chllel Art Conservation Support Tereza Sinigalia

Oliviu Boldura
llnistlrea BrAncoveni
lonrl al Patrimoniului, Universitatea Nalionald de Arte
rctuf8, Muzeul National al Tdranului Rom6n,

rl co-flnantat de
trclllor dln RomAnia din fondul "Timbrul Arhitecturii"

hl co-finanlat de Administratia Fondului Cultural Nalional

aprezlntd ln mod necesar pozitia Administra!iei Fondului cultural Na!ional.

Brincoveni
rcsponsablld de continutul proiectului sau de modul in care rezultatele proiectului pot fi
tca sunt in intregime responsabilitatea beneficiarului finanldrii.

rle $l arhltecturS: prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, istoric de arte

Un trecut recuperat prin restaurare: prof. univ. dr. Oliviu Boldura, expert restaurator
,hnlca de executie a picturii din Bolnila Mdnistirii 816ncoveni un drum spre trecutn
Art, Ooru Dumitrescu, Ovidiu Bagtea, Andrei Vretos

o cale citre viitor

ERECS

) a Blbllotecii Nationale a Rom6niei

IEZA
rnl: un drum spre trecut, o cale cdtre viitor / Tereza sinigalia,
r ; ed. ingrijltd Anca Dine - Bucuregti : Editura ACS, 2015
-606-94198-7-8
vlu
(ed.)

'dncoveni)

.. I UMUIIEA tllllO3l-fllllilIlt'
\CS
rwnvrlkn In{)lxIl V+llARHrEGTrroR
Drlr fffirittr.tirl
lFEfrilfliiil
lculhunall
I rrr.rrrrr I
lneEtEnell
ARHI|ECTUM l-l

turllo rerervate Art Conservation Support

i,org.ro www.acs.org.ro wwwpaginarestaurarii.ro roit-ra ACS I cotectia monografii
/enl Un drum spre trecut, o cale citre viitor
Cuprins

GUPRINS

Argument 6

Partea l: ISTORIE 5l ARHITECTURA

Curtea domneascd 1o
Ansamblul domnesc t2
Biserica "5f. Nicolae" a Curtii 29
Ministirea 40
O ctitorie de boieri gi domni 42
Un catolicon ti o istorie 45
lncinta ca o matci a istoriei 67
Turn de poartb 9i turn - clopotnilb 69
Locuirea in mdn6stire 73
Vatra de lumind 78
Bolnila mdndstirii 86
O picturi brAncoveneasci autentici 95

Partea ll: UN TRECUT RECUPERAT PRIN RESTAURARE t24

Tehnica de realizare a picturii 126
Conservarea picturilor murale L32
Aspecte generale privind caracteristicile hidrografi ce 134
ale ansamblului mdndstirii
Consideralii privind statica monumentului 135
Starea de conservare a elementelor de arhitecturd 136
Starea de conservare a picturilor bolnilei 139
Metodologia restaurdrii picturii murale t44
Misut'i de ameliorare a umidit5lii de capilaritate t46
lnterventii de stabilizare structuralS 9i extrageri locale ale
picturilor murale t47
CurStirea diverselor acumulSri si depuneri L54
lntervenlii din turlS 156
Abordarea esteticS a picturilor murale 174

Bibliografie Lg4

Brdncoveni
Ansamblul domnesc
in mod exceptional pentru tre-
cutul nostru, atAt de sdrac in surse
scrise, dar mai ales grafice, Curtea
de Ia BrZincoveni a berreficiat, in ul
tima sa perioadi de strdlucire, de trei
descrieri si de trei serii de desene,
apartindnd unor insineri austrieci,
insircinati cu reperarea si studierea
oportuniti{ilor mililare ale ceior mai
importante si mai birre apirate an
sambluri arhitectonice din Oltenia,
aflali sub adminisiratie habsburg-icd
(1718 - 1739).
Cdpitanul Friedrich Schwanz si
rnaiorul Johann Konrad 'Weiss. au
realizat, primul in 1723, iar al doilea
in 773I, aceste scrieri de mare va-
loare documentari. Aceste nepretu
ite informatii se regdsesc in diferite
fbnduri arhivistice. Cipitanul aus
triac Friedrich Schwanz a intocmit in
7723 un ,,Roport" privilor la o serie
de aspecte care au ca subiect Oltenia
recenl. in{.ratd sub stspAnire austrja-
ci, printre care se afld qi informa{ii
referitoare la Curtea de la BrAncove
ni, pentru care oferd qi dotLd imagini
perspectivale. aflate intr o copie mi
crofilrnatd la Muzeul Brukenthal clin
Sibiu, dupd originalele de la Staars
I
Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor
Archiv dirr Vienar, irr timp ce ,,Ra-
portul" propriu-zis a fost publicat in
colectia Hurmuzaki - lorga, in 1891,
dupd originalul aflat la Viena2. in
ceea ce il priveste pe maiorul Johann
Weiss, raportul sdu, intitulat ,,Kur
ze Beschreibung derer oornehmster
-Kldster und ctrtderen haltbaren 6 r-
ther in der kaiserlich- oesterreir:his*
chen Wolachei zu denen Plans uncl
Prospects getrorig", se regAseste in
doud copii originale. r_rna la Bucuresti
si cealaltd la Viena. Prima apare sub
titlul gencric l4anuscris Sennon nr.
-103, si se afld sectia Manuscrise a Bi
bliotecii Academiei RomAne, iar un al
doilea exemplar in aceleasi arhive dirr
Viena, proverrind de la Kriegsarchiv,
fondul "Hofkriegs rath ".
1 Cornel lrimie, Neue Daten zur
Kulturgeschichte des rumonischen Volkes in einer
Hermonnstiidter Hondschrift des Johres 1723,
in,,Forschungen ft)r Volks- und Landeskunde,,,
Sibiu, 1964, nt. 1., p.78-79, pl. L, 2.
2 Hurmuzaki - lorga, Documente privitoare lo
istoria Romdnilor, vol. Xl, 1891, doc. DCCLI, cap.
8. p. 634-635 9i cap. XV p. 638.
3 Prima parte a manuscrisului cuprinde textul
lui Friedrich Schwanz, dar fdri desene.
lnl
lmblul domnesc
rrl r,xcr'p(ional pentru tre-
I , ir lii I <le sLrac in surse
lrr
l nliri illos grafrce, Curtea
rlovr'rri a ltcneficiat, in ul-
lioirrlii rlrr strirlucire, de trei
qii rlr, llci surji de desene,
rl rrrrol ingirro'i ausrrieci.
i ltt rr,1rt:rarca qi studierea
ililol rrrilillrt'alc celor mai
r, ;i rrriri binc apirate an-
iu'lrit('('loni( (' din OItenia,
rtlrrr i rr isl ra{.ic habsburgicd
il)),
rrrtl l"r'ir,rllich Schwanz ;i
olrirrrrr Korrrad Weiss, au
littrrrl in 1723, iar al doilea
('(,sl(, sct'i(!ti de mare va-
ttncttlut'ir. Ar:este nepretu-
rr(ii s<' rrrgirscsc in diferite
llrivisli<'c. Cripitanul aus-
liclr Sclrwirnz a intocmit in
llrrpolt " privitor la o serie
('rl'(' iul ca subiect Oltenia
'rrlii srrlr sl.irpiinire austria-
, ('iu'c sc aflir si informatii
' lrr ( lrrrlrra rlc la llrincove-
lrrrt of i,r'i'r 1i rlorrl imagini
irlr', irllirlc irrtr o copie mi-
lit l\4trzr,trl lllrrl<cnl.hal din
rir oligirrirlclc rlr: la Staats
Un drum spre trecut, o cale citre viitor
Archiv din Vienar, in timp ce ,,Ra-
portul" propriu-zis a fost publicat in
colecfia Hurmuzaki - Iorga, in 1891,
dupd originalul aflat la Viena2. in
ceea ce il priveqte pe maiorul Johann
'Weiss,
raportul sdu, intitulat ,,Kur-
ze Beschreibung derer oornehmster
Klcister und onderen haltbaren Or-
ther in der kaiserlich oesrerreichis-
chen Walachei <u denen Plans und
Prospects geh6rig", se regeseste in
doud copii originale, una la Bucuresti
qi cealalt[ la Viena. Prima apare sub
titluI generic Monuscris germon nr.
103, si se afld seclia Manuscrise a Bi
bliotecii Academiei Romdne, iar un al
doilea exemplar in aceleaqi arhive din
Viena, provenind de la Kriegsarchiv,
fondul "Hofkriegsrath".
1 Cornel lrimie, Neue Doten zLtr
Kulturgeschichte des rumdnischen Volkes in einer
Hermonnstiidter Handschrift des Johres 7723,
in ,,Forschungen filr Volks- und Landeskunde",
Sibiu, 1964, nr. 1, p.78-79, pl. 1,,2.
2 Hurmuzaki - lorga, Documente privitoare la
istoria Romdnilor, vol. Xl, 1891, doc. DCCLI, cap.
8. p. 634-635 ;i cap. XV, p, 638.
3 Prima parte a manuscrisului cuprinde textul
lui Friedrich Schwanz, dar fdri desene.
Ambele variante, avAnd puline
deosebiri intre ele, au fost publicate
la noi: Primul manuscris - imediat
dupd intrarea sa in fondurile Aca-
demiei, inI972a si apoi de mai multe
ori, in contexte diferite in anii '205,
'60 qi '80 ai secolului trecuto qi in
anii 20007, iar cel de al doilea, in
anli'20, in ,,Arhivele Olteniei"8, de
la Craiova.
doul surse redau insd aspec
Cele
tul ansamblului la un secol dupd ce
Vatei Basarab. ajuns Domn numaicu
4 Virgil Drighiceanu, Curlile domneSti brdnco-
venegti. V. Ldmuriri osupro Curlii din Brdncove-
ni dupd plonuri contemporone, in BCMI, 1913,
p.t32 - 133.
5 Mihai Popescu, Oltenia in timpul ndpAnirii
oustriece,in BCMI, 1926, p.t07,fig.19 9i 20.
6 Virgil Drighiceanu, Curlile domnegti
brdncovenegti. lV. Curli fdrdmote. Brdncovenii,
in BCMI, 1911, p. 53 - 68.
7 lereza Sinigalia, lohonn Weiss et les
monuments de la Volochie,in RRHA. Sdrie Beaux-
Arts, tome XXll, 1985, p. 52 ;i 59, fig. L6 a, b,
9i 17; Eadem, Arhitecturo civild de zid din Taro
Romdneascd in secolele XIV - XVlll), Bucuregti,
Editura Vremea,2OOO, p.2AL - 225; Eadem,.
Repertoriul arhitecturii in laro Romdneascd.
1600 -7680, vol. ll, Bucuregti, Editura Vremea
XXl, 2004, p. t46 - 2O5.
8 A.A. Vasilescu, Descrierea si proiectele de
fortificare o mdndstirilor 5i o locurilor strotegice
din Oltenia intocmite in 1731 de inginerul moior
J.C. Weisss,in Arhivele Alteniei, 1928, p.272.
Curtea domneascd
doi ani inainte, a inceput refacerea
cur{ii boiereqti moqtenit5 de la pirin-
tii qi bunicii sdi, in 1634.
Informalia este oferite de pisa
nia bisericii de Curte, ridicati de
,,preo luminatul crestinul Domnul Io
Matheiu Voeooda den Brdncooeni,
nepotu rdposatului Bdsdrabd Voe-
uod cel Bdtrdn, tnpreund cu lumina
ta gi buna credincioase solia Dom-
niei Sale Elina de Fierdqti", pttsd
la 6 decembnle 7634, ldcaqul fiind
inchinat Sf. Nicolae. A doua parte a
textului cioplit in piatrd ii men{iona
qi pe ctitorii secundari, dar qi pe cel
care supraveghease lucririle de con
strucfie: ,,aI doilea ctitor jupan Pre-
da spdtcn, jupani{a lui Pduna i ceadi
ih fpi copiii lorl si ispraonic jupan
Stanciul oornic ot Sdlotruc"'.
intr un document din 1652 iulie
3, numele lui Stanciu din Sil5truc
apare ca fost ispravnic la refacerea
caselor Domnului, din BrAncovenilo.
AEa cum a reconstruit biserica,
Matei Basarab, asistat probabil de
nepotul siu de vari, Preda BrAnco-
9 Lecturd Tereza Sinigalia, 1-984.
I0 Documento Romoniae Historico. B. lora
Romdneoscd, vol. XXXV|l, Bucuregti, Editura
Academiei Rom6ne, 2006, doc. nr. 228, p. I97.
 '**re
r
1
I
I
I
I
I
14 I Br5ncoveni
I
veanu, a arnplificat si ansarnblul bo
ielesc existent. pe acesta il vedea in
1640 episcopul catolic de Sofia. pe
tru Bogdan Bakjii, consicler:Andu I
,,palat". Acesta nota:
.,De cealaltit parte n rdului
fOltl,
la ureo IO ntile pe rlectlttri sa ctflo cet
.sele pi louil de boqtind al clornrtului
Motei gi, aldturi cle t:asele sau rnoi
bine zis palatul sdu, se inliitcle un
set ntere numit Brdncooeni; dontnul
a clitrlit aici kt cttrte,a sctu palotul sint
o bisericd.fi.unroasd si, tntre oltele. ct
abdlut o rnere parte din ocel rdu si
I a lctcttt stt treucu pu ln,,,go ,,,rolo
sole; .si acel canal strdbate peste 2O
de nrile tn lungirne pdnd ce se in
toarce in rdrtl cel rrctre si ctpa hti ntt
.folosesle numai ctcestrd sat t:i trece
prirt tnttlte oltt, lt,cttri t.rtre ntoi ina
inte n-aoeant apit, ictr acu.m ou dirt
Lrelsug... "rr (sLrbl. TS. ).
Istoria arrterioarti a locului ne
este partial cunoscuti. Cei pal.r-u
frati Craioveqti, Barbu, pArvu. I)an-
ciu si Radu, fiii banului Neag.oe de
la Stlelraia. dArrriarr in 1494 sarul
BrAncoveni mdndstirii Bistri(a, ctito
ria 1orr2. Probabil printr rrn schinrb
rJe moqii. BrAncovenii reintri
in pro-
prieta.te boiereascd, asa curr reiese
dinrl rur docurrrerrr emi. de \cugoe
11 P. B. Bakiii, in Cdldtori strdini despre
Tdrile
Ro-mdne, vol. V, Bucuregti, Editura
Stiinlificd,
1.973, p.208.
L2 DlR. B. Toro Romineoscd, veac.
XVl,vol. V, p.
262.
Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor
Basarab, in 1518 mai 3r3, in benefi_
ciul Neacsei, fiica hri Harvat logofbt.
I)ornnul ii irrtdrea acesl.eia ,,casele
de Io lJrdncooeni, cd penlru ocele
case Dontnia mea anr d.ctt
fra{ilor lui
Dobroooe Iprirnul so! al Neacqei, ai
cdrui Irati aveau dreptul la ele in vir-
tutea plincipiului protirnisis, n. TS.]
un popot'cn sd scoofd lor lemne de
r:crsri ... si incd Ie ant dot Domniia
rneo aspri 1500,,. Textul ar pr.rtea Ii
irrterpretat in sensul existeniei unor
cose de lemn, contravaloarea repre-
,ientand llr nraterial rlc corr.tr.uctie
iderrric:i o surnlt in plrrs rJerrrrlde
insemnatd - penl.ru rirlicarea altora
noi. Neacsa a lost rnama Calei ci
setoritd cu Datco armaq clin BrAn
coveni. liiica lor Maria s a cdsdtorit.
cu Vdlsan din Caracal, fiui jupdncsei
Varga cea Bairane. sora lui \eagoe
Basarerbla, acestia fiinti bunicii lui
Matei Basarab. Fiul celor din urmd"
I)anciu Vorrricul, tatil domnitorului.
a mostenit parte din 816ncoveni.
Casa deci ar fl lrn edificirr reali
13 N. torga, Studii si aorrr"i,
V ao. Z an
serio ,,Documente muntene din orhivo
d-lui
Constontin Bdsorob Brdncoveanu,,, p.169;
Stefan Grecianu, Genealogiile documentate
ole
familiilor boieresti, Bucuresti, 1916, vol. Il, p.
303.
14 5t. ttefdnescu, Bdnio in
,Tara Romdneoscd,
Bucuresti, Editura Sfiinlificd, 1965. Tabel
genealogic; Nicolae Stoicescu, Dictionor
ol
morilor dregdtori din loro Romdneoscd
si
Moldovo. Sec. XtV - XVll, Bucuresti, Edituia
Enciclopedicd Rom6nd, 1,g7 1,sub voce:
Datco d i n
lzvoroni 5i Brdncoveni; Danciu din Br1ncoveni.
,vcnl Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor Curtea domneascd

I iunl)lili('irl si ansamblul bo- Basarab, in 1518 mai 313, in benefi l, rlr,rrrrr l(onrad

rislurl. l)c il vedea in

a<:csta ciul Neacsei, fiica lui Harvat logofbt. Wrl,r,, Curteo de
ht llt iirtt:oveni.
islolrrrl crrlolit: de Sofia, Pe- Domnul ii intdrea acesteia ,,clsele llrrr trrr'1ti,
l:rrr ll;rkiit1, considerAndu-l de h Brdncoueni, cd" pentru acele Mrtttttstrisul
Aci'slir rrola: case Domnia mea am dat fralilor lui tlt't ttt(ttt 1,0.
Vlr lr.t c
lrrtltrltii ltrrrle a rdului fOlt], Dobroooe fprimul sot al Neacsei, ai
pr.r,,pcctivald
tl) tttila pe tlealuri se afld ca cdrui frati aveau dreptul la ele in vir- rlltr,,prc vest,
u'rtl tle ltttslind al domnului tutea principiului protimisis, n. TS.] t',rl',,,('natd de
, rrlirlrrri tlc ursele sau mli un popor ca sd scoatd lor lemne d.e Vtr liil l)righiceanu
(t,rlr)
prrlulrtl srirr, se intinde un ccsd ... gi incci le am dat Domniia
' t t i I Il x) r <:<toeni; domnul
tr r r t t mea aspri 1500". Textul ar putea fi
zat di:ntr:-urr material identic cu cel al era Preda BrAncoveanu, nepotul de
riri lrr t'rtrlett sau palatul sdu interpretat in sensul existentei unor
it .li'rttttortsir si, tntre altele, a
primei biserici descoperite de arheo vari al lui Matei Vodi, cel care nu ii va
case de lemn, contravaloarea repre-
I tnut! pttrle din acel reru si zentdnd alt material de constructie logi - de dimensiuni probabil destul mosteni doar intreaga avere persona-
de impunitoare qi poate cu o struc 1417, dar si cel care igi va insqi qi mul
I sit lrarrtri pe ldngd casele identic si o sumd in plus destul de
turd asemhndtoare caselor de lemn te din iniliativele ctitoricesri comune.
rtcl t'trrttrl slrribate peste 20 ?nsemnatd pentru ridicarea altora
irr lrrrr,,girrrc p0nd ce se tn din TArgoviqte, databile in secolul al dezinformAndu-i astfel pe unii dintre
noi. Neacsa a fost mama Calei ci
r rittl t'al rrrrrrc sr apa lui nu sdtoritd cu Datco armas din BrAn XV lea15. Nu qtim cAt timp s-a pes- cei interesati, ca de pildd pe Paul de
trat acest edificiu qi cAnd a fost in- AIep insusi, asupra adevdratului ini-
ttttrtttti rrcrrslrrr sctt ci trece coveni. Fiica lor Maria s-a cdsdtorit
locuit cu unul de zid. Documentele {iator al construirii ori refacerii unor
'lc rrllr lrx'rtri cure mai tna cu Vdlsan din Caracal, fiul jup5nesei
ur'rttt trltit, irtr acum au din Marga cea BitrAnS, sora lui Neagoe amintite anterior qi sursele pe care le edificii sau ansamblurils. Chiar qi afir
''rr (srrlrl.'llS.). \om comenta in continuare ne pun malia conform cdreia ,,palatul" ar fi
Basarabla, aceqtia fiind bunicii lui
in fala marelui palat ridicat de Matei fost al lui Preda, iar ,,casele" ale dom
;r irrrtctioirr';i a locului ne Matei Basarab. Fiul celor din urmd.,
Basarab ;i menfionat de Bakiii sau cu nitorului Matei este eronati, idee sus
(irrl crlrost:uliL. Cei patru Danciu Vornicul, tat5.l domnitorului,
ovr,sli, lJirrbrr, PArvu, Dan- a mostenit parte din Brdncoveni. ceea ce Paul de Alep vedea, in1657: {inutd qi de informa{iile urmdtoare.
+,
..Tn dupA amiaza zilei urmAtoare
rlrr, liii lrarrului Neagoe de Casa deci ar fi un edificiu reali
am ajuns la un tArg al cirui nume este
rirr, rlirlrriarr in 1494 satul 17 Documentul din 18 octombrie 1659, la

rri rrriirriistirii Bistrita, ctito
I'r'olrirlriI prinir-un schimb
lllrrrrcovcrrii reintri" in pro
)oi('tr.it\(ii. irlit cum reiese
rlolurrrcrrl crrris de Neagoe
,{itl, itt CiilCiforl strdini despre ,Tdrile
rl. V, llucuregti, Editura Stiinlific6,
'L
rtu llotndneascd, veoc. XVl, vol. V, p.
13 N. lorga, Studii gi documente, V, doc. 2 din
seria ,,Documente muntene din orhivo d-lui
Constontin Bosorab Brdncoveanu", p.169;
ttefan Grecianu, Geneologiile documentote ole
fomiliilor boierepti, Bucuregti, 1916, vol. il, p.
303.
14 $t. gtefinescu, Bdnia in ,Toro Romdneascd,
Bucuresti, Editura StiintificS, 1965. Tabel
genealogic; Nicolae Stoices cu, Diclionor ol
morilor dregdtori din -[ora RomAneoscd si
Moldovo. Sec. XIV - XVlt, Bucuregti, Editura
Enciclopedicd Rom6n5, 1971, sub voce: Dotco din
lzvoroni gi BrAncoveni; Donciu din Brdncoveni.
Brdncoveni, in care se afld palatele
sus numitului boier. De asemenea
aici sunt clse cxre au apartinut rd
posafului Matei ooieood, care era de
.fel de aici"16. ,,Sus numitul boier"
15 Tereza Sinigalia, Arhitecturo civild de zid in
lora Romdneascd. Sec. XIV - XVlll, Bucurest,
Editura Vremea,2000, p. 89,fie.32.
16 Paul din Alep, Jurnalul de cdldtorie in Mol-
dova si Volohio, edilie 9i traducere adnotati de
loana Feodorov, Editura Academiei Rom6ne si
Muzeul Brdilei, 201,4, p. 373.
ASB, ms. 295, f. 271v. Partial, despre aceastd
mostenire fusese informat 9i Paul de Alep: ,,El
o luot pe seomo lui toote mdndstirile core ou
fost clddite de rdposotul Matei voievod fiind -
dupd cum om spus - rudo Domnului ceo moi de
oproope gi ocum le odministreazd" (op. cit., p.
374]|.
18 in disculie pot fi aduse cazurile mdndstirilor
Dintr-un Lemn gi Gura Motrului, ambele
menlionate in documente ca fiind ctitorii
ale lui Matei Basarab, dar despre care Preda
BrAncoveanu afirm6 cd sunt ale sale (pentru
intreaga discutie, v. Tereza Sinigalia, op. cit.,
passim)

I
I
I
Paui de Alep, deci, rnentioneazd
doui locuinte importanl.e, aparent
situate in cadrul aceluiasi ansam
il blu. Afirmatia sa este confirmati de
doui serii de surse ulterioare: prima
este ofbriti de 'lbstantentul redactat
in 1708 de Constantin BrAncoveanu,
care isi impdrtea intre cei 4 fii pro
prietdtile irnobiliare mostenite de la
antecesorii sii (Preda Brincoveanu
fusese burricul sdu patern), casele
din BrAncoverri fiirrd donal.e celor doi
fii rnai rnici, Radu si Matei. Astfel, el
lisa ,,porte .fiiu meu Radului Brdn
co oearut l...Brdnco oenii... 9i cu case
le de pialrd ale lui Matei Voeuotl. iar
curtee cu toote dichisele ei si cu foi
gontl cel cle piotrd din oie si uiile im-
pre.iur jumd.tnte "re si ,,parte f.iu-meu
Matei BrdncoDeonu... Brdncoue nii...
pi crr cttsele ile piatrd cele oechi, iar
curtea si toote dichisele ei si cu foiso
19 Radu Greceanu, Viato lui Constontin Vodd
Brdncoveonu, de logofdtul..., edilie St. Grecianu,
Bucuresti, 1906, o. 27 4.
nl
I
Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor
Fried rich
Schwanz, Curteo
de lo Brdncoveni
Viena,
Staatsa rch iv
(dupd C. lrimie)
rul t:el de piatrd din oie si cu uiile im
prejur.j umittate"2o. TexluI nu permi-
te nici un echivoc privitor Ia co-exis-
tenta, in spatiul aceleiasi curti, folosit
in comun, a d.oui rAnduri de case.
fiecare cu noul siu proprietar, unele
fbsle ale lui Matei Vrielod. din con-
tert cele noi, deci palatul mentio
nat de Bakiii iar celelalte ,,vechi,'
cu sigluantd, fie mostenirea co
mund a celor doi de la descendentii
Craiovestilor deci inlocuirrd deja
pe cele prcsuplrse a fi fost de lernn.
datAnd din deceniul al doilea al vea-
XVI - fie numai mostenirea
culr-ri
lui Preda BrAncoveanu de la mama
sa Nlaria, vara dupd tati a lui Matei
20 lbidem, p. 276. PAnd de cur6nd, nu a fost
remarcat acest partaj al caselor, considerdndu_
se cd ele au fost date numai lui Radu (cf. V.
Drdghiceanu, Cu rti I e dom n esti b rA n coven esti. tV.
Curti gi conoce fdrAmote. 3. Curteo si Mdndstireo
Brdncovenii, in BCMt, 1911, p.6O) si, dupd el toti
cei care s-au ocupat de ansamblul civil de la
B16ncoveni. Am discutat aceast5 problemd in
lucra rea noastrS , Arhitecturo de zid, p. 2O4 - 224.
:oveni Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor
Curtea domneascd t7

Fried rich
lr rlr,rrrn Konrad
Schwanz, Curteo \Nri,,';, Curteo de
de Ia Brdncoveni. L?.ofi.;( r.ru,,.F,.,r c('Lr, (. .
Viena,
hr llrAncoveni.
Vlr,n,r,
,-rl
Staatsa rchiv
rtsarchiv.
(dupd C. lrimie) "1.r,
l'l,rrr (dupd M.
I'r rplscu, 1926)

I rlt' Alt:p, rleci, mentioneazd
ocrrilrle irnportante, aparent
irr cirrlrrrl aceluiasi ansam-
lilrrrir(iir sil csl.e confirmatd de
'r'ii rlc srrls<. rrlrerioare: prima
'r'ilii (lc'li'slanrentul redactat
i rlr' ( |rrrslarri.in BrAncoveanu,
irnprir'{r'ir irrl.re cei 4 fii pro-
Ic irrrolrililrrri rnostenite de la
olii siii (l)r'cda BrAncoveanu
lrrrrrilul siru patern), casele
rrlovuri fiirrd donate celor doi
rrrili, llirdu si Matei. Astfel, el
rt'tr .liirt rneu Radului Brdn-
r rllrt n<:ouenii... gi cu case -
1.,.
ulril rrle lui MateiVoevod., iar
'tt l(,ulP tli<:hisele ei si cu
'l rlt ltitrlt'ri din oie si oiile tm
urr('rlrr/e"rr) si ,,parte fiiu-meu
it'it r I t'o oe tr t r r.t...
rrllr rle piclrd cele oechi, iar
i I ttr rl e rlichise.le ei Ei cu foiqo-
6r0ceernu, Viala lui Constontin Vodd
nu, de logofdtuL.,, edilie 9t. Grecianu,
ltJO6, p.274.
rul cel de piatrd din oie si cu oiile tm-
prejur jumdtate"2o. Textul nu permi-
te nici un echivoc privitor la co exis-
tenta, in spafiul aceleiasi curfi, folosit
in comun, a doui rinduri de case,
fiecare cu noul siu proprietar, unele
foste ale lui Matei Voievod, din con-
text - cele noi, deci palatul mentio-
nat de Bakiii - iar celelalte ,,vechi"
- cu siguranld, fie mostenirea co-
mun[ a celor doi de la descendentii
Craiovestilor - deci inlocuind deja
pe cele presupuse a fi fost de lemn,
datAnd din deceniul al doilea al vea-
cului XVI - fie numai mostenirea
lui Preda BrAncoveanu de la mama
foi- sa Maria, vara dupd tatd a lui Matei
20 lbidem, p. 276. PAnA de cur6nd, nu a fost
remarcat acest partaj al caselor, consider6ndu-
Brdncouenii...
se ci ele au fost date numai lui Radu (cf. V
Drdghiceanu, Curlile domnesti brdncovenesti.
Cur;i 5i conoce fdr1mote. 3. Curteo si Mdndstireq
Brdncovenii, in BCMI, 1911, p.60) si, dupd el toli
cei care s-au ocupat de ansamblul civil de la
B16ncoveni. Am discutat aceastd problemd in
ucrarea noastrd , Arhitectura de zid, p.
I 2O4 - 224.
Basarab, cdsitorit5 cu David postel
nicul21. Apare aici realitatea istoricd
a succesiunii celor doui case, ambe-
le ,,de piatri" (dupd cum rezultd din
documentul citat, emis de Constantin
BrAncoveanu) a cdror co-existentd, in
cadrul aceleiasi curti, este atestatd qi
de menfionatele deja surse desena-
te datorate celor doi ofiteri austrieci,
Friedrich Schwanz si Johann Weiss,
care au surprins aspectul Cur{ii de
la BrAncoveni, din unghiuri diferite,
complementare din punctul devede
re care ne intereseazd. aici, in 1723 si
respectiv in173L
Mai existi doui surse scrise in
care este menlionatd Curtea din
BrAncoveni.
Prima informa{ie apar{ine con-
telui inginer Luigi Ferdinando Mar-
lV. sigli, aflat in suita principelui de Ba-
21 Niciun document nu este explicit in acest
sens. Pentru relaliile de rudenie, vezi Stefan
$tefdnescu, Bdnio in Taro Romdneoscd, Tobel
genealogic.
den, in 1689, care ,,terminclse si is-
qici" (subl. TS.) impreun[ cu
cdlise
Constantin BrAncoveanu,,un tratat
pentru co ermata (austriacd, n. T.S.)
sd rdmAnd in siguran{i pe timpul ier-
n1i,r22. Ca loc de semnare a unui tratat
intre doui asemenea personalitili,
Curtea trebuie sd fi fost suficient
de reprezentativd si de primitoare.
Contele Marsigli fusese si anterior la
,,frumosul palat de la Brdncooeni",
pentru a lua averea fostului domn
$erban Cantacuzino - aliat secret al
austriecilor incd de la asediul Vienei,
din 1683 - aflat[ aici, qi pentru a pune
astfel moqtenirea fiului siu Gheorghe
intr-un loc mai sigur, la mindstirea
Bistrita, revenind apoi in satul din
vecindtatea Oltului23.
Al doilea document dateazd din
I7I8 in care el fusese propus
- an ca
22 L.F. Marsigli, Relofia cdldtoriei prin
Tronsilvanio gi fara Romdneascd, in Cdldtori
strdini, vol.Yll,
23 L. F. Marsigli, op. cit.,loccit.

loc de incheiere a pdcii dintrc Austria
si Turcia ca fiirrd ",ein Lusthaus des
WallachiscLten l:'tirsleri'24. I)in nou.
presupunem o clidire rcprezenta
tivi. Renuntarea la aceasl.i locatie,
probabil insulicierrt controlati, si ar
putea gisi o explicatie in textul ma
iorului Johann Weiss dinl731:"Stellt
dos Schloss Brankooan, 2 Stund oon
dem Alth Fluss liegend, welches der
Wallachis<:hen Frirsf Brancooon,
so 4u Constontinopel hingerichten
worden. einem Lusthaus oor Sieh
erbaul. und nach seinent I'{ohmen
erbouet, welcLrcs in IeLzL werdenen
(?) Tiirkenkrieg uon denen'Ihrtaren
ziemlig ruiniert uncl olle Dochstii
hle tbgebrandt worden, nlso da.s es
sehr schad clomit ist..." (subl. T.5;z:.
lncendiul titdresc estc cel din tim
pul riizboiului din l716-1718. Este
interesant de observat cd, pe planul
lui Weiss, la punctul B corespunzdtor
clldirii denumitd ,,lusthaus" ", este
desemnat fbisoml din coltul de est
al incintei aproximaliv pentagonale,
singura cli.dirc cu functic de locuit
temporar din ansamblu care lEi pds
trase invclitoarea.
24 V Drdghiceanu, Polotul de la Brdncoveni, in
BCMI, L915, p.192.
25 J. C. Weiss, in BAR, Ms germon nr. 10, f.8L:
,,Polotul Brdncoveni se afld Ia doud ore de rdul
OIt, pe care Constontin Brdncoveonu, cel core o
fost ucis lo Constontinopol, l-o construit pentru
sine co pe o casd de odihnd si core o luot numele
sdu, care, in ultimul rdzboi o fost oproape ruinot
de ocei tdtdri si toote sarpqntele du ars, aslfel cd
este foa rte stricot.-.".
fi
J
Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor
Ceea. ce este relevant este thptul
cd, in arnbele terte. rclativ la
casele
de la Bri.ncoveni, Wciss rnentioneaz:i
cd firseseri construil.e ."de Brdnco
oe.onu", in contrast si cu. Testomen
/r.rl deja mentionat al domnil.orului
insusi.
Evident, din initiativa domnilo
rului:rnsamblul civil de la BrAncove
ni putea sa fi fost lnfrumr-rsetat, dar
nu de cdtre el arl fost construite corn
ponentcle sale majore, dupi propria
rnlrturisire.
Proprietatea rdmline in posesia
descendentilor lui
BrAncoveanLr! pe
linia nepotului Constantin, dar aces-
tia nu sc mai inerijesc de case. care
trept.at se ruineazi. asa cunt con
slata germanul l,ranz Joseph Sulzer
in 1781, care putea consemna totusi
asemdnarea palatului cu cele d.e la
Potl ogi si Mogosoaia26.
-l837
Culremurele din 1802 si au
desivArsit starea de ruini. a Curtii.
Prirrrul care o mentiotteaz1. esle Ale
xarrdru Odobescu, in Antichitrltile
jurletului Rctrnanati2T. O inforrna(ic
de maxim intcres provine din ris
punsul la ceca ce se nurneste ,.Ches-
tionarul Orktbescu" ^ din 187128, am
26 F.J. Sulzer, Geschichte der Tronsalpinischen
Dociens, Wien, 1781, vol. l, p.352, citat si de V
Drdghiceanu, Curtile domnesti brdncovenegti.
lV. Curti fdrAmote. Brdncovenii, in BCML 1-'9:"I,
p.-l'1, nota 73.
27 Al. Odobescu, Antichitdlile judetului Romo-
nafr, Bucuresti, 1885, p. 26, n.53.
28 BAR, Manuscrise, Mss rom.229, publicatde
oveni
n(:lrcicr() a plcii dintre Austria
irr cir Iiirrd ,,ein Lusthaus des
'/risclrerr I,'iirsten"2a. Din nou,
tf tf(rltf o t)lldire reprezenta-
cnunl,lroa [a aceasti locafie,
il irrsrrfir:ir:rrl. controlatd, si-ar
;rlsi o cxplica.fie in textul ma
.f olrir rr Wciss din173l:" Stellt
rr
rlrrss llrrrrrko Dan, 2 Stund uon
llr l,'lrr.s.s licgend, welches der
Itisllrarr I'i?r.s1. Brancouan,
( i t r sl t r r I i r xt pe I hingerichten
r r
t, r,ittcrrr l.usthflus uor Sieh
rtrrrl trttt:lt seinem Nohmen
r, rrrc/r:lr<rs in letzt werdenen
Ir,ttLt'icg oon denen Tartaren
,'uini(r'l aIIe Dachstii-
rtrrcl
t,hrundl w<trden, clso dos es
trtul rlttrrril ist..." (subl. TS)25.
nl liiliircsc cste cel din tim
lrrritrlrri <lin 1716-1718. Este
trl rlc obscrvat cd, pe planul
rs, lrr purr<:lul l) corespunzdtor
rlcrrrrrrrilir,,l,uslhaus" ", este
rrl liriqorul din colqul de est
Ici i1 ps',,*l tnotiv pentagonale,
llr'irlir'c rtrr |unctie de locuit
rt' rlirr irrrsamblu care isi pds
rcliloarca.
;hlceanu, Polotul de lo Brdncoveni,in
5, p. 192.
clss, ln BAR, Ms german nr. 10, f.87:
'dncoveni se ofld la doud ore de rdul
e Constontin Brdncoveonu, cel core a
t Constontinopol, l-a construit pentru
t casd de odlhnd gi care o luot numele
'n ultlmul rdzboi o
fost aproope ruinot
trl Sl toote garpantele ou ars, ostfel cd
strlcot...".
Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor
Ceea ce este relevant este faptul
c5", in ambele texte, relativ la casele
de la Brdncoveni,'Weiss mentioneazd
cd fuseserd construite ,,de Brdnco-
Deantu", in contrast si ct Testamen-
tul deja mentionat al domnitorului
insusi.
Evident, din inifiativa domnito-
rului ansamblul civil de la Brincove
ni putea s5. fi fost infrumusetat, dar
nu de cdtre el au fost construite com
ponentele sale majore, dupd propria
mS.rturisire.
Proprietatea rimAne in posesia
descendentilor lui
BrAncoveanu, pe
linia nepotului Constantin, dar aces-
tia nu se mai ingrijesc de case, care
treptat se ruineazd", asa cum con
stata germanul Franz Joseph Sulzer
in 778I, care putea consemna totusi
asemdnarea palatului cu cele de la
Potlogi si Mogosoaia26.
Cutremurele din 1802 si 1837 au
desdvArsit starea de ruinl a Curfii.
Primul care o mentioneazd este Ale
xandru Odobescu, in Antichitdtile
judelului Romonati2T. O informatie
de maxim interes provine din rds-
punsul la ceea ce se numeste ,,Ches-
tionarul Odobescu", din 187128, am-
26 F.j. Sulzer; Geschichte der Transolpinischen
Ddciens, Wien, 1781, vol. l, p.352, citat gi de V.
Drdghiceanu, Curlile domnegti brdncovenegti.
lV. Curti fdrdmate. Brdncovenii, in BCM\, I9II,
p.77, nota 73.
27 Al. Odobescu, Antichitdlile judelului Roma-
natt Bucure9ti, 1885, p. 26, n.53.
28 BAR, Manuscrise, Mss rom. 229, publicatde
pld intreprindere care a stat gi labaza
intocmirii Marelui Dic[ionar Geo-
grafc alRomdniei, din 1898.
in 1911, Virgil Drighiceanu a fhcut
primele sipdturi arheologice nesiste
matice in fosta Curte de la Brdncoveni,
printre denivel[rile sub care presu
punea cd s ar afla inci ziduri, publi-
cAnd cdte ceva din observaliile sale gi
o primd restituire a planului locuin-
1ei2e. Obserwatia cea mai concluden-
td este cd: ,,sumarele sdpdturi ce am
intreprins" au adus la iveal5 ,,numai
qanlul de fundare cu primul rdnd de
cd"rd"mizi"3o. El revine asupra subiec-
tului dupd achizi\ionarea Manuscri-
sului German nr 70, dar nu reugegte
sd desluqeascd prea mult din secretele
acestuia, degi publicd planul ansam
blului qi vederea sa perspectivald, pe
care o redeseneazi ins531.
Din acest moment, ansamblul nu
pare a mai interesa pe nimeni.
CAnd, in 1973 1974, Dtrec\ia
Monumentelor Istorice decide si il
includd in planurile sale de restau-
rare, cerceterile debuteazi cu fosta
biserici a Curlii, devenitd bisericd de
mir, pentru care se intocmeste si un
N. Stoicescu, in BMl, I974, nr. 1, p. 65.
29 Virgil Drighiceanu, Curlile domnegti brdnco-
venegti. lV. Curli gi conoce fdrdmate.3. Curteo 9i
Mdndstirea Brncoveni, in BCM l, 1911, p. 53 - 68,
cu o schil5 de plan la p. 57.
3O lbidem, p.64.
31 Virgil Drdghiceanu, Cur.tile domnegti brdnco-
venegti. V. Ldmuriri osupro Curlii din Brdncove-
ni dupd plonuri contemporane, in BCMI, 1913,
p.132 - 133.
Curtea domneascd
proiect de restaurare care, dupi des-
fiintarea acestei institufii, in 1977,
este preluat si finalizat de Episcopia
Rdmnicului32.
intregul perimetru al fostei in
cinte este practic ocupat de inmor-
mdntdri. in foarte pufine locuri de
pe fosul platou in jurul cdruia Matei
Basarab dirijase o parte din apele Ol-
tului pentru a alimenta Curtea, dar gi
satele din jur, se mai pot observa inca
denivel[rile terenului.
Doar fragmentul de zid de incin
td, fhcut din cirdmidS tare si prevSzut
cu tiranli de lemn, acum putreziti,
s-a pestrat spre zona dinspre estul
bisericii.
Este o singurd mirturie. Prin izo-
larea sa este extrem de trist5.
Ne putem intoarce insd sd vedem
dacd din informaliile existente si mai
cu seame din desenele pdstrate ar fi
posibil se reconstituim ceva viabil
din arhitectura fostei Curli domnesti.
Pdrisiti de cei care, in secolul
al XIX lea, se considerau urmagii
BrAncovenilor, zidurile, pistrate la
sfhrgitul veacului, incd pAnd la indl
limi diferite gi chiar spatii constru-
ite intregi devin o sursi de material
pentru noile case ale sitenilor, care
viseazi si ei la innoire.
32 Conform celei de a treia pisanii montate tot
in pridvor, pe acelagi perete de est. Proiectul
de restaurare iniliat de DMI aparline arhitectei
Suzana Machedon.

Rdspunsul preotului din satul
BrAncoveni la ,,Chestionarul Odo
bescu". de care am aminrit. es{e o
sursd documentard de prim ordin
privitoare la aceastd chestiune:
,,Acest rleal, in superf.cia ca de
3 pogoane, a fost tnchis de un zid
de cdrdmidd tn formii de cetdtue,
dupd cum aratd santurile din care
s-a .scos cdrdmidd de curdnd. Cd-
rdmida este de mdrimea celei ce se
face acum, insd. este de obseruot ci,
varul pus intre cirdmizi are o tdri
me foarte mare, astfbl c[ mai lesne
se poate rupe cdrlmida decAi varul.
Din acesfe ruine mai este un zid cu o
grosime de 4 palme, tndltime de unu
si jumdtate stAnjin, iar lungimea 19
std"njini. Acest zid a fdcut parte din
cel ce seroea de cetdtue, cere aDee
.forrna rotundd, neregulatd.. Indun-
tru erau case, care s au stricat de lo-
cui:tori pentru a lua citrdmidd, dupa
ce au sdpat pdnd la addncimea de 3
stdnjeni. Pimnitele erau atdt de mari
cd. putea intra curul cu Lroi si bute, se
tntorcea prin pimnitd si esea tot pe
unde a intrat"33.
Daci am pleca de la aceasti rela
tare. care astAti nu se mai poa{e \e
rifica fie si numai pentru cd lipsesc
cercetdrile arheologice, corobora-
33 Rdspuns la ,,Chestionarul Odobescu", aflat
la BAR, in Manuscrisul romdnesc 229, f. ISt.
Textul a fost publicat si de Nicolae Stoicescu, in
Monumentele ldrii RomAnegti ;i Moldovei acum
un secol. Cetd.ti, curti domneSti gi boieregti, in
BMI,1974, nr. 1 p. 65.
n
Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor
ti cu ceea ce ne oferd cele trei serii Johann Konrad
de desene ale ofiterilor austrieci din Weiss, Curteo de
la Brdncoveni.
1723 qi 1731, se poate contura o ima-
Bucuregti, BAR.
gine ipoteticd a Curtii de la BrAnco- Monuscrisul
veni in secolul al XVII lea si in pri germon 1.0.
mele decenii din cel urmdlor. Plan 9i vedere
perspectiva l5
l)intre acestea numai cele ale dinspre vest
lui Weiss sunt relevante, cele ale lui
Schwanz sunt si mai schematice qi in
plus oferd perspectiva ansamblului
dinspre baza pantei pe care este pla
sat acesta, o vedere fiind luati dintre
vii, iar cea de a doua dinspre partea
opusi, orientati cdtre intriri qi fala-
da vesticd a bisericii, zidul de incintd
obturAnd aici majoritatea clddirilor
din interiorul curtii, cu exceptia aco-
perisului foisorului.
Cele doud manuscrise'Weiss sunt
si ele diferite intre ele. Dacd planurile
sunt identice, vederile perspectivale
se deosebesc. Cel de la Viena este un
simplu desen alb negru de un grafim
accentuat, chiar dacii. sensibl, in timp
ce, cel de la Bucuresti este mai pictu-
ral, foarte corect si chiar cu intentii
de atmoslbrizare datoritd tehnicii fo
losite, acuarela. Detaliile sunt extrem
de numeroase, ele dAnd acestui de-
sen aerul unei vedute.
Planurile si perspectivele Weiss
ne dau informatii esentiale despre
compozitia ansamblului civil. Clddi
rile cele mai importante au fost nota-
te, pe ambele planuri cu litera A, iar
in legenda aferentd sunt identificate
ca,,Fiirsten Wohnung"/Locuinta
covenl
spunsul preotului din satul
oveni la ,,Chestionarul Odo*
', de care am amintit,
este o
documentard de prim ordin
rere la aceastd chestiune:
rcet deal,tn superfcia ca de mele decenii din cel urmitor.
)ane, a fost inchis de un zid Dintre acestea numai cele ale
^dmidd tn formd de cetd[ue, lui Weiss sunt relevante, cele ale lui
eum aratd ganSurile din cere
oe cdrdmidd de curd.nd. Cd.-
t este de mdrimea celei ce se
lum, fnsd este de obseroat cE,
lus lntre cdrdmizi are o tdri*
rrte mare, astfel cd mai lesne
l€ rupe cdrdmida decAt varul.
cste ruine mai este un zid cu o
e de 4 palme, tndllime de unu
Itate stdnjin, iar lungimea 19
i, Acest {d a facut parte din
sen)ea de cetdfue, cere aDea
rotundd, neregulatd. Indun-
I cale, care s-au stricqt de lo-
petftru a lua cdrd.midd, dupd
ilpat pdnd la addncimee de 3
i, Pimnilele erq.u atdt d.e mari
a intra carul cu boi gi bute, se
u prin pimnifd" gi egea tot pe
in1rot"33.
tram pleca de la aceasti rela-
re astizi nu se mai poate ve-
: qi numai pentru cd. lipsesc
'ile arheologice, corobora-
nl la ,,Chestionarul Odobescu", aflat
n Manuscrlsul romanesc 229, f. t't.
rrt publlcat 9l de Nicolae Stoicescu, in
tt/t Tlrll Romlne1ti $i Moldovei acum
Cttdfl, curil domnesti gi boieregti, in
p,65,
, nr, 1
Un drum spre trecut, o cale citre viitor Curtea domneasci 2L
ti cu ceea ce ne oferd cele trei serii Johann Konrad J . u.,.u... \.1.,
&tr,
de desene ale ofilerilor austrieci din Weiss, Curteo de :,1&5 ilth e\l,ft,r .
lo Brdncoveni. ,1.
'
'atltou&.tLl
1723 qi 1731, se poate contura o ima-
gine ipoteticd a Curlii de la BrAnco-
Bucuregti, BAR. i,;
:l
Manuscrisul
veni in secolul al XVII-lea gi in pri* german L0.
Plan gi vedere
perspectivald
dinspre vest
Schwanz sunt gi mai schematice gi in
plus oferd perspectiva ansamblului
dinspre bazapantei pe care este pla-
sat acesta, o vedere fiind luatd dintre
vii, iar cea de a doua dinspre partea i l.:,
opusd, orientatd cdtre intrdri si fafa-
da vestici a bisericii, zidul de incintd :i :,1
obturAnd aici majoritatea cld.dirilor ",:4ii:l
din interiorul curtii, cu exceptia aco-
perisului foisorului.
Cele doud manuscrise'Weiss sunt
qi elediferite intre ele. Dacd planurile
sunt identice, vederile perspectivale
se deosebesc. Cel de la Viena este un
simplu desen alb-negru de un grafim
accentuat, chiar dacd sensibl, in timp
ce, cel de la Bucureqti este maipictu-
ral, foarte corect si chiar cu intenlii
de atmosferizare datoritd tehnicii fo-
Principelui. Cu litera B este numit inilfimi,care depSgesc mai mult sau
losite, acuarela. Detaliile sunt extrem
,,Ein Lusthaus"r /foigorul inalt din mai pulin zidurile de incintd, apar in
de numeroase, ele ddnd acestui de-
collul est-nord-est al incintei; C co- vederile perspectivale. Cele mai im-
sen aerul unei vedute.
respunde unei ',,Andere Wohnung" I portante sunt desigur cele notate cu
Planurile ;i perspectivele Weiss A1t[ locuin![, D sunt anexe gospodi- litera A. Practic, este vorba despre
ne dau informatii esentiale despre re;ti - ,,Schopfung",E - ,,Kichel" doud corpuri de cl[dire, separate,
compozilia ansamblului civil. Clddi-
este cuhnia sau bucdtiria, iar in afa* dar aflate la micd distanli intre ele,
rile cele mai importante au fost nota-
ra incintei - indicat[ prin litera F - adosate zidului de incinti. Zidul cu-
te, pe ambele planuri cu litera A, iar
,,Wallachische Kirche" , adici Biseri- noaste, spre panta platoului, un de-
in legenda aferentd sunt identificate ca valahd/orodox5. calaj intre ele, cu o dubld retragere
ca ,,Fiirsten Wohnung" lLocuinla Toate aceste obiective, de diferite in unghi drept a volumului estic. Tot