Numele dmv.
TRANSALPINA DE
POVESTE
INFORMATII GEOGRAFICE
Transalpina (DN 67C) este un drum național din
Munții Parâng, în Carpații Meridionali. Este cea
mai înaltă șosea din România, având punctul cel
mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul
face legătura între orașele Novaci din județul Gorj
și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum montan,
este închis pe perioada iernii.
INFORMATII ISTORICE
Nu se știe exact cine a început construcția
șoselei, însă există două variante plauzibile. Fie
şoseaua a fost construită şi pietruită de germani
în timpul Primului Război Mondial, din raţiuni
militare, fie construcția Transalpina a fost
începută de familiile de localnici din zonă, la
începutul secolului al XIX-lea. Altfel, Transalpina
a fost reconstruită dupa Primul Război Mondial în
perioada 1934-1939 și dată în folosință în anul
1939.
Cel care a inaugurat drumul a fost regele Carol al
II-lea, împreună cu fiul său, Regele Mihai I.
Aceștia au parcurs întregul traseu al drumului la
bordul unei mașini de teren, la volan aflându-se
chiar regele Carol al II-lea.
Drumul Transalpina (DN67C) este supranumit
„Poteca Dracului” , „Drumul Regelui” ori „Drumul
regal”. Ultimele două denumiri au fost adoptate
de români după inaugurarea Regelui Carol al II-
lea din anul 1939. Se mai spune că dictatorul
Nicolae Ceaușescu (1918-1989) avea o pasiune
pentru Transalpina, pentru că drumul era situat la
o altitudine mai mare decât Transfăgărășan,
cealaltă șosea fabuloasă a României. Altitudinea
maximă a Transfăgărășanului este de 2.042 de
metri.
Transalpina străbate patru județe – Gorj, Vâlcea,
Sibiu, Alba – traversând Munții Parâng de la sud
la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o
porțiune de aproximativ 20 de km, în județele
Gorj și Vâlcea, unde se prezintă ca o "șosea de
creastă",[2] trecând la mică depărtare de vârfurile
Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m), Urdele
(2.228 m), Iezer (2.157 m) și Muntinu (2.062 m).
CU CE II PUTEM ATRAGE PE
TURISTI LA NOI IN ROMANIA ?
Aceasta intrebare este destul de des folosita si
inca nu ne putem dezvolta in totalitate pentru a
atrage turistii in totalitate de 99%
Ne putem dezvolta tara cu anumite tehnici :
- Educatia Civica
- Amenzile
- Infrastructura straziilor
- Camere de supraveghere pe toate strazile
- Educatie
- Tehnica de promovare
- Curatenia si respecatrea regurilor sanitare
in orice spatiu public sau privat
- Sortarea gunoului in mod eficient si smart.
Noi ii putem atrage prin foarte multe atractii ,
cum ar fi :
- Valea zânelor
- Transalpina
- Transilvania
- Bucovina
- Etc..
 Numele dmv.
Munții Parâng
INFORMATII
Munții Parâng fac parte din Carpații Meridionali,
grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotrului, fiind
cea mai mare ca suprafață dintre masivele
muntoase ale României. De la est la vest
măsoară aproximativ 50 de km iar de la nord la
sud circa 25 km.
Istoric în mișcarea turistică
Povestea oficială a Petroșaniului începe în anul
1788, când numele localității este consemnat în
cartea „Călătorie de la Potsdam la
Constantinopol”, a ofițerului prusac Gotze. Abia
în 1818 numele localității Petroșani este
menționat în acte oficiale, odată cu
recensământul care atestă prezența a 233 de
locuitori, a căror ocupație principală era
păstoritul. După anul 1840, regiunea va cunoaște
o dezvoltare rapidă, întrucât vor începe
exploatările la suprafață ale cărbunelui
descoperit în zona care avea să devină cel mai
mare bazin carbonifer din România și unul din
cele mai importante din Europa. La 4 ianuarie
1924, comuna Petroșani devine oraș, iar la 1
martie 1968 devine municipiu. Exploatarea
Minieră Livezeni, sediul Complexului Energetic
Hunedoara
AȘEZARE
Munții Parâng sunt delimitați la vest de Valea
Jiului, iar la est de râul Olteț și râul Lotru. La nord
sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea
râului Jiul de Est Spre sud, delimitarea este
făcută de șirul depresiunilor Novaci, și Baia de
Fier.
Resurse atractive mediului natural
Pe cuprinsul întinderii munților Parâng se găsesc
un vârf muntos de peste 2.500 de metri, și anume
vârful Parângul Mare, cu 2.519 m și trei vârfuri de
peste 2.400 de metri: Gemănarea, cu 2.426 m,
Stoinița, cu 2.421 m și Cârja cu 2.405 m și
aproximativ 15 vârfuri de peste 2.300 m. Masivul
Parâng este cel mai tipic nod orografic al
Carpaților Românești – dominat de vârful
Parângul Mare (2519 m) din care se desprind,
divergent lanțurile montane: spre est Munții
Căpățânii, spre NE Munții Lotrului (Ștefleștilor),
Latoriței și Cindrel, iar spre NV Munții Șureanu.
Munții Parâng situați în partea sud-vestică, rămân
partea cea mai înaltă a grupei. Din culmea
principală se desprind o serie de ramificații
sudice prelungi și bine împădurite. Astfel, din Vf.
Parângu Mare se desprind Vf. Mândra (2360 m)
și Moldivișul (1758 m) care se desface apoi în trei
culmi cuprinse între Jiu și Gilort. Din apropierea
Vf. Mîndra se desface spre SV culmea cuprinsă
între Vf. Țapu (2110 m) și Vf. Recii (1468 m).
Din punct de vedere geomorfologic, culmea
principală a Munților Parâng poate fi împărțită în
două sectoare: sectorul vestic mai înalt, marcat
predominant de relief glaciar și sectorul estic cu
altitudini reduse.
Sectorul vestic, care delimitează depresiunea
Petroșani, include vârfuri de peste 2300 m, în
care au fost sculptate mai multe complexe
glaciare axate pe sistemul de văi ce alcătuiesc
obârșiile Jiețului (Pârleele, Silvei, Roșiile,
Ghereșu). Alte complexe glaciare sunt: Mija,
Cârja, Parângu Mare, Ieșu, Coasta lui Rus, Setea
Mare.