PLAN DE INTERVENȚIE

ELEVI CU CERINȚE EDUCAȚIONALE

SPECIALE
SITUAȚII DE RISC

Întocmit: profesor psihopedagog

ȘTEFĂNOIU DANIELA
Cazul 1
Tabloul clinic
 Diagnostic medical:
 D. are 7 ani, elevă în clasa pregătitoare la C.S.E.I. Sighet
 Sindrom Down
 Retard al limbajului expresiv
 Retard mental mediu IQ 33
 Tulburări de conduită și emoționale
 Dispraxie a mersului
 Istoric familial:
 face parte dintr-o familie normal constituită, fiind cea mai mică
dintre cei trei copii ai familiei
 condiţiile de locuit sunt bune, familia locuieste la țară, îsi
câstigă existenta din cresterea animalelor si agricultură
 părinţii sunt responsabili, atenţi la creşterea şi educarea
copilului
 relaţia dintre părinţi este una armonioasă
 diferenţa de vârstă dintre cei doi copii mai mari și mezină este
de peste 15 ani
 frații mai mari se implică în creșterea și educarea fetițe
Evaluare inițială

 Motricitate generală: bine dezvoltată

 Motricitate fină: relativ bine dezvoltata.
 Psihomotricitate: dificultăţi de coordonare
 Dezvoltare intelectuală:
 memoria – capacitate comprehensive de nivel mediu;
 gândirea- operațiile gândirii sunt sever afectate
 atenția – fluctuantă
 Diagnostic logopedic: prezinta dislalie polimorfă și tulburări ale ritmului vorbirii
 - întârziere severă în dezvoltarea limbajului, vocabular sărac,
exprimare greoaie
 Limbaj şi comunicare
 motricitatea aparatului fonoarticulator: grav afectată
 auz fonematic: deficitar
 Autonomie personală şi socială:
 posedă deprinderi de autonomie personală
 se deplasează singur într-un spaţiu cunoscut
 posedă deprinderi minimale de igienă personală și autoservire
 necesită suport din partea adultului
 în relație cu colegii manifestă o atitudine bazată pe înțelegere
 are prieteni de vârsta apropiată

 Perioada de intervenție: un an școlar

Domenii de intervenție

I. Domeniul motor
 motricitate generală

 motricitate fină și coordonare oculo-motorie

 psihomotricitate

II. Domeniul comunicare și limbaj

III. Domeniul socio- afectiv
 Domeniul motricității generale

 Poziții și tonus muscular

 să se ridice în picioare singură;
 să stea în picioare;
 să se ridice în pozitie șezândă din culcat;
 să se aplece cu flexia genunchilor după un obiect și să se ridice
 Mers și alergări
 să meargă înainte;
 să meargă în diferite ritmuri (normal, lent sau repede) după model;
 să alerge;
 Apucare, aruncare, prindere
 să prindă cu ambele mâini un obiect (minge);
 să apuce un obiect cu două degete (police și arătător);
 să arunce obiecte de anumite mărimi cu o mână (stânga/dreapta);
 Domeniul comunicare și limbaj

 să reactioneze la vocea umană, prin diverse manifestari;

 să semnalizeze anumite nevoi , prin diferite reactii verbale si/sau
comportamentale;
 să semnalizeze înțelegerea unui mesaj simplu, prin răspunsuri adecvate
(verbale și non-verbale);
 să emită dupa model, sunete izolate (vocale si consoane);
 să indice recunoașterea unor animale prin emiterea de onomatopee;
 să reacționeze la solicitările simple ale adultului;
 să execute comenzi simple (ia, stai jos, inchide/deschide ușa, bate la uşă);
 să recunoască și să numească persoane din mediul familiar (familie, școală);
Autonomie personală și socială
 să comunice dorinta de a se deplasa în altă încăpere;
 să meargă pe un traseu dat;
 să meargă pe scară cu pași alternativi;
 să comunice (verbal sau nonverbal) nevoia de a merge la toaletă;
 să aibe control sfincterian pe parcursul unei perioade limitate de timp (o
ora);
 să manifeste dorința de a se îmbraca și dezbraca, verbal/nonverbal;
 să manifeste dorința de a se îmbraca și dezbraca, verbal/nonverbal;
Cazul 2
Anamneza
 D.G. este un băiețel în vârstă de 3 ani și 3 luni
 născut prematur la 7 luni
 naștere naturală
 diagnosticat la 2 ani și trei luni cu hipoacuzie neuro-senzorială
bilaterală medie ( 65 dB UD, 75dB US )
 protezare auditivă la 2 ani și 7 luni
 Cauze posibile
 prematuritatea
 ereditar (pe parte maternă, bunic, unchi cu probleme de auz)
 Istoric familial:
 face parte dintr-o familie normal constituită, este cel mai mic
dintre cei trei copii ai familiei (un băiat de 8 ani, fetița 7 ani)
 locuiesc la țară și au condiții de locuit bune
 relația dintre părinți este una armonioasă
 părinții pleacă la muncă în străinătate câteva luni pe an
împreună sau uneori doar unul singur, iar copiii rămân în grija
bunicilor
 părinţii sunt interesaţi de educarea şi recuperarea copilului
Evaluare inițială

 motricitate generală – bună

 motricitate fină – bună
 Schema corporală – în curs de dezvoltare
 lateralitate – dreaptă
 Culori – identifică roșu, galben, verde, albastru
 Mărimi – identifica mare, mic
 Forme geometrice – identifică pătratul
 Aparatul fono-articulator - nu prezintă modificări sau
malformații
 Aparatul auditiv – prezintă pierderi de auz
 Limbajul oral
 nivelul înțelegerii limbajului – slab dezvoltat

 nivelul folosirii limbajului – căteva silabe ( ma, tutu, ta, pa )

 Diagnostic logopedic

 Retard în dezvoltarea limbajului oral receptiv și expresiv datorită

deficienței de auz
 Perioada de intervenție : 1 an de zile, 2 ședințe/săptămână

 Domeniul de intervenție:

 Stimularea și dezvoltarea limbajului oral prin imagini, sunete, cuvinte

 Scopul

Dezvoltarea limbajului oral expresiv şi receptiv

Obiective

 Dezvoltarea abilităților de ascultare, respectiv a atenției

auditive și vizuale
 Dezvoltarea capacității de imitare motorie

 Dezvoltarea capacității de înțelegere a cuvintelor și a

mesajelor
 Formarea unei pronunții corecte

 Dezvoltarea vocabularului

 Metode şi mijloace utilizate în terapia logopedică

- observaţia directă, demonstraţia, exerciţiul, imitaţia, explicaţia,

modelarea, conversaţia simplă
 Resurse utilizate

- oglinda logopedică, instrumente de suflat, baloane, soft-uri

educaţionale folosite în terapia logopedică (Logopedix,
Evalogos), materiale verbale specifice pentru sunetul afectat,
puzzel-uri, jetoane, plastilină, cartonaşe cu imagini;
Intervenția logopedică

 Dezvoltarea mobilităţii aparatului fono-articulator

 I. Educarea mișcărilor articulatorii
Exerciții generale:
• imitarea mersului
• mișcări ale gâtului, brațelor, rotirea capului, brațelor
• imitarea aplaudatului
Mobilitatea aparatului fono-articulator
• ex. de mobilitate a maxilarelor (ex. de închidere şi deschidere a gurii, alternare a
maxilarelor înainte-înapoi)
• ex. de mobilitate pentru limbă (pisica bea lapte, tic-tacul ceasului, ştergerea
buzelor, a dinţilor, tropăitul calului, etc.)
• ex. pentru buze și obraji (mişcări de sugere a obrajilor,ţuguirea buzelor, imitarea
zâmbetului, umflarea obrajilor, etc)
• ex.pentru vălul palatin (imitarea căscatului, mişcări de deglutiţie)
 II. Educarea respirației
 ex. pentru expirație (stinge lumanarea, umfla balonul, suflă în apă
cu paiul, baloane de săpun,sufla nasul în batistă)
 ex pentru inspirație (miroase florile, câinele la vânătoare, parfum,
etc.)
 inspiratie diferențiată ( inspirașie alternativă pe o nară și cealaltă,
inspirație pe gură expirație pe nas, inspirație pe nas, expirație pe gură
 obținerea expirației mai lungi decât inspirația la pronunție
(pronunția vocalelor, prelung, rar, fără efort, ex. de pronunție a unei
consoane)
 Ex. de pronunție a unor grupe de vocale (ai, ei, oi, ua, etc)
 Ex. de pronunție consoană+vocală ba, bi, pu, pa ,etc)
 III.Dezvoltarea auzului fonematic
 imitarea sunetelor din natură și pronunțarea de onomatopee
 pronunțarea unor serii de silabe opuse luate din cuvinte
paronime: pa-pe-pi-po-pu-pă-pî, ba-be-bi etc.
 diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat
 pronunțarea ritmică prin denumire de imagini, obiecte,
ființe, actiuni
 IV. Stimularea comunicării orale prin imagini, sunete,
cuvinte – creşterea numărului de cuvinte înţelese şi
exprimate
 Activităţi

1.Spune cum face

 Scop: Recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor

corespunzătoare glasului acestora

 Materiale: Soft-ul educaţional Logopedix

2.Spune ce face
 Scop: Indicarea acţiunii executate şi imitarea acesteia

 Materiale: cartonaşe cu imagini ce conţin diferite acţiuni

3. Ne jucăm cu baloane
Scop: recunoaşterea şi denumirea culorilor
Materiale: baloane de culori diferite
4.Săculeţul fermecat
Scop: denumirea imaginilor şi asocierea lor cu obiectele
concrete
Materiale: imagini cu diferite obiecte din mediul apropiat
5.Modelăm şi învăţăm
Scop: Modelarea literelor din plastilină, asocierea cu sunetul
emis
Materiale: plastilină colorată
 Rezultate obținute în urma implementării
planului de intervenție

 În urma unui antrenament consistent și continuu a organelor

fono-articulatorii, subiectul a reușit să pronunțe:
 izolat și în silabe toate vocalele
 izolat și în silabe un număr mare de consoane
 cuvinte monosilabice (apa, nas, ușa, lup, etc.)
 cuvinte bisilabice (mama, tata, nasu, masa, mâna, papuci, etc.)
 cuvinte trisilabice (banana, avion, mașina, etc. )
 Formarea unor propoziții scurte cu suport vizual:
 “ Fata bea apă “, “ Băiatu doame”, “Pisica bea lape“ etc.
 Înțelege un număr mare de cuvinte și mesaje scurte orale
 Metode cu impact ridicat:
 Munca asistată pe calculator, utilizată în sarcinile de
antrenament auditiv este o metodă cu puternic impact pozitiv
 Recomandări:
 Încurajarea și stimularea copilului în vederea pronunției
corecte a cuvintelor ce conțin sunetele învățate
 Cazul 3
Tabloul clinic
 T. D. are 10 ani, este elev în clasa a III-a la CSEI.
 Este un băiat normal dezvoltat din punct de vedere fizic, iar
intelectual prezintă intelect de limită.
 Este un copil timid, introvertit, întâmpină dificultăţi în a-şi explora
potenţialul în momentul confruntării cu grupul.
 Este ambiţios în rezolvarea sarcinilor, dar în ultimul timp este mai
retras.
 Provine dintr-o familie dezorganizată, fiind al treilea copil şi cel mai
mic dintre fraţi. Relaţiile interfamiliale nu sunt favorabile creşterii şi
dezvoltării echilibrate a copilului, existând o atmosferă tensionată.
 În perioada vacanţei de vară, mama a părăsit domiciliul, iar copilul a
rămas în grija tatălui şi a fraţilor mai mari. Copilul locuieşte în altă
localitate decât cea în care se află şcoala şi este adus la şcoală de
fratele mai mare.
 Identificarea problemelor

 Din observaţiile doamnei învăţătoare reiese faptul că a apărut o

schimbare a comportamentului elevului de la începutul anului
şcolar.
 Elevul este mai retras, nu mai comunică cu colegii, este pasiv în
timpul activităţilor şcolare, pare trist şi îngândurat.
 Doamna învăţătoare a aflat că în timpul vacanţei de vară mama i-a
părăsit, iar el a rămas cu tata şi cei doi fraţi mai mari.
 Înainte, mama era persoana care îl însoţea la şcoală, iar de când a
plecat locul ei este luat de fratele mai mare.
 Domeniul de intervenţie – probleme de relaționare
 Durata intervenţiei : 6 săptămâni, 1 oră/săpt.

 Obiective:
 identificarea cauzelor care favorizează starea de
timiditate
 crearea unui climat afectiv pozitiv care să-i confere
sentimentul de securitate şi confort
 dezvoltarea stimei de sine
 Evaluare
 Activitatea1. Pescuitul după sentimente
 I se propune lui Dănuţ acest joc pentru a-l ajuta să îşi dezvolte
conştiinţa de sine şi exprimarea sentimentelor. Se vor decupa mai
mulţi peşti din carton pe care sunt scrise sentimente cum ar fi:
supărat, fericit, furios, vesel, îngrijorat. Se va confecţiona o undiţă
. Dănuţ va pescui câte un peşte şi vom discuta situaţia în care el a
avut sau a simţit acel sentiment.
 Activitatea 2. Cutia cu îngrijorări
 Dănuţ va fi rugat să îşi scrie îngrijorările pe foi mici colorate de
hârtie, după care să le pună în cutia îngrijorărilor. El va extrage
din cutie pe rând foile, după care împreună vom discuta despre
ceea ce a notat pe foile de hârtie, respectiv îngrijorările care îl
frământă pentru a determina dimensiunea lor şi unde trebuie
intervenit.
 Intervenție
 Activitatea 3. Dezvoltarea stimei de sine
 Pentru a stabili o relaţie terapeutică şi a-l cunoaşte mai bine pe Dănuţ, se vor
folosi propoziţiile neterminate în cadrul acestei activităţi numită : Sunt cineva
care....
 Mâncarea mea preferată este.......
 Ceea ce mă îngrijorează este.......
 Ceva ce n-am făcut niciodată, dar care mi-ar plăcea să fac este....
 I se propune lui Dănuț un joc numit „Spune cum eşti!”.
 Procedură: terapeutul va citi câteva afirmaţii. Dănuț va alege un cartonaş care
descrie cel mai bine cum crede el că este în situaţia descrisă. Pot fi situaţii la
care să aleagă două cartonaşe care descriu comportamentul său. Se va discuta
fiecare alegere în parte.
 Harnic Lăudat Apreciat Încrezător Puternic Acceptat Sociabil Deştept Vesel
 Leneş Certat Ocărât Neîncrezător Slab Neacceptat Retras Prost Trist
 Activitatea 4.

 Utilizarea biblioterapiei, şi anume utilizarea concretă a unei poveşti similare

problemei cu care se confruntă Dănuţ pentru a reuşi să îşi dezvolte deprinderile
sociale. Pentru că Dănuţ are 10 ani, vârstă la care copiii sunt atraşi de
personajele din poveşti, se va realiza un rezumat şi se va prezenta „Povestea lui
Harap Alb”, utilă datorită faptului că acesta este o persoană deschisă, sociabilă,
a reuşit să-şi facă foarte mulţi prieteni, acest lucru având consecinţe pozitive
asupra lui Harap Alb, deoarece atunci când ,, se afla în pericol” prietenii săi l-
au ajutat.
 Activitatea 5. Jocul de rol
 Pentru a-l ajuta pe Dănuţ să-şi dezvolte deprinderile sociale, de comunicare, i
se propune un joc de rol. Se pune în faţa lui Dănuţ un scaun, pe care el va alege
şi va aşeza o jucărie de pluş. Este rugat să-şi imagineze că discută cu un
coleg/colegă, o persoană cu care doreşte el să interacţioneze, ce ar dori să-i
comunice, să-l întrebe cum reuşeşte să-şi facă prieteni. Jocul de rol îl va ajuta
să îşi exprime sentimentele, gândurile pe care le are despre el cât şi despre
colegii săi. Jocul de rol este important deoarece încurajează interactiunea
socială, deprinderile de comunicare şi abilităţile sociale.
 Activitatea 6.

 Pentru a-i diminua timiditatea și pentru a-l încuraja să-și exprime sentimentele i
se propune un joc.
 Lista de comportamente, sentimente cuprinde: stau în camera mea, stau în
bancă, nu ies în pauză, stau de vorbă cu colegii, povestesc cu părinții, mă joc cu
frații mei, mi-e frică de...., nu mă joc cu colegii, nu stau de vorbă cu părinții, îmi
fac prieteni noi.
Evaluarea planului de intervenţie

 ședințele s-au redus la interval de două săptămâni,

apoi la o lună;
 obiectivele au fost atinse
 din discuțiile cu învățătoarea se observă progrese
de relaționarea cu colegii
 participă la activitățile de grup