Pesteri Muntii Fagarasului Speologie Carst

Carst în Munţii Făgăraşului, 74 de peşteri
speologie la poalele cerului; zeci de recorduri naţionale

cavităţile aflate la cea mai mare altitudine din România
Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu, Mircea Vlădulescu, Mihai Ducea
harta şi ghidul masivului (538 pagini) sunt disponibile, gratuit, la

https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-meridionali/fagarasului/ghid-
muntii-fagarasului-volumul-1
Cuprins
1 Istoricul explorărilor; date statistice

2 Prezentarea masivului
3 Morfologie exocarstică (forme specifice la suprafaţă)
4 Localizarea formelor exocarstice (ordonare de la vest către est)
(cu * sunt indicate formele care nu sunt cantonate pe calcare sau dolomite)
5 Peşterile
6 Tipuri de peşteri
7 Condiţionare endocarstică pentru şisturi
8 Morfologie endocarstică (forme specifice în peşteri)
9 Modelul carstului din România
10 Zone carstice cu peşteri (ordonate de la vest spre est) (vezi tabelul 1)
11 Potenţialul carstic al masivului
12 Bibliografie
1 Istoricul explorărilor; date statistice

Până în anul 1975, în Munţii Făgăraşului erau semnalate doar două peşteri, ambele
situate spre malul stâng al Oltului, la extremitatea vestică a masivului. Primele date despre
existenţa unei peşter i la Turnu Roşu (Porceşti) le găsim în Mineralogia magni Principatus
Transilvaniae (1767) a lui Janos Fridvaldsky. Peştera Mare de la Porceşti (sub această
denumire) este citată apoi de Josef Benkö în Imago Specuum Magni Principatus
Transilvaniae Admirandorum Hucus Que Plurima Ex Parte Incognitorum (1774, Haarlem).
Alte date provin de la autori din secolul al XIX-lea, Bielz, Fichtel etc. dar vagi şi eronate.
Cea mai completă descriere a Peşterii de la Porceşti (Avenul Roşu) (vezi descriere la
https://sites.google.com/site/romanianatura66/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/pesterile-de-la-turnu-rosu-pe-valea-caselor-in-muntii-fagarasului ;
vezi hartă şi descriere la https://sites.google.com/site/romanianatura65/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/avenul-rosu-aproape-de-turnu-rosu-in-muntii-fagarasului ) apare în
Anuarul Societăţii Turistice Carpatine (1941), sub semnătura doctorului Szalay (vezi
https://sites.google.com/site/romanianatura67/home/carpatii-meridionali/fagarasului/avenul-
rosu-pestera-mare-de-la-porcesti-in-muntii-fagarasului ).
În anul 1975, o notă apărută în ziarul Scânteia pr ivind descoperirea Peşterii din Valea
Coţilor de către localnicii din Câineni a declanşat, prin intermediul Clubului de Speologie
„Em il Racoviţă” Bucureşti, cercetarea speologică a zonei înalte a mas ivului. Au f ost
descoperite în total în Munţii Făgăraşului până în anul 2017 un număr de 74 peşteri şi avene
(vezi tabelul 1, unde sunt ordonate de la vest către est), care cumulează 3.658 metri lungime
totală/ dezvoltare şi 547 metri denivelare. 51 dintre acestea sunt situate la peste 2.000 metri
altitudine (vezi tabelul 1) iar 18 dintre ele se află la peste 2400 metri altitudine.
În anii 1983-1985 un grup de sibieni a adăugat inventarului subteran al celui mai

important masiv montan din România 13 peşteri şi avene care totalizează 332 metri
dezvoltare/ lungime totală ş i 96 metri denivelare, toate fiind situate sub 1500 metri
altitudine.
Ştim acum în România 67 peşteri ş i avene aflate la peste 2.000 metri altitudine (vezi
tabelul 3), localizate în Munţii Făgăraşului, Bucegi, Parâng, P iatra Craiului, Retezat; 63
dintre acestea sunt descoperite de Clubul de Speologie „Em il Racoviţă” Bucureşti.
2 Prezentarea masivului
Munţii Făgăraşului (hartă, ghid, 536 pagini; plus alte zeci de articole cu detalierea
unor zone: https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-
carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/fagarasului ), cei mai importanţi şi înalţi
din România, se indivudualizează în lanţul Carpaţilor drept o culme desfăşurată de la vest la
est pe aproximativ 70 de kilometri, culme din care pornesc spre nord şi sud picioare care
ajung şi la zeci de kilometri lungime.
Ei se învecinează la vest cu Munţii Lotrului
(https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-
meridionali-harti-marcaje-pesteri/lotrului ), spre nord cu şesul Ţării Oltului
(https://sites.google.com/site/romanianatura59/home/podisul-transilvaniei/culoarul-
depresionar-fagaras---sibiu---sebes-trasee ), la nord-est cu Munţii Perşani
rasariteni-harti-marcaje-pesteri/muntii-persani-harti-marcaje-pesteri ), la sud-est cu Munţii
Iezer-Păpuşa (https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-
carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/iezer ) iar la sud cu Munţii Ghiţu
meridionali-harti-marcaje-pesteri/ghitu ), Frunţi
meridionali-harti-marcaje-pesteri/frunti ) şi Cozia
meridionali-harti-marcaje-pesteri/cozia ).
Munţii Făgăraşului sunt alcătuiţi din roci metamorf ice provenite din cele sedimentare
şi eruptive preexistente, şisturi cristaline în cea mai mare parte, roci mai ales cenuşii şi
cenuşu verzui. Monotonia petrografică este întreruptă de lanţurile de calcare şi dolomite,
paralele, orientate vest-est, mai abundente în sudul crestei principale a masivului. Pe calcare
apar relief bogat, divers şi vegetaţie specifice.
3 Morfologie exocarstică (forme specifice la suprafaţă)

Formele carstice tradiţionale de suprafaţă din Munţii Făgăraşului sunt numeroase şi
bine reprezentate, cantonate pe calcare, dolomite cristaline sau pe combinaţii petrografice
diverse.
Vom cita imediat mai jos numai câteva din zonele unde apar aceste forme.
Lapiezur i
Sunt prezente de la 600 la peste 2400 metri altitudine.
Există din abundenţă, inclusiv grupate în câmp, în zona Muntele Strâmbanu - Valea
Coţilor (vestul masivului, https://sites.google.com/site/romanianatura51/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/carstul-si-pesterile-din-perimetrul-pr islop---coti-in-muntii-
fagarasului ), pe Munţii Râiosu şi Muşeteica (la sud de creasta principală,
meridionali/fagarasului/museteica-vedere-ampla-asupra-muntilor-fagarasului ).
Prezenţa lor redusă este oarecum surprinzătoare pe un alt picior sudic calcaros,
Culmea Moldoveanu - Galbena - Scărişoara.
Doline
Au fost observate de la 600 la peste 2400 metri altitudine, în special pe Chicile din
vestul masivului (https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/carst-in-zona-prislop---coti-muntii-fagarasului/zona-de-la-nord-vest-
de-saua-prislop-muntii-fagarasului ) şi pe Muntele Muşeteica
(https://sites.google.com/site/romanianatura5/carpatii-meridionali/fagarasului/ghid-muntii-
fagarasului-volumul-4 ).
Mai semnalăm : ponoare, văi seci, chei, izvoare carstice, depresiuni carstice
(https://sites.google.com/site/romanianatura5/carpatii-meridionali/fagarasului/ghid-muntii-
fagarasului-volumul-4 ) şi o polie
(https://sites.google.com/site/romanianatura67/home/carpatii-meridionali/fagarasului/forma-
de-relief-rara-in-romania-unica-in-muntii-fagarasului-zona-museteica-polia-din-caldarea-
scroafa ).
4 Localizarea formelor exocarstice (ordonare de la vest către est)

(cu * sunt indicate formele care nu sunt cantonate pe calcare sau dolomite)
Lapiezuri
- zona stânii Strâmbanu (pe marcajul bandă roşie)
- Chica Pietrelor
- zona de obârşie a Văii Curpănului
- Chica Fedeleşului
- Muntele Zănoaga, la nord şi sud de Şaua Prislop
- versantul drept al Văii Coţi, la nord de Şaua Prislop
- Valea Sterminoasa, zona de obârşie
- Muntele Cocorâciu, faţa vestică
- zona Faţa Varului
- la sud-vest de Vârful Vârtopul Roşu (2242 metri)
- la sud-est de Şaua Avrig
- versantul vestic al Muntelui Vemeşoaia/ Vămăşoaia
- căldarea mărginită la nord de Vârfurile Ciorte 2 şi Boiu
- * căldarea mărginită la nord de Vârfurile Ciortea 2 şi Gârbova
- * căldarea nordică de la Strunga Dracului
- * pe stânga traseului marcat de la Strunga Dracului la Strunga Doamnei
- pe Muntele Podeanu, la 2200 metri altitudine, pe marcajul cruce galbenă
- la 1510 metr i altitudine, în versantul drept al Izvorului Sec, la sud-est de Piciorul
Lespezilor
- pe Piciorul Lespezilor, interfluviul dintre Pârâul Lespezilor şi Izvorul Sec
- în Căldarea Lăiţel, pe versantul drept, la 2050 metri altitudine
- * în Căldarea Doamnei, pe versantul drept, la 2100 metri altitudine
- în Căldarea Doamnei
- la 2050 metri altitudine, pe stânga şi centrul Văii Doamnei, pe capete de strat verticale
- * pe stânga Văii Doamnei
- la 2035 metri altitudine, pe malul nordic al Lacului Bâlea
- pe marcajul bandă albastră, Lacul Bâlea - Fereastra Bâlei
- pe marcajul bandă albastră, Lacul Capra - Cota 2000
- * pe valea nordică dintre Vârfurile Văiuga (2443 m) şi Buteanu (2507 m), la 2240
metri altitudine (pe şisturi şi şisturi cu conţinut calcaros)
- dinspre Lacul Capra către Arpaşul Mic, imediat la coborârea în Cetatea Vârtopel, sub
poteca de creastă
- * pe stânga potecii de creastă din Cetatea Vârtopel
- la urcarea de ieşire din Cetatea Vârtopel către Fereastra Zmeilor
- imediat înainte de a ajunge la Fereastra Zmeilor, venind dinspre Lacul Capra, sub
poteca turistică
- Fereastra Zmeilor
- * în zona lanţur ilor de pe traseul tur istic de după Fereastra Zmeilor (venind de la
Lacul Capra) şi pe faţa nordică a Muntelui Arpaşul Mic, până la monumentul
Nerlinger
- pe Munţii Buda, Râiosu, Muşeteica
- pe Valea superioară Râiosu
- * pe interfluviul dintre Văile Râiosu şi Muşeteica
- pe Valea superioară Muşeteica
- * pe Valea Muşeteica, versantul stâng, la 2060 metri altitudine, sub Peştera M2
- pe Valea Buda
- la nord-vest de cabana Podragu
- pe Muntele Galbena (2412 m), aflat la sud de Moldoveanu (2544 m)
- * în Căldarea Mioarelor de sub Vârful Gălăşescu Mare (la vest)
- la 2100 metri altitudine, pe morena superioară de pe Valea Viştişoara; blocuri mari cu
lapiezur i diverse
Doline
- * Gruiul Călugărului
- Chica Fedeleşului
- * Chica Fedeleşului
- * Muntele Zănoaga, la nord-vest de Şaua Prislop
- * pe interfluviile af luenţilor dreapta ai Văii Coţi, la nord de Şaua Prislop
- * Vârful Tătaru, versantul estic
- * Vârful Miclăuş (2049 m)
- Piciorul Lespezilor, interfluviul dintre Pârâul Lespezilor şi Izvorul Sec
- Căldarea Doamnei, versantul stâng
- Muntele Râiosu
- Valea superioară Râiosu
- la sud ş i sud-est de Vârful Muşeteica (2442 m), la 2433, 2418, 2414 ş i 2411 metri
altitudine
- Valea superioară Muşeteica
- * Valea superioară Muşeteica (la 1980 m, pe versantul drept)
- * Căldarea Hârtopul Leaotei
Uvale
- Valea superioară Muşeteica
Ponoare
- pe Muntele Zănoaga, la nord-vest de Şaua Prislop
- * pe Muntele Zănoaga, la nord-vest de Şaua Prislop
- la sud-est de Lacul Budislavu
- * pe Valea Izvorul Sec, la sud-est de Piciorul Lespezilor
- în Căldarea Scroafa de la nord-est de Vârful Râiosu
- Valea Râiosu
- interfluviul Râiosu - Muşeteica
- pe Valea Muşeteica, între 2250-2100 metri altitudine
Văi seci
- * Muntele Zănoaga, la nord-vest de Şaua Prislop
- * afluenţi dreapta ai Văii Coţi, la nord de Şaua Prislop
- Valea Coţi, la nord de Şaua Prislop (temporar)
- în Căldarea Scroafa, de la nord-est de Muntele Râiosu
- Căldarea Râiosu şi afluenţi ai Văii Râiosu
- Căldarea Muşeteica
- la nord-est de Vârful Galbena (2412 m)
Chei
- Valea Coţi, la nord de Şaua Prislop
- Valea Coţi, la sud de stâna Coţi
- Căldarea Ciortea - Boiu
- amontele afluentului intersectat la 1430 metr i altitudine de poteca marcată cu cruce
albastră care suie de la drumul transfăgărăşan spre Vârful Piscu Negru - Jorzea
- Căldarea Scroafa, versantul stâng
- Căldarea Râiosu, versantul drept
- Căldarea Muşeteica, versantul stâng
- Valea Buda, la est de Muntele Râiosu
Pereţi
- Muntele Strâmbanu
- Muntele Zănoaga, la nord-est de Şaua Prislop
- versantul stâng al Văii Coţi, la nord de Şaua Prislop
- la sud-est de Şaua Avrig, în apropierea Lacului Budis lavu
- Căldarea Lăiţel, versantul drept, la 2050 metri altitudine
- Căldarea Doamnei
- la est de confluenţa Capra - Căprioara, la 1400 metri altitudine, în pădure
- pe Munţii Buda, Râiosu, Muşeteica
- Căldarea Scroafa
- Căldarea şi Valea Râiosu
- Căldarea şi Valea Muşeteica
- Valea Buda, zona superioară
- Muntele Galbena (2412 m), la sud de Moldoveanu (2544 m)
- în Căldarea Viştişoara, la 2200-2300 metri altitudine, turn
- imediat înainte de a ajunge la Fereastra Zmeilor, venind dinspre Lacul Capra, sub
poteca turistică
Emergenţe (E), resurgenţe

- * pe Muntele Zănoaga, la nord-vest de Şaua Prislop
- Valea Coţi, la nord de Şaua Prislop
- zona Faţa Varului (E)
- urcând de la drumul transfăgărăşan spre Piscu Negru - Jorzea, pe cruce albastră,
poteca intersectează la 1425 şi apoi la 1430 metri altitudine două pâraie; primul iese
de la cinci metri mai sus de potecă, din calcare, 6 grade Celsius (E); al doilea apare tot
din calcare, de la 1520 metri altitudine, 5 grade Celsius (E)
- Pârâul P iscu Negru apare din calcare, la 1600 metri altitudine, 5 grade Celsius; curge
doar 20 de metri aici pe calcare, apoi încă 20 de metri la 1400 metri altitudine (E)
- Căldarea Scroafa
- Valea Râiosu (E)
Depresiuni
- * pe Vârful Miclăuş (2049 m)
- * între Capul Gemenilor (2395 m) şi Ciortea 1 (2427 m)
- versantul stâng al Văii Scroafa
- Valea Râiosu, versantul drept
- * versant drept Valea Muşeteica, la 1980 metri altitudine, 30 metri diametru, 8 metri
adâncime, lac temporar
- * în zona de vest a Vârfurilor Hârtopul (2506 m) şi Dara (2500 m)
5 Peşterile
Enumerarea lor se află în tabelul 1 (unde sunt menţionate începând de la vest către
est); sunt cantonate în şisturi cristaline, şisturi, calcare şi dolomite cristaline, calcare
cristaline, calcare.
Cele mai importante dezvoltăr i/ lungim i totale se înregistrează în Peştera 1 de la Piscu
Negru şi Peştera din Valea Coţilor (vezi tabelul 2). Denivelăr ile cele mai mari sunt în Peştera
M1 din Valea Muşeteica şi Peştera 1 de la Piscu Negru (vezi tabelul 4).
Cele mai importante valori morfometrice pentru peşterile în şisturi cristaline sunt în
Peştera 5 de pe Vârful Lespezi (vezi tabelul 5), pentru lungimi şi în Peştera 3 din Căldar ea
de la sud-est de Vârful Şerbota, pentru denivelări (vezi tabelul 6).
6 Tipuri de peşteri
Din punct de vedere al genezei, cavităţile descoperite până în prezent în Munţii
Făgăraşului pot fi:
a) de/ în morenă
b) de tracţiune tectonică
c) de tracţiune gravitaţională
d) freatice
a) Peşteri de/ în morenă

Un tip de cavitate pe care îl semnalăm în prem ieră pe plan naţional. Aceste peşteri s-
au format în morenele de fund ale gheţar ilor; spaţiile dintre blocuri, ocupate poate odinioară
de gheaţă şi pământ/ aluviuni, au rămas libere şi stabile după retragerea aluviunilor şi s au
gheţii.
Au fost descoperite cel puţin patru astfel de cavităţi (vezi tabelul 1), atât pe versantul
nordic al mas ivului cât şi pe cel sudic. Cea mai dezvoltată dintre ele măsoară 34 metri
lungime şi 6 metri denivelare (vezi tabelul 1).
Peşterile de morenă pot suferi schimbări importante de dimensiuni de la un an la altul,
datorită proceselor morfologice specifice zonelor de altitudine înaltă.
b) Peşteri de tracţiune tectonică

Includem aic i, de eexmplu, Peştera Caprelor Negre, dezvoltată în calcare cristaline,
situată în partea vestică a masivului, la sud de Chica Lacului şi Peşterile 1, 2, 4 din Capul
Gemenilor (zona Muntelui Ciortea), dezvoltate în şişturi (vezi tabelul 1).
c) Peşteri de tracţiune gravitaţională
Includem la acest mod de formare peşterile din Custura Sărăţii, dezvoltate în şisturi şi
peşterile din zona somitală a Vârfului Lespezi (2517 metri), cantonate în acelaşi tip de rocă
(vezi tabelul 1).
d) Peşteri freatice
Cu siguranţă, cel m ai spectaculos mod de formare a cavernamentului, existent pe o
întinsă arie altitudinală (vezi tabelul 1). Iar peşterile cu aspecte freatice importante (Peştera
M3-R2 de pe Muntele Muşeteica, Peştera Urşilor R1 din Muntele Muşeteica, Peştera M1 din
Valea Muşeteica, Peşterile de la Piscu Negru) permit clar construcţia modelului de evoluţie a
carstului din Rom ânia (https://sites.google.com/site/romanianatura33/home/evolutia-
pesterilor-din-romania ).
7 Condiţionare endocarstică pentru şisturi

Includem aici cavităţile dezvoltate în şisturi a căror geneză este tracţiunea tectonică
sau gravitaţională (vezi tabelul 1).
Iată un tablou detaliat al evoluţiei cavernamentului:
- exfolierea firească a şisturilor este amplificată de tracţiunea gravitaţională
sau tectonică, efectele transmiţându-se pe planur ile de şiştozitate ş i mărind micile
goluri existente
- exfolierea continuă, tracţiunea produce mărirea golurilor
- fenomenele criogenice de îngheţ - dezgheţ au impact distructiv (mai ales
în zona intrărilor), favorizând în continuare exfolierea şi mărirea golur ilor formate
- modelarea spaţiilor existente se face şi prin curgerea gheţii
- în unele peşteri prezenţa gheţii devine aproape permanentă.
Iată, de exemplu, două dintre cavităţile cu gheaţă, ambele aflate pe versantul nordic:
Peştera de sub Negoiu (la 2240 metri altitudine,
https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-meridionali/fagarasului/pester a-
cu-gheata-de-sub-varful-negoiu-muntii-fagarasului ) şi Peştera 4 de pe Vârful Lespezi
(https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/carpatii-meridionali/fagarasului/muntii-
fagarasului-harta-anul-2012 ). Sunt formaţi acolo gheţari de tip dinamic, datoraţi circulaţiei
de aer între intrările (penetrabile sau nu pentru om) situate la cote diferite.
8 Morfologie endocarstică (forme specifice în peşteri)

Există o mare diversitate morfologică a formelor întâlnite în peşterile şi avenele
descoperite până în prezent. Dintre formele cu geneză freatică remarcăm: septe de coroziune,
cupole şi marmite inverse, lingur iţe, hieroglife de coroziune.
9 Modelul carstului din România
Urmare a descoperirilor făcute de Clubul de Speologie „Em il Racoviţă” Bucureşti în
Munţii Făgăraşului, Bucegi, Parâng şi Piatra Craiului, modelul sugerat de Marcian Bleahu
este completat şi demonstrat în detaliu la
https://sites.google.com/site/romanianatura29/home/speologie-in-muntii-carpati/modelul-
carstului-din-romania.
10 Zone carstice cu peşteri (ordonate de la vest spre est) (vezi tabelul 1)
Peşterile de la Turnu Roşu, pe Valea Caselor
- Peşterile de la Turnu Roşu, pe Valea Caselor,

meridionali/fagarasului/pesterile-de-la-turnu-rosu-pe-valea-caselor-in-muntii-fagarasului
- Avenul Roşu, Peştera Mare de la Porceşti,
rosu-pestera-mare-de-la-porcesti-in-muntii-fagarasului
- Avenul Roşu, aproape de Turnu Roşu,
rosu-aproape-de-turnu-rosu-in-muntii-fagarasului
Peşteri la cabana Poiana Neamţului, pe Faţa Varului şi Valea Comăneasa
- Peşteri multe la cabana Poiana Neamţului, pe Faţa Varului şi Valea Comăneasa,

https://sites.google.com/site/romanianatura67/home/carpatii-meridionali/fagarasului/pester i-
multe-la-cabana-poiana-neamtului-pe-fata-varului-si-valea-comaneasa
Carstul Prislop - Coţilor
- Carstul Prislop - Coţi, https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-

meridionali/fagarasului/ghid-muntii-fagarasului-volumul-6
- Carstul şi peşterile din perimetrul Prislop - Coţi,
https://sites.google.com/site/romanianatura51/home/carpatii-meridionali/fagarasului/carstul-
si-pesterile-din-perim etrul-prislop---coti-in-muntii-fagarasului
- Carst în zona Prislop - Coţi, https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/carst-in-zona-prislop---coti-muntii-fagarasului
Peştera de la Lacul Budislavu

- Peştera de la Lacul Budislavu,
- Peştera de la Lacul Budislavu,
de-la-lacul-budis lavu- in-muntii-fagarasului
- Peşteri record naţional pe Ciortea, Capul Gemenilor şi Budislavu,
record-national-pe-ciortea-capu-gemenilor-si-budis lavu-in-muntii-fagarasului
Peşteri pe Vârfurile Ciortea şi Capul Gemenilor
- Peşteri pe Ciortea şi Capul Gemenilor,

- Peşteri record naţional pe Ciortea, Capul Gemenilor şi Budislavu,
record-national-pe-ciortea-capu-gemenilor-si-budis lavu-in-muntii-fagarasului
- Peşterile de pe Muntele Ciortea, recordurile lor naţionale,
meridionali/fagarasului/pesterile-de-pe-muntele-ciortea- in-muntii-fagarasului-recordurile-
lor-nationale
- Peşterile cu urşi din Munţii Făgăraşului, pe Ciortea şi Muşeteica,
meridionali/fagarasului/pesterile-cu-ursi-din-muntii-fagarasului-pe-ciortea-si-museteica
Peşteri pe Custura Sărăţii şi în perimetrul ei
- Trei peşteri pe Custura Sărăţii, pe creasta principală a Munţilor Făgăraşului,

https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-meridionali/fagarasului/trei-
pesteri-pe-custura-saratii- in-muntii-fagarasului
- Peştera 1 din Căldarea Sărăţii, https://sites.google.com/site/romanianatura65/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/pestera-1-din-caldarea-saratii-in-muntii-fagarasului
- Peşteri multe, inedite, în Căldarea glac iară de la sud-est de Vârful Şerbota,
multe-inedite-in-caldarea-glaciara-de-la-sud-est-de-varful-serbota-in-muntii-fagarasului
- Peştera din Căldarea estică a Sărăţii,
din-caldarea-estica-a-saratii-muntii-fagarasului
Peşteri pe Muntele Negoiu
- Peştera cu gheaţă de sub Vârful Negoiu,

cu-gheata-de-sub-varful-negoiu-muntii-fagarasului
- Peşteri multe, inedite, în Căldarea glac iară de la sud-est de Vârful Şerbota,
- Peştera din Căldarea estică a Sărăţii,
- Peştera de pe Pârâul Negoiu, https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/pestera-de-pe-paraul-negoiu- in-muntii-fagarasului
- Peşteri la Strunga Dracului, sub Negoiu,
la-strunga-dracului-sub-negoiu-pesteri-sub-varful-caltun-muntii-fagarasului
- 15 peşteri pe Muntele Negoiu,
https://sites.google.com/site/romanianatura65/home/carpatii-meridionali/fagarasului/15-
pesteri-pe-muntele-negoiu-in-muntii-fagarasului
Peşteri pe Vârfurile Lespezi şi Călţun
- Peşteri sub Vârful Călţun, https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-

meridionali/fagarasului/pesteri-la-strunga-dracului-sub-negoiu-pesteri-sub-varful-caltun-
muntii-fagarasului
- Cinci peşteri pe Vârful Călţun, una cu gheaţă,
pesteri-pe-varful-caltun-una-cu-gheata-in-muntii-fagarasului
- Vârful Lespezi, 2517 metri, peşteri cu gheaţă,
https://sites.google.com/site/romanianatura27/home/carpatii-meridionali/fagarasului/varful-
lespezi-2517-m-fagarasului-peste-muntele-cu-afine
- Peşterile de pe Vârfurile Lespezi şi Călţun,
Peşteri la Piscu Negru
- Peşterile de la Piscu Negru, https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-

- Peşteri mari cu cascade la Piscu Negru,
https://sites.google.com/site/romanianatura27/home/carpatii-meridionali/fagarasului/piscu-
negru-fagarasului-pesteri-mari-cascade
- Peşterile de la Piscu Negru; cea mai scumpă peşteră din România,
meridionali/fagarasului/pesterile-de-la-piscu-negru-in-muntii-fagarasului-cea-mai-scumpa-
pestera-din-romania
- Cea mai scumpă peşteră din România dar şi cea mai furată este la Piscu Negru,
https://sites.google.com/site/romanianatura62/home/carpatii-meridionali/fagarasului/cea-
mai-scumpa-pestera-din-romania-dar-si-cea-mai-furata-este-in-muntii-fagarasului-la-piscu-
negru
- Microbiologie şi microclimatologie în peşteri celebre din Munţii Făgăraşului,
meridionali/fagarasului/microbiologie-si-climatologie-in-pesteri-celebre-din-muntii-
fagarasului-m3-r2-si-piscu-negru
- Speologie şi recordurile peşterilor din Munţii Făgăraşului,
meridionali/fagarasului/speologie- in-muntii-fagarasului
Peştera din Muntele Paltinu, https://sites.google.com/site/romanianatura65/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/pestera-din-muntele-paltinu-sus-langa-drumul-transfagarasan-in-
muntii-fagarasului
Peşteri în Valea Laiţa/ Laita, https://sites.google.com/site/romanianatura65/home/carpatii-

meridionali/fagarasului/pesterile-1-2-3-din-valea-laita- laita- in-muntii-fagarasului
Peşteri în Valea Doamnei
- Peştera cu gheaţă din circul superior al Văii Doamnele,

cu-gheata-din-circul-superior-al-vaii-doamnele-muntii-fagarasului
- Avenul cu zăpadă din Valea superioară Doamnele,
cu-zapada-din-valea-superioara-doamnele-langa-balea-in-muntii-fagarasului
Peştera de la Lacul Capra, https://sites.google.com/site/romanianatura66/home/carpatii-

meridionali/fagarasului/pestera-de-la-lacul-capra-in-muntii-fagarasului
Peşteri în Muntele Muşeteica
- Peşterile din Muşeteica, https://sites.google.com/site/romanianatura5/carpatii-

- Formă de relief rară în România, unică în Făgăraşului, polia din Căldarea Scroafa,
https://sites.google.com/site/romanianatura67/home/carpatii-meridionali/fagarasului/forma-
scroafa
- Peşterile cu urşi din Munţii Făgăraşului, pe Ciortea şi Muşeteica,
- Microbiologie şi microclimatologie în peşteri celebre din Munţii Făgăraşului,
- Peşteri din România aflate la peste 2400 metri altitudine,
https://sites.google.com/site/romanianatura54/home/speologie/pesteri-din-romania-aflate-la-
peste-2400-metri-altitudine
- Peşteri şi recorduri speologice în Munţii Făgăraşului,
- Evoluţia munţilor şi peşterilor din România,
https://sites.google.com/site/romanianatura33/home/evolutia-pesterilor-din-romania
- Modelul carstului din România, cele mai vechi peşteri din ţară,
carstului-din-romania
- Cea mai adâncă peşteră din Munţii Făgăraşului,
meridionali/fagarasului/museteica-cea-mai-adanca-pestera-din-muntii-fagarasului
- La 2345 metri altitudine, record naţional de viaţă subterană în Peştera M3-R2 din
Muşeteica, https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/la-2435-metri-altitudine-record-national-de-viata-subterana-
permanenta-in-pestera-m3-r2-muntii-fagarasului
Peştera din Fereasta Mare a Sâmbetei,

din-fereastra-mare-a-sambetei
Peştera din Muntele Dara, https://sites.google.com/site/romanianatura63/home/carpatii-

meridionali/fagarasului/pestera-din-muntele-dara-muntii-fagarasului
11 Potenţialul carstic al masivului

În urma explorărilor întreprinse de Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti
inventarul speologic al Munţilor Făgăraşului s-a îmbogăţit spectaculos. Ne putem aştepta la
descoperirea de noi peşteri (în calcare sau şisturi), atât în zonele deja parcurse cât şi în
perimetrele care nu au fost explorate. Şi ne mai putem aştepta la închiderea accesului în
unele cavităţi dezvoltate în şisturi pentru că procesele geomorfologice sunt active şi destul
de intense.
12 Bibliografie
Valentin Bălăceanu, Mihai Cicotti, Emilian Cristea - Făgăraş - colecţia Munţii Noştri,
numărul 1, Editura pentru Turism, Bucureşti, 1974
Marcian Bleahu - Relieful carstic - Editura Albatros, Bucureşti, 1982
Marcian Bleahu, Vasile Decu, Ştefan Negrea, Cornel P leşa, Ioan Povară, Iosif
Viehmann - Peşteri din România - Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1976
Marina Bogdan, Rareş Macrea, Monica Negrea, Ioan Sârbu - Observaţii asupra
climatului şi m icrobionţilor din Peştera M3-R2 din Muşeteica şi din Peştera 1 de la Pis cu
Negru - Cercetări Speologice, Clubul Naţional de Tur ism pentru Tineret, Bucureşti, 1995,
volumul 3, paginile 21-26; articol integral la
Marina Bogdan, Andrei Buta, Rareş Macrea, Monica Negrea, Ioan Sârbu, Laura
Teleman - Avenul Roşu, cavitate cu scurgeri de limonit - Cercetări Speologice, Clubul
Naţional de Tur ism pentru Tineret, Bucureşti, 1995, volumul 3, paginile 26-32; articol
integral la https://sites.google.com/site/romanianatura65/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/avenul-rosu-aproape-de-turnu-rosu-in-muntii-fagarasului
Claude Chabert şi alţii - Les grandes cavités mondiales en roche non-calcaires -

Uniunea Internaţională de Speologie, Xe Congrès International de Spéléologie, Budapesta,
1989; vezi coperta la https://sites.google.com/site/romanianatura54/home/speologie/claude-
chabert-si-speologia-din-romania ; vezi şi
https://sites.google.com/site/romanianatura54/home/speologie/romania-speologie-valor i-
internationale
Mihai Ducea - Peşterile de la Turnu Roşu, pe Valea Caselor -

meridionali/fagarasului/pesterile-de-la-turnu-rosu-pe-valea-caselor-in-muntii-fagarasului
Mihai Ducea - Peşteri multe la cabana Poiana Neamţului, pe Faţa Varului şi Valea
Comăneasa - https://sites.google.com/site/romanianatura67/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/pesteri-multe-la-cabana-poiana-neamtului-pe-fata-varului-si-valea-
comaneasa
Ică Giurgiu - Viscol şi vipere - Almanah turistic, 1983, pagina 104-105
Ică Giurgiu - Recordurile speologiei române - România pitorească, martie 1983,

pagina 14-15
Ică Giurgiu - Peşterile din România descoperite la peste 2000 de metri altitudine,
completare esenţială a imaginii carstului din ţara noastră - Buletinul Clubului de Speologie
„Em il Racoviţă” Bucureşti, numărul 13, 1990, pagina 62-7; articol integral la
https://sites.google.com/site/romanianatura33/home/evolutia-pesterilor-din-romania
Ică Giurgiu - Valenţe internaţionale ale activităţii explorative a cluburilor române de

speologie - Cercetări speologice, numărul 1, Clubul Naţional de T irism pentru Tineret,
Bucureşti, 1992, pagina 7-10; articol integral la
internationale
Ică Giurgiu - Pseudocarst în România - Cercetări speologice, numărul 1, Clubul

Naţional de Turism pentru Tineret, Bucureşti, 1992, pagina 85-88
Ică Giurgiu - Peşterile situate la peste 2000 metri altitudine. Argumente pentru
modelul carstului din România. - Turist Club, numărul 1, 1995, pagina 6-7
Ică Giurgiu - România, peste 12.000 peşteri descoperite -
https://sites.google.com/site/romanianatura54/home/speologie/romania-peste-12-000-pesteri-
descoperite
Ică Giurgiu - Cele mai mar i peşter i din România -

https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/cele-mai-mari-pesteri-din-romania-
greatest-romanian-caves
Ică Giurgiu - România, speologie, valor i internaţionale ale peşterilor de la noi -

internationale
Ică Giurgiu - România, cele mai mari peşteri în şist -

https://sites.google.com/site/romanianatura25/home/speologie/romania-cele-mai-mar i-
pesteri-in-sist
Ică Giurgiu - Speologie şi recordurile peşterilor din Munţii Făgăraşului -

Ică Giurgiu - Modelul carstului din România, cele mai vechi peşteri din ţară -
carstului-din-romania
Ică Giurgiu - Peşteri mari cu cascade la Piscu Negru, în Munţii Făgăraşului -

https://sites.google.com/site/romanianatura27/home/carpatii-meridionali/fagarasului/piscu-
negru-fagarasului-pesteri-mari-cascade
Ică Giurgiu - Cea mai scumpă peşteră din România, dar şi cea mai furată, este în
Munţii Făgăraşului, la P iscu Negru -
https://sites.google.com/site/romanianatura62/home/carpatii-meridionali/fagarasului/cea-
mai-scumpa-pestera-din-romania-dar-si-cea-mai-furata-este-in-muntii-fagarasului-la-piscu-
negru
Ică Giurgiu - Peştera 1 de la Piscu Negru, prin apă, mai departe, în Munţii Făgăraşului
- https://sites.google.com/site/romanianatura48/carpatii-meridionali/fagarasului/pestera-1-
de-la-piscu-negru-muntii-fagarasului-un-strop-mai-departe
Ică Giurgiu - Vânt aspru în Peştera 3 de la P iscu Negru, în Munţii Făgăraşului -

https://sites.google.com/site/romanianatura48/carpatii-meridionali/fagarasului/vant-aspru-in-
pestera-3-de-la-piscu-negru-muntii-fagarasului
Ică Giurgiu - Peştera din Muntele Paltinu, lângă drumul transfăgărăşan, în Munţii
Făgăraşului - https://sites.google.com/site/romanianatura65/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/pestera-din-muntele-paltinu-sus-langa-drumul-transfagarasan-in-
muntii-fagarasului
Ică Giurgiu - Formă de relief rară în Rom ânia, unică în Munţii Făgăraşului -
https://sites.google.com/site/romanianatura67/home/carpatii-meridionali/fagarasului/forma-
scroafa
Ică Giurgiu - Peşteri pe Muntele Muşeteica, în Munţii Făgăraşului -

https://sites.google.com/site/romanianatura5/carpatii-meridionali/fagarasului/ghid-muntii-
fagarasului-volumul-4
Ică Giurgiu - Muşeteica, cea mai adâncă peşteră din Munţii Făgăraşului -
meridionali/fagarasului/museteica-cea-mai-adanca-pestera-din-muntii-fagarasului
Ică Giurgiu - La 2435 metri altitudine, record naţional de viaţă subterană permanentă
în Peştera M3-R2 din Munţii Făgăraşului -
https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-meridionali/fagarasului/la-
2435-metri-altitudine-record-national-de-viata-subterana-permanenta-in-pestera-m3-r2-
muntii-fagarasului
Ică Giurgiu - Ursoaicele nasc în Peştera R1, la 2265 metri altitudine, în Munţii
meridionali/fagarasului/ursoaicele-nasc-la-2265-metri-altitudine- in-pestera-r1-muntii-
fagarasului
Ică Giurgiu - Peştera Urşilor de sub Muşeteica, în Munţii Făgăraşului -

ursilor-de-sub-museteica
Ică Giurgiu - Peşteri record naţional pe Ciortea, Capul Gemenilor şi Budislavul, în

Munţii Făgăraşului - https://sites.google.com/site/romanianatura63/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/pesteri-record-national-pe-ciortea-capu-gemenilor-si-budislavu- in-
muntii-fagarasului
Ică Giurgiu - Peştera din Căldarea estică a Sărăţii, în Munţii Făgăraşului -

Ică Giurgiu - Peştera cu gheaţă de sub Vârful Negoiu, în Munţii Făgăraşului -

cu-gheata-de-sub-varful-negoiu-muntii-fagarasului
Ică Giurgiu - Vârful Lespezi, peşteri cu gheaţă, urcare dinspre sud, în Munţii
meridionali/fagarasului/varful-lespezi-2517-m-fagarasului-peste-muntele-cu-afine
Ică Giurgiu - Peştera cu gheaţă din circul superior al Văii Doamnele, în Munţii
meridionali/fagarasului/pestera-cu-gheata-din-circul-superior-al-vaii-doamnele-muntii-
fagarasului
Ică Giurgiu - Avenul cu zăpadă din Valea superioară Doamnele, lângă Bâlea, în
Munţii Făgăraşului - https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/avenul-cu-zapada-din-valea-superioara-doamnele- langa-balea- in-
muntii-fagarasului
Ică Giurgiu - Peştera de la Lacul Capra, în Munţii Făgăraşului -

de-la-lacul-capra-in-muntii-fagarasului
Ică Giurgiu - Partizani şi peşteri în Munţii Făgăraşului -

meridionali/fagarasului/partizani-si-pesteri- in-muntii-fagarasului
Ică Giurgiu, Mihai Ducea, Gabr iel Silvăşanu - Carstul din zona Prislop-Coţi -
Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, numărul 13, 1990, pagina 34-
45; articol integral la https://sites.google.com/site/romanianatura51/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/carstul-si-pesterile-din-perimetrul-pr islop---coti-in-muntii-
fagarasului
Ică Giurgiu, Christian Megulete - Peştera Urşilor de sub Muşeteica, în Munţii

meridionali/fagarasului/pestera-ursilor-de-sub-museteica
Ică Giurgiu, Gabriel S ilvăşanu - Făgăraşul inedit - Almanah BTT, Bucureşti, martie
1989, pagina 54-55
Ică Giurgiu, Gabriel S ilvăşanu - Făgăraşul inedit - Turist Club, numărul 1, 1995,
pagina 3
Ică Giurgiu, Gabriel S ilvăşanu - Peşterile de pe Muntele Ciortea, recordurile lor

naţionale inedit - https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/pesterile-de-pe-muntele-ciortea- in-muntii-fagarasului-recordurile-
lor-nationale
Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu - Peşterile cu urşi din Munţii Făgăraşului, pe Ciortea şi
Muşeteica - https://sites.google.com/site/romanianatura63/home/carpatii-
Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu - Peştera de la Lacul Budislavul, în Munţii Făgăraşului

- https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/pestera-de-la-lacul-budis lavu-in-muntii-fagarasului
Ică Giurgiu, Gabriel S ilvăşanu - Trei peşteri pe Custura Sărăţii, în Munţii Făgăraşului
- https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-meridionali/fagarasului/trei-
pesteri-pe-custura-saratii- in-muntii-fagarasului
Ică Giurgiu, Gabriel S ilvăşanu - Peşteri multe, inedite, în Căldarea glaciară de la sud-
est de Vârful Şerbota, în Munţii Făgăraşului -
Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu - Peştera de pe Pârâul Negoiu, în Munţii Făgăraşului -

de-pe-paraul-negoiu- in-muntii-fagarasului
Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu - 15 peşteri pe Muntele Negoiu, în Munţii Făgăraşului -

pesteri-pe-muntele-negoiu-in-muntii-fagarasului
Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu - 5 peşteri pe Vârful Călţun, una cu gheaţă, în Munţii
meridionali/fagarasului/5-pesteri-pe-varful-caltun-una-cu-gheata-in-muntii-fagarasului
Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu - Peştera din Fereastra Mare a Sâmbetei, în Munţii
meridionali/fagarasului/pestera-din-fereastra-mare-a-sambetei
Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu - Peştera din Muntele Dara, în Munţii Făgăraşului -
Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Gabriel Silvăşanu - Peşterile de la Piscu Negru -

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, numărul 13, 1990, pagina 46-
61; articol integral la https://sites.google.com/site/romanianatura67/home/carpatii-
meridionali/fagarasului/pesterile-de-la-piscu-negru-in-muntii-fagarasului-cea-mai-scumpa-
pestera-din-romania
Ică Giurgiu şi alţii - Munţii Făgăraşului, hartă şi ghid - 7 volume la

Cristian Goran - Catalogul sistematic al peşterilor din România - Consiliul Naţional de

Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti, 1982
Nicolae Josan - Relieful în continuă transformare - Editura Sport-Turism, Bucureşti,

1986
Richard Maire - Le karst de haute montagne des Pir in (2914 m), Rhodope, Bulgar ie -
Spelunca, numărul , pagina 15-19
Richard Maire - Karstologie - Spéléo, numărul 1, 1990, pagina 6
Sorin Mihai, Claudia Moldoveanu - Muşeteica, geomorgologie în Munţii Făgăraşului

- https://sites.google.com/site/romanianatura5/carpatii-meridionali/fagarasului/ghid-muntii-
fagarasului-volumul-4
Traian Orghidan, Valer iu Puşcariu, Marcian Bleahu, Vas ile Decu, Teodor Rusu, A.
Bunescu - Harta regiunilor carstice din România - Lucrările Institutului de Speologie „Emil
Racoviţă”, tom IV, 1965
Gheorghe Posea, Nicolae Popescu, Mihai Ielenicz - Relieful României - Editura

Ştiinţif ică, Bucureşti, 1974
Ghiţă Procopie, Nicolae Năulea, Ion Banu - Studiu privind avenul de la piciorul
Boului - buletin speologic UTC, BTT, 1979
Ghiţă Procopie, Nicolae Voicilă - Formaţiuni endocarstice în judeţul Vâlcea - Studii şi

cercetări de speologie, volumul II, 1982, Râmnicu Vâlcea
Gheorghe Racoviţă - Climatologia subterană - BTT, Bucureşti, 1985
Alexandru Roşu - Geografia fizică a României - Editura didactică şi pedagogică,

Bucureşti, 1980
Gabriel S ilvăşanu - Un traseu speologic în Munţii Făgăraş - Buletinul CCSS, numărul

6, Bucureşti, 1982, pagina 127-131; articol integral la
https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-meridionali/fagarasului/iulie-
1980-doua-pesteri-descoperite-pe-ciortea-in-muntii-fagarasului
Gabriel S ilvăşanu - Speologie în Făgăraş - România P itorească, august 1983,

Bucureşti, pagina 21
Gabriel Silvăşanu - Noi descoperiri în Munţii Făgăraş - Cercetări Speologice, 1, 1992,

Bucureşti, pagina 21-23; articol integral la
la-strunga-dracului-sub-negoiu-pesteri-sub-varful-caltun-muntii-fagarasului
Gabriel S ilvăşanu - Peşterile 1-3 din Valea Laita/ Laiţa, în Munţii Făgăraşului -
meridionali/fagarasului/pesterile-1-2-3-din-valea-laita- laita- in-muntii-fagarasului
Gabriel Silvăşanu, Ică Giurgiu - Peştera 1 din Căldarea Sărăţii, în Munţii Făgăraşului -
1-din-caldarea-saratii-in-muntii-fagarasului
V. Szalay - Die Porcestier Höhle - Jahrbuch des Siebenbürgischen Karpatenvereins,

Sibiu, 1941, pagina 7-22; articol integral la
rosu-pestera-mare-de-la-porcesti-in-muntii-fagarasului
Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu, Costel Roman - Două cavităţi pe P iciorul Babelor, în
Munţii Bucegi - Buletin speologic FRTA, CCSS, numărul 11, 1987, pagina 175-184
*** - Geografia României - Editura Academiei, 1983, volumul 1
*** - Harta geologică 1:200.000, foaia Sibiu - Comitetul de Stat al Geologiei,

Bucureşti, 1986
*** - Touristenkarte der section Hermannstadt, Fogarashen Gebirge, 1899

Pesteri Muntii Fagarasului Speologie Carst

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pesteri Muntii Fagarasului Speologie Carst

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carst în Munţii Făgăraşului, 74 de peşteri

speologie la poalele cerului; zeci de recorduri naţionale

Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu, Mircea Vlădulescu, Mihai Ducea

harta şi ghidul masivului (538 pagini) sunt disponibile, gratuit, la

1 Istoricul explorărilor; date statistice

1 Istoricul explorărilor; date statistice

În anii 1983-1985 un grup de sibieni a adăugat inventarului subteran al celui mai

3 Morfologie exocarstică (forme specifice la suprafaţă)

4 Localizarea formelor exocarstice (ordonare de la vest către est)

Emergenţe (E), resurgenţe

a) Peşteri de/ în morenă

b) Peşteri de tracţiune tectonică

7 Condiţionare endocarstică pentru şisturi

8 Morfologie endocarstică (forme specifice în peşteri)

10 Zone carstice cu peşteri (ordonate de la vest spre est) (vezi tabelul 1)

Peşterile de la Turnu Roşu, pe Valea Caselor

- Peşterile de la Turnu Roşu, pe Valea Caselor,

Peşteri la cabana Poiana Neamţului, pe Faţa Varului şi Valea Comăneasa

- Peşteri multe la cabana Poiana Neamţului, pe Faţa Varului şi Valea Comăneasa,

Carstul Prislop - Coţilor

- Carstul Prislop - Coţi, https://sites.google.com/site/romanianatura6/home/carpatii-

Peştera de la Lacul Budislavu

Peşteri pe Vârfurile Ciortea şi Capul Gemenilor

- Peşteri pe Ciortea şi Capul Gemenilor,

Peşteri pe Custura Sărăţii şi în perimetrul ei

- Trei peşteri pe Custura Sărăţii, pe creasta principală a Munţilor Făgăraşului,

Peşteri pe Muntele Negoiu

- Peştera cu gheaţă de sub Vârful Negoiu,

Peşteri pe Vârfurile Lespezi şi Călţun

- Peşteri sub Vârful Călţun, https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-

Peşteri la Piscu Negru

- Peşterile de la Piscu Negru, https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-

Peşteri în Valea Laiţa/ Laita, https://sites.google.com/site/romanianatura65/home/carpatii-

Peşteri în Valea Doamnei

- Peştera cu gheaţă din circul superior al Văii Doamnele,

Peştera de la Lacul Capra, https://sites.google.com/site/romanianatura66/home/carpatii-

Peşteri în Muntele Muşeteica

- Peşterile din Muşeteica, https://sites.google.com/site/romanianatura5/carpatii-

Peştera din Fereasta Mare a Sâmbetei,

Peştera din Muntele Dara, https://sites.google.com/site/romanianatura63/home/carpatii-

11 Potenţialul carstic al masivului

Marcian Bleahu - Relieful carstic - Editura Albatros, Bucureşti, 1982

Claude Chabert şi alţii - Les grandes cavités mondiales en roche non-calcaires -

Mihai Ducea - Peşterile de la Turnu Roşu, pe Valea Caselor -

Ică Giurgiu - Viscol şi vipere - Almanah turistic, 1983, pagina 104-105

Ică Giurgiu - Recordurile speologiei române - România pitorească, martie 1983,

Ică Giurgiu - Valenţe internaţionale ale activităţii explorative a cluburilor române de

Ică Giurgiu - Pseudocarst în România - Cercetări speologice, numărul 1, Clubul

Ică Giurgiu - Cele mai mar i peşter i din România -

Ică Giurgiu - România, speologie, valor i internaţionale ale peşterilor de la noi -

Ică Giurgiu - România, cele mai mari peşteri în şist -

Ică Giurgiu - Speologie şi recordurile peşterilor din Munţii Făgăraşului -

Ică Giurgiu - Peşteri mari cu cascade la Piscu Negru, în Munţii Făgăraşului -

Ică Giurgiu - Vânt aspru în Peştera 3 de la P iscu Negru, în Munţii Făgăraşului -

Ică Giurgiu - Peşteri pe Muntele Muşeteica, în Munţii Făgăraşului -

Ică Giurgiu - Peştera Urşilor de sub Muşeteica, în Munţii Făgăraşului -

Ică Giurgiu - Peşteri record naţional pe Ciortea, Capul Gemenilor şi Budislavul, în

Ică Giurgiu - Peştera din Căldarea estică a Sărăţii, în Munţii Făgăraşului -

Ică Giurgiu - Peştera cu gheaţă de sub Vârful Negoiu, în Munţii Făgăraşului -

Ică Giurgiu - Peştera de la Lacul Capra, în Munţii Făgăraşului -

Ică Giurgiu - Partizani şi peşteri în Munţii Făgăraşului -

Ică Giurgiu, Christian Megulete - Peştera Urşilor de sub Muşeteica, în Munţii

Ică Giurgiu, Gabriel S ilvăşanu - Peşterile de pe Muntele Ciortea, recordurile lor