Sunteți pe pagina 1din 19

EMINESCU SI FIZICA

EDUCATIA LA VIENA
Legatura dintre Eminescu
si stiinte incepe cu
educatia acestuia facuta la
Viena. n condiiile n care
tnrul Eminescu nu avea,
oficial, bacalaureatul,
acesta se putea nscrie la
Universitate doar ca
student "auditor" fr a
avea dreptul de a se
prezenta la examene.

Cursurile
n timpul studiilor la Viena (1869
1872) Eminescu a audiat i
cursurile fizicianului i filosofului
austriac Ludwig Boltzmann, pe
atunci tnr doctor n fizic la
Universitatea din Viena, lund
astfel contact cu avansurile
uimitoare ale fizicii .Ideile lumii
stiintifice l-au facut sa compare
imensitatea si complexitatea
universului si a elementelor sale
cu efemeritatea si insignifiana
fiintei i condiiei umane.

Cunostinte in fizica
".dac ne nchipuim aadar o
asemenea mas (de gaz - n.n)
rspndit n spaiul liber al
Universului, unde nici o putere
strin ne se exercit asupra ei,
atunci moleculele s-ar risipi
dintre stele n toate direciile n
infinit. Dar micarea ar fi din ce
n ce mai lent: ea ar scdea n
proporiune invers cu volumul
pe care l-ar ocupa si volumul
acesta fiind infinit si micarea ar
deveni infinit de slab- NIMICA..."

Din poezie, se deduce ca Eminescu cunoastea faptul ca


viteza luminii e finita, fapt descoperit de lumea stiintifica
in 1675, cand astronomul olandez Ole Roemer a facut
prima masuratoare asupra vitezei acesteia. Poetul se
foloseste de acest fapt stiintific pentru a evidentia ca noi
vedem de fapt trecutul si niciodata prezentul.

Legatura cu teoria
Porni luceafrul.
Relativitatii
Creteau
n cer a lui aripe,
Si ci de mii de ani
treceau
n tot attea clipe.

Argumente
Notiuni ce contraziceau
ideea lui Newton de
timp absolut existau inca
din 1600, de exemplu
argumentarea lui
Leibnitz, bazata pe
argumente teologice,
metafizice si logice.
Totusi, Leibnitz nu putea
intui relativitatea
timpului asa cum e
descrisa de ecuatiile lui
Einstein.

Spatii Multidimensionale
Cci unde-ajunge nu-i hotar
Nici ochi spre a cunoate,
Si vremea-ncearc n zadar
Din goluri a se nate
Nu e nimic i totui e
O sete care-l soarbe,
E un adnc asemene
Uitrii celei oarbe
[Luceafrul - 1883]
Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu ali zei
[Venere i Madon]

Riemann

Tot in poezia Luceafarul


gasim elemente care pot sa
se lege de notiunea spatiului
multidimensional. Lucrarea
lui Riemann Despre
ipotezele care sunt bazele
geometriei a fost publicata
cu un an inainte de venirea
lui Eminescu in Viena si era
foarte influenta si populara
in lumea stiintelor. Eminescu
e posibil sa fi avut contact
cu teoria si sa fi preluat
elemente pentru poezia sa.

Entropie si dezordine
Cnd sorii se sting i cnd stelele pic,
mi vine a crede c toate-s nimic.
Se poate ca bolta de sus s se sparg,
S cad nimicul cu noaptea lui larg,
S vd cerul negru c lumile-i cerne
Ca przi trectoare a morii eterne...
[Mortua est - 1871]

Sori se sting i cad n caos mari sisteme planetare,


Dar a omului gndire s le msure e-n stare
.
Ct geniu, ct putere ntr-o mn de pmnt.
[Memento Mori - 1872]

Entropie

In poezia Mortua est, poetul se poate sa se


fi inspirat din termodinamica pentru viziunea
finalului universului. Entropia, notiune
introdusa de Bolzmann, profesorul sau de la
facultatea din Viena, explica aceasta viziune a
unui univers care ajunge in intuneric, in nimic.

Teoria Big Bangului

Dar deodat-un punct se miccel nti si singur. Iat-l


Cum din chaos face mum, iar el devine tatl
Punctu-acela de micare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stapnul fr margini peste marginile lumii
De-atunci negura etern se desface n fii,
De atunci rsare lumea, luna, soare si stihii
De atunci i pn astzi colonii de lumi pierdute
Vin din sure vi de chaos pe crri necunoscute
Si n roiuri luminoase izvornd din infinit,
Sunt atrase n via de un dor nemrginit.
[ Scrisoarea I]

........pe cnd fiin nu era, nici nefiin,


Pe cnd totul era lips de via si voin,
Cnd nu s-ascundea nimica, dei tot era ascuns
Cnd ptruns de sine nsui odihnea cel neptruns.
-------------------------------------------------------Umbra celor nefcute nu-ncepuse-a se desface,
Si n sine mpcat stpnea eterna pace!..

Context al Teoriei Big


Bangului
In acest fragment din Scrisoarea I
Eminescu pare a se referi la Teoria
Big Bangului, teorie aparuta in
secolul XX. Totusi, cunostinte
stiintifice despre inceputurile
universului nu existau pe timpul lui
Eminescu, deci o intuitie care sa-l
duca la concluzia unui univers care
se comporta ca al nostru pare
improbabila. Poetul Edgar Allan
Poe, in poezia sa Eureka, are o
viziune a unui univers ce incepe de
la o particula primordiala creata
de o vointa divina.

Imnul Creatiei (Rig Veda)


La inceput, dorinta a coborat peste ea
aceea era, samanta primordiala, nascuta din gandire .
Inteleptii care si-au cautat inimile cu luare aminte
au cunoscut aceia ca ceea ce este, este inrudit cu ceia ce
nu este .......
A aparut in final, nascuta din forta caldurii

Big Bang si Big Crunch


Invartitiva voi stele! Bucurativa de floarea tineretii
Marcati cu curbe luminoase pasii fara de urma ale timpului
Mai mult si mai mult masinariile voastre luminoase se apropie
Flori ale cerului! Si voi trebuie sa cedati vremii
La fel de plapande ca surorile voastre de matase campului
Stea dupa stea din inaltimea cerului se reped
Sori ineaca sori, si siteme zdrobesc sisteme
Drept, spre moarte, intr-un centru intunecat cad
Si noapte si haos imbina!
Pana cand o epava aparand din furtuna
Natura nemuritoare isi ridica forma schimbatoare
Se ridica de pe mormantul ei, cu aripi de foc
Se inalta si straluceste, alta si acceasi
Erasmus Darwin

Erasmus Darwin

Din nou, in poemul


medicului Erasmus
Darwin, Economia
Vegetatiei, scris in 1791
apar concepte care se
leaga de modele moderne
ale universului ca Big
Bangul si Big Crunchul.
Deducem faptul ca
modelari calitative ale
universului existau inca din
secolul XVIII si ca acestea
aveau sa anticipeze teoriile
moderne.

Posibilitati ale universului

Concluzie

Eminescu imbina ideile sale


despre fizica si cosmos intrun mod unic si poetic.
Acesta are avantajul unei
priviri nu doar poetice ci si
stiintifice asupra
universului si aceasta ii da
o originalitate fata de alti
scriitori. Educatia stiintifica,
chiar daca a fost doar una
calitativa, i-a adus poetului
o intelegere profunda
asupra lumii naturale.

Multumesc
pentru
atentie!

S-ar putea să vă placă și