\n Mun]ii Post`varu

PE{TERA
CERNA-DEAL
un labirint de galerii str`punge masivul

www.romania-natura.ro
 Revista
Natura
României
Enciclopedia geografic` a României.
Cu foarte multe informa]ii \n premier`,
care coincid cu ce g`si]i pe teren.
Ave]i la dispozi]ie - num`r de num`r -
singura reprezentare fotografic` explicat` a ]`rii.

Sumarul este deschis celor care transmit informa]ii

(ºtiri, fotografii, articole, monografii).
contact: muntiicarpati@clicknet.ro,
telefon 021.683.51.03
Autorii investesc pentru cunoa[terea
spa]iului natural românesc.

Respect` natura!
Las` doar urmele pa[ilor.
Ia numai fotografii.

redactorul revistei
(muntiicarpati@clicknet.ro)
caut` \n permanen]` persoane dornice
s` ia parte la continuarea unor ture
de explorare montan` [i/ sau speologic`
 editor, r edactor, t ehnoredactor: Uitã-tt e zilnic pe
Ic` G iurgiu
www.romania-nn atura.ro,
(muntiicarpati@clicknet.ro; 0 21.683.51.03)
© R eproducerea o ric`rui m aterial d in r evist`, ghidul t `u d e \ ncredere.
în s copuri c omerciale s au f `r` m en]ionare b ibliografic` Ai s ` d escoperi
complet`, n u e ste p ermis`. M aterialele informaþii º i i magini n oi.
angajeaz` î n g eneral d oar r esponsabilitatea a utorilor.

ISSN 2067 - 3752

coperta 1 / first cover
descarc` GRATUIT
Pe[tera Cerna-D
Deal, intrarea amonte.
foto: Ic` Giurgiu, Dan Nanu
toate numerele [i ghidurile
(Clubul de Speologie „Emil Racovi]`” Bucure[ti) revistei Natura României
de la
Toate revistele [i ghidurile se pot
w w w . r o m a n i a -nn a t u r a . r o
printa pentru a fi luate la drum.
 V` a r`t`m \ n P REMIER~
foarte m ulte l ocuri.
Pentru c ` t eritoriul r omânesc
- m ontan [ i p eisagistic -
este a tât d e p u]in c unoscut
\ncât o ricare d intre a rticolele
[i g hidurile n oastre e ste
o p remier` i nforma]ional`,
fotografic`, g eografic`.

Articolele din revist` [i de pe

w w w . r o m a n i a -n
natura.ro
sunt ca elementele unui mare dic]ionar.
Le putem folosi separat
dar v` indic`m [i leg`turi dintre ele
sau spre informa]ii importante.
Dorim s` v` ajut`m a descoperi diversitatea
[i \nsemn`tatea reliefului românesc.
 Pe[tera Cerna-Deal
Ic` Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racovi]`” Bucure[ti)

Drum de acces Din poian` urm`m, ascen- mai 1886 se face jonc]iunea dintre
dent, o pant` de 30 de grade (ima- Pe[tera Flintsch (partea amonte
ginea 9, stânga, drumul cu ghea- din Pe[tera Cerna-Deal) [i Pe[tera
Din ora[ul Râ[nov (635 metri
]`), pe calcare; în dreapta noastr` Nou` din Râ[nov (partea aval a
altitudine), de la ie[irea spre Pâ-
coboar` malul drept geografic al Pe[terii Cerna-Deal).
râul Rece, urm`m marcajul band`
V`ii C`rbunari (imaginea 9), de
albastr` c`tre Poiana Bra[ov. In-
obicei seac`. Ajungem apoi într-o În 1912, Pe[tera Nou` din
tr`m pe strada {oimului [i trecem
poian` (860 metri altitudine, iat-o Râ[nov este reg`sit` de un club de
imediat, pe dreapta, de biserica or-
par]ial în imaginea 13) unde p`- gimna[ti din Bra[ov [i ia numele
todox` român` (ctitorit` în 1384;
durea din partea stâng` a fost t`- lui: Gut-Heil.
imaginea 8). La 30 de metri în a-
iat` [i replantat` prin anul 1970; în
monte de aici suntem pe firul V`ii
urma noastr` se v`d Mun]ii Piatra În aprilie 1937 Pe[tera Cerna-
Popii (vezi harta 2) pe care-l p`r`-
Craiului [i Depresiunea Bra[ovu- Deal este cercetat` de o echip`
sim dup` 50 de metri, suind pe
lui. Suntem aici pe în[euarea din- condus` de Alfred Prox. Se indic`
poteca marcat` care merge pe ma-
tre Pâraiele Înfundat [i C`rbunari. o lungime total` de aproximativ
lul ei drept geografic.
Au trecut 45-60 de minute de la 530 metri (din care 353 metri pe
Urm`m o curb` de nivel [i du-
plecarea din Râ[nov. În imediata galeria principal`) [i o denivelare
p` 5 minute iat`-ne într-o p`dure
apropiere a potecii, coborând spre de -50 metri.
de brazi înal]i, perfect drep]i, ae-
dreapta la firul Pârâului Înfundat,
rat`/ gr`din`rit`. Dup` alte 5 mi-
ajungem la intrarea amonte a Pe[- Informa]iile de pân` aici au
nute, pe stânga potecii apare o
terii Cerna-Deal (850 metri altitu- fost extrase din scrisorile lui Wal-
scurt` zon` cu foioase. Reintr`m în
dine; imaginile 11, 12). ter Gutt de la Cercul de Speologie
p`durea de brad pe care o p`r`sim
Avenul Bra[ov (vezi imaginile 3-
definitiv atunci când au trecut 25-
6), epistole pe care recomand`m
30 de minute de la plecare. Tre-
cem printr-un brâu de foioase [i Din istoricul s` le parcurge]i integral.
ajungem într-o poian` mare (755 explor`rilor În 1974, Clubul de Speologie
metri altitudine; vizibil`, par]ial,
„Emil Racovi]`” Bucure[ti reia ex-
în imaginile 9, 10), de unde, c`tre
Por]iunea amonte a pe[terii, plorarea [i studiul cavit`]ii. Iat`
dreapta (sud) se v`d la orizont
numit` Flintsch, se pare c` a fost succesiunea turelor.
Culmea Buc[oiu - Omu - Scara,
folosit` în secolul al XVII-lea ca
Circul glaciar M`l`ie[ti, Picioarele
ad`post în timpul n`v`lirilor tur- 19-20 octombrie 1974: Ic` [i
}ig`ne[ti [i Ciubotea (toate din
ce[ti. Mihaela Giurgiu, cartare galerii.
Mun]ii Bucegi; vezi hart`, ghid,
monografie la www.romania-natu-
În perioada 1703-1734, preo- 9 noiembrie 1974: Ic` Giurgiu,
ra.ro (Mun]ii Bucegi). Spre stânga
tul Barbenius din Râ[nov o vizi- Gheorghe Aldica, Adrian Iurkie-
coboar` o potec` spre Valea Ce-
teaz` de mai multe ori. În 1706 wicz, cartare galerii.
t`]ii, marcat` cu cruce albastr`. În
Markus Fronius citeaz` aceast`
fa]a noastr` se vede dealul în for-
parte amonte a cavit`]ii. 30 martie 1975: Ic` [i Mihaela
m` de mamelon (imaginile 9, 10)
Giurgiu, cartare galerii.
care ascunde în interiorul s`u Pe[-
E. A. Bielz semnaleaz` c` la 23
tera Cerna-Deal.

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 5 Pe[tera Cerna-Deal

 1 Extras din Harta turistic` a regiunei Bra[ov, Cristianul-M
Mare [i Piatra-M
Mare, Institutul cartografic Unirea Bra[ov
Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 6 Pe[tera Cerna-Deal
 2 Extras din Dan B`lteanu, Nicolae B`c`in]an - Post`varu - colec]ia Mun]ii No[tri, Editura Sport-T
Turism, Bucure[ti, 1980

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 7 Pe[tera Cerna-Deal

 3 Scrisorile lui Walter Gutt.

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 8 Pe[tera Cerna-Deal

 4 Scrisorile lui Walter Gutt.

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 9 Pe[tera Cerna-Deal

 Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro

10
5 Scrisorile lui Walter Gutt.

Pe[tera Cerna-Deal
 6 Scrisorile lui Walter Gutt.

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 11 Pe[tera Cerna-Deal

 7 Centrul localit`]ii Râ[nov este dominat de cetatea omonim` (descriere integral` la
https://sites.google.com/site/romanianatura32/home/carpatii-m
meridionali/postavaru/cetatea-rrasnov-m
muntii-p
postavaru).
Foto: Vasile Bouaru (R`d`u]i).

8 Râ[nov. Pe strada {oimului

trecem de biserica ortodox` român`
(ctitorit` în 1384) [i începem
urcu[ul spre Pe[tera Cerna-D Deal.
Foto: Ic` Giurgiu (Bucure[ti).

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 12 Pe[tera Cerna-Deal

 9 Ajungem într-oo poian` mare (755 metri altitudine), de unde, c`tre dreapta (sud) se v`d la orizont Culmea
Buc[oiu - Omu - Scara, Circul glaciar M`l`ie[ti, Picioarele }ig`ne[ti [i Ciubotea (toate din Mun]ii Bucegi;
vezi hart`, ghid, monografie la www.romania-n natura.ro/ Mun]ii Bucegi). Spre stânga coboar` o potec` spre
Valea Cet`]ii, marcat` cu cruce albastr`. În fa]` se vede dealul în form` de mamelon care ascunde în
interiorul s`u Pe[tera Cerna-DDeal. Foto: Ic` Giurgiu (Bucure[ti).

10 Din poian` urm`m, ascendent, o pant` de 30 de grade (imaginea 9, stânga,

drumul cu ghea]`), pe calcare; în dreapta noastr` coboar` malul drept geografic
al V`ii C`rbunari (imaginea 9), de obicei seac`. Foto: Ic` Giurgiu (Bucure[ti).

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 13 Pe[tera Cerna-Deal

 11 Intrarea amonte în Pe[tera Cerna-D Deal (martie 1990);
în imediata apropiere a potecii, din care coborâm spre
dreapta, la firul Pârâului Înfundat (850 metri altitudine).
Foto: Ic` Giurgiu, Marius Mih`escu (Bucure[ti).

13 Lâng` intrarea amonte în Pe[tera Cerna-D Deal:

Ic` Giurgiu [i Gabriel Silv`[anu (aprilie 1977).
Foto: Mihaela Giurgiu (Bucure[ti).

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 14 Pe[tera Cerna-Deal

 12 Pe[tera Cerna-D Deal, intrarea amonte; în imediata apropiere a potecii, din
care coborâm spre dreaptam la firul Pârâului Înfundat (850 metri altitudine).
Foto: Ic` Giurgiu, Dan Nanu (Clubul de Speologie „Emil Racovi]`” Bucure[ti).

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 15 Pe[tera Cerna-Deal

 12-13 aprilie 1975: Ic` [i Mi-
haela Giurgiu, Dan Nanu, cartare
galerii.
15 februarie 1976: Ic` Giurgiu,
Gabriel Silv`[anu, cartare galerii.
10 aprilie 1977: Ic` [i Mihaela
Giurgiu, Gabriel Silv`[anu. Pe[tera
ajunge la 757 metri carta]i.
12 noiembrie 1978: Tarqui-
nius V`deanu, Carmen Pop, Mari-
ana Munteanu, Larisa Bacalu. As-
censiune cu catargul de escalad`
în sala aval; 51 metri carta]i.
25-26 noiembrie 1978: Tar-
quinius V`deanu, Mariana Mun-
teanu, Gherasim Lupea. O nou`
ascensiune cu catargul de escala-
d`, amonte de sala din aval.
23-24 aprilie 1988: Ic` Giur-
giu, Doru Manciulea, Anca Cio-
banu, cartare galerii. Am dormit în
p`dure, pe cetin`.
22-24 iulie 1988: Ic` Giurgiu,
Gigel Cu]a, Mihai Nica. Decol-
matare: deschiderea Galeriei
1988. Cu înc` 121 metri topogra-
fia]i lungimea total` a pe[terii a
ajuns la 929 metri. M`sur`tori de
temperatur` în pe[ter`. Am dor-
mit în p`dure, pe cetin`.
26-27 noiembrie 1988: Ic`
Giurgiu, Mircea Vl`dulescu, Gigel
Cu]a, Andi Selischi, Stelian Cris-
tea. Ascensiune [i derocare de pe
catargul de escalad`, aval de sala
din avalul pe[terii; dezvoltarea to-
tal` a cavit`]ii a urcat la 940,5 me-
tri. M`sur`tori de temperatur` în
pe[ter`. Am dormit în pe[ter`, în
cap`tul fosil superior din aval de
zona cu pu]uri (7 grade Celsius în
pe[ter`; -5 grade Celsius la exteri-
or).
29-30 iulie 1989: Ic` Giurgiu,
Mircea Vl`dulescu, Elena Bre[it,
Mihaela Chinciu. În Pe[tera Cer-
Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro
na-Deal, m`sur`tori de umiditate
[i temperatur`. Am dormit în poia-
na de la ie[irea aval a pe[terii.
4-5 noiembrie 1989: Ic` Giur-
giu, Gigel Cu]a, Adrian Mitric`.
Între cele dou` intr`ri ale Pe[terii
Cerna-Deal, în versantul drept al
V`ii C`rbunari descoperim un pu]
de 1,5 metri a c`rui gur` trebuie
l`rgit` cu barosul de 5 kilograme
pentru a vedea ce [anse de conti-
nuare sunt. M`sur`tori de umidi-
tate [i temperatur` în Pe[tera Cer-
na-Deal.
24-25 martie 1990: Ic` Giur-
giu, Andrei Sebe, Marius Mih`es-
cu, Valentin }intea, Gabriela
Georgescu. M`sur`tori termice în
Pe[tera Cerna-Deal; cartare de su-
prafa]` între ponorul Pe[terii Stu-
den]ilor - Pe[tera Studen]ilor -
Pe[tera Cerna-Deal; explorare în
Pe[tera Studen]ilor.
Drept rezultat al acestor
[edin]e de explorare [i cartare se
ob]ine o hart` am`nun]it` (imagi-
nile 14-20): 940,5 metri dezvol-
tare; 38 (-28/ +10) metri denive-
lare; 174 metri extensie; indice de
ramificare 5,4. Catargul de escala-
d` utilizat m`sura 9 metri lungime
[i cânt`rea 27,5 kilograme. În cata-
logul pe[terilor din România, Pe[-
tera Cerna-Deal este codificat` cu
num`rul 1230/8.
Descrierea pe[terii
Cavitatea este format` în cal-
care jurasice (potrivit h`r]ii geolo-
gice, foaia 1:200.000 Bra[ov [i foaia
1:50.000 Z`rne[ti). Intrarea amon-
te este larg` [i înalt` (imaginile 11,
12, harta 19). Aici se pierde, tem-
porar, Pârâul Înfundat; la debite
mici pârâul ponor`[te/ dispare îna-
inte de a ajunge la pe[ter`. Apele
care p`trund în subteran au a[ezat
în ultima vreme depozitul de bolo-
vani [i aluviuni m`runte din zona
16
intr`rii în a[a fel încât circula]ia lor
se face pe axul pe[terii, f`r` a mai
utiliza o cale mai recent` de dre-
naj, Galeria 1988, care se pare c`
are capacitate suficient` de a pre-
lua orice debit.
În zona cotei -2,7 metri se ra-
mific`, spre stânga (vezi harta 19),
un labirint s`pat sub presiune, cu
sec]iuni [i aspecte foarte variate,
în cap`tul c`ruia se atinge cota
maxim` pozitiv` a pe[terii, +10
metri denivelare.
Urmeaz` (vezi harta 18) o ga-
lerie diaclaz` care conduce într-o
zon` labirintic` atât pe orizontal`
dar mai ales pe vertical`. Apar aici
pu]uri de pân` la 10 metri, precum
[i variate forme de s`pare sub pre-
siune sau cu nivel liber. Aval de
aceast` parte a pe[terii parcurgem
o succesiune de diaclaze în gene-
ral înguste [i foarte înalte, cu me-
andre [i nivele de eroziune, ai c`-
ror pere]i încep s` se mai dep`rte-
ze pe m`sur` ce ne apropiem de
zona intr`rii din aval (h`r]ile 17,
16). Dup` o sal` de 16 x 3 metri,
înalt` de 8 metri, tavanul coboar`
în bolta unui tunel de presiune ca-
re conduce la ie[irea/ intrarea pe[-
terii aflat` în Valea C`rbunari.
Partea cea mai incomod` a
pe[terii, foarte scurt`, dar inabor-
dabil` pentru persoane cu picioare
lungi sau pentru cei prea dolofani
este la cota -20,2 metri (harta 18;
imaginea 25), acolo unde îngusti-
mea [i coturile galeriei decid cine
se poate sau nu strecura dintr-o
parte în cealalt` a cavit`]ii.
Hidrologic, pe[tera este activ`
atunci când apa Pârâlui Înfundat o
traverseaz` coborând pe talpa ga-
leriei principale pân` la ie[irea
aval. Doi afluen]i slabi apar pe
dreapta galeriei principale, la cote-
le -21 [i -23 metri. Debitul solid
antrenat de ap` poate produce
modific`ri importante în unele zo-
ne ale cavit`]ii, mai ales c` pungile
de plastic transportate în subteran
creaz` devieri neprev`zute ale cur-
Pe[tera Cerna-Deal
 Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro Pe[tera Cerna-Deal

17
Vede]i acest desen la scar` mare, în fi[ierul 14-p
pestera-ccerna-d
deal-p
plan-ssi-p
profil-sscara-m
mare.pdf ata[at acestui volum.

14 Pe[tera Cerna-D
Deal, planul [i profilul desf`[urat.
Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro
Vede]i acest desen la scar` mare, în fi[ierul 15-p
pestera-ccerna-d
deal-p
plan-d
detaliat-sscara-m
mare.pdf ata[at acestui volum.

18
15 Pe[tera Cerna-D
Deal, planul detaliat.

Pe[tera Cerna-Deal
 16 Pe[tera Cerna-D
Deal, planul detaliat, prima parte.

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 19 Pe[tera Cerna-Deal

 17 Pe[tera Cerna-D
Deal, planul detaliat, partea a II-aa.

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 20 Pe[tera Cerna-Deal

 18 Pe[tera Cerna-D
Deal, planul detaliat, partea a III-aa.

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 21 Pe[tera Cerna-Deal

 19 Pe[tera Cerna-D
Deal, planul detaliat, partea a IV-aa.

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 22 Pe[tera Cerna-Deal

 Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro Pe[tera Cerna-Deal

23
20 Pe[tera Cerna-D
Deal, profilul desf`[urat.

Vede]i acest desen la scar` mare, în fi[ierul 20-p

pestera-ccerna-d
deal-p
profil-sscara-m
mare.pdf ata[at acestui volum.
Pe[tera Cerna-Deal

21, 22 Pe[tera Cerna-D Deal, 24 martie

1990, în sala de la cota -2
2,7 metri
(harta 19), forma]iuni de ghea]`.
Foto: Ic` Giurgiu, Marius Mih`escu.
Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro

24
 23, 24 Pe[tera Cerna-D Deal, 24 martie 1990, pe
nivelul superior al galeriilor din imaginea 18,
zona pu]ului de 10 metri.
Foto: Ic` Giurgiu, Marius Mih`escu.

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 25 Pe[tera Cerna-Deal

 25 Pe[tera Cerna-D Deal, aprilie 2003,
cota -2
20,2 metri (harta 18), locul cel
mai îngust din cavitate, situat undeva
spre mijlocul ei.
Foto: Ic` Giurgiu, Andrei Samoil.

26, 27 Pe[tera Cerna-D Deal, 24 martie 1990,

intrarea de cot` inferioar` a cavit`]ii (harta 16).
Foto: Ic` Giurgiu, Marius Mih`escu.

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 26 Pe[tera Cerna-Deal

28 Re]eaua de v`i [i reparti]ia calcarelor la est de Râ[nov. (extras din Sorin Mihai - Capt`ri carstice din regiunea Râ[novului
- https://sites.google.com/site/romanianatura17/home/carpatii-mmeridionali/muntii-p
postavaru/trei-ppesteri-d
din-mmuntii-p
postavaru
(Cercet`ri Speologice, num`rul 3, 1995; Ministerul Tineretului [i Sportului, Direc]ia Municipal` Bucure[ti pentru Tineret [i
Sport))

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 27 Pe[tera Cerna-Deal

29 Schi]` topografic`, arealul carstic dintre V`ile Fundata [i C`rbunari. (extras din Sorin Mihai - Capt`ri carstice din regiunea
Râ[novului -
https://sites.google.com/site/romanianatura17/home/carpatii-mmeridionali/muntii-p postavaru/trei-p
pesteri-d
din-m
muntii-p
postavaru
(Cercet`ri Speologice, num`rul 3, 1995; Ministerul Tineretului [i Sportului, Direc]ia Municipal` Bucure[ti pentru Tineret [i
Sport))

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 28 Pe[tera Cerna-Deal

 30 Capt`ri carstice (extras din Sorin Mihai - Capt`ri carstice din regiunea Râ[novului -
https://sites.google.com/site/romanianatura17/home/carpatii-mmeridionali/muntii-p
postavaru/trei-p
pesteri-d
din-m
muntii-p
postavaru
(Cercet`ri Speologice, num`rul 3, 1995; Ministerul Tineretului [i Sportului, Direc]ia Municipal` Bucure[ti pentru Tineret
[i Sport))

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 29 Pe[tera Cerna-Deal

sului. Aluviunile blocheaz` din
când în când galeria la cota -20,2
metri, ceea ce a creat unor vizita-
tori ai pe[terii iluzia c` fac o des-
coperire trecând de dopul adunat
temporar aici. Sedimentul recent
de pe talpa galeriei este constituit
în majoritate din bolovani [i argil`,
în zona intr`rilor [i din pietri[ [i ni-
sip în zona median` a pe[terii. Ar-
gila apare pe podea sub form` de
pelicul` în labirintul care duce la
cota +10 metri, precum [i în une-
le galerii din zona aval a labirintu-
lui central.
Urm`rind sec]iunea transver-
sal` a galeriilor pe întreg parcursul
subteran ajungem s` ne explic`m
felul în care a fost format` aceast`
cavitate. Pârâul Înfundat, odinioar`
tributar pe la exterior V`ii C`rbu-
nari, a reu[it s` î[i creeze o pier-
dere în patul s`u, pe un sistem de
fisuri verticale, pe care a alimen-
tat-o, la început, sub presiune (f`-
r` spa]ii libere pe conductele pe
care mergea apa). În partea amon-
te a pe[terii au fost exploatate de
curgerea apei, destul de mult [i
fe]ele de stratifica]ie, situate
aproape de orizontal`, ceea ce a
generat, dup` trecerea la curgerea
cu nivel liber, sec]iuni de galerie
triunghiulare a c`ror bolt` a ajuns
apoi relativ rotunjit` în c`utarea
formei de echilibru ob]inut` prin
pr`bu[iri.
Stratifica]ia rocii [i oscila]ia în
spa]iu a sedimentului au determi-
nat crearea labirintului cu pu]uri.
Aval de acesta, apa a reu[it s` co-
boare repede pe vertical` în detri-
mentul stratifica]iei a[a c` aici
profilele de galerie sunt înguste [i
foarte înalte, meandrate [i cu ni-
Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro
vele de eroziune. Tavanul ([i când [i Pe[tera Fundata (958 metri dez-
spunem a[a ne referim la spa]iile voltare total`), situate foarte a-
penetrabile omului) coboar` brusc proape una de alta, sunt str`pun-
sub un metru în`l]ime doar pe o geri hidrogeologice, parcurgerea
scurt` por]iune din zona ie[irii lor putându-se face de la un cap`t
aval. la cel`lalt (imagini 28-30).
Pe[tera a trecut prin cel pu]in
o etap` de colmatare cu aluviuni, Bibliografie
stalagmitarea acestora în partea lor
superioar`, s`parea sedimentului
Ic` Giurgiu - Pe[tera Cerna-
[i ruperea plan[eului. Aceste eve-
Deal (Mun]ii Post`varu) - Buleti-
nimente pot fi par]ial reconstitu-
nul Clubului de Speologie „Emil
ite din urmele de sediment [i
Racovi]`” Bucure[ti, num`rul 12,
plan[eu r`m`se imediat amonte
1989
de buza pu]ului de 5 metri (la est
de cota -5,1 metri, vezi harta 18) [i
Ic` Giurgiu - Pe[tera Fundata,
din cele aflate în sala aval.
hart`, descriere, deschis` pentru
turism - www.romania-natura.ro
Forma]iunile din pe[ter` sunt
(Mun]ii Post`varu)
diverse [i bine reprezentate pe a-
proape întreg parcursul subteran [i
Emeric Simon, Ic` Giurgiu -
sunt înc` bine conservate cu toate
Pe[tera Studen]ilor din Post`varu
c` pe[tera prime[te (mai ales în
-
zona intr`rilor) un aflux destul de
https://sites.google.com/site/roma
mare de turi[ti. Întâlnim scurgeri
nianatura17/home/carpatii-merid-
parietale, stalactite, stalagmite,
ionali/muntii-postavaru/trei-pes-
coloane, gururi. Linguri]ele [i for-
teri-din-muntii-postavaru (extras
mele de eroziune apar [i ele de-a
din Galerii, num`rul 13, 1991, Fe-
lungul por]iunii inferioare a gale-
dera]ia Român` de Turism, Salva-
riei.
mont, Speologie; Comisia Centra-
l` de Speologie)
Curen]ii de aer sunt prezen]i
în multe locuri din pe[ter`, cu
Sorin Mihai - Capt`ri carstice
intensit`]i diferite, cei mai puter-
din regiunea Râ[novului -
nici înregistrându-se în zona cotei
https://sites.google.com/site/roma
-20,2 metri (vezi harta 18). Rezul-
nianatura17/home/carpatii-merid-
tatele m`sur`torilor de tempera-
ionali/muntii-postavaru/trei-pes-
tur` [i umiditate, întinse pe dura-
teri-din-muntii-postavaru (extras
ta a trei ani, sunt prezentate în
din Cercet`ri Speologice, num`rul
imaginile 31-34.
3, 1995; Ministerul Tineretului [i
Sportului, Direc]ia Municipal`
De remarcat c` Pe[tera Cerna-
Bucure[ti pentru Tineret [i Sport)
Deal (940,5 metri dezvoltare tota-
l`), Pe[tera Studen]ilor din Cerna-
Deal (218 metri dezvoltare total`)
30 Pe[tera Cerna-Deal
 31-3
34 Pe[tera Cerna-D
Deal: temperaturi [i curen]i de aer.

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 31 Pe[tera Cerna-Deal

 31-3
34 Pe[tera Cerna-D
Deal: temperaturi [i curen]i de aer.

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 32 Pe[tera Cerna-Deal

 31-3
34 Pe[tera Cerna-D
Deal: temperaturi [i curen]i de aer.

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 33 Pe[tera Cerna-Deal

 31-3
34 Pe[tera Cerna-D
Deal: temperaturi [i curen]i de aer.

Natura României, nr. 43, februarie 2015; www.romania-natura.ro 34 Pe[tera Cerna-Deal

Locurile
unde v` invit`m
sunt reale.
Avem ast`zi acces - prin televiziune, pres`, carte [i Internet-
la multe locuri din lume,
dar nu [i la diversitatea peisagistic` a teritoriului României.
Pentru c` este u[or s` \nf`]i[ezi - cu date pu]ine - regiuni unde românii
nu vor merge s` verifice informa]ia;
pentru c` aducerea \n prim plan a datelor la zi, cu h`r]i [i imagini,
despre teritoriile noastre necesit` mult` minu]iozitate.

Revista NATURA ROMÂNIEI [i www.romania-n n atura.ro

nu omit ce este important [i actual \n spa]iul geografic românesc,
ofer` ilustra]ie extrem de bogat`,
\n premier` detaliat explicat`, face trimiteri la bibliografie.
{i este astfel preg`tit` \ncât s` fie prieten de nelipsit la drum,
color sau alb-nnegru, listat` par]ial sau total.

Revista ofer` [i ample spa]ii de publicare pentru cei care

nu-[[i pot permite cheltuielile impuse de editarea [i difuzarea unor lucr`ri,
mai ales despre regiunile considerate „neinteresante”
din punct de vedere geografic, turistic, istoric.

Pute]i verifica
cu \ncredere pe teren.