CEtE $APTEU ECI

DE il4INIJNI ALE

C ffi[ru ffiE

Coondonator "!onathan Fenby

370 de ilustratii, dintre care 313 cclior

 Femeie spdland legume in rdu, Guilin

Cupri ns
Colaboratori B
Harta Chinei 10
Cronologie 12
lntroducere 15

Jonathan Fenby
The Seventy Wonders of Chino
O 2OO7 Thames & Hudson Ltd, Londra

Grupul Editorial RAO

Str. Turda ff. 1 17 -1 1 9, sector 'l
, Bucuresti, Romenia
wrylav.raobooks.com
W A,^iV.raO.rO

Jonathan Fenby
Cele soptezeci de minuni ole Chinei
O Enciclopedia RAO 2008,
pentru versiunea in limba romena
Publicat prin intelegere cu Thames & Hudson Ltd.
Minuni ale naturii
Traducere din limba engleza lntroducere 23
C,qnurN loN 1 Muntii 25
Orice reproducere sau preluare pa4iala sau integrala, prin orice mijloc, 2 Guilin 29
a textului si/sau a iconografiei lucr6rii de fala este strict interzisa,
acestea fiind proprietatea exclusivd a editorului.
3 Fluviullangtze 32
4 Fluviul Galben 36
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romeniei 5 Degerturile 39
Fenby, Jonathan
Cele saptezeci de minuni ale Chinei /Jonathan Fenby;
6 DrumulMdtasii 43
trad.: Carmen lon. Bucuregti: Enciclopedia RAO, 2008 7 lunnan 4B
lndex
tsBN 978-973 7 1'/ -226-6
I Stepele 9i pagunile din nord 50
l. lon, Carmen (trad.)
(51 0)
9 Viata s6lbatica 52
oo8
I O Copacii 9i florile 55

Tip6ritin Singapore
tsBN 978-973-7't7 226 6

Pagina 1 Statuie din argint paftial aurita a perceptorului

guvernamental din Zhangjia. inAt,time: 75 cm

Pagina 3 Templul Cerului din Orasul lnterzis, Beijing

 Corabia din Marmurd, Lacul Kunmimg, Palatul de Vara.

Oamenii givia,ta lor

lntroducere 59
1l Populatia Han 61
12 Sistemul imperialgi prabusirea sa 64
l3 Filozofia 68
l4 Religia 71
t 5 Toiji 9i Dao 76
16 Artele marliale 78
17 Minoritatile etnice BO
f 8 Mumiile din Tarim B4
l9 Circul 9i acrobaliile 87
20 Agricultura 89
2l M6ncarea 9i bauturile alcoolice 93

Orage 9i metropole
lntroducere 99
22 Beijingul imperial 101
23 Oragul lnterzis 105
24 Palatul de Vara 110
25 Templul Cerului 114
26 Beijingulactual 116
27 Shanghai -,,Parisul Orientului" 121
28 Shanghai astdzi 126
29 Hangzhou 131
30 Suzhou 134
31 Xi'an 137
32 Nanjing 141
33 Shenyang 145

Acrobati chinezi intr-un concurs in provincia Hebei

 Spectacol tradilional de opera Beiiing.

Monumente gi clddiri
lntroducere 149
34 Casele si arhitectura religioasa 151
35 Morm6ntut Primuluiimparat 155
36 Marele Zid 160
37 Mormintele Ming 165
38 Marele Buddha 9i Grotele de la Leshan 169
39 Manastirea Palariei Galbene din Labrang 171
40 Marile monumente tibetane 174
4l Marele Canal 178
42 Basoreliefurile budiste din Dazu 180
43 ClSdirile si infrastructura moderne 183

Artele
lntroducere 187
44 Bronzul 189
45 Jadul 194
46 Caligrafia 198
47 Prologul la PavilionulOrhideei 202
48 Literatura 204
49 Muzica si opera Beijing 208
50 Pictura 212
5l Porlblanul 217
52 Lacul 222
53 Sculptura 226
54 Matasea 231
55 Mobilierul 236
56 Gradinile 240

Pagoda Qianxun din Dali, provincia lunnan.

 Vechiul se intAlneste cu noul: Taiwanul noaptea

lnven[ii 9i alte realizdri

lntroducere 245
57 Stiinta 247
58 Astronomia 250
59 H6rtia sitiparul 253
60 Medicina 256
6l Sistemulzecimal gi abacul 259
62 Busola, navigalia gijonca 261
63 Podurile 264
64 Arta razboiului 268
65 Prafulde pugca 270
66 Obiecte de uz cotidian 272
67 lstoria ceaiului 275

China Mare
lntroducere 279
68 Hong Kong giMacao 281
69 Taiwan 285
70 Diaspora chinezeascd 288

Bibliografie suplimentara 291

Credite fotografice 297
Surse citate in edilia in limba engleza 299
Pod in Huang Shan, provincia Shaanxi. lndice 3oo
 Cronologie
DINASTIILE CHINEI sculpturii, porlelanului, poeziei, Qing 1644-1911
Xa cca}OTO-cca 16OOLHr. arhitecturii 9i statuilor mortuare Apogeul, sub cei Trei imparali din
Primii conducatori cunoscuji ai Chinei, secolele XVll si XVlll, apoi declinul
agezali la Fluviul Galben; agricultori Cele Cinci Dinastii 807-960 care avea sd culmineze cu abdicarea
cunoscdtori ai ceramicii 9i bronzului Cincizeci de ani de lupte ultimului imparat, in 1912

Shang cca 160o-cca 1046 i.Hr. Song 960-1279 Republica 1912-1949

Civilizalie localizata tot la Fluviul Galben
care folosea ceramica 9i bronzul
Zhou 1046*221i.Hr.
Zhou deVest 1046-771i.Hr.
Confucius (55.1 *479 i.Hr) si
inventarea plugului de fier
PrimdvarSgiToamnd 770-476i.Hr.
Statele Combatante 476-221 i.Hr.
Fd16milare politica; raspSndirea
ideilor confucianiste
Qln 221-2O61.Hr.
Qin Shihuangdi, cunoscut drept
Primul imparat care a domnitintre
221-210 i.Hr., a unificat China, a
creat administratia centrala, a inceput
construirea Marelui Zid si a l6sat
armata de teracota in morm6ntul sau
lnventarea prafului de pu9c6 9i a
tiparului; aparilia banilor de h6ftie;
construirea celor mai avansate vase
din lume
luan 1279-1368
Kubilai Khan, nepotul lui Gengis Han,
cucereste China
Ming 1368-1644
Reinstaurarea tradiliei imperiale
chineze, construirea Oragului lnterzis 9i
a mormintelor Ming; dezvoltarea tehnicii
po(elanului, inceperea ascensiunii
eunucilor si acceptarea Primului
strain - un iezuit - in Orasul lnterzis
Perioad6 fram6ntata, marcata de
conducerea seniorilor locali, apoi de
suprematia Guomindangului (Paftidul
Nalionalis0. condus de Chiang
Kai-shek, care, slabit de invazia
japoneza 9i opt ani de r5zboi civil,
este infr6nt de comuni;ti
Republica Populard 1949-prezent
Mao Zedong domina China timp de
un sfert de veac, lans6nd Marele Salt
inainte si Revolutia Cultura16; la
mijlocul anilor 198O, China face
schimbari economice, adoptd
metode de pia16; are cea mai rapida
crestere economic6

Han 2O6i.Hr.-22O d.Hr.

Han de Vest 202 i.Hr.-8 d.Hr
Han de Est 9 d.Hr.-Z2O
Conducatorii i-au inrolat pe carturari
pentru a line lara unitd gi au adaptat .f's
ro \ \---*-*-"-.. .,i tl,':':.',';f;J" ''t rlt,'
confucianismul la cerinlele politice; .\ , riihaun /"'."'';""",;',.r,7'i.,{1 ,'^'in"
in aceastd perioadd a fost inventata
hArtia 9i Drumul Matasii a deschis Li::quzul Marea
Golbeno
calea p6trunderii in China a influenlelor i ."!1|--"xi"nr""n'kj----g@!\n:@.,.',,. (
str6ine, inclusiv a budismului '*i'-^q.r,;
Cele Trei Regate 220-280
(Wei, Shu, Wu)
Perioadd de dezunificare 220-581
impargirea Chinei intre regatele de
Nord 9i de Sud; rasp6ndirea
concepliilor daoiste

Sui 581-618
Renagterea gloriei imperiale, inclusiv
datorita construirii Marelui Canal
. Capitata statutui,r &frr".Uiaat.,i"'
*,q O, {
I t"
Granilele lmperiului Qin,22o i.Hr.%"a**- * )
Tang 6'18-907 -*,er I I
Frontiere statale
Expansiune militara 9i pacificare; Ziduri de aPar are
inflorire a artelor, cu precadere a

12
 CRONOLOGI E

IMPERIILE MONGOLE cca 128O d.Hr.

n .)

\
)
J
)

S'r\'-
t-l Morea casP)cl
i,ITIIRKESTAN IMPERIUL
Manrrur H.q.N
w$
\^ '

NAa{e\:

N t\" '\
A lK leaqoao ')

"'i'.'--
''{
Q,,,,, \.-..--.."t
Frontiera tmpe.utui *", h-.,;;,
V ,o,"o fr
Lj chinei \Hn
Frontiera lmperigltriSaig-Jde Sud, '127 INDIA deSud n-"$
s Q(J1
1

tA;
--*-J
Cuceriri mongole, 1 279

lmperiului Mongol

IMPERIUL MING
ANCIURIA
MONGOLIA
c91b;o #"1^i",

HENAN

Mo reo
N Lnlnet
de Est

lmperiul cca 1400

lmperiul cca 155O
Marele Zid

13
 Minuni
ale naturii
. . inunile naturale ale Chinei sunt vaste,
I\ l dar si concentrate ca arie. Ele variazd
I V lo" la munliinalfi gifluvii lungi, la colluri
superbe, cranguri de bambusi, uaimuntoase
cu cascade sau lacuri cu salcii. Exista superbe
formaliuni geologice precum aflorimentele
carstice de la Guilin Q. 29), iar speciile de flori
9i pomi (p. 55), printre cele mai diverse din
lume, au fost in mare parte exportate, de-a
lungul anilor, in Occident. Floarea nalionala,
bujorul chinezesc, este numita ,,culoarea na-
!iunii si parfumul cerului". Aici tr6iesc 10o/o
dintre vertebratele de pe glob si o bogatd na-
turd salbatica (p. 52): urgi Panda, tigri, delfini
sau cocori, simbol al longevitatii.
Teritoriul de 9,6 milioane de km2 al Chinei
este dispus in trei secliuni in forma de trepte:
zonele joase de coastS, un platou mai inalt pe
direclia nord-sud, 9i munli care domind pei-
sajul, in frunte cu Everestul. La cealaltd extre-
ma, Depresiunea Turfan de pe Drumul MAt6sii
(p. 43) se situeazd pe locul doi in lume in
topul celor mai joase zone. Regiunile geogra-
fice 9i topografice au influenlat elementele
constitutive care formeazl lara. Cu popu-
laliile. economiile 9i sistemele lor sociale at6t
de diverse, acestea au reprezentat o serioasS
provocare pentru guvernele centrale, dornice
sa asigure unitatea nationala.
in pagunile intinse (p. 50) 9i stepele de l6nga
Mongolia s-a ndscut o cultura nomada mult
timp considerat6 o ameninlare de catre con-
ducdtori. Triburile de vajnici cal6reli atacau
nordul Chinei, mongolii reugind sa preia condu-
cerea imperiului ?ntre 1 27 9- 1 368. Deserturile

Oi poscdnd in Muztogh Ato, un pisc din lontul muntos

Kunlun care osigura o buna parte din apa curgatoare
otAt de necesard pentru regiuneo Xinjiong.

23
 MINUNI ALE NATURII
Gobi 9i Taklamakan (p. 39), care ocupa zone
vaste in nord si vest, strabatute timp de secole
de caravane de camile, sunt acum survolate
de turigti. Cei mai temerari se av5nt6 cu ma-
gina prin intinderile stancoase, oprindu-se in
oaze izolate ca Lop Nor, loc pentru teste nu-
cleare, dar 9i podgorie renumiti pentru vinul
rosu plScut 9i u9or. Dincolo de Degertul
Taklaman si Drumul M6tasii care il traversa se
inalla Munlii Pamir. Aici 9i-a gasit sfargitul
Timur cel Schiop sau Timur Lenk, marele
cuceritor din Uzbekistan, in cursul ultimei sale
campanil dtn Unrna.
in nord, predomina gesurile intinse, iar in
sud c6mpurile fertile de orez. Provincia /unnan
(p. 48) din sud-vest, cu vegetatia sa semitropi-
cala luxuriant6, a ramas un loc special, izolat
de restul larii de jungla ce se continua p6na in
Vietnam si Myanmar, ca 9i de podigul Tibet.
lar aici, pentru a atrage turigtii, un orag se pre-
tinde a fi situl Shangri-La, paradisul fictiv in-
ventat de un romancier britanic pornind de la
articolele scrise pentru revista National
Geographic de un botanist austriac care
locuise in /unnan timp de doua decenii.
Cele dou6 mari cursuri de apa, yanglze
(p. 32) si Fluviul Galben (p. 36), ocupd un loc
impoftant in memoria colectivd si cultura
Borajul Linjioxia,
ridicot in coleo
Fluviului Golben
in Defileul
Linjiaxio.
24
nafional6. Fluviul Gatben a constituit leaganul
civilizatiei chineze, iar Barajul celor Trei
Defilee de pe !angtze (p. l83r s51s simbolul
marilor proiecte de infrastructura menite s6
modernizeze tara. Timp de multe secole, cele
doua fluvii au reprezentat cai de comunicatii
majore, alaturi de alte ape ca Han, Xiang si
reteaua de canale care formeaza delta Raului
Perlelor, din iurul orasului Guangzhou, in sud.
Pana in secolul XX, raurile au constituit
principalele cai de transport si ram6n si acum
impoftante din punct de veclere economic.
Ele au fost insa si surse de pericol. lnundatiile
au distrus frecvent sate ;i recolte. Fluviul Galben,
plin de aluviuni, a fost numit,,Tristetea Chinei"
datorita revdrsarilor sale devastatoare care au
lasat milioane de oameni fdra adapost.
Dezvoltarea economica, agricultura inten-
siva si turismul ameninta frumuselile naturale
ale larii - animale salbatice, plante sau r6uri ale
caror maluri sunt defrisate. Alaturi de poluarea
accentuata 9i de ploile acide, desertificarea se
extinde spre nord, Beijing fiind tot mai expus
furtunilor de nisip. Minunile naturale ale Chinei,
atAt de vaste si variate, vor continua sa repre-
zinte o mare bogaiie nationald, dar, odata cu
dezvoltarea economica a tarii, creste si nece-
sitatea de a le proteja.
 RICHARD LOUIS EDMONDS

Mun riI i
Ma-ntrebi de ce salasluiesc pe muntele cel verde,
Zombesc, dor nu-fi rospund, iar inimo imi e tihnita.
Deporte poorTo opa frumoase flori de piersic,
De roi gi de pamAnt am pofte-n lumea asta.
Lr Bo, /rvrnsaaRi s/ tuisPUNsuR t DESPRE MUNTE, 753 o.Hn.

uahina este deseori descrisd ca o tara pe inalte v5rfuri din lume, care despafte Tibetul
I trei paliere. Zona de larm formeazd de Nepal 9i lndia. Lanlul muntos
Himoloyo vdzut
Vnivelul de jos, iar bazinele 9i podigurile dinspre Nepol,
care se intind din sud spre nord 9i nord-vest Muntele Chomolungma cu Muntele
reprezinta nivelul intermediar. in fine, la etajul Chomolungma, mai cunoscut de occidentali Chomolungma
superior se situeaza platoul Qinghai-Tibet din sub numele de Everest, este cel mai celebru sou Everest,
vest. Exista multe lanfuri muntoase impor- munte din Republica Polulara Chineza. Este cum Lou numit
tante, incep6nd cu Himalaya, cu cele mai situat in Munlii Himalaya, fiind deci doar in occidentolii.

parte pe teritoriu chinez, v6rful sau form6nd o
parte a hotarului cu Nepal. in tradilia tibetana,
Chomolungma era zeila mama a pam6ntului,
in timp ce numele occidental apa(ine lui Sir
George Everesf topograful care a condus
prospecliunile geologice din Himalaya la
inceputul anilor 184O.
Chomolungma este considerat cel mai inalt
munte din lume: exact 8 844,43 m, potrivit
mdsuratorilor efectuate de chinezi in 2005.
ReprezintS, totodata, 9i provocarea suprem'a
pentru alpinigti. V6rful a fost cucerit pentru
prima data, dinspre partea nepalezd, pe 29
mai 1953, de cdtre Tenzing Norgay 9i Sir
Edmund Hillary. De atunci, a fost atins de mai
multe expedilii pornite din taberele de baza din
Nepal sau Tibet, o parte din alpinigti fiind chi-
nezi. Pentru deschiderea Jocurilor Olimpice de
la Beijing din 2008, chinezii intenlioneazd sa
inalfe to(a olimpica pe Chomolungma.
Lan[ul muntos Himalaya s-a ridicat din ape
in ultimele 65 de milioane de ani. Mun[ii 9i
platoul Qinghai-Tibet alSturat au un puternic
efect asupra climei, bloc6nd curenlii de aer
sub 4 0O0 m altitudine. Platoul stopeazd mi9-
carea spre sud a aerului rece, ca 9i patrun-
derea in China a curentului nordic indian sau
a musonului de vara sud-vestic.
Alte lanturi muntoase
Ca 9i in cazul Himalayei, multe alte lan[uri
muntoase situate pe direcfia est-vest for-
meaza frontiere politice sau delimiteaza regiuni
climatice. Munlii Kunlun, cu v6rfuri care
depagesc in general 5 O0O m, se intind de la
Mun[ii Pamir in vest p6na la Bazinul Sichuan in
est, form6nd capatul nordic al platoului
Qinghai-Tibet. Acest lanl este foarte important
pentru oragele din oazele din Xinjiang, aflate
h nord, pentru care asigura apa curgdtoare.
tanlul Tiansha n traverseaza regiu nea Xinjian g,
pe care o desparte in doud mari bazine. Sunt
mun[i de 3 O00 p6na la 5 0OO m altitudine,
punctali de numeroase bazine alimentate de
ghetarii din Tianshan. Nucleul administraliei
provinciei Xinjiang se regdseste in aceste
bazine. Munlii Altai din nordul indepdrtat
MUNTil :. t .i
formeaz6 o pafte a granilei cu Kazahstanul 9i Vedere dinspre
sud o Plotoului
Mongolia. Padurile de pe pantele lor sudice
Tibet, cu Degertul
sunt exploatate pentru a se obline cherestea.
Toklomokon in
Munlii Qinling din centrul Chinei, cu alti- fundal. intre
tudini de 2 O0O-3 6O0 m, formeaza o demar- de$eftgi plotou
cafie natural6 importantd intre nord 9i sud. se oflo Munlii
Din punct de vedere climatic, acegtia blo- Kunlun.
cheazd pdtrunderea aerului rece in sud gi a
precipitaliilor in nord. in mod similar, munfii
Nanling, aflali mai in sud, sunt o bariera in
calea inghelului in Guangdong. Datorita indl-
limii sale mai mici G 280-4 92O m) si treca-
torilor largi, acest lan! permite insd uneori
pdtrunderea gerului inspre sud.
Majoritatea lanlurilor muntoase situate pe
direc[ia nord-est-sud-vest se afla in nordul
Chinei. Marele Hinggan (1 000-.1 4OO m), cu
pante vestice domoale si estice abrupte, tra-
verseaza estul Mongoliei lnterioare, contri-
buind la clima, in general mai uscatd 9i mai
rece, din nord-vest. Paralel cu acest lant, dar
situali pe granila cu Coreea, sunt munlii
Changbai, ceva maiinal[i (2 000-2 7O0 m), cu
vulcani stingi in ale cdror cratere s-au format
lacuri frumoase. inaint6nd spre sud-vest, catre
China propriu-zis5, int6lnim Munlii Taihang,
.l
de 5O0-2 O0O m, care despart zona joasd
Pagina opusd
de platoul de loess, din vest, situat la nivelul
Rasorit de soore
mediu de altitudine. La fel ca Marele Hinggan, pe Huo Shon sou
acegti mLinli par mult mai mici vazu.ti dinspre Muntele Socru
platou dec6t dinspre est. de Vest, Shoonxi.
27
 MINUNI ALE NATURII

Huangshan
Huangshan sau Muntele Huang (1 864 m) din
provincia Anhui este probabil cea mai celebra
zona alpina din China. Numele i-a fost atribuit
in 747 d.Hr. in semn de omagiu fata de legen-
darul imparat Galben. Considerat un decor
clasic chinezesc de referinla, apare des in
pictura peisagista si in poeme. Zona, renumita
pentru marea diversitate biologica si nume-
roasele temple, numdrd 77 de v6rfuri de peste
1 000 m. in 1990, a fost inclusa in Patrimoniul
Natural 9i Cultural Mondial. in prezent, l6ngd
aceastd zona pitoreasca de 154 km2 se inalta
.l
un oras de ,6 milioane de locuitori, iar tu-
rismul se afla in plin av6nt.

Cuvinte scrijelite Munfisacri

de oomeni Probabil c6 la inceput munlii erau considerali
foimosi pe
sacri datorita percepliei lor ca st6lpi care spriji-
Muntele Huong,
centru ol
neau cerul. in tradilia samanista si in cea
dooismului si loc daoista apar multi inlelepli care igi petrec
de pelerinoj viala, timp de secole, in locuri izolate din
pentru inv1tali munti care, adapostind asemenea sihastri
de-a lungul
longevivi, afla[i in str6nsd legStura cu cerurile,
multor dinostii.
au ajuns in chip firesc sa fie privite drept
sacre. Se poate chiar conchide cd un munte
era considerat cu at6t mai sacru cu cet era
mai indepartat. Unele lanluri intregi, socotite
salaguri ale spiritelor, au devenit astfel sfinte.
in China, mulli munli sunt considerali
sacri. Daoistii au revendicat Cele Cinci Piscuri
(Huashan, Taishan, Hengshan. Hengshan Nan,
Songshan), iar Cei Patru Munli Renumili
(Putuoshan, Wutaishan, Emeishan Jiuhuashan)
9i
sunt sfinli pentru unii .,bodhisattva". Cele Cinci
Piscuri au avut un statut aparte chiar inainte
de finele secolului Vl. c6nd daoigtii au inceput
sa le numeascd munfii lor sacri. $i al[i munli
au jucat un rol esential in istoria daoismului 9i
budismului. Probabil ca unul dintre cei mai
celebri este Muntele Kailash din Tibet, care
atrage pelerini budigti, hindugi, Jain 9i Bon.
Desen in peniti
Astazi, toli acegti munti au devenit atraclii
din secolul Wll.
Huoshan, unul
turistice, dar in Kailash, un loc sensibil din
din cele Cinci punct de vedere politic, accesul pelerinilor
Piscuri Sfinte. este permis doar in numdr limitat.

2B
 RICHARD LOUIS EDMONDS

Guilin 'it- ali

:+' ltr:
::,::

Am trimis deseori desene ole dealurilor din Guilin prietenilor mei de acosa,
*i+:9-! :i :
:::::tt:r:r::::::::!
;i!#til:,
dar putini au crezut cd erau adevdrate. i:-1- :' rlt'"1.!
FLN CHrNcoL, PoET DIN otNlsrtn Souc

oras Guilin, situat in Regirinea
-itorescul Guangxi, este celebru pentru
!-/Autonoma
I formatiunile carstice care l-au transfor-
mat intr-unul dintre cele mai spectaculoase 9i
cunoscute locuri din China. inconjurat de
munti care rasar adesea abrupt din pam6nt 9i
punctat de numeroase grote 9i r6uri subte-
rane, peisajul din Guilin este descris in multe
picturi gi poeme tradilionale chinezesti.
Clima predominant caldd si umed5, in com-
binalie cu depozite importante de carbonat
de calciu, a dat nagtere uneia dintre cele mai
vaste zone carstice din lume, cu forme deo-
sebite 9i bizare, modelate prin dizolvarea
investilii mari in facilitali turistice, mai ales in
transport. in 2O03, Organizalia Mondiala a
Turismului a nominalizat Guilin pentru prima
data ca destinalie turistica in China, alaturi de
oragele mai mari Beiiing, Shanghai siXi'an.
Turismul aduce acum circa 10o/o din veni-
turile oragului. I se adauga industria construc-
toare de magini, tefila, chimicS, farmaceutica
9i a cimentului. Guilin are mai multe institu[ii de
inva[am6nt su perior, printre care Un iversitatea
de Stat Guangxi. Figur6nd in ultimii ani in
topul celor mai linistite zece orage din China,
cu un zgomot redus al traficului, Guilin este Groto celor $opte
un loc bun at6t pentru locuit, c6t 9i de vizitat. Stele. Guilin.

calcarului in hidrocarbonat de calciu.

in zona sunt multe locuri de interes istoric,
precum Orasul Prinlilor Jingjiang, dar marea
atraclie ram6ne decorul carstic, ca gi R6ul Li,
mai ales pe porliunea de 83 km care se
intinde de la Guilin la sud, p6na la /angzhou.
Grota celor $apte Stele, de 1,5 km lungime,
cu stalactitele gi stalagmitele sale spectacu-
loase, este inclusd in prezent in Parcul celor
$apte Stele, numit a9a dupa cele gapte piscuri
dispuse intr-o manier6 asemdnAtoare stelelor
din constela.tia Ursa Mare. O alta atraclie este
Dealul Trompei de Elefant din sud, o stancA
de forma unui elefant care bea apa. Nu in
ultimul 16nd, rAurile din Guilin oferd mari
oportunitali de pescuit at6t pentru oameni
cat si pentru cormorani.

Mostenire culturald
in 1981, Consiliul de Stat a inclus Guilin intre
primele patru orage beneficiare ale protecliei
speciale a mogtenirii cultural-istorice 9i peisa-
jului. in ultimul timp, aici au fost facute

29
 ;.'.|:atj

4ii

*tei
: 1- Ei

Vedere o Guilin a fost intemeiat pe malul vestic al l-a primit abia in 1940. Astazi, Guilin (,,pdclurea
orosului Guilin, R6ului Li, in sudul Chinei. Patru alte r6uri mai de osmanthus") a devenit o destinalie turistica
0dopostit intre
mici strabat oragul. Acelasi nume il poafta si majora interna si internationala, precum si un
formotiuni
clrstice cu forme districtul din nord-estul Regiunii Autonome centru industrial si cultural al provinciei Guangxi,
bizore. Guangxi, care inconjoara orasul. Denumirea a din nord-estul Chinei. Adapostegte 9i mii de
fost atribuita zonei limitrofe inca din timpul sculpturi in piatra, realizate de-a lungul secolelor.
dinastiei Qn Q21-2O6 i.Hr.). in i914, a fost Vase de lut au fost clescoperite in locuinte
infiin,tat ludetul Guilin, nume pe care insa orasul rupestre din 5000 i.Hr., dar exista vestigii

30

arheologice dat6nd din circa 8000 i.Hr. Pe
locul actual al orasului s-a aflat o agezare
omeneasc5 incep6nd cu secolul lV i.Hr.
Centrul provinciei Guangxi
Degi aici a fostinfiinlat un judelin anul 111
orasul a inceput cu adevdrat sd prospere sub
dinastiile Tang 9i Song (61 8-1270 d.Hr.). Sub
dinastia Ming, succesoarea acestora, ageza-
rea ce avea s6 fie numitd Guilin a devenit
capitala provinciei Guangxi, pierz6nd 'insd
titlul in 1914 in favoarea oragului Nanning,
situat mai central. Astfel, Guilin a fost centrul
politic, economic 9i cultural al
provinciei
Guangxi din timpul dinastiei Song p6nd sub
dinastia Qing (1 644*191 1).
Guilin este un oras colinar cu cinci districte
?nsum6nd 565 km2 care formeaza oragul
propriu-zis, cu circa 620 000 de locuitori. Zona
urband este inconjurata de 12 linuturi inglo-
bate in 1998 in Municipalitatea Guilin, cu o
populalie de 4,76 milioane de locuitori.
G U ILIN
in Guilin exista o mare diversitate etnicd.
Chinezii Han 9i Zhuang formeaza majoritatea,
dar grupurile Tao, Hui, Hmong si Dong sunt
bine reprezentate. PopulaliaZhuang, cea mai
mare minoritate etnica din China, este
i.Hr., concentrata in Guangxi. Grupul !ao, renumit
pentru baile medicinale din plante, trAiegte la
anumite inalfimi din zonele muntoase.
Neamul Hul, format din chinezi din nord-vest
convertili la islamism sau care s-au c6s6torit
cu negustori musulmani, a fost strdmutat in
aceasta zond dup6 mai multe revolte
desfagurate in secolul XlX. Hmong, sau Miao
in chinez6, sunt megtegugari iscusifi, creatori,
printre altele, de instrumente muzicale, iar
neamul Dong se m6ndregte cu un stil original CAmpuri teros1te
de construclie a caselor. de orez in
Longsheng,
Clima din Guilin este subtropicala, cu multe
districtul Guilin.
precipita,tii 9i cu o temperatura medie anualS
De secole, etnia
de circa 19"C. Temperatura variazd de la 28"C yoo din regiune
in cea mai c6lduroasd lun5, august, la 8"C in omenojeozo
perioadele cele mai reci - ianuarie gi februarie. ostfel de terose.
31