Sunteți pe pagina 1din 69

1.

'

- 33g

'avits
t";

&
16.1

77

,-

. 0.

4 .0

P4 P

DE ARTA POPULAR

CAIE---

.11kmi

PORTUL POPULAR
MAGHIAR
DIN TINUTUL CALATEI

E D [TURA

r-

AT PIINTRU LITERATTJRA $1 ARTA


www.digibuc.ro

Traducere din limba maghiarti de A. Socol

Fotografii de: M. Kuhn, J. Nagy, E. Kiss

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

JENO NAGY

PORTUL POPULAR
MAGHIAR
DIN TINUTUL CALATEI

EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA SI ARTA


''4"

4'

.1

'

www.digibuc.ro

inutul Calatei se Intinde de la Cluj pind la Ciucea Intre


linia feratd si soseaua ClujOradea si de cele cloud parti
ale acestora. Este mdrginit spre sud de muntii Gildului, spre vest de
masivul Vlddeasa si lantul muntilor Mesesului.
In acest teritoriu ungurii locuiesc parte in sate curat maghiare, parte
In sate cu populatie mixtd, printre care sint presdrate si sate curat rominesti. Cele 42 sate unguresti din punct de vedere administrativ tin de
raioanele Cluj si Huedin ale regiunii Cluj.
Azi acest tinut poate fi considerat unitar din punct de vedere etnografic, fiindcd In decursul timpurilor In modul de trai, In arta.* si obiceiuri s-au
dezvoltat trdsdturi specifice, distinctive fatd de alte grupe, proprii numai
acestui teritoriu (fig. 1). Datoritd ImprejurArii cd in cursul evolutiei istorico-sociale acest teritoriu a suferit influenta a numerosi factori creatori,

urmele acestora se mai gdsesc si astdzi In delimitarea unor subgrupdri


etnografice din cadrul sdu. In cuprinsul acestei regiuni se deosebesc
astfel trei pdrti precis delimitate: aria superioard, aria inferioard si cursul
Naddsului.

Aria superioard e o zond submuntoasd, cupring Intre apa Crisului


a Calatei, alcdtuit din 11 loca1it4i (Huedin, Sincrai, Zam, Alunis,
Domosu, Horlacea, Nearsava, Vdleni, 1\16n6stireni, Izvorul Crisului si
si

Saula).

Aria inferioard este o regiune deluroas, la nord de apa Crisului, care


se Inc ling spre Salaj pe firul vaii Almasului. Aici gdsim 8 localitdti (Bica6

www.digibuc.ro

lat,

Jebucu, Tetis, Stana, Petrind, Petrinzelul, Babiu

Almasul

Mare).

Aria cursului Nadasului se Intinde de la marginea ariei inferioare,


ingustindu-se spre est, 'Ana la Cluj. In cuprinsul ei numaram 14 localitati

(Leghea, Aghires, Dumbrava, Inucu, Bogara, Dorolt, Macau, Turea,


Capusul Mare si Mit, Vistea, Mera, Suceag i Baciu). Acestei portiuni
i se mai alaturd dinspre sud o prelungire ingust de-a lungul soselei Gilau-

Iara cu comunele Lonea, Gilau, Vlaha, Floresti, Savadisla si Inca trei


sate asezate la est de Cluj (Gheorgheni, Aiton i Pata).
Dupa marturia cercetarilor stiintifice i istorice adevaratul tinut
al Calatei, cel cuprins intre apele Crisului i ale Calatei, a avut o alt
dezvoltare istorico-economica in cursul veacurilor decit teritoriile cuprinse
intre piraiele Alma i Nadas. Faptul c acest teritoriu poate fi socotit

o regiune etnografica unitara se explica in primul rind prin unitatea


vietii sale economice i prin asezarea sa geografica.

Populatia maghiara din acest tinut se ocupa. lndeosebi de agricultura i cresterea vitelor. Acestea au asigurat si mai asigura i azi
materiile de baza necesare imbracamintei, ca pinza, postavul i pielea.
Relativa neproductivitate a pamintului a facut ca populatia & fie nevoit
din timpuri stravechi sa-si procure cele necesare traiului i prin alte mijloace. Astfel Inainte de 1920 se dezvoltase o string legatura Intre ungurii
de pe Pusta (Alfld) i cei din tinutul Calatei. Acestia din urma, in lunile
de vara, coborau In grupuri la ses pentru a lua parte la seceris si la stringerea recoltei. Ca marturie a acestei legaturi, mai dainuiesc i azi in portul
calatean unele elemente a caror origine o constituie de bun seama portul
maghiar de la ses ca: sumanul, izmenele largi (fluturatoare) etc. In cele-

lake luni ale anului barbatii din tinutul Calatei se ocup cu cioplirea
lemnului si a pietrei, cu zidaria, dulgheria i timplaria, in timp ce femeile

sint renumite pina la mari departari prin productia de cinepa, tesutul


pinzeturilor i prin broderii i cusdturi. Mai recent, dup5. primul razboi
mondial, barbati.i din satele asezate In apropierea cad ferate in mare

parte au devenit muncitori la

Calle ferate.

Acest teritoriu este strabatut de calea ferata ClujOradea care urmind


cursul Nadasului constituie principala linie de comunicatie pentru satele

din aceasta parte a tinutului Calatei; de alt parte tot pe aici trece

si

soseaua principala ce leaga Clujul cu Oradea, sosea care asigura o legatura permanenta intre comunele asezate in vdile Somesului Mic, Capusului
si Crisului Repede. Calea ferata i soseaua, pornind din Cluj, se Intllnesc

la Huedin i in felul acesta imprejmuiesc ca intr-o imbratisare tinutul


6

www.digibuc.ro

Calatei. Atit din punct de vedere economic cit si cultural acest fapt a
jucat, si joaca Inca, un important rol In formarea unitara a profi-

lului etnografic si felului de trai al populatiei maghiare din aceasta


zona.

Huedinul si Clujul sInt nu numai centrele vietii economice si culturale


ale Calatei ci si focarele determinante ale culturii populare, ale obiceiurilor si ale portului popular. Totusi In formarea portului, rolul acestor dou

centre cultural-economice este cu totul diferit. In timp ce Huedinul


este centrul formarii si dezvoltarii portului traditional din Calata si al
raspindirii vesmintelor noi, de origine oraseneasca, Clujul este mijlocitorul dinspre Huedin al vechilor piese de 1mbracaminte ale tinutului
Calatei, cit si centrul independent calauzitor al popularizarii imbracamintei orasenesti, de o calitate cu totul noua.
In afara de factorii aratati mai sus, in formarea evolutiva a portului
au jucat Intotdeauna un important rol : cusatoreasa, mestesugarul si
meseriasul care confectionau diferite piese ale portului.
Portul actual din tinutul Calatei este caracterizat prin arnestecul portului traditional cu piese noi orasenesti. Acest proces Incepe aproximativ

de la primul razboi mondial, adica o data cu transformarea economiei


naturale in economie de schimb si cu separarea productiei manufacturiere, de mica productie. Acesta este momentul cInd industria casnica Incepe
sa decada si locul ei 11 ia mica productie de marfuri si meseriile, si apoi

se intareste si cucereste teren productia capitalista. In mod treptat produsele fabricate preiau rolul si locul pieselor de imbracaminte produse
de mica industrie, si prin aceasta se scliimba nu numai materia de baza
a lmbracarnintei, ci insasi croiul, compozitia, modul de purtare si ornamentatia ei./Piesele irabracamintei s-au format si s-au preschimbat Impreuna
sis simultan, influentIndu-se reciproc, pina cind, strabatInd numeroase
transformari si-au gasit In parte isi mai cauta si azi locul si rostul
definitiv In port.
Numai tinind seama de acestea putem Intelege de ce disparitia unei
piese de Imbracaminte a atras dupa sine iesirea din uz a alteia, respectiv
transformarea ei. Amintim numai un exemplu : cizmele au iesit din uz,

iar locul lor 1-au luat bocancii. Se potrivesc oare la bocanci izmenele
largi? Nu. De aceea nici izmenele largi n-au mai fost purtate, indiferent
dac exista sau nu materialul necesar confectiondrii Mr. Iesind astfel
din uz si izmenele largi, locul lor e ocupat de pantaloni. Se potriveste
sortul la pantaloni? Nu. ortul deci nu-si mai are locul in imbracaminte,
indiferent dac poate sau nu sa fie procurat. i asa mai departe.
7

www.digibuc.ro

Prin urmare portul actual din tinutul Calatei se afld intr-un proces
de restructurare. Populatia nu a rupt definitiv cu portul traditional ci
se strkluiete sd imbine noul material cu vechile forme. Acest proces a
avut drept rezultat ieirea definitivd din uzul portului a unor piese traditionale, care se mai pstreazd doar ca obiecte de muzeu in ldzi i sertarele scrinurilor (de ex.: tundra sau sumanul, cizmele roii etc.). Altele
insd, rminind in uz, au fdcut loc pieselor mai noi ; astfel de exemplu
in locul cm4ii cu altitd (cdmad brodatd la umdr) se raspindesc treptat
camizolele i bluzele, dar sint purtate in acelai ansamblu de piese al
imbrdcdmintei in care a fost purtatd i cmasa cu altitd.
In ceea ce privete imbrdcdmintea format din amestecul portului tra-

ditional cu cel nou ordenesc, trebuie sd stabilim ca o reguld valabild


pentru intregul tinut al Calatei, c portul traditional se poartd. la marile
sdrbAtori (confirmare, impdrt4anie etc.) i la ocazii exceptionale (nuntd,
botez, concursuri de dans, spectacole), iar imbrdcdmintea cu caracter
ordenesc se poart in zilele de lucru i la sdrbdtorile obisnuite (duminicile).

Portul femeiesc la marile sdrbdtori variazd dupd virst si ocazii. Deo-

sebirea in ambele cazuri se manifestd prin alegerea culorilor pentru


ornamentele aplicate si prin purtarea sau nepurtarea anumitor piese de
imbrdcdminte.

Ca i in alte pdrti, i in tinutul Calatei, tineretul preferd culorile mai

vii i un port mai bogat, mai divers, compus din mai multe piese de
imbrdcdminte, iar virstnicii inclind spre culorile mai inchise i. au o garde-

robd mai putin variatd.


Caracteristic portului tuturor virstelor e cdmaa scurt i largd, impodo-

bit cu ornamente in fir colorat, cu creturi sau frul creturi, care pe vreme
cald se poartd fie singurd sau de cele tinere pe un laibdr Mrd mineci

fie cu un pieptar de piele brodat, purtat deopotrivd de toate virstele.


De la primul rdzboi mondial locul cdmdsilor largi a fost ocupat succesiv de camizolele i bluzele or4eneti, care predomind in imbrdcdmin-

tea de duminicd a tuturor virstelor.


Pe vreme rdcoroasd femeile tinere poartd un pieptar cu danteld
cdpLusit i tivit cu bland sau, ca i. femeile virstnice, un veston (haind) de

flaneld albastrd, impodobit cu mdrgele sau broderii: bujka .


Un vemint purtat in secolul trecut a fost tundra ( condra sau
dank ) confectionatd din postav tesut in casd ; tinerele o aveau albd,
cele mai in virstd surd sau brund.
8

www.digibuc.ro

Dintre fuste trebuie s'a relevAm fersingul de jolj, fusta alb des incretitd. a tinerelor si muszuj *-ul (sau bagazia ), semifusta care se poart
cu poala in spate, bdgat In briu. Aceasta din urinA e piesa cea mai pitoreasca" si mai caracteristic6 a portului din Calata. Amindou6 aceste fuste,
pe care le putem socoti traditionale, au fost treptat inlocuite, de la ince-

putul secolului nostru, cu felurite alte fuste.


Peste fuste, dupd ocazii, femeile tinere si cele In virst purtau dif erite sorturi; sortul cu panglici si cel brodat cu legdturi sint caracteristice
azi, dupd cum cel de postav tivit cu dantel rosie din Trascdu, sortul cu
dantele, era caracteristic portului secolului trecut.
Incaltdmintea de srbRoare a femeilor din Calata pind prin anul
1920 era cizma rosie, cu carimbul moale si cu botul ascutit. In locul ei
azi se poart cizma neagr, In unele locuri cu carimbul incretit.
Fetele In general 10 poartd pdrul Impletit Intr-o singurd cosita ; ele
mai poart6 pe cap parta cu margele si panglici sau o basma de lina cu
motive pestrite. 0 basma asenignaloare, dar mai mare si cu ciucuri,
pearta pe brat cind se due la biseric6.
Femeile mai in virst 10 acoper pdrul rsucit in coc cu o basma de
culoare inchis. Cu cincizeci de ani in urind, capul tinerelor neveste era
impodobit, un an-doi dupd cununie, cu o scufie multicolor si cu baris,
un vdl fin brodat, numit duldndl .
Portul bdrbatilor e mai simplu Meg a fi mai putin caracteristic. Printre piesele portului de srbdtoare g6sim cdmasa scurt, fluturindd, fdr6
guler, izmenele largi, incretite cu sort sau iarna cioarecii albi din postav
tesut casnic, purtati de brbatii de toate virstele. Peste c6masal fl'alcali
imbrac d. un pieptar lung de piele, brodat pestrit sau buici albastre, acestea din urind fiMd purtate si de bdrbatii mai in virst.
Tundra sur, in secolul trecut, era purtat si de bdrbati. In locul
acesteia un timp s-a purtat una dintre cele mai pitoresti piese din portul
bdrbatilor, impodobith cu ornamente aplicate szar-ul.
IncAltdmintea bdrbatilor este cizma neagr cu carimbul terminat
Intr-un arc In acoladd. cu virful in jos. Pe cap se poart pd.16rie de postav
si cdciul din bland de miel.
Din imbrcdmintea actuald lipsese: cdmasa fluturindd, izmenele largi,
tundra, sumanul si cioarecii; in locul lor au apdrut piese confectionate
dupa model ordsenesc: cAmasd. mai strimt cu guler si manset, scurta
de piele vopsit5. maron si pantalonii de cizm din stag.

In aceasta lucrare se va descrie In primul rind portul de sdrIAtoare, cel traditional, din Calata si in al doilea rind portul obisnuit la
9

www.digibuc.ro

sarbatorile mai mici, care devine din ce in ce mai rdspindit

care se

aflg Inca intr-o faz de restructurare. 1

Prezentarea portului se va face in urmatoarea ordine:


I. Gdteala capului si a parului.
II. Rufaria.
III. Vesmintele.
IV. Incaltamintea.

I.

GATEALA CAPULUI I A PARULUI

In aranjarea parului, mai ales la femei, gasim o bogata varietate


pentru fiecare virsta in parte.
Fetele mari, ping' la mdritis, poarta parul Impletit intr-o singura cosit
( egytyikAs ). Aceasta pieptanatura in zilele noastre s-a raspindit si in
rindul fetelor mai tinere. Din punct de vedere evolutiv, impletirea parului
intr-o singura cosit are cloud variante. Varianta initial, si deci cea

veche, era urmatoarea: parul a fost despartit in doua si apoi impletit


intr-o cosi-V in toata lungimea lui. Mai nou prul este pieptgnat neted
spre spate, sau cel mult despartit in doua numai in fala pind la marginea

partei, de unde este pieptanat lins spre spate.


Alaturi de prul strins intr-o cosita este in curs de raspindire si portul
parului impletit in dou cosite ( kttyiks ). Fetele mari pun la radacina cosilei unice un pieptene in forma de semicerc.
La capatul cositei fie una sau doug. in zilele de lucru se impleteste o panglica ingust, de o singurd culoare care se leaga in funda. Este
preferata panglica rosie. Culoarea panglicii este aleasa totdeauna in asa
fel, incit sa se potriveasca cu culoarea fustei: sa nu fie la fel, dar nici in
discordanta cu culoarea acesteia, de ex.: la fustg. rosie, panglica alba, la
fusta alba, panglica rosie etc. In zilele de sarbatoare fetele isi impodobesc
parul cu o panglica lat, inflorata. Panglica trebuie s fie lunga Incit s
ajunga pin la marginea de jos a fustei. 0 fata are in medie 10-12 panglici de latimi si culori diferite.
Ping la maritis fetele poarta p drul lasat in jos. Trecerea in rindul femeilor
mgritate se vadeste prin pieptanatura in conci, adica prin rasucirea pgrului
in coc. Rasucirea pdrului in coc se face pe cercul numit kontykarika .
De la maritis si pina la sfirsitul vietii sale, femeia va purta parul in conci.

Femeile mai in virst intrebuinteaza in loc de kontykarika (cercul


pentru fixarea conciului) acul de fixat cocul numit kontytii . Locul
10

www.digibuc.ro

cocului pe cap difera uneori de la sat la sat. La Huedin, in satele din aria
inferioara, apoi la Vitea, cocul se poarta cel mai sus, pe cretet. In satele
din apropierea Clujului, el se poarta ceva mai jos, dui:4 cretet.
Printre femeile maritate, incepind cu primul razboi mondial, s-a ras-

pindit treptat cocul rotund sau cununa care, in aria superioara, a aparut pentru prima oara In Huedin. Face parte din grupul de pieptanatura
in dou cosite. Azi cununa a devenit pieptanatura tipic atit in aria superioar eft i in cea inferioara a Iinutului. In schimb, in partile rasaritene

ale tinutului Calatei este prea putin raspIndita.


Dintre naframe cea mai raspindita. este <<keszken pe care fetele
o poarta in zilele de lucru numai la muncile cimpului sau pe timp mai
rece ; iar femeile maritate o poarta mereu. Basmaua de llna, pentru zilele
de sarbatoare, este de diferite culori, Inflorata (cu trandafiri, buline sau
fructe); femeile in general au mai multe basmale de 'Ina. Basmaua
femeilor in virstd are o singurd culoare, Inchisg. In zilele de lucru ea
se innoada pe ceafa, iar In zilele de sarbatoare sub bailie (fig. 2.).

Podoaba de cap a fetelor mari pentru duminica dimineata este parta,

numita dupa materialul din care e facuta i parta cu margele. Fetele


primese in general parta cu prilejul confirmarii, o data. cu naframa
cu ciucuri de tinut pe brat i le poarta Impreund.
Parta este facuta dintr-un cerc de carton lat de 6-9 cm, imbracat
cu o captueald albastra sau ro0e, Impodobit cu margele albe In forma
de melciori de diferite marimi, cu fluturi colorati, cu margele marunte
de argint i. cu margele lunguiete. Latimea ei s-a schimbat de-a lungul

vremurilor: mai demult era de 2-3 degete, iar azi, In unele locuri, se
poarta lata de 1.0-15 cm.
In spate, parta este impodobita cu panglica partei prinsa de marginea de sus (fig. 3).
0 data. cu maritisul, cind parul e strins In coc, parta este inlocuita.
cu scufia (fig. 5), dantela i valul dulndl (fig. 4), fiecare fiind Impodobit cu broderie de diferite culori, respectiv cu panglici (fig. 7). Impreund

cu parta se poarta pe brat impaturata In doug, basmaua de mina cu


ciucuri, de lind, Inflorat, pe fond verde sau alb (fig. 2).
La barbati portul parului e mai simplu decit la femei. In secolul trecut
se purta in mod obinuit parul lung, iar dup primul rzboi mondial acest

port a disparut. In zilele noastre In general, barbatii ii tund parul


cu maina ca la cm ; tiered i-1 aranjeaza in frizura , flacaii de preferinta

cu carare in partea stinga, f1acaia0i


virstnicii 11 poarta foarte scurt.

i-I

tund complet cu mgina, iar

11

www.digibuc.ro

Mustata este Inca destul de rdspindit, mai ales In rindul barbatilor


mai virstnici.

Acoperamintul capului la barbati consta din palarie si cdciula din


bldnita de miel. Se purtau mai multe variante ale palariei. Cea mai veche
este palaria cu borurile inguste si Intoarse In sus ( prge kalap ). Astazi
modelul tipic al palariei taranului din tinutul Calata este paldria Schiitzer , cu calota ovoid si turtitd longitudinal (palarie cu fundul taiat )
(fig. 6 si 14). Aceasta palarie s-a raspindit dup primul razboi mondial.
Pin atunci era cunoscuta palaria pariziana cu fund rotund si turtit,
pe care o mai poartd si azi barbatii mai virstnici. De altfel, aceasta palarie mai este purtata si azi, mai ales In comunele de pe cursul Naddsului.

Culoarea obisnuit la amindou tipurile este cea neagra, dar gasim si


palarii de culoare maron sau verde deschis.
Vara, In locul pardriei de postav, se poarta in mod obisnuit pal:aria
de paie, atit de femei, cit si de barbatd (fig. 10). Femeile doar In ultimele

decenii au adaptat aceasta palarie preferind mai ales dou tipuri : cu


calota mica, purtata in comunele de pe cursul Nadasului si cu calota
mare, purtata in celelalte comune. Fundul primului tip este atit de mic,
incit nici nu intra pe cap. Aceasta palarie se confectioneaza cu borurile
lasate in jos. Cealalta intra pe cap si, dupd forma capului, poate fi lunguiatd sau rotunda. Prima este preferata de tineri, cealalta de virstnici
(fig. 10).

Ca podoaba pentru palariile de paie servesc dantela * si reteaua


Impletite din paie, care la palariile femeilor se cos pe marginea borului,

iar la barbati in locul panglicii.


Iarna barbatii poarta caciuld neagra, In general cu virful turtit. In
rindurile tineretului, incepind cu anul 1944. s-a raspindit caciula turtita
de jur imprejur (cazaceasca).
II. RUFARIA

Piesele care fac parte din aceasta grupa a imbracamintei sint cdmasile
femeiesti si barbdtesti, poalele si pantalonii femeiesti, precum si izmenele
barbatesti.

Materialul din care se confectioneaza variaza dui:4 ocaziile in care


sint purtate : pentru zilele de lucru se fac din pinza de cinepa curata sau
amestecata cu bumbac ori din pinza mis-mas , iar pentru zilele de sarbatoare din pinza de fabrica din bumbac curat sau sifon. Aceste pinzeturi
12

www.digibuc.ro

cu exceptia 0fonu1ui sint batute in apa pentru ca sa devina crete


0 apoi sint intrebuintate sub forma. de pinza incretita ( fodorvszon ).
Pentru piesele aparute mai recent se folosesc diferite tesaturi fabricate, ca flanela i barchetul. Piesele confectionate din aceste materiale

nu mai sint cusute In casa, ci de care cusatorese.


Camasile femeieti se Impart dupd croiul Mr in trei grupuri : cania0
largi, cam6i strimte i cama0 cu mineci largi.
Epoca de Inflorire a cama0lor din prima grupa a fost perioada de
dinainte de primul rzboi mondial. Carna0le din al doilea grup apar dup
primul razboi mondial, o data cu bluzele, i fac parte din grupul pieselor

de rufarie. Al treilea grup poate fi considerat ca unul de tranzitie intre


primul i al doilea, deoarece intrunete insu0ri1e amindurora.
In grupul cama0lor largi, din punctul de vedere al ornamentatiei, deosebim urmatoarele feluri de cama0 : carnaa cu a1ti, cam* brodat
de-a lungul minecilor i cam*. taraneasc5.
Aceste cama0 sint cusute in aa. fel Inca minecile pornesc chiar de
la git, iar fata, spatele i minecile sint foarte Incretite. La git creturile
sint adunate de guler, iar la mineca de banta.
Dupa ornamentatie cama0le largi sint de mai multe feluri. Cama0le
brodate pe umeri (cu altita) 0-au capatat numele de la modelul desenat,
adica brodat dup desenul scris pe umarul cama0i, deci dupal altita.
Modelul altitei este brodat atit de strins Melt numai cu greu se poate
distinge desenul.
Fetele i nevestele tinere poarta, altite ro0i-galbui, femeile batrine,
negre. Tot dupa virsta variaza latimea i motivele altitei: la fetele tinere
altita este mai ingust (4 5 cm) 0 mai simpla, in timp ce fetele mari si

femeile ii brodeaza altite mai late (10-12 cm) 0 mai complicate ca


model 2. Altitele shit 4 scrise de femei pricepute

desenatoare

si

slut brodate chiar de catre satence.


Manetele i gulerul carna0i cu altita sint brodate in aceea0 culoare

cu altita, dar cu alta tehnica. De obicei se intrebuinteaza cusatura

si

punctul in cruciulite, dar la cama0le cusute in ultimul timp se mai obisnuieste Infiretura In lant ( sinyor ) i infiretura speciala simpla-neteda
( sujta ).

La incheietura partilor caing0i cu aIti, gasim o cusatura special,


lath' de 2-3 cm, brodata cu infiretura simpla i in culori potrivite cu
restul broderiilor. i acestea sint de mai multe feluri.
0 alt grupa a carna0lor largi sint carna0le brodate vertical pe mineci
sau cama01e de femei. Caracteristic la aceste cama0 este faptul ca nu
13

www.digibuc.ro

au altita, In schimb pe partea de dinafara a minecii, de-a lungul ei, marginile minecii sint incheiate de o fiie de broderie tricotata din arnici rou
sau negru, lata de 4-10 cm. In uncle locuri (Mangstireni), prin aceasta.
broderie trece de la un capat la altul un ir de retea ( rece ) (fig. 9).
Camaile cu dantela aplicata pe mineci, care fac parte tot din categoria caingilor largi, sint de fapt o varianta mai simpla a celei precedente.

Camaa tardneasca este cea mai simpla dintre toate camaile largi
i e brodata numai la mineca i. la guler (fig. 8 i 19).
Aceste carnai, care In zilele noastre sint purtate numai cu prilejul
sarbatorilor mari, Inainte de primul razboi mondial erau purtate In mod
obinuit in toate zilele saptaminii. In portul camailor largi existau deosebiri i din punctul de vedere al virstei. Fetele i nevestele tinere purtau ie
cu altit, femeile pina la virsta de 40 ani purtau camai cu broderie sau cu

dantele aplicate vertical pe mineci, In timp ce camaa tarneasca era


purtata de toata lumea, fara deosebire de virsta.
Dintre camaile largi, azi slut purtate In primul rind cele cu altit
i cele taraneti.
Un alt grup al camailor femeieti 11 constituie camaile strimte sau
camaile scurte.
Aparitia camailor strimte coincide cu aceea a camizolelor ( lkri ),
care au luat locul camailor cu altit.

Camaile strimte In general sint cusute sau eel putin croite de cusatorese. Sint facute intru totul dupa modelul camailor barbateti (camai
nemteti, cazone). In zilele noastre carnaa strimt este tipul generalizat

In tinutul Calatei: o poarta deopotriva tinerele i. batrinele.


Al treilea grup al caingOor femeieti s-a format din combinarea primelor dousa.: camaile cu mineci largi. Ele grit caracterizate prin mineci
cu creturi dese prinse Intr-o banta, legate cu un pur cu margele colorate terminat in ciucure, avind marginea tivita cu dantela. Pieptul cal-1160i

este impodobit pe ambele parti ale taieturii gitului cu revere late de cite
5 cm. Portul camailor cu mineca larg5. era raspindit mai ales In satele
din regiunea Clujului i Aghireplui i era purtat indeosebi de femeile

tinere impreuna cu fusta alba de ping fina.


Camaile barbateti sint de trei feluri. Cea mai veche este carnaa cu
mlneca larga numita fluturinda. Perioada de inflorire a acesteia s-a incheiat

cu ultimul deceniu al secolului trecut. 0 caracteriza faptul ca. era scurta


i larga, cu minecile foarte largi. Avea gulerul ingust, cel mult de un deget,

care uneori se ornamenta cu putina broderie (fig. 11). Marginea minecii


14

www.digibuc.ro

avea un chenar de custurd cu atg. alba". sau de broderie alba perforat5


(de Toledo).
A doua categorie a ca'mdilor barbdteti sint aa-numitele camgi
cu mineca larg6 sau c6m6ile nemteti. Acestea au intrat in portul barbatesc in ultima treime a secolului trecut i treptat au luat locul cAmailor largi. Au fost purtate mai ales pin'a la primul rzboi mondial.
Deosebirea esentiara intre camaa cu minecal larg6 i vechea c'ama6
cu mineca fluturind'a const6 in aceea &, dei mineca li este Inca' i mai
larga, aproape dubla, aceasta lrgime este string in creturi plate, la manseta i. la umeri fiind cusut5. strimt de tot. In timp ce la cea veche gulerul
era de un deget, la aceasta este de 5-6 cm i se rsfringe. Ornamentul
principal il constituiau incre%iturile dese i in unele locuri, ca de pild5, la
Gheorgheni, erau cusute cu broderii albe.
A treia categorie a ca.m4ilor barbateti, spre deosebire de cea anterioar, cu mineca' larg, este caracterizat6 de mineca strima, de unde
denumirea de crna5. cu nainea. strimta sau calm* ostapasca. Acest tip
de cama6 s-a raspindit dui:4 1918 in tinutul Calatei. Croiul ei imit'a pc)
cel ordenesc. Dintre tipurile de camai bgrbAteti acesta este cel mai
mult purtat in zilele noastre.
Una dintre accesoriile cmgii barbateti este legatoarea de git (fig. 14) ;
intrebuintarea ei coincide in primul rind cu portul camailor cu

mineci largi. Leg6torile vechi erau facute din pinzd de mg i erau purtate
infdurate de mai multe ori in jurul gitului, cu capetele virite in taIetura
camaii. La inceputul secolului acestuia au venit la modsa legaturile de
matase i de clot care nu mai erau pur Late cu capetele virite in6untru,

ci laisate liber pe piept i. bogat impodobite cu broderii.


Azi, leggura de git nu se mai poartg. decit la cdmaa cu minecd fluturind6 sau cea cu mineca larg. La tipul de c6ma51 folosit in ultimul
timp nu se poarta nici leg6toare i nici cravat.
La femei, una dintre cele mai vechi piese ale rufgriei sint poalele ( pen-

gyel ). Acestea sint predecesoarele poalelor de azi i ale chilotilor.


Existau poale de purtat i poale de sarbatoare, deosebindu-se in privinta
materialului, croiului i. ornamentgrii.
Partea lor superioar era rasfrinta intr-o banda lata de patru degete,
prin care era virit un iret de pravdlie cu care se legau poalele. Marginea
de jos a poalelor avea, in general, ca ornamentatie o dantela croptatd.
Ca i fusta, poalele erau incrgite i tocmai de aceea in unele locuri purtau numele de poale crqe sau adunate . In preajma inceputului secolului
nostru, portul poalelor era generalizat in tinutul Calatei, i, in majori15

www.digibuc.ro

tatea satelor se mai poarta si azi. In zilele de sarbatoare se imbracau chiar

trei rinduri de poale. Numarul poalelor varia dupa regiune i. dui:a


persoana. In comunele din aria superioara era la moda portul mai multor
rinduri de poale. In afara de rolul ca piesa de lingerie, scopul poalelor In
port mai era si acela de a da corpului i deci intregii imbracaminte o anui.

mita forma. Femeile slabe lmbraca mai multe poale, cele grase mai
putine.

Aparitia fustei, i o data cu aceasta a androcului, a restrins treptat


portul poalelor vechi. 0 data cu androcul i mai ales de la razboiul
mondial s-a raspindit din ce in ce mai mult portul pantalonailor
(chiloti), astazi o piesa de Imbracaminte obinuit.
Barbatii poarta diferite feluri de izrnene. Dintre acestea izmenele
largi pot fi socotite o piesa de imbracaminte propriu- zis, deoarece atita
timp cit erau purtate din primavara pin-n toamna constituiau Impreuna
cu catnaa cu mineci fluturinde un costum complet (fig. 11). Se confectionau din pinza incretit prin batere In apa i fiecare crac avea largi-

mea a trei latimi de ping. Marginile izmenelor de sarbatoare erau


Incheiate cu Impletitura impodobita, iar pe chenarul de jos al cracului,
pentru a nu jena fluierul piciorului, erau fcuti ciucuri i deasupra ciucurilor pInza era ajurata.
Portul izmenelor largi era foarte raspindit Inainte de primul razboi
mondial; dupa razboi lipsa de material, pretentiozitatea lor at i aparitia bocancilor (la care nu se potriveau) au facut ca in mod treptat s
devina port de sarbatoare i mai apoi numai de mare sarbatoare. Azi,
in portul tineretului este considerata ca o piesa de ocazie (la confirmare,
nunta, botez).
Alta piesa este izmana strimta i izmana nemteasca sau cazona,
raspindit In ultimul timp. Cea veche era lucrat casnic, cele noi, de
catre cusatorese.
III. VEMINTELE

Materialele din care se fac vesmintele sint postavul sau pielea lucrate

casnic i diferitele textile de fabrica. Cele mai vechi piese din tinutul
Calatei sint cele lucrate din postav i piele. Intre acestea sint numeroase
piesele comune portului femeiesc i. celui barbatesc care difera unele
de altele numai In ornamentatie. Astfel de piese comune shit pieptarele de piele, tundra de Omura i o bujka .
16

www.digibuc.ro


:'41

io.4.

<,

*,:nt

if*
,

'1.4111116.111._
:'177,46-747-

'P',4(

wiPot

am]

.13

V'Y

.1_

14,3

i Jo.

1.4

Fete si Malt in port de sdrbdtoare (111rindsttrent)

www.digibuc.ro

Pieptarele femeieti i bArbAteti Mcute din piele se mai nuineau


din cauza ornamentatiei lor brodate
i pieptare inflorate. Se purtau fie scurte, fie lungi. Acum un secol, pieptarele erau numai de un singur fel, lungi i modest ornamentate. Pe atunci erau purtate numai de
bArbati atit in zilele de sarbdtoare cit 0 In cele de lucru. Incepind cu a
doua jumAtate a secolului trecut pieptarele lungi au pAtruns i in portul femeiesc. De la inceputul secolului nostru femeile poart i pieptare
scurte pia. la talie, de fat (fig. 12).
Pieptarele erau ornamentate cu motive florale (gherghine, trandafiri, nu-na-uita, boboci, ciorchine de struguri etc.) cusute cu fir de Ha
sau de mAtase i tivite cu fiii de me0nA. de culori diferite (rou,
negru, verde inchis). In secolul trecut suprafata brodatA se intindea pe
margini i numai treptat a acoperit apoi toat fata i spatele pieptarului (fig. 13). Cu trecerea timpului Ins. s-a schimbat nu numai ornamentaIda ci i coloritul ornamentatiei. In timp ce in secolul trecut pieptarele
bArbilte0i lungi erau brodate in general cu 45. de culoare vie (ro0e,
verde), pieptarele mai noi sint brodate cu culori mai inchise (maron,
bordo, negru, verde inchis).
Pieptarele erau purtate iarna i vara deopotrivA. Vara atit bArbatii
cit i femeile le imbrAcau peste cdmaa largA ; iarna peste bujka . Azi
pieptarul se poart5. 1ndeosebi de femei ; flcii 11 imbracA cu cArnaa cu
minecA fluturindd i numai la sArbiltori maH (fig. 14).

De la inceputul secolului s-au rAspindit in portul bArbatesc pieptarele cu mineci, care din cauza culorii lor cafenii poart numele de cojoace
vopsite. Portul acestora s-a generalizat. Au guler negru de bland i mineci
cu manete tot de blanA, iar la spate sub guler 0 jos pe mijloc, se gAse0e o

oarecare ornamentatde din broderii de mtase. In ultimul deceniu gdsim cojoace asemAndtoare i in portul fetelor; acestea InsA sint tivite
cu o bordurd din burduel alb (fig. 24).
Intre piesele de postav gAsim unul din cele mai vechi elemente ale
portului femeiesc i bArbAtesc din t,inutul Calatei tundra. In secolul
trecut portul acesteia era generalizat. Postavul necesar confectiondrii
era fAcut de cele mai multe oH casnic i in fiecare sat se gAsea cite
un meter priceput care le lucra. Femeile i le Mceau din postav alb,
bArbatii din postay sur sau brun. Dovada originei strvechi a tundrei
este croiul: pArtdle componente sint cusute la lAtimea initiald a materialului din care este falcutA piesa.
PArtile tundrei erau cusute cu at de cinep, iar pe linia croiului,
intre marginile bucAtilor ce trebuiesc incheiate se intercalau fiii de pos17

www.digibuc.ro

tav vopsite in culori ce se alterneaz rosii i albastre sau numai roan.


Acestea serveau nu numai ca ornamentatie ci mareau i trhinicia cushturii.
Tundra era tivith jos imprejur, in fath, la guler si la mineci cu un
chenar colorat sau numai negru. Tundra de shrbhtoare numith i inchrcath era mult mai impodobith, mai ales pe clinuri si in jurul buzunarelor. Pe aceste locuri se coseau cu at41 de cash suvite de postav roan,
verzi, galbene, albastre, albe i negre, lungi de 3-20 cm si late de 1 cm;
10-20 de suvite formau un buchet i>. Pe fiecare parte se gilseau in
medie 5-6 asemenea buchete . Aceasta era decoralia tundrei (fig. 3).
La Gheorgheni f1cii i fetele purtau panglich de tundra i>, o panghch
rosie, lath de o palmh i lungh de 2 m, care se primea in dar de la iubitii
si se purta la guler legath in fundh, in semn c fltichul avea iubith chiar

dach la ptildrie nu avea buchet.


Incepind cu secolul nostru locul tundrei a fost luat de paltoanele
cu croi orhsenesc, facute prin transformarea tundrei, precum si de buicile din flaneM groash de fabrich.
Bujka a plitruns in imbrilcilmintea brbriteascil si femeiasch in
jurul inceputului secolului nostru, dupd rhspindirea masinii de cusut.
Inaintea buicii se purta haina pentru lucru din pinzd de cineph numith frisk6
confectionath in cash de fiecare familie. Se lucra din pinzil
tesuth in cash si era purtatil la muncile cimpului cu pantaloni strimti
cu opinci.
Prima data bujka
neld groash de CisnAdie
Ii

un fel de veston de culoare albastril din flaa aphrut in portul de shrbAtoare in locul tundrei. Bujka bhrbatilor, dupd ornamentatie, poate fi: simpl, neagrh
si rosie sau inchrcatd. Dintre cele trei, cea mai obisnuith este cea neagrii,
care in majoritatea satelor este purtath deopotrivd de bhtrini i tineri
(fig. 15). Bujka rosie este purtath numai de flActii si mai ales in satele
din Valea Nadhsului.
Ornamentatia buicilor purtate de femei este si ea felurith: biltrinele
prefer pe cele simple, tinerele pe cele inflorate cu trandafiri. Trandafirii
sint lucrati din panglici de miltase i mhrgele milrunte de stichi. Duph
asezarea trandafirilor si a mArgelelor, portul buicii oferil o imagine ce
variaza de la regiune la regiune. Una dintre cele mai simple buici femeiesti

este aceea cu un sir de mArgele, a chrei podoabh o constituie un singur


sir de milrgele sau eventual de nasturi de sticl, cusuti de jur imprejur la

poale, in Nth si in jurul gitului (fig. 24).


In zilele noastre bujka a Minas o pies foarte chutath i purtath,
mai ales iarna, dar virstnicii o imbrach i vara in zilele de shrbatoare.
18

www.digibuc.ro

De la 1940 incoace nu se mai fac buici noi pentru cd nu se mai fabricd


materialul de flaneld necesar confectiondrii lor. Pentru inlocuirea ei, bar-

batii mai demult purtau sumanul lung, mai nou, diferite vestoane, iar
femeile pieptare cu danteld si cojoace. Totodata s-au rdspindit in portul
barbatilor si al ferneilor deopotrivd, piesele tricotate din find.
Portul sumanului lung alb ( szfir ), in tinutui Calatei nu este vechi.
Incepind cu sfirsitul secolului trecut, el a luat treptat locul tundrei. S-a
rdspindit in tinutul Calatei prin mijlocirea Oradiei, provenind din Pustd
si, incepind de prin anii 70-80 ai secolului trecut pind la primul rdzboi
mondial a devenit o piesil obisnuith in imbrdcdmintea bArbatilor. lidspin-

direa si popularizarea sa rapid: au fost usurate de faptul cd in Cluj si


Oradea s-au stabilit croitori de sumane veniti din Pustd si astfel s-a dezvoltat in aceste cloud orase o infloritoare productie de sumane3. Acesti
croitori intrebuintau un sistem de ornamentare mai usor si mai ieftin:
aplicatii de postav in loc de broderie, ceea ce a facut ca sumanul devenit
mai ieftin sd se rdspindeascd si in sinul populatiei mai sdrace.
Sumanul lung purtat in tinutul Calatei, la fel cu cel din Bihor, are
guler, deosebindu-se de cel purtat in alte regiuni prin gulerul inalt si
prin faptul cd in fatft marginile se unesc pe piept. Se ohisnuia ornamentarea fetei, a partilor laterale (a clinurilor) (fig. 16 si 17) a minecilor,
a gulerului si a spatelui in jurul slitmlui. Ornamentatia se realiza in
felul urmator: bucata de postav negru era pusd pe suprafata ce urma
sa fie impodobit, apoi cu masina de cusut se coseau contururile motivului

ornamental. Numai dupd aceasta, prin tdierea cu foarfecele, se degaja


ornamentatia. Motive le ornamentale sint stilizari florale.
Dupd ornamentatia gulerului, sumanul lung, incarcat, din postav alb
cu aplicatii negre, este de doua feluri in tinutul Calatei. La unul aplica-

Ole acoperd intreaga suprafatid a gulerului. Acesta este sumanul de


Oradea (fig. 17). Celdlalt, sumanul de Cluj are ornamente numai in
coltml de jos al gulerului si sus la mijlocul lui. In afard de sumanul lung
cu aplicatii negre de postav se mai purta mai ales in comunele din
regiunea Clujului si sumanul cu aplicatii rosii.
In partea rasariteana a tinutului Calatei, mai ales in satele de origine
nobiliara, se purtau si sumane lungi din postav negru cu aplicatii negre.
I n Aghires si Suceag acestea se numeau sumane nobiliare . Sumanul
negru se deosebea de cel alb numai in privinta ornamentatiei, prin faptul
cd pe umeri, pe partea de jos a gulerului, pe mineca si la spate deasupra
slitului, se foloseau nu aplicatiile, ci un snur negru gilitanul. De aceea
sumanul acesta se mai numea suman tivit cu snur .
19

www.digibuc.ro

Epoca de inflorire a portului sumanului in Calata a fost intre anii


In acel timp 11 purtau bdtrinii si tinerii deopotrivd. De la
1920 s-a mentinut indeosebi in portul celor mai virstnici si a celor de
virstd mijlocie ca haind de ocazie (la nuntd, inmormintare). Azi poate
fi vdzut rar in satele Calatei superioare.
Tot spre sfirsitul secolului trecut s-a impamintenit in portul de sdr1900-1914.

bdtoare al femeilor pieptarul cu danteld. Acesta, probabil, este o variantd


a pieptarului femeiesc din Trascdu, adaptat la portul din Calata, deoarece
nu numai materialul (postav verde cu cdptuseala din bland de miel) este

identic, dar chiar si dantela folosit ca ornament este lucratd de mina


femeilor din Trascdu. Cu aceastd danteld de culoare rosie cdrmizie se
ornamenta bogat de jur Imprejur marginea de jos, pieptii si umerii pieptarului. Tot ca ornament servea si chenarul de bland neagrd, lat de o
palmd. Pieptarul se incheia cu nasturi cusuti intr-o parte (sub brat) si pe
umdr. Croiul urma intru totul linia corpului si la mijloc pieptarul era
strins pe talie (fig. 19).
Pieptarul cu danteld era purtat de fetele mari si nevestele tinere ;
il imbrdcau cu cAmasa cu mineci largi si muszuj sau fersing (fustd)
de pinzd find (jolj). Inca de pe la inceputul secolului era pe cale de a dis-

pare. Azi, aceastd piesd plind de pitoresc, de-abia se mai intilneste in


citeva comune din aria superioard si numai cu ocazia sarbatorilor mari
(fig. 18).

Mult mai rdspindite in rindurile tineretului sint spdticelul si laibdrul.

Cea mai veche variant a acestor piese, luatd din portul ordsenesc
al secolului trecut de care portul popular din tinutul Calatei, este aceea
care are cusutd in partea din spate si din fat o lamd de lemn sau de fier,
latd de un deget, care dd hainei tdria necesard, intocmai ca balenele din
vestele femeiesti ordsenesti.
Spaticelul se confectiona in casd din postav ori catifea rosie sau verde
si se ornamenta cu danteld cumpdratd din pravdlie ; spdticelul rosu cu
danteld neagr cu motive din frunze, cel verde cu danteld rosie, cu
aceleasi motive. De citeva decenii umerii si fata acestuia sint impodobite
si cu panglici rosii sau multicolore (fig. 2 si 23).
Spdticelul este in general o pies de sdrbdtoare, fiind socotitd cea mai
frumoasti piesd de imbrdcdminte a nevestei tinere . Pe dedesubt se poarta

cdmasa cu mineci largi sau camizolul, iar deasupra bujka sau piese
tricotate.
0 alt piesd a imbrdcdmintei femeilor, de un croi asemdndtor cu al
spdticelului, dar deosebita ca ornamentatie, este laibdrul, confectionat
20

www.digibuc.ro

din postavul vechilor < muszuj > i Impodobit In loc de danteld cu motive
florale brodate (trandafiri, garoafe, lcrimioare, gherghine, boboci, frunze
etc.).

Aceste piese ale portului bArbAtesc si femeiesc, incepind cu primul


rAzboi mondial, au fost inlocuite treptat cu altele mai noi ca: bluza i
camizolul, vestonul i piesele tricotate, lucrate din materiale de fabricA
gi cusute dup modelul hainelor orAsene0i. Aparitia acestora a provocat,
In parte, o mare schimbare in portul cAlAtean.
La inceput camizolul a fost purtat numai de generatia mai tinArg,
cu timpul ins t i femeile mai In virst au inceput s-1 poarte. In zilele
noastre este preferat mai ales de femeile de peste 40 ani (fig. 12 si 15) ;
Mci din garderoba femeilor mai tinere nu a dispArut cu totul, dar a devenit mai mult o hain5. de ocazii 0 de sArbAtori. Fete le le poart5. mai
ales pe timp rAcoros, iarna, Impreung cu parta, fapt care le accentueazii
i mai mult caracterul de sArbAtoare. Dedesubtul lui, in general se poart
cAmasA scurt, iar deasupra spAticel, pieptar, bujka i cojoc (fig. 24).

Astfel camizolul In mod treptat s-a contopit cu vechiul port.


Intre 1930-1945, in ImbrAcAmintea tinerelor, locul camizolului a
fost luat de bluz. La inceput, pe la 1940, bluza era ImbraicatA duminica
dupd-mas, pe strad, la joc sau la tirg. In ultimul deceniu, in unele locuri
a inceput s'a fie purtat Impreund cu piesele imbrAcAmintei din zilele
sArbAtorilor mari; iar azi femeile tinere poartA din ce in ce mai mult bluza
in locul cmsii cu altit. Bluza se imbrac51 chiar 1 l cu muszuj -ul i
parta, deci a luat locul cArn4ii cu altitA Intocmai ca i camizolul (fig. 24).
In afarA de camizole i bluze, care in unele locuri trec drept piese
de rufArie, de la inceputul veacului s-au rAspindit in ImbrAcAminte aldturi
de piesele de postav i piele o serie de haine orgene0i cum sint vestoanele i tricotajele.
ImbrAcamintea pArtii inferioare a corpului este compusA din diferite
fuste i orturi la femei, i pantaloni la bArbati. Materialul din care se
confectioneazA, cu exceptia postavului pentru pantaloni, este material
de fabricA.
Dintre fuste, piesa cea mai strAveche i caracteristicA a portului femeiesc
din tinutul Calatei este muszuj -ul sau bagazia rAspindit odinioard

printre maghiari pe un teritoriu mult mai intins, pe care in zilele noastre


nu o mai regAsim decit in portul din Calata. Populatia de aici are i o
zical: tinutul Calatei se intinde pind unde ajunge a muszuj -ul.
Muszuj -ul nu este altceva decit un fel de ort foarte larg, incretit,
purtat la spate, care seamAnA cu fustele de azi, dar care sub ortul din
21

www.digibuc.ro

fatti este despicat. Cele cloud colturi de jos sint ridicate si prinse lateral
In talie, astfel tivul interior lat, din postav, oferd o imagine caracteristicd.
Materialul din care se face este satinul si clotul negru sau albastru inchis,
plisat mdrunt. La briu pliseurile sint fixate intru-un guler sau
banda de postav verde, rosu sau negru (fig. 3.). Pe dinduntru marginea
muszuj -ului este cdptusitd cu o fisie de postav, mai nou de catifea,
latd de o palmil si coloratd (galben-portocaliu, verde inchis, rosu, bordo,
negru).

La fixarea pliseurilor muszuj -ului si totodatd la ornamentarea


acestuia, serveste broderia Incretitil de sub guler, numit inviespare
(fig. 20). Aceast inviespare este fdeutil cu fir colorat si pe ea sint brodate
motive geometrice (picior de scaun, pahare, roze). Culoarea broderiei indica'

totodat si virsta ; in timp ce broderia de pe muszuj -ul fetelor si tinerelor neveste este rosie sau albd, rareori galbend sau verde deschis, cea
a femeilor mai in virstd este dominat de culori inchise : verde inchis,
maron si negru, motivele broderiei fiind mult mai simple.
Culoarea postavului indica si ocazia la care se imbracd muszuj -ul:

cel de postav rosu se poartd de obicei la sdrbdtori mari, iar cel galben
la sdrbiltori mai mici. Sub muszuj se imbraed o poald plisat care se
vede in pArti in locul rdmas neacoperit intre postavul muszuj * -ului si sort.

La muszuj se poartd si un sort rosu, albastru, sau negru de panglici.


0 alt piesd strdveche aldturi de muszuj , premergdtoare fustei
actuale, este fusta albd de pinzd fersing ; o variantil specified a acesteia

este fersingul de pinzd find (jolj) fdcut din pinzd albd de fabricd si care
pentru ea sd aibd tinutd bund, de multe ori era sumes pind la jumtate,
apoi era prins sus cu ace in creturi mdrunte si umezit se plisa de jur imprejur.

Portul fustei albe in zilele noastre este destul de rdspindit. 0 poartd


in primul rind fetele, dar in unele locuri, de exemplu in Mdastireni, o
poart si femeile tinere ; se zice: fusta albd plisata este una din cele mai
frumoase piese ale imbrdcdmintei femeii tinere (fig. 9).
Dedesubtul fustei albe se Imbracd 2-3 rinduri de poale, iar deasupra
se leagd un sort de stofil subtire sau de danteld din find rosie. In mod
obisnuit se poartd impreund cu cdmasa largd, peste care se imbracd spaticelul. Inainte de primul rdzboi mondial, la joc sau duminica, fusta se
purta cu un cordon sau briu. Cordonul era un snur impletit din fire albastre sau negre de arnici, lnfdsurat cu arnici colorat.
Incepind cu anii 1920 locul muszuj -ului si al fustei albe a fost luat
mai intli in portul zilnic, apoi si in cel de sdrbdtoare de diferite alte
fuste din materiale mai subtiri : mdtase, delin, zefir, satin, barchet, stambd.
22

www.digibuc.ro

0 trgstiturg caracteristicg a fustei este pliseul, nu in creturi mgrunte,


ci in cute presate, din care cauzg poartg numele de fersing plisat . Deo-

sebirea cea mai evidenta apare insg in ornamentatie; talia, poalele, de


multe ori chiar si mijlocul fustei slat ornamentate (fig. 24).
Femeile intotdeauna poartg in fata fustei sorturi, iar bgrbatii numai
la izmenele largi. Ca si fusta, sortul este plisat, iar pliseurile asemenea
celor de pe fuste sint strinse in cusAtura special (inviespare) sau in panglica din talie.
In portul femeilor deosebim mai multe feluri de sorturi. Cel mai rgspindit este sortul cu panglicg apoi cel cu leggturi * si cel cu dantel .
ort,u1 cu panglicil are pe cele trei laturi libere un chenar din panglicg

de o singurg culoare (fig. 21), sau infloratg. In cele cloud colturi de jos
ale sortmlui se ggseste de obicei cite un trandafir mare; la sorturile vechi
brodat din arnici, la cele mai noi fAcut din panglicA. Pentru a prinde marginile ce compun sortul se folosesc niste leggturi brodate, de diferite culori

(rosii, albe, negre, bordo, albastre), care se intind de-a lungul sortului
de sus in jos, in trei rinduri (fig. 22).
0 foarte frumoasa piesA a costumului femeiesc din secolul trecut era
sortul cu dantelg purtat cu fusta albg de pinzg. Acest sort de stofg, verde,
ornamentat pe margine si in cele doug colturi de jos cu danteld rosie din
TrascAu, este o piesA comung a porturilor din Calata si Trascgu, adoptat

probabil din portul trAscguan. .5ortul cu danteld este incretit mgrunt


numai in partea de sus, ping la cusgtura special din talie, jos fiind prins

in cute mari (fig.

25).

Culoarea si materialul sortmlui se aleg in asa fel ca sg se potriveascg


cu fusta peste care este purtat si cu virsta purtgtoarei ; la muszuj si
la fusta albd se poart sorturi din material mai gros (ling, clot, stoM),
iar la fuste sorturi din materiale mai subtiri (mAtase, satin etc.)
femeile
tinere poartd sorturi de culoare deschisg si bogat ornamentate, cele in
virstg de culoare inchisA si brodate modest.
13Arbatii purtau sortail peste izmenele largi, confectionat din material subtire si usor, de preferintA cu motive florale mdrunte. La ornamentarea acestora servea incretirea si, la un lat de paling de la marginea
de jos, mai multe rinduri de cute cusute de-a curmezisul (fig. 21).
13Arbatii, peste izmenele strimte, imbrAcau pantaloni de postav nurniti
cioareci. In secolul trecut acestia se purtau in mod obisnuit iarna si se
asemAnau cu cei pe care-i gAsim in zilele noastre la secui.
Cioarecii albi de sArbtoare se ornamentau in jurul tgieturilor ce
cu fisii de postav
formeazd buzunarele si pe piirtile laterale ale cracilor
23

www.digibuc.ro

rosii, verzi, negre sau albastre. NumArul si culoarea fisiilor erau In functie
de virsta celui ce le purta ; pe cioarecii tinerilor se puneau uneori cite 5-8
rinduri de fisii, iar pe aceia ai virstnicilor numai un rind si acela din postav
negru sau albastru. Ornamentatia special5. ( vitzkts ), cunoscut
la cioarecii din secuime, se aplica numai la Leghea si Suceag pe cioarecii suH.

Cioarecii se prindeau de talie cu o curea virit in bat, cureaua cu


podoabe, confectionat din piele neagr sau maron, lath' de 2-3 degete
si atit de lung incit sd poate cuprinde de dou ori talia. Fl5.c6ii isi Impo-

dobeau singuri cureaua, fixind in ea de multe ori chiar 4-5 rinduri de


tinte galbene de alamd.
136trinii, inaintea primului rdzboi mondial, purtau un fel de chimir
numit gytiiszfiszij . Acesta era un briu de piele groas, lat de 20-30 cm,

incheiat in fat cu trei catarame, care se purta pe piele si avea menirea


sgi tin de call si totodat 5. in el se pastrau ustensilele mai mici (cutit,
cremene, iasc5. etc.). Chimirul era ornamentat: bAtut cu tinte de metal,
avea cusaturi, iar marginea ii era crestat6 si dantelat.
In zilele noastre, in tinutul Calatei, nu se mai poart de loc cioareci.
In locul cioarecilor, dup primul rkboi mondial, au Inceput s'a se poarte
pantalonii croiti dupd moda ordseneascg.
Portul pantalonilor a devenit foarte raspindit. Gdsim trei feluri de
pantaloni: bufanti, pantaloni de cizmbi si pantaloni obisnuiti de pined.
Pantalonii bufanti (de c6Fdrie) sint purtati mai ales de fldcdi si tinerii
insurati. Pantalonii de cizrri au inceput sa" fie purtati In comunele nobiliare in jurul anilor 1860, iar In celelalte sate numai de prin 1920. Azi doar

virstnicii ii mai poart (fig. 15). Pantalonii despre care am vorbit pin6
acum, se confectioneaz6 din tesaturi de cas6 sau din stof5 de fabricd si
sint de culoare sur5, verde inchis sau neagr.
Al treilea tip de pantaloni, cei din pinz, provenitd probabil din izmenele strimte, se fac din pinz5 tesut5. In patru it,e. Asemdridtor cu acestia
sint pantalonii croiti intocmai dup modelul pantalonilor orsenesti din
postav de lin tesut in cas. Se poart mai ales de brbatii care lucreazg
in fabrici sau la cdile ferate.
IV. INCALTAMINTEA

Pind la primul rzboi mondial la Galata se purtau in primul rind cizme.


Dup calitatea pielei si dui:4 croi cizmele lArbgtesti si cele femeiesti erau
de mai multe feluri. In jurul anilor 1880, brbatii .0 femeile mai in virst
24

www.digibuc.ro

purtau cizme negre cu carimb moale i cu cusdturd lateraM, iar fetele


si femeile tinere purtau cizme de ace1a0 format, dar ro0i.
Cizmele cu carimbul moale nu erau cdptusite, cu exceptia cizmelor pur-

tate de flAcAi, la care partea de sus a carimbului pe o portiune de aproximativ doud degete se cAptuea cu o uvit de piele rosie. Unii, mai
semeti, purtau aceast parte rAsfrintd.
In secolul trecut se purtau mai multe feluri de cizme bdrbAte0i cu
carimb moale: cizma cu carimb intors 0 cizma cu ireturi sau papuci.
Acestea aveau un singur rind de talpd.
Mai tIrziu cizma cu carimb moale a fost inlocuit intii de cizma cu
carimb tare 0 apoi inmuiat, iar incepind de prin anii 1920, se purta cizma
cu carimb tare cusut la spate i cu lirnbd. Cu exceptia cizmei cu limbd,
toate celelalte in0rate mai sus erau drepte sau rotabile, adicd se potriveau
pe amindou picioarele. Numai in ultimul timp cizmele sint fAcute pentru
fiecare picior in parte. AstAzi, acolo unde bdrbatii mai poartA cizme, vom
gdsi cizma cu cusdturd la spate i cu limbd, cu carimbul tare, adicd cdp-

tusit i arcuit care poart numele de cizmd cu carimb unguresc. Are


tocul plat 0 virful rotunjit (fig. 3 0 15).
In mod obinuit cizmele bdrbdte0i nu se impodobesc In afard de valea
Naddsului, unde fldcdii I0 ornamenteazA carimbul cizmelor cu flori cusute

din fir de mdtase verde. Tot aici sint purtate i cizmele cu o mie de
creturi , nume ce derivd de la indoitura cizmei Intre carimb i cdputd
care este incretitd. La cizme flAcdii purtau pinteni. In zilele noastre
pintenii se mai gdsesc pe cizmele fldcdilor din munti.
Femeile purtau cloud feluri de cizme ro0i : cu carimb moale, necAp-

tuit si cu via arcuit in secolul trecut, 0 cu carimb tare, cu virf rotund


la Inceputul secolului nostru.
Cizmele ro0i se confectionau din piele cirmizie. Cele vechi, asa-numitele cizme Ordne0i, erau lipsite de ornamentatie ; cele mai noi erau Impodobite cu lalele 0 'Agri brodate pe carimb i cdput, cu mmina de cusut,

din mdtase verde. Partea superioard a carimbului avea o bordurd de


piele, latd de trei degete, iar tocul cizmei era raspaluit , adicA cu ajutorul rapei 0 a sticlei i se dAdea tocului, alcdtuit din bucAti de talpA ayezate una peste alta, o formd subtire 0 scobit. Tocul cizmelor femeieti

se potcovea cu o potcoavd galbenA de alamd.


Mai tIrziu, in afard de cizme ro0i, fetele au purtat 0 cizme negre cu
carimb tare, cdptu0t i cu limbd (fig. 18 i 24).
Primul rdzboi mondial a adus o mare schimbare In acest domeniu :
apar bocancii in IncAltAmintea bdrbatilor si pantofii in cea a femeilor.
25

www.digibuc.ro

In timp ce folosirea bocancilor s-a generalizat repede, pantofii s-au rspin-

dit treptat, prima data in Huedin, apoi in imprejurimile lui, cucerind


teren numai cu mare incetinealk astfel incit in majoritatea comunelor
pantofii pot fi socotiti ca fticind parte din inctilpmintea obisnuitti abia

in ultimii 15 ani

(fig. 26).

Altituri de bocanci, in zilele de lucru, atit femeile cit i btirbatii intrebuinteaz6 opincile, sandalele si diverse inctiltilminte de cauciuc.
Odinioar, inainte de introducerea cizmei, se pare ea incaltAmintea
general a fost opinca, ceea ce rezultd si din faptul ca in unele sate opinca

se poart6 si in zilele noastre (Alunis, Babiu).


Cercetind situatia actual a incrillAmintei, putem stabili urrntitoarele :

in majoritatea satelor din tinutul Calatei, cizmele sint incAltamintea


de iarn6 si de zile de stirbatoare; bocancii sint purtati mai ales de tineret.
Ca urmare a rtispindirii portului bocancilor, imbrk6mintea brobilteasc6
a suferit o schimbare: an disparut izmenele largi, iar in locul lor au aptirut
pantalonii strimti, cusuti dup5 modelul celor sold Atesti de cnirie. Opinca

este purtatti vara mai ales de btirbati.


In inctiltamintea de asta'zi a femeilor cizmele rosii pot fi vtizute numai
intimpliltor in afara comunelor Vistea si Gheorgheni. In celelalte comune
dupa primul rrizboi mondial, cizmele rosii au fost inlocuite cu cele negre,
dar i acestea sint purtate numai iarna si in zilele de s'arbtitoare doar de
fete si de tinerele neveste. Locul lor a fost luat in multe sate de pantofi,

care au devenit incltmintea de stirbRoare.


Btirbatii i femeile ii ornamenteazd portul cu diferite podoabe (fig. 23).

Trebuie sa amintim in primul rind gReala gitului, m6rgelele, pe care


le poarta fetele mari si care variazil ca num6r i culoare dup regiune.
In satele din jurul Huedinului se poartti de la trei la cinci siraguri de
margele albe man i rotunde (fig. 26); iar in cele din jurul Clujului se
poartti mai multe siraguri de margele mtirunte rocii.
Un mAnunchi mare de mrgele multicolore impodobeste pAltiria flilctiilor din satele din valea Nadasului. Acesta este asa-numitul buchet
de margele * care adesea este atit de greu incit trage plria intr-o parte.
Cosind milrgelele colorate pe un ciucure de mritase, fetele ii fac pentru
zile de sarbtitoare o podoab6 pe care o leag6 la git. Impreuna cu ciucurele
se mai poarta i panglica multicolord pentru git, aceasta fiind preferat
si de nevestele tinere. Ciucurele i panglica atirn6 pe spate ajungind pin
aproape de marginea de jos a fustei (fig. 1 si 3).
26

www.digibuc.ro

0 completare de nelipsit a imbracamintei de duminica este floarea


de tinut in mina: muscata, garoafa sau busuiocul.
Din expunerea noastra reiese ca portul popular din tinutul Calatei
este caracterizat printr-o bogata varietate a pieselor sale si prin aleasa
lor imbinare. Specificul intregii sale arte populare, exuberanta culorilor
se valorifica si in portul popular. Culorile vii sint alaturate, si fara ca sil
devina tipatoare, pestrite in ansamblu, se folosesc culorile primare.
Arta populara a tinutului Calata este stralucitoare, dar nu tipatoare
constata Kroly Ks 4 si aceast afirmatie este valabild si pentru
portul popular al Calatei.
0 trasatura mai importanta si mai caracteristica chiar decit bogatia
coloritului si varietatea pieselor este aceea ca croiul si compozitia sint de
o calitate deosebit, logice, potrivite cu materialul si armonioase. Astfel
din punct de vedere estetic portul din Calata este frumos si de bun gust ;
bogat dar nu incarcat (cu exceptia portului inzorzonat din unele comune
de pe cursul Nadasului), precis in linii, in combinatia culorilor si in
orn amentat ie.

Aceasta trasaturd izvoraste din simtul formei si al culorii, sirnt cu


care populatia din tinutul Calatei a stiut sti aleaga si sa gaseasca corginutul nou cel mai potrivit pentru formele vechi, traditionale si a stiut
sa contopeasca elementele noi, cu comoara de forme populare specifice.
Acest proces se petrece chiar si in zilele noastre, sub ochii nostri, cind
arta popular* tinind pas cu raspindirea rapidd a produselor textile fabricate, nu scoate din uz formele sale traditionale specifice, ci se straduieste
ca din noul material sa formeze piese de imbracaminte caracteristice
portului popular traditional, lucru pe care 1-am intilnit de exemplu la
hainele groase de origine mai noua si in cazul camizolelor. Din acest
punct de vedere, printre grupurile noastre etnografice maghiare, portul
popular al ungurilor din tinutul Calatei ilustreaza vitalitatea puternica
a acestui grup etnic maghiar.

Aceasta vitalitate se vadeste si in modul si gradul de primire si exercitare a influentelor reciproce rezultate din convietuire. Prin coexistenta
si contactul cu alte grupuri maghiare si cu cele romine, portul popular

din Calata a primit anumite influente.


Dupa cum am vazut, populatia satelor maghiare din tinutul Calatei
a fost in strinsa legatura economica cu populatia de pe Pusta maghiara.
Urmele acestor legaturi le pastreaza in portul barbatesc din Calata izmenele largi, sumanul lung alb si palaria de postav cu boruri largi si ridicate,

atit de caracteristice portului de pe Pusta maghiard.


27

www.digibuc.ro

Fierarii din Trascau colindau des cu produsele lor prin tinutul Celatei.
Legaturile cu populatia din Trascau au lasat de asemeni urme in portul
calatean ; de la ei au adoptat femeile folosirea dantelelor pe pieptare si
sorturi si probabil chiar lnsesi aceste piese de imbracaminte. ort,ul este
intru totul identic In ambele porturi, iar pieptarul cu dantela din Calata
mdrturiseste acea Insusire artistica cu care poporul calatean stie sa formeze o piesa potrivita portului sau.
Astfel a contopit In coloritul pompos al portului &au culoarea galbena,

complet necunoscuta pe aici in secolul trecut, care fra Indoiala a fost

luata din portul romInesc si introdusa Intre culorile broderiilor sorturilor femeiesti.
Mai puternice decit influentele primite, au fost frig cele exercitate.
In Imbracamintea satelor mixte sau a celor curat romlnesti gasim mai

multe urme ale influentei rezultInd din o indelungata convietuire. In


timp ce in comunele curat rominesti aceasta influenta s-a manifestat
prin aplicarea unor elemente partiale, de exemplu dunga de cusaturi
brodate pe camasile femeiesti cu mIneci fluturinde, sau inviesparea creturilor pe talia fustelor, in comunele mixte, apar, nu o data, piese Intregi,
ca sortul cu legaturi, pieptarul, spaticelul bujka , izmenele largi, nemodificate sau cu modificari mai mult sau mai putin insemnate 5.

Dar influenta imbracamintei din Calata a depasit limitele acestui


tinut. Populatia maghiard si romind din Salaj cerceta des, aducind sau
cumparind marfuri, tirgurile din partea Huedinului. Ca urmare a acestor
legaturi citeva piese calatene ca pieptarul, bujka , sortul inviespat sau
impletit apar si in comunele rominesti din sudul Salajului (Cizer, Pria) 6 ;

ultima piesa apare chiar si in portul maghiar din Indepartata Deja 7.


In incheiere amintim un fenomen specific: unele din piesele portului
clasic din Calata, deci apartinind secolului trecut, ca tundra si sumanul
lung au disparut, dupa cum am vazut, din aria centrald a tinutului Calatei
si retragindu-se Inspre periferia tinutului isi continua existenta in Imbracamintea satelor romInesti din regiunea deluroasa.

www.digibuc.ro

... . ...........

o.

"CS

t21

CJ

0.1

.,

www.digibuc.ro

sarbaluare (1:voral Criqulm)

2. Fele mart in port dc sdrbilluare ( !moral Criqulin)

tE

pi- F.15

,..:

111

7,1

.4,

e.

, 4t1

t.rok3

I*

a
6

Pr.
'Vitt
:*

tAt

.4%

,ict,:f

e!? falt

www.digibuc.ro
;

-Ca

www.digibuc.ro

.-

dr,

Of.

13.

f,-

4. Nevasid Undrd in mil ( Izoorul Crisalui)

www.digibuc.ro

AMIN:

--"0,C!4+`, -.t"
4.4.3

nor

3'

1111111111111111111

II.

Flacdu s faid
(MantWirettL).

11

.22111m...

in pori de sdrbdioare din secolul

www.digibuc.ro

trecul

Aftb
.

.4.0

17, r._ r,2)

5, Nevasta ttriard cu scutie (Izvorul Crifulut?

www.digibuc.ro

.14

.4Z01

"Zir.

=lc
4

,e1,

/.,
.

A.-.

/ Ii'l

qt1,
,- 1 /

I /;I '

'11

6. Duminicd tnainte de masa pe prispd (lzvorul Crisului)

www.digibuc.ro

1
f

iiiiAtuNt..

.4111-,

.7

-,..7-,
.

F::.....s......

01(414;p0.

'.

-..

...-...........kr_,

r' ii'-aifitY%r_glircFre.tan.pw..,...."4 .4,..-1.0-...r


i' :10 - -

171
'70.

'

11'

www.digibuc.ro

,t.pilkt:'
Ali

7. Ornamentafia peirlti de jos a milt:tut

411110"".

Oh

le
'2.4t1

E'

ri

4.

t
E

'let-

11,

'

fe,

fa,
_a

8. Femeie vtrstnicd In port de sdrbdloare ( lzvorul Crifului)

www.digibuc.ro

r4.7f7140.1.

4A,

se

t
t,

A-71

'If

,N,

t:

9. Nevast tindr In carnafel

i ferqing din jolj


( IlldnOstirent)

www.digibuc.ro

--,.

.41

ff.i

14

atiOle
.44 ,..

.z

t..

......

-...

....7

'I;. -4.

10. Port vechi de yard pentru lueru ( Izyorul Criului)

www.digibuc.ro

ow.

.t71,11.?

Ar.

#.0~,ir "F."

.e?-`?1,-,""

.%
.

"
_

11. Flacciu In camaqa cu mineci largi i in izmene largi ( Room( Crqului)

www.digibuc.ro

VirsInici din linutul Ca Inlet In


port de sdrbdloare ( huorul Criului)
12.

4:ea

V.,111e+ac-,..e-azrtat,

_
Aar%

www.digibuc.ro

Ilbn

-,T;77

-3te

;t.

a:Of

-,411PV

44ik'

dd."...

614'

.(1

r:

d,

'4"1.).4

WV, '.or

4-2f4

't 4k, tj.


Pkrai

'
P

13. Pieptar bdrbdtesc din anul 1906 (Mandstireni)

www.digibuc.ro

Wad

Ns).

?. 140,
"

,
.0

or
40 -11,

14. Fl Occh din Iworul Cmului In pieplar de lip nou

www.digibuc.ro

15. Oameni Virs 'Pict in port actual de srbOtoare (layout, Crinhu)

r,

.3

1-3111

I.

:I

-1

a A.:

www.digibuc.ro
+Mr

www.digibuc.ro

16. Ornamentatia chnului la sumanul lung

lq:-.-=."

'17
1_

...A
7:41to

e'r4

r
.

--:4

17. Ornamentafia sumanului lung la spale f i la guler

www.digibuc.ro

g.

www.digibuc.ro

-(/

:4611k-

1`
tig

'44 E

40.'
ar

-1

11

-.

,.,' ,

"

.
,';

,/,...

, k,z... ...A _..

'r

Fv.

:4.

If..

...

*4 I. 4;4......,,'

::,.;-1
P:
.:,- 7 -7,...
,

-,

' ;;....
,e........'
4 J
N. 4.

., ,

,I.

I,'
,S

4.

.4

.44

b.

-1

r - r'r

.1

r'

-.;:?,
N4s

i=j;"

1,44, ...

4,

'

n:,

'444 04

a+. '
"
"...W. IN 69?.:

.1

40;

-A-A.4

1.-- .:4/'-e
A

- `te
I 141,63.

tf

' 9911,....k,.
,7I.

J2,

1.

,t .6

9 .50,4''

'``
^.3.,

V. 4,i

:72!-fr

11/ffi,c:

19. Nevastd (laird In pieptar cu danteld $i edema' feircineascii (Mdmistirern)

www.digibuc.ro

%.1

20. bwiespare la

muszuj s ( Valent )

''.,

.4#4;

Mit

Ot,
' 11

104(itt

,,0,

ovi,,,,,,
' , `.,'''.

,AsS,,It,',-

Ak:

,-

' ,

--

Id

9t'

,
4 11'.

r .

nb

Ot41'

rt

1)41

www.digibuc.ro

'

.''.._

..v,-sr

- -i,: ... s
-

..4..._
.. ,

...t.

j s -..
.

'

''

"..:

---"" :
-1.

f 1 .4 V---"''

-.

-4 7-

..

4.

III. Own(

-"

. --

virstmet dn Anuted Galata in port de seirbinoare


(Izvorul
t.suluI)

www.digibuc.ro

1""

101

www.digibuc.ro

Jel

7-

_
;.

II

22. Fele i fide& In port de


stir-Mot:re
world Criqului)

www.digibuc.ro

V'

.4

f-;

. ....,
.. i.... L

44

Yi

-r

A
,

v4.3.

"

t,
i

23. Fa la i Main In
port de more sdrbdloare

(lzvorul Crinlur)

www.digibuc.ro

7.

:'
.

"Tv,
91111411'-'

.;47

-=-1.

"

..

44,

:se

*.E2'41

24. Fete mari In port actual de sarbOloare (Macau)

www.digibuc.ro

V40/'

"A".;-^-4Y,*
.

"3

1,1,11

23. Neuastd !Wird ca sort


(le

danteld (Altindslireno )
P

"*"."'"7::".

1,1

;4411'1016I
.75S'
.

www.digibuc.ro

=-7.

'

'11:.

Iki

'

4,

ri.,f,, r_a

101;4

1,

'
A

, J.
'*f.i.

.44.,4",1,;:r*: .

la;','Iris,--rpt4.:
1 ft' !AL4;11.3.,::
,

i`l/ ''Y
0.
,,,
.

'

e, 1 C, i.:r I. ,

e
E

www.digibuc.ro

26. Conn in purl de

seirinlloare yarn

'1

4C".

..1.4

I
.1

,-, .A1
=
I

-"Az

27. Fuld in port de seirbdloare In fain unei porli cioplile


( lzvorul Criplut)

www.digibuc.ro

1I1

t 46vel

I 11

11

"6.,28. Fuld cu partd f i o (Mara pereche In port de sdrbdtoure ( !worn! Criqului)

www.digibuc.ro

F
0

40.,

-9 I

-11

l44141

- ......r.......

TE

Cfr
I

T-C7 4,1F

ij

i.

44 kT,
7

r$4

4.1tit

VIP.

11

'
,

4.
;119

'

;'

a)4?*

,),4114(kilit
C

..4

:. 0

,..a,

.-?- hE>.

1;1'

.4,

n:'

14

4...

4' '.

4111.14,-. 1

'g
A'

..-71%.....4Z,VL.

7. _

29. Logodnici in port de scirkiloare (Izuorul Crzqului)

www.digibuc.ro

...V

30. Fuld cu ;lurid f i lelife In port de sdrbdloarc ( Vilea)

www.digibuc.ro

-.1

V)

www.digibuc.ro

La finlind (VI, (ca)

NOTE
1. Pentru cunoasterea slarh actuale a portului din tinutul
Calatei ne-am servit de materialul adunat In anul 1949 de cAtre
Institutul de istoria artet al Academiei R.P.R. Cercetarile au
lost fikute de Jzsef Faragti, Gza Vamszer si Jem5 Nagy.
Pentru cunoasterea situatiei din secolul trecut, in afara de
datele culese de la informatorh nostri, ne-am servit de urmatoarele
izvoare:

Jank6 Jdnos, Kalotaszeg magyai npe (Populatta maghtard


din tinutul Calatei). Budapesta 1892.
Malonyay Dezs, A magyar nep milvszete. I. k. A kalotaszegi

magyar np mtivszete (Arta poporului maghiar. Vol. I. Arta


poporului maghiar din tinutul Calatei). Budapesta 1907.
hi ce priveste dezvoltarea istoricS a tinutului Calatei ne-am
servit de hicrarea lui Jak.6 Zszymond, Bihar znegye a torok pusztilas eltott. (Judetul Bihor Inainte de pr5padul turcesc.) Budapesta
1940.

2. Nagy Jen, Magyarvalki vallfrnintak (Altite din VA leni)


Magyar Npnyelv, Vol. I. Debretin 1939, 122-129.

3. Gyorffy Istvdn, Magyar npi himzsek. I. A cifrasziir


(Cusaturi populare maghiare. Vol. I. Sumanul brodat). Budapesta 1939, 46-74.
4. Ks Kdroly, Kalotaszeg. (Tinutul Calatei.) Budapesta
1938, 174.

5. In legatura cu influentele maghiare asupra portului


populatiei romlnesti din tinutul Calatei v. Palo lay Gertrad, Magyar
hatsok a roman ruhzatban Kalotaszegen s vidkn (Influente
maghiare In portul romInesc In tinutul Calatei). Ethnographia-

Nplet. LVIII (1947), 19-40 si 173-186.


61

www.digibuc.ro

6. Gnyey Shndor, A kalotaszegi npviselet hatAsa a szilgysgi s kbrosmenti romansg viseletre (Influenta portului popular
Cdatean In portul romMilor dm S5laj si valea Grist' lui.) Ethno-

graphia-Nplet. LV. (1944), 95-6.


7. Nagy Jen, A szilagysgi Tovishat magyar npi ltozete
(Portul popular rnaghiar din SMaj). Manuseris.

www.digibuc.ro

GLOSAR

basmaua de mina basmaua din lInA Infloratil pe fond verde sau


alb. Se poarta Ia zile de skbkoare pe brat.. V. n t I r a in a

cu

ciucuri.

bagazia un fel de fust:i, care se poarta numai In spate, cu un tiv


lat colorat V. in uszu j.
bujka uios din flanel.
clued piirul Impletit Intr-o singui sau In cloud cosite.
ciucure de margele podoabil pentru fete ; mkgelele colorate slut

Insirate pe un snur de mkase.

cizma cu cartmb tutors un fel de cizmb purtat6 In secolul XIX cu


talpa Intoarsa cusulci de fata cizmei.
cizma cu sireturi cizma cu sireturi la marginea carfinbului,
V. papuci.

cama cii carimb unguresc cizma cu carimb arcuit.


cam( rotund rilsucirea pkului In cununfi din dour' cosite.
conch' cerc pentru rtisucirea pkului In coc.
dantela banda pentru gkeala capului Impodobit cu mkgele.
duldndl (tulle anglais) viMul nevestei tinere.

lersing un fel de fustil Incretitit


lersing de jolj fusta Incretitil din jolj alb.
tmnespare broderia cu motive geometrice Pe Incretiturile g musznj
ului.

laibdr tin fel de spfiticel impodobit cu motive florale brodate.


lkri camizol, ilic.

muszuj v. bagazia.
nalrama cu ciucuri V. basmaua de minit
panglica parlei panglica multi sau unicolorA pentru Impodobirea
partel.
papuci v. cizma

cu sireturi.

parta podoaba de cap a fetelor marl pentru zilele de skInitoare


Impodobit cu margele.
G3

www.digibuc.ro

pariziand pdldria veche cu fund rotund si tui tit.


pd/dria Schutzer * phiie purtata in zilele noastre eu calota
oval t tui titil longitudinal.
pteptar cu danteld pieptar lung de postav vet de peal U femei
park-trial

Impodobit cu danteld de culom e rosie din Trasedu.


pieptar de pith pleptar femeiesc si bArbiltesc Impodobit cu broderie.
pinza Increfdd pinzii din cinepn si bumbac Mei etitii pi in 4, baterea
In apd *.

scupa ceapsa brodatii a nevestei tmere.


sorf cu danleld sort. verde femeiesc impodobit cu danteld de lind
din 'Frascati.

or/ cu legaturs sort femeiese ale ein ut pdrti sint impreunate CU


legilturi * de fire mullicolore.
;or/ cu panglied sort femeiesc impodobit CU panglici pestrite.
spinicel laibdr scurt femeiesc legat in fatd en panglicd, impodobit
cu dantela neagrii ; v. laib i r.
suman boteresc
si Aghires.

suman lung din postav negru purLat in Suceag

suman lung

(e szar *) suman din postav alb ornamentat eu aplicatie diii postav negru.
intdzkols ornamentatia de snur Ia cwareci.

www.digibuc.ro

LISTA ILI !STRATI ILO

1.

Interim UI unel case t:o anesti din

tinutul Calalei.

2. Fete mai i in poi t de snrbatoal e ( Izvorul Crisului).


3. Fatd cu parta si barbat virstnic in tundra (lzvorul Crisului).
4. Nevasta tinara In vfil (Izvorul Crisului).

5 Nevasta tinara en

scufie ( 1/vorul Crisului).

6. Duminica inainte de masa pe prispn ( lzvorul Crisului


7. Ornamentatia partii de Jos a vfilului
8 Femeie virstnielt in pot t de sarbatom e ( lzvorul Crisului).
9. Nevasta tinarn In ca mas:i si fersing din jolj (Manastireni).

10. Port \ Mu de yard pentru lucru ( Izvorul Crisulm).


11. Flacau

iii

camasa cu mined largi si izmene largi ( Izvorul

CrIsului)

12. V stnici din lititittil Calatei in port de sarbatoare (lzvorul


Citultu)

1.1

1 1.

15
16

Pieptar barbfitesc din anul 1906 (Manastirem).


Flaciii din Izvorul Crisului in pieptar de tip nou.
Oamein virstmci in port actual de sarbatoare (Izvorul Crisulm)
()Ina mentatia clinului la sumanu I lung.

17. Ornamentatia sumanului lung la spate si la guler.


18. Fete marl In pieptare cu dantela ( Izvorul Crisuhii).
19 Nevasta tinara in pieptar Cu dantela i camasa tar:incase:1
Manfisl ireni).
20. 1 nviespare la (, muszu)

(Valem)

'lineli casatoriti din Iivorul Cri5ultn.


29. Fete si flacai in port de sarbatoare (Izvorul Crisului).
23. Fata i flacau in port de mare sarbatoare (Izvorul Crisului).
24. Fete mari In port actual de sarbiltoare (Macau).
25. Nevasta tinara cn sort de dantela (Manastireni).
26 Copii in port de Orb5t(111re vara
21

65

www.digibuc.ro

27. Fatii in port de sarbatoare In fata unei porti cioplite (Izvorul


Cristihn).

28. Fata cu peril 51 o thuird pereche in port de sarbtitoare


(Izvorul Cri5uIui).

29. Logodnici In port de stirhfitoare (Izvorul Grip lui).


30. Fata cu porta. 5i fetde in port de srbAtoare (Vi5tea)
31. La fintinii (Vi5tea.)
Reproducer( in culort.
I.

II.

Fete 5i flaciii in port de s'arbAtoare (Iddniistireni).


Flgcau

i MO In port de sdrhtoare din secolul trecut

(AlfinAstireni).

III.

Oameni virstnici din (inutul Calatei in port de sarbtoare


(lzvorul Cri5uIui).

www.digibuc.ro

Responsabd de carte R $orban


Tehnoredactor V. Basarab
Corector

L. Caraclima

Fiat la cules 27 V11.1957 Bun de riper 3 III 108. Tim] 3 t5o es.
Hrrtre cretatd de 120 gr. rn1 Ft 700> roco/16. Cali ed. 4,71. Coli
de

ripar

4,25

Edrpa I C manda 2.208.


nr. 02 es'.
A

Plan,se

poIrcromn 3.

Perunt bibliatectle midi indtcele de clasificare 74/76.

7.

Thparul executor sub corn Nr 993 la Intrepunderea Polagrafic,i nr. 4


Caleu

Serbon \loch 133., Bucuresti

www.digibuc.ro

RPR

www.digibuc.ro