I.

Documentele justificative și răspundere cu privire la documentele

justificative

II. Administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind

factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România

III. Modificări ale Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare

privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar

IV. Subvenții. Contabilitatea specifică proiectelor finanțate din fonduri

europene. Deductibilitate versus eligilitatea cheltuielilor din proiectele pe

fonduri europene

V. Recunoașterea contabilă a veniturilor și a cheltuielilor

VI. Conturi contabile noi în anul 2023

1
 I. Documentele justificative și răspundere cu privire la documentele
justificative

Document justificativ

❖ document în care se consemnează o operaţiune economico-financiară efectuată, care stă la baza

înregistrărilor în contabilitate;
❖ trebuie să reflecte întocmai modul cum operațiunile economico-financiare se produc,
respectiv să fie în concordanţă cu realitatea;
❖ din punct de vedere contabil, efectuarea operaţiunii economico-financiare este probată de
orice document în care se consemnează aceasta;
❖ angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a
celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz
Cine spune?

A. Legea nr. 82/1991 a contabilităţii

Art. 6
(1)Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei
într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de
document justificativ.
(2)Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au
înregistrat în contabilitate, după caz.

B. Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile

financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate
57._
(1) Contabilizarea şi prezentarea elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere ţinând
seama de fondul economic al tranzacţiei sau al angajamentului în cauză. Respectarea acestui
principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate şi prezentarea fidelă a operaţiunilor eco-
nomico-financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidenţă drepturile şi ob-
ligaţiile, precum şi riscurile asociate acestor operaţiuni.

2
(2) Evenimentele şi operaţiunile economico-financiare trebuie evidenţiate în contabilitate aşa cum
acestea se produc, în baza documentelor justificative. Documentele justificative care stau la baza
înregistrării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare trebuie să reflecte întocmai
modul cum acestea se produc, respectiv să fie în concordanţă cu realitatea. De asemenea, con-
tractele încheiate între părţi trebuie să prevadă modul de derulare a operaţiunilor şi să respecte
cadrul legal existent.
(3) Forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanţă cu realitatea economică.
Atunci când există diferenţe între fondul sau natura economică a unei operaţiuni sau tranzacţii
şi forma sa juridică, entitatea va înregistra în contabilitate aceste operaţiuni, cu respectarea
fondului economic al acestora.
(5) Entităţile au obligaţia ca la întocmirea documentelor justificative şi la contabilizarea
operaţiunilor economico-financiare să ţină seama de toate informaţiile disponibile, astfel încât
să fie extrem de rare situaţiile în care natura economică a operaţiunii să fie diferită de forma
juridică a documentelor care stau la baza acestora.
314._
(2) În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, orice operaţiune economico-financiară efectuată se
consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în conta-
bilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
(3) Din punct de vedere contabil, efectuarea operaţiunii economico-financiare este probată de
orice document în care se consemnează aceasta.

C. Ordinul nr. 2634 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar-contabile

ANEXA nr. 1: NORME GENERALE de întocmire şi utilizare a documentelor financiar-
contabile
(A)Aspecte generale
1.Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1)-(4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare (denumite în continuare entităţi), consemnează
operaţiunile economico-financiare, în momentul efectuării lor, în documente justificative care
stau la baza înregistrărilor în contabilitate (în jurnale, fişe şi alte documente contabile, după caz).
2.Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:
- denumirea documentului;
- denumirea/numele şi prenumele şi, după caz, sediul persoanei juridice/adresa persoanei fizice
care întocmeşte documentul;
- numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este
cazul);
- conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal al
efectuării acesteia;
- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate, după caz;
- numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii
economico-financiare.

3
3.În cuprinsul oricărui document emis de către o entitate trebuie să se menţioneze şi elementele
prevăzute de legislaţia în domeniu, respectiv forma juridică, codul de identificare fiscală şi
capitalul social, după caz.
4.Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document
justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în
vigoare.
5.Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au
înregistrat în contabilitate.
25.Factura este document justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a operaţiunilor
economice.
Pentru operaţiunile economice pentru care, conform prevederilor Codului fiscal, nu există
obligaţia întocmirii facturii, înregistrarea în contabilitate a acestora se efectuează pe baza
contractelor încheiate între părţi şi a documentelor financiar-contabile sau bancare care să ateste
acele operaţiuni, cum sunt: aviz de însoţire a mărfii, chitanţă, dispoziţie de plată/încasare, extras
de cont bancar, notă de contabilitate etc., după caz.
26.Toate operaţiunile privind factura (întocmire, utilizare, arhivare, corectare, reconstituire) se
efectuează conform prevederilor Codului fiscal şi ale Normelor metodologice de aplicare a
acestuia.

ANEXA nr. 2: NORME SPECIFICE de utilizare a documentelor financiar-contabile

CAPITOLUL 1: NOMENCLATORUL documentelor financiar-contabile

4
 II. Administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind
factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România
Cadrul legal
- Legea nr. 296 din 26 octombrie 2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru
asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, publicată în MO cu
numărul 977 din data de 27 octombrie 2023
- OUG nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului
naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România
Glosar de termeni şi expresii:
i. operator economic1 - orice entitate care desfăşoară o activitate economică constând în
executarea de lucrări, livrarea de bunuri/produse şi/sau prestarea de servicii;
ii. relaţia comercială dintre doi operatori economici - B2B - tranzacţia având ca obiect
execuţia de lucrări, livrarea de bunuri/produse şi/sau prestarea de servicii dintre doi
operatori economici2
iii. relaţia dintre un operator economic şi autorităţi contractante, respectiv entităţi
contractante - B2G - tranzacţia dintre un operator economic care are calitatea de
contractant sau subcontractant/subantreprenor în temeiul Legii nr. 98/2016, Legii nr.
99/2016, Legii nr. 100/2016, şi al OUG nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte
de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, şi autorităţi contractante sau
entităţi contractante care primesc şi prelucrează facturi electronice3;
iv. persoane impozabile stabilite în România4, conform:
a) o persoană impozabilă care are sediul activității economice în România este considerată a fi
stabilită în România;

1
OUG 120/2021, ART 2, al (1), lit b
2
OUG 120/2021, ART 2, al (1), lit n
3
OUG 120/2021, ART 2, al (1), lit m
4
art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

5
b) o persoană impozabilă care are sediul activității economice în afara României se consideră că
este stabilită în România dacă are un sediu fix în România, respectiv dacă dispune în România de
suficiente resurse tehnice și umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri și/sau prestări de
servicii impozabile;
c) o persoană impozabilă care are sediul activității economice în afara României și care are un
sediu fix în România conform lit. b) este considerată persoană impozabilă care nu este stabilită în
România pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate la care sediul fix de pe
teritoriul României nu participă.
A. Operatorii economici, indiferent daca sunt sau nu sunt înregistrați în scopuri de TVA, atît
pentru relația comercială B2B cât și pentru relația B2G, au obligaţia în perioada 1 ianuarie
2024-30 iunie 2024 să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică
RO e-Factura.
Atenție!
Obligația de transmitere a facturilor emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-
Factura revine:
- operatorilor economici - persoane impozabile stabilite în România conform art. 266
alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, indiferent dacă sunt sau nu
înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015, indiferent dacă
destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura
- operatorilor economici - persoane impozabile nestabilite, dar înregistrate în scopuri
de TVA în România, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii care au locul
livrării/prestării în România, efectuate în relaţia B2B, indiferent dacă destinatarii sunt
sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura

Obligația de raportare a facturilor intervine doar atunci când există o relație comercială
între operatori! Nu se raportează facturile emise către persoane fizice, pentru bunuri și
servicii destinate nevoilor proprii ale persoanelor fizice!

6
B. Sunt exceptate de la obligația de transmitere a facturilor emise în sistemul naţional privind
factura electronică RO e-Factura livrările de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin.
(2) din Legea nr. 227/20155.
C. Furnizorii ce intră sub incidența raportării RO e-FACTURA sunt obligaţi să transmită facturile
emise către destinatari, conform prevederilor art. 3196 din Legea nr. 227/2015, cu excepţia situaţiei
în care atât furnizorul/prestatorul, cât şi destinatarul sunt înregistraţi în Registrul RO e-Factura.

5
(1) Sunt scutite de taxă:
a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către furnizor sau de altă persoană în
contul său;
b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către cumpărătorul care nu este stabilit
în România sau de altă persoană în contul său, cu excepția bunurilor transportate de cumpărătorul însuși și care sunt
folosite la echiparea ori alimentarea ambarcațiunilor și a avioanelor de agrement sau a oricărui altui mijloc de transport
de uz privat. Este scutită, de asemenea, și livrarea de bunuri care sunt transportate în bagajul personal al călătorilor
care nu sunt stabiliți în Uniunea Europeană, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:…….
(2) Sunt, de asemenea, scutite de taxă următoarele:
a) valabil de înregistrare în scopuri de TVA livrările intracomunitare de bunuri către o persoană impozabilă sau
către o persoană juridică neimpozabilă care acționează ca atare în alt stat membru decât cel în care începe
expedierea sau transportul bunurilor, care îi comunică furnizorului un cod, atribuit de autoritățile fiscale din alt
stat membru, cu excepția:
1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică, altele decât livrările intracomunitare de mijloace de
transport noi;
22. livrărilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte
de colecție și antichități, conform prevederilor art. 312; ;
b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un
cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA;
c) livrările intracomunitare de produse accizabile către o persoană impozabilă sau către o persoană juridică
neimpozabilă care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care
transportul de bunuri este efectuat conform art. 407 și 408 sau art. 370, 371 și 375 de la titlul VIII, cu
excepția:……….
1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică;
2. livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție
și antichități, conform prevederilor art. 312 ;
d) livrările intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 270 alin. (10), care ar beneficia de scutirea prevăzută la lit.
a) dacă ar fi efectuate către altă persoană impozabilă, cu excepția livrărilor intracomunitare supuse regimului special
privind bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, conform prevederilor art. 312.
6
(16) Pentru alte operațiuni decât cele prevăzute la alin. (15), persoana impozabilă are obligația de a emite o factură
cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al taxei, cu excepția cazului
în care factura a fost deja emisă. De asemenea, persoana impozabilă trebuie să emită o factură pentru suma avansurilor
încasate în legătură cu o livrare de bunuri/prestare de servicii cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei
în care a încasat avansurile, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă

7
D. Termenul-limită pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura
electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de
5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art. 319 alin. (16) din Legea
nr. 227/2015. Nerespectarea acestei prevederi constituie contravenţie şi, încpând cu 01 aprilie
2024, se sancţionează:
- cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria
contribuabililor mari,
- cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria
contribuabililor mijlocii,
- cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru
persoanele fizice.

E. În relaţia B2G, destinatarul unei facturi emise de operatori economici stabiliţi în România
conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, efectuează plăţi din bugetul propriu numai
dacă plățile au la bază facturi electronice, transmise prin sistemul naţional privind factura
electronică RO e-Factura. Nerespectarea acestei prevederi constituie contravenţie, dacă nu a fost
săvârşită în astfel de condiţii încât să fie considerată, potrivit legii, infracţiune, şi se sancţionează
cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei.
Atenție! Începând cu 01 iulie 2024:
- ca efect al completării art 319 din Codul fiscal, pentru operaţiunile realizate între
persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2), sunt considerate
facturi numai facturile care îndeplinesc condiţiile prevăzute de OUG nr. 120/2021!
- primirea şi înregistrarea de către destinatarul - persoană impozabilă stabilită în România, a
unei facturi emise de operatori economici stabiliţi în România, în relaţia B2B, fără
respectarea prevederilor privind factura electronică și transmiterea prin sistemul
naţional privind factura electronică RO e-Factura, constituie contravenţie şi se
sancţionează, cu o amendă egală cu cuantumul TVA înscris în factură!

8
Probleme semnalate de CCF

a. Ce se întâmplă atunci când furnizorul trebuie să factureze atât operațiuni taxabile

cât și operațiuni scutite de TVA? Transmiterea electronica nu permite existența pe
aceeași factură atât a operațiunilor taxabile cât și a operațiunilor scutite. Se
dublează/triplează numărul de facturi ce se vor emite de către firme?
b. Ce se întâmplă în cazul în care furnizorul pentru operațiuni neimpozabile (garanții,
transfer de active etc), decide totuși să emită facturi? Există obligația de a le
transmite prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura?
c. Ce se întâmplă cu persoanele impozabile care au codul de TVA anulat? Au obligația
de a transmite facturile emise prin sistemul naţional privind factura electronică RO
e-Factura? Dacă da, care este procedura de transmitere?
d. Ce se întâmplă în situația în care, conform art 319 alin (18) și (19), facturile sunt
emise de un terț în numele și în contul prestatorului în baza unui acord semnat în
prealabil sau în urma unei notificări adresate organului fiscal competent? Facturile
electronice (fișierele de tip XML) pot fi emise de beneficiari/terți în numele și în
contul furnizorilor/prestatorilor? Daca da, care este procedura de transmitere?

Și alte probleme …….. pentru că vor fi! Și cine poartă RĂSPUNDEREA?

• Cine este persoana care va transmite facturile prin sistemul naţional privind factura
electronică RO e-Factura? Este aceeași persoană care le emite?
• Cine este persoana care descarcă din sistemul national facturile de la furnizori? Cine
le verifică dacă reflectă prevederile contractuale? Cine verifică dacă toate facturile
primite prin sistemul national E factura sunt rezultat al unei relații contractuale?
• Cum se poate verifica dacă au fost transmise toate facturile emise?
• Și cine poartă RĂSPUNDEREA?

9
Care sunt pașii ce trebuie urmați pentru utilizarea sistemului național E factura?

PAS 1 - Achiziționarea semnăturii electronice pentru accesarea spațiului virtual

Semnătura electronică – înregistrarea pe numele administratorului sau/și salariatului? Care
salariat? Persoana care deține semnătura firmei va avea responsabilitatea tuturor acțiunilor care se
vor efectua în spatiul virtual. Atenție cui ii atribuiți această responsabilitate!
Lista distribuitorilor activi acceptați de ANAF: https://eidas.ec.europa.eu/efda/tl-
browser/#/screen/tl/RO
PAS 2 – Înrolarea în spatiul virtual ANAF
Situații în care vă puteți încadra:
a. Semnatura se obține pe numele administratorului - nu este necesară procura notarială;
b. Semnatura se obține pe numele unui salariat din firmă/a reprezentantului firmei de
contabilitate – este necesară procura notarială, în care se va menționa că persoana respectivă
are acces în SPV pentru transmiterea și descărcarea xml-urilor.
Pentru înrolarea în SPV sunt necesare urmatoarele documente:
1. Documentul de confirmare
CERTSIGN: http://confirmare.certsign.ro/intro.html
DIGISIGN: https://digisign.ro/tools/document-confirmare/
2. O arhiva ZIP cu dimensiunea maximă de 5MB, care să conțină:
- documentul semnat cu certificat electronic calificat sau documentul electronic copie a
imaginii documentului care atestă calitatea de reprezentant legal, reprezentant desemnat sau
împuternicit. Acest document trebuie semnat digital cu ajutorului semnăturii achiziționate.
- copie act de identitate (CI) al reprezentantului legal/împuternicitului.
Pentru înrolarea ANAF:
i. Accesati linkul : https://www.anaf.ro/InregPersFizicePublic/formularjuridice.jsp
ii. Completați informațiile solicitate

10
11
iii. după corecta completare a datelor solicitate, prin butonul continuă, se va accesa umătorul
pas, prin care va apărea o pagină cu două colduri de validare:
- se completează codul primit pe emailul din confirmarea de semnatură electronică;
- se completează codul de validare din pagina acceasată de dumneavoastră.

iv. Se apasă butonul “Trimite” și se vor afișa toate informațiile completate:

12
Pe această pagină este disponibil butonul de tipărire, dacă aveți acces la o imprimantă. Imprimarea
se poate face și în format pdf, pentru a se păstra la documentele societății.
Ministerul Finanțelor a pus la dispoziția societăților un program de întocmirea facturii, descărcare
xml, validare xml, până la transformarea acesteia în pdf. Dar, pentru transmiterea facturii în
sistemul național E factura, este obligatorie achiziționarea semnăturii electronice și înrolarea în
SPV ANAF! https://mfinante.gov.ro/ro/web/efactura/aplicatii-web-ro-efactura

III.Modificări ale Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare

privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar

Cadrul legal:
I. Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de
încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea OUG nr. 193/2002
privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în MO 977/27.10.2023
II. OUG nr. 98 din 9 noiembrie 2023 pentru modificarea articolului LXIV din Legea nr.
296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii
financiare a României pe termen lung, publicată în MO 1026/10.11.2023, ORA 22,25
Data intrării în vigoare a modificărilor aduse la Legea 70/2015 prin OUG 98/2023 - 11
noiembrie 2023
A. Plafonarea sumelor în numerar aflate în casieria persoanelor fizice autorizate,
întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale, liber profesioniştilor,
persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocierilor şi altor
entităţi cu sau fără personalitate juridică, persoane juridice
B. Derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi de la/către oricare dintre urmatoarele
categorii de persoane: persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale,
întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi

13
 în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate
juridică,persoane juridice
C. Derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi de la persoane fizice către oricare dintre
urmatoarele categorii de persoane: persoane fizice autorizate, întreprinderi
individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care
desfăşoară activităţi în mod independent,asocieri şi alte entităţi cu sau fără
personalitate juridică,persoane juridice
D. Derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi între persoane fizice
Termeni definiti si utilizati in contextul Legii 70/2015:
a)încasare fragmentată - fracţionarea sumei de încasat în mai multe tranşe, pentru a evita plafonul
de încasare în numerar stabilit prin lege;
b)plată fragmentată - fracţionarea sumei de plată în mai multe tranşe, pentru a evita plafonul de
plată în numerar stabilit prin lege;
c)magazin de tipul cash and carry - magazin care realizează comerţ de tipul cash and carry, astfel
cum este definit la art. 4 lit. e) din OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor
de piaţă.
A. Plafonarea sumelor în numerar aflate în casieria persoanelor fizice autorizate,
întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale, liber profesioniştilor,
persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocierilor şi altor
entităţi cu sau fără personalitate juridică,persoane juridice
Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale,
întreprinderilor familiale, liber profesioniştilor, persoanelor fizice care desfăşoară activităţi
în mod independent, asocierilor şi altor entităţi cu sau fără personalitate juridică, persoane
juridice, nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei.
Sumele în numerar care depăşesc nivelul de 50.000 lei vor fi depuse în conturile bancare ale
persoanelor respective în termen de două zile lucrătoare.
Se admite depăşirea acestui plafon numai cu sumele aferente plăţii salariilor şi a altor drepturi de
personal, precum şi a altor operaţiuni cu persoane fizice, pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de
la data prevăzută pentru plata acestora.

14
Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, liber
profesioniştii, persoanele fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocierile şi alte
entităţi cu sau fără personalitate juridică, persoanele juridice, care au organizate mai multe
casierii aplică plafoanele-limită pe fiecare casierie în parte. Sucursalele şi alte sedii secundare
ale persoanelor juridice care au casierie proprie şi/sau cont deschis la o instituţie de credit aplică
în mod corespunzător prevederile legate de plafoanele-limită.
Nerespectarea acestei prevederi constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşită în astfel de
condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează, prin derogare de
la prevederile art. 8 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu amendă de
25% din suma deținută în casierie, care depășește plafonul de 50.000 lei, dar nu mai puțin
de 500 lei.
B. Derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi de la/către oricare dintre urmatoarele
categorii de persoane: persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale,
întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi
în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică,
persoane juridice.
Este obligatorie realizarea operaţiunilor de încasări şi plăţi numai prin instrumente de plată
fără numerar7 pentru operatiunile de la/către oricare dintre urmatoarele categorii de persoane:
persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti,
persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără
personalitate juridică, persoane juridice8.

7
Potrivit BNR, instrumentele de plată fără numerar sunt transfer credit, debitare directă, card de plată,
cec, cambie şi bilet la ordin; ele permit transferul fondurilor deţinute în conturi deschise la instituţii de
credit sau la Trezoreria Statului, în baza primirii unei instrucţiuni de plată.
8
Obligativitatea realizarii operaţiunilor de încasări şi plăţi numai prin instrumente de plată fără numerar
nu se aplică: Trezoreriei Statului, instituţiilor de credit, instituţiilor emitente de monedă electronică,
instituţiilor care prestează servicii de plată, autorizate de BNR sau autorizate în alt stat membru al UE şi
notificate către BNR, potrivit legii, instituţiilor financiare nebancare şi entităţilor care efectuează operaţiuni
de schimb valutar, definite potrivit legii, pentru operaţiunile specifice activităţii pentru care acestea au fost
autorizate, operatorilor din domeniul jocurilor de noroc.

15
Obligativitatea realizarii operaţiunilor de încasări şi plăţi numai prin instrumente de plată
fără numerar se aplică şi operaţiunilor de încasări şi plăţi în valută efectuate pe teritoriul
României; încadrarea în plafoanele prevăzute de Legea 70/2015 se efectuează în funcţie de cursul
de schimb valutar, comunicat de BNR, de la data efectuării operaţiunilor de încasări sau plăţi.
Se pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar în următoarele condiţii:
a) încasări în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană, respectiv 10.000 lei
în cazul magazinelor de tipul cash and carry.
Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare
este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry,
precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror
valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.
Nerespectarea acestei prevederi constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşita în astfel de
condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează, prin derogare de
la prevederile art. 8 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu amendă de
25% din suma încasată/plătită care depăşeşte plafonul-limita stabilit pentru fiecare tip de
operaţiune, dar nu mai puţin de 500 lei.
b) plăţi în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon
total de 10.000 lei/zi. Plăţile către magazinele de tipul cash and carry, care sunt
organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, se vor face în limita unui plafon
zilnic total de 10.000 lei. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de
bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv,
de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Se pot achita facturile cu valori
care depăşesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de
10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar,
iar suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără
numerar. Nerespectarea acestei prevederi constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşita
în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează,
prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, cu amendă de 25% din suma încasată/plătită care

16
 depăşeşte plafonul-limita stabilit pentru fiecare tip de operaţiune, dar nu mai puţin de 500
lei.
c) conform art 3 al (1) lit e din Legea 70/2015, plăţile DIN avansuri spre decontare, în
limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit
avansuri spre decontare. Conform art 3 alin (4) din Legea 70/2015, la data acordării
avansurilor spre decontare, sumele aferente intră în calculul plafonului zilnic de plăți cu
numerar de 10.000 lei.
Si ce ne facem noi? Cum aplicăm, corect, LEGEA? Să recitim conținutul art 3!

Art. 3
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1) se pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în
numerar, în următoarele condiţii:
a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de
la o persoană;
b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi
funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita
unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
c) plăţi către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000
lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
d) plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza
legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;
e) plăţi DIN avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru
fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.
(4) La data acordării avansurilor spre decontare, sumele aferente intră în calculul plafonului
zilnic prevăzut la alin. (1) lit. c) sau d), după caz.
Oare ce sunt avansurile spre decontare? Există o diferență între avansurile spre decontare și
avansurile pentru deplasare?

17
 Ordin 1802/2015, SUBSECŢIUNEA 5: 4.5.5. Casa şi conturi la bănci
302._(3) Sumele acordate personalului prin sistemul de carduri, cu titlu de avansuri spre decon-
tare în vederea plăţii unor achiziţii sau prestări de servicii, se evidenţiază în contul 542 "Avansuri
de trezorerie"/analitic distinct.
Contul 531 "Casa" este un cont de activ.
În debitul contului 531 "Casa" se înregistrează:
- sumele restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate (542);
În creditul contului 531 "Casa" se înregistrează:
- avansurile de trezorerie acordate (542);
Contul 542 "Avansuri de trezorerie"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa avansurilor de trezorerie.
Contul 542 "Avansuri de trezorerie" este un cont de activ.
În debitul contului 542 "Avansuri de trezorerie" se înregistrează:
- avansurile de trezorerie acordate (531);
În creditul contului 542 "Avansuri de trezorerie" se înregistrează:
- avansurile de trezorerie justificate prin achiziţia de stocuri, inclusiv diferenţele de preţ ne-
favorabile aferente (301 la 303, 308, 361, 368, 371, 381, 388, 401);
- cheltuieli reprezentând valoarea materialelor nestocate, consumurilor de energie şi apă, întreţi-
nere şi reparaţii, primele de asigurare, studii şi cercetare executate de terţi, comisioane şi ono-
rarii, protocol, reclamă şi publicitate, transport de bunuri, deplasări, poştale şi telecomunicaţii,
alte servicii executate de terţi (602, 604, 605, 611 la 614, 622 la 626, 628);

Întrebări către legiuitor

1. O firmă poate acorda unui salariat într-o zi avans spre decontare cu numerar în ce limită?
Înțelegem că avansul spre decontare acordat intră în plafonul zilnic de plăți cu numerar de
10.000 lei, dar care este plafonul zilnic la acordarea unui avans spre decontare cu numerar,
pe zi?
2. Înțelegem în conformitate cu art 3 al (1) lit e, că nu se acceptă plăţi DIN avansuri spre
decontare decât în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană
care a primit avansuri spre decontare. În aceste condiții, cum se pot face plăţi cu numerar
către magazinele de tipul cash and carry, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei?
Dar plăţi cu numerar către alte firme, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană?
Plafoanele-limită nu se aplica de către persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale,
întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod

18
independent,asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică, persoane juridice, pentru
următoarele operaţiuni:
a) depunerea de numerar în conturile deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile
care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României,
inclusiv în automatele de încasări în numerar;
b) plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata
transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, precum şi a
cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens;
c) plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, amenzilor şi a altor obligaţii
datorate bugetului general consolidat al statului;
d) retragerea de numerar din conturi deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care
prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de BNR pentru plata salariilor şi a altor
drepturi de personal prevăzute de lege şi pentru alte operaţiuni de plăţi efectuate către
persoanele fizice;
e) transferarea de sume prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate
de BNR sau autorizate în alt stat membru al UE şi notificate către BNR, potrivit legii;
f) depunerea de numerar în automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote
sau monede.
Este interzisă acordarea oricăror avantaje clienţilor, de către persoane fizice autorizate,
întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care
desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate
juridică, persoane juridice, pentru efectuarea de plăţi în numerar. Nerespectarea acestei
prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei.
Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, liber
profesioniştii, persoanele fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocierile şi alte
entităţi cu sau fără personalitate juridică, persoanele juridice:
- pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate şi/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu
valori mai mari de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry,
restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 5.000 lei, respectiv 10.000 lei în numerar,

19
sumele care depăşesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără
numerar. Nerespectarea acestei prevederi constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşita în astfel
de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează, prin derogare
de la prevederile art. 8 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu amendă
de 25% din suma încasată/plătită care depăşeşte plafonul-limita stabilit pentru fiecare tip de
operaţiune, dar nu mai puţin de 500 lei.
Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, liber
profesioniştii, persoanele fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocierile şi alte
entităţi cu sau fără personalitate juridică, persoanele juridice pot transfera sume din contul lor
în contul persoanelor fizice, în baza documentelor justificative legale prezentate de plătitori.
C. Derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi de la persoane fizice către oricare dintre
urmatoarele categorii de persoane: persoane fizice autorizate, întreprinderi
individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care
desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără
personalitate juridică, persoane juridice.
Conform prevederilor art 4 al (1), operaţiunile de încasări/plăți în numerar efectuate de
persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti,
persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără
personalitate juridică, persoane juridice, de la/cu persoane fizice, reprezentând contravaloarea
unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau
alte drepturi și primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări se efectuează cu
încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană. Nerespectarea acestei prevederi
constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşita în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să
constituie infracţiuni, şi se sancţionează, prin derogare de la prevederile art. 8 din OG nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, cu amendă de 25% din suma încasată/plătită care
depăşeşte plafonul-limita stabilit pentru fiecare tip de operaţiune, dar nu mai puţin de 500 lei.
Sunt interzise încasările/plățile fragmentate de la/către o persoană fizică, pentru operaţiunile de
încasări în numerar cu o valoare mai mare de de 10.000 lei, precum şi fragmentarea tranzacţiilor
reprezentând cesiuni de creanţe sau alte drepturi, primiri ori resrituiri de împrumuturi sau alte

20
finanţări, dividende, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii,
cu valoare mai mare de de 10.000 lei către/de la o persoană. Nerespectarea acestei prevederi
constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşita în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să
constituie infracţiuni, şi se sancţionează, prin derogare de la prevederile art. 8 din OG nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, cu amendă de 25% din suma încasată/plătită care
depăşeşte plafonul-limita stabilit pentru fiecare tip de operaţiune, dar nu mai puţin de 500 lei.
Plafonarea încasărilor/plăților cu numerar de la persoane fizice la 10.000 lei către/de la o
persoană nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu
plata în rate, în condiţiile în care între vinzator şi persoanele fizice sunt încheiate contracte de
vânzare - cumpărare cu plata în rate, conform legii.
Atenție!!!!!!
Conform art 4 al (4) din Legea 70/2015, operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între
efectuate de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber
profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi
cu sau fără personalitate juridică, persoane juridice, şi persoane fizice în calitate de
asociaţi/acţionari/administratori/persoane fizice/alţi creditori exclusiv creditorii instituţionali care
desfăşoară activităţi de intermediere financiară prevăzute de lege reprezentând împrumuturi,
indiferent de natura şi destinaţia acestora, se efectuează numai prin instrumente de plată
fără numerar.

Să recitim împreună conținutul art 4!!!!!

Art. 4
(1) Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin.
(1) şi persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziţii de bunuri sau a unor
prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi primiri ori restituiri de
împrumuturi sau alte finanţări, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei
către/de la o persoană.
(2) Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate de la/către o persoană, pentru operaţiunile de
încasări/plăţi în numerar prevăzute la alin. (1), cu o valoare mai mare decât plafonul prevăzut la
alin. (1), precum şi fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe sau alte drepturi,
primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, dividende, respectiv fragmentarea unei

21
livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare decât plafonul prevăzut la
alin. (1).
(4) Operaţiunile de încasări şi plăţi între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi persoanele
fizice în calitate de asociaţi/acţionari/administratori/persoane fizice/alţi creditori exclusiv cred-
itorii instituţionali care desfăşoară activităţi de intermediere financiară prevăzute de lege re-
prezentând împrumuturi, indiferent de natura şi destinaţia acestora, se efectuează numai prin
instrumente de plată fără numerar.

Întrebare către legiuitor

O firmă poate încasa/plăti împrumuturi în numerar în limita plafonului de 10.000 lei conform art
4 al (1)? Sau este interzis, conform art 4 al (4)?

În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice şi, respectiv, neprestării de servicii către
persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 10.000 lei
către/de la o persoană, sumele care depăşesc acest plafon putând fi restituite numai prin
instrumente de plată fără numerar. Nerespectarea acestei prevederi constituie contravenţie, dacă
nu a fost săvârşita în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se
sancţionează, prin derogare de la prevederile art. 8 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, cu amendă de 25% din suma încasată/plătită care depăşeşte plafonul-limita
stabilit pentru fiecare tip de operaţiune, dar nu mai puţin de 500 lei.
D. Derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi între persoane fizice
Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice, altele decât operaţiunile de
încasări şi plăţi realizate prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de
BNR sau autorizate în alt stat membru al UE şi notificate către BNR, potrivit legii, efectuate ca
urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de
servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi, se pot efectua în limita
unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacție. Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în
numerar pentru tranzacţiile mai mari de 50.000 lei/tranzacție, precum şi fragmentarea unei
tranzacţii mai mari de de 50.000 lei/tranzacție. Nerespectarea acestei prevederi constituie
contravenţie, dacă nu a fost săvârşita în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie
infracţiuni, şi se sancţionează, prin derogare de la prevederile art. 8 din OG nr. 2/2001 privind

22
regimul juridic al contravenţiilor, cu amendă de 25 % din suma încasată/plătită care depăşeşte
plafonul-limita stabilit pentru fiecare tip de operaţiune, dar nu mai puţin de 500 lei.
Ca o recapitulare!
Plafonare încasări/plăți numerar lei pe zi pe
persoana fizică sau entitate de la:
Persoane juridice, asociații,
fundații, PFA, PFI, II, Liber
Plafonare încasări/plăti cu Persoane profesioniști, persoane cash and
numerar realizate între: fizice fizice plătitoare de TVA carry
Persoane fizice 50.000 10.000 10.000
PJ, asociații, fundații, PFA, PFI,
II, Liber profesioniști, persoane
fizice plătitoare de TVA 10.000 5.000 10.000

1) Obligativitatea realizarii operaţiunilor de încasări şi plăţi numai prin instrumente de plată fără
numerar se aplică şi operaţiunilor de încasări şi plăţi în valută efectuate pe teritoriul
României; încadrarea în plafoanele prevăzute de Legea 70/2015 se efectuează în funcţie de cursul
de schimb valutar, comunicat de BNR, de la data efectuării operaţiunilor de încasări sau plăţi.
2) plățile între persoane juridice, asociatii, fundatii, PFA, PFI, Ii, liber profesionisti, persoane
fizice platitoare de TVA sunt în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult
de un plafon total de 10.000 lei/zi;
3) Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între entități și persoane fizice,
reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii,
dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte
finanțări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană. Sunt
interzise plățile și încasările fragmentate în numerar către/de la o persoană, pentru tranzacțiile mai
mari de 10.000 lei.
4) Operațiunile de încasări și plăți în numerar între persoanele fizice, altele decât operațiunile de
încasări și plăți realizate prin intermediul instituțiilor care prestează servicii de plată autorizate de
BNR sau autorizate în alt stat membru al UE și notificate către BNR, potrivit legii, efectuate ca
urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de
servicii, precum și cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi, se pot efectua în limita
unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacție. Sunt interzise încasările și plățile fragmentate în
numerar pentru tranzacțiile mai mari de 50.000 lei.
5) plățile DIN avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru
fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare. La data acordării avansurilor spre
decontare, sumele aferente intră în calculul plafonului zilnic de plati cu numerar de 10.000 lei.
6) operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între efectuate de persoane fizice autorizate,
întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară
activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică, persoane

23
juridice, şi persoane fizice în calitate de asociaţi/acţionari/administratori/persoane fizice/alţi
creditori exclusiv creditorii instituţionali care desfăşoară activităţi de intermediere financiară
prevăzute de lege reprezentând împrumuturi, indiferent de natura şi destinaţia acestora, pot
fi efectuate numai prin instrumente de plată fără numerar.
7)Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor
individuale, întreprinderilor familiale, liber profesioniştilor, persoanelor fizice care
desfăşoară activităţi în mod independent, asocierilor şi altor entităţi cu sau fără personalitate
juridică, persoane juridice, nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei.
Sumele în numerar care depăşesc nivelul de 50.000 lei vor fi depuse în conturile bancare ale
persoanelor respective în termen de două zile lucrătoare.
Se admite depăşirea acestui plafon numai cu sumele aferente plăţii salariilor şi a altor drepturi de
personal, precum şi a altor operaţiuni cu persoane fizice, pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de
la data prevăzută pentru plata acestora.

.IV. Subvenții. Contabilitatea specifică proiectelor finanțate din fonduri europene.

Deductibilitate versus eligilitatea cheltuielilor din proiectele pe fonduri europene

Reglementări contabile aplicabile – Ordinul 1802/2014, SECŢIUNEA 411: Subvenţii

Categorii de subvenții:
❖ subvenţiile aferente activelor
❖ subvenţiile aferente veniturilor

Conturi contabile aferente subvențiilor

475. Subvenţii pentru investiţii

4751. Subvenţii guvernamentale pentru investiţii (P)
4752. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii (P)
4753. Donaţii pentru investiţii (P)
4754. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P)
4758. Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii (P)

445. Subvenţii
4451. Subvenţii guvernamentale (A)
4452. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii (A)
4458. Alte sume primite cu caracter de subvenţii (A)

74. Venituri din subvenţii de exploatare

741. Venituri din subvenţii de exploatare

24
 7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri22
7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale
7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului
7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie socială
7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417. Venituri din subvenţii de exploatare în caz de calamităţi şi alte evenimente similare
7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată
7419. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri
7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii

Reguli privind recunoaterea subvențiilor aferente veniturilor

❖ Subvenţiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare
cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează să le compenseze.
❖ În cazul în care într-o perioadă se încasează subvenţii aferente unor cheltuieli care nu au fost
încă efectuate, subvenţiile primite nu reprezintă venituri ale acelei perioade curente.
❖ Subvenţiile acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli sunt recunoscute la venituri în
aceeaşi perioadă ca şi cheltuiala aferentă. În mod similar, subvenţiile legate de activele amor-
tizabile sunt recunoscute, de regulă, în contul de profit şi pierdere pe parcursul perioadelor şi
în proporţia în care amortizarea acelor active este recunoscută.
❖ O subvenţie guvernamentală care urmează a fi primită drept compensaţie pentru cheltuieli sau
pierderi deja suportate sau în sensul acordării unui ajutor financiar imediat entităţii, fără a ex-
ista costuri viitoare aferente, trebuie recunoscută în contul de profit şi pierdere în perioada în
care devine creanţă.
❖ Restituirea unei subvenţii aferente veniturilor se efectuează prin reducerea veniturilor amânate,
dacă există, sau, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
Veniturile din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete se prezintă în contul de
profit şi pierdere ca parte a cifrei de afaceri nete, iar celelalte venituri din subvenţii se pre-
zintă în contul de profit şi pierdere ca o corecţie a cheltuielilor pentru care au fost acordate
sau ca elemente de venituri, potrivit structurii prevăzute în acest sens.

25
Reguli privind recunoaterea subvențiilor aferente imobilizărilor corporale și necorporale
❖ Dacă reducerile comerciale înscrise pe factura de achiziţie acoperă în totalitate contra-
valoarea bunurilor achiziţionate, acestea se înregistrează în contabilitate la valoarea justă, pe
seama veniturilor în avans (contul 475 «Subvenţii pentru investiţii»), în cazul imobilizărilor
corporale şi necorporale. Veniturile în avans aferente acestor imobilizări se reiau în coltul de
profit şi pierdere pe durata de viaţă a imobilizărilor respective.
❖ Reducerile comerciale primite ulterior facturării unor imobilizări corporale şi necorporale
identificabile reprezintă venituri în avans (contul 475 «Subvenţii pentru investiţii»), fiind relu-
ate în contul de profit şi pierdere pe durata de viaţă rămasă a imobilizărilor respective.
❖ Reducerile comerciale primite ulterior facturării unor imobilizări corporale şi necorporale
care nu pot fi identificabile reprezintă venituri ale perioadei (contul 758 «Alte venituri din
exploatare»).
❖ Subvenţiile legate de terenuri pot impune, prin contractele încheiate, îndeplinirea anumitor ob-
ligaţii. În acest caz, subvenţiile se recunosc drept venituri pe parcursul perioadelor în care sunt
suportate costurile îndeplinirii respectivelor obligaţii. De exemplu, o subvenţie pentru teren
poate fi condiţionată de construirea unei clădiri pe terenul respectiv. În acest caz, subvenţia se
recunoaşte în contul de profit şi pierdere pe parcursul duratei de viaţă a clădirii.
❖ Subvenţiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital şi rezerve deoarece acestea
reprezintă sume acordate sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii de către societate.
❖ Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se înregistrează în
contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat (contul 475
"Subvenţii pentru investiţii"). Venitul amânat se înregistrează ca venit curent în contul de profit
şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea ac-
tivelor.
❖ În cazul terenurilor şi clădirilor pentru care s-au primit subvenţii şi au făcut obiectul unei cedări
parţiale, la scoaterea din evidenţă a acestora subvenţia aferentă părţii cedate se transferă la
venituri, corespunzător valorii contabile a terenurilor, respectiv a clădirilor, scoase din evi-
denţă.

26
❖ Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului veni-
tului amânat cu suma rambursabilă.

Contabilitatea proiectelor finanţate din subvenţii

❖ se ţine distinct, pe fiecare proiect, sursă de finanţare, potrivit contractelor încheiate, fără a se
întocmi situaţii financiare anuale distincte pentru fiecare asemenea proiect.
❖ Pentru asigurarea corelării cheltuielilor finanţate din subvenţii cu veniturile aferente se proce-
dează astfel:
a) din punctul de vedere al contului de profit şi pierdere:
- în cursul fiecărei luni se evidenţiază cheltuielile după natura lor;
- la sfârşitul lunii se evidenţiază la venituri subvenţiile corespunzătoare cheltuielilor efectuate;
b) din punctul de vedere al bilanţului:
- creanţa din subvenţii se recunoaşte în corespondenţă cu veniturile din subvenţii, dacă au fost
efectuate cheltuielile suportate din aceste subvenţii, sau pe seama veniturilor amânate, dacă aceste
cheltuieli nu au fost efectuate încă;
- periodic, odată cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor suportate sau pe baza altor
documente prin care se stabilesc şi se aprobă sumele cuvenite, se procedează la regularizarea su-
melor înregistrate drept creanţă din subvenţii.

❖ Atunci când datoriile în valută aferente anumitor obiective sau lucrări finanţate din subvenţii
sunt achitate direct de către autorităţile care gestionează fondurile, din sumele reprezentând
acele subvenţii, fără ca aceste sume să tranziteze conturile entităţii, în contabilitate se reflectă
atât datoria în valută, cât şi creanţa din subvenţii corespunzătoare.
❖ Dacă la sfârşitul lunii sau perioadei de raportare, conturile de datorii faţă de furnizori şi creanţe
din subvenţii în valută prezintă sold, acestea se evaluează similar oricărui element monetar în
valută, astfel încât veniturile şi cheltuielile financiare aferente să nu influenţeze rezultatul ace-
lei luni, respectiv perioade.
❖ În cazul achiziţiilor în valută, finanţate din sume nerambursabile, decontate de operatorii eco-
nomici, în calitate de beneficiari ai acestor fonduri, diferenţele de curs valutar, favorabile sau

27
 nefavorabile, se decontează cu instituţia finanţatoare dacă există clauze în acest sens, cuprinse
în contractele încheiate, sau prevederi în actele normative aplicabile. Diferenţele respective
se înregistrează în conturi de debitori diverşi sau creditori diverşi, în relaţie cu alte veni-
turi financiare, respectiv alte cheltuieli financiare, după caz.

Aspecte fiscale privind subvențiile

1. Impozit pe profit
Venituri din subvenții – venituri impozabile
Cheltuieli aferente subvențiilor – cheltuieli deductibile

Probleme întâlnite și sancționate fiscal – decalaj între momentul recunoașterii cheltuielilor

și cel al recunoașterii veniturilor din subvenții

Cheltuieli deductibile – la calculul impozitului pe profit – Legea 227/2015 privind Codul fiscal,
art. 25 - Cheltuieli
(1) Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efec-
tuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative
în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de
comerț și industrie, organizațiile patronale și organizațiile sindicale.
Cheltuieli eligibile - cheltuielile efectuate de beneficiar pentru implementarea proiectelor
finanţate în cadrul programelor operaţionale, conform reglementărilor legale ale Uniunii Europene
şi naţionale9;

O cheltuială neeligibilă este deductibilă fiscal la calculul impozitului pe profit? O cheltuială

eligibilă este deductibilă fiscal la calculul impozitului pe profit?

DEPINDE! DUPĂ CAZ!

9
OUG nr. 40 din 23 septembrie 2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de
programare 2014-2020

28
 2. Impozit minim
ART.181 - Impozit minim

(3) Impozitul minim pe cifra de afaceri se determină astfel:IMCA = 1% x (VT – Vs – I – A), unde
indicatorii au următoarea semnificaţie:
IMCA - impozit minim pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului
fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul;
VT - venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până
la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz;
V_s - venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului
fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz, repre-
zentând:
(v) veniturile din subvenţii;

3. Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

ART. 53 - Baza impozabilă

(1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din
orice sursă, din care se scad:
d) veniturile din subvenții;

4. TVA

a) Subveníile aferente cifrei de afaceri sunt cuprinse în baza de impozitare a TVA

b) Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei subvențiile sau alocațiile primite de la
bugetul de stat, de la bugetele locale, de la bugetul comunitar sau de la bugetul
asigurărilor sociale de stat, respectiv subvențiile care sunt acordate pentru atingerea
unor parametri de calitate, subvențiile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli sau
alte situații similare, ce nu îndeplinesc condițiile specifice
CAPITOLUL VII - Baza de impozitare, ART. 286 - Baza de impozitare pentru livrări de bunuri și
prestări de servicii efectuate în interiorul țării
(1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:
29
a) pentru livrări de bunuri și prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la lit. b) și c), din tot
ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator
din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de
prețul acestor operațiuni;
Norme metodologice
30. (1) Potrivit art. 286 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, subvențiile legate direct de prețul bunurilor
livrate și/sau al serviciilor prestate, se includ în baza de impozitare a taxei. Sunt luate în considerare
subvențiile primite de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Uniunii Europene sau de la bu-
getul asigurărilor sociale de stat. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru aceste subven-
ții intervine la data încasării lor de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Uniunii Europene
sau de la bugetul asigurărilor sociale de stat. Se consideră că subvenția este legată direct de preț
dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) subvenția este concret determinabilă în prețul bunurilor și/sau al serviciilor, respectiv este sta-
bilită pe unitatea de măsură a bunurilor livrate și/sau a serviciilor prestate, în sume absolute sau
procentual;
b) cumpărătorii trebuie să beneficieze de subvenția acordată furnizorului/prestatorului, în sensul
că prețul bunurilor/serviciilor achiziționate de aceștia trebuie să fie mai mic decât prețul la care
aceleași produse/servicii s-ar vinde/presta în absența subvenției.
(2) Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei subvențiile sau alocațiile primite de la bugetul de
stat, de la bugetele locale, de la bugetul comunitar sau de la bugetul asigurărilor sociale de stat,
care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1), respectiv subvențiile care sunt acordate pentru
atingerea unor parametri de calitate, subvențiile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte
situații similare.

30
Monografie contabilă pentru subvenții din fonduri europene
1. Înregistrarea contractului de finanţare aprobat, respectiv a valorii finanțate prin contract

4452 „Împrumuturi nerambursabile cu = %

caracter de subvenţii” 4752 „Împrumuturi nerambursabile cu
caracter de subvenţii pentru investiţii”
7416 „Venituri din subvenţii de exploatare
pentru alte cheltuieli de exploatare”
(consultanţa facturată anterior semnării
contractului de finanţare)10
472 „Venituri înregistrate în avans”

2. Înregistrarea achizițiilor de bunuri şi servicii

- achiziţie echipamente şi accesorii echipamente
% = 404 „Furnizori de imobilizări”
2131 „Echipamente tehnologice”
4426 „TVA deductibilă” (după caz)
- achiziții servicii de consultanţă și management pentru proiect

% = 401 „Furnizori”
628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de
terţi”
4426 „TVA deductibilă” (după caz)
3. Recunoașterea veniturilor din subvenţii pentru cheltuielile de consultanţă

472 „Venituri înregistrate în avans” 7416 „Venituri din subvenţii de exploatare

=
pentru alte cheltuieli de exploatare”
4. Înregistrarea în contabilitate a amortizării echipamentelor (începând cu luna următoare
punerii în funcţiune a echipamentelor) şi concomitent, corespunzător amortizării calculate,
recunoașterea veniturilor curente prin consumarea subvenţiei pentru investiţii,
corespunzător cotei-părţi din finanțarea nerambursabilă a acestora
6811 „Cheltuieli de exploatare privind = 2813 „Amortizarea instalaţiilor şi mijloacelor
amortizarea imobilizărilor” de transport”

4752 „Împrumuturi nerambursabile cu = 7584 „Venituri din subvenţii pentru

caracter de subvenţii pentru investiţii” investiţii”

10
Respectiv cont 117 “Rezultat reportat”, în cazul în care cheltuielile cu consultanța au fost emise în exercițiul
financiar precedent

31
5. Achitarea datoriilor faţă de furnizori

404 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

6. Încasarea contravalorii cererii de rambursare depuse sau a cererii de plată

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4452 „Împrumuturi nerambursabile cu

caracter de subvenţii”

.V. Recunoașterea contabilă a veniturilor și a cheltuielilor

Când recunosc în contabilitate venituri?
❖ atunci când se poate evalua în mod credibil o creştere a beneficiilor economice viitoare legate
de creşterea valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii.
❖ Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii de active sau redu-
cerii datoriilor .
Cum sunt grupate veniturile?
❖ venituri din exploatare
a)venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi prestări de servicii.
b)venituri aferente costului producţiei,
c)venituri din producţia de imobilizări,
d)venituri din subvenţii de exploatare,
e)alte venituri din exploatarea curentă.
❖ venituri financiare
a)venituri din imobilizări financiare;
b)venituri din investiţii pe termen scurt;
c)venituri din investiţii financiare cedate;
d)venituri din diferenţe de curs valutar;
e)venituri din dobânzi;
f)venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
g)alte venituri financiare.
32
❖ Recunoașterea în contabilitate a veniturilor din vânzări de bunuri
- în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii
prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor res-
pective, către clienţi, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din propri-
etatea asupra bunurilor;
b)entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în
cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;
c)mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
d)este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către entitate; şi
e)costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.
Cazuri de recunoaștere a veniturilor din vânzarea de bunuri
i. Vânzări cu amănuntul - transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprie-
tate coincide cu transferul titlului legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor în posesia
cumpărătorului - recunoașterea veniturilor în contabilitate se face la data livrării bu-
nurilor!
ii. Vânzare de bunuri cu livrare de bunuri, transfer de riscuri și avantaje către cumpărător,
transmiterea imediată a posesiei, plata în rate și transmiterea dreptului de proprietate odată
cu plata ultimei rate – recunoașterea veniturilor în contabilitate se face la data livrării
bunurilor!
iii. Vânzare de bunuri în baza unui contract de consignaţie - livrarea bunurilor de la consignant
la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienţilor săi -
recunoașterea veniturilor în contabilitate se face la data la care bunurile sunt livrate
de consignatar clienţilor săi
iv. Stocuri la dispoziţia clientului - transferul proprietăţii bunurilor are loc la data la care
clientul intră în posesia bunurilor, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, în
principal pentru a le utiliza în procesul de producţie.
Atenție!
O promisiune de vânzare nu generează contabilizarea de venituri!

33
❖ Recunoașterea în contabilitate a veniturilor din prestări de servicii
Regula generală - veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura
efectuării acestora.
Cazuri de recunoaștere a veniturilor din prestări de servicii
v. Recunoașterea veniturilor din executări de lucrări - stadiul de execuţie al lucrării se
determină pe bază de situaţii de lucrări care însoţesc facturile, procese-verbale de recepţie
sau alte documente care atestă stadiul realizării şi recepţia serviciilor prestate.
vi. Recunoașterea veniturilor din lucrări de construcţii - pe baza actului de recepţie semnat
de beneficiar, prin care se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în con-
formitate cu prevederile contractului şi ale documentaţiei de execuţie.
Recunoașterea în contabilitate a venituri din redevenţe, chirii, dobânzi şi dividende
vii. dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării venitului respec-
tiv, pe baza contabilităţii de angajamente;
viii. dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.
ix. redevenţele şi chiriile se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform contrac-
tului;
Atenție la stimulentele acordate la încheierea sau la renegocierea unor contracte!

Ordinul 1802/2014, pct 223._

(1)Locatorul trebuie să recunoască valoarea agregată a costului stimulentelor drept o diminuare
a venitului din leasing pe durata contractului de leasing, pe o bază liniară, cu excepţia cazului în
care o altă bază sistematică este reprezentativă pentru eşalonarea în timp a beneficiului activului
în sistem de leasing.
(2)Locatarul trebuie să recunoască beneficiul agregat al stimulentelor drept o reducere a cheltu-
ielilor cu chiria pe toată durata contractului de leasing, pe o bază liniară, cu excepţia cazului în
care o altă bază sistematică este reprezentativă pentru eşalonarea în timp a beneficiului locata-
rului rezultat din utilizarea activului în sistem de leasing.

Contract de închiriere - ani 5 ani

chiria lunară 50.000 lei
perioadă de grație - luni 6 luni
Chiria totală - 5 ani 3.000.000 lei
chiria aferentă perioadei de grație 300.000 lei – lunar, pe 60 luni 5.000 lei
Valoarea netă a chiriei pe perioada contractului 2.700.000 lei
valoarea netă lunară a chiriei 45.000 lei

34
Locatorul înregistrează în primele 6 luni ale contractului un venit lunar din chirie de 45.000 lei

418 „Clienți – facturi de întocmit” = 706 „Venituri din chirii” 45.000 lei

După cele 6 luni de grație ale contractului, se emite factură de 50.000 lei, dar venitul din chirii este
tot de 45.000 lei!

411 „Clienți” = % 50.000 lei

706 „Venituri din chirii” 45.000 lei
418 „Clienți – facturi de întocmit” 5.000 lei

Când recunosc în contabilitate cheltuieli?

❖ Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod
credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ
sau de o creştere a valorii unei datorii. Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recu-
noaşterea creşterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile sa-
lariale angajate sau amortizarea echipamentelor).

Orice achiziție efectuată de o entitate generează o cheltuială?

Este suficientă tratarea fiscală a unei altfel de „cheltuieli” ca fiind nedeductibilă fiscal la
calulul impozitului pe profit?
Legea nr. 82/1991 a contabilităţii , Art. 6
(1)Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei
într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de
document justificativ.
(2)Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au
înregistrat în contabilitate, după caz.

ART. 11 - Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

(1) La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuții sociale obligatorii, autori-
tățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic, ajustând
efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacții/activități pentru a reflecta
conținutul economic al tranzacției/activității.
Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca urmare a neluării în
considerare a unei tranzacții sau, după caz, ca urmare a reîncadrării formei unei tranzacții, prin

35
indicarea elementelor relevante în legătură cu scopul și conținutul tranzacției ce face obiectul
neluării în considerare/reîncadrării, precum și a tuturor mijloacelor de probă avute în vedere
pentru aceasta.

TITLUL II - Impozitul pe profit, ART. 25 - Cheltuieli

(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
d) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți
pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste
bunuri sau servicii;
(4) În sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, sunt considerate cheltuieli făcute
în favoarea acționarilor sau asociaților, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) bunurile, mărfurile și serviciile acordate acționarilor sau asociaților, precum și lucrările exe-
cutate în favoarea acestora;
b) cheltuielile cu chiria și întreținerea spațiilor puse la dispoziție acestora.
CAPITOLUL X - Venituri din alte surse
ART. 114 - Definirea veniturilor din alte surse
(2) În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:
h) bunurile și/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de
către persoana juridică în folosul personal al acestuia;
ART. 76 - Definirea veniturilor din salarii și asimilate salariilor
(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o
persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract indivi-
dual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de
lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele
se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor
care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor.
(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică și următoarelor tipuri de venituri,
considerate asimilate salariilor:
s) orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură.

ART. 270 - Livrarea de bunuri

(4) Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată următoarele operațiuni:
a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziționate sau produse de către
aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată,
dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau par-
țial;
b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziționate sau produse de către
aceasta pentru a fi puse la dispoziția altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă bunurilor
respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial;
(5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociații sau acționarii
săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a per-

36
soanei impozabile, cu excepția transferului prevăzut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efec-
tuată cu plată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă
total sau parțial.

VI.Conturi contabile noi în anul 2023

Cadrul legal:
Ordinul nr. 2649 din 28 septembrie 2023 privind modificarea şi completarea unor
reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 903 din data de 6
octombrie 2023
Conturi contabile noi, atăt pentru entitățile care aplică OMFP 1802/2014, cât și OMFP
2844/2016 și OMFP 3103/2017
1496 „Pierderi rezultate din reorganizări de societăți, corespunzătoare activului net negativ al
societății absorbite” (A),
6121 „Cheltuieli cu redevențele”, - bunurile proprietate publică?
6122 „Cheltuieli cu locațiile de gestiune” - afaceri ale statului?
6123 „Cheltuieli cu chiriile”, - bunuri mobile și imobile?
616 „Cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală”, ?
617 „Cheltuieli de management” ?
618 „Cheltuieli de consultanță”.?

Cod Civil
Art. 715: Contractele de locaţiune
(1)Uzufructuarul are dreptul de a închiria sau, după caz, de a arenda bunul primit în uzufruct.

37
(2)Locaţiunile de imobile încheiate de uzufructuar, înscrise în cartea funciară, sunt opozabile
proprietarului sau moştenitorilor acestuia, după stingerea uzufructului prin decesul sau, după caz,
încetarea existenţei juridice a uzufructuarului, până la împlinirea termenului lor, dar nu mai mult
de 3 ani de la încetarea uzufructului.
(3)Reînnoirile de închirieri de imobile sau de arendări făcute de uzufructuar şi înscrise în cartea
funciară înainte de expirarea contractelor iniţiale sunt opozabile proprietarului şi moştenitorilor
săi pe o perioadă de cel mult 6 luni ori, după caz, de un an, dacă la data stingerii uzufructului nu
au fost puse în executare. În niciun caz, locaţiunile nu pot dura mai mult de 3 ani de la data
stingerii uzufructului.
(4)În cazul în care uzufructul s-a stins prin expirarea termenului, locaţiunile încetează, în toate
cazurile, odată cu stingerea uzufructului.
Art. 1777: Noţiune
Locaţiunea este contractul prin care o parte, numită locator, se obligă să asigure celeilalte părţi,
numite locatar, folosinţa unui bun pentru o anumită perioadă, în schimbul unui preţ, denumit chi-
rie.
Art. 1778: Felurile locaţiunii
(1)Locaţiunea bunurilor imobile şi aceea a bunurilor mobile se numeşte închiriere, iar locaţiu-
nea bunurilor agricole poartă denumirea de arendare.
(2)Dispoziţiile prezentei secţiuni sunt aplicabile, în mod corespunzător, închirierii locuinţelor şi
arendării, dacă sunt compatibile cu regulile particulare prevăzute pentru aceste contracte.
(3)Locaţiunea spaţiilor destinate exercitării activităţii unui profesionist este supusă prevederilor
prezentei secţiuni, precum şi dispoziţiilor art. 1.824 şi 1.828-1.831.
Art. 1779: Bunurile ce pot face obiectul locaţiunii
Toate bunurile, atât mobile cât şi imobile, pot face obiectul locaţiunii, dacă dintr-o prevedere
legală sau din natura lor nu rezultă contrariul.

HG nr. 1228 din 21 noiembrie 1990 pentru aprobarea Metodologiei concesionarii, inchirierii
si locatiei gestiunii

CAPITOLUL II: Obiectul contractului

Art. 1
Obiectul contractului consta in predarea, respectiv preluarea, gestiunii (sectiei, uzinei, fabricii,
subunitatiieconomice - dupa caz) din structura locatorului ...................... amplasata in ..................
.
CAPITOLUL 4: Locatia gestiunii
Art. 22
Prin contractul de locatie a gestiunii, regia autonoma sau societatea comerciala acorda uneia sau
mai multor persoane fizice sau persoane juridice, romane ori straine, gestionarea unor sectii,
uzine, fabrici ori altor subunitati.

Ordinul 1802/2014
SUBSECŢIUNEA 29: 4.17.11. _
(1)Cesionare prin contract de licenţă a proprietăţii intelectuale

38
4489.O entitate recunoaşte venituri pentru o redevenţă pe bază de vânzări sau pe bază de utilizare
promisă în schimbul unei licenţe de proprietate intelectuală doar atunci când sau pe măsură ce
are loc ultimul dintre evenimentele de mai jos:
a)are loc vânzarea sau utilizarea ulterioară; şi
b)obligaţia de executare căreia i-a fost alocată o parte din sau întreaga redevenţă pe bază de
vânzări sau pe bază de utilizare a fost îndeplinită (sau parţial îndeplinită).

https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/36/proprietatea-intelectuala-industriala-si-
comerciala
Proprietatea intelectuală desemnează ansamblul drepturilor exclusive acordate asupra creațiilor
intelectuale. Aceasta se împarte în două ramuri: proprietatea industrială, care cuprinde invențiile
(brevetele), mărcile, desenele și modelele industriale și denumirile de origine, pe de o parte, și
drepturile de autor, care vizează operele literare și artistice, pe de altă parte. De la intrarea în
vigoare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) în 2009, UE are o competență
explicită în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală (articolul 118).

OUG nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ

Art. 303: Titularii dreptului de concesiune
(1)Bunurile proprietate publică pot fi concesionate de către stat sau de către unităţile administra-
tiv-teritoriale în baza unui contract de concesiune de bunuri proprietate publică.
(2)Contractul de concesiune de bunuri proprietate publică este acel contract încheiat în formă
scrisă prin care o autoritate publică, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată,
unei persoane, denumite concesionar, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obli-
gaţia de exploatare a unui bun proprietate publică, în schimbul unei redevenţe.

39