, Consiliului de
conducere, finanţatorilor, în cazul solicitării, Serviciului situaţiilor financiare, altor
autorităţi publice (organelor fiscale, etc), instituţiilor financiare şi utilizatori
interesaţi, în baza legii şi/sau acordului cu ONC. Termenul concret de prezentare a
situaţiilor financiare pentru fiecare ONC se stabileşte de Serviciului situaţiilor
financiare. Data prezentării situaţiilor financiare se consideră data expedierii
acestora prin poşta electronică sau data transmiterii efective Serviciului situaţiilor
financiare şi altor organe autorizate.
8.3 Pastrarea și arhivarea documentelor
În cursul anului, documentele financiar-contabile curente se păstrează în
contabilitate şi în responsabilitatea managerilor funcţionali (după caz).
Documentele pentru perioadele de gestiune anterioare, neutilizate curent, se
păstrează în arhiva organizaţiei, până la nimicirea lor sau până la predarea în
Arhiva de Stat. La finele fiecărui an, documentele care au ieşit din circulaţia
curentă, se înregistrează în registrul de arhiva al ONC-ului, se îndosariază şi se
transmit în arhiva organizaţiei. Legislaţia RM prevede, că organizaţiile
necomerciale, ca şi alte entităţi juridice, sunt obligate să asigure acumularea,
înregistrarea şi păstrarea documentelor de arhivă. ONC-urile trebuie să respecte
cerinţele stabilite de Legea cu privire la Fondul de arhivă al Republicii Moldova nr.
880-XII din 22.01.1992 https://www.legis.md/cautare/getResults?
doc_id=119218&lang=ro# , privind indicaţiile, care reglementează gestionarea şi
transmiterea documentelor respective în Arhiva de Stat a RM. Organizaţiile
necomerciale trebuie să respecte, de asemenea, cerinţele de întocmire a listelor
documentelor pregătite pentru arhivare, nimicirea lor, transmiterea la Arhiva de
Stat a RM, în conformitate cu cerințele Indicatorului documentelor-tip și al
termenelor
lor de păstrare pentru organele administrației publice, pentru instituțiile,
organizațiile și întreprinderile Republicii Moldova și a Instrucțiunii
 privind aplicarea Indicatorului, aprobat prin ordinul nr 57/2016 a Agenția
Națională a Arhivelor al Republicii Moldova
În scopul organizării şi efectuării lucrărilor de stabilire a termenelor de
păstrare şi de selecţionare a documentelor pentru păstrare şi nimicire în
organizaţii, se constituie comisii permanente de expertiză sub preşedenţia unei
persoane din administraţia organizaţiei şi din componenţa cărora fac parte
specialiştii cei mai calificaţi din subdiviziunile structurale, fiind monitorizați de
către instituţiile arhivistice respective (după caz, cu participarea unui reprezentant
al instituției arhivistice respective).
Comisiile de expertiză determină, de comun acord cu arhiva şi serviciul
lucrărilor de secretariat al organizației, ordinea selecţionării documentelor pentru
păstrare şi nimicire, organizează expertiza valorii documentelor şi exercită
controlul asupra efectuării ei, acordînd o deosebită atenţie documentelor ce
urmează a fi transmise în arhive, precum şi a celor cu menţiunea «C.E.C.». 
După efectuarea expertizei valorii documentelor, se întocmesc inventarele
dosarelor cu termen permanent, cu termen lung de păstrare şi procesele-verbale
de selecţionare a documentelor propuse pentru nimicire.

S-ar putea să vă placă și